Coperta: Mirela MUSCAN
Redactor: Alexandru CIOLAN
Apărut: Bucureşti, 1997
Toate drepturile rezervate Editurii LOGOS
Editura LOGOS®
Adresa poştei: OP 4 CP 48 Bucureşti
Tel./fax: (021) 327 14 78
(021) 233 14 82
Mail: office@logos.tm.ro
ISBN 973-97800-9-1
Lui Adrian,
alături de care a crescut acest dicţionar
Cuvînt înainte la ediţia a doua
Între data cînd am încheiat scoaterea fişelor pentru prima ediţie a DCR (1980) şi momentul cînd am încetat introducerea de noi fişe
pentru ediţia a doua a DCR-ului (sfîrşitul anului 1996 – deşi, sporadic, în faza de corectură a ediţiei de faţă, am adus şi unele atestări
de la începutul anului 1997) au trecut ani buni, în care progresele făcute de ştiinţă şi de tehnică – cele mai active „motoare“ ale noului
în vocabular – au fost considerabile, iar în anumite domenii, de exemplu cel al informaticii, de-a dreptul uimitoare. În acest răstimp
s-au petrecut evenimente politico-sociale de primă importanţă, printre care fundamentală pentru noi este, cu evidenţă, Revoluţia din
Decembrie ‘89, cu consecinţele ei pe toate planurile, dintre care unul semnificativ este de natură lexicală. Într-adevăr, deschiderea
graniţelor a cauzat şi a permis pătrunderea unei mari cantităţi de cuvinte corespunzătoare rapidei evoluţii ştiinţifice amintite. Un
simplu exemplu edificator: prin anii ‘87-’88, aflîndu-mă în exil în Franţa, unde utilizarea fax-ului era curentă, o persoană foarte
apropiată, cu intense preocupări politice anticomuniste, îmi spunea, cu amărăciune, că această capitală inovaţie nu va putea trece
niciodată într-o ţară ca a noastră pentru că ar echivala cu suprimarea cenzurii, una dintre „pîrghiile“ cele mai puternice de reprimare
folosite în totalitarism... Iar azi, la aproape opt ani de la descătuşarea energiilor româneşti prin sacrificiul tinerilor eroi din Decembrie
‘89, fax-ul şi verbul corespunzător, a faxa fac parte din existenţa zilnică a enorm de multor români, care îl folosesc la serviciu sau chiar
acasă!
În perioada benefică de după ‘90 s-a putut pune „sub lupă“ limba de lemn a foştilor „activişti“ (şi nu numai a lor!), s-a dat
posibilitatea definirii corecte a unor termeni pînă atunci maculaţi de ideologia comunisto-totalitaristă (disident, rezistent, partizan
etc.) şi a ieşirii la lumină a unor cuvinte sau sensuri cunoscute şi pînă în Decembrie ‘89 dar care, din motive lesne de înţeles, nu-şi
puteau găsi locul în nici un dicţionar; să ne gîndim, de pildă, la nedoriţii ceauşei sau la gama de termeni cu care erau denumiţi
securiştii, mergînd de la simplul băieţii, veştejiţi în curajoasa poezia Totul a Anei Blandiana, pînă la poeticul stînjenei.
În ce constau diferenţele principale între ediţia actuală şi ediţia din 1982?
– Ediţia de faţă s-a îmbogăţit cu o serie de cuvinte recente – născute în interiorul limbii române sau împrumutate, de obicei din
limbile de mare circulaţie, în special din franceză şi din engleză, cu observaţia că engleza a avut în ultimii ani un impact net superior
asupra românei în comparaţie cu perioada cuprinsă între 1960–1980. Au fost înregistraţi astfel termeni reprezentativi pentru epoca
traversată de curînd ce exprimă realităţi, unele de neimaginat în epoca precedentă, de exemplu ecu, e-mail, fax, internet, cd(-rom),
telecomandă, telefax, (telefon) celular, TVA, Sida, zapá etc. etc. În total s-au adăugat, dacă socotelile noastre nu ne înşeală, un
număr de 1885 de cuvinte noi, deci mai bine de jumătate în raport cu prima ediţie a DCR-ului; acesta avea 3743 de cuvinte, faţă de
cele 5628 de cuvinte (şi expresii) conţinute în ediţia actuală. Cifra aceasta se măreşte sensibil dacă se ţine seama de sensurile noi,
corespunzătoare şi ele unor noutăţi ale epocii, ale cuvintelor deja existente în DCR sau în alte dicţionare curente ale limbii noastre, de
exemplu baghetă “tip de pîine”, gorilă “bodyguard” (de menţionat că, la rîndul lui, acest termen era absolut necunoscut marelui public,
dar astăzi a devenit atît de obişnuit încît poate ajuta la „definirea“ unui sinonim...), pilulă “contraceptiv”, plajă “distanţă, diferenţă”,
ţestoasă “duba poliţiei”, candidat nefericit/nenorocos “care a pierdut în alegeri”, susţinător “întăritor” etc. etc. pentru a nu mai aminti
cuvinte care, precum virus, au cîte 3–4 semnificaţii noi.
– DCR2 conţine un sporit număr de sintagme recent introduse în circuitul românei ca, de exemplu, apă plată, carte de credit,
celulă de criză, coktail Molotov, cod genetic, copil al străzii, economie de piaţă, fir de siguranţă (la bancnote), guler alb, lup tînăr,
lumină verde, placă turnantă, planning familial, semestru alb, vîrf de lance etc. etc.
– Ediţia actuală s-a îmbogăţit cu o serie de noi atestări . Acestea sînt de trei feluri:
a) la cuvintele cu 2–3 atestări în DCR s-au adăugat noi exemple din anii 1980–1996, care sînt în măsură să dovedească
vitalitatea cuvîntului respectiv, chiar deplina sa implantare în română. În DCR2 multe cuvinte şi-au probat existenţa de-a lungul a
trei decenii (aerofotografie: ‘65, ‘76, ‘84, establishment: ‘74, ‘82, ‘95, giacă: ‘78, ‘81, ‘93) sau chiar a patru decenii (monografist:
‘67, ‘79, ‘85, ‘93, om sandwich: ‘61, ‘78, ‘84, ‘96, vinotecă: ‘62, ‘78, ‘80, ‘93). De altfel, ar trebui ca în orice dicţionar istoric al limbii să
existe minimum o atestare a cuvintelor pentru un deceniu; numai astfel se pot „evalua“ cîştiguri l e dar şi, ceea ce este mai greu, de
urmărit pierderile unor termeni, deci cuvintele căzute în desuetudine din varii motive...
– În DCR2 s-a acordat o atenţie specială predatărilor, ceea ce a condus la o serie de datări anterioare faţă de cele din DCR, de la
2 ani (star-sistem, tupal), 3 ani (minighid), 4 ani (pizza), 6 ani (panty), pînă la 7 ani (problematizá, scientică, telescaun).
– La unii termeni s-a detectat – pînă la proba contrarie! – „pater nitatea“: Andrei Cornea pentru directocrat, Tatiana
Slama-Cazacu pentru bogata „familie“ trogloditic, trogloditism, trogloditizare, troglodiţie, Eugen Simion pentru calendaritate,
restauratorul Cipriani din Veneţia pentru carpaccio.
– S-au stabilit mai precis unele etimologii şi s-au adus unele explicaţii de natură enciclopedică pentru mai buna înţelegere a
unor cuvinte, de exemplu la adidas, futurolog, internet, laser, ninja, pubelă.
– Pentru această nouă ediţie s-a amplificat bibliografia cu lucrări de specialitate, române şi străine – fără a avea nici pe departe
pretenţia de a fi cunoscut, din motive deseori obiective, măcar majoritatea lor. De asemenea s-a mărit lista surselor, în special
pentru că după Decembrie ‘89 numărul ziarelor şi al revistelor – multe efemere – a crescut considerabil.
– S-au adus retuşări la unele definiţii din DCR şi s-au făcut precizări referitoare la domeniul căruia îi aparţin termenii.
Numeroasele recenzii – în general binevoitoare – ne-au ajutat prin observaţiile lor, nu de puţine ori pertinente, în alcătuirea acestei
noi ediţii, aşa că mulţumim tuturor acelora care s-au aplecat asupra DCR-ului şi au scris despre el: L. Bercea, Rodica Bogza, Gh.
Bulgăr, Virginia Burdujea, Matilda Caragiu Marioţeanu, B. Cazacu, R. Ciobanu, Al. Ciolan, N. Felecan, Al. Graur, Th. Hristea, Alf
Lombard, C. Lupu, N. Mocanu, Gh. Moga, I. Nicolescu, G. Pruteanu, Luiza Seche, Stela Toma, Ana-Maria Tupan; sperăm că nu am
uitat pe nimeni, iar dacă aşa ceva s-a întîmplat, este din regretabila necunoaştere a recenziei respective şi, în nici un caz, din
reavoinţă. Un loc aparte l-a avut prezentarea DCR-ului în februarie 1985, în cadrul a două spumoase emisiuni la postul de radio
Europa Liberă de către binecunoscutul ziarist N.C. Munteanu.
După 1989 s-au scris multe articole privitoare la cuvintele noi şi în mod special mi-au fost utile cele semnate de Mioara Avram,
Valeria Guţu Romalo, Th. Hristea, Irina Preda, G. Pruteanu, Tatiana Slama-Cazacu, Adriana Stoichiţoiu, Sanda Şora, Manina Vulpe,
Laura Vasiliu, Rodica Zafiu, M. Zamfir, iar D. Uriţescu, o carte, cărora le mulţumim pe această cale.
De asemenea le sîntem recunoscători – în afara celor menţionaţi în prefaţa la ediţia I (3.3.) – colegilor şi prietenilor noştri din ţară şi
din Franţa care ne-au fost aproape în diverse momente ale elaborării ediţiei de faţă: Sanda Anghelescu, A. Bantaş , Luminiţa
Brăileanu, D. Caragiu Gheorghiţă, A. de Charnacé, Maria Luisa Chevalier, Antonia Constantinescu, Marie France Delport, Paula
Diaconescu, Valeria Guţu Romalo, Doina Hanu, Claire Herly, O. Hoancă, Viki Hagiopol, Lubica Jolly, Mihaela Macovei-Trandafir, Ş.
Mihăileanu. N. Mocanu, Liana şi Vlad Murgu, Gabriela Pană Dindelegan, Mihaela şi Mirel Rodina, Sanda Reinheimer-Rîpeanu,
Andreea Roman, Solange Seailles, Smaranda şi Ioana Vultur.
În mod special gratitudinea noastră se îndreaptă spre cei care ne-au asistat continuu, cu devotament, în munca de redactare a
acestei ediţii:
– Coman Lupu, care a adăpostit – între 1986, anul exilului meu, şi începutul anului 1990, cînd am putut reveni în ţară – totalitatea
fişelor strînse de mine între 1980–1986 şi care, în plus, mi-a făcut marea şi plăcuta surpriză de a mi le preda mult îmbogăţite cu
materialul lexical adunat de el în tot răstimpul absenţei mele din ţară deşi, atunci, nu se străvedea posibilitatea reluării lucrului la o
nouă ediţie...
– Valentina Gobjilă-Hristea, Theodor Hristea şi Anca Gherman, care mi-au pus la dispoziţie, cu amabilitate prietenească, cărţi şi
fotocopii după articole greu accesibile mie, de departe.
– Alexandru Ciolan, căruia îi datorez, pe lîngă atenta şi competenta trecere pe computer a întregului DCR, o serie de rectificări şi
de precizări, în special la unele definiţii, la accentuarea unor cuvinte etc.
Fidelitatea celor menţionaţi aici ca şi în ediţia I mi-a fost deosebit de preţioasă în special în epoca de beznă a „anilor lumină“ şi în
perioada exilului. În timp ce persoanele amintite mai sus nu şi-au dezminţit profunda prietenie şi solidaritate faţă de autoarea
DCR-ului, acest dicţionar era utilizat în ţară dar citat ca şi cum ar fi fost o operă „anonimă“, numele fiindu-mi ostracizat...
Dicţionarul de faţă şi-a propus să reflecte, pe cît a fost posibil, noua dinamică lexicală dintre 1960–1996. Măsura în care a reuşit
rămîne să o decidă generaţiile viitoare de vorbitori ai limbii române, pe care nimeni şi nimic nu o poate ţine sub un clopot de sticlă.
„Elasticitatea“ limbii noastre – cum sugestiv se exprima Alf Lombard în recenzia sa la DCR – i-a permis acesteia să adauge un mare
număr de termeni noi într-un răstimp scurt, dar este sigur că nu toţi vor avea o egală „speranţă de viaţă“. Cei cu un mare aport
informaţional şi expresiv se vor impune în vocabularul viitor, alţii vor dăinui numai o perioadă, iar cuvintele „aventuriere“ (după
expresia lui Ferdinand Brunot) vor fi eliminate relativ rapid din ţesătura lexicului românesc. Dar chiar şi aceste ultime două categorii
de cuvinte nu pot lăsa indiferent pe viitorul lexicolog interesat de starea generală – lingvistică şi sociologică – a vocabularului limbii
române. Să ne gîndim numai ce valoare au acele „hapax legomenon“ din româna veche sau termenii rarisimi din sec. al XIX-lea, care
au cunoscut o nouă viaţă în epoca noastră...
Pentru moment observăm însă, împreună cu academicianul francez Bertrand Poirot-Delpech, fin comentator al meandrelor
lexicale, că limbajul presei – sursa de bază a DCR-ului – are o covîrşitoare influenţă asupra lexicului curent: „C’est étonnant comme
l’argot du journalisme a envahi le vocabulaire commun, signe de son emprise sur le public!“ (Le Monde, 13 III 1996, p. 16).
Înainte de a încheia, un îndemn către cei care vor avea în mîini acest dicţionar: astăzi, cînd dezvoltarea lexicală este atît de
impetuoasă, îi invităm pe concetăţenii noştri să colaboreze cu noi, trimiţînd pe adresa Editurii fişe cu cuvintele noi întîlnite în paginile
presei, cu rugămintea de a se conforma sistemului utilizat în DCR. Este o inovaţie care, sperăm, va incita pe cititori şi (ne) va ajuta la o
cunoaştere mai adîncă a vocabularului actual – şi viitor! – al limbii noastre; această colaborare se poate constitui într-o probă a
dragostei şi a grijii noastre, a tuturor, pentru limba română, primordial factor al culturii.
Paris, 21 aprilie 1997
• 7 •
PREFAŢĂ
0. În cele de mai jos ne propunem să înfăţişăm concepţia care a stat la baza elaborării acestui Dicţionar de cuvinte recente al limbii
române (DCR), precum şi structura articolelor cuprinse în el.
1.1. Pornim de la principiul că, pentru a răspunde extraordinarei înnoiri lexicale de astăzi, este necesar să se consacre un dicţionar
special cuvintelor apărute şi/sau (mai frecvent) folosite în ultima perioadă în limba română; acestea, în marea lor majoritate,
reprezintă realităţile şi ideile epocii noastre, etapă istorică marcată de o largă difuzare a noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de
amplificarea raporturilor internaţionale şi, deci, de extinderea contactelor dintre diversele limbi. Pe plan lingvistic, toate acestea se
traduc, pe de o parte, prin creşterea forţei interne de creaţie a limbii române şi, pe de altă parte, printr-o serie de împrumuturi.
Considerăm că este necesar ca această dinamică a vocabularului să fie urmărită sistematic şi înregistrată în lucrări de specialitate.
Desigur că memoria prezentului reţine cu mai mare exactitate decît ar putea să determine o cercetare ulterioară împrejurările în care
s-au format în limbă anumite cuvinte şi expresii, sensurile caracteristice cu care acestea sînt folosite, influenţele ce au impus
împrumuturi lexicale din alte limbi etc.
1.2. Ce se înţelege prin cuvînt recent? Vom porni de la sensul cel mai general, care are în vedere trei accepţii:
a. formaţiile noi din elemente preexistente în limbă;
b. împrumuturile din alte limbi;
c. sensurile adăugate recent la cuvintele mai vechi ale limbii.
Am înglobat toate aceste semnificaţii ale cuvîntului recent, întrucît am considerat că DCR va trebui să devină un instrument
practic de informare curentă pentru un public foarte larg, în care acesta să găsească explicate cît mai exact, şi în acelaşi timp mai
accesibil, cuvintele (şi unele sintagme) noi apărute masiv în ultima vreme în limba română.
În plus, aşa cum vom avea prilejul să subliniem şi mai departe, acest dicţionar va putea îndeplini un rol ştiinţific-documentar,
urmînd să fie utilizat ca un instrument de lucru de către specialişti, ca izvor de material lexical pentru dicţionarele cu alt specific ale
limbii române (generale, explicative, normative etc.), ca şi pentru o serie de lucrări din domeniul lexicologiei.
În mod deliberat am evitat termenul neologism, mai frecvent utilizat, şi aceasta pentru că, de obicei, la noi, neologismul are – fie
în dicţionare, fie în alte lucrări de lingvistică – un sens temporal vag, înţelegîndu-se prin neologisme cuvintele împrumutate sau
create în limba noastră începînd cu sfîrşitul secolului al XVIII-lea, aşa încît se ajunge ca cele mai vechi neologisme să aibă o „vîrstă“
de aproximativ 200 de ani, ceea ce, evident, este destul de mult. Concepţia potrivit căreia se înregistrează neologisme începînd cu
secolul al XVIII-lea stă – pe bună dreptate, fiind vorba de un dicţionar general de neologisme – de exemplu, la baza Dicţionarului de
neologisme (DN) elaborat de Florin Marcu şi Constant Maneca (ediţia a III-a, 1978; v. Prefaţa, p. 7).
1.3. În cazul nostru, perioada de timp la care ne vom referi este relativ redusă şi foarte apropiată de momentul actual, pornind de la
un material lexical recoltat în ultimii 20 de ani. Desigur că acest interval de timp este arbitrar ales, dar trebuie adăugat că lingviştii sunt
de acord asupra faptului că lexicul se transformă în chip sensibil în aproximativ 10 ani1.
Înregistrate fiind într-un timp limitat, cuvintele din DCR vor fi datate, acesta devenind primul dicţionar datat al limbii române
contemporane.
1.4. O primă caracteristică a unei astfel de lucrări constă, aşadar, în unitatea de timp. Aici însă trebuie făcută o precizare: în privinţa
datării, este posibil ca termenul respectiv să fi aparţinut şi limbii de dinainte de 1960, dar să nu fi fost înregistrat de alte dicţionare,
chiar de cele recente, de exemplu DEX sau DN3, cu care am comparat cuvintele cuprinse în dicţionarul nostru. Evident că noi
explorări pot corecta datele noastre, atît în intervalul celor 20 de ani, cît şi în afara acestora, mai precis, se pot întîlni în anii precedînd
ultimele două decenii termeni înregistraţi de noi ca aparţinînd perioadei de după 1960.
1.5. În plus, caracterul unitar al lucrării se datoreşte cor pusului său constituit din limba prezentă în presă. Pentru excerptarea
materialului lexical ne-am adresat presei pentru că ea este printre primele canale care, prin intermediul cuvîntului scris, aduce la
cunoştinţa maselor noutăţile din diverse domenii, surprinde „pe viu“ schimbările în limbă; presa mînuieşte un limbaj extrem de
receptiv (deci deschis inovaţiilor) menit să reflecte realitatea lingvistică actuală; în plus, aceasta are calitatea de a influenţa în gradul
cel mai înalt limba vie de astăzi2.
Trebuie menţionat imediat că, în afară de materialul oferit de presă, din dorinţa de a cuprinde cît mai mult din limba vie a epocii
noastre, am consemnat şi unele cuvinte aparţinînd limbii vorbite, unele din limba auzită la emisiunile de radio sau de tele -
viziune – deci din presa vorbită –, altele din limbajul familiar, din cel argotic etc.
1.6. Ce dimensiuni are DCR, cît de cuprinzător este? Considerăm că în acest dicţionar trebuie introduse şi explicate cuvintele
necesare pentru înţelegerea lexicului limbii curente, cu noutăţile sale cele mai recente3. Afirmând acestea, sîntem conştienţi de
caracterul totdeauna „deschis“ al unui dicţionar şi de faptul că nici o operă lexicografică nu poate fi „completă“, că numărul
cuvintelor titlu din acest dicţionar nu corespunde cu numărul cuvintelor răspîndite recent în limba actuală.
Trebuie precizat că în DCR se înregistrează atît cuvintele care au, de pe acum, şansa să se impună în limbă (sau care în perioada
respectivă s-au instalat definitiv, circulînd curent în vocabular), cît şi acelea care nu au căpătat o consacrare, dar care circulă în limba
scrisă sau în cea vorbită şi pun probleme pentru buna înţelegere a semnificaţiei lor. Am acordat atenţie acestor cuvinte încă fără un
statut stabil în limbă, pentru că nu considerăm exclus ca în istoria unui termen, după înregistrarea prezenţei sale efemere, uneori de
1 J. Rey-Debove, Étude linguistique et sémiotique des dictionnaires français contemporains, La Haye, Mouton, 1971, p. 41.
2 Al. Graur, Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1968, p. 285; I. Iordan în „Limba română“, nr. 3, 1968, p. 202.
3 Această atitudine apare într-un dicţionar relativ recent al limbii franceze, Dictionnaire du français vivant, de M. Davan, M. Cohen, M. Lallemand, Paris, Bruxelles, Montreal, 1972.
„hapax“, să urmeze o perioadă de non-utilizare, iar după o serie de ani, cuvîntul respectiv să se încetăţenească în limbă4. Din acest
punct de vedere se poate afirma că lucrarea de faţă are mai puţin specificul unui dicţionar lucrat după o tehnică lexicografică
instituţiona lizată şi este mai curînd ceea ce în lingvistica germană se numeşte un Wortregister.
Evident că în dicţionarele normative şi explicative ale limbii va trebui să se manifeste multă exigenţă faţă de cuvintele recent
introduse5, să se vegheze cu grijă asupra destinului limbii, separîndu-se cuvintele noi necesare de împrumuturile şi inovaţiile de
lux, superflue, de xenisme.
1.7. Lucrarea prezentată astăzi publicului larg are particularităţile unui dicţionar descriptiv. Desigur, de la caz la caz, se va
consemna specificul cuvintelor respective (medical, tehnic, familiar, argotic etc.). Caracterul uzual al dicţionarului este exprimat prin
indicarea pronunţării şi a accentuării termenilor de origine străină, a scrierii cuvintelor şi prin definirea acestora6.
1.8. DCR va funcţiona ca sursă lexicografică, va fi un rezervor din care celelalte dicţionare ale limbii cu un profil diferit îşi pot
extrage materialul care le interesează, deci trebuie subliniată valoarea sa pragmatică, pentru aducerea la zi a dicţionarelor
generale ale limbii noastre7. El va reprezenta, în acelaşi timp, o oglindă a realităţii lingvistice din perioada ultimelor două decenii – şi,
din acest punct de vedere, va fi nu numai un instrument de lucru, ci, sperăm, şi unul de cultură – şi va reflecta concret rata de creştere
a tezaurului lexical al limbii române.
1.9. Nu trebuie neglijat nici aspectul ştiinţif ic al problemei pentru o viitoare istor ie a vocabularului românesc: reflex al
evoluţiei ştiinţifice, tehnice, culturale etc., acest dicţionar va deveni un izvor de studii lingvistice privind diferite faţete ale noii structuri
lexicale, în primul rînd, dar şi morfologice, sintactice etc.
1.10. În concluzie, iată elementele distincte ale dicţionarului nostru:
— este primul dicţionar datat al cuvintelor noi din limba română;
— este primul dicţionar care reflectă vitalitatea şi dinamica vocabularului limbii române dintr-o perioadă bine determinată,
într-unul din stilurile cu cea mai largă circulaţie – stilul presei. Alcătuit după principiile expuse mai sus, DCR dovedeşte puterea
creatoare a limbii române în epoca istorică circumscrisă (ultimele două decenii);
— DCR pune în evidenţă accentuarea caracterului inter naţional al dezvoltării vocabularului actual al limbii române şi
aceasta nu numai prin împrumuturi lexicale din limbile de largă circulaţie, ci şi prin formarea, pe teren propriu, dar cu procedee şi
elemente folosite şi de alte limbi – ne referim aici, în primul rînd, la elementele formative de origine greacă şi latină8 – a unui număr
considerabil de cuvinte.
1.11. Un astfel de dicţionar care cuprinde şi surprinde o parte a vocabularului nostru în mers, pentru a nu rămâne izolat, va trebui
să se continue. O soluţie economică şi, deci, practică, este completarea anuală printr-un supliment publicat ca o fasciculă aparte ce
va conţine atît cuvinte noi, înregistrate pentru întîia oară în acel an, cît şi rectificările aduse unor elemente privitoare la datările
propuse în anul sau în anii precedenţi, la etimologie etc. Aceste elemente pot constitui începutul unei Arhive lexicale a limbii române
actuale9, rod al colaborării tuturor factorilor interesaţi.
2.1. Structura ar ticolelor. În DCR există două tipuri de articole pentru cuvintele-titlu:
A. Articolele propriu-zise sînt alcătuite din:
1. cuvîntul-titlu;
2. indicaţii gramaticale;
3. marca de utilizare care precizează domeniul de activitate (biol., chim. etc.) şi/sau caracterul cuvîntului (franţuzism, argotic, rar
etc.);
4. definiţie;
5. exemplificare prin citate din presă şi, foarte rar, în cazul cuvintelor argotice, familiare etc., prin exemple simple care ne aparţin,
şi prin trimiteri care sînt de două feluri: la alte cuvinte cuprinse în DCR şi/sau la sursele indicate din presă;
6. trimiterea la alt/alte surse din presă şi/sau la alt/alte cuvînt(-inte) din DCR;
7. indicarea pronunţării;
8. indicarea unor variante;
9. etimologia;
10. indicarea unor lucrări româneşti de lingvistică în care a fost discutat cuvîntul;
11. în cazul împrumuturilor, indicarea unor dicţionare străine în care este înregistrat (şi, de obicei, datat) cuvîntul;
12. indicarea dicţionarelor curente româneşti de specialitate (LTR, DM, DC etc., menţionate mai ales pentru cei interesaţi să
capete informaţii suplimentare de specialitate) şi generale ale limbii române (DEX, DN3) în care este înregistrat cuvîntul.
Dintre aceste 12 puncte, în mod obligatoriu un articol propriu-zis trebuie să conţină punctele 1, 2, 5. Absenţa celorlalte puncte
este lesne de înţeles.
B. Ar ticolele-tr imitere, variante ale articolelor propriu-zise, sunt alcătuite din:
• 9 •
4 Pentru atenţia acordată soartei cuvintelor, implantării lor în limbă, v. G. Matoré, în „Le français moderne“, nr. 2, 1952, p. 88-92, A.J. Greimas, în „Cahiers de Lexicologie“, I, p. 60
ş.u.
5 Theodor Hristea, în „Limba română“, nr. 3, 1972, p. 185 ş.u.
6 Pentru această problemă, v. J. et Cl. Dubois, Introduction à la lexicographie, Paris, Larousse, 1971.
7 Un exemplu: P. Gilbert, Dictionnaire des mots nouveaux (1971) a fost utilizat de B. Quemada în volumele recente din Matériaux pour l'histoire du vocabulaire français, Paris.
8 Vezi Al. Graur, La romanité du roumain , Bucureşti, 1965, p. 65; Fl. Dimitrescu, Quelques observations sur le rôle des affixes grecs dans la formation des nouveaux termes du
roumain littéraire, în „Beiträge zur Romanischen Philologie“, Berlin, 1971, Heft 2, p. 370-381.
9 Aşa cum, de pildă, în Franţa, sub îndrumarea lui B. Quemada, s-au înfiinţat, în 1964, „Archives du français contemporain“ (v. „Langue française“, nr. 2, 1969, p. 56 ş.u.). De
menţionat că în banca de date fono-morfo-semantice a limbii române (BANDASEM) inventarierea are în vedere întregul lexic al limbii române cuprins în diverse opere
lexicografice (vezi Ion Dănăilă şi Radu Michăescu în LR 5/1980, în special 4.4. şi 4.5., p. 473).
1. cuvîntul-titlu;
2. indicaţii gramaticale;
3. data primei atestări;
4. marca de utilizare (v. articolele propriu-zise);
5. definiţie;
6. trimiterea la un alt (alte) cuvînt (-inte) din DCR;
7. trimiterea la alte surse din presă;
8. indicarea pronunţării;
9. indicarea unor variante;
10. etimologia;
11. indicarea unor lucrări româneşti de lingvistică în care a fost discutat cuvîntul;
12. (în cazul împrumuturilor) indicarea unor dicţionare străine în care este înregistrat (şi, de obicei, datat), cuvîntul;
13. indicarea dicţionarelor curente româneşti de specialitate (LTR, DM, DC etc.) şi generale ale limbii române (DEX, DN3) în care
este înregistrat cuvîntul.
Dintre aceste 13 puncte, în mod obligatoriu un articol-trimitere trebuie să fie alcătuit din punctele 1, 2, 3, 5, 6.
2.2. Una dintre problemele cele mai dificile ale alcătuirii unui dicţionar – şi DCR-ul nu a putut constitui o excepţie! – este aceea a
stabilirii „nomenclaturi i “ sale, a ansamblului de cuvinte-titlu care nu poate fi decît rezultatul unei selecţii.
2.2.1. În cazul dicţionarului de faţă, care este o primă încercare de a determina, măcar şi foarte aproximativ, vocabularul recent al
limbii române din ultimele două decenii, un criteriu al detaşării dintr-un fişier foarte bogat a cuvintelor pentru DCR a fost acela al
eliminării cuvintelor care au circulat şi înainte de 1960. Pentru aceasta un ajutor preţios ne-a adus DN, apărut în 1961; cuvintele din
fişierul nostru prezente în DN, deci cu o atestare anterioară epocii pe care ne-am propus s-o urmărim, au fost înlăturate. De
asemenea au fost eliminate din DCR cuvintele cuprinse în DLR cu atestări anterioare anului 1960. Aici trebuie făcute însă două
precizări:
a. în dorinţa ca acest dicţionar să devină o sursă pentru dicţionarul tezaur al limbii române şi pentru alte dicţionare am considerat
util – în măsura în care am dispus de citate pentru ele – să înregistrăm şi cuvinte despre care avem certitudinea că au circulat în
perioada premergătoare anilor ‘60, dar care – deşi uneori au fost semnalate în reviste sau în dicţionare de specialitate înainte de
această dată – nu au fost înregistrate nici în DN, nici în alte dicţionare curente ale limbii române.
b. au fost reţinute unele cuvinte care apar în DN dacă în contextele din ultimele două decenii prezintă sensuri noi – de exemplu
impact, realiza etc.
2.2.2. Al doilea criteriu al selecţionării termenilor pentru DCR a fost acela al răspîndiri i cuvintelor în limba română; pentru
aceasta am admis în DCR cuvintele pentru care au existat în fişierul nostru minimum două citate, socotind că, dacă din presa
excerptată de o singură persoană s-au extras două contexte cuprinzînd un anumit cuvînt, acesta poate fi, de fapt, un semn că
termenul respectiv este mai bine reprezentat, fie în presă, fie chiar în aspectul vorbit al limbii.
2.2.3. În unele cazuri am inserat totuşi în DCR cuvinte ilustrate printr-un singur citat. Este vorba de situaţii foarte diferite:
— cuvinte care apar înregistrate în DEX sau în DN3, deci care au o anumită poziţie în limbă, dar care în dicţionarele menţionate nu
sunt însoţite de exemplificări (de exemplu: cibernetiza, decontracturare);
— cuvinte uzuale care reprezintă realităţi ale vieţii de toate zilele şi care, întîmplător, nu au fost înregistrate de noi în contexte mai
numeroase: ciorap-pantalon, externare. În situaţia aceasta se află şi unele cuvinte recente alcătuite din abrevieri (BTT, INCREST);
— cuvinte care denumesc tipuri de activităţi sau de profesiuni noi (arhitect-decorator, cineast-reporter, dactilografă-secretară);
— cuvinte care denumesc noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii (crenoterapie, criobiologie);
— cuvinte care reprezintă unele denumiri comerciale noi (cazeocaroten);
— cuvinte care apar în contexte ilustrînd unele cuvinte-titlu din DCR (de exemplu discofil v. hobbyst, filamentar v. cardat).
2.2.4. În general, în categoriile de mai sus credem că sunt cuprinşi – cu toate rezervele impuse de astfel de „prono -
sticuri“ – termeni care vor rezista timpului. Altele însă sunt cuvinte cu o existenţă efemeră sau care denumesc realităţi de pe alte
meridiane, dar cuvintele respective apărînd (des, unele dintre ele) în presă, socotim că trebuie explicate şi ilustrate în DCR pentru a
ajuta la înţelegerea lor de un public cititor cît mai larg. Am procedat în acest fel întrucît am pornit de la principiul că acest dicţionar are
menirea să consemneze, uneori, numai trecerea prin limba română a unor împrumuturi sau a unor creaţii pe teren românesc (v. şi
1.6.).
2.3.1. În DCR definiţia cuvintelor s-a dat cît mai simplu, prin sinonime cunoscute sau prin explicaţii menite să lămurească
sensul/sensurile pentru masele largi de cititori. Uneori, cînd sensul reiese cu claritate din citat, acesta suplineşte în mod practic orice
definiţie (v. conductorină, gazohol).
2.3.2. Sensurile diferite ale aceluiaşi cuvînt sînt numerotate. Nu trebuie totuşi să ne surprindă împrejurarea că numărul sensurilor
este relativ redus şi că cei mai numeroşi termeni sunt monosemantici în DCR; aceasta se explică prin timpul prea scurt care a trecut
de cînd sînt folosiţi în limbă, timp în care, cu rare excepţii, nu şi-au putut încă dezvolta semnificaţiile virtuale.
2.4.1. În DCR am pornit de la principiul verificat de practica lexicografică după care tăria unui dicţionar constă nu atît în definiţii,
care pot fi de diverse tipuri, se pot modifica, se pot rafina, cît în citate, într-o bogată ilustrare10. Într-adevăr, realitatea limbii epocii se
păstrează prin contextul/contextele cuvîntului-titlu. De aceea am căutat ca în articolele propriu-zise să ilustrăm sensurile cu exemple
extrase din presă. Pentru a se distinge creaţiile efemere de cele cărora li se poate prevedea o viaţă mai lungă, este clar că numărul
citatelor poate avea un mare rol.
• 10 •
10 „Il n'y a pas de véritable dictionnaire sans exemples“ (Le Petit Robert, Paris, 1978, p. XV). Să nu uităm că pentru Voltaire „un dicţionar fără exemple este un schelet“.
2.4.2. Citatele sînt înregistrate cu un dublu scop: în primul rînd, de a exemplifica semnificaţiile cuvintelor recente şi de a oferi
exemple ilustrînd diferitele combinaţii sintactice în care poate fi utilizat termenul respectiv şi, în al doilea rînd, de a prezenta o imagine
a limbii actuale pentru că la un moment dat se pot considera toate citatele ca aparţinînd unui unic „text“, avînd ca „autor“ o
colectivitate, interesant sub raport sintactic, morfologic etc.
2.4.3. În mod intenţionat, pentru a putea cuprinde în DCR un număr mai mare de cuvinte şi pentru a ne păstra în limitele impuse,
fiecare cuvînt este ilustrat prin maximum trei citate extrase pe cît posibil din perioade de timp diferite. Ca regulă generală, primul citat
reprezintă prima atestare, al doilea este mai recent, urmînd ca al treilea să aparţină ultimilor ani. Aceasta pentru ca reţeaua citatelor
să poată întări ideea circulaţiei în timp a cuvîntului, deci, în fond, implantarea sa în limbă. Evident, aceasta este situaţia ideală,
dar uneori ne-am oprit la o singură atestare pentru unele cuvinte (v. 2.2.3.). Am căutat ca, în general, citatele să fie scurte; lungimea
unora se justifică prin împrejurarea că în ele apar cuvinte pentru care, într-un alt loc în DCR, se face numai o trimitere (v. de exemplu
chip, containerizare etc.).
2.4.4. Nu am considerat că avem de-a face cu două ocurenţe în cazul cînd un termen apare, în acelaşi context – uneori la forme
gramaticale diferite – de două ori, de exemplu: ludotecă, magnetodiaflux.
2.4.5. Citatele, date între ghilimele, sunt urmate de indicarea exactă a sursei. În situaţii excepţionale s-a indicat f.d. (fără dată),
eventual f.p. (fără pagină), f.z. (fără zi). Tot în cazuri foarte rare, pentru cuvintele neîntîlnite în sursele curente, dar cunoscute din
vorbirea zilnică, am alcătuit exemple simple (v. 2.1.).
Pentru a nu încărca în mod inutil dicţionarul, am selectat din citatele avute la dispoziţie numai strictul necesar bunei înţelegeri a
sensului, notîndu-se prin semnele de suspensie [...] omisiunile din text. În acelaşi scop, la numele proprii am lăsat numai iniţialele; nu
am recurs la prescurtări însă în cazul unor nume de personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice, artistice; de asemenea, dacă trimiterile
se fac la aceeaşi sursă, nu am repetat siglele acesteia, ci exclusiv ziua, anul şi pagina (v. cinecenaclu). Menţionăm că în citatele
folosite nu am intervenit în scrierea cuvintelor; atitudinea noastră faţă de scrierea corectă a cuvintelor se manifestă în forma
cuvintelor-titlu.
2.5.1. Înregistrate fiind într-un răstimp limitat, cuvintele cuprinse în DCR sînt datate. Datarea este indicată în trei feluri:
a. prin data existentă la prima atestare a cuvîntului-titlu din articolele propriu-zise;
b. prin anul notat între paranteze la una dintre trimiteri în cazul acelor cuvinte-titlu în care citatul/citatele nu reprezintă prima
atestare (v. de exemplu, microanchetă, LP etc.) şi
c. prin anul notat după cuvîntul-titlu al articolului-trimitere.
2.5.2. Trebuie însă imediat subliniat că data primă menţionată la fiecare cuvînt nu trebuie absolutizată: este vorba exclusiv de o
primă atestare cunoscută, supusă – desigur – relativităţii generate de carenţele cunoştinţelor noastre şi de inexistenţa unor
preocupări anterioare consecvente de datare a cuvintelor româneşti. Evident, considerăm aceste datări exclusiv ca un început de
drum.
2.5.3. Un caz special îl constituie o serie de cuvinte care există şi în alte limbi (de exemplu în franceză, engleză), dar care în
română sunt atestate înaintea acestora. De exemplu:
modernitate rom. 1967 fr. 1968
fototelegrafic rom. 1964 fr. 1968
fotocoagulare rom. 1963 engl. 1967
În toate cazurile similare nu am mai considerat că este vorba de împrumuturi, ci – pînă la proba contrară – de „formaţii“ paralele,
ivite independent, prin derivare sau prin compunere.
2.6. Cuvintele de origine străină care prezintă o pronunţare diferită de cea corespunzătoare aspectului scris al cuvîntului au fost
însoţite de indicarea pronunţării, notată între paranteze drepte, în partea finală a articolului. Din dorinţa de a da posibilitatea tuturor
celor care folosesc acest dicţionar să înţeleagă, fără dificultăţi, pronunţarea cuvintelor străine, am adoptat o notare simplificată, cu
grafeme cunoscute în general de orice vorbitor al limbii române.
2.7.1. Deşi nu este un dicţionar cu specific etimologic, am considerat că, în măsura posibilului, indicarea etimologiei în DCR se
impune. Am precizat „în măsura posibilului“, pentru că, în special în cazul împrumuturilor, dar uneori şi în acela al cuvintelor create pe
teren românesc, în rezolvarea etimologiei am întîmpinat multe şi mari dificultăţi. Un exemplu: planetoid apare atît în franceză, cît şi în
engleză, dar am considerat că termenul românesc are ca etimon cuvîntul francez, deoarece numai în franceză am găsit atestat
sensul din limba română. În cazul unor cuvinte nu am putut furniza nici o indicaţie etimologică, iar în altele am dat exclusiv o
descriere a formaţiei cuvîntului (de exemplu minicopter: din mini- + [heli]copter) fără a putea preciza în ce limbă a fost creat sau
alcătuit cuvîntul respectiv. În acest caz explicaţia etimologică este cuprinsă între //...//.
2.7.2. Etimologia cuvintelor fomate în cadrul limbii române s-a rezolvat, în general, pornindu-se de la cuvintele înregistrate anterior
în dicţionarele curente.
2.7.3. Uneori a fost foarte greu de decis dacă un cuvînt s-a format pe teren românesc sau este împrumutat ca o formă alcătuită
într-o altă limbă. Evident, dacă modelul străin al unui cuvînt este cunoscut, a fost notat ca atare, de exemplu, cosmonavă, după rus.
kosmokorabli, fr. cosmonef.
2.7.4. Desigur, contextul poate furniza unele indicaţii asupra limbii de origine, dar nu asupra etimonului precis. De exemplu,
contextul indică originea americană a invenţiei numite magnetoplan, dar cum nu întîlnim acest cuvînt într-un dicţionar al limbii
engleze (americane), în spaţiul rezervat etimologiei am notat cuv. engl.; în cazul cînd contextul indică apartenenţa unui termen la o
• 11 •
anumită zonă lingvistică şi cînd cuvîntul respectiv este alcătuit din elemente reperabile în română, am notat „probabil după model...“,
de exemplu miniecran, din mini- +ecran, probabil după model engl.
2.7.5. În DCR cuvintele de origine străină prezente în lexicul românesc actual au fost clasate în trei categorii:
a. împrumuturi propriu-zise, cuvinte cu circulaţie în limba română în general sau în unele sectoare de activitate, de exemplu
medicina; acestea au notată etimologia la sfîrşit. De menţionat că, potrivit principiului etimologiei multiple, pentru unele cuvinte
întîlnite în mai multe limbi am indicat mai multe surse posibile;
b. împrumuturi cu o sferă mai redusă de circulaţie şi care poartă, la început, în paranteză indicaţia franţuzism, anglicism etc. Şi la
acestea etimologia este notată la sfîrşit;
c. xenisme, cuvinte de origine străină neadaptate sistemului limbii române. Cum etimonul este identic cu forma din text, am
considerat suficient să notăm în paranteza iniţială cuv. fr., cuv. engl., cuv. it. etc., indicaţie care exprimă de fapt atitudinea noastră faţă
de cuvîntul respectiv, faţă de caracterul „extern“ al acestuia.
2.7.6. Este ştiut că „frontierele“ vocabularului (total) al unei limbi sunt imprecise, mobile, contesta bile, ceea ce este valabil pentru
ziua de astăzi nu era valabil ieri şi, cu siguranţă, va fi altfel mîine. Şi dacă există un mare număr de cuvinte despre care se poate afirma
cu certitudine că aparţin, astăzi, limbii române – nu toate întregii limbi române, ci numai unor vorbitori, după specificul ocupaţiilor
lor – există şi alţi termeni, şi ei numeroşi, asupra cărora ne vine foarte greu să ne pronunţăm. În această categorie intră, de exemplu,
cuvintele „de ultimă oră“, despre care nu avem nici o siguranţă că au un „viitor“ de stabilitate, creaţiile „de moment“, cuvintele argotice,
chiar şi unele cu specific tehnic, dar cu o slabă circulaţie, denumirile unor produse etc. etc. Aici trebuie incluse şi cuvintele de origine
străină neintrate încă într-un circuit mai larg (trecute în DCR în categoria b.) sau, pur şi simplu, cuvinte străine (categoria c.),
exprimînd de cele mai multe ori realităţi inexistente la noi. Desigur că multe dintre cuvintele din aceste ultime două categorii vor fi date
uitării, dar pentru cititorii de astăzi care le întîlnesc în paginile ziarelor, de exemplu, ca şi pentru istoria vocabularului acestei perioade
ele trebuie consemnate şi exemplificate într-un dicţionar cu profil preponderent descriptiv ca DCR.
2.8.1. O caracteristică a acestui dicţionar constă în trimiterea, în paranteza finală, la o serie de lucrări anterioare în care s-au
discutat ori s-au menţionat unele dintre cuvintele prezente în DCR. Referirea se face în special la volume, de sinteză cele mai multe,
consacrate problemelor de lexic, de formare a cuvintelor sau de etimologie. În plus, au fost puse la contribuţie şi informaţiile cuprinse
într-o serie de articole recent semnate de F. Asan, M. Avram, A. Beyrer, E. Carabulea, F. Ciobanu, Il. Constantinescu, M. Gheorghiu, I.
Gheţie, Al. Graur, V. Guţu Romalo, Th. Hristea, I. Iordan, C. Maneca, L. Mareş, H. Mirska, M. Popescu-Marin, A. Rudeanu, L. Seche, T.
Şandu-Olteanu, Fl. Şuteu, El. Toma, L. Vasiliu, ca şi de autoarea acestui dicţionar. Informaţiile culese din lucrările citate au fost folosite
pentru stabilirea etimologiilor şi, mai ales, pentru unele pre-datări (s-a indicat între paranteze anul înregistrărilor anterioare la
cuvintele cu atestări mai recente în exemplele aduse de noi).
2.8.2. Ori de cîte ori cuvintele cuprinse în DCR apar în DEX şi/sau în DN3, am menţionat acest lucru. Dacă însă un cuvînt din DCR
apareşi în Dicţionarul limbii române, red. resp. Iorgu Iordan, Al. Graur şi I. Coteanu, Ed. Acad. R.S.R. (DLR), nu am indicat aceasta,
deoarece DLR, cel mai cuprinzător dicţionar al limbii române de pînă acum, nu este la îndemâna maselor de cititori, cum este DEX-ul.
DN3 a fost utilizat pentru că are un profil asemănător – pînă la un punct – cu DCR, mai bine spus, DCR poate reprezenta o secţiune
din DN3, dicţionar care cuprinde şi neologisme din perioade mult anterioare anului 1960. În plus, DCR-ul cuprinde şi formaţii
româneşti noi, unele forme argotice, familiare etc. care nu-şi găseau locul în DN3.
2.8.3. De asemenea, efectuîndu-se o comparaţie între DCR şi dicţionare străine recente, consa crate în special cuvintelor noi din
franceză şi engleză s-a indicat, acolo unde este cazul, prezenţa (datată, de cele mai multe ori) a acestora în limbile respective. De
prisos să mai amintim că atunci cînd în dicţionarele utilizate unii termeni sînt înregistratţi fără a se preciza nici o dată, aceasta nu are
cum să apară în paranteza finală a termenilor corespunzători din română (de exemplu: multivision). De menţionat că am înregistrat
dicţionarul care dă cea mai veche atestare (de exemplu, pentru mescalină PR, care indică 1950 şi nu DMN care dă anul 1964); în caz
că data este aceeaşi în două dicţionare ale aceleiaşi limbi am indicat numai unul dintre ele. Pentru franceză ne-am adresat în special
lucrărilor Dictionnaire des mots nouveaux de P. Gilbert, 1971 (DMN), la care am adăugat datele recente cuprinse în Dictionnaire des
mots contemporains de P. Gilbert, 1980 (DMC) şi Petit Robert, 1978 (PR), iar pentru engleză lucrării The Barnhart Dictionary of New
English since 1963 de Clarence L. Barnhart, Sol Steinmetz, Robert K. Barnhart (BD). Aceste dicţionare ne-au fost utile de cele mai
multe ori în operaţia de stabilire a etimologiilor cuvintelor româneşti şi – de multe ori – în evidenţierea „rapidităţii“ cu care româna a
împrumutat sau şi-a creat un termen pe baza elementelor sale, în interiorul limbii române. De asemenea, aşa cum am arătat mai sus
(2.5.3.), dicţionarele străine citate ne-au dat prilejul să constatăm pre-înregistrarea în limba română a unor cuvinte (este preferabil să
vorbim despre pre-înregistrare şi nu despre pre-existenţa cuvintelor în limba română, pentru că este foarte probabil ca înregistrarea
în dicţionarele străine respective să fi fost lacunară).
2.8.4. În plus, pe lîngă alte dicţionare lingvistice, am utilizat o serie de dicţionare de specialitate, dar trebuie menţionat că, uneori,
acestea nu conţin noii termeni specifici disciplinei respective, fiind vorba, în cele mai multe situaţii, de metode noi, descoperite şi
aplicate recent. Pentru a ne limita la un singur caz, vom lua ca exemplu Dicţionarul medical, Bucureşti, 1969, în care nu am întîlnit
cuvinte precum: cardiomiopatie, endodonţie, endocinematografie, electroacupunctură, electro termocaute rizare, electrooftlam,
electronografie, fibroscop – toate înregistrate în DCR – , unele, de exemplu, fibroscop, încă din 1964 (Dicţionarul medical apărînd în
1969 ar fi fost firesc să-l consemneze).
3.1. În concluzie, acest dicţionar nu reprezintă decît un început şi nu are nici pe departe pretenţia de a fi cuprins în întregime lexicul
românesc recent. Fişierul existent, rod al muncii unei singure persoane, însumează, în mod normal, numai o parte din ceea ce există
ca nou în vocabularul actual şi din ceea ce ar fi putut fi extras de un colectiv numeros.
3.2. De aceea, înainte de a încheia trebuie subliniat că suntem conştienţi de lipsurile acestei lucrări (nu am cuprins şi alte cuvinte
poate cel puţin la fel de importante ca cele incluse în DCR; nu am putut furniza o datare mai veche pentru unele cuvinte inserate, nu
am avut elementele necesare pentru a stabili unele etimologii, nu am înregistrat toate locurile unde specialiştii au semnalat şi au
• 12 •
discutat un cuvînt recent) şi că vom fi bucuroşi de sugestiile şi îmbunătăţirile care ne vor fi propuse atît de specialişti, cît şi de cititorii
nespecialişti în mâna cărora va intra această lucrare de pionierat, oricînd ameliorabilă.
3.3. În încheiere, ţinem să aducem mulţumiri călduroase colegilor şi prietenilor noştri, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Carmen
Dumitrescu, Theodor Hristea, Coman Lupu, Marga Lotreanu, Mihai Marta, Aurel Nicolescu, Maria Rădulescu , Luiza Seche, Elena
Toma, Claudia Tudose şi în mod special lui Alexandru Ciolan, care şi-au manifestat interesul pentru această lucrare şi, în diferite faze
ale elaborării ei, ne-au fost alături şi ne-au acordat ajutorul lor. Gîndurile noastre recunoscătoare se îndreaptă de asemenea către
referenţii lucrării, acad. Al. Graur şi conf. dr. Th. Hristea, care ne-au făcut importante observaţii şi sugestii. Şi, last but not least,
exprimăm viile noastre mulţumiri Editurii Albatros – prin directorul ei, Mircea Sîntimbreanu, şi prin redactorul cărţii, N. Iliescu – care
au înţeles semnificaţia şi importanţa publicării acestui dicţionar într-o colecţie adresată atît specialiştilor, cît şi marelui public, în
special tineretului.
FLORICA DIMITRESCU
Mihăieşti, 18 august 1979
• 13 •
ABREVIERI
adj. – adjectiv
admin. – administraţie
adv. – ad verb(ial)
agr. – agricultură
alim. – alimentaţie
americ. – (engleza) americană
amerind. – am er in dian
apic. – apicultură
arg. – ar got ic
arh. – arhitectură
arheol. – arheologie
art. – artă, ar tis tic
astr. – astronautică
astron. – astronomie
av. – aviaţie
biol. – biologie
bot. – botanică
bulg. – bul gar(ă)
cf. – con fer
chim. – chimie
cib. – cibernetică
cinem. – cinematografie
circ. – circulaţie
colocv. – colocvial
com. – comerţ
comunic. – comunicaţii
constr. – construcţii
cont. – contabilitate
cosm. – cosmetică
cuv. – cuvînt, –inte
der. regr. – derivat regresiv
ebr. – ebraic(ă)
ec. – economie
ecol. – ecologie
educ. – educaţie
electr. – electricitate
elec tron. – electronică
engl. – englez(ă)
etim. – etimologie
ex. – exemplu
expr. – expresie
f. – feminin
fam. – fa mil iar
farm. – farmacie
fig. – figurat
filoz. – filozofie
fin. – finanţe
fiz. – fizică
fiziol. – fiziologie
folc. – folclor(ic)
form. – formaţie
foto. – fotografie
fr. – francez(ă)
geogr. – geografie
geol. – geologie
germ. – ger man(ă)
gimn. – gimnastică
gosp. – gospodărie
gr. – greacă
hidr. – hidraulică
iht. – ihtiologie
ind. – industrie
in form. – informatică
inv. – invariabil
ist. – istorie
it. – ital ian(ă)
înv. – învăţămînt
jap. – japonez(ă)
jur. – ju ridic
lat. – latină
lb. – limbaj
lg. – lingvistic
lit. – literar
livr. – livresc
loc. – locuţiune
log. – logică
m. – masculin
magh. – maghiar(ă)
mar. – marină
mec. – mecanică
med. – medicină, med i cal
meteor. – meteorologie
mil. – militar
min eral. – mineralogie
moţ. – moţional
muz. – muzică
n. – neutru
nav. – navigaţie
neol. – ne ol o gism
n.loc. – nume de localitate
n.pr. – nume propriu
nr. – număr
ol. – olandez(ă)
opt. – optică
peior. – peiorativ
pict. – pictură
pl.tant. – plurale tantum
pol. – politică
polon. – polonez(ă)
pop. – pop u lar
port. – portughez(ă)
pron. – pronunţat
psih. – psihologie
radiol. – radiologie
refl. – reflexiv
rom. – român(ă)
rus. – rus(ă), rusesc
s. – substantiv(al)
scand. – scandinav, limbile
scandinave vechi
sg.tant. – singulare tantum
sint. – sintagmă
soc. – sociologie
sp. – spaniolă
spect. – (din lumea)
spectacol(ului)
speol. – speologie
sued. – suedez(ă)
suf. – sufix
supl. – supliment
s.v. – sub voce
şt. – ştiinţific
ş.u. – şi următoarele
tehn. – tehnică
tel. – telefonie, telecomunicaţii
teol. – teologie
text. – (industrie) textilă
topogr. – topografie
transp. – transporturi
ucr. – ucrainean(ă)
v. – vezi
var. – variantă
vb. – verb
vest. – vestimentaţie
zool. – zoologie
zoot. – zootehnie
SURSE
A. – „Ateneu“, revistă, înainte şi după 1989
Ad. – „Adevărul“, ziar, Bucureşti, după 1989
Alm. Sc. – „Almanahul Scînteia“, Bucureşti, înainte de 1989
Ap. – „Apostrof“, revistă, Cluj, după 1989
Ap.P. – Apărarea Patriei, revistă, înainte de 1989
As – „Formula AS“, revistă, Bucureşti, după 1989
Caţ. – „Academia Caţavencu“, revistă, Bucureşti, după 1989
Cinema – „Cinema“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Cont. – „Contemporanul“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Contr. – „Contrapunct“, revistă, Bucureşti, după 1989
Cotid. – „Cotidianul“, ziar, Bucureşti, după 1989
Cronica – „Cronica“. revistă, Iaşi, înainte şi după 1989
Cuv.rom. – „Cuvîntul Românesc“, revistă, Hamilton (Ontario)
D. – „Dilema“, revistă, Bucureşti, după 1989
Dobrogea – „Dobrogea nouă“, ziar, Constanţa, înainte de 1989
Dr. – „Dreptatea“, ziar, Bucureşti, după 1989
Drum nou – „Drum nou“, ziar, Braşov, înainte de 1989
Echinox – „Echinox“, revistă, Cluj, înainte de 1989
Expres – „Expres“, revistă, Bucureşti, după 1989
Expr. Mag. – „Expres Magazin“, revistă, Bucureşti, după 1989
Ev.z. – „Evenimentul zilei“, ziar, Bucureşti, după 1989
Fam. – „Familia“, revistă, Oradea
Fl. – „Flacăra“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Forum – „Forum“, revistă, Bucureşti
G. – „Georgiana Business“, revistă, Bucureşti, după 1989
Gaz. lit. – „Gazeta literară“, revistă, Bucureşti, înainte de 1989
Gaz. sp. – „Gazeta sporturilor“, Bucureşti, după 1989
I.B. – „Informaţia Bucureştiului“, ziar, Bucureşti, înainte de 1989
J.lit. – „Jurnalul literar“, Bucureşti, înainte de 1989
L. – „Lumea“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
LAI – „Literatură. Artă. Idei“. Supliment al ziarului „Cotidianul“, Bucureşti, după
1989
Lit. – „Literatorul“, revistă, Bucureşti, după 1989
Luc. – „Luceafărul“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Lupta – „Lupta“, revistă, Paris
M. – „Munca“, ziar, Bucureşti, înainte de 1989
Mag. – „Magazin“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
P.N. – „Presa noastră“, revistă, Bucureşti, înainte de 1989
Pri. – „Privirea“, revistă, Bucureşti, după 1989
Pr.R.TV – „Programul radio-tv“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Rev. de ref. şi rec. – „Revista de referate şi recenzii. Lingvistică şi filologie“,
Bucureşti
R.l. – „România liberă“, ziar, Bucureşti, înainte şi după 1989
R.l. internaţ. – „România liberă internaţional“, Bucureşti, după 1989
R.lit. – „România literară“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
R.M. – „România Mare“, revistă, Bucureşti, după 1989
Rom. liber – „Românul liber“, revistă, Londra
Săpt. – „Săptămâna culturală a Capitalei“, revistă, Bucureşti, înainte de 1989
Sc. – „Scînteia“, ziar, Bucureşti, înainte de 1989
Sc.t. – „Scînteia tineretului“, ziar, Bucureşti, înainte de 1989
Sec.c. – „Secera şi ciocanul“, ziar, Piteşti, înainte de 1989
Sec. 20 – „Secolul 20“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Sf.pol. – „Sfera politicii“, revistă, Bucureşti, după 1989
Sp. – „Sportul (popular)“, ziar, Bucureşti, înainte şi după 1989
Sp. tehn. – „Sport şi tehnică“, revistă, Bucureşti
Şt. şi tehn. – „Ştiinţă şi tehnică“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
Timişoara – „Timişoara“, ziar, Timişoara, după 1989
Timişoara internaţ. – „Timişoara internaţional“, Timişoara, după 1989
Tin.lib. – „Tineretul liber“, ziar, Bucureşti, după 1989
Tiner. – „Tinerama“, revistă, Bucureşti, după 1989
T.N. – „Timpuri noi“, revistă, Bucureşti, înainte de 1989
Trib. Rom. – „Tribuna României“, revistă, Bucureşti, înainte de 1989
V. – „Vremea“, ziar, Bucureşti, după 1989
V. rom. – „Viaţa românească“, revistă, Bucureşti, înainte şi după 1989
V. stud. – „Viaţa studenţească“, revistă, Bucureşti, înainte de 1989
Z. – „Ziua“, ziar, Bucureşti, după 1989
„22“ – „22“, revistă, Bucureşti, după 1989
LUCRĂRI, DICŢIONARE, REVISTE
AD – J. Kleczek, Astronomical Dictionary, Praha, 1961.
AUB – Analele Universităţii Bucureşti, Bucureşti.
A. Bantaş, BE – A. Bantaş, A Bird’s Eye-view of English Influences upon the
Romanian Lexis, Bucureşti.
BD – Clarence L. Barnhart, Sol Steinmetz, Robert K. Barnhart, The Barnhart
Dictionary of new English since 1963, Bronxville, New York, Evanston, San
Francisco, London, 1972.
BRPh – „Beiträge zur romanischen Philogie“, Berlin, din 1961.
CD – College Dictionary, Editor in chief Laurence Urdang, based on The
Random House, Dictionary of the English Language, New York, 1972.
CO – The Concise Oxford Dictionary of current English, Oxford, 1954.
D. Am. – Florin Ionescu, Dicţionar de americanisme, Bucureşti, 1972.
D. Angl. – Josette Rey Debove et Gilberte Gagnon, Dictionnaire des angli -
cismes, Paris, 1980.
DC – Dicţionar de chimie, coord. dr. Gr. Bălănescu, Bucureşti, 1974.
DCR – Florica Dimitrescu, Dicţionar de cuvinte recente, Bucureşti, 1982.
DE – Romulus Vulcănescu, Dicţionar de etnologie, Bucureşti, 1979.
DEA – Dicţionar de economie agrară, coord. dr. ing. S. Hartia, Bucureşti, 1969.
DEI – Carlo Battisti, Giovani Alessio, Dizionario etimologico italiano, Firen ze,
1950.
DEX – Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, 1975
DEX-S – Dicţionarul explicativ al limbii române – Supliment, Bucureşti 1988.
DF – Dicţionar de fizică, Bucureşti, 1972.
D.Filoz. – Dicţionar de filozofie, Bucureşti, 1970.
DFMB – A. Manuila, L. Manuila, M. Nicole, H. Lambert, Dictionnaire Français
de médicine et de biologie, 3 vol., Paris, 1970.
DFAP – Fr. Caradec, Dictionnaire du français argotique, Paris, 1977.
DFP – Ch. Bernat, P. Rézeau, Dictionnaire du français parlé, Paris, 1989.
DG – V. Băcăuanu, I. Donisă, I. Hîrjoabă, Dicţionar geomorfologic, Bucu reşti,
1974.
Dimitrescu, D. – Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, Bucu -
reşti-Cluj, 1995.
DHLF – Dictionnaire historique de la langue française, sous la direction de
Alain Rey, Paris, 1992.
DJ – M. Berindei, Dicţionar de jazz, Bucureşti, 1976.
DLI – Giacomo Devoto, Carlo Oli, Dizionario della lingua italiana, Firenze,
1971.
DM – Dicţionar medical, red. resp. dr. P. Simici, Bucureşti, 1969.
DMA – Dicţionar de mecanică agricolă, Bucureşti, 1972.
DMC – P. Gilbert, Dictionnaire de mots contemporains, Paris, 1980.
D.Min. – Dicţionar poliglot de mine, geologie şi petrol extracţie, coord. prof. dr.
ing. Popa Aron, Bucureşti, 1964.
DMM – Dr. Virginia Cartianu, dr. Eugenia Farca, ing. Adrian Popescu, Dicţionar
de management şi marketing, Bucureşti, 1973.
DMN – P. Gilbert, Dictionnaire de mots nouveaux, Paris, 1971.
D.Muz. – Iosif Sava, Luminiţa Vartolomei, Dicţionar de muzică, Bucureşti,
1979.
DN – Fl. Marcu, C. Maneca, Dicţionar de neologisme, Bucureşti, 1961.
DN3 – Fl. Marcu, C. Maneca, Dicţionar de neologisme, ed. a 3-a, Bucu reşti,
1978.
DP – Dicţionar politic, Bucureşti, 1975.
D.Pisc. – L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican, Dicţionar piscicol, Bucureşti, 1978.
DPN – M. Cortelazzo, U. Cardinale, Dizionario di parole nuove, 1964-1984,
Torino, 1986.
DT – Dicţionar tehnic român-francez, Bucureşti, 1973.
DTA – P. Cristea, C. Szabados, Dicţionar tehnic auto, Bucureşti, 1975.
DTL – Dicţionar de termeni literari, coord. Al Săndulescu, Bucureşti, 1976.
DTM – Dicţionar poliglot de termeni tehnici şi maşini termice, coord. prof. dr.
ing. Bazil Popa, Bucureşti, 1975.
DTN – Dictionnaire des termes nouveaux des sciences et des techniques,
Paris, 1983.
DTP – Dicţionar tehnic poliglot, Bucureşti, 1963.
D.Tr. – Dicţionar poliglot de transporturi terestre, navale şi aeriene, coord. ing.
C. Avram, Bucureşti, 1974.
DTR – Dicţionar tehnic de radio şi televiziune, red. coord. ing. V. Văcaru,
Bucureşti, 1975.
DZ – Dicţionar de zootehnie şi de medicină veterinară, coord. conf. dr. doc.
Eugen Paştea, Bucureşti, 1969.
ER – Etudes romanes dediées à Iorgu Iordan, Bucarest, 1978.
Europe – Europe, revue mensuelle fondée en 1923, Paris.
F – Der Grosse Duden Fremd-Wörterbuch, Mannheim, 1966.
FC I – Fulvia Ciobanu, Finuţa Hasan, Formarea cuvintelor în limba română, vol.
I Compunerea, Bucureşti, 1970.
FC II – Formarea cuvintelor în limba română, vol. al II-lea. Prefixele, red. resp.
acad. Al. Graur şi Mioara Avram, Bucureşti, 1978.
FS – Henriette Walter, Le français dans tous les sens, Paris, 1988.
A. Giurescu M.C. – Anca Giurescu, Les mots composés dans les langues
romanes, The Hague-Paris, 1975.
Ec. Goga Lex. – Ec. Goga, Lexicologie romanică (lexic profesional), Bucureşti,
1976.
Granser M. – Th. Granser, „Miştocăreasca“, Materialen zum rumänischen
Argot, Salzburg, 1992.
Graur C. – Alexandru Graur, „Capcanele“ limbii române, Bucureşti, 1976.
Graur T. – Alexandru Graur, Tendinţele actuale ale limbii române, Bucu reşti,
1968.
Guţia A. – I. Guţia, Americanisme intrate în limba română prin cinema tografie,
Roma, 1955.
V. Guţu Romalo C.G. – Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală,
Bucureşti, 1972.
GWDS – Der Grosse Duden Wörterbuch des deutsche Sprache in 6 Bäden, I,
1966, Mannheim.
Th. Hristea O. – Ortografia şi ortoepia neologismelor româneşti, în LL II, 1995.
Th. Hristea P.E. – Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968.
L – Lexis, Dictionnaire de la langue française (Direction de Jean Dubois), Paris,
1975.
LGG – Lexicon, geologie, geografie, mine, petrol, coord. conf.ing. N. Mihăi -
lescu, Bucureşti, 1975.
LI – Marius Sala, Dan Munteanu, Valeria Neagu, Tudora Şandru-Olteanu, El
léxico indígena del español americano, Academia Mexicană, Mé xico-Buca -
rest, 1977.
LII – Larousse illustrated international, Encyclopaedia and dictionary. La -
rousse, Mc. Graw-Hill International Book Company, 1972.
LL – Limbă şi literatură, Societatea de ştiinţe filologice Bucureşti, din 1955.
LR – Limba română, Editura Academiei, Bucureşti, din 1952.
LRC II – I. Coteanu, A. Bidu-Vrânceanu, Limba română contemporană, vol. II,
Vocabularul, Bucureşti, 1975.
LTR – Lexiconul tehnic român, coord. acad. Remus Răduleţ, vol. I-XVIII,
Bucureşti, 1957-1966.
MF – Loïc Depecker, Les mots de la francophonie, Paris, 1987.
MN – Gabriel Merle, R. Perret, J. Vince, Cl. Juillard, Les mots nouveaux
apparus despuis 1985, Paris, 1989.
MNC – Mots nouveaux contemporains (sous la direction de B. Quemada),
Paris, 1993.
MP – Mots de passe (dirigé par Pascal Ory), 1945-1985, Paris, 1985.
OA – Oxford Advanced Learner’s Dictionary of Current English by A.S. Harnby
(fourth edition), Oxford University Press, 1989.
OSRI – Ortograficeski slovar russkogo iazîca, Moscova, 1973.
PL – Petit Larousse, Paris, 1990.
PN – Ottavio Lurati, 3000 parole nuove. La neologia negli anni 1980–1990,
Bologna, 1990.
PR – Paul Robert, Le Petit Robert, Paris, 1978, 1984.
RLR – Revue de Linguistique Romane, Strasbourg.
RRL – Revue Roumaine de Linguistique, Ed. Academiei, Bucureşti, din 1956.
SC – Gheorghe I. Tohăneanu, Teodor Bulza, O seamă de cuvinte româ neşti,
Timişoara, 1976.
SCL – Studii şi cercetări lingvistice, Editura Academiei, din 1950.
SG – Studii de gramatică, Editura Academiei, Bucureşti, din 1956.
SMFC – Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română,
vol. I-IV, Bucureşti, din 1959.
S. Şora N.A. – Sanda Şora, Nouvelles acquisitions lexicales, in RLR
205–206/1988.
TDE – Peter Neidhardt, Technical Dictionary of electronics, Berlin, 1967.
TDTF – R. Körner, Technical Dictionary, Textile Finishing, Berlin, 1966.
Uriţescu, CV – D. Uriţescu, De la chioşcuri la vesternizare, Bucureşti 1993.
VLI – Nicolo Zingarelli, Vocabolario della lingua italiana, ed. a VIII-a, Bologna,
1959.
VRC – Vasile Şerban, Ivan Evseev, Vocabularul românesc contemporan,
Timişoara, 1978.
W – Webster’s New International Dictionary of the English Language, ed. a
III-a, 1958.
WN – Webster’s New World Dictionary of the American Language, Cleve land –
New York, 1966.
WNW – Webster’s New World Dictionary of the American Language, Second
College Edition, 1982.
WT – Webster’s Third New International Dictionary of the English Language
unabridged, London, 1961.
• 17 •
A
abajúr-glob s.n. –Abajur în formă de glob– „Lăm pile de masă [...
au] aceeaşi şi aceeaşi banală tijă metalică şi abajur-glob pictat sau nu
cu flori cele.“ Sc. 8 III 64 p. 2 (din abajur + glob)
abonamént-legitimáţie s.n. –Legitimaţie ca re, în schim bul unei
sume de bani, permite poseso rului să călătorească cu anumite mij loace
de transport– „I.T.B.-ul va pune în vînzare şi noul tip de abo na -
ment-legitimaţie cu durată nelimitată (pînă la pierdere sau deterio -
rare).“ R.l. 12 X 77 p. 5 (din abonament + legitimaţie)
absconzitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este abscons– „Eugen Suciu
[este] original, inventiv, chiar dacă, uneori, cultivă absconzitatea rece
în felul lui René Char.“ R.lit. 8 V 80 p. 9 (din abscons + -itate; DN3)
aburí vb. IV (lb. vorbită) –A învălui cu vorbele– „Emanoil l-a aburit
pe Eduard.“ (din abur + -i; comunicat Mihaela Macovei)
aburomobíl s.n. –Automobil cu aburi– „En glezul E.K. a construit
un automobil cu două locuri pus în mişcare de un motor cu aburi de
tipul celor ce se fabricau prin anul 1911 [...] Abu ro mobilul cîntăreşte
500 kg.“ Sc. 23 II 74 p. 6 (din abur + [auto] mobil, probabil după model
engl.)
accentuáre s.f. (arh.) „Domină blocurile de P + 4 nivele cu ac -
centuări, adică blocuri de P + 8 nivele [...]“ R.l. 11 XI 86 p. 1 (din
accentua; DEX, DN3, alte sensuri)
accépt s.n. –Acord, aprobare– „Prima mişcare – acceptul de a plăti
un impozit de 649 691 lei.“ Sc. 19 V 82 p. 2 (din accepta; DN3, alt sens)
accesá vb. I (inform.) –A avea acces, a intra într-o reţea, într-un
program etc.– „Sau poţi accesa în bănci de date mai speciale, respec -
tînd una dintre dogmele liberta rie ne: libera circulaţie a informaţiilor.
Birocraţii vor fi însă acolo, încercînd să te blocheze cu parole şi coduri.
Dar pentru asta există hackeri. «Datoria» lor este, înainte de toate, să
treacă de coduri şi parole.“ D. 134/95 p. 14 (din engl. to access)
acomerciál, -ă adj. „Brînză amestecată cu scrum de ţigară şi meze -
luri mirosind a «Carpaţi», «Litoral» sau «Snagov» [...] pot recoman da
mustrarea unui vînzător, iar în timp [...] îndreptarea acestei stări de
fapt, s-o numim... acomercială (adică în afara comerţului civilizat).“
I.B. 11 IX 71 p. 5 (din a- + comercial)
acórd-cádru s.n. –Înţelegere la nivel general, care serveşte drept
cadru pentru convorbiri ulterioare– „Avem cu România un acord-ca -
dru pentru colaborarea ştiinţifică şi tehnică.“ Sc. 7 IX 66 p. 6.
„Acorduri-cadru de cooperare“ Sc. 9 XII 73 p. 3. „Acord-cadru între
socialiştii şi co mu niştii spa nioli“ Sc. 6 IV 79 p. 4 (din acord + cadru;
cf. fr. accord-cadre; DMN 1950)
acribiós, -oásă adj. –Extrem de exact(ă)– „Meto dic şi exact în tot
ce scrie, practicînd o critică acribioasă (efect benefic al preo cupărilor
de istorie literară), esenţial simpatetică, aşa ne apare Nicolae Ciobanu
la sfîrşitul lecturii volumului Însemne ale moder nităţii, II.“ Cont. 1
VIII 80 p. 11 (din acribie + -os)
acromanţíe s.f. „Capitala elenă numără nu mai pu ţin de 12 000 de
pre zicători, magi, cartomancieni, astrologi, pretinşi experţi în chiro -
man ţie (ghicitul în palmă), cristalomanţie (ghicitul după mo dul de
cristalizare a anumitor substan ţe), acro manţie (ghi citul după confor -
maţia nori lor), xilo manţie (ghicitul în... lemn) şi o puzderie de alte
practici oculte, cu nume tot atît de pompoase.“ Sc. 23 III 77 p. 5 (din gr.
akros “în cel mai înalt grad, superior“ + gr. manteia “prevestire“)
activíst, -ă s.m.f. (pol.) –Membru salariat al unei organizaţii, de
obicei un partid, care se dedică activităţii în acea organizaţie; în
regimul comunist, cu sens pozitiv; după decembrie 1989, pe ascuns şi
înain te, cu sens profund negativ– „Uitaţi-vă la ei. Nu vor reconcilierea,
nu vor consensul. Nu vor să se pupe în piaţă cu noi, necomuniştii, cu
noi, activiştii.“ „22“ 28 I–3 II 93 p. 10; v. şi R.l. 24 IX 92 p. 1; v. şi
vizionare (din rus. aktivist; cf. fr. activiste; DMN 1958; DEX)
actór-cîntăréţ s.m. –Actor care, în timpul unei reprezentaţii, cîntă
din gură sau la un instrument– „În activitatea teatrului există cău tări
[...] spre o formare mai complexă a unui actor-cîntăreţ sau cîntă -
reţ-actor, spre profe sio nali za rea interpreţilor.“ Sc. 31 VII 66 p. 4. „În
interpretarea artiştilor argentinieni «Scara de mă tase» s-a de rulat
într-un diapazon ce oscila între suavitate şi candoare, cu o frapantă
galerie de ac tori-cîntăreţi capabili de reflecţii pătrunzătoare asupra
psihologiei persona jelor.“ Cont. 2 VII 73 p. 11 (din actor + cîntăreţ;
Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 326)
actór-dansatór-cîntăréţ s.m. –Artist care în timpul unei re pre -
zentaţii dansează, cîntă din gură sau din tr-un instrument; artist total–
„Echi pa formată din interpreţi – toţi – «totali» se mişcă ca un meca -
nism superb, din care iese din cînd în cînd [...] R.M., actor-dansa -
tor-cîntăreţ [...]“ Cont. 18 VII 69 p. 5. „Excelenta coregrafie a specta -
co lului era pusă în va loare de o echipă foarte bună de actori-dan -
satori-cîntăreţi.“ R.lit. 29 II 74 p. 28 (din actor + dansator + cîntăreţ;
Fl. Dimi trescu în SCL 3/70 p. 333)
actór-diréctor-animatór s.m. –Persoană ca re de ţine tripla cali -
tate de actor, director şi animator de teatru– „José Maria Flotas a
debutat ca regizor la Barcelona [...] Am descoperit cu plăcere rolul de
actor-director-animator – mărturiseşte José Maria Flotas [...]“ R.lit. 5
IV 84 p. 22 (din actor + director + animator)
actór-mînuitór s.m. –Artist specializat în mî nui rea păpuşilor (în
special la teatrele pentru copii)– „În toate cele trei spectacole, acto -
rii-mînuitori ai teatrului au demonstrat o mare pu tere de dă ruire,
pasiune şi energie.“ Sc. 16 V 73 p. 6. „Curs seral de iniţiere în Arta
actorului-mînuitor.“ I.B. 11 I 74 p. 3. „La unele reprezentaţii îşi dau
concursul 25 de actori-mînuitori; una din piese este prezentată de un
singur mînuitor de ma rionete“. R.l. 31 III 79 p. 6; v. şi I.B. 12 I 76 p. 5 (
din actor + mînuitor)
actór-prezentatór s.m. –Artist (profesio nist) care face comperajul
la un spectacol, la televiziune etc.– „Nu ştim sub imperiul cărei magii,
actorii-prezentatori [...] îşi pierd în faţa ca me relor de tele viziune orice
urmă de umor şi spontaneitate.“ R.l. f.z. IX 66 p. 2.; v. şi Cont. 29 VII
67 p. 4 (din actor + prezentator)
actór-regízor s.m. –Persoană care deţine du bla ca litate de actor şi
regizor– „Am asistat [...] la premiera mondială a documentarului de
lung-me traj Marlene, dedicat Marlenei Dietrich de către acto rul-re -
gizor Maximillian Schell [...]“ R.lit. 22 III 84 p. 24 (din actor +
regizor)
actór-scriitór, actríţă-scriitoáre s.m.f. –Ac tor au tor de literatură–
„Actorul-cititor ca şi actorul-scriitor sînt, aşadar, creaţii ale literaturii,
ale marilor sentimente.“ R.lit. 29 III 73 p. 2. „Piesa cu acest titlu, de
actorul-scriitor A.L., seamănă mult cu «Hotelul Aste ni cilor».“ Cont.
20 VII 73 p. 4. „În vîrstă de 54 de ani, actriţa-scrii toare vă deşte în
cartea ei aceeaşi «clasă» ca şi în existenţa ei cinematografică şi
teatrală.“ R.lit. 15 II 79 p. 23 (din actor + scriitor, actriţă + scriitoare)
actór-vedétă s.m. –Actor dramatic de mare vogă– „Actorii din
institut, actorii-vedetă ai şcolii pot arăta exact că sînt un real talent.“
Sc. 22 XI 64 p. 4. „Personajul principal, actorul-vedetă C.B., este
victima şi autorul propriei sale degradări morale.“ R.lit. 23 V 73 p. 9; v.
şi Cont. 16 VII 71 p. 9 (din actor + vedetă)
acuarelizát, -ă adj. –(Despre culori) Care es te diluat în apă, paste -
lizat– „Totul este fals în filmul lui Zeffirelli. De pildă, culoarea. În loc
de culoarea aceea plină, grea, saturată a lui Quattrocento, avem o
coloratură spălată şi acuarelizată.“ R.lit. 4 III 71 p. 24 (din acuarelă)
acumulatór-aúto s.m. (tehn.) –Acumulator pentru autovehi cule–
„La întreprinderea «Acumulatorul» din Capitală s-a trecut la reali -
zarea unor noi tipuri de acumulatori-auto.“ Cont. 10 III 62 p. 2 (din
acumulator + auto; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232)
acupuncturál, -ă adj. –Care are relevanţă în acupunctură– „La se -
ropunctura nu este o practică fizio terapică. Este o metodă terapeutică
de fotostimulare cu lumină coerentă a unor zone sensibile care se
înscriu în punctele acupuncturale şi în punctele motorii cunoscute.
Fascicolul luminos este menţi nut pentru un anumit interval de timp pe
zona de interes, în funcţie de specificul bolii şi particularităţile pacien -
tului.“ R.l. 30 IX 95 p. 16 (din acupunctură + -al)
acupunctúră s.f. 1978 –Metodă terapeutică originară din China
care constă în înţeparea pielii în anumite puncte ale corpului, cu ace
foar te subţiri– v. electropunctură, reflectoterapie (din fr. acupuncture)
acupuncturíst, -ă s.m.f. –Persoană care prac tică acupunctura–
„Şap te japonezi în dialog cu acupuncturişti români“ Fl. 21 IX 84 p. 8
(din acupunctură + -ist)
acutizá vb.refl. I –A se ascuţi– „Conflictul, mai mult latent, dintre
FSN şi preşedintele Camerei, Marţian Dan, s-a acutizat, materia -
lizîndu-se în tr-o Decla raţie prin care acest partid protestează împotriva
modului deloc imparţial în care domnul Dan conduce lucrările.“ R.l.
15 V 92 p. 3 (din acut + -iza; DN3 – „rar“; acutizáre s.f. – v. Irina Preda
în LR 11–12/92 p. 588)
acvacultúră s.f. –Creşterea unor specii de faună şi floră marină în
vederea comercializării– „În cadrul dezbaterilor «Oceanul, sursă ine -
pui zabilă de hra nă?» ce au avut loc la Paris, a fost abordată şi problema
acvaculturii. După datele disponibile, pro ducţia anuală de peşte obţi -
nută prin acvacultură nu atinge decît 300000–350000 tone din totalul
de 75–78 milioane tone peşte prins anual.“ R.l. 21 IV 75 p. 6. „E
momentul ca omul să treacă de la stadiul «culesului şi vînătorii»,
depăşite pe pămînt de 5000 de ani, la stadiul «culturii». Astfel e pe cale
să se nască «acvacultura». Se prevede că acvacultura va constitui în
viitor una din principalele industrii alimentare.“ Cont. 10 III 78 p. 5.; v.
şi R.l. 14 IV 80 p. 2, I.B. 30 X 86 p. 8 [var. acvicultură] (din fr.
aquaculture, aquiculture; D.Pisc.; DN3)
acvanaút s.m. –Scafandru, cercetător al pro fun zimilor submarine–
„Platoul continental este des chis acvanauţilor.“ Şt. şi tehn. 7/67 p. 36.
„Record acvanautic. Un grup de acvanauţi britanici şi americani au
stabilit un nou record mondial de scufundare.“ Sc. 8 IV 76 p. 4. „Acva -
nauţi polari la lucru.“ Sc. 28 II 79 p. 5; v. şi I.B. 17 II 72 p. 1, R.l. 23 V
73 p. 8, 13 XII 77 p. 6 (din engl. aquanaut, fr. aquanaute; PR 1967, BD
1968; FC I 141, 284, Graur C. 20; DN3, DEX-S)
acvanaútic, -ă adj. 1976 –Care se referă la ac va nauţi– v. acva -
naut (din acvanaut + -ic; DEX-S)
acvaplán s.n. (mar.) –Tip de ambarcaţiune, ase mănătoare prin formă
cu planşa de ski nautic– „O flotilă de 30 de acvaplanuri, avînd
propulsie cu reacţie submarină, va fi pusă în serviciu. Lung de 30 de
metri, acvaplanul efectuează naveta între cele două maluri, transpor -
tînd la fiecare traversare 300 de persoane.“ I.B. 27 I 71 p. 4 (din fr.
aquaplane; DMN; DEX, DN3 – alt sens)
acvaplanáre s.f. –Starea de plutire a unui vehicul care se deplasează
cu viteză mare pe un strat subţire de apă în timpul unei ploi puter nice–
„Cînd învelişul drumului este ud, unii automobilişti reduc presiunea
pneurilor, astfel încît să mărească suprafaţa punctelor de contact cu şo -
seaua. Procedeul este greşit. Prin respectarea presiunii co rec te din
pneuri se evită acva planarea, întrucît pneul cu presiune scăzută va
avea canalele de evacuare a apei deformate [...]“ R.l. 7 II 84 p. 5 (din
acvaplan + -are; DN3)
acvaríst s.m. –Persoană care se ocupă cu creşterea vieţuitoarelor de
acvariu– „Noutăţi pen tru acva rişti.“ R.l. 21 XII 66 p. 2. „În atenţia
acvariştilor. NATURA publică în numerele 5 şi 6 din acest an un ciclu de
articole pentru iniţierea celor ce au preocupari de acvaristică.“ I.B. 8 X
70 p. 2; v. şi R.l. 1 VII 73 p. 3 (din acvariu + -ist; cf. germ. Aquarist;
D.Pisc.; DN3)
acvarístică s.f. –Ramură a acvaculturii care se ocu pă cu tehno logia
creşterii vieţuitoarelor în acvarii– „Zilele trecute, în incinta halelor
Obor, la etaj, s-a deschis un magazin de acvaristică. Amatorii pot găsi
aici acvarii, peşti, hrană pentru peşti, vegetaţie, precum şi aparatură
pentru ac varii.“ I.B. 24 IX 68 p. 1; v. şi acvarist (din germ. Aquaristik;
DN3)
acvasól s.m. (chim.) „Pentru a pune capăt aces tei controverse, in -
ven tatorul spray-ului cu aerosoli, ame ricanul R.A. a pus la punct un
nou tip de recipient cu acvasoli care foloseşte ca «vehicul antrenant»
un amestec de apă şi butan.“ Sc. 19 VII 77 p. 5 (din acva- + sol, după
modelul lui aerosol)
adaptométru s.n. „[...] s-a realizat o instalaţie – ca bină de control şi
aparat electronic de în regis trare – complet automatizată cu ajutorul că -
reia se poate măsura capacitatea omului de la volan la întuneric. [...]
Cu ajutorul acestui «Adapto me tru» [...] se poate realiza şi măsu rarea
timpului de revenire a unui şofer orbit de farurile unui autoturism ce
circulă din sens o pus.“ R.l. 7 X 81 p. 3 (din adapta + -metru)
adaptór s.n. –Dispozitiv care permite adaptarea unui aparat la dife -
rite utilizări– „De la Întreprinderea de traductoare şi reductoare directe
Paş cani – adaptoarele pentru detectare şi detectoarele electromag -
netice.“ Sc. 27 VII 82 p. 2 (din fr. adapteur; PR 1948; DEX, DN3)
adídas s.m. 1. –Tip de încălţăminte comodă, iniţial folosită exclu -
siv de sportivi, utilizată mai ales de tineri în anii ‘80-’90– „[...] s-au
creat noi modele de [...] pantofi tip «adidas», cu feţe textile şi
combinate cu piele, avînd tălpi colorate în masa materiei prime,
sandale şi pantofi din materiale noi denumite «difur» şi «silur».“ R.l. 7
IV 83 p. 3; v. şi Sc. 12 VIII 83 p. 4, Săpt. 14 IX 84 p. 8, R.l. 7 I 85 p. 6, 5
XII 96 p. 24; v. şi superman. 2. –Om care poartă adidaşi, om
obişnuit– „De la vlădică (ministrul culturii, dl. M.G.), până la opin că
(diverşi adi daşi păşitori pe cără rile gaze tăriei) lumea s-a înveselit [...]“
R.l. 27 III 93 p. 8. 3. –Picioare de porc, omniprezente înainte de dec.
1989, pe rafturile magazinelor alimentare– v. tacîm (Adidas, marcă
înregistrată – din n.pr. Adi Das[sler])
aditív s.m. –Substanţă care se adaugă (la fu raje)– „Timişoara. Spe -
cia liştii Centrului de chi mie au realizat noi tipuri de coloranţi pentru
industria pie lăriei, o serie de ignifuganţi pentru fibrele sintetice,
pigmenţi pentru emailuri şi ma se plastice, precum şi o bogată gamă de
produse pentru agricultură: pesticide, îngrăşăminte chimice, aditivi
furajeri, bio stimulatori pentru creş terea şi coacerea plantelor.“ R.l. 15 I
83 p. 5 (din fr. additif; PR; DN3)
ADN s.n. (chim.) –Acid dezoxiribonucleic– „[...] în urmă cu 15 ani am
reuşit să identific ADN şi ARN în sporii unei ciuperci medicinale, pe
care am studiat-o peste 20 de ani [...] În domeniul plantelor medicinale
superioare în ce priveşte clasificarea sis tematică, tot biotehnologia îşi
va spune cuvîntul.“ R.l. 12 V 83 p. 5. „Cu numai trei ani în urmă,
grupul lui A. Rich a dovedit că anumite fragmente de ADN pot adopta
în spaţiu o conformaţie diferită de celebra dublă elice, şi anume forma
literei Z. [...] o echipă [...] de la Institutul de progeneză (Paris) [...] a
dovedit că acidul dezoxiribonucleic Z poate fi pus în evidenţă de
cromozomii unui rozător, Gerbillus Ni geriae.“ Cont. 9 XII 83 p. 7; v. şi
Ev.z. 4 III 97 p. 3 [pron. adené] (abreviere din A[cide] D[ésoxyribo]
N[ucléi que]; PR 1960, FS 310)
adolescentín, -ă adj. –Tineresc, de adolescent– „Cursa cu ma şi na
plină de năzdrăvănii şi de închi puiri tipic adolescentine.“ Cont. 3 III 61
p. 3. „Un asemenea lirism adolescentin, conven ţional, se face simţit şi
în filmele lui Virgil Calo tescu.“ Luc. 17 X 81 p. 4; v. şi băieţism (din
adolescent + -in, probabil după fr. enfantin; cf. it. adolescentino; Fl.
Dimi trescu în LR 2/62 p. 132; DEX, DN3)
adolescentísm s.n. –Gîndire şi comportare ca de adolescent–
„Ado les centismul lui este evident pe afară, dar nu pe dinăuntru,
imaturitatea lui nu-i atît de limpede pe cît dă impresia.“ R.lit. 2 V 74 p.
17; v. şi Luc. 14 X 78 p. 2 (din adolescent + -ism)
adresabilitáte s.f. –Calitatea de a se adre sa unei mase largi– „[...]
lucrarea de care ne ocu păm [...] apărută în Editura Academiei are un
spectru de adresabilitate care îi alătură me di cilor, biochi miş tilor,
biofizicienilor sau specia liş ti lor din industria farmaceutică pe toţi cei
interesaţi să-şi lărgească informaţia referitoare la bio logia mole cu -
lară.“ I.B. 24 V 82 p. 3. „Aproa pe un milion s-ar putea realiza cu o
tipăritură de largă adresabilitate.“ Săpt. 11 VI 82 p. 8. „Maternitatea
Dr. I. Cantacuzino se află printre pri mele din Capitală privind numărul
de naşteri, ceea ce înseamnă o adresabilitate crescută.“ R.l. 27 IX 93 p.
9 (din adresabil + -itate)
adrésă-cérere s.f. –Act oficial prin care o întreprindere face alteia
o cerere– „Abonamentele de transport cu autobuzele I.T.A. Craiova
[...] se eliberează pe baza unei adrese-cerere din partea întreprinderii
unde lucrează cel care solicită abo namentul şi a unui tabel.“ Sc. 6 VII
74 p. 2 (din adresă + cerere)
adrésă-delegáţie s.f. –Act oficial prin care cineva este desemnat
ca delegat– „În cabină, mai mulţi salariaţi ai unităţii: ce-i drept, cu
forme în regulă, cu tabel şi adresă-delegaţie aprobată.“ R.l. 1 VIII 73
p. 1 (din adresă + delegaţie)
adultizá vb. I –A avea un comportament de adult– „Prins de nicio -
dată încheiatele încurcături prea «adul te», am trecut în goana calului
pe lîngă 1 Iunie. Fireşte, copiilor nici că le pasă. Între noi fie vorba,
adultizează şi ei destul.“ R.l. 12 VI 82 p. 2 (din fr. adultiser; MNC
1982)
adiţionálă s.f. (telefon.) –Convorbire telefo nică su pli men tară în
raport cu numărul de convorbiri incluse în preţul fix al abo namen -
tului– „Impulsurile corect înlocuind zisele adiţionale din trecut, cînd
plă teai dacă depăşeai numărul de convorbiri decis ca ştachetă [...]“
R.lit. 35/93 p. 12 (cf. fr. additionnel – alte sensuri; DEX, DN3 – alte
sensuri)
advént s.n. –Perioadă de 4 săptămîni care precede Crăciunul, la
catolici– „La Salzburg [...] studenţi universitari se folosesc de pri ma
duminică din advent spre a-şi manifesta dorinţa de pace.“ R.l. 23 XII
83 p. 1 (cf. lat. adventus, fr. avent)
aeratór s.n. –Dispozitiv folosit pentru aeraţie– „Un aerator central
absoarbe aerul încălzit din seră şi îl dirijează spre un răcitor care reţine
acutizá • 19 • aeratór
căldura excedentară.“ R.l. 6 IV 81 p. 6 (din fr. aérateur; PR 1866;
DN3)
aeróbic, -ă adj. „Aşa dar, la baza de agrement a comple xului hotelier
«Bucureşti» puteţi beneficia de gimnastică aerobică (miş cările şi res -
piraţia se sincronizează pe ritmuri muzicale).“ I.B. 18 II 84 p. 6. „[...]
după-amiezele sunt dedicate antrenamentelor aerobice [...] cu exer -
ciţii pentru menţinerea supleţei corpului, sem nate de Jane Fonda.“ R.l.
19 VI 93 p. 15; v. şi 12 VI 93 p. 5, 22 VII 93 p. 14 (din fr. aérobique,
engl. americ. aerobics; BD 1969, DHLF 1981; DEX-S)
aerobioscóp s.n. (tehn.) „Cercetătorii de la Institutul de protecţie a
muncii şi igienă rurală din Lublin au pus de curînd la punct un
«aerobioscop selectiv», aparat care determină rapid şi fără greş – în
orice fel de condiţii – gradul de po luare a aerului, natura elementelor
poluante şi cantitatea microorganismelor care pătrund în plămînii oa -
me nilor şi ai animalelor.“ Sc. 11 IV 75 p. 4; v. şi R.l. 16 IV 75 p. 6 (din
aero- + bio- + -scop)
aerobúz s.n. (av.) –Avion de pasageri de mare capacitate– „Asaltul
aerobuzelor.“ St. şi tehn. 6/67 p. 30. „În U.R.S.S., s-a construit
macheta în mărime naturală a unui aerobuz care va transporta 350 de
pasageri, cu o viteză maximă de 950 km pe oră.“ Sc. 29 VII 75 p. 8. „O
competiţie acerbă pentru impunerea pe piaţă a aero buzelor anilor ‘80.“
Sc. 12 X 78 p. 6; v. şi R.l. 10 III 84 p. 6; v. şi airbus (din fr. aérobus; cf.
engl. airbus; Graur C. 19: „Nu ştiu dacă există aerobuz, dar nu m-aş
mira prea tare dacă l-aş găsi undeva“; DN3)
aeroclúb s.n. (av.) –Club în care se reunesc cei care se ocupă cu
aviaţia– „De curînd a fost înfiinţat la Piteşti un aeroclub pentru tinerii
amatori de cu noştinţe aeronautice.“ R.l. 13 III 75 p. 2 (din fr.
aéro-club; FC I 24, L. Seche în LR 1/74 p. 77; DEX, DN3)
aerocósmic, -ă adj. –Referitor la aeronautică şi la cercetarea spa -
ţiu lui cosmic– „La centrul de cercetări ştiinţifice aerocosmice de pe
lîngă Universitatea din Tokio a fost lansată sîmbătă, cu succes, o
rachetă cu trei trepte de tip «Kappa-10-S-1».“ Sc. 19 VIII 65 p. 1 (din
aero- + cosmic; DEX-S)
aerodinamicitáte s.f. –Caracter aerodina mic– „Aproape întot dea -
una cînd este prezentată o nouă marcă (sau un nou tip) de autoturisme,
în dreptul lui apare şi o cifră alături de «misteri oa sele» (pentru mulţi
dintre cititorii noştri) litere CX. Ce înseamnă acest CX? Este vorba de
coeficientul de aerodinamicitate a autoturismului.“ I.B. 27 X 84 p. 6.
„O sporire a CX-ului – coeficientul de aerodinamicitate – cu 30 la sută
duce la reducerea consumului de carburanţi cu aproa pe 5 la sută.“ R.l.
8 VIII 85 p. 5 (din aerodinamic + -itate)
aerodúct s.n. –Conductă specială pentru a înlesni pătrunderea aeru -
lui în încăperi, instalaţii subterane etc.– „În uzina pe care a construit-o
la 300 de metri sub pămînt în Alpii de Jos, aerul e dus prin aeroducte şi
se respiră remarcabil, e frumos şi luminos ca în plină vară.“ Cont. 2 IX
66 p. 10 (din aero- + -duct, după modelul lui ape duct; cf. it. aerodotto,
engl. air-duct; Fl. Dimi trescu în RRL 1/69 p. 4)
aerofilatelíe s.f. –Colecţionarea de mărci poş tale utilizate de poş ta
aeriană– „Prezent la Madrid, dr. A.B. a fost ales în premieră membru în
biroul comisiei de aerofilatelie.“ Săpt. 18 V 84 p. 8. „[...] grupa de
aerofilatelie a Filialei A.F.R. Iaşi a realizat o micro ex p o ziţie aerofila -
telică [...]“ f.d. (din fr. aérophilatélie; DN3, DEX-S)
aerofotográfic, -ă adj. 1976 (foto) –Re fe ri tor la aerofotogra fie– v.
aerofotografie;v. şi aero fotogramă (din aero fotografie + -ic; DEX-S)
aerofotografíe s.f. (foto) –Fotografiere de la bordul unui avi on–
„Aerofotografia şi protecţia plantelor. Un grup de cercetători ita lieni a
efectuat [...] un şir de experimente avînd drept scop descope rirea şi
tratarea la timp a bo lilor diferitelor plante. Pentru aceasta au fost făcute
o serie de lucrări aerofotografice, folo sindu-se pelicule speciale co -
lor.“ Sc. 28 VIII 76 p. 6. „Aerofotografia în slujba arheologiei“
Pr.R.TV 16 XII 84; v. şi spectrozonal (1965) (din fr. aéro photo -
graphie; DEX, DN3)
aerofotográmă s.f. (foto) –Fotogramă aeriană– „Oraşul Tulcea
găzduieşte expoziţia «Cercetări aero fotografice în arheologie» [...]
Aerofotogramele pre zentate [...] vor fi cu prinse într-o lucrare de mari
proporţii, în curs de elaborare.“ R.l. 2 VI 83 p. 5 (din fr. aéropho -
togramme; DN3, DEX-S)
aerogáră s.f. (av.) –Ansamblul clădirilor din tr-un aeroport– „O nouă
aerogară pro iec tată special pentru avioanele-gigant «Boeing 747» şi
«Concorde».“ Sc. 16 XI 68 p. 6. „În curînd vor începe lucrările de
construcţie a unei noi aero gări cu care va fi dotat aeroportul londonez
Heathrow.“ I.B. 3 II 77 p. 4 (din fr. aérogare; DMN 1950; Graur T. 124,
147, L. Seche în LR 1/74 p. 77, LRC II 203; D.Tr.; DEX, DN3)
aerogeneratór s.n. –Instalaţie de transformare a energiei eoliene în
energie electrică– „[...] în Statele Unite se va trece la construirea unei
«mori de vînt» – aerogenerator, potrivit terminologiei moderne – cu o
putere de 4 MW.“ Sc. 8 II 80 p. 6. „Aerogene ratorul «AM-20» [...] este
prima instalaţie de mare putere pentru conversia forţei vîntului în
electricitate.“ R.l. 9 III 84 p. 5 (din engl. aerogenerator; DEX-S)
aeroglisór s.n. (av.) „De curînd, a fost lansat la apă, în apropiere de
Coweste (Marea Britanie), aeroglisorul SRN-4, o na vă de tip special,
cu perne de aer şi mai multe elice, capabil să dezvolte o viteză de
aproximativ 110 km/oră.“ R.l. 13 II 68 p. 4. „Valorificînd principiul
folosirii pernelor de aer nu numai în aeroglisoare, ci şi în transportul
încărcăturilor gre le [...] o firmă fran ceză a realizat un mo del în stare să
suporte elemente de pî nă la 40 de tone.“ Sc. 3 X 82 p. 5 (din fr.
aéroglisseur; invenţia, de origine engl., denumită howercraft, datează
din 1959; PR 1964; DEX, DN3, DEX-S)
aeroión s.m. (fiz.) –Ion atmosferic– „[...] în ae rul Herculanelor se
găsesc mici aeroioni negativi într-o proporţie nebă nuit de mare [...]“
R.l. 5 V 79 p. 2 (din fr. aéroion; DEX-S)
aeroionizáre s.f. –Concentrare de aeroioni– „Aeroionizarea nega -
tivă ridicată şi apele termale sulfuroase re pre zintă cantităţi însemnate
de agenţi REDOX care re echilibrează anumite lanţuri metabolice ale
organismului.“ R.l. 30 III 83 p. 5 (din aeroion + -izare)
aerológ s.m. (av.) –Specialist în probleme de sta tică, dinamică şi
termodina mică în atmosferă liberă– „Aerologii se pregătesc să lanseze
o radiosondă în stratosferă.“ Sc. 6 I 62 p. 6 (din fr. aérologue, it.
aerologo; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DN3, DEX-S)
aerométric, -ă adj. –Privitor la măsurarea proprietăţilor aerului–
„«Prospecţiune aerome trică», aşa se numeşte această metodă mo -
dernă de cerce tare, care acum cîţiva ani făcea încă parte din... geologia
viitorului.“ R.l. 13 I 84 p. 5 (cf. fr. aéro métrique; DHLF)
aeronavál, -ă adj. (av.) –Relativ la aviaţie şi la marină– „Cîteva
avioane apar ţinînd forţelor ae ro navale americane, prevăzute cu un
sistem electronic perfecţionat, au reuşit să descopere [...] urmele unor
vechi civilizaţii indiene în deşertul sudic al Califor niei.“ R.l. 3 IV 74 p.
6 (din fr. aéronaval; PR 1964; DEX, DN3)
aeronavorachetomodél s.n. (av.) „Pentru elevii din învăţă mîn tul
general [...] concursul de aero-navo-ra che to mo dele, radio telegra fie şi
carturi (etapa pe ju deţ).“ R.l. 23 III 74 p. 5 (din aero- + navă +
rachetomodel)
aeropórt-reléu s.n. (av.) „Reprezentanţii so cie tă ţilor [aviatice]
s-au pronunţat pentru folo sirea unor aeroporturi-releu unde avioa nele
şi-ar putea face plinul, asigurîndu-se astfel zborurile dus şi întors fără
riscul de a ajunge în pană de combustibil.“ I.B. 10 XI 73 p. 4 (din
aeroport + releu)
aeroportuár, -ă adj. (av.) –Relativ la aeroporturi– „[Avionului
Con corde] i s-a refuzat mult timp avi zul oficialităţilor aeroportua re
america ne, sub pre textul producerii de prea mult zgomot.“ R.l. 30 VIII
78 p. 6 (din fr. aéroportuaire; PR; DEX-S)
aerosánie s.f. „Aerosania, acest vehicul folo sit în nemărginita întin -
dere de zăpadă a Arcticii şi a Sibe riei nordice, a început să preocupe
lumea proiectanţilor.“ Sp. tehn. 1/63 p. 7. „O aerosanie a fost expe -
rimentată recent, cu rezultate bune, pe pîrtiile de la Păltiniş. Este vorba
de o sanie metalică, cu tălpi de schiuri, propulsată în zăpadă sau pe
gheaţă de o elice amplasată în spate, cu diametrul de un metru şi dotată
cu un motor ce-i asigură circa 3000 de ture pe minut [...]“ R.l. 11 III 78
p. 2 (din aero- + sanie, probabil după un model rus.)
aerosánie-amfíbie s.f. „N.A. Tupolev a creat o maşină originală –
aero sania-amfibie. Prevă zută cu instalaţii speciale, noua maşină se
poate deplasa atît pe zăpadă, cît şi pe apă, fiind o combinaţie
schiuri-bar că.“ Sc. 7 I 64 p. 3 (din aerosanie + amfibie, probabil după
un model rus.)
aerospaţiál, -ă adj. (av.) –Referitor la spaţiul aerian extrate res tru–
„În viaţă, în cea pămînteană, ca şi în scurta dar epocala dv. viaţă
aerospaţială, ce v-a impresionat în cea mai mare măsură?“ Cont. 27 II
70 p. 12 (din fr. aérospatial; DMN 1960; DN3)
aerotáxi s.n. (av. ) „Un tip de avion utilitar cu întrebuinţări mul tiple,
în special agricol, aerotaxi sanitar.“ R.l. 16 X 66 f.p. „Astfel, a fost
inaugurată [...] prima şosea din Amazonia peruană [...] le gînd între ele
localităţile Merced şi Satipo, între care, anterior, comunicarea se făcea
prin aero ta xiuri.“ Sc. 25 III 74 p. 4. „Compania TAROM a fost dotată cu
un nou tip de avion, aerotaxiul BN 2, produs în România, în cooperare
cu firma Britten Norman Bemridge din Marea Britanie [...] Plafonul de
zbor, între 50 şi 4000 m, face din acest avion un mijloc de transport
adecvat pentru plimbările de agrement. [...] TAROM va pune la dispo -
ziţia celor interesaţi, la cerere, prin închiriere, acest nou tip de avion
aeróbic, -ă • 20 • aerotáxi
pentru curse charter.“ R.l. 17 V 77 p. 5; v. şi Săpt. 16 II 73 p. 5 (din aero-
+ taxi, după modelul engl. air-taxi; BD)
aerotérmă s.f. (electr.) –Aparat electric care aspiră aerul rece şi îl
expiră cald– „În interior, pe placa de peste subsol, au fost instalate
arzătoare şi aeroterme care degajă căldură în incinta construcţiei.“ I.B.
17 XII 62 p. 1. „Pe podium se vor expune produse destinate copiilor –
mobilier mic, jucării (căluţi-balansoar, de pildă), măsuţe-baruri pe
rotile, zeci de mo dele de oglinzi, rame şi produse de sticlărie, «aero -
termă» pentru încălzirea locuinţelor, aparate pentru umidificarea aeru -
lui din încăperi [...]“ I.B. 23 IX 70 p. 1. „Există sute de mii de cetăţeni
care folosesc în aceste ore radiatoare, aeroterme şi alte surse, foarte
multe improvizate, de puteri mari de 3 pînă la 5 kW fiecare.“ R.l. 21 XI
78 p. 5; v. şi Sc. 31 X 65 p. 2 (din fr. aérotherme; DN3, DEX-S )
aerotrén s.n. –Vehicul terestru monorai pe per ne de aer– „Ultimele
încercări de viteză ale «aerotrenului» francez“ Sc. 9 XII 67 p. 16 (din
fr. aérotrain; cf. it. aerotreno, engl. air-train; DMN 1965, BD 1966;
DN3)
afíş-catalóg s.n. –Afiş care ţine şi loc de catalog– „Afişul-catalog
editat de I.M. la expoziţia revistei ARTA «Lemn – expresie şi teh -
nologie».“ I.B. 29 VIII 72 p. 2 (din afiş + catalog)
afíş-panóu s.n. –Afiş de dimensiuni mari– „Afi şe le-panou realizate
de Pavoazarea Capitalei.“ Sc. 11 I 62 p. 1 (din afiş + panou)
afíş-reclámă s.n. –Afiş cu rol de reclamă– „Privind afişele-reclamă
pentru filmul «Albă ca zăpada şi cei şapte saltimbanci» [...] eşti tentat
să crezi că o vei vedea pe Caterina Valente.“ Cont. 2 IX 66 p. 5; v. şi Sc.
16 XI 64 p. 4 (din afiş + reclamă)
afluénţă-recórd s.f. –Afluenţă imensă– „Renumitul turneu [de
tenis] de la Anvers [...] a cunoscut anul acesta o afluenţă record de
spectatori: 149000 plătitori.“ Sc.tin. 11 XI 85 p. 3 (din afluenţă +
record)
afrikáans adj., s. –Dialectul limbii olandeze vorbit de urmaşii buri -
lor în Africa de Sud– „Brink a fost primul autor de limbă afrikaans
(principala lim bă a albilor din R.S.A.) căruia i s-a in ter zis, acum cîţiva
ani, un roman.“ Sc. 19 IX 79 p. 5; v. şi R.lit. 11 X 84 p. 22 (din engl., fr.
Afrikaans; DHLF 1952; DEX, DN3)
afrikáner s.m., adj.inv. –Alb de cultură neerlandeză din Africa de
Sud– „[...] datorită numeroaselor căsătorii interrasiale care au avut loc
în provincia Capetown în sec. XVII, puţini dintre «africaneri» pot
pretinde că au o ascendenţă «albă» pură.“ Sc. 6 III 81 p. 6. „Orange este
socotită, chiar în rîndurile populaţiei «afrikaner» (cum le place albilor
rasişti să se numească), cea mai «conservatoare» provincie din întrea -
ga Republică Sud-Africană.“ Sc. 30 VIII 88 p. 4 [şi africaner] (din fr.
afrikaner; PR, DHLF – sf. sec. XIX)
áfro adj.inv., adv. –Coafură cu părul foarte încreţit, după model
african– „Amatoare [...] de coafură afro.“ R.l. 6 VII 81 p. 2; v. şi Săpt.
28 VIII 81 p. 8, 8 VI 84 p. 8 (din engl., fr. afro; BD 1970, PR 1972; MF
p. 20; DEX-S)
afroamericán, -ă adj. –Un alt nume pentru Black english– „Pentru
prima oară premiul pentru roman a revenit unei scriitoare afro ame -
ricane, Alice Wal ker, autoarea lucrării «Culoarea purpurie».“ Sc. 20
IV 83 p. 5 (din fr. afro-américain; cf. engl. afro-americanese; BD
1971)
after-shave s.m. (cuv. engl.) –Loţiune folo sită după ras; în primul
exemplu: “(om) proas păt bărbierit şi dat cu loţiune după ras“– „[Acto -
rul] introvertit, nedormit, neras (incident rarissim pe platourile noa -
stre, în care stilul aftershave se practică frecvent la orice oră din zi şi
din noapte) în pofida unor excese lirice, este foarte convingător [...]“
R.l. 2 XI 77 p. 2. „Ciocănitoarea Woody şi modelul ultim al oalei
Kukta; after-shave-ul Zambilica etc. etc.“ Săpt. 3 VIII 84 p. 2 [pron.
áftăr şéiv] (cf. fr. after shave; DHLF 1959, DMN 1960)
agabarític, -ă adj. –Care depăşeşte gabaritul stan dard– „[...] piese
grele, agabaritice.“ Emisiu ne radio 11 I 84. „Realizat integral cu piese
şi subansamble ce poartă marca întreprinderii ară dene, vagonul va fi
utilizat [...] în transportul transformatoarelor de tensiune şi al altor
piese agabaritice.“ R.l. 7 II 84 p. 1 (din a- + gabaritic; DEX-S)
agént de influénţă s.m. –Persoană care ve hi culează în anumite
cercuri opinii (de)favo rabile privitoare la un regim politic, la o ţară, la
o anumită ideologie etc.– „Rezultă că, pe parcursul anilor, serviciile de
securitate [din Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria] reu şiseră să-şi infil -
treze [la BBC], sub paravanul unei dizidenţe politice, agenţi. În
terminologia consacrată se numesc «agenţi de influenţă».“ R.l. 20 III
92 p. 1. „Înţele gem de ce o serie de agenţi de influenţă ai vechiului
regim continuă să se afle pe ştatele de plată.“ R.lit. 30/93 p. 19. „E.
Gamillscheg a fost agent de influenţă, poate chiar spion german, în
slujba nazismului.“ R.lit. 46/95 p. 14 (din fr. agent d’influence)
agént (de) publicitáte s.m. –Angajat al unei firme de publicitate
care caută noi clienţi şi ţine legătura cu ei– „Ghidul comercial al Bucu -
reştiului angajează agenţi publicitate.“ Ev.z. 12 I 95 p. 7; v. şi
baby-sitter (1993) (din fr. agent de publicité)
agrarianísm s.n. –Tendinţa de a menţine agri cultura ca principală
ramură a economiei– „Lichidarea agrarianismului a fost una dintre
cau zele crizei endemice a Europei răsăritene în toată perioada post -
belică. Agrarianismul este expresia «spiritului de corp» al ţărănimii, în
stare să-i garanteze acesteia unitatea (sic!) sufle teas că, so li daritatea
socială şi lungimea voinţei.“ Dr. 2 II 90 p. 1 (din agra rian + -ism; cf. fr.
agraria nisme; DEX, DN3)
agravántă s.f. –Circumstanţă cu caracter agra vant– „Adrian Năs -
tase acceptă eliminarea agra vantelor la articolele 205, 206 din Codul
Penal“ R.l. 16 X 95 p. 1 (din [circumstanţă] agravantă)
agrienergíe s.f. –Energie extrasă din plante– „Se vor putea cultiva
plante cu scopul unic de a extrage din ele energie. Americanii au şi
creat un termen nou – «energy-farming» – în acest sens, termen care ar
putea fi tradus prin agri energie. Agrienergia va putea furniza, pornind
de la plan te sau alge supuse unui proces de fermentare, biocom -
bustibili din cei mai preţioşi: alcool, me tanol, metan.“ Sc. 25 III 79 p. 5
(calc după engl. energy-farming)
agroalimentár, -ă adj. –Referitor la alimente obţinute în agri cul -
tură– „Se lucrează la re amenaja rea halei din piaţa agroalimentară a
oraşului Roman.“ I.B. 8 VI 76 p. 5; v. şi gos po dărie-anexă (1974),
microcomplex, textile-ga lanterie-tricotaje (din agro- + alimentar; cf.
fr. agro-alimentaire; DMN 1971; FC I 185, 191, VRC 273; DN3,
DEX-S)
agro-business s.n. „Cînd agro-bussines-ul preferă trufanda lele“
Sc. 15 I 81 p. 6. „De la «agro-bussines» la subnutriţie [...] Revista
vest-germană «Der Spiegel» face o analiză a situaţiei alimentare pe
glob, încercînd să desluşească mecanismele care au dus la transfor -
marea hranei într-un «bussines» din cele mai profitabile pentru marile
societăţi multinaţionale [...]“ Sc. 10 VII 81 p. 5 (din agro- + business)
agroecológic, -ă adj. –Privitor la situaţia agricolă şi ecologică a
unui ţinut– „Ţara noastră se află într-o situaţie ecologică şi agro -
ecologică avanta joasă, cu generoase perspective de dezvoltare deter -
minate de o politică riguros ştiinţifică privind resursele şi valorificarea
lor.“ Cont. 9 XII 83 p. 6 (din agro- + ecologic)
agroenciclopedíe s.f. –Emisiune de ştiinţă şi prac tică agricolă–
„Agroenciclopedie“ Pr.R. TV 2 VI 74 p. 13; v. şi 15–21 XII 74 p. 8 (din
agro- + enciclopedie)
agroindustriál, -ă adj. –Referitor la agricultură şi la industriile
conexe– „Un nou tip de liceu: agro industrial. În noul an de în vă ţămînt,
reţeaua şcolară [...] are în componenţa ei 91 de licee agroindustriale,
crea te în urma mă surilor de îmbunătăţire a învăţă mîntului agricol.“
R.l. 22 XI 75 p. 5. „Consiliile unice agroindustriale, în faţa primului
examen – campania agricolă de primă vără.“ Sc. 21 II 79 p. 1; v. şi 9 XI
78 p. 3 (din agro- + industrial; cf. fr. agroindustriel; DMN 1970; FC I
190)
agrometeorológic, -ă adj. –Privitor la condiţiile meteo ro lo gice
în care se dezvoltă agricultura– „Întreţinerea culturilor în actualele
condiţii agro-meteorologice“ R.l. 22 V 78 p. 7; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 8
(din agro- + meteorologic; VRC 273; DEX-S)
agroturísm s.n. –Tip de turism simplu, făcut la ţară– „Valoarea
economică a agroturismului montan“ R.l. 10 I 83 p. 5. „Agrotu ris mul –
o şansă pentru săraci“ Adevărul de Cluj 20 VIII 93 p. 4. „Pot contribui
la dezvoltarea unui sector de mare perspectivă pentru noi, agro -
turismul româ nesc, îndeo sebi cel montan.“ Românul liber I 96 p. 22
(din agro- + turism; cf. fr. agro-tourisme, it. agriturismo; DMN, DMC
1966, PN 1973)
aide-mémoire s.n. (sint.s. fr.) –Schiţă (scri să) pre zentînd elemen -
tele esenţiale ale unei discuţii– „A fost semnat un aide-mé moire
privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi coope rării dintre cele
două ministere.“ R.l. 10 VI 77 p. 5: v. şi Sc. 26 I 80 p. 5 [pron.
ed-memoár]
AIDS s.n. –Numele englezesc pentru Sida– „[Co polla] inten ţio nează
să transpună pe peliculă o po veste despre necruţătorul AIDS (Sida).“
R.lit. 38/93 p. 22 (prescurtare din engl. A[cquired] I[mune] D[effi -
ciency] S[yndrome]; cf. it. aids; DPN 1982, PN 1983)
airbus s.n. (av.; franţuzism) –Aerobuz– „Este vor ba de proiectul unui
uriaş avion de pasageri, de 300 de locuri. Încă nu se reuşise să fie
studiat cu atenţie acest proiect şi, la Londra, au început să vină oferte
aerotérmă • 21 • airbus
pentru un «airbus» american.“ Sc. 4 IX 67 p. 1. „Avion de tipul celor cu
rază lungă de acţiune, la construcţia căruia au participat mai multe ţări
vest-europene, aşa-numitul «airbus» a parcurs, fără escală, distanţa
dintre Paris şi New York în 8 ore.“ Sc. 20 XI 75 p. 4; „[...] guvernul
britanic rămîne reticent, pe de o parte datorită dificultăţilor financiare
pe care le întîmpină Airbus iar pe de alta datorită concurenţei acerbe pe
care o pregătesc Boeing şi McDonnell-Douglas, deocamdată în avan -
taj net fa ţă de aerobuzul construit de consorţiul vest-european.“ R.l. 10
III 84 p. 6; v. şi 21 III 74 p. 6, 30 VIII 78 p. 6 [pron. érbüs] (din fr., engl.
airbus; DMN 1965, BD 1970)
aiurisánt, -ă adj. (franţuzism) –Stupefiant, sur prinzător– „Şi totuşi
mă întorc şi zic că aceas tă teribilă viitură care s-a abătut azi peste
cinematografia fran ceză n-ar trebui să fie atît de aiurisantă pe cît ne
apare, aici, la Milano, cînd operatorul ne anunţă că mai are în cabină un
singur film.“ R.lit. 14 XI 75 p. 24 (după fr. ahuris sant)
ajutór s.n. –Donaţie în haine, alimente, medica mente venită din
străinătate, în special după Re vo luţia din decembrie ‘89– „O româncă
stabilită în Germania mi-a povestit prin cîte a trecut ca să poată aduce
un camion cu ajutoare în Ro mânia.“ Zig Zag 3–9 VII 91 p. 6. „Dl. I.A.
a trimis anul acesta [...] trei transporturi cu ajutoare, ultimul din tre ele
con ţinînd alimente, medica men te, inventar moale, materiale sanitare,
mobilier de spi tal şi aparatură medicală.“ R.l. 26 XII 91 p. 2. „[Copilul
avea] un fular des trămat căpă tat de la ajutoare.“ R.l. 3 XI 93 p. 1
ajutór-programatór s.m. 1975 –Programator adjunct– v. ana -
list-programator (din ajutor + programator)
akîn s.n. „Akînii, poeţi şi cîntăreţi improvizatori, sînt din vremuri
străvechi oamenii cei mai res pectaţi la kirghizi.“ R.lit. 27 IX 84 p. 23
(din rus akîn; DEX)
Alain Delon s.n. (vest.) –Tip de haină din piele îmblănită– „În
curînd, prin grija clubului de fotbal din Oradea, mai toate echipele
noastre de fotbal vor purta «Alain Delon»-uri.“ Săpt. 31 XII 76 p. 8.
„Executăm Alain Delon cu materialul clientului.“ Săpt. 18 VI 82 p. 5;
v. şi 29 II 80 p. 3 [pron. Alen Dölõ] (din n.pr. Alain Delon)
alb-argintíu, -íe adj. –Alb bătînd în argintiu– „De aici de sus,
oraşul are aspectul unei cetăţi străjuite în cele patru zări de crenelurile
alb-argintii ale şirurilor de blocuri din cele mai noi cartiere-oraş.“ I.B.
7 VII 73 p. 4 (din alb + argintiu)
alb-ivoríu, -íe adj. –Alb bătînd în culoarea fil de şului– „Pe faţa dele
înconjurate de schele se aştern cărămizi ceramice alb-ivorii.“ Sc. 14 V
61 p. 3 (din alb + ivoriu; cf. germ. elfenbein (weiss); Fl. Dimi trescu în
LR 4/62 p. 398; FC I 168)
alb-lăptát, -ă adj. –Alb opac– „Stelele Kremlinului sunt pre văzute
cu geamuri rubinii şi albe-lăptate, între care se află cristal transpa -
rent.“ I.B. 26 I 61 p. 3 (din alb + lăptat; cf. germ. Milch weiss; Fl. Dimi -
trescu în LR 4/62 p. 398; FC I 173)
alb-lăptós, -oásă adj. –Alb opac– „Trei mari mă celării sunt în
cartierul Drumul Taberei. Toate au tras cu înverşunare peste feres trele
mari, dinspre laboratoare, perdea de vopsea alb-lăptoasă.“ I.B. 3 X 70
p. 3 (din alb + lăptos; cf. germ. Milch weiss; Fl. Dimitrescu în LR 4/62
p. 398)
alb-lumína zílei adj. „Lampa alb-lumina zi lei, cu o culoare apro -
piată de lumina zilei.“ Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ.
weiss tageschell; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 398)
albaiulián adj. –Din Alba Iulia– „Dinspre Mu reş spre centru, spaţiul
albaiulian tradiţional arun ca ramificaţia drumurilor spre Cetate [...]“
R.l. 12 XII 80 p. 1 (din Alba Iulia + -ian)
alba-neágra s.f. –Tip de joc de noroc– „Legalizat cu puţin timp în
urmă, faimosul joc «Alba-Neagra» poate aduce beneficii mari pentru
patroni, nu numai în ţările occidentale. În Focşani, tre cătorii sînt
îmbiaţi să întoarcă una din cele trei bucăţi de cauciuc. Bine înţeles, doar
cei din «gaş că» au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb.“ R.l. 6 VII
93 p. 9. „Au fost prinşi C.M. şi A.S. care practicau, de acum, celebra
«alba-neagra». Ei tocmai înşelaseră pe tînăra M.S. «subtilizîndu-i»
4000 de lei.“ R.l. 24 VIII 93 p. 16 (din alba + neagra)
albástru-argintíu, -íe adj. –Albastru bătînd în argintiu– „Stîl pii şi
pereţii au o culoare plăcută, albastru-argintiu.“ Sc. 20 V 61 p. 1 (din
albastru + argintiu; cf. germ. silberblau; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p.
398)
albástru-eléctric, -ă adj. –Albastru aprins– „Lu mea ecranului, se
pare, sprijină iniţiativa mi re sei colorate. Revistele publică fotografii
de la căsă toria lui A.H. îmbrăcată – ce-i drept – nu în albastru electric,
nu în roşu-cadmiu, nu în verde-veronez, ci într-o nuanţă de tranziţie:
tranda firiu.“ Cont. 21 II 69 p. 6 (din albastru + electric)
albédo s.n. (tehn.) „Aceste geamuri lasă să treacă totul: razele directe
ale soarelui, soarele difuzat prin nori şi chiar soarele reflectat de
suprafaţa solului, mai ales după ce a căzut zăpada. Specialiştii numesc
acest fenomen albedo, ceea ce înseamnă coeficientul de reflectare a
solului care se adaugă rezervelor directe sau difuze.“ Cont. 25 I 74 p.
10 (din fr. albédo, engl., germ., rus. albedo; DTP; DEX, DN3)
albúm s.n. 1979 –Colecţie de melodii ale unui cîntăreţ, ale unei
formaţii reunite pe un singur disc; LP– v. single
albúm-catalóg s.n. –Catalog (al unei expo ziţii) realizat în condi -
ţiile grafice şi la dimensiu nile unui album– „Reproducem cîteva din
cro chiu rile selectate de pictor pentru a ilustra albumul-catalog editat
cu prilejul vernisajului expo ziţiei.“ R.lit. 10 IV 75 p. 24 (din album +
ca talog)
alcaloídic, -ă adj. (chim.) –Referitor la alca loizi– „Complexul al -
ca loidic pe care-l conţin [plantele] stă la baza preparării unui medica -
ment hipotensiv deosebit de eficient, fără efecte secundare.“ R.l. 22 VI
81 p. 5 (din fr. alcaloïdique; DHLF 1879; DN3)
ALCATEL s.f. „Deci, dacă [abonatul telefonic] es te conectat într-o
centrală telefonică tip ALCATEL, atunci modul de activare [a parolei]
este următorul: ridică receptorul, apasă pe tasta * (steluţă), formează
cifrele [...]“ R.l. 14 X 95 p. 14 (nume comercial)
alcoolemíe s.f. „Este vorba de W.S., actualul primar din Coburg şi
autor al legii relative la alcoolemia la volan.“ R.l. 18 VIII 77 p. 6. „În
Franţa a fost pus la punct un dispozitiv electronic pentru controlarea
gradului de alcool din sînge (alcoolemia). Dispozitivul funcţionează
pe bază de cristale lichide (ca şi ceasurile cu afişaj digital), care, în
funcţie de cantitatea de alcool din sînge conţinută în răsuflarea celui în
cauză, se colorează în mai multe feluri.“ Sc. 26 X 78 p. 5 (din fr.
alcoolémie; DMC 1950, PR 1960; DN3, DEX-S)
alcoolomaníe s.f. –Dependenţă de băuturile alcoolice– „Alco olo -
mania [...] Una dintre cele mai discutate probleme de psihiatrie pe plan
interna ţional.“ R.l. 9 III 81 p. 2 (din fr. alcoolo manie; PL)
alcoolmobíl s.n. (cuvînt port. folosit, la ori gine, în Brazilia) „Al -
cool mo bilele. Guvernul brazilian a semnat cu reprezentanţii industriei
naţio nale de automobile un acord prevăzînd producerea în perioada
1980-1982 a 900000 vehicule funcţionînd pe bază de alcool [...]“ Sc.
21 IX 79 p. 5. „Penuria de combustibil şi «alcoolmobilele» [...] într-un
şir de ţări a început să se folosească în chip de carburant pentru
autovehicule un amestec de benzină (în proporţie de 80-85 la sută) şi
alcool (în proporţie de 15–20 la sută), amestec cunoscut sub numele de
«gasohol» sau «benzohol».“ Sc. 13 I 80 p. 6
alcoolscóp s.n. –Instrument pentru examina rea cantităţii de alcool
din sînge– „T.C. n-a fugit, ci a încercat o altă ieşire: a băut benzină.
Astfel că în momentul în care a fost testat, fiola alcoolscop s-a
înnegrit.“ R.l. 24 XI 75 p. 6 //din alcool + gr. -scop “care priveşte, care
examinează“; DEX-S//
alcoolscópic, -ă adj. –Cu alcoolscopul– „[...] este testat alcool -
scopic. Fiola se înverzeşte.“ R.l. 1 VIII 73 p. 5; v. şi Sc. 10 XI 81 p. 5
(din alcoolscop + -ic)
alcooltést s.n. –Test pentru stabilirea concentraţiei de alcool în
sînge– „După introducerea în Anglia a alcooltestului, numărul acci -
dentelor de circulaţie între orele 22–01 a scăzut la Londra cu 42 la
sută.“ I.B. 14 XII 67 p. 2. „Lordul G.B., fostul ministru de externe al
Angliei, a fost supus marţi la o probă de... alcooltest, la un comisa riat
de poliţie din Londra.“ R.l. 15 VI 72 p. 6. „Datorită noilor cercetări,
există perspectiva ca în unele ţări clasicul alcooltest să fie completat cu
un «marijuana-test», menit să-i de maşte pe cei ce conduc prost maşina
[...]“ R.l. 4 I 78 p. 6; v. şi Fl. 17 VI 88 p. 21 (din fr. alcooltest; DMC
1960)
aleatorísm s.n. –Hazard– „Dintre numele citate mai sus în tr-un
aproximativ aleatorism al vîrstei nu pot lipsi [...]“ R.l. 17 X 78 p. 22.
„Rezultatele sînt pe măsură, «înscrise» în aleatorismul bogomilic al
concluziilor [...]“ Luc. 28 IV 84 p. 6 (din fr. aléatorisme; DN3 – alt
sens, DEX-S)
alegorizá vb. I (lit.) –A da un sens alegoric– „Mărunta istorie a
cuplului ce se izolează de lume într-o carapace a falsei bunăstări
alegori zează hi per trofierea egoismului.“ R.lit. 6 XI 75 p. 23 (din fr.
allégoriser; DN3, DEX-S)
alergológic, -ă adj. (med.) –Relativ la stările de alergie– „Se aduce
la cunoştinţă că serviciul de consultaţii de tratamente alergologice de
la Policlinica Colţea va funcţiona [...] la Spitalul Clinic Fundeni.“ I.B.
23 III 61 p. 4 (din fr. allergologique; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132;
DEX-S)
aiurisánt, -ă • 22 • alergológic, -ă
alergologíe s.f. (med.) –Specialitate a medi cinei care se ocupă cu
bolile de origine alergică– „Un studiu efectuat de colaboratorii cate -
drei de alergologie a Facultăţii de medicină din Sofia a dus la conclu -
zia că 68 la sută din alergiile căilor respiratorii la adulţi şi 85 la sută la
copii sînt provocate de către praful din locuinţe.“ R.l. 14 I 78 p. 6 (din
fr. allergologie; DHLF 1938, PR – jum. sec. XX; DEX, DN3)
alertá vb. I –A atrage atenţia, a preveni– „[...] a luat o sticlă de biter şi
a încercat să o fure ascunzînd-o în haină. E.P. l-a observat aler tîndu-şi
colegii.“ R.l. 7 II 84 p. 2 (din fr. allerter; DN3, DEX-S)
alexitimíe s.f. „Alexitimie. La o reuniune a Aso ciaţiei medicilor din
Ontario a fost luată în discuţie o stare întrucîtva bizară întîlnită la unii
pacienţi, numită alexitimie, cuvînt ce provine din limba grea că şi
înseamnă «lipsă de cuvinte pentru sentimen te». «Pacien ţii aceştia au
dificultăţi în a-şi numi şi exprima emoţiile.»“ R.l. 21 VI 82 p. 6; v. şi
Săpt. 2 VII 82 p. 2
alfanuméric, -ă adj. (inform.) –Referitor la litere şi cifre– „Siste -
mul include un echipament nou, cu dispozitiv de afişare alfanumerică
a datelor [...]“ R.l. 10 VII 81 p. 5 (cf. fr. alphanumérique; DHLF 1947;
DN3)
alfabetizatór s.m. –Persoană implicată într-o cam panie de alfabe -
tizare– „[...] apelul lansat de un şir de personalităţi culturale franceze
în sco pul de «a veni în ajutorul alfabetizatorilor din Nicaragua».“ Sc.
25 VI 80 p. 5 (cf. fr. alpha bétiseur; DMN, DMC 1970)
algológ s.m. –Specialist în algologie– „Dezvoltarea ştiinţei şi tehni -
cii în ţara noastră a determinat şi impulsionat cercetările diferitelor co -
lec tive de algologi. «Tratatul de algologie» [...] şi nume roase lucrări
de popularizare [...] sînt do vezi eloc vente în acest sens.“ Cont. 17 VII
81 p. 5 (din fr. algologie; DHLF 1838; DN3, DEX-S)
algologíe s.f. 1981 –Ramură a botanicii care studiază algele– v.
algolog (din fr. algologie; cf. germ. Algologie; DHLF 1817; DEX)
alimentá vb. I (fin.) –A depune bani într-un cont– „Vlad trebuie
neapărat să-şi alimenteze contul întrucît a ajuns la roşu.“ (din fr.
alimenter)
aliteratúră s.f. (lit.) –Literatura eliberată de elemente estetice super -
flue– „Camil Petrescu teo retizează «aliteratura» înainte cu treizeci de
ani de a se folosi termenul ca atare.“ R.lit. 10 IV 75 p. 9; v. şi Sc. 15 III
81 p. 4 (din fr. alittérature; DMN 1958)
alpaleológic, -ă adj. (formaţie personală) –Specific lui Al. Paleo -
logu– „Alpaleologia e o artă a argumentaţiei, poate [...] Cel mai
interesant este însă că V.C. are curajul intelectual de a-şi asuma
modalitatea alpaleologică a criticii chiar ca pe o artă a autopor -
tretului.“ Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din n.pr. Al. Paleolog[u] + -ic)
alpaleologíe s.f. 1984 (formaţie personală) v. alpaleologic (din
n.pr. Al. Paleolog[u] + -ie)
alpiniádă s.f. –Concurs de alpinism– „În zona refugiului Coştila din
Bu cegi s-a desfăşurat prima etapă a alpiniadei universitare Bucureşti
(căţărare contra crono me tru).“ R.l. 10 V 78 p. 5 (din alpin + -iadă)
alteritáte s.f. (filoz.) –Ceea ce constituie o entitate aparte, dife rită–
„Singurele adevărate alterităţi exis tente în Occident (societăţile pri -
mi tive) au fost eradicate.“ Ap. 9/93 p. 22. „Ar fi necesar însă ca şi
ideologii minorităţilor să adau ge, conştiinţei de sine, conştiinţa alte -
rităţii.“ „22“ 42/93 p. 1; v. şi R.l. 20 XI 96 p. 20; v. şi diaboliza (din lat.
t. alteritas; cf. fr. altérité; DHLF; DN3)
alúmn, -ă s.m.f. (livr.) –Elev, discipol– „[Conform principiului] co -
mu nităţii universitare pe pro fesorii pensionari şi pe foştii absolvenţi
(alumni) îi dorim uniţi în jurul Almei Mater.“ „22“ 38/94 p. 9. „Vin
apoi alumnii Minervei şi ai lui Apollo.“ R.lit. 22/96 p. 7 (cf. lat.
alumnus, it. alumno, germ. Alumnus; DN3)
alunizá vb. I –A lua contact cu Luna venind de pe Pămînt– „[...]
pentru a aluniza la punctul cel mai puţin accidentat.“ Sc. 21 VII 69 p. 6
(după fr. alunir; DMN 1959; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 239, V.
Guţu Romalo C.G. 234, FC II 34, 36, Th. Hristea în R.lit. 28 II 80 p. 8;
DEX, DN3)
alunizáre s.f. –Faptul de a aluniza– „Ca cel mai adecvat loc pentru
alunizare autorul citează «mă rile» lunare.“ Sc. 28 II 62 p. 4. „Radarul
de alu nizare a fost pus în funcţiune .“ Sc. 21 VII 69 p. 6 (din aluniza; cf.
fr. alunissage; DMN 1958; DEX, DN3)
amakudári s. 1974 (cuv. jap.) –„Paraşu tare“ a unui funcţionar (japo -
nez) de stat într-un post important pentru monopoluri– v. post-cheie
amaráre s.f. –Legare a unei nave de alta prin tr-un cablu– „Luni la
7,09 (ora Mos covei), relatează agenţia TASS, nava «Soiuz-25» a
început să se apropie, în regim automat, de staţia «Sa liut-6», iar în
momentul în care distanţa dintre ele s-a redus la 120 metri, s-a procedat
la ope raţiunea de amarare [...]“ Sc. 11 X 77 p. 2. „[...] un bazin de
amarare a navelor [...]“ R.l. 22 XII 83 p. 3 (din amara; DN3, DEX-S)
amartizá vb. I –A lua contact cu planeta Marte venind de pe Pămînt–
„Unde va amartiza «Viking-1»? Cea de-a doua zonă aleasă pentru
amartizarea sondei spaţiale «Viking-1» pare uti li za bilă – anunţă con -
du cătorii misiunii.“ R.l. 2 VII 76 p. 6 (din a- + Marte + -iza, după
modelul lui aluniza; FC II 11)
amartizáre s.f. –Acţiunea de a lua contact cu pla neta Marte venind
de pe Pămînt– „Amînarea amartizării sondei spaţiale «Viking-1»“ R.l.
28 VI 76 p. 6. „Experţii NASA urmează să decidă miercuri dacă vor
utiliza sau nu a doua zonă de amartizare pe planeta Marte [...]“ R.l. 30
VI 76 p. 6; v. şi amartiza (din amartiza)
ambientál, -ă adj. –Care ţine de ambianţă– „Spre asta tind. Spre o
sculptură ambientală, făcută din mai multe piese care să creeze sau să
sugereze un spaţiu special.“ R.lit. 24 IX 70 p. 26. „Astfel au fost
concepute, proiectate şi construite în ate liere ale ICPIL, pri mele două
remorci-dormitor, pentru bri găzile de lucru de pe şantierele de constuc -
ţii forestiere [...] totul în tr-un cadru ambiental atrăgător, realizat cu
tapiţerii moderne.“ R.l. 15 II 72 p. 2. „[...] scenografia ambientală a lui
V.L., bine echilibrată şi sugestivă, cu încăperile eroilor în cele două ca -
pete ale sălii [...]“ Sc. 25 III 83 p. 4; v. şi op (din fr. ambiental, it.
ambientale; DN3, DEX-S)
ambiguizá vb. I (livr.) –A face să devină ambiguu– „Propoziţiile
teoretice atît de limpezi în capitolul «Lectura şi cărţile ei» riscă să fie
ambiguizate astfel de o aplicaţie inadecvată [...]“ Sc. 14 I 78 p. 4 (din
ambiguu + -iza; DEX-S)
ambiofoníe s.f. (fiz.) „Tetrafonia sau cvadrifonia sau ambiofonia
este o nouă tehnică bazată pe folo sirea a patru surse acustice [...] Se
pare că tetrafonia, care creează o ambianţă sonoră mult mai bogată, va
înlocui rapid stereofonia.“ M. 28 VI 75 p. 7 (din fr. ambiophonie)
ámbitus s. 1. (muz.) –Întinderea unui glas de la sune tul cel mai
grav pînă la cel mai înalt– „[...] un glas care-şi etalează generos
profunzimea în registrul grav, căldura şi minunatul timbru baritonal pe
tot ambitusul pînă la sonoritatea, am pli tudinea, forţa registrului înalt.“
Sc. 30 VI 83 p. 4. 2. –(Prin extensie) Evantai, gamă (a posibi -
lităţilor)– „[...] în primul rînd, concertul a demonstrat largul ambitus al
posibilităţilor pe care le are jazul româ nesc [...]“ Sc. 17 IV 80 p. 4 (din
fr. ambitus; cf. lat. ambitus, germ. Ambitus; DEX, DN3)
ambuteiá vb. refl. I (fig.) –A se împiedica– „Cei trei autori sunt
veterani într-o viaţă publică extrem de tumultuoasă. Carierele lor s-au
cumulat, s-au înstrăinat, «s-au ambuteiat».“ f.d. (din fr. embouteiller;
PR sec. XX)
ambuteiáj s.n. (circ.) –Blocarea circulaţiei– „De zor ganizarea circu -
laţiei creată prin ambu teiajul fără precedent şi datorită ciocnirilor
succesive a sporit şi mai mult, în urma sosirii ca mioanelor cu nisip.“
R.l. 14 XI 75 p. 6. „Căderile de zăpadă au provocat numeroase
ambuteiaje pe şoselele din Lombardia [...]“ R.l. 15 I 85 p. 6 (din fr.
embouteillage; DEX, DN3)
ambutisáre s.f. –Supunerea unui metal la şocuri mecanice pentru
a-i da forma dorită– „[...] începerea probelor tehno logice la cald la
noua presă de 1100 tone forţă, destinată ambutisării capacelor elipsoi -
dale din tablă [...]“ R.l. 1 IV 80 p. 5 (din ambutisa; DEX, DN3)
ambutisát, -ă adj. –Care a fost supus acţiunii de ambutisare– „Rea -
li zate din module ce permit obţi nerea a patru variante de sere-solar cu
suprafeţe cuprinse între 36 şi 80 mp, acestea sînt construite din
elemente metalice uşoare – tablă ambutisată – şi sticlă [...]“ R.l. 20 V
82 p. 5. „Terminaţiile din alamă (realizate prin turnare) sînt în locuite
cu altele, mai ieftine, din zamac (un aliaj din zinc, aluminiu, magneziu,
cupru) realizate prin injecţie. Ta bla ambutisată [...] a fost înlocuită cu
masele plastice [...]“ R.l. 23 V 95 p. 5 (din ambutisa)
amelíe s.f. 1979 (med.) –Anomalie congenitală constînd în absenţa
totală a membrelor– v. focomelie (din a- + gr. melos “extremitate“;
DM)
amerizáre s.f. –Aşezarea pe apă la revenirea dintr-un zbor– „Fil mul
pasionant al amerizării şi recupe rării.“ R.l. 25 VII 69 p. 1 (din ameriza;
V. Guţu Romalo C.G. 225; DEX, DN3)
amfetamínă s.f. (farm.) –Benzedrină– „Dro gul cel mai răspîndit în
Japo nia, metamphe tamina, este de două ori mai puternică ca amphe -
tamina; la această dată, el a ajuns să fie «starul» pieţei stupefiantelor
din această ţară, devenind o pro blemă socială [...]“ I.B. 11 IV 85 p. 8
[scris şi amphetamină] (din fr. amphé ta mine; PR 1959; DEX, DN3)
amforétă s.f. –Amforă mică– „Pe raza comunei Ţigănaşi, judeţul
Iaşi, unde a fost identificată o aşezare de tip cucutenian, a fost scoasă la
alergologíe • 23 • amforétă
iveală o amforetă ce sugerează silueta tipică a unei dansatoare [...]“
(din it. amforetta; DN3)
amidazínă s.f. (farm.) „Amidazina este nume le noului medicament
românesc cu acţiune tuberculostatică.“ Cont. 1 IX 61 p. 7 (din amidază
+ -ină sau din amidazin; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; DC)
amplitúdine s.f. (impropriu) –Amploare– „Unii dintre luptători mor
în această încleştare finală (tra gismul capătă amplitudine căci pînă la
Berlin mai sunt doar 38 de km, 38 de km pînă la victorie...)“ f.d. (din it.
amplitudine; cf. fr. amplitude; V. Guţu Romalo C.G. 167; DEX, DN3)
amprentáre s.f. –Realizarea unui model prin apăsare pe o suprafaţă
plastică– „[...] după modelul amprentărilor prezentate la expoziţia de
noi soluţii constructive [...] Avem pre gătit un set de asemenea modele
amprentate pe care îl vom înainta spre avizare [...]“ R.l. 17 III 79 p. 3
(din amprenta; DN3)
amprentát, -ă adj. 1979; v. amprenta (din amprenta)
anabazín s.n. –Substanţă utilizată pentru a ajuta creşterea plantelor–
„Extras dintr-o plantă sălbatică ce creşte în Asia Centrală, anabazinul
a dovedit calităţi deosebite: stimularea respiraţiei şi accelera rea proce -
sului de creştere a bumbacului.“ R.l. 31 X 77 p. 6 [var. anabasină] (din
fr. anabasine; DN3 – s.f.)
anabióză s.f. –Reducere a activităţilor vitale la unele organisme din
cauza condiţiilor neprielnice de viaţă– „Cînd însă hrana este puţină şi
în plus vine şi anotimpul fri guros, el [şoricelul] cade într-un fel de
anabioză, pulsul inimii scă zîndu-i pînă la o stare de cvasi-moarte, stare
ce se poate menţine timp îndelungat.“ Sc. 17 X 81 p. 5 (din fr.
anabiose; DEX, DN3)
anablandián, -ă adj. –Specific Anei Blan diana– „Frumosul şi bi -
ne le sînt paradigmele cele mai puternice ale viziunilor poetice ana -
blandiene.“ R.lit. 17 VII 82 p. 5 (din n.pr. Ana Blandiana)
analíst-programatór s.m. –Autor de programe aplicative de com -
pu ter– „A fost elaborată o mono grafie a profesiei de ana list-pro gra -
ma tor, lucrare care oferă totodată o metodologie de analiză psiho -
tehnică privind rezolvarea unor teste de aptitudini. Specialiştii lu -
crează de asemenea la definitivarea monografiilor de ajutor-progra -
mator, operator la calculator, precum şi operator-perforator de carte -
le.“ R.l. 11 VIII 75 p. 2 (din analist + programator, după fr. ana -
lyste-programmeur; DMN 1966)
analogísm s.n. –Analogie, echivalenţă– „Ana logisme bucu reş tene“
(Titlu de articol, în care se dau exemple de genul: blocuri noi =
emblema Bucureştiului, stopul = halta pietonului) I.B. 13 I 62 p. 2 (din
fr. analogisme; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 239; DN3 – alt sens)
anatomopatológ s.m. (med.) –Specialist în leziunile ana to mice–
„Ana tomopatologii au arătat, de asemenea, că sto macul gol, zbîrcit şi
pipernicit, al puiului indică faptul că el nu mîncase nimic cîtva timp
înainte de a muri.“ R.l. 16 I 79 p. 6 (der. regr. din anatomopatologie;
DN3, DEX-S)
andocáre s.f. –Urcarea unei nave pe un doc plutitor– „În vederea
creării spaţiului necesar construirii unui nou bazin de andocare la
Frederikshaven (Danemarca), trebuia ca edificiul existent în acea zonă
să fie strămutat la o distanţă de 300 m.“ R.l. 29 VIII 75 p. 6. „Docul [...]
putînd fi folosit pentru andocarea şi repararea navelor de pînă la 25
000 tdw.“ Sc. 10 II 84 p. 5 (din andocá; DN3)
androginíe s.f. –Prezenţă a caracterelor se xu lui opus– „Fata de
împărat şi Cătălin întruchipează androginia cuplului uman perfect.“
Luc. 28 IV 84 p. 6 (din fr. androgynie; DHLF; DN3)
aneantizá vb. I –A distruge în întregime– „Capacitatea de a săvîrşi
Răul după ce au aneantizat Binele printr-un joc cinic.“ R.lit. 41/88 p.
16. „Cantitatea de spectacole fără relief [...] aneantizînd, uneori,
scrieri din fondul dramatic naţional peren [...]“ R.lit. 1/90 p. 16 (după
fr. anéantir; cf. L. Mareş în LR 2/90 p. 119; DEX-S)
aneantizáre s.f. –Dispariţie totală– „Parado xala situaţie a scriito -
rului de limbă idiş după aneantizarea comunităţilor care o vorbeau.“
R.lit. 6/89 p. 22. „Indicau [...] simptomele cele mai grave ale anean -
tizării.“ R.lit. 3/90 p. 11 (din aneantiza; cf. L. Mareş în LR 2/90 p. 119)
anemotést s.n. (med.) „La Centrul de hematologie Bucureşti a fost
realizată o metodă pentru depistarea stărilor de anemie – anemotest.“
R.l. 8 II 84 p. 5. „La Centrul de hematologie Bucureşti [s-a] realizat o
metodă rapidă de control al hemoglobinei, cu ajutorul unui carneţel –
«Ane motest» – ce cu prinde o hîrtie specială peste care este lăsată o
picătură de sînge, după care se compară pe o grilă de culori, indicîn -
du-se hemograma normală.“ R.l. 17 VII 85 p. 5 (din anem[ie] + test)
anestezíe-reanimáre s.f. (med.) –Specialitate me dicală de gra -
niţă în care se practică anestezierea şi reanimarea pacienţilor– „Ţinîn -
du-se seama de com plexitatea şi dificultatea unor specia lităţi medicale
– chirurgie cardiacă, neuro-chirurgie, chirurgie uro logică, chirurgie
of tal mologică, chirurgie toraco-pulmonară, cofo-chirurgie şi aneste -
zie-reanimare – respectivul personal va beneficia de retribuţii tarifare
majorate.“ I.B. 18 IV 74 p. 4. „Secţia de anestezie-reanimare de la
Spitalul Fundeni.“ R.l. 4 V 79 p. 5 (din anestezie + reanimare)
anesteziológ s.m. 1967 (med.) –Medic sau asistent medical care
practică anestezia; anes tezist– v. psihosomatic (der. regr. din aneste -
ziologie; PR 1973; DEX-S)
anesteziologíe s.f. (med.) „Noua ramură a ştiinţelor medicale –
anesteziologia – are sarcina nu numai de a insensibiliza organis mul la
du rere, ce se realizează astăzi relativ uşor, ci şi de a regla diferitele
funcţii ale acestuia în timpul diverselor tratamente sau intervenţii
chirurgicale, precum şi în perioada imediat următoare operaţiei, cînd
organismul încă se mai re simte.“ Sc. 17 IX 67 p. 4. „La al VII-lea
Congres mondial de anesteziologie de la Hamburg [...]“ R.l. 6 XI 80 p.
5 (din fr. anesthésiologie; PR 1953; DN3, DEX-S)
anestezíst-reanimatór s.m. (med.) –Me dic sau asistent me di cal
care practică atît anes tezia, cît şi reanimarea bolnavilor– „Misiunea
medicului anestezist-reanimator era să asigure rezistenţa organis -
mului.“ Sc. 7 IV 63 p. 2; v. şi R.l. 12 XII 80 p. 2 (din anestezist +
reanimator; DM)
angeografíe s.f. (med.) –Radiografia vaselor sanguine– „La Labo -
ra torul de explorări funcţio nale a fost realizată o seringă automată
pentru injectarea substanţei de contrast. Aparatul, folo sit la efectuarea
angeografiilor, are performanţe teh nice similare ce lor din import. Tot
aici a fost conceput un alt aparat, denumit Vibrotest 100, folosit în
analizele bolilor de nervi şi ale muşchilor periferici.“ R.l. 6 I 82 p. 5
[var. angiografie] (din fr. angiographie; PR 1952; DN3)
angiofluorografíe s.f. (med.) –Studiu radioscopic sau radio grafic
al vaselor sanguine cu ajutorul fluo rului– „Un grup de medici oftalmo -
logi [...] din Bacău a realizat un ingenios aparat pentru efectuarea
angiofluorogra fiei vaselor reti nale.“ R.l. 8 X 77 p. 5 (din angio- +
fluorografie; DEX-S)
angiomicrocinematografíe s.f. (med.) –Pre zentare cine ma to -
gra fică a vaselor capi la re– „România a prezentat filmele [...] «Pole -
nizare» şi «Angiomicro cinematografia».“ Sc. 1 X 62 p. 1 (din angio- +
micro- + cinematografie)
animaltécă s.f. „La Richmond în S.U.A. s-a deschis prima animal -
tecă, de unde copiii pot împrumuta peşti roşii, şoareci albi, porci de
India sau reptile inofensive.“ Săpt. 4 VI 73 p. 2 (din animal + -tecă,
probabil după model engl.)
animatór s.m. (cinem.) –Creator de desene animate– „Regizorul
elveţian E.A. consideră că animaţia va fi complet independentă cînd va
deveni un mijloc de reflectare a problemelor epocii noastre. «Va
deveni un spectacol independent» – declară pictorul şi animatorul
român S.B.“ Sc.t. 25 VI 68 p. 3 (din fr. animateur; DN, DEX, DN3 –
alte sensuri)
animáţie s.f. 1968 (cinem.) –Gen al filmului cu desene animate– v.
animator (cf. fr. animation; DN, DEX – alte sensuri, DN3)
anisét s.n. (alim.) –Băutură preparată din anason– „S-au încheiat
toate probele noului produs «Mentovit», aflat acum în faza de omo -
logare. Această băutură, ca şi cea denumită «Aniset» (în fază de
încercări în prezent) sunt realizate pe bază de arome de plante şi
fructe.“ I.B. 10 I 74 p. 3; v. şi cico-cola (din fr. anisette)
an-lumínă s.m. (astron.) –Unitate de măsură pentru distanţele mari,
echivalentă cu distanţa străbătută de lumină într-un an– „Ra dio-as -
tronomii de la Observatorul din Pulkovo au confirmat ipoteza că o
parte însemnată a radiogalaxii lor coincide cu locul pe care se află pe
cer obiectele cu o luminozitate excepţional de mare şi care se află la o
distanţă de cîteva miliarde ani-lumină.“ Cont. 7 X 66 p. 8 (din an +
lumină, după fr. année-lumière; PR 1946; FC I 45, 48, 57, 58; DEX)
anoxíe s.f. (med.) „În 1973, Sartre are crize de ano xie (asfixie a
creierului) [...]“ R.lit. 18 X 84 p. 20 (din fr. anoxie; DEX, DN3)
an-recórd s.m. „Se apropie scadenţa unui an care n-a fost deloc uşor
pentru constructorii de locuinţe, un an-record de lucrări, un an-exa -
men pentru capacitatea lor de a se organiza.“ R.l. 12 XII 70 p. 3
„Anul-record la taifunuri în regiunea tropicală a Oceanului Pacific este
1967 [...]“ Sc. 31 X 75 p. 2 (din an + record)
antamá vb. I (franţuzism, în lb. colocv. în special) –A începe, a
deschide– „Florentina şi Liviu antamează o nouă fază a vieţii lor.“ (din
fr. en tamer)
antarctológ s.m. –Specialist în problemele Antarcticii– „Ziarul
amidazínă • 24 • antarctológ
vest-german «Rhei nischer Mercur» sus ţine că Antarctida este ca o
«prăjitură» intactă, care ne aş teaptă. Unii emit ipoteza că nu-i departe
timpul cînd continentul va fi «suprapopulat». Care este opinia dum -
nea voastră, ca antarctolog?“ I.B. 13 XI 82 p. 5 //din antarct[ic] +
-log//
antecalculát, -ă adj. –Calculat dinainte, pre văzut– „Care sunt eco -
no miile antecalculate la cele 26 de inovaţii acceptate pînă în prezent?“
Gaz.lit. 6 IV 61 p. 3; v. şi I.B. 14 X 63 p. 10 (din antecalcul; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; FC II 47, 49, 50)
antecalculáţie s.f. –Deviz, calcul de cost– „O practică des întîlnită
în unele întreprinderi, cu implicaţii directe asupra nivelului preţurilor
de producţie, constă în includerea în antecalcula ţiile de preţ a unui
volum de opere-manoperă ce depăşeşte pe cel normat.“ Sc. 16 IV 73 p.
3 (din ante- + calculaţie)
anteintitulá vb. I –A pune înaintea numelui– „Spre regretul nostru
că realitatea este cu totul alta, am anteintitulat la nume şi sigla «acad.»,
înţelegîndu-se ceea ce şi cre deam, că domnul profesor este şi membru
al Academiei Române.“ R.l. 28 III 91 p. 1 (din ante- + intitula)
antenatál, -ă adj. 1979 –Anterior naşterii, pre natal– v. supra adău -
gat (din engl. antenatal; DEX-S)
anténă s.f. –Filială, unitate subalternă deta şată pe lîngă un orga nism
central– „În prezent, fostul premier se află la Nantes, pentru a-şi îngriji
ulcerul de care suferă la clinica condusă de tatăl şefului antenei de la
Bucureşti a organizaţiei «Médecins du Monde».“ R.l. 5 XI 91 p. 5 (din
fr. antenne; PR; DMC 1970; DEX, DN3, DEX-S – alte sensuri)
anteprogramát, -ă adj. –Programat dinain te– „Te leghidat sau an -
te programat, robotul, utilizat cu cele mai diferite aparate, poate realiza
fotografii şi hărţi marine, prelevarea unor probe de apă şi sol etc.
«Pinguin» este legat de vasul-mamă printr-un cablu lung de 1000
metri.“ R.l. 27 III 73 p. 6 (din ante- + programat)
antiacadémic, -ă adj. –Care nu recunoaşte principiile acade mice–
„N-a apărut oare un academism al teatrului antiacademic?“ Cont. 30
IX 66 p. 4 (din anti- + academic; DEX-S)
antiaccidént(e) adj.inv. „Automobil antiaccident. În ţările cu o
mare producţie de automobile se întreprind cercetări pentru dotarea
autovehiculelor cu un sistem complex de caracteristici tehnice menite
să reducă riscul pierderii vieţilor umane, în caz de accidente grave.“ Fl.
14 I 67 p. 20. „În caz de pericol, se declanşează un semnal optic şi
sonor. Se consideră că dispozitivul respectiv – radar anti-accidente –
va putea fi îmbunătăţit în viitor, în sensul acţionării directe asupra
sistemului de acceleraţie sau frînare a vehiculelor.“ R.l. 31 X 77 p. 6
(din anti- + accident; DEX-S)
antiálgic, -ă adj. (farm.) –Contra durerii– „Îşi gă seşte utilizare în
sindroamele dureroase, evi tînd cu succes abuzul de medica mente
antialgice, atît de vătămătoare bolnavului.“ I.B. 23 VII 69 p. 3 (din
anti- + algic)
antianémic, -ă adj. 1985 –Care previne ane mia– v. microproducţie
(din anti- + anemic)
anti-antirachétă adj.inv. –(Despre rachete) Ca re pre întîmpină
efec tele rachetei antirachetă– „Mai mult, Pentagonul [...] consideră că
momentul este propice să scoată din raft «Planul construcţiei unei noi
rachete de tip ofensiv», racheta anti-anti-rachetă, care – dotată cu
multiple focoase independente – ar putea reduce în proporţie decisivă
eficienţa reţelei antirachetă, anu lînd deci efortul financiar şi teh -
nico-ştiinţific incipient.“ R.l. 4 X 67 p. 4 (din anti- + antirachetă,
probabil după model engl.)
antiártă s.f. –Artă lipsită de conţinut– „Alegînd antiarta – căci ce
este un concert mut dacă nu antiartă – ei nu fac dovadă nici măcar de
inventivitate.“ Gaz.lit. 2 III 61 p. 8 (din fr., engl. anti-art; BD 1968,
DMN 1969; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; FC II 51, 53, 55, 266 –
atestări din 1959)
antiartístic, -ă adj. –Care are caracter opus celui artistic– „Pe
afişele anunţînd un «concert» (dacă o asemenea manifestaţie anti -
artistică îşi merită numele de concert) ei anunţau ca «atrac ţie a serii»
o... ghilotinare pe viu.“ Sc. 9 XI 78 p. 5 (din anti- + artistic)
antiastmátic, -ă adj. –Care combate astmul– „Caut de mai multe
luni de zile în farmacii ţigări antiastmatice.“ R.l. 5 V 79 p. 5 (din fr.
antiasthmatique; DEX, DN3)
antibacterián, -ă adj. –Care se opune bacteriilor– „La Centrul de
cercetări ştiinţifice din New Orleans, S.U.A., se află în curs de
elaborare o tehnică specială pentru fabricarea de ţesături anti bac -
teriene destinate confecţio nării lenjeriei de pat din spitale, pansa -
mentelor, halatelor personalului medical.“ Sc. 23 I 76 p. 4 (din anti- +
bacterian, probabil după model engl.; DEX-S)
antibraconáj adj.inv. –Care combate braconajul– „[...] lupte îndîr -
jite între unităţile antibraconaj şi 30 de braconieri înarmaţi [...]“ R.l.
28 II 83 p. 6 (din anti- + braconaj)
antibronşític, -ă adj. 1977 (farm.) –Împo tri va bron şitei– v. tusigen
(din anti- + bronşitic; DEX-S)
anticamórra adj.inv. –Care combate acţiu nea Camorrei– „Cîte va
sute de poliţişti şi carabinieri participă [...] la Napoli la o vastă acţiune
anticamorra, variantă locală a crimei organizate ita liene, alături de
mafia şi n’dran ghetta [...]“ Sc. 17 III 84 p. 6 (din it. anticamorra)
anticáncer adj.inv. –Împotriva cancerului– „Coaliţia anti-cancer.“
Cont. 4 XI 66 p. 10 (din anti- + cancer)
anticancerigén, -ă adj. –Anticanceros– „R.S., profesor de genetică
celulară la Harvard University [...] opinează că ar exista unele gene
umane care conţin substanţe antican cerigene.“ I.B. 9 IV 86 p. 4 (după
fr. anticancéreux; cf. fr. cancé rigène; PR 1845)
anticárie adj.inv. –(Substanţă) care acţio nea ză împotriva cariilor
dentare– „Bomboane anticarie. Adaosuri de fluor la apa potabilă, la
pasta de dinţi sau apa de gură au dus, în Suedia, la reducerea cariilor
dentare.“ Sc. 23 XII 73 p. 6. „Gumă de mestecat anticarie [...] Noul
produs conţine substanţe care protejează dantura împotriva cariilor.“
Sc. 11 I 77 p. 5 (din anti- + carie)
anticinematográfic, -ă adj. – Care nu se pre tează tran spunerii
într-un film– „Ceea ce s-ar putea spune despre ea [piesa de teatru] la
prima vedere e că ar fi complet anticinematografică: întreaga incur -
siune în conştiinţele celor aflaţi în sufrageria familiei B., pe care o
frecventează inopinatul personaj, este un model dramatic, prin exce -
lenţă scenic.“ R.l. 21 III 67 p. 2 (din anti- + cinematografic; DEX-S)
anticipatív, -ă adj. –Care anticipează– „Că lă torie anticipativă după
viitorul mers al trenu rilor. Vă invităm [...] la o călătorie cu anticipaţie
[...]“ I.B. 3 II 77 p. 3 (din fr. anticipatif; DN3, DEX-S)
anticolesteról adj.inv., s.n. –(Substanţă) ca re are proprietatea de a
scădea colesterolul din sînge– „Se pare că soia deţine ideale calităţi
anticolesterol.“ Sc. 25 II 77 p. 5 (din anti- + colesterol; DEX-S)
anticomerciál, -ă adj. –Care nu corespunde cerin ţelor comer ţului–
„Oare nu este anticomercial ca un spaţiu de comerţ dotat cu instalaţie
frigorifică să fie scos din circuitul lui firesc [...]“ Sc. 27 VIII 67 p. 2
(din anti- + comercial; DEX-S)
anticomuníst, -ă adj. –Care se opune co mu nismului– „Cu un an în
urmă «stimatul provizoriu preşedinte» a numit cu vehemenţă «golani»
manifestanţii anticomunişti din Piaţa Universităţii.“ R.l. 26 IV 91 p. 1
(din anti- + comunist)
anticoncepţionál s.n., adj. –(Mijloc, substanţă) care împiedică
graviditatea– „Se scumpesc şi anticoncepţio nalele.“ R.lit. 35/93 p. 13.
„La fete, utilizarea pilulelor anticoncepţionale se face în 18,6% din
cazuri la primul raport sexual.“ R.l. internaţ. 5 VII 95 p. 1 (din fr.
anticonceptionnel; PR 1920)
anticorosív, -ă adj. –(Substanţă) care împie dică co ro ziunea– „În
prezent, ei [roboţii] îşi gă sesc uti lizarea în lucrări de montaj şi sudură,
de turnare sub presiune şi de efectuare a aco peririlor anticorozive.“
R.l. 9 VII 84 p. 6 [scris şi anticoroziv] (din anti- + coro siv; cf. fr.
anticorrosion (PL); DEX)
anticorúpţie adj.inv. –Îndreptat împotriva co rup ţiei– „Fostul jude -
cător-vedetă al anchetelor anti co rupţie «Mîinile curate», Antonio di
Pietro, a dez minţit că ar dori să formeze un partid politic.“ R.l. 4 XI 95
p. 8 (din anti- + corupţie, după model străin)
anticríză adj.inv. –Îndreptat împotriva crizei– „Guvernul minoritar
social-democrat al Danemarcei a prezentat în Folketing (parlamentul
ţă rii) un nou program anticriză [...]“ Sc. 10 IV 80 p. 4 (din anti- +
criză)
antidepresív, -ă s.n., adj. (med.) –Care combate stările depre sive–
„Recent aţi co municat că antidepresivele pot fi utile într-o anumită
formă a unor tulburări de vorbire.“ Mag. 16 VII 83 p. 8 (din anti- +
depresiv; cf. fr. antidépressif; PR; DEX-S)
antidóping adj.inv. –Contra dopingului– „Dificultăţi de inter pre -
tare a regulamentelor Anti Doping. Comisia medicală internaţională
creată pentru a examina «cazul Merckx» [...] şi problemele dopingului
în general, s-a întrunit în oraşul Hulpe [...]“ Sc. 25 III 74 p. 4.
„Termenul dopaj nu se cunoştea încă şi nu existau reguli antidoping.“
I.B. 17 IV 74 p. 4 (din engl., fr. antidoping; DMC 1960, DHLF 1966;
Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 27 – atestare din 1969; DN3, DEX-S)
antecalculát, -ă • 25 • antidóping
antidoxánt s.n. 1977 (chim.) –Produs utilizat la fabricarea cauciu -
cului sintetic– v. fitosanitar
antidróg adj.inv. –Contra stupefiantelor– „Po liţia vamală ita liană a
capturat o cantitate de 120 litri ulei de haşiş [...] Această operaţiune
este apreciată ca una dintre cele mai importante realizate în Europa în
ultimii ani, în cadrul luptei anti-drog.“ Sc. 7 III 75 p. 6. „Inspectorii
brigăzii anti-drog au reuşit să descopere la Terremolinos sediul unui
laborator clandestin în care erau fabricate diferite narcotice.“ R.l. 19 V
75 p. 6. „Responsabilii luptei antidrog şi, mai ales, cei din S.U.A. ştiu
că, atît timp cît va exista o «supraproducţie» în ţările latino-americane,
va fi dificil de luptat împotriva flagelului.“ I.B. 4 VIII 86 p. 8; v. şi Sc. 1
V 74 p. 4, Săpt. 10 VIII 82 p. 2, I.B. 12 I 84 p. 8; v. şi supermarket (din
fr. antidrogue; DMN; FC II 151, 281; DEX-S)
antidumping adj.inv. (ec.) –Îndreptat împotriva dumpingului–
„Adop ta rea măsurilor antidumping ar putea să dăuneze poziţiei
S.U.A. la viitoarele tratative privind tarifele vamale.“ Sc. 15 V 63 p. 4
[pron. anti dámping] (din fr., engl. antidumping; PR; BD 1970; FC II
51, 53; DEX, DN3 – s.n.)
antielectrón s.m. (fiz.) –Element constitutiv al corpurilor încărcat
cu electricitate pozitivă, pozitron– „Electronului îi co res punde anti -
electronul, cu ace eaşi masă, dar cu sarcină electrică pozitivă şi nu
negativă.“ Sc. 14 XII 63 p. 4 (din fr. antiélectron; DF; DEX, DN3)
antielectrostátic, -ă adj. –Împotriva electri ci tăţii sta tice– „În
Ger ma nia s-a pus la punct teh nica me talizării fibrelor textile. Pro -
cedeul permite depu nerea pe fibrele textile a unui strat metalic [...]
care le conferă proprietăţi anti elec trostatice.“ R.l. 5 VI 80 p. 6 (din
anti- + electrostatic)
antiexplozív, -ă adj. –Împotriva exploziilor– „Este vorba de o fa -
mi lie de lămpi antiexplozive, cu bună protecţie împotriva gaze lor,
destinate industriei mi niere şi mediilor cu praf combustibil.“ R.l. 21 XI
81 p. 2 (din anti- + exploziv)
antifílm s.n. 1963 –Film lucrat după alte reguli decît cele obiş nuite
ale filmului– v. antiroman (din anti- + film; LRC II 200, FC II 51, 53)
antifonáre s.f. –Acoperire (a caroseriei unui auto vehicul) cu un strat
protector în vederea atenuării zgomotelor– „Aici se efectuează dife rite
lucrări de reparaţii capitale, testări şi verificări tehnice, lucrări pentru
caroserii, antifonări, spă lări-degresări etc.“ R.l. 4 V 83 p. 5 (din anti- +
fonare)
antifonát, -ă adj. –Acoperit cu un strat protector care atenuează
zgomotul– „[...] camere antifonate“ Tin.lib. 27 II 90 p. 2 (din anti -
fonare)
antifónic, -ă adj. –Care apără de zgomot– „Un nou tip de cască
antifonică au elaborat specialiştii Institutului de cercetări şi proiectări
din Cluj. Destinată muncitorilor care lucrează în me dii unde frecvenţa
sonoră este ridicată, noua cască antifonică are o eficienţă dublă, în
comparaţie cu tipul care se fabrică în prezent.“ R.l. 24 VI 75 p. 5. „Un
nou zid antifonic, eficace şi economic – relatează cunoscuta revistă
fran ceză Science et Vie – a fost pus la punct [...] Zidul respectiv nu se
limitează la protecţia sonoră a locuitorilor prin devierea zgomotului în
altă par te, ci pur şi simplu îl absoarbe [...]“ I.B. 10 VIII 83 p. 8 (din
anti- + fonic; DEX, DN3 – alt sens, DEX-S)
antifúrt adj.inv. –(Dispozitiv) menit să preîntîmpine o tentativă de
furt– „Progrese uimitoare face tehnica anti-furt în Statele Uni te.“ Sc.
31 X 75 p. 2. „În Ulster au fost furate, în cursul anului trecut, 6674 de
automobile. În vederea combaterii acestei practici, posesorii de auto -
mobile vor trebui să-şi echipeze maşinile cu un sistem anti-furt.“ R.l.
12 XI 75 p. 6. „[...] gama accesorii lor auto antifurt este completată cu o
piesă simplă, care blochează levierul pentru schimbarea vitezelor
precum şi frîna de mînă.“ Sc. 18 VII 81 p. 5; v. şi R.l. 7 X 82 p. 6 (din it.
antifurto; cf. fr. antivol; PR 1948, DPN 1955; DN3, DEX-S)
antigáng(ster) adj.inv. 1. –Care este pre văzut cu o instalaţie
specială împotriva hoţilor– „N-a fost expus ghişeul antigangster
inaugurat la Banca Angliei.“ Cont. 28 X 66 p. 10. 2. –Care este
îndreptat împotriva gangurilor, a bandelor de hoţi– „Criminalul J.M. a
fost împuşcat, vineri, la Paris, în cursul unei acţiuni a brigăzii «anti -
gang», la care au participat 50 de poliţişti.“ Sc. 4 XI 79 p. 6 (din anti- +
gang(ster); cf. fr. antigang; DMN 1966; brigade antigang, DMC
1973)
antigénă s.f. (biol.) –Substanţă care poate pro voca formarea anti cor -
pilor– „În ceea ce pri veşte celălalt tip de hepatită virotică, provocată de
virusul b, transmis prin injecţii sau transfuzii de sînge, care este
identificat printr-un fel de «urmă» – antigena «Australia» – prof.
Hilleman a arătat că vaccinurile fabricate din această antigenă au fost
deja experimentate pe cimpanzei şi se va trece la teste pe oameni.“ Sc.
26 XII 74 p. 6. „[...] trei cercetători [...] din Moscova [...] au descoperit
în mucoasa bucală o antigenă specifică: o proteină antiinfecţioasă
secretată de pereţii intestinelor. Proteina respectivă «semna li zează»
afecţiunile stomacului şi intes ti nelor în că în etapa lor latentă.“ Sc. 24 X
81 p. 5; v. şi R.l. 17 X 84 p. 6 (din fr. antigène; anti- este aici
prescurtarea s.pl. anticorpi; DMN; FC II 52; DEX, DN3 – antigen
antigénic, -ă adj. (biol.) –Referitor la anti ge nă– „Noul prototip de
virus a fost izolat în U.R.S.S. şi corespunde din punct de vedere al
structurii antigenice şi al formelor clinice [...]“ R.l. 31 I 78 p. 5 (din fr.
antigénique; DEX, DN3)
antiglisánt, -ă adj. –Care are proprietatea de a împiedica alune -
carea– „[...] Combinatul petrochimic de la Piteşti a realizat în premieră
[...] o valoroasă materie primă pentru producerea sa cilor de ambalaj şi
a foliilor cu proprietăţi antiglisante [...]“ R.l. 8 X 81 p. 5 (după fr.
antiglisse; PR 1970)
antiglónţ adj.inv. 1992 –Care protejează împotriva gloan ţelor– v.
ninja (din anti- + glonţ; cf. fr. pareballe)
antigríndină adj.inv. –Împotriva grindinei– „Sistem antigrin dină.
[...] un original sistem de prevenire a grindinei, de fabricaţie italiană.“
Sc. 17 I 76 p. 6. „La Titovo-Ujiţe a fost creat un centru pentru lupta
împotriva grindinei. În jurul oraşului au fost instalate peste 100 de
dispozitive speciale pentru lansarea rache telor antigrindină.“ Sc. 3 IV
77 p. 4; v. şi 17 XI 79 p. 5 (din anti- + grindină; DEX-S)
antihemorágic s.n. (farm.) –Medicament ca re opreşte hemora -
giile– „Este indicat ca anti hemora gic uterin.“ R.l. 15 II 83 p. 5 (din fr.
antihémo rragique; DEX, DN3)
antihistamínic s.n. (med.) –Substanţă medicamentoasă folo sită
contra excesului de histamină din organism– „Spre deosebire de
antihistaminicele existente, indicate în stări alergice, noul anti his ta mi -
nic nu are acţiune somniferă.“ I.B. 9 II 61 p. 1 (din fr. antihistaminique;
PR 1954; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; DEX, DN3)
antihormón s.m. (biol.) –Substanţă care blochează secretarea hor -
mo nilor– „Antihormoni îm po tri va dău nătorilor. Cercetătorii maghiari
au reu şit să producă antihormoni care întrerup funcţiile vitale ale
insectelor ce atacă culturile, nimicin du-le.“ Sc. 22 XII 80 p. 5 (din fr.
antihormone; DN3)
antiinflaţioníst, -ă adj. (ec.) –Împotriva inflaţiei– „Buget anti -
inflaţionist în Irlanda.“ R.l. 28 I 77 p. 6 (din fr. anti-inflationniste; PR
1959; DEX-S)
antijóc s.n. –Joc care prin calitatea lui şi prin modalitatea de compor -
tare a jucătorilor sau a echipei contravine idealurilor sportive şi ideii de
spectacol– „Au fost prezente, în schimb, cele mai diverse forme de
antijoc, proteste, busculade, loviri, si mulări [...]“ R.l. 27 IX 82 p. 5.
„[...] recordmanul P., căruia trebuie să i se ridice un monument la
Roma pentru antijocul practicat timp de 92 de minute, spre groaza
spectatorilor bucureşteni [...]“ Săpt. 5 X 84 p. 8 (din anti- + joc)
antilehámite s.f. „Lecţia globală a mişcărilor studenţeşti actuale
este o lecţie de anti-leha mite, o lecţie care te trimite la veghe civică şi
la eficacitate politică şi socială.“ „22“ 44/95 p. 9 (din anti- + lehamite)
antiliteratúră s.f. –Formă de creaţie literară în care nu se ţine seama
de procedeele artistice tradiţionale– „Ajunşi la antipoezie, la anti -
teatru, la antiroman, într-un cuvînt la antiliteratură, ce avem de făcut,
ce ne mai rămîne de făcut?“ R.l. 28 III 74 p. 13; v. şi Săpt. 29 IX 78 p. 2
(din anti- + literatură; LRC II 200; DEX-S)
antilúme s.f. –Lume alcătuită simetric lumii noastre– „Antilumea – o
certitudine fizică, antipămîntul – o probabilitate. Stupefacţia provo -
cată de ştirea obţinerii pe cale experimentală a antimateriei n-a încetat;
[...] se comentează, încă, viu, performanţa savanţilor sovietici care au
creat artificial antimolecule, cu ajutorul giganticului accelerator de
particule de la Serpuhovo.“ I.B. 24 X 73 p. 2 (din anti- + lume, după
engl. antiworld; BD 1970)
antimáfia adj.inv. –Care combate acţiunea Mafiei– „Poliţia ita liană
a arestat la Roma, în cadrul acţiunilor antimafia, pe M.Z., condu că -
torul unei «familii» ce face parte din Camorra – Mafia napolitană.“ R.l.
16 XI 82 p. 6. „O vastă acţiune antimafia [...] s-a soldat cu 14 arestări.“
I.B. 8 VII 83 p. 4. „Direcţia Naţională Antimafia din Italia“ Ev.z. 14 I
97 p. 1 (din it. antimafia)
antimatérie s.f. 1973 (fiz.) –Materie ipotetică alcătuită din anti -
particule– v. antilume; v. şi R.l. 19 X 79 p. 6 (din anti- + materie, după
fr. antimatière; în fiz. se foloseşte din anii ‘40; PR 1958; DF, D.Filoz.;
DEX, DN3)
antimelodrámă s.f. –Lucrare dramatică opu să melodramei– „An ti -
antidoxánt • 26 • antimelodrámă
melodrama este perfectă, toc mai fiindcă distruge melodrama cu înseşi
anexele ei.“ Cont. 8 II 63 p. 5; v. şi I.B. 13 IX 66 p. 2 (din anti- +
melodramă)
antimemórii s.f.pl.tant. –Memorii care, folosindu-se de forma tra -
di ţională, servesc altor scopuri (portretistice, reflecţii)– „[Pompidou]
şi-a pro pus să citească Antimemoriile colegului său André Malraux.“
Cont. 25 VIII 67 p. 8; v. şi 29 IX 67 p. 3 (din fr. anti-mémoires; cf. engl.
anti memoir; BD 1968; DEX-S)
antimolecúlă s.f. 1973 (fiz.) –Moleculă alcătuită simetric mole -
culelor– v. antilume //din anti- + moleculă//
antinicotínic, -ă adj. –(Substanţă) care ate nuează efectele nico -
tinei– „La o fabrică de dulciuri din oraşul sovietic Vilnius s-a produs
un lot experimental de gumă de mestecat cu acţiune antinicotinică.“
R.l. 29 VIII 85 p. 6 (din anti- + nicotinic; cf. fr. anti-tabac; PL, DMC
1960; DN3, DEX-S)
antiól s.m. (farm.) „Iată-ne aşadar, după un an şi jumătate de la
apariţia articolului precedent, din nou pe urmele «medicamentului
pentru tra tamentul intoxicaţiilor cu alcool» [...] Între timp, aşa cum aţi
putut observa, medicamentul res pectiv a mai primit o denumire prin
comprimarea cuvintelor anti şi alcool: Antiol.“ Fl. 16 VI 66 p. 22 (din
anti- + [alco]ol)
antioráş s.n. „În unele zone suprapopulate ora şul-centru, îm preu nă
cu periferiile sale denumite anti-oraşe, se desfăşoară pe zeci de km.“
Sc. 14 IX 65 p. 4 (din anti- + oraş)
antipartículă s.f. (fiz.) „Antiparticulele au ca racte ristici exact con -
trare particulelor, în ceea ce priveşte sarcina electrică, cîmpul mag -
netic, sensul de rotaţie etc.“ Cont. 11 X 63 p. 7; v. şi Sc. 22 I 63 p. 2 (din
fr. antiparticule; PR 1958; FC II 51, 53, 54; DF; DEX, DN3)
antipămînt s.n. 1973 (fiz., astr.) –Presupusă planetă alcătuită sime -
tric şi opus Pămîntului– v. antilume (din anti- + pă mînt)
antipiésă s.f. 1963 –Piesă de teatru scrisă fără a se ţine seama de pro -
cedeele artistice tradiţionale, pa rodie a unei piese– v. antiroman (din
fr. antipèce; DTL 1950, DMN 1958, dar apare, în 1948, ca sub titlu la
Eugen Ionescu: „La cantatrice chauve“, antipièce; DEX-S)
antipódic, -ă adj. –Care se găseşte diametral opus unei alte per soa -
ne, lucru, acţiune– „Pe cît de antipodice au fost cele două interpretări,
pe atît de unitar s-a arătat publicul în simpatia sa.“ Cont. 7 I 62 p. 6. „Cît
de antipodici ar fi ei, între ei, prin o mie şi una de trăsături, regăsesc în
poeţi moderni ca E.J. şi N.S. [...] paradoxala, fulguranta anulare a
antiteticelor ca tegorii.“ Cont. 4 XII 70 p. 1 (din antipod + -ic)
antipoém s.n. 1963 –Poem scris altfel decît după regulile obiş nuite
ale unui poem– v. antiroman //din anti- + poem; DEX-S//
antipoezíe s.f. –Poezie scrisă fără a se ţine seama de procedeele
artistice tradiţionale– „Ce e la urma urmelor antipoezia? Absenţa
poeziei.“ Săpt. 24 VI 83 p. 2; v. şi antiliteratură (1974) //din anti- +
poe zie; DEX-S//
antipólio(mielític, -ă) adj. (med.) –Utilizat împo triva polio mie -
litei– „S-a iniţiat [în Cuba] atunci o veritabilă campanie – la început
trei mii de persoane au fost şcolarizate, fiind instruite în domeniul
vaccinării anti-polio.“ R.l. 15 IV 76 p. 6; v. şi primovaccinare (abreviat
din fr. antipo liomiélitique; PR 1950; DEX, DN3)
antipoluánt, -ă adj. –(Orice mijloc) folosit împotriva poluării– „La
al 17-lea Salon anual automobilistic de la Tokio au fost prezentate
cîteva modele antipoluante ca Nissan electric şi Toyota Commuter.“
Sc.t. 6 X 70 p. 4. „Anti-poluare. Înce pînd cu 1 octombrie, în ţările
membre ale Pieţei Comune se vor aplica noi norme tehnice privind
controlul anti-poluant al autovehiculelor.“ R.l. 25 III 75 p. 6. „Tot
acţiunea noastră de sistematizare dendrologică a dat la iveală existen -
ţa, pe unele străzi bucureştene, a unui arbore decorativ din familia
salcîmului, care are apre cia bile proprietăţi anti poluante.“ R.l. 25 IX 84
p. 5; v. şi Sc. 19 IX 79 p. 5, R.l. 24 VI 80 p. 5; v. şi silenţios (din anti- +
poluant; cf. engl. antipollution; BD 1969; DN3, DEX-S)
antipoluáre s.f. –Acţiune împotriva poluării– „Po luarea este ase -
menea unei boli, poate fi cronică [...] sau poate interveni accidental,
cînd e nevoie de o «reanimare» urgentă şi în acest caz e mai eficace şi
mai economic un dispozitiv mobil de anti-poluare.“ Mag. 4 VIII 73 p.
5. „Experţii [...] în do meniul antipoluării s-au bucurat nespus de mult
considerînd apariţia somonului drept o dovadă a rezultatelor bune
obţi nute în eforturile de depoluare a Tamisei [...]“ R.l. 20 XI 74 p. 6; v.
şi antipoluant (din anti- + poluare; cf. fr. antipollution; DMC 1970,
DMN 1971; DEX-S)
antipórno adj.inv. –Care este împotriva por no grafiei– „Anti porno.
Presa franceză începe a fi tot mai preocupată de amploarea pe care o ia
coborîrea gustului public prin distribuirea de fil me porno grafice.“
R.lit. 17 VII 75 p. 23. „Lady Antiporno – aşa a fost denumită în presa
britanică D.S., o femeie în vîrstă de 49 de ani, căreia i s-a încredinţat
conducerea brigăzii de combatere a pornografiei din cadrul Scot -
land-Yard-ului. Ea a fost desemnată în acest post după o succesiune de
procese intentate şefilor brigăzii «antiporno» care i-au precedat.“ Sc.
11 IX 77 p. 5 //din anti- + por no(grafie); DEX-S//
antiprotón s.m. (fiz.) –Proton al antimateriei– „Protonului îi co res -
punde an ti proto nul, tot cu sarcină negativă.“ Sc. 14 I 63 p. 4 (din fr.
antiproton; PR 1956; DF; DN3; DEX-S)
antipsoriázis adj.inv. (med.) –(Remediu) împotriva bolii numite
psoriazis– „Am scris în aceas tă rubrică despre un medicament anti -
psoriazis.“ R.l. 1 IV 75 p. 5 (din anti- + psoriazis; DEX-S)
antipublicitár, -ă adj. –Îndreptat împotriva publicităţii socotite ne -
adecvate– „Campania antipu bli citară va ataca succesiv toate tipurile
de anunţuri.“ Cont. 24 XI 67 p. 10 //din anti- + publicitar; DEX-S//
antipúrici v. colier antipurici
antirachétă adj.inv. –Îndreptat împotriva unei rachete– „[...] spe -
cia liştii Pentagonului au încheiat deja pregătirile pentru tes tările siste -
mului anti-rachete şi anti-sa telit [...]“ R.l. 13 III 84 p. 6. „[...] o rachetă
antirachetă cu rază scurtă de acţiune [...] a pulverizat în aer, în plin
zbor razant, un Exocet din prima gene raţie.“ R.l. 20 XII 84 p. 6; v. şi 5
III 81 p. 6; v. şi anti-antirachetă (1967) (din anti- + rachetă, du pă fr.
antiengin, antimissile; PR 1967, DMN; DEX-S)
antireclámă s.f. „Această parodie de publicitate, această anti re -
clamă a fost difuzată duminică 5 no iem brie.“ Cont. 24 XI 67 p. 10. „Un
exemplu unic de «antireclamă» este R.C. din Montreal, Canada,
proprietarul unei lăptării în fiin ţate în 1889. La împlinirea vîrstei
respectabile de 97 de ani, C. a fost întrebat de ziarişti cărui fapt îi
atribuie longevitatea sa. Domnul C. a răspuns că nu a consumat
niciodată lapte, care nu-i prieşte.“ Cont. 17 X 69 p. 10. „E absurd să
crezi că cineva, oricît de nepriceput sau de neinspirat, poate face o
astfel de reclamă care nu numai că nu foloseste produsului, dar îl şi
deserveşte. Şi totuşi, fenomene de antireclamă apar.“ R.l. 20 III 71 p. 2
//din anti- + reclamă; DEX-S//
antireumatismál, -ă adj. 1984 –Care alină durerile reu ma tis ma -
le– v. liniment (din anti- + reumatismal)
antiromán s.n. (lit.) –Gen de roman apărut, la sfîrşitul anilor ‘40, în
cadrul noului val al literaturii franceze, care preconizează construirea
unei lumi mai «imediate», prezentînd realitatea nu dă– „O noţiune
foarte curentă, investită şi cu prestigiu pre zumtiv, mai cu seamă în
lumea snobilor – deo potrivă autori şi cititori – dar nu fără semnificaţii,
e aceea de anti: antiromanul, nume dat de J.P. Sartre literaturii roma -
neşti ce a urmat după «Străinul» lui A. Camus, antiteatrul, antipoemul.
Pronunţîndu-se împotriva fenomenului «an ti romanelor», «anti fil me -
lor» şi «antipieselor», P. şi-a explicat nemulţumirea în legă tură cu
actuala situaţie a literaturii şi dramaturgiei engleze.“ Cont. 13 XII 63 p.
2. „«Carapacea» de C.S., un antiroman?“ Luc. 21 IV 79 p. 2; v. şi Cont.
13 VII 63 p. 8, 22 V 94 p. 8; v. şi antiliteratură, antiteatru (din fr.
antiroman; cf. engl. antiroman; DMN 1949, BD 1968; DTL; DN3,
DEX-S)
antiseísmic, -ă adj. –Care rezistă cutremu relor– „Casă anti seis -
mică. Prototipul unei case «suspendate» adaptată regiunilor cu înaltă
seismicitate a fost realizat la Aşhabad, în R.S. Turkmenă. Casa este
menţinută deasupra solului cu ajutorul unor suspensoare din oţel
dotate cu arcuri la ambele extremităţi. Ea a rezistat unor seisme cu
amplitudinea de şase grade pe scara Richter.“ Sc. 3 I 76 p. 4 //din anti-
+ seismic; DEX-S//
antisolár, -ă adj. –Care protejează împotriva soa relui– „O husă
antisolară, pentru automobile, a fost realizată în Franţa. Confecţionată
dintr-un material asemănător celui utilizat pentru costumele de pro -
tecţie ale cosmonauţilor, husa este suplă, rezistentă şi reflectă 90 la
sută din razele solare.“ Sc. 18 X 78 p. 5 (din fr. antisolaire; DEX, DN3)
antistatizáre s.f. –Acţiunea de a împiedica electrizarea materia -
lelor din fibre sintetice– „Aflăm de la Ministerul Comerţului Interior
că au fost introduse de curînd în circuitul comercial produse pentru
întreţinerea vestimentaţiei: «Pri măvara» pentru antistatizarea ţesă tu -
rilor din fibre sintetice (foloseşte la îndepărtarea efectului de încărcare
cu electricitate statică).“ R.l. 16 V 78 p. 5 //din antistatic; DEX-S//
antistrés adj. –Care nu provoacă stres– „Fiind silenţioasă şi pre ve -
nitoare a greşelilor a fost numită «maşină de scris antistres».“ R.l. 12
XI 79 p. 6. „Telefon anti-stress. O firmă din «ţara cantoanelor» [...] a
anunţat realizarea unui telefon «anti-stress», al cărui apel poate fi
antimemórii • 27 • antistrés
sesizat chiar şi în birourile supraaglomerate şi supra încărcate de
decibeli.“ I.B. 31 V 86 p. 8 (din anti- + stres)
antisubmarín, -ă adj. –Îndreptat împotriva submarinelor– „La
nord de insula Honsin s-a prăbuşit în luna mai un avion antisubmarin
al forţelor maritime militare japoneze.“ Sc 8 II 62 p. 6 (cf. fr.
anti-sous-marin; PR 1948; DN3, DEX-S)
antisudorífic s.n. –Substanţă care dimi nuea ză transpiraţia– „Ţi -
nînd seama de sporirea solici tărilor cumpărătorilor, asemenea articole
– cum sînt emulsiile şi loţiunile pentru faţă, apa de toaletă, deo -
dorantele şi antisudorificele, produ sele pentru colorarea şi întreţinerea
părului – înregistrează în actualul cincinal o creştere de 4–5 ori.“ R.l. 3
VIII 78 p. 8 (din anti- + sudorific; cf. fr. antisudoral; DEX-S)
antitabác adj.inv. –Împotriva fumatului– „Cam panie anti-tabac
lan sată de guvernul francez.“ I.B. 18 IX 75 p. 4. „Lipsa ţigărilor de pe
masa de şedinţe de la Elysée nu a fost o omi siune a personalului de
serviciu. A fost vorba de o mă sură luată în cadrul campaniei anti-tabac
lansată marţi în întreaga ţară din iniţiativa Minis terului Sănătăţii al
Franţei.“ R.l. 18 IX 75 p. 6. „La Londra a avut loc ziua naţională
anti-tabac.“ R.l. 26 III 85 p. 6 (din fr. anti-tabac; DMN; DEX-S)
antitabágic, -ă adj. –Împotriva fumatului– „Ofen siva antita ba gi -
că.“ Sc. 10 X 75 p. 6 (din anti- + tabagic; DEX-S)
antiteátru s.n. –Curent modern în teatru care în cearcă să reducă
dramaturgia la elementele ei esen ţiale– „Ceea ce era de prevăzut s-a
întîmplat; după antiroman, anti-teatru, anti-joc, an ti-public, precum şi
alte antisme binecunoscute nouă pentru combaterea cărora (curentele
pro-anti fiind, după cum se ştie, ispititoare) s-au ivit, la rîndu-le, o
seamă de anti-antisme.“ Cont. 8 II 74 p. 1; v. şi antiroman (1963),
antiliteratură (din fr. anti théâ tre; cf. engl. an ti theater; DMN 1965,
BD 1970; L. Seche în LR 1/60 p. 58; DTL; DN3, DEX-S)
antitéhnic, -ă adj. –Împotriva tehnicii– „Cei ce răspîndesc absur -
dităţi antitehnice în numele unor «valori umane» nebuloase trebuie
întrebaţi despre care «fiinţe umane» este vorba!“ Cont. 22 III 74 p. 10
(din anti- + tehnic)
antiteroríst, -ă adj. –Care protejează în cazul unui act de te rorism–
„Nu demult şi oraşul New York a găzduit o expoziţie originală. Tema:
vestimentaţie antiteroristă.“ R.l. 17 VI 82 p. 6 (din anti- + terorist; cf.
fr. antiterroriste)
antitrúst adj.inv. (ec.) –Care este împotriva creării sau dezvoltării
unui trust– „Se natul american a aprobat un proiect de lege care
stabileşte sancţiuni sporite pentru violarea legislaţiei antitrust.“ I.B. 11
XII 74 p. 8 (din engl., fr. antitrust; PR 1950, DMN; DN3)
antitusív s.n. (farm.) –Medicament contra tu sei– „Faţă de produsele
similare existente în prezent, antitusivul elaborat de institut este apre -
ciat ca unul dintre cele mai bune medicamente de acest gen folosite în
terapeutica mondială.“ I.B. 9 III 61 p. 1 (cf. fr. antitussif; PR 1970; FC
II 52, Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; DEX-S)
antivedétă s.f. –Artist care nu are veleităţi de vedetă– „Casele de
modă cumpără costume uzate dar – atenţie! uzate «autentic», anti -
vedetele se plimbă în fuste gitane, model petec de petec. Spre seară,
lîngă palat, cîţiva hippies desculţi bat o tamburină şi fac chetă ca să
plece nici ei nu ştiu unde.“ Cont. 1 VI 73 p. 5 (din anti- + vedetă, după
engl., fr. anti-star, în care star “vedetă“; DMN 1968)
antivirál, -ă adj. –Care distruge acţiunea vi rusului– „Specialiştii
Institutului de igienă şi să nă tate pu blică au experimentat un nou
dezinfectant antibacterian şi antiviral ce poate fi utilizat în spălătoriile
spitalelor, cantinelor, hotelurilor şi internatelor.“ R.l. 15 IV 76 p. 5.
„Farmacistul I.M. şi dr. N.M. din Cluj-Napoca au realizat un extract
vegetal antiherpes şi antiviral [...]“ R.l. 17 VI 82 p. 5; v. şi interferon
(din engl., fr. antiviral; BD 1969)
antivirín s.n. „La Institutul de microbiologie al Academiei de Stiinţe
al R.S. Cehoslovace a fost obţinută o nouă substanţă menită a fi
folosită în combaterea maladiilor virotice, denumită în mod provizoriu
«Antivirin».“ Sc. 11 VI 75 p. 6 (din anti- + vir[us] + -in)
anti-Wessi adj. (peior.) –Contra germanilor din vest– „Vă pare rău,
de exemplu, de Ossi şi sînteţi anti-Wessi.“ „22“ 34/94 p. 2 (din anti- +
Wessi, după germ.)
antizgómot 1. adj.inv., s.n. –Împotriva zgomotului– „Aeroportul
interna ţional «Schiphol» de lîngă Amsterdam va ră mîne închis în
cursul nopţii [...] pentru avioanele care nu posedă certificate care să
ateste că nu aduc prejudicii prin zgomotul produs la operaţiu nile de
aterizare. Avioa nelor care nu prezintă garanţia anti-zgomot le este
rezervată o singură pistă.“ I.B. 5 VII 72 p. 4. „Gard anti-zgomot. Pentru
a-şi proteja căminul de zgomotele străzii, un locuitor din oraşul
Bremen (R.F.G.) a avut o idee originală: a ridicat în jurul casei sale un
gard alcătuit din... ghivece uriaşe de flori supra puse.“ Sc. 26 I 77 p. 5;
v. şi R.l. 17 V 74 p. 6, 11 II 77 p. 2, Cont. 11 V 79 p. 5. 2. s.n.
„Prototipul unui nou tip de cască de protecţie împotriva zgomotului a
fost realizat în Anglia. Un dispozitiv montat în cască înregistrează
intensitatea zgomotului şi dă naş tere unui «antizgomot» egal ca inten -
sitate, dar cu o altă lungime de undă. În acest fel undele sonore se
anihilează reciproc, rea li zîn du-se liniştea do rită.“ Sc. 11 I 78 p. 6 (din
anti- + zgomot, după fr. antibruit; PR 1972; DEX-S)
antologá vb. I (livr.) 1. –A întocmi o antologie, a alege piesele
pentru o antologie– „Piesele antologate [...] sînt grupate pe crite riul
tematic.“ Cont. 22 III 63 p. 3. 2. (fig.) –A reţine– „Volumul lui D.A. e
sărăcuţ; poetul ierborizează plat, narativ, stări oarecari. Antologăm
doar trei versuri [...]“ R.l. 1 VIII 74 p. 2. „«Biblioteca de poezie ro -
mânească» alcătuită de Marin Sorescu antologhează în acest număr
versurile lui Dosof tei.“ R.lit. 12 I 84 p. 4 (der. regr. din antologie; DN3,
DEX-S)
antologábil, -ă adj. –Care merită să figureze într-o antologie–
„Ma tu re şi candide, grave, versurile lui D.R. [...] sînt antolo gabile.“
R.lit. 14 VI 73 p. 11 (din antologa + -bil)
antologatór s.m. –Antologist– „Iniţiativa aces tora, emoţionantă şi
demnă de toată stima, nu produce decît întîmplător selecţii sigure, căci
gustul acestor «antologatori» e, în chip aproape general, vetust şi
totuşi despotic.“ Fl. 13 VIII 82 p. 11 (din antologa + -tor; DN3 – rar,
livr.)
antologíe-spectácol s.f. –Spectacol rea li zat pe baza unei anto -
logii de texte– „Cel de-al treilea recital din antologia-spectacol
«Creş te rea limbii româneşti şi-a patriei cinstire» se va des făşura luni,
ora 18, la sediul Muzeului de Is torie a municipiului.“ I.B. 23 III 74 p. 2.
„Am sublinia, în continuare, antologia-spectacol «Creş terea limbii
româneşti şi-a patriei cins tire».“ Sc. 12 IV 74 p. 4 (din antologie +
spectacol)
antologíst s.m. –Autor de antologii– „Cu siguranţa unui aparat
radiografic, verbul critic al an to logistului a fixat creaţia lui V.S. în
două fraze lapidare dar pline de esenţă.“ R.lit. 5 IV 84 p. 15 (cf. fr. an -
tho logiste; DN3)
antrenór-jucătór s.m. –Persoană care are dubla funcţie de antre -
nor şi de jucător– „Aveţi dreptate, în privinţa antrenorilor-jucători
părerile sînt împărţite.“ Fl. 14 II 86 p. 20. „După ce G.M. a fost
suspendat pentru cumul de cartonaşe galbene, a venit rîndul altui
antrenor-jucător [...] să guste din amarul tuşei.“ Săpt. 5 IX 86 p. 8 (din
antrenor + ju cător)
antrenorát s.n. (sport) –Calitatea de a antrena sportivi, funcţia de
antrenor– „Iar nivelul mediocru al fotbalului nostru actual şi clasa -
mentul [...] arată limpede că unii dintre aceşti proaspeţi antrenori îşi
fac ucenicia pe seama echipelor care-i acceptă. Antrenoratul nu este
diletantism.“ V.stud. 17 X 73 f.p. (din antrenor + -at)
antrópo (biol.) –Element de compunere savant, cu sensul “referitor
la om“– „Profesorul C.T. are mai multe pasiuni: filatelia, numismatica,
exobiologia, arta populară, iar cea mai recentă este paleoastronautica.
Cercetînd, în ultima vre me, diferite zone montane, el a descoperit ade -
vărate chipuri de piatră cu aspect «antropo» sau «zoomorf».“ R.l. 10 X
75 p. 5 (din fr. anthrop[o]); DEX, DN3)
aparátcic s.m. (peior.) –Membru marcant al partidului co mu nist–
„În cadrul plenarei foştii «aparatciki» au discutat probleme de strate -
gie şi tactică.“ R.l. 9 X 91 p. 8. „Incredibil este tupeul comuniştilor.
Într-adevăr, «nu se uită uşor» viaţa de aparatcik a lui Lukianov,
absurdul puci din 1991 [...]“ R.l. 6 V 93 p. 3. „Între mine [M. Botez] şi
un aparatcik al vechiului regim eventual reconvertit în naţio nal-secu -
rist PRM, cine e mai bine [pentru a reprezenta România în Statele Uni -
te]?“ D. 148/95 p. 15; v. şi R.l. 39/96 p. 3 [scris şi aparatcik] (cuv. rus;
din fr. apparatchik; PR, DMC 1965)
apartamént-etalón s.n. –Apartament care serveşte drept mo del–
„Aşa a apărut în practica muncii pe şantiere apartamentul-etalon, ca o
necesitate. Ca o mostră a ceea ce au de gînd să construiască oamenii pe
şantier. Ca un model pe care întreprinderea îl supune discuţiei tuturor
celor interesaţi.“ Sc. 18 V 62 p. 2 (din apartament + etalon)
apartheid s.n. „Apartheid-ul, adică «dezvoltarea separată» a grupu -
rilor etnice, cum o nu mesc eufe mistic au to rităţile de la Pretoria – în
fapt discriminarea rasială şi dominaţia unei minorităţi de origine
europeană asupra populaţiei de culoare care constituie marea majo -
ritate a populaţiei, şi-a pus amprenta pe toate laturile vieţii din această
ţară.“ Sc. 24 IV 74 p. 8. „Apartheid-ul din Republica Sud-Africană, un
antisubmarín, -ă • 28 • apartheid
anacro nism al istoriei.“ R.l. 8 X 77 p. 6; v. şi 12 II 77 p. 6, Sc. 5 VIII 77
p. 6; v. şi bantustanizare [pron. ăpártheid] (cuv. afrika ans pătruns prin
engl., fr. apartheid; Th. Hris tea în R.lit. 31 V 79 p. 8; DMC 1950; DP;
DEX, DN3)
apastóp s.n. (chim.) „În magazine se desface un produs chimic
numit «Apastop» care are proprietatea de a izola şi proteja con -
strucţiile de infiltraţii.“ R.l. 19 III 83 p. 2. „Apastop-P se folo seşte
pentru înlăturarea igra siei.“ R.l. 29 II 84 p. 5 (din apa + stop)
apatítă s.f. (chim.) –Mineral cristalizat folosit pentru prepararea
îngrăşămintelor– „Specia liş tii [...] din Jena [...] au anunţat rea li zarea
unui produs de cera mică sticloasă biotolerată care poate fi utilizată
pentru înlocuirea oaselor. Ea se compune din cristale de mică şi apatită
şi [...] nu este respinsă de ţesuturi.“ R.l. 23 I 85 p. 8 (din fr. apatite; PR;
DN, DEX, DN3 – s.n.)
apă plátă s.f. „În rîndurile specialiştilor în eco nomie se ştie foarte
bine – şi nu de azi de ieri – că în lume sînt tot mai căutate aşa-numitele
ape plate, adică ape minerale lipsite de un conţinut preponde rent de
gaz carbonic dizolvat, cu alte cuvinte nea cidulate: ape curate, deci, de
adîncime [...]“ Fl. f.d. „Regia Auto nomă a Apelor Minerale din
România a atri buit firmei Flash exploatarea izvoarelor de la Hercu -
lane, apă pla tă foarte bine plătită în Occident.“ Lupta 263/96 p. 4; v. şi
Ev.z. 30 XI 96 p. 12 (trad. din fr. eau plate)
apendicectomíe s.f. (med.) –Extirpare chi rurgicală a apendicelui–
„Excesiva uşurinţă cu care se practică apendicectomia în Italia va fi
tema unei dez bateri multidisciplinare care se va ţine la Milano.“ R.l. 13
VI 77 p. 6. „[...] au pus la punct o tehnică de apendicectomie care nu
lasă la femei decît o cicatrice minusculă, ascunsă de cavitatea ombi li -
cală. Nu se mai extrage apendicele printr-o incizie, ci printr-o inter -
venţie de genul celor necesare pentru o endoscopie.“ R.l. 25 IX 82 p. 6
(din fr. appendicectomie; DM; DN3)
apilarníl s.n. „Fiecare produs al stupului – mie re, polen, lăptişor,
păstură, apilarnil etc. în afară de faptul că sînt plăcute pentru consum,
repre zintă şi concentrate alimentare în care organismul nostru găseşte
toate elementele vitale: proteine, glucide (sau zaharuri), vitamine,
microelemente esenţiale vieţii. Mai adăugăm la acestea o serie de
enzime şi alte substanţe active, pe care specialiştii noştri le-au cercetat
şi au confirmat acţiunea lor biostimula toare.“ Sc. 25 XII 83 p. 2; v. şi
R.l. 6 V 85 p. 5; v. şi Apilarnilprop
Apilarnilpróp s.n. „Utilizarea drajeurilor de Api larnil şi Api lar -
nilprop ca produse apicole to nice, trofice şi în scop terapeutic şi
vitalizant.“ R.l. 12 IV 83 p. 5 (din api larnil + prop[olis])
apiterapeútic, -ă adj. –Care utilizează produsele apicole în scop
terapeutic– „La extracţia mierii stuparii înlătură căpăcelele, pe care le
colectează apoi pentru a le transforma în ceară prin topire în apă.
Utilizarea acestor căpăcele pe cale apiterapeutică devine tot mai
frecventă: căpăcelele respective se dovedesc vinde că toa re, la numai
3–4 zile de tratament, pentru mulţi bolnavi de faringite acute, farin -
go-amigdalite, laringite şi faringo-traheo-bron şite acu te.“ R.l. 4 X 82
p. 2. „Vă gîndiţi la un centru naţional de metodologie apiterapeutică?“
R.l. 12 IV 83 p. 5 //din api- + terapeutic//
apiterápic, -ă adj. –De apiterapie– „Mipropol este numele unui
medicament natural apiterapic [...]“ R.l. 16 V 80 p. 5 (din apite rap[ie]
+ -ic; DEX-S)
apiterapíe s.f. (med.) –Terapie cu produse apicole– „Am citit nota
apărută în cadrul rubricii «Alo» privind apiterapia.“ R.l. 17 III 75 p. 5.
„La Volgograd s-a deschis de curînd un cabinet medical profilat pe
aplicarea unor trata mente cu... înţepături de albine. Apite rapia – cum a
fost denumită noua metodă – se bazează atît pe proprietăţile tămă -
duitoare ale veninului de albine, cît şi pe efectul excitant produs în
unele puncte sensibile din orga nism sau în terminaţiile nervoase din
piele.“ R.l. 23 IV 77 p. 6. „Con sfătuire pe probleme de apiterapie [...] a
avut loc o consfătuire a experţilor [...] privind modalitatea de acţiune a
propolisului în tratamentele medicale.“ Cont. 6 VI 80 p. 11. „Apite -
rapia în sprijinul tratării unor maladii de sezon“ R.l. 20 VI 83 p. 2; v. şi
Cont. 6 VI 80 p. 11, R.l. 26 VI 84 p. 5; v. şi propolis (din api- “albină“ +
terapie; cf. fr. apithérapie; DN3, DEX-S)
aplaudác s.m. (peior.) 1. –Persoană care are me nirea să aplaude
(de obicei pe cei ce deţin puterea)– „Peste tot echipa de aplaudaci
(15–20) a fost prezentă.“ R.l. 6 VI 91 p. 2. „Îl urăsc din suflet [pe Emil
Constantinescu] activiştii pentru că-i jurist, geolog şi universitar – deci
însumează mai mulţi ani de şcoală decît întregul Co mitet Central (fie-i
detenţia uşoară!). Stîrneşte urticarie aplau dacilor cu vechime [...] care
urăsc tot ce nu le sea mănă [...]“ R.l. 24 IX 92 p. 1. 2. –Conformist–
„Atît de mulţi aplaudaci se dau disidenţi.“ Cuvîntul 34/92 p. 5 (din
aplau da + -ac; R. Zafiu în Luc. 12/93)
apologizá vb. I –A justifica– „«Mane chinul ca sculptură», «pă puşa
ca sculptură» par să apologizeze posibilităţile artefactului utilitar,
determinat prin voinţa artistului care-l alege ca exponent al sensi -
bilităţii sale.“ Cont. 22 III 74 p. 7 (din apologie + -iza; DEX-S)
apoteótic, -ă adj. şi substantivizat –Triumfal– „Final apoteotic:
«Se ivesc zorile unei noi vieţi».“ I.B. 4 VII 72 p. 2. „[...] unul din acele
finaluri care nu pot încolţi decît pe teritoriul filmului ade vărat, pentru
că refuză convenţia apoteoticului şi aşază, încă o dată, întreaga curgere
a faptelor în matca vieţii obişnuite.“ I.B. 27 XII 77 p. 2 (din apoteoză;
DN3)
apreschí s. –Gheată călduroasă care se folo seşte iarna, după schiat–
„[Vînd] apreschiuri 40, radiocasetofon stereo (defect) [...]“ R.l. 5 I 85
p. 4. (impropriu) „Un nou termen în ziaristica ro mână: apreschi, prin
care se înţelege întreaga gamă de posibilităţi de agrement posibile de
practicat după schi (redactarea ne-a lăsat paf!).“ Săpt. 3 XII 82 p. 2 (din
fr. après-ski 1941, răs pîndit după 1950; PR, DMC, FS 263)
aprovizioná vb. I (fin.) –A depune bani într-un cont– „Nicu nu şi-a
mai aprovizionat contul cam de multă vreme.“ (din fr. aprovisionner)
aprozăríţă s.f. –Persoană de sex feminin care ser veşte într-un apro -
zar– „La o curbă «apro zăriţa» [care conducea un autoturism] s-a po -
menit în gardul unui gospodar pe care l-a făcut arşice, iar maşina...
varză.“ Sc. 20 V 75 p. 2 (din aprozar + -iţă; DEX-S)
apuntá vb. I 1976 –A ateriza pe puntea unui portavion– „Un avion
militar de tip «F-14 Tomcat» nu a reuşit să apunteze duminică pe
port-avionul ame rican «Enterprise» şi s-a scu fundat în mare.“ Sc. 21
XII 76 p. 6 (din fr. apponter; PR 1948; DEX, DN3)
apuntáre s.f. –Acţiunea de a apunta– „Pistă de apuntare“ (la tele -
viziune şi radio în iulie 1969) (din apunta; SMFC IV 310, V. Guţu
Romalo C.G. 235, FC II 34, 35, 36, 281; DEX, DN3)
apuntizáre s.f. „Imediat după apun tizare (termen tehnic care indică
ate ri zarea pe puntea portavionului), cei trei membri ai echipajului
«Apol lo-11» trec în interiorul cabinei mobile de caran tină, unde rămîn
timp de 40 de minute.“ Sc. 25 VII 69 p. 6 (din punte; DEX-S)
arabíst, -ă s.m.f. –Specialist în arabistică– „Cî te manuscrise arabe
sînt în lume? La acea stă întrebare răspunde [...] lucrarea arabiş ti lor le -
ningrădeni I.B.M. şi A.B.H.“ R.lit. 26 IV 84 p. 22 (din germ. Arabist,
it. ara bista; DEX, DN3)
aracét s. –Substanţă cleioasă cu care se lipesc obiecte din diferite
materii– „[...] o comandă pentru o cantitate de aracet [...] a ajuns în
mîna lui M.M., un infractor înrăit.“ Sc. 27 V 83 p. 2 (nume comercial)
aracetín s.n. 1977 –Substanţă cleioasă cu care se lipesc obiecte din
diferite materii– v. prenadez; v. şi R.l. 30–31 V 92 p. 8 (din aracet +
-in)
árbore-mamút s.m. –Arbore de dimensiuni impresionante– „Se -
quoia, arborele-mamut, ca re atinge înălţimi de pînă la 150 m, o
circumfe rinţă de 40 m şi vîrsta de 400–500 de ani a fost aclimatizat şi
în Uniunea Sovietică.“ Sc. 27 V 79 p. 5 //din arbore + mamut; v. C.
Lupu în CL 1/83 p. 53//
ardéi-gogoşár s.m. (bot) –Legumă cu carac te ris ticile ardeiului şi
ale gogoşarului– „A primit girul de a fi introdus în fabricaţie soiul de
ardei-gogoşar «Timpuriu de Cluj», care a dat recolte de 35–40 tone la
ha [...] gogoşarii au o greutate medie de 110–140 gr şi sînt foarte
cărnoşi [...]“ R.l. 8 III 78 p. 5 (din ardei + gogoşar)
areál s.n. (biol.) –Arie de răspîndire a unor plan te sau animale–
„Dintre cele aproximativ 4000 specii de plante sălbatice cu flori din
ţara noastră, majoritatea au o răs pîndire largă atît la noi, cît şi în alte
regiuni ale globului. Se zice despre ele că au un areal mare de
răspîndire.“ Sc. 21 VII 62 p. 4 (din germ. Areal, it. areale; DEX, DN3)
argintár s.n. –Mobilă care conţine argintăria din casă– „Sufrageria
se compune dintr-o biblio tecă [...] un bufet, un argintar şi o masă ex -
tensibilă cu şase scaune.“ R.l. 21 III 84 p. 5 (din argint + -ar; cf. fr.
argentier; PR; DEX – alt sens)
arheoastronomíe s.f. „Preşedintele confe rin ţelor internaţio nale
«Oxford» pentru arheoastronomie [...] a răspuns invitaţiei [...] de a
vizita Sarmizegetusa Regia pentru a cunoaşte vestigiile referitoare la
preocupările astronomice ale dacilor.“ R.l. 4 IX 93 p. 1 (din arheo[lo -
gie] + astronomie, probabil după model engl.)
arheochimíe s.f. –Disciplină a chimiei în sluj ba arheologiei– „[...]
Universitatea din Tübingen, în cadrul căreia func ţio nează unul din
puţinele laboratoare de «arheochimie» din lume.“ Sc. 23 VI 78 p. 5
//din arheo[logie] + chimie//
apastóp • 29 • arheochimíe
arheográf s.m. „Spre deosebire de arheolog, arheograful culege
relicvele trecutelor civilizaţii nu din scoarţa terestră, ci... din casele
oame nilor. Este vorba de manuscrise şi cărţi vechi, predate din gene -
raţie în generaţie sau, pur şi simplu, rătăcite de-a lungul vremii. Mai
multe mii de oameni participă la recuperarea acestor te zaure.“ Sc. 4 IV
74 p. 6 //din arheo[log] + -graf//
arheografíe s.f. –Disciplină care se ocupă cu des coperirea şi publi -
carea manuscriselor şi a textelor antice– „Arheografia a devenit o nouă
specialitate [...] Aşa cum indică numele, este o îmbinare între arheo -
logie şi ştiinţa scrisului.“ Mag. 22 VI 74 p. 4 (din fr. archéographie; C.
Lupu în CL 1/83 p. 49; DEX-S)
arheológ-scafándru s.m. „Arheologii-scafandri în adîncu ri le
Mării Negre.“ Mag. 11 VIII 73 p. 1. „Arheologii-scafandri au desco -
perit în largul coas tei ligurice, în faţa localităţii Diano Marino, epava
unei nave comerciale romane din primul secol al erei noastre.“ Sc. 21 I
77 p. 5 (din arheolog + scafandru)
arhitéct(ă)-decoratór(oáre) s.m.f. –Arhi tect care se ocupă cu
decorarea clădirilor sau cu scenografia– „Transmitem opinia arhi tec -
tei-de co ratoare V.C.“ Sc. 18 I 67 p. 2 (din arhitect(ă) + deco -
rator(-toare))
arhitect-designer s.m. –Arhitect specializat ca designer– „Amin -
tirea arhitectului-designer I.P.“ R.l. 8 V 90 p. 3 [pron. arhi téct-di -
záiner] (din arhitect + designer)
arhitéct-píctor s.m. –Arhitect care se ocupă în acelaşi timp şi de
pictură– „Arhitectul-pictor G.L. a deschis sîmbătă, în capitala ţării, o
expo ziţie pe care a numit-o «a pătimirii Bucureştiului».“ R.l. 10 IV 91
p. 2 (din arhitect + pictor)
arhitéct-şéf s.m. –Persoană responsabilă cu arhi tectura într-o între -
prindere, un oraş etc.– „[...] Supraîncărcarea cu sarcini care nu îi sînt
specifice face – de cele mai multe ori – din activitatea arhitectului-şef
de oraş o muncă legată de birou, necreatoare.“ Sc. 9 XI 66 p. 2 (din
arhitect + şef)
aríci s.m. –Sistem de închidere a genţilor, servietelor, buzunarelor
etc. prin două benzi pre văzute cu ţepi foarte fini care se întrepătrund–
„Buzunar exterior [la genţi] cu «arici» pentru batistă.“ Ad. 15 VI 95 p.
3 (din arici, din cauza asemănării ţepilor foarte fini ai animalului men -
ţionat cu mecanismul mo dern de prindere-în chidere)
áripă zburătoáre s.f. –Tip de avion în care fuselajul este parţial
integrat în lăţimea aripii– „«Spanloader» este o aripă zburătoare
propulsată de şase turboreactoare. Aparatul ar fi lipsit de trenul de
aterizare obişnuit, cu roţi. Decolarea şi aterizarea ar urma să se facă cu
ajutorul unor perne de aer.“ R.l. 11 VI 80 p. 6. „Proiectul prevede
«aripi zburătoare» uriaşe, dotate cu săli de aşteptare, purtînd fiecare
circa 100 de pasa geri şi care se rotesc permanent deasupra aero -
porturilor.“ R.l. 15 V 81 p. 6; v. şi 25 XI 80 p. 6 (după fr. aile volante)
aripioáră s.f. (tehn.) „Cu puţin timp înainte de efectuarea mane -
vrelor pentru venirea pe sol, o «ari pioară» – piesă metalică lungă de
şase metri şi lată de 1,50 metri care serveşte la dirijarea aeronavei pe
verticală – s-a desprins de aparat.“ R.l. 19 IV 75 p. 6 (din aripă +
-ioară, după fr. ailette; D.Tr.; DEX)
aristocratizá vb.refl. I –A deveni aristocrat– „[...] bunul simţ –
socotit îndeosebi o calitate preponderent populară – se rafinează, se
aristocratizează [...]“ Săpt. 20 IV 82 p. 2 (cf. fr. aristocratiser; DN3)
ármă-jucăríe s.f. –Jucărie în formă de armă– „Poliţia din Locarno
[...] a constatat că s-au înmulţit cazurile în care răufăcătorii şi-au ame -
ninţat victimele cu arme-jucării.“ I.B. 1 II 67 p. 4. „Poliţia din oraşul
Barry (Canada), anunţată că se va comite o spargere la banca centrală,
a ajuns la timp pentru a-i prinde pe infractori. Toată po vestea fusese
înscenată în chip de reclamă pentru armele-jucării produse de fabrica
respectivă.“ Cont. 18 II 77 p. 2. „Fabricanţii de arme-jucării au trecut
şi la militarizarea celebrilor «ro boţi convertibili».“ I.B. 28 XII 85 p. 8
(din armă + jucărie)
armstrongít s.n. (mineral.) „Armstrongitul. Es te numele conferit de
savanţii sovietici unui minereu rar, necunoscut pînă în prezent, în
cinstea astronautului american Neil Armstrong, pri mul om care a păşit
pe suprafaţa lunii. Mineralul, maron deschis cu aspect mătăsos, face
parte din familia com puşilor zirconiului şi a fost găsit recent în sudul
deşertului Gobi.“ R.l. 12 V 73 p. 6 (de la n.pr. Armstrong)
armuráriu s.m. (bot.) „Armurariul este o plan tă asemănătoare scaie -
telui, avînd talie şi formă ase mănătoare. Spre deosebire de acesta,
fructele sale (achene) au un conţinut bogat în silimarină, substanţă
folosită la prepararea medicamentelor destinate trata mentului bolilor
hepatice.“ R.l. 30 VIII 80 p. 5
ARN s.n. 1983 –Acid ribonucleic– v. ADN [pron. arené] (abreviere
din fr. acide ribonucléique; PR 1960; în terminologia engl. RNA)
aromografíe s.f. „Oricît de sensibile ar fi papilele gustative ale
omului, ele nu au totuşi decît o capacitate limitată de identificare a
dife ritelor arome. Metodele analitice ale chimiei mo derne reu şesc, în
schimb, acolo unde nici cel mai fin de gustător nu mai face faţă. Astfel,
la Institutul federal de cercetări viticole din Landau (R.F.G.) au fost
descoperite cu ajutorul cromatografiei în gaze aproape 400 de arome
diferite ale vinului, multe aproape insesizabile omului. Aromografia,
denumirea dată acestei aplicaţii ştiinţifice, are un scop practic: îm bu -
nă tăţirea soiurilor de viţă.“ Sc. 30 V 74 p. 6 //din aromă + grafie//
arondá vb. I –A repartiza, a face să aparţină– „Examenele medicale
pentru angajare şi controalele periodice [...] se efectuează de către
unităţile sanitare [...] la care este arondată întreprinderea unde lucrea -
ză oamenii muncii respectivi.“ R.l. 19 IV 80 p. 5 (cf. fr. arrondir; DN3,
DEX-S)
art decó s.f. –Artă aplicată obiectelor utilitare (mobilier, costumaţie,
ceramică etc.)– „Dacă vreţi, vă pot desena fotoliile joase, model art
deco din bibliotecă (the library). Aici se adună întreaga familie cînd
J.R. mai omoară pe cineva sau mai dă faliment [...]“ Cont. 31 V 81 p. 9.
„Situîndu-şi activitatea în orizontul distinct al es te ticii industriale, fără
contaminări cu art-deco sau hibridizări deconcertante [...] realizează
du bla performanţă de a-şi demonstra incontes tabilele calităţi de crea -
tori [...]“ R.l. 29 XI 84 p. 8 (din fr. art(s) déco(ratifs); cf. engl. art-deco;
BD 1968)
arteriopatíe s.f. (med.) –Boală a pereţilor arteriali– „Arteriopatiile
sînt boli ce afectează arterele – în special cele mari – care în final [...]
duc la obturarea sau astuparea mai mult sau mai puţin completă a
vasului afectat.“ Sc. 24 IV 83 p. 2 (din fr. ar tériopathie; DHLF 1855;
DN3, DEX-S)
arthroscóp s.n. (radiol.) –Aparat care exa minează endoscopic o
cavitate articulară, în special genun chiul– „Arthroscopul este un ins -
tru ment realizat de specialiştii francezi, care permite consultarea
articulaţiei genunchiului şi depistarea unor leziuni invizibile în imagi -
nile Roent gen.“ Sc. 25 VII 81 p. 5 (din fr. arthroscopie prin suprimarea
sufixului)
articliér, -ă s.m.f. –Ziarist bine cunoscut– „Ta na Qvil, părăsind
proza cu conţinut social – care pro mitea o articlieră de har şi substanţă
– deveni poeta en titre a revistei.“ R.lit. 8 IV 76 p. 8 (din fr. articlier;
DHLF 1839)
artícol-prográm s.n. –Articol care exprimă un program– „Arti -
colul-program redat parţial.“ R.lit. 13 XI 69 p. 2. „În ultima instanţă,
ancheta stă sub semnul unei fraze de sinteză din articolul-program.“
Cont. 15 I 71 p. 5 (din articol + program; H. Mirska în SMFC I p. 172;
DEX)
artíst-afişíst s.m. –Artist specializat în a lucra afişe– „Reali zarea
primei expoziţii personale a unui artist-afişist este pentru mine o
satisfacţie de breas lă.“ Cont. 25 V 62 p. 2 (din artist + afiş + -ist)
artíst-amatór s.m. –Persoană cu o anumită profesiune care în tim -
pul liber se ocupă cu teatrul, pictura etc.– „După ce, timp de şase ani,
şi-a avut destinul ei, fiind reprezentată de artişti-amatori, de teatrul
studenţesc şi premiată de Uniunea Scriitorilor, lucrarea «A opta zi
dis-de-dimineaţă» prilejuieşte acum [...] debutul profesionist al lui
R.D.“ R.lit. 23 V 74 p. 18 (din artist + amator)
artíst-cetăţeán s.m. „Costică Caratase, Actorul, es te justificat de
existenţa lui Constantin Tănase; personajului principal i s-a creat astfel
biografia unui artist-cetăţean, luptător împotriva tarelor societăţii
[...]“ Săpt. 24 I 75 p. 4. „Toma Caragiu intră în istoria scenei naţionale
ca un simbol. Al marelui artist-cetăţean, al forţei biruitoare a artei care
înfruntă timpul şi îl supune.“ Săpt. 11 III 77 p. 4; v. şi carmenist (1966)
(din artist + cetăţean; LRC II 215)
artíst(ă)-coregráf(ă) s.m.f. –Coregraf care prin calitatea muncii
lui este un adevărat artist– „Parafrazîndu-l pe ma rele pictor, artis -
tul-coregraf poate spune: «Nu, ba letul nu este făcut pentru a decora
sce na» [...]“ Sc. 11 VI 74 p. 4. „Creatoarea spectacolului [...] este o
artistă-coregrafă care arde şi se consumă pentru fiecare secundă din
spectacolele ei.“ R.l. 12 VI 76 p. 2 (din artist[ă] + coregraf[ă])
artíst(ă)-fotográf(ă) s.m.f. –Fotograf care face fotografii artis -
tice– „Cunoscutul artist-fotograf ne oferă o «Roma» de buzunar.“
Săpt. 3 VII 70 p. 3. „O uimitoare colecţie de imagini fotografice ale
Bucureştiului din 1856, culese, unele, din colecţia vestită a îndrăz -
neţului şi originalului reporter-fotograf C.P., altele din creaţiile unor
artişti-fotografi amatori.“ R.lit. 20 III 75 p. 16; v. şi Sc. 7 II 75 p. 4 (din
artist + fotograf)
arheográf • 30 • artíst(ă)-fotográf(ă)
artíst-patriót s.m. –Artist cu un înalt simţ patriotic– „[...] perso -
nalitate complexă, artist-patriot.“ Sc. 15 IX 67 p. 1. „25 de ani de la
moartea lui Ciprian Porumbescu. Un mare artist-patriot.“ R.l. 14 X 78
p. 2; v. şi Săpt. 24 I 75 p. 4 (din artist + patriot)
artotécă s.f. „În cadrul librăriei municipale din Köln, a luat fiinţă un
nou serviciu de un fel deosebit. Este vorba de o «artotecă», adică de o
secţie de împrumutare acasă a unor tablouri şi diverse alte obiecte de
artă.“ R.l. 12 XII 73 p. 6 (din artă + -tecă, după modelul lui cinema -
tecă; L. Seche în LR 3/77 p. 271)
artropatíe s.f. (med.) –Afecţiune articulară de origine nervoasă–
„Noul medicament avizat de specialişti se utilizează în terapia artro -
patiilor de tip degenerativ reumatismal [...]“ R.l. 14 II 85 p. 5 (din fr.
arthropathie; PR 1840; DEX, DN3)
arţár-platán s.m. (bot.) –Varietate de arbore obţinută prin încru -
cişarea arţarului cu platanul– „Muncitorii şi tehnicienii [...] vor planta
– în zilele următoare – o nouă varietate de arţar-platan, denumită
«acer pseudoplatanoidea».“ R.l. 12 III 67 p. 3 (din arţar + platan)
aruncúna s. 1993 (cuv. it.) –Tip de pizza– v. cartocciata
asádo s.m. (cuv. sp.; alim.) „[...] marea majoritate a celor 8000 de
participanţi la Congresul interna ţional al can cerului [...] au fost pre -
zenţi la un festin pantagruelic cu «asado», specialitate culinară deo -
sebit de populară în Argentina, care nu este altceva decît carne friptă la
grătar, pe cărbuni.“ Sc. 11 X 78 p. 5
asasinométru s.n. „I-aş putea spune că «asasi no metrul», calculul
crimelor comise în anul în curs, pe care ziarele îl publică zilnic, a ajuns
de la 112 morţi la data de 15 martie, exact «un mort şi jumă tate pe an»
[...]“ Fl. 14 IV 89 p. 3 //din asasin + -metru//
ascetizá vb. I –A chinui– „Un popor care a fost ascetizat timp de 4
decenii s-a obişnuit cu pri vaţiunile de tot felul şi suportă resemnat
efectele privatizării originale.“ Real.rom. 23 VIII 91 p. 2 (din ascet +
-iza; D. Uriţescu CV 20–21)
aselenizábil, -ă adj. –Care se poate aşeza pe solul lunar– „Crea rea
de staţii automate multivalente, care să fie capabile să îndeplinească
funcţiuni de seleno-sateliţi, aparate aseleniza bile şi cerce tători ştiin -
ţifici.“ R.l. 13 XI 70 p. 6 (din aseleniza + -bil)
aselenizáre s.f. –Acţiunea de a aseleniza– „Cu o oră înaintea asele -
nizării oraşele americane arătau ca părăsite.“ Sc. 22 VII 69 p. 6.
„Agen ţia TASS anunţă că, la 10 februarie, «Lu no hod-1» se afla la o
distanţă de 578 de metri de treapta de aselenizare a staţiei automate
«Lu na-17».“ Sc. 11 II 71 p. 8. „Amplasarea cu ajutorul unei imense
macarale a modulului pe pămînt apare mult mai dificilă decît asele -
nizarea propriu-zisă.“ Sc. 30 VI 79 p. 5 (din aseleniza; FC I p. IX, V.
Guţu Romalo C.G. 234; DEX, DN3)
aseptizáre s.f. –Dezinfectare– „Un proces tehnologic de «asep -
tizare» a rezi duu rilor apelor de canal prin iradiere cu izotopul cesiu
137 – un subprodus al reactorilor nucleari – în scopul de a le face
utilizabile ca hrană pentru animale a fost pus la punct de un grup de
cercetători din S.U.A. Instalaţia-pilot a fost construită în apro piere de
Albuquerque, unde zilnic sînt tratate 8 tone de reziduuri.“ Sc. 11 X 79
p. 5 (din aseptiza; DN3)
asimiláre s.f. –Integrare în cultura ţării adoptive– „Berdiaev, spre
deosebire de Soloviov, nu crede în soluţia asimilării evreilor fie şi
pentru că «acest lucru ar însemna dispariţia evreităţii» [...] Împotriva
asimilismului s-a pronunţat şi Fedotov, într-un text din 1942 [...]“ R.lit.
18–24 XI 92 p. 11 (din asimila; DN3)
asimilísm s.n. 1992 –Asimilare– v. asimilare (din asimila[re] +
-ism)
asincrón, -ă adj. –(Motor) a cărui viteză depinde de încărcătură şi
nu de frecvenţa curentului– „Prin reproiectarea motoarelor asin crone
pentru schelele pe tro liere, consumul specific de materie primă a fost
redus pe fiecare bucată cu circa 20%.“ Sc. 28 VII 63 p. 1; v. şi gabaritic
(din fr. asynchrone; FC II 40; LTR; DEX, DN3)
Aslavitál s. (farm.) –Numele comercial al unui produs vitalizant–
„Elaborarea produselor Ge ro vital şi Aslavital reprezintă un domeniu
de primă dimensiune al contribuţiilor româneşti.“ Cont. 15 VI 79 p. 7.
„Prof. dr. Ana Aslan a aplicat «Aslavitalul» în tratamentul de recu -
perare a unor copii deficienţi mental.“ Fl. 2 VIII 79 p. 8 (din n.pr. [Ana]
Asla[n] + vital)
aspartám s.n. (farm.) –Tip de edulcorant– „Studiind noi metode de
tratament al ulcerului stomacal, cercetătorii de la laboratorul farma -
ceutic G.D. Searle & Co. din Chicago au desco perit întîmplător – prin
asocierea a doi aminoacizi care se găsesc în mod obişnuit în protei nele
naturale, acidul L-aspartic şi L-fenilamina – un înlocuitor nesintetic al
zahărului. Denumit aspartam, noul edulcorant este de două sute de ori
mai dulce decît zahărul şi aproape total lipsit de calorii.“ Cont. 12 IX
75 p. 5. „Producţia de înlocuitori ai zahărului s-a diversificat. Succe -
sorul cu cele mai multe şanse este substanţa denumită as partam. Alte
substanţe avute în ve dere sînt: «naringina», fabricată din coaja de
grapefruit, de 1000 de ori mai dulce decît zaharina, şi, în fine,
«monellina», de 3000 de ori mai dulce decît zaharina!“ Sc. 13 IV 77 p.
6. „Sucuri îndulcite sintetic cu aspartam.“ R.l. 15 IV 92 p. 3 (din fr.
aspartam(e); PL; LTR; Fl. Dimi trescu D. 288)
aspectomát s.n. –Aparat de proiecţie cu telecomandă– „Sălile pot fi
dotate la cerere cu retroproiectoare, aspectomate, epidiascoape, flip -
char tere, traducere simultană, casetofoane, apa rate de proiecţie de 8,
16 şi 35 mm, televi ziune în circuit închis, atelier de multiplicare etc.“
R.l. 10 XI 82 p. 4. „[Cumpăr] aspectomat (aparat proiecţie) sovietic,
diafilme [...]“ R.l. 21 X 91 p. 6; v. şi 12 II 85 p. 5 (din germ.
Aspektomat; DN3, DEX-S)
aspersá vb. I (fig.) –A împroşca– „În continuare Jean Cassou spune
o mulţime de lucruri interesante şi adevărate, dar ne şi aspersează cu
un potop de «epitete ornante» care diluează argumentaţia.“ Săpt. 7 III
81 p. 6 (din aspersor, după fr. asperger)
aspersáre s.f. –Acţiunea de a stropi cu un lichid– „Profesorul
vest-german H.G.M. experimentează, din 1970, diferite metode de
risipire a ceţei. Cel mai eficient dintre ele pare a fi «vaccinarea»
bancului de ceaţă cu zăpadă carbonică sau aspersarea de bioxid de
carbon li chid în apropierea pistei de ate rizare. În această a doua
variantă, cu ajutorul unor instalaţii de aspersare de mare capacitate, în
cel mult o oră şi jumă tate un aeroport poate fi făcut practicabil.“ Sc. 16
XII 75 p. 6 (cf. fr. aspersion; DEX-S)
astenosféră s.f. (geol.) –Pătură geologică pe care se deplasează
scoarţa terestră– „Plăcile litosferice sînt mobile, alunecînd pe pătura
su bia centă, denumită astenosferă, din cauza dife renţelor de tempe -
ratură din interiorul globului care generează cu renţi de re echi librare
termi că.“ Cont. 8 VI 79 p. 5 (din fr. asthénosphère; PR 1959)
astrobiológ s.m. –Specialist care studiază formele de viaţă din
univers– „Astrobiologii sînt convinşi că tehnicii des crise mai sus îi va
reveni un rol de primă mărime în efectuarea zborurilor cosmice
proiectate pentru distanţe absolut fantastice.“ I.B. 18 VII 85 p. 8 (din
astrobiologie; DN3, DEX-S)
astroclimát s.n. –Totalitatea factorilor care con tribuie la stabilirea
unui loc propice observaţiilor astronomice cu instrumente optice adec -
vate– „[...] în funcţie de condiţiile meteorologice şi de astroclimat, ea
[cometa Halley] va fi vizibilă de la Observator.“ I.B. 22 IV 86 p. 2 (din
fr. astroclimat; DEX-S)
astroclúb s.n. –Club în care se studiază astronomia– „În judeţul
Prahova s-a constituit recent un astroclub, primul de acest fel din judeţ
şi al doilea din ţară. Membri fondatori: 30 de entuziaşti ingineri,
economişti, chimişti, lăcătuşi etc., de la Întreprinderea «Dero», dornici
să exploateze tainele universului şi să le facă cu nos cute şi altora.“ R.l.
27 XII 76 p. 5 (din astro- + club)
astrofizicián s.m. (astron.) –Specialist care studiază fizica me diilor
spaţiale– „Astrofizicienii sovietici au stabilit că păturile superioare ale
atmosferei planetei Venus se rotesc în jurul planetei cu viteza unui
automobil de curse.“ R.l. 10 XI 82 p. 6 (din fr. astrophysicien; PR sec.
XX, DHLF înainte de 1954; DEX, DN3)
astronaútă s.f. –Femeie cosmonaut– „În laboratoarele NASA a
început tes tarea unui lot de 12 femei, în vederea lansării în spaţiul
extraterestru a unei echipe de astronaute.“ R.l. 4 XI 73 p. 6. „Nu se
pune problema unei pregătiri mai îndelungate a astronaute lor [...] ci a
realizării unor nave spaţiale uşor modificate, în concordanţă cu speci -
fi cul fe minin.“ R.l. 3 XI 75 p. 6; v. şi Cont. 14 X 77 p. 4 (din astronaut +
suf. moţ. -ă; BD 1970; Ec. Goga Lex. 51)
ataşamentíst s.m. –Persoană care comple tează pe un şantier caie -
tul de ataşament, care ţine evidenţa lucrărilor executate– „Fir mă
construcţii angajează normator şi ata şamentist cu ve chime [...]“ Ev.z.
12 I 95 p. 7 (din (carnet de) ata şament + -ist; DN3)
ataşánt, -ă adj. –Captivant– „[...] J.V., şi el foarte ataşant în rolul
unui personaj-invadator, gă lă gios, fanfaron.“ R.l. 9 X 82 p. 2. „Că
acest actor de excepţie [...] place, captivează, e ataşant – cum se zice –
chiar şi în asemenea situaţii penibile. De ce?“ R.lit. 9 II 84 p. 17.
„Astăzi, opera se aşează în prim-plan ca una dintre cele mai ataşante şi
mai semnificative ale acestui secol.“ R.lit. 21/93 p. 22; v. şi 42/93 p. 22
(din fr. attachant)
ateliér-şcoálă s.n. –Atelier şcolar în care se efectua practica pro -
duc tivă a elevilor (în perioada comunismului) –„În atelierul-şcoală
artíst-patriót • 31 • ateliér-şcoálă
[...] privirile mi-au fost atrase de sertarele cu scu le.“ Sc. 12 XII 63 p. 1.
„Realizarea, în cadrul atelierelor-şcoală, a microîntreprinderilor de
producţie şcolară şi a microcooperativelor agricole de producţie şco -
lară a unor produse în va loare de 3.500.000 lei.“ Sc. 16 I 73 p. 4. „În
acest scop se va continua acţiunea de înfiinţare a atelierelor în toate
şcolile, se va intensifica dotarea acestora şi va fi organizată mai bine
instruirea în atelie rele-şcoală, ferme-şcoală, loturi experimentale,
magazine-şcoală, şantiere-şcoală şi altele.“ R.l. 8 VII 73 p. 2. „Un
atelier-şcoală demn de un institut.“ R.l. 7 II 84 p. 1; v. şi I.B. 10 XI 75
p. 4 (din atelier + şcoală)
atenţioná vb. I –A atrage atenţia; a preveni– „Va fi atenţionată şefa
de unitate.“ R.l. 22 II 83 p. 3. „Inginerul A.D. a fost atenţionat pentru
disciplina din cadrul atelierului [...]“ Fl. 21 IX 84 p. 18 (cf. fr.
attentionner; DN3, DEX-S)
atenţionáre s.f. –Acţiunea de a atenţiona– „[...] faţă de vîrsta pe
care o are Maricica [...] şi faţă de atenţio narea şi rezerva pe care le
luasem iniţial [...] considerăm că obiectivul nostru a fost atins.“ Fl. 26
IX 86 p. 21 (din atenţiona; DN3)
atenuatór s.n. (tehn.) –Dispozitiv care ser veşte pentru mic şo rarea
zgomotului– „Cu atenuatorul de zgomot lucrurile stau aşa [...] Ate -
nua rea despre care vorbesc [...] a redus zgomotul la jumă tate.“ R.l. 10
VI 73 p. 8 (din fr. atténua teur, engl., rus. attenuator; PR 1950; DN3,
DEX-S)
aterogenéză s.f. (med.) –Procesul de constituire a depozitelor de
grăsimi pe artere– „În noua concepţie care se desprinde cu claritate din
cercetarea şi constatările nostre privind meca nis mul imuno logic în
aterogeneză, este important a lua în consi derare nu numai alimentaţia
bogată în colesterol ci şi infecţiile, stările de încordare nervoasă, unele
oligominerale din alimente, chiar cantitatea apei pe care o bem şi
fireşte ceilalţi factori de risc cunoscuţi: poluarea, la omul matur
fumatul ş.a.m.d.“ R.l. 5 X 82 p. 2 (din fr. athérogenèse)
ateromatóză s.f. (med.) –Prezenţa în mare cantitate a plăcilor de
aterom în pereţii arterelor– „Alăptarea previne unele maladii cum sînt:
hipocolesterolemia, obezitatea, ateromatoza, alergia, astmul [...]“ R.l.
21 III 84 p. 2 (din fr. athéromathose; DHLF; DN3)
atitudinál, -ă adj. –Referitor la atitudine, de atitudine– „Domnul
Pluhar al lui P.G. – care ştie excelent să compună bătrîni – are o gamă
atitudinală amplă, în aceeaşi situaţie putînd fi, în doar cîteva minute,
abătut, dezinvolt, şoltic, farsor [...]“ R.lit. 15 X 84 p. 16. „Regret doar
că «Exerciţiile...» nu au devenit şi un jurnal de creaţie, ci doar unul
atitudinal.“ Ap. 7–8/93 p. 10 (din it. attitudinale; DN3)
ATM s. 1960 –Asociaţia oamenilor de teatru şi muzică– v. con -
cert(-spectacol)-concurs, reve iona; v. şi Săpt. 30 XI 79 p. 3 [pron. ate -
mé] (abreviere din A[sociaţia oamenilor de] T[eatru şi] M[uzi că])
atomoeléctric, -ă adj. (fiz.) –Referitor la elec tricitatea produsă cu
ajutorul energiei ato mice– „În Iugoslavia a început construirea primei
centrale atomoelectrice.“ Sc. 25 II 71 p. 8. „În Statele Unite se
preconizează construirea a 16 uzine atomoelectrice în largul mării.“
Sc. 16 III 74 p. 8 (din fr. atomoélectrique; DEX, DN3)
atomoterapíe s.f. (med.) „Atomoterapie. Cer ce tă rile efectuate la
Academia de ştiinţe a R.D. Germane fac posibilă aplicarea, într-o mă -
sură tot mai mare, a izotopilor radioactivi în diagnosticare şi terapie.“
Sc. 30 VIII 75 p. 6 (din atom + terapie, probabil după model germ.;
DEX-S)
atracţiós, -oásă adj. –Captivant, atrăgător, atractiv– „Repre zen -
taţia ansamblului pe gheaţă din Bu dapesta e, în principal, atrac ţioasă
prin sine însăşi.“ Sc. 8 VII 63 p. 2. „«Alcor şi Mona» [...] un muzical
atrac ţios şi de bun gust.“ I.B. 22 II 71 p. 2; v. şi Săpt. 16 V 69 p. 2 (din
atracţie + -os; M. Avram în SMFC IV p. 107, Th. Hristea P.E. 35, V.
Guţu Romalo C.G. 212, 236; Al. Graur ne-a comunicat că l-a auzit în
1930; DN3)
atracţiozitáte s.f. –Caracter atracţios– „În pers pectivă, deci, un
concurs cu multe valenţe de atracţiozitate!“ I.B. 28 V 82 p. 2 (din
atracţios + -itate; DN3)
attosecúndă s.f. „Biroul american de standarde a publi cat pro -
punerile sale privind termenii meniţi să definească, în secunde, toate
măsurile de timp posibile de la 10 la puterea minus 18 şi pînă la 10 la
puterea 18. În cazul în care propunerile vor fi omo logate, miliardul de
miliardime de secundă se va numi attosecunda. Zece secunde vor
căpăta numele de deca se cundă, 100 secunde de hectisecundă. Pentru
un miliard de miliarde de secunde – care ar echivala cu 317 secole – se
propune folosirea termenului de exasecundă.“ R.l. 20 XII 76 p. 5; v. şi
subnuclear (1964) //din engl. atto- “10 la puterea minus 18“ + se -
cundă//
audiocárte s.f. „O noutate – audio-cărţile. În librăriile şi magazi -
nele de discuri din Italia vor apă rea, zilele acestea, primele audiocărţi.
Departe de a constitui o simplă înregistrare a unui text scris, au -
dio-cartea este un fel de spec tacol sonorizat ori ginal. O audiocarte
com portă 60–90 minute de înregistrare pe ban dă [...]“ Sc. 16 X 76 p. 6.
„În rafturile librăriilor din Italia îşi vor face în curînd apariţia primele
audio-cărţi. «Audio-cartea – declară editorul Mondadori – este cu
precădere un spectacol cu o punere în scenă originală care merge mult
dincolo de simpla înregistrare a operei scrise.»“ R.lit. 28 X 76 p. 23
//din audio + carte, după it. audio-libro//
audiofonologíe s.f. –Disciplină care se ocupă de bolile vorbirii şi
ale auzului– „La Paris s-a desfăşurat un co locviu internaţional de
audiofonologie, du blat de o reuniune consacrată protezelor auditive.
Aceste ma nifestări s-au încadrat într-un program de acţiuni iniţiate cu
prilejul Anului de luptă împotriva sur dităţii organizat în Fran ţa în
1977.“ R.l. 22 XI 77 p. 6 (din fr. audiophonologie; DEX-S)
audiomát s.n. (TV, radio) –Sistem de evaluare a audienţei unei
emisiuni– „Audiomat. Pentru cu noaşterea comportamentului tele -
spectatorilor şi întocmirea de sondaje, constructorii francezi au pus la
punct un aparat numit «Audiomat» care, plasat sub televizor şi conec -
tat la telefon, înregistrează ora la care se aprinde aparatul, canalul,
momentul schimbării programului şi tim pul petrecut în faţa micului
ecran.“ R.l. 18 I 82 p. 6. „France 2 se străduie să cîştige cîteva procente
la faimosul indicator Audiomat.“ D. 18/95 p. 14. „Procedeele disperate
ale mediilor de a menţine audiomat-ul.“ R.lit. 9/96 p. 3 (din fr. audio -
mat; DHLF 1981)
audioşáh s.n. „«Audioşah» [...] nu este vorba de ca sete cu înre -
gistrări muzicale, ci de benzi pe care sînt imprimate texte privitoare la
jocul de şah. Audio şahul – cum sînt numite aceste ca sete – oferă
ascultătorului posibilitatea de a audia prelegeri despre partidele de şah,
anecdote şahiste, descrierea unor partide comentate, de a rezolva
probleme şi studii, precum şi alte exerciţii şahiste.“ R.l. 15 VI 77 p. 6.
//din audio + şah//
audiovizuál, -ă 1. adj. –(Despre mijloacele de co municare şi
informare) Care se adresează auzului şi văzului– „Regizorul J.M.S.
pro pune ca supliment la program un teatru-imagi ne, o suită de pro iecţii
fixe sonorizate. Nu e vorba de un jurnal luminos, explică regizorul, ci
de un spectacol au dio-vizual.“ Cont. 7 III 69 p. 4. „«Învăţămîntul
audio vizual». Va să zică, aceas ta este denumirea generică pentru mag -
ne tofoa nele, difuzoarele, tabla rulan tă, cabi nele de ascultat, ecranul,
aparatele de proiecţie – pentru diafilme de 8 mm, de 16 mm – pentru
complicatul aparat la care mă uit cu respect şi aflu că-l cheamă
«retroproiector».“ R.l. 22 V 71 p. 1. „În liceul din Covasna a fost dat în
folosinţă un laborator audio-vizual, cu 36 de locuri, folosit pentru
predarea limbilor străine.“ R.l. 4 XII 75 p. 5; v. şi I.B. 8 XII 70 p. 1, Sc.
19 XI 75 p. 4; v. şi laserium, magnetotecă, mass-media, preînre gistrat.
2. s.n. –Denumire generică pentru radio şi televiziune– „[...] deo -
parte «presa scrisă» cuprinsă brusc de o cole rică manie a persecuţiei.
De cealaltă, audiovizualul, luat în stăpînire de o megalo manie inci -
pientă, dar promiţătoare şi pe deplin justificată pentru că ade văratele
staruri ale festivalului au devenit cine-prezentatorii [...]“ R.lit. 30 V 85
p. 20 (din fr. audio-visuel; PR 1947; DEX, DN3)
áudit s. „Termenul vine de la latinescul auditum = ascultare. Ca
demers de ascultare, apoi de anchetă şi, în final, de sugerare de soluţii,
auditul permite aportul unui raţionament motivat şi independent. Ca
examinare în vederea determinării proprietăţilor unei reprezentări,
auditul s-a aplicat mai întîi reprezentărilor financiare. Teoreticienii
auditului susţin că acesta exista deja în anul 500 î.e.n., la Atena, unde 3
consilii se ocupau cu verificarea veniturilor şi cheltuielilor cetăţii.
Lionel Stoleru a comparat cu subînţeles auditul intern cu urechea
internă, sediul echilibrului corpului uman. Auditul nu trebuie să asi -
gure echilibrul, ci doar să verifice dacă sunt întrunite condiţiile
necesare pentru a-l păstra, să instrumenteze stăpînirea dezordinii,
adaptarea la schimbări, să evalueze gradul de securitate şi riscurile.
Termenul de audit este la modă. Moda poate trece, dar necesitatea unor
evaluări competente şi independente în diverse domenii se manifestă
tot mai pregnant. Există audit financiar, audit al investiţiilor, audit al
marketingului, audit al calităţii, audit al sistemelor informaţionale,
informatice, birotice, există şi audit social. [...] Auditul este procesul
prin care persoane competente, independente colectează şi evaluează
probe pentru a-şi forma o opinie asupra gradului de corespondenţă
între cele observate şi anumite criterii prestabilite – Wanda Wallace,
Auditing.“ PC World Romania 6/95 p. 48. „Lucrarea «Procedurile
atenţioná • 32 • áudit
controlului intern şi auditul financiar» [a apărut] la editura Gestiunea.“
f.d.; v. şi auditor (din fr. audit; cf. engl. auditing)
auditór s.m. „Există auditori interni, angajaţi ai unor mari organi -
zaţii (bănci, societăţi transnaţionale) şi auditori externi, care fac parte
din firme specializate de profil. Aceştia pot fi inspectori financiari,
experţi judiciari, avocaţi, profesori, informaticieni, care exercită ade -
sea aceste activităţi de audit în paralel cu alte activităţi, cum ar fi
auditul financiar, elaborarea de proiecte directoare, con sul tanţă în
organizare, realizarea de aplicaţii, formare etc.“ PC World Romania
6/95 p. 48 (din engl. auditor)
augurá vb. I –A da semne de bun augur– „Nu vrem să ne reamintim
cum şi cînd şi-a început Teatrul Naţional stagiunea anului trecut, dar
anul acesta o recuperează în ritm năvalnic; iată-l, în mai puţin de două
săptămîni, la a treia premieră [...] Augu rînd astfel, să sperăm, pentru
întreaga stagiune.“ R.l. 7 X 77 p. 2 //din it. augurare; DN3//
aurolác 1. s.n. (chim.) –Marcă de lac pentru vopsit elemente
metalice conţinînd solvenţi cu efecte halucinogene– „[Copiii stră zii
sînt] pe ju mă tate dez brăcaţi, murdari, cu punga de aurolac într-o
mînă.“ R.l. 20 IX 93 p. 16. „[Copiii] nu au fost văzuţi să se dro gheze cu
aurolac.“ R.l. 24 IX 93 p. 9. 2. s.m. (fig.) –Copii fără cămin, ai
străzii, care se dro ghează cu aurolac– „Un grup de aurolaci făceau
planul de bătaie pentru a doua zi.“ R.l. 893/93 p. 5. „Cer şetorii şi
aurolacii îşi lipesc curioşi nasurile de geamuri şi văd pui la rotisor,
şniţele.“ D. 106/95 p. 7; v. şi Ev.z. 12 I 95 p. 4, 13 III 97 p. 3. 3. (prin
extensie de sens) –Prost, redus mintal– „Degeaba îţi baţi gura cu el, nu
pricepe, e un aurolac.“ (din numele produsului chimic aurolac; R.
Zafiu în R.lit. 27/1994 p. 9)
austrál s.m. „Guvernul argentinian a anunţat la sfîr şitul săptămînii
trecute un vast plan antiinfla ţionist prevăzînd introducerea imediată
[...] a unei noi unităţi monetare, «austral»-ul, în va loare de 0,80 dolari
(S.U.A.) [...]“ R.l. 17 VI 85 p. 6 (din sp. austral; cf. fr. austral; PL; DN,
DEX – alt sens)
autísm s.n. (med.) „Autismul, maladie psihică ce se manifestă sub
forma unei grave dereglări de comportament – bolnavii trăiesc «în -
chişi în sine» (de unde şi numele maladiei, de la grecescul autos =
însuşi), fără un contact psihic normal cu lumea înconjurătoare – a fost
considerat multă vreme ca o boală nevindecabilă.“ Sc. 6 I 76 p. 4.
„Descoperirea unui anticorp neobişnuit la copiii atinşi de autism –
boală întîlnită în special în forme de schizofrenie infantilă, manifes -
tîndu-se prin ruperea contactului psihic cu lumea înconjurătoare şi
trăire intensă, exclusiv, a propriei vieţi interioare – ar putea explica
cau za acestei maladii, care atinge un copil din 3000 [...]“ R.l. 14 II 85
p. 6 (din fr. autisme; DEX, DN3)
autíst, -ă s.m.f., adj. (med.) –(Persoană) care suferă de autism–
„[Procesul] de autoformaţie a unui grup de copii «au tişti» (consi de raţi
ca arieraţi, inadaptabili, muţi sau suferind de anumite boli mintale)
[...]“ R.lit. 18 X 79 p. 24 (din fr. autiste; DN3, DEX-S)
auto1- Element de compunere cu sensul “de la sine, pe sine“ (din fr.,
it. auto; DEX, DN3)
auto2- Element de compunere cu sensul “au to mobil“ sau “automat“–
(din fr. auto[mobile]; L. Seche în LR 1/74; DEX, DN3)
auto3 adj.inv. –De automobil– „Firmele auto îşi desfăşoară acti -
vitatea sub laitmotivul: «Ne aş teaptă o toamnă dificilă».“ Sc. 25 VII 74
p. 6. „La Secţiu nea financiară a sectorului IV din Capitală, la ghi şeul
auto, cu o cerere de radiere-înscriere autotu rism [...]“ R.l. 6 V 78 p. 5;
v. şi minimaşină (electronică) (1968), autobalsam, beton-auto, con -
tro lor-încercător, desfacere-transport (din fr., it., germ. auto; DEX,
DN3)
autoaccidentát, -ă adj., s. „Medicii braşo veni [...] au avut de lucru
în zilele care au sărbătorit noul an cu un soi de accidentaţi, mai bine-zis
autoaccidentaţi din proprie ignoranţă şi iniţiativă nesăbuită.“ R.l. 10 I
84 p. 2. „Autoaccidentatul [...]“ R.l. 14 II 84 p. 2 (din autoaccidenta)
autoacuzá vb.refl. I –A se acuza pe sine în suşi– „R. s-a declarat gata
să se autoacuze.“ Sc. 7 X 66 p. 6 (din auto1- + acuza; DN3, DEX-S)
autoacuzáţie s.f. 1978 –Acţiunea de a se autoacuza– v. auto -
denunţa (din auto1- + acuzaţie; cf. fr. auto-accusation; DEX-S)
autoadaptá vb.refl. I –A se adapta prin eforturi proprii– „Ma şinile
electronice de calcul pot să prevadă timpul probabil, să întocmească
re zu ma tele unor cărţi, să compună muzică, precum şi să înmagazineze
experienţe noi, adică se pot auto adapta şi auto educa.“ Cont. 17 VIII 62
p. 7 (din auto1- + adapta; DEX-S)
autoadezív s.n. –Bandă care se lipeşte fără a fi nevoie să fie ume -
zită– „Întreprinderea «7 Noiembrie» din Sibiu a realizat o maşină de
decupat şi imprimat etichete cu auto adezive destinate ambalării ciora -
pi lor-pantalon care se fabrică aici.“ R.l. 17 V 83 p. 5; v. şi inscrip -
ţionare – adj. (din fr. auto adhésif; PR 1972)
autoapreciére s.f. –Judecată, analiză a propriei persoane– „Iată
două tulburătoare auto aprecieri [ale lui Th. Mann] despre «Muntele
vrăjit».“ Cont. 6 IX 63 p. 3 (din auto1- + apreciere; DN3)
autoaprínde vb.refl. III –A se aprinde spontan– „[...] păşind, omul
apasă pe platformă şi astfel se comprimă şi se autoaprinde amestecul
combustibil din cilindru [...]“ R.l. 4 III 85 p. 6 (din auto1- + aprinde;
DN3)
autobalsám s.n. –Unguent pentru maşini– „În magazinele
I.D.M.S., au apărut noi articole de cosmetică auto: cleaner special,
elaskon, permosal, autopolish, autobalsam, soluţie grafitată «Glo -
bo».“ R.l. 9 IV 77 p. 5 (din auto2- + balsam; DEX-S)
autobánd s.n. –Autostradă– „Plecam la 5 ju mă tate dimineaţa pe
autoband ca să ajung la 7 acolo.“ R.l. 15 I 93 p. 4. „M-am suit în maşină
împreună cu alţi trei români [...] Pe autoband la 120 km/h ne-a zis că
dacă nu scoatem 150 DM ne bagă-n şanţ.“ R.l. 18 I 93 p. 4 (din germ.
Autoband)
autobasculántă s.f. –Autocamion cu benă basculantă– „[...] I.M.,
şofer pe autobasculanta 31-TR-247 [...]“ Sc. 27 XI 73 p. 2. „[...]
coloşii şoselelor – autobasculantele [...]“ R.l. 5 XII 84 p. 5; v. şi 28 VIII
79 p. 2 (din auto2- + basculantă; D.Tr.; FC I 139; DEX, DN3)
autobénă s.f. –Vehicul auto prevăzut cu benă– „A tamponat violent
un autoturism ce se afla oprit la semafor, strivindu-l între autobenă şi
un stîlp.“ R.l. 24 VII 84 p. 5 (din auto2- + benă)
autobetoniéră s.f. –Vehicul special care trans portă beton– „La
întreprinderea «Automecanica» s-a realizat un nou tip de autobeto -
nieră [...]“ R.l. 9 IX 82 p. 2 (din auto2- + betonieră)
autobúz-dormitór s.n. „Pentru cazare, în afa ră de căsuţe, ei au la
dispoziţie şi zece... autobuze. Scoase din uz, ele au fost amenajate
chiar de părinţii copiilor, în timpul lor liber, în tot atîtea dormitoare
cochete. Atît de mult le plac pionierilor autobuzele-dormitoare, încît
cu greu se lasă convinşi cei care «pică» la sorţi în că suţe.“ Sc. 5 VIII 75
p. 5 (din autobuz + dormitor)
autobúz-şcoálă s.n. „Pentru suplimentarea parcului de auto buze
(de pe liniile centrale, în special) I.T.B. a luat măsura de a introduce în
traseu, în orele de vîrf, 60 de autobuze-«şcoa lă». Sînt conduse chiar de
instructorii şcolii de şo feri profesionişti din I.T.B.“ R.l. 20 XII 77 p. 5 (din
autobuz + şcoală)
autocámeră s.f. (foto.) „O premieră: auto-ca mera, o maşină a cărei
caroserie a fost astfel transformată, încît pe ea să poată fi instalată o
cameră de luat vederi pivotantă, capabilă să filmeze sportivii mult mai
îndeaproape şi în bune condiţiuni.“ R.l. 15 VII 76 p. 6 (din auto2- +
cameră [de filmat])
autocaravánă s.f. –Autovehicul special ame najat ca laborator sau
pentru a da reprezentaţii cinematografice în diferite locuri– „D.C.,
circulînd cu autocara vana 53 294 B, s-a angajat în depă şirea unui
autocamion.“ Sc. 28 VII 66 p. 2; v. şi proiecţionist (din auto2- +
caravană; DEX-S)
autocárt(ing) s.n., adj. „Noul kart românesc. Aceas ta este tema
concursului de proiectare şi construcţie iniţiat de A.C.R., Federaţia de
auto-karting, în colaborare cu U.T.C..“ Mag. 23 III 74 p. 8. „Aflăm de
la A.C.R. Bucureşti că probele de control ale sportivilor autokart se
vor da în zilele de 21 şi 22 martie a.c.“ R.l. 21 III 78 p. 5 (din auto2- +
cart[ing])
autocasetofón s.n. –Casetofon conceput anu me pentru a dota bor -
dul unui autovehicul– „«Corina stereo» este denumirea primului
autocasetofon de fabricaţie românească [...]“ Sc. 27 VI 82 p. 2. „La
Întreprinderea «Electromureş» din Tg. Mureş a fost introdus în fabri -
caţia de serie autocasetofonul «Co rina stereo».“ R.l. 29 VI 82 p. 3 (din
auto2- + casetofon)
autoclavizát, -ă adj. –Tratat cu aburi sub pre siune– „Mai uşor decît
apa, betonul celular autoclavizat are proprietăţi superioare de izolator
termic şi fo nic.“ Sc. 12 V 64 p. 1; v. şi R.l. 1 VII 81 p. 1 (din autoclavă;
DEX-S)
autocoloánă s.f. „Caravană auto spre Irak. Vă amintiţi, desigur, de
autocoloana româ neas că ce a inau gurat traseul România-Lahore-Pa -
kis tan.“ R.l. 19 XII 74 p. 5 (din auto2- + coloană; DEX-S)
autocolánt s.n. –Etichetă impregnată cu o substanţă specială care se
lipeşte fără a trebui să fie umezită; autoadeziv– „Ziarele sînt pline de
oferte pentru executarea de autocolante– (din fr. autocollant; PR
1971)
auditór • 33 • autocolánt
autocondúcere s.f. –Conducere a activităţii eco no mice, sociale
etc. de către comunitatea respectivă– „Gospodarii unităţilor teri -
torial-administrative din judeţul Ilfov au în vedere, aşa dar, atît cerin -
ţele imediate, cît şi cele de perspectivă, autoconducerea şi auto -
finanţarea dove din du-se [...] drept căi sigure care duc la pro păşirea
tuturor localităţilor patriei, a întregii populaţii.“ R.l. 5 IV 79 p. 5; v. şi
Sc. 5 IX 79 p. 1 (din auto1- + conducere, probabil după model străin;
cf. fr. autogestion; DMC 1960; DP; DEX, DN3)
autocontáiner s.n. 1977 –Autovehicul destinat transportului con -
tai nerelor– v. autostropitoare (din auto2- + container)
autocontemplá vb.refl. I –A se contempla pe sine însuşi– „Retraşi
în taina căminelor sau în larma veselă a vreunui restaurant, N.R. sau
C.F., D.B. sau M.P. se autocontemplă în secvenţele realizate în prea -
labil.“ R.l. 3 I 67 p. 3 (din auto1- + contempla; cf. fr. autocontempler;
DN3)
autocontempláre s.f. –Acţiunea de a se au to contempla– „[...]
autocontemplarea de pînă acum trebuie să lase locul autoexigenţei.“
Gaz.lit. 16 II 67 p. 7 (din autocontempla; DN3)
autocontról s.n. –Operaţiunea de control asu pra propriei activităţi–
„Ştiţi că nu se mai spune autocontrol? Dat la nichelat, termenul a
căpătat acum un luciu proaspăt. Ascultaţi cum sună: selfcontrol. Să-ţi
muşti limba de plăcere, nu alta! Mîine-poi mîine o să ne şi self-de -
păşim.“ I.B. 1 VII 71 p. 3 (din auto1- + control sau calc după engl.
self-control; cf. fr. autocontrôle; DMN; DEX, DN3)
autoculturalizáre s.f. –Culturalizare prin for ţe proprii– „La punc -
tul doi: isprăvirea [...] seralului. Punctul trei: au to-cultura lizarea.“
Gaz.lit. 29 XI 62 p. 6 (din auto1- + culturalizare)
autocurăţá vb.refl. I –A se curăţa singur– „La un recent congres
mondial de bronhologie [...] au fost prezentate mai multe comunicări
cu pri vire la mecanismele prin care căile respiratorii ale omului sînt
capabile să se «auto-cureţe» [...] tehnici care au permis să se tragă
concluzia că viteza de «autocurăţire» este mult mai mare la nefu -
mători.“ R.l. 6 VII 81 p. 6 (din auto1- + curăţa)
autocurăţíre s.f. 1981 –Curăţire a sa în suşi– v. autocurăţa (din
autocurăţa)
autocurăţitór, -toáre adj. –Care se curăţă singur– „[...] maşi nile
de gătit dotate cu email autocurăţitor [...]“ R.l. 19 II 82 p. 2 (din auto1-
+ curăţitor)
autocuşétă adj. (transp.) „Pînă acum existau în Franţa numai tre -
nuri auto-cuşete de noapte, în care maşina şi stăpînul ei mergeau în
acelaşi tren pînă la destinaţie, aceasta din urmă [stă pînul] dormind în
cuşeta vagonului de dormit.“ Sc. 9 IX 67 p. 6 (din fr. auto-couchette;
PR 1968)
autodefiní vb.refl. IV –A se caracteriza singur– „Cel care se auto -
defineşte: «Eşti tot numai răspîntii şi drumuri fără-ntors» (Împăcare),
pro iec tează o acută dezbatere filozofică pe fundalul unei naturi încrîn -
cenate, spasmodice, halucinante.“ Cont. 16 IV 65 p. 1. „Acum şi-a
schimbat maniera. De această dată încastrează chitare, clarinete,
violoncele şi alte instrumente muzicale – rupte, sparte sau arse – în...
blocuri de beton. «Seamănă cu nişte epave eşuate într-o mare de lavă»,
îşi autodefineşte «artistul» opera.“ Sc. 20 II 75 p. 4; v. şi Cont. 14 XII
79 p. 4 (din auto1- + defini; DN3, DEX-S)
autodefiníţie s.f. –Caracterizare a propriei per soane– „[...] o auto -
definiţie scumpă lui Green: «În mine e un alt om care e supărat pe
mine».“ R.lit. 17 X 74 p. 22 (din auto1- + definiţie)
autodenunţá vb.refl. I –A aduce la cunoştinţa unei au torităţi o
infracţiune săvîrşită de propria persoană– „Deşi izbuteşte să se auto -
denunţe înainte de a muri, măcelul nu este oprit.“ Cont. 19 IV 63 p. 5.
„În plin război, la 13 mai 1943, în Bucureşti, un anume B.C.I. de
profesie actor se autodenunţă ca «autorul a trei asasinate» şi «vechi
membru al unei organizaţii germane de spionaj». Cercetările între -
prinse de Siguranţă nu confirmă însă spusele ciu datului personaj;
interogatoriile şi tortu rile nu-l pot determina să-şi schimbe cu o iotă
depoziţia. B.C.I. îşi menţine ferm (şi foarte argumentat) auto acu zaţia
[...]“ R.lit. 23 II 78 p. 10 (din auto1- + denunţa; cf. it. autodenunziare;
FC I 213; DN3)
autodezagregábil, -ă adj. „Ciment auto dezagregabil. În R.F.G. a
fost creat un nou tip de ciment, a cărui particularitate constă în faptul că
– după întărire – rezistenţa sa se menţine un anumit timp, după care ea
începe să se reducă treptat pînă la completa anulare.“ R.l. 13 I 67 p. 3
(din auto1- + dezagregabil; DEX-S)
autodidaxíe s.f. 1965 (livr.; ed.) –Autoinstru ire– v. autoinstru ire
(din auto1-; pentru partea finală cf. gr. didaskein “a învăţa“)
autodisciplínă s.f. 1976 (ed.) –Disciplină pe care şi-o impune
cineva– v. formal (cf. fr. autodiscipline, it. autodisciplina; PR 1946;
DN3, DEX-S)
autodocumentá vb.refl. I –A se informa singur– „Varietăţile [emi -
siune a televiziunii] au devenit lucide, au început să se autoobserve, să
se autodocumenteze, să-şi aprecieze limitele.“ Cont. 11 X 63 p. 5 (din
auto1- + documenta)
autodotáre s.f. –Acţiunea de a se dota prin mijloace proprii– „[...] la
Universitatea [...] din Cluj-Napoca s-a amenajat, prin autodotare, un
laborator-şcoală [...]“ R.l. 1 VI 82 p. 2 (din autodota; DN3)
autodubíţă s.f. –Automobil prevăzut cu o dubiţă– „[...] va trebui să
răspundă şi cel care a permis [...] autodubiţei [...] s-o ducă acasă pe
responsabila restaurantului [...]“ Sc. 16 VIII 79 p. 5. „[...] intrînd într-o
depăşire fără să se asigure au intrat în coliziune cu autodubiţa
5–SB–4290 [...]“ R.l. 24 V 93 p. 2 (din auto2- + dubiţă)
autodumper s.n. (circ.) –Autocamion cu cu pă me talică basculantă–
„[...] G.N. s-a urcat pe autodumper şi a început să alerge cu ditamai
namila de metal după cetăţenii care mergeau pe şosea.“ Sc. 6 X 73 p. 2;
v. şi elec trohidraulic [pron. autodámper] (din engl. autodumper, germ.
Au to-Dumper; D.Tr.; Fl. Dimitrescu D. 284; DEX-S)
autoechilibráre s.f. (tehn.) „Autoechilibra rea roţi lor de auto mo -
bil. O firmă din Bremen (R.F.G.) a construit un dispozitiv din material
sintetic cu aju torul căruia se produce o echilibrare automată a roţilor de
automobil. Dispozitivul se intercalează, la montajul roţilor, între jantă
şi butuc.“ Sc. 30 X 77 p. 6 (din auto2- + echilibrare)
autoecranizáre s.f. –Ecranizare după o lucrare proprie– „Aşa dar,
cu «Străinul», Titus Po po vici este la a doua autoecranizare.“ Gaz.lit. 5
IX 63 p. 6 (din auto1- + ecranizare)
autoeducá vb.refl. I (educ.) –A se educa pe sine însuşi– „Multi -
lateralitatea se deprinde prin experienţă şi de la alţii (şcoală, loc de
muncă etc.) dar, mai ales, se autoeducă. Cine îşi pre tinde prea puţin,
sub posibilităţile sale, izbuteşte şi mai puţin!“ I.B. 9 VIII 75 p. 2; v. şi
autoadaptá (1962) (din auto1- + educa; cf. it. autoeducare; DN3,
DEX-S)
autoeducáţie s.f. 1965 (educ.) –Educaţia prin sine însuşi– v. auto -
instruire (din auto1- + educaţie; DN3, DEX-S)
autoelectromobíl s.m. „[...] constructorii ame ricani au realizat un
prototip care funcţionează atît cu benzină cît şi cu energie electrică [...]
«Autoelectromobilul» are 5 locuri şi este uşor de condus [...]“ R.l. 2 VII
85 p. 6 //din auto2- + electro- + mobil//
autoexigénţă s.f. –Pretenţie faţă de propria persoană– „Auto exi -
genţa – condiţie determi nan tă a actului de creaţie“ Sc. 15 VII 66 p. 4.
„Nu-i rămîne actorului, drept etalon [valoric], decît auto exigen ţa [...]
«Am putea vorbi, în ceea ce vă priveşte, despre o [...] autourmărire
continuă şi sistematică a creşteri lor profesionale?»“ I.B. 5 I 74 p. 2; v.
şi Cont. 10 V 74 p. 4; v. şi autocontemplare (1967) (din auto1- +
exigenţă; DEX, DN3)
autoformáţie s.f. 1979 (educ.) –Educaţie prin sine însuşi– v. autist
//din auto1- + formaţie//
autofréză s.f. (tehn.) –Freză autopropulsată– „Pentru redarea aces -
tor drumuri în circulaţie, au fost mobilizate toate mij loacele mecani -
zate disponibile: autofreze, au to gre dere, buldozere, tractoare – şi se
ac ţionează în cooperare cu comandamentele locale pentru desză -
pezire.“ R.l. 18 I 77 p. 3; v. şi autogreder (1975) (din auto2- + freză)
autofrigorífică s.f. „Autofrigorifice îmbu nă tă ţite. Specialiştii so -
vie tici au realizat un nou sistem de răcire pentru autocamioanele
frigorifice [...] Primul lot de autofrigorifice echipate cu noul sistem de
răcire a fost construit în R.S.S. Ucraineană.“ Sc. 16 IX 84 p. 5 //din
auto2- + (maşină) frigorifică//
autofurajáre s.f. –Asigurarea furajelor prin mijloace proprii– „Au -
to furajarea crescătoriilor de peşte.“ R.l. 27 XII 73 p. 3 (din auto1- +
furajare)
autofurgonétă s.f. 1969 –Autovehicul mai mic de cît camionul,
folosit pentru transportul de mărfuri– v. gestionar-remizier; v. şi R.l.
28 VII 79 p. 2 (din auto2- + furgonetă; DEX, DN3, men ţionat la
furgonetă)
autogestiúne s.f. –Gestiune prin mijloace pro prii– „Autoges tiu nea
impune întărirea răspunderii pentru cheltuielile de producţie la fiecare
loc de muncă.“ Sc. 24 IV 79 p. 6; v. şi 5 IX 79 p. 1, 29 VI 79 p. 3 (din
auto1- + gestiune; cf. fr. autogestion; DMN 1960)
autogól s.n. (sport.) –Gol în propria poartă– „În minutul 69 [înain -
taşii] au reuşit să reducă scorul de pe tabela de marcaj printr-un...
autogol.“ Sc. 19 XI 62 p. 3. „Dar – culmea ironiei! – autorii auto -
autocondúcere • 34 • autogól
golului se bucură de ace eaşi publicitate, aproape de aceeaşi glorie, ca
şi ceilalţi autori de goluri. Chiar gafînd, au ieşit din anonimat.“ Cont. 5
XII 69 p. 2. „Acelaşi comentator i-a atribuit lui I. un autogol, în
realitate acest autogol nu a existat, fiind vorba de un gol înscris de
vîlceni!“ Săpt. 25 XI 83 p. 8 (cf. fr., engl. autogoal; Fl. Dimitrescu D.
169; DN3, DEX-S)
autogospodăríre s.f. –Gospodărire prin mij loace proprii– „Au to -
gospodărirea – expresie a interesului cetăţenilor pentru dezvoltarea
edilitar-urbanistică a tuturor localităţilor“ Sc. 4 V 79 p. 2 (din auto1- +
gospodărire)
autogréder s.n. (tehn.) –Greder autopropulsat– „Văzînd că a dat
prea tare cu oiştea în zid, a părăsit cît a putut de repede locul, cu
autogreder cu tot!“ R.l. 3 II 73 p. 2. „În zonele afectate de zăpezi, un
număr de 124 de autofreze, auto gredere, buldozere ş.a. acţio nează
continuu pe drumurile naţionale pentru a preîntîmpina blocarea lor.“
R.l. 25 XI 75 p. 2 (din auto2- + greder; cf. rus. avto greider; DT; DN3)
autogréfă s.f. (med.) –Autoplastie– „Autogrefele der mo-epi der mi -
ce, cu ţesut din marele epi ploon dau rezultate surprinzătoare într-o
serie de afecţiuni.“ f.d. „La spitalul de cardiologie din Lyon, dr. G.D. a
realizat o intervenţie chirurgicală în premieră mondială: au to grefa
valvelor inimii. Pentru prima dată la o asemenea operaţie de înlocuire a
valvelor bolnave, medicul francez a utilizat valve «fabricate» din
ţesutul propriu al pacientului pre levate din zona pericardului. Spre
deosebire de practicile actuale ale altor specialişti, ba zate pe ho -
mo-gre fe (ţesut prelevat de la un om decedat) sau heterogrefe (ţesut
prelevat de la porc sau viţel), care prezintă riscul alterării rapide
imediat după implant, metoda D. oferă un şir de avantaje: înlăturarea
riscului fenomenului respingerii şi integrarea fireas că, perfectă a
implantului în ţesuturile organismului. Semnificativ este că asemenea
valve-autogrefe realizate la copii continuă să crească o dată cu orga -
nismul pa cientului.“ Sc. 19 II 78 p. 6; v. şi microcurent (1977) (din fr.
autogreffe; DMN; DM; DN3)
autogunoiéră s.f. –Vehicul pentru transportul gu noiului– „Au to -
gunoiera 31–Gj–615 a plecat deu năzi într-o cursă mai puţin obişnuită
[...]“ R.l. 18 IV 75 p. 5. „Şoferii de pe autogunoiere, din nou, au oprit
motoarele.“ R.l. 13 VII 93 p. 9 (din auto2- + gunoi + -ieră)
autohtoníst adj., s.m. –(Persoană) care explică (totul) prin speci -
ficul autohton– „Eseistul M.M. se arată neliniştit din pricina unei
presupuse mentalităţi «autohtoniste» care ar avea nu se ştie ce cu
avangarda. Iată ce zice el: « [...] s-a şi constituit o mentalitate dog -
matică şi autohto nistă ce se opune aproape în exclusivitate achi zi ţiilor
avangardiste». Interesant este că po le mistul [...] nu ne spune şi cine
sînt «autoh toniştii» în chestie.“ Săpt. 21 IX 84 p. 2 (din autohton + -ist)
autohtonizá vb.refl. I –A căpăta un caracter autoh ton, a se acli -
matiza– „Nemulţumit de rezultatele pecuniare ale «vizitei», domnu’
doc tor şi-a continuat «terenul». Întîi a trecut pe la o grădiniţă de copii
din str. Amurgului. Între timp, se autoh tonizase. Îl chema acum «dr.
Cristescu de la jude ţeană».“ I.B. 1 III 74 p. 2 (din autohton + -iza; cf. it.
autoctonizzare; DN3, DEX-S)
autoimún, -ă adj. (med.) –(Despre boli) care prezintă imunitate la
reacţia de apărare a orga nismului în care se instalează– „Se consideră
că imunochimia poate aduce o importantă contribuţie la rezolvarea
problemelor transplantării de organe[,] ale bolilor au toimune şi
cancerului.“ Sc. 28 XI 64 p. 4 (din fr. autoimmun; DMN; DEX-S)
autoincendiá vb. I „În fiecare zi în Statele Unite sînt auto-in -
cendiate, în medie, 139 uzine sau fabrici, 215 magazine, restau rante
sau clă diri pentru birouri, 216 blocuri de locuinţe [...]“ Sc. 7 X 75 p. 6
(din auto1- + incendia)
autoincendiére s.f. –Actul de a-şi da foc– „Autoincendierea, mij -
loc de protest al budiştilor împotriva regimului Ngo Dinh Diem, se
răspîn deşte şi în Europa.“ Cont. 20 X 63 p. 8 (din auto1- + incendiere)
autoinstruíre s.f. –Acţiunea de îmbogăţire a cu noştinţelor prin
efort personal– „De fapt nu numai despre autoeducaţie am vrea să
vorbim aici, ci şi despre autoinstruire. Sau – cu un cuvînt mai puţin
folosit – autodidaxie. Între autoeducaţie şi autodidaxie (autoinstruire)
e o strînsă legătură.“ Cont. 9 VII 65 p. 1 (din autoinstrui; DN3)
autointitulá vb.refl. I –A se denumi singur (pe nedrept)– „Aşa se
înfăţişează aceste aşa-zise «drame de tip nou», care se autointitulează
«de avangar dă».“ Sc. 7 I 62 p. 3. „«Dosarul Moro» a fost dat publi -
cităţii la Roma, la cererea forţelor politice. Acesta este un document
însumînd 50 de file dactilografiate găsit de poliţie la una din bazele de
la Milano ale organizaţiilor teroriste autointitulate «Brigăzile roşii».“
Sc. 20 X 78 p. 6; v. şi R.l. 4 VII 79 p. 6 (din auto1- + intitula; Fl. Dimi -
trescu în LL 10/65 p. 236; DN3, DEX-S)
autoironíe s.f. –Ironie îndreptată asupra propriei persoane, ope re
etc.– „Această anchetă din care a lipsit numai simţul autoironiei.“
Cont. 11 III 66 p. 5. „Ar fi fost de dorit, poate, mai multă autoironie.“
R.lit. 17 XII 70 p. 25 (din auto1- + ironie; FC I 142; DN3, DEX-S)
autoironizá vb.refl. I –A zeflemisi propria persoană– „Varie tăţile au
început [...] să se pri vească cu ochi critici, să se autoironi zeze.“ Cont.
11 X 63 p. 5; v. şi Sc. 12 XI 66 p. 2 (din auto1- + ironiza; DN3, DEX-S)
autoizotérmă s.f. –Maşină de transport dotată cu o instalaţie spe -
cială care menţine o temperatură constantă– „Autoizoterma [...] era
sigilată [...]“ Sc. 27 VI 82 p. 5. „[...] numai pre zenţa de spirit extra -
ordinară a şoferului [...] de pe autoizoterma 31–CT– 7271 a făcut să se
evite, în ultima clipă, un accident [...]“ Sc. 8 VII 84 p. 5 (din auto2- +
izotermă)
autolaboratór s.n. –Laborator instalat în tr-un auto vehicul– „Indi -
cativul de circulaţie «31» glă suieşte de la sine că autolaboratorul [...]
condus de şoferul D.G. nu este economicos a fi folosit ca autoturism.“
R.l. 15 VII 78 p. 3. „Autolaboratorul pe post de tu rism.“ R.l. 20 II 82
f.p. (din auto2- + laborator; DEX-S)
autolibrăríe s.f. –Librărie mobilă instalată în tr-un autovehicul–
„Autolibrăria, un autobuz special amenajat, este înzestrată cu rafturi,
bănci, masă de prezentare a noutăţilor editoriale etc.“ Sc. 12 X 62 p. 1;
v. şi I.B. 17 V 62 p. 3 (din auto2- + librărie; DEX-S)
autoluminatór, -toáre adj. „Geamuri auto luminatoare. La bo ra -
toarele Universităţii de electronică din Riga sînt de pe acum utilate cu
ferestre ale căror geamuri îşi schimbă culoarea la diferite ore ale zilei,
după intensitatea luminii.“ I.B. 18 XII 63 p. 3 (din auto1- + luminator)
automacará s.f. –Macara montată pe autocamion– „O automacara
[...] a pornit la drum [...]“ Sc. 29 X 75 p. 4. „Automacaraua miliţiei a
ridicat 17 autoturisme staţionate în locuri interzise [...]“ R.l. 6 III 77 p.
5 (din auto2- + macara, după germ. Autokran, rus. avto kran; Th.
Hristea P.E. 168; OSRI; D.Tr.; DEX, DN3; cf. fr. auto-grue DTN)
automagazín s.n. –Magazin mobil, instalat în tr-un autovehi cul–
„Automagazinul, în Balta Albă [...] în urmă cu cîtva timp, pe poarta
uzinei «Autobuzul», a ieşit un autobuz deosebit de celelalte. De fapt,
era un... magazin cu un profil bine determinat, menit să se deplaseze
din loc în loc, acolo unde reţeaua comercială nu putea asigura o
deservire în condiţii optime.“ I.B. 13 IX 66 p. 1. „Mobilitatea presu -
pusă a caracteriza activitatea comercială ar impune ame najarea unor
chioşcuri, trimiterea unor automaga zine.“ I.B. 24 XI 71 p. 3 (din
auto2- + magazin; DEX-S)
automăturătoáre s.f. –Vehicul pentru măturatul şi curăţatul stră -
zilor– „Alte treizeci de ma şini (auto măturători) au curăţit zăpada de
pe principalele artere.“ I.B. 18 XII 61 p. 1 (din auto2- + mătu rătoare;
Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 236; Graur T. 268; DEX-S)
automedicáţie s.f. „Semnificaţia cuvîntului au tome di caţie este
cla ră: a lua medicamente din proprie iniţiativă, fără prescripţie medi -
cală.“ Sc. 5 XII 71 p. 1. „Trebuie spus că în folosirea medicamentelor
psihotrope trebuie evitată auto medicaţia [...]“ Cont. 21 IX 84 p. 5. „Eu
cred că, oricît de mult s-ar vorbi despre automedicaţie, nu va fi
niciodată prea mult [...]“ Sc. 25 V 86 p. 4 (din auto1- + medicaţie, după
engl. selfmedication; cf. fr. automédication; DEX-S)
automobíl–capcánă s.n. –Automobil aban donat în locuri pu blice
pentru a declanşa explozii datorită bombelor plasate la bord– „În semn
de protest împotriva exploziei de luni dimineaţa a unui auto mo -
bil–capcană care a provocat moar tea a 16 persoane şi rănirea altor 100,
în sectorul de vest al Beirutului a avut loc marţi o grevă generală.“ Sc. 7
XII 83 p. 7. „Un automobil-capcană a explodat în apro pierea clădirii
consulatului Turciei din Melbourne [...]“ I.B. 24 XI 86 p. 8. „Auto -
mobil-capcană la Beirut“ R.l. 28 I 90 p. 4; v. şi Pri. 22/96 p. 47 (din
automobil + capcană; cf. fr. automobile-piegée)
automobíl-caravánă s.f. –Automobil adaptat pentru a servi ca
locuinţă, rulotă de camping etc.– „Poliţia franceză a descoperit într-un
automobil-caravană un adevărat depozit de ar me şi muniţii [...]“ I.B.
13 VI 86 p. 4 (din automobil + caravană)
automodelíst, -ă s.m.f. –Sportiv care parti ci pă la întreceri de auto -
mo dele– „[...] automo deliştii din Turda au cucerit mai multe titluri de
campioni şi vicecampioni naţionali şi internaţio nali [...]“ Sc. 4 II 84 p.
4 (din automodel + -ist; DEX)
auto-móto-cárting s.n., adj.inv. –Referitor la automobile, moto -
ciclete şi carturi– „Automobi liş tii băimă reni dis pun, de cîteva zile, de
un club dotat cu material documentar de tehnică auto, turism rutier şi
sport auto-moto-karting.“ R.l. 3 III 77 p. 5 (din auto2- + moto- +
carting)
autogospodăríre • 35 • auto-móto-cárting
automóto-vélo s., adj. –Referitor la automobile, motociclete şi
biciclete– „Pentru amatorii de au to-moto-velo, pe lîngă noua motoretă
«Mini-Mobra», se vor mai prezenta la Tîrgul de mostre noile tipuri de
biciclete «Pegas 18 B» şi «Stan dard B.».“ R.l. 10 VIII 77 p. 2; v. şi 1
VIII 80 p. 5 (din auto2- + moto- + velo)
aúto-móto-vélo-spórt adj. –(Magazin) spe cializat în desfa cerea
pieselor de schimb şi a mijloacelor de transport pe două şi patru roţi, ca
şi a materialului sportiv– „Două noi magazine auto-moto-velo-sport
s-au deschis în Bucureşti [...]“ Sc. 14 XI 82 p. 5. „Un nou magazin
auto-moto-velo-sport.“ Sc. 19 III 83 p. 5 (din auto2- + moto + velo +
sport)
autoobservá vb.refl. I 1963 –A se observa pe sine însuşi– v. auto -
documenta (din auto1- + observa; cf. fr. autoobserver; DN3, DEX-S)
autopastişá vb.refl. I –A-şi copia procedeele (artistice) proprii– „E
oare firesc ca un foarte tînăr poet (evident talentat) să se auto pas ti -
şeze?“ Gaz.lit. 19 I 61 p. 2. „Tînărul critic conchide că ceea ce ar
caracteriza poezia actuală ar fi «autopastişa»: «Ceea ce era spontan, la
un moment dat [...] a devenit normă, şablon. [...] Poezia se autopas ti -
şează».“ R.lit. 7 II 74 p. 13 (din auto1- + pas tişa; Fl. Dimitrescu în LR
2/62 p. 132; DEX; DN3)
autopastíşă s.f. „La rîndul său, Nichita Stă nescu [...] nu poate
continua experienţa din cele «11 elegii» fără riscul de a transforma în
ma nieră, adică în autopastişă [...]“ Gaz.lit. 2 III 67 p. 7; v. şi auto -
pastişa (din auto1- + pastişă; DN3; DEX-S)
autoperfecţionáre s.f. –Tendinţă spre pro pria desă vîrşire– „Ta -
lentul adevărat nu-i lipsit niciodată de simţul autoperfecţionării con -
tinue.“ Cont. 3 IV 64 p. 1 (din auto1- + perfecţionare; DN3)
autopérie s.f. 1970 –Vehicul pentru curăţatul stră zi lor– v. sărăriţă
(din auto2- + perie; DEX-S)
autoprezentá vb.refl. I –A se prezenta drept ceva sau cineva (de
obicei fără temei)– „D.N. din Ploieşti [...] se autopre zin tă vecinilor
drept director la Uzinele «1 Mai».“ Cotid. 7 III 93 p. 1 (din auto1- +
prezenta)
autoproclamá vb.refl. I –A se învesti cu anumite titluri (de obicei
pe nedrept)– „Este, după părerea mea, un exemplu care ilustrează ten -
dinţa de a se autoproclama ei înşişi «vîrfuri» ale ştiinţei contem -
porane.“ Sc. 24 XI 66 p. 4. „După ce s-a încercat de către cîţiva autori
obişnuiţi să facă multă gălăgie în jurul numelui lor, să se autoproclame
valori supreme [...] poeţii s-au întors [...] la unel tele specifice, tradi -
ţionale ale poe ziei.“ R.l. 29 IX 75 p. 2; v. şi I.B. 5 I 74 p. 4 (din auto1- +
proclama; MNC 1971; DN3)
autoprotectór, -toáre adj. –Care se autoprotejează– „Noul tip de
televizor foloseşte un tub cine scop autoprotector, deci ecranul nu mai
are geam protector.“ I.B. 12 IX 66 p. 1 (din auto1- + protector)
autoprotejá vb.refl. I –A se proteja prin mij loace proprii– „Cerce -
tările ştiinţifice [...] au dus la identificarea mecanismelor naturale prin
care diverse vieţuitoare se autoprotejează împotriva fri gului.“ Sc. 2 III
77 p. 6 (din auto1- + proteja; DEX-S)
autoproteját, -ă adj. –Care nu are nevoie de mijloace suplimentare
de protecţie– „Ofe rim un aparat de concepţie românească – E 59 «Da -
cia» – avînd diagonala ecranului de 59 cm şi [...] tubul kinescopic
autoprotejat (sticla nu acoperă toată faţa aparatului, ci doar tu bul).“
Sc. 7 VII 65 p. 1 (din fr. autoprotégé; cf. [tube électronique] auto -
protégé; DMN)
autoradiocasetofón s.n. –Radiocasetofon fixat pe bordul unui
automobil– „[Vînd] autoradiocasetofon stereo, minimagnetofon
Sony [...]“ R.l. 29 III 85 p. 6 (din fr. autoradio [PL 1958, PR 1963] +
casetofon)
autoradiográfic, -ă adj. –Privitor la imaginea radiografică a unui
organ conţinînd un produs radioactiv– „O chimistă de la Centrul
spaţial din Houston [...] a pus la punct un procedeu au to radiografic de
ameliorare a imaginilor care foloseşte un compus radioactiv, «thiou -
rea-sulphur – 35». Procedeul permite o uti lizare optimă a clişeelor
subexpuse şi aplicaţii în domeniul radio grafiei medicale [...]“ R.l. 31 I
79 p. 6 (din autoradiografie + -ic)
autoreclámă s.f. –Reclamă a propriilor rea lizări– „Aceste însem -
nări nu au intenţia să se constituie în autoreclama turneului pe care
T.L.B. l-a efectuat peste hotare.“ Cont. 13 I 67 p. 4 (din fr. auto -
réclame; DN3, DEX-S)
autorefractór s.n. „Autorefractorul – aparatul pentru examinarea
automată a vederii [...] Este indicat pentru examene în şcoli, uzine ca şi
pentru pacienţii dificili – copii foarte mici, bătrîni etc.“ Sc. 22 XI 74 p.
6 (din auto1- + refractor)
autoregeneráre s.f. –Regenerare prin sine însuşi– „[...] trans plan -
tată unor bolnavi cu arsuri grave, [pielea artificială] apără în primul
rînd rănile împotriva infecţiilor, contribuind totodată la auto rege -
nerarea pielii naturale.“ R.l. 17 IV 84 p. 5 //din auto1- + regenerare//
autorelaxáre s.f. –Stare de relaxare prin resurse proprii– „Opusă
administrării de calmante şi barbiturice, noua metodă constă în autore -
laxare. Ea se însuşeşte prin antrenamente dirijate la început prin tr-o
înregistrare pe bandă de magnetofon a principalelor instrucţiuni:
poziţie relaxată, repetarea în gînd a anumitor fraze.“ Sc. 22 V 77 p. 6
(din auto1- + relaxare; DEX-S)
autoremorchér s.n. –Autotrailer– „Autotu rismul a scăpat de sub
control şi, ieşind în afara părţii carosabile, s-a tamponat cu un auto -
remorcher care era parcat.“ R.l. 3 III 82 p. 5 (din auto2- + remorcher)
autorepará vb.refl. I –A se repara prin resurse proprii– „Cauciu cul
care se «autorepară». Cu noscuta firmă britanică «Dunlop» a pus la
punct un cauciuc [...] care are proprietatea de a asi gura autosudarea
instantanee a eventualelor orificii produse în urma înţepăturilor.“ Sc.
25 X 79 p. 5 (din auto1- + repara)
autorespéct s.n. 1970 –Respect faţă de pro pria persoană– v. peli -
culă-document (din auto1- + res pect)
autoridicător, -toáre adj. –Care se ridică şi coboară fără mij loace
suplimentare– „În perioada cînd trebuiau predate cele două platforme
autoridicătoare pentru şantierul de la Por ţile de Fier [...] aveau loc
convorbiri-fulger, în care oamenii erau încunoştiinţaţi de stadiul lucră -
rilor.“ Sc. 23 X 65 p. 1 (din auto1- + ridi cător)
autorlîc s.n. (iron.) „Preşedintele [Ion Iliescu] are şi el boa la grea a
autorlîcului.“ D. 145/95 p. 11 (din autor)
autorulótă s.f. –Rulotă autopropulsată– „Au to rulotă Mercedes 206
D, Diesel cu toate uti lităţile. Schimb cu apartament [...]“ R.l. 26 IX 91
p. 7; v. şi 19 X 91 p. 7 (din auto2- + rulotă)
autorutiér, -ă adj. în sint. trafic, buletin au to rutier – Relativ la
transportul auto pe auto străzi şi şosele– „Dănuţ ascultă buletinul
autorutier.“ (din fr. autoroutier; PR 1957)
autosalváre s.f. –Maşină a staţiei de salvare– „Era ora 10,30 cînd
alte două autosalvări [...] au încercat şi ele să-şi facă drum spre
Onceşti.“ R.l. 14 II 84 p. 2 (din auto2- + salvare)
autoscáră s.f. –Autovehicul cu un schelet în formă de turn cu scară–
„A ajuns, a sunat la uşă, dar văzînd că nu i se răspunde a urcat din nou la
volanul autoscării hidraulice, a făcut o ma nevră, a accele rat [...]“ Sc.
12 V 77 p. 2. „Pentru a se in terveni la etajul patru, unde se declanşase
incendiul, a fost nevoie de auto sca ră.“ R.l. 23 VII 93 p. 9 (din auto2- +
scară; D.Tr., LTR; DEX-S)
autoscopíe s.f. –Observaţii asupra propriei per soane– „După acea -
stă au to scopie în cea mai bună tradiţie folclorică, poetul introduce
brusc un motiv grav [...]“ Cont. 24 V 63 p. 3 (din auto1- + -scopie; cf.
fr. autoscopie, engl. auto sco pics; DTN 1973)
autoserví vb.refl. IV (lb. vorbită, pleonastic) –A se servi singur–
„Vali întreabă dacă poate să se autoservească.“ (din autoservire; Th.
Hristea P.E. 190)
autoservice s.n., adj. (anglicism) –Staţie de întreţinere a auto -
vehiculelor– „[...] unităţile autoservice au fost dotate cu numeroase
maşini, utilaje şi instalaţii de înal tă tehnicitate: compresmetre, insta -
laţii pentru verificarea direcţiei.“ R.l. 29 I 77 p. 5 „În oraşul Tulcea se
construieşte o staţie autoservice [...]“ R.l. 11 V 79 p. 5 [pron. auto -
sérvis] (din engl. auto-service; M. Gheor ghiu în LR 2/68 p. 131, M.
Avram în SCL 3/72 p. 290; DN3, DEX-S)
autoservíre s.f. 1966 –Magazin în care cum părătorii nu sînt serviţi
de vînzător, ci au acces direct la marfă– v. supermagazin, ins crip -
ţionare, ceai nărie-cofetărie, lacto-bar (din auto1- + servire, după
engl. self-service; cf. rus. samo obslujivanie; Th. Hristea P.E. 189–190,
FC I 131; DEX, DN3)
autosifón s.n. „[...] autosifon – aparat cu care se poate pregăti sifon
la domiciliu.“ Sc. 28 VI 64 p. 2. „La Rm. Vîlcea, capsulele pentru
autosifoane au dispărut din luna octombrie a anului trecut.“ R.l. 30 X
78 p. 5 (din auto1- + sifon; cf. fr. autosiphon; DN3, DEX-S)
autospeciálă (-frigidér) s.f. –Autovehicul cu destinaţie spe -
cială– „Jucîndu-se de-a v-aţi ascunselea pe străzile oraşului Brad,
fraţii F. şi T.G. dădeau roată unei autospeciale-frigider. Într-un mo -
ment cînd nu-i putea observa nimeni au intrat pe o uşă deschisă din
camera frigorifică.“ Sc. 30 I 71 p. 4; v. şi 16 IX 75 p. 5, 9 XI 75 p. 2, R.l.
28 VII 79 p. 2 (din auto2- + specială (+ frigider); cf. it. autospeciale;
DN3)
autostáţie s.f. –Staţie de autobuz– „Autosta ţia IRTA de la Casa
automóto-vélo • 36 • autostáţie
Scînteii s-a mutat.“ I.B. 21 IV 61 p. 1 (din auto2- + staţie; Fl.
Dimitrescu în LR 2/64 p. 132; DN3)
autostivuitoáre s.f. –Maşină cu ajutorul că reia se fac stive– „Mun -
ca grea a docherilor e tot mai mult despovărată astăzi [...] prin folosirea
macaralelor, ben zilor transportoare, a autostivuitoarelor.“ Sc. 17 I 63
p. 1 (din auto2- + stivuitoare)
autostóp s.n. 1. –Procedeu constînd în a opri un automobilist
necunoscut pentru a-i cere să te ia (gratis) în maşină– „Autostopul ar
putea deveni în curînd o activitate recunoscută oficial în Belgia.“ Sc.
15 II 75 p. 6. 2. –Mecanism de oprire automată– „Combina
ultramodernă, stereo, «Na tional Panasonic», semiprofesională (ca se -
tofon-radio-picup-am plificator), boxe 2 x 8,5 W, automatic, autostop,
posibilităţi quadrofonie [...]“ R.l. 21 XI 77 p. 5; v. şi Săpt. 16 II 73 p. 16
(din fr. auto-stop; DMC 1952, PR 1953; L. Seche în LR 1/74 p. 77;
DEX, DN3)
autostopíst, -ă s.m.f. –Persoană care face auto stopul– „[...] un tine -
rel de alături, tot «auto-stopist», i-a spus [...]“ Sc. 27 XI 73 p. 2. „[...]
cum ar fi cutezat cineva să-şi oprească maşina lîngă un autostopist ce
se clătina din cauza alcoolului?“ R.l. 4 V 84 p. 2; v. şi R.lit. 18 VII 74 p.
14 (din auto-stop + -ist, probabil după modelul fr. auto-stoppeur;
DMN 1950, PR 1953; DEX-S)
autostropitoáre s.f. –Vehicul folosit pentru stropitul şi spălatul
străzilor– „Pe unele străzi trec au to stropitoarele.“ R.l. 18 VII 75 p. 3.
„Deşi avea în primire un autocontainer SR 14, revizorul G.Gh. i-a «dat
liber» cu autostropitoarea de tip ROMAN Diesel.“ Fl. 19 V 77 p. 22 (din
auto2- + stropitoare, probabil după fr. automobile d’arrossage; DT,
D.Tr., DEX-S)
autosudáre s.f. 1979 –Sudare a unui material/ţesut fără intervenţia
specială a cuiva– v. autorepara (din auto1- + sudare)
autosupravegheá vb.refl. I –A da atenţie propriei comportări– „A
educa înseamnă şi a te autosupraveghea.“ Sc. 28 IX 66 p. 4 (din auto1-
+ supraveghea; DEX-S)
autoşasíu s.n. –Tip de autovehicul, doar cu un şasiu pe care se pot
ataşa bene, containere etc.– „[...] şoferul I.L. a provocat o tamponare în
urma căreia a fost grav avariat atît autoşasiul pe care-l conducea, cît şi
un alt autovehicul.“ Sc. 30 I 75 p. 2 (din auto2- + şasiu)
autotaxáre s.f. –Compostarea biletelor vala bile pen tru o anumită
călătorie de către pasagerii din tramvaie, autobuze etc.– „Sistemul de
autotaxare va fi extins în curînd pe autobuzele care circulă pe alte
trasee.“ Sc. 11 IV 63 p. 1. „Călătoriile cu autotaxare. În prezent acest
sistem este extins în 25 de judeţe.“ R.l. 4 XI 77 p. 5; v. şi 13 V 75 p. 5; v.
şi preorăşenesc (din auto1- + taxare; DEX-S)
autotráiler s.n. –Vehicul folosit pentru transportul pieselor gre le–
„Un taximetru gonea ca un bolid pe şoseaua Olteniţei din Bucureşti. Pe
aceeaşi şosea staţiona un autotrailer. Tampo narea n-a putut fi evitată.“
Sc. 12 XII 75 p. 4. „Autotrailer gigant.“ Sc. 8 VII 84 p. 5 (din auto2- +
trailer)
autotransfúzie s.f. –Transfuzie făcută cu pro priul sînge– „Auto -
transfuzie. Chirurgii de la un spital din Erlangen, R.F.G., folosesc, de
cî teva luni, cu succes metoda autotransfuziei în ca zurile ope raţii lor pe
cord [...] pacienţilor care vor fi operaţi li se ia de două-trei ori cîte 450
mililitri, o dată pe lună.“ R.l. 29 X 82 p. 6 (din auto1- + transfuzie,
probabil după model germ.)
autotransplánt s.n. –Transplantarea de ţesut într-o altă parte a
corpului aceleiaşi persoane– „[...] a abordat cu curaj şi competenţă
chirurgia pediculului renal, realizînd anterior numeroase auto trans -
plante ce au condus la rezolvarea stenozelor de arteră renală.“ R.l. 22 II
80 p. 6 (cf. fr. auto transplant; DN3)
autotransportór, -oáre s.m.f. –Persoană ca re lucrează pe o maşi -
nă de transportat materiale– „Maria e fruntaşă în muncă, autotrans -
portoare.“ Sc. 12 XII 61 p. 1 (din auto2- + transportor; cf. it.
autotransportatore; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 236; DN3, DEX-S)
autotratamént s.n. –Tratament medical aplicat fă ră o indicaţie
medicală autorizată– „Ne re ferim la abuzul sau chiar la fetişizarea
unor medicamente, la tendinţa spre autotratament [...]“ R.l. 17 I 77 p. 5
(din auto1- + tratament)
autotrén s.n. –Autovehicul cu una sau mai multe remorci– „La uzina
constructoare de ma şini din Mtisci a fost realizat prototipul unui pu -
ternic auto tren cu descărcare automată.“ Sc. 22 V 64 p. 3. „Colectivul
uzinei «Automecanica» din Mediaş a început fabricarea în serie a
autotrenului destinat transportului lichidelor petro liere.“ R.l. 22 I 72 p.
1; v. şi 28 VI 82 p. 5 (din auto2- + tren; cf. it. autotreno; D.Tr.; DN3,
DEX-S)
autoturísm-ateliér s.n. –Autoturism ame najat ca atelier– „A fost
înfiinţat un serviciu de reparare la domiciliu a aparatelor de radio şi
televizoarelor, precum şi a obiectelor de uz casnic de folosinţă înde -
lungată. Acest nou serviciu este încadrat cu cei mai buni specialişti şi
dotat cu un autoturism-atelier.“ Sc. 19 IX 76 p. 5 (din autotu rism +
atelier)
autoutiláre s.f. –Autodotare– „Autoutilarea îşi confirmă marea în -
sem nătate economică.“ Sc. 23 IV 75 p. 2. „Instalaţia, în întregime
româ nească, realizată prin autoutilare [...]“ R.l. 14 I 77 p. 5 (din auto1-
+ utilare; DN3)
autoutilitáră s.f. –Autovehicul, de obicei de capacitate mică, folosit
pe trasee scurte pentru necesităţile întreprinderilor etc.– „[...] a văzut
în faţa hotelului autoutilitara 21-PH-3097 [...], al cărei şofer îşi lua
micul dejun la restaurant.“ R.l. 18 VII 79 p. 2. „[...] s-au asimilat şi
fabricat primele autoutilitare destinate unităţilor de gospodărie comu -
nală din oraşele şi municipiile ţării.“ R.l. 27 X 84 p. 5 (din auto2- +
utilitar; cf. it. au to utilitaria; DEX, DN3)
autovaccín s.n. 1984 –Vaccin preparat din germeni recoltaţi de la
bolnavul însuşi– v. celulomicrobian (din fr. autovaccin; PR; DEX,
DN3)
autovulcanizá vb.refl. I –A se lipi– „Produsul are proprietăţile
asfaltului, dar prin pulverizare se autovulcanizează şi capătă carac -
teristicile cauciucului, avînd o mare rezistenţă [...] la intemperii [...]“
R.l. 7 VI 85 p. 6 (din auto1- + vulcaniza)
avantajós, -oásă adj. –(În special la rubrica de mică publicitate,
pentru vînzări-cumpărări, despre plăţi) Făcut în monedă forte, în
dolari– „Urgent cumpărăm vilă [...] Plată avantajoasă.“ R.l. 12 X 91 p.
7 (formal cf. fr. avantageux; DEX – alt sens)
avén s.n. (geol.) „E.M. şi A.M., cei doi speologi francezi care [...]
şi-au propus să studieze un aven (puţ adînc, cu pereţi abrupţi) nu
departe de Grenoble.“ R.l. 12 IX 75 p. 6 (din fr. aven; DEX, DN3)
avenída s.f. (cuv. sp.; circ.) –Stradă mare, bu le vard (în Spa nia,
Portugalia, America Latină)– „Existenţa aces tei citadele incaşe care,
potrivit legendei, ar fi fost împodobită cu magnifice pa late şi «ave -
nidas» pa vate cu aur şi argint, ar părea să fie confirmată de tradiţiile
orale ale indienilor Masheguengasm, care locuiesc în re giune.“ R.l. 27
XII 78 p. 6 (DN3)
avenue s.n. 1. (arg.; franţuzism) –Bulevard– v. italienist (1979). 
2. (cuv. engl.) –Bulevard– „Străzile [Londrei] fie că se numesc walks,
streets, lanes, roads, avenues, rows sau drives par croite cumva haotic
[...]“ R.lit. 15 VIII 85 p. 24 [var. vorbită: aveniu] (cf. fr., engl. avenue;
Fl. Dimitrescu D. p. 251)
aviár, -ă adj. –De păsări– „Cercetătorii au reu şit să producă vaccinuri
antipestoase aviare cu o bună eficacitate, care feresc de îmbolnăvire
atît păsările tinere, cît şi pe cele adulte.“ Sc. 6 II 63 p. 1 (din fr. aviaire;
DN3)
avicultór s.m. 1991 (arg.) –Hoţ, găinar– v. zarzavat (formal din fr.
aviculteur)
aviocár s.n. „Atunci unde să mergem? În Piaţa Uni rii, la
«Luna-Parc», să vizităm ultima noutate lansată în acest sezon, adică
aviocarul. Mă veţi întreba ce este aviocarul? Ei, asta mai zic şi eu
distracţie. Te urci frumuşel în avion şi un scripete ingenios te ca ta -
pultează în nişte loopinguri acro batice.“ R.l. 26 V 71 p. 2. „Realizarea
parcului va începe încă din acest an. În jur vor fi ciclodromul Mon -
tagne Russe, o pistă de «Baby-cart» [...] Acest prim centru va fi
completat de utilaje de distracţie; aviocarul pentru adulţi, un manej
acvatic pentru copii [...] Cei mici vor putea face o călătorie în junglă,
cu ajutorul unui Safari-Trik-Ride – o pistă cu maşinuţe care se vor
plimba pe un traseu în care nu vor lipsi animalele junglei din...
cauciuc.“ I.B. 29 V 74 p. 2 (din avio(n) + car)
aviochímic, -ă adj. în sint. tratament avio chimic –Tratament mo -
dern al plantelor cu substanţe chimice, efectuat din avion– „Un co -
lectiv de tehnicieni şi ingineri a aplicat în pădurile din raza ocolului
silvic Ploieşti tratamente aviochimice pentru combaterea paraziţilor
vegetali. S-au folosit pră fuiri din avion cu sulf.“ Sc. 23 VI 61 p. 3. „[...]
combaterea aviochimică a dăunătorilor pădurii.“ R.l. 6 III 84 p. 5 (din
avio(n) + chimic)
avión-cargóu s.n. –Avion pentru transportat mărfuri– „În vara lui
1968, un pilot american [...] ce se afla la bordul unui avion-cargou, nu
departe de coastele Floridei [...] a observat în apă nişte formaţiuni
curioase.“ R.lit. 4 III 71 p. 31 (din avion + cargou, după fr.
avion-cargo; DMN 1965; DT)
avión-cistérnă s.n. –Avion amenajat ca o cisternă– „Puternicul foc
autostivuitoáre • 37 • avión-cistérnă
[...] a fost stins pînă la urmă. Dar numai după mai multe ore în şir, timp
în care 21 unităţi de pompieri ajutate de patru avioane-cisterne au
acţionat cu hotărîre.“ R.l. 15 VII 74 p. 6. „Pe de altă parte, perioada de
secetă a determinat apariţia unor focare de incendiu în mai multe
regiuni forestiere din sudul ţării, dar intervenţia promptă a avioa -
nelor-cisternă, special pre gă tite pentru stinge rea incendiilor, a dus la
prevenirea extinderii acestora.“ Sc. 5 VIII 75 p. 6 (din avion +
cisternă, după fr. avion-citerne; DMN 1966; DT)
avión-laboratór s.n. –Avion amenajat ca laborator– „13 avioa -
ne-laborator şi cel puţin doi sateliţi vor cu lege date asupra straturilor
atmosferice, asupra aşa-numitului profil vertical al temperaturilor
ş.a.m.d.“ Sc. 28 I 74 p. 4 „Sute de staţii meteorologice situate pe cele
două ţărmuri ale Atlanticului şi pe insule, 35 de staţii de nave ştiin -
ţifice, 15 avioane-laborator, zeci de gea manduri meteo ancorate sau în
derivă şi cîţiva sateliţi, dintre care unul geostaţionar, vor sta la dispo -
ziţia observatorilor în cursul experienţei.“ I.B. 1 III 74 p. 4 //din avion
+ laborator//
avión-lilipút s.n. –Avion de mici proporţii– „Acum, Rowley lucrea -
ză la un alt tip de avion-liliput, cu deosebirea că viitorul aparat va fi...
pliabil [...]“ I.B. 20 V 85 p. 8. „Rowley lucrează la un avion lili -
put pliabil, care va fi purtat într-o mică remorcă a automobilului său.“
Săpt. 24 V 85 p. 2 (din avion + liliput, probabil după model străin)
avión-maşínă s.n. „O nouă formă de turism (Fly and Drive)
avion-ma şină, va fi organizată de Automobil Clubul Român, în cola -
borare cu TAROM şi cu o serie de alte companii aviatice. În noua
formulă de turism organizat, excursioniştii [...] vor avea la dispoziţie
maşini, fără şofer, pe aeroportul internaţional Otopeni.“ R.l. 29 I 71 p.
5 (din avion + maşină, după engl. Fly and Drive)
avión-pirát s.n. –Avion care zboară ilegal– „Unul din cele peste
1600 avioane-pirat.“ Sc. 16 XII 66 p. 6. „Sute de avioane-pirat lăsau
încărcătura în Statele Unite.“ I.B. 22 IX 75 p. 8 (din avion + pirat; v. C.
Lupu în SCL 6/82 p. 504)
avión-rachétă s.n. –Navă care combină ca rac teristicile de zbor ale
avionului şi ale rachetei– „Cînd vom avea gata sis temul de lansare
bazat pe avionul-rachetă [...] se va putea lucra în haine obişnuite,
despre mediul în care se desfăşoară activitatea ştim de acum destule.
Ca parte a programului shuttle se are în vedere transportarea pe orbită
chiar a unor persoane care nu fac operaţii de zbor, ele urmînd să
participe la experienţele ştiinţifice planificate, cum ar fi cele biolo -
gice.“ Sc.t. 18 IV 74 p. 6 (din avion + rachetă)
avión-robót s.n. „Se poate decola şi zbura cu un aparat fără
combustibil? Se pare că da, întrucît în scurt timp un astfel de avion-ro -
bot va fi testat în Canada.“ R.l. 6 V 89 p. 6 (din avion + robot)
avión-spión s.n. –Avion care zboară într-o misiune de spionaj–
„[...] la 12 martie, a fost pus în libertate J.T.D., spion al Agenţiei
Centrale de Investigaţii a S.U.A., arestat după doborîrea avio nu -
lui-spion la bordul căruia la 29 noiembrie 1952 a pătruns în spaţiul
aerian al R.P. Chineze.“ R.l. 13 III 73 p. 6 (din avion + spion; cf. fr.
avion espion; DMN 1969)
avocádo s.m. –Fruct tropical– „J. îşi prepară singură o masă de pulpă
de avocado.“ Expr. Mag. 31/95 p. 13 (din fr. avocado)
avocátul popórului sint.s. 1991 (jur.; termen introdus o dată cu
dezbaterile pe marginea Constituţiei postdecembriste) –Persoană în -
săr cinată să-i apere pe cetăţeni de excesele de putere ale Admi -
nistraţiei– v. ombudsman
avtolét s.n. (cuv. rus.) –Automobil zburător– „Avto let-ul e un auto -
mobil fără roţi.“ Sc. 18 II 63 p. 6
ayatoláh s.m. (cuv. persan, intrat în rom. prin fr., engl.) –Şef al sectei
mahomedane şiite– „Joi s-a reîntors în Iran aiatolahul K., liderul opo -
ziţiei şiite iraniene.“ Sc. 2 II 79 p. 6. „Într-un interviu difuzat de postul
de radio francez «Europe – 1», primul ministru al guvernului iranian,
S.B., a declarat că va rămîne în funcţie, deşi liderul opozi ţiei şiite,
ayatolahul K., i-a cerut să demisioneze.“ Sc. 3 II 79 p. 6. „Atentat
terorist în Iran. Postul de radio Teheran [...] a anunţat că în capitala
Iranului a fost asasinat ayatolahul M.M.“ Sc. 3 V 79 p. 4. „În 19
decembrie [1989] Nicolae Ceauşescu depunea o co roană de flori la
mormîntul ayatolahului R. Kho meini.“ R.lit. 50/95 p. 8
azilánt s.m. –Persoană care a obţinut azilul (politic) în altă ţară–
„Dacă cererea de azil este recunoscută şi delegatul federal pentru pro -
ble me de azil nu ridică obiecţii timp de o lună, refugiatul pri meşte
statut de azilant.“ R.l. 10 X 91 p. 5. „Sta tutul de azilant politic nu poate
fi obţinut prin fals!“ Timişoara 28 XI 92 p. 3; v. şi haios (din germ.
Azilant)
azotemíe s.f. (med.) –Cantitatea de azot din sînge– „Starea clinică,
anterior transplantului, era deo sebit de gra vă: anemie accentuată,
hipertensiu ne arterială, azo temie crescută şi anurie, ceea ce a necesitat
rezolvarea rapidă prin transplantul renal, care a salvat viaţa tinerelor.“
R.l. 26 III 80 p. 5 (din fr. azotémie; PR 1924; DEX, DN3)
azulejos s.n. (cuv. sp.-port. pl. tant.) „Desigur, ori cît de grăbită ar fi
trecerea în revistă a arhitecturii lusitane, nu poate să nu fie amintită
particularitatea conferită de «azulejos», acele plăci de cera mică, în alb
şi albastru, ce însoţesc decoraţia sculpturală cu un paralelism al
formelor jucînd rolul tapiseriei şi fres celor din decoraţia murală.“ R.l.
25 I 80 p. 5. „În clădirea fostului Institut Vasco da Gama, împodobită la
intrare cu «azulejos» înfăţişînd momente din «Lusiada» lui Camoes, se
desfăşoară Simpozionul internaţio nal de istorie indo-portugheză.“
R.lit. 29 I 81 p. 24 [pron. asuléhos] (cf. fr., engl. azulejos; PR 1846, BD
1967)
azzur, -ă adj. (sport) –Referitor la echipa de fotbal a Italiei– „Echipa
azzură avea calificarea.“ R.l. 27 VI 78 p. 2 [pron. adzúr] (din it.
azzuro)
azzuro s.m. (sport.) –Fotbalist din echipa Ita liei– „Azzurii conduceau
cu 1–0 [...]“ R.l. 23 V 78 p. 5; v. şi Sc. 13 IV 83 p. 5; v. şi marcaj [pron.
adzúro] (din it. azzuro)
avión-laboratór • 38 • azzuro
B
baby-baschet s.m. 1976 (sport) –Baschet sim plificat pentru a fi
jucat de copii foarte mici– v. minibaschet [pron. bebibáschet] (din
baby + baschet)
baby-cart s.m. 1973 (sport) –Cart pentru copii în parcurile de
distracţii– v. miniavion, aviocar [pron. bebicárt] (din baby + cart)
baby-sitter s.m.f. „Fiind pus în situaţia de a-şi creş te el copiii, de a
deveni menajeră, bucătar, fată în casă şi baby-sitter, de a da de greul
vieţii de familie, Romeo revine la Julieta.“ Sc. 16 VII 81 p. 4. „Gama
de meserii spre care se îndreaptă studenţii este deosebit de largă: de la
meditator la hamal, de la vînzător la disc-jockey, de la şofer de taxi la
agent de publicitate, de la ghid la baby-sitter.“ „22“ 20–26 V 93 p. 10.
„[...] noua orientare [...] constă în formarea de baby-sitter, adică de
îngrijitori de copii.“ Expr. Mag. 7/95 p. 14 [pron. bebi-sítăr] (din engl.,
fr. baby-sitter; PR 1953, DMC 1960)
baby-skilift s.m. (sport) –Skilift de proporţii mai mici– „Prin grija
[...] asociaţiilor sportive locale, a fost montat un «baby-ski-lift», s-au
procurat 120 perechi noi de schiuri, echipament şi bocanci, au fost
verificate şi marcate pîrtiile de fond şi probe alpine.“ M. 19 XII 73 p. 5;
v. şi telecabină [pron. bebi schilíft] (din baby + skilift)
bac s.n. (lb. vorbită, în special) –Bacalaureat– „Pentru mine ba -
cul înseamnă sfîrşitul liceului, un fel de baraj peste care altfel nu poţi
să treci.“ R.l. 17 V 93 p. 5 (abreviere din bac[alaureat]; cf. fr. bac; FS
90; Th. Hristea în R.lit. 26 III 81 p. 8)
bac-dormitór s.m. 1963 –Bac cu funcţie de dor mitor– v.
şalupă-automobil (din bac + dormitor)
background s.n. (anglicism) „Am un background (vor bind în spa -
niolă, dl. C., care este mexican, a folosit acest cuvînt englez în semnînd
fundal, for maţie) cultural în domeniul dreptului politi cii, dar nu sînt
demograf.“ Cont. 14 VI 74 p. 2. „Coordonatele cul turale franceze,
române sau evreieşti sînt topite în backgroun dul meu cultural.“ „22“
35/95 p. 8. „În 1952 obţine un Bachelor Degree la Universitatea din
Florida, specializarea istorie, engleză, sociologie [...] Dar nu se
mulţumeşte cu acest background ci decide să continue studiile la
Emory University, obţinînd de data aceasta un Bachelor of Dignity,
echivalent cu un Master degree.“ R.lit. 38/95 p. 14 [pron. bécgraund]
(din engl. background; C. Lupu în CL 1/83 p. 49, T. Slama-Cazacu în
R.lit. 16–22 XII 93 p. 12; DPN 1963; DEX-S)
badminton s.n. (sport) –Joc sportiv, înrudit cu te nisul, practicat cu o
minge mică prevăzută cu pene sau cu un fel de aripioare de plastic, care
se aruncă cu racheta– „Un sport mai puţin cu noscut: badminton.“
Pr.R.TV 11 III 78 p. 14 [pron. bédminton] (cuv. engl.; cf. fr.
badminton; DN3)
baghétă s.f. (alim.) –Pîine lungă şi subţire de tip francez– „[...] de
cîtva timp încoace, batardele şi baghetele (variante de pîine) au
devenit de nemîncat [...]“ R.l. 11 VIII 92 p. 1. „Cumpărăm doar o
baghetă, puţină brînză şi nişte vin, pe care le mîncăm în cameră.“ „22“
40/95 p. 16. „Produse franţuzeşti, baghete.“ D. 205/96 p.12 (din fr.
baguette; DEX, DN3 – alt sens)
baleiá vb. I –A trece rapid în revistă– „Această (de)sagă
melodramatică plină de «indienisme» ba le ia ză decenii bune de istorie
americană.“ „22“ 125/95 p. 12 (din fr. balayer)
balerín(ă)-coregráf(ă) s.m.f. –Balerin care creea ză un balet–
„Cu nos cutul cuplu de balerini-coregrafi M.C. şi Gh.C. evoluează în
aceste zile la Santiago de Chi le.“ Cont. 11 II 72 p. 6 (din balerin +
coregraf)
balíc, -ă s.m.f. (arg.) „[...] Ca într-un studiu et no gra fic, el îşi
grupează observaţiile în jurul unor momente specifice ale existenţei
«populaţiei» investigate: examenul de admitere, trăit ca o «zi fatală»,
primul curs, balul bobocilor (al «bali cilor» după o expresie mai
«modernă» [...]“ Sc. 30 XI 77 p. 4 (din ţig. balih; DEX-S; mai vechi,
balic este discutat de Iorgu Iordan în Stilistica limbii ro mâne, 1944, p.
357, dar pînă la DCR şi DEX-S nu a fost înregistrat în dicţionarele
gene rale ale limbii române)
balistocardiográmă s.f. (med.) „Cu ajuto rul sistemelor
biotelemetrice fiziologii sovietici au reuşit să înscrie o balistocar -
diogramă, adică o diagramă care reflectă efectul mecanic al
contracţiilor cardiace.“ Sc. 29 III 61 p. 4 (din fr. ballistocar dio -
gramme; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; DN3)
balíză-fár s.f. 1979 –Baliză cu rol de far– v. minigenerator (din
baliză + far)
balneofizioterapeútic, -ă adj. (med.) –Re fe ritor la fizioterapie
prin factori balneari– „La Rîmnicu-Vîlcea a fost înfiinţată o secţie de
recuperare balneo-fizio-terapeutică, dotată cu ba zi ne cu apă termală,
aparatură electro-fizio-tera peutică.“ R.l. 4 XII 75 p. 5 (din balneo- +
fizio- + terapeutic)
balneokineoterapíe s.f. (med.) „Balneoki neote ra pia – trata -
mentul prin mişcare în mediu balnear – este o formă mai complexă de
tra tament, de care pot beneficia atît oamenii bolnavi, cît şi cei sănătoşi,
în scopul prevenirii unor boli.“ Sc. 13 VIII 78 p. 2 (din balneo- +
kineoterapie)
balón-sóndă s.n. (tehn.) –Balon liber echipat cu o radiosondă,
utilizat în meteorologie– „El a exclus, de asemenea, posibilitatea
interceptării unui balon-sondă sau a unei paraşute meteo rologice.“
R.l. 8 II 74 p. 6. „Cu ajutorul unui balon-sondă, cercetătorii de la
Institutul Max Planck şi de la Universitatea din Tübingen au
descoperit o stea cu cel mai pu ternic cîmp magnetic cunoscut – 4,6
miliarde de Gaussi.“ Cont. 12 VIII 77 p. 5; v. şi I.B. 4 X 74 p. 4 (din
germ. Ballonsonde, fr. ballon-sonde; DTP, LTR)
balotát s.n. (tehn.) –Strîngere în baloturi– „De regulă paiele ce rămîn
de la recoltatul grîului pot fi valorificate la un preţ bun. La cooperativa
agricolă din Hagieşti-Ilfov s-a găsit o soluţie «originală»: au fost arse
pe loc. În felul acesta s-a renunţat la balotatul paielor de pe 137 ha.
Halal gospodari!“ R.l. 28 VII 73 p. 5 (din [a face] balot + -at; DEX-S)
balséros s. (cuv. sp.) –Cubanezi care, la înce putul anilor ‘90, fugeau
în Statele Unite pe ambarcaţii improvizate; în traducere literală, “plu -
taşi”– „Los balseros, cubanezii disperaţi, gata să trea că aproape înot
cei 170 de km. ce despart insula lor de Statele Unite, au ajuns pe prima
pagină a ziarelor.“ R.lit. 37/94 p. 2
bancagíu s.m. –Persoană care face bancuri– „Se pare că şi-au luat
zborul şi realităţile lor purtătoare, anume pontoşii, bancagiii,
oamenii-banc, vectorii aşa zisului haz de necaz.“ D. 136/95 p. 7 (din
banc + -agiu)
bancuríst s.m. (glumeţ) –Persoană care face bancuri– „George
Pruteanu, ghiduşul care ne mai descreţeşte frunţile din cînd în cînd,
domnia sa fiind cam ultimul «bancurist» sa dea, răspunde calm [la o
întrebare].“ D. 136/95 p. 14 (din pl. bancuri + -ist)
báncă s.f. în sintagmele bancă de date, de transplantologie, de
informaţii, de organe, de cuvinte –Loc unde se centralizează şi se
conservă informaţiile prelucrate cu ordinatorul, organe ale corpului
omenesc, fişe de cuvinte etc.– „Banca de transplantologie. Clădirea
Institutului de biostructură al Academiei de medicină din Varşovia
adăposteşte Banca centrală naţio nală de ţesuturi – cea mai mare
instituţie de acest fel de pe continent şi a doua din lume, după cea din
Maryland, S.U.A. Ţesuturile destinate transplanturilor – grefe de oase,
cartilaje, meninge, tendoane, nervi perife rici, piele – sînt preparate pe
baza unei tehnologii moderne.“ Sc. 6 XI 77 p. 6. „Proiectul prevede ca
personalul medical să aibă acces la banca de informaţii a unui
calculator [...] prin intermediul a 80 de displayuri – echipament
terminal asemănător unui ecran de televizor cu ajutorul căruia se poate
dialoga cu computerul.“ R.l. 14 I 78 p. 6. „[...] problema
transplanturilor de organe [...] se iz beşte, adesea, de lipsa organelor
înlocuitoare compatibile biologic cu organismul persoanelor ce ar
trebui să le primească. «Băncile de organe» create în dife rite ţări nu fac
întotdeauna faţă împreju ră rilor.“ Sc. 22 II 79 p. 5. „În 1983 existau
probe multiple [de SIDA] care stăteau la dispoziţia băncilor de sînge.“
„22“ 29/95 p. 16; v. şi R.l. 14 I 78 p. 6; v. şi telematică, teletext (după fr.
banque de données, d’informations, d’organes, de motsetc.; cf. engl.
data-bank; PR 1949, BD 1970, DTN 1972; DEX-S)
báncă-pupítru s.f. –Bancă combinată cu o masă de scris– „O
bancă-pupitru, masă-birou de studiu etc.“ Mag. 7 I 67 p. 6 (din bancă
+ pupitru)
bándă desenátă s.f. –Serie de desene însoţite de un text scurt– „În
alte ţări europene chiar şi benzile desenate au texte în limba la tină.“
Ap. 5–6–7/94 p. 7; v. şi Ev.z. 28 II 97 p. 9 (după fr. bande dessinée;
DMC 1967; R. Zafiu în R.lit. 11/97 p. 11; DEX, DN3 – alte sensuri)
bándă magnétică s.f. 1979 –Fîşie megnetizată care serveşte drept
suport pentru păstrarea datelor– v. cartelă, cutie neagră
bándă rulántă(-şcoálă) s.f. –Sistem de organizare a produc ţiei
pe bandă (în scopuri didactice)– „Bandă rulan tă-şcoa lă. Recent, la
fabrica «Flacăra Roşie» din Capitală a început organizarea unei benzi
rulante pe lîngă sectorul încălţăminte, care va servi drept şcoală în ve -
derea ridicării calificării muncitorilor.“ I.B. 3 X 61 p. 1 (din bandă +
rulantă [+ şcoală]; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 331)
bantustán s.n. „De ce au extins ei rigorile inumane ale apartheidului
în Namibia [...] închi zînd şi aici pe băştinaşi în ţarcurile sinistrelor
bantustane?“ I.B. 13 XI 74 p. 8. „Autorităţile sudafricane [...] au
dispus strămutarea în bantustane a unui număr de 60 de femei de
culoare, împreună cu copiii lor [...]“ Sc. 23 IX 76 p. 6. „Este de
asemenea semnificativ faptul că bantustanele, faimoasele rezervaţii
pentru africani, create de către autorităţile din Pretoria «scapă puţin
cîte puţin de sub controlul autorităţilor».“ (f.d.) „Romanul surprin de,
prin prisma unui caz particular, mai toate racilele tragice ale
segregaţio nismului – dez mem brarea forţată a familiilor, transmutarea
cu sila în bantustane, brutalitatea poli ţiştilor [...]“ Sc. 19 I 79 p. 3 (din
engl. bantustown; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DEX-S)
bantustanizáre s.f. –Mutarea silită într-o re zer vaţie, într-un regim
de apartheid– „Farsa ban tustanizării. Săptămînalul «Time» despre în -
cer cările regimului de la Pretoria de a perpetua politica de apartheid.“
Sc. 23 XII 77 p. 6 (din bantustan; DEX-S)
barácă-dormitór s.f. –Baracă ce serveşte drept dormitor– „Din
plăcile aglomerate se vor face şi cabane turistice, barăci-dormitor în
pă dure, solarii etc.“ Sc. 14 VIII 62 p. 3. „Asediind barăcile-dormitor
din localitate, forţele de ordine au arestat 22 de persoane,
conducîndu-le spre o destinaţie necu noscută în vederea expul zării.“
Sc. 1 VI 77 p. 4 (din baracă + dormitor)
barbecue (cuv. fr.) –Grătar cu mangal pentru pregătirea mîncării în
aer liber– „Grătarul Picnic Barbecue poate fi utilizat oriunde, ori de
cîte ori doriţi.“ Ad. 5 VII 95 p. 2 [pron. barbecü] (cf. it. barbecue; PR
1954, MP 36–39, DPN 1962)
barbián, -ă adj. 1984 –Propriu scriitorului I. Barbu– v. echino xist
(din n.pr. [I.] Barbu + ian)
barbizá vb. I –A scrie în maniera lui I. Barbu– „Cum? barbizează? îşi
permite să?“ f.d. (din n.pr. [I.] Barbu + -iza)
bar-cafeneá s.n. –Bar în care se bea cafea– „Barul-cafenea [...] a
fost desfiinţat. Acum unitatea desface specialităţi de bombone rie şi
băuturi pentru acasă.“ I.B. 5 VI 72 p. 2 (din bar + cafenea)
barcód s.n. „Galeriile Victoria S.A. au optat pentru introducerea unui
sis tem informatic integrat de conducere economică bazat pe un sistem
de codificare de tip barcod (cod cu bare).“ R.l. 6 V 96 p. 4 //din bar(ă)
+ cod//
bar-discotécă s.n. –Bar cu specific de discotecă– „Anul acesta
complexul vine cu noutăţi: un camping cu 13 căsuţe cochete
suspendate pe stîlpi, un bar-discotecă, al cărui program a debutat
sîmbătă cu muzică excelentă, stereofonică şi cu orgă de lumini.“ I.B. 9
VII 73 p. 3 (din bar + discotecă, după fr. bar-discothèque; DMC 1968)
bárjă s.f. –Ambarcaţiune cu fundul plat– „Barja, trasă de un
remorcher, a ieşit din zona navigabilă a fluviului [...]“ Ev.z. 3 V 93 p. 6;
v. şi ecluza (1985) (din fr. barge)
barmaníţă s.f. –Femeie care serveşte la bar– „La un control efectuat
la barul restaurantului [...] barmaniţa Z.M. a fost găsită «încurcînd
băuturile», procedeu care i-a adus, în ziua aceea, o «ciupeală» din
buzunarul consumatorilor de 3000 lei [...]“ Pentru Patrie 9/80 p. 9.
„Ingrid Bergman îi propune lui Victor Fleming să dea o probă pentru
celălalt rol, al unei barmaniţe [...]“ Săpt. 6 IX 85 p. 7. „Angajăm pentru
Cipru: ospătăriţe, barmaniţe [...]“ Ev.z. 12 I 95 p. 7 (din barman + -iţă;
DEX-S)
barochíst, -ă adj. –Asemănător barocului– „[...] un pas important
în urmărirea modului cum toposurile culturale (de tipologie
barochistă) subs ti tuiesc în mod lent pe acelea autobio gra fice [...]“
Luc. 4 II 84 p. 7 (din baroc + -ist)
bas-baríton s.m. (muz.) –Voce bărbătească intermediară între cea
de bas şi cea de bariton– „Vocea sa generoasă de bas-bariton a sunat la
sfîrşitul spectacolului tot atît de odihnită şi de proaspătă ca şi la
început.“ I.B. 26 I 61 p. 2 (din bas + bariton; FC I 53; D.Muz.)
basm-comedíe s.n. –Comedie în formă de basm– „«Dra go nul»,
basm-comedie în trei acte de autorul sovietic E.S.“ Cont. 19 V 67 p. 4
(din basm + comedie)
batáj s.n. (text.) 1. –Operaţie constînd în lovirea repe tată a
materialului fibros în procesul filării; deşeuri rezultate în urma acestui
proces– „Ne-a prezentat ca probă trei saci ce conţineau materiale
refolosibile rezultate din filatură, ţesă torie şi finisaj: [...] 80 tone resturi
de bumbac «bataje» şi măturătură din hale [...]“ R.l. 13 VIII 80 p. 3. 
2. –Utilaj cu ajutorul căruia se execută batajul– v. ring (1978) (din fr.
battage; DTP; DEX-S)
batárdă s.f. 1992 (alim.) –Pîine în greutate de o livră, de tip francez–
„Lisandra şi Marta cumpără o batardă proaspătă din magazi nul de
vis-a-vis.“; v. şi baghetă (din fr. [pain] bâtard)
batiscáf s.n. (mar.) –Submarin folosit pentru explorarea marilor
adîncimi– „Un exerciţiu de salvare marină a fost realizat cu succes de
marina franceză în rada portului Bormes-les-Minosas, cu participarea
batiscafului «Arhimede» şi a farfuriei-plonjante «Cyana».“ R.l. 5 VI
74 p. 6. „Centrul Naţional francez pentru studii asupra oceanelor a
anunţat trecerea «în rezervă ope raţională» a batiscafului
«Arhimede».“ R.l. 5 IV 75 p. 6 (din fr. bathy scaphe; DEX, DN3)
báză s.f. în sint. a avea la bază (arg. elevilor) „Elevii dacă vor să
spună că-s bine pregătiţi, se folosesc de expresia a avea la bază (am la
bază, “ştiu, am învăţat“).“ Al. Niculescu în R.lit. 19 VII 79 p. 9
báză-magazín s.f. –Depozit cu statut de magazin– „Poate că ar
trebui luată în seamă ideea înfiinţării de baze-magazin pentru unităţile
de cercetare şi învăţămînt, de unde să se poată procura rapid şi în
cantităţi strict necesare diverse materiale şi piese de schimb.“ I.B. 1 IV
72 p. 3 (din bază + magazin)
băgá vb. I (în limbajul vorbit, incult) –A aduce (de obicei produse
alimentare) în magazine– „În Gara de Nord s-a băgat bere.“ R.l. 11 IX
93 p. 1. „În anumite zile «se băga ouă».“ R.l. 17 IX 93 p. 1. „Să afli
dacă vine alcool rafinat sau hîrtie higienică, dacă s-a băgat pastă de
dinţi la colţ sau dacă mai este vreo şansă pentru bere.“ „22“ 29/95 p. 4.
„Vechea glumă de la radio Erevan – fiecare om sovietic va dispune în
comunism de un helicopter personal, ca să afle unde se dă unt şi unde
s-a băgat carne – a fost pusă la lucru cu ajutorul biroticii moderne.“ D.
173/96 p. 16 (cuvînt cu largă circulaţie în vremea comunismului)
băiát s.m. –Securist (în regimul comunist al ţării noastre)– „Ape luri
[la radio] cu vorbe colorate, înjurături, mă rog, limbajul cunoscut al
«bă ie ţilor».“ Lupta 212/93 p. 5. „Ne-am întrebat, în schimb, de ce
aceşti soldaţi ai răului fratricid, oprimant şi inutil, pe care poporul îi
numea «secu rişti», puteau fi denumiţi şi cu un termen atît de
neutru-mîngîietor: «băieţi» (plural). Dacă cel dintîi a mai dispărut din
circulaţie după decembrie 1989, cel de-al doilea a rămas. Băieţii a
devenit «băieţii cu ochi albaştri» sau chiar cu «ochi cenuşii» [...] Dar
de ce băieţii? De ce, mai ales, la plural are acest substantiv sensul
‘cadre ale Securităţii’? Întrebarea are un răspuns. Este, foarte probabil,
un nume «binevoitor» dat din interiorul Securităţii de către ofiţeri mai
în vîrstă, de bună seamă comandanţi ai tinerilor angajaţi. [...] Băieţii de
pe Calea Victoriei.“ Ap. 8/95 p. 15; v. şi R.l. 41/95 p. 3
băiát cu ochi albáştri / cenuşii s.m. –Secu rist– „Acest om, ca re
a crescut 7 copii, deşi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cotă de
zahăr şi ulei din ordinul «băieţilor cu ochi albaştri», este un monument
viu al suferinţei şi mizeriei extreme [...]“ R.l. 8 VI 93 p. 9. „Băieţii cu
ochii cenuşii, metalici, inexpresivi, sînt capabili de orice.“ Al.
Niculescu în Ap. 8/95 p. 15. „Ziariştii sunt supravegheaţi la fiecare
mişcare de băieţii cu ochii albaştri.“ R.l. 16 XI 96 p. 9; v. şi 23 IV 93 p.
3, 13 VIII 93 p.10, 6 IX 96 p.3; v. şi băiat
băieţísm s.n. –Specific al caracterului de băiat (întîlnit la o fată)– „În
gama variată a rolului într-o dramă puternică, naivitatea de idilă
reţinută, ui mi re, eroism, băieţism, feminitatea uşor adolescentină.“
Luc. 15 V 62 p. 9 (din băiat + -ism)
bărbát-cavalér s.m. –Bărbat cu atitudine ca va le rească– „Ne fiind
suficiente bărci de salvare pentru cei 2200 de pasageri de pe navă,
peste 1000 de bărbaţi au consimţit să-şi sacrifice viaţa lăsînd să plece
femeile şi copiii. În 1931, o asociaţie a femeilor de pe «Titanic» a
organizat ridicarea la New York a unei statui în me moria «băr ba -
ţilor-cava leri» de pe navă. Statuia s-a pierdut însă [...] şi a fost regăsită
în 1978 de actualul preşedinte al societăţii bărbaţilor «titanişti».“ R.l. 3
V 85 p. 6; v. şi 10 V 85 p. 1 //din bărbat + cavaler//
băşcăliós, -oásă adj. (fam., pop.) –Care ia în rîs– „[...] un text din
bándă desenátă • 40 • băşcăliós, -oásă
cartea sa [...] pe jumătate grav, pe jumătate «băşcă lios», pe de-a-ntre -
gul amu zant [...]“ Luc. 4 II 84 p. 2 (din băşcălie + -os)
bătrîn s.m. –Student din anii mari, spre deosebire de „bobocii“ din
anul I– „Mişcarea browniană a «boboceilor», dezorientaţi şi fără
cămine, goa na după orare şi cereri de înscriere, nedu me rirea «bă trî -
nilor» legată de noile condiţii pentru obţinerea burselor, agitaţia
specifică după vacanţă – toate acestea le-am putut constata în raidul
făcut prin universităţile Capitalei.“ R.l. 3 X 95 p. 9
băútă s.f. „Mă interesează cum au numit bucu reştenii petrecerile în
ultima sută de ani: sindrofie, mangiarlîc, ceai, party, zaiafet, bairam.
Ştiţi cum îi spun tinerii acum? Băută: «facem o băută».“ D. 9/93 f.p.
„După o băută zdravănă [era] cu mintea îmbibată de alcool“ Ev.z. 27 I
97 p. 8; v. şi 23 VIII 93 p. 3 (din part. băut; cf. engl. drink)
băutúră-dinamítă s.f. –Băutură foarte tare– „Din comerţ au
dispărut aproape complet acele băuturi-dinamită, fabricate pe bază de
esenţe şi culori, numite popular «Secărică», «Adio ma mă» etc.“ R.l.
19 II 67 p. 3 (din băutură + di namită)
BCR s. –Banca Comercială Română, instituţie apărută după Revo -
luţie prin desprindere din Banca Naţională– „BCR-ul are filiale în toată
ţara.“; v. şi dealer, Euro-obligaţiune [pron. beceré]
beat s.n. (muz., anglicism) –Stil modern de mu zică uşoară– „Geor ge
Fame este un amalgam rar întîlnit – vocalist, instrumentist şi
compozitor de valoare, aflat la intersecţia beat-ului cu jazz-ul şi
blues-ul.“ Săpt. 22 III 74 p. 13; v. şi 2 XI 79 p. 7 [pron. bit] (din engl., fr.
beat; PR 1966; DJ; DN3, DEX-S)
beatnic s.m. 1967 (anglicism) –Tînăr care, prin tr-o ţinută total
neîngrijită, îşi afişa în anii ‘60–’70 protestul faţă de societatea de
consum– v. halucinogen [pron. bítnic] (din engl., fr. beatnic; M.
Gheorghiu în LR 2/68 p. 131; DHLF, PR 1959; D.Am; DN3, DEX-S)
beaujolais s.n. (cuv. fr.) –Vin franţuzesc din regiunea Beaujolais–
„În Franţa noua recoltă de beaujolais va fi pusă în vînzare în
noiembrie.“ R.l. 15 VII 83 p. 6 [pron. bojolé] (din fr. beaujolais; PR
1922)
bebe-eprubétă s.m. –Copil născut ca urma re a unei inseminări
artificiale– „Primul «bebe-eprubetă» norvegian s-a născut marţi, prin
ceza riană, la spitalul din Tronheim.“ R.l. 21 VII 84 p. 6; v. şi vitro (din
fr. bébé-éprouvette; DMC 1967)
bebi-líft s.n. –Skilift pentru copii– „Consiliul Po pular [...] a instalat
un bebi-lift pentru a facilita practicarea schiului de către copii.“ R.l. 2
III 81 p. 2 //din baby + lift//
beefalo s.m. (americanism; zool.) „Fermierul elve ţian F.S. a reuşit,
pentru prima oară pe continentul nostru, să încrucişeze bizonul cu
vaca. În S.U.A. a fost nevoie de 75 de ani de cercetări şi experimente
pentru a obţine acest hibrid pe care americanii îl numesc «beefalo» (de
la buffalo – bivol, bizon şi beef – carne de vită).“ Sc. 16 VI 79 p. 5
[pron. bifălou] (din engl. americ. beefalo)
beep s.n. –Semnal sonor de avertizare emis de un aparat de
comunicaţii; ţiuit, piuit– „Viaţa mea e ritmată de sunetul beep-erului
care de cîte ori sună îţi dă ceva de făcut. Dar fiecare beep înseamnă
business.“ „22“ 5 X 94 p. 13 [pron. bip] (din ono matopeea engl.
beep-beep răs pîndită în întreaga lume o dată cu trimiterea sate liţilor
artificiali în spaţiu; cf. fr., it. bip[-bip]; DPN 1982)
beeper s.n. 1994 (cuv. engl.) –Pager– v. beep
belbór s. (cuv. rus.) „Specialiştii Academiei de ştiinţe din Bie lorusia
au elaborat procedeul fabri cării unui nou produs foarte rezistent,
denumit «Belbor» a cărui duritate este comparabilă cu cea a
diamantului [...]“ Sc. 19 V 77 p. 4. „O invenţie, în curs de brevetare,
aparţinînd unui colectiv de oameni de ştiinţă din R.S.S. Bie lo rusă,
rezolvă problema prelucrării de înaltă precizie a pieselor din oţeluri
călite. Este vorba de realizarea unui material extradur, de numit
«Belbor» care poate fi comparat numai cu diamantul şi prezintă calităţi
superioare la acţiuni termice ridicate.“ Sc. 3 VIII 77 p. 6. „Noul
material extradur, numit «Belbor», este comparabil ca duritate cu
diamantul, fiind chiar mai rezistent.“ Sc. 15 I 84 p. 5
bellezza s.f. „Un grup de cercetători italieni a desco perit, la Centrul
European de Cercetări Nucleare (C.E.R.N.) de la Genova, o nouă
particulă subnucleară, care cîntăreşte de şase ori mai mult decît
neutronul. Descoperirea acestei particule deschide calea unei noi
familii de particule subnucleare, caracterizate printr-un nou tip de
sarcină, denumită «bellezza» (frumuseţe).“ Sc. 15 V 81 p. 5 (din it.
bellezza)
benéfic, -ă adj. –Favorabil, binefăcător, plă cut– „Am putea spu ne,
poetizînd, că în aceste zile, pere ţii «Simezei» au fost incendiaţi de Dip -
şe. Dar incendiaţi benefic, feeric.“ Sc. 1 VII 75 p. 4 (din fr. bénéfique;
cf. it. benefico; DEX, DN3)
berăríe-plăcintăríe s.f. 1969 –Berărie în ca re se consumă şi
plăcintă– v. intimizare (din berărie + plăcintărie)
bestér s.m. (zool.) „O nouă specie de peşte va îmbogăţi bucătăria
sovietică. Este vorba de aşa-numitul «bester», rezultatul încru cişării
unei spe cii de moruni mari de sute de kilograme cu cega.“ Sc. 22 IV 75
p. 6 (cuv. rus. compus din be[luga] “morun“ + ster[liad’] “cegă“)
best-seller s.n. (anglicism) –Carte, lucrare ca re are un mare succes
(de vînzare)– „Succesul pe care l-a avut la începutul acestui an în
Japonia filmul realizat după cartea lui Sakio Konatsu «Sfîr şitul Japo -
niei» (un best-seller şi ea) se explică tocmai prin faptul că cineastul, ca
şi scriitorul, arată ce s-ar întîmpla cu viaţa oame nilor dacă s-ar produce
o mare catastrofă seismică.“ Cont. 30 IV 74 p. 10. „Acest roman figu -
rează în capul seriei americane de best-seller-uri pe 1982.“ R.lit. 3 V
84 p. 21. „Best-sellerul internaţional Lumea Sofiei.“ R.lit. 28/95 p.15;
v. şi 10 X 74 p. 22, Săpt. 5 VII 75 p. 4; v. şi bikini, postfaţator [pron.
bestsélăr] (din engl., fr. best-seller; DHLF 1948, DMN 1954; D.Am.;
DN3)
bestiál, -ă adj. (arg. tinerilor) –Excepţional (de bun, de frumos
etc.)– „Caseta asta e bestială, nu mă mai satur ascultînd-o.“ „–Cum
arăt în hainele astea? –Bestial.“
béta-endorfínă s.f. 1976 (med.) –Tip de hormon cerebral– v.
protidic, supermorfină [şi betta-andorfină] //din beta + endorfină//
betón-aúto s. –Material de construcţie rezultat din presarea
autovehiculelor vechi şi amalgamarea cu beton– „Beton auto.
Sculptorul german G.E. este autorul unui brevet care propune o soluţie
ingeni oasă pentru valorificarea caro seriilor autovehi cu lelor scoase din
uz. Potrivit procedeului său, «epa vele» auto sînt presate şi apoi se
toarnă peste ele beton. Blocurile astfel realizate pot fi folosite la
ridicarea digurilor, barajelor şi altor construcţii si mi lare.“ Sc. 14 V 73
p. 4 (din beton + auto)
betoná vb. I 1. –A acoperi cu beton– „În parcuri sînt betonate hălci
mari de gazon pentru cîte o terasă kitch-ioasă.“ D. 138/95 p. 9. 2.
(fig.) –A întări, a consolida– „Kim îşi betonează spusele afirmînd că a
lucrat 14 luni full-time (cu o normă întreagă) pentru Heidi (o pro xenetă
de lux).“ R.l. 16 VIII 93 p. 8 (din fr. bétonner; DMC 1978, MNC 1980)
biatloníst s.m. (sport) 1984 –Sportiv care prac tică biatlonul– v.
bober (din biatlon + -ist; DEX, DN3)
bibliofilístic adv. „Bibliofilistic, varianta gălă ţeană prezintă une le
particularităţi. Manuscrisul este încadrat în chenar de aur [...]“ Sc. 29
III 72 p. 4 (din bibliofil + -istic)
bibliotécă-vitrínă s.f. –Piesă de mobilă ce cuprin de o biblio tecă şi
o vitrină– „[Camera] cuprinde, între altele, o bibliotecă-vitrină, avînd
un loc special prevăzut pentru pic-up şi magnetofon.“ Sc. 2 VI 62 p. 2.
„Nu este cu putinţă să nu doriţi a vă trece palma peste furnirul de înaltă
calitate, peste bronzurile fin cizelate, peste incrustaţiile în «biscuit» al
unei superbe biblioteci-vitrină de cel mai autentic stil «Empire»; sau
poate vă atrage mai curînd aspri mea aparentă a mahonului din care
este construită această comodă-scrin, piesă funcţională de mare efect.“
Săpt. 14 XII 73 p. 8 (din bibliotecă + vitrină)
bic s.n. –Instrument de scris alcătuit dintr-un tub de pastă colorată cu o
mică bilă în vîrf; pix– „Prefer să scriu cu bicul decît cu stiloul.“ (din fr.
bic; PR 1950; MP 50–51)
bicáblu adj. –Care funcţionează cu două cabluri– „Am construit noi
însă un funicular bicablu, cu capacitate de 900000 tone calcar pe an.“
R.l. 29 IX 86 p. 1 (din fr. bicâble; DMC 1965)
biciclétă-skí s.f. „Un original vehicul, aşa-numita bicicletă-ski,
realizată din ghidonul unei biciclete şi un ski, apărută în anul acesta pe
pîrtiile din Alpii elveţieni.“ Mag. 29 XII 66 p. 3 (din bicicletă + schi,
probabil după model fr.)
biciclétă-tandém s.f. –Bicicletă pentru 2 sau mai multe persoane,
fiecare acţionînd cîte o pereche de pedale– „O bicicletă-tandem, caro -
sată aerodina mic, a reuşit să atingă performanţa de 93,983 km/h pe o
pistă din California [...]“ R.l. 7 V 81 p. 6 (din bicicletă + tandem; DEX)
biclonál adj. (med.) –Cu dublă reproducere– „Ultimele cercetări
demonstrează însă, că, într-o formă de cancer – denumită cancer
«biclonal» – malignitatea poate proveni din două celule fără nici o
legătură între ele.“ R.l. 7 VII 84 p. 6 //din bi- + engl., fr. clonal; DHLF
1961//
bidonvíl s.n. –Cartier de locuinţe foarte sără căcioa se, de obicei
improvizate la periferia mari lor oraşe– „Oferise propria sa locuinţă din
bidonvil unei biete văduve, mamă a patru copii, expulzată de un
bătrîn • 41 • bidonvíl
proprietar necruţător.“ R.l. 3 V 74 p. 2. „C.C. a fost violată în două
rînduri. Prima oară, în august trecut, de către 14 tineri de la periferia
Romei, dintre cei care sînt numiţi acolo «borgatari» şi trăiesc
îngrămădiţi în mizeria lor în bidonviluri [...]“ R.l. 25 IV 77 p. 6. „Un
incendiu catastrofal produs recent în bidonvilul Sao Jose al oraşului
brazilian Cubatao [...] a provocat moartea a peste 500 de persoane.“
R.l. 27 III 84 p. 6; v. şi Cont. 31 VIII 79 p. 6; v. şi submarginal [şi
bidonville] (din fr. bidonville; cf. engl. bidonville; PR 1950, DMC
1954, BD 1970; DN3, DEX-S)
bifamiliál, -ă adj. –Care aparţine la două familii– „Clădirea din foto
[...] nu e un motel [...] ci o locuinţă bifamilială aparţinînd doamnei
N.E.“ Cotid. 7 VI 94 p. 1 (din bi- + familial)
bifuncţional, -ă adj. –Cu dublă funcţie– „Con struirea podului [...]
a durat nouă ani [...] El este bifuncţional– feroviar şi rutier – urmînd ca
după încheierea întregului sistem [...] să fie folo sit de trenurile
superexpres «Hikkari».“ R.l. 17 VIII 85 p. 6 (din bi- + funcţional)
BIG s.n. –Unitate comercială de mari proporţii, supermagazin– „[...]
magazinul de tip BIG din Mă năştur de circa 10000 mp cu un profil
universal [...]“ R.l. 25 IX 84 p. 5; v. şi Săpt. 7 XII 79 p. 6; v. şi
unitate-etalon (1975) (abreviere din ini ţialele cuv. B[ăcănie],
I[ndustriale], G[ospodina])
big-band s.n. –Orchestră mare de jazz– „La Ti mişoara A.U. a
susţinut recent un concert «in memoriam» R.O. – acompaniată de
big-band-ul Filarmonicii «Banatul» din localitate.“ Săpt. 13 IV 84 p. 2
[pron. big bend] (din engl. big band; DN3)
big-store s.n. (anglicism) –Supermagazin– „Mîn dria cartierului, un
big-store tipic yankeu.“ R.l. 17 VIII 93 p. 1 (din engl. big store)
bikíni s.n., adj. (modă) –Costum de baie femi nin foarte redus, alcătuit
din două piese– „În această teribilă vară, costumul de baie lansat cu
tamtam, cu reclamă publicitară de cea mai profundă rezonanţă, este
costumul dintr-o singură piesă, dar care nu se ştie prin ce miracol al
croielii, este chiar mai insignifiant decît biki niurile anilor trecuţi.“
Săpt. 17 V 74 p. 8. „Supranumită şi «nimfa» datorită scenelor sexy
cuprinse încă din primele episoade ale serialului, Charlene n-a rămas
doar un sex-simbol al Dallasului, ci a devenit şi un sex-simbol al
Americii. Primele ei postere [...] doar într-un chilot bikini cît o
frunzuliţă de arţar, s-au vîndut cu regim de best-seller.“ As 74/93 p. 16;
v. şi Săpt. 6 VI 81 p. 8 (din engl., fr. bikini; PR 1947; MP 52–57; DEX,
DN3)
bikinián, -ă s.m.f. –Locuitor al insulei Bikini– „Primii 97 de
bikinieni care au revenit acum la casele lor privesc încă cu suspiciune
perspectivele insulei lor.“ R.l. 18 XII 74 p. 6 (din Bikini + -ian)
bilanţiér, -ă adj. –De bilanţ– „Atingerea aces tei cifre bilanţiere ne
dă prilejul unor constatări [...]“ Emisiune Radio 20 III 76. „Un număr
bilanţier şi omagial [...]“ R.lit. 28 XI 85 p. 19 (din bilanţ + -ier; C.
Lupu în CL 1/83 p. 50; DN3, DEX-S)
bildungsromán s.n. (germanism) –Roman psiho logic al formării
unei personalităţi– „Criticul îşi devine personaj, iar critica sa ne apare
ca fragmentarium al unui bildungsroman-foileton care se va scrie pe
măsură ce va fi trăit.“ Săpt. 31 XII 84 p. 8 (din germ. Bildungsroman;
cf. it bildungsroman; PN 1987; DN3, DEX-S)
bilharzióză s.f. (med.) „Apa din anumite re giuni ale globului [...]
poate să pună în pericol, în special în ţări mai puţin dezvoltate din
Africa, sănătatea oame nilor. Este vorba despre răspîn direa
bilharziozei, maladie infecţioasă implacabilă care ameninţă sute de
milioane de oameni [...] În apa dulce a rîurilor din aceste regiuni există
o larvă microscopică care [...] poate invada treptat sistemul digestiv,
ficatul, rini chii.“ R.l. 9 I 77 p. 6. „[...] singurul medicament susceptibil
să prevină bilharzioza (maladie mortală contractată de numeroşi
copii).“ R.l. 22 II 84 p. 6; v. şi Sc. 11 VI 80 p. 5 (din fr. bilharziose; DM)
bínder s.n. (tehn.; cuv. germ.) –Beton asfaltic– „După ce s-au turnat
două rînduri de binder peste pia tra de rîu cu care era pavată strada şi au
fost ridicate bordurile trotuarelor cu circa 15 centimetri, lucrarea a fost
aban donată fără a se face îmbrăcămintea asfaltică.“ R.l. 22 VI 83 p. 2
(din germ., engl. Binder; DEX, DN3)
bíngo (-keno) s.n. –Joc de noroc asemă nător loteriei– „Co misia de
coordonare, avizare şi testare percepe pentru eliberarea documentelor
următoarele taxe: [...] 1,5 mi li oane lei pentru un mini-cazino; 3
milioane pentru un cazino, 1,5 milioane lei pentru o sală de jocuri
bingo-keno.“ R.l. 9 XI 92 p. 3. „Aproape toate statele USA permit
cîteva forme de jocuri de noroc cum ar fi loteria, bingo.“ R.l. 3 IX 93 p.
7; v. şi Ev.z. 12 III 97 p. 2 (din engl., fr. bingo; PR 1944)
bioastronaútică s.f. (biol.) „Institutul de me dicină aeronautică din
Polonia – primul de acest fel din Europa – îşi serbează zilele acestea a
50-a aniversare. Institutul întîmpină jubileul des făşurînd o activitate
prodigioasă pe tărîmul bioastronauticii – un nou dome niu al
cercetărilor biologice şi medicale. Această nouă disciplină îşi propune
ca obiectiv principal să ferească pe om de factorii care-i dău nea ză
sănătăţii în timpul zborurilor cosmice.“ Sc. 3 XI 78 p. 5 (din germ.
Bioastronautik, fr. bioastronautique; DMC 1966; DN3)
biobucătăríe s.f. „Aşa cum s-a anunţat, la bordul lui «Soiuz-13»
funcţionează o «biobu cătărie», producînd albumină ce poate servi ca
aliment.“ R.l. 22 XII 73 p. 6 (după fr. biocuisine; DTN)
biocerámic, -ă adj. (med.) „Specialiştii din R.F.G. au pus la punct
un material care dă rezultate deosebit de bune ca substituent al
materialului osos. Este vorba de un tip de argilă pe bază de oxid de
aluminiu pur, care se deo sebeşte de masele plastice şi meta lele folosite
pînă în prezent în protezele de os prin faptul că este suportat mai bine
de ţesuturi, nefiind des compus sau atacat prin coroziune. Proteza
bioceramică poate fi grefată fără a se recurge la cimentul de os, care dă
deseori naştere la complicaţii.“ Sc. 5 X 74 p. 6. „Un material
bioceramic făcut din pulbere de aluminiu extrem de pură se modelează
în forma dorită şi apoi se calci nea ză.“ Fl. 2 III 84 p. 23 (germ.
Biokeramik)
biocerámică s.f. (med.) –Tip de substituent al materialului osos–
„Fabricaţi din bio-ce ra mi că, dinţii se fixează printr-un bulon de safir
sintetic.“ Fl. 2 III 84 p. 23 (din germ. Biokeramik)
biocibernétică s.f. –Specialitate bazată pe transferul de principii
între biologie şi ciber ne tică– „Pornind de la constatarea că electrocar -
diogramele oferă, uneori, concluzii eronate, colaboratorii institutului
de biocibernetică şi de ingi nerie biomedicală al Academiei de Ştiinţe a
R.P. Polone au pus la punct un aparat pentru studierea cîmpului
magnetic al inimii.“ Sc. 11 II 81 p. 3 (din fr. biocibernétique, engl.
biocybernetics; BD 1970; DEX-S)
biocíd s.n. (alim.) –Produs care distruge microorganismele–
„Datorită proprietăţilor sale termoizolante, hidrofobe şi biocide –
intrînd în componenţa mortarelor cu care se tencuiesc clădirile –,
modilitul respinge apa provenită din condens (în interior) sau de la
ploaie şi ceaţă (în exterior), eliminînd astfel posibilitatea formării
igrasiei.“ R.l. 5 I 82 p. 5 (din fr. biocide)
biocombustíbil s.m. 1979 –Combustibil de origine biologică– v.
agrienergie (din bio- + combustibil; DEX-S)
biocompatíbil, -ă adj. (med.) –Compatibil cu organismul uman–
„Pentru prinderea oaselor în caz de fractură se folosesc adesea ştifturi
metalice. Scoa terea lor din os, după sudare, necesită însă o operaţie
suplimentară. Pentru a evita această a doua intervenţie, specialiştii so -
vietici în domeniul teh nicii medicale au pro pus confecţionarea
ştifturilor din polimeri biocompatibili. Asemenea ştifturi [...] prezintă
marele avantaj că se resorb cu timpul în organism, fără nici un fel de
efecte dăunătoare.“ R.l. 29 VIII 77 p. 6 (din fr. biocompatible; DTN
1973; DEX)
biocontáiner s.n. „La Facultatea de fizică din Cluj-Napoca s-a
construit şi experimentat cu bune rezultate un biocontainer pentru
conservarea globulelor roşii [...]“ R.l. 23 X 84 p. 5 (din bio- +
container)
biocosmétică s.f. –Cosmetică în care tra tamentul este de tip
biologic– „Biocosmetica tratează biologic toate tipurile de ten,
inclusiv acneea.“ R.l. 21 X 86 p. 4 (din bio- + cosmetică)
biocurént s.m. (fiz.) –Electricitate de origine animală– „La bordul
navelor era instalat un aparataj suplimentar pentru măsurarea
conductibilităţii elec trice şi a biocurenţilor creierului.“ Sc. 23 X 62 p.
4; v. şi R.l. 13 XI 79 p. 6 (din bio- + curent; cf. it. biocorrente; VRC
271; DEX, DN3)
biodegradábil, -ă adj. (biol.) –Care se degradează sub acţiunea
unor factori biologici– „În tratarea glaucomului, afecţiune oculară
gravă, de exemplu, o minusculă pastilă este inserată sub pleoapa infe -
rioară; confecţionată dintr-un material plastic bio degradabil, pastila
distribuie treptat, timp de mai multe zile, medicamentul.“ Sc. 26 IV 74
p. 6. „Într-o anumită perioadă de timp, masele plastice sînt convertite
de bacterii în apă, bioxid de carbon şi humus obişnuit. Descoperirea a
fost valorificată de firma engleză «Coloroll Ltd.» care a şi pus în
vînzare diverse obiecte realizate din plastic biodegradabil.“ Sc. 12 IX
75 p. 6; v. şi 16 V 80 p. 5 (din fr. biodégra dable, engl. biodegradable,
it. biodegrada bile; DMN 1966, DMC, DPN 1978, BD 1968)
biodegradáre s.f. (biol.) –Degradare ca efect al acţiunii unor
microorganisme– „Specialişti din cadrul unei societăţi petro liere fran -
ceze [...] au pus la punct un nou şi economic procedeu de combatere a
«mareelor negre» prin biodegradarea hidrocarburilor efectuată de
bifamiliál, -ă • 42 • biodegradáre
micro or ganis me [...]“ I.B. 13 II 84 p. 8 (din bio- + degradare; cf. engl.
biodegradation; BD 1970)
biodeterioráre s.f. (biol.) –Degradare ca efect al acţiunii unor
microorganisme– „Vizita [specialiştilor japonezi] are ca obiec tiv solu -
ţionarea unor probleme de biodeteriorare la mănăs tirile din
Bucovina.“ R.l. 24 VII 93 p. 2 (din bio- + deteriorare; DEX-S)
biodiversitáte s.f. (biol.) –Diversitate din punc tul de ve de re al
elementelor biologice– „Cre ditul va fi fo losit pentru conservarea şi
ameliorarea biodiversităţii celei mai mari arii protejate din ţară şi din
Europa – Delta Dunării [...]“ R.l. 14 V 94 p. 5 (din fr. biodiversité; v. Le
Monde 24 VIII 95 p.16)
bioenergétic, -ă adj. –Privitor la bioenergie– „[...] folosirea
rezervelor bioenergetice.“ R.l. 17 VI 80 p. 6. „Dl. I.I. [...] este
posesorul unui puternic cîmp bioenergetic, ceea ce îi dă posibilitatea
de a vindeca majoritatea bolilor psihice, cardiopatiile, reumatismele şi
paraliziile.“ Ev.z. 1 VI 93 p. 2 (din fr. bioénergétique, engl.
bioenergetics; PR 1929; DEX-S)
bioenergíe s.f. –Energie de natură organică– „În anul 2000, în
ansamblul balanţei energetice mondiale: petrolul va constitui 30 la
sută din această balanţă; cărbunele şi derivaţii – 13 la sută; energia
nucleară – 12 la sută; hidroenergia şi energia solară – cîte 5 la sută;
bioenergia, 2 pînă la 5 la sută; geotermia – 2 la sută şi energia eoliană –
1 la sută.“ Sc. 3 II 78 p. 8. «Bioenergia» deschide largi perspective.
Organismele vii – sursă inepuizabilă de produse ener getice. Microbi
«dresaţi» depoluează me diul înconjurător, produc hrană şi
biopesticide, vaccinuri şi hormoni.“ Sc. 11 II 78 p. 5. „Dl. I.I. poate
vindeca prin bioenergie.“ Ev.z. 1 VI 93 p. 2; v. şi R.l. 17 V 80 p. 6 (din
engl. bioenergy; DTN 1977; DEX-S)
bioenergoterapeút s.m. –Persoană care vin decă bo lile prin
calităţile sale bioenergetice– „Am cu noscut pe toţi marii medici din
ţară, am fost la toţi bioenergoterapeuţii.“ R.l. 7 VIII 93 p. 9 //din bio -
ener gie + terapeut//
bioétică s.f. –Etică în relaţiile cu fiinţele vii– „Comisia de bio etică a
Academiei de medicină organizează simpozinul «Etica în faţa unei
urgenţe medicale».“ R.l. 29 XI 91 p. 2 (din it. bioetica; cf. engl.
Bioethics; BD 1971, PN 1987)
biofilmografíe s.f. –Activitatea şi viaţa cineaştilor– „Printre autori
sînt prezenţi, în afară de Clair, Gance, Monicelli şi alţii. Deosebit de
interesante sînt fişele introductive, care prezintă în mod succint
biofilmografia autorilor.“ I.B. 7 II 67 p. 2; v. şi R.lit. 20 III 75 p. 22 //din
bio- + filmografie//
biofitotrón s.n. (tehn.) –Fitotron– „Primul biofitotron ro mânesc.
Construc ţia la care vă referiţi este un biofitotron. Deoarece acest
termen nu a intrat încă în vorbirea curentă, mă simt obligat să dau
cîteva explicaţii. Cuvîntul «fitotron» este derivat din două cuvinte gre -
ceşti: «phyton», care înseamnă plantă, şi «tron» care însemnează ma -
şină, unealtă. Această denumire se foloseşte pentru a desemna un
sistem de sere, camere sau dulapuri de creştere a plantelor, utilizate în
scopul efectuării de cercetări aprofundate asupra organismelor
vegetale în cadrul unor programe ce impun dirijarea factorilor de
mediu în totalitate sau parţial.“ R.l. 21 III 75 p. 2 (din bio- + fitotron)
biogáz s.n. (biol.) –Gaz degajat de deşeurile de substanţe organice–
„Biogaz. În perimetrul întreprinderii agricole Medlin din apropierea
Var şoviei a început construirea primei instalaţii de producere a gazului
biologic de pe teritoriul Po lo niei.“ Sc. 2 XI 78 p. 5. „Biogazul, o
posibilă sursă de energie“ R.l. 27 III 79 p. 3; v. şi 17 VI 80 p. 6; v. şi
bioîngrăşămînt (din germ. Biogas, engl. bio-gas, fr. biogas; DN3,
DEX-S)
biogeneratór s.m. (fiz.) „Noi tipuri de bioge ne ratori. În Anglia se
acumulează anual circa 60 mili oane tone de reziduuri agricole. Aceste
resturi organice pot constitui o preţioasă materie primă pentru
fabricarea de... gaz metan. În scopul valorificării lor au fost create
două mo dele de biogeneratori de gaze, cu un volum de 227 litri şi,
respectiv, 1362 litri. Confecţionate din cauciuc, aceste rezervoare se
umplu cu gunoi de grajd. Prin fermentarea acestui gunoi se dezvoltă
bacterii care produc apoi gazul metan.“ Sc. 14 XI 76 p. 6 (din bio- +
generator, probabil după model engl.; DEX-S)
biogenéză s.f. –Originea organismelor– „De fapt erau «vrăjitorii»
pentru cei care nu cunoş teau biogeneza unei substanţe active [...]“ R.l.
12 V 83 p. 5 (din fr. biogenèse, germ. Biogenese; DEX, DN3)
biogláss s. (tehn.; cuv. engl.) „«Bioglass» este numele unui material
foarte asemănător cu sticla, realizat de curînd de un cercetător de la
Universitatea din California şi care, potrivit specialiştilor, va permite
evitarea a numeroase amputări chirurgicale. Experimentat asupra
anima lelor, noul material a dat rezultate deosebit de bune în protezele
maxilare, femur etc. Conţinînd elemente similare celor care alcătuiesc
osul na tural, «bioglassul» asigură o su dare rapidă.“ Sc. 18 VI 76 p. 6
biografiá vb. I –A scrie o biografie– „[I.B.] biografiază metodic, ca
un astronom, pe fiecare dintre membrii acestei constelaţii.“ Luc. 27 V
67 p. 3 (din biografie)
biografíst, -ă adj. –Privitor la biografie– „[...] ca un comentator, ca
un teoretician al discursului bio grafist, cultivînd de preferinţă
monologul interior.“ Cont. 7 VII 78 p. 10 (din biograf + -ist)
bioindicatór s.m. –Plantă sau animal folosite ca indicator al
anumitor parametri– „Dacă pe de o parte, sub formă de materie primă
pentru industria ţigărilor, tutunul con tribuie la poluare, pe de altă parte
el este apreciat de specialiştii germani ca un bioindicator deosebit de
fidel, care va permite efectuarea unor măsurători precise asupra
poluării atmosferice din fostul oraş olimpic.“ Sc. 21 XI 74 p. 6 (din bio-
+ indicator)
bioinginér s.m. –Specialist în bioinginerie– „Bioin ginerii şi ga ma
aparaturii medicale ro mâ neşti.“ R.l. 1 IX 78 p. 2 (der. regr. din
bioinginerie; cf. engl. bioengineer; BD 1970; DEX-S)
bioingineríe s.f. –Ştiinţă de graniţă între bio logie şi ştiinţele
tehnice– „Se formează o pleiadă de electronişti specializaţi în astfel de
aparate, pu nîndu-se bazele unei noi profesii de mari perspective:
bioingineria. Un cerc studenţesc de bio in ginerie [...] activează în
prezent la Institutul politehnic [...]“ R.l. 1 IX 78 f.p. „Dr. D.J.L. [este]
profesor de bioinginerie la Universitatea din Utah, S.U.A.“ R.l. 4 V 83
p. 6 (din bio- + inginerie; cf. engl. bioengineering, it. bioingegneria;
Th. Hristea în R.lit. 17 I 80 p. 9; BD 1969, DPN 1978; DN3, DEX-S)
bioîngrăşămînt s.n. –Îngrăşămînt de tip biologic– „Pentru ţă rile în
curs de dezvoltare, cu o economie preponderent agricolă, aplicarea
procedeului de ob ţinere a biogazului şi bioîngră şămintelor din
subprodusele agricole şi alte resturi organice repre zintă, susţin experţii
în materie, o problemă de maximă importanţă.“ R.l. 17 VI 80 p. 6; v. şi
Sc. 19 I 81 p. 7 (din bio- + îngrăşămînt)
biológ-protecţioníst s.m. „Nu vreau să spun vorbe mari, dar
prevăd că în viitorul cel mai apropiat viaţa va impune apariţia unei noi
meserii: cea de biolog-protecţionist. Poate că nu-i va zice chiar aşa, dar
oricum se va numi, va fi nevoie de oameni specializaţi în păstrarea
echi librului ecologic.“ R.l. 12 XI 75 p. 2 (din biolog + protecţionist)
bioluminiscént, -ă adj. –Care are proprietatea de a emite lumină
de origine biologică– „Oamenii de ştiinţă de pe o navă de cercetări a
marinei americane au capturat, în largul insulei Hawaii, un rechin de
un tip necunoscut pînă acum. Botul său suscită în mod deosebit
interesul specialiştilor. Prevăzut cu o limbă mare şi groasă şi cu şirul de
colţi extrem de ascuţiţi (în afara dinţilor obişnuiţi), acest bot este
acoperit cu substanţe bioluminiscente.“ Sc. 29 XII 76 p. 5 (din fr., engl.
bioluminescent; DN3, DEX-S)
biomagnetísm s.n. –Capitol al biofizicii care se ocupă cu studiul
cîmpurilor magnetice gene rate de fiinţele biologice– „Unul dintre
subiectele abordate în cadrul congresului l-a constituit bio -
magnetismul, numeroase comunicări referin du-se la sensibilitatea
corpului uman faţă de fenomenele magnetice.“ R.l. 25 V 81 p. 6 (din fr.
bio magnétisme; DN3)
biomásă s.f. 1. –Cantitatea de materie vie pe unitatea de
suprafaţă– „În procesul de obţinere a albuminei rolul principal îl are
bacteria denumită Methylomonas Clara, care se hrăneşte cu
metilalcool, un produs al ţiţeiului. «Bine hrănită», bacteria creşte şi se
înmulţeşte foarte repede, astfel că, în decurs de cîteva ore, ea îşi
dublează biomasa, odată la 2 sau 3 zile putînd fi recoltată.“ Sc. 12 V 78
p. 6. 2. –Materie biologică– „Gaz metan din biomasă.“ R.l. 2 IV 79
p. 3; v. şi Sc. 13 III 81 p. 5 (din fr. biomasse, engl. biomass; DMC 1978;
DM, LGG; DN3 – alt sens, DEX-S)
biomatemátică s.f. „Biomatematica – tînără ştiinţă de contact
născută din asocierea biologiei cu mate matica – cunoaşte de pe acum o
serie de realizări interesante.“ Cont. 18 III 66 p. 8. „Dr. T.P., cercetător
la Institutul de statistică mate matică, a plecat în Anglia unde va urma,
timp de 6 luni, un program de specializare în domeniul bioma te ma -
ticii.“ I.B. 22 I 72 p. 3; v. şi interdisciplinaritate (din fr. biomathé -
matique; Th. Hristea în R.lit. 11 XI 76 p. 9; DM; DN3)
biomateriál s.n. (med.) „Biomaterialele sînt produse care ser vesc la
restaurarea sau înlocuirea unor ţesuturi vii care au avut de suferit din
diferite cauze. Ortopedia este principala beneficiară a unor asemenea
materiale, dar ele sînt utilizate, de asemenea, în chirurgia vasculară.“
Sc. 11 X 77 p. 4. „Trei dintre specialiştii veniţi la Paris au prezentat o
biodeterioráre • 43 • biomateriál
serie de conferinţe publice: «Biomateriale şi evoluţia ştiinţei
moderne» [...]“ Cont. 3 VII 81 p. 18 (din fr. biomatériel; DMN)
biomedicál, -ă adj. (med.) –Referitor la bio medi cină– „Fizi cianul
dr. I.I.N. şeful laboratorului de ecografie al institutului de medicină
Timi şoara, este autorul unei instalaţii de investigaţii biomedicale,
bazate pe efectul ultrasunetelor.“ R.l. 21 IV 81 p. 1; v. şi
biocibernetică, microecran (din fr. biomédical, engl. biomedical;
DMC 1965, BD 1969; DEX-S)
biomedicínă s.f. –Ştiinţă de graniţă între bio logie şi medicină– „În
zilele de 26 şi 27 februarie, la Washington a avut loc o conferinţă
româno-americană în problemele biomedicinei.“ Sc. 28 II 79 p. 2
(după engl. biomedicine; BD 1970; DEX-S)
biometán s.n. –Biogaz– „Instalaţie de bio me tan“ R.l. 11 VI 81 p. 2
(din bio- + metan; DEX-S)
biónică s.f. (biol.) „Bionica: ştiinţa sistemelor al căror principiu este
sugerat de sistemele naturale.“ R.lit. 1 X 68 p. 23. „De fapt ce este
bionica? întreabă autorul P.R. în introducerea articolului. Această
ştiinţă ambiţioasă, pasio nan tă – răspunde el – vrea să fie o tentativă de
apropiere a disciplinelor bio logice şi fizico-mate matice. Ea ar putea fi
definită şi ca «arta de a utiliza cunoaşterea sistemelor vii pentru a găsi
soluţii problemelor tehnice».“ Sc. 25 XII 77 p. 5 (din fr. bionique, engl.
bionic, it. bionica; PR 1958; bionica s-a născut oficial în 1960, cf.
DMN; DMC; BD 1966, MNC 1980, PN 1988; D.Filoz.; DEX, DN3)
biopatologíe s.f. (biol.) –Ştiinţă de graniţă între biologie şi
patologie– „În Bucureşti a fost înfiinţat Institutul de biologie şi
patologie celulară. În cadrul noului institut, subordonat Ministerului
Educaţiei şi Învăţămîntului, se vor efectua cercetări privind bio -
patologia celulară şi moleculară a ţesuturilor func ţionale.“ Sc. 7 V 78
p. 5 //din bio- + patologie//
biopesticíd s.n. –Pesticid produs de un organism viu– „Există
microbi care fabrică pe cale naturală biopesticide deosebit de
eficiente.“ Sc. 11 II 78 p. 5; v. şi bioenergie //din bio- + pesticid//
bioplást s.n. (chim.; probabil cuv. engl.) „O firmă din Londra a
fabricat un material plastic degradabil. Noul produs, denumit
«bioplast», este obţinut printr-un procedeu special din poli meri şi
amidon. Acesta din urmă intrînd în compoziţie în proporţie de 40 la
sută, face materialul atacabil de microorganismele din sol, astfel că
îngropat în pămînt, bioplastul se descompune în decurs de cinci ani. În
acest fel, încetează de a mai fi poluant.“ R.l. 23 XI 75 p. 4
biopreparát s.n. (biol.) –Preparat de origine biologică– „O vizi tă la
Institutul de cercetări veterinare şi biopreparate «Pasteur».“ Sc. 6 II 63
p. 1 //din bio- + preparat; cf. rus. biopreparat//
biorítm s.n. (biol.) –Cadenţă echilibrată a activităţii organismului–
„Geroigiena înseamnă în primul rînd planificarea modului de viaţă a
fie cărei zile şi apoi a săptămînii, anului etc. Bioritmurile trebuie
respectate dacă dorim să rămî nem oameni echilibraţi fizic şi psihic.“
Sc. 28 II 76 p. 2; v. şi R.l. 2 III 81 p. 1; v. şi bioritmogramă (din engl.
biorhythm, fr. biorythme; BD 1966, DTN 1972; DM; DEX-S)
bioritmográmă s.f. (biol.) –Reprezentare gra fică a evoluţiei
bioritmului– „În programul universităţilor din S.U.A., Canada
precum şi din tr-un număr de ţări din Europa occidentală a fost
introdusă ca obi ect de studiu teoria bioritmurilor. Potrivit acestei
teorii, viaţa oricărui individ este reglată, chiar din momentul naş terii,
de trei ritmuri bio logice: fizic, emoţional şi intelectual [...] Se alcătu -
iesc, cu ajutorul computerelor, aşa-numitele bioritmograme, care o -
feră indicii utile pen tru planificarea activităţii individuale.“ Sc. 14 VI
79 p. 5; v. şi R.l. 19 II 81 p. 2 (din bioritm + -gramă; DEX-S)
bioritmologíe s.f. –Studierea bioritmurilor– „Şi dacă admitem
aceste realităţi, pe care de altfel le confirmă recente cercetări de
bioritmologie, de ce să nu admitem că există perioade bune şi din punct
de vedere afectiv, emoţional, al tonusului vital, al sănătăţii etc.,
alternînd cu perioade mai puţin bune.“ R.l. 10 VII 81 p. 2 (din bioritm
+ -logie; DEX-S)
biosatelít s.m. (astron.) –Satelit lansat în cosmos avînd la bord
bacterii, animale– „Alţi specialişti au afirmat că Bonny a fost expusă
unor «condiţii extreme», după cum reiese din afirmaţia făcută în ziua
lansării biosatelitului (28 iunie) că dacă «maimuţa-astronaut» supra -
vie ţuieşte 15 zile efectelor imponderabilităţii experienţa poate fi
considerată drept un succes.“ Cont. 11 VII 69 p. 9 (din engl., fr.
biosate llite; BD 1964; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 133; DN3, DEX-S)
biosintéză s.f. (biol.) –Sinteza unui compus chimic produs în
organism– „Biosinteza şi bio tehnologia constituie calea spre viitor,
cale ce va deschide porţi încă nebănuite, atît în domeniul cu noaşterii
vieţii, cît şi cel al modelării ei în sensul dorit.“ R.l. 12 V 83 p. 5 (din fr.
biosynthèse; cf. engl. biosynthesis; PR 1960; DN3, DEX-S)
biospeológic, -ă adj. –Referitor la biospeo logie– „O curiozitate a
naturii, un fenomen bio speologic considerat unic la noi în ţară şi
printre foarte puţine le din Europa, «Peştera lui Adam» de lîngă Băile
Herculane a atras atenţia specialiştilor, fiind studiată în amănunţime.“
R.l. 15 V 75 p. 2; v. şi 13 XII 77 p. 5 (din biospeologie; DN3, DEX-S)
biospeologíe s.f. –Ramură a biologiei care studiază fauna şi flora
peşterilor– „Simpozionul internaţional de carstologie teo retică şi
aplicată [...] Comunicările [...] au venit cu importante soluţii privind
exploatarea mai raţională a resurselor subterane de apă, de poluare,
probleme de ecologie, biospeologie, geomorfologie, paleontologie
ş.a.m.d.“ Ad. 25 V 93 p. 4 (din bio- + speologie; cf. fr. biospéologie;
DN3, DEX-S)
biostimulatór s.m., adj. –Produs, substanţă care sti mu lează
creş terea şi dezvoltarea– „În cadrul fabricii de antibio tice a început
organizarea şantierului de construcţie a unui pavilion în care se vor
produce biostimulatori, pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor.“ R.l.
6 IX 66 p. 2. „Un colectiv de specialişti de la Institutul de chimie a
realizat un biostimulator al fructificării şi precocităţii toma telor de
seră [...]“ R.l. 7 V 83 p. 5. „La noua întreprindere de nuclee proteice
«Biofort» din municipiul Craiova a intrat în func ţiu ne sectorul de
fabricare a premixturilor vitaminice şi mine rale – biostimulatori cu
valoare nutritivă recunoscută – care vor potenţa calităţile nutre ţurilor
concentrate [...]“ R.l. 7 VIII 85 p. 1; v. şi I.B. 27 IV 76 p. 4; v. şi aditiv,
parodontoză (din fr. bio stimulateur; DN3, DEX-S)
biostimulatóriu, -ie adj. –Care ajută la regenerarea ţe su tu rilor–
„În sectorul cosmetic, aten ţia pentru în făţişarea omului se împleteşte
cu grija pentru să nătate. Un exemplu din numeroasele care se pot cita:
crema pentru bărbierit biostimulatorie semi gra să conţine vita mi na F,
alantoină, unt de cacao.“ Cont. 28 IX 62 p. 2 (din bio- + stimulatoriu;
DEX-S)
biotéhnică s.f. –Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu teh nicile
aplicate în creş terea/cultivarea bioorganismelor– „Dacă as tăzi în bio -
teh nică se vorbeşte despre mari producţii de grîu la hectar obţinute prin
inginerie genetică, de ce n-am aplica aceste tehnici moderne şi la
plantele medicinale, în special în ce priveşte conţinutul lor în substanţe
active?“ R.l. 12 V 83 p. 5. „[...] îşi extinde utilizările într-un nou dome -
niu: biotehnica [...] Prin aceste metode un bio tehnician poate
«prelucra» circa 1000 de celule pe oră [...]“ R.l. 5 VII 84 p. 8 (din engl.
biotechnics; DEX-S)
biotehnicián s.m.1984 –Specialist în bioteh nică– v. biotehnică (din
biotehnică + -ian)
biotehnologíe s.f. „Biotehnologia este o ramură tî nără a ştiinţei
care îşi propune să contribuie la prevenirea efectelor penuriei
mondiale de alimente, materii prime şi de energie, prin studiul
posibili tăţilor oferite de activitatea enzi melor în procesele
industriale.“ Sc. 21 VII 81 p. 5. „Apariţia bio tehnologiei este legată de
revo luţia biologiei mole culare, care a urmat anilor ’50 şi a permis înţe -
legerea profundă a legăturilor dintre structura mole culară, cea
morfologică şi capacitatea de funcţio nare, creştere şi multiplicare ce
dau sistemelor bio logice particularităţile lor unice.“ Cont. 9 XII 83 p.
6. „Dezvoltarea rapidă a microprocesoarelor, bio tehnologiei, com -
binaţia computerelor cu telecomunicaţiile [...] iată noutăţi care nu
reprezintă doar o pre lungire în linie dreaptă a maşinilor din era
industrială.“ Fl. 14 III 86 p. 22; v. şi R.l. 9 V 84 p. 6; v. şi biosinteză (cf.
engl. biotechnology, it. biotecnologia (1974); DPN 1983)
biotelemétric, -ă adj. (biol.) –Care ţine de biotelemetrie– „Cu
ajutorul sistemelor biotelemetrice fi zio logii sovietici au reuşit să
înscrie o balistocar diogramă.“ Sc. 29 III 61 p. 4 (din biotelemetrie +
-ic; cf. engl. biotelemetric, fr. biotélé metrique; BD 1969, DTN 1976;
DEX-S)
biotelemetríe s.f. (biol.) –Ramură nouă a bio logiei care se ocupă cu
studierea de la distanţă a organismelor vii– „Ziarul «Eko nomiceskaia
Ga zeta» subliniază că experienţa bogată acumulată de biotelemetrie –
o nouă ramură a ştiin ţei – a avut un rol important cu prilejul zborului lui
Iuri Gagarin.“ Sc. 18 VII 61 p. 3 (din fr. biotélémetrie; cf. engl.
biotelemetry; BD 1966, DTN 1976; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133;
DM; DEX-S)
bioterapíst, -ă s.m.f. –Persoană care vinde că bolnavii cu substanţe
obţinute din bioorga nisme– „L.F este unul dintre cei mai cunoscuţi
bioterapişti din Italia.“ R.l. 13 XII 93 p. 10 (din bioterapie + -ist; cf. it.
bioterapista)
biomedicál, -ă • 44 • bioterapíst, -ă
biotolerát, -ă adj. 1985 (med.) –Care este acceptat de corp– v.
apatită //din bio- + tolerat//
biotóp s.n. (biol.) „Silvicultorii şi vînătorii brăi leni şi-au propus
protejarea migraţiilor naturale, precum şi colonizarea unor fonduri cu
specii de vînat. De o protecţie deosebită se bucură biotopul «Vîlciu»,
loc unic în Lunca Dunării, în care vînatul aripat se bucură de liniştea
necesară cuibăritului.“ R.l. 5 V 78 p. 5. „Taigaua constituie un biotop
(spaţiu unitar de convieţuire a diferite specii de vieţuitoare) de mare
complexitate.“ I.B. 21 II 85 p. 8 (din. fr., engl. biotope; PR 1947; LTR;
DN3, DEX-S)
biotrófic, -ă adj. (med.) –Relativ la nutriţia ţesuturilor– „[...] terapia
biotrofică după metoda Aslan [...] a fost şi este utilizată cu rezultate
confirmate în întreaga lume ca o terapie ce intervine în restabilirea
echilibrului neuro-psihic, a stării fizice, ca factor antidepresiv şi de
regene rare, cu eficienţă maximă în prevenirea fenomenelor de
îmbătrînire precoce.“ Sc. 30 XI 75 p. 2 (din bio- + -trofic)
biotrón s. (med.) „Un complex de săli climatizate, destinat dife -
ritelor tratamente medicale, a fost construit în apropierea Mos covei. În
momentul de faţă, acest centru, denumit biotron, se află în probe teh -
nologice [...] Biotronul este construit dintr-o cutie metalică de mari
proporţii, acoperită cu un strat gros de beton. Pereţii celor două saloane
ale sale, avînd contact permanent cu pămîntul, reprezintă un fel de
ecrane protectoare împotriva cîmpului electromagnetic.“ Sc. 18 V 78
p. 5 //din bio- + -tron “instalaţie“; pro babil cuv. rus.//
biovít s.n. „Un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de
industrie alimentară a Universităţii din Galaţi a realizat un nou produs
alimentar denumit «Biovit» obţinut prin valorificarea superioară a
germenilor de grîu. Bogat în vitamine, grăsimi şi proteine şi avînd un
gust plăcut este recomandat ca fortifiant şi stimulator în hrana copiilor
şi convalescenţilor.“ R.l. 17 VI 76 p. 5. „Biovit (făină de germeni de
grîu) este noul pro dus alimentar care se recomandă gospodinelor
pentru prepararea înghe ţatei şi a dife ritelor creme pe bază de lapte.“
R.l. 29 VII 77 p. 3 (din bio- + vit[amină])
bipárk s.n. (cuv. fr.) „Dispozitivul «Bipark», rea lizat în Franţa,
permite gararea a două autovehicule în locul destinat pentru unul
singur. Primul din vehicule este garat la nivelul solului, iar celălalt pe o
platformă superioară.“ Sc. 25 XI 75 p. 6
bir s.m. (cuv. etiopian) „Etiopia are o nouă mo nedă naţională «bir» în
locul «dolarului etio pian».“ R.l. 11 X 76 p. 6
birótică s.f. –Aplicarea sistematică a informa ticii în lucrările de
birou– „Pelikan, Rotring, Schwan Stabilo, Mita, Panasonic, Meteor
Sie gen reunite în liniile de birotică Lecon conectează birourile
dumneavoastră la o lume în care eficienţa devine este tică.“ R.l. 26 IV
91 p. 3. „În urma solicitărilor societatea Birotica continuă [...]
cursurile practice în microcalculatoare IBM-PC: iniţiere (sistem
operare, procesare text), programare (Base, Pascal, C).“ R.l. 20 XI 91
p. 6; v. şi băga (din fr. bureautique; DMC 1976, FS 285)
bisérică-cetáte s.f. –Biserică întărită ca o cetate– „O altă lucrare a
academicianului G.O [...] este studiul monografic consacrat
bisericilor-cetăţi din Ardeal.“ Cont. 18 I 63 p. 2 (din biserică + cetate)
bisérică-monumént (istóric) s.f. „În perioada 29 octombrie–9
noiembrie, o echipă de specialişti [...] a executat la biserica-monument
istoric de la Boia na (ridicată în secolele X–XIII) lucrări de desali -
nizare a picturii murale printr-o metodă originală [...] [care] constă în
folosirea fenomenului electroosmotic şi a efectului de perturbare
termodinamică.“ R.l. 11 XI 72 p. 6. „Păzi torul şi spiritul tutelar al bise -
ricii-monument din Ţebea împlineşte 80 de ani.“ R.l. 13 XI 81 p. 1 (din
biserică + monument [istoric])
bisérică-necrópolă s.f. –Biserică în subsolul căreia se găsesc
morminte şi cripte– „S-a terminat res tau rarea bi sericii-necropole a lui
Ştefan cel Mare şi construirea unui muzeu care va adăposti o valoroasă
colecţie de artă medievală.“ R.l. 26 XII 75 p. 5 (din biserică +
necropolă)
bisexuál, -ă adj. –Care întreţine relaţii se xuale cu ambele sexe–
„[...] făptura [Sharon Stone] e miliardară şi bisexuală şi asortată cu o
inteligenţă diabolică [...]“ R.lit. 28/92 p. 17; v. şi drogoman,
seropozitiv //din bi- + sexual//
bistró s.n. (com.) –Mic restaurant, cîrciumioară– „În badi neria de
bistro care se consumă pe scena Teatrului de Comedie, ecoul grav al
piesei [...] are o rezonanţă vătuită.“ R.lit. 15 II 79 p. 16 [var. bistrou]
(din fr. bistro(t); DN3, DEX-S)
bişniţár s.m. (colocv., peiorativ) –Persoană ca re fa ce afaceri
necinstite– „Ne-a acostat cu vorbe şoptite printre dinţi: «Am un ceas,
chilipir, îl vînd ieftin...» «Cum vă numiţi?» îl întrebăm pe bişniţar.“
I.B. 22 I 75 p. 6. „Îmbogăţiţii revoluţiei din decembrie pot fi împărţiţi
în trei categorii: bişni ţarii, buticarii şi noua nomenklatură.“ R.lit. 18
VII 91 p. 2 (din bişniţă + -ar; Graur C. 39; DN – alt sens, DEX)
bişniţát, -ă adj. (colocv., peior.) –Vîndut sau cumpărat ilegal–
„Ţinea în geanta de voiaj un cîntar por tabil şi două recipiente – un
borcan şi un flacon. Ele aveau să deschidă o nouă filă în nomenclatorul
bunurilor «bişniţate» pe străzile şi pasajele din centru.“ Sc. 17 VII 83
p. 4 (din bişniţă + -at)
bişniţărí v. IV (colocv., peiorativ) –A face comerţ ilegal– „Era un
speculant sadea. Biş niţărea sub paravanul mistriei.“ I.B. 9 X 80 p. 2
(din bişniţar )
bit s.m. –Unitate de informaţie– „Un purtător de cuvînt al firmei a
precizat că noua diodă poate emite 500 milioane «bits» de informaţii
pe secundă [...]“ Sc. 14 VII 83 p. 5; v. şi picosecundă (din fr., it. bit <
engl. bi[nary digi]t 1948; PR 1960; DN3, DEX-S)
bíter s.n. (alim.) –(Mai ales în sintagmele biter-citro, biter-tonic)
Băutură cu gust amărui– „Sortimente noi de băuturi răcoritoare,
realizate de I.P.A. Bucureşti în acest sezon: biter-citro, biter-tonic,
mandorla.“ R.l. 23 V 77 p. 5; v. şi 7 II 84 p. 2 [scris şi bitter] (din germ.
Bitter; cf. fr., engl. bitter; DEX, DN3)
bitumáre s.f. –Asfaltare– „[...] trotuarele au fost refăcute [...] urmînd
să se acorde o atenţie deosebită lucrărilor de bitumare.“ I.B. 8 V 84 p. 6
(din bituma + -are; cf. fr. bitumer; DN3)
bizutáj s.n. (franţuzism) –În unele universităţi, ce remonie burlescă
de iniţiere a studenţilor din anul I– „Un alt eseu e despre bizutaj, adică
practicile de hărţuială între iniţiere şi dominare a novicilor.“ Expr.
Mag. 10/95 p. 17. „Nu fără noimă îl preocupă pe Luca Piţu bizutajul,
adică ini ţierea, «seria de încercări şi de violentări amu zante», un rit de
trecere dintre cele care, în accepţia lui Arnold van Gennep, nu se pot
săvîrşi fără violenţă, durere, sufe rinţe felurite.“ R.lit. 22/96 p. 5 (din fr.
bizutage; DMC 1961)
bîtocrát, -ă adj. (formaţie ironică) „Mastacan, tră ind o viaţă
întreagă în ideile «bîtocrate», se desco pe ră singur umilit, neputincios,
într-o lume a omului, a cărui armă cea mai de preţ este puritatea
morală, demnitatea.“ Cont. 15 IV 62 p. 4 (din bîtă + -crat, după tipul
autocrat; Fl. Dimi trescu în RRL 1/69 p. 5)
black hole (cuv. engl.; astron.) „[...] te atrage, te absoarbe: ca acele
black holes («găuri negre») de care vorbesc astronomii.“ Săpt. 25 V 84
p. 5. „[...] forţa de gravitaţie a degradării psiho-morale, a singurătăţii,
este atît de mare încît raza de speranţă [...] se stinge repede, înghiţită de
această black-hole care este «Refugii», roman al eşecului şi solitudinii
disperate.“ Săpt. 28 IX 84 p. 3 [pron. blec houl] (din engl. black hole;
BD 1970)
blazer s.n. (vestim.) –Veston din stofă (flanel) de obicei de culoare
închisă şi cu un ecuson pe buzunarul de la piept– „Blazerele, pardesiele
şi pelerinele vor fi din nou în actualitate.“ Săpt. 2 III 79 p. 8. „[...] am
avea nevoie de încălţăminte pentru femei şi pentru bărbaţi cu
caracteristicele pantofilor de pri mă vară [...] de pardesie, trench-uri şi
blazere, de costume, sacouri şi pantaloni, de o mulţime de accesorii
care se combină cu un veşmînt sau cu un altul.“ Săpt. 23 III 79 p. 8; v. şi
rochie-furou (1972) [pron. blézăr] (din engl., fr. blazer; DN3, DEX-S)
blind s.n. (tehn.) –Izolator– „Şi mai trebuia montat un blind [...] adică
au blindat vana pentru a nu mai ieşi apa.“ R.l. 28 I 85 p. 5 (din blinda “a
închide“)
bliţ s.n. –Sursă de lumină intensă şi de scurtă durată, cu care sînt pre -
văzute aparatele de fotografiat– „[...] festi vi tăţile de admitere a noi
membri în cluburi unde pocnesc sticle de şampanie şi străfulgeră bli -
tzurile fotografice.“ Sc. 4 XI 79 p. 6 [scris şi blitz] (din germ.
Blitz[licht]; DEX, DN3)
bloc s.n. 1984 –Ansamblu de elemente care alcătuiesc o unitate
funcţională, grupate într-un spaţiu restrîns– v. materno-infantil (DN,
DEX, DN3 – alte sensuri)
bloc-cămín s.n. –Bloc special amenajat pentru a servi drept cămin
(studenţesc, muncito resc)– „În Bucureşti, a apărut un ade vărat cartier
al studenţilor. Aici se înşiră unul lîngă altul blocurile-cămine care
asigură studenţilor cele mai bune condiţii de viaţă şi de studiu.“ I.B. 1
XI 61 p. 1. „Este de vizitat un bloc-cămin pentru 225 de locuri destinat
muncitorilor nefamilişti. În apro piere se vor ridica alte blocuri-cămin
în care vor fi cazate circa 3000 de per soane.“ R.l. 13 XI 69 p. 3 (din
bloc + cămin; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232)
bloc-lámă s.n. –Bloc înalt, paralelipipedic, cu lăţi mea foarte mică în
raport cu lungimea sa– „Între pilonii de înaltă tensiune şi dealurile
vechi ale Clujului, silueta cîtorva din blocurile-lamă ale cartierului
biotolerát, -ă • 45 • bloc-lámă
Grigorescu.“ Sc. 20 III 65 p. 3 (din bloc + lamă; Fl. Dimitrescu în SCL
3/70 p. 326)
bloc-operatór s.n. (med.) –Ansamblul ca me relor şi instalaţiilor
unui centru chirurgical– „[...] aparatură medicală fabricată la «I.O.R.»,
printre care bloc-ope rator, bloc de sterilizare, instrumente pentru
sălile de reanimare şi de urgenţă etc.“ Sc. 15 IV 75 p. 6 (după fr.
bloc-opératoire; DM)
bloc-túrn s.n. –Clădire înaltă în formă de turn– „[Vrei să fii] ca o
mare poposind în munţi ori ca pe o stradă cu bloc-turn.“ Gaz.lit. 23 II
61 p. 1. „Zgîrie stele. Un grup de arhitecţi americani a elaborat
proiectul unui bloc-turn cu înălţimea de peste 11500 m.“ Săpt. 16 II 73
p. 14. „[...] imobilul central al întreprinderii – un bloc-turn cu 31 de
etaje [...]“ Sc. 13 I 77 p. 4; v. şi 29 III 75 p. 6; v. şi prefaţa (din bloc +
turn, după fr. immeuble-tour; DMN 1965; Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p.
133; FC I 44, 48, 55, 58, 237; DEX-S)
bloc-vílă s.n. –Bloc mic, cu aspect de vilă– „În timpul verii [...] s-au
înălţat mai multe blocuri-vilă [...]“ Sc. 8 XI 74 p. 4 (din bloc + vilă; v.
Coman Lupu în CL 1/83 p. 53)
blond-platinát, -ă adj. –Blond cu reflexe argintii– „Neluînd în
seamă şi latura educativă în prezentarea şi ţinuta păpuşilor, I.I.S. «Ară -
deanca» îşi prezintă modelele cu o coafură foarte «modernă» în care
abundă culoarea blond-platinat.“ R.l. 28 IX 66 p. 2 (după fr.
blond-platiné)
blue-jeans s.m.pl. (americanism; vestim.) –Pantaloni confec ţionaţi
dintr-un material special foarte rezistent, la modă începînd cu anii ‘60,
purtaţi la început mai ales de tineri– „Parcă altfel port «blue-jeans»-ii
cumpăraţi din banii mei, par că altfel este micro-bicicleta pe care
mi-am cumpărat-o din mun ca mea.“ Sc.t. 23 VII 73 p. 6. „Sîntem
intoxicaţi, în schimb, cu o mulţime de contrafaceri, dintre care cele
mai invadatoare par a fi nenumăratele feţe şi faţete pe care le capătă
blue-jeans-ii cu prescurtarea franceză «le jean».“ Săpt. 26 VII 74 p. 8.
„Îmbră caţi în blue-jeans, dar fără să ştie englezeşte, stînd pe la colţuri
de barăci, în grupuri, vorbind în limba lor, par cu toţii dezmoşteniţi şi
declasaţi.“ R.lit. 19 XII 74 p. 23 [pron. blugíns] (din engl. americ.
blue-jeans 1932; PR 1950, DHLF 1954; D.Am.; Al. Niculescu în LL
4/73 p. 7–8; DEX, DN3 – blugi)
blues s.n. (muz.; americanism) –Formă muzicală elaborată de negrii
din Statele Unite, caracterizată printr-o formulă armonică constantă şi
un ritm în patru timpi– „În primul articol din seria Blues, publicat în
numărul trecut, clasificările – aproximative, ca toate clasificările
artistice – se refereau la blues-ul originar – cel negru. De fapt, din
«new-generation blues», de care aminteam în final, fac parte şi
interpreţii albi.“ Săpt. 19 IV 74 p. 8. „Noi vă aducem exuberanţa
jazzului, extazul cîntecelor sale spirituale şi vraja întunecată a
bluesului. Ca în această «Suită de bluesuri», bucată coregrafică atît de
colorată şi de expresivă.“ Sc. 6 VII 74 p. 4; v. şi D. 40/93 p. 16; v. şi
beat, bluesman, gospel, psihedelic [pron. bluz] (din engl. americ., fr.
blues; DHLF 1917, DMN 1964; D.Am., DJ; DEX, DN3)
bluesman s.m. (muz.) „Blues-ul nu poate fi comparat cu o poveste
înflorită, complicată «lite rară». Nu. El povesteşte o «sto ry» (zice B.B.
King). Nu o story fabricată, ci reală; fapte, evenimente. De fapt,
bluesmanul îşi povesteşte via ţa; fără amor propriu, fără milă de sine,
fără sentimente false.“ Săpt. 19 IV 74 p. 8; v. şi 25 X 74 p. 7 [pron.
bluzmén] (din fr. bluesman; DHLF 1961; fals anglicism)
boábă s.f. 1. (arg. stud.) –Examen la care un student a căzut sau pe
care l-a amînat– „Are două boabe pentru la toamnă“. 2. (arg. sportiv)
–Gol, punct înscris– „Le-a dat două boabe în deplasare.“ (v. C. Lupu în
LL 3/72 p. 350)
bobér s.m. (sport) –Persoană care practică spor tul numit bob– „Cea
mai interesantă evoluţie în străi nătate a schiorilor şi a bobe rilor români
este, fără îndoială, aceea de la Innsbruck.“ Sc. 10 I 64 p. 3. „Săniorii şi
boberii au plecat deja la Sarajevo, astă seară urmînd să plece
patinatorii şi biatloniştii [...]“ I.B. 2 II 84 p. 7. „Acelaşi bobeur a suferit
un accident asemănător în urmă cu o lună, în Italia.“ R.l. 7 II 84 p. 5
[scris şi bobeur] (din engl. bobber; DEX, DN3)
body-guárd s.m.f. 1. –Gardă de corp– „Doi body-guards proptesc
intrarea [...] Triază oa menii.“ Curie rul rom. 2 II 93 p. 7. „C.V.T. i-a
asmuţit pe cei 3 bodyguards, strigîndu-le: «Pu neţi mîna pe ăsta şi
bateţi-l».“ R.l. 29 V 93 p. 3; v. şi 13 IV 93 p. 7; v. şi economie de piaţă.
2. (impropriu) –Paznic– „V.C, bodyguard la hora din satul [...]“
Ev.z. 260/93 p. 10 [scris şi bodi-guard] (din engl. bodyguard; R. Zafiu
în Luc. 20/1993)
body-guardá vb. I –A păzi în calitate de bodyguard– „Ar fi de
neconceput [...] ca celebra SPP-istă Aida, femeia care-l
body-guard-ează pe dl. Năstase şi-i duce poşeta diplomat, să se
despartă de el. Şi vice versa.“ R.l. internaţ. 23 III 95 (din body-guard)
bodyguardísm s.m. –Ocupaţia de bodyguard– „Zdrahonţii cu
grade [sînt] convertiţi la bodyguardism.“ R.lit. 16/94 p. 2 (din
bodyguard + -ism)
bogzián, -ă adj. –Ca al lui Geo Bogza– „Va mai putea literatura să
joace pe viitor rolul din viaţa noastră pe care l-a jucat în vremuri
bogziene?“ „22“ 37/93 p. 14 (din n.pr. Bogza + -ian)
bolnáv-robót s.m. „Un profesor de la Facultatea de medicină din
Tokio a pus la punct un bolnav-robot, capabil să simuleze simptomele
cîtorva zeci de maladii.“ Sc. 24 II 83 p. 5 //din bolnav + robot//
bombasticísm s.n. –Exagerare– „Singura ano malie e absurditatea
titulaturii cu bombasticismele despre imortalitate şi mobilitate.“ Sc. 27
VI 72 p. 6. „I.M. realizează un tip de eseu lucid fără teribilisme sau
bombasticisme.“ Cont. 19 I 73 p. 3 (din bombastic + -ism)
bomboneríe s.f. 1972 –Ramură a industriei alimentare care se
ocupă cu fabricarea bomboanelor– v. bar-cafenea (cuvînt mai vechi în
limba română, consemnat în dicţionarele curente doar cu sensul de
“local unde se vînd bomboane“)
bonitáte s.f. –Solvabilitate– „Persoanele fizice sau juridice
interesate în asigurarea unor servicii de calitate privind bonitatea şi
seriozitatea par tenerilor de afaceri români şi străini [...] sînt rugate să
ne contacteze [...]“ R.l. 21 II 92 p. 5 (din germ. Bonität; DN – alt sens,
DEX, DN3)
bonsái s.n. (cuv. jap.) –„Cei mai ieftini bonsai (copaci pitici, care pot
atinge vîrste seculare într-o glastră, prin tăierea repetată a rădăcinilor şi
ramurilor, cu migala unor iubitori adevăraţi de plan te) din lume, se
găsesc în România [...]“ Expr. Mag. 16/95 p. 7 (din fr. bonsaï; DHLF
1975)
bónus s.n. –Gratificaţie; tantiemă– „La 22 de ani, tînărul angajat al
companiei Hitachi, absolvent de facultate, primea circa 30000 dolari
pe an. În acest salariu era inclus şi bonus-ul – dat de două ori pe an, o
dată în iunie şi o dată în decembrie şi reprezentînd ca sumă totală circa
7 salarii lunare.“ „22“ 3–9 XII 92 p. 16. „Cînd împlineşte 60 de ani [în
Japonia] angajatul res pectiv este sărbătorit şi la despărţirea de
instituţie i se înmînează un bonus special (echivalentul a 3–4 salarii
anuale).“ „22“ 10–16 XII 92 p. 16; v. şi renegocia (din engl. bonus)
boom s.n. (ec.; americanism) 1. –Prosperitate ra pidă, de obicei de
scurtă durată– „În schimb se poate vorbi de un «boom» al studiou rilor
de imprimare, exagerat de numeroase actualmente, dar utilizate la
nivelul tehnicii mondiale (24 de piste)“ Sc. 28 VI 74 p. 8; v. şi 20 X 77
p. 6. 2. –Avînt– „În Franţa, ţară în care arta coregrafică se află la
mare preţ şi într-un extraordinar boom, au loc anual numeroase
concursuri na ţionale şi internaţionale de balet.“ Cotid. 7 VI 93 p. 2; v.
şi heliotehnică. 3. –Eveniment excep ţional– „Considerat un
veritabil «boom» al anului, filmul [...] a fost pre zentat [...] la Cannes.“
R.l. 27 IX 93 p. 1. 4. –Revenire– „Este o falsă impresie că astăzi ar
exista un «boom» al pieselor mele. De fapt, în ultimii 25 de ani,
numărul montărilor a rămas constant.“ R.lit. 13 XII 84 p. 22. „Toate
filmele sale au avut un boom, după mulţi ani de la premieră.“ R.l. 11 IX
93 p. 7 [pron. bum] (din engl. americ., cf. fr. boum; DMC, DMN 1968;
D.Am., DP; DEX, DN3 – alte sensuri)
borgáta s.f. –„La Roma, în perioada postbelică, au apărut o sută de
borgate (locuinţe grupate în mici aşezări, ridicate fără permis de
construcţie, în zo nele agricole de la periferia oraşelor).“ Cont. 31 VIII
79 p. 12 (din it. borgata)
borgatár s.m. 1977 –Locuitor al unui cartier mărginaş (borgata)– v.
bidonvil (din it. borga taro)
borselínă s.f. 1984 –Genţică bărbătească– v. scippo (din it.
borsellino)
borsétă s.f. –Genţică bărbătească– „Pierdut borsetă albastră.“ Sc. 11
VI 80 p. 2 (din. it. borsetta; VLI; Th. Hristea în R.lit. 25 X 79 p. 8;
DEX-S)
bos(s) s.m. (americanism) –Patron; căpete nie, ini ţial în America–
„[...] lînga frontiera cu Franţa s-au depistat cîteva reţele cu largi
ramificaţii la New York şi Marsilia, au fost închişi cîţiva renumiţi
«boss» ca G.B., G.A. sau L.L.“ I.B. 6 IV 74 p. 6. „După moartea lui
G.G., «capo di tutti capi» (bosul bo şilor) îşi dispută postul doi
candidaţi: C.G. şi A.D.“ Sc. 20 V 77 p. 5. „Boşii vechi au dat mîna cu
boşii noi.“ R.l. 20/21 II 93 p. 8; v. şi I.B. 28 XII 74 p. 4, „22“ 25 X–1
XI/91 p. 6; v. şi gheretist, interpol (din engl. americ., fr. boss; D.Am.,
DP; DEX, DN3)
bloc-operatór • 46 • bos(s)
boschetár s.m. (peior.) „[...] oameni fără familie, fără casă şi masă,
care au dormit pe unde au apucat (guri de canal, pivniţe, pe sub poduri,
prin parcuri). Fac parte din tagma tot mai numeroasă a aşa numiţilor
boschetari care trăiesc în mize rie, de azi pe mîine.“ R.l. 13 III 93 p. 5.
„Vrea el să moară pe cartoane, ca bos chetarii?“ R.l. 16 X 95 p. 1; v. şi
D. 111/95 p. 9 (din boschet + -ar)
botulísm s.n. (med.) –Intoxicaţie alimentară gravă produsă de un
bacil– „Ultimul caz de botulism la Suceava. Eleva G.M. din Fălticeni a
fost internată recent la Clinica de boli infecţioase de pe lângă Spitalul
judeţean Suceava, fiind suspectă de botulism.“ R.l. 19 XI 93 p. 16;
[mîncare] contaminată de botulism – v. Ev.z. 29 XI 96 p. 7; v. şi R.M.
26 XI 93 p. 3, Ev.z. 12 IX 96 p. 5; v. şi mascarpone (din fr. botulisme;
DEX, DN3)
bowling s.n. (sport; americanism) –Joc de po pice automatizat– „28
aprilie–2 mai, minivacanţă la mare. În aceste zile vă stau la dispoziţie
piscine acoperite cu apă de mare încălzită, luna-parkuri, bowling,
plimbări cu vaporaşul pe lacul Siutghiol.“ R.l. 24 IV 74 p. 4. „Aici va fi
plantată o adevărată pă dure de arbori şi vor funcţiona terenuri de sport,
pistă de carting, bowling.“ I.B. 28 V 74 p. 1. „La «Popicărie» nu m-ai fi
lăsat [...] Dar fiindcă-i zice «Bowling» vrei să mergi şi tu [...]“ R.l. 18
VII 81 p. 2; v. şi 3 VIII 80 p. 5; v. şi minigolf (1973) [pron. báuling] (din
engl., fr. bow ling; DHLF 1945, PR 1950, DMC 1960; Th. Hristea în
R.lit. 4 V 78 p. 19; DN3)
box s.n. (anglicism) –Cutie (de ţigări)– „[...] era vorba despre amenzi
aplicate în dolari unor nave străine (pe lîngă prea obiş nuitele
peşcheşuri în na tură: box-uri de «Kent», whisky etc.), sume din care
doar o părticică intra în vistieria ţării [...]“ R.l. 10 X 91 p. 5 (din engl.
box; DEX, DN3 – alte sensuri)
box-office s.n. (anglicism) 1. –Totalitatea în ca să rilor pentru o
carte, un film etc.– „Domnia sa [Dürrenmatt] nu fuge cu tot dinadinsul
de avantajele unui bun box-office în lumea librării lor.“ Săpt. 22 III 74
p. 6. „G.G. a ieşit din spaghetti-western şi acum pozează în actor
serios, frumos şi cu box-office.“ Săpt. 4 II 78 p. 4. „Trei ani mai tîrziu
[în cinematografia americană] pei sajul e neschimbat: box-office-uri pe
de-o parte, bombăneli de cealaltă.“ R.lit. 38/95 p. 8. 2. „În box-office
(clasificare în funcţie de numărul de spectatori) [Elise] s-a plasat încă
de la început pe primele locuri.“ Cotid. 2 X 95 p. 1; v. şi Cont. 1 XII 78
p. 10, R.l. 31 V 79 p. 2 [pron. boxófis] (din engl., fr. box-office; DHLF
1952, DMC 1973; DN3)
box-palét s.n., s.m. – pl. box-palete sau box-paleţi (anglicism; com.)
–Ansamblu format dintr-o paletă (suport) şi ambalajul propriu-zis
folosit pentru depozitarea şi manipularea mărfurilor– „[...] lobdele ar
urma să fie tăiate mecanizat la centrele de preindustria lizare a
lemnului, iar chitucii de 20–30 cm încărcaţi în boxpalete cîntărite,
sigilate şi expediate cu va goa nele [...]“ R.l. 4 XII 84 p. 5. „Box-paleţii
sînt şi ei de cinci tipuri.“ Fl. 10 V 85 p. 25 //din box “cutie“ + palet//
bóxă s.f. 1977 –Incintă acustică– v. autostop, casetofon (din engl.
box; DEX-S)
boy s.m. (anglicism) –Liftier; băiat de ser viciu într-un hotel– „[...]
mi-e frică să urc în lift [...] cu boy-ul; mi-e frică nu să deschid, dar chiar
să ating mini-barul din cameră [...]“ R.lit. 9 VI 83 p. 2. „Personal
uman? Peste 300 de servitori de gradul I, 100 de boy (băieţi de
serviciu)“ G. 79–80/96 p. 30; v. şi supercivilizaţie (1979) (din engl.
boy; DN3)
bozón s.m. 1979 (fiz.) –Particulă nucleară elementară al cărei spin se
măsoară cu numere întregi– v. spin, superparticulă (din fr. boson; PR
1950; DT, DF)
bracá vb. I –A întoarce– „Dar nu-i nici o pro blemă. După 500 de
metri bracaţi la dreapta şi exact între snack-bar şi rotiserie încep
bungalow-urile de la motel!“ R.l. 6 V 81 p. 2 (din fr. braquer; DN3)
braillogramă s.f. –Comunicare transmisă pen tru nevăzători uti -
lizînd sistemul Braille– „J.W., orb din Washington, a primit la sfîrşitul
săptămînii trecute prima «braillogramă» din istoria te le co -
municaţiilor, ca urmare a iniţiativei companiei «Western Uni on».
Aceste «braillograme» vor putea fi, în curînd, difuzate pe întreg
teritoriul S.U.A.“ R.l. 27 VIII 75 p. 6 [pron. braiográmă] //din Braille
+ -gramă//
brain-drain loc. s. (americanism) –Export de inteligenţă– „Ţările în
curs de dezvoltare sînt pe cale de a lua măsuri serioase, în propriile ţări,
pentru reglementarea pro blemelor care apar drept cauză a
fenomenului de brain-drain.“ Sc. 6 VII 77 p. 5. „Brain-drain-ul
constituie, fără îndoială, unul din factorii care alimentează dezvoltarea
inegală a eco nomiei mondiale.“ Sc. 17 II 79 p. 6. „În ultimul sfert de
veac nu mai puţin de un milion de cadre calificate au fost racolate din
«lumea a treia» de către ţările occidentale industrializate [...] La
acelaşi fenomen, cunoscut sub numele de brain-drain, se referă şi un
studiu al UNCTAD [...]“ R.l. 6 V 89 p. 6; v. şi Sc. 16 XII 77 p. 5 [pron.
brein-dréin] (din engl. americ., fr. brain-drain; DMN, DMC 1966, BD
1968; DN3)
brainstorming s.n. (anglicism) –Reuniune în cadrul căreia fiecare
participant propune soluţii pentru rezolvarea unei probleme–
„Computerul-translator, controlînd un fişier bilingv (franco-en glez), a
răspuns imediat la întrebarea ce este cuvîntul «brainstor ming»,
indicînd conţinutul a nouă fişe pe care le are în memorie.“ R.l. 16 IX 75
p. 6 [pron. breinstórming] (din engl., fr. brainstor ming; PR 1950; Th.
Hris tea în R.lit. 15 V 80 p. 9; DN3)
bradisísm s.n. (geol.) „Palatul Justinian din Veneţia va fi salvat.
Noul palat din zona lagunei Veneţia va fi ridicat pentru a se preveni
scufundarea lui definitivă din cauza terenului, fenomen cunoscut sub
numele de bradisism.“ Sc. 18 IX 74 p. 6; v. şi I.B. 17 IX 74 p. 4 (din it.
bradissismo; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; VLI)
brandt s. 1992 –Pastă de carne– v. cuter
braseríe-terásă s.f. –Braserie amplasată pe terasă– „La Piatra
Craiului se construieşte o braserie-terasă, iar la Izvorul Crişului, un
bufet-terasă.“ Sc. 13 XI 63 p. 1 (din braserie + terasă)
brasíst s.m. –Înotător specializat în stilul bras– „Un brasist al ţării se
pregăteşte [...] să devină antrenor de mîna întîi.“ Sc. 6 XI 60 p. 5 (din
bras + -ist; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; DEX, DN3)
brazdométru s.m. 1960 (formaţie glumeaţă) –Stin ghie de lemn
gradată cu care se măsoară adîncimea arăturii– v. ochiometru (din
brazdă + metru)
break adj.inv., s.n. 1978 (cuv. engl.) –Tip de automobil cu un
compartiment de bagaje integrat în habitaclu la care se ajunge pe o uşă
situată la spate– v. TIBCO [pron. brec] (DN3 – brec)
breakfast s.n. (anglicism) –Micul dejun– „Exis tenţa celebrului
«breakfast» este ameninţată serios [...] O anchetă întreprinsă [...]
dovedeşte cu priso sinţă că obiceiurile alimentare sînt pe cale de a se
schimba. Porridge-ul înlocuieşte din ce în ce mai mult ouăle cu şuncă,
cîrnăciorii conservaţi şi carnea proaspătă.“ R.l. 13 VIII 75 p. 6.
„Ironiile la adresa propriilor dimensiuni «supra ponderale» [...] nesfîr -
şita inventariere a deju nurilor, breakfasturilor, cine le ingurgitate [...]“
R.lit. 29 X 76 p. 10. „Luni dimineaţă [...] a fost poftită la breakfast [...]“
Săpt. 18 V 84 p. 7; v. şi Sc. 22 V 77 p. 6 [pron. brécfăst] (din engl.
breakfast; DEX, DN3)
brebanián, -ă adj. –Propriu scriitorului N. Breban– „[...] proza lui
Nicolae Breban a exercitat şi exercită o puternică atracţie asupra
criticii [...] invitînd [...] la comentarii în contradictoriu şi, mai nou,
chiar, în stil... brebanian [...]“ R.lit. 2 II 84 p. 5. „Despre «imensa orgă
brebaniană» scrie, mai recent, P.D.“ Săpt. 21 IX 84 p. 2 (din n.pr.
Breban + -ian)
bref (franţuzism) 1. adv. –Pe scurt– „Bref, mi s-a spus mai tîrziu că
s-a împotrivit un şef de la etajul II.“ D. 169/96 p. 2. 2. s.n.
–Comentariu de mici di mensiuni– „Tia Şerbănescu l-a înţepat pe Ion
Cristoiu cu floreta brefurilor.“ R.lit. 6/96 p. 16 (din fr. bref)
bretélă s.f. (circ.) 1. „Concomitent cu dezvoltarea
economico-socială şi urbanistică sporeşte şi nu mărul oraşelor care
dispun de şosele ocolitoare (numite şi centuri sau bretele). Utilizarea
acestor artere permite evitarea tranzitării peri metrelor centrale ale
oraşelor, cu tot cortegiul lor de intersecţii, semafoare, treceri de
pietoni, ofe rind condiţii pentru realizarea unei circulaţii mai rapide şi
mai cursi ve.“ (f.d.). 2. –Cale de acces spre un pod, o autostradă etc.–
„Cele 6 «bretele» de acces, denivelate [...] sînt aproape echivalente cu
ma rele pod [Grant] fiind, practic, încă 6 poduri, cu 4 fire de circulaţie
fiecare.“ R.l. 24 III 82 p. 1. „Noi zone cu staţionare limitată – timp de
două ore în cursul zilei – au fost fixate pe «bretelele» din faţa
magazinelor «Unic», «Polar», «Eva» etc.“ I.B. 11 I 74 p. 3; v. şi I.B. 31
X 79 p. 2, 17 VII 80 p. 5 [şi bretea] (din fr. bretelle; DMN 1964; DEX,
DN3 – alt sens)
brevetotécă s.f. „În cadrul bibliotecii centrale a Institutului
Politehnic din Cluj-Napoca s-a organizat o brevetotecă, reunind un
fond de peste 42.000 titluri şi descrieri de invenţii publicate de
O.S.I.M. între anii 1957–1983 [...]“ R.l. 12 VII 83 p. 2; v. şi emisiune
radio 12 X 82 (din brevet + -tecă)
briánt, -ă adj. (franţuzism) –Strălucit(or)– „Îl se con dează, mai puţin
briant şi spectaculos histrionic, dar cu o mai fină adecvare la rol,
boschetár • 47 • briánt, -ă
M.H.“ Sc. 30 IX 79 p. 4; v. şi ştiinţă-ficţiune (1969) (din fr. brillant;
DEX, DN3)
briánţă s.f. (franţuzism; livr.) –Strălucire– „A.B. [este] inteligent cu
măsură (iată o supremă pro bă de electrificare interioară: să înţelegi şi
că uneori prea multă brianţă strică).“ Cont. 3 XI 78 p. 8. „[...] aparatul
lui I.M. îşi dă drumul cu brianţă, pluteşte peste livezi, peste cîmpuri,
par că peste însuşi spaţiul mioritic [...]“ R.l. 17 IV 80 p. 2 (din fr.
brillance; DMC 1970; DEX-S)
bric-à-brac s.n. (franţuzism) –Adunătură de lucruri vechi, puse
alandala– „Acţiunea a fost pla sată într-o singură odaie (atelierul
pictoriţei? budoarul ei?), hală domestică într-un fad bric-à-brac, cu o
singură uşă, monotonizînd, exaspe rant, intrarea şi ieşirea
personajelor.“ R.lit. 17 IV 80 p. 17 (din fr. bric-à-brac; DEX, DN3)
brichétă s.f. –Produs sub formă paraleli pi pe dică din peşte în gheţat–
„La magazinul «Delta Du nării» [...] se găsesc, pe lîngă clasicele
conserve de peşte şi brichetele de peşte oceanic congelat [...]“ R.l. 1 VI
93 p. 2 (din fr. briquette; DN – alt sens, DN3)
bricolá vb. I 1. –A face treburi cu caracter meşte şugăresc în propria
locuinţă– „N. stă cîte va zile la cabana sa de lîngă Cîmpina unde va cosi
şi va bricola cum a făcut şi vara trecută.“ 2. (fig.) –A pune cap la cap–
„Bricolînd locuri comune despre poeţii în discuţie, C.T. adaugă de
obicei numai poleiala. Frazele lui acoperă cu staniol lucitor
improprietatea cea mai evidentă [...]“ R.lit. 4 VIII 83 p. 9. 3. –A
aranja, a modela în scop de înşelăciune– „[Ceau şescu] îşi bricola
imaginea unui domnitor pămîntean, patriot şi naţionalist.“ R.lit. 42/93
p. 2. „Instalarea lui Eve rac în fruntea Televiziunii echivalează [...] cu
întoarcerea la perioa da de dinainte de ‘65, la cel mai curat dejism cu
putinţă. Nu e nimic de mirare în asta, cîtă vreme ideologia fedesenistă
a fost bricolată în minţile sprintene ale lui Bârlădeanu şi Brucan,
oamenii de casă ai lui Ghiţă Dej.“ Curierul rom. III 93 p. 4, în
Romanian Digest; v. şi R.l. internaţ. 4 VIII 94 (din fr. bricoler; DN3)
bridgeist, -ă s.m.f. –Jucător de bridge– „Recent A.C.R. a organizat
un reuşit weekend-brid ge-istic la Mamaia, turneul fiind cîştigat de
P.M.-M.C. Pă cat că data aleasă nu a coincis cu ancorarea în portul
Constanţa a pachebotului «Regina Prima» care efectuează o croazieră
avînd la bord un mare număr de bridgeişti care ar fi putut lua parte la
turneu.“ Săpt. 5 VII 74 p. 7. „[...] bridgiştii deveniseră un fel de [...]
trans cendentali, în sensul că erau priviţi ca o categorie de dăunători
sociali.“ Gaz.sp. 23 II 90 p. 4 [pron. şi scris şi bridgist] (din bridge +
-ist; DN3, DEX-S)
bridgeistic, -ă adj. –Care se referă la bridge– „Luaţi cunoştinţă şi
de cum trebuie să vă drămuiţi timpul liber, la anul, pentru a putea
participa la cît mai multe manifestări bridgeistice.“ Săpt. 26 XII 75 p.
7; v. şi bridgeist (1974) [pron. brigístic] (din bridge + -istic)
briefing s.n. (anglicism) –Reuniune de informare şi de lucru într-un
minister, o întreprindere etc.– „[Primul ministru] a decis ca purtătorul
său de cuvînt să organizeze zilnic cîte un briefing [cu presa].“ R.l. 29 X
91 p. 2. „Domnul profesor conduce [...] un briefing cu şefii de catedră.“
Calende 6 VI 93 p. 14. „Obişnuitul briefing de presă din fiecare vineri
de la Palatul Victoria [...]“ R.l. 14 V 94 p. 7 [pron. brífing] (din engl.
americ. briefing; PR 1945, DMN 1957, DMC 1969; T. Slama-Caza cu
în R.lit. 16-22 XII 93 p. 12)
brífcor s.n. 1991 –Băutură răcoritoa re cu gust de citrice– v. dughenar
brise-glace (franţuzism) –Cuţit de spart cu burile de gheaţă– „Arma
nu mai e însă un brise-glace, ci un coupe-papier.“ R.lit. 15–21 IV 93 p.
7 [pron. brizglás] (din fr. brise-glace)
brizúră s.f. (alim.) –Sfărîmătură (alimenta ră)– „La Brăila a fost
realizat un nou sortiment de pîine cu amestec din făină de orez. Este
înlocuită, astfel, făina de cartofi cu cea de orez, obţinută prin
măcinarea brizurii rezultată de la prelucrarea orezului (cum se ştie, la
Brăila func ţionează cea mai mare secţie de decorticat din ţară).“ R.l.
16 IV 77 p. 2 (din fr. brisure; DT, DTP; DN3)
broccóli s.m. (italienism; bot.) –Tip de legumă verde cu gust şi
aspect de conopidă– „Tăiaţi felii următoarele legume crude: Brocoli
(sic!) (sea mănă cu conopida, însă este verde), morcovi, ardei, ţeli nă
[...]“ As 74/VI 93 p. 6. (adjectivat) „Conopida broccoli este cea
verde albăstruie care se găseşte în Piaţa Amzei.“ Expres 3/95 p. 14 (din
pl. (sg. broccolo) it. broccoli)
bróker s.m. (anglicism) „Profitînd de criza de carburanţi, toate aceste
pre tinse persoane ono rabile sînt de fapt nişte infractori care au format
peste noapte categoria clandestină a brokerilor (intermediarilor) de
petrol.“ Sc. 9 III 74 p. 6. „Afirmaţia îi aparţine unui broker (agent de
bur să) care a lucrat la importanta firmă americană de brokeri Drexel
Burnham Lambert Inc.“ R.l. 20 V 86 p. 6. „Dacă la bursele occidentale
meseria de broker se sfîrşeşte la 35 de ani, brokerii români au toate
şansele [...] să iasă la pensie [...] chiar şi la vîrsta de 70 de ani.“
Cuvîntul 33/93 p. 5. „De ce tocmai societăţile de valori mobiliare (de
brokeri) au fost excluse de la intermedierea schimbului cupoanelor pe
acţiuni?“ D. 143/95 p. 24; v. şi Timişoara Internaţ. 50/95 p. 9; Curierul
rom. 5/96 p. 10; v. şi dealer (din engl. broker)
brokeráj s.n. –Intermedierea de valori mobiliare– „FPP-urile au
convenit să organizeze la nivelul fie căreia, contra unui comision,
activităţi de broke raj – schimb de certificate“ R.l. 16 X 95 p. 21 (din
broker + -aj; cf. engl. brokerage)
brokeráre s.f. –Acţiunea brokerilor– „Prin intermediul lui I.S. S.C.
Comat Timiş a plătit 3500000 lei pentru brokerarea a 11827
certificate.“ R.l. 16 X 95 p. 21 (din broker + -are)
bronhologíe s.f. 1981 (med.) –Ramură a medi cinei care studiază
bronhiile– v. autocurăţa (din bronho- + -logie)
bronhoscóp s.n. 1964 (med.) –Aparat me di cal cu ajutorul că ruia se
văd şi se cercetează bronhiile– v. esofagoscop (din fr. bronchoscope;
Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; Th. Hristea ne înştiinţează că îl
cunoaşte din 1948; DT; DEX, DN3)
bronzáj s.n. –Bronzare– „Razele ultraviolete vă asigură bronzajul în
toate sezoanele în salonul de cosmetică Venus.“ R.l. 30 XI 74 p. 6 (din
fr. bronzage; PR 1930, DMC 1971; DN3, DEX-S)
broşúră-ghíd s.f. –Ghid redus, în formă de broşură–
„Popularizarea sa vine de la centru, prin broşurile-ghid.“ Sc. 25 I 65 p.
3 (din broşură + ghid)
brunch s.n. (anglicism) „A fost invitat la un brunch (ceva între mic
dejun şi prînz) cu şi la Andrei Codrescu“ R.lit. 15–21 IV 93 p. 12 [pron.
bránci] (din engl. brunch (1970), abreviere din br[eakfast + l]unch;
PN 1987)
brun-roşiétic, -ă adj. –Nuanţă de maron– „În cepînd cu 1969, anul
cînd au apărut primele simptome ale catastrofalei secete din Africa, în
America Centrală şi de Nord au fost înregistrate particule de praf
brun-roşietic de provenienţă sahariană – fenomen pus în legătură de
către specialişti cu serioase perturbări climatice.“ Sc. 29 XII 74 p. 5
(din brun + roşietic)
BTT s. 1975 –Oficiu care se ocupă cu excursiile tineretului– v.
navă-dormitor [pron beteté] (abreviere din B[iroul de] T[u rism
pentru] T[ine ret])
bucătăríe-típ s.f. –Mobilă de bucătărie, care poate servi drept
etalon– „Dotarea unei bu cătă rii-tip necesită un element masă-dulap şi
două elemente suspendate.“ Sc. 16 XII 62 p. 2 (din bucătărie + tip)
bucláj s.n. 1976 (text.) –(Despre lînă, stofe) Faptul de a fi buclat– v.
voluminozitate (din fr. bouclage; DEX – alt sens, DN3)
buclé 1. adj.inv. –(Despre lînă) Care are mici excrescenţe– „Ca
urmare s-a contractat un nu măr de 800 mii bucăţi de tricotaje fabricate
din fir buclé, foarte mult cerute de cumpărători pentru sezonul cald.“
Sc. 12 I 78 p. 5. 2. s.n. „Noile modele de îmbrăcăminte tricotată sînt
realizate din fibre naturale în amestec cu fibre chimice, din fire cu
efecte speciale (bucleuri, nopeuri, fla meuri etc.), precum şi din alte
tipuri de fire.“ R.l. 30 VII 80 p. 2 (din fr. bouclé)
bucureşteánă s.f. (sport) –Echipă sportivă cu se diul în Bucu reşti–
„Deci victorii «la indigo» ale bucu reştenelor care au jucat în
Capitală.“ I.B. 28 III 83 p. 7 (din Bucureşti + -ean + -ă)
bucureştenísm s.n. –Calitatea de a fi bucu reştean– „Las’ că acest
atribut de «bucu reş tean» mă irită teribil [...] pentru că «bucu -
reş tenismul» e o atitudine provincialistă [...]“ R.l. 2–8 XII 92 p. 13 (din
bucureştean + -ism)
bufét-bar s.n. –Bufet la care se servesc băuturi– „O altă noutate:
bufetul-bar modern ame najat pe un vagon întreg (autorapidul
«Săgeata» de pe linia Bucureşti-Eforie Sud) şi bufetul-bar instalat pe o
jumătate de vagon (la acceleratul Bucureşti-Ti mi şoara)“ R.l. 8 IX 67 p.
1. „Clădirea autogării «Gri viţa» cuprinde şi un bufet-bar pen tru
răcoritoare şi gustări.“ R.l. 17 XI 75 p. 3; v. şi Sc. 14 I 71 p. 5 (din bufet
+ bar; Fl. Dimi trescu în SCL 3/70 p. 326)
bufét-braseríe s.n. 1967 –Bufet cu specific de bra serie– v. café-bar
(din bufet + braserie)
bufét-cabánă s.n. –Bufet amenajat într-o ca bană– „Vă indicăm
următoarele unităţi: Stîna şi bufetul Ilişeşti, bufetul-cabană Rădă şeni,
res tau rantul Vatra Moldoviţei.“ Sc. 11 XII 67 p. 2 (din bufet + cabană)
bufét-clásă s.n. –Bufet amenajat în interiorul unui vagon clasă–
„De asemenea, s-a luat mă sura ame najării de bufete la vagoane clasă,
în spaţiul a două compartimente: astfel de bufete-clasă funcţionează în
briánţă • 48 • bufét-clásă
rapidul «Traian» de pe linia Bucureşti-Ti mi şoara.“ R.l. 8 IX 67 p. 1
(din bufet + clasă)
bufét-terásă s.n. 1963 –Bufet amplasat pe o terasă– v.
braserie-terasă (din bufet + terasă)
building s.n. (constr.; anglicism) –Zgîrie-nori, clă dire foarte înal tă–
„Cu toate acestea, ame rica nizarea oraşului Quebec este vădită în
cartierele lui noi, cu buildinguri impozante.“ R.lit. 23 X 75 p. 24.
„Acumularea ororilor: buildings in cendiate, feres tre sparte deschise
spre vid, rînduri întregi de case abandonate distrugerii, ma ga zine
goale, arse.“ Cont. 30 III 79 p. 6 [pron. bílding] (din engl. building; cf.
fr. building; D.Am; DN3)
buldozeríst s.m. –Persoană care lucrează pe un buldozer–
„Buldozeristul D.L. din Ciukotka a găsit un bulgăre de aur nativ [...] a
cărui formă seamănă cu o labă de urs.“ Sc. 11 VI 81 p. 5 (din buldozer
+ -ist)
buletín-anchétă s.n. –Buletin prin care se efectuează o an chetă–
„În numărul de mîine al ziarului nostru va apărea un buletin-anchetă,
la care sînt invitaţi să răspundă spectatorii cuplajului interbucureştean
de miercuri.“ I.B. 13 III 67 p. 4 (din buletin + anchetă)
bulgarizáre s.f. (pol.) –Aducerea unei ţări către distrugerea totală,
precum, în 1996–97, Bulgaria– „Bulgarizarea spre care ne îndreptăm
în galop îşi are originile, şi la noi şi în sudul Dunării, în indecizia
guvernanţilor de a tăia în carne vie.“ R.lit. 7/97 p. 2 (din Bulgaria +
-izare)
bun, -ă adj. în expresia pe bune (arg.) –Ade vărat, serios– „Dacă
recitim ultimele programe săptă mînale apare o întrebare firească: de
ce din trei filme, nici unul, dar nici unul nu a fost o comedie [...] «pe
bune» cum se zice?“ Săpt. 29 IV 77 p. 6. „Basmul, pe bune, se
intitulează «O albă ca zăpada şi cei şapte pitici negri ca no roiul»“ R.lit.
38/93 p. 5. „Kelly e măritată «pe bune» de 4 ani.“ As 146 p. 16 a fi pe
bune (cu cineva), a se înţelege bine (cu cineva): „Adrian este pe bune
cu Dragoş şi cu Nicolae.“ (C. Lupu în LL 3/77 p. 350)
bungalóu s.n. 1981 –Casă (de vacanţă) cu un singur nivel şi cu ve -
rande– v. braca (din engl. bungalow; cf. fr. bungalow; DEX, DN3)
bunráku s. (cuv. jap) –Teatru tradiţional japo nez de mario nete–
„Programul [...] include spectacole de teatru clasic japonez de tip
«kabuki», «nô» şi «bunraku», precum şi spectacole şi concerte [...]“
R.lit. 9 IV 81 p. 22; v. şi shamisen (1974) ( cf. engl. bunraku; BD 1968)
bursiér, -ă (adj.) –Referitor la bursă– „Se pare că la originea acestor
dificultăţi bursiere, cum le nu meşte «Neue Zuricher Zeitung» ar sta o
ştire din San José, capitala Republicii Costa Rica, potrivit căreia
compania «Standard Fruit» îşi va înceta, în curînd, activitatea în
această ţară.“ I.B. 18 VI 74 p. 4. „Directorul BRM ne spune că,
încadrîndu-se în normele legale, agenţii bursieri pot vinde chiar şi
vapoare transoceanice.“ Ev.z. 8 VI 93 p. 4 (din fr. boursier; DEX,
DN3)
búrtă s.f. (lb. vorbită) –Excrescenţă, lungime (nedorită)– „«Scri sori
de vacanţă» (roman epistolar, apărut în Editura Cartea Româ nească)
de T.C. con ţinînd nu puţine pagini de epică izbutită, dar şi unele
«burţi» ale textului.“ Săpt. 6 V 77 p. 8. „[...] ceea ce nu înseamnă că
filmul nu are şi cîteva «burţi» cum se zice în jargon, meandre cum s-ar
zice mai poe tic.“ R.l. 16 II 78 p. 2. „Nici chiar [filmul] «Patul
conjugal» nu este scutit de «burţi» scenaristice.“ Lit. 36/94 p. 11.
„Regizorul filmului [...] toc mai taie «burţile» la montaj.“ As 182/95 p.
12 (de la burtă “abdomen“, prin analogie de formă)
butíc s.n. (com.; franţuzism) 1. –Magazin mic în care se desfac
confecţii, de obicei de serie mi că– „Suflarea feminină a căutat, a
sondat, a defrişat magazine şi boutique-uri întru aflarea lenjeriei adec -
vate.“ Săpt. 31 X 75 p. 8. „O parte din modelele prezentate vor fi puse
în vînzare la «boutique»-ul «Moda», al Centrului de îndrumare a
producţiei şi creaţiei meş teşugăreşti, un mic magazin de prezentare a
creaţiei de gen a meşteşugarilor.“ R.l. 15 III 76 p. 3; v. şi Cont. 14 V 71
p. 6, I.B. 19 VII 79 p. 2, R.l. 12 VIII 80 p. 3. 2. –(Sens dezvoltat după
1989, de multe ori peiorativ) Magazin de dimensiuni reduse, ame najat
fără pretenţii şi care vinde mărun ţişuri– „Cred că peste 90% din
buticuri sînt de tipul consignaţiei cu marfă străină.“ R.lit. 18 VII 91 p.
2. „Închiriez apartament două camere [...] posibilităţi firmă străină,
cabinet medical, butic [...]“ R.l. 20 XI 91 p. 7 [pron. butíc; var. butică;
boutique) (din fr. boutique; R. Zafiu în Luc. 13/92 p. 5; DN3, DEX-S –
sensul 1.)
buticá vb.refl. I –A se umple de buticuri– „Staţiunea balneară s-a
buticat.“ Emisiune TV (din butic + -a)
buticár s.m. –Proprietarul sau gestionarul unui butic– „În concurenţă
cu bişniţarii, şi înfăţişînd un fenomen mai profund şi mai complex, sînt
buticarii. Cuvîntul nu există în dicţionare, dar are bune şanse să se
impună. Privatizarea n-a co bo rît, în anul şi jumătate scurs de la
revoluţie în adîncul economic.“ R.lit. 18 VII 91 p. 2. „Este adevărat că
«buticarii» vor trăi mai bine decît mine, chiar şi după ce o să termin
facultatea.“ R.l. 23 XI 92 p. 5; v. şi 23 X 93 p. 5; v. şi bişniţar,
nomenclaturist (din butic + -ar; cf. it. buticcaro; DPN 1983; D.
Uriţescu CV 24–25, Irina Preda în LR 10/92 p. 545)
butón s. (biol.) „Un preparat realizat în Uniunea Sovietică de către
cercetătorii de la secţia de spaţii verzi a Academiei «K. Pamfilov» pre -
lun geşte însă pentru mai multă vreme prospeţimea florilor. Cîte va
tablete din acest preparat denumit «Buton» men ţin pînă la o lună
calităţile florilor tăiate. Mai mult, el are şi rol de conservant.“ Sc. 9 IX
77 p. 6 (din rus. buton)
buwiplást s.n. „Buwi-plast este un nou produs des tinat lustruirii
pardoselilor din material plastic.“ R.l. 25 VII 77 p. 5 (format cu -plast
„plastic“)
by-pass s.n. (anglicism) –Operaţie chirurgicală care are drept scop
restabilirea circulaţiei sîngelui în urma ruperii unei artere– „[...] dl.
inginer D.R. [...] ope rat de triplu by-pass [...] acum trei ani.“ R.l. 17–18
X 92 p. 3. „[La Cluj se fac] operaţii de intestine, vezică biliară (prin
metoda laparosco pică), by-pass-uri.“ R.l. 13 V 94 p. 5; v. şi
valvulotomie (1984) [pron. bai-pés; scris şi bai-pas] (din engl.
by-pass; PR 1948, DMC 1966)
bufét-terásă • 49 • by-pass
C
cabaleríe s.f. –Unitate de măsură agrară din Cuba şi Porto Rico–
„Începînd din 1968 nu mai puţin de 5000 de cabalerii (unitate de
suprafaţă egală cu 13,43 ha) au cunoscut astfel largi metamorfoze
înnoitoare: de curînd, planul respectiv a fost extins, înglobînd încă 900
de cabalerii.“ Sc. 25 III 74 p. 4. „Cea mai mare reţea de irigaţii din
Cuba se află în curs de construcţie în provincia Guantanamo [...]
canalul principal va iriga peste o mie de «cabaleria» (1 cabaleria =
13,43 ha) de plantaţii de trestie de zahăr.“ Sc. 26 IV 77 p. 4 (din sp.
caballería)
cabánă-dormitór s.f. –Cabană folosită exclusiv ca dormitor– „Un
colectiv de specialişti a proiectat şi construit un nou tip de
cabană-dormitor pentru lucrătorii de la construcţii. Cabana are o
capacitate de 32 locuri.“ Sc. 28 X 66 p. 3 (din cabană + dormitor)
cabánă-hotél s.f. –Cabană dotată cu facilităţi care o apropie de
statutul de hotel– „În primele zile ale acestui an s-a dat în folosinţă o
cabană-hotel la Peş tera-Padina (Dîmboviţa), avînd restaurant, bar de
zi, iar în imediata vecinătate, terenuri de sport.“ R.l. 12 I 79 p. 5 (din
cabană + hotel)
cabánă-restauránt s.f. –Cabană care con ţine un restaurant–
„Duminică la cabana-restaurant «Izvorul rece» de lîngă Sinaia.“ Sc.
17 VIII 64 p. 2 (din cabană + restaurant)
cabínă-mámă s.f. (astr.) –Cabina principală dintr-o navă cosmică–
„Collins [...] va rămîne singur la comanda cabinei-mamă.“ Sc. 21 VII
69 p. 6. „Admiţînd că o nouă defecţiune a dispozitivului de cuplare a
survenit la întoarcerea lui S. şi M. de pe Lună – a precizat F. – situaţia
va fi grea, dar nu dramatică, fiind asigurate atît mij loacele necesare
revenirii lor în condiţii de securitate în interiorul cabinei-mame, cît şi
materialul selenar.“ R.l. 3 II 71 p. 6 (din cabină + mamă, după fr.
cabine-mère; DMN 1969)
cabinét de planificáre familiálă sint. s. (Concept introdus
oficial în ţara noastră după decembrie 1989) „Lîngă Spitalul
studenţesc [s-a deschis] un cabinet de pla nificare familială (CPF);
acest cabinet oferă gratuit studenţilor şi elevilor cele mai variate
metode contraceptive: pilule orale [...] sterilete, pilulele «de a doua zi»
(după contactul sexual neprotejat).“ R.l. 14 VII 93 p. 5 (din cabinet +
planificare familială, după engl., fr. planning familial; PR după 1960)
cabotinizá vb. I –A deveni cabotin– „Am mers eu grăbit [la cinema]
să văd cum se cabotinizează puştiul [un actor copil].“ R.lit. 34/95 p. 13
(din cabotin + -iza)
cacaoríe s.f. 1973 (formaţie glumeaţă) –Întreprindere în care se
fabrică produse cu cacao– v. ciocolaterie (din cacao, după modelul lui
lăptărie)
cache-radiator s.n. (franţuzism) –Mobilă ca re ascunde calori -
ferul– „Posibilităţi noi de utili zare a ceramicii în interioare:
cache-radiatoare, para va ne.“ Cont. 3 IV 64 p. 2 [pron. caş-radiatór]
(din fr. cache-radiateur)
café-bar s.n. –Local unde se servesc cafele şi băuturi alcoolice–
„Reţeaua comercială din cartierul Drumul Taberei se va mări cu încă
patru unităţi ce urmează să se deschidă în complexele nr. 4 şi 11. Este
vorba de un cafe-bar, de maga zinul universal «Favorit», de o cofetărie
şi de un bufet-braserie.“ I.B. 3 VIII 67 p. 3. „O scurtă escală la
cafe-barul «Carpaţi». Şi, pentru reconfortare, un «Sintonic» cu
gheaţă.“ I.B. 22 V 74 p. 6; v. şi R.l. 17 X 70 p. 1, Sc. 25 III 74 p. 4 (din
cafe[nea] + bar; M. Avram în SCL 3/72 p. 297; DEX-S)
café-concert s.n. (spect.; franţuzism) –Gen muzical specific
spectacolelor prezentate într-un restaurant– „În 42 de res taurante au
debutat orchestre de café-concert.“ I.B. 6 VII 74 p. 5. „Pentru această
parte a res taurantului a fost prevăzut, în locul unei orchestre, un pianist
care va susţine un program de café-concert.“ R.l. 3 XII 77 p. 5 [pron.
cafe-consér] (din fr. café-concert; DN3, DEX-S)
café-frappé s.n. (alim.) –Băutură preparată din ca fea rece cu
îngheţată, frişcă şi, eventual, alcool– „Considerabil vor creşte, atît
cantitativ, cît şi sortimental, specialităţile de îngheţată [...] 17 cofetării
ale ICR 1 [...] şi-au adăugat sortimente noi, ca ponciuri cu lămîie,
mazagran, café-frappé, compoturi pa sate.“ I.B. 9 VI 75 p. 2 (din fr.
café-frappé; DEX-S)
cafeá-dúlciuri s.f. –Tip de magazin alimentar profilat pe vînzarea
cafelei şi a dulciurilor– „Pe o distanţă foarte scurtă, patru magazine de
cafea-dulciuri din centrul Bucureştiului sînt în chi se în fiecare luni.“
R.l. 3 VII 74 p. 5 (din cafea + dulciuri)
cafeá-fíltru s.f. (alim.) –Cafea preparată cu aju torul filtrului– „În
Tîrgovişte s-a deschis o unitate tip «Express» destinată consumatorilor
de cafea. Nu se poate însă servi cafea-filtru, aşa cum ar fi normal, chiar
dacă noua unitate este dotată şi cu aparat modern destinat acestui scop.
Aparatul în cauză este folosit drept [...] oală pentru încălzit apă şi
nicidecum pentru prepararea cafelei-filtru. Cu apa încălzită în aparat
se prepară însă nes-café.“ R.l. 5 IX 75 p. 5 (din fr. café-filtre; cf. engl.
café-filtre; BD 1970)
cafetiéră s.f. –Aparat pentru preparat ca feaua– „Între două gesturi
ale personajului, na ra torul des crie pe o întreagă pagină o scrumieră de
Limoges, oarecum în felul în care Robbe-Gri llet descria cafe tiera din
«Le Mannequin».“ R.lit. 7 II 85 p. 9 (din fr. cafetière; FS 247; DEX,
DN3)
caft s.n. (arg.) –Bătaie– „[...] în faţa ambasadei Germaniei la
Bucureşti a avut loc un «caft» general în care au fost angrenate
numeroase persoane care aşteptau intrarea la viză.“ Expres 19–25 V 92
p. 16 (din cafti; cuv. mai vechi în limba română; Gransner M. 31, 87;
DEX)
cagúlă s.f. –Glugă (trasă peste faţă)– „Castelul Norman din Sco ţia a
sărbătorit «a 500-a aniversare a fantomei castelului»; participanţii
aveau costuma ţia de rigoare – halatul alb, lung, şi cagula [...]“ I.B. 10
IV 74 p. 4; v. şi Luc. 13 X 79 p. 8 (din fr. cagoule; DEX, DN3)
caiacíst s.m. (sport) –Sportiv care participă la întrecerile de caiac–
„Caiaciştii şi canoiştii ro mâni învingători în Danemarca.“ Sc. 24 VII
67 p. 1; v. şi R.l. 30 VII 80 p. 5 (din caiac + -ist; DEX, DN3)
caíd s.m. 1985 –Şef de bandă criminală– v. favela (din fr. caïd; DEX,
DN3 – alt sens)
caiét-catalóg s.n. –Catalog de expoziţie, sub formă de caiet– „Cu
acest prilej, Casa Scriitorilor a editat un elegant caiet-catalog
cuprinzînd: un comentariu plastic, reproduceri de lucrări expuse,
poezii ine dite, şapte portrete de G.P.“ Gaz.lit. 9 II 67 p. 2. „Această
apariţie ne rememorează «caietul-catalog» editat cîndva de revista
«Secolul 20».“ R.lit. 11 I 73 p. 26 (din caiet + catalog)
caiét-prográm s.n. –Program (de spectacol) sub forma unui caiet–
„Pa canavaua unei farse-balet (de tip molieresc, se pretinde în
caietul-program) s-a brodat un pretext de relaxare cu totul neaşteptat
de periferic.“ Sc. 1 II 71 p. 2. „Am alcătuit caiete-program cu conţinut
mai general, în fiecare număr prezentînd actori, regizori şi
scenografi.“ I.B. 10 IV 74 p. 2. „A.P. cu gîndul la un nou caiet-program
al Teatrului «Nottara»“ Săpt. 5 X 84 p. 4; v. şi Cont. 24 XI 61 p. 4 (din
caiet + program; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232; FC I 48, 65;
DEX-S)
calamitát, -ă adj. –Care a suferit de pe urma unei calamităţi
naturale– „S-a adus sămînţă de porumb timpuriu [...] pentru a se face
imediat reînsămînţarea suprafeţelor calamitate.“ Sc. 21 VI 63 p. 3. „Ca
urmare a măsurilor întreprinse de organele sanitare a fost prevenită
epidemia în zonele calamitate.“ R.l. 23 IV 79 p. 8. „Această «sală de
operaţii pe roţi» este destinată, în principal, acordării de prim ajutor în
zonele calamitate.“ R.l. 21 VI 84 p. 6 (din calamita; cf. fr. calamité; FS
244; V. Guţu Romalo C.G. 217–218, 220; DN3, DEX-S)
cálcio s. (cuv. it.) –Fotbalul italian– „«Calcio» nu are bani să îl
plătească pe [jucătorul] Hagi“ R.l. 3 VIII 93 p. 15. „Il calcio se pune în
mişcare“ R.l. 7 IX 96 p. 15
calcitonínă s.f. (med.) –Hormon tiroidian– „Re lativ recent, oda tă
cu lucrările lui C. şi H., s-au acumulat dovezi că tiroida secretă un
hormon, care a fost denumit calcitonină (sau tirocalcitonină) cu rol în
scăderea nivelului calciului sanguin, deci opus într-o anumită măsura
paratiroidei. Mecanismul de apariţie al unor afecţiuni osoase (ca
osteo poroza şi osteopetroza) sau unele boli endocrine este strîns
corelat cu efectele calcitoninei.“ R.l. 10 VI 74 p. 4. „«Calcito nina»
este considerată în pre zent de oamenii de ştiinţă ca o substanţă foarte
importantă...“ Sc. 2 XII 84 p. 5 (din engl. calcitonin; BD 1970; DM)
calculatór-ceás s.n. „Minicalculator. În Fran ţa a fost deja anun ţată
apariţia unui calculator-ceas cu brăţară. Pe un pătrat cu latura de 4 cm
se găsesc 20 de butoane. Mai multe ecrane luminoase permit afişarea
rezultatelor de ordinul a 9 cifre. Cînd calculatorul nu este folosit,
aparatul are rol de ceas.“ Sc. 4 X 74 p. 5. „Calculator-ceas. Casio
Computer Co va pune în vînzare, cu începere din luna iulie, un aparat
electronic cu funcţii multiple. El va putea fi folosit, după nevoie, atît ca
minicalculator, cît şi ca ceas.“ R.l. 12 VI 76 p. 6 //din calculator +
ceas//
calculóză s.f. (med.) –Litiază– „[...] cura cu hrean influenţează
pozitiv calculoza biliară şi renală [...]“ R.l. 18 II 84 p. 2 (din fr.
calculose; DEX, DN3)
calendaritáte s.f. (livr.) –Cronologie– „Jurna lul [...] exclude din
principiu cronica faptelor inutile, ca len daritatea în latura exis -
tenţială.“ Lit. 16 VII 93 p. 3 (din calendar + -itate, probabil creaţie a
lui E. Simion)
call-girl s.f. (anglicism) –Prostituată convoca tă te le fonic– „O altă
categorie, şi poate cea mai selectă, o constituie «call-girls» adică cele
chemate prin telefon.“ Expres 9–15 VI 92 p. 7 [pron. colgăl] (din engl.
call-girl; cf. fr., it. call-girl; PR 1960, DPN 1969, DMC 1972)
calm-plát s.n. (mar.) „Beneficiind de condiţii favorabile de concurs,
fără a exista însă acel calm-plat (apă absolut liniştită, fără vînt),
concursul de canotaj s-a bucurat de un real succes.“ Sc. 3 VII 61 p. 3
(din fr. calme-plat; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; DT, D.Tr.;
DEX-S)
caloriferíst s.m. –Persoană care se ocupă cu repa raţiile de calorifer–
„Un caloriferist refuză bacşişul umilitor pe care i l-a oferit
povestitorul.“ Cont. 5 X 62 p. 3; v. şi I.B. 21 V 64 p. 4 (din calorifer +
-ist; DN3, DEX-S)
cameramán s.m. (cinem.) –Operator cine ma togra fic sau de tele -
viziune care manevrează camera de luat vederi– „A fost ajutat de un
excelent şef de imagine, F.M [...] şi de came ramanul R.C.“ Săpt. 7 III
75 p. 4. „Imaginea: O.D. şi o echipă de cameramani care au dat
incredibile probe de virtuozitate [...]“ Cont. 14 IV 84 p. 13 (din engl.,
fr. cameraman; DN3, DEX-S)
cámeră-biróu s.f. –Tip de mobilă care dă unei încăperi aspectul şi
folosinţa exclusivă de birou, cameră de lucru (studiu)– „Activitatea de
proiectare a mobilelor a fost îndreptată spre acele tipuri de mult
solicitate, cum ar fi biblioteci combinate, camere-birou complete,
dulapuri com binate.“ Sc. 27 I 62 p. 2. „O cameră-birou stil cubist,
compusă din birou masiv cu uşi laterale, bibliotecă cu patru uşi – cele
exterioare în blat masiv, cele interioare cu cristaluri – piesă solidă, de
mare calitate; un scaun-fotoliu, cu tapiseria în ton roşu, armonizînd
ansamblul [...]“ Săpt. 30 III 73 p. 8 (din cameră + birou; Fl. Dimitrescu
în LL 10/65 p. 232)
cámeră de scintiláţie sint.s. (tehn.) –Dispozitiv cu ajutorul
căruia este vizualizată scintilaţia (scînteierea) particulelor, a anumitor
substanţe– „Un grup de fizi cieni gruzini au realizat o cameră de
scintilaţie-traiectorie cu care urma unei particule elementare poate fi
fotografiată în cinci sutimi de milionimi de secundă.“ Sc. 28 XI 63 p. 5.
„Camera de scintilaţie reprezintă o noutate în lumea aparaturii
medicale. Este utilizată pentru investigaţie şi diagnostic. Pacientul
este injectat cu substanţe de contrast – izotopi radioactivi. O cameră cu
captatori culege radiaţii gam ma şi transmite informaţiile unui
computer.“ R.l. 3 VII 93 p. 5 //din cameră “aparat fotografic” +
scintilaţie//
cámeră de zi s.f. –Living– „Daniel, Toby şi Simona se joacă în
camera de zi a bunicilor.“; v. şi cameră-dormitor (din cameră + de +
zi)
cámeră-depózit s.f. –Cameră utilizată ca de pozit– „Unităţile vor
dispune de încăperi spa ţioase pentru receptură şi laborator,
camere-depozit etc., toate dotate cu mobilier şi aparatură mo dernă.“
I.B. 18 X 65 p. 1 (din cameră + depozit)
cámeră-dormitór s.f. –Cameră de dormit– „Sche ma sa cu prinde o
cameră de zi şi 4 ca mere-dormitor, desfăşurate pe o suprafaţă de
aproape 80 mp.“ R.l. 24 IV 73 p. 1 (din cameră + dormitor)
cámeră-laboratór s.f. –Cameră în care este ins talat un laborator–
„Construcţia [...] cuprinde camere-laborator, depozite etc.“ Cont. 1 III
63 p. 7 (din cameră + laborator)
cámeră-stilóu s.f. (cinem.) –Stil cinematografic care utilizează
spiritul şi tehnica reportajului, a romanului– „La frumuseţea ima -
ginilor, în sfîrşit, filmul adaugă pe aceea a unui admirabil ritm interior.
Teoreticianul camerei-stilou transformă ritmu rile compoziţiei în
montaj într-o fra zare sobră.“ Gaz.lit. 6 IX 62 p. 3; v. şi P.N. 5/67 p. 18
[şi stilou-cameră, v. Sc. 5 III 81 p. 4] (din fr. caméra-stylo)
camerunéz, -ă adj. –Din Camerun– „Tot o glumă, dar de aceas tă
dată a radioteleviziunii cameruneze, i-a făcut pe amatorii de sport din
Yaounde să meargă în număr foarte mare la aeroport pentru a-l
întîmpina pe celebrul boxer Cassius Clay. Spre a afla că în acea zi, de 1
aprilie, nici un avion nu sosea de peste ocean.“ R.l. 3 IV 74 p. 6; v. şi Sc.
30 VIII 80 p. 1 (după fr. camerounais; DEX)
camión-cistérnă s.n. –Camion care serveş te la trans portul li chi -
delor– „Un ca mion-cisternă conţinînd 22500 litri de whisky a fost
furat la Montreal, în timp ce şoferul vehiculului dormea într-un
motel.“ R.l. 8 III 67 p. 6. „A fost nevoie de 19 ore de efort deosebit din
partea pompierilor [...] pentru a transborda conţinutul vagonului
deteriorat în camioane-cisterne.“ R.l. 3 VII 76 p. 6. „Explozia unui
camion-cisternă care transporta propan pe autostrada trans-canadiană
[...]“ R.l. 19 X 84 p. 6; v. şi I.B. 13 VI 73 p. 4, R.l. 16 V 74 p. 6, 12 VII 78
p. 6 (din camion + cisternă, după fr. camion-ci terne; PR 1949; FC I 47;
DT)
camión-platfórmă s.n. –Camion cu partea din spa te alcătuită
dintr-o platformă– „Recent, a fost încercată rezistenţa Podului
Lukeukiao [...] din timpul dinastiei Kin (1115 –1234). Mai întîi l-a
traversat un camion-platformă cu o încărcătură de 400 de tone.“ R.l. 30
VIII 77 p. 6 (din camion + platformă, după fr. camion à plateforme;
DT)
camión-şcoálă s.n. –Camion care serveşte drept şcoală (la şcoala
de şoferi)– „Au dosit camionul-şcoală într-un boschet şi au încercat
să-şi facă «pli nul».“ Sc. 26 V 77 p. 2 (din camion + şcoală)
Camorra s.f. –Mafia siciliană– „La capătul unei urmăriri «ca-n
filme», a fost arestată «Pupetta» Maresca, figura binecunoscută a
lumii interlope napolitane (Camorra).“ I.B. 20 VII 82 p. 4; v. şi
antimafia, proces-fluviu (din it. Camorra; DEX-S)
camorríst s.m. –Membru al Camorrei– „Po trivit relatărilor poli ţiei
«camorriştii» se masa crează între ei în toate cartierele ora şului.“ R.l.
16 IX 85 p. 6 (din it. camorrista)
campanélla s.f. (greşit pentru campanile) „Pro iec tul ansamblului
[bisericii greco-catolice de la Cluj] cuprinde: biserica-sanctuar [...], o
clo potniţă (o campanella ita lia nă), centrul de formare spirituală a
familiei.“ R.l. 24 VII 93 p. 2 (din it. campanella; DN3; în citat se face
confuzia între campanella “clopoţel“ şi campanile ”clopotniţă“)
camping s.n. (sport) –Tabără de turişti– „Minifrigider (frigi dere
mici, destinate camping-urilor, auto vehi cu lelor etc.).“ R.l. 1 VI 74 p. 5.
„Mini ghid. La Eforie Nord (lîngă complexul sanatorial) s-a dat în
folosinţă un camping model cu 1500 locuri şi un teren în care se pot
monta pînă la 500 de corturi.“ I.B. 13 VII 74 p. 6; v. şi casă-camping
(1969) [pron. chémping] (din engl., fr. camping; Il. Constantinescu în
LR 1/73 p. 26; DEX, DN3)
camping-caravaning s.n. „Automobil Clu bul Român pune la
dispoziţia turiştilor, din ţară şi peste hotare, cupoane hoteliere sau
«cam ping-caravaning», în baza cărora pot să-şi stabilească itinera riul
şi programul de concediu. Fiecare cupon dă dreptul la 5 litri benzină
gratuit, cazare în hoteluri şi locuri de popas – şi jumătate de pensiune.“
R.l. 26 IV 77 p. 5 [pron. chémping-caraváning] (din fr. camping + fr.
caravaning, care este un fals anglicism; v. DMN s.v. caravan[n]ing;
DHLF 1971, DMC 1978)
cámpus s.n. (înv.; americanism) –Aşezare în care (în special în
S.U.A.) este amplasat un institut de învăţămînt superior cu toate
anexele sale– „[...] o mulţime de scriitori nu mai fac un pas dincolo de
viaţa campus-ului, şi experienţa lor e limitată fatal la specia umană
universitară şi la evenimentele interne ale universităţii care, oricît de
interesante, sînt şi specioase şi previ zibile.“ R.lit. 28 III 74 p. 32.
„Asupra lor [cărţilor] se reped nu numai studenţii din campusuri, ci şi
gospodinele adepte ale matriarhatului conjugal.“ Cont. 16 III 79 p. 8.
„[...] căminiştii [...] au rămas în campusuri pentru autogospodărire.“
R.l. 3 X 93 p. 9 (cuv. lat. transmis prin engl. americ. campus; cf. fr., it.
campus; DMN 1958; MP 1962–65; D.Am.; DN3, DEX-S)
canabicultór s.m. –Cultivator de canabis– „O mie cinci sute de
hectare cultivate cu canabis sau cu «cînepă india nă», din care se
extrage marijuana, au fost descoperite în provincia columbiană
Guajira [...] Potrivit mărturisirilor ce lor arestaţi, peste 300 de
«canabicultori» sînt angajaţi în această activitate în peninsula Guajira,
cultivînd o suprafaţă considerabilă.“ R.l. 26 V 77 p. 6 //din
can[n]abi[s] + [agri]cultor//
calculatór-ceás • 51 • canabicultór
can(n)ábis s. (chim.) –Stupefiant extras din cînepă indiană–
„Experţii italieni au declarat că este vorba de un nou tip de drog, care se
pre zintă sub forma unui lichid concentrat, obţinut în laborator prin
sinteză, după un procedeu ase mănător distilării ca na bisului.“ R.l. 24 II
75 p. 6. „Între «mărfurile» descoperite se află nu mai puţin de două
tone de canabis, peste o sută de kilograme de cocaină şi 50 kg de
heroină pură, precum şi 8200 de doze de L.S.D.“ R.l. 31 I 79 p. 6.
„Potrivit datelor statistice, pe primul loc se află consumatorii de
cannabis (haşiş, marijua na) [...]“ R.l. 6 II 85 p. 6; v. şi 14 VII 80 p. 6,
I.B. 13 II 84 p. 8; v. şi canabicultor (din fr., engl., it. cannabis; PN
1987; DEX-S)
canalagíu s.m. –Muncitor care curăţă cana lele– „[...] gunoierii,
canalagiii, măcelarii, prostituatele, pro xe neţii îndeplinesc funcţia
socială de a îndepărta şi drena ceea ce este contagios, impur de
comunităţile umane. Jurnalistica erotomană, ca şi industria vi deo sau
magazinele porno ar putea să facă parte din acelaşi sistem.“ „22“ 25
IX–1 X 92 p. 2 (din canal + -agiu)
cancaniér, -ă adj. (franţuzism) –Bîrfitor– „Nu că tre spiritul can -
canier mă îndrept eu în ce-l priveşte «pe cel mai puţin teatral şi cel mai
constructiv messianic», cum îl numeşte Călinescu, referindu-se la
grupul paşoptist care avea să joace rolul atît de mare în zbuciumata
noastră istorie [...]“ R.l. 14 I 77 p. 1 (din fr. can canier; DN3, DEX-S)
cáncer s.n. (fig.) –Flagel– „Cancerul scepticismului.“ R.l. 11 V 78 p.
1; v. şi dopare (1963) (din fr. cancer; DMN 1966; DN, DEX, DN3 –
alte sensuri, DEX-S)
cancerigén, -ă adj. 1962 (med.) –(Factor) ca re provoacă sau
favorizează apariţia cancerului– v. poli glicol (din fr. cancérigène; PR
1946; DM; DEX, DN3).
cancerogenéză s.f. (med.) –Originea (şi cau zele) cancerului–
„Miercuri [la Congresul internaţional de oncologie] a fost luată în
discuţie, printre altele, problema cancerogenezei.“ Sc. 26 VII 62 p. 6
(din cancer + geneză; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX-S)
candelăreásă s.f. –Femeie care, contra cost, aprin de candelele în
cimitire– „Candelăreasa cere 300 de lei pentru consumul [de ulei] de
3–4 ore o dată la săptămînă.“ R.lit. 35/93 p. 12 (din candelă + -eásă;
cuv. mai vechi în limba rom.)
canoíst s.m. 1967 (sport) –Sportiv care participă la întrecerile de
canoe– v. caiacist; v. şi R.l. 30 VII 80 p. 5 (din canoe + -ist; cf. fr.
canoéiste; DEX, DN3)
cantátă-oratóriu s.f. (muz.) –Compoziţie vo cal-instrumentală în
mai multe părţi, avînd la bază un libret cu o desfăşurare dra matică–
„Nu departe ca sferă emoţională (de unde o anume monotonie a
programului) s-a aflat cantata-oratoriu «Mihai Vi tea zul» de V.H.“ Sc.
29 X 78 p. 4 (din cantată + oratoriu; D.Muz.)
cantautór s.m. –Cîntăreţ care îşi compune singur melodiile– „A.B.
mărturisea nu de mult că se socoteşte pe sine în calitate de cantautor.“
R.lit. 4 II 71 p. 5. „Printre succesele sale, multe dintre ele compoziţii
proprii (avem de-a face deci cu un «cantautor»), amintim [...]“ Săpt.
31 V 74 p. 7. „Cantautorii tineri [sînt] îndeobşte recunoscuţi sub
numele de fol kişti [...]“ Săpt. 23 VIII 84 p. 8. „A încetat din viaţă N.V.,
unul din cei mai mari cantautori români.“ Ev.z. 11 X 95 p. 8; v. şi Săpt.
10 III 72 p. 13 (din it. cantautore; DLI; DEX-S)
cantínă-restauránt s.f. „Cantinele-restaurant se înfiinţează şi se
organizează prin decizii ale co mitetelor executive ale consiliilor
populare oră şeneşti, municipale sau judeţene.“ Sc. 25 III 71 p. 2. „La
începutul lunii februarie c. va avea loc o consfătuire cu responsabilii
tuturor cantinelor-restaurant din ţară.“ R.l. 13 I 75 p. 5. „Primul
furnizor al cantinei-restaurant – gos po dăria-anexă“ I.B. 20 XII 84 p.
4; v. şi 11 II 75 p. 1, Sc. 6 XII 75 p. 2 (din cantină + restaurant)
cap s.n. (arg. sport.) 1. „Umor macabru (şi, fireşte, involuntar) la
Radio, miercuri după amia ză, în ca drul transmisiei unei partide de
fotbal: capul lui Adam – zicea emoţionat crainicul – a luat o traiectorie
ciudată [...] (pentru persoanele mai sensibile: «cap» în argoul
fotbalistic în seam nă lovirea mingii cu capul de un jucător).“ Cont. 21
V 74 p. 11. 2. în cap (compas) “direcţie, orientare“. „Vasul «Allegro»
va lua cap compas – Nilul.“ R.l. 14 VIII 93 p. 9 (lat. caput; cf. fr. cap
“direcţie“; DMC 1966; DEX – alte sensuri)
capacimétru s.n. (tehn.) –Instrument cu care se măsoară
capacitatea electrică– „Capaci me tru digital [...] destinat măsurării
capacităţilor de la 10 pF la 4000 microfarazi pe 4 domenii de măsură.“
R.l. 21 VII 84 p. 4 (din fr. capacimètre; DEX, DN3)
capacitáte s.f. –Secţie, unitate într-o întreprindere– „[...] a intrat în
funcţiune o nouă capacitate de producţie [...]“ R.l. 3 II 81 p. 5. „La
întreprinderea «Mecanica» din Vaslui a intrat în funcţiune o nouă
capacitate de producţie. Este vorba de o capacitate de 1700 tone pe an
de prealiaje feroase cu grafit nodular.“ Sc. 5 V 83 p. 3. „[...] pe rîul
Ialomiţa a fost pusă în funcţiune [...] prima capacitate din cadrul
acumulării Dridu, lucrare constînd în devierea ape lor prin nodul
hidrotehnic executat [...]“ R.l. 22 XI 84 p. 15 (formal din fr. capacité;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
cápete ráse sint.s. –Skinheads– „Capetele ra se îşi fac de cap.
Aşa-zişii skinheads, indivizi cu capetele rase şi îmbrăcaţi cu haine de
piele, au pornit un atac împotriva unui cămin locuit de imigranţi.“ Aici
Radio Europa liberă, 18–20 VI 91 p. 12 (după engl. skinheads)
capilaroscóp s.n. (med.) –Aparat care studiază aspectul vaselor
capilare– „Specialiştii so vietici au pus la punct un capilaroscop cu
monitor de televi ziune destinat diagnosticării precoce a mai multor
boli. Este vorba despre un sistem de aparate ce se compune dintr-un
microscop, o cameră de televi ziune şi o instalaţie de videocontrol. Cu
ajutorul sistemului, imaginile vaselor sanguine pot fi mult mărite şi
apar pe ecranul televizorului.“ R.l. 15 VII 85 p. 6 (din fr., engl.
capillaroscope)
caprolactáma s.f. (chim.) –Monomer din ca re se obţin materia le
plastice– „[...] se zămisleşte materia primă a fibrei de relon:
caprolactama.“ Gaz.lit 23 II 61 p. 4. „La Roman a fost pusă în
funcţiune o instalaţie modernă de recuperare a caprolactamei din
deşeurile rezultate în procesul de fabricare a fibrelor sintetice.“ R.l. 21
II 85 p. 5 (din fr. caprolactame, germ., rus. Kaprolaktam, engl.
caprolactam; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; LTR, DTP; DEX,
DN3)
capsulá vb. I –A astupa cu o capsulă– „În fotografie: un ultim
progres al sticlelor de suc: maşina de capsulat.“ I.B. 2 III 62 p. 1 (din fr.
capsuler; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 239; DEX)
caragián adj. –De tipul celui al artistului Toma Caragiu– „[...] geniul
unui actor tînăr-tinerel poa te face faţă crocodilianului umor
caragian.“ R.lit. 9 I 75 p. 17 (din numele actorului [Toma] Caragiu +
-ian)
carameláj s.n. 1976 –Produs cu (zahăr) caramel– v. ciocolaterie (din
caramel + -aj)
carbocromén s. (farm.) „Un produs nou: car bo cromen, necesar
fabricării medicamentului cu ace laşi nume. Este o substanţă realizată
la întreprinderea «Terapia» din Cluj-Napoca. Medicamentul este
indicat cu prescripţia medicului în tratamentul insuficienţei cardiace.“
R.l. 24 II 77 p. 5
carbogazós, -oásă adj. –Acidulat– „Aici se produce Quick-cola,
suc de fructe şi ape carbogazoase.“ R.l. 9 VII 74 p. 5 (din carbo- +
gazos; DEX-S)
carbogél s. (cuv. sued.) „Specialiştii suedezi au descoperit un
procedeu de transformare a «rocii negre» într-o gelatină care, în timpul
ar derii, nu mai polu ează aerul. Denumit «carbogel», acest produs se
obţine prin concasarea cărbunelui, amestecarea sa cu apă (30 la sută) şi
cu o substanţă chimică ce-i conferă consistenţă de pastă.“ Sc. 17 X 78
p. 3. „În Suedia a fost produs un combustibil sub formă de jeleu care
prin ardere nu poluează. Numit carbogel, combustibilul se produce
prin măcinarea cărbunelui în particule fine.“ R.l. 17 I 79 p. 6
carbovanéţ s.m. (cuv. ucr.) „Carbovaneţi în culori americane.
Banca Naţională a Ucrainiei a lansat miercuri în circulaţie biletul de
100.000 carbovaneţ, avînd valoarea de trei dolari şi culoarea apropiată
de cea a bancnotei americane. Carbovaneţul este monedă naţională
provizorie pusă în circulaţie încă de anul trecut, dar guvernul de la
Kiev amînă de luni de zile introducerea devizei naţio nale, griv na,
realizată încă de acum doi ani de o monetărie din Canada.“ R.l. 19 XI
93 p. 8
carburól s.m. „Guvernul francez a autorizat şi dat publicităţii un
program pentru producerea de carburanţi de automobil cu zece la sută
alcool. Programul se numeşte «Planul carburol» [...] actualele tipuri
de automobile pot folosi carburolul fără nici o problemă [...]“ R.l. 16 I
81 p. 6 //din carbur[ant] + -ol//
card s.n. „Cărţile de credit VISA (card) vor fi introduse în Româ nia în
cursul acestei săptămîni.“ Ev.z. 12 I 95 p. 4; v. şi carte de credit (1993)
(din engl. card)
cardát, -ă adj. (text.) –Scărmănat (despre ţe să turi)– „Pe linia înnoirii
şi reproiectării artico lelor din fabricaţia curentă, întreprinderea timi -
şoreană a trecut în acest an la producerea de fire cardate cu conţinut de
melană [...] precum şi la realizarea de ţesături pentru costume cu
poliester filamentar – ceea ce conferă noilor contexturi rezistenţă
can(n)ábis • 52 • cardát, -ă
mărită la purtat şi un grad sporit de neşifonabilitate.“ Sc. 20 VI 74 p. 2
(din carda; DEX)
cardiomiopatíe s.f. (med.) –Boală a muş chiu lui inimii– „În
prezent în vîrstă de 20 de ani, D. a suferit intervenţiile chirurgicale la
centrul medical Stanford din Palo Alto, California, ca remediu la
cardiomiopatia sa. În tot timpul scurs de atunci el a fost obligat să ia
doze mari de steroizi pentru a preveni reacţia de respingere din partea
organis mului a inimii transplantate.“ R.l. 21 VIII 78 p. 6 //din cardio-
+ miopatie; DEX-S//
cardiomobíl s.n. (tehn. med.) „În R.F.G. a fost pusă la punct o
ambulanţă specială pentru car diaci, car diomobilul, dotat cu toate
instalaţiile necesare pentru a da primul ajutor pentru accidentele
cardiace: infarct, perturbări de ritm, opriri subite ale bătăilor inimii
etc.“ Sc. 29 I 73 p. 1 //din cardio- + [auto] mobil//
cardiotahométru s.n. (tehn. med.) –Aparat care înregistrează
bătăile inimii– „În R.S. Ceho slovacă a fost construit un
cardiotahometru pe bază de transistori.“ I.B. 18 I 61 p. 3 //din cardio-
+ tahometru; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134//
carént, -ă adj. –Insuficient, cu lipsuri– „Apre ciind regia tine rească
(D.M.), strădaniile de omo genizare a imaginii (nu şi su netul, în general
carent, confuz), este de salutat cu satisfacţie noua rubrică «Revista
literară» T.V.“ Sc. 3 II 73 p. 6 (din carenţă, prin substituţie de sufix
-ent/ -enţă)
carenţáre s.f. –Înrăutăţire, carenţă– „În plus, un asemenea om
alterează climatul necesar educării copiilor, constituie un exemplu rău
pentru ei, împiedică dezvoltarea lor normală – deci produce o
carenţare integrală a vieţii de familie.“ R.l. 19 II 67 p. 3 (din carenţă +
-are)
carmeníst s.m. –Cîntăreţ în corul bucu reştean «Carmen» de la
biserica Domniţa Bă laşa– „Trei generaţii de cîntăreţi (nu a lipsit nici
un carmenist, chiar dacă unii – ca profesorul N.B. – au depăşit vîrsta de
90 de ani!) au ţinut să evoce amintirea dascălului Kiriac, făuritorul de
frumos, artistul ce tă ţean care a făcut totul «numai din drag pentru
popor».“ I.B. 19 XII 66 p. 2. „Ioan D. Chirescu, ultimul exponent
«carmenist» a rămas în istoria muzicii noastre prin piese corale de o
cuceritoare simplitate.“ Săpt. 4 IV 80 p. 6 (din Carmen [numele unui
cor bucureştean celebru de la biserica Domniţa Bă laşa] + -ist)
carminatív, -ă adj. (farm.) –Care calmează dure rile de stomac şi
favorizează evacuarea gazelor intestinale– „Ceaiul de busuioc este un
bun calmant al tusei. Uleiurile volatile pe care le conţine au un rol
carminativ, reglînd digestia.“ R.l. 6 IX 74 p. 5 (din fr. carminatif; DN,
DEX)
carnát, -ă adj. –Cu carne– „Dacă însă acestui regim carnat i-am
adăuga [...] produse derivate ale laptelui sau compoturi şi dulceţuri, am
da organismului nostru toate principiile alimentare necesare.“ Sc. 1 I
61 p. 8 (din carne; cf. fr. carné; Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p. 134)
carnét-boniér s.n. –Carnet care serveşte drept bonier– „[...] ca
urmare, responsabilii şi casierele din asemenea unităţi au în prezent la
îndemînă carnete-bonier pentru eliberarea măr fu rilor în cazul
defectării caselor de marcat.“ I.B. 12 XI 64 p. 2 (din carnet + bonier)
carosá vb. I (tehn.) –A proiecta, construi sau monta caroserii–
„Saşiul şi motorul au fost realizate în Anglia, iar apoi a fost carosat în
America de celebrul carosier Brewster.“ Tin.lib. 4 XII 92 p. 3; v. şi
bicicletă-tandem (1981) (din fr. carrosser; PR – sec. XX; DN3)
carpaccio s. (cuv. it.) –Fel de mîncare preparat din felii foarte subţiri
din carne de vită (în citat este greşit tradus prin carne de pui)– „A
devenit o adevărată manie: sushis de peşte (peşte crud), carpaccios
(carne crudă de pui).“ As 253/97 p. 3
carstologíe s.f. 1993 (geol.) –Ştiinţă care studiază fenomenele
carstice– v. biospeologie (din fr. karstologie; DN3)
cart s.n. (sport) –Tip de mic automobil simplificat, de obicei folosit de
copii în jocuri sportive– „Iniţiativa elevilor de la Liceul mecanic nr. 1
de a înfiinţa un club de carting a fost bine primită de către colegii lor
din oraş. Noul club îşi propune să introducă pe elevi în tainele
motorului de automobil, să-i înveţe regulile de circulaţie auto si,
deocamdată, să experimenteze totul pe cele 50 de carturi.“ R.l. 3 IV 75
p. 2; v. şi aeronavorachetomodel (1974) (din engl., fr., germ., it. Kart;
Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 26; DN3)
cárte de crédit s.f. –Cartelă magnetică, cu ajutorul căreia se pot
face plăţi electronice– „Serviciile poştale ale Marii Britanii
experimentează noi tipuri de aparate telefonice automate care sînt
utilizate nu prin introducerea unor monezi, ci a unor cărţi speciale de
credit fabricate din plastic. Pe videoindicatorul aparatului telefonic
apa re suma care reprezintă costul convorbirii.“ Sc. 29 XII 81 p. 5.
„Visa International oferă şase produse de bază care se potri vesc
diferitelor operaţiuni de casă. Acestea sînt: Classic Card (carduri
clasice), care poate fi folosită drept carte de credit, carte de schimb sau
carte de debit.“ R.l. 1 IX 93 p. 4; v. şi cod confidenţial, hologramă,
shoping (din fr. carte de crédit)
cárte-documént s.f. –Carte cu valoare do cu mentară– „O car -
te-document despre Emi nescu.“ R.l. 1 VIII 74 p. 1. „«Toamna pătimirii
noastre» – de Vartan Arachelian – este o foarte bună carte-document
despre participarea României la primul război mondial, o evocare a
unui moment de răscruce din istoria dobîn dirii unităţii noastre
naţionale.“ Sc. 18 III 80 p. 4 ; v. şi Săpt. 10 II 78 p. 3 (din carte +
document, după fr. livre-document; DMC 1975)
cárte-evenimént s.f. –Carte a cărei apariţie constituie un eve -
niment– „O carte-eveniment: Octavian Goga – «Ne învaţă Mără -
şeştii»“ Săpt. 24 II 84 p. 7. „«Euharistia» [...] reprezintă pentru
ortodoxia ro mâ nească o carte-eveniment.“ R.l. 19 III 93 p. 2 (din carte
+ eveniment)
cárte-fílm s.f. „În Franţa a început o nouă industrie: de la «film» la
«carte», în sensul edi tării unor somptuoase volume [...] cu prefeţe, note
şi dosare critice, biofilmografie de autori şi de interpreţi. Este iniţiativa
casei de cultură Balland, care a lansat deja o primă serie din aceste
cărţi-filme din opera cinematografică a unor mari realizatori precum
Carné [...], Renoir [...], Godard [...]“ R.lit. 20 III 75 p. 22 (din carte +
film, după model fr.)
cartelát, -ă adj. –Reunit într-un cartel– „[...] recenta lovitură de
teatru de la Roma [...] pentru o clipă a întărit – aparent – atît de mult
poziţia celor două grupări ale promotorilor, acum «cartelate» – W.C.T.
(cu turnee în curs de des făşurare pînă la 14 mai) şi W.T.T. (cu turnee
între 15 mai şi sfîrşitul lui august) încît la un moment dat s-a crezut că,
într-adevăr «Marele premiu» va deceda.“ Mag. 23 III 74 p. 8 (din
cartela)
cartélă s.f. (inform.) –Carton sau plastic cu fir metalic magnetizat, de
dimensiuni standard, care serveşte ca suport de memorizare a datelor şi
declanşează instalaţii automate– „Din nu mărul total [de telefoane
moderne] 1200 au principiul de funcţionare pe bază de monedă, iar
800 cu cartelă tip «cipcard».“ R.l. 23 III 93 p. 9. „[...] cutiile de presă
ale jurnaliştilor [...] nu se deschid cu cheia [...] ci pe bază de «cartelă»
– fiecare legitimaţie are încorporată o bandă magnetică.“ R.lit. 20/93
p. 17 Tipuri de cartele: „[...] aşteptăm un lot de 2000 telefoane din
Republica Sud-Africană, parţial cu car telă electronică, par ţial cu
monedă [...]“ R.l. 4 V 93 p. 16. „[...] cheile de la cameră au fost
înlocuite cu cartelele magnetice.“ R.l. 3 VII 93 p. 5. „În staţia de
metrou Piaţa Unirii 1 are loc un experiment privind viitorul sistem de
taxare bazat pe cartelele magnetice.“ R.l. internaţ. 12 VII 95 p. 2
(formal din it. cartella; sensul din engl. card; DN, DEX – alte sensuri,
DN3, DEX-S)
cartelizáre s.f. –Vînzare pe bază de cartelă– „Consiliul de mi niş tri
al Italiei se va întruni, as tăzi, pentru a lua în dezbatere planul privind
raţiona lizarea consumului de produse petro lie re. Potrivit presei
italiene, planul prevede «car telizarea» combustibilului auto.“ I.B. 18
II 74 p. 4 (din cartelă; DEX-S)
cartiér-oráş s.n. –Cartier cu o mare extindere– „Cartier-oraş. De ce
oraş? Pentru că noul cartier va fi, ca număr de apartamente, cît un oraş,
de pildă cît Sibiul.“ Sc. 23 II 62 p. 3. „La Suceava, numele de «Arini»
definea o mahala insalubră. «Arini» este astăzi numele unui
cartier-oraş, al unui spaţiu urban de cea mai aleasă modernitate.“ Sc. 2
IV 75 p. 2; v. şi alb-argintiu (din cartier + oraş; Fl. Dimi trescu în LL
10/65 p. 232)
cartiér-satelít s.n. –Cartier construit în jurul unui element central–
„Blocuri înalte [...] construcţii înconjurate de cartiere-sa telit.“ Sc. 21
X 62 p. 4. „Blocurile din cartierele-satelit au rămas împrăş tiate printre
arbori şi stînci, în jurul cîte unui centru social-cultural.“ R.lit. 31 I 85 p.
24 (din cartier + satelit; Fl. Dimi trescu în SCL 3/70 p. 325)
cárting s.n. (sport) –Sport practicat cu cartul– „O ultimă întrebare
privind dezvoltarea sportului automobilistic: Cînd va lua fiinţă
Federaţia ro mână de automobilism şi karting?“ I.B. 19 IV 74 p. 3. „Se
subliniază faptul că «marele as al volanului» s-a remarcat mai întîi ca
alergător şi constructor de karting.“ Sc. 8 XI 74 p. 5; v. şi I.B. 12 I 84 p.
7; v. şi bowling, cart [scris şi karting] (din engl. carting, fr. karting; PR
1955, BD 1965; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 26 – atestare din
1969, Th. Hristea în LR 3/73 p. 186, L. Seche în LR 2/75 p. 176, P.N.
2/74 p. 44 – ex. din 1969; DEX, DN3)
cartíst s.m. –Practicant al cartingului– „Bogat calendar sportiv al
cardiomiopatíe • 53 • cartíst
automobiliştilor şi kartiştilor români“ I.B. 12 I 84 p. 7 [şi kartíst] (din
carting + -ist; cf. it. kartista; DPN 1983)
cartocciáta s.f. (cuv. it.) –Pizza prezentată ca un cornet– „Se
execută orice tip de pizza, inclusiv renumitele specialităţi siciliene
«cartocciate» şi «aruncune».“ R.l. 13 VII 93 p. 16
cartodróm s.n. –Loc special amenajat pentru sportul cu carturi–
„Cartodromul pionierilor. Un teren viran din apropierea gării din Baia
Mare [...] a constituit o «pistă de încercare» a forţelor copiilor băi -
măreni. Pentru că aceştia au hotărît, cu sprijinul edililor locali, să-l
transforme într-un cartodrom.“ Sc. 2 XI 73 p. 2. „În incinta
cartodromului pionieri lor din Baia Mare a fost amenajat un
parc-şcoală de circulaţie, dotat cu toate tipurile de marcaje şi 70 de
semne de circulaţie.“ R.l. 18 XI 76 p. 2 (din cart + -drom, după
modelul lui aerodrom)
cartofúlg s.m. 1979 –Produs alimentar din cartofi deshidrataţi– v.
grişpandin (din carto[f] + fulg)
cartomancián, -ă s.m.f. 1977 –Ghicitor în cărţi– v. acromanţie
(din fr. cartomancien, -enne; L)
cartúş (cu ţigări) s.n. –Ambalaj de carton care conţine zece
pachete de ţigări– „Controlul efectuat s-a soldat cu desco perirea [...] a
1571 de cartuşe cu ţigări...“ R.l. 16 X 84 p. 6 (din fr. cartouche; DEX,
DN3)
carstologíe s.f. 1993 –Cercetarea fenomenelor carstice– v. bio -
speologie //din carst + -logie//
carúră s.f. (fig.) –Calibru, anvergură– „Produc ţiile ‘74 –’75 sînt din
ce în ce mai puţin producţii şi din ce în ce mai mult filme. Nu filme de
aceeaşi carură, nu filme de egal impact, dar filme înche gate, cu relief,
cu idei topite în emoţii, filme dintre care multe pot fi trimise peste
graniţă.“ Sc. 4 III 75 p. 4 [pron. şi carüră] (din fr. carrure; PR; DN3 –
alte sensuri)
cas s.n. (muz.) –Casetofon– „Unii dispun de un mag – magnetofon –
sau de un cas – casetofon.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9. „[...] ei au acum «cas»,
cum mi-a spus unul odată: că să trec şi pe la el că pune «cas» [...] şi el se
gîndea la casetofonul stereo pe care-l mîn gîia cu ochii [...]“ Săpt. 29 I
82 p. 7; v. şi I.B. 9 V 74 p. 5, D. 144/95 p. 13 (prescurtare din casetofon;
R. Zafiu în Luc. 37/91 p. 4)
casă-camping s.f. –Căsuţă simplă din lemn destinată
campingurilor– „Un nou tip de casă-cam ping. În cadrul Complexului
pentru indus tria lizarea lemnului din Comăneşti s-a realizat un nou şi
interesant tip de casă destinată atît cam pin gurilor montane cît şi celor
de pe litoral.“ Sc. 29 XI 69 p. 5 [pron. casă-chémping] (din casă +
camping)
cásă-laboratór s.f. –Casă în care se fac lucrări practice, care
serveşte drept laborator– „Pe loturile demonstrative ale
caselor-laborator urmăresc com portarea diferitelor soiuri,
experimentează va riante de culturi cu doze diferite de îngrăşăminte
chimice şi naturale.“ Sc. 27 VIII 66 p. 2; v. şi 14 I 62 p. 1, Cont. 1 III 63
p. 1, Şt. şi tehn. 6/67 p. 36 (din casă + laborator; Fl. Dimi trescu în SCL
3/70 p. 325)
cásă-monumént s.f. –Casă considerată mo nu ment istoric sau
artistic– „La nr. 24 există o casă-monument de trei caturi.“ Sc. 21 VI 64
p. 4; v. şi R.l. 25 XI 66 p. 6 (din casă + monument)
cásă-muzéu s.f. –Casă a unei personalităţi în care s-a deschis un
muzeu– „În ca drul acţiunilor organizate la casa-muzeu H.C.
Andersen, Ion Pas, traducătorul în limba română al povestirilor lui
Andersen, a citit povestirea «Stra iele noi ale împăratului».“ Sc. 5 IV 63
p. 3. „Şi aşa cum stau pe bancă în ograda casei-muzeu, înconjurat de
pomi şi flori, în zum zetul dulce al albinelor, glasul lui Toader Hrib sună
ca un text de cronică şi am sentimentul că sînt martorul unei clipe de
istorie.“ Sc. 10 X 76 p. 1. „Sevilla este cunoscută şi recunoscută după
ruinele sale romane, după podul Alcantara şi casa muzeu a lui El
Greco.“ I.B. 7 V 86 p. 4; v. şi Mag. 7 I 67 p. 4, R.l. 24 I 73 p. 5, R.lit. 27
IX 84 p. 23 (din casă + muzeu)
cásă-remórcă s.f. –Rulotă– „Reghin face cîteva su gestii
constructorilor de maşini. Prima, crearea unei microinstalaţii de încăl -
zire centrală pentru clădirile mici. Ce-a de-a doua, fabricarea de
case-remorci pentru autoturisme.“ R.l. 18 XII 66 p. 3 (din casă +
remorcă)
cásă-restauránt s.f. –Casă în care s-a des chis un restaurant– „În
sfîrşit, în spatele casei-restaurant s-a amenajat şi o grădină de vară,
dominată de umbra părului sub care au stat adesea la un pahar
Eminescu şi Creangă.“ Sc. 29 XII 65 p. 4 (din casă + restaurant)
cásă-reşedínţă s.f. –Casă în care locuieşte sau a locuit o
personalitate– „La 3 km sud de Rîmnicu Vîlcea se află complexul
muzeistic Ma gheru. Aici se poate vizita casa-reşedinţă a ge ne ralului
Ma gheru.“ R.l. 1 IX 77 p. 5 (din casă + reşedinţă)
cásă-rulótă s.f. –Casă-remorcă– „Case-rulo te ca ale ţiganilor din
Occident.“ Ap. 7–8/93 p. 22 (din casă + rulotă)
cascádă s.f. (sport, spect.) –Salt primej dios– „Cascadele
spectaculoase realizate [...] de către regizorul V.A.“ R.l. 12 XII 92 p. 4
(din fr. cascade; DEX, DN3 – alte sensuri)
cascadór, -oáre s.m.f. (cinem.) „O profesie originală: aceea de
înlocuitor al vedetelor ecra nului în turnarea scenelor care cer un curaj
şi o îndemînare în afară din comun – profesie cunoscută în lumea
filmului sub denumirea de cascador.“ Mag. 21 I 67 p. 4. „În Franţa,
sindicatul lucrătorilor din cinematografie a recunoscut ca atare
profesiunea de cascadoare. Asta de la emanciparea femeii se trage
[...]“ R.l. 20 IX 76 p. 2. „Cascadorul american S.B. a depăşit [...] viteza
sunetului la bordul unei maşini-rachetă cu trei roţi devenind astfel
primul om care a reuşit o asemenea performanţă la sol.“ R.l. 19 XII 79
p. 6; v. şi Săpt. 20 V 77 p. 2; v. şi cascadoricesc, motorachetă (din fr.
cascadeur; Th. Hristea în LR 3/72 p. 188; DMC 1964; DEX, DN3)
cascadoricésc adj. (cinem.) –De cascador– „Cre de, în mod fals, că
a risca este un atribut cascadoricesc. Pentru un cascador autentic riscul
este foarte redus.“ Săpt. 29 I 72 p. 7 (din cascador + -icesc; DEX-S)
cascadoríe s.f. (cinem.) 1. –Profesiunea de cascador– „De fapt, la
noi, cascadoria a început de curînd a deveni profesie, sau mai bine zis
e pe cale de a deveni, riscurile fiind dintre cele mai mari.“ Mag. 22 XI
69 p. 5; v. şi talkie-walkie 2. –Faptă temerară– „Cascadorie fatală.
Vrînd să facă o «surpriză» unei cunoştinţe de a sa ce locuia la etajul 8
[...] S.N.S [...] a încercat să coboare – cu ajutorul unui furtun de
cauciuc – de pe terasa blocului în balcon. Imprudenţa i-a fost fatală.“
I.B. 2 IV 75 p. 7; v. şi R.l. 10 IV 75 p. 6 (din cascador + -ie; DN3,
DEX-S)
cascadorísm s.n. –Faptă temerară, de cascador– „O a doua calitate:
interiorizarea. Cînd scriu acest cuvînt mă gîndesc la meritul autorilor
de a muta mai în adînc clocotul din arsenalul pe cît de uzat, pe atît de
gustat al ciocnirilor exterioare (pistoale, revolvere, cuţite, şişuri,
urmăriri frenetice, acrobaţii ameţitoare, casca do risme, trapezisme
etc.)“ R.l. 27 IX 78 p. 2 (din cascador + -ism)
caserólă s.f. –Recipient (din material plastic) utilizat pentru
păstrarea/prezentarea alimentelor– „Unele dintre sortimentele ofe rite
zilnic gospodinelor [...] sînt porţionate şi pre ambalate în caserole şi
pahare.“ I.B. 21 I 86 p. 1; v. şi termosudabil (1976) (din fr. casserole;
LTR; DEX, DN3 – alte sensuri)
casétă s.f. –Cutie de material plastic conţinînd o bandă magnetică,
care înregistrează sau reproduce sunetul sau imaginea– „Casete
muzicale duminicale comentate de G.C.-M.“ Pr. R.TV 12 XI 78 p. 3.
„Poliţia portugheză a iniţiat săptămîna trecută o opera ţiu ne mai puţin
obişnuită de depistare a unor laboratoare clandestine de înregistrare pe
casete.“ R.l. 18 V 81 p. 6. „3500 de casete video şi 300 casete matrice
au fost confiscate în patru studiouri situate [...] în regiu nea pariziană.“
R.l. 19 III 84 p. 6; v. şi videomagnetofon (1970) (din fr., engl. cassette;
PR 1960, DMC 1967, BD 1970; DN, DEX, DN3 – alte sensuri;
DEX-S)
casétă-servíciu s.f. –Casetă care conţine un serviciu util în
gospodărie– „Trimestrul II a fost de asemenea bogat în noutăţi; între
aces tea: casete-servicii de ceai, garnituri complete pentru aperitive,
maşină de răzuit legume.“ I.B. 30 IV 76 p. 2 (din casetă [care conţine
un] serviciu)
casetofón s.n. –Magnetofon cu casete– „Ca se tofoane italieneşti în
raliurile lor cu iubite plati nate.“ Sc. 24 IV 74 p. 6. „[Vînd] Casetofon
auto stereo Sanyo, nou, cu boxe.“ R.l. 3 VII 78 p. 4. „Pentru a permite
abonaţilor telefonici care lipsesc de acasă să ştie de cine au fost căutaţi
în lipsă, societăţile de telecomunicaţii din S.U.A., Japonia şi alte cîteva
ţări au pus la punct dispozi tive bazate pe cuplarea unui casetofon la
aparatul respectiv de telefon.“ Sc. 24 XI 78 p. 5; v. şi I.B. 9 V 74 p. 1,
Sc. 28 II 75 p. 3; v. şi autostop (din casetă + [magneto]fon; DEX-S)
casetotécă s.f. –Loc de depozitare sau colecţie de casete cu benzi
magnetice– „Alături de bibliotecă, discotecă, ca se totecă sonoră, şi-a
făcut apariţia de curînd video teca – la dispoziţia publicului larg. La
Stock holm a fost inaugurată de curînd o primă mostră a acestui gen de
cinematograf, care dispune de filme înre gistrate pe videocasete,
spectatorii alegînd ei înşişi programul dorit.“ Sc. 26 XII 74 p. 6 (din fr.
cassettothèque; DMC 1972, DTN p. 774; DEX-S)
cassdeck s.n. (cuv. engl.) –Casetofon fără amplificator de pu tere–
cartocciáta • 54 • cassdeck
„[Vînd] cassdeck-uri trei capete [...] video cameră, procesor video, tv
color, video Player, compact disc.“ R.l. 10 X 91 p. 5. „[Vînd] capete
Rerox sigilate, preamplificator final audio radio, cassdeck
Mitsubishi.“ R.l. 29 VII 93 p. 13
cash s. (ec.; cuv. engl.) –În sintagmele bani, plată cash = (cu bani) în
numerar– „[...] mărfuri care se vînd pe piaţa internaţională cu bani
cash şi nu pe credite.“ Ad. 6 V 90 p. 2. „Vînzare de acţiuni cu plata
cash.“ R.l. 30 VI 93 p. 1; v. şi 10 VI 93 p. 16 [pron. cheş] (cf. fr., it.
cash; PR 1945, PN 1987, DFAP)
castél-cetáte s.n. –Castel întărit ca o cetate– „Din Gilău, localitate
cu un vechi castel-cetate (sec. XV) se poate ajunge urmînd drumul de
pe Valea Someşului Rece, la cabana cu acelaşi nume situată la 27 km
distanţă.“ I.B. 8 IX 67 p. 2. „În ultimii ani l-a covîrşit o criză de
mizantropie. S-a recluzat într-un fel de castel-cetate din apropierea
oraşului Las Vegas.“ Cont. 10 XII 70 p. 9 (din castel + cetate)
castél-muzéu s.n. –Castel folosit ca muzeu– „În mod deosebit
spărgătorii sînt atraşi de zecile de castele-muzeu presărate în re giu nea
ora şelor Ko blenz şi Bingen din Renania şi în landul Hessen.“ I.B. 3 XII
70 p. 4 (din castel + muzeu)
castríst, -ă adj. 1991 –Aparţinător lui sau referitor la (Fidel)
Castro– v. implementa (din fr. castriste; PR 1960; cuvîntul este mai
vechi în limba română)
caşerát, -ă adj. 1. (Despre ţesături) „Ceea ce stîrneşte curio zita tea
este provenienţa materia lului, un amestec ingenios de tricot şi buret.
–Din ce sînt confecţionate? [ves tele] –Dintr-un material caşerat. Încep
să mă dumiresc. Termenul, adoptat – se pare – după verbul francez
cacher (ascunde), se referă la spuma poliuretanică «îngropată» între
tricot şi căptuşeală, care face ca vestele să fie uşoare, comode la purtat
şi foarte călduroase.“ I.B. 5 XII 67 p. 3. 2. –(Despre cartoane) Cu
suprafaţă lucioasă obţinută prin aplicarea unei folii– v. tetrapak (cf. fr.
cacher; DN3, DEX-S)
cataclísmic, -ă adj. (rar) –Catastrofal– „Totul a plecat de la erupţia
cataclismică care a avut loc pe insula Thera.“ Sc. 14 XI 70 p. 6 (din fr.
cataclismique; DN3)
catadióptru s.m. (opt.) „Este vorba în primul rînd de utilizarea
catadioptrilor («ochi de pisică») de dimensiuni şi modele ameliorate,
cu calităţi reflectorizante superioare care se ataşează că ru ţelor,
bicicletelor, pe ghiozdanele şcolarilor [...]“ R.l. 27 X 77 p. 5 (din fr.
catadioptre; FC II 61; DN3, DEX-S)
catalóg-albúm s.n. –Catalog de expoziţie sub for mă de album– „Se
găseşte un catalog-album cu ilustraţii în culori.“ Sc. 16 XI 67 p. 4. „O
lucrare somptuoasă, prilejuită de un eveniment – catalogul-album
Brâncuşi, semnat de P.O. – urmărită scrupulos de autor pînă la ieşirea
de sub tipar.“ I.B. 29 VIII 72 p. 2; v. şi Luc. 18 II 67 p. 8, Sc. 16 XII 67 p.
4 (din catalog + album)
cat(h)ársis s.sg.tant. (livr.) –Purificare, elibe rare psihică– „Mai
întîi trebuie să excludem po vestea cu «misterul artei». Foiletonul de
sîmbătă seara nu se fabrică în vederea catharsis-ului.“ Cont. 15 XI 74
p. 9 (din fr. catharsis; DN3)
catártic, -ă adj. –Care purifică– „Desigur că autorii acestor pelicule
au avut în vedere efectul eliberator, catartic al coşmarului.“ Săpt. 3 VII
70 p. 2 (cf. fr. cathartique; DN3)
catastrofísm s.n. „Catastrofismul. Acesta es te termenul pe care,
prezentînd ultimele nou tăţi editoria le, «Le Nouvel Observateur» îl
folo seşte pentru un nou roman de science-fiction [...] E vorba de o
invazie a unor extratereştri sanguinari.“ R.l. 6 III 75 p. 22 (din fr.
catastrophisme; DEX, DN3 – alt sens)
catch s. (sport) –Gen de lupte libere– „Magnifica Mimi. Aşa este
supranumită regina catch-ului fe minin [...] care şi-a cucerit faima
graţie atît corpului ei, cît şi evoluţiei în ring.“ Tin.lib. 30 XI 92 p. 6.
„Scene de catch în Congresul Deputaţilor Poporului de la Moscova
[...]“ R.l. 5–6 XII 92 p. 1 (din engl. catch; cf. fr. catch; PR 1933; DEX,
DN3)
catering s.n. „În ce priveşte realizarea semipreparatelor,
semiindustrializatelor şi produ se lor tip kete ring (conservate prin frig)
amintesc două măsuri importante luate cu cîteva zile în urmă.“ I.B. 6 V
74 p. 1. „Un restaurant care are o capacitate, în sistem de bufet suedez,
de o mie de persoane pe oră, funcţionează în regim de catering cu cele
mai renumite restaurante bucu reştene.“ R.l. 3 XI 94 p. 5. „Catering-ul
(serviciul de asigurare a mîncării la bord) s-a îmbunătăţit [în
avioane].“ „22“ 15/95 p. 10; v. şi Ev.z. 18 I 97 p. 8; v. şi mostră-etalon
[scris şi ketering; pron. chétering] (din engl. catering)
catetér s.n. (med.) –Tijă, plină sau scobită, folosită pentru explorarea
sau dilatarea vaselor sanguine– „Operaţia a urmărit lărgirea, prin
introducerea unui cateter, a vaselor coronariene îngustate în mod
periculos la un pacient ame ninţat de infarct. Ca teterul, lărgind
diametrul interior al vaselor, permite o mai bună circulaţie a sîn gelui.“
Sc. 11 II 78 p. 6; v. şi pace-maker (din fr. cathéter; PR; DEX, DN3;
cuvîntul este mai vechi în limbă)
cateterísm s.n. 1994 (med.) –Introducere a ca teterului într-o
cavitate a organismului pentru stabilirea diagnosticului sau în scop
curativ– v. fellow (din fr. ca thé térisme; PR; DEX, DN3; cuvîntul este
mai vechi în limbă)
catifelín, -ă adj. –Cu calităţi şi aspect de catifea– „Şi o piatră din
Bicaz mă învaţă cît un cer de mai, catifelin.“ Gaz.lit. 23 II 61 p. 4 (din
catifelat, prin substituţie de sufix, -at/-in; Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p.
134, Th. Hristea P.E. 33)
cazán-turn s.n. (tehn.) „La Rovinari a intrat în pro be tehno logice
primul din cele patru cazane-turn de 1035 tone aburi pe oră ale
termocentralei de aici [...] Cazanul are înălţimea de 92 metri şi
cîntăreşte peste 12000 tone. Ca o particularitate, toate agregatele sale
auxiliare – preîncălzi toarele, ventilatoarele de aer şi de gaze, precum şi
electrofiltrele – sînt asamblate în partea superioară.“ R.l. 4 IX 75 p. 5
(din cazan + turn)
cazaniér, -ă adj. (franţuzism) –Care se complace în a sta la el acasă,
sedentar– „Poate că ar trebui să fim mai puţin cazanieri, după o vorbă
franţuzească greu traductibilă.“ Ap. 7–8/93 p. 7 (din fr. casanier; PR;
cf. S. Şora N.A. 17)
cazeinát s.n. (alim.) „Specialiştii de la Întreprinderea de
industrializare a laptelui din Brăila [...] au realizat un nou produs
alimentar: «Cazei natul de sodiu» realizat din lapte smîntînit cu o
excepţională valoare nutritivă şi multiple întrebuinţări în nume roase
produse alimentare.“ R.l. 27 IV 77 p. 3 (din fr. caséinate; DT; DEX-S)
cazeocarotén s.n. „O gamă sporită de produse este destinată şi
alimentaţiei copiilor, din care men ţionăm: «Caseocarotenul» pe bază
de caseină şi adaos de morcovi.“ R.l. 28 VII 78 p. 2 [scris şi
caseocaroten] (din caze[ină] + caroten)
cazeoláct s.n. „Caseolactul este de fapt un medicament-aliment, un
sort de lapte special din care lipseşte lactoza. În conţinutul lui intră în
schimb proteine din lapte şi soia, un complex de 10 vitamine, substanţe
minerale şi aromatizan te.“ Sc. 22 II 74 p. 5. „Zilele acestea va apare în
farmacii noul produs hiperproteic «Caseolact». «Caseolact»-ul este
primul hidrolizat proteic ro mâ nesc de mare utilitate în patologia
digestivă şi nutriţională a tuturor vîrstelor.“ R.l. 27 XI 76 p. 5; v. şi 6 VI
75 p. 2, 21 IV 76 p. 5 [scris şi caseolact, cazolact] (din caze[ină] +
-lact)
cazieríst s.m. –Fost deţinut politic cu cazier judiciar– „Puteai
observa între cei prezenţi intelectuali, muncitori, mecanici auto,
instalatori, zugravi de la IAL, lucrători de la întreprinderile de cofetării
şi răcoritoare şi cîţiva cazierişti.“ Lumea democraţiei IV/90 p. 3 (din
cazier + -ist; cf. D. Uriţescu CV 26)
caz-límită s.n. 1973 –Caz ieşit din comun– v. elev-problemă (din caz
+ limită; cf. fr. cas-limite)
călăuziér s.m. –Călăuză– „Călăuzierul nu mai poate să tragă şi cere
ajutor de la cîţiva marinari. Scafandrul simte şi el primejdia.“ R.l. 8 X
70 p. 3 (din călăuză + -ier)
căluşíţă s.f. –Femeie care joacă căluşul– „[...] articolul «Competiţia
căluşarilor», în cuprinsul căruia se spune că s-a remarcat formaţia de
căluşari şi căluşiţe de la Turburea [...]“ Cont. 17 X 80 p. 2 (din căluş +
-iţă; DEX numai m. căluşar)
cămăşuíre s.f. (constr.) –Acoperirea cu un strat de beton– „În fig. B
– consolidarea unui stîlp; faza iniţială, cum arată acesta după deco per -
tarea betonului pînă la armătură, precum şi după cămă şuire.“ R.l. 22
III 77 p. 2. „La parter au început şi lucrări de cămăşuire a unor stîlpi.“
R.l. 7 IV 77 p. 1; v. şi 20 IV 77 p. 1 (din cămaşă; DEX-S)
cămín-hotél s.n. –Cămin cu un grad sporit de confort, care îl
apropie de acela al unui hotel– „Se construiesc încă 6 că mine-hotel
pentru 1000 de tineri mineri.“ Sc. 14 I 61 p. 1 (din cămin + hotel; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 134)
căminiádă s.f. (formaţie glumeaţă) –Odiseea găsirii unui loc într-un
cămin studenţesc– „În Regie, la sfîrşitul «Că miniadei», rămăseseră cî -
te va protestatare – studente la ASE, repartizate de conducerea
instituţiei pe locuri deja ocupate.“ R.l. 3 X 93 p. 9; v. şi 4 X 95 p. 18 (din
cămin + -iadă)
cămín-spitál s.n. –Cămin (de obicei de bă trîni) în care se acordă
asistenţă sanitară– „Din 1961 mă aflu internat în sanatoriul Tulgheş,
cash • 55 • cămín-spitál
raionul Gheorghieni. Mi s-a recomandat să intru într-un cămin-spital.“
Sc. 6 VI 66 p. 2. „Celălalt compartiment are profil de cămin-spital,
unde bolnavii vor beneficia de asistenţă medico-socială. Atît în secţia
de post-acuţi, cît şi în că minul-spital vor putea fi internaţi, în funcţie de
solicitări, bolnavi cronici.“ R.l. 15 V 74 p. 1. „La Comăneşti a fost
construit şi dat în folosinţă un modern cămin-spital pentru bătrîni.“ Sc.
16 V 80 p. 5; v. şi Sc. 5 XI 65 p. 2 (din cămin + spital)
căminizá vb. I –A caza în cămin– „Studenţii se căminizează în două
locuri: pe str. Ştefan Furtună şi la Grozăveşti.“ (din cămin + -iza)
căpitán-nejucătór s.n. (sport.) „Fostul campion de tenis al
S.U.A., D.R., în vîrstă de 31 ani, a fost reconfirmat căpitan-nejucător
al echipei S.U.A. pen tru noua echipă a «Cupei Davis».“ M. 19 XII 73
p. 5 ( din căpitan + nejucător)
căpitán-regént s.m. –Conducător al Ducatului San Marino– „În
San Marino a avut loc duminică ceremonia depunerii jurămîntului de
către noii că pitani-regenţi [...]“ Sc. 3 IV 84 p. 6 //din căpitan + regent//
cărămizí vb.refl. IV –A deveni de culoarea că rămizii– „[Algele] au
căpătat o culoare [...] roşiatică. De aici şi apa lacului de acumulare a
înce put să se «cărămizească». Drept care, prin par tea locului a şi
început să circule o nouă denumire: «Lacul Roşu... Bicaz».“ Sc. 21 VI
74 p. 4 (din cărămiziu sau dintr-o formă flexionară a s. cărămidă + -i)
cărtărescián, -ă adj. (lit.) –Specific textelor scrise de M. Căr -
tărescu– „Două sînt obiectivele discursului cărtărescian [...]“ R.lit. 17
V 84 p. 4; v. şi miş tocăresc (din n.pr. al scriitorului Cărtărescu + -ian)
căsuţă-camping s.f. –Căsuţă din lemn simplă, destinată cam pin -
gurilor– „Micro-staţiunea bal nea ră Va lea Stelii din Băicoi (jud.
Prahova) se dezvoltă, devenind una din cele mai cochete de pe Valea
Prahovei. S-a deschis la 1 mai – dispune de [...] 20 căsuţe-camping cu
cîte două paturi.“ R.l. 11 V 73 p. 2 [pron. căsúţă-chémping] (din căsuţă
+ cam ping)
căsúţă-litorál s.f. –Casă special concepută pentru a fi utilizată pe
litoral– „În anul următor întreprinderea va introduce în fabricare noi
tipuri de prefa bricate, printre care căsuţe-litoral şi ca ba ne pentru
brigăzile de mecanizatori.“ R.l. 23 XI 66 p. 1 (din căsuţă + [pentru]
litoral)
căsúţă-típ s.f. –Căsuţă construită în serie– „În actualul cincinal,
pînă în 1970, se vor mai adăuga litoralului circa 32000 de locuri dintre
care [...] 9500 în căsuţe-tip cu parter şi etaj, avînd instalaţii sanitare şi
un confort sporit.“ R.l. 21 IX 66 p. 4 (din căsuţă + tip)
căşti albástre s.f. pl.tant. –Militari în servi ciul Naţiunilor Unite
trimişi în misiune de menţi nere a păcii în lume; semnul lor distinctiv
sînt căştile albastre, culoarea Naţiunilor Unite– „Căşti albastre
americane sub comandă străi nă.“ Meri dian 23 VIII 93 p. 8. „Luarea ca
ostatici, de către sîrbi, a căştilor albastre.“ D. 136/95 p. 5 (după fr.
casques bleus; cf. it. casco blu; DPN 1978)
CD s.n. (muz.) –Compact disc– „Prima integrală pe CD a opu surilor
simfonice enesciene din lume.“ R.lit. 37/95 p. 8. „Al şaselea CD din
integrala simfonică a lui George Enescu“ R.lit. 18/96 p. 23 [pronunţat
sidí] (prescurtare din engl. c[compact] d[isk], fr. c[ompacte] d[isque])
CDR s.n. 1992 –Abreviere pentru Convenţia Democrată din Ro -
mânia– v. negociabil [pron. cederé]
CD-Rom s.n. (inform.) –Disc compact cu lectură laser, cu o mare
capacitate pentru a stoca imagini şi sunete– „CD-Rom. Dicţio narele au
fost pri mele cărţi care au părăsit suportul de hîrtie pentru a trece pe
compact-discuri – CD-Rom.“ R.lit. 17/96 p. 23. „Să citim cărţile de pe
CD-Rom-uri.“ R.lit. 18/96 p. 1 [pronunţat sidiróm] (Abreviere din
engl. C[ompact] D[isk] R[ead] o[nly] m[emory])
ceainăríe-cafeneá s.f. –Local specializat în servirea ceaiului şi a
cafelei– „O ceainărie-ca fenea a fost deschisă în cadrul complexului
co mercial «Fortuna» din Piteşti.“ R.l. 14 IX 76 p. 5 (din ceainărie +
cafenea)
ceainăríe-cofetăríe s.f. –Ceainărie unde se pot consuma şi
produse de cofetărie– „În locul a 13 bufete şi bo degi, am înfiinţat o
ceainărie-cofetărie, 2 iaurgerii, 2 restaurante cu autoservire, 1
restaurant-pensiune, o patiserie ş.a.“ I.B. 14 VI 75 p. 4 (din ceainărie +
cofetărie)
ceas-brichétă s.n. 1965 –Ceas cu formă (şi funcţie) de bri chetă– v.
ceas-broşă //din ceas + brichetă//
ceas-bróşă s.n. –Ceas care serveşte drept broşă– „Am văzut ceasuri
cu care poţi înota liniştit la o adîncime de 200 m; ceasuri-pandantiv şi
ceasuri-broşă; ceasuri ultraplate înalte numai de 3 mm;
ceasuri-calendar şi ceasuri-brichetă; ceasuri pentru navigaţia aeriană,
care indică simultan timpul me diu şi unghiul orar cores punzător
timpului sideral.“ Sc. 8 V 65 p. 4 //din ceas + broşă//
ceas-calendár s.n. 1965 –Ceas care indică data şi zilele
săptămînii– v. ceas-broşă //din ceas + calendar//
ceas-pandantív s.n. 1965 –Ceas care ser veşte drept pandantiv.
„Silvia a primit de la bu nicii ei paterni un ceas-pandantiv.“; v.
ceas-bro şă (din ceas + pandantiv)
ceasoficáre s.f. „Ceasoficare? Nu ştim în ce măsură cuvîntul
ceasoficare este acceptat de lingvişti, dar el există şi înseamnă
dirijarea centralizării celor 73 de ceasuri publice [...]“ I.B. 29 VI 74 p. 2
(din ceas, după tipul radioficare; DEX-S)
ceauşél s.m. 1990 –Copil (nedorit) născut după decretul lui
Ceauşescu din 1966 conform căruia femeile trebuiau să aibă minimum
4 co pii– v. ceauşit; v. şi Orizont 13/90 p. 10 (din n.pr. Ceau ş[escu] +
-el; R. Zafiu Luc. 13/90 p. 4; termenul era folosit oral după 1967; DEX
– alt sens)
ceauşísm s.n. (pol.) –Regimul tiranic instau rat de N. Ceau şescu–
„În loc de «regim comunist» se spune «ceauşism» sau «regim
totalitar».“ D. 98/94 p. 15; v. şi culturnic (1993) (din n.pr. Ceauş[escu]
+ -ism)
ceauşít s.m., adj. –(Om) ajuns, din cauza re gimului instaurat de
Ceauşescu, în situaţii disperate; neno rocit– „Plecînd de la arhi -
cunoscuta realizare «cea uşel», întrebarea «Ce înseamnă ceauşit, om
ceau şit?» a primit în vara lui 1989 următoarele răspunsuri: «Nu se
spune; el e unu’», «om ajuns într-o situaţie dificilă», «prostit la cap»,
«pe depsit», «a juns la sapă de lemn, sărac», «înfometat», «cînd nu mai
ştii încotro s-o apuci», «om primejdios», «tică los», «maţe pes triţe».“
R.lit. 34/95 p. 12 (din n.pr. Ceauş[escu] + -it)
cecográmă s.f. „Trimiterea cecogramelor (im pri mate în relief
pentru orbi) beneficiază de gratuitate.“ R.l. 18 III 95 p. 5 //din ceco- +
-gramă//
cedár s.n. (alim.) „În S.U.A. s-au creat în acest sens produse care
imită perfect – cel puţin din punct de vedere al aspectului – diferite
soiuri de brînzeturi, cum ar fi «cheddar» sau «mozzarella» – pe bază
de ulei de bumbac, porumb, cocos sau soia.“ Sc. 11 II 77 p. 5 [scris şi
ched dar] (din engl. cheddar; cf.fr. cheddar)
cedrátă s.f. –Tip de băutură răcoritoare– „Coca Cola nu a luat locul
[la Napoli] sucurilor [...] servite cu gheaţă sfărîmată (granita) sau al
cedratei, o limonadă făcută din sucul unei lămîi dulci ca mandarina.“
D. 92/94 p. 10 (din it. ce dratta)
CEE s. 1975 –Piaţa comună, Comunitatea eco nomică europeană– v.
renegociere (abreviere din fr. C[ommunautée] E[conomique] E[u -
ropéenne])
cehovizá vb. I „Trebuie să subliniez încă o dată că în «adaptarea» lui
Osip, traducătoarea-adaptoare afirmă, faţă de celelalte versiuni, un
merit cehovian, de reală adîncime: mujicul rudimentar, bruta primară,
pe care ceilalţi adaptatori au adoptat-o tale quale din proiectul
abandonat de Cehov, a fost cehovizat în sensul unei complexiuni
nobile.“ R.l. 16 II 67 p. 2 (din numele scriitorului [A.P.] Cehov + -iza)
celioscópic, -ă adj. (med.) –Referitor la interiorul cavităţii
abdominale– „Chirurgia celio scopică, una dintre cele mai moderne
ramuri ale chirurgiei «fără incizie», se practică de 2 luni în mod curent
la Clinica chirurgicală numărul. 3 din Cluj.“ R.l. 23 III 95 p. 5 (din fr.
coelioscopique)
celofanáre s.f. –Acţiunea de a acoperi cu ce lofan– „Linia de la
fabrica de ţigarete este pre văzută cu dispozitive moderne pentru:
confec ţionarea ţigaretelor, ataşarea filtrelor [...] şi celofanarea
cutiilor.“ I.B. 15 I 63 p. 1 (din celofana)
celulár, -ă adj. în sintagma telefonie (mobilă) celulară (comunic.)
„La 1 martie 1993 va fi inau gurat în Bucureşti primul serviciu de
telefonie mobilă celulară. Societatea care va implementa acest sis tem
[este] Telefonica România [...]“ R.l. 14 XI 92 p. 2. „Acest serviciu de
telefonie celulară asigură legă turi telefonice între doi abonaţi aflaţi în
interio rul zonei de acoperire sau între un abonat din acest teritoriu şi
altul din ţară sau străinătate.“ R.l. 3–4 IV 93 f.p. „Profituri masive din
telefonia celulară“ R.l. internaţ. 28 VII 94 (din telefonie + mobilă +
celulară; L 1995; DEX – alte sensuri)
celúlă-cóbai s.f. (biol.) „Celulele cobai. Mai mulţi oameni de
ştiinţă francezi au propus efectuarea experienţelor biologice pe culturi
de ce lule şi nu pe animale sau subiecţi umani voluntari, cum este
practica în mod curent [...] Prin recurgerea la «celule-cobai»
specialiştii speră, de asemenea, să desco pere cauzele mai multor
căminizá • 56 • celúlă-cóbai
maladii, pornindu-se de la considerentul că celu lele reacţionează mai
puternic decît corpul întreg.“ Sc. 1 V 77 p. 5 //din celulă + cobai//
celúlă de críză sint.s. –Grup de lucru organizat la ministere în caz
de criză provocată de războaie, greve etc.– „O celulă de criză func -
ţionează fără întrerupere la ministerul sănătăţii din Rhenania de Nord –
Westfalia. De aici s-a lansat, joi, alarma care a impus măsurile men -
ţionate.“ R.l. 19 I 85 p. 6 (din fr. cellule de crise)
celulít s.m. (pol.) –Fost deţinut (politic) care a trecut prin celulele
închisorilor– „Eliberarea din detenţie nu înseamnă însă că hărţuie lile
judiciare, la care celulitul liber-democrat va trebui să facă faţă [...]“
Ghilotina VIII 90 p. 5 (din celulă + -it; D. Uriţescu CV 28)
celulítă s.f. (med.) –Umflare a ţesutului adi pos subcutanat– „Obe -
zitatea, celulita, spondi lozele, tratează specialist autorizat prin metoda
electromasoterapiei.“ R.l. 15 VII 74 p. 4. „Marele pericol ce pîndeşte
femeile din Occident îl repre zintă kilogramele suplimentare şi
celulita.“ R.lit. 6/94 p. 3 (din fr. cellulite; DEX, DN3)
celulochimíe s.f. (chim.) „[...] se poate concepe o nouă chimie care
să producă aproape tot ce se obţine în prezent din petrol. Această nouă
chimie ar putea primi numele de «celulochimie», în opoziţie cu
petrochimia actuală.“ Sc. 25 III 79 p. 5 //din celulo- + chimie//
celulomicrobián, -ă adj. –Referitor la celule şi la microbi– „[...]
doctorul Bă canu a iz butit să pună la punct primul autovaccin total
celulomicrobian, dezintegrat prin căldură, cu care a vindecat complet,
după numai 3 luni de tratament, parodontoza acută a bolnavei L.E. din
Braşov. Acest deosebit succes terapeutic a fost obţinut după statistica
descoperitorului, în 1968.“ Fl. 2 III 84 p. 6 (din celulo- + microbian;
invenţia datează din 1968)
cenaclíst s.m. –Membru al unui cenaclu– „Spre seară întîlnesc doi
cenaclişti de la «Lucian Blaga».“ R.lit. 5 XI 70 p. 2. „[...] colaborarea
foştilor cenaclişti de la Sibiu [...]“ Fl. 23 V 86 p. 6; v. şi R.l. 8 IV 80 p. 2,
Luc. 4 II 84 p. 2 (din cenaclu + ist; DEX-S)
centíd s.m. „O adevărată panică a stîrnit la Birmin gham difuzarea
unui aşa-zis «document-oficial» anun ţînd introducerea, de la 1
ianuarie 1975, a «timpului metric» în Anglia: un minut urma să fie
alcătuit din 10 secunde, o oră – din 10 minute, o zi – din 10 ore.
Măsurile timpului şi-ar fi schimbat şi ele denumirile: secunda – milizi,
minutul – centizi, ora – decizi, anul – kilozi.“ Cont. 13 XII 74 p. 12
//din centi- “a suta parte“//
centráre-şut s.f. (sport) –Centrare care este în ace laşi timp şut spre
poartă– „[...] bucureştenii au hotărît repede soarta jocului, marcînd
încă în primele 13 minute, de două ori, la centrările-şut ale lui I.“ I.B.
30 X 86 p. 7 (din centrare + şut)
centráş(ă) s.m.f. –Responsabil al unui centru de pîine, OCL etc.–
„Centraşii comunică zilnic fabricilor comenzile pentru a doua zi.“ (din
centru + -aş; termenul este vechi în limba română)
CEPÉCA s. „În urmă cu zece ani s-a înfiinţat la Bucureşti Centrul de
perfecţionare a pregătirii ca drelor de conducere din economie şi admi -
nistraţia de stat (CEPECA).“ R.l. 29 VIII 77 p. 6. „Lucrarea
«Planification par la méthode du chemin critique», Paris, Dunaud
1967, se află la biblioteca CE PE CA.“ R.l. 10 XI 78 p. 3. „O ştire scurtă
de ziar ne anunţă că între CEPECA (as tăzi IROMA) şi Serviciul
Român de Informaţii va avea loc un «schimb de locuinţă» [...]“ R.l. 20
III 92 p. 1 (abreviere din Ce[ntrul de] pe[rfecţionare a] ca[drelor],
existent din 1967, cînd s-a înfiinţat instituţia; FC I 52, 158)
cepuíre s.f. –Tăierea crăcilor pomilor; cepuit– „Celelalte opera ţiuni,
cum ar fi cepuirea, cojirea, fasonarea materialului lemnos pe
tipodimen siuni, potrivit sortimentelor prevăzute în plan, legarea în
snopi a crăcilor şi a cojilor, au loc «jos» [...] în depo zitele de
preindustrializare.“ Sc. 28 III 74 p. 5 (din cepui; LTR)
ceracolór s.n., adj. –Lucrat cu batoane colo rate pe bază de ceară–
„[...] a fost prezentat filmul «Moara cu noroc» şi a fost inaugurată
expoziţia ceracolor a pictorului Gh.C.“ Sc. 10 X 75 p. 6 (din ceară +
color)
cerchíst s.m., adj. –Membru al cercului literar de la Sibiu– „Şt. Aug.
Doinaş publică două ba lade [...] Un fragment din prima defineşte faza
baladist-cerchistă a lui Doi naş.“ Luc. 15 VII 78 p. 7. „Despre piesa
«Anton Pann», un cerchist spune altuia: «Vezi de-l ci teşte şi mai co rec -
tează-l».“ Luc. 18 XI 78 p. 3 (din cerc[ul de la Sibiu] + -ist)
cerealicultúră s.f. (agr.) –Ramură a ştiinţei care se ocupă cu cultura
cerealelor– „A sosit la Palermo, la invitaţia institutului de
cerealicultură şi culturi erbacee, delegaţia de agrobiologi ro mâni.“
I.B. 19 IX 62 p. 3 (din fr. céréaliculture)
cerebralísm s.n. –Raţionalism exagerat– „La noi, efortul de a
însuma în creaţie valori de accentuată luciditate [...] este de obicei ferit
de ameninţarea cerebralismului steril. Exemplul unui Brân cuşi care
chintesenţiază formele cu mare rigoare intelec tua lă [...] ne învaţă ce
este marea plenitudine creatoare.“ Gaz.lit. 29 XII 66 p. 8 (din cerebral
+ -ism)
ceremoniá vb. I (rar) –A oficia într-un lăcaş de cult– „Duminică
dimineaţa [...] peste 1000 de musulmani s-au adunat la moscheea din
Bucu reşti. Hogea Imam [...] un fel de preot, a ceremoniat rugăciunea
postului Ramadan, în faţa credincioşilor islamici [...]“ R.l. 14 III 94 p.
9 (din ceremonie + -a)
cha-cha-chist, -ă s.m.f. 1974 (formaţie oca zio na lă; peior.) –Per -
soană care degradează ca po doperele– v. cha-cha-chiza [pron.
cea-cea-císt] (din cha-cha-cha + -ist)
cha-cha-chiza vb. I (peior.) –A transforma în dansul modern
cha-cha-cha, a degrada– „Articolul lui Pierre Petit e o mică piatră
azvîrlită în obrazul celor ce cha-cha-chizează sistematic – în muzică,
teatru sau balet – capodoperele lumii. Cha-cha-chiştii pre tind a fi
combatanţi pentru libertatea creaţiei, în vreme ce glasurile care apără
dreptul lui Bach şi Shakespeare la existenţă liberă şi securitate estetică
sînt stigmatizate ca duşmani ai culturii.“ Cont. 10 X 74 p. 11 [pron.
cea-cea-cizá] (din cha-cha-cha + -iza)
chairman s.m. (cuv. engl.) –Moderator– „La ur mătoarea discuţie
despre «Presă; politică» chair man a fost I.R.“ „22“ 5–11 VI 92 p. 8.
„Aţi fost chairman la simpozionul internaţional de la Cos tineşti unde
s-a vorbit de presă ca a patra putere în stat.“ Expres 9–15 VI 92 p. 5
[pron. céărmen]
Challenge Day (sint. engl.) „Este pentru prima oară cînd la ediţia
din acest an a celebrei competiţii deschisă tuturor ţărilor lumii
«Sportul pentru toţi – Challenge Day» va participa şi Ro mânia.
«Challenge Day» este cea mai mare acţiune sportivă mondială din
domeniul sportului pentru toţi cu durata de o singură zi, organizată sub
egida Asociaţiei Internaţionale pentru Condiţie Fizică şi Sport pentru
toţi [...]“ R.l. 21 V 93 p. 16. „[...] entuziasmul care te-a mînat pînă la
leşin în cialengi dei[...]“ R.lit. 35/93 p. 12. „Ieri, la Complexul
Studenţesc Tei, a avut loc manifestarea tip «Challenge Day»,
organizată de Asociaţia Tineretului Liber din Bucureşti [...]“ R.l. 27 V
94 p. 9; v. şi 24 V 93 p. 2, 26 VI 93 p. 3, Cuvîntul 22–28 VI 93 p. 2 [pron.
cialengi dei]
chapeau v. şapou.
chaplinesc adj. –Ca al lui Charlie Chaplin– „Jocul chaplinesc,
diabolic sincronizat, al celor 30 de bă ieţi şi fete.“ Cont. 25 VIII 67 p. 4
[pron. ceaplinésc] (din numele actorului [Charlie] Cha plin + -esc)
charter s.n. (av.) –Cursă a unui avion închiriat pentru un zbor, la care
preţul biletelor este mai mic decît la cursele regulate, datorită ocupării
tuturor locurilor– „Avionul, un DC-8, aparţinînd societăţii de charter
olandeze «Mar tin Air», avea la bord 182 de pasageri venind din
Indonezia.“ R.l. 6 XII 74 p. 6. „La originea accidentului unui avion al
companiei de charter «Invincita» [...] se afla o triplă eroare: cea a
piloţilor, a aparaturii de bord şi a turnului de control.“ (f.d.) „Între ţările
de unde sosesc turişti în cadrul zbo rurilor Charter se numără unele din
cele mai cunoscute pentru frumuseţile turistice proprii: Marea
Britanie, Spa nia, Finlanda, R.F. Germania.“ R.l. 2 VI 79 p. 5; v. şi
aerotaxi [pron. ceárter] (din engl. charter; cf. fr. charter; PR 1950,
DMC 1960; DN3, DEX-S)
check-up s.n. (med.; cuv. engl.) „Asta nu-i împie dică pe majoritatea
practicienilor să te pri vească cu un aer surprins atunci cînd le ceri un
check-up (examen medical complet al unui pa cient) şi se înţelege că
dacă le pomeneşti de un check-up anual după vîrsta de patruzeci şi
cinci de ani, de două check-up după vîrsta de şaizeci şi cinci te vor lua
drept ipohondru.“ R.lit. 31 XII 81 p. 20 [pron. cécap] (cf. fr., it.
check-up; PR în anii ‘60, DMC 1966, PN 1970)
chewing-gumm s.n. (alim.) –Gumă de mes tecat– „Mestecă
chewing-gumm, răsfoieşte Play-Boy.“ Sc. 24 IV 74 p. 6. „[...] la ora
actuală există zeci de mii de dughene [...] care, toate, oferă aceleaşi
ultranecesare chewing-gum, bri chete, whis ky etc.“ R.l. 5 XI 92 p. 5
[pron. ciúingam, incult ciungă] (din engl. chewing-gumm; DN3,
DEX-S)
chiacchiére s.f.pl. (cuv. it.) –Palavre, vorbărie– „Spre a nu întîrzia
la întîlnirea de la ora 10, traversăm rapid fastuoasa piaţă în care vom
mai reveni, ne înfundăm în via Torino şi apoi încă în altă viuţă ce ne
varsă în strada Olmetto numă rul 5, unde începem fără prea multe
chiacchiere confruntarea propriu-zisă.“ R.lit. 26 VII 84 p. 24
chief s.m. 1979 (cuv. engl.) –Şef, conducător– v. staff [pron. cif]
chimioterapíe s.f. (med.) –Terapie prin subs tanţe chimice– „Cer -
celúlă de críză • 57 • chimioterapíe
ce tătorul californian dr. A.M. a pre zentat o nouă metodă de
administrare a medica mentelor, menită să revoluţioneze, potri vit
specia liştilor, chimioterapia. În loc de a fi înghiţite sau injectate,
medicamentele vor fi aplicate sub formă de «timbre», direct pe piele,
la locul afecţiunii. [...] Împotriva răului de mare sau de avion,
«timbrul», impregnat cu scopolamină, medicament administrat de
obicei prin injecţii, este lipit pe încheietura mîinii cu cîteva zile înainte
de efectuarea călătoriei.“ Sc. 26 IV 74 p. 6 (din fr. chimio thérapie;
DM; DEX, DN3)
chinológic, -ă adj. –Care se referă la cîini– „Asociaţia chinologică
a Municipiului Bucureşti organi zează o expoziţie canină care va avea
loc la Bucu reşti la 4 iunie 1978 pe stadionul Olimpia.“ R.l. 20 IV 78 p.
5; v. şi R.lit. 29 X 81 p. 9 [şi cinologic] //din gr. hynos + -logic//
chintesenţiá vb. I –A sintetiza– „Prin condiţia ei biologică, Ara
chintesenţiază Viaţa ce se cere continuată.“ Sc. 16 II 84 p. 4; v. şi
cerebralism (1966) (din chintesenţă + -[i]a)
chioşcár s.m. (com.) –Persoană care vinde într-un chioşc–
„Chioş carii şi bufetierii întind mîi nile uleioase cu care îşi vînd berea,
mititeii sau farfuria cu mîncare, iar banii şi-i înfundă în şorţul cu un
buzunar cît o traistă [...] Chioş carul de îngheţată [...] se trădează cu
nepăsare [...]“ Fl. 8 VII 88 p. 18; v. şi Ev.z. 252/93 p. 1 (din chioşc +
-ar; D. Uriţescu CV 111, A. Stoichiţoiu în Hyperion III/94)
chioşcărí vb. I (depreciativ) –A vinde într-un chioşc– „Sau vrei un
chioşc, să chioşcărim zia re [...]“ Papagalul V 90 p. 3 (din chioşcar + -i;
D. Uriţescu CV 112)
chip s.n. (cib.) „Minicalculatoarele în telecomunicaţii. Aceasta a fost
tema «Zilelor telecomunicaţiilor», care s-a desfăşurat recent la
Florenţa [...] Principala concluzie: datorită miniaturizării, ca urmare,
în special, a introducerii aşa-numitelor pastile («chips») cu circuite
integrate, în faţa telecomunicaţiilor se deschid perspective nebănuite,
nefiind departe ziua cînd un abonat telefonic va putea ob ţine, practic,
instantaneu, legătura cu orice punct al globului.“ Sc. 28 X 76 p. 4. „Ca
urmare a perfecţionării continue a microcircuitelor, procesul de
miniaturizare a ordinatoarelor este în plină des făşurare. De unde, la
început, pe o suprafaţă de un centimetru pătrat erau reunite cîteva sute
de interconexiuni sau informaţii, în prezent numărul lor a ajuns la
25000, ceea ce duce şi la o scădere vertiginoasă a preţului de cost.
Introducerea microcircuitelor – cunoscute în terminologia de
specialitate şi sub numele de «chips» (pastile) – are ca rezultat
scăderea cu 99 la sută a preţului «unităţii de me morie» în raport cu
preţul unităţilor de me morie ale tranzistoarelor clasice.“ Sc. 29 IV 78
p. 6. „La N.A.T.O. – alertă în problema cipurilor atomice.“ R.l. 17 IX
84 p. 6; v. şi circuit integrat [(scris şi) pron. cip] (din engl. chip; BD
1970; DEX-S)
chipcard s.n. 1993 (cuv. engl.) –Cartelă cu chipuri– v. cartelă [pron.
şi scris şi cipcárd]
chirnoghiádă s.f. (formaţie ad-hoc, rar) –Expoziţie a artistului
plastic M. Chirnoagă– „Justificarea cea mai puternică a «chir -
noghiadei» presupun a fi alta: artistul sancţionează realitatea alie nantă
în care tră ieşte.“ R.l. 3 IX 93 p. 2 (din n.pr. al pictorului Chirnoagă +
-iadă)
chirvái s.n. „La 4 iunie, la Steierdorf [sat de mineri lîngă Anina] este
«kirvait» – hramul bise ricii catolice.“ Timişoara internaţ. 31 VII–6
VIII 93 p. 5. „Herr Kanton şi Herr Mallinger organizează cele două
sărbători care dau viaţă Buziaşului: balul mascat şi chirvaiul.“
Timişoara 15 I 94 p. 9 [şi kirvait] (din germ. Kirche “biserică“)
choreautór s.m. 1978 (livr.) –Autor de dans, balet– v. esen ţializare
//cf. gr. khoreia „dans“ + autor//
ciáo s. (lb.vorbită, în special) –Bună (ziua), salut!– „A zis ciao şi m-a
întrebat ce mai fac.“ (din it. ciao, la origine provenind din lat. sclavus)
cibernetizá vb. I (electron.) –A aplica ciber netica şi metodele ei–
„Ne-am văzut cu ochii noştri pe Lună şi ne-am trimis cercetaşi şi prin
multe alte părţi ale galaxiei, ne-am cibernetizat şi computerizat, am
detronat – metaforic vorbind – «idoli» şi ne-am făurit alţii.“ I.B. 21 III
74 p. 4 (din fr. cybernétiser; DMN 1964; DN3, DEX-S)
cicláre s.f. 1971 (înv.) –Integrare într-un ciclu de învăţămînt unde se
predau cunoştinţe în diverse specialităţi– v. postuniversitar (din ciclu;
DEX-S)
ciclodróm s.n. 1974 (sport) –Teren amenajat pentru curse şi
concursuri cu biciclete– v. aviocar //din ciclo- + -drom, după tipul
aerodrom//
ciclosporínă s.f. „O ciupercă, descoperită în Nor vegia, a produs
senzaţie în lumea medicală. S-a dovedit că ea poate fi folosită pentru
obţine rea unei substanţe numite ciclosporină–A, care are proprietatea
de a neutraliza sistemul imunologic al organismului.“ Sc. 3 VII 83 p. 5.
„Des coperirea unui medicament care împiedică res pingerea grefei,
cyclosporina, a mărit şansele transplanturilor de organe.“ R.l. 7 II 85 p.
6; v. şi 10 IV 85 p. 6 [scris şi cyclosporină] (din fr. cyclosporine)
ciclotímic, -ă adj. (med.) –Bolnav de ciclo timie– „M.R. Paras -
chivescu (ce-i drept, văzut şi ca megaloman ciclotimic) apare în
ipostaza «tra diţională» de mentor.“ „22“ 45/94 p. 15 (din fr. cy clo -
thimique; PR 1923; DN3, DEX-S)
ciclotimíe s.f. (med.) –Stare psihică în care depre siu nea alternează
cu buna dispoziţie– „Es te dominat de mecanismele «De co rativei» şi
ale ciclotimii lor lui Viezur.“ R.lit. 23 II 84 p. 10 (din fr. cyclothymie;
PR 1909; DN3)
cicloturíst, -ă s.m.f. (sport) –Practicant al tu rismului pe bicicletă–
„Pădurea Ceala – 5000 de ciclo-turişti la o serbare cîmpe neas că.“ Sp.
7 VI 73 p. 3. „Cicloturiştii din nou la start.“ I.B. 5 X 82 p. 7 (din fr.
cyclotouriste; DMN, DMC 1965; DEX, DN3)
cicloturístic, -ă adj. (sport) –Privitor la cicloturism– „O nouă
excursie cicloturistică [...] Excursia este deschisă tuturor pose sorilor
de biciclete [...]“ I.B. 30 VII 82 p. 3. „Tot cu acest prilej, au avut loc
întreceri cicloturistice, concursuri de tenis şi şah.“ Emi siune Radio 14
V 83 (din fr. cyclotouristique; DEX, DN3)
cíco s.n. (alim.) –Băutură răcoritoare cu gust de citrice–
„Întreprinderea de produse alimentare (IPA) şi-a extins gama
sortimentelor de răcoritoare. Se produc cu rent, în afară de Ci-co,
Quic-cola (sic!), Mentovit şi Sintonic, răcoritoare pe bază de arome de
fructe (zmeu ră, fragi, trandafiri, vişine, citro şi vermutină).“ I.B. 26
VII 75 p. 4 „[...] aproape întreg spaţiul interior este transformat într-o
magazie de... răcoritoare (pepsi-cola, ci-co şi altele) păstrate în navete
care se înalţă în stive pe mai bine de doi metri.“ R.l. 10 X 78 p. 5; v. şi
Sc. 12 VI 79 p. 2 (din ci[tric] + co[la]; DEX-S)
cíco-cóla s.n. (alim.) –Tip de băutură răcoritoare– „Iată-ne în
postura de controlori de calitate la secţia «Citro» din str. Avrig a
Întreprinderii de produse alimentare (I.P.A.) Aici se produc
«Sintonic», «Aniset», «Men tovit», «Cico-Cola» şi alte băuturi
răcoritoare.“ I.B. 11 V 74 p. 2 (din cico + cola)
cífră-recórd s.f. –Cea mai mare cifră, la o anumită dată, într-un
anumit sector– „Şomajul în S.U.A. a atins o cifră-record.“ Sc. 7 III 61
p. 4. „Numărul total al persoanelor care au vizitat în cursul anului 1972
muzeele, galeriile şi amplasamentele arhitectonice din întreg
cuprinsul Italiei se cifrează la 20028929. Cifră-record ce înregistrează
un spor de aproximativ 1300000 faţă de numărul vizitatorilor din anul
trecut.“ R.l. 15 V 73 p. 6. „Anul acesta consumul de tabac în lume a
atins o cifră record.“ R.l. 2 XI 79 p. 6; v. şi Sc. 4 II 75 p. 6, 12 IV 79 p. 4;
v. şi sejur (din cifră + record, după fr. chiffre record; DMN 1969; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 134)
cimentíst s.m. –Muncitor care lucrează într-o fabri că de ciment–
„Realizări ale cimentiştilor turdeni.“ Sc. 23 I 61 p. 1. „În această
săptămînă s-a dat în folosinţă la Bicaz, oraşul energe ticienilor şi ci -
men tiştilor, o nouă şi modernă policlinică.“ Sc. 15 VII 84 p. 1. „Fieni –
oraşul cimen tiştilor“ R.l. 20 V 85 p. 2; v. şi Sc. 30 III 64 p. 1 (din ciment
+ -ist; cf. fr. cimentier; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; DN3,
DEX-S)
cimetedínă s.f. 1977 (farm.) –Produs farma ceutic utilizat în tratarea
ulcerului– v. neurotransmiţător (din fr. cimétédine)
cineamatór s.m. (cinem.) –Amator de filme– „Revista cuprinde
rubrici permanente consa cra te cine a matorismului (ţie, cineamatorule)
şi uni versi tă ţilor populare de cultură cinematogra fi că.“ Cont. 17 XI 61
p. 5; v. şi 5 X 79 p. 11 (din cine- + amator, după fr. cinéphile; FC I 139;
Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233, L. Mareş în SMFC V p. 67, I. Iordan
în SCL 4/70 p. 39; DN3, DEX-S)
cineamatorísm s.n. (cinem.) 1961 –Interes pentru cinematograf
manifestat de cineamatori– v. cine amator (din cineamator + -ism; L.
Mareş în SMFC V p. 67; I. Iordan în SCL 4/70 p. 393; DN3, DEX-S)
cineást, -ă s.m.f. (cinem.) –Realizator sau au tor de filme– „Pentru
că fiecare dintre noi avem acasă cîte un Năică, cîte o Veronică sau cîte o
Cătălină, care se bucură, aşa cum numai copiii ştiu să o facă, de
cine-mărţişoarele talentatei noastre cineaste.“ I.B. 29 II 72 p. 2; v. şi
Cont. 1 VIII 67 p. 5, R.lit. 13 XI 75 p. 17; v. şi cinecenaclu, teleast
(1966) (din fr. cinéaste; cf. it. cineasta; Fl. Şuteu în P.N. 5/67 p. 27, I.
Iordan în SCL 4/70 p. 393, L. Mareş în SMFC V p. 66, FC I 21; DEX,
DN3)
cineást-repórter s.m. (cinem.) –Cineast ca re trans pune
cinematografic reportaje– „I.G. are un simţ deosebit al actualităţii, e
un mare reporter şi la acest nivel se ridică V.C., şi el un mare
chinológic, -ă • 58 • cineást-repórter
cineast-reporter.“ Sc. 31 X 75 p. 4 (din cineast + reporter; cf. fr.
ciné-reporter; DMN 1966)
cinebibliotécă s.f. –Filmotecă– „Pentru ci ne bi blioteca perso nală,
societăţi specializate au pus în vînzare filme clasice, mute şi sonore,
alb-negru şi color.“ Cinema 4/75 p. 16 (din cine + biblio tecă; C. Lupu
în CL 1/83 p. 51)
cinecenáclu s.n. (cinem.) „Un cinecenaclu? Da, adi că un atelier de
creaţie al cineaştilor amatori, izvorît, credem, din necesităţile actuale
ale mişcării de cine-club de o amploare fără precedent, azi [...]“ Cont.
10 II 78 p. 8. „Substan ţială, interesantă, dez baterea din cadrul cinece -
naclului «Contempora nul» de vinerea trecută.“ Cont. 24 XI 78 p. 8; v.
şi 5 X 79 p. 11 (din cine- + cenaclu)
cineclúb s.n. 1957 (cinem.) „Cinecluburile – aces te mini-case de
filme răspîndite pe o vastă arie geografică, însumează nu numai o
exce lentă aparatură tehnică şi săli de proiecţie mo derne, dar şi o mare
cantitate de pasiune [...] cinematografică.“ Cont. 2 XI 73 p. 8. „S-a în -
cheiat Festivalul cinecluburilor, desfăşurat anul acesta la Huşi.“ R.l.
19 XI 75 p. 2. „Am şi amintit în treacăt un reper istoric: 1957, anul de
naştere a mişcării cinecluburilor.“ R.l. 11 III 78 p. 2; v. şi cinecenaclu,
film-poem (din fr. ciné-club; L. Se che în LR 1/60 p. 59, I. Iordan în
SCL 4/70 p. 393, FC I 139; DEX, DN3)
cineclubíst s.m. (cinem.) –Persoană care activează în cadrul unui
cineclub– „Printr-o scri soare, cineclubiştii ne informează asupra pla -
nurilor lor.“ Cont. 1 XII 61 p. 5. „Filmele au fost semnate de studenţii
regizori [...] şi de cineclubiştii [...]“ R.lit. 7 VI 84 p. 2 (din cineclub +
-ist; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 240, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393;
DN3, DEX-S)
cinecromátic adj. (cinem.) –Referitor la cinecromatică– „Bra zi -
lianul A.P. [...] a prezentat pri mul aparat cinecromatic, care – pe baza
asamblării – proiectează pe un ecran forme colorate în miş care.“ Cont.
26 IV 63 p. 6 (der. regr. din cinecromatică)
cinecromátică s.f. (cinem.) –Cromatica miş cării– „Expresie a
secolului vitezei, cinecroma tica e bună pentru oamenii obsedaţi de
mişcare, pentru care ea nu mai e un mijloc, ci un scop în sine.“ Cont. 26
IV 63 p. 6 //din cine- + cromatică; I. Iordan în SCL 4/70 p. 393//
cinefág s.m. (cinem., peior.) –Consumator (fără discernămînt) de
filme cinematografice– „Nu vă transformaţi din cinefili în cinefagi!“
R.lit. 3 I 74 p. 21. „[...] cînd nu e cinefag, telespectatorul român este
cinefil – şi viceversa [...]“ Cont. 5 V 78 p. 9; v. şi Cinema 6/74 p. 10;
(din cine- + -fag; cf. fr. cinéfage; DMN 1986)
cineficát, -ă adj. (cinem.) –Care intră în re ţeaua cinematogra fică–
„Raioane cineficate“ Sc. 20 VIII 62 p. 2 (der. regr. din cineficare)
cinefilíe s.f. (cinem.) –Interes, dragoste pentru ci ne matograf– „Din
cinefilie, recunosc, mi-ar fi făcut o mare bucurie ca discuţia aceasta
să-i scoată de pe pînză şi pe eroii fără soclu ai acestui film.“ Cont. 3 II
67 p. 5. „[...] publicul [este] animat de cinefilie, în cunoştinţă de
cauză.“ R.lit. 27 IX 84 p. 2 (din fr. cinéphilie; DMN 1965; Fl.
Dimitrescu în RRL 1/68 p. 4; DEX, DN3)
cineghicitoáre s.f. (cinem.) –Titlul unei emi siuni TV în care se pun
întrebări-ghicitoare des pre filme, actori etc.– „Vîrstele pelicului.
Portret-serial; Yves Montand (I); Cineghicitoare“ Pr.R.TV 12–18 I 75
p. 14 (din cine- + ghicitoare; cf. fr. cinénigme)
cineidée s.f. (cinem.) –(Titlu de rubrică în revista «Cinema») Idee
utilizată în cinematogra fie– „Cro nica cine-ideilor.“ Cinema 9/66 p.
18; v. şi 12/72 p. 6 (din cine- + idee; I. Mareş în SMFC V p. 68, I.
Iordan în SCL 4/70 p. 393)
cinelimbáj s.n. 1975 (cinem.) –Limbajal cinematografiei– v.
cinelimbă (din cine- + limbaj)
cinelímbă s.f. (cinem.) –Limbaj special al ci ne matografiei– „Stu -
denţii regizori de la Institutul de artă teatrală şi cinematografică au
dovedit, pentru moment, că ştiu să facă uz de cinelimbă; urmează să
demonstreze că au de ce şi ce să comunice prin intermediul acestei
limbi, bine învăţate.“ Luc. 2 XII 67 p. 10. „Prima lecţie de cinelimbaj
[...] Eram un ţînc pe care taică-său abia îl dusese la primul meci de
fotbal, cînd – tot cu tata – am văzut ce înseamnă limbaj într-o sală de
cinema. (E ceea ce azi critica evoluată nu meşte foarte frumos –
cinelimbă!)“ R.lit. 20 II 75 p. 17 (din cine- + limbă; I. Mareş în SMFC
V p. 69, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393)
cinematécă s.f. (cinem.) –Instituţie în care se păstrează şi se pro iec -
tează filme (antologice)– „Cinemateca cubană a prezentat [...] la
Havana filmul lui I. Popescu-Gopo «S-a furat o bombă».“ Sc. 20 III 64
p. 4. „Fondatorul cinematecii franceze şi una dintre persona lităţile
proe minente ale cinematografiei mondiale, Henri Langlois, a încetat
din viaţă la Paris în urma unei crize cardiace.“ Sc. 15 I 77 p. 5 (din fr.
ciné mathèque; cf. engl. cinematheque; BD 1968; Fl. Dimitrescu în
RRL 1/69 p. 5, Th. Hristea în LR 3/72 p. 190, L. Seche în LR 3/77 p.
270; DEX, DN3)
cinematográf-adevăr s.n. (cinem.) „De cu rînd, cei mai de seamă
reprezentanţi ai cinematografului-adevăr s-au întîlnit la Lyon, pentru
a dezbate pro blemele acestei atît de interesante şi rodnice ten dinţe
apărute în mişcarea cinematografică în ultimii ani, cinematografie ce
caută să împărtăşească ade vărul.“ Cont. 12 V 63 p. 5. „Filmul «Cazul
S» [...] dezvoltă cu mijloacele «cinematografului-adevăr» firul unei
anchete so ciale.“ Sc. 16 VII 66 p. 4 (din cinematograf + adevăr, după
fr. ciné-vérité)
cinematográf-documént s.n. (cinem.) –Peliculă
cinematografică cu rol de document– „[...] acest nou gen al
cinematografului-document ca re face din ecran o tribună de dezbatere
şi invită publicul să fie jude cătorul suprem nu numai al operei de artă,
ci al realităţii însăşi.“ Cont. 2 XI 73 p. 5 (din cinematograf +
document)
cinematográf-estrádă s.n. (cinem.) –Ci ne ma tograf care con ţine
elemente specifice estra dei– „S-a spus «Lanterna-magică este un
cinematograf-estradă».“ Cont. 22 V 62 p. 4; v. şi 18 IX 64 p. 2 //din
cinematograf + estradă//
cinemirácol s.n. 1962 (cinem.; rar) –Proce deu ci ne matografic de
proiecţie de tipul cine rama– v. cinerama (din fr. cinémiracle)
cinepanorámic s.n. (cinem.) –Cinematograf cu e cran lat
panoramic– „Cinepanoramicul de la Patria.“ Sc. 27 XI 62 p. 1 (din fr.
ciné-panoramique; DN3)
cineráma s.f. (cinem.) –Procedeu cinematografic de proiecţie pe
mai multe ecrane mari juxtapuse– „Mai mare decît cinerama, sistemul
cinemiracol (cinémiracle) va fi inaugurat la Paris în Sala Empire.“
Cont. 2 II 62 p. 5 (din it. cine rama; cf. fr. ciné rama, engl. amer.
cinerama; FC I 135, 139, Al. Graur în LR 2/58 p. 2, C. 19, L. Mareş în
SMFC V/67, L. Seche în LR 4/78 p. 339; LTR, D.Am.; DEX, DN3)
cinerestauránt s.n. (cinem.) „Un cineres tau rant în care, fără a se
întrerupe dejunul sau cina, poţi vedea ultimele filme.“ Cont. 2 XII 60 p.
5 (din fr. cinérestaurant; FC I 139; Fl. Dimitrescu în LR 4/1962 p. 398;
DN3)
cineromán s.n. (cinem.) –Operă cinematografică bazată pe o operă
literară– „Intitularea (cine-roman după Eugen Barbu realizată de I.M.)
se poate justifica prin aceea că scenariul este extras din romanul
«Şoseaua Nordului».“ Cont. 25 II 66 p. 6. „Un cine-roman de Eugen
Barbu, care foloseşte o bo gată informaţie de epocă în dorinţa de «a da
autenticitate faptelor descrise».“ R.l. 29 XII 75 p. 2 „[...] lipseşte R.N.,
semnatar a trei cărţi, unul dintre pu ţinii care au abordat cine-romanul.“
Săpt. 9 VI 78 p. 3; v. şi 5 VII 74 p. 3, 22 VII 74 p. 2 (din fr. ciné-roman)
ciné-vérité s.n. (cinem.; franţuzism) –Cinematograf-adevăr– „Es te
desigur un serial. Şi este un ciné-vérité. Tipic.“ R.lit. 17 III 77 p. 17.
„Deşi multe cuvinte din off nu se desluşesc, sensul acestor crîmpeie
gen ciné-vérité pare uneori mai plin decît textul din prim plan.“ R.l. 7 I
78 p. 2. „Dezvoltînd în chip personal formula ciné-vérité-ului,
«Cinema Action» a adus pe ecran crîmpeie «pe viu» din viaţa şi lupta
socială.“ Sc. 17 X 78 p. 5 [pron. sine-verité] (din fr. ciné-vérité; cf.
engl. ciné-vérité; DMN 1964, BD 1968; DEX-S)
cinquantenar, -ă adj., s.m.f. –În vîrstă de cincizeci de ani– „Nu-i
pot dori tînărului cinquantenar decît să-şi rămînă fidel sieşi.“ R.lit.
34/94 p. 1[pron. cincuantenár] (din fr. cinquantenaire; DN3)
ciocolateríe s.f. –Întreprindere în care se fa brică produse de
ciocolată– „Pe şerveţelele de hîrtie [...] întreprinderea braşoveană îşi
face reclamă, dar nu oricum, ci oferind consumatorilor produse de
ciocolatărie. Pe bună dreptate, cititorul nostru se întreabă pe cînd
produse de cacao-rie sau cine ştie ce fel de ...rie“ Fl. 4 VIII 73 p. 33. „În
afara unor noi produse de ciocolaterie, caramelaj, jeleuri etc. se vor
introduce şi extinde în fabricaţie noi grupe de produse cum sînt:
budincile şi cremele de tip «instant», praful de ciocolată solubil.“ R.l.
10 VI 76 p. 2 [şi ciocolatărie] (din ciocolată, după modelul lui
lăptărie)
ciocolatiér s.m. –Muncitor dintr-o fabrică de ciocolată– „O întreagă
pleiadă de specialişti, muncitori [...] au fost calificaţi de dînsul în
meseria de ciocolatier.“ Sc. 11 XII 60 p. 2 (din fr. chocolatier; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; DN3, DEX-S)
cioráp-chilót s.m. –Ciorap-pantalon– „Faci re clamă pentru vreun
circ sau pentru vreo fa brică de ciorapi-chilot?“ Săpt. 12 IX 75 p. 12
(din ciorap + chilot)
cioráp-pantalón s.m. –Ciorap lung, conti nuat cu chilot– „Se
găsesc costumaşe ursuleţ, traininguri pentru toate vîrstele, jachete cu
cinebibliotécă • 59 • cioráp-pantalón
glugă, ciorapi-pantaloni, paltoane din stofă ori blană tricotată, blănuri
de la măsura 30 la 40 etc.“ Sc. 11 XI 64 p. 1. „Luni 10 mai a avut loc
lansarea pe piaţă a ciorapilor-pantalon din fire lycra [...]“ R.l. 12 V 93
p. 8; v. şi autoadeziv (din ciorap + pantalon; Fl. Dimitrescu în SCL
3/70 p. 325; DEX-S)
cipcárd v. chipcard
circár s.m. –Membru al unei trupe de circ– „Actor, înainte însemna a
fi undeva în marginea societăţii, clovn, circar, saltimbanc.“ Gaz.lit. 16
II 61 p. 1 (din circ + -ar; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; DEX-S)
circuít integrát (inform.) –Ansamblu complex de conductori şi
semiconductori miniaturizaţi şi integraţi într-o componentă uni că
pentru a îndeplini o funcţie specifică– „Circuit integrat. Specialiştii în
electronică de la Universitatea din Bochum (R.F.G.) au pus la punct un
circuit microelectronic integrat care are o viteză de cinci ori mai mare
decît cele cunoscute pînă în pre zent. El poate transmite prin fibre
optice pînă la două miliarde de semne pe secundă. Se apreciază că noul
«chip» va da un nou avînt tehnicii comunicaţiilor.“ R.l. 3 IV 84 p. 6
(după fr. circuit intégré)
circulábil, -ă adj. –În stare de circulaţie– „[...] toate liniile de cale
ferată sînt circulabile, insta laţiile de dirijare şi urmărire a trenurilor
fiind, de asemenea, în stare de funcţiune.“ R.l. 12 I 85 p. 5 (din circula
+ -bil)
circumlunár, -ă adj. (astr.) –Care înconjoară Luna– „În afara
roboţilor depuşi pe solul lunar, se pre vede amplasarea unor sateliţi
circumlunari, ase mănători cu cei circumtereştri.“ Cont. 11 X 63 p. 7; v.
şi I.B. 28 X 66 p. 11; v. şi planetoid (din fr. circumlunaire; DMN 1966;
FC II 63, 271, 281; DN3, DEX-S)
circumpacífic, -ă adj. –Care înconjoară Pa cificul– „Mexicul face
parte din centura circumpacifică ce din Japonia în Chile şi din Alaska
în Filipine este jalonată de vulcani activi.“ R.l. 21 IX 85 p. 6 //din
circum- + Pacific//
circumteréstru, -ă adj. (astr.) –Care înconjoară Pă mîntul– „La 11
august 1962, ora 11,30 (ora Mos covei) în U.R.S.S. a fost plasată pe o
orbită circumterestră nava cosmică satelit «Vostok 3».“ Sc. 12 VIII 62
p. 1. „Naveta spaţială americană destinată misiunilor orbitale circum -
terestre a efectuat zilele trecute ultimul din cele patru zboruri de probă
de lungă durată.“ Sc. 23 XI 77 p. 6; v. şi circumlunar, geosincron (din
fr. circumterrestre, it. circum terres tre; DMN 1967; FC II 63, 271;
DEX, DN3)
cireşár s.m. „Sînt copii între 12 şi 14 ani şi li se spune «Cireşarii» –
nu după titlul unei cunoscute cărţi pentru tineret – ci după ocupaţia pe
care au adoptat-o în timpul liber: sînt cîntăreţi din coajă de cireş, obicei
larg răspîndit prin partea locului.“ R.l. 7 IV 73 p. 2 (din cireş + -ar;
DEX – alte sensuri)
ciripitór, -oáre s.m.f. (fam., pop., peior.) –Informator al
Securităţii– v. Ap. 8/95 p. 15 (din ciripi + -tor; cuvîntul este mai vechi
în limba română; DEX – alte sensuri)
citábil, -ă adj. (livr.) –Vrednic de a fi citat, de a fi amintit– „Citabile
în acest sens sînt şezătorile organizate de revista Luceafărul.“ Luc. 15 I
61 p. 6 (din fr. citable; DEX, DN3)
citadinizá vb.refl. I –A se urbaniza– „[Sătenii] s-au citadinizat,
gîndesc altfel, au alte aspiraţii.“ Sc. 28 XI 79 p. 1 (din citadin + -iza; cf.
it. citadinizzare; DN3, DEX-S)
cititór-încasatór s.m. –Lucrător care citeşte contorul şi înca sează
factura– „Într-una din seri le trecute, G.M., cititor-încasator la
exploatarea ener go-energetică Botoşani, se întorcea de la serviciu spre
casă.“ Sc. 19 XII 72 p. 2. „L.C. era [...] cititor-încasator la
Întreprinderea de reţele electrice Maramu reş.“ Sc. 19 III 74 p. 2 (din
cititor + încasator)
citodiagnóză s.f. (med.) –Diagnosticare pe baza studiului
microscopic al celulelor prelevate din organism– „Tumorile au mai
crescut un timp, apoi au scăzut brusc. Au urmat două reveniri uşoare.
Ulterior, în urma unei citodiagnoze, me dicii au constatat absenţa
celulelor canceroase.“ R.l. 10 VI 93 p. 5 (din fr. cytodiagnose)
citoscóp s.n. 1964 (med.) –Aparat cu care se exa minează celu lele–
v. esofagoscop //din cito- “ce lulă“ + -scop//
citospectrofotometríe s.f. (fiz.) „Cito spec tro fotome tria este una
dintre metodele fizice moderne care permit investigarea fină a celu -
lelor şi structurii ce lulare.“ Cont. 27 VIII 65 p. 8 //din cito- “celulă“ +
spectrofotometrie//
cítro s.n. 1974 (alim.) –Băutură răcoritoare pe bază de citrice–
„Fetiţelor lui Vali le place mult citro.“; v. şi cico, cico-cola (pre scurtare
din ci trice; DEX-S)
citróla s.f. (alim.) –Băutură răcoritoare cu gust de citrice– „La
magazinul «Delta» s-au pus în vînzare, în afara unor noi sortimente de
îngheţată, şi numeroase sortimente de băuturi răcoritoare, denumite
«Citrola», «Zmeurata».“ R.l. 16 X 75 p. 5 (din citro- +[c]ola, după
modelul lui coca-cola)
citrolínă s.f. (cuv. sp.) „«Citroline» ar putea fi un nou combustibil
eficace pentru autovehicule, afir mă un expert din Panama.“ R.l. 27
VIII 79 p. 6. „Potrivit directorului companiei de stat «Citricos de
Chiriqui», din Panama, alcoolul extras din resturile de portocală,
denumit «citrolină», s-a dovedit a fi un carburant eficace. El a fost
testat cu succes pe un autoturism «Volkswagen».“ Sc. 30 VIII 79 p. 4
citro-quick s.n. „Combinatul industrial «Progresul» din Ploieşti
anunţă două produse noi: băuturile răcoritoare «Mero» şi
«Citro-quick», bogate în vitamine şi zahăr.“ R.l. 23 IV 75 p. 5; v. şi I.B.
26 VII 75 p. 4 [pron. citro-cuíc] (din citro + engl. quick)
ciuciunáa s. (cuv. iakut) „Unii cercetători opi nează că «ciuciunaa»,
care în multe privinţe poate fi comparat cu omul primitiv «yeti» din
Himalaia, este de fapt cel mai primitiv paleoasiatic din Siberia, care s-a
retras în munţi odată cu venirea unor oa meni ajunşi la un grad de
dezvoltare şi civilizaţie mult mai ridicat. În sprijinul acestei ipoteze
vine şi faptul că în limba iakută cuvîntul «ciuciunaa» înseamnă
«fugar».“ Sc. 4 II 78 p. 6. „[...] în Iakuţia (în ră să ritul Siberiei) ar mai
trăi urmaşii unor forme umanoide timpurii. Populaţia localnică
cunoaşte aceste fiinţe sub numele de «ciu ciu naa», care înseamnă, de
altfel, «fu gar izgonit».“ Sc. 21 VI 79 p. 5
civilitáte s.f. –Politeţe– „[...] textele înregistrate satiric sînt co mu ne
şi nu trec dincolo de relatarea reportericească a defectelor de
comportament şi abaterilor de la civilitate şi moralitate.“ R.lit. 9 II 84
p. 11. „Mă văd obligat să vă răspund cu civilitatea pe care aţi arătat-o în
scrisoarea d-voastră deschisă.“ R.l. 4 XII 93 p. 3; v. şi R.lit. 12 IV 84 p.
8 (cf. fr. civilité; DN3)
cîine s.m. în sint.s. între cîine şi lup „Lansarea cărţii «Între cîine şi
lup» de Emil Hurezeanu.“ „22“ 7/96 p. 15. „[...] acest titlu [...]
reprezintă traducerea expresiei franţuzeşti «entre chien et loup»,
expresie ce desemnează un anumit moment al zilei, punctul ei final.
Totuşi, nu este vorba despre un punct în adevăratul sens al cuvîntului,
ci despre un moment, o trecere. Ne aflăm în fluxul temporal, iar ceea ce
se vizează prin acest titlu este o perioadă de tran ziţie.“ „22“ 8/96 p. 14.
cîine-exploratór s.m. –Cîine folosit în diver se explorări– „În
Canada [...] cîinii vor fi folosiţi pentru explorarea unor zăcăminte de
minerale utile. În prezent, o echipă de biologi face expe rienţe cu un
grup de asemenea cîini-exploratori.“ Sc. 13 XI 72 p. 4 //din cîine +
explorator//
cîmp operatór (med.) –Porţiune pe suprafaţa că reia are loc o
intervenţie chirurgicală– „[...] a simţit de sute de ori aripa morţii peste
cîmpul său operatoriu, dar nimic n-a putut să-i adumbrească acea
încîntare, aproape copilărească, faţă de frumuseţea «cu totul
particulară», cum spune, a meseriei lui [de chirurg].“ R.l. 12 II 85 p. 5
[şi cîmp operatoriu] (după fr. champ opératoire; DEX)
cîntá vb. I (arg.) –A fura– „[...] prietenul meu a zis că trebuie s-o
«cînte» pe una de portofel, pe care o «descliftase» (îi desfăcuse
fermoarul de la geantă – n.n.) mai înainte.“ R.l. 11 II 93 p. 9
cîntăréţ-actór s.m. 1966 –Cîntăreţ cu calităţi sce nice– v.
actor-cîntăreţ (din cîntăreţ + actor; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 326)
cîntăréţ-artíst s.m. –Cîntăreţ de mare calitate– „N. Secăreanu:
Cîntăreţul-artist.“ Cont. 5 XI 65 p. 6 (din cîntăreţ + artist)
cîntăréţ-autór s.m. –Cantautor– „De spre acea faimoasă
«întoarcere la romantism», despre fracţiunea intelectuală a muzicii
uşoare, despre cîntăreţii-filozofi şi despre cîntăreţii-au tori.“ Cont. 20 I
67 p. 5 (din cîntăreţ + autor, după it. cantautore)
cîntăréţ-compozitór s.m. –Cîntăreţ care com pune muzica pe care
o interpretează– „N-am uitat nici pe Udo Jürgens,
cîntăreţul-compozitor.“ Sc. 9 III 69 p. 4 (din cîntăreţ + compozitor)
cîntăréţ-filozóf s.m. 1967 –Interpret de melodii ale căror texte pun
probleme filozofice– v. cîntăreţ-autor
cîrtiţă s.f. (fig.) „Angleton căuta o «cîrtiţă» – care, în jargonul
spionilor, înseamnă «agent adînc infiltrat».“ „22“ 15/94 f.p. „«Cîrtiţă»
rusă la FBI“ R.l. 20 XII 96 p. 4; v. şi 14 XI 96 p. 3 (tradus din fr. taupe
“agent“; DHLF 1950)
clandestinitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este clandestin– „De
atunci, vinul dinspre zori, intrînd în clandestinitate, se bea retras în
cămă ruţa dosnică a vestitei pivniţi.“ R.lit. 13 XII 73 p. 7 (cf. fr.
clandestinité; DEX, DN3)
cipcárd • 60 • clandestinitáte
claníst s.m. (rar) –Adept al ideilor şi metodelor Ku-Klux-Klanului–
„De asemenea au fost pre zenţi şi «clanişti» din municipiul Bucureşti.“
Timi şoara internaţ. 31 VII–6 VIII 93 p. 1 (din [Ku-Klux] Klan + ist)
clánsman s.m. (rar) –Clanist– „Clansmanii se vor pre găti [să facă
dreptate contra ţiganilor] împotri vindu-se cu sprayuri paralizante,
grenade fumigene şi lacrimogene, grenade şi armament uşor.“
Timişoara internaţ. 31 VII–6 VIII 93 p. 1 //din [Ku-Klux-] Klan[s] +
man//
clásă s.f. în expresia a da clasă (arg.) –A depăşi pe cineva, a fi
superior cuiva din punct de vedere intelectual– „Simina ştie la spaniolă
şi dă clasă.“ (formal din fr. classe; C. Lupu LL 3/72 p. 350)
clásă-laboratór s.f. –Clasă în care este ame najat un laborator–
„Prima clasă-laborator. Pe linia continuei perfecţionări şi modernizări
a procesului de învăţămînt se înscrie şi punerea în funcţiune a pri mului
laborator-clasă din regiu nea Cluj amenajat în incin ta liceului din
localitate. Sala-amfiteatru ce adăposteşte clasa-laborator este
înzestrată cu 40 de semicabine fo nice, microfoane, di fu zoare.“ R.l. 9
XII 66 p. 1 (din clasă + laborator)
clásă mijlocíe (de míjloc) sint.s. „Noi cre dem că viitorul eco -
nomic al României este legat de apariţia acelei clase mijlocii, de
oameni întreprinzători, care să ştie să facă bani şi să-i investească.“
R.l. 16 XI 92 p. 2. „S-a hotărît reînvierea clasei de mijloc.“ Ev.z. 17 V
95 p. 4; v. şi „22“ 24–30 XII 92 p. 6; v. şi middle class (trad. fr. classes
moyennes; cf. engl. middle class)
claustromán s.m. –Om care se izolează de societate– „Dar cum sînt
în realitate oamenii de care s-au îndepărtat, pe căi diferite, intelectualii
claustromani din Copiii Soarelui?“ Gaz.lit. 28 I 62 p. 7 (din claustro- +
-man, după tipul melo man; Fl. Dimi trescu în RRL 1/69 p. 5)
claviolínă s.f. (muz.) „Claviolina, un nou ins trument muzical
construit de industria franceză, permite reproducerea pe cale
electronică a timbrului tuturor instrumentelor unei orchestre
simfonice.“ Sc. 18 I 66 p. 6 (din fr. clavioline)
clădíre-monumént s.f. –Clădire cu valoare de mo nument (istoric,
de artă)– „Polonia este bogată în clădiri-monumente istorice.“ Sc. 23 V
63 p. 5. „Vizavi de clădirea veche, clădirea-monument de artă a Şcolii
superioare de arhitectură.“ I.B. 10 III 78 p. 1 (din clădire + monument)
clădíre-túrn s.f. –Bloc foarte înalt– „Este rea lizabilă construirea
unei clădiri-turn de 4000 m înălţime, destinată unui milion de
locuitori?“ Sc. 2 XI 70 p. 4. „Tehnicienii de la Consiliul naţional al
cercetării din Canada propun un procedeu, pe care l-au pus de curînd la
punct, pentru salvarea – în caz de incendiu – a locatarilor
clădirilor-turn.“ R.l. 22 II 74 p. 6 (din clădire + turn)
clăpár s.m. –Încălţăminte pentru schi închisă cu clape– „[Vînd]
clăpari Caber 42, costum schi 50 [...]“ R.l. 12 XI 83 p. 4. „Înscriere
Dacia – octombrie 1987, schiuri [...] clăpari [...]“ R.l. 20 XI 91 p. 6; v.
şi 17 X 91 p. 6 (din clapă + -ar; DEX-S)
cleaner s. 1977 (chim.; cuv. engl.) –Tip de ar ti col de cosmetică
(auto)– v. autobalsam [pron. clínăr]
clearing s.n. (ec.; anglicism) –Sistem de decontări fără numerar
folosit mai ales între state– „La Bucureşti s-a propus înfiinţarea casei
de clearing central europeană.“ Timişoara 43/95 p. 7 [(scris şi) pron.
clíring] (din engl., fr. clearing)
cleenex s.n. –Batistă de hîrtie– „De ce ar fi un cleenex de hîrtie mai
moral decît o batistă de pîn ză?“ Ap. 7–8/93 p. 22 [scris şi kleenex;
pron. clínex] (din engl., fr. kleenex, it. cleenex; DPN 1983)
climatizát, -ă adj. –Care asigură climati zarea– „Astfel, faimoa sele
cariatide ale porticului orientat spre sud al Erehteionului [...] au fost
scoase şi amplasate sub o cupolă de plexiglas climatizată.“ R.l. 10 I 77
p. 6; v. şi biotron (din climatiza)
climatizáre s.f. –Realizarea într-un spaţiu a unei temperaturi şi
umidităţi potrivite– „Fabricile au staţii de condiţionare şi climatizare
cu ventilatoare foarte puternice care absorb aerul din afară, îl ume zesc,
îl aduc la o temperatură dată, îl introduc în secţiile de prelucrare.“ R.l.
10 VI 73 p. 8. „[...] nu închid televizoarele sau instalaţiile de
climatizare atunci cînd ies din cameră etc.“ R.l. 28 VII 79 p. 6. „[...] să
se micşoreze sau chiar să se anuleze solicitarea instalaţiilor de
climatizare [în Japonia].“ R.l. 9 VIII 79 p. 6 (din climatiza; cf. fr.
climatisation; PR 1950; LTR; DEX, DN3)
climatologíe s.f. (meteor.) –Studiul climei– „Cînd va lua sfîrşit
seceta care s-a abătut de doi ani asupra Californiei? Pentru a răspunde
la întrebare, O.G., un specialist în climatologie de la Universitatea din
Berkeley, a recurs la serviciile unui computer, cu care a făcut un studiu
statistic asupra datelor meteorologice din regiu ne din ultimii 100 de
ani.“ R.l. 24 V 77 p. 6. „Congresul internaţional de climatologie, care
s-a încheiat zilele trecute în localitatea Nice din sud-estul Franţei, a
analizat un şir de ipoteze interesante cu privire la viitorul climei pe
Terra.“ Sc. 22 X 78 p. 5 (din fr. climatologie; LTR; DTN 1972)
clip s.n. –Scurt film (publicitar) dat la televiziu ne– „[...] să
împînzească micul ecran cu cli puri [...]“ R.l. 29 XI 91 p. 1. „[...] dl. L.C
[...] şi-a manifestat furia asupra clipului Convenţiei Democratice [...]“
R.l. 9 IX 92 p. 3. „Dl Paul Everac interzice clipul publicitar al filmului
«Patul conjugal» realizat de Mircea Dane liuc.“ R.l. 23 III 93 p. 2; v. şi 9
IX 92 p. 3, 10 IX 92 p. 11 (din engl. [film] clip 1958; cf. fr., it. clip)
clişeizáre s.f. 1980 –Transformarea în cli şeu– v. poză-robot (din
clişeu)
clişeizát, -ă adj. –Transformat în clişeu– „Şi amîndoi ar cădea în
dizgraţie dacă s-ar transforma în «clasici», învăţaţi pe dinafară pînă la
saturaţie, pe fragmente comentate, clişeizate.“ Luc. 22 IV 72 p. 7 (din
clişeu)
clon s.m., s.n. (biol.) –Ansamblu de indivizi genetic asemănători ca re
provin dintr-un individ unic, reprodus pe cale asexuată– „Savanţii
elveţieni au izbutit să realizeze «cloni» (exemplare absolut identice)
de mamifere, mai precis de şoareci.“ Sc. 8 II 81 p. 5. „[...] în colaborare
cu staţiunea de la Craiova, s-au identificat şi multiplicat circa 20 de
clone (descendenţi) de salcîmi cu înflorire precoce sau tardivă [...]“
R.l. 4 II 84 p. 2; v. şi Ev.z. 15 III 97 p. 5 (din engl. clone; cf. fr., it. clone;
PR sec. XX, OA, DMN 1970; DN3)
cloná vb. I (biol.) –A realiza, prin reproducţie asexuată, exemplare
genetic asemănătoare– (aici sens figurat) „Biografia mea [...] clo nea ză
întreaga concepţie comunistă despre struc tura societăţii.“ R.l. internaţ.
7 IX 94 p. 1 (din engl. clone; BD 1970)
clonáre s.f. (biol.) –Reproducere prin cloni– „Co mi sia de sănă tate a
Senatului va interzice printr-o lege clo narea fiinţelor umane în
România.“ Ev.z. 12 III 97 p. 12; v. şi 15 III 97 p. 5 (din clona)
clonáj s.n. (biol.) –Clonare– „De multă vreme, biologii se preocupă
de clonaj – obţinerea de organisme identice din punct de vedere
genetic pe cale asexuată.“ Sc. 8 II 81 p. 5 (din fr., engl. clonage;
DEX-S)
cloning s. (cuv. engl.) „Obsedat de ideea mor ţii, un milionar
excentric din California concepe proiectul fantastic de a deveni,
într-un anumit sens, «nemuritor» cu ajutorul ultimelor cuceriri ale
biologiei. Este vorba de aşa-numita ipoteză «cloning» – ope raţiune
prin care nucleul unui ovul prelevat de la o donatoare este înlocuit cu
nucleul unei celule pro venind din organismul altei persoane; prin
reimplantare în organismul donatoarei s-ar produce un nou individ,
identic din punct de vedere genetic cu persoana care a furnizat noul
nucleu.“ Sc. 21 III 78 p. 3 [pron. clăuning] (BD 1971)
cloratór s.n. (chim.) –Recipient pentru clo ru rare– „Concentratul de
minereu polimetalic este introdus în instalaţia numită «clorator» în
care se insuflă clor la o temperatură de 700–800 de grade.“ R.l. 8 VIII
64 p. 3 (din rus. clorator; DTP)
cloriná vb. I –A cloriza– „În zilele cînd minerii vor lipsi, zona va fi
clorinată. “ R.l. 6 VIII 93 p. 9 (din clor + -a)
clou s.n. (franţuzism) –Punct de atracţie, de interes– „Clou-ul acestui
spectacol este un recital George Mihăiţă şi nu pot decît să-l felicit din
toată inima pe acest tînăr.“ Săpt. 7 III 75 p. 4. „Clou-ul competiţiei:
confruntarea dintre C.B. şi A.P.“ I.B. 8 III 84 p. 7. „Clou-ul acestui cap
de serie promiţător [...] un excepţional fragment dintr-un inedit jurnal
de adolescenţă al lui Eugen Ionescu.“ R.lit. 8/95 p. 24; v. şi 10 V 79 p.
23; v. şi telenoapte (1971) [pron. clu] (din fr. clou; I. Gheţie în LR 4/57
p. 21; DEX-S)
clovneríe s.f. (spect.) –Bufonerie– „Curînd cei doi se despart: Dean
Martin pe drumul vrajei sentimentale, Jerry Lewis pe calea clovneriei.
Personajul său constant este un August Prostul cu inima tandră.“ R.lit.
13 III 75 p. 16 (din fr. clownerie; DEX, DN3)
clovnésc adj. (spect.) –De clovn– „Negustorul darnic, realizat de
J.V., e clovnesc la un mod spiritual.“ R.lit. 14 I 71 p. 25. „Un trio
clovnesc – grotesc: V.S., I.P., I.B. – nu ne-a făcut să rîdem atît cît ne-a
făcut să plîngem de mila componenţilor.“ R.l. 18 VI 74 p. 2 (din clown
+ -esc; DEX-S)
club-bár s.n. –Club în care se consumă băuturi– „Un club-bar va fi
construit chiar pe plajă.“ Sc. 30 XI 62 p. 1. „Student-club barurile
cîştigă teren [...] La Academia de Stiinţe Economice din Capitală clu -
bul-bar este în preajma inaugurării.“ R.l. 16 X 68 p. 3 (din club + bar;
Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325)
coach s.m. (sport) –Antrenor cu sarcini mai mult administrative–
claníst • 61 • coach
„Noul coach a format un bloc solid, alcătuit atît din jucători mai vechi
cît şi din cele mai tinere şi promiţătoare talente ieşite la ivea lă în
campionatul naţional.“ Săpt. 11 VI 82 p. 8. „Căsătorit, tată a doi copii
[...] coach-ul cel mai fericit al anului ‘82 preferă vinului o băutură ceva
mai răcoritoare, Coca-Cola...“ Săpt. 20 VIII 82 p. 8. „Actualul coach al
Chimiei nu ne-a confirmat şti rea, dar nici n-a infirmat-o.“ Săpt. 18 V
84 p. 8 (din engl. coach; DN3)
coaféză-toalétă s.f. –Piesă de mobilier cu rol de toaletă– „Ce vinde
bucureşteanul: vitralii secolul XVIII sau: vînd coafeză-toaletă stil Lu -
dovic XV de epocă, candelabru mare, lampadar şi saltea.“ Săpt. 7 VI
74 p. 2 (din coafeză + toaletă)
coájă de ceápă sint.s. (lb. arg.) –Bluză uşoa ră din material plastic
(tip wind-jack; jachetă etc.)– „[Bluze] numite coji de ceapă (!) cu
inscripţii celebre internaţionale.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din coajă + de +
ceapă)
cobaizá vb. I –A trata ca pe un cobai pe care se testează un
medicament etc.– „Boala ce l-a răpus [pe Camil Petrescu] a fost un
chin prin tratamentul impus de un doctor ce-l cobaizase (mă folosesc
de expresia victimei) [...]“ R.lit. 19 IV 84 p. 7 (din cobai + -iza,
probabil creaţia scriitorului Camil Petrescu)
cobaltoterapíe s.f. (med.) –Iradiere cu cobalt în scop terapeutic–
„Cum este organizat serviciul de cobaltoterapie? Există un cabinet
unde se alcătu iesc planurile de tratament şi se stabilesc curbele
izodoze care arată distinct mo dul de acţiune al energiilor înalte, atît în
ţesutul tumoral, cît şi în cel sănătos din jur, astfel încît să se poată
administra doza optimă.“ I.B. 6 II 84 p. 6 (din fr. cobaltothérapie)
cobaltotrón s.n. (med.) –Aparat folosit pentru radioterapie în
anumite boli maligne, cu aju torul cobaltului radioactiv– „Doctorul
S.D. ne anunţă o nouă premieră: intrarea în funcţiune a
cobaltotronului, ca unul din cele mai moderne mijloace tera peutice în
trata mentul neoplasme lor.“ I.B. 6 II 84 p. 6 //din cobalt + -tron//
Cóca s.f. (alim.) –Coca-Cola– „Tînărul intră de 2–3 ori în magazin
«să bea o Coca».“ R.l. 22 IX 93 p. 5; v. şi dughenar (prescurtare din
Coca[-Cola])
Cóca-Cóla (alim.) 1. s.f. –Băutură răcoritoare de provenienţă
americană– „Ştefan şi Matei beau cu plăcere Coca-Cola.“; v. şi
cubalibre, cedrată, coach (1982). 2. s.n. –Pahar de Coca-Cola–
„David şi-a îmbrăţişat mama [...] şi [...] a cerut un coca-cola.“ R.l. 11 II
84 p. 6. 3. s. –Fabrica producătoare de Coca-Cola– „Bău turile
răcoritoare produse de Coca-Cola do mină pe piaţa româ nească.“ R.l.
22 IX 93 p. 22 (din engl., fr. Coca-Cola; PR 1945; DEX, DN3)
cocîrţ s.n. 1994 (alim.; pop.) –Amestec de băuturi alcoolice ief tine–
v. crack
cocktailizá vb. I (rar) –A amesteca, a combina– „La Mircea
Dinescu, de pildă, aerul candid constituie dominarea unor poeme
holteie, cocktailizînd replici de stradă şi frînturi existenţiale, surprinse
ca din joacă.“ Săpt. 19 X 79 p. 2 (din cocktail + -iza)
cocktail Molotov sint.s. –Sticlă umplută cu benzină, folosită drept
grenadă– „Seara [...] grupuri de extremişti de dreapta, în majoritate
skinhead (tineri extremişti naţionalişti), înarmaţi cu bastoane de
baseball, cuţite, pistoale cu încărcături lacrimogene, lansatoare de
rachete luminoase, lanţuri şi răngi au atacat căminele candidaţilor la
azil. Au incendiat locuinţe, aruncînd cocktailuri Molotov.“ R.l. 8 IX 92
p. 7 [pron. coctéil Molotóv] (din engl., fr. cocktail Molotov; DMC
1966)
cocsáre s.f. –Transformare în cocs– „Combustibil menajer fără fum.
După cum relatează agenţia «Novosti», procesul de obţinere a
combustibilului res pectiv se bazează pe cocsarea continuă a
cărbunelui în paralel cu piroliza de oxidare.“ Sc. 25 III 74 p. 4 (din cocs
+ -are; DEX-S)
cod confidenţiál sint.s. –Cod secret– „Co dul con fiden ţial,
singurul mijloc utilizat în prezent la identificarea posesorului unei
cărţi de credit, urmează să fie înlocuit în viitor prin metoda
recunoaşterii dinamice a semnăturii.“ R.l. 12 VI 84 p. 6 (din fr. code
confidentiel)
cod ereditár sint.s. 1979 (biol.) –Patrimoniu ereditar– v.
sociobiologie //din cod + ereditar//
cod genétic sint.s. –Ansamblul materialului gene tic ce permite
transmiterea informaţiilor gene tice– „S-a aflat că Hernandez do nase
sîngele pentru Manson şi, după caracteristicile lui se modificase codul
genetic al lui Manson.“ R.l. 11 IX 93 p. 11 (din fr. code génétique; PR)
codicologíe s.f. –Ramură a istoriei care studiază manuscrisele din
punctul de vedere al obiectului în sine– „Un domeniu puţin explorat al
codicologiei este acela al cercetării cataloagelor concepute de librari
pentru vînzările prin licitaţie publică a biblio tecilor medievale.“ Luc.
25 II 84 p. 8 (din fr. codicologie; DN3, DEX-S)
codiréctor s.m. „K.T., în prezent codirector al Teatrului Naţio nal
britanic împreună cu Sir Lau rence Olivier.“ Săpt. 14 IX 84 p. 7 (cf. fr.
codirecteur; DEX, DN3; termenul este mai vechi)
cofetăríe-ceainăríe s.f. „Cofetăria-ceaină rie «Albina», des chi să
recent la Ploieşti, îşi justi fică pe deplin numele. Aici, consumatorii
găsesc un bo gat sortiment de prăjituri care sînt pregătite pe ba ză de
miere de albine; de asemenea, ceaiurile medicinale, băuturile
răcoritoare sînt îndulcite tot cu... miere.“ Sc. 22 III 74 p. 2 (din
cofetărie + ceainărie)
cofochirurgíe s.f. (med.) „Metoda cofochi rurgiei (utilizată în
combaterea surdităţii) nu e statică, ci dinamică.“ Cont. 17 VIII 62 p. 7;
v. şi 1 V 65 p. 7; v. şi anestezie-reanimare (din fr. cophochirurgie; DM;
DN3, DEX-S)
coinculpát, -ă s.m.f. (jur.) –Inculpat împreu nă cu altcineva pen tru
acelaşi delict– „Recunosc că am participat împreună cu coinculpatul la
două furturi, dar eu mă consider nevinovat, de oa rece furturile au fost
săvîrşite fără ştirea mea [...]“ Sc. 7 IV 74 p. 4 (din co- + inculpat; cf. fr.
coinculpé; DN3; termenul este mai vechi)
cojocăríe-blănăríe s.f. –Unitate prestatoare de servicii care se
ocu pă cu prelucrarea pieilor de animale– „La unităţile de
cojocărie-blănărie din Brăila nu se mai primesc comenzi pentru
căciuli pînă după Anul Nou.“ R.l. 25 XI 75 p. 5 (din cojocărie +
blănărie, probabil formaţie mai veche)
colá vb. I (franţuzism) –A combina, a asorta– „Admirabil în
comportamentul modiştilor este faptul că, teoretic, direcţionează strict
moda, dar zecile şi sutele de modele demonstrează că ei au şi gînduri şi
inimi generoase, lăsînd libertate tuturor stilurilor, colînd volane pe
modele sport, nasturi de metal pe voal, catifea cu piele, pătrate cu
puncte, reuşind prin nu ştim ce aport extrate restru să realizeze armonii
vestimentare care convin tuturor. Ca noutate, totuşi, au apărut printre
modelele verii un fel de ponchouri din voal, mătase sau catifea,
practicabile deasupra oricărei îmbrăcăminţi.“ Săpt. 22 III 74 p. 16.
„[...] colînd într-un triptic o comedie de I.B., una de D.S. şi drama lui
M.S. [...] a arătat cîtă forţă poate avea o piesă scurtă.“ R.lit. 17 IV 80 p.
17. „Rea lizatorul [un cineast francez] explică: Două ca mere video au
fost colate şi spaţiate la 65 cm [...]“ R.l. 23 XII 80 p. 6 (din fr. coller;
DMN 1968; DN3 – alte sensuri, DEX-S)
cóla s.f. –Băutură răcoritoare obţinută pe baza fructului cu acelaşi
nume– „Bea cola şi recita versuri preferate.“ R.l. 24 VI 80 p. 6 (din. fr.
cola; DN, DEX – alte sensuri, DN3)
colaboraţionísm s.n. (pol.) –Colaborarea cu un duşman; la origine
trădare a intereselor propriei ţări colaborînd cu naziştii, în timpul celui
de-al doilea război mondial, iar ulterior cu regi mul comunist– „E
vorba de a şti, între altele, dacă valoarea unor cărţi face iertat
colaboraţio nismul autorilor lor.“ R.lit. 30/93 p. 1. „Dacă nu ar fi făcut
pactul cu diavolul (ce sintagmă eufe mistică pentru exactul, infectul
colaboraţionism), Sadoveanu ar fi rămas desigur acelaşi venerat
scriitor.“ R.l. internaţ. 6 VII 95 p. 2 (din fr. collaborationnisme; DEX;
DN3)
colaboraţioníst, -ă s.m.f. (pol.) –Partizan al unei politici de
colaborare cu un duşman (la origine, în timpul celui de-al doilea război
mondial cu naziştii, sau, ulterior, cu comuniştii)– „Se întrevede o
opoziţie între securiştii români din sacrificata securitate naţională şi
colaboraţio niştii komin ter nişti, tovarăşii peres troi kişti.“ R.lit. 30/93
p. 3; v. şi guvern-marionetă (din fr. collaborationniste; PR 1940, DMC
1966; DEX, DN3)
colaureát s.m. –Persoană care împarte un premiu împreună cu
altcineva– „În expunerea de motive a Ins ti tutului Karolinska se scoate
în evidenţă că cei doi colaureaţi [...] au putut demonstra că mesajul
informativ care se transmite de la ochi la creier trece printr-un
tratament analitic [...]“ R.l. 12 X 81 p. 6 (cf. fr. colauréat)
colécţie-muzéu s.f. –Co lecţie particulară de artă care a căpătat
statut de muzeu– „La Fălticeni [...] a fost deschisă co lecţia-mu zeu a
sculptorului Ion Irimescu, ar tist al poporului.“ R.l. 14 II 75 p. 2 (din
colecţie + muzeu)
cóli s. (biol.) –Bacterie aparţinînd florei micro bie ne intestinale–
„Biologul iugoslav N.P. a reuşit să transplanteze gena unei celule de
ţesut ligamentos la o bacterie denumită «coli» şi a constatat că aceasta
produce proteina umană interferon.“ R.l. 29 III 85 p. 6 //din
coli[bacil]//
colíder s.m. –Lider împreună cu altcineva– „R.M., co-lider al
coaféză-toalétă • 62 • colíder
«Frontului Patriotic», se va referi la instaurarea unei încetări a focului
în Rhodesia.“ Sc. 13 XI 77 p. 6 //din co- + lider//
coliér antipúrici sint.s. –Zgardă care con ţine substanţe ce
îndepărtează puricii– „[Se vinde] colier antipurici (pentru cîini) – 650
lei, colier antipurici (pentru pisici) – 613 lei.“ R.l. 7 IX 93 p. 7 (după fr.
collier anti-puces)
colinár, -ă adj. –De coline– „În zonele colinare [...] vor fi
valorificate toate locurile pentru creşterea păstrăvului, existînd po si -
bilitatea să se obţină 100 tone la hectar prin creşterea lui în incinte
flotabile.“ R.l. 17 XII 75 p 5 (din colină + -ar)
colocviá vb. I (livr.) „Ce făceau mai mulţi «eminescologi
sui-generis» la New Delhi? «Coloc viind într-un fel de stil internaţional
Eminescu», scrie, poetic, G.A. în «România literară».“ Săpt. 21 IX 84
p. 2 (din colocviu)
coloesofagoplastíe s.f. (med.) „Coloesofa go plastia este o teh -
nică operatorie reconstructivă [...] Se re coltează de la pacient o
secţiune de colon din care se «construieşte» un esofag nou, în locul
celui bolnav.“ R.l. 6 X 80 p 5. „Un colectiv [din Timi şoara] a pus la
punct o nouă tehnică operatorie cunoscută sub denumirea de
coloesofagoplastie. Ea constă în înlocuirea esofagului bolnav cu unul
să nătos, realizat dintr-o porţiune de colon, care se recoltează de la ace -
laşi pacient.“ R.l. 14 IV 81 p. 1 //din colo[n] + esofag + plastie//
colonél s.m. –Organul genital masculin– „Incidentul Lorena Bob bitt
nu este o noutate frapantă pentru Thailanda, unde nevestele şi fătucile
ge loase îşi sancţionează de regulă masculii rătăcitori, prin lo re nirea
podoabelor intime (ziariştii americani numesc deja delicata operaţiune
cu verbul de tranziţie «to bobbitt»!). Practica este atît de obişnuită,
încît doctorii thailandezi au devenit experţi în suturarea
coloneilor tăiaţi.“ R.l. 28 V 94 p. 10; v. şi loreni, măciucă
coloróm s. „Chioşcul I.L.F. din cartierul «Co lo rom» din Cod lea a
fost preluat de Gostat [...]“ R.l. 23 V 77 p. 5 „«Terocel» este un nou
colorant, fabricat în diverse game coloristice de către «Colorom»
Codlea. Este folosit cu succes în amestecurile cu fibre sin tetice şi
bumbac.“ R.l. 17 I 78 p. 5 (din color + rom[ânesc])
colposcopíe s.f. 1962 (med.) –Examinare a colului uterin– v.
precanceros (din fr. colpo scopie; L; DM; DEX, DN3)
col roulé sint.s. (vest.) –Pulover cu un guler înalt care se ru lează–
„...un pulovăraş de lînă subţire cu col-roullé (sic!).“ Săpt. 12 II 85 p. 8
[pron. col rulé] (din fr. col-roulé)
columinizát, -ă adj. „La fabrica «Tînăra gar dă» a început producţia
articolelor (jachete, scam polouri, bluze) din Relontex, adică din fire de
relon columinizate, rezistente, cu tuşeu mătă sos, foarte atră gătoare.“
I.B. 8 VI 65 p. 1
columnist s.m. (cuv. engl. americ.) „Nu am uitat articolul acela
pentru că nu cred să mai fi citit altul la fel în rubrica sa săptămînală din
«News week». S.A., unul dintre cei cîţiva mari ai profe siu nii regeşti de
co lum nist (termen traductibil doar printr-o perifrază stîngace, de pildă
«co men tator cu rubrică permanentă», care nu redă nici prestigiul, nici
autoritatea cvasipontificală, nici aura de inamovibilitate implicate de
termenul american), lăsa brusc deo parte temele politice la zi pentru a
face cea mai intimă confesiune.“ R.lit. 20 XII 73 p. 30. „Cîţi columnişti
cu doxă politică avem? Or fi 3–4?“ „22“ 28/90 p. 4. „Un scriitor foarte
cunoscut în Italia, columnist la «Oggi».“ As 184/95 p. 11 [pron.
călámnist] (D.Am.)
comandát, -ă adj. în sint. camere comandate (arh.) –Ca mere care
comunică între ele, sistem vagon– „Schimb apartament două ca mere,
comandate.“ R.l. 15 II 78 p. 4. „Apartament, trei camere, comandate,
Mihai Bravu, pentru apartament două camere decomandate, etaj
inferior.“ R.l. 2 VII 79 p. 4 (din. fr. commander, cf. pièces
commandées; comunicat de M. Avram)
comándă-prográm s.f. 1966 –Sistem de coman dă folosit în
automatică– v. electrotelefer //din comandă + program//
comanditár, -ă s.m.f. –Persoană care co man ditea ză, care
finanţează– „N-a existat nici un tero rist în decembrie ‘89 pentru că [...]
des coperit şi pe depsit, i-ar fi scos la iveală [...] pe toţi ceilalţi împreună
cu comanditarii lor.“ „22“ 41/94 p. 3 (din fr. commanditaire; DN,
DEX, DN3)
comándo s.n. –Grup de persoane antrenat în vede rea unor acţiuni
primejdioase– „Pe de altă parte, 12 milioane de dolari vor fi destinaţi
procurării de material şi arme pentru poliţie. «Comandoul antirăpiri» a
fost trecut sub comandamentul unic al Departamentului administrativ
al securităţii. În 1977, 80 de persoane au fost răpite în Columbia, dintre
care 12 în ultimele două săptămîni.“ R.l. 6 I 78 p. 6. „Grănicerii
zambieni au interceptat o unitate rhodesiană de comando care se
pregătea să arunce în aer un pod de pe fluviul Zambezi.“ R.l. 17 I 79 p.
6; v. şi Sc. 19 VI 79 p. 4; v. şi desantist [şi comandou] (cuv. port.
transmis prin fr. commando; cf. germ. Kommando; PR, DHLF 1943;
DP; DEX, DN3)
cómă s.f. în expr. de comă (lb. arg.) „Nu trebuie uitată expresia de
comă – extraordinar, nemaipomenit (cf. [este] de comă, [este] mortal –
este foarte bun, frumos, interesant.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9. „Omul [un
mut] nu-şi poate striga marfa, de aia are hîrtia pe piept. Nu-i de comă?
[...] Într-a de văr, e de comă.“ R.l. 27 X 92 p. 6 (din fr. coma; DEX-S)
combinezón s.n. (vest.) –Salopetă– „Era îmbrăcat cu combinezon
şi ghete maro.“ Ev.z. 7 XII 93 p. 8 (din fr. combinaison)
come-back s.n. (cuv. engl.) –Reîntoarcerea la modă a unei ve dete, a
unui sportiv etc.– „«Vetera na» de... 28 de ani F.M.: un come-back cu
două titluri (dublu şi dublu mixt). F. e un exemplu demn de urmat de
tinerii sportivi.“ Săpt. 5 VIII 83 p. 8. „Iată, atacantul vîlcean G. a
revenit în teren. Şi promite un come-back furtunos.“ Săpt. 21 IX 84 p. 8
[pron. cambéc] (din engl. come-back; cf. fr. come-back; DMC 1970)
comedíe-pamflét s.f. –Comedie cu elemen te de pamflet– „[...] o
comedie-pamflet sau, mai bine spus, o tragicomedie scrisă cu mult
umor.“ Cont. 2 II 62 p. 4 (din comedie + pamflet; Fl. Dimitrescu în LL
10/65 p. 233)
comedíe-revístă s.f. –Comedie sub formă de revistă–
„Comedia-revistă pe care o lucrez pentru Teatrul muzical «C.
Tănase» se află în tr-un stadiu avansat.“ Cont. 7 I 65 p. 4 (din comedie
+ revistă)
comicológ s.m. (spect.) –Specialist în arta comică– „Coca
Andronescu – Mişu Fotino, G. Dinică – Moraru etc. au, datorită ştiinţei
de a provoca rîsul (ei sînt adevăraţi «comicologi» ai timpului),
posibilitatea să comande cu eficienţă reală naşterea cuvintelor şi
imaginilor necesa re.“ Săpt. 28 IX 74 p. 4 (din comic + -log)
comics s. (cuv. engl. americ.) –Bandă dese nată– „Graficianul
american M.A. a dat marea lovitură a vieţii sale, lansînd un roman în
desene inspirat din biografia lui Elvis Presley, fostul idol de muzică
rock. Presley-comics-ul apare simultan în S.U.A., Anglia şi Australia.
La rîndul său, tatăl lui Elvis, în vîrstă de 62 de ani, şi-a anunţat intenţia
de a face un turneu de concerte, în repertoriul cărora va figura un ciclu
de «Gospel-uri pentru fiul meu, Elvis».“ R.lit. 13 X 77 p. 23.
„Romanul [...] nu constituie, din păcate, un caz singular; el se
încadrează într-o ade vărată «mo dă», incluzînd filme, seriale TV, co -
micsuri etc.“ Sc. 20 I 81 p. 4 (cf. fr. comics; PR 1949; D.Am.; A.
Bantaş BE 126)
comilitón s.m. (italienism) –Tovarăş de idei– „Mulţi dintre co mi -
litoni vor adapta viziunea «tra diţionalistă» la «avangardă» [...]“ Luc.
11 II 84 p. 11. „Copleşitoarea creativitate a comilitonilor săi [...]“ D.
175/96 p. 13 (din it. commilitone)
comódă-scrín s.f. 1973 –Scrin cu funcţie de comodă– „Pe
comoda-scrin Domnica şi-a instalat computerul.“; v.
bibliotecă-vitrină (din comodă + scrin)
compáct-dísc s.n. (muz.) –Disc numeric cu diametrul de 12 cm.–
„Ca noutate în domeniul audio prezentăm compact-discul cu citire cu
la ser, care va înlocui treptat discurile microsion actuale, devenind
discul viitorului.“ R.l. 18 X 84 p. 5. „Popa scoate un compact-disc cu
rugă ciuni.“ D. 170/96 p. 12; v. şi cassdeck, CD-Rom, microsion (din
engl. compact-disk)
compactáre s.f. –Tasare– „[...] probleme le ga te de dezvoltarea
insuficientă a rădăcinilor plantelor, ero ziunea, uscarea şi drenarea
slabă a solului şi de compactarea terenurilor agricole [...] [Utilajul]
este destinat afînării solurilor compactate pînă la adînci mea de 35
centimetri, înlăturînd denivelările de la su prafaţă.“ Sc. 24 XII 84 p. 5
(din compact)
compactát adj. 1984 –Tasat– v. compactare (din compacta)
compactizá vb. I –A reduce– „[...] producţia atelierelor de albitorie,
vopsitorie, imprimat şi apretură a fost compactizată într-un ciclu
săptămînal de 5 zile.“ I.B. 22 I 84 p. 1 (din compact + -iza)
compactizáre s.f. –Presare– „În unele state de pe coasta de est se
află într-o fază destul de avansată proiecte pentru construirea unor
fabrici de compactizare a gunoiului şi folo sirea calupurilor rezultate la
construcţia de drumuri.“ Sc. 5 XII 74 p. 6 (din compact; DEX-S)
competitív, -ă adj. 1. –Capabil de a suporta con cu renţa–
„Produsele româneşti – tot mai com petitive pe piaţa mondială.“ Sc. 23
VII 72 p. 10; v. şi 26 IX 79 p. 3; v. şi competitivitate, pop. 2. –Care se
referă la o competiţie, la un concurs– v. juriza (din fr. compétitif, engl.
coliér antipúrici • 63 • competitív, -ă
competitive; PR 1950; M. Avram în SMFC IV 105, R. Zafiu în Luc.
46/92 p. 4; DEX, DN3)
competitivitáte s.f. –Calitatea de a fi competitiv– „Cerinţele
competitivităţii.“ R.l. 4 I 67 p. 8. „Competitivitate. În timp ce ţările
industrializate din Occident fac presiuni considerabile asupra Ja po niei
pentru a-şi reduce exporturile de produse industria le pe piaţa
occidentală, o serie de producători ja ponezi au venit cu un nou articol
care, după aprecierea presei japoneze, va putea inunda cu succes şi în
mod competitiv piaţa occidentală neindustrială: este vorba de pepe -
nele pătrat.“ R.l. 12 VI 79 p. 6; v. şi Sc. 7 VII 63 p. 3 (din competitiv +
-itate; cf. fr. compétitivité; PR 1960; I. Iordan în SCL 3/63 p. 301 –
atestări din 1961, Th. Hristea P.E. 35; DEX, DN3)
competiţionál-turístic, -ă adj. –(Formă de turism) care are şi
caracter de competiţie– „Raliul turistic «Sud-vestul ţării», formă
competiţional-turistică de masă, se va desfăşura pe traseul: Bucu reşti
– Rîmnicu Vîlcea [...]“ R.l. 15 VI 77 p. 5 (din competiţie + -onal [+
turistic]; I. Iordan în SCL 4/64 p. 411; DN3)
completitúdine s.f. (log.) –Proprietate a unui sis tem
ipotetic-deductiv în care orice propoziţie supusă regulilor de deducţie
poate fi demonstrată– „În răspuns se făcea apel la simţul nuanţei. La
necesitatea completitudinii.“ „22“ 42/93 p. 1 (cf. fr. complétude;
DEX-S)
compléu s.n. (vestim.; franţuzism) –Costum alcătuit din două/ trei
piese asortate– „La copii, linie sport (cu garnituri de şireturi),
compleuri.“ R.l. 31 III 74 p. 7. „Mult purtate în toamna ce vine vor fi
compleurile, fustă în cute şi bluză [...]“ Săpt. 13 VII 79 p. 8.
(impropriu) „Vor fi expuse noi modele de încălţăminte uşoară, de vară
[...] compleuri (pantofi, poşete, cordoane) asortate ca material şi
colorit etc.“ R.l. 30 VII 80 p. 2 (din fr. complet)
compléx s.n. –Ansamblu de unităţi (comerciale, sportive,
industriale) grupate teritorial– „În oraşul Cîmpia Turzii se va construi
un complex de alimentaţie publică cu braserie, restaurant, cofe tărie.“
Sc. 18 XI 78 p. 5 complex turistic – v. cramă-restaurant, (1976) 
complex de vaci şi păsări – v. crescător-îngrijitor (din fr. complexe;
PR 1950; DN, DN3 – alte sensuri, DEX)
comportamentíst, -ă adj. –Care derivă din teoria
comportamentului– „Să nu ni se spună că Francisc Munteanu face
proză comportamentistă.“ Cont. 3 XI 62 p. 3. „Prozatorul [...] îmbină
deci descrierea comportamentistă cu discursul reflexiv [...]“ R.lit. 9 II
84 p. 11 (din comportament + -ist; cf. it comportamentista; DN3)
compozitór-interprét s.m. –Cîntăreţ au tor– „Din sumar: com -
pozitori-interpreţi prezintă melodii în primă audiţie: Florin Bogardo.“
Pr. R.TV 21 IV 72 p. 12. „Parisul oboseşte pe P.G. din cauza căldurii,
zgomotului şi aglomeraţiei. Iată de ce compozitorul-interpret s-a
mutat la ţară.“ Săpt. 21 VI 74 p. 5. „Avem de-a face cu un compozi -
tor-pianist care nu poate fi neglijat [...] N-am înţeles de ce
«compozitorul-interpret», de primă mărime în gene raţia sa, este aşa de
puţin programat, în raport cu multiplele sale calităţi.“ Săpt. 15 VI 84 p.
6 (din compozitor + interpret)
compozitór-pianíst s.m. –Pianist care com pune– „Grupul de
artişti români, condus de C.H. soprană, D.P. violonist, Gh. C.
compozitor-pianist a dat un recital în cadrul festivalului muzi cii de la
Shiraz – Iran.“ R.l. 2 IX 67 p. 4; v. şi compozitor-interpret (din
compozitor + pianist)
compozitór-poét s.m. –Compozitor care scrie textul cîntecelor–
„L-am întrebat ce părere are despre formula compozitor-poet şi a
răspuns că i se pare formula ideală pentru succesul muzicii.“ Sc. 3 III
71 p. 6. „Preferinţele cititorilor noştri instalau pe primul loc în
referendumul anual «Săptămîna Top ‘71» pe Alexandru Man dy.
Compozitor-poet, textier-filozof. Om.“ Săpt. 21 IV 72 p. 15 (din
compo zitor + poet)
comprimát, -ă adj. –Dat afară din serviciu (din motive politice, în
perioada comunismului), epurat– v. restructura (anii ‘50)
computá vb. I (jur.) –A scădea perioada de în chisoare preventivă din
timpul total al unei condamnări– „Instanţa a menţinut celelalte
dispoziţii ale sentinţei recurate, a respins recursul declarat de inculpat
împotriva aceleiaşi hotărîri, a computat perioada închi sorii preventive
[...] şi l-a obligat pe inculpat să plătească 5000 lei cheltuieli judiciare
către stat.“ Cotid. 29 IV 92 p. 1 (din fr. computer; DN3, DEX-S)
compúter s.n., s.m. –Aparat electronic dotat cu memorie şi cu
mijloace multiple de tratare a informaţiilor– „Aceste aspecte ale
muncii care nu ţin de creaţie pot fi încredinţate computerelor.“ I.B. 5
XI 70 p. 2. „Sîntem informaţi că a sosit şi petrolierul «Dacia». Motiv să
continuăm pre zentarea altor caracteristici ale acestor giganţi
româneşti care circulă pe mările lumii: au o capacitate de 87000 tdw;
sînt înzestraţi cu computeri care rezolvă, în numai 15 secunde,
complicate procedee de navigaţie sau de încărcare-des cărcare.“ Sc. 5
XI 74 p. 2. „Computerul stabileşte instantaneu speciile de arbori şi
rezer vele de lemn din parcele.“ Sc. 20 III 75 p. 6. „La ora indicată în
program, computerul-«operator» pune în funcţiune aparatul de
proiecţie.“ Sc. 17 X 76 p. 6. „Canada manifestă interes pentru o nouă
realizare a specialiştilor canadieni: un com puter-robot care măsoară
puterea şi rezistenţa muşchilor.“ R.l. 4 VII 85 p. 6; v. şi Sc. 24 IV 74 p.
8, 14 II 75 p. 4, 15 II 75 p. 6; v. şi cameră de scintilaţie,
microprelucrător, ordinator [pl. computere şi computeri; pron.
compiú tăr] (din engl. computer; DHLF 1950, DMN 1966; Th. Hristea
în LR 3/72 p. 194–95 – atestări din 1968; O. p. 40; DEX, DN3)
computerizá vb. I –A dota cu com putere– „France Presse se
computeri zează. France Presse intenţionează să treacă la o metodă
revoluţionară de lucru: maşinile de scris şi teleimprimatoarele
urmează să facă loc aşa-numitelor «console vizuale», prevăzute cu o
claviatură şi un ecran electronic.“ Sc. 10 III 75 p. 4. „Se com pu teri -
zează dirijarea traficului rutier.“ Săpt. 21 V 84 p. 2 (din engl. americ. to
compu terize; BD 1965; D.Am.)
computerizát, -ă adj. 1. –Echipat cu computer, automatizat–
„Un sistem computerizat de control al cantităţii de zahăr din sîngele
suferin zilor de diabet a fost realizat de medici americani şi canadieni.“
R.l. 13 IX 74 p. 6. 2. –Realizat cu ajutorul unui computer–
„Bibliografie computerizată. La Biblioteca Naţională din Paris au fost
inaugurate instalaţiile electronice care vor permite «fişarea» tuturor
cărţilor ce se pu blică în Franţa (circa 23000 de titluri anual).“ Sc. 2 III
75 p. 6; v. şi confrunta, ordinator, sensor (din computeriza, după engl.
com puterized; D. Uriţescu CV 86)
Comsat s. (cuv. engl.) „Poşta americană inten ţio nează să
experimenteze transmisia electro nică a unui curier internaţional prin
satelit. Contractul în cheiat cu societatea de comunicaţii prin satelit
«Comsat» prevede tocmai punerea în aplicare a unui sistem
experimental timp de o lună în februarie viitor.“ R.l. 18 IV 78 p. 6
[pron. cămset] (abreviere din engl. com[munications] sat[ellite], BD
1968)
concasáre s.f. 1966 –Acţiunea de a concasa şi rezultatele ei– v.
presortare (din concasa; cf. fr. concassage; D.Min., LTR; DEX, DN3)
concentraţionár, -ă adj. –Privitor la lagă rele de concentrare–
„Citind ultimele două articole publicate la această rubrică, cineva a
avut gîndul minunat de a-mi împrumuta volumul «Poe zia con cen -
traţiona ră – Chipul omului în lagărele naziste, 1940–1945», antologie
alcă tuită în 1975.“ R.lit. 1 IV 76 p. 23. „Dumneavoastră, Mikis
Theodorakis, ce proiecte de viitor aveţi? Fecundă, creaţia de pînă
acum denotă şi diversitate [...] o primă simfonie compusă în spaţiul
concentraţionar al lagărului din insula Makronissos, apoi autor de
balete.“ R.l. 20 XI 78 p. 6 (din fr. concentrationnaire; PR 1946; DN3)
concért-colócviu s.n. (muz.) –Concert urmat de un colocviu–
„Sala mică a Palatului va găz dui [...] primul concert-colocviu din
cadrul ciclului «Concerte-colocvii asupra prin cipalelor for me de
expresie ale muzicii de cameră», avînd ca temă «Liedul».“ Săpt. 14
XII 73 p. 12 (din concert + colocviu)
concért-dezbátere s.n. (muz.) –Concert urmat de o dez ba tere–
„Adoptarea concertului-dezbatere în viaţa noastră muzicală înseamnă
deodată două lucruri.“ R.lit. 23 IX 72 p. 23. „[Radioteleviziunea] să-şi
dezvolte în acest an, cu acelaşi curaj, ciclurile de tribune şi
concerte-dezbatere promise şi să ră mînă, aşa cum ne-a obişnuit, în
fruntea iniţiativelor, sprijinind muzica tînără.“ R.lit. 11 I 73 p. 22.
„Concert-dezbatere cu prime audiţii de muzică contemporană româ -
nească.“ I.B. 25 V 84 p. 2; v. şi R.lit. 27 XII 73 p. 23, 30 I 75 p. 19, 26 VI
75 p. 18, 22 XI 75 p. 10 (din concert + dezbatere)
concért-evenimént s.n. (muz.) –Concert de mare valoare, care
constituie un eveniment– „Valoarea incontestabilă a Missei de Mozart
a creat premisele unui concert-eveniment.“ Cont. 3 XII 65 p. 6. „Oare
cînd vom vedea din nou sala Radioteleviziunii arhi plină? Cînd vor
redeveni concertele săptămînale concerte-eveniment?“ Sc. 29 X 78 p.
4; v. şi Săpt. 23 VI 78 p. 8 (din concert + eveniment)
concért-lécţie (de balet) s.n. (muz.) –Con cert organizat special
pentru a servi ca lecţie pentru persoanele care vor să se iniţieze în
problemele muzicii/baletului– „Astăzi după-amia ză (ora 16)
Filarmonica organizează un concert-lecţie.“ I.B. 20 VI 61 p. 1. „La
Opera română se preconizează organizarea unor concerte-lecţii de
balet pentru public, în special pen tru studenţi şi elevi. Se va încerca,
astfel, prezentarea, pe scena primului teatru al ţării, a evoluţiei
competitivitáte • 64 • concért-lécţie (de balet)
baletului de-a lungul timpului, prin co mentarii şi demonstraţii
practice.“ I.B. 22 XI 73 p. 2. „[...] în continuare şi-a propus un program
bogat de concerte, concerte-lecţii, expuneri ilustrate şi exemplificate
din istoria şi evenimentele genului.“ R.l. 19 III 81 p. 2 (din concert +
lecţie [de balet]; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; C. Lupu în SCL
6/82 p. 504)
concért-spectácol s.n. (muz.) –Concert la care se prezintă şi
numere de spectacol teatral– „Secţia de estradă a Teatrului Regional
Bucu reşti întreprinde [...] un tur neu în ţară cu concertul-spectacol
«Din toată ini ma».“ Sc. 18 VIII 62 p. 2. „Nu e revistă, cum nu e
concert-spectacol, nu e un music-hall. Va fi un spectacol neîncadrat în
formule.“ I.B. 12 III 75 p. 6; v. şi Sc. 24 IV 66 p. 4, 22 II 67 p. 5 (din
concert + spectacol)
concért(-spectacól)-concúrs s.n. (muz.) „La Curtea de Ar geş a
fost organizat un concert-concurs al corurilor caselor de cultură din
jud. Argeş, la care au participat şase formaţii oră şeneşti.“ R.l. 28 XII 76
p. 2. „A.T.M.-ul a pregătit pentru sezonul estival un
concert-spectacol-con curs cu solişti îndrăgiţi.“ Cont. 12 VIII 77 p. 6
(din concert + [spectacol +] concurs)
concertát, -ă adj. –(Plan) organizat şi executat la unison– „Vă invit,
deci la o meditaţie concertată asupra României contempora ne.“„22“
27/96 p. 15; v. şi Luc. 12 VII 80 p. 6; v. şi şarpe monetar (1976) (cf. fr.
concerté; DMN 1965)
concluzioná vb. I –A trage concluzii, a conchide– „Conclu zionînd,
G.I. face o analiză mai largă, ară tînd că cele două modalităţi poetice
relevate în şedinţa cenaclului sînt în egală mă sură posibile şi
necesare.“ Cont. 9 XII 66 p. 3. „Rezultatele studiului «dublu orb»,
concluzio nează colectivul de cercetători, ara tă că primul lot a
înregistrat progrese semnificative.“ Fl. 2 VIII 79 p. 8. „Poetul Cezar
Ivănescu concluzionează: G.G. este un poet cu totul remarcabil [...]“
Luc. 16 VII 83 p. 8 (din [a trage] concluzii + -ona; V. Guţu Romalo
C.G. 230; Th. Hristea P.E. 140, Th. Hristea în AUB 1/73 p. 146; DN3,
DEX-S)
concrescút, -ă adj. (mineral.) –Care s-au dez voltat împreună– „Un
grup de specialişti din cadrul Institutului de cercetări miniere a realizat
un procedeu original pentru prepararea mine reurilor complexe, fin
concrescute, cu conţinut ridicat de cupru.“ I.B. 5 XII 70 p. 3 (după
germ. Zusammenwuchs; D.Min.; DEX, DN3)
concretéţe s.f. –Caracterul a ceea ce este concret– „În sfîrşit, Poşta
teatrului radiofonic a evidenţiat ecoul altei iniţiative a redacţiei: aceea
de a transmite cît mai multe scenarii-document, incitante prin con -
creteţea, dar şi valoarea lor de simbol.“ R.lit. 11 IV 74 p. 17. „[...]
personajele au vigoare dramatică, nu vehiculează lozinci, tră iesc cu
mare concreteţe re zultatul dezastrului [...]“ Săpt. 16 XI 84 p. 5 (din it.
concretezza; DLI; DEX, DN3)
condéns s.n. (constr.) –Procesul prin care se trece din stare de vapori
în stare de lichid, igra sie– „Am în faţă un dosar din care rezultă că la
blocul M5 [...] aproape zece familii [...] nu-şi pot folosi apartamentele,
unele total, altele parţial, din cauza fenomenului de condens.“ Fl. 22
VI 78 p. 11. „Printre produsele nou realizate la Fabrica de producţie
industrială mică şi prestaţii de servi cii din Hunedoara se numără şi
modilitul. Introdus în mortarele pentru tencuieli, acesta este un antidot
al condensului, degradărilor din cauza ploilor etc.“ R.l. 13 I 82 p. 1
(der. regr. din condensa; DEX-S)
condóm s.n. –Prezervativ– „Într-un raft [la sex-shop] străluceşte
ceva: sînt sofisticatele con doame fosforescente care costă 3000 lei.“
As 187/95 p. 3 (din fr. condom; PR – înc. sec. XX)
conducătór-aúto s.m. –Persoană care conduce un vehicul– „Pasa -
gerii au suferit vătămări uşoa re iar conducătorul auto, rănit ceva mai
grav, a fost internat în spital.“ Sc. 19 XI 75 p. 2 (din conducător + auto)
conductór-arhitéct s.m. –Tehnician arhi tect care a absolvit trei
ani la Institutul de Arhitectură– „Po sesoare a unei diplome de
conductor-arhitect, re par tizată la Slatina, proaspăta absolventă a
reuşit să construiască în cîteva luni un spectaculos sofism de tipul
cercului vicios: se prezintă la post ca să ceară negaţie.“ Sc. 20 III 74 p.
1 (din conductor + ar hitect)
conductorínă adj. f. (biol.) „Femeile conductorine, adică ace lea
care conţin factorii ereditari numai într-unul din cei doi cromozomi
sexuali X, prezintă deja o mare sensibilitate alergică la primaquină sau
alţi derivaţi ai chininei.“ Sc. 13 X 66 p. 4
confecţionér, -ă s.m.f. –Muncitor specializat în con fec ţio na rea
unor piese, haine etc.– „D.M., confecţioneră la Întreprinderea de
confecţii [...]“ R.l. 30 XI 81 p. 6; v. şi sculer-matriţer (1973) (din fr.
confectionneur; DN3 – alt sens)
conferínţă-lécţie s.f. –Conferinţă organiza tă special pentru a servi
drept lecţie– „Problemele expuse cursanţilor sub formă de confe -
rinţe-lecţii sînt pro blemele generale ale artei, istoriei, teoriei şi
practicii filmului.“ Cont. 15 III 67 p. 5 (din conferinţă + lecţie)
confesív, -ă adj. (livr.) –Cu caracter de confesiune– „În seria
articolelor confesive semna lăm credo-ul lui Gheorghe Tomozei
«Pentru cine scriu».“ Luc. 15 I 72 p. 3 (din confes[iune] + -iv; I. Iordan
în SCL 2/60 p. 182 – atestări din 1960, SCL 3/61 p. 308, M. Avram în
SMFC IV p. 104; DN3)
Conféx s.n. (com.) „La Moscova, Întreprinde rea ro mâ nească de
comerţ exterior «Confex» a inaugurat [...] expoziţia «Moda-1977».“
R.l. 15 X 76 p. 6 (abreviere din conf[ecţii pentru comerţul] ex[terior])
confiát, -ă adj. (determinînd subst. fructe) –Mu iat într-o soluţie de
zahăr– „Chec de 500 grame cu fructe confiate şi rahat.“ I.B. 6 VII 74 p.
4; v. şi cremă-pastă (format greşit după fr. [fruits] confits, pentru că -at
ne trimite la fr. confié “încredinţat“; în 1978, Al. Graur ne-a comunicat
că îl cunoaşte de circa 50 de ani)
conflictuál adj. (jur.) –Care se află în conflict– „Al treilea, lîngă cei
doi soţi conflictuali, era bă ia tul lor, adolescent.“ Sc. 17 X 66 p. 1 (din
fr. conflictuel, it. conflittuale; PR 1950, DLI; I. Iordan în SCL 4/64 p.
411, V. Guţu Romalo C.G. 207; DN3)
confruntá vb.refl. I (cu o dificultate, cu o pro blemă) –A avea
obligaţia de a face faţă unei greutăţi, probleme etc.– „Ca editor, sînt
obligat, cotidian, să mă confrunt cu serii şi serii de pro bleme.“ Cont. 3
VIII 73 p. 1. „Confruntată cu grave dificultăţi financiare, direcţia
cotidianului «Financial Times» a ho tărît să instaleze un sis tem
computerizat de paginare.“ Sc. 17 VII 75 p. 4. „Dintre toate
problemele cu care sînt confruntate ţările în curs de dezvoltare,
foametea constituie în permanenţă una din cele mai dureroase
carenţe.“ Sc. 10 XI 78 p. 6; v. şi rulmentist (din fr. confronter; DMN
1959; DEX, DN3 – alte sensuri)
congrés-adunáre-plenáră s.n. –Congres cu caracter de adunare
generală– „Va lua parte la cel de al XX-lea Congres-Adunare-Plenară
al Comisiei internaţionale pentru exploatarea ştiinţifică a Mării
Mediterane.“ Sc. 17 X 66 p. 3 (din congres + adunare plenară; Fl.
Dimitrescu în SCL 3/70 p. 330)
conjuncturalísm s.n. –Tendinţa de a utiliza diversele împrejurări,
de obicei urmărind satisfacerea intereselor personale– „Nu încape
îndoială că politicianismul şi conjuncturalismul lipsit de princi pii [...]
constituie un fenomen tipic de «alienare» a persona lităţii.“ V.rom.
2/63 p. 137. „Am terminat, pentru Teatrul Naţional din Bucu reşti,
«Camera de alături» [...] care discută des pre – dacă se poate spune aşa
– libertarea de spirit vis-à-vis de conjunctura lism.“ Cont. 25 VII 69 p. 4
(din conjunctural + -ism)
conjuncturíst, -ă adj. –(Persoană) care se foloseşte de împrejurări,
de obicei pentru satisfacerea intereselor proprii– „«Ca lo ianul» e
romanul unui om mereu disponibil, unui scriitor conjuncturist, unui
spirit egoist şi laş, su biect pretext pentru a prezenta o epocă şi o profe -
siune din interiorul ei.“ Săpt. 18 VII 75 p. 3 (din conjunctură + -ist; cf.
fr. conjoncturiste; PR 1960; DEX-S)
consanguinitáte s.f. –Înrudire– „Ideea majoră a consangui nităţii
materiale a lumii.“ Săpt. 6 X 67 f.p. [şi consangvinitate] (cf. fr.
consanguinité; DEX, DN3)
consemnatív, -ă adj. (livr.) –Cu caracter de consemnare– „Stilul e
consemnativ, medical [...] co borînd pe alocuri în efuziune sen -
timentală, mai ales în momentele în care R. îşi notează simpto me le
propriei boli.“ R.lit. 6 XII 73 p. 9 (din consemnat + -iv; cf. it.
consignativo; I. Iordan în SCL 3/63 p. 308, atestare din 1960; DN3)
conséns s.n. (pol.) –(Termen des folosit după dec. 1989; uneori
ironic) Înţelegere la care se ajunge fără ca vreuna dintre părţi să se
opună– „Domnul Iliescu are dreptate: grevelor le lipseşte consensul. E
nevoie de o planificare riguroasă pe trimestre, deci şi cincinală a
grevelor.“ R.l. 18 VIII 93 p. 1. „În acest moment critic primordial este
consensul naţional.“ R.l. 8 IX 93 p. 9 (din fr. consensus)
consensualizá vb. I –A ajunge la consens– „Prin Mircea Ham za,
«România Mare» se «con sensua lizează» cu Iliescu în SUA.“ R.l. 24 X
95 p. 1 (din consens)
constrúcţie-anéxă s.f. –Construcţie care se adaugă alteia deja
existente– „La Piatra-Neamţ o construcţie-anexă va suplimenta cu
114 locuri capacitatea de cazare a hotelului «Central».“ R.l. 17 XII 77
p. 5 (din construcţie + anexă)
constrúcţii-montáj s.f. „Ministerul Con struc ţiilor Industriale a
realizat volumul produc ţiei de construcţii-montaj pe întregul
concért-spectácol • 65 • constrúcţii-montáj
cincinal.“ R.l. 9 X 70 p. 4. „Strada noastră a ajuns să fie prilej de
discuţie [...] trustul de construcţii-montaj începuse s-o moder nizeze
anul trecut prin apri lie.“ R.l. 17 IV 75 p. 5; v. şi 1 II 75 p. 3 (din
construcţie + montaj)
construíbil, -ă adj. (Folosit mai ales în sint. peri metru construibil,
zonă construibilă) „În zona construibilă din perimetrul Băneasa,
clădirile vor avea un stil aparte.“ (din construi + -bil; cf. fr.
constructible; C. Lupu în SCL 6/82 p. 505)
consultánt s.m. 1. (înv.; din anii ‘60) –Profesor universitar
pensionar care ţine cursuri (fa cul tative), are ore de consultaţie şi, de
obicei, conduce doctoranzi– „Profesorul X a rămas consultant la
Facultatea de istorie.“ 2. 1973 –Specialist în consultanţă– v.
consultanţă (cf. fr. consultant, rus. konsultant; DEX, DN3)
consultánţă s.f. –Oferirea de sfaturi calificate în probleme de con -
ducere şi organizare– „Spre deosebire de alte profesii, specia lis tul în
consul tan ţă pentru problemele organizării şi conduce rii dispune de
pregătirea şi competenţa necesară pentru a investiga şi iden tifica
problemele referitoare la obiectivele, proce deele şi me to dele
conducerii unităţii economice. Deci, în mare, acesta este
portretul-cadru al profesiei de consultant.“ Sc. 11 VIII 73 p. 1. „Cei ca -
re au demarat o afacere [...] beneficiază de consul tanţă de spe cialitate
gratuită [...]“ R.l. 28 VI 93 p. 4. „Pre găteam nişte ma teriale de
consultanţă pentru Banca Mondială.“ „22“ 5–11 VIII 93 p. 4; v. şi R.l.
29 VII 93 p. 12, 3 VIII 93 p. 12; v. şi joint-venture (din consultant)
consulting s.n. (ec.; cuv. engl.) –Furnizarea de consultaţii
privitoare la organizarea întreprinderilor– „IPCMG, societate de
consulting [angajează] eco nomist specializat în analiza diagnostic
[sic!], studii de fezabilitate.“ R.l. 16 IX 92 p. 6. „[...] cordialitatea
băncii este decisivă. În sfera ei se înscrie şi consultingul, una din marile
noastre preocupări [...] Le stăm la dispoziţie tuturor even tualilor noştri
clienţi cu sfaturi şi lămuriri privind activităţile bancare.“ As 9/93 p. 4
[pron. cănsálting] (din engl. consulting: T. Slama-Ca zacu în R.lit.
16–23 XII 93 p. 12; DN3)
conştientizáre s.f. –Fap tul de a face, de a deveni conştient– „Dar,
scrie «Le Monde», pentru că e prea cineast, pentru că e prea nesigur
cînd trebuie să abordeze idei generale, Louis Malle nu se arată capabil
să facă din filmul său un instrument al conştientizării.“ Săpt. 19 IV 74
p. 10. „Pe baza multiplelor însuşiri atribuite zeiţei Shakti, au apă rut tot
atîtea ideologii şi rituri shaktiste. Mij loacele practice indicate
adepţilor pentru con ştien tizarea identificării fiinţei lor cu fiinţa
veşnicei Shakti [...]“ Cont. 13 XII 74 p. 4. „Con -
ştientizarea conceptuală a realismului avea deja în spate realizări
artistice remarcabile.“ Cont. 16 IX 77 supl. III (din con ştientiza, după
fr. conscientisation; DMN 1968, DTN 1974; A. Beyrer în SCL 5/76 p.
537; DN3)
contactá vb. I –A stabili legătura cu cineva– „Specialiştii inte resaţi
pot contacta direct conducerea institutului fără anunţ prealabil [...] în
celelalte zile, conducerea institutului poate fi contactată cu
programare prealabilă.“ R.l. 12 VIII 75 p. 4 (din fr. con tacter; cf. engl.
to contact; PR 1940; DN3)
containerizáre s.f. –Folosirea containerelor în teh nica
transportului– „S-a preconizat ca – începînd de la 1 mai a.c. –
Combina tul de industrializarea cărnii – Bucureşti să treacă, în mod
experimental, la containerizarea produselor [...]“ R.l. 11 IV 72 p. 3.
„Paletizare şi containerizare. Termenii sînt din ce în ce mai des
utilizaţi. Se vorbeşte chiar de o revo luţionare a transporturilor datorită
containerizării. Prin paletizare se înţelege tehnica de transport,
manipulare şi depozitare a produselor cu aju torul unor platforme fără
pereţi, aşa-numitele pa lete; pachetizarea este operaţia de transport a
mai multor produse legate între ele sau grupate pachet (cărămizi, table,
laminate etc.); containerizarea es te ope raţia în care este folosit
containerul, adică un ambalaj de diferite dimensiuni şi caracteristici
unificate pe plan mondial, care circulă ca o mare carcasă metalică,
ermetic închisă şi în care produsul este introdus ca atare sau cu un
ambalaj intermediar, şi care este prevăzut cu posibilităţi de trecere de
pe un vehicul pe altul.“ R.l. 18 IX 75 p. 3. „Comitetul Politic Executiv a
analizat raportul guvernului cu privire la modul în care ministerele au
realizat obligaţiile ce le reveneau [...] în domeniul paletizării,
pachetizării, contei ne rizării şi transconteinerizării.“ Sc. 2 X 76 p. 2 [şi
contei nerizare] (din containeriza; cf. fr. containérisation, engl.
containe rization; DMN 1967, BD 1967; DN3, DEX-S)
containerizát, -ă adj. –Depus în containe re– „A intrat în func ţiune
un nou port maritim, destinat încărcării şi descărcării mărfurilor
conteinerizate.“ I.B. 10 VI 89 p. 8 [şi conteinerizat] (din container)
contemporaneizáre s.f. –Actualizare– „[...] subtila ironie pe care
regizorul o aduce în spectacol ca un binevenit accent de
contemporaneizare a faptelor.“ Săpt. 28 II 86 p. 5 (din contemporan +
-izare)
contergán s. (farm.) „După cazul «contergan» în R.F. Germania,
medicament a cărui administrare la femeile gravide a avut drept
consecinţă naşterea unor copii cu malformaţii grave, după boala
«mina mata» din Japonia, provocată prin intoxicarea cu mercur, după
nenorocirile cauzate la Sevesso (Ita lia) de poluarea atmosferei cu
substanţe toxice – şi S.U.A. se află acum în faţa unei catastrofe ale
cărei proporţii nu pot fi încă determinate.“ Sc. 12 I 77 p. 5; v. şi
thalidomidă (din germ. Contergan; GWDS; LTR)
contéx s. 1974 (text.) –Tip de material suplu– v. lactofiltru (abreviere
din con[fecţie] + [din] tex [tile]; cf. engl., fr. contexture; TDTF; CD)
contextualitáte s.f. (impropriu) –Împrejura re, context– „Revenim
însă asupra unui aspect pe care l-am discutat adesea, e drept, într-o altă
contextua litate şi cu alte exemplificări.“ R.lit. 20 III 75 p. 17 (din
context)
contiflúx s.n. „Contiflux se numeşte maşina destinată fabricării
brînzei telemea direct din lapte. Este o premieră absolută în materie,
rea lizată în acest an de uzina «Tehnoutilaj» din Odorheiul Secuiesc.“
R.l. 21 VIII 73 p. 5 (probabil din conti[nuu] + flux)
contingentáre s.f. (ec.) –Acţiunea de a con tingenta, limitare–
„[Olanda] doreşte contingentarea importurilor sau sporirea taxelor
vamale.“ R.l. 11 XII 84 p. 6 (din contingenta; cf. fr. contingenter; PR
1922; DN3)
contorizáre s.f. –Înregistrare prin contor– „To to dată, din banda
aparatului înregistrator se poate vedea – în cazul neefectuării unei
convorbiri – numai numărul format pe disc, neînsoţit însă de steluţa de
contorizare, ceea ce înseam nă că nu s-a aplicat, în acest caz, nici o
taxă.“ R.l. 15 II 72 p. 3. „Ampla acţiune a IDEB de contorizare a
consumului [...]“ I.B. 23 X 75 p. 2 (din contoriza; C. Lupu în SCL 6/82
p. 504; DEX-S)
contraceptív, -ă adj., s.n. –(Termen şi concept cunoscute pu bli -
cului larg mai ales după dec. 1989) Produs cu proprietăţi anti -
concepţio nale– „Care a fost evoluţia cabi ne telor de planificare
familială după ‘89? – „Primele cabinete au fost cele ale Societăţii de
Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS), care au format o reţea
non-guvernamentală, o reprezentanţă naţională a Federaţiei
internaţionale de planning familial care are sediul la Londra.“ D.
134/95 p. 9; v. şi contracepţie, cabinet de planificare familială (1990),
planificare familială (din engl. contraceptive, fr. contraceptif, -ive; PR
1955, DMC 1966; DN3)
contracépţie s.f. –(Termen şi concept deve nite cu noscute pu -
blicului larg mai ales după dec. 1989) Ansamblul mijloacelor utilizate
pentru a provoca temporar infecunditatea– „Centrul de contracepţie
pentru studenţi este unicul din Bucu reşti care dispune de cel mai mare
şi cel mai variat număr de contraceptive. [...] Perso nalul CPF oferă cîte
200–300 de plachete contracepţie pe zi.“ R.l. 14 VII 93 p. 5.
„Contracepţia reprezintă ansamblul de metode prin care se poate evita
apariţia unei sarcini nedorite, în urma unui act sexual.“ R.l. 4 III 94 p. 5
(cf. engl., fr. contraception; it. contracezzione; DMC, PR 1965, DPN
1979)
contraconcépţie s.f. –(Termen şi concept cu noscute publicului
larg după dec. 1989) Contracepţie– „Un cabinet de contraconcepţie a
luat fiinţă la Bra şov cu ajutorul Federaţiei internaţio nale de planning
familial.“ R.l. 24 IV 91 p. 1. „Pentru multe femei, noţiunile de
contraconcep ţie, educaţie sexu ală sau planning fami lial au încă
rezonanţe insolite.“ Expres 39/94 p. 11 //din contra + concepţie//
contraconcepţionál, -ă adj. –(Termen şi con cept cunoscute
publicului larg după dec. 1989) Contraceptiv– „Doamna A.G.,
coordonatorul CPF, mi-a mărturisit că cele mai eficiente şi calitative
mijloace contraconcepţionale se dove desc a fi cele germa ne.“ R.l. 14
VII 93 p. 5 //din contraconcepţie + -onal//
contráct-angajamént s.n. –Contract cu func ţie de angaja ment–
„Extinderea acordului global pe bază de contract-angajament;
executarea de îmbră că minţi asfaltice uşoare la 15 km de drumuri peste
prevederile de plan.“ R.l. 26 I 71 p. 5 (din contract + angajament)
contrademonstráţie s.f. 1. –Demonstraţie ca re îşi propune să
infirme o altă demonstraţie– „[...] nimeni nu a fost în stare să pro beze
că mostrele mele negative ar fi nişte capodopere! Aştept, în
continuare, contrademonstraţia.“ I.B. 2 II 84 p. 5; v. şi R.lit. 3 II 85 p.
24. 2. –Manifestaţie organizată ca răspuns la o altă ma nifestaţie– „În
construíbil, -ă • 66 • contrademonstráţie
panoplia diversiunilor, tactica dublajului e veci nă cu cea a
contrademonstraţii lor, a mineriadelor, a tele-manipu lării.“ R.l. 10–11
IV 93 p. 1 (din contra- + demonstraţie; cf. it. contradimostra zione,
engl. counter demonstrate – BD 1970; DN3)
contrainterogatóriu s.n. –Interogatoriu luat pentru a se verifica
un interogatoriu anterior– „În cursul contrainterogatoriului [...] el s-a
dovedit mai puţin categoric.“ Sc. 12 III 64 p. 6; v. şi 18 V 61 p. 6 (cf. fr.
contre-interrogatoire; Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p. 135; DN3; DEX-S)
contramanifést s.n. –Manifest opus altui ma nifest– „Persoane
necunoscute au difuzat în Bucureşti un mare număr de
contramanifeste [...] prin care se solicita boicotarea mitingului CDR
din 14 iunie.“ „22“ 26/95 p. 5; v. şi R.l. 20 VI 95 p. 3 //din contra- +
manifest//
contramanifestáţie s.f. –Manifestaţie care se opu ne altei ma ni -
festaţii– „A fost o cumplită deza măgire pentru noi contramanifestaţia
din 29 ia nuarie 1990.“ Mesager 6–12 IV 90 p. 3 (cf. fr.
contre-manifestation; DN3)
contramíting s.n. –Miting organizat împo triva altui miting– „[...]
televiziunea [...] a prezentat mitingul de la Iaşi al F.S.N. drept un
contramiting.“ Ad. 8 V 90 p. 1 (cf. fr. contre-meeting; DMC 1968)
contrapárte s.f. –Compensare– „Sis te mul aces ta de sponso rizare
există. Sponso rizare fi rească şi fără contrapar te.“ „22“ 38/93 p. 8 (din
contra + parte; cf. fr. contrepartie)
contrapartídă s.f. –Element care se opune altuia, stabilind echi -
librul– „Cu ce contrapartidă, cronica oficială a vizitei nu ne spu ne.“
R.l. 20 X 93 p. 16. „În contrapartidă cu proiectul [...] con venit cu un
partener străin restaurator, sătenii din Secăria-Comarnic, jud. Prahova,
ofe ră [...]“ Ad. 25 XI 93 p. 2. „În contrapartidă, din ţară, la reuşita
simpozionului şi-au adus contribuţia I.M., M.C. etc.“ Curierul rom.
6/95 p. 7 (cf. fr. contrepartie; DEX, DN3 – alt sens)
contraperformánţă s.f. 1. (sport) –Rezultat slab– „[...] nu ori ce
înfrîngere e contraperformanţă.“ I.B. 27 IV 84 p. 7. „[...] ne aş teptata
contraperformanţă realizată de sportivii desemnaţi a ne reprezenta la
prestigioasa competiţie continentală.“ I.B. 3 VI 85 p. 7. 2. (alte
domenii) –Incompetenţă– „[Filmul «Balanţa»] a fost amplu
mediatizat de presa fran ceză care a reţinut nu o dată con -
traperformanţa juriului de la Cannes – aceea de a omite din pal mares
poate cel mai important film al festivalului.“ R.l. 21 X 92 p. 5 (din fr.
contreperformance; DMC 1966; sensul 2 – DMC 1965)
contraproductív, -ă adj. (fig.) –Dăunător– „Aproape zilnic se pe -
rin dă pe ecran imagini cu soboare de preoţi care sfin ţesc «ceva»: nu
doar monumente, nu doar pietre de temelie, ci şi o nouă linie de
tramvai, o firmă sau un local. Un astfel de exces, contraproductiv, nu
face decît să banalizeze solemnităţile religioase, să le mute, din
credinţă, în rutină, în spectacol plictisitor şi, la limită, în de magogie.“
R.l. 31 X 94 p. 3 (din engl. contraproductive; BD 1970)
contrapúnctic, -ă adj. (livr.) –Conceput du pă re gulile
contrapunctului– „În acelaşi mod con tra punctic e concepută şi piesa
«Ana» care face parte de asemenea din spectacolul nostru.“ Săpt. 21 II
69 p. 2. „Cortázar este autorul cîtorva volume de po vestiri în al căror
ciudat edificiu ironia, simbolul şi fantezia se împletesc
contrapunctic.“ Săpt. 24 II 84 p. 2; v. şi I.B. 24 VII 69 p. 2 (din fr.
contrapuntique; DN3, DEX-S)
cóntras s., adj. (cuv. sp.) –Luptători antico munişti de gherilă din
America Latină– „O grupare a for ţelor contras [din Nicaragua] din
nor dul ţării [...]“ Meridian 23 VIII 93 p. 9 (cf. it. contras; DPN 1983)
contrást în sint. s. substanţă de contrast 1993 (med.) –Substanţă
folosită pentru a face organele/ţesuturile opace, deci vizibile, la o
analiză– v. cameră de scintilaţie (după fr. substance de contraste;
DEX)
contratúră s.f. –Tură efectuată în contratimp cu altă tură– „La
cererea lui Gh. T, şoferiţa E.M. a fost repartizată în contra-tură cu el,
pe aceeaşi basculantă. Fiecare îngrijeşte cu schimbul de fetiţe.“ Sc. 7 X
78 p. 4 (din contra + tură)
contról-depănát s.n. (text.) –Sectorul de con trol al depănării
corecte a firelor– „Pe tînăra muncitoare I.C. de la control-depănat o
întîlneşti des pe aici.“ Sc. 20 V 61 p. 1 (din control + depănat; Fl.
Dimi trescu în LR 2/62 p. 135)
controlór al áerului s.m. –Salariat al unui aeroport care
controlează navigaţia aeriană– „Autorităţile americane au decis [...] să
supună cei 14000 de controlori ai aerului din S.U.A. la analize anuale
pentru identificarea eventualilor consumatori de drog sau alcool.“ R.l.
12 V 84 p. 8
controlór de tráfic aerián s.m. –Contro lor al ae rului– „În
nomenclatorul profesiilor şi în statele de funcţiuni ei se numesc
«controlori de trafic ae rian».“ R.l. 10 VII 81 p. 1 (cf. fr. contrôleur de
la navigation aérienne)
controlór-încercătór s.m. „Li se spune [...]
controlori-încercători. Eu le-aş spune mai degrabă medici pentru
maşini. Nişte «medici» cu o pregătire complet deosebită: mecanic auto
şi şofer [...] La sfîrşitul «consultaţiei» se comple tează fişa tehnică a
ma şinii, se trece diagnosticul «bună» şi şoferul-încercător îşi iscăleşte
apăsat numele, «Dacia 1300», însoţită de fişa tehnică, ia drumul
clienţilor.“ R.l. 26 XII 71 p. 3 (din controlor + încercător)
controversíst s.m. (rar) –Amator de controverse– „[...] istoricul
sporturilor e dublat de un filolog încercat, amator de etimologii rare şi
controversist de elită.“ R.lit. 3 I 85 p. 7 (din controversă + -ist)
conţinutísm s.m. –Teorie estetică ce acordă o mare importanţă
conţinutului unei creaţii– „[...] odată şi odată va trebui să aruncăm o
privire de ansamblu asupra acestui scriitor care a făcut din
«conţinutism» o sursă de energie într-o artă notată convenţional cu
cifra 7.“ (din conţinut + -ism; cf. it. contenutismo; DN3, DEX-S)
conţinutíst s.m. –Adept al teoriei conţinutismului– „Ceea ce este
paradoxal, astăzi, con ţinutiştii îi acuză pe cei care introduc noile
metode în operaţiile lor critice, de formalism.“ Sc.tin., Supl. lit. 7 IV 85
p. 3 (din conţinut + -ist; DN3)
conveiór s.n. (tehn.) –Bandă rulantă– Pînă în pre zent, la UNIO au fost
introduse în fabricaţie de serie separatoarele electromagnetice pentru
tratarea nisi purilor de turnare, instalaţiile de tractat vagoane,
conveioare speciale pentru linii de montaj, precum şi alte produse
destinate industriei chimice ro mâ neşti.“ R.l. 29 XII 77 p. 5 [şi
conveier] (din fr. convoyeur, rus. konveier; engl. conveyer; Th. Hris tea
P.E. 127; DT, LTR; DEX, DN3)
convorbíre-fúlger s.f. –Discuţie rapidă– „În pauza de masă aveau
loc convorbiri-fulger.“ Sc. 23 X 65 p. 1 (din convorbire + fulger)
coolie s.m. (cuv. hindu) „Unul din ziare po vesteşte despre un
«coolie» – trăgător de rişcă – care fusese amendat pentru că refuzase să
plece într-o cursă. Argumentul prezentat de co lie (sic!), că pasagerul
este prea greu – 90 kg. – nu l-a salvat de o amendă.“ R.l. 15 XII 77 p. 6
[pron. cúli] (cf. engl., fr. coolie)
coordonátă s.f. –Reper, situaţie– „Documentul prevede, între
altele, vizite reciproce de scrii tori, traducători, redactori, pentru
cunoaşterea coordo natelor actuale ale vieţii social-culturale româ -
neşti şi bulgare.“ Sc. 14 II 77 p. 5. „Bacău: coordonate edilitare
moderne.“ R.l. 19 I 78 p. 1. „Pe coordonatele noii revoluţii agrare.“ Pr.
R.TV 29 VIII 83 (cf. fr. coordonnée; V. Guţu Romalo C.G. 175–176 –
citate din 1969; DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S)
copatrón s.m. –Patron care împarte proprietatea asupra unei firme
cu altul– „Fiind în prag de faliment, cei doi copatroni au dispărut din
ţară.“ R.l. 1 XII 92 p. 5 (din co- + patron)
copertínă s.f. (constr.) –Element de construc ţie care acoperă de
obicei o ieşire– „Plafonul holului şi al foaierelor este realizat cu
nervuri modelate după un desen structural şi decorativ, care se
continuă în exterior cu console ce susţin copertina-streaşină.“ Cont. 9
VII 71 p. 4. „La urma urmei, ce mare lucru au de făcut: de schimbat
tabla de pe o copertină de la etajul unu [...] de reparat un jgheab, două şi
cu asta – basta.“ Sc. 25 XII 79 p. 2. „Întîmplarea a făcut ca tocmai cînd
cei cinci muncitori terminaseră mun ca, co pertina rampei să cedeze
sub greutatea zăpezii şi să se rupă [...]“ R.l. 24 I 85 p. 5 (din it.
copertina; DLI; DEX, DN3)
copiatór s.n. –Aparat modern de copiat, xe rox– „[...] cele mai noi
modele de: copiatoare de birou, telefaxuri, maşini de scris, procesoare
de text, imprimante rapide [...]“ R.l. 30–31 V 92 p. 8. „Copiatoare şi
faxuri prin Minolta România.“ R.l. 23 VII 93 p. 7; v. şi fax, xerox (din
copia + -tor; cf. fr. copieuse)
copíl al străzii sint.s. (în ţara noastră, fenomen îngrijorător du pă
dec. ‘89) „În literatura de specialitate, termenul de «copii ai străzii» nu
este explicitat foarte clar. Totuşi, o delimitare se poate face. Ei sînt
aceia care n-au locuinţă (în unele cazuri nici sus ţinător legal) şi trăiesc
în locuri publice.“ R.l. 15 V 92 p. 3. „Cea mai nouă metodă de a
«produce» bani pentru copiii străzii care controlează zona centrală a
Capitalei – Universitate – este homosexualitatea.“ R.l. 11 IX 93 p. 5.
„Recent, opt «copii ai străzii» au fost ucişi la Rio de Janeiro [...]“ R.l.
17 IX 93 p. 11; v. şi Ev.z. 12 I 95 p. 4
copíl-actór s.m. –Copil care joacă un rol în tr-un spectacol–
„Copii-actori au apărut la fe reas tra televizorului rostindu-şi re pli cile.“
Mag. 12 XI 66 p. 1; v. şi Cont. 15 I 79 p. 4 (din copil + actor)
contrainterogatóriu • 67 • copíl-actór
copíl-minúne s.m. –Copil cu calităţi deosebite (de obicei artistice)
–„Cariera cîi nilor-vedetă este încă şi mai scurtă decît cea a
copiilor-minune.“ Săpt. 1 X 71 p. 12; v. şi Cont. 15 I 71 p. 4 (din copil +
minune, după fr. enfant prodige [formaţia aceasta se folosea la
începutul anilor ‘40 în legătură în special cu actriţa copil Shirley
Temple]; H. Mirska în SMFC I 172, FC I 32)
copíl-mónstru s.m. –Copil născut cu ano malii fizi ce– „O tînără
americană explică zia riştilor situaţia sa dramatică. Consumînd mari
doze de «Thalidomidă» în timpul sarcinii, ea este îngrozită la gîndul că
ar putea da naştere unui copil-monstru.“ Sc. 18 VIII 62 p. 4; v. şi T.N.
48/62 p. 22 (din copil + monstru; Fl. Dimi trescu în SCL 3/70 p. 329)
copilót s.m. (av.) –Pilot auxiliar– „Cei doi cosmonauţi, W.S. şi
copilotul L.S. vor efectua dife rite manevre.“ I.B. 19 X 65 p. 4. „[...]
zborul este asigurat de un echipaj feminin, din care fac parte S.E.
comandant de bord, Karen S. copilot şi T.A. stewardesă.“ R.l. 26 III 79
p. 6 (din fr. copilote; PR 1960; DN3, DEX-S)
copolimér s.m. (chim.) –Polimer mixt rezultat din unirea mole -
culelor a doi componenţi diferiţi– „În Uniunea Sovietică s-a realizat un
nou produs care constituie un concurent pentru aliajul de metal:
copolimerul cu compoziţie «AT».“ I.B. 28 II 63 p. 3 (din fr.
copolymère, engl. copolymer, rus. kopo limer; PR 1960; DC, DTP;
DN3, DEX-S)
copreşedínte s.m. –Preşedinte care îndepli neşte această funcţie
împreună cu un altul– „Cei doi copreşedinţi, Sir B.J. şi prof. univ. C.I.,
au subliniat importanţa colocviului pentru dezvoltarea relaţiilor
culturale româno-britanice.“ R.l. 10 IV 73 p. 5. „B.O.A., copreşedinte
al Mişcării Internaţionale a Tineretului şi Studenţilor pentru Naţiunile
Unite“ Sc. 9 XI 84 p. 6; v. şi 4 XI 84 p. 6 (din co- + preşedinte; cf. fr.
coprésident; DMN 1965; DEX, DN3)
coralivór, -ă adj. (biol.) „ La nord de Brisbane [...] s-a descoperit că
bariera de corali este supusă unui proces de nimicire. Agentul
distrugător a fost identificat: sînt stelele de mare, veritabile animale
cora livore.“ I.B. 30 VIII 78 p. 4 (din corali, probabil după car nivor; C.
Lupu în CL 1/83 p. 51)
cord-plămîn artificiál s.n. (tehn. med.) –Apa rat destinat să
suplinească pentru un timp limitat întreruperea circulaţiei centrale–
„Prima ope raţie de cord-plămîn artificial.“ Cont. 27 I 61 p. 1 (din cord
+ plămîn artificial, după fr. coeur-poumon artificiel; DMN 1968)
cordón sanitár sint.s. (med.) –Pază sanita ră organizată în jurul
unei anumite zone– „În timp ce militarii realizau cordonul sanitar de-a
lungul a mulţi km cît măsoară perimetrul interzis al localităţii Se veso,
cei 300 muncitori şi tehnicieni participanţi la operaţiunile de
decontaminare au organizat o acţiune de protest împotriva lipsei unui
sistem de protecţie faţă de riscurile pe care le comportă in ter venţia
lor.“ Sc. 23 II 76 p. 6 (din fr. cordon sanitaire; DMN 1968)
coregízor, -oáre s.m.f. –Regizor care participă la realizarea unui
spectacol împreună cu un altul– „[...] naşterea unui actor, autor şi
coregizor (profesorul M.T.) care, cu piesa sa «Copacul alb», a obţinut
premiul III la Festivalul teatrului de amatori.“ Sc. 26 X 76 p. 4 (din co-
+ regizor; FC II 69; DEX, DN3)
coregrafi(z)á vb. I –A crea dansuri, balete– „E frumos că multor
străini li se oferă posibilitatea de a vîna la noi mistreţi, de a-l vedea pe
zeul Bachus călare pe un butoi, mîncînd sarmale, şi pe zeul Neptun
coregrafiind într-un bar înconjurat de ves tale în costume de baie.“ I.B.
5 V 73 p. 1. „Cele două piese coregrafizate de M.R. [...] au fost viu
aplau date.“ Sc. 8 I 77 p. 4 (din coregraf + -i[z]a; DEX-S)
corelatrón s.n. –Tip de maşină de calcul specializată– „Pentru
efectuarea marelui volum de calcule necesare, un colectiv al ate -
lierului de aparate electronice a realizat o maşină de calcul specializată
numită corelatron. Maşina preia au to mat datele de la aparatele de
măsură şi efectuează în mai puţin de o oră munca a doi calculatori pe
timp de două săptămîni.“ Sc. 18 I 66 p. 7 //probabil din corela + -tron
“instalaţie“//
cornoplást s.n. –Tip de material plastic– „În pre zent nasturii sînt
fabricaţi şi din cornoplast şi meta crilaţi.“ Sc. 18 VIII 62 p. 4 //probabil
din corn + -plast; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5//
corp-ansámblu s.n. –Corp de balet– „În splen dide costume,
tinerele dansatoare din corpul-ansamblu se mişcă cu graţie [...]“ Cont.
14 XII 73 p. 4 (din corp + ansamblu)
corporáţie-mamút s.f. –Corporaţie foarte dez voltată–
„Corporaţia-mamut «International Tele graph and Telephone».“ Săpt.
24 III 72 p. 7. „Ofensiva corporaţiilor-mamut. În lupta inegală de
concu renţă dispar tot mai multe firme mici. 245000 declaraţii de
faliment într-un singur an.“ Sc. 9 IV 76 p. 6 //din corporaţie + mamut//
cort-umbrélă s.n. „Cort-umbrelă. Pentru a în lă tura principalul
inconvenient al corturilor obiş nuite – durata necesară instalării lor – un
producător fran cez de umbrele a conceput un sistem ultrarapid (50 de
secunde) de «des făşurare» a cortului după principiul des chiderii
umbrelelor.“ Sc. 27 IV 78 p. 6. „Cort-umbrelă. Un cort ce se deschide
ca o umbrelă şi poate fi instalat mai simplu şi mai repede decît cele
obişnuite a fost realizat în Franţa.“ R.l. 5 X 78 p. 6 //din cort + umbrelă,
probabil după model fr.//
cortína de fier sint. s. (pol.) –Linie care despărţea Europa în ţări
comuniste şi ţări necomuniste, în timpul războiului rece– „Cortina de
fier a căzut în 1989, o dată cu revoluţiile din Est.“ (după fr. rideau de
fer, engl. iron curtain; PR 1946; sintagma se folosea „neoficial“ şi
înainte de 1989)
coscenaríst s.m. –Persoană care realizează şi semnează un
scenariu împreună cu alta– „E.R., coscenaristul şi regizorul acestui
film, face strălucit această demonstraţie.“ R.lit. 12 I 84 p. 17 (din co- +
scenarist)
cosmetizá vb. I (peior.) –Schimbare de suprafaţă– „Atît refuzul
celor doi de a se înregimenta sub drapelul FDSN-ului (cosmetizat în
PDSR) cît şi modul în care dr. S. [...] a dat satisfacţie sin dicatelor [...]
l-au umplut de mîhnire [...]“ R.l. 19 VII 93 p. 5 (cf. engl. cosmetize; BD
1970)
cosmetizáre s.f. –Înfrumuseţare superficia lă, mascare– „Ca să ia
ochii turiştilor, firmele organizatoare de transporturi internaţio nale s-au
rezumat, de obicei, doar la cosmetizarea autocarelor.“ R.l. 30 IX 95 p.
9 (fig.) –Schimbare de suprafaţă, fardare– „Cosmetizarea
guvernului. Schimbări la Ministerul Sănătăţii“ R.l. 30 VIII 93 p. 9 (din
cosmetiza; v. Rodica Zafiu în R.lit. 45/96 p. 18)
cosmetológ s.m. –Cosmetician– „Persoa ne le care se exprimă tot
timpul în limba engleză riscă să se rideze mai devreme, susţine
cosmetologul peruan E.S. Sunetele stridente ale limbii engleze obligă
la mişcări rapide şi intense ale muşchilor feţei, ceea ce provoacă
apariţia ridu rilor.“ Sc. 25 XI 78 p. 5 (cf. fr. cosmétologue, DMN 1966)
cosmodepanatór s.m. (rar) „O navetă spa ţială ame ricană, a cărei
organizare este proiectată pentru 1977, va folosi la remorcarea şi
aprovizionarea sateliţilor artificiali. Iată o nouă meserie pe cale de
apariţie: cosmo-depanator.“ Săpt. 1 XI 74 p. 2 (din cosmo- +
depanator)
cosmodróm s.n. (astr.) –Teren special ame najat pentru ate rizarea şi
decolarea navelor cosmice– „Iuri Gagarin lîngă pătuţul fetiţei sale. Şi
de aici, din camera copiilor, direct la cosmodrom.“ T.N. 30/61 p. 31.
„[...] alocarea de resurse pentru construirea unui cosmodrom.“ Sc. 3 VI
79 p. 6; v. şi 11 IV 79 p. 6 (din rus. kosmodrom, fr., engl. cosmodrome;
DMN 1961, BD 1970; Fl. Dimitrescu în LR 2/1962 p. 135 şi LR
4/1962 p. 398, Th. Hristea P.E. 114, FC I 141, 150, 284, Graur C. 21;
DEX, DN3)
cosmológ s.m. –Specialist în cosmologie– „Dar viziunea omului
asupra Universului s-a schim bat radical. Cosmologii şi astronomii au
stabilit o legătură între globul de energie şi gaz existent la crearea
sistemului solar şi realitatea de astăzi de pe Pămînt.“ Sc. 10 IV 74 p. 5
(din fr. cosmologue; DEX, DN3)
cosmonaút, -ă s.m.f. (astr.) –Astronaut– „A fost efectuată ate -
rizarea navei-satelit avînd la bord pe pilotul cosmonaut, maiorul Iuri
Alexee vici Gagarin.“ I.B. 7 VIII 61 p. 1; v. şi Sc. 6 IX 62 p. 4, I.B. 8 VI
65 p. 4; apare în combinaţii cu alte cuvinte: „Amintirea cos -
monauţilor-eroi va ră mîne de aceea neştearsă în memoria ome nirii.“
Sc. 1 VII 71 p. 6. „Viitoarele cosmonaute sînt antrenate de un centru de
medicină spaţială, fiind supuse unor încercări identice cu cele ale
cosmonauţilor-oameni.“ Cont. 22 V 64 p. 7. „Pilotul Vladimir Remek,
cosmonaut-cercetător, ca re a efectuat primul zbor spaţial în cadrul
programului «Intercosmos» cu nava «Soiuz-28».“ R.l. 11 III 78 p. 5
(cf. rus. kosmonavt, fr. cosmonaute, engl. cosmonaut; DMN 1961; L.
Se che în LR 1/1960 p. 60, Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p. 135 şi 4/1962 p.
398, Th. Hristea P.E. 114, Graur T. 44, FC I 141, V. Guţu Romalo C.G.
234; DEX, DN3)
cosmonávă s.f. (astr.) –Aparat construit special în vederea zbo -
rurilor cosmice– „G. a comentat noile proiecte de protecţie a
cosmonavei contra meteoriţilor.“ I.B. 17 IV 61 p. 3; v. şi radiocomplex
(din cosmo- + navă, după rus. kosmokorabli, fr. cosmonef; DMN
1963; Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p. 135 şi LR 4/1962 p. 398, Th. Hristea
P.E. 168, FC I 149; DEX, DN3)
cosmoviziúne s.f. (astr.) –Transmiterea ima ginilor televizate din
cosmos– „În zilele zbo rului cosmonauţilor A.S.N. şi P.P.P.,
televiziunea so vie tică a transmis multe aspecte ale acestui zbor. De
copíl-minúne • 68 • cosmoviziúne
atunci a apărut un nou termen tehnic: cosmoviziunea.“ Sc. 6 IX 62 p. 4;
v. şi I.B. 8 VI 65 p. 4 (din cosmo- + viziune, probabil după rus.
kosmovidenie)
costiér, -ă adj. (mar.) –De coastă– „Înseam nă, deci, că în antichitate
[...] conturul franjurat al ţărmurilor se păstra astfel încît corăbierii pu -
teau practica în relativă siguranţă navigaţia cos tieră.“ Mag. 11 VIII 73
p. 2. „În anul 1983 a fost construită şi prima navă de pescuit costier la
Marea Neagră [...]“ R.l. 28 II 84 p. 1 (după fr. côtier; DEX, DN3)
costúm-taiór s.n. (vest.) –Costum de femeie compus din jache tă şi
fustă din acelaşi material– „Deosebit de interesant sînt croite
costumele-taior.“ Cont. 8 III 63 p. 2 (din costum + taior, după fr.
costume ta illeur)
costúm-unifórmă s.n. (vest.) –Uniformă pen tru elevi– „La
magazinul «Romarta copiilor» din Capitală se probează un
costum-uniformă.“ R.l. 5 IX 64 p. 1 (din costum + uniformă)
costumár, -ă adj. –De costum– „«Secolul măr găritarelor» este
numit veacul şaisprezece în cartea celor «Cinci secole de istorie
costumară româ nească» a lui Al. Alexianu.“ Săpt. 22 XI 74 p. 8 (din
costum + -ar)
costumáş s.n. (lb. vorbită, peiorativ, înainte de dec. ‘89) –Secu rist–
„Radu a văzut un costumaş lîngă şcoala sa.“ (probabil din cauză că
securiştii aveau “costume“ asemănătoare)
coşerít s.n. –Curăţarea coşurilor– „Pentru re pa raţii de sobe dar şi
pentru lucrări de coşerit, cei interesaţi se pot adresa [...]“ R.l. 7 II 84 p.
5 (din coşar + -it; DA – alt sens; cuvîntul este mai vechi)
coşgéter s.m. (sport) –Baschetbalist care îns crie cele mai multe
puncte– „Coşgeterul echipei ro mâne a fost C.C., autorul a 28 de
puncte.“ R.l. 23 XII 77 p. 5. „V.D. (1,74 m – coşgetera echipei) [...]“
I.B. 5 IV 84 p. 7 [şi coşgheter] (din coş, după modelul lui golgheter; A.
Bantaş BE 124; DN3, DEX-S)
coşmărésc, -ă adj. (livr.) –De coşmar– „Iar lovitura de graţie pe
care Gheorghiţă şi cu mai că-sa o pregăteau ucigaşului era apariţia
neaş teptată, coş mărească a cîinelui lui Lipan.“ Cont. 5 XII 69 p. 5 (din
coşmar + -esc)
cotáţie s.f. (ec.) –Cursul unui produs la bursă– „Cererea de ofertă
ajunge la ALRO la 18.02.1992, dată în care se termină cotaţia la bursă
prevăzută în contract [...] Deci s-a pus la cale, în mod evident, cum să
se sustragă cei 5 $/t (chipurile sub formă de discount).“ R.l. 4 V 93 p.
16 (cf. it. quotazione, fr. cotation; PR sec. XX; DN3)
cotidian(e)itáte s.f. –Caracterul a ceea ce este zilnic, cotidian–
„Spiritul creator a avut, la noi, mai întotdeauna, nevoie şi de o
confruntare directă. De cotidianeitatea experienţei (nu nea părat
artisti ce) [...]“ Orizont 1 VII 87 p. 8. „[...] neatent [autorul] îşi privează
eroul de centralitate [...] prin reducerea umanităţii acestui erou, dacă
nu la o singură dimensiune, oricum la foarte puţine, sărace indicii de
cotidianitate [...] în pragul unei condiţii – scontate? – de antierou.“ R.l.
30 VI 88 p. 17 (din cotidian + -(e)itate; D. Uriţescu CV 36–37)
cotiéră s.f. –Rezemătoare pentru cot– „Va fi suficient ca o persoană să
aşeze braţul pe un gen de cotieră sau rezemătoare pentru ca ma şina să-i
indice în cîteva secunde tensiunea minimă şi maxi mă.“ R.l. 12 XI 79 p.
6 (din cot + -ier)
cotón-confécţie s.n. (text.) –Confecţie din bumbac– „N.B. din
secţia coton-confecţii a fa bricii «Tînăra gardă», aplicînd garnituri la
confecţiile pentru femei şi bărbaţi.“ I.B. 11 VII 66 p. 9 (din coton +
confecţie)
cotrocenizá vb. I (pol.; după 1989) –A conduce exclusiv de la
centru, de la Cotroceni (se diul Pre şedinţiei)– „Puterea, în Româ nia,
este cotrocenizată.“ R.l. 14 IX 93 p. 1 (din Cotroceni + -iza)
cotrocenizáre s.f. (pol.; după 1989, cu sens negativ în timpul
conducerii lui I. Iliescu) –Evo luţie după indicaţiile date de la
Cotroceni (sediul Preşedinţiei)– „[A.B.] s-a aşezat, confortabil [...] în
compromisul [...] esenţial: cotrocenizarea culturii noastre.“ „22“
25–31 III 93 p. 14. „Un articol semnat de Virgil Ierunca despre
«cotroce ni za rea culturii».“ „22“ 36/93 p. 10 (din Cotroceni + -izare)
cottage s.n. (cuv. engl.) –Casă mică, elegantă, în stil rustic– „[...] se
mutară într-un cottage situat la ca pătul aleii principale [...]“ Săpt. 8 VI
84 p. 7. „Ori se ducea el la Notley Abbey, ori rămînea ea pînă luni la
cottage-ul lui din Buckinghamshire.“ Săpt. 30 XI 84 p. 7 [pron. cótegi]
(din engl. cottage, fr. cottage)
coupé s. (franţuzism; spect.) –Spectacol de teatru alcătuit din mai
multe piese scurte– „Despre coupé-ul Macedonski – Cine aiurează, nu
oftează! – s-a scris în aceste pagini.“ R.lit. 19 IV 79 p. 16. „«Iadeş» şi
«Unchiaşul Sărăcie» de Alexandru Ma cedonski (cou pé; clasa Sanda
Ma nu şi Getta An gheluţă, semnatare şi ale re giei).“ Cont. 6 VII 79 p. 9.
„Spectacolul (coupé sau întreg) în care tot alţi şi alţi actori vor da glas
textului scris special pentru ei.“ D. 141/95 p. 13 [pron. cupé] (din fr.
coupé)
cover-girl s.f. (sint. engl.) –Persoană feminină care pozează pen tru
copertele revistelor– „Cîţi săraci din lume ar putea trăi din tr-o singură
fotografie făcută bine (de Bella) cover-girl-ului Jerry Hall. 10000
franci pe zi înseamnă ceva!“ Fl. 22 VI 78 p. 23; v. şi R.lit. 28 V 81 p. 23
[pron. cóvergăl] (cf. fr. cover girl; PR 1946)
cowboyesc, -ă adj. –De tip cowboy– „[...] ves timentaţia în mare şi
în minusculele ei detalii, respiră o benefică oroare faţă de recuzita
turismului cowboy-esc [...]“ R.l. 16 II 78 p. 2 (din cowboy + -esc)
CPEX s. (pol.) –Comitetul Politic Executiv (al C.C. al P.C.R., înainte
de dec. 1989)– „Rechizitoriile sînt [...] incongruente, înce pînd chiar cu
acela din marele proces al membrilor fostului CPEX.“ R.lit. 2 VIII 90
p. 2. „Procesele foştilor demnitari din CPEX şi din alte organe ale
puterii n-au fost niciodată deloc politice.“ R.lit. 10 I 91 p. 2. „Cea mai
mare parte a foştilor membri al CPEX [...] sînt acuzaţi tocmai de a fi
ordonat, de a fi executat sau de a fi fost complici la represiu nea «manu
militari» a demonstraţiilor.“ R.lit. 21 II 91 p. 2; v. şi 11/92 p. 3, Cotid.
18 III 92 p. 3, R.l. dec. 95 p. 7; v. şi containerizare (1976),
teleconferinţă [pron. cepeéx] (abreviere din C[omi tetul] P[olitic]
Ex[ecutiv])
CPF s. 1993 –Cabinet de planificare fami lială– v. cabinet de
planificare familială [pron. cepefé] (abreviere din c[abinet de]
p[lanificare] f[amilială])
CPUN s.n. –Consiliul Provizoriu de Uniune Na ţională– „La ce -
remonie au participat: primul mi nistru al guvernului, dl. Petre Roman,
ministrul culturii, dl. Andrei Pleşu, vicepreşedintele C.P.U.N., dl. Ion
Caramitru, alte personalităţi ale vieţii noastre culturale şi artistice.“
R.l. 3 V 90 p. 2 [pron. cepeuné] (abreviere din C[onsiliul] P[ro vizoriu
de] U[niune] N[aţională])
crack s. (americanism) 1. –Tip de drog– „Va me şii australieni au
descoperit la Sydeny prima cantitate de «crack» identificată pînă acum
în Australia. Este vorba de un drog extrem de periculos, derivat din
cocaină [...]“ I.B. 4 IX 86 p. 4. „De ani de zile investi gatorii
semnalează permanenta înmulţire a «gang»-urilor înarmate ca re şi-au
ales sediul la Washington, organizaţii criminale bine introduse pe piaţa
dro gurilor, mai ales a cocainei şi crack-ului.“ Fl. 14 IV 89 p. 21. 2.
–Tip de băutură ieftină– „«Oxidaţii» se întîlnesc la localuri [...] să
asculte muzică «su pă rată» [...] să bea «cocîrţ» (amestec de băuturi
alcoolice ieftine) sau «crack» (jumă tate bere, jumă tate alcool), să se
«caftească» cu caraliii.“ „22“ 35/94 p. 9 [pron. crec] (cf. fr., it. crack;
MNC 1986, PN 1985)
crámă-restauránt s.f. –Restaurant prevă zut cu cramă– „În piv -
niţele complexului turistic «Miner va» din Craiova s-a deschis o
cramă-restaurant de 400 de locuri.“ R.l. 31 V 76 p. 5 (din cramă +
restaurant)
craniometríe s.f. 1970 –Stiinţă care se ocupă de dezvoltarea cra -
niului la om– v. fotostereotomic (din fr. crâniométrie; DEX, DN3)
crazy adj. (cuv. engl. din slang) –Excentric– „O comedie nu trebuie să
fie nici bufă, nici crazy ca să-şi permită caractere ieşite din comun [...]“
R.l. 6 VII 81 p. 2 [pron. créizi] (BP 1970)
creión óptic s.n. –Accesoriu periferic al unui computer care
îndeplineşte, în mare, funcţiile mouse-ului, dar, datorită formei de
creion, o face cu o mult mai mare precizie– „Vînd computer
Thompson, creion optic, casetofon inclus [...]“ R.l. 10 IX 92 p. 6 (după
engl. optical pencil)
crémă-pástă s.f. –Cremă de consistenţa unei paste– „Începînd din
aceste zile vom putea găsi în magazinele de profil noi produse de
specialităţi de ciocolată realizate la Întreprinderea de produse
zaharoase: «Brio» – bomboane cu interior din cremă-pastă de caise,
«Bo lero» din cremă fondant cu cacao şi lapte concentrat, «Cvartet», cu
umplutură din cremă de ciocolată şi fructe confiate, alcoolizate.“ I.B. 7
II 75 p. 2 (din cremă + pastă)
crenoterapíe s.f. (med.) „În cadrul unui simpozion care a avut loc la
Luchon (Franţa), medici de specialitate O.R.L. au prezentat noi tehnici
de combatere a unor surdităţi premature [...] s-a vorbit de
sonomanometrie, metodă care permite să se reali zeze presiunea
necesară pentru a deschide trompa; [...] de tratamentul prin ape
minerale (crenoterapie), considerat ca cel mai eficace mijloc pentru a
evita o surditate prematură.“ Sc. 6 VI 76 p. 6 (din fr. crénothérapie;
LTR; DEX, DN3)
costiér, -ă • 69 • crenoterapíe
crescătór-îngrijitór, -toáre s.m.f. –Persoa nă calificată în
creş terea şi îngrijirea animalelor– „Printre proaspeţii absolvenţi ai
cursurilor de un an se nu mără şi cîteva femei: 14 (dintr-un total de 45)
s-au calificat în meseria de crescător-îngrijitor de porcine, 9 (din 26)
în aceea de cres cător-îngrijitor de taurine, 75 la sută din absolvenţii
cursurilor pentru lucrătorii din complexele de vaci şi păsări au fost
femei.“ Sc. 15 IV 77 p. 3 (din crescător + îngrijitor)
créşă-grădiníţă s.f. –Instituţie care funcţio nează ca o creşă şi ca o
grădiniţă– „Construcţia creşei-grădiniţă din cartierul Titan avansează
într-un ritm rapid.“ I.B. 14 IX 71 p. 1. „În perioada 1975–77, cu
contribuţia şi participarea cetăţe nilor din judeţul Mehedinţi, au fost
construite 84 săli de clasă, 20 ateliere-şcoală, nouă cămine culturale,
nouă dispensare şi 19 grădiniţe sau creşe-grădiniţe pentru copii.“ R.l.
19 X 77 p. 5; v. şi 27 XI 76 p. 5 (din creşă + grădiniţă)
criminalizá vb. I –A declara pe cineva vinovat de săvîrşirea unui act
reprobabil, a unei crime, în special persoane cu o anumită poziţie
politică sau socială; a incrimina– „Vă este profund dezagreabil
fenomenul acesta politic numit Piaţa Universităţii. Dar
dumneavoastră, în loc să-l numiţi politic, l-aţi criminalizat. Deci aveţi
reacţie de tip comunist, în momentul în care există opoziţie, opoziţia
nu poate fi decît trădătoare, criminală [...]“ Z. II 91 p. 3; v. şi R.l. 15 IV
94 p. 4 (din criminal + -iza; cf. engl. to criminalize, it. criminalizzare;
BD 1966, DPN 1977; D. Uriţescu CV 38–39)
criminostát s.n. (cuv. fr.) „«Criminostat». Es te vor ba de un sis tem
informativ elaborat în cadrul poliţiei fran ceze şi care are sem nificaţia
de «criminalogie statistică». Cu ajutorul unor progra me executate pe
calculatoare electronice sînt studiate structurile di ver selor fenomene
cri mi nale şi evoluţia lor în Fran ţa, în scopul gă sirii celor mai eficace
mijloace de combatere.“ R.l. 28 VI 76 p. 6
criobiologíe s.f. (biol.) –Studiul efectului fri gului asupra fiinţelor–
„S-a născut ştiinţa cryo bio logiei – biologia temperaturilor scăzute.“
Gaz. lit. 13 IV 67 p. 8. „O foarte tînără ramură a ştiinţei – am numit
criobiologia – capătă noi valenţe, se afirmă tot mai viguros.“ I.B. 18
VII 85 p. 8 [şi cryobiologie] (din fr. cryobiologie; cf. engl.
cryobiology; BD 1967, DMC 1970, DTN 1976; DN3)
criobisturíu s.n. 1985 –Bisturiu adus la o temperatură foarte joasă–
v. criochirurgie //din crio- + bisturiu//
criochirurgicál, -ă adj. 1985 –Propriu crio chi rurgiei– v.
criochirurgie //din crio- + chirurgical//
criochirurgíe s.f. –Tehnică chirurgicală în ca re se folosesc bisturie
la temperaturi foarte joa se– „Cryochirurgia cancerului pielii ar
asigura o rată de vindecare de 96 la sută [...] Deşi rezultate similare pot
fi obţinute şi cu alte terapii cum ar fi iradierea sau cauterizarea,
cryochirurgia este considerată mai pu ţin traumatizantă, constînd din
aplicarea azotului lichid pe plagă şi distrugerea ţesuturilor bolnave
prin îngheţ, fără ca pacientul să simtă durere.“ R.l. 11 IV 84 p. 6. „Ce
este criochirurgia, în ce constă tehnica criochirurgicală? Constă în
aplicarea unei temperaturi scăzute, de fapt a unui criobisturiu, pe zona
de tratat.“ Emisiune radio 2 II 85 [scris şi cryochirurgie] //din crio- +
chirurgie; cf. it. criochirurgia; DPN 1979//
crioenergétic, -ă adj. 1984 –Referitor la ener gie la temperaturi
scăzute– v. crioenerge tică
crioenergétică s.f. –Studiul energiilor la tem peraturile joase–
„Crioenergetica. Mai multe institute de cercetări ştiinţifice din
U.R.S.S. fac cercetări în vederea realizării unor utilaje crio ener getice
supraconductibile şi a liniilor criogene pentru transportarea curentului
electric.“ Sc. 14 I 84 p. 5 //din crio- + energetică//
criogén, -ă 1. adj. –Care produce frig– „Acumulatoarele criogene
vor face posibilă rezol varea problemei acumulării energiei electrice în
timpul nop ţii [...] şi livrarea ei în orele de vîrf.“ Sc. 14 I 84 p. 5; v. şi
crioenergetică. 2. s. „Consiliul Agenţiei spaţiale vesteuropene
(E.S.A.) a decis joi, la Paris, executarea unor programe preparatorii
pentru fabricarea unui motor de rachetă foarte puternic alimentat cu
criogen (oxigen şi hidrogen lichid) [...]“ R.l. 30 VI 84 p. 8 (din fr.
cryogène; PR din 1900; DN3)
criogeníe s.f. (fiz.) „Criogenia. Sub acest nu me [...] se înţelege
într-o accepţie mai nouă metoda îmbălsămării prin îngheţare, fie la
minus 79 de grade, cu ajutorul zăpezii carbonice, fie la minus 196
grade, cu ajutorul azotului lichid. Este o metodă folosită în ultimul
timp, în special în S.U.A. unde s-au şi creat locuri speciale,
aşa-numitele «cryotoriums» pentru depozitarea, în recipiente speciale,
a corpurilor neînsufleţite în gheţate.“ Sc. 15 II 78 p. 5. „Timp de două
zile, la Facultatea de electrotehnică din Craiova s-au desfăşurat
lucrările celui de-al doilea colocviu naţional de criogenie şi
electrotehnică.“ Sc. 3 IV 80 p. 5 (din fr. cryogénie; cf. engl. cryogeny;
PR sec. XX; DEX, DN3)
criologíe s.f. (fiz.) –Tehnica îngheţării organis mu lui– „Medicii
apreciază că experienţa – circumscrisă unei ramuri noi a ştiinţei,
crionica sau criologia – poate avea o mare importanţă pentru me -
dicină.“ Sc. 26 III 77 p. 5; v. şi crionică (1974) (din fr. cryologie; LTR;
DEX, DN3)
criónică s.f. (fiz.) „Publicitatea a avut succes; în mai multe ţări au
luat naştere cluburi ale adepţilor «crio nicii» sau «criologiei» (de la
grecescul kryos – rece) cum a fost denumită tehnica îngheţării organis -
mului.“ Sc. 26 V 74 p. 5; v. şi criologie (cf. engl. cryonics; BD 1968;
DN3, DEX-S)
crioşóc s.n. –Şoc prin frig– „Albinele care fu se seră învăţate să
recunoască parfumul de roz marin cu care era îmbibată o bucată de
zahăr, «uitau» această lecţie în urma aplicării unui crio şoc în zona de
creier unde sînt localizate percepţiile olfactive – fără a fi distrusă însă,
în felul acesta, capacitatea de memorizare.“ Sc. 10 IX 76 p. 6 //din crio-
+ şoc; DEX-S//
crioturbogeneratór s.n. (tehn.) „Un grup de specialişti sovie tici a
realizat un generator de curent electric care funcţionează pe baza
fenomenului de supraconductibilitate în condiţiile unor temperaturi
extrem de joase. În acest crioturbogenerator – ma şină de o construcţie
principial nouă – în locul obişnuitului rotor se află un vas metalic cu un
bobinaj care, răcit cu heliu lichid avînd o temperatură de minus 269
grade, se comportă ca un supraconductor.“ Sc. 20 III 76 p. 4 (din crio-
+ turboge ne rator, probabil după model rus.)
criptocomunísm s.n. (pol.) –Comunism mascat– „Cripto-co -
munismul acţio nează în for ţă în Occident, amă gind multă lume mai
mult sau mai puţin inocentă. În schimb, un ochi venit din Est îl
recunoaşte în mod infailibil. Neocomunismul (a cărui experienţă
românii au făcut-o, pe fundalul unui trecut recent) se dezlănţuie
violent în unele universităţi americane.“ „22“ 25 IX–1 X 92 p. 9.
„Exemple ilustrative, tot în acest sens, ne furnizează şi partidele
cripto-comuniste, aşa-zise de dreapta.“ R.l. 20 XII 92 p. 1; v. şi D.
202/96 p. 3, R.l. 24 XII 96 p. 2 (din fr. criptocommunisme; DMC 1966)
criptocomuníst s.n., adj. (pol.) –Comunist mascat– „Cavalcada
forţelor criptocomuniste“ R.l. 1 XII 92 p. 2. „Datorită unei imagini
vechi a Academiei Române, considerată [...] ca fiind criptocomunistă
sau neocomunistă, această firească do rinţă a noastră [de a-l avea
membru pe E. Ionescu] nu a putut fi pînă în prezent îndeplinită.“ Lit.
36/93 p. 10. „Actualii guvernanţi îndreaptă Ro mânia pe un drum gre -
şit, al restauraţiei cripto-comuniste şi popu lismului găunos.“ „22“
30/94 p. 8; v. şi Curierul rom. 8 V 93 p. 6, „22“ 39/95 p. 4; v. şi
restauraţie (din fr. cryptocommuniste; PR după 1950, DMC 1966)
criptozoologíe s.f. (zool.) „Zoologul B.H. a întreprins o lungă
anchetă, concretizată într-un amplu volum [...] care pune bazele a ceea
ce autorul numeşte criptozoologia, sau ştiinţa care se ocupă cu studiul
animalelor misterioase.“ Sc. 4 III 79 p. 5. „Expediţia [...] este
organizată de Societatea de criptozoologie din Arizona, specializată în
depistarea unor specii de animale considerate dispă rute.“ R.l. 13 VII
85 p. 6 //din cripto- + zoologie după model engl.//
cristál lichíd sint.s. –Substanţă lichidă care poate lua o formă
asemănătoare cristalelor (de exemplu sferică)– „Firma electronică
japoneză «Sharp» a anunţat realizarea unui nou tip de maşină de scris
electronică. Ea este dotată cu un ecran pe bază de cristal lichid şi cu o
memorie care permite elaborarea şi corectarea textelor înainte ca
acestea să fie imprimate definitiv.“ R.l. 17 II 84 p. 6 (din fr. cristal
liquide)
cristalomanţíe s.f. 1977 –Ghicitul după modul de cristalizare a
anumitor substanţe– v. acromanţie (din fr. cristallomancie; L)
crític-arbítru s.m. –Critic ce joacă rol de arbitru– „V.R. a adoptat
poziţia elegant detaşată a istoricului literar, sau a criticului-arbitru, a
cercetătorului care respectă faptele.“ Luc. 8 XII 73 p. 6. „Publicul, sînt
încredinţat, ar urmări cu sufletul la gură prăbuşirea lui Truman Capote
de pe I pe XIII, derby-ul Faulkner – Hemingway, deciziile, întotdeauna
contestabile ale criticilor-arbitri, faulturile comise de au torii «noului
roman» asupra prozatorilor «cla sici» sau «cartonaşele roşii» atribuite,
în semn de eliminare, scriitorilor care încalcă regula jocului.“ Cont. 15
XI 74 p. 11 (din critic + arbitru)
crític-poét s.m. –Critic care scrie sau are pre ocupări de poet– „După
cum nu vom putea confunda emoţiile şi aşteptările acestuia din ur mă
cu acelea ale profesionistului literar, mai mult sau mai puţin afirmat, ce
se încearcă pentru prima oară într-un gen nou, cazul criticilor-poeţi
crescătór-îngrijitór, -toáre • 70 • crític-poét
(sau măcar al redactorilor-poeţi şi al poeţilor-critici fiind parţial – cel
mai des întîlnit).“ Sc. 7 XI 73 p. 6. „Despre efemerul veşnic a vorbit
criticul-poet Dan Hăulică.“ Săpt. 21 VI 74 p. 7; v. şi R.lit. 16 X 75 p.
16; v. şi poet-critic (1971) (din critic + poet)
crocodilián, -ă adj. 1975 –De crocodil– v. ca ra gian (din crocodil +
-ian)
croissant s.n. (alim.) –Corn preparat din foitaj– „Poţi cumpăra de
acolo chiar şi croissantele Star Foods.“ D. 80/94 p. 2. „100 sortimente
de patiserie şi cofetărie cum ar fi croissant, specialităţi de foitaj etc.“
R.l. internaţ. iunie-iulie 95 [pron. croasánt] (din fr. croissant)
crolúx s.n. „Unităţi care confecţionează îmbră că minte de comandă
fără probe, numai pe bază de mulaje. Pînă în prezent asemenea unităţi
denumite «Crolux» s-au organizat pe străzile Franklin, 13
Decembrie.“ I.B. 2 III 72 p. 1. „Pentru mulţi, cuvîntul «Crolux» nu mai
constituie o... enigmă. Este vorba de o nouă metodă de confecţionare
de comandă a îmbrăcămintei: după efectuarea măsurătorilor singurul
drum pe care îl mai faci la croitorie este în ziua stabilită pentru a-ţi
ridica noua toaletă.“ I.B. 31 VII 74 p. 3 (abreviere din cro[itorie de]
lux)
cromatografíe s.f. 1974 (chim.) –Procedeu de analiză chimică prin
absorbţia selectivă, de către o materie pulverulentă, a componenţilor
unui amestec de substanţe – v. aromografie (din fr. chro ma to gra phie;
PR 1949; DT, LTR, DC; DN3)
cromodinámică s.f. 1. (fiz.) –Teorie recentă din fizica
particulelor elementare– „În pragul unei noi revoluţii în fizică.
Cromodinamica cuantică“ Cont. 27 VI 80 p. 5. 2. adj. (arte) „[...] am
creat un nou mod de exprimare artistică: fuziune între ştiinţă, tehnică şi
artă pe care l-am denumit cromodinamică după fenomenul de mişcare
a culorii pe care l-am obţinut cu ajutorul unui aparat pe care l-am
denumit «Staţie cromodina mică» (de concepţie proprie) ce acţio nează
asupra suprafeţei pictată corespunzător.“ Cont. 25 VII 80 p. 2 //din
cromo- + dinamică//
cromosféric, -ă adj. (astr.) –Privitor la cromosferă, stratul de
culoare roz, format din gaze incandescente, din jurul Soarelui– „Sînt
aşa-numitele erupţii cromosfe rice, care au influenţă şi asupra anumitor
fenomene de pe Pă mînt.“ Sc. 16 XII 63 p. 3 (din fr. chromosphérique,
it. cromosferico; AD; LTR; DEX, DN3)
cromotologíe s.f. (fiz.) –Studiul culorilor– „Uni versitatea teh nică
din München a luat în conside raţie înfiinţarea unei catedre de
«cromotologie fundamentală şi aplicată». J.H., inginer specialist în
industria coloranţilor, motivează necesitatea sprijinului universitar în
lupta pentru o lume mai bogată în culori, susţinînd că nu există aproape
nici un domeniu al vieţii în care culoarea să nu joace un rol. Deşi
nevoia de o ambianţă estetică se afirmă tot mai insistent, în Republica
Federală nu se găsesc decît cel mult 40 de designeri competenţi în acest
sector.“ Cont. 24 V 74 p. 5 (din fr. chromotologie)
cromozomiál, -ă adj. 1979 (biol.) –Referitor la cro mozomi– v.
viral; v. şi Cont. 15 VI 79 p. 7 (din cromozom[i] + -al; I. Iordan în SCL
4/64 p. 411; DN3)
cronaximétru s.n. (med.) –Aparat de mă surat proprietatea
muş chilor de a se contracta– „La I.T.M. s-a introdus în fabricaţie de
serie cronaximetrul electronic «Sigmatron» cu aju torul căruia se
stabileşte diagnosticul în infecţiu nile neuro-musculare.“ Sc. 17 II 62 p.
4 (din fr. chronaximètre; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DT; DN3)
cronicá vb. I –A scrie cronici (literare), a recenza– „O mare preţuire i
se arată profesorului Al.D., care execută o critică de direcţie, şi lui
V.R., volumele cronicate atestînd la cel din urmă o armonizare a
«esteticului» cu «culturalul».“ Săpt. 11 VI 71 p. 6 (din cronică + -a)
cronichétă s.f. (lit.) –Cronică neînsemnată– „Pie sa, aşa cum
deducem din chiar cronicheta respectivă, nu se bucură de prea multe
calităţi.“ Gaz.lit. 21 XII 61 p. 7 (din fr. chroniquette; Fl. Dimitrescu în
LL 10/65 p. 243, Al. Graur în SMFC IV 86; DN3)
cronicizá vb. I 1993 (fig.) –A face să devină cronic– v. dirijism (din
it. cronicizzare; DN3)
cronobiológic, -ă adj. 1982 –Care studiază variaţiile în timp ale
funcţiilor biologice– v. cronoterapie //din crono- + biologic//
cronobiologíe s.f. –Ştiinţa ritmurilor bio lo gi ce– „Anumite fe no -
mene şi reacţii fiziologice sînt influenţate sau nu de clipa cînd au fost
provocate? Este întrebarea la care îşi propune să răspundă cronobio -
logia. Studiul acestor pro ble me vizează posibilitatea de a prevedea ora
cea mai propice pentru luarea unui medicament sau ora cînd riscul
îmbolnăvirii este cel mai mare.“ Mag. 5 VII 75 p. 4 (din crono- +
biologie; cf. it. cronobiologia; DPN 1983; C. Lupu în CL 1/83 p. 5)
cronofág, -ă adj., s.m.f. (fam.) –Consumator de timp– „Eseu,
critică şi teorie literară: premiul al II-lea – «Cronoclasm şi Crono fagi»
de G.C. din Iaşi [...]“ R.lit. 10 I 85 p. 2 //din crono- + -fag; M. Avram în
LL 4/83 cu înregistrări anterioare, Th. Hristea în R.lit. 17 V 84//
cronoterapíe s.f. „Ştiţi ce este cronoterapia? [...] Cercetările
cronobiologice demonstrează că osci laţiile funcţiunilor corpului uman
pot fi considerabile şi neglijarea lor poate duce la greşeli de diagnostic
şi tratament [...]“ Sc. 10 I 82 p. 5 //din crono- + terapie//
croşetáre s.f. (educ.) –Punerea între croşete (pa ran teze drepte) a
unor cuvinte sau porţiuni de text, sistem des folosit de cenzura sau
autocenzura dinainte de dec. 1989– „[...] în textul ediţiei, ultimele trei
cuvinte au fost eliminate şi semnalate prin bles tematele croşete. E
păcat de această hilară cro şe tare a unui text din 1899.“ R.lit. 18 X 84 p.
20 (din croşetá; DN, DEX, DN3 – alt sens)
crovangál s.n. (cuv. rus.) „Specialiştii din Le nin grad au pus la punct
un nou aliaj. Format pe bază de nichel prin adaosuri de crom, vanadiu
şi galliu, aliajul denumit «crovangal», se distinge printr-o ductibilitate
excepţională.“ R.l. 6 II 84 p. 6 (din cro[m] + van[adiu] + gal[liu])
crustacologíe s.f. (zool.) –Cercetarea crustaceelor– „«Mikado
avatsubuhanit», astfel a fost denumită o specie de crabi necunoscută
pînă acum [...] Descoperirea a fost avizată de Societatea niponă de
crustacologie.“ R.l. 20 II 84 p. 6 //din crustaceu + -logie//
cruzéiro s.m. (cuv.port.) „Cruzeiro-ul – mone da na ţională a Bra ziliei
– a suferit o nouă devalo rizare în raport cu dolarul american [...]“ R.l. 4
V 84 p. 6 (cf. fr. cruzéiro; PR 1942; DEX)
CSI s. –Comunitatea Statelor Independente– „Pre ţul drogurilor în CSI
se situează la o zecime din cel practicat de pieţele vest-europene.“ R.l.
19 III 93 p. 5 (abreviere din C[omunitatea] S[ta telor] I[ndependente])
CTC s.n. –Controlul tehnic de calitate– „Un roman din care lipsesc
primele 30 de pagini [...] iată numai cîteva din «surprizele» pe care ni
le fac, în ultima vreme, întreprinderile tipografice [...] Dar C.T.C.-ul,
editorii şi librarii ce păzesc?“ Săpt. 23 V 86 p. 2 [pron. cetecé] (din
C[ontrolul] T[ehnic de] C[alitate])
cryotórium s. 1978 (cuv. engl.) –Loc special amenajat pentru
conservarea cadavrelor în ghe ţate– v. criogenie
cubalíbre s. (cuv. sp.) „Odată cu triumful revo luţiei în Cuba, piaţa
pentru coca-cola avea pu ţine şanse să se schimbe. Promotorii ei
reuşise ră s-o folo sească mai mult decît ca pe o simplă băutură
răcoritoare, inventînd cubalibre – care este un amestec de coca-cola cu
rom cubanez.“ R.l. 17 I 85 p. 23
cucutenián, -ă adj. (arheol.) –Care provine din situl arheologic
Cucuteni– v. amforetă (din n.pr. Cucuteni + -an)
culoár s.n. (circ.) –Spaţiu delimitat (pe uscat, apă, în aer) rezervat
unor vehicule– „Tot mai multe oraşe – printre care Chicago, Denver –
au înfiinţat culoare speciale pentru circulaţia bicicliş tilor.“ Sc. 5 XI 74
p. 6. „Al patrulea culoar este rezervat petrolierelor încărcate şi navelor
cu produse nocive ce se îndreaptă spre porturile din zona Mînecii.“ R.l.
16 I 79 p. 6 (din fr. couloir; DMN 1966; DEX, DN3 – cu alt sens)
culoáre-lumínă s.f. 1. –Culoare de o mare luminozitate–
„Încrîngăturile culorii-lumină re con si deră [...] tehnici şi motive a
căror putere eruptivă – cumulată într-un figurativ nostalgic ori polemic
– îşi atestă perenitatea.“ Luc. 18 II 67 p. 8. 2. –Procedeu folosit de
pictori– „Mijlocul nou de lucru (acest termen devine impropriu) al
pictorului este gama proiectoarelor cinematogra fice atît pentru ecrane
plane cît şi pentru cele adînci. Noul material se cheamă
culoare-lumină, cu o gamă şi cu o putere incomparabile. Material
extra-uşor, uşor de mînuit, pe care îl dilatezi, îl comprimi şi îl ştergi
după voie.“ R.lit. 11 X 73 p. 28; v. şi Cont. 4 VIII 67 p. 6 //din culoare +
lumină//
culpabilizá vb. I (jur.) –A învinovăţi– „Pe scurt, semnatarul
articolului «Evidenţa inadvertenţei» încearcă să mă culpabilizeze du -
pă un procedeu arhicunoscut. El alcătuieşte un dosar, scoate la iveală
fişe doveditoare, citează dintr-un articol din 1965, face referiri la
biografia mea.“ R.lit. 6 XII 73 p. 8. „Ceea ce îl culpabilizase era, de
fapt, o anumită atitudine faţă de realitate, un mod defectuos de a-şi
asuma lucrurile şi adevărul despre cei apropiaţi.“ Vatra III 88 p. 5; v. şi
sataniza (din fr. culpabiliser; DMN 1966; D. Uriţescu CV 40; DEX-S)
culpabilizáre s.f. –Învinovăţire– „Mai ales eroul principal tră ieş te
de la început sfîşiat lăuntric şi se supune, o vreme fără intenţie, unui
proces de culpabilizare atroce, pînă la limita răbdării fizice.“ Săpt. 15
IV 88 p. 2 (din culpabiliza; D. Uriţescu CV 41)
culturál-artístic, -ă adj. –(Acţiune) cu specific cul tural şi artistic–
„Însoţind elevii pe itine rariul cultural-artistic al vacanţei.“ I.B. 24 XII
crocodilián, -ă • 71 • culturál-artístic, -ă
70 p. 1. „La Sarmizegetusa a avut loc o nouă etapă a ştafetei
cultural-artistice devenită tradiţională în judeţul Hunedoara.“ R.l. 16
IV 75 p. 2. „În cel de al 24-lea an de activitate, Casa pionierilor din
Constanţa funcţionează cu 44 de cercuri ştiinţifico-tehnice,
cultural-artistice, sportiv-turistice etc.“ R.l. 25 III 76 p. 5 (din cultural
+ artistic)
culturísm s.n. (sport) –Tip de cultură fizică în care se urmăreşte
dezvoltarea unor grupuri mus culare– „Concepute în afara aspiraţiei
spirituale, poziţiile şi respiraţiile degenerează într-un «culturism» nu
numai banal, dar şi funest: absenţa acelei perspective ascensionale pe
care indienii o indică prin etapele
detaşare-concentrare-meditaţie-extaz.“ Sc. 22 III 71 p. 1. „Timp de
două zile s-a defăşurat la Bucu reşti concursul de culturism «Cupa
Rapid» cu participarea a 17 echipe.“ Sp. 16 II 84 p. 2. „În sala Rapid se
va desfăşura [...] un atractiv concurs de culturism.“ I.B. 29 VII 89 p. 2
(din fr. culturisme; PR 1965; DN3)
cultúrnic s.m. (cuv. rus.) –Activist comunist res ponsabil cu cultura–
„Alţii [academicieni] apar cu «lucrări» de nivelul unui culturnic raio -
nal.“ „22“ 12–18 VIII 93 p. 11. „Au fost aduşi la cîrma culturii [...] o
seamă de culturnici a căror compromitere pe vremea ceauşismului e
notorie.“ Lupta 213/ 93 p. 7. „M. Eliade era urît de bătrînii culturnici ai
Internaţionalei a treia“ Timi şoara internaţ. 56/96 p. 12
culturológ, -ă s.m.f. –Specialist care se ocupă de problemele
generale ale culturii– „Centrul reuneşte specialişti în studii politice şi
juridice, sociologi, culturologi, reprezentanţi ai armatei şi ai partidelor
politice.“ R.l. 11 V 93 p. 2 (din culturologie; DN3)
cupajáre s.f. (tehn.) –Amestecare– „Cazane în care se efectuează
cupajarea – amestecul siropului cu concentratul de citrice.“ Fl. 1 VII
72 p. 25 (din cupaj; DEX, DN3)
cupláj s.n. (sport) –Program sportiv alcătuit din două sau mai multe
meciuri care se desfăşoară în continuare, pe acelaşi stadion– „[...]
Cîmpeanu II a stabilit scorul (4–1) şi [...] programul cuplajului de
sîmbătă ora 16 [...]“ I.B. 30 VII 82 p. 3. „Ah, cuplajele! Prin
retrogradarea Progresului Vulcan şi ne promovarea nici unei echipe
bucureştene, Capitala a rămas în divizia A numai cu trei formaţii [...]
Cuplajele interbucu reş tene, mult gustatele cuplaje interbucu reştene,
au devenit doar un eventual deziderat pentru anul viitor.“ I.B. 4 VIII 82
p. 7 (din fr. couplage; DN – alt sens, DEX, DN3)
cuplét-pamflét s.n. –Cuplet conţinînd un pam flet– „Acestei tradiţii
îi sînt proprii caracterul deschis, incisiv al satirei, demascînd racile şi
năravuri de odinioară, alternarea feeriei cu sa rea unui cuplet-pamflet.“
Sc. 31 VII 66 p. 4 (din cuplet + pamflet)
cupolétă s.f. –Cupolă de dimensiuni reduse– „Iată un grup de
produse realizate din înlocuitori de metal, pentru diferite sectoare
industriale: element de acoperiş frontal pentru locomotive de 3500 CP
realizat din PAS, care înlocuieşte 180 kg metal/bucată. Economie
anuală de 360000 lei; cupoletă-luminator pentru hale industriale cu
degajări de gaze acide. Este de două ori mai uşoară decît construcţia
echivalentă din materiale tradiţionale.“ R.l. 10 I 77 p. 3; v. şi
precomprimat (din it. cupoletta)
cupón nominatív sint.s. –Cupoane distri bui te, gra tuit şi nominal,
de către stat populaţiei, în toam na anului 1995, în cadrul acţiunii de
privatizare în masă, spre a fi schimbate ulterior pe acţiuni– „Aflăm, cu
stupoare, că situaţia inscripţionării şi distribuţiei cupoanelor
nominative de privatizare către oficiile poştale este departe de a se afla
în grafic, aşa cum ni s-a spus la început.“ Expr. Mag. 31/95 p. 3
cuponiádă s.f. (glumeţ, peior.) –Istoria alam bicată a primirii şi de -
punerii cupoanelor nominative de privatizare din sept.-oct. 1995–
„Filiala Electrocentrale a sudat porţile unei întreprinderi trecute pe
lista cupo nia dei.“ R.l. 30 IX 95 p. 1. „Cuponiada continuă pînă la 15
octombrie“ Libertatea 2 X 95 p. 9. „Programul de Privatizare în Masă,
proces tradus pe scurt de către mulţi jurnalişti sub denumirea de cupo -
niadă si-a încheiat prima etapă la data de 31 martie a.c.“ Timişoara
Internaţ. 56/96 p. 7 (din cupon, după tipul cruciadă)
cuponizáre s.f. (glumeţ, peiorativ) –Distribuirea de cupoane
nominative de privatizare– „La zi sînt: corupţia, lăcomia, prostia [...]
cuponizarea, alfabetizarea, victimizarea.“ R.l. 2 X 95 p. 1 (din cupon +
-izare)
cuptór cu microúnde sint.s. (gosp.) „[A cum pă rat] o cutie de soté
de legume, gata de pus la cup torul cu micro-unde.“ Lit. 32–33/94 p. 15;
v. şi R.l. 30 VI 93 p. 5 (trad. din fr. four à micro-ondes)
cuptór-tunél s.n. (tehn.) –Cuptor continuu con struit dintr-un tunel–
„Alături, la celălalt cuptor-tunel lucra F.T. Echipele celor două
cuptoare erau în întrecere.“ Sc. 3 VIII 62 p. 2. „Acestea vor fi realizate
în urma solicitării consumatorilor şi ca urmare a intrării în funcţiune la
întreprinderea amintită a trei noi cuptoare-tunel de capacitate spo rită,
cu un înalt grad de mecanizare, în care produsele de patiserie se coc în
cîteva minute.“ Fl. 1 I 74 p. 25. „Cuptor–tunel pentru ceramică. Un
colectiv de la întreprinderea «Electrocera mica» a conceput un
cuptor–tunel pentru produse ceramice şi toată teh nologia de fabricaţie
a acestora în noile condiţii.» R.l. 15 I 82 p. 5; v. şi cuptorar (din cuptor
+ tunel; LTR)
cuptorár s.m. –Persoană specializată în lucrul la cuptoare– „Au să rit
să dea o mînă de ajutor şi alţi muncitori de la prese, de la mori, de la
magazie. Dar nefiind de meserie cuptorari, aceş tia n-au fost lă saţi să
intre «în cuptorul-tunel».“ Sc. 3 VIII 62 p. 2 (din cuptor + -ar)
curátor s.m. –Îngrijitor, responsabil [al unei ca se memoriale]–
„Curatorul casei memoriale îmi spu ne cu bucurie [...]“ R.lit. 28 II 85 p.
24 (DN, DEX, DN3 – alt sens)
curăţătoríe-boiangeríe s.f. –Atelier în ca re se cu răţă şi se
vopsesc diferite obiecte– „La Drăgăneşti (Olt) se va da în folosinţă o
baie populară amplasată într-o clădire în care va mai funcţiona şi o
secţie de curăţătorie-boiangerie şi covoare.“ R.l. 11 VIII 77 p. 5 (din
curăţătorie + boiangerie)
curăţitór-sablatór s.m. –Muncitor care cu răţă şi netezeşte pie sele
mecanice cu un jet de nisip– „De asemenea, angajează oţelari, forjori,
termişti-tra tamentişti, turnători-formatori, rectificatori, cu ră -
ţitori-sablatori, vulcanizatori, ungă tori, ascuţitori scule, debitator
materiale, maşi nişti pod rulant cu autorizaţie I.S.C.I.R., sculer S.D.V.,
zidari şamotori, primitori distribuitori.“ I.B. 16 III 74 p. 4; v. şi
turnător-formator (din curăţitor + sablator)
curentá vb. I „Traficantul coboară din maşina cumpă rătorului. Prin
staţii se aude ordinul: «Cu ren taţi-l». (Termenul de «curentat» este
folosit de poliţişti atunci cînd reţin pe cineva.)“ Z. 7 III 97 p. 3
curentométru s.n. (hidr.) –Aparat pentru mă su rarea intensităţii
curenţilor– „Curentometrele automate înregistrează, la orice
adîncime, direcţia şi viteza curenţilor marini.“ Sc. 8 IX 62 p. 4 [şi
curentmetru] (din fr. courentomètre; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5;
DT; DN3)
curierát s.n. –Serviciu de transport (rapid)– „Pentru expedierea de
documente sau mărfuri în diverse ţări ale lumii se poate apela şi la
serviciile companiei internaţionale de curierat expres TNT-Express
Worldwide care dispune de mijloace de transport proprii [...]“ R.l. 2 IV
93 p. 6 (din curier + -at; DEX-S)
cúrsă contracronométru sint.s. 1972 (sport) –Cursă care se
cronometrează pentru fiecare concurent în parte– v. supermaraton
(din cursă + contracronometru, după fr. [course] contre la montre)
cursiér s.m. (fig.) –Comisionar– „[...] acest integru şi devotat
«cursier al luminii» din lucre ţianul marş al torţelor [...]“ Sc. 7 XII 83 p.
4 (din fr. coursier; DEX, DN3 – alt sens)
curtiér s.m. (peior.) –Curtean (la curtea lui N. Ceauşescu)– „De la
Adrian Păunescu curtier, la Adrian Păunescu senator, de la dictatura
dezvoltată la dictatura în curs de dezvoltare?“ „22“ 8/95 p. 7 (din curte
+ -ier, formaţie ad-hoc; DEX, DN3 – alt sens)
cuter s.n. (tehn.) „[Pentru salam] este utilizată o pastă numită brandt
realizată prin tocarea foarte fină a cărnii de vită cu ajutorul unui utilaj
numit cuter.“ R.l. 15 IV 92 p. 1 [pron. cáter] (din engl. cutter; cf. fr.
cutter; DN – alt sens, DEX, DN3)
cutíe neágră sint.s. 1. (tehn.) –Aparat electro nic de la bordul
vehiculelor (în special al avionului) destinat să se controleze a
posteriori desfă şurarea deplasării în spaţiu– „O invenţie destinată să
înlesnească circulaţia rutieră. Este vorba de o «cutie neagră»,
denumită «Trafikon» care serveşte pentru fixarea pe o bandă
magnetică a datelor maşinii – încărcătura, distanţa parcursă,
combustibilul consumat etc. – ca şi pentru stabilirea circumstanţelor
unui eventual accident.“ Sc. 15 II 78 p. 5. „«Cutia neagră» şi o bandă
magnetică pe care au fost înre gis trate ultimele date asupra echipajului
avionului DC–10 care s-a prăbuşit miecurea trecută, în An tarc tica, au
fost găsite duminică printre resturile aparatului.“ R.l. 4 XII 79 p. 6; v. şi
tahograf (1977). 2. (fig.) v. pace-maker (1974) (din cutie + neagră;
sens 1, după fr. boîte noire; DMN 1969)
cutíe-sertár s.f. –Cutie cu rolul de sertar– „Completarea pieselor
principale ale mobilierului cu cutii-sertare din material plastic sau
faianţă pentru condimente.“ Sc. 16 XII 62 p. 2 (din cutie + sertar)
cuvertát, -ă adj. (alim.) –Acoperit– „Napolitane, din foi tort
speciale, cuvertate cu umplutură de cacao.“ (Inscripţie pe unele
ambalaje de na po litane) (cf. fr. couvert + -at)
culturísm • 72 • cuvertát, -ă
cuvînt-chéie s.n. –Cuvînt de mare importan ţă– „Cuvîntul-cheie al
politicii externe franceze este independenţa.“ R.l. 22 I 67 p. 6. „La
New York a apărut al doilea volum al unei biografii scrise de L.S.
Primul volum, publicat în 1968, se numea «O’Neill, fiu şi dramaturg».
Volumul al doilea se numeşte «O’Neill fiu şi artist». Cuvîntul-cheie
este, în ambele titluri «fiu».“ R.lit. 21 III 74 p. 30; v. şi L. 27 V 67 p. 9,
Cont. 16 II 73 p. 11, 2 II 74 p. 10, R.lit. 23 V 74 p. 18 (din cuvînt +
cheie, după fr. mot-clef; DMN 1968)
cuvînt-problémă s.n. –Cuvînt care ridică o problemă de ordin
general– „Titlul acestui volum nu este întîmplător. Oricine şi Ceva,
ortografiate majusculat şi omniprezente sînt cuvintele simboluri,
cuvintele-temă, cuvintele-problemă ce con feră şi asigură căr ţii
unitatea registrului.“ R.lit. 14 XII 72 p. 9. „Pînă acum semnalările
«Dicţionarului» au obiectat mai toate asupra listei articolelor,
preconizată şi recunoscută, de altfel, de autorul însuşi «nici completă,
nici definitivă», cuprinzînd în fapt «idei-cheie», «cuvinte-probleme»,
cuvinte-eseuri.“ R.lit. 15 II 74 p. 4 (din cuvînt + problemă)
cuvînt-títlu s.n. –Cuvînt pus în faţa unui articol de dicţionar– „Rod
al unei munci îndelungate şi migăloase, întîiul tom din Lexiconul
literaturii universale, apărut anul aces ta sub îngrijirea Editurii
Academiei din Buda pesta, cuprinde 4519 cuvinte-titlu.“ R.lit. 15 X 70
p. 2 (din cuvînt + titlu)
CV s.n. –Curriculum vitae– „E bine să ai tot timpul în geantă CV-ul,
pentru că nu se ştie cînd ai nevoie de el.“ [pron. siví] (abreviere din
C[urriculum] V[itae], preluată din engl. americană)
cvadrifónic, -ă adj. (tehn. muz.) –Privitor la cva dri fonie– „De la
carillon la discul cvadrifonic.“ Pr.R.TV 9 IV 76 p. 13 (din cvadrifonie
+ -ic)
cvadrifoníe s.f. 1975 (tehn. muz.) –Tehnică de înregistrare şi redare
bazată pe folosirea a patru surse acustice– v. ambiofonie (din fr. qua -
driphonie)
cvadruplét s.m. –Fiecare dintre cele patru fiinţe născute deodată de
aceeaşi mamă– „Pentru a doua oară consecutiv, o tînără femeie din
Nigeria a dat naştere la cvadrupleţi – s-a anunţat sîmbătă la La gos.
După cum s-a făcut cunoscut, primii cvadrupli au murit la scurt timp
după naş tere.“ R.l. 23 I 78 p. 6 (din cvadruplu + -et, după dublet)
cvadrúplu s.m. „În intervalul amintit, 1882– 1972, în Bulgaria [...]
92 de cazuri s-au născut quadrupli.“ Sc. 15 X 78 p. 5. „O tînără stu -
dentă din oraşul Valera, situat în Anzii venezueleni, a dat naştere joi
dimineaţa la patru băieţi. Potrivit medicilor această naştere a unor
cvadrupli este un caz deosebit datorită faptului că tînăra se află la
prima sarcină.“ R.l. 10 XI 78 p. 6. „Quadruplii. Soţia unui func ţionar
din Kyoto a născut la clinica universitară din localitate pa tru copii – doi
băieţi şi două fete.“ R.l. 9 X 81 p. 6; v. şi cvadruplet [şi quadruplu] (din
fr. quadruple, lat. qua druplus; DT; DEX, DN3)
cvasidocumentár, -ă adj. –Cu caracter aproa pe do cumentar–
„Procesul de la Verona, reconstruirea cvasi-documentară a
evenimentelor.“ Săpt. 6 X 67 p. 3. „Jucată cu succes pe cîteva sce ne din
Europa, piesa prezintă, într-o formulă cvasidocumentară, un epi sod al
realităţii sud-africane.“ Sc. 15 X 74 p. 6 (din cvasi- + documentar)
cvasiindescifrábil, -ă adj. –Aproape in des cifrabil– „Un plan
general quasiindescifrabil.“ Cont. 25 II 66 p. 6 (din cvasi- +
indescifrabil)
cvasiinstantanéu, -ée adj. şi adv. 1978 –Aproa pe instanta neu– v.
videodisc (din cvasi- + instantaneu)
cvasimoárte s.f. 1981 –Aproape moarte– v. ana bioză //din cva si- +
moarte//
cvasimonopól s.n. –Monopol parţial– „Obiec tivul urmărit de
«Concorde» este să răpească americanilor cvasimonopolul asupra
avioanelor de transport transatlanice.“ Sc. 9 XII 63 p. 4. „Crearea unor
cooperative agricole pentru apă rarea intereselor producătorilor care
suportă con secinţele unui cvasimonopol al Mafiei asupra comerţului
cu legume şi fructe.“ I.B. 7 II 76 p. 4 //din cvasi- + monopol//
cvasipartículă s.f. (fiz.) –Tip de particulă– „Între altele ei au ajuns
la concluzia că dimensiu nea sa atinge o zecime de micron (un micron –
a zecea mia parte dintr-un centimetru), ceea ce pentru lumea
microparticulelor constituie o mă rime colosală. Aşa dar noua
cvasiparticulă ar putea fi observată şi cu ajutorul puterii măritoare a
microscopului obiş nuit.“ R.l. 14 X 66 p. 3 (din engl. quasiparticle; BD
1969)
cvasisteá s.f. (astron.) „Spre sfîrşitul acestui an, uria şa reţea de oţel
din fotografie va forma unul dintre cele mai mari radio-telescoape din
lume. Avînd forma unei cruci ale cărei braţe vor avea o lungime de
1600 metri, el va fi instalat în Australia, şi va fi destinat studiului
radiaţiilor emise de aşa-numitele «cvasistele», corpuri cos mice
formate, du pă cît se crede, din pulbere atomică.“ Cont. 11 VI 65 p. 8
//din cvasi- + stea//
cvasistelár, -ă adj. (astron.) –Alcătuit din cva sistele– „Un grup de
oameni de la Laboratorul italian de radioastronomie a reuşit să capteze
pentru prima oară undele radiofonice extrem de slabe, provenind de la
corpuri cereşti situate la depărtări de miliarde de ani-lumină şi
aparţinînd unui tip de galaxii pînă de curînd necunoscute, aşa-numitele
«galaxii cvasi ste lare».“ Sc. 15 X 63 p. 3 (din engl. quasistellar
[object]; CD, BD 1968)
cvasitotál, -ă adj. –Aproape total– „Un foarte mare număr din
răspunsurile formulate de tineri denotau o cvasitotală ne cu noaş tere a
crimelor şi ororilor săvîrşite de nazişti.“ R.l. 13 VI 77 p. 6 (din cvasi- +
total)
cvasitotalitáte s.f. –Cantitate aproape tota lă– „Ho tă rîrea Mu zeului
Metropolitan din New York de a oferi spre vînzare cvasitotalitatea co -
lec ţiilor sale numismatice – în ansamblul lor 6664 de piese – a produs
spectaculoase oscilaţii pe piaţa monetelor antice.“ R.l. 21 XI 72 p. 6.
„Potrivit directorului general al U.N.I.C.E.F., cvasitotalitatea copiilor
din lume ar putea ca, pînă în anul 1990, să fie imunizaţi împotriva
maladiilor infantile [...]“ R.l. 10 V 85 p. 6 (din cvasi- + totalitate; cf. fr.
quasitotalité; DMC 1968; FC I 142; DN3)
cvasiunaním, -ă adj. –Aproape total– „De la He gel, care arăta că
scopul final al artei e «determinarea imanentă a obiectului însuşi», la
E.A. Poe, Mallarmé sau Valéry, s-au afirmat periodic – într-un consens
quasi-unanim – drepturile «lucidităţii», în opoziţie cu somnul
creator.“ R.lit. 18 I 73 p. 8 [scris şi quasi-unanim] (din cvasi- +
unanim; FC I 169, 170, 189, 238)
cvasiunanimitáte s.f. –Aproape totalitate– „Do rin ţa de a se
distinge, «de a nu semăna cu cvasiunanimitatea vorbitorilor», este aşa
de pu ter nică în cît împiedică intervenţia, fie şi pentru o clipă, a unei
simple judecăţi.“ LR I/1961 p. 45 (din cvasi- + unanimitate; cf. it.
cvasi unanimità; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 135; FC I 142; DEX,
DN3)
cyclonét s. (fiz.) „Este vorba de un dispozitiv, realizat de specialişti
francezi, destinat recuperării peliculei de hidrocarburi formate pe
suprafaţa mării. Conceput pe principiul separării lichidelor de
densităţi diferite, «Cyclonet», care poate fi montat în mai puţin de o oră
pe orice ambarcaţiune, recuperează 100 metri cubi de hidrocarburi pe
oră.“ I.B. 9 XII 75 p. 4 (cuv. fr.)
cytofluorimétru s.n. (biol.) „În Franţa [...] a fost rea lizată o nouă
instalaţie, atît de nouă încît specialiştii ezită deocamdată cum să o
denumească: «cytofluorometru» sau «cytofluo ri me tru». Se ştie însă
precis la ce serveşte: măsoară, analizează şi triază celulele vii, într-un
ritm extraordinar de rapid.“ R.l. 23 VI 84 p. 6 [var. cytofluorometru]
(din fr. cytofluorimètre, cytofluoromètre)
cytomegalovírus s.m. (med.) –Agent cau zal al sindromului
citomegalic, infecţie virală fie intraute rină, fie a copiilor noi născuţi–
„[...] copilul era grav bolnav. O boală rară – cytomegalovirus. Creierul
îi este afectat, nu se poate rostogoli, nu poate sta aşezat, nu-şi poate
ridica capul, nu aude bine, e foarte vulnerabil la viruşi şi infecţii.“ R.l.
2 II 84 p. 6 (din fr. cytomégalovirus)
cuvînt-chéie • 73 • cytomegalovírus
D
da vb. I în construcţiile: a se da mare (lb. vorbită) –A-şi da aere, a se
crede superior– „Am mai întrebat în dreapta, am mai întrebat în stînga
şi am aflat că respectivul C.A. se dă mare şi intangibil. Cum nu-i plac
ochii cuiva, fie că e vorba de o femeie de serviciu, fie că e vorba de un
turist, mai mereu mahmurul A. ameninţă.“ R.l. 18 VII 79 p. 5.
„Bodyguarzii se comportă oribil. Se dau mari.“ Libertatea 6 X 95 p. 7;
v. şi R.l. 22 VI 81 p. 2. a se da de gol, dare de gol, dat de gol [pînă-n
Dumnezeu] (arg.) „Stiţi ce este un dat de gol? Este un om de nimic,
lipsit de cultură, de dorinţa de a munci, care face din îmbrăcămintea
modernă un acoperămînt al nuli tăţii. Altfel spus, un compromis.
Pentru ei [tinerii serioşi] un astfel de tînăr «se dă de gol», «se
compromite», se descoperă a nu fi altceva decît un manechin care îşi
plimbă îmbrăcămintea ultra-modernă. Cîte unul dintre ei, care nu este
numai leneş şi incult, dar şi prost – o «culme» de incultură şi de prost
gust – este considerat a fi dat de gol pînă-n Dumnezeu! De aici, prin
extensie, orice prostie, gafă, stîngăcie, a devenit o dare de gol.“ R.lit.
19 VII 79 p. 9. a-şi da foc la valiză –A lucra împotriva propriilor
interese– „Prin această mărturisire, pre şe dintele [Iliescu] [...] şi-a dat
foc la valiză, ca să folosim o expresie adecvată argumentaţiei avansate
pen tru a motiva disensiunile sale cu Petre Roman.“ R.l. 27 III 92 p. 4.
a-i da călcîie (arg.) –A pleca de la cursurile universitare sau, prin
extensie, a pleca– „X i-a dat călcîie de la seminarul de azi.“ „Y i-a dat
călcîie din Bucu reşti.“ a da pe cineva prin praf –A uimi– „Cătălin a
dat-o pe Florica prin praf cu cunoştinţele lui despre stimulatorul
cardiac.“ (for mal din lat. dare)
dacrón s.n. (chim.) –Tip de fibră sintetică de pro ve nienţă
americană– „Chirurgii utilizează în pre zent tuburi de dacron pentru
înlocuirea va selor groa se ale corpului uman, dar dacronul nu este
adecvat pentru substituirea vaselor mici.“ R.l. 22 I 86 p. 6 (din engl., fr.
dacron, nume comercial; PR 1955; DEX, DN3)
dactilofón s.n. (tehn.) „Un profesor de fone tică de la o universitate
pariziană a pus la punct primul aparat portativ care permite o sinteză a
vorbirii. Aparatul, de proporţii reduse, este menit să înlesnească
posibilitatea de comunicare a celor lipsiţi de darul vorbirii. Denumit
dactilofon, el are o cla viatură cu 30 de clape, dintre care 26 corespund
unor litere sau sunete, numărul lor fiind suficient pentru a sintetiza
orice frază în limba franceză.“ R.l. 5 V 78 p. 5 (din fr. dactylophone)
dactilográfă-secretáră s.f. –Dactilografă ca re lucrează şi ca
secretară– „Satira la adresa ipocriziei feminine din epoca victo riană, în
persoana dactilografei-secretare Prosy.“ R.l. 8 II 67 p. 2 (din
dactilografă + secretară)
dactilográmă s.f. (tehn.) –Text bătut la ma şină– „Mai tîrziu, cînd
parcurgeam dactilograma primului volum din «Un om între oameni»,
am rămas uimit de acuitatea observaţiei lui Camil Pe trescu.“ Săpt. 5 IV
74 p. 5; v. şi samizdat (din fr. dactylogramme; DMN 1955; FC I 140,
M. Popescu Marin în LR 2/77 p. 142; DEX, DN3 – alt sens)
dansatoáre-steá s.f. –Dansatoare de primă clasă– „Partener
ireproşabil al acestei «dansatoare-stea», cu care alcătuieşte un cuplu
fericit, N.F. se distinge prin [...]“ Cont. 4 V 62 p. 6 (din dansatoare +
stea, după fr. danseuse étoile)
danturáre s.f. (tehn.) –Tăierea dinţilor unei roţi cu o freză specială–
„Am văzut adaptat la o morteză un dispozitiv automat pentru dantu -
rarea roţilor de la mesele de foraj.“ Sc. 16 VII 61 p. 1; v. şi 12 XI 78 p. 3
(din dantura; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 135; LTR; DEX, DN3)
datát, -ă adj. –Demodat, învechit– „Patetica «Baladă a soldatului»,
răscolitoare şi vie şi cîtuşi de puţin datată (numai în măsura în care
sentimentele noastre pot fi «datate»), rămîne o capodoperă a filmelor
de război, atît de westernizate, policierizate în ultima vreme.“ R.lit. 6
VI 85 p. 7. „Un text din începutul anilor ‘70 poate acum părea datat: nu
dă soluţii, pune doar probleme, caută căi de înţe le gere.“ R.lit. 18–24
XI 92 p. 16. „Avem de-a face, este evident, cu un document datat.“
R.lit. 48/93 p. 4 (din fr. daté, it. datato; DPN 1965)
Davis-cupman s.m. (sport.) –Jucător de te nis care ia parte la Cupa
Davis– „Şi-a făcut debutul ca Davis-coupman G.L.“ Săpt. 13 X 71 p. 3.
„De la primul Davis-cup-man din România şi pînă la Ilie Năstase şi Ion
Ţiriac.“ I.B. 12 X 72 p. 3. „H.S., alt posibil «daviscupman» [...] a
suferit de curînd o puter nică intoxicaţie alimentară.“ Sc.tin. 11 XI 85 p.
3 [pron. deviscápmen; scris şi daviscupman, davis-c(o)up-man] (pro -
babil din fr.; I. Gheţie în LR 4/57 p. 21, atestări din 1956–57, Il.
Constantinescu în LR 2/73 p. 110, Th. Hristea în LR 1/74 p. 65)
dealer s.m. (ec.) –Vînzător (intermediar)– „[...] vinde din stoc la cele
mai avantajoase pre ţuri o gamă completă de: imprimante Citizen;
ceasuri Citizen. Căutăm dealeri şi comisionari pentru toată ţara.“ R.l.
26 XI 91 p. 2. „Firma HCS Romtrade a devenit şi dealerul pentru
România al firmei «Opel».“ R.l. 30 VI 92 p. 8. „Italianul e dealer de
mîna a doua.“ Expres 36/94 p. 11. „Pe piaţa valutară interbancară
funcţionează, în pre zent, ca dea ler patru bănci comerciale: Banca
Comercială Română (BCR) [...] Cele lalte bănci funcţio nează ca
brokeri, executînd tranzacţii valutare în limita cursurilor stabilite de
băncile dea ler [...]“ R.l. 10 V 96 p. 4; v. şi Expres 2 I 95 p. 1 [pron.
dílăr] (din engl. dealer)
deambulá vb. I (franţuzism) –A rătăci– „În «Ma ri le iubiri», aproape
fiecare nou capitol are în centru un personaj (sugerat la un moment dat)
care vege tează sau, mai des, deambulează pra dă impresiilor sale
obscure smulse dintr-o realitate subiectiviza tă [...]“ R.lit. 23 II 78 p. 9
(din fr. déambuler)
debitmétru s.n. –Instrument sau instalaţie pen tru măsurarea
debitului unui fluid care curge printr-o conductă– „Alături de
debitmetre, diafragme, regulatoare directe de temperatură,
termocuple, termo rezistenţe etc. [...] au fost recent lansate în fabricaţie
prototipurile altor elemente de automatizare, cu componente integral
asimilate în ţară: debitmetre electromagnetice de insersie, detector
torometric de debit, tahometru electronic, ventile electromagne tice.“
R.l. 19 V 84 p. 5 (din fr. débitmètre; PR 1948; DEX, DN3)
debusolát, -ă adj. (livr.) –Dezorientat– „Mulţi din cei pe care
«societatea de consum» îi aruncă în braţele mizeriei şi disperării, mulţi
din cei debusolaţi, tineri şi vîrstnici lipsiţi de orice pers pec tivă în viaţă,
fiinţe omeneşti ajunse pe treap ta cea mai de jos a decăderii fizice şi
psihice, narcotici, alcoolici, îşi găsesc refugiul pe Bowery [...]“ Sc. 22
V 77 p. 6. „Mai sînt, într-adevăr, şi debusolaţi ai timpului liber, tineri
pe care orice iniţiativă sau perspectivă îi găseşte nepregătiţi.“ I.B. 21
XII 79 p. 1; v. şi Sc. 16 XI 79 p. 4 (din fr. déboussolé; PR 1961; DN3)
debutá vb. I –A ajuta pe cineva să-şi facă debutul, să-şi înceapă
cariera– „Toposurile culturale devin stereotipii de conţinut egalizate la
majoritatea poe ţilor debutaţi în fosta colecţie «Lucea fărul».“ Luc. 4 II
84 p. 8. „Breban a refuzat să o debuteze pe Gabriela Adameşteanu.“
„22“ 3/93 p. 15 (din fr. débuter)
decadál, -ă adj. –Care se repetă la zece zile– „Dezvoltarea pui lor se
controlează prin cîntăriri decadale.“ Sc. 10 II 61 p. 1 (din engl.
decadal; I. Iordan în SCL 4/64 p. 411; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p.
240; DN3)
decapánt, -ă adj. –Caustic şi stimulant– „Poet autentic, cu o
imaginaţie luxuriantă şi un humor negru, decapant.“ Lit. 29/93 p. 7.
„Propu nerea sa [a lui M. Botez] decapantă, după un rechizitoriu feroce
la adresa lui Ceauşescu, de-a fi aleasă în funcţia de secretar general...
tova răşa Ele na Ceauşescu!“ D. 148/95 p. 1 (din fr. décapant;DEX,
DN3 – alte sensuri)
decapotabilitáte s.f. –Calitatea de a fi decapotabil– „Avînd în
vedere condiţiile deosebit de dificile ce trebuie înfruntate, maşinile au
fost concepute cu instalaţii de răcire şi dublă filtrare a uleiului, feres -
trele din material flexibil poliglas, o decapotabilitate sporită, prelată
împotriva furtunilor de nisip.“ R.l. 7 XI 70 p. 2 (din decapotabil +
-itate)
decasecúndă s.f. 1976 –Unitate de timp echi valentă cu zece
secunde– v. attosecundă //din deca- + secundă//
decíd s.m. 1974 –Numele orei în “timpul me tric”– v. centid //din
deci- “a zecea parte”//
decimalíst s.m. –Partizan al sistemului decimal– „Decima li zare.
Introducerea sistemului de cimal în Marea Britanie a provocat diverse
reac ţii. Printre cele mai hazlii este socotită opinia lansată de «Liga
decimaliştilor» din Birmingham care anunţă introducerea sistemului
şi în mă surarea timpului. Astfel, minutul va fi compus din 10 secunde,
ora din zece minute, ziua din zece ore.“ I.B. 22 I 75 p. 8 (din decimal +
-ist, după model engl.)
decimalizáre s.f. 1975 –Acţiunea de a introduce sistemul decimal–
v. decimalist (cf. fr. décimalisation, engl. decimalization; DMC 1967)
deck s.n. –Magnetofon, casetofon fără amplificator de putere–
„[Vînd] televizoare color, video, deck, frigider.“ R.l. 29 VII 93 p. 13
(din engl. deck; DEX-S)
declaráţie-prográm s.f. –Declaraţie care con ţine un program (de
obicei cu caracter politic)– „Declaraţia-program a guvernului grec.“
Sc. 1 IV 64 p. 4. „Declaraţia-program a guvernului R.S.
Cehoslovace.“ R.l. 18 X 69 p. 6. „Decla raţia-program scrisă de mînă
şi imprimată pe hîrtie de împachetat, sună aşa [...]“ R.l. 22 V 75 p. 4; v.
şi Sc. 29 XI 62 p. 3, R.l. 24 XII 76 p. 6; v. şi democrat-creştin (din
declaraţie + program; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325, C. Lupu în
SCL 6/82 p. 503)
decloruráre s.f. (tehn.) –Acţiunea de îndepărtare a clorului– „Între
dotă ri le tehnice menţionăm: o centrală proprie de preparare a aburului,
două centrale de ventilaţie, staţie de declorurare şi dedurizare a apei,
de recuperare a apelor uza te.“ R.l. 19 V 84 p. 2 (din declorura; DN3)
decodór s.n. (tehn.) –Piesă la aparatele de radio stereo– „Pose sorii
de radio tip Maestro-Stereo ne-au sesizat că nu găsesc în magazine
piesa numită decodor.“ R.l. 8 III 75 p. 5 (din fr. décodeur, -euse; L;
DTR)
decofráre s.f. (tehn.) –Demontarea unui co fraj– „Constructorii de
pe şantierele de locuinţe, ca şi cei de la fabrica de prefabricate din
beton, au trecut la aplicarea pe panourile folosite la turnarea betoa -
nelor a unei noi substanţe care înlesneşte deco frarea.“ R.l. 20 III 80 p.
1 (din decofra; PR 1948; DEX, DN3)
decolmatáre s.f. (tehn.) –Deznisipare– „La sistemele de irigaţii
s-au curăţit aproape 30000 ml de canale şi s-au făcut decolmatări pe
alţi 15000 ml.“ R.l. 29 I 75 p. 1. „Operaţiunea de decolmatare nu este
deloc simplă, dacă avem în vedere că depune rile de noroi de pe fundul
bătrînei Dîmboviţe şi de care trebuie să o eli berăm însumează peste
110000 metri cubi.“ R.l. 16 X 85 p. 5; v. şi 26 XII 79 p. 2 (din
decolmata; DN3)
decomandát, -ă adj. (constr.) –(Despre un apartament) Cu ca mere
care nu comunică între ele– „Schimb apartament trei camere, complet
decomandat.“ R.l. 3 VII 79 p. 4; v. şi 15 II 78 p. 4, 26 VIII 96 p. 12; v. şi
comandat (din de- + comandat; co mu nicat de M. Avram)
decompresurizáre s.f. 1979 (tehn.) –Scoa tere de sub presiune– v.
presurizat //din de- + com- + presurizare//
decomprimáre s.f. –Reducerea treptată a presiunii exercitate
asupra unui scafandru, la ieşirea la suprafaţă; decompresiune–
„Grupul de intervenţii sub mare (GISMER, Franţa) a reuşit performanţa
de a sta, fără echipament special, timp de 20 de zile la «cota» de –300
metri. «Coborîrea» (punerea sub presiune) a durat circa 24 ore, iar
«urcarea» (decomprimarea) peste 9 zile.“ Cont. 3 XI 78 p. 5 (din
decomprima; LTR; DEX, DN3)
decomunizáre s.n. (pol.; termen fo losit după dec. 1989) –Acţiunea
de înlăturare a urmărilor nefaste ale comunismului– „Decomunizarea
es te o revo luţie paşnică.“ „22“ 40/93 p. 4. „Decomunizarea nu s-a
produs în nici o ţară fost-comunistă, cu excepţia Cehiei [...] Aşa cum
co mu nismul avea mai multe dimensiuni, şi decomunizarea trebuie
privită ca un fenomen pluridimensional: eliminarea poliţiei secrete şi a
oamenilor ei [...] apoi lichidarea proprietăţii de stat prin privatizare şi,
de asemeni, schimbarea mentalităţilor.“ „22“ 46/93 p. 13.
„Decomunizare. În aceeaşi zi cînd ieşea pe piaţă numărul «Dilemei»
despre decomunizare, emi siunea «Chestiunea zi lei» [...] avea trei
invitaţi care [...] îşi propu neau să discute problemele spinoasei «te -
me».“ D. 99/94 p. 5; v. şi Lupta 227/94 p. 8, „22“ 41/95 p. 9, R.l. 6 XII
96 p. 3; v. şi lustraţie (din des- + comunizare)
deconfitúră s.f. (franţuzism) –Eşec– „Memo ria intră într-o dul ce
deconfitură.“ „22“ 45/94 p. 14 (din fr. déconfiture)
deconstrúctor s.m. –Persoană care contri buie la distrugerea a ceva
deja edificat– „Sînt deconstructori ai culturii româneşti: Ion Brad,
Suzana Gîdea, D.R. Popescu etc.“ R.lit. 34/95 p. 11 (din de- +
constructor)
decontamináre s.f. (fiz.) –Acţiunea de înlăturare a unui factor
contaminant– „Din motive care nu au fost încă dezvăluite, apa
radioactivă de la centrala nucleară Waterford din Connecticut a fost
dirijată spre locurile de deversare obişnuite, în loc să fie îndreptată spre
bazinul de decontaminare.“ R.l. 3 IV 75 p. 6. „De asemenea, 900 de
militari, specialişti în decontaminări radioactive au venit în atol şi
lucrează în echipe, cîte 12 ore pe zi.“ R.l. 23 XI 78 p. 6.
„Decontaminarea reactorului accidentat al centralei nuclea re de la
Three Mile Island va dura conform declaraţiilor oficiale aproximativ
trei ani.“ R.l. 19 VII 79 p. 6; v. şi cordon sanitar (din des- +
contaminare; cf. fr. décontamination; PR 1961; DT; DEX, DN3)
decontracturáre s.f. (med.) –Înlăturarea rigidităţii musculare– „În
secţia de galvanizări, faradizări şi decontracturări o soră face un masaj
electric unui copil.“ Sc. 4 XII 61 p. 1 (din decontractura; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p. 240; FC II 86; DN3)
decopertá vb. I (constr.) –A desface un element acoperitor din tr-o
construcţie– „În partea de bloc care va fi consolidată, se deco pertează
grinzile.“ I.B. 8 IV 77 p. 2 (din des- + coperta; DEX-S)
decopertáre s.f. 1. (constr.) –Desfacerea elementului acope ritor
al unei construcţii, spre a ajunge la structura de rezistenţă– „Nu se
analizează numai elementele care evidenţiază avarii ci întreaga
rezistenţă a imobilului. Pe de altă parte, trebuie cunoscută structura
acestei case, ceea ce se poate afla în cazul blocurilor vechi – doar prin
decopertare.“ R.l. 20 IV 77 p. 1; v. şi cămăşuire. 2. (mine)
–Dezvelirea unui zăcămînt care se exploa tează la supra faţă–
„Lucrările de deco pertare au început în 1976, iar trei ani mai tîrziu a
început încărcatul cărbunelui în basculante.“ R.l. 1 XI 84 p. 5 (din
descoperta; DEX-S)
decopertát s.n. (mine) –Dezvelirea unui zăcă mînt care se
exploatează la suprafaţă– „[...] se lucra concomitent şi la descopertat
şi la exploatat, operaţiile repetîndu-se continuu în schim buri de zi şi
noapte.“ Sc. 1 XI 84 p. 5 [şi descopertat] (din decoperta; DEX-S)
decorativísm s.n. (artă) –Exces de orna men tare– „Fără să se
salveze întru totul de un anume decorativism în care stilizările de
arhitectură populară, de crestătură şi de covor, sau, în altă parte,
sugestia unor cumpene de fîntînă rămîn uneori exterioare.“ Cont. 11 X
66 p. 6 (din fr. décorativisme; DN3, DEX-S)
decorsetáre s.f. –Relaxare– „Talentul lui A.B. ar putea lucra spre
paguba nimănui şi spre profitul tuturor în direcţia unei – cum să-i
spun? a unei anumite decrispări, decorsetări a invitaţilor, pentru că
oricît de notorii ar fi aceştia şi oricît de mare autoritatea lor
profesională, în faţa camerei cu becul roşu academicienii încep să
cunoască tracul actorilor debutanţi.“ Cont. 16 IX 77 p. 1 (după
încorsetare, cu schimbare de prefix)
decrét-lége s.n. –Decret cu putere de lege– „Un decret-lege cu
privire la crearea unei Curţi constituţionale superioare federale şi un
acord asupra atribuţiilor preşedintelui Adunării Fede rale au fost
adoptate de către cea de-a patra reuniune a Consiliu lui prezidenţial al
Confe de raţiei Republicilor Ara be.“ Sc. 25 VI 72 p. 6. „La Atena a fost
dat publi cităţii un decret-lege care stabileşte data de 29 iulie pentru
organizarea referendumului asupra modificării Constituţiei greceşti
din 1968.“ I.B. 13 VI 73 p. 4. „Toate decretele-legi care vor fi emise de
guvern vor fi supuse aprobării Camerei deputa ţilor.“ R.l. 24 XII 76 p.
6; v. şi 5 V 75 p. 6, Sc. 7 II 76 p. 8; v. şi preautonomie (din decret + lege;
FC I 48, 58; DN3)
decreţél s.m. (peior., ironic) –Copil (nedorit) născut după decretul
ceauşist din 1966 după care orice mamă trebuia să aibă minimum 4
copii– „Aşadar, revoluţia «decreţeii» au făcut-o.“ „22“ 2 III 90 p. 6.
„Flăcăiandri costumaţi cam ţopeşte [...] Erau decreţeii lui Ceauşescu,
selectaţi de prin orfelinate.“ R.lit 25/93 p. 7. „Era epoca decreţeilor şi a
copilăriei cu cheia de gît.“ Pri. 22/96 p. 8; v. şi R.l. 21 IX 96 p. 14 (din
decret + -el; termenul era folosit oral din 1967; R. Zafiu în Luc. 13/90
p. 4)
decriminalizá vb. I 1993 (jur.) v. decriminalizare
decriminalizáre s.f. (jur.) „O stra tegie mai puţin radicală este
«decriminalizarea», prescrie rea unor pedepse minime pentru
ilegalităţi. În Oregon, spre exemplu, s-a decriminalizat pe deapsa celor
găsiţi cu mici cantităţi de marijuana.“ R.l. 3 IX 93 p. 7 (cf. engl.
decriminalization; BD 1970)
decrispáre s.f. 1977 –Deconectare– v. de cor setare (din de- +
crispare; cf. fr. décrispation; DMC 1975; DEX-S)
deculturalizáre s.f. –Stare de degradare cul turală– „Pe lîngă atîtea
altele, tranziţia ne-a adus o deculturalizare masivă.“ R.lit. 28/95 p. 1
(din de- + culturalizare; cf. fr. déculturation; PR 1963)
dedughenizáre s.f. –Acţiunea de înlăturare a dughenelor care au
invadat, după 1989, localităţile din România– „A început acţiu nea de
dedughenizare. În Piaţa Titan un detaşament de 40 de poliţişti şi un
pluton de muncitori, sub privirile înlăcrimate ale patronilor, au
decimalizáre • 75 • dedughenizáre
desfiinţat două dughene.“ Ev.z. 28 XI 92 p. 5. „[...] în sectorul 3, sîntem
inundaţi de dughene şi de tarabe. Dl. Crin Halaicu, care a declarat că
vrea să dedughenizeze Capitala, a umplut-o cu mai multe dughene
decît erau.“ As 40/92 p. 9 (din de- + dughenizare; R. Zafiu în Luc. 9
XII 92 p. 5)
dedurizáre s.f. –Micşorarea durităţii apelor industriale– „Pînă în
anii trecuţi existau 15 tipuri de staţii de dedurizare a apei.“ I.B. 21 I 63
f.p. „Staţii pentru dedurizarea apei [...] destinate producerii apei
dedurizate, utilizată în alimentarea cazanelor de abur şi apă fierbinte,
în diverse procese tehno logice [...]“ R.l. 6 XI 84 p. 4; v. şi declorurare
(din deduriza; LTR; DN3)
dedurizát, -ă adj. 1984 (tehn.) –(Despre apă) Că reia i s-a redus
duritatea– v. dedurizare
defectoscóp s.n. (tehn.) –Aparat care des coperă defectele de
turnare ale materialelor me talice– „Aparate pentru analiza materia -
lelor: de fec to scoa pe, ultrametre şi durometre.“ R.l. 17 XI 84 p. 6; v. şi
durometru (din fr. défectoscope; DEX, DN3)
deferizáre s.f. –Acţiunea de neutralizare a fie rului dintr-un mi ne -
reu– „Colectivul Catedrei de profil a Universităţii clujene a contribuit
la aplicarea unei biotehnologii la Întreprinderea minie ră din Şuncuiuş
[...] Este vorba despre o acţiune de deferizare pe cale bacteriană a unei
importante cantităţi de argilă refractară de calitate superioară.“ R.l. 1
VI 84 p. 5 (din de- + fier + -iza)
defesenizáre s.f. (pol.; folosit după dec. ‘89) –Înlăturarea din
posturile publice a membrilor FSN– „Defese nizare“ Cotid. 22 VII 91
p. 2 (din des- + fesenizare; I. Preda în LR 11–12/92 p. 587)
defibráre s.f. –Acţiunea de a transforma în fibre– „Un colectiv de la
catedra de tehnologia pielii şi înlo cuitorilor de piele, din cadrul
Facultăţii de chi mie şi tehnologie textilă de la Institutul politehnic din
Iaşi, a reuşit, prin defibrarea de şeurilor de piele ce rezultă din croirea
feţelor de încălţăminte, să obţină un produs nou sub forma unei mase
fibroase.“ R.l. 18 IV 78 p. 5 (din defibra; LTR; DEX, DN3)
deficít-recórd s.n. (ec.) –Deficit de mari proporţii– „Balanţa
comercială a Marii Britanii s-a încheiat în luna septembrie cu un
deficit-record de 638 milioane dolari [...]“ Sc. 28 X 84 p. 6. „Ministrul
american al comerţului [...] anticipează un deficit-record al balanţei
comerciale a Sta telor Unite pe anul 1985.“ I.B. 3 VII 85 p. 4; v. şi Sc. 4
V 84 p. 6 (din deficit + record)
definisábil, -ă adj. –De definit– „Ceea ce ne-a oferit aseară teatrul
C.I. Nottara, de altfel spre plăcerea tuturor, e foarte greu definisabil.“
R.l. 3 II 67 p. 2 (din fr. définissable)
defluidizá vb. I (circ.) –A îndruma traficul de pe o arteră principală
spre una secundară, pentru a-i asigura fluenţa– „[...] de la Romană,
circulaţia se va defluidiza prin str. Căderea Basti liei [...]“ I.B. 16 VIII
85 p. 2 (din de- + fluidiza)
defluíre s.f. –Retragere, scurgere rapidă– „Du pă-amiază am ce rut
dlui [...] să organizeze defluirea mi ne rilor, să se găsească soluţii pentru
a fi cazaţi şi din acele locuri de cazare, în timpul nopţii să facem
această defluire.“ R.l. 23 I 91 p. 2 (din de- + afluire; D. Uriţescu CV 15)
defolclorizát, -ă adj. –Lipsit de specific folcloric– „Cadrul
folcloric este aproape defolclorizat, sce nografia dramei, în acelaşi
timp realistă, este clădită din detalii neutre.“ R.l. 29 III 73 p. 22 (din de-
+ folcloriza + -at)
defoliánt, -ă adj., s.n. (chim.) –(Substanţă) ca re provoacă pierderea
frunzelor– „Cel de al doilea raport publicat de Academia Naţională de
Ştiinţe dezvăluie, după trei ani de cercetări, că armata americană,
utilizînd substanţe defoliante, a produs în Vietnam dezastre ecologice
ale căror efecte se vor resimţi cel puţin un secol.“ Sc. 30 III 74 p. 7.
„Defoliantul poate declanşa maladii dermatologice, neoplasme,
afecţiuni renale şi malformaţii conge nitale pentru copiii celor care au
fost expuşi.“ R.l. 26 IX 79 p. 6; v. şi 8 VI 84 p. 6; v. şi ecologic (din fr.
défoliant; DHLF 1943, PR 1966; DN3)
defrîná vb. I –A scoate din frîne, a elibera– „Foc! Oprit de flăcări să
coboare pe scări, un locatar de la etajele superioare fixează un ca blu de
calorifer, de perete sau de o uşă şi încalecă fereastra, pen tru a se aşeza
pe un mini-scaun fixat de acelaşi cablu. Cu aju torul unei manete care îi
permite să defrîneze scaunul, locatarul co boară lin din clădirea
incendiată.“ R.l. 26 III 76 p. 6 (din de- + frîna)
deghizamént s.n. –Deghizare– „Dar, deşi nu chea mă în ajutorul său
deghizamentul cornut al animalelor, Molière acuză tocmai prin
amplificarea trăsăturilor neumane ale eroilor săi principali.“ Gaz.lit.
15 III 62 p. 7 (din deghiza; cf. fr. déguisement; DN3)
deionizáre s.f. (tehn.) –Neutralizarea ionilor dintr-un mediu–
„Pentru termostatarea sistemului am folosit zece variante pînă să gă -
sim soluţia cea mai eficientă. [...] Gîndiţi-vă că dializorul are în
componenţa sa cîteva zeci de repere. Tot în ţară s-a executat şi o staţie
de deionizare a apei, iar concentratul de dializă se fabrică industrial
[...] După cum vedeţi, toate echipamentele de hemo dializă se fac în
ţară.“ R.l. 9 XI 84 p. 5 (din de- + ionizare)
dejá-spús s.n. –Spus, cunoscut dinainte– „Ce ar fi acest concept de
ironie? Se merge la persiflarea truismelor de toate genurile, la
bombardarea tabu urilor, la dinamitarea deja-spusului.“ R.l. 7 V 74 p. 2
(din deja + spus; după fr. déja-vu)
dejísm s.n. 1993 (pol.) –Organizare a societăţii proprie perioadei lui
Gh. Gheorghiu-Dej– v. bricola
delatór, -oáre s.m.f. (peior.) –Turnător– „Tor ţiona rii şi delatorii
rescriu tacticos istoria.“ Lupta 7 V 95 p. 3; v. şi Ap. 8/95 p. 15; v. şi
turnător (cf. fr. délateur; DN, DEX, DN3 – alte sensuri; acest sens este
mai vechi în limba română)
délco s.n. (tehn.) –Cap distribuitor de curent– „Accesorii auto.
Printre acestea se află nume roase sortimente de garnituri din cauciuc,
cum ar fi burdufaş planetar, plăci pentru pedale, role schimbătoare de
viteză, fişe delco, inele pentru cilindru-frînă sau baie de ulei etc.“ I.B.
10 III 72 p. 3; v. şi Sc. 11 III 82 p. 4 (din fr., engl. delco; DTA; DEX,
DN3)
delestá vb. I (fig.) –A elibera, a epura– „Acum, prin gîndirea
regizorală şi interpretarea extraordinară a personajului Satin de către
Toma Ca ragiu, care delestează celebrul monolog de ori ce patetism, te -
ma omeniei are o vibraţie cu totul nouă.“ R.lit 1 V 75 p. 16 (din fr.
délester; DT; DN, DEX, DN3 – alt sens)
delfináriu s.n. –Bazin amenajat pentru delfini– „Am făcut pri mul
pas pe şantierul delfinariu lui [...] Este vorba de un bazin cilindric din
beton, legat printr-un canal de alt bazin mai mic. Primul, înconjurat de
tribune încăpătoare, întocmai ca o arenă de circ, este rezervat
spectatorilor, al doi lea este «locuinţa actorilor», inteligenţii şi jucău şii
delfini.“ R.lit. 15 V 70 p. 2; v. şi R.l. 18 VI 80 p. 5 (din delfin + -ariu,
după modelul lui acvariu; DN3, DEX-S)
delon s.n. (vest.) –Haină de blană întoarsă, ca aceea purtată de Alain
Delon– „Mihai trecu în vestibul, îşi luă delonul, şi-l puse pe umeri, se
întoarse în sufragerie, acroşă o sticlă de palincă, deschise uşa şi fără să
o mai închidă porni pe scări în jos.“ R.lit. 17 V 84 p. 15 [pron. dëlõ] (din
n.pr. [Alain] Delon)
deltadróm s.n. –Locul de desfăşurare a antrenamentelor şi
concursurilor de deltapla norism– „Aşa cum am mai arătat [...] repre -
zentanţii celor 3000 de deltaplanişti din ţară s-au întrecut recent pe
deltadromul omologat de la Bunloc (Braşov) cu diferenţa de nivel pînă
la aterizare de 530 m.“ R.l. 26 IX 85 p. 2 (din delta[plan] + -drom)
deltanaút s.m. (sport.) –Zburător cu deltapla nul– „Vînturile au fost
la un moment dat po trivnice deltanautului, dar el le-a depăşit, convins,
în fiecare episod al odiseii lui, că va birui.“ I.B. 6 X 76 p. 8 (din delta +
-naut, după modelul lui cosmonaut; C. Lupu în SCL 6/82 p. 503)
deltaplán s.n. (av.) –Aparat individual de zbor, pe principiul
planorului, cu aripile în forma literei greceşti delta– „Un pilot s-a
încumentat să urce împreună cu o echipă de admiratori şi reporteri pe
vîrful muntelui Kilimandjaro şi, de acolo, de la înălţimea de 6010 m,
pe un delta-plan, să se avînte într-un zbor pe distanţa de 22 kilometri.“
I.B. 6 IX 76 p. 8. „O spectaculoasă cursă Londra-Paris a fost angajată
zilele trecute între două deltaplane cu mo tor.“ R.l. 30 VIII 79 p. 6.
„Specialişti ai Institutului de aviaţie din Moscova au experimentat [...]
un aparat de zbor original – o motocicletă deltaplan, respectiv o
motocicletă prevăzută cu o pînză ase mănătoare deltaplanului şi care
poate zbura.“ Sc. 5 II 84 p. 5; v. şi 23 III 77 p. 5, R.l. 12 VIII 77 p. 6,
Mag. 26 V 79 p. 8; v. şi deltaplanist (din fr. deltaplan; DMC 1975,
DTN 1976; DEX-S)
deltaplaníst, -ă s.m.f. (sport) –Sportiv care zboară cu deltaplanul–
„La început a fost dorinţa – dorinţa de a cuceri înălţimile nesfîrşite ale
cerului. A urmat apoi speranţa – speranţa că deltaplanul [...] va reuşi
să-i poarte spre azurul cerului [...] Aşa a luat fiinţă Clubul
deltaplaniştilor [...] din Roman.“ R.l. 24 V 84 p. 2 (din deltaplan + -ist)
deltaplanorísm s.n. –Sportul practicat cu del taplanul– „Cei care
doresc să afle mai multe detalii tehnice sau informaţii privind
înfiinţarea unor noi secţii de deltaplanorism, sînt rugaţi să ne scrie pe
adresa redacţiei.“ Mag. 26 V 79 p. 8; v. şi R.l. 6 III 81 p. 2 (din delta- +
planorism)
demanteláre s.f. –Distrugere– „[Berlusconi] va încerca tocmai
demantelarea aparatului statist mussolinian din economia Italiei.“ R.l.
3 VI 94 p. 8. „Măsuri pentru demantelarea sistemelor comunismului
dedurizáre • 76 • demanteláre
totalitar.“ „22“ 12/96 p. 8 (din it. demantelazione; cf. fr.
démantelement)
demascáre s.f. (pol.) –Denunţare, chiar a unor fapte şi intenţii
ireale, pentru a denigra pe cineva, în timpul comunismului– „Nu mi-au
plăcut niciodată «demascările», cu atît mai puţin nu-mi plac azi.“ R.l.
17 VIII 93 p. 1. „Petre Roman era o persoană particulară cînd s-a
organizat «demascarea» partidelor istorice, după tipicul anilor ‘45,
‘46.“ R.l. 14 IX 93 p. 1 (din demasca; DN, DEX – alte sensuri)
demetanizáre s.f. (tehn.) –Acţiunea de îndepărtare a metanului–
„[...] staţii de deme tanizare a mine reurilor [...]“ R.l. 18 X 84 p. 5 (din
demetaniza; DN3)
demipensiúne s.f. –Pensiune parţială, cu o singură masă pe zi– „În
pitoreasca staţiune Poiana Braşov, în lunile aprilie şi mai se asi gură
cazare în hoteluri cu înalt nivel de confort la tariful de 25 lei pe zi de
persoană, iar masa în restaurante moderne la tariful de 50 de lei pe zi de
persoană (pentru pensiune completă) sau cu 30 lei pe zi de persoană
(pentru demi-pen siune).“ Sc. 12 IV 77 p. 2. „Oficiul de turism al
municipiului Bucureşti a pus în aceste zile la dis po ziţia bucureştenilor
amatori locuri în serii de 10 zile la Ma ma ia cu cazare în corturi de 2
persoane şi asigurarea demipensiu nii.“ R.l. 9 VII 77 p. 2. „[...]
pensiune completă sau demipen siu ne la Crişan sau Sulina.“ R.l. 9 IX
85 p. 4 (din demi- + pen siune)
demitizáre s.f. –Acţiunea de distrugere a unui mit– „Au apărut în
ultima vreme în arta spectacolului o serie de termeni ca: «supraregie»,
«spectacol total», «actor total», «demitizare».“ R.l. 11 IX 66 p. 2 (din
demitiza; cf. engl. demythicize; BD 1970; DN3)
demixtá vb. I (înv.) –A despărţi în şcoli sau clase deosebite fetele şi
băieţii– „În anii trecuţi clasele au fost demixtate.“ (din de- + mixt + -a;
DEX-S)
democrát-creştín s.m., adj. –Membru al unei formaţiuni politice
care aplică principiile creştinismului– „Premierul M.R. a pre zentat joi
după-amiază declaraţia-program a nou lui guvern de centru-stînga,
format din de mo crat-creştini, socia lişti şi socialişti demo cra tici.“ Sc.
22 III 74 p. 6. „El [dosarul] conţine rezultatele «interogatoriilor» la
care a fost supus fostul lider democrat-creştin, răpit şi asasinat de
«Brigăzile roşii».“ Sc. 20 X 78 p. 6; v. şi R.l. 1 VI 79 p. 6; v. şi
democreştin (din democrat + creştin; cf. it. democristiano)
democratúră s.f. –Falsă democraţie– „Cultul majorităţii, specific
sistemelor totalitare, intole rante, îşi găseşte lesne corespondentul în
acea «demo craţie populară» [...] amintind flagrant de culoarea verde a
cărţii lui Khadafi: «democraţia înseamnă supravegherea poporului de
către po por» sau «democraţia înseamnă puterea po porului şi nu
exprimarea opiniilor poporului». Pe scurt, tot ceea ce am putea numi,
plastic, democratură. Adică, «demo craţie» şi «despot luminat».“ R.l.
8 XII 90 p. 5. „A miza pe o res tauraţie sau cel puţin pe o prelungire la
nesfîrşit a «tranziţiei» actuale (un sovietolog de origine română din
Paris, Pierre Hassner, o definea drept o democratură) înseamnă a nu
avea nici o imaginaţie pentru viitor.“ R.lit. 25 II–3 III 93 p. 13; v. şi R.l.
9 I 91 p. 4, 25 X 94 p. 3, Ap. 10/95 p. 9, Lupta 22 III 96 p. 1 (din fr.
démocrature; D. Uriţescu CV 47–48)
democreştín, -ă s.m.f., adj. (pol.) –Democrat-creş tin– „Întrebat de
un redactor [...] despre evoluţiile în problema unificării mişcării
democrat-creştine din România, dl. M.G., preşedintele Uniunii
Democrat-Creştine, a declarat [...] Eu am propus o confederaţie de
partide demo-creştine, ideea fiind bine primită de forurile de -
mo-creştine internaţionale [...]“ R.l. 23–24 I 93 p. 3 (din demo[crat] +
creştin, după it. democristiano)
demonizá vb. I –A atrage de partea diavolului, a răului– „Inteligenţa
a fost mai curînd exclusă pentru că nu putea fi demonizată.“ R.lit.
36/93 p. 3 (din demon + -iza)
demonizáre s.f. –Aderare la demonism, la credinţa în demoni–
„Kristian participase la ceremoniile cultului satanic, unde se vede că a
avut ce învăţa. La anchetă s-a stabilit că avea psihicul dereglat
(demonizarea nu figu rează în diagnoză), băutura fiind doar adjuvant,
iar Sarsailă un banal element de decor.“ R.l. 10 VI 93 p. 1(din demon +
-izare)
demonofobíe s.f. –Fobia de demoni– „Demonofobia în mitologiile
orientale şi sud-est eu ropene.“ R.lit. 4–10 XI 92 p. 5 //din demon +
-fobie//
demoscópic, -ă adj. –Care sondează opinia publică– „Sondajul
anual efectuat de un institut demo scopic din R.F. Germania relevă că
cel mai eficient somnifer este... televizorul.“ R.l. 4 I 78 p. 6 (din
demoscop[ie] + -ic)
demoscopíe s.f. –Cercetare a opiniei publice prin statistică– „De -
moscopia şi econometria ce rerii.“ Cont. 1 IX 67 p. 8 (din germ. De -
moskopie, fr. démoscopie; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DN3)
demotíki s. (cuv. gr.) „Din acest an, în Grecia, ma nualele şcolare
utilizează, în locul limbii aşa-zis literare, «katharevusa», pe care de
fapt nu o mai vorbeşte nimeni, limba vorbită cotidian, «demotiki».“ Sc.
15 X 76 p. 5. „Guvernul grec a pus capăt unei dispute lingvistice datînd
de 150 de ani şi a declarat greaca modernă, «dhimotiki», vorbită de
popor şi cultivată de poeţi ca limbă obligatorie în şcoli, universităţi şi
instituţii pu blice. Înfrîntă a ieşit greaca veche, «ka tha re vousa», limbă
pe care învăţaţii greci au re lua t-o din documentele antichităţii şi au
declarat-o lim bă oficială în 1921.“ Sc. 26 VIII 77 p. 4 [şi dhimotiki]
denaţionalizáre s.f. –Scoatere de sub jurisdicţia şi proprietatea
statului a unei întreprinderi– „[...] a criticat vehement politica
guvernului [...] şi, în special, denaţionalizarea – prin vînzarea către fir -
me particulare – a unor importante societăţi industriale apar ţinînd
statului [...]“ Sc.tin. 11 XI 85 p. 4 (din des- + naţiona lizare; cf. fr.
dénationalisation; DMC 1967; DEX)
dendroflorícol, -ă adj. (bot.) –Privitor la plan tarea de arbori şi de
flori– „[...] un veritabil colţ al nou tăţilor, cu amenajări dendrofloricole
în premieră.“ I.B. 10 V 84 p. 2 (din dendro- + floricol)
denicotinizáre s.f. –Acţiunea de a dezvăţa de fumat– „A fost
surprins în timp ce se introdusese prin efracţie într-un debit de tutun de
unde încercase să sustragă sumele provenite din încasări. Va urma,
evident, o cură de «denicotinizare».“ I.B. 31 VII 74 p. 7 (din
denicotiniza; DEX, DN3 – alt sens)
densificáre s.f. –Întărire– „Pen tru Francisc Munteanu «Tune lul»
este o experienţă în plus, superioară faţă de ultimele realizări pe linia
densificării limbajului cinematografic.“ Cont. 11 XI 66 p. 5 (din
densifica; DN3)
dentomaxilár, -ă adj. (med.) –Privitor la re giunea dinţilor şi a
maxilarelor– „[...] se face tratarea afec ţiu nilor dintelui şi parodontului,
cu un compartiment de chirurgie orală: ortodonţie, unde se tratează
anomaliile dentomaxilare [...]“ R.l. 18 III 84 p. 5 (din dento- +
maxilar)
denuclearizát, -ă adj. –Fără arme nuclea re– „Zo nele
denuclearizate – pas practic spre dezarmare“ Sc. 3 IV 62 p. 4 (din
denucleariza; DEX)
deodorizáre s.f. 1978 –Acţiunea de suprimare a mirosurilor
neplăcute– v. detartrant (din de- + odorizare)
deontologíe s.f. –Ştiinţă care se ocupă cu normele şi cu obligaţiile
specifice fiecărui do meniu de activitate– „Ce propuneri s-au făcut?
[...] Un cod al profesiei, o deontologie modernă a criticii teatrale, cu
definirea meseriei, a drepturilor şi obligaţiilor fiecărui critic faţă de
arta teatrală a ţării sale şi faţă de programul teatrului în lume.“ R.lit. 26
VI 75 p. 24. „Deontologia medicală i-a fost toată viaţa o vie credinţă.“
Trib.Rom. 1 XII 78 p. 5; v. şi implantologie (din fr. déontologie; DEX,
DN3)
deosebít, -ă adj. –(În anunţuri de vînzare-cum pă rare de după 1989,
în sint. plată deosebită) În valută– „Cumpăr cu plată deosebită ta blouri
vechi [...]“ R.l. 25 VIII 92 p. 11. „Cumpăr urgent vilă [...] zonă
centrală, plată deosebită.“ R.l. 15 IX 92 p. 11; v. şi 8 IX 92 p. 10
depielá vb. I –A scoate pieile– „Maşina de depielat pipote de păsări
este invenţia unui grup de specialişti de la Întreprinderea Mecanică
pentru Agri cultură, Timişoara [...]“ Ev.z. 27 XI 92 p. 11 (din de- +
piele + -a)
depoluá vb. I 1978 (ecol.) –A înlătura po luarea (apei, aerului)– v.
bioenergie (din fr. depolluer; PR 1970; DEX, DN3)
depoluánt, -ă adj., s.m. (ecol.) –(Mijloc) care ser veşte pentru
depoluare– „Depoluantul «Pe troabs», bazat în întregime pe o
tehnologie ro mânească, şi-a dovedit pe deplin eficacitatea atît în
acţiunile de depoluare a apelor marine, cît şi a [...] apelor rîurilor şi
lacurilor, zonelor de activitate a platformelor de foraj marin etc.“ R.l. 3
VII 78 p. 5 (din de- + poluant; cf. fr. dépollueur; DMC 1957; DN3,
DEX-S)
depoluáre s.f. (ecol.) –Acţiunea de a depo lua, epurare– „Societatea
Bertin, în colaborare cu Elf-Erap, a pus la punct un procedeu mecanic
de depoluare şi recuperare a lichidelor plutitoare pe suprafaţa apei.“
Cronica 19/70 p. 11. „Laserul în strategia depoluării.“ Sc. 31 XI 78 p.
4; v. şi R.l. 26 III 79 p. 6; v. şi antipoluare, depoluant (din depolua; cf.
fr. dépollution, engl. depollution; PR 1961, BD 1968; L. Seche în LR
2/75 p. 176; DEX, DN3)
depózit-magazín s.n. –Depozit cu rol de ma gazin– „Crearea de
depozite de circulaţie (nu de stocaj). Este vorba de
demascáre • 77 • depózit-magazín
depozite-magazin de tipul celor din Bucureşti ale Întreprinderii de
difuzare a materia lelor sportive.“ I.B. 10 XII 66 p. 2. „Pentru o mai
bună prezentare şi desfacere a mobilei, în acest an s-au deschis 5
depozite-magazin pe lîngă întreprinderile producătoare din ţară.“ R.l.
27 XII 76 p. 5 (din depozit + magazin)
depresurát, -ă adj. 1974 –Despovărat, eli berat– v. respiro
deprofesionalizá vb. I –A elimina din specializarea unei
profesiuni– „Parodia repetată de pro fesionali zează.“ R.l. 14 II 85 p. 2
(din des- + profesiona lizare)
deproteinizát, -ă adj. 1975 –Lipsit de proteine– v. parodontoză
(din de- + proteinizat)
depunctáre s.f. –Scădere a punctajului pentru gre şeli– „Controlul
se face de o echipă de specia lişti [...] stabilin du-se şi un clasament
special prin de punctarea fiecărei deficienţe [...]“ R.l. 5 II 85 p. 5 (din
de- + punct + -are; DEX-S)
dermasín s.n. „O noutate în domeniul pielă riei: dermasin. Este un
material special, obţinut chimic.“ R.l. 15 X 77 p. 5 //din gr. derma
“piele“ + sin[tetic]//
dermopunctúră s.f. (med.) „Savanţii americani propun termenul
«dermopunctură» pentru a desemna o nouă metodă terapeutică
înrudită cu tra diţionala acupunctură chineză, dar mai simplă (40 de
puncte în loc de 800) şi, pretind ei, mai explicabilă din punct de vedere
ana tomic.“ Cont. 24 V 74 p. 5 (din engl., fr. dermopuncture
[dermoponcture]; PR 1974; DEX-S)
déro s. –Numele comercial al unui detergent românesc– „Ioana nu-şi
spală rufele decât cu dero.“; v. şi astroclub, spray (1974) (din
de[tergent] ro[mânesc])
derulá vb. I (folosit (prea) des după dec. 1989) 1. –A se desfăşura–
„În schimb, la Buzău faptele s-au derulat cu repezi ciune.“ R.l. 22 XI
91 p. 3. „Între 27–29 octombrie s-a derulat [la Sinaia] partea întîi a pri -
mului modul [la Şcoala tinerilor lideri politici].“ „22“ 44/95 p. 5; v. şi
protonegociere (1975). 2. –A povesti, a relata– „Să deru lăm
abominabila crimă, aşa cum s-a desfăşurat ea.“ R.lit. 34/95 p. 16
Sensuri nepotrivite în „Înca sările se vor derula, conflictul se
derulează, deru lăm emisiunea rock, ne deru lăm la culesul tomatelor“
– T. Slama-Cazacu în R.lit. 16–22 XII 93 p. 12, „a derulat împrumutul“
R.l. 6 IX 96 p. 1 (din fr. dérouler; DN, DEX, DN3)
deruláre s.f. (impropriu) –Desfacere (a mărfurilor)– „Nu uitaţi că
sîntem singura firmă care poate garanta efectuarea importului de
portocale din Grecia şi totodată în derularea lor cu partenerii noştri.“
R.l. 26 XI 91 p. 4 (din derula; DEX, DN3 – alte sensuri)
desalinizáre s.f. –Acţiunea de extragere a sării (din apă, petrol
etc.)– „Cea mai mare şi cea mai moder nă bază de prelucrare a peştelui
din lume, supertraulerul «B-670», denumit şi «localitate-ocea ni că»,
are 178 metri lungime şi 24 metri lăţime, iar «locuitorii» sînt în număr
de 400. O instalaţie specială de desalinizare a apei marine va asigura
zilnic 400 tone apă pentru necesităţile industriale şi pentru toate vasele
dependente de «nava-mamă».“ Sc. 1 III 78 p. 5; v. şi 6 XI 79 p. 5 (din
desaliniza; cf. engl. desalinization, fr. désalinisation; DTN 1974; DT,
D.Min.; DEX, DN3)
desantíst s.m. (lit.) –Membru al cercului literar de „desant“ de la
Facultatea de Litere din Bucu reşti, la începutul anilor ‘80– „Mai
demult, cineva scria în «Flacăra» despre «desantişti» în chip de grup
de comando; recent, ideea a prins rădăcini şi la alţii.“ Luc. 28 IV 84 p. 2
(din desant + -ist)
desatanizáre s.f. –Exorcizare, sfinţire– „Desatanizarea [lea -
gănului de copii Sf. Ecaterina] se amînă.“ R.l. 19 I 94 p. 10
descaladáre s.f. –Reducere– „Puternica des caladare a taxei de
scont în Olanda [...] fapt care are drept consecinţă sporirea
investiţiilor.“ Sc. 16 IX 67 p. 6 (cf. engl. de-escalation; BD 1967)
descarbonizáre s.f. (tenh.) –Acţiunea de a scoate cărbunii din
motor– „B. a lucrat 22 de ore în şir la descarbonizarea motorului
«vaporului».“ Sc. 12 IX 62 p. 2 (din des- + carbonizare)
descernelizáre s.f. (tehn.) –Îndepărtarea din maculatură a cer nelii
în vederea refolosirii materialului fibros– „După un tratament special
rea lizat cu ajutorul instalaţiei de descernelizare, instalaţie ce va
funcţiona în cadrul fabricii de hîrtie Buşteni, ziarul sau coala de hîrtie
scrisă revine la ceea ce a fost iniţial, luînd de la capăt ciclul menirii
sale: de a fi utilă, scrisă.“ R.l. 11 I 74 p. 3 (din des- + cerneală + -izare;
LTR, SMFC IV p. 312, FC II 84)
desciorchinătór s.m. (tehn.) –Aparat care preia ciorchinele stru -
gurelui– „Strugurii sînt luaţi în primire de cele două macarale auto -
mate şi duşi la zdrobitor. Din zdrobitor mustuiala cade în cupa unui
cîntar, de aici la desciorchinător şi mai departe.“ Cont. 20 I 61 p. 2 (din
des- + ciorchine + -tor; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 136)
descîntotécă s.f. „A apărut de curînd Descîntoteca lui Marin
Sorescu, volum care este, credem, un test edificator al nivelului foarte
înalt atins de acest poet.“ R.l. 24 II 77 p. 5 (din descînt[ec] + -tecă,
formaţie glumeaţă după mo delul lui cinematecă; L. Seche în LR 3/77
p. 27)
descliftá vb. I 1993 (arg. hoţilor) –A desface fermoarul unei genţi
pentru a-i fura conţinutul– v. cîntá
desén-proiéct s.n. –Desen cu caracter de proiect– „În faţa fiecăruia
dintre ei se află un formular, în care se înscriu notele acordate
desenelor-proiecte pe care le prezintă diferite fa brici textile din ţară
pentru felurite ţesături.“ Sc. 24 I 64 p. 1 (din desen + proiect)
desenatór-proiectánt s.m. –Desenator ca re face proiecte– „Era o
absolventă a şapte clase elementare care reclama cu insistenţă o
funcţie... de desenator-proiectant.“ Sc. 10 V 73 p. 1 (din desenator +
proiectant)
desfácere-transpórt s.f. –Activitate comer cială de vînzare şi
transport– „În sectorul desfaceri-transporturi – total 93 de lucrători
auxiliari, din care: 5 primitori-distribuitori, 9 conducători auto, 2 lăcă -
tuşi-garaj, 3 motostivuitori, 8 lucrători pentru reparat mijloacele de
transport intern, 6 primitori-distribuitori cu gestiune de produse finite,
20 de sortatori, 38 de manipulanţi pentru încărcări-descărcări.“ Sc. 27
VII 77 p. 1 (din desfacere + transport)
desfiá vb. I (jur.) –A declara nulă o înfiere– „Elucidînd, însă, acest
caz, am discutat cu mai multe persoane, între care şi tatăl adoptiv.
Regreta. Ce? Că nu a avut posibilitatea legală să o desfieze. Doar atît.
Nici un grăunte de remuş care pentru traumele provocate în viaţa fiicei
sale.“ I.B. 6 VI 75 p. 2 (din des- + [în]fia; Th. Hristea ne-a comunicat
că acest cuvînt există de cel puţin 40 de ani în lb. rom.; DEX-S)
design (artă) 1. –Estetică industrială modernă; disciplină care ur -
mă reşte îmbinarea frumosului cu utilul în industrie– „Design-ul – o
problemă socială. Într-una din sălile U.A.P., la Galeria Nouă, s-a
deschis o expoziţie complexă, cu machete, studii de ambian ţă, stu dii
de obiecte utilitare şi decorative realizate de secţia de design a
Institutului de Arte Plastice «N. Gri go rescu».“ Cont. 28 VI 74 p. 11.
„Regele desing-ului american, R.L., cel care a inventat rubanul de
celofan al pachetelor de ţigări, va lucra pentru a da o nouă haină auto -
mobilului sovietic Moskvici.“ Săpt. 1 XI 74 p. 2. 2. adj. inv. –Mo -
dern, elegant– „Sînt foarte frumoase fetişcanele deta şate pe Lună şi
foarte «design» costumele şi decorurile, dar po veş tile lor ne fac de
multe ori să credem că este mai plauzibil un basm.“ Săpt. 12 IX 75 p. 6
[pron. dizáin] (din engl. design; cf. fr. design; PR 1965; L. Seche în LR
2/75 p. 176, Gh. Săsărman în Cont. 29 II 78; DN3)
designer s.m. (artă) –Creator în design– „În complexul expozi ţiei
există pavilionul cu produse pre zentate de industrie dar şi unul al ar -
tiştilor plastici. Printre aceştia, întîlnim şi tipul nou de plastician –
designer-ul (cuvînt inexistent în Micul dicţionar enciclo pedic); în
expoziţia din faţa Casei Scînteii, numai designerii D.I. şi C.M. apar în
două ipos taze.“ Săpt. 11 VIII 78 p. 5. „[...] îm plinirea unui an de la
trecerea în nefiinţă a iubitului lor E.R., designer.“ R.l. 18 X 84 p. 4;
„Societate comercială [...] angajează designer [...]“ Ev.z. 12 I 95 p. 7;
v. şi cromotologie (1974) [pron. dizáiner] (din engl. designer; cf. fr.
designer; DHLF 1960, DMN 1965, DMC, PR 1969; Th. Hristea în
R.lit. 18/78 p. 19; DN3, DEX-S)
desincronizáre s.f. –Ieşire din sincronie– „Cel de-al doilea capitol
cuprinde operele capitale, co res punzătoare maturităţii, dintre care cel
puţin «Moa ra cu noroc» şi «Mara» sînt capodo pere, iar cel de-al treilea
tot ce a urmat; în fond se dă aici o explicaţie desincronizării estetice a
operei.“ Sc. 28 XII 77 p. 4 (din de- + sincronizare)
desjuntizare s.f. „După epurarea principalilor colaboratori ai fostei
junte militare, guvernul a trecut acum la elaborarea şi aplicarea
eşalonată a unui program de reorganizare a întregii admi nistraţii.
Procesul «desjuntizării», cum este denumit aici, este extins şi în
domeniul sindical.“ Sc. 8 II 75 p. 4; v. şi 26 III 75 p. 6 [pron.
deshuntizáre] //din des- + juntă + -izare; cf. sp. desjuntar; C. Lupu în
SCL 6/82 p. 504//
desofisticáre s.f. (livr.) –Simplificare, eliminare a elementelor
căutate– „Desofisticarea (fe no men în sine salutar) a prozei sale a dus
însă din păcate la un pseudorealism simplist şi stîngaci, foarte dispus
să accepte [...] clişeele şi schematismul unui tip de literatură de mult
compromis.“ R.lit. 8 IV 76 p. 11 (din de[s]- + sofisticare; DEX-S)
desonorizánt, -ă adj. „În Polonia a început producţia unui nou tip
depresurát, -ă • 78 • desonorizánt, -ă
de sticlă desonorizantă, formată din două straturi termoizolante.
Proprietăţile de absorbţie a zgomotelor sînt similare celor ale unui
perete de cărămidă cu o grosime de 6 cm.“ R.l. 24 X 78 p. 6 (din de[s]-
+ sonoriza + -ant; DEX-S)
desovietizáre s.f. (pol.) –Ieşirea din raza de influenţă a URSS, din
realitatea social-politică şi eco nomică de tip sovietic– „Deso vie tizare
şi rebol şevizare“ „22“ 45/93 p. 16 (din de- + sovietizare)
despăcălí vb. IV –A readuce la realitate– „Ca în orice poveste
artisticeşte reuşită, ca, adică, în orice poveste adevărată, avem acele
indispen sabile două etape: faza în care personajul se înşală cumplit, şi
faza cînd el (şi noi împreună cu el) se dezînşală (scuzaţi barbarismul),
se despăcăleşte.“ R.lit. 1 XI 73 p. 21 (din des- + păcăli, după fr.
détromper)
despăcălíre s.f. –Readucere la realitate– „Întîi, două crime în cep
prin a se arăta încărcate de motive personale, încurcate şi verosimile
toate. Apoi (despăcălire de un tip foarte neobişnuit) aflăm că nici una
din cele două crime nu avea vreo legătură cît de mică cu viaţa
personală, cu sentimentele, cu biografia actuală a victimelor, ci cu
trecutul vinovaţilor.“ R.lit. 18 XII 75 p. 17 (din despăcăli)
despecializáre s.f. –Pierderea specializării, a calificării
profesionale– „Specialiştii şi paradoxul... despecializării.“ R.l. 19 X
76 p. 3 (din de[s]- + specializare; cf. fr. déspécialisation; DEX-S)
destabilizá vb. I (pol.; termen des folosit după dec. 1989) –A face să
se piardă stabilitatea– „Acum, în plină vacanţă parlamentară şi într-un
moment de reflux politic firesc, pare evident că anumite grupuri de
presiune caută să speculeze starea generală proas tă, să profite de
şovăielile guvernanţilor şi să destabilizeze ţara.“ R.lit. 20 VIII 90 p. 2;
v. şi 29 XI 90 p. 2 (din des- + stabiliza; cf. engl. to destabilize; DEX-S)
destabilizáre s.f. (pol.; termen des folosit du pă dec. 1989)
–Pierdere a stabilităţii– „În ultima decadă a lunii august, cel mai tîrziu
în primele zile ale lui septembrie, vom fi martorii unei noi tendinţe de
destabilizare a fragilei noastre vieţi politice şi eco nomico-sociale.“
Azi 22 VIII 90 p. 2 (din destabiliza)
destabilizatór, -oáre adj. (pol.; termen fo lo sit după dec. 1989)
–Care destabilizează– „Acest hibrid este preluat azi de d-nii C.V.T şi
compania [...] împinşi de fosta securitate înainte, ca un vîrf de lance în
opera ei destabilizatoare.“ R.lit. 30 VIII 90 p. 2. „Cine a sancţionat
grava acţiune destabilizatoare comisă de E. Valeriu prin întreruperea
nejustificată a transmisiei în iunie ‘90?“ R.l. 28 XI 91 p. 4; v. şi 27 XI
91 p. 8, Cotid. V 91 p. 2 (din destabiliza + -tor; Irina Preda în LR 10/92
p. 546)
destalinizáre s.f. (pol.) –Debarasare de influenţa nefastă a ideo -
logiei lui I.V. Stalin– „Necesitatea destalinizării PCB“ Ad. 20 I 90 p. 6
(din des- + stalinizare)
desú pl. desúuri s.n. (franţuzism; vestim.) –Len jerie– „Cele mai noi
desuuri din Franţa.“ R.l. 19 V 93 p. 2 (din fr. dessous)
desugrumáre s.f. (circ.) –Detaşare, elibe ra re– „De ga jarea
circulaţiei a devenit o problemă acută odată cu revărsarea fluviilor de
automobile pe ma rile artere ale turismului. «Desugrumarea» po dului
Coulonvrenière din Geneva nu s-a putut realiza decît prin construcţia
unui alt pod [...]“ Sc. 19 VII 69 p. 8 //din de[s]- + sugrumare//
desulfuráre s.f. (tehn.) –Acţiunea de a desulfura– „[...] în pre zent se
află în fază avansată probele teh nologice la instalaţiile de cracare
catalitică, hidrofi nare, distilat vid, fabrica de hi dro gen, iar la instalaţia
de desulfurare gaze şi recuperare sulf s-au obţinut primele cantităţi de
sulf.“ R.l. 13 VI 84 p. 1 (din desulfura; DN3)
deşértic, -ă adj. –Care aparţine deşertului– „Uria şele rezervoa re de
apă îngheţată – icebergurile – ar putea constitui o sursă de alimentare
cu apă potabilă a regiunilor deşertice sau secetoase – scrie publicaţia
«Earth Science Reviews».“ Sc. 12 X 70 p. 4. „K. a denumit acest platou
deşertic «cea mai mare carte de astronomie a lumii».“ Sc. 5 IV 74 p. 5;
v. şi 27 IX 79 p. 6 (din deşert + -ic; cf. fr. désertique; DN3, DEX-S)
deşertificáre s.f. –Transformarea unei re giuni în deşert– „Aco lo
unde dispar pădurile se instalează deşertul [...] «Deşertificarea» – un
fenomen de ample proporţii.“ Sc. 5 X 77 p. 5. „[...] în Africa [...] circa
150 milioane de oameni sînt ameninţaţi de efectele calamităţilor
deşertificării şi secetei [...]“ Sc. 1 XI 84 p. 6. „Spania este ţara din
Europa occidentală cu cel mai mare risc de deşertificare [...]“ I.B.9 VII
87 p. 8 (din deşert; cf. fr. désertification; PR 1960; DTN 1976;
DEX-S)
detartránt s.n. (ind.) –Substanţă cu proprietatea de a înlătura
tartrul– „Ministerul Comerţului Interior informează că în circuitul
comercial s-au introdus recent noi produse pentru întreţinerea
curăţeniei: «Demar» – detergent pentru cură ţatul şi dezinfectatul
vaselor şi obiectelor sanitare (băi, chiuvete etc.); «Lux» pastă pentru
curăţat şi lustruit obiecte metalice, inclusiv din argint; «Nufar» produs
cu care se curăţă găleţile din bucătărie şi avînd efect de dezinfectare şi
deodorizare, ambalat în doze spray; «Nufar» detartrant (scoate piatra)
de pe obiec tele sanitare din faianţă.“ R.l. 28 IV 78 p. 5; v. şi 30–31 V 92
p. 8 (din detartra + -ant; DEX-S)
detaşamentíst s.m. „Semnalul cel mai zgu duitor a ceea ce avea să
vină trebuia să-l fi constituit pentru noi soarta celor din deta şamentele
de muncă forţată – detaşamentiştii cu banderolă galbenă [...] În 1941
au început primele încorporări şi concentrări în deta şamentele de
muncă forţată, devenite subit de ta şamente de pe deapsă.“ Fl. 26 IX 86
p. 23 (din detaşament[e de muncă] + -ist)
detectivíst, -ă adj. –De detectiv– „Împletirea acestor grupe de
probleme, facilitată de dimensiunile reduse ale capitolelor, este
însoţită de relatarea, într-un stil vioi, captivant, aproape de tec tivist, cu
replici scurte şi intervenţii parantezate.“ R.lit. 15 VII 74 p. 9 (din
detectiv + -ist; DN3, DEX-S)
detensioná vb. I –A elimina sau a reduce tensiunea– „Fruntaşi ai
opoziţiei [...] vom participa alături de ei la miting, în cazul că va avea
loc, tocmai pentru a detensiona atmosfera.“ R.l. 5–6 XII 92 p. 1 (din
des- + tensiona; DN3 – alt sens, DEX-S)
detensionáre s.f. (tehn.) –Eliminarea sau reducerea tensiunilor
interne dintr-un material– „La Întreprinderea mecanică Mîrşa se aplică
una dintre cele mai moderne tehnologii pentru detensiona rea struc -
turilor sudate şi anume prin vibraţii electrice.“ R.l. 12 III 84 p. 5. „În
ultima perioadă au fost introduse în uzina craioveană şase instalaţii de
construcţie proprie pentru detensio narea mecanică, prin vibraţii, a
pieselor din me tal [...]“ R.l. 5 II 85 p. 4; v. şi 15 IV 84 p. 2 (din
detensiona)
detoxificáre s.f. (med.) –Acţiunea de neutralizare a produselor de
ordin toxic– „Conţinutul mare în vitamine, săruri minerale şi apă,
cantitatea redusă de sare şi absenţa proteinelor duc la creşterea diu -
rezei, la retragerea edemelor (umflăturile), la detoxificarea
organismului sufe rinzilor renali.“ Sc. 31 VII 77 p. 2 [şi detoxifiere]
(din detoxifica; LTR; DN3)
detribalizáre s.f. –Ieşirea din starea tribală– „Actualul preşe din te al
Gabonului, A.B., cu noaş te foar te bine mecanismul admi nis traţiei. El
este foarte conştient de faptul că «detribalizarea» este procesul
necesar prin care ţara sa, ca şi Africa, în general, poate ajunge la un
nivel superior.“ Sc. 29 VI 67 p. 6 (din de- + tribal + -izare)
deváns s.n. –Devansare– „Termenul de dare în folosinţă: octombrie
1974. Constructorii s-au angajat însă să înceapă predarea – în mod
eşalonat – din prima zi a lunii august. Devansul va însuma 30 de zile.“
I.B. 22 V 74 p. 1. „Magazinele I.D.M.S. livrează în devans autotu ris me
DACIA 1300 [...]“ R.l. 17 XI 78 p. 4 (der. regr. din devansa; DN3)
devoaláre s.f. (franţuzism) –Dezvăluire– „Devoalarea o vom face
în ziarul de marţi [...]“ Ad. 28 IX 91 p. 6 (cf. fr. dévoilement)
devoţionál, -ă adj. –Care ţine de practicarea unui act sacru–
„Domnia sa este şi expert în etnomuzicologie, susţinînd numeroase
cursuri de muzică instrumentală şi vocală hindustană, de cîntece
devoţionale din Bengali, de muzică vedică.“ R.l. 4 V 93 p. 2 (din
devoţi[une] + -onal)
dezabié s.n. (vestim.; franţuzism) –Veşminte lejere purtate (de
femei) în casă– „Alteori ceea ce se vede pare microscopic. De pildă,
conflictul scheciului Tango, care pînă la urmă rămîne un pretext pentru
a-l vedea pe F.P. cu papion violet şi pe A.S. în dezabié.“ R.l. 15 I 77 p. 2
(din fr. deshabillé; DEX-S)
dezaburizáre s.f. –Înlăturare a aburilor– „«Dacia 1301» [...] mai
dispune de geam-lunetă cu instalaţie de dezaburizare.“ Sc. 19 I 77 p. 2;
v. şi R.l. 13 XI 79 p. 5 (din dez- + abur)
dezactualizá vb. refl. I –A deveni perimat, inactual– „În secolul al
XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea era suficientă o
enciclopedie la o generaţie, adică la 20–25 de ani. Azi, o enciclopedie
se dezactualizează mult mai repede, trebuind reelaborată şi reeditată la
7–8 ani, fie în întregime, fie prin publicarea unor volume
suplimentare.“ Cont. 10 XII 65 p. 8 (din dez- + actualiza; DEX-S)
dezalergizáre s.f. (livr.; fig.) –Descătuşare, elibe rare– „Evo luînd în
spaţiul dintre contemplaţia sentimentală şi cea problematică, poezia
Constanţei Buzea rămîne elegiacă, oferind tandreţea unei femi nităţi
grave, o nostalgie a unui clasicism intangibil, o formă de dezalergizare
a liricii.“ Luc. 28 VII 73 p. 7 (din des- + alergie)
dezasortáre s.f. (com.) –Lipsă de sortimente varia te– „O altă cauză
a dezasortării era aceea că în livrările către bazele comerciale nu se
desovietizáre • 79 • dezasortáre
urmărea îndeajuns formarea sortimentului co mercial.“ Sc. 4 VII 69 p.
2 (din dez- + asortare; DN3)
dezbalotáre s.f. –Desfacerea baloţilor– „Vitele în ferme sînt
furajate după principii mo derne, numai că baloturile de furaje sînt
legate cu sîrmă; la dez balotare, din neglijenţă, uneori sîrma nimereşte
în tocătoare şi de aici, tăiată mărunt, ca nişte ace, ajunge odată cu hrana
animalelor în sto macul şi intestinele acestora [...]“ R.l. 26 III 74 p. 2
(din dez- + balotare)
dezeroizá vb. I –A înlătura caracterul eroic– „Columbo repre zintă şi
el un progres în direcţia apro pierii artei de adevăr. El dezeroizează cu o
anumită violenţă eroul clasic al mitologiei americane.“ Cont. 10 VI 74
p. 10 (der. regr. din dezeroizare; V. Guţu Romalo C.G. 204; DEX-S)
dezeşuá vb. I (mar.) –A repune în funcţiune o navă eşuată– „În
jurnalele de bord de la căpi tănie a fost înscris un fapt notat laconic:
«Eşuat un cargou la mila 31, ora unsprezece [...] La ora cincispre zece
dezeşuat».“ R.l. 21 I 71 p. 2. „În portul nostru maritim o navă a eşuat pe
stîncile din dreptul localităţii Agigea, la circa 1 km în larg. Încercările
echipajului de a dezeşua vasul cu forţe proprii au rămas fără rezultat.“
Sc. 13 III 72 p. 2 (din fr. déséchouer; DEX-S)
dezideologizáre s.f. (Termen folosit după de cembrie 1989)
–Acţiunea de înlăturare a ideo logiei marxist-comuniste– „E.S. şi N.M.
au jucat un rol important tocmai în dezideologizarea lite raturii, în
eliberarea ei de orice servituţi propagandistice.“ R.l. 43/95 p. 3 (din
dez- + ideologi[e] + -izare)
dezideologizát,-ă adj. –Scos de sub influenţa ideologiei mar -
xist-comuniste– „Organisme tranzitorii şi dezideologizate“ R.l. 12 I 90
p. 2 (din dez- + ideologiza)
dezincrimináre s.f. (jur.) –Scoatere de sub acuzare– „[...] au
considerat prin mai toate luă rile de poziţie că relaţiile sexuale între
persoane de acelaşi sex nu trebuie încurajate prin dezincriminarea
lor.“ R.l. 26 X 94 p. 9 (cf. engl. decriminalization; BD 1970)
dezindustrializáre s.f. –Scăderea ponderii industriei în eco no mia
unei ţări– „[...] s-a afirmat nu o dată că în prezent are loc un pro ces de
«dezindustrializare» a celor mai dezvoltate ţări, ilustrat de slăbirea şi
accentuarea vulnerabilităţii structurilor productive din cauza
hipertrofierii acti vităţilor financiare.“ R.l. 13 II 85 p. 6 (din des- +
industrializare; cf. fr. désindustrialisation; DMC 1972)
dezinhibáre s.f. (livr.) –Lipsă de inhibiţie, de pre judecată– „Ori -
cum, e o lucrare care impune prin seriozitate, competenţă,
ingeniozitate şi e demnă de subliniat dezinhibarea faţă de vreo
prejudecată lite rară curentă în ce priveşte lim ba.“ R.lit. 14 I 71 p. 22
(din dez- + inhibare)
dezînşelá vb. I refl. 1973 –A (se) readuce la realitate– v. des păcăli
(din dez- + înşela, după fr. (se) détromper)
deznavetáre s.f. 1972 –Acţiunea de extra gere a obiectelor din
navete– v. înnavetare (din dez- + navetă + -are)
dezosát, -ă adj. –(Despre carne) Din care s-a scos osul– „Carnea
fiind dezosată poate fi pusă direct la fript sau prăjit.“ M. 7 III 61 p. 5
(cf. fr. désossé; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 136; DN3)
dezoxiribonucléic adj. 1983 (biol.) –(Acid) prezent sub formă de
nucleoproteine în nucleul celulelor, purtător al caracterelor genetice–
v. ADN (din fr. dé soxyrybonucléique; PR 1960; DEX, DN3)
diabolizá vb. I –A acuza; a marginaliza– „Da că în imaginarul
popular faptul de a fi diferit faţă de alte categorii, alteritatea e conotată
negativ, dacă nu cumva e de-a dreptul diabolizată, în lumea culturii se
poate imagina o alteritate seducătoare, fascinantă.“ „22“ 37/93 p. 13.
„De ce o serie de intelectuali [...] diabolizează marile nume ale culturii
interbelice?“ R.lit. 6/95 p. 14 (din fr. diaboliser)
diafoníe s.f. „Aflăm că perturbaţiile care dau curs speculaţiilor – în
genul păcăniturilor care se aud în receptor, apariţiei altor convorbiri pe
fir – se datorează fie deranjamentelor deja existente, fie scă derii
izolaţiei între perechile unui cablu, care determină fenomenul de
diafonie (transferul cîmpului electromagnetic de la o pereche de
cabluri la alta).“ Cotid. 7 VI 93 p. 3 (din fr. diaphonie; PR 1953; DN3)
diafrágmă s.f. 1. (constr.) –Planşeu, placă– „Pentru prima oară în
oraş, apartamentele au fost proiectate pe două niveluri, cu scări
interioare, sistem duplex. Blocurile cu 11 nivele sînt construite din
diafragme de beton armat, turnate în cofraje me talice plane
universale.“ R.l. 25 IV 77 p. 5. 2. (med.) –Contraceptiv mecanic
pentru femei– „În cazul în care femeia alăptează, metodele de elecţie
(contraceptive) sînt: minipilula (pilula cu progesteron), metodele de
barieră (prezervativ, diafragme, spermicide), steri letul.“ Z. 13 VI 95 p.
4 (din fr. diaphragme; DT, LTR; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
dializát, -ă adj. –(Bolnav) constrîns la dializă– „Costul anual al
îngrijirii unui bolnav dializat – 12.000 $.“ R.l. 7 X 93 p. 5 (din dializă;
cf. it. dializzato; fr. dialysé; DPN 1983)
dialíză s.f. 1984 (med.) –Metodă de curăţare a sîngelui de produsele
toxice acumulate ca urmare a unei afecţiuni renale, prin introducerea
masivă de soluţii care antrenează cu ele aceste produse– v. dializor
(din fr. dialyse; DEX, DN3 – alte sensuri)
dializór s.m. (med.) –Aparat pentru efectuarea dia li zei– „–Aşa dar
[...] v-am ruga să explicaţi la început ce este hemodializa. –O metodă
de tratament a insuficienţei renale acute şi cronice, dar hemo dializa
poate fi aplicată şi în intoxicaţii acute exogene cu substanţe dializabile,
intoxicaţii endogene, în tulburări ale echilibrului hidro-electrolitic şi
aci do-bazic în insuficienţa cardiacă ireversibilă. –Cum se realizează?
–Cu ajutorul rinichiului artificial sau dializorului, cum îi spu nem noi.
În principal, acesta este format din două compartimente – unul în care
intră sîngele bolnavului şi un altul cu soluţia de dializă, separate
printr-o membrană din cuprofan sau polia crilonitril. Metoda
presupune o circulaţie a sîn gelui extracorporală. Acesta iese din arteră
cu un debit de 200 ml pe minut, intră în dializor, vine în contact cu
soluţia de dializă prin intermediul membranei, dializantul intră şi el în
dializor cu un debit de 500 ml pe minut. Pe baza a două principii
fizico-chimice – difuziunea şi ultrafiltrarea – substanţele toxice din
sînge trec în soluţia de dializă, iar electroliţii se echilibrează între cele
două medii.“ R.l. 9 XI 84 p. 5 (din fr. dialyseur; DEX, DN3)
dialoghíst, -ă s.m.f. (cinem.) –Autor de dialoguri (pentru fil me)–
„Care e «legea» unui dialoghist? –Să-i cunoască bine pe actori înainte
de a le scrie dialogul. Eu ţin întotdeauna să-i fac pe actori să vorbească
în felul lor obişnuit.“ Cont. 20 IX 68 p. 5 (din fr. dialoguiste; PR 1948;
DN3)
diamantát, -ă adj. (tehn.) –Prevăzut cu dia mante– „PUBLICOM,
Agenţie de publicitate pen tru co merţ exterior, invită specialiştii
interesaţi să viziteze Ex poziţia specializată de dia mante indus triale,
scu le diamantate, scule şi plăcuţe aşchietoare.“ R.l. 1 X 76 p. 4.
„Întreprinderea sovietică de comerţ exterior [...] invită specialiştii
români interesaţi să vizi teze Expo ziţia de scule diamantate şi din
belbor pentru prelucrarea metalelor, sticlei şi marmurei des chisă la
Bucureşti.“ R.l. 22 XI 78 p. 4 (din diamant + -at; cf. fr. diamanté;
DEX-S)
diaproiectór s.n. (tehn.) „Gama produselor foto a fost completată
prin asimilarea în fabricaţie a dia proiectorului «Diaclar» – aparat de
proiecţie semiautomat pentru diapozitive înca setate şi diafilme
produse de studioul «Anima film».“ Sc. 6 X 76 p. 5 (din dia[pozitiv] +
proiector; LTR; DN3, DEX-S)
diaríst s.m. –Persoană care îşi notează într-un caiet întîmplările de zi
cu zi– „[Lovinescu] nu are conştiinţa unui diarist [...] nu crede în
valoarea estetică a jurnalului intim.“ Lit. 16 VII 93 p. 3. „Din Franţa,
diaristul [P. Comarnescu] trece în Italia şi aici descoperă marea
pictură. Stilul jurnalului devine telegrafic.“ Lit. 20–22/94 p. 5. „Iorga,
Lovi nescu [...] şi atîţia alţi interesanţi diarişti sau memo rialişti
români.“ „22“ 49/95 p. 15. „Diaristul a început prin a-şi evoca [...]
matricea spirituală.“ R.lit. 7/96 p. 1; v. şi Lit. 6/94 p. 3 (termen des
folosit de criticul Eugen Simion; v. Al. Niculescu în Ap. 8/95 p. 15; din
it. diarista; cf. fr. diariste – v. Le Monde 13 I 96 p. 4)
diaríst, -ă adj. –Propriu unui jurnal (intim)– „Pre cipitarea scriiturii
diariste.“ „22“ 49/95 p. 15 (din s.m. diarist)
diarístic, -ă adj. –Propriu unui jurnal (intim)– „Consemnările sale
diaristice [...] alimentează triviala voluptate de a-ţi vedea semenul
mînjit.“ D. 215/97 p. 13 (din diarist + -ic)
diasporeán, -ă adj. –(Persoană) Din diaspo ra– „O singură even -
tualitate ar putea unifica fracţiunile românilor diasporeni [...] Au avut
loc două congrese ale românilor de pretutindeni: unul la Mamaia [...]
cu pretutindenarii noştri din Occident [...]“ Cuvîntul 43/93 p. 4 (din
diaspora + -ean)
dictafón s.n. (tehn.) –Magnetofon portabil care ser veşte la dictarea
corespondenţei– „Se pot admira, totodată, cele mai diverse maşini
electronice de calcul, instalaţii de multiviziune, radiotelefoane,
videotelefoane, automate cu felurite întrebuinţări şi alte mij loace
moderne de telecomunicaţii. Un spaţiu aparte a fost rezervat bu nurilor
de larg consum: radioreceptoare mi nia turizate sau nu [...], dictafoane,
magnetofoane, ceasuri.“ Sc. 12 X 70 p. 3; v. şi 17 II 80 p. 5 (din fr.
dictaphone; cf. engl. americ. dictaphone; CD; LTR, D.Am.; DEX,
DN3)
didáctic-experimentál, -ă adj. –(Instituţie) în care se fac
experienţe ştiinţifice şi se desfăşoară practica studenţilor– „Au fost
dezbalotáre • 80 • didáctic-experimentál, -ă
înfiinţate staţiuni didactice-experimentale pe lîngă Institutele agro -
nomice din Bucureşti, Cluj-Na poca, Iaşi, Timi şoara şi Cra iova.“ R.l.
30 I 75 p. 5 (din didactic + experimental)
dietár, -ă adj. (alim.) –Privitor la dietă– „Încă o dată, cărţile de
bucate deţin primul loc [...] Numai în ultima lună am înregistrat 8 noi
apariţii, amplu discutate în rubricile de recenzii ale presei de mare tiraj,
mai ales din punctul de vedere al noilor pre vederi dietare.“ Luc. 11 X
84 p. 7 (din dietă + -ar)
dificultós, -oásă adj. 1. (livr.) –Dificil– „Veş nicele întrebări
dificultoase din interviurile ga zetarilor [...] Sper că voi avea curînd –
după o sistematică organizare a activităţilor mele directoriale – toată
liniş tea necesară activităţii mele solistice, dirijorale.“ Cont. 30 XI 73 p.
6. 2. –Greoi– „Din ce în ce mai dificultuos devine limbajul criticului
pe măsură ce înaintăm în ana liza propriu-zisă.“ Luc. 21 IV 84 p. 2 [şi
dificultuos] (din fr. difficultueux; DEX, DN3)
difúr s.n. „Consemnăm, totodată, contractarea – pe lîngă elegantele
haine de piele şi materiale sintetice tip silur şi difur – a numeroase
articole de marochinărie.“ R.l. 7 X 76 p. 3; v. şi adidas
dig-batardóu s.n. –Tip de dig care închide sau abate apa–
„Digul-batardou care va separa, în albia Dunării, incinta destinată
construcţiei centralelor electrice şi a barajului deversor, obiec tive
componente ale Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie «Porţile de
Fier II», a intrat în etapa finală de execuţie.“ Sc. 16 XI 78 p. 1. „Pe
şantierele sistemului hidroenergetic şi de navigaţie «Porţile de Fier II»
constructorii au repurtat un nou şi semnificativ succes: închi derea
digului-batardou.“ R.l. 9 VI 79 p. 3 (din dig + batardou)
dígest s.n. (americanism) –Rezumat (al unei cărţi), publicarea unei
opere într-o formă redusă– „N-ar fi exclus ca astfel de seriale să nu fie
decît nişte «digesturi» [...]“ R.lit. 14 II 85 p. 17 (din engl., fr. digest; PR
1949; DN3 – alte sensuri)
digicasétă s.f. (tehn.) „Digicasetofon. La Pa ris a fost prezentat
prototipul unui aparat care permite citirea şi scrierea în alfabetul
Braille. Digicaseta, cum se numeşte aparatul, este ase mănător unui
casetofon obişnuit şi conţine o claviatură de comandă cu zece clape
pentru scrierea în Braille, precum şi un mic tablou de afişaj în care
apare în relief textul scris sau citit. Digicaseta poate fi cuplată cu un
calculator de buzunar, ceea ce oferă posibilitatea efectuării unor
calcule de la cele mai simple la cele mai complicate.“ R.l. 19 VI 75 p. 6
(din fr. digicassette)
digicasetofón s.n. 1975 (tehn.) –Casetofon care poate fi utilizat de
nevăzători– v. digicasetă (din fr. digicassetophone)
digiscóp s.n. (tehn.) „Aparatul numit «digi scop» a fost produs de o
firmă suedeză şi îndeplineşte func ţia a... cinci cronometre. Avînd
încorporate minuscule unităţi de memorie, el poa te înregistra, de pildă,
concomitent, timpurile obţinute de cinci participanţi la un concurs de
atletism. În acelaşi timp, este posibilă interco nectarea a două, trei sau
patru «digiscoape», astfel că se pot omologa simultan timpurile rea -
lizate la 10, 15 sau 20 de sportivi.“ R.l. 9 X 76 p. 6 //din engl. digi[t] +
gr. -scop “care exami nează“//
digitál adj. (cib.) 1. –Binar, care nu admite decît două stări– „Se
pune pro blema unei schimbări radicale a tehnicii de conservare a
peliculei cinematografice – fie prin transformarea imaginilor în
semnale video înregistrate pe bandă magnetică, fie prin
descompunerea lor în semnale digitale care pot fi recompuse cu
ajutorul unui fascicul laser.“ Sc. 10 I 78 p. 4; v. şi Internet. 2. Mai ales
în sint. afişaj digital –Prin opoziţie cu analogic, se spune despre
sistemele sau aparatele care afişează datele în mod discontinuu, cu
ajutorul unor caractere (în general cifre) mobile– „Ceasul este de tip
digital, ca de altfel şi calendarul, care indică nu numai ziua, dar şi luna
şi anul. În partea dreaptă a instrumentului se află un mi ni calculator cu
patru operaţiuni.“ R.l. 11 VIII 77 p. 6. „Ceasurile de mînă de tip nou cu
afişaj digital – o inovaţie considerată revo luţionară în tehnica
construcţiei ceasornicăriei, mecanisme le clasice fiind înlocuite prin
circuite electronice, minutarele prin cifrele care indică orele, minutele
şi secundele.“ Sc. 2 II 78 p. 5; v. şi alcoolemie, capacimetru (din engl.,
fr. digital; în engl. apărut în 1938, dar răs pîndit din 1945; DHLF 1960,
PR 1968; CD, DT, TDE; DEX-S)
dilemátic, -ă adj. –Care provoacă nedume rire, dileme– „Moar tea
survenită brutal nu constituie doar o împlinire a visului profetic, ci
aruncă un tulburător semn de întrebare, men ţinînd caracterul dilematic
al întregii naraţiuni: vis sau realitate?“ R.lit. 11 IV 71 p. 3. „Cartea este,
de fapt, o istorie dilematică a literaturii dramaturgice româneşti de-a
lungul unui secol [...]“ I.B. 10 X 73 p. 2 (din fr. dilémmatique; DN3,
DEX-S)
dilogíe s.f. –Operă (literară) în două părţi– „«Ro mantica» [...] este
mai degrabă titlul unui proiect de mai mare sau mai mică anvergură, a
cărui intenţie nu mai surprinde la autorul unor dilogii, trilogii şi cicluri
cum este autorul [...]“ R.lit. 29 V 86 p. 11 (din fr. dilogie; DN3 alte
sensuri)
diminutív 1. s.n. –Element numeric distinctiv– „Doctorul B.S.
arată un buletin de analiză ieşit de la laborator, în care se demonstrează
negru pe alb că două şarje de «Supco» (fidea cu pui) avînd diminutivul
de fabricaţie 25 B3 şi 26 B3 – au – conform expresiei în vigoare –
proprietăţi organoleptice modificate.“ R.l. 14 IV 73 p. 2. 2. s.n. 1995
–Abreviere, prescurtare– v. Radu. 3. adj. 1978 –Care foloseşte
exagerat diminutivele– v. fetiţoasă (formal din fr. diminutif; DN,
DEX, DN3 – alte sensuri)
dinescián, -ă adj. (lit.) –Propriu poetului (Mircea) Dinescu–
„Exilul dinescian este exilul poe tului romantic în finalul piesei sale în
care îngrămădeşte toate imaginile frumoase, toate idei le sale, este
exilul poetului contemporan în fiecare poem în care caută să se explice
[...]“ Săpt. 11 V 84 p. 8 (din n.pr. Dinescu + -ian)
diódă-tunél s.f. (tehn.) „Academia i-a decernat premiul C.
Miclescu conf. dr. G.C. de la Institutul de fizică al Academiei, pentru
cerce tările sale asupra diodelor-tunel.“ Cont. 17 II 67 p. 8 (din diodă +
tunel)
dioxínă s.f. (chim.) –Substanţă chimică pu ternic toxică– „Biroul
internaţional al muncii (B.I.T.) a comunicat că înain te de bine -
cunoscuta dramă petrecută la Seveso, în Italia, au fost înregistrate mai
multe accidente provocate de dioxină în Europa.“ Sc. 19 XI 77 p. 5.
„În Brazilia, guvernul statului Para [...] apreciază că dioxina pe care o
conţin ierbicidele depozitate în apro piere de barajul Tucurui, unul din
cele mai mari din lume, ar putea provoca moartea mai multor zeci de
milioane de persoane.“ R.l. 8 VI 84 p. 6; v. şi Sc. 23 II 76 p. 6, 19 X 79 p.
6 [var. dioxin] (din engl. dioxin; cf. it. diossina; BD 1970, DPN 1976;
DC)
dip s.n. (alim.) „După ce v-am lăsat să gustaţi sala tele pregătite cu
vinegrete, acum vă su gerăm să le încercaţi pe cele amestecate cu
dip-uri. E un cuvînt împrumutat de occidentali din bucătăria
americană, de unde l-au luat cu produsul pe care îl desemnau: un sos
bazat pe o componentă de lapte, asezonat cu arome picante, foarte bun
de pus în salate în locul simplului untdelemn.“ As 139/94 p. 4 (din
engl. dip)
diploíd, -ă adj. (biol.) –(Despre celule) Care posedă, în mod normal,
un set dublu de cromozomi asemănători– „A.D., profesor de biologie
la Şcoala ge ne rală nr. 2 din Alexandria, experimentează din anul 1974
obţi nerea unor soiuri de pepeni verzi, diploizi şi tetra ploizi. Din
aceştia, prin hibridări, se obţin pepeni hibrizi fără sămînţă. Pînă în
prezent, a obţinut trei linii diploide şi patru linii tetraploide. Din aceştia
a obţinut încă peste 30 hibrizi triploizi ale căror fructe sînt lipsite de
sămînţă.“ R.l. 5 XI 84 p. 5 (din fr. diploïde; PR 1949; DN3)
diplomaníe s.f. (ironic) –Mania diplo melor– „Di plomania, boa lă a
birocraţiei“ Alianţa civică 7–13 V 92 p. 4; v. şi electronită [var.
diplomomanie 1981] (din diplomă + -manie)
diplomát adj.inv., s.n. –(Despre serviete, va lize) De tipul celor
purtate, la origine, de diplo maţi– „Frumoasa servietă «diplomat»
aparţinea nimă nui altuia decît celui care întrebase. Păgubaşul.“ Sc. 28
XII 75 p. 4. „E controlat portbagajul. Aici o valiză diplomat
nou-nouţă.“ Sc. 19 XI 78 p. 2. „Antrenorul Naţionalei a ascultat de
galeria noastră, care i-a strigat: «Dinu huidu-hu, ia-ţi valiza şi te du!».
El şi-a luat diplomatul la ora 16.03.“ Ev.z. 8 VI 93 p. 9; v. şi Săpt. 28 IX
79 p. 6; v. şi minitelecomandă (din [servietă, valiză ca de] diplomat;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
diplomomaníe v. diplomanie
directéţe s.f. –Calitatea de a fi direct– „Directeţea textului.“ Cont.
28 V 71 p. 9 (din direct + -eţe)
directitáte s.f. –Simplitate– „Fraza e stă pî nită, articulată exact, în
repezi căderi ce sînt expresive prin directitate şi limpezime.“ R.lit. 28
XI 73 p. 12 (din direct + -itate; L. Seche în LR 1/60 p. 60; LRC II 177)
directocrát s.m. „Aceşti directori-patroni, aceşti directocraţi (dacă
ni se permite barbarismul), prin influenţa pe care o au, prin relaţiile şi
controlul pe care îl exercită, reprezintă ade vărata putere din România.
Ce sînt directocraţii? Ei sînt [...] directori la întreprinderi de stat,
deveniţi patroni sau acţionari principali, ori avînd interese principale
de afaceri în societăţi private, aflate adesea în concurenţă cu
dietár, -ă • 81 • directocrát
întreprinderile de stat respective.“ „22“ 22–28 VII 93 p. 1. „[...]
premisa acestor cariere îmi părea a fi detaşarea lor de «rechinii» ştiuţi
de toată lumea, directocraţii (cum fericit i-a numit pe patronii fa bricaţi
prin rapt şi corupţie comentatorul revistei «22», d-l A. Cornea)
cocoţaţi în fotoliile politicii guvernamentale româneşti.“ As 138/94 p.
2. „După Revoluţie, a apărut o specie economică amfibie şi anume
directocraţii. Ei sînt directori de unităţi productive de stat şi în acelaşi
timp sînt patroni sau membri în consiliile de administraţie ale unor
societăţi private.“ „22“ 44/95 p. 13 (din director + -crat; creaţie a
analistului politic Andrei Cornea)
diréctor-actór s.m. –Director de teatru şi în acelaşi timp actor–
„Directorul-actor K.E. şi tînă rul regizor principal K.K. împreună cu
toţi membrii trupei, moşesc cu rîvnă la naşterea dramaturgiei maghiare
contemporane.“ Cont. 28 VII 67 p. 4. „Ziceam amîndoi că un
director-actor poate fi tentat să-şi croiască repertoriul pe talia proprie
şi de aceea aţi hotărît să vă refuzaţi acestor ispite.“ Cinema 4/74 p. 13
(din director + actor)
diréctor-patrón s.m. 1993 –Persoană care este în acelaşi timp
director şi patron– v. directocrát (din director + patron)
direcţioná vb. I 1974 –A orienta– v. colá (din direcţie + -ona; cf. fr.
directionner; DN3, DEX-S)
direcţionáre s.f. –Stabilirea unei direcţii, a unei orientări– „În
direcţionarea repertoriului.“ R.l. 5 X 67 p. 2 (din direcţiona)
diríg, -ă s.m.f. (lb. arg. al elevilor) –Diriginte, diri gintă– „Ce părere
are [...] diriga?“ Sc. 15 VIII 76 p. 4. „Între ei [elevii], profesorul este
numai proful (sau profa), diriginta este diriga sau dirigul evident
pornind de la abrevieri.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9. „[...] diriga a respins cu
fermitate această ipoteză [...]“ Caţ. 20/95 p. 6 (abreviere din
dirig[inte], dirig[intă]; VRC 279, Th. Hristea în R.lit. 26 III 81 p. 8)
dirijísm s.n. (ec.) –Sistem în care statul, păstrînd cadrul societăţii
capitaliste, îşi asumă conducerea economiei– „Controlul, dirijismul
fac ca principiile enunţate în continuare, unele corecte în esenţă, să nu
fie decît principii. [...] dirijismul poate fi acceptat parţial într-o
economie de piaţă normală, dar nu după 40 de ani de economie
hipercentralizată. Dirijismul după di rijism este la fel de ineficace ca şi
dirijismul în rece siune şi duce la o economie care trăieşte practic sub
perfuzie. Croni cizează criza.“ „22“ 1–7 IV 93 p. 7. „Guvernul căruia îi
e atît de drag dirijismul.“ R.l. 24 VII 93 f. p.; v. şi dirijist (din fr.
dirigisme; PR 1930; DEX, DN3)
dirijíst, -ă adj. (ec.) –Referitor la dirijism– „Obiec ţiile la această
concepţie dirijistă sînt două: dirijismul este absolut ineficace [...]“
„22“ 1–7 IV 93 p. 7 (din fr. dirigiste; DN3)
disc-jokey s.m. (muz.; americanism) –Pre zen tator de muzică, de
obicei într-o discotecă– „[...] în incinta ştrandului studenţesc Tei şi-a
început activitatea o altă discotecă, susţinută – muzical, bine înţeles –
de către disc-jokey-ul B.L.“ I.B. 4 VI 77 p. 5. „«Rugă ciune pentru un
disc-jokey» de Dumitru Radu Po pescu.“ R.lit. 23 XI 78 p. 17. „La ASE
– ofertă tentantă: agenţie de turism angajează disk jokey.“ R.l. 13 IV 93
p. 7; v. şi Săpt. 19 IX 75 p. 7 [pron. disc-gióchei] (din engl. americ.
disk-jokey, răs pîn dit din 1940–45; DMN 1965; D.Am.; DEX-S)
disc-lécţie s.n. –Disc care conţine o lecţie– „Ma pele celor trei
discuri-lecţii vor fi însoţite de ilustraţii, explicaţii şi note.“ I.B. 14 XI
62 p. 1 (din disc + lecţie)
disc-medalión s.n. –Disc reprezentativ pentru un cîntăreţ– „Acum
se pregăteşte un disc-medalion ce va înregistra piesele sale de succes.“
Săpt. 14 XI 69 p. 3. „Pe A.M. nu l-am găsit încă pe un disc-medalion
(pe care îl vom avea, totuşi, în acest an)“ Săpt. 21 IV 72 p. 13 (din disc
+ medalion)
disc-recitál s.n. –Disc care conţine un recital– „O îndrăgostită de
folclorul oltenesc, cîntăreaţa I.P., a imprimat recent, la «Electrecord»
al treilea disc-recital, intrat zilele trecute în ma gazine.“ I.B. 28 I 74 p.
2. „Un nou disc-recital de arii din opere îmbogăţeşte seria celor
apărute anterior şi dedicate vîrfurilor scenei lirice ro mâneşti.“ I.B. 27
III 78 p. 5 (din disc + recital)
dischétă s.f. (inform.) –Suport magnetic amovibil capabil să
stocheze şi să reproducă informaţiile depuse cu ajutorul
computerului– „Vînd dischete [...]“ R.l. 29 X 91 p. 7. „Din casa
profesorului au dispărut dischetele de computer.“ Lupta 7 X 93 p. 5
(din engl. diskette, fr. disquette, it. disketta; PR 1975, PN 1987)
dísco s., adj.inv. (muz.) –Gen de muzică mo der nă, de dans, în
discoteci– „G.D. – steaua cea mai strălucitoare a muzicii interpretative
româ neşti, tip disco, acoperă cîteva secvenţe antre nant incantatorii.“
Luc. 10 II 79 p. 4. „Avem nevoie, uneori, şi de puţin divertisment
ritmic – şi o doză de muzică disco ne bine dispune oricînd.“ Săpt. 22 VI
79 p. 7. „[...] o Samanthă feministă cu menajamente, ateistă sută la
sută, citită, îmbrăcată în trening fiind că «blugii nu mai sînt la modă»,
dansatoare disco, amatoare de Beetho ven, de Bee Gees, de jogging, de
coafură «afro» şi de expresii «pe radical».“ R.l. 6 VII 81 p. 2. „Topuri
separate? Adică de hard, reggae, disco etc.?“ Săpt. 28 IX 84 p. 7; v. şi
R.l. 19 IV 79 p. 7 (din engl., fr. disco; BD 1967, DMC 1978; DEX-S)
disco-ghid-róck s.n. „De curînd a apărut, în cadrul Editurii
Muzicale, remarcabila carte Dis co-ghid-rock de Daniela Caraman
Fotea şi Flo rian Lungu. După cum mărturiseau dotaţii autori,
compartimentul rock tinde să devină un apelativ al contextului muzicii
uşoare contemporane, spre a se deosebi de muzica uşoară de factură
tradiţională.“ Săpt. 10 II 78 p. 7. „Daniela Cara man Fotea, Florian
Lungu. Disco-ghid-rock, ed. a II-a revăzută şi adău gită.“ Cont. 31 XI
79 p. 8 (din disco + ghid + rock)
discoenciclopedíe s.f. –Titlul unei emisiuni radiofonice care îşi
propunea să fie o enciclopedie a muzicii înregistrate pe disc–
„Discoenciclopedie – pre zintă Florian Pittiş.“ Pr.R.TV 10 XI 75 p. 4.
„Discoenciclopedie. Prezintă F.P.“ Pr.R.TV 11 IV 78 p. 6 (din disco +
enciclopedie)
discofíl, -ă s.m.f. 1979 (muz.) –Colecţionar (amator) de muzică
înregistrată pe discuri– v. hobbyst (din fr. discophile; DEX, DN3)
discofón s.n. „Discofonul înseamnă, conco mitent, şi telefon, şi
agendă cu numere de telefoane. Pentru a suna pe cineva, este de ajuns
să formezi pe cla viatură numele persoanei res pective.“ Fl. 18 XI 83 p.
23 //din disc + -fon//
discografíe s.f. (muz.) –Înregistrare pe disc– „O criză a
discografiei?“ Sc. 6 II 81 p. 5 (din fr. dis cographie; PR 1962; DN3,
DEX-S)
discojet s.n. (av.) „Discojet. Acesta este numele unei mini «farfurii
zburătoare», construită de profesorul P.M. şi destinată transportului de
persoane pe distanţe scurte [...] Capacitatea «discoje tu lui» este de
două persoane.“ R.l. 24 II 75 p. 6 [pron. discogét] //din disc + engl.
americ. jet//
disconfórt s.n. –Stare lipsită de confort, neplăcere– „Răspunsul
rapperului nu a întîrziat să vină: el i-a cerut surorii lui Michael Jackson
să facă dragoste cu el, pe viu, în faţa camerelor de luat vederi, drept
condiţie prealabilă în schimbul disconfortului unui test SIDA.“ Ev.z. 7
XII 93 p. 8 (cf. engl. discomfort; Th. Hristea în R.lit. 18/78 p. 19; DEX,
DN3)
discorál s.n. (tehn.; cuv. fr.) „«Discoralul». Un ate lier din Grenoble
a anunţat că va începe aplicarea descoperirii inginerului francez R.F.
Este vorba de un mic aparat numit «discoral», care aplicat la
carburatorul automobilului asi gură o economie de benzină de 11 la
sută. Principiul aparatului este următorul: el opreşte debitul de benzină
ori de cîte ori conducătorul auto ridică piciorul de pe accelerator.“ R.l.
7 XI 76 p. 6
discotécă s.f. (muz.) –Loc în care se ascultă şi se dansează după
muzică modernă înregistrată– „Vi zi tatorii găsesc reîntinerit şi Ca zi -
noul din Mamaia, care a fost supus unor lucrări de reamenajare, adă -
postind în prezent o berărie cu 115 locuri, o co fetărie cu 120 de locuri,
o discotecă cu 140 de locuri.“ R.l. 5 V 79 p. 5; v. şi Pr.R.TV 16 XII 78 p.
14; v. şi maxişah (1970), disc-jokey, minivacanţă, rockotecă (din fr.
discothèque, it. discoteca, engl. discotheque; BD 1966; L. Seche în LR
3/77 p. 270, atestare din 1969; LTR; DN – alte sensuri, DEX, DN3,
DEX-S)
discount s. 1993 (ec.; cuv. englez) –Reducere de preţ pentru un
cumpărător anumit, în anumite condiţii de achiziţionare a mărfii– v.
cotaţie [pron. discáunt]
disidént, -ă 1. s.m.f. –(Folosit cu sens pozitiv după decembrie
1989) Persoană cu opinii opuse celor ale regimului totalitar; opo zant–
„Ne amintim cu toţii, şi nu fără nostalgie, de acel prim Consiliu
Naţional al Frontului de după revoluţie, din care făceau parte
majoritatea disidenţilor, adică acei oameni care avuseseră îndrăzneala
să-l înfrunte pe faţă pe Nicolae Ceauşescu.“ R.lit. 8 XI 90 p. 2. „Dan
Deşliu nu mai era demult doar poetul oficial al comunismului
românesc timpuriu; devenise disidentul lucid şi îndrăzneţ faţă de
comunismul tîrziu (şi întîrziat al lui Ceau şescu).“ R.lit. 28 I 92 p. 15.
„Dintre toate cîte a fost matematicianul de excepţie ajuns la
multidisciplinaritate şi la filosofia ştiinţei, viitorologul, politologul
[...] ceea ce va dăinui mai mult din el va fi, fără îndoială, disidentul,
luptătorul demn şi neînfricat pentru libertate.“ D. 147/95 p. 12; v. şi
pros pectologie. 2. adj. –(Folosit cu sens pozitiv du pă decembrie
1989) De disidenţă, aparţinînd disidenţei– „Literatura disidentă are o
diréctor-actór • 82 • disidént, -ă
atitudine deschis opoziţionistă faţă de puterea comunis tă.“ R.lit. 29/93
p. 10. „Lucrarea se referă la mişcările dizi dente, la diferite
personalităţi proe minente ale re zis tenţei est-europene.“ R.lit. 30/93 p.
19. „Ziarele şi revistele i-au găzduit ideile disidente.“ D. 143/95 p. 15
[şi dizident] (din fr. dissident; DN, DN3)
disidénţă s.f. (Folosit cu sens pozitiv după decembrie 1989) 1.
–Atitudine politică opusă celei oficiale, în special sub re gi murile
totalitare; opozi ţie– „Unii nu făcuseră niciodată politică decît în
măsura în care disidenţa ca atare fusese o atitudine politică.“ R.lit. 8 XI
90 p. 2. „Disidenţa lui [a lui Dorin Tudoran] pe vremea lui Ceau şescu
s-a născut din consecvenţă.“ R.lit. 34/95 p. 1; v. şi agent de influenţă. 
2. –Dezacord– „Mînăstirea Vla dimireşti [se află] mai demult în
disidenţă faţă de conducerea bisericească.“ R.l. 11 IX 93 p. 2 [şi
dizidenţă] (din fr. dissidence; D. Uriţescu CV 45–46; DN, DEX, DN3)
dispensár-staţionár-salváre s.n. –Stabi liment me di cal cu
dispensar, staţionar şi staţie de salvare– „[...] avea la dispoziţie o mare
cantină-restaurant cu săli de mese în anexele sociale ale halelor,
cămine pentru tineret, un club şi un dispensar-staţionar-salvare.“ Sc.
21 I 78 p. 1 (din dispensar + staţionar + salvare)
display s.n. (tehn.) „Ieri, pentru prima dată am jucat şah la
teleimprimator, împotriva unei ma şini [...] electronice de calcul
«Varian-72». De dimensiunea unui dulap mediu, avînd alături un
teleimprimator terminal [...] avea deasupra sa un display – un fel de
ecran TV care înfăţişa tabla de joc.“ R.l. 27 VIII 75 p. 5. „Compania
Philips a realizat o maşină de scris electronică «W.P. 5001» care oferă
o serie de avantaje în raport cu maşinile obişnuite. Textul dactilografiat
apare pe display – un ecran asemănător celui de televizor.“ R.l. 30 XI
77 p. 6. „La New York există deja un display electronic care aduce
permanent la zi cuantumul uriaşei datorii publice a Ame ricii, de
ordinul trilioanelor de dolari.“ Ad. 22 XI 93 p. 8; v. şi bancă (de
informaţii), fotozaţ [pron. displéi] (din engl. display; TDE; DEX-S)
disponibilizáre s.f. –Concediere– „Prin disponibilizările de
personal efectuate fără nici un discer nămînt, s-a ajuns la
suprasolicitarea [...] personalului rămas, care a fost nevoit să preia
sarcinile celor disponibilizaţi.“ Ev.z. 17 VI 95 p. 2 (din disponibil +
-izare)
disponibilizát, -ă adj. 1. –Devenit dispo nibil– „[...] vinde prin
licitaţie publică autoturisme [...] disponibilizate prin Decretul nr.
277/1979.“ R.l. 4 IV 85 p. 4. 2. –Concediat– v. disponibilizare (din
disponibil + -izat)
disproteinemíe s.f. (med.) „Dereglarea echi li brului proteinic,
adică instalarea stării de disproteinemie, are loc în anumite stări
fiziolo gice.“ Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. dysprothéi némie; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p. 238; DN3, DEX-S)
distonocálm s.n. (farm.) „Ulcetamid este un nou medicament
original românesc, realizat de prof. dr. doc. D.D., autor şi al produsului
Distonocalm. Me di camentul, a cărui fabricaţie indus tria lă va fi
asigurată de Întreprinderea de medicamente Bucureşti, este indicat în
tratamentul ulcerului gastric şi al ulcerului duodenal.“ R.l. 11 I 78 p. 2
(din diston[ie] “tulburare de tonus“ + calm[ant])
divizionáră s.f. 1975 (sport.) –Echipă care activează în una dintre
divizii– v. meci-şcoală (formal din fr. divisionnaire; DN, DEX, DN3 –
alte sensuri)
djellába s.f. (cuv. arab) –Haină cu mîneci largi şi capişon, purtată de
nord-africani– „Un tînăr în nelipsitul anteriu alb, djellaba, stă aşezat
tur ceşte.“ R.M. 29 X 95 p. 14. „Ciobanii înveşmîntaţi în djellabe mă
opreau ca să-mi ceară o ţigară.“ D. 140/95 p. 3
documentaríst, -ă s.m.f. 1. –Persoană care se ocu pă cu
documentarea ştiinţifică într-un anumit domeniu– v. L. Seche în LR
1/60 p. 61. 2. –Autor de filme documentare– „A.P. este o
documentaristă convinsă, are încredere în forţa do cu mentară a rea -
lităţii.“ Cont. 3 XI 78 p. 6 (din documentar + -ist; cf. fr.
documentariste; PR 1949; DEX, DN3)
dolarizáre s.f. (ec.) –Efectuare a plăţilor, înca să rilor şi depozi telor
financiare în dolari– „Opri rea inflaţiei şi a dolarizării“ R.l. 28 XII 93
p. 4 (din dolar + -izare)
dopáj s.m. –Administrarea unor substanţe chi mice stimulatoare care
dau o forţă provizorie (mai ales sportivilor)– „Practica dopajului este
pusă în afara regulamentelor sportive.“ Sc. 12 III 64 p. 5. „Pentru
prima oară în istoria acestei competiţii s-a înre gistrat un singur caz de
dopaj: cel al jucătorului J.J. (Haiti), suspendat pe un an.“ R.l. 12 VII 74
p. 5; v. şi antidoping, doping (din fr. dopage; PR 1954; DEX, DN3)
dopánt adj. 1975 (chim.) –Substanţă stimulatoare, care sporeşte
calităţile motrice– v. toxicomanie (din fr. dopant; DMN 1955)
dopáre s.f. (chim.) „Doparea (stimularea artificială a organismului
prin intermediul unor medicamente) este ceea ce «L’Express»
numeşte «cancerul sportului».“ Sc. 29 VII 63 p. 3 (din dopa; DEX,
DN3)
dóping s.n. (chim.) –Administrarea unor substanţe chimice sti -
mulatoare care dau provizoriu forţă– „La actualele campionate
mondiale de hochei din Finlanda, două rezultate au fost anulate, ca
urmare a faptului că doi jucători au folosit dopajul. Cu acest prilej, s-a
reamintit un caz, în care s-a vorbit de un doping ieşit din comun.“ I.B.
17 IV 74 p. 4. „Rava giile dopingului în lumea ciclismului
profesionist.“ Sc. 8 XII 78 p. 5; v. şi toxicomanie (din engl., fr. doping;
DMN 1965; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 27 – atestare din 1969; L.
Seche, PN 2/79 – exemple din 1969; DN – alt sens, DEX, DN3)
dorsíl s. (tehn.) „Autostrăzi din sticlă. Multe auto străzi din Mos cova
au o culoare mai des chisă decît cea obişnuită. Aceasta se datoreşte
dorsilului – un material din cristale de sticlă introduse sub formă de
granule în asfalt, în loc de pietriş.“ Sc. 1 IX 77 p. 5 (probabil cuv. rus.)
dosár s.n. –Rapoarte, referinţe etc. despre o persoană, aflate într-un
dosar, de obicei la ca drele unei instituţii– „S-au dat la iveală dosarele
Securităţii; X are un dosar bun/rău.“
dosariádă s.f. (termen apărut după dec. 1989) –Manipulare a celor
cuprinse în dosarele securităţii sau ale altor instituţii– „Dosa riada din
august. Surse demne de încredere au informat [...] asupra dosariadei
care se va declanşa în august, prin lansarea unor dosare de securitate
reale, în paralel cu altele false. Sînt vizaţi lideri ai opoziţiei şi ziarişti
independenţi [...]“ R.l. 18–19 VII 92 p. 1. „Nu va fi niciodată o
dosariadă a oamenilor politici.“ R.l. 15 X 93 p. 3. „Sub un titlu cît se
poate de sugestiv, «Dosariada RTV», revista «22» publică în nr. 40 un
grupaj de interviuri pe tema dosarelor candidaţilor propuşi de
lucrătorii din Televiziune pentru a-i repre zenta în Consiliul de
administraţie.“ R.lit. 40/94 p. 23; v. şi mine riadă (din dosar + -iadă)
dovádă-tip s.f. –Dovadă standardizată– „Du pă 30 septembrie auto -
vehi cu lele nu vor avea drept de circulaţie fără prezentarea, la cererea
organelor de control, a dovezii-tip care atestă executarea verificării.“
I.B. 23 IX 70 p. 1 (din dovadă + tip)
dozatór s.n. (tehn.) 1. –Aparat care dozează– „Se si zînd cererea
pieţii, întreprinderea va înfiin ţa o secţie de confecţionat fermoare. Un
produs nou vor fi şi dozatoarele şi alimentatoarele pentru maga zinele
alimentare, uşurînd asigurarea preambalării mărfii.“ R.l. 23 V 85 p. 5.
2. –Ins talaţie cu ajutorul căreia se amestecă, în doze prestabilite, apă
acidulată şi esenţe de băuturi– „Băuturile de la dozator au un gust
execrabil.“ Ev.z. 16 XII 96 p. 10 (din it. dosatore; DN3, DEX-S)
dozimétru s.n. (fiz.) „Un nou tip de dozimetru pentru măsurarea
zgomotului în industrie a fost pus la punct în Suedia. Noul dozimetru,
care cîntăreşte 13,5 g., are forma unui arc de cerc şi se adaptează la
urechea purtătorului. Plasat astfel foarte aproape de canalul auditiv,
instrumentul poate înregistra zgomotul la care este supus purtătorul
său.“ R.l. 19 X 77 p. 6 (din fr. dosimètre; DTN 1973, DTP; LTR; DN3 –
alte sensuri, DEX-S)
dragá vb. I (franţuzism; fig.) –A agăţa (de obicei femei)– „În Franţa,
[X] draghează şi este mulţumit de izbînzile sale sexuale.“ Lit.
20–22/94 p. 5 (din fr. draguer, it. dragare; DMN 1969, PN, DFAP
1978)
drágă-aspiratoáre s.f. (tehn.) –Dragă cu func ţie de aspirator– „O
dragă-aspiratoare, capabilă să aspire cîteva tone de nisip pe oră.“ I.B.
7 VIII 67 p. 4 (după fr. drague aspirante / aspiratrice; D.Tr., DTP)
dragór s.n. 1974 (mar.) –Navă specializată în căutarea şi ridicarea
minelor submarine– v. port elicopter (din fr. dragueur; DTP, LTR;
DEX, DN3)
drajefiát, -ă adj. (farm.) –Învelit în glazură– „Un alt medicament
natural este polenul «drajefiat» care prin caracteristicile sale curative
este întăritor, recomandat atît copiilor cît şi adulţilor.“ R.l. 2 VIII 77 p.
5; v. şi 13 VIII 77 p. 5 (din drajefia; DEX-S)
dramatúrg-actór s.m. –Dramaturg care este în acelaşi timp actor–
„O piesă istorică şi un dramaturg-actor.“ Mag. 29 X 66 p. 5 (din
dramaturg + actor)
drámă-spectácol s.f. –Dramă reprezentată într-un spectacol–
„Vom începe cronica de librărie anun ţînd apariţia, în Ed. Eminescu, a
volumului lui Mihnea Gheorghiu: «Teatru» [...] reunind două dintre
dramele-spectacol ale unui autor îmbinînd cu subtilităţi rafinamentul
informaţiei şi adresa socială, în evocări cu timbru personal.“ Luc. 6 VI
disidénţă • 83 • drámă-spectácol
75 p. 3. „Spectacolul [este] implicat direct în desfăşurarea acestei
«drame-spectacol» propuse unei reprezen tări după formula teatrului
în teatru.“ Sc. 16 I 76 p. 4 (din dramă + spectacol)
dres s.n. (anglicism) –Ciorap pantalon– „Sondajul făcut noului
nostru articol, şosete supraextensibile folosite deopotrivă de femei,
copii şi bărbaţi, firul prezentînd o elasticitate maximă, s-a bucurat de
mult succes. Pregătim un nou fir care va conferi dresurilor o
elasticitate sporită.“ I.B. 27 IV 74 p. 3. „Noile tarife la operaţiile de
remaiat ciorapi: dresuri din fire elastice groase: 20 lei/fir; dresuri din
mă tase: 15 lei/fir.“ R.l. 7 IX 93 p. 5; v. şi 2 V 93 p. 8 (din engl. dress;
DEX-S)
drink s.n. (anglicism; alim.) –Băutură (de obicei alcoolică)– „Ita lie nii
nu i-au oferit lui Mircea San du 2000 de lire, ci acesta a fost premiul pe
care i l-au dat lăptarii mexicani pentru drink-ul său pre ferat [...]“ Săpt.
28 XII 84 p. 9 (din engl., fr. drink; PR 1924; A. Bantaş BE 125)
drisdalít s.n. (geol.; probabil cuv. ceh.) „Un nou minereu căruia i-a
fost atribuit numele de «drisdalit» a fost descoperit de cercetătorii de
la Facultatea de ştiinţe naturale din Praga, în colaborare cu cei ai
Institutului geologic din capitala Cehoslo vaciei. Minereul [a fost]
semnalat de o expediţie de specialişti, în Zambia [...] Atri buirea
numelui a fost aprobată de comisia Asociaţiei internaţionale de
mineralogie.“ Sc. 28 V 74 p. 6
drive s. 1985 (cuv. engl.) –Drum– v. avenue [pron. dráiv]
drive-in s. (cuv. engl. americ.) –Cinematograf în aer liber, în care se
intră cu maşina– „Încă în cursul acestui an, în Polonia, pe autostrada
care duce spre Wroclaw îşi va deschide porţile un aşa-numit drive-in –
cinematograf unde spectacolele sînt vizionate în automobil. În acest
cinematograf în aer liber îşi vor găsi loc aproximativ 120 de
automobile.“ Sc. 25 X 74 p. 6 [pron. dráiv-in] (PR 1953, răspîndit din
1970; Guţia A. 12; D.Am., DTA)
drog s.n. (chim.) –Stupefiant– „Toate drumurile duc la Roma, chiar şi
acela al drogurilor.“ Sc. 1 V 74 p. 4. „În Canada, muşte din specia
drosophila urmează să fie folosite pe aeroporturi pentru a depista arme
încărcate cu explozibil şi droguri. În acest fel vameşii vor să aplice în
practică cercetările geneticianului japonez T.N. care a reuşit să obţină
muşte din specia amintită, extrem de sensibile la mirosurile emanate
de asemenea obiecte.“ Sc. 17 VII 77 p. 4; v. şi Interpol, speed (din fr.
drogue; DMN 1965; DN, DN3 – alte sensuri, DEX)
drogomán s.m. –Toxicoman– „[Eroul este] un individ excentric,
bisexual, alcoolic şi drogo man.“ R.lit. 45–46/94 p. 1 //din drog +
-man//
dropgól s.n. (sport) –Înscrierea de puncte la rugby prin introducerea
mingii lovită cu piciorul printre buturi– „Victoria echipei române a
fost pecetluită de R.P. printr-un splendid drop-gol.“ Sc. 24 VIII 75 f.p.
„[...] toate punctele învingătorilor [au fost] marcate de un singur
jucător [...]: 1 eseu, 1 dropgol şi trei lovituri de pedeapsă.“ R.l. 18 XI 86
p. 5 (din engl. dropgoal; Ilinca Constantinescu în LR 1/73 p. 24 îl
atestă în 1969; v. şi C. Lupu în CL 1/83 p. 50; DEX, DN3)
drosofíla s.f. (zool.) „În lupta împotriva contra ban diştilor şi a
piraţilor aerieni, canadianul Reit pro pune utilizarea unor musculiţe
drosofile, aşa-numitele muşte de oţet. Procedeul are la bază des -
coperirea geneticianului japonez N., care a obţinut mutaţii de
musculiţe sensibile la anumite mirosuri.“ Sc. 10 IX 77 p. 5; v. şi drog
[scris şi drosophila] (din fr. drosophile; DEX, DN3)
drugstore s.n. (cuv. engl. americ.) –Magazin unde se vînd articole
de farmacie, cosmetice, cărţi, înghe ţată etc.– „Păstrîndu-şi sîngele
rece, J.K., în vîrstă de 87 de ani, proprietara unui «drugstore» din
localitatea Des Moines (Iowa) i-a atras atenţia celui de al 59-lea rău -
făcător, care încerca să-i prade pră vălia, că are ghi nion.“ R.l. 31 III 74
p. 8. „Pictorul Ben a împins metoda pînă la ultimele consecinţe,
prezentînd mai deunăzi un magazin întreg: e vorba de prăvălia sa
proprie (un mic «drugstore» cu de toate) pe care a reconstituit-o
întocmai la muzeul Galliena din Paris.“ Cont. 25 X 74 p. 11 [pron.
drágstor] (cf. fr. drugstore; PR 1939, răspîndit din 1958; D.Am.;
DN3)
drumár s.m. „Circulă ştiri cum că «Cupa dru ma rilor», competiţie de
schi cu un statut distinct de 33 de ani încoace [...] s-ar putea
«înjumătăţi» în acest sezon, printr-o hotărîre administrativă bizară
[...]“ Săpt. 28 XII 84 p. 2. „Drumarii au hotărît. Întrunirea
reprezentanţilor a 82 de sindicate din sectorul de drumuri naţionale şi
jude ţene [...] a hotărît declanşarea unui conflict de muncă [...]“ R.l. 10
VII 93 p. 16; v. şi 14 VIII 93 p. 9 (din drum + -ar)
D.S.S. s. „Cei care au organizat şi utilizat te roarea: şefii D.S.S., ai
M.Ap.N. şi, desigur, liderii fostului P.M.R. şi P.C.R., descoperiţi
vinovaţi, prin ordinele lor, de violenţe şi crime.“ R.lit. 10 I 91 p. 2
(abreviere din D[epartamentul] S[ecurităţii] S[tatului])
dublór s.n. (electr.) –Dispozitiv care dublează o anumită mă rime–
„Cazanul constă din pre încălzitor şi apoi, dublor de temperatură şi tri -
plor.“ R.l. 11 I 84 p. 2 (cf. engl dubler; DN3)
dublóu s.n. (sport) –Cuplu în concursuri de vîsle, sanie etc.– „Pentru
Sarajevo, aşteptăm o clasare în primele opt dublouri din lume.“ Emi -
siu ne Radio 13 I 84. „[...] dubloul român de sanie [...] se află pe locul
10.“ Săpt. 28 XII 84 p. 2 (din engl. double; DN3)
dúblu-órb sint.s. (med.) –Procedură de verificare a eficacităţii unei
terapii sau a unui medicament în cadrul căreia cel puţin unuia dintre
pacienţi i se administrează un placebo– „Astfel, în urma a cinci serii de
verificări, efectuate prin metoda «dublului-orb», toate probele de
sînge recoltate de la pacienţii neoplazici au dat rezultate concordant
pozitive, ne existînd nici un rezultat fals negativ.“ R.l. 10 IV 78 p. 5.
„Se organizează o nouă cercetare prin metoda «dublului-orb».“ Fl. 2
VIII 79 p. 8 (calc după engl. americ. dou ble-blind [test, procedure], fr.
double aveugle; PR 1965, BD 1968, DTN 1978)
dúblu(rádio)casetofón s.n. –Casetofon cu două dispozitive de
citit casete, în vederea înregistrării de pe o casetă pe alta– „[Vînd]
dubluradiocasetofon [...] Vînd combină (pick-up, radio,
dublucasetofon) [...]“ R.l. 29 X 91 p. 7 (din dublu + (radio)casetofon)
dudáin s. (bot.) „Dudainul – o varietate sălbatică de pepene, este un
duşman de temut al întinselor culturi de bumbac, sfeclă şi spa ran ghel
din California.“ Sc. 21 XII 74 p. 6 (din engl. dudain melon; WT)
dughenár s.m. (com.; peiorativ, des folosit du pă dec. 1989)
–Posesor al unei dughene– „Ne oprim la o dugheană şi îi cerem [...]
dughe narului o bere, o coca, un pepsi, un blecola, un brifcor, o
zmeurată, o limonadă [...] Dacă se poate, de la gheaţă. De obicei nu se
poate.“ Ceauşescul VI 91 p. 8 (din dugheană + -ar; D. Uriţescu CV
49–50; A. Stoichiţoiu în Hyperion III/94 p. 176)
dugheníst 1. s.m. (com.; peiorativ, des folosit după decembrie
1989) –Posesor al unei dughe ne– „Du ghe niştii abuzivi distrug
parcurile cu subs tanţe chi mice.“ R.l. 20 IX 93 p. 14. 2. adj. –De
dugheană– „Cîteva edituri particulare, nu neapărat dughe nis te [...]“
Tin.lib. 467/91 p. 5 (din dugheană + -ist; R. Zafiu în Luc. 9 XII 92 p. 4)
dughenizá vb.refl. I (peior., des folosit după decembrie 1989) –A se
umple de dughe ne– „Se dughenizează oraşul [...] prin răspîndirea
spaţiilor co merciale mici, improvizate, ines tetice: du ghe ni za rea
Capitalei continuă.“ Ad. 42/91 p. 7 (din du gheană + -iza; R. Zafiu în
Luc. 9 XII 92 p. 5)
dughenizáre s.f. (com.; peiorativ) –Înmulţirea dughenelor– „[...]
dughe nizarea [...] s-a dezvoltat în eflorescenţă precum mu cegaiul prin
generaţie sponta nee [...]“ R.l. 5 XI 92 p. 3. „Mai multe cauze au
determinat ceea ce unii au numit «du ghe nizarea» ora şului.“ Cu rie rul
rom. III 93 p. 13; v. şi privatizare (1991) (din dugheană + -izare; R.
Zafiu în Luc. 9 XII 92 p. 5)
duláp-bibliotécă s.n. „Dintre acestea amintim camera «Lă mîiţa»,
compusă din opt piese cu funcţiuni diferite: un dulap-bi bliotecă
format din trei corpuri separate [...]“ Sc. 18 II 67 p. 2. „Canapeaua pat,
încadrată într-un ansamblu de dulapuri-biblio teci, permite amplasarea
în orice spaţiu.“ I.B. 25 I 73 p. 5; v. şi Sc. 18 X 70 p. 2 (din dulap +
bibliotecă)
dulăpiór-farmacíe s.n. –Dulăpior cu cele strict necesare pentru
primul ajutor– „Bărbatul deschide dulăpiorul-farmacie plin de
flacoane.“ Cont. 24 XI 67 p. 1 (din dulăpior + farmacie)
dúlciuri-răcoritoáre s.pl.tant. –Unitate co mercială unde se vînd
dulciuri şi răcoritoare– „Vom aminti, printre ele, de marele magazin de
mobilă din Titan, de centrul comercial A 15 bis din acelaşi cartier,
avînd magazin alimentar cu autoservire, unităţi de legume-fructe,
mercerie-galanterie-parfumerie, dulciuri-ră co ri toa re, spă lă -
torie-curăţătorie, confecţii şi încălţăminte, coa fură etc.“ I.B. 7 II 74 p.
1 (din dulciuri + răcoritoare)
dulghér-schelár s.m. –Dulgher care montea ză sche le– „T.A.,
dulgher-scheler la o întreprindere de construcţii din Capitală.“ Sc. 14
III 73 p. 5 (din dulgher + schelă +-ar)
dulgheríţă s.f. 1982 –Femeie care a îmbră ţişat meseria de dulgher–
v. femeie-aviator (din dulgher + -iţă)
Dumnezeu s. în constr. pînă la Dumnezeu –Extraordinar– „O
manipulare pî nă la Dumnezeu“ D. 46/93 p. 12. „E scena cînd Falstaf îi
şopteşte pudic nu pînă la Dumnezeu, ci luat parcă de la dreapta Lui:
«Sînt bătrîn, sînt bătrîn» [...]“ D. 156/96 p. 12
duodimensionát, -ă adj. –Cu două dimensiuni– „Preferînd
dres • 84 • duodimensionát, -ă
omuleţul duodimensionat al lui Gopo, cinematografia trăieşte prin
dinamica interioară a vieţii pe care o oglindeşte prin gîndire.“ Cont. 3
VIII 62 p. 5 (din duo- + dimensionat)
dupát s.n. „O altă piesă multifuncţională este denumită «dupat»: un
dulap şi un pat într-un singur corp de mobilă. Patul se foloseşte la
nevoie prin rabatare. Dulapul este în interior, cu un canat pentru haine,
iar deasupra are un corp separat pentru lenjerie.“ Sc. 10 V 74 p. 4 (din
du[lap] + pat)
după-rás s.n. (cosm.) –Loţiune folosită de băr baţi după ce s-au ras–
„Loţiunea preras electric şi după-ras «Herba» lipseşte de luni de zile.“
R.l. 18 VI 84 p. 5 (calc după fr. après-rasage; cf. engl. after-shave)
dúplex1 s.n. (constr.) –Apartament (de obicei de lux) construit pe
două nivele– „Locuinţe unifamiliale (duplex) în centrul istoric al
oraşului de reşedinţă.“ Sc. 27 XII 77 p. 3; v. şi diafragmă (din engl.
americ. duplex [apartment], fr. duplex; DMN 1960; D.Am.; DN,
DEX, alte sensuri, DN3, DEX-S)
dúplex2 s.n. (telecom.) –Transmisie simultană a programelor
provenind din două locuri diferite– „Sîmbătă, 25 sept., a fost realizat,
în direct, un duplex Costineşti-Washington.“ R.l. 27 IX 93 p. 9 (din fr.
duplex; PR, DMC 1954; DEX, DN3 – alte sensuri)
durofléx s.n. „«Duroflex» este o talpă de cauciuc neted, care are o
mare rezistenţă la uzură, e flexibilă şi uşoară.“ Sc. 29 V 62 p. 2 (din
dur[abil] + flex[ibil]; DEX-S)
durométru s.n. (tehn.) –Aparat care foloseşte la măsurarea duri tăţii
unui metal– „Aparate pentru analiza materialelor: defectoscoape,
ultrametre şi durometre.“ R.l. 14 XI 84 p. 4 //din dur + metru//
dupát • 85 • durométru
E
ebenístică s.f. –Tîmplărie de mare fineţe, de obicei cu intarsii–
„P.R. a obţinut în 1952 certificatul de aptitudine profesională, în 1967
şi-a deschis un atelier şi din 1969 a predat, ca profesor, la şcoala
Boulle, celebră în domeniul ebenisticii franceze.“ R.l. 17 III 79 p. 6
(din ebenist; cf. fr. ébénisterie)
ecatóx s.n. „Ecatox. Este numele unei soluţii care se foloseşte la
stropitul pomilor, pentru a-i feri de atacul dăunătorilor.“ Sc. 29 VI 75 p.
3 //probabil din eca[rlat] + tox[ic]//
echidistánt, -ă adj. (pol.; termen des folosit după decembrie 1989)
–Lipsit de partizanat (mai ales privitor la o atitudine politică)– „Poliţia
are o atitudine echidistantă [...]“ R.l. 22 VI 91 p. 4 (din fr. équidistant;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
echidistánţă s.f. (pol.; termen des folosit du pă decembrie 1989)
–Lipsă de partizanat (mai ales privitor la o atitudine politică)– „Este
mai comod să ai o atitudine partizană decît să păs trezi echidistanţa.“
G.T. 4 V 91 p. 1 (din fr. équidistance; Irina Preda în LR 10/92 p. 547;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
echigravisféră s.f. (astron.) „Nava depăşise la ora 13,53 (ora
Bucureştiului) echigravisfera – linia ima ginară ce delimitează zona în
care for ţele gravitaţionale ale Lunii şi Pămîntului se anihilează reci -
proc – intrînd în sfera de atracţie a Pămîntului.“ R.lit. 23 XI 69 p. 6.
„[...] nava spaţială Apollo-14 depăşeşte linia echigravisferei – punctul
echidistant dintre Pămînt şi Lună, unde forţa de atracţie a celor doi aştri
se anu lează reciproc – înaintînd cu o viteză de peste 5.200 km pe oră.“
R.l. 3 II 71 p. 6 //din echi- „egal“ + gravi[taţie] + sferă//
echinocţiál, -ă adj. în sint. punct echinocţial (astron.) –Fiecare
dintre cele două puncte de intersecţie ale elipticii cu ecuatorul ceresc,
în care se află Soarele la echinocţiu– „Acest loc de intersecţie a
elipticii cu ecuatorul – numit punct vernal – a fost stabilit ca punct
echinocţial de primăvară. Practic, de acum începe primă vara
astronomică, care îşi va lua rămas bun la 21 iunie ora 14 şi 14 minute,
cînd va avea loc solstiţiul de vară.“ I.B. 21 III 71 p. 6 (din echinocţiu,
după fr. équinoxial; DN – alt sens, DEX, DN3)
echinoxíst, -ă adj. (lit.) –(Scriitor) aparţinînd gru pării din jurul
revistei „Echinox“– „În poezie, mişcarea de re-evaluare (aici exis tînd
şi tradiţia activă a poeziei şi meta-poe ziei barbiene) începe ca atitudine
conştientă cu promoţia echi noxistă.“ Luc. 4 II 84 p. 8. „Aflăm astfel că
poeţii echinoxişti sînt singurii care cunosc şi practică «textualizarea»
[...]“ R.lit. 28 VII 84 p. 24; v. şi Luc. 19 IV 84 p. 10, „22“ 8/96 p. 14 (din
Echinox + -ist)
echipáj s.n. –Grup, alcătuit de obicei din trei elevi, care participă la
un concurs, reprezentînd şcoala, un sector, oraşul etc.–
„Echipajul liceului «I. Crean gă» s-a clasat primul la concursul de
istorie pe sector în aprilie ‘79.“ (din fr. équipage; DN, DEX, DN3 – alt
sens)
echípă-fanión s.f. (sport) –Echipă de frunte– „O.C. [...] un sportiv
care luminează sufletele iubitorilor vechii echipe fanion a Ardealului –
Universitatea Cluj.“ Fl. 5 X 84 p. 24. „[...] fiind vorba de echipe fanion,
eforturile trebuiau conjugate.“ Fl. 20 I 89 p. 23; v. şi I.B. 22 X 86 p. 7
(din echipă + fanion)
ecluzá vb. I –A trece printre eclu ze– „În cursul zilei de luni [...] la
Agigea a fost ecluzat un nou convoi de nave, compus din 4 barje de cîte
3000 tone fiecare [...]“ R.l. 27 VIII 85 p. 5 (din ecluză; cf. fr. écluser;
DEX, DN3)
ecluzáre s.f. –Trecere printre ecluze– „O eclu zare cu un convoi
maxim durează 45–50 de mi nute.“ Fl. 25 V 84 p. 20 (din ecluzá; DN3,
DEX-S)
ecluzíst, -ă s.m.f. –Muncitor la ecluză– „Pe fetiţă o cheamă Lotrina.
(S-a născut la Lotru!) Stie că tata e «ecluzist», ca şi mama.“ Sc. 15 III
79 p. 2 (din ecluză + -ist; DEX-S)
ecocardiográf s.n. (med.) –Aparat pentru exa minarea inimii cu
ultrasunete– „La bordul navetei se va afla şi un echocardiograf de
concepţie americană [...] pentru studierea efectelor absenţei gra vităţii
asupra organismului uman.“ R.l. 2 IV 85 p. 6 [şi echocardiograf] (cf.
engl. echocardio graphy)
ecocardiográfic, -ă adj. 1984 (med.) –Rea lizat cu ajutorul
ecocardiografului– v. ecograf (din ecocardiograf + -ic)
ecocinematografíe s.f. (ecol.) „Ecocinematografie. În localitatea
italiană Rovigo a avut loc cea de a şasea ediţie a expoziţiei internaţio -
nale «Natura, omul şi mediul înconjurător».“ R.l. 18 I 77 p. 6 //din
eco[logie] + cinematografie//
ecofílm s.n. (ecol.) „Ecofilm 74. Primul festival al filmului eco logic,
în iunie în Cehoslovacia.“ Cont. 24 V 74 p. 11 //din eco[lo gic] + film//
ecográf s.n. (med.) –Aparat pentru măsurarea densităţii mediilor
bazat pe principiul vibraţiilor ultrasonore– „La clinica medicală nr. 1
din Cluj-Na poca [...] s-a dat în funcţiune un ecograf mul ti func ţional.“
R.l. 12 VI 84 p. 5. „[Clinica medicală nr. 3] a extins gama explorărilor
cu ajutorul ecografului şi asupra diagnosticului calcefierilor valvulare
ale inimii. La un mare număr de bolnavi au demonstrat că explorarea
ecocardiografică [...] pune pregnant în evidenţă, sub forma lipsei de
ecouri, această mala die [...] Se îmbogăţeşte astfel posibilitatea de
diagnostic ecografic [...]“ R.l. 4 XII 84 p. 5 (din fr. écographe; DN3,
DEX-S)
ecográfic, -ă adj. (med.) –De ecografie– „Cen tru de ecografie. La
clinica medicală nr. 3, profilată pe maladii ale aparatului digestiv şi
alte boli interne, a intrat în funcţiune un centru de ecografie dotat cu
aparatură perfecţionată [...] fiind al doilea centru ecografic din ţară.“
R.l. 7 IV 83 p. 1; v. şi ecograf (din ecograf + -ic; DEX-S)
ecografíe s.f. (med.) –Metodă de diagnosticare prin ultrasunete–
„A-şi putea vedea copilul înainte de a se naşte [...], ce poate fi mai emo -
ţionant pentru o viitoare mamă? Acest lucru este astăzi posibil, gra ţie
ecografiei [...]“ Sc. 6 I 80 p. 5. „[S-a elaborat] un tratat de mare valoare
ştiinţifică şi practică, «Eco grafie medicală», pri ma lucrare de acest fel
din ţară şi, după cum ni s-a precizat, printre puţinele din lumea
medicală mondială. Volumul [...] descrie şi ilus trează eco grafia
tuturor organelor şi sistemelor care se pretează la folosirea
metodologiei respective de investigaţii medicale.“ R.l. 5 X 82 p. 2.
„Ecografia prin ultrasunete se va dezvolta rapid în următorii ani,
ajungîndu-se la aplicarea diagnosticului ultrasonor în toate domeniile
medicinei [...]“ R.l. 17 V 84 p. 6; v. şi biomedical, ecografic (din fr.
écographie; PR 1972, DPN 1983; DN3, DEX-S)
ecográmă s.f. (med.) –Diagramă obţinută la eco graf– „După
această ecogramă, medicul poa te să diagnosticheze, de pildă, o boală
atît de periculoasă ca stratificarea retinei, să determine locul şi
dimensiunile formaţiunilor pato logice din ochi, să controleze
rezultatele tratării lor, să depisteze în timpul unei operaţii corpurile
străine din ochi.“ Luc. 10 XI [f.a.] p. 3; v. şi R.l. 21 IV 81 p. 1 (din fr.
écogramme; DTN 1978; LTR; DN3, DEX-S)
ecolocáţie s.f. (tehn.) –Reperarea obiectelor prin analiza ecoului
ultrasunetelor– „Se pare că liliecii localizează vînatul graţie auzului
lor extrem de fin şi nu ecolocaţiei, cum se credea pînă acum.“ R.l. 20
IV 81 p. 6 (din fr. écholocation; DN3)
ecológic, -ă adj. –Privitor la ecologie– „Ca orice semnal de alarmă
privind echilibrul eco logic al planetei noastre, acesta şi-a avut valoa -
rea sa, aşa cum continuă să aibă şi după instituţio nalizarea apărării
mediului.“ Cont. 22 III 74 p. 10. „Planta-petrol prezintă şi un avantaj
eco logic: ea absoarbe bioxidul de carbon pe care arderea cărbunilor şi
produselor petroliere îl împrăştie în atmosferă.“ Sc. 12 I 78 p. 6. „[...]
un alt important accident ecologic continuă să stîr nească controverse
în Brazilia. Este vorba de uti lizarea în jungla Amazonului a două
defoliante [...]“ R.l. 20 III 84 p. 6; v. şi defoliant, ecofilm, ecomodel,
viral (din fr. écologique; cf. engl. ecological; DMN 1968, BD 1970,
MNC 1986; Th. Hristea în LR 3/72 p. 193; DEX, DN3)
ecologíst, -ă s.m.f., adj. (ecol., pol.) –Adept al unei miş cări civice
sau politice care îşi propune să mili teze pentru apărarea integrităţii
sistemului eco logic– „Trei ecologişti de pe vasul Green peace, arestaţi
vinerea trecută de poliţia canadia nă, au fost condamnaţi [...] la amenzi
de 1500 de dolari.“ R.l. 18 III 82 p. 6. „Ecologişti – apă rători ai Naturii
– sînt pretutindeni pe glob [...]“ R.l. 16 III 83 p. 4. „Partidul Ecologist –
pentru prima dată – a obţinut două mandate în parlament.“ R.l. 21 VI
84 p. 6; v. şi gonflabil (din fr. écologiste; DHLF 1964, PR 1968)
ecolót s.n. (electron.) –Sondă electronică– „Eco lo turile noastre
înregistrează adîncimile de pe tot parcursul.“ Sc. 8 IX 62 p. 4 (din
germ. Echolot; LTR; DN3)
ecomodél s.n. (ecol.) „Cercetările [...] vor fi axate pe examinarea la
lupă a unor modele ecologice tip, a raporturilor dintre elementele lor
componente (vegetaţie, animale, resurse etc.). Pentru terminarea unor
asemenea «ecomo de le» s-au ales 18 regiuni de studiu.“ Sc 21 XII 78 p.
5. „Pentru determinarea unor asemenea «eco modele» s-au ales 13
«regiuni de studiu», în funcţie de particularităţile lor fizico-geografice
şi geologice.“ Sc. 27 X 82 p. 5 //din eco[logic] + model//
econocrát s.m. –Tehnocrat care se ocupă de problemele
macroeconomice ale societăţii– „[...] econocraţii, «gestionarii socie -
tăţii», trebuie luaţi în seamă atunci cînd vorbim despre intelectualii
momentului [...]“ „22“ 46/93 p. 5 //din econo[mie] + -crat//
econometríe s.f. 1967 (ec.) –Studiul proceselor economice pe baza
datelor matematice– v. demoscopie; v. şi R.l. 4 II 72 p. 3 (din fr.
économétrie; PR 1950; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DEX, DN3)
econométru s.n. (ec.) –Aparat pentru măsu rarea economiilor
realizate în consum– „Econo metrul în ajutorul tractoriştilor.
Specialiştii [...] din regiunea Ţe li nograd (U.R.S.S.) au pus la punct şi
trimis spre experimentare un «econo metru» electronic care îi ajută pe
tractorişti să economisească o importantă cantitate de combustibil.“
Sc. 12 V 82 p. 5 (din fr. économètre; DMC 1968)
economicitáte s.f. –Economisire, grad de eco nomie; rentabilitate–
„[Apartamentele] nu erau prea spaţioase pentru o familie obişnuită,
dar era evidentă grija pentru economicitatea spaţiului, pentru calitatea
finisajului.“ Cont. 16 XII 60 p. 2. „V-aş ruga să faceţi o apreciere
generală de economicitatea acestor resurse.“ R.l. 25 XI 73 p. 3; v. şi Sc.
4 XII 63 p. 4, R.l. 5 III 71 p. 3, 30 I 84 p. 6 (din economic + -itate; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 136; DEX, DN3)
económico-sociál, -ă adj. „Un rol major în îndeplinirea mari lor
obiective ale dezvoltării eco no mico-sociale a ţării.“ R.l. 31 X 78 p. 3;
v. şi endemicitate (1973) (din economic + social; LRC II p. 215)
economíe de piáţă sint.s. (ec.) –Economie care se conduce după
regulile pieţei– „La cine ma Patria sau în patria cinema-ului românesc
de capă şi spadă, Parlamentul – semn al înviorării economiei de piaţă –
nevoia de bodyguarzi e tot mai acută.“ R.l. 4 VI 93 p. 2. „Nicăieri în
lume, nici măcar în jungla aflată pe calea democraţiei şi a economiei de
piaţă nu se emit ordine care să acţioneze retroactiv.“ Ev.z. 24 X 95 p. 1;
v. şi impozitare, liber tin (1992), rotunditate (1992) (cf. fr. éco nomie de
marché)
economizatór s.n. –Economizor– „Dacă gos podina respectivă nu
are de spălat decît o cantitate de rufe reprezentînd jumătate din
capacitatea maşinii, e de ajuns să apese pe un buton pe care scrie
economizator.“ Sc. 27 XII 77 p. 5 (probabil din economizor, prin
substituţie de sufix)
ecopedologíe s.f. (ecol.) –Studiul caracterelor somatice
determinate de factorii pedologici– „Ecopedologie de G. Chiriţă.“
Cont. 1 IX 79 f.p. „Sofia Zanelli, cercetătoare eminentă în chimia
solului şi ecopedologie.“ R.l. 18 II 82 p. 4; v. şi 14 II 83 p. 4 //din
eco[logic] + pedologie//
ecoscóp s.n. „Specialiştii australieni cu construit un nou aparat
căruia i-au dat denumirea de «ecoscop». Noul aparat este folosit pentru
obţinerea pe ecranul de televiziune a imaginii copilului încă înainte de
a se naşte.“ Cont. 27 IX 63 p. 7 //din eco- + scop “privire, cercetare“;
Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX-S//
ecosistém s.n. (ecol.) –Unitate naturală de bază; sistem eco logic–
„Vineri dimineaţă [...] s-au deschis lucrările simpo zionului «Protecţia
eco sisteme lor şi folosirea ra ţională a erbicidelor».“ Sc. 25 XI 78 p. 5.
„Cu autoritatea pe care o deţine în materie, savantul britanic ne
convinge că şi cei, foarte puţini, care vor mai rămîne în viaţă în cazul
unui asemenea cataclism nuclear, vor trăi într-o lume cu un ecosistem
iremediabil prejudiciat. Astfel, temperatura va scă dea sub zero grade
şi o «iarnă nucleară» se va abate asupra Europei, chiar dacă războiul a
început vara.“ I.B.29 II 84 p. 8; v. şi R.l. 5 III 81 p. 6 (din fr. écosystème,
engl. ecosystem; DMC 1960, PR 1969; D.Filoz.; DEX, DN3)
ecosóndă s.f. (mar.) –Sondă pentru stabilirea adîncimilor marine
prin analiza ecoului acustic– „La Institutul maritim de pescuit din
Gdy nia a fost pus la punct un procedeu hidroacustic de studiere a
fundului mării. Mă surarea coeficientului de reflexie a energiei acus -
tice cu ajutorul unei eco sonde permite determinarea reliefului
submarin, a grosimii sedimentelor şi a adîncimii.“ I.B. 9 XII 75 p. 4
(din fr. échosonde; DEX, DN3)
ECU s.m. –Numele monedei convenţionale eu ropene– „190 mi lioane
ECU vin în România la sfîrşitul lunii.“ Cotid. 4 XII 91 p. 3. „Căci, după
ajutorul de urgenţă, în valoare de 11,5 milioane ECU pentru
înfruntarea dificultăţilor imediate din domeniul sanitar şi alimentar
[...] a urmat mine riada din 13–15 iunie 1990 care a făcut ca
Parlamentul European să ceară să «nu se continue ajutorul tehnic
României, cu excepţia aju torului umanitar».“ R.l. 18–19 VII 92 p. 12.
„Un supermagazin în care plăteşti cu ECU“ „22“ 37/93 p. 13 (din sigla
engl. E[uropean] C[urrency] U[nit]; cf. fr. écu; DHLF 1978, DPN
1983; FS 310)
edentáţie s.f. 1992 (med.) –Lipsă totală sau parţială a dinţilor– v.
endoosos, fixist (după fr. édenter; DN3)
edictáre s.f. –Decretare, promulgare– „Decretul este foarte clar,
explicit, amănunţit şi nu lasă loc la nici un fel de alte interpretări şi
discuţii: există nişte reguli – întărite prin edictarea unor norme juridice
[...]“ R.l. 9 I 82 p. 1 (din edictá)
edictuál, -ă adj. (rar) –Cu caracter de edict– „Eu gen Ionesco atunci
cînd glosează evenimen te din ţară (politice îndeobşte) o face edictual,
în texte de-o frază.“ Lit. 21/93 p. 7 (din edict)
edilitár-gospodărésc, -eáscă adj. –Pri vi tor la întreţinerea şi
îngrijirea clădirilor şi a oraşului– „Primăvara a declanşat în toate
oraşele şi comunele ţării largi acţiuni edilitar-gospodăreşti.“ R.l. 25 III
76 p. 5. „Realizarea unor obiective şi acţiuni edilitar-gospo dăreşti.“
R.l. 2 XII 81 p. 2 (din edilitar + gos podăresc)
editór-crític s.m. –Critic care conduce o editură– „Aşadar, nu
editor-critic cu orice preţ, ci un editor cultivat, onest şi cu autoritate
profesională în meseria pe care o exercită.“ R.l. 15 VIII 77 p. 2 (din
editor + critic)
editorialíst, -ă s.m.f. –Persoană care scrie editoria lul unui ziar, al
unei reviste– „Editorialişti din Buenos Aires susţin că va avea loc o
serioa să înfruntare [...]“ Săpt. 10 X 72 p. 3. „Un editorialist al ziarului
«Washington Post» pare puţin intrigat.“ R.l. 19 X 82 p. 6. „Premiul [a
fost acordat] editoria listei Roxana Iordache de la cotidianul «România
liberă».“ Timişoara 43/95 p. 2; v. şi „22“ 125/95 p. 5 (din fr.
éditorialiste; PR 1948; C. Lupu în CL 1/83 p. 50; DN3)
editúră-pirát s.f. 1991 –Editură care publică lucrări fără a plăti
drepturile cuvenite autorilor sau altor edituri– v. edi ţie-pirat (din
editură + pirat)
edíţie s.f. –Serie de manifestări artistice, ştiinţifice, sportive etc. care
se repetă periodic; etapă– „Mîine, de la orele 19 [...] va avea loc cea
de-a doua ediţie a festivalului-concurs de muzică uşoa ră dotat cu
premiul «Lebăda de argint».“ I.B. 9 X 70 p. 2. „Pisa: Cursurile
internaţionale de lingvistică la a doua ediţie.“ R.lit. 12 X 72 p. 31.
„Aflat la cea de-a VII-a ediţie a sa, festivalul «Craiova muzicală» va
avea loc între 18 şi 25 noiembrie.“ R.l. 18 XI 78 p. 5; v. şi Sc. 11 II 71 p.
6; v. şi ecocinematografie (formal din fr. édition, it. edizione; A.
Beyrer în SCL 5/76 p. 538; DN, DEX, DN3 – în sport)
edíţie-pirát s.f. (lit.) –Ediţie neautorizată de autor– „Pe piaţă apă -
ruseră ediţii-pirat ale ace luiaşi tratat de chimie anorganică.“ Fl. 7 I 67
p. 23. „În culegere figurează schiţe şi nuvele scrise cîndva pentru ma -
ga zine sau producţii din tine reţe care «nu meritau să vadă lumina
tiparului». Acestea au ajuns, nu se ştie cum, să fie sustrase şi tipărite în
aşa-numite ediţii-pirat, cărţi neau torizate de autor.“ Sc. 24 XI 74 p. 6.
„Edituri-pirat, ediţii-pirat, rapturi editoriale de traduceri din lite ratura
universală, furturi de inteligenţă culturală, artistică, ştiinţifică – iată cî -
teva din gravele rezultate scăpate de sub controlul public [...]“ R.l. 26
XI 91 p. 2; v. şi 28 XII 66 p. 6 (din fr. édition-pirate; DMN 1966)
educatív-estétic, -ă adj. –Cu rol de educare în do meniul
frumosului– „Acum şase ani, Uniunea com pozitorilor a iniţiat [...] o
acţiune educativ-este tică cu profil de stagiune, purtînd simbolic
numele de «Clubul prietenilor muzicii».“ I.B. 17 XI 72 p. 2 (din
educativ + estetic)
efasáre s.f. –Ştergere– „Rolul din acest film e o nouă demonstraţie a
talentului său, a economiei de mijloace cu care exprimă, prin infinite
nuanţe, faptul că «se întîmplă atîtea şi nu se întîmplă nimic», a
farmecului său specific, un farmec al efasării sclipitoare şi al
ambiguităţii atît de necesare personajului Filip.“ Sc. 9 VII 80 p. 4 (cf.
fr. effacement)
eféct s.n. în sintagmele: efect de tunel –Trecerea unei particule
printr-o barieră de potenţial– „Aplicare practică a aşa-numitului «efect
de tunel», aparatul [...] este capabil să pună în evidenţă [...] asperităţi
de dimensiuni infinitezimale.“ Sc. 22 XII 82 p. 5 efect de seră „[...]
ecolót • 87 • eféct
noile cercetări confirmă teoria «efec tului de seră» potrivit căreia
temperatura atmosferei va creş te, ca urmare a acumulării bioxidului de
carbon, care captează ra zele solare, păstrînd căldura ca într-o seră.“ Sc.
24 I 84 p. 7. „Acti vitatea omului [...] va determina creş terea
conţinutului de bio xid de carbon din atmo sferă, producînd aşa-numitul
«efect de se ră», ce va provoca o încălzire.“ I.B. 6 II 84 p. 8; v. şi R.l. 11
I 85 p. 6 (efect de tunel din fr. effet tunnel; DN3; efect de seră din fr.
effet de serre)
efemeritáte s.f. (rar) –Caracter trecător– „Cît des pre efemeritatea
muzicii tinere, poate într-un articol viitor.“ I.B. 28 V 82 p. 2 (cf. it.
efemerità; DN3)
efemerizáre s.f. –Perimare, învechire rapidă– „Astăzi, ac tua lizarea
pe care o presupun mass-media tinde să creeze un fenomen de
efemerizare pe care nu trebuie să-l considerăm după nume, fenomen
pur negativ.“ R.lit. 14 VI 73 p. 29 (din efemer)
efigiá vb. I (fig.) –A scoate în relief– „Avem acum [...] bucuria de a
efigia un jubileu: cea de-a 250-a carte tipărită sub arcadele [...] acestei
prestigioase colecţii, ale cărei volume de buzunar apar în limbile
română, maghiară şi germană.“ Săpt. 27 II 81 p. 4 (din efigie + -a)
égări s.m.pl. (vest.) –Colanţi lungi pînă la glez ne– „S.T. adoră slănina
cu ceapă şi poartă numai egări negri.“ R.l. 10 VII 93 p. 15. „La Braşov,
ciudatul personaj cunoscut sub numele de «spin tecătorul de egări»,
continuă să facă noi victime, în ciuda faptului că Poliţia a realizat un
portret-robot al acestuia.“ R.l. 4 XII 93 p. 9 (cf. engl. jaeger “ţesătură
sau tricotaj din lînă pentru lenjerie“)
egeríe s.f. –Sfătuitoare, inspiratoare a unui om politic sau artist– „Să
începem să ghicim cine sînt egeriile (adică muzele) care îi inspiră pe
şoimii noştri din parlament şi din afara lui şi care le sînt scopurile.“
R.lit. 16 V 91 p. 2 (din fr. égérie; DN3)
ejectábil, -ă adj. –Care poate fi catapultat– „Aviatorul canadian a
reuşit să se salveze, graţie scaunului ejectabil.“ R.l. 24 V 83 p. 6 (cf. fr.
éjectable; PR 1956; DN3)
elaskón s.n. 1977 –Articol de cosmetică auto– v. autobalsam
electroacupunctúră s.f. (med.) „O interesantă realizare a unor
medici din R.P. Chineză care, într-o perioadă de 18 luni, au tratat 110
bolnavi de cord prin electroacupunctură. În ca drul acestui trata ment,
ei au utilizat opt noi punc te de acupunctură, fiecare din acele folosite
primind o serie de impulsuri electrice – variabile ca tărie şi durată.“
R.l. 31 XI 77 p. 6. „La Liceul industrial nr. 1 s-a realizat un aparat de
electroacupunctură prevăzut cu detector de puncte trigger. Tot aici s-a
realizat şi un aparat pentru electroanestezii locale.“ R.l. 12 XI 82 p. 3.
„Se face şi electroacupunctură.“ R.l. 23 III 85 p. 5; v. şi 21 VII 81 p. 3
//din electro- + acupunctură; DEX-S//
electroacústic, -ă adj. 1978 (electr.) –Care priveşte electro a cus -
tica– v. insectofon (din fr. électro-acous tique; PR 1948; DEX-S)
electroanestezíe s.f. (med.) –Producerea anes teziei prin folo sirea
curentului electric– „În locul bombardamentului cu medicamente pe
care-l pretinde azi pregătirea preoperatorie şi anestezia în sine, o
echipă de medici francezi propune electro anes tezia, mai puţin
traumatizantă pentru organism.“ Mag. 11 VIII 73 p. 1; v. şi Sc. 1 X 84
p. 6; v. şi electroacupunctură (din fr. électroanesthésie; DMN 1966; C.
Lupu în SCL 6/82 p. 504; DEX-S)
electroautobúz s.n. (transp.) –Autobuz ac ţio nat elec tric– „În
Suedia a început testarea unui tip de electroautobuz urban alimentat de
o baterie de acumulatoare.“ Sc. 20 VIII 82 p. 5 //din electro- +
autobuz//
electroautomobíl s.n. (transp.) –Automobil acţio nat electric–
„Electroautomobil. «Elektrojiguli» – iată numele primului automobil
electric construit de cunoscuta uzină din oraşul Togliatti (U.R.S.S.).“
R.l. 28 III 84 p. 4; v. şi 24 VI 84 p. 5 //din electro- + automobil//
electrobúz s.n. (transp.) –Autobuz acţionat electric– „Pe străzile
oraşului japo nez Nagoya a început să circule un electrobuz de
pasageri, care foloseşte energia unor baterii de acumulatoare.“ I.B. 14
III 73 p. 4 (din germ., rus. Elektrobus, fr. électrobus; DTP, D.Tr.; DEX,
DN3)
electrocalóric, -ă adj. (fiz.) –Privitor la căl dura produsă sau
absorbită în conductoare prin trecerea curentului electric– „La Milano
veţi putea vedea clădirea administrativă a unei mari întreprinderi
industriale care îşi schimbă coloritul faţadei de cîteva ori pe zi. Aceasta
se realizează printr-un ingenios sistem electrocaloric conectat la
tăbliile de metal care îmbracă faţada clădirii ca nişte solzi.“ Sc. 19 VIII
62 p. 3 (din fr. électrocalorique; cf. germ. electrokalorisch; DEX,
DN3)
electrocár s.n. –Platformă acţionată de acumulatori, folosită pentru
transportul de materia le în gări, ateliere etc.– „Trebuie să ştiţi că
electrocarul este o mică platformă pe patru roţi căreia constructorii nu
i-au prevăzut niciodată un viitor artistic.“ Sc. 16 XI 60 p. 1; v. şi I.B. 18
I 61 p. 1, Sc. 29 V 80 p. 5, Ev.z. 27 VIII 96 p. 12; v. şi electrotelefer (din
engl. electrocar; cf. germ. Elek trocarren; FC I 139; DT, LTR; DEX,
DN3)
electrocardiográf s.n. (med.) –Aparat cu aju torul căruia se re pre -
zină grafic, pe hîrtie, tensiunea şi curenţii electrici care înso ţesc
activitatea musculară a inimii– „Un aparat electronic portativ pu tînd
indica, cu mai multe ore avans, iminenţa unui atac cardiac, a fost pus la
punct de către o firmă din Tel Aviv. Acest aparat, de mă ri mea unui mic
radio cu tranzistori poate fi transportat într-un bu zunar, este constituit
dintr-un electrocar dio graf, un ordinator şi o memorie electro nică,
fiind legat de corpul pacientului prin electrozi.“ R.l. 13 IV 85 p. 6; v. şi
magnetocardiograf (din fr. électrocardiographe, germ. Elektrokardio -
graph; PR 1948; DEX, DN3)
electrocardioscóp s.n. (med.) –Aparat ca re permite proiectarea
pe un ecran a tensiunii şi curenţilor care însoţesc activitatea musculară
a inimii– „Electrocardioscopul modular. La solicitarea Mi nis terului
Sănătăţii Întreprinde rea «Elec tronica» a început să producă
«Electrocardioscopul modular M 5112 A», primul din tr-o gamă largă
de aparate electronice necesare supravegherii bolnavilor car diaci în
condiţii de spitalizare. [...] noul aparat medical poate fi montat în sălile
de operaţie, în sălile de terapie intensivă şi în laboratoarele de explorări
func ţionale, pentru controlul persoanelor purtă toa re de stimulator
cardiac, precum şi pentru analiza morfologică a
electrocardiogramelor.“ R.l. 10 VII 80 p. 2 (din fr. électrocardioscope;
DN3, DEX-S)
electrocaríst s.m. –Lucrător pe electrocar– „În perioada calificării,
muncitorii sînt retribuiţi cu retribuţia de muncitor necalificat, fochişti
autorizaţi, electrocarişti.“ R.l. 26 VI 75 p. 4 (din electrocar + -ist; I.
Moise în LR 6/78 p. 586)
electrocásnic, -ă adj. –(Aparat electric) utilizat în casă;
electromenajer– „Nici un aparat electrocasnic să nu funcţioneze peste
strictul necesar!“ R.l. 17 XI 78 p. 3. „Fiecare cetăţean este dator să
folosească cu maximum de zgîrcenie aparatele electrocasnice şi
ceilalţi receptori de energie în aceste ore.“ R.l. 21 XI 78 p. 5; v. şi 1 VIII
80 p. 5; v. şi energofag (din electro- + casnic, după fr. électroménager,
électrodomestique; PR 1949; DEX-S)
electrochirurgíe s.f. (med.) „O echipă de medici indieni au reuşit,
folosind o tehnică japo neză de «electrochirurgie», să înlăture o
tumoare a intes tinului unui om, fără anestezie şi bisturiu [...] Odată
localizată, tumoarea a fost arsă [...] graţie curentului propagat prin
firele electrice.“ R.l. 31 VIII 82 p. 6 (din fr. électrochirurgie; DEX,
DN3)
electrodinámic, -ă adj. (electr.) –(Aparat) pus în funcţiune la
trecerea curentului electric– „La staţiile C.F.R. Sibiu şi Si ghi şoara au
fost date în exploatare două ins talaţii electrodinamice.“ Sc. 5 I 62 p. 1
(din fr. électrodynamique; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 236; DT, LTR;
DEX, DN3)
electrodrenáre s.f. –Evacuarea apei cu mij loace electrice– „O
mare firmă britanică a cumpărat, acum doi ani, brevetul acestei
invenţii în scopul asanării prin electrodrenare [...] Aş vrea să adaug că,
în ultimul timp, am reuşit să punem la punct noi cercetări care vin în
completarea invenţiei de bază, cea mai importantă fiind metoda de
impermeabilizare a construcţiilor prin electrodrenare.“ Sc. 30 XII 73
p. 3 //din electro- + drenare//
electroenergétic, -ă adj. 1972 –Privitor la energia electrică– v.
cititor-încasator //din electro- + energetic; DN3//
electroeroziúne s.f. (electr.) –Îndepărtarea unui strat superficial
dintr-un material prin descărcări electrice– „La Întreprinderea
«Electrotimiş» din Timi şoara a fost recep ţionată a 400-a maşină de
prelucrat prin electroeroziune produsă de aceas tă unitate a industriei
constructoare de maşini, utilaj de înaltă tehnicitate [...]“ R.l. 22 X 82 p.
5. „[...] încadrează ingineri [...] pentru următoarele domenii:
electroeroziu ne, electrochi mie [...]“ R.l. 24 VI 85 p. 4; v. şi I.B. 20 X 82
p. 5, R.l. 5 XI 82 p. 5 (din fr. électroérosion; DN3)
electrofíltru s.n. (tehn.) –Filtru electric– „La fabrica de ciment
«Temelia» din Braşov s-a pus în funcţiune un electrofiltru de captare a
prafului.“ Sc. 26 VII 62 p. 1. „La Bistriţa a intrat în fabricaţie cel mai
mare electrofiltru româ nesc.“ R.l. 19 XI 74 p. 5; v. şi 13 I 82 p. 3; v. şi
cazan-turn (din fr. électrofiltre; cf. engl. electrofilter; BD 1970; DT,
LTR; DEX-S)
efemeritáte • 88 • electrofíltru
electrofizioterapeútic, -ă adj. 1975 (med.) –Tratat prin procedee
fizice acţionate electric– v. balneofi zioterapeutic //din electro- + fizio-
+ terapeutic//
electrofón s.n. (muz.) –Aparat de reproducere a înregistrărilor
fonografice pe disc sau pe bandă magnetică– „La Tokio a fost pre -
zentat în premieră un sistem inedit de reproducere sonoră. Este vorba
despre un nou electrofon care utilizează o rază laser în locul capului
clasic de lectură.“ R.l. 27 XI 77 p. 6 (din fr. électrophone; PR 1950;
LTR; DEX, DN3)
electroforegrámă s.f. (med.) –Reprezentare grafică a unei ana lize
electroforetice– „În schimb, pro teinograma sau electroforegrama,
adică diagrama elec tro foretică a tabloului proteinic din plasma sîn -
gelui, reprezintă valorile cantitative ale diferitelor frac ţiuni ale
albuminelor şi globulinelor sangvine.“ Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr.
électrophorégramme; DTN 1977; DFMB; Fl. Di mi trescu în LL 10/65
p. 236; DN3, DEX-S)
electroforétic, -ă adj. 1961 (med.) –(Metodă de analiză) care
urmăreşte migraţia particulelor încărcate electric sub efectul unui
cîmp electric– v. electroforegramă (din fr. électrophorétique; cf. engl.
imunoelectrophoretic; BD 1970; LTR; DEX-S)
electroforéză s.f. (fiz.; med.) „Cercetătorul american B.G. este
creatorul unui aparat despre care se afirmă că va putea sluji la
identificarea persoanelor după o cantitate oricît de mică de sînge.
Operaţia se bazează pe electroforeză, proces prin care se înţe lege
deplasarea spre electrozi a particulelor dintr-o soluţie coloidală, în
cazul de faţă minusculele componente ale sîngelui.“ Sc. 24 XII 77 p. 6.
„O firmă din S.U.A. a expus [...] un model experimental de
electroforeză, destinat să obţină în spaţiu materiale biologice
imposibil de fabricat în cantităţi industriale pe Pămînt.“ R.l. 9 VI 83 p.
6 (din fr. électrophorèse; cf. engl. electrophoresis, rus. elektroforez,
germ. Electrophorese; PR 1948, BD 1969; DTP, DM, LTR, D.Min.;
DEX, DN3, DEX-S)
electroftálm s.n. (med.) „Oculistul polonez pro fe sor W. St. a
construit un aparat, aşa-numitul electroftalm cu 80 de canale pentru
suplinirea vederii la orbi.“ Cont. 3 IX 63 p. 7. „Oculistul polonez W. St.
a prezentat un aparat – pe care l-a denumit electroftalm – menit să ofere
nevă zătorilor posibilitatea percepţiei vizuale. Principiul aparatului
constă în faptul că imită forma obiectului aflat în faţa nevă zătorului cu
ajutorul unor pulsatoare – acţionate de numeroase canale emiţătoare
de impulsuri – plasate pe fruntea acestuia. Cu cît are mai multe canale
– se preconizează realizarea unui electroftalm chiar cu 3000 de canale
(primul avea doar 600) – cu atît mai exactă este percepţia.“ I.B. 16 III
74 p. 6; v. şi 30 X 69 p. 4, R.l. 1 XI 75 p. 6 (din electro- +
oftalm[ologic], după model pol.)
electrogeotérmic, -ă adj. „Vorbim de centrale electrogeotermice.
Dar rezervele noastre de ape termale nu depăşesc 90 de grade Celsius.“
R.l. 25 XI 73 p. 3. „Prima centrală electrogeotermică din lume va intra
în funcţiune anul viitor în Japonia.“ Sc. 9 VII 76 p. 6 //din electro- +
geotermic//
electrohidraúlic, -ă adj. (electr.) –Care func ţio nează prin pre siu -
nea unui lichid determinată de curentul electric– „Nava are o ma şină
de cîrmă electrohidraulică.“ Sc. 14 IV 66 p. 1. „Iaşi. Un co lectiv de
specialişti [...] a realizat o instalaţie de încercat poduri în regim
dinamic, pe principiul unui vibrator electrohidraulic.“ R.l. 8 I 83 p. 3.
„Acţio nată electrohidraulic, combina, comandată de la un pupitru,
este echipată cu şenile, cu două braţe de perforare, cu bra ţe de
încărcare cu multiple grade de libertate, precum şi cu un sis tem de
încărcare cu bandă a mine reului direct în vagoneţi sau în au -
todumpere.“ R.l. 17 I 83 p. 5 (din engl. electrohydraulic; BD 1970)
electromasoterapíe s.f. 1974 (med.) –Te ra pie prin masaj elec -
tric– v. celulită //din electro- + masa[j] + terapie//
electromenajér, -ă adj. –(Aparat) de uz casnic acţionat electric–
„Te le vizorul, telefonul şi majoritatea aparatelor electromenajere emit
cîm puri electromagnetice.“ Mag. 23 III 74 p. 5. „Expozi ţie de
echipament electromenajer.“ I.B. 7 VI 74 p. 3; v. şi R.l. 12 VI 79 p. 6
(din fr. électroménager; PR 1949; DEX-S)
electrometríe s.f. 1977 (tehn.) –Ansamblul metodelor pentru mă -
surarea mărimilor electrice– v. scientolog (din fr. électrométrie; DN3)
electromobíl s.n. (transp.) –Automobil acţio nat elec tric–
„Producţia în serie a electromobilului va începe în anul viitor.“ Sc. 28
XII 73 p. 6. „Modelul experimental al primului electromobil din
R.D.G. a parcurs deja 20000 km.“ Sc. 25 III 74 p. 4. „Electromobilul
[...] este încă departe de a fi perfect [...]“ R.l. 24 VI 84 p. 4; v. şi 29 VI
79 p. 5, 7 III 80 p. 5; v. şi microelectrobuz (din germ. Elektromobil, fr.
électromobile; GWDS 1968; DTN 1976; DT, D.Tr.; DN3, DEX-S)
electronítă s.f. (formaţie ironică) „Noul delict are rădăcini multe în
civilizaţia contemporană. Este, pe de altă parte, şi consecinţa unei
goane care s-ar putea numi electronită: dezvoltarea enormă a activi -
tăţilor ingi ne reşti – din păcate, deseori – în detrimentul celor umaniste.
O altă sursă e sempi terna fudulie omenească; diplomomania, pata la -
momania, nevoia de a se lăfăi cu titluri academice, fie pentru a face
praf pe un recalcitrant viitor tată-socru, fie pentru a epata pe o dulcinee
rezistentă.“ R.lit. 5 III 81 p. 17 (din electron[ică] + -ită)
electronituíre s.f. (tehn.) –Nituire cu ajutorul electricităţii– „Prin -
tre cele mai recente [proce dee] se află şi electronituirea. Acest
procedeu se aplică la îmbinarea tablelor normale sau profilate cu
ajutorul punctelor sudate prin topire.“ I.B. 7 VI 62 p. 1 (din electro- +
nituire)
electronográfic, -ă adj. (med.) –Referitor la electronografie–
„Dumneavoastră sînteţi cel ca re utilizaţi tehnica electronografică
într-o varian tă originală [...]“ R.l. 9 X 84 p. 5 (din engl. electrono -
graphic; DEX-S)
electronografíe s.f. (med.) –Imagine a cîmpurilor electrice din
corpul omenesc– „Această metodă a permis evidenţierea, pentru
prima oa ră, a cîmpurilor electromagnetice ale corpului uman, precum
şi a modificărilor acestora, ce se produc în condiţii de boală. Mare
interes prezintă electronografia mai ales în diagnosticul unor afecţiuni
interne, şi îndeosebi în evidenţierea primelor modificări care apar în
boala can ce roasă.“ R.l. 17 XI 75 p. 5. „Electronografia. O nouă
metodă de investigaţii a fenomenelor fizice şi biologice [...]“ Pr.R.TV
14 XII 79 p. 12. „Electronografia pătrunde tot mai mult în practica
medicală umană.“ R.l. 23 III 85 p. 5; v. şi Pr.R.TV 27 II 84 (din engl.
electronography, fr. électronographie; BD 1970, DTN 1974; DEX-S)
electronoóptic, -ă adj. (opt.) –Referitor la acţiunea cîmpului
electric asupra luminii– „Transformatorul electronooptic montat în
aparat măreşte intensitatea luminii de 15000 de ori.“ I.B. 10 XI 75 p. 8.
„Prelucrate cu concursul instalaţiilor electro no optice, informaţiile au
fost de un real folos pentru stabilirea unor noi detalii de tip geologic.“
I.B. 25 IV 77 p. 2 (din electrono- + optic, probabil după model engl.;
cf. fr. électrooptique; DFMB)
electronvólt s.m. (fiz.) –Unitate de măsură pentru energie folo sită
în fizica atomică, egală cu energia dobîndită de un electron la o
diferenţă de potenţial de un volt– „Acum este însă vor ba, după cum
relatează China Nouă, de o ma şină gigant de cîteva zeci de GEV
(miliarde de electronvolţi).“ Sc. 4 III 78 p. 5; v. şi 28 VI 77 p. 4 (din fr.
électron-volt, engl., rus. electron-volt; PR 1948; FC I 48; DTP, LTR;
DEX, DN3)
electroosmótic, -ă adj. 1972 (electr.) –Pri vitor la trecerea unui
lichid printr-o membrană ca urmare a diferenţei de potenţial electric
între feţele acesteia– v. biserică-monument (din fr. électroosmotique;
L; DN3)
electropalán s.n. 1966 (circ.) –Electrostivuitor– v. electrotelefer,
subansamblu //din electro- + palan//
electroplúş s.n. (text.) –Material textil obţinut prin lipirea pe o
ţesătură suport a unui puf din fire sintetice– „Pălăriile din primă vara
lui 1975. Aflăm din expoziţia deschisă la sediul cunoscutei fabrici din
Timişoara: alături de materialele tradi ţionale (lînă, păr de iepure) se
folo sesc şi materii prime noi (pluşul, electropluşul).“ R.l. 16 I 75 p. 5
//din electro- + pluş//
electropluşát, -ă adj. (text.) –Realizat prin lipirea unui puf din fire
sintetice pe un material suport– „Fabrica Adesgo din capitală a
prezentat 19 modele noi de articole printre care şi bluze de tricot din
relon cu desene electropluşate.“ Sc. 15 XI 60 f.p. (din electropluş)
electropneumátic, -ă adj. (electr.) –(Mecanism) care produce aer
comprimat cu ajutorul electricităţii– „Produ sele pe ca re le fabricăm în
momentul de faţă, cum ar fi: ventilatorul electropneumatic cu
diametrul 400, tro liul T.P. – 1 [...]“ R.l. 31 III 74 p. 3 (din fr. électro -
pneumatique; DMN 1970)
electropunctúră s.f. (med.) –Electroacupunctură– „Electro -
punctura – «metamorfoză» modernă, cu urmări spectaculoase, a
acupuncturii.“ I.B. 31 XII 81 p. 4 (din fr. électroponcture,
électropuncture; PR; DN3, DEX-S)
electrosolár, -ă adj. –Care se referă la electricitatea obţinută prin
folosirea energiei solare– „Prima centrală electrosolară din Franţa [...]
va fi construită în zona Pirineilor orientali [...]“ Sc. 17 IX 77 p. 6 (din
electro- + solar, după fr. hélio-électrique; L 1960)
electrostimuláre s.f. (med.) –Utilizarea im pul su rilor electrice
electrofizioterapeútic, -ă • 89 • electrostimuláre
pentru stimularea ţesuturilor vii– „Electrostimularea nu este o idee
nouă. Me dicina o foloseşte de multă vreme. Această metodă a
contribuit la realizarea grefelor de inimă.“ Sc. 4 I 78 p. 3 (din electro- +
stimulator, prin substituţie de sufix, -tor / -are)
electrostivuitór s.n. (tehn.) –Stivuitor ac ţio nat elec tric– „Cu
electrostivuitoarele s-a cheltuit mai mult.“ Sc. 9 II 71 p. 6; v. şi R.l. 10
VII 80 p. 5 //din electro- + stivuitor//
electrostivuitoríst s.m. –Persoană care lucrează pe un
electrostivuitor– „Şt.C., electrostivuitoristul ca re turna în reţeaua de
canalizare substanţe scumpe, procurate pe valută, avea renumele de
ins cu care nu te poţi înţelege, obraznic, dur.“ Sc. 19 VI 83 p. 4 (din
electrostivuitor + -ist)
electrotelefér s.n. –Instalaţie de manevrare a pieselor grele, pe
principiul macaralei mobile, acţionată electric– „Vom enumera [dintre
exponatele bulgare] elec tro ca rele de diferite tipuri, marca
«Balcancar», electroteleferele caracterizate prin construcţia simplă,
soliditate şi comoditate la mane vrare, electro pa lanele care pot
funcţiona cu comandă-program sau motocarele moderne [...]“ R.l. 18
IX 66 p. 1 //din electro- + telefer[ic]//
electrotermocauterizáre s.f. (med.) –Cau te rizare prin mij loace
electrotermice– „Secţia de chirurgie este înzestrată cu aparate
moderne de sterilizare, electrotermocauterizare şi reanima re, o
cameră de preanestezie etc.“ Sc. 24 XII 66 p. 2 //din electro- + termo-
+ cauterizare//
electrovésta s.f. „«Electrovesta» este un tip îmbu nătăţit de maşină
cu cuptor pentru bu cătă rii, cu un consum mai mic de energie electrică.“
R.l. 22 II 78 p. 5 (din electro- + vesta “numele unui tip de maşină de
gătit“)
elécţie s.f. în sint.s. metode/mijloace de elecţie 1995 –Dintre care se
poate alege– v. planificare familială
elefantín, -ă adj. –De elefant– „Doza elefantină. Pentru a-l face
inofensiv, au fost dizolvate în apă o mie de tablete calmante, porţie care
a liniştit elefantul.“ I.B. 23 I 74 p. 4; v. şi I.B. 8 VIII 93 p. 4 (din fr.
éléphantin; DN3)
eleuterococéc s. (bot.; probabil cuv. rus.) „La combinatul de zahăr
de la Ussuriisk (U.R.S.S.) a fost elaborată o metodă de fabricare a
zahărului rafinat artificial, în componenţa căruia intră extracte de
anumite plante medi cinale ce cresc în taiga, între care şi
eleuterococecul.“ Sc. 4 XII 76 p. 6
elév-muncitór s.m. –Muncitor care continuă în para lel cu
activitatea productivă pregătirea şcolară– „În anul şcolar 1971/1972
şi-au ridicat calificarea profesională 3.894.000 studenţi-muncitori şi
2.888.000 elevi-muncitori. Activitatea de producţie şi cea de ridicare a
nivelului de pre gătire a cadrelor se îmbină atît de strict încît aici se
vorbeşte cu temei despre «Uzina-aulă universita ră».“ Sc. 1 V 73 p. 8.
„[Programul artistic] este realizat de elevi-muncitori de la secţia serală
sub îndrumarea profesorului A.D.“ R.l. 18 I 75 p. 2 (din elev +
muncitor)
elév-problémă s.m. –Elev care constituie o pro blemă pentru
şcoală– „Aproape în fiecare şcoală există aşa-zişi «elevi-pro ble mă»,
dar, din păcate, modul de rezolvare a cazurilor-limită diferă prea
puţin... de la caz la caz.“ I.B. 14 III 73 p. 1; v. şi R.l. 11 XII 80 p. 2 (din
elev + problemă)
elicoptér-macará s.n. –Elicopter cu funcţie de macara–
„Elicopter-macara. În U.R.S.S. a fost construit un elicopter special
destinat şantierelor de construcţii [...] «Elicopterul-macara» va fi
produs în curînd în serie.“ Sc. 5 VI 76 p. 8 (din elicopter + macara,
probabil după rus. vertolet-kran)
elicopteríst s.m. –Conducător de elicopter– „Este adusă bolnava.
Este învelită în şubele elicopte riş tilor.“ R.l. 19 I 72 p. 5. „Deodată, dea -
supra cape telor, naufragiaţii au auzit zbîrnîitul unui elicopter. Încă o
dată, elicopteriştii s-au dovedit la înălţime.“ Sc. 2 VI 75 p. 4 (din
elicopter + -ist)
elipticitáte s.f. (livr. ) –Caracterul a ceea ce este eliptic– „Vorbeam
de discreţia, elipticitatea stilului din acest scenariu.“ R.lit. 18 VI 74 p.
17 (din eliptic + -itate; DN3 – alt sens, DEX-S)
eligíbil, -ă adj. (jur.) „Copil eligibil, în terminologia cu care
operează C.R.A. [Comitetul Ro mân de Adopţiuni], înseamnă copil
disponibil înfierii – co piii provenind de la o instituţie de stat pentru
ocro tirea minorilor (leagăne, cămine şi orfelinate).“ R.l. 29 XI 91 p. 1
(DN, DEX – alte sensuri)
elitár, -ă adj (livr.) –De elită– „[«Nunta»] era pentru tineri o operă
moartă, o operă de învăţat la şcoală. Or, ei au descoperit deodată, pe
ecran, personaje vii, discutînd probleme arză toare. Filmul a revitalizat
piesa, sfărîmînd grupul «elitar» care se formase în jurul ei.“ Cinema
4/74 p. 9; v. şi R.l. 7 VI 80 p. 2 (din elită + -ar, după fr. élitaire; PR
1968; DEX-S)
elitísm s.n. (livr.) –Sistem care favorizează eli tele– „[...] după cel
de-al doilea război mondial, tocmai datorită imaginii reale, a
consecinţelor practice ale elitismului, termenul de elită a fost privit cu
reti cenţă şi utilizat mai rar.“ Sc. 3 XII 82 p. 4 (din fr. élitisme; PR 1967,
DMC 1973; DEX-S)
elitíst, -ă adj. (livr.) –De elită, care favorizează elita– „Publicul nu
mai admite viziuni elitiste, nu-i suportă pe «perfecţi», nu are ce învăţa
din car tea unui autor care este, în chip afişat, un «reu şit».“ R.lit. 15 VI
73 p. 6 (din fr. élitiste; DMN 1968; DEX-S)
elongáţie s.f. 1977 (med.) –Întindere terapeutică a unui membru al
corpului– v. kinetoterapie (din fr. élongation, germ. Elongation, rus.
elongaţiia, engl. elongation; DTP; DN – alt sens, DEX, DN3)
eloxáre s.f. –Tratarea aluminiului contra oxi dării– „S-a degradat
aspectul obiectelor de aluminiu din gospodăria dvs? [...] Unitatea din
str. Bujoreni nr. 21 a cooperativei «Metalo-casnica» şi-a ame najat un
laborator special unde se execută elo xări.“ I.B. 29 VI 74 p. 2 (din
eloxa; DTP; DEX, DN3)
eloxát, -ă adj. –(Despre aluminiu) Tratat contra oxidării– „A doua zi
i s-a şi prezentat la uşa Galeriei de artă un camion de aluminiu «eloxat»
(se pare că aceasta înseamnă lustruit) pentru a transporta cele 40 de
tablouri pînă la Bari.“ Săpt. 22 III 74 p. 5. „Întreg plafonul a fost
realizat din tablă eloxată de culoare galben-aurie.“ R.l. 2 VII 79 p. 5; v.
şi 27 IX 82 p. 5 (din eloxa; cf. fr. eloxé; DN3, DEX-S)
E-mail (cuv. engl.) –Poştă electronică– „[...] poş ta electronică
(E-mail) prin care cititorii trimit observaţii şi comentarii autorilor
articolelor, iar aceştia răspund pe aceeaşi cale.“ Ad. 5 VII 95 p. 7. „E
rîndul spaniolilor să constate ame nin ţarea spanglish-ului pă truns mai
ales pe cale... informatică, în special prin mesajele e-mail ale reţelei
Internet.“ R.lit. 42/95 p. 15. „Genul epistolar, de pildă, se va schim ba
radical datorită e-mail-ului, ceea ce nu înseamnă că scrisorile
electronice sînt mai de valoare decît cele tradiţionale.“ R.lit. 9/96 p. 3;
v. şi zapare [pron. iméil]
emaná vb. I (Termen folosit frecvent după decembrie 1989, de obicei
cu sens ironic, depreciativ) 1. –A apărea, a irumpe– „[...] şi-au făcut
apariţia un număr mare de forţe de ordine [...] trupe de jandarmi, cu
scuturi şi căşti, veniţi si mul tan din două părţi (Colţea, respectiv
Batişte), care au emanat în pia ţă [...]“ R.l. 24 IV 91 p. 1. 2. –A
transmite, a remite– „Într-un răspuns remis spre publicare [...] vioiul
serviciu de presă al S.R.I. declară că nici un dosar nu a emanat din
arhivele sale spre revistele controlate de (foşti) securişti.“ Caţ. 17–24
XII 91 p. 3. 3. –A (se) produce, a (se) concretiza– „Astfel, gîndirea
economiştilor de la această întreprindere a emanat în [...] hîrtie Ediţie
tip C, mai scum pă decît cea clasică cu 163 la sută.“ Contrast V 91 p. 2.
4. –A naşte– „Maria [...] ema nîndu-l din pîntece pe fiul [...] cel dintîi
[...]“ Caţ. 46/91 p. 4 (formal din fr. emaner; D. Uriţescu CV 53–55)
emanát, -ă s.m.f., adj. –(Folosit după decembrie 1989, deseori cu
sens ironic, depreciativ) Ivit pe neaşteptate cu ocazia Revoluţiei din
decembrie 1989, propulsat într-o funcţie înaltă în stat/într-un partid–
„Tot ce are mai emanat ţara“, „Fiecare mai emanat decît celălalt [...]“
R.l. 228/90 p. 1. „Despre părerea poporului nici nu se discută, el nu are
de ce să se amestece într-o afacere de aleşi («Azi» am zice emanaţi).“
R.l. 14 III 91 p. 4. „Emanaţii în fotolii, în pămînt eroii.“ R.l. 24 IV 91 p.
1. „O ţară întreagă a asistat acum un an în sanctuarul Albei Iulia, la
întinarea zîmbăreaţă a proaspetei noastre sărbători naţionale de către
aceeaşi regie de culise a ema naţilor revoluţiei [...]“ R.l. 30 XI–1 XII 91
p. 1. „De ce «emanaţii re vo luţiei» s-au instalat în palate şi vile
luxoase?“ R.l. 10 IX 93 p. 3; v. şi D. 202/96 p. 3 (din emana; R. Zafiu în
Luc. 25/91 p. 4, Irina Preda în LR 10/92 p. 547, D. Uriţescu CV 50–52)
emanatór s.n. –Aparat care emană, cu aju torul unor pastile, mirosuri
ce îndepărtează insectele din apartament– „Noutăţi la «Metalica»
Oradea: emanatorul electric împotriva ţînţarilor şi muştelor [...]“ R.l. 9
X 84 p. 4 (din emana + -tor)
emanáţie s.f. –(Folosit frecvent după decembrie 1989, deseori cu
sens ironic, depreciativ) Produs al Revoluţiei din decembrie 1989 şi,
prin extensie, orice produs al Puterii de după 1989– „Ema naţii ale
Puterii“ Contr. 44/90 p. 1. „Nudele emanaţii ale comerţului socialist
[...] numite magazine de stat“ Timpul 30/90 p. 8. „O emanaţie de
nivelul gazetei «Azi».“ Expr. Mag. 11/90 p. 2. „Sediul emanaţiei
ieşene F.S.N.“ Opinia stud. 1/91 p. 2. „Prezentîndu-se ca o emanaţie a
electrostivuitór • 90 • emanáţie
Revoluţiei [...] noul regim a dovedit, la nici un an de la instaurarea sa,
că nu face decît să continue, în liniile sale esenţiale, politica regi mului
anterior.“ R.l. 25 IV 91 p. 5. „Emanaţii ale unei gestiuni economice
defectuoa se“ R.l. 405/91 p. 2. „Deci cine i-o fi încîntat Emanaţiei Sale
auzul în tinereţea revo luţionară, ca să-l aducem să-i descînte şi
legitimitatea postre voluţionară?“ Caţ. 17–24 XII 91 p. 7 (formal cf. fr.
émanation, it. emanazione; R. Zafiu în Luc. 25/91 p. 4, I. Preda în LR
10/92 p. 547, C. Tabarcea în Cotid. 1 III 91, D. Uriţescu CV 50–52)
embargonaút s.m. (formaţie glumeaţă) –Con trabandist (cu ben -
zină) din perioada embargoului asupra Iugo slaviei– „Alte dezvăluiri
despre embargonauţi şi «naşii» lor. Sîntem în căutarea unor personaje
sus-puse care dijmu iesc cîştigurile contrabandiştilor.“ R.l. 3 X 95 p. 1.
„Foc continuu pentru bărcile embar go nau ţilor.“ R.l. 6 X 95 p. 1 (din
embargo + -naut)
emísie-recépţie s.f. în sint. aparat de emisie-recep ţie –Emi -
ţător-receptor de radio portativ– „Persoane aflate una faţă de alta la
distanţe de sute de kilometri şi dispunînd de mici aparate de
emisie-recepţie («Walkie-talkie») vor putea discuta, din casă sau de pe
stradă, prin intermediul unui satelit.“ Sc. 28 XII 77 p. 5 (din emisie +
recepţie)
emisiúne-anchétă s.f. –Emisiune în care se efectuează o an chetă–
„«Vă cunoaşteţi copilul?» (emi siune-anchetă)“ Sc. 2 II 67 p. 2. „Pu -
blicul francez a urmărit cu stupefacţie pe ecranele televizoarelor cîteva
emisiuni-anchetă în care toxicomanii erau filmaţi în plină criză.“ Sc.
22 I 72 p. 6 (din emisiune + anchetă)
emisiúne-concúrs s.f. –Emisiune în care are loc un concurs–
„Sînt la modă emisiunile-concurs. Pentru că suscită atenţia,
antrenează concurenţi, ascul tători, spectatori; pentru că, în general
vorbind, orice dispută pasionează.“ I.B. 1 II 67 p. 2. „Emisiu -
ne-concurs pentru tineri interpreţi de muzică populară.“ Pr.R.TV 13
IV 74 p. 13; v. şi 26 I 67 p. 8 (din emisiune + concurs)
emisiúne-lécţie s.f. –Lecţie transmisă prin radio sau televi ziune–
„Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură.“ Sc. 14 I 71 p. 5.
„Vor fi difuzate astfel [la radio] emisiuni-lecţie la: filozofie şi socia -
lism ştiinţific, literatură română şi biologie.“ Pr.R.TV 28 III–3 IV 71 p.
6 (din emisiu ne + lecţie)
emisiúne-mamút s.f. –Emisiune de foarte mari proporţii– „Ne
gîndim în primul rînd la emi siu nile-mamut («Teleenciclopedia»,
«Post me ridian», «Pro menadă duminicală») unde titlul ge ne ral, cu
vagi şi lapidare subtitluri, ne face imposibilă des prinderea sec venţei
preferate.“ Fl. 1 VII 72 p. 18 (din emisiune + mamut)
emisiúne-portrét s.f. –Emisiune TV în care se prezintă portretul
unei personalităţi– „[...] figura savantului român [Gh. Ţiţeica] ni s-a
înfăţişat în adînca ei complexitate [...] duminică, 5 februarie, cînd [...]
televiziunea a difuzat [...] o convingătoare emi siune-portret [...]“ R.lit.
9 II 84 p. 17 (din emisiune + portret)
emoliére s.f. –Înmuiere, catifelare– „O cutiuţă cu 12 perle de baie
pentru parfumarea apei şi emolierea epidermei.“ R.l. 9 I 85 p. 3 (din
emo lient)
emulá vb. I –A încuraja– „Ce modele să urmărim sau să emu lăm?“
„22“ 26/95 p. 11 (formaţie regresivă din emulaţie)
encefalínă s.f. (biol.) „Doi biochimişti britanici [...] au desco perit în
creierul unor animale de experienţă o proteină care exercită asupra
organismului o influenţă asemănătoare cu aceea a morfinei [...] Se
consideră că encefalina – cum se numeşte această proteină – are efecte
calmante probabil prin blocarea unor zone receptoare din creier (unde
se formează senzaţiile de durere).“ Sc. 8 I 77 p. 6; v. şi endorfină [scris
şi enkefalină] //din encefal + -ină; DEX-S//
endemicitáte s.f. (med.) –Caracter ende mic– „Gradul de
endemicitate şi gravitatea acestei boli infecţi oase şi contagioase
[trahomul], cunoscută încă din antichitate, sînt invers proporţio nale cu
nive lul de dezvoltare eco nomico-socială a popoarelor.“ R.l. 14 IV 73
p. 6 (cf. fr. endémicité; DM; DN3, DEX-S)
endocinematografíe s.f. (med.) –Înregistrare cinematogra fică a
imaginilor din interiorul unui corp– „Endoscoapele mo derne, utilate
cu lămpi electronice care furni zează o lumină foarte intensă, îngăduie
endofotografierea în culori, obţi nîndu-se imagini care redau cu multă
fidelitate şi fineţe porţiunea studiată. Alt pas înainte s-a realizat prin
introdu cerea endocinematografiei, obţinîn du-se sec ven ţe de 16
imagini pe secundă, pe filme de 8–16 mm.“ Sc. 4 I 64 p. 2; v. şi
endoteleviziune (din engl. endocinematography, fr. endociné matogra -
phie; DTN 1974)
endodonţíe s.f. (med.) „Prof. P.F., membru al Academiei naţio nale
de chirurgie dentară din Franţa, a pus la punct o nouă tehnică în dome -
niul conservării danturii (ramură a medicinei cu nos cută sub numele de
endodonţie sau endontologie) pe baza folosirii oxidului greu de calciu
sau «hexocalex»-ului, cum mai este cunoscut.“ Sc. 16 VII 77 p. 5 (din
fr. endodontie; DFMB)
endofotografiére s.f. 1964 –Fotografierea interio rului corpului
omenesc sau al animalelor– v. endocinematografie //din endo-
“înăuntru“ + fotogra fiere//
endomorfínă s.f. (med.) „Este vorba de des coperirea unor
substanţe din clasa proteinelor declanşate de creier în condiţii de
stimulare dureroasă şi care au fost denumite endomorfine. S-a
constatat astfel că una dintre acestea – eliberată de hipofiza posterioară
– şi care a fost urmărită prin identificarea ei cu substanţă radioactivă,
se aşază pe anumiţi centri nervoşi blocînd senzaţia de durere. Ea are
deci o comportare asemănătoare cu morfina.“ Fl. 14 IV 77 p. 9 //din
endo- “înăuntru“ + morfină//
endonazál, -ă adj. (med.) –Care are în ve dere mucoasa dinăuntrul
nasului– „Dr. S. efectuînd vaccinarea prin pulverizaţii endonazale cu
vaccinul so vie tic tip A-2.“ Sc. 9 XII 61 p. 1 (din fr. endonasal; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p. 236, FC II 104; DN3, DEX-S)
endontologíe s.f. 1977 (med.) –Tehnica păs trării danturii– v.
endodonţie //cf. endodonţie + -logie//
endoosós, -oásă adj. (med.) –Relativ la interiorul osului– „Im -
plantul endoosos are indicaţii precise în anumite tipuri de edentaţii pe
o anumită structură ososasă a maxilarelor, pe un anumit teren de sănă -
tate generală [...]“ R.l. 9 XI 92 p. 3 //din endo- + osos//
endoprotéză s.f. (med.) –Proteză folosită în inte rio rul corpului– „I
s-a aplicat o proteză totală dintr-un oţel special – această endoprote -
ză constituind o premieră în materie de ortopedie.“ R.l. 26 XII 75 p. 2;
v. şi 1 II 80 p. 5, 26 IV 80 p. 2, I.B. 28 X 85 p. 8 //din endo- “înăuntru“ +
proteză; DM//
endorfínă s.f. (biol.) „Aproape concomitent, oa meni de ştiinţă din
München (R.F.G.), Palo Alto (S.U.A.) şi Aberdeen (Marea Britanie)
au izolat din creierul şobolanilor şi porcilor un nu măr de substanţe
analgezice, denumite endorfine.“ Sc. 19 X 77 p. 5. „Dr. G. îşi consacră
aproape în exclusivitate lucrările endorfinelor şi enkefalinelor.“ Sc. 19
I 78 p. 5; v; şi 22 XII 79 p. 5, R.l. 16 XII 81 p. 6 (din fr. endorphine;
DTN 1977)
endoteleviziúne s.f. –Televiziune utilizată în cercetarea cavi -
tăţilor interne– „Datele obţinute prin endocinematografie şi
endoteleviziune sînt importante nu numai pentru precizarea
diagnosticului unui anumit caz, ele au şi o incontestabilă valoare
ştiinţifică.“ Sc. 4 I 64 p. 2 //din endo- “înăuntru“ + televiziune//
energizánt, -ă adj. (med.) –Care dă energie– „S-a constatat că acest
leac străvechi [ceaiul de muşeţel] are nebănuite efecte energizante,
înlăturînd obo seala şi creînd cicliştilor impresia că dobîndesc
«picioare noi».“ Sc. 10 VIII 77 p. 6. „[...] un nou unguent energizant
[...] ce are aplicaţii în tratamentul bolilor reumatismale, al diabetului,
ulcerului etc.“ R.l. 21 V 93 p. 8 (din fr. énergisant; cf. engl. energizing;
PR 1970; DEX-S)
energofág, -ă adj., s.m. –Care este mare con sumator de energie
(electrică)– „Împotriva aparatelor energofage. Într-un alt raport
publicat în cadrul Pieţei comune – la care se referă revista
«Euroforum» – aparatele electrocasnice au fost denumite de autor
«înfulecători de energie». Motivul: multe din aceste aparate vîndute în
ţările membre ale Pieţei comune sînt atît de neraţional proiectate încît
risipesc o cantitate considerabilă de curent electric.“ R.l. 9 VIII 79 p. 6.
„Vă mărturisesc, stimaţi cititori, că am trăit tot timpul cu impresia că
Aluminiu–Slatina – acest colos energofag – va muri. Ştiam că este în
stare să consume energie electrică cît tot Bucu reş tiul.“ R.l. 25 I 93 p. 1.
„Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi este un gigant care se întinde pe o
lungime de cca trei kilometri, fiind unul dintre principalii energofagi
falimentari ai economiei ro mâ neşti.“ Tiner. 4–10 VI 93 p. 5 //din
energo + -fag//
energofagíe s.f. –Risipă de energie (electrică)– „Ener gofagie. În
judeţul Vrancea nu exis tă localitate, oraş sau comună unde să nu se fi
întreprins acţiuni concrete pentru economisirea energiei electrice.“
R.l. 2 II 82 p. 2 //din energo + -fagie//
energointensív, -ă adj. –Care a fost produs sau produce cu un
mare consum de energie– „[...] sticla es te un produs energointensiv
[...]“ R.l. 22 I 80 p. 5. „Diminuarea sensibilă a consumului de materiale
energointensive în construcţia noului tip de transformator de măsură
contribuie la scă derea preţului de cost al acestui modern aparat.“ R.l.
10 IV 81 p. 5; v. şi 1 VII 81 p. 1 (din energ[ie] + intensiv; DEX-S)
embargonaút • 91 • energointensív, -ă
enescián, -ă adj. 1995 –Specific (muzicii) lui G. Enescu– v. CD
(din n.pr. [G.] Enescu; termenul este mult mai vechi)
engramá vb. I (rar) –A exprima, a fixa– „În lapidarele declaraţii
călinesciene («Focurile ma sive, combus tiile uriaşe care fac să
trosnească trunchiurile de copaci mişcă numai pe marii lirici») apar
engramate deopotrivă orgoliul şi slăbiciunea concepţiei sale [...]“
R.lit. 9 II 84 p. 13 (din engramă)
engramáre s.f. „Pierderea progresivă a me moriei o dată cu
înaintarea în vîrstă este urmarea autodistrugerii unora dintre neu roni,
căci neuronii maturi angajaţi în engramare (me mo rie) nu mai dispun
de capacitatea de a se divide, ceea ce determină relativa incapacitate a
ţesutului nervos de autorefacere, de regenerare.“ Cont. 3 IV 81 p. 7
(din engrama)
engrámă s.f. (fig., livr.) –Urmă lăsată în sistemul nervos de o
anumită întîmplare– Engrame este titlul unui volum de critică literară
de I. Negoiţescu, 1975. „«Devenire» e mai degrabă o engramă
blagiană [...]“ Săpt. 8 II 85 p. 2 (din fr. engramme; PR 1951; FC II 102;
DEX-S)
enkefalínă v. encefalină
enterobacteriologíe s.f. (biol.) –Specialita te care se ocupă de
bacteriologia intestinală– „[...] laboratorul de enterobacteriologie –
Institutul Cantacu zino.“ R.l. 4 VII 85 p. 4 //din entero- +
bacteriologie//
enzimátic, -ă adj. (biol.) –Referitor la en zi me– „În momentul de
faţă, într-adevăr, prin dife rite artificii, este posibil să accelerăm sau să
încetinim reacţiile enzimatice.“ Cont. 16 III 79 p. 5 (din fr.
enzymatique, engl. enzymatic; PR sec. XX; DEX-S)
eozinofíl, -ă adj. (biol.) –Care are afinitate pentru colorantul roşu
numit eozină– „[...] face parte din familia celulelor albe eosinofile
care, de mai multă vreme, îi intrigă pe experţi. În mod normal, în
sîngele unui om sănă tos, celulele eosi nofile sînt relativ rare, unu-doi la
sută din totalul leucocitelor.“ R.l. 22 I 81 p. 6 (din fr. éosinophile;
DEX, DN3)
epicentrál, -ă adj. –Privitor la epicentrul unui cutremur–
„Intensitatea cutremurului în zona epi centrală a fost de V–VI grade
(scara Mercalli).“ Sc. 26 I 83 p. 6 (din epicentru + -al)
epidemiológ s.m., adj. –Specialist care studiază legătura dintre boli
şi factorii care sporesc posibilitatea declanşării lor– „Într-un studiu
intitulat «Spre o teh nologie mai umanizată», rezultat al investigaţii lor
efectuate [...] de către un grup de experţi epide miologi, igienişti,
statisticieni, ergonomişti, Congresul canadian al muncii avertizează că
«riscurile de îmbolnăvire a muncitorilor sînt cu atît mai mari cu cît
petrec mai multe ore în faţa terminalelor cu ecrane video» [...]“ R.l. 14
XII 82 p. 6 (der. regr. din epidemiologie; cf. it. epide miologo; DN3,
DEX-S)
epilogál, -ă adj. 1972 –Cu caracter de epilog– v. trufa (din epilog +
-al)
episód-chéie s.n. –Episod de mare importanţă– „Episoade-cheie,
verificate de documen te, sînt reproduse cu exactitate.“ Sc. 27 X 65 p.
2. „Ei, legionarii, sînt sălbaticii, ucigaşii în solda naziştilor, evocaţi ca
atare în cîteva dintre epi soadele-cheie ale acestui film.“ Sc. 23 I 75 p.
2; v. şi R.l. 18 I 67 p. 2 (din episod + cheie)
epopéic, -ă adj. (livr.) –De epopee– „Permanenţa vocaţiei epo -
peice.“ R.l. 16 III 76 p. 1. „Văzut ca parte a întregului, romanul
«Împăratul norilor» adau gă încă o pagină importantă masivului
epopeic la care s-a angajat autorul.“ Sc. 18 XII 76 p. 4 (din it.
epopeico; DEX, DN3)
epoxídic, -ă adj. „Zona lipită [a clădirilor ava ria te] devine mai
rezistentă decît betonul însuşi. Folosirea unor astfel de răşini este un
procedeu verificat în timp; el a fost folosit de circa 20 de ani şi cu mult
succes în Italia, Guatemala şi S.U.A., în California. Răşi nile epoxidice
sînt re zistente şi la agresivităţi chimice, ceea ce face ca scara lor de
utilizare să fie foarte largă.“ R.l. 26 IV 77 p. 3. „[...] substanţele cele
mai potrivite pentru protejarea marmurei de gazele poluante din
atmosferă sînt răşinile epoxidice [...]“ Sc. 3 VI 84 p. 5 (cf. engl. epoxy
[resin]; WT)
epurá vb. I 1992 (Sensul circulă din anii ‘50) v. restructura (din fr.
épurer)
epuráre s.f. –Îndepărtare dintr-un post din cau ze social-politice–
„Epurare mascată. În pre zent, în organigrama guvernului există 424
posturi. Recent, au fost desfiinţate un număr de 128 de posturi,
epurarea fiind mascată sub pretextul reducerii cheltuielilor bugetare.“
R.l. 8 IX 93 p. 3. „Modelul «marilor epurări» staliniste de la sfîr şitul
deceniului 4 l-a obsedat pe Nicolae Ceau şescu [...]“ Sf.pol. 7/93 p. 19.
„Stoparea epurărilor pe criterii politice“ Ev.z. 27 I 97 p. 4 (formal din
fr. épuration; DEX – alte sensuri; semnificaţia este mai veche,
dicţionarele i-au dat însă alte sensuri, unele potrivite ideologiei
comuniste)
erbicidá vb. I –A aplica erbicide pe un teren– „O maşină de erbicidat,
două combinatoare şi două semănători stăteau pe terenurile din Ma na -
sia, din cauză că pe cîmp nu sosise cisterna cu apă. Deci nu se poate
erbicida, nici combinatoarele nu pot intra în lucru şi nici
semănătorile.“ R.l. 17 IV 76 p. 5 (din erbicid + -a; DEX-S)
erbicidáre s.f. –Aplicarea de erbicide pe un teren– „[...] am plantat
viţă nobilă; am deprins ierbicizarea şi fertilizarea ogoarelor [...] şi aşa
am ajuns să strîn gem la porumb, în medie, 5500 kg boabe la hectar.“
Sc. 1 VII 75 p. 4. „Umiditatea ridicată din sol va favoriza atît
dezvoltarea culturilor, cît şi a buruie nilor. În aceste condiţii apare şi
mai evidentă importanţa ce trebuie acordată erbicidării tuturor supra -
feţelor stabilite.“ Sc. 13 IV 79 p. 5; v. şi R.l. 11 X 81 p. 5 [scris şi
ierbicizare] (din erbicida; DN3)
eredobiologíe s.f. (biol.) –Ramură a biologiei interesată de
problemele eredităţii– „Orientarea biochimică actuală a eredo-bio -
logiei înseamnă, în pri mul rînd, situarea în centrul aten ţiei a ca rac te -
risticilor chimice, metabolice ale organismelor.“ Cont. 5 IV 63 p. 7
//din eredo- + biologie//
ergocíclu s.n. –Cadru metalic fix, cu pedale, asemenea bicicletei,
folosit în scopuri terapeutice sau pentru exerciţii fizice– „Pentru
antrenamente zilnice, la domiciliu, utilizaţi ergociclul Pedalux 3.“ R.l.
26 IX 84 p. 4 //din ergo- + [bi]ciclu//
ergométric, -ă adj. 1980 –Care necesită un anume efort mecanic–
v. ergometrie (din fr. ergométrique; PR; DN3)
ergometríe s.f. (med.) –Măsurarea lucrului me canic efectuat în
timpul unui efort fizic– „Ergometrie. C.M., cercetător francez, a
elaborat o nouă claviatură pentru maşini de scris, menită să reducă
efortul de dactilografiere şi să mă rească viteza de lucru [...] aşe zarea
noii cla viaturi este mai ergometrică, unghiul în care trebuie să bată cele
două mîini fiind mai «natural».“ R.l. 27 VI 80 p. 6 (din fr. ergométrie;
PR 1960; DN3)
ergonométric, -ă adj. –Ergometric– „Bicicleta ergonometrică
(medicală), contractată de M.C.I. cu Întreprinderea «6 Martie» din
Zărneşti, are termen de livrare luna septembrie 1981.“ R.l. 15 VII 81 p.
5 (din ergonometrie + -ic)
ergonómic, -ă adj. –Care asigură un confort sporit în utilizare–
„Din circa două tone de deşeuri, cîte rezultă într-un an, se obţin
produse – mobilier modular, mobilier ergonomic şi articole de cam -
ping – în valoare de [...]“ R.l. 26 VI 82 p. 5 //din ergonomie + -ic;
DEX-S//
ergonomíe s.f. 1974 –Disciplina care studia ză condiţiile de mun că–
v. profesiologie; v. şi Pr.R.TV 22 VI 80 p. 2, R.l. 8 VII 80 p. 2 (din fr.
ergonomie; cf. engl. ergonomics; DMC 1949; L. Seche în LR 2/75 p.
176; D.Filoz., DEA; DEX, DN3)
ergonomíst s.m. 1982 –Specialist în ergo nomie– v. epide mio log
(din engl. ergonomist; DN3, DEX-S)
ergospirométru s.n. (tehn. med.) –Aparat cu aju torul căruia se
examinează funcţiile respiratorii– „Oxycon-4. Este numele unui nou
ergospirometru, realizat în Olanda şi destinat utilizării în cardiologie,
medicină preventivă, clinici de reeducare fizică, în laboratoare de
psihologie sportivă şi a muncii. În timpul unui singur test el asigură
informaţii complete despre funcţionarea plămînilor şi a inimii.“ R.l. 14
VIII 82 p. 6
ergotamínă s.f. (biol.) –Alcaloid izolat din secara cornută– „Spe -
cialiştii Institutului pentru con trolul medicamentelor şi cercetări
farma ceu tice din Bucu reşti au reuşit să extragă din secară ergota mina,
substanţă ce contribuie la dimi nuarea exci tabi lităţii sistemului nervos
simpatic, folosită în obţinerea unor medica mente, între care
Bergofenul. S-a realizat şi ergotoxina, din care se produc o serie de
derivaţi cu efect terapeutic în tratarea afecţiunilor de hipertensiu ne
arterială.“ R.l. 7 XI 78 p. 5 (din fr. ergotamine; DFMB, DM)
ergoterapíe s.f. (med.) –Tratarea unor infirmităţi prin muncă–
„Noua unitate este dotată cu [...] ateliere unde se practică procedee
fizio te ra peutice (ergo terapie, terapie fizică şi ocupaţio nală – ţesut,
croitorie).“ I.B. 11 VI 74 p. 1 (din fr. ergothérapie; PR 1961; DM;
DEX, DN3)
ergotoxínă s.f. 1978 (farm.) –Amestec de trei alcaloizi izolaţi din
secara cornută– v. ergota mină (din fr. ergotoxine; DFMB, DM; DN3)
enescián, -ă • 92 • ergotoxínă
eritropoetínă s.f. (farm.) „Prof. dr. docent I.B., mem bru al
Academiei de Ştiinţe Medicale, a reuşit cu sprijinul colaboratorilor săi
de la Institutul de medicină şi farmacie din Cluj, să obţină eritropoeti -
nă înalt purificată.“ R.l. 28 I 75 p. 5. „Profesorul I.B. se numără printre
primii în lume care, pe baza unei metode originale, a extras
eritropoetina, un hormon care ia naştere în sînge şi care are o deosebită
importanţă în practica medicală, servind la explorările func ţionale ale
măduvei osoase, studiul anemiilor etc.“ Cont. 20 VII 79 p. 8 [şi
eritropoietină] (din gr. erytros „(globule) roşii“ + po[i]e tis “produ -
cere“; DM)
ermetizá v. hermetiza
erotizá vb. I –A face să devină erotic– „N-ar fi exclus ca Matei
Caragiale să fi erotizat aşa personajele în dorinţa de a avea decor de
contrast.“ Luc. 29 VII 67 p. 7 (cf. fr. érotiser; DMN 1968)
eróu-martír s.m. –Persoană moartă eroic (în cursul Revoluţiei din
decembrie 1989)– „Cins tirea Eroi lor-Martiri din decembrie ‘89
trebuie să rămînă vie în amintirea noastră.“ R.l. 5 VIII 93 p. 14 (din
erou + martir)
eruditísim, -ă adj. (livr.) –Foarte erudit– „Lite rat eruditisim, favorit
al principilor italieni şi fran cezi din împletirea secolelor XVI şi XVII,
prinţ el însuşi al poeziei, cavaler rafinat şi voluptuos, Marino s-a născut
la Napoli în octombrie 1569.“ R.lit. 11 X 73 p. 27 (din it. eruditissimo;
VLI)
escaladáre s.f. –Extindere, intensificare (a răz boiu lui, a
înarmărilor) într-o anumită zonă– „Escaladarea violenţei în Irlanda de
nord a fost calificată de şeful poliţiei locale drept «o tragedie umană şi
un afront adus conceptului de societate civilizată».“ Sc. 15 VIII 75 p. 6
(din escalada; cf. engl. to escalate; V. Guţu Romalo C.G. 202, M.
Gheorghiu în LR 2/68 p. 132, Graur C. 25 – atestare din 1967, L. Seche
în LR 2/75 p. 176; DP; DEX, DN3)
escaládă s.f. –Ascensiune, creştere rapidă– „Unde duce escalada
protecţionismului.“ Sc. 16 II 77 p. 6. „Escalada pornografiei în filmul
italian este o realitate care a cuprins ca o plagă toate genurile
cinematografice.“ Cont. 1 XII 78 p. 10. „La optsprezece ani, după
escalada din drog în drog, din ce în ce mai dure, s-a fixat la heroină în
1962.“ Cont. 11 V 79 p. 4; v. şi R.l. 19 IV 83 p. 6 (din fr. escalade; cf.
engl. americ. escalation; PR 1964, BD 1966; M. Gheorghiu în LR 2/68
p. 132; D.Am.; DEX, DN3)
eschívă s.f. –Eschivare– „Fireşte că afirmaţiile îndrăzneţe ale
acestora din urmă rămîn acţiuni solitare atît timp cît plenul Sinodului,
deprins cu es chiva istorică şi prudenţa strategiei de supra vieţuire,
întîrzie să-şi asume noua postură [...]“ R.l. 30–31 V 92 p. 7 (cf. fr.
esquive)
esenţár s.n. –Recipient pentru prepararea esen ţei (de ceai etc.)
–„N-a fost îndeplinit cum trebuie nici angajamentul de a reproduce o
serie de sortimente noi cum ar fi: strecurători de le gume, esen ţare,
omletiere.“ Sc. 25 XI 62 p. 2 (din esenţă + -ar; Fl. Dimitrescu în LL
10/65 p. 240; DN3)
esenţializáre s.f. (livr.) –Reducere la esenţă– „Din metapoezie –
poezia despre poe zie, despre materia sa, cuvintele – Nichita Stă nescu
extrage nelinişti metafizice, şi dintr-un instrument, cugetarea asupra
limbajului se trans formă în chiar substanţa gîndirii poetice. Proces de
abstractizare şi de esenţializare ca rac teristic întregii poezii moderne.“
R.lit. 8 X 70 p. 21. „Recenta premieră de la Operetă reconfirmă că
tinerii choreautori pot îndreptăţi spe ranţele puse în ei. M.A.
demonstrează aptitudinile ei de esen ţializare a dansului în «Nesfîrşit,
zborul Măiestrei» pe un libret de G.M.“ Săpt. 3 III 78 p. 6.
„Esenţializarea pe care o presupune un banc [...] înseamnă o
performanţă.“ D. 136/95 p. 16; v. şi Săpt. 4 III 83 p. 6 (din esenţializa;
V. Guţu Romalo C.G. – atestări din 1969; DN3, DEX-S)
eséu s.n. (sport) –În jocul de rugbi, aşezarea mingiei cu mîna în
spatele buturilor adverse; încercare– „[...] căpitanul echipei ro mâne
înscrie un nou eseu, transformat de Ignat [...]“ Fl. 21 IV 89 p. 22; v. şi
R.l. 13 II 84 p. 5; v. şi flancher, transformare (din fr. essai; DEX, DN3)
esofagoplastíe s.f. (med.) –Restabilire a con ti nui tăţii esofagului
printr-un proces reparator, folosind tegumente– „Dr. G.D., creatorul
esofagoplastiei româneşti.“ Sc. 24 XII 66 p. 4 //din esogaf + plastie;
DM; DEX-S//
esofagoscóp s.n. (med.) –Aparat cu care se exa minează esofagul–
„În prezent există endoscoape specializate pentru multe organe
interne: esofa go scop, gastroscop, bronhoscop, la pa roscop, recto scop
şi citoscop.“ Sc. 4 I 64 p. 2 (din fr. oesophagoscope; Fl. Dimitrescu în
LR 1/69 p. 5; DT, DM; DN3, DEX-S)
esperantíst, -ă s.m.f (lingv.) „Esperantiştii, adi că susţinătorii
limbii universale esperanto, nu-şi pierd nicidecum speranţa şi la un
recent congres internaţional desfăşurat în Canada [...] au emis ideea că
limba esperanto se îndreaptă spre «maturitate».“ Săpt. 14 IX 84 p. 2
(din fr. espérantiste; DEX)
establishment s.n. (cuv. engl.) –Instituţie, grup de persoane
puternice care îşi apără privilegiile şi interesele– „Potentaţii americani
sînt cuprinşi în cunoscutul «establishment». Dar acest «esta -
blishment» îi lasă liberi pe artişti pentru a le risipi ener giile, pentru a-i
decontracta.“ Cont. 22 III 74 p. 8. „Păpuşile doamnei Warren nu erau
de arătat nici în lume, nici în familie, ci numai secretul ruşinos al
burgheziei bogate, al desfrîului aristocratic, al ipo criziei clericale,
într-un cuvînt al «establishment»-ului, în toată descompunerea lui
aurită.“ R.l. 4 II 75 p. 2. „Establishment-ul politic“ „22“ 40/95 p. 8; v. şi
R.lit. 3 XII 82 p. 2 [pron. istáblişment] (cf. fr. establishment; BD 1967,
DMN, PR 1968)
estradístic, -ă adj. –Care aparţine estradei– „Apa riţiile uşor
estradistice au vitregit darurile comice ale actorilor.“ Sc. 30 V 63 p. 2.
„D.S., cîntăreţ onorabil, e pus să exceleze într-un rol de nuanţă
actoricească iar N.F., actriţă de dra mă, e dirijată spre o falsă exuberanţă
estradistică.“ Sc.tin. 18 I 71 p. 2. „El a provocat un spectacol de
formulă apăsat atractivă, uneori estradistică.“ R.lit. 17 I 85 p. 16; v. şi
Sc. 31 VIII 66 p. 4 (din estradă + -istic; DEX-S)
eşantionáj s.n. –Cercetare prin eşantioane, sondaj– „Primele
cercetări nivometrice sînt dezvoltate într-o zonă de eşantionaj în care
intră bazinele rîurilor Topolog, Argeş, Vîlsan, Rîul Doamnei.“ I.B. 25
IV 77 p. 2 (din fr. échantillonnage)
eşichiér s.n. în sint.s. eşichier politic (pol.) –Tablou, spectru al
partidelor existente la un moment dat şi al relaţiilor dintre ele–
„Eşichierul politic numără pes te 100 de partide.“ Cotid. 3 VII 91 p. 1
(din fr. échiquier; I. Preda în LR 10/92 p. 5)
ET(I) s.m. „Jumătate din populaţie crede că sîntem vizitaţi sis te matic
de farfurii zburătoare dirijate de ETI (prescurtare azi uzuală pentru
Inteligenţa Extraterestră).“ R.lit. 8 II 79 p. 22. „Un extrate restru
(ET) abia sosit pe Pă mînt [...]“ R.l. 10 III 84 p. 6; v. şi Săpt. 22 IV 83 p. 2
(siglă din engl. E[xtra] T[errestrial] I[ntelligence]; DPN 1983)
etanól s.n. 1974 (chim.) –Alcool etilic– v. radiospectroscopic; v. şi
R.l. 20 XII 79 p. 6 (din fr. éthanol; cf. engl. ethanol, germ. Äthanol, rus.
eta nol; F. Ciobanu în SMFC V 62; DT, DC; DEX, DN3)
etanş(eiz)áre s.f. –Închidere ermetică– „În preaj ma noastră se
găseşte şi meşterul V.M., omul care are în atenţie îmbunătăţirea
microclimatului în sec ţie prin etanşarea instalaţiilor şi o ventilaţie co -
respunzătoare.“ R.l. 22 XI 69 p. 2. „[...] cam de mult ne promite
«Metalocasnica» din Bucureşti noile activităţi de montat vizoare la
uşi, împuşcat cuie în pereţii apartamentelor, etan şeizarea feres trelor şi
uşilor.“ R.l. 15 XII 75 p. 5. „[...] bureţi din bumbac pentru etanşeizarea
uşilor şi ferestrelor [...]“ I.B. 11 III 85 p. 4–5; v. şi 9 II 84 p. 1 (din
etanş[eiz]a; DTP; DEX, DN3)
etanşeizát, -ă adj. –Ermetic închis– „Geamurile, incasabile, erau
prinse în benzi de cauciuc, perfect etanşeizate.“ I.B. 13 XI 82 p. 5 (din
etanşeiza)
etapizá vb. I –A împărţi în mai multe etape– „Dar a întinde şirul
discuţiilor ani şi ani de zile, a «eta piza» nişte dezbateri care nu se
dovedesc, prin ceea ce ni se arată, decît a fi sterile, este cel mai
nepedagogic sistem utilizat de pedagogi.“ R.l. 19 XI 70 p. 2 (din etapă
+ -iza; DEX-S)
etapizáre s.f. –Împărţire în mai multe etape– „Au fost totodată
stabilite criterii de alegere a unităţilor, etapizarea acţiunii [...]“ Sc. 4
VII 69 p. 5 (din etapiza)
etapizát, -ă adj. –Împărţit pe etape– „Sînt pre văzute, etapizat,
lucrări [...]“ Em. Radio 29 VIII 75. „Bineînţeles că această afecţiune
poate fi tratată etapizat, în mai multe intervenţii.“ Em. Radio 20 X 87
(din etapiza)
eticitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este mo ral– „[Petrarca saluta în]
Parini pe cel dintîi care restituia poeziei implicita ei eticitate.“ R.lit. 2 I
84 p. 22 (din etic + -itate)
etiopatogeníe s.f. (med.) –Studiul cauzelor şi al mecanismelor de
producere a bolilor– „Malformaţiile congenitale sînt de aceea boli cu
etio patogenie complexă, cel mai adesea congenitală sau, mai rar,
mixtă – congenitală şi ereditară.“ Cont. 16 III 79 p. 5 //din etio[logie] +
patogenie//
etnocéntric, -ă adj. –Care se referă la etnocentrism– „Este
inconsecvent, şi în definitiv perdant, să aperi valorile minorităţilor
pornind de la etnocentrism. Aceeaşi perspectivă etnocentrică a fost la
eritropoetínă • 93 • etnocéntric, -ă
baza cîtorva decizii ale maghiarilor, cu efecte fatale.“ „22“ 42/93 p. 1
(cf. it. etnocentrico; DPN 1984)
etnocentrísm s.n. –Tendinţa de a judeca alte etnii por nind exclusiv
de la propria etnie, considerată superioară– „Etno cen trismul, o
inconsecvenţă“ „22“ 42/93 p. 1; v. şi etnocentric (din fr.
ethnocentrisme, engl. ethnocentrism; DPN 1974; DEX-S)
etnofolclóric, -ă adj. (folc.) –Privitor la etno grafie şi folclor– „Am
întîlnit, de pildă, un glas bun, foarte bun, un tînăr dintr-o co mună aflată
la interfe renţa dintre două zone bine determinate din punct de vedere
etnofolcloric.“ Sc. 10 IX 78 p. 14; v. şi R.l. 16 X 81 p. 2 (din
etno[grafic] + folcloric)
etnoistórie s.f. (ist.) „Etnoistoria este, aşadar, o ştiinţă specifică,
hrănită de două discipline bine definite: etnologia şi istoriografia.“
Săpt. 25 V 84 p. 2; v. şi etnolingvistică (din etno- + istorie)
etnolingvístică s.f. (lingv.) „[...] etnoistoria face parte dintr-o
familie mai bogată, constituită din ştiinţe interdisciplinare, între care
amintim etnolingvistica, care îşi propune să examineze raporturile
între limbă, societate şi cultură, evidenţiindu-se, pe această cale,
funcţia limbii de a organiza şi reprezenta universul la nivelul unei
anumite specificităţi regionale (geografice) şi de a construi, pe aceste
baze, o viziune originală asupra lumii.“ Săpt. 25 V 84 p. 2 (din fr.
ethnolinguistique; DMC, PR anii ‘50, DPN 1969; DEX)
etnomuzicólog s.m. (muz.) –Specialist în mu zica tradiţională a
diverselor popoare– „Prof. univ. E.C., etnomuzicolog.“ Sc. 31 V 77 p.
4. „În faţa unui juriu, alcătuit din folclorişti, etnomuzicologi,
compozitori, şi a unui public exigent, au evoluat tinere talente din 11
judeţe.“ R.l. 17 VII 78 p. 5; v. şi etnomuzicologie (der. regr. din
etnomuzicologie sau din fr. ethnomusico logue; cf. engl.
ethnomusicologist; BD 1968; DEX-S)
etnomuzicológic, -ă adj. (muz.) –Privitor la etnomuzicologie–
„O importantă lucrare etno muzicologică“ R.l. 15 IV 83 p. 2 (din
etnomuzicologie)
etnomuzicologíe s.f. (muz.) –Cercetarea tra diţiei muzicale a
diverselor popoare– „În 1970 este numit profesor la Conservatorul
«Ciprian Porumbescu» din Bucureşti şi director al Laboratorului de
etnomuzicologie, care a luat fiinţă odată cu instalarea sa aici.“ Săpt. 28
IV 78 p. 7. „Sînt prezentate aici, într-o tematică largă, pro bleme şi
cercetări de etnomuzicologie [...] De asemenea, volumul marchează şi
constituirea Asociaţiei etnomuzicologilor so me şeni [...]“ R.l. 15 II 83
p. 2; v. şi 27 V 81 p. 2; v. şi devoţional (din it. etnomusicologia; cf. fr.
ethnomusicologie, engl. ethno mu si cology; PR 1955, BD 1967; Th.
Hristea în R.lit. 11 XI 76 p. 9; D.Muz., DE; DEX-S)
etológic, -ă adj. 1979 –Referitor la etologie– v. etologie (din it.
etologico, fr. éthologique)
etologíe s.f. „Etologia, ştiinţa comportării ani ma lelor. Un şir de
studii recente aduc în atenţie o ramură nouă a ştiinţelor naturii,
etologia – studiul comportării animalelor. Potrivit teoriilor eto logice,
care se revendică de la darwinism, orice «societate» animalieră
prezintă o anumită structură ierarhică [...]“ Sc. 17 VIII 79 p. 5 (din fr.
éthologie; DEX, DN3)
etranjér, -ă adj. (franţuzism) „Onomastica etranjeră este din ce în
ce mai bine reprezentată [...]“ R.l. 25 VIII 93 p. 2 (din fr. étranger)
etu s.n. 1991 –Îmbrăcăminte rigidă a cărei for mă este adaptată
obiectului pe care îl protejează– v. semiprofesional [pron. etü] (din fr.
étui)
éuro s.m. „Moneda unică europeană are deci un nume, stabilit la
ultimul summit al celor 15: euro.“ R.l. 20 XII 95 p. 8. „Pentru cei
curioşi, dar şi dornici să renunţe la dolari, aşa arată bancnotele «euro»
(pluralul - «euri»?) R.l. 18 XII 96 p. 5; v. şi 13 XII 96 p.5 (cuv.
internaţ.)
éuro-aráb, -ă adj. –Privitor la relaţia dintre Europa şi lumea arabă–
„În Spania ar putea fi creată prima universitate euro-arabă.“ R.l. 16 III
84 p. 6 //din euro- + arab//
éuroatlántic, -ă adj. –Privitor la relaţia dintre pactul nord-atlantic
şi structurile comunitare euro pene– „Italia [...] va spijini continuarea
apro pierii Româ niei de structurile comunitare şi euro atlantice.“ Ev.z.
6 X 95 p. 5. „Îndelung trîmbiţata vocaţie euro-atlantică.“ „22“ 44/95 p.
5; v. şi D. 98/94 p. 5 (din euro- + atlantic)
eurocentríst, -ă adj. –Care consideră Euro pa drept centru–
„Cannes-ul de acum 30, de acum 20 de ani era o serbare de familie. Un
festival ombilical. Totul se baza pe o viziune euro-centristă. Deasupra,
bineînţeles, parnasul hollywoodian.“ R.lit. 16 VI 83 p. 2. „Ce
iremedia bil eurocentrişti sîntem!“ R.lit.11 VII 85 p. 22 //din euro- +
centrist; cf. engl. europocentric; BD 1966//
Eurocity s.n. 1993 (transp.) –Tren care face legătura între marile
oraşe ale Europei– v. intercity [pron. eurosíti] (din fr., it. Eurocity)
eurocomunísm s.n. „Întrebare: Cum apreciaţi dvs. aşa-numitul
eurocomunism din ţările occidentale? Răspuns: După cum este
cunoscut, această noţiune de eurocomunism este des tul de nouă [...]
Am înţeles şi înţeleg că prin adoptarea acestei noţiuni de
eurocomunism, anu mite partide comuniste din ţările occidentale
doresc să sublinieze faptul că, în activitatea lor, trebuie să ţină seama
de realităţile istorice, eco nomico-sociale din ţările respective.“ R.l. 15
VIII 77 p. 3 (din fr. eurocommunisme; DMC, DHLF 1975, DTN 1977)
eurocriminalitáte s.f. –Criminalitatea din Eu ropa– „La Paris se va
ţine un colocviu cu tema: Prostituţia, proxenetismul şi eu ro -
criminalitatea.“ Ev.z. 28 XI 92 p. 5 //din euro- + criminalitate//
euro-obligaţiúne s.f. „Banca Comercială Română (BCR) va
anunţa oficial [...] lansarea pe piaţa internaţională privată de capital a
primei emisiuni de euro-obligaţiuni, aparţinînd unei entităţi
neguvernamentale române.“ R.l. 10 IX 96 p. 1 //din euro- +
obligaţiune//
eurodeputát s.m. –Deputat în Parlamentul european–
„Euro-deputaţii nu au făcut un efort minim de a căuta să se edifice
asupra situaţiilor pe care iniţiatorii rezoluţiei le incriminează.“ R.l.
internaţ. 19 VII 95 p. 5 //din euro- + deputat//
eurodezarmáre s.f. 1983 –Dezarmare euro peană– v. europace
//din euro- + dezarmare//
eurodolár s.m. 1975 –Dolar american depo zitat în băncile centrale
europene– v. petrodolar (din engl., fr. eurodollar; PR 1965, BD 1970,
DTN 1972; DN3, DEX-S)
eurointoxicáţie s.f. (formaţie ad-hoc) „Datorită unei salate pe care
au consumat-o la bufetul municipal din localitate, în ultima zi a
conferinţei [Pieţei comune], nu mai puţin de 150 de ziarişti,
funcţionari şi poliţişti au suferit de o intoxicaţie alimentară, «euro -
intoxicaţie», cum notează pu ţin maliţios un corespondent francez.“
R.l. 28 III 81 p. 6 //din euro- + intoxicaţie//
Euronét s.n. –Sistem electronic de comunicaţie la nivelul Eu ro pei–
„Pentru a se abona la Euronet, utilizatorii au nevoie de un terminal şi
de o linie telefonică.“ R.l. 22 II 80 p. 6 (din Euro- + [work]net)
europáce s.f. –Pace în Europa– „Comentarii des pre ceea ce ar trebui
să se întreprindă pentru ca Europa să nu devină Euroshima se pot face
multe şi în diverse modalităţi. Concis, să ne oprim la cuvinte compuse,
de natură a se bucura, sîntem singuri, de largă adeziune: euro -
dezarmare, euro pace. Explicarea noţiunilor res pective nu credem că ar
fi necesară.“ R.l. 4 XII 83 p. 6; v. şi 4 XI 83 p. 6 //din euro- + pace//
europe(n)ísm s.n. –Caracter european, atitudi ne favorabilă uni tăţii
europene– „«Preferaţii» ar manifesta înclinaţie pentru «euro peism» şi
«uni ver sa lism», ceilalţi pentru «naţionalism».“ Luc. 11 II 84 p. 1.
„Apar situaţii în care europenismul este în pericol.“ „22“ 30/95 p. 4.
„«22» este o publicaţie devotată valorilor demo craţiei şi
europenismului.“ „22“ 35/95 p. 3 (din fr. européisme; cf. fr.
européanisme, it. euro peismo, engl. Europeanism; DMC 1968, PR
1969; DN3)
europenitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este european– „[...] multă
vreme, orbiţi de necazurile noastre, am crezut că «europenitatea» e o
realitate spre care trebuie să tindem ieşind din pielea noastră.“ R.l. 6 X
91 p. 1. „Problema aceasta a «europenităţii» e mai complicată decît
pare şi nu depinde de voturi.“ R.l. 1 X 93 p. 1 (din fr. européanité;
DHLF 1974)
eurorachétă s.f. „[...] aspect de la o demonstraţie împotriva
«eurorachetelor» [...]“ Ap.P. 23 I 80 p. 12. „Prin cuvîntul
«eurorachete» [...] se exprimă o multitudine de noţiuni.“ R.l. 4 XI 83 p.
6. „[...] pentru a denumi cu o formulă cît mai succintă rachetele cu rază
medie de acţiune ce au fost sau se plănuieşte a fi instalate pe continent,
a fost creat termenul, folosit mai ales la plural, eurorachete.“ R.l. 13 IX
85 p. 6; v. şi Sc. 20 VI 81 p. 6 (calc după fr., it. euromissile; DPN 1980)
euroregiúne s.f. „Acest concept al colaborării trans frontaliere şi al
creării euroregiunilor este menţionat în documente ale C.S.C.E. şi ale
Consiliului Euro pei [...]“ R.l. 4 III 93 p. 3. „[...] relaţia tot mai
frecventă dintre judeţele de frontieră (limitrofe) şi judeţele din ţările
vecine. În limbajul european, acestea se numesc euroregiuni.“ „22“
40/95 p. 8 //din euro- + regiune//
Euroshima s.f. „Pe multe [pancarte] era scris: «Nu vrem Euro -
shime!“ R.l. 12 X 81 p. 6. „Pentru a sugera pericolul ce planează asupra
etnocentrísm • 94 • Euroshima
Europei ca urmare a angrenării sale în competiţia înarmărilor nucleare,
a fost lansat termenul Euro shima, care trimite la cel dintîi punct de pe
glob care a resimţit efectele unei lovituri nucleare.“ R.l. 13 IX 85 p. 6;
v. şi 9 XI 81 p. 6, 4 XI 83 p. 6 [pron. euroşíma] //din euro- +
[Hiro]shima//
eurosiberián adj. 1983 –Care face legătura între Europa şi Siberia–
v. gazoduct (din euro- + siberian)
Euroviziúne s.f. (comunic.) –Înţelegere între tele viziunile euro -
pene pentru schimbul de programe difuzate simultan în mai multe ţări–
„Premiul Euroviziunii. Selecţiuni de la concursul de muzică uşoară.“
f.d. (din fr. Eurovision; PR 1954, DMC 1967)
Eutelsát s.n. (comunic.) „Organizaţia euro pea nă de telecomunicaţii
prin satelit îşi va avea sediul la Paris, decizia fiind luată de o conferinţă
interguvernamentală a reprezentanţilor celor 24 de ţări care fac parte
din Conferinţa europeană a poştelor şi telecomunicaţiilor. În cadrul
acestei conferinţe, au fost definitivate textele convenţiei privind înfiin -
ţarea «Eutelsat»-ului, care va înlocui «Eutelsat-ul interimar», creat în
1977, cu sediul tot la Paris. Structura sa va fi asemă nătoare «surorii»
sale mondiale – «Intelsat».“ R.l. 19 V 82 p. 6. „Organizaţia europeană
de telecomunicaţii prin satelit «Eutelsat» [...] a fost creată în 1982,
convenţia şi acordul de exploa tare care o definesc urmînd să intre în
vigoare la 15 ianuarie 1984, după semnarea lor de către guvernele
celor 20 de ţări membre şi ratificarea de către parlamentele
respective.“ R.l. 1 VII 83 p. 6 //din [Organizaţia] Eu[ropeană pentru]
tel[eco municaţii prin] sat[elit]//
evaporatór s.m. –Muncitor care lucrează la aparatul de evaporare–
„Muncitorii I.H., evaporator, P.G., fierbător, au început al doilea an de
muncă.“ Sc. 2 I 61 p. 1 (din evapora + -tor; DN – alt sens, DEX, DN3)
evaporáţie s.f. (tehn.) –Evaporare– „Zilnic, spe cialiştii de la
I.E.L.I.F. Brăila determină, la punctele de avertizare, stadiul
evaporaţiei apei din sol pentru a stabili programele de udări.“ R.l. 18
VII 77 p. 3 (din fr. évaporation; DN3)
evaporimétru s.n. –Instrument pentru măsu rarea vitezei de
evaporare a apei– „La staţia de avertizare, cercetătorul N.G. face
observaţii cu ajutorul evaporimetrelor în scopul stabilirii necesarului
de apă al diferitelor culturi irigate.“ Fl. 15 I 72 p. 8 (din fr.
évaporimètre, rus. evaporimetr; DTP, LTR; DEX, DN3)
evazionísm s.n. 1991 (arte) –Tendinţă de a crea şi difuza opere al
căror unic scop este acela de a distrage atenţia de la realitate, adormind
simţul critic– v. fesenie //din evaziune + -ism; DEX, DN3 – definiţii
ideologizate//
evenimént s.n. (circ.) –Accident– „Automobi liş tilor, membri ai
Automobil Clubului Român, care de-a lungul unei perioade de 15 ani –
de la 1 septembrie 1969 – n-au avut abateri de la regulile de circulaţie –
înscrise în permisul de conducere – li se vor acorda diplome de
«Automobilist fără evenimente».“ I.B. 19 IV 74 p. 3. „După scoaterea
vagonului din garnitură, fusul de osie, care produce flacăra, s-a rupt. A
fost evitat – cum se spune – un grav eveniment feroviar.“ Sc. 29 VI 75
p. 3. „Evenimente rutiere“ R.l. 4 II 76 p. 5. „O noapte la serviciul
intervenţii la evenimente de la Miliţia Ca pitalei.“ Sc.tin. 6 IV 81 p. 4; v.
şi R.l. 26 XI 76 p. 5, Sc. 4 V 79 p. 5 (formal din fr. événement; DN,
DEX, DN3 – alte sensuri)
evenimenţiál, -ă adj. (livr.) –Care se mărgineşte la descrierea
evenimentelor– „Situat între romanul-recherche şi romanul-histoire,
cu nos cuta operă a lui Eugen Barbu, «Groapa», are prin excelenţă
structura unui roman evenimen ţial.“ Săpt. 28 XII 73 p. 4. „Concepţia
mea despre istoria literară este di ferită, în sensul că eu introduc în
cîmpul istoriei literare factori care nu sînt neapărat şi în mod esenţial
numai factori evenimenţiali, ci, în acelaşi timp, factori structurali
profunzi, în funcţie de care am încercat să abordez istoria literaturii.“
R.lit. 7 II 74 p. 32 (din fr. événementiel; PR 1959)
evént s.n. (sport) –Cîştigarea, în acelaşi an, a Cupei şi
Campionatului; prin extensie, cîştigarea primelor două locuri la o
competiţie sportivă de către componenţii aceleiaşi echipe (naţio nale)–
„Dinamo a reuşit mult invidiatul event, cîştigînd ieri şi Cupa României
la fotbal [...]“ R.l. 23 V 84 p. 5. „Corespondenţii agenţii lor
internaţionale de presă subliniază în relatările lor de la Los Angeles
succesul atletelor românce Anişoara Cuş mir-Stanciu şi Vali Ionescu,
clasate pe primele două locuri în proba de săritură în lungime. Sub
titlul «Un event românesc», agenţia France Presse menţionează [...]“
Sc. 11 VIII 84 p. 5 (din engl., fr. event)
Everést s.n. (fig.) –Culme, nivel ridicat– „Poate că şi tenisul nostru
feminin se îndreaptă spre Everestul performanţei.“ Em. Radio 7 VI 76
(din n.pr. Eve rest; PN 1981)
evreitáte s.n. 1992 –Specific al evreilor– v. asimilare (din evreu +
-itate)
exacţiúne s.f. –Abuz– „Nu voi face inventarul crimelor şi exac -
ţiunilor lor.“ „22“ 42/93 p. 12 (din fr. exaction; DN, DN3 – alte
sensuri)
exasecúndă s.f. 1976 –Unitate de timp echivalînd cu un miliard de
miliarde de secunde– v. attosecundă //probabil din hexa- + secundă//
excépţie s.f. în constr., devenită clişeu, de excepţie –Excep ţio nal–
„Minimalizat, uneori ignorat de-a binelea, fiindu-i mereu preferate
voci «de excepţie» (oribilă expresie!), care însă, ia răşi mereu, uită să
confirme opinia critică, poetul acesta se află [...] în primele rînduri ale
poeziei româneşti de azi.“ Cont. 20 VII 79 p. 10. „Nu mi se pare astfel
deloc hazardată încercarea de a apăra şi unele din pieţele nobile, şi
unele din patrulaterele de excepţie ale Capitalei noastre [...]“ I.B. 2
VIII 79 p. 2. „Festivalul care se des făşoară la Bucureşti este o
manifestare culturală de excepţie.“ R.lit. 43/95 p. 13 (cf. fr.
d’exception)
excepţionál, -ă adj. (În asociere cu „plată“) –Efectuat în valută
forte, în dolari– „Vînd ultracentral garsonieră confort I. Plata excepţio -
nală.“ R.l. 19 X 91 p. 7; v. şi 23 V 93 p. 7 (formal din fr. exceptionnel;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
exemplaritáte s.f. (livr.) –Caracterul a ceea ce este exemplar–
„Dintre ultimele premiere radiofonice, «Eclipsa» de L.T [...] reţine
atenţia nu numai prin exemplaritatea distribuţiei, dar şi prin virtuţile
textului.“ R.lit. 26 II 76 p. 17 (cf. fr. exemplarité; DEX, DN3)
exitón s.n. (fiz.) „Avînd «funcţii» extrem de importante în cristalul de
semiconductor, exitonul este un cuplu neutru legat prin forţe electrice.
El este alcătuit dintr-o particulă încărcată negativ – electronul – şi alta
încărcată pozitiv.“ R.l. 14 X 66 p. 3
exobiologíe s.f. (biol.) „Exobiologia. Ramură a ştiinţei care
studiază prezenţa şi particulari tăţile formelor de viaţă în afara
Pămîntului, în spaţiul cosmic, pe planetele sistemului solar.“ Sc. 19
VIII 61 p. 4; v. şi antropo, extraterestru, paleoastronautică (din fr.
exobiologie. cf. engl. exobiology; BD 1969; DTN 1974; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 136; DEX, DN3)
expandá vb. I (fig.; impropriu) –A exprima; a re vărsa– „[...]
domniile voastre vă puteţi expan da oricând spleenul, dezgustul, mânia
sau coptura sufletească pe posturile naţionale [...]“ R.l. 4 XII 93 p. 3
(din engl. to expand)
expandát, -ă adj. (chim.) –Spongios– „Tăl pile din PVC expandat
cu structuri celulare şi din fibre poliuretanice [...] conferă
încălţămintei o linie conformă cu modernele şi rapidele cicluri ale
modei internaţionale.“ R.l. 21 III 75 p. 3. „Sculptorul elveţian J.G. [...]
este autorul unei statui [...] realizată din material expandat, cu o
înălţime de opt metri şi cu o greutate de 15 tone.“ R.l. 21 XII 77 p. 6.
„Avem practic 9 tehnologii diferite, din ramuri diferite: siderurgie la
cubi louri, industrie uşoară, la ţesătorii [...] o micro rafinărie – la secţia
de oxidare – deci petrochimie, celuloză şi hîrtie; chimie din grupa B –
la polistiren expandat [...]“ R.l. 25 IX 85 p. 5; v. şi 28 XII 74 p. 3; v. şi
fonoizolare (1974), grişpandin (din expanda; DEX-S)
experiénţă-pilót s.f. –Experienţă care poate servi drept exemplu
pentru alte experienţe– „Un om de afaceri foarte bogat şi-a permis o
expe rienţă-pilot.“ Cont. 28 X 66 p. 10. „Lacul trebuie reoxigenat. Şi
pentru că «bolnavul» are proporţii mici, «medicii» lacurilor
intenţionează să facă aici, la Nantua, o experienţă-pilot. La una din
marginile lacului se va construi un fel de sifon capabil să creeze un
curent de aer artificial care să pună în mişcare apele stătătoare de la
fund, să le oxige neze.“ I.B. 27 X 70 p. 4 (după fr. éxpérience-pilote;
DMN 1965)
experimént-límită s.n. –Experiment dus pînă la extremă–
„Împrumutul străin, clişeul sec, experimentul-limită ca re, în loc să
afirme originalitatea tînărului creator, îl înfeudează unor formule de
mult perimate.“ Cont. 2 XII 66 p. 3. „O expoziţie bienală de stat, s-a
spus adeseori, nu poate fi doar rezultatul vectorilor celor mai decis
orientaţi către experimentul-limită, chiar dacă în multe ateliere
individuale stadiul actual de evoluţie al artistului n-ar putea fi ilustrat
prin altceva decît prin exclusivismul gustului său specializat.“ Sc. 7 I
71 p. 4 (din experiment + limită)
experimentalísm s.n. –Folosire a experi men tului ca principal
mijloc artistic– „[...] angajarea directă a discursului în formulele
diversificate ale unui experimentalism lucid, ca unica formă «es tetică»
acceptată de participare la exprimarea poeticului [...]“ Luc. 4 II 84 p. 7
(cf. engl. experimentalism; DN3)
experimentalíst, -ă s.m.f. –Promotor al ex pe ri men ta lis mu lui–
eurosiberián • 95 • experimentalíst, -ă
„Joyce sau Eugen Ionescu pot fi consideraţi experimentalişti puri. Se
înţe lege de la sine că, deşi am preluat acest termen de la italieni, sfera
de semnificaţii în care îl încadrăm noi este mult mai extinsă, devenind,
ca să zic aşa, o ade vărată categorie tipologică de creaţie şi cu noaş tere
[...]“ Luc. 4 II 84 p. 2 (cf. it. esperimenta lista)
expertizá vb. I –A supune unei expertize– „În ceea ce priveşte
construcţiile cu o înălţime sub 4 nivele, din această categorie au fost
expertizate 35000 imobile, constatîndu-se că 6700 au ne voie de
consolidări.“ R.l. 19 V 77 p. 2 (din fr. expertiser; DT; DN3, DEX-S)
exploatabilitáte s.f. –Calitatea unui bun de a putea fi exploatat–
„Tocmai aceste diverse aspecte ale problemelor complexe privind
«Exploatabilitatea zăcămintelor metalifere» sînt tra tate în lucrarea
prof. ing. dr. M.M [...]“ Sc. 15 I 71 p. 4 (cf. fr. exploitabilité; DEX,
DN3)
éxpo-elévi s.f. –Expoziţie a elevilor– „Expo-elevi. Practica ele vilor
de la Liceul nr. 15 din Capitală.“ Pr.R.TV 21–27 VII 74 p. 9.
„«Expo-elevi» deschisă în localul liceului de filologie-istorie nr. 1 [...]
se distinge de cele anterioare prin diversitatea mai mare şi
originalitatea expona telor.“ Sc. 26 V 79 p. 4; v. şi microîntreprindere
(din expo[ziţie a] ele vi[lor])
éxpo-párc s.n. „Din această primăvară, cartierul Bucu reşti din
Piteşti va îmbrăca o haină florală deosebită. Colectivul administraţiei
serelor, pepi nierelor şi parcurilor pregăteşte aici un original
«Expo-parc» pe o suprafaţă de 15.000 mp.“ R.l. 8 IV 71 p. 2 (din
expo[ziţie în] parc)
éxpo-şcoálă s.f. „Expo-şcoală este firma unui nou magazin din
Bîrlad care expune şi desface obiecte lucrate în atelierele şcolilor şi
liceelor din localitate.“ R.l. 9 I 75 p. 3; v. şi Sc. 21 VI 80 p. 4 (din
expo[ziţie de] şcoală)
expotéxt s.n. „La Timişoara s-a înfiinţat un nou tip de magazin,
«Expotext» (o abreviere a cuvintelor: expoziţie textilă).“ R.l. 19 XI 72
p. 5 (din expo[ziţie] text[ilă])
exportlémn s.n. „România este reprezentată de întreprinderea
Tehnoforestexport şi Export-lemn.“ R.l. 16 XI 68 p. 1 (din export [de]
lemn)
expozíţie-concúrs s.f. –Concurs în cadrul unei expoziţii– „La cea
de-a IV-a ediţie a Expo ziţiei-concurs interjudeţene de artă fotografică
«România ‘78» au fost declaraţi cîştigători [...]“ R.l. 30 V 78 p. 2.
„Expoziţia-concurs de machete de nave.“ I.B. 18 V 83 p. 7 (din
expoziţie + concurs)
expozíţie-dezbátere s.f. –Expoziţie în care se organizează
discuţii– „O expoziţie-dezbatere în care sînt expuse diferite articole de
uz casnic, precum şi schiţele unor ustensile destinate uşu rării muncii în
gospodărie s-a deschis în ziua de 16 martie la galeriile «Art’Ind».“ Sc.
18 III 73 p. 1. „[...] expo zi ţia-dezbatere deschisă la galeriile
bucureştene «Art’Ind».“ Sc. 19 III 74 p. 1; v. şi R.l. 24 III 83 p. 12 (din
expoziţie + dezbatere)
expozíţie-simpozión s.f. –Expoziţie pre zen tată cu prilejul unui
simpozion– „La Institutul central de cercetări agricole s-a deschis joi o
expoziţie-simpo zion pe tema «Folosirea ma se lor plastice în
agricultură».“ R.l. 18 XI 66 p. 5. „Extinderea relaţiilor comerciale
est-vest [...] cons tituie una din preo cu pările principale ale firmei «The
Singer Co.» care între 5 şi 8 noiembrie va organiza, în colaborare cu
întreprinderi româneşti de comerţ exterior, o expo zi ţie-simpozion la
Bucureşti [...]“ Sc.t. 1 XI 73 p. 6 (din expoziţie + simpozion)
expozíţie-tést s.f. –Expoziţie în care se pre zintă mostre pentru
testare– „Filiala din Cluj-Napoca a Asociaţiei Române de Marke ting a
organizat o expoziţie-test, în cadrul căreia zeci de creatori din
întreprinderile şi instituţiile municipiului au pre zentat mostre de
obiecte de uz casnic, articole de îmbrăcăminte [...]“ R.l. 9 I 76 p. 2
„Răspuns la o expoziţie-test.“ Sc. 28 II 76 p. 3. „Expoziţie-test. La
Galeria ARTIND a Centralei industriei şi ceramicii fine din Mi nisterul
Industriei Uşoare s-a deschis o expoziţie cuprinzînd lu crări realizate în
cadrul programului de perfecţionare organizat de Centrul de perfec -
ţionare a cadrelor [...]“ Cont. 13 VI 80 p. 11 (din expoziţie + test; C.
Lupu în SCL 6/81 p. 504)
expozíţie-tîrg (internaţionál) s.f. –Expo ziţie cu caracter de tîrg
(internaţional)– „Sîmbătă dimi neaţă s-a deschis în pavilionul noului
combinat apicol de la Băneasa prima Expoziţie-tîrg internaţional de
apicultură.“ Sc. 29 VIII 65 p. 1. „Expoziţia-tîrg de la Halele Obor.“ I.B.
26 IX 66 p. 1. „Peste 400 din cele mai frumoase şi mai productive
animale au fost prezentate la cea de-a 8-a ediţie a expoziţiei-tîrg anuale
de la Sighetul Marmaţiei – «Bruna de Maramureş».“ Sc. 1 VII 75 p. 5;
v. şi I.B. 18 VII 67 p. 1, R.l. 3 IX 78 p. 2, I.B. 14 V 82 p. 4 (din expoziţie
+ tîrg [internaţional])
expoziţionál, -ă adj. –Cu caracter de expo ziţie– „Încercarea
fotorepor terului nostru de a cuprinde «dintr-o singură privire»
complexul expoziţional de la Piaţa Scînteii [...] nu putea avea mari
şanse.“ R.l. 8 X 70 p. 1 (din engl. expositional; F. Ciobanu în SCL 4/75
p. 351; DEX-S)
exprés(o) 1. s.n.–Aparat de preparat cafea– „Cu acelaşi prilej s-a
stabilit ca în marile res taurante şi în principalele magazine alimentare
ale Bucu reştiului să se instaleze încă 35 de rotisoare, 50 de expresouri
de cafea etc.“ R.l. 11 IV 72 p. 20. „În ceea ce priveşte servitul cafelei,
poate fi asigurat, de pildă, şi prin folosirea unei instalaţii de tip
«Expresso».“ R.l. 18 III 82 p. 3. 2. adj. în sint. cafea expres –Cafea
preparată într-un aparat special, la vapori– „[...] aceştia, la rîndul lor, să
le vîndă sub formă de cafea «expreso» [...]“ R.l. 12 XII 83 f.p.; v. şi 18
III 82 p. 3 (din it. [caffé] espresso; cf. fr. express; PR 1950)
externá vb. I (med.) –A scoate din spital– „Su ga rii, copiii
nou-născuţi şi lehuzele nu vor fi externaţi decît dacă sînt asigurate
condiţiile de transport şi de locuit corespunzătoare.“ R.l. 13 III 73 p. 3;
v. şi 13 XI 76 p. 3 (din extern, după modelul lui interna [în spital])
externáre s.f. (med.) –Scoatere din spital a unei persoane, de obicei
cînd starea sănătăţii s-a îmbunătăţit– „Împotriva opunerii categorice a
medi cilor, se face externarea din spitalul specializat din Capitală,
pacientul fiind transportat la spitalul din Leordeni, Argeş.“ Sc. 19 XI
78 p. 4 (din externa)
éxtra s.n. –(Serviciu) suplimentar, care nu este inclus în preţ– „Totul e
contra cost, iar eu am făcut un fel de boală psihică: [...] mi-e frică, o
frică sălbatică, de tot ceea ce, aici, se numeşte extra-uri [...]“ R.lit. 9 VI
83 p. 2
extraatmosféric, -ă adj. –Aflat în afara atmosferei– „Grupul de
lucru al Comitetului O.N.U. pentru folosirea spaţiului extraatmosferic
în sco puri paş nice şi-a început activitatea.“ R.l. 10 IX 66 p. 4. „La
Palatul Naţiunilor Unite din New York se desfăşoară lucrările
Comitetului O.N.U pentru utilizarea paş nică a spaţiului
extraatmosferic.“ R.l. 14 VI 75 p. 6. „Odată cu revenirea pe Terra a
navei cosmice «So iuz-28» s-a consumat un episod important, s-a inau -
gurat o etapă nouă a colaborării în cadrul programului «Intercosmos»
pentru explorarea şi folosirea spaţiului extraatmosferic în scopuri
paşnice.“ Sc. 11 III 78 p. 2; v. şi R.l. 16 IV 83 p. 6 (din fr.
extra-atmosphérique; DMN 1966; DEX-S)
extracorporál, -ă adj. –Din afara corpului– „Operaţia şi circulaţia
extracorporală a fost condusă în aşa fel încît pacientul s-a trezit la
terminarea ope raţiei.“ Cont. 27 I 61 p. 1; v. şi R.l. 28 I 84 p. 5 (din extra-
„afară“ + corporal; Fl. Dimi trescu în LR 2/62 p. 136; FC II 112; DEX,
DN3)
extradúr, -ă adj. 1977 –Foarte rezistent– v. belbor (din extra-
“foarte“ + dur; cf. fr. extra-fort; DEX-S)
extragaláctic, -ă adj. (astr.) –Care se află în afara galaxiei– „Trec
prin faţa lor [a cursanţilor] galaxiile nebuloaselor extragalactice.“ Sc.
11 XI 61 p. 1. „Alcătuirea unui catalog de radio semne extragalactice.“
Cont. 7 X 66 p. 8. „[...] printre preocupările majore ale astronomiei
actuale fi gu rează şi cercetările extragalactice şi cele asupra
quasarilor.“ R.l. 22 III 84 p. 6; v. şi Sc. 17 VII 62 p. 4; v. şi radioundă
[scris şi extragalaxic] (din fr. extragalactique, engl. extragalactic; PR
1950; FC II 112; DTP; DN3, DEX-S)
extrapúr, -ă adj. –Extrem de curat– „O societate japoneză a anunţat
că a pus la punct un procedeu de obţinere a molibdenului pur, adică
99,999 la sută [...] Eşantioanele din acest molibden extra-pur [...] au
fost trimise mai multor reprezentanţi ai industriei electronice [...]“ R.l.
23 VI 84 p. 6 (din extra- + pur)
extrasezón s.n. –Timpul din afara sezonului turistic–
„Experimentul din vacanţa de primăvară a dovedit că litoralul poate fi
o gazdă perfectă şi în extrasezon.“ I.B. 17 XI 73 p. 4. „Preţuri
avantajoase de extrasezon [1–4 mai la mare]“ R.l. 29 IV 75 p. 4.
„O.J.T. Bihor pune la dispoziţia solicitanţilor, pentru perioada de
extrasezon, locuri nelimitate în sta ţiu nile [...]“ I.B.20 XI 84 p. 7 (din
extra- “afară [de]“ + sezon; DEX-S)
extrateréstru, -ă 1. adj. –Existent în afara globului pămîntesc–
„Probabil şi fiinţele raţio nale extrate restre, dacă ele există, procedează
la fel.“ Sc. 6 V 61 p. 5. „Chestionat de curînd asupra viitorului
exobiologiei (studiul vieţii extraterestre) cunoscutul astronom C.S. a
făcut următoarele aprecieri.“ Cont. 24 XI 78 p. 5; v. şi R.l. 26 VI 84 p.
6; v. şi astronaută, colá. 2. s.m.f. –Persoană care aparţine unei
expertizá • 96 • extrateréstru, -ă
civilizaţii din afara Terrei– v. mixare (1974), catastrofism, ET(I); v. şi
R.l. 18 VIII 80 p. 2 (din fr. extraterrestre; cf. engl. extraterrestrial; BD
1966; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 136; FC II 113; DT; DEX, DN3)
extrateritorialitáte s.f. (jur.) –Faptul de a considera spaţiul unei
ambasade ca aparţinînd teritoriului ţării pe care o reprezintă– „În cazul
inteli ghen ţiilor est-central-europene [...] extraterito ria litatea era
prefaţa unui proces sistematic prin care autoritatea simbolică era
transformată în putere.“ „22“ 37/93 p. 13 (cf. fr. extraterritorialité; PR
1940; DEX, DN3)
extratimpuríu, -ie adj. –Care apare foarte devreme– „[Vînd] bulbi
de gladiole olandeze Priscilla, roz dantelat, extratimpuriu [...]“ R.l. 9
X 91 p. 7 (din extra- + timpuriu)
extrúder s.n. (tehn.) –Aparat pentru extru dare (trecerea forţată a
unui material printr-o matriţă, pentru a-i conferi forma dorită)– „[...]
s-a trecut la producţia de maşini de injectare şi extrudere pentru mase
plastice [...] Aceste maşini sînt folosite în producţia de furtunuri,
platbande, tu buri, izolaţii pentru cabluri etc.“ R.l. 27 IX 84 p. 5 (din
extrudare)
eye-line(r) s.n. (cuv. engl.) –Creion de machiaj al ochilor, produs de
machiat pentru ochi– „Tot ei au decretat reîntoarcerea în arena modei a
eye-liner-ului pentru conturarea precisă şi pu ter nică a ochilor [...] Cu
toţii sînt de acord că trebuie evidenţiată strălucirea fiecăruia, ceea ce ar
însemna dispariţia makeup-ului.“ Săpt. 21 III 75 p. 8. „Eye-linerul se
aplică cu o linie foarte subţire.“ Expr. Mag. 25/95 p. 18; v. şi Săpt. 21 I
77 p. 8 [pron. ailáinăr] (cf. fr. eye-liner; DHLF 1961, PR 1962)
extrateritorialitáte • 97 • eye-line(r)
F
facóndă s.f. (franţuzism) –Uşurinţă de a vor bi– „O
facondă jurnalistică îi aduce în pagină tot felul de observaţii
ocazionale despre scriitori, ceea ce face ca multe din articolele sale să
semene cu nişte reportaje superioare.“ R.lit.14 II 85 p. 9 (din fr.
faconde; DN3, DEX-S)
fáctor-chéie s.m. –Element de mare importanţă– „Acţionează
maistrul ca factor-cheie în angrenajul complex al producţiei?“ Sc. 9 X
70 p. 1. „Am publicat aceste rînduri din dorinţa de a atrage atenţia celor
responsabili, indiferent că răspund sau nu de magazine-etalon, asupra
unor factori-cheie care asigură succesul orică rei unităţi comerciale.“
Sc. 9 VI 74 p. 2; v. şi pro ductivitate (din factor + cheie)
fáctor de risc sint.s. 1992 –Element care poate reprezenta un risc–
v. aterogeneză
fair-play s. (anglicism) –Acceptare loială a re gu lilor (într-un sport)–
„În marele fotbalist eu nu văd doar fenta vrăjită a lui S.M., vigoarea şi
fair-play-ul lui H., perspicacitatea şi elanul lui B.C.“ I.B. 12 IV 74 p. 3.
„Rugbi şi fair-play la Timişoara.“ Sc. 29 IV 74 p. 3. „N.V., un tînăr
ciclist, nu lipsit de valoare, este, din păcate, certat cu fair-play-ul.“ I.B.
30 IV 74 p. 3 [pron. feăr-pléi] (din engl. fair-play; Il. Constantinescu în
LR 1/73 p. 29, Th. Hristea în LR 3/73 p. 186–187, cu atestări din 1969,
L. Seche în LR 2/75 p. 176; DEX, DN3)
falimentá vb. I (ec.) 1. –A da faliment– „Societatea Monolit a
falimentat.“ Epoca 30/90 p. 4. „Agricultura falimentează iar directorii
iau «sala rii de me rit».“ R.l. 14/92 p. 5. 2. –A face pe cineva sau ceva
să dea faliment– „Secţia de micelin a societăţii [...] falimentată abuziv
de V.G.“ Caţ. 9/92 p. 3. „A.B. ar putea falimenta Pepsi Cola!“ Expr.
Mag. 16/94 p. 26 (din faliment; R. Zafiu în R.lit. 35/95 p. 11)
fan s.m. (anglicism) –Admirator entuziast– „Efec tul vocii rocke rului
asupra fanilor este fizic.“ „22“ 35/94 p. 8. „[...] decernarea premiilor
MTV adună o dată pe an toată floarea cea vestită a lumii spectacolului,
dîndu-le fanilor prilejul să-şi vadă idolii fără intermediul ecranului, al
case telor video ori al revistelor de bulevard. Adică in live.“ As 182/95
p. 16; v. şi porta-voce (1990) (din engl., fr., it. fan[a tic]; DMC 1950,
PR 1958; DFAP p. 10; Guţia A. p. 12; DN3, DEX-S)
fánta s.f. 1995 –Băutură răcoritoare din citrice– v. gin (marcă
înregistrată a firmei Coca Cola)
fantascientist s.m. –Autor de lucrări de fic ţiu ne ştiinţifică– „Şi iată
pe cine am găsit la locurile lor şi ale altora: trei anonimi cîştigători ai
premiilor de debut ale editurii Eminescu (F.B., D.D.), pe
fantascientistul M.O., pe duiosul I.L.“ Săpt. 9 VI 78 p. 3 [pron.
fantaşientíst] (din it. fantascientista)
fantascienza s.f. (cuv. it.) –(Despre cărţi, fil me) Ficţiune
ştiinţifică– „Fantascienza la Pa lermo.“ R.lit. 14 XII 78 p. 24 [pron.
fantaşiénţa] (DLI)
fantaştiínţă s.f. 1975 –Ficţiune ştiinţifică– v. voye rism (calc. după
it. fantascienza)
fantaştiinţífic, -ă adj. 1975 –Cu caracter de ficţiu ne ştiinţifică– v.
voyerism (din fanta[scien za] + ştiinţific)
fantazá vb. I –A-şi imagina, a broda despre– „Şi Godard fantazează
în «Alphaville» asupra viitorului cu ajutorul unor vedete foarte
pămîntene.“ Cont. 9 IV 66 p. 19 (cf. germ. phantasieren; F; Th. Hristea
P.E. 128, atestări din 1957; DN3)
fanzín s.n. (cuv. engl.) –Ziar publicat cu mij loace modeste şi destinat
unui public limitat de amatori– „Cenaclul Universal Fandom, de pe
lîngă Universal Club din Capitală, editează de cîţiva ani un interesant
fanzin (în limbaj «profan»: revistă sau magazin axat pe probleme de
science-fiction) [...] fanzinul scoate şi un supliment de literatură
străină [...]“ Săpt. 15 VI 84 p. 2 (america nism din 1949 din fan[atic +
maga]zin[e]; cf. it. fanzine; PN 1983; DFAP p. 110)
farfuríe zburătoáre sint.s. 1974 –OZN– v. oze nist, discojet, ET(I),
ufolog (după engl. flying soucer, fr. soucoupe volante; cf. it. disco
volan te; PR 1947; DEX-S)
farniénte s. (cuv. it.; livr.) –Inactivitate, trîn dăvie– „Semnalez
declicul poeziei, adică o scoa tere din farniente a cititorului prin
surpriza unui alt limbaj decît cel comun [...]“ Săpt. 12 IV 85 p. 2 (DN3;
cuvîntul este mai vechi în română)
fársă s.f. (alim.) –Umplutură– „Din lapte, făină, ou şi puţină sare
facem foi de clătite pe care le umplem, în formă de triunghi, sau rulate,
cu următoarea farsă (vom mai întîlni de-a lungul reţe telor termenul
«farsă», aceasta fiind o combinaţie din două sau mai multe
ingrediente, combinate şi legate, liate cu un sos lejer, cred că mai clar
ar fi o «umplutură»). Deci farsa pentru aces te clătite o obţinem din 400
gr. ficat tăiat fîşii lungi, o ceapă tocată mărunt [...]“ R.l. 5 IV 94 p. 14
(din fr. farce; DEX, DN3 – alt sens)
fársă-vodevíl s.f. –Farsă cu caracter de vo devil– „Este o
farsă-vodevil cu atmosferă post-cara gia lescă.“ Mag. 24 IX 66 p. 5 (din
farsă + vodevil)
fast-food s. (americanism; alim.) –Restaurant de tip american unde
se mănîncă repede şi, în principiu, ieftin– „[Merg] cu E. la o cafea la
Fast-Food.“ R.lit. 14 VII 93 p. 5. „Adaptarea cvasiinstantanee la
societatea de consum, chiar dacă doar la un nivel de fast food, în primul
rînd. Mereu vine vorba de hamburgeri, de hotdogs.“ „22“ 35/94 p. 14.
„Ro mânia este o ţară în plină schimbare – şi acest lucru se simte nu
numai prin răspîndirea restaurantelor fast-food şi a magazinelor de
modă italiene, ci şi în atitudini şi aspiraţii.“ „22“ 40/95 p. 13; v. şi R.lit.
30/93 p. 6, D. 106/95 p. 7 [pron. fástfud] (din engl. fast-food
(restaurant); cf. fr., it. fast-food; BD 1970, PN 1970, FS 284)
fátă-mámă s.f. –Tînără necăsătorită, cu un co pil pe care şi-l creşte
singură– „Lena Grove, fata-mamă, traversează cartea cu calmul
intemporal al zeităţilor. Ea pare să poarte cu sine eternitatea, trăind
într-un prezent continuu.“ R.lit. 29 XII 73 p. 15 (din fată + mamă; cf.
fr. fille-mère, it. ragazza madre)
fatigabilitáte s.f. (franţuzism; med.) –(Înclinaţie spre) obo sea lă–
„Maşina nu trebuie condusă în stare de fatigabilitate.“ (din fr.
fatigabilité; Th. Hristea în P.N. 3/76 p. 20; DEX-S)
fatwa s.f. (cuv. arab) –Sentinţă, recomandare cu caracter de precept–
„I. Hamilton povesteşte bio grafia lui Salman Rushdie înainte de
fatwadin 1989.“ R.lit. 7/96 p. 15. „Celebra fatwa emisă împotriva lui
Salman Rushdie“ R.lit. 8/97 p. 22
faunístic, -ă adj. (zool.) –Referitor la faună– „Zo nele dunelor de
nisip de pe malul mării ascund o mare bogăţie faunistică şi floristică
rară.“ Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din faună + -istic; cf. fr. faunistique; F.
Ciobanu în SCL 4/75 p. 352; DN3)
favéla s.f. „Filmul care tratează viaţa lui Pelé, înce pînd cu copi lă ria
sa grea într-o «favela» (cartier al mizeriei) din Rio şi pînă la
consacrarea sa ca «cel mai bun jucător de fotbal al tuturor timpurilor»
este realizat de cunoscutul regizor F.R.“ Sc. 12 IV 77 p. 6. „Se numesc
favelas la Rio de Janeiro, ranchos la Caracas, shanty towns la Calcutta,
borgate la Roma, gourbivilles în Tunis. La Glasgow, Birmingham sau
Londra sînt slums, în Filipine sînt numite barong-ba rong, la Santiago
de Chile sînt barrios clandestinos, barriadas la Lima, zone de
urbanizare spon tană – pe scurt: bidonville. Diversitatea denumirilor
ascunde însă un singur şi grav fenomen. În aproape toate marile
metropole ale lumii occidentale există aceste zone de locuit precare.“
Cont. 31 VIII 79 p. 12. „Pe ri feriile oraşului Rio de Janeiro, denumite
«favelas», sînt dominate de o stare de tensiune, după ce au fost omorîţi
cu sînge rece şase muncitori, care s-au opus terorii impuse de un
«caid» al drogului.“ R.l. 30 I 85 p. 6. „În mahalalele (favelas) cele mai
nenorocite [din Brazilia] fetiţe de 10 ani se prostituează ca să aibă din
ce trăi.“ D. 141/95 p. 2; v. şi Sc. 6 IV 80 p. 6 (din port., engl. favela; BD
1970)
fax s.n. (comunic.) 1. –Aparat modern care transmite instantaneu
prin reţeaua telefonică texte, desene, scheme etc.– „[...] distribuitor
autorizat al firmelor RANK XEROX şi TEKTRONIX organizează concurs
pentru ocuparea următoarelor posturi: 4 depanatori de echi pamente de
birou (co piatoare, faxuri, ma şini de scris electronice etc.) [...]“ R.l. 20
XI 91 p. 6. „Protestul pe care l-am trimis imediat prin fax către
Rompres a rămas nedifuzat.“ „22“ 10–16 IV 92 p. 2. „Un birou circular
pe care se află un telefon cu fax şi un «minitel».“ As 5 XI 92 p. 14; v. şi
R.lit.10 X 91 p. 18; v. şi copiator, faxá. 2. –Document trimis prin
fax– „Faxul pe care mi l-ai trimis ieri este ilizibil.“ (din engl. fac
s[imile])
faxá vb. I (comunic.) –A trimite prin fax– „V-am trimis prin fax o
copie după manuscris. Din pă cate, mi-a fost imposibil să vă faxez şi
banda de înregistrare.“ R.l. 24 V 94 p. 3. „Cînd faxez această cores -
pondenţă, filmul «Prea tîrziu» al lui L. Pintilie nu a fost încă proiectat.“
D. 17–23 V 95 p. 13 (din fax; cf. fr. faxer)
fazán s.m. în constr. a rămîne/pica (de) fazan (arg.) –A rămîne
păcălit– „«Am rămas fazani.» «Exact» îi răspunde liderul Federaţiei
unui grevist.“ R.l. 18 VIII 93 p. 16 (DEX-S)
fazanăríe s.f. –Crescătorie de fazani– „Puii de fazan au început să
apară pe... bandă. Faza năria «Transilvania» (Ocolul Silvic Cluj) a
atins în acest an recordul de 6000 de pui.“ R.l. 18 VI 73 p. 5. „În acest
an fazanăria Lăpuşel din ju de ţul Maramureş a crescut şi lansat în
pădurile fondului de vînătoare peste 11000 de pui de fazan.“ R.l. 11 X
78 p. 5. „Tehnicianul silvic A.S. de la fazaneria Pădurea Neagră
(Vrancea) a realizat în 1979 o producţie record, valorificînd la export şi
la colonizare peste 19000 fazani de o calitate excepţională.“ R.l. 19 III
80 p. 5 [şi fazanerie] (din fazan + -ărie; cf. fr. faisanerie; DEX, DN3)
fáză s.f. în expr. a fi pe fază –A sta în alertă pentru a putea reacţiona cu
promptitudine– „Apar multe oferte pentru studenţi. Dar, dacă vrei să
obţii o slujbă, trebuie să fii «pe fază», căci, în cel mult două zile, postul
se ocupă.“ R.l. 13 IV 93 p. 7; v. şi racket (DEX-S)
FBI s. 1974 (cuv. engl.) –Biroul Federal de Investigaţii al Statelor
Unite ale Americii– v. Interpol, sparge [pron. efbiái sau febeí]
(abreviere din F[ederal] B[ureau of] I[nvestigations]; mult mai vechi)
febricitáte s.f. (franţuzism) 1. (med.) –Ten dinţa de a face febră–
„Febricitatea bolnavului este îngrijorătoare.“ 2. (fig.) –Aderenţă
afectivă, entu ziasm– „[...] [un] intim, care l-a surprins [pe N. Iorga] în
toate ipostazele multiplelor lui activităţi şi i-a luat pulsul febricităţilor,
de-a lungul întregii sale vieţi.“ R.lit. 18 X 79 p. 7 (cf. fr. febricité;
DEX-S)
feed-back s. (cuv. engl. americ.; cib.) –Re tro acţiune– „Un rol din ce
în ce mai important îi revine noţiunii cibernetice de «feed-back» (bucla
de re acţie de la ieşirea sistemului considerat la intrare), prin
intermediul căreia un fenomen îşi reglează dezvoltarea.“ Cont. 21 VI
74 p. 5. „Păşind înapoi (feed-back) omul verifică şi co rec tează ceea ce
vede în numele a ce visează. Ironia în acest sens este feed-back, este
însăşi demascarea generală.“ Echinox 6–7/78 p. 26. „Aflăm din revista
«Sănătatea» că, potrivit me dicinei informaţionale, în afară de
traumatisme şi arsuri, toate bolile trebuie considerate ca o consecinţă a
dezorganizării, sub acţiunea diver şilor agenţi patogeni, a
mecanismelor de auto reglare prin feed-back.“ Săpt. 7 III 86 p. 2; v. şi
Cont. 8 IV 77 p. 2, 15 VI 79 p. 7 [pron. fídbec] (PR 1950, DMC 1959,
LII; D.Am., D.Filoz., D.Tr.; DN3, DEX-S)
feeling s. 1991 (cuv. engl.) –Simţire, sim ţămînt– v. gospel; v. şi
R.lit.16–22 XII 93 p. 12 [pron. fíling] (cf. fr., it. feeling; PN 1982, DFP
1988)
felicitáre-mărţişór s.f. –Plic cu o felicitare conţi nînd un măr ţişor–
„Ieri a început producţia de fe li citări-mărţişoare contractate pentru
aceas tă pri mă vară.“ I.B. 5 II 74 p. 1 (din felicitare + mărţişor)
fellow s.m. (cuv. engl.) –Specialist, membru al unei societăţi
(ştiinţifice)– „A fost amuzant cînd un fellow de cardiologie de anul 2
mi-a explicat că nu trebuie să fie bule de aer pe tubulatura de
cateterism. El nu făcuse nici un cate terism în viaţa lui.“ „22“ 5 X 94 p.
13; v. şi R.l. 15 IV 78 p. 4 [pron. félou]
feméie-agronóm s.f. –Femeie care a îmbrăţişat profesia de
agronom– „De la femei mergînd supuse în spatele bărbatului – la
primele femei-agronom.“ Cont. 21 IX 62 p. 5 (din femeie + agronom)
feméie-arbítru s.f. (sport) –Femeie cu rolul de arbitru într-un
meci– „Prima femeie-arbitru din Bundesliga face duş împreună cu
colegii din brigadă.“ Ev.z. 21 X 95 p. 8 (din femeie + arbitru)
feméie-artist(ă) s.f. (artă) –Femeie care a îmbră ţişat profesia de
artist (plastic etc.) –„Expoziţie a femeilor-artiste.“ Sc. 9 III 63 p. 4 (din
femeie + artist)
feméie-astronaút(ă) s.f. (astr.) –Femeie ca re a îmbrăţişat profesia
de astronaut– „Anul viitor N.A.S.A. va recruta primul lot de 43 de
femei-astronaute. Dintre acestea se va alege prima echipă care va fi
lansată în spaţiu în anul 1979.“ R.l. 8 XI 76 p. 6 (din femeie +
astronaut; cf. fr. femme-cosmonaute; DMN 1967)
feméie-autoáre s.f. (lit.) –Scriitoare– „Cu nos cuta scriitoare en -
gleză Agatha Christie, pri ma femeie-autoare de romane poliţiste, şi-a
mar cat evenimentul celei de-a 80-a aniversări a naşterii prin
publicarea celei de-a 80-a cărţi.“ I.B. 16 IX 70 p. 4 (din femeie +
autoare; cf. fr. femme-auteur; DMN 1966)
feméie-aviatór s.f. (av.) –Femeie care a îmbrăţişat profesia de
aviator– „Iar femeile [...] nu-s cu nimic mai prejos decît noi – bărbaţii –
în atîtea şi atîtea domenii de activitate umană. Să amintesc de
femeile-aviator, de femeile-marinar (ca să mă refer doar la profesiunile
ieşite din co mun).“ I.B. 6 XII 72 p. 3. „Cine s-ar fi gîndit vreodată la
femei-aviator, la dulgheriţe şi frezoare, la textiliste şi chiar
femei-marinar?“ Sc. 6 I 82 p. 1 (din femeie + aviator)
feméie-bodyguárd s.f. –Femeie care îndeplineşte funcţia de
bodyguard– „Prinţesa Diana e protejată de o femeie-bodyguard.“ Ev.z.
259/93 p. 6 //din femeie + bodyguard; R. Zafiu în Luc. 20/93 p. 4//
feméie-concért máistru s.f. (muz.) –Femeie care îndepli neşte
funcţia de concert-maistru– „Anda Petrovici, prima
femeie-concert-mais tru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [...]“
Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din femeie + concert-maistru)
feméie-cineást s.f. (cinem.) –Femeie care a îmbrăţişat profesia de
cineast– „«Sambizanga» – producţie a studiourilor franceze, re gi zată
de angoleza S.M., prima femeie-cineast africană.“ Sc. 15 IV 74 p. 2
(din femeie + cineast; cf. fr. femme-cinéaste; DMN 1967)
feméie-clown s.f. –Femeie care a îmbrăţişat profesia de clown–
„La Budapesta sînt pe cale de calificare şase femei-clown.“ Săpt. 7 VI
74 p. 2 (din femeie + clown)
feméie-compozitór s.f. (muz.) –Femeie ca re a îmbrăţişat profesia
de compozitor– „M.M. a fost distinsă în cadrul celui de al V-lea
concurs internaţional pentru femei-compozitori de la Mann heim.“
Cont. 4 XI 66 p. 7 (din femeie + compozitor)
feméie-copíl s.f. –Femeie cu aspect şi atitudini de copil– „Cîtă
sălbatică energie şi ce disperată hotă rîre în această firavă
femeie-copil!“ Cont. 24 II 67 p. 4. „Între 1950–1970, tot ceea ce ţinea
de civilizaţia ochiului a intrat într-un fel sau altul sub magia unui
adorabil clişeu: «femeia-copil».“ Cont. 26 II 71 p. 7 (din femeie +
copil)
feméie-detectív s.f. –Femeie care a îmbră ţi şat profesia de
detectiv– „Oprit la ieşirea din tr-un magazin londonez de o
femeie-detectiv, a lovit-o şi a încercat să fugă.“ R.l. 28 VIII 75 p. 6; v. şi
karate (1974) (din femeie + detectiv; cf. fr. femme-détective; DMN
1966)
feméie-dirijór s.f. (muz.) –Femeie care a îmbrăţişat profesia de
dirijor– „După informaţiile pe care le deţin, se pare că sînt singura
femeie-dirijor de orchestră din ţară.“ Universitatea comunistă 2/85 p. 5
(din femeie + dirijor)
feméie-dóctor s.f. 1966 (med.) –Doctoriţă– v. femeie-profesor (din
femeie + doctor)
feméie-epíscop s.f. (la luterani) „În acest an [în Danemarca] a fost
aleasă prima femeie episcop“ „22“ 43/96 p. 16 //din femeie + episcop//
feméie-forjór s.f. –Femeie care a îmbrăţişat meseria de forjor– „Tot
într-o scrisoare, un cititor din Bucureşti îmi atrage atenţia că am
numit-o pe eroina reportajului lui Al. Stark femeie-sudor în loc de
femeie-forjor.“ R.lit. 28 II 74 p. 26 (din femeie + forjor)
feméie-gondoliér s.f. 1974 –Femeie care a îmbrăţişat meseria de
gondolier– v. femeie-to rea dor (după it. donna gondoliere)
feméie-inginér s.f. –Femeie care a îmbră ţişat profesia de inginer–
„Avem trei secţii în afara celor şase unităţi integrate, toate coordonate
de către femei. Femei-inginer.“ R.l. 6 I 74 p. 3. „Familia anunţă cu
profundă durere împlinirea unui an de la decesul mult iubitei lor ing.
E.Z.-L., prima femeie-inginer.“ R.l. 2 XI 74 p. 4. „Pe adresa unei astfel
de barăci de pe Olt pri meşte scrisori unul dintre cei mai tineri
constructori de hidrocentrale, între primele femei-inginer-constructor
din România [...]“ R.l. 28 IX 85 p. 5; v. şi femeie-medic (din femeie +
inginer; cf. fr. femme-ingénieur; DMN 1967)
feméie-mámă s.f. 1. –Femeie în calitate de mamă– „Am fost
mişcată de rîndurile scrise în ziar despre femeia-mamă.“ Sc. 7 XII 66 p.
2. „În proiectele de statut şi-au găsit precizarea sarcinile sindicatelor în
domeniul aplicării cu stric teţe a prevederilor legislaţiei muncii în ce
pri veşte ocrotirea femeii, a femeii-mame în special [...]“ Sc. 26 III 71 p.
4. „Sănă tatea femeii-mame – obiectiv cotidian de maximă importanţă
al activităţii medicale.“ Sc. 2 III 75 p. 4. „Cert lucru, condiţia de astăzi
a femeii-mamă este cel mai bun argument al grijii deosebite ce este
arătată mamei [...]“ R.l. 9 X 84 p. 2; v. şi Luc. 2 XII 67 p. 1, R.l. 4 VII 73
p. 2, Sc. 9 XII 73 p. 2, R.l. 26 IX 75 p. 5; v. şi femeie-medic. 2.
–Gravidă– v. thalidomidă (1972) (din femeie + mamă)
faxá • 99 • feméie-mámă
feméie-manechín s.f. –Femeie care a îmbrăţişat profesia de
manechin– „Cea mai frumoasă [...] este femeia-manechin, drapată în
rochie neagră, fără spate, cu o simplă bentiţă care-i întunecă pielea, cu
voaletă violet, punctată în argintiu, care-i acope ră toată faţa.“ Săpt. 7
VI 74 p. 8 (din femeie + ma nechin)
feméie-marinár s.f.– Femeie care a îmbră ţişat meseria de marinar–
„Am avut în schimb plăcerea de a o cunoaşte pe unica femeie-marinar
din flota fluvială şi, probabil, şi din cea maritimă româ nească; este
vorba despre A.Ţ. A. a demonstrat de vreo şase ani, de cînd este
marinar (sau... marinăriţă), că este posibil accesul femeii şi în această
meserie prin tradiţie masculină.“ Sc. 19 XII 79 p. 1; v. şi femeie-aviator
(1972) (din femeie + marinar)
feméie-matadór s.f. –Femeie care a îmbră ţişat meseria de ma -
tador– „A.T. este prima femeie-matador din Spania care a beneficiat
de prevederile legii din august. Zilele trecute ea a intrat pe jos în arenă
(pînă acum femeile se puteau măsura cu taurul numai călare),
participînd la o corrida la Guadalajara.“ R.l. 25 X 74 p. 6; v. şi Ev.z. 14 I
97 p. 5 //din femeie + matador//
feméie-médic s.f. (med.) –Doctoriţă– „Des toi nica muncitoare,
harnica ţărancă, iscusita cer ce tătoare, femeia-inginer, femeia-me dic,
femeia-profesor şi, în acelaşi timp, femeia-soţie şi mamă, în toate
aces te ipostaze, femeia din ţara noastră se face preţuită şi respectată.“
Sc. 7 III 76 p. 1; v. şi femeie-ţăran(că) (din femeie + medic; cf. fr.
femme-méde cin; DMN 1961)
feméie-miliţián s.f. –Miliţian de sex feminin– „Un pilot american a
fost capturat şi este păzit acum, în drumul prin junglă, de către o
femeie-miliţian.“ R.l. 13 I 67 p. 6 (din femeie + miliţian)
feméie-minístru s.f. 1984 –Femeie care în de pli neşte funcţia de
ministru– v. femeie-ţă ran(că); v. şi „22“ 43/96 p.16 (din femeie + mi -
nistru)
feméie-muncitór s.f. 1993 –Femeie care mun ceşte, de obicei
într-o fabrică sau pe un şantier– v. femeie-ţăran(că) (din femeie +
muncitor)
feméie-obiéct s.f. –Femeie redusă la starea de obiect de plă cere–
„Bărbatul nu mai e în exclusivitate «acel care alege». Lîngă
«femeia-obiect», apare «bărbatul-obiect».“ Cont. 25 XII 70 p. 6.
„Femeile sînt îmbrăcate, decorate, stilizate de gustul masculin, în
vederea consumului masculin, şi această situaţie e acceptată şi chiar
dorită, nu numai la nivelul femeilor-obiect, dar şi la nivelul femeilor
emancipate.“ Cont. 21 V 71 p. 6; v. şi 9 VI 78 p. 9 (din femeie + obiect;
cf. fr. femme-objet; DMN, DMC 1965)
feméie-ofiţér s.f. –Femeie care este ofiţer (de armată, poliţie, în
navigaţie)– „[Carmen] este prima femeie ofi ţer de port din Galaţi.“ Sc.
3 X 82 p. 2 (din femeie + ofiţer)
feméie-om de ştiínţă s.f. –Om de ştiinţă de sex feminin– „Urma
de obicei un interviu cu o femeie-om de ştiinţă.“ R.lit. 2 X 69 p. 28 (din
femeie + om de ştiinţă; Fl. Dimi trescu în SCL 3/70 p. 331)
feméie-ostáş s.f. –Femeie care luptă ca os taş– „«Femeia-os taş».“
Gaz.lit. 20 IX 62 p. 8 (din femeie + ostaş; cf. fr. femme-soldat; DMN,
DMC 1968)
feméie-píctor s.f. (arte) –Pictoriţă– „A şasea ediţie a «Săptămînilor
internaţionale ale femeii», des făşurată la Cannes, a prilejuit o
confruntare între femeile-pictori şi sculptori din diverse ţări.“ Cont. 6
VI 69 p. 7 (din femeie + pictor; cf. fr. femme-pein tre; DMN 1967)
feméie-pilót s.f. –Femeie care a îmbră ţişat profesia de pilot (de
avion, de automobil)– „Ea este prima femeie-pilot care soseşte la
Londra conducînd un avion de pasageri de cursă lungă.“ I.B. 2 X 65 p.
4. „Femei-pilot la încercări de autoturisme. Recent conducerea
Întreprinderii de autoturisme Piteşti a luat iniţiativa pre gătirii, la locul
de muncă, a unui însemnat număr de femei în meseria de pilot la
încercări de autotu risme.“ Sc. 18 XI 73 p. 2. „S.Y., o tînără libaneză de
22 de ani, este prima femeie-pilot din Liban şi de altfel şi din întregul
Orient arab.“ Sc. 5 I 74 p. 6. „Nina Ioniţă, celebra femeie-pilot de
acrobaţie din ţara noastră.“ Sc. 9 XI 83 p. 5; v. şi Mag. 15 VII 67 p. 3,
R.l. 3 VIII 67 p. 3 (din femeie + pilot; cf. fr. femme-pilote; DMN 1967)
feméie-poét s.f. (lit.) –Femeie care scrie (şi publi că) poezii– „Era
cît pe-aci să mă mohorăsc cu bilanţul făcut de M.B. în
«Contemporanul» [...] din care urma să rezulte cît de puţin încă pătoare
a rămas literatura pentru femeile-poet şi femeile-prozator şi mă
chinuiam straşnic să fac în mintea mea dreptate acestei urgisiri.“ Cont.
18 VII 69 p. 3 (din femeie + poet; cf. fr. femme-poète; DMN 1966)
feméie-préot s.f. –Femeie care îndeplineşte funcţia de preot (în
cadrul bisericii anglicane)– „La Catedrala din Bristol a Bisericii
Anglicane a avut loc ceremonia primirii în rîndul preoţilor a primei
femei. Evenimentul este urmarea deciziei Bisericii Anglicane de a
hirotonisi femei-preot, decizie mult discutată şi contestată de Bise rica
Catolică.“ R.l. 14 III 94 p. 8; v. şi Luc. 5 V 84 p. 12, „22“ 43/96 p. 16
//din femeie + preot//
feméie-primár s.f. –Femeie cu funcţia de primar– „Film de
actualitate, reliefînd momente din viaţa unei femei-primar [...]“ I.B. 3
X 75 p. 2 (din femeie + primar)
feméie-profesór s.f. –Profesoară– „Pentru acostator [...] nu există
nici femeie-profesor, nici femeie-doctor, nici femeie-ţesă tor.“ Sc. 14
XII 66 p. 1; v. şi femeie-medic (din femeie + profesor; cf. fr. un
professeur femme; PR)
feméie-prozatór s.f. 1969 (lit.) –Femeie ca re scrie (şi publică)
proză– v. femeie-poet (din femeie + prozator)
feméie-réctor s.f. (înv.) –Femeie ce deţine funcţia de rector– „După
700 de ani de dominare şi conducere necontestată a Universităţii
Cambridge de către bărbaţi, a fost aleasă ca rector Alice M. Este prima
femeie-rector!“ Sc. 11 VII 75 p. 6 (din femeie + rector)
feméie-regizór s.f. (cinem.) –Femeie care a îmbrăţişat profesia de
regizor– „Există prejudecata că regia e o profesie rezervată bărbaţilor.
Prejudecată ce se menţine, printre altele, şi datorită faptului că nici o
femeie-regizor încă nu şi-a înscris numele în istoria acestei activităţi,
de dată relativ recentă, printr-o înscenare excep ţională.“ R.l. 14 XII 72
p. 2 (din femeie + regizor)
feméie-romanciér s.f. (lit.) –Femeie care scrie (şi publică)
romane– „Sheherezada e «întîia femeie-romancier» din lume [...]“
R.lit.18 X 84 p. 9 (din femeie + romancier)
feméie-savánt s.f. –Femeie care creează în dome niul ştiinţei–
„Cînd în marile laboratoare ale ştiinţei o femeie-savant îşi face
apariţia, nu mai surprinde pe nimeni.“ Sc. 7 III 78 p. 1 (din femeie +
savant)
feméie-scriitoáre s.f. (lit.) –Scriitoare– „Mai tîrziu, cînd şi-a
început activitatea literară, a simţit din nou aceeaşi opresiune din
partea editorilor. Ei res pin geau femeile-scriitoare, refu zîn du-le
textele, du pă ce în prealabil reţineau... ideile.“ Săpt. 28 II 75 p. 5 (din
femeie + scriitoare; cf. fr. femme-écrivain; DMC 1967)
feméie-scúlptor s.f. 1969 (arte) –Sculptoriţă– v. femeie-pictor
(din femeie + sculptor)
feméie-sociológ s.f. –Femeie care a îmbră ţişat profesia de
sociolog– „Toate femeile care s-au încumetat să desfăşoare o nouă
activitate, specifică bărbaţilor, s-au declarat extrem de mul ţumite de
noua lor muncă. Şi o ultimă precizare: raportul a fost întocmit de trei
femei-sociologi.“ R.l. 1 IX 75 p. 6 (din femeie + sociolog)
feméie-soldát s.f. –Femeie care luptă ca sol dat– „Astfel, un
rezervist a fost sodomizat de sergentul său în plină desfăşurare a
«Furtunii deşertului», 26 de femei-soldaţi au fost mai mult decît
hărţuite sexual în cadrul unui congres al aviatorilor de către colegii lor
– bărbaţi [...]“ As 39/92 p. 15 (din femeie + soldat; cf. fr.
femme-soldat; DMN, DMC 1968)
feméie-soţíe s.f. 1976 –Femeie măritată– v. femeie-medic; v. şi
Săpt. 4 XII 81 p. 1 (din femeie + soţie)
feméie-sudór s.f. 1974 –Femeie care a îmbrăţişat meseria de
sudor– v. femeie-forjor (din femeie + sudor)
feméie-şeríf s.f. –Femeie care deţine funcţia de şerif– „K.C. este
prima femeie-şerif din statul nord-american Ohio.“ Sc. 5 I 77 p. 5 //din
femeie + şerif//
feméie-toreadór s.f. –Femeie care a îmbră ţişat meseria de
toreador– „Femei-toreador au existat în Spania şi în trecut.“ Mag. 29
XII 66 p. 3. „După prima femeie-toreador, acum a apărut şi prima
femeie-gondolier. Este vorba de vene ţiana L.B., în vîrstă de 22 de ani.“
Săpt. 4 X 74 p. 5 //din femeie + toreador//
feméie-ţărán(că) s.f. –Femeie care locuieş te în me diul rural şi se
îndeletniceşte cu munca pămîntului şi cu creşterea animalelor– „Să
luăm o frezie, o garoafă şi să le dăruim femeii-ţărănci şi femeii-zidar şi
femeii-ministru sau me dic.“ Sc. 10 III 84 p. 5. „La Mu zeul
Internaţional al Femeilor din Bonn (Germania) [va avea loc]
manifestarea intitulată «Lunile României». Pre zen tarea se va
desfăşura pe mai multe secţiuni: femeia-ţăran, femeia-muncitor [...]“
R.l. 3 XI 93 p. 5 (din femeie + ţăran)
feméie-ţesătór s.f. 1966 –Ţesătoare– v. femeie-profesor (din
femeie + ţesător)
feméie-zidár s.f. 1984 –Femeie care a îmbrăţişat meseria de zidar–
v. femeie-ţăran(că) (din femeie + zidar)
feméie-manechín • 100 • feméie-zidár
femtosecúndă s.f. 1964 (fiz.) –A trilioana par te dintr-o se cundă– v.
subnuclear
fenobác s.n. (chim.) „Fenobac. Această denumire desemnează un
nou preparat chimic destinat combaterii poluării mediului cu petrol
sau cu diferite reziduuri organice toxice şi netoxice.“ Sc. 23 II 77 p. 5
//din feno- “referitor la fenoli“ + bac[terie]//
feralumíniu s.n. –Aliaj de fier şi aluminiu– „O nouă tehnologie
pentru producerea de tablă din feraluminiu a fost elaborată de
cercetătorii polo nezi.“ Sc. 19 V 77 p. 4 [şi feroaluminiu; cf. DN3] (din
fier + aluminiu, calc după fr. ferro-alumi nium; LTR)
feribót s.n. (mar.) –Pod plutitor– „Pentru asigurarea unui transport
rapid între porturile Napoli şi Tunis, societatea italiană «Tire nia» a
furnizat mai multe ferry-boat-uri care vor acoperi aceas tă distanţă în
21 de ore.“ I.B. 12 VI 74 p. 8 [scris şi ferry-boat] (din engl., fr.
ferry-boat; DTP, D.Tr.; DEX, DN3)
férmă-etalón s.f. –Fermă model– „În acest an, de pildă, inginera
V.D. a mers la ferma-etalon de la Urecheşti, unde a făcut o tăiere
demonstrativă a viţei de vie (o tehnologie modernizată)“ Sc. 1 IV 76 p.
1 (din fermă + etalon)
férmă (experimentálă)-pilót s.f. –Fermă model– „Cercetă torii
de la staţiunea experimentală agricolă din Geoagiu au conceput şi
organizat ferme experimentale pilot în unele cooperative agricole şi
întreprinderi de stat. Pe parcursul a cîtorva ani, specialiştii staţiunii vor
urmări în aceste ferme pilot aplicarea tehnologiilor mo derne de lucrare
a pămîntului şi rezultatele ob ţinute.“ R.l. 3 III 75 p. 2. „[...] la grădina
zoologică din Abidjan funcţionează, încă din 1982, o fer mă-pilot
pentru creşterea croco di lilor.“ Sc. 15 III 86 p. 5 (din fermă
[experimentală] + pilot, după fr. ferme-pilote; DMN 1962)
fermentoterapíe s.f. (med.) „La Institutul de fizio logie al
Academiei de ştiinţe a R.S.S. Armene a fost pusă la punct o metodă
care se numeşte o fermentoterapie complexă [...] Metoda permite
lichidarea cicatricei, deschizînd ca lea refacerii funcţiilor de bază ale
celulei. Pentru aceasta sînt utilizaţi fermenţi.“ R.l. 3 IV 78 p. 6 (din
ferment + terapie, după model rus.)
fermión s.m. (fiz.) „Particulele al căror spin este un număr semi -
întreg, 1/2, 3/2, 5/2 [...] se numesc «fermioni» şi nu este posibil ca,
simultan, două dintre ele să ocupe acelaşi spaţiu.“ Cont. 12 I 79 p. 5; v.
şi spin, superparticulă (de la numele fizicianului it. E. Fermi, fr.
fermion; PR 1955; DT, LTR, DC; DN3)
feroneríe s.f. 1974 (artă) –Lucrare artistică din fier– v. velurat; v. şi
R.l. 21 X 80 p. 3 (din fr. feronnerie; DT; DEX, DN3)
fersmanít s.n. 1965 (geol.) –Specie de mine ral– v. landauit (cuv.rus;
de la numele savantului Fersman)
fesenár, -ă s.m.f., adj. (pol.; peiorativ) –Fesenist– „Ma şina de vot
fesenară“ Viitorul 112/90 p. 1. „Fesenari şi parveniţi“ Caţ. 25/91 p. 4.
„Fandacsiile fesenarului sucevean“ Viitorul 178/91 p. 1 (din fesene +
-ar; R. Zafiu în Luc. 20/93 p. 4, Uriţescu CV 62)
fesené v. FSN
feseneá s.f. (fam.; ironic) –FSN– „Feseneaua şi-a cam luat-o în
cap.“ (din fesene)
feseniádă s.f. (pol.; peior.) –Odisee de na tură fesenistă– „Une le
procese tehnologice sînt suprimate din cauza scumpirilor şi lipsei de
bani, semă năm în mirişte, «lucrăm» manual, tăvă lugim cu tîrşul. Altfel
spus, această feseniadă a agriculturii a ajuns o batjocură, ruşinea de pe
lume.“ R.l. 4 VI 91 p. 2; v. şi Expr. Mag. 144/93 p. 4 [şi fedeseniadă]
(din fesene + -iadă; Uriţescu CV 62–63)
feseníe s.f. (pol.; peior.) 1. –Totalitatea adep ţilor FSN– „Apri ga
fesenie ploieşteană“ Con tr. 40/90 p. 2. 2. –Ispravă a adepţilor FSN–
„Telecinemateca – emisiune de cultură cinematografică, bă gaţi de
seamă – a progra mat în premieră pe ţară această perlă de eva zionism
popular. Fesenie? Orice politică vehementă cu propriii alegători îşi are
ca aliat o cultură narcotizantă.“ Cotid. 21 VII 91 p. 3 (din fesene + -ie,
după tiranie; Uriţescu CV 61)
Fesenílă s.m. (pol.; peior.) –Fesenist– „Cei din opoziţie au dominat
net întrecerea. S-a do vedit nu numai prin eficacitatea «arsenalului» de
lozinci rodate pe la atîtea mitinguri şi marşuri, ci şi prin fu ria celor
de-alde Pecerilă şi Fesenilă care, tumefiaţi la faţă de fu rie, scuipau şi
hui duiau, fiecare după caracterul său.“ Contrast VI 91 p. 4 (din Fesene
+ -ilă, după tipul Setilă; Uriţescu CV 61)
feseniót, -ă adj. (pol.; peior.) –De nuanţă fesenistă– „Presa
feseniotă“ Contrast 30/90 p. 2 [şi fesenariót – v. Contr. 40/90 p. 2] (din
fesene, după fanariot, mafiot; R. Zafiu în Luc. 25/91 p. 4)
fesenísm s.n. (pol.) –Concepţie proprie F.S.N.-ului– „[...] abdicînd
din pieptul liberalilor, intrînd direct într-o aripă tînără şi pudrată cu
fesenism.“ Lucifer 1–15 VI 91 p. 8; v. şi MDTA 60 (din fesene + -ism;
A. Stoichiţoiu în Hyperion III/94 p. 173)
feseníst, -ă s.m.f., adj. (pol.; deseori depreciativ) –Membru sau
adept al FSN– „V-au dat feseniştii puţină mîncare, puţină lumină,
salam fără soia [...]“ Ad. 6 V 90 p. 2. „Proclamaţia veleitarilor din
stradă: «Cine este F.S.N.-ist este prost ori securist».“ Libertatea 8 V 90
p. 1. „Am întîlnit utilizîndu-se vocabula în discuţie chiar cu rol de
injurie: fesenistule!“ Uriţescu CV 59. „Numele [lui Corneliu Coposu]
începuse să fie mînjit de ordurile feseniste.“ „22“ 46/95 p. 8; v. şi
neocomunism, peneţecedist (din fesene + -ist; Uriţescu CV 59-60)
feseníre s.f. (pol.; peiorativ) –Aplicare în viaţa socială a princi pii lor
F.S.N.– „De aceea, ei «stau agăţaţi» de fabrici, unde vor accepta orice
salariu şi orice diversiune sindicală, iar munca le va fi – cuvîntul
circulă deja – o fesenire continuă.“ Cotid. 26 VI 91 p. 1 (din fesene;
Uriţescu CV 62)
fesenizá vb. I (pol.; peiorativ) 1. –A se purta conform obiceiurilor
F.S.N.– „«Libertatea» fesenizează şi prin faptul că nu spune
persoanelor pe nume.“ Mesager 6–12 IV 90 p. 2. 2. –A impune
principiile FSN– „Au fesenizat cu înverşunare.“ Dr. 205/90 p. 1. 3.
vb.refl. –A adopta principiile FSN– „Şi sfaturi, multe sfaturi [...] S-au
cam fesenizat.“ Ultima soluţie VI 91 p. 5. „Şi noi ce facem, măi? [...]
Ne fesenizăm după lampa lui Ilici?“ Fraierul român VII 91 p. 10 (din
fesene + -iza; Uriţescu CV 60)
festivál-concúrs s.n. (artă) –Festival în ca drul căruia are loc şi un
concurs– „Miercuri a în ceput la Tîrgovişte cea de a treia ediţie a
popularului festival-concurs de romanţe «Crizantema de aur».“ Sc. 29
X 70 p. 3. „La Suceava se desfăşoară cea de a treia ediţie a
festivalului-concurs de etnografie şi artă populară [...]“ R.l. 22 VI 74 p.
2. „S-a încheiat cea de a treia ediţie a festivalului-concurs «Voro ne -
ţiana».“ R.l. 26 VII 78 p. 2; v. şi I.B. 9 X 70 p. 2, Săpt. 5 VII 74 p. 7, R.l.
14 XII 74 p. 2 (din festival + concurs)
festivaliér, -ă adj. (artă) –De festival– „Agen dă festivalieră.“ R.l. 6
IX 67 p. 3. „Cele două melodii ale lui G.G. (Premiul II) confirmă ceea
ce scriam şi după alte ediţii: el este un maestru al scriiturii muzicale
festivaliere.“ R.lit. 7 VIII 75 p. 18. „Specific festivalier“ R.lit. 27 IX 84
p. 20 (din fr. festivalier; DMN 1965; DN3, DEX-S)
festivalíst s.m. (artă) –Participant la un festival– „Iată, azi,
instantanee surprinzînd activitatea de ieri [...] festivalişti aplaudînd un
spectacol român într-unul din parcuri.“ Sc. 4 VIII 62 p. 4 (din festival +
-ist; DEX-S)
festivísm s.n. (peior.) –Tendinţa de a conferi caracter festiv unor
manifestări banale– „Cînd festivismul dă mîna cu mulţumirea de sine.“
Sc. 13 X 65 p. 2. „Festivismul diminuează eficienţa muncii politice de
masă.“ Sc. 31 VII 73 p. 2; v. şi R.l. 8 I 75 p. 1, Săpt. 11 V 79 p. 7 (din
festiv + -ism; DEX-S)
festivíst, -ă adj. (peior.) –Caracter festiv conferit unei manifestări
banale– „To mul lui nu e festivist, ci numai sărbătoresc.“ Gaz.lit. 5 X 67
p. 1. „Incongruenţa trebuind a fi pedepsită, adio material «tocit»
de-acasă, adio etalare de cu noş tinţe «festiviste» – atenţia şi datele unei
culturi generale medii rămîn aici singurele de rigoare.“ R.lit. 4 II 71 p.
27; v. şi implementare (din festiv + -ist; V. Guţu Romalo C.G. 215)
festivizáre s.f. 1993 –Conferirea unui caracter festiv sau festivist–
v. implementare (din festiv + -izare)
féta s.f. (alim.) –Brînză de tipul celei de Brăila– „Negustorii unguri
fac avere vînzînd feta de Brăila fa bricată în Mexic [...] Umblu un ceas
pe Moşilor, prin faţa buticurilor arabe care vînd feta de Brăila produsă
de bulgari.“ R.l. 1 IX 93 p. 1. „Importator direct din Olanda: lapte praf,
brînză feta, conserve carne.“ R.l. 6 X 93 p. 16; v. şi 9 VII 93 p. 6 (cf. fr.
féta)
fetiţoásă adj.f. –Femeie care se alintă, are atitudine de fetiţă– „[...] o
mamă, altă mamă-mămoasă (o Victoria Mierlescu veşnic fetiţoasă,
panicoasă, diminutivă: «a plecat băiatul cu sto măcelul gol!») [...]“ R.l.
3 IV 78 p. 2. „[...] o ironie bine condusă de o Stela Popescu
încîntătoare, fetiţoasă peste termen, zăpă cită cu mode raţie, cochetă cu
mijloace locale.“ R.l. 1 II 84 p. 2 (din fetiţă + -os)
fetomatérn, -ă adj. 1978 (med.) –Privitor la fetus şi la mamă– v.
perinatal //din fetus + matern//
fezabilitáte s.f. 1992 (franţuzism) –Însuşirea de a fi fezabil, de a se
putea face– v. consulting (din fr. faisabilité; DMC 1950; DEX-S)
fiabilitáte s.f. (tehn.) –Capacitatea unui aparat, a unui sistem de a
funcţiona fără incidente un timp dat– „Cînd Armstrong a coborît pe
Lună, pipăind, cu prudenţă, praful din ograda necunoscută, inima lui
femtosecúndă • 101 • fiabilitáte
bătea cu 156 pulsaţii pe minut. Era mult, dar fenomenul acesta de
tahicardie nu se datora fricii, nici cel puţin îngrijorării, deoa rece
sentimentul do mi nant, în toată această că lă torie fascinantă, a fost
fiabilitatea.“ Cont. 26 VII 69 p. 10. „În opinia cercetătorilor de la
«Duke University Medical Center» din Durham (Carolina de Nord),
unde a fost verificată fiabilitatea aparatului, invenţia permite
repararea promptă a unui electrod defect.“ Sc. 18 IV 78 p. 6; v. şi 16 XII
70 p. 6, R.l. 10 III 79 p. 6; v. şi fonocardiograf (cf. fr. fiabilité; DMN
1950; LRC II p. 105, L. Seche în LR 2/75 p. 177, A. Beyrer în SCL 5/76
p. 537, Fl. Şuteu în LR 5/80 p. 557–558, G. Rusu în LR 5/81 p.
567–569; DT; DN3, DEX-S)
fianít s. (geol.; probabil cuv. rus.) „În laboratoarele Institutului de
fizi că al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. a fost obţinut, prin sinteză, un
soi nou de monocristale, denumite fianit, care se aseamănă, atît prin
aspectul lor cît şi prin unele însuşiri – între care duritatea şi trans -
parenţa – cu diamantele naturale.“ R.l. 29 XI 75 p. 6
fíbră óptică sint.s. 1964 –Cilindru cu un diametru minuscul,
conducător al luminii prin reflexie totală, folosit la transmiterea
informaţiilor– v. circuit integrat, fibroscop (din fr. fibre optique;
DEX-S)
fibrinactív s. (adj.) „Sîngelui luat pentru analiză i se adau gă un
poliester denumit «fibrinactiv» care permite separarea sîngelui în
fibrină, ser şi glo bule roşii, fără a fi necesară scurgerea intervalului
pentru coagulare.“ Sc. 3 VI 78 p. 6 //din fibrină + activ//
fibrolemnós, -oásă adj. –Alcătuit prin îm pîs lirea şi presarea
fibrelor de lemn– „De aprecieri deosebite s-au bucurat piesele de
bucătărie şi cuierele de vestibul executate cu plăci fibro-lemnoase
melaminate.“ I.B. 6 I 62 p. 1. „Vreau să vă anunţ o veste: pentru prima
oară în ţară, fabricăm – după o tehno logie proprie – plăci
fibro-lemnoase mulate.“ R.l. 5 II 75 p. 3; v. şi PFL (din fibră [de lemn]
+ lemnos; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233; DN3, DEX-S)
fibroscóp s.n. (med.) –Endoscop din fibre de sticlă– „Recent s-a
introdus în cercetare un nou tip de endoscop – fibroscopul – format
dintr-un tub flexibil cu diametrul de 1,2 cm., construit din
150.000–200.000 fibre fine de sticlă, fiecare fibră avînd diametrul de
1,5 microni. Fiecare din aceste fibre transmite cîte un element al
imaginii alcătuită astfel din multe mii de imagini parţiale.“ Sc. 4 I 64 p.
2 (din fr. fibroscope; DTN 1974; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5;
DEX-S)
fibrospóng s. (med.) „Eforturile depuse de specia liştii români în
vederea găsirii unui procedeu de corecţie a acestei infirmităţi
[hemofilia] s-au soldat cu succes. Ei au realizat un produs numit
«fibro spong» preparat sub forma unui burete din fibrină, cu aju torul
căruia se obţine coa gularea sîngelui în timpul intervenţiei
chirurgicale.“ R.l. 27 III 76 p. 5 (din fibr[ină] + spong[ios])
fibrotéxt s.n. „Fibrotextul, un deşeu rezultat la fa bricile de încăl -
ţăminte, a devenit, ca urmare a unei fructuoase colaborări a
specialiştilor din industria uşoară şi a celor din construcţiile de maşini,
un material util, fără să fie nevoie de investiţii suplimentare.“ R.l. 18
XI 78 p. 5 (din fibră + tex[tilă]; cf. engl. fibrotextile; TDTF)
fidelíst (pol.) adj., s.m. „În ultimul timp cei nemulţumiţi [de regimul
din Panama] sînt denumiţi şi «fidelişti» (simpatizanţi ai regimului
Fidel Castro).“ Sc. 16 VII 61 p. 4 (din engl. fidelist, de la n.pr. Fidel
[Castro]; BD 1963; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137)
fidelitáte s.f. în sint. mare, înaltă fidelitate –Reproducere fidelă a
sunetului– „Repertoriul muzical a fost împrospătat cu cele mai noi
şlagăre româneşti şi străine care sînt transmise de o staţie de mare
fidelitate.“ R.l. 1 VIII 79 p. 5 (după engl. americ. high fidelity [hi-fi];
DEX-S)
fier-betón s.n. –Produs siderurgic în formă de bară, folosit la
realizarea armăturilor construcţiilor din beton– „Specialiştii
Institutului de construc ţii Harkov au elaborat o originală metodă de
tăiere a fier-betonului prin topire cu ajutorul arcului voltaic.“ Sc. 26
VIII 77 p. 6; v. şi fierar-betonist (1961) (din fier + beton; DT)
fierár-betoníst s.m. –Muncitor care se ocu pă cu executarea
armăturilor elementelor de construcţie– „Brigada de fierar-betonişti
condu să de D.D. a exe cutat montarea fierului-beton la 4 blocuri cu cîte
9 etaje [...]“ Sc. 7 X 61 p. 1; v. şi I.B. 2 III 62 p. 1 (din fierar + betonist;
Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233; DTP; DEX)
fierbătór1 s.m. 1961 –Muncitor care execută ope raţii de fierbere în
cadrul prelucrării unor materii prime– v. evaporator (din fierbe +
-[ă]tor; DEX)
fierbătór2 s.n. (gosp.) –Mic aparat care, pus la priză, face să fiarbă
lichidul dintr-un recipient– „Cristi şi-a preparat cafeaua cu
fierbătorul.“ (din fierbe + -[ă]tor; DT; DEX)
fiésta s.f. –Serbare (la origine religioasă), petrecere pe străzile
oraşului, în ţările de limbă spaniolă, apoi extins şi la alte ţări–
„Premierea solilor Româ niei [...] s-a transformat într-o veritabilă
fiesta mexicană: formaţii de «mariachis», cu instrumentişti îmbrăcaţi
în pitoreşti costume mexicane purtînd mari sombreros, se dez lănţuie
într-o suită de cîntece populare mexicane şi româneşti.“ Sc. 10 VI 75 p.
2. „Ziua premierei a fost declarată sărbătoare naţională în Georgia. A
urmat o adevărată «fiesta» care a durat cinci zile.“ Săpt. 2 III 84 p. 7; v.
şi Sc. 1 XI 80 p. 4 (din sp. fiesta; cf. fr., engl. americ. fiesta; DMN,
DMC 1964; El. Toma în ER p. 476; D.Am.; DN3, DEX-S)
filamentár, -ă adj. 1974 –Care are filamente– v. cardat (din
filament + -ar)
filariózis s. (med.) –Elefantiazis– „Bolile tropicale mai fac rava gii în
vastele regiuni ale Africii, Asiei şi Americii Latine. Potrivit datelor
furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) [...]
schistosomiasis, o boală purtată de şerpii de apă, care atacă ficatul,
splina, intestinele şi ini ma, infectează circa 200 de milioane de
persoane; filariosis-ul, cauzat de mai multe specii de viermi para ziţi,
produce desfigurări, inflamări ale braţelor şi picioarelor şi orbire.“ R.l.
21 VII 78 p. 6 [var. filariosis] (cf. it. filariosi, fr. filariose; DM; DEX,
DN3)
fildeşíu, -ie adj. –De culoarea fildeşului– „M-am găsit în faţa unui
bărbat cu părul foarte cărunt, cu tenul fildeşiu, profund oriental.“ R.lit.
28 III 74 p. 32 (din fildeş + -iu; DEX)
filimoníst, -ă adj. (lit.) –Privitor la scriitorul N. Filimon– „Mo no -
grafia consacrată de George Ivaşcu lui Nicolae Filimon a fost
anticipată de cîteva apariţii care au atras atenţia asupra preo cupărilor
sale filimoniste.“ Săpt. 24 II 78 p. 2 (din n.pr. [N.] Filimon + -ist)
film s.n. –Desfăşurare (a unei manifestaţii, vizi te, curse etc.)– „Iată pe
scurt filmul cursei.“ Sc. 9 V 61 p. 5; v. şi R.l. 24 XII 79 p. 1, R.lit 26 VI
80 p. 8; v. şi amerizare (din fr. film; DMN 1965; Fl. Dimi trescu în LR
2/62 p. 137; DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S)
film-anchétă s.n. –Film cu caracter de an chetă– „Celălalt
film-anchetă «Mîine începe azi» este un film despre tinerii din zilele
noastre.“ Sc. 18 VII 65 p. 2. „Filmul-anchetă «Brazii», realizat de T.U.
la Grupul de şantiere de pe Someş [...]“ Sc. 17 IV 74 p. 2. „Este necesar,
deci, ca stră daniilor pasionate, concretizate adesea în certe reuşite ale
creatorilor de la studioul «Al. Sahia», să li se răspundă prin stabilirea,
în planul te matic, a ponderii justificate de importanţa
filmului-anchetă.“ Sc. 14 XI 75 p. 4; v. şi Cont. 17 IX 65 p. 6, R.l. 24
VII 69 p. 2, I.B. 8 X 70 p. 2, Cont. 2 XI 73 p. 5, I.B. 18 IV 74 p. 2, Săpt.
26 VII 74 p. 6 (din film + anchetă; cf. fr. film-enquête; DMN, DMC
1966; Fl. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 166)
film-antologíe s.n. –Film alcătuit din sec ven ţe antologice– „Acest
film-antologie trebuie vă zut nu numai pentru că noi o cunoaştem
deocamdată foarte puţin pe cea căreia îi e dedicat.“ Cont. 29 X 65 p. 4.
„«Aşa se distra lumea» este subiectul filmului-antologie realizat de
cunoscuta casă Metro-Goldwin-Mayer pentru a marca împlinirea unei
jumătăţi de secol de existenţă.“ Sc. 11 VI 74 p. 6; v. şi Cont 29 V 64 p. 4
(din film + antologie; Fl. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 166)
film-avertismént s.n. –Film care are rolul de a atrage atenţia
asupra unor fenomene– „«Bră ţara de bronz» este, evident, drama
dezră dă cinării. Dar este, în acelaşi timp, un film-mărturie, un
film-avertisment în probleme care au încă o pondere [...] deloc
neglijabilă în procesul prefacerilor sociale din ţara sa.“ Sc. 23 IV 76 p.
2. „Pe toate ecranele din ţară va fi prezentat, în deschiderea
programelor obiş nuite, un film-aver tisment de două minute şi jumă -
tate, alcă tuit din scurte secvenţe din cîteva din cele mai celebre filme
produse de-a lungul anilor în Franţa.“ Sc. 4 II 78 p. 6. „Guvernul
britanic va consacra suma de 2,5 milioane de lire pentru desfă şu rarea
unei vaste campanii împotriva heroino ma niei, care a luat proporţii
nebănuite în această ţară. Campania, care se adresează în special
tineretului, cuprinzînd în special filme-avertisment şi materiale
publicitare la televi ziune, va fi lansată în luna apri lie [...]“ R.l. 1 III 85
p. 6; v. şi R.l. 25 XI 78 p. 2 (din film + avertisment)
film-balét s.n. –Balet filmat– „Filmul-balet «Car men» cu M.P. în
coregrafia cubanezului A.A.“ R.lit. 20 XI 69 p. 27. „După o seamă de
reuşite la televi ziune, în primul rînd cu un balet «Masa tăcerii» pe
muzică de M.L., apoi cu un film-balet «tv» pe muzică de Bécaud, a
scris şi înscenat partitura coregrafică a unei piese de Stravinski.“ Săpt.
4 XII 70 p. 3; v. şi I.B. 12 I 76 p. 6 (din film + balet)
film-catastrófă s.n. –Film care are ca temă o catastrofă (cutremur,
fianít • 102 • film-catastrófă
inundaţie etc.) –„Psihologii explică moda filmelor-catastrofă ca o
formă de consolare: un sistem inventează o condiţie apocaliptică
pentru ca, în comparaţie cu ea, realitatea să apară mai bună şi mai
potrivită, mai suportabilă.“ R.lit. 3 IV 75 p. 23. „Se pare că genul
filmelor-catastrofă s-a încetăţenit definitiv odată cu celebrul
«Păsările» al lui Hitchcock.“ R.l. 25 XI 78 p. 2. „Conceput în maniera
filmelor-catastrofă [...] «Viaductul» aduce în prim-plan figura sinistră,
dar reală, a unui maniac care, prin anii ‘30, se «specializase» în
dinamitarea po durilor de cale ferată [...]“ Săpt. 8 VI 84 p. 5; v. şi R.lit.
22 V 75 p. 24 //din film + catastrofă//
film-comándă s.n. –Film comandat de o anumită instituţie spre a fi
folosit în scopuri publicitare sau didactice– „La noi, «tehnofilmele»
intră în vastul recipient al aşa-numitelor «filme-comandă».
Ministerele, instituţii le, marile unităţi industriale sau comerciale sau
culturale au posibilitatea să «comande».“ R.l. 14 XII 71 p. 2 //din film
+ comandă//
film-dezbátere s.n. –Film cu caracter de dez batere– „Indiferent de
cum o să-l numim, ne aflăm în faţa unui film-dezbatere şi caracterul
acestuia se citeşte de la început în formula scenariului: procesul.“ Sc.
15 IX 65 p. 2. „Drumul unui anumit tip de film-dezbatere, drumul unui
anumit tip de «policier», drumul unui anumit tip de comedie civică.“
R.l. 16 II 78 p. 2 (din film + dezbatere; Fl. Dimitrescu în BRPh 1/69 p.
167)
film-documént s.n. –Film cu caracter de do cument–
„Filmul-document «Mondo cane».“ Cont. 13 I 67 p. 2. „La limita
dintre film-document şi film-ficţiune se găseşte [...]“ R.lit. 9 X 69 p. 24.
„«Cazul Mattei» nu este un film de ficţiune, nu este nici ceea ce numim
de obicei un documentar. Este ceva mai mult. Este un film-document al
epocii sale, un film-document al Italiei de azi.“ Cont. 1 XII 72 p. 5; v. şi
R.lit. 25 III 71 p. 27, I.B. 17 XI 72 p. 2 (din film + document)
film-flúviu s.n. –Film de o lungime neo biş nuită– „«Ziaristul» a fost
un adevărat film-fluviu, avînd două serii a cîte două ore fiecare.“ Cont.
21 VII 67 p. 5 „Un film-fluviu s-a vărsat într-o mare de emoţie destul de
greu de înţeles de «cineva din afară».“ R.l. 3 I 78 p. 6. „Wim Wenders
foloseşte o întrepătrundere de imagini men tale cu realitatea într-un
film-fabulă-fluviu realizînd o atmosferă pe cît de sofisticată pe atît de
inchizitorială.“ R.lit. 28 XI 91 p. 23; v. şi Cont. 1 XII 78 p. 10 (din film
+ fluviu; cf. fr. film-fleuve; DMN 1966)
film-foiletón s.n. –Film lung care se difu zează la televiziune, în
fragmente– „Cu o mo destie proprie numai oamenilor momentului, s-a
înscris în unul din programele televiziunii [...] cu acest film-foileton:
«Concert din muzică de Bach».“ R.lit. 20 III 79 p. 17 (din film +
foileton)
film-gigánt s.n. –Film de o lungime neobiş nuită, cu foarte mare
figuraţie– „Se turnează filme-gigant de 3–4 ore în care apar mii de
figuranţi.“ Cont. 22 III 63 p. 5. „După «Căderea Troiei», «Ultimele
zile ale oraşului Pompei», pri mul film-gigant apare deja ca un matur
super-spectacol.“ Cont. 4 VII 69 p. 5 (din film + gigant)
film-lécţie s.n. –Film cu caracter de lecţie– „D.P. nu a făcut un
film-lecţie despre viaţa şi opera lui Ţuculescu şi nici n-a încercat o
cercetare exhaustivă a creaţiei acestuia.“ Cont. 23 IX 66 p. 5; v. şi R.l.
12 XI 66 p. 6 (din film + lecţie; Fl. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 167)
film-mamút s.n. –Film de o lungime neobiş nuită, cu foarte mare
figuraţie– „Cheltuielile acestui film-mamut ating suma de 90 mi lioane
de franci.“ Cont. 16 XII 66 p. 5. „Filmul-mamut realizat de către
producătorul D. de L. împreună cu studiourile sovietice ni se
înfăţişează ca o reconstituire istorică de amploare a celebrei bătălii
purtată de celebrul geniu militar: Napoleon.“ R.l. 26 XII 71 p. 2 //din
film + mamut; Fl. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 167//
film-mónstru s.n. –Superproducţie– „Produ cătorii italieni au
realizat unul din acele filme-monştri me nite să obţină cel mai mare
succes de casă cu cele mai îndoielnice mijloace.“ Cont. 29 III 63 p. 5
//din film + monstru//
film-muzicál s.n. –Film în care muzica este elementul
caracterizant– „Formula filmului mu zical (aici muzică uşoară) nu este,
credem, un gen hibrid.“ Cont. 17 II 67 p. 5 (cf. fr. film musical, it. film
musicale; PN 1980)
film-pirát s.n. „Filme «pirat». Numărul filmelor produse de ci ne -
matografia italiană este de trei ori mai mic decît în urmă cu 5 ani. Una
din cauze o constituie proliferarea posturilor particulare de televiziune
care difuzează aşa-numitele filme «pirat» – pelicule copiate pe ascuns,
pentru care nu plătesc nici o taxă.“ Sc. 11 III 81 p. 5 (din film + pirat)
film-poém s.n. –Film cu calităţi de poem– „Film-poem asupra
generaţiei revoluţionare de după răz boi.“ Mag. 16 VIII 67 p. 5.
„Cineclubul televiziunii franceze a programat [...] straniul film-poem
«Testamentul lui Orfeu» realizat în 1960 şi considerat de critici drept
un adevărat testament al artistului.“ Cont. 2 XI 73 p. 10; v. şi Cinema
4/74 p. 9, R.l. 27 XII 77 p. 2 (din film + poem; cf. fr. film-poème; DMN
1969)
film-portrét s.n. –Film în care se schiţează portretul unei
personalităţi– „«Cimarron» este un film-portret.“ I.B. 10 XII 66 p. 2.
„«Singură tatea unui cîntăreţ de fond» este titlul filmului portret, cum îl
denumesc ziarele franceze, pe care regizorul C.M. l-a consacrat lui
Yves Montand.“ I.B. 11 II 75 p. 4. „Un film-portret: portretul unui om
al zilelor noastre.“ Sc. 30 I 76 p. 4. „Film-portret, evocare a
personalităţii unuia dintre pionierii aviaţiei ger mane de la sfîrşitul
secolului trecut.“ R.l. 30 VII 84 p. 4; v. şi Săpt. 28 II 69 p. 1, I.B. 18 IV
74 p. 2, Sc. 12 VI 74 p. 6; v. şi videocasetofon (din film + portret; cf. fr.
film-portrait; DMC 1974)
film-recitál s.n. –Film cu valoarea unui recital actoricesc– „Adau gă
palmaresului Michelei Mor gan o reuşită memorabilă în acest
film-recital.“ R.l. 14 II 67 p. 2; v. şi Mag. 18 II 67 p. 5 (din film +
recital)
film-schéci s.n. –Film alcătuit din mai multe părţi distincte–
„Acesta este un film-sketch (cu trei po vestiri) pe care-l turnează acum
în Italia trei mari cineaşti.“ Mag. 12 XI 66 p. 4; v. şi Cont. 28 II 69 p. 5,
14 XI 69 p. 5 [scris şi film-sketch] //din film + scheci; Fl. Dimitrescu în
BRPh 1/69 p. 167//
film-spectácol s.n. –Spectacol ecranizat– „Fol clorul muzical al
nordului îndepărtat, într-un film-spectacol.“ R.l. 24 XI 75 p. 2. „Un
aspect inedit şi de un real interes pentru aprofundarea problemelor
dramaturgiei cehoviene [...] l-au însemnat filmele-spec tacol pro iec tate
în fiecare seară, printre care unele realizări devenite cla sice [...]“ R.lit.
21 II 85 p. 24; v. şi Sc. 6 IV 84 p. 4 (din film + spectacol; cf. fr.
film-spectacle; DMN 1969)
film-şcoálă s.n. 1. –Film exemplar– „Într-o sală pe jumătate plină
cu bulevardişti [...] a rulat – o singură dată – «Intoleranţă», film-şcoală
care ar trebui pro iec tat zilnic în toate locurile pe unde mişună
cinefilii.“ Cont. 23 X 70 p. 2. 2. –Film prin care se predă un obiect de
învă ţămînt– „Scriitorul O.S. s-a decis să facă filme-cărţi, filme-şcoală,
«un curs de alfabetizare fundamentală» prin intermediul filmului.“
R.lit. 13 III 75 p. 22 (din film + şcoală)
fílmic, -ă adj. –Referitor la film– „Ca să fiu mai explicit, ar trebui să
recurg la un corespondent cinematografic al termenului consa crat, în
literatură, de «livresc». Filmic înseamnă altceva, aşa că m-aş opri
simplu, prin analogie, la «filmesc».“ Luc. 11 III 67 p. 8. „Nenumărate
sînt motivele de meditaţie asupra raporturilor realitate-mitologie
filmică (foamea de mit, mitul ca o compensaţie, mitul ca refugiu, mitul
ca instrument de manipulare etc. etc.) [...]“ R.lit. 30 V 85 p. 21; v. şi
Cont. 25 VIII 67 p. 5 (din film + -ic; cf. fr. filmique; I. Iordan în SCL
4/64 p. 418, exemple din 1962; DN3, DEX-S)
filmíst s.m. (formaţie ironică) –Creator de fil me– „Românul nu-i
născut doar poet ci şi sinopsist, scenarist şi chiar filmist.“ Cinema 4/74
p. 11 (din film + -ist)
filmografíe s.f. (cinem.) 1. –Colecţie de filme reu nite pe baza unui
criteriu (regizor, actor, temă etc.) –„Cunoaştem 11 încercări de
alcătuire a unei filmografii cuprinzînd adaptările după Shake s peare.“
Cont. 22 VIII 61 p. 5. 2. –Totalitatea filmelor interpretate de un actor
sau realizate de un regizor– „Filmografia lui J. Gabin cuprinde un
număr impresionant de filme.“ (din fr. filmographie; cf. engl.
filmography; BD 1970; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DN3,
DEX-S)
filoflós adj. (text.) „Colectivul fabricii de aţă «9 Mai» [...] a livrat
comerţului aţă de bumbac 55/3, aţă Perla pentru brodat şi aţă filoflos
destinată broderii lor pe ţesături de mătase.“ I.B. 6 I 66 p. 1
filosóf-poét s.m. 1978 –Filozof care scrie poe zii– v. poet-filosof
(din filozof + poet)
filtráre s.f. 1974 (circ.) –Filtru– v. filtru total (din filtra)
fíltru totál sint.s. (circ.) –Control multilateral al situaţiei circulaţiei
efectuat de către organele de resort– „«Filtru total». O vastă
operaţiune de «filtrare» a fost lansată sîmbătă şi duminică de poliţia
italiană în regiunile Torino şi Val d’Aosta în scopul prevenirii unor
delicte [...]“ R.l. 2 VII 74 p. 6. „Ni se mai spune că filtrele totale vor
continua să func ţioneze cu aceeaşi exigenţă.“ I.B. 25 IV 75 p. 4. „Un
filtru total organizat recent de Serviciul de circulaţie al Inspectoratului
jude ţean de miliţie Olt a scos în evidenţă faptul că încă sînt destule
autovehicule cu defecţiuni teh nice, care continuă să circule pe
film-comándă • 103 • fíltru totál
drumurile pu blice.“ R.l. 19 XI 75 p. 2 (din filtru + total; cf. engl. total
filter; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
finál s.n. în loc. adv. în final –La sfîrşit– „Primii locuitori ai cartierului
se vor muta în casă nouă la mijlocul acestui an. În final, noul cartier va
găzdui 3700 de familii.“ Sc. 11 V 74 p. 2. „Am răcit apa introducînd-o
într-un circuit închis care, în final, însemna utilizarea celor 14 grade
care prisoseau la tratament, la preîncăl zirea apei cal de.“ R.l. 14 XI 75
p. 2. „În final, mama a intrat în pămînt din cauza lui.“ Ev.z. 23 VIII 93
p. 3; v. şi galimatias, sodomiza (din în + final)
finalíssima s.f. –Finala mare a unui campionat mondial– „În timpul
transmiterii finalissimei, preşe dintele Asociaţiei Magilor din Italia a
ţinut în mîna dreaptă un corn enorm de fildeş iar în cea stîngă un corb.“
Săpt. 30 VII 82 p. 12 (din it. finalissima)
finger s. (cuv. engl.) –Rampă mobilă cu aju torul căreia se leagă
burduful de avion în aeroport– „[La Otopeni] vom reface platforma de
aeroparcare [...] vom resistematiza pista nr. 4 [...] [vom realiza] un
terminal «finger» prevăzut cu legături telescopice cu burduf, direct la
avi oa ne.“ R.l. 24 X 92 p. 5 [pron. fíngăr]
finisór-asamblatór s.m. „Printre astfel de meserii se numără:
bobinator de maşini electrice rotative, montator aparatură optică,
prelucrător fire şi fibre sintetice, finisor-asamblator de obiec te din
mase plastice, administrator de hotel, peisagist-floricultor etc.“ R.l. 7
VIII 75 p. 3 (din finisor + asamblator)
finisór-spălătór s.m. „Întreprinderea Inte gra tă de Lînă Constanţa
primeşte înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele
meserii: finisori-spălători [...]“ Dobrogea 7 VIII 73 p. 4 (din finisor +
spălător)
finitúdine s.f. (livr.) –Faptul de a avea limite, un sfîrşit– „Am înţeles
atunci că viaţa nu are sens decît pentru că este finită şi că această
finitudine dă un preţ fiecărui moment al vieţii noastre.“ „22“ 35/94 p.
15 (cf. engl., fr. finitude; PR 1933)
finlandizáre s.f. (pol.) „În limbajul politologic, termenul
finlandizare a fost introdus pentru a desemna procesul de transformare
a unei ţări independente într-o ţară cu suveranitate limitată, pentru a
satisface cerinţele de restrîngere a anumitor grade de libertate în
politica internă şi îndeosebi externă impuse de URSS [...] Astăzi
finlandizarea constituie unul din numeroasele concepte specifice
generate de politica externă imperialistă (a unui stat) [...]“ Expres
interna ţ. 20–26 XII 90 p. 6 (din n.pr. Finlanda; D. Uriţescu CV 80-81)
fir s.n. 1. (circ.) –Bandă de circulaţie– v. bretelă (1982). 2. în sint.s.
fir de siguranţă –Fir subţire de metal din bancnote pentru a le face
nefalsificabile– „Firul de siguranţă este încorporat în compoziţia
hîrtiei speciale pentru bancnotele de 500 lei, 1000 lei şi 5000 lei.“ R.l.
24 III 93 p. 1
firavitáte s.f. (fig.) –Caracterul a ceea ce este firav, slăbuţ– „Tînărul
actor T.N. ne-a deconcertat prin stîngăcia şi firavitatea cu care şi-a
debitat rolul.“ Luc. 30 IX 67 p. 8 (din firav + -itate)
fito-apiterapeútic, -ă adj. –(Medicament) din plante şi substanţe
apicole– „Produse fito-apiterapeutice în tratamentul de bază al unor
afecţiuni [...]“ R.l. 12 IV 83 p. 5 (din fito- + apiterapeutic)
fitosanitár, -ă adj. (biol.) –Care priveşte tra tamentul plantelor– „În
acest an, industria chi mică a realizat peste 250 produse noi. Iată cî teva:
antido xant (utilizat la fabricarea cauciucului sintetic), hîrtie tip
«decalcomanie», substanţe fitosanitare.“ R.l. 14 X 77 p. 5 (din fr.
phytosanitaire; PR 1950)
fitotrón s.n. (biol.) –Laborator care permite realizarea tuturor
condiţiilor experimentale pentru creşterea vegetalelor (sol, nutri ţie,
temperatură, lumină etc.)–„La Institutul unional de selecţie genetică
din Odesa a fost inaugurată o staţie de climă artificială. În serele şi
camerele climatizate, selecţionerii pot lucra tot timpul
anului, fitotronul asigurînd la comandă o mare varietate de condiţii
meteo rologice.“ Sc. 8 XII 78 p. 5; v. şi biofitotron (1975) (din fr.
phytotron, germ Phytotron; PR 1960; DEX, DN3)
fíxing s.n. (ec.) –Curs de echilibru al unei mo nede în raport cu un
etalon dat– „Cantonarea cursului de fixing la nivelul de 198 lei/dolar
de o bună bucată de vreme.“ R.l. 28 II 92 p. 1. „Acum cîteva luni
dolarul se cumpăra la fixing cu 160 lei. Acum a ajuns la 220.“ As 29 V
92 p. 5. „[Vindem] Televizoare Goldstar [...] 375 $/buc. – în lei la
cursul zilei (fixing) [...]“ R.l. 3–4 IV 93 p. 7 (din engl. fixing; I. Preda în
LR 11–12/92 p. 590, T. Slama-Cazacu în R.lit.16–22 XII 93 p. 12)
fixíst, -ă adj. (tehn.) „Meseria noastră [de teh nician dentar] este
lipsită de monotonie. Mai ales fixiştii ştim asta (tehnicienii care se
ocupă de edentaţii parţiale, ţinînd seama de punctele fixe).“ D. 135/95
p. 16 (din fix + -ist; DN, DEX, DN3 – alt sens)
fizicián-astronaút s.m. 1972 (astr.) –Cosmonaut specialist în
fizică– v. pilot-astronaut (din fizician + astronaut)
fiziobalneár, -ă adj. „Au fost, de asemenea, abordate cercetări cu
caracter fundamental, pri vind integrarea metodelor fiziobalneare în
conceptele terapeutice actuale, abordarea unor mecanisme de acţiune
a curelor balneo-climatice prin prisma fiziologiei bioritmurilor sau în
lumina fiziologiei adaptării.“ R.l. 29 V 81 p. 5 (din fizio- + balnear)
fiziobalneoterapeútic, -ă adj. „Peste 1,2 milioane consultaţii şi
11 milioane tratamente fizio-balneo-terapeutice au fost acordate
oame nilor muncii ve niţi în anul 1975 la tratament în staţiunea
Olăneşti-Vîlcea.“ R.l. 19 III 76 p. 5 //din fizio- + balneo- + terapeutic//
fîţă s.f. (fam.) –Femeie care se fîţîie– „[...] «fîţă» şi «piţipoancă» de
asemenea mereu prezentă în comedia lui Baranga [...]“ R.l. 16 VI 80 p.
2 (din (a se) fîţîi; DEX)
flacon-spray s.n. –Flacon care conţine un spray– „O serie de
produse farmaceutice, utilizate în trata mentul unor afecţiuni ale
epidermei, vor fi livrate în flacoane-spray de fabrica bucureşteană
«Biofarm».“ R.l. 5 IV 73 p. 5 [pron. flacón-şpréi] (din flacon + spray)
fláncher s.m. (sport) „Flancherul Rădulescu, cel pe care ziariştii
occidentali l-au calificat între primii în lume, autor şi al unui eseu
important în jocul cu scoţienii, ne-a declarat [...]“ Fl. 25 V 84 p. 28 (din
engl. flanker)
flash s.n. 1. (foto) –Blitz– „La capătul acestui efort sincretic,
Xenakis concepe polytopul cu acţiuni de sunete şi lumină, flashuri
electronice, raze laser şi benzi magnetice pe multe piste.“ R.lit. 27 II 75
p. 24. „O abundentă şi bună recoltă de spirit critic, combativ, justiţiar,
în acord perfect cu opinia tele spectatorilor, aduc pe ecran emi siu nile
«Teleobiectiv», «Flash» (daţi-i alt nume!) şi la loc de vîrf «Direcţia
Mişcării Hîrtiilor».“ R.lit. 18 XII 75 p. 16; v. şi Cont 22 VI 79 p. 17. 
2. (presă) –Ştire scurtă transmisă cu prioritate– „[...] aveam să păstrez
cu imensă satisfacţie un flash transmis de o agenţie de presă străină
anunţînd interzicerea circulaţiei rutiere în proximitatea
monumentului.“ R.l. 2 VI 80 p. 6; v. şi R.lit. 35/93 p. 12 [pron. fleş şi
flaş] (din engl., fr. flash; DMN 1959, BD 1969, PN 1978, CO; DT,
D.Am.; DEX, DN3)
flashback s.n. (lit., cinem.) –Secvenţă intercalată într-un film sau o
operă literară pentru a introduce un episod anterior– „Vrînd probabil să
imprime un aer de seriozitate, autorii au optat pentru formula nu prea
fericită a filmului-proces, depoziţiile micuţului inculpat fiind
flashback-uri.“ R.l. 7 X 73 p. 2. „Flashback“ R.lit. 20 VI 74 [pron.
fléşbec] (cuv. engl.; cf. fr. flashback; Th. Hristea în LR 3/73 p. 187,
atestări din 1966; PR, DMC 1966, BD 1970, CO; D.Am.; DN3)
flauroscóp s.n. (med.) –Endoscop pentru cercetarea venelor– „Dr.
C.A.M. a decis introducerea, prin piciorul pacientei, a unei son de cu
diametrul redus [...] pe care a reuşit să o facă să avanseze încet de-a
lungul venelor, fiind urmărită pe parcurs cu ajutorul unui flauroscop.“
R.l. 14 IV 77 p. 6 //din gr. phlebos “vene“ + -scopos “examinare“//
flauşát, -ă adj. (text.) –(Despre ţesături) Scă mo şat, păros– „Vîn ză -
torii recomandă cumpără toa relor un nou model de palton pentru
femei, confecţionat din stofă puţin flauşată.“ Sc. 11 XI 64 p. 1 (din
flauşa; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 106; DN3)
flautín, -ă adj. –De flaut– „Versurile sînt de o limpiditate flautină.“
Cont. 8 III 63 p. 2 (din flaut + -in)
flexíbil, -ă adj. în sint. apartament fle xibil (constr.) „Aparta mente
flexibile. Institutul nostru realizează în prezent pro iec te de exe cuţie a
unor blocuri ce cuprind apartamente cu structură varia bilă, sau
apartamente flexibile cum li se mai spu ne [...] În interiorul
apartamentului se vor monta nişte pereţi PVC, adică un material de tip
celular uşor şi bun termo- şi fonoizolant [...] Practic, aceşti pereţi nu au
sarcină de rezistenţă, ci doar funcţia de a despărţi încăperile.“ R.l. 14 II
75 p. 5 (din fr. flexible, lat. flexibilis; DEX, DN3 – alte sensuri)
flicténă s.f. (med.) –Umflătură plină de lichid, bă şicuţă–
„[Degerăturile] însoţite de flictene, res pectiv de băşici [...]“ R.l. 18 II
84 p. 2 (din fr. phlictène; DEX, DN3)
flop s. (sport; anglicism) „[...] săritorii în înălţime [...] au avut numai
partea superioară a corpului mai lungă, fapt ce s-ar datora renunţării la
stilul «clasic» ventral, în favoarea aşa-numitului «flop» (saltul pe
spate) [...]“ Sc. 30 IX 76 p. 6 (din engl. flop)
flotáre s.f. (fin.) –Fluctuaţie a cursului unei monede în funcţie de
cerere şi ofertă– „De la începutul anului s-au înregistrat vînzări masive
de ta blouri, mulţi dintre cei ce consideră operele de artă ca
finál • 104 • flotáre
«valori-refugiu» nemaiaşteptînd flotarea francului pentru a efectua
noi achiziţii.“ I.B. 23 I 74 p. 4 (din flota; DEX, DN3 – alte sensuri)
fluidizáre s.f. 1. –Acţiunea de a (se) fluidiza, fluidificare– „Se
amenajează în prezent o ins talaţie specială pentru valorificarea
gudroanelor prin flui dizare.“ Sc. 15 XI 61 p. 1. 2. (circ.) –De ga jarea
circulaţiei– „Pentru fluidizarea circulaţiei. Pentru a se uşura circulaţia
[...] în zilele de sîmbătă după amiază, duminică şi sărbătorile legale se
interzic în acest loc virajele la stînga.“ R.l. 20 V 71 p. 3. „Concomitent
cu programul de modernizare a arterelor rutiere, se vor extinde şi
lucrările de flui dizare a traficului, prin introdu cerea dirijării circulaţiei
în sistem de undă verde pe axa Nord-Sud, între Piaţa Victoriei şi Piaţa
Şincai.“ R.l. 11 VIII 75 p. 3. 3. (fin.) –Asigurarea circuitului
financiar fără sincope– v. heirupism (din fluidiza; cf. fr. fluidification,
engl. fluidization; DMN 1969; CD; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 240;
DTP; DEX, DN3 – sensul 1)
fluturáş s.m. –Foaie de mici dimensiuni, lipită în locuri publice sau
difuzată gratuit, care cu prinde scurte anunţuri sau material publicitar–
„Nimeni n-ar avea de obiectat dacă pe indicatoarele staţiilor s-ar lipi
«fluturaşi» cu un simplu anunţ vizibil: «În perioada X, pe linia cutare,
se circulă aşa».“ R.l. 6 IV 84 p. 2. „La 7 noiembrie [1945] «fluturaşi»
distribuiţi în Capitală îi chemau pe români în Piaţa Palatului.“
Românul liber XII 95 p. 6; v. şi D. 200/96 p. 7 (DEX – alt sens)
flux s.n. în locuţiunea adv. în flux –Pe bandă, industrial– „La Craiova
au fost produse în flux, primele autotu risme «Oltcit».“ R.l. 4 XI 82 p. 5
F.M.I. s. „După o întrevedere cu directorul gene ral al Fondului
Monetar Internaţional (F.M.I.) [...] preşedintele Băncii Naţionale
Ungare [...] a de clarat că au fost reglementate toate aspectele privind
con tractarea unui credit stand-by cu durata de un an din partea F.M.I.“
R.l. 24 II 90 p. 4
foáie de ceápă sint.s. (lb. arg.) –Bluze sub ţiri (tip wind-jack) din
materiale plastice, la modă la tinerii din anii ‘70–’80– „Mihnea vrea
să-şi cumpere o foaie de ceapă.“ (din foaie + de + ceapă)
foc vérde s.n. –Autorizaţie, acord– „Directorul SRI n-a ezitat o clipă
să dea foc verde aducerii acestui volum [Cartea albă a Se cu rităţii] la
cu noştinţa opiniei publice.“ Ev.z. 13 IX 95 p. 1. „«Foc ver de» traduce
expresia franceză feu vert [...] Sintagma a căpătat în ultimul timp
sensuri figurate; în dicţionarele franceze actuale este înregistrată şi
expresia «donner le feu vert», cu sensul «a autoriza (o acţiune); a
permite (cuiva) să acţioneze» [...]“ R.lit. 15/96 p. 9 (calc după fr. feu
vert; DMC 1959; R. Zafiu în R.lit. 15/96 p. 9)
focomelíe s.f. (med.) „După doi ani de talidomidomanie [...] Anglia
este invadată de «focomelie». În doi-trei ani s-au născut mai mult de
două mii de copii fără braţe şi fără picioare, malformaţie socotită în
medicină un fel de «tară» inexplicabilă.“ Săpt. 18 V 73 p. 5. „În special
după Contergan s-au născut copii cu anomalii ale scheletului: fie
absenţa completă a membrelor (şi acest fenomen s-a numit amelie), fie
o dezvoltare redusă a membrelor superioare sau inferioare (ca nişte
bonturi semănînd cu picioa rele de focă, de unde şi denumirea de
focomelie).“ Cont. 16 III 79 p. 5; v. şi R.l. 26 I 79 p. 6 [scris şi
phocomelie] (din fr. phocomélie; L; DM; DN3, DEX-S)
foiletonísm s.n. (rar) –Caracter de foileton, superficialitate– „[...] să
ne oprim puţin asupra foiletonismului criticii noastre contemporane.
Tra versăm o epocă de foileto nism, ceea ce duce la consecinţe grave.
Nicăieri nu se mai face atîta foiletonism; cînd alţii inventează ipoteze
de lectură şi sisteme critice incitante, noi consumăm spaţiile revistelor
exclusiv pentru a discuta fenomenul literar la zi. Nimic rău în asta, însă
criticul foiletonist nu are în general nici metodă [...] bazîndu-se doar pe
intuiţie.“ Sc.tin. Supl.lit. 7 IV 85 p. 3 (din fr. feuilletonisme; DN3)
foiletonístică s.f. –Totalitatea foiletoanelor din zia re, reviste etc.–
„Foiletonistica din diverse publicaţii, spectacolele de estradă,
varietăţile televiziunii ne aduc din cînd în cînd în faţă crîmpeie din
cotidia na îndeletnicire a cumpărătorilor.“ Sc. 22 I 67 p. 1 (din foileton
+ -istică; Th. Hristea P.E. 55–56, atestare din 1966; DN3 – alt sens)
folclorizá vb. I „Este limpede că un poet contemporan nu poate avea
o viziune vetustă, nu poate folcloriza în poezie.“ V.rom. 2/63 p. 150
(din folclor + -iza)
folclorizát, -ă adj. –Influenţat de folclor– „Din plutonul de ar tişti
folclorizaţi, L.I. se numără într-adevăr printre cei care au renunţat la
«zeul etnografic», căutînd să se plaseze pe coordo natele unui stil.“
R.lit. 10 VI 71 p. 26 (din folcloriza)
fólie s.f. (chim.) –Foaie subţire (de policlurură de vinil, din metal etc.)
–„Privirile îţi sînt atrase de nişte materiale fine, transparente, opa ce
sau diferit colorate, în funcţie de materia primă utilizată. Din aceste
«folii» – cum sînt denumite de specialişti – muncitoarele exe cută
pelerine, glugi, umbreluţe pen tru ploaie, şorţuri de bu cătă rie.“ I.B. 31
III 61 p. 1. „O folie izolatoare specială, avînd proprietatea de a reduce
pierderile de căldură din încăperi, a fost realizată în Belgia.“ Sc. 11 V
79 p. 5; v. şi 16 VII 61 p. 1, Z. 7 III 97 p. 10; v. şi inscripţionare,
împîslitură, lactofiltru (din germ. Folie, it. foglia; Fl. Dimi trescu în
LR 2/62 p. 37; DTP, LTR; DEX, DN3)
folk s.n. –Curent (în special în muzică) care propagă revenirea la
simplitatea artei populare– „Concepţia folk-underground pe linia
deschisă în urmă cu cîţiva ani de bucureşteanul M.P.“ Săpt. 22 III 74 p.
13. „Dacă printre versuri inspirate lansăm în emisie muzică marginală
(oricît de folk am numi-o) paguba e suportată de versuri, pe nedrept.“
R.lit. 13 III 75 p. 16; v. şi Pr.R.TV 23 III 79 p. 12 (din engl. folk; CO;
DN3)
folk-country s. (cuv. engl. americ.; muz.) –Amestec de stiluri folk şi
country– „I.M. (cu un folk-country în genul lui M.C.) este sensibil, dar
n-are voce.“ Cont. 13 I 84 p. 13 [pron. fólc-cántri] (din folk + country)
folkíst, -ă s.m.f. (muz.) –Cîntăreţ de muzică folk– „La noi au apărut
cam prea mulţi folkişti.“ Fl. 12 VII 75 p. 20. „A.C. pe care nu ştiu cum
să o calific: solistă, actriţă, folkistă, compozitoare sau altceva.“ Săpt.
16 I 76 p. 7. „În acest caz se va prezenta cu un minishow rock care va
cu prinde şi cîteva prime audiţii. Folkiştii? nu ne-am hotărît încă.“
Săpt. 8 XII 78 p. 7; v. şi cantautor (din folk + -ist; C. Lupu în SCL 6/82
p. 504; DEX-S)
Fólketing s.n. „Folketingul – parlamentul da nez – a ratificat [...]“
R.l. 24 V 84 p. 6. „Folketingul, parlamentul danez, convocat într-o
sesiune specială, nu s-a putut întruni la ora fixată.“ R.l. 4 IV 85 p. 6 (din
germ. Folketing; DN3)
fond s.n. –Articol de fond– „L.V. a salutat noua Alianţă Naţională
democratică într-un remarcabil fond din «Corriere della Sera».“ R.l. 13
II 95 p. 8 (din fr. fond; DN3 – articol de fond)
fondu s.n. (cinem.; cuv. fr.) –Procedeu prin ca re o imagine apare sau
dispare lent– „Este pur şi simplu figura acestei fermecătoare făpturi,
nu în prim sau groplan, ci oarecum în plan total căci este un portret
imens care umple tot ecranul, întîi în stop-cadru, apoi topindu-se în
«fondu» pre lungit.“ R.lit. 26 II 76 p. 17 [pron. fondü] (LTR; DN3)
foniatríe s.f. 1986 (med.) –Specialitate medicală care studiază
tulburările vocii– v. fonoaudiologie (din fr. phoniatrie; DEX, DN3)
fonoabsorbánt, -ă adj. –Care are proprietatea de a absorbi
sunetele– „Plăcile fonoabsorbante au do me nii largi de utilizare în
combaterea zgomotului.“ Sc. 29 X 63 p. 1. „Geamuri fonoabsorbante.
Locatarii din casele situate pe marginea autostrăzii ce conduce la
Zürich, deosebit de zgomotoasă, vor putea să doarmă, în curînd, în
condiţii mai bune, datorită măsurilor luate recent de municipalitate de
a monta la ferestrele apartamentelor încă un set de geamuri, dintr-o
sticlă specială, care poate absorbi 50 la sută din vibraţiile zgomotelor.“
Sc. 5 III 76 p. 6; v. şi 12 II 63 p. 1 (din engl. phonoabsorbant; DEX-S)
fonoaudiologíe s.f. –Ştiinţă care se ocupă de relaţii le dintre
funcţiile auditive şi cele fonatorii– „În curînd se va da în folsinţă, în
cadrul Centrului medical de fonoaudiologie şi chirurgie func ţională
ORL un compartiment special destinat acestei ramuri.“ I.B. 25 IV 84 p.
4. „[...] gră diniţa-spital din Ciuboţica Cucului [...] este, în fapt o
prelungire, mai exact o componentă a secţiei de foniatrie a marei
Clinici din Panduri. Şi este, neîndoios, meritul prof. dr. Dorin Hociotă,
conducătorul Centrului de fono audiologie şi chi rurgie funcţională
ORL, de a iniţia şi dezvolta în ţara noastră foniatria.“ Fl. 4 IV 86 p. 19
(cf. fr. phonoaudiologie; DN3)
fonocardiográf s.n. (med.) –Aparat care înregistrează grafic
bătăile inimii– „La catedra de tehnică electronică şi fiabilitate din
cadrul Fa cultăţii de electronică a fost realizat de curînd prototipul unui
fonocardiograf fetal destinat diag nosticării mala dii lor car diace încă în
faza intrauterină.“ Mag. 4 X 75 p. 3 (din fr. phonocardiographe; DM;
DEX, DN3)
fonoconfórt s.n. 1966 (acust.) –Ansamblul condi ţii lor care fac o
locuinţă comodă din punct de vedere fonic– „Am dori să clarificăm de
la început [...] coordonatele pînă la care ne pro punem să dezbatem
noţiunea pe care noi am numi-o «fonoconfort». Nu vrem să înţelegem
prin apartament un studio de televiziune, izolat astfel încît să nu
pătrundă în interiorul lui nici cel mai mic zgomot [...]“ R.l. 23 XI 66 p.
3 (din engl. phonocomfort; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 132; DN3)
fonofílm s.n. –Film sonor– „Este vorba de fo no filme însoţite de
albume cu ilustraţii rea lizate după metoda proiecţiei verticale
(întrupare plastică a obiectelor în trei dimensiuni).“ Cont. 12 I 62 p. 5
//din fono- + film; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237//
fluidizáre • 105 • fonofílm
fonoizolánt, -ă adj. 1975 –Care izolează fo nic– v. flexibil //din
fon[ic] + izolant; DEX-S//
fonoizoláre s.f. –Izolare fonică– „Mochete cu suport din p.v.c.
expandat şi ţesătură din fibre poli merice, care au un înalt grad de
fonoizolare.“ I.B. 11 V 74 p. 4 //din fon[ic] + izolare; DEX-S//
fonolingvístic, -ă adj. –(Laborator de învă ţare a limbilor străi ne)
care utilizează material audio (vi zual)– „Recent, liceul [...] a devenit
be ne ficiarul unui laborator fono-lingvistic, gen amfiteatru, cu cabine
amenajate în cea mai mare parte prin forţe proprii.“ R.l. 4 IV 74 p. 2
//din fono- + lingvistic//
fonomórse s.n. „Prin însăşi natura sa telefonul este inaccesibil
persoanelor lipsite de simţul auzului. Dar acest handicap va dis părea în
curînd datorită aparatului fonomorse creat de italianul F. Pentru folo -
sirea lui nu este nevoie decît să se cunoască alfabetul morse.“ Sc. 21
VII 73 p. 6 //din fono- + morse//
fonotecát, -ă adj. –Selecţionat pentru fono tecă– „Or, în timp ce
L.P.-uri Electrecord [...] nu sînt fonotecate în întregime, sau discuri în -
tregi nu se transmit pur şi simplu deloc [...] se rulează cîntece de ca re
lumea s-a cam plictisit.“ Cont. 7 XII 73 p. 6 (din fonotecă + -at)
fonoterapíe s.f. (biol.) „Oamenii de ştiinţă şi specialiştii din R.S.S.
Gruzină au aplicat în practică o nouă metodă de tratare a plantelor cu
ajutorul fono terapiei. S-a constatat că oscilaţiile so nore de joasă
frecvenţă intensifică activitatea biologică naturală a plantelor în lupta
cu diverse boli.“ Sc. 8 II 80 p. 5 //din fono- + terapie//
fonotíp s.n. 1973 (tehn.) –Aparat care transformă sunetele în semne
grafice– v. telescriptor [şi phonotíp] (din engl. phonotype)
footing s. (cuv. englez cu sensul schimbat) –Plimbare în pas alergător
în scop higienic– „O femeie care n-are timp dimineaţa să facă oră de
footing – ca eroina lui Mazurski – va privi întotdeauna cu neîncredere
«singurătatea» acestor sclipitoare ste le.“ Cont. 9 VI 78 p. 9 [pron.
fúting] (LII; în À la recherche du temps perdu de Proust, este folosit
termenul footing; trad. rom. datează din 1945; cf. FS 227)
foráj-extrácţie s.n. (ind.) –Foraj combinat cu extracţie– „La schela
Ţicleni, din cadrul Trustului de foraj-extracţie Tg. Jiu [...]“ Sc. 28 VIII
66 p. 1 (din foraj + extracţie)
formál, -ă adj. –Ceremonios, solemn– „Ea, Na dia, a fost întrebată de
ce a fost atît de formală la Jocurile Olimpice şi a răspuns că
autodisciplina şi concentrarea au fost atît de mari încît nu-şi putea
îndepărta gîndurile de la activitatea ei nici măcar pentru un timp scurt.“
R.l. 17 XI 76 p. 5 (din engl. formal; CO; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
formularístică s.f. –Întocmirea de formulare (de obicei exa gerat)
–„Să contribuim la înlă turarea formularisticii inutile!“ I.B. 28 V 73 p.
1 (din for mular + -istică; DN3)
fórum s.n. (fig.) –Adunare, colocviu, simpo zion– „Mîine, în Ca pitala
ţării se deschid lucrările Forumului tinerei generaţii, eveniment politic
cu ample semnificaţii în viaţa societăţii noastre.“ Sc. 4 V 80 p. 1.
„Forumul studenţesc de la Iaşi a reunit cercurile ştiinţifice ale
studenţilor din întreaga ţară.“ Sc. 29 VI 80 p. 6 (din fr., engl. forum; PR
1955; CO; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
forward s. (cuv. engl.; ec.) „După o perioadă de acumulări Bursa
«Cornul Abundenţei» poate oferi clienţilor săi un nou «produs» –
licitaţiile de mărfuri la termen (forward). În cadrul acestor tranzacţii
care vor să fie premergătoarele unor reale operaţiuni de bursă se pot
efectua vînzări-cumpărări la termen.“ R.l. 27 X 92 p. 6 [pron. fóruăd]
fosfénă s.f. (med.) „La rîndul lor, electrozii trans formă impulsurile
în aşa-numitele fosfene (punctele luminoase pe care le putem vedea cu
ochii închişi dacă apăsăm cu degetele globii oculari). În felul acesta,
orbul capătă o imagine punctată a obiectului respectiv. Pentru cei 15
milioane de nevăzători din întreaga lume, «neu ro proteza» este menită
să aducă în sensul propriu al cuvîntului o rază de lumină.“ Sc. 28 II 74
p. 8 (din fr. phosphène; DM; DEX, DN3)
fosfogíps s.n. „De doi ani şi jumătate, o serie de utilaje pentru o
modernă fabrică de fosfogips din Bacău formează obiectul unei
interminabile dispute.“ Sc. 6 III 81 p. 2; v. şi haldă (din fosfo- + gips)
fotoactualitáte s.f. –Fotografii care prezintă actualitatea– „Fo -
to-actualitate. Paris. Gara Saint-Lazare paralizată de grevă. Afişele
anunţă întreruperea traficului feroviar.“ Sc. 8 X 76 p. 6 //din foto- +
actualitate//
fotoanchétă s.f. –Anchetă ilustrată cu fotografii– „Foto-an chetă în
judeţul Prahova.“ Sc.t. 18 VIII 73 p. 3. „Foto-anchetă realizată de I.B.
şi I.M.“ R.l. 15 VII 78 p. 3 //din foto- + anchetă//
fotoartístic, -ă adj. –Relativ la fotografiile artistice– „Expo ziţia
fotoartistică a lui F.T., Galeria de Artă“ I.B. 12 IV 85 p. 3 (din foto- +
artistic)
fotocerámică s.f. –Imprimarea pe ceramică a ima ginilor
fotografice– „Primele zece articole ornamentate cu ajutorul foto-cera -
micii au şi fost trimise la comisia mixtă de avizare a Ministerului
industriei uşoare.“ Sc. 27 III 62 p. 2. „[...] fotografii cu grad obişnuit,
special ori în regim de urgenţă, reproduceri după diapozi tive, foto-ce -
ramică, măriri de tablouri [...]“ I.B. 22 V 84 p. 3 (din fr. photo cé -
ramique, rus. fotokeramika; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237; DTP;
DEX, DN3)
fotoclúb s.n. (foto) –Club fotografic– „Se va des chide, în curînd, cea
de-a 14-a Bienală inter naţio nală de artă fotografică a Fotoclubului me -
dicilor din România.“ Sc. 23 XI 78 p. 4 //din foto- + club//
fotocoaguláre s.f. (med.) –Coagulare prin raze laser– „Aparatul
modern de fotocoagulare permite tratarea unor afecţiuni ale globului
ocular fără intervenţie chirurgicală.“ Sc. 26 I 63 p. 2; v. şi R.l. 29 VII 81
p. 6 (din engl. photocoagulation; BD 1967; DEX-S)
fotocoagulatór s.n. (med.) „Fotocoagulograful. Specialiştii Aca -
demiei de Medicină din Cracovia au construit un aparat pentru măsu -
rarea continuă şi înregistrarea automată a coa gulării serului şi a altor
componente ale sîngelui, a formării şi dizvolvării chea gurilor etc.
Fotocoa gulatorul, cum se numeşte acest aparat, se compune în
principal dintr-o celulă fotoelectrică [...] şi dintr-un termostat.“ R.l. 17
IX 74 p. 6 (din engl. photocoagulator, fr. photocoagulateur; BD 1967,
DTN 1971; DEX-S)
fotocoagulográf s.n. 1974 (med.) –Aparat pentru măsurat
coagularea sîngelui– v. fotocoa gulator (din foto- + coagula[re] +
-graf)
fotocolór s.n. (foto) –Fotografiere în culori– „Eu socot că
fotocolorul nu înlesneşte fotografului să facă artă.“ Cont. 1 VIII 67 p.
10 (din foto- + color; DEX-S)
fotocompozíţie s.f. –Compoziţie în fotogra fie– „Printre ultimele
apariţii ale aceleiaşi edituri amintim Fotocompoziţia de E.I. în care
autorul, pe lîngă expunerea principiilor fotocompoziţiei, caută să cla -
rifice, pentru fotografii amatori, no ţiu nea de stil modern în fotografie.“
Cont. 21 X 66 p. 7 (cf. fr., engl. photocomposition; PR 1967, CO; DN3,
DEX-S)
fotoconductór, -toáre adj. (electr.) –Varia bil la con duc tibi litatea
electrică a unor substanţe sub efec tul radiaţiilor– „Aceste materiale
plastice con ţin în special clor şi simpla radiaţie ultra vio letă a soarelui
în cursul zilei este suficientă pentru a le face fotoconductoare în
întreaga lor masă în cursul nopţii.“ I.B. 18 XII 63 p. 3; v. şi pasphil (din
fr. photoconducteur; PR 1950; DT)
fotocróm, -ă adj. –Care îşi schimbă culoarea sub influenţa luminii–
„Firma britanică «Applied Rhotophisic Limited» a reuşit să elaboreze
un material plastic de mare sensibilitate la efectele luminii, menit să
înlocuiască cu succes sticla fotosensibilă – mai precis, fotocromă –
care se colorează în raport cu intensitatea luminii.“ R.l. 6 XI 76 p. 6
(derivat regresiv din fotocromie; DN3, DEX-S)
fotocromátic, -ă adj. „Ochelarii de soare fotocromatici, ale căror
lentile – în funcţie de intensitatea luminii – fie că se închid la culoare,
fie că se deschid, constituie, potrivit părerii unor savanţi en glezi, cauza
unor grave accidente de circulaţie.“ Sc. 5 VI 76 p. 8 (din fotocrom +
-atic; cf. it. fotocromatico; PN 1981; DEX-S)
fotocrónică s.f. –Cronică fotografică– „Foto cro nică industrială.“
I.B. 19 III 62 p. 1 (din foto- + cronică; cf. it. fotocronaca; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p. 237; DEI; DN3, DEX-S)
fotodocumént s.n. (foto) –Document fotografic– „În album vor fi
incluse o serie de fotodocumente despre viaţa piloţilor-cosmonauţi so -
vietici.“ Sc. 17 II 64 p. 4; v. şi fototecă (din foto- + document; cf. fr.
photodocument; DMN 1966)
fotodocumentár, -ă adj. (foto) –Alcătuit cu fotodocumente–
„Miercuri la amiază s-a deschis în Capitală [...] expoziţia itinerantă
foto-documentară «Arta Oceaniei» rea lizată de UNESCO.“ R.l. 15 IX
77 p. 5. „Expoziţia fotodocumentară «Ungaria 1945–1985»“ I.B. 12
IV 85 p. 3 (din foto- + documentar)
fotoelasticimétru s.n. (foto) „În fotografie, cu aju torul
fotoelasticimetrului se determină can titatea tensiunilor în obiectele de
sticlă.“ I.B. 14 XII 67 [f.p.] (din fr. photoélasticimètre; L; DN3,
DEX-S)
fotoenergétică s.f. (biol.) „Fotoenergetica – o nouă ramură
ştiinţifică. Menirea ei constă în a cerceta influenţa energiei radiante a
soarelui, într-o gamă largă de lungimi de undă, asupra activităţii vitale
fonoizolánt, -ă • 106 • fotoenergétică
a organismelor vegetale şi animale.“ Sc. 25 VII 61 p. 3 (din fr.
photoénergétique; DTN 1975; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DEX,
DN3)
fotoeséu s.n. 1974 (foto) –Eseu fotografic– v. fo to reportaj //din
foto- + eseu//
fotoexpozíţie s.f. (foto) –Expoziţie fotogra fică– „Sîmbătă după
amiază la Muzeul militar central din Capitală a avut loc des chiderea
unei fotoexpoziţii, organizată cu prilejul celei de a XX-a aniversări a
eliberării Cehoslovaciei de sub jugul fascist.“ Sc. 9 V 65 p. 3. „La
Muzeul jude ţean de istorie şi artă din Bacău a fost organizată o
fotoexpoziţie documentară intitulată «Unirea din 1859 – moment
crucial în afirmarea şi dezvoltarea României mo der ne».“ Sc. 10 I 84 p.
3 (din foto- + expoziţie; L. Seche în LR 1/74 p. 77)
fotofilmotécă s.f. (foto) –Colecţie de filme şi de fotografii–
„Membrii cineclubului care func ţionează pe lîngă Casa de cultură a
tineretului din Iaşi şi-au propus să întocmească o fotofilmotecă a
oraşului. Primele 400 de fotografii, cuprinzînd imagini din toate
domenii le vieţii economice şi social-culturale, au şi fost clasificate şi
catalogate.“ R.l. 11 II 75 p. 2 (din foto- + filmotecă)
fotogeologíe s.f. (geol.) –Cercetare geolo gică pe bază fotografică–
„Fotogeologie. Zăcă mintele me ta lifere, spre exemplu mi ne reuri de
plumb sau de zinc, pot fi depistate printr-o nouă metodă – fotografică –
implicînd cercetarea unor anumite plan te.“ R.l. 25 VII 74 p. 6 //din
foto- + geologie//
fotográf-artíst s.m. (foto) –Autor de fotogra fii artistice– „În cele
două cazuri ale turneelor lui S.C. la Bucureşti, un fotograf-artist,
pasionat la maximum de subiectul său, E.T., a realizat cî teva filme
exemplare.“ Săpt. 2 VI 78 p. 6 (din fotograf + artist)
fotografíe-documént s.f. (foto) –Fotogra fie cu caracter de
document– „Fotografiile-document pe care le înscrie genericul ca şi
cele cîte va secvenţe de la început şi din final, extrase din vechi jurnale
cinematografice – autentice mărturii ale epocii – nu modifică nici ele
factura acestei pseudocronici istorice.“ Sc. 27 VIII 65 p. 1. „Este vorba
de două fotografii-document, una înfăţişînd explozia unei bombe
atomice (Bikini 1946), alta lagărul de concentrare de la Da chau.“ R.lit.
13 V 71 p. 9; v. şi R.l. 13 IV 79 p. 6; v. şi UNICEF //din fotografie +
document//
fotografísm s.n. (arte) –Curent în artă care vrea să redea natura
exagerat de fidel– „Fotografismul cîştigă teren, se creează pînă şi piesa
de teatru-document.“ Alm.Sc. 1967 p. 364 (din germ.
Photographismus; cf. fr. photo gra phisme; DMC 1966; DN3)
fotogrammetríe s.f. 1964 –Stabilirea dimensiunii obiectelor prin
măsurarea perspectivei lor, aşa cum apare în fotograme– v.
fotogrammetric (din fr. photogrammétrie; DEX, DN3)
fotogrammétric, -ă adj. (topogr.) –Care pri veşte fotogrammetria–
„Sectorul de fotogrammetrie a întocmit, în numai 4 ani, pe cale
fotogrammetrică, planuri de evidenţă funciară pentru aproximativ 40
la sută din suprafaţa ţării.“ Sc. 25 III 64 p. 1 (din fr.
photogrammétrique; DMN 1966; LTR; DEX, DN3)
fotogrammetríst s.m. (topogr.) –Specialist în fotogrammetrie–
„Pentru ca harta să capete grai, fotogrammetristul trebuie să
stabilească exact topo nimia.“ Sc. 25 III 64 p. 1 (din fotogrammetrie +
-ist; cf. engl. photogrammetrist; DEX-S)
fotoîntrerupătór s.n. „Fotoîntrerupător. O so cie tate britanică a
realizat un dispozitiv minuscul, care, acţionat prin variaţiile de
intensitate ale luminii naturale, aprinde sau stinge becurile pentru
iluminatul public.“ Sc. 16 II 78 p. 5 //din foto- + întrerupător; DEX-S//
fotomultiplicatór s.n. –Dispozitiv de amplificare a strălucirii prin
efect fotoelectric, utilizat la lunete, telescoape, în radioscopie– „Secţia
de astrofi zică a Observato rului astronomic din Capitală a construit un
fotometru cu fotomultiplicatori de mare precizie, mon tat pe un
telescop cu un diametru de 50 cm.“ Sc. 11 XII 65 p. 6 (din fr.
photomultiplicateur; PR 1957; DT, LTR; DEX, DN3)
fotopictúră s.f. „După şapte ani de încercări, un fotograf britanic
susţine că a pus la punct o tehnică specială, care permite copierea
perfectă a picturilor. El a prezentat 30 de reproduceri foto redînd cu
fidelitate tablourile originale, implicit textura pînzei. Aceste
fotopicturi pot fi expuse în locul originalului pentru a-l feri pe acesta de
vandalism sau de sustragere.“ Sc. 13 XII 75 p. 6 //din foto- + pictură//
fotoreportáj s.n. –Reportaj bazat pe fotogra fii– „După fotoeseu,
fotoreportaj [...] Res pon sabilul cineclubului, studentul M.L., ne
asigură că în aprilie studenţii Arhitecturii vor scoate o nouă ediţie a
expoziţiei cu tema «Reportajul fotografic».“ V.stud. 3 IV 74 p. 14 (din
rus. fotoreportaj; L. Seche în LR 1/74 p. 77; DN3)
fotoschémă s.f. –Schemă stabilită pe baza unei fotografii– „Din
cauza deformărilor datorate perspectivei, a modificărilor de scară
pricinuite de oscilaţii le avionului etc., «fotoschema» obţi nută astfel re -
pre zintă doar o hartă aproximativă a zonei cercetate.“ Sc. 6 XI 65 p. 4
//din foto- + schemă//
fotostereotómic, -ă adj. „Aceasta e simpla recuzită necesară
aplicării metodei fotostereotomice [...] Eti mologic exprimată, metoda
este «foto» pentru că operează cu fotografii, este «stereo» pentru că
redă dimensiunile reliefului corpului supus măsurătorii în trei
dimensiuni, avînd însă la îndemînă o simplă imagine plană, şi este
«tomică» deoarece pe clişeu apar intersecţiile unor plane. Metoda
aceasta a fost pusă la punct de dr. C.R. şi ing. C.P. încă din 1959, fiind
publicată în 1960 în documentele Congresului internaţional de
antropologie de la Paris. A fost aplicată în ţara noastră prima oară în
do meniul craniometriei, pentru reconstituirea, du pă fosile, a capetelor
oamenilor primitivi.“ I.B. 28 X 70 p. 1 //din foto- + stereo- + -tomic//
fotostereotomíe s.f. –Metodă de cercetare în antropologie ba zată
pe fotografierea în trei dimensiuni– „Este fotostereotomia, elaborată
de dr. C.R., renumit antropolog, cercetător ştiinţific principal la
Institutul «Victor Babeş», şi ing. C.P., cercetător la Laboratorul de
antropologie aplicată din Centrala industriei confecţiilor [...] Noua
metodă are avantajul că este riguros ştiinţifică, că prezintă exactitate
mult crescută în măsu rare, că oferă posibilitatea de a determina orice
cotă sau perimetru al corpului în trei dimensiuni.“ R.l. 25 III 75 p. 2
//din foto- + stereo- + -tomie//
fototapét s.m. –Tapet pe care este imprimată o imagine fotografică–
„[Vînd] fototapet, două nurci [...]“ I.B. 2 II 84 p. 6. „Cumpăr tapet şi
fototapet.“ R.l. 22 I 86 p. 4 (din foto- + tapet)
fototécă s.f. –Colecţie de fotografii sau fotograme– „Fototeca
oraşului Marburg (R.F.G.) – cea mai mare arhivă foto consacrată
culturii şi artei mondiale – îşi va transpune întreaga colec ţie,
cuprinzînd peste o jumătate de milion de clişee, pe microfişe de
mărimea unei cărţi poş tale.“ Sc. 23 XI 76 p. 5. „Aproximativ 400000
de clişee de format mare se află în posesia fototecii ger mane din
Dresda, considerată cea mai mare instituţie de acest gen din Europa.
Înfiinţată acum 25 de ani, cu un fond iniţial de 25000 de fotografii,
fototeca s-a transformat într-o instituţie centrală cuprinzînd
fotodocumente din via ţa politică, cultural-artistică, imagini din na tură
ş.a.“ Sc. 14 I 77 p. 5 (din fr. photothèque; PR 1950; L. Seche în LR 3/77
p. 271, atestare din 1973; DT, LTR; DEX, DN3)
fototelegráfic, -ă adj. –Care se referă la trans miterea fotografiilor
prin telegrafie– „Între Moscova şi Antarctica a fost stabilită pentru
prima oară legătura fototelegra fică. Transmi terea primelor fotografii
spre Mirnîi a reuşit pe deplin.“ Sc. 23 X 64 p. 4 (cf. fr. phototélé -
graphique; DMN 1968; DEX-S)
fototéxt s.n. „«Foto-text», text legendă la cî teva instantanee.“ R.l. 25
IV 78 p. 2 (din foto- + text)
fotoxerográfic, -ă adj. –Referitor la tehnica de reproducere a
documentelor fără contact, cu ajutorul unei pulberi electrizate static,
inventată de firma Rank Xerox– „Va fi prezentat ca o noutate a tehnicii
rapide de multiplicare: U-BIX Mark II – aparat capabil să reproducă
prin procedeu foto-xerografic 750 copii/oră pe hîrtie normală şi cu
posibilitatea de reducere în trepte de la format A2 pînă la format A4.“
I.B. 11 XII 63 p. 3 //din foto- + xerografic//
fotozáţ s.n. (poligrafie) –Zaţ obţinut prin foto cu legere– „Bărbatul
din fotografia de mai sus nu este programator sau analist la un centru
de calcul, ci un... ziarist care-şi scrie articolul pentru gazetă. În loc să-l
dactilografieze la o maşină de scris obiş nuită, redactorul îl bate la o
consolă specială cu un display – un ecran ase mănător celui de la
televizor [...] printr-o apăsare pe un buton, articolul se transformă în
cartele perforate sau benzi magnetice care, într-o fază ulterioară, devin
fotozaţuri şi sînt introduse automat în pagina de ziar.“ R.l. 6 I 78 p. 6
//din foto- + zaţ//
fovíst s.m. (pict.) –Pictor aparţinînd fovismului– „Pictori ca aceş tia,
întîlnindu-se cu foviştii (fauves) francezi îşi revoluţionaseră viziunea
şi limbajul cromatic.“ Cont. 25 VIII 67 p. 7 [scris şi fauvist] (din fr.
fauviste; DN3)
fragilizá vb. I –A slăbi– „Partidele de extremă sînt partide care
fragilizează o democraţie.“ Zig-Zag 7/90 p. 8. „După ce a refuzat să
meargă la Confe rinţa zonală a FSN de la Arad, poziţia lui s-a fragilizat
tot mai mult, pînă a fost silit să demisioneze.“ Expr. Mag. 26 VI–2 VII
91 p. 4 (din fragil + -iza; D. Uriţescu CV 64)
fragmentarísm s.n. (lit.) –Tendinţă literară care preferă ca mij loc
de expresie al scriitorului scurte fragmente de proză– „Prozele
fotoeséu • 107 • fragmentarísm
autorilor în cauză se supun şi ele, la o primă vedere, legii
«fragmentarismului» de rigoare: pe spaţii mici, ele decupează «felii de
viaţă» cotidiană. N-avem decît a le pune una lîngă alta şi fresca-i gata!“
R.lit. 29 IV 84 p. 4 (cf. it. frammentismo; DN3)
franchise s.f. „Pentru obţinerea dreptului de reprezentanţi auto rizaţi
ai firmei Christine Valmy în concordanţă cu normele internaţionale de
«franchise», persoanele sau agenţii economici intere saţi trebuie să
prezinte dovezi de resurse financiare adecvate, de capacitate de
desfacere a acestei colecţii de excepţie, de garantare a valorii posibile
de desfacere pe baza unui plan bine stabilit şi plata taxei de licenţă
(franchise) în valoare de 50000 lei.“ R.l. 29 X 91 p. 6 [pron. frénciaiz]
(din engl. franchise; cf. fr. franchise; BD 1970, DMC 1973)
francitáte s.f. –Totalitatea caracterelor proprii culturii franceze–
„Nu mai puţin interesantă este comunicarea lui M.Z., reprezentant al
Comisa riatului general al limbii franceze, despre «Pa nait Istrati şi
limba franceză», unde se pune în valoare contribuţia «strălucită» a
scriitorului ro mân la îmbo găţirea francităţii.“ R.lit. 17 I 85 p. 20 (din
fr. francité; PR 1965)
fráncium s. (chim.) –Element chimic radioactiv– „Două echipe de
fizicieni au reuşit recent la separatorul de izotopi al Centrului european
de cercetări nucleare (C.E.R.N.) de la Meyrin-Geneva să realizeze
prima observare a unei radiaţii optice a elementului «francium».“ Sc.
24 III 78 p. 6 [var. fran ciu] (din fr., engl. francium, germ. Francium;
PR 1948; CO; LTR; DEX, DN3)
frangléză s.f. 1. „Intrată deja în literatură, mai mult pe latura ei
anecdotică, «frangleza» este denumirea dată acelei limbi fran ce ze care
folo seşte foarte mul te cuvinte engleze, fără încercare de asi milare a lor
şi fără ca ele să fi devenit necesare datorită absenţei unui echivalent în
limba franceză.“ Sc. 14 VII 64 p. 3. 2. (im pro priu) „Acţiunea
lingviştilor de combatere a ceea ce ei numesc «frangleză», un limbaj
alambicat, care tinde să se extindă ca urmare a invaziei terminologiei
tehnice.“ Sc. 4 V 74 p. 6 (din fr. franglais, răspîndit prin titlul cărţii lui
R. Etiemble, Parlez-vous franglais?; DMN 1959)
franglofón -ă adj. (glumeţ) –Cu caracteristici fran co-engleze– „Pe
programul unu şi în emisiunile sportive [se vorbeşte] un fel de română
franglofonă.“ R.l. 30 IX 93 p. 1 (din fran[co- + an]glo- + -fon)
franjurát, -ă adj. 1973 –Cu franjuri– v. costier (din pl. franjuri)
frapáre s.f. (tehn.) „Un nou sistem de fabricaţie a discurilor de
fricţiune destinate tractoarelor cu şe nile, sistem denumit «frapare»,
original şi eficient, prin care, printr-o operaţie de presare după
sinterizarea pieselor, se elimină rectifi cările pe ambele feţe, ceea ce
înseamnă, practic, 1,4 milioane lei economie.“ Sc. 11 XI 74 p. 1 (din
frapa; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
fráză-chéie s.f. –Frază de o mare importanţă pentru înţelegerea unui
text, a unei comunicări– „Se spune [în film]: «Tu nu eşti la fel cu
ceilalţi bărbaţi» [...] frază-cheie care ar vrea să explice succesul
instantaneu al doctorului în faţa femeilor.“ Gaz.lit. 17 VIII 61 p. 7. „Tot
filmul este numai asta. Înaintarea, pas cu pas, între două fraze-cheie.“
R.lit. 7 II 75 p. 17; v. şi 4 X 84 p. 22 (din frază + cheie, după fr.
phrase-clé; DMN 1966; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137)
free-lance s.f. (anglicism) –Colaborare la un ziar, post de radio sau
televiziune– „Am început să predăm pentru că nu poţi să trăieşti din
free lance, din banii pe care-i iei pe articole.“ R.lit. 15–21 IV 93 p. 7; v.
şi renegocia [pron. frílans] (cf. it. free-lance)
free-lancer s.m. (anglicism) –Colaborator extern la un ziar, post de
radio sau televiziune– „[...] postul emite în 21 de limbi, avînd 400 de
angajaţi şi 200 de freelancers.“ R.l. 27 IX 95 p. 3 [pron. friláncer]
fregátă-şcoálă s.f. (mar.) –Fregată cu rol de şcoală– „Naufragiul
fregatei-şcoală vest-germa ne «Pa mir» a stîrnit un puternic ecou în
întreaga presă a timpului.“ Sec. 20 10/63 p. 210 //din fregată + şcoală//
freón s.n. (chim.) –Compus organic al fluorului folosit ca agent
frigorific– „Descoperirea unor concentraţii de gaz freon în zăpezile
antarctice a intrigat mult pe cercetătorii continentului alb.“ Sc. 19 XII
75 p. 6. „Un raport al Centrului pentru cercetări atmosferice din
Boulder, statul american Colorado, confirmă justeţea temerilor
exprimate în ultimul timp de unii oameni de ştiinţă în legătură cu riscul
pe care freonii – gazul utilizat în obişnuitele spray-uri – îl prezintă
pentru pă tura de ozon din atmosferă.“ (f.d.); v. şi Ev.z. 16 XII 96 p. 10
(din fr. fréon, engl., rus. freon, germ. Freon; PR 1950; CO; LTR, DC;
DN3)
freschíst s.m. (pict.) –Creator de fresce– „Se cer deopotrivă relevate
virtuţile de meşteşug, excep ţionala rezistenţă la intemperii a picturilor
exterioare care nu poate fi explicată decît recunoscînd că şcoala de
pictură din Moldova deţinea secrete necunoscute chiar celebrilor fres -
chişti.“ Sc. 17 IX 67 p. 4 (din frescă + -ist)
freudist s.n. –Adept al teoriilor lui S. Freud– „Diminutivarea
deplasată era studiată de freu dişti.“ Săpt. 16 V 86 p. 3 [pron. froidíst]
(din n.pr. Freud + -ist)
frezoáră s.f. 1982 –Femeie care lucrează la o ma şină de frezat– v.
femeie-aviator (din frezor; DEX)
frezór-rabotór s.m. –Muncitor cu dublă calificare, de frezor şi de
rabotor– „Povestirea [...] a apărut în coloanele revistei însoţită de
fotografia pe care am desprins-o atunci pe loc, fără remuş cări, din
legitimaţia de muncitor calificat, meseria frezor-rabotor. La cî teva
zile, revista Orizont îmi publică altă povestire [...]“ Luc. 12 V 79 p. 3
(din frezor + rabotor)
Frigocóm s.n. „Numele întreprinderii este el însuşi semnificativ:
«Frigocom». Frig pentru ce rin ţele co merţului.“ Sc. 14 III 63 p. 1 (din
frig + com[erţ])
frisonánt, -ă adj. (franţuzism) –Care îţi dă fri soane, uluitor–
„Cartea a ajuns în România la cîteva zile după moartea autorului,
purtînd o dedicaţie absolut frisonantă: «Din afara acestei lumi.
Salutări de la I.P. Culianu». Coincidenţă? Premoniţie?“ Cotid. 7 VI 93
p. 3 (din fr. frissonnant)
friteóză s.f. (franţuzism; gosp.) –Recipient cu capac în care se
prăjesc alimentele– „La braserie patru arzătoare consumă inutil
gazele, în fine, o friteoză de 4 kilowaţi la care se frige o tigaie cu cartofi
nu are termostat şi nici întrerupător.“ R.l. 19 I 85 p. 5. „[Vînd] maşină
înghe ţată, maşină de gheaţă, fripteuză cu încălzitor, bar bere [...]“ R.l.
3–4 IV 93 p. 7; v. şi Z. 7 III 97 p. 10 [şi fripteuză] (din fr. fri teuse; PR
1955)
front1 s.n. (arh.) –Plan vertical care coincide cu alinierea căii de
circulaţie– „La parterul blocului din calea Victoriei 60–64 se asigură –
prin rea menajare – un front atractiv de expunere a sto felor de calitate
superioară, tricotajelor şi lenje riei fine, articolelor de marochinărie.“
R.l. 20 VIII 77 p. 3. „Imaginea globală ce se va realiza va fi aceea a
unui sistem de străzi de mare capacitate (35–80 m între fronturile
construite) cu legături funcţionale clar conturate.“ R.l. 10 X 78 p. 2
(din fr. front; LTR; DEX, DN3)
front2 s.n. (pol.) –Frontul Salvării Naţionale– „Cei care susţin frontul
şi guvernul.“ Expres 23–29 VII 91 p. 5 (citat de I. Preda în LR
11–12/92 p. 586)
frontíst s.m. (pol.) –Membru al Frontului Sal vării Naţionale–
„Frontiştii au mers cu dema gogia mai departe.“ Dr. 20 II 90 p. 3; v. şi
Azi 157/90 p. 2 (din front 2 + -ist; A. Stoichiţoiu în Hyperion III/94 p.
173)
frontuléţ s.n. (pol.; peiorativ) –Frontul Salvării Naţionale– v.
Reporter 13/90 p. 3, citat de R. Zafiu în Luc. 13/90 p. 45 (din front2 +
-uleţ)
froté adj. inv. (text.; franţuzism) –Care absoar be apa– „Este vorba de
şosete, ciorapi trei sferturi din ţesătură froté din bumbac, p.n.a., lînă
pură.“ I.B. 30 IV 74 p. 3 (din fr. frotté)
frotír adj.inv. (text.) „Ţesături frotir [...] sînt ţe să turi speciale din
bumbac care au proprietatea de a absorbi apa. Ele sînt folosite în
special pentru pro soape, halate de baie.“ Sc. 29 V 62 p. 2 (cf. fr. frotté)
frucádă s.f. –Băutură răcoritoare din fructe– „Băuturile denumite
Frucola şi Frucada, produse ale Întreprinderii industriale locale din
Braşov. Frucola conţine printre altele cafeină, fosfor şi vitamina C.
Frucada este un extras din fructe citrice care con ţine întreaga grupă de
vitamină C.“ Sc. 6 IX 66 p. 2 (din fruc[t] + -adă, după modelul lui
citronadă; Graur C. 63)
frucóla s.f. 1966 –Băutură răcoritoare din fructe– v. frucadă; v. şi Sc.
19 II 81 p. 2 (din fru[ct] + cola, după modelul lui coca-cola)
fructonádă s.f. (alim.) –Băutură răcoritoare din fructe– „Citronada,
oranjada şi fructonada sînt preparate în laboratoarele proprii din fructe
proas pete şi pe bază de sucuri concentrate.“ I.B. 16 VIII 86 p. 6 (din
fruct, după modelul citronadă)
frustéţe s.f. –Simplitate– „Sentimentul pur, care vibrează în
lucrările sale uneori cu gingăşii şi timi dităţi sufleteşti autentice, alteori
cu frusteţi şi decizii vag-pedagogice.“ Cont. 4 VIII 67 p. 4 (din frust +
-eţe; DN3)
FSN s.n. (pol.; uneori ironic) –(Partidul) Frontul Salvării Naţio nale–
„Expunerile de motive întoc mite de trei dintre deputaţii grupului
parlamentar al FSN.“ R.l. 27 VII 90 p. 2. „Pe măsura trecerii timpului
şi a agra vării situaţiei din ţară, şansele FSN de a-şi păstra supremaţia ca
partid se diminuează.“ R.lit. 13 V 91 p. 2. „Preşedintele
franchise • 108 • FSN
feseneului jude ţean“ R.l. 14 V 91 p. 4. „În Bacău FSN-ul a cîştigat
peste 85% din voturi [...] semidocţi, cîrciumari, activişti culturali s-au
perindat prin fosta clă dire a Comitetului judeţean PCR, devenită între
timp se diul FSN.“ Caţ. 25/91 p. 4; v. şi R.l. 4 II 90 p. 2, Strada 4/90 p. 8,
Libertatea 8 V 90 p. 1, R.l. 17 IX 92 p. 2; v. şi fragiliza, lup tînăr [citit şi
uneori scris fesené] (Abreviere din F[rontul] S[alvării] N[aţionale]; I.
Preda în LR 11–12/92 p. 586, D. Uriţescu CV 60)
full-time (cuv. engl.) –(A lucra, a fi angajat) cu normă întreagă– v.
betona (1993) [pron. fultáim]
fumétti s.pl. (cuv. it.) „–Aţi făcut fumetti (= benzi desenate) – aşa
mi-aţi spus; ce reprezentau? Cînd le-aţi făcut, cînd le-aţi publicat,
unde? –Întotdeauna am desenat, iar cînd eram copil desenam fumetti.“
R.lit. 15 XII 83 p. 21
funcţionalitáte s.f. –Însuşirea de a fi func ţional– „O menţiune
specială pentru funcţionalitatea expresivă a decorului.“ Cont. 6 IV 72
p. 4 (din func ţional + -itate; Th. Hristea în P.N. 3/76 p. 20–21)
fundamentalísm s.n. –Extremism de factu ră religioa să, cu pre că -
dere islamică, fanatism– „Fundamentalismul islamic, odată
consolidat în Tadjikistan, va influenţa şi celelalte republici din Asia
Centrală [...]“ „22“ 42/93 p. 16; v. şi LS 29 VII 91 p. 6, citat de I. Preda
în LR 11–12/92 p. 589 (din fundamental + -ism)
fundamentalíst s.m., adj. –Extremist de factură religioasă, cu
precădere islamică, fanatic– „Ar fi o nenorocire dacă o mişcare
creştină fundamentalistă ar vrea să creeze un stat creştin
fundamentalist, cum există statele islamice fundamentaliste.“ Contr. 6
IX 91 p. 11. „Un comando fundamentalist islamic [...] se hotărîse să
arun ce în aer autocarul.“ R.l. 31 VII 93 p. 2. „Fundamentaliştii, în
Bosnia sau la Hebron, îşi descarcă mitralierele în mulţime.“ „22“ 9/94
p. 1; v. şi R.lit. 9 V 91 p. 17, R.l. 14 III 94 p. 9; v. şi jihad (din
fundamental + -ist; I. Preda în LR 11–12/92 p. 589)
fungostóp s.n. –Produs contra mucegaiului– „Pentru comba terea
mucegaiului în construcţii se poate folosi noul produs «Fungostop».“
R.l. 14 IX 85 p. 5. „Se află în faza de experimentare şi în curînd se va
produce Fungostopul, care va înlătura condensul.“ Săpt. 21 II 86 p. 2
//din fungo- + stop//
funky s. 1979 (muz.; cuv. engl.) –Stil „neîngrijit“ de interpretare
instrumentală a blues-ului, apă rut pe la mijlocul anilor ‘50– v. soul
[pron. fánchi] (BD 1959; DJ)
furajá vb. I 1974 –A hrăni cu furaj animalele– v. dezbalotare (din
furaj; V. Guţu Romalo C.G. 232; DN3 – alt sens)
fústă tub sint.s. (vest.) „Prima şi cea mai importantă relatare a
revistelor de specialitate se referă la... fuste, dar nu la orice specimen
din această foarte largă serie de produse vestimentare, ci doar la aceea
denumită fustă tub. Se numeşte în acest prozaic fel pentru că este
dreaptă, are forma unui burlan, după cum se exprimă în mod tendenţios
maeştri ai pixului cu pastă; femeile slabe folo sesc modelul fustă tub
strînsă în talie doar cu un elastic.“ Săpt. 26 XII 75 p. 8 (din fustă + tub)
fuşerá vb. I 1975 –A realiza ilegal un obiect la locul de muncă spre a-l
vinde în folos personal– v. fuşerai (din fuşerai)
fuşerái s.n. (fam.) „Observînd fapta ilicită a lui Gh. T., C.S., un alt
muncitor, în loc să denunţe ilegalitatea şi să ia atitudine faţă de
abaterile acestuia, s-a oferit să-i facă rost de un nou client pentru
viitorul «fu şerai» [...] Ei bine, la întoarcere, unii se dove desc foarte
«strîngători»; aproa pe zilnic aduc cu ei cîte ceva: un cărucior de aragaz
sau o jar dinieră, un toc de uşă – da, da, nu vă miraţi! un transformator, o
ramă de acvariu sau, pur şi simplu, o foaie de tablă. Sînt «fuşerate»,
cum se mai spune. Lucrări executate [...] în între prinde rile în care
lucrează cei cîţiva «strîngători», materiale scoase ilegal din unităţile în
cauză.“ Sc. 5 IX 75 p. 2 (cf. germ. Fuschelei, Phuscher; GWDS; A.
Bey rer în SCL 5/76 p. 537; DEX-S)
fuşereálă s.f. (fam.) –Rasoleală– „Nu ţine cu fuşe reala şi
aproximaţiile.“ R.lit. 4–10 XI 92 p. 7 (din fuşeri + -eală; DEX-S)
fuşerí vb. IV (fam.) –Frunzări– „O nouă carte ce nu se poate fuşeri, ea
cerîndu-se citită cu creionul în mînă.“ Săpt. 1 XII 78 p. 10 (din fuşerai)
futurológ s.m. –Specialist în futurologie– „Futurologul din 1988 nu
vede altă cale de a des ţepeni situaţia unei societăţi stagnante, practic
fără perspective.“ R.lit. 25/93 p. 8 (din fr. futurologue; cf. engl.
futurologist; PR, DMC 1968, BD 1970; DN3, DEX-S)
futurologíe s.f. „Se naşte sub ochii noştri o nouă ştiinţă – ştiinţa
previziunii, ştiinţa viitorului (futurologia) – ştiinţa despre legile şi
metodele prognozării sociale.“ Cont. 2 II 68 p. 1. „O nouă ştiinţă:
futurologia. În unele ţări, au luat fiinţă institute pentru cercetarea
sistematică a condiţii lor teh no logice şi economice din următoarele
două ultime decenii ale secolului XX. Futurologia, ştiinţa pre vederii
progresului ştiinţific, cîştigă tot mai mult teren.“ R.lit. 26 II 70 p. 23
(din fr. futurologie, engl futurology, germ. Futurologie; BD 1968,
DMN, DMC 1968, PN 1981; Th. Hris tea în LR 3/72 p. 191; v. şi Caiete
critice 8-9/91 p. 47; cuvîntul a fost creat de istoricul german Ossip Kurt
Flechtheim în 1943 – M. Botez într-o scrisoare din 16 IX 93 către
Adrian Niculescu; DN3, DEX-S)
full-time • 109 • futurologíe
G
gabarític, -ă adj. –Referitor la gabarit– „Foar te greu sesizabilă,
diferenţa gabaritică între motoarele din imagine (asincrone de 3 kw şi
3000 turaţii/min) există.“ R.l. 13 I 77 p. 3 (din gabarit + -ic)
gádget s.n. –Obiect mic, amuzant şi, uneori, practic– „Numărul
gadgets-urilor de specialitate sporeşte ceas de ceas şi în proporţie
geome trică.“ Cont. 27 XI 70 p. 5. „Revista a găsit o formulă
publicistică inedită, fiecare număr ofe rind un aşa-numit gadget, un
dispozitiv-surpriză, pe care cititorii urmează să-l monteze singuri,
stimulîndu-li-se astfel pasiunea pentru tehnică.“ Sc. 7 I 76 p. 6. „[...]
decorurile (N.E.) cu odăi subtil particularizate – «grangurele» cu
sufra gerie florentină şi fotolii de piele «garnitură de ocazie»;
gadgeturile, borcane de iaurt şi răvă şeala din odaia băieţilor; posterul
şi farafas tîcurile din odaia tinerei blazate.“ R.l. 3 IV 78 p. 2. „[...]
calendarul, gîndit ca un «gadget» atractiv, incită imaginaţia şi evită
instalarea stereotipiei [...]“ R.lit. 29 XI 84 p. 18; v. şi Cont. 29 XI 68 p.
11; v. şi story, superman (din engl., fr. gadget; PR, DMC 1946, LII;
DN3, DEX-S)
gafá vb. I –A face o gafă– „Dem. Ră dulescu ne-a oferit o mostră de
felul cum se poate gafa chiar şi la examenul de actorie al oricărei şcoli
populare de artă pentru amatori.“ Sc.t. 11 I 72 p. 4. „Răducanu gafează
cu imaturitate inadmisibilă în situaţii cînd nimic nu-l justifică.“ Luc.
18 X 78 p. 7. „Tatu lici a gafat de multe ori, cum ar fi emisiunile cu
«Acţiunea anti se mită» sau «Ruşinea de a fi ro mân».“ R.l. 16 VI 93 p.
16; v. şi autogol (1969) (din fr. gaffer; DN3, DEX-S)
gagarinít s.n. (geol.) –Specie de mineral– „De curînd un colectiv de
geologi sovietici a desco perit un nou mineral, care conţine elemente
din grupa pămînturilor rare (ceriu, erbiu, lanten, eu ropiu) exis tente în
cantităţi infime. Geologii au hotărît să dea noului mineral numele de
gagarinit, în cinstea primului cosmonaut, Iuri Gagarin.“ Sc. 19 VIII 61
p. 3 (din rus. gagarinit; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DN3,
DEX-S)
gálben-práz adj.inv. –Verde deschis– „[Se poartă] roşu-frez,
violet-deschis, galben-praz, verde-iarbă etc. Mai este şi vermillo nul,
dar despre el vă vom explica pe îndelete altădată.“ Săpt. 26 X 84 p. 8
(din verde + praz)
gálben-roşiétic, -ă adj. –Galben cu reflexe de roşu– „Într-unul din
cartierele Hollywood-ului a fost construit un turn de oţel
galben-roşietic avînd înăl ţimea de 65 de picioare.“ Mag. 12 XI 66 p. 4
(din galben + roşietic)
galé s.n.– Vas de flori ornat după stilul Liberty de la începutul
secolului al XX-lea– „De mai multă vreme, la întreprinderea
«Vitrometan», s-a experimentat cu bune rezultate decorarea obiectelor
de cristal după un sistem de gravare denumit «Galle». Este un sistem
de gravare prin care se scoate în relief – nu se adînceşte ca pînă acum –
decorul propus, un gen de sculptură în cristal de o rară frumuseţe.“ R.l.
10 III 82 p. 5. „Cam încărcat decorul, ia să-l mai aerisesc niţel
debarasîndu-l de acest superb Gallé.“ D. 139/95 p. 10; v. şi R.l. 24 IX
79 p. 4; v. şi hochemail (1976) [scris şi gallé; pron. şi galeu] (cuv. fr. de
la numele lui E. Gallé, pictor de vase cu flori în stilul Liberty; cuvîntul
este mai vechi în română)
galimátias s.n. –Vorbire sau scriere confuză, gre oaie– „[...] în final,
[descoperă] într-o fiţuică de scandal un «poem» agramat, lipsit de sens,
un galimatias oribil, semnat cu propriul său nu me de poet consacrat.“
R.lit. 2 II 84 p. 22 (din fr. galimatias; DEX, DN3)
galoşát, -ă adj. –Asemănător cu galoşii– „Din păcate, ghetele
galoşate pentru femei nu puteau fi procurate decît de cumpără toarele
care purtau numere pînă la 38.“ I.B. 22 X 75 p. 2 (din galoş + -at)
gamaglobulínă s.f. (biol.) –Proteină din plas ma sanguină a
persoanelor imune– „Medicii aşteptau reacţiile – febră, schimbarea
coloritului pielii, tulburări digestive etc. – şi începeau «tra ta mentul»:
injecţii, în doze variate, cu gama-globulină. Comportarea
organismului copiilor-cobai era înregistrată cu maximum de ri goare
ştiinţifică.“ I.B. 31 V 67 p. 4; v. şi R.l. 2 XI 79 p. 6 (din fr.
gammaglobuline; PR 1959; DZ; DEX, DN3)
gámă s.f. –Serie, ansamblu de elemente de aceeaşi natură sau cu
aceeaşi destinaţie– „Produsele cosmetice din gama «Belatrix» [sînt]
rea lizate după o formulă originală românească.“ R.l. 3 III 77 p. 5. „Alte
noutăţi: gama de cosmetică decorativă «Ada», conţinînd fond de ten,
tuş de pleoape, ruj de buze în 25 de nuanţe, gama de cosmetice pentru
bărbaţi «Farmec-Select» care cuprinde creme de ras, apă de toaletă,
deodorante, loţiuni, apă de toaletă supraconcentrată «Revin».“ R.l. 3
VIII 78 p. 5. „Rank Xerox a lansat o nouă gamă de materiale de birou.“
R.l. 14 IX 93 p. 5; v. şi linie, sinterizat, tipodimensiune (1967) (din fr.
gamme; DMN 1959; DN, DN3 – alte sensuri, DEX)
gang s.n. (americanism) –Bandă de răufă că tori– „Tot ea a fost aman -
tă de şef de gang (Robinson din «Kid Galhad»), dar şi fată de
milionar.“ R.lit. 23 XI 78 p. 17. „Gang al crimei organizate“ R.l. 22 I
85 p. 6; v. şi R.lit. 1 XI 79 p. 17; v. şi crack, N’drangheta (din engl.
americ. gang; cf. fr. gang; DMN 1964, CO; D.Am.; DN3)
gangsterésc, -ă adj. –De gangster– „Este filmul unui regizor care
îşi iubeşte concetăţenii flecari şi gălăgioşi, naivi şi uşor ridicoli în
patetismul lor agresiv, copii teribili ai unui oraş pestriţ şi colorat;
comici în veleităţile lor «gangste reşti».“ Cont. 20 IX 68 p. 5. „Ziarul
«Mainichi Shimbun» relevă [...] că în Japonia acţionează 2700 de
bande gangstereşti cu un «efectiv» de circa 150000 de oameni.“ I.B. 6
VII 74 p. 8 (din gangster + -esc)
garajíst s.m. –Proprietarul unui garaj; specia list în repararea
automobilelor– „O fetiţă dintr-o familie de garajist versaillez a fost
răpită.“ R.lit. 21 X 76 p. 22; v. şi emisiune TV 25 IX 72 [scris şi
garagist] (din fr. garagiste; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
gárdă de corp s.f. –Paznic personal, bodyguard– „[...] patronii îşi
păzesc întreprinderile cu departa mente anexe de gărzi de corp [...]“ As
74/93 p. 5 (calc după fr. garde du corps)
gastarbeiter s.m. (germanism) –Muncitor (în Germania) de origine
străină– „Nimic mai jalnic decît promenadele gastarbei terilor prin
faţa lun gilor şi ruri de vitrine ale Frankfurtului.“ Fl. 19 V 77 p. 20; v. şi
Sc. 18 III 81 p. 6 [pron. gastarbáităr] (din germ., engl. Gastarbeiter;
BD 1970, GWDS 1975)
gastroenterológ s.m. 1977 (med.) –Specia list în bolile aparatului
digestiv– v. neurotransmiţător (din fr. gastro-entérologue; PR 1950;
DN3, DEX-S)
gastroscóp s.n. 1964 (med.) –Aparat cu aju torul căruia se exa -
minează stomacul– v. esofagoscop (din fr. gastroscope; Fl. Dimi trescu
în RRL 1/69 p. 5; CO; DM, DT; DEX, DN3)
gastrotehníe s.f. –Studiul modificărilor sufe rite de alimente în
timpul preparării lor culinare– „Desi gur, legumele şi fructele vor sta cu
prioritate la masa noastră, alături de celelalte produse, avînd grijă de:
cumpătare, bună dispoziţie şi o gastrotehnie adec vată.“ R.l. 24 IV 85 p.
5 (din fr. gastrotechnie; DN3)
gatísm s.n. (med.) „Demenţa senilă duce la gatism, gatismul
înseamnă ramolisment.“ R.l. 8 XII 92 p. 4; v. şi „22“ 45/95 p. 7 (din fr.
gâtisme; DN3)
gatopárd s.m. (zool.) –Ghepard– „În grădina zoo logică se aş teaptă
trei pui de gatopard veniţi la noi de curînd.“ Cont. 26 IX 74 p. 2 (din it.
gattopardo; DEI)
GATT (ec.) „La lucrări au participat reprezentanţi din 23 de ţări şi
teritorii de pe toate continentele lumii, precum şi reprezentanţi ai
secretariatelor G.A.T.T. şi U.N.C.T.A.D.“ R.l. 28 V 83 p. 2. „Directorul
general al G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife şi Comerţ) [...] s-a
pronunţat recent la Londra în favoarea unei noi runde a negocierilor
multilaterale comerciale [...]“ I.B. 21 II 84 p. 4 (siglă din engl.
G[eneral ] A[greement on] T[ariffs and] T[rade])
gaulist, -ă adj. –Partizan al doctrinei genera lului de Gaulle–
„Întrebare: Dacă consideraţi, domnule preşedinte, că democraţiile
occidentale se află în tr-o criză şi dacă putem conta pe o dezvoltare în
sensul gaulist?“ Sc. 23 III 74 p. 5 [scris şi gaullist; pron. golíst] (din. fr.
gaulliste; PR 1945)
gáură s.f. 1982 (fam.) –Furt, lovitură– v. pick-pocket (sensul este mai
vechi în limbă)
gáură neágră sint.s. (astron.) „Printre surse le de raze X figu rează
quasarii (aştri gigantici ce emit o cantitate de energie echivalentă cu
cea a mai multor sute de galaxii), pulsarii (resturi ale unor stele
neutronice), şi aşa numitele găuri negre (corpuri cereşti masive,
invizibile, cu o forţă de gravitaţie atît de mare, încît ea absoarbe şi
lumina).“ R.l. 14 XI 78 p. 6. „[...] au fost efectuate studii asupra razelor
gama emise de stele, qasari, «găuri negre» şi diverse corpuri cereşti.“
R.l. 18 X 86 p. 6; v. şi black hole (din gaură + neagră, după engl. black
hole; BD 1970; DEX-S)
gaváj s.n. (med.) –Hrănire cu ajutorul sondei gastrice– „La secţia
imaturi, copiii sînt alimentaţi prin gavaj [...] (lapte de mamă introdus
în sto mac cu aju torul unor sonde subţiri).“ Sc. 12 III 61 p. 2 (din fr.
gavage; DM; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DN3)
gay s.m. –Homosexual– „Imaginea firescului ca re înconjoară o viaţă
de gay.“ Contr. 6/93 p. 5. „Erau de faţă cîteva cupluri de gays, figuri
foarte neliniştitoare.“ Tribuna 12 III 93 p. 7 [pron. ghei] (din engl., fr.,
it. gay; BD 1971, DPN 1972, MNC 1979)
gazoanalizatór s.n. (tehn.) –Aparat pentru analiza gazelor– „Ing.
T. cercetează proprietăţile unor gaze la gazoanalizator – aparat care se
fabrică în serie la Leningrad.“ Luc. 15 XII 60 p. 12 (din gazo- +
analizator; FC I 135, 136, Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DN3)
gazodúct s.n. –Conductă pentru transportul gazelor la distanţe
mari– „Au mai rămas 50 de kilometri de sudat din totalul de 4451 km.
al gazoductului euro siberian, anunţa miercuri agen ţia sovietică TASS.
[...] El urmează să alimenteze cu gaz metan siberian mai multe ţări din
Europa occidentală începînd din 1984.“ R.l. 3 VI 83 p. 6. „Ştiri apărute
în presa sovietică anunţă începerea construcţiei gazoductului
Iamburg–Eleţ [...]“ I.B. 12 XI 84 p. 8 (din fr. gazoduc, după apeduct;
PR 1958, DMC 1966; DN3, DEX-S)
gazohól s.sg.tant. „Peste şase milioane de au to mobile sînt
alimentate în această ţară [Brazi lia] cu gazohol – un nou combustibil
alcătuit din 85 de părţi benzină şi restul alcool etilic.“ R.l. 28 VII 79 p.
6. „De la whisky la gazol.“ R.l. 18 VI 80 p. 5; v. şi Sc. 13 I 80 p. 6 [şi
gazol] //din gaz + [alco]hol//
gazonát, -ă adj. –Acoperit cu gazon– „Pe te re nurile gazonate de la
«Kooyong Park» din Melbourne au început întrecerile campio na telor
internaţionale de tenis ale Australiei.“ R.l. 28 XII 74 p. 5 (din gazona;
DT; DEX)
gărár s.m. –Susţinător sau component al clu bului sportiv Rapidul;
rapidist– „O armată de gărari s-au dus pe Giuleşti să aplaude cu
palmele înmănuşate.“ Cont. 22 II 63 p. 2. „Gărarii caută cu osîrdie în
sticla gheţii un fir de iarba fiarelor.“ Luc. 4 II 84 p. 8; v. şi 26 VII 67 p. 2
(din gară + -ar)
găsélniţă s.f. –Element de efect, inedit– „Aşa că toate găselniţele
stilistice sînt vînate din zbor şi întrebuin ţate în serie epi demică. A
bîntuit cu frenezie gripa «exhaustivului». E la modă acum cuvîntul
«încărcătură». Nu mai există articol lipsit de această încărcătură.“
Săpt. 2 IX 71 p. 14. „Vă recomand să ascultaţi cu atenţie, la radio sau la
televiziune, cîntecul «Ce vrei să faci din mine?» interpretat alarmant
de des, ca o piesă de mare «găselniţă», cum zic unii textieri.“ Săpt. 19
XII 75 p. 7 (din găsi + -elniţă; cf. fr. trouvaille; Graur C. 43; Al. Graur
ne-a comunicat că a fost folosit pentru prima oară de Barbu Lăză rea nu
prin anii ‘30)
geam-lunétă s.n. 1977 –Geam din spate la automobile– v. deza -
burizare (din geam + lunetă; cf. fr. lunette “vitre arrière d’une
automobile“; PR sec. XX)
geláto s. (cuv. it.) –Îngheţată– „Evită să treci prin faţa unei firme ca
asta: «Pizza e gelato da Mario»!“ R.lit. 35/93 p. 13
gémeni-dubléţi s.pl.tant. –Gemeni pereche– „Con form acestor
date, în intervalul amintit 1882–1972, în Bulgaria s-au născut peste
30000 de gemeni-dubleţi, peste 4000 de gemeni-tripleţi şi 92 de cazuri
s-au născut quadrupli.“ Sc. 15 X 78 p. 5 (din gemeni + dubleţi)
gémeni-eprubétă s.pl.tant. 1981 –Gemeni născuţi prin însă -
mînţare artificială– v. vitro (din gemeni + eprubetă)
gémeni-tripléţi s.pl.tant. 1978 –Trei gemeni– v. gemeni-dubleţi
(din gemeni + tripleţi)
genialoíd adj. –Din categoria geniului– „Ca să fiu drept, există
destule pasaje citabile în «Intermezzo» şi un tip remarcabil, M. însuşi,
genialoid, «nebun», antipatic şi scandalos.“ R.lit. 7 II 85 p. 9 (din
genial + -oid)
geoacústic, -ă adj. (acust.) „Un sistem de prognoze geoacustice cu
ajutorul cărora pot fi înregistrate cele mai slabe zgomote produse de
deplasarea rocilor în subteran a fost pus la punct în Uniunea
Sovietică.“ R.l. 6 II 85 p. 6 //din geo- + acustic//
geocancerologíe s.f. (med.) „Geocan cerologia. Ultimul nu măr al
revistei «Impact», editată de UNES CO, prezintă o nouă disciplină
ştiinţifică – geocancerologia şi primele rezultate obţi nute de
specialişti în acest cîmp de preo cupări. Numeroasele studii asupra
evoluţiei can cerului au pus în evidenţă interdependenţa care există
între această boală, mo dul de alimentaţie şi climă [...] Astfel, a apărut
geocancerologia, în al cărei domeniu continuă studii şi cercetări asi -
due.“ Sc. 23 IX 80 p. 5 (din fr. géocancérologie)
geocoroánă s.f. (astron.) –Coroana pămîntului– „În timpul zbo -
rului rachetelor cosmice so vie tice a fost descoperită «geocoroana»
ionizată a Pămîntului.“ Sc. 18 III 64 p. 3 //din geo- + coroană//
geodinámic, -ă adj. (geol.) –Care aparţine geologiei dinamice–
„Oceanologii sovietici care au studiat vreme de cîţiva ani zona nordică
a Atlanticului – în cadrul programului internaţional «Pro iec tul
geodinamic» [...] au ajuns la concluzia că fundul Ocea nului Atlantic
[...] repre zintă un fost continent.“ Sc. 28 XI 74 p. 6. „Implicaţiile
tehnicii plăcilor sînt de o covîrşitoare importanţă teoretică şi practică,
ultimul aspect fiind subliniat de descoperirea unor strînse relaţii între
fenomenele geodinamice preconizate de noi le teorii şi acumularea de
hidrocarburi şi zăcă minte metalifere.“ Cont. 10 II 78 p. 5 (din fr.
géodynamique, engl. geodynamic; CO; LTR; DEX-S)
geoecologíe s.f. –Ecologia pămîntului– „E su fi cient să enumăr
tematica acestui atlas: geo logie, climă, ape (ape subterane, lacuri
ş.a.m.d.), soluri, vegetaţie, faună şi geoecologie; istorie, topo grafie,
etnografie.“ Sc. 23 II 75 p. 1 //din geo- + ecologie//
geografíe-biologíe s.f. –Dublă specializare, în geografie şi
biologie– „Toate sînt construite în ate lierul şcolii de către elevi şi
maiştri, sub îndrumarea profesorului de geografie-biologie S.V.Z.
Rezultatele obţi nute de micii cercetători ai cercului de
geografie-meteo rologie n-au întîrziat să depăşească graniţele şco lii.“
Sc. 2 X 73 p. 4 (din geografie + biologie)
geografíe-meteorologíe s.f. 1973 –Specializare în geografie şi
meteorologie– v. geografie-biologie (din geografie + meteorologie)
geomagnétic, -ă adj. –Relativ la magnetismul terestru–
„Astronomul sovietic E.M. a emis ipoteza că schimbările de presiune
atmosferică pot fi pre văzute pe baza furtunilor geomagnetice.“ R.l. 12
I 78 p. 6; v. şi 30 XI 79 p. 6 (din fr. géomagnétique, engl. geomagnetic;
PR 1962; CO, LTR; DEX, DN3)
geometrizá vb. I –A folosi forme geometrice– „Sînt foarte curios să
văd, peste un an–doi, dacă M.M. va mai semăna aşa de exaspe rant cu
M.C. cum sea mănă azi (Vînătoare de urşi), dacă M.P., ieri geo -
metrizînd pe romburile pălimarelor olte neşti, va mai pastişa nudurile
lui M.“ Cont. 17 II 67 p. 7 (cf. fr. géometriser, engl. to geometrize;
DN3, DEX-S)
geometrizáre s.f. (fig.) –Aranjare geometri că– „Regizorul M.M.
împreună cu trei tineri absolvenţi ai I.A.T.C. au gîndit piesa [...] într-un
sens ritualic, al unei geometrizări pregnante a tensiunii dramatice.“
Luc. 23 IX 78 p. 4 (din geometriza; DEX-S)
geooceanografíe s.f. (geol. mar.) „Cu oca zia vizi tei sale în ţara
noastră, oceanograful L.D., căruia i se atribuie inventarea termenului
de geo-ocea no grafie, a răspuns solicitării noastre de a ne vorbi despre
unele probleme generale legate de cerce tările de geologie marină.“
Cont. 21 V 71 [f.p.] (din fr. géo-océanographie)
geosincrón, -ă adj. (astron.) „Heliocentra lele circumterestre
prezintă un deosebit interes în condiţii le accentuării crizei energetice
la nivel mondial [...] Satelitul plasat pe o orbită geosincronă, staţionară
în raport cu Pămîntul, ar produce energie electrică din razele solare
recep ţionate. Energia va fi transmisă pe Terra sub formă de microunde,
către un receptor special, cu un diametru de circa 11 km, care are rolul
de a reconverti undele în electricitate.“ Sc. 23 II 78 p. 6; v. şi R.l. 29 VI
81 p. 6 (din engl. geosynchronous [orbit]; BD 1968)
geostaţionár, -ă adj. (astr.) –Care se roteşte o dată cu Pămîntul–
„La 16 mai urmează a fi lansat, la Cape Canaveral, primul satelit
meteorologic geostaţionar [...]“ R.l. 10 V 74 p. 6. „Transmisiunea a
avut loc cu ajutorul satelitului geostaţionar american Intelsat I.V.A.“
Sc. 8 VI 78 p. 6. „În Japonia a fost lansat un satelit plasat pe o orbită
geostaţiona ră, care [...] va transmite emisiuni în direct, pentru reţeaua
de televiziune a societăţii nipone N.H.K.“ Săpt. 20 IV 84 p. 2; v. şi
avion-laborator (din fr. géostationnaire; engl. geostationary, it.
geosta zio nario; PR 1966, DPN 1983, BD 1968; DN3, DEX-S)
geotéhnic, -ă adj. 1979 –Privitor la stabilitatea şi la rezistenţa
terenurilor– v. vibroforeză (din fr. géo technique; PR 1967; DN3,
DEX-S)
geotérmic, -ă adj. (geol.) –Care aparţine căl durii din interiorul
gaváj • 111 • geotérmic, -ă
pămîntului– „Înseamnă că foar te aproa pe există surse geotermice – pe
care trebuie să le identificăm şi să le folosim. Nu neapărat pentru
centrale electrice, dar neapărat pentru încălzit.“ R.l. 25 XI 73 p. 3.
„Energie geotermică. Căutînd petrol, sondorii din Danemarca au
descoperit o altă preţi oasă resursă: apă caldă de peste 80o C.“ Sc. 2 XI
77 p. 6. „Comisia pentru energie electrică din Mexic a anunţat
începerea exploatării unei zone cu potenţial geotermic, descoperită
recent în statul Michoacan.“ R.l. 3 VII 79 p. 6; v. şi Sc. 21 XII 78 p. 6; v.
şi geotermometru (din fr. géothermique, engl. geo thermic; DMC
1964, CO; D.Min.; DEX)
geotermíe s.f. 1978 (geol.) –Căldura din interiorul pămîntului– v.
bioenergie (din fr. géothermie; DN3, DEX)
geotermométru s.n. (geol.) „Institutul de geo logie şi geofizică a
realizat «geotermo metrul» GTE-40 d, un termometru electronic, cu
citire directă, portabil, destinat prospecţiunii geo termice de mică
adîncime. Utilizarea aparatului a dat rezultate bune în investigarea
directă a zonelor geotermale cu manifestări de suprafaţă.“ R.l. 28 II 78
p. 5 (din geo- + termometru; DEX-S)
geriatríe s.f. (med.) „Geriatria, sau într-o ac cep ţiu ne mai largă,
gerontologia clinică, se ocu pă cu prevenirea, terapia, supra ve gherea
continuă şi re adaptarea la viaţa socială a vîrstnicilor şi bătrînilor.“
Cont. 15 VI 79 p. 7 (din fr. gériatrie; PR 1961; DEX, DN3)
geroigiénă s.f. (med.) –Ramură a medicinei care se ocupă cu modul
de viaţă raţional în scopul întîrzierii îmbătrînirii– „Faţă de eforturile
din ce în ce mai mari [...] în dome niul profilaxiei şi terapiei
îmbătrînirii, cred că trebuie să acordăm, în activitatea de educaţie
sanitară, mai mare atenţie problemelor de geroigienă. Organizarea
unor «sfaturi de geroigienă» ar fi o cale dintre cele mai bune pentru a
da indicaţii şi a prescrie tratamentul individual necesar.“ Sc. 28 II 76 p.
2; v. şi bioritm //din gero- + igienă//
gerontológ s.m. (med.) –Specialist în problemele bătrîneţii–
„Gerontologii preconizează aplicarea noii metode în condiţiile
dispensarizării tuturor celor care au depăşit vîrsta de 50 de ani.“ R.l. 22
IV 85 p. 6; v. şi vasopresină (1978) (din fr. gérontologue, it.
gerontologo; PR 1965, DPN 1970; DEX-S)
gerontológic, -ă adj. (med.) –Relativ la problemele bătrîneţii– „În
cursul experimentelor efectuate la Institutul gerontologic din Kiev s-a
reuşit înlăturarea din molecula complexă a acestui hormon a unui
aminoacid.“ Sc. 9 XII 78 p. 5; v. şi gerontoprofilaxie (din gerontologie
+ -ic; DEX-S)
gerontoprofilaxíe s.f. (med.) –Profilaxia îm bătrî nirii– „Institutul
naţional de geriatrie şi gerontologie îndrumă 150 de puncte
gerontologice din ţară. În cercetarea de gerontoprofilaxie de la
întreprinderi şi de la centrul de specialitate al institutului sînt cuprinse
peste 12000 de persoane.“ R.l. 24 II 84 p. 5 (din geronto- + profilaxie)
gerovitál s.n. (farm.) –Medicament care întîrzie îmbătrînirea–
„Gerovital şi Aslavital re prezin tă un domeniu de primă dimensiune al
contri buţiei româneşti.“ Cont. 15 VI 79 p. 7; v. şi Sc. 1 XII 79 p. 3 (din
gero- + -vital; cf. engl. gerovital; BD 1970; LTR; DEX-S; cuvîntul
este mai vechi)
gerovitalizát, -ă adj. –Tratat cu gerovital– „Profesoara Aslan nu
consimte să dea decît numele unuia dintre iluştrii săi pacienţi: Miguel
Angel Asturias, laureat al Premiului Nobel de literatură, care a
autorizat-o să-l citeze. Celelalte celebrităţi «gero vitalizate» sînt însă
adesea evocate de ziarişti şi în jet society, unde, cum toată lumea ştie,
se vor beşte [...]“ Cont. 1 III 74 p. 11 (din gerovital)
gestionár-contábil, -ă adj. –Referitor la ges tiune şi la
contabilitate– „[...] nu putem trece cu vederea multe nereguli ce există
în ţinerea evidenţelor gestionar-contabile privind masa lem noasă
rezultată la exploatare, abuzurile ce-şi fac loc cu prilejul valorificării
producţiei ob ţinute.“ R.l. 14 XII 71 p. 2 (din gestionar + contabil)
gestionár-depózit s.m. –Gestionar de depozit– „În sectorul de
aprovizionare – total 30 de lucrători auxiliari, din care: 8 gestio -
nari-depo zite, 10 manipulanţi de materii prime ş.a.“ Sc. 27 VII 77 p. 1
(din gestionar [de] depozit)
gestionár-îndrumătór s.m. –Gestionar cu funcţia de îndru -
mător– „Fostul gestionar-îndru mător la Întreprinderea de plante
medicinale Oradea este chemat în faţa justiţiei pentru delapidare prin
fals a peste 200000 lei.“ R.l. 7 VII 71 p. 2 (din gestionar + îndrumător)
gestionár-remiziér s.m. –Gestionar care ia în remiză o unitate
comercială– „Direcţia de poştă a municipiului Bucureşti angajează
factori distribuitori de presă pe autofurgonete ale GETAX şi
gestionari-remizieri la chioşcurile de difuzare a presei.“ I.B. 23 VII 69
p. 3 (din gestionar + remizier)
gestóză s.f. (med.) –Totalitatea manifestărilor patologice care
însoţesc sarcina– „Hipertensiu nea din ultima parte a sarcinii la
gravidele cu gestoză poate fi privită ca un efort matern de a asigura o
presiune suficientă în placentă pentru hrănirea fătului.“ Cont. 13 I 84 p.
11 (din germ. Gestose; DEX, DN3)
gestuál, -ă adj. –Care se face prin gesturi– „Fotoliul, cînd negru în
lumină, cînd unicul lucru luminat în întuneric, se opunea, prin
imobilitatea lui, mobilităţii exprimate gestual şi verbal şi, în acelaşi
timp, o potenţa, o reliefa sensibil.“ Cont. 4 VIII 67 p. 6 (din gest; cf. fr.
gestuel; PR 1945; DN3)
getaxíst s.m. –Şofer de stat, conducător de vehicule GETAX– „Al
doilea şofer s-a consultat cu al treilea. Nu ştiau. Au intervenit şi alţi
getaxişti.“ Sc. 4 VI 63 p. 1 (din getax + -ist)
gheretíst, -ă s.m.f. (com.; peior.) –Pose sor sau gestionar al unei
gherete, al unei dughe ne– „În locul liber au intrat vagabonzii.
Bişniţarii, ghere tiştii fără noroc şi spate [...] Boşii vechi au dat mîna cu
boşii noi.“ R.l. 20–21 III 93 p. 8 (din gheretă + -ist)
gherílă s.f. în război, conflict de gherilă –Răz boi de hărţuială dus de
partizani– „Mercenari specializaţi în conflicte de gherilă“ „22“ 47/95
p. 3; v. şi Ev.z. 30 XI 96 p. 1; v. şi Hezbollah (1992) (din fr. guérilla, sp.
guerrilla; DEX, DN3)
gherisér s.m. –Tămăduitor, vraci– „Anunţînd public aceste
constatări, profesorul P.M. de la Universi tatea Louvain a adăugat că
dacă în medicină «gheriserii» sînt şarlatani, în iluzio nism sînt în
schimb maeştri cu totul remarcabili.“ R.l. 21 XII 76 p. 6 (din fr.
guérisseur)
gherísm s.n. 1978 –Mentalitate războinică– v. impact2 //din fr.
guerre, it. guerra + -ism//
ghetoizáre s.f. –Izolare obligatorie a unei anu mite populaţii (în spe -
cial a evreilor în timpul nazismului)– „Nu peste mult timp a în ceput
[...] ghetoizarea.“ Fl. 26 IX 86 p. 23. „[Trebuie] luate în con siderare şi
posibilele consecinţe ale marginalizării, ghetoi ză rii, asu pra
homosexualilor în şişi; ar fi de imaginat cazuri extreme pre cum
emigrarea sau chiar sinu ciderea.“ „22“ 3–9 XII 92 p. 2 (din gheto +
-izare; cf. it. ghettizare, fr. guettoïsation; DPN 1977, MNC 1980)
ghetóu s.n. 1993 –Loc în care trăieşte o comunitate, separată de
restul populaţiei– v. spanglish (din fr., it. ghetto; dicţionarele curente
nu consemnează acest sens extins)
ghid-interprét s.m. –Ghid care asigură şi tra du cerea explicaţii lor–
„Concurs pentru selec ţionarea de ghizi-interpreţi.“ I.B. 31 I 73 p. 3
(din ghid + interpret; cf. fr. guide-interprète; DMC 1973)
ghiúrza s. (zool.; cuv. kirghiz) „În mica localitate Badhîz din
Kirghizia se află una din fermele de şerpi vestite din Uniunea So -
vietică. Aici sînt îngrijite circa 250–300 de cobre şi un soi special de
năpîrci extrem de otrăvitoare, denumite ghiur za.“ Sc. 16 XI 75 p. 6
giácă s.f. –Jachetă– „Pornind de la tradiţionalul jeans – ei vor realiza,
pe lîngă veste, fuste, salopete, giace, short-uri etc., alte noi vestminte
[...]“ Săpt. 10 III 78 p. 10. „[...] după o percheziţie sumară i-au găsit în
geacă un cuţit.“ R.l. 11 II 93 p. 9. „Magazinul va fi aprovizionat cu
discuri [...] geci, bocanci.“ Cotid. 2 X 95 p. 6; v. şi R.l. 9 I 81 p. 4 [şi
geacă] (din it. giacca; Th. Hristea în R.lit. 25 X 79 p. 8; DEX-S)
giállo adj. (cuv. it.) „Care sînt romanele «gialli» (= „poliţiste“ – nota
T.S.-C.) care vă plac cel mai mult?“ R.lit. 15 XII 93 p. 12
gigacaloríe s.f. (fiz.) –Unitate de măsură pentru energia termică
egală cu un miliard de calo rii– „Astfel, cu începere de la 15 noiembrie,
HG nr. 776 stabileşte pentru consumurile casnice [...] 2000 lei şi peste
pentru o giga-calorie (de la 220 lei).“ R.l. 29 XI 91 p. 2. „La Satu Mare
gigacaloria costă 6490 lei.“ R.l. 7 VII 93 p. 9; v. şi 3 V 93 p. 1, 4 V 93 p.
2 (din fr. gigacalorie; DEX, DN3)
gigafón s.n. (fiz.) –Difuzor foarte puternic– „[...] participanţii la
trafic se vor orienta şi vor respecta semnificaţia indicatoarelor rutiere,
a luminii semafoarelor electrice, a indicaţiilor şi recomandărilor pe
care agenţii de circulaţie le adresează prin gigafoane.“ R.l. 22 II 78 p. 5
(din fr. gigaphone; DTN 1976; LTR; DN3)
gigantísm s.n. –Caracter nemăsurat, gigantic– „După ce marile
şantiere navale ale lumii s-au molipsit de gigantism, au început să fie
lansate la apă nave uriaşe.“ R.l. 22 IX 67 p. 6 (din fr. gigantisme; DMN
1966; DEX, DN3)
gin s.n. (alim.) –Băutură cu gust de ienupăr– „Beau cu plăcere
«Fanta», «Cola» sau gin tonic, îmi place pizza.“ D. 136/95 p. 3 (din
engl., fr. gin; DEX, DN3)
gipác s.n. (tehn.) „Constructorii de locuinţe din Paş cani au înlocuit
mortarul pentru finisarea construc ţiilor cu un nou preparat denumit
geotermíe • 112 • gipác
«Gipac», obţinut dintr-un amestec de glet, ipsos, aracet şi ciment.“ R.l.
17 XI 81 p. 5 (din iniţialele elementelor componente: g[let] ip[sos]
a[racet] c[iment])
gitan, -ă adj. 1973 (livr.) –De ţigan, ţigănesc– v. antivedetă; v. şi
R.lit. 25 X 79 p. 22 [pron. jitán] (din fr. gitan; cf. sp. gitano; DN, DEX
– alt sens, DN3)
giuvaergereásă s.f. –Femeie care se ocupă cu arta giuvaerge riei–
„Cu G.R. tradiţia a fost călcată (prima giuvaergereasă)“ I.B. 4 XII 65
p. 1 (din giuvaerger[ie] + -easă; termenul este pro babil mai vechi)
givrat, -ă adj. –(Ca) acoperit cu gheaţă– „Exis tă pentru geamurile
givrate o gamă întreagă de desene şi culori [...] În realitate însă, aici
găseşti doar verde cînd ţie îţi trebuie alb şi dincolo are doar geamuri în
pătrăţele cînd tu vrei model «gheaţă».“ R.l. 13 XI 75 p. 2 [pron. jivrát]
(cf. fr. givré)
gîtuíre s.f. (circ.) –Îngreunare a circulaţiei datorită traficului
excesiv– „În fiecare dimineaţă e aşa. Sînt gîtuiri pe linie. Întrebaţi pe
controlorii de la capetele de linie.“ Sc. 3 XI 78 p. 4 (din gîtui; cf. fr.
embouteillage)
glaciológ s.m. (geol.) –Specialist în studiul gheţa rilor– „Pe drumul
înzăpezit înainta un «vez dehod» îndrumat de glaciologul A.K.“ Sc. 17
II 62 p. 4; v. şi 2 XI 79 p. 5 (din fr. glaciologue; PR 1950; Fl. Dimitrescu
în LL 10/65 p. 240; DEX)
glacionaút s.m. –Navigator printre gheţari; spe cia list în glacio -
nautică– „Activitatea ştiinţifică a gla cionauţilor va consta în studierea
gheţarului, efectuarea de fotografii şi filme, de mă surători ale
radioactivităţii, prelevarea de eşantioane şi înregistrări sonore.“ Sc. 4
XI 72 p. 6. „Trei tineri francezi consideraţi primii «glacio nauţi» fac o
interesantă experienţă într-o fisură a gheţarului Argentière din Alpii
francezi. Argentière a devenit leagănul unei profe siuni ştiinţifice –
glacionautica.“ Mag. 5 I 74 p. 3 //din glacio- + -naut//
glacionaútică s.f. 1974 –Disciplină care studiază gheţarii la faţa
locului– v. glacionaut //din gla cionaut + -ică//
glamour s.n. (americanism) –Farmec– „Regi zoa rea orchestrează
lăsînd fiecărui instrument timbrul său: glamourul şi dulceaţa Vio letei
Andrei (dresoare de elefanţi), lirismul subţire al lui George Mihăiţă
(clovnul amorezat) [...] antrenul lui Iosefini scoţînd din nasul
spectatorilor, bine înţeles, soldi! soldi!“ R.l. 25 XII 81 p. 2. „[...] stilul
mamei – un glamour distins – trebuie continuat [...]“ R.lit. 6 VI 85 p.
20; v. şi spot (1980) [pron. gleámăr] (Guţia A. 14)
glásnost s. (cuv. rus.) –Transparenţă, libertatea cuvîntului, a
informaţiei, a comunicării etc., termen specific reformei lui Gorbaciov
de după 1987– „Gorbaciov a aliat conceptului social-economic de
«perestroika» pe acela etic de «glasnost».“ R.lit. 7 II 91 p. 2. „În sfîrşit,
glasnost şi în problema deportării popoarelor“ R.l. 30 XI–1 XII 91 p. 8;
v. şi R.lit. 14 III 91 p. 2, R.l. 31 I 92 p. 1 (din rus. glasnost, cf. fr., engl.,
it. glasnost; PN 1987)
gliceról s.n. –Glicerină– „Dr. J.D., de la Universitatea din Illinois, a
anunţat că a descoperit o legătură dintre substanţa denumită glicerol –
un alcool dulce care se găseşte sub formă naturală, în mici cantităţi, în
componenţa sîngelui – şi fenomenul metabolismului.“ Sc. 28 XII 77 p.
5 (din fr. glycérol; DM, DC; DN3)
glimée s.pl.tant. (geol.) „Glimee este un termen ştiinţific pătruns în
toate atlasele de geomorfologie din lume. El a fost propus pentru prima
dată de geograful român Tiberiu Morariu, la New Delhi [1967], în
cadrul lucrărilor Comisiei internaţionale de studiul versanţilor. Glimee
înseamnă dîlme, vă lu riri de teren şi acoperă ca sens ştiinţific o
descoperire românească de excepţie: terenurile provenite din
alunecări pot pre zenta stabilizări cu valoare eco nomică certă.“ Cont. 6
VII 79 p. 5 (cuv. pop. din familia s. gîlmă devenit ştiinţific)
glucoláct s. „Şi cum întrebarea dv. a vizat grupa produselor pentru
copii, aş vrea să amintesc că la cele două sortimente noi de produse
lactate – gluvilact (glucoză şi vitamine) şi glucolact, apărute în
magazine în luna septembrie, se va adăuga în curînd laptele cu
dextromaltoză în două variante, destinat copiilor care nu suportă
laptele de mamă.“ R.l. 27 XII 77 p. 2 (din glu co[ză] + lact)
glumotécă s.f. –Colecţie de glume– „S. din Dres da, de 25 de ani,
colecţionează anecdote şi caricaturi din întreaga lume. Recolta cu care
se poate mîndri după un sfert de veac – o «glumotecă» constînd din
400000 piese clasificate ştiinţific, pe teme şi subteme.“ Sc. 19 I 78 p. 5;
v. şi Săpt. 12 V 78 p. 2 (din glumă + -tecă, după cinematecă)
gluviláct s. „Colectivul fabricii de lapte praf din Remetea, jude ţul
Harghita, a realizat şi introdus în fabricaţie noi produse lactate
destinate în special copiilor. «Gluvilactul» – lapte praf pentru sugari –
este unul dintre aceste produse mult solicitate.“ R.l. 27 XII 77 p.2; v. şi
glucolact (din glu[coză] + vi[tamină] + -lact)
gnotobiológic, -ă adj. (med.) „La catedra de chirurgie infantilă a
Institutului de medicină nr. 2 din Moscova s-a construit acum o
aşa-numită cameră gnotobiologică – un izolator în care nu pătrund
microbi, operaţiile putîndu-se astfel efectua în condiţii de totală
asepsie. În cameră se pompează aer trecut prin filtre speciale,
antimicrobiene. Întregul personal care participă la efectuarea
intervenţiilor chirurgicale poartă costume speciale gnotobio lo gice,
care, de asemenea, acţionează ca o barieră izolatoare.“ Sc. 7 VII 78 p. 6
(cf. engl. gnotobiology; BD 1970)
goalkeeper s.m. (sport) „Pentru postul de goal kee per este certă
prezenţa lui L.A.“ Săpt. 11 VI 82 p. 8. „Vă mai amintiţi, desigur, de
valorosul goal-keeper de-acum cîţiva ani, Suciu, în pre zent antrenor la
centrul de copii al Sportului Stu denţesc.“ Săpt. 31 VIII 84 p. 8 [pron.
goulkípăr] (din engl. goalkeeper)
golán s.m. –Manifestant anticomunist care a participat la fenomenul
Piaţa Universităţii– „Mai întîi [Ion Iliescu] s-a referit la cei din Piaţa
Universităţii folosind termenul jignitor de «golani» şi «huligani».“
R.l. 12 V 90 p. 1. „Tinerii taxaţi de golani au adoptat porecla şi au
transformat-o în renume.“ R.lit. 24 V 90 p. 2. „[Cris tian Paţurcă:] Lui
Iliescu îi mul ţumesc că ne-a numit golani, dacă universităţi ca
Sorbona, Cambridge, Oxford s-au declarat, în zilele acelea,
universităţi de golani. S-a pre luat cuvîntul ca atare. Golan este,
probabil, al doilea cuvînt ro mâ nesc preluat de limbile de circulaţie
internaţională, ca şi «securist» [...]“ Phoenix 74/91 p. 7. „Al. Paleologu
a semnat la puţin timp de la evenimentul amintit o interesantă carte
intitulată «Ambasador al golanilor» (se ştie, imediat după Re voluţie,
scriitorul era chiar amabasadorul ţării noastre la Paris) ceea ce dă
elementului lexical în discuţie o valoare semantică accentuat
pozitivă.“ R.l. 3 VI 92 p. 5; v. şi R.lit. 2 V 91 p. 2; v. şi anticomunist,
neocomunism (D. Uriţescu în R.l. 3 VI 92 p. 5; termen intrat în circuitul
internaţional – fr., engl., it. – după mai 1990)
gol négru sint.s. 1977 (astron.) –Gaură neagră– v. quasar (din gol +
negru, după engl. black hole; BD 1970)
golănésc, -eáscă adj. (apreciativ) –Al golanilor din aprilie-iunie
1990– „Miting golănesc la Arad (făcut de demonstranţi solidari cu
Piaţa Universităţii din Bucureşti).“ R.l. 8 V 90 p. 1 (din golan + -esc)
gold-medalíst, -ă s.m.f. (sport) „La fiecare cinci minute tele -
viziunea americană prezintă pe micile ecrane «gold-medalist»-ii de la
Los Angeles, adică pe deţinătorii aurului olimpic.“ Săpt. 10 VIII 84 p.
8 (din engl. gold-medallist)
gondolá vb.refl. I –A se mişca unduindu-se– „Dar ideea unei
slujnice îmbrăcate ca la revistă, gondolîndu-se ca la şantan, făcînd
echivoc cu ochiul este sub orice critică.“ R.l. 5 X 77 p. 2 (din gondolă +
-a; DN3 – alt sens)
gondólă s.f. (com.) –Etalaj care serveşte la pre zentarea mărfurilor–
„În acest magazin gondolele sînt cam înghesuite.“ (din it. gondola, fr.
gondole; DEX-S)
gonflábil, -ă adj. –Care se poate umfla– „Casa gonflabilă. În
Japonia a început producţia în serie a caselor confecţionate dintr-un
material plastic gonflabil. Casa se poate monta în timpul record de
cinci minute, prin umplerea cu aer a spaţiului dintre pereţi, plafon şi
podea.“ Sc. 4 IX 75 p. 4. „Cateterul are o extremitate în formă de balon
gonflabil care, la o presiune între 6 şi 8 atmosfere, se umflă lărgind
diametrul interior al vaselor sanguine, pentru a permite o mai bună
circulaţie a sîngelui.“ R.l. 11 II 78 p. 6. „Cupolă gonflabilă“ Sc. 16 II
79 p. 5. „Balena, un balon gonflabil în formă de cetaceu, de culoare
albastră [...] a fost fabricată la iniţiativa organizaţiei ecologiste
internaţionale «Greenpeace».“ R.l. 5 XI 82 p. 6 (cf. fr. gonflable; DN3)
gorbaciovíst, -ă adj. –Potrivit concepţiei lui M. Gorbaciov–
„Prima revoluţie [mergea] într-o direcţie [...] gorbaciovistă, deci spre
o variantă româ nească de «perestroika».“ Dr. 20 II 90 p. 1. „Politica
internă şi externă a d-sale [I. Iliescu] poar tă pecetea gorbaciovistă.“
R.lit. 11 IV 91 p. 2 (din n.pr. Gorbaciov + -ist)
gorepirgésc, -ă adj. –Ca a(l) lui Gore Pirgu, erou al lui Mateiu
Caragiale– „Un Thomas Mann, vorbă gorepirgească, are, de, calităţile
lui.“ R.lit. 12 XI 70 p. 12 (din n.pr. Gore Pirgu + -esc)
gorílă s.f. –Gardă de corp, bodyguard– „Asaltat de admiratori şi
reporteri şi apărat de poliţişti şi gorile Ringo Star soseşte la Dakota
Building.“ R.lit. 17 VI 82 p. 24. „[Clientul] a fost lovit de patronul
[barului] şi de gorilele acestuia.“ R.l. 17 II 93 p. 2. „Secretara gorilă a
lui Bombonel a vrut să-l dea afară pe Fănel.“ Z. 11 IX 95 p. 1; v. şi D.
109/95 p. 10, „22“ 39/96 p. 15 (DEX, DN3 – alt sens)
gitan, -ă • 113 • gorílă
góspel s.n. (muz.) –Tip de muzică religioasă a negrilor înrudită cu
blues-ul şi jazzul– „[N.D.] este singurul muzician belgian care cîntă
gospel cu acel «feeling» al sudului american.“ LAI 28 X 91 p. 2. „Dans
lent blues-ul, gospelul [...]“ D. 40/93 p. 16; v. şi comics (1977) (din
engl. gospel; BD 1968)
gospodăríe-anéxă s.f. „Înfiinţarea unor gos po dă rii-anexe pe
lîngă cantinele întreprinderilor craio vene facilitează aprovizio na rea
cu legume şi alte produse agro-alimentare a acestora.“ R.l. 28 IV 74 p.
5. „Creşterea numărului de gospodării anexe, în vederea asigurării
aprovi zionării cantinelor-restaurant cu carne, legume şi zarzavaturi
din resurse proprii.“ R.l. 5 I 78 p. 5; v. şi cantină-restaurant (din
gospodărie + anexă)
gospodăríe-etalón s.f. 1967 –Gospodărie model– v. staţie-pilot
(din gospodărie + etalon)
gospodărós, -oásă adj. –Econom(icos)– „A pre vedea urmă rile
risipei şi a acţiona în consecinţă înseamnă a gospodări nu numai
propriul buzunar, dar şi avuţia naţiunii. Românul este un om gos -
podăros, a zis el, şi am reţinut rezonanţa acestui adjectiv:
«gospodăros»!“ Sc. 11 I 78 p. 1 (din gospodar + -os)
graffiti s.pl.tant. (cuv. it.) –Scrieri (şi desene) smîngălite pe zi duri–
„Blocuri devenite cuiburi ale declasării sociale şi morale – droguri,
prostituţie, graffiti şi violenţă.“ R.l. XII 95 p. 20; v. şi „22“ 39/96 (Plus
p. IV) [scris greşit graffitti] (cf. fr. graffiti; Th. Hristea O. 51)
gráfic-cádru s.n. –Grafic cu rol de cadru ge ne ral– „Perioada de
practică de patru săptămîni, care se efectua în timpul vacanţei de vară,
acum este inclusă în cuprinsul anului şcolar. Au fost aplicate, în acest
sens, graficele-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei şi
Învăţămîntului.“ I.B. 4 X 76 p. 1 (din grafic + cadru)
gráfic-prográm s.n. –Program sub formă de grafic– „Fructele –
munca în livezi după grafice-program“ Sc. 13 X 76 p. 3 (din grafic +
program)
grafitát, -ă adj. 1977 –Care conţine grafit– v. autobalsam (din grafit
+ -at)
gramináre s.f. „De curînd s-a pus la punct procesul de sidefare
(graminare) a plăcilor de metacrilaţi.“ Sc. 18 VIII 62 p. 4 (DC)
grand-guignol s. (arte; franţuzism) –Teatru de ma rio nete– „[...] ce
fără glagorie pare acel boiernaş care, tam-nesam, pune mîna pe puşcă
şi trage-n oameni ca-n ciori şi ce figuri de grand-gui gnol trebuie să
facă acest atît de talentat M.P. în secvenţele în care aschimodia în criză
dă foc conacului.“ R.l. 7 IV 78 p. 2. „Metafi zi cul n-are multe asemenea
«numere» în care să se lăbăr ţeze în kitsch şi grand-guignol.“ R.lit. 19
VII 79 p. 17 [pron. gran ghiniól]
graníta s.f. 1994 (alim.; cuv. it.) –Suc de fructe servit cu gheaţă
sfărîmată– v. cedrată
granodín s.n. „Agricultura noastră foloseşte un nou produs pentru
combaterea mălurii la grîu – granodinul.“ Sc. 22 VII 62 p. 1 (din
gran[ulă])
granulopintoreliéf s. (pict.) „În holul hotelului «Ri viera» din
Mamaia s-a deschis o expoziţie de decoraţiuni interioare realizată de
G.B., după un procedeu artistic numit «granulo-pinto-relief».“ R.l. 8
IX 77 p. 5. „Granulo-pinto-relief, adică pictura în relief cu granule de
marmură, granit, calcar etc. constituie o tehnică plastică cu o prezenţă
relativ insolită pe simezele expoziţii lor noastre.“ Cont. 15 VI 79 p. 15
(din granule + pinto- + relief)
gravitíno s. (fiz.) –Tip de particulă– „Gravitino are masa de repaos
nulă şi e cuplat cu alte particule doar prin forţa gravitaţio nală.“ Cont.
27 IV 79 p. 7; v. şi supergravitaţional
grădínă-cinematográf s.f. –Cinematograf ame na jat într-o gră -
dină– „[...] de la începutul acestei luni bucureştenii pot viziona filme şi
în grădinile-cinematograf Capitol, Gloria [...] De la 1 iunie va intra în
circuit şi grădina Eforie [...]“ I.B. 11 V 89 p. 5 (termenul este mult mai
vechi, cel puţin din anii ‘40)
grădínă-muzéu s.f. –Grădină cu funcţie de muzeu– „Mai fiecare
teatru se putea revendica drept autor (chiar dacă în colaborare) al unei
asemenea manifestări, fie că aceasta avea loc la Monumentul Eroi lor
Patriei, sau la Curtea Veche, în grădina-muzeu «Enes cu», la Rotonda
scriitorilor din Cişmigiu etc.“ I.B. 9 VIII 75 p. 5 (din grădină + muzeu)
grădínă-restauránt s.f. –Restaurant ame najat într-o grădină,
restaurant cu grădină– „În timpul verii e nevoie la Sulina de cel puţin
încă o grădină-restaurant.“ Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din grădină +
restaurant)
grănicerí vb. IV –A păzi graniţa– „Jurăm că vom grăniceri [...]“
emisiune TV din 31 III 74 (din gră nicer + -i)
gréţuri s.pl. în constr. a nu avea greţuri (arg. elevilor) „Elevii noştri
nu au probleme, altfel spus, nu au greţuri, atunci cînd cunosc bine o
lecţie şi pot să răspundă mulţumitor.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din greu +
-eaţă)
grévă japonéză sint.s. –Grevă simbolică, fără încetarea lucrului;
semn distinctiv: o banderolă– „Începînd de ieri, Sindicatul
Independent al Actorilor Profesionişti din Ro mânia a trecut de la greva
japoneză la pichetele de protest.“ R.l. 18 X 95 p. 24. „Studenţii au
declarat grevă japoneză.“ Timişoara internaţ. 51/95 p. 7 (după fr. grève
japonaise)
gri-argínt adj. inv. –De culoare gri care bate în argintiu– „Noapte ca
stofa gri-argint.“ Gaz.lit. 19 VII 62 p. 6 (din gri + argint)
gri-fumuríu, -íe adj. –Gri cu nuanţe fumurii– „Se recomandă
ochelari cu rame subţiri, meta lice şi cu lentile gri-fumuriu-des chis.“
Săpt. 23 IV 76 p. 8 (din gri + fumuriu)
grílă s.f. –Sistem de remuneraţie– „În iunie li s-a promis [mecanicilor
de locomotivă] că li se vor calcula salariile după o nouă grilă.“ R.l. 18
VIII 93 p. 9; v. şi plajă (din fr. grille; DMC 1964; DEX, DN3 – alte
sensuri)
gríle s. pl.tant. (alim.) –Fursecuri preparate din cocă şi miere, în
formă de grilă– „Grilele sînt foarte gustoase.“ (formal din fr. grille;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S)
grişpandín s.n. „Se vor produce de asemenea noi produse
expandate, cum ar fi cartofulgul, grişpan dinul, rizofulgul simplu sau
cu lapte, experimentîndu-se introducerea mălaiului ins tant.“ R.l. 20 I
79 p. 1 (din griş + [ex]pand[at] + -in)
grívna s.f. 1993 (cuv. ucr.) –Moneda naţională în Ucraina– v.
carbovaneţ
groáză s.f. în sint. de groază –Groaznic– „[La că mine] cu cazarea e
de groază. Cel puţin în B1, B2 şi E, căminele mediciniste.“ R.l. 27 X 92
p. 6
groom s. 1979 (cuv. engl.) –Servitor tînăr, în ho teluri mai ales– v.
supercivilizaţie [pron. grum]
grosiér, -ă adj. (franţuzism) –Grosolan– „Florin Piersic face din nou
compoziţie, îmbătrî nindu-se printr-un machiaj forţat (în gene re
machiajul este mult prea grosier) pentru a fi spătarul Dra gomir.“ Săpt.
5 XI 82 p. 4. „[...] debutul spectacolului era forţat, împins spre linia
unor sublinieri grosiere [...]“ Săpt. 4 III 83 p. 6. „Determinism grosier“
Ap. 9/93 p. 6 (din fr. grossier; DEX, DN3)
grosplán s.n. (cinem.) –Prezentare cinema togra fică detaliată– „E
primul Da pe care zu grăvit în gros-plan, îl vedem în această tandră şi
nobilă po veste.“ R.lit. 4 I 79 p. 17; v. şi Cont. 2 XI 79 p. 19; v. şi fondu
(1976) [şi groplan] (din fr. gros-plan; DMN 1964; DEX-S)
grunge (americanism; vestim.) „«Grunge» este un stil vestimentar în
vogă, potrivit mai ales tineretului dar şi nonconformiştilor nu foarte ti -
neri. «Grunge» sînteţi atunci cînd pare că v-aţi îmbrăcat în grabă, cu
orice v-a căzut mai întîi în mînă. Caracteristic pentru acest stil
vestimentar este neglijenţa studiată şi faptul că vă puteţi îmbrăca
modern, comod şi, totodată, cu puţini bani.“ Expres 4/95 p. 14 [pron.
grángi] (cf. fr. grunge)
grupáj s.n. –Ansamblu, grup– „Un grupaj de povestiri consemnează
momente din viaţa şi lupta revoluţionară a tineretului înainte de eli -
berare.“ I.B. 14 V 61 p. 2. „Un grupaj de patru studii închinate
aniversării a 700 de ani de la naşterea lui Dante Aligheri.“ Sec. 20 6/66
p. 18. „Revista se deschide printr-un grupaj de articole dedicate
măreţei aniversări [...]“ R.lit. 28 VI 84 p. 13; v. şi Sc. 16 V 61 p. 2, R.l.
28 IX 78 p. 2; v. şi vituperare (din grup + -aj; cf. fr. groupage; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 138, I. Iordan în SCL 4/64 p. 405; DEX,
DN3)
grupúscul s.n. (peior.) –Formaţiune politică mi că (de inspiraţie
anarhică)– „Potrivit pro belor, printre planurile de acţiune ale acestui
grupuscul neo-na zist figurează lichidarea realizatorilor de radio şi
televiziune declaraţi «duş mani ai rasei albe» şi asa si narea
personalităţilor de origine evreiască.“ I.B. 5 II 86 p. 4 (din it.
gruppusculo, fr. groupuscule; DMC 1936, PR 1955, DPN 1970)
guárd s.m. –Om de pază, bodyguard– „Împuş cat în cap de un guard al
d-lui S.“ R.l. 18 I 94 p. 9 (din engl. [body]guard)
gudád s.m. (zool.; cuv. engl. australian) „Cercetătorii australieni au
reu şit să creeze, ca rezultat al încrucişării între berbec şi capră, un nou
animal – denumit gu dad.“ Sc. 12 II 82 p. 5
guest-star s.n. (cinem., teatru; cuv. engl.) –Ac tor invitat– „Vom
asista la [...] mici meda lioane, ade vărate bijuterii oferite de «guest-sta -
ruri». Mai întîi Radu Beligan spunînd inegalabil «Angel radios...»
góspel • 114 • guest-star
etc., Al. Giugaru, ascultînd «Vocea patriotului na ţionale», Ion
Finteşteanu.“ Sc. 16 III 79 p. 4 [pron. ghest-stár]
gulág s.n. (pol.) –Lagărele din Rusia comunistă, în special pentru
prizonierii politici; extins la locurile de detenţie de acelaşi tip din alte
ţări– „Primul film despre gulag-ul românesc“ R.l. 12 VI 91 p. 8. „Nu
s-a expus în întregime istoria mizeriei, gulagurilor, morţii şi distrugerii
aduse de comunism.“ „22“ 35/95 p. 10. „Cele 40 de milioane de morţi
din gulagul sovietic.“ Ramuri 9–10/95 p. 15; v. şi R.lit. 13/96 p. 7 (din
rus. gulag, fr. goulag, it. gulag; DPN 1974, DMC 1976)
gúler s.n. în sint. gulere albe –Funcţionari, cadre superioare–
„Marginalizarea categoriilor profe sionale superioare (gulerele al be)“
R.l. 7 IX 93 p. 2; v. şi Ev.z. 20 III 97 p. 1 (după fr. col blanc, trad. din
engl. white collar; DMC 1968)
gúler-glúgă s.n. –Guler din care se dezvoltă o glugă– „Revenind la
genul popular al hainelor de blană, la scurte, trebuie amintit că gluga
sau gulerul-glugă, este mult utilizat. De asemenea utilizate sînt
combinaţiile cu piele sau skay, la manşete, buzunare sau la încrustaţii
orizontale.“ Săpt. 22 X 76 p. 8 (din guler + glugă)
gúru s.m. 1. „Ceva intermediar între preot al diverselor secte hin -
duse şi preceptor – sau chiar ju decător – guru este o prezenţă
pitorească între Indus şi Gange [...] Guru mai este considerat şi un
intermediar sacru între Dumnezeu (Hari) şi oameni. De aceea cuvîntul
gurului este socotit drept «Adevăr absolut», iar persoana lui este
divinizată.“ Cont. 13 XII 74 p. 4; v. şi 16 X 81 p. 12. 2. –Mentor
spiritual– „[...] supremaţia lui Jean-Paul Sartre, marele «gu ru» al
intelighenţiei pariziene.“ R.lit. 28/95 p. 14 (cuv. sanscrit; cf. fr. gourou,
engl. guru; PR 1960, BD 1966)
guruísm s.m. –Mişcare spirituală condusă de un guru– „Guru-ismul
este doar una din căile pe care se revarsă azi în Occident o întreagă
avalanşă de curente şi şcoli mistice orien tale.“ Cont. 13 XII 74 p. 4 (din
guru + -ism)
guvérn-marionétă s.n. (pol.) –Guvern manipulat de forţe afla te în
umbră– „Bătrînul de Mellery, potenţial colaboraţionist, este tentat să
accepte un post ministerial într-un guvern-ma rionetă.“ R.lit. 14 II 85 p.
22 (din guvern + ma rionetă)
guvernorát s.n. –Regiune (în Tunisia)– „[...] şi-au consacrat
după-amiaza zilei de vineri cu noaş terii activităţilor unor principale
unităţi eco nomice tuni siene din guvernoratul Bizerta.“ Sc. 19 IV 75 p.
2 (din fr. gouvernorat)
gulág • 115 • guvernorát
H
habitát s.n. –Totalitatea elementelor fizice ca re formează mediul
obişnuit de viaţă al cuiva– „Acum e pace: cioară, poţi croncăni în
micul meu habitat.“ R.lit. 35/93 p. 19 (din fr., engl. habitat; DMC
1965, BD 1968; DEX, DN3)
hachiţós , -oásă adj. –Năbădăios– „Acesta este titlul articolului
concluziv al celei mai hachi ţoase echipe de critici [...] echipa de la
«Libération» [...] ziarul la modă – «stînga non con for mis tă» [...]“ R.lit.
30 V 85 p. 20 (din hachiţă + -os)
hacienda s.f. (cuv.sp., port.) –Mare proprietate rurală în Ameri ca de
Sud– „450 de milioane de telespectatori au urmărit peripeţiile unei
tine re sclave braziliene într-o hacienda din sec. XIX.“ D. 141/95 p. 2.
„Poarta se deschide şi în faţa noastră apare reşedinţa unuia dintre cei
mai puternici oameni din România. O clădire cu hacienda. Curtea din
faţă este pavată.“ „22“ 29/95 p. 6; v. şi R.lit. 37/96 p. 22 [pron. asiénda]
hacker s.m. –Spărgător de programe de calculator– „Călin Ma teiaş,
hacker-ul care a speriat America.“ Ev.z. 18 I 97 p. 3; v. şi accesa [pron.
hécăr] (din engl. hacker)
hacking s.n. „De cinci ani Călin a descoperit universul calculatorului
iar în doi ani s-a specializat în hacking (spargere de reţele pe bază de
date şi informaţii secrete)“ Ev.z. 18 I 97 p. 3 [pron. héching] (din engl.
hacking)
hadrón s.m. (fiz.) –Particulă subatomică cu masă superioară sau
egală cu protonul, supusă unei interacţiuni electromagnetice şi
gravitaţio nale foarte slabe– „Recenta descoperire vine în sprijinul
teoriei privitoare la existenţa particulelor quarq, elaborată în prima
perioadă a anilor ‘60. Această teorie susţine că atomii sînt compuşi din
particule denumite hadroni care, la rîndul lor, sînt formaţi din particule
quarq. Particula des cope rită deţine, totodată, proprietatea analogă
sarcinii electrice, pe care fizicienii presupun că o vor găsi la unul din
cele patru tipuri de particule quarq ce ar putea exista. Proprietăţile
parti culelor subatomice n-au putut fi însă constatate în natură.“ Sc. 11
VI 76 p. 6; v. şi Cont. 26 VII 80 p. 5 (din engl. hadron; BD 1971;
DEX-S)
hadrosáur s.m. (zool.) „Paleontologul american K.H. a anunţat
descoperirea rămăşiţelor unui cuib de pui de dinozauri [...] în cuib
trăiau 15 pui de dinozauri, dintr-o specie denumită «hadrosauri» care
popu lau regiunea în urmă cu 70–75 milioane de ani.“ R.l. 17 VIII 78 p.
6 (din engl. hadrosaur; WT; DEX-S)
haikú s.n. –Poezie de tip clasic japonez din trei versuri, primul şi al
treilea pentasilabice, iar al doilea heptasilabic– „Laconismul,
economia extre mă a haiku-ului nu poate fi comparată cu nici o virtute
ase mănătoare a vreunei specii lirice eu ropene.“ R.lit. 12 XII 74 p. 20.
„Putem vorbi despre noi, aşadar, în graiul desenat al unui mare pictor
japonez. Ca în haiku-urile tălmăcite, în pendulările cărora legăm două
lumi cu ace leaşi fire ascunse, din desenele lui I.M. se poate citi o
poezie a locului şi fizionomiilor româneşti.“ R.lit. 10 IV 75 p. 1; v. şi 4
X 79 p. 21 (cuv. jap.; cf. engl., fr. haïku; PR 1922, CD; DTL; DEX-S)
haiós, -oásă adj. (arg.) –Amuzant, simpatic– „Da că amicu’ de la
Constanţa are vreo poantă nouă, te sun din nou şi ţi-o spun, că ştii ce
«haios» e tipu’.“ Sc. 10 XII 75 p. 2. „La intersecţie [...] m-a pus dracu
să rîd de un grup de hippyoţi pe motciclete cu trei roţi. Aveau nişte căşti
haioa se şi nişte ochelari de mai mare rîsul [...] Unul din ei şi-a parcat
drăcovenia în dreptul meu, iar între ochi mi-a proptit un pistol de
dimensiuni impre sio nante. Restul [...] ţipau să împuşte rahatul ăsta de
azilant.“ R.l. 16 I 93 p. 3. „A apărut partidul liber-schimbist, o tîmpenie
haioasă.“ „22“ 13/94 p. 10 (din hai, cf. a face hai de cineva, “a lua
peste picior“; C. Lupu în LL 3/72 p. 349, M. Popescu-Marin în SCL
3/79 p. 275; DEX-S)
haldát s.n. –Depozitarea sterilului în halde– „[...] a în ceput montajul
unei maşini de haldat de dimensiuni şi capacitate încă neînregistrate la
noi în ţară.“ R.l. 3 X 84 p. 5 (din haldă + -at)
háldă s.f. –Loc unde se depozitează sterilul– „Anual trebuiesc scoase
din circuitul agricol cîte patru hectare de teren pentru a face loc
haldelor de cenuşă piritică [...] şi batalelor de fosfogips.“ Sc. 28 V 74 p.
2. „Realizarea de noi materiale textile neţesute pentru însămînţat
talazuri, terenuri erodate şi halde de steril.“ R.l. 7 III 78 p. 3; v. şi Fl. 2
VIII 79 p. 9; v. şi ripare (din germ. Halde; DT, DG; DEX)
halfíe s.f. (sport.) –Linia de mijlocaşi– „E apre ciată drept mai bună
activitatea formaţiei din prima repriză cu halfia D.–B.“ Sc. 23 I 74 p. 7
(din half + -ie)
halogén s.m., adj. în lampă, bec, sobă cu ha logen –Care conţine un
halogen ce-i ameliorează eficacitatea şi durata– „[A pocnit] un bec
halogen care a încremenit întreaga asistenţă [...]“ R.l. 5 X 91 p. 1.
„Sobă cu halogen – o ultimă noutate; sobă cu infraroşii pentru baie şi
bu cătărie; robot mixer cu toate operaţiu nile; sobă termo-quartz.“ R.l.
29 X 91 p. 6; v. şi 29 XI 91 p. 3 (din fr. halogène; DEX, DN3 – alt sens)
halón s. (chim.) „A fost brevetat un nou tip de extinctor, bazat pe un
gaz de curînd descoperit, numit halon–1301 [...] Halonul–1301 este
incolor, inodor şi rău conducător de electricitate.“ Cont. 5 VIII 77 p. 5
(din fr. halon; DEX-S)
halucinogén s.m. (chim.) –Substanţă care produce halucinaţii–
„Ambiţia beatnicilor de a surprinde sub imperiul halucinogenilor:
mescaline, peyotl, marijuana etc. «mesajul automat».“ Cont. 6 I 67 p.
2; v. şi Alm.Sc. 1967 p. 364, Cont. 14 XII 79 p. 4; v. şi LSD, psihotrop
(din fr. hallucinogène; PR 1955; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5;
DEX, DN3)
hamburger s.m. (alim.) „Preparatul de bază al alimentaţiei ra pide în
S.U.A. îl constituie «ham burgerul», chifteaua prăjită servită caldă
într-o chiflă tăiată în două.“ Sc. 28 III 78 p. 5; v. şi D. 135/95 p. 10; v . şi
fast-food [pron. hámburgăr] (din engl. americ., fr. hamburger [steak];
DMC 1964; D.Am.; DN3, DEX-S)
hamlét s.m. (folosit mai ales la pl.) –Indispen sabili– „Partea de jos a
trupului [...] se înveleşte într-o pereche de pantaloni croşetaţi, de mînă
sau la ma şină, ce se mai numesc şi hamleţi, iar peste ei se mai trage o
pereche de nădragi tradiţionali, fie blugi, fie pantaloni de stofă [...]“
Săpt. 12 II 85 p. 8 (formal din n.pr. Hamlet)
handicapánt, -ă adj. –Distrugător– „În răs timp de douăzeci de ani,
John Cheever a sucombat treptat celei mai handicapante dintre patimi
– alccolismul.“ R.lit. 6 VI 85 p. 22 (din handicap + -ant)
handicapát s.m. 1. –Infirm, invalid– „Ziua handicapaţilor“
Emisiune TV 3 XII 93. 2. (arg. tinerilor; peior.) –Om neputincios,
nedescurcăreţ şi cam sărac cu duhul– „Ce-ai găsit la handicapatu’ ăla
de nu te mai desparţi de el?“ (din it. handicappato; cf. fr. handicapé;
DMC 1966, DPN 1973; DEX-S)
handling s.n. (transp.) „Handling este un termen care defineşte şi
include toate activităţile de pre gătire a aeronavelor pentru şi după
curse, precum şi serviciile în folosul pasagerilor pînă în momentul
recuperării bagajelor.“ R.l. 4 IV 91 p. 2 [pron. héndling] (din engl., fr.
handling; DN3)
hantá vb. I (franţuzism; livr.) –A chinui, a obseda– „Mă întreb doar
care sînt numele, încă nedivulgate de teleaşti, aflate pe eti chetele
aşezate sub capetele de cerbi ce «hantează» somnul lui Belphegor.“
Săpt. 5 IV 74 p. 7 (din fr. hanter)
happening s.n. (spect.; americanism) –Spectacol spontan,
improvizat– „Unii îmi povestesc ce i-a impresionat îndeosebi. Îi
impresionează mai ales ceea ce se numeşte «happening»-urile,
manifes tările-spectacol, care, de fapt, nici nu ţin de artă.“ Sc. 21 X 69
p. 4. „În istoria teatrului, de la începuturi, au existat nenumărate
spectacole lipsite de un text iniţial şi bazate în foarte mare măsură pe
improvizaţie, după cum cunoaştem şi în zilele noastre forme ale
teatrului – happe ning-ul, de pildă – în care spontaneitatea joacă rolul
hotărîtor.“ Cont. 22 III 74 p. 4. „Formă de manifestare artistică, de
comunicare interuma nă sau de comportament socio-cultural,
happeningul a devenit un mod de viaţă, înglo bînd spectacolul străzii,
spectacolele de sală sau pur şi simplu în aer liber, în staţiile de
tramvaie, în parcuri, absolut pretutindeni unde ajung oa me nii.“ Contr.
27 IX 91 p. 10; v. şi Cont. 1 XI 74 p. 4, R.lit. 17/93 p. 16 [pron.
hépening] (din engl. americ. happening; cf. fr. happening; PR, DMC
1964, BD 1966; D.Am.)
happy-end s.n. (spect.; fals anglicism) –Sfîr şit fericit– „Din aceste
două arhetipuri a ieşit în tele-noaptea de miercuri un suspans de toată
frumuseţea: engle zii au condus cu 1–0, a lor era viaţa, ca-n film, cînd
totul e O.K., cînd totul merge spre happy-end.“ R.lit. 27 V 71 p. 27.
„Agapă fără happy-end“ I.B. 21 XII 74 p. 3. „Binele triumfă. Iar acest
happy-end [...] nu era numai o concesie făcută publicului elisabetan, ci
şi expresia unei credinţe în şansa forţelor bine lui, frumosului şi
adevărului.“ Sc. 19 I 77 p. 4; v. şi Cont. 15 XI 74 p. 9, I.B. 24 X 75 p. 2
[pron. hépiend] (din fr. happy end – pseudoanglicism, v. Th. Hristea O.
44; PR 1947; a fost utilizat şi înainte de 1960, în special relativ la filme;
DTL; DN3)
hard adj. (americanism) –Puternic– „Se pare că este un porno-hard,
adică «fără perdea», de aceea este un film interzis spectatorilor sub,
doar, 16 ani.“ R.l. 1 X 93 p. 2; v. şi disco
hardback s. (cuv. engl.) –Ediţie scumpă, cartonată– „De la «hard -
back» la «paperback». Tre cînd în revistă, în «Le Monde» din 3 I 1975,
iniţiativele britanice în domeniul literaturii pentru copii, D.F. [...]
relevă faptul că Editura Collins a lansat între colecţiile sale cartonate
(«hardback») pe cea intitulată «Leul» pentru copii între 6 şi 13 ani.“
R.lit. 23 I 75 p. 22; v. şi 9 X 75 p. 22 [pron. hárdbec] (WT)
hard-core adj. (americanism) –Puternic– „Chiar şi RAP-ul are mai
multe curente, tendinţe – unul revendicativ şi dur (hard-core), şi genul
în care partea muzicală este preponderentă, chiar improvizaţia
muzicală (jazz-RAP).“ R.l. 23 II 93 p. 2 [pron. hard có] (din engl., it.
hard-core; BD 1970, PN, DPN 1975)
hard-disk s.n. (americanism) –Disc magnetic inamovibil, de mare
capacitate, folosit pentru stocarea da telor la computere– „Vînd
hard-disk 20 M.“ R.l. 29 X 91 p. 7; v. şi Ev.z. 18 I 97 p. 3 (din engl., it.
hard-disk; PN 1987)
hard-rock (and roll) sint.s. (muz.; anglicism) –Rock cu un grad
mai înalt de elaborare şi cu o mai mare stridenţă decît rock and roll-ul–
„Iar piesele vor fi, cum spuneam, ceva mai grele, mai hard-rock and
roll cu influenţe din soul. Ca şi în cele două melodii amintite, vocile
[...] vor fi mai aspre, dar ca o principală caracteristică va rămîne melo -
dicitatea.“ Cont. 26 IV 74 p. 6. „A nu se confunda hard-rock cu
aşa-numitul curent punk!“ Săpt. 6 I 78 p. 7. „H., P. şi S. sînt bine mersi
şi-au dat-o rău pe hard-rock.“ Săpt. 8 XII 78 p. 7; v. şi Pr.R.TV 29 XI 78
p. 9 (din engl. hard-rock; BD 1968; DEX-S)
hártă-machétă s.f. –Machetă cu rol de hartă– „Pe mesele lungi ale
centrului de coordonare şi calcul, sub cristale, erau expuse numeroase
hărţi [...] alături se afla o hartă-machetă indicînd am plasarea
numeroaselor staţiuni care urmăresc zborul navei Vostok 2. La centru
s-au aflat hărţi-scheme cu traseele de mişcare şi locurile de staţionare a
acestor nave (= de măsu rători)“ R.l. 18 VIII 61 p. 4 (din hartă +
machetă; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138)
hártă-schémă s.f. 1961 –Hartă schematizată la maximum– v.
hartă-machetă (din hartă + schemă)
hasdeián, -ă adj. –Care aparţine lui B.P. Hasdeu– „Iniţiativa
Editurii tineretului de a publica în anul viitor o «Literatură română
veche», reconstituită din studii şi fragmente hasdeiene, va constitui,
cred, o revelaţie.“ Sc. 16 X 68 p. 4 (din n.pr. al scriitorului [B.P.]
Hasdeu + -ian)
hat-trick s.n. (sport) –Performanţa unui jucă tor de fotbal sau hochei
pe gheaţă de a înscrie trei goluri consecutive în acelaşi meci– „C. prin
al său hattrick s-a desprins spectaculos în cursa golgeterilor [...]“ Săpt.
20 IV 84 p. 8 [pron. hét tric] (din engl. hat-trick; DN3)
hazár s.m., adj. (cuv. turcic) „Hazarii au fost un enigmatic popor de
origine turcă, de religie mo zaică, ce a dominat între secolele VII şi XI,
teritorii din bazinul inferior al Volgăi.“ R.lit. 16 V 85 p. 22
hărţuí vb. I în a hărţui sexual 1992 –A face avansuri unei colege sau
subordonate– v. femeie-soldat (trad. din engleză)
hectisecúndă s.f. 1976 –Timpul scurs în 100 de secunde– v.
attosecundă (din hecti- + secun dă, după model engl.)
heirupísm s.n. (formaţie glumeaţă) –Activitate în asalt, grăbită–
„Heirupism. Guvernul vrea să flui dizeze circuitul financiar în două
zile.“ R.l. 22 I 94 p. 3 (din hei-rup + -ism)
heirupíst, -ă adj. (formaţie glumeaţă) –Efectuat în asalt– „[...] anii
de facultate presupun o pregătire heirupistă spre mediocritate?“ R.l.
12 X 95 p. 14 (din hei-rup + -ist)
helicostát s.n. (av.) „Helicostat [...] Este vorba [...] de o îmbinare
între elicoptere şi baloane dirijabile. Aparatul este compus din două
ba loane legate printr-un cadru metalic, pe care se află şi o cabină cu
elice de elicopter, acţionată de două motoare.“ R.l. 28 III 77 p. 6 [scris
şi elicostat] (din fr. hélicostat; DN3)
helicotécă s.f. (franţuzism) –Colecţie de imagini filmate din
helicopter– „O «helicotecă». E vorba de aproximativ cinci sute de ore
în avion; de trei mii de ore în helicopter; de 13 ani de viaţă – petrecuţi
filmînd o ţară întreagă: Franţa. Serialul, intitulat «Franţa văzută din
cer» i-a adus autorului acestei «helicoteci» 12 premii internaţionale,
două Oscar-uri şi alte vreo 40 de distincţii.“ R.lit. 20 II 75 p. 22
heliocentrálă s.f. (electr.) 1978 –Centrală ca re transformă ener gia
solară în energie electrică– v. geosincron (din fr. héliocentrale; DN3)
heliocéntru s.n. (med.) „În scopul tratării bă trî nilor şi copiilor, în
capitala Kazahstanului, Al ma-Ata, au fost realizate două heliocentre,
ce au la bază un sistem de oglinzi care concentrează lumina solară.“
I.B. 11 II 85 p. 8. „În capitala Kazahstanului, Alma-Ata, funcţionează,
de cu rînd, două heliocentre pentru tratarea persoa nelor vîrstnice şi a
copiilor.“ Sc. 14 VI 85 p. 5 //din helio- + centru//
helioenergétic, -ă adj. „Construită din fibre de sticlă, şalupa
helio energetică are plafonul format din [...] celule de sili ciu mono -
cristalin. Acestea co lectează energia solară şi o transformă în curent de
120 waţi.“ I.B. 30 X 84 p. 4 //din helio- + energetic//
heliofizioterapeútic, -ă adj. (med.) „Este ştiut că numeroşi
pacienţi pleacă la mii de kilo metri pentru a ajunge la Alma Ata, unde
func ţionează un sanatoriu heliofizioterapeutic în ve de rea unor şedinţe
de «terapie solară». Pentru a evita această lungă depla sare,
heliotehnicia nul B.P. a proiectat şi construit, în apro piere de Moscova,
un dispozitiv experimental care a trecut cu succes încercările.
Dispozitivul cuprinde un reflector-oglindă de dimensiuni impunătoare
(2/1,4 metri), instalat într-o ramă specială şi care poate efectua cu
uşurinţă mişcări oscilatorii.“ Sc. 19 III 74 p. 6 //din helio- + fi -
zioterapeutic//
helioinstaláţie s.f. –Instalaţie care captează lumina solară– „Zeci
de pacienţi sînt supuşi zilnic şedin ţelor de helioterapie care, conco -
mitent cu alte trata mente, grăbesc vindecarea bolnavilor. Specialiştii
au anunţat că, în curînd, în helioinstalaţie vor fi introduse elemente
automatizate ce vor stabili exact regimul de tra tament.“ I.B. 2 III 85 p.
8 //din helio- + instalaţie//
heliomarín, -ă adj. 1977 (med.) –Care utili zează acţiunea si mul -
tană a razelor solare şi a aerului de mare– v. talasoterapie (din fr. hélio -
marin; PR 1948; DEX-S)
heliotéhnic, -ă (electr.) 1. s.f. „Boom-ul he lioteh nicii. În cadrul
preocupărilor pentru eco nomi sirea com bustibililor clasici, în S.U.A.
se extinde utili zarea instalaţiilor care folosesc energia solară.“ Sc. 29
X 77 p. 6. „Heliotehnica sporeşte randamentul plantelor.“ Sc. 25 XI 78
p. 5. 2. adj. „Dispozitivele heliotehnice le furni zează energia
necesară pentru iluminat.“ Sc. 14 V 80 p. 3 (din fr. héliotechnique; L
1962; DEX-S)
heliotehnicián s.m. 1974 –Specialist în utili zarea energiei solare–
v. heliofizioterapeutic (din fr. hélio technicien; DTN 1976; DEX-S)
helipórt s.n. (av.) –Aeroport pentru helicoptere– „La heliport se afla
adunată aproape întreaga suită pentru Texas, împreună cu cîţiva
membri ai personalului din aripa de vest, veniţi să-şi ia rămas bun şi să
ureze călătorie plăcută.“ L. 16 I 67 p. 25 [scris şi eliport] (din fr.
héliport; PR 1952; F. Hasan în LR 2/77 p. 133–134; DT; DEX-S)
hemobiologíe s.f. 1978 (med.) –Ramură a biologiei care studiază
sîngele– v. perinatal //din hemo- + biologie//
hemodialíză s.f. (med.) –Epurare artificială a sîn gelui printr-un
filtru care elimină moleculele toxice în cazul unei insuficienţe renale
grave– „La Cluj-Napoca a fost inaugurat Centrul de hemo dializă din
cadrul clinicii medicale nr. 1.“ R.l. 2 XI 78 p. 5. „În cadrul Institutului
de nefrologie, urologie, hemodializă şi transplant renal din cadrul
Academiei de ştiinţe medicale a R.P. Bulgaria a fost realizat un nou
dispozitiv de biopsie a ţesuturilor.“ R.l. 27 III 84 p. 6 (din fr.
hémodialyse; PR 1947; DM; DEX-S)
hemodilúţie s.f. (med.) –Diluţia sîngelui– „Prin noua metodă se ia
un litru de sînge de la pacient cînd operaţia începe şi i se infuzează
înapoi la sfîrşitul acesteia. Conţinutul în hemoglobină [al sîngelui] în
timpul operaţiei scade cu 30 la sută, procedeul fiind numit
«hemodiluţie extremă». Prin această metodă hemoragia din timpul şi
după ope raţie se reduce la jumătate, iar necesităţile de sînge de la
donator se reduc cu două treimi.“ R.l. 27 XII 79 p. 6 (din fr. hémo dillu -
tion, engl. hemodilution)
hemodinamíst, -ă s.m.f. –Specialist în he mo dinamică (condiţiile
mecanice ale circulaţiei sîngelui)– „În fapt, la o intervenţie
chirurgicală pe cord deschis lucrează o armată de oa meni: patru
chirurgi, doi anestezişti, doi specialişti în circulaţia extracorporală,
hard • 117 • hemodinamíst, -ă
cardiologi, hemodinamişti, plus cei de la laborator, fizioterapie şi din
alte domenii de explorare [...]“ R.l. 12 II 85 p. 5 //din hemo- +
dinamist//
hemoperfúzie s.f. (med.) „Hemoperfuzia. Da to rită colaborării
fructuoase dintre medici şi specialişti din Grecia, Canada, S.U.A.,
Anglia şi R.F. Germania, s-a reuşit să se iniţieze o tehnică nouă, prin
care au fost salvaţi, pentru prima oară, bolnavi care au fost victime ale
unor grave intoxicaţii, după consumarea de ciuperci otrăvitoare. Noul
tratament, denumit «hemoperfuzie», constă în purificarea sîngelui în
afara organismului şi restituirea lui prin perfuzie.“ Sc. 16 IX 76 p. 6
//din hemo- + perfuzie//
hemoragíe s.f. 1. (fig.) –Curgere, pierdere (de alt ceva decît sînge,
în special de capital)– „Ministrul trezoreriei, E.C., a declarat că această
măsură s-a dovedit necesară pentru a opri he mo ragia de dolari pe care
Banca Italiei era ne voită să o angajeze spre a susţine cursul lirei.“ Sc.
22 I 76 p. 6. „Hemoragie de oameni din Est în Vest“ „22“ 39/96 (Plus p.
IV); v. şi Sc. 14 IX 79 p. 5. 2. –Pierdere dăunătoare– „Această
adevărată hemoragie a valorilor formate în pro pria pepinieră [...]“
Astra II/89 p. 15 (din fr. hé morragie; DMC 1962; D. Uriţescu CV
66–68; DN, DEX, DN3 – alt sens, DEX-S)
hemotíp s.n. (med.) –Tip de sînge– „Hemotipurile 0(1) şi B(II) sînt,
la noi în ţară, cele mai afectate.“ R.l. 14 VIII 93 p. 9 //din hemo- + tip//
hepatectomíe s.f. (med.) „[...] i-a uimit pe colegii din breaslă din
nordul Europei, efectuînd o hepatectomie (extirparea unei porţiuni din
ficat) în numai 4 minute şi 30 de secunde.“ Sc. 30 XII 77 p. 6 (din fr.
hépatectomie; L. 1962; DFMB, DM, DZ; DN3)
hepáto-protectór, -oáre adj. (med.) –Ca re protejează ficatul–
„Un medicament hepato-protector a brevetat şi farmacista S.A. din
Tîrgu Mureş.“ R.l. 8 VII 83 p. 5 //din hepato- + protector//
heralogíe s.f. „Heralogia îşi concentrează aten ţia pe teoria
transformării şi stingerii situaţii lor conflictuale, pe înfăptuirea pla -
nurilor de de zar mare.“ Fl. 8 II 85 p. 31; v. şi pacologie //din lat.
hera[ldus] + -logie//
herbáta s.f. (cuv. pol.) –Ceai– „[În Polonia] mă duc la bufet, iau o
cafea şi o apă minerală – localnicii beau în general şi oricînd
«herbata», adică ceai – şi revin în sala spaţioasă.“ R.lit. 26 IX 85 p. 24
hermetizá vb. I –A face să devină ermetic, de neînţeles– „[V.D.]
complică pînă la ininteligibil expresia unor stări şi atitudini simple,
herme ti zîn du-şi discursul excesiv, probabil ca efect al unui mod de a fi
el însuşi complicat.“ R.lit. 21 II 85 p. 10 (din fr. hermétiser; DN3,
DEX-S – ermetiza)
heroínă s.f. (chim.) –Tip de stupefiant derivat din morfină– „[În
S.U.A.] a fost pus la punct un nou preparat pentru tratamentul
toxicomanilor care se dro ghează cu heroină.“ R.l. 17 IX 76 p. 6.
„Poliţia americană a reuşit să dezmembreze o reţea internaţională de
traficanţi de heroină, reţea ce utiliza Olanda ca placă turnantă.“ R.l. 1
II 79 p. 6; v. şi morfină-bază (1973), can(n)abis, marijuana [scris şi
eroină] (din fr. héroïne; F. Hasan în LR 2/77 p. 133; DM, DT; LTR,
DC; DEX, DN3)
heroinomán, -ă s.m.f. –Toxicoman care consumă heroină– „Noul
medicament s-a vădit a fi mai eficient decît methadona folosită pînă în
prezent pentru dezintoxicarea heroinomanilor.“ R.l. 17 IX 76 p. 6.
„Numărul heroinomanilor din R.F.G. a crescut de la peste 2000 în
1972 la 25000 în prezent, potrivit datelor oficiale.“ Sc. 31 V 77 p. 6.
„Doi heroinomani au luat ostatici funcţionarii unei bănci din San
Sebastian.“ I.B. 27 IV 84 p. 8; v. şi Cont. 27 IX 78 p. 12 (din fr.
héroïnomane; DN3, DEX-S)
heroinomaníe s.f. 1985 –Consum de hero i nă care a produs
dependenţă– v. film-avertisment (din fr. héroïnomanie; PR; DN3)
heterosexuál, -ă adj. –Care prezintă înclinaţia firească spre sexul
opus– „Cei circa 8–19 milioane de bolnavi de SIDA din lumea întreagă
au contractat boala, în proporţie de trei pătrimi, prin relaţii hetero -
sexuale, a informat recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).“
R.l. 15 XI 91 p. 8 (cf. fr. hétérosexuel; DN3, DEX-S)
hexagonálă s.f. (pol.) –Convenţie interstatală semnată de 6 ţări–
„[...] Polonia va adera în organizaţie care va fi rebotezată hexa gonală.“
R.l. 20 VI 91 p. 18; v. şi Azi 2 VIII 91 p. 5 (din hexagonal; Irina Preda
în LR 10/92 p. 45, 11–12/92 p. 586)
hexocálex s.n. 1977 (chim.) –Oxidul greu de calciu– v. endodonţie
(probabil din hexa- “şase“ +calciu)
Hezbolláh s. (cuv. arab) –Organizaţie a integriştilor şiiţi libanezi
îndreptată împotriva Israelului– „Foşti ofiţeri KGB, specialişti în
războiul de gherilă, instruiesc pe integriştii şiiţi libanezi Hez bollah în
sudul Libanului, afirmă săptămînalul israelian «Mo nitin».“ R.l. 14–15
XI 92 p. 8. „Hez bollah-ul revendică atacuri anti-israeliene“ R.l. 15 IX
93 p. 8; v. şi Ev.z. 16 XII 96 p. 5
hibakusha s. (cuv. japonez) „Konishi este un «ki bakusha». Astfel
sînt numiţi supravieţuitorii bom bardamentelor atomice de la
Hiroshima şi Naga saki.“ R.l. 27 XII 83 p. 6. „Fapt este că astăzi
hibakusha este unul din cuvintele limbii japoneze cu cea mai întinsă
arie de cunoaştere pe toate continentele. Hibakusha înseamnă «su pra -
vieţuitor al bombardamentelor ato mi ce».“ R.l. 13 VIII 85 p. 6; v. şi Sc.
12 XII 84 p. 6; v. şi holocaust, Terrashima [var. kibakusha; pron.
hibacúşa] (din engl. ki ba kusha; BD 1970)
hibíscus s. (bot.) „Hibiscus sau trestia africană creş te foarte repede
[...] hîrtia obţinută din această plantă are aceleaşi calităţi cu hîrtia
produsă din lemn.“ R.l. 8 VI 85 p. 6; v. şi 12 II 85 p. 6; v. şi kenaf (1974)
(din fr., engl., lat. hibiscus; DN3, DEX-S)
hibridóm s.m. (biol.) „Este vorba de «hibridomi», adică de celule
hibride obţinute din celule can ceroase şi limfocite. De la celulele can -
ce roase hibridomii preiau capacitatea de diviziu ne nelimitată (la
celulele normale acest proces în ce tează după un anumit număr de
diviziuni), în timp ce de la limfocite moştenesc capacitatea de a
«fabrica» anticorpi.“ Sc. 9 VII 82 p. 5 (din hibrid + -om)
hidroacústic, -ă adj. 1975 (acust.) –Privitor la propagarea su ne -
telor în apă– v. ecosondă (cf. engl. hydro acustics; DEX-S)
hidroagregát s.n. (tehn.) –Agregat folosit în centralele hidro -
electrice– „[...] definitivarea teh nologii lor de obţinere a spumelor
poliuretanice rigide sub formă de plăci sau blocuri, livrîndu-se deja o
primă şarjă spre I.C.M. Reşiţa în vederea realizării unor
hidro-agregate pentru Porţile de Fier II.“ Sc.t. 20 III 84 p. 3 (din hidro-
+ agregat)
hidroamelioráre s.f. –Ansamblul lucrărilor hi droenergetice de
ameliorare agricolă, hidro amelioraţie– „În regiunea Timişoara au fost
efectuate în ultimii ani importante lucrări de hidro ameliorare. S-au
săpat zeci de kilometri de canale pentru evacuarea apelor ce bălteau în
cîmpia bănăţeană.“ Sc. 16 XII 60 p. 2 //din hidro- + ameliorare; Fl.
Dimitrescu în LR 2/62 p. 138; FC I 139; DEX-S//
hidroamelioratív, -ă adj. –Privitor la an sam blul de lucrări hi dro -
tehnice de ameliorare a solului– „[...] executarea acestor lucrări hidro -
ameliorative [...] 280 de hectare de canal de desecare pot fi alimentate
din Mureş şi Bega pentru a prelua la nevoie apa necesară irigaţii lor.“
R.l. 6 III 84 p. 5; v. şi terasier (1967) (din hidro- + ameliorativ;
DEX-S)
hidrobiciclétă s.f. –Ambarcaţie de agrement propulsată cu aju torul
unui mecanism cu pedale– „În larg, oameni cu bărci şi hidrobiciclete.“
Sc. 16 VIII 79 p. 4; v. şi R.l. 16 VII 79 p. 5; v. şi minivacanţă (1975) (din
hidro- + bicicletă; FC I 20; DEX, DN3)
hidrocutáre s.f. (med.) „Doctorul francez L. consideră că înecul
este datorat cel mai des contactului cu apa rece, care produce un şoc
fiziologic, pe care îl numeşte hidrocutare.“ Săpt. 9 XI 73 p. 2 (după fr.
hydrocution; PR 1950; DN3)
hidroenergíe s.f. 1978 (hidr.) –Energie produsă de apă– v.
bioenergie (din fr. hydroénergie; DEX-S)
hidrofináre s.f. (chim.) –Operaţie de eliminare a sulfului din
produsele petroliere– „Com plexul de reformare catalitică a benzinei şi
de hidrofinare a motorinei de la Brazi.“ I.B. 17 IX 62 p. 1 (cf. engl.
hydrofining; DEX)
hidrofobizát, -ă adj. „Spe cia liştii din sectorul lînei au şi făcut probe
de stofe [...] hidrofobizate. Aceste ţesături, deşi permeabile la aer, nu
vor permite trecerea nici unei picături de ploaie.“ I.B. 23 XII 61 p. 1; v.
şi peliculizat (din hidrofob; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237; DEX-S)
hidrogeológic, -ă adj. –Relativ la studiul apelor subterane– „S-au
întreprins, bunăoară, studii complexe cu caracter geologic, hidrogeo -
logic, fizico-chimic şi balneo-tehnic, pentru depistare şi pu nere în
valoare de noi surse de factori terapeutici naturali [...]“ R.l. 29 V 81 p. 5
//din hidro- + geologic//
hidrometeorít s.m. (meteor.) „Un glob de ghea ţă, de mărimea unei
mingi de fotbal, a căzut «din cer» în curtea unei case din oraşul
Bourbon-Lancy [...] După descrierea neobişnuitului fenomen şi a
caracteristicilor globului de gheaţă, [specialiştii] nu exclud că a putut
fi un aşa-numit hidrometeorit, format din pietre de grindină şi
fragmente de gheaţă, contopite la înălţimi foarte mari.“ R.l. 5 I 77 p. 6
(din hidro- + meteorit, după fr. hydrométéore; L)
hidrometeorológic, -ă adj. (meteor.) –Re fe ri tor la meteo ro logie
şi la circulaţia apei în atmosferă– „În condiţii hidrometeorologice
hemoperfúzie • 118 • hidrometeorológic, -ă
extrem de grele au fost parcurse 5200 mile.“ Sc. 2 IX 61 p. 4. „Cea mai
nordică staţie hidrometeorologică din lume se află în insula Heis, din
Arhipelagul Franz Josef.“ R.l. 15 IV 77 p. 6 (din fr.
hydrométéorologique; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138; DEX, DN3,
DEX-S)
hidrominerál, -ă adj. (hidr.) –Relativ la apele mi ne rale– „Zona văii
Iaidonului reprezintă un teritoriu foarte bogat în zăcăminte
hidrominerale şi de gaz terapeutic.“ R.l. 24 II 77 p. 4 (din fr. hydro -
minéral; DEX-S)
hidroplán s.n. (av.) –Hidroavion– „Specialiştii sovietici au construit
prototipul unui «hidroplan» submersibil care a fost experimentat
într-o zonă a Oceanului Pacific. Nava automată se depla sează sub apă
în direcţia stabilită şi, cu ajutorul unor dispozitive speciale, culege
datele dorite de cercetători pri vind compoziţia apei oceanului, fauna şi
flora acestuia. Din secundă în secundă informaţiile se transmit prin
radio la nava-bază unde se înscriu pe bandă.“ I.B. 13 VI 74 p. 4 (din fr.
hydroplane, engl. hydro[air] plane; L, CO; D.Am; DN3)
hidropneumátic, -ă adj., s.n. (mecan.) –(Apa rat) care func ţio nează
cu ajutorul unui lichid sau al unui gaz comprimat– „La sec ţia de
hidropneumatice a întreprinderii «Ba lan ţa» din Sibiu a fost realizat un
nou tip de panou hidraulic pentru maşini-unelte.“ R.l. 21 X 75 p. 5 (din
fr. hydropneumatique; DN3, DEX-S)
hidropónic, -ă adj. „Printr-o inovaţie adusă meto dei hidropo nice
(înlocuirea pămîntului cu o soluţie nutritivă) de cultivare a legumelor,
specialiştii bulgari de la staţiunea experimentală din Plovdiv au
obţinut o creştere considerabilă a randamentului plantelor.“ Sc. 12
VIII 78 p. 6 (din fr. hydroponique, engl. hydroponic; L 1950; CD;
DEX, DN3, DEX-S)
hidroptér s.n. 1979 (mar.) –Vapor care survolează apa– v.
vapor-zburător (din hidro- + [eli co]pter, după model engl.)
hidrotermoterapíe s.f. (med.) –Terapeutică în care se fo lo sesc
apele termale– „Noua secţie de fizioterapie – care completează în mod
fericit tratamentul cu «Boicil» – include noi proceduri medicale cum
sînt electroterapia, hidrotermo terapia [...]“ R.l. 27 X 84 p. 5 (din fr.
hydrothermothérapie; DN3, DEX-S)
hi-fi adj.inv. (muz.) –Reproducere fidelă a su netului unei înregistrări
muzicale; înaltă fidelitate– „Expansiunea industriei muzicale este
stîn jenită de preţurile ridicate ale aparaturii hi-fi şi discurilor.“ Săpt. 28
VI 75 p. 8. „În a doua jumătate a cincinalului viitor vor apare aparate de
înaltă fidelitate, primele radioreceptoare stereo HI-FI ro mâ neşti,
realizate după o schemă foarte modernă, cu circuite integrate [...]“ R.l.
18 VI 80 p. 5 [pron. haifí] (abreviere din engl. americ. hi[gh] fi[delity];
cf. fr. hi-fi; PR 1956, BD 1970; D.Am.; DEX-S)
higroscopicitáte s.f. 1965 –Calitatea subs tanţelor de a absorbi
umiditatea din aer– v. mil dio graf (din fr. hygroscopicité; DTP; LTR,
DTN 1975; DN3, DEX-S)
himéră s.f. (biol.) „Specialiştii vienezi care au făcut descoperirea
presupun că neobişnuita ma mă este un caz rar de «himeră» (fiinţă
formată prin amestecarea celulelor a doi embrioni dife riţi) în ale cărei
celule au fost incorporate celulele unei surori gemene neidentice (a
cărei evoluţie ulterioară, mai puţin favorizată de şansă, a fost oprită).
Copiii ar perpetua gene ale acelei mătuşi nenăscute.“ Cont. 30 III 79 p.
5. „Cercetătorii britanici din Cambridge au reuşit să creeze nici mai
mult nici mai puţin decît «un nou animal», pe care l-au denumit,
inspirîn du-se din mitologia greacă, «himeră». Este vorba de o
îmbinare de oaie şi capră, obţinută prin combinarea celulelor celor
două animale în faza embrionară şi implantarea embrionului combinat
pe o a treia oaie.“ R.l. 16 VI 84 p. 6 (cf. fr. chimère, it. chimera; DN,
DEX, DN3 – la plante, DEX-S)
hingherí vb. I –A urmări cu obstinaţie– „În «Unfor given», Clint
Eastwood este un răzbu nător [...] care-şi hinghereşte prin rafinamente
rivalul.“ Lit. 19/93 p. 13 (din hingher + -i)
hiperdéns, -ă adj. (astron.) –Foarte dens– „Cercetările au
confirmat din nou ipoteza că toate corpurile cereşti au, probabil, un
«întemeietor de dinastie», adică o aşa-numită subs tanţă hiperdensă
prestelară care prin diviziune în diferite epoci ste lare a dat naştere
galaxiilor şi stelelor.“ Sc. 23 XII 78 p. 5 (din fr. hyperdens; DMN 1966)
hiperdezvoltát, -ă adj. –Dezvoltat peste măsură– „Do nald-ră -
ţoiul, Mickey-şoricelul şi alte personaje din desenele animate ale lui
Walt Disney au fost excluse din materialul didactic al gră diniţelor de
copii din statul australian Queensland, cu explicaţia că acestea ar fi
nişte «perso na lităţi hiperdezvoltate».“ Cont. 23 XII 77 p. 4 //din hiper-
+ dezvoltat//
hiperfaţetát, -ă adj. –Cu nenumărate faţete– „Ne priveam stă ruitor
în ochi. Şi-n aparatul său optic, complex, hiperfaţetat, construit să
perceapă totul, era greu să te uiţi [...]“ R.lit. 5 IV 84 p. 8 (din hiper- +
faţetat)
hiperinfláţie s.f. –Inflaţie foarte mare– „Ne aş teaptă o hiperinflaţie
de 2000 la sută.“ R.l. 15 VII 93 p. 4 (din hiper- + inflaţie, cf. engl.
hyperinflation; BD 1970)
hiperónic, -ă adj. 1962 (fiz.) –Privitor la parti cule elementare cu o
masă mai mare decît a pro tonului– v. prestelar //din hiperon + -ic;
DEX-S//
hiperprotéic, -ă adj. 1976 –Foarte bogat în protei ne– v. cazeolact
//din hiper- + proteic//
hipersensibilizát, -ă adj. –Extrem de sensibilizat– „Reac ţio -
nează acut la cea mai mică ofensă, fiind hipersensibilizaţi, în sfîrşit, îi
pri vesc pe adulţi cu superioritate.“ Gaz.lit. 6 X 66 p. 2 (din hiper- +
sensibilizat)
hipertermál, -ă adj. –(Despre ape) cu un grad de căl dură mai ridicat
decît al celor termale obişnuite– „Executînd trei foraje de adîncime,
specialiştii Întreprinderii de foraj şi lucrări geologice au pus la
dispoziţia edililor oraşului noi surse de apă hipertermală [...] utilizate
experimental la încălzirea unui sanatoriu şi a 12 apartamente.“ R.l. 11
III 74 p. 7 (din hiper- + termal; cf. fr. hyperthermale; DMC 1969;
DEX-S)
hipertermíe s.f. (med.) –Creştere peste normal a temperaturii
corpului– „Medicii de la spitalul din Champel Hill, statul american
Carolina de Nord, au anunţat că vor începe experimentarea unui nou
tip de tratament al cancerului prin hipertermie. Trata mentul ar consta
în bombardarea tumorii maligne cu microunde pentru a ridica
temperatura acesteia.“ R.l. 5 XII 83 p. 6 (din fr. hyperthermie; DMC
1977; DEX, DN3)
hipnopedíe s.f. „Ş.K.C şi M.G. de la Spitalul clinic de recupera re
din Cluj-Napoca au aplicat hipno pedia – somnul superficial provocat
cu aju torul medicamentelor specifice – ca metodă de tratament
logopedic, pentru corectarea tulburărilor de exprimare la bolnavii
afazici [...]“ R.l. 12 I 85 p. 2 (din fr. hypnopédie; DEX, DN3)
hipnosugestív, -ă adj. –Care se referă la sugestia obţinută în
timpul somnului provocat artificial– „[...] am constatat că prin metode
hipnosugestive se pot obţine performanţe de mun că fizică mai mari
decît în obişnuita stare de veghe.“ Sc. 9 IX 67 p. 6 (din hipno- +
sugestiv)
hipobáric, -ă adj. (fiz.) –Cu o presiune scă zută– „Barocamera
hipobarică, realizare a specialiştilor din Cluj-Napoca.“ R.l. 1 II 79 p. 1
(din engl. hypobaric; WT; DEX-S)
hipodérmic, -ă adj. (med.) –Subcutanat– „N-am făcut nici o baie
vreme de un an de zile şi nici nu mi-am schimbat hainele. Nici măcar
nu mă mai dezbrăcam, decît ca să înfig din oră-n oră acul siringii
hipodermice.“ Cont. 16 V 75 p. 11 (din fr. hypodermique; DTN 1975;
DEX, DN3)
hipokinezíe s.f. (biol.) „[...] noţiu nea de hipo kinezie, termen
ştiinţific de circulaţie relativ recentă ce tinde să înlocuiască, într-un
anu me sens, expresia bine cunoscută de sedentarism. Starea de
hipokinezie semnifică un mod de viaţă redus ca mişcare, un mod de
viaţă determinat de mecanizarea şi automati zarea atît a producţiei cît şi
a activităţilor din timpul liber al omului modern.“ Sc. 7 VI 71 p. 1 [scris
şi hipochinezie] (din germ. Hypokinese; GWDS; FC II 119; DM, DZ;
DN3)
hipoplastíe s.f. (med.) „[Bolnava suferea de] o hi po plastie car -
diacă, malformaţie care [...] exprimă o dezvoltare insuficientă a inimii
[...]“ R.l. 21 X 84 p. 6 //din hipo- + plastie//
hiporeál, -ă adj. –Sub-real– „Kafka îşi nuan ţează opera cu un regim
subuman hiporeal.“ Sec. 20 6/66 p. 165 (din hipo- + real)
hipotermíe s.f. (biol.) „Dacă am spitaliza pa cientul îndată după
accident, dacă s-ar respecta în ambulanţă condiţiile de hipotermie
(răcire) a suprafeţei traumatismului şi dacă, în fine, am putea interveni
fără întîrziere, rezultatele ob ţinute ar fi mai presus de aşteptări.“ Sc. 4 I
78 p. 3; v. şi 22 III 81 p. 1 (din fr. hypothermie; DM, DZ; DN3, DEX-S)
hippy s.m., adj. (pl. hippies[i], hipis, hipişi; anglicism) –Nume dat
tinerilor nonconformişti care, în anii ‘60–’70, se opuneau societăţii de
consum încercînd un protest naiv– „S.A. a continuat declarînd că tot ea
l-a ucis [...] pe instrumentistul G.H., crimă de care a fost acuzat un alt
membru al «familiei» de hippies, R.B.“ Sc. 11 II 71 p. 7. „Psihologii
pun fenomenul hippy în legătură cu dificultăţile complexe pe care le ri -
dică viaţa mo dernă [...] După ei hippysmul nu poate afecta decît pe
tinerii fragili sufleteşte şi impresionabili, pe cei puţin rezistenţi la
hidrominerál, -ă • 119 • hippy
rigorile malaxorului social al societăţii de consum.“ Cont. 26 IV 74 p.
10. „În centrele universitare hippies-ii s-au demonetizat.“ R.lit. 20 VI
74 p. 17; v. şi antivedetă, petrodolar, tranzistor [scris şi hipi] (din engl.
americ. hippy; BD 1950, PR 1967; M. Avram în SCL 4/75 p. 319–324;
DN3, DEX-S)
hippýsm s.n. 1974 –Fenomenul hippy– v. hippy (din engl. hippyism,
fr. hippy[i]sme; DMN 1967, BD 1970; DEX-S)
hipyót, -ă s.m.f. 1993 –Hippy– v. haios (din hippy + -ot)
hiroşímă s.f. „Cea mai nouă «achiziţie» a terminologiei sui generis
ce îşi propune să exprime potenţialul destructiv al armelor nuclare: o
«hiro şimă» este egală cu o capacitate de distrugere echivalentă cu cea
abătută asupra Hiroşimei.“ Sc. 16 VIII 75 p. 8. „Comandantul fiecărui
submarin Trident [...] va avea la dispoziţie o putere de foc echivalentă
cu 200 de Hiroshime.“ R.l. 15 I 85 p. 6 [scris şi Hiroshimă] (din n.pr.
jap. Hiroshima)
histoacrýl s. (med.) „În cadrul Tîrgului Inter na ţional de articole
medicale organizat de curînd la Düsseldorf în R.F. Germania interesul
specialiştilor a fost stîrnit de un adeziv destinat a sutura ţesuturile
umane. După cum precizează firma producătoare, substanţa adezivă
denumită Histo-Acryl este perfect sterilă şi lipeşte în fracţiuni de
secundă marginile oricărei răni sau tăieturi, ca a doua piele.“ Sc. 9 III
79 p. 5 //din histo- + acryl//
histoplasmóză s.f. (med.) –Infecţie internă cu ciuperca
microscopică Histoplasma ai cărei pori, după inhalare, se dezvoltă în
interiorul celulelor– „[...] propagarea histoplasmozei – gravă mala die
pulmonară.“ Sc. 17 II 76 p. 4 (din fr. histoplasmose; PR – prima
jumătate a sec. XX; DFMB, DM)
hit s.n. (muz.; anglicism) –Şlagăr, cîntec pe pri mele locuri într-un top–
„Dacă n-ar fi fost decît acest hit mondial şi «parada» noastră ar fi
justificată.“ Săpt. 28 VI 74 p. 7. „Albumele următoare menţin cota,
fără însă a o forţa, iar hit-urile curg liniştite.“ Săpt. 29 IV 77 p. 7. „[...]
remarcăm pe Mihai Constantinescu cu hitul său, plin de sub înţelesuri
politice, «Să iubim şi cîinii vagabonzi», şi Anastasia Lazariuc cu
subtilul «Ciau, amore ciau», evident un apropo fin la problema
privatizării şi a titlurilor de proprietate.“ Cotid. 7 VI 93 p. 5; v. şi Săpt.
20 II 75 p. 8, Cont. 16 III 79 p. 8, Ev.z. 22 VIII 96 p. 3; v. şi Macarena
(din engl. hit; DEX-S)
HIV s.n. (med.) 1. „Un copil infectat cu HIV, virusul care provoacă
SIDA, aproape că s-a vindecat spectaculos în urma unui tratament
homeopatic.“ R.l. 24 X 95 p. 16. „Banca [de sînge] a furnizat unui
spital plasmă contaminată cu HIV – virusul care declan şează maladia
SIDA.“ „22“ 29/95 p. 16. 2. (fig.) „[...] personaj sinistru, profund
imoral, purtător de HIV politic.“ Ev.z. 7 X 95 p. 2 (abreviere din engl.
H[uman] I[mmunodeficiency] V[irus])
hóbby s.n.–Preocupare în afara profesiunii– „Un club al colec -
ţionarilor de curio zităţi există de mai multă vreme la Casa Centrală de
Cultură a Feroviarilor cehoslovaci. Astăzi acest club numără peste o
mie de colecţionari care se consacră «hobby»-ului lor, în peste 200 de
«specialităţi» repartizate în 13 secţii.“ R.l. 26 V 74 p. 6. „Pentru
persoanele avute care îşi fac un «hobby» din studiile universitare la
bătrîneţe, s-a creat o modă de cursuri aşa numite «trendy» (sofisticate):
parapsihologie, fenomene «paranormale», curs de construcţii de...
camere pentru păpuşi.“ Săpt. 6 I 78 p. 6. „Nu-i uneşte un ideal estetic,
nici măcar un hobby comun, o pasiune nevinovată cum ar fi pescuitul,
filatelia, arta abţi bil du rilor.“ Luc. 19 VII 79 p. 3; v. şi Săpt. 15 III 74 p.
14, 3 I 75 p. 7, R.l. 8 II 75 p. 6, Cont. 9 III 79 p. 8 [scris şi hoby] (din
engl. hobby; cf. fr. hobby; PR 1950; DN3)
hobbýst, -ă s.m.f. –Persoană care are un hobby– „Există biblio fili,
filatelişti, discofili etc. care îşi consumă util orele libere. Pe lîngă
hobby-ştii de performanţă există şi anonimi.“ Săpt. 23 II 79 p. 5 (din
hobby + -ist)
hochemail s.n. „Pictorii întreprinderii au asi milat hochemailul, un
pigment folosit cu succes în picturile în relief, şi un auxiliar pentru
deco rurile din sticlă pisată, denumit «Eis», producînd obiec te de
galvanoplastie şi galeuri (sticlă suprapusă).“ R.l. 23 XI 76 p. 5 [pron.
hohemáil] (din germ. Hochemail)
hold-up s.n. (cuv. engl. americ) –Atac armat în scopul jafului–
„Aducînd la cunoştinţă măsurile luate de autorităţi, el a scos în
evidenţă faptul că, în 1973, 185 de autori ai hold-up-urilor au fost
arestaţi, iar în ianuarie 1974, alţi 30.“ I.B. 22 II 74 p. 4. „R.B.,
principalul organizator al atentatului, tră ieşte în Brazilia, fiind
singurul dintre participanţii la hold-up aflat în libertate.“ Sc. 12 VII 75
p. 6. „Hold-up într-o bază N.A.T.O.“ I.B. 26 VII 75 p. 8 [pron. holdáp]
(cf. fr. hold-up; WT, LII; DMC 1950; D.Am.)
hólding s.n. (ec.) –Ansamblu de societăţi controlate, în baza
participării majoritare la constituirea capitalului, de o persoană sau de
o altă societate comercială– „Holdingul dlui P.P., cel care realmente a
pus, se pare, monopol pe o bună parte a industriei alimentare din acest
ju deţ.“ R.l. 12 VII 93 p. 9. „[Este] o fabrică [...] a cărei conducere e
implicată într-un holding internaţional“ R.l. 7 VIII 93 p. 1 (din engl.
holding (company), cf. fr. holding; PR 1930; DEX, DN3)
holíst, -ă s.m.f., adj. (argoul studenţesc) –Student care îşi petrece
timpul mai mult în holul facultăţii decît în sălile de curs sau la
bibliotecă– „X era cunoscut ca holist la Facultatea de Lite re.“ (din hol
+ -ist; C. Lupu în LL 3/72 p. 349)
holocáust s.n. (cuv. ebraic) 1. –Acţiunea de exterminare a evrei lor
de către nazişti în ultimul război mondial– „O psihiatră ca na diană care
a studiat copii ai supravieţuitorilor holocaustului [...] a ajuns la
concluzia că mulţi dintre ei dau vieţii lor sen sul unei misiuni.“ R.lit. 13
IX 79 p. 22; v. şi 1 XI 79 p. 23. 2. –Distrugerea programată a unor
fiinţe nevinovate– „La ieşirea din muzeu un telefon special. Cine
ridică receptorul poate auzi înregistrată vocea celor pe care japonezii îi
numesc «ki bakusha», adică supra vie ţuitori ai holocaustului,
povestind cum a fost în acea zi teribilă şi în zilele care au urmat.“ Sc. 12
XII 84 p. 6; v. şi szoah (din fr. holocauste, engl. Holocaust; BD 1967;
L. Seche în SCL 4/75 p. 426, F. Hasan în LR 2/77 p. 33; DN, DEX,
DN3 – alte sensuri, DEX-S; cuvîntul este mai vechi – apare de ex. în
Smaranda de Lord Thomp son, Paris 1932 – dar a căpătat o largă
extindere după descoperirea lagărelor de exterminare din timpul celui
de-al doi lea război mondial)
holodentografíe s.f. 1974 (med.) –Fotogra fierea tridimensio nală
a cavităţii bucale– v. holografie //din gr. holo- “întreg“ + lat. dent-
”referitor la dinţi“ + [foto]grafie//
holográfic, -ă adj. 1977 (foto) –Care aparţine holografiei– v.
holografie, hologramă (din. fr. holo graphique; BD 1968; DN3,
DEX-S)
holografíe s.f. (foto) „Holografia în stomatologie. Fotografierea
tridimensională a cavităţii bucale, sau «holodentografia», prezintă un
şir de avantaje în comparaţie cu metodele radiografice practicate în
prezent, înlesnind diagnosticarea mai precisă a afec ţiunilor dentare.“
Sc. 26 V 74 p. 6. „Holografia este un procedeu de înregistrare a
imaginii spaţiale a unui obiect, folosind lumina laserului, hologramele
înregistrînd amplitudinile undelor luminoase care vin de la obiect şi
fazele acestor unde. Specialiştii britanici au demonstrat că
hologramele înregistrează nu numai amplitudinile foarte rapide [...] ci
şi cele extrem de lente. În acest fel, criminaliştii britanici au intrat în
posesia unei camere holografice a cărei greutate este de 18 kg şi care
slujeşte la descoperirea urmelor lăsate de rău făcători pe covoare sau
alte ţesături groase.“ Sc. 12 X 77 p. 5; v. şi Mag. 22 VI 74 p. 1; v. şi
hologramă (din fr. holographie; cf. engl. holo graphy; PR 1947, BD
1968; DT; DEX; DN3)
holográmă s.f. (foto) –Fotografie tridimensio nală– „Holografia
permite automa tizarea opera ţiei de depistare a celulelor can ceroase
[...] Specialiştii vest-germani au realizat o instalaţie cu aju torul căreia
proba este comparată de calculator, prin intermediul hologramei, cu
celule canceroase aflate în diferite stadii ale patogenezei [...]“ Cont. 26
XII 75 p. 5. „Cartea de credit [în S.U.A.] este pre văzută cu o
hologramă care reproduce amprentele digitale ale poseso rului.“ R.l.
14 VIII 78 p. 6. „Pînzele, sculpturile, piesele de metal preţios,
porţelanurile, trans puse în limbajul tridimensional al hologramei,
constituie o adevărată încîntare pentru vizitatori, dîndu-le impresia că
sînt reale.“ R.lit. 30 VIII 79 p. 23. „Spre deosebire de procedeele
cunoscute pînă în prezent, prin care hologramele (înregistrări ale
imaginii tri dimensionale a unui obiect) erau produse în încă peri
speciale, o echipă de cercetători de la Massachussetts Institute of
Technology (S.U.A.) a conceput şi realizat un sistem holografic care
permite proiectarea imaginii tridimensionale în spaţiul liber [...] cu tot
progresul realizat, holografia încă se mai găseşte într-un sta diu
incipient [...]“ I.B. 4 VIII 86 p. 8; v. şi holografie (din fr. hologramme;
cf. engl. hologram; BD 1968; DT; DEX, DN3)
homascón s. (tehn.) „«Homascon» este denumirea unei invenţii
româneşti: o freză cu ascuţire continuă.“ R.l. 5 IX 75 p. 5
homeostazíe s.f. (biol.) „Orice organism po sedă o multitudine de
mecanisme care-i menţin constanţa (aşa-zisa «homeostazie»),
structuri specializate în a primi şi a stoca informaţia, aparate cu care se
hippýsm • 120 • homeostazíe
reproduce etc.“ Cont. 26 V 78 p. 5 (din fr. homéostasie; cf. engl.
homeostasis; PR 1959; DM, DZ; DEX, DN3)
home-computer s.n. –Computer pentru uzul familiei– „Pentru a-i
cumpăra fetiţei un home-computer [...] familia a sa crificat obiecte
casnice din propria casă.“ R.l. 4 VIII 93 p. 9 [pron. hăum compiúter]
(din engl. home computer; cf. it. home computer; DPN 1983)
homo s.m.f. –Homosexual– „«Ce ştiţi despre Pasolini?» îi întrea bă o
profesoară, pe elevi, după asasinarea lui Pasolini. «A fost homo»,
răspunde un elev [...] Filmul demonstrează că dispariţia lui P.P.P. n-a
fost consecinţa unui «conflict între homo se xuali» [...]“ R.lit. 39/95 p.
11 (prescurtare din ho mo[sexual])
homogréfă s.f. 1978 (med.) –Grefă de ţesut prelevat de la un om
decedat– v. autogrefă (din fr. homogreffe; PR – sec. XX)
homosexuál, -ă s.m.f., adj. –Persoană care întreţine relaţii sexua le
cu persoane de acelaşi sex– „El nu are nici o înclinaţie homosexuală.“
D. 98/94 p. 10; v. şi copil al străzii, ghetoizare (din fr. homosexuel;
DEX, DN3)
hormonoterapíe s.f. (med.) –Terapeutică ba zată pe utilizarea
hormonilor– „Aceste can cere hormona le, dependente, pot fi tratate cu
succes prin adminis trarea unor doze mari de hormoni,
hormonoterapia reprezentînd astăzi o importantă metodă ajutătoare în
tratamentul can cerului.“ Sc. 9 II 63 p. 4 (din fr. hormonothérapie; PR
1940; DZ; DEX, DN3)
hot-dog s.m. (alim.; americanism) „Pe str. Bre zo ianu a început să
funcţioneze şi un punct de comercializare a crenvurştilor (hot-dogs).“
I.B. 9 X 75 p. 2. „Unele restaurante erau astfel proiectate [...] încît să
semene cu tradiţionalii hot-dogs (crenvurşti într-o chiflă caldă).“ Sc. 2
IV 76 p. 4. „Mănîncă pe stradă şi floricele şi hot-dogs şi îngheţată la
chioşc.“ D. 138/95 p. 9; v. şi fast-food (din engl. americ. hot-dog; cf.
fr., it. hot-dog; DMC 1950, BD 1966; D.Am.)
hótă s.f. –Instalaţie deasupra unei plite, maşini de gătit etc. prin care
se evacuează gazele, aburii– „Practic, hota absorbantă a fost
transformată în depozit de lemne, iar ventilaţia în piesă decorativă.“
I.B. 15 III 74 p. 2 (din fr. hotte; LTR; DEX, DN3; cuvîntul este mai
vechi)
hotărîre-apél s.f. –(Specific epocii comunis te) Ho tă rîre cu func ţie
de apel luată într-o plena ră– „Ho tărîre-apel a plenarei Consiliului
Naţional al oame nilor muncii din industrie, construcţii, transporturi,
circulaţia mărfurilor şi finanţe“ I.B. 8 V 84 p. 1. „Hotărîre-apel a
Plenarei Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare,
Sil vi culturii şi Gospodăririi Apelor“ Sc. 23 V 84 p. 1 (din hotărîre +
apel)
hotél-restauránt s.n. –Hotel în care se află un restaurant– „În jurul
pieţii au fost construite birourile unor instituţii, un hotel-restaurant, un
teatru şi o sală destinată expoziţiilor industriale şi comerciale
(tîrguri).“ R.l. 1 I 67 p. 3. „Vila «9 Mai» se reamenajează pentru gradul
de confort 1. La sfîr şitul lunii iunie, va deveni hotel-restaurant cu 90
de locuri.“ R.l. 5 IV 74 p. 5 (din hotel + restaurant, după fr.
hôtel-restaurant)
hunting s.n. „Denumirea unui nou sortiment de pie le pentru
încălţăminte. Se aseamănă cu antilopa, dar are spicul mai lung.
Pantofii din hunting îi puteţi cere, în magazine, din primele zile ale
anului 1961.“ I.B. 31 XII 60 p. 2 [pron. hánting] (din engl. hun ting;
WT; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138; DEX, DN3)
hycomát adj. (cuv. german) –Care aparţine unei maşini cu co menzi
speciale simple– „Dispozitiv hycomat pentru autoturisme [...] putînd fi
acţionat de persoanele handicapate fizic.“ R.l. 4 VII 85 p. 5 //din hy
co[mandă] + [auto]mat//
home-computer • 121 • hycomát
I
iáhting s.n. (sport.) –Sport cu iahturi– „«Aţi rezistat bine, n-aţi avut
rău de mare». Şi mă invită la balcaniada de yahting din toamnă.“ R.l.
17 VI 74 p. 5. „Documentariştii francezi au realizat o peliculă cu
subiect inedit: cursa de iahting în jurul lumii efectuată anul trecut.“ Sc.
22 II 79 p. 5. „[La Neptun] funcţionează şcoli de surfing şi iahting
pentru toţi cei care doresc să înveţe aceste frumoase sporturi nautice.“
R.l. 13 IX 84 p. 5 [scris şi yachting] (din engl., fr. yachting; I. Gheţie în
LR 4/57, atestări din 1956–1957, Th. Hristea în LR 3/72 p. 186, L.
Seche în LR 2/75 p. 176; DN3, DEX-S)
iárnă nucleáră sint.s. „Explozia focoaselor nu cle a re ar duce la
instalarea unei «ierni nucleare», caracterizată printr-un frig polar şi
întuneric, care nu ar permite supravieţuirea re coltelor şi a civilizaţiei.“
Sc. 24 I 84 p. 7; v. şi ecosistem
I.A.T.C. –Instituţie de învăţămînt superior actoricesc, pînă în 1990–
„Aceste patru litere care înseamnă «Institutul de artă teatrală şi
cinematografică» au intrat de mult în conştiinţa nu numai a
profesioniştilor, ci şi a publicului.“ I.B. 19 IV 74 p. 2; v. şi
geometrizare (abreviere din I[nstitutul de] A[rtă] T[eatrală şi]
C[inematografică]; FC I 158)
iatrogén, -ă adj. (med.) –(Boală) care este produsă de medic sau de
medicamente– „Me dicii şi-au îmbogăţit vocabularul cu un nou cuvînt:
maladia «terapeutică» sau maladia «iatrogenă», provocată de
medicamentele luate pentru a combate o altă maladie.“ Sc. 24 I 75 p. 5
(din fr. iatrogène; PR înainte de 1970; DZ; DN3)
iaurgeríe s.f. 1975 –Locul unde se prepară şi/sau se consumă iaurt–
v. ceainărie-cofetărie (din iaurgiu + -ărie; DEX; probabil formaţie
mai veche)
ibetéxt s.n. (text.) „La întreprinderea «Industria Bum bacului» din
capitală au fost puse în funcţiune utilaje pentru obţinerea unor textile
neţesute, denumite Ibetext.“ Sc. 28 I 63 p. 1 (abreviere din I[ndustria]
B[umbacului] Text[ile])
iconoclastíe s.f. –Caracter iconoclast– „Romanul [s-a impus] prin
umor, iconoclastie şi libertatea tonului.“ R.lit. 18–24 III 93 p. 22 (din
fr. iconoclastie, it. iconoclastia; DN3)
idée-chéie s.f. –Idee de o mare importanţă– „Dacă am putut smulge
materiei adevărul ei spiritual, şi să-l cuprind în acea idee-cheie [...] am
aflat şi calea spre cugetul şi sensibilitatea aceluia care contemplă
sculpturile mele.“ Gaz.lit. 12 X 67 p. 6; v. şi cuvînt-problemă (din idee
+ cheie, după fr. idée clé; DMN 1970)
idée-fórţă s.f. –Idee de o mare importanţă– „Trebuie să-i găsim
neapărat o idee-forţă de la care se reclamă.“ R.lit. 26 II 70 p. 11.
„Crearea unei noi ordini economice mondiale – necesitate imperioasă
a progresului contemporan, idee-forţă de amplă rezonanţă
internaţională“ Sc. 19 X 75 p. 6. „Consider că marea idee-forţă care a
dinamizat iluminismul românesc era emanciparea socio-politică a po -
porului român prin cultură.“ Fl. 4 IV 86 p. 15; v. şi R.l. 18 XI 77 p. 6
(din idee + forţă, după fr. idée-force; DMN 1965)
iéna s.f. (în sint. sticlă, vas de iena) –Sticlă rezistentă la foc– „În
institut a fost asimilată tehnologia de fabricaţie a sticlei tip iena şi
pyrex din care se produc sortimente multiple de baloane, vase şi alte
ustensile necesare chi miştilor ce lucrează în laboratoare. Turdaterm,
cum a fost denumit acest tip de sticlă (se produce într-o secţie specială
creată la fabrica de sticlă din Turda), este un exemplu reuşit de
colaborare între cercetare, proiectare şi producţie.“ R.l. 8 XI 75 p. 3
[scris şi jena] (din n.loc. germ. Jena; DC)
ieşí vb. IV în a ieşi cu cineva –A avea relaţii de intimitate cu cineva–
„Daniel iese cu Ioana.“
igienizá vb. I –A face să devină igienic– „Este nevoie de o dispoziţie
de suspendare a activităţii pentru ca magazinul să fie igienizat?“ I.B.
22 XII 71 p. 1; v. şi sprayat (din igienă + -iza; DEX-S)
igienizáre s.f. –Acţiunea de a igieniza– „Pentru a asigura o bază
ştiinţifică acţiunii de moder nizare şi, mai ales, de igienizare a
încălţămintei astfel încît aceasta să corespundă în mai mare măsură
cerin ţelor cumpărătorilor [...]“ R.l. 9 VII 71 p. 5. „O largă acţiune de
igienizare“ I.B. 26 III 84 p. 6; v. şi Sc. 26 IX 79 p. 1, R.l. 5 XI 92 p. 5 (cf.
fr. hygiénisation; DTN 1974)
ikebána s.f. –Arta tradiţională japoneză de aranjare a florilor în
glastre– „Popularitatea tot mai mare de care se bucură în lume ikebana
– arta florală japoneză. Peste patru milioane de niponi practică ikebana
în cadrul a patru şcoli mai importante.“ R.l. 6 VI 79 p. 6; v. şi 11 IX 79
p. 6 (cuv. jap.; cf. fr., it., engl. ikebana; BD 1966; DN3)
imágine-documént s.f. –Imagine cu valoa re de document–
„Imagini-document ale bombardamentelor violente efectuate asupra
populaţiei civile [vietnameze] de aviaţa S.U.A.“ R.l. 27 VI 72 p. 6.
„Ostaşi, adevăraţi eroi fără somn, fără oboseală, au fost prinşi [...] în
extraordinarele imagini-document ale acestor zile de luptă.“ R.lit. 10
VII 75 p. 16 (din imagine + document)
imágine-simból s.f. –Imagine cu rol de simbol– „[...] filmul e tra -
versat de o imagine-simbol a unui grup de copii jucîndu-se cu mulajul
de ghips al corpului omenesc.“ L. 29 IV 72 p. 8. „Imagini-simbol în
ţara Kalevalei.“ Sc. 6 XII 73 p. 7. „Imagini-simbol ale Siriei
contemporane.“ Sc. 22 XII 76 p. 6 (din imagine + simbol)
imagologíe s.f. –Ramură a psihosociologiei care studiază ima ginile
pe care popoarele sau grupurile sociale şi le fac despre ele înseşi şi
despre alte popoare– „Studiul de ima gologie al prof. K. Heitmann este
o premieră între apariţiile de la noi.“ R.l. 11 X 95 p. 2. „[...] imagologia
e o disciplină plină de învăţături şi se practică tot mai des.“ R.lit. 39/95
p. 3. „Este la modă imagologia“ R.lit. 45/96 p.3 (din fr. imagologie;
DN3, DEX-S)
imbarazzante adj. (cuv. it.) 1984 –Neplăcut, jenant– v. scippo
imipramínă s.f. (med.) –Substanţă cu acţiune antidepresivă–
„Imipramina – cea mai puternică subs tanţă radioprotectoare.“ R.l. 18
XI 66 p. 3 (din fr. imipramine; DM)
imnificá vb. I (rar) –A scrie imnuri în cinstea cuiva, a proslăvi– „Un
Păunescu imnificîndu-l pe Gheorghiu-Dej în 1965 la fel de natural ca
pe Ceauşescu.“ „22“ 42/95 p. 15 (din imn + -ficá)
imnologíe s.f. –Culegere de imnuri– „Într-o convorbire mai veche,
ne împărtăşeaţi năzuinţa de a realiza o imnologie româ nească [...]“ I.B.
7 XII 85 p. 5 (din imn + -logie)
imobilísm s.n. –Lipsă a schimbărilor sau progresului, inacţiune– „În
faţa măsurii abu zive a patronatului, sindicatul piloţilor n-a depus
armele şi solicită cu insistenţă reluarea dialogului. [...] După primele
48 de ore de imobilism, dialogul încă n-a început.“ Sc. 24 II 71 p. 7 (din
fr. immobilisme; DEX, DN3 – sensuri ideologizate)
impáct s.n. 1. (fiz.) –Fenomenul de intrare în contact a două sau
mai multe corpuri dintre care cel puţin unul este în mişcare– „După
toate probabilităţile, fenomenele amintite au fost re zultatul impactului
dintre un meteorit gigant şi Lună.“ Sc. 28 X 76 p. 4; v. şi 24 VI 79 p. 6,
R.l. 10 III 80 p. 6. 2. –Ciocnire (neprevăzută)– „V-aţi aflat în
situaţii-limită? În ce mod v-a ajutat expe rienţa să ieşiţi din impas? –În
sensul că în se cunda impactului cu neprevăzutul, am ştiut ce să fac
[...]“ R.l. 15 VI 74 p. 2. „Unul din ei [dintre critici] trăieşte direct
impactul cu criteriile nea dormite încă ale gherismului reactivat prin
pana lui H.S.“ Luc. 16 XII 78 p. 1; v. şi Sc. 31 V 79 p. 5, R.l. 23 VI 79 p.
6. 3. –Relaţie, întîlnire– „«Furtuna» la «Bulandra» în regia lui Liviu
Ciulei este un eveniment nu numai prin perfecţiunea artistică pe care o
atinge, ci şi prin impactul cu publicul: identificarea condiţiei actorului
cu cea a spectatorului.“ Sc. 7 II 79 p. 4; v. şi Luc. 21 IV 79 p. 2. 4.
–Şoc, surpriză– „În schimb, C.G., la început timidă, şovăielnică, în
efort vizibil de colorare a personajului are în încheierea desti nului său
momente de impact emoţional.“ R.l. 18 II 75 p. 2. „«[...] ce impact ar
avea să auzim glasul lui Mihai Viteazul la Alba-Iulia [...]» – se
întreabă, şi pe bună dreptate, Ecaterina Oproiu în Contemporanul.
Des chid dicţionarul şi citesc: «impact = ciocnire, incidenţă». Chiar
aşa!“ Săpt. 10 II 84 p. 2; v. şi 3 I 78 p. 6. 5. (în lb. vorbită, greşit)
–Conflict– „Oameni în impact cu legea.“ 6. –Contact– v.
song (1979). 7. –Influenţă, efect– „Imensul impact actual al
matematicii asupra întregii vieţi sociale [...]“ Cont. 10 I 79 p. 2.
„Numai Revoluţia din Decembrie a mai avut un impact comparabil
prin spectacularitate, marcînd o nouă irumpere românească pe scena
internaţională.“ „22“ 40/93 p. 11; v. şi Sc. 4 II 75 p. 4, R.l. 13 VI 79 p. 6.
8. –Prezenţă– v. L.P. (1974). 9. –Importanţă– v. carură (1975)
(din. fr., engl. impact; DMC 1950; CD; Fl. Dimitrescu în LR 3/80 p.
210–214; DN, DEX – sens 1, DN3 – sensurile 1–2, DEX-S)
imperisábil, -ă adj. –Nepieritor, veşnic– „Arta imperisabilă es te,
oricît s-ar putea zice altfel, arta pentru mulţimi.“ Săpt. 24 II 84 p. 1 (din
fr. impérissable; DN3)
imperisabilitáte s.f. (rar) –Calitatea de a fi imperi sabil–
„Imperisabilitatea artei majore stă nu în izolare şi în anxietate, creaţia
e în datele ei ireductibile o exuberanţă a omului care biruie vremurile şi
afirmă de mii şi mii de ori puterea gîndului de a se ridica din părelnicie
în eternitate.“ Săpt. 24 II 84 p. 1 (din imperisabil + -itate)
implánt s.n. (med.) –Introducerea în corp a unor ţesuturi
înlocuitoare, a unor aparate cu rol medical etc.– „Un capitol nou în
cercetarea me dicală. Implantul de radiostimulatori.“ Sc. 4 I 78 p. 3.
„Acest complex stomatologic poate oferi implante, proteze [...]“ R.l. 9
XI 92 p. 3; v. şi autogrefă, endoosos (din fr., engl. implant; PR 1962;
CD, DM, DZ; DEX, DN3)
implantá vb. I –A introduce, a fixa– „Profe sorul N.M., şeful echipei
de cercetări, care a reuşit încrucişarea, a declarat că aceasta s-a realizat
după metoda «in vitro», ovulul fecundat în condiţii de laborator fiind
implantat în uter [...]“ Sc. 12 III 82 p. 5; v. şi personaj-simbol (1973),
microecran, pace-maker (din fr. implanter; DMN 1950; FC II 137,
138, 308; DEX, DN3)
implantáre s.f. 1. (med.) –Realizarea unui implant– v.
parodontoză (1975). 2. –Acţiunea de plasare în spaţiu (a unei
clădiri), amplasare– „O puternică implantare de cinematografe, locuri
de întîlnire şi dezbatere, muzică, teatru, expo ziţii.“ Cont. 26 X 79 p. 12
(din implanta; cf. fr. implantation; DMN 1965; DM; DEX, DN3)
implantológ s.m. (med.) –Medic care face implante– „Vom avea
implantologi“ R.l. 22 I 93 p. 2 (din implant)
implantologíe s.f. (med.) –Disciplină medicală ca re se ocupă cu
studiul implantelor şi transplantelor– „Vor fi şi două mese rotunde cu
două teme la fel de actuale: deontologia în implantologie;
Managementul cabinetului stomatologic.“ R.l. 9 XI 92 p. 3. „Vor avea
loc cursuri de implantologie [...]“ R.l. 22 I 93 p. 2 (din fr.
implantologie; DN3)
implementá vb. I 1. –A pune în funcţiune; a îndeplini, a realiza–
„De altfel, am auzit adeseori – din numeroase guri guvernamentale –
că la noi, spre deosebire de celelalte ţări fost comuniste, reforma e mult
mai «adînc implementată» [...]“ Cotid. 18 XI 91 p. 3. „«Omul de bine»
e menit să implementeze tranziţia.“ D. 98/94 p. 13. „E complicat şi
dificil de implementat [proiectul].“ R.l. internaţ. 21 VIII 94 p. 1. 2.
–A introduce– „La fabrica de ceasuri din Minsk, bună oară, unde au
fost implementaţi în producţie 1200 de roboţi şi manipulatoare, un
prim rezultat al automatizării complexe şi flexibile este creş terea
preciziei ceasurilor electronice [...]“ I.B. 21 VI 85 p. 4. 3. (ironic) –A
se instala– „Ştirbu, ştabul fostelor G.A.P.-uri, abia aşteaptă ceea ce i
s-a promis la întrevederea de la Cotroceni din vară. «Porniţi înainte,
tovarăşi», pînă la Havana Castristă. Dar nu «temporizaţi» pasul, nu vă
«implementaţi» prin Europa, căci s-ar putea ca pe Fidel să nu-l mai
prindeţi [...]“ R.l. 12 X 91 p. 4. 4. (ironic) –A băga– „Pîn’ găina şi-o
frigea, potera-l înconjura, la zdup îl implementa.“ R.l. 28 VI 93 p. 1; v.
şi celular, libertin (din engl. implement; DN3, DEX-S)
implementáre s.f. (livr.) –Introducere– „Flexibilitate în gîndire şi
ac ţiu ne pentru implementarea progresului tehno logic“ R.l. 23 VI 78 p.
5. „Alternativa dumneavoastră la discursul festivist – cu care eram
obişnuiţi – a fost limbajul insolit: de pe «culmile dezvoltării» am trecut
direct la «implementare» – festivizarea unui cuvînt, riscînd să devie
lustruit ca lemnul de atîta utilizare.“ D. 12–18 III 93 p. 5; v. şi Cont. 18
XII 81 p. 11, R.l. 31 I 92 p.1; v. şi inventică (din implementa, după engl.
implementation; Th. Hristea în R.lit. 18/78 p. 19, T. Slama-Cazacu în
R.lit. 16–22 XII 93 p. 12; DN3)
impozitá vb. I (fin.) –A pune impozit– „Următorul pas firesc ar fi ca
autorităţile să impoziteze toate activităţile infracţionale adu cătoare de
venit.“ R.l. 21 VII 94 p. 1 (din impozit)
impozitáre s.f. (fin.) –Acţiunea de a impozita– „În România se va
trece de la 1 iulie 1993 la aplicarea taxei pe valoarea adăugată (TVA),
sistem de impozi tare indirectă (adică pe circulaţia mărfurilor) specific
economiei de piaţă.“ „22“ 25/93 p. 5 (din impozita)
impresariál, -ă adj. –De impresar– „Faţă de auto rul cu talent
impresarial, care îşi clădeşte succesele pe prezenţa unor stele cu
succes la public, L. îşi exprimă preferinţa pentru curajoşi de felul lui
O’Neil.“ Luc. 18 XI 67 p. 7 (din impresar + -ial)
imprimántă s.f. –Aparat de tipărire a do cu mentelor obţinute cu
ajutorul unui computer– „[...] de la maşina sa de scris-computer cu
imprimantă am extras următoarele poeme [...]“ R.lit. 2–8 XII 92 p. 2.
„Cîteva bune pagini bătute frumos la maşină. Ori, poate, cine să mai
ştie, scoase pe imprimanta vreu nui ordinator.“ D. 147/95 p. 3; v. şi R.l.
10 IX 92 p. 6, 29 XII 93 p. 13; v. şi copiator, dealer, tastatură (din fr.
imprimante; PR, DMC 1962; DN3, DEX-S)
impronunţábil, -ă adj. –Care nu poate fi pro nunţat, spus– „[...]
replica «Ce eşti, nu o tîrfă?» se oprea totdeauna înainte de ultimul
cuvînt impronunţabil.“ R.lit. 31 I 85 p. 17 (după fr. imprononçable;
DN3)
impúls s.n. (telef.) –Unitate de măsură care stă la baza taxării
convorbirilor telefonice– „În telefonia urbană, o convorbire este egală
cu un impuls, indiferent de durată. În ceea ce priveşte convorbirile
interurbane prin automat, înregistrarea şi tarifarea este diferită: zona I,
pînă la 100 km – un minut egal cu 7,5 impulsuri, adică 1,50 lei [...]“ R.l.
11 VI 74 p. 3. „Scurtează [convorbirea], rogu-te, impulsurile ne
mănîncă.“ R.lit. 25 XI–1 XII 92 p.1. „Afli că impulsul s-a făcut 6 lei.“
R.lit. 35/93 p. 12; v. şi prefix (din engl. impulse; cf. it. impulso; DEX,
DN3 – alte sensuri)
imputrezíbil, -ă adj. –Care nu putrezeşte– „Din «mogno» – o
esenţă mai preţioasă chiar decît lemnul de jacaranda – imputrezi bilă şi
in de formabilă [...] o firmă privată nord-americană făcea traverse de
cale ferată.“ Sc. 26 I 67 p. 5 (din in- + putrezibil; cf. fr. imputrescible)
imundicitáte s.f. 1972 (livr.) –Murdărie, impuritate– v. sinistritate
(din imund; cf. fr. immondice)
imunochimíe s.f. 1964 (chim.) –Disciplina ca re studiază
imunizarea prin metode chimice– v. auto imun, imunologie,
interdisciplinaritate (din fr. immunochimie; PR 1959, DMC; DC;
DN3, DEX-S)
imunodifúzie s.f. (med.) „O perfecţionare a acestei metode este
imunoelectroforeza, o combinare între electroforeză şi imunodifuzie.“
Sc. 28 XI 64 p. 4 (din engl. imunodiffusion, fr. immunodiffu sion; BD
1969, DTN 1973)
imunoelectroforéză s.f. 1964 (med.) –Adap tarea tehnicii
electroforetice pentru imunizare– v. imunodifuzie (din engl.
immunoelectrophoresis; BD 1969; DM; DEX-S)
imunologíe s.f. (med.) –Şţiintă ce se ocupă cu studiul imunităţii–
„La rîndul ei, imunologia, o ramură a medicinei, recurgînd la metodele
biochimiei, a dat naştere imunochimiei.“ Sc. 28 XI 64 p. 4. „[...] dr.
M.G. de la serviciul de imunologie a transplanturilor de la
Universitatea din California s-a referit [...] la transplanturile de
măduvă care ar putea fi folosite pentru tratarea unor maladii cu
caracter genetic.“ R.l. 8 XII 84 p. 6; v. şi interdisciplinaritate (din fr.
immunologie; cf. engl. imuno logy; PR 1953; CD, DM, DZ; DEX,
DN3)
imunopatologíe s.f. (med.) –Disciplină de graniţă între
imunologie şi patologie– „În zilele următoare se vor desfăşura în
Capitală lucrările Simpozionului «Probleme actuale în
imunopatologie».“ Cont. 30 X 78 p. 7 //din imuno- + patologie//
imunosupresív, -ă adj. (med.) –Care inhibă procesele de
imunizare– „Pierderile prin mortalitate la cabaline [...] se datorează în
principal unui virus imunosupresiv – un gen de SIDA care produce
calului o anemie infecţioasă gravă.“ R.l. 31 VII 93 p. 9 (din engl., fr.
immunosuppressive; PR, DMC 1968, BD 1970; DN3, DEX-S)
imunoterapíe s.f. (med.) –Administrare preventivă de seruri
specifice– „Imunoterapia cancerului tinde să lămu rească de ce
organismul [...] «tolerează» ţesutul canceros.“ Sc. 9 II 63 p. 4 (din fr.
immunothérapie; cf. engl. imunoradiotherapy; PR 1952, DMC 1966,
BD 1968; DEX, DN3)
inasortábil, -ă adj. –Care nu poate fi asortat cu ceva– „Aceleaşi
forme, aceleaşi culori fade, inasortabile cu interioarele moderne.“
Cont. 13 XII 63 p. 2 (din in- + asorta + -bil)
inaudíbil, -ă adj. –Care nu poate fi suportat de auz, lipsit de
armonie– „Ne oferă o muzică inaudibilă.“ Cont. 13 X 67 p. 10 (din fr.
inaudible; DN3)
inch s. (anglicism) –Unitate pentru măsurarea lun gi milor egală cu
2,54 cm– „A apărut [în Anglia] este drept, sis temul metric, dar yardul
sau inchul nu s-au lăsat cu totul învinşi [...] Cea mai dîrză rezistenţă o
depune însă pintul (unitate pentru măsurarea lichidelor, egală cu 0,57
imperisábil, -ă • 123 • inch
litri), care n-a făcut încă nici o concesie litrului.“ I.B. 7 VI 76 p. 8
[pron. ínci] (din engl. inch; DEX-S)
incidénţă s.f. (med.) –Totalitatea cazurilor de îmbolnăvire
provocată de o anumită maladie într-un timp dat în rîndurile unei
populaţii date– „Cea mai mare incidenţă a T.B.C. din Europa [...] În
ultimul an şi jumătate a fost observată o explozie a îmbolnăvirilor cu
TBC care situează România pe primul loc din Europa (în afară de
Rusia) în ceea ce priveşte incidenţa acestei boli.“ R.l. 30–31 X 92 p. 3
(din it. incidenza; cf. fr. incidence; PR 1966; DEX, DN3 – alte sensuri)
incitánt, -ă adj. –Care incită, incitativ– „[Lu cea fărul] publică un
grupaj de versuri ale incitantului poet de limbă sîrbă care este A.P.“
Săpt. 16 III 84 p. 2. „Incitant, titlul [...] nu dezvăluie din primul
moment acuitatea conţinutului acestui amplu reportaj [...]“ R.l. 16 I 85
p. 6; v. şi Săpt. 13 I 84 p. 5 (din fr. incitant; DEX-S)
incitatív, -ă adj. –Provocator– „[Scaunul electric] stă paşnic şi
candid în vitrina expoziţiei Westinghouse, cu braţele desfăcute
incitativ spre stradă.“ Gaz.lit. 1 III 62 p. 5 (cf. it. incitativo, fr. incitatif;
DN3, DEX-S)
inconfórt s.n. –Lipsă de confort, neplăcere– „În destule cazuri,
astfel de spaţii verzi au rămas cîmpuri goale, devenind surse de
inconfort.“ R.l. 6 V 74 p. 3. „Terasele respective vor fi la diferite nive -
luri, ridicate faţă de orizontala străzii şi ca atare ferite de acel inconfort
al indiscreţiei, al aglo me raţiei [...]“ I.B. 10 III 78 p. 2 (din fr. inconfort;
DEX-S)
INCRÉST s. 1978 –Institutul naţional pentru crea ţie ştiinţifică şi
tehnică– v. preprint (abreviere din I[nstitutul] N[aţional pentru]
Cre[aţie] Ş[tiinţifică şi] T[ehnică])
indeformábil, -ă adj. 1967 –Care nu îşi schim bă forma– v.
imputrezibil (din fr. indéformable; DN3, DEX-S)
indexá vb. I (ec.) –A modifica salariile, pensiile etc. în funcţie de un
indice economic sau monetar; a compensa– „În ultimul moment
sîntem informaţi de la Oficiul Central de plată a Pensiilor că atît
indemnizaţiile şi sporurile IOVR, cît şi pensiile nu vor putea fi
indexate decît în decembrie. a.c.“ R.l. 20 XI 91 p. 2. „Vor urma alte
taxe. Şi aceeaşi sărăcie. Ambele indexate – adică amplificate –
corespunzător.“ R.l. internaţ. 19 VII 95 p. 2 (din fr. indexer; PR 1948)
indexáre s.f. 1. –Acţiunea de a alcătui un index– „Organizarea
muncii intelectuale de documentare prin rezumări de texte sau
«indexări» bibliogra fice [...] sînt tot atîtea domenii larg tributare
noilor metode de cercetare.“ Cont. 10 XII 65 p. 8. 2. –Acţiunea de a
modifica salariile, pensiile etc. în funcţie de un indice economic sau
monetar– „[...] guvernul se va întruni din nou, luînd în dezbatere şi
proiectul de hotărîre privind indexa rea şi compensarea salariilor,
pensiilor (inclusiv ale agricultorilor), asigurărilor sociale.“ R.l. 26 XI
92 p. 3. „[...] procentul indexării de 17,7% repre zintă, de fapt, o nouă
scădere a salariului real [...]“ R.l. 27 XI 92 p. 4. „După informaţiile pe
care le deţinem, pentru perioada ianuarie-aprilie a.c., coeficientul de
indexare a salariilor va fi de 9,1%.“ R.l. 4 III 93 p. 1; v. şi 20 XI 91 p. 3,
2 IV 92 p. 3, 11 VIII 92 p. 3 (sensul 1 din indexa; DN3; sensul 2 din
indexa (ec.) din fr. indexer; PR 1948)
indiferentísm s.n. –Atitudine de nepăsare– „Să nu fim indife renţi
faţă de... indiferentism.“ Sc. 16 XII 78 p. 7 (din fr. indifférentisme;
DEX, DN3)
indigenizáre s.f. 1. (ec.) –Legalizarea introducerii într-o ţară a
unei mărfi străine– „[...] o chitanţă de indigenizare vamală care se
obţine de la punctul de trecere a frontierei sau de la Biroul special [...]“
Tin.lib. 18 II 91 p. 1. 2. –Producere în ţară a unor echi pamente pînă
atunci importate– „[...] lucrările la respectivele microlaminoare au
constat în indige ni zarea unor echipamente. Întregul nostru colectiv se
mîndreşte cu cele 9 invenţii brevetate.“ Înainte 23 II 88 p. 4 (din
indigen; cf. fr. indigénisation; MNC 1978; D. Uriţescu CV 75–76)
indosatríce s.f. (cuv. it.) –Manechin– „Fata era subţire şi înaltă. Era
manechinul casei de modă Serli din Napoli [...] Şi acasă lucrase în
acelaşi domeniu. Era indosatrice de cînd împlinise vîrsta de
paisprezece ani.“ R.lit. 28 IX 78 p. 15
inerbáre s.f. –Plantare de ierburi– „Specialiştii recomandă ca după
executarea teraselor să fie bine consolidate taluzurile, folo sindu-se în
acest scop inerbările sau piatra acolo unde rezultă din desfundare.“
R.l. 5 XII 83 p. 2 (din in- + iarbă)
infertilitáte s.f. 1984 (biol.) –Sterilitate– v. pre marital
info-răzbói s.n. „Info-războiul (engl. info-war; fr. in fo-guerre) sau
războiul informaţional va constitui – potrivit unor recente do cumente
ultrasecrete ale Pentagonului – conceptul şi doctrina dominantă a
secolului următor.“ R.l. 4 V 96 p. 8 (calc după engl., fr.)
informatizá vb. I (inform.) –A trata o problemă, a organiza prin
metodele informaticii– „Pe lîngă multitudinea parametrilor varia bili
de care dispune, tunelul este complet informatizat: un robot ur măreşte
în timp real propagarea focului, fiind permanent plasat la nivelul
vîrfurilor flăcărilor, prin intermediul unor celule fotosensibile care-l
ghidează.“ Mag. 9 IX 89 p. 7 (din fr. informatiser; PR, DMC 1969; D.
Uriţescu CV 74)
informatizáre s.f. (inform.) –Acţiunea de a informatiza– „Infor -
matizarea activităţii [...] se află în întreprinderea noastră la începuturi
[...]“ Mag. 2 VII 88 p. 3. „Informatizarea primăriei şi listarea in -
formaţiilor“ R.l. 31 I 92 p. 1 (din informatiza; D. Uriţescu CV 74)
informatór, -oáre s.m.f. 1995 –Persoană care oferea informaţii
Securităţii– v. tur nător (din informa + -tor; DEX – alt sens)
informaţionál, -ă adj. (inform.) –Care se referă la informaţie– „În
faţa secolului nostru ultracomplicat, în faţa bombardamentului
informaţional şi a mari lor aglomeraţii [...]“ Sc. 7 IX 67 p. 1 (din engl.
informational, fr. informationnel; DMN 1970; I. Iordan în SCL 4/64 p.
410, 413; DEX, DN3)
ingerá vb. I (impropriu) –A presa, a face presiuni– „Unele filiale ne
ingerează să ieşim din CDR.“ „22“ 30/94 p. 9 (formal din fr. ingérer;
DEX, DN3 – alt sens)
inginéră s.f. 1976 –Femeie avînd specialita tea de inginer– v.
fermă-etalon (din inginer)
ingineríe genétică sint.s. (biol.) –Modifica re a struc turii genetice
a unui organism prin intervenţii asupra genelor– „Progresele în dome -
niul descifrării mecanismelor de transmi tere a unor maladii ar putea
permite elaborarea în viitorul apropiat a unor terapii bazate pe
inginerie genetică [...]“ I.B. 19 VI 85 p. 4; v. şi biotehnică (1983) (cf.
engl. genetic engineering; BD 1969)
ingineríţă s.f. 1972 –Ingineră– v. primăriţă (din inginer + -iţă)
ínimă-plămîn (artificiál) s.f. (med.) „Un apa rat ini mă-plă mîn
artificial care poate îndeplini timp de 1–2 ore funcţia inimii şi a
plămînilor.“ Cont. 27 I 61 p. 1; v. şi intuba (din inimă + plămîn [+
artificial], după fr. coeur-poumon; DMN 1968; Fl. Di mitrescu în LR
2/62 p. 138)
ininteligénţă s.f. –Lipsă de inteligenţă– „O compoziţie de
zgomotoasă ingeniozitate nu poa te fi justificată ca un împrumut făcut
inteligenţei [...] din contră, dovedeşte ininteligenţă.“ Cont. 25 XI 60 p.
6 (după fr. inintelligence; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138; Fl.
Ficşinescu în SMFC IV p. 8; DEX, DN3)
inipól s.n. „Stimulator pentru bacteriile consumatoare de petrol. Un
asemenea produs a fost realizat în Franţa. Denumit «Inipol», el conţine
azot, fosfor şi carbon şi are proprietatea de a accelera rapid înmulţirea
microorganismelor ca re «digeră» petro lul brut şi care se găsesc în toate
mările şi lacurile. Fără acest «stimulator», bacteriile şi levurile produc
biodegradarea ţiţeiu lui în 6–8 luni. «Inipolul» accelerează simţitor
acest ritm [...]“ Sc. 7 V 83 p. 5. „«Inipol». În Franţa a fost realizat un
nou produs – Inipol – care contribuie la înlăturarea rapidă a straturilor
de petrol sau a rezi duurilor deversate în ape.“ R.l. 27 IV 84 p. 6 (din fr.
inipol)
iniţiátic, -ă adj. –Ezoteric– „Poezia sa cu ma rile teme lirice
dintotdeauna nu devine mai lesne de pătruns, dimpotrivă, rămîne
iniţiatică, son dabilă numai prin afinitate spirituală, dar niciodată
descifrabilă.“ Gaz.lit. 25 VII 68 p. 7 (din it. iniziatico; cf. fr.
initiatique; DMN 1950; DN3)
inocentá vb. I –A dezvinovăţi, a declara (pe cineva) nevinovat; a
reabilita– „Televiziunea noas tră a acordat celor de mai sus spaţii
ample, mult prea mari, desigur pentru a-i inocenta pe cei în cauză
pentru trecutul mai îndepărtat şi pentru a spăla în acest fel de păcate
întreaga nomenclatură.“ Expres 30 III–5 IV 90 p. 6 (din fr. innocenter;
D. Uriţescu CV 77)
inscripţioná vb. I (preţios, uneori inadecvat) –A (în)scrie– „Cea
de-a două agendă avea pagini albe, iar cercetările ulterioare au
demonstrat că nu fuseseră inscripţionate prin tehnici speciale.“ R.l. 22
VI 95 p. 1. „[...] două cruci de lemn, pe care sînt inscripţio nate numele
[...]“ R.l. 8 VII 95 p. 9 (din inscripţie; R. Zafiu în R.lit. 30/95 p. 11)
inscripţionáre s.f. –Înscrierea pe un produs a datelor necesare
pentru identificarea lui– „Am introdus în producţie, pentru prima oară
în ţară, folia termocontractabilă din policlorură de vinil. Este vorba de
o peliculă foarte subţire de circa 50 de sutimi de milimetru care se
mulează perfect pe fructe şi legume [...] constituie o condiţie
incidénţă • 124 • inscripţionáre
obligatorie pentru dezvoltarea comerţului mo dern de au to ser vire şi în
supermagazine; permite porţio narea, ambalarea şi inscripţionarea
preţului înainte de a fi introduse produsele în rafturi pentru vînzare.“
R.l. 25 VII 73 p. 3. „Întreprinderea de mase plastice Viitorul din
Oradea anunţă că produce un sortiment diversificat de etichete
autoadezive pentru decorarea şi inscripţionarea produselor din lemn,
carton, hîrtie, plastic, sticlă şi chiar din metal.“ R.l. 4 I 85 p. 5 (din
inscripţiona; cf. fr. inscription; C. Lupu în SCL 6/82 p. 506)
inscripţionát, -ă adj. –Care are un înscris în care se precizează
datele de identificare– „Microbuzul inscrip ţionat. Asistenţa teh nică
vine de pe şoseaua laterală [...]“ I.B. 11 VII 77 p. 4. „Alune
preambalate (Turcia) inscripţionate în limba română [...] R.l. 5–6 XII
92 p. 7 (din inscripţiona; C. Lupu în SCL 6/82 p. 506)
insecticid-spray s.n. –Insecticid sub formă de spray–
„Insecticide-spray“ R.l. 20 XI 73 p. 3 [pron. insecticíd-spréi] (din
insecticid + spray)
insectofón s.n. „Specialiştii unguri au pus la punct o metodă şi un
aparat menite să detec te ze contaminarea silozurilor. Aparatul,
denumit insectofon, trans formă în semnale electrice zgomotele
provocate de organismul insectelor şi percepute mai întîi de captatoare
electroacustice.“ Sc. 29 XII 78 p. 5 (din insectă + -fon, probabil după
model maghiar)
insemináre s.f. 1984 (biol.) –Fecundare artificială– v.
mamă-surogat (din insemina + -re; cf. fr. insémination; PR 1931;
DN3)
insomniác, -ă adj., s.m.f. (med.) –Care su feră de insomnie–
„Dispozitiv electronic pentru insomniaci“ Cont. 13 I 84 p. 15 (din fr.
insomniaque; PR – sec. XX)
insonór, -ă adj. (acust.) –Care amortizează sunetele– „Scena este
ultramodernă, fiind suficientă o simplă apăsare pe un buton spre a o
transforma de aşa manieră încît să formeze un gen de ecran insonor.“
Cont. 4 XI 75 p. 7 (din fr. insonore; DT; DN3)
insonorizánt, -ă adj. (acust.) –Care nu are calitatea de a transmite
undele sonore– „Aceste podele sînt alcătuite dintr-un strat
insonorizant de tablă, un strat de bitum şi unul de scîndură.“ I.B. 29
VIII 67 p. 2. „Începînd cu anul viitor, pe arterele cele mai circulate ale
localităţii se vor amenaja din resturi menajere rambleuri înalte de
10–12 metri, formînd barie re insonorizante.“ Sc. 22 X 73 p. 4 (cf. fr.
insonori sation; DEX-S)
insonorizáre s.f. 1980 –Acţiunea de limitare a transmiterii undelor
sonore– v. kaldex (din insonoriza + -re; cf. fr. insonorisation)
instaláţie-pilót s.f. –Instalaţie experimentală mo del– „Cerce tă torii
din laboratorul nostru stabilesc tehnologiile de sinteză, le
experimentea ză pe instalaţii-pilot, caracterizează diferiţi poli meri.“
Sc. 15 XI 70 p. 3. „[...] instalaţia-pilot poate trata 500 kg de
concentrat.“ Cont. 12 VIII 77 p. 5. „Trebuie să mă duc la una din
instalaţiile-pilot să verific nişte rezultate.“ R.l. 8 III 78 p. 3.
„Instalaţia-pilot ce funcţionează la Vatra Dornei [...]“ Sc. 3 IV 81 p. 3;
v. şi 9 VIII 79 p. 5 (din instalaţie + pilot)
instánt adj.inv. (alim.) –Instantaneu, rapid– „Vă oferim: crenvurşti
mici (Olanda); lapte praf instant (Belgia).“ R.l. 29 VII 93 p. 6; v. şi
ciocolaterie (1976), grişpandin (din engl. instant; cf. fr. instantané;
BD 1969; DEX-S)
instituţionalizáre s.f. –Acţiunea de a conferi caracter oficial– „Se
preconizează şi o instituţio na lizare a «Casandrei», în sensul cîştigării
unei independenţe, a unui profil mai apropiat de cel al teatrelor
profesioniste.“ Cont. 25 VII 69 p. 4; v. şi ecologic (din instituţiona liza,
după fr. institutionalisation; DMN 1956; DN3)
instrumentá vb. I –A manipula– „Universitatea nu s-a lăsat
instrumentată pentru a genera conflicte interetnice.“ „22“ 35/95 p. 5
(din [a face un] instrument [din]; DN, DEX, DN3 – alt sens)
instrumentalizáre s.f. în instrumentalizarea unui proces (jur.)
–Alcătuire a documentelor necesare pentru declanşarea unei acţiuni
juridice– „Instrumentalizarea juridică“ R.lit. 25 IV 91 p. 24 (din
instrumentaliza; I. Preda în LR 10/92 p. 543)
instrumentáre s.f. (jur.) –Alcătuire a documentelor necesare
pentru declanşarea unei acţiuni juridice– „Instrumentarea unor [...]
do sare“ FR 4/91 p. 9; v. şi Ad. 24 VII 91 p. 5 (I. Preda în LR 10/92 p.
586)
insurmontábil, -ă adj. –De netrecut, de ne învins– „[...] nu s-a
numărat printre cei cărora cuvîntul «integritate» din jurămînt le-a
provocat insurmontabile dificultăţi de pronunţie [...]“ R.l. 23 XI 92 p. 1
(cf. fr. insurmontable; DN3)
intarsiát, -ă adj. (fig.) –Învîrstat, umplut– „A ales jurnalul şarjat,
montîndu-şi impresiile de s pre Ame rica într-o pastă epică, intarsiată
cu date, cu reflecţii grave, dar şi cu lucruri uşoare şi senzaţionale fără
de care America nu e Ame rica.“ Săpt. 29 IX 78 p. 2 v. şi problematic
(din intarsie)
intarsioníst s.m. –Persoană care împodo beş te obiec tele de lemn
aplicînd plăcuţe din os, sidef etc. în crestături făcute special– „Nu
vrem să încheiem acest reportaj fără a spune cîteva cuvinte despre
sculptorii în lemn şi intarsioniştii de la secţia de artă.“ Sc. 5 III 65 p. 2
(din intarsie; I. Moise în LR 6/78 p. 587 atestă intarsier, -ă)
integrámă s.f. –Joc distractiv asemănător cuvintelor încrucişate, dar
cu un grad de dificultate mai redus– „Veşti proaste, Lenuţo! Nici
integrama n-a ieşit, nici guvernul n-a căzut!“ R.l. 5 XI 94 p. 5.
„Viitoarea hartă a Bosniei seamănă cu o integramă care va da cel puţin
la fel de multă bătaie de cap, pentru a fi dezlegată, ca şi în cazul
Cisiordaniei.“ R.l. 28 IX 95 p. 8
integríst, -ă adj. –Propriu integrismului, mişcare religioasă care
doreşte subordonarea statului de către Biserică– „Înainte de valul
integrist, poeţii lumii arabo-musulmane au celebrat îndelung
dragostea fizică.“ R.lit. 33/95 p. 15; v. şi Hezbollah (din fr. intégriste;
PR 1970; DN3 – doar cu referire la catolici)
intelighénţie s.f. –Totalitatea intelectualilor unui popor– „Este
cazul intelighenţiei franceze care, pînă în anii ‘70, nu numai că s-a
situat pe poziţii de stînga, dar a găsit în Moscova un loc de pelerinaj
moral şi intelectual.“ R.l. 1 X 93 p. 2. „[„22“ este] publicaţie a G.D.S.
care reuneşte intelighenţia ro mâ nească.“ „22“ 35/93 p. 3; v. şi 8/94 p.
9; v. şi guru (din fr. intelligentsia – la origine cuv. rus.; PR 1971)
Intelsát s. (cuv. engl.) „Firmele americane nu au dorit [...] să
reprezinte un concurent pentru sateliţii din reţeaua «Intelsat» do mi -
nată în exclusivitate de aceste firme. Concluzia a fost limpede: doar
atunci cînd Europa occidentală va fi în stare să lanseze cu propriile
rachete sateliţi geostaţionari, ea va fi în situaţia de a trece la
exploatarea comercială a acestora.“ Sc. 16 VIII 77 p. 5; v. şi R.l. 6 XII
80 p. 6; v. şi Eutelsat (abreviere din In[ternational]
Te[lecommunication] Sat[ellite Consortium]; BD 1968)
intenţionalitáte s.f. –Intenţie– „Imaginea ser veşte în intenţio -
nalitate, în formă [...] şi în mişcare sensul mai ales liric al operei.“
Cont. 10 III 67 p. 5 (din fr. intentionnalité; DN3)
ínter s.m. (sport) –Înaintaş, atacant– „[...] nu pricep alergiile
intelectuale la numele lui Burru chaga (un inter din ţara lui Borges)
alarmate că acesta ar atenta la strălucirea lui Wittgenstein.“ R.lit. 3 IV
86 p. 7 (din fr. intér[ieur]; DEX, DN3)
interbucureşteán, -ă adj. (sport) –Întrece re sportivă care se
dispută între echipe din Bucu reşti– „[...] în Capitală, în confruntarea
interbucureşteană [...] au învins oaspeţii [...]“ I.B. 5 IV 84 p. 7.
„Biletele pentru cuplajul interbucureş tean de fotbal [...] se vor pune în
vînzare astăzi.“ I.B. 11 IV 85 p. 7; v. şi 3 III 84 p. 7, 6 IV 84 p. 3; v. şi
cuplaj (1982) (din inter- + bucureştean)
intercity s.n. (transp.) –Tren rapid care leagă între ele oraşe
importante dintr-o ţară– „Societatea Na ţio nală a C.F.R. inten ţionează
ca în perioada 1994–1996 să treacă treptat la viteza de circulaţie de
140–160 km pe oră [...] Legă turile feroviare rapide vor avea ca model
serviciile Intercity din Occident [...] De asemeni S.N.C.F.R.
intenţionează să conexeze legăturile sale internaţionale de transport pe
şină la servi ciul Eurocity.“ R.l. 18 V 93 p. 1 [pron. intersíti] (din fr., it.
intercity; PN 1987)
interclúburi adj. (sport) –Disputat între clu buri– „[...] sezonul
inter-cluburi [se încheie] la 30 mai [...]“ I.B. 10 V 84 p. 3. „[...] eu sper
să fiu peste cîteva zile campion al Europei intercluburi cu Juventus.“
Săpt. 24 V 85 p. 8; v. şi I.B. 8 III 84 p. 7 (din inter- + cluburi)
intercondiţionáre s.f. –Stabilirea unor ra porturi complexe de
interdependenţă– „Analiza intercondiţionării factorilor naturali,
economici, demogra fici, sociali şi tehnici.“ Sc. 11 X 67 p. 1; v. şi Mag.
26 V 79 p. 2 (din inter- + condiţionare; cf. rus. vzaimoobuslovlennosti;
El. Carabulea în SMFC III p. 35–38; DN3, DEX-S)
interconectát, -ă adj. –Care stabileşte co nexiuni între mai mu te
elemente care pot funcţiona şi independent– „Dispeceratul central al
sistemului energetic interconectat.“ Sc. 22 I 63 p. 3 (din interconecta +
-at; DEX-S)
interconexiúne s.f. 1978 (tehn.) –Conectare a numeroase
elemente care acţionează ca un întreg– v. chip (din fr. interconnexion;
DMC 1970; DEX, DN3)
interdisciplinarísm s.n. –Caracter interdisciplinar– „Cu
inscripţionát, -ă • 125 • interdisciplinarísm
«interdisciplinarismul» acestui nu măr pot fi puse în legătură şi
dialogul lui Ş. Cioculescu despre vol. II (Jurnalul lui Rebreanu, rubrica
lui A. Vieru...)“ R.lit. 21 III 85 p. 2 (din interdisciplinar + -ism)
interdisciplinaritáte s.f. –Caracterul a ceea ce aparţine mai multor
discipline– „În aula Universităţii din Bucu reşti au început sîmbătă
dimineaţă lucrările celui de-al doilea Colocviu naţional de pedagogie,
cu tema «Prognoză, inovare şi interdisciplinaritate în învăţămînt».“
R.l. 3 XII 72 p. 5. „O admirabilă reuşită a interdisciplinarităţii:
radio-imuno-do ză rile (şi rostesc acest cuvînt răs picat şi evidenţiindu-i
componentele) care reprezintă rezultatul colabo rării imunologiei
clasice, a imunochimiei, a radiochimiei, a bio matematicii.“ Fl. 9 III 78
p. 11 (din fr. interdisciplinarité; DMN 1968; DEX-S)
interfázic, -ă adj. (tehn.) –Dintre faze– „Prin reorganizarea flu xului
la secţia bibelouri s-au eliminat complet transporturile încrucişate şi
s-a redus parcursul iniţial interfazic al produselor cu circa 200 metri.“
R.l. 6 I 78 p. 1 (din engl. in ter fazic; WT)
interferometríe s.f. (fiz.) –Totalitatea meto delor de măsurare
bazate pe fenomenul de interferenţă– „Tehnica interferometriei cu mai
multe aparate – folosită în radioastronomie, pentru observarea
radiogalaxiei, quasarilor şi nucleelor de galaxii – a sugerat
astronomului fran cez A.L. cuplarea unor telescoape optice.“ Cont. 1
VIII 75 p. 5; v. şi Mag. 14 VI 75 p. 7 (din fr. interférométrie; PR 1950;
C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DT; DEX, DN3)
interferón s.n. (med.) „Rezistenţa la mai mulţi viruşi era consecinţa
elaborării de către celulele organismului a unei substanţe proteice
susceptibile de a se întrepătrunde (interfera) cu acţiu nea altor viruşi –
respectiva substanţă fiind de aceea denumită «interferon».“ Sc. 13 V
77 p. 5. „Un alt exemplu de asemenea «medicamente de tip nou» îl
constituie interferonul, un agent antiviral eficace împotriva a diferite
tipuri de viruşi.“ Sc. 25 III 79 p. 5. „[...] a experimentat cu succes acest
interferon purificat pe 35 de pa cienţi.“ R.l. 1 III 85 p. 6; v. şi 8 II 85 p. 8;
v. şi coli, viral (din fr. interféron, engl. interferon; PR 1952, BD 1969;
DM; DEX-S)
interfón s.n. (telef.) –Instalaţie telefonică ce permite convorbiri între
posturi interioare– „Aer condiţionat, televizor, telefon, magnetofon,
interfon, bar.“ Cont. 16 X 70 p. 9. „Autorul interfonului cu patru
posturi, C.B., este doar în clasa a IV-a la Liceul D. Bolintineanu.“ I.B. 9
VI 75 p. 2. „La întreprinderea minieră Hunedoara s-a introdus un
interesant sistem centralizat de urmărire şi organizare a producţiei,
prin interfoane şi co menzi automate de la distanţă.“ R.l. 23 VII 77 p. 2;
v. şi 10 III 79 p. 6 (din fr. interphone; cf. engl. interphone; DMN 1952;
D.Am., DT; DN3, DEX-S)
intergaláctic, -ă adj. (astron.) –Între (dintre) ga laxii– „Cronologia
viitoarelor întîlniri interste lare sau intergalactice.“ Gaz.lit. 24 I 63 p. 8.
„[...] în univers ar putea exista o reţea de comunicaţii intergalactice din
care Terra încă nu poate face parte.“ R.l. 26 VI 84 p. 6 (din engl.
intergalactic, fr. intergalactique; cf. germ. intergalaktisch; GWDS;
DT, AD; DN3, DEX-S)
interliceál, -ă adj. (sport) –(Întrecere sporti vă) între echipele
selecţionate ale unor licee– „La acest meci interliceal [...] au venit
spectatori mai mulţi decît la oricare cuplaj de divizia A.“ I.B. 9 II 84 p.
7. „Cuplaj interliceal [...] la baschet“ I.B. 5 III 84 p. 7 (din inter- +
liceal)
intermitént, -ă s.m.f. –Persoană care nu lucrează regulat într-un
anumit serviciu– „[...] Gre va «intermitenţilor spectacolului» care sînt
ar tişti dar şi teh nicieni [...]“ R.l. 2–3 X 92 p. 4 (din fr. intermittent;
DEX – adj.)
Internét s. (comunic., inform.) –Re ţea informatică mondială în ca -
drul căreia com putere conectate la diferite reţele locale pot comunica
între ele– „Acum a apă rut noul mediu digital, cu reţeaua sa globală de
comunicaţii «Internet» [...]“ Ad. 5 VII 95 p. 7. „Odată intrat în Internet
îţi alegi un pseudonim (peste 85% dintre abonaţi o fac) şi începi să
cauţi fişierele care te interesează.“ D. 134/95 p. 14. „Odată cu donarea
calculatoarelor la licee, acestea au fost conectate la reţeaua Internet.“
„22“ 41/95 p. 13 (din engl. americ. internet; cf. fr., it. internet; M.
Zamfir în R.lit. 9/96 p. 3. Principiul Internetului s-a descoperit la 21
nov. 1969 la Univ. Los Angeles de către o serie de profesori, printre
care Vinton Cerf. Internetul a înce put să se răspîndească din 1986)
Interpól s.n. –Organism internaţional de po liţie criminală–
„Interpolul e deseori imaginat ca un corp de superdetectivi, o
ultrapoliţie atotputernică.“ Sc. 6 X 73 p. 6. „După cinci ani de
cercetări, în care au colaborat carabinierii şi poliţia financiară italia nă,
Interpolul şi F.B.I., s-a ajuns la depistarea unei organizaţii dominate de
Mafia şi avînd printre lide rii ei pe celebrul G.B., «boss» renumit în
rîndul traficanţilor de droguri.“ Sc. 1 V 74 p. 4. „Dosarele negre,
analizate în cadrul dezbaterilor Adunării ge ne rale a Interpolului [...]
pun în lumină statistici revelatoare cu privire la efectele luptei
coordonate [...]“ Sc. 22 X 78 p. 5; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4, R.l. 10 III
82 p. 6 (abreviere din engl. Inter[national Criminal] Pol[ice
Organization], care datează din 1956; cf. fr. Interpol; L. Seche în LR
2/75 p. 177; CD, DP; DEX, DN3)
interprét(ă)-traducătór, -oáre s.m.f. –Per soa nă aptă să des -
făşoare atît activităţi de interpretariat cît şi de traducere– „De
asemenea, noile descrieri sînt folosite [...] în laboratoarele de limbă,
mai ales în cel organizat de UNESCO şi destinat traducerilor simultane
şi altor tipuri de lucrări desfăşurate în secţia de interpreţi-traducători a
facultăţilor de limbi străine din Bucu reşti.“ Sc. 17 II 74 p. 4 (din
interpret + traducător)
interpretariát-tradúcere s.n. –Activitatea celui ca re face
traduceri, inclusiv simultane– „De altfel, în noile planuri de
învăţămînt, am propus ca după trunchiul comun (anul I şi II) studenţii
să se specializeze în literatură, în limbă sau în
interpretariat-traducere, în funcţie de viitoarea lor profesiune.“ Sc. 17
II 74 p. 4 (din interpretariat + traducere)
inter-rail (cuv. engl.; transp.) –Bilet care permite tinerilor sub 26 de
ani să călătorească timp de o lună pe toate liniile feroviare europene–
„Există, pentru tinerii care nu au împlinit 26 de ani, o legitimaţie,
«inter-rail»; avantajul acesteia e că posesorul poate călători în toată
Europa.“ R.l. 14 VII 93 p. 14; v. şi 15 VII 93 p. 14 [pron. inter-rái] (cf.
fr., it. interrail; PN 1987)
interstáţie s.f. –Spaţiul dintre staţiile de me trou construit pentru
trecerea acestuia– „[...] pe întreaga magistrală a 2-a proiectanţii au
urmărit construirea staţiilor şi a interstaţiilor la adîncimi cît mai mari.“
R.l. 7 II 84 p. 2. „Ambele scuturi cu care construim interstaţia Pieptă -
nari–Tineretului [...] sînt ajunse, acum, la o distanţă de circa 400 de
metri faţă de punctul final [...]“ R.l. 5 IV 85 p. 2 (din inter- + staţie)
interumán, -ă adj. –Dintre oameni– „[...] stabilirea unor bune
relaţii interumane, în lumina normelor juridice şi morale
contemporane.“ R.l. 17 IV 75 p. 6 (din inter- + uman)
interviatór, -oáre s.m.f. –Persoană care ia interviuri– „[...]
interviatorul – el însuşi un cunoscut scriitor, ziarist şi traducător [...] nu
a întîmpinat dificultăţi în munca sa.“ Luc. 14 IV 73 p. 1 (din intervia +
-tor)
intervieváre s.f. –Luarea unui interviu– „Ad mi rabilă, sub acest
raport, intervievarea lui A.C., martor al cvasituturor etapelor de
dezvoltare pe care le-a parcurs muzica românească.“ R.lit. 13 IV 72 p.
12 (din intervieva)
intervíu s.n. –Convorbire între conducătorul unei întreprinderi sau
un reprezentant al acestuia şi o persoană care urmează să se angajeze la
acea întreprindere– „Interviul şi testul de angajare vor avea loc [...] la
sediul societăţii.“ R.l. 31 VIII 92 p. 5. „Revista «22» scoate la concurs
următoarele posturi: procesare text, secretariat, difuzare/publicitate.
Interviuri [...] la sediul din Calea Victoriei 120.“ „22“ 2/96 p. 16 (din
fr., engl. interview; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
intervíu-documént s.n. –Interviu cu valoa re de document–
„Interviu-document [Titlul unui articol în care se vorbeşte despre un
interviu luat regelui Mihai I]“ R.l. 12 V 90 p. 1 (din interviu +
document)
intervíu-fúlger s.m. –Interviu luat rapid– „[...] le-au consemnat
într-un interviu-fulger.“ Cont. 1 IX 67 p. 7. „Un interviu-fulger cu
conducătorul expe diţiei.“ R.l. 10 II 74 p. 3 (din interviu + fulger, după
fr. interview-éclair; DMN 1970; A. Giurescu M.C. 33)
Interviziúne s.f. 1963 –Sistem de transmitere a programelor de
televiziune între ţările socia liste– v. radioreleu (din fr. intervision;
DEX-S)
interzonál s.n. 1985 (sport) –Competiţie care are loc între două
zone– v. interzonalist (din inter- + zonal)
interzonalíst, -ă s.m.f. –Sportiv care parti cipă la o competiţie
interzonală– „Interzonaliştii vor începe deja în a doua jumătate a lunii
turneul din Tunis. În timpul marelui festival de la Biel [...] va avea loc
cel de-al doilea interzonal [...]“ Fl. 8 II 85 p. 29 (din fr., germ.
interzonal; DEX, DN3)
ínti s. „Guvernul peruan a anunţat că începînd de la 1 ianuarie 1986 în
ţară va fi pusă în circulaţie noua monedă naţională, «inti» [...] Ea va
înlocui actuala monedă «sol».“ I.B. 28 XII 85 p. 8. „Peruanii au fost
foarte surprinşi să constate că biletele de bancă purtînd însemnele noii
monede naţionale, «inti», care prin recenta reformă monetară au
interdisciplinaritáte • 126 • ínti
înlocuit ve chiul «sol», şi-au făcut apariţia în ţară cu o săptămînă
înainte de punerea lor oficială în circulaţie.“ R.l. 8 I 86 p. 6 (din sp. inti)
Intifáda (cuv. arab) –Insurecţie– „Actorii principali ai Intifadei,
îndreptată împotriva ocupan ţilor israelieni, sînt copiii şi tinerii [...]“
R.l. 14 IX 93 p. 8. „[Y. Rabin] s-a dovedit implacabil în hotărîrea cu
care a luptat împotriva Intifadei palestiniene.“ „22“ 48/95 p. 16; v. şi
41/96 p. 16, R.lit. 10/96 p. 16 (cf. it. Intifada; PN 1988)
intimizá vb. I –A crea un mediu intim– „Alătu rat cîteva vitrine [...]
intimizează atmosfera [...]“ Săpt. 9 II 73 p. 8. „Restaurantul «Jiul» din
Cra iova [...] de cu rînd a fost intimizat, avînd saloane îmbrăcate în
lambriuri, tapet textil [...]“ Comerţul socialist 8 III 88 [f.p.]. „[...]
restaurantul a fost modernizat, inti mi zîndu-se, înlocuindu-se
mobilierul.“ Comerţul socialist 25 VI 88 p. 6 (din intim + -iza; D.
Uriţescu CV 78)
intimizáre s.f. –Acţiunea de a crea un mediu intim– „Ar trebui să
găsim cît mai repede modalitatea de a folosi cît mai raţional şi mai
eficient localurile mari. În acest sens, se poate interveni, după părerea
mea, pe mai multe căi: prin intimizarea localurilor (compartimentarea
lor), prin reprofilare etc. Noi ne gîndim, de exemplu, să facem din
«Mediaş» [...] beră rie-plăcintărie.“ Sc. 7 II 69 p. 2 (din intimiza)
intoxicáre s.f. –Dezinformare, influenţare prin pro pagandă înşe -
lătoare– „Ştim cu toţii că a exis tat în fosta securitate un serviciu special
de «intoxicare», de dezinformare.“ R.lit. 8 XI 90 p. 2. „Este momentul
în care propaganda – a se citi operaţia de intoxicare – trebuie să intre în
joc.“ Z. 11 IX 95 p. 3; v. şi virus (cf. fr. intoxication; PR, DMC 1960;
DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
intradérmic, -ă adj. 1977 (med.) –Situat în dermă– v. mezoterapie
(din fr. intradermique, engl. intradermic; CD, DZ; DN3; cuvîntul este
mai vechi în limbă)
intranazál, -ă adj. (med.) –Introdus prin nas– „Vac cinarea se
execută prin pulverizare pe cale intranazală cu vaccin de tip A II şi B.“
Sc. 17 I 61 p. 1 (din fr. intranasal; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 139; FC
II 129; DEX, DN3)
intruziúne s.f. –Pătrundere, introducere ilegală– „[...] un tulburător
protest [...] împotriva intruziunii nejustificate şi abuzive a aparatelor
tranzistorizate în existenţa de zi cu zi a oame nilor.“ Cont. 5 IV 74 p. 10
(din fr. intrusion; DEX, DN3)
intubá vb. I (med.) –A introduce în organism (medica men te,
mîncare) cu ajutorul unui tub– „[Omul] a fost introdus într-un plămîn
artificial, i s-au intubat li chide calde în stomac şi, treptat, inima
pacientului a început să bată.“ R.l. 22 I 77 p. 6 (din in- + tub + -a; cf. it.
intubare; DN3, DEX-S)
intuşábil, -ă adj. –De neatins, intangibil– „Se consideră N.B.
intuşabil?“ R.lit. 24 X 91 p. 4 (din fr. intouchable)
inuít s.m. (cuv. eschimos) „Adevăratul nume al eschimoşilor este
«inuit» şi ei doresc să nu mai fie denumiţi cu primul termen, care
înseamnă «Mîncători de carne crudă», termen ce le-a fost dat de iezuiţi
în secolul al XVI-lea.“ R.l. 7 VI 79 p. 6
inukútut s. (cuv. eschimos) „Limbajul din re giu nea canadiană,
denumit de eschimoşi «inu kutut», este vorbit în cîteva dialecte.
Folosirea mai multor forme de scriere a îngreunat contactele dintre
comunităţile de eschimoşi situate la mari distanţe unele de altele.“ Sc.
30 IX 76 p. 6
invéntică s.f. „[...] pe plan mondial este recunoscută existenţa
inventicii ca aceea a unei noi specialităţi ştiinţifice [...] E o disciplină
psihologică ce are mai mult scopul de a descifra mecanismul psihic al
invenţiei.“ R.l. 26 X 78 p. 8. „Agenţia universitară de inventică
INVENTA – Bucureşti [...] organi zea ză [...] cursuri de consilier în
proprietatea industrială.“ R.l. 18 VI 91 p. 2. „Fostul preşedinte al Co -
misiei de Inventică a Academiei R.S.R. [...]“ Tiner. 4–10 VI 93 p. 5.
„Prin Hotărîre Guvernamentală, la Iaşi a avut loc actul de întemeiere
oficială a Institutului Na ţional de Inventică şi a Centrului Naţional de
Implementare a Invenţiilor şi Investiţii lor.“ R.l. 3 VII 93 p. 9 (din
inventa + -ică, după tipul informatică; Th. Hristea în R.lit. 11 XI 76 p.
9; DEX-S)
inventotécă s.f. –Bancă de invenţii– „Recent, crea ţiile
[inventatorilor] au fost reunite într-o interesantă inventotecă [...]“ R.l.
13 VI 86 p. 2 (din inventa + -tecă)
inversiúne (sexuálă) s.f. –Homosexualita te– „Gri la de lectură a
inversiunii sexuale folosită pentru întîia oară degajat la noi poate fi un
prim pas în descifrarea sensibilităţii proustiene.“ R.lit. 43/95 p. 7 (din
fr. inversion sexuelle; DN – alt sens, DEX, DN3)
involvá vb. I (anglicism; lb. colocv.) –A introduce, a implica– „Nu
sînt involvat în această problemă.“ (din engl. to involve; comunicat de
Matilda Cara giu-Mario ţeanu)
IPA s. 1979 –Întreprindere de produse alimentare– v. cico, cico-cola
(abreviere din Î[ntreprindere de] P[roduse] A[limentare])
iramplasábil, -ă adj. (franţuzism; livr.) „Iram pla sa bilul realizator
pare a fi asimilat aforismul cu o triplă doză de luciditate.“ Cont. 5 VIII
77 p. 9 (din fr. irremplaçable)
irecuperábil, -ă adj. –Care nu poate fi recuperat– „Ceea ce este
irecuperabil.“ Sc. 12 II 67 p. 1 (din fr. irrécupérable; DN3)
irenologíe s.f. –Ştiinţa păcii– „Între irenologie şi polemologie. Pe
baza studiilor existente, se pre cizează că irenologia desemnează
studie rea unor modele de organizare paşnică a socie tăţii umane, de
eradicare a conflictelor, de pro movare a înţelegerii, a unor scopuri
globale comune, punctul de convergenţă reprezentîndu-l eforturile
pentru statornicirea unei noi ordini mon diale.“ Fl. 8 II 85 p. 31; v. şi
pacologie (din fr. irénologie, it. irenologia; DN3)
iridológ s.m. (med.) –Specialist în iridologie– „O metodă nouă de
depistare şi diagnosticare a unui mare număr de boli se anunţă a fi
iridologia (examinarea irisului şi a pupilei). Micile pete de culoare
închisă, în formă de boabe de piper, constituie, potrivit iridologilor,
indicii ale unui pro ces cance ros în organism.“ Sc. 28 XI 74 p. 6; v. şi
I.B. 27 XII 74 p. 4 (der. regr. din iridologie; C. Lupu în SCL 6/82 p.
504)
iridologíe s.f. 1974 (med.) –Metodă de diagnosticare prin cercetarea
irisului şi a pupilei– v. iridolog (din it. iridologia, fr. iridologie)
ironíst, -ă s.m.f. –Persoană (scriitor) care prac tică ironia–
„Presupun că nici lingviştii nu pot uita următoarea lecţie primită de la
un mare ironist.“ Cont. 26 III 71 p. 8 (din fr. ironiste; DN3)
IRSÓP s. „După revoluţie s-a înfiinţat Institutul Român pentru
Sondarea Opiniei Publice (IRSOP) şi, periodic, au fost date publi cităţii
sondaje.“ R.lit. 18 X 90 p. 2. „Nu de mult, IRSOP a dat publicităţii un
studiu statistic şi analitic consacrat alegerilor de la 20 mai 1990.“ R.lit.
23 V 91 p. 2. „[...] s-a cerut Institutului Român pentru Sondarea
Opiniei Publice – IRSOP – să efectueze rapid un sondaj avînd ca temă
atitudinea populaţiei faţă de măsurile de eliminare a subvenţiilor cu
începere de la 1 mai 1993.“ R.l. 29 IV 93 p. 1 (abreviere din I[nstitutul]
R[omân pentru] S[ondarea] O[piniei] P[ublice])
isterigén, -ă adj. (med.) –Care produce isterie– „Concert isterigen
[titlu de articol despre muzica însoţită de urlete a unor tineri din Paris]“
Cont. 15 XII 61 p. 8 (din fr. hystérigène; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p.
242; DN3)
istratián, -ă adj. (lit.) –Specific lui P. Istrati– „E drumul pe care
odinioară, cu mult succes au trecut [...] şi personajele istratiene.“
Gaz.lit. 16 XI 67 p. 8. „[...] pentru crearea unei atmosfere istratiene,
actriţa [...] a citit un capitol din «Chira Chiralina».“ R.lit. 19 XII 85 p.
24 (din n.pr. al scriitorului [Panait] Istrati + -ian)
istratológ, -oágă s.m.f. (lit.) –Specialist în opera lui Panait Istrati–
„[...] dr. H.S., universitar din Frankfurt, istratolog cunoscut, autor al
unor studii fundamentale despre scriitorul român [...]“ R.lit. 19 XII 85
p. 24 (din n.pr. Istrati + -log)
italieníst, -ă s.m.f. (în limbajul tinerilor, peior.) „Ita lienist, tînăr
îmbrăcat la ultima modă, în anii ‘70, dar care pierde vremea pe ştrase,
pe aveniu (adică pe bulevarde), nici muncind, nici cultivîndu-se.“
R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din italian + -ist; DEX, DN3 – alt sens)
iugoslavizáre s.f. –Dezintegrare a unei ţări prin lupte interne ca în
Iugoslavia– „Jugoslavizare şi ruandare“ „22“ 29/94 p. 3. „Este o lume
pe cale de iugoslavizare, în care fratele îşi va ucide fratele şi fiul pe
tată.“ „22“ 35/94 p. 9 [scris şi jugo slavizare] (din n.pr. Iugoslavia)
ivorián, -ă adj. –Referitor la Côte d’Ivoire (Coas ta de Fildeş)–
„Deschiderea primei sesiuni a marii comisii mixte de cooperare
româno-ivoriene“ R.l. 24 VI 78 p. 5 (după fr. [Cóte d’]Ivoire + -ian; cf.
fr. ivorien)
izodóze s.f.pl.tant. 1984 (med.) –Doze egale– v. cobaltoterapie //din
gr. isos “egal“ + doză//
izomeráză s.f. (biol.) „[...] un savant japonez a descoperit o enzimă
denumită «izome rază» care poate transforma glucoza în fructoză.“
R.l. 31 XII 76 p. 6 (din fr. isomérase; DFMB)
izovít adj. (tehn.) „Geamul izovit. La întreprinderea de geamuri din
Buzău a început fabricaţia unui nou tip de geam cu proprietăţi
izolatoare, fonic şi termic, deosebite [...]“ R.l. 12 IV 77 p. 3 //probabil
din izo[lator] + fr. vit[re]//
Intifáda • 127 • izovít
Î
îmborcăná vb. I (gosp.; pop.) –A pune în borcane– „Compensaţia o
vom afla în cursul iernii cînd produsele prime sînt îmborcănate
(doamne, ce-o să ne mai pată sufletul pentru acest mahalagism [...] de
la revoltaţii cunos cători, din tată-n fiu ai tainelor limbii române) şi stau
aliniate pe rafturile cămărilor [...]“ Săpt. 19 X 84 p. 8 (din borcan)
împîslitúră s.f. –Material de consistenţa pîslei– „Tot aici sînt expuse
împîslitura din fibră de sticlă, foliile de aluminiu bitumate şi
nebitumate, produse din PVC fabricate la Buzău, toate modelele de ta -
pete realizate la Turda sau gama articolelor sanitare produse la noua
întreprindere de cera mică fină pentru construcţii din Cluj. Toate aces te
exponate au largi aplicaţii în construcţiile industriale, hidrotehnice şi
civile, fiind termofonoizolatoare sau îndeplinind diverse alte
funcţiona lităţi.“ R.l. 14 V 74 p. 1 (din împîsli + -tură; cuvînt probabil
mai vechi în limbă)
împomá vb. I –A planta cu pomi– „Dealul e acoperit cu pomi tineri. A
fost împomat la pro punerea mea.“ Gaz.lit. 4 V 61 p. 3 (din îm- + pom +
-a; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 13; FC II 135)
împuşcá vb. I în sint. a împuşca cuie 1975 –A introduce cuiele în
pereţii de beton (prefabricaţi) prin împuşcarea cu un aparat special– v.
etanşeizare (din în + puşcă)
încastráre s.f. (constr.) –Acţiunea de a încastra şi rezultatul ei– „În
marea lor majoritate ca sele s-au deteriorat [în urma cutremurului] la
primele nivele în zona «încastrării» cum o numim noi specialiştii,
numeroase lucrări trebuind a fi atacate de la fundaţie.“ R.l. 19 V 77 p. 2
(din încastra; DEX, DN3)
încărcá vb. I în expr. a-şi încărca bateriile –A căpăta noi forţe, a se
întrema– „I.L., redactorul şef, s-a dedulcit la vacanţă [...] În timp ce
dînsul îşi încarcă bateriile, tranziţia merge înainte.“ Expr. Mag. 32/95
p. 24
încifrát, -ă adj. –Cu caracter secret– „Mesajul ei [al poeziei lui
Eminescu] apare deseori mai încifrat prin intermediul fantasticului de
tip romantic [...]“ Sc. 28 V 64 p. 2 (din în + cifra)
îndulcitór s.n. –Substanţă folosită pentru a da gust dulce
alimentelor– „Un îndulcitor hipoca loric Candeline pentru sănătatea
dvs.“ R.l. 25 III 92 p. 4 (din îndulci + -tor; DEX – alte sensuri)
înfăţişáre s.f. (arg. studenţesc) –Examen– „Mîi ne am ultima şi cea
mai grea înfăţişare din anul ăsta.“ (C. Lupu în LL 3/72 p. 350)
îngrijitór-mulgătór s.m. –Îngrijitor de vite care se ocupă şi cu
mulsul– „Cel mai vîrstnic îngrijitor-mulgător din judeţul Sibiu, dar şi
cel mai bun, are 70 de ani.“ R.l. 28 X 76 p. 5; v. şi recordist (din
îngrijitor + mulgător)
înnavetáre s.f. –Operaţia de a încărca şi trans porta cu navetele–
„Toate aceste operaţii: descărcare din camion, depaletizare, dez -
navetare, spălarea navetelor şi a sticlelor, umplerea şi capsularea
sticlelor, controlul sticlelor pline, pasteurizarea, înnavetarea, pale -
tizarea [...] sînt mecanizate şi automati za te.“ Fl. 1 VII 72 p. 24 (din în-
+ navetă + -are)
însăcuíre s.f. –Punere în saci– „Cea mai afectată a fost secţia de
producţie, deci tocmai cei care au făcut zahărul. Din 200 de oameni,
s-a hotărît să rămînă doar 16 (8 pentru pază şi 8 pentru însăcuire).
Restul de 184 au fost puşi pe liber.“ R.l. 8 I 93 p. 3 (din în- + sac + -ire)
însănătoşitór, -oáre adj. –Care însănă to şeşte– „Ur sul înves teşte
o veche practică me dicinală populară cu atributele unui simbol: apă -
sarea însă nă toşitoare a fiarei carpatine semnifică infuzia de vitalitate
pe care o aduce contactul nemediat cu viaţa, cu realitatea.“ Sc. 9 X 70
p. 4 (din însănătoşi + -tor)
întîlníre-dezbátere s.f. –Întîlnire la care se dezbat anumite
probleme– „De curînd, Mediaşul a găzduit o interesantă
întîlnire-dezbatere a teatrelor populare.“ Sc. 26 XII 73 p. 6. „Din
iniţiativa unui grup de foşti luptători în rezistenţa franceză, a avut loc la
Paris o întîlnire-dezbatere pe tema «Spania as tăzi».“ R.l. 4 VI 76 p. 8
(din întîlnire + dezbatere)
întîmpláre s.f. (spect.) –Eveniment, fapt– „«Olelle» este o feri cită
«întîmplare artistică» în care autor, regizor şi actori reuşesc să ofere
publicului o mică bijuterie, o mostră de viaţă şi artă.“ Săpt. 15 II 85 p. 5
(trad. engl. happening)
întrebáre-problémă s.f. –Întrebare cu ca rac ter de problemă– „[...]
aparatul, al cărui «pă rinte» este profesorul de chimie I.S., îndepli neşte
următoarele operaţii: înregistrează pe film întrebările problemă,
acordă note (prin converti re de punctaj), semnali zează trecerea la noua
întrebare şi o efectuează automat după formularea răspunsului.“ Sc. 29
XI 69 p. 2. „Oameni obişnuiţi, aceştia îşi asumă, în felul lor profund
natural, micile şi marile întrebări-probleme ale timpului nostru.“ Luc.
4 II 84 p. 8 (din întrebare + problemă)
întreprinzătór, -oáre s.m.f. –Persoană ca re creează şi se ocu pă de
o întreprindere, de o afacere etc.– „Agenţia Naţională pentru
Privatizare şi Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mij locii invită uniu -
nile şi asociaţiile întreprinzătorilor particulari legal constituite să o
contacteze de urgenţă la telefoa nele [...]“ R.l. 1 V 91 p. 6. „Un
întreprinzător particular construieşte o fabrică de bioxid de carbon.“
R.l. 21 IX 93 p. 4; v. şi 6 IX 90 p. 1, 22 IX 93 p. 4 (din (a) întreprinde;
DEX, DN3 – numai adj., cu alt sens; Laura Vasiliu în LR 3/92 p.
166–169)
învăţătór-educatór s.m. –Învăţător care este şi edu cator– „Pos -
turile de educatoare şi învăţători-educatori din municipiul Bucureşti
[...] se ocupă fără concurs.“ I.B. 25 III 74 p. 5 (din învăţător +
educator)
înzidíre s.f. –Introducere a unui dulap, pat etc. în zid– „Pentru
dulapuri este recomandată înzi direa lor.“ Cont. 19 IV 63 p. 2 (din
înzidi; DEX)
înzidít, -ă adj. –Zidit în perete– „De asemenea, s-a cerut ca
apartamentele noi să fie pre văzute, mai ales în bucătării şi holuri, cu
dulapuri înzidite, măsură ce va contribui la sporirea gra dului de
folosire a spaţiului construit.“ Sc. 30 X 76 p. 1 (din înzidi)
J
jab s.n. (sport) –Lovitură scurtă la box– „[...] victoria la puncte i-a fost
acordată americanului graţie unor serii de «jaburi» cu ambele mîini,
relativ bine ajustate.“ Sc. 8 VIII 84 p. 5 [pron. djeb] (din engl. jab)
jacaránda s. 1967 (cuv. amerind.) –Arbore tropical de esenţă
preţioasă– v. imputrezibil (cf. fr., engl. jacaranda; LI 81)
jachétă-taiór s.f. „[...] prin taior se înţelege acum un ansamblu de
două piese, clasica fustă şi jachetă, sau orice fel de fustă cu
jachetă-taior sau pantalon cu jachetă-taior sau chiar fustă-pantalon
care a revenit cu aplomb în costumaţia zilelor ploioase, şi ea cu
jachetă-taior.“ Săpt. 17 VIII 79 p. 8 (din jachetă + taior)
jackpot s.n. (cuv. engl.) –Potul cel mare, la jocurile mecanice; aici,
sensul figurat de “mare lovitură“– „Primul adevărat «jackpot» îl va
realiza speculând asupra yen-ului, cu puţin timp înainte ca acordurile
de la Plazza, în 1985, să salte moneda japoneză. Dar cei mari au
slăbiciu nile lor. În 1987, crahul de pe Wall Street îl va face să piardă
800 milioane de dolari, în cîteva zile.“ R.l. 19 XI 93 p. 8 [pron. jécpot]
jacquier s.m. (bot.) „Chiar şi cîţiva jaquieri (arbore din familia
moraceelor, ale cărui plante n-au petale, cultivat în regiunile tropicale
pentru fructele lui bogate în amidon) din Bahia creşteau în grădina lui,
speriindu-l pe grădinar prin rapiditatea cu care se dezvoltau.“ R.lit. 14
III 85 p. 23 [pron. jachiér] (din fr. jaquier)
jadeít s.n. „La ultima licitaţie de pietre preţioase din capitala
Birmaniei, cel mai mare interes l-au stîrnit obiectele din jadeit,
varietate rară a nefritului [...]“ Sc. 12 III 81 p. 5 (din fr. jadéite)
jamahiríe s.f. (cuv. arab) –Democraţie musulmană– „Ziua naţio nală
a Jamahiriei Arabe Libie ne Populare Socialiste.“ Sc. 1 IX 77 p. 5.
„Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii
Socialiste România şi Jamahiria Ara bă Libiană Populară Socialis tă,
încheiat la Ben ghazi la 9 aprilie 1979.“ R.l. 6 XII 79 p. 1; v. şi 7 IX 79 p.
5
japonéză s.f. (alim.) –Tip de chiflă împletită– „Cina a constat dintr-o
japoneză şi o cană de lapte.“ (formal din s. japo neză, prin asemănare
cu cocul femeilor japoneze; DEX – alte sensuri)
jargonaút, -ă s.m.f. „Îi mai putem numi şi «jar gonauţi», cuvînt azi
la modă pentru a boteza (peste tot în Europa) pe toţi aflătorii în treabă
care au creat un jargon nou, o păsărească nouă. [...] Alt exemplu: două
tinere jargonaute se pre pară pentru dans.“ R.l. 16 IV 81 p. 17.
„Jargonauţi – aşa sînt denumiţi, în ultima vreme, atentatorii la
puritatea limbii. Astfel, francezul Jacques Merline este autorul unei
lucrări de ră sunet, în care trage un serios semnal de alarmă împotriva a
ceea ce el numeşte tendinţele de «jargonizare» a limbajului de toate
zilele.“ I.B. 2 XI 82 p. 4 (din jargon + -naut, după model fr.)
jargonizáre s.f. 1982 –Transformarea limbajului cotidian în
jargon– v. jargonaut (din jargon + -izare, după model fr.)
jazístic, -ă adj. (muz.) –De jaz– „Un madrigal în limbajul muzi cii
uşoare, cu accente jazzistice [...]“ Sc. 29 X 78 p. 4. „[Vorbitorii] au
insistat asupra importanţei dezvoltării învăţămîntului jaz zis tic.“ R.lit.
31 I 85 p. 5 [scris şi jazzistic] (din jaz + -istic; DN3, DEX-S)
jazman s.m. pl. jazmeni (muz.; anglicism) –Interpret de jaz– „În
cadrul schimburilor culturale S.U.A.–România este programată în
luna decembrie o vizită la Bucu reşti a unor jazzmeni de marcă.“ Săpt. 5
VII 74 p. 7. „La Nisa se va des făşura, între 6 şi 16 iulie, cea de-a 5-a
mare paradă a jazului, la care vor participa 250 dintre cei mai celebri
jazmeni din lume.“ Sc. 24 VI 78 p. 6. „Jazzmenii străini ne-au arătat că
nu sînt suficiente talentul şi pasiunea [...]“ Săpt. 10 IV 81 p. 7 [pron.
jézmen; scris şi jazzman] (din engl. jazzman; PR 1952, DMC 1966,
DMN 1969; DJ; DN3)
jean s.m. pl. jeanşi, ginşi (vest.) 1. –Pînză groa să, de obicei
albastră– „Fata purta un costum de ginşi.“ R.lit. 47/93 p. 5; v. şi giacă
(1978). 2. –Pantaloni confec ţionaţi din această pînză– „Se pare că
jeanul revine cuminte şi pocăit la propria-i matcă, la forma lui aceea
zisă clasică pe care au purtat-o şi viguroşii texani şi alţii din vechile
continente.“ Săpt. 22 IV 76 p. 8. „Pantaloni... piraţi. În R.F. Germania,
Olan da şi Elveţia au fost descoperite în ultimele zile importante
cantităţi de pantaloni «geans» purtînd mărci care imitau pe cele
aplicate pe produsele fabricate de o casă de mode din San Francisco.“
R.l. 23 VIII 77 p. 6 [pron gin; scris şi gean, gin] (din engl. americ.
[blue] jeans; cf. fr. jean(s); PR 1950; Al. Niculescu în LL 3/73 p.
497–498, M. Avram în SCL 4/75 p. 322 – atestări numai la pl. din
1973)
jeep s.n. (anglicism; transp.) –Maşină mică de campanie– „Inevitabil,
primul plan era ocupat de maio rul de Coverley, înfruntînd mar ţial,
într-un jeep împrumutat cine ştie de unde, focul mitra lie relor
duşmane.“ R.lit. 26 XII 74 p. 22; v. şi radiocomandat (1962) [pron.
gip; var. jep] (din engl., fr. jeep; PR 1942; DEX, DN3)
jenşén s.n. (cuv. chinez; bot.) „Industria farmaceutică chineză a
început să producă noi medicamente eficiente împotriva bronşitei cro -
nice şi astmatice; este vorba de un spray preparat pe bază de jenşen,
plantă care creşte abundent în China [...]“ Săpt. 10 XII 76 p. 2.
„Jenşenul, plantă agricolă? Cercetătorii din Extremul Orient sovietic
au trecut la cultivarea unui soi de jenşen de mare producti vitate [...]“
Sc. 7 VII 81 p. 5. „În taigaua ussuriană a fost descoperită o rădăcină de
jenşen cu o greutate de 390 de grame.“ Sc. 1 XI 82 p. 3 (C. Lupu în SCL
6/84 p. 54)
jertfitór, -oáre s.m.f. –Om care se jertfeşte– „[...] intenţia mea de a
proslăvi minunatul pămînt al patriei dintotdeauna, pe jertfitorii întru
demnitatea, libertatea şi demnitatea neamului nostru.“ I.B. 7 XII 85 p.
5 (din jertfă + -tor)
jet s.n. (av.; americanism) –Avion cu reacţie pentru pasageri–
„Cronicile mondene fac de obicei publi citate celor ce sosesc seara cu
«jet»-uri personale – clienţii elegantelor hoteluri, magazinelor de biju -
terii, ai cluburilor de noapte.“ Sc. 22 VII 77 p. 6 [pron. get] (din engl.
americ. jet; cf. fr. jet; PR 1955; DEX – alt sens, DN3)
jet-society s. (cuv. engl.) –Totalitatea persoa nelor care circulă cu
jet-ul; societatea înaltă– „Bom ba trebuia să explodeze la miezul nopţii,
adică la sfîrşitul ultimei proiecţii, la spectacolul cu «ţinută de seară
obligatorie», proiecţia rezervată pentru jet-society.“ R.lit. 2 VI 77 p.
22. „Se dezvăluie fiorul iubirii, repede înecat în unda unor
convenienţe, a unor prejudecăţi curente în aşa-zisa înaltă societate
(«jet-society») siciliană [...]“ Sc. 4 VI 78 p. 4; v. şi gerovitalizat (1974)
[pron. get-săşáiăti] (DMC 1975)
jetfoil s. (av.; americanism) „Primul «jetfoil» (na vă cu aripi portante,
propulsate de către reactoare, pe apă) folosit în Europa a stabilit zilele
trecute un record de viteză, acoperind distanţa dintre Sta van ger
(Norvegia) şi Aberdeen (Sco ţia) în şase ore.“ R.l. 27 IV 77 p. 6 [pron.
gétfoil] (din engl. americ. jetfoil)
jihád s. (cuv. arab) „În Pakistan s-au înregistrat atacuri împotriva
templelor hinduse, iar G.A., adjunctul preşedintelui Partidului
Islamului, o grupare fundamentalistă, a declarat că «este timpul să
declarăm jihad împotriva Indiei» [...]“ Ev.z. 8 XII 92 p. 5.
„[Algerienii] duc împotriva Franţei aşa zisul «război sfînt» – jihadul.“
R.l. 6 XII 96 p. 4
job s.n. (anglicism) „Studenţii americani vor să ob ţină cît mai repede
cu putinţă un «job», un serviciu salariat şi totodată să aibă asigurarea
de a nu fi ameninţaţi cu şomajul.“ V.stud. 6 II 74 p. 12. „Într-o cărticică
liliputană [...] M.D. reu şeşte a ne spune totul despre job, definit în
cîteva cuvinte chiar pe co pertă.“ R.l. 2 IV 94 p. 14; v. şi „22“ 5–11 VI
92 p. 9; v. şi redegist [pron. giob] (din engl. job; cf. fr. job; DMN, DMC
1949; DEX-S)
jobshop s.n. (anglicism) „[...] o manifestare unicat în ţara noastră,
primul jobshop, care în limbaj românesc ar însemna un «tîrg» al forţei
de muncă.“ R.l. 14 VI 93 p. 9 [pron. giobşóp]
joc-retúr s.n. (sport.) –Joc (sportiv) care se practică în a doua parte a
unui campionat– „În jocurile-retur din optimile de finală ale turneului
de fotbal pentru juniori la Viareggio s-au înre gistrat rezultatele [...]“
I.B. 1 II 67 p. 1 //din joc + retur//
joc-şcoálă s.n. –Joc (sportiv) cu caracter de antrenament– „As tăzi
va avea loc ultima partidă de verificare a lotului reprezentativ. Sincer
vorbind, acest joc-şcoa lă nu-şi poate pune amprenta pe alcătuirea
naţionalei.“ I.B. 9 X 69 p. 3. „Joc-şcoală al lotului reprezentativ.“ Sc. 8
V 75 p. 4. „Aseară [...] prima noastră reprezentativă a sus ţinut un
joc-şcoală în compania echipei F.C. Argeş.“ I.B. 13 IV 83 p. 7; v. şi 5
IV 74 p. 3, 27 I 83 p. 2, 19 XII 88 p. 7 (din joc + şcoală)
jodler s.n. (cuv. germ.) –Cîntec popular din Tirol– „Grupuri de
schiori se îndreaptă spre teleferic, tineri, numeroşi, veseli, exube ranţi,
se bat cu zăpadă, lansează «jod lere» spre tării, rîd şi cîntă.“ Sp. 28 XII
84 p. 2 [pron. iódler] (DEX, DN3)
jogging s. (cuv. engl.) –Alergare în scop higie nic– „El stă acasă,
găteşte mîncăruri delicioase, practică alergarea («jogging») şi vede de
copii [...]“ R.lit. 6 IX 79 p. 22. „Într-un pat obişnuit, un om obişnuit,
care nu face jogging şi nu se bronzează decît cel mult în concediu.“ R.l.
3 VIII 80 p. 2; v. şi disco, rollerskate [pron. gióghing] (cf. fr., engl.
jogging; BD 1969, DMC 1978; DEX-S)
joint-venture (anglicism) –Asocierea a două sau mai multe
întreprinderi – din ţări diferite – în vede rea realizării unui program
specific– „Colaborarea cu TAROM-ul a fost apreciată ca bu nă, iar
joint-ventures dintre Swissair şi Austrian Airlines – Avicon, este
compania de consultanţă atît pentru TAROM, cît şi pentru Aeroportul
Internaţional Oto peni.“ R.l. 5 VI 92 p. 3. „Această întreprindere a luat
fiinţă graţie unui joint-venture dintre compania de telefoane a
Israelului şi un ziar creştin local.“ R.l. 22 VII 93 p. 11; v. şi 16 IX 93 p.
11, Cuvîntul 51/93 p. 6, R.l. 31 X 94 p. 7 [pron. giónt vénceăr] (cf. it.
joint-venture; DPN 1982)
jojóba s. (bot.) „Jojoba. Este vorba de un arbore, originar din Mexic,
cu numele ştiinţific de Simondsia chinesis. Specialiştii au constatat că
din semin ţele de jojoba se poate extrage un ulei cu aceleaşi proprietăţi
valoroase ca ale uleiului de caşalot.“ Sc. 10 X 78 p. 3. „Jojoba este o
plantă originară din Mexic [...]“ I.B. 27 XI 85 p. 4; v. şi Sc. 19 VII 81 p.
5 (din fr. jojoba; cf. sp., amerind. jobo; LI 83)
jorúri s. 1974 (cuv. jap.) –Naraţiunea în teatrul de marionete japonez–
v. shamisen
jota s.f. (cuv. sp.) –Dans popular spaniol (aragonez) în trei timpi– „Un
balet-pretext pentru mari trupe ale lumii de a demonstra eleganţa cu
care îşi poate permite un stil de dans clasic să absoarbă frumuseţea
violentă, orgolioasă a unei jota aragoneze, a unui zapateado andaluz, a
unei seguidilla.“ Săpt. 14 II 75 p. 5 [pron. hóta] (cf. fr. jota; DN3,
DEX-S)
jucábil, -ă adj. –Uşor de jucat, de reprezentat– „Cea mai bună piesă
din volum este şi cea mai jucabilă, cea mai dramatică, cea mai sce -
nică.“ Luc. 29 IV 72 p. 8 (din juca + -bil)
jucătór-rezérvă s.m. –Jucător care poate înlocui pe un titular–
„[Numele] unui jucător-rezer vă [la fotbal]“ I.B. 9 XI 66 p. 4 (din
jucător [de] rezervă)
judo s.n. (sport) –Sport olimpic, asemănător cu luptele, originar din
Ja ponia– „[...] cu doi ani în urmă, cînd eu nu reprezentam mare lucru în
judo, vicecampionul mondial al categoriei m-a învins atunci prin
«nippon» (co respunzător cu K.O. de la box).“ Sc. 25 V 80 p. 5; v. şi
judoka [pron. iúdo sau giúdo] (din jap., fr., engl. judo; DEX, DN3)
judocan s.m. (sport) –Sportiv care practică luptele judo– „În faţa
unor adversari de valoarea celor prezenţi pe saltelele instalate în sala
Flo reasca, judocanii români şi-au etalat calităţile.“ Sc. 29 I 73 p. 2.
„M.F. este al treilea judokan român care îşi adjudecă titlul de campion
european.“ Sc. 15 V 82 p. 5; v. şi I.B. 8 VIII 84 p. 5 [pron. iudocán şi
giudocán] (cf. fr. judoka; PR 1950; DEX, DN3)
judoka s.m.inv. (sport) –Persoană care practică sportul judo– „[...]
şapte judoka. Între 12 şi 15 mai se vor desfăşura la Paris campionatele
eu ro pene de judo. Din lotul selecţionabililor români fac parte [...]“ Sc.
4 V 83 p. 5. „Unul cîte unul, judoka au apărut în sală echipaţi în kimo -
nourile lor albe. C.N., un nume cu rezonanţă pe orice tatami din lume,
era de serviciu.“ Sp. 10 VII 84 p. 1 [pron. iudóca şi giudóca] (din fr., it.,
jap. judoka; PR 1950)
juice s.n. (lb. vorbită; alim.) –Băutură răcoritoare sau cu rol curativ–
„El a făcut descoperiri deosebit de interesante privind folo sirea
plantelor locale sub formă de ceaiuri, ju suri, prafuri şi tablete pentru
vindecarea multor boli.“ R.l. 16 V 84 p. 6. „Puţini sînt adulţii care n-au
simţit vreodată durerea deosebit de ascuţită a nevralgiei sciatice [...]
Refractară la orice tratament, se pare că, în sfîrşit, şi-a găsit «na şul».
Este vorba de fructul exotic papaya. Din miezul lui, un grup de oameni
de ştiinţă cana dieni au extras un «juice» – materia primă a unui
medicament care se infiltrează în discul intervertebral al bolnavului.“
I.B. 18 I 85 p. 4; v. şi stek [pron. gius; scris şi jus] (din engl. juice; BD
1968; DEX-S)
jumbo-jet s.n. (av.; americanism) –Avion de transport cu reacţie, de
mare capacitate– „Un controlor al traficului aerian de la aeroportul
internaţional Ontario, California, care a dirijat un jumbo-jet 737 şi un
avion Cessna la distanţa de numai 150 metri unul de altul, la aceeaşi
altitudine, a fost trimis să-şi... aprofundeze studiile.“ R.l. 28 V 80 p. 6.
„Firma constructoare de avioa ne Boeing a anunţat că intenţionează să
reali zeze proiectul unui nou aparat de pasageri re pre zentînd
perfecţionarea versiunii «B-747» («Jumbo-jet»), care permite
transportarea a nu mai puţin de 800 persoane.“ Sc. 22 IV 83 p. 5; v. şi 22
VI 83 p. 5 [pron. djambodgét] (cf. fr. jumbo-jet; BD 1966, PR 1969,
DMC 1972)
juniorát s.n. (sport.) –Perioadă cînd un sportiv face parte din echipa
juniorilor– „Baschetul, du pă cum se ştie, a atins un grad înalt de
tehnicitate, jucătorului nemaifiindu-i suficienţi anii ju nio ratului spre a
cîştiga virtuozitatea necesară ma ri lor întreceri.“ R.l. 12 II 67 p. 5 (din
junior + -at; DEX)
junocraţíe s.f. 1969 –Dominaţia tineretului– v. teenager (din jun[e]
+ -craţie, după tipul demo craţie)
jurizá vb. I –A fi supus judecăţii unui juriu– „[...] însăşi prezenţa în
secţiunea competitivă (ce va fi jurizată de [...]) este o dovadă a
calităţilor sale [...]“ R.l. 29 VIII 92 p. 4. „Sperietorile de ciori au fost
confecţionate în faţa publicului, jurizate şi vîndute la licitaţie publică.“
R.l. 19 V 94 p. 16 (din juriu + -iza)
jurizáre s.f. –Acţiunea de a juriza– „Sistemul de jurizare este
următorul: o notă o acordă mem brii juriului, a doua preşedintele
juriului, a treia este media notelor acordate de cele 5 studiouri terito -
riale [...]“ Tin.lib. 26 VIII 90 p. 3. „Ultimii doi [...] au fost premiaţi de
revista «Fast Business» [...] participantă la jurizare.“ Cotid. 3 XII 91 p.
3 (din juriza)
justiţialíst adj. –Care îşi propune să facă jus tiţie, dreptate– „O
delegaţie a Partidului Justiţia list din Argentina ne va vizita ţara [...]“
Sc. 10 V 83 p. 4. „Delegaţia Partidului Justiţialist din Argentina [...]“
R.l. 20 XI 84 p. 10 (din sp. Justicia lista; Partidul Justiţialist a fost
partidul lui Perón)
juvakríl s. (chim.; probabil cuv. ucrainean) „Juvakril este numele
unei pietre semipreţioase obţinută pe cale artificială dintr-un poli mer
şi care rivalizează în frumuseţe şi calitate cu malahitul şi jaspul.“ Sc.
24 X 75 p. 6. „O nouă piatră semipreţioasă obţinută pe cale artificială
de că tre oamenii de ştiinţă de la Institutul de chimie al Academiei de
ştiinţe din Ucraina, pe numele său juvakril, va da farmec multora din
frumoasele noastre femei.“ Săpt. 31 X 75 p. 2
jodler • 130 • juvakríl
K
kabúki s.n. (cuv. jap.; spect.) –Teatru tradi ţional japonez– „Da tînd
din epoca Edo, adică din secolul al XVII-lea, teatrul Kabuki reprezenta
pe scenă fapte istorice, legende şi fenomene sociale. Nô, teatrul cu
măşti, exista încă din secolul al IX-lea.“ R.lit. 24 VII 84 p. 21; v. şi nô
(1981), bunraku (cf. engl., fr., it. kabuki; PR sec. XX, DPN 1983;
DEX-S)
káldex s.n. (cuv. engl. americ.) „În Statele Uni te a fost realizată o
nouă răşină sintetică cu calităţi deosebite de izolator fonic. A fost
denumită Kaldex şi, sub formă lichidă, poate fi utilizată la inso -
norizarea autoturismelor, iar sub for mă de material plastic la izolarea
compartimentului motor.“ R.l. 22 V 80 p. 6
kamikáze s.m. 1. (cuv. jap.) „S-au scris sute de pagini despre
kamikaze, acei oameni-dinamită din timpul celui de-al doilea răz boi
mondial. Elemente fanatice îmbarcate în proiectile anu me construite,
aceşti războinici sinucigaşi aveau misiunea să ghi deze arma respectivă
spre cea mai apropiată ţintă, unde, provocînd explozia, urmau să fie
«înmormîntaţi» în apele oceanului planetar.“ I.B. 7 XII 85 p. 8. 2.
(fig.) –Sinucigaş– „[M. Botez] denunţase public regimul [în străi -
nătate, la «Europa liberă»], cu singura condiţie (de Kamikadze!) să
nu-i fie difuzate declaraţii le decît după reîntoarcerea sa fizică în ţară!“
D. 148/95 p. 15; v. şi 191/96 p.13 (cf. fr. kamikaze; PR, DMC 1950;
DEX-S)
karáte s. (cuv. jap.; sport) –Metodă japoneză de luptă care face apel
exclusiv la mijloacele naturale atît în atac, cît şi în apărare– „O femeie,
bineînţeles, o femeie-detectiv, avînd grenade [...] îns păi mîntîndu-şi
adversarii la karate, vorbind cu ei autoritar, iar cu prie tenii, iubiţii şi
şefii – feminin şi mîngîietor.“ R.lit. 18 IV 74 p. 17. „Ofensivă,
împotriva cui? Împotriva imaginarilor R.P. şi T. bătuţi măr în şedinţele
de karaté.“ R.l. 6 II 79 p. 2 (din fr. karaté, engl. karate; DMN 1960, BD
1968; DN3)
karting v. carting
katharevúsa s.f. 1977 (cuv. gr.) –Greaca lite rară– v. demotiki
kenáf s. (bot.) –Plantă din estul Indiei, bogată în fibre– „Specialiştii
americani afirmă că au descoperit o plantă care ar putea contribui la
lichidarea crizei de hîrtie. Este vorba de kenaf, din familia hibiscus.“
Sc. 6 VII 74 p. 6 (din engl.; WT; LII)
keplón s. (cuv. jap.) „Sub denumirea de keplon o firmă japo neză a
lansat un conservant pentru produse alimentare de o factură cu totul
nouă. Principalul său avantaj asupra conservanţilor con venţio nali
constă în faptul că permite menţi ne rea calităţilor originale ale
alimentelor.“ R.l. 14 VII 75 p. 6
keratofakoprotéză s.f. (med.) „Doar terme nul îmi aparţine [dr.
Mircea Olteanu]. Această operaţie se mai face încă în două-trei centre
din lume. Ea se referă la cazurile-limită în care transplantul de cornee
în scop optic este ineficient, de exemplu, marii traumatizaţi [...] Este
necesară păstrarea simţului luminos. În astfel de cazuri se recurge la
implantarea între straturile corneei opace a unui suport confecţionat
din titan, în centrul căruia se introduce o lentilă de 65 dioptrii, care va
înlocui atît corneea cît şi cristalinul. De aici termenul de
keratofakoproteză.“ //format cu gr. keratos “cornee“//
ketchup s.n. (alim.) –Sos picant pe bază de bulion de roşii– „Mircea
a cumpărat o sticlă de ke tchup.“ [pron. chéciap] (din engl., fr., it.
ketchup; DN3, DEX-S)
KGB s.n. (pol.) –Poliţia politică sovietică– „KGB-ul sforăie, dar nu
doar me!“ Aici Radio Europa liberă 18–24 VI 91 p. 12. „Revista susţine
că aceşti agenţi KGB, deveniţi şo meri, au fost recrutaţi în ultimele luni
în Iran.“ R.l. 14–15 XI 92 p. 8; v. şi Hezbollah, narcobusiness,
reorienta, troică [pron. caghebé] (din rus. K[omitet] G[osudarsnoi]
B[ezo pasnosti] “Comitetul de Securitate al Statului So vie tic“)
kidnapá vb. I (americanism) –A fura un copil; (prin extensie) a fura
orice persoană (în scopuri politice sau pentru răscumpărare)– „Un
neuro log din Ca sale-Monferrato, continuă să-i implore zadar nic pe
răpitorii fiului său Fabio, kidnapat în urmă cu cîteva săptămîni, să-i
dea drumul.“ (f.d.) „În «Stare de asediu» toată naraţiu nea se reduce la
duelul dintre guvernul unei republici lati no-americane şi miş carea de
rezistenţi ilegalişti care kindnapaseră pe un personaj misterios trimis
de guvernul Statelor Unite să reorga ni zeze poliţia.“ R.lit. 11 X 73 p.
21. „Copilul co mi sarului, kidnapat de legionari, va fi ucis sub ochii
tatălui său.“ R.lit. 15 IX 78 p. 17 (din engl. americ. to kidnap; cf. fr.
kidnapper; DMC 1968)
kidnáping s.n. (americanism) –Răpire (la ori gine de copii)– „Sub
pretextul «apărării», mii de copii sud-vietnamezi sînt răpiţi [...] şi duşi
aiurea, viitori pribegi prin lume. De fapt este vorba de un «kidnaping»
de masă.“ Sc. 9 IV 75 p. 6 (din engl. americ. kidnapping; cf. fr.
kidnapping; DMN 1964; DN3, DEX-S)
killer s.m. „Pentru eliminarea rivalilor săi el dispune de un grup
selecţionat de killers.“ I.B. 13 IX 82 p. 8. „Profesiunea de ucigaş cu
simbrie – killer – nu exista în URSS înainte de 1987.“ R.l. 9 XI 93 p. 11;
v. şi R.lit. 28 XI 91 p. 24; v. şi picciotto [pron. chílăr] (din engl. killer)
kilocaloríe s.f. –Unitate de măsură a cantităţii de căldură egală cu
1000 de amperi– „Substanţa, care nu a primit încă un nume, poate
absorbi 92 kilocalorii pe kilogram de greutate, fără a-şi modifica
propria temperatură.“ R.l. 15 IV 81 p. 2. „[...] menţionăm lampa de
petrol în două variante cu o putere calorică de 860 kilocalorii.“ R.l. 5
VII 83 p. 2 (din fr. kilocalorie; DEX, DN3)
kilód s.m. 1974 –Anul într-un sistem zecimal engle zesc– v. centid; v.
şi Sc. 4 XI 79 p. 6 //din kilo- “o mie”//
kilojoul s.n. –Unitate de măsurare a energiei sau a lucrului mecanic
egală cu o mie de jouli– „[...] o cantitate de gaz, echivalentă în greutate
cu un kilogram, ce erupe de la adîncime de 40 km, transmite rocilor
învecinate o căldură de circa 1260 kilojouli [...]“ Sc. 19 III 80 p. 5
[pron. kilojúl] (din fr. kilojoule; DN3)
kilotónă s.f. –Unitate de măsură echivalentă pentru armele nucleare
echivalentă cu 1000 de tone de TNT– „Odată terminată, aceas tă
bombă ar putea avea o putere echivalentă a trei kilotone de explozibil.“
R.l. 18 V 77 p. 6. „Intensitatea exploziei, de ordinul kilotonelor [...]“
Sc. 4 XI 79 p. 6 (din fr. kilotonne; cf. engl. kilotone; PR 1960; FC I 140;
DN3, DEX-S)
kimberlít s.n. „Cercetătorii [...] au observat că în ace le locuri unde în
subsol se află formaţiuni de kimberlit (rocă ultrabazică diamantiferă),
în frunzele plantelor se acumulează săruri de me tale grele cum sînt
vanadiul, nichelul sau cobaltul, microelemente care sînt însoţitoarele
nemij locite ale diamantelor.“ I.B. 27 X 84 p. 8 (din fr. kimberlite)
kína s. „Citînd o publicaţie ce apare la Sydney, cotidianul «Le
Monde» relevă că apariţia în Pa pua-Noua Guinee a unei noi bancnote
de 20 kinas (moneda oficială din această ţară) a suscitat vii discuţii.“
R.l. 13 VII 77 p. 6; v. şi 12 XII 96 p. 1
kinetoterapíe s.f. (med.) –Terapeutică prin mişcare– „La sanatoriul
balnear Grand, din sta ţiu nea Eforie Nord [...] s-a inaugurat o modernă
secţie de kinetoterapie [...] Aici s-au construit, totodată, un puţ pen tru
elongaţii subacvale, două bazine individuale de kinetoterapie [...]
precum şi două săli pentru masaj uscat.“ R.l. 18 VIII 77 p. 5. „Metodele
medicinii fizice moderne de terapie prin mişcare – kinetoterapie,
într-un termen de specialitate [...]“ R.l. 29 V 81 p. 5; v. şi
scripetoterapie (1975) //cf. gr. kinetos “mobil“ + therapeia
”tratament“; DM; DN3//
kit s.n. (cuv. engl.) –Ansamblu, set– „Cumpăr kit cu micropro cesorul
8080 (8085) sau Z.80 pentru instruire programare.“ R.l. 30 I 85 p. 4; v.
şi microcomputer (1983) (cf. fr., it. kit; DMC 1960)
kitsch (artă) 1. s.n., adj. „Nu putem ocoli, totuşi, observaţia că
mijloacele comunicaţiei de masă manifestă o afinitate faţă de kitsch.“
Cont. 8 II 74 p. 8. „Kitsch-ul, atît de răspîndit azi în lumea apuseană,
defineşte un fenomen ce s-a impus pe primul plan al discuţii lor estetice
– creaţia de nivel scăzut, arta de prost gust. Termenul este german şi a
apărut acum un secol, la München, în cercul pictorilor academişti;
semnifica, iniţial, în mod univoc, schematizarea, ceva ce nu era finisat.
Astăzi el desemnează pseu doarta, arta comercială, cea de un gust
dubios.“ Cont. 1 XI 74 p. 4; v. şi 22 III 74 p. 4, R.l. 7 VI 80 p. 2; v. şi
grand-guignol, kitschizare (1974). 2. adj.inv. (rar) –Slab,
neconcludent– „A o vedea pe Gina Lollobrigida în, poate, cea mai
kitsch postură a sa ca actriţă, mi se pare un lucru cu totul captivant.“
R.lit. 4 I 79 p. 17 [pron. chíci] (din germ. Kitsch, cf. fr. kitsch, engl.
kitschy; BD 1969, PR 1969; DN3)
kitschizare s.f. –Vulgarizare– „Apare posibilitatea kitschizării
climatului estetic, subiecţii res pectivi găsindu-se dezarmaţi în faţa noii
realităţi estetice şi manifestînd spontan tendinţa unei percepţii
simplificatoare. Deformării gustului es te tic îi urmează, ca un
inevitabil complement, producerea de obiecte kitsch.“ Cont. 8 II 74 p.
8 [pron. chicizáre] (din kitsch + -izare)
kiwi s.n. (bot.) –Fruct exotic bogat în vitamina C, asemănător ca
formă cu para– „Au mîncat portocale, banane şi kiwi“ Tin.lib. 30 XII
89 p. 1. „Acesta este un kiwi, acesta un ananas, iată o rodie.“ R.lit.
31/93 p. 14; v. şi R.l. 12–13 IX 92 p. 6, Cuvîntul 52/93 p. 3, R.l. 12 XII
96 p. 1; v. şi oranj [pron. chívi] (din engl., fr. kiwi; BD 1966; DEX,
DN3 – alt sens)
Knésseth s.n. (cuv. ebr.) „În cadrul vizitei pe care o întreprinde în
Israel, preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat [...] a luat cuvîntul,
duminică în Knesseth (parlament).“ R.l. 21 XI 77 p. 6. „Ale gerea a fost
făcută de membrii Knesse th-ului (parlamentul israe lian).“ R.l. 20 IV 78
p. 6; v. şi Sc. 4 VI 80 p. 6, I.B. 5 IV 84 p. 8 [scris şi Knesset] (cf. engl., fr.
Knesset; CD; DN3, DEX-S)
knock-down s.n. (anglicism; sport) –Situaţie în care boxerul trîntit
la podea se ridică înainte ca arbitrul să numere pînă la 10– „«Recordul»
knock-down-urilor într-un meci de box rezistă din 1950.“ I.B. 10 VII
82 p. 5 [pron. cnoc-dáun] (cf. fr. knock-down; PR 1933)
know-how s.inv. (anglicism) „Know-how. For mula criptică de mai
sus nu înseamnă alt ceva decît «pri cepere, îndemînare, savoir-faire».“
R.lit. 16–22 VI 93 p. 2. „Dacă la nivelul economic sprijinul vine mai
greu, cred că se poate face mult mai mult la nivelul contactelor, al
împărtăşirii experienţei politice sau tehnice, al unui transfer de
know-how.“ R.l. internaţ. 20 VII 94. „[...] încurajăm femeile care au
iniţiat deja sau care vor să deschidă propria lor companie privată şi care
au nevoie de un minim de informare şi pregătire tehnică – deci
instrumentar tehnic, know-how şi informaţii legate de obţine rea
surselor financiare [...]“ „22“ 39/95 p. 9; v. şi R.l. 16 XI 96 p. 6 [pron.
nău háu] (din engl., fr. know-how; PR, DMC 1970; DEX-S)
koála s.f. (zool.) –Marsupial căţărător care tră ieş te în Australia–
„Koala (mamiferă marsupială) este în prezent, în Australia, victimă a
unei bacterii care infectează sistemul său ocular [...]“ R.l. 17 XII 84 p.
6 (din fr. koala)
kogái s. (cuv. jap.) „Această nouă formă de democraţie pe care o
constituie mişcările de cetăţeni [în Japonia] este de fapt legată de un
singur cuvînt: kogai (poluare). Din 1970, acest cuvînt este prezent pe
prima pagină a tuturor ziarelor, în timp ce cu un deceniu mai înainte nu
figura decît în dicţionarele de specialitate.“ Sc. 26 XII 74 p. 3 (cf. engl.
kogai; BD 1970)
kóka s. (cuv. jap.; sport) –Decizie de arbitru care acordă unui jucător 3
puncte pentru executarea unui procedeu– „M.F. a cîştigat pe rînd
întîlnirile cu cehoslovacul R.N. – prin «koka», olandezul B.S. – prin
«yuko» şi iugoslavul F.L. – prin «koka» [...]“ Sc. 15 V 82 p. 5.
„Competiţia de judo a programat întrecerile de la categoria 71 kg, în
finala căreia A.B.K. (Coreea de Sud) l-a învins prin «koka» pe E.G.
(Italia).“ Sc. 8 VIII 84 p. 5. „Cel mai bine s-a prezentat D.D. (categ. 65
kg), învingător în finală prin «koka» în faţa francezului D.“ R.l. 19 XI
84 p. 7
kominterníst, -ă s.m.f., adj. (pol.) –Membru al Kominternului;
specific Kominternului– „[În co mu nism] naţionalismul de vine
şovinism, iar internaţionalismul, o ierarhie de tip kominter nist.“ R.lit.
1 XI 90 p. 2. „Are şi o mentalitate de kominternist.“ „22“ 36/93 p. 5; v.
şi colaboraţio nist (din Komintern + -ist)
krill s. (zool.) „Specialiştii presupun că un mic crustaceu din apele
antarctice, aşa-numitul «krill», va permite, dacă nu eradicarea
subnutriţiei din lume, cel puţin atenuarea considerabilă a acestui
flagel.“ Sc. 20 IV 75 p. 5. „Roiurile de krill [...] s-au extins
considerabil.“ Sc. 4 I 78 p. 3. „Întreprinderea pentru producerea
plaselor şi uneltelor de pescuit din Ga laţi a realizat un nou tip de trauler
destinat flotei de pescuit oceanic în vederea pescuirii pentru prima dată
a krillului, o specie de crustaceu de mare, comestibil, ce se găseşte în
anumite zone ale Ocea nului Atlantic.“ R.l. 10 IV 81 p. 5; v. şi Sc. 31
VII 77 p. 6, 15 I 81 p. 5 (din engl. krill; CD)
krugelránd s.m. „Cu prilejul percheziţionării autoturismului, au
fost găsiţi – în roata de re zervă – 1500 de «krugelranzi», monede
sudafricane al că ror import este interzis de legile en gleze.“ R.l. 5 VIII
75 p. 6
kúkta s.f. 1984 –Oală sub presiune– v. aftershave
kúna s.f. (cuv. croat) „Moneda croată se va numi kuna.“ R.l. 5 VIII 93
p. 8. „Croaţia va adopta, începînd de la 30 mai [1994] o nouă monedă,
kuna.“ R.l. 11 V 94 p. 8
kurnakovít s. 1965 (geol.) –Specie de mine ral– v. landauit (cuv.
rus., de la numele savantului Kurnakov)
kuweitián, -ă adj. –Din Kuweit– „În vederea formării noului
guvern kuweitian“ Sc. 1 III 81 p. 6 (din Kuweit + -ian)
kitschizare • 132 • kuweitián, -ă
L
labiríntic, -ă adj. –Cu caracter de labirint– „P. are o viziune
labirintică a lumii.“ Gaz.lit. 5 X 67 p. 8. „Labirintică este şi tabla de
materii a ultimei cărţi: criticul scrie despre Rilke şi Iosif Vulcan,
despre Petöfi şi André Gide [...]“ R.lit. 3 XII 70 p. 14. „Taumaturgia
epică se cristalizează labirintic în «Istorii».“ Cont. 7 VII 78 p. 10; v. şi
R.lit. 22 X 70 p. 25, 18 X 79 p. 7 (din fr. labyrinthique; DEX, DN3)
lac-fixatív s.n. –Soluţie care, pulverizată pe păr, îl întăreşte– „Se
produc rujuri de buze, lac-fixativ pentru menţinerea coafurii.“ Sc. 24 II
63 p. 2 (din lac + fixativ)
lácto-bar s.n. –Local de consum public cu specific lactat– „În
săptămînile care urmează, alte bufete vor fi amenajate în unităţi
lacto-bar şi cofetării, iar un bufet «Expres» cu autoservire va fi lărgit
cu o secţie «Gospodina».“ Sc. 15 VI 74 p. 2 (din lacto- + bar; DEX-S)
lactodúc s.n. –Conductă specială pentru lap te– „Agenţia France
Presse relatează că în localitatea vest-germană Wesel a fost inaugurat
primul lactoduc. Conducta, care are o lungime de un kilo metru şi
jumătate, a fost instalată de agricultori ale căror ferme se află prea
departe de centrul de predare a laptelui.“ Sc. 10 III 65 p. 3 (din fr.
lactoduc; DMN 1966)
lactofíltru s.n. (tehn.) –Dispozitiv pentru determinarea impurităţilor
din lapte– „Ele se chea mă lactofiltru, Contex II, Liatex F I. Lactofiltrul
este destinat echipării instalaţiilor din industria laptelui, iar Contex II,
obţinut dintr-o folie de spumă poliuretanică consolidat cu un strat
adec vat, este un material suplu [...] Rea lizarea în ţară a lactofiltrului şi
a Liatexului F I, pînă în prezent importate, înseamnă totodată
importante eco nomii valutare.“ R.l. 18 VII 74 p. 3 (din fr. lacto-filtre;
LTR; DEX, DN3)
LÁDO s. –Liga pentru Apărarea Drepturilor Omu lui– „La alege rile
din 9 februarie, Lado a avut peste 7000 de observatori în Bucureşti şi în
teritoriu.“ Expres 18–24 II 92 p. 16. „Trăim într-un stat poli ţienesc a
afirmat dl. N. Ştefănescu Dră găneşti, pre şe dintele LADO.“ R.l. 25 IX
93 p. 3; v. şi „22“ 143/95 p. 9 (Abreviere din L[iga pentru] A[pă rarea]
D[repturilor] O[mului])
laicát s.m. –Totalitatea creştinilor neecleziaşti– „Laicatul ortodox în
actualitate“ Cotid. 19 V 92 p. 2 (din fr. laïcat; PR 1965, DMC 1966)
lambáda s.f. (cuv. port.) –Dans ritmic brazi lian– „Dl. D.Z., bine
cunoscut rapsod al cultului personalităţii şi protocronist notoriu, îşi
regă seşte graiul ca să proclame [...] sfîrşitul lambadei, cu alte cuvinte,
al carnavalului unei democraţii în ritm de lambada, în urlete, în
spectacole tragic-cara gialeşti din mini-parlament.“ R.lit. 30 V 90 p. 2;
v. şi Macarena (cf. it. lambada; PN 1989)
landauít s.n. (geol.) „Geologii din Moscova au descoperit în Siberia
răsăriteană un nou mine ral, pe care, în cinstea cunoscutului fizician so -
vie tic Landau, l-au numit landauit. Noul mineral a fost predat colecţiei
muzeului de mineralogie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. În colecţia
muzeului există lomonosovit, mendelevit, kurnakovit, fersmanit,
denumite astfel în cinstea reputaţilor savanţi Lomo nosov, Mendeleev,
Kurnakov, Fersman.“ Sc. 27 I 65 p. 3. „Unui nou mineral descoperit în
U.R.S.S. i s-a dat numele de landaudită în cinstea fizicianului sovietic
Lev Landau.“ R.l. 23 IX 66 p. 3 [var. landaudită] (cuv. rus, de la n.
savantului Landau)
Lándtag s.n. –În Germania şi Austria, organul legis lativ al landului,
parlamentul local– „Rezultatele alegerilor desfăşurate duminică
pentru desemnarea deputaţilor din Landtagul (parlamentul local) din
landul Saar, din R.F.G., arată că victoria a fost obţinută de Partidul
Social-Democrat [...]“ I.B. 11 III 85 p. 8 (din germ. Landtag; DN3)
lansáre s.f. –Prezentarea unui volum recent apărut, a unui disc, a
unei colecţii de modă etc. în cadrul unei scurte ceremonii (la o li brărie,
la o şcoală, la o instituţie etc.) –„La librăria «Mihail Sadoveanu» din
Ca pi tală a avut loc lansarea ro manului [...]“ R.lit. 1 II 79 p. 2. „Se vor
iniţia seri literare, vor avea loc conferinţe, prezentări şi lansări de
cărţi.“ R.lit. 16 VIII 79 p. 23 (din lansa; S.C. 71–72; DEX, DN3)
laparoscóp s.n. 1964 (med.) –Aparat cu care se cercetează
abdomenul– v. esofagoscop (din fr., engl. laparoscope; BD 1970; Fl.
Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DM; DN3, DEX-S)
laparoscópic, -ă adj. (med.) –Care se reali zează cu ajutorul unui
laparoscop– „Este vorba despre un workshop de chirurgie
laparoscopică cu sutură mecanică prin demonstraţii libere.“ R.l. 13
VII 93 p. 16 (din laparoscop + -ic)
laparoscopíe s.f. 1994 (med.) –Investigaţie medicală cu aju torul
unui laparoscop– v. by-pass (din fr. laparoscopie; DN3)
lapidaritáte s.f. –Conciziune– „Impresia sti listică dominantă pe
care opera lui Caragiale o sugerează, în mod curent, e – fără îndoială –
extrema ei conciziune, lapidaritatea ei strictă.“ Cont. 11 V 62 p. 3.
„Marele poet ambiţionează uneori să se exprime filo sofic, şi atunci
enun ţurile lui sînt mai puţin coerente decît oricînd, chiar dacă impun
unui exeget avizat, ca G.T., prin lapidaritate.“ R.lit. 3 II 72 p. 13. „Nici
lapidaritate care duce la sărăcirea de sens, nici dezmăţ calofil,
metaforită fără funcţie. Încifrare nu este egal adîncime.“ Săpt. 12 IV 85
p. 2 (din lapidar + -itate; DN3, DEX-S)
largá vb. I (av.) –A arunca ceva dintr-o aeronavă în zbor– „După ce
tonele de combustibil au fost largate, avionul a intrat în procedura de
aterizare.“ Ev.z. 2 X 95 p. 3 (din it. largare, fr. larguer; PR 1960, DMC
1968; DEX)
laringofón s.n. –Microfon aplicat în dreptul larin gelui (utilizat mai
ales în transmisiile din avion şi din tanc)– „(Vînd) laringofon, Fram,
calorifer electric.“ R.l. 28 VII 78 p. 4 (din fr., engl. laryngophone, rus.
laringofon; L; LTR, DTP; DEX, DN3)
láser s.n. (fiz.) –Amplificator de radiaţii electromagnetice folosit în
telecomunicaţii, metalurgie etc.– „Dacă se ia un cristal ale cărui
particule sînt astfel tratate, ele pot iradia cuante (picături de ener gie)
sub forma unor puternice impulsuri elec tro ener getice de o anumită
frecvenţă. Un asemenea generator de lumină este cel care a primit
numele de laser.“ Sp.Tehn. 1/63 p. 7. „Pî nă la sfîrşitul lunii în curs, în
Japonia urmează să intre în exploatare cel mai mare telescop cu
laser din lume.“ Sc. 23 IV 75 p. 6. „Recent la Lodz a fost realizat
primul telefon pe bază de la ser [...]“ Sc. 15 VI 75 p. 6. „Instalaţia este
ca pa bilă să contabilizeze dintr-o privire – privi rea ochiului său cu
laser – şi procentajul de ce lule anormale, în special canceroase din -
tr-un ţe sut viu.“ R.l. 23 VI 84 p. 6; v. şi Pr.R.TV 16 V 83, R.l. 13 X 84 p.
6; v. şi digital, electrofon, ho lografie, laserist, laserium,
microexplozie, micropuncţie, nano secundă. Apare în combinaţii
precum: laser-diagnostic (Sc. 26 X 76 p. 5) laser-diag nostician
(Sc. 14 IX 76 p. 6) laser-traducător (Sc. 14 IX 76 p. 6 şi 26 X 76 p. 5)
laser-translator (Sc. 14 IX 76 p. 6) laser-grădinar (Sc. 10 X 78 p.
5) (din engl., cf. fr. laser, abreviere din L[ight] A[mplification by]
S[timulated] E[mission of] R[adiations]; PR 1960, BD 1963; LTR,
DTP; DEX, DN3. Termenul a apărut în 1960, în America, „părintele“
primului laser funcţional fiind Theodore H. Maiman)
laseríst, -ă s.m.f. „Începînd din acest an şcolar, Li ceul Industrial
«D. Bolintineanu» pregă teşte pri mele cadre de... laserişti. Este vorba
de muncitori specialişti în electronică şi echipamente laser [...]“ I.B.
24 V 84 p. 5 (din laser + -ist)
laseropunctúră s.f. 1995 –Metodă terapeutică derivată din
acupunctură, în care stimularea zonelor sensibile se face cu un fascicol
de lumină coerentă– v. acupunctural //din laser + [acu] punctură//
lasérium s. (cuv. engl.) „Laserium este numele unei forme ine di te de
spectacol audio vizual creat în Marea Britanie; pe o cupolă în chipuind
Calea Lactee, cu diferitele ei conste laţii, se produc, cu aju torul unui
fascicul laser, efecte multiple de lumină, în funcţie de inflexiu nile unei
benzi sonore de acompaniament.“ Sc. 1 II 78 p. 6
lavaliéră s.f. (telev.) –Microfon de formă alun gită care se ata şează
persoanelor care participă la emi siuni organizate de televi ziune, fie
agă ţîndu-se la gît, fie într-un buzunar de la piept– „Aţi pus
participanţilor la discuţie lavaliera?“ (de la lavalieră, prin analogie de
formă)
lavotérp s. (tehn.) „Un colectiv de specialişti de la Borzeşti a realizat
un produs nou, deosebit de util şi cu o mare eficienţă economică,
denumit «lavoterp». Este un detergent special folosit la spălarea
motoarelor, pieselor auto şi altor agregate [...]“ R.l. 12 XII 73 p. 3
//format din lat. lav[are] “a spăla“ + terp[enă]//
lăcătúş-garáj s.m. 1977 –Lucrător specializat în lucrări de lăcă -
tuşerie auto– v. desfacere-transport (din lăcătuş [de] garaj)
lăcătúş-montatór s.m. –Tehnician care se pricepe atît la lăcă -
tuşerie cît şi la lucrări de montare– „Deveneau necesare noi cu noştinţe
teoretice şi deprinderi practice, dar chiar însu şirea de noi meserii ca, de
pildă, cea de lăcătuş-montator, pe care ve chiul profil al întreprinderii
nu le cerea [...]“ Sc. 17 XI 63 p. 1 (din lăcătuş + montator)
lăcătúş-sculér s.m. –Tehnician care se pri cepe atît la lăcă tuşerie cît
şi la confecţionarea sau la repa rarea sculelor– „P.I., lăcătuş-sculer din
R.P. Ungară, este inventatorul unei maşini de şlefuit pneumatice.“ Sc.
3 III 62 p. 4 (din lăcătuş + sculer; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233;
DTP)
lăcătúş-sudór s.m. –Tehnician care se pri cepe atît la lăcătuşerie cît
şi la sudură– „Lăcătuş-sudor, calificat, caută Administraţia bazelor
spor tive şcolare.“ I.B. 20 VI 61 p. 4 (din lăcătuş + sudor)
leadership s. –Funcţie, poziţie de lider– „«15 ani de cinema
mondial». E vorba de studiul lui G.H. care, sub acest titlu, în cele 432
de pagini [...] demonstrează că, odată cu anul 1960, a început
«contestarea modelului dominant pe plan cinematografic» – altfel
spus, anul cînd începe să apună supremaţia hollywoodiană, leader -
ship-ul american.“ R.lit. 3 VIII 75 p. 23 [pron. liderşíp] (cuv. engl.; cf.
fr. leadership; DMN 1966)
lease s. (cuv. engl.; ec.) –Sistem de finanţare prin închi rierea sau
concesionarea unui aparat, utilaj etc., pe o perioadă determinată, după
care se dobîndeşte proprietatea asupra acestuia– „Tarom a început
lupta cu Ministerul Finanţelor. Cuiul polemicii este cuvîntul englezesc
«lease».“ Ev.z. 1 VI 93 p. 8 [pron. liz] (cf. fr. leasing; PR 1960)
léctor s.m. –Angajat al unei edituri care are obligaţia să citească şi să
propună spre publicare sau să respingă lucrările prezentate de autori–
„E.J., lectorul ediţiei, şi el un fin cunos cător al literaturii lui Istrati,
avea să fixeze, apoi, prin întrebările adresate invitaţilor [...] cursul
întregii discuţii [...]“ R.lit. 19 XII 85 p. 24 (cf. fr. lecteur; DN, DEX –
alte sensuri, DN3)
lecturá vb. I 1. (semidoct) –A citi– „Lecturate rapid, cele patru
acte [...] par a prezenta [...] un conflict curent pe tema fericirii.“ Cont.
19 VII 68 p. 4. „Lecturez.“ Cont. 8 II 74 p. 1. 2. –(În sistemul
editorial) A citi un manuscris spre a-l pregăti pentru tipar– „Redactorul
a avut de lecturat un manuscris încărcat.“ (din a da/face lectură; V.
Guţu Romalo C.G. 229, atestări din 1970; DN3, DEX-S)
lecturábil -ă adj. –De citit– „Lucrările lui Perussi vădesc o evoluţie
uşor lecturabilă, deci, un spirit torturat de expresie.“ Săpt. 28 VII 68 p.
6 (din lectură + -bil)
lecturáre s.f. 1. (semidoct, aici ironic) –Lectură, citire– „Ce
enciclopedişti mai frecventaţi în lecturările dumneavoastră?“ Săpt. 12
III 71 p. 14; v. şi Luc. 20 X 79 p. 1. 2. 1974 (tehn.) –Lectură– v.
videocasetă (din lectura; DN3 – sensul 1)
lectúră s.f. 1974 (tehn.) –Prima fază în reproducerea sune te -
lor/imaginilor înregistrate– v. videocasetă
legionarizá vb. I (pol.) –A deveni legionar– „Piaţa Universităţii s-a
dus, Marian Munteanu s-a legio narizat, PAC s-a făcut fîşii.“ „22“
27/93 p. 3 (din legionar + -iza)
legitimáţie-abonamént s.f. –Document ca re ser veşte atît ca
legitimaţie cît şi ca abonament– „La recentul turneu internaţional de
box, unuia dintre fotoreporterii noştri, deşi a prezentat
legitimaţia-abonament de intrare, eliberată de U.C.F.S., nu i-a fost, pur
şi simplu, permis accesul pe stadionul Republicii.“ I.B. 6 IX 66 p. 3.
„[...] posesorii de legitimaţii-abonament [...] se vor prezenta [...]
pentru a-şi ridica tichetele de locuri, fără de care nu vor avea acces pe
stadion.“ I.B. 11 IV 85 p. 7 (din legitimaţie + abonament)
legúmă-frúnză s.f. –Legume cultivate pentru frunzele folosite în
alimentaţie– „Legumele-frunze (pă pă dia, pătrunjelul, urzicile) [...]
sînt bogate în fier.“ Sc. 15 VI 63 p. 4 (din legumă + frunză)
legúme-frúcte s.f.pl.tant. –Magazin specializat în desfacerea
legumelor şi a fructelor– „Unităţi de legume-fructe.“ Sc. 6 II 74 p. 6.
„Un punct comercial care cuprinde un magazin alimentar cu
autoservire, un magazin de legume-fructe şi o mercerie-parfumerie
etc.“ Sc. 17 XI 78 p. 5. „Magazin alimentar cu autoservire, pîi ne, lapte,
carne, galanterie-parfumerie, merce rie, farmacie, legume-fruc te,
sifoane.“ R.l. 15 XII 78 p. 5; v. şi dulciuri-răcoritoare, microcomplex
(din legume + fructe)
lejeritáte s.f. –Uşurinţă– „Ne-a plăcut de data aceasta D., în mare
formă, scoţînd baloane grele din cadrul porţii cu o lejeritate pe care nu
i-o cu noşteam.“ Luc. 12 XI 66 p. 2; v. şi 13 X 79 p. 4 (din lejer + -itate,
după fr. légèreté)
lentéţe s.f. –Încetineală– „O anume lenteţe [...] dă eroilor răgazul de
a medita asupra faptelor lor.“ R.l. 24 VII 69 p. 2 (din lent + -eţe)
lentílă de contáct sint.s. (med.) „Lentilele de contact, care se
aplică direct pe globul ocular, încep să cîştige teren în detrimentul
clasicilor ochelari.“ Sc. 6 V 78 p. 6 (din fr. lentille de contact; cf. engl.
contact lens; CD; DM; DEX-S)
lentoáre s.f. (franţuzism) –Încetineală– „O lu me cu date bio logice şi
sociale normale pare privită prin lentile care îi deplasează contururile
fireşti. Miş carea capătă o lentoare nefirească.“ Cont. 23 III 73 p. 5 (din
fr. lenteur; DN3, DEX-S)
leptón s.m. în sint. lepton greu (fiz.) „Leptonul greu. O echipă de
experţi vest-germani au demonstrat practic [...] existenţa «leptonilor
grei» – particule atomice elementare considerate a fi mai mici decît
electronii şi identificate în teorie pentru prima dată în 1975 de fizicieni
americani.“ Sc. 12 III 77 p. 6 (din engl., cf. fr., rus. lepton, germ.
Lepton; DTP, LTR; DEX-S)
leucanéa s.f. (cuv. sp.; bot.) „O planată miraculoasă, leucanea,
creşte în Mexic sub formă de tufiş sau ca arbore ce poate atinge 20 de
metri în 6–8 ani [...] Leucanea se prezintă sub forma unor arbuşti şi
poate fi cultivată pe soluri şi în climate puţin favorabile culturilor
tradiţio nale.“ R.l. 17 IX 77 p. 6
leunapór s. (cuv. germ.) „Colectivul uzinelor chimice Leuna din
R.D. Germană a elaborat un nou gen de piele sintetică pe care a
denumit-o «leunapor». În comparaţie cu sorturile de piele sintetică de
pînă acum, la producerea «leuna porului» sînt eliminate mai multe faze
teh no logice.“ Sc. 4 X 77 p. 3
lexicotécă s.f. –Colecţie de dicţionare– „După tipărirea şi difuzarea
[...] celor 20 de volume din lexiconul Brockhaus şi a celor 25 de
volume din lexiconul Mayer, editura Bertelsmann din R.F.G. va tipări
în cursul acestui an o lexicotecă, însumînd trei grupe de informaţie
[...]“ R.lit. 23 III 72 p. 31 (din germ. Lexikotek; GWDS)
liá vb. I (gosp.; franţuzism) –A lega (un sos, o cremă etc.)– v. farsă (din
fr. lier)
liatéx s. 1974 (tehn.) –Dispozitiv tehnic de filtrare– v. lactofiltru
libanizá vb. I (pol.) –(Despre o ţară) A fi cuprins de interminabile
lupte interne, precum Libanul– „Ar fi fost toate condiţiile ca [...] să se
libanizeze. Ar fi început lupte fratricide [...] Războiul civil ar fi fost
inevitabil.“ Azi 6 VI 91 p. 1. „Criza iugoslavă tinde să se libani zeze.“
Expr. Mag. 23–29 VII 91 p. 12; v. şi 28 X 91 p. 14. li banizat Caţ. 4
IX 91 p. 4 (din fr. libaniser; I. Preda în LR 11–12/92 p. 589, cf. D.
Uriţescu CV 79–80)
liberál s.m. (pol.) –Persoană care este înscrisă în partidul liberal sau
are idei liberale– „Liderul libe ral se simte trădat şi cere explicaţii.“
„22“ 6/91 p. 3 (din fr. libéral; DEX, DN3; cuvîntul este mai vechi în
limbă)
liberalizáre s.f. (ec.) –A înlătura subvenţiile şi a lăsa pre ţurile mai
liber(e)– „Abia acum, cînd a doua etapă a libera li ză rii pre ţurilor intră
în impas, dl. Severin afirmă [...] că există o «mică» şi o «ma re»
privatizare.“ R.lit. 4 IV 91 p. 2. (din fr. libéra lisation; DN3 – alt sens,
DEX-S)
libertár, -ă adj. –Referitor la libertate– „Frumoasele noastre tra diţii
libertare.“ D. 98/94 p. 2 (cf. fr. libertaire; PR 1890; DN3)
libertín, -ă adj. (utilizare greşită) –Spontan, săl batic– „În lume
există foarte multe tipuri de economie de piaţă, de la cea de tip libertin,
sălbatec, la cea de tip suedez sau japonez care e de tip social [...]“ R.l.
23 XI 92 p. 1. „Littré afirmă că libertin are, ca adjectiv, un sens învechit
şi unul în vigoare. În cel dintîi, e vorba de o persoană sau de o opinie
care nu se supun nici credinţei, nici practicilor religioase. În cel de al
doilea, e vorba exclusiv de un şcolar care îşi neglijează îndatoririle,
preferînd joaca. Limba româ nă cunoaşte doar sensul de uşuratic sau, la
limită, desfrînat. Am stat şi am cugetat la ce va fi vrut să spună dl.
Văcăroiu cu economia libertină de piaţă, fiindcă despre aceea socială
am mai auzit şi eu una sau alta. Din context rezultă în mod clar că
econo mia libertină este una spontană, sălbatecă [...] Ne rămîne să
credem că primul ministru a implementat un sens nou în limba română
[...] O îmbogăţire liber tină, adică spontană, a limbii române.“ R.lit.
2–8 XII 92 p. 24 (Articolul reprodus mai sus, semnat de N. Manolescu,
ne scuteşte de orice alt comentariu asupra sensului cuvîntului libertin)
librár-editór s.m. –Librar care este şi editor– „Fondată în martie
1895 de către D.S., scriitor şi folclorist, şi C.M., librar-editor,
lăcătúş-garáj • 134 • librár-editór
«Biblioteca pentru toţi» s-a impus unui mare public cititor din ţara
noastră.“ Luc. 7 IV 73 p. 9. „Familia îndu rerată anunţă încetarea din
viaţă a celui ce a fost G.N.C., fost librar-editor din Braşov.“ R.l. 11 VI
74 p. 4 (din librar + editor)
librăríe-papetăríe s.f. –Librărie cu un raion de papetărie– „Tot
aici se va deschide în curînd o librărie-papetărie.“ I.B. 3 XII 70 p. 1.
„Tot în acest complex s-a deschis şi o librărie-pape tărie.“ R.l. 15 VII
78 p. 5 (din librărie + papetărie)
librăríe-pilót s.f. –Librărie experimentală mo del– „Ce este şi ce-şi
propune o librărie-pilot: «Cartea Românească».“ R.l. 15 I 72 p. 2 (din
librărie + pilot)
librăríţă s.f. –Librăreasă– „Librăriţa din Criş cior organizează
standuri şi expoziţii în locurile cele mai frecventate [...]“ f.d. (din
librar + -iţă)
licéu-pilót s.n. –Liceu în care se fac expe rienţe metodologice,
ştiinţifice etc. pentru a servi drept model pentru alte licee– „Misiu nea
liceelor-pilot ar fi să ajungă în ultimă instanţă la alcătuirea unor
programe şi manuale care [...] să conducă pe elevi la a descoperi în
efortul intelectual aceeaşi plăcere ca şi în efortul fizic de tip sportiv.“
Cont. 12 XI 65 p. 6 (din liceu + pilot, după fr. lycée pilote; DMN 1960)
liftá vb. I (fig.) –A sîcîi, a „juca“ pe cineva– „Dacă mă mai liftezi mult
după fiecare întrebare, pre văd că nu plecăm la 3, ci o să rămînem în
prelungiri.“ R.l. 22 VII 74 p. 2 (din engl. to lift; cf. fr. lifter; DN3 – cu
alte sensuri, DEX-S)
lífting s.n. (fals anglicism) 1. –Operaţie estetică de eliminare a
ridurilor– „Actriţele îşi fac lifting.“ 2. –(Prin extensie) Cură ţire–
„Rhône-Poulenc face «liftingul» sculpturilor lui Brâncuşi [de la Tg.
Jiu]“ R.l. 7 X 95 p. 1 (din fr. lifting; cf. it. lifting; PR sec. XX, DPN
1982; FS 226–227)
lignoplást s. 1966 –Tip de material plastic– v. pasphil //din lig no-
“lemn“ + -plast ”modelat“; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5//
liliputanizáre s.f. –Micşorare exagerată– „Dim potrivă, epocile de
criză, de inhibare a crea ţiei, de liliputanizare a staturii creatorului –
mai pe româ neşte, de închidere a sufletului creator – sînt epocile de
amurg istoric.“ R.l. 21 V 77 p. 1 (din liliputan)
límbă de lémn sint. s. 1993 –(Referitor mai ales la discursul politic
dinainte de 1989) Limbaj care foloseşte aproape exclusiv formule
încremenite, golite de conţinut şi de expresivitate– v. verbatim (din fr.
langue de bois)
limerick (cuv. engl.; lit.) –Poezie umoristică scurtă de un comic
absurd– „Ori trăim în ţara lui Papură-vodă cu o justiţie ca-n
limerick-urile en glezeşti?“ R.lit. 28 XI 91 p. 2. „[D.] e ilustrată foarte
inspirat cu limerick-uri şi desene de Edward Lear.“ R.lit. 35/94 p. 24
(din n.pr. al oraşului irlandez Limerick, care la sfîrşitul sec. al XIX-lea
desemna poemele scurte ale lui E. Lear; cf. it. limerick; DPN 1982)
límită s.f. în constr. la limită 1994 –În caz extrem– v. contraproductiv
(traduce fr. à la limite)
línie s.f. –Ansamblu de produse, în special cosmetice– „Aceeaşi
geneză o are linia de produse «Herba», destinată bărbaţilor, gama
«Bioton», cu extractele vegetale şi animale, care însu mează ple ia da
unguentelor pentru îngrijirea te nului, linia «Ada», în curs de lansare,
cuprinzînd accesoriile pentru machiaj.“ R.l. 5 VII 77 p. 6; v. şi 3 II 81 p.
5 (din germ. Linie, fr. ligne; DMC 1970; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
línie vérde sint.s. (fig.) –Liber acces, cale li beră– „Desigur, este
vorba de finanţarea externă a cărei «linie verde» trebuie s-o dea
experţii FMI.“ Cotid. 283/93 p. 1. „S-a dat «linie verde» Ministerului
Transportului de a stopa existenţa [...] firmei «Expres Pilot».“ R.l.
1076/93 p. 2 (R. Zafiu în R.lit. 15/96 p. 9, de unde provin şi cele două
citate)
linimént s.n. (farm.) –Preparat farmaceutic li chid onctuos– „[...]
colectivul de apiterapie a realizat medicamentul antireumatismal pe
bază de venin «Apireven», în două formule – unguent şi liniment
(soluţie) [...]“ R.l. 4 II 84 p. 2 (din fr. liniment; DEX, DN3)
linoplác s. „Linoplacul şi panourile pentru pe reţi despărţitori din
material plastic. Primul re prezintă o inovaţie a colectivului de la
Întreprinderea «Marmora» din Bucureşti: din bucăţele de marmură cu
dimensiuni reduse se realizează, prin îmbinarea cu ajutorul unei răşini
polies terice, plăci de dimensiuni mari – cu o rezistenţă mai mare decît
a plăcilor monobloc – material care poate fi folosit pentru elemente
prefabricate.“ R.l. 16 V 74 p. 3 (probabil din lino[leum] + plac[ă])
liofilizáre s.f. (tehn.) „Una din metodele cu cele mai mari
perspective [de conservare şi păstrare a produselor] este liofilizarea.
Noua metodă constă în uscarea produselor alimentare la o temperatură
sub zero grade.“ Sc. 1 II 62 p. 3. „Carne, fructe, legume şi leguminoase
conservate prin supunerea preala bilă în vid, la temperaturi scăzute de
pînă la minus 70 grade C. Alimentele tratate prin acest procedeu,
denumit liofilizare, îşi menţin timp îndelungat principalele calităţi:
gustul, mirosul, culoarea.“ Sc. 7 VII 77 p. 5 (din liofiliza; cf. fr.
lyophilisation; PR 1953; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 240; DC, DT;
DEX, DN3, DEX-S)
lionísm s.n. „Asociaţia internaţională a clubu rilor «Lions», ce-şi află
geneza în S.U.A., în 1917, sub o idee generoasă, «nu vom merge
înainte dacă nu vom încerca să facem ceva pentru alţii», are aspiraţii
umanitare. Lionismul – susţin adepţii săi – este o grupare de oameni
uniţi prin prietenie şi dornici să-i ajute pe cei în nevoie. Deviza este:
«We serve».“ R.l. 13 IV 93 p. 5 (din numele clubului Lions + -ist)
lipiciozitáte s.f. –Caracter lipicios– „Uscarea pe imprimate este
cores punzătoare. Cerneala nu mai prezintă fe no menul de lipicio zi -
tate.“ Sc. 5 X 68 p. 3 (din lipicios + -itate)
listá vb. I –A alcătui o listă– „Încerc acum să reconstitui biblioteca lui
Oscar Wilde şi să listez toate cărţile pe care pot dovedi că le-a citit.“
R.lit. 40/94 p. 20 (din fr. lister)
listáre s.f. –Acţiunea de a scoate la imprimantă un document obţinut
cu ajutorul computerului– „Informati za rea primăriei şi listarea
informa ţiilor.“ R.l. 31 I 92 p. 1 (din listá)
lístă-meníu s.f. –Listă pe care se află meniul într-un restaurant– „Pe
lista-meniu a restaurantului «Eu ropa» din Eforie Nord se poate citi
[...]“ R.l. 10 V 74 p. 5 (din listă + meniu)
literá vb. I –(În telefonie) A pronunţa nume străine sau mai
neobişnuite prin litera iniţială a unor cuvinte obişnuite, de obicei nume
proprii: S-Sanda, A-Ana, I-Ioana etc.– „Să vă literez numele
Saint-Exupéry.“ (din literă + -a)
literatúră-documént s.f. –Literatură cu ca rac ter documentar–
„[...] a apărut cartea de «lite ratură-document» a unui apreciat
profesionist.“ Săpt. 22 III 74 p. 4. „Este vorba de o
literatură-document, după afirmaţia autorului însuşi, ba zată pe
întîmplări reale, în care doar numele personajelor au fost uneori
schimbate.“ R.lit. 18 IV 74 p. 9 (din literatură + document)
literaturitáte s.f. (livr.) „Se vorbeşte tot mai mult în Franţa şi aiurea
de starea de literatură (la littératurité), de starea de poezie, de starea de
artă, de starea de muzică etc. Literaturitatea, ca des coperire a
esteticienilor contemporani, nu este decît o pro blemă de formulare,
pentru că starea de literatură a fost sesizată cu mult mai înainte de
germani şi chiar de români.“ Săpt. 7 II 75 p. 2 (din fr. littératurité)
live (anglicism) –În direct– „Dacă un ansamblu nu poate cînta «live»,
mai ales cînd apelezi la mijloacele muzicii, atunci [...]“ R.l. 17 XI 92 p.
5. „Momentele cînd actorii cîntă live nu sînt convingătoare.“ R.lit.
46/95 p. 11. „Filmarea live, aproape documentară, a unei apocalipse
ima gina re.“ D. 153/95 p. 13; v. şi R.l. 6 IX 96 p. 2; v. şi fan, talk-show
[pron. láiv] (din engl. (in) live)
living-room s. (în lb. colocv. prescurtat living; cuv. engl. americ.)
–Cameră de zi– „În living-room contemplu pentru a treia oară
imaginile acestui paradis.“ Cont. 9 II 79 p. 4. „[Vînd] două camere,
living, 56 m.p., dependinţe spaţioase.“ R.l. 14 X 81 p. 4 [pron.
líving-rum] (cf. it., fr. living-room; PR 1948; D.Am.; Th. Hristea în LR
6/77 p. 592; DN3)
lóbby s.n. (anglicism; pol., ec.) –Grup de pre siu ne, de influenţă–
„Clubul doreşte să fie un lobby de gentlemani care să influenţeze
puterea politică.“ D. 95/94 p. 6; v. şi LL 2/83 p. 188, R.l. 24 XII 96 p. 2
(din engl. lobby; cf. fr. lobby; PR 1954, DMC 1966)
lobbýsm s.n. (anglicism; pol., ec.) –Sistem de pre siune– „În jurul lui
V. Tănase s-a căscat un vid care-l transformă într-un fel de Robinson al
lobbysmului românesc.“ R.lit. 31/93 p. 2; v. şi R.l. 24 XII 96 p. 2 (din
engl. lobbysm; DN3)
lobbýst, -ă s.m.f., adj. –Persoană care apar ţine unui grup de
presiune, de influenţă– „[La recepţie] a participat caricaturistul Eugen
Mihăescu şi lobbyst-ul Victor Găetan.“ R.l. 1 X 94 p. 3; v. şi Ev.z.
247/93 p. 3, R.l. 24 XII 96 p. 2 (din engl. lobbyst; A. Stoichiţoiu în
Hyperion III/94 p. 174; DN3)
lobbýstică s.f. (anglicism; pol., ec.) –Sistem de presiune– „La noi
lobbystica e legalizată şi bine scrutinizată.“ R.lit. 42/95 p. 16 (din
lobbyst + -ică)
lock-out s. (anglicism) –Închidere temporară a între prin de rilor
pentru a nu satisface revendicările muncitorilor– „Lock-out-ul anunţat
de patronat [...] poate duce Suedia spre un grav conflict social şi
politic.“ R.l. 20 V 77 p. 6. „[...] în loc de lock-out patronal, a avut loc un
librăríe-papetăríe • 135 • lock-out
lock-out muncitoresc.“ Sc. 20 V 77 p. 6; v. şi 11 VIII 82 p. 6 [pron.
lócaut] (din engl. lock-out; cf. fr. lock-out; DMN 1966; DP; DN3)
locuínţă-típ s.f. (constr.) –Locuinţă alcătuită după acelaşi plan cu
altele– „Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii a iniţiat un
intere sant experiment, constînd în construirea unei locuinţe-tip pentru
inginerii şi cadrele tehnice ale cooperativei [...] Ea este clădită din
prefabricate, materiale de construcţie noi, cu însuşiri termoizolante şi
termoacustice superioare.“ Sc. 4 X 71 p. 2 (din locuinţă + tip)
logístic, -ă adj. –Privitor la mijloacele de hra nă, de cazare, de
transport etc.– „Au mai intrat în ţară tone de medicamente [...]
aparatură me di cală pentru spitale, material logistic modern etc. etc.“
R.l. 4 II 93 p. 3. „Expoziţia este organizată cu sprijinul logistic şi
financiar al Ministerului Culturii din România [...]“ „22“ 25–31 III 93
p. 15 (din fr. logistique; DEX-S – alt sens)
lomonosovít s.n. 1966 (geol.) –Specie de mineral– v. landauit (cuv.
rus, de la numele savantului [M.V.] Lomonosov)
look s.n. (anglicism) –Înfăţişare, aspect, ima gine– „Madonna, pe post
de ingenuă (ultimul ei look)“ D. 139/94 p. 13. „Chirurgul trebuia să
aibă un asemenea look, încît milionarul să intre la cuţit convins că e
tăiat de cel mai priceput chirurg din America, un medic pe al cărui chip
citeşti siguranţă, meşteşug şi garanţii de reuşită. Look asta înseamnă:
faţă, înfăţişare.“ R.l. 22 IV 94 p. 1. „Copiii lui Barsony nu-l cruţă sub
nici un aspect. Mai întîi look-ul lui. Nu seamănă deloc cu un refugiat
din est, dimpotrivă.“ Expr. Mag. 16/95 p. 8; v. şi Renaşterea bănăţeană
3 XI 94 p. 3 [pron. luc] (din engl. look; cf. fr., it. look; PN 1985)
lorení vb. IV (cuv. creat ad-hoc) –A tăia organul genital masculin–
„De cînd Lorena Bobbit a decapitat colonelul soţului şi a fost absolvită
de către jurişti, «unda seismică» s-a propagat. Poliţia din Ankara a
prins, apoi a eliberat o turcoaică exasperată, care şi-a «lorenit»
amantul (iată cum se poate îmbogăţi limba română).“ R.l. 11 III 94 p. 7.
„Lorena cea răzbunătoare bîn tuie şi printre bărbaţi. Poliţiştii turci
anche tează trei din cei cinci bărbaţi din oraşul Aegean care l-au
«lorenit» pe un al şaselea. Cei cinci l-au lăsat... fără pe negustorul
Yasar Cavik, care voia să se însoare cu meseriaşa lor.“ R.l. 2 VI 94 p.
10; v. şi lorenire (de la n.pr. Lorena [Bobbit] care a făcut senzaţie în
America şi în lumea întreagă din cauză că, din gelozie, a tăiat organul
genital al soţului ei)
loreníre s.f. (cuv. creat ad-hoc) –Tăierea organului genital
masculin– „Lorenirea masculilor rebeli. Chiar dacă nu s-au făcut
statistici, soţii şi ibovnicii zburdalnici, loreniţi de femeile înşelate, au
devenit o obsesie naţională în Thailanda.“ R.l. 28 V 94 p. 10 (din
loreni)
lot-modél s.n. –Serie de obiecte fabricate cu deo sebită îngrijire– „În
ultima vreme s-au introdus în fabricaţie «loturile-model». Ele sînt
într-ade văr excepţionale din punctul de vedere al cali tăţii.“ Sc. 25 XI
60 p. 2 (din lot + model; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233)
lotizáre s.f. –Acţiunea de a împărţi terenul în loturi– „S-a luat măsura
să se facă o lotizare clară în fiecare comună a judeţului.“ R.l. 26 X 78 p.
2 (din lotiza; DEX, DN3)
love-story sint.s. engl. –Poveste de dra gos te– „De fapt, pelicula lui
I.M. este un fel de Love story localizat şi apoi îmbibat de retrăiri şi de
tonuri ale «Trecătoarelor iubiri» [...] Nu doar prezenţa interpretului
principal G.M. sau eva darea pe litoral sau vizita în sat stabilesc legă -
tura cu «Trecătoarele iubiri», după cum nu doar moartea prematură a
eroinei aminteşte de «love storysm», ci şi alte elemente.“ Sc. 19 XI 77
p. 4. „Nici idila Victor-Des pina nu ajunge să fie love-story.“ Luc. 7 IV
79 p. 4. „Poveştile cu orfani care-şi părăsesc traiul beduin pentru a intra
în oraşele Sodoma şi Gomora, love-stories-urile orientale – ea cu
feregea, el fără că milă, aţîţă o atenţie pînă acum inexistentă.“ Cont. 13
VI 80 p. 8 [pron. lav stóri](din titlul filmului şi al cărţii Love story, în
vogă în anii ‘70)
lovestorism s.n. 1977 –Melodramă– v. love-story [pron. lav -
storísm] (din titlul filmului şi al cărţii Love story + -ism)
lovestorist, -ă adj. –Melodramatic– „«Ano ni mul veneţian» a venit
pe lume într-un climat propice căruia i s-a spus adesea lovestorist.“
I.B. 20 X 72 p. 2. „[...] pentru a-şi portretiza eroii, regizorul a lăsat
preponderent în prim plan latura «lovestoristă».“ R.l. 18 VII 75 p. 2
[pron. lav storíst] (din titlul filmului şi al cărţii Love story + -ist; C.
Lupu în SCL 6/82 p. 504)
LP s.n. (anglicism; muz.) –Disc mare de 33 cm– „«Selectivitate» este
cuvîntul-cheie în planificarea viitoarelor apariţii de LP-uri.“ Cont. 2 II
74 p. 10. „Pe lîngă impactul minor al numelor străi ne în topuri mai
observăm două caracteristici ale vieţii muzicale fran ceze: discul mic
(single) şi nu LP-ul este unitatea «regină» a comerţului.“ Săpt. 28 VI
74 p. 8; v. şi 29 IX 78 p. 6; v. şi fonotecat (1973) [pron. elpí] (abreviere
din engl. L[ong] P[lay])
LSD s.n. „Poliţia londoneză a descoperit, într-un imobil din sud-vestul
capitalei britanice, o fabrică clandestină de tablete LSD, despre care se
afir mă că este cel mai mare laborator din lume pentru producerea
acestui deosebit de nociv halucinogen.“ R.l. 3 II 78 p. 8. (fig.) „Cine să
fi permis oare acestor fiinţe întrucîtva asemă nă toare nouă, dar sărace
cu duhul, să plăsmuiască tot felul de LSD-uri muzicale şi deci nocive
pentru firile umane [...]“ Săpt. 17 VIII 79 p. 7; v. şi can(n)abis
(abreviere din germ. L[yserg] S[äure] D[iethylamid]; cf. engl.
americ., fr. LSD; DMC 1965)
lucerniéră s.f. –Spaţiu care este plantat cu lucernă– „O cireadă de
junici [...] a pătruns într-o lucernieră, fapt ce a condus la sacrificarea a
18 animale.“ R.l. 18 VIII 78 p. 5 (din lucernă + -ieră)
luchiánic, -ă adj. –Ca al(e) lui Luchian– „[...] colo ritul florilor şi
naturilor luchianice [...]“ R.l. 9 VI 77 p. 14 (de la n. pictorului Luchian
+ -ic)
lucrătór s.m. –Securist– „Autorii recentelor con fesiuni pro domo
menţionează termeni precum ofi ţeri de securitate, lucrători (uitînd că
lucrător are la bază rus. politruk), cadre (ale Securităţii).“ Al.
Niculescu, Ap. 8/95 p. 15 (din lu crător [al Securităţii])
ludotécă s.f. –Colecţie de jucării şi jocuri– „Copiii din Onex
(Elveţia) vor putea să împrumute, pe termen de 15 zile, jucării şi jocuri
cu caracter educativ de la noua «ludotecă» des chisă în aceste zile în
acest oraş. «Ludotecile» înfiinţate în Franţa, ţările scandinave,
Canada, India, Brazilia se bucură de o deosebită atenţie din partea
copiilor.“ Sc. 29 XI 75 p. 6 (din fr. ludothèque; cf. it. ludoteca; L 1970,
DTN 1974, DPN 1979)
lúmea a pátra sint.s. –Populaţia foarte să racă din ţările dezvoltate–
„În mijlocul «societăţii de consum» o veritabilă «lume a patra»
condamnată la existenţă în cercul vicios al sărăciei.“ R.l. 7 IV 80 p. 6;
v. şi 24 XII 79 p. 6 (după fr. quart-monde; DMC 1965)
lúmea a tréia sint.s. –Denumire generică da tă ţări lor în curs de
dezvoltare– „Presa şi «lumea a treia».“ Cont. 6 VII 79 p. 12.
„Necesitatea elimi nării obstacolelor din calea exporturilor ţă rilor
«lumii a treia».“ Sc. 16 X 79 p. 4; v. şi 12 X 79 p. 5; v. şi brain-drain
(după fr. tiers monde; cf. engl. Third World; PR 1952, BD 1966 – aici
se afirmă că în fr. este folosit din 1940; DP)
lumidúct s.n. „Pînă la sfîrşitul secolului s-ar putea să fie construite
oraşe în care soarele va fi «transplantat» spre locuinţe, spre centre co -
merciale şi chiar locuri de agrement subterane, prin «lumi ducte», un
fel de tuburi speciale, avînd calitatea de a reflecta lumina.“ R.l. 4 VII
73 p. 6 (cf. fr. lumiduc; DTN 1977)
lumínă vérde sint.s. (fig.) –Aprobare– „Domnul S. a primit lumină
verde.“ R.l. 681/92 p. 3. „Lumina verde dată arheologilor n-a surprins
pe nimeni.“ Expres 29/94 p. 16. „Olandezul R.L. pare a fi obţinut
indispensabila lumină verde din partea americanilor, pentru a-i
succeda lui W. Claes în funcţia de secretar general al NATO.“ R.l. 4 XI
95 p. 8 (după fr. feu vert, engl. green light; R. Zafiu în R.lit. 15/96, de
unde am preluat şi citatul din 1992)
luminofór s.m. –Substanţă cu proprietăţi de luminescenţă– „De si -
gur că unui ochi neavizat, luminoforul care seamănă cu o banală
pulbere albă ce se fixează pe faţa interioară a tuburilor de sticlă, nu-i
vine a crede că aceasta este esenţialul, acel «ceva» fără de care tuburile
fluorescente nu ar putea da acea lumină «de zi».“ I.B. 9 I 74 p. 1 (din fr.
luminophore, engl. luminophor, germ. Luminophor, rus. luminofor;
WT; LTR, DTP; DEX, DN3)
lunamobíl s.n. (astr.) –Vehicul lunar– „Staţia a aselenizat lin pe
fundul unui vechi crater şi, în decursul primei săptămîni de activitate,
lunamobilul «Lunohod-1» a efectuat urcări şi coborîri pe pantele
interioare ale craterului.“ Sc. 23 XI 70 p. 4 (din lună + mobil, după
model rus.)
lunaút s.m. (astr.) –Persoană care alu ni zea ză– „La bordul ei se află
trei astronauţi veterani [...] aspiranţi la ademenitorul titlu de
«lunaut».“ Mag. 26 VII 69 p. 3 (din lună + -naut, după modelul lui
cosmonaut; cf. fr. lunaute, engl. lunanaut; BD 1967, DMN 1969; v.
Guţu Romalo C.G. 233, Graur C. 20; DN3)
lunch s. (anglicism; alim.) –Masă uşoară de prînz– „Şeful statului
român s-a văzut în timpul acestui lunch cu [...]“ R.l. 1 X 94 p. 3 [pron.
lánci] (cf. fr. lunch)
lunedíst s.m. (lit.) –Membru al cenaclului lite rar ţinut lunea la
Facultatea de română din Bucu reşti– „S.A. este şi el la fel de categoric,
avînd generozitatea de a mai recunoaşte şi unii «stră moşi» ai
locuínţă-típ • 136 • lunedíst
lunediştilor şi integrînd în promotori pe Blaga, Phi lippide, Doinaş.“
Săpt. 24 V 85 p. 2 (din luni + -ist, după it. lunedi, fr. lundi)
lunohód s.n. 1970 (astr.) –Vehicul pentru cercetarea ştiinţifică a
Lunii– v. lunamobil; v. şi Sc. 8 V 80 p. 5 (din rus. lunohod; cf. engl.
Lunokhod; BD 1970)
lup tînăr sint.s. (de obicei la pl.; pol., ec.) –Tînăr strălucit şi ambiţios
(mai ales în lumea politică, a afacerilor etc.) –„Un răspuns din ce în ce
mai tăios se insinuează din partea «lupilor tineri» ai FSN, adepţii
ex-premierului Roman.“ R.l. 30 XI–1 XII 91 p. 2. „Au participat tinerii
lupi [...] şi alţii.“ R.lit. 46/95 p. 9 (varianta tînăr lup, după fr. jeunes
loups; PR 1966, DMC 1967; T. Slama-Cazacu în R.lit. 35/93 p. 12)
lupára s.f. „Unul din cei mai celebri bandiţi sici lieni, A.I., a fost găsit
ucis cu lovituri de lupara (flintă).“ R.l. 19 IX 75 p. 6 (din it. lupara)
lustráţie s.f. –Purificare– „[A. Michnik într-un interviu] Sînt absolut
contra decomunizării. Am fost 6 ani în închisoare, 8 ani în opoziţie, dar
sînt contra decomunizării, ca şi contra lustraţiei.“ „22“ 40/94 p. 13 (cf.
fr. lustration; DN, DN3 – alt sens)
lústră-candelábru s.f. –Lustră în formă de candelabru– „Ze cile de
tipuri de lustre-candelabre, lămpi de masă, aplice [...] sînt doar cîteva
din produsele care vor întruni, fără îndoială, aprecieri pozitive.“ Sc. 7
X 61 p. 4 (din lustră + candelabru)
luxomát s. „«Luxomat» este denumirea dispozitivului electronic de
aprindere şi stingere a iluminatului public în oraşe, localităţi şi unităţi
economice, brevetat de inginerii orădeni C.K. şi F.N.“ R.l. 20 IX 77 p.
5 (probabil din lux „lumină“ + [auto]mat)
lunohód • 137 • luxomát
M
macará-gigánt s.f. –Macara de mari propor ţii– „Silueta zveltă a
acestei construcţii domină împrejurimile, secundată, ca de o rampă de
lansare, de conturul elastic al «macaralei-gigant».“ I.B. 18 IV 74 p. 1.
„Cadre spectaculoase ce pun în valoare impre sionanta siluetă a unei
nave sau a macaralei-gigant.“ Sc. 30 I 76 p. 4 (din macara + gigant)
macará-túrn s.f. –Macara care poate fi folo sită la mari înălţimi– „A
fost terminat un nou tip de macara-turn cu un braţ de 2,3 tone şi 24 m.“
R.l. 11 X 67 p. 4. „Cînd însăşi macaraua-turn devine catarg al
nepăsării.“ Sc.t. 1 XI 73 p. 3. „Specialiştii sovie tici au pus la punct
proiectul unei macarale-turn cu telecomandă.“ R.l. 11 VII 78 p. 6
(după fr. grue à tour, engl. tower crane, germ. Turmkran; Fl. Dimi -
trescu în SCL 3/70 p. 325; DT; DTP)
macaragíţă s.f. –Muncitoare la macara– „În por tul Galaţi 25 de femei
îndeplinesc funcţia de maca ragiţe. Ele fac parte din primul lot de femei
care s-au calificat în această meserie cu un an în urmă.“ R.l. 11 III 76 p.
5 (din macaragiu + -iţă; DEX)
Macaréna s.f. (din n.pr. sp. Macarena) „Datorită coregrafei Mia
Frye, profesoară de dans la Paris, Macarena a ajuns cel mai mare
succes al verii acestui an. De la lansarea, în 1989, a melodiei Lambada
nu a existat un hit cum a fost Macarena în această vară.“ Ev.z. 22 VIII
96 p. 3. „Îţi pui mîna dreaptă în şold, îţi agiţi mîna stîngă în aer şi sari.
Poate că nu este cel mai graţios sau cel mai complex dans din lume, dar
ar trebui să fii mulţumit că tocmai ai învăţat cel mai nebunesc şi cel mai
la modă dans: Macarena.“ Ev.z. 31 VIII 96 p. 3; v. şi R.l. 28 VIII 96 p.
8, D. 195/96 p. 12
machetíst s.m. –Persoană care alcătuieşte machete– „N.A., I.D.,
C.C., L.P. sînt doar cîţiva din mache tiştii îndrăgostiţi de meseria lor.“
Mag. 3 XII 66 p. 2 (din fr. maquettiste; cf. it. machettista; PR 1950;
DN3, DEX-S)
macho s.m. (cuv. sp. din America Latină) –Bărbat care-şi face simţită
superioritatea (în special faţă de femei)– „[În Tatăl Nostru] nu se mai
spune «Our Father», ci «Our Father/Mother» ca să se elimine excesul
«macho» al unui Dumnezeu (strict) masculin.“ D. 140/95 p. 3 [pron.
mácio] (cf. fr. ma cho; BD 1967, PR, DMC 1971, DFAP)
macroangiopatíe s.f. (med.) „În cadrul celei de-a doua secţiuni a
simpozionului au fost co mu nicate peste 40 de lucrări referitoare la una
din cele mai frecvente complicaţii cronice ale diabetului, şi anu me
micro şi macroangiopatia diabetică (leziunile vaselor sîn gelui),
consecinţă a tulbu rărilor metabolice specifice diabetului.“ Sc. 30 V 84
p. 5 (din macro- + angiopatie)
macrofíbră s.f. 1979 –Fibră groasă– v. thinsulate //din macro- +
fibră//
mafiológ s.m. –Cercetător expert în problemele Mafiei– „Nu trebuie
să se cadă în capcana celor care afirmă că Mafia a fost decapitată. [...]
Aceas tă părere este împărtăşită de numeroşi «ma fiologi», în primul
rînd de deputatul A.R., secretar al Comisiei parlamentare de control
asupra Mafiei.“ I.B. 30 X 84 p. 4 (din it. mafiologo; DPN 1982)
mafiót 1. s.m. –Membru al Mafiei– „[...] parodia gangsterilor
mafioţi care nu prea ne înspăimîntă [...]“ R.l. 6 II 79 p. 2. „Ade văraţii
mafioţi pericu loşi“ Ev.z. 18 I 97 p. 8. 2. adj. –Ca al mafioţilor–
„Răpire de copil în stil mafiot, la Rovinari“ Ev.z. 18 I 97 p. 1 (din
mafie- + ot; L. Seche în LR 2/75 p. 176; DEX, DN3)
mafiotísm s.n. 1995 –Sistem social dominat de relaţiile de tip
mafiot– v. stalinism (din mafiot + -ism; A. Stoichiţoiu în Hyperion
III/94 p. 172)
mafíst s.m. –Membru al Mafiei– „Dacă cineva încearcă să-şi
construiască o casă fără să plă tească un fel de bir cerut de mafişti, riscă
să-şi vadă locuinţa distrusă.“ Sc. 28 VII 63 p. 4 (din mafie + -ist)
mag s.n. (arg. tinerilor) –Magnetofon– „Toby a primit un mag de la
bunicii lui.“; v. şi Sc. 15 VIII 76 p. 4; v. şi cas (1976) (din magnetofon,
prin abreviere; cf. engl. mag; Th. Hristea în R.lit. 13/81 p. 8)
magazín-depózit s.n. „La Buzău au fost organizate recent patru
expoziţii de mobilă cu vînzare, din care cea mai mare suprafaţă, de 500
m.p., o deţine magazinul-depozit din cartierul Simi leas ca.“ R.l. 12 X
77 p. 5. „În zona centrală sau în centrele comerciale pentru mai multe
ansambluri de locuinţe de la oraşe se vor construi magazine-depozite
de mobilă.“ R.l. 4 I 78 p. 1 (din magazin + depozit)
magazín-etalón s.n. „Magazinele-etalon sînt uni tăţi model, pe
care le deschide Ministerul Co merţului în majoritatea oraşelor ţării.“
Sc. 15 I 62 p. 2. „Începînd de ieri, I.C.S. «Comaliment-Bucureşti» a
organizat primirea de comenzi prea labile la magazinele-etalon de
produse alimentare «Modern» şi «Bitolia».“ R.l. 25 X 73 p. 3. „Şi n-aş
vrea să închei fără a menţiona, din seria noilor unităţi, şi magazi -
nul-etalon «Telerom» des chis nu de mult în strada Lipscani 102.“ Sc.
10 XII 75 p. 2. „De la magazinul-etalon «Mo bila» din Calea 13
Septembrie pot fi achiziţionate dormitoarele Baroc, Luxor [...]“ Săpt.
21 II 86 p. 2; v. şi Mag. 29 X 66 p. 6; v. şi factor-cheie (din magazin +
etalon; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 234)
magazín-expozíţie s.n. –Magazin în care se expune şi se desface o
anumită marfă– „S-au aranjat şi sînt în curs de deschidere şi alte
magazine-expoziţie de mobilă în care cumpă rătorul îşi alege ce-i place
şi aşteaptă acasă piesele însoţite, unde e cazul, de tîmplari-montatori.“
Sc. 19 XI 64 p. 1. „Un magazin-expoziţie de mobilă de cca 1500 m.p.“
R.l. 14 II 77 p. 5. „Întreprinderea organizatoare preconi zează des -
chiderea, în cu rînd, a unor astfel de ma ga zine-expoziţii şi în alte centre
din ţară.“ R.l. 13 IV 77 p. 3 (din magazin + expoziţie)
magazín-modél s.n. „Ce înţelegeţi prin ma gazine-mo del? –Ma ga -
zine care – prin concepţia constructivă şi gradul lor de dotare, prin
modul lor de organizare şi folosire raţională a spaţiului comercial, prin
fondul de marfă destinat, cît şi prin formele moder ne de comerţ
practicate – asigură un nivel ridicat de servire pentru un număr mare de
cumpărători şi, implicit, rea lizarea unor indicatori economici
superiori.“ R.l. 19 III 74 p. 1 (din magazin + model)
magíster s.n. 1994 (înv.) –Titlu ştiinţific intermediar între cel de
diplomat universitar şi cel de doctor– v. predoctorat (din lat. magister)
magnetizábil, -ă adj. –Care poate fi magnetizat– „Pe patru cincimi
din radiografiile creie rului uman [...] B. a decoperit, la rădăcina
nasului, o pată magnetizabilă de oxid de fier, cu proprietăţi asemă -
nătoare cu cele ale magne titei.“ R.l. 6 III 84 p. 6 (din fr. magnétisable;
PR; DN3)
magnetocardiográf s.n. (med.) –Aparat cu ajutorul căruia se
realizează magnetocardiogramele– „Un grup de oa meni de ştiinţă şi
tehnicieni din domeniul producţiei de aparate medicale din R.P.
Chineză au construit un magnetocar diograf. Acest instrument medical
este consi derat a oferi date de mai mare acurateţe decît
electrocardiograful.“ R.l. 25 V 86 p. 6 //din magneto- + car diograf//
magnetocardiográfic, -ă adj. (med.) –Realizat cu ajutorul
magnetocardiografului– „Dat fiind că impulsurile magnetice di feră în
raport cu starea patologică a inimii, măsurătorile mag netocardio -
grafice permit localizarea zonelor su ferinde din miocard, precizarea
dimensiunilor acestora făcîndu-se cu o precizie de ordinul
micronilor.“ I.B. 4 VIII 86 p. 8 //din magneto- + cardio grafic//
magnetocardiográmă s.f. (med.) „Înregistrarea cu ren ţilor pro -
duşi de muşchii inimii, prin intermediul potenţialelor ce apar la
suprafaţa pielii, fur nizează o electrocardiogramă, iar a cîm pului
magnetic în jurul torsului o magnetocardiogramă, respectiv mag neto -
encefalogra mă.“ Cont. 28 V 77 p. 5 (din engl. magnetocardiogram;
BD 1966)
magnetodiaflúx s.n. (tehn.) „[Aparatul] adu cea mai degrabă cu
partea de comandă a bine cunoscutelor aparate Röntgen. Creatorii lui
l-au denumit «Magnetodiaflux», pentru că produce unde
electromagnetice. «Magnetodiafluxul» a fost întrebuinţat pentru
prima dată în medicină, la tratarea diferitelor afecţiuni.“ Sc. 24 I 65 p.
1. „[...] se aplică o mare varietate de proceduri: [...] electroterapie cu
curenţi diadinamici, ionizări, magnetodiaflux, ultrascurte, solux
precum şi alte proceduri [...]“ R.l. 21 II 84 p. 5; v. şi Sc. 4 XI 81 p. 6
//din magneto- + dia- + flux//
magnetoencefalográmă s.f. 1977 (med.) –Encefalogramă
înregistrată pe baza cîmpului magnetic– v. magnetocardiogramă //din
magneto- + encefalogramă//
magnetográmă s.f. (tehn.) –Diagramă obţi nută cu ajutorul unui
magnetograf– „Înregistra rea «magnetogramelor» necesită un
izolament cu totul special: pereţii încăperii din fotografie conţin cinci
straturi de aluminiu şi aliaje de aluminiu, bune izolatoare magnetice.“
Cont. 28 X 77 p. 5 (din fr. magnétogramme, rus. magnitogramma,
engl. megnetogram, germ. Magnetogramme; L, OSRI; LTR, LGG,
DTP; DN3)
magnetoplán s. (cuv. engl.) „Oamenii de ştiin ţă de la Institutul
tehnologic al Universităţii Massachusetts (S.U.A.) au proiectat un tren
al viitorului care va putea atinge o viteză maximă de 800 km pe oră,
denumit «magnetoplan». Acest tren urmeză să se deplaseze într-un
tunel, ermetic închis, sub influenţa unor cîmpuri magnetice.“ Sc. 18 X
74 p. 6. „Vagonul, care are aspectul unui fuselaj de avion, a fost numit
de constructori magnetoplan, deoarece dispune de suspensie
electromagnetică, ce îl ridică cu 11 milimetri deasupra şinelor.“ R.l. 24
V 86 p. 6
magnetosféră s.f. –Partea externă a atmosferei te res tre, în care
cîmpul magnetic exercită o acţiune preponderentă– „În Uniunea
Sovietică a fost elaborat un program de studiere a magnetosferei teres -
tre.“ Sc. 26 V 77 p. 4 (din fr. magnétosphère, engl. magnetosphere;
DMN 1966, BD 1967; LGG; DN3)
magnetostrictív, -ă adj. –Care produce deformarea unui corp sub
influenţa magnetizării– „Generator de ultrasunete pen tru alimentarea
transductoarelor de ultrasunete de tip magnetostrictiv cu pola rizare
magnetică ini ţială.“ R.l. 21 VII 84 p. 4 (cf. it. magnetostrictiva; DN3)
magnetotécă s.f. (tehn.) –Colecţie de benzi magnetice
înregistrate– „Pentru a nu lăsa să se piardă tradiţia obiceiurilor
caracteris tice vieţii la ţară, oficiul cultural al mijloacelor audiovizuale
din Franţa a hotărît crearea unei «magnetoteci na ţio nale». Este vorba
de înregistrarea pe bandă de magnetofon a relatărilor orale ale unor
ţărani bătrîni despre specificul unor străvechi îndeletniciri.“ Sc. 14 IX
79 p. 5 (din fr. magnétothèque; DMC 1970; DEX-S)
magnezític, -ă adj. 1975 –De magnezit– v. microuzină (din
magnezit + -ic)
magnitúdine s.f. 1. (geol.) –Grad de intensitate (a unui cutremur
de pămînt)– „Magnitudinea cutremurului, după Scara Richter, a fost
estimată la 7,3.“ Sc. 6 III 77 p. 2. „Şocul principal, de magnitudine 7,4
gra de [...] nu s-a mai re petat.“ Sc. 10 III 77 p. 5. „În ziua de 9 martie
1979 [...] s-a produs în regiunea Vrancea [...] un cutremur cu
magnitudinea de 4,4 (scara Richter).“ R.l. 10 III 79 p. 5; v. şi Sc. 17 IV
79 p. 6. 2. (astron.) –Grad de mărime– „Este vorba de o galaxie
spirală, cu magnitudinea 15, care se află la o distanţă de 400 milioane
ani-lumină de Pămînt.“ Sc. 5 VI 85 p. 5 (din fr., engl. magnitude; LTR,
LGG; DTP; DN, DEX – alt sens, DN3)
magót s.m. 1979 (zool.) –Specie de maimuţă din nordul Africii şi
Gibraltar– v. pop-corn (din fr. magot; DEX, DN3)
magrebián, -ă s.m.f., adj. –Originar din Magreb– „Anterior,
conform unei legi socialiste din 1982, cu cît familia unui imigrant legal
magrebian era mai numeroasă (soţii, copii), cu atît creştea şi alocaţia
familială de stat, astfel încît o familie de imigranţi musulmani nu mai
avea nevoie să muncească, avînd asigurate absolut toate condiţiile de
trai.“ R.l. 10 VI 83 p. 8 (din n.pr. Magreb + -ian; cf. fr. maghrébien; PR
sec. XX)
mahalagí vb. IV (rar) –A se comporta ca la mahala– „[...] înţe pînd,
calomniind, mahalagind cu priviri dis tinse, făcînd pe cucoana şi
dîndu-şi mereu în petec.“ R.lit. 15 VI 72 p. 21 (din mahala)
maidanéz, -ă adj. –(Despre animale) Fără stă pîn– „Avio era un
cîine «maidanez» care, acum 6 ani cred, într-o noapte ploioasă, a intrat
în casa noastră [...] murdar şi lovit.“ „22“ 15–22 V 92 p. 15. „Crapul a
fost mîncat de un maidanez.“ R.l. 17 IX 93 p. 7; v. şi R.lit. 27 V–3 VI 92
p. 21 (din maidan)
Majilís s. (cuv. iranian) „Clădirea Majilisului (Ca mera depu ta ţilor),
sediul guvernului şi alte clădiri importante din Teheran au fost trecute
sub controlul «forţelor revoluţionare».“ Sc. 13 II 79 p. 4; v. şi R.l. 13 III
79 p. 6, 29 V 80 p. 6
majusculát, -ă adj. 1972 –(Scris) cu majuscule– v. cuvînt-pro -
blemă (din majusculă + -at)
make-up s. 1975 (cosm.; cuv. engl.) –Machiaj al feţei, fard– v.
eye-liner [pron. meicáp] (cf. fr. make-up; DMN 1968)
malagueño s.m. (cuv. sp.) –Din oraşul Ma laga– „[Poetul Vi cente
Aleixandre] s-a născut la Sevilla, în 1899. Primii ani ai copilăriei îi
petrece însă la Malaga. «Sînt un malagueño născut la Sevilla –
obişnuia să spună – sau un sevillan născut la Ma laga, deoarece aici
m-am născut ca poet.»“ R.lit. 17 I 85 p. 22 [pron. malaghénio]
malaxáre s.f. –Acţiunea de a malaxa şi rezultatul ei– „Scoarţa de
răşinoase şi de fag poate deveni un excelent îngrăşămînt pentru
agricultură. După ma la xare şi fermentare cu uree şi superfosfaţi, coaja
devine un compost-îngră şămînt cu calităţi deosebite şi foarte ieftin.“
R.l. 1 X 77 p. 5 (din malaxa; LTR, DT; DEX, DN3)
malétă s.f. (franţuzism) –Servietă– „Pulovere [...] fuste [...], ma lete
[...] sînt vîndute ca pîinea caldă.“ R.l. 8 XII 93 p. 9 (din fr. malette)
malgaşizáre s.f. –Acţiunea de adaptare la specificul malgaş–
„Universitatea din Madagascar pe calea malgaşizării“ V.stud. 20 III
74 p. 13 (cf. fr. malgachisation; MNC 1973)
mallarmeísm s.n. (lit.) –Specific al poeziei lui Mallarmé– „Dar,
desigur, nu trebuie să scăpăm din vedere deosebirea: mallarmeismul e
pus în slujba unui lirism de tip claudelian.“ R.lit. 9 I 86 p. 9 (din n.pr.
Mallarmé + -ism; DN3)
malnutríţie s.f. –Nutriţie insuficientă– „Statistici date recent
publicităţii de către F.A.O. pun din nou în lumină o dureroasă realitate:
existenţa, în unele zone ale globului, a malnutriţiei.“ R.l. 28 V 77 p. 6
(din fr. malnutrition; PR 1950)
malţát, -ă adj. „Un loc important în bucătăria celor mici îl deţine
făina malţată, fabricată din făină albă de grîu grişată şi extract de
malţ.“ Sc. 4 VII 69 p. 5 (din malţ + -at)
mámă-surogát s.f. –Femeie care dă naştere unui copil dintr-un
embrion generat prin fecundarea ovulului unei alte femei care nu poate
să ducă la bun sfîrşit sarcina– „[...] dacă soţia este aceea care nu poate
face copii, a început să se recurgă la soluţia «mamelor surogat», adică
la inseminarea artificială – contra unei sume subs tanţiale – a unei
femei care se angajează, în scris, să renunţe la orice drepturi asupra
copilului după naşterea sa.“ R.l. 2 II 84 p. 6 (cf. it. madre surogato; PN
1985)
manágement s.n. (ec.) –Ştiinţa organizării şi conducerii
întreprinderilor– „[...] zilele acestea ne-a vizitat ţara o delegaţie a
Centrului de studii internaţionale de management – care a reunit
reprezentanţi a 15 mari firme americane cu se diul la Viena.“ Sc. 31 X
75 p. 5. „Rezultatele acestui test au fost evocate într-un articol [...] sub
semnătura pu bli cistei G.S., specialistă în probleme de management.“
R.l. 11 X 76 p. 6. „«Adevărul» şi «România liberă» vor avea ne voie în
curînd de o schimbare drastică de ma nagement. Pînă acum au trăit din
capacitatea de adaptare a unor echipe vechi. Vor avea nevoie de
oameni noi pentru probleme noi.“ „22“ 8/93 p. 11; v. şi implantologie,
marketing (din engl., fr. management; DMN 1965; DP; DEX, DN3)
mánager s.m. 1. –Conducător al unei firme– „Prin ce credeţi că se
justifică succesul «Evenimentului zi lei»? În pri mul rînd e datorat
mana gerului său.“ „22“ 25 II–5 III 93 p. 11. „SC Agrotransport Brăila
Vest SA organizează concurs pentru ocuparea postului de manager al
societăţii [...]“ Ev.z. 12 I 95 p. 7; v. şi scientologic (1979). 2.
–Exponent– „De ce tocmai unităţile cooperaţiei de consum trebuie să
se transforme în manager al prostului gust?“ R.l. 21 XII 77 p. 2 (din
engl., fr. manager; DMN 1950; DN – alt sens, DEX, DN3)
managerizá vb. I –A (se) transforma în mana ger– „Utilizînd
portiţele oferite de o serie de legi stu pide (sau mai rar, special întocmite
aşa), unii membri ai nomenclaturii se vor manageriza, de ve nind un fel
de noi capitalişti [...]“ „22“ 14 IX 90 p. 2 (din manager + -iza; D.
Uriţescu CV 85)
mancúrt s.m. (cuv. rus.) 1. „Cel care supra vie ţuia îşi pierdea com -
plet memoria şi devenea mankurt. Mankurtul era un rob perfect: nu
cerea decît mîncare şi ceva haine, exe cuta orbeşte poruncile stăpînului,
nu stă tea cu nimeni alt cineva de vorbă, şi mai ales nu se gîndea să fugă
sau să se revolte.“ R.lit. 9 II 84 p. 20. „Nu ştiu ce gîndeşte în aceste
momente marele scriitor kirghiz Cinghiz Aitmatov, dar probabil simte
că poporul său se află, din nefericire, sub apăsarea cumplitei parabole a
mancurtizării, pe care el a creat-o într-un capitol din «O zi mai lungă
decît veacul». Se ştie cine erau mancurţii, nişte păs tori-robi de cămile
care nu mai aveau memorie datorită unui tratament criminal aplicat de
stă pînii lor.“ Tin.lib. 19 III 91 p. 4; v. şi „22“ 47/95 p. 11; v. şi
mancurtizare. 2. –(Prin extensie) Orice persoană înrobită total şi
îndobitocită– „Oricum, mancurţii se află printre noi şi triumful lor va fi
o rană pentru istorie.“ R.l. 16 II 91 p. 1 [scris şi mankurt] (D. Uri ţescu
CV 93–94)
mancurtizáre s.f. –Supunere orbească, de per sona lizare,
îndobitocire– „[...] regăsim în roman diverse forme şi grade ale man -
magnetográmă • 139 • mancurtizáre
kurtizării individului. Stafia mankurtului reapare unde nu te-ai fi
aşteptat.“ R.lit. 9 II 84 p. 20. „Nu există nici o lege care să interzică
«mankurtizarea» conştiinţelor.“ R.l. 11 II 94 p. 1; v. şi 16 II 91 p. 1, 26
X 94 p. 16; v. şi mancurt [scris şi mankurtizare] (din mancurt; D.
Uriţescu CV 94)
mancurtizát, -ă adj. –(Despre un popor, o populaţie) Supus total,
alienat, îndobitocit– „Să recuperăm fraţii mancurtizaţi! Interviu cu
profesorul Vasile Leviţchi, poet şi publicist din Cer năuţi“ Na ţiunea
38/91 p. 5 (din mancurt)
mandarín s.m. –Om de litere influent; om cultivat care deţine multe
titluri– „În credinţa [intelectualilor ei au] rolul formal de mandarini.“
R.lit. 36/93 p. 3 (din fr. mandarin, it. mandarino; DN3)
mándorla s.f. 1977 –Tip de băutură răcoritoare– v. biter (din it.
mandorla “migdală“)
manevrabilitáte s.f. –Însuşire a unei nave, a unui vehicul de a fi
manevrat– „Am enumerat pe scurt doar unele din numeroasele
dispozitive atît de variate care asigură manevrabilitatea aparatelor şi
nave lor cosmice, care le asigură posibilitatea de a mane vra cu
siguranţă în întinderile nesfîrşite ale Cosmosului.“ R.l. 16 X 69 p. 6.
„Nava [...] poate acosta în orice loc fără să fie nevoie de amenajări
speciale şi are o mare capacitate de manevrabilitate.“ R.l. 4 VIII 77 p.
5. „Rezultatul utilizării pe scară largă a maselor plastice: diminuarea
remarcabilă a greu tăţii avio nului, creşterea capacităţii de
manvrabilitate a acestuia.“ I.B. 7 XII 85 p. 8; v. şi vibroforeză (cf. fr.
manoeuvrabilité; DT; DEX, DN3)
manevriér s.m. (livr.) –Persoană care ştie să mane vreze cu abilitate
(în politică)– „D.V., recentul biograf şi comentator al lui Miron, se
arată mirat de sciziunea dintre caracterul cronicarului, mare ma ne vrier
politic, şi acela al operei, a unui moralist impresionant.“ R.lit. 16 VIII
73 p. 6 (din fr. manoeuvrier; DN3 – alt sens)
mángo s.n. (bot.; cuv. port.) –Fruct exotic ori ginar din India, foarte
răspîndit în America Lati nă, de formă ovală, galben şi aromat– „Dacă
nu-mi puteţi da, la un preţ omenesc, nectar de mango, daţi-mi bragă.“
D. 136/95 p. 3; v. şi R.l. 10 VIII 92 p. 4, 12–13 IX 92 p. 6 (din port.
mango; cf. fr. mangue)
manierizáre s.f. (livr.) –Folosirea abu zivă a ace lu iaşi procedeu,
tipar etc.– „Mergînd împotriva unei îndelungate manierizări, D.T. a
semnalat cu discreţie drama degradantă a acestei femei
«descurcăreţe».“ Gaz.lit. 29 XI 62 p. 7 (din ma nieră)
máni pulíte sint.s. (cuv. it.; jur., pol.) –Ancheta ma gis traturii
italiene deschisă în febr. ‘92 împotriva corupţiei, în special în rîndul
oamenilor politici– „Evoluţia mediatico-judiciară a operaţii lor ma ni
pulite îi pre găteşte pe judecători şi pe gazetari să se substituie aleşilor
politici.“ D. 91/94 p. 8. „Scandalul cunoscut de acum peste tot sub
denumirea de «mani pulite».“ D. 156/96 p. 14 (cf. mîini curate)
manipulá vb. I –A exercita dominaţie psiho logică sau politică
asupra unui individ sau asupra unui grup– „Unul dintre sloganurile
acestei perioade postpseudoinsurecţionale este: sînt ma nipulat [...]“
Mesager 6–12 IV 90 p. 3. „[Che yenne] susţine că tatăl său, Marlon
Brando, prin tehnicile voodoo i-a manipulat fratele pentru a-i ucide
iubitul.“ R.l. 13 VII 93 p. 11. „Televiziunea şi radioul nu se mărginesc
să manipuleze opinia (îndeosebi politică), dar periclitează limba na -
ţională.“ R.lit. 35/93 p. 1 (din fr. manipuler; v. Guţu-Romalo în
Hyperion III/93 p. 248)
manipuláre genétică sint.s. (biol.) –Acţiu nea de provocare a
unei mutaţii genetice– „Un cercetător canadian [...] a întreprins o serie
de cercetări privind manipularea genetică asupra puilor de găină în
scopul accelerării creşterii [...]“ R.l. 1 II 86 p. 6 (cf. fr. manipulation
génétique)
maracás s. (muz.) –Instrument muzical alcă tuit dintr-o nucă de
cocos în care s-au introdus pietricele sau nisip– „Grupul [Sarmalele
reci] – tamburină: M.I., Z.A., maracas: S.R.“; v. şi om-orchestră
(1975) [şi maracase] (din sp. maracas; DJ; DN3, DEX-S)
marál s.m. (cuv. turcic; zool.) –Specie de cerb care trăieşte în
Tian-Şan şi munţii din sudul Siberiei– „În unităţile zootehnice ale
regiunii au to nome sovietice Altaiul Muntos se desfăşoară recoltarea
[...] coarnelor de «ma ral», mîndrul berbec de munte (sic!)“ Sc. 9 XI 75
p. 3
marcáj s.n. (sport) –Acţiunea de a marca un jucător advers,
împiedicîndu-l pe cît posibil să primească mingea– „În ultimele 10
minute din prima repriză, după ce s-a descătuşat de vădita incomodare
a marcajului sever practicat de oaspeţi, Steaua a ratat [...] două ocazii
de a deschide scorul.“ I.B. 30 VII 82 p. 3. „Marcajul în zonă al
argentinienilor a dăruit azzurilor demarcaţi, mingi altminteri imposibil
de recuperat, un vis.“ Săpt. 13 VIII 82 p. 8 (din fr. marquage; DEX)
marcatór s.m. (sport) –Autor al unor goluri sau puncte pentru echipa
sa– „Doar 2 spanioli [...] fac parte din primii 8 jucători de pe lista
marcatorilor actualului campionat spaniol.“ Săpt. 15 IX 85 p. 8; v. şi
portret-robot (din marca + -tor; DN, DEX, DN3 – alte sensuri,
DEX-S)
marée neágră sint.s. –Pînză de petrol care pluteşte pe suprafaţa
mării, rezultată din accidente ale petro lierelor– „Calculatoarele şi ma -
reea neagră. Prognozarea evoluţiei pînzei de petrol a permis evitarea
unor costisitoare şi inutile mobilizări a mijloacelor de protecţie de-a
lungul coastelor (care nu au fost atinse de cle ioa sa pecingine neagră).“
Cont. 16 III 79 p. 5. „Portul Marsilia a fost dotat cu o navă destinată
luptei împotriva «mareelor negre».“ R.l. 11 VI 79 p. 6; v. şi
biodegradare, polmar (1978) (după fr. marée noire; cf. engl. black
tide; PR, DMC 1967; DEX-S)
márfă adj. inv. (arg. tinerilor) 1. –Bun; frumos; de calitate– „Mi-am
luat nişte blugi marfă.“ 2. –De treabă– „Profa de mate e marfă, n-a
picat pe nimeni.“
marginalizá vb. I (soc.) –A scoate pe cineva din funcţiile aparatului
central de conducere, destinîn du-l unor funcţii marginale– „Aţi fost
îndepărtat? îl întreb [pe Ion Iliescu]. Marginalizat, mă corectează.
Vreau să spun trimis în provincie, cu treburi administrative de rangul
doi.“ „22“ 47/95 p. 16 (din marginal)
marginalizáre s.f. (soc.) –Excludere, înde părtare către marginea
societăţii– „Pe continentul latino-american există peste o sută de mi -
lioane de persoane care trăiesc în condiţii de marginalizare socială şi
economică, relevă un comunicat al UNESCO.“ I.B. 5 IV 84 p. 8. „[...]
teoria «marginalizării» în istorie a românilor nu putea să lipsească
[...]“ Luc. 21 IV 84 p. 7; v. şi rezistent (din marginaliza; cf. fr.
marginalisation, engl. marginalize; PR după 1960, MNC 1968, DMC
1970, BD 1970)
mariachi s.n. 1975 (cuv. sp.) –În Mexic, muzi cian ambulant care se
produce la festivităţi, la căsătorii etc.– v. fiesta [pron. mariáci] (cf. fr.
mariachi)
marijuana s.f. –Amestec de frunze şi flori uscate de cînepă indiană,
folosit ca stupefiant– „Ei s-au făcut vinovaţi de introducerea în Suedia
a unor masive cantităţi de haşiş, marijuana şi chiar heroină.“ Sc. 12
VII 77 p. 6; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4; v. şi canabis, canabicultor,
halucinogen (1967) [pron. marihuána] (din sp., fr., engl. marijuana;
DMN, PR 1950; D.Am.; El. Toma în E.R. p. 472–473, T. Sandru
Olteanu în SCL 5/78 p. 609–610; DEX, DN3)
marímba s.f. (cuv. sp.; muz.) –Instrument mu zical asemănător
xilofonului– „Detaşamente de para şutişti în uniforme de gală prezintă
onorul la trecerea maşinii prezidenţiale, în timp ce orchestra de
«marimbas» (instrumente tipic mexicane) execută melodii folclorice,
pline de ritm şi culoare.“ Sc. 10 VI 75 p. 2 [şi marimbo – v. R.l. 17 I 81
p. 6] (cf. engl. marimba; DJ; DN3, DEX-S)
marinár-pescár s.m. –Marinar specializat în pescuit– „Ne cere
grabnică asistenţă medicală pentru un marinar-pescar care a su ferit un
accident grav.“ Sc. 11 XII 65 p. 1 (din marinar + pescar)
marináro-pescărésc, -ă adj. –Cu elemen te de marinar şi de
pescar– „Un alt aspect al colecţiei sînt modelele marinaro-pes căreşti
[...] veşminte pentru stră lucitoare recepţii, dar şi pen tru orele plimbării
cu coşniţa într-o mînă.“ I.B. 28 II 75 p. 8 (din marinar + pescăresc)
marinăríţă s.f. –Femeie care a îmbrăţişat meseria de marinar– „La
bordul şalandelor «Ra zelm» şi «Gîrliţa» [...] pot fi întîlnite şi nişte fete
frumoase, ca toate fetele. Cele trei [...] sînt primele fete marinăriţe din
portul Constanţa.“ R.l. 1 X 75 p. 2. „«Marinăriţe». Scriam nu de mult
în rubrica noastră despre primele trei fete de la serviciul «Căi
navigabile» al portului Constanţa, care au devenit marinari pe o
şalandă.“ Sc. 16 XII 75 p. 2; v. şi femeie-marinar (din marinar + -iţă)
maríner s.m. (americanism) –Puşcaş marin, militar din marina
americană de război– „Nu ştim dacă bătrînul măscărici, specializat în
asemenea spectacole pentru trupele intervenţioniste, a reuşit să-i
binedispună pe «mariners».“ Săpt. 13 I 84 p. 2. „B.M. are 19 ani şi
jumătate. Fiu al unui director de colegiu din Port Angeles, el s-a înrolat
în rîndurile marinerilor.“ R.l. 16 I 85 p. 6; v. şi Ev.z. 8 XII 92 p. 5 (din
engl. americ. mariner)
marinsorescián, -ă adj. –Specific scriitorului Marin Sorescu–
„Pentru a ne lămuri asupra unui surprinzător spirit marinsorescian la
D.V. cri ticul leagă prin fatalistul «sau» două citate.“ Săpt. 11 VIII 78 p.
3 (de la numele scriitorului Marin Sorescu + -ian)
mancurtizát, -ă • 140 • marinsorescián, -ă
marionetíst, -ă s.m.f. –Artist mînuitor de ma rio nete– „Mii de
spectatori de toate vîrstele [...] au aplaudat evoluţia marionetiştilor
noştri [...]“ R.lit. 26 I 84 p. 21. „Spectacolul [...] mario netiştilor bucu -
reşteni a cunoscut o importantă afluenţă a publicului [...]“ R.lit. 20 IX
84 p. 24 (din marionetă + -ist; DN3, DEX-S)
márketing s.n. (ec.) –Ansamblul tehnicilor şi metodelor care au
drept obiect stabilirea strategiei comerciale a unei firme, mai ales prin
studiul pieţei– „În cadrul Facultăţii de studii economice a Universităţii
din Craiova s-a deschis cel de-al doilea curs de marketing-mana -
gement internaţional.“ R.l. 21 V 77 p. 5. „Ieri, în aula Institutului de
învăţămînt superior din Baia Mare a început al IX-lea curs
internaţional de marketing şi mana gement.“ R.l. 6 V 78 p. 5.
„Promovarea marke ting-ului la rang de ştiinţă a apărut odată cu
generalizarea societăţii de consum. Asimilat teh nicilor de publicitate
ief tină (reclama) pînă la începutul anilor ‘70, marke ting-ul a devenit,
oda tă cu apariţia crizei, una dintre cele mai nobile funcţiuni ale
întreprinderii. Astăzi el face apel la ştiinţe şi tehnici dintre cele mai
diverse.“ „22“ 8/93 p. 12; v. şi expoziţie-test (1976) (din engl., fr.
marketing; PR 1959; Th. Hristea în LR 3/72 p. 193–194, atestări din
1970; L. Seche în P.N. 2/74, citat din 1970; DMN; DEX, DN3)
marşá vb. I (franţuzism; lb. cultă colocv.) –A fi de acord– „Tele -
observatorul, ca şi telespectatorul, poate să creadă sau să nu creadă în
buna-credinţă a celor doi soţi «care nu s-au lăsat niciodată examinaţi
de o comisie ştiinţifică», poa te să «marşeze» sau să nu marşeze.“ Cont.
3 XI 78 p. 8 (din fr. marcher)
marşrutizáre s.f. –Asigurarea circulaţiei tre nu rilor de marfă fără
opriri pe traseu– „Centrala noastră, împreună cu Ministerul
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a stabilit ca în acest an să se
treacă la marşrutizarea transportului pe calea ferată în aproape toate
fabri cile. Ce înseamnă aceasta? Prin măsura adoptată se asi gură
aprovizionarea în flux continuu a fabricilor cu sfeclă de zahăr
proaspătă, evitarea sta ţio nărilor în vagoane [...]“ R.l. 21 VIII 78 p. 4
(din marşrut; DEX, DN3)
marúbo s., adj.inv. (cuv. amerind.) –Numele unui tip de indigeni din
Peru– „Este a treia oară cînd expediţiile organizate de FUNAI sînt
atacate de indienii marubo, unul din triburile cele mai ostile prezenţei
omului alb în această zonă a Amazoniei.“ R.l. 10 XI 75 p. 6
másă-biróu s.f. 1967 –Masă care serveşte drept birou– v.
bancă-pupitru (din masă + birou)
másă cáldă sint.s. –Masă, tejghea încălzită pe dedesubt, pe care
stau mîncărurile calde gata de servit– „În localul actualului depozit de
vinuri [...] va funcţiona un lacto-bar cu masă caldă. La 13 magazine
vom instala mese calde pentru produse de patiserie.“ I.B. 14 VI 75 p. 4.
„La capătul mesei «calde» am zărit casieriţa care şi-a înăbuşit pe loc un
căscat.“ Sc. 5 V 78 [f.p.] (din masă + caldă, după it. tavola calda)
másă-duláp s.f. –Masă care serveşte ca dulap (pentru radio,
televizor etc.) –„În lista noilor sortimente se numără: mese şi scaune
pentru balcon [...] masă-dulap pentru radio şi televizor.“ Sc. 30 V 63 p.
4 (din masă + dulap)
másă rotúndă sint.s. –Reuniune politică, ştiinţifică etc. bazată pe
principiul egalităţii între participanţi– „Redactorul-şef [...] este invitat
să participe la o dezbatere-masă rotundă cu tema [...]“ Cont. 26 V 67 p.
4. „Sceneta a şi prins, un număr de critici s-au şi grăbit să aştearnă lungi
foiletoane şi să organizeze intime mese rotunde-triunghiulare, în care
să laude cu glas înalt curse le salvării.“ Luc. 19 VII 79 p. 3; v. şi R.l. 8 IX
79 p. 2 (după fr. table ronde; cf. engl. round table [conference]; PR
1955)
mascalzone s.m. (italienism) –Om de nimic, derbedeu– „Des pre
acest mascalzone dîmbo viţean s-a scris pînă la saţietate.“ R.l. 3 VIII 93
p. 2 [pron. mascalţóne] (cuv. este mai vechi în română, cel puţin din
anii ‘30)
mascará s.f. (cosm.) –Fard pentru gene, ri mel– „Despre machiajul
toamnei se spune că va folosi cu precădere mascaraua [...] Se mai spu -
ne că din trusa de machiaj va dispărea, nu se ştie pentru cît timp,
creionul dermatograf, fie el negru, maro, verde sau altfel. În
compensaţie se va folosi, cu multă dexteritate, mascaraua. Ta len tul
fiecăreia va fi dovedit de lungimea genelor. Lungime ajutată de
conţinutul obiectului sus-numit.“ Săpt. 24 IX 76 p. 8; v. şi 21 I 77 p. 8
(din it. mascará; DEI)
mascarpóne s. (cuv. it.) –„Medicii italieni au confirmat [...]
prezenţa bacilului botulismului în mascarpone, o specialitate de
brînză italie neas că.“ Ev.z. 12 IX 96 p. 5
máscă s.f. –Dispozitiv care acoperă sau protejează un obiect–
„Matriţa pentru injectat masca televizorului «Tonitza» şi cea pentru
injectat masca-ornament a radioreceptorului «Delta».“ I.B. 14 X 63 p.
1. „Cumpăr urgent mască şi ornament faţă Fiat 125 S.“ R.l. 2 VII 79 p.
4. „Am cumpărat o mască pentru chiuveta din bu cătă rie.“ (din fr.
masque, germ. Maske, rus. maska; DEX, DN3)
mass-média s. (comunicaţii) –Totalitatea mij loacelor moderne de
comunicare în masă a informaţiilor– „[...] realităţii sau imaginii lor, se
substituie în mod progresiv puterea semnelor şi a simbolurilor prin
mass-media.“ R.lit. 14 V 73 p. 29. „Este regretabil [...] că în anumite
ţări mass-media acordă mai multă atenţie faptelor criminale decît
acţiunilor sociale de prevenire.“ Cont. 10 X 75 p. 12. „Cartea, ziarul,
radioul, cinematograful şi tele viziunea au devenit tot atîtea
componente ale universului audiovizual, tot atîtea surse de informare
şi cunoaştere, denumite de specialişti «mass-media».“ Sc. 25 XII 75 p.
2; v. şi efemerizare (din engl. mass [communication] media; cf. fr.
mass-media; PR 1965; Th. Hristea în LR 6/77 p. 592, VRC 278, M.
Gheorghiu în Luc. 14 VII 79 p. 1; DP; DEX, DN3)
massmediát, -ă adj. (comunic.) –Adus la cu noş tinţa publicului
prin mass-media– „De altfel, declaraţia absenţei veleităţilor politice a
Frontului Salvării Naţionale era muzica de fond a sce nei politice
massmediate a începutului de an 1990.“ R.l. 7 III 91 p. 1 (din
mass-media; D. Uriţescu CV 87)
máster s.n. (cuv. engl. americ.; înv.) „Aici se adu naseră vreo treizeci
de actori din toate col ţurile ţării [S.U.A.] pentru a-şi da master-ul în
arta teatrală.“ R.lit. 3 IV 84 p. 24. „Din toamnă voi introduce
master-ul, a anunţat Liviu Maior.“ „22“ 15/94 p. 6. „Candidaţii reuşiţi
la concursul de admitere în ciclul de studii aprofundate (master) vor
avea în acest an prioritate la cazarea în căminele studenţeşti.“ R.l. 29
IX 95 p. 5; v. şi Academica 5/94 p. 6, „22“ 35/94 p. 6 (din master[‘s
degree] din sistemul universitar american)
masterát s.n. (înv.) –Perioada studiilor pentru obţinerea titlului de
master– „Cîţi dintre aceşti studenţi vor putea urma şi cursurile celui
de-al treilea modul, masteratul?“ R.l. 26 V 94 p. 2. „La sfîrşitul celor 2
ani de masterat sau 3 ani de doctorat [ne vom forma] o imagine clară
asupra valorii şi competenţei lor [a centrelor de cercetare].“ „22“
38/94 p. 8; v. şi R.l. 1 IX 94 p. 2 (din master, după doctorat)
maşínă-capcánă s.f. –Maşină încărcată cu un exploziv care, de
obicei, este acţionat prin telecomandă sau printr-un ceas special– „O
ma şină-capcană a explodat sîmbătă la New Delhi, producînd moartea
a 8 persoane.“ R.l. 13 IX 93 p. 8. „Preşe dintele Macedoniei a fost grav
rănit ieri, la Skopje, de explozia unei maşini-capcană care a sărit în
aer.“ Ev.z. 4 X 95 p. 5; v. şi R.lit. 29/94 p. 24 (din maşină + capcană,
după fr. voiture-piégée; DMC 1969)
maşiníst-actór s.m. –Maşinist la teatru, care face figuraţie–
„Menţionez, cu preţuire, jocul de scenă al muzicanţilor şi deo potrivă
pe acela al maşi niş tilor-actori, admirabili în costumarea lor de cadru,
în mişcarea lor sincronizată cu aceea a actorilor propriu-zişi.“ Cont. 9
XII 66 p. 4 (din maşinist + actor)
máte s.f. (arg. elevilor) –Matematică– „Mihnea are un foarte bun
profesor de mate.“ (abreviere din mate matică; Th. Hristea în R.lit.
15/81 p. 8)
matérno-infantíl, -ă adj. –Pentru mamă şi copil– „Ceea ce vedeţi
desenat pe calc va fi «mîine» Centrul materno-infantil, instituţie
medicală reprezen tativă, cu sarcini de asistenţă me di cală, de
metodologie şi îndrumare teritorială, de cercetare aplicativă şi de
învăţămînt.“ I.B. 16 III 74 p. 3. „În cadrul complexului spitalicesc din
oraşul Gh. Gheor ghiu-Dej a fost dat în folosinţă un modern bloc
materno-infantil cu o capacitate de 250 de locuri.“ R.l. 2 III 84 p. 5 (din
materno- + infantil)
matól, -oálă (arg.) –Beat– „Te-am văzut la recepţie matol rău. Un
senator matol e un fel de nimeni beat turtă.“ R.l. 17 II 94 p. 1 (din ţig.
mato “beat“; DEX-S)
máxi adj. inv. 1974 (modă) –(Despre fuste, paltoane etc.) Foarte lung,
pînă aproape de vîrful piciorului– v. mini (din fr. maxi; cf. engl. maxi;
PR 1966, BD 1968)
máxi-ecrán s.n. (spect.) –Ecran gigantic– „Pe maxi-ecranul mon tat
în Piazza del Popolo din Ro ma, la două noaptea, în faţa a zece mii de
spectatori, se retransmitea finala.“ Săpt. 30 VII 82 p. 12 (din maxi- +
ecran)
maxigheátă s.f. 1967 –Cizmă foarte înaltă– v. minijupă //din maxi-
+ gheată//
maximafilíe s.f. (filat.) –Colecţionarea de cărţi poş tale ilustrate, cu
timbre şi ştampile pe o temă dată– „Noutăţi din domeniul emisiunilor
poştale, expoziţii, maximafilie, aerofilatelie întregesc acest număr [...]
marionetíst, -ă • 141 • maximafilíe
Dr. V.N. a fost reales preşedinte al maxima filiei mondiale.“ Săpt. 18 V
84 p. 8 (din fr. maximaphilie; DN3, DEX-S)
maxirecóltă s.f. 1972 (formaţie ad-hoc) –Re coltă foarte mare– v.
microcooperativă (din ma xi- + recoltă)
maxipaltón s.n. –Palton foarte lung– „Lollo bri gida, nu ştiu dacă
ştiţi, a apărut la Londra cu o serie de maxipaltoane.“ Cont. 27 II 70 p. 6
(din maxi- + palton; cf. fr. maximanteau, engl. maxicoat; DMN 1970,
BD 1971)
maxişáh s.n. (sport.) „Alte noutăţi? Un bar de noap te şi un club cu
specific englezesc pe malul lacului Siutghiol, cinci terenuri cu
maxişah [...] trei discoteci cu săli de audiţie în Mamaia, 10
minibowlinguri, noi terenuri de sport, alte 25 jocuri mecanice în clubu -
rile de distracţii etc.“ R.l. 15 V 70 p. 2. „Maxi şahul este o nouă formă
de agrement cu care amatorii sportului de inteligenţă vor face
cunoştinţă în acest sezon pe litoral. Tabla de şah este reprodusă la
dimen siuni foarte mari, pe un teren special ame najat, iar piesele de şah
sînt de asemenea realizate la proporţii – circa jumătate de metru.“ R.l.
4 VI 71 p. 3. „În staţiunea Neptun iubitorii jocului cu 64 de pătrate au
posibilitatea să practice [...] maxi şahul.“ R.l. 9 VIII 77 p. 5 (din maxi-
+ şah)
maxitáxi s.n. (transp.) –Mijloc de transport în co mun de tip taxi
mare, cu 16 locuri– „Experimental, I.T.B. a introdus de ieri
microbuzele de tip urban maxitaxi.“ R.l. 19 VIII 77 p. 5.
„Radiotelefoane au fost montate şi pe două maşini maxitaxi, prin ele
anun ţîndu-se cu rapiditate ori ce defecţiune tehnică sau pană de
cauciuc.“ R.l. 26 XII 77 p. 5. „Noi trasee de maxitaxiuri“ R.l. 12 VII 78
p. 5. „Liniile de maxi-taxi vor funcţiona [...] după programul normal al
unei zile de lucru.“ I.B. 30 IV 84 p. 7; v. şi R.l. 23 XII 77 p. 5, I.B. 20
XII 84 p. 4 (din fr. maxi-taxi; DMN 1969, BD 1970)
máya adj. (cuv. amerind.) –Privitor la civilizaţia precolumbiană cu
acelaşi nume din America Centrală– „Oamenii de ştiinţă stăruie încă în
efortul lor de a elucida numeroasele enigme ale civilizaţiei maya.
Străvechii locuitori ai continentului american, mayaşii, sînt autorii
unor uluitoare construc ţii.“ Mag. 9 II 85 p. 8 [scris şi maia] (cf. sp., fr.
maya; DN3 – alt sens, DEX)
mayáş s.m. 1985 –Purtător al civilizaţiei ma ya– v. maya (din maya +
-aş)
măciúcă s.f. (arg.) –Organul genital masculin– „Altă consoartă
ofen sată a pus la loc sigur colonelul soţului, legîndu-l de un balon cu
heliu şi trimiţîndu-i-l la ceruri [...] Măciuca altui Cassanova a fost
rîşnită cu sadism într-un mixer de bucătărie.“ R.l. 28 V 94 p. 10
mănúşă-răzătoáre s.f. (gosp.) –Tip de mă nuşă cu dosul aspru,
care funcţionează ca o răzătoare– „Lista noutăţilor e atît de lungă: mă -
nuşi-răzătoare, care curăţă cartofi noi.“ Cont 28 X 60 p. 10 (din
mănuşă + răzătoare)
măsúţă-jardiniéră s.f. „Pentru camere luminoase, se poate
propune o măsuţă-jardinieră în mijlocul căreia, într-o tăietură special
practicată, punem un recipient de tablă umplut cu pămînt de flori şi
plantat în consecinţă.“ Mag. 22 XI 69 p. 6 (din măsuţă + jardinieră)
McDonald‘s s. (alim.) –Numele unei serii de restaurante de sorginte
americană, rapide şi ieftine– „[Coada] nu e la Lenin, ci la Mac Do -
nald.“ Luc. 19/93 p. 4 [pron. măcdó nalds] (cf. fr. McDo nald; MNC
1986)
méci-chéie s.n. (sport.) –Meci foarte important– „În etapa viitoare,
două meciuri-cheie în Capitală.“ Sc. 21 XI 75 p. 3. „Azi un meci-cheie
al competiţiei.“ I.B. 13 III 76 p. 7. „Sportul Studenţesc, în meciul-cheie
al rundei, n-a realizat decît 1–1 [...]“ I.B. 11 IV 85 p. 7 (din meci +
cheie)
méci-dérbi s.n. (sport.) –Meci între principalii pretendenţi la titlu–
„Din programul finalelor nu va lipsi, fireşte, obişnuitul meci-derbi al
categoriei uşoa re, C.C. – P.D.“ Sc. 9 X 74 p. 5. „În meci-derbi se
întîlnesc echipele bucureştene Steaua şi Dina mo.“ R.l. 15 IV 76 p. 5.
„Meciul-derbi al diviziei A la handbal care a avut loc la Baia Mare nu
ne-a prilejuit o nouă surpriză.“ Sc. 10 X 78 p. 5 //din meci + derbi//
méci-maratón s.n. (sport) –Meci mult pre lungit– „Este încă
supărat pe preşedintele F.C. [...] mai ales pentru oprirea meciului
«maraton» pretextînd «epui zarea jucătorilor» [...]“ Fl. 10 I 86 p. 21.
„Specialiştii (inclusiv antrenorii celor doi participanţi la me -
ciul-maraton) pronostichează că viitorul meci pentru titlu din august
1987 va fi jucat tot de cei doi K.“ Fl. 28 III 86 p. 21 (din meci +
maraton)
méci-revánşă s.n. (sport) –Meci care are loc în revanşă– „Azi, de la
ora 16,30, tot la Flo reasca, meciul revanşă.“ I.B. 11 XII 85 p. 3. „Azi, la
Reşiţa, are loc meciul revanşă.“ I.B. 24 XI 86 p. 7. „Meciul revanşă va
avea loc sîmbătă, la Suceava.“ I.B. 26 VII 89 p. 3 (din meci + revanşă)
méci-şcoálă s.n. (sport) –Meci cu rolul de şcoală, de pregătire–
„După un stagiu de pre gătire de trei zile la Poiana Braşov [...] în care va
avea loc un meci-şcoală, echipa va pleca joi [...] spre Copenha ga.“ I.B.
1 X 71 p. 1. „Sîmbătă [...] «tricolorii» au susţinut un meci-şcoală în
compania divizionarelor C.“ R.l. 14 XII 75 p. 5. „În ultimele zile ale lui
decembrie un nou «meci-şcoală» a ţinut trează atenţia suporterilor
celui mai tînăr campion [...]“ Fl. 10 I 86 p. 21 (din meci + şcoală)
méci-test s.n. (sport) –Meci cu valoare de test– „[...] meciul-test cu
selecţionata Angliei [...]“ I.B. 9 XI 84 p. 7. „Ne aşteaptă cîteva dificile
examene internaţionale: în acest an meciurile test cu Scoţia [...] şi cu
Irlanda [...]“ I.B. 19 II 86 p. 3 (din meci + test)
méci-vedétă s.n. (sport) –Meci care suscită cel mai mare interes–
„Şi a venit meciul-vedetă.“ I.B. 24 IX 84 p. 7. „În meci-vedetă, s-au
confruntat [...] lotul A şi lotul olimpic.“ I.B. 11 XII 85 p. 3 (din meci +
vedetă)
medaliábil, -ă adj. (livr.) –Care poate primi o me dalie– „Au fost
împuşcaţi mai mulţi mistreţi, de la care au fost recoltate trofee
medaliabile.“ Emi siu ne radio 2 III 74 (din medalia + -bil)
média s.f. (comunic.) –Mass-media– „Domnul [...] dă interviuri
mediei româneşti spre amu zamentul celei franceze [...]“ Strada 11/90
p. 8 (din [mass-] media; D. Uriţescu CV 90)
mediatécă s.f. –Colecţie de benzi magnetice, discuri etc.– „Şi, să nu
uităm, bogăţia mediatecii [de la Centrul Cultural Francez] care face
din ea unul dintre polii culturali cei mai căutaţi la Cluj.“ „22“ 50/95 p. 2
(din fr. médiathèque)
mediátic, -ă adj. (comunic.) –Referitor la mass-media– „Zilele de
28–29 ia nuarie au fost însă un mare semnal de alarmă: nu numai din
punct de vedere politic şi social, ci şi din punct de vedere mediatic.“
R.l. 9 V 91 p. 1 (din fr. médiatique; PR 1983; D. Uriţescu CV 88–90)
mediatizá vb. I –A aduce la cunoştinţa publicului prin mass-media–
„Demersurile comitetului pentru obţinerea vizei de intrare în America
au fost intens mediatizate în cursul anului trecut în SUA, Japonia şi alte
ţări [...]“ R.l. 5 V 91 p. 1 (din media)
mediatizáre s.f. (comunic.) –Aducere la cu noş tinţa publicului prin
mass-media– „Oricum, mediati zarea şi rapidă şi intensă a numelui
acestuia [Mihai Botez] s-ar putea să însemne ceva mai mult decît o
simplă ipoteză de presă.“ R.lit. 21–28 X 92 p. 18. „Extravaganţele din
Parlament se datoresc mediatizării excesive.“ R.l. 22 III 93 p. 3 (din
media; cf. fr. médiatisation)
mediatizát, -ă adj. (comunic.) –Adus la cu noştinţa publicului prin
mass-media– „Ceilalţi nu vor înţe lege nimic dintr-un Cioran mediatizat.“
„22“ 10–16 III 92 p. 16; v. şi R.lit. 34/93 p. 18, R.l. 22 III 93 p. 2 (din
[mass-] media; D. Uriţescu CV 88)
médic-cetăţeán s.m. –Medic interesat de ac ti vitatea obşteas că–
„Medic-cetăţean“ (titlu de articol dedicat doctorului I.B., propus
candidat al F.D.P.) Sc. 14 I 61 p. 5 (din medic + cetăţean; Fl. Dimi -
trescu în LR 4/62 p. 367)
médii s.pl.tant. 1996 –Mijloace de informare în masă– v. audio mat
(traduce lat. media)
mediologíe s.f. „Mediologia este o disciplină care explorează căile
şi mijloacele eficacităţii simbolice, felul cum imaginile şi cerinţele pot
modifica mersul lucrurilor în societate.“ R.lit. 42/93 p. 23 (din fr.
médiologie care apare în cartea L’état séducteur; les révolutions
médiologiques du pouvoir de R. Debray, Gallimard 1993)
megabít s.n. (inform.) –Mărime de 106 biţi– „Acest nou sistem, a
cărui memorie are o capa citate de 10 megabiţi, extensibilă pînă la 80
megabiţi, este alcătuit dintr-o unitate centrală de tratare, o me morie
auxiliară şi o consolă. El ar putea fi utilizat ca superordinator personal,
dar va trebui să mai fie perfecţionat.“ R.l. 16 I 84 p. 6 (din engl.
megabyte; BD 1970; cf. fr. mégabit; MN 1985)
megastár s.n. (spect.; uneori ironic) –Vedetă de cea mai înaltă clasă–
„Megastarul cîntă pentru noi.“ Cotid. 1 X 92 p. 3. „Dan Iosif.
Megastar principal în hiperremake-ul de CC «21–22, Cum s-a tras în
noi?»“ Caţ. 24–30 XI 92 p. 8. „Zecile de mii de români cîntau la unison
cu megastarul [M. Jackson].“ R.lit. 15–21 IV 93 p. 2 (din mega- + star)
megatónă s.f. –Unitate de măsură pentru puterea de distrugere a
bombelor atomice– „În fiecare zi arsenalele nucleare sporesc cu o
megatonă, adică cu echivalentul a 1 milion tone de trinitrotoluen,
explozibilul «clasic» cel mai pu ternic.“ Sc. 16 VIII 75 p. 6; v. şi R.l. 6 X
81 p. 6; v. şi supragenerator (1967) (din fr. mégatonne; engl. americ.
megaton; PR 1950; D.Am.; DN3)
maxirecóltă • 142 • megatónă
megéră s.f. (franţuzism) –Femeie arţăgoasă– „Judith, o megeră care
se recomandă cu dezarmantă sinceritate: «Îmi place tot ce
înjoseşte...»“ R.lit. 14 III 85 p. 22 (din fr. mégère; DEX, DN3)
melaminát, -ă adj. 1962 (chim.) –Acoperit cu melamină– v.
fibrolemnos (din mela mină + -at; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 241)
melamínic, -ă adj. (chim.) –Obţinut din mela mină– „Înnobilarea
[lemnului] se face prin [...] aco pe rirea cu fibre decorative din hîrtie
specială şi răşini melaminice.“ Sc. 12 II 63 p. 1 (din melamină + -ic)
melánă s.f. (text.) –Fibră sintetică textilă ase mă nătoare cu lîna–
„Noua fabrică a uzinei din Să vineşti va produce anual 5000 tone fibre
sintetice melană. Melana îşi va găsi întrebuinţarea la stofe de paltoane
şi costume, la covoare şi blănuri artificiale.“ Sc. 15 XI 63 p. 1; v. şi I.B.
11 VIII 80 p. 2; v. şi cardat (din me[tan] + lat. lana; FC I 152; DC;
DEX, DN3)
melancolizá vb. I (livr.) –A se lăsa cuprins de melancolie–
„Boierimea cu işlic şi giubea, conversînd şi melancolizînd comod pe
sofale.“ Sc. 2 II 78 p. 4 (din fr. mélancoliser; DN3, DEX-S)
melánj s.n. (franţuzism) –Amestec, ameste cătură– „Nimic mai
agreabil nu se poate imagina decît acest melanj de clişee, speculaţii
teo retice, şovăială poetică şi răsfăţ.“ R.lit. 1–7 IV 93 p. 9 (din fr.
mélange; DEX, DN3)
melcatrín s. 1976 (apic.) –Produs apicol– v. polenapin (din lat. mel
“miere “)
melciuí vb. IV (formaţie ocazională) –A dansa urmînd linia cochiliei
melcului– „Sîrba olte neas că are o formă specială. Ce face?
Melciuieşte: la un cap se strînge, la altul se destrînge. Ca un melc. În
Bucovina nu melciuieşte, ci şerpuieşte.“ Cont. 25 XI 66 p. 9 (din [a
face ca] melcii + -ui)
melodiascóp s. (muz.) „Scriitorii şi experien ţa lor de viaţă:
Thomas Mann. Melodiascop.“ Pr.R.TV 29 XI 77 p. 6. „Nou sub soare
(rubrică de noutăţi) Melodiascopul emisiunii.“ Pr.R.TV 8 II 78 p. 6; v.
şi 9 VI 80 (din melo[die] + diascop)
melodicitáte s.f. 1974 (muz.) –Caracterul a ceea ce este me lodios–
v. hard-rock (din me lodie; DN3)
melodramatísm s.n. –Exprimare exaltată, une ori artificială, a
sentimentelor– „Batalov joa că scena admirabil, fără urmă de
melodramatism.“ Cont. 7 IX 62 p. 5 (din melodramatic, prin
substituţie de sufix; DN3)
mémbru, -ă s.m.f. –Membru de partid– „A.C. are defectul că «nu e
membru» [al partidului de guvernămînt].“ Lupta 7 XI 95 p. 3
memoriál s.n. –Edificiu ridicat în amintirea unui eveniment sau a
unui personaj de seamă– „S-a vorbit mult despre construirea unui
muzeu în me mo ria lui John Kennedy, care să adă postească arhi va
fostului preşedinte al S.U.A. A fost chiar întocmit proiectul memo -
rialului, conceput sub forma unei piramide de sticlă înaltă de 25 de
metri.“ Sc. 5 III 75 p. 6. „«Palatul internaţional al gloriei spa ţiale» este
numele unui memorial inaugurat în localitatea Ala mo gordo, din New
Mexico (S.U.A.).“ Sc. 7 X 76 p. 4 (din germ., engl. Memorial, fr.
mémorial; DN, DEX – alte sensuri, DN3)
mendelevít s.n. 1965 (geol.) –Specie de mi ne ral– v. landauit (cuv.
rus. de la n. savantului Mendeleev)
meníu-pensiúne s.n. –Meniu oferit celor care iau masa într-un
restaurant în regim de pensiune– „O reclamă-invitaţie, cît uşa la un
local piteştean: «Restaurantul lac to-vegetarian vă oferă următorul me -
niu-pensiu ne, compus din felul I, supă sau ciorbă; felul II, mîncare;
felul III, desert».“ R.l. 19 VIII 73 p. 5. „Iniţiativa servirii meniu -
rilor-pensiune pentru elevi, experimentată ini ţial la un singur
restaurant, s-a extins cu repe ziciune.“ I.B. 11 II 75 p. 1 (din meniu +
pensiune)
mentovít s.n. 1974 –Băutură răcoritoare pe bază de mentă– v. aniset,
cico (din ment[ă] + vit[amină])
mercáto s. (cuv. it.) –(Aici) Piaţă unde se tranzacţionează
transferurile sportivilor de la un club la altul– „Două eve nimente au
zguduit marţi «mercato» fotbalului italian [...]“ R.l. 15 VII 93 p. 15
merceríe-(galanteríe-)parfumeríe s.f. 1974 –Mer cerie în care se
vînd şi produse de parfumerie (şi de galanterie)– v.
dulciuri-răcoritoare, legume-fructe (din mercerie [+ galanterie] +
parfumerie)
mescalínă s.f. 1967 (chim.) –Halucinogen extras din peyotl– v.
halucinogen; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4 (din fr. méscaline, engl.
mescaline; PR 1950; CD; DEX, DN3)
méssa s.f. (rel.) –Liturghie, la catolici– „[Andreotti] se duce în
fiecare duminică la messa.“ R.l. 18 X 95 p. 19. „Şefii de state sau de
guverne, ca şi politicienii francezi, vor rămîne la Paris, la mesa
solemnă de la Nôtre Dame [la înmormîntarea lui Mitterand].“ D.
158/96 p. 3 [scris şi mesa] (din it. messa; cf. germ. Messe, fr. messe;
DN3)
metaártă s.f. „Multă lume manipulează azi cuvîntul metaartă; în
afară de modă, acest fapt arată năzuinţa spre considerarea artei de pe o
platformă superioară; este subînţeleasă afirma ţia: «daţi-mi un punct de
sprijin şi vă voi mişca pămîntul» [...] În cazul acesta trebuie să
acceptăm că aspectul metaartistic este mereu prezent în artă măcar în
stare difuză sau ca simplă aspiraţie.“ R.lit. 21 III 74 p. 22 (din meta- +
artă, probabil după model fr.)
metaartístic, -ă adj. 1974 –Privitor la meta artă– v. metaartă (din
meta- + artistic)
metabolít s.m. (biol.) „[...] metaboliţi, adică pro duşi de
descompunere rezultaţi din diverse reacţii chi mice.“ Fl. 30 I 71 p. 18
(din fr. métabolite; PR 1950; DM, DT, DZ; DN3)
metacinemá s.sg.tant. „Deosebirea nu stă în cine ma, în fizica şi
miş carea imaginii, ci în meta (peste)-cinema, în meta-fizică. Dife ren ţa
dintre Kojak şi un Melville porneşte de la calitatea privirii [...]“ R.lit.
14 IV 77 p. 11 //din meta- + cinema, după model fr.//
metaforítă s.f. 1985 (ironic) –Folosire exce sivă a metaforelor– v.
lapidaritate (din metaforă + -ită)
metaforizá vb. I (livr.) –A conferi valenţe metaforice– „Banda video
metaforizează clişeul.“ „22“ 5–11 VIII 93 p. 15 (cf. fr. métaphoriser;
DN3)
metalograváre s.f. „Un colectiv de la Întreprinderea de panouri
electropneumatice a pus la punct o tehnologie de gravare a pieselor
metalice prin folosirea, în exclusivitate, a chimicalelor indigene.
Aplicarea ei permite scurtarea timpului de execuţie a operaţiilor de
metalogravare [...]“ R.l. 6 III 84 p. 1 (din metalo- + gravare)
metamúzică s.f. „În oraşul vestgerman Mün chen a apărut o carte
intitulată «Metamuzica». Este vorba de studiul psihiatrilor M.L.P. şi
E.V. referitor la influenţa primejdioasă a muzicii aşa-zise
experimentale asupra sănătăţii interpre ţi lor.“ Sc. 28 IV 74 p. 6 (din
meta- + muzică, probabil după model germ.)
metanobactérie s.f. (cuv. engl.; biol.) „Un grup de cercetători
americani de la Universitatea din Illinois au anunţat descoperirea a
ceea ce ei consideră că este o nouă formă de viaţă: un microorganism
denumit metanobacterie, care ar putea fi cel mai vechi dintre
organismele ce vieţuiesc pe Terra [...]“ Sc. 4 XI 77 p. 4; v. şi I.B. 3 XI
74 p. 4 (C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
metapoezíe s.f. „Din metapoezie – poezia des pre poezie, despre
materia sa, cuvintele – Nichita Stă nescu extrage nelinişti metafi zice, şi
dintr-un instrument, cugetarea asupra limbajului se transformă în chiar
substanţa gîndirii poe tice.“ R.lit. 8 X 70 p. 21 //din meta- + poezie//
metaromán s.n. –Roman în care autorul na rează operaţia scrierii
romanului însuşi– „E un fel de roman al romanului, în care
«cronicarul» iese la rampă. Acest metaroman se reducea în «Lumea în
două zile» la o anchetă şi avea un singur protagonist.“ R.lit. 9 II 78 p. 9.
„[...] criticul român este prezent în sumar cu un amplu studiu dedicat
«meta romanului românesc actual».“ R.lit. 26 VII 84 p. 11 //din meta-
+ roman; cf. it. metaromanzo; PN 1966//
méteo adj. inv. –Meteorologic– „În baza raportului înaintat de Le
Verrier lui Napoleon al III-lea în anul 1856, s-a hotărît crearea, pe
teritoriul francez, a unei reţele de staţii meteo, care s-a extins apoi în
Anglia, Germania, Austria, Rusia etc.“ Mag. 11 X 75 p. 8. „24 de
directori ai serviciilor meteorologice din diferite state s-au întîlnit la
Geneva pentru a începe pregătirile în vederea «operaţiu nii meteo
mondiale» ce se va desfăşura în 1978–1979.“ Sc. 8 VI 77 p. 5. „Sateliţii
meteo.“ R.l. 25 IV 80 p. 6; v. şi 26 IV 75 p. 6, 25 X 75 p. 6 (din
meteo[rologic, -ie]; cf. fr. météo; DN3)
meteoinformáţie s.f. –Informaţie meteo ro logică–
„Meteoinformaţii. În faţa unui pupitru lung de peste trei metri,
conducătorul Centrului de meteorologie spaţială urmăreşte indicaţiile
crono metrului electronic: pe cadranul luminos cifrele se succed
rapid.“ Şt. şi tehn. 6/67 p. 19 (din meteo- + informaţie, probabil după
model engl.)
meteopatíe s.f. (med.) „Se ştie că o schimbare brus că a vremii
influenţează starea gene rală a unor persoane, sensibilitate cunoscută
sub denumirea de meteopatie.“ Sc. 12 V 78 p. 6 //din meteo- + -patie
“boală, suferinţă“//
meteorutiér, -ă adj. –Privitor la starea vremii şi a drumurilor–
„Buletin meteorutier“ R.l. 24 XI 75 p. 5. „Radiojurnal. Buletin
megéră • 143 • meteorutiér, -ă
meteo-rutier.“ Pr.R.TV 29 XI 78 p. 8; v. şi Sc. 10 XI 81 p. 5 (din meteo-
+ rutier)
metisá vb. I –A încrucişa indivizi din rase dife rite, a corci– „Cît
despre eventualitatea, la noi, a unei sinucideri ministeriale, nici
poveste: românii (fie şi în cazul că sînt metisaţi cu ucrainieni) nu sînt
fran ţuji.“ R.lit. 21/93 p. 24 (din fr. métisser; DN3)
metról s. (cuv. ceh; tehn.) „Materialul plastic stratificat, re zis tent la
acţiunea focului, care a fost realizat de specialiştii praghezi urmează să
fie utilizat, în premieră, la construirea metroului din capitala Ceho -
slovaciei. Denumit «Metrol», el va fi folosit la fabri carea unor ecrane
protectoare, rezistente.“ I.B. 19 I 76 p. 8. „Datorită unei substanţe
neinflamabile denumite «metrol», rea li zată de specialiştii ceho slovaci,
riscul incendii lor la vagoanele de metro şi de cale ferată va fi mult
diminuat.“ Sc. 11 III 75 p. 4
mezaliá vb.refl. I (franţuzism) –A face o meza lianţă– „În genere,
simpatia integrală a povestitorului înclină către mama lui şi mai puţin
către tatăl său, care se «mezaliase», el, avocat şi fiu de boieraş, cu fata
unor clăcaşi.“ R.lit. 9 II 78 p. 7 (din fr. mésallier)
mezoscáf s.n. (mar.) –Navă specială ase mă nătoare cu batisfacul,
dar care coboară la adîncimi medii– „Mezoscaful elveţian A.P. –
primul submarin turistic din lume – [...] a în ceput un drum lent.“ Sc. 15
IV 66 p. 5 (din fr. mésoscaphe; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX,
DN3)
mezoterapíe s.f. (med.) „Mezoterapia. Aceas tă metodă terapeutică
este încă puţin cunoscută, deşi se poate afirma că prin intermediul ei se
pot trata aproximativ o sută treizeci de afecţiuni [...] Terapia constă în
injectarea pe cale intradermică, în zona dureroasă, a unor doze infime
de soluţii pe bază de procaină, prin intermediul unui injector cu
multiple ace extrem de scurte.“ R.l. 28 IV 77 p. 6 //din mezo- +
-terapie//
mezotermál, -ă adj. 1978 (geol.) –Care se referă la stadiul
depunerii mineralelor din soluţii fierbinţi– v. sapropelic; v. şi Sc. 1 XII
79 p. 3 (din fr. mésothermal; L; LTR, LGG; DEX, DN3)
mícro1 s. –Cartier nou de mici proporţii, microraion– „Solicitanţii
care au încheiat contractele de construcţie la blocurile [...] Drumul Ta -
berei micro 5 se pot prezenta la C.E.C. pentru a încheia contractele de
împrumut.“ I.B. 6 XII 72 p. 3 (din micro- [raion, cartier]; DEX, DN3 –
alt sens)
mícro2 în locuţ.adv. în micro –La dimensiuni microscopice– „Ata şaţi
preotului Mlădin, credincioşii au făcut «zid viu» în jurul bisericii
acestuia, repetînd, în micro, episodul Laszlo Tökes din decembrie
1989.“ Ad. 27 XI 92 p. 1
microagént (de circulaţie) s.m. –Elev însărcinat cu supra -
vegherea respectării regulilor de circulaţie în preajma şcolii– „Pe
primele locuri s-au clasat microagenţii de la şcolile generale nr. 41, 25
şi 39.“ I.B. 30 V 73 p. 3. „Micromiliţienii în acţiune. Ieri, cu ajutorul
unor lucrători de la circumscripţia 10, microagenţii de circulaţie de la
şcolile generale nr. 100 şi 109 au supra vegheat respectarea de către
pietoni a regulilor de traversare pe Calea Văcăreşti.“ I.B. 2 IV 75 p. 7
(din micro- + agent [de circulaţie])
microagenţíe s.f. (De obicei însoţit de de vo iaj) –Agenţie (de voiaj)
mică, aflată într-un cartier nou– „În curînd, în cartierele Drumul
Taberei, Bucureştii Noi şi Pantelimon se vor deschide noi microagenţii
de voiaj C.F.R.“ R.l. 10 X 75 p. 5 (din micro- + agenţie [de voiaj])
microanchétă s.f. –Anchetă de mici propor ţii– „Micro an che tă la
librăria M. Sadoveanu.“ I.B. 26 VII 67 p. 2. „Emisiunea va mai
cuprinde: Şcoala părinţilor. Minciuna la copii. Micro an che tă: În
căutarea unor articole pentru copiii mici.“ Pr.R.TV 24–30 III 74 p. 15.
„Trei generaţii. Etica străzii – microanchetă cetăţenească.“ Pr.R.TV
10 XI 76 p. 8; v. şi Luc. 23 IV 67 p. 2, Pr.R.TV 15 X 84 p. 6; v. şi
microantologie (1966) (din micro- + anchetă; I. Iordan în SCL 4/70 p.
395)
microangiopatíe s.f. 1984 (med.) v. macro angiopatie (din micro-
+ angiopatie)
microantologíe s.f. –Antologie de mică întindere– „Punctul de
atracţie îl constituie Antologia lirică franceză (de fapt o
microantologie, cum o caracterizează Ov.S. Crohmălniceanu în
Cuvîntul său introductiv).“ Cont. 12 XI 65 p. 3. „La televizor,
microconcert, microantologie. Una voia un micro reportaj, cealaltă îmi
cerea un microfoileton. Cîţiva contau pe sprijinul meu în alcătuirea
unei micromonografii. Dacă voiam, puteam să prezint mate ria lele sub
forma unor microeseuri. Chiar şi o microanchetă [...] Mi se pare că
săltăreţul micro a în ceput să devie un pretext şablon. Şi atunci de ce
s-ar mai tipări trei fişe pentru trei publicaţii cînd s-ar putea, foarte bine,
concepe un microfişier corespunzător?“ Gaz.lit. 10 II 66 p. 4. „În
cunoscuta revistă literară din Florenţa, Inventario [...] a apărut o
microantologie de poezie română contemporană [...]“ R.lit. 31 I 85 p.
24; v. şi I.B. 4 XII 65 p. 4, Fl. 2 XI 84 p. 10 (din micro- + antologie; I.
Iordan în SCL 4/70 p. 394)
microautomobíl s.n. (transp.) –Automobil de dimensiuni mici–
„Microautomobil“ Mag. 10 IX 66 p. 3. „Pentru uzul celor ce vor
poposi în capitala Poloniei, vor fi puse în circulaţie, în chip de taxiuri,
un număr de microautomobile electrice.“ Sc. 1 V 74 p. 6. „Acest
microautomobil consumă aproximativ un litru de ben zină la suta de
kilometri şi costă 250 de dolari [...] A fost construit de American Motor
Co. pentru experimentări [...]“ R.l. 25 IX 75 p. 6 (din micro- +
automobil; DT)
microbactérie s.f. (biol.) –Bacterie extrem de redusă ca
dimensiuni– „Bacteriologul dr. N.M. de la clinica de ftiziologie din
Cluj [...] a descoperit şi studiat a doua microbacterie patogenă pentru
om şi animal.“ Mag. 28 I 67 p. 2 (din micro- + bacterie; cf. engl.
microbacterium; CD)
microbateríe s.f. –Baterie electrică minuscu lă– „Ştiaţi că
microbateria cu discul cît o piuneză şi avînd grosimea de un mili metru
produce ener gie electrică timp de 5 ani?“ R.l. 30 IX 62 p. 4; v. şi Sc. 16
X 79 p. 3 (din micro- + baterie [electrică])
microbiciclétă s.f. 1973 –Bicicletă de proporţii mici– v. blue-jeans
(din micro- + bicicletă)
microbicíd, -ă adj. (med.) –Care distruge microbii– „Ţesut
microbicid. În Bulgaria a fost creat un ţesut microbicid destinat
utilizării în chirurgia plastică.“ Sc. 11 II 79 p. 5 (din fr. microbicide; cf.
engl. microbicide; DZ; DN3)
microbílă s.f. –Bilă extrem de mică– „Este vorba de cartea realizată
de editori britanici intitulată «Aniversarea bunicii ursoaice». Pe
suprafaţa hîrtiei se află miliarde de microbile conţinînd concentrat de
parfum de 10–12 sorturi diferite. Este suficient să atingi suprafaţa
desenului pentru a distruge cîteva din aceste bile şi să se elibereze,
astfel, un anumit fel de parfum.“ R.l. 13 XI 71 p. 6. „Microbilele
reflectorizante – un nou produs realizat de industria locală
maramureşeană.“ R.l. 22 IV 76 p. 5. „«Cempal», un amestec de
ciment, microbile de sticlă şi lamele de fibră de sticlă, poate înlocui
lemnul şi azbestul şi poate fi utilizat la fabricarea de pale şi de frîne.“
R.l. 6 XI 84 p. 6; v. şi Sc. 16 V 80 p. 5 (din micro + bilă, probabil după
model engl.)
microbiografíe s.f. –Biografie sumară, de mici proporţii– „Al.
Piru, Liviu Rebreanu (micro bio grafie)“ Cont. 6 II 65 p. 3. „Concepută
ca o suită de microbiografii romanţate, colecţia cu acest nume a
Editurii Militare se bucură de mult interes.“ I.B. 12 I 74 p. 2. „Album
duminical. Din cuprins: Debut TV – Formaţia Rod; Desene animate;
Microbio grafie lirică – Dorina Dră ghici.“ Sc. 23 II 75 p. 3 (din micro-
+ biografie; I. Iordan în SCL 4/70 p. 394)
microbíst, -ă s.m.f. (arg.) –Persoană pasio nată de un sport, de un
club sportiv, de un gen de muzică etc.– „Aceiaşi «microbişti» au vrut să
urmărească «pe viu» forţa de joc a militarilor şi mai ales dacă aceştia ar
merita să devină campionii de iarnă.“ Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din microb
+ -ist; DEX, DN3)
microbrigádă s.f. –Brigadă alcătuită din pu ţine persoane– „Ca sa de
cultură a organizat microbrigăzile ştiinţifice, o formă nouă, capabilă să
vină în întîmpinarea nevoii de cunoaştere a oamenilor.“ Cont. 17 XI 72
p. 6. „Alamarul se construişte prin munca patriotică a microbrigă zilor,
alcătuite din muncitori, tehnicieni, funcţio nari [...]“ I.B. 26 VII 74 p. 4
(din micro- + brigadă)
microbúz s.n. (transp.) –Autobuz cu capacitate mi că de pa sageri–
„Aşadar, cu litoreta (aceas ta e denumirea surprinzător de muzicală, pe
care constănţenii au dat-o elegantului microbuz româ nesc) să pornim
mai departe spre sud.“ Sc. 16 V 62 p. 1 (din fr. microbus; PR 1950; I.
Iordan în SCL 4/70 p. 395; D.Tr.; DEX, DN3)
microcalculatór s.n. (inform.) –Calculator de mică putere– „[...]
un aparat complex, dotat cu un regulator electronic şi un
microcalculator.“ Cont. 18 XII 70 p. 10. „Razele reflectate acţio nează
un microcalculator electronic care modifică automat accele raţia.“ Fl.
30 I 71 p. 8. „Un colectiv de specialişti de la Filiala din Cluj-Na poca a
Institutului de cercetări pentru tehnica de calcul a conceput şi construit
microcalculatorul S.M.P. – 80 cu utilizări în proiectarea echipa -
mentelor periferice bazate pe micropro ce soa re.“ R.l. 28 VI 78 p. 5
//din micro- + calculator; DTN 1975; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395;
DEX-S//
microcantínă s.f. –Cantină de mici proporţii (de obicei din
metisá • 144 • microcantínă
întreprinderi)– „În municipiul Plo ieşti, întreprinderea cu cele mai
multe microcantine este «1 Mai».“ R.l. 17 II 75 p. 2. „Găseşti la garaj
[...] o microcantină în care poţi lua un ceai fierbinte, o cafea sau o
gustare la orice oră din zi şi din noapte.“ Sc. 7 XI 75 p. 3. „Multe secţii
de fabricaţie au microcantine.“ Sc. 9 XI 78 p. 3 (din micro- + cantină;
DEX-S)
microcásă de coménzi sint.s. –Casă de co menzi mică, în incinta
unei întreprinderi– „Dar cu microcasele de comenzi din cadrul
sectoarelor ce se mai aude?“ R.l. 3 XII 71 p. 2. „Microcasă de
comenzi în întreprinderi.“ I.B. 25 I 73 p. 4. „Cu trei ani în urmă, în
Întreprinderea «Partizanul» lua fiinţă pri ma microcasă de co menzi din
municipiul Bacău.“ R.l. 7 X 76 p. 2; v. şi Sc. 19 IV 74 p. 2 (din micro- +
casă de comenzi)
microcasétă s.f. –Casetă de magnetofon mi nia turizată– „Pri mul
aparat dintr-o nouă gene raţie minia turală – numit SD-2 – a fost
prezentat zilele trecute pe piaţa franceză. Este vorba de un magnetofon
cu microcasete.“ R.l. 29 III 79 p. 6; v. şi 20 III 81 p. 6 (din micro- +
casetă; cf. fr. microcassette; PR 1968)
microchirurgicál, -ă adj. (med.) –Privitor la microchirurgie– „Un
grup de chirurgi de la spitalul din Shanghai au efectuat o grefă reuşită
de ge nunchi: întreaga articulaţie a fost transplantată, cu sutura
microchirurgicală a nervilor şi vaselor de sînge.“ Cont. 16 II 79 p. 5
(din micro- + chirurgie; DEX-S)
microchirurgíe s.f. (med.) –Chirurgie practicată pe porţiuni
minuscule ale corpului– „Ope raţia [transferării unei porţiuni de creier
de albină] s-a efectuat prin microchirurgie.“ Cont. 3 XI 78 p. 5. „El
subliniază importanţa operativităţii în conservarea mem brului
amputat şi marile avantaje ale microchirurgiei, care permite co -
nexiunea nervilor, vase lor şi ţesuturilor rupte.“ Cont. 26 I 79 p. 5 (din
fr. microchirurgie; PR 1950; DEX-S)
microciupércă s.f. (biol.) –Ciupercă micros copică– „[...] durata de
conservare a unei pelicule cinematografice este limitată. Suportul pe
care este imprimată imaginea devine friabil o dată cu scurgerea anilor,
iar stratul subţire de gelatină, care cuprinde imaginea propriu-zisă
fiind un produs organic, este supus alterării bio logice, inclusiv ca
urmare a acţiu nii microciupercilor şi bacte rii lor.“ Sc. 10 I 78 p. 4 (din
micro- + ciupercă, după fr. microchampignon; MN 1985)
microcompléx s.n. –Complex comercial de mici proporţii– „În
cadrul microcomplexului co mercial situat la parterul blocului 5 de pe
şo seaua Pantelimon (în suprafaţă de peste 1500 m.p.) şi-a început
activitatea şi un modern magazin de legume-fructe. Pe lîngă diferitele
produse agroalimentare specifice, cumpărătorii gă sesc aici un bogat
sortiment de conserve de fructe, semiindustrializate, vinuri
îmbuteliate, car ne preambalată.“ I.B. 30 I 75 p. 1. „Se va amenaja un
microcomplex de alimentaţie pu blică care va avea şi o secţie
«Gospodina».“ I.B. 8 IV 77 p. 1 (din micro- + complex; I. Iordan în
SCL 4/70 p. 395)
microcomputer s.n. (inform.) –Computer de mică putere, inferior
miniordinatorului– „În urmă cu doi ani şi jumătate [...] am început să
construiesc un microcomputer. [Am por nit] de la un kit care avea
tastatura, afi şajul şi un microprocesor, 6502 [...]“ Mag. 16 VII 83 p. 8.
„Pe una din străzile principale ale Beijingului, microcomputerele şi
monitoarele de televiziune i-au înlocuit pe agenţii de circulaţie pentru
a efectua controlul traficului rutier.“ R.l. 23 X 84 p. 6 [pron.
microcompiútăr] //din micro- + computer//
microconcért s.n. 1966 –Concert de scurtă durată– v.
microantologie (din micro- + concert; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395)
microconferínţă s.f. –Conferinţă de scurtă durată–
„Microconferinţa lui R.V. despre paradoxe a avut şi cuprinderea
istorică şi concizia pe care o cere rubrica.“ Cont. 18 II 66 p. 6; v. şi 9 XII
66 p. 4 (din micro- + conferinţă; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395)
microcooperatívă (agrícolă) s.f. „Maxi-re colta mi cro coo -
peratorilor. Toamna trecută, pio nierii din comuna Juc-Herghelie (Cluj)
au ho tărît să înfiinţeze o microcooperativă agricolă, după modelul
celei mari, existente în localitate.“ Sc. 30 XI 72 p. 2. „În
microcooperativa agricolă.“ Sc. 3 X 74 p. 4. „Microcooperativa
agricolă a Şcolii generale Corneşti (Dîmboviţa) se dove deşte a fi o
adevărată şcoală a vredniciei.“ Sc. 14 I 76 p. 5; v. şi R.l. 15 VII 72 p. 5;
v. şi atelier-şcoală (din micro- + cooperativă [agricolă])
microcooperatór, -oáre s.m.f. 1972 –Elev coo pe rator– v.
microcooperativă (din mini- + cooperator)
microcurăţătoríe (chímică) s.f. –Curăţă to rie chi mică de mici
proporţii– „«Nufărul» a înfiinţat prima microcurăţătorie chi mică din
Bucu reşti. Func ţionează pe Bd. Muncii 102.“ R.l. 12 V 75 p. 5 (din
micro- + curăţătorie [chimică])
microcurént s.m. –Curent de mică intensitate– „S-a pus la punct un
aparat electronic portativ care poate fi folosit la stimularea cu
microcurenţi a pro cesului de consolidare a osului fracturat.“ R.l. 19 XI
75 p. 2. „O premieră românească în domeniul ortopediei a fost
realizată de dr. I.S. În colaborare cu un grup de ingineri, el a pus la
punct un aparat electronic portativ care poate fi folosit la stimularea cu
microcurenţi electrici a procesului de consolidare a osului fracturat.
Noua metodă a dat rezultate bune la bolnavii supuşi autogrefelor osoa -
se.“ R.l. 31 X 77 p. 5 //din micro- + curent [electric]//
microcutrémur s.n. (geol.) –Cutremur de grad mic– „Oscila ţiile
permanente ale scoarţei pămîntului generate de microcutremurele
continue ce parvin din lăuntrul globului terestru.“ Mag. 29 XII 66 p. 4
(din micro- + cutremur)
microdéltă s.f. –Deltă în miniatură– „S-a definitivat, de asemenea,
proiectul pentru amenajarea, încă din acest an, a unei micro delte în
preajma lacului Tăbăcărie, unde vor fi expuse în plină stare de libertate
o serie de păsări caracteristice regiunii de la vărsarea Dunării în mare.“
Mag. 11 II 67 p. 2. „Microdelta Bîrladului. În pitorescul parc natural de
cultură şi odihnă din Bîrlad s-au amenajat două lacuri, care au fost
populate cu păsări din mirifica Deltă a Dunării.“ Sc. 24 V 77 p. 5.
„Microdelta este de fapt o mare expoziţie naturală a florei şi faunei din
această parte a ţării.“ R.l. 17 V 78 p. 5; v. şi 10 VI 72 p. 3 (din micro- +
deltă; DEX-S)
microdispozitív s.n. 1976 (tehn.) –Dispozitiv de dimensiuni
microscopice– v. ultraperfecţionat (din micro- + dispozitiv)
microdúr s. „Printre noutăţile prezentate la contractări se află
încălţăminte cu talpă de microdur (un nou înlocuitor de talpă
rezistentă, uşoară şi fle xibilă).“ Sc. 18 XI 62 p. 1; v. şi R.l. 18 I 63 p. 1
(probabil din micro[poros] + dur[abil]; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395)
microecrán s.n. „Unul din cele mai reuşite aparate destinate
ajutorării orbilor este «Aparatul de vedere artificial» creat de Institutul
de construcţii mecanice biomedicale de la Universitatea Utah
(S.U.A.). În orbita ochilor persoa nelor respective se implantează un
microecran, care ţine locul retinei şi poate fi orientat după dorinţă cu
ajutorul muşchilor ce dirijează globii oculari.“ Sc. 28 II 74 p. 6 (din
micro- + ecran, probabil după model engl.)
microelectrobúz s.n. (transp.) –Microbuz acţionat electric– „La
poligonul de încercare din Moscova a efectuat primele curse de
încercare un microelectrobuz [...] Este primul electromobil proiec tat
pentru producţia de serie în U.R.S.S.“ Sc. 27 IX 75 p. 5 //din micro- +
electrobuz//
microelectrónic, -ă adj. (electron.) –Referitor la
microelectronică– „Specialişti din S.U.A., cercetînd posibilităţile de
ameliorare a condiţiilor de fabricare a componentelor
microelectronice – extrem de sensibile la impurităţi în cursul pro -
cesului tehnologic – au ajuns la concluzia că fumătorii expiră, chiar şi
la cîteva ore după consumarea ultimei ţigări, de 40 de ori mai multe
elemente po luante decît cei nefumători.“ R.l. 5 VII 84 p. 6 (din engl.
microelectronic; DMC 1967; DEX-S)
microelemént s.n. 1983 (biol.) –Element chimic ca re intră în
componenţa hormonilor, a en zi melor, a fermenţilor etc.– v. api larnil
(din fr. micro-élément; DEX, DN3)
microenciclopedíe s.f. –Enciclopedie de pro porţii reduse– „Cînd
vor fi gata microenciclopediile [...]“ R.l. 22 II 67 p. 2. „M.P. poate să
susţină o adevărată microenciclopedie a cîntecului.“ Săpt. 28 II 69 p. 3.
„«Dicţionarul de psihologie» reprezintă o solidă contribuţie la viaţa
ştiinţifică românească. Este o microenciclopedie, nu numai o orientare
asupra folosirii termenilor, dar şi o cheie, o schemă logică, condensată,
care permite intrarea sigură într-un univers.“ R.lit. 26 X 78 p. 19 (din
micro- + enciclopedie; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DN3)
microeséu s.n. (lit.) –Eseu scurt– „[C.U. a publicat] un spiritual
micro-eseu confesiv [...]“ R.lit. 12 I 84 p. 4. „În România literară,
Constantin Noica îşi continuă seria micro-eseurilor des pre Mo delul
cultural european [...]“ Săpt. 12 IX 86 p. 2; v. şi microantologie (1966)
//din micro- + eseu//
microexplózie s.f. –Explozie de mici propor ţii– „A îndreptat
fasciculul instalaţiei sale laser spre capul «în suferinţă» al unei statui
marine ce împodobea una din pieţele Veneţiei: mai întîi s-a produs o
microexplozie, după care, în locul vizat, s-a conturat o mică suprafaţă
de mărimea unei monede complet curată.“ Sc. 31 VII 77 p. 5; v. şi
miniexplozie (1975) (din micro- + explozie; cf. engl. microexplosion;
BD 1970)
microcásă de coménzi • 145 • microexplózie
microexpozíţie s.f. –Expoziţie de mici proporţii– „Apollo – 6
microexpoziţii.“ R.lit. 13 XI 69 p. 26. „În cadrul unei microexpo ziţii,
întreprinderi ro mâ neşti şi firme străine de specialitate prezin tă diferite
instrumente ortopedice.“ R.l. 16 X 75 p. 5. „La acelaşi muzeu a fost
organizată, în ciclul «Opera zilei», o microexpoziţie [...]“ R.l. 17 IX 76
p. 5. „Odaia de sărbători – casa de dinainte – ia de multe ori înfăţişarea
unei microexpoziţii etnografice.“ Ateneu XII 85 p. 9; v. şi Sc. 26 XII 73
p. 6 (din micro- + expoziţie)
microfábulă s.f. –Fabulă scurtă– „Microfa bu la lui B.C [...] are ca
eroi nişte cleşti.“ Cont. 19 III 65 p. 5. „Şapte microfabule, fiecare cu
morala de rigoare, ne-au înfăţişat un Gopo în căutare febrilă de idei.“
Cont. 1 VII 66 p. 4; v. şi 11 XI 66 p. 2 (din micro- + fabulă)
microférmă s.f. –Fermă de mici proporţii lucrată de elevi, studenţi–
„Cei de la Naturale, muncind în propria microfermă, au adus
Institutului un venit de 69000 lei prin vînzarea recoltei de plante
medicinale.“ V.stud. 3 IV 74 p. 5. „Ca director de şcoală a organizat
două microferme. Una de legumicultură [...] şi alta de iepuri de casă,
porumbei şi fazani.“ R.l. 29 XII 75 p. 5. „Profesorii de la şcoala
generală din Blejoi (jud. Prahova) au înfiinţat o microfermă pentru
şcolari, pe o suprafaţă de un hectar.“ R.l. 17 VI 77 p. 2. „Sînteţi printre
cetăţenii care au reuşit să-şi înjghebeze o adevărată microfermă [...]“
I.B. 30 I 86 p. 3; v. şi 12 III 76 p. 5 (din micro- + fermă)
microfíbră s.f. 1979 (text.) –Fibră subţire– v. thinsulate //din micro-
+ fibră//
microfilmáre s.f. –Filmarea unor obiecte microscopice– „Obiec -
tivul aparatului de filmat însă a văzut şi a memorat pe peliculă tot prin
intermediul procedeului tehnic al microfil mă rilor.“ I.B. 7 III 63 p. 2; v.
şi Cont. 19 XI 65 p. 9 (din microfilma; DT; DEX, DN3 – alt sens)
microfíltru s.n. (circ.) –Filtru (de circulaţie) de mai mică amploare–
„Cu ocazia filtrelor şi microfiltrelor organizate au fost controlate ieri în
Capitală 3259 de autovehicule.“ R.l. 26 III 77 p. 5 (din micro- + filtru)
microfíşă s.f. 1. –Fotografie de proporţii reduse– v. fototecă
(1976). 2. –Fişă sumar alcătuită– „Ne dumereşte caracterul ex pediat,
extrem de sumar al celor 17 microfişe reunite sub titlul derutant «Eseu
asupra criticii literare» [...]“ Sc. 25 I 79 p. 4; v. şi 20 XI 79 p. 5. 3.
(inform.) „[...] informatica va domni, fiind pusă în serviciul
patrimoniului naţional, studiile putînd să fie efectuate cu ajutorul unor
microfişe şi a unor bănci de date şi imagini.“ R.l. 30 I 85 p. 6 (din fr.
microfiche; PR, DMC 1950; DN3 – sensul 1)
microfişiér s.n. 1966 –Fişier de proporţii reduse– v. microantologie
(din fr. microfichier; DN3)
microfízică s.f. (fiz.) –Fizica particulelor elementare– „[...] noua
concepţie a evoluţiei universului, cele trei crize în microfizica
secolului XX, implicaţiile epis temo logice ale crizei în microfizică
[...]“ R.lit. 8 XI 84 p. 8 (din fr. microphysique; PR 1930; DN3, DEX-S)
microfoiletón s.n. –Foileton de proporţii reduse– „Sub acest titlu
[«Echilibristica pe o singură roată»] a apărut în ziarul nostru [...]
microfoiletonul ce satirizează atitudinea lucrătorilor de la secţia moto
a cooperativei [...] faţă de clienţi.“ Drum Nou 5 VIII 62 p. 4.
„Microfoileton.“ Cont. 17 VIII 62 p. 2; v. şi microantologie (din micro-
+ foileton; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DN3)
microfosílă s.f. (geol.) „În laboratorul de micropaleontologie
cercetătorul principal G.B. exa minează o probă de microfosilă.“ Mag.
29 XII 66 p. 4. „Microfosilele din «Sistemul Swaziland». Doi
cercetători americani [...] au descoperit într-un sediment din zona
geologică sud-africană numită «sistemul Swaziland» fosilele
microscopice ale unor forme de viaţă socotite drept cele mai vechi
cunoscute pînă în prezent.“ Sc. 22 XI 77 p. 5 (din fr. microfossile, engl.
microfosil, germ. Mikrofossil; WT; D.Min.; DN3, DEX-S)
microfúlger s.n. (meteor.) –Fulger de mică intensitate– „Sportiva a
aterizat pe o pajişte în apropierea localităţii Altenburg. La aterizare s-a
constatat că are pe corp mai multe arsuri provocate de microfulgere,
ceea ce a necesitat internarea sa în spital.“ Sc. 30 VII 75 p. 4. „Aceste
insecte posedă o particularitate interesantă: aceea de a provoca
descărcări de electroni ce ionizează aerul, declanşînd astfel un
microfulger albăstrui, vizibil la o distanţă de 6 me tri.“ Sc. 17 I 79 p. 5
(din micro- + fulger; cf. engl. microflash; WT; DEX-S)
microgálă s.f. –Gală de mici proporţii–„[Andei Călugăreanu] i s-au
scris cîteva numere foarte bune, dintre care s-a detaşat «Portocala» din
microgala lui Alexandru Bocăneţ şi Ovidiu Dumitru.“ Cont. 4 I 74 p. 6.
„Oaspeţii sînt invitaţi la o «microgală» a muzicii uşoare.“ Sc. 21 XII
77 p. 4 (din micro- + gală)
microgáră s.f. –Gară de proporţii reduse, sta ţie mai mare– „Nu de
mult, I.T.B.-ul a reuşit să smulgă cetăţenilor exclamaţii de admiraţie
pentru reuşita construcţiei «microgării» din Piaţa Scînteii.“ Sc. 1 XI 65
p. 1 (din micro- + gară)
microgrădínă (botánică) s.f. –Grădină bo ta nică de mici
proporţii– „La microgrădina botanică din Parcul pionierilor din
Constanţa se va strînge, în curînd, a doua cultură din acest an de la
bananierii cultivaţi aici.“ R.l. 1 XII 76 p. 5. „Peste 100 de specii de
plante şi arbuşti exotici constituie originala microgrădină botanică
ame najată într-un pavilion al Întreprinderii de sere Codlea.“ R.l. 31 I
85 p. 2 (din micro- + grădină [botanică])
microgrădiníţă s.f. –Grădiniţă cu un număr restrîns de copii– „O
fetiţă de vreo patru ani, cu o păpuşă în braţe, îi spune bunicului: «Hai
mai lepe de, tată-male, că întîlziem de micloglă di niţă!» Bă trî nelul îşi
corectează nepoţica «Microgrădiniţă; ia mai spune o dată».“ I.B. 28
III 74 p. 2. „La cerere, cooperativa oferă copiilor de vîrstă preşcolară
microgrădiniţele sale din toate sectoarele capitalei.“ R.l. 28 I 75 p. 4
(din micro- + grădiniţă)
microgrúp s.n. –Grup mic de oameni– „Ca sele de cultură, clubu rile
tineretului au introdus de cîţiva ani în nomenclatorul lor de lucru o
noţiune nouă: acţiunea cu microgrupul. De fapt, microgrupul
participant la o dezbatere se referă la cîte o categorie omogenă de
oameni, reuniţi pe criteriul afinităţilor de vîrstă, profesiune, preo -
cupări profesionale.“ I.B. 13 III 74 p. 2. „Microgrupurile – obiect de
cercetare ştiinţifică.“ Pr.R.TV 13 IV 74 p. 13 (din micro- + grup; DN3)
microhálă s.f. –Hală de proporţii reduse– „La inspectoratul sil vic
Vaslui [...] au construit şi dat în funcţiune două originale microhale de
incubat şi crescut puii de fazan.“ R.l. 29 VII 78 p. 5 (din micro- + hală;
DEX-S)
microhidroagregát s.n. (tehn.) –Hidroagregat de dimensiuni şi
putere reduse– „La Întreprinderea de construcţii metalice din Caranse -
beş au fost realizate primele tipuri de microhidroagregate elicoidale
destinate cursurilor de ape cu debite mici.“ R.l. 25 IX 84 p. 5; v. şi 15 VI
84 p. 5 (din micro- + hidro- + agregat)
microhidrocentrálă s.f. (tehn.) –Hidrocentrală de proporţii
reduse– „Să mă abat şi pe la microhidrocentralele de pe Bistriţa.“ R.l. 3
I 67 p. 3. „În orele sale libere, P.L. [...] a conceput şi construit [...] o
microhidrocentrală. Şi, în ciuda aparenţelor [...] lucrarea a fost, pentru
el, foarte simplă. Pe un pîrîiaş de munte a amenajat un jgheab de
anvelope uzate, o turbină din tablă şi dintr-o roată de bicicletă fără
cauciuc, o curea şi două dinamuri. Rezultatul? Cabana fores tierilor
[...] are acum lumină electrică.“ Sc. 20 VI 73 p. 6. „Microhidrocentrala
de la Sălă truc.“ R.l. 18 X 78 p. 1. „Noi microhidrocentrale în judeţul
Su ceava“ R.l. 7 II 84 p. 5; v. şi 11 VIII 67 p. 3, 12 VII 78 p. 6 (din micro-
+ hidrocentrală; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DEX-S)
microinstaláţie s.f. 1966 –Instalaţie de mici proporţii– v.
casă-remorcă (din micro- + insta laţie)
microintervíu s.n. –Interviu de mici propor ţii– „Primul nostru
microinterviu este consacrat acestui eveniment.“ Cont. 2 X 64 p. 7.
„Microinterviuri pe teme de economii.“ I.B. 15 XI 69 p. 3; v. şi Cont.
26 II 65 p. 7, 11 VI 65 p. 4 (din micro- + interviu; I. Iordan în SCL 4/70
p. 395, FC I 131, 142, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 140; DN3)
microîntrepríndere s.f. –Întreprindere de mici pro porţii în care
lucrează elevi– „La Dărmăneşti a fost organizată o
micro-întreprindere a elevilor. Reu nind toate atelierele-şcoală din
comună, noua unitate îşi propune să-i deprindă pe elevi cu spiritul de
muncă în colectiv, cu disciplina de producţie.“ Sc. 21 XI 72 p. 5. „Un
număr de 200 dintre pionierii de aici lucrează într-o
«microîntreprindere» rezultată din asocierea a patru cercuri
pioniereşti [...] Se produc bunuri de larg consum, care urmează să fie
desfăcute prin magazinul «Expo-elevi».“ I.B. 13 VI 74 p. 2. „Elevii
care lucrează în aceste ateliere [...] au desemnat, dintre colegii lor,
conducerea microîntreprinderii: director, inginer-şef, contabil-şef
etc.“ R.l. 11 II 75 p. 2; v. şi 6 XII 74 p. 2, 15 III 75 p. 3; v. şi
atelier-şcoală (din micro- + întreprindere)
microlúme s.f. 1. –Lume microscopică– „O microlume ascunsă
ochiului liber prinde sub lu pa mi croscopului contururi tot mai
definite.“ Cont. 17 II 67 p. 9. 2. –Univers restrîns– „Au trecut ani şi
ani [...] În oraş s-au ridicat cartiere întregi de blocuri noi; alături, pe
Olt, s-a înălţat o hidrocentrală. Numai în micro lumea lor, a celor doi
fraţi ajunşi, prin moş tenire, megieşi, nu s-a găsit calea împăcării.
Procesele «lăstăresc» înainte.“ Sc. 28 XII 75 p. 2 (din micro- + lume;
cf. engl. microworld; BD 1970)
micromagazín s.n. –Magazin de mici proporţii– „O atenţie sporită
microexpozíţie • 146 • micromagazín
s-a acordat extinderii comerţului stradal prin tonete mobile şi puncte
volante de vînzare [...] Aceste micromagazine dispun de o suprafaţă
utilă de 50–80 mp fiecare, permiţînd desfacerea în condiţii foarte bune
a mărfurilor nealimentare.“ Sc. 17 V 77 p. 5 (din micro- + magazin)
micrometeorít s.n. (astron.) –Meteorit de mici proporţii– „Une le
din aceste probleme – pericolul radiaţiilor, al micrometeoriţilor etc. –
au fost studia te sistematic cu sateliţii seriei «Cosmos».“ Sc. 12 VIII 62
p. 4. „Urmele lăsate pe Lună de paşii selenauţilor Armstrong şi Aldrin
vor dăinui peste 500000 de ani, deoarece prac tic nu există fenomenul
eroziunii [...] După scurgerea acestui timp se prevede că vor fi
acoperite de pulberea micrometeoriţilor.“ Sc. 26 VII 69 p. 6.
„Aparatele pentru înre gistrarea micrometeoriţilor.“ Sc. 17 VIII 79 p. 6;
v. şi R.l. 30 IX 62 p. 3, Sc. 18 III 64 p. 3 (din fr. micrométéorite, engl.
micrometeorite, rus. mikro meteorit; CD; DMN 1966; AD; I. Iordan în
SCL 4/70 p. 395; DEX, DN3, DEX-S)
micrometróu s.n. 1973 –Metrou cu traseu scurt– v. minimetrou; v.
şi Sc. 9 II 81 p. 5 (din micro- + metrou, după model fr.)
micromiliţián s.m. –Elev însărcinat cu su pra ve gherea respectării
regulilor de circulaţie (în preajma şcolii)– „Filme de scurt metraj pe
ecranele Capitalei: Gloria: Micromiliţienii.“ Sc. 7 VI 71 p. 2; v. şi
microagent (de circulaţie) (din micro- + miliţian; V. Guţu Romalo
C.G. 222)
microminiatúră s.f. –Miniatură la scară ultraredusă– „Micro -
miniaturi. O tablă de şah, pe care figurile reproduc faza finală a
faimoasei partide dintre A.A. şi R.C. de la campionatul mondial din
1927; totul – susţinut în vîrful unui... ac cu gămălie, deoarece e vorba
de o micromi nia tură expusă la Muzeul Poli tehnic din Mos cova.“ Sc.
16 XI 76 p. 5 (din micro- + miniatură)
microminiaturizáre s.f. –Reducere la dimensiuni extrem de mici–
„Alt avantaj este că de la minia turizarea aparaturii electronice se poate
trece la microminiaturizarea ei.“ Sc. 17 III 62 p. 4. „Printre invenţiile
în domeniul microminia turizării prezentate recent la Tîrgul
internaţional de la Hanovra, un interes aparte a stîrnit aşa-numitul
«pix-electro nic» [...] Transmiţătorul dese nează cu «pixul electronic»
pe o foaie aşezată pe o placă ceramică piezoelectrică schiţa solicitată la
celălalt capăt al telefonului. Impulsurile piezoelectrice, retransmise
prin telefon, sînt recepţionate de aparatul interlocutorului şi
retranspuse sub forma unui desen identic.“ Sc. 16 VII 75 p. 6; v. şi R.l.
23 IX 66 p. 3, Mag. 11 II 67 p. 2; v. şi micromodul (din
microminiaturiza; cf. fr. microminiatu ri sation, engl.
microminiaturization; DMN 1966, BD 1971; Fl. Dimitrescu în LL
10/65 p. 237, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DT; DN3)
micromodúl s.n. (electron.) –Circuit minia turizat al unui sistem
electronic– „Această tehnologie modernă permite realizarea [...] unor
fine imprimări microscopice, aşa-numitele micromodule uti lizate în
microminiaturizare.“ R.l. 23 IX 66 p. 3 (din fr. micromodule; DMN
1964; DN3, DEX-S)
micromonografíe s.f. –Monografie de dimensiuni reduse– „Vo -
lumul [...] însumează micro-monografii despre Mihail Sadoveanu, G.
Că linescu [...]“ Săpt. 21 IX 84 p. 7. „A.P., F.V. şi D.D. au alcătuit o
excelentă micromonografie a Teatrului Foarte Mic.“ Fl. 8 II 85 p. 13; v.
şi microantologie (1966) (din micro- + monografie; DEX, DN3)
micromotór s.n. (mec.) –Motor de putere mi că– „În acest an va
trebui să producă circa 20000 micromotoare.“ Sc. 21 X 67 p. 1. „Ce
reprezintă de fapt aceste micromotoare?“ R.l. 16 X 69 p. 6 (din fr.
micromoteur, it. micromotore; I. Iordan în SCL 4/70 p. 399; L; LTR;
DN3, DEX-S)
micromuzéu s.n. 1971 –Muzeu de mici proporţii– v. muzeobuz (din
micro- + muzeu)
micropaleontologíe s.f. 1966 (biol.) –Ramură a paleontologiei
care se referă la studiul microfo silelor– v. microfosilă (din fr. micro pa -
léontologie; LTR, LGG; DN3, DEX-S)
micropartículă s.f. 1966 (fiz.) –Particulă elementară– v.
cvasiparticulă (din engl. microparticle; BD 1969; DN3, DEX-S)
microporós s.n. (chim.) „Un sortiment nou de cauciuc produs de
Combinatul de cauciuc Jila va. Destinat pentru încălţăminte, noul
«microporos», produs în toate culorile, este mai uşor, mai rezistent
decît talpa obişnuită.“ I.B. 31 XII 61 p. 2; v. şi R.l. 20 IV 81 p. 5 (cf. fr.
microporeux, engl. microporous; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 387, I.
Iordan în SCL 4/70 p. 395; DT; DEX, DN3)
microportrét s.n. –Portret de dimensiuni extrem de reduse–
„Pictorul H.B. din Holstein (R.F.G.) a bătut recordul în domeniul
picturii în miniatură. El a pictat pe «pînză» cu dimensiunile sub 1 mm
un portret al lui Dante, care nu poate fi recunoscut decît cu ajutorul
microscopului. Microportretul este exe cutat în roşu, ver de, negru şi
alb, fiind rodul unei munci de şase luni.“ Sc. 16 II 67 p. 6. „În chip de
introducere la săptămîna regiei tinere, publicăm microportrete le celor
mai tineri dintre regizorii ro mâni.“ Cont. 3 V 69 p. 4 (din micro- +
portret; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p.
140)
microprelucrătór s. (inform.) „Ocupînd un volum minuscul şi
disponibil la un preţ redus, ordinatorul miniaturizat sau «mi cro -
prelucră to rul» poate fi astfel cuplat fie la o maşină-unealtă, fie la o
maşină de birou, asigurînd automatizarea operaţiunilor respective.“
Sc. 29 IV 76 p. 6. „Pe această bază s-a creat, în 1971, aşa-numitul
microprelucrător, un minuscul computer, mai mic decît o bucăţică de
zahăr, dar de aceeaşi capacitate ca şi ENIAC-ul din 1946, ce cîntărea
30 tone.“ Sc. 18 VI 76 p. 3 (din micro- + prelucrător)
microprocesór s.n. s.m. (inform.) –Circuit integrat complex,
specializat în operaţii de calcul, comandă şi control, inclus într-un
computer sau în alt sistem electronic– „Se aşteaptă ca apariţia
micropro ce so rilor să aibă efecte din cele mai spectaculoase şi în viaţa
cotidiană – de la programator pentru maşinile de gătit şi de spălat, pînă
la controlarea atmosferei în oraşele din ce în ce mai poluate.“ Sc. 31
XII 76 p. 6. „«2-XL» este numele robotului din imaginea alăturată, o
jucărie vorbitoare construită cu ajutorul unor micropro cesoare.“ R.l.
17 VII 78 p. 6. „Funcţio narea propriu-zisă este destul de simplă, un
microprocesor pre luînd sarcina coordonării impri mă rii.“ Sc. 19 XII 78
p. 3; v. şi R.l. 14 XII 76 p. 6, Pr.R.TV 1 XII 77 p. 10; v. şi biotehnologie,
microcalculator (din engl. microprocessor; cf. fr. microprocesseur;
DTN 1973; cf. LR 2/84 p. 108)
microprodúcţie s.f. –Producţie la o scară relativ restrînsă– „Am
dori să vă referiţi, în primul rînd, la avantajele care au făcut ca
microproducţia să se extindă într-un număr destul de mare de unităţi de
cercetare ştiinţifică.“ Sc. 8 XI 70 p. 4. „Noţiunea de microproducţie
dezvoltă, în ultimul timp, noi accepţii, alături de construcţii şi testări
de prototipuri înscriindu-se realizarea pe bază de contract a unor
produse necesare industriei.“ I.B. 12 III 75 p. 4. „La Institutul poli -
tehnic din Cluj se produc termistori de foarte mici dimensiuni. Aceştia
pot înlocui clasicele termo cuple sau pot fi utilizaţi ca termometre
avînd o excepţională sensibilitate şi stabilitate. Microproducţia de
termistori este realizată în între gime de un grup de studenţi şi de cadre
didactice.“ R.l. 25 IX 75 p. 5. „La laboratorul de mi cro producţie al
Facultăţii de farmacie din Tg. Mureş au fost realizate granule de
polivitamine ce se administrează dizolvate în ceai sau lapte. Tot aici, se
realizează siropul antianemic, contra anemiilor feriprive.“ R.l. 31 VIII
85 p. 5; v. şi Sc. 31 V 80 p. 3; v. şi silenţiator (din micro- + producţie)
micropúncţie s.f. (med.) –Puncţie la nivelul celulei– „Laserul,
procedeu al electronicii cuantice, cu largi aplicaţii în domenii variate
de cercetare, permite micropuncţia celulei printr-un fascicul de raze.
Modificările celulare care apar pot fi apoi studiate cu ajutorul
cinematografiei, după încorporarea unei substanţe marcate.“ Cont. 26
III 65 p. 7 (din micro- + puncţie, probabil după model engl.)
microraión s.n. „Microraionul este o unitate structurală a ora şului
care urmăreşte asigurarea unui confort mai sporit locatarilor.“ Cont. 2
II 62 p. 6. „La Brăila, la curăţătoria chimică a microraionului
«Hipodrom», pentru pardesiile cu două feţe se percepe taxă dublă.“
R.l. 19 XI 75 p. 5; v. şi Sc. 22 XI 61 p. 3 (din rus. mikroraion; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p. 237, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395, FC I 130,
Th. Hristea P.E. 131–132, VRC 237; LTR; DEX, DN3)
microrecitál s.n. (muz.) –Recital cu un program scurt– „Două
microrecitaluri de muzică uşoară.“ I.B. 23 VII 69 p. 2. „Universitatea
populară Bucu reşti a organizat în sala Dalles un microrecital de
epigrame şi caricaturi prezentate de A.C.“ R.lit. 26 VI 75 p. 2; v. şi 1 XI
79 p. 6 (din micro- + recital)
microreportáj s.n. –Reportaj scurt– „Micro reportaj.“ Luc. 19 VI
65 p. 3. „Două microreportaje de D.M.I.“ Gaz.lit. 21 IX 67 p. 3; v. şi
Pr.R.TV 6 XI 79 p. 6; v. şi microantologie (din micro- + reportaj; Fl.
Dimitrescu în SMFC VI p. 140)
microretrospectívă s.f. –Retrospectivă de mici pro porţii– „Au
început să apară micro re trospective aparţinînd unor micropoeţi.“
Gaz.lit. 5 I 67 p. 2. „Încheiem această microretrospectivă a întrecerilor
turului celui de-al 56-lea campionat naţional de rugbi.“ V.stud. 23 I 74
p. 16 (din micro- + retrospectivă)
microrevístă s.f. –Spectacol de revistă de proporţii reduse–
„Teatrul satiric-muzical «C. Tă nase» va prezenta 20 de spectacole cu
microrevista «Şapte note potcovite».“ I.B. 20 XI 61 p. 1. „Despre
partea a doua a reprezentaţiei «Microrevista cu liliputani» de la Circul
micrometeorít • 147 • microrevístă
Mare din Moscova, în numărul viitor.“ Săpt. 21 XI 75 p. 4 (din micro-
+ revistă; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 242)
microromán s.n. –Roman de mici proporţii– „Un microroman (de
170 pagini) despre tineret.“ Mag. 3 XII 66 p. 4. „Micro-romanul [...] e,
şi el, cumva, neverosimil.“ Săpt. 28 XII 84 p. 11; v. şi Sc. 11 XII 66 p. 4,
Cont. 1 VIII 67 p. 3 (din micro- + roman; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p.
140)
microsecúndă s.f. –Unitate de timp egală cu a milioana parte
dintr-o secundă– „Ca să nu mai pomenim de microsecundă, al cărui
echivalent spa ţial îl prezintă aproximativ treimea de mili metru.“ Mag.
29 XII 66 p. 4. „Studiile [...] au condus la concluzia că, pentru cîteva
micro secunde, sunetele emise în cască de un aparat minia turizat pot
depăşi 130 decibeli, nivel ce poate dăuna serios auzului ascultătorilor.“
R.l. 22 VI 84 p. 6; v. şi subnuclear (1964) (cf. germ. Mikrosecunde, rus.
mikroscunda, fr. microse conde, engl. microsecond; I. Iordan în SCL
4/70 p. 395; TDE, DTP; DN3, DEX-S)
microsegmént s.n. „Pentru realizarea unei astfel de bibliografii o
lucrare ştiinţifică este des compusă în microsegmente (textoizi) relativ
unitare semantic, care primesc fiecare o «etichetă» numită descriptor
(cuvînt care rezumă conţinutul textoidului respectiv).“ Cont. 23 VI 78
p. 9 //din micro- + segment//
microsión s.n., adj. (muz.) –Disc muzical de calitate superioară, cu
un şanţ de înregistrare extrem de fin– „Nu apăruseră [în ‘50, în Româ -
nia] încă discurile zise «micro-sillon», azi detronate şi ele de cele
«compacte».“ R.lit. 3/95 p. 12 [scris şi microsillon] (din fr.
microsillon; PR, DMC răspîndit din 1950; DEX, DN3)
microstagiúne s.f. –Stagiune de teatru scur tă, de obicei în turneu–
„O generoasă «microstagiune» s-a deschis pentru bucu reşteni o dată
cu inaugurarea seriei turneelor de vară.“ Cont. 4 VI 65 p. 4. „Studenţii
Conservatorului «Ciprian Porumbescu» din Bucureşti vor des făşura
practica de vară susţinînd microstagiuni estivale în mai multe zone ale
ţării.“ Cont. 13 VIII 73 p. 7. „Teatrul Naţional din Craiova a oferit o
microstagiune [...]“ Fl. 23 V 86 p. 14; v. şi Cont. 16 III 65 p. 4, Sc. 17 IX
67 p. 4 (din micro- + stagiune; cf. it. microstagione; I. Iordan în SCL
4/70 p. 395, V. Guţu Romalo C.G. 222; Fl. Dimi trescu în SMFC VI p.
140)
microstatístică s.f. –Statistică de proporţii reduse– „O recentă
vizită la Muzeul Satului din Capitală ne-a prilejuit următoarea
microstatistică.“ Sc. 25 XI 69 p. 2. „La mijlocul anului, o
microstatistică radiofonică: 133 transmisii, dintre care 26 premiere, 6
seriale.“ R.lit. 29 V 75 p. 17. „Microstatistică comercială.“ I.B. 13 IX
77 p. 2; v. şi Săpt. 5 VII 69 p. 3 (din micro- + statistică)
microstaţiúne (balneáră) sint.s. –Staţiu ne balneară de
capacitate redusă– „Pentru în ceput, noua microstaţiune balneară
dispune de un pavilion cu 30 de locuri pentru cazare şi tot atîtea băi cu
cadă.“ R.l. 8 VIII 75 p. 5. „Cu ajutorul apei termale extrase se va încălzi
microstaţiu nea Cozia.“ Emisiune TV 21 I 84. „O micro sta ţiu -
ne căutată: «Bradul» de lîngă Topliţa (Harghi ta).“ R.l. 17 VIII 85 p. 5;
v. şi căsuţă-camping (1973) (din micro- + staţiune [balneară])
microstructúră s.f. (fiz.) –Structură de amă nunt a materialelor,
observată cu ajutorul microscopului sau prin alte procedee–
„Microscopul cu baleiaj ionic va contribui la obţinerea de progrese în
sfera cercetării microstructurilor me talice.“ R.l. 3 III 85 p. 6 (din fr.
microstructure; DEX, DN3, DEX-S)
microtelefón s.n. (comunic.) –Receptor telefonic cu dispozitivul de
format numărul ataşat la el– „La Paris s-a anunţat că [...] se
intenţionează în viitor lansarea pe piaţă a unor microtelefoane de
buzunar pe care utilizatorii trebuie doar să le branşeze în diferite locuri
publice.“ R.l. 11 X 84 p. 6 (din fr. microtéléphone, germ.
Mikrotelephon; DEX, DN3)
microtomografíe s.f. (med.) „Primele ima gini în trei dimensiuni
ale unor celule vii au fost obţinute în S.U.A. cu ajutorul unui nou tip de
aparat care combină un scanograf şi un microscop electronic. Acest
procedeu, denumit microtomografie şi inventat de prof. Alan Nelson
[...] poate avea diverse aplicaţii, mai ales în studierea dezvoltării
celulelor canceroase.“ R.l. 23 V 84 p. 6 // din micro- + tomografie//
microúndă s.f. (fiz.) „La Muzeul Vaticanului se va aplica un
original procedeu pentru protecţia operelor de artă. Sistemul
preconizat va permite ca, permanent, tablourile şi statuile expuse să fie
apărate de o «perdea» de microunde radar.“ R.l. 19 VI 73 p. 6. „Un grup
de medici din Varşovia propune utilizarea în lupta îm potriva
cancerului a microundelor (radiaţii electromagnetice aflate în spectrul
frecvenţelor între undele de televiziune şi razele infraroşii).“ Cont. 18
II 77 p. 5. „Specialiştii de la Institutul de electronică al Academiei de
ştiinţe a R.P. Bulgaria au pus la punct un aparat de stabilire a umidităţii
solului pe bază de microunde.“ Sc. 25 XII 83 p. 5; v. şi geosincron,
hipertermie (din fr. micro-onde, it. micro-onda; I. Iordan în SCL 4/70
p. 395; LTR, TDE, AD; DN3, DEX-S)
microunivérs s.n. –Univers de mici proporţii; microcosmos– „Cu
ochii vom alege un microunivers.“ Gaz.lit. 7 III 63 p. 8. „Altfel spus,
dramaturgul construieşte un microunivers ale cărui date exterioare ţin,
majoritatea, de comedia pu ră.“ Cont. 12 I 79 p. 6; v. şi 25 VI 65 p. 5, Sc.
29 III 63 p. 3 (din micro- + univers; DN3, DEX-S)
microuzínă s.f. (tehn.) –Uzină (şcoală) de pro porţii reduse– „O
microuzină şcolară la grupul şcolar de chimie Turda. Elevii au reuşit să
realizeze în staţii le-pilot trei tehnologii de noi produse: plastisolul
(pastă adezivă pe bază de PVC, cu rol protector şi anticoroziv în băile
galvanice), procorul (pastă de acoperire a părţilor inferioare ale
autoturismelor) şi o soluţie de ci ment magnezitic.“ R.l. 31 III 75 p. 5 
(fig.) „Teii sînt [...] adevărate microuzine de oxigen.“ R.l. 10 VII 85 p.
6 (din micro- + uzină; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DN3, DEX-S)
microzonáre s.f. –Împărţire în microzone– „Această acţiune de
cercetare ştiinţifică va avea ca finalitate elaborarea unei metode
româneşti de interpretare statistică a fenomenelor seismice, de
estimare a intensităţii seismului şi, pe această bază, o microzo nare mai
realistă. Ancheta-sondaj întreprinsă va furniza date preţioase.“ R.l. 26
IV 77 p. 3 (din micro- + zonare)
microzónă s.f. –Subdiviziune teritorială a unei localităţi–
„Amplasată în imediata vecinătate a întreprinderilor «Mol dova» şi
«Ţesătura», noua unitate a industriei uşoare va lărgi microzona textilă
a oraşului.“ Mag. 21 I 67 p. 1. „Ultimul stejar mul ti secular din faţa
Circului de Stat ar mai putea fi salvat, după ce alţii doi au sucombat în
timpul din urmă. Aceasta din cauza proiectării şi exe cuţiei pavajelor
din microzonă, care au eliminat pătrunderea apei de ploaie la
rădăcinile acestora.“ R.l. 10 I 84 p. 5 (din micro- + zonă; I. Iordan în
SCL 4/70 p. 395; DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S)
middle class s. (sint.s. engl.) –Clasa de mij loc– „William Clinton
va trebui să amîne nu numai reducerea (mult visată) de impozite pentru
middle class, ci şi a unor programe de investiţii.“ „22“ 28 I–3 II 93 p.
16. „Baza socială a oricărui partid liberal este middle-class, clasa de
mijloc, în formare în acest moment în România.“ „22“ 11–17 II 93 p.
12; v. şi R.l. 18 II 93 p. 3
mídi adj. inv., s. 1974 (modă) –(Despre fuste, paltoane etc.) Lun gime
intermediară între mini şi maxi, aproximativ la jumătatea gambei– v.
mini golf (din fr., engl. midi; BD 1968, DMN 1970)
mildiográf s.n. (tehn.) „Construit în vederea determinării infec ţiilor
cu ciuperca ce produce mana viţei de vie, aparatul înregistrează
automat temperatura, higroscopicitatea şi durata pre zenţei pică turilor
de apă pe organele verzi ale plantei. Pentru realizarea mildiografului,
ing. C.R. [...] a fost dis tins recent cu premiul Traian Săvulescu al
Academiei [...]“ Sc. 23 II 65 p. 4 //din fr. mildiou, engl. mildew
“numele unei boli criptogamice care atacă plantele“ + -graf; Fl.
Dimitrescu în RRL 1/69 p. 4//
milíd s.m. 1974 –Numele secundei în „timpul metric“– v. centid //din
mili- “a mia parte”//
milieu s.m. (franţuzism) –Mediu social al hoţilor, traficanţilor etc.–
„Borfaşul, poliţistul, delatorul, femeia (privită cu acel miso ginism al
milieului), un bar, un pian, o colivie, devin obiecte de studiu şi de
urmărit doar cînd, în faţa acţiunii, sînt cuceriţi şi cucerite de neliniştea
gestului şi a înfăptuirii.“ R.lit. 14 IV 77 p. 11 [pron. miliö] (DEX, DN3
– alt sens)
milión s.n. în sint. adj. de milioane (lb. colocv.) –Gro zav,
excepţional– „«Oameni de milioane» cunoscuţi într-o zi obişnuită la
Săcele.“ Sc. 13 X 78 p. 1. „Ce «lansaţi» aici? îl întrebăm, glumind [...]
Idei de «milioane» [...] Producem zilnic din apele reziduale circa 400
mc de biogaz.“ Sc. 17 III 81 p. 2 (din fr. million; DEX-S)
milisecúndă s.f. 1964 (fiz.) –A mia parte din tr-o secundă– v.
subnuclear (din engl. millise cond, fr. milliseconde; LTR; DN3,
DEX-S)
mimánt s.m. 1. (spect.) „Pe schemele instituţii lor teatrale,
mimanţii, denumiţi şi figuranţi, sau corp de ansamblu, au atribuţii spe -
cifice. Fără să fie actori sau balerini propriu-zişi, ei participă la acţiu ne,
figurează în spectacol, mimează prin gesturi, contribuind la crearea
atmosferei dorite de regizor.“ I.B. 18 XII 71 p. 5. 2. –Persoană care
mimează o anumită atitudine, cultură– v. sfertodoct (1971) (din mima
+ -ant; DEX-S)
mim-artíst s.m. –Mim devenit un adevărat ar tist– „Cîteva nume de
microromán • 148 • mim-artíst
mimi-artişti, care s-au impus prin talentul şi maturitatea lor artistică pe
plan internaţional sînt [...]“ Sc. 1 III 65 p. 4 //din mim + artist//
mim-regizór s.m. –Mim care se ocupă de regia spectacolelor (sale)–
„Spectacolele mimului-regizor N.W [...] merită o discuţie aparte.“
Cont. 3 V 79 p. 4 //din mim + regizor//
mimodrámă s.f. (artă) –Pantomimă– „Jean Louis Barrault creea ză
cîteva mimodrame care au servit ca model celor ce i-au urmat.“ Sc. 11
III 65 p. 4 (din fr. mimodrame; DEX, DN3)
mimoplástic, -ă adj. –Care ţine de plasticitatea mi mului–
„Ansamblul polonez de la Wroclaw [...] atin ge un nivel rar întîlnit în
arta re prezentărilor mimoplastice.“ Sc. 11 III 65 p. 4 //din mim +
plastic[itate]//
minamáta s.f. (med.) „Boala Minamata – reprezentînd în esenţă o
dereglare gravă şi ireversibilă a sistemului nervos în urma consumării
de peşte contaminat cu mercur – a provocat, pînă în prezent, în Japonia
moartea a peste 150 de persoane.“ Sc. 25 XI 75 p. 6. „Se reaminteşte
[...] ce s-a întîmplat la Minamata, în Japonia, unde s-au înregistrat 107
morţi, 800 de bolnavi şi cazuri grave de malformaţii la nou-născuţi în
rîndul populaţiei care se alimentează cu peşti din golful cu acelaşi
nume, poluat cu mercur [...]“ Sc. 7 IX 77 p. 6; v. şi R.l. 30 X 75 p. 6, 24
XI 75 p. 6 (din engl. minamata, de la n. loc. jap. Minamata; BD 1971)
mínă-pilót s.f. (tehn.) –Mină care serveşte ca bază de
experimentare– „Au fost atacate şi lucrări de bază la o mină-pilot. Aici
se va experimenta şi stabili tehnologia unui nou procedeu de extracţie
a sării.“ R.l. 13 X 66 p. 1. „S-a întocmit şi este în curs de aplicare un
program de cercetări miniere constînd din deschiderea unei mine-pilot
unde se vor experimenta tehnologiile de extracţie adecvate pentru
exploatarea straturilor groase.“ Sc. 23 II 74 p. 1 //din mină + pilot//
mínă-şcoálă s.f. (tehn.) –Mină în care lucrea ză elevi sau studenţi
mineri– „Pe lîngă Grupul şcolar minier de la Motru, jud. Gorj, a fost
construită o mină-şcoală care a fost dotată şi ame najată după cele mai
noi tehnologii ale acestui bazin minier, cu mecanisme în funcţiune,
inclusiv un complex mecanizat de avansare, tăiere şi susţinere.“ R.l. 13
VI 73 p. 2. „Mina Herja, draga noastră mină-şcoală, lucrează din plin.“
V.stud. 26 XII 73 p. 12; v. şi R.l. 9 IV 80 p. 2 (din mină + şcoală)
mineraliér s.n. (mar.) –Vas pentru transportul mi nereurilor–
„Construcţia primului vas mine ralier.“ Sc. 14 IV 66 p. 1. „Patru noi
nave, intrate în dotarea flotei noastre maritime comerciale, efectuează
în prezent primele lor curse pe mă rile şi oceanele lumii: mineralierul
«Borsec», nava «Felix» [...]“ R.l. 17 V 78 p. 5 (din fr. minéralier; DT;
DEX, DN3)
mineriádă s.f. (pol.) 1. –Venirea brutală a mi ne rilor în Bucu reşti,
pentru a restabili „ordinea“ prin violenţă sau pentru a răsturna un
guvern (în anii 1990-91)– „După mineriadă [subtitlu] «crucia da» mi -
nerilor“ Alianţa civică 4 X 91 p. 4. „După starea de mine ria dă,
România pare să aibă parte, de acum înainte, de starea de do sa riadă.
Efectul urmărit este similar.“ R.l. 9 V 92 p. 5. „Mine ria da s-a organizat
de către SRI“ Z. 11 IX 95 p. 3; v. şi R.l. 29 XI 91 p. 2, Expres 18–24 II
92 p. 3, Cotid. 18 III 92 p. 1; v. şi con tra demonstraţie, ECU. 2. (prin
extensiune) –Orice act de distrugere făcut de un „comando“ în care nu
participă neapărat mi nerii– „Cercetările [poliţiei] continuă pentru
stabilirea partici pă rii celorlalţi prieteni ai săi [ai lui DD, figură celebră
a lumii interlope arădene] la mineriada din local [barul Melody din
Arad].“ Ev.z. 18 I 97 p. 6 (din miner, după modelul lui cruciadă,
olimpiadă etc.)
míni adj.inv., s. 1. (modă) –(Despre fuste, paltoane) Scurt, mult
deasupra genunchiului– „De la Casa de mode din Bucureşti am aflat ce
vom purta în 1974. «Mini» şi «maxi» au pierdut teren. Se poartă
rochiile cu lungimea sub ge nunchi la 5 cm.“ R.l. 31 III 74 p. 7; v. şi
Săpt. 28 IX 79 p. 6. 2. –(De obicei adăugat la mărcile de maşini) De
mici dimensiuni şi de mic litraj– „Noul automobil «mini» italian este
«Bianchi-Baby» denumit pe scurt BB-112. Din desenul de mai sus se
poate vedea că mini-ul italian [...] este într-adevăr un «baby» în familia
automobilelor.“ Mag. 15 XI 69 p. 8 (din fr., engl. mini; PR 1965, BD
1968; L. Seche în SMFC V p. 76, atestări din 1967)
miniacórd s.n. –Acord în probleme de mică importanţă– „Astfel,
întîlnirea de la Basel s-a soldat [...] fără a lua nici o hotărîre de fond. De
aceea, agenţia France Press îl denumeşte miniacordul de la Basel.“ Sc.
11 II 69 p. 6 (din fr. miniaccord; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 139)
miniaparát s.n. –Aparat de mici proporţii– „Mini-aparatul de
televiziune în culori, cu ecran de 34 cm.“ Cont. 29 XI 68 p. 11. „Un nou
domeniu de aplicare a electronicii: miniaparate ce asigură traducerea
în diferite limbi străine a unor cuvinte din fondul lexical principal.“ Sc.
6 IV 79 p. 3. „S.G. din Varşovia, pilot, funcţie în care a efectuat nu mai
puţin de şase mii de ore de zbor, are o a doua pasiune: colecţionează
aparate miniaturale. El este deţinătorul unei bogate colecţii de
miniaparate de zbor.“ f.d.; v. şi radioceas (1982) //din mini- + aparat;
Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 138//
miniaparatúră s.n. (tehn.) –Aparatură de mici proporţii– „[...]
realizări în ce priveşte miniaparaturile, al căror sortiment creşte an de
an. La familia miniradiouri, minimagnetofoane, miniau tomobile, mi -
ni telecamere s-a adăugat recent [...] minipicupul.“ Sc. 15 III 84 p. 5
(din miniaparát – pl. miniaparatúri)
miniaragáz s.n. –Aragaz de mici proporţii– „Coo perativa «Teh -
nometalica» din Bucureşti va realiza, în curînd, un nou produs pentru
turişti – miniaragazul. Acesta va putea fi transportat, fără inconve -
niente, în rucsacul iubitorilor de drume ţie.“ R.l. 29 II 72 p. 5. „Un
miniaragaz, un aragaz cu patru ochiuri (cuptor cu termostat), 80
modele de corpuri de iluminat [...] unicate de menaj şi uz gospodăresc
[au fost] create de studenţii facul tăţilor de arte plastice.“ R.l. 20 III 73
p. 5 (din mini- + aragaz)
miniaspiratór s.n. –Aspirator de proporţii reduse– „Întreprinderea
«Ambalajul metalic» şi Întreprinderea poligrafică «Banat» au produs
noi modele de jucării electromecanice şi de cartoane – autotu risme şi
avioane, comandate de la baterii, miniaspiratoare şi ventilatoare, albu -
me cu poveşti etc.“ R.l. 20 XII 77 p. 5 (din mini- + aspirator; cf. fr.
miniaspirateur; DMN)
miniateliér s.n. –Atelier în care lucrează co pii– „Miniatelierele
preşcolarilor brăileni sînt organizate pe profile: tîmplărie, croitorie,
pirogravură, ţesut la gherghef etc.“ R.l. 14 I 77 p. 3 (din mini- + atelier;
DN3 – alt sens)
miniaturizá vb. I –A reduce dimensiunile unui obiect– „Pentru a
reduce costul aparatului său, inventatorul a simplificat conside rabil
circuitele şi a miniaturizat ordinatorul de recunoaştere a vocilor.“ I.B.
28 III 74 p. 4. „Poluarea atmosferică face ravagii nu numai asupra
omului, animalelor, vegetalelor şi clă dirilor. Materia lul tehnic este şi el
supus acestui fenomen, care îi accentuează uzura. Este vorba mai ales
de materialul electric şi electronic, din ce în ce mai miniaturizat, mai
compact, cu funcţiuni din ce în ce mai complexe şi deci extrem de
sensibil la poluarea aerului [...]“ Sc. 4 VI 74 p. 6 (din fr. miniaturiser,
engl. to miniaturize; PR 1960; DT; DEX, DN3)
miniaturizáre s.f. –Acţiunea de a miniaturiza şi rezultatul ei–
„Specialiştii unei fabrici de cea suri din Geneva au reuşit să obţină un
record de minia turizare a ceasurilor cu cuarţ [...] «Shadow Quartz»,
mezinul ceasurilor automate, este alcătuit dintr-o cutie care
adăposteşte o miniba terie cu valabilitatea de un an, o bară de cuarţ, un
circuit integrat, un micromotor şi un rulment cu bile.“ Sc. 2 V 75 p. 4.
„Şi încă o noutate: miniaturizarea va pătrunde şi în acest domeniu.
Cartea de telefon automatizată va consta dintr-un mic ecran, cît un
portofel, care va putea fi transportat oriunde.“ I.B. 6 II 84 p. 8; v. şi
Cont. 14 XII 79 p. 5 (din miniaturiza; cf. fr. miniaturisation, engl.
miniaturization; PR 1960; DEX, DN3)
miniautobúz s.n. (transp.) –Autobuz cu o capacitate redusă de
transport, microbuz– „Mini-auto buzul poate transporta deocamdată
15 pa sa geri, cu o viteză redusă, pe distanţa de 80 km.“ R.l. 29 V 85 p. 6
//din mini- + autobuz//
miniautodróm s.n. –Autodrom pentru copii– „Mi ni auto dro mul,
actualitate de vacanţă: pînă la 20 aprilie mai funcţionează [...]
autodromul electric şi caruselul pentru copii din piaţa BIG – Berceni
[...]“ I.B. 4 IV 77 p. 1 (din mini- + autodrom)
miniautomobíl s.n. –Automobil de mici proporţii– „Salonul
automobilistic 1970 prezenta în tr-un stand o rudă săracă,
miniautomobilul electric.“ Cont. 16 X 70 p. 9. „Miniautomobilele în
avans.“ Sc. 14 IV 74 p. 6. „Iată în imagine un miniautomobil ce se
alimentează cu energie de la o simplă lampă de birou.“ I.B. 7 II 76 p. 4;
v. şi Sc. 5 III 73 p. 4, R.l. 22 III 74 p. 6, Sc. 27 XI 76 p. 5, 30 III 79 p. 5,
14 XI 96 p. 8; v. şi miniaparatură //din mini- + automobil; L. Seche în
SMFC V p. 72, atestare din 1967; DN3, DEX-S//
miniautoturísm s.n. –Automobil de mici proporţii şi de mic litraj–
„La viitorul salon internaţional de automobile de la Bordeaux va fi
prezentat un miniautoturism considerat vehiculul cel mai lejer pentru
oraş.“ I.B. 14 XII 67 p. 4. „Pe străzile Parisului a apărut
miniautoturismul «Flipper» care are lun gimea de 2 metri şi cîntăreşte
numai 149 kg.“ R.l. 10 IV 78 p. 6. „[...] consumul realizat de
miniautoturismul lui Iuri Me devţikov este de-a dreptul miraculos.“
I.B. 28 II 84 p. 4 (din mini- + autoturism, după model fr.; Fl.
Dimitrescu în SMFC VI p. 138)
mim-regizór • 149 • miniautoturísm
miniavión s.n. (av.) –Avion de dimensiuni reduse– „«Lu na Park»
din staţiunea Saturn este luată cu asalt de cei mici. Mini avionul, mini -
scuterele, baby-carturile, minicaruselul le stau numai lor la dispo -
ziţie.“ R.l. 26 VII 73 p. 5. „Miniavion. În Anglia a fost construit un
avion cu un singur loc, care este oferit cumpărătorilor la un preţ de cost
mai mic decît al multor tipuri de automobil.“ Sc. 9 XII 78 p. 5.
„Mini-avionul este destinat antrenărilor pilo ţi lor.“ Săpt. 24 V 85 p. 2
//din mini- + avion; DN3//
minibáschet s.n. (sport.) „Aşa s-a născut mi ni bas chetul, un baschet
simplificat, cu un regulament acordat la accesibilitatea şi particula -
rităţile copiilor între 8 şi 12 ani.“ R.l. 12 II 67 p. 5. „La Şcoala 69
sportul nr. 1 e baschetul [...] campionate interne de baschet,
minibaschet şi (o noutate) baby-baschet, sportul-mezin al bas chetului
rezervat copiilor din clasele I–IV.“ I.B. 12 I 76 p. 7; v. şi Sc. 19 VI 80 p.
5 (din fr. minibasket; DMN 1967; L. Seche în SMFC V p. 72, M.
Gheorghiu în LR 2/68 p. 133; VRC 273; DN3)
minibaschetbalíst s.m. (sport) –Copil care joacă baschet–
„Federaţia de baschet a programat demonstraţia minibaschetba -
liştilor pi teş teni în sala Floreasca.“ Mag. 18 II 67 p. 8 (din mini- + bas -
chetbalist; DEX-S)
minibateríe s.f. –Baterie de proporţii reduse– „O minibaterie pen tru
cel puţin încă 10 ani. Utili zarea [...] sti mulatoarelor cardiace pare să fi
readus în atenţia specialiştilor pro blema rea lizării unei baterii liliput în
stare să funcţioneze un timp nelimitat.“ Mag. 28 VI 75 p. 6. „O
minibaterie care foloseşte şi aerul pentru obţinerea de energie şi care
are o durată de funcţionare dublă faţă de bateriile obişnuite.“ R.l. 16 I
79 p. 6. „Minibateria poate fi reîncărcată la reţea de aproape 2000 de
ori.“ R.l. 17 VI 85 p. 6; v. şi Sc. 25 V 80 p. 5; v. şi miniaturizare //din
mini- + baterie//
minibómbă s.f. –Bombă de dimensiuni şi oputere reduse– „Ca
urmare a înmulţirii ata curilor împotriva pietonilor paşnici, în Fran ţa a
fost pusă la punct o umbrelă pre văzută cu o minibombă defensivă.
Minibomba, umplută cu gaz lacrimogen, este încorporată în mînerul
umbrelei.“ Sc. 30 X 72 p. 4. „Un tip unic de mini-bombe cu neutroni.“
R.l. 21 X 95 p. 8 (din mini- + bombă, probabil după model fr.; L. Seche
în SMFC V p. 72, 79, atestare din 1968)
minibrád s.m. „Brazi în miniatură. Horticola «1 Mai» pune în
vînzare prin unităţile sale [...] 15000 minibrazi frumos împodobiţi,
pentru Anul nou.“ I.B. 15 XII 75 p. 6 (din mini- + brad)
minibugét s.n. –Buget de austeritate– „Ministrul britanic al
finanţelor [...] a prezentat în Ca mera Comunelor detalii asupra «mi ni -
bugetului» pe 1974, care comple tează drasticele măsuri eco nomice
anunţate joia trecută de primul mi nistru E.H.“ R.l. 18 XII 73 p. 6.
„[Guvernul Angliei] va prezenta astăzi, în Ca mera Comunelor, o serie
de măsuri cu caracter financiar, apreciate de observatorii de la Londra,
graţie rolului şi efectelor scontate, ca un mini-buget.“ I.B. 22 VII 74 p.
4 (din mini- + buget, probabil după model engl.)
minibúz s.n. (transp.) –Autobuz de dimensiuni reduse; micro buz–
„[Trei tineri] au început o expediţie la bordul unui minibuz, prin centrul
Americii de Sud.“ R.l. 23 II 73 p. 6. „Societatea de transporturi din
oraşul Dijon va pune în circulaţie, cu titlu experimental, două tipuri de
minibuze, destinate transportului în comun.“ Sc. 23 V 74 p. 4. „Potrivit
comitetului de organizare, vor fi prezentate automobile, camioane,
minibusuri, piese şi accesorii diverse [...]“ R.l. 6 VI 85 p. 6; v. şi 30 XII
89 p. 3 [scris şi minibus] (din fr., engl. minibus; DMN 1965, DMC
1968, BD 1968; D.Tr.; DN3)
minicabánă s.f. –Căsuţă construită în scop turistic– „Nu credeţi că
aceste căsuţe, cum le numiţi dumneavoastră, pot fi transformate în
minicabane turistice?“ R.l. 4 VII 73 p. 5 (din mini- + cabană)
minicalculatór s.n. (inform.) 1. –Calculator de mici proporţii–
„Cerînd unui număr de persoane să poarte cu sine, timp de patru zile,
un minicalculator, o societate de asigurare japo neză [...] a efectuat un
original sondaj.“ R.l. 31 III 74 p. 8. „Cu minicalculatoare. După cum
anunţă ziarele japoneze, industria japoneză producătoare de
calculatoare elec tronice de buzunar se află de cîtva timp sub puternica
ofensivă a concurenţei americane.“ R.l. 22 IV 76 p. 6; v. şi
superminiaturizat. 2. –Ordinator superior ca putere
microordinatorului– „Au fost prezentate cele mai noi rezultate ale
industriei electronice româneşti, cu prinzînd: minicalculatoare I–102F
[...] sisteme de cu le gere de date TDF, terminale grafice [...]“ Sc. 14 XI
84 p. 6; v. şi 8 XII 74 p. 4, R.l. 25 X 75 p. 6, Sc. 27 II 76 p. 4; v. şi chip,
ordinator (din fr. minicalculateur; DMN; DT; DN3, DEX-S)
minicámeră s.f. (tehn.) –Cameră de luat ve deri pentru filme de 8
mm– „Copiii vor trebui să înveţe folosirea aparatului de fotografiat şi a
minicamerei de 8 mm.“ Sc. 23 VI 72 p. 4 //din mini- + cameră; L.
Seche în SMFC V p. 72, ates tare din 1968//
minicampionát s.n. –Campionat la care participă un număr redus
de echipe– „Azi începe în oraşul iugoslav Bitolia «Trofeul
Iugoslaviei», un veritabil minicampionat de handbal masculin.“ I.B.
26 VI 73 p. 3. „Un minicampionat mondial.“ I.B. 6 VII 74 p. 6 (din
mini- + campionat)
minicár s.n. –Convoi cu mai multe miniremorci, utilizat mai ales în
scop de agrement– „Aparate electronice moderne, cum ar fi avioane,
paraşute, cartinguri, minicaruri [...] un teleschi pe... lac.“ I.B. 10 V 74
p. 1. „Minicarul veseliei. În fiecare zi, din centrul Olteniţei pleacă spre
plaja şi ştrandul de pe malul Dunării un convoi de miniremorci auto în
care încap 40 de persoane.“ R.l. 4 VII 74 p. 2; v. şi 10 X 79 p. 6 //din
mini- + car//
minicardiográf s.n. (med.) „Minicardiograf. În S.U.A. a fost creat
un electrocardiograf de buzunar, care oferă persoanelor sufe rin de
posibilitatea de a-şi controla singure, oricînd şi oriunde, funcţiona rea
cordului.“ Sc. 27 III 77 p. 6 (din mini- + car diograf, după model engl.)
minicarusél s.n. 1973 –Carusel de mici proporţii, în parcurile de
distracţii– v. miniavion //din mini- + carusel//
minicéc s.n. –Cec cu valoare foarte redusă– „De mai mulţi ani, Italia
resimte o mare lipsă de monede mici [...] Spre a rezolva această pro -
blemă, banca ita liană a emis minicecuri de 50, 100, 150 lire universal
acceptate.“ R.l. 1 II 77 p. 6. „Minicecurile şi-au reluat circulaţia o dată
cu fişele de material plastic utilizate curent în supermagazine.“ Sc. 11
II 77 p. 5 (din mini- + cec, după it. miniassegno)
minicéntru s.n. –Centru de mici proporţii şi capacitate al unei
unităţi prestatoare de servicii– „Vor lua fiinţă 8–10 minicentre
«Nufărul» [...]“ R.l. 14 I 77 p. 3 (din mini- + centru)
miniconstitúţie s.f. –Constituţie în minia tu ră– „Legea electorală,
în fapt mini-Constituţia Ro mâniei, prevede pentru preşedin tele ţării un
rol de arbitru, situat deasupra partidelor.“ R.l. 4 IV 91 p. 2. „Legea
electorală [...] această mini-Constituţie temporară [...]“ Ad. 8 V 91 p. 1;
v. şi R.l. 7 IX 96 p. 3 (din mini- + constituţie)
minicoptér s.n. (av.) „O uzină din Worcester (Afri ca de Sud) fabrică
elicopetre pentru o singură persoană. Ele sînt mult apreciate de me dici,
geologi şi pompieri, deoarece minicopterele reprezintă un foarte util
mijloc de transport în Africa.“ Sc. 16 II 65 p. 5 //din mini- +
[heli]copter//
minicráter s.n. (geol.) –Crater de mici proporţii– „Armstrong
semnalează că a descoperit în jurul modulului o mulţime de
«minicratere» pe care le compară cu găurile făcute de gloanţele unei
arme cu aer comprimat.“ Sc. 22 VII 69 p. 6 (din mini- + crater,
probabil după model engl.; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 139)
minidevalorizáre s.f. (ec.) –Devalorizare de mici proporţii–
„Devalorizare. Moneda peruană – sol-ul – a fost din nou devalorizată,
la 4 ia nuarie. Aceasta este a 22-a minidevalorizare de la 19 septembrie
anul trecut.“ Sc. 6 I 77 p. 6. „În Uruguay a intrat în vigoare cea de-a
patra mini-devalorizare de 0,26 la sută, operată de autorităţile
financiare din Montevideo de la începutul anului şi pînă în prezent.“
R.l. 16 I 79 p. 6 //din mini- + devalorizare//
minidicţionár s.n. –Dicţionar de dimensiuni reduse– „Inspirat din
minidicţionarul pentru pă rinţi şi copii [...]“ Săpt. 24 II 84 p. 4 (din
mini- + dicţionar; DN3)
miniecrán s.n. –Ecran miniaturizat– „Institutul de cercetări Stan -
ford (S.U.A.) a realizat un telefon conceput special pentru surzi. Acest
telefon este prevăzut cu un miniecran pe care sînt pro iec tate cuvintele
interlocutorului.“ Sc. 15 II 79 p. 5 (din mini- + ecran, probabil după
model engl.; L. Seche în SMFC V p. 80, atestare din 1968)
minienciclopedíe s.f. –Enciclopedie de pro porţii reduse– „Mi ni -
enciclopedia Larousse.“ Cont. 19 III 71 p. 10. „Unde este sumara
mini-enciclopedie care să ne amintească cel mai lung fluviu din lume,
sau cît reprezintă în sistemul nostru metric o milă marină?“ Cont. 14
XII 73 p. 7 //din mini- + enciclopedie; L. Seche în SMFC V p. 73,
atestare din 1967; I. Iordan în SCL 4/70 p. 396; DEX-S//
miniexplózie s.f. –Explozie de mici proporţii– „Microexplo ziile
nucleare împotriva cancerului. O nouă terapie a cancerului se află în
curs de experimentare la Universitatea nord-americană Stanford din
California. Este vorba de un tra tament prin miniexplozii nucleare,
tehnică încercată actualmen te pe animale [...] Terapia constă în
bombardarea cu particule subatomice, produse de un accelerator, a
ţesuturilor bolnave. Primind aceste particule, celu lele canceroase
explodează «în formă de stea», autodistru gîn du-se.“ Sc. 28 I 75 p. 6.
miniavión • 150 • miniexplózie
„Prin sugerea bomboanei, gazul este eliberat sub forma unui şir de
miniexplozii, care produc, potrivit reclamei fă cute noului produs, tot
atîtea înţepături plăcute cavităţii bucale.“ Sc. 3 II 78 p. 8 (din mini- +
explozie; cf. engl. microexplosion; BD 1970)
miniexpozíţie s.f. –Expoziţie de proporţii reduse– „[...] a fost
vernisată o miniexpoziţie de pictură cu subiecte din marină şi aviaţie
[...]“ I.B. 18 V 83 p. 7. „Miniexpoziţii cu articole de sezon“ f.d. (din
mini- + expoziţie)
minifótă s.f. 1979 –Fotă foarte scurtă– v. minijupă (din mini- + fotă)
minifótbal s.n. (sport.) –Fotbal practicat de copii– „Dar ieri am
constatat că o «mînă» de bun organizator poate face ca activitatea
sportivă în aer liber să nu cunoască întreruperi de sezon. Un aprig
campionat de minifotbal anula frigul.“ I.B. 12 I 76 p. 7; v. şi
sportiv-turistic (1974) (din mini- + fotbal; FC I 139, L. Seche în SMFC
V p. 73, atestare din 1968, VRC 273; DN3, DEX-S)
minifrigidér s.n. –Frigider cu o capacitate redusă– „Alături de
frigiderele de mare capacitate [...] în unităţile comerciale şi-au făcut
apariţia şi două minifrigidere.“ I.B. 14 V 75 p. 4 (din mini- + frigider;
cf. fr. mini-frigo; DMN; C. Lupu în CL 1/83 p. 52)
minifústă s.f. –Fustă foarte scurtă– „Minifus te. –De ce plîngi,
Daniela? –Mămica mi-a luat fustiţa aia nouă.“ I.B. 2 IX 67 p. 1.
„Desigur, şi la Paris există «Le Musée Grévin», unde poţi admira [...]
pe Generalul de Gaulle în uniformă de gală şi pe Brigitte Bardot în
minifustă.“ R.lit. 17 VII 75 p. 23 (din mini- + fustă, după fr. minijupe;
DMN 1966; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 133, FC I 139, 149, 150; L.
Seche în SMFC V p. 73, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 141, VRC 273)
minigeneratór s.n. –Generator de mică pu tere– „Minigenerator
solar. Specialiştii Institutului ro mân de fizica şi tehnologia
materialelor au realizat un minigenerator termoelectric solar ca re
poate echipa balizele-far autonome de pe mări şi oceane, punctele
turistice şi construcţiile de interes vînă toresc, silvic etc.“ Cont. 22 VI
79 p. 5 (din mini- + generator)
minighíd s.n. –Ghid de proporţii reduse– „Mini ghidul turistului:
România – judeţe şi date de bază.“ I.B. 29 XI 69 p. 2. „Mini-ghid.“ I.B.
15 VII 72 p. 3; v. şi R.l. 28 V 80 p. 2 (din mini- + ghid)
minigólf s.n. (sport.) –Joc de golf practicat pe un teren de dimensiuni
reduse– „Am mai aflat că în incinta ştrandului vor mai fi amenajate, în
curînd, «arene» de minigolf.“ I.B. 8 IV 72 p. 5. „[...] bowlingurile,
centrele de jocuri mecanice, Luna Park [...] minigolfurile.“ I.B. 30 VI
73 p. 3. „Minigolful este o boală internaţională; bîntuie şi pe litoralul
nostru. Şi pentru că nu este o boală mortală [...] s-au inventat tot soiul
de veşminte prin care ea să fie propagată în mase: [...] fuste albe midi şi
tot felul de şepcuţe.“ Săpt. 24 V 74 p. 8 (din engl., fr. minigolf; L. Seche
în SMFC V p. 73, atestare din 1967, FC I 139, I. Iordan în SCL 4/70 p.
396, atestare din 1969; DMN; DEX-S)
minigrădiníţă s.f. –Grădiniţă cu un număr mic de copii– „În
prezent, zeci de copii din capitală beneficiază de îngrijirea unor cadre
calificate care lucrează ca pedagogi la minigră di niţele de cartier.“ R.l.
2 II 74 p. 3. „Fiecare minigrădiniţă are maximum zece copii
preşcolari.“ R.l. 11 III 78 p. 5. „Minigrădiniţă ultracentral, vilă, curte,
ore predare germană, engleză.“ R.l. 10 X 91 p. 6 (din mini- +
grădiniţă)
minihotél s.n. –Hotel cu un număr mic de paturi– „Hotelul, de fapt
un «minihotel», dispune doar de cinci garsoniere cu cîte două paturi.“
I.B. 5 XII 67 p. 4. „[...] s-a dat în folosinţă un minihotel pentru
producătorii veniţi pentru mai multe zile pe piaţa ploieş teană.“ R.l. 26
III 76 p. 5. „Lucrez în turism din 1969, din 1982 am în gestiune
minihotelurile şi vilele [din Mamaia].“ R.l. 3 VII 93 p. 10 (din mini- +
hotel; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 139, 140)
miniínsulă s.f. –Insulă de mici proporţii– „Alda bra, Farquhar,
Seychelles, Diego Garcia, Cocos [...] Un şirag de mini insule care se
înlănţuie la mari depărtări de orice ţară locuită, pierdute undeva în
Oceanul Indian.“ Sc. 2 VIII 67 p. 3 (din <M>mini- + insulă; L. Seche
în SMFC V p. 73, I. Iordan în SCL 4/70 p. 386)
miniintervíu s.n. –Interviu de mici proporţii– „Mi ni interviu cu
G.S.“ Luc. 14 X 67 p. 3 (din mini- + interviu; M. Gheorghiu în LR 2/68
p. 133, FC I 139, 142, L. Seche în SMFC V p. 73, VRC 273; DN3,
DEX-S)
miniînsemnáre s.f. –Însemnare mică, noti ţă– „De asta şi încerc
această miniînsemnare.“ Cinema 12/70 p. 41 (din mini- + însemnare;
L. Seche în SMFC V p. 73, atestare din 1968)
minijupát, -ă adj. –Cu minijupă– „Fete minijupate.“ Emisiune
Radio 10 III 74 (din minijupă + -at, după fr. minijupée; DMN 1969; L.
Seche în SMFC V p. 80, atestare din 1968)
minijúpă s.f. (vest.) –Fustă foarte scurtă, la modă în anii ‘60 –
Judecînd după instantaneul surprins de fotoreporter, minijupele şi
maxi ghe tele sînt primite cu reticenţă de trecătoare.“ R.l. 11 III 67 p. 4.
„Cînd erau la modă minijupa şi coafura înaltă, masivă, interpretele [de
muzică populară] foloseau şi ele minifotele şi coafurile la modă.“ R.l.
26 III 79 p. 2; v. şi Cont. 25 VIII 67 p. 8; v. şi teenager (din fr. minijupe;
DMN 1966; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 133, FC I 139, L. Seche în
SMFC V p. 73, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 141; VRC 273; DEX,
DN3)
minilaboratór s.n. (med.) –Aparatură care dă într-un timp foar te
scurt rezultatul unei anali ze– „Mini laboratorul stabileşte cantitatea de
he mo globină şi numărul globulelor roşii în numai un minut.“ Sc. 7 VII
79 p. 4 (din mini- + laborator; DEX-S)
minimagazín s.n. (com.) –Magazin de proporţii mici, chioşc–
„Întreprinderea de confecţii «Steaua Roşie» din Sibiu a luat iniţiativa
valoroasă de a instala şi deschide în incinta marilor unităţi eco nomice
[...] chioşcuri de desfacere a produselor sale. Sînt un gen de
minimagazine de prezentare cu vînzare, ce oferă oamenilor [...] ulti -
mele noutăţi în materie de confecţii.“ R.l. 18 XI 76 p. 2 (din mini- +
magazin; DEX-S)
minimagnetofón s.n. 1984 –Magnetofon mic, portabil– v. mi ni -
aparatură //din mini- + magnetofon; DN3, DEX-S//
minimál, -ă adj. în sint. artă minimală „În 1968 am văzut în Statele
Unite primele manifestări ale artei minimale; mari cuburi de lemn în
chip de statui, pînze uriaşe acoperite cu cîteva culori, compoziţii
muzicale reduse la cîteva su nete. Ceea ce impresiona în toate acestea
era nu abstracţiunea, ci încercarea de a atinge formele cele mai
elementare ale artei. Prin aceas ta, arta minimală fascinează.“ R.lit. 23
V 74 p. 16 (din engl. minimal art, germ. Minimal Art; BD 1967,
GWDS; DN, DEX, DN3 – alt sens)
minimaşínă (electrónică) s.f. (transp.) –Au to mobil de mici
proporţii– „Minimaşina electronică corespunde unei profunde mu ta ţii
teh nologice – suprimarea mecanicii – în istoria auto.“ Cont. 11 X 68 p.
8 (din mini- + maşină; cf. fr. minivoiture; DMN; L. Seche în SMFC V
p. 74, atestări din 1964, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 139)
minimaşínă de gătít sint.s. –Maşină de gă tit de voiaj– „Am
solicitat un costum «trening», un termos, un şezlong, o trusă pentru
alimente, o mini-maşină de gătit cu spirt, o geantă de voiaj.“ I.B. 8 VII
74 p. 1 (din mini- + maşină de gătit)
minimaşínă de spălát sint.s. –Maşină de spălat de mici
proporţii– „Noutăţi la cooperativa «Electrobobinajul» din Bucureşti:
minimaşină de spălat rufe, cască de uscat părul, bigudiuri electrice.“
R.l. 13 IX 77 p. 5 (din mini- + maşină de spălat; cf. fr. minimachine à
laver; DMN)
minimetróu s.n. (transp.) –Metrou cu traseu scurt– „La Lille
(Franţa) a intrat în funcţiune un «minimetrou», unic în lume prin
originalitatea sa [...] Micrometroul are o capacitate de transport de
6000 pasageri pe oră şi circulă timp de 20 de ore zilnic.“ Sc. 5 XI 73 p.
4. „Minimetrou. Şi pentru că circulaţia devine tot mai dificilă, edilii din
Nisa au hotărît să construiască un minimetrou a cărui lungime totală va
fi de 25 de kilometri.“ Sc. 6 II 74 p. 6; v. şi 14 III 79 p. 5, 16 II 80 p. 5
(din fr. minimétro; DMC 1970)
minimicroscóp s.n. „Minimicroscop. Un grup de specialişti
britanici a realizat un micro scop de bu zu nar a cărui greutate nu
depăşeşte 225 g, dar măreşte de 400 ori.“ R.l. 22 XI 74 p. 6. „În India a
fost construit un minimicroscop care poate încăpea cu uşurinţă într-un
buzunar.“ Sc. 2 II 75 p. 4 //din mini- + microscop, probabil după model
engl.//
minimínă s.f. „Cîteva sute de militari americani caută de luni
dimineaţa aproximativ 6000 de mini mine (mine miniaturale) care au
căzut accidental dintr-un avion militar ce zbura deasupra Floridei de
nord.“ I.B. 18 VII 67 p. 4 //din mini- + mină//
minimodél s.n. „Tehnicianul P.L. din Galaţi are o colecţie inedită de
vreo 500 de minimo dele: autoturisme, autocamioane, tractoare, avioa -
ne, trenuri, case, gări [...]“ Sc. 5 VIII 75 p. 5. „Să mai menţionăm că
P.L. a mai creat – cu aceeaşi migală, iscusinţă şi răbdare – nu mai puţin
de 300 de astfel de minimodele, între care şi autoturisme, vagoane,
locomotive, case [...]“ Sc. 4 I 78 p. 3 (din mini- + model)
minimotorétă s.f. –Motoretă de mic litraj– „Un «amănunt» care a
scăpat posesorilor de minimotorete «Mobra»: înmatricularea lor la ser -
viciul circulaţiei, susţinerea unui examen teoretic şi practic de
conducere auto.“ R.l. 21 V 77 p. 5 (din mini- + motoretă)
mininomenclaturíst s.m. (peior.) –Nomenclaturist de rangul al
doilea– „[Partidul Reconstrucţiei Na ţio nale şi Democratice din Baia
miniexpozíţie • 151 • mininomenclaturíst
Ma re] este organizat şi are în componenţă foşti mini-nomenclaturişti şi
secretari p.c.r., ajunşi «oa meni de bine» pe motive fie de vîrstă fie de...
Revoluţie.“ R.l. 3 V 90 p. 3 (din mini- + nomenclaturist)
miniobservatór s.n. (astron.) –Observator de mici proporţii–
„Miniobservatorul plasat pe Lună de echipajul astronavei «Apol -
lo-16» a înregistrat pe peliculă o bandă aurorală în jurul Pămîntului.“
I.B. 13 V 72 p. 6 //din mini- + observator, probabil după model
anglo-american//
minioráş s.n. –Oraş de mici proporţii– „Cartierul se împlineşte, deci,
pe zi ce trece, deve nind un adevărat minioraş.“ I.B. 3 X 73 p. 2. „Cînd
ieşi din Cairo spre a te îndrepta spre Suez, drumul trece prin modernul
cartier Nasser, un minioraş construit în anii din urmă.“ Sc.t. 11 IV 74 p.
6 (din mini- + oraş)
miniordinatór s.n. (inform.) 1. –Ordinator de mici proporţii– „O
parte din materialele folosite la construcţia robotului provin de la un
vechi automobil şi de la o maşină de spălat, la care s-au adăugat un
miniordinator, un magnetofon [...]“ R.l. 5 XI 75 p. 6. 2. –Ordinator
superior ca putere microordinatorului– „Sistemul [francez] denumit
DATAPAD este constituit dintr-un mini or di nator central legat cu una
pînă la opt staţii de scriere a textelor – aflate la o distanţă de pînă la 300
m de ordinator.“ Sc. 21 XII 77 p. 5; v. şi telecameră (din fr.
miniordinateur; L 1970)
miniparlamént s.n. 1990 (glumeţ) –Organismul politic restrîns
care a condus România între Revo luţie şi alegerile din mai ‘90– v.
lambada; v. şi Cotid. 20 IX 91 p. 1 (din mini- + parlament; cf. fr.
mini-parlement; DMC 1972; Irina Preda în LR 1/93 p. 21)
minipatrúlă s.f. (circ.) –Patrulă de circulaţie alcătuită din elevi–
„S-a aflat care-s cele mai bune minipatrule de circulaţie din Bucu reşti:
cele de la şcolile generale nr. 114, 170 şi 9.“ R.l. 20 VI 72 p. 5 (din mini-
+ patrulă)
minipícup s.n. 1984 –Picup de proporţii reduse– v. miniaparatură
//din mini- + picup//
minipílă s.f. (electr.) –Pilă electrică de mici proporţii– „Cercetătorii
britanici au realizat o mi ni pilă atomică, capabilă să asigure
funcţionarea neîntreruptă, timp de 20 de ani, a unui regulator cardiac.“
Sc. 17 IX 76 p. 6 (din mini- + pilă, după model engl.)
minipilúlă s.f. 1995 (biol.) –Pilulă (anticon cepţio na lă) cu
progesteron– v. diafragmă //din mini- + pilulă//
miniplanetáriu s.n. 1972 –Planetariu de mici proporţii– v. puzzle
//din mini- + planetariu//
miniplanétă s.f. (astron.) –Planetă de mici proporţii– „Presupusa
coliziune a miniplanetei Icar cu Terra să nu aibă loc cînd cele două
corpuri cereşti se vor apropia unul de celălalt, la 15 iunie 1968.“ R.l. 24
XI 67 p. 1; v. şi 26 XII 77 p. 6 //din mini- + planetă; I. Iordan în SCL
4/70 p. 396//
minirachétă s.f. (astron.) –Rachetomodel– „I.R. (profesor de
fizică; campion mondial la minirachete, conducătorul cercului de
rachetomodelism al elevilor de la Liceul «Gr. Alexandrescu» din
Tîrgovişte şi redactor şef al revistei locale «Astronautica»).“ Sc. 7 X
76 p. 6 (din mini- + rachetă)
minirádio s.n. 1984 –Aparat de radio portabil, de proporţii reduse–
v. miniaparatură (din mini- + radio; cf. engl. miniradio; DN3)
minireceptór s.n. –Receptor portabil, de mici propor ţii– „Poşta
britanică intenţionează să introducă un serviciu special de
minireceptoare, care avertizează pe purtători, printr-un semnal sonor,
că sînt solicitaţi de urgenţă la instituţiile respective.“ Sc. 11 IV 75 p. 4.
„Ultima noutate în materie de tranzistori: pentru a se putea urmări în
orice moment emisiunea favorită, unele firme occidentale au creat un
minireceptor [...] care se poate purta la gît ca un medalion.“ Sc. 28 V 78
p. 5; v. şi R.l. 1 VIII 75 p. 6 //din mini- + receptor; L. Seche în SMFC V
p. 75, atestare din 1967//
miniremórcă s.f. 1974 (circ.) –Remorcă de mici proporţii– v.
minicar (din mini- + remorcă [auto])
minirobót s.n. –Robot de bucătărie de mici proporţii– „În anul viitor
va fi livrat în magazine un minirobot de bucătărie, avînd funcţiuni de
ventilator, de aspirator pentru curăţirea mesei [...]“ R.l. 29 XI 76 p. 3.
„Firma americană «Microrobot» a pus la punct un minirobot avînd o
înălţime de 30 cm şi o mînă mecanică ce poate ridica o greutate de
peste 600 grame [...]“ Sc. 18 III 84 p. 5 (din mini- + robot)
minirók s. (zool.) „Agroenciclopedia. Emisiu ne de ştiinţă şi practică
agricolă. Minirokul ro mâ nesc – un nou hibrid de păsări de talie mică.“
Pr.R.TV 15–21 XII 74 p. 8 //din mini- + fr. roc[k] “rasă de păsări“//
minirúgbi s.n. (sport.) –Rugbi jucat de copii– „Un meci de rugbi,
disputat la Leeds, Anglia, a fost precedat de o demonstraţie intere -
santă: o partidă de «minirugbi» în care s-au întîlnit două formaţii de
elevi în vîrstă de 11 şi 12 ani.“ R.l. 12 XII 73 p. 6. „Minirugby pe litoral
[...]“ Sp. 18 VII 86 p. 2 [scris şi minirugby] //din mini- + rugbi//
minirugbíst s.m. (sport) –Copil care practică mini rugbiul– „[...]
întrecerea mi nirugbyş ti lor prezenţi la Năvodari a confirmat cali tăţile
copiilor [...]“ Sp. 28 VII 86 p. 2 [scris şi minirugbyst] (din minirugbi +
-ist)
miniruládă s.f. –Ruladă de dimensiuni mici– „Pe ambalajul
ruladelor de format mic apare scris «mi ni ruladă».“ (din mini- +
ruladă; Fl. Dimi trescu în SMFC VI p. 139, 141)
miniscáf s.m. (mar.) „R.B., un inginer din Geneva, a pus la punct un
miniscaf, care permite la două persoane să se plimbe la o adîncime de
1,50 m sub apă şi să admire peştii şi unele vietăţi subacvatice.“ Mag. 21
I 67 p. 3 //din mini- + scaf “barcă“; Fl. Dimi trescu în RRL 1/69 p. 5;
DEX-S//
miniscúter s.n. 1973 –Scuter de dimensiuni reduse, în parcurile de
distracţii– v. miniavion //din mini- + scuter//
minishow s.n. 1978 (anglicism; spect.) –Show de scurtă durată– v.
folkist [pron. minişóu]
minispectácol s.n. (spect.) –Spectacol de proporţii reduse–
„Minispectacol de divertisment şi film“ R.l. 9 VII 84 p. 5.
„Sărbătoarea premiilor teatrale la A.T.C. s-a încheiat cu [...] un
mini-spectacol în care unii premianţi [...] au demons trat că şi-au
meritat pe deplin distincţiile [...]“ Săpt. 12 IX 85 p. 5 (din mini- +
spectacol)
minisubmarín s.n. (mar.) –Submarin de mici proporţii– „Mini -
submarin american împotmolit pe fundul Atlanticului.“ I.B. 18 VI 73
p. 3. „Compania britanică «Peninsular and Orient» [...] a cerut ajutorul
marinei militare pentru degajarea minisubmarinului.“ R.l. 11 III 78 p.
6. „Explorînd zonele de coastă ale Oceanului Pacific [...] în
mini-submarine de mare adîncime, o echipă de cercetători [americani]
a descoperit un vulcan uriaş [...]“ R.l. 13 VIII 84 p. 6. „Prezentînd
primele rezultate oficiale ale explo rării, la o adîncime de 4000 de
metri, cu ajutorul robotului Jason şi al minisubmarinului Alvin, el a
derulat un film înregistrat pe o casetă video, după 11 plonjări
succesive.“ Sc. 2 VII 86 p. 6; v. şi 25 III 74 p. 4, R.l. 7 XII 79 p. 6, Săpt.
5 X 84 p. 2 (din mini- + submarin, după engl. minisubmarine; BD
1966; L. Seche în SMFC V p. 75, atestare din 1968)
minişáh s.n. (sport) „Vienezul N.E. a întreprins o tentativă de
reformare a jocului de şah. Mini şahul inventat de el nu are 64 de
pătrăţele, ci numai 34. Se joacă cu cîte patru figuri mai puţin: în loc de
8 pioni, fiecărui jucător îi stau la dispozi ţie doar 4.“ Sc. 25 XII 76 p. 6
//din mini- + şah//
miniteátru s.n. (artă) 1. –Teatru în care se joacă piese scurte– „Sub
titlul «Miniteatru» se repro şează teatrului experimental «Ate lier» din
Iugo slavia că a adoptat piese de teatru miniaturale.“ Luc. 26 VIII 67 p.
6. 2. –Teatru cu o capacitate mică; club teatral– „Miniteatrul–Club
ieşean a dat un spectacol-lectură.“ R.lit. 13 XI 69 p. 25 (din fr.
mini-théâtre; L. Seche în SMFC V p. 75, I. Iordan în SCL 4/70 p. 396;
DN3)
minitehnicián, -ă s.m.f. –Tehnician mic, de obicei elev– „Dintre
creaţiile minitehnicienilor clu jeni [...]“ R.l. 22 IV 75 p. 5 (din mini- +
tehnician; V. Guţu Romalo C.G. 122; L. Seche în SMFC V p. 75,
atestare din 1968, DN3)
Minitél s.n. (comunic.) –Sistem de comunicare prin intermediul unui
mic computer branşat la telefon– „«Minitel» fur ni zează o imensă bază
de date, accesibilă, pe cele mai diverse subiecte şi teme, prin
intermediul unor co duri cunoscute, tuturor abonaţilor telefonici fran -
cezi care şi-au instalat un mic mo nitor «Minitel». E de ajuns, de
exemplu, să formezi, aşezat în fotoliu lîngă «gura sobei», codul 11 şi se
prezintă pe ecran adresa şi numărul de telefon al oricărui abonat din
anuarul telefonic.“ R.l. 20 XII 91 p. 8. „Sistemul de comunicaţii
Minitel“ Ev.z. 14 III 97 p. 5 (din fr. Minitel; cf. it. minitel; PN 1988)
minitelecomándă s.f. –Mic aparat cu aju torul că ruia se
declanşează funcţionarea unui TV, alarma unei genţi diplomat etc.–
„Pentru cei care transportă valori şi se tem să nu fie jefuiţi, se va pune
în vînzare şi în România o geantă diplomat cu protecţie electronică.
Geanta este echipată cu un sistem electric de şoc, acţionat de o
mini-telecomandă. Această telecomandă va opera pînă la 300 m
într-un spaţiu deschis.“ R.l. 9 VI 93 p. 13 //din mini- + telecomandă//
minitelevizór s.n. –Televizor de dimensiuni reduse– „S-au găsit la
el 9 verighete gravate din aur de diferite mărimi, un inel de aur în formă
miniobservatór • 152 • minitelevizór
de colac, un minitelevizor marca «Universum» cu radio, suma de
17000 lei etc.“ Sc. 18 VII 73 p. 3. „Firma japoneză «Sony» a construit
un mini televizor în culori, ecranul avînd diagonala de numai 13 cm.“
I.B. 8 III 75 p. 6. „Minitelevizor. Televizorul în minia tură – care va
putea fi purtat la mînă ca un ceas, a intrat în domeniul realului.“ Sc. 13 I
76 p. 6. „La Florenţa, în biserica Santa Lucia, invitaţii la o nuntă ţineau
în mînă cîte un radio ori un mini-televizor: se transmitea meciul
Italia–Polonia.“ Săpt. 30 VII 82 p. 12. „Vînd minitelevizor, miniradio
JVC, casetofon.“ R.l. 30 I 84 p. 4; v. şi 28 VI 79 p. 6 (din mini- +
televizor, probabil după model engl.; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 153,
L. Seche în SMFC V p. 75, VRC 273, atestare din 1967; DEX-S)
minitélex s.n. „O firmă vest-germană a realizat de curînd un
telefon-teleimprimator destinat sur zi lor. Aparatul – un minitelex cu
claviatură – poate fi conectat la telefonul obişnuit, «convorbirea» fiind
afişată sub forma unui text dactilografiat.“ R.l. 3 V 78 p. 6 //din mini- +
telex//
minitermométru s.n. „Minitermometru. Spe cia liş tii sovietici au
construit un termometru mai mic decît o boabă de mac.“ I.B. 25 I 73 p.
3. „Gama de măsurători a minitermometrului este mare – de la
temperaturi deasupra lui zero pînă aproape de zero absolut.“ Sc. 29 IX
76 p. 4 (din mini- + termometru)
minitést s.n. –Test de dimensiuni reduse– „Nu am respectat data
iniţială de finalizare a minitestelor, dintr-un motiv simplu: am aşteptat
scrisorile celor din oraşe îndepărtate.“ Săpt. 28 IX 84 p. 7 //din mini- +
test//
minitobiscóp s. (cuv. rus.; med.) –Aparat de mici proporţii
întrebuinţat în acupunctură– „Minitobiscopul creat de doctorul
sovietic G. în colaborare cu ing. B.M. are aspectul unui stilou cu pastă
şi este superior tuturor «confraţilor» săi din toate punctele de vedere.“
I.B. 28 VII 67 p. 1
minitransfér s.n. (sport) –Perioada dintre tur şi retur, cînd se pot
face unele transferări de jucători de la un club la altul– „În perioada 15
decembrie – 8 ianuarie (minitransfer) s-au efectuat pînă acum cî te va
mutaţii notabile. D.S., cunoscutul internaţional al lui O.F.K. a semnat
pentru Stea ua Roşie, iar Dinamo Zagreb, după ce l-a pierdut pe R. (a
trecut la Feyennoord) şi-a întărit lotul cu foarte talentatul portar M.“
Sp. 28 XII 73 p. 4 (din mini- + transfer)
minitranzistór s.n. –Tranzistor de dimen siuni reduse– „Cu un
gabarit mic, asemenea unui minitranzistor, prevăzut cu două antene,
acest dispozitiv creează un «zid» nevăzut, dar eficace, între rechini şi
cel sau cei ce aşteaptă apariţia unei nave sau a ţărmului spre care au
lansat S.O.S.“ I.B. 18 I 85 p. 4 //din mini- + tranzistor; DN3//
miniunitáte productívă sint.s. „Conduce rea cercului – o mi ni -
unitate productivă riguros organizată – o asigură elevii aleşi în
adunarea generală a membrilor cercului.“ Sc. 15 III 75 p. 1 (din mini- +
unitate productivă)
minivacánţă s.f. „Minivacanţa“ (Vacanţa de la 1 la 4 mai)
Emisiunea de televiziune «Album distractiv» din 2 V 73.
„Minivacanţă pe litoral, 1–4 mai [...] Multiple posibilităţi de distracţii
în res taurante şi discoteci. Plimbări de agrement cu vaporaşe, yole,
bărci, hidrobiciclete, şalupe.“ R.l. 29 IV 75 p. 4. „De la finele
campionatului, după o mini-vacanţă de patru zile, lotul repre zentativ
şi-a început joia trecută pregătirile.“ I.B. 25 V 84 p. 3. „Agenţiile şi
filialele oficiilor jude ţene de turism şi ale ITHR Bucureşti oferă în
lunile ianuarie şi februarie locuri pentru cură balneară, odihnă,
minivacanţe sau excursii în staţiunile Felix, Herculane [...]“ I.B. 21 I
86 p. 3; v. şi bowling (din mini- + vacanţă)
minivehícul s.n. (transp.) –Vehicul de mici proporţii– „Un mini -
vehicul urban, conceput de fraţii Jarret. Două locuri, trei roţi, fără
volan, fără pe dale.“ Cont. 11 X 68 p. 8 (din fr. mini-véhicule; DMN; Fl.
Dimitrescu în SMFC VI p. 139)
minivulcán s.n. (geol.) „Un profesor din Nea pole a avut năs truşnica
idee de a confecţiona o machetă a Vezuviului conţinînd substanţe
explozive. În momentul punerii în activitate a «minivulcanului»,
substanţele aflate înăuntru au produs o puternică explozie, cu un
deznodămînt tragic: nouă elevi au fost răniţi, iar profesorului a trebuit
să i se amputeze o mînă.“ Sc. 28 XI 76 p. 6 (din mini- + vulcan,
probabil după model it.)
minutáj s.n. –Număr de minute (acordat), orar precis al des făşurării
unei competiţii, ceremonii etc.– „La radio, cine parcurge programul
tipărit va fi uşor mirat; vedetele nu apar uneori deloc citate, iar alteori
sînt puse la un loc cu tot felul de nume minore, acordîndu-li-se un
minutaj egal!“ Cont. 12 X 73 p. 6 (din fr. minutage; I. Iordan în SCL
4/64 p. 405)
mioeléctric, -ă adj. –Care foloseşte curentul electric produs de
contracţiile musculare– „Mîna mio electrică, cum este numită proteza
pe care o poartă fetiţa [...] a fost realizată la Departamentul de
neuro-fiziologie al spitalului regional din Obrero, Suedia, şi este
acţionată de un motor electric extrem de mic.“ R.l. 22 XI 78 p. 6 (din
engl. myoelectric; BD 1971)
mioglobintést s.n. (med.) „Trusa mioglobintest. În cadrul Cli nicii
IV medicale a Spitalului Municipal a fost recent experimentată «Trusa
pentru decelarea mioglobinei» – concepută şi realizată în laboratorul
de imunologie umorală a Institutului Cantacuzino.“ I.B. 6 IV 84 p. 2.
„Spitalul clinic municipal şi spitalul clinic de urgenţă utilizează pentru
diagnosticul imunologic al infarctului de miocard trusa denumită
«mioglobintest», concepută de cercetători din cadrul Institutului
Cantacuzino.“ R.l. 23 V 84 p. 5 (din mioglobin + test)
misfít s. (cuv. engl.) „Unde sînt temele gran dioa se ale lui Kramer:
rasismul [...] sau ferocitatea americanului mijlociu [...] care socoate
«mis fits», adică «neisprăviţi» pe toţi acei care nu se aliniază la
dezolanta mediocritate a lui «ave rage american» şi cere ca aceste
«rebuturi» să fie aruncate sau măcar izolate în rezervaţii în chise.“
R.lit. 7 III 74 p. 21
miştóc s. 1993 (arg.) –Bătaie de joc, zeflemea– v. mortal (var. a lui
mişto)
miştocár, -ă s.m.f. (arg.) –Şmecher, glumeţ– „Mircea nu se înţelege
deloc cu miştocarii de pe strada lui.“ (din mişto[c] + -ar; Coman Lupu
în LL 3/72 p. 349, Th. Granser M. 29)
miştocărésc, -eáscă adj. (arg.) –De miştocar– „Aceeaşi pri vire
ironică, miştocărească a realităţii, acelaşi aer de flecăreală fără obiect,
ca să nu mai vorbim despre un alt fragment [...] care aduce flagrant cu
un fragment de poem cărtă rescian [...]“ Săpt. 28 IX 84 p. 2 (din
miştocar + -esc; DEX-S; Th. Granser M. 28)
mitingíst, -ă s.m.f. (peior.) –Persoană care şi-a fă cut aproape o
profesie din participarea la mitinguri– „Cum de mitingiştii se prezintă
la lucru?“ Azi 8 V 90 p. 4. „[...] mitingiştii de profesie, ziariştii şi
bicicliştii.“ R.l. 9 II 94 p. 1. „Mitingiştii tristului an 1990“ R.l. 19 XI 96
p. 2; v. şi Azi 157/90 p. 1, Cotid. 14 VIII 91 p. 2 (din miting + -ist; I.
Preda în LR XLI/92 p. 589, A. Stoichiţoiu în Hyperion III/94 p. 173)
mixáre s.f. –Amestecare– „O glumă – li se explică extratereştrilor
într-o po vestire ştiinţifico-fantastico-umoristică a volumului – este un
precipitat rezultat din mixarea unei observaţii pe ne trante, a unei
inteligenţe mobile, a unui spirit alert, a unui dar de a sesiza contradicţia
dintre ceea ce pare şi ceea ce e.“ R.lit. 11 VII 74 p. 6 (din mixa; DEX,
DN3)
míxer s.n. 1991 (gosp.) –Aparat electric care ser veşte la amestecarea,
baterea etc. alimentelor– v. halogen, măciucă (din fr., engl. mixer; PR
1950, DMC 1966; DEX, DN3 – alt sens)
mixtá vb. I (înv.) –A alcătui clase în care fetele sînt împreună cu
băieţii– „Vom mixta clasele mici.“ (din mixt + -a; DEX-S)
mizerabilísm s.n. „Consiliul Europei, tradu cătorii şi
mizerabilismul. Am învăţat aici [la Stras bourg] cuvîntul
«misérabilisme» al cărui sens [...] nu-l cu noşteam: pesimism, doctrină
a disperării.“ R.lit. 51, 52/93 p. 27 (din fr. misérabilisme; DMC 1966)
mîini curáte sint.s. –Ancheta magistraturii ita liene deschisă în
februarie 1992 împotriva corupţiei, în special în rîndul oamenilor
politici– „Dosarul «Mîini curate» [...] poate să ducă la o veritabilă
lovitură de graţie dată clanurilor politice.“ „22“ 25 II–5 III 93 p. 16.
„Scandalul dezvăluit de operaţiunea «Mîini curate» sparge ca drul
obişnuitului pentru că el implică nu doar una-două persona lităţi, ci
ansamblul societăţii.“ R.l. 26 III 93 p. 5. „Ancheta «Mîi nilor curate»
se strînge din nou în jurul foştilor demnitari italieni acuzaţi de
corupţie.“ R.l. 18 V 94 p. 9 (trad. în rom. a sintagmei italiene mani
pulite)
mîini murdáre sint.s. –Corupţie– „Mîini murdare şi la Londra.
Suflă vînt de corupţie tipic italiană şi la Londra, anunţă ziarul «The
Guar dian».“ R.l. 22 III 93 p. 3 (după mîini curate)
moárte álbă sint.s. 1. –Moarte prin înghe ţa re– „Începuse ceea ce
oamenii de munte numesc «moartea albă». Îngheţase şi nu mai era
conştient.“ R.l. 9 I 85 p. 5. 2. –Moarte provocată de droguri– „[...] o
echipă de cercetare asupra toxicomaniei [din Germania] a izbutit să
pună la punct o metodă de terapie comportamentală a candidaţilor la
«moartea albă». Bazîndu-se pe minu ţioase investigaţii de psihologie
experimentală, psihoterapia admi nistra tă clinic şi ambulator [...] este
axată pe ideea că pa cientul trebuie să înveţe să trăiască fără drog.“ I.B.
9 IV 86 p. 3. „Moartea albă a apărut şi la noi“ Ev.z. 11 X 96 p. 6
minitélex • 153 • moárte álbă
móbilă-tapiţeríe s.f. –Unitate unde se lu crea ză mo bilă şi tapi ţerie–
„Cooperativa meş teşugărească inaugurează în aceste zile la Bucu reşti,
pe Bd. Baba Novac, un nou complex. La parter, centre de reparat
obiecte optice, o unitate «Tricotextil», unităţi de marochinărie, mo bi -
lă-tapiţerie, încălţăminte şi re pa raţii.“ R.l. 10 I 75 p. 5 (din mobilă +
tapiţerie)
mobilizá vb. I (med.) –A pune (un bolnav) să umble, să se mişte–
„Bolnava trebuie mobilizată cît mai repede după operaţie.“ (formal din
fr. mobiliser; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
mobilizáre s.f. (med.) –Mersul, mişcarea (unui bol nav) după o
operaţie sau după o lungă şedere în pat– „[...] efectuarea intervenţiei
chi rurgicale (dacă este necesară) în primele zile de la accident, apoi
mobilizarea bolnavului şi auto rizarea mersului chiar a doua zi după
operaţie.“ R.l. 27 VII 84 p. 5 (din mobiliza; PR; DN, DN3 – alte
sensuri)
modelár, -ă s.m.f. –Creator de modele– „Ecaterina M., modelară de
la laboratorul de creaţie al fabricii Adesgo.“ I.B. 7 II 61 p. 1 (din model
+ -ar; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 387)
modelíst, -ă s.m.f. (vest.) –Persoană care con cepe şi confec ţio -
nează modelele vestimentare– „[...] frumoase şi prea-amabile pre -
zentatoare îmbrăcate de Cardin [...] sau alţi mari modelişti pari zieni.“
Cont. 11 XI 68 [f.p.] (cf. fr. modéliste; PR sec. XX; DN3)
moderá vb. I –A conduce sau îndruma o discuţie, de obicei publică–
„[...] regizorul francez G.M. a dialogat cu cineastul român L.D. (mo -
deraţi fiind de M.M.), pe marginea problemelor de care se loveşte
cinematograful contemporan.“ „22“ 51/92 p. 8. „N-am văzut decît
ultima parte a emisiunii de luni seara moderată de V.A. Nemaipomenit
este, în primul rînd, moderatorul însuşi.“ D. 109/95 p. 3 (din fr.
modérer; DN3, DEX, DN3 – alte sensuri)
moderatór s.m. –Persoană care conduce sau îndrumă o discuţie, de
obicei publică, la radio sau la televiziune, pe un anumit făgaş– „În anii
‘60-’70, Bacalu era un cunoscut moderator al meselor rotunde
ştiinţifice ale televiziunii.“ „Fiecare participant şi-a manifestat opinia
faţă de tema pusă în discuţie, în completare a răspuns la numeroasele
întrebări puse de moderator [...]“ R.l. 24 IV 91 p. 1; v. şi modera (din
engl. mo derator; cf. fr. modé rateur – alte sensuri; CD; DN, DEX, DN3
– alt sens, DEX-S)
modernitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este modern– „Sensurile
modernităţii.“ Sc. 28 VIII 67 p. 1 (din modern + -itate; cf. fr.
modernité; DMN 1968; DEX, DN3)
modíst s.m. –Creator care dă linia în modă– „Cîţi va modişti [...] au
inventat moda africană cu turbane înalte şi înflorate.“ Săpt. 16 VI 72 p.
16. „Dar modiştii nu-s de ieri, de alaltăieri pe lumea asta şi miile de
modele de taioare pe care ei le-au confecţionat ne vor da şi nouă
destule dureri de cap [...]“ Săpt. 27 IV 79 p. 8; v. şi cola (din modă +
-ist)
modúl s.n. 1. (astr.) –Fiecare din părţile deta şabile ale unei nave
cos mice– „Spacelab va avea două elemente: modulul-laborator pentru
echipajul uman, în care cercetătorii pot lucra în haine de stra dă, şi
platforma suport pentru ins trumentele de măsură şi con trol de
cercetare.“ V.stud. 20 III 74 p. 10; frecvent în sint. mo dul lunar;v. şi
Sc. 7 VII 69 p. 4; v. şi minicrater (1969), na vă-mamă (1969). 2.
–Parte detaşa bilă dintr-un ansamblu (clădiri, mobile etc.)– „Primul
«modul» a fost livrat în ziua des chiderii celui de-al XI-lea Congres al
partidului. Acum, din secţia a şasea a I.P.B. ies pe bandă următoarele
«bucăţi de clădire»: bucătării, sufra gerii, dormitoare + hol + baie,
camere de tineret, casa scării.“ Sc. 3 III 76 p. 4. „Modulul de 1000 de
apartamente conceput de I.C.I.M. Braşov [...] înseam nă 26000
elemente spa ţiale, care în anul 1979 vor fi integrate în patru tipuri de
case.“ R.l. 17 III 79 p. 3; v. şi Sc. 5 IV 74 p. 1; v. şi ambutisat, modulat
(din engl., fr. module, germ. Modul, rus. modul; sensul 1 din engl.
americ. lunar module; BD 1966, DMN 1966; D.Am., DTP; DEX,
DN3)
modulár, -ă adj. 1983 –Realizat din moduli– v. ergonomic (din fr.
modulaire, engl. modular; DN3, DEX-S)
modulát, -ă adj. –Lucrat din moduli– „Camion modulat.
Constructorii de maşini din Varşovia au conceput şi brevetat un
original model de ca mion montabil, din trei segmenţi sau moduli.
Primul segment cuprinde cabina şoferului şi cele două roţi din faţă, cel
din mijloc partea principală a benei şi cel de-al treilea partea ultimă a
aces teia, motorul şi perechea roţilor din spate [...]“ Sc. 4 V 79 p. 5; v. şi
24 II 81 p. 5 (din modul; DEX – alt sens, DEX-S)
mógno s. 1967 (cuv. amerind.; bot.) –Arbore tropical din familia
mahonului– v. imputrezibil
momént-chéie s.n. –Moment extrem de important– „Radu Beligan
s-a concentrat asupra unor momente-cheie, lucrîndu-le cu migală,
şlefuindu-le cu minuţiozitate şi intensitate.“ Sc. 19 I 77 p. 4. „Stilul
ales este realismul, însoţit de o teatralitate robustă, cu o exploatare
abilă a tuturor momentelor-cheie ale conflictului.“ R.lit. 14 XII 78 p.
16. „[...] este momentul ca noi toţi, cei care îl admirăm şi îl iubim, să-l
ajutăm să depă şească un moment-cheie din viaţa lui.“ Săpt. 5 X 84 p. 8;
v. şi I.B. 10 III 75 p. 3 (din moment + cheie)
mondorámă s.f. –Imagine de ansamblu a lumii– „Mondo ra -
ma ştiinţifico-teh nică.“ Pr.R.TV 29 V 80 p. 10. Titlu de rubrică în
revista Luceafărul – v. Luc. 24 VI 78 p. 8, 16 XII 78 p. 8 etc. (din
mondo- + -rama; L. Seche în LR 4/78 p. 341; DEX-S)
monellínă s.f. 1977 –Substanţă de 3000 de ori mai dulce decît
zaharina– v. aspartam
monitór 1. s.m. 1975 –Instructor– v. preselecţie. 2. s.n. în sint.s.
monitor cardiac (med.) –Aparat automat care supra ve ghează
activitatea cardiacă– „Serviciile moderne de reanimare sînt înzestrate
cu monitoare.“ (din engl. monitor; cf. fr. moniteur, germ. Monitor;
LTR, DTP; DN – alte sensuri, DEX, DN3 – sensul 1)
monitóring s.n. (cuv. americ.) –Tehnică de supraveghere
electronică– „[...] organizarea re ţe lei de monitoring pentru supra ve -
gherea faunei şi florei [Deltei Dunării]; studiul pilot de regene rare a
resurselor de stuf şi repunerea în circuitul natural a zonelor abandonate
(polderele), reconstrucţia eco logică [...]“ R.l. 14 V 94 p. 5 (cf. fr.
monitoring; PR, DMC 1969)
monitorizá vb. I 1. –A coordona– „În atelierul în care discuţii le au
fost monitorizate de H.A. (Cu rie rul naţional) s-a vorbit despre
respingerea în Parlament a legii care să permită ziariştilor accesul la
informaţie.“ „22“ 5–11 VI 92 p. 8. „Discuţia despre cultură şi
învăţămînt în tranziţie a fost monitorizată de către T.T.“ „22“ 30/94 p.
11. 2. –A urmări cu atenţie, a supraveghea– „Redactorii specializaţi
ai agenţieimonitori zează zil nic 15 ziare.“ R.l. 9 VIII 93 p. 1 (din
monitor)
monitorizáre s.f. –Supraveghere– „Doi observatori [ai Consi liu lui
Europei] vor continua monitorizarea României prin rapoarte alcătuite
din 6 în 6 luni.“ „22“ 41/94 p. 6 (din monitoriza)
monoblóc adj.inv. –Alcătuit dintr-o singură bucată– „A avut loc ieri
la Craiova inaugurarea celui mai mare spital monobloc din ţara noastră
cuprinzînd 1620 de paturi pentru bolnavi.“ R.l. 14 III 71 p. 7; v. şi
linoplac (din fr., engl. mono bloc, rus. mono blok, germ. Monoblock;
DMN 1970, FC I 139; DTP; DN – alt sens, DEX, DN3)
monoclonál, -ă adj. (biol.) –Provenit din ace laşi clon– „[...]
anticorpii monoclonali au devenit în mai puţin de un deceniu fundaţia
unei noi revoluţii în medicină.“ R.l. 17 X 84 p. 6 (din fr. monoclonal)
monocristalín s., adj. –Compus din mono cristale– v. helioener -
getic (cf. engl. monocrystalline; BD 1967)
monodiá vb. I –A cînta pe o singură coardă– „Voievodul [V.J.]
monodiază, lustruind versurile. Scena finală, culminantă, pare
operetistică.“ R.lit. 6 IV 72 p. 20 (din monodie + -a; DEX-S)
monografiá vb. I –A cerceta un subiect sub toate aspectele– „Uneori
uşor polemice, întotdeauna sintetice, opi niile lui Ov. S.
Crohmălniceanu mono grafiază un autor, dar surprind şi încadrarea
materiei tratate într-o suită, într-o ordine istorică.“ Săpt. 16 I 76 p. 2; v.
şi 5 X 79 p. 2 (din monografie + -a; DEX-S)
monografíst s.m. –Autor de monografii– „Manifestată atît de
divers şi plenar, vocaţia scriitorului e surprinsă în feluritele ei ipostaze
de biograf şi mo no grafist, de teoretician literar, de poet şi prozator.“
Sc. 13 II 67 p. 4. „Ar fi total nedrept să relevăm doar erudiţia
monografistului.“ R.lit. 30 V 85 p. 20. „Eu însumi, «mono grafist» al
autorului [Ivasiuc] îl oco lesc în seminarele de la Universitate.“ R.lit.
25/93 p. 13; v. şi 31 V 73 p. 7, Săpt. 5 X 79 p. 2 (din monografie + -ist;
cf. it. monografista; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DN3, DEX-S)
monokíni 1. s.n. –Costum de baie femeiesc, alcătuit numai din
slip– „Organizatorii festivalului pregătesc pentru duminică o bătaie cu
flori. Pă zi torii ordinei şi bunelor moravuri organizează vînă toarea
purtătoarelor de monokini.“ Cont. 21 V 65 f.p. 2. s.f. (rar) –Femeie
care poartă acest costum– „Acum vreo cinci ani municipalitatea îşi
mobilizase serviciile de ordine în faimoasa campanie anti-monokini,
dar azi, la Carlton, în acelaşi hol în care o «monokini» apărea călare,
asistăm la alt spectacol la fel de extravagant.“ R.lit. 2 VI 77 p. 24 (din
fr., engl. monokini; DMN 1964, BD 1965)
móbilă-tapiţeríe • 154 • monokíni
monolitizáre s.f. (tehn.) –Acţiunea de a lega elementele de
construcţie din beton turnate se parat– „[...] cele două fete ce pregăteau
«injecţia» de monolitizare a betonului cu pămîntul.“ R.l. 14 I 84 p. 2
(din monolitiza; DN3)
monomotór adj., s.n. (av.) –(Despre avioa ne) Care are un singur
motor– „Un monoplan, monomotor «de buzunar» – aşa poate fi descris
noul aparat american «Homlet 160» care se demontează în numai 10
minute [...]“ R.l. 31 VIII 79 p. 6 (din fr. monomoteur; DEX, DN3)
monoplás s.n. –Maşină de curse cu un singur loc– „[...] motorul
maşinii va fi echipat numai pentru monoplasul britanic.“ Săpt. 24 V 85
p. 8 (din fr. monoplace; PR 1923; DN3)
monopól s.m. în sint. monopol magnetic „A fost descoperit
«monopolul» magnetic? Un grup de savanţi americani a reuşit, se pare,
să observe pentru prima oară particula – cunoscută sub numele de
monopol magnetic – care s-ar afla la baza fenomenului magnetismului
şi a cărei existenţă n-a fost încă dovedită [...]“ Sc. 16 VIII 75 p. 6. „Nu
demult, presa din întreaga lume anunţa descoperirea de către
cercetătorii din Berkeley (S.U.A.) a mono-polului magnetic,
«cărămidă» elementară a magnetismului – asemeni electronului
pentru electricitate.“ Cont. 7 XI 75 p. 5 (din <M>mono + pol, probabil
după model engl.; DEX, DN3 – alt sens)
monorái s.n. (transp.) „Monorai – cale de rulare terestră sau, mai
ales, suspendată, alcătuită dintr-o singură şină.“ I.B. 16 I 62 p. 2; v. şi
tren-avion (din fr., engl. monorail; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237;
D.Tr.; DTP)
monotonizá vb. I 1980 –A face să devină monoton– v. bric-à-brac
(din monoton; DEX, DN3)
montáj-sonorizáre s.n. (cinem.) –Faza de montare a ima gi nilor şi
de combinare a ima ginilor şi sunetului în realizarea unui film– „La
Casa de filme 2 se află în faza de montaj-sonorizare pe li cula «Filip cel
Bun».“ I.B. 26 VII 74 p. 2. „Filmul se află în fa ză de
montaj-sonorizare.“ R.l. 8 II 78 p. 5 (din montaj + so no rizare)
montanologíe s.f. –Disciplina care se ocupă de studierea zone lor
montane– „România co nectată la montanologia europeană.“ R.l. 18
VII 90 p. 1 //din montan + -logie//
moonist, -ă adj., s.m.f. –Adept al doctrinei re li gioa se a sectantului
Moon– „În felul lor – recunoaşte un deputat din regiunea Rho nului, ca -
re a avut de-a face în circumscripţia lui cu afaceri de racolare a tinerilor
de către moonişti [...] – aceste credinţe s-au născut ca o reacţie
împotriva cinismului societăţii noastre.“ Sc. 13 XI 77 p. 5 [pron.
muníst] //din n.pr. Moon + -ist//
morfínă-báză s.f. (chim.) –Morfină brută, înain te de purificare– „În
timp ce decupa o ma şină veche tip Ford, un fierar din Aix-en-Pro vence
(Franţa) a avut surpriza să descopere în caroseria mîncată de rugină...
16 kg de morfină-bază.“ R.l. 4 VII 72 p. 6. „Două fapte par să pledeze
în favoarea primei ipoteze: uciderea lui A.B., 62 de ani, cunoscut de
poliţie pentru activitatea sa ca traficant de droguri, şi descoperirea unui
laborator în care se transforma morfina-bază în heroină.“ R.l. 3 IV 73
p. 6. „[...] cea pe care o preferă şi o foloseşte cel mai adesea este
morfina-bază pe care şi-o injectează singur de mai multe ori pe zi [...]“
Cont. 11 V 79 p. 4; v. şi I.B. 15 III 74 p. 4 (din fr. morphine-base)
mortál, -ă adj. 1979 (arg. tinerilor) –Extraordinar, nemai po me nit–
„Miştocul mortal se practică la propriu, la ocazii, cînd cineva
deranjează prea tare [...]“ R.l. 3 VIII 93 p. 1. „Washingtonul n-a avut
trecere în faţa băuturii mortale sake, făcută din orez.“ Expres 30/94 p.
15. „Putem deveni serioşi, mortal de serioşi [...]“ Expres 39/94 p. 3; v.
şi comă (1979) (din it. mortale; DEX-S)
móstră-etalón s.f. –Eşantion-model– „Acţiu nea iniţiată în ca drul
întrecerii [...] pentru obţine rea de produse la nivelul mostrei-etalon.“
Sc. 17 IV 62 p. 1. „[Se constată] diminuarea calităţilor iniţiale ale unor
produse ale industriei alimentare faţă de mos tra-etalon, diversificarea
prea lentă a unor sortimente ce pot fi folosite rapid în bucătărie
(semiindustrializatele, ketering etc.) [...]“ I.B. 6 V 74 p. 1 (din mostră
+ etalon)
motél s.n. (turism) „De-a lungul autostradei [în Moscova] din loc în
loc vor lua fiinţă moteluri, adică moto-hoteluri, unde şoferii
vehiculelor în tranzit se vor putea odihni, maşinile lor primind între
timp îngrijirea necesară.“ Sc. 6 XI 60 p. 3; v. şi braca, camion-cisternă
(din engl. americ. m[otor + h]otel; cf. fr. motel; DMN 1950; D.Am.,
DT; Fl. Dimi trescu în LR 4/62 p. 188, Th. Hristea în R.lit. 3 IV 80 p. 5;
DEX, DN3)
moteliér, -ă adj. (turism) –De motel– „În bă trîna Grădişte ar putea fi
amenajat un complex motelier, devenind astfel zonă tu ris tică.“ R.l. 7
XI 77 p. 3 (din motel + -ier, după modelul lui hote lier; DN3, DEX-S)
móto adj. inv. 1962 –Referitor la un vehicul motorizat– v.
microfoileton (abreviere din moto[rizat])
motocositoáre s.f. „După luni de investigaţii şi an chete, după
interogarea a 10 martori, motocositoarea [...] a fost descoperită în in -
cinta întreprinderii, acoperită cu o rogojină.“ Săpt. 5 VII 74 p. 2; v. şi
R.l. 14 VII 81 p. 5 (din moto- + cositoare; DEX-S)
motocrós s.n. (sport) –Cursă de motociclism pe teren accidentat–
„Comisia de specialitate din ca drul CEFS Bucureşti va organiza în
acest an raliuri, motocrosuri, concursuri de viteză, îndemînare şi
regularitate, excursii-raliu etc.“ R.l. 7 IV 74 p. 5 (din engl., fr.
moto-cross; DMC 1959, BD 1966; FC I 141, L. Seche în LR 2/75 p.
177; D.Tr.; DEX, DN3)
motocultór s.n. (tehn.) –Maşină agricolă uşoa ră pentru lucrări pe
suprafeţe mici– „[...] anul aces ta vor fi fabricate încă 300 de
motocultoare cu întregul set de piese şi dispozitive pentru aratul,
afînarea şi mărunţirea solului [...]“ Sc. 17 I 84 p. 2. „Eastrade s.r.l.,
distribuitor general în România, oferă celor interesaţi motocultorul
universal Trakia [...]“ R.l. 20 III 92 p. 6; v. şi 27 III 84 p. 5, 14 IV 84 p. 5
(din fr. motoculteur; DN3)
motodróm s.n. –Autodrom– „De aceea, toţi interlocutorii noştri au
insistat asupra necesităţii de a se amenaja un motodrom. Pe un astfel de
motodrom [...] ar putea fi reproduse multe elemente de dificultate ale
circulaţiei – pante, curbe, porţiuni acoperite de mîzgă.“ Sc. 8 XI 67 p. 2
//din moto- + -drom; DN3, DEX-S//
motofurgonétă s.f. –Vehicul carosat, pe trei roţi, cu motor de
motocicletă, cu ajutorul căruia se transportă bagaje, alimente– „Distri -
bui rea laptelui la domiciliu cu ajutorul mo to furgo netelor într-unul din
cartierele Capitalei.“ Sc. 26 III 62 p. 1 (din moto- + furgonetă; Fl.
Dimitrescu în LL 10/65 p. 234, Al. Graur în SMFC IV p. 83; DN3,
DEX-S)
motohotél s.n. 1960 (turism) –Motel– v. motel (din moto- + hotel;
cf. engl. motor hotel; BD 1965)
motonávă-şcoálă s.f. (mar.) –Motonavă cu funcţia de şcoală–
„Pentru perfecţionarea pre gătirii cadrelor necesare flotei noastre
comerciale, cu începere din anul viitor, în registrele navale române va
fi înmatriculată prima motonavă-şcoală.“ R.l. 31 X 75 p. 5 (din
motonavă + şcoală)
motoplanór s.n. (av.) „Industria aeronautică româ nească a introdus
anul acesta în fabricaţia de serie un nou gen de aeronavă – motopla -
norul, aparat care îmbină calităţile de planare ale planoarelor cu cele
de decolare şi zbor independent al avioanelor uşoa re.“ R.l. 29 V 78 p. 5
(din moto- + planor; DEX-S)
motopompíst s.m. –Muncitor care lucrează cu o motopompă– „[...]
cursuri de calificare a elevilor în meseria de motopompişti [...]“ R.l. 13
IV 77 p. 2. „[Angajăm] conducători motostivuitori autorizaţi [...]
mecanic motopompist [...]“ R.l. 13 VIII 80 p. 4; v. şi 9 VII 80 p. 1 (din
motopompă + -ist)
motorachétă s.f. –Motocicletă prevăzută cu para şută– „După
Shake River Canyon, celebrul cascador american, E.K. ar putea
încerca în viitorul apropiat să sară peste Tamisa cu motoracheta sa.“
R.l. 9 I 75 p. 6 (din moto- + rachetă, probabil după model engl.)
motoscúter s.n. –Scuter carosat folosit pentru transportul
mărfurilor– „Trustul de cofetării şi răcoritoare nr. 2 caută conducători
motoscutere cu carnet de con ducere cat. I, bărbaţi sau femei.“ I.B. 29 I
62 p. 4 (din fr. motoscooter, engl. motorscooter; Fl. Dimitrescu în LL
10/65 p. 237; D.Tr.; DN3, DEX-S)
mototurbopómpă s.f. –Agregat de pompa re constînd dintr-o
turbină acţionată de motor– „Printr-o inovaţie realizată de el –
modificarea unei mototurbopompe – s-a izbutit în 1959 să se dea în
funcţie noua fabrică de amoniac înainte de termen.“ Sc. 13 II 61 p. 3
(din moto- + tur bopompă; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 388)
mov-négru, -neágră adj. –Nuanţă de mov foar te închis– „Printre
mulţimea de flori de aici şi-au deschis petalele nu mai puţin de 40 de
varietăţi de lalele, în cele mai diverse culori şi nuanţe, de la alb
imaculat pînă la mov-negru.“ Sc. 7 V 74 p. 2 (din mov + negru)
mozaicát, -ă adj. –Împodobit cu mozaicuri– „În cetineala venea de
undeva de sus. Din tava nul / Mozaicat al cofetăriei.“ Săpt. 24 II 86 p. 2
(din mozaic)
mozzarella s.f. 1977 (cuv. it.) –Tip de brîn ză nefermentată,
preparată din lapte de bivoliţă– „Deasupra se pune Mozzarella, în
prealabil to pită într-o tigaie încinsă, se presară pătrunjel. (Mozzarella
este o brînză italienească specială, care intră aproape în toate reţetele
europene. Se găseşte şi la noi în comerţ, nefiind mai scum pă decît
monolitizáre • 155 • mozzarella
caşcavalul românesc).“ As 183/95 p. 4; v. şi cedar [pron. moţaréla]
(DZ)
mucăleálă s.f. (fam.) –Haz– „Ar fi o catastrofă dacă dialogurile nu
vor fi traduse într-o engleză care să păstreze toată nostimada, savoarea
şi mucăleala lor ardelenească.“ R.lit. 16 II 78 p. 17 (din mucalit)
multianuál, -ă adj. –Desfăşurat pe mai mulţi ani– „Cantităţile de
precipitaţii vor depăşi valorile medii multianuale [...]“ I.B. 27 IV 84 p.
7. „Temperatura apei în Marea Japoniei este şi în pre zent cu două grade
mai scăzută decît media multianuală.“ I.B. 8 V 84 p. 8 (din multi- +
anual)
multiatlón s.n. (sport) –Probă sportivă care combină mai multe
întreceri atletice– „Învingînd pe I.V. la multia tlon, S. a realizat 162,167
puncte.“ Sc. 7 II 63 p. 5 //din multi- + gr. athlos, după pentatlon//
multidimensionalitáte s.f. –Caracterul a ceea ce are mai mul te
dimensiuni– „Afirmăm, într-un cuvînt, multidimensionalitatea struc -
tura lă a poeziei.“ Gaz.lit. 3 XI 66 p. 10 (din multidimensional + -itate;
DEX-S)
multidisciplinár, -ă adj. 1977 –Care ţine de mai multe spe cia -
lităţi– v. apendicectomie; v. şi R.l. 19 XI 79 p. 4, 8 X 81 p 1 (din fr.
multidisciplinaire;cf. engl. multidisciplinary;PR 1950; DEX-S)
multidocumentát, -ă adj. –Documentat mul ti la teral– „[...] repor -
tajul despre corrida, multidocumentat şi nu în afara unei secrete în fo -
cări [...]“ Cont. 3 II 67 p. 5 (din multi- + documentat)
multifuncţiónal, -ă adj. –Care are mai mul te întrebuinţări– „Piaţa
Norilor, într-o viziune mul ti func ţională.“ I.B. 28 II 84 p. 1; v. şi
opalizat (1974); v. şi R.l. 8 X 81 p. 3 (din multi- + func ţional; DN3,
DEX-S)
multilateralitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este multilateral– „Mul -
ti la teralitate“ Sc. 1 X 66 p. 1; v. şi autoeduca (din multilateral + -itate;
cf. fr. multilateralité, it. multilateralità; DMN 1968; DEX, DN3)
multimétru s.n. (med.) „Personalul medical va avea la dispo ziţie,
începînd cu anul viitor, un aparat cu ajutorul căruia va putea efectua
măsu rarea si multană a rezistenţei electrice, tensiunii electrice şi tem -
pe raturii din orice punct al corpului omenesc. Multimetrul fiziologic
(aceasta este denumirea aparatului) brevetat de curînd şi cons truit pe
baza unei lucrări de diplomă susţinută de studentul V.N.“ Mag. 4 X 75
p. 3 (din fr. multimètre; LTR, DT)
múltiplex s.n. (comunic.) –Procedeu folosit în telecomunicaţii pen -
tru transmiterea simultană a mai multor mesaje– „Discursul său a fost
precedat de multiplexul dintre cele trei capitale, la care au participat
mai multe personalităţi politice.“ Ad. 13 IV 91 p. 2 (din fr. multiplex)
multíplu s.m. (arte) „Ca şi gravurile, multiplii sînt lucrări de artă
rezultate din repetarea în cîteva exem plare – niciodată numeroase – a
unor creaţii de sculptură originală. Nu sînt reproduceri, ci replici, de
obicei realizate de artistul însuşi [...]“ R.lit. 3 V 84 p. 2 (DN, DEX,
DN3 – alte sensuri)
multiutilitár, -ă adj. –Cu posibilitatea de a fi utilizat în multe
scopuri– „I.A.T. 823. Un avion multi-utilitar, modern, uşor şi robust
[...]“ R.lit. 4 IX 75 p. 16 //din multi- + utilitar//
multivision v. multiviziune
multivitaminizát, -ă adj. –Care conţine mul te vitamine– „Se va
pune în vînzare miere mul tivitaminizată cu polen recoltat de albine,
produs care conţine întregul complex de vita mine.“ I.B. 22 VII 61 p. 4
(din multi- + vitaminizat; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 388; DN3)
multiviziúne s.f. „Spectacol în multivision. Sub egida Asociaţiei
artiştilor fotografi [...] duminică va avea loc la Ateneul român un
spectacol în multivision. Este vorba de un procedeu prin care se
proiectează pe trei ecrane separate trei imagini dife rite cu ajutorul a
şase proiectoare.“ I.B. 20 VI 68 p. 1. „[Parisul] se va dezvălui astfel, pe
un ecran uriaş de 18 m/10 m, graţie multiviziunii – un nou mod de
expresie, care uneşte imaginea fixă, tratată şi recadrată, cu cine -
matograful şi cu toate ultimele tehnici optice şi acustice, controlate de
un ordinator.“ R.l. 3 VI 85 p. 6; v. şi dictafon [şi multivision] (din fr.
multivision; DMN)
muncitór-constrúctor s.m. –Muncitor ca re lucrea ză la con struc -
ţii– „Omul nostru – fost ţăran patruzeci de ani şi muncitor-constructor
douăzeci şi doi de ani – în cîteva luni şi-a ridicat o căsuţă.“ Sc. 15 V 74
p. 1 (din muncitor + constructor)
muncitór-elév s.m. –Muncitor care îşi completează studiile, fără a
ieşi din producţie– „Iată-i pe cîţiva dintre muncitorii-elevi, fruntaşi la
învăţătură, repe tîndu-şi lecţiile înainte de a intra la cursuri.“ Sc. 12 IX
61 p. 1; v. şi 24 I 63 p. 2 (din muncitor + elev; Fl. Dimitrescu în LR 4/62
p. 388)
muncitór-inginér s.m. –Muncitor care îşi completează studiile
pentru a deveni inginer– „Un nou tip de muncitor şi-a făcut apariţia în
întreprinderi: muncitorul-inginer.“ Sc. 13 X 61 p. 3 (din muncitor +
inginer; Fl. Dimi trescu în LL 10/65 p. 234)
muncitór-sortatór s.m. –Muncitor ce sor tează şi triază mate -
rialele şi produsele dintr-o fabrică, uzină etc.– „Ei au fost observaţi de
un grup de muncitori-sortatori de la ciurul meca nic.“ Sc. 18 II 63 p. 1
(din muncitor + sortator)
mundialíst s.m. (sport) –Sportiv participant la campionatul mon dial
de fotbal din 1982 din Spa nia– „E o reprezentativă a «mundialiştilor»
care evo luează în campionatul Franţei.“ Fl. 4 VII 86 p. 23 (din mundial
+ -ist)
muppet s. (cuv. engl.) „Noul serial săptămînal de televiziune din
Anglia, The Muppets, a totalizat în decurs de zece săptămîni şapte
milioane de spectatori [...] Cuvintele «Muppet» reprezintă o combi -
naţie între marionetă şi păpuşă şi desemnează asemenea personaje
hibride, puţin groteşti sau chiar monstruoase.“ R.lit. 28 IV 77 p. 22
[pron. mápit]
muralíst, -ă adj. (artă) –Pictor specializat în arta murală– „Fi gura
marelui pictor muralist Da vid Alfaro Siqueiros [...] a fost evo cată în
cadrul unei festivităţi omagiale organizată în capitala Mexicului.“
R.lit. 2 II 84 p. 22 (cf. sp., it. muralista, fr. muraliste; DPN 1983)
muscacíd s. (chim.) „Muscacid – după cum arată şi denumirea, este
o substanţă contra muştelor.“ R.l. 20 XI 73 p. 3 (din muscă + -cid)
musical s.n. (anglicism; arte) –Spectacol de muzică şi dans, comedie
muzicală– „«Studentul-cerşetor», unul din musical-urile de mare suc -
ces de pe Broadway.“ Cont. 8 III 74 p. 10; v. şi R.l. 17 IX 74 p. 4, Sc. 7
IX 79 p. 4 [pron. miúzicăl] (din engl. musical [comedy]; cf. fr. musical;
DMN 1966; DN3)
mussolinián, -ă adj. 1994 –Care porneşte de (sau aderă) la ideile
lui Mussolini– v. demantelare (din it. mussoliniano; cuv. este mai
vechi în română)
muşárd s.m. (franţuzism) –Delator, turnător– „Eu gen Barbu, C.V.
Tudor sau Adrian Păunescu erau muşarzii de serviciu ai Securităţii.“
„22“ 38/95 p. 3 (din fr. mouchard; DFAP)
mutáţie s.f. –Schimbare, transforma re– „Mutaţii semnificative pen -
tru o societate al cărei ţel suprem este omul.“ R.l. 3 XII 79 p. 3. „Cu
acest prilej, au avut loc convorbiri privind probleme ale dezvoltării şi
mutaţiilor socio-eco nomico-culturale din zonele mon tane ale Eu ropei
[...]“ R.l. 18 VII 90 p. 1; v. şi viral (din fr. mutation; DMN 1955; DP;
DN – alte sensuri, DEX, DN3)
muzeobúz s.n. „Începînd de la 6 noiembrie pînă la sfîrşitul lunii,
şapte comune din regiunea pariziană sînt vizitate, rînd pe rînd, de un...
muzeu pe roţi. E vorba de aşa-numitul «mu zeobuz», o auto dubă în că -
pătoare şi aspectuoa să în care sînt expuse, ca într-o mică sală de
muzeu, 19 din cele mai renumite opere (tablouri în ulei, desene şi
guaşe) ale pictorului francez Fernand Léger (1881–1955). Turneul –
deocamdată experimental – al acestui micromuzeu mobil face parte
dintr-o acţiune [...]“ R.l. 19 XI 71 p. 6 (din fr. muséobus; DMC 1970)
muzicál-coregráfic, -ă adj. (spect.) –(Spec tacol) de muzică şi
dans– „Spectacolul muzical-coregrafic dedicat zilei de 8 Martie.“
Săpt. 28 II 69 p. 3. „Spectacolul literar muzical-coregrafic «Vestitorii
primăverii».“ Sc. 12 IV 74 p. 4 (din muzical + coregrafic; FC I 172)
muzicián-compozitór s.m. (muz.) –Muzi cian care compune mu -
zi că– „Ziarele engleze amintesc cu acest prilej că muzi cie nii-com -
pozitori şi dirijori trăiesc mult. Astfel, Igor Stravinski şi Ri chard
Strauss compuneau şi după ce împliniseră 80 de ani.“ I.B. 4 VI 74 p. 4
(din muzician + compozitor)
muzicián-dirijór s.m. (muz.) 1974 –Muzi cian care dirijează– v.
muzician-compozitor (din muzician + dirijor)
muzicotécă s.f. (muz.) –Colecţie de piese mu zicale– „Muzicoteca
pentru toţi.“ Pr.R.TV 7 X 79 p. 3. „Muzicoteca pentru toţi.“ Pr.R.TV 14
X 84; v. şi Sc. 25 IV 80 p. 4 (din fr. musicothèque; DMC 1978, DEX-S)
muzicoterapíe s.f. (med.) –Tratament al unor boli nervoase cu
ajutorul muzicii– „E necesară şi o sumară pregătire [...] privind
muzicoterapia, această ramură a terapeuticii situată la graniţa dintre
medicină şi muzică.“ Săpt. 13 VI 75 p. 4. „Muzică de leac. Într-o serie
de ţări este utilizată cu succes mu zi coterapia.“ Sc. 19 X 80 p. 5. „De
aici la folosirea muzicii în sco puri terapeutice, cu investigarea rapor -
tului dintre nou şi deja ştiut, dintre timp, ritm şi comunicare, dintre
potenţialul afectiv şi di mensiunea estetică în muzicoterapie – nu e
decît un pas.“ R.lit. 11 X 84 p. 18; v. şi Sc. 19 X 80 p. 5 (din fr.
musicothérapie; DEX, DN3)
mucăleálă • 156 • muzicoterapíe
N
nanosecúndă s.f. –O miliardime de se cun dă– „Cer cetători de la
Institutul Max Planck din R.F. Germania au terminat de curînd con -
struc ţia unui laser cu iod care dezvoltă timp de 0,5 nanosecunde (o
jumătate de miliardime de se cundă) o putere de un miliard de kilowaţi
(un terawat).“ Cont. 15 IV 77 p. 5; v. şi subnuclear (1964) (din fr. nano -
seconde; DMN 1968; DT; DN3)
napodéz s.sg.tant. (chim.) „Napodez este denumirea noului produs
pentru lipit, fabricat de Întreprinderea «Napochim» din Cluj-Napoca.“
R.l. 6 X 77 p. 5; v. şi prenadez (probabil din Napo[chim] + [a]dez[iv])
narcobusiness s.n. –Afaceri cu droguri– „Pînă la urmă, proba bil
că nici fostul KGB nu ar mai putea avea succes în combaterea narco -
business-ului.“ R.l. 19 III 93 p. 3 [pron. narcobísnis] //din narco- +
business//
narcomán, -ă s.m.f. (med.) –Toxicoman– „Po tri vit datelor oficiale
ale Ministerului de Interne, în Spania au murit anul trecut 83 de
persoane ca urmare a narcomaniei [...] Esti mările [...] relevă că 350000
de spanioli sînt toxicomani. Anul trecut au fost arestaţi 11000 de
comercianţi şi narcomani.“ I.B. 27 XII 84 p. 8; v. şi Cont. 14 XII 79 p.
4; v. şi narcomanie (1977) (din fr. narcomane; DN3)
narcomaníe s.f. (med.) –Toxicomanie– „Ra por tul semnalează, de
asemenea, o creştere «fenomenală» a folosirii stupefiantelor şi o răs -
pîndire alarmantă a narcomaniei în Vietnamul de Sud.“ I.B. 22 II 72 p.
4. „Narcomanie. Un reprezentant al Oficiului danez pentru comba -
terea drogurilor a declarat [...] că în Danemarca abuzul de stupefiante a
dobîndit proporţii alarmante. Nu mă rul narcomanilor din această ţară
este estimat la aproximativ 5000.“ I.B. 2 XI 77 p. 8. „Creşterea
îngrijorătoare a narcomaniei în rîndul copiilor şi tineretului din ţările
occidentale“ R.l. 3 IV 79 p. 6. „În Camera Reprezentanţilor a Congre -
sului S.U.A. a fost prezentat un proiect de lege privind lupta împotriva
narcomaniei.“ I.B. 11 IX 86 p. 8; v. şi narcoman, narcorublă, narco -
tra ficant (din fr. narcomanie; DN3, DEX-S)
narcorúblă s.f. „Narcomanie, narcotrafic, nar co rublă [...] Potri vit
Ministerului de Interne rus [...] beneficiul traficanţilor a atins în 1991
aproa pe 3 miliarde de ruble. Se pare că aceste sume au fost reinvestite
în structuri comerciale sau financiare nou constituite în ţară. Cu alte
cuvinte, banii au fost spălaţi.“ R.l. 19 III 93 p. 5 //din narco- + rublă//
narcostát s.n. –Stat în care se produc pe scară largă narcotice–
„Narco-state. Rol determinant (politic, economic, militar) al dro gului.
În totalitate: Birmania. În tranziţie: Pakistan, Peru.“ R.l. 1 VII 93 p. 11
//din narco- + stat//
narcotizánt, -ă adj. 1991 (fig.) –Care toceşte simţul critic, jude -
cata– v. fesenie //din narcotiza//
narcotráfic s.n. (1993) –Comerţul ilicit cu dro guri– v. narcorublă
(din fr. narcotrafic; cf. it. nar cotraffico; MN 1985, PN 1986, MNC
1992)
narcotraficánt s.m. –Traficant de droguri– „Narcotraficantul co -
lum bian Pablo Escobar a anunţat că este dispus să se predea, dacă
autorităţile columbie ne îi oferă garanţii scrise şi pu blice de securitate
[...]“ R.l. 6 V 83 p. 3. „Anul trecut şi-au pierdut viaţa aproape 10000 de
consumatori de stupefiante şi au sporit actele criminale comise de
narcotraficanţi.“ I.B. 1 XII 89 p. 4 (din fr. narcotrafficant, cf. it.
narcotrafficante; PN 1987)
naringínă s.f. 1977 (chim.) –Substanţă de 1000 de ori mai dulce
decît zaharina– v. aspartam (din fr. naringine; DFMB)
NASA s. „N.A.S.A. (Administraţia naţională pen tru problemele aero -
nauticii şi cercetarea spa ţiului cosmic) a anunţat că se studiază în
prezent construirea unui instrument numit penetrometru, care va
permite să se afle dacă cosmonauţii vor putea să se deplaseze în
siguranţă pe suprafaţa Lunii.“ Sc. 26 II 65 p. 3. „Cercetătorii N.A.S.A.
propun folosirea de combustibili gazoşi pentru centralele nucleare.“
Sc. 11 V 75 p. 4. „[...] doar unul dintre aceştia se va urca la bordul
laboratorului orbital Spacelab pe care Agenţia spaţială europeană îl va
lansa la sfîrşitul anului 1980 în colaborare cu N.A.S.A.“ Sc. 27 XII 77 p.
5; v. şi R.l. 3 VII 85 p. 6; v. şi astronaută, navetă spaţială, planetoid,
quasar [scris şi N.A.S.A.] (abreviere din engl. N[ational] A[eronautics
and] S[pace] A[dmi nis tration]; FS 310; D.Am.)
nasól, -oálă adj. în: a băga pe nasoale (arg.) 1. –A calomnia pe
cineva– „L-au auzit băgînd pe nasoale despre tine.“ 2. –A vorbi
despre ceva (sau despre cineva) fără a fi bine informat– „Astăzi n-a
mai băgat pe nasoale la seminar, pentru că citise bibliografia.“ A fi
pe nasoale se foloseşte pentru a califica o situaţie gravă (de ex. la un
examen la care s-a luat o notă mică) sau nesigură: „E pe nasoale! Nu
s-a rezolvat încă nimic.“ (Exemplele şi explicaţiile la Coman Lupu, LL
3/72 p. 350) (din ţig. nasul, nasvalo; DEX)
naş s.m. (arg.) 1. –Controlor de tren care cade la învoială cu
pasagerii fără bilet– „Pînă acum am venit mereu cu naşul, dar s-au
făcut şi ăştia ai dracului.“ „22“ 37/93 p. 5. „Cei care nu mai reuşesc
să-şi ia bilet se urcă în tren cu banii în mînă, căutîndu-l pe «naşu».“ R.l.
2 X 93 p. 16; v. şi R.lit. 35/93 p. 12. 2. (în limbajul mafioţilor) –Şef al
unui clan mafiot– v. omertà (1984) (DEX – alte sensuri)
náşpa adj.inv. (argoul tinerilor postdecembrişti) 1. –Urît– „Mi-a
luat maică-mea nişte blugi, da’ sînt naşpa. Deh, cumpăraţi după gustul
ei...“ 2. –Antipatic, nesuferit– „Dacă nu vii diseară la film înseamnă
că eşti cel mai naşpa individ din sud-estul Europei.“
natisít s.n. (geol.) „Oamenii de ştiinţă sovietici au descoperit în
Peninsula Kola un nou mineral pe care l-au numit natisit. El se
compune din natriu, titan şi siliciu.“ R.l. 14 I 75 p. 5 (cuv. rus. abreviat
din na[triu] + ti[tan] + si[liciu] + -it)
NATO s. (pol.) –Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, crea tă în
1949– v. hold-up (1975; v. şi chip, lumină verde, trienală (abreviere
din engl. N[ord] A[tlantic] T[reaty] O[rganization]; A. Bantaş
BE 123)
naturíst, -ă adj. „Medicina naturistă este un termen care devine tot
mai des folosit. Ceea ce facem noi aici este într-un fel o reconsiderare a
terapiei naturale [...]“ R.l. 23 III 85 p. 5 (din fr. naturiste; PR; DEX,
DN3 – alte sensuri)
navalíst s.m. (mar.) –Persoană care lucrează pe o navă– „Operatorul
de ecluză A.C. e inginer electromecanic navalist şi a lucrat în flota
maritimă ca şef mecanic.“ Fl. 25 V 84 p. 20 (din naval + -ist)
návă-báză s.f. (mar.) –Navă care ser veşte drept bază (de apro -
vizionare, de lansare)– „O navă-bază pentru traulerele de pescuit în
largul ocea nului a fost concepută la şantierele din Gdansk (Polonia)
[...] această insulă plutitoare va servi o flotă formată din 40 de traulere
de mare capacitate.“ Sc. 15 X 76 p. 5; v. şi hidroplan (1974) //din navă
+ bază; D.Tr.//
návă-cabotiér s.f. (mar.) –Navă care na vi ghează între porturile de
pe coastă– „Printre victimele probabile ale furtunii puternice care a
bîntuit săptămîna trecută deasupra Mării Nordului se numără şi
nava-ca bo tier vest-germană «Antje Jansen».“ R.l. 14 XII 73 p. 6. „La
scurtă vreme [...] două elicoptere ale portavionului fran cez «Foch»
i-au salvat pe cei opt membri ai echipajului navei-cabotier sub pavi -
lion hondu rasian «Sylvia», care a naufragiat în apele Me diteranei.“
R.l. 23 V 77 p. 6; v. şi Sc. 4 XI 79 p. 6 (din navă + cabotier, după fr.
navire ca boteur; DTP)
návă-dormitór s.f. (mar.) –Navă amenajată ca dormitor– „În apro -
pierea di gului au acostat două nave-dormitor.“ R.l. 14 VII 75 p. 5.
„BTT Tulcea dispune de 17 pontoane-dormitor cu cîte 42 de locuri, o
navă-dormitor cu 80 de locuri.“ I.B. 9 VIII 75 p. 6 (din navă +
dormitor)
návă-expozíţie s.f. (mar.) –Navă pe care es te des chisă o expo ziţie–
„Întreprinderile fran ceze vor avea posibilitatea să-şi prezinte rea -
lizările în alte ţări, într-un palat plutitor. Vasul achiziţionat şi trans -
format în navă-expoziţie a fost denumit în mod simbolic – «Mesa -
gerul».“ R.l. 18 I 73 p. 6 (din navă + expoziţie, probabil după model fr.)
návă-mámă s.f. –Navă-bază– 1. (astr.) „Ei au anunţat că modulul
lunar cu care vor coborî pe satelitul natural al Pămîntului va purta
denumirea codificată «Eagle» (Vulturul) iar nava-ma mă va rămîne pe
orbita lunară pentru a aştepta reîntoarcerea.“ Sc. 7 VII 69 p. 4; v. şi
recuplare. 2. (mar.) „Noua unitate de pescuit va fi dotată cu un
elicopter pentru survolarea mării, depistarea bancurilor de peşti şi
asigurarea legăturilor între nava-mamă şi flotila sa de pescadoare.“ Sc.
16 V 78 p. 5; v. şi desalinizare (din navă + mamă, probabil după mo del
engl.)
návă-pirát s.f. (mar.) –Navă care cutreieră mările pentru a ataca şi
jefui alte nave– „Împotriva cargoului «Baku» care transporta zahăr,
nava-pirat a tras cîteva salve cu tunuri de 20 mm şi a deschis foc de
mitralieră.“ Sc. 30 III 63 p. 6 (din navă + pirat, după fr. bateau-pirate)
návă-remorchér s.f. (mar.) –Navă care re morchea ză ambarcaţii
fără propulsie proprie– „Există cîteva proiecte de remorcare a aiseber -
gurilor cu ajutorul unor nave-remorcher. Unul dintre ele prevede trans -
portarea unui bloc de gheaţă plutitor din Arc tica spre coastele de
nord-vest ale Australiei. Pentru aceasta va fi suficient un vapor remor -
cher care se va deplasa cu o viteză ceva mai mică de un km pe oră.“ Sc.
12 X 70 p. 4 (din navă + remorcher, după fr. navire-remorqueur)
návă-satelít s.f. (astr.) –Navă cu rol de satelit cosmic– „Au apărut
navele-satelit, vestitoare ale pă trun derii omului însuşi în cosmos.“ I.B.
4 X 62 p. 3. „Se procedează la readucerea la sol a navelor-satelit.“ Sc.
26 VII 69 p. 6; v. şi 22 IV 66 p. 6; v. şi pilot-cosmonaut (1961) (din navă
+ satelit, după rus. korabli sputnik sau fr. vaisseau satellite; Th.
Hristea P.E. 169)
návă-spitál s.f. (mar.) –Navă amenajată ca spital– „Nava-spital
«Britannicus» a fost torpilată de germani în 1916.“ R.l. 24 XI 76 p. 6.
„Primele două filme înfăţişează peregrinările scafandrilor de pe «Ca -
lyp so» pe nava-spital «Britanic» scu fundată în 1916.“ R.l. 4 I 78 p. 6;
v. şi Sc. 18 X 77 p. 5, R.l. 29 XII 77 p. 6 (din navă + spital, după fr.
navire-hôpital; LTP)
návă-şcoálă s.f. (mar.) –Navă pe care se fa ce ucenicia marinari lor–
„Nava-şcoală Mircea s-a înapoiat în portul Constanţa.“ Sc. 25 VII 69
p. 5 (din navă + şcoală, după fr. navire-école; D.Tr., DT)
návă-tánc s.f. (mar.) –Navă recipient– „Aceas tă navă-tanc trans -
portă ulei alimentar [...]“ Expres 19–25 V 92 p. 16 (din navă + tanc)
návă-uzínă s.f. (mar.) –Navă special amenajată pentru a prepara
peştele– „Aflată în largul mărilor şi oceanelor, nava-uzină aprovi -
zionată continuu de pescarii de pe 11 traulere norve giene, prelucrează
anual 200000 tone de peşte (în condiţii igienice excepţio nale, ţinînd
seama de abundenţa de apă şi înalta tehnicitate a ins talaţiilor), trans -
formîndu-le în 45000 tone de produse semifinite.“ R.l. 17 X 70 p. 6.
„Fundaţia «Greenpeace» a anunţat [...] că va lansa o nouă campanie în
Oceanul Atlantic împotriva pescuitului de balene [...] Membrii funda -
ţiei au indicat că vor folosi următoarea metodă: la bordul unor bărci
pneumatice, se vor interpune între cetacee şi navele-uzină, ce au
echipament special de vînare a balenelor.“ R.l. 6 VI 78 p. 6 (din navă +
uzină, după fr. navire-usine; DMN 1965; D.Tr., DT)
navetá vb. I –A face naveta– „Din 1990, de cînd navetaţi între Cluj şi
Bonn, nu mai predaţi.“ Ap. 7–8/93 p. 7. „Interesul pentru «ultima oră»
a limbii i-a rămas neobosit cercetătoarei care na ve tează (altul care nu
e-n DCR!) cu egală eleganţă în spaţiu ca şi în timp.“ D. 144/95 p. 13
(din navetă)
navétă s.f. 1978 –Ladă cu dimensiuni standar dizate, care serveşte la
transportarea unor produse alimentare– v. Cico; v. şi R.l. 27 XII 79 p. 2,
19 IV 80 p. 2 (formal din fr. navette; DEX, DN3)
navétă (spaţiálă) s.f. (astr.) –Vehicul care asigură legătura între
Pămînt şi o staţie orbitală; navă reutilizabilă– „Vineri a fost ex pe -
rimentat cu succes primul zbor liber al navetei spaţiale ame ri cane
«En ter prise» alcătuită din avionul purtător, un Boeing 747, şi naveta
propriu-zisă.“ Sc. 13 VIII 77 p. 6. „NASA a cerut Con gresului american
să aprobe construcţia unei a cincea navete spa ţia le, afirmînd că numărul
actual al celor existente (patru) nu poa te satisface solicitările.“ R.l. 26
II 82 p. 6; v. şi Sc. 14 VIII 77 p. 6, R.l. 26 II 79 p. 6; v. şi circumterestru,
preselecţiona, Spacelab (din fr. navette [spatiale]; DMN 1970; DN,
DEX, DN3 – alte sensuri)
navetíst s.m. (arg.) –Hoţ de buzunare care operează „făcînd na veta“
pe autobuze– „Preferă distanţele scurte, în circuit: urcarea la Tele -
viziu ne, coborîrea la Muzeul Satului şi viceversa. Spre deo sebire de
omul de rînd, «navetiştii» sînt atraşi de mediile aglo merate.“ R.l. 3 XI
94 p. 6 (din navetă + -ist; DEX, DN3 – alt sens)
naviplán s.n. (av., mar.) –Vehicul care planează deasupra apei; aero -
glisor– „N-102-C este marca ultimului tip de naviplan lansat la apă în
Franţa.“ Sc. 14 XI 70 p. 6. „Nu departe de Bordeaux, cel mai mare
naviplan francez a fost complet distrus, în urma unui incendiu, provo -
cat de explozia accidentală a unui aparat electric.“ R.l. 5 V 77 p. 6 (din
fr. naviplan; DMN 1965)
navomodél s.n. –Macheta unei nave– „În cinstea zilei marinei se va
desfăşura tradiţionalul concurs republican de navomodele, la care vor
lua parte reprezentanţi ai secţiilor de navomodelism din întreaga ţară.“
Sc. 29 VII 61 p. 3 (din navă + model; DEX, DN3)
navomodelísm s.n. 1961 –Tehnica construi rii navomodelelor;
con curs de navomodele– v. navomodel (din navomodel + – ism; DEX,
DN3)
navomodelíst s.m. –Constructor de navomodele– „Pe malul lacu -
lui Băneasa şi-au dat întîlnire navomodeliştii-copii şi maturi din întrea -
ga Capitală.“ Pr.R.TV 13 VI 63 p. 8 (din navomodel + -ist; DEX, DN3)
nămoloterapíe s.f. (med.) „O altă procedură cu caracter tera peutic
este nămoloterapia practicată la Techirghiol sau în lacuri cu proprie -
tăţi similare. Ea constă din aplicarea unui strat sub ţire de nămol (cu
care se unge tot corpul după o prealabilă încălzire la soare, iar
îndepărtarea se face prin baia în ghiol. Atît helioterapia cît şi talaso -
terapia acţionează po zitiv asupra întregului organism prin mecanisme
complexe.“ Sc. 7 VIII 77 p. 4 (din nămol + -terapie)
N’dranghéta s.f. (cuv. it.) „Magistraţii din Pal mi (sudul Italiei) au
deferit tribunalelor 117 persoane acuzate de apartenenţă la N’dran -
gheta calabreză («gang» al crimei organizate).“ R.l. 22 I 85 p. 6.
„Printre condamnaţi se află şi căpetenia organizaţiei «Ndran gheta»
(Mafia calabreză).“ R.l. 10 VI 86 p. 6; v. şi anticamorra (1984) [scris şi
ndrangheta] (din it. n’drangheta; DPN 1972)
nedisemináre s.f. în sint. nediseminare a armelor atomi ce/nu -
cleare –Nerăspîndire– „Este necesară netezirea drumului printr-o
serie de măsuri tranzitorii, parţiale, între care se află şi mult contro -
versata problemă a nerăspîndirii armelor nucleare. Într-ade văr, proble -
ma unui tratat de nediseminare a armelor nucleare a ridicat în faţa
tuturor statelor posesoare sau nu de bombe atomice, o serie de proble -
me [...]“ Sc. 27 VII 67 p. 4. „Tratat de nediseminare a armelor ato -
mice.“ Emisiune TV 16 VIII 79 (din ne- + diseminare; DEX, DN3)
needucogén, -ă adj. –Care nu reuşeşte să dea o educaţie bună– „Să
simţim, nu numai să înţelegem ce înseamnă o familie needucogenă, de
ce nu-i bine să laşi copiii pe mîna unei familii needucogene.“ Cont. 22
VI 73 p. 5 //din ne- + educogen//
neetanşeitáte s.f. –Defectul de a nu fi etanş– „Specialiştii au
realizat un nou aparat «Halodet 92» destinat detectării şi localizării
neetan şei tăţilor la instalaţiile care lucrează sub presiune sau în vid.“
R.l. 26 I 77 p. 5 (din ne- + etanşeitate, după fr. non [in] étanchéité; DT;
DEX-S)
nefericít adj. în sint. candidat nefericit (pol.) –Candidat care a
pierdut în lupta cu adversarul său politic– „[J. Chirac] a reuşit să se
prezinte drept candidatul schimbărilor în faţa «imobilului» său prieten
de 30 de ani, Eduard Balladur, candidat nefericit al acestui scrutin
prezidenţial.“ „22“ 19/95 p. 16 (trad. fr. malheureux “perdant“; DEX –
alte sensuri)
negáţie s.f. (înv.; folosit pînă în decembrie 1989) „Din păcate însă,
acordul de principiu pentru schim barea repartizării («ne gaţia», cum i
se mai spune), ca şi «oferta», de altfel, se pronunţă uneori cu o
surprinzătoare uşurinţă.“ Sc. 21 III 74 p. 4. „[...] vizualizez scena în
care stagiara intră în biroul secretarului de partid pe judeţ, decisă să
facă orice compromis pentru a-i smulge «negaţia» [...]“ R.lit. 16/96 p.
17; v. şi Fl. 11 X 79 p. 15; v. şi conductor-arhitect (formal din fr.
négation; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
negociábil, -ă adj. (Termen devenit foarte frec vent după decembrie
1989) –Supus discu ţiei– „Vînd casă [...] preţ 1–2 milioane, negocia -
bil.“ R.l. 14 IX 92 p. 6. „Din punctul nostru de vedere două lucruri nu
sînt negociabile în CDR: ideea opoziţiei unite şi propriile opţiuni
politice.“ R.l. 27 XI 92 p. 3; v. şi 15 IX 92 p. 11 (din negocia + -bil; DN,
DEX, DN3)
negritúdine s.f. –Ansamblul valorilor proprii rasei negre– „[Sén -
ghor] ţine conferinţe abordînd diferite probleme africane, tema sa
predilectă fiind analiza termenului «negritudine», folosit ca simbol al
tra diţiei culturale africane.“ R.lit. 5 III 84 p. 22 (din fr. négritude; cf.
engl. negritude; PR, DMC 1933, BD 1965; DN3)
négru adj. în loc.adv. la negru (a cumpăra / vinde / munci la negru)
–Clandestin, fără a declara legal– „Riscul de a schimba valută la
negru“ R.l. 21 IX 93 p. 16. „Puţini reuşesc să-şi găsească o slujbă.
Atunci cînd o găsesc, aceas ta e de obicei la negru.“ „22“ 37/93 p. 5 (cf.
fr. au noir; DMC 1969, DFAP 172; DEX)
négru-abanós adj. –De culoare negru intens, ca abanosul– „Aici se
vor ridica hale pentru adă postirea a 10000 de nurci, îndeosebi din
varietăţile topaz, negru-abanos şi alb.“ R.l. 5 VIII 67 p. 1 (din negru +
abanos)
návă-pirát • 158 • négru-abanós
nenorocós adj. în sint. candidat ne no rocos (pol.) –Candidat care a
pierdut în lupta cu adversarul său politic– „Romancierul [Vargas Llosa
a fost] candidat nenorocos la preşedinţia ţării sale.“ D. 144/95 p. 3
(trad. fr. malheureux “perdant“; DEX – alte sensuri)
neocolonialísm s.n. –Nouă formă de colo nia lism care urmă reşte
dominarea economiei unei ţări– „Poziţiile-cheie pe care puterile occi -
dentale şi în special SUA le deţin în aparatul executiv al ONU au
permis ca operaţiunea ONU din Congo să se transforme într-un
instrument de manevră al neocolonialismului.“ Cont. 18 X 62 p. 8; v. şi
Sc. 11 XI 79 p. 6 (din fr. néocolonia lisme, engl. neocolonia lism; DMC
1950; FC I 139; DP; DEX, DN3)
neocomunísm s.n. (pol.) –Nouă formă de comunism; termen frec -
vent utilizat după 1989– „Zile şi nopţi de sărbătoare a libertăţii într-o
zonă a Capitalei, zonă liberă de (neo)comunism. Din ce în ce mai multe
persoane şi personalităţi aspiră la demnitatea de golan.“ R.l. 3 V 90 p.
2. „Noi sîntem copiii zonei libere de neocomunism.“ „22“ 28/90 p. 11.
„[...] o masă rotundă în care s-au dezbătut următoarele teme: Neoco -
munismul în Bulgaria şi în ţările central şi est-euro pene, Serviciile
secrete şi neocomunismul, Dimensiunile schimbării în societăţile neo -
co muniste.“ „22“ 45/93 p. 10. „Cum îi vedeau feseniştii pe cei din
«zona liberă de neocomunism»?“ D. 98/94 p. 16; v. şi Ad. 6 V 90 p. 2: v.
şi criptocomunism (din neo- + comunism; I. Preda în LR 11/92 p. 580)
neocomuníst, -ă adj. 1993 –Propriu neocomunismului– v. neo -
comunism, criptocomunism (din neo- + comunist)
neogau(l)list, -ă adj. (pol.) –Care se conformează ideilor gene -
ralului De Gaulle după dispariţia acestuia– „[...] liderul Adunării
pentru republică – grupare neogaullistă, de opoziţie, din Franţa – a
cerut preşedintelui F. Mitterrand dizolvarea Adunării Na ţio nale şi
organizarea de alegeri legislative anticipate [...]“ R.l. 24 VII 84 p. 6.
„Chirac ar fi stabilit un pact secret [...] în numele partidului neo -
gaullist RPR.“ Ev.z. 3 III 97 p. 4 [pron. neogolíst] (din fr. néogaulliste;
DMC 1971)
neonatál, -ă adj. (med.) –Care se referă la noul născut– „Poate că ar
fi bine să existe un centru de terapie intensivă neonatală pe lîngă una
din marile maternităţi [...]“ R.l. 14 III 84 p. 2 (din fr. néo-natal; PR,
DMC 1969)
neonatológ s.m. (med.) „[...] toate afecţiunile pot fi tratate cu
rezultate bune, chiar dacă starea copilului este incipient foarte gravă,
avînd o echi pă de medici bine pusă la punct, în a cărei com ponenţă sînt
şi neonatologi (pediatri pentru nou-născuţi).“ R.l. 14 III 84 p. 2 (cf.
engl. neonatologist; 1960)
neonatologíe s.f. (med.) –Pediatria noilor năs cuţi– „Dr. N.G.T.,
şeful secţiei de neonatologie, Spitalul «Dr. Cantacuzino»“ R.l. 21 III
84 p. 2 (din fr. néonatologie; cf. engl. neonatology 1960, it. neona -
tologia; PR 1970, DPN 1983)
neonazíst, -ă s.m.f. (pol.) –Adept al na zis mului, după căderea na -
ţio nal-socialismului– „Au venit şi ceilalţi neonazişti, a ieşit cu cafteală
mare.“ R.l. 15 I 93 p. 4. „[...] străzile erau pline de suporteri, printre ei
şi neonazişti cu capetele rase, «skinheads», cum le spune.“ R.l. 16 I 93
p. 3 (din neonaz[ism] + -ist, cf. it. neonazista; DN3)
neonomenclaturíst, -ă adj., s.m.f. (pol.) –No menclaturist de du -
pă decembrie 1989– „Neo nomenklaturiştii au avut o reacţie promptă şi
s-au agăţat temeinic de funcţiile, la toate nivelele, care li s-au oferit.“
R.lit. 18 VII 91 p. 2 [scris şi neonomenklaturist] (din neo- + nomen -
claturist)
neoplázic, -ă adj. 1978 (med.) –Canceros– v. dublu-orb; v. şi R.l.
27 VI 80 p. 5 (din fr. néo plasique; DZ; DEX, DN3)
neototalitarísm s.n. (pol.) –Nouă formă de totalitarism, după de -
cem brie 1989– „[...] o nouă interdicţie, o nouă formă de mono log, ca să
nu spun neototalitarism.“ Dr. 20 II 90 p. 2 (din neo- + totalitarism)
neproteját adj. în sint. contact sexual neprotejat 1992 –Fără prezer -
vativ– v. cabinet de pla nificare familială, seropozitiv
nes s.n. –Nescafe– „Prima grijă a lui Mihai la plecarea în concediu a
fost să vîre în rucsac nesul şi zahărul.“ (diminutivat) „Bem un
nesuleţ?“ (din nes[café])
nescafé s.n. 1974 (alim.) –Cafea pulbere sau gra nule de tip instant–
v. cafea-filtru, operaţional [scris şi nes-café] (marcă înregistrată a
firmei Nestlé; din fr. nescafé; PR 1942; DN3)
neşifonabilitáte s.f. 1974 –Calitatea de a nu se şifona– v. cardat
(din neşifonabil + -itate; DN3)
neşifonabilizáre s.f. –Calitatea de a nu se şifona– „Eforturile
specialiştilor sînt îndreptate acum spre obţinerea unei neşifo na bi -
lizări.“ Mag. 12 XI 66 p. 6 (din neşifonabil)
netropicalizát, -ă adj. –Nesupus acţiunii de a deveni insensibil la
un climat tropical– „Un Fiat 1300 netropicalizat.“ Sc. 30 VIII 66 p. 3
(din ne- + tropicalizat; DEX-S)
neurobiologíe s.f. (biol.) –Biologia sistemului nervos– „Hubel
este profesor de neurobiologie la Harvard, iar Wiesel a devenit condu -
cătorul acestei catedre după ce s-a specializat în oftalmologie şi
neuropsihologie [...]“ R.l. 12 X 81 p. 6 (cf. fr. neurobiologie, engl.
neurobiology; PR – înainte de 1970, BD 1971; DN3)
neuroendocrín, -ă adj. 1969 (med.) –Privitor la relaţiile dintre
sistemul nervos şi cel endocrin– v. stimuloterapie (din neuro- +
endocrin; cf. fr. neuro endocrinien; DFMB, DM; DEX-S)
neurolímfă s.f. (med.) –Lichid cefalorahi dian– „Se pare că me -
moria este transmisă prin neuro limfă.“ Cont. 3 XI 78 p. 5 (din fr.
neurolymphe; DM; DN3, DEX-S)
neuroortopéd s.m. (med.) „Sînt ortoped şi, în ace laşi timp, neuro -
chirurg [...] Neuroortopedia [...] este, evident, o arată şi numele ei, o
«specialitate de graniţă». Fiindcă ortopezii văd, îndeobşte, doar struc -
tura osoasă a coloanei, iar neurochirurgii, la rîndul lor, văd numai
suferinţa măduvei spinării şi a rădăcinilor nervoase. Neu ro ortopedul
trebuie să cuprindă ambele aspec te.“ Cont. 14 IV 84 p. 6 (din neu -
ro[chirurg] + ortoped)
neuroortopédic, -ă adj. (med.) „[...] o specialitate rară pe plan
mondial: chirurgia neuroortopedică.“ f.d. (din neuroortopedie)
neuroortopedíe s.f. 1984 –Disciplină de graniţă care combină
nerochirurgia şi ortopedia– v. neuroortoped (din neuro[chirurgie] +
ortopedie)
neuroprotéză s.f. 1974 (med.) –Microordinator care înlocuieş te
nervul optic– v. fosfenă //din neu ro- + proteză//
neuropsihologíe s.f. 1981 –Disciplină ca re studiază fenomenele
psihice în legătură cu sistemul nervos central– v. neurobiologie (din fr.
neuropsychologie; PR 1951; DEX, DN3)
neurotransmiţătór s.n. (chim.) „La recenta întîlnire de la Ni chat a
gastroenterologilor fran cezi s-a semnalat ivirea unei noi speranţe în
tratarea radicală a ulcerului prin elaborarea de către biochimişti a unui
nou produs, cimetedina. Este vorba de o mole culă menită să «înşele»
mecanismul secreţii lor acide care lezează mucoasa stomacală, produ -
cînd ulcerele. Ţinînd sea ma de faptul că secretarea de acid clorhidric
este controlată de un neurotransmiţător – histamina – specialiştii au
pus la punct molecule analoge histaminei.“ Sc. 8 XI 77 p. 5 (din neuro-
+ transmiţător, după fr. neurotransmetteur, engl. neurotransmitter;
BD 1971, DTN 1976)
neutríno s. (fiz.) –Particulă electric neutră foarte uşoară– „În Uniu -
nea Sovietică, prinde viaţă un important proiect astronomic – o staţie
neutrino. Într-un tunel uriaş săpat în munte se va instala un puternic
telescop neutrinomezonic, instalaţie unică în lume pentru înregistrarea
particulelor neutrino.“ R.l. 5 II 77 p. 6 (din fr., it., engl. neutrino; DTP;
DEX; DN3)
neutrinomezónic, -ă adj. 1977 –Care folo seşte par ticule electrice
neutre şi mezonice– v. neutrino (din neutrino + mezonic)
nevăzătór, -toáre s.m.f., adj. –Om lipsit de vedere, orb– „La cămi -
nul de nevăzători se învaţă.“ Sc. 13 I 61 p. 2. „Profesorul de limbă
română I.V. de la Grupul şcolar de fete nevă zătoare din Arad, se gîndea
de mulţi ani la o maşină la care să poată lucra şi cei lipsiţi de vedere.“
R.l. 7 III 79 p. 5; v. şi 30 XI 79 p. 6, Sc. 26 IV 80 p. 6; v. şi electroftalm,
fosfenă (din ne- + văzător)
niawái s.m. (cuv. amerind.) „În cursul unei conferinţe de presă ţinu tă
la Lima, el a prezentat fotografii şi a dat explicaţii asupra modului de
viaţă şi obiceiurile niawailor, locuitorii unei re giuni neexplorate, unde
se află şase triburi de indieni, descendenţi ai unei civilizaţii vechi de 40
de secole.“ Sc. 28 VIII 77 p. 6
nichitastănescián -ă adj. (lit.) –Specific poe tului Nichita Stă -
nescu– „Editoarea nu ascunde faptul că a grupat textele în funcţie de
cîteva «momente principale ale înţelegerii şi valorizării creaţiei nichi -
ta stănesciene».“ R.lit. 15 III 84 p. 9 (din numele poetului Nichita
Stănescu + -ian)
nínja s., adj. –(Luptător) foarte bătăios– „[...] mai puteau fi văzuţi
flăcăii de la USPP împachetaţi în veste antiglonţ [...] Au putut fi văzute
şi cîteva «ţestoase», temuţii soldaţi ninja.“ R.l. 3–4 X 92 p. 1. „O bandă
de patru indivizi, costumaţi în ninja, terorizează pătura bogată a
municipiului Tîrgu-Mureş“ Ev.z. 3 XI 94 p. 2. „Prima lovitură de sabie
ninja dată în centrul Capitalei între X şi Y.“ Expr. Mag. 10/95 p. 2; v. şi
R.l. 17 VIII 93 p. 10 (la origine, “mercenar în serviciul împăratului
nenorocós • 159 • nínja
japonez“; răspîndit prin desenele animate în care apar broaştele ţes -
toase Ninja)
nippón s. 1980 (sport; cuv. jap.) –KO la judo– v. judo (DEX – alt
sens)
nisipoterapíe s.f. (med.) –Procedeu chinez antireumatismal ca re
constă în culcarea bolnavilor cu o parte a corpului în nisip fierbinte–
„Nisipoterapia este, de fapt, un proces fizio terapeutic bazat pe reac -
ţiile întregului corp omenesc determinat de factori fizici. Această
metodă are un efect benefic în tratarea reumatismului [...]“ Mag. 13 X
84 p. 10 //din nisip + terapie//
nistreán, -ă adj. (pol.) –Care aparţine terito riu lui Transnistriei–
„[...] forma ţiuni înar mate ale fantomaticei repu blici nistrene au des -
chis focul asupra postului de poliţie aflat pe podul de pe Nistru.“ R.l. 17
XII 91 p. 1. „Autoproclamata republică nistreană.“ R.l. 12 VIII 93 p. 9;
v. şi 14–15 III 92 p. 1 (din n.pr. Nistru + -ean)
nivél s.n. (constr.) –Etaj– „Blocul în care locuieşte Vlad are zece
nivele.“ (din fr. niveau; DMN 1965; DEX)
nivél-recórd s.n. –Nivel foarte înalt.– „Londra: preţul aurului la un
nivel-record.“ I.B. 28 I 72 p. 4. „Inflaţia tinde spre niveluri-record.“
Sc. 31 VII 74 p. 6; v. şi I.B. 8 VI 74 p. 8, R.l. 31 VIII 79 p. 6, Sc. 21 III 87
p. 6 (din nivel + record, după fr. niveau-record; DMN 1969)
nivométric, -ă adj. 1977 –Referitor la măsu rarea nivelului ape lor–
v. eşantionaj (din nivo metru + -ic)
nô s. (cuv. jap.; spect.) „Piesa este scrisă de un contemporan care nu a
intenţionat să ne ofere o mostră de scenariu dramatic specific stilului
Nô, sau Kabuki, stiluri tradiţionale ale teatrului japonez.“ Săpt. 18 VI
82 p. 4. „La Paris a apărut un volum conţinînd cinci piese moderne
scrise de celebrul autor japonez Yukio Mishima în maniera teatrului
tradiţional Nô.“ R.lit. 9 II 84 p. 22. „Duminică seara, imensul public
ataşat acestei instituţii de cultură a putut asculta trei piese Nô de
scriitori anonimi japonezi.“ R.lit. 16 II 84 p. 16; v. şi bunraku (1981),
kabuki (cf. fr. nô; PR – sf. sec. XIX)
no frost (sint. s. engl.) –(Despre frigidere) Tip perfecţionat de fri gi -
der cu un sistem intern de dez gheţare automată– „Combine fri go rifice
260-440 1 «no frost».“ R.l. 1 VI 93 p. 10
nombrilíst, -ă adj. (franţuzism) „Numai depă şind această pers pec -
tivă pe care francezii o numesc nombrilistă (a te crede buricul pămîn -
tului) se poate construi.“ R.lit. 47/93 p. 13 (din fr. nombriliste)
nomenclatúră s.f. (pol.) –Clasa dominantă, prin funcţiile în partid,
în Uniunea Sovietică; prin extensie, şi în celelalte ţări comuniste– „[...]
la încheierea lecturii îmi amintesc că nu i-am dat dreptate autorului, în
a cărui pesimistă viziune nomenclatura urma să producă în linişte,
netulburată de nimeni şi de nimic, la infinit ca să zic aşa, nomen -
claturişti.“ R.lit. 3 V 90 p. 3. „Se impune epurarea nomenklaturii din
administra ţia centrală de stat.“ Alianţa civică 4 X 91 p. 4. „Nomen -
clatura înseamnă nu numai marii oficiali care trăiau la Bucureşti, ci
mii de posturi aflate pe lista Comitetului Central.“ „22“ 40/93 p. 4; v. şi
30 XII 92 p. 6; v. şi bişniţar, inocentá, nomenclaturist, totalitarism
[scris şi nomenklatură] (din rus. nomenklatura, răspîndit mai ales
după traducerea în 1980 a cărţii lui N.S. Voslensky Nomenklatura; fr.,
it. nomenklatura; DEX, DN3 – alte sensuri)
nomenclaturíst s.m., adj. (pol.) –Care apar ţine nomenclaturii–
„Am combătut şi vom combate [...] metodele nomenclaturiste de
marginalizare a oa menilor, de înăbuşire a destinelor pe bază de dosare
nejudecate sau neexaminate public.“ R.l. 12 V 90 p. 3. „Interesul
foştilor no menclaturişti este triplu: de a-şi menţine (re cîş tiga) privi -
legiile; de a frîna ori stopa reformele [...] şi de a evita tragerea lor la
răspundere pentru abuzurile săvîrşite în trecut.“ R.lit. 30 VIII 90 p. 2.
„Diferenţa dintre noii nomenklaturişti şi buticari este că nomenklatura
nu parvine pe o cale economică, ci pe una politică.“ R.lit. 18 VIII 91 p.
2. „În ultima decadă a lunii mai, la Băile Herculane a fost prezent
pentru cîteva zile tov. Ilie Verdeţ, preşedintele PSM. Nomenclaturistul
de frunte nu a poposit întîmplător în Valea Cer nei.“ R.l. 4 VI 93 p. 9; v.
şi Cotid. 18 III 92 p. 3, R.lit. 14–20 X 92 p. 14, Cotid. 18 III 93 p. 2,
R.lit. 35/95 p. 16; v. şi nomenclatură, perestroichist, rezistent, securist
[scris şi nomenklaturist] (din nomenclatură + -ist)
nominalizá vb. I –A propune (pentru un premiu)– „[...] primarul
Timişoarei a fost nominalizat [...] pentru a primi premiul pe 1992 al
Fundaţiei regale [...] din Danemarca.“ Tin.lib. 4 XII 92 p. 2. „Cei doi
[au fost] nominalizaţi printre cei cinci la Premiul Europei.“ Lit. 32/93
p. 12; v. şi Ev.z. 31 V 93 p. 8 (din fr. nominaliser; DEX, DN3 – alte
sensuri)
nominalizáre s.f. –Propunere (de obicei pentru un premiu)– „O
nominalizare la această festivitate e foarte importantă [...]“ R.l. 13 I 93
p. 3; v. şi D. 191/96 p. 4 (din nominaliza; DN3 – alte sensuri)
nonautór s.m. –Autor lipsit total de calităţile cerute unui scriitor–
„Recent, revista «Times» a publicat un articol foarte caustic cu privire
la ceea ce ea denumeşte non-cărţi, scrise de non-autori, pentru non-oa -
meni.“ Cont. 16 IX 60 p. 6 //din non + autor, FC II 169, 170//
noncárte s.f. 1960 –Carte lipsită de orice substanţă, de orice valoare
artistică– v. non-autor //din non + carte; FC II 169, 170//
nonóm s.m. –Persoană lipsită de calităţi uma ne, derbedeu– „Pe
această pînză s-ar întîlni escrocii care distrug cîţiva oameni, cu bestiile
care distrug mii de oa meni. Sînt non-oameni care populează filmul lui
Weiss.“ Gaz.lit. 17 VII 61 p. 7; v. şi nonautor (1960) //din non + om;
FC II 170//
nonstóp adj.inv., s. (anglicism) –Fără întrerupere– „După 267 de
zile cît a durat călătoria sa non-stop în jurul lumii [...] navigatorul
solitar japonez K.H. a revenit recent în portul Osaka.“ R.lit. 13 V 74 p.
6. „Programul magazinului: 7–21, non-stop.“ R.l. 23 IX 75 p. 4.
„Non-stop la Voinicelul.“ I.B. 12 I 76 p. 7; v. şi sex-magazin (din engl.,
fr. non-stop; FC II 168, 170, 265, 276, 280, 291; DMC 1960)
noradrenalínă s.f. (biol.) –Hormon asemă nător adrenalinei, ca re se
găseşte în glanda suprarenală şi în terminaţiile nervilor simpatici–
„Această variaţie de temperatură depinde de cantitatea de adrenalină şi
noradrenalină produsă de organism, cei doi hormoni intervenind
pentru «răcirea» creierului dar fiind şi cauza creş terii agresivităţii.“
R.l. 9 VIII 84 p. 6 (din fr. noradrénaline; DEX, DN3)
normalián, -ă s.m.f. (înv.) –(În Franţa) Fost elev al Şcolii Normale
Superioare– „Cu N.N. Condeescu, A. Dupront va rămîne în strînsă
legătură: norma lianul «étranger» român servea în ţara sa drept călăuză
normalianului francez!“ R.lit. 46/95 p. 14 (din fr. normalien, -ienne;
PR 1850; DN3 – alte sensuri)
nou adj. în sint. mai nou –Mai de curînd– „Va fi perioada în care
scurtele din blană creaţă (ondulată, cum mai nou am aflat că i se spune)
[...] vor putea fi purtate cu dezinvoltură [...]“ Săpt. 19 X 84 p. 8.
„Pictorul S.V. preferă, mai nou, peniţa.“ Ora 2 XI 93 p. 4; v. şi
brebanian (din mai + nou)
nouăzecíst s.m. (lit.) –Scriitor din generaţia ‘90– „Cert este că
nouăzeciştii [sînt] mulţi cît să-i numeri pe degete.“ R.lit. 19–25 I 93 p.
9 (din nouăzeci + -ist)
nucleotíd s.n. (biol.) „Una dintre marile des coperiri ale biologiei
contemporane o constituie faptul că genele, care asigură legătura
genetică dintre gene raţii, sînt constituite din acizi nucleici, substanţe
chimice macromoleculare alcătuite din unităţi mai mici, denumite
nucleotide, al căror număr de sec venţă variază de la o serie la alta.“ Sc.
4 X 78 p. 4 (din fr. nucléotide, engl. nucleotide; L, WT, DFMB; DC,
DM)
nufár s. 1978 –Produs pentru curăţat obiectele sanitare din faian ţă– v.
detartrant //din nufăr//
númăr-recórd s.n. –Număr foarte mare– „Inteligenţa lui tactică şi,
mai ales, o ştiinţă a pla samentului, îl prezentau într-un număr-record
de poziţii de marcare.“ Sp. 11 II 74 p. 3. „Japo nezii au fabricat în cursul
lunii septembrie a.c. un număr-record de autovehicule: 654216.“ I.B.
24 X 75 p. 4. „Interesul manifestat faţă de viitoa rele Jocuri olimpice se
va materializa prin tr-un număr-record de telespectatori.“ R.l. 7 II 77 p.
5 (din număr + record, după fr. nombre-record; DMN 1968)
númăr-vérde sint.s. „Spitalul a deschis o linie telefonică specială,
un «număr verde», la care se poate apela gratuit.“ Ev.z. 21 X 95 p. 8
(după fr. numéro vert, it. numero verde; PN 1987)
nursing s. (cuv. engl.) –Asistenţă medicală– „Şcoala de nur -
sing Colentina scoate pentru con curs 27 locuri pentru asistent medical
gene ra list.“ R.l. 16 IX 92 p. 6. „Asociaţia de nursing din România“ R.l.
31 XII 96 p. 13 [pron. nărsing]
nutriţioníst, -ă s.m.f. –Specialist(ă) în pro blemele de nutriţie–
„Iată ce spune nutriţionistul citat des pre tratarea pietrelor la fiere şi
rinichi şi a insom niilor.“ Fl. 8 II 85 p. 2. „Anunţînd de curînd moartea
nutriţionistului american G.H., ziarul Los Angeles Times a publicat
cîteva date bio grafice ale celui pe care cronicarul îl numeşte «un
avocat al alimentaţiei sănătoase».“ R.l. 23 II 85 p. 6 (din fr. nutri -
tionniste; PR, DMC 1958)
nuvelétă s.f. (lit.) –Nuvelă foarte scurtă– „Miller a obţinut premiul
Hugo în 1995 pentru nuveleta «The Darfsteller» (Intrusul din stele)“
R.l. 23 I 97 p. 20 (din it. novelletta, după nuvelă; DEX)
nippón • 160 • nuvelétă
O
oálă-minúne s.f. (gosp.) „Printre ustensilele mo derne cu care tehni -
ca a înzestrat căminele noastre se află şi oala de fiert sub presiune. Un
veritabil «vas-minune», care reduce considera bil durata pre parării
mîncărurilor [...] Altminteri, «oala-minune» îşi pierde atribuţiile mo -
der ne, devenind oală banală ca toate oalele.“ Sc. 7 IV 78 p. 2 (din oală
+ minune, după germ. Wundertopf)
obediénţă s.f. (în francmasonerie) –Depen denţă, ascultare– „Du pă
1989 au început să acţioneze în România mai multe loji masonice, în
special de obedienţă italiană.“ R.l. 22 IX 93 p. 9 (cf fr. obédience;
DN3, DEX – alte sensuri)
oblomovísm s.n. 1972 –Apatie– v. teleemi siune (din n.pr. Oblomov,
eroul unui roman de I.A. Goncearov, + -ism; DN3, DEX-S)
obscurizá vb. I 1979 –A face obscur, a întuneca– v. subprodus (din
obscur + -iza; cf. fr. obscurcir; DN3)
obsedantíst, -ă adj. (lit.) –Care se referă la obsedantul deceniu–
„Specializat, într-un fel, în acea proză «obsedantistă» al cărei filon e,
cu toată evidenţa în ultima vreme, în diminuare [...]“ R.lit. 14 III 85 p.
10; v. şi 9 II 84 p. 20 (din obsedant + -ist)
obsesionál, -ă adj. –Care ţine de obsesie, obsesiv– „Însăşi noţiu -
nea de talent se asociază în mintea noastră cu o doză de «misionarism»,
o stare obsesională a omului pentru a crea anu mite valori.“ Sc. 21 V 69
p. 5 (din fr. obsessionnel; PR 1952; DN3, DEX-S)
obstrucţioná vb. I –A face obstrucţie la...– „Cine obstruc ţionează
dezbaterea televizată a Raportului Comisiei Apartamentul?“ Expr.
Mag. 25/95 p. 2 (din obstrucţie + -ona; DN3, DEX-S)
oceanonaút s.m. –Navigator care explo rează stră fundurile ocea -
nelor– „Şase oceano nauţi a căror vîrstă medie era de 26 de ani au
petrecut 22 zile la 100 metri adîncime.“ R.l. 19 X 66 p. 1 (din ocean +
-naut; cf. engl. oceanaute, fr. océanaute; DMN 1964, BD 1967)
oceanológ-biológ s.m. –Oceanolog specialist în biologie– „Eroul
filmului, oceanolog-bio log, întreprinde cercetări asupra compor ta -
mentului afectiv şi social al delfinilor.“ R.l. 31 III 75 p. 2 (din
oceanolog + biolog)
océlă s.f. (biol.) „S-a pus din nou în discuţie ipoteza emisă de J.R. că
pielea omului ar con ţine anumite dispozitive şi structuri de ordin
microscopic – ocele – care permit perceperea obiec telor exterioare
fără intervenţia retinei. Fiecare ocelă poate să formeze o imagine
grosolană.“ Sc. 16 II 65 p. 4 [şi ocel] (din fr. ocelle; DEX, DN3)
óchi s.m. în sint.s. (cooperativa/întreprinderea) ochiul şi timpanul
(fam., pop.) –Securitatea (în timpul lui Ceauşescu)– „E un tip dubios,
cred că lucrează la ochiul şi timpanul.“
ochiométric adv. –(Măsurat) din ochi– „Bu cătarul nu cunoaşte
cuvîntul reţetă: el proce dează... ochio metric.“ R.l. 28 II 79 p. 2 (din
ochiometru + -ic)
ochiométru s.n. –Ochiul considerat ca instrument de apreciere a
măsurii– „«Brazdometrul» e un cuvînt încă necunoscut şi care, de fapt,
nici nu are un înţeles bine definit. Aşa au numit tractoriştii, mai mult în
glumă, stinghia de lemn gradată cu care se măsoară adîncimea arăturii.
Trebuia şi un instrument de control. «Ochio metrul» te înşală, a spus
directorul, trebuie să găsim altceva.“ Sc. 21 IX 60 p. 2. „În cazul în care
un parcurs cerut de un călător [cu taxiul] nu este prevăzut în tabel,
costul se calculează după «ochio metru». De unde tocmeli inter mi -
nabile.“ Sc. 26 XII 74 p. 2. „În unele autobaze şi unităţi de transport,
verificarea autovehiculelor din dotare se mai face încă empiric, rudi -
mentar, cu «ochiometrul», fără aparatură şi instalaţii de spe cialitate.“
Sc. 16 IV 75 p. 4; v. şi restaurant-zahana (din ochi + -metru; FC I 142)
octuplét s.m. –Fiecare din cele opt fiinţe născute deodată de aceeaşi
mamă– „Octupleţi. O femeie din Neapole [...] a născut joi opt gemeni –
trei băieţi şi cinci fete [...] Medicii formulează rezerve serioase în ce
priveşte şansele de supravieţuire ale octupleţilor.“ Sc. 17 VIII 79 p. 6
(din octuplu + -et; cf. engl. octuplet; CD; DEX-S)
octúplu s.m. –Fiecare din cele opt fiinţe născute deodată de aceeaşi
mamă– „Ultimele trei supra vieţuitoare ale naşterii de octupli de la
Milano [...] se află în condiţii staţionare şi s-au îngrăşat foarte puţin.“
R.l. 29 VIII 79 p. 6; v. şi 5 IX 79 p. 6 (din fr. octuple; M. Gheorghiu în
LR 2/68 p. 133; DN3, DEX-S)
ocupaţionál, -ă adj. (med.) –(Terapie) care are în vedere o anu mită
ocupaţie pentru fiecare bolnav sau bătrîn– „În timpul in ter nării, bolna -
vii beneficiază şi de o terapie ocupaţională, dife ren ţiată după aptitu -
dinile fiecăruia şi sub controlul unui personal ca lificat.“ Sc. 16 II 70 p.
2 „[Terapia] ocupaţională este o cale de a avea o viaţă plină de
satisfacţii pînă la adînci bătrîneţi; aceasta în seamnă ocupaţii care să
dea fiecăruia sentimentul utilităţii, al unei împliniri.“ Sc. 30 XI 75 p. 2;
v. şi ergoterapie (din engl. occupational [therapy]; fr. occupationnel;
DMC 1964; CD; DEX-S)
odihníst, -ă adj. –Vilegiaturist, persoană care vine să se odih nească
în concediu– „Ni se arată numeroşii «odihnişti» care vin să-şi petreacă
vacanţa într-o vastă vilă la munte, în plin sezon de sporturi de iarnă.“
R.lit. 17 V 73 p. 21 (din odihnă + -ist)
odorológic, -ă adj. „Criminaliştii au creat expertiza odoro lo gică:
eşantioane de ser conţinînd mirosul caracteristic unei persoane pot fi
conservate într-un recipient special timp de doi ani şi pot servi la
nevoie ca un fel de «amprentă» pe baza căreia un cîine poliţist să
descopere pe cel în cauză.“ R.l. 19 IV 78 p. 6 (din fr. odorologique;
DTN 1976)
off adv., adj.inv. (cuv. engl.; spect.) –(Voce) din afara scenei, a ecra -
nului– „Remarcabilă scena în care Gino apelează la foruri superioare
pentru a i se face dreptate şi dialoghează desperat cu voci din «off».“
Săpt. 19 X 73 p. 12. „Acest rol e îmbucătăţit în momente cînd eroul îşi
povesteşte în gînd tot ce vede, aude şi socoate, pentru ca brusc vocea
off să se oprească şi personajul să vorbească normal, ca toţi ceilalţi.“
R.lit. 20 XI 75 p. 17; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 8; v. şi cine-verité (cf. fr., it.
off; PR 1950, DPN 1972)
off-shore adj. (tehn.) –Privitor la petrolul submarin– „Desigur vor
mai trece cîţiva ani pînă la punerea la punct a sistemului la ni ve lul
oceanului planetar, dar vestea este deosebit de încurajatoa re, prevede -
rea valurilor fiind deosebit de importantă pentru activitatea de pescuit,
traficul naval, extracţiile pe troliere off-shore şi în gene ral pentru
întreaga activitate maritimă.“ R.l. 22 II 65 p. 6 [pron. ofşór] (din engl.
off-shore; cf. fr. off-shore; DMC 1966, PR 1972)
ofiţér-pilót s.m. –Pilot militar– „Un purtător de cuvînt militar ame -
rican a declarat că un prim bilanţ al exploziilor arată că 21 de
ofiţeri-piloţi americani [...] au fost ucişi.“ Sc. 17 VI 65 p. 4 (din ofiţer +
pilot)
OK adv. (americanism; colocv.) –De acord!; (foar te) bine– „În sfîrşit,
totul este OK, teribila şi delicata confruntare este încheiată.“ R.l. 27
XII 79 p. 15. „Totul ar fi fost OK.“ „22“ 36/93 p. 2; v. şi R.lit. 27 XII 79
p. 15; v. şi happy-end (1971) [pron. ochéi] (din engl. americ. OK,
abreviere din all correct, greşit ortografiat o[ll] k[orrect]; în fr. din
1969, răspîndit după 1939–45; Guţia A. 18–19, Al. Graur în SCL 3/69
p. 349, M. Gheorghiu în Luc. 14 II 81 p. 1, din Old Kinderhook;
D.Am.)
olăreásă s.f. –Femeie care confecţionează şi vinde oale din lut– „La
Cristian (Braşov) există o mică secţie de olărit la care lucrează numai
femei. Din mîinile a zece olărese ies frumoase vaze de flori pentru
apartamente şi balcoane, dar şi ghivece pentru răsaduri.“ R.l. 9 III 84 p.
5 (din olar + -easă; DEX – doar s.m.)
olăríţă s.f. –Femeie care confecţionează şi vin de oale de lut– „De
acum, fata de la roata olarului îşi «modelează» un stil propriu [...]
Întrucît veţi mai auzi de această «olăriţă», retineţi-i numele: I.O.“ Sc.
24 III 77 p. 2 (din olar + -iţă; DEX – alt sens)
olé s.m. (cuv. din ebraica modernă) –Imigrant nou sosit în Israel–
„Netipărit, oleul scriitor este un mut legat fedeleş.“ Ap. 1/2 1995 p. 19
(din ole [hadaş])
oleodúc s.n. (tehn.) –Conductă de petrol– „Ho tărît lucru, faimosul
oleoduc transalaskan are ghinion [...] Un camion a lovit oleoducul,
provocînd fisuri şi scurgeri de petrol.“ R.l. 21 VII 77 p. 6. „Oleoducul
Trans-Alaska a fost închis luni seara ca urmare a unei scurgeri de petrol
observate la una din staţiile de pompare.“ R.l. 18 VIII 77 p. 6 (din fr.
oléoduc; PR 1950; Th. Hristea în LR 3/72 p. 196, atestări din 1970;
DN3)
oligoelemént s.n. (chim.) –Element chimic care intervine în canti -
tăţi infime în metabolismul fiinţelor, dar e necesar dezvoltării lor–
„Lăstarii în vîrstă de un an pot furniza interesante indicii în ce priveşte
po luarea solului şi a vegetaţiei cu oligoelemente mine rale. La această
concluzie a ajuns un grup de biologi, chimişti, agronomi şi infor -
maticieni din Cluj-Napoca şi Baia-Mare.“ R.l. 15 VI 77 p. 5 (din fr.
oligoélément; PR 1948; LTR, DZ, DT; DEX, DN3)
oligominerál s.n. 1982 –Oligoelement mine ral– v. aterogeneză
//din oligo- + mineral//
Oltcit s.n. „Pe platforma industrială de est a Cra iovei a avut loc vineri
inaugurarea lucrărilor de construcţie a întreprinderii societăţii mixte
«Oltcit» de autoturisme de mic litraj, rod al colaborării ro mâno-fran -
ceze.“ Sc. 18 VI 77 p. 5. „Primim la redacţie întrebări din partea a
numeroşi cetăţeni care se interesează de autotu rismele «Oltcit».“ Sc. 2
IV 78 p. 5. „Plan şi stadii de execuţie pe şantierul «Oltcit».“ Pr.R.TV
26 II 79 p. 4 [pron. Ol(t)sít] (abreviere din Olt[enia] + Ci[troën]; VRC
281)
om-broáscă s.m. 1. (creaţie ad-hoc) –Om cu aspect de broas că–
„Maryan pictează oameni-broască, cu tichie ca a măscăricilor şi a
nebunilor din evul mediu, cu clopoţei.“ Cont. 19 X 62 p. 5. 2.
–Tehnician care lucrează sub apă ca un scafandru– „Oamenii-broască
pot coborî în adîncuri pentru a studia sedimentele de pe fundul mării,
pot executa prospecţiuni geologice, studii de in ginerie şi arheologie.“
Sc. 21 IX 75 p. 4; v. şi 15 VI 80 p. 6 (din om + broască; sensul 2 după fr.
homme-grenouille, it. uomo-rana; L 1955; DT)
om de bíne sint.s. (Pusă în circulaţie după 1989 pentru a-i desemna
pe cei care s-au dat de partea puterii nou instaurate) „Dat fiind că
mi-am îngăduit să le spun mai marilor zilei cîteva lucruri necon -
venabile, o mulţime de oameni de bine mi-au telefonat la toate orele
din zi şi din noapte să mă întrebe de ce nu-mi văd eu de treaba mea.“
„22“ 11–17 II 93 p. 14. „Emanuel Valeriu ne-a delectat prin prezen -
tarea numitului «om de bine» I.C. Drăgan.“ R.lit. 14–20 VII 93 p. 24; v.
şi R.l. 30 VI 93 p. 1; v. şi implementa, mininomenclaturist (1990)
om-macará s.m. (sport) „Întrecerile halterofililor de la categoria
semigrea au însemnat un veritabil triumf pentru N.C., «omul-ma -
cara», cum este denumit de specialişti, care şi-a impus calităţile teh -
nice şi de voinţă încă de la primul stil [...]“ R.l. 7 VIII 84 p. 5. „N.V.,
halterofilul care a stîrnit senzaţie la Los Angeles [...] nu pare defel
«omul-macara» despre care specialiştii au făcut să se vorbească atîta.“
R.l. 15 VIII 84 p. 5 (din om + macara)
om-maimúţă s.m. „Un om-maimuţă în Spa nia zile lor noastre? Lo -
cui torii satului Villen din regiunea Alicante au prins, la poalele mun -
ţilor Sierra del Aguila, o creatură dotată cu o putere musculară
deosebită, înalt de 1,25 m. Nu vor beşte, se hrăneşte cu ierburi şi
rădăcini de plan te şi doarme în pomi.“ R.l. 11 IV 72 p. 6. „Graficianul
B.H. a fost calificat de o revistă franceză ca «al doilea tată al lui
Tarzan». H. este cunoscut pentru pasiunea cu care s-a dedicat ani de
zile ilustrării aventurilor trăite de omul-maimuţă.“ R.l. 4 VI 74 p. 6 (din
om + mai muţă)
om-orchéstră s.m. 1. –Om care cîntă la mai multe instrumente–
„Un om-orchestră: maracasse, chitară, saxofon, muzi cuţă, voce –
M.G.“ R.l. 30 I 75 p. 4; v. şi Sc. 29 I 80 p. 5; v. şi om-revistă 2. –Om
complex, cu preo cupări foarte diverse– „X se şi lansase ca profesor de
filozofie, pianist, ziarist, dramaturg, ese ist şi romancier. De la un
asemenea om-orchestră ne-am fi aşteptat la o simfonie de idei.“
Gaz.lit. 5 IV 61 p. 8 (din om + orchestră, după fr. homme orchestre; PR
1964)
om-pásăre s.m. 1. –Om care încearcă să zboa re cu aripi impro -
vizate– „Clubul oamenilor-pasăre [...] Cu toate că numărul lor nu este
mare, membrii acestui club sînt foarte activi şi au luat parte la
numeroase demonstraţii de zboruri cu aripi improvizate.“ R.l. 3 I 74 p.
6. „Omul-pasăre. Francezul B.B. a creat ingeniosul dispozitiv din
imagine, prevăzut cu un motor şi cu pînze, care permite omului să
zboare aidoma unei păsări, însă numai deasupra unei suprafaţe plane,
fără obstacole.“ Sc. 15 X 78 p. 5; v. şi R.l. 26 III 74 p. 6. 2. –Zburător
la circ– „Vom pătrunde sub cupola circului, în lumea acelor «nebuni
sublimi», cum le spunea cu drag Chaplin, a «oamenilor-păsări», cum
i-a numit de-a lungul ani lor circul – zburătorii.“ I.B. 10 IV 74 p. 3 (din
om + pasăre)
om-púnte s.m. „Artistul este, prin participarea sa la marile expe -
rienţe ale umanităţii, ca şi prin mij loacele de comunicare şi de expresie
de care se slujeşte, omul-punte. Mijlocitor între trecut şi pre zent, între
prezent şi viitor, între trăirile individuale şi expe rien ţa socială.“ Sc. 5
XII 73 p. 4. „În viaţa popoarelor [...] poeţii sînt cu adevărat oame -
nii-punte, purtători de cuvînt, marii mijlocitori ai gîndirii şi simţirii,
cei care prezintă chipul însuşi, multiplu, al naţiunii lor, în faţa altor na -
ţiuni.“ R.l. 3 IV 77 p. 2 (din om + punte)
om-reclámă s.m. –Om care poartă reclame atît pe spate, cît şi pe
piept– „Om-sandviş. Stra da aleargă înaintea omului-sandviş. Cu pri -
viri obosite, el pri veşte vitrinele îngheţate [...] Omul-reclamă se gră -
beşte.“ Gaz.lit. 16 II 61 p. 5 //din om + reclamă//
om-revístă s.f. (rar) –Persoană dedicată trup şi suflet revistei pe care
o scoate– „Adevărat «om-revistă» (într-un sens înrudit cu acela al
sintagmei «om-orchestră»), M.G. se identifică total cu acest «Adam»
pe care-l editează cu atîta dăruire şi cu atîta pricepere [...]“ R.lit. 9 II 84
p. 21 (din om + revistă)
om-sándviş s.m. –Om care poartă reclame atît pe spate cît şi pe
piept– „Cariera nocturnă a cîinilor ce dau tîrcoale omului-sandwich.“
R.l. 14 XII 78 p. 2. „[...] dacă vreau să-mi petrec o zi de vacanţă liniştită
şi de odihnă, este suficient să mă plimb pe Strand, făcînd pe
omul-sand viş, între două pancarte de reclamă.“ Săpt. 19 X 84 p. 2.
„Oamenii-sandwich ai unor sloganuri care vin totuşi [...] dintr-o altă
eră ideologică.“ „22“ 13/95 p. 8; v. şi Sc. 19 I 61 p. 3; v. şi om-reclamă
(1961) [scris şi om-sandwich] (din fr. homme-sandwich; cf. engl.
sandwich-man; L; FC I 46)
ombudsmán s.m. (cuv. suedez; jur.; termen introdus o dată cu
dezbaterile pe marginea Constituţiei postdecembriste) –Persoană în -
săr cina tă să-i apere pe cetăţeni de excesele de putere ale Admi nistraţiei
publice– „Avocatul poporului. Este vorba, atît pentru parlamentari cît
şi pentru noi, de o noutate absolută, instituţia fiind împrumutată – am
dori să credem după o matură chibzuinţă – din Constituţia Suediei, în
care avocatului nostru i se spune ombudsman.“ R.l. 27 III 91 (cf. engl.
ombudsman; PR 1960, BD 1963)
omertà s.f. (cuv. it.) „«Naşul» a vorbit, şi pentru prima oară în istoria
Siciliei ancestrala şi celebra «lege a tăcerii», «omertà», mitul care
apăra Mafia, a fost spulberat.“ R.l. 4 X 84 p. 6. „Omerta, de pildă,
această lege a tăcerii, se aşterne peste o afa cere [...]“ R.l. 13 V 93 p. 8
omletiéră s.f. 1962 –Vas special pentru pre pararea omletei– v. esen -
ţar (din omletă + -ieră)
omozukái s. 1974 (cuv. jap.) –Mînuitor principal în teatrul cu mario -
nete japonez– v. shamisen
omu’ şi pomu’ loc.s. (pop.) –Securita tea, puz derie de securişti– v.
Ap. 8/95 p. 15 (de la împrejurarea că securiştii stăteau în dreptul cîte
unui arbore, pe traseul lui Ceauşescu)
oncocercóză s.f. (med.) „Împotriva oncho cerco zei [...] E vor ba de
măsuri pentru combaterea unei grave boli de ochi, foarte răs pîndită în
bazinele marilor fluvii din Africa şi America de Sud, care duce la
orbire milioane de oameni; de aici şi denumirea de mai largă circulaţie
de «orbire fluvială».“ R.l. 11 II 75 p. 6 [şi onchocercoză] (din fr.
onchocercose; L; DFMB, DM, DZ)
oncogénă s.f. (med.) „După cum s-a anunţat în cercurile medicale,
echipa condusă de dr. M. a găsit o nouă legătură între proteinele
necesare dezvoltării celulelor şi genele care produc can cerul, cunoscu -
te sub numele de oncogene.“ R.l. 11 II 84 p. 6 (din fr. oncogène; DN3,
DEX-S)
one-(wo)man-show sint.s. engl. (spect.) –Spec tacol susţinut de o
singură persoană– „Actriţa are înclinaţii accentuate pentru aceste
«one-woman-show» dramatice care cer calităţi de gîndire şi sensi -
bilitate nu la îndemîna oricui.“ R.l. 21 X 77 p. 2. „Lucrarea are aspectul
unui adevărat one-man-show al unui edificiu cu mai multe nivele,
subtil asamblate.“ Luc. 19 VIII 78 p. 5. [...] pelicula românească s-a
plasat în pri mele locuri, devansînd programele trimise de continentul
tuturor show-urilor, inclusiv one-wo man-show-ul.“ Cont. 22 VI 79 p. 9
[pron. oan-(u)men-şău] (cf. fr. one man show; PR 1964)
onoránt, -ă adj. –Care onorează, face onoare cuiva– „Pentru o
gimnastă care nu a mai apărut la concursuri oficiale de foarte multă
vreme, rezultatele obţinute la Strasbourg sînt onorante.“ R.l. 31 X 78
p. 5 (din onora + -ant; Th. Hristea în LR 3/72 p. 197; DEX, DN3)
op adj.inv. (arte; anglicism) –Care se bazează pe reacţii optice–
„Acelaşi nume este excelent într-un proiect figurativ şi fad, impersonal
într-o lucrare op, cu caracter ambiental-decorativ.“ R.lit. 11 III 71 p. 29
(din engl. op[tical art]; BD 1965)
op-árt loc.s. (arte; anglicism) –Curent în arta plastică modernă în
care se pune accentul pe efectele optice– „R.W., cu mijloacele op-artu -
lui, sau J.R. aduc paralel imagini în care ritmul linear preponderent
oligoelemént • 162 • op-árt
demonstrează o experienţă vizua lă înteme iată pe o bună cunoaştere a
unora dintre curentele artistice mondiale.“ Sc. 18 I 75 p. 4. „Vasarely
este considerat a fi iniţiatorul unui curent artistic de anvergură, în
perioada anilor 1950 – op-art –, pre luat şi de către creatorii ame -
ricani.“ R.lit. 28 II 85 p. 22; v. şi Săpt. 2 XI 79 p. 3 (din engl. op art;
DN3, DEX-S)
opacizát, -ă adj. –Lipsit de transparenţă– „[Fa bricile] au în ceput să
producă cămăşi din relon opacizate.“ Sc. 13 VI 63 p. 1 (din opaciza)
opalizát, -ă adj. –Care are aparenţa opalului– „Un pahar cu picior;
un bol opalizat; o vază irizată; ceramică în culori; servicii moderne;
pie se multifuncţionale.“ I.B. 29 IV 74 p. 2 (din opal, după fr. opalisé)
open adj., s.n. (sport; anglicism) –Competiţie de tenis la care parti -
cipă profesionişti şi neprofe sio nişti– „Adunarea generală F.I.L.T. din
acel an pune în discuţie problema turneelor «open» (des chise profe -
sioniştilor).“ Mag. 23 III 74 p. 8 [pron. óupăn] (din engl. open; Il.
Constantinescu în LR 1/73 p. 32, atestări din 1969)
operatív s.m. 1994 –Persoană care lucrează la contrainformaţii– v.
păianjen (DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
operatór-rádio s.m. –Operator specializat în transmisiile de radio–
„Misterul sunetelor care de mai bine de o decadă intrigă pe oceano -
grafi şi creează, adesea, dificultăţi operatorilor-radio pe nave, a fost
descifrat.“ R.l. 15 V 74 p. 6 (din operator + radio)
operatór-regizór s.m. –Operator (cinematografic) care lucrea ză şi
în calitate de regizor– „Operatorul-regizor M.T. a realizat [...] un
documentar despre o călătorie la Polul sud.“ Cont. 21 IX 62 p. 5 (din
operator + regizor)
operaţionál, -ă adj. –Folositor, practic– „Mij loace operaţio nale
pentru studierea caracteristicilor.“ Cont. 1 IX 67 p. 8. „Curios, defec -
tele aparatelor devin însă, cîteodată, operaţionale; adică fur ni zează
totuşi apă caldă, dar numai pentru [...] nescafé. Chestie de preţ?“ I.B.
17 X 74 p. 2; v. şi R.l. 12 VIII 80 p. 6 (din fr. opérationnel; DMC 1965;
DEX, DN3)
óperă-concért s.f. –Operă prezentată sub formă de concert– „Or -
chestra Cinematografiei îşi propune să continue, în noua stagiune,
iniţiativa operelor-concert cu Wozzeck de Alban Berg, Wal kiria şi
Siegfried de Richard Wagner.“ Cont. 8 X 65 p. 6. „Pierre Colombo nu a
creat vreun dezacord cu maniera dirijorilor amintiţi, în prezentarea de
ope re-concert.“ Săpt. 19 IV 74 p. 6 (din operă + concert)
óperă-rock s.f. –Operă cu melodii rock– „În pre zent a fost lansat pe
piaţă un disc cu opera-rock «Hitler superstar». Şaizeci de muzicieni au
participat la această înregistrare care evocă naş terea nazis mului.“ Sc.
28 VIII 77 p. 6 //din operă + rock//
operetístic, -ă adj. (muz.) –De operetă– „Pericolul cel mai mare
prevăzut, de altfel, de regizor, acela al căderii în parodie involuntară şi
operetistică, nu a putut fi evitat cu nici un chip, montarea suferind
mereu în acest sens.“ Cont. 21 I 72 p. 6. „Duetul operetistic susţinut de
către M.R. şi R.Z.“ R.lit. 2 IX 76 p. 16; v. şi monodia. (din it.
operettistico; Th. Hristea P.E. 123, I. Iordan în SCL 4/64 p. 419,
atestare din 1960; DN3, DEX-S)
oportunitáte s.f. –Ocazie fericită, prilej favorabil– „Oportu nităţi
de parteneriat“ R.l. 949/93 p. 13. „Oportunităţi de afaceri“ R.l.
1408/94 p. 4. „Premierul [...] pare decis să nu rateze nici o oportunitate
de afirmare a imaginii sale publice.“ R.l. 1472/95 p. 3 (din engl.
opportunity, fr. opportunité, it. opportunità; reluarea sensului prezent
în dicţionarele româneşti din sec. XIX; R. Zafiu R.lit. 39/95 p. 11, de
unde am preluat şi citatele; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
optimizá vb. I –A îmbunătăţi– „Ce se poate anticipa asupra stadii -
lor-tip prin care de regulă trec muncitorii de provenienţă rurală în
procesul adaptării lor la munca industrială, pentru a optimiza această
integrare?“ Sc. 21 XI 69 p. 4; v. şi superfinisare (din fr. optimiser, engl.
to optimize; DMN 1960; DN3)
optimizáre s.f. –Îmbunătăţire, ameliorare– „O pro blemă de optimi -
zare a amestecului de produse petroliere.“ I.B. 9 XI 66 p. 1. „Ce măsuri
se iau în transporturi pentru optimizarea circulaţiei şi economisirea
carburanţilor.“ R.l. 28 VII 79 p. 2 (din optimiza, cf. fr. optimisation;
DMN 1967; SMFC IV 314; L. Seche în LR 2/75 p. 176; DT; DEX,
DN3)
optmiár s.m. „E.L., al treilea alpinist care a urcat pe toţi «opt miarii»
(pe cele 14 vîrfuri de peste 8000 de metri de pe Pămînt).“ R.l. 7 X 95 p.
1 (din opt + miar)
optoelectrónică s.f. (electron.) „Una din po si bi li tăţile cele mai
promiţătoare de soluţionare a problemei energiei o constituie aplicarea
pe scară largă a optoelectronicii (transmisia informaţiilor pe căi optice
şi nu electrice, ca pînă acum) [...]“ Sc. 17 X 79 p. 5 (din fr. opto -
électronique; cf. engl. optoelectro nics; BD 1965; DEX-S)
optzecísm s.n. (lit.) –Generaţia literară a ani lor ‘80– „Optzecismul
subîntinde obsesia contestării unei ordini legate de mecanismul so -
cial.“ R.lit. 4–10 XI 92 p. 9. „Optzecismul e un fenomen literar prea
complex [...] ca el să se încheie prompt în anii ‘90.“ R.lit. 19–25 I 93 p.
9 (din optzeci + -ism)
optzecíst, -ă (lit.) 1. s.m. –Scriitor din gene raţia ‘80– „Recenta
carte a talentatului optzecist R.P. [...] e un roman [...]“ R.l. 27 III 93 p.
2. 2. (adj.) „Relevantă mi se pare, însă, idiosincrazia optzecistă la
ideea de personalitate [...] atribuită identităţii auctoriale.“ R.lit. 4–10
XI 92 p. 9; v. şi 19–25 I 93 p. 9 (din optzeci + -ist; A. Stoichiţoiu în
Hyperion III/94 p. 174)
oránj s.n. (alim.) –Băutură răcoritoare din portocale– „În curînd
băutura răcoritoare Rio, Kiwi, cola, orange“ R.l. 10 VIII 92 p. 4; v. şi
12–13 IX 92 p. 6 [scris şi orange] (din fr. orange “portocală“; DN,
DEX, DN3 – alte sensuri)
oráş-capitálă s.n. –Oraş cu funcţie de capitală a unei ţări– „Ne-a
prezentat fotografiile «din copi lărie» ale oraşului-capitală la rubrica
«Bucureştiul necunoscut».“ R.lit. 20 III 75 p. 16. „Nici unul din aceste
locuri nu mai poate răspunde astăzi, cu demnitate, noului profil al
oraşului-capitală.“ Sc. 27 IV 77 p. 1 (din oraş + capitală)
oráş-dormitór s.n. „Zeci de familii părăsesc zilnic cartierele în care
locuiesc, în care s-au născut, popu lînd oraşele-satelit din jurul Capi -
talei, aşa-numitele «oraşe-dormitoare», lipsite de infrastructura co -
mercială şi culturală care conferă Parisului specificul şi farmecul său.“
Sc. 26 XII 75 p. 4 (din oraş + dormitor, după fr. ville [cité] dortoir; PR
1955)
oráş-eróu s.n. –Oraş ai cărui locuitori s-au comportat vitejeşte (în
timpul războiului)– „Zi de zi, leningrădenii adaugă frumuseţilor ora -
şului-erou per le ale viitorului.“ Sc. 10 I 63 p. 3. „Preşe dintele R.S.F.
Iugoslavia, I.B. Tito, a înmînat, în cadrul unei mari adunări populare,
ordinul de oraş-erou localităţii Divar din Bosnia.“ Sc. 6 VI 74 p. 6; v. şi
28 VII 63 p. 4 (din oraş + erou, după rus. gorod-gheroi; OSRI)
oráş-gigánt s.n. –Oraş de mari proporţii– „Dacă mai dorim ca
pădurile şi cîmpiile, micile orăşele istorice şi vechile cartiere de locuit
să rămînă pe locurile lor [...] dacă nu vrem să locuim în oraşe-gigant
întinse pe 500 de mile, oraşe fără început şi fără sfîrşit, atunci ieşirea
este una singură [...]“ I.B. 14 VI 72 p. 4. „Oraşe-gigant. Ciudad de
Mexico va fi oraşul cel mai populat în anul 2000, cu 32 milioane de
locuitori.“ Sc. 5 I 77 p. 5; v. şi I.B. 5 IV 84 p. 8 (din oraş + gigant)
oráş-grădínă s.n. –Oraş plin de verdeaţă, ca o grădină– „În mine
creşte tot mai puternic sentimentul de mîndrie pentru oraşele-grădini
din patria mea.“ Gaz.lit. 23 II 61 p. 8. „La Nashville m-am întîlnit
deodată cu un oraş-grădină.“ Sec. 20 6/66 p. 187. „Cald omagiu adus
oraşului-grădină, fil mul capătă în cele din urmă atributele unui poem
scris într-o frumoasă clipă de inspiraţie.“ I.B. 5 III 75 p. 2; v. şi Sc. 27 V
63 p. 6, Cont 20 VI 69 p. 4, Sc. 13 XII 75 p. 4 (din oraş + grădină)
oráş-laboratór s.n. –Mică localitate structurată în jurul unui mare
laborator (aici de producere a drogurilor)– „Poliţia panameză a des -
coperit ascuns într-o zonă de păduri [...] un ade vărat oraş-laborator
specializat în produ ce rea drogurilor [...]“ R.l. 1 VI 84 p. 6. „A.C.M.
[este] considerat drept unul dintre principalii res pon sabili ai construc -
ţiei «oraşului-laborator al dro gului», recent des coperit la frontiera
dintre cele două ţări.“ R.l. 15 VI 84 p. 6 //din oraş + laborator//
oráş-mamút s.n. –Oraş de mari proporţii– „[...] a vizitat recent New
Yorkul. A dorit, fireşte, ca în limita timpului fixat să cunoască cît mai
mult ora şul-mamut.“ Fl. 4 VII 70 p. 32. „Se apreciază că pe harta
acestei regiuni vor apărea adevărate oraşe-mamut, cu populaţii de pînă
la 40 milioane de locuitori.“ Sc. 19 X 75 p. 6 (din oraş + mamut)
oráş-martír s.n. –Oraş care a avut mult de suferit– „[...] listele cu
semnături [urmează] a fi depuse în oraşul-martir [Hiroshima] exact în
ziua celei de-a 40-a comemorări a tragediei pe care a trăit-o.“ Sc. 12
XII 84 p. 6. „În oraşul-martir Timişoara a avut loc un impresionant
marş.“ R.l. 8 V 90 p. 2 (din oraş + martir)
oráş-monumént s.n. –Oraş cu numeroase monumente; oraş care
prin el însuşi este un monument– „Cu tot caracterul său de «oraş-mo -
nu ment» Leningradul este mereu tînăr.“ Sc. 6 XI 63 p. 3. „Ora -
şe-monumente [...] monumente ale civilizaţiei umane: Persepolis şi
Veneţia.“ I.B. 22 I 72 p. 2. „Veneţia este un oraş-monument, o
splendidă concretizare a imaginaţiei şi frumosului.“ Lit. 32–34/95 p. 1
(din oraş + monument)
oráş-muzéu s.n. –Oraş cu numeroase instituţii de interes artistic,
opacizát, -ă • 163 • oráş-muzéu
istoric etc; oraş care prin el însuşi este un muzeu–
„Un oraş-muzeu“ [Vie na] Sc. 14 XI 62 p. 3. „Am avut sentimentul,
după ce am văzut castelul de la Wawel din Cracovia şi apoi vechiul
colegiu, că mă aflu într-un mare oraş-muzeu în care istoria apasă
implacabil pe ziduri.“ R.l. 20 VII 74 p. 6. „Ravenna, oraş-muzeu“ I.B.
18 VI 87 p. 2; v. şi Cont. 28 IX 67 p. 5, 27 VIII 73 p. 12, R.lit. 11 VII 74
p. 24 (din oraş + muzeu, după fr. ville-musée)
oráş-pórt s.n. –Oraş care trăieşte mai ales prin portul său–
„Miercuri, oraşul-port Genova a rămas paralizat de greva gene rală.“
Sc. 7 X 66 p. 6. „Am colindat marile oraşe-porturi Livorno şi Marsilia,
în care se întrepătrund vechiul şi mo der nul.“ I.B. 5 I 71 p. 4. „60 de
piese de o inestimabilă valoare au fost donate recent mu zeului din
Bombay de către serviciul vamal al marelui oraş-port.“ Sc. 23 IX 76 p.
6; v. şi Cont. 21 XI 69 p. 10, Sc. 29 I 73 p. 4, R.l. 7 V 74 p. 2, 4 XII 87 p. 6
(din oraş + port)
oráş-satelít s.n. –Oraş nou, creat lîngă alt oraş mai mare, menit să-l
descongestioneze pe acesta din urmă– „[Krinkovo] primul oraş-satelit
al Mos covei.“ I.B. 20 VI 61 p. 3. „Zilele trecute a fost dat în folosinţă
primul bloc din oraşul-satelit Colibaşi.“ Sc. 26 III 74 p. 2. „În
apropierea ora şului Assuan [...] se va construi un oraş-satelit proiectat
pentru un milion de locuitori.“ I.B. 26 IV 84 p. 4; v. şi 20 VI 61 p. 3,
Cont. 17 XII 65 p. 10, Sc. 9 III 67 p. 6; v. şi oraş-dormitor (din oraş +
satelit, după fr. ville-satellite; cf. engl. town satel lite, germ. Satelliten -
stadt, rus. gorod-satellit; BD 1967, DTP)
oráş-staţiúne s.n. –Oraş care este o staţiune (balneară)– „Florile
oraşului-staţiune Vatra Dornei.“ Sc. 24 IV 76 p. 4. „Dacă treceţi prin
Vatra Dornei nu se poate să nu vă opriţi pentru cîteva clipe şi în
frumosul parc al nu mai puţin frumosului oraş-staţiune.“ Sc. 3 V 79 p.
2; v. şi R.l. 7 XI 84 p. 1 (din oraş + staţiune)
oráş-şantiér s.n. –Oraş în care se constru ieş te intens– „Ora şul-şan -
tier [...] trăieşte durata cu o intensitate a muncii [...]“ Sc. 4 X 70 p. 1.
„Cehu-Silvaniei, un oraş-şantier.“ R.l. 6 II 79 p. 5 (din oraş + şantier)
oratoriál, -ă adj. –Cu specific de oratoriu– „M.M. evoluează în
stilul oratorial cu linii sonore sigur conduse; M.C. nu pierde avantajul
frumuseţii gla sului şi de o particularitate timbrală potri vită nu numai
lui Wagner, ci şi maestrului vienez.“ Săpt. 19 IV 74 p. 2 (din oratoriu +
-al)
ordinatór s.n. (inform.) –Computer– „Trei res taurante din Mos cova
se servesc de un ordinator capabil să întocmească meniuri formate din
10000 de feluri de mîncare.“ Sc. 25 III 74 p. 4. „Pacienţii compu -
terului. La Universitatea Alber ta din Canada a fost inaugurat un curs
de 20 de ore de cardiologie computerizată. Datorită unui program
special ela borat cu sprijinul «Fundaţiei canadiene a inimii», studenţii
care frec ventează cursul au posibilitatea de a vedea, pe un ecran
terminal al ordinatorului, corpul unui om accidentat.“ R.l. 18 VII 74 p.
6. „Wilhelm Tell, un minicalculator elveţian care a luat parte anul
trecut la primul campionat mondial al ordinatoarelor programate să
joace şah.“ R.l. 25 X 75 p. 6; v. şi imprimanmtă, miniaturiza (din fr.
ordinateur; DMC 1954, DT; DN – alt sens, DEX, DN3)
ordúră s.f. –Murdărie, gunoi– „[...] articolul intitulat Ordura din
Orizont numărul. 29.“ R.lit. 31/91 p. 24. „Compararea ziarului Româ -
nia libe ră cu ordura România Mare [...]“ „22“ 39/94 p. 2; v. şi R.lit.
45/95 p. 7 (din fr. ordure; DEX– „rar“)
orfévru s.m. –Creator de obiecte de artă aplicată de mare fineţe, din
metal preţios; (fig.) artist subtil– „În traducerea liricelor lui Robert
Sabatier, Taşcu Gheorghiu se dovedeşte acelaşi admirabil orfevru,
aceeaşi conştiinţă subtil adaptabilă la dubla existenţă a poeziei origi -
nale pe care o tălmăceşte şi la Poezia pur şi simplu.“ R.lit. 9 V 74 p. 21
(din fr. orfèvre; DN3)
orgán s.n. (pol., adm.) –Grup de persoane care îndeplinea o funcţie
politică, socială, administrativă în timpul comunismului– „Dl. A.
bănuieşte astfel că cei 7100 lei confiscaţi au intrat în buzunarul unor
«organe».“ R.l. 2 IV 92 p. 3. „Organili de ordine intervin, îl ridică [pe
student] şi-l transportă cu duba la Secţia I Poliţie.“ Timişoara internaţ.
50/95 p. 7. „[...] cartea mai fusese odată confiscată de «organe».“ R.lit.
16/96 p. 22 [pronunţare incultă organili] (formal din fr. organe, germ.
Organ; DEX, DN3)
ornitoptér s.n. (av.) „Un grup de ingineri so vie tici a pus la punct
prototipul unui «ornitopter», avion care zboară bătînd din aripi ca
păsările.“ Cont. 15 V 64 p. 8 (din fr. ornithoptère, engl. ornithopter,
D.Tr, DT; DEX, DN3)
ortóptică s.f. (med.) –Ramură a oftalmologiei care se referă la
corectarea tulburărilor vizuale datorate proastei coordonări a miş că -
rilor oculare (de pildă strabismul)– „Secţia de ortoptică a clinicii pe
care o conduce profesorul Sachsenweger este una dintre cele mai bine
dotate din Europa.“ Sc. 17 IX 67 p. 4 (din fr. orthoptique; DMN 1971;
DM)
ortostatísm s.m. (med.) –Poziţia verticală a corpului– „Dacă vrei să
fii cosmonaut [...] proba în centrifugă, proba de ortostatism (destinată
să verifice reacţiile cardiovasculare la presiuni dife rite), testul de
verificare a integrităţii sistemului respiratoriu [...]“ R.l. 18 II 78 p. 6
(din fr. orthostatisme; DZ; DN3, DEX-S)
oscarizát, -ă adj. –Distins cu premiul Oscar– „O reîntîlnire cu
recentul oscarizat K.S.“ Ev.z. 5 IV 96 p. 8 (din n.pr. Oscar)
oscilometríe s.f. (med.) –Măsurarea amplitudinii modificărilor de
volum ale arterelor peri ferice– „Aici se pot efectua electro car dio -
grame, oscilo metrii, fono şi mecano cardiograme.“ R.l. 14 II 84 p. 5
(din fr. oscillométrie; DN3, DEX-S)
Ossi s.m. 1994 (cuv. germ.) –Persoană originară din Germania de
Est– v. redegist (din germ. Ossi)
Ossidénta s.f. „«Ossidenta», apa de gură me di cinală realizată după
brevetul dr. Osipov-Si neşti, a fost pusă în vînzare la maga zi nul de
prezentare al fabricii «Miraj».“ R.l. 29 VIII 77 p. 5 (probabil din
Os[ipov] + Si[neşti] + denta[l])
osteopetróză s.f. 1974 (med.) –Durificare a oa selor– v. calcitonină
(din fr. ostéopétrose; DFMB, DZ)
osteosintéză s.f. (med.) –Reunirea şi imobilizarea fragmentelor
osoase fracturate prin plăci sau cuie metalice– „[...] medicii [...] au
optat pentru [...] osteosinteza cu metale cît mai rigide [...]“ R.l. 27 VIII
84 p. 5 (din fr. ostéosynthèse; DEX, DN3)
otoscleróză s.f. (med.) „Otoscleroza limitea ză vibraţiile şi împie -
dică auzul. Otoscleroza e o formaţie patologică osoasă [...] care se
exprimă prin anchilozarea «scăriţei».“ Cont. 17 VIII 62 p. 7 (din fr.
otosclérose; DFMB, DM; DN3, DEX-S)
ou-fosílă s.n. –Ou păstrat ca fosilă– „Oul din imagine [...] are
remarcabila vîrstă de... un milion de ani! Dată fiind valoarea deosebită
a acestui ou-fosilă, muzee din numeroase ţări ale lumii şi-au exprimat
dorinţa să intre în posesia lui.“ R.l. 2 IV 71 p. 6. „De curînd, un grup de
arheologi au descoperit în Madagascar, în timpul unor săpă turi, acest
gigantic ou-fosilă care cîntăreşte 5 kg.“ Sc. 23 VI 73 p. 5 //din ou +
fosilă//
out adv., adj. inv. (cuv. engl.) –Exclus– „Fumatul este cu totul «out» în
cercurile americane care se vor de avangardă [...]“ Cont. 26 XII 75 p. 4
[pron. áut] (cf. fr. out; PR 1966)
out-sider s.m. (anglicism; mai ales în sport) „Pe lîngă Coca Andro -
nescu şi Mişu Fotino, se remarcă prin cîteva puncte înscrise în momen -
tul potrivit «out-sider»-ul Const. Diplan.“ Cont. 21 VII 72 p. 4.
„Out-siderii, cum li se zice în limbaj sportiv jucătorilor cu şansa a
doua, s-au prezentat pe teren fără a lua în consideraţie pronosticurile,
învingînd astfel adversari superiori.“ Sc. 20 VII 74 p. 4 [pron.
áut-saider; scris şi autseider] (din engl. outsider; I. Gheţie în LR 4/57
p. 21, atestări din 1956-1957, Il. Constantinescu în LR 4/73 p. 32;
DEX, DN3)
oxenocardiográf s.n. (probabil cuv. pol.; med.) „La Wroclaw (R.P.
Polonă) a fost construit un aparat – oxenocardiograf – care poate înre -
gistra activitatea inimii cu ajutorul a patru curbe.“ Sc. 18 VIII 64 p. 3
ozeníst, -ă s.m.f. „Ozeniştii din Văleni. Zvonul că la Vălenii de
Munte ar fi fost zărit, cu cîteva luni în urmă, un O.Z.N., a stîrnit mare
emoţie şi un viu interes în rîndul populaţiei din oraş, dar mai ales
printre şcolari. Ei au hotărît, nici mai mult nici mai puţin, să înfiinţeze
un cerc O.Z.N. Micii cercetători nu-şi propun să caute pe cer «farfurii
zburătoare», ci studiază de zor astronautica.“ Sc. 15 V 74 p. 2 (din OZN
+ ist)
OZN s.n. –Denumire dată obiectelor zbu ră toa re neidentificate–
„A.D., soţia unui vînzător de peşte din Geneva, a adus la cunoştinţa
autorităţilor locale că un obiect zburător neidentificat a «coborît», luni
seara, în curtea locuinţei sale. O.Z.N.-ul, care, po trivit spuselor femeii,
a «sta ţionat» circa 10 minute şi a rămas imobilizat la o înălţime de un
metru deasupra solului, producea un zgomot ascuţit, asemenea unui
scrîş net.“ R.l. 21 III 74 p. 6. „Un ozene e reperat de doi poliţişti
radiofonişti.“ R.lit. 7 VII 79 p. 12. „OZN-urile au durat destul pentru a
produce cîteva generaţii de credincioşi.“ R.lit. 20 V 82 p. 2. „OZN-uri
pornesc vijelios de pe Lună.“ R.l. 4 XI 93 p. 7; v. şi 18 VIII 80 p. 2; v. şi
ozenist [pron. ozené; scris şi O.Z.N., ozene] (abreviere din O[biect]
Z[burător] N[eidentificat], după engl. UFO – U[nidentified] F[lying]
O[bject] “obiect zburător neidentificat“; FC I 156, A. Bantaş BE 123;
DEX, DN3)
oráş-pórt • 164 • OZN
ozonoterapíe s.f. (med.) –Folosirea în scop tera peutic a ozonului–
„La Viena s-au desfăşurat lucrările celui de-al 2-lea Congres al Socie -
tăţii medicale austriece de ozonoterapie.“ Sc. 18 V 80 p. 6. „La
Constanţa [...] funcţionează un centru de recuperare şi întreţinere a
sănătăţii: masaj, saună, ozonoterapie, vibromasaj.“ R.l. 5 IX 85 p. 5
(din fr. ozonothérapie; DN3, DEX-S)
ozonoterapíe • 165 • ozonoterapíe
P
PAC (pol.) –Abreviere pentru Partidul Alianţei Ci vice– „PAC s-a
remarcat prin mai multe intervenţii punctuale.“ R.l. 8 II 93 p. 3; v. şi
legionariza, panel (abreviere din P[artidul] A[lianţei] C[ivice])
PAC-ist, -ă s.m.f. (pol.) –Membru al PAC– D. 193/92 p. 2 (din PAC
+ -ist, -istă; A. Stoichiţoiu în Hyperion III/94 p. 173)
pace-maker s. (med.) „Aparatul «pace-ma ker», după denumi rea sa
englezească este un fel de «mică cutie neagră» pe care bolnavul de
inimă o poartă asupra lui spre a stimula, la nevoie, activitatea
cardiacă.“ Sc. 5 VI 74 p. 6. „Am mai scris în aceas tă rubrică de
aşa-numitul «pace-maker», aparat care, implantat în corp, are rolul de
stimulator cardiac.“ Sc. 20 XI 74 p. 6. „Rareori trebuie să te duci
noaptea, să pui un cateter în artera pulmonară sau un pace-maker [...]“
„22“ 5 X 94 p. 13; v. şi Sc. 19 VI 74 p. 6 [pron. peis-méikă] (cuv. engl.;
cf. fr. pace-maker; DMN 1960; DM)
pachetizáre s.f. –Aranjare în pachete– „Este vorba de un nou
procedeu de lucru [...] anume: pachetizarea cherestelei de răşi noase,
un sis tem modernizat de ambalare şi încărcare mecanizată.“ R.l. 6 VII
73 p. 3; v. şi containerizare, paletizare (din pachet)
pachetizát, -ă adj. –Aranjat în pachete– „Astfel, manipularea
cherestelei pachetizate permite mecanizarea operaţiilor de descărcare
şi încărcare în toate mijloacele de transport.“ R.l. 6 VII 73 p. 3. „Fiind
complet demontabile piesele din care sînt alcătuite sufra geria şi holul
se livrează pachetizat, ceea ce contribuie la uşu rarea şi ieftinirea
operaţiilor de transport.“ R.l. 25 VII 84 p. 5 (din pachet)
pacologíe s.f. „Astfel, alături de expresia des criptivă «ştiinţa păcii»,
în literatura de specialitate sînt folosite, fără a se fi impus în mod
definitiv, numeroase alte expresii, cum sînt: ire nologia, pacologia,
paxologia, polemologia sau heralogia [...] Pacologia se referă la
ansamblul valorilor morale le gate de pace, pacifism, de formarea
paşnică a opiniei publice, de educarea pentru pace.“ Fl. 8 II 85 p. 31
(din pace + -(o)logie)
pact s.n. în sint.s. pact cu diavolul –Colaborare cu forţele răului– „C.
zice că toată lumea făcea pactul cu diavolul.“ „22“ 3/93 p. 15. „Eu am
acest defect – şi asta explică în bună măsură şi căde rea în pactul cu
diavolul – la obrăznicie şi brutalitate am o reacţie dură [...] Dar
politeţea mă cîştigă.“ „22“ 9/96 p. 15 (trad. fr. pacte avec le diable)
pactizáre s.f. în sint.s. pactizare cu diavolul –Colaborare cu forţele
răului– „Am fost acuzaţi ime diat de pactizare cu diavolul.“ D. 146/95
p. 15
pager s.n. (comunic.) –Aparat cu ajutorul că ruia se pot transmite
scurte mesaje scrise unei persoane care nu poate fi găsită la telefon–
„Oriunde în Bucu reşti, pe stradă, în maşină, în clădiri, puteţi primi
mesaje de la orice post telefonic. Într-un minut de la apelare, folosind
pagerele Motorola, aveţi mesajul pe ecranul aparatului dvs. Radiotel,
nu mărul unu în comunicaţii.“ Cotid. 7 VIII 92 p. 3. „Cumpăraţi
pagerul dvs. Bel Pagette [...]“ R.l. 12 V 94 p. 6. „Pompierul [...] are
autorizaţie de pistol şi pager.“ „22“ 34/95 p. 3; v. şi R.l. 29 IV 94 p. 7, 2
X 95 p. 6, 5 X 95 p. 6, Ev.z. 11 IX 95 p. 1 (cf. engl. americ. to page “a
chema cu voce tare“)
paging s.n. (comunic.) –Sistem de comunicare la distanţă folo sind
pagerul– „Al doilea sis tem paging din ţară. Uni Axis SRL din
Bucureşti a anunţat ieri că a încheiat cu succes toate testele şi a pus în
funcţiune sistemul său public paging în oraşul Plo ieşti [...]“ R.l. 18 II
93 p. 2. „Sistemul paging poate fi mai uşor, poate fi mai sigur.“ R.l. 29
IV 94 p. 7
paleoastronaútică s.f. (astr.) –Disciplină ca re îşi propune să
studieze urmele lăsate de extratereştrii care au vizitat Terra– „D.A.,
autorul serialelor ştiinţifice de paleoastronautică şi exobiologie.“
Săpt. 18 XI 83 p. 4 (din paleo- + astronautică, după model străin)
paleobotaníst s.m. (bot.) –Specialist în paleologie botanică–
„Lucrătorii care au demolat un zid al bise ricii au descoperit o nişă
datînd din 1120, în care se afla un trandafir uscat cu diametrul de 4
centimetri. Paleobotanistul chemat special de la Londra pentru a
scoate floarea din nişă fără a o deteriora a avut nevoie de 4 ore pentru
această operaţiune. Trandafirul desco perit la Romsey este cel mai
vechi specimen botanic identificat pe teritoriul Europei.“ Sc. 14 II 76
p. 6. „În tufişurile pietrificate paleobotaniştii au desco perit peste 50 de
specii de plante [...]“ Sc. 30 V 86 p. 7 (din fr. paléobotaniste, engl.
paleobota nist; DN3)
paleospeológ s.m. (speol.) „Atenţi la frumu seţea straturilor,
paleospeologii, categorie de cercetători ai istoriei peşterilor, fac
săpături, iau probe, scot la iveală resturile scheletice ale unor animale
de mult dispărute.“ Sc. 24 VI 64 p. 1 //din paleo- + speolog//
paletizáre s.f. (com.) –Metodă de manipulare a mărfurilor prin
folosirea paleţilor (platforme speciale)– „Acum tot mai multe mărfuri
sînt manipulate în tehnologii de transport moderne (pache tizări,
paletizări, containere etc.)“ R.l. 31 X 78 p. 5; v. şi înnavetare (1972),
containerizare (cf. fr. palettisation; DMN 1958; A. Beyrer în SCL 5/76
p. 537; DN3)
pámper s.n. (cuv. engl.) –Scutec foarte absorbant– „[...] acest secol
renunţă la prejudecăţi ca bebeluşii la pampers-uri [...]“ Lit. 44/93 p. 4;
v. şi Ev.z. 31 XII 96 p. 4 (cf. fr., it. pamper)
panacodór s.m. –Brutar care lucrează cu pa na codul– „În fotografie
– şeful echipei cons tănţene M.P. se consultă cu cocătorul V.G., asupra
calităţii pîinii. Alături N.Z., «panocodor».“ Sc. 9 VII 61 p. 1 (din
panacod + -or)
panchayáta s.f. (cuv. hindus) „Ceremonia în co ro nării regelui
Birendra Bir Bikram Shah Deva a avut loc luni la Katmandu. La
ceremonia înco ronării au participat membri ai guvernului şi pan -
chayatelor (adunări locale).“ Sc. 25 II 75 p. 6
pancól s.n. (farm.) „Aţi auzit de «Pancol»? Este denumirea unui nou
pansament, realizat de specialiştii Institutului de cercetări pielărie,
cauciuc, mase plastice Bucureşti [...] Obţinut pe bază de colagen din
piele animală, «Pancol» prezintă o serie de avantaje faţă de
pansamentele textile obişnuite.“ f.d. (din pan[sament din] col[agen])
pandemíe s.f. (med.) –Epidemie care se extinde pe teritorii largi–
„În ultimii 250 de ani au existat 10 mari epidemii sau «pandemii» şi
alte 20 de mai mică amploare. Cea mai devastatoare a fost pandemia
care a debutat spre sfîrşitul ultimului război mondial; ea a secerat între
20 şi 40 milioane de vieţi [...]“ Sc. 14 II 78 p. 6 (din fr. pandémie; DEX,
DN3)
panel s.n. (anglicism) –Masă rotundă televizată– „În finalul pa -
nel-ului, D.P., consilier municipal la Timişoara (PAC) a propus celor
de faţă [...]“ „22“ 30/94 p. 11 [pron. pénăl] (din engl. panel; DEX – alte
sensuri)
panetone s. (alim.) –Cozonac– „Am cumpărat un panetone pentru
Crăciun“ (din it. panettone)
panicós, -oásă adj. 1978 (fam.) –Care intră uşor în panică– v.
fetiţoasă (din panică + -os)
panoramá vb. I –A descrie pe larg, a relata– „Aşteptăm să se
panorameze şi alte meridiane.“ R.l. 12 II 67 p. 4. „Romanul său, «Jean
fiul lui Ion» panoramează – cu realism – asupra vieţii de familie şi de
uzină.“ Sc. 6 X 78 p. 8; v. şi R.lit. 26 VI 75 p. 24, Săpt. 2 XI 79 p. 3 (din
panoramă; cf. germ. panoramieren; F; DN3)
panoramáre s.f. –Viziune largă– „Antologia este o binevenită
panoramare asupra poeziei româneşti contemporane [...]“ R.lit. 29 XI
84 p. 8 (din panoramá)
panorámic (cinem.) 1. s.n. –Cadru larg în film, la televiziune–
„Filmul se deschide cu un larg şi dezolant panoramic asupra
grămezilor fume gînde de moloz şi de fier.“ Sc. 12 I 62 p. 2. 2. adj.
(Pe lîngă ecran, uneori în completare cu stereofonic) –Ecran
semicircular foarte lat– „Premiera va avea loc în luna ianuarie, pe
ecran panoramic-stereofonic.“ Cont. 8 I 71 p. 5 (din fr. panoramique;
PR sec XX; DN – alte sensuri, DEX, DN3)
pantalón-tréning s.m. (vest.) –Pantaloni lungi folosiţi la sport–
„Unităţile comerciale pri mesc în cursul trimestrului IV cu 15 la sută
mai multe treninguri, o cantitate dublă de pantaloni-tre ning.“ I.B. 6 XI
65 p. 1 (din pantalon [de] trening)
pantalón-túb s.m. (vest.) –Pantalon în formă de tub–
„Pantalonii-tub, iată o ultimă noutate a modei. Nu au un nume prea
frumos, dar denumirea lor pare a fi explicită şi elocventă. Îi chea mă
pantaloni-tub pentru că sînt drepţi, chiar puţin strîmtaţi în partea de jos
a piciorului.“ Săpt. 21 I 77 p. 8 (din pantalon + tub)
pantóf-sandá s.m. –Pantof decoltat– „Pantofi-san da albi sau
bleumarin cu talpă de plută, turbanul în culoarea închisă a combinaţiei
şi o floare în piept completează ţinuta.“ Săpt. 30 III 73 p. 16. „Se revine
la încălţămintea clasică pentru femei. Pantof-sanda, culoare bej,
baretă care susţine pe aceia foarte decoltaţi.“ Săpt. 31 V 74 p. 8 (din
pantof + sanda)
pánty s.n. (anglicism; vest.) –Ciorap pantalon– „Producţia de panty
[...] continuă să fie destinată femeilor cu picioare ultra scurte.“ Săpt. 12
IX 75 p. 2. „Dacă aţi şti că ne bate gîndul să vă zicem din nou, a cîta
oară, despre defectele ciorapilor, panty-urilor pe care magazinele le
comercia lizează, probabil nenumăraţi ochi vor pierde ira dierea de
bună dispoziţie [...]“ Săpt. 11 VII 80 p. 8 (din engl. panty; cf. fr. panty;
CD, DMN 1967; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
papáia s.f. (cuv. amerind.) „Suculentul fruct papaia, originar din
Malayezia şi răspîndit în India, Antile şi Africa, a produs o ade vărată
senzaţie într-un spital din Anglia.“ Sc. 30 IX 77 p. 5; v. şi juice (cf. it.
papaia, fr. papaye; LI; DEX, DN3)
paparazzo s.m. pl. paparazzi (cuv.it.) –Fotograf insistent care
aleargă după imagini insolite cu personaje celebre– „Norocoşi
«paparazzi» au surprins-o pe Cindy mai frumoasă ca niciodată.“ As
83/93 p. 13. „«Paparazzi» n-au scă pat-o pe Madonna.“ Expr. Mag.
28/95 p. 14. „Robert de Niro inculpat pentru agresarea unor
paparazzi.“ R.l. 11 X 95 p. 8 [pron. paparáţo] (cf. fr., engl. paparazzo;
BD 1969; personaj din La dolce vita, sugerat lui F. Fellini de numele
unui hotelier calabrez de origine greacă, în 1959)
paperback s. (cuv. engl.; lit.) „[...] va fi reeditată anul acesta în
paperback (adică într-o ediţie de masă).“ R.lit. 30/93 p. 19; v. şi
hardback (1975) [pron. péipărbec] (CD)
papésă s.f. (fig.) –Inspiratoare, egerie– „Gertrude Stein a fost
«papesa» avangardei din Mont parnasse timp de douăzeci de ani [...]“
R.lit. 13 XII 84 p. 23 (din fr. papesse)
papetár, -ă adj. –Care se foloseşte în fabricarea hîrtiei– „Lemnul
acestui arbore (oţetarul) are cali tăţi papetare suprinzătoare. Chiar la
vîrs ta de un an, tulpinele tinere (care ajung la 1–2 m înălţime) au un
randament în pastă papetară de circa 45 la sută.“ R.l. 26 II 74 p. 5 (der.
regr. din papetărie; cf. fr. papetier; DEX, DN3)
parabólic, -ă adj., s.f. (comunic.) –(Despre antene) Cu un ecran
reflectant în formă de para boloid– „[Vînd] parabolică, tv stereo,
frigider [...]“ R.l. 29 V 93 p. 6. „Aveţi aici, la Bucureşti, mai multe
para bolice decît în oraşul lui Berlusconi.“ R.l. internaţ. 8 VI 94 p. 2
(din fr. para bolique; DEX – alt sens, DN3)
paracivilizáţie s.f. (livr.) –Stare opusă nivelului de dezvoltare a
societăţii moderne– „Viaţa se des făşoară într-o arie de paracivilizaţie,
rămî nînd circumscrisă la rudimentele formelor ei ori gi nare.“ Cont. 15
XII 61 p. 1 (din para- + civlizaţie; FC II 176, 177, 181; DN3, DEX-S)
parádă s.f. (sport) –Parare, evitare a unei lovituri– „[...] în minutul 89
doar o paradă in extremis a portarului S. împiedică mingea şutată
năprasnic de B. să intre în plasă.“ R.l. 18 VI 84 p. 5 (din germ. parade,
fr. parade; DEX, DN3)
paradoxá vb. I –A recurge la paradox– „«Nesfîrşitele primej dii» e
un roman conceput ca un joc secund sau ca un refren inteligent asupra
unei rea lităţi secunde. Paradoxînd, autorul ajun ge, în acest prim
roman al său, la o teorie specifică a romanului modern.“ Săpt. 26 V 78
p. 2 (din paradox)
paraliterár, -ă adj. (lit.) –Privitor la lucrările alăturate celor
propriu-zise literare– „În cadrul aceleiaşi dezbateri F.N. condamnă
«meş te şu gurile» parali te rare, care transformă romancie rul într-un
func ţionar sub nivelul literelor.“ Cont. 10 III 67 p. 10 (din fr.
paralittéraire; DEX-S)
paraliteratúră s.f. (lit.) –Pe lîngă/în afara li te raturii propriu-zise–
„Micul preambul teoretic de mai sus, a cărui idee centrală o vom repeta
pînă la ruinarea definitivă a prejudecăţii, «science-fiction-ul este
paraliteratură», ni s-a părut nimerit în contextul discutării romanului
lui C.C., autor tentat de re-figurarea unor mituri livreşti.“ R.lit. 22 II 79
p. 9. „Literatura lui Petru Popescu intră într-un raport afişat cu
paraliteratura, cu literatura de consum [...]“ R.lit. 15–21 IV 93 p. 7
(din fr. paralittérature; PR 1960; DEX-S)
paramedicál, -ă adj. –Care se consacră îngrijirii bolnavilor fără a
aparţine corpului medical– „[...] se prevede că în vreme ce unele
meserii vor înregistra un cert declin, altele vor cunoaşte o creştere
spectaculoasă. Pe primul plan se situează tot ceea ce este legat de
informatică (150 la sută), toate profesiunile paramedicale, specialiştii
în energie [...]“ R.l. 15 VI 84 p. 6 (din fr. paramédical; PR 1950)
paramilitár, -ă adj. –(Despre grupări, organizaţii) Care este
organizat şi dotat după modelul unei armate– „[...] s-a pus întrebarea
ce fel de «fantome» au invadat «lăcaşul divin», transformînd liniştita
fermă californiană într-o tabără paramilitară.“ I.B. 7 II 84 p. 4 (din fr.
paramilitaire; DEX, DN3)
paranormál, -ă adj. –Care este în marginea normalului– „Fiecare
demonstraţie a lui pe care am putut s-o cercetez în detaliu, avea o
explicaţie normală care era mai probabilă decît cea paranormală [...]
Uri Geller îndoaie obiecte de metal – linguriţe, chei, cuţite – fără să le
atingă, doar prin concentrare psihică [...] este, cu alte cuvinte, un
medium extraordinar, expert în psihokinezie, tele patie, clarviziune,
teleportanţă, previziune ş.a.m.d.“ Cont. 1 VIII 75 p. 5 (din fr.
paranormal; PR 1950; DEX-S)
paranormalitáte s.f. –Faptul de a fi la marginea normalului– „De
la Faulkner la Marquez [...] literatura ne-a obişnuit cu
paranormalitatea, cu realismul magic sau miraculos, cu infinita sa
capacitate de simulare şi metamorfoză.“ Săpt. 7 XII 84 p. 3 (din
paranormal + -itate)
parantezát, -ă adj. 1974 –Care se află între paranteze, în subsidiar–
v. detectivist (din pa ranteză)
paraóptic, -ă adj. (opt.) –Situat în afara organului de simţ al
vederii– „Supusă unui control ştiinţific la clinica din Harkov s-a
constatat că ea poseda o vedere paraoptică şi mai perfectă decît R.K.,
că recunoaşte fără greşeală literele şi culoarea lor.“ Sc. 16 II 65 p. 4
//din para- + optic//
parapsihologíe s.f. –Studiul fenomenelor psihice paranorma le–
„«Parapsihologia» şi pro blemele ei». Vor beşte prof. univ. Paul
Popescu-Neveanu.“ Pr.R.TV 11 VI 78 p. 5. „Nostimă a fost pro -
punerea comitetului fondator al «Institutului psihoenergetic» din
Brooklin-Massachusetts – instituţie de parapsiho logie şi ştiinţe oculte
– care a cerut ca toţi oamenii să se oprească o clipă şi să gîndească
instantaneu la satelit.“ Sc. 8 VII 79 p. 6 (din fr. para psychologie; PR
1950; DEX-S)
parateatrál, -ă adj. „El vorbea despre noul stadiu al experien ţelor
sale şi le scotea din sfera teatrului, numindu-le «parateatrale».“ R.lit.
26 VI 75 p. 25 (din para- + teatral)
parauniversitár, -ă adj. 1974 –Din afara uni versităţii– v.
postuniversitar (din fr. parauniversitaire; DMN 1968)
parazitá vb. I (fig.) –A trăi ca un parazit– „La început, era parazit. A
parazitat pînă în ziua cînd a comis prima spargere. Închisoare, elibe -
rare, parazi tism, infracţiune – ciclul nefast a fost reluat de trei ori.“ Sc.
10 X 82 p. 4 (din fr. parasiter; DEX, DN3)
parc-(aúto-)şcoálă s.n. (circ.) –Spaţiu ame najat pentru a învăţa
regulile de circulaţie– „Fundeniul nu va mai fi un parc obişnuit, ci un
«parc auto-şcoală» pentru elevi [...] În foarte scurt timp (2-3
săptămîni) copiii vor putea veni să înveţe să conducă, să înveţe regulile
de circulaţie.“ I.B. 29 X 73 p. 3. „Ieri, în cartierul Colen tina-Fundeni, a
fost inaugurat primul parc-şcoală de circulaţie pentru elevii din
Capitală.“ Sc. 29 IV 74 p. 2; v. şi I.B. 16 V 72 p. 1; v. şi cartodrom (din
parc [+ auto] + şcoală; cf. fr. parc-autos; DMN 1961)
párching s.n. (circ.; fals anglicism) –Loc de parcare pentru ma şini–
„Tournais-ul este un burg nu prea mare din sudul Belgiei, un orăşel
curat, cu mireasmă istorică, centrat ca de obicei împrejurul unei
catedrale monumentale şi al unei pieţe graţioase devenită parking.“
R.lit. 27 II 75 p. 24 [scris şi parking] (din fr. parking; PR 1945; CD; Th.
Hristea în LR 1/74 p. 61, L. Seche în P.N. 2/74 p. 4 – exemple din 1959;
D.Am., D.Tr.; DEX, DN3)
parcométru s.n. (circ.) –Aparat de taxare în tr-un parching–
„Numărul parcometrelor va ajun ge la 300 în zonele magazinelor Eva
şi Unic [...]“ R.l. 29 I 77 p. 5; v. şi 28 XII 79 p. 5 (din fr. parcomètre; PR
1960; DEX-S)
parcúrs s.n. în loc. adv. pe parcurs –Din timpul, între timp– „Cîteva
dintre cele mai amuzante incidente de pe parcursul repe tiţiilor [...]“
I.B. 2 III 74 p. 2. „Toate mi-au fost executate pe parcurs, cu excepţia
vizorului care nici acum nu este montat.“ R.l. 5 IX 79 p. 5 (din fr.
parcours; V. Guţu Romalo C.G. 242, atestări din 1971; DEX, DN3)
parodontologíe s.f. (med.) –Ramură a me dicinei care se ocupă cu
bolile de dinţi– „Centrul de parodontologie «Bucur» îşi începe
activitatea [...]“ R.l. 13 VII 79 p. 5. „[...] dr. Grigore Osipov-Sineşti a
fost confirmat membru al Academiei de parodontologie a Ame ricii,
pentru contribuţia sa adusă la tratarea parodontopatiilor, pentru
pantóf-sandá • 167 • parodontologíe
cercetările sale originale în acest do me niu [...]“ R.l. 26 IX 84 p. 5; v. şi
parodontoză (1975) (din fr. parodontologie; L. 1970; DEX-S)
parodontopatíe s.f. 1975 (med.) –Afecţiune lagată de fixarea
dinţilor în osul maxilar– v. pa ro dontologie, parodontoză (din fr.
parodontopathie; DFMB, DM; DN3, DEX-S)
parodontóză s.f. (med.) „În Capitală func ţionează primul centru de
parodontologie din ţară. Şase me dici stomatologi şi cadre medii de
specialitate asi gură efectuarea tratamentului con tra parodontopatiei
sau, cum mai este cunoscută, parodontozei (boa lă a gingiilor, care face
ca, în timp, dinţii să devină mobili şi să cadă). Tratamentul, rod al unei
îndelungate cercetări, constă în implantarea unor biostimulatori de os
uman deproteinizat (denumit «os mine rale») în septurile osoase
intermediare.“ R.l. 14 XI 75 p. 5; v. şi celulomicrobian [var.
paradontoză] (din fr. parodontose, germ. Parodontose; cf. it.
parodontosi, rus. parodontoz; L; Th. Hristea P.E. 133, Th. Hristea în
R.lit. 5 VI 80 p. 8; DZ, DM; DN3)
parteneriát s.n. –Sistem în care se asociază parteneri sociali,
economici etc.– „Prin alegerea sa [a lui M. Dinescu] se urmărea
sublinierea parteneriatului între Uniunea Scriitorilor şi FPLGT.“ R.l.
6 X 93 p. 16. „Interesul Franţei într-un parteneriat privilegiat cu
România“ „22“ 9/97 p. 7 (din partener)
participáre-recórd s.f. –Participare ma si vă– „Cea de-a 14-a ediţie
a Jocurilor Olimpice de iarnă se va desfăşura [...] în oraşul iugoslav
Sarajevo, cu o participare record de peste 1600 de spor tivi şi sportive
[...]“ I.B. 6 II 84 p. 7; v. şi R.l. 7 II 84 p. 5 (din participare + record)
particularísm s.n. (livr.) –Caracterul a ceea ce este specific–
„Particularism şi universalism.“ Gaz.lit. 15 IV 66 p. 4 (din particular
+ -ism; cf. fr. particularisme; DEX – alt sens, DN3)
partículă s.f. –Cuvînt care însoţeşte un nume de familie indicînd
rangul de nobleţe, gradul etc.– „Particula «de», în Franţa, indică
descen denţa nobiliară. Dar cum s-a ajuns aici sau dacă-i particulă sau
altceva, puţini o ştiu.“ R.l. internaţ. ian.-febr. 95 p. 16 (din fr. particule;
DEX)
partídă-chéie s.f. (sport) –Partidă de cea mai mare importanţă–
„[...] numai neşansa în unele partide-cheie l-a privat de un răsu nător
succes [...]“ Săpt. 24 V 85 p. 8 (din partidă + cheie)
partídă maratón s.f. (sport) –Partidă care durează foarte mult–
„B.G. l-a întrecut [...] pe I.N. după o partidă maraton care a durat
aproape trei ore şi jumă tate.“ R.l. 2 VI 75 p. 5. „O partidă maraton s-a
disputat între P.G. (S.U.A.) şi E.M.“ R.l. 26 VI 75 p. 3. „F.G. susţinea o
partidă-maraton, încheiată după mai multe întreruperi, la mutarea 90
prin remiză [...]“ Fl. 5 X 84 p. 22 (din partidă + maraton)
partídă-tést s.f. (sport) –Partidă cu rol de test– „Naţionala de rugbi
va susţine o partidă-test cu echipa Angliei.“ Emisiune Radio 3 XII 84;
v. şi Sc. 4 XII 84 p. 3 (din partidă + test)
partizán s.m.f. –Luptător contra comunismului în România, de
obicei refugiat în munţi– „Să ne mai mirăm că foştii torţionari îşi
permit azi, în 1993, să-i numească pe partizanii care au organizat
rezistenţa în munţi «bandiţi», ca pe vremurile de glorie ale lui
Alexandru Drăghici?“ R.l. 3 VII 93 p. 1 (din fr. partisan; DEX, DN3 –
alte sensuri)
partón s.m. (fiz.) „Particule mai mici decît protonii şi neutronii au
fost descoperite la acceleratorul liniar din Standford, în California.
Aceste particule, denumite «partoni» au fost descrise într-un studiu
apărut recent în revista «Scientific American».“ R.l. 18 VI 71 p. 6; v. şi
quark (din engl. parton, abreviere din par[ticle + pro]ton; cf. fr.
parton; BD 1969, DTN 1973)
parţializát, -ă adj. –Parţial– „Există o primej die ca elevii să posede
la absolvirea şcolii gene rale o privire de ansamblu parţializată asupra
noii literaturi.“ Cont. 19 XI 65 p. 9 (din parţial)
pasphil s.n. –Specie de material sintetic– „Un produs sintetic cu
însuşiri deosebite, ca pasphilul de pildă, se îmbină foarte solid cu
metalele, piatra, betonul, lemnul etc. Terturanul, un nou material
plastic cu calităţi neobişnuite, poate fi acoperit as tăzi cu metal pe cale
galvanică. Teflonul, un polimer fluorurat, serveşte astăzi la producerea
de piese speciale de echipament industrial [...] Noul polimer pyrrona
prezintă ca lităţi semiconductoare şi fotoconductoare; o ga mă întreagă
de alte produse ca: lignoplastul, sticloplastul şi alte materiale termo -
plastice şi-au făcut debutul industrial.“ Sc. 3 XII 66 p. 5 [pron. pasfíl]
passing-shot s. (cuv. engl.; sport) –(La tenis) Min ge rapidă în
diagonală sau în lungul liniei care trece de adversarul venit la fileu–
„De cea laltă parte a terenului, Năstase greşeşte din ce în ce mai mult,
ratează servicii, passing-shoturi sau voleuri.“ R.l. 20 VII 74 p. 5 [pron
pásinşot] (cf. fr. passing-shot; L. Seche în PN 2/74 p. 4 – exemple din
1973; DN3, DEX-S)
pastifiánt s.n. –Care permite obţinerea unei paste– „Printre aces tea
[sortimente noi] se nu mără un nou pastifiant utilizat în prelucrarea
maselor plastice, hipocloruratul de sodiu.“ Sc. 15 XI 61 p. 1 (din pastă,
după modelul lui plastifiant; DN3)
pastílă s.f. 1. (circ.) –Refugiu în mijlocul unei pieţe, al unei străzi
largi etc.– „Lucrările de amplasare a pastilelor pentru flui dizarea
circulaţiei vor fi gata pînă la 15 dec.“ Ev.z. 18 XI 96 p. 14. 2. 1976
(inform.) –Microcircuit– v. chip, supercomputer (sensul 1, formal din
fr. pastille; sensul 2 traduce engl. chip; DN, DEX, DN3 – alte sensuri,
DEX-S)
pastís s.n. (alim.) –Tip de băutură răcoritoare– „Antrenorii lotului
francez obişnuiesc să consume o băutură numită «pastis» (esenţă de
anason ce se bea cu apă).“ R.l. 13 II 84 p. 5 (din fr. pastis; PR sec. XX)
patalamomaníe s.f. 1981 (peior.) –Mania pata lama lelor, a di plo -
melor– v. electronită (din pa tala[ma] + manie)
patátă s.f. (bot.) „Se înregistrează ca efect pre lungit al erbicidelor,
scăderea masivă a re col telor de pa tate (cartofi dulci), soia, orez şi nuci
de cocos.“ Sc. 30 III 74 p. 7 (din fr. patate; DN3)
paternalíst, -ă adj. (uneori peior.) –Care urmăreşte impunerea unui
control, sub pretextul protecţiei– „Imparţialitatea paterna listă a lui
Eisen hower“ R.lit. 28 IX 72 p. 22. „Printr-o figură grandios
paternalistă [...] ne pune mîna pe creştete, îndemnîndu-ne: «Iubi ţi-vă
ţa ra».“ R.lit. 33/93 p. 3. „Ideea europeană nu are cum să fie neutră, ci
presupune un angajament politic activ, afirmat clar şi fără inhibiţii.
Cum anume? În primul rînd, prin demolarea unui mit de cea mai pură
esenţă totalitară – cel al statului centralizat, puternic, proteguitor,
securizant, o instituţie semi-filantropică, semi-caritabilă, un pa tron
generos, protector şi paternalist.“ R.lit. 34/95 p. 2 (din engl.
paternalist, fr. paternaliste; C. Lupu în CL 1/83 p. 2)
páti-bar s.n. (com.) –Bar cu specific de pati serie– „Aprecierile sînt
întru totul valabile şi în cazul pati-barurilor aparţinînd întreprinderilor
de panificaţie.“ I.B. 17 III 76 p. 4 (din pati[serie] + bar; DEX-S)
patináj-vitéză s.n. (sport) –Patinaj de viteză– „Cam pionii Capitalei
la patinaj-viteză.“ Sc. 15 I 61 p. 3 (din patinaj + viteză, după fr.
patinage de vitesse)
pátio s. 1979 (cuv. sp.) –Curte interioară a unei case (spaniole)– v.
saloon (cf. fr., engl. patio; D.Am.; T. Şandru-Olteanu în SCL 5/78 p.
609, El. Toma în ER p. 473; DN3)
patríciu s.m. 1992 (pol.) –(Liberal) adept al lui Dinu Patriciu– v.
romanist (din n.pr. Patriciu)
patronál, -ă adj. 1977 –Care aparţine patronatului– v. lock-out (din
fr., engl. patronal; DEX, DN3 – alt sens)
patronát s.n. 1971 –Ansamblul patronilor de întreprinderi– v.
imobilism, lock-out (din fr. patronat; DP; DN3)
páttern s.n. (anglicism) –Schemă, model– „Ne amintim cu toţii de
ideea lui Ceauşescu despre munca fizică şi cea intelectuală: în mintea
lui stă pînită de un pattern arhaic, doar cea dintîi conta cu adevărat.“
R.lit. 2 V 91 p. 2 (din engl. pattern; cf. fr. pattern; PR sec. XX)
paxologíe s.f. „Paxologia are ca obiect de studiu însăşi ordinea
mondială, examinată cu precădere pe plan juridic, fără a exclude însă
elementele de ordin militar, politic, economic, social şi cultural.“ Fl. 8
II 85 p. 31 //din lat. pax + -(o)logie//
páză în sint.s. pază de corp –Gardă de corp, bo dy guard– „Ho necker
s-a plîns reporterului [...] că, acum, «paza de corp îl supraveghează ca
pe un prizonier».“ R.l. 5 XI 91 p. 3 (după fr. garde de corps)
pădúre-párc s.f. –Pădure amenajată ca un parc– „În oraşul Iaşi, pe o
suprafaţă de 20 hectare teren degradat s-a amenajat o pădure-parc.“
Sc. 16 VII 61 p. 2. „În pădurea-parc «Lunca Jiului» din municipiul
Craiova au înflorit cîteva pîlcuri de porumbari.“ R.l. 15 XI 76 p. 5 (din
pădure + parc)
păiánjen s.m. „În domeniul spionajului, operativii de la
contrainformaţii sînt deseori numiţi «păianjeni» din cauza plaselor pe
care le ţes.“ „22“ 13/94 p. 8 (DEX – alte sensuri)
păr-cauciúc(at) s. „S-a pus la punct o teh nologie prin care se obţine
părul-cauciuc, un material care, pentru calităţile sale deosebite, poate
fi utilizat la tapiţeria mobilei şi autovehiculelor, ca izolant la
instalaţiile termice, la filtre de aer etc.“ R.l. 28 IV 75 p. 5. „Reporterul a
comparat în mod eronat produsul păr cauciucat cu poliuretanul pe care
îl înlocuieşte.“ R.l. 11 VIII 80 p. 3 (din păr + cauciuc(at))
părplást s. „Realizări de prestigiu, cum este valorificarea resturilor
de păr de animale, o resursă secundară complet inutilizabilă într-un
parodontopatíe • 168 • părplást
pro dus cu caracteristici superioare, «părplast», mai bun chiar decît
buretele de poliuretan.“ R.l. 29 XII 78 p. 3. „Printr-un procedeu chimic
original, brevetat [...] se obţine un produs nou de mare valoare
economică, denumit părplast, cu menirea de a înlocui poliuretanul
(burete).“ R.l. 25 I 79 p. 3; v. şi 15 X 77 p. 5 (din păr + plast[ic])
păşúne-modél s.f. –Islaz care poate servi drept model–
„Transformarea acestora [a 866 ha] într-o păşune-model.“ R.l. 8 III 67
p. 3; şi emisiune radio 5 V 74 (din păşune + model)
PC s. 1995 –Computer personal, microcompu ter– „Pînă în 1990, piaţa
PC-urilor nu exista în România.“ v. preselecţie [pron. pisí] (abr. engl.
din P[ersonal] C[omputer])
PDG s.m. –Conducător al unei întreprinderi, societăţi etc.– „Domnul
Z.D., pictor, PDG al Societăţii «Dominus» [...]“ Cotid. 3 XII 91 p. 3
[pron. pedejé] (din fr. P[résident] D[irecteur] G[énéral]; PR 1960)
pedaliér, -ă adj. –Cu pedale– „Maşina de cu sut pedalieră Came lia
realizează şase cusături utilitare şi 13 cusături cu ajutorul
accesoriilor.“ R.l. 23 VII 84 p. 4 (din fr. pédalier; DEX, DN3 – alt sens)
pedigree s.n. (fig.) –Provenienţă, tradiţie– „Ia tă de ce e necesar să-i
facem «pedigree»-ul. Într-un fel discută specialistul un ou de struţ, şi-n
alt fel odrasla unei potîrnichi.“ Luc. 4 II 84 p. 2. „[...] fiecare se
grăbeşte să facă act de supunere, inventîndu-şi la nevoie un pedigree
democrat militant.“ „22“ 45/93 p. 16; v. şi R.lit. 15 VIII 85 p. 22 [pron.
pedigrí; var. pedigri, pedigriu, pedigreu] (din engl., fr., it. pedigree;
PN 1977; R. Zafiu în R.lit. 3/97 p. 18)
pedoclimátic, -ă adj. –Referitor la climă şi la sol– „Alte proprietăţi
ale acestui soi de orez: bună rezis tenţă la cădere şi boli criptogamice,
calitate sporită a bobului, adapatabilitate la condi ţiile pedoclima tice
din zona de vest etc.“ R.l. 8 III 82 p. 3 //din pedo- + climatic; DN3//
pégră s.f. (livr.) –Societatea hoţilor, drojdia societăţii; aici se referă la
invazia brutală a mine rilor în Bucureşti în 1990-91– „[Bubuiturile]
m-au făcut să ajung din nou în mijlocul «pegrei» care, vorba dlui
prim-ministru demisionat, tot nu mai are alt ceva de făcut decît să iasă
în stradă.“ „22“ 11–18 X 91 p. 5 (din fr. pègre; DFAP 185; DN3,
DEX-S)
peisagíst-floricultór s.m. 1975 –Specialist care se ocupă cu
aranjatul plantelor ornamentale în parcuri, grădini– v.
finisor-asamblator (din peisagist + floricultor; DN, DEX, DN3 –
peisagist cu alt sens)
peisajér, -ă adj. –De peisaj– „În acord cu aceste principii mo derne
ale arhitecturii peisajere au fost proiectate cele mai noi grădini şi
parcuri din ţara noastră.“ Cont. 5 IV 63 p. 2 (din fr. paysager; DN3,
DEX-S)
peliculár, -ă adj. (chim.) –Care formează o peliculă– „Păi află
dumneata că după metoda aia mai veche trebuia să pui un strat de
protecţie de 9–12 mm grosime. Un strat gros, dur, casant etc. Or, eu îţi
vorbesc de un strat pelicular pulverizat sub presiu ne [...]“ R.l. 10 I 78
p. 5 (din fr. peliculaire; LTR; DEX, DN3)
películă-documént s.f. (cinem.) –Film cu valoare de document–
„O peliculă-document ca re a adus mărturii de netăgăduit privind
încălcarea sancţiu nilor economice impuse regimului rasist
rhodesian.“ R.l. 8 X 67 p. 6. „Emisiunea literară de joi seară [...] – alt
motiv de autores pect; Zaharia Stancu, citind poezii din ultimul său
volum «Voci în şoap tă», a realizat aici o nouă peliculă-document.“
R.lit. 17 IX 70 p. 27 (din peliculă + document)
peliculizáre s.f. –Acţiunea de a aplica o peliculă fină– „Instalaţie de
peliculizare“ R.l. 18 XII 81 p. 5 (din peliculă)
peliculizát, -ă adj. –(Despre un obiect) Peste care s-a aplicat o
peliculă fină– „Geamantane, valize, sacoşe, genţi de voiaj, poşete etc.
se confecţionează din aceste materiale, sînt mai uşoare şi practice, sînt
peliculizate şi hidrofobizate, au un aspect plăcut şi o variată gamă
coloristică.“ R.l. 16 VI 82 p. 5. „[...] înlocuitori de paltoane din ţesături
impregnate sau peliculizate într-o gamă varia tă de modele [...]“ R.l. 12
XI 82 p. 3; v. şi 18 XII 81 p. 5 (din peliculă)
peliculogén, -ă adj. (chim.) –Care poate genera o peliculă fină
acoperitoare– „S-au introdus în fabricaţie curentă, la «Azur» Timi -
şoara, substanţe peliculogene acrilice pentru oglinzi.“ R.l. 26 II 77 p. 5
(din fr. pelliculogène; LTR; DEX, DN3)
penetrométru s.n. 1965 (tehn.) –Aparat care permite să se afle
duritatea unui corp, prin pe netrare– v. NASA; v. şi R.l. 5 III 81 p. 3 (din
fr. pénétromètre, engl. penetrometer, rus. penetrometr, germ.
Penetrometer; PR 1950; LTR, DTP; DN3 – alt sens, DEX-S)
peneţe(ce)díst, -ă s.m.f., adj. (pol.) –Membru al PNŢCD– „C.V.
susţine că mi-aş fi încurcat picioarele «prin cablurile pene ţediste,
scoţînd din priză o porta-voce».“ Ad. 5 V 90 p. 5. „Aici au consumat
împreu nă (ca să vezi fraternitate: un peneţecedist şi un fesenist!) un
litru de ţuică [...]“ Ad. 6 V 90 p. 3 (abreviere din P[artidul] N[aţional]
Ţ[ărănesc] C[reştin] D[emocrat] + -ist)
pépsi s.n. (alim.) –Tip de băutură răcoritoare de origine americană–
„Bem un pepsi?“ (din pepsi [cola], marcă înregistrată)
pépsi-cóla s.n. (alim.) –Tip de băutură răcoritoare de origine
americană– „Am luat şi am verificat situaţia intrărilor de pepsi-cola la
zece restaurante şi bufete în centrul Capitalei.“ R.l. 13 XII 80 p. 3.
„Pepsi-cola cîştigă teren“ Cotid. 13 IX 95 p. 1 (din Pepsi-cola, marcă
americană înregistrată)
peptídă s.f. (chim.) „Savanţii desemnează prin numele de peptide
aceste substanţe hormonale, a căror sursă a devenit în prezent
cunoscută: hipofiza, hipotalamusul şi talamusul, glande si tuate la baza
creie rului.“ Sc. 19 I 78 p. 5 (din fr. peptide; DM, LTR, DT; DEX, DN3)
percuţioníst, -ă s.m.f. (muz.) –Muzician ca re cîntă la un
instrument de percuţie– „[...] percuţioniştii [...] au făcut proba
talentului lor [...]“ Săpt. 7 IX 84 p. 4 (din percuţie; cf. fr. percussio -
niste; PR 1950; DN3, DEX-S)
perdánt, -ă (franţuzism) 1. s.m. –(Persoană) ca re pier de (în tr-o
competiţie)– „Principalii perdanţi sînt John Newcombe şi Tom Okker.
Primul este învins de fostul as australian Fred Stolle.“ Săpt. 6 IX 73 p.
3. „Cuvîntul este împrumutat din franceză, unde perdant e atestat încă
din anul 1238.“ R.lit. 17 V 84 p. 8; v. şi Luc. 17 XI 73 p. 10; v. şi
underdog. 2. adj. –Care duce la pierderi– „[...] sînt convins că
propensiunea către cinism şi «deşteptăciune», în defavoarea eticului,
este, cu timpul, perdantă.“ R.lit. 46/93 p. 3 (din fr. perdant; Th. Hristea
în R.lit. 17 V 84 p. 8)
perestróica s.f. (pol.; cuv. rus.) –Reconstruc ţie, reformă; cuvînt de
ordine al reformei sovietice preconizate de M. Gorbaciov începînd cu
sfîrşitul anului 1986– „Perestroika nu e capabilă nici să demonteze
structurile comuniste, nici să împiedice regene rarea lor într-o formă
nouă, dar tot aşa de periculoasă pentru procesul democratic.“ R.lit. 29
VIII 91 p. 2. „Nu se poate concepe o politică de piaţă în condiţiile
contractelor, birocraţiei şi legislaţiei eco nomice socialiste. Pe res troika
o dovedeş te.“ „22“ 25 X–1 XI 91 p. 8; v. şi glasnost, gorbaciovist
(1990) [scris şi peres troika] (cf. fr., engl., it. perestroika; PN 1987,
MNC 1987)
perestroicát, -ă adj. –Atras de perestroica– „Ar fi însă păcat de dl.
Iliescu [...] ca aceste oglinzi care ni-l arată atît de perestroikat să fie
carnivore.“ Curierul rom. III 93 p. 4 [scris şi perestroikat] (din peres -
troika + -at)
perestroichíst, -ă s.m.f. –Adept al peres troi căi– „Cursul scurt de
Istorie a P.C. pe care, fără îndoială, dl. Iliescu l-a buchisit alături de
întreaga generaţie de viitori perestroikişti.“ R.lit. 19–25 III 92 p. 2. „[I.
Iliescu] n-a fost niciodată altceva decît un peres troikist întîrziat.“ (citat
dintr-o carte de P. Roman) R.lit. 1/95 p. 11. „M. Botez a suferit aceleaşi
josnice atacuri: nomenclaturist, om al vechii gărzi (citeşte sovietice!),
arivist, comunist (cu varianta peres troikist!) [...]“ D. 147/95 p. 15
[scris şi peres troikist] (din peres troica + -ist; cf. fr. perestroïkiste;
MNC 1988; I. Preda în LR 11–12/92 p. 589)
perfluorbutilamínă s.f. (chim.) „La Institutul central de cercetări
ştiinţifice în domeniul hematologiei şi transfuziei din Mos cova a fost
obţinut sînge sintetic, aşa numit perfluorbutilamină (de s pre cercetările
similare ale specialiştilor ame ricani am relatat anterior la această
rubrică). Cercetătorii au folosit pentru înlocuirea sîngelui natural
compuşi organici ai fluorului.“ Sc. 9 I 80 p. 5 (probabil cuv. format în
rusă)
perfórmer, -ă s.m.f. (sport) –Sportiv, echipă care a obţinut o
performanţă deosebită într-o întrecere– „Cursa nu are drept scop
obţinerea unui timp record, oricare dintre participanţi fiind consi derat
un «performer» dacă reuşeşte să conducă cu bine automobilul
respectiv la punctul de sosire.“ Sc. 9 XI 82 p. 3. „A.C., performera ce
deţine în aceste zile întîietatea în titlurile presei sportive
internaţionale, a apărut şi s-a impus în lume din sistemul nostru sportiv
[...]“ Sc. 7 VI 83 p. 3. „Calităţile fizice, intelectuale şi morale sînt
indispensabile oricărui «performer» care vrea să cîştige competiţia cu
natura [...]“ I.B. 17 XI 83 p. 5 [scris şi performeur] (din engl.
performer; cf. it. performer; DPN 1983; DN3)
periclitáte s.f. 1972 (livr.) –Caracterul a ceea ce prezintă pericol– v.
sinistritate (din periclita)
periculozitáte s.f. –Însuşirea de a fi periculos– „Căderile de zăpadă
au mărit periculozitatea circulaţiei rutiere, crescînd nu mărul
păşúne-modél • 169 • periculozitáte
accidentelor.“ R.l. 4 XI 69 p. 6; frecvent în sint. spor de periculozitate
(din periculos + -itate; cf. it. pericolosità; LRC II 134; DEX, DN3)
perimetrál, -ă adj. (rar) –Referitor la peri me trul exterior al unui
oraş– „Rînd pe rînd, centura perimetrală a Bucureştiului îşi întregeşte
fizio nomia, marile artere de ieşire din oraş polarizînd în jurul lor
cartiere în marea majoritate de factură nouă [...]“ R.l. 14 VII 83 p. 5
(din fr. périmétral; DEX, DN3)
perinatál, -ă adj. (med.) –Care se referă la circumstanţele unei
naşteri, are loc în jurul unei naşteri– „Un grup de cercetători de la
Centrul de hemobio logie perinatală din Paris a pus la punct un nou
tratament pentru a soluţiona problema unor grave incompatibilităţi
sanguine fetomaterne.“ R.l. 12 VII 78 p. 6 (din fr. périnatal; PR 1970,
DMN 1971; L. Seche în SMFC VI 26, FC II 154–155)
periurbán, -ă adj. –Situat în imediata apro piere a unui oraş– „O
nouă «geografie» periurbană“ R.l. 21 V 80 p. 1 (din fr. périurbain; PR
1966)
perlát, -ă adj. în sint.s. grevă perlată –Grevă în care muncitorii
opresc sau încetinesc lucrul la o anumită fază a producţiei– „Aceas tă
categorie de salariaţi va începe luni la miezul nopţii o serie de greve
perlate.“ I.B. 6 VIII 77 p. 8. „Lucrătorii italieni din sectoarele de
turism au declarat mai multe greve perlate în spirijinul cererii de a li se
înnoi contractele colective de muncă.“ I.B. 30 I 86 p. 4 (după fr. grève
perlée; PR 1911; DEX, DN3)
pérlă de báie sint.s. 1985 –Mică pastilă parfumată şi colorată de
pus în apa de baie– v. emoliere
perlifér, -ă adj. –Care conţine perle– „Moluş tele perlifere, foarte
sen sibile la condiţiile mediu lui în care îşi desfăşoară «producţia», au
început să-şi rărească rîndurile, să dispară sau să dea perle mai pu ţine
ori de o calitate scăzută.“ R.l. 10 X 79 p. 6 //din perlă + -fer//
permafróst s.n. (geol.) „Ultimele fotografii trans mise de Viking-1
vin în sprijinul teoriei că sub suprafaţa planetei Marte ar exista
aşa-numitul permafrost (sol în permanenţă îngheţat).“ Sc. 7 VII 76 p. 6
(din engl. perma[nent] frost (1946), fr. permafrost, germ. Permafrost;
C. Lu pu în CL 1/83 p. 2; DN3)
permalloy s.n. –Aliaj de fier şi nichel cu mare permeabilitate
magnetică– „Specialiştii de la Cen trul de fizică tehnică din Iaşi [...] au
conceput şi elaborat o nouă tehnologie, pe baza căreia au fost obţi nute
primele aliaje permalloy, materiale metalice de înaltă permeabilitate
magnetică.“ R.l. 26 V 81 p. 5 [pron. părmălói; scris şi permaloi] (din
engl. perm[eable] + alloy; cf. fr. permalloy; PR 1923; DN3)
permosál s. 1977 –Articol de cosmetică auto– v. autobalsam
permutaţionál, -ă adj. –Care se referă la permutaţie– „Sabin
Ştefănescu, pictor şi grafician, preocupat la această oră de procedeele
artei permutaţionale.“ Cont. 10 VIII 73 p. 7 (din engl. permutational;
DN3)
pérnă s.f. în sint.s. pernă de aer –Curent de aer aflat între două
suprafeţe şi care serveşte ca lubri fiant– „Avion pe pernă de aer.
Autovehiculul din imagine, care se poate deplasa la fel de bine în aer,
pe apă şi pe pămînt, a fost creat în R.F. Germania [...] În caz de
necesitate, avionul de vine vehicul terestru sau barcă pe pernă de aer.“
Sc. 17 V 78 p. 6. „În R.F.G. a început construcţia unei căi ferate pe
pernă magnetică [...] Perna de aer de 10 mm va fi realizată cu ajutorul
unui număr de 60 de electromagneţi care se fixează sub podeaua
fiecărui vagon.“ Sc. 7 VII 82 p. 5. „Uzina de reparaţii navale din
Arhanghelsk a construit pentru prima dată în lume o platformă pe
pernă de aer cu o capacitate de 40 de tone. Ea este ataşată la un
remorcher-amfibie cu două elice.“ R.l. 4 XI 86 p. 6; v. şi 16 VII 82 p. 6;
v. şi aeroglisor (1968) pernă de fluid: „Timişoara. Specialiştii [...]
au realizat un dispozitiv pe pernă de fluid, destinat transporturilor
uzinale pentru diferite sarcini [...]“ R.l. 16 III 81 p. 5 Pernă
magnetică: „Autorităţile din R.F. Germania au anunţat că a început
construcţia unei căi ferate pe pernă magnetică.“ R.l. 16 VII 84 p. 6.
„Ultimă realizare japoneză în domeniul transporturilor pe calea ferată,
trenul de foarte mare viteză pe pernă magnetică a fost testat, pentru
prima oară, cu oameni la bord.“ R.l. 25 VIII 84 p. 6; v. şi transrapid,
pernă de aer (1982) pernă de zgură: „(La) Hunedoara s-a aplicat
pentru prima dată o tehnologie originală care constă în turnarea
fundaţiilor pe pernă de zgură de furnal.“ R.l. 10 I 83 p. 5 (pernă de aer:
după fr. coussin d’air; cf. engl. air-cushion, germ. Luftfederung; DMN
1965; WT; D.Tr., DTP; DEX; pernă magnetică: după fr. coussin
magnétique; DTN 1975)
perpessícius s.m. (fig.) –Unitate de măsură în pri vin ţa capacităţii
de a edita texte cu dificultăţi– „Nici măcar un Perpessicius n-a fost
de-ajuns (şi un «perpessicius» devine, simbolic, unitate de măsură ori
o «monetă» a jertfei).“ R.lit. 12 I 84 p. 1 (din n.pr. al criticului
Perpessicius, care şi-a consacrat viaţa publicării şi cercetării operei lui
M. Eminescu)
personáj-chéie s.n. (lit.) –Personaj foarte im portant–
„Personajele-cheie din «Demonii» sînt (dacă se poate spune astfel)
creaţii ale lui Nikolai Sta vroghin.“ R.lit. 27 I 71 p. 5. „Un talentat
interpret al acestui personaj-cheie.“ Sc. 21 II 75 p. 4. „Demonstraţia
deplină a artei retribuţiei se face însă prin cele trei personaje
feminine-cheie, trei actriţe din trei generaţii.“ Săpt. 20 V 77 p. 6; v. şi
R.l. 28 VIII 75 p. 9, Sc. 5 I 76 p. 5 (din personaj + cheie)
personáj-simból s.n. (lit.) –Personaj cu va loa re de simbol– „Din
grupuri se detaşează, pline de energie, două personaje-simbol:
comunistul şi logodnica lui.“ Sc. 6 VII 72 p. 4. „Un personaj-simbol de
alt regn estetic deci, în abs tractizări exprese, ar fi părut aleatoriu şi
suprapus dacă autorul nu l-ar fi implantat, cu forţa şi originalitatea
personificării, în sistemul constituit de celelalte.“ R.lit. 21 VI 73 p. 2
(din personaj + simbol)
personáj-surpríză s.n. (lit.) –Personaj lite rar cu o comportare
surprinzătoare– „În «Oa menii înving» (M.B.) este un
personaj-surpriză: îşi reneagă idea lurile umanitariste.“ Cont. 29 III 63
p. 4. „În rolurile lor, E.B. şi O.T. (un personaj-surpriză) aduc un aer
straniu.“ Cont. 7 XI 75 p. 2 (din personaj + surpriză)
personalizá vb. I –A face să devină personal, a individualiza–
„Actorul personalizează totul: mo dul de a purta un costum [...], modul
de a sorbi o cafea în cabinetul directorial [...]“ R.l. 1 II 84 p. 2. „Un
accent deosebit a fost pus pe realizarea unei plastici arhitecturale care
să personalizeze ansamblul, dîn du-i un caracter de originalitate prin
folosirea elementelor decorative luate şi prelucrate din arhitectura
tradiţională a Bucu reştiului.“ R.l. 22 IX 84 p. 5 (din fr. personnaliser;
PR 1950; DEX, DN3)
perspectográf s.n. (tehn.) „Mărturie eloc ven tă stă acordarea a trei
medalii pentru cele trei invenţii expuse de arh. Ene: Aur pentru «Pers -
pectograf» (aparat pentru construirea mecanică a imaginilor
perspective); Argint pentru «Haşu rator» (aparat pen tru măsurarea
desenelor).“ I.B. 16 II 74 p. 5 (din fr., engl. perspectographe, germ.
Perspektograph, rus. perspektograf; DTP; DEX, DN3)
persulfát s.m. (chim.) –Sare a acidului sulfuric– „[La Săvineşti] a
intrat în funcţiune prima instalaţie din ţară de producere a persulfatului
de amoniu, valoros produs intermediar folosit la fabricarea firelor
sintetice de tip melană.“ Sc. 7 II 81 p. 1 (din fr. persulfate, germ.
Persulfat; PR 1920; DEX, DN3)
perúş s.m. (zool.) –Specie de papagal– „O aten ţie deosebită o
constituie peruşul, o specie de papagal ondulat (18–20 cm). Are
penajul de culoare verde şi este un foarte bun imitator al vocii omului.“
R.l. 17 IX 85 p. 5 (din fr. perruche; DEX)
pescăríe-modél s.f. 1972 –Pescărie care poa te ser vi drept mo del–
v. semiconservă (din pescărie + model)
péso s.m. (cuv. sp.) –Unitate monetară oficială în mai multe ţări din
America Latină– „Deva lorizarea pesoului chilian. Guvernul chilian a
hotărît devalo rizarea monedei naţionale, pe soul, cu 18 la sută în raport
cu dolarul S.U.A.“ Sc. 1 VI 82 p. 6 (cf. fr. peso; DEX, DN3)
petroábs s.n. „Prin măcinarea anvelopelor (ca şi a altor deşeuri de
cauciuc) se obţine o pulbere. Aceas tă pulbere, amestecată cu o
substanţă activă din sulfură de aluminiu şi alţi ingredienţi, dă ceea ce se
cheamă «petroabs»-ul [...] adică un praf negru care absoarbe cu
«lăcomie» rezi duurile petrolifere.“ Sc. 20 III 75 p. 2; v. şi R.l. 17 V 83
p. 5; v. şi depoluant (din petro[lifer] + abs[orbant])
petrodolár s.m. „Ca şi «eurodolarii» la timpul lor, «petrodolarii»
reprezintă o noţiune nouă în vocabularul de specialitate, în ambele
cazuri fiind vorba despre dolari S.U.A. ieşiţi din ţara de origine şi care
s-au acumulat în mari cantităţi într-o regiune sau alta a globului:
eurodolarii – în cîteva ţări din Europa occidentală, petrodolarii – în
ţările exportatoare de petrol.“ Sc. 11 II 75 p. 5. „[...] lungi discuţii pe
cele mai diverse teme ţinînd de logoreea colectivă cotidiană (mişcările
din Franţa anului ‘68, ecologiştii şi politizarea lor, hippies, ofensiva
drogurilor, cabotinismul lui Jean-Paul Sartre, petrodolari etc. etc.)
[...]“ R.l. 5 I 82 p. 2. „Petrodolarii îşi confirmă capriciile: cînd curg,
cînd se scurg [...]“ I.B. 18 VIII 82 p. 8; v. şi R.lit. 22 V 75 p. 14, R.l. 13
IX 75 p. 6, 23 VI 83 p. 23 (din fr., engl., it. petrodollar; PR, DPN, DTN
1974; DEX-S)
petrodoláric, -ă adj. –Caracterizat prin pe tro dolari– „Un fiu de
miliardar american [...] a părăsit familia şi drogurile şi iubita
petrodola rică.“ R.lit. 9 VI 77 p. 21 (din petrodolar + -ic; C. Lupu în
SCL 6/82 p. 503)
perimetrál, -ă • 170 • petrodoláric, -ă
petroliér-gigánt s.n., adj. –Petrolier de mare tonaj– „Era petro -
lierelor-gigant!“ I.B. 29 VIII 72 p. 1. „Tancuri petroliere-gigant.
Consiliul consul tativ al Ministerului nipon al Transporturilor a aprobat
pro iec tul construirii de tancuri petroliere cu un depla sament de 1
milion tone.“ I.B. 13 XI 73 p. 4. „[...] după 25 zile regiunea Ekofisk va
arăta ca după scufundarea unui mare tanc pe tro lier, iar după 75 de zile
ca şi cum s-ar fi scurs ţiţeiul dintr-un pe trolier-gigant.“ R.l. 27 IV 77 p.
5 (din petrolier + gigant)
peyotl s. 1967 (cuv. amerind.) –Specie de cactus din Mexic, care
conţine un alcaloid halucinogen– v. halucinogen (cf. fr. peyotl)
PFL s.n. „P.F.L. sînt iniţialele binecunoscute: plăci fibrolemnoase.
Sînt prezente în casele tuturor mai ales sub formă de mobilier.“ R.l. 5 II
75 p. 3; v. şi Sc. 26 IV 80 p. 3 [pron. pefelé] (abreviere din p[lăci] +
f[ibro] + l[emnoase]; FC I 155, 164)
philips s.m. (fig.) –Delator– „Se vede [...] şi teama de «philipşi»,
adică de trăgători cu urechea, trăgă tori fără gloanţe dar la fel de peri -
culoşi ca şi cei înarmaţi pînă-n dinţi, într-o lume unde o mentalitate
bolnavă încurajează în continuare delaţiunea.“ R.l. internaţ. 31 V 94
f.p. [pron. fílips] (din aparatura Philips folosită de securitate pentru a
asculta convorbirile celor suspectaţi)
phocomelíe v. focomelie
phonodactiligrafie s.f. „Phonodactologra fia – cea mai mo der nă
metodă mondială de înlocuire a ste no grafiei cu aparate electronice
Philips.“ I.B. 18 XII 73 p. 3; v. şi R.l. 13 III 76 p. 4 //din phono- +
dactilografie//
phonotip v. fonotip
piáţă s.f. în sint.s. piaţă liberă –Economie liberă, opusă celei
planificate preconizate de comunism– „Succesul unei cărţi, în cazul de
faţă al unei ediţii, în condiţiile pieţei libere, depinde mult, uneori
decisiv, de modul cum este lansată.“ R.lit. 19 XII 95 p. 24
picciótto s.m. (cuv. it.) –Mafiot tînăr, ucigaş– „Mafia siciliană
vorbeşte despre tinerii ei ucigaşi (azi se spune killers) cu un termen
«mîngîietor»: picciotti «mititeii, tinereii» – adică cei mici care, în
schimb, ascultă şi cum! – de cei mari, de mafioţii en titre.“ Al.
Niculescu în Ap. 8/95 p. 15
pick-pocket s.m. (anglicism) –Hoţ de buzunare– „La noi, pe
Filantropia, pungaşii de buzunare cînd dădeau o gaură în tramvaie,
strigau ei, primii: Ho ţiiii! Ce diferenţă este deci între spălătorii de
morţi politici şi pick-pockeţii din tramvaiul 19?“ Săpt. 29 I 82 p. 7.
„Pick-pockeţii din Arad. În ultima perioadă, în Arad s-a înmulţit
numărul hoţilor de buzunare.“ R.l. 23 II 94 p. 9 [pron. pic-póchet] (cf.
fr. pick-pocket)
píckles s. (alim.) –Conservă de legume în oţet, murături– „Am
cumpărat un borcan de pickles.“ (din engl. pickles; cf. fr. pickles)
picocasétă s.f. (americanism) „Firma americană «Dictaphone
Corp.» a început comercia lizarea «picocasetelor», cele mai mici
casete magnetice din lume, pe care pot fi înregistrate 60 de minute de
dictare. Această casetă are dimensiunile de 36 mm pe 25 mm şi
cîntăreşte numai 3 grame.“ R.l. 21 V 85 p. 6
picosecúndă s.f. 1964 (fiz.) „O picosecundă este pentru o secundă
ceea ce o secundă este pentru o perioadă de 30 de ani.“ R.l. 24 VII 79 p.
6. „Societatea franceză «Thompson–C.S.F.» a pus la punct un circuit
semiconductor a cărui rapiditate de func ţionare este de 22 pico se cun -
de, faţă de 30 de picosecunde cît se realizase anterior (o picosecundă
este egală cu o milio nime de milionime de se cundă).“ Sc. 6 I 82 p. 5.
„Acest sistem a fost experimentat la temperatura de minus 269 grade
Celsius pentru efectuarea de înmulţiri de 4x4 biţi de informaţii în 280
picosecunde (o picosecundă reprezintă o trilio nime de secundă) a
precizat purtă torul de cuvînt al Societăţii NEC.“ R.l. 20 II 85 p. 6; v. şi
6 III 80 p. 6, Mag. 7 VIII 82 p. 5; v. şi subnuclear (1964) (din fr.
picoseconde, engl. picosecond; PR 1960, BD 1967; DEX)
píctor-ceramíst s.m. –Pictor specializat în decorarea ce ra mi cii–
„Ceea ce a făcut M. este operă de pictor-ceramist.“ Cont. 17 VIII 62 p.
6 (din pictor + ceramist)
píctor-decoratór s.m. –Pictor specializat în decoraţiuni– „Fra ţii
C. şi V.L., pictori-decoratori frun taşi, discutînd asupra unor noi
modele.“ Sc. 10 XI 61 p. 2 (din pictor + decorator)
píctor-graficián s.m. –Pictor specializat în grafică– „Lucrări
remarcabile, dintre care o bună parte aparţin pictorilor-graficieni.“
Cont. 2 V 69 p. 7; v. şi R.l. 11 XII 79 p. 4 (din pictor + grafician)
píctor-gravór s.m. –Pictor specializat în gravură– „O echipă de
desenatori condusă de pictorul-gravor italian Giannini a realizat un
album puţin obiş nuit.“ R.l. 31 VIII 79 p. 6 (din pictor + gravor)
píctor-ţărán s.m. –Ţăran care pictează– „Sa tul pictorilor – Ko va -
ciza este un sat din Serbia, Iugoslavia, renumit pentru faptul că numără
printre locuitorii săi nu mai puţin de 17 pictori-ţărani. Neavînd nici o
pregătire specială în domeniul artei penelului, aceştia practică, în
perioadele de răgaz, aşa-numita pictură naivă.“ Sc. 31 V 74 p. 6. „Co -
men tariul, dar mai ales ilustraţiile sînt deosebit de interesante, de la
«Vameşul» Henry Rousseau, la pictorii-ţărani germani.“ R.lit. 10 IV
75 p. 22. „E în stilistica acestui portret amintirea unei viziuni străvechi
a pictorilor-ţărani din arta româ nească.“ R.l. 27 III 79 p. 2 (din pictor
+ ţăran)
picurătór s.n. –Mic dispozitiv utilizat în băi şi bucătării pentru
distribuirea apei dacă nu există apă curentă– „Printre acestea se află
căzile de baie albe şi colorate [...] rezervoarele din por ţelan,
spălătoarele emailate cu suport (picu ră tor) pentru bucătării [...] etc.“
R.l. 5 V 77 p. 5 (din picura + -ător; DTP, LTR)
piersicăríe s.f. –Livadă de piersici– „Piersi căria de la Gos podăria
de Stat Şimleu a intrat în acest an pe rod.“ Sc. 30 VIII 62 p. 1 (din
piersică + -ărie)
piésă-básm s.f. 1967 –Basm transpus într-o piesă de teatru– v.
suspans (din piesă + basm)
piésă-gigánt s.f. –Un obiect foarte mare sau o parte dintr-un
mecanism foarte mare– „Sala de numismatică a Muzeului de
antichităţi naţio nale din Stock holm s-a îmbogăţit cu 5 noi exemplare
din cele mai mari monede fabricate vreodată în această ţară [...] Aceste
piese-gigant, realizate din argint şi cupru, se apropie de dimensiunile
pe care le aveau, la acea vreme, lingourile din meta lele respective.“
R.l. 30 I 75 p. 6. „Protagoniştii, doi şoferi ce iau startul într-o cursă
dificilă, transportînd o piesă-gigant a industriei noastre spre o uzină
îndepărtată a ţării, fac parte dintre acei eroi ce-şi ignoră «bravura».“
Sc. 26 XII 75 p. 2 (din piesă + gigant)
piésă-rádio s.f. 1973 –Piesă (de schimb) pen tru aparatele de radio–
v. sculer-matriţer (din piesă [pentru] radio)
piésă-unicát s.f. –Obiect de valoare existent într-un singur exem -
plar– „O dată cu redes chi derea acestei secţii a muzeului [...] cele două
piese-unicat vor constitui noi puncte de atracţie atît pentru specialişti
cît şi pentru vizitatori.“ Sc. 5 XII 71 p. 2. „Colecţiona rul mai are 300 de
embleme, scrisori, plicuri, ilustrate şi timbre de la aceşti neînfricaţi
cuceritori ai Cosmosului. Între ele, o piesă-unicat.“ Sc. 22 X 74 p. 2.
„La «Grand Palais» din Paris a fost inaugurată o expoziţie cu
piese-unicat de artă din preţiosul tezaur al basilicii veneţiene San
Marco.“ Sc. 31 III 84 p. 6 (din piesă + unicat)
pietonál, -ă adj. (circ.) –Care aparţine pieto nilor– „[...] se lucrează
intens la construirea pa sajului subteran pietonal [...]“ R.l. 13 XI 68 p.
7. „Lucrările pasajului pietonal de la Casa Scînteii se apropie de
sfîrşit.“ I.B. 24 VII 69 p. 1. „Trotuar intercomunal! Iată performanţa
locuitorilor din Săcăşeni, jud. Satu Mare care prin muncă volun tară au
asfaltat drumul pietonal pînă în comuna în ve cinată.“ R.l. 2 XII 72 p. 5;
v. şi 17 III 71 p. 7, Sc. 8 I 71 p. 2; v. şi subtraversare (din pieton + -al, cf.
fr. piétonnier; DMC 1965; DEX-S)
piezocerámic, -ă adj. (fiz.) –Referitor la ceramica piezoelectrică–
„[Noul tip de telefon] are o sonerie electronică piezzo-ce ramică.“ R.l.
31 I 85 p. 5 (din fr. piézo-céramique; DEX-S)
piezoeléctric, -ă adj. (fiz.) –Care îşi modifică dimensiunile sub
acţiunea unui cîmp electric– „Este vorba de transformatori din cera -
mică piezoelectrică pentru măsurarea vibraţiilor care sea mănă ca
aspect cu nişte pastile cu diametrul de 8 mm şi greutatea de
aproximativ 5 grame.“ Sc. 29 VI 79 p. 5. „Detector piezoelectric. Un
colectiv de cercetători [...] a conceput şi realizat un detector
piezoelectic pentru determinarea concentraţiilor mici din atmosfe ră.“
R.l. 15 V 82 p. 3. „Capsula microfonică cu granule de cărbune
inventată în 1878 de fizi cianul englez David Edward Hughes şi
montată de atunci în toate receptoarele telefonice va fi înlocuită în
curînd cu o capsulă piezo-electrică.“ Sc. 13 VII 83 p. 5 ; v. şi
microminiaturizare (1975) (din fr. piézoélectrique; LTR; DEX, DN3)
pilier s.m. (sport) –Înaintaş din prima linie la rugbi care îl susţine pe
taloner– „[...] pilierul P. a ţinut să se justifice.“ Fl. 25 V 84 p. 28 [pron.
pi-li-ér] (din fr. pilier; DN, DEX – alt sens, DN3, DEX-S)
pilót-astronaút s.m. (astr.) –Conducătorul unei na ve cosmice–
„Împreună cu J.K., fizician-astronaut, şi P.W., pilot-astronaut, C. va
petrece la bordul laboratorului aproximativ 28 de zile.“ R.l. 20 I 72 p. 6
//din pilot + astronaut//
pilót-comandánt s.m. (av.) –Conducător de aeronave– „Din
partea echipajului se cere o strînsă colaborare între pilotul-comandant,
petroliér-gigánt • 171 • pilót-comandánt
se cund, navigator, radiooperator de bord şi mecanic.“ Sc. 12 X 62 p. 2
//din pilot + comandant//
pilót-cosmonaút s.m. (astr.) –Conducătorul unei nave cosmice–
„A fost efectuată aterizarea navei-satelit avînd la bord pe pi lo -
tul-cosmonaut, maiorul Iuri Alexeevici Gagarin.“ I.B. 7 VIII 61 p. 1.
„Comi tetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au
hotărît formarea unei comisii guvernamentale pentru elu cidarea cau -
zelor morţii tragice a piloţilor-cosmonauţi.“ Sc. 1 VII 71 p. 6; v. şi 17 II
64 p. 4; v. şi fotodocument (din pilot + cos monaut, după rus. liotcik
kosmonavt; Th. Hristea P.E. 160; FC I 64)
pilót-feméie s.m. –Femeie care a îmbăţişat profesia sau are
calificarea de pilot (de avion, de curse de automobil)– „«Îndrăgostitele
aerului», un volum închinat vieţii curajoase a piloţilor-femei.“ Săpt. 12
X 84 p. 8. „[Niki Lauda şi-a trădat] devotata şi frumoasa soţie care i-a
stat alături în suferinţă, pentru Giovanna Amati, celebrul pilot-femeie
al concursurilor de automobilism din Italia.“ As 74/93 p. 12 (din pilot
+ femeie)
pilúlă s.f. 1993 –Contraceptiv luat pe cale orală sub formă de pilulă–
v. cabinet de planificare familială (din fr. pillule, it. pillola; cf. engl.
pill; BD 1965, MP 1967, DPN 1981)
pilulizá vb. I –A transforma în pilule, (aici) a reduce– „Cronometrul
ne spune că Hamlet, jucat integral şi cu pauzele de rigoare, durează
cinci ore. Regele Lear, cam tot pe atît. Aceste realităţi ireconciliabile
ne pun în faţa unei dileme: jucăm textul integral cu sala goală sau îl
«pilulizăm» ca să nu pierdem publicul?“ R.lit. 28 X 71 p. 21 (din pilulă
+ -iza)
pi-mezón s.m. (fiz.) –Tip de particulă subatomică– „Dr. H.Y.,
laureat al premiului Nobel (1949) a demonstrat matematic existenţa
parti cu lelor energiilor înalte, «pi-mezoni».“ Sc. 24 XII 75 p. 6 (din 
[pi] + mezon, după engl. phi meson; cf. fr. méson ; BD 1971)
pint s. 1976 (anglicism) –Unitate pentru mă surarea lichidelor, egală
cu 0,57 litri– v. inch (din engl. pint; D.Am)
pinyin adj. (lingv.; cuv. chinez) –Sistem de transcriere alfabetică şi
fonetică a ideogramelor chineze– „Introducerea sistemului «Pinyin»
de transcriere a numerelor proprii [...] potrivit căruia se unifică redarea
fonetică în toate limbile care folosesc alfabetul latin a numelor proprii
din Chi na [...]“ R.l. 24 I 79 p. 6 (cf. fr. pinyin; PR 1970)
pión s.m. (fiz.) –Tip de particulă subatomică– „O nouă metodă de
luptă împotriva cancerului va fi supusă în curînd primelor experimente
clinice. Este vorba de iradierea celulelor din tumorile maligne cu
«pioni», particule subato mice, ce au proprietatea de a descărca energie
asupra unui punct precis.“ Sc. 17 V 79 p. 5; v. şi spion (1965) (din engl.
pion; cf. fr. pion; PR 1957; DT; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
pioniér-biológ s.m. –Pionier interesat de bio logie– „De fiecare dată
în tolba lor de vacanţă, echipajele «Cutezătorilor» au adus şi adevărate
unicate ştiinţifice, a căror valoare a fost confirmată de specialiştii în
materie. Aşa, bunăoară, pionierii-geologi au sem nalat depozite de
mică în munţii Coziei, pio nierii-biologi au repe rat buretele parazit din
Delta Du nării, care distruge sculele pes căreşti, iar pio nierii-speologi
au des coperit o peşteră necunoscută şi au cartat alte 12.“ Sc. 14 VII 74
p. 4 (din pionier + biolog)
pioniér-geológ s.m. 1974 –Pionier interesat de geo logie– v.
pionier-biolog (din pionier + geo log)
pioniér-speológ s.m. 1974 –Pionier interesat de speologie– v.
pionier-biolog (din pionier + speo log)
pi-pa s. (cuv. chinezesc; muz.) „Sînt 40 de mici artişti [din Nan kin],
ştiu să mînuianscă tobe şi săbii, ştiu să cînte la pi-pa, instrument
tradiţional chinezesc.“ Săpt. 11 VIII 78 p. 4
pipe-line s.n. (anglicism) –Conductă pentru transportul materii lor
fluide– „Un grup de teh nicieni mexicani reparau un pipe-line avariat
de un tractor şi prin care se scurgea petrol cînd, în timpul sudării, s-a
produs o puternică explozie.“ R.l. 15 III 82 p. 6; v. şi
transmediteranean (1974) [pron. páiplain] (din engl. pipe-line; BD
1970; Th. Hristea în LR 3/72 p. 196, atestări din 1970, L. Seche în LR
2/75 p. 176; DEX, DN3; termenul este mult mai vechi, personal îl
cunosc de la începutul anilor ‘40)
pirofíl, -ă adj. –Care simte atracţie pentru incendii– „[În procesul lui
Klaus Barbie] trebuie verificat dacă morţii au decedat, trebuie aduşi
mulţi martori de la mare distanţă (de pe lumea cealaltă), iar unele
victime n-au proprietăţile pirofile ale păsării Phoe nix şi nu pot renaşte
din propria cenuşă în cre matorii.“ Sc. 19 VI 83 p. 6 (din it. pirofilo)
piruetá vb. I (coregr.) –A face piruete– „Era ceva în acelaşi timp
comic şi fascinant să o vezi pe femeia aceea fabuloasă jucînd rolul unei
subrete cu şorţ alb şi care piruetează brusc, făcînd un număr de dans şi
cîntec.“ Săpt. 10 V 85 p. 7 (din piruetă; cf. fr. pirouetter; DEX, DN3)
pisiceálă s.f. –Alintare– „Desigur, este numai o pisiceală plictisită
şi languroasă pe care o practică vitejii fii ai lui Adam.“ Sc. 1 XI 74 p. 8
(din pisicí + -eală; DEX-S)
pisicí vb.refl. IV „Jocul tinerei actriţe este pe tot parcursul sabotat de
tendinţa de a se copilări, de a se pisici, a se alinta, deci de o stare de
imaturitate vocală.“ R.l. 7 I 78 p. 2 (din pisică + -i; DEX)
pistárd s.m. (sport) –Ciclist specializat în concursuri de pistă– „Pe
velodromul Dinamo pistarzii au primit vizita alergătorilor din R.P.
Bulgaria.“ Sc. 8 VII 63 p. 3 (din fr. pistard; DEX, DN3)
pistól în loc.vb. a pune (cuiva) pistolul pe greabăn (arg. stud.) –A se
răzbuna pe cineva; a umili pe cineva– „Dorel i-a pus pistolul pe
greabăn lui Ion.“ (v. C. Lupu în LL 3/1972 p. 350)
pistolár s.m. –Trăgător abil cu pistolul (mai ales în filme wes tern)–
„O regie suspectă de a transforma eroii în gangsteri din Chicago
localizaţi la Bucureşti sub pălării cît roata carului, pistolari şi mar -
deiaşi, într-o inventată dispută ideologică.“ Săpt. 14 IX 79 p. 6; v. şi
policier (1974) (din pistol + -ar; DEX, DN3)
pitíc s.m. „Trebuia să dăm peste pitic (semnalul de manevră – nn),
apoi să intrăm pe linia de plecare după semnalul de ieşire. Nu am vă zut
(dacă l-a dat impiegatul – nn) că eram pe stînga. Am depăşit piticul,
apoi, după 200 de metri, am realizat că trebuie să dăm îna poi în gară.
Venea locomotiva dinspre Agigea.“ R.l. 17 VI 95 p. 16
pizza s.f. (alim.) –Mîncare tipic italienească pre gă tită (la cuptor) din
aluat garnisit cu mozzarella, peşte, şuncă, ciuperci, sos picant etc.–
„Diverse alte produse alimentare, de la picanta pizza şi pînă la fripturi
la tavă cu cartofi prăjiţi.“ Sc. 6 V 79 p. 5; v. şi I.B. 23 V 75 p. 4; v. şi
gelato, gin [pron. píţa] (din it. pizza; DN3, DEX-S)
pizzerie s.f. (com.) –Local unde se vinde şi se consumă pizza– „Una
dintre cele mai bune «pizzerii» din Bucureşti este aceea de pe Bd.
Titulescu.“ Săpt. 7 IX 84 p. 2. „[În Rm Vîlcea] s-a deschis una dintre
cele mai moderne pizzerii.“ Europa 1–8 XII 92 p. 12 [pron. piţeríe]
(din it. pizzeria; DEX-S)
pix s.n. –Instrument de scris cu pastă şi cu bilă în vîrf acţionat de un
dispozitiv mecanic– „[...] aştept cu pixul agăţat de / vîrful un ghiei să
înceapă vorbirea.“ Luc. 12 VII 80 p. 5. „Cu pixul în mînă, calcula ceva
pe o hîrtie“ G. 79-80/96 p. 30; v. şi fustă-tub, microminia turizare
(1975) (nume comercial; DEX, DN3)
pînzulíţă s.f. (tehn.) „Şlefuirea «pînzuliţei», a por ţiu nii de talpă ce
îmbracă tocul, va fi făcută mecanic.“ I.B. 23 XII 60 p. 1 (din pînză +
-uliţă, LTR, DT; DEX-S)
plácă turnántă sint.s. (fig.) –Loc de intersecţie al mai multor
direcţii, interese etc.– „[...] revista americană «Time», subliniind
«rolul de pla că turnantă al Olandei în ce priveşte proiectele
rachetonucleare», citează opinia purtătorului de cu vînt al guvernului
vest-german [...]“ Sc. 20 VI 81 p. 6. „Potrivit statisticilor oficiale
difuzate la Roma, aeroporturile italiene au constituit în 1981 o ade -
vărată placă turnantă a traficului de droguri.“ R.l. 4 I 82 p. 6. „[...]
apoximativ 400 de bănci din aceste insule servesc drept «placă
turnantă» financiară traficului de stupefiante [...]“ R.l. 30 VII 84 p. 6;
v. şi 16 III 82 p. 6 (din fr. plaque tournante)
placébo s.sg.tant. (farm.) „Este vorba despre aşa-zisele «placebo»,
adică medicamente care acţio nează asupra psihicului individului.“ Sc.
24 I 75 p. 5. „S-a vorbit deseori de rolul autosugestiei în medicină. S-au
făcut chiar experienţe pe unii pa cienţi ce se plîngeau de diferite
afecţiuni, cărora le-au fost administrate medicamente [...] fictive –
aşa-numitele placebo, care nu au nici un fel de efect terapeutic.“ Sc. 5
XI 75 p. 6. „Cei 27905 medici «cobai» vor trebui să înghită zilnic cîte o
ceaşcă de aspirină, beta caroten, sau placebo (substanţă inac tivă
substituită unui medicament).“ R.l. 28 XII 82 p. 6 (din fr., engl.
placebo; PR 1945, BD 1967; DM; DEX-S)
plachétă s.f. în sint.s. plachetă sanguină (med.) –Trombocită– „Se
ştie că ateroscleroza se datoreşte aglutinării (lipirii) aşa-numitelor pla -
chete sanguine şi fixării acestora de peretele arterei, ceea ce duce la
blocarea circulaţiei în interiorul unor vase san guine. Rolul
prostaciclinei este acela de a împiedica agluntinarea pla chetelor.“ Sc.
16 VIII 79 p. 5 (din fr. plaquette; DN3 – alte sensuri; DEX, DN3)
plaferón s.n. (biol.) „Specialiştii din Tbilisi [...] au reuşit să pună la
punct un nou tip de interferon. Supranumit «plaferon», noul produs are
aceleaşi proprietăţi cu interferonul clasic preparat din sîn gele uman
folosit cu succes în profilaxia grupei sanguine, a bolilor aparatului
respirator şi în anumite tipuri de tumori [...]“ R.l. 15 V 85 p. 6
//probabil cuv. rus.//
pilót-cosmonaút • 172 • plaferón
plájă s.f. –Distanţa între două măsuri sau posibilităţi– „Senatul
Universităţii de Medicină şi Farmacie «Carol Davilla» din Bucu reşti a
aprobat grila salarială pentru corpul profesoral. S-au stabilit astfel
următoarele plaje valorice: preparatori 44000–54000 lei [...] (în
condiţiile în care [...] o femeie de serviciu de la RENEL cîştigă circa
65000 lei/lună).“ R.l. 4 VII 93 p. 3 (din fr. plage; DN, DEX, DN3 – alte
sensuri)
planetoíd s.n. (astr.) –Satelit artificial– „Lansarea planetoidului
«Explorer 49». La Centrul spaţial de la Cape Kennedy a avut loc
duminică la ora 14,13 G.M.T. lansarea satelitului «Explorer-49», care
urmează să se înscrie, peste cinci zile, pe o orbită circumlunară.
N.A.S.A. a precizat că acest planetoid [...] va efectua cel mai
aprofundat studiu întreprins vreodată al sem nalelor radio prove nind
din galaxia noastră, din afara ei, de pe Pămînt şi de pe Jupiter.“ Sc. 11
VI 73 p. 4 (din fr. planétoïde; LTR, DT; DN, DEX, DN3 – alt sens)
planetrén s.n. (cuv. engl. americ.) „Ştiţi ce sînt planetrenurile?
Savantul american R.S. a pre zentat [...] proiectele îndrăz neţe care, în
apa renţă, par a ţine de domeniul utopiei privind construirea, spre
sfîrşitul primului secol al mile niului următor, a unor trenuri planetare
care să circule în tuneluri subterane, operaţiunile de fo raj fiind
asigurate cu ajutorul unor dispozitive speciale laser. Aceste
«planetrenuri» ar urma să circule cu viteze de 2500 km/h.“ Sc. 10 V 78
p. 5. „Proiectul [american de trenuri expres] a primit numele de
«Planetran». El înlătură nu numai roţile, ci şi un alt obstacol care se
opune sporirii vitezei mijloacelor terestre de transport, şi anu me
rezistenţa aerului.“ Sc. 9 I 82 p. 5; v. şi Fl. 22 VI 75 p. 23 [var.:
planetran]
planificáre familiálă sint.s. –Controlul naş te rilor într-o familie–
„După naştere, femeia este mai motivată ca oricînd pentru a folosi
metodele de planificare familială. Pentru a preveni apariţia unei
sarcini nedorite, imediat după naştere se pot folosi mijloace
contraceptive moderne, reversive. În cazul în care femeia alăptează,
metodele de elecţie sînt: minipilula (pilula cu progesteron), metodele
de ba rieră (prezervativ, diafragme, spermicide), sterile tul.“ Z. 13 VI
95 p. 4 (trad. din engl. familial planning)
planning s.n. (americanism) –Planificare– „[Pa varotti] a comunicat
că «planning»-ul său de spectacole este ocupat pînă în 1997.“ R.l. 5 X
93 p. 11
planning familial sint.s. –Controlul naşteri lor în tr-o familie,
planificarea naşterii copiilor– „[...] pre şedintele planning-ului familial
din New York le-a ţinut partea fabricanţilor, păpuşile care nasc sînt
foarte bine venite; ele le vor da pă rinţilor ocazia să le vorbească
copiilor despre modul în care se fac copiii [...]“ As 15 XI 92 p. 4.
„Nivelul educaţional este un determinant important al gradului de
cunoaştere a metodelor de planning familial.“ „22“ 31/94 p. 11; v. şi Z.
13 VI 95 p. 4; v. şi contraconcepţie (din fr. planning familial; cf. engl.
family planning; PR 1960, BD 1970)
plan-pilót s.n. –Plan diriguitor– „Visam că rea lizăm pentru
muncitori nivelul de viaţă pre văzut de planul-pilot.“ Cont. 31 I 64 p. 6.
„[...] trăieşte în cadrul aşa-numitului plan-pilot şi altul în cele opt
oraşe-satelit.“ I.B. 16 VII 74 p. 4 (din plan + pilot)
plánşă-hártă s.f. –Planşă conţinînd hărţi– „Printre ultimele achi -
ziţii ale Muzeului marinei române din Constanţa se numără o
valoroasă lucrare editată în anul 1684 la Veneţia, cuprinzînd 40 de
planşe-hărţi în care se descrie cursul superior al Dunării, cu date
despre navigaţia fluvială în acea vreme. Preţioase informaţii ştiin ţifice
prezintă şi harta-mercator întocmită în anul 1628.“ R.l. 12 I 71 p. 5 (din
planşă + hartă)
plántă-mámă s.f. (bot.) –Plantă cultivată pen tru a genera alte noi
plante– „Cercetătorii cutreieră pă durile şi aleg de acolo speciile cele
mai valoroase. Ele sînt aduse la staţiune şi devin plante-mamă.“ Sc. 14
V 63 p. 1. „Din seminţele şi puieţii crescuţi din rădăcina plantei-mamă
devenită piesă de mu zeu, cresc azi în ghivece speciale cîteva sute de
urmaşi viguroşi.“ Sc. 21 II 82 p. 2; v. şi I.B. 10 I 78 p. 4 (din plantă +
mamă)
plántă-mártor s.f. 1977 (bot.) –Plantă care ser veşte ca termen de
comparaţie, ca reper– v. (în) principal (din plantă + martor)
plasmá vb. I –A crea– „Heliade Rădulescu credea că Poetul este
Părintele naţiunii şi că poezia poate totul. Competenţa ei se întinde de
la gra matică la creaţia divină. A scrie este a întemeia, a plasma o
spiritualitate şi a pune bazele naţiu nii.“ R.lit. 13 XI 80 p. 5 (din plasmă)
plasmochímic, -ă adj. –Care aparţine plas mochi miei– „Un pro -
cedeu plasmochimic care a condus la aplicaţii industriale este
transformarea metanului în acetilenă, într-un jet de plasmă de
hidrogen.“ Cont. 3 XII 65 p. 8 (din plasmochimie + -ic)
plasmochimíe s.f. (chim.) –Ramură a chi miei– „La noi în ţară, cer -
cetările din domeniul plasmochimiei au condus la elaborarea unui
procedeu industrial de producere a acetilenei folosind plasma ar cului
electric.“ Cont 3 XII 65 p. 8 (din fr. plasmo-chimie; DN3, DEX-S)
plasmódium s.n. (biol.) –Hematozoar al pa lu dismului– „Un
important pas în lupta contra malariei a fost înregistrat de doi
cercetători ame ricani care au reuşit să izoleze substanţa
«plasmodium», care produce această boală. Această substanţă se află
în glandele salivare ale ţînţarului Anopheles şi este introdusă, prin
înţepătura acestuia, în sîngele uman.“ Sc. 5 II 84 p. 5 [var. plasmodiu]
(din fr. plasmodium; PR 1922; DN3)
plasmosféră s.f. „În prezent, omenirea dispune de numeroase date
privind componenţa atmosferei te res tre, cunoaşte centurile de radiaţie
ale Pămîntului, centura de plasmă a Terrei (plasmosfera).“ R.l. 12 IV
74 p. 6 (din engl. plasmosphere; BD 1971)
plasmotrón s.n. (fiz.) –Generator de plasmă– „Insta laţiile rea lizate
în ţară – plasmotroanele – se situează în privinţa performanţelor la
nivelul ce lor fabricate în ţări cu tradiţie tehnică avansată.“ Sc. 9 XI 67
p. 4. „S-a reuşit măsurarea temperaturii unor fluxuri de gaze încălzite
în plasmo troane pînă la 1200 de grade.“ Sc. 22 III 74 p. 6. „Specialiştii
sovietici au construit «plasmotronul» – maşină automatizată destinată
să sec ţioneze termic produse laminate.“ Sc. 8 VI 77 p. 5. „Evenimentul
marca [...] actul de naştere a producţiei de plasmatroane româneşti, al
celei mai mo derne şi eficiente tehnologii de tăiere a metalelor.
«Cuţitul» de plasmă – un jet de foc cu o temperatură de peste 30.000o
C – decupa [...] table de oţel inoxidabil groase de 40 mm, cu o viteză de
8 metri pe oră.“ Sc. 26 VI 84 p. 2; v. şi R.l. 4 VIII 79 p. 6 [var.
plasmatron] (din fr. plasmatron; DT, DEX, DN3)
plast-stíclă s.f. (chim.) „«Plast-sticlă» s-ar pu tea denumi noul
material care îmbină calităţile sticlei şi ale materialului plastic, realizat
de oa menii de ştiinţă din S.U.A. Este vorba, de fapt, de un material
plastic transparent, acoperit cu o peliculă extrem de subţire
(0,075–0,25 mm) de sticlă.“ Sc. 3 VI 76 p. 6 (din plast[ic] + sticlă,
după model engl.)
plastifiánt s.m. (chim.) –Substanţă care mă reş te plasticitatea
materialelor cu care este ames tecată– „[...] obţinerea unor produse
care înlocuiesc importul, cum este cazul plastifiantului polimer P-100,
folosit la fabricarea garniturilor şi izolaţiei pentru diferite instalaţii
electrice.“ Sc.tin. 20 III 84 p. 3 (din fr. plastifiant; PR 1930; DN3)
plastín s.n. 1967 (chim.) –Tip de material plastic– v. textin (din
plast[ic] + -in)
plat s.n. (franţuzism; alim.) –Fel de mîncare– „[...] ne întîlnim de
două ori pe lună şi atunci îi prepar plat-ul preferat: spaghetti.“ Săpt. 7
VII 78 p. 5 (din fr. plat)
platbándă s.f. 1984 –Fîşie din material plastic– v. extruder (din fr.
plate-bande; DN3)
platfórmă s.f. (constr.) –Suprafaţă de teren pe care se ridică noi
construcţii tehnice şi culturale– „Intrarea în funcţiune a noii unităţi
marchează aici debutul celei mai tinere platforme a industriei noastre
electrotehnice.“ R.l. 17 IV 75 p. 1. „Adunarea are loc pe platforma de
la Politehnică.“; v. şi Oltcit, spălătorie-curăţătorie (din fr. platefor me;
DEX, DN3)
platfórmă-aerodróm s.f. –Rampă de lansare– „De pe o
platformă-aerodrom tocmai se înalţă elicopterul cu peşte.“ Sc. 28 VIII
65 p. 6 //din platformă + aerodrom//
platizá vb. I –A aplatiza– „Tăiem felii subţiri, 3–4 la porţie, le
platizăm cu ciocanul de bătut şniţele, le dăm un praf de sare, piper [...]“
R.l. 14 III 94 p. 14 (din [a face] plat + -iza)
play-back s.n. –Interpretare mimată a unei înregistrări anterioare–
„[...] nu o dată am remarcat defecte de sonorizare a play-back-ului.“
Sc. 22 III 74 p. 4 [pron. pléibec] (din engl. play-back, cf. fr. play-back;
PR 1944; VRC 278; DJ; DN3)
play-boy s.m., adj. –Tînăr bogat care-şi pe trece viaţa în distracţii–
„Academicienii par deseori şomeri şi play-boys-ii – miliardari.“ Cont.
25 VI 71 p. 6. „Florin Piersic a pus toată nestinsa lui strălucire
exterioară împotriva încăpă ţînării unora sub înfăţişarea de
«play-boy».“ R.l. 17 I 75 p. 2. „Templer, Kojak, Columbo erau
convocaţi săptămînal să perforeze enigma. Fiecare o făcea în felul său:
unul în stil play-boy flegmatic, altul în stil bonom populist, altul în stil
nonşalant-intelectual.“ Cont. 23 VI 78 p. 9; v. R.lit. 14 XI 74 p. 24
[pron. pléiboi] (din engl. americ. play-boy, cf. fr. play-boy; PR 1960;
D.Am.; DN3, DEX-S)
plájă • 173 • play-boy
plebiscitát, -ă adj. –Supus plebiscitului– „Ple biscitată atît de
englezi cît şi de francezi ea a obţinut, în 1962, premiul naţional al
discului francez.“ Cont. 18 II 64 p. 6 (din plebiscit + -at)
pleistónic, -ă adj. (zool.) „Numai organisme le ple is tonice, adi că
cele care trăiesc la suprafaţa apei, pot suporta variaţii ale mediului.“
Sc. 9 III 63 p. 4
plenár, -ă adj. 1967 –Deplin, total– v. mono grafist; v. şi R.l. 23 XI 79
p. 4, 24 VI 80 p. 5 (din lat. plenarius; cf. fr. plénier; DN – alt sens,
DEX)
plenitudinár, -ă adj. –Total, plenar– „Din toa tă distribuţia, se
impun plenitudinar doar doi actori.“ R.lit. 9 II 78 p. 6 (din plenitudine
+ -ar)
pliogríp s. „Experţii afirmă, totodată, că sistemul de adezivi bazat pe
compuşi de uree, realizat în ultimii ani şi denumit «pliogrip», face cu
putinţă asamblarea pieselor de fibră de sticlă ale carose riei.“ R.l. 13 IX
77 p. 6
plombáre s.f. 1996 (constr.) –Umplere a unui spaţiu viran, a unei
gropi etc.– v. plombă
plómbă s.f., adj. (arh., constr.) 1. (şi în sint. cons trucţii-plom bă,
bloc-plombă) – Imobil construit în spaţiul viran dintre alte două
imobile– „Sistematizarea trebuie să-şi propună într-un asemenea caz
construcţii-plombă, redistribuirea unor spa ţii.“ Sc. 15 I 67 p. 2. „De
foarte mult interes s-a bucurat proiectul Consiliului popular al
Capitalei legat de crearea unor «plombe».“ R.l. 19 XI 75 p. 9; v. şi Sc.
17 IV 80 p. 2. 2. –Umplere a unei gropi din asfalt– „Administraţia
străzilor i-a solicitat pri marului H. să prelungească pînă la sfîr şitul
lunii iunie termenul de plombare a gropilor din carosabilul
bucureştean. Iniţial edilii au întocmit un program de reparaţii (plombe)
pînă la 30 aprilie 1996, urmînd ca după această dată toate forţele
disponibile să fie îndreptate spre turnarea covoarelor asfaltice.“ R.l. 4
V 96 p. 7 (formal din germ. Plombe; DN – alt sens, DEX, DN3)
p.n.a. s. (text.) –Melană– „O jachetă din p.n.a. pentru copii [...]“ I.B.
21 II 82 p. 2. „Rochiţele din stofă, din p.n.a. [...]“ I.B. 23 IV 84 p. 4–5;
v. şi froté (1974) [pron. peneá] (abreviere din p[oli] n[itril] a[cril])
pneumoencefalografíe s.f. (med.) –Meto dă neuro ra dio lo gi că de
diagnostic în care aerul este folosit ca mediu de contrast– „Un aparat
modern, denumit scanner, este utilizat de puţină vreme, în cîteva
spitale din Anglia şi S.U.A., pentru realizarea radiografii lor creierului.
Aceste adevărate «hărţi ale creierului», pe lîngă faptul că pot fi
realizate rapid, fără spitalizarea bolnavului, prezintă avantajul unei
exactităţi mult superioare rezultatelor obţinute prin
pneumoencefalografie.“ I.B. 27 IV 74 p. 4 (din engl. pneumo -
encephalography, fr. pneumoen cé pha lo gra phie; WT, DFMB; DM;
DTN 1974)
PNL –Partidul Naţional Liberal– „[...] mitingul organizat de
P.N.Ţ.–C.D., P.N.L. şi P.S.D., auto rizat să aibă loc duminică, 26
ianuarie, orele 12,00, într-o zonă de lîngă Teatrul Licurici din Bacău.“
R.l. 31 I 90 p. 5. „Se spune, printre altele, că, potrivit programului său,
P.N.L. îşi propune înstrăinarea fabricilor, uzinelor, reeditarea vremii
patronilor.“ R.l. 4 II 90 p. 1 (din P[artidul} N[aţional] L[iberal];
denumirea este mult mai veche, dar a reapărut după decembrie 1989)
PNŢ(CD) –Partidul Naţional Ţărănesc Creş tin-De mocrat–
„Guvernul român a acceptat amî narea alegerilor generale din
România, prevă zute iniţial pentru luna aprilie, a declarat preşe dintele
Partidului Naţional Ţărănesc (P.N.Ţ.), Corneliu Coposu.“ R.l. 19 I 90
p. 1. „PNŢCD este cea mai puternică formaţie a opoziţiei
democratice.“ Românul liber XII 95 p. 3; v. şi 30 I 90 p. 1, 31 I 90 p. 5, 4
II 90 p. 2 (din P[artidul] N[aţional] Ţ[ărănesc] C[reştin]
D[emocrat]; denumirea este mult mai veche, dar a reapărut după dec.
1989)
poesifér, -ă adj. –Care este plin de poezie– „Eu am să izolez, pentru
a demonstra existenţa în culegerea «La echinox de toamnă» a unor
zone poesifere, alte texte.“ Cont. 23 XII 77 p. 6 (din poesie, după tipul
aurifer)
poét-actór s.m. –Poet care este în acelaşi timp şi actor– „Întîlniri – la
graniţa dintre arte – cu poetul-actor Emil Botta, cu scriitorul-sculptor
şi poet Ion Vlasiu, cu pianistul-poet Virgil Gheorghiu.“ Săpt. 19 IX 69
p. 3. „Şi i-am recunoscut, erau, fără îndoială, discipolii
poetului-actor ca re, la începutul secolului trecut, colinda oraşele şi
satele cîntînd patria, dragostea, natura.“ R.lit. 11 VII 74 p. 24 (din poet
+ actor)
poét-cărturár s.m. –Poet erudit– „Poet-cărturar, Vasile Nicolescu
nu este însă un poet livresc, nu este nici un poet descriptiv, ci un liric
cutremurat de spectacolul firii şi înfiorat de misterul vieţii.“ R.l. 16 V
77 p. 2 (din poet + cărturar)
poét-crític s.m. –Poet care se ocupă şi cu critica literară– „Desi gur,
Florin Mugur are dreptate, op ţiu nea poetului-critic este mai strictă,
mai severă decît a criticului-poet, şi deci în mai mică măsură un produs
al culturii.“ Cont. 4 VI 71 p. 3. „Luzi intră în categoria marilor
poeţi-critici, în spiritul tradiţiei lui Valéry sau Machado.“ R.lit. 6 III 75
p. 22; v. şi critic-poet (din poet + critic)
poét-eróu s.m. –Poet care a căzut ca un erou– „Cititorul va găsi în
cartea Elenei Gronov cam tot ce s-ar putea spune despre bio grafia
poetului-erou Mihail Săulescu.“ Cont. 8 I 71 p. 3. „Poetul-erou Const.
T. Stoika.“ R.lit. 31 I 74 p. 7 (din poet + erou)
poét-filosóf s.m. –Poet avînd o activitate filo zofică notorie– „Va
trebui să descopere imaginea ade vărului, aşa cum spunea cîndva
poetul-filosof Lucian Blaga.“ Cont. 30 IX 66 p. 5. „Lucian Blaga –
filosoful-poet, poetul-filosof mi se pare o apariţie deosebită.“ Luc. 29
IV 78 p. 4 (din poet + filosof)
pointi-sculptură s.f. (arte) „Tînăra artistă M.C. (Fran ţa) exe cută
portrete folosind, în loc de tra diţionalul penel şi nu mai puţin
tradiţionalele culori, un material neobişnuit: cuie minuscule. Folo sind
această tehnică inedită, pe care a bote zat-o «pointi-sculptură», ea a
realizat unele lucrări [...] apre ciate drept reuşite.“ Sc. 27 XII 77 p. 5
[pron. poánti-sculptúră] (din fr. pointi[llé] + sculptură, după model
fr.)
polár s.n. (lit.) –Roman poliţist– „[Scriitorul] explică predilecţia
pentru Los Angeles a scriitorului de polar-uri.“ R.lit. 45/95 p. 15 (din
fr. arg. polar; PR 1970)
pólder s.n. –Porţiune de pămînt smulsă mării prin îndiguire– „Pompa
a fost folosită pentru a scoate apă de mare de pe un polder (teren
recuperat din mare) de 1500 hectare, preci zează ziarul «Le Monde».“
Sc. 21 VI 83 p. 3 (din fr., ol. polder, germ. Polder; cuv. este mai vechi în
română, cel puţin din anii ‘30)
polemológ s.m. –Cercetător al războiului– „Cu un veac şi jumă tate
în urmă, Karl von Clau sewitz, celebrul polemolog, lansase acea nu mai
puţin faimoasă decît primejdioasă definiţie a războiu lui, declarînd că
nu-i altceva decît [...] «continuarea politicii prin alte mijloace».“ R.l.
21 VIII 73 p. 1; v. şi R.lit. 3 XII 81 p. 3 (der. regr. din polemologie; cf. it.
polemologo; DPN 1974; DEX-S)
polemologíe s.f. „Polemologia reprezintă un «capitol al socio -
logiei» de dată relativ recentă.“ Sc. 12 I 78 p. 4. „Polemologie.
Termenul, ca atare, a fost creat la sfîrşitul anilor ‘50 de Gaston
Bouthoul, pentru a desemna un «nou capitol al sociologiei»: studiului
ştiinţific al războiului.“ Cont. 10 III 78 p. 2. „Un loc aparte îl ocupă în
ansamblul ştiinţei, sau ştiinţelor păcii polemologia, care îşi propune să
analizeze căile de limitare şi eradicare a conflictelor şi războaielor. Pe
plan concret, polemologia are menirea să cerceteze dinamica,
morfologia, dezvoltarea şi so lu ţionarea tensiu nilor şi diferendelor
dintre grupuri de state sau dintre state individuale.“ Fl. 8 II 85 p. 31 (din
fr. polémologie, engl. polemology, it. polemologia; DMN 1949, BD
1968, DPN 1970; Th. Hristea în R.lit. 11 XI 76 p. 9; D.Filoz.; DN3,
DEX-S)
polenapín s. (apic.) „Combinatul apicol Covasna prezintă cîteva noi
produse: melcatrinul – cu o acţiune stimulatorie şi regeneratoare
asupra sistemului nervos, ajută la calcifierea oa selor; pole novitalul,
care se prezintă cu rezultate deosebite în stările de oboseală şi
surmenaj; polenapinul, folosit în afecţiuni hepatice, gastrice, anemii;
vitadonul, care este un aliment dietetic fortifiant.“ R.l. 30 VI 76 p. 4
(din polen + ap[icol] + -in)
polenovitál s. 1976 (apic.) –Produs farma ceutic contra oboselii,
obţinut din polen– v. polenapin (din polen + vital)
poliacrilnitrílic, -ă adj. (chim.) –Care apar ţine unei specii de
materie plastică– „La toarcerea firului se folosesc două tipuri de fibre
poliacrilnitrilice (care imită lîna).“ I.B. 23 XII 61 p. 1 //din poli- +
acril[o]nitril + -ic//
policalificáre s.f. –Calificare în mai multe activităţi– „Cine posedă
o policalificare are o poli şansă de a răzbi mai bine în viaţă.“ Săpt. 12 III
71 p. 4. „Policalificarea – un răspuns la cerinţele legării
învăţămîntului de viaţă.“ Sc. 10 XII 74 p. 4. „[...] cerinţele de forţă de
muncă au crescut la operaţiile de frezare sau rectificare, astfel că prin
policalificare s-a ajuns ca fiecare muncitor-aş chietor să fie în stare să
lucreze, cînd e cazul, pe oricare dintre maşinile-unelte de bază.“ R.l.
29 II 84 p. 3; v. şi 30 X 79 p. 5 (din poli- + calificare; DN3)
policalificát, -ă adj. –Calificat în mai multe activităţi– „Muncitori
policalificaţi pentru între ţine rea locuinţelor.“ I.B. 3 XI 71 p. 1. „Vom
plebiscitát, -ă • 174 • policalificát, -ă
organiza un număr de 10 echipaje de control cu personal policalificat.“
R.l. 2 V 74 p. 3 (din poli- + calificat)
policardiochinetográf s.n. (med.) „Un apa rat pentru
înregistrarea funcţionării sistemului cardiovascular şi nervos a fost
construit de doi colaboratori ai Institutului de cercetări medicale din
Plovdiv – Bulgaria. Policardiochinetograful, cum a fost denumit
aparatul, este o ma şină tranzistorizată cu ajutorul căreia se poate stabili
diagnosticul, precum şi gradul de îmbolnăvire.“ Sc. 5 X 70 p. 4
(probabil cuv. bulg.)
policier s.n. (franţuzism; film, lit.) –Film (roman) poliţist– „«Un
comisar acuză» se recomandă ca un bun policier, în care protagonistul
îşi conduce actele sale justiţiare pînă la ultimele lor consecinţe,
neutralizînd una cîte una verigile bandei criminale, ceea ce nu
înseamnă că Moldovan este numai şi numai un «pistolar».“ Cont. 5 IV
74 p. 5. „Un «policier» naiv, aşadar, minunat făcut în naivitatea lui,
mut, cu desăvîrşire mut, rapid.“ R.lit. 20 XI 75 p. 17. „În cazul
policierului pornit de la cartea lui N.M. «Cercul magic» dispune de
relaţii umane mai bogate, mai dra matice prin complexitatea lor, decît
multe alte surori întru gen.“ Sc. 18 XII 75 p. 4; v. şi Cont. 26 XII 75 p. 7,
R.l. 17 IV 80 p. 17; v. şi film-dezbatere, science-fiction [pron. polisié]
(din fr. policier; DMN 1968)
policitemíe s.f. (med.) –Boală caracterizată prin creşterea nu mă -
rului de globule roşii– „Po trivit unui studiu publicat într-o revistă
americană, tutunul este, fără îndoială, principala cau ză a unei maladii a
sîngelui, policitemia, ce se manifestă prin puternice dureri de cap,
oboseală şi chiar leşinuri.“ R.l. 7 I 78 p. 6 (din fr. polycythémie; L; DM,
DZ; DEX)
policlínică-spitál s.f. –Spital care funcţio nează şi ca policli nică–
„Policlinica-spital are un laborator şi o farmacie.“ Sc. 24 XII 66 p. 2
(din policlinică + spital)
poliecrán s.n. (cinem.) „Poliecranul constituie un mij loc si gur de a
reflecta concomitent toate dimensiunile vieţii interioare, ca şi ale ac -
ţiunii.“ Cont. 22 VI 62 p. 4. „Poliecranul, supraimpresiunea –
procedee cărora nici în stadiul demiurgic al teh nicii de azi nu li s-au
găsit funcţiuni cu mult superioare metaforei mecanice – au fost
introduse încă în 1924.“ R.lit. 25 XII 75 p. 17 //din poli- + ecran//
poliestéric, -ă adj. (chim.) –De poliester– „Fo lia poliesterică se
fabrică pentru prima dată în ţară şi are utilizări multiple în industria
electrotehnică şi în alte domenii.“ R.l. 9 IV 74 p. 3; v. şi reper (din fr.
polyestérique)
polifiziográf s.n. (med.) „Întreprinderea ex pe ri mentală pentru
tehnică medicală din Lódz (Polonia) a început să producă aşa-numite
polifiziografe, aparate care slujesc la înregistrarea proceselor
elementare biologice şi fizicochimice care se produc în organismele
vii.“ Sc. 9 II 78 p. 6 //din poli- + fiziograf//
poliglás s. 1970 (chim.) –Material fle xibil şi transparent folosit ca
înlocuitor al sticlei– v. decapotabilitate //probabil din poli- + germ.
glass “sticlă“//
poliglicól s.m. (chim.) –Substanţă chimică li chidă, incoloră, cu gust
dulceag– „În pîinea care se vinde la Milano au fost descoperiţi
poliglicoli cu efecte can cerigene.“ Sc. 26 X 62 p. 3 //din poli- + glicol//
poligloţíe s.f. –Situaţia celui care cunoaşte mai multe limbi–
„Lanson spunea că personajele vorbesc, fiecare, altă limbă, potrivit
caracterului lor moral. În filmul nostru vedem cum această poli gloţie
poate proveni nu numai din caracter, care e ceva fix, dar şi din biografia
anterioară.“ R.lit. 1 VI 75 p. 17 (din poliglot + -ie)
poligón s.n. (circ.) –Teren pe care se deprinde conducerea auto -
vehiculelor– „În şase ani, poligonul Şcolii de şoferi amatori din Cluj a
fost mutat de cinci ori.“ R.l. 23 IV 75 p. 5 (formal din fr. polygone,
germ. Polygon; DN3 – alte sensuri, DEX)
poligráf s.m. „În 27 iulie s-a hotărît să fie supus unui test la poligraf,
aparatul cunoscut publicului larg sub denumirea de detector de
minciuni.“ R.l. 29 VII 93 p. 9 (din engl. americ. polygraph; DN, DEX,
DN3 – alte sensuri)
polimetálic, -ă adj. –(Despre minerale) Care con ţine mai multe
me tale– „[...] în exploatarea nodulilor polimetalici, bun al tuturor ţări -
lor lumii, nu poate fi invocat nici un «drept tehnologic», ci numai
principiul echităţii.“ I.B. 2 XII 85 p. 8 (din poli- + metalic; DEX)
poliprismátic, -ă adj. –În formă de prismă multiplă– „Reflector
laser poliprismatic.“ Cont. 23 II 73 p. 9 (din poli- + prismatic)
polişánsă s.f. 1971 (formaţie ad-hoc) –Şansă mare, multiplă– v.
policalificare (din poli- + şansă)
politológ s.m. –Specialist în politologie– „În dife rite şcoli şi colegii
americane au fost organizate cursuri facultative conduse de renumiţi
profesori şi politologi care pun accentul pe informarea corectă a
tinerilor despre toate aspectele cursei înarmărilor nucleare.“ R.l. 8 XI
82 p. 6. „Politologi, oameni de ştiinţă, în fond oameni profund
preocupaţi de des tinele omenirii, caută să sensibilizeze, astfel, în
cunoştinţă de cauză, opinia publică.“ R.l. 7 XII 83 p. 6; v. şi 13 VII 82 p.
6, Luc. 10 VII 82 p. 8, Contr. 8 III 91 f.p. (din fr. politologue, it.
politologo; DPN 1971; DEX-S)
politologíe s.f. „Noţiunea de politologie şi-a făcut intrarea în
vocabularul ştiinţific de-abia de aproximativ două decenii şi este
folosită pentru a denumi în mod abreviat «Ştiinţa politică», în sensul
de ştiinţă despre politică.“ Cont. 2 IX 77 p. 11 (din fr. polit[ic]ologie, it.
politologia; PR 1957, DPN 1977; Th. Hristea în LR 3/72 p. 192,
atestări din 1969; DP, D.Filoz.; DN3, DEX-S)
politrúc, -ă s.m.f. (pol., peior.) –Reprezentant al partidului co mu -
nist într-un domeniu, care veghează la respectarea aplicării întocmai a
principiilor şi intereselor partidului– „Un politruc spă lăţel precum
Adrian Năs tase n-ar fi ocupat atît de uşor locul central în viaţa politică
de azi.“ R.lit. 30/93 p. 2. „Opinia politrucilor din Ministerul Culturii
este absolut originală.“ R.l. 7 X 93 p. 9. „M. Daneliuc a fost dat în
judecată de Georgeta Vîlcu pentru că a făcut-o politrucă.“ Z. 6 XI 96 p.
12; v. şi R.lit. 31/93 p. 6, „22“ 14/96 p. 2 (din rus. politruk)
poliuretán s. (chim.) –Tip de polimer utilizat ca material plastic–
„Pe baza rezultatelor cercetărilor întreprinse [...] au fost realizate tipuri
noi de tălpi din poliuretan cu o greutate mai redusă cu 15–20 la sută, ca
şi noi modele de tălpi din cauciuc [...] la care s-a îmbunătăţit şi
aspectul, asigurîndu-se vernisarea lor.“ R.l. 12 XII 79 p. 3; v. şi R.l. 11
VII 80 p. 3; v. şi păr cauciucat, părplast (1978) (din fr. polyuréthan,
engl. polyurethan, germ. Polyurethane, rus. poliu retan; DMC 1960,
OSRI; DTP, LTR, DC; DEX-S)
poliuretánic, -ă adj. în sint. spumă poliuretanică (chim.) –Alcătuit
din poliuretan– „[...] un material compozit, folosit în aviaţie [...] un
ames tec de alu miniu, lemn, răşini sintetice şi spumă poliu reta nică
[...]“ R.l. 30 VII 80 p. 6; v. şi caşe rat, lactofiltru (din poliuretan + -ic)
polmár s. (tehn.) „În vederea opririi «mareei negre» a fost creat un
vast dispozitiv, denumit polmar (prescurtarea cuvintelor «pollution
maritime» – po luare maritimă).“ Sc. 25 III 78 p. 6 (abreviere fr.)
poltronísm s. (livr.) –Laşitate– „Ni se vor beş te despre «obsesia
analizei ce migrează non şalant pî nă spre cele mai ascunse interstiţii ale
operei» [...] este inventat cuvîntul «poltronism».“ R.lit. 25 IV 74 p. 11
(din poltron + -ism; DEX-S)
poluánt, -ă adj. –Care infestează aerul, apa etc.– „Preocupările
pentru preservarea mediului natural încep să joace un rol din ce în ce
mai mare în adoptarea sau respingerea unor proiec te legate de
activităţile poluante.“ R.l. 29 VI 74 p. 6. „Maşina nu răspîndeşte gaze
poluante în atmosferă.“ Sc. 25 XI 75 p. 6; v. şi aerobioscop, bioplast
(din fr. polluant; DMC 1965; DEX, DN3)
poluáre s.f. –Acţiunea de a infesta (apele, ae rul etc.) –„Poluarea
apelor mărilor şi oceanelor este atît de avansată încît viaţa submarină a
dispărut într-o proporţie de 40 la sută.“ Sc. 18 IX 70 p. 6. „Cel de-al
8-lea simpozion organizat de Comisia pentru combatarea poluării
mediului [...] se deschide la 25 noiembrie.“ R.l. 24 XI 75 p. 2.
„Guvernul francez a adoptat o «Cartă a calităţii vieţii», care cuprinde
măsuri destinate menţinerii echilibrului eco logic, precum şi o serie de
prevederi privind limitarea poluării sonore în diferite localităţi din
ţară.“ R.l. 6 I 78 p. 6; v. şi 9 VIII 75 p. 6, I.B. 20 XII 75 p. 6; v. şi
aerobioscop, kogai, zonă-cheie (din polua; M. Gheorghiu în LR 2/68
p. 134; DTP; DEX, DN3)
pomáto s. (bot.) „Oamenii de ştiinţă de la Centrul de cercetări
Carlsberg din Danemarca nu ştiu ce nume să-i dea noului hibrid de
roşie şi cartof – totayto sau pomato (combinaţia cuvintelor englezeşti
tomato şi potato).“ R.l. 21 VII 78 p. 6 (abreviere engl.; cf. fr. pomate;
DTN 1978)
pomivitícol, -ă adj. –Care aparţine pomiculturii şi viticulturii–
„Sfatul popular regional Argeş a luat iniţiativa amenajării unui muzeu
pomiviticol, pe o suprafaţă de 5 ha.“ R.l. 20 IX 66 p. 3 (din pomi- +
viticol; FC I 188, atestare din 1962)
pompierfilíe s.f. (filat.) „Pompierfilia-II. Deşi mai puţin pre zentă în
emisiunile poştale, tema tica «Pompieri» a stîrnit în 1974 interesul fila -
teliştilor.“ Sc. 10 IX 76 p. 4. „De două zile Muzeul pompierilor este
gazda celei de-a doua ediţii a expoziţiei fila telice «Pompierfilia-II.“
I.B. 14 IX 76 p. 2. „Muzeul pompierilor [...] găzduieşte cea de a IV-a
ediţie a expoziţiei de filatelie «Pompierfilia–80».“ I.B. 1 IX 80 p. 5
(probabil din pompier + [maxima]filie)
policardiochinetográf • 175 • pompierfilíe
pompierístic, -ă adj. –Care aparţine pompierilor– „Necazuri
pompieristice.“ Sc. 10 IX 67 p. 2 (din pompier + -istic; DEX-S)
poncho s.n. (vest.) –Şal de formă pătrată, făcut din stofă de lînă
colorată, cu o deschizătură în mijloc pentru cap, folosit la origine de
indienii din America– „Ponchouri subţiri [...] bro date.“ Săpt. 26 IV 74
p. 12. „Unul dintre veşmintele vedetă ale sezonului este poncho-ul.“
Săpt. 5 VII 74 p. 8. „Se anunţă că la mare se va purta short, că la munte
va fi invazie de poncho-uri caleidos copic colo rate.“ Săpt. 2 V 75 p. 8;
v. şi colá [pron. póncio] (din sp. poncho; cf. engl., fr. poncho; D.Am; T.
Şandru-Olteanu în SCL 5/78 p. 609–610; DN3, DEX-S)
pontón-dormitór s.n. –Ponton care e ame najat ca dormitor–
„NAVROM-Galaţi pune la dispoziţia colectivelor din întreprinderi şi
instituţii, în vederea organizării de excursii pe cursul Dunării şi în
Deltă, nave cu 300 şi 600 locuri şi un ponton-dormitor cu o capacitate
de cazare de 40 locuri.“ I.B. 9 VIII 75 p. 5. „Dispunem de grupuri mari
de căsuţe turis tice [...] şi de pontoane-dormitor moderne şi confor -
tabile.“ Sc. 24 VI 82 p. 4; v. şi 31 VIII 82 p. 5; v. şi navă-dormitor (din
ponton + dormitor)
pool s.n. (anglicism) –Grupare a producătorilor– „Filmul [...] va fi
realizat integral în Brazilia de către un «pool» TV italo-franco-vest
german [...]“ R.lit. 30 IV 81 p. 22. „[...] prima agenţie de presă cu
caracter regional din America Latină, organizată sub forma unui
«pool» al agenţiilor naţionale latino-ame ri cane şi carai biene.“ R.l. 12
X 83 p. 6. „[S-a format] primul pool vesteuro pean al telefoanelor.
Protocolul prevede dezvoltarea în comun a subsansamblelor şi
anumitor ele men te ale viitoarelor centrale telefonice, precum şi a
circuitelor de racordare a abonaţilor.“ R.l. 14 II 85 p. 6; v. şi Sc. 12 XI
82 p. 6 [pron. pul] (din engl. pool; cf. fr., it. pool; PR 1907, PN 1969;
DN3)
pop s., adj. (muz.; americanism) –Formă de muzică larg apreciată,
născută în ţările anglo-saxone (jazz, folk, rock and roll)– „Valoa rea po -
pului muzical actual românesc este nu numai o dovadă a progresului
muzical actual, ci demonstrează eloc vent standardul său competitiv.“
Săpt. 19 IX 75 p. 7. „Pe măsuţa de alături, un magnetofon urlă în
permanenţă muzi că pop.“ Cont. 11 V 79 p. 4. „A existat şi există încă
tendinţa multor critici de specialitate de pretutindeni de a folosi
termenii «pop» şi «rock» pentru a denumi unul şi acelaşi lucru. Practic
ar fi imposibilă o delimitare sau chiar o încercare de acest fel între
«pop» şi «rock». Cele două expresii sînt întotdeauna împreună, folosin -
du-se fie una, fie cealaltă, după împrejurări.“ Săpt. 13 III 81 p. 7; v. şi
R.l. 27 VII 82 p. 6 (din engl., fr. pop [music]; DMN 1955, BD 1968;
DEX, DEX-S)
pop-árt sint.s. (cuv. engl.; artă) –Formă a crea ţiei plastice care constă
mai ales în reunirea unor obiecte (resturi) cotidiene– „În ceea ce
priveşte pop-art-ul, modalitate de sorginte populară cultivată de o sea -
mă de artişti, reprezintă, în realitate, o artă inspirată de gustul estetic
periferic considerat «popular».“ Sc. 25 X 78 p. 4. „Subjugat de
pop-art, a adus între primii arta americană în muzeele renane.“ R.lit.
39/95 p. 15; v. şi Săpt. 2 XI 79 p. 3 (cf. fr. pop-art; PR 1955, BD 1969;
DN3)
pop-corn s. (cuv. engl. americ.) –Floricele de po rumb– „Ma goţii,
care trăiesc în libertate, se hră nesc cu iarbă şi fructe, primind şi un
supliment de proteine sub forma pop-cornului pe ca re sînt autorizaţi să
li-l ofere numeroşii vizitatori ce se perindă prin rezervaţie.“ R.l. 25 V
79 p. 6 (cf. fr. pop-corn; PR 1954; D.Am.)
populísm s.n. 1994 (pol.) –Atitudine favo ra bilă satisfacerii do rin -
ţelor poporului, chiar în detrimentul intereselor reale ale acestuia– v.
criptocomunist
pórno adj.inv. (arg. american) –Cu caracter por no gra fic– „[...]
preferi să economiseşti cei 10 leuţi sau să-i dai pe o gazetă porno –
oricum se poartă, nu-i aşa?“ „22“ 25 X–1 XI 91 p. 6; v. şi canalagiu,
soft, sex-shop (1979) (din porno[grafic]; cf. fr., it. porno; PN 1970,
DPN 1978; DEX-S)
porno-hard sint.s. 1993 (americanism) –v. hard
pórno-magazín s.n. –Magazin unde se vînd obiec te porno grafice–
„În Paris, porno-magazi nele se înmulţesc.“ Sc. 14 XI 70 p. 6; v. şi 24
VII 77 p. 6 (din porno- + magazin, după model fr.)
pornostár s.n. –Vedetă a filmelor sau revis telor pornografice–
„Dacă prim-miniştrii sînt lucizi şi pornostarurile devin doamne.“ Caţ.
15/91 p. 4 (cf. fr., it. pornostar; PN 1981)
porridge s.n. 1975 (cuv. engl.; alim.) –Fel de mîncare din fulgi de
ovăz specific în Anglia– v. breakfast [pron. pórigi](DN3)
port-bebé s.n. –(Ruc)sac matlasat unde este pus copilul purtat pe
spatele sau pe pieptul persoanei care-l duce– „[...] articole pentru
nou-născuţi: costu maşe, botoşei, ghetuţe, port-be be.“ R.l. 17 XII 80 p.
4. „[...] s-au adus băiţe, rucsacuri port-bebe, ţarcuri [...]“ I.B. 23 IV 84
p. 4–5 (din fr. porte-bébé; PR 1969)
port-bonheur s.n. (franţuzism) –Mic obiect care „aduce“ feri cire,
amuletă– „Şi, cine poate şti dacă aceste flori [...] nu sînt chiar port-bon -
heurul necesar [...]“ Săpt. 15 VI 84 p. 8 [pron. portbonör] (din fr.
porte-bonheur)
port-debarcadér s.n. –Debarcader de unde pleacă vaporaşele de
agrement– „Pe Herăstrău, Floreasca, Tei şi alte lacuri din Ca pi tală
navi ghează zilnic zeci de ambarcaţiuni care pornesc din «por -
turile-debarcader».“ Sc. 28 VII 61 p. 1 (din port + debarcader)
porta-vóce s.f. –Megafon portativ– „Liderii înar maţi cu porta-voce
anunţă că vor coborî în mijlocul fanilor, nu înainte de a-şi asigura
publicul că spectacolul va continua şi în seara următoare, cu înce pere
de la ora 18.“ Ad. 5 V 90 p. 3. „Purtătorul de porta-voce.“ Libertatea 8
V 91 p. 3. „[...] am fost şi eu pe 21 decembrie la Universitate, e drept
fără porta-voce şi fără texte dactilografiate înainte [...]“ „22“ 24–30
XII 92 p. 7; v. şi peneţe(ce)dist (din it. portavoce; DEX, DN3)
portbagáj-aúto s.n. –Portbagaj pentru automobile– „Amatorii de
excursii vor găsi corturi, portbagaje-auto etc.“ Sc. 7 I 67 p. 2 (din
portbagaj + auto)
portelicoptér s.n. (av.) –Navă care permite gararea elicopterelor–
„[...] au sosit, din Anglia, o formaţie de dragoare de mine şi un
contingent de experţi americani cărora li se va adăuga, în curînd,
portelicopterul «Iwo Jima».“ Sc. 24 IV 74 p. 8 (din fr.
porte-hélicoptère; PR 1960)
portochelári s.m. –Toc din piele, metal etc. în care se păstrează
ochelarii– „Nişte portochelari din piele semănau mai curînd a cărţi de
joc.“ Cont. 15 IX 61 p. 2 (din port- + ochelari; DEX)
portprosóp s.n. –Suport pentru prosoape– „S-au instalat cuiere,
port-prosoape şi alte articole din materiale plastice.“ Sc. 2 IV 62 p. 3
(din port- + prosop; cf. fr. porte-serviettes)
portrét-cádru s.n. –Portret schiţat în linii mari pentru identificarea
unei persoane– „Po tri vit diverselor descrieri, cercetătoarea franceză a
făcut un portret-cadru al enigmaticilor X, cum i-a denumit ea.“ R.l. 2
XI 78 p. 5; v. şi consultanţă (1973) //din portret + cadru//
portrét-robót s.n. 1. –Portret schematic reconstruit din
elemente-tip pentru a identifica pe cineva (ceva)– „După ce presa
britanică i-a publicat «portretul-robot», acest pă ian jen de dimensiuni
neobişnuite pe continent a fost observat în mai multe rînduri în centrul
Basildonului [...]“ R.l. 14 IX 77 p. 6. 2. –Ansamblul trăsăturilor
caracteristice unei categorii de persoane sau de lucruri–
„Portretul-robot al telespectatorului nu se poate face pentru [...] că în
faţa micului ecran [...] nu există un public, ci publicuri.“ Cont. 5 V 78
p. 9. „Cercetătorii [...] au întocmit un veri tabil «portret-robot» al
longevivului, în care punctele-cheie sînt urmă toarele [...]“ I.B. 13 VII
82 p. 4. „Studiind aptitudinile unor jucători europeni, amintita revistă a
stabilit un portret-robot al marcatorului-tip [...]“ R.l. 25 X 94 p. 15; v.
şi 20 III 78 p. 6, 1 XII 79 p. 6, Săpt. 26 VI 81 p. 6 (din fr. portrait-robot;
DMN 1950; DN3)
portskí s.n. –Dispozitiv care ajută la transportarea skiurilor–
„Cooperativa «Deservirea» din Miercurea Ciuc a început
confecţionarea de port-skiuri care se pot monta deasupra autotu ris -
melor.“ R.l. 8 II 77 p. 5 (din port- + ski)
porţionáre s.f. 1973 –Împărţire în porţii– v. inscripţionare (din
porţiona; DN3, DEX-S)
porţionát, -ă adj. –Tranşat dinainte în porţii– „În ghe ţată por -
ţionată“ (afişe în interiorul cofetă riilor) (din porţiona)
porúmb-silóz s.n. –Porumb care este folosit pentru hrana
animalelor– „Sînt de recoltat încă suprafeţe însemnate cu
porumb-siloz.“ Sc. 24 IX 62 p. 1 (din porumb + siloz)
post-chéie s.n. –Funcţie foarte importantă– „Practica «ama kudari»,
care constă în a «para şuta» un funcţionar de stat într-un post-cheie de
larg interes pentru monopoluri, este curentă în Japo nia – informează
ziarul «Asahi».“ Sc. 16 III 74 p. 8; v. şi sculer-şef (1969) (din post +
cheie, după fr. poste-clé; DMN 1966)
postacút, -ă adj. 1974 (med.) –(Stare) de du pă starea maladivă
critică– v. cămin-spital (din post- +acut; DEX-S)
postafíş s.n. „Prin noul serviciu postafiş se asigură efectuarea de
reclamă pentru cei intere saţi, în oficii le poştale, prin expunerea de
afişe publicitare sau panouri cu afişaj electronic.“ R.l. 2 IV 93 p. 6 (din
poşt[ă] + afiş; forma normală ar fi fost poştafiş)
postámp s.n. „Postamp, serviciu de publicitate care constă în
pompierístic, -ă • 176 • postámp
aplicarea de ştampile cu mesaj publicitar pe scrisorile prezentate şi
(sau) sosite într-un oficiu poştal, în funcţie de solicitarea clientului.“
R.l. 2 IV 93 p. 6 (din poşt[ă] + [şt]amp[ilă]; forma normală ar fi fost
poştamp)
postcomunísm s.n. (pol.) –Perioada de du pă că derea
comunismului– „Postcomunism şi postmo der nism“ Ap. 9/93 p. 22; v.
şi Tiner. 26 IV–2 V 91 p. 2, EP 22–28 V 91 p. 8 (din post- + comunism;
I. Preda în LR 11–12/92 p. 589, de unde sînt preluate ultimele două
trimiteri)
postcomuníst, -ă adj. (pol.) –De după căderea comunismului–
„Un simpozion de refe rinţă pentru România, pentru ţările post-co mu -
niste“ R.l. 28 III 91 p. 1. „Convulsii post-comuniste“ D. 141/95 p. 7.
„Stigmatul post-comunist“ „22“ 6/96 p. 16 (din post- + comunist)
postcuratív, -ă adj. (med.) –De după cură– „Direcţia sanitară a luat
iniţiativa înfiinţării pe lîngă Spitalul judeţean a unei secţii de pediatrie
postcurativă. În această secţie vor fi internaţi copiii în vederea
consolidării lor după externarea din spital.“ R.l. 13 XI 76 p. 3 (din post-
+ curativ)
postcúră s.f. (med.) –Îngrijire medicală după un tratament– „În
mijlocul unui parc secular din co muna Avrig (Sibiu) [...] şi-a deschis
porţile sanatoriul de postcură pentru boli profesionale.“ R.l. 26 VII 77
p. 5 (din fr. post-cure; PR 1948; DEX-S)
postdecembríst, -ă adj. (pol.) –Care s-a pe trecut după decembrie
1989– „Evenimentele postdecembriste îl vor confirma.“ R.lit. 5–11 V
93 p. 9. „Compromiterea unor autorităţi postdecembriste“ „22“ 12–18
VIII 93 p. 8; v. şi Azi 13 VIII 91 p. 2, Tiner. 4–10 VI 93 p. 5 (din post- +
decembrie + -ist; I. Preda în LR 1/93 p. 21)
postelectorál, -ă adj. (pol.) –Care urmează alegeri lor– „Post-elec -
toral“ Sc. 13 IX 67 p. 6. „Sondajele de opinie efectuate de insti tuţiile
vest-germane specializate nu anticipează o deplasare ma sivă de voturi
de natură a înclina în mod hotărîtor balanţa astfel în cît să asigure [...] o
ma joritate absolută în Bundestag, ceea ce lasă deschisă problema
alian ţelor postelectorale.“ Sc. 2 III 83 p. 6. „Asistăm, probabil, la cel
mai agitat spectacol politic postelectoral.“ „22“ 50/93 p. 3; v. şi R.l. 31
VII 84 p. 6 (din post- + electoral; I. Preda în LR 1/93 p. 21)
posteóra s.f. (probabil cuv. polon.; chim.) „Posteo ra. În Polonia a
fost realizată o substanţă care neutralizează petele de petrol de pe mări
şi oceane. Produsul nu este toxic şi nu intră în reacţie chimică cu apa, se
menţine la suprafaţă şi poate fi uşor îndepărtat.“ Sc. 6 VIII 77 p. 5; v. şi
R.l. 8 XII 78 p. 6
póster s.n. –Afiş cu imaginea unui cîntăreţ, actor, sportiv etc. pe care
fanii, de obicei, şi-l pun pe peretele camerei– „Copilă, mama dormea
cu poza lui Mojoukhine sub pernă. Înaintea logodnei, «poster»-ul ei,
ascuns tot sub pernă, era Valentino.“ R.lit. 7 VI 79 p. 17. „Victoria
asupra campionilor lumii rămîne o pagină luminoasă în istoria
fotbalului nostru. Şi ea a fost marcată de apariţia, în «premieră» la noi,
a unui poster editat la Sibiu, la iniţiativa inimosului D.V.“ I.B. 25 V 83
p. 7. „Postere cu [...] Sabrina“ R.lit. 5–11 III 92 p. 3; v. şi Săpt. 18 V 84
p. 7, „22“ 44/95 p. 12; v. şi bikini, gadget (1978) (din engl. poster; cf.
fr. poster; DMC 1965)
postfaţát, -ă adj. 1. –Urmat de o postfaţă– „În revista «Mio ritza»
a Universităţii de limbi şi lite raturi romanice Rochester din New York
[...], în volumul VIII, dec. 1983, postfaţat de Mircea Eliade [...]“ R.lit.
2 II 84 p. 24. „Umberto Eco – Numele trandafirului. Romanul este
tradus şi postfaţat de Florin Chiriţescu [...]“ R.lit. 10 I 85 p. 2; v. şi 16 V
85 p. 24. 2. –(Prin extensie) Urmat– „Nu cred că mai este necesar să
aduc argumente în sprijinul organizării unor spectacole de teatru
prefaţate, sau mai bine-zis, postfaţate de un dialog viu, direct între
scenă şi public.“ Cont. 1 II 75 p. 2 (din postfaţă + -at)
postfaţatór s.m. –Autor al unei postfeţe– „Despre acest best-seller,
postfaţatorul T.V. scrie [...]“ Săpt. 12 II 82 p. 7 (din postfaţă + -(a)tor;
DN3, DEX-S)
postgaranţíe s.f. –Perioada de după expirarea ga ran ţiei unui
produs– „Cooperativa Meta locasni ca [...] repară maşini de spălat rufe
cu program, atît în garanţie, cît şi postgaranţie.“ I.B. 11 VIII 80 p. 4.
„[...] organizăm un «Service» pentru intervenţiile în garanţie şi
post-garanţie.“ R.l. 12 III 85 p. 5. „[...] se efectuează de curînd şi
reparaţii post-garanţie pentru autoturismele Oltcit.“ R.l. 24 IV 85 p. 5
(din post- + garanţie)
postgenerál, -ă adj. (înv.) –(Şcoală) care urmează şcolii gene rale–
„Dintre absolvenţii de anul trecut ai şcolii generale, 62 la sută intră
acum în şcolile postgenerale (licee de cultură generală şi de
specialitate, şcoli profesionale şi tehnice).“ Cont. 15 IX 67 p. 1. „A
apărut programa concursului de admi tere în învăţămîntul postge ne -
ral.“ I.B. 20 I 72 p. 1 (din post- + gene ral; FC II 191)
postmesagér s.m. „Postmesager este un nou serviciu care asi gură
clientului (expeditorului) difuzarea informaţiilor pe care do reş te să le
ofere celor posibil interesaţi, prin intermediul unor foi volante, broşuri
sau cataloage denumite generic «imprimate fără adresă», prin care se
distribuie mesaje publicitare sau de informare generală, în orice
localitate din ţară, fără a indica numele sau adresa destinatarului.“ R.l.
2 IV 93 p. 6 (din poşt[ă] + mesager; forma normală ar fi fost
poştmesager)
postnatál, -ă adj. 1979 –Care urmează după naş tere– v. prenatal
(din fr. postnatal; DEX-S)
postnucleár, -ă adj. –Care urmează după o explozie nucleară–
„[...] oare eforturile nu ar trebui canalizate mai curînd spre evitarea
«pla ni ficării morţii«, spre interzicerea producerii bom belor ato mice,
decît spre conceperea unor servicii medicale «post-nuclea re», şi care
la drept vorbind, ar fi asigurate de... cine?, de medicii care la rîndul lor
n-ar fi decît nişte naufragiaţi atomici?“ I.B. 22 V 82 p. 8. „[...]
congressmanul democrat de Missouri a conchis despre ideea privind
serviciul post-nuclear al poştei.“ R.l. 22 III 83 p. 6 //din post- +
nuclear//
postpseudoinsurecţionál, -ă adj. 1990 –Care urmează unei
false insurecţii– v. manipula (din post- + pseudo- + insu rec ţional)
postrăspúns s.n. „Postrăspuns este un nou serviciu de cores -
pondenţă răspuns intern («CR») care asi gură expeditorilor (persoane
fizice sau juridice) primirea de răspunsuri la corespondenţa expediată,
urmînd ca taxele să fie achitate de aceştia în momentul primirii
răspunsului.“ R.l. 2 IV 93 p. 6 (din poşt[ă] + răspuns)
postsincrón s.n. (cinem.) –Înregistrarea su ne tului (dialog,
zgomote etc.) la imaginea deja filmată– „La un film cum e «Codin»
postsincronul implică, desigur, dificultăţi. Mai ales că este vor ba de o
înregistrare a dialogului în română şi de o alta în franceză.“ Cont. 28
XII 62 p. 5; v. şi Săpt. 8 II 80 p. 9 (postverbal de la postsincroniza; cf. fr.
postsynchronisation; PR 1940; DEX-S)
posttotalitár, -ă adj. (pol.) –Care urmează unei epoci totalitare–
„Recuperarea «politicului» în societatea românească post-totalitară“
Sfera politicii 7/93 p. 18. „Haosul posttotalitar este resimţit dure ros
[...]“ „22“ 45/93 p. 2. „Ieşirea din boala post-totalitară nu e posibilă
refuzînd remediul, iar remediul este politic.“ R.l. 21 IX 93 p. 1; v. şi 4 V
91 p. 4 (din post- + totalitar; I. Preda în LR 11–12/92 p. 589)
posttraumátic, -ă adj. (med.) –(Boală) care este consecinţa unei
lovituri, a unui traumatism– „Aces te rezultate, obţinute ca urmare a
cercetărilor clinice efectuate în boli neurologice, reumatismale şi
posttraumatice, demonstrează eficienţa metodei.“ Cont. 10 II 61 p. 7
(din post- + traumatic; cf. germ. post-traumatisch; DN3, DEX-S)
postumitáte s.f. –Perioada de după moartea cuiva– „În toate tim -
purile şi în toate culturile, o literatură naţională s-a făcut mai întîi prin
opere valoroase, durabile. Ele au fost create de autori de ge niu, dar în
postumitate aceşti autori nu pot fi acceptaţi şi explicaţi de cît prin
operele lor.“ Săpt. 2 VII 82 p. 3 (din postum + -itate; DEX)
postuniversitár, -ă adj. –De după studiile universitare–
„Concursul de admitere în anul I la învăţămîntul postuniversitar de
ingineri eco no mişti se va ţine în ziua de 10 nov. 1960.“ Sc. 25 X 60 p. 3.
„Statul nostru adoptă ideea educaţiei permanente, a reciclării
profesioniştilor şi a ciclării amatorilor în cicluri para-universitare sau
postuniversitare în toate meseriile.“ Sc. 7 I 71 p. 4 (din post- +
universitar; cf. fr. post-universitaire; DMC 1968; FC II 191, VRC
273; DEX, DN3)
pozát, -ă adj. (franţuzism) –Măsurat, calm– „Era un om inteligent,
cu vocea bine pozată.“ „22“ 28 I–3 II 93 p. 10 (din fr. posé)
póză-robót s.f. –Portret-robot– „Imaginea pa ra zitului social, voios
şarjată pînă la clişeizare [...] este derutantă. Ea ne propune ca ţintă a
ridiculizării o fantoşă, un infantil, un întîrziat, aproape inofensiv
şantajist al afecţiunii familiale. Aşa să fie? Cate goric, nu. Parazitul nu
este un pomanagiu al hatî rurilor şi cred că a-i perpetua sus-amintita
poză-robot e o periculoasă dezinformare.“ I.B. 10 X 80 p. 1 (din poză +
robot)
pozeur s.m. (franţuzism) –Îngîmfat, afectat– „Tî nă rul (D.C.) di si -
mulează histrionic. E pozeur, zgo motos, provocator şi chiar agresiv,
face nu numai pe clovnul, ci şi pe nebunul, părînd la un moment dat
chiar nebun.“ Sc. 30 III 83 p. 4 [pron. pozör] (din fr. poseur; DEX,
DN3)
pozíţie-chéie s.f. –Poziţie strategică foarte importantă– „Un
comunicat al Statului Major comun argentinian [...] relevă că britanicii
postcomunísm • 177 • pozíţie-chéie
au reluat atacul asupra capitalei arhipelagului [...] Ei se află la numai 4
kilometri de Puerto Argentino, unde ocupă «pozi ţii-cheie».“ Sc. 15 VI
82 p. 4; v. şi neocolonialism (1962) (din poziţie + cheie; cf. fr.
position-clé; DMN 1966)
practicábil, -ă 1. adj. –Accesibil– v. aspersare (1975). 2. adj.
(impropriu) –Practic, uşor de purtat– „Ghetele sînt mai uşoare decît
bocancii şi practicabile.“ I.B. 16 XII 60 p. 2; v. şi cola. 3. s.n. (teatru)
–Element în teatru constînd dintr-un podium mobil– „Decorul [este]
compus dintr-o piesă fixă şi două practicabile mobile laterale [...]“
R.lit. 12 I 84 p. 16; v. şi trietajat (1964) (din germ. praktikabel; cf. fr.
practicable; DN – alt sens, DEX, DN3)
prealbíre s.f. –Albire prealabilă– „La fabrica de celuloză a fost dată
în funcţiune cea de-a doua linie a instalaţiei de prealbire a celulozei.“
Sc. 12 XII 61 p. 4 (din pre- + albire)
preambaláre s.f. 1975 (com.) –Ambalare prealabilă vînzării– v.
termocontractabil (din pre- + ambalare; DMC 1974)
preambalát, -ă adj. 1975 (com.) –Care a fost ambalat anterior
vînzării– v. microcomplex (din pre- + ambalat; FC II 26, 192; DEX)
preamplificatór s.n. 1993 (tehn.) –Amplificator utilizat înaintea
unui amplificator principal– v. cassdeck (din pre- + amplificator)
preanestezíe s.f. (med.) –Administrare a unor me di camente
liniştitoare înaintea unei ope raţii sau a unei anestezii– „Un aneste zist
con ştiin cios îşi pre găteşte şi psihic bolnavul, îl pre găteşte cu medi -
camente şi alege tipul de anes tezie cel mai potrivit, cel mai lipsit de
riscuri. Preanestezia [...] apără bolnavul de teamă, îl apără de traume
psihice şi fizice.“ R.l. 12 XII 80 p. 2; v. şi electrotermocauterizare
(1966) (din fr. préanesthésie; L 1960; DM, DFMB; DEX-S)
preautonomíe s.f. –Statut provizoriu care pregăteşte auto no mia–
„În Buletinul oficial al Spaniei au fost publicate cele două decrete-lege
care prevăd acordarea pre auto nomiei Ţării Bascilor.“ Sc. 7 I 78 p. 6.
„Provinciile spaniole Asturias şi Murcia au obţi nut statutul de
preautonomie.“ R.l. 28 VIII 78 p. 6 //din pre- + autonomie//
precancerós, -oásă adj. (med.) –Din perioada de dinaintea
instalării cancerului– „Pentru a veni în ajutorul acţiunii de depistare a
stărilor precan ce roase, Ed. Medicală pregăteşte un atlas de col -
poscopie.“ Cont. 25 V 62 p. 7 (cf. fr. précancéreux; DFMB; DN3)
precolumbián, -ă adj. –Dinaintea venirii lui Columb (în Ame -
rica)– „O echipă de arheologi ecua dorieni a descoperit recent [...]
ruinele unei aşezări datînd din mileniul III î.e.n. ce aparţine civilizaţiei
«Valdivia» din perioada precolum bia nă.“ I.B. 9 XII 75 p. 6.
„Arheologii au descoperit în provincia Granma din Cuba urme
atestînd existenţa unei aşe zări umane din perioada pre colum bia nă.“
R.l. 17 IV 80 p. 6 (din fr. précolombien; DN3, DEX-S)
precomándă s.f. (com.) –Comandă prea la bilă– „I.C.L. «Mobila» a
re luat, de curînd, sistemul preco men zilor.“ I.B. 31 V 83 p. 2.
„Modalităţile de des făşurare a activităţii de precomandă s-au stabilit
de către ICL Mobila, împreună cu cele 5 întreprinderi producătoare
[...]“ I.B. 28 IX 84 p. 3 (din pre- + comandă; DN3, DEX-S)
precompetiţionál, -ă adj. (sport) –De dinaintea unei (unui şir de)
competiţii– „Ce s-a petrecut la Steaua într-un răstimp atît de scurt, ce
anume a schimbat aproape complet faţa acestei echipe? Fără îndoială
nu este vorba de nici o minune, ci de cele mai obişnuite «întîmplări»: o
perioadă precompetiţională judicios fo lo sită a ro lu rilor din echipă.“
Sc. 7 VI 71 p. 3. „Nu împărtăşesc deci ideea fotbalului în sală decît cel
mult în perioada precompetiţională.“ I.B. 6 XII 72 p. 3. „Tot de la
Steaua aflăm că în această perioadă precompetiţională conducerea
clubului [...] s-a preocupat de studierea celor mai eficiente metode
pentru adaptarea la noile condiţii [...] în sezonul de primăvară.“ I.B. 1
II 84 p. 3 (din pre- + competiţional; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472; FC II
193)
precomprimáre s.f. (tehn.) –Comprimarea iniţială a betonului
armat, spre a-i mări rezistenţa– „Am exe cutat o serie de hale
industriale din care: una în soluţia de sheduri turnate monolit pe
cofraje mobile iar altele în soluţia de prefabricate (arce prefabricate
din beton armat asamblate prin precomprimare, plăci termoizolante).“
Sc. 12 XII 63 p. 3 (din pre- + comprimare; cf. fr. précontrainte,
précompression; LTR, DT; DEX, DN3)
precomprimát, -ă adj. –Care a fost supus operaţiei de
precomprimare– „[S-au realizat] kilo metri de tuburi din beton
precomprimat, mii de stîlpi electrici şi altele.“ I.B. 14 X 63 p. 3.
„Cupoletele din masă plastică [...] elementele curbe din beton
precomprimat contribuie la reducerea de greutate a construcţiei.“ R.l.
10 I 77 p. 3. „Prin înlocuirea plat formelor din metal de la basculele-pod
de 30 tone şi de 50 tone, cu platforme din beton armat pre comprimat cu
un profil special s-a reuşit o creştere a productivităţii muncii [...]“ R.l.
19 V 83 p. 3; v. şi subtraversa (din pre- + comprimat; cf. fr. [béton
armé] pré contraint; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472; SMFC IV 319, FC II
193; DEX)
preconcépţie s.f. (livr.) –Prejudecată– „Ei ne fac să ne gîndim [...]
fără preconcepţii la viitor.“ Luc. 1 XII 79 p. 4 (din fr. préconception;
DEX, DN3)
preconferínţă s.f. –Conferinţă preliminară a unei conferinţe de mai
mare importanţă– „Această preconferinţă are menirea de a netezi
divergenţele.“ Sc. 27 I 61 p. 4 //din pre- + conferinţă; I. Iordan în RRL
5/70 p. 472, FC II 193; DN3//
preconsultáre s.f. –Consultare politică prea labilă unui eveniment–
„Preşedintele republicii [...] a şi început de altfel ceea ce au fost
denumite preconsultări în vederea formării unui nou guvern.“ R.l. 10
XI 68 p. 6 //din pre- + consultare//
precontráct s.n. –Contract prealabil– „Cetă ţe nii care au în cheiat
precontracte pentru blocul din str. Cotroceni 5–7 sînt anun ţaţi că [...]
va începe contractarea definitivă.“ I.B. 2 XII 67 p. 2 (din pre- +
contract; cf. engl. precontract)
precontractuál, -ă adj. –De dinaintea semnării contractului– „Se
pot prezenta, la datele stabilite, solicitanţii care au încheiat angaja -
men te precontractuale pentru blocurile din Drumul Ta berei.“ I.B. 7 XI
66 p. 1 (din pre- + contractual; cf. engl. precontractual; I. Iordan în
RRL 5/70 p. 472; FC II 193)
precumpărát, -ă adj. în sint.s. bilet / tichet pre cumpărat
–Cumpărat înaintea urcării într-un mijloc de transport în comun;
tichet– „Pe această linie biletele precumpărate (tiche tele) nu sînt vala -
bile.“ R.l. 9 IV 71 p. 2. „Tichetele (biletele precumpărate de 0,50 lei)
nu sînt vala bile pe această linie.“ R.l. 27 VII 72 p. 2. „Tariful este unic,
de 0,65 lei; tichetele (biletele precumpărate de 0,50 lei călătoria) nu
sînt valabile.“ I.B. 1 III 75 p. 3 (din pre- + cumpărat)
predezvoltá vb. I 1983 (biol.) –A dezvolta înaintea lansării, vînzării
etc.– v. predezvoltare (din pre- + dezvolta)
predezvoltáre s.f. (biol.) –Dezvoltare prea labilă– „Se aplică acum
programul pentru reproducerea artificială a crapului din linia Frăsinet
(cel mai bun material piscicol din ţară) cu o viteză de creştere foarte
mare şi care se pretează deosebit de bine pentru industrializare. Se
scontează pe 12 milioane de larve ce vor fi predezvoltate în bazine
unde se va obţine şi puietul. O altă noutate, cu eficienţă eco nomică
aparte, constă în faptul că predezvoltarea crapului din linia Frăsinet se
va face direct în bazi nele de prematurare, urmînd ca din staţie să se
livreze puiet şi nu larve, ceea ce înlătură pierderile.“ R.l. 15 IV 83 p. 5
(din pre- + dezvoltare)
predoctorát s.n. (înv.) „[...] sunteţi coordonatorul [...] unui «pre -
doctorat» în lb. germană, ce s-a inaugurat zilele acestea la
Universitatea Bucu reşti. Vă rog să-i faceţi o scurtă prezentare. –Este
vorba de un învăţămînt umanist interdisciplinar pentru ab sol ven ţii cu
diplomă şi licenţă [...] pe durata de patru semestre [...] Absolvenţii
acestui învăţămînt vor obţine titlul de «magister», un titlu ştiinţific ce
ocupă o poziţie intermediară între titlul de diplomat-universitar şi cel
de doctor.“ R.l. 1 XI 94 p. 2 //din pre- + doc torat//
preechípă s.f. (sport) –Echipă lărgită din care se selecţionează
echipa definitivă pentru un meci– „Preechipa se stabileşte în
cantonament [...] de unde cei selec ţionaţi vor şi pleca la Bucureşti.“ Sc.
3 X 69 p. 3 //din pre- + echipă//
preelectorál, -ă adj. –Care precede alege rile– „Secvenţe pre -
electorale în SUA“ R.l. 25 IX 79 p. 6. „Lupta preelectorală în vederea
alege rilor din 1980 a început în SUA.“ R.l. 17 X 79 p. 6. „Campanie
preelectorală“ Dr. 20 II 90 p. 3; v. şi Sc. 4 XI 82 p. 6 (din fr.
préelectoral; cf. it. preelettorale; PR 1957; DN3)
prefaţá vb. I 1. –A inaugura cu un discurs– „Noul an teatral va fi
prefaţat de artistul poporului Radu Beligan, apoi vom asista la un
spectacol-recital [...]“ I.B. 3 X 75 p. 2. 2. –A se afla la început, a
deschide– „Una din clădirile de referinţă construite în Capitală: blocul
turn din ansamblul «Ulpia» care prefaţează şo seaua Pan telimon.“ R.l.
7 II 79 p. 1; v. şi problematic (din prefaţă; DN, DEX, DN3 – alte
sensuri)
prefaţát, -ă adj. –Precedat– „Concert în sala de concerte de la
Muzeul Cotroceni, prefaţat şi de vizitarea acestuia.“ R.l. internaţ. 13
IX 94 (din prefaţá)
prefaţatór, -oáre adj. –Cu caracter de prefaţă– „În Argumentul
practicábil, -ă • 178 • prefaţatór, -oáre
prefaţator, criticul Mircea Martin îl consideră pe autor «un poet deja
matur».“ R.lit. 24 IV 86 p. 9 (din prefaţă + -tor; DEX, DN3)
preferenţiát s.m. –Preferat– „Aceeaşi mala die poa te fi întîlnită şi în
alte magazine. La cel cu autoservire din str. Mihai Eminescu nr. 100,
nici mai mult nici mai puţin decît 6.000 kg de făină de calitate
superioară este «păstrată» pentru prefe ren ţiaţi.“ I.B. 6 VII 77 p. 4
(format din pre ferenţial, prin substituţie de sufix: -al/-at)
prefinál, -ă adj. –Penultim– „Explozia de exu be ranţă din scena
prefinală ni s-a părut însă nefi rească, exterioară.“ Gaz.lit. 29 XI 62 p. 7
(din pre- + final; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472; FC II 193)
prefíx s.n. (comunic.) –Indicativ telefonic– „Din această zi, un nou
prefix – 84.“ I.B. 20 XII 73 p. 3. „Puteţi vorbi telefonic şi cu Sinaia
formînd înaintea numărului dorit, prefixul 973.“ I.B. 6 V 74 p. 3.
„Impulsurile electrice pentru convorbirile telefo nice interurbane cu
prefix se înregistrează pe acelaşi contor.“ Sc. 10 XII 75 p. 2; v. şi I.B. 30
IV 74 p. 1 (din it. prefisso (interurbano); formal din fr. pré fixe; DTP;
DN, DEX – alte sensuri, DN3, DEX-S)
pregenéric s.n. (cinem.) –Cadru de film care apare înaintea
genericului– „Pregenericul a fost conceput de Ciulei ca o suită de
imagini repre zentînd coloane de ostaşi în marş.“ Cont. 27 XII 63 p. 5.
„Silueta omenească din pregeneric – un om perso nificat de doi
bocanci, ca două ghiulele – măreşte senzaţia de pustietate.“ R.l. 4 XII
82 p. 2 ; v. şi Cont. 11 IX 64 p. 5 (din fr. prégénérique; I. Iordan în RRL
5/70 p. 472, FC II 193; DEX-S)
preindustrializáre s.f. –Prelucrare primară a materiilor pri me–
„Lîngă noi – un reprezentant al consiliului popular municipal şi
directorul întreprinderii D.C.A. (actualmente întreprinderea pen tru
preindustrializarea şi valorificarea am balaje lor).“ Sc. 4 VI 74 p. 2.
„Atunci cum se explică «muntele» din vecinătatea oraşului de care mi
s-a vorbit la Centrala de preindustria lizare şi achiziţii a Ministerului
Industriei Uşoa re?“ R.l. 10 II 78 p. 3; v. şi cepuire //din
preindustrializare; FC II 193; LTR; DN3, DEX-S//
preîncălzíre s.f. –Încălzire prealabilă, în sco pul ameliorării unui
proces ulterior– „Unde poate fi aplicat sistemul? La cuptoarele de oţel
(pre încălzire).“ R.l. 11 IV 72 p. 9. „Am generalizat o metodă
experimentală cu bune rezultate, anul trecut: amenajarea unor
instalaţii de preîncălzire a vehiculelor garate pe platformele
exterioare.“ I.B. 23 IX 75 p. 3. „[...] la ora actuală, peste 50 la sută din
căldura ce rezultă din procesele tehnologice [...] este recuperată şi
folosită în sis te mele de preîncălzire.“ R.l. 31 IV 83 p. 5 ; v. şi 19 VI 80
p. 1, 5 X 81 p. 5; v. şi final (din preîncălzi; cf. fr. pré chauffage; DMN
1969; FC II 193; LTR, DTP; DEX)
preîncălzitór s.n. 1975 –Instalaţie care ser veşte la preîncălzire– v.
cazan-turn, dublor (din pre încălzi + -tor; cf. fr. [tour de] pré -
chauffage, engl. preheater, germ. Vorwärmer; LTR, DTP; DEX)
preînregistrát, -ă adj. –Înregistrat în prea labil– „Difuzarea me sa -
jelor preînregistrate. Sis temul poa te informa în mod automat pasagerii
cînd anu me trenul se apropie de o staţie, cînd trece pe lîngă locuri de
interes istoric sau turistic.“ I.B. 8 XI 69 p. 3. „O firmă vest-germană a
realizat primul sistem comercial de video discuri din lume. Este vorba
de un dispozitiv audiovizual denumit T.E.D., care, co nectat la un
televizor, permite proiectarea pe ecra nul acestuia a unor filme
preînregistrate pe disc.“ Sc. 15 X 75 p. 6 //din pre- + înregistrat//
prelégere-audíţie s.f. –Audiţie muzicală pre cedată de o pre -
legere– „«Limbajul muzicii şi tainele lui» – acesta este titlul ciclului de
prelegeri-audiţii care se va desfăşura, sub auspiciile Filarmonicii
bucureştene, începînd din 22 aprilie 1974.“ Cont. 19 IV 74 p. 6.
„Devenite atît de cunoscute, prelegerile-audiţii pe tema «Muzi ca şi
omul» continuă [...] la Ateneu.“ I.B. 23 II 75 p. 2; v. şi Cont. 30 IV 74 p.
6, I.B. 7 V 74 p. 4, R.l. 10 II 75 p. 5 (din prelegere + audiţie)
preliminá vb. I (cont.) –A calcula anticipat, a pre vedea– „Datele
statistice prelimină că în noul cen tru comercial vor fi adăpostite circa
16000 de persoane – salariaţi, personal de deservire, locatari.“ I.B. 27
XI 73 p. 4. „Aceste unităţi şi-au realizat planul de export, preliminînd
depăşirea sarcinilor anuale.“ Sc. 20 XII 73 p. 4. „Se prelimină că
populaţia totală a României va fi încă la sfîrşitul acestui secol de 30 de
milioane de locuitori.“ R.l. 13 I 75 p. 3 (formaţie regresivă din
preliminar; DEX – alt sens, DN3)
prelimináre s.f. (cont.) –Prevedere, calcul an ti cipat– „Forme
avansate de comerţ. O preliminare semnificativă: aproape 1 milion de
lei desfaceri în anul 1977.“ R.l. 17 I 77 p. 5 (din prelimina; DN – alt
sens, DEX, DN3)
prelucrabilitáte s.f. –Calitatea de a putea fi prelucrat cu uşu rinţă–
„[La Roman] au fost produse în premieră pe ţară fire lucioase profilate.
Obţinute pe baza unei tehnologii originale, aces tea se caracterizează
prin efecte optice deosebite şi un grad sporit de prelucrabilitate, fiind
destinate fa bricării tricotajelor pentru articole spor tive.“ R.l. 5 I 85 p. 5
(din prelucrabil + -itate; DEX, DN3)
premaritál, -ă adj. –Care aparţine perioadei dinaintea căsătoriei–
„În policlinicile sectoarelor 2 şi 6 au luat fiinţă cabinete de sfat
premarital, unde medici, sociologi, psihologi poartă discuţii cu tine -
rele cupluri privind căsătoria, posibilitatea de a avea copiii doriţi la
vîrste tinere.“ I.B. 5 III 84 p. 5. „[...] în cadrul Dispensarului Policlinic
al Spitalului Clinic Municipal s-a deschis un cabinet de sfat
premarital, de tratament al sterilităţii şi infertilităţii, de ginecologie
infantilă.“ I.B. 4 IV 84 p. 5 (din pre- + marital)
premergătór s.n. (bot.) –Plantă care se cultivă pe un teren înaintea
alteia– „Cele mai bune premergătoare pentru grîu sînt acelea care au
fost strînse în prima parte a verii şi anume leguminoasele pentru boabe
(mazăre, fasole etc.). În cadrul acestor categorii de premergă toare se
vor prefera acele tarlale care au fost fertilizate în anii precedenţi.“ R.l.
14 VIII 76 p. 3 (din pre- + mergător; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
premiéră s.f. –Activitate încercată pentru pri ma dată, noutate–
„Premieră aviatică. Primul avion propulsat cu energie solară a
efectuat, joi, pe aeroportul din Lesham (sudul Angliei) un zbor.“ Sc. 16
VI 79 p. 5. „Premieră tehnică. Constructorii navali din Orşova au
realizat în premieră naţională [...] o instalaţie plutitoare pen tru
încărcarea şi des căr carea cerealelor în porturi maritime.“ R.l. 2 VII 79
p. 5. „O premieră pe ţară: recondiţionarea arborilor cotiţi la motoarele
Diesel.“ R.l. 3 VII 79 p. 3; v. şi autocameră, contiflux (1973), metrol,
microcurent, poster, solunar, teleşcoală (din fr. première; DMN 1968,
DN, DN3 – alte sensuri, DEX)
premodérn, -ă adj. –Aparţinînd epocii care o precede pe cea
modernă– „[C. Conachi este] reprezentativ pentru faza premo dernă a
literaturii ro mâ ne.“ Cont. 25 X 63 p. 3 (din pre- + modern; cf. fr.
prémoderne; DMN 1967; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472, FC II 193)
prenadéz s.sg.tant. (chim.) „În comerţ se gă sesc dale de linoleum, în
diverse culori. Tehnologia de lipire este cu produsul prenadez. Numai
că în co merţ nu se vinde prenadez.“ R.l. 23 VII 77 p. 5. „Aflăm de la
«Napochim» Cluj-Napoca, că a în ceput fabricarea unui produs de lipit,
cleiul «na podez». Noul produs are practic acelaşi do meniu de utilizare
ca şi «prenadez» sau «ara cetin».“ R.l. 22 X 77 p. 5. „[...] cîţiva
meseriaşi lipeau cu prenadez într-o încăpere, linoleum.“ R.l. 9 VI 81 p.
5 (format cu -adez[iv]; DEX-S)
prenatál, -ă adj. –Care precede naşterea– „Po trivit Codului Mun cii,
femeile beneficiază de un con cediu de maternitate plătit de 112 zile (52
prenatal şi 60 postnatal). Dacă naşterea se produce înainte de
expirarea concediului prenatal, concediul post natal se prelungeşte cu
numărul zilelor neefectuate anterior naşterii – co munică forurile de
resort celor interesaţi.“ R.l. 21 XII 79 p. 5 (din fr. prénatal; DEX, DN3,
DEX-S)
preolímpic, -ă adj. (sport) „În acest an preolimpic (de dinaintea
olimpiadei) cei mai buni sportivi ro mâni au participat sau vor lua parte
la 11 campionate mondiale.“ Sc. 24 VII 63 p. 3. „Schiorii sovietici au
dominat probele de fond la 15 km din cadrul «Săptămînii preolimpice»
de la Sapporo.“ Sc. 11 II 71 p. 7. „Turneul preolimpic de polo pe apă de
la Montreal a fost cîştigat de echipa U.R.S.S.“ R.l. 11 VIII 75 p. 5; v. şi
Sc. 21 II 63 p. 5, 25 XII 63 p. 3 (din fr. préolympique; FC II 193, 198;
DMN 1967; DEX)
preomologáre s.f. –Faza preliminară omolo gării– „Colectivele
consultative din comerţ participă la consultările ce au loc în faza de
preomologare a produselor.“ Sc. 19 V 64 p. 1. „În săptămîna aceasta
vor fi prezentate la preomologare internă primele modele de pantofi de
damă.“ I.B. 22 II 71 p. 3. „În preomologare la «Didactica», un set de
planşe – proiector cu disc.“ I.B. 23 VII 73 p. 1 (din pre- + omologare)
preoperatóriu, -e adj. 1973 (med.) –Care precede o operaţie
chirurgicală– v. electro anes tezie; v. şi R.l. 12 XII 80 p. 2 (din pre- +
operatoriu; cf. fr. préopératoire; FC II 195, atestare din 1968; DN3,
DEX-S)
preorăşenésc, -eáscă adj. –Din apro pierea ora şului– „În toc -
mirea proiectului de sis tematizare a zonei preorăşeneşti a Bucu -
reştiului.“ Cont. 10 II 61 p. 7. „În teritoriul preorăşenesc al marilor
oraşe pot fi amplasate aşezări urbane de tip «satelit» care au rolul de a
descongestiona oraşul.“ Cont. 11 III 66 p. 6. „Începînd cu aceste zile,
secţia transporturi preorăşeneşti de la Autobaza 3 Călători Bucureşti
introduce autotaxarea.“ R.l. 5 V 78 p. 5. „I.T.B. a înfiinţat cinci linii de
autobuze pe trasee preoră şeneşti al căror tarif este diferenţiat.“ I.B. 9
preferenţiát • 179 • preorăşenésc, -eáscă
XI 84 p. 6; v. şi 16 IX 70 p. 1, R.l. 17 IX 74 p. 3, 7 II 75 p. 2, 6 VII 82 p. 6
(din pre- + orăşenesc; FC II 193; DEX-S)
preprínt s.n. –Text tipărit separat înainte de apariţia sa într-o
publicaţie– „Institutul naţional pentru creaţie ştiinţifică şi tehnică
(INCREST) publică preprinturi cu rezultatele cele mai proaspete;
specialiştii din alte ţări iau imediat cu noştinţă de ele.“ Cont. 26 V 78 p.
4 (din engl. preprint; DEX-S)
prerafináre s.f. –Rafinare prealabilă– „Acidul uzat la rafinarea
benzinei grele [...] este acum întrebuinţat la prerafinarea
«white-spirit»-ului sau ca acid la rafinarea petrolului.“ Sc. 3 XI 63 p. 1
//din pre- + rafinare//
prerepartizáre s.f. (înv.) –Repartizare prea labilă– „În ultimii ani de
studii se va face prerepartizarea tuturor studenţilor.“ R.l. 8 VII 73 p. 2
(din pre- + repartizare)
presaláriu s.n. –(În unele ţări occidentale) Alo caţie acordată
absolvenţilor unei facultăţi pe timpul cît nu sînt angajaţi şi deci nu
primesc un salariu– „Peste 600000 de absolvenţi ai facul tăţilor sînt în
căutare de lucru, «presalariul» de 100000 de lire pe lună acordat unui
student din trei este o indemnizaţie de şomaj în toată regu la.“ Sc. 31 III
77 p. 6 (din fr. présalaire; PR 1950)
presbiacuzíe s.f. (med.) –Slăbire a auzului la oa menii în vîrstă–
„[Gerovitalul] are o acţiune favorabilă [...] în diminuarea acuităţii
sensoriale (presbiacuzie, presbiopie, cataractă), în nevrite şi ne vralgii
[...]“ Sc. 16 XII 84 p. 2 [var. prezbi acuzie] (din fr. presbyacousie; DN3,
DEX-S)
presbiopíe s.f. 1984 (med.) –Prezbitism– v. presbiacuzie [var.
prezbiopie] (din fr. presbyo pie; DN3, DEX-S)
presciént, -ă adj. (livr.) –Dotat cu capacitatea de a şti dinainte ce
urmează.– „Un Agamemnon prescient de soarta ce îl aşteaptă şi
înfruntînd-o cu bărbăţie.“ R.l. 10 XII 75 p. 2 (din engl., fr. prescient)
preseísmic, -ă adj. –Care precede mişcările seismice– „În
U.R.S.S., în regiunile seismice recenzate, sînt instalate seismografe de
alertă ce înregistrează une le semnale preseismice.“ Cont. 11 VI 65 p. 6
//din pre- +seismic//
preselectáre s.f. (tehn.) –Operaţiunea de căutare a unui selector, în
vederea alegerii liniei de urmat– „Indicatorul de preselectare de pe
strada Barbu Văcă rescu ar trebui amplasat ceva mai înapoi: acum,
fiind în imediata apropiere a staţiei I.T.B., este adesea mascat de
troleibuzele oprite.“ I.B. 13 IX 75 p. 3 (din preselecta; DN3, DEX-S)
preselectát, -ă adj. –Ales dinainte– „Cele 29 me lodii preselectate
de către juriu s-au bucurat de o bună interpretare.“ I.B. 15 VIII 66 p. 2
(din preselecta)
preselécţie s.f. –Selecţie prea la bilă unui concurs– „Cronicari
dramatici şi oameni de teatru operează o preselecţie.“ Săpt. 6 X 67 p. 4.
„Au fost stabiliţi monitorii de schi printr-un test de preselecţie.“ R.l. 22
XI 75 p. 5. „Societate mixtă organizează preselecţie pentru ocupare
post operator PC [...]“ Ev.z. 12 I 95 p. 7. în sint. buton de preselecţie
–Buton care mută radioul, televizorul pe un post ales dinainte– „Va fi
suficient să se apese pe unul din butoanele de preselecţie ale
televizorului pentru a face să apară, între două imagini de film,
răspunsul ordinatorului.“ Sc. 2 IV 74 p. 6 (din fr. présélection, engl.
preselection; cf. germ. Vorselektion, Vorwahl; PR 1948; DTP; DN3,
DEX-S)
preselecţioná vb. I –A alege prin preselec ţie– „În Japonia au fost
preselecţionaţi şase bărbaţi şi o femeie în vederea efectuării unui zbor
de o săptămînă la bordul navetei spaţiale americane [...]“ R.l. 4 VI 85 p.
6 (din fr. présélectionner)
preselecţionáre s.f. –Selecţie stabilită în prea labil– „În cursul
anului care precede concursul de admitere la institutul nostru, să aibă
loc o preselecţionare a candidaţilor din punct de ve de re al aptitudinilor
artistice.“ Sc. 24 VI 65 p. 4 (din pre- + selecţionare, după fr.
présélection; DEX-S)
presérie s.f. (com.) –Produs în număr limitat înain te de a trece la
producţia în serie– „Alt tip «Concorde» din preseria 01, urmează să fie
oferit societăţii aeronautice Duxford.“ R.l. 1 XI 75 p. 6 (din fr.
présérie; PR 1960; DEX-S)
presesiúne s.f. (înv.) –Sesiune care o precede pe cea propriu-zi să–
„Între 9–14 decembrie 1975 va avea loc o presesiune de transferări în
învăţămînt pentru posturile din municipii şi oraşe.“ R.l. 24 XI 75 p. 5
(din pre- + sesiune; DEX-S)
presezón s.n. –Perioada dinaintea începerii sezo nului (turistic, de
modă, competiţional etc.)– „Tot în stadiul de bune intenţii au rămas şi
alte activităţi [...] expoziţii cu produse refuzate la contractări, lansarea
noutăţilor în presezon [...]“ I.B. 8 XI 72 p. 3 (din pre- + sezon; DEX-S)
présing s.n. (sport) –Sistem de joc bazat pe folo sirea apărării om la
om pe tot terenul; presiu ne exercitată asupra adversarului– „Dar, din
minutul 36, studenţii au înscris din nou, scor favorabil (60-59) pe care
l-au menţinut pînă la încheierea celor 40 de minute de joc, în ciuda
unor momente dramatice, în ultimul minut, cînd steliştii au aplicat un
«pre sing» disperat.“ Sp. 25 III 74 p. 2. „Menotti a demonstrat că are şi
forţă atunci cînd e nevoie. Presing necruţător pe tot terenul, iuţeală în
exe cuţii.“ R.l. 27 VI 78 p. 2. „Evident, s-ar putea aduce critici cu
privire la incapacitatea fotbaliştilor noştri de a scăpa de «pressingul»
om la om pe tot terenul [...]“ Sc. 24 IX 81 p. 5. „Băieţii lui Lucescu nu
i-au lăsat pe ai noştri să respire nici un moment, intervenind cu un
presing puternic la fiecare min ge.“ Sc. 19 IV 83 p. 5 (din engl.
pressing; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 32, L. Seche în P.N. 2/74 p.
45 – atestări din 1969; DEX, DN3)
presopunctúră s.f. –Variantă a acupuncturii care constă în
masarea şi presarea anumitor puncte vitale ale corpului– „Librarul I.C.
ne recomandă, pentru această săptămînă, o lucrare căutată atît de
femei, cît şi de bărbaţi: Presopunctura (un masaj la îndemîna oricui).“
Săpt. 25 XI 83 p. 7. „Un tip special de sandale, cu «dinţi» din material
plastic a fost realizat la Ba cău, destinate efectuării procedurii de preso -
punc tură.“ R.l. 3 VIII 85 p. 5; v. şi Săpt. 6 IV 84 p. 7, Cont. 4 V 84 p. 12
(din pres[are] + [acu]punctură; DEX-S – presupunctură)
presortáre s.f. –Acţiunea de a sorta în prea labil– „Prevăzută cu
staţii moderne de sortare, presortare, concasare şi spălare a
materialului, această balas tieră va livra anual şantierelor de construcţii
[...]“ R.l. 20 XII 66 p. 1 (din pre- + sortare)
presostát s.n. „La Întreprinderea «Armătura» s-a realizat un aparat
denumit «Presostat», me nit să asigure o bună continuitate în
funcţionarea utila jelor, prevenind, în special, opririle accidentale,
cauzate de defecţiuni în sistemele de un gere.“ R.l. 22 I 81 p. 5 (din fr.
présostat; DN3 – alt sens)
prespăláre s.f. –Spălare prealabilă– „[...] sîntem obligaţi să
executăm o prespălare, în ram pă, afară.“ I.B. 3 VIII 67 p. 1 (din pre- +
spălare; cf. fr. prélavage; PR 1960)
prespălát, -ă adj. (vest.) –(Mai ales despre blugi) Din material
spălat înaintea croirii, astfel încît să rezulte degradeuri– „Blugii
prespălaţi nu mai sînt la modă.“ //din pre- + spălat//
prestáţie s.f. (spect., sport) –Tot ceea ce un actor sau un sportiv oferă
publicului; (aici) interpretare– „V.R. aduce oarecare farmec personal –
dar şi o lipsă de convingere (sau de forţă interpretativă) care-i pune
prestaţia sub semnul derizoriului.“ Săpt. 10 II 84 p. 7 (din fr.
prestation; PR 1959; DN – alte sensuri, DEX, DN3)
prestelár, -ă adj. în sint. materie pre ste lară (astr.) –Materia din care
se nasc stelele– „Ste lele şi nebuloasele apar simultan din materia
prestelară de origine hiperonică.“ Sc. 17 VI 62 p. 4; v. şi hiperdens (din
engl. prestellar matter, fr. matière préstellaire. it. materia prestellare;
AD; I. Iordan în RRL 5/70 p. 473; FC II 193; DEX-S)
presurizáre s.f. (av., tehn.) „În cursul verii [...] Armstrong şi Aldrin
au trecut la presurizarea (mărirea presiunii) «Vulturului» pentru prima
da tă de la lansare.“ Sc. 19 VII 69 p. 8 (din presuriza; cf. fr.
préssurisation; DMN 1953; DEX, DN3)
presurizát, -ă adj. (av., tehn.) –Căruia i s-a asigurat o presiune
normală sau puţin peste normal– „Principalele dificultăţi pe care le
întîmpină omul în cursul zbo rurilor spaţiale sînt: 1) costumul
presurizat [...]“ Sc. 26 VII 69 p. 6. „Sera se construieşte din polietilenă
transparentă sau dintr-un material întărit cu fibre de sticlă presurizat de
o serie de ventilatoare interioare. În sco pul decompresu rizării, se
prevede închiderea peri metrului serei cu tuburi din plastic umplute cu
apă.“ R.l. 9 II 79 p. 6 (din presuriza; DEX-S)
preşedínte-diréctor genéral s.m. –Pre şe dinte care îndepli -
neşte funcţia de director ge neral– „Preşe dintele-director general al
socie tăţii producătoare de filme Gaumont, Jean Le duc, a înmînat
«Legiu nea de onoare» celebrei actriţe Michèle Morgan.“ Cont. 14 III
69 p. 10. „Acuzatul principal J.V.R. preşedinte-director ge ne ral al
societăţii «Matesa» este pasibil [...] de o pedeapsă de 1290 ani închi -
soare.“ Cont. 12 IV 74 p. 10 (din preşedinte + director general, după fr.
président-directeur géné ral; DMN 1966)
preştanţát, -ă adj. –Ştanţat în prealabil– „Ieri a început producerea
unui prim lot de prototipuri modele de încălţăminte bărbătească, cu
tălpi din translucid preştanţat.“ R.l. 4 X 67 p. 3 (din pre- + ştanţat)
pretensionát, -ă adj. (constr.) –Care a fost supus unei tensiuni
înainte de aplicarea sarcinilor reale– „Bolta se sprijină prin peste o mie
preprínt • 180 • pretensionát, -ă
de armături pretensionate [...] care au fost fixate în pereţii stîncii.“ I.B.
8 IV 72 p. 6 (din pretensio nare; DEX)
pretextuál adv. 1975 –Ca pretext– v. voyerism (din pretext, după
modelul textual)
preturnát, -ă adj. –Turnat dinainte– „La exe cuţia noilor drumuri
constructorii au folosit larg elemente prefabricate şi dale preturnate
din beton.“ Sc. 22 XII 63 p. 1; v. şi 2 V 64 p. 1 (din pre- + turnat)
preţ-recórd s.n. –Preţ foarte ridicat– „O sta tuetă din bronz suflată
cu aur, găsită la un fermier englez, a fost vîndută cu un preţ-record:
36750 lire.“ Sc. 18 XII 72 p. 4. „La o licitaţie ce a avut loc la galeriile
«Christie’s» din capitala britanică, un vas chinezesc din secolul 15 a
fost achizi ţionat la preţul record de 183880 dolari.“ R.l. 15 VI 75 p. 6.
„Tabloul «Hina Naruru» de Paul Gauguin a atins la licitaţie la New
York preţul record de 1,9 milioane mărci.“ R.lit. 17 VII 75 p. 22; v. şi
R.l. 28 III 74 p. 6, Sc. 28 V 74 p. 6 (din preţ + record)
preuniversitár, -ă adj. (înv.) –Care precede perioada studiilor
universitare– „Însuşi felul cum acest tip de învăţămînt [primar şi
secundar] este denumit oficial – învăţămînt preuniversitar – mi se pare
semnificativ.“ „22“ 39/94 p. 1; v. şi O.S. 15–22 V 91 p. 2 (din pre- +
universitar; I. Preda în LR 1/93 p. 29)
preuscáre s.f. –Uscare prealabilă– „La întreprinderea de prelucrare
a lemnului Satu Mare a fost pusă în funcţiune prima instalaţie de
preuscare a cherestelei pentru mobilă.“ R.l. 14 I 77 p. 5 (din pre- +
uscare; cf. fr. préséchage; DT)
previzioná vb. I –A prevedea– „Nu e adevărat că artistul nu
previzionează în nici un fel opera.“ Cont. 29 IX 67 p. 6 (din pre- +
viziona, probabil după fr. prévoir; DN3)
previzionál, -ă adj. –Referitor la previziune– „Cos tul învăţă -
mîntului în perspectivă previzio na lă.“ Forum 10/74 p. 37; v. şi
prospectologie (1970) (din fr. prévisionnel; DMN 1950; DN3)
previzionáre s.f. –Întocmirea de previziuni– „Ceea ce deo sebeşte
această clă dire de celelalte edificii de pe bulevardul «Soare Apune»
din Hollywood este firma de neon agăţată deasupra intrării: «Studioul
de previzionare a reclamelor», proprietate a Companiei de studiere a
reacţiilor publicului.“ Sc. 19 I 74 p. 6 (din previ ziona; DN3)
prezentísm s.n. (filoz.) –Tendinţă care neagă posibilitatea unei
cunoaşteri istorice obiective– „Viitorismul, milenarist sau nu, este însă
la fel de dău nător ca şi prezentismul. Nu numai prezentul trebuie să dea
din ce în ce mai mult viitorului, dar şi viitorul trebuie să dea mereu mai
mult prezentului.“ Cont. 24 V 74 p. 4 (din prezent + -ism; DN3)
prezumţiozitáte s.f. (livr.) –Aroganţă– „Surprinzătoare este Gina
Patrichi [...] casantă în vor bă (atît cît să sublinieze prezum ţiozi tatea),
vul nerabilă în fond (atît căt să justifice duritatea unor reacţii),
purtîndu-şi personajul cu o afişată si guranţă şi dezinvoltură.“ Cont. 25
IV 80 p. 6 (din prezumţie; cf. it. presumziosità; DN3, DEX-S)
primaquina s.f. 1966 (farm.) –Tip de medicament contra palu -
dismului– v. conductorină [pron. şi scris şi primachina] (din fr.
primaquine; DFMB; DM)
primăríţă s.f. –Femeie care îndeplineşte func ţia de primar– „[...] o
comună cu primăriţă, pre şedintă, secretară, ingineriţă, ne uimeş te, ne
tulbură, ne stîr neşte entuziasmul [...]“ Cont. 21 VIII 72 p. 5. „Pri -
măriţa mi-a vorbit apoi despre cele 7 sate ale comunei cu cele 7 ferme
şi 7 şcoli [...]“ R.l. 8 IV 80 p. 1. „O comună din Bărăgan şi o primăriţă
care-şi ono rează mandatul.“ R.l. 8 III 83 p. 3; v. şi Sc. 1 III 81 p. 1, 4 III
83 p. 2 (din primar + -iţă; DEX)
primitór-distribuitór s.m. –Ocupaţia celui care primeşte şi
distribuie mărfurile (într-un depozit)– „M.D. şi C.G. – foşti
primitori-distribuitori (gestionari) ai Întreprinderii Industria laptelui
Ilfov, au delapidat, în numai două luni, suma de 159247 lei.“ Sc. 4 II 71
p. 1. „Între atribuţiile de serviciu, în calitate de primitor-distribuitor la
Întreprinderea de reţele elec trice Sibiu, S.S. o avea şi pe aceea de a ţine
evidenţa bonurilor de benzină primite şi a cantităţilor distribuite.“ Sc.
13 III 74 p. 4. „32 de lucrători auxiliari, din care: 1 arhivar, 1 telexist, 1
parchetar [...] 3 primitori-distribuitori ş.a.“ Sc. 27 VII 77 p. 1; v. şi R.l.
13 VIII 80 p. 4; v. şi desfacere-transport, turnător-formator (din
primitor + distribuitor)
primovaccináre s.f. (med.) –Prima administrare a vaccinului–
„Acţiunea de primovaccinare anti poliomielitică [...] Primovaccinarea
constă în admi nis trarea sub formă de picături pe cale bucală în două
reprize, în ianuarie şi martie, a vaccinului antipoliomielitic trivalent
compensat.“ Sc. 16 I 76 p. 5. „Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă
că între 15–25 septembrie 1977 se desfăşoară în întreaga ţară acţiunea
de primo vaccinare antivario lică.“ R.l. 17 IX 77 p. 4. „La această
primovaccinare sînt invitaţi să se pre zinte la dispensarele me di cale
[...] atît localnicii, cît şi familiile cu domiciliu flotant [...]“ Sc. 19 X 82
p. 3 //din primo- + vaccinare//
prínceps adj.inv. –Principal, fundamental– „[Sînt] puţine sectoarele
şi nivelurile de activitate care să nu fi intrat în impact cu produsul
princeps al inteligenţei naturale, şi anume inteligenţa artificială.“
Cronica 11 II 88 p. 6. „Ca li tatea princeps a celor mai reuşite piese ale
volumului constă tocmai în fixarea acelei trepte în care semnalul iniţial
s-a eliberat de grobianismul şi tulburările stării genuine [...]“ Conv.lit.
IV 88 p. 4. „Personajul princeps e chiar actorul M.M., multilateral
înzestrat [...]“ Tr. Rom. 1 VI 88 p. 11 (din lat. princeps; D. Uriţescu CV
101, de unde sînt preluate exemplele)
principál adj. în sint. în principal –În special, mai ales– „Cursu rile se
vor desfăşura iniţial în complexele ONT de la Sinaia, Posada şi Snagov
– în principal – pe baza programelor tip elaborate de Biroul
internaţional al muncii.“ Sc. 8 XI 70 p. 5. „Descoperirea a fost
confirmată cu ajutorul unei metode devenite clasică în depistarea
maladiilor vegetale. Ea constă din inocularea unor plante martor
sănătoase cu seva plantelor infectate şi observarea atentă a
simptomelor provocate, în principal frînarea creşterii plantei şi
leziuni ale frunzelor.“ Sc. 22 VII 77 p. 6. „De data aceasta fondurile
strînse prin organizarea loteriei internaţionale vor fi folo site, în
principal, pentru popularizarea olimpiadei.“ Sc. 10 XI 78 p. 5; v. şi 11
V 74 p. 2, R.l. 17 XI 76 p. 6, Sc. 29 IV 79 p. 8; v. şi fotocoagulator (din
în + principal; V. Guţu Romalo C.G. 240–241, ates tări din 1960)
prión s.n. (med.) „«Prionul» – o nouă formă de viaţă lipsită de cod
genetic. «Prion»-ul, nume de rivat din prescurtarea cuvintelor
«proteină» şi «in fecţie» reprezintă cea mai mică proteină iden tificată
pînă în prezent.“ R.l. 22 II 82 p. 6. „Este vorba [...] de un agent infecţios
care provoacă boli nervoase la animale şi căruia i s-a dat numele de
prion [...] prionul se deosebeşte ra dical de toţi ceilalţi agenţi patogeni
prin faptul că este alcătuit numai din albumină, fără să conţină acizi
nucleici, care sînt, după cum se ştie, purtătorii informaţiei genetice la
toate vieţuitoarele.“ Sc. 18 I 84 p. 5; v. şi 15 VII 82 p. 5 (din fr. prion;
MN 1986)
prioritár, -ă adj. –Care are prioritate– „Ade vărata performanţă în
ciclismul de şosea presupune etape cu profil cît mai variat, «muntele»
avînd oricum o pondere prioritară.“ Sc. 7 VII 69 p. 3. „V-am ruga [...]
să prezentaţi problemele prioritare înscrise pe agen da Automobil
Clubului Român.“ I.B. 19 IV 74 p. 3 (cf. fr. prioritaire; DT; DN3)
privacy (cuv. engl.) –Intimitate– „Expunerea pu bli că a ceea ce se
numeşte privacy.“ D. 138/95 p. 6. „Membrii acestei familii sînt
protejaţi nu numai de dreptul la privacy, sînt protejaţi şi de dreptul
divin.“ id. ib. p. 16 [pron. práivăsi] (cf. fr. privacy; MN 1985)
privatizáre s.f. 1. –Acţiunea de a trece din domeniul statului în
domeniul privat un serviciu public, o întreprindere etc.– „Continuînd
politica sa de privatizare a unor companii de stat, guvernul conservator
britanic [...] a procedat la vînzarea firmei «Bri tish Airports Authority»
în pofida protestelor sindicatelor [...]“ I.B. 9 VII 87 p. 8. „Organizarea
procesului de privatizare în alte ţări ale Europei Centrale şi de Est“ R.l.
7 IX 93 p. 4; v. şi Ev.z. 135/92 p. 8, Meridian 23 VIII 93 p. 5; v.
şi decomunizare, libera lizare. 2. –Manifestarea iniţiativei private–
„Primul val de privatizări s-a semnalat în co merţ. E vorba de «dughe -
nizare»: insalubră ca aspect stradal şi, cel mai adesea, curat speculă.“
Curierul rom. III 91 p. 15; v. şi buticar, întreprinzător, program (din fr.
privatisation; PR 1965; I. Preda în LR 11–12/92 p. 588)
príză s.f. „[...] element de sintaxă ce se dove deşte a fi esenţial: relaţia
dintre doi dansatori definită prin termenul «tehnic» de priză.“ Cont. 25
IV 80 p. 6 (din fr. prise; DEX, DN3 – alte sensuri)
problemátic, -ă adj. –Care constituie/pune o pro blemă; cu pro -
bleme; privitor la o problemă– „[Eca terina Oproiu] dă
«Contemporanului» nota de fe mi nitate problematică, graţios-savantă,
dar de ar fi trăit în timpul primului «Contemporanul», aveam un
Dobrogeanu-Gherea retoric, pătimaş şi un tribun de sex slab.“ Săpt. 16
II 73 p. 6. „«Apărarea lui Galilei» e cea mai unitară pe planul
construcţiei, trădînd o modalitate de roman posibil şi prefaţînd (poate)
evoluţia prozei lui Octavin Paler, o proză problematică, intarsiată de
incitaţii rafinate.“ Săpt. 19 I 79 p. 2. „Numărul 4 al «Revistei
Române», intitulat Educaţie şi umanism, este dedicat în între gime
unuia din idealurile fundamentale ale noii societăţi româneşti,
relaţiilor profunde dintre vo caţia umanistă a acestei societăţi şi
perspectiva problematică şi aplicativă a instruirii şi a formării
omului.“ R.l. 11 VI 81 p. 2 ; v. şi Luc. 12 V 79 p. 6; v. şi dezalergizare
(din problemă, după mo delul lui programatic; I. Iordan în Omagiu Al.
pretextuál • 181 • problemátic, -ă
Rosetti, Buc. 1965, p. 411, LR 3/68 p. 204, 205, atestări din 1962; DN –
alt sens, DEX, DN3)
problematizá vb. I 1. –A sistematiza pe pro bleme– „Nu se poate
nega, desigur, intenţia autorului de a problematiza [...]“ Sc. 18 XI 75 p.
4. 2. –A pune probleme– „Scriitorul refuză să ilustreze. El vrea şi
reuşeşte să problematizeze. Nu e de aceea nici o mirare că asemenea
serial a inspirat vii şi inte resante discuţii.“ Sc. 6 VIII 82 p. 4. 3. –A
considera că se pun probleme– „Din tr-o înţeleaptă deprindere, ne-am
obişnuit să problematizăm doar fenomenele în care pu tem, am putut
sau vom putea interveni.“ R.l. 27 VII 68 p. 7 (din problematic + -iza;
cf. fr. pro blématiser; MNC 1976; DN3, DEX-S)
problematizáre s.f. 1. –Sistematizarea unor probleme
importante– „Interpretarea lor [a da telor comunicate de istorie] în
lumina rolului avut. Dar mai cu seamă, problematizarea lor. Pu nerea,
adică, în ecuaţie a faptelor.“ R.lit. 26 VI 75 p. 5. „Negaţia e înlocuită cu
tonul apodictic iar problematizarea cu şirul aserţiunilor.“ Luc. 9 VII 79
p. 2. „Nu atît un comentariu al unei cărţi intenţionează rîndurile de faţă,
cît problematizarea – sumară – a unei idei.“ Cont. 16 I 81 p. 4. 2.
–Metodă de învăţămînt care foloseşte întrebarea-problemă în scopul
dezvoltării gîndirii creatoare a elevilor, studenţilor– „În şcoală şi
facultăţi problematizarea a devenit curentă.“ (din problematiza; DN3
– alt sens, DEX-S)
problémă-chéie s.f. –Problemă foarte importantă– „Cu ce pro -
blemă-cheie se confruntă, în momentul de faţă, întreprinderea dv.?“
I.B. 26 II 73 p. 2. „O problemă-cheie: măsuri concrete, efective de de -
zar mare şi dezangajare militară pe continente“ Sc. 8 VI 77 p. 6.
„Reducerea bugetelor militare – pro blemă-cheie a unui autentic
proces de dezarmare“ Sc. 7 XII 78 p. 6. „Se pare că şi Dalla Chiesa şi-a
dat seama care este problema cheie [...]“ I.B. 18 IX 82 p. 2; v. şi 28 V 81
p. 4, 23 V 82 p. 4 (din problemă + cheie; cf. fr. problème-clé; DMN
1964)
procaínă s.f. 1977 (farm.) –Novocaină– v. mezoterapie (din fr.
procaïne; cf. engl. procaine; L; DFMB, DM, LTR, DZ; DN3)
procés-flúviu s.n. (jur.) –Proces de lungă durată– „Proces-fluviu.
La Tribunalul penal din Na poli a început, marţi, un proces-fluviu
împotriva Ca mor rei, echivalentul napolitan al mafiei sici liene.“ R.l.
29 XI 83 p. 6. „În cadrul acestui proces-fluviu vor compărea în faţa
instanţei cir ca 250 de mafioţi.“ Sc. 4 X 84 p. 6. „Cele 94 de zile ale
procesului-fluviu nu au permis să se stabilească unde se află în prezent
sumele înmînate de revistă ziaristului H.“ R.l. 9 VII 85 p. 6 (din proces
+ fluviu)
procesáre (de) text(e) sint.s. 1996 –Operaţiunea de introducere
a unui text în computer şi de scoatere a corecturilor– v. interviu (cf.
engl. word processing)
procesomán s.m. (ironic) –Persoană care intentează procese fără să
aibă motive serioase, care are mania proceselor– „N.C. e un
procesoman şi un zurbagiu fără pereche.“ Sc. 20 IX 61 p. 2. „C.M. şi-a
cîştigat un renume de procesoman. Pe «rolul» lui se află la ora actuală
10 procese.“ R.l. 13 VII 93 p. 14; v. şi Sc. 17 V 81 p. 2 (din proces +
-man; Th. Hristea P.E. 57, FC I 140; DEX, DN3)
procesomaníe s.f. –Mania de a intenta, nejustificat, procese–
„Procesomania nu riscă să rămînă în urma noutăţilor vieţii. Doar
reclamagiii de rînd se mai judecă pentru cîte un burlan, un coteţ, o
chiu vetă ori – relativ mai nou – pentru un loc de parcare.“ Sc. 7 III 82 p.
2. „Procesomania vadimistă [a lui C. Vadim Tudor] continuă. Ultimul
pîrît: Emil Constantinescu“ R.l. 24 VII 93 p. 9 (din procesoman + -ie;
DEX-S)
procesór s.n. (inform.) –Circuit integrat, subsistem destinat să inter -
preteze şi să execute comenzile– „Indicativele 2, 3, 4 + 86 din
«numele» computerelor desemnează de fapt generaţia procesoarelor
cu care sînt dotate.“ Apare şi în sintagmele: procesor de texte 1992
–Microcomputer destinat exclusiv culegerii şi prelucrării de texte– v.
copiator procesor video 1991 –Aparat electronic destinat
prelucrării imaginilor– v. cassdeck (din engl. pro ces sor, fr. proces seur;
PR 1969, BD 1970; DEX-S)
procór s. 1975 –Tip de pastă cu care se acope ră părţile interioare ale
autoturismelor– v. micro u zină
procustá vb. I (livr.) –A aranja, a scurta– „Ne întrebăm de ce trebuie
în mod necesar să procustăm cartea [...]“ Săpt. 12 VIII 72 p. 2.
„Acţiunea nu trebuie rotunjită şi procustată spre a deveni roman cu
tipare didactice.“ Săpt. 15 III 74 p. 4 (din n.pr. Procust; DN3)
procustianizáre s.f. –Procustare– „Tempe ra ment bine stăpînit,
expozeu didactic, dar ferit de pro custianizări şi opacitate, abilitate
demons trativă dar fără excese speculative, limbaj precis, dar pene trant
– calităţi sigure ale unei energii interpretative «de cursă lungă».“ Luc.
17 I 81 p. 2 (din procustian + -izare)
producătór-delegát s.m. (cinem.) –Delegat al producătorului
care supraveghează realizarea unui film– „Despre funcţia de
producător-delegat: la început, cînd a fost inventată, noi credeam că
producătorul-delegat va fi un fel de controlor, de inspector. Mi-am dat
seama că, dimpotrivă, pentru noi a fost un colaborator atent.“ Săpt. 19
IV 74 p. 6. „Producătorul-delegat al filmului Mastodontul [...]
pronosticase în seara premierei un frumos succes de casă filmului.“
Săpt. 21 XI 75 p. 4. „Simt nevoia să laud [...] energia
producătorului-delegat [...]“ Sc. 6 VIII 82 p. 4; v. şi Cinema 6/74 p. 7
(din producător + delegat)
productivitáte s.f. –Randament, eficienţă– „Pro ductivitatea mun -
cii – factor cheie“ Sc. 24 V 75 p. 2. „Ritm-record,
productivitate-record.“ R.l. 11 II 77 p. 2; v. şi producţie-marfă (1974)
(cf. fr. productivité; DMM; DTP; DEX, DN3)
prodúcţie-márfă s.f. (ec.) –Producţie sub for mă de marfă–
„Volumul producţiei-marfă creş te cu 24 la sută faţă de anul trecut,
productivitatea muncii spo reşte cu 17 la sută.“ Sc. 24 XII 74 p. 2.
„Realizarea suplimentară [...] a unei producţii-marfă în valoare de 12
milioane.“ Sc. 27 XI 75 p. 2. „Ponderea produselor noi şi reproiectate –
60 la sută din valoarea producţiei-marfă [...]“ Sc. 9 III 78 p. 1.
„Producţie-marfă peste plan.“ Sc. 13 V 83 p. 1 (din producţie + marfă;
probabil formaţie mai veche)
prodúcţie-recórd s.f. –Producţie foarte ma re– „Pro ducţie-record
la Hunedoara“ Sc. 21 VIII 73 p. 1. „Institutul naţional al cafelei a
anunţat că Mexicul a obţinut o producţie-record de 1,5 mi lioane saci
de cafea.“ R.l. 7 VIII 75 p. 6. „Asigurarea unor producţii-record anul
acesta nece sită mai multă preocupare pentru folosirea cu eficienţă
sporită a fiecărei palme de pămînt.“ I.B. 6 IV 84 p. 2.
„Producţie-record de stilouri în R.P. Chineză“ I.B. 20 V 85 p. 8; v. şi
Sc. 2 IV 74 p. 2, I.B. 21 III 84 p. 2 (din producţie + record; cf. fr.
production-record; DMN 1968; DMM)
prof, -ă s.m.f. (arg. elevilor) –Profesor, profe soară– „Uite, eu sînt o
fostă «profă», ceea ce, desigur, nu e de natură să te mulţumească.“ D.
43/93 p. 2. „Profu’ de engleză nu este altul decît simpaticul actor,
regizor şi producător Dany De Vito.“ R.l. internaţ. 5 VII 95 p. 3; v. şi 4
II 95 p. 8; v. şi dirig (1979) (din profesor, profesoară prin abreviere; cf.
engl., fr., it., germ. colocv. prof; VRC 279; Th. Hristea în R.lit. 26 III 81
p. 8; DFAP 200)
profesiográmă s.f. –Reprezentarea unei activităţi profesionale sub
aspectul solicitărilor fizice şi psihice la care este expus cel care o
depune– „Pe baza profesiogramelor întocmite, pornind de la stabilirea
efortului fizic şi psihic pe care îl necesită una sau alta dintre activităţile
profesio nale, am făcut pro puneri care urmează să fie aplicate pentru
corecţiile necesare maşinilor.“ Sc. 4 I 74 p. 2 (din germ.
Professiogramm; F; DN3, DEX-S)
profesiologíe s.f. –Reprezentarea solicitărilor fizice şi psihice la
care este supus cel care exercită o profesie– „S-au întocmit ample
studii în domeniul profesiologiei medicale şi ergonomiei pentru
industriile uşoară, construcţii de maşini, electronică.“ Sc. 4 I 74 p. 2
//din profesie + -logie//
profesionalizáre s.f. –Divizare în meserii, profesiuni– „Pentru că
oricît am lupta împotriva profesionalizării, există totuşi o profesie de
scrii tor.“ Luc. 15 I 61 p. 5 (din profesionaliza; DEX, DN3)
profésor (-oáră)-artíst(ă) s.m.f. (înv.) –Ar tist (plas tic, de tea tru
etc.) care este şi profesor– „Cei mai tineri artişti, vegheaţi regizoral de
unul din cei mai autentici şi mai experimentaţi profesori-artişti, Moni
Ghelerter [...] au compus mi nu ţios universul gorkian, în linii simple şi
clare.“ R.lit. 17 V 73 p. 20. „Profesoara-artistă. La casa de cultură a
sindicatelor din Sibiu a avut loc un eveniment artistic deosebit,
prilejuit de expoziţia artistei O.A.S., profesoară în Satu Mare.“ R.l. 10
I 78 p. 2 (din profesor + artist)
profésor (-oáră)-comandánt s.m.f. (înv.) –Profe sor care, în
timpul comunismului, conducea activitatea detaşamentului de pio -
nieri– „Profesorul-comandant devine un participant efec tiv şi afec tiv
la munca elevilor şi pionierilor, tovarăşul lor mai ma re, exemplul lor.“
Cont. 23 XII 66 p. 8 (din profesor + comandant)
profésor (-oáră)-diriginte (-ă) s.m.f. (înv.) –Profesor care în de -
plineşte funcţia de diriginte– „Faptul că în prezent profesorul-diriginte
este şi conducătorul detaşamentului de pionieri a dus la înlăturarea
paralelismului în munca educativă.“ Cont. 23 XII 66 p. 9. „Cunoscînd
din vreme preferinţele tematice ale profesorilor-diriginţi şi ale
problematizá • 182 • profésor (-oáră)-diriginte (-ă)
elevilor, specialiştii muzeului pregătesc şi pun la dispoziţia acestora
cele necesare des făşurării orelor de diri genţie.“ R.l. 20 III 71 p. 2.
„Aflu apoi această împrejurare de la un profesor-diriginte [...]“ Sc. 4
IV 81 p. 2 (din profesor + diriginte)
profésor (-oáră)-logopéd s.m.f. (înv.) –Pro fesor care se ocupă cu
problemele tulburărilor de vorbire ale copii lor– „Profesoara-logoped
D.V. a vizitat apoi şcolile de 8 ani, a ascultat cum vorbesc copiii.“ Sc. 1
III 64 p. 3 (din profesor + logoped)
profésor-oáspete s.m. (înv.) –Profesor invitat pentru a ţine
cursuri la o universitate străină– „Dan Grigorescu, profesor-oaspete la
Departamentul de Literatură comparată al Universităţii Washington
din Seattle.“ Cont. 12 III 71 p. 10. „Eugenia Po pescu-Judeţ,
profesor-oaspete de la Universitatea din Pittsburg, a prezentat crea ţia
muzicală cantemirească în istoria muzicii turceşti.“ Sc. 29 X 73 p. 6; v.
şi R.lit. 27 XII 73 p. 31 (din profesor + oaspete, după germ.
Gastprofessor; cf. engl. visi ting-professor)
profíl s.n. 1. –Specialitate, specific– „Unele mici modificări în ma -
teria cerută la concurs, faţă de anul 1973, sînt prezente în pro filele:
biologie, farmacie [...]“ Sc. 24 III 74 p. 4. „Salonul şi te rasa de la parter
însumează circa 400 de locuri de mese, cu profil de berărie.“ I.B. 22
VIII 79 p. 7. „Galaţi: Un grup de specialişti de la I.M.E.H. şi de la
facultatea de profil din cadrul Universităţii a pus la punct un nou
procedeu de superfinisare a cilindrilor hidrau lici ce intră în
componenţa echipamentelor hidrau lice prin deformarea plastică a
suprafeţelor aces tora.“ R.l. 15 IV 83 p. 1; v. şi Sc. 10 VIII 79 p. 1; v. şi
instituţionalizare, lăcătuş-montator (1963), mi ni atelier, prioritar. 2.
–Conturul unei secţiuni plane a unui ele ment de construcţie–
„Scheletul lor este format dintr-un profil de oţel special iar greu tatea
umbrelei s-a redus cu 30 la sută [...]“ R.l. 16 II 80 p. 5. „Între casă şi
garaj – copertină de profile metalice şi sticlă.“ Sc. 7 IX 82 p. 2; v. şi Sc.
20 II 80 p. 2; v. şi precomprimat (formal din fr. profil; DN, DEX – alte
sensuri, DN3 – sensul 2)
profiteról s.n. (alim.) –Prăjitură cu cremă, cu în ghe ţată şi cu frişcă–
„Contrazicîndu-şi denumirea, cofetăria «Casata» din centrul
Bucureş tiu lui nu mai oferă de la un timp cumpărătorilor decît un singur
sortiment de îngheţată: profi terol.“ R.l. 21 III 74 p. 5 (din fr.
profitérole; DEX, DN3)
progería s.f. (med.) –Îmbătrînirea prematură a ţesutului cutanat–
„La Johannesburg s-au întîlnit luni doi copii suferind de o boală rară,
care afectează în lume o persoană din opt milioane. [...] Amîndoi au
nouă ani, sînt bolnavi de progeria – o maladie care îmbătrîneşte
organismul – şi par ca nişte oameni bătrîni.“ R.l. 24 VI 82 p. 6 (din fr.
progérie; DEX-S)
prográm s.n. –Totalitatea acţiunilor propuse a se îndeplini pentru a
ajunge la rezultatul dorit– „Cu aproximativ doi ani în urmă, autorităţile
ro mâne au solicitat un sprijin guvernului american, sub forma unui
program, care să sprijine procesul de privatizare prin informarea
populaţiei.“ R.l. 7 XII 93 p. 4 (din fr. programme; DN, DEX – alte
sensuri, DN3)
programábil, -ă adj. –Care poate fi progra mat– „Vînd Recorder
JVC, programabil, nou.“ R.l. 20 XI 91 p. 7 (din programá; cf. fr.
program mable)
prognozáre s.f. –Prevedere– „O reţea de ase menea puţuri permite
nu numai progno za rea, ci şi localizarea cutremurelor.“ Cont. 3 XI 78 p.
5. „[...] specialiştii din Kirghizia sovietică au elaborat o metodă de
sondare electromagne tică la mare adîn cime pentru prognozarea
cutremurelor.“ I.B. 9 VII 82 p. 4; v. şi maree neagră (din prognoză)
prognozát, -ă adj. –Prevăzut– „Evoluţia brus că a centrilor de
acţiune atmosferică din Europa a determinat o schimbare a vremii din
ţara noastră, diferită de cea prognozată.“ Sc. 1 II 72 p. 2 (din prognoză)
prográm-cádru s.n. –Program elaborat în linii ge ne rale–
„Programul-cadru, un instrument eficient de desfăşurare a acţiunii.“
I.B. 18 V 72 p. 1. „Co misia Pieţii comune a elaborat un program-cadru
privind politica energetică a comunităţii.“ R.l. 22 VII 74 p. 5 (din
program + cadru)
prográm-típ s.n. 1970 –Program standard– v. principal (din
program + tip)
programatór, -toáre s.m.f. şi adj. (inform.) 1. –Persoană
însărcinată cu alcătuirea de programare pentru computer– „Cîteva
tinere programatoare – cu copii mici – şi-au instalat în camere
echipamente terminale pentru ca, după ce-şi adorm copiii, să poată
intra în legătură cu calculatoarele în vederea testării unor progra me.“
R.l. 15 VII 76 p. 6. „Programarea unui calculator este o specialitate
anume. Dar care programator să fi făcut treaba asta pentru noi fără să
cunoască ce are de făcut instalaţia noastră?“ Sc. 20 V 79 p. 2.
„Condiţii: studii superioare, vechime în domeniu şi programator
calculatoare minim 5 ani.“ Ev.z. 12 I 95 p. 7; v. şi fotozaţ. 2.
–Mecanism de programare– v. microprocesor (1976) (din it.
programmatore; cf. fr. program m[at]eur, DMN 1950; DT; DEX, DN3
– sens 1)
prohibí vb. IV –A interzice– „Nu mi-aş îngădui să vă prohib venirea
la Televiziune.“ R.l. 4 XII 93 p. 3 (din fr. prohiber; DN3)
proiéct-típ s.n. –Proiect standard– „Ministerul Petrolului a
întrebuinţat [...] un proiect-tip.“ Sc. 27 I 67 p. 1; v. şi refolosibil (1961)
(din proiect + tip; cf. fr. projet type; DT)
proiectánt-arhitéct s.m. –Proiectant în ar hi tectură– „[...] o
discuţie pe care arh. D. o poartă cu proiectanţii-arhitecţi.“ Pr.R.TV 28
XI –5 XII 70 p. 4 (din proiectant + arhitect)
proiecţioníst, -ă s.m.f. (cinem.) –Operator în săr cinat cu pro iec ţia
unor filme, diapozitive etc.– „Şeful cu protecţia muncii [...] are în
subordine şoferul şi proiecţionista E.H. Pînă acum doi ani, R. avea
două maşini, un ARO şi autocaravana.“ R.l. 3 X 81 p. 3 (din fr.
projectionniste; cf. it. proiezio nista; PR 1907, DPN 1961; DN3,
DEX-S)
pronunciamiento s.n. (cuv. sp.) „Republica Do mi nicană [...] şi
Bolivia [...] au fost teatrul unor încercări de «pronunciamento»
(termen folosit în America Latină pentru denumirea intervenţii lor
armatei în viaţa politică) care au eşuat.“ Sc. 23 X 79 p. 4 [pron.
pronunsiaménto] (cf. fr., it. pronunciamiento; DEX-S)
propólis s.sg.tant. (apic.) „Apiterapie. Mai con cret: tratînd cu
propolis (produs biologic de apărare a vieţii în stup, sau cleiul de albine
– cum i se mai spune în limbaj popular) afecţiuni tiroi die ne, am obţinut
următorul rezultat [...]“ R.l. 15 III 75 p. 3. „În magazinele «Apicola»
din ţară s-au pus în vînzare cremele de propolis şi miere superioară de
pădure, cu calităţi terapeutice deosebite.“ Sc. 18 X 77 p. 5; v. şi R.l. 2
VIII 77 p. 2 (din fr. propolis; DZ; DN3, DEX-S)
prospectá vb. I (com.) –A cerceta cererea şi oferta de mărfuri pe
piaţa comercială– „Ce poate face un editor pentru a prospecta mai bine
gustul real al publicului? [...] El îmi spune lucruri orientative [...] De
exemplu îmi spune că nu se vinde la un stand cartea scumpă.“ R.l. 23
IV 74 p. 2; v. şi 13 VI 80 p. 6 (din fr. prospecter; cf. engl. to prospect;
DT, DMM; DN – alt sens; DEX, DN3)
prospectológ s.m. –Specialist în prospectologie– „Prospectologul
Mihai Botez“ „22“ 30 X–5 XI 92 p. 8–9. „Prospectologii ştiu însă că
din eşecurile previziunilor se învaţă.“ R.lit. 25/93 p. 8 (din pros pecta +
-log)
prospectologíe s.f. (ec.) –Ştiinţa care se ocu pă cu studiul
perspectivelor de viitor– „Succesele mondiale înregistrate de
prospectologie ilustrează eficienţa ei practică. În numeroase ţări [...] se
dezvoltă programe previzionale.“ Sc. 29 X 70 p. 3. „Mihai Botez
venea doar ca fost specialist în prospectologie sau ca fost cunoscut
disident.“ „22“ 30 X–5 XI 92 p. 8–9 //din prospect + -logie//
prostaciclínă s.f. (med.) „Prostaciclina este o nouă prosta glandină
care împiedică glo bulele ro şii să se coaguleze şi să se fixeze pe
suprafaţa internă a arterelor. Cercetătorii din R.P. Ungară au reuşit să
sintetizeze o prostaciclină activă mult mai stabilă decît cea naturală.“
Sc. 23 V 81 p. 5; v. şi plachetă (1978)
prostaglandínă s.f. (med.) „Prostaglandi nele sînt foarte
abundente în sperma umană, precum şi în cea de maimuţă şi de miel.
Ele se găsesc, de asemenea, în cantităţi apreciabile în unele orga nisme
marine şi în corali, care ar putea să devină furnizori ieftini de
prostaglan dine.“ Fl. 30 I 71 p. 18. „Un şir de substanţe, denumite
prostaglandine, sînt pe cale să revo luţioneze farmacologia modernă.
Aceşti «super-hormoni» sînt cele mai puternice substanţe active din
punct de vedere biologic.“ Sc. 13 V 77 p. 5. „După cum demonstrază
observaţiile făcute pînă acum, se pare că fasciculele laser stimu lează
sinteza prostaglandinelor, substanţă care accelerează refa cerea
ţesuturilor.“ Sc. 25 V 83 p. 5. „În prezent, Comitetul guvernamental
britanic pentru securitatea me di camentelor anali zează un preparat
pentru terapia ulcerelor gastrice şi duodenale din aşa-numita «a treia
gene raţie», avînd la bază hormoni din categoria pros taglandinei [...]“
I.B. 7 V 86 p. 4; v. şi prostaciclină, supracongelat (din fr. prostaglan -
dine, engl. prostaglandin; BD 1969, DMN 1970)
protéic, -ă adj. 1. 1977 (biol.) –Care se referă la proteine– v.
interferon. 2. –Referitor la prote zele dentare– „Pentru tratamentele
profésor (-oáră)-logopéd • 183 • protéic, -ă
de restau rare pro teică există tarife diferenţiate [...]“ R.l. 27 V 80 p. 5
(din fr. protéïque; DEX, DN3, DEX-S – sensul 1)
proteinemíe s.f. (med.) –Cantitatea de protei ne din sînge– „Acest
echilibru proteinemic – denumit cu un termen uzual protei nemie – este
menţinut constant faţă de mediul intern sau extern.“ Cont. 10 XI 61 p. 7
(din fr. protéïnémie; DFMB; DN3, DEX-S)
proteinográmă s.f. 1961 (med.) –Diagrama protei nemiei– v.
electroforegramă (din fr. protéï no gramme; L; DFMB, DM; DN3,
DEX-S)
protestatár, -ă s.m.f. (pol.) –Persoană care protestează (contra
unui anumit regim politic, a unei ideologii etc.) –„Monica Lo vinescu
era la curent cu poziţia de protestatar pe care o afi şează O. Paler la
şedinţele de birou ale Uniunii Scriitorilor.“ Ev.z. 13 IX 95 p. 2 (din fr.
protestataire; DEX, DN3)
protezáre s.f. (tehn. med.) –Executarea de proteze– „Suportul-pro -
teză comandat de D.C. la Între prinderea de produse ortopedice şi
protezare [...] n-a ajuns, nici la ora actuală, în po sesia destinatarului.“
R.l. 6 X 80 p. 5. „Formaţia de protezare Tg. Mureş [...] anunţă pe cei
inte resaţi că execută proteze [...]“ R.l. 25 II 81 p. 4 (din proteză + -are)
protídic, -ă adj. (biol.) –Care conţine protide– „A fost desco pe rită o
substanţă protidică (identificată la cămile) denumită «betta andorfină»
care are o forţă analgezică (împotriva senzaţiei de durere) de 30 de ori
mai mare decît morfina (cînd este injectată în creierul unor animale de
laborator) şi care va putea aduce servicii enorme neurologiei [...]“ Sc.
13 V 77 p. 5 (din fr. pro tidique; PR 1950; DEX, DN3)
protocroníe s.f. „Ov. S. Crohmălniceanu: To va ră şul Ungheanu v-a
propus două sensuri ale termenului protocronie, extrase din cartea dv.
Unul însemnînd originalitate simultană, altul însemnînd anticipaţie. E.
Papu: Una [o definiţie] o implică pe cea laltă.“ Luc. 15 X 77 p. 3 (din
proto- + -cronie, după modelul lui sincronie; DEX-S)
protocronísm s.m. –Stabilirea priorităţii cu orice preţ a unei idei, a
unei teme etc.– „De multă vreme o carte de critică nu a tulburat apele
prea liniştite ale vieţii noastre literare ca această «Din clasicii noştri»,
cu subtitlul «Contribuţii la ideea unui protocronism românesc»,
semnată de Ed gar Papu [...]“ „...eu nu-mi pot revendica decît
paternitatea formulei de protocronism româ nesc, gîndit în opoziţie cu
ideea sincronismului [...]“ Luc. 1 IX 79 p. 3. „Prof. Edgar Papu a numit
fenomenul de anticipaţie cu un cuvînt care a iscat vîlvă:
protocronism.“ Sc. 29 VI 82 p. 4 ; v. şi Sec. 20 5–6/74, 6/76, R.lit. 25 X
79 p. 8, Săpt. 7 XII 79 p. 3 (din proto- + cronie + -ism)
protocroníst s.m. –Adept al protocronismului– „[...] protocro niştii
replicau, de cele mai multe ori, cu argumente şi exemple peremptorii.“
Luc. 1 IX 79 p. 3; v. şi lambada (din protocronie + -ist; DEX-S)
protonegociére s.f. „O parte interesantă a cărţii este consacrată
aşa-numitelor «protonegocieri» care se derulează fără contactul
părţilor şi unde co mu nicarea se reali zează prin observarea reci procă.“
Sc. 7 X 72 p. 5 //din proto- + negociere//
protoplanétă s.f. (astron.) „Astronomii de la Observatorul din
Stockholm consideră a fi des coperit în steaua RU Lupi un sistem
planetar în formare. Condensarea datorită propriilor forţe
gravitaţionale ar putea transforma norii opaci de pulbere din jurul
nucleului fierbinte al stelei în bulgări denşi de materie (protoplanete).“
Cont. 8 XI 74 p. 5. „O ipoteză interesantă a fost [...] avansată de
astronomul cali fornian D.L. care consideră că respectivul corp cosmic
[...] ar putea fi o «protoplanetă», adică o pla netă în curs de formare.“
R.l. 26 V 83 p. 6 (din engl. protoplanet, fr. protoplanète, rus.
protoplaneta, germ. Protoplanet [Urplanet]; AD; DT)
protopopiát s.n. (rar) –Protopopie– „Proto po pia tul
Romano-Catolic Bucureşti vinde prin licitaţie publică un autoturism
Dacia 1300.“ R.l. 8 II 84 p. 4 (din protopopie + -at)
protostéa s.f. (astron.) –Stea în faza de formare– „Este vorba de o
planetă, de o cometă gigant, de o proto-stea sau de o galaxie
îndepărtată?“ R.l. 7 II 84 p. 6 (din proto- + stea; cf. fr., engl. protostar;
DEX-S)
prounta s.n. (cuv. ebraic) „[...] lira israeliană a fost redusă la exact o
sutime din valoarea pe care o avea în acea perioadă, iar puterea ei de
cumpărare actua lă echivalează cu un «proun ta», un bănuţ din 1951.“
L. 28 II 80 p. 19
prozaicitáte s.f. –Platitudine, prozaism– „Pro zaicitatea eviden tă e
aici ascunsă de un văl de pseu dopoezie, în fond de un retorism fără
acoperire.“ Cont. 1 IV 63 p. 3 (din prozaic + -itate; DN3)
prozaizáre s.f. –Acţiunea de a face să devină prozaic– „Denunţarea
erorii mitice, în primul caz, se produce sub semnul «prozaizării» pre -
textului mitologic (în sensul umanizării lui).“ Luc. 30 I 71 p. 2 (din
prozaiza; DN3)
próză s.f. (lit.; acum des la pl.) –Scrierile artistice în proză ale unui
autor– „Înainte de orice, prozele lui R.P. sînt «exerciţii de stil» şi mai
ales de compoziţie.“ Cont. 12 IX 75 p. 10. „[...] prozele lui Mircea
Nedelciu [...]“ R.lit. 12 VII 84 p. 8. „D.C.T. lasă o oarecare libertate
textului, pro zele sale fiind, adesea, greu de încadrat.“ Săpt. 10 VIII 84
p. 7 (din fr. prose, it. prosa; V. Guţu Romalo C.G. 87, atestare din 1971;
DN – alte sensuri, DEX, DN3)
prozós, -oásă adj. (lit.; peior.) –Prozaic– „L.T., mai mult dra -
maturg decît poet, încearcă şi el în nişte prozoase poeme marea cu
degetul.“ Săpt. 24 II 84 p. 2. „Cu rios lucru, F. nu simte că versul final
[...] este prozos şi ucide restul.“ Săpt. 4 IV 84 p. 2 (din proză + -os)
PSD 1990 –Partidul Social-Democrat– v. PNL
pseudodemocraţíe s.f. (pol.; peior.) –Falsă demo craţie– „Scla via
absolută a pseudodemo craţiei are o singură vină: vrea să disciplineze
electoratul, făcîndu-l docil la răcnetul străzii [...]“ Ad. 8 V 90 p. 1 (din
pseudo- + democraţie)
pseudopoezíe s.f. 1969 (lit.; peior.) –Poezie lipsită de calităţi– v.
prozaicitate (din pseudo- + poezie)
psihedélic, -ă adj. (muz.; anglicism) –Inspirat de efecte vizuale sau
sonore produse asupra omului de droguri– „Valurile stîrnite pe coasta
de vest a Statelor Unite de către noul curent al muzicii psychedelice nu
reuşesc să clintească pilonii blues-ului britanic.“ Săpt. 26 X 74 p. 7.
„Muzica «psy che delică » a constituit o muzică de avangardă, inspi rată
de moda lansată de muzicienii şi formaţiile de pe Coasta de vest a
Americii. [...] Epoca «psyche delică» a cuprins toate domeniile artei şi,
în mod deosebit, muzi ca, pictura, filmul.“ Săpt. 26 VI 81 p. 7; v. şi R.l.
16 V 96 p. 2; v. şi ralanti [scris şi psychedelic] (din engl. psychedelic,
fr. psyché dé lique, it. psi chedelico; BD 1964, DPN 1965, DMN 1967;
DN3, DEX-S)
psihobiologíe s.f. –Disciplină care studiază psihicul în legătura sa
cu funcţiile biologice– „Primul laureat este Roger Sperry [...] profesor
la catedra de psihobiologie de la Institutul de tehnologie din Pasadena,
pentru descoperirile sale care «au extras secretul» specializării func -
ţionale a emisferelor cre ie rului.“ R.l. 12 X 81 p. 6; v. şi Cont. 16 I 81 p.
4 (din fr. psychobiologie; PR 1950)
psihofarmacologíe s.f. (farm.) –Ramură a farmacologiei care se
ocupă cu studiul substanţelor psihotrope– „[...] aţi efectuat timp de
aproape zece ani cercetări laborioase în vastele arii ale psihofar -
macologiei clinice.“ Mag. 16 VII 83 p. 8 (din fr.
psychopharmacologie; DN3)
psihofiziológ s.m. –Specialist care studiază procesele psiho logice
în legătură cu cele fizio logice– „Psihofiziologii letoni au ajuns la
concluzia că la persoanele cu o activitate foarte intensă a emisferei
stîngi a creierului, emisferă despre care se ştie că asigură funcţiile
vorbirii şi gîndirii, se constată adesea o creştere a nivelului de stres, în
timp ce emisfera dreaptă, care dirijează procesele cu noaş terii, este
insuficient solicitată.“ Sc. 12 II 82 p. 5 //din psiho- + fiziolog//
psihografíe s.f. (psih.) „Este de fapt un laborator în care sute de
oameni sînt analizaţi cu de-amănuntul în cadrul unei noi ştiinţe numite
aici «psihografie». Este vorba de o complexă combinaţie între
psihologie, sociologie, statistică, matematică şi prognoză.“ Sc. 19 I 74
p. 6 (din fr. psychographie; FC I 139; DN3)
psihoinformatést s.n. (psih.) „Este vorba de un apa rat de
verificare şi măsurare a atenţiei şi operativitatea deciziei. Cu alte
cuvinte, «Psi ho informa test» realizează un examen automat al ca rac te -
ris ticilor psihice ale persoanelor testate.“ R.l. 26 IV 74 p. 5 //din psiho-
+ informa[re] + test//
psihokinezíe s.f. 1975 (med.) –Mişcare comandată psihic– v.
paranormal (cf. fr. psycho kinèse; DFMB)
psihoprofesiográmă s.f. „Cercetările întreprinse pî nă acum au
permis întocmirea mai multor «psihoprofesiograme» – diagrame ale
caracteristicilor psihice necesare candidatului într-o anumită
profesie.“ I.B. 18 XI 68 p. 1 (din fr. psycho-professiogramme; DN3,
DEX-S)
psihosociológic, -ă adj. (psih.) –Referitor la psihosociologie–
„Înaintea manualelor, tra tatelor, la bo ratoarelor şi teoriilor
psiho-socio lo gice au existat romanele, poeziile, piesele de teatru,
basmele şi miturile.“ R.lit. 12 I 84 p. 19 (cf. fr. psychosociologique; PR
1966; DN3)
psihosociologíe s.f. (psih.) –Studiul psiho logic al faptelor
sociale– „Psihosociologia organizării.“ Cont. 3 II 67 p. 8.
proteinemíe • 184 • psihosociologíe
„Psihosociologia în producţie“ R.l. 31 III 81 p. 1. „Fără a exagera prea
mult se poate afirma că psiho-sociologia [...]“ R.lit. 12 I 84 p. 19 (cf. fr.
psychosociologie; PR 1950; DEX, DN3)
psihosomátic, -ă adj. (med.) –(Privitor la me di cina) care studiază
bolile legate de cauze psihice– „Cu cîţiva ani în urmă, peste 500 de
specialişti – medici, psihiatri, anesteziologi, chi rurgi, psiho logi –
întruniţi în primul Congres internaţional de hipnoză şi me dicină
psihosoma tică de la Paris au dez bătut aspecte ale acestor fe nomene atît
de discutate.“ Sc. 9 IX 67 p. 6; v. şi scientolog, stre sant (din fr.
psychosomatique, engl. psychosomatic; PR 1946; DN3)
psihoterapíe s.f. 1986 –Metodă de tratare a bolnavilor prin tra tarea
psihicului lor– v. moarte albă (din fr. psychotérapie; DEX, DN3)
psihotrónică s.f. –Disciplină biofizică ce se ocupă cu studiul
interacţiunilor la distanţă între diferiţi subiecţi senzitivi– „La sediul
B.C.U. [...] s-a inau gurat expoziţia de carte «Psihotronica / Do meniu
interdisciplinar», care reuneşte lucrări ale unor specialişti remarcabili
[...]“ R.l. 15 VI 93 p. 9 (din engl. psychotronics; DN3)
psihotróp, -ă adj. şi s.n. (med.) „Sub egida ONU, la începutul
anului 1971 se va întruni o conferinţă a plenipotenţiarilor statelor
membre şi ai altor state, cu scopul de a adopta un Protocol asupra
substanţelor psihotrope (halucinogene, stupefiante etc.).“ Cont. 27 II
70 p. 12. „Abuzul de psihotrope (medicamente ce acţio nează asupra
creierului) constituie, potrivit Organizaţiei Mondiale a Să nă tăţii, cel
mai grav dintre fenomenele de supraconsum medical.“ Sc. 11 VI 74 p.
6. „Trei laboratoare clandestine care produceau milioane de pilule
psihotrope destinate «pieţii» din Statele Unite, au fost des coperite de
poliţia din Mexic.“ R.l. 12 VII 78 p. 6 (din fr. psychotrope; PR 1950;
DM; DN3, DEX-S)
psihovigilizánt, -ă adj. (med.) „Substanţele psiho vigilizante, ce
întreţin şi stimulează starea de veghe, sînt folosite des în chiar această
perioadă. Studenţii au examene, absolvenţii de liceu la fel. E perioada
cînd aceştia beau cafea în cantităţi mari, cînd se cumpără fiole de co -
feină.“ R.l. 8 VII 78 p. 5 //din psiho- + vigilizant//
pubélă s.f. –Recipient portabil pentru gunoi– „Am relevat şi
iniţiativa I.S.B.-ului să instaleze în locuri anumite din preajma
blocurilor – contai nere şi pubele speciale, în care populaţia să poată
depozita hîrtia din gospodăriile proprii.“ I.B. 9 V 74 p. 3. „[S-a făcut]
economie la resturi menajere, cruţînd astfel pubelele şi tombe roa -
nele.“ Ap. 7–8/93 p. 11; v. şi salubrizare (din fr. poubelle, de la numele
prefectului de Seine, E. Poubelle, care a impus aceste recipiente; FS
267, 270; DN3)
public relations sint.s. (anglicism) –Serviciu de relaţii cu pu bli -
cul– „Necunoscut şi inexistent, prac tic, în România, pînă la revoluţie,
servi ciul de «public relations» este adevărata emblemă a unei instituţii
bancare. (Şi nu numai.)“ As 9/93 p. 4. „Toate serviciile de
public-relations pentru această sesiune a Uniunii Interparlamentare
sînt asigurate de 82 de angajaţi ai firmei Perfect.“ R.l. 13 X 95 p. 3
[pron. páblic-riléişăns] (cf. fr. public relations; DMC 1957)
pucíst s.m. –Participant la un puci– „Acest tribunal militar şi-a
cucerit o tristă faimă prin indulgenţa sa faţă de puciştii din aprilie 1961
din Algeria.“ Sc. 11 I 62 p. 6 (din germ. Putschist, fr. putschiste; DMN
1964; DN3, DEX-S)
pudrát, -ă adj. 1991 –Fardat– v. fesenism (din pudrá)
pufoáică s.f. (vest.) –Haină scurtă, vătuită şi matlasată– „[...]
entuziasmul pe care l-au stîrnit şi succesul de care s-au bucurat
salopetele-pufoaică sau pufoaicele-salopetă, cum doriţi să le spu neţi.“
Săpt. 15 XI 84 p. 8 (din rus. fufaika, apropiat de puf + oaică; Th.
Hristea PE 267; DEX)
pulsár s.n. (astron.) „Pulsarele, se ştie, sînt acele obiecte ciudate care
emit pulsaţii radio într-un ritm extrem de regulat (cuprins între o
treizecime de secundă şi 3,7 secunde).“ Cont. 18 VII 69 p. 9. „Aflat la
«periferia» galaxiei noastre, cel mai rapid pulsar desco perit pînă-n
pre zent efectuează 600 de rotaţii pe secundă şi este de o mie de ori mai
puternic decît Soarele.“ Săpt. 18 V 84 p. 2; v. şi R.l. 28 V 83 p. 6; v. şi
quasar, radioimpuls (din engl. americ. puls[ating radio source] +
[quas]ar, fr., it. pulsar; CD; DMC 1960, BD 1969; DN3, DEX-S)
pulsatór s.m. –Dispozitiv care aruncă apa în jeturi identice– „[...]
maşinile de spălat rufe cu pulsator [...]“ R.l. 19 II 82 p. 2 (din pulsa +
-tor)
pulsatóriu, -e adj. –Alcătuit dintr-o succesiu ne de impulsuri
identice– „Un colectiv [...] din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej a
realizat o staţie mobilă pentru spălarea mijloacelor de transport şi a
utilajelor grele folosite la punctele de lucru dispersate. prevăzută cu un
dispozitiv de spă lare cu jet pulsatoriu [...]“ R.l. 14 X 82 p. 1 (din pulsa
+ -toriu)
punct s.n. în loc.vb. a face punctul –A face bilanţul– „Pentru moment
să facem punctul, să cităm din prefaţa lui I.V.“ „22“ 49/94 p. 9 (trad. fr.
faire le point) în sint.s. punct de rouă „[...] fenomenul de «punct de
rouă» acid (transpiraţie a ţevilor) ce se produce la pornirea cazanelor şi
care duce la de puneri masive de praf pe serpentinele acestora.“ R.l. 4
XII 82 p. 5
punct-chéie s.n. –Element foarte important– „Observatorii po li tici
din Roma consideră că ele nu afectează punctele-cheie ale
Concordatului.“ I.B. 15 XI 69 p. 6. „Dar punctul-cheie al numărului îl
constituie spovedania dramatică a lui Panait Istrati din «Ultimele
cuvinte» scrisă la 1 ian. 1921.“ R.lit. 4 III 71 p. 12. „Inginerul ajunsese
cu istorisirea în punctul-cheie al întîmplării.“ Sc. 6 VI 75 p. 4; v. şi L. 3
XII 70 p. 26 (din punct + cheie; cf. fr. point clé; DMC 1970)
punctá vb. I 1. –A sublinia– „Filmul punctează apăsat o
problematică bine cunoscută în scene cu valori simbolice: armata ro -
mână, cot la cot cu armata sovietică în lupta pentru zdrobirea hitle -
rismului e ilustrată în sec venţele cu dialogul răspicat şi solemn dintre
ofiţerii români şi mareşalul Malinovski.“ R.l. 20 VIII 80 p. 2. 2. –A
obţine puncte într-o întrecere sportivă– „Noi am punctat cel mai mult
[...]“ Sc. 27 XI 81 p. 7. 3. –A da note, puncte pentru o prestaţie
sportivă– „Sportivele noastre au fost în nenumărate rînduri punctate
sub valoarea evo luţiilor.“ R.l. 26 VII 80 p. 5 (din punct, după fr.
ponctuer, pointer; DN – alte sensuri, DEX, DN3)
punctificáre s.f. (sport) –Transformarea într-un punct a unei situaţii
sau faze favorabile a meciu lui– „Trebuie subliniată evoluţia bună a
cuplului nostru [...] ca şi punctificarea cu mult aplomb a situaţiilor
favorabile.“ Sp. 22 VII 74 p. 2 (din punct + -ificare)
punctuál, -ă adj. –Exact, precis– „Voita criză a culturii poate fi
aşadar atinsă (şi rezolvată) în problema punctuală a instituţiei
teatrale.“ „22“ 27/93 p. 15. „«Intelec tua lii sînt acum peste tot, şi în
Guvern şi în Opoziţie», a spus istoricul Ş.T. (ale cărui intervenţii s-au
dovedit punctuale şi echilibrate).“ „22“ 46/93 p. 5; v. şi PAC (din
punct, după fr. ponctuel, it. puntuale; PR 1950; DEX – alte sensuri,
DN3)
púne pe líber loc.vb. 1993 (fam.) –A conce dia din serviciu– v.
însăcui
punk s. şi adj. (cuv. engl. americ.) „«Punk» se numeau prostitua tele
din Anglia secolului XV. În jargon american termenul este o insultă:
nenorocit, ratat, stîrpitură. Azi îşi spun «punk» grupurile de tineri
americani care se chinuie să imite formaţiile Sonesc, Who, Animals.
Sînt a patra generaţie a rock-ului.“ Cont. 27 V 77 p. 6. „Cuvîntul
«punk» provenit din limba engleză însemna în secolul al XVI-lea
vagabond, haimana sau dacă se aplica unei femei, prostituată. În
limbajul argotic american este echivalent astăzi cu «epa vă umană»,
«ratat», «putreziciune», «fiinţă mize rabilă vrednică de plîns». Astăzi
fenomenul «punk-rock», care a mocnit mai bine de un deceniu, răbuf -
neşte [...] ca un animal sălbatic, în multe din capitalele occidentale.“
Sc. 17 VI 77 p. 6. „Timp de trei zile, la Hanovra (R.F. Germania) au
avut loc mai multe ciocniri între grupuri de tineri «punk» [...] şi
poliţie.“ Sc. 9 VIII 82 p. 6; v. şi Sc. 29 VII 77 p. 6, Cont. 14 X 77 p. 4; v.
şi hard-rock [pron. panc] (D.Am.)
punkist s.m. –Persoană care aderă la fenomenul punk– „Cîţiva
punk-işti îmbrăcaţi în costume de piele neagră de tristă amintire au
replicat prin para fraze în opoziţie: «Tot ce avem nevoie e ura!» ca o
dezvoltare a principalului lor slogan «Vă urăsc pe toţi!» [...]“ R.lit. 17
VI 82 p. 21 [pron. panchíst] (din punk + -ist)
pusher s.m. (cuv. engl.) „Traficanţii – aşa-numiţii «pushers» – atrag
pe naivi, oferindu-le, la început gratuit, o ţigară sau un pliculeţ de praf
[cu drog].“ Sc. 16 VII 76 p. 6 [pron. páşer] (cf. it. pusher; DPN 1979)
pusilánim, -ă adj. (rar) –Fricos; (aici) fragil– „Cînd se explică,
poetul devine pusilanim trecînd în metaforă [...] Totul e frumos spus,
dar futil.“ Săpt. 27 V 83 p. 2. „«Cîntecul pentru Gică piratul», cam
pusilanim, bate şi el undeva [...]“ Săpt. 24 II 84 p. 2 (din fr., engl., it.
pusilanime; DN3, DEX-S)
puştísm s.n. –Comportament caracteristic co pi lă riei– „La un
moment dat însă [...] puştismele au încetat să-ţi mai şadă bine.“ Sc. 9 X
66 p. 4 (din puşti + -ism)
puzzle s. (cuv. engl.) 1. –Joc, la origine en gle zesc, alcătuit din
fragmente decupate care trebuie aşezate în aşa fel încît, îmbinate, să
alcătu iască o imagine– „Cel mai mic tren din lume [...] un mini -
planetariu, o miniroată şi un puzzle (joc de răbdare) cu 3000 de piese
psihosomátic, -ă • 185 • puzzle
componente – acestea sînt doar cîteva din noutăţile prezentate la cel
de-al 23-lea tîrg internaţional desfăşurat recent la Nürnberg (R.F.G.).“
I.B. 1 IV 72 p. 6. „Am amintit de toate acestea (care nu răpesc
cititorului nimic din plă cerea vizionării sale viitoare, căci interesul
rămîne acel al trebii de detectiv şi al reconstituirii unui puzzle) – pentru
a marca originalitatea «cazului».“ R.lit. 18 XII 75 p. 17. „T.C.
reconstituie ca într-un joc de puzzle ava tarurile Cetăţeanului Kane.“
R.lit. 3 VIII 78 p. 9. „Să reunim piesele acestui puzzle.“ R.lit. 30 VIII
90 p. 2. 2. (fig.) –Amestec de elemente eterogene– „Un film
important în puzzle-ul cinematografic.“ D. 146/95 p. 8 [pron. pazl] (cf.
fr. puzzle; PR; DN3, DEX-S)
PVC s. 1974 (chim.) –Tip de material plastic– v. fonoizolare; v.
şi microuzină (abreviere din engl. P[oly] V[inyl] C[hlo rid]; cf. fr.
PVC; DTN 1973)
pygmalionésc, -ă adj. –În genul lui Pygmalion– „La portretul de
călător în stele, imaginaţia populară, care e şi ea pygmalionescă,
adaugă o trăsătură savantă de distracţie, de tinereţe exuberantă şi păti -
maşă.“ Luc. 7 IV 73 p. 1 (din n.pr. Pygmalion + -esc)
pygmalionizá vb. I –A transforma precum Pygmalion– „Este
adevărat că a avut o idee fixă: să mă smulgă teatrului pentru a face din
mine o actriţă de film, m-a «pygmalionizat».“ R.lit. 11 X 84 p. 20 (din
n.pr. Pygmalion + -iza)
pýrex s. 1975 –Sticlă rezistentă la căldură– v. iena (din fr. pyrex;
DN3)
pýrrona s. 1966 (chim.) –Tip de polimer– v. pasphil
PVC • 186 • pýrrona
Q
qat s.n. (cuv. arab; bot.) „Poliţia somaleză a con fiscat peste 3 tone de
tulpini şi frunze amărui de qat, considerate de medici a fi «cocaina
Africii».“ R.l. 13 V 83 p. 6 (din fr. qat; PR 1966)
quark s.n. (fiz.) „Lucrarea pune sub semnul incertitudinii existenţa
partonilor sau quarkurilor (ipotetice par ticule din care ar fi alcătuite
particulele elementare).“ Cont. 8 XI 74 p. 5. „Un succes care
îndrituieşte optimism este regăsirea de către Gell-Mann a unor
proprietăţi ale quar kurilor ca, de exemplu, sarcina lor fracţio nară.“
Cont. 27 IV 79 p. 1. „La San Francisco are loc prima confe rinţă
internaţională consacrată particulei nuclea re cunoscută sub nu mele de
Quark, care se crede că este cea mai mică particulă nucleară.“ R.l. 11
VI 81 p. 6. „A.B. se ocupă de modelul de quark propus încă în 1964 de
fizicianul american M.G.-M.“ Mag. 9 II 85 p. 5; v. şi Sc. 9 VI 81 p. 3; v.
şi hadron [pron. cuárc] (din engl., fr. quark; PR 1967, BD 1970; DN3)
quasar s.m. (astron.) „[Radiotelescopul] va fi destinat studierii
quasarilor, galaxiilor, planetelor şi atmosferei terestre.“ R.l. 17 IV 74
p. 6. „Astronomii australieni au anunţat descoperirea unei noi
superstele – quasar.“ Sc. 9 XI 76 p. 5. „Studierea unora dintre cele mai
misterioase obiective din Univers – pulsarii, quasarii, stelele în
explozie şi golurile negre – acesta va fi misiu nea noului satelit ştiinţific
Heao-1 pe care N.A.S.A. îl va lansa astăzi la Cap Canaveral.“ R.l. 15
IV 77 p. 6. „Oamenii de ştiinţă au reuşit să definească dimensiunile şi
structura unui qua sar – o supernovă aflată la cîteva miliarde
ani-lumină depărtare de Pămînt.“ Sc. 5 VI 83 p. 5. „Întrebarea: «ce sînt
quasarii» a provocat controverse aprinse în ultimele două decenii.“
I.B. 19 VI 85 p. 4; v. şi extragalactic, gaură neagră, interferometrie
[pron. cuasár] (din engl. americ. quas[i stell]ar [object]; cf. fr.
quasar; DMN 1961, BD 1969; DN3)
quebecoas adj. (cuv. fr.) –Din Québec– „Fiecare stat federal
păstrîndu-şi simbolul aparte – crinul, în cazul steagului quebecoas.“
R.lit. 23 X 75 p. 24 [pron. chebecoás] (PR 1865)
quechua adj., s.f. –Limba vorbită de indienii din regiunea Cuzco a
Americii Latine; privitor la aceas tă limbă– „[...] povestirile au fost
redactate în limba quechua, vorbită de indienii care locu iesc în regiu -
nea cu acelaşi nume din America Latină.“ R.lit. 1 V 80 p. 22. „Din
Lima se anunţă că Academia de Limbă şi Literatură Que chua va edita
o nouă ediţie a dicţionarului de limbă şi gra matică quechua [...]“ Săpt.
5 VIII 83 p. 2; v. şi Sc. 31 VII 83 p. 5 [pron. chéciua] (cuv. din lexicul
indigen al spa niolei americane; LI 114, Th. Hristea O 52)
quetzal s. „Statuia zeului focului şi cununa împăratului Montezuma,
făcută din pene de que tzal, pasăre care simbolizează dorinţa de
libertate.“ I.B. 9 VI 75 p. 4 [pron. cheţál] (cuv. ame rind.; cf. sp., fr.
quetzal; LI 115; DN3 – alt sens)
quick s.n. (alim.) –Tip de băutură răcoritoare– „Quiq şi porto, altceva
nu ţinem, a venit răspunsul vînzătoarei.“ Sc. 11 II 82 p. 2 [pron. cuic]
(din engl. quick; Th. Hristea în R.lit. 29 VI 78 p. 5)
quick-cóla s.f. (alim.) –Tip de băutură răcoritoare– „O băutură
unică – quick-cola“ R.l. 13 IV 83 p. 3; v. şi carbogazos, cico (1974)
(din engl. quick-cola)
quinoa s.f. (cuv. amerind.; bot.) „Quinoa – o supercereală a
viitorului? O cereală mai puţin cunoscută – quinoa – de prove nienţă
sud-americană, ar putea constitui [...] o sursă extrem de promiţătoare
de hrană.“ Sc. 28 VII 77 p. 6 [pron. chinóa] (cf. fr. quinoa)
quipre s. (cuv. amerind.) „Incaşii foloseau pentru a înregistra
evenimente, date statistice, cantităţi de bunuri, un şnur, aşa-numitul
«quipre» pe care făceau noduri de for me, culori şi mărimi diferite.“ Sc.
9 II 78 p. 6 [pron. chípre]
R
rabatá vb. I –A lăsa în jos, a plia, a îndoi– „Spătarul scaunului poate fi
reglat în înălţime, adîncime sau poate fi rabatat.“ R.l. 9 IV 84 p. 5 (cf.
fr. rabattre)
rachétă s.f. (mil.) Apare în sintagmele: rachetă apă-apă „De
curînd faimoasa rachetă apă-apă Exocet [...] şi-a găsit «naşul».“ R.l.
20 XII 84 p. 6 (cf. fr. missile eau-eau) rachetă de croazieră „În urma
protestelor opiniei publice nipone, vizita na vei militare americane
«New Jersey» dotată cu rachete de croazieră în porturile japoneze a
fost suspendată.“ R.l. 28 IV 84 p. 6. „Oraşele sînt vulne rabile la
rachetele de croazieră, care zboară la mică înăl ţime.“ R.l. 23 II 85 p. 6;
v. şi Sc. 19 XI 82 p. 6 rachetă sol-aer „O experienţă în cercată cu o
rachetă americană «sol-aer» de tip Nikezeus [...] a eşuat miercuri
seara.“ Sc. 26 X 62 p. 6. „Incendiu la baza de rachete sol-aer McGuire
din New Jersey.“ R.l. 18 XII 81 p. 6. „A fost o lipsă de cooperare – şi la
sol-sol, şi la sol-aer.“ R.l. 4 XI 93 p. 10 (din fr. missile sol-air; PR
1954) rachetă-sondă „O rachetă-sondă [...] s-a prăbuşit în mare la
scurt timp după start.“ R.l. 27 XI 66 p. 2 rachetă sol-sol v. sol-aer
(din fr. sol-sol; DMC 1966) (din germ. Rakete, rus. raketa, fr.
raquette; în DN, DEX, DN3 nu sînt înregistrate sintagmele
substantivale de mai sus)
rachetomodél s.n. –Model de rachetă de mici dimensiuni– „Dintre
cei 28 astronauţi potenţiali, doi fraţi, juniorii E şi V.S., deţin întîietăţi
naţionale de rachetomodele şi elicoptere cu motor de cauciuc.“ Sc. 20
III 71 p. 1 (din rachetă + model, după aeromodel; DN3, DEX-S)
rachetomodelíst s.m. –Persoană care se ocupă cu
rachetomodelismul– „Şcolarii de la Scăieşti (Dolj) sînt cunoscuţi ca
activi rachetomodelişti.“ R.l. 11 III 78 p. 5. „[...] să relevăm succesele
tinerilor rachetomodelişti români [...]“ Fl. 23 V 86 p. 8 (din
rachetomodel + -ist; DN3)
rachetotéhnică s.f. –Tehnica fabricării rachetelor–
„Rachetotehnicienii. Oamenii pămîntului româ nesc au adus o
însemnată contribuţie în multimilenara istorie a rachetotehnicii,
ajunsă astăzi la un adevărat apogeu în era aviaţiei reactive şi a zbo -
rurilor cosmice.“ Fl. 21–23 V 86 p. 8 (din racheto- + tehnică)
rachetotehnicián s.m. 1986 –Specialist în realizarea rache telor–
v. rachetotehnică (din racheto- + tehnician)
rack s.n. 1991 (anglicism) –Cadru metalic pe care se pot fixa aparate
componente ale unui sistem– v. telecomandă (din engl. rack; DEX-S)
racket (cuv. engl. americ.) 1. s.n. –Asociaţie de bandiţi care storc
bani prin violenţă– „F.F. ia la rînd toate «racket»-urile, toate soiurile de
tîrguri, toate tertipurile şi demonstrează că oamenii de afaceri pot face
orice.“ R.lit. 7 IV 77 p. 22. 2. s.m. –Hoţ care stoarce bani prin
violenţă– „Rakeţii n-au mai apucat să-şi folo sească prada pentru că
poliţia, fiind pe fază, i-a depistat.“ R.l. 14 VII 93 p. 14; v. şi Ev.z. 8 III
97 p. 3 [pron. ráchet; scris şi raket] (cf. fr. racket; D.Am.)
racolá vb. I –A atrage prin promisiuni, presiuni etc.– „Pe o plantaţie
lîngă Brisbane (Australia) a fost descoperit un mare lagăr de
concentrare cu zeci de oameni puşi la muncă forţată de stăpînul
plantaţiei. Ancheta a dezvăluit că este vorba de şomeri şi oameni fără
ocupaţie care erau racolaţi din diverse oraşe australiene, cu promisiuni
de muncă şi apoi reţinuţi cu forţa în condiţii de veritabilă sclavie pe
această plantaţie.“ R.l. 3 XI 77 p. 6. „305000 de cadre cu înaltă
calificare racolate în 15 ani din ţările în curs de dezvoltare.“ Sc. 17 II
79 p. 6; v. şi 6 V 77 p. 6, 13 XI 77 p. 5 (din fr. racoler; FC II 209; DN3,
DEX-S)
racoláre s.f. (fig.) –Recrutare– „Cunoscînd «ra co lările» tot mai
frecvente pe care le face... cicloturismul, iată, deocamdată, două
adrese pentru re pa rarea-întreţinerea bicicletelor şi motocicletelor.“
I.B. 3 IV 74 p. 3; v. şi moonist (din racola)
rádio- (tehn.) Element de compunere cu sem nificaţia: 1. (relativ la)
emisiunile radio. 2. (relativ la) aparatul de radio. 3. (relativ la)
undele electromagnetice. 4. (relativ la) energia ra diantă şi radiaţii. 
5. staţie de emisie radio (din fr., engl., it. radio-; DEX, DN3)
radioactualitáte s.f. „Aplauze – radioactualitate muzicală ro mâ -
nească.“ Pr.R.TV 8 II 78 p. 8 (din radio-1 + actualitate)
radioastronóm s.m. (astr.) –Cercetător în do me niul
radioastronomiei– „După cum a precizat radioastronomul R.B.,
suprafaţa grupului de pete este de 25 de ori mai mare decît suprafaţa
Terrei, dimensiune pe care au depăşit-o numai petele observate pe
Soare în aprilie 1947 şi în mai 1951. Actualele pete, care sînt o urmare
a «subrăcirii magnetice» a gazelor cu o temperatură de 5800 grade
Celsius de la suprafaţa Soarelui, au provocat [...] mari perturbări ale
emisiilor radio pe unde scurte.“ Sc. 16 VII 82 p. 6; v. şi an-lumină
(1966), radiogalaxie (din fr. radioastronome; PR 1950; DEX-S)
radioastronomíe s.f. (astr.) –Studiul fenomenelor din Univers pe
baza undelor radio emise de corpurile din spaţiul cosmic– „[M.R.] a
fost profesor de radioastronomie şi director al Observatorului de
radioastronomie din Cambridge.“ R.l. 18 X 84 p. 6 (din fr.
radio-astronomie, germ. Radioastronomie; DEX, DN3)
radiobiologíe s.f. (biol.) –Specialitate care cercetează acţiunea
radiaţiilor ionizante asupra organismelor– „[...] echipa care a pre gătit
şi executat transplantul [...] s-a bucurat de colaborarea secţiei de
radiobiologie a Spitalului Fundeni.“ R.l. 4 V 79 p. 5 (din fr.
radiobiologie; DEX, DN3)
radiocabinét s.n. –Cabinet de informare prin radio– „Radiocabinet
de informare şi documentare“ Pr.R.TV 6 X 76 (din radio-1 + cabinet)
radiocálciu s.n. –Calciu radioactiv– „S-a studiat, cu ajutorul
radiofosforului şi a radiocalciului, de pu nerea fosforului şi a calciu lui
în ţesuturile şi organele găinilor ouătoare, în scopul măririi producţiei
de ouă.“ Cont 17 VIII 62 p. 7 (din radio-4 + calciu; DEX-S)
radiocapsúlă s.f. (tehn. med.) „Pentru mă surarea activităţii
intestinului, o echipă medicală în colaborare cu Centrul de cercetări
nucleare din Strasbourg a pus la punct o radiocapsulă miniaturală
autonomă.“ R.l. 19 XII 81 p. 6 //din radio-4 + capsulă//
radiocárte s.f. „La festivalul internaţional al cărţii, deschis zilele
acestea la Nice (Franţa), a fost expusă prima «radiocarte». Fiecare
exemplar, prezentat sub forma unei cărţi legate, con ţine o casetă şi o
broşură.“ Sc. 17 V 78 p. 6. „O ştire recentă ne informează că acum, în
preajma verii, la Festivalul internaţional al cărţii de la Nisa a fost
expusă prima radiocarte.“ R.lit. 25 V 78 p. 17; v. şi R.l. 12 VII 78 p. 6
(din radio-3 + carte, după fr. radio-livre)
radiocasetofón s.n. –Aparat muzical compact con ţi nînd un
radioreceptor şi un casetofon– „Radiocasetofonul umplea văz duhul cu
muzicile sale, iar posesorul lui îl purta peste tot.“ R.l. 12 VI 80 p. 2; v. şi
Sc. 11 VI 80 p. 2 (din radio-1 + casetofon; DEX-S)
radioceás s.n. 1. „Un radio-ceas, de o concepţie ori ginală, a fost
realizat de către colectivul condus de prof. dr. docent G. Cartinau [...]
O staţie de emisie transmite, pe baza unui cod, anumite impulsuri,
receptoarelor de unde radio, care sînt, de fapt, ceasornicele
propriu-zise.“ R.l. 18 VI 75 p. 5. 2. „Radio-ceas. Ceasul cu afişaj
electronic din imagine prezintă avantajul suplimentar de a fi în acelaşi
timp şi un miniaparat de radio.“ Sc. 19 VIII 82 p. 5; v. şi Mag. 5 VII 75
p. 4 (sensul 1 din radio-3 + ceas; sensul 2 din radio-2 + ceas; C. Lupu
în SCL 6/82 p. 504)
radiocenáclu s.n. –Emisiune radio realizată sub forma unei şedinţe
de cenaclu– „În 1972, postul de radio îşi pro pune îmbunătăţirea şi
lărgirea emisiunilor existen te. Apoi, un radio-cenaclu al tinerilor ins -
pi raţi pu bli caţi sau încă nu.“ R.lit. 24 II 72 p. 24; v. şi Pr.R.TV 29 V 84
(din radio-1 + cenaclu)
radiochimíe s.f. 1978 (chim.) –Ramură a chi miei care studiază
modificările provocate de radiaţiile ionizate– v. interdisciplinaritate
(din fr. radiochimie; cf. engl. radiochemistry; DT, DM; DEX, DN3)
radiocoástă s.f. –Staţie de transmisie şi de recepţie, situată pe
coasta unei mări, a unui ocean, cu funcţia de dispecerat– „La staţia
radiocoastă a postului Constanţa s-au recepţionat semnale SOS.“ Sc. 1
XII 63 p. 3; v. şi R.l. 31 XII 80 p. 5 (din radio-5 + coastă)
radiocomandát, -ă adj. –Dirijat cu ajutorul undelor
electromagnetice– „Poliţiştii din ca mioa nele şi jepurile
radiocomandate, neliniştiţi, aş teaptă momentul să intervină.“ Sc. 19
VIII 62 p. 3. „Printre creaţiile prestigioase ale micilor electronişti de
aici se numără robotul «Ilie» şi automobilul radiocomandat.“ R.l. 25
III 75 p. 2 (din radio-3 + comandat; DT)
radiocompléx s.n. –Aparataj de emisie şi recepţie cu ajutorul
undelor electromangetice– „Din radiocomplexul celor două
cosmonave fă cea parte aparatajul pentru trei linii bilaterale de
telecomunicaţii radiotelefonice.“ Sc. 23 X 62 p. 4 //din radio-3 +
complex//
radiocronologíe s.f. –Ramură a ştiinţei care efectuează datări cu
ajutorul C 14, izotopul radioactiv al carbonului– „Datările corecte
făcute în prezent cu ajutorul radiocronologiei permit să se afirme că
[...] abia astăzi se pun bazele ştiinţifice ale preistoriei şi istoriei
Africii.“ Sc. 4 V 65 p. 4 //din radio-4 + cronologie//
radiofonorámă s.f. –Titlul unui ciclu de emi siuni radiofonice care
îşi propune să treacă în revistă fenomenul muzical– „Radiofonorama.
Interpreţi ro mâni de muzică uşoară.“ Pr.R.TV 5–11 I 75 p. 5.
„Radiofonorama (stereo)“ Pr.R.TV 12 VIII 76 p. 11.
„Radiofonorama“ Pr.R.TV 29 IX 77 p. 11 (din radio-1 + fono- +
-ramă; L. Seche în SCL 2/76 p. 202, LR 4/78 p. 341)
radiofonotécă s.f. –Titlul unei emisiuni ra dio fo nice–
„Radiofonotecă pentru tineret.“ Pr.R.TV 29 IX 77 p. 11.
„Radiofonotecă şcolară.“ Pr.R.TV 29 IV 78 p. 14 (din radio-1 +
fonotecă; L. Seche în SCL 2/76 p. 202, LR 3/77 p. 272, atestare din
1976)
radiofósfor s.n. 1962 (fiz.) –Fosfor radioactiv– v. radiocalciu (din
engl. radiophosphorus; WT; DEX-S)
radiogalaxíe s.f. „De ex. aşa-numitele radio ga laxii, deci acele
galaxii care emit unde radio anormal de puternice (de aceea sînt şi
numite radio galaxii), de sute de mii de ori mai puternice decît galaxia
noastră.“ Sc. 17 VI 62 p. 4. „Majoritatea radiogalaxiilor au o structură
fibroasă.“ Cont. 7 X 66 p. 8. „O nouă radiogalaxie, a treia sursă de
radiaţii radio a Universului ca întindere, a fost descoperită în spatele
Căii Lactee de radioastronomii Institutului Max Planck din Bonn.“
R.l. 12 II 85 p. 6; v. şi interferometrie, radioundă (din engl.
radiogalaxy, fr. radio ga laxie; BD 1968)
radioheliográf s.n. –Instalaţie tehnică pentru înregistrarea undelor
radio provenite de la Soare– „Radioheliograful din Culgood.“ R.l. 5 X
67 p. 6 //probabil din radio-3 + heliograf//
radioimpúls s.n. –Variaţie bruscă şi de scurtă durată a unui semnal
radio– „A fost captat «glasul» pulsarilor. Oamenii de ştiinţă [...] din
Ucraina au izbutit să capteze [...] şi să înregistreze pentru prima dată
radioimpulsurile acestor corpuri ce reşti pe frecvenţa de 10–25
megahertzi.“ Sc. 22 I 75 p. 6 //din radio-3 + impuls//
radioimunodozáre s.f. 1978 –Disciplină de graniţă în care
colaborează imunologia, imunochimia, radiochimia şi biomate -
matica– v. inter disciplinaritate //din radio-4 + imuno- + dozare//
radiolocatór s.n. (tehn.) –Instalaţie radar– „Spe cialiştii japo nezi au
construit un radiolocator cu ajutorul căruia pot fi depistate bancurile
de peşti.“ Sc. 11 XII 77 p. 5 (din rus. radiolokator, engl. radiolocator;
Th. Hristea P.E. 127; OSRI; DTP; DEX, DN3)
radiometeorológic, -ă adj. –Care transmi te datele meteoro logice
prin unde electromagnetice– „Staţii radiometeorologice în derivă“ Sc.
3 XI 62 p. 3 //din radio-3 + meteorologic//
radioolimpiádă s.f. –Tip de activitate (pio nie reas că) transmisă
prin radio– „În zilele vacanţei, pio nierii bucureşteni vor participa la o
serie de activităţi cu profil tehnico-aplicativ, dintre care men ţionăm:
«Radioolimpiada pionieri lor» [...]“ I.B. 18 XII 75 p. 1 (din radio-1 +
olimpiadă)
radiooperatór, -toáre s.m.f. 1962 –Operator radio, de obicei pe o
navă– v. pilot-comandant (din engl. radio operator; D.Tr., DT; DN3,
DEX-S)
rádio-pirát s. –Post de radio clandestin– „O nouă staţie de ra -
dio-pirat [...] va intra în curînd în funcţie în larg.“ R.l. 1 X 66 p. 4 (din
fr. radio-pirate; DMN 1966)
radioprográm s.n. –Program de radio– „Radioprogramul
dimineţii.“ Pr.R.TV 22–28 XII 74 p. 5. „Radioprogram matinal.“
Pr.R.TV 1 VI 77 p. 9. „Radioprogramul satelor.“ Pr.R.TV 11 VI 78 p.
2; v. şi Sc. 25 IV 80 p. 4 (din radio-1 + program; L. Seche în SCL 2/76
p. 202; DN3)
radioreléu s.n. –Instalaţie care permite rea lizarea unei comunicaţii
fără fir prin intermediul staţiilor intermediare– „A fost construită şi
dată în exploatare noua linie radio-releu Moscova-Bucu reşti. S-a creat
astfel posibilitatea conectării televi ziu nii române la sistemul de
«Intervi ziune» din care fac parte U.R.S.S. şi R.P. Po lonă.“ Sc. 2 II 63 p.
1. „Pe platforma termocentralei electrice de şisturi bituminoase de la
Cri vina a fost construită o staţie de radioreleu me nită să conecteze
oraşul Ani na la sistemul telefonic automat interurban.“ R.l. 30 VII 83
p. 3 (din radio-3 + releu; cf. engl. radio-relay, rus. radiorele; VRC
273; LTR, DTP; DEX, DN3)
radioreportáj s.n. –Reportaj transmis prin ra dio– „Înfrăţiţi în
muncă şi în idealuri – radioreportaj în com. Tinca-Bihor.“ Pr.R.TV 11
VI 78 p. 2 (din fr. radioreportage; DEX, DN3)
radiosémn(al) s.n. –Semn(al) transmis prin radiaţii
electromagnetice– „Radiosemnalele nu se pot deplasa cu o viteză mai
mare decît aceea a luminii. S-a calculat că vor trece [...] 800 de ani de la
emitere pînă cînd ele vor ajunge la cea mai apropiată dintre civilizaţiile
posibil existente [...]“ I.B. 23 X 86 p. 8; v. şi extragalactic (1966) (din
radio-3 + semn(al); cf. engl. radio signal, fr. signal radio-électrique;
D.Tr.)
radiosimpozión s.n. –Simpozion prezentat în ca drul emisiu nilor
radiofonice– „Radiosimpozion: Receptivitate la nou.“ Sc. 4 IX 67 p. 2.
„Amfiteatru politico-ideologic. Radiosimpozion.“ Pr.R.TV 14 VI 78
p. 9; v. şi 15–21 XII 74 p. 3, 10 VIII 77 p. 9 (din radio-1 + simpozion;
DEX-S)
radiospectroscópic, -ă adj. –Referitor la undele radio şi la
radiaţile electromagnetice emise de un corp ceresc– „Cu ajutorul
analizei radio-spectroscopice, cerce tă tori de la un observator din
Arizona (S.U.A.) au descoperit etanol (alcool etilic) sau alcool pur
într-un imens nor de gaze din spaţiul interstelar.“ Sc. 7 XI 74 p. 6 //din
radio-3 + spectroscopic//
radiosteá s.f. (astron.) –Radiosursă de dimensiuni foarte mici–
„Astronomul sovietic S. a determinat distanţa la care se află cea mai
îndepărtată radiostea: zece miliarde de ani lumină.“ Sc. 16 XI 63 p. 3
(din radio-4 + stea, după fr. radioétoile, engl. radiostar, germ.
Radiostern, rus. radiozvezda; L, WT, OSRI, AD; VRC 273; LTR;
DEX)
radiostéreo adj.inv. –Tip de radio cu reprodu cerea stereofonică a
sunetelor– „Uzinele «Rolls-Royce» au trecut la producţia unui nou
model de automobil de lux [...] Caroseria este confec ţionată din
aluminiu produs de Marea Britanie, iar aparatura radio-stereo este de
fabricaţie vest-germană.“ Sc. 7 III 75 p. 6 //din radio-2 + stereo//
radiostimuláre s.f. (biol.) –Metodă de stimulare a creşterii
(plantelor) prin iradiere– „O metodă mult utilizată în practica agricolă
este cea a radiosti mu lării semin ţelor înainte de însămîn ţare.“ Cont. 17
VIII 62 p. 7 (cf. fr. radiostimulation; DN3, DEX-S)
radiostimulatór s.m. 1978 (med.) –Stimulator al refacerii sau
dezvoltării ţesuturilor prin emisia de radiaţii– //din radio-4 +
stimulator//
radiotéhnic, -ă adj. 1962 –Privitor la radio tehnică– v.
radiotelemetric (din fr. radiotechni que; TDE; DEX, DN3)
radiotelefón s.n. (comunic.) –Telefon fără fir care asigură
transmisia prin unde hertziene– „Convorbiri radiotelefo nice cu nava
«Vostok»-3 [...] O convorbire prin radiotelefon cu cosmo nautul maior
N.“ Sc. 12 VIII 62 p. 4. „[...] prin radiotelefonul instalat în maşină a
fost solicitată o altă autosanitară, care s-a îndreptat imediat spre
comuna V., acordînd primul ajutor pacientului.“ R.l. 10 II 67 p. 3. „[...]
toate navele străine aflate în rada principalului nostru port maritim
comercial pot comunica în permanenţă, prin radio telefon, atît cu
armatorii din porturile Europei cît şi cu fami liile membrilor
echipajelor respective.“ R.l. 28 IV 81 p. 1; v. şi 24 V 83 p. 6; v. şi
dictafon, maxitaxi, taxifurgonetă (din fr. radiotéléphone, rus.
radiotelefon; cf. engl. radiotelephony; DMN 1965; OSRI; D.Tr.;
DEX, DN3)
radiotelefónic, -ă adj. 1962 –Privitor la radiotelefonie– v.
radiocomplex, radiotelefon (din fr. radiotéléphonique; L; DN3,
DEX-S)
radioteleghidát, -ă adj. –Teleghidat prin un de elec tro mag ne tice–
„Un dirijabil radioteleghidat destinat fotografierii de la mari înălţimi a
fost pus la punct de compania niponă «Fudzi Sei sakuse».“ R.l. 8 XII 75
p. 6 //din radio-3 + teleghidat; DEX-S//
radiotelemétric, -ă adj. –Care serveşte la măsurarea distan ţelor
folosind undele radio– „La bordul satelitului «Cosmos 5» a fost
instalat un sistem radiotelemetric cu mai multe canale şi dispozitive
radiotehnice.“ Sc. 29 V 62 p. 4. „La Havana a fost inaugurată o staţie
radioteleme trică destinată recepţionării informaţiilor ştiinţifice culese
radiocompléx • 189 • radiotelemétric, -ă
de sateliţii artificiali ai Pămîntului.“ Sc. 18 XI 76 p. 6 (din
radiotelemetrie; cf. fr. radiotélémetrique, it. radioteleme trico; DN3,
DEX-S)
radioteodolít s.m. –Radiogoniometru care ser veş te la reperarea în
înălţime– „La observatorul din Constanţa se instalează un
radioteodolit destinat cercetării straturilor superioare ale atmosfe rei.“
Sc. 12 III 64 p. 5 (din germ. Radiotheodolit; LTR; DN3, DEX-S)
radiotransmisioníst s.m. –Persoană care asigură
radiotransmisiunea — „Alături de el se află [...] radiotransmisionistul
[...]“ Pr.R.TV 9 V 63 p. 16 (din radio-5 + transmisionist; DEX-S)
radioúndă s.f. –Undă electromagnetică– „Ra dio undele spaţiale se
vor reflecta la un singur post de recepţie [...] Acest uriaş radiotelescop
va servi la rezolvarea mai multor probleme importante ca, de exemplu:
formarea universului, astronomia extragalaxică, natura radio ga -
laxiilor.“ Sc. 12 XI 64 p. 6 (din radio-3 + undă [electromagnetică],
după engl. radio waves, germ. Radio wellen; AD; DT; DEX-S)
Rádu n.pr. în sint. sistem Radu „Acea gravă disfuncţiune [a lui M.
Botez] se datora sinistrului sistem Radu, diminutivul şmecheresc, din
jargonul băieţilor, sub care era cunoscută cea mai odioasă metodă
practicată de Securitate de eli mi nare a adversarilor politici: supunerea
victi melor, fără ştirea lor, la radiaţii.“ D. 146/95 p. 15
ragazza s.f. 1979 (cuv. it.) –(aici) Vînzătoare– v. supercivilizaţie
[pron. ragáţa]
ragtime s.n. (muz.; cuv. engl. americ.) –Muzi că sincopată şi rapidă a
negrilor americani– „Un roman al vremii cînd erau la modă
ragtime-urile sincopate ale lui Scott Joplin, «Ragtime» evocă perioada
premergătoare celui dîntîi război mondial. Este, în saga în curs de
constituire a Bicentenarului american, un capitol original, în care
probleme sociale serioase sînt tratate într-un stil jucăuş [...]“ R.lit. 8 IV
76 p. 20 [pron. regtáim] (cf. fr. ragtime; D.Am., D.Muz.; DEX-S)
raid-anchétă s.n. –Anchetă efectuată în dife rite întreprinderi,
localităţi etc.– „Raid-anchetă prin cooperativele din regiunea Cluj.“
Sc. 27 I 67 p. 3. „Raid-anchetă în cîteva oraşe.“ Sc. 28 I 75 p. 2; v. şi 29
I 67 p. 3 (din raid + anchetă; FC I 48, H. Mirska în SMFC I 172, L.
Seche în SCL 2/76 p. 204; DEX)
ralantí s.n. (cinem.) –Proiecţie în care miş cările apar mai lente decît
în realitate– „[...] vivacitatea filmărilor, ingeniozitatea un ghiu rilor de
filmare, folosirea inspirată a stop-cadrului, a ralantiului, a filmărilor
combinate, a combinării de culori cu exuberanţe psihedelice etc.“ R.l.
20 V 77 p. 2 [scris şi ralenti] (din fr. ralenti; DEX – alt sens, DN3)
rámă s.f. (transp.) –Şir de vagoane cu autonomie de mers legate unul
de altul– „Intervalul de 15 minute între rame ni s-a părut puţin cam
mare [...]“ R.l. 24 IX 93 p. 16 (din fr. rame; DN, DEX – alte sensuri)
rámură-chéie s.f. –Sector (industrial) foarte important– „[...]
această ramură-cheie a dezvoltării – industria constructoare de
maşini.“ I.B. 10 X 70 p. 1. „Sume importante sînt prevăzute, de
asemenea, pentru dezvoltarea ramurilor industriale-cheie.“ Sc. 5 V 78
p. 6 (din ramură + cheie)
rand s.m. –Unitate monetară principală în Afri ca de Sud şi în
Namibia– „Salariul minimal al africanilor se situează între 6 şi 11 ranzi
pe lună.“ R.l. 31 X 77 p. 6. „Moneda sud-africană, randul, înre -
gistrează săptămîna aceasta o nouă scă dere masivă a valorii sale.“ R.l.
2 VIII 85 p. 6. „15 bandiţi înarmaţi [...] au jefuit cinci milioane de ranzi
(circa 1,7 milioane dolari) la 12 km de Pretoria.“ R.l. 3 IX 93 p. 8; v. şi
Sc. 10 IV 81 p. 4 (din fr. rand; L; DN3)
ranger s.m. (cuv. engl.) –Jandarm– „Escala darea fortificaţiilor de la
Pointe du Hoc de către o unitate de «rangers».“ R.l. 7 VI 74 p. 6 [pron.
rénger]
rap s.n. (americanism; muz.) –Stil muzical al anilor ‘90, constînd în
declamare pe fondul ritmic monoton al unei baterii– „Mi-a po vestit
cum dădea spargeri în magazine ca să-şi procure bani pen tru cocaină.
Rap-ul lui e o confesiune.“ As 35/92 p. 12. „Bucu reş tiul va asista în
luna mai la concertul cel mai temut din cîte s-a anun ţat, primul rap în
România, cu participarea grupului far al ra pului francez [...]“ R.l. 23
III 93 p. 2; v. şi Viitorul rom. 4 VI 91 p. 1; v. şi hard-core [pron. rep;
scris şi rapp] (cf. fr., it. rap; PN 1982)
raper s.m. (americanism; muz.) –Persoană ca re cîntă sau căreia îi
place să asculte muzică rap– „[Cioran] anticipa oare tezele rap-ari lor
de azi?“ R.l. 23 III 93 p. 2. „[Colegii] nu-şi dau seama că pot trăi fără să
aibă gaşca lor de rock-eri sau rap-eri.“ „22“ 13/94 p. 2; v. şi Viitorul
rom. 4 VI 91 p. 1 [pron. répăr; pl. rapari, raperi; scris şi rapper]
rappy s. „Potrivit documentelor existente în can celaria comunei,
pentru prinderea unui şoa rece au torităţile plăteau 10 rappy (veche mo -
nedă elve ţiană).“ Sc. 2 II 77 p. 5
ratatuí s.n. (franţuzism; alim.) –Ghiveci– „Ra tatui. 1 vînătă mij locie,
3 dovlecei, 3 roşii tari, 1 ceapă mare, 4–6 linguri ulei de măsline, 3
căţei de usturoi, sare, 1 lingură de măghiran tocat, brînză rasă.“ As
74/93 p. 6 (din fr. ratatouille)
raţiocináre s.f. (livr.) –Raţionament subtil, pe dant– „Nu-mi face
plăcere şi nici nu cred că sînt utile, în această fază a vieţii mele,
raţiocinările asupra problemelor personale, de creaţie sau altele.“
R.lit. 5 IX 85 p. 16 (din raţiocina, din it. raziocinare; DN3)
ravióli s.m. pl. tant. (alim) –Un tip de colţunaşi– „[Marco Polo] a adus
spaghetti şi ravioli.“ R.lit. 40/96 p. 21 (din it. ravioli)
rămîne vb. III (folosit absolut; pol.) –În timpul comunismului, a nu se
mai întoarce din Occident, a „fugi“, a părăsi ilegal ţara– „Maestre
Marin Constantin, aţi călătorit prin lume şi... v-aţi întors totdeauna
acasă. Nu insinuăm cu aceasta nici o acuzaţie la adresa artiştilor
români care au rămas.“ Curierul rom. IX 92 p. 3. „Pînă acum mai
oscilam, mai cochetam cu gîndul de a rămîne aici (cu sau fără azil
politic; în definitiv am viza franceză încă un an).“ R.lit. 4–10 XI 92 p.
7. „[A aflat] că scriitorul cutare «a rămas», adică nu s-a înapoiat din
Occident unde plecase şi, în consecinţă, nu mai putea fi pomenit.“ Lit.
24/93 p. 14; v. şi R.lit. 41/95 p. 3, J.lit. 37–40/95 p. 2 (DEX – alte
sensuri)
răspîndác s.m. (pol.) –Persoană care preia şi răspîndeşte zvo nuri cu
intenţii răuvoitoare– „Punc tajul (= document secret al FDSN pentru
instructajul eşaloanelor inferioare) se adresează răs pîndacilor, cei mai
în măsură să vehiculeze asemenea idei în rîndurile electoratului.“ R.l.
14 IX 92 p. 3 (din răspîndi + -ac; R. Zafiu în Luc. 12/93, A. Stoichiţoiu
în Hyperion III/94 p. 175)
rău s.n. în sint.s. rău de spaţiu „«Răul de spaţiu», consecinţă a
imponderabilităţii, afectează apro ximativ 80 la sută dintre astronauţi
[...] apreciază dr. B.C., medic la Centrul Naţional de studii spaţiale din
Franţa.“ R.l. 3 VII 85 p. 6 (traduce fr. mal d’espace)
răzătoáre-strecurătoáre s.f. (gosp.) –Obiect de uz casnic, ce
serveşte atît ca răzătoare, cît şi ca strecurătoare– „Priviţi, de pildă,
răzătorile-strecu ră tori din tablă albă.“ I.B. 8 IX 67 p. 1 (din răzătoare
+ strecurătoare)
răzbóiul stélelor sint.s. „«Războiul ste lelor» (numele sub care
este cunoscut programul american de transferare în spaţiul cosmic a
cursei înarmărilor nucleare) e zadarnic, primej dios şi cos tisitor.“ R.l.
23 II 85 p. 6. „Japo nia a anunţat [...] oficial că a aprobat participarea
firmelor nipone la programul american de cercetări militare «Iniţiativa
de Apărare Strategică» (S.D.I.), cunoscut sub numele de «războiul ste -
lelor» [...]“ I.B. 4 IX 86 p. 4 (trad. din engl. Star War, fr. guerre des
étoiles)
reabilitáre s.f. (arg. elevilor) „[Elevii spun] în loc de reexaminare,
atunci cînd notei insuficiente îi urmează altă notă bună, reabilitare
(eşti reabilitat).“ R.lit. 19 VII 79 p. 9 (formal din fr. réhabiliter)
reaclimatizá vb. I –A aclimatiza din nou– „Se studiază, de
asemenea, posibilitatea ca animalele născute în captivitate să fie
reaclimatizate în pădu rile unde au trăit strămoşii lor.“ R.l. 20 XI 75 p. 6
(din re- + aclimatiza; DN3)
realégere s.f. –Acţiunea de a realege şi rezultatul ei– „Un măgar
compromite alegerile din San Miguel del Tigre (Columbia); în timp ce
comisia număra buletinele de vot, patrupedul bagă capul pe fereastră
şi, plăcîndu-i culoarea roz a buletinelor de vot, le mănîncă pe aproape
toate [...] Acum e nevoie de realegeri.“ Săpt. 30 VI 72 p. 2 (din
realege; DEX, DN3)
realizá vb. I 1. –A lucra, a înfăptui, a efectua– „Un grup de
cercetători francezi şi-a propus construirea unui oraş în miniatură în
care toate elementele să fie realizate pe bază de materiale plastice.“ Sc.
3 XII 66 p. 4. „La noi s-a organizat o reţea oncologică şi prin
intermediul ei se reali zează depistarea precoce a celor bolnavi.“ Fl. 2
VIII 79 p. 9; v. şi construcţii-montaj, recuplare. 2. –A produce, a
fabrica, a confecţiona– „La fabrica de încălţăminte şi mase plastice
«Victoria» din Timişoara se reali zează un variat sortiment de
produse.“ R.l. 7 XII 66 p. 1; v. şi afiş-panou, corelatron, metrol, piesă
gigant, relotin, rotisor, terilenă (1960), termocontractabil. 3. –A
alcătui, a ela bora– „Emisiune concurs realizată de Redacţia pentru
tineret.“ Pr.R.TV 4–10 VII 71 p. 7; v. şi fotodocumentar,
pneumoencefalografie. 4. –A stabili– „La Ope ra din Bucureşti
comuniunea dintre public şi scenă se realizează încă de la primele
arii.“ Cont. 10 XII 65 p. 7. 5. –A publica– „Se va edita un ghid al
radioteodolít • 190 • realizá
oraşului Bucureşti şi se vor realiza materiale de popularizare a
obiectivelor importante din acest punct de vedere.“ I.B. 18 X 66 p. 3. 
6. –A duce la capăt, a duce la bun sfîrşit– „Pro pu nîndu-ne tema acestei
an chete, am bănuit de la început dificultăţile de a o realiza: vastitatea
inepuizabilă a aspectelor concrete.“ Sc. 30 XII 65 p. 7. 7. –A lua– v.
reportaj-interviu (1974). 8. –A picta– „La Londra, la galeriile
Sotheby’s, Picasso a înregistrat [...] un succes personal – natura
moartă: «Sticla de vin», realizată în 1925, a fost adjudecată de un
cumpărător elve ţian, pentru o jumătate de milion lire sterline.“ R.l. 5
VII 79 p. 6. 9. –A concepe, a imagina– v. sitografie (1975). 10. –A
scrie– v. reportaj-anchetă (1972). 11. –A înţelege– „Nu pot să
realizez ce înseamnă cu adevărat aproape 500 de milioane de copii care
suferă de foame.“ Fl. 25 I 77 p. 9. „Abia noaptea, în tăcerea hotelului,
putem rea liza locul înalt şi incomparabil pe care l-am cercetat.“ R.lit.
10 V 79 p. 24. „Realizam că acţio naseră cu bună-credinţă şi nu
înţelegeam de ce erau reduşi la tăcere.“ Fl. 2 VIII 79 p. 9 (din fr.
réaliser; sensul 11 calchiat – şi în fr. – după engl. to realize; Fl.
Dimitrescu în RRL 4/75 p. 333–336, C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DN,
DEX, DN3 – unele sensuri)
realizatór, -toáre s.m.f. –(În special la radio, TV, film, teatru)
Persoană care conduce opera ţiu nile de pregătire şi de înfăptuire a unui
spectacol, a unei emisiuni etc.– „Realizatorul-actor va dubla vocile lui
Don Quijote şi Sancho Pan za.“ Cont. 30 IX 66 p. 5. „Şi după ce
realizatorii principali ai programului [...] şi-au petrecut nopţi întregi
pe platouri, alături de alţi realizatori, după ce alţi zeci de interpreţi au
cîntat, dansat şi spus bancuri «vesele», venim noi [...] şi începem
disecarea.“ Săpt. 10 I 75 p. 6; v. şi Cont. 22 III 74 p. 10, 14 IX 79 p. 4; v.
şi carte-film (din fr. réalisateur; DN – adj.; DEX, DN3 – alte sensuri)
reanimáre-terapíe (intensívă) s.f. (med.) –Proce deu tera peutic
folosit în vederea restabilirii funcţii lor vitale ale organismului– „Poate
aceste deze chilibre trebuie corectate astfel ca analizele să ajun gă cel
puţin aproape de normal. Aceasta este o reanimare-terapie intensivă
preoperatorie.“ R.l. 12 XII 80 p. 2 (din reanimare + terapie intensivă;
DEX)
rebolşevizáre s.f. (pol.) –Revenirea, după 1989, a bolşevismului–
„Desovietizare şi rebol şevizare“ „22“ 45/93 p. 16 (din re- +
bolşevizare)
rebrusamént s.n. (circ.) –Schimbare a direc ţiei unui tren prin
întoarcerea locomotivei– „Rebru sament [cuv. apare într-un plan al
metroului]“ Sc. 4 VI 85 p. 5 (din fr. rebroussement; DEX, DN3)
rebrusáre s.f. (circ.) „Staţia Gara de Nord avînd caracterul de staţie
terminus are rezolvată şi zona de rebrusare (întoarcere) a trenurilor,
lucru ce se rezolvă la nivelul fiecărei magistrale“ R.l. 9 VII 84 p. 5 (din
fr. rebrousser)
rebusíst, -ă adj. –Referitor la rebus– „49 expoziţii rebusiste vi zi tate
de 16400 persoane.“ R.l. 13 IV 77 p. 5 (din rebus + -ist; DEX-S)
recalificá vb.refl. I –A se pregăti în vederea unei noi calificări
profesionale– „Reciclare, recalificare, po li calificare. Meserii apar,
dispar, se trans formă, slujitorii lor se recalifică pentru a ţine pasul cu
evoluţia ştiinţei şi tehnicii.“ Săpt. 12 III 71 p. 4 (din re- + califica;
SMFC II 74, FC II 205; DEX, DN3)
recalificáre s.f. 1971 –Pregătire în vederea obţinerii unei noi
calificări– v. recalifica (din recalifica; DEX, DN3)
recesiúne s.f. (ec.) –Scădere temporară a producţiei, a vînzărilor
etc.– „Perioada de recesiu ne prin care trece în prezent eco nomia
americană ar urma să se prelungească pînă la mijlocul anului viitor.“
Sc. 8 XII 74 p. 4. „Între aceste fenomene [numeroase sinucideri] şi
recesiunea economică din Japonia există o strînsă legătură.“ Sc. 7 I 78
p. 5. „Lipsită de turiştii din fostele ţări comuniste afectate de recesiune,
Europa de Est cunoaşte o puter nică creştere a turismului popular.“ R.l.
12 VIII 93 p. 8; v. şi R.lit. 35/93 p. 12; v. şi dirijism (din fr. récession,
engl. recession; PR 1959; D.Am., DMM; DEX, DN3)
recicláre s.f. 1. „Reciclarea – readaptarea organizată a cunoş tin -
ţelor de specialitate în raport cu necontenitele progrese ale ştiinţei,
tehnicii şi culturii contemporane (nu ne-am permis să punem o
definiţie, ci doar să încercăm explicarea aces tei noţiuni) – a devenit o
necesitate obiectivă în orice ţară [...]“ R.l. 7 II 71 p. 1; v. şi Cont. 5 X 79
p. 3; v. şi postuniversitar, recalifica. 2. „Reciclarea automobilelor.
În condiţiile penuriei de materii prime, «reciclarea», respectiv
reintroducerea în circuitul productiv a au to mobilelor uzate, s-a
dovedit o bună metodă de recuperare a unor importante cantităţi de
diferite metale [...]“ Sc. 29 III 77 p. 8. „Reciclarea (reintroducerea în
ciclul productiv a deşeurilor) ar trebui să devină un principiu axial al
economiei.“ Sc. 7 X 78 p. 5; v. şi R.l. 14 VIII 80 p. 6 (din recicla; cf. fr.
récyclage, engl. recycle, recycling; DMN sensul 1, BD sensul 2, 1970;
DT, DMM; DEX, DN3 – sensul 1, DEX-S)
recitál-spectácol s.n. –Spectacol constituit din tr-un recital– „În
această seară, la Buzău va avea loc o manifestare a studioului de poezie
din localitate. Este vorba despre recitalul-spectacol «Sînt suflet din
sufletul neamului meu».“ Sc. 29 XI 71 p. 2 (din recital + spectacol)
recognoscíbil, -ă adj. (livr.) –Care poate fi recunoscut– „Escher
se bazează pe un principiu decorativ abstract, dar concreti zează şi
«narativizează» [...] com poziţia, folosind elemente fi gu rative,
stilizate, totuşi recognoscibile.“ R.lit. 2 V 74 p. 21 (din re- +
cognoscibil, după it. reconoscibile; DN3, DEX-S)
recomunizáre s.f. (pol.) –Revenirea comunismului– „În ce termeni
vedeţi restauraţia ac tua lă sau, în termenii lui Jozef Darski,
recomunizarea?“ „22“ 3 I 94 p. 9 (din re- + comunizare)
reconversiúne s.f. (econ.) –Adaptare la noi le condiţii eco nomice–
„Reconversiune. Arabia Saudită, ţara care posedă cele mai mari
rezerve petrolifere din lume, se gîndeşte încă de pe acum cum să
economisească aceste rezerve.“ Sc. 22 IV 75 p. 6 (din fr. réconversion,
engl. reconversion; PR 1945; DT, DMN; DEX, DN3)
reconvertí vb. IV 1978 –A retransforma– v. geo sincron (din fr.
reconvertir; PR sec. XX; DT; DN3, DEX-S)
recórder s.n. 1991 –Videorecorder– v. programabil (din engl.
recorder)
recórding s. (tehn.) –Înregistrare fono gra fică– „Se poartă mo da
«recording».“ Săpt. 5 XII 75 p. 8 (din engl. recording; DN3)
recordíst, -ă adj. –Care stabileşte un record– „I.B. este
îngrijitorul-mulgător al unui lot de 12 vaci recordiste. În acest lot sînt şi
vacile Ada (cu o producţie record de 12056 litri lapte la lactaţia a
doua), Nina (8401 litri la prima lactaţie).“ R.l. 21 II 77 p. 5 (din record
+ -ist; DEX-S)
recrutór s.m. –Cel care recrutează (soldaţi mer cenari)– „Individul
este un anume Brown, de meserie vînzător de arme şi recrutor de
mercenari pentru Africa australă.“ Sc. 19 I 78 p. 6 (cf. fr. recruteur;
DN3)
rectoscóp s.n. 1964 (med.) –Aparat cu care se examinează rectul–
v. esofagoscop (din fr. rectoscope; DM; DN3, DEX-S)
recuperabilitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este recuperabil–
„Datele indică printre materia lele cu indicii de «recuperabilitate» cele
mai ridicate – prin prisma valorii nete ce se obţine la tona de deşeuri –
metalele neferoase, hîrtia de calitate superioară, cauciucurile [...]“ Sc.
18 IX 77 p. 5 (din recuperabil + -itate; DEX-S)
recupláre s.f. –Cuplare intervenită după o perioadă de decuplare–
„Ora 23,35. Recuplarea a reuşit perfect! La centrul de la Huston au fost
însă cîteva momente de «suspense», datorită faptului că joncţiunea s-a
realizat în timp ce modulul şi nava-mamă se aflau în partea invizi bilă a
Lunii, ceea ce a provocat deteriorarea comunicaţii lor radio.“ Sc. 22
VII 69 p. 6 (din re- + cuplare; cf. fr. rattachement; DT)
recurát, -ă adj. 1992 (jur.) –(Hotărîre) împotriva căreia s-a declarat
recurs– v. computa (cf. fr. recourrir)
redáctor-feméie s.f. –„Scrise numai de redactori-femei, cele două
noi reviste vor da prioritate informaţiei, comentariilor, an chetelor şi
interviurilor cu şi despre femei.“ Sc. 1 II 78 p. 6 (din redactor + femeie)
redactoríţă s.f. –Femeie redactor de carte– „E.B., o femeie cu
deosebit gust pentru poezie, o redactoriţă admirabilă.“ R.l. 21 III 81 p.
2 (din redactor + -iţă)
redecontamináre s.f. –Acţiunea de eliminare repe tată a
radioactivităţii unui material– „(Re)decontaminarea navei
astronauţilor.“ Emi siune radio 24 VII 69 (din re- + decontaminare)
redegíst, -ă s.m.f. –Locuitor al fostei Repu blici Democrate
Germane– „Stările de umilinţă ale Ossi-ului (fost redegist, omul din
Est) s-ar datora şi modului în care el se raportează la slujbă, la job.“
„22“ 28/94 p. 1 (abreviere din R[epublica] D[emo crată] G[ermană] +
-ist; cuvîntul este mult mai vechi)
redimensionáre s.f. –Realizare la noi dimensiuni, de obicei mai
reduse– „Colectivele de muncă din Alexan dria desfăşoară o intensă
activitate de redimensio nare a unor produse [...]“ R.l. 24 II 77 p. 5 (din
redimensiona; DN3)
redingotát, -ă adj. –Evazat– „Croiala lor [a pantalonilor] va fi uşor
redingotată.“ Mag. 29 X 66 p. 6 (din redingotă + -at)
redozáre s.f. –Stabilirea unui nou cuantum– „Asa sinul, culmea
tupeului, cere redozarea pe depsei [...]“ R.l. 16 IV 93 p. 8 (din re- +
dozare)
realizatór, -toáre • 191 • redozáre
reeşaloná vb. I (fin.) –A stabili noi termene pentru plata unei
datorii– „[...] Clubul de la Paris, care reuneşte principalele bănci
occidentale creditoa re, a acceptat reeşalonarea pe o perioadă de 10 ani
a datoriei externe a Guineei Ecuatoriale.“ R.l. 25 VII 85 p. 8 (din re- +
eşalona)
refegíst, -ă s.m.f., adj. –Locuitor al fostei Republici Federale
Germania– „E un «Wessi», spun uneori chiar foştii refegişti despre
unul dintre ei căruia vor să-i accentueze aroganţa faţă de oamenii din
Est.“ „22“ 27/94 p. 12; v. şi 28/94 p. 11 (abreviere din R[e pu blica]
F[ederală] G[ermania] + -ist; cuvîntul este mult mai vechi)
referát-sintéză s.n. –Referat care sinteti zează– „[Editorii] au
întocmit un referat-sinteză.“ Gaz.lit. 6 IV 67 p. 6 (din referat + sinteză)
referéndum s.n. 1972 –Consultare a tuturor membrilor unui grup,
pe o temă oarecare– v. compozitor-poet (din lat. referendum, fr.
référendum; DEX, DN3 – doar cu sensul din domeniul politic)
reflectorizá vb. I (circ.) –A răsfrînge lumina– „Buton reflectorizant
cu şurub pentru fixa rea numerelor de circulaţie. Acesta reflec to rizează
puternic orice fascicol de lumină, contribuind la siguranţa circulaţiei.“
R.l. 3 III 71 p. 4 (din engl. to reflectorize; DEX-S)
reflectorizánt, -ă adj. (circ.) –Care are proprietatea de a reflecta
lumina– „În bătaia farurilor, semnul de circulaţie capătă o strălucire
ne obiş nuită [...] Secretul semnalului luminos? Un material plastic pe
suprafaţa semnului de circulaţie, devenit – pentru a folosi termenul de
specialitate – «indicator rutier reflectorizant».“ Sc. 21 IX 65 p. 1.
„Verificări şi la claxon, faruri, capacitatea de încărcare a bateriilor de
acumulatoare, existenţa triunghiului reflectorizant.“ I.B. 12 IV 74 p. 3.
„[...] iar marcajul de cel mai modern şi eficient tip (cu microbile
reflectorizante) s-a extins pe circa 14000 kilometri.“ R.l. 10 II 77 p. 1;
v. şi Cont. 1 VIII 67 p. 9; v. şi catadioptru, microbilă, reflectoriza (din
reflectoriza; DEX, DN3)
reflectoterapíe s.f. (med.) –Metodă terapeutică ba zată pe
provocarea de reflexe cu rol util în alte părţi ale organismului– „După
cercetările efectuate la Institutul pentru reflectoterapie din Mos cova
s-a ajuns la concluzia că acupunctura poate constitui un mijloc eficient
pentru combaterea fumatului.“ Sc. 27 V 78 p. 5. „[...] acupunctura – alt
fel zis reflexotherapia – permite influenţarea nu numai a funcţionării
mecanismelor sistemului nervos central, ci şi a activităţii funcţio nale
stomaco-intestinale.“ I.B. 12 XI 84 p. 8 [şi reflexoterapie] (cf. fr.
réflexothérapie; DEX, DN3 – reflexoterapie)
reflexogén, -ă adj. (med.) –Care determină sau intensifică un
reflex– „Stimulo-terapia cutanată – cunoscută sub denumirea de
acupunctură – este o metodă de tratament care obţine efectul dorit prin
iritaţia anumitor puncte şi zone reflexogene ale pielii. Efectul se obţine
printr-o serie de reacţii neuro-endocrine şi humorale, tinzînd
funcţional să restabilească echilibrul func ţional al organismului
dereglat de boală.“ I.B. 23 VII 69 p. 3 (din fr. réflexogène; DZ; DEX,
DN3)
refolosíbil, -ă adj. –Care poate fi utilizat din nou– „Pentru
popularizarea unor proiecte-tip refolosibile etc., ar fi bine să se editeze
un buletin [...]“ Sc. 26 X 61 p. 3 (din re- + folosibil; DEX-S)
refóntă s.f. (franţuzism) –Refacere– „Nu era ne voie de o refontă,
deoarece în versiunea ei iniţială dramatizarea este remarcabilă.“ R.l.
25 VII 75 p. 2 (din fr. refonte)
refrişá vb. I (franţuzism) –A împrospăta, a face ca nou– „[...] ateliere
pentru refişat îmbrăcămintea, călcat pălării etc.“ R.l. 24 I 73 p. 5 (din
fr. rafraîchir; DEX-S)
regál s.n. (livr.) –Cadou, desfătare– „Cu greu se pot găsi cuvinte de
mulţumire şi apreciere pentru cei de la televiziune care duminică între
orele 18 şi 19 au oferit celor mici un adevărat «regal» tele!“ Săpt. 2 IV
76 p. 6. „Tot duminică, pe TVR1, un regal cu «Divertis».“ Ev.z. 31 I 97
p. 11; v. şi 4 V 84 p. 4 (din it. regalo, fr. régal; DN – alt sens, DEX,
DN3)
reggae s. 1984 (americanism; muz.) –Muzică ritmică de origine
jamaicană pe care se dansa în anii ‘70– v. disco [pron. réghe] (cf. it.
reggae; DPN 1980)
regíe s.f. (ec.) –Întreprindere de interes public naţional, proprietate a
statului, administrată de către funcţionari numiţi de Guvern, ale cărei
eventuale deficite sînt acoperite de la buget– „Majoritatea regiilor
merg astăzi în pierdere.“ (din fr. régie, germ. Regie; cuv. este mult mai
vechi, dar a reapărut după decembrie 1989)
regízor-actór s.m. –Actor care face regie– „Stimularea actorilor
spre regie, promovarea de regizori-actori cît mai numeroşi.“ R.l. 8 II
67 p. 2. „[...] un regizor devenit regizor-actor, un regizor-actor devenit
scenarist [...]“ R.l. 11 II 77 p. 2 (din regizor + actor)
regízor-artíst s.m. –Regizor de înaltă calitate– „Cel dintîi act de
creaţie care îl validează pe regizorul-artist este selecţia interpreţilor.“
Cont. 17 II 67 p. 5. „Aici se vede clar că a lucrat şi gîndit un
regizor-artist.“ R.lit. 14 XI 74 p. 16 (din regizor + artist)
regízor-autór s.m. –Regizor care scrie texte lite rare (drama tice)–
„Nimeni nu-l înţelege pe băiat, nimeni nu încearcă să se apropie de el
(nici chiar regizorul-autor) şi el rămîne singur, singur.“ R.l. 7 X 73 p. 2
(din regizor + autor)
regízor-culíse s.m. –Responsabil cu pregătirile din culise pentru
buna desfăşurare a unui spectacol– „Tea trul C. Nottara anunţă concurs
pentru un post de regizor-culise.“ I.B. 1 XI 61 p. 4 (din regizor [de]
culise)
regízor-feméie s.m. –Regizoare– „La Paris a avut loc primul
festival al filmelor regizate de regizori-femei.“ Cinema 4/74 p. 17 (din
regizor + femeie)
regízor-operatór s.m. (cinem.) –Regizor ca re este şi operator al
filmului– „Regizorul-ope rator D.T. face prin acest film încă o dată, şi
dovada calităţilor care l-au consacrat, cola bo rînd aici cu operatorul
M.P.“ Cont. 26 V 78 p. 8 (din regizor + operator)
regízor-pedagóg s.m. –Regizor cu ca lităţi şi/sau îndeletniciri de
pedagog– „Aici e cît se poate de necesar acum regizorul-pedagog
sosit, nu pe fugă, ci cu intenţia de a lucra realmente cu colectivul în
bună parte rutinizat.“ Cont. 11 XI 66 p. 4. „Fără îndoială, piesa de
rezistenţă a colectivului continuă să fie «Azilul de noapte», spectacol
creat acum mai bine de 15 ani de cunoscutul regizor-pedagog L.S.
Vivien.“ Cont. 15 XI 74 p. 9 (din regizor + pedagog)
regízor-producătór s.m. –Producător de film care semnează şi
regia– „Filmul pe care îl pregă teşte acum regizorul-produ cător St.
Kramer [...]“ Cont. 2 XI 62 p. 5. „Producătorul-regizor şi
regizorii-producători“ Cont. 18 XII 70 p. 5 (din regizor + producător)
regízor-scenaríst s.m. –Regizor care semnează sce nariul unei
piese de teatru, unui film etc.– „Intenţia regizorului-scenarist A.S. a
fost aceea de a crea mai degrabă o comedie amară decît una plăcută.“
Cont. 12 IV 63 p. 5. „Coincidenţă? Reproducere invo luntară din partea
regizorului-scenarist? Probabil şi una şi alta. Viaţă şi rampă se
împletesc, se întrepătrund.“ R.lit. 21 X 76 p. 17. „Toate acestea
se-ntîmplă, pesemne, din dorinţa regizorului-scenarist de a-i conferi
eroului principal – cartoforul – un dram de complexitate.“ Săpt. 19 X
84 p. 5 (din regizor + scenarist)
regízor-scenográf s.m. –Regizor care se ocupă şi cu sce nografia–
„Este admirabil dirijată punerea în scenă a regizorului-scenograf ro -
mân Liviu Ciulei.“ R.l. 4 VI 74 p. 24 (din regizor + scenograf)
regulamént-cádru s.n. –Regulament cu ca racter general– „Re gu -
lamentul-cadru privind răspunde rile, organizarea, funcţio na rea şi
dotarea cluburilor de performanţă.“ Sc. 22 XII 77 p. 5 (din regulament
+ cadru)
rehidratáre s.f. –Reechilibrarea substanţelor lichi de într-un
organism deshidratat– „Grupa san guină nu a putut fi însă stabilită, fie
din cauză că substanţele care o determină dispăruseră, fie că au fost
îndepărtate prin procesul de rehi dra tare.“ Sc. 21 VII 73 p. 6 (din re- +
hidratare; DZ)
rejucáre s.f. în sint. meci rejucare (sport) –Partidă jucată în întîlnirile
de cupă în cazul în care echipele au terminat un meci anterior la
egalitate– „În meci rejucare contînd pentru optimile de finală ale
«Cupei ligii engleze» la fotbal, echipa Tottenham Hot spur a învins cu
scorul de 2–0.“ R.l. 26 XI 75 p. 5 (din re- + jucare)
reláţie s.f. (circ.) –Traseu– „Aceleaşi tarife se practică pe relaţia
Germania–Bucureşti.“ R.l. 6 IX 91 p. 14. „[La metrou] în prezent, se
circulă cu viteze de 60 km/h pe relaţia Republica–Armata Poporului.“
R.l. 17 V 94 p. 16; v. şi Libertatea 6 X 95 p. 24; v. şi vîrf (1977) (formal
din fr. relation, it. relazione; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
relecturá vb. I (semidoct) –A reciti– „A relectura istoria, a afla în
faptele ei ideile scrierii unor noi opere, înseamnă [...] preţuire faţă de
paginile inspirate, nemuritoare ale înaintaşilor.“ I.B. 19 I 76 p. 5 (din
re- + lectura)
relectúră s.f. –Recitire, a doua lectură– „G.S. mi-a promis o
relectură atentă [...]“ R.lit. 5 XI 70 p. 20. „Juriul premiului anual
pentru roman Goncourt s-a reunit la 1 octombrie după ce s-au făcut
«lecturile de vacanţă», în total 174 de romane. S-au ales 24 de cărţi
pentru «relectură».“ R.lit. 17 X 74 p. 23. „M.D. cîştigă la relectură,
reeşaloná • 192 • relectúră
senzaţia prospeţimii se păstrează intactă.“ R.lit. 20 VII 78 p. 2 (din re-
+ lectură; cf. fr. relecture; DEX-S)
relín s.n. (text.) „Relin este denumirea ţesăturii des tinată unor astfel
de huse, realizate din fire de in şi de relon, rezistentă, neşifonabilă şi cu
un aspect plăcut.“ R.l. 24 XI 66 p. 4 (din rel[on] + in)
relón s.n. 1960 (text.) –Tip de fibră sintetică– v. electropluşat, relin,
relotin (după nailon, cu ini ţiala de la România; T. Hristea PE 33; LTR,
DC; DN3)
reloníst s.m. (text.) –Lucrător la fabrica de relon– „Oraşul
reloniştilor.“ Sc. 15 XI 60 p. 1 (din relon + -ist; DN3)
relontéx s.n. (text.) „Au început să se producă la fabrica «Tînăra
Gardă» bluzele, scampo lou rile, ja che tele şi cămăşile bărbăteşti din
relontex, un fir sintetic, subţire, vopsit în tonuri calde.“ Sc. 16 XII 65 p.
5 (din relon + tex[til])
relotín s.n. (text.) „Colectivul fabricii Pavel Tca cenco din Capitală a
realizat noi modele de ciorapi din relotin (combinaţie de fire relon şi
bumbac mercerizat)“ Sc. 22 I 61 p. 1 (din relon; LTR; DN3)
remake s.n. (cinem.; anglicism) –Ecranizare nouă a unui film turnat
mai demult– „Industria mondială a filmului practică, pe scară largă,
«remake»-uri după opere sau scenarii de prestigiu.“ Sc. 28 IX 74 p. 4.
„«Regina africană», frumosul film al lui Houston închinat curajului şi
speranţei, va fi sursa unui remake pentru televi ziune.“ I.B. 8 IV 77 p. 2.
„Ade văratul zel comparativ al stagiunii s-a manifestat în cele două
cicluri magistrale care au traversat-o: Variaţiuni pe aceeaşi temă ( [...]
remake-uri) şi Pre miile de la Cannes.“ R.lit. 13 IX 79 p. 17; v. şi 11 VIII
75 p. 3, 20 XI 75 p. 17, Cont. 31 XII 76 p. 12 [pron. riméic] (din engl.
remake; cf. fr. remake; PR 1945; DN3, DEX-S)
remantadín s. (cuv. leton; farm.) „În R.S.S. Letonă a fost creat şi
experimentat un nou medicament contra gripei. Folosit în sco puri
profi lactice în anul 1976, medicamentul, care a primit numele de
Remantadin, a permis evitarea epi demiei de gripă în republică.“ Sc. 13
IV 77 p. 4
remarcáre s.f. –Punere din nou de marcaje pe traseele turistice–
„[...] acţiunile din cadrul «Asaltului Carpaţilor» care vizează
marcarea, remarcarea, întreţinerea de trasee turistice, crearea altora
noi.“ R.l. 30 VI 84 p. 3 (din re- + marcare)
remorcábil, -ă adj. 1970 –Care se remorchează– v. sărăriţă (din
remorca + -bil; DEX-S)
remorcă-camping s.f. –Vehicul pentru cam ping, tras de un
vehicul cu motor– „Coop. Precizia din Arad a început construcţia unor
remorci-camping, ataşabile la autoturismele de tipul şi mări mile
existente în ţara noastră.“ Sc. 7 II 67 p. 2 [pron. remórcă chémping]
(din remorcă + camping, după fr. remorque de cam ping; D.Tr.)
renegociá vb. I –A negocia din nou– „Free-lance-ul nu beneficiază
de bonus. Bonus-ul se renegociază în momentul cînd îţi schimbi
serviciul [...]“ „22“ 3–9 XII 92 p. 16 (cf. fr. renegocier; I. Preda în LR
11–12/92 p. 588)
renegociére s.f. –Negociere repetată– „Car tea Al bă privind re ne -
gocierea aderării Angliei la C.E.E.“ Sc. 28 III 75 p. 6 (din re- +
negociere)
Renél s.n. –Regia Naţională de Electricitate– „Luni [...] vor în cepe
lucrările seminarului cu tema «Relaţia furnizor-consumator de energie
electri că», în organizarea RENEL.“ R.l. 17–18 X 92 p. 3. „Renelul ne-a
fericit cu 28 lei pe chilowat.“ R.lit. 35/93 p. 12; v. şi R.l. 7 X 92 p. 1, 7
XI 92 p. 2, 13 XII 96 p. 9; v. şi plajă (Abreviere din Re[gia] N[aţională
de] El[ectricitate])
rentabilizáre s.f. –Acţiunea de a face rentabil– „Întrunit ieri după
amiază, Colegiul lărgit al Ministerului Comerţului a analizat modul în
care s-a desfăşurat pînă acum în întreprinderile din subordine acţiunea
de rentabilizare.“ R.l. 8 III 67 p. 3 (din rentabiliza; cf. fr.
rentabilisation; DMN 1969; DN3)
reologíe s.f. (fiz.) „Reologia studiază deformarea şi curgerea unor
materiale care au proprietăţi complexe: de exemplu, în anumite situaţii
ele se comportă ca un corp solid, iar în alte situaţii ca un corp fluid.“ Sc.
30 XI 63 p. 4; v. şi R.l. 13 II 84 p. 2 (din fr. rhéologie; cf. engl. reology,
germ. Rheologie, rus. reologhiia; PR 1943; OSRI; LTR, DC, DTP;
DEX, DN3)
reométru s.n. (fiz.) –Regulator de debit al unui fluid supus la
presiuni variabile– „Avantajele invenţiei: [viscozimetrul «Lari»] eli -
mină total importul de rheometre, poate fi utilizat direct la sonde [...]“
R.l. 2 IV 74 p. 5 [scris şi rheometru] (din fr. rhéomètre; cf. engl.
rheometer, germ. Rheometer, rus. reometr; DTP, LTR; DEX, DN3)
reorientá vb.refl. I –A se orienta într-o nouă direcţie– „K.G.B.-ul se
reorientează [...] atenţia agen ţilor sovietici s-a deplasat acum de la
secretele militare la informaţiile cu caracter economic, ştiin ţific şi
tehnologic.“ R.l. 5 XI 91 p. 5 (din re- + orienta; cf. fr. réorienter;
DEX-S)
repansát s.n. (text.) –Repararea defectelor la ţesă turi– „În ate lierele
de repansat abia ai loc să calci din cauza valurilor de ţesături.“ Sc. 26
III 61 p. 3
repér s.n. (tehn.) –Fiecare dintre elementele componente ale unui
obiect tehnic complex– „Un nu măr mare de repere care se reali zează
din mase de presare poliesterice (silurex-premix), fabricate pen tru
industria constructoare de maşini, electrotehnică, transporturi etc.,
mate ria lizează cercetarea ştiinţifică românească în do meniul
înlocuitorilor.“ R.l. 11 II 76 p. 3. „Repere de metal“ R.l. 16 I 79 p. 1; v.
şi 3 IV 81 p. 5 (din fr. repère, rus. reper; DTP, LTR; DN, DEX – alte
sensuri, DN3)
repertoriál, -ă adj. (teatru) –Privitor la repertoriu– „Am adresat
cîteva întrebări cu privire la programul artistic al teatrului, criteriile
selecţiei repertoriale [...]“ Sc. 14 XI 70 p. 4. „Selecţia repertorială,
apelul la partituri celebre a dovedit că interpretările de elită [...]
întrunesc întotdea una adeziunea unanimă a publicului.“ Sc. 2 III 71 p.
7. „Teatrul «Ion Vasilescu» ridică stacheta repertorială prin asemenea
piese care nu merită să rămînă doar amintiri.“ Cont. 18 I 73 p. 4 (din
engl. repertorial; V. Guţu Romalo C.G. 206–207, 237, I. Iordan în SCL
4/64 p. 413; DN3, DEX-S)
repertorizá vb. I –A înscrie într-un repertoriu, a înregistra– „Un
aparat destinat să «repertorizeze», pe cale matematică, atît culorile cît
şi nuanţele lor, a fost prezentat la salonul de inovaţii «Inova ‘73» de la
Paris.“ R.l. 22 VI 73 p. 6 (din repertoriu + -iza; cf. fr. répertorier;
DEX-S – şi repertoriá; S. Şora, RLR 52/88 p. 12)
réplică s.f. 1. (artă) –Copie, reproducere a unui original– „Statuile
respective urmează să fie înlocuite cu replici în curs de realizare în
atelierele din Londra ale lui British Museum, unde se deţin mulaje ale
originalelor [...]“ Sc. 23 X 76 p. 5; v. şi R.l. 15 XII 80 p. 6. 2. (geol.)
„[Cutremurele] au fost urmate de replici în general slabe, replici care
s-au înregistrat şi de această dată în noaptea de 4 spre 5 martie.“ Sc. 6
III 77 p. 2. „Replicile – mişcări tectonice ulterioare acestor seisme de
mare adîncime şi foarte puternice – apar la scurt interval, în
succesiune, avînd o mică intensitate.“ Sc. 10 III 77 p. 5. „În urma
principalului cutremur înregistrat duminică dimineaţă au avut loc
replici cu intensitate de peste 5 grade pe scara Mercalli pînă în
dimineaţa zilei de 16 aprilie.“ Sc. 17 VI 77 p. 6; v. şi R.lit. 16 VI 77 p. 8
(sensul 1 din fr. réplique, engl. replica; DEX, DN3 – sensul 1)
réplică-chéie s.f. –Replică foarte importan tă– „O replică-cheie a
lui Brâncoveanu.“ R.lit. 13 XI 69 p. 25. „Două replici-cheie pentru
înţe legerea lui Play Strindberg [...]“ Cont. 11 III 71 p. 4. „Nu putem şti
totdeauna, sub specia vieţii, cine e locatar principal şi cine tolerat –
spune una din replicile-cheie ale piesei.“ Sc. 28 I 77 p. 4 (din replică +
cheie; A. Giurescu M.C. 33)
reportáj-anchétă s.n. –Reportaj sub formă de an chetă–
„Remarcăm, de asemenea, pagi nile memo rialistice semnate de M.P
[...] şi reportajul-anchetă realizat de S.P.“ Cont. 24 III 72 p. 3.
„Următoarea rubrică, o rubrică menită să ne dea speranţe [...] în cea
mai mare parte reali zabile, aşa cum am putut constata urmărind
reportajul-anchetă al emisiunii Magazinul femei lor.“ Săpt. 27 VI 75 p.
6. „Ce e nou în salonul de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti
– reportaj-anchetă de R.G.“ Pr.R.TV 13 I 77 p. 10; v. şi Săpt. 26 III 76
p. 5; v. şi reportaj-interviu (din reportaj + anchetă)
reportáj-eséu s.n. –Reportaj cu calităţi de eseu– „Povestirea este
mai mult un reportaj-eseu.“ Cont. 25 VI 62 p. 3. „Pledoarie pentru
viaţă (color). Re portaj-eseu“ Sc. 23 XI 86 p. 5; v. şi reportaj-interviu
(din reportaj + eseu)
reportáj-intervíu s.n. –Material publicistic în care sînt folosite
deopotrivă procedeele reportajului şi ale interviului– „Unul din
ultimele numere ale revistei «Esquire» publică [...] un reportaj-inter -
viu cu prolificul scriitor american Tennessee Williams.“ Cont. 17 XII
71 p. 10. „[...] iugoslavul B.K., membru în biroul F.I.D.E., a realizat un
reportaj-interviu în care «personajul central K [...] face unele
mărturisiri interesan te».“ Săpt. 15 III 74 p. 14. „Reportajul-poem şi
reportajul-mo no grafic, reportajul-eseu şi reportajul anchetă,
reportajul-evocare şi reportajul-dialog, reportajul-interviu şi
reportajul sociolo gic, iată numai cîteva din tipurile de reportaje
prezente.“ R.lit. 28 XI 74 p. 17 (din reportaj + interviu)
reportáj-poém s.n. –Reportaj cu calităţi de poem– „Marile
relín • 193 • reportáj-poém
reportaje-poeme [ale lui Geo Bogza]“ Cont. 18 IX 64 p. 3; v. şi
reportaj-interviu (din reportaj + poem)
repórter-documentaríst s.m. „Cu 44 de ani în ur mă, scrie în
concluzie Sulzberger, mi-am făcut intrarea în presă ca
reporter-documentarist la «morga» unui ziar din Pennsylvania (în
limbajul presei americane prin «morgă» se înţe lege sala de
documentare unde se păstrează colecţiile ziarelor).“ Sc. 11 I 78 p. 6
(din reporter + documentarist)
repórter-fotográf s.m. 1975 –Reporter care exe cută fotogra fii– v.
artist-fotograf (din reporter + fotograf)
repórter-operatór s.m. (cinem.) –Reporter care este şi operator–
„Lenau şi Banatul. 175 de ani de la naşterea poetului. Documentar în
colaborare cu F.L. şi N.B.; reporter-operator I.E.“ Pr.R.TV 12 VIII 77
p. 12 (din reporter + operator)
repórter-prozatór s.m. –Reporter care scrie proză– „Prozatori
reporteri şi reporteri-pro zatori scriu pagini de notaţie directă sau
divaghează inspirat într-o eseistică de bună calitate.“ R.l. 18 II 67 p. 2
(din reporter + prozator)
reportofón s.n. –Magnetofon special pentru reportaje şi inter viuri–
„[...] refuzînd reportofonul oferit, preferă să-mi dea răspuns scris.“
Săpt. 28 IX 75 p. 4. „Am reuşit să vorbim doar cu unul dintre ei
[bişniţari], iar acesta a refuzat să-şi spună numele. Ceilalţi au fugit de
reportofon ca dracu’ de tămîie.“ Cotid. 1 X 92 p. 6. „Ziaristul C.N.
găsea oricînd un răspuns în faţa reportofonului deschis.“ „22“ 32/93 p.
5 (din repor[ter] + [magneto]fon; DEX-S)
reprezentativitáte s.f. (pol.) –Reprezentarea unei instituţii, a unui
stat etc. în relaţiile cu alte instituţii, state etc.– „Prima funcţie a unui
preşedinte este reprezentativitatea“ „22“ 1–8 XII 92 p. 7 (cf. fr. repré -
sentativité; PR 1954; DN3)
reprint s. (cuv. engl.) –Retipărire– „A început publicarea unui
«reprint», şi anume Cartea cu poze pentru copii, apărută la Weimar, în
vremea lui Goe the.“ Cont. 10 III 78 p. 12 [pron. riprínt] (DEX-S)
reprografíe s.f. (tehn.) „Reprografia în pericol. Au trecut oare
vremurile bune ale tehnicii de fotocopiat acte? [...] Prin genera lizarea
folosirii acestei descoperiri, uriaşa industrie a «reprogra fiei» (ştiinţa
sau tehnica reproducerii) este ameninţată cu dispariţia. La prima
vedere pare surprinzător că tehnica anticopie a fost pusă la punct
tocmai de către «Rank Xerox», societatea căreia îi revin 60 la sută din
profiturile industriei mondiale a reproducerii documentelor.“ Sc. 14
XI 74 p. 6 (din fr. reprographie, engl. reprography; DMN 1963, BD
1967; DEX-S)
reptílă monetáră sint.s. 1976 (ec., fin.) –Li mită a fluctuaţiei
cursului bancar pentru un ansamblu anumit de monede– v. şarpe
monetar //din reptilă + monetară//
reradiá vb. I –A retransmite (semnalele radio sau de televiziune)–
„Semnalele de televiziune emise de staţiunea din Andover (statul
Maine, SUA) au fost recepţionate pe satelit şi, după o prealabilă
amplificare, ele au fost reradiate către staţiile co res punzătoare din
Europa.“ Sc. 4 VIII 62 p. 3 (din re- + radia)
resentimentár, -ă adj. –Care nu poate trece peste amintirea unor
neplăceri din trecut– „Redacţia «22» nu împărtăşeşte opinia [...] că de -
ţinuţii politici ar reprezenta opoziţia resentimentară.“ „22“ 24–30 XII
92 p. 13. „Alţi autori de memorii sînt însă pătimaşi pînă la a fi
revendicativi, resentimentari cu ostentaţie.“ R.lit. 23/93 p. 1; v. şi „22“
7–13 I 93 p. 1 (din resentiment + -ar; cf. fr. ressentimental; MNC
1977)
resortisánt s.m. (jur.) –Persoană protejată de ţara de origine, chiar
dacă se află pe un teritoriu străin– „Autorităţile guvernamentale ale
Laosului au dispus dizolvarea a două organizaţii reac ţionare din
această ţară. Este vorba de aşa-numita «asociaţie a resortisanţilor
chinezi», fondată în 1952 de interpuşi ai regimului din Taiwan, şi de
aşa-zisa «uniu ne a asociaţiilor laoţiene».“ Sc. 24 VI 75 p. 6; v. şi R.l. 30
IX 93 p. 8 (din fr. ressortissant; DEX, DN3)
respíro s.sg.tant. (livr.) 1. –Relaxare, repaus– „În genere, ziua de
odihnă este un eficient «res piro» pentru toţi membrii caravanei
despresuraţi de grijile presante ale programului zilnic.“ R.l. 17 VI 74 p.
5; v. şi Sc. 19 XII 79 p. 1. 2. (impropriu) –(Ultima) oră– „Stirile de
ultim respiro referitoare la mode.“ Săpt. 23 I 76 p. 8 (din it. respiro;
DEX-S; cuv. este mai vechi în română)
respirométru s.n. (med.) „Prof. E.W.B. de la Universitatea din
Columbia britanică (Canada) a pus la punct un «respirometru», aparat
care permite modificarea artificială a presiunii atmosferice pentru
adap tarea atleţilor la altitudini mari.“ Sc. 4 III 67 p. 7; v. şi Sc. 27 IX 74
p. 5 //din respiro + -metru, probabil după un model engl.; C. Lupu în
SCL 6/82 p. 505; DEX-S//
restauránt-berăríe s.n. –Restaurant în care (ca băutură) se
serveşte mai ales ori exclusiv bere– „În 1955–1956 acest
restaurant-berărie a fost în întregime renovat.“ Cont. 10 III 67 p. 7
(din restaurant + berărie)
restauránt-cabánă s.n. –Restaurant ame na jat într-o cabană–
„Avem un restaurant-ca bană în pădurea Adîncata care este neren -
tabil.“ Sc. 11 XII 67 p. 2 (din restaurant + cabană)
restauránt-cantínă s.n. –Restaurant cu pro fil de cantină– „TAPL
Bucureşti ne-a anunţat ieri că a deschis în localul fostului
restaurant-cantină din str. Lipscani un nou restaurant cu autoservire,
pre văzut cu o linie modernă.“ R.l. 24 II 67 p. 3. „Ar fi mult mai
necesare res taurante-cantină.“ Cont. 26 II 74 p. 9 (din restaurant +
cantină)
restauránt-cherhaná s.n. –Restaurant cu specific de cherhana–
„De curînd, pe malul lacului Siutghiol s-a deschis acest nou
restaurant-cherhana.“ R.l. 25 VII 69 p. 2 (din restaurant + cherhana)
restauránt-crámă s.n. –Restaurant cu specific de cramă– „La
subsol se va amenaja un restaurant-cramă ce va fi legat de un alt
restaurant care va funcţiona la parter.“ Sc. 2 IV 78 p. 5. „Între
restaurantul-cramă Universal [...] şi res taurantul Bucur [...] există
multe puncte co mu ne.“ I.B. 14 IX 84 p. 6 (din restaurant + cramă)
restauránt-grădínă s.n. –Restaurant cu gră dină– „La cunoscutul,
greoiul şi etc., etc. restaurant-gră dină «Mioriţa», cînd e sare nu-i
mălai [...]“ Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din restaurant + grădină)
restauránt-hotél-şcoálă s.n. –Restaurant şi hotel cu rol de
şcoală– „Înfiinţarea complexului «restaurant-hotel-şcoală Viilor» are
un scop foar te precis: practica elevilor să se desfăşoare sub supra ve -
ghe rea instructorilor, în condiţii iden tice cu cele existente în reţeaua de
deservire.“ I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + şcoală)
restauránt-ospătăríe s.n. –Restaurant cu specific de birt– „La
Călăraşi şi Alexandria s-a deschis cîte un restaurant-ospă tărie.“ Sc. 8
V 62 p. 1 (din restaurant + ospătărie)
restauránt-pensiúne s.n. –Restaurant cu specific de pensiu ne–
„Unele restaurante-pen siune refuză să servească elevilor masa de
prînz.“ I.B. 20 X 69 p. 1; v. şi ceainărie-cofetărie (din restaurant +
pensiune)
restauránt-pizzeríe s.n. –Restaurant cu spe cific de pizzerie–
„[Mafia] dispune, în pre zent, de o vastă reţea comercială: res -
taurante-pizzerii, mari magazine alimentare cu autoser vire,
întreprinderi de import-export şi de turism.“ R.l. 18 VII 85 p. 6 (din
restaurant + pizzerie, după it. ristorante-pizzeria)
restauránt-terásă s.n. –Restaurant pe tera să– „La punctele de
îmbarcare au fost construite două restaurante-terasă de toată fru -
museţea, din sticlă şi masă plastică.“ Sc. 24 VII 63 p. 3; v. şi I.B. 19 V
67 p. 1 (din restaurant + terasă)
restauránt-zahaná s.n. –Restaurant cu spe cific de zahana– „La
restaurantul-zahana «Bum beşti» am făcut cunoştinţă cu cîte va
inovaţii (nu prea noi, e drept) în materie de măsură: coniacul – cîntărit
cu... ochiometrul.“ I.B. 13 XII 73 p. 3 (din restaurant + zahana)
restauráţie s.f. (pol.) –(După 1989) Reveni rea la putere a
neocomuniştilor, recomunizare– „«Restauraţia» realizată prin
acapararea feroce a puterii şi legitimată prin «alegerile» din 20 mai
1990 a creat condiţiile ideale pentru refacerea faţadei.“ R.lit. 21 II 91 p.
4. „Restauraţia. La vremuri noi – eşalonul doi.“ R.l. 19 VIII 93 p. 11.
„Un proces de restauraţie cripto-comunistă sub oblă duirea puterii
actuale.“ R.lit. 4/96 p. 3; v. şi 11/92 p. 3, Calende V 93 p. 10, D. 33/93 p.
3, „22“ 41/93 p. 9; v. şi recomunizare (cf. fr. res tauration; DN, DEX,
DN3 – alte sensuri)
restructurá vb. I (eufemism din perioada co munistă) –A da afară
dintr-un serviciu pe cei conside raţi a nu avea „dosarul bun“– „Bietul X
a fost restructurat, fiind fiul lui Y, epurat (comprimat) în anii ‘50.“
(Magdalena Vulpe în LR 1–2/92 p. 105–107)
reşapát s. 1975 (tehn.) –Recondiţionarea unei anvelope uzate prin
adăugarea unui nou strat de cauciuc– v. tipo dimensiu ne; v. şi Cont. 31
V 80 p. 10 (din fr. rechapé; DN3)
rétro adj.inv. –Care marchează o întoarcere (re luînd sau imitînd un
stil mai vechi)– „[...] o modă «retro» a pălăriilor şi coafurilor aducînd
încă aminte de moda anilor dinainte de primul război mondial.“ R.l. 15
VII 75 p. 6. „A adopta stilul retro, în concepţia lor, înseamnă a da
libertatea să se folosească toate formele, schemele, combinaţiile care
de-a lungul anilor au prins la public, au făcut vînzare, au avut succes.“
repórter-documentaríst • 194 • rétro
Săpt. 3 XI 78 p. 8. „Parfumul «retro» al străzilor, cafe nelelor bucu -
reş te ne [...]“ Sc. 22 II 79 p. 4 (abreviere din fr. re tro [grade]; DMC
1973; L. Seche în SCL 2/76 p. 202; DEX-S)
retroproiectór s.n. 1971 (tehn.) –Aparat de proiecţie pe un ecran
aflat în spatele operatorului– v. audiovizual (din fr. retroprojecteur;
DMC 1965; DEX-S)
retroproiécţie s.f. (fig.) –Proiectare înapoi în timp– „Portretele sale
cuprind notaţii ale psihologului moralist [...] dar şi reflecţii ale
criticului care procedează la o retroproiecţie a operei în existenţa
autorului ei.“ Luc. 8 XII 73 p. 6 (cf. fr. retroprojection; FC II 214, 215;
DTP; DN3 – alt sens, DEX-S)
revanşísm s.n. (pol.) –Atitudine politică dictată de spiritul de
revanşă, după o înfrîngere– „Ita lienii încep să înţeleagă din ce în ce
mai bine realitatea pericolului revanşismului şi al militarismului
vestgerman şi chiar consecinţele pe care le are în pro pria ţară.“ R.l. 16
IX 61 p. 4 (din germ. Revanschismus, fr. revanchisme; PR 1950, F;
DEX, DN3)
reveioná vb. I (rar) –A petrece revelionul– „Îm preu nă cu alţi colegi
de-ai mei, de la Teatrul Na ţional şi de la alte teatre, voi reveiona la
ATM.“ I.B. 31 XII 60 p. 1 (din fr. réveillonner; DN3)
revendicá vb. I –A-şi atribui, a-şi asuma (de obicei o crimă, un
atentat, răpirea unei persoane etc.)– „Două organizaţii teroriste diferite
au «revendicat» – acesta este termenul încetăţenit în vocabularul
ziarelor care sînt puse mereu în situaţia de a relata despre asemenea
nemernicii – asasinarea remar cabilului irlandez.“ R.lit. 3 V 79 p. 22.
„Pînă în prezent, cele cinci atentate nu au fost revendicate.“ R.l. 21 V
79 p. 6 (din fr. revendiquer; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
reversív, -ă adj. 1995 –Care are efect doar pe durata administrării
sau funcţionării– v. planificare familială (din fr. réversif; DN3,
DEX-S)
revigorá vb. I –A înviora– „[...] fumătorii care renunţă la fumat se
nasc a doua oară, organismul lor se revigorează ca prin miracol.“ I.B. 4
I 74 p. 1. „La Anticariat deocamdată nimic nou; poate ar trebui
întreprins ceva spre a fi revigorate Anticariatele.“ Săpt. 24 I 75 p. 3
(din fr. revigorer; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DN3)
revigoráre s.f. –Înviorare– „Prin publicarea acestor teze de doctorat
se poate observa o revigorare a criticii de tip universitar.“ Argeş 9/73 p.
5. „[...] o binevenită (chiar dacă nu suficient încă) revigorare a
interesului pentru dramaturgia interbelică.“ Cont. 9 VII 76 p. 9 (din
revigora; DN3)
revistoíd, -ă adj. (peior.) –Cu caracter de revistă– „În 1932, într-un
film revistoid de mîna a patra, o debutantă se afla înţepenită în centrul
unui ecran gol şi negru.“ I.B. 11 IV 73 p. 2 (din revistă + -oid)
revízor-contábil s.m. –Contabil care îndeplineşte munca de
revizor– „Cînd revizorul-contabil M.I [...] a venit să controleze
unitatea din str. Brezoianu nu s-a descoperit mare lucru.“ Sc. 18 II 67 p.
1. „Sînt promovaţi în funcţia de revizor-contabil începători lipsiţi de
pregătire.“ Sc. 29 III 71 p. 2 (din revizor + contabil)
revopsíre s.f. 1975 –Acţiunea de a vopsi din nou– v. zebră (din re- +
vopsire)
revuíst s.m. (spect.) –Autor de spectacole de revistă– „Un încercat
revuist, H.N., ne invită la Teatrul «Ion Vasilescu» în dubla calitate de
autor şi regizor [...]“ I.B. 2 IV 75 p. 5 (din fr. revuiste; C. Lupu în CL
1/83 p. 50; DEX)
rezidént, -ă s.m.f. (înv. medical) –Absolvent me dici nist care îşi
perfecţionează practica în spital– „La în cheierea fiecărei etape,
rezidentul va sus ţine un examen.“ R.l. 5 X 95 p. 5. „Cu noştinţele
necesare studentului în medicină şi rezidentului în obstetrică şi
ginecologie.“ R.l. 1 V 96 p. 5 (din fr. résident; DEX, DN3 – alte
sensuri)
rezidenţiát s.n. (înv. medical) „Ministerul Să nă tăţii organi zează
concurs de intrare în re zidenţiat (fostul se cun dariat).“ R.l. 5 X 95 p. 5.
„Medicii aflaţi în stadiu de rezidenţiat.“ R.l. 15 V 96 p. 5; v. şi Ev.z. 8
XI 96 p. 16, 13 III 97 p. 6 (din rezi denţă + -iat, după modelul lui
secundariat; cf. fr. résidanat; MNC 1979)
rezistént, -ă s.m.f. (pol.) –Patriot care se îm po triveşte unui regim
totalitar– „Deşliu a fost un rezistent adevărat, care a plătit cu două
decenii de marginalizare şi umilinţe un deceniu de privilegii. A încetat
de a mai fi, prin opţiune proprie, nomenklaturist cultural.“ R.lit. 28/92
p. 15; v. şi „22“ 25/92 p. 2 (din fr. résistant, it. resistente; DN, DEX,
DN3 – alte sensuri)
rezisténţă s.f. (pol.) –Împotrivire la un regim totalitar– „Elisabeta
Rizea [este o] figură de lumină a rezistenţei româneşti.“ R.lit. 29/93 p.
9 (din it. resistenza; cf. fr. résistence; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
rezultát-surpríză s.n (sport) –Rezultat neaşteptat– „N-a lipsit mult
ca me ciul de aseară dintre «Politehnica Bucureşti» şi «Poli teh nica
Braşov» să se încheie cu un rezultat-surpriză.“ Sc. 26 XII 70 p. 7.
„Rezultate-surpriză şi cîteva modificări de clasament.“ Sc. 21 XI 75 p.
3. „Sco ruri mari, rezultate-surpriză, interes sporit pentru viitoarele
etape [...]“ R.l. 23 V 77 p. 5; v. şi Sc. 10 IV 76 p. 5 (din rezultat +
surpriză)
rezultatív, -ă adj. –Care aduce un bun rezultat– „De altfel,
majoritatea pugiliştilor sovietici au vădit înclinaţii către un stil de box
clasic şi foarte rezultativ (8 semifinalişti, 6 finalişti, 5 campioni).“ Sc.
16 XI 70 p. 3 (din rezultat; cf. fr. résultatif, rus. rezultativnîi; I. Iordan
în SCL 2/60 p. 183–184, 3/63 p. 310; DN3)
Riceteín s. 1976 –Produs bogat în proteine– v. superproteic
ridicá vb. I –A aresta– „Poarta înaltă de fier a fost ridicată (ce bizar,
mama a folosit acest cuvînt pe care-l folosea şi cînd vorbea de ares tarea
cuiva). Da, a fost ridicată de nişte indivizi de la ICRAL.“ LAI 5 VI 95 p.
7 (DEX – alte sensuri; sensul este mai vechi)
rift s.n. (geol.) „Rifturile reprezintă marile rupturi ale scoarţei, un fel
de ferestre deschise în carapacea solidă a globului spre misterele
mantalei superioa re.“ Cont. 10 II 78 p. 5 (din fr., engl. rift [valley]; PR
1959, BD 1970; LGG, DG; DN3)
rigidizá vb. I –A face să devină (mai) rigid– „Mai nepotrivită este
aplicarea unei singure metode, fie şi a celei comparatiste, ceea ce rigi -
dizează, din păcate, structura cărţii.“ R.lit. 26 II 76 p. 8 (din rigid +
-iza; cf. fr. rigidifier; DMC 1950; DEX – alt sens)
ring s.n. (tehn.) –Maşină folosită în industria textilă pentru întinderea
tortului, răsucirea firului şi înfăşurarea lui pe ţevi– „Sînt viitori filatori,
acum elevi practicanţi. Zilnic cîte o grupă de 70 din aceşti tineri
montează utilaje – ringuri, fle vere, bataje – sub conducerea directă a
directorului întreprinderii [...]“ R.l. 11 VII 78 p. 5 (din germ. Ring;
DEX, DN3)
ripáre s.f. (tehn.) „În pregătirea haldelor, s-a luat măsura ca toate
lucrările de ripare (deplasările trans portoarelor) să fie încheiate încă în
luna octombrie.“ R.l. 30 IX 85 p. 5 (din ripa; DN3)
rituálic, -ă adj. (rar) –De ritual– „[...] au gîndit piesa [...] într-un sens
ritualic, al unei geo me trizări pregnante a tensiunii dramatice.“ Luc. 23
IX 78 p. 4 (din ritual + -ic; DEX)
rizofúlg s.m. 1979 (alim.) –Fulgi de orez– v. grişpandin (probabil
din fr. riz “orez“ + fulg, du pă modelul lui cartofulg)
road s. 1985 (anglicism) –Drum– v. avenue [pron. răud]
robótică s.f. „Dezvoltarea tot mai mare pe care a luat-o în ultimul
timp robo tica, conducerea şi desfăşurarea automată a proceselor de
producţie, a determinat Universitatea «Paul Sa batier» din Toulouse să
organi zeze un curs special în acest domeniu.“ Sc. 25 VI 81 p. 7. „Şi în
aceste sectoare robotica va avea prioritate.“ R.l. 19 III 84 p. 3; v. şi 8 IV
84 p. 6 (din fr. robotique; cf. engl. robotics 1941; MNC 1944; DEX-S)
robotizá vb.refl. I –A deveni un (fel de) robot– „Cîntăreţii au trebuit
să renege totul, să intre într-un «tipar», să se supună «echipei», să-şi
schimbe numele, să se robotizeze.“ Cont. 16 II 73 p. 11 (din robot +
-iza; cf. fr. robotiser; DMC 1960)
robotizáre s.f. 1. „Condiţia succesului – robo tizarea – intrarea
într-un «tipar».“ (O ilustraţie la articolul „Reţetă pentru fabricarea
unui cîntăreţ“) Cont 16 II 73 p. 11. „Ilie Năstase este considerat ca unul
din ultimii oameni de geniu din acest sport, total opus ten dinţei de
robotizare a sportului cu racheta.“ R.lit. 10 VII 75 p. 22. 2. –Dotare
cu roboţi industriali– „Care este stadiul actual şi programele de viitor
ale robotizării industriei pe plan mondial şi în ţara noastră?“ Cont. 24
X 80 p. 5; v. şi I.B. 21 VI 85 p. 4 (din robotiza; cf. fr. robotisation; PR
1965)
robotologíe s.f. –Tehnica construirii roboţilor industriali–
„Lucrările celei de-a şaptea reuniuni internaţionale consacrate robo -
ţilor industriali [...] a avut loc la Tokio şi a prilejuit o analiză a
actualului stadiu al «robotologiei». R.l. 4 II 78 p. 6 (din robot + -logie)
rocăríe s.f. (geol.) –Teren plin de pietre, de roci sau de stînci– „În
afară de aceasta, parcul va mai avea ca elemente decorative: pergole,
ziduri şi ro cării.“ R.l. 27 XI 76 p. 4 (din rocă + -ărie; cf. fr. rocaille)
róchie-furóu s.f. –Rochie dreaptă, în formă de furou– „Blazers [...]
rochia de seară-furou, fără spate, drapată după legile artei statuilor.“
Săpt. 12 V 72 p. 16. „Rochiile de casă au decoltee asemenea rochiilor
de seară [...] Sînt simple rochii-furou, lungi, brodate cu paiete sau
retroproiectór • 195 • róchie-furóu
purtate cu o floare mare roşie.“ Săpt. 4 VII 75 p. 8 (din rochie + furou,
după fr. robe fourreau)
róchie-túb s.f. –Rochie dreaptă, în formă de tub– „Rochiile-tub în
culorile toamnei, sub im permea bile şi paltoane lungi, aceas ta este
recomandarea caselor de modă pariziene.“ Sc. 18 IV 75 p. 2 (din rochie
+ tub)
rock (and roll) s.n., adj. (anglicism; muz.) –Muzică mo der nă
americană, născută din jazz; dans pe această muzică– „În vacarmul
care s-a iscat, cutii de conserve şi sticle de bere au fost lansate
împotriva agenţilor, în timp ce formaţiile de muzică rock continuau să
cînte suprasolicitînd aparatura de amplificare, pentru a aco peri
strigătele.“ R.l. 30 IV 74 p. 6.„Supunînd un număr de plante unor
«doze» apreciabile de «rock’n roll», s-a observat o încetinire a creşterii
acestora [...]“ Sc. 30 VI 74 p. 6. „Tot în Bucureşti se află şi A.U.: se
pare că va imprima la Electrecord un disc cu [...] rock-uri! Nu-i cam
mare distanţa dintre jaz şi rock and roll?“ Săpt. 5 VII 74 p. 7. „Regele
rock-ului, Elvis Presley, şi-a schim bat total mo dul de viaţă [...]“ Săpt.
14 III 75 p. 5; v. şi 14 II 75 p. 4, Pr.R.TV 16 X 83; v. şi comics,
disco-ghid-rock, folkist, pop, stres, week-end [pron. roken(d)ról; scris
şi rock’n roll] (din engl. rock (and roll); cf. fr. rock (and roll); PR,
DMN 1957; DJ; DN3)
rocker s.m. (anglicism; muz.) 1. –Cîntăreţ de rock– v. fan. 2.
–Adept al muzicii rock; tînăr care se îmbracă şi se poartă asemenea
cîntă reţilor de rock– „Curiozitatea m-a făcut să urmăresc un grup de
rockeri.“ R.l. 24 IX 93 p. 16; v. şi raper (cf. fr. rocker; DMC 1969)
rockotécă s.m. (muz.) –Discotecă specializa tă în muzică rock– „În
timpul liber merg de obicei la rockotecă, la petreceri.“ „22“ 22–28 IV
93 p. 9. „Week-end-ul se petrece la iarbă verde [...] la ski sau în vreo
discotecă sau «rockotecă».“ Lit. 18/93 p. 2 //din rock + -tecă//
rodopsín s. (biol.) „Specialiştii sovietici în do me niul oftalmologiei
au descoperit că ochiul uman transformă energia luminii în energie
electrică cu ajutorul albuminei care se găseşte în retina ochiului [...]
Albumina respectivă, denumită «rodopsin», face, în prezent, obiectul
unei cercetări atente pentru a i se stabili structura.“ R.l. 6 XI 77 p. 6 [şi
rodopsină] (din fr. rhodopsine; PR 1950; DT, LTR; DEX-S)
rofotipíe s.f. „Ce este rofotipia? Un procedeu nou de multiplicare a
lucrărilor grafice mono- sau policrome. Sub acest titlu procedeul a fost
brevetat în anul 1963 şi oferit Uniunii artiştilor plastici de autori, N.R.
şi A.D.“ Sc. 12 VI 73 p. 4 (probabil din Ro[mânia] + fo[tografie] +
-tipie)
rol s.n. în sint.s. guler rol –Guler în formă de rulou– „Linia actuală:
rochii şi fuste mai lungi, de format tubular, mîneci căzute, guler rol
foarte pronunţat care poate servi drept glugă.“ R.l. 27 XI 75 p. 3.
„Costum cu guler rol.“ Emisiune TV 9 I 84 (după fr. [col] roulé; DN,
DEX, DN3 – alte sensuri)
rol-chéie s.n. 1977 –Rol de mare importanţă– v. rutin (din rol +
cheie)
rollerskate s.n. (anglicism; sport) „După mo delul anglicizării
rotilelor – rollerskate, a alergatului – jogging şi «a sări coarda» a primit
acum în Occident denumirea de skipping.“ R.l. 28 V 80 p. 6 [pron.
rolerskéit]
rom s.m. –Ţigan– v. şmenar (1995) (din ţig. rom “om”; DEX; cuvîntul
este mai vechi, dar a început să fie folosit frecvent după 1989)
román-biografíe s.n. –Roman în care se por neşte de la o biografie–
„Roman-bio grafie, asemenea «Intrusului» (chiar dacă aici e vorba
doar de un fragment biografic).“ Sc. 4 VI 72 p. 1. „Un roman-biografie
[Paul Georgescu, «Doctorul Poenaru»]“ Cont. 31 XII 76 p. 10 (din
roman + biografie)
román-crónică s.n. –Roman care îşi pro pune să fie o cronică a
epocii pe care o prezintă– „În ce priveşte modalitatea
romanului-cronică, putem depista rădăcinile pînă la Ne culce.“ Luc. 3
VIII 67 p. 9. „Scriitorul îşi propune, aşadar, să realizeze un
roman-cronică, o radiografie cît mai exactă a evenimentelor, a
comportamentului uman în faţa unor evenimente-limită pline de
tragism [...]“ R.lit. 3 X 74 p. 4. „Romanul cronică“ R.lit. 17 VIII 78 p.
9; v. şi Săpt. 28 XII 73 p. 4, R.l. 21 II 75 p. 2 (din roman + cronică)
román-epopée s.n. –Roman care evocă fap te eroi ce şi glorioa se–
„Articolele lui I.I. aduc elogii succeselor repurtate de romanul-epopee
din proza realismului socialist.“ Gaz.lit. 16 XI 61 p. 2. „În
romanul-epopee «Centennial» [...] filo nul indian este pre zent în
genealogia mai fie cărei familii americane.“ R.lit. 3 VIII 75 p. 22. „Un
roman-epopee de G.K.“ R.lit. 21 VIII 75 p. 22 (din roman + epopee)
román-foiletón s.n. –Roman publicat pe frag mente în reviste sau
ziare– „Cu 55 de ani în urmă, un editor dibaci, Arthème Fayard, lansa
primul roman-foileton din seria «Fantomas» [...]“ Cont. 1 VII 66 p. 4.
„Voga serialelor de televiziu ne a dat un subprodus, succesorul modern
al romanelor-foileton [...]“ R.lit. 27 IX 84 p. 22 (din roman + foileton;
DN3)
román-fréscă s.n. –Roman care prezintă am plu o epocă– „În cadrul
discuţiilor despre proză [...] alarmarea, iritarea şi furia multora a fost
romanul-frescă.“ Gaz.lit. 16 XI 61 p. 2. „Succesul romanului-frescă al
lui G. se datorează prezentării la tele viziunea franceză a serialului.“
Cont. 18 XII 70 p. 10. „Romanul-frescă «Timpul şi furtunile» nu e
lipsit de momente dinamice şi nici chiar de epi soade palpitante,
precum [...] acela al asasinării ministrului de interne Banciu, în care
naratorul introduce şi întreţine cu iscu sinţă suspens-ul.“ Sc. 13 III 78 p.
4; v. şi Sec. 20 3/62 p. 185, Sc. 31 I 63 p. 4, Luc. 10 X 70 p. 4, 22 II 75 p.
4, R.l. 12 III 75 p. 2 (din roman + frescă)
román-meditáţie s.n. –Roman în care predomină meditaţia– „Să
avansăm, deocamdată, cîteva reflecţii despre două romane-meditaţii,
căci «Galeria cu viţă sălbatică» şi «Racul», dife renţiate ca expresie, îşi
apropie vocile, to tuşi, în slujba aceluiaşi dialog despre Om în relaţiile
cu Societatea, despre temporar şi eternitate.“ R.lit. 19 V 77 p. 6. „E un
roman-roman, adică viaţă, acţiu ne, psihologie, dramă, tragedie,
absurd, gro tesc, umor, adică tot ce intră în registrul existenţei eterne a
vieţii [...] Desigur este şi un roman-meditaţie, dar nu un roman
dizertaţie, decît dacă presupuneţi că romanul meu nu e bun [...]“ R.l. 23
V 77 p. 2 (din roman + meditaţie)
román-pamflét s.n. –Roman cu caracter de pamflet– „[...] ample
romane-pamflet menite să înfă ţişeze pe o osatură de fapte reale, nu
fictive, peisajul politico-social al epocii monarhice.“ R.lit. 25 III 71 p.
6. „În 1937, Lion Feuchtwanger aborda romanul pamflet.“ R.l. 20 I 75
p. 2 (din roman + pamflet)
roman-puzzle s.n. –Roman alcătuit din fragmente, ca în jocul
puzzle– „Romanul-puzzle alcătuit din aceste proze e plin de «vi ziuni»
al căror echivalent în literatura română n-ar putea fi căutat decît în
Eminescu.“ LAI 7 VI 93 p. 3. „[...] ciclul de povestiri «Pergamentul
diafan», dispus în forma unui roman-puzzle.“ Lit. 21/93 p. 4 [pron.
román-pázl] (din roman + puzzle)
román-reportáj s.n. –Roman alcătuit din alăturarea unor
reportaje– „«Oameni ca zeii» e un roman-reportaj.“ Cont. 6 II 65 p. 3.
„Eu cred că nişte bune romane-reportaj, indiferent de cît de du ra bile
sînt, n-ar strica deloc.“ R.lit. 25 II 71 p. 11; v. şi Cont. 21 X 66 p. 2 (din
roman + reportaj)
romaníst, -ă s.m.f. (pol.) –Adept al politicii du se de Petre Roman–
„Aceştia – ţărăniştii, romaniştii şi patricii – ar fi categoriile umane care
periclitează soarta ţării în concepţia domnului Ion Iliescu.“ R.l. 17 IX
92 p. 1 (din n.pr. Roman + -ist)
róngo-róngo s. 1974 –Tip de scriere din Insula Paştelui– v. to kapu
roşcartóf s.m. (bot.) „În diferite ziare au apă rut, recent, relatări amă -
nunţite despre un hibrid inedit – de roşie şi cartof – realizat de
geneticienii vest-germani în colaborare cu cei danezi. [Noua plan tă] a
fost botezată potatomato, de la cuvintele englezeşti «potato» (cartof) şi
«tomato» (roşie) – ceea ce s-ar putea traduce prin roşcartof.“ Sc. 27
VII 78 p. 6 (C. Lupu în SCL 6/82 p. 503)
róşu carmín adj.inv. –Roşu aprins– „Florile sînt mărişoare [...]
alcătuite din cinci petale late, de culoare roşu-carmin.“ Sc. 21 VII 62 p.
4 (din roşu + carmin)
róşu-cărămizíu, -íe adj. –Roşu care bate în cără miziu– „Dar, de
fapt, acest sol roşu-că ră miziu e un sol foarte prielnic bananieri lor.“ Sc.
19 II 67 p. 5 (din roşu + cărămiziu)
róşu-fluorescént adj.inv. 1967 –Roşu electric– v. roz-electric (din
roşu + fluorescent)
róşu-móv adj.inv. 1967 –Roşu bătînd în mov– v. roz-electric (din
roşu + mov)
róşu-oránj adj.inv. –Roşu care bate în portocaliu– „În cursul căderii
a trecut de la un albastru clar la roşu-oranj şi, în acel moment, a început
să se de zintegreze.“ R.l. 13 VII 79 p. 6 (din roşu + oranj)
rotáţie s.f. (pol.) –(De obicei în sint.s. rotaţia cadrelor) Schimbare de
funcţii la nivel înalt, în comunism– „Despre rotaţia cadrelor. Un ştab
care s-a dovedit incapabil într-un loc este mutat în alt loc, la acelaşi
nivel.“ LAI 5 VI 95 p. 6 (din fr. rotation; DEX – alte sensuri)
rotíre s.f. (pol.) –(De obicei în sint.s. rotirea cadrelor) Schimbare de
funcţii la nivel înalt, în comunism– „MAE funcţionează în principal cu
aceiaşi oameni dinainte, numiţi însă în alte posturi, conform bătrînului
şi eficientului principiu al rotirii cadrelor.“ Expres 18–24 II 92 p. 5. „A
róchie-túb • 196 • rotíre
urmat o masivă rotire a cadrelor [...]“ D. 113/95 p. 9 (din roti; DEX –
alte sensuri)
rotiseríe s.f. 1981 –Tip de restaurant în care se servesc păsări
pregătite la rotisor– v. bracá (din fr. rôtisserie)
rotisór s.n. (franţuzism) –Aparat, electric sau cu raze infraroşii,
pentru frigerea cărnii– „Ne-am propus de asemenea să realizăm în anul
viitor alte utilaje electrocasnice apreciate de gospodine ca, de
exemplu, rotisoare pentru fripturi (de capacitate mică, pentru o
familie).“ I.B. 29 IV 74 p. 4. „Vînd rotisor capacitate 12 pui [...]“ R.l.
26 IX 91 p. 7; v. şi expres (1972) (din fr. rôtissoire; DN3, DEX-S)
rotunditáte s.f. –Caracterul a ceea ce este rotund, sferic– „Urmările
aspre ale economiei de piaţă au dictat această fragmentare a unui întreg
ce avea rotunditatea universului interior.“ R.lit. 4–10 XI 92 p. 11 (cf.
fr. rotondité)
roz-eléctric adj.inv. –De culoare roz aprins– „În materie de culori
predomină cele pastel sau acide: portocaliu, mov, roz-electric,
roşu-mov, roşu-fluorescent.“ R.l. 18 I 67 p. 5 (din roz + electric)
roz-oránj adj.inv. –Nuanţă de roz care bate în portocaliu–
„Saint-Laurent prezintă fuste negre, drepte [...] sau vesta rose-orange,
violet, verde-iarbă cu eşarfe şi pălării asortate.“ Săpt. 18 VIII 78 p. 8
[scris şi rose-orange] (din roz + oranj)
rozáriu s.n. –Spaţiu în care se plantează trandafiri– „Va înfiinţa la
Baldovineşti şi un rozariu, care va cuprinde toate speciile posibile de
trandafiri.“ R.l. 15 IV 74 p. 5 (din it. rosario; cf. fr. rosaire; DN3 – alt
sens, DEX-S)
ruandáre s.f. 1994 –Aducerea unei ţări în situaţia dezastruoasă la
care a ajuns Ruanda după războiul de la începutul anilor ‘90– v.
iugoslavizare (din Ruanda)
rubán s.n. 1974 (franţuzism) –Panglică– v. design (din fr. ruban)
rulmentíst s.m. –Muncitor la o fabrică de rulmenţi– „Şi iată-ne azi
confruntaţi cu problemele complexe ale unui nou cincinal, cu creş terea
tinerei generaţii de rulmentişti moscoviţi.“ Sc. 24 XII 75 p. 5 (din
rulment + -ist; DEX-S)
rulótă-dormitór s.f. –Rulotă amenajată ca dormitor– „Este vor ba
de rulota-dormitor «Albina» cu 10 paturi, instalată pe şasiul unui
autocamion (fiind semiremorcată) care asigură condiţii confortabile
de locuit şi odihnă lucrătorilor de pe şantierele de drumuri naţionale.“
Sc. 25 VII 75 p. 5 (din rulotă + dormitor)
rumaníţă s.f. „Chihlimbarul de Colţi (Buzău), cu noscut şi sub
numele de rumaniţă, este considerat ca deosebit de frumos.“ R.l. 17 I
78 p. 5 (probabil din romaniţă “floare de culoare galbenă“)
rumoáre s.f. –Zvon– „Construieşti totul pe rumori, pe posibilităţi şi
pe probabilităţi, n-ai informaţii ci informatori.“ „22“ 14/93 p. 6. „S-a
ţesut un complex de rumori în jurul circuitului de înmulţire a banilor de
la Cluj.“ R.lit. 3/94 p. 2; v. şi „22“ 20/93 p. 16, 12/95 p. 14 (din fr.
rumeur; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
rutieríst s.m. –Tractorist care are dreptul de a conduce pe şosele şi în
oraşe– „Trustul construcţii montaj minereuri [...] caută pentru
provincie asfaltatori, dulgheri, mozaicari, caloriferişti, rutierişti.“ I.B.
21 V 64 p. 4. „I.F., tractorist la S.M.A. Băileşti, a fost oprit şi amendat
în co muna Negoi (Dolj) pentru că circula pe o şosea naţională fără
permis de rutierist.“ R.l. 28 X 76 p. 5 (din rutier + -ist)
rutín s. (farm.) „Cei doi cercetători au constatat că această substanţă,
o proteină denumită rutin, acţio nează asupra unei componente a
sîngelui care joacă un rol-cheie în formarea cheagurilor.“ R.l. 20 IX 77
p. 6 [şi rutină] (din fr. rutine; DFMB, LTR, DC)
rutináre s.f. –Şablonizare a lucrului– „Rutina rea, blazarea,
plictisirea [...] intervin la noi prea repede şi prea des [...]“ R.lit. 42/93 p.
11 (din rutiná)
rotiseríe • 197 • rutináre
S
sabátic adj. în sint.s. an sabatic (înv.) –An de studiu, acordat
profesorilor universitari în unele state, cînd aceştia nu au obligaţii
didactice– „Universitatea poate crea centre şi echipe de cercetare [...]
acestea pot fi petrecute prin an sa batic petrecut fie în străi nătate, fie în
institute.“ „22“ 41/93 p. 8. „La şapte ani, profesorii universi tari au
dreptul la un an sabatic.“ R.l. 23 I 97 p. 2; v. şi visiting-professor (din
engl. sabbatical (year) 1903, fr. sabbatique; PR 1948; DN3, DEX-S)
sachet s.n. 1961 (franţuzism) –Punguliţă, să cu leţ– v. termoplastic
[pron. saşé] (din fr. sachet)
sacralitáte s.f. –Caracter sacru– „Naturalitatea în sculptură este
gîndire alegorică, simbol, sacralitate sau căutarea esen ţelor ascunse în
material, şi nu reprodu cerea fotografică a apa renţelor exterioare.“ Luc.
5 VIII 67 p. 10 (din sacral + -itate; DEX-S)
sacrificiál, -ă adj. –Cu caracter de sacrificiu– „N-a venit încă
momentul ca actul sacrificial al scriitorului ce şi-a părăsit masa de
lucru să fie întrerupt.“ R.l. 5 X 93 p. 2. „Ce-a spus Virgil adineauri
(starea sacrificială) este într-adevăr o realitate.“ „22“ 38/93 p. 8 (din fr.
sacrificiel; PR sec. XX)
safári s.n. –Expediţie de vînătoare în Africa– „Din cînd în cînd,
pentru divertisment, vînătorii cu casca albă de plută organizau
Safari-uri. Oamenii hăituiau şi vînau lei şi tigri, pantere şi antilope.“
Sc. 25 III 79 p. 6. „Agenţia kenyană de informaţii a folosit cu succes
mai mulţi porumbei călători pentru a transmite ştiri despre des fă -
şurarea întrecerilor au to mobilistice ce au avut loc în cadrul competiţiei
«safari raly».“ R.l. 23 IV 79 p. 8; v. şi aviocar (1974) (cuv. african; cf.
fr. safari; PR 1950; DN3, DEX-S)
sága s.f. (cuv. scand.) –Istorie (a unei familii) cu aspect de le gendă–
„Trilogia face par te, pro babil, din acea saga proiectată în nouă volume
sub titlul «O cronică românească a secolului XX».“ I.B. 27 XII 75 p. 5.
„O saga a societăţii moderne.“ R.lit. 30 VIII 79 p. 22. „[...] a realizat de
asemeni peste treizeci de volume de tălmăciri lite rare ce merg de la
saga miturilor hyperboreene, re po vestite în româneşte [...] pî nă la
Thomas Mann [...]“ R.lit. 31 I 85 p. 23; v. şi baleia, ragtime (cf. fr.
saga, germ. Saga; PR 1949; DTL; DN, DEX – alt sens, DN3)
sahariánă s.f. (vest.) –Haină sportivă foarte uşoa ră, de vară, cu
mîneci scurte– „În uzajul, deci şi în asentimentul tinerelor femei dar şi
al frumoşilor bărbaţi se află sahariana, acea haină trei sferturi, sau
ceva mai scurtă, împodobită cu două buzunare pe piept, cu două
buzunare sub talie.“ Săpt. 23 I 76 p. 8 (din fr. saharienne; PR 1949;
DEX-S)
Sahél s.n. „Sahelul, cuvînt de origine arabă, care înseamnă «brîu,
margine, centură» şi care desemnează zonele de la marginea Saharei,
cuprinzînd mai multe state, între care Mauritania, Mali, Niger,
Senegal, Ciad, Volta Superioară etc., trebuie să se aştepte la noi
perioade de secetă la fel de pustiitoare ca cele care au marcat ultimii
ani.“ Sc. 13 I 78 p. 5. „Ţările din Sahel grav afectate de secetă“ I.B. 20
IV 84 p. 4; v. şi R.l. 7 II 80 p. 6 [scris şi shakel] (din fr. sahel; DEX,
DN3)
sahelián, -ă adj. –Referitor la Sahel– „Secetă pre lungită în ţările
saheliene“ R.l. 18 II 84 p. 6 (din fr. sahélien, -ienne)
saké s.n. 1994 (alim.) –Băutură alcoolică japo neză obţinută prin
fermentarea orezului– v. mortal (din fr. saké; DEX-S)
sálă-studió s.f. –Sală de teatru, de obicei de proporţii mici, care
serveşte drept atelier de experienţă al anumitor piese, experimente
regizorale etc.– „Noua sală-studio cu 200 locuri a Institutului de teatru
din Tg. Mureş.“ Sc. 21 XI 62 p. 2; v. şi Cont. 16 IX 66 p. 4 (din sală +
studio)
saledúct s.n. –Conductă pentru transportul lichidelor sărate–
„Muncitorii I.C.S.M. din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au în ceput
construcţia unui saleduct pentru transportul saramurei de la salina Tg.
Ocna la Combinatul chimic din Bucu reşti.“ R.l. 20 XI 66 p. 1 (din lat.
sal “sare“ + [con]duct; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 133; DN3)
salidiurétic s.n. (farm.) –Tip de diuretic– „La 83 de persoane atinse
de ateroscleroză [...] cantitatea de sare din hrană a fost redusă,
administrîndu-li-se în plus, săptămînal, un salidiu retic.“ R.l. 10 XII 76
p. 6 //din lat. sal “sare“ + diuretic//
saloon s.n. (cuv. engl. americ.) –Cîrciumă (în filmele western, în
special)– „În mica localitate Paw der Valley soseşte un
pseudocrescător de oi, mr. J.S.; intră în saloon, cumpără un trabuc şi
începe bătaia.“ Săpt. 19 IV 74 p. 6. „Curţile interioare, pavate cu
lespezi colorate, sînt autentice patios hispane; cofetăriile, restau -
rantele, cluburile de noap te, unde cîntă în stilul dixiland trei sau patru
negri, sînt concepute în stilul de saloon american.“ R.lit. 22 III 79 p. 24
[pron. salún] (cf. fr. saloon)
salubrizáre s.f. –Acţiunea de a face salubru un anumit spaţiu–
„Pentru a asigura eficienţa acestei acţiuni, sînt necesare realizarea unei
salubrizări exemplare, îndepărtarea gunoaielor, a resturilor me na jere,
depozitarea lor în pubele acoperite cu capac. Totodată, trebuie
etanşeizate diversele orificii (conducte etc.) care pot permite intrarea
reziduurilor [...]“ I.B. 26 III 84 p. 6 (din salubru + -izare)
salvamár s. –Serviciu (pe litoral) care se ocu pă cu salvarea celor în
pericol de înec (pe mare)– „Salvamarul se numeşte Ambiţie!“ I.B. 7 II
84 p. 3; v. salvamarist (1978) (din salva[re] + mar[e, -ină]; DEX-S)
salvamaríst s.m. –Persoană care se ocupă cu salvarea celor în
pericol de înec pe mare– „Salvamariştii patrupezi. O şcoală specială
salvamar funcţionează în orăşelul francez Gramat, departamentul Lot.
Cursanţii săi sînt cîini.“ Sc. 21 X 78 p. 5. „Cei 24 de turişti şi patru
«salvamarişti» au fost readuşi la ţărm.“ Sc. 16 VIII 79 p. 5 (din
salvamar + -ist; DEX-S)
salvamónt s. –Organizaţie care se ocupă cu salvarea celor rătă ciţi pe
munte, celor surprinşi de viscole, avalanşe etc.– „Trei ore a muncit
echipa Salvamont să-l transporte la spital [...]“ M. 10 IV 73 p. 1
„Acţiuni Salvamont.“ R.l. 11 IX 79 p. 6 (din salva[re] + mont[ană];
DEX-S)
salvamontíst s.m. –Persoană sau animal ca re sal vează pe cei
rătăciţi pe munte, pe cei surprinşi de avalanşe, viscole etc.– „Alar mă
pen tru salva mon tişti [...]“ R.l. 26 VI 79 p. 2; v. şi 20 III 81 p. 5 (din
salvamont + -ist; DEX-S)
salvárium s. (iht.) „O specie de peşti pericu loşi, ale căror muş cături
pot provoca moartea sau paralizia parţială, a fost detectată pe mai
multe plaje ale litoralului spaniol. Este vorba de o specie numită
«salvarium» care trăieşte în special în zonele adînci ale mării.“ R.l. 17
VIII 78 p. 6
salvaspéu s. „E.C., maestru emerit al sportului, pre găteşte o echipă
de salvatori în peşteri, dintre alpiniştii care au şi preocupări
speologice. O astfel de echipă, de specialişti în salvaspeu, este
necesară în zonele accidentate, deoarece salvările în peşteri sînt
anevoioase.“ R.l. 31 III 74 p. 7 //din salva[re] + gr. speo “peşteră“//
samizdát s.n., adj. (cuv. rus.) –Lucrare reprodusă artizanal şi
difuzată clandes tin în URSS, apoi şi în alte ţări cu regim totalitar.
Noţiunea era cunoscută, dar înainte de decembrie 1989 nu se putea
folosi public– „[...] numărul. 2 al revistei samizdat «Ro mânia liberă»
care apare la Buda pesta.“ Lupta 22 VI 88 p. 1. „Am întîlnit şi o
traducere a lui Heidegger, «Sein und Zeit» care circula în samizdat.“
R.lit. 52/89 p. 24. „Scrierile de spiritualitate creştină ortodoxă
continuau să circule sub formă de dactilograme (pe vremea cînd
tehnica xeroxului nu era cunoscută la noi!) [...] A fost, de fapt, cum s-a
spus, cea mai importantă şi poate singura formă de samizdat cunoscută
în România epocii comuniste.“ R.l. 22 I 94 p. 2; v. şi 26 I 90 p. 1,
Cuvîntul 4/93 p. 2, R.lit. 34/93 p. 12, 47/93 p. 3, 14/96 p. 7 (cf. fr., engl.,
it. samizdat; PR 1960, BD 1970, DMC, DPN 1976)
sandiníst, -ă s.m.f., adj. (pol.) –Luptător pentru eliberarea
Nicaraguei care şi-a luat drept model figura generalului Augusto César
San dino– „Sandiniştii au luat ostatici 34 de persona lităţi politice din
Managua.“ Meridian 23 VIII 93 p. 9; v. şi D. 198/96 p. 5 (din fr.
sandiniste, it. sandinista; DPN 1978)
sánie-amfíbie s.f. „A fost realizată o sanie-amfibie, înzestrată cu un
motor de 350 CP. Ve hi culul poate [...] circula pe orice teren – pe
zăpadă, în mlaştini sau în alte zone greu accesibile.“ Sc. 28 III 78 p. 6.
„La biroul de proiectări «Tupolev» din Moscova a fost realizată o
sanie-amfibie, înzestrată cu motor de 350 C.P.“ R.l. 12 IV 78 p. 6 //din
sanie + amfibie, probabil după model rus.//
sapropélic, -ă adj. (biol.) –Bogat în substan ţe organice aflate în
diferite stadii de descompunere– „Proprietăţile, le-aş numi unice, ale
nă mo lurilor sapropelice din lacurile Amara şi Techirghiol sînt folosite
cu mare eficienţă în «Pell Amar» şi «Pe lox».“ R.l. 16 V 74 p. 3.
„Posibilităţi terapeutice de întărire a sănătăţii: băi cu apă mezotermală
sulfuroasă şi împachetări cu nă mol «sapropelic».“ Sc. 18 VI 78 p. 4; v.
şi 1 XII 79 p. 3 (din fr. sapropélique; DEX, DN3)
saríf(ă) s. „Lutul crăpat de soare al «sarifelor» – bordeiele de tristă
amintire, a făcut loc pietrei şi betonului.“ Sc. 28 IX 74 p. 4
sat-pilót s.n. –Sat model– „Preşedintele H.B. a inaugurat un nou
sat-pilot algerian [...] Zeci de alte aşezări rurale de acest fel, moderne,
sînt în curs de amenajare.“ R.l. 19 VIII 73 p. 5. „Oficiul general pentru
locuinţe al Libiei a semnat cu o întreprindere de construcţii un contract
[...] privind construcţia unor sate-pilot.“ I.B. 28 XII 76 p. 4; v. şi I.B. 26
III 74 p. 4, Sc. 2 VI 74 p. 6, 13 III 75 p. 6 //din sat + pilot, după fr.
village-pilote; DMN 1966//
satánic, -ă adj. –Referitor la anumite secte ale căror ritualuri sînt
închinate lui Satana– „[...] sînt teme satanice care nu irump în mod
obligatoriu din gru pări satanice (foarte rare la noi în ţară).“ „22“ 35/94
p. 9; v. şi demonizare (1993) (din fr. satanique; DN, DEX, DN3 – alte
sensuri)
satanizá vb. I –A acuza, a afurisi– „[...] unii din colegii lui de breaslă
au devenit, vorba lui Nichita Stănescu, activişti ai suferin ţei, fac
guverne, desfac guverne, satanizează, culpabilizează pe cei ce stau
deoparte [...]“ Lit. 21/93 p. 3 (din Satana)
satelizá vb. I 1. –A transforma în satelit– „[...] un astfel de avion
care ar decola de pe Terra ar traversa atmosfera şi s-ar «sateliza»,
pentru ca apoi să co boare ca un aparat normal [...]“ R.l. 13 I 84 p. 6. 
2. (fig.) –A pune sub influenţa, a face să graviteze în jurul cuiva–
„Numeroasele pei saje «satelizate» de autor în jurul eroului titular au
fost minuţios pre gătite [...]“ Sc. 7 VII 84 p. 4 (din satelit + -iza)
satelizáre s.f. –Transformare în satelit (de obi cei despre o ţară mai
slabă)– „[...] printre rarisimele publicaţii în care se putea analiza
fenomenul sate lizării.“ „22“ 30/95 p. 13 (din sate liza; cf. fr.
satellisation, it. satellizzazione; PR 1957, DPN 1979)
satirizábil, -ă adj. –Care poate fi satirizat– „Mă duc frumuşel la
doctor şi-i cer să-mi facă şi mie cîteva radiografii satirice, să ştiu eu ce
e satirizabil în mine.“ I.B. 4 VI 77 p. 6 (din satiriza + -bil)
savánt-atomíst s.m. –Om de ştiinţă specia list în probleme
atomice– „[Un film] închinat savanţilor-atomişti din Uniunea So -
vietică.“ Sc. 5 I 62 p. 3 //din savant + atomist//
savánt-patriót s.m. –Om de ştiinţă patriot– „Savantul-patriot,
acad. Horia Hulubei a contribuit la crearea şi dezvoltarea primelor
unităţi de cercetare din domeniul fizicii în România.“ Sc. 24 XI 72 p. 7
(din savant +patriot)
săniér s.m. (sport) –Sportiv care practică sportul cu sania– „Dincolo
de performanţele tehnice, sănierul rămîne totuşi factorul principal în
asemenea competiţii.“ Emisiune Radio 19 III 84 p. 4; v. şi bober (1984)
(din sanie, după modelul bober)
săptămînă-recórd s.f. –Săptămînă foarte im portantă dintr-un
anumit punct de vedere– „În cadrul săptămînii record a muncii
patriotice [...] principalele obiective vizează înfrumuseţarea stră zilor
şi bulevardelor.“ I.B. 1 II 75 p. 1. „Luni, în numeroase întreprinderi din
Capitală, a în ceput o săptămînă record a activităţii productive.“ R.l. 8
VII 75 p. 4; v. şi 4 XII 79 p. 1 (din săptămînă + record)
sărăríţă s.f. „Pe porţile celor trei garaje I.S.B. au început să iasă
maşinile de împrăştiat sare şi nisip cu încărcare manuală, la care s-au
adău gat, pentru prima dată anul acesta, 5 «sărăriţe» (dispozi tive
mecanice remorcabile). După aces tea au pornit au to periile.“ I.B. 22 X
70 p. 1. „La ora 2 şi jumătate noaptea au apărut 14 [...] sărăriţe (utilaje
care împrăştie sarea).“ R.lit. 13 III 73 p. 4 (din sare + -ăriţă)
sărăturát, -ă adj. –(Despre pămînt) Îmbibat cu să ruri vătă mă toare
pentru plante– „Primii paşi au fost destul de grei, din cauza părerii
înrădăcinate din moşi-strămoşi că solurile sără turate sînt «bles te -
mate», că nu se poate creşte pe ele nici o plantă folositoare.“ R.l. 8 III
67 p. 3; v. şi 10 IV 81 p. 5 (din sărătură; DEX-S)
scafándru-biológ s.m. –Biolog care lucrea ză sub apă, ca
scafandru– „O serie de specii de mici varietăţi marine, descrise în urmă
cu 70–80 de ani şi care nu mai fuseseră studiate între timp [...] au fost
redescoperite de scafandrii-biologi.“ Sc. 12 IV 65 p. 1 (din scafandru
+ biolog)
scaner s. (med.) –Aparat medical modern de radiografie completat
cu un ordinator– „Un scanner ultrasonic ce permite mă surarea
adîncimii unei arsuri; cu ajutorul său se poate da un diagnostic mai
precis şi eventual se poate interveni mai rapid chi rurgical.“ R.l. 16 I 79
p. 6. „Scannerul din ima gine [...] poate realiza o sec ţiu ne anatomică a
întregului corp uman în numai 20 secunde.“ Cont. 9 XI 79 p. 4; v. şi R.l.
3 VII 81 p. 6; v. şi pneumoencefalografie (1974) [pron. skénăr; scris şi
scanner] (din engl., fr., it. scanner; PR, DMC 1964, BD 1966, DPN
1974; DEX-S)
scanográf s.n. 1984 (med.) –Scaner– v. microtomografie (din fr.
scanographe)
scáun-balansoár s.n. –Scaun funcţionînd ca un balansoar– „Se
propun jocurile Păcălici, Ţintar, un scaun-balansoar, un colţ al
poveştilor etc.“ Sc. 29 I 63 p. 1. „Magazinul prezintă, în special,
produsele cooperativei «Metalocasni ca»: piese de mobilier – bi blio -
teci, baruri, fotolii, scaune-balansoar, cana pele.“ Sc. 7 I 71 p. 2 (din
scaun + balansoar)
scáun-etalón s.n. –Scaun folosit ca etalon– „Anul acesta, fabri ca
de mobilă curbată din ca drul C.I.L. Comăneşti produce 650000 de
scau ne-etalon.“ Sc. 18 XI 69 p. 5 (din scaun + etalon)
scáun-fotóliu s.n. –Scaun confortabil în for mă de fotoliu–
„Salonaş cu şase scaune-fotoliu şi cu o măsuţă la mijloc.“ R.l. 8 XI 67
p. 1; v. şi cameră-birou (din scaun + fotoliu)
scáun rulánt s.n. (tehn. med.) –Cărucior cu rotile în formă de scaun
pentru transportul handicapaţilor– „Pentru a veni în ajutorul şcolarilor
handicapaţi fizic, în Japonia au fost puse în circulaţie autobuze
speciale. Ele dispun de o platformă anume amenajată în care încap 7
scaune rulante [...]“ R.l. 23 II 74 p. 6 (din scaun + rulant, după fr.
chaise-roulante)
scăunár s.m. (formaţie ironică) –Persoană ca re se agaţă de scau nul
(funcţia) sa– „Despre scaune şi scăunari s-au scris numeroase
pamflete.“ R.l. 18 IV 74 p. 2 (din scaun + -ar)
scenáriu-documént s.n. –Scenariu cu va loare do cu mentară–
„«Vocile independenţei» se intitulează scenariul-document pus pe
disc.“ R.l. 11 II 78 p. 2. „«Atît de aproape de stele», scenariu-document
de M.S [...]“ Săpt. 10 III 78 p. 6. „Teatru TV. «Martor şi judecător».
Scenariu document de I.B.“ Pr.R.TV 22 IV 85; v. şi concreteţe (1974)
(din scenariu + document)
scénă-chéie s.f. –Scenă de mare importanţă într-un spectacol–
„Spectacolul debutează pu ternic şi se continuă pe (sic!) cîteva
scene-cheie.“ Cont. 11 VIII 61 p. 4. „Valoarea unui film stă în calitatea
şi cantitatea detaliilor, a unor scene-cheie.“ Cont. 10 XII 70 p. 5.
„Trebuie citată, de asemenea, G.M., emoţionantă într-o scenă-cheie.“
R.l. 2 VI 75 p. 6; v. şi Cont. 3 XI 62 p. 5, R.lit. 12 II 70 p. 24, Cont. 26 IV
74 p. 5 (din scenă + cheie; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 392)
scenetístic, -ă adj. –De (pentru o) scenetă– „Cînd ai la-nde mînă o
campioană ca Tamara Buciuceanu, o pui să suie Ceahlăul, nu să bată
şotronul. Dar textele scenetistice au devenit o poveste cu cocoşul
roşu.“ Cont. 9 III 79 p. 8 (din scenetă + -istic)
scepticoíd, -ă adj. (formaţie peior.) –Plin de scepticism– „Une le
lucrări afişează un aer deza buzat, scepticoid, bîntuit amarnic de
fantoma grotescului.“ Sc. 25 VI 71 p. 4 (din sceptic + -oid)
schiábil, -ă adj. (sport) –(Loc) în care se poa te schia– „După
cantitatea de zăpadă existentă în zonele schiabile am putea spune că ne
aflăm la începutul iernii.“ Sc. 21 III 84 p. 5 (din schiá)
schilíft s.n. –Instalaţie pentru transportul schio rilor pe vîrful unei
pîrtii– „Amatorii de schi vor găsi la Sinaia un nou schilift.“ Sc. 12 XII
61 p. 1. „Pînă la Bîlea-lac, situată la peste 2000 m altitudine, unde se
află cele două schi-lifturi.“ R.l. 3 III 77 p. 5 (din engl. skilift; DN3,
DEX-S)
schimba prefixul sint. v. –A împlini o vîrstă rotundă şi a schimba
cifra zecilor– „Astăzi Ilie Balaci schimbă prefixul, aniversînd
împlinirea vîrstei de 40 de ani.“ Ev.z. 13 IX 96 p. 15. „Felicitându-vă la
a 60-a aniversare [...] ne-aţi putea spune ce aţi câştigat şi ce aţi pierdut o
dată cu schimbarea «prefixului»?“ Lit. 51–52/96 p. 6
schistosomiázis s.n. 1978 (med.) –Tip de boală parazitară– v.
filariozis (cf. fr. schistosomiase; DFMB; DM)
science-fiction s. şi adj.inv. (cuv. engl.) –Ope ră literară sau film
care introduce ceva ştiinţific posibil într-o lume imaginară– „S-a
subliniat în repe tate rînduri (inclusiv în numărul special consacrat de
«Viaţa Românească» lite raturii ştiinţifico-fantastice) că valoarea
sapropélic, -ă • 199 • science-fiction
artistică a unei cărţi, a unui film, a unei piese de teatru încadrabile în
genul science-fiction stă nu atît în precizia datelor tehnice [...] ci în
abordarea unor adevărate preocupări, speranţe, temeri şi aspira ţii
umane.“ Cont. 30 IV 74 p. 10. „De la science-fiction-ul liric «Comedie
fantastică» pî nă la science-fiction-ul cu peripeţii filosofice «Hype -
rion» sau pînă la policier-ul fără pretenţii «Cercul magic» – filmele
s-au adresat spectatorilor pe partituri de genuri foarte diferite.“ Cont.
26 XII 75 p. 7. „Printre ştirile care au cutreierat globul pe
teleimprimatoarele agenţiilor de presă fi gu rează una care, deşi pare de
domeniul science-fiction-ului, ne intere sează în cel mai înalt grad:
duminică seară sonda spaţială «Voya ger-1» a atins punctul cel mai
apropiat de planeta Jupiter.“ R.l. 13 III 79 p. 1. „[...] deşi vechi de
cîteva zeci, sute sau mii de ani, science fiction-ul este un început.“
R.lit. 2–8 XII 92 p. 3; v. şi 24 IV 75 p. 22, 22 V 75 p. 22, 22 II 78 p. 9, 14
XII 78 p. 24, R.l. 16 VI 93 p. 11; v. şi catastrofism, parali teratură,
thriller, voyerism [pron. sáiăns-fíc şăn] (cf. fr. science-fiction; DMN
1950; DN3, DEX-S)
sciéntică s.f. „Scientica sau ştiinţa despre ştiinţă“ Ateneu 7/71 p. 14.
„Scientica este tocmai această disciplină apărută cu drepturi autonome
prin deceniul al treilea al sec. XX, care studiază ştiinţa, colectivul
ştiinţific, pe omul de ştiinţă.“ Mag. 11 X 79 p. 6 //din lat. scientica; DF;
DN3, DEX-S//
scientizát, -ă adj. –Pătruns de spirit ştiinţific– „Poa te tocmai pentru
că lumea noastră e atît de scientizată, de specializată, soluţiile
simplităţii cre dinţei prind foarte repede.“ Cont. 22 III 74 p. 8
scientológ s.m. –(Aici) Vraci cu pretenţii de cu noaştere ştiinţifică,
aparţinînd Bisericii Scien tolo gice– „După cum a arătat în rechizitoriul
său substitutul procurorului Republicii Fran ceze, «şe din ţele de
mărturisiri», psihoterapia, electrometria, reţetele de vindecare
psihosomatică şi alte asemenea procedee la care recurg «scien tologii»
nu sînt decît manevre frauduloa se pentru a genera o falsă speranţă în
rîndurile celor împinşi pe panta disperării de racilele sociale.“ Sc. 21 II
77 p. 5 (din scientologie; cf. engl. scientologist; BD 1970; DEX-S alt
sens)
scientológic, -ă adj. –Care aparţine scientologiei– „În realitate –
scrie Stern – falşii profeţi ai sectelor lumii de azi se aseamănă mai
degrabă cu managerii unor concerne riguros administrate. Ei se pricep
nu numai la treburile supranaturale, ci şi la contabilitate şi finanţe.
Organizaţiile lor storc milioane din «consultaţii spirituale» («Biserica
scientologi că»).“ Sc. 23 IX 79 p. 6. „«Biserica Scientologică» este o
sectă «sinistră şi periculoasă», «imorală şi nocivă» sub raport social
[...]“ R.l. 25 VII 84 p. 6 (din scientolog + -ic; DN – alt sens, DEX-S)
scientologíe s.f. 1. „Revista de Ştiinţe a U.R.S.S. a consacrat un
număr aproape întreg scientologiei, ca teorie generală a dezvoltării
ştiinţei.“ Cont. 1 XI 74 p. 10. 2. –Ideologia sectei scien tologice–
„Scientologia este un fel de sca matorie pseudoştiinţifică, o combinaţie
ciudată de science-fiction şi metem psihoză.“ R.l. 16 VI 93 p. 11 (din
engl. scientology; BD 1968; DF; DN3, DEX-S)
scintigráfic, -ă adj. (med.) –Obţinut prin scin tigrafie– „«Ima ginea
scintigrafică în practica cli nică», volum alcătuit de [...]“ I.B. 26 XI 85
p. 2 (din engl. scintigraphic; DEX-S)
scippo s. (cuv. it.) „Femeile nu mai îndrăznesc să iasă singure pe
stradă cu o geantă în mînă. Ele sînt sistematic atacate de motociclişti
care practică aşa-numita «scippo» (smulgerea genţii [...] din zbor).“
R.l. 3 VI 77 p. 6. „[D.F.] a suferit la Milano ceea ce se numeşte în
limbaj adecvat «un piccolo scippo»; i s-a furat portofelul cu paşaport şi
bani din bor selina prea «americană» ca aspect exterior. Acum se
străduie să rezolve situaţia puţin imbarazzante în care se află.“ R.lit. 26
VII 84 p. 24 [pron. şípo]
scóci v. scotch
scoop s.n. (cuv.engl.) „Ceea ce interesează astăzi mijloacele de
informare este ceea ce se cheamă scoop (exclusivitate şi întîietate în
difuzarea unei informaţii), este noutatea, revelaţia.“ D. 151/95 p. 15
[pron. scup] (cf. fr. scoop)
scopochrome s. (cinem.; cuv. fr.) „Datorită unui procedeu pus la
punct de cineastul francez Jacques Tati (procedeu denumit
«scopochrome»), filmele vechi în alb-negru vor putea rula ca producţii
în culori.“ Sc. 6 XII 64 p. 3 [pron. scopocróm]
scopolamínă s.f. 1974 (med.) –Medicament înrudit cu atro pina– v.
chimioterapie; v. şi R.l. 12 X 79 p. 6 (din fr. scopolamine; DT, LTR,
DZ; DEX, DN3)
scor-flúviu s.n. (sport) –Scor foarte mare– „U.T.A. a suferit o
înfrîngere la un scor-fluviu.“ Sc. 3 XI 69 p. 3. „Am jucat în două partide
încheiate cu scoruri-fluviu.“ I.B. 15 X 73 p. 3. „Fotbaliştii români şi-au
dat seama destul de repede că pot realiza un scor-fluviu.“ R.l. 12 V 75
p. 5 (din scor + fluviu)
scor-límită s.n. (sport) –Scor minim– „La pri ma vedere, elve ţienii,
după scorul-limită din faţa echi pei vest-germane, par a fi mai
redutabili decît fran cezii.“ Sc. 28 II 70 p. 7. „14 [meciuri] s-au încheiat
cu scorul-limită de 1–0.“ I.B. 5 X 70 p. 4 (din scor + limită)
scotch1 s.n. –Whisky scoţian– „Asociaţia producătorilor de whis ky
scoţian se plînge că de la intrarea Angliei în Piaţa comună s-au înmulţit
discriminările partenerilor europeni faţă de «scotch».“ Sc. 18 II 75 p.
6. „Scotch-ul ieftin [...] este mult mai inofensiv.“ Ev.z. 20 XII 96 p. 5
[pron. scóci] (din engl. scotch [whisky]; cf. fr., it. scotch; PR 1950,
DPN 1970; DEX – alt sens, DN3)
scotch2 s.n. –Bandă transparentă adezivă– „[...] avem de gînd să
facem şi vom face material izolant fără nici un suport. –Ceva ca un
scoci? –Exact.“ R.l. 25 IX 85 p. 9. „[Plicul] era lipit cu scoci“ „22“
3/97 p. 6 [pron. şi scris şi scóci] (din engl. scotch (tape); cf. fr. scotch;
PR 1950; DEX, DN3)
scrabble s.n. (cuv. engl.) –Joc de societate care constă în
combinarea unui set de litere în cuvinte cît mai lungi– „[...] se mai află
în execuţie şi o serie de jocuri poligrafiate, cum ar fi [...] Scrable (sic!)
[...] Colorama [...]“ R.l. 24 II 84 p. 5. „[...] cele două actriţe omorau
timpul dintre reprezentaţii jucînd «scrabble» – ceea ce le punea la
contribuţie tot vocabularul, plus o sea mă de cunoştinţe enciclopedice
ca să alcătu iască cuvinte.“ Săpt. 20 IV 84 p. 7 [pron. screbl] (cf. fr.
scrabble; PR 1960; DEX-S)
scribofón s. (electron.) „Scribofon este numele unui aparat
electronic care permite scrie rea prin telefon şi care este introdus
experimental săptă mîna aceasta în premieră mondială.“ R.l. 27 IX 78
p. 6; v. şi scribofonic //din lat. scrib[ere] + gr. -fon//
scribofónic, -ă adj. –Care aparţine unui scribofon– „Primul
scribofon, aparat de comunicare la distanţă ce permite scrierea prin
telefon, a fost recent prezentat în Olanda. Prezentarea primului aparat
de acest fel a coincis cu inaugurarea primei linii scribofonice care are
un caracter experimental şi leagă Olanda cu Indonezia.“ Sc. 27 IX 78
p. 5 (din scri bofon + -ic)
scriitór-diplomát s.m. „Inau gurăm cu acest număr rubrica «Scrii -
tori-diplo maţi», care îşi propune să înfăţişeze în cîteva tră sături pe cei
mai iluştri şi mai interesanţi scriitori din toate timpurile care au avut de
îndeplinit mi siuni diplomatice sau au fost diplo maţi de carieră.“ L. 30
VI 66 p. 24 (din scriitor + diplomat)
scriitór-ţărán, -toáre/-că s.m.f. –Ţă ran[că] ce scrie opere lite -
rare– „100 de ani de la naş terea scriitorului-ţăran M.K.“ Sc. 29 XII 71
p. 4. „Scriitoare-ţărancă“ R.l. 14 XI 75 p. 2 „[La Arad] prima întîlnire
a scriitorilor-ţărani din România [...] Întîlnirea a reunit 22
scriitori-ţărani din 15 judeţe ale ţării.“ R.l. 3 X 76 p. 2. „Recent a avut
loc la Arad cea de-a doua întîlnire a scriitorilor-ţărani din Ro mânia.“
Cont. 24 XI 78 p. 8; v. şi R.l. 11 III 76 p. 2 (din scriitor [-toare] +
ţăran[că])
scripetoterapíe s.f. (med.) –Tip de terapie folosită pentru
recuperare– „Piscina are o capacitate de 7000 litri apă şi este dotată cu
insta laţii de scripetoterapie, baie, scări, un panou de baschet. Tra -
tamentul este continuat în sala de kinetoterapie.“ R.l. 21 II 75 p. 5 //din
scripet + -terapie//
script s. (anglicism) –Scenariul unui film, al unei emisiuni– „[...]
schiţa unei lumi pe care actorii au căutat s-o diversifice în bună măsură
după chipul şi asemănarea lor mai mult decît după script.“ Cont. 3 II 84
p. 13 (cf. fr. script; PR, DMC 1950)
sculér-matriţér s.m. –Sculer care este şi ma triţer– „Discutînd
despre emisiunea «Seară pentru tine ret», sculerul-matriţer Vasile C.,
Da niela T., confecţioneră de piese radio, s-au referit la caracterul
neconvingător al unora dintre rubricile acestei emi siuni.“ Sc. 27 III 73
p. 4; v. şi R.l. 12 VII 79 p. 6 (din sculer + matriţer)
sculér-şéf s.m. –Şef al unei echipe/secţii de scu lărie– „Unii dintre
aceştia deţin chiar posturi-cheie în diferite sectoare ale uzinei; doi
mecanizatori de agricultură coordonează producţia de locomotive
electrice [...] inginerul minier e scu ler-şef etc.“ Sc. 12 XI 69 p. 4 (din
sculer + şef)
scúlpto-pictúră s.f. „Nu este, de fapt, pictură. Ci
«sculpto-pictură». Acest «Marş al ome nirii» este un fenomen de
combinare a două forme de artă.“ Cont. 8 XII 67 p. 10 //din sculpt[ură]
+ pictură//
scúlptor-gravór s.m. –Sculptor care este şi gravor– „Fiecare
sciéntică • 200 • scúlptor-gravór
medalie este opera unui sculptor-gravor, reprezentînd ea însăşi o
valoare artistică.“ R.l. 23 XI 76 p. 5 (din sculptor + gravor)
scut s.n. (tehn.) „În adunarea de dare de sea mă şi alegeri, maistrul
miner C.N. a criticat lipsa uleiului hidraulic atît de necesar bunei func -
ţionări a scuturilor (utilajele care sapă tunelurile metroului).“ Sc. 5 X
84 p. 1. „În prezent, creăm condiţiile necesare lansării la lucru şi a celui
de al doilea scut [...]“ R.l. 5 IV 85 p. 2; v. şi interstaţie
secretizáre s.f. –Inserarea unor elemente care împiedică
falsificarea unor date, do cu mente etc.– „Direcţia Generală de Paşa -
poar te anun ţă editarea unui nou tip de paşaport care con ţine elemente
de secretizare şi de protecţie împotriva falsificării.“ Timişoara
internaţ. 31/94 p. 4 (din secret + -izare)
secretomaníe s.f. –Mania de a considera şi ţine totul secret–
„Începe prin a combate el însuşi secretomania.“ R.lit. 11 X 90 p. 2.
„Proba bil că dacă eram vreun comerciant arab mi se deschideau
imediat porţile celor mai secrete unităţi militare. Aşa însă... Secret.
Sau secretomanie absurdă.“ R.l. 10 VI 93 p. 2. „Secretomania este de
natură să mărească suspiciunile.“ R.l. 18 III 94 p. 3; v. şi Ev.z. 11 IX 96
p. 1 (din secret + -manie)
sectorizát, -ă adj. –Divizat, împărţit pe sectoare– „Peste două
treimi din numărul expozi ţiilor colective au avut loc la tîrguri
specializate şi sectorizate, în scopul promovării exporturilor noastre
de produse.“ Sc. 20 XII 73 p. 3 (din sector)
secúnd s.m. (mar.) –Ofiţer care îndeplineşte funcţia de ajutor al unui
căpitan de vas– „[...] au numai cuvinte de laudă, atît pentru
comandantul S.M., cît şi pentru prima femeie secund din ţara noastră –
Elena M.“ R.l. 30 V 82 p. 2 (din fr. second; cf. it. secondo; DEX, DN3)
secúndă s.f. în sint. secundă ato mi că / astro no mi că „Secunda
atomică, noul etalon oficial de mă surare a timpului introdus în
U.R.S.S., permite o creştere a preciziei de 30 de ori – informează agen -
ţia T.A.S.S. Ca unitate de mă sură a fost luată perioada trecerii de la un
nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. Pînă acum, etalonul de
măsurare a timpului îl constituia a 86400-a parte din perioada de
rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale – secunda astronomică.“ R.l. 29 I
77 p. 5 (din fr. seconde)
sécu (lb. vorbită; pol.) 1. –Securist– „Ăsta e Secu al Facultăţii
noastre.“ „Nea Alecu, nea Alecu, frate bun cu nenea Secu.“ 2.
–Securitate– „Atenţie! e de la Secu.“ „Doar că nu pune pistolul pe
masă, nu dă telefon la Secu: «Umflaţi-l».“ „22“ 9/96 p. 13 (pre scurtare
din secu[ritate/-rist]; folosit numai oral înainte de 1989)
securíst, -ă s.m.f. –Persoană care execută ordinele Securităţii,
angajată sau nu a acesteia– „Securistul fie el profesionist cu studii de
specialitate sau amator talentat [...] este şi rămîne, în esenţă, trădătorul
aproapelui, al semenului său.“ „22“ 7/90 p. 6. „[Ca sele naţionalizate]
au fost închiriate, în principal, securiştilor şi nomen klaturiştilor, care,
cu rari excepţii, le ocupă şi în prezent.“ R.l. 12 V 93 p. 8. „[Cei doi şefi
de stat] s-au îndepărtat înconjuraţi de securiştii-diplomaţi.“ R.l. 10
VIII 93 p. 8; v. şi Ap. 8/95 p. 15; v. şi colaboraţionist (din secur[itate]
+ -ist; DN3 – definiţie specifică perioadei comuniste)
Securitáte s.f. (pol.) –Sistem politico-poli ţie nesc represiv
atotputernic în timpul comunismului– „În fapt, Securitatea «noastră»
este un ade vărat cancer generalizat în trupul naţiunii.“ „22“ 7/90 p. 6;
v. şi intoxicare, lucrător, muşard, Radu (cf. fr. sécurité; R. Zafiu L. 2 V
90 p. 4 – termen intrat în lb. fr., v. Le Parisien 25 XII 89 p. 2; DN3, DEX
– definiţii specifice perioadei comuniste)
sedáre s.f. (med.) –Liniştire, sedaţie– „Grupa culorilor albastre face
să scadă tensiunea arterială, încetineşte ritmul cardiac şi respirator,
provocînd sedarea sistemului nervos central şi redu cerea obo selii.“
R.l. 30 XI 77 p. 6 (din sedaţie, prin substituţie de sufix: -ţie/-re)
seguidilla s.f. 1975 –Dans popular spaniol cu ritm rapid şi marcat la
3/4– v. jota [pron. seghidília] (din sp. seguidilla; cf. fr. sé gue dille; T.
Şandru-Olteanu în SCL 5/78 p. 610, El. Toma în ER 472, 474–475; D.
Muz.; DEX, DN3)
seismotectónic, -ă adj. (geol.) –Privitor la mişca rea scoarţei
pămîntului– „Modul în care s-au produs cele două cutremure arată că
activitatea seismotectonică a intrat în normal şi deci nu există pericolul
de producere a unor şocuri cu o magnitudine egală sau mai mare.“ Sc.
22 IV 77 p. 5 //din seismo- + tectonic//
sejúr s.n. –Şedere temporară într-un loc/hotel/vilă pentru vacanţă,
tratament etc.– „O.J.T. şi I.T.H.R. Bucureşti asigură sejururi în
hoteluri şi vile din staţiunile Sinaia, Predeal, Poiana Bra şov, Buş teni.“
Sc. 11 I 77 p. 4. „[3.000.000 de vilegiaturişti]. O cifră record în ce
priveşte sejuririle pe riviera româ nească.“ Sc. 12 IV 79 p. 4.
„Reprezentanţii acestor firme, cele mai multe englezeşti, vînd dreptul
de proprietate (cu drept de moştenire cu tot) asupra unui sejur anual
într-un club de vacanţă [...]“ R.l. 31 X 94 p. 4; v. şi Sc. 9 III 77 p. 5 (din
fr. séjour; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DEX, DN3)
selenaút s.m. (astr.) –Astronaut care călă to reşte spre/pe Lună– „Aşa
arată costumul în care cei doi selenauţi Armstrong şi Aldrin vor păşi pe
Lună.“ Sc. 19 VII 69 p. 8. „A fost urmărit cu emoţie mesajul transmis
selenauţilor de către preşedintele Nixon.“ Sc. 22 VII 69 p. 6. „Primii
selenauţi nu au reuşit să viziteze nici măcar un hectar din suprafaţa
Lunii.“ Sc. 26 VII 69 p. 6; v. şi Cont. 25 VII 69 p. 10; v. şi
micrometeorit, telebasculă (din gr. sele[ne] + -naut, după tipul
cosmonaut; FC I 156, 284, V. Guţu Romalo C.G. 233, Al. Graur în
R.lit. 30 şi 35/69; DN3, DEX-S)
seléno-satelít s.m. 1970 (astr.) –Satelit al Lunii– v. aselenizabil
//din gr. selene + satelit; cf. fr. satellite lunaire, engl. lunar/moon
satellite, germ. Mondsatellit; AD//
self-contról s.n. 1971 (anglicism) –Control asupra propriei
persoane– v. autocontrol (din engl. self control; cf. fr. self control;
DN3)
self-made-man (sint.s. engl.) –Om ajuns în tr-o situaţie bună prin
forţe proprii– „Nu vreau să ţin isonul acestui self-made-man care a
început cărînd cabluri şi reflectoare, iar acum, la 40 de ani, are la
activul său 22 filme regizate şi foarte multe filme produse.“ Cont. 9 VII
78 p. 8 [pron. selfméidmen] (cf. fr. self-made-man; DN3, DEX-S)
sélvă s.f. (geogr.) –Pădure ecuatorială în Ame rica Latină– „J.A.
acaparase o întreagă zonă din selva (junglă) situată pe malul fluviului
Putuma ya.“ Sc. 28 XII 75 p. 4 (din sp., port. selva, fr. selve; El. Toma în
ER p. 473–474; DEX, DN3)
semafór vérde sint.s. –Aprobare, liberă trecere– „[...] înainte de a
avea semafor verde de la Paris.“ R.lit. 19/92 p. 24 (din semafor +
verde, după fr. feu vert)
semaforizáre s.f. (circ.) –Reglementarea cir cu la ţiei cu ajutorul
semaforului– „Deseori, la intersecţia Podului Grant cu Calea Gri viţei
se produc blocări de maşini; traficul este deosebit de intens. O soluţie o
reprezintă semaforizarea zo nei.“ I.B. 11 X 74 p. 3. „Direcţia
domeniului public ne informează că se vor lua urmă toarele măsuri:
semaforizarea trecerii de pietoni, distanţarea sta ţiilor.“ R.l. 11 VII 78
p. 5. „Semaforizarea noului drum de acces spre Aeroportul Otopeni“
R.l. 6 X 95 p. 19 (din semafor)
semaforizát, -ă adj. (circ.) –Dotat cu un semafor– „Noi intersecţii
semaforizate în Bucureşti între stăzile [...]“ R.l. 7 VII 77 p. 5 (din
semafor)
seméstru álb sint.s. (pol.) „Preşedintele Ita liei [...] a inaugurat, o
dată cu Anul Nou, «semestrul alb»: ultimele şase luni ale mandatului
său, în cursul cărora constituţia interzice şefului statului să dizolve
parlamentul. Hotărît imediat după înlăturarea fascismului, pentru a
proteja tînăra republică ita liană împotriva oricărei tentaţii autoritare la
sfîrşitul mandatului, «semestrul alb» marchează în general începerea
marilor manevre ale principalelor partide politice în ve de rea alegerilor
prezidenţiale.“ R.l. 7 I 85 p. 6 (traduce sint.s. it. semestre bianco)
semiaríd, -ă adj. (geol.) –(Despre o regiune, un ţinut) Caracterizat
prin ploi foarte rare– „H.L. consideră că terenurile semiaride situate la
vest de meridianul 100, ce taie Statele Unite în zo nele oraşelor Dodge
City (statul Kansas), şi Abilene (statul Texas) cunosc de secole, la
intervale regulate de circa 20 de ani, perioade de secetă.“ Sc. 19 XI 75
p. 4. „68 milioane de locuitori din America Latină şi zona Caraibilor
trăiesc în aşezări situate în zone aride şi semiaride [...]“ I.B. 10 V 84 p.
5 (din semi- + arid, după fr. sémi-aride, engl. americ. semi-arid; D.
Am.; DN3)
semicabínă (fónică) s.f. 1966 –Pupitru separat de cele din jur prin
elemente despărţitoare (geamuri, panouri) şi dotat cu echipament
audio vizual– v. clasă-laborator (din semi- + cabină)
semicentrál, -ă adj. –Situat în apropierea cen trului unei localităţi
mari– „Pentru unităţile semicentrale şi periferice maga zinele vor avea
acelaşi orar ca şi al magazinelor alimentare gene rale.“ I.B. 17 XII 61 p.
2 (din semi- + central; DN3, DEX-S)
semicomandát, -ă adj. (constr.) –(Aparta ment) din care o ca meră
are o intrare separată şi prin cealaltă se trece– „Ofer apartament două
camere semicomandate confort I [...]“ R.l. 23 V 78 p. 7; v. şi R.l. 29 X
91 p. 7 (din semi- + comandat; DEX-S)
semiconsérvă s.f. –Conservă sterilizată par ţial, cu o durată de
păstrare în general scur tă– „Am mutat centrul investigaţiilor pe
şantierul Fabricii de semiconserve de şuncă.“ Sc. 25 VII 69 p. 3.
„«Neptun», socotit ca o pescărie-model, va oferi cumpărătorilor
scut • 201 • semiconsérvă
diverse sortimente de peşte conservat prin frig, semiconserve pre gă tite
în secţia de semiindustria lizare a întreprinderii ş.a.“ I.B. 5 VI 72 p. 1.
„Magazinul staţie-pilot de testare a preferinţelor, îndeosebi faţă de se -
mi conservele şi conservele de peşte care au o însemnată pondere în
activitatea întreprinderii.“ I.B. 8 III 75 p. 6 (din semi- + con servă, după
fr. sémiconserve; PR 1950; LTR; DEX, DN3)
semicósmic, -ă adj. –Care zboară la foarte mare înălţime–
„Avioanele «semicosmice» vor folosi drept combustibil anumite
compoziţii din care va face parte oxigenul acumulat din atmosferă.“
Sc. 13 I 63 p. 3 //din semi- + cosmic//
semicristál s.n. –Cristal de calitate infe rioa ră– „Vor fi produse noi
modele de servicii de tort, dulceaţă, complot etc. din semicristal.“ Sc.
28 VI 61 p. 1 //din semi- + cristal; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 382//
semicúmpene s.f. pl. (circ.) –Bariere scurte la trecerile peste calea
ferată– „Nu vă angajaţi în traversarea căii ferate printre
semicumpenele barierei în chise.“ R.l. 23 VII 84 p. 4. „Unele bariere
automate (BAT) au fost transformate în instalaţii de semnalizare
automată, fără semicumpene la trecerile de nivel (SAT).“ R.l. 26 IX 85
p. 2; v. şi Ev.z. 25 I 97 p. 8 (din semi- + cumpene)
semicúrse adj.inv. –(Despre biciclete) Bicicletă cu pinion pentru
schimbarea vitezelor– „[Vînd] bicicletă semicurse [...]“ R.l. 5 XII 83
p. 4. „[Vînd] bicicletă damă semicurse [...]“ R.l. 24 IV 85 p. 4 (din
semi- + curse)
semicursiéră s.f. –Bicicletă cu pinion pentru schimbarea vite -
zelor– „Al 23-lea tip de bicicletă fabricată la întreprinderea «6 Martie»
din Zăr neşti se numeşte «Torpedo» şi este o semicursieră cu patru
viteze.“ R.l. 2 VIII 85 p. 5 (din semi- + cursieră)
semidecomandát, -ă adj. (constr.) –(Apartament) în care prin
unele camere se trece, iar altele au intrare separată– „Vînd 3 camere
semidecomandate [...]“ I.B. 21 II 84 p. 3. „[Vînd] garsonieră
semidecomandată [...]“ R.l. 15 IX 93 p. 12 (din semi- + decomandat)
semidemontábil, -ă adj. –Pe jumătate demontabil– „Datorită
greutăţilor reduse, cît şi faptului că sînt semi-demontabile, ele
[chioşcurile] pot fi uşor trans portabile.“ I.B. 21 I 63 p. 2; v. şi R.l. 31 III
81 p. 6 (din semi- + demontabil)
semideşért s.n. –Regiune de trecere între stepă şi deşert– „Pers -
pectivele de dezvoltare ale unei re giuni de semideşert.“ R.l. 8 III 67 p.
5 (cf. it. semideserto, engl. semidesert; CD, LGG, DZ; DEX, DN3)
semideşértic, -ă adj. –Alcătuit din semi de şert– „O importantă
descoperire arheologică a fost făcută în stepa semideşertică din
Turkme nia sovietică.“ Sc. 26 XII 74 p. 6; v. şi R.l. 15 VIII 80 p. 6 (din
fr. semi-désertique; DMN 1966)
semidoctísm s.n. 1969 –Cultură superficia lă, stare de semidoct– v.
sfertodoctism (din semidoct + -ism; DN3)
semifinisát, -ă adj. (ind., ec.) –Finisat parţial– „În prezent, prin
folosirea panourilor ma sive, a cofrajelor glisante, construcţia brută sau
semifinisată se execută într-un timp foarte scurt.“ Sc. 16 V 63 p. 3 (din
semi- + finisat; DEX-S)
semifinít,-ă adj. 1970 (ind., ec.) –(Despre un produs) Care nu este
prelucrat definitiv pentru a fi comercializat– v. navă-uzină (din semi-
+ finit, după fr. semi-fini; PR 1964; DN3, DEX-S)
semigarsoniéră s.f. (constr.) –Garsonieră foar te mică– „Ofer
semigarsonieră ultracentrală pentru garsonieră bloc nou.“ R.l. 4 I 67 p.
4 (din semi- + garsonieră)
semiín s.n. „Ţesăturile de in şi semiin (în ames tec cu bumbac)
datorită calităţilor lor sînt mult aprecia te de cumpărători.“ R.l. 16 IX
61 p. 1 (din semi- + in; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 392; DEX-S)
semiindustrializá vb. I 1974 –A transforma parţial în produs
industrial– v. semiindustria lizare (din semi- + industrializa)
semiindustrializáre s.f. –Transformare par ţială în produs
industrial– „La Boteni (Argeş) vizităm mai întîi Centrul de
semiindustrializare condus de ing. C.L. Este drept că fructele şi
legumele aduse aici se semiindustrializează, dar ele ar merita o soartă
mai bună.“ R.l. 16 XI 74 p. 3; v. şi semiconservă (1972) (din semi- +
industrializare)
semiindustrializát, -ă adj., s.n. 1974 –Prelucrat parţial în produs
industrial– v. mostră-etalon; v. şi ketering, microcomplex (din semi- +
industrializat; cf. fr. semi-industrialisé; DMN 1966)
semiínimă artificiálă s.f. (med.) „Pînă acum s-au implantat cu
succes unor animale jumătăţi de inimă artificială, ventriculi fabricaţi
în laborator, care au permis menţinerea în viaţă şi însănătoşirea unor
inimi bolnave. O astfel de semiinimă artificială i-a permis doctorului
M.D. de la Houston să salveze viaţa unui tînăr mexican.“ Cont. 18 XII
70 p. 10 //din semi- + inimă artificială, probabil după model engl.//
semimanuál, -ă adj. –Lucrat parţial cu mîi nile– „Industria noas tră
posedă, pe lîngă imprimare semimanuală cu planşe, maşini moderne
[...]“ Cont. 3 VIII 62 p. 2 //din semi- + manual//
semimát, -ă adj. –Aproape mat– „Culori, culori, culori! incorporate
în glazuri strălucitoare ori semimate [...] cromatismul alear gă cu un fel
de libertate pe materie sugerînd simboluri posibile.“ Cont. 3 II 67 p. 7
(din engl. semimat; WT)
semimilenár, -ă adj. –Care datează de 500 de ani– „O întreprindere
semimilenară [...] Cehoslovacia po sedă cea mai veche fabrică cu acest
profil [sticlărie] de pe continent.“ Sc. 19 III 78 p. 6. „Semi-milenarele.
După documente de arhivă, cîteva sate din judeţul Gorj împlinesc anul
acesta cinci sute de ani de existenţă, dove dită prin înscrisuri.“ R.l. 7 II
84 p. 2 //din semi- + milenar//
semimonopól s.n. –Monopol parţial– „Mult timp domeniul unei
minorităţi căreia instituţiile îi rezervau un semimonopol, cunoaşterea
avea un circuit închis.“ R.lit. 14 VI 73 p. 29 //din semi- + monopol//
semiopacitáte s.f. –Calitatea a ceea ce este parţial opac– „Cali -
tăţile acestui material la un an de la uscare: suprafaţă marmorată, luciu
de lac incolor, semiopacitate etc.“ R.l. 26 VIII 73 p. 2 //din semi- +
opacitate; DEX-S//
semióptic, -ă adj. (med.) –Care nu ajută de cît par ţial la vedere– „Se
produc, în fabricile de sticlă tehnică [...] sticlă optică şi se mi optică.“
Sc. 2 III 64 p. 3 //din semi- + optic; DEX-S//
semipiramídă s.f. –O jumătate de piramidă realizată printr-o
secţiune transversală– „Oraşul olimpic din Montreal va fi alcătuit din
două structuri în formă de piramidă, divizate, la rîndul lor, în patru
semipiramide, fiecare cu 19 etaje.“ R.l. 16 VII 74 p. 6 //din semi- +
piramidă//
semipreparát s.n. 1974 (alim.) –Hrană par ţial pre parată de către
producător– v. ketering (din semi- + preparat)
semiprofesionál, -ă adj. –(Aparat) care are în bună parte
caracteristicile de mare performanţă ale celor profesionale– „Vînd
walkman semiprofesional [...]“ R.l. 20 VIII 91 p. 7. „Vînd [...] trusă
foto semiprofesională (aparat, tele, blitz, etu) [...]“ R.l. 18 X 91 p. 7.
„Vînd magnetofon Orbita, semiprofesional [...]“ R.l. 10 XI 91 p. 6 (din
semi- + profesional)
semirecitál s.n. –Recital alcătuit din două părţi, fiecare susţinut de o
altă persoană– „La sala Studio a Ateneului, pianista C.I.R. şi
violoncenistul A.C. [...] susţin cîte un semirecital.“ I.B. 17 I 72 p. 2.
„De un real interes semirecitalul sopranei V.M., cuprinzînd lieduri
româneşti.“ Săpt. 19 V 72 p. 7 //din semi- + recital; DEX-S//
semiremorcát, -ă adj. 1975 –Remorcat, cu o singură osie şi cu
partea din faţă sprijinită de spatele platformei tractoare– v.
rulotă-dormitor (din semi- + remorcă + -at)
semirobót s.n. (tehn.) –Mecanism aproape complet robotizat–
„Specialiştii de la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca au
conceput şi realizat manipulatoare complexe [...] adevăraţi semiroboţi
care deservesc presele de 2000 to ne.“ R.l. 15 IV 85 p. 1 (din semi- +
robot)
semiscufundát, -ă adj. –Pe jumătate scu fundat– „Noua dragă,
denumită «Stevin-80», este cea mai mare din lume [...] Ea lucrează
semiscufundată, pu tînd fi ancorată printr-un sis tem de picioare
mecanice, care se extind pînă la fundul mării şi cu ajutorul cărora se
poate deplasa în funcţie de mersul lucrărilor.“ R.l. 21 III 79 p. 6 //din
semi- + scufundat//
semisilóz s.n. (zoot.) „Este un mare cîştig, deoarece prin
conservarea ierburilor sub formă de semisiloz pierderile de substanţe
nutritive sînt cu peste 50% mai reduse în comparaţie cu uscarea pe
brazde a fînului pe vreme ploioasă.“ Sc. 13 VI 71 p. 4. „Am introdus în
alimentaţie un semisiloz, un tip de furaj preparat din porumbul siloz pe
care îl recoltăm doar atunci cînd este uscat pe jumătate.“ Sc. 10 III 78 p.
3 //din semi- + siloz//
semisimfónic, -ă adj. –(Despre o orches tră) Care are în
componenţă şi instrumente specifice orchestrelor de estradă– „Pe
lîngă casa raională de cultură din Cîmpulung-Muscel [...] a luat fiinţă o
orchestră semisimfonică.“ Sc. 15 II 63 p. 5. „Aici e cazul să se
organizeze o stagiune de concerte simfonice, ori semisimfonice.“ R.lit.
29 XI 73 p. 17; v. şi Cont. 1 IX 67 p. 7 (din semi- + simfonic; cuvînt mai
vechi în română)
semistabuláţie s.f. (zoot.) –Procedeu de creş tere şi întreţinere a
vitelor prin menţinerea lor aproape tot timpul în grajd– „Extinderea
semicósmic, -ă • 202 • semistabuláţie
sistemului de semistabulaţie la bovine şi la ovine în zonele de cîmpie
necesită o serie de măsuri.“ Sc. 10 VII 64 p. 2 (din semi- + stabulaţie)
semisubmersíbil, -ă adj. –Scufundat par ţial în apă– „Natura
dezlănţuită din Marea Nordului afectează în mod serios lucrările de
pros pectare a ţiţeiului: din decembrie bîntuie fără întrerupere furtuni
puter nice [...] mai multe platforme semisubmersibile de foraj fiind
avariate sau scoase din uz.“ Sc. 2 II 74 p. 6 //din semi- + submersibil//
semisuculént, -ă adj. –De o suculenţă medie– „Strugurele de
masă «Roz românesc» (re zis tent la ger şi secetă, cu bobul mare,
semisuculent)“ R.l. 23 II 78 p. 5 (din semi- + suculent)
semitelecomandát, -ă –Pe jumătate telecomandat– „A fost pus la
punct un cleşte semi telecomandat.“ Sc. 20 I 64 p. 4 //din semi- +
telecomandat//
semitîrîtór, -toáre adj. (bot.) –(Plantă) a că rei tul pină se întinde
parţial pe pămînt– „Aceasta [volbura de nisip maritim] este o plantă
semi tîrîtoare şi cu rizom foarte lung, care fixează nisipul.“ Sc. 21 VII
62 p. 4 (din semi- + tîrîtor)
semitransparént, -ă adj. 1978 –Aproape trans pa rent– v. ste reo -
ocular //din semi- + transparent//
semnál vérde sint.s. 1. (circ.) –Permisiune de trecere– „50 de
trenuri-navetă aşteaptă remorcarea şi semnalul verde pentru a porni
spre cele aproape 30 importante termocentrale.“ R.l. 1026/93 p. 1. 2.
(fig.) –Permisiune, aprobare– „La semnalul verde al Fondului Monetar
Internaţional şi-au deschis pungile Banca Mondială, programul Phare
[...]“ Li bertatea 1331/94 p. 3 (din semnal + verde, după fr. feu vert; R.
Zafiu în R.lit. 15/95 p. 9, de unde am preluat cele 2 exemple)
senáj s.n. (zool.) „Inutil să apelaţi la dicţionare! Cuvîntul senaj – un
termen folosit în prezent tot mai mult în practica zootehnică – n-a fost
încă preluat de lingvistică. În fond este vorba de un nutreţ conservat
printr-o metodă nouă, care constă în însilozarea plantelor verzi la
umiditate redusă (50–60 la sută) fără să se adauge subs tanţe ce
stimulează fermentaţia lactică.“ R.l. 6 VI 74 p. 3
sensitométru s.n. (med.) „Acest laborator (de tipul KTD) asi gură,
printre altele: măsurarea pulsului cu aju torul unui sensitometru
special, determinarea timpului de reacţie la stimulenţi acustici şi lumi -
noşi [...]“ Sc. 19 III 78 p. 6 (din fr. sensitomètre; DTP, LTR; DEX, DN3
– alt sens)
sénsor s.m. (fiz.) –Dispozitiv foarte sensibil care sesizează un
anumit fenomen– „Autorităţile din capitala japoneză au dispus
introducerea a ceea ce se apreciază a fi cel mai avansat sistem de
dirijare computerizată din lume. O reţea de 2000 sensori ultrasonici
montată deasupra ma gistralelor pentru înregistrarea vitezei de
deplasare şi a numărului de maşini ce trec.“ Sc. 20 VI 74 p. 6. „Este
suficient să se fixeze senzorul unui locator ultrasonic cu impulsuri pe
pieptul unui om pentru ca pe ecran să apară linii care indică atît
funcţionarea muşchilor cordului, cît şi a valvulelor.“ R.l. 5 II 84 p. 6
[scris şi senzor] (din engl. sensor; WT; DEX-S)
separatór s.m. „[...] bărbaţii şi femeile vor călători se pa rat în
mijloacele de transport în comun din capitala iraniană, Teheran [...]
Femeile vor călători pe locurile din spate şi în fiecare autobuz se va afla
cîte un «separator» în uniformă specială.“ Ev.z. 28 XI 92 p. 5 (din
separa + -tor; DN, DEX – alt sens)
seralíst, -ă s.m.f. –Elev, student care urmea ză cursul seral– „Com -
plicatele înlănţuiri ale formu lelor chimice au fost scrise... pe o
prozaică bucată de tablă. Ceea ce nu-i împiedică însă pe «sera liştii» de
la matriţerie să descifreze cu ace eaşi pasiune, ca într-o sală de curs,
sensurile unei formule.“ Sc. 28 VII 63 p. 1. „[...] trebuie să mărturisesc
că elevii mei, viitori electronişti de pe platforma «Pipera», sau tineri
muncitori de aceeaşi specialitate («seraliştii») se însufleţeau mai cu
seamă cînd discuţia privea ceea ce am numit personajul profund.“
R.lit. 27 IX 84 p. 5. „[...] întîia clasă de seralişti de la IATC.“ I.B. 11 XII
85 p. 2 (din seral + -ist; DEX-S)
séră-combinát s.f. –Seră mare cu caracter de combinat– „Am
intrat împreună într-o seră-combinat unde ne-a întîmpinat o căl dură de
40 de grade.“ Sc. 24 VI 63 p. 3 (din seră + combinat)
seriál s.n., adj. –(Roman, film, reportaj) apărut în presă sau prezentat
la radio sau televiziune în fragmente– „În curs de realizare se află un
serial-dezbatere publică la teatrul «Tănase».“ I.B. 10 I 74 p. 2.
„Serialul care s-ar putea numi al «anti-neglijenţelor» dă prilej
televiziunii să obţină succese de calibru. Aţi înţeles că numim «serial»
reportajele «în serie» care imortali zea ză, pe cîţiva metri de peliculă,
isprăvi absurde, neglijenţe penibile [...]“ R.lit. 23 X 75 p. 16. „Film
serial : Dallas [...]“ Pr.R.TV 8 IX 79 p. 14; v. şi Pr.R.TV 20 IV 79 p. 13;
v. şi roman-frescă (1970), ciné-verité, muppet, teleecraniza (din engl.
serial [story]; cf. fr. sériel, it. seriale; DEX, DN3)
serigrafiá vb. I –A reproduce prin serigrafie– „[Wahrol] serigrafia
«idoli» una nim adulaţi: Mari lyn, Elvis etc.“ D. 132/95 p. 13 (din
serigrafie)
serigrafiát, -ă adj. –Imprimat prin serigrafie– „[...] pahare
serigrafiate pen tru îngheţată [...]“ R.l. 22 II 84 p. 1 (din serigrafiá)
serigrafíe s.f. –Procedeu de imprimare cu aju torul unui ecran de
mătase– „[...] mijloacele gra fice cele mai moderne, în tehnica
serigrafiei, a gravurii care utilizează ca mediu de imprimare o mătase
special preparată.“ R.lit. 17 V 84 p. 20 (din fr. sérigraphie, germ.
Serigraphie; PR 1953; DN3)
serodiagnóstic s.n. (med.) –Diagnostic serologic– „Vineri, la
Institutul oncologic din Bucu reşti a avut loc conferinţa publică şi
demonstraţia practică de serodiagnostic al bolii canceroase, sus ţinute
de ing. chimist N.I.D.“ R.l. 15 IV 78 p. 4; v. şi R.l. 27 VI 80 p. 5 (din fr.
sérodiagnostic; DM, DZ; DEX, DN3)
seropozitív, -ă s.m.f., adj. (med.) –(Persoa nă) care prezintă un
serodiagnostic pozitiv, în special pentru virusul bolii Sida– „[...]
bolnavii suferinzi de artrita reumatismală numită artrită seropozitivă.“
R.l. 15 VI 85 p. 6. „[...] poporul elveţian să înveţe că seropozitivii şi
bolnavii de SIDA nu prezintă nici un risc în viaţa cotidiană, cu excepţia
relaţiilor sexuale neprotejate [...]“ Ad. 1 VII 92 p. 2. „Personajul
principal [era] bisexual şi seropozitiv.“ R.lit. 4–10 XI 92 p. 22 (din fr.
séropositif)
seroreácţie s.f. (med.) –Reacţie serologică– „Tes tarea
posibilităţilor reale ale seroreacţiei de diagnostic s-a efectuat pe sute
de probe de sînge integral a cîte 5 ml fiecare.“ R.l. 10 IV 78 p. 7 (din fr.
séroréaction; L; DN3)
serpentárium s.n. –Grădină zoologică (re zer vaţie) cu şerpi– „Un
crocodil [...] dintr-o gră dină zoologică cu şerpi şi alte reptile din
Miami, a omorît un băieţel de 6 ani, al cărui tată, imprudent, îl lăsase
singur pe un zid [...] Proprietarul serpentariumului a împuş cat
crocodilul şi a în chis grădina sa zoologică.“ R.l. 7 IX 77 p. 6; v. şi Sc.
10 IV 81 p. 3 (din engl. americ. serpentarium; WN)
sertizá vb. I –A asambla– „Maşina de sertizat este opera lui S.“ R.l.
29 IX 86 p. 1 (după fr. sertir; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
servíciu de politéţe sint.s. „[...] în fine, voi menţiona că staţii le au
fost dotate special pentru aşa-numitele «servicii de politeţe», curăţirea
par brizelor, a faru rilor şi stopurilor în timpul alimentării maşinilor la
pompe.“ R.l. 21 V 77 p. 5 (din serviciu + de + politeţe)
servodirécţie s.f. –Dispozitiv de comandă a direcţiei
autovehiculelor care micşorează efortul condu că torului– „[...] un nou
produs solicitat cu prioritate de industria auto românească –
servodirecţia hi drau lică.“ R.l. 17 XII 84 p. 5. „Vînd Opel Rekord [...]
super-accesoriată – închidere centralizată, geamuri electrice, oglinzi
electrice, servodirecţie [...] preţul 6300 dolari, tratabil.“ R.l. 8 XII 92 p.
10; v. şi servofrînă (din fr. servodirection, după it. servosterzo; PR,
DMC 1950)
sérvofrînă s.f. –Frînă extrem de sensibilă, cu servomecanism care
transmite comenzile amplificat– „[Vînd] Mitsubishi [...] servofrînă,
servodirecţie [...]“ R.l. 22 VIII 91 p. 7 (din servo- + frînă, după fr.
servofrein; DEX, DN3)
servomotór s.n. –Motor al unui sistem de comandă automată–
„Aici vor fi instalate servomotoare cu cursa cea mai lungă ce s-a
realizat vreodată.“ Sc. 20 VII 68 p. 5 (din fr. servomoteur; DEX, DN3)
sesizór adj. (tehn.) –Element al unui meca nism care sesizează o
anumită mărime– „[Automatul] are un dispozitiv sesizor de şocuri şi
vibraţii [...]“ I.B. 9 II 84 p. 2 (din sesiza; DEX, DN3)
sevillan, -ă s.m.f., adj. 1985 –Locuitor din Se villa– v. mala gueño
[pron. sevilián] (din Sevilla + -an)
sex-clúb s.n. –Club erotic– „Industria sexului – cărţi, sex-clu buri,
afişe, săptămînale specializate – a realizat în 1969 în S.U.A. o cifră de
afaceri de 2 miliarde dolari.“ Sc. 14 XI 70 p. 6 //din sex + club//
sex-magazín s.n. –Magazin care desface obiec te cu caracter
pornografic sau pentru uz sexual– „De pe urma sutelor de milioane de
reviste tipărite anual şi ale celorlalte «produse» pornografice,
desfăcute în «sex-magazine» cu autoservire şi program non-stop [...]
se reali zează profituri fabuloase la adăpostul libertăţii individuale.“
Sc. 24 VII 77 p. 6 (din sex + magazin, după engl., fr. sex-shop; PR,
DMC 1970)
sex-shop s.n. (anglicism) –Magazin care desface obiecte
pornografice sau pentru uz sexual– „Explozia publicitară pe care
semisubmersíbil, -ă • 203 • sex-shop
Festivalul a cunoscut-o în ultimii ani, tendinţa spre gigantism, inflaţia,
competiţiile pa ra lele, avalanşa de interese nonartistice (vezi secţia
porno care la un moment dat transformase cîteva săli în sexy-sho puri)
umflau ne sperat cifra de afaceri a Festivalului, dar subminau
considerabil prestigiul lui cultural.“ R.lit. 17 V 79 p. 24. „Cu bastonul
prin sex-shopurile din Bucureşti“ As 183/95 p. 3 [şi sexy-shop] (cf. fr.
sex-shop; PR, DMC 1970)
sex-simból s.n. 1993 –Persoană (mai ales femeie) care repre zintă
modelul de frumuseţe fizică al unei epoci, ţări etc.– v. bikini (din engl.
sex-symbol)
séxi adj.inv. (cuv. engl. american) 1. –Referitor la sex şi
pornografie– „Spectacol foarte sexy.“ Săpt. 5 XII 81 p. 8. 2. –(De
obicei despre persoane) Atrăgător, cu vino-ncoace– „Eşti cel mai
sexi bărbat din lume.“ R.lit. 34/95 p. 13; v. şi bikini [scris şi sexy] (cf.
fr., it. sexy; DMC 1950, PR 1954, DPN 1980; Guţia A. 24; DEX-S)
sexíst, -ă adj. –Care are prejudecăţi privitoare la deosebirile dintre
sexe– „Universitarul californian [are] ezitarea lui de a flata o femeie şi
de a trece astfel drept «sexist».“ D. 140/95 p. 3 (din engl. sexist, fr.
sexiste; BD, DMC 1970)
sexpórt s.n. „Numai sexportul (se numeşte ast fel exportul de
pornografie) a adus, anul trecut, aface riştilor danezi, valută forte
echivalînd cu 600 mi lioane franci!“ Sc. 14 XI 70 p. 6 //din sex +
[ex] port//
sezón álb sint.s. –Iarna– „În întîmpinarea sezonului alb se fac
intense pregătiri în toate staţiu nile montane de odihnă şi sporturi de
iarnă.“ R.l. 20 XI 78 p. 5. „La Mangalia, în «sezonul alb».“ Sc. 6 XII 78
p. 2. „Cele trei renumite staţiuni montane pot primi de-a lungul
întregului sezon alb peste 100000 de vilegiaturişti.“ Sc. 21 XII 78 p. 4
(din sezon + alb)
sfertodóct, -ă adj., s.m.f. –(Om) care se cre de cult dar are
cunoştinţe superficiale, mai pu ţine chiar decît un semidoct– „Ultima
carte pe care a citit-o [...] a fost un almanah vechi uitat de un călător
într-un tren de cursă lungă. Mimantul nostru nu-i nici măcar un
semidoct. Eventual un sfertodoct.“ I.B. 18 XII 71 p. 1. „Vă mărturisesc
că tonul scrisorii dv. nu mi-i pe plac. Asemenea ton e îndreptăţit numai
cînd e vorba să fie atacat un sfertodoct cu fumuri, care se vîră unde nu-i
fierbe oala.“ R.lit. 14 II 74 p. 25; v. şi R.l. 19 X 71 p. 1 (din sfert + -doct,
după modelul lui semidoct)
sfertodoctísm s.n. „Semidoctismul, dacă nu chiar sfertodoctismul,
ameninţă întotdeauna afir marea unei ştiinţe la modă.“ Sc. 21 XI 69 p.
4; v. şi 17 VIII 80 p. 2 (din sfertodoct + -ism)
sfîrşitór s.m. –Răufăcător care distruge totul– „[...] camera în chi -
riată de Grupul «Divertis» [...] a fost vizitată [...] de o echipă
profesionistă comandată. «Sfîr şitorii» [...] au furat aparatură în
valoare de peste 2500 dolari. La plecare, ce nu au putut lua, au distrus,
dînd foc.“ R.l. 21 I 93 p. 1 (din sfîrşi + tor)
sfumatúră s.f. –Estompare– „Totul mi s-a pă rut sfumatură, vag,
incert.“ R.lit. 3 V 84 p. 14 (din it. sfumatura)
sgubilít(ic), -ă adj. (arg. elevilor, peior.) „Sgu bilitic, excentric,
deosebit printr-o comportare proprie, ciu dată. Termenul, prin struc tura
sa fonetică şi accentuală, trimite la paralitic etc., cu utilizare hazlie
evidentă.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9. „Nişte zgubiliţi“ R.lit. 35/96 p. 18 [scris
şi zgubilitic] (C. Lupu în SCL 6/82 p. 505)
shaktist s.m., adj. 1974 –Adept al cultului zei ţei Shakti (în
hinduism)– v. conştientizare [pron. şactíst] (din n.pr. Shakti)
shamisen s. (cuv. jap.; spect.) „Bunraku – teatrul de marionete,
constituie unul din aspectele cele mai interesante ale artei dra matice
japoneze. El are trei elemente de bază: «joruri» – naraţiunea,
«shamisen» – muzica unui instrument cu coarde originar din Okinawa,
şi mario netele [...] Mînuitorul principal, denumit «Omo zukai», face să
funcţioneze mîna dreaptă a ma rionetei şi susţine cu braţul stîng
întreaga greutate a acesteia (cam 19 kg)“ R.l. 1 VIII 74 p. 6 [pron.
şamisén]
shed s.n. 1963 (constr.) –Tip de formă de aco pe riş– v. precomprimare
[pron. şed] (din engl. shed; LTR; DN3)
shinkansen s. (cuv. jap.; transp.) „În cei 20 de ani de cînd a intrat în
funcţiune, pe ruta To kio–Osaka, cel mai rapid tren japonez, «Shin -
kansen» («noua linie principală») a transportat aproximativ două
miliarde de persoane.“ R.l. 19 X 84 p. 6. „[...] tunelul principal va fi
echipat cu două linii feroviare tip «Shinkansen», trenul de mare viteză
[...]“ R.l. 5 III 85 p. 6 [pron. şincansén]
shogun s.m. (cuv. jap.) –La origine, cuvîntul desemna casta
dictatorilor militari japonezi dintre secolele XII-XIX, care au
constituit adevărate dinastii; autohtonizat, termenul desemnează un
şef, boss al unei organizaţii criminale– „[...] dl. C.M., zis Shogunul, a
fost învoit, părăsind arestul poliţiei, pentru a participa la funeraliile
mamei sale.“ R.l. 14 II 94 p. 16. „Shogunul se des tăinuie“ R.l. 26 II 94
p. 16; v. şi 17, 18 II 94 p. 1 [pron. şi scris şi şogun](DN3 – cuvînt larg
difuzat de la începutul anilor ‘90 mulţumită unei cărţi şi unor
ecranizări)
shoking adj.inv. (anglicism) –Şocant– „Ultima ediţie a Invitaţii lor
Euterpei [...] a programat o emi siu ne cu un titlu menit să intrige, cu o
uşoară tentă shoking: «La mulţi ani, Antonio Vivaldi».“ Săpt. 9 VI 78
p. 6 [pron. şóching] (din engl. shoking; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186;
DEX, DN3)
shop s. (anglicism) 1. –Magazin în care, înainte de decembrie
1989, se vindeau la noi mărfuri, de obi cei de lux, pe valută– „Hotel
«Continental» din Calea Victoriei [...] cu restaurant, grădină, snack bar
şi shop.“ I.B. 18 V 74 p. 6. „Multe din obiecte sînt aduse aici direct din
shop.“ Sc. 7 IX 82 p. 2. 2. –Magazin în care se vînd mărfuri, de
obicei de lux– v. supercivilizaţie (1979) [pron. şop] (din engl. americ.
shop; D.Am.; DN3, DEX-S)
shoping s. (anglicism) –Mersul la cumpă ră turi– „[...] eroina [...] e
gata să devină o soţie transoceanică: shopping, cărţi de credit, spirit
competitiv.“ R.lit. 30 III 85 p. 21; v. şi D. 172/96 p. 6 [pron. şóping] (cf.
fr., it. shoping; DPN 1960)
short v. şort
show s.n. (cuv. engl.; spect.) –Tip de spectacol de varietăţi, muzi că
uşoară, susţinut de un singur actor/cîntăreţ sau de o formaţie– „O
comună olandeză [...] numărînd vreo 6500 locuitori, şi-a construit prin
«autofinanţare» un studio de tele viziune. Programul [...] neglijează
meciurile echipei Ajax şi show-urile lui R.C. în favoarea spectacolelor
de păpuşi, a emisiunilor de informaţii locale de politică.“ Cont. 22 III
74 p. 10. „În Japonia a avut loc ceea ce pare să fie unul din cele mai
lungi programe TV din lume: un «show» care a durat 25 de ore!“ R.l.
15 IV 75 p. 6. „Cel mai atractiv show vizionat pînă acum la noi – cel al
formaţiei Omega.“ Săpt. 16 V 75 p. 7. „Un show cu formaţia ABBA şi
alte recitaluri ale unor interpreţi cunoscuţi.“ Cont. 31 VIII 79 p. 8. „A ră -
mas fascinaţia [...] feluritelor «show»-uri [...]“ Sc. 6 IV 84 p. 4; v. şi 31
VII 75 p. 4; v. şi telenoapte (1971), surclasa [pron. şou] (cf. fr. show;
PR 1954; DEX, DN3)
show-business loc.s. (engl. americ.; spect.) –Industria
spectacolelor– „Ca aproape tot ce s-a scris despre scurta existenţă a
uneia din cele mai mari celebrităţi ale filmului, Marilyn Monroe, piesa
tra tează despre gloriile şi decăderile show-business-ului [...]“ R.lit. 23
V 78 p. 23. „Cu performanţa ei în musicalul «Tovarich», Vivien Leigh
a cîştigat pe Broadway un Tony – premiu echivalent cu Oscarul
cinematografic, în show-business.“ Săpt. 10 V 85 p. 7; v. şi R.l. 1 III 82
p. 6, R.lit. 24 V 84 p. 8 [pron. şoubíznis] (cf. fr. show-business; DMC
1960)
showman s.m. (cuv. engl.) –Realizator de show-uri– „De altfel,
regizorul Alexandru Bo căneţ fusese un incomparabil organizator de
spectacole TV, un foar te talentat «showman».“ R.lit. 29 V 77 p. 17
[pron. şóumen] (DN3 – alte sensuri)
shuttle s. (astr.; anglicism) –Navetă spaţială– „Avem în fază de
proiect noul concept de zbor spaţial, cu ajutorul vehicolului shuttle, cu
caracteristici deosebite – lansare asemeni rachetei, revenire din
cosmos şi aterizare similar aeroplanului.“ Sc.t. 18 IV 74 p. 6; v. şi
avion-rachetă [pron. şatl] (din engl. [space] shuttle; BD 1971)
siáj s.n. în constr. a fi în siajul cuiva (franţu zism) –A urma un
maestru– „Roma nul [...] plu teşte undeva în siajul «Muntelui vră jit».“
R.lit. 1–7 IV 93 p. 9 (traduce fr. être dans le sillage de...; DEX – alt
sens)
siblocórd s. (probabil cuv. rus.; farm.) „Institutul unional de chimie
farmaceutică din URSS a pus la punct o substanţă, siblocordul, sub
formă de pastile, care ajută la sti mularea memoriei.“ Sc. 28 I 77 p. 5
sicofánt s.m. 1990 –Delator, muşard– v. yesman (din fr. sicophante;
DEX; cuv. este mai vechi, dar a devenit larg cunoscut datorită
aserţiunii dlui Silviu Brucan că preşedintele post revo luţionar Ion
Iliescu s-a înconjurat de „yesmeni şi sicofanţi“)
Sída s.f. (med.) „Primele cazuri de SIDA au fost înregistrate în 1981
în Statele Unite, carac te ri zîn du-se printr-o scădere brutală a apărărilor
imunitare, ceea ce permite unor afecţiuni în mod obiş nuit benigne –
denumite «oportuniste» să se dezvolte în chip grav [...]“ R.l. 1 VII 83 p.
6. „Există pericolul ca SIDA (sindromul imunitaro-deficitar dobîndit)
– teribilul flagel ce bîntuie de cîtăva vreme în Ame rica şi care a trecut
sex-simból • 204 • Sída
acum şi oceanul – să devină «problema sanitară mondială numărul 1»
[...]“ Sc. 29 X 85 p. 4. „[...] în România există între 2500 şi 3000 de
persoane infectate cu virusul ce provoacă Sindromul Imunodeficienţei
Dobîndite (SIDA).“ R.l. 10 VI 93 p. 8. (fig.) „[Comunismul] este o
excrescenţă ma la divă a organismului social, un cancer sau o SIDA a
istoriei umane.“ R.lit. 1 XI 90 p. 2; v. şi R.l. 5 V 84 p. 6, 27 V 85 p. 6, 17
V 86 p. 6, Săpt. 23 V 86 p. 2, LAI 14 X 91 p. 7, R.l. 5 X 92 p. 1; v. şi HIV,
seropozitiv (abreviere din fr. S[yndrome] I[mmu no] D[éficitaire]
A[cquis]; PR 1983, MNC 1985)
sigilográfic, -ă adj. 1979 –Privitor la sigilografie– v. sigilografie
(din fr. sigillographique; DEX, DN3)
sigilografíe s.f. „Între 27 şi 29 septembrie va avea loc la Bucu reşti
reuniunea Comitetului in ter na ţio nal de sigilografie. Organism creat pe
lîngă Consiliul Internaţional al Arhivelor, Co mi tetul orientează
cercetările ca şi acţiunile practice privind conservarea şi valorificarea
sigiliilor.“ Cont. 22 IX 78 p. 11. „În lumea [...] sigilografiei. Cel ce
păşeşte în aceste zile pragul Muzeului Arhi velor din Bucu reşti
pătrunde într-o expoziţie de o factură aparte, într-o lumea a rarităţilor
şi curiozităţilor [...] sigilografice.“ Sc. 6 IV 79 p. 4 (din fr.
sigillographie; DEX, DN3)
silenţiatór s.n. (tehn.) –Amortizor de zgomot– „O invenţie bre -
vetată de Institutul naţional pentru crea ţia ştiinţifică şi tehnică din
Bucureşti a început să fie materializată în atelierele de
micro-producţie. Este vorba de silenţiatoarele [...] pentru expansii de
gaze şi aburi.“ R.l. 14 II 75 p. 6 (din it. silenziatore; DN3)
silenţiós, -oásă adj. –Care nu produce zgomot, tă cut– „La
«Albina» e ventilator de vreo treizeci de ani. La «Unic» şi «Turist» nu
func ţionează deloc, fiindcă nu erau silenţioase.“ Sc. 12 I 67 p. 2.
„[Motoreta Elmo este] un mijloc de transport silenţios şi antipoluant.“
R.l. 11 IV 75 p. 5. „Aceste tipuri de întrerupătoare au fost înlocuite [...]
cu alte tipuri (cum pănă), mult mai silenţioase şi cu performanţe
superioare în exploatare.“ R.l. 26 III 76 p. 5. „O şalupă de agrement,
care are două mari calităţi – este silen ţioasă şi nu poluează apele – face
curse zilnice [...]“ R.l. 30 X 84 p. 4; v. şi antistres (din it. silenzioso; cf.
fr. silencieux; DTM; DEX, DN3)
silenţiozitáte s.f. –Lipsă de zgomot, caracter silenţios–
„Silenţiozitatea, o componentă a ocrotirii sănătăţii publice.“ Sc. 21 II
67 p. 2. „Ingi nerii de la firma britanică «Fodens Ltd» au construit un
camion de 32 tone care nu va produce un zgomot mai mare decît un
autoturism obişnuit. Aceste performanţe de silenţiozitate au fost
obţinute prin efectuarea unor modificări la motor [...]“ R.l. 29 III 79 p.
6 (din silenţios + -itate; cf. it. silenziosità; M. Gheor ghiu în LR 2/68 p.
134; DEX, DN3)
silimarínă s.f. 1980 (farm.) –Substanţă care intră în componenţa
medicamentelor antihepatice– v. armurariu
silipór s. (probabil cuv. rus.; constr.) „Un nou material de construcţie
cu performanţe care întrec pe cele ale produselor de origine minerală
utilizate pînă în prezent a fost realizat de inginerii sovietici. Denumit
[...] «silipor» (silicat poros), acest metarial, foarte uşor, are proprietăţi
termice deosebite.“ Sc. 6 IV 78 p. 5
silistór s. (cuv. fr.; electron.) „Inventatorul fran cez A.B. a elaborat un
dispozitiv electronic universal – silistorul – care poate fi utilizat, după
caz, ca baterie, element fotosensibil, transformator, acumulator de
energie, condensator elec tric etc.“ Sc. 6 IV 65 p. 4
siluetá vb. I (teatru, film) –A crea un anumit personaj– „Mihai
Berechet l-a siluetat în creion pe doctorul Caius.“ Cont. 20 IX 63 p. 4.
„Mihaela Juvara a siluetat cu duritate şi simţ al proporţiilor o
femeie-fiară.“ R.lit. 2 V 74 p. 17; v. şi 1 XII 79 p. 6 (din siluetă; cf. fr.
silhouetter; DN3 – alte sensuri)
silúr s.n. 1976 –Tip de material sintetic– v. difur, adidas (probabil din
sil[en] + [dif]ur)
siluréx-premíx s. 1976 (chim.) –Tip de material plastic– v. reper
simetrizáre s.f. –Stabilire de simetrii– „Dignitatea criticii nu poate
veni din simetrizarea abu zi vă a unor domenii distincte – artă şi ciber -
netică, arta şi structurile limbajului etc., ci din puterea lăuntrică de a
depăşi disparitatea unei epoci fărîmiţate analitic.“ Sec. 20 12/66 p. 28,
29. „Grupul este o entitate structurată într-un mod armonios, posedînd
un înalt grad de simetrizare.“ Luc. 21 I 67 p. 7 (din simetrie)
siméză s.f. 1979 –Panou într-o galerie de ta blouri– v.
granulopintorelief; v. şi specios; v. şi numele unei galerii de artă din
Bucureşti (din fr. cimaise; DN3)
simigeríe-patiseríe s.f. –Patiserie în care se produc şi se vînd
covrigi– „De asemenea, în trei dintre spaţiile existente se vor amenaja
simi gerii-pati serii.“ Sc. 17 II 78 p. 2 (din simigerie + patiserie)
simultán s.n. (sport) –Joc al unui şahist cu mai mulţi adversari
deodată– „[...] Au loc simultane date de marii maeştri G. şi O [...] şi
turnee după sistemul elveţian.“ R.l. 26 XI 76 p. 6 (din germ. Simultan;
cf. fr. simultané; DN – alt sens, DEX, DN3)
simultaneizá vb. I –A face să se petreacă în acelaşi timp– „Acelaşi
mod de a fractura sche letul naraţiu nii, de a amesteca planurile, de a
dispersa episoa dele poveştii, de a simultaneiza momentele consumate
la mari distanţe de timp, de a asambla imagini derulate în spaţii
diferite.“ Cont. 12 IX 75 p. 10 (din simultan + -iza; DN3)
sincrofazotrón s.n. (fiz.) –Tip de accelerator ciclic pentru
particule grele– „Într-un viitor apro piat, instalaţia «Foton» va fi
utilizată într-o serie de experienţe la sincrofazotronul institutului.“ Sc.
19 I 75 p. 4 (din fr., engl. synchrophasotron; Al. Graur în LR 2/58 p. 3,
FC I 135, DTP, DC; DEX, DN3)
sincróno-cineproiécţie s.f. (cinem.) –Pro iec tarea unui film
concomitent cu spectacolul propriu-zis– „Sincrono-cineproiecţia, iată
ce adu ce nou Lanterna magică.“ Cont. 22 VI 62 p. 4 //din sincrono- +
cineproiecţie//
sincrotrón s.n. (fiz.) –Accelerator în care electronii sînt accele raţi
întîi de un cîmp magnetic, apoi de unul electric– „Spre deosebire de
acceleratoarele exis tente [...] noul sincrotron va avea un cîmp
magnetic cu auto re glare.“ Sc. 8 II 62 p. 5 (din fr. synchrotrone; PR
1950; LTR, DC; DEX, DN3)
Sinerdól s. (farm.) „Cel mai nou produs purtînd emblema fabricii de
antibiotice din Iaşi se nu meş te «Sinerdol» – medicament ce acţionează
cu eficienţă deosebită în tuberculoza pulmo nară, în special în formele
cronice.“ R.l. 13 III 76 p. 5
single adj., s.n. (anglicism) 1. (muz.) –Disc ce con ţine cîte o
singură piesă pe fiecare faţă– „Anul trecut în Statele Unite au fost
decernate 189 «discuri de aur»: 117 pentru albume, 72 pentru single.“
Săpt. 22 II 74 p. 13. „«Roxanne» şi «Can’t Stand Losing You» n-au fost
scrise pentru acest album ci au existat ca single-uri, fiind incluse
ulterior [...]“ Săpt. 12 XII 79 p. 7; v. şi L.P. 2. (turism) –Cameră,
cabină de wagon-lit ocupată de o singură persoană– „În călătorie,
Domnica a luat un single în tren.“ [pron. singl] (din engl. single; DN3)
sinistritáte s.f. –Caracterul a ceea ce este sinistru– „Termenii
imunidicitate, periclitate şi sinistritate nu există în vreo altă limbă, din
care autorii pasajelor respective să-i fi putut lua. De asemenea, limba
română nu cunoaşte adjectivele: imundic, pericl şi sinistr din care, cu
ajutoprul lui -itate, să poată fi obţinute substantivele imundicitate,
periclitate şi sinistritate.“ I.B. 25 I 72 f.p. (din sinistru + -itate; Th.
Hristea P.E. 34, I. Iordan în LR 3/62 p. 228; DN3)
sinterizát, -ă adj. (tehn.) –Care a fost legat numai prin încălzire şi
presare, fără ajutorul unui liant– „Lagărele sinterizate, realizate prin
presare în matriţe a pulberilor metalice, şi-au îmbunătăţit
caracteristicile tehnico-funcţionale.“ I.B. 13 I 62 p. 1. „Este vorba
despre producerea unei game de pie se [...] pentru industria
automobilului, piese din pulberi metalice presate, sau, în termeni de
specialitate, sinterizate.“ Sc. 11 XI 74 p. 1 (din sinteriza; LTR)
sintónic s.n. 1974 –Tip de băutură răcoritoa re– v. café-bar, cico,
cico-cola (probabil din sin[te tic] + -tonic)
sintoníe s.f. (fig.) –Înţelegere– „Am făcut turul lumii împreună.
Sintonie totală.“ D. 146/95 p. 15 (din fr. syntonie; DN, DEX – alt sens,
DN3)
sintetizatór s.n. (muz.) –Instrument electro nic cu o largă paletă de
sonorităţi– „Vînd sintetizator Korg [...]“ R.l. 29 X 91 p. 7 (din it. sinte -
tizzatore; DPN 1979; DN3)
sir s.m. –Titlu englez care precede numele ca va le rilor şi al baro nilor–
„După cum s-a relatat, Charles Chaplin a primit titlul de «sir» pentru
meritele sale artistice deosebite.“ R.l. 14 III 75 p. 6; v. şi copreşedinte
(1973) [pron. sör] (din engl. sir; DEX, DN3; cuv. este mai vechi în
rom.)
sirecárd s. (probabil cuv. germ.; med.) „Sirecard. Un nou aparat
destinat să readucă la nor mal, într-un timp record, bătăile inimii în caz
de accidente, de încetinire sau accele rare a pulsului, a fost realizat de
firma vest-germană Siemens.“ Sc. 20 VII 75 p. 6
sistematizá vb. I –(Aici – despre sate şi clă diri, în timpul lui
Ceauşescu) A distruge– „Co muna Ţepuş, altădată sat mare răză şesc,
figura printre localităţile care urmau să fie «sistematizate», cu alte
cuvinte să dispară [...]“ Lit. 32/93 p. 5. „Centrul Bucu reştiu lui a fost
sistematizat în timpul lui Ceauşescu.“ (din fr. systématiser; DN, DEX,
DN3 – alte sensuri)
sistemíst s.m. –Persoană care lucrează în sistemul energetic
sigilográfic, -ă • 205 • sistemíst
naţional– „Experienţa pe care am acumulat-o în cariera mea de
«sistemist» – am fost dispecer energetic şi inginer de serviciu în
centrale mulţi ani – mi-a arătat că unii dintre [oameni] depăşesc
consumurile normate nu din lipsă de bunăvoinţă de a se încadra în
aceste norme, ci pentru că n-au instrumente corespunzătoare de
gestiune opera ţio nală în timp real care să le permită să ia decizii
corespunză toare.“ R.l. 14 VII 84 p. 2 (din it. siste mista; DPN 1960)
sitál s.n. (chim.) „Noul material sintetic «sital». Acest material
compus din sticlă şi cristale se ob ţine dintr-o materie primă ieftină,
zgura.“ Sc. 18 I 63 p. 3 //probabil din si[ntetic] + [cris]tal//
sitografíe s.f. „Un colectiv de la întreprinderea si ghi şoreană a pus la
punct un nou procedeu de sitografie. Ca urmare, cele mai dificile
desene se pot imprima pe vasele de faianţă în mod mecanic cu ajutorul
unei maşini realizate tot de ei.“ R.l. 28 I 75 p. 3 //probabil din sită
(folosită în acest procedeu) + -grafie//
situáţie-límită s.f. –Situaţie care nu dă posibilitatea alegerii,
impunînd folosirea la maximum a capacităţilor (fizice, psihice etc.)–
„Au to rul alege o formulă dramatică prin firea ei explicită, relevîndu-şi
eroii, am spune, în situaţii-limită.“ Cont. 15 V 64 p. 4. „Preluînd
schema literară a nuvelei «medievale», M.L.C. în cearcă şi reuşeşte, în
fond, nişte foarte largi portrete surprinzînd [...] caracterele umane
într-o situa ţie-test, sau după un termen de mult acreditat,
situaţie-limită.“ R.l. 8 X 72 p. 2; v. şi Mag. 4 II 67 p. 5, Luc. 11 III 67 p.
20, Cont. 9 VI 67 p. 5; v. şi impact (din situaţie + limită; cf. fr.
situation-limite; DMN 1965; FC I 65, A. Giurescu M.C. 35)
situáţie-tést s.f. 1972 –Situaţie care poate servi drept test– v.
situaţie-limită (din situaţie + test)
situaţionál, -ă adj. –Care este legat de o anu mită situaţie– „În
«Princepele» se folosesc cărămizile factuale şi situaţionale oferite de
texte literare şi documente mai mult sau mai puţin cunoscute.“ R.lit. 1
II 79 p. 4 (din it. situa zionale, cf. engl. situational; CD; DEX, DN3)
skai s.n. 1976 (chim.) –Tip de piele sintetică– v. guler-glugă [scris şi
scay] (din fr. skaï; PR 1955; DEX)
skin(head) s.m. (cuv. engl.) „Skinheads: tineri violenţi care aparţin
extremei drepte, dar numai o zecime dintre ei sînt neonazişti. Se rad pe
cap. Skins sînt organizaţi în grupe mai mari sau mai mici. Nu au o
conducere supraregională a acti vităţilor lor. Contactele lor cu partidele
de dreap ta sînt mai mult sau mai puţin intensive. Scopul lor este
curăţirea ţării de străini şi adepţi ai politicii de stînga.“ R.l. 18 IX 92 p.
7. „Un tînăr german în vîrstă de 23 de ani a decedat după ce a fost bătut
cu bastoane de baseball de către un grup de 30–40 de skinheads [...]“
R.l. 29 IV 93 p. 3. „Vineri [...] trecătorii din zona Podul Grozăveşti au
fost martorii unei tentative de răpire. Autorii: doi skinheads (capete
rase) au toh toni.“ R.l. 17 V 93 p. 2; v. şi 26 VIII 92 p. 6; v. şi capete rase,
cocktail Molotov, neona zist [pron. schínhed] (cf. fr., it. skinhead; BD
1970, DPN 1983, PN 1987)
skípping s. 1980 (cuv. engl.) –Săritul coardei– v. rollerskate
Skylab s. (astr.) –Laborator spaţial american lansat în 1973– „Scopul
unei noi vizionări a staţiei orbitale de către astronauţi l-ar constitui, în
primul rînd, recuperarea unei capsule lăsate în interio rul său de ultimii
săi «locatari», G.C., E.G., şi W.P. (Skylab III), capsulă ce conţine
diferite tipuri de unelte, produse alimentare [...] şi [...] textul unor
mesaje transmise prin teleimprimator.“ R.l. 23 IV 74 p. 6. „Skylab la a
doua numărătoare inversă.“ Sc. 11 V 79 p. 5. „Din cele 4600 obiecte
cosmice lansate pînă acum de om, vreo 3000 însumînd o greutate cît 65
de Skylaburi, au şi căzut înapoi pe Pămînt fără să provoace cuiva vreun
cucui sau vreo zgîrietură.“ Sc. 8 VII 79 p. 6 [pron. scáilăb] (cuv. engl.
americ, din sky + lab[oratory]; BD 1970)
slalomá vb. I (sport) –A face slalom (la ski); (extins în sporturile cu
mingea) a fenta, a trece rînd pe rînd printre adversari– „De-abia reluat
jocul, P. sla lomează în careul advers.“ Emisiune TV 17 III 85 (din
slalom)
slalomíst, -ă s.m.f. 1. –Sportiv (schior) care participă la un
slalom– „Cei mai buni slalomişti ai noştri, D.C., G.V. şi V.B.“ Sp. 12
IV 71 p. 3. 2. (fig.) –Şofer care conduce maşina în zigzag– „Încă un
amănunt: afumatul «slalomist», pe nu me V.P., nu poseda permis de
conducere.“ I.B. 10 I 74 p. 3 (din slalom + -ist; cf. it. slalomista; fr.
slalomeur; L; DN3, sensul 1, DEX-S)
slapstick s. (cinem.; cuv. engl.) –Tip de comedie bazată pe gaguri
ieftine– „Fac eforturi, spune Edwards, să ridic nivelul slapstick-ului şi
să simplific – mergînd pe linia naturalului – ceea ce este sofisticat.“
R.l. 8 I 75 p. 2 [pron. slépstic] (DN3)
slimline s. (cuv. engl.; tehn.) „«Slimline». Societatea britanică «Arc
Concrete» a pus în fa bricaţie conducte rezistente de beton armat cu
fibre de sticlă pentru sistemele de canalizare şi transportul apei la
suprafaţă. Compoziţia acestor conducte, denumite «Slimline» este de
99 la sută beton de înaltă rezistenţă şi 1 la sută sticlă, ceea ce le face
imune la mediul alcalin.“ Sc. 8 X 77 p. 5 [pron. slímlain]
sloop s. (mar.; cuv. engl.) –Ambarcaţiune mică de tipul cuterului–
„D.C. a părăsit, duminică, portul Toulon, la bordul unui «sloop» de opt
metri, pentru a încerca să traverseze solitar Oceanul Atlantic.“ R.l. 8
IV 75 p. 6 [pron. slup] (D.Tr.; DN3 – slup)
slum s.n. (cuv. engl.) –Cartier (casă) insalubru/ă şi foarte sără -
căcios/oasă– „30–50 la sută din populaţia urbană a ţărilor sărace
trăieşte la ora actuală în «slums»-uri, în condiţii înspăimîntătoare.“ Sc.
2 XI 75 p. 4. „Este porecla pe care localnicii au dat-o slums-ului
Nishinari, cea mai mare aglomeraţie de cocioabe din Japonia încă de
acum 50 de ani. Avînd o suprafaţă de 0,62 km pătraţi, slums-ul se
întinde în sud-vestul oraşului Osaka.“ Sc. 8 VII 76 p. 4. „[Imaginea]
slumsului din New York.“ R.l. 30 VI 80 p. 6; v. şi Sc. 26 XII 75 p. 3; v. şi
favela [pron. slam; scris şi slums, pornindu-se, greşit, de la pl. engl.]
(DN3)
smeceá vb. I (sport) –A face un smeci– „După trei schimburi,
Năstase smecează.“ R.l. 22 VII 74 p. 5 (din smeci; cf. engl. to smach, fr.
smasher; DN3)
sméci s.n. (tenis) –Lovitură puternică executată deasupra capului
prin care mingea este trimisă la pămînt şi făcută să sară departe de locul
unde se află adversarul– „Aici are loc pri mul dintre cele cinci seriale
«smeci-lob» ale meciului, în care atît Năs tase cît şi Ţiriac au creat
momente de mari emoţii.“ R.l. 22 VII 74 p. 5 [pronunţarea corectă este
smeş, dar se pronunţă smeci sub influenţa lui meci] (din engl., fr.
smash; Th. Hristea în LL 4/72 p. 596–597, Al. Graur în R.lit. 12 X 72;
DEX, DN3)
smog s.n. (anglicism) „Pe măsura agravării smo gului (ceaţă
combinată cu fumul industrial) umanitatea riscă să fie constituită cu
preponde renţă din femei.“ R.l. 7 X 74 p. 6. „Municipalitatea din Tokio
a recomandat ca uzinele şi fabricile din perimetrul oraşului să-şi
reducă cu 40 la sută consumul de combustibil din cauza gradului înalt
de poluare a aerului, care a condus la formarea unui strat gros de
«smog».“ R.l. 17 VII 75 p. 6. „Dantelăriile de piatră ale Parlamentului
şi Mă năs tirii Westminster au fost spălate de funinginea timpului şi a
dispărutului smog englezesc.“ R.lit. 17 I 85 p. 24; v. şi 3 VI 71 p. 4, I.B.
28 II 75 p. 4, Luc. 6 X 79 p. 3, I.B. 5 IV 84 p. 8 (din engl. smog; PR
1962; DEX, DN3)
snack(-bar) s.n. (anglicism) –Bufet expres– „Într-un snack-bar din
New York au năvălit ieri noapte trei tineri înarmaţi.“ R.l. 9 X 74 p. 6.
„În corpul «B», cumpărătorii vor avea la dispoziţie, foarte curînd, un
restaurant, cofetărie, un snack-bar.“ Sc. 14 XII 75 p. 3. „În 2–3
săptămîni dăm drumul şi la snack în timpul zilei.“ R.l. 27 X 92 p. 6; v. şi
bracá, shop [pron. snéc-bar] (din engl. snack-bar; cf. fr. snack-bar;
DN3, DEX-S)
snobá vb. I (franţuzism) –A trata pe cineva cu dispreţ– „Pentru prima
dată în istoria lui, festivalul aşeza în deschidere un film comercial, de
public, hollywoodian, categorie pe care, pînă acum, a «sno bat-o».“
R.lit. 28/92 p. 17 (din fr. snober; PR 1921)
snobít, -ă adj. –Persoană care a căpătat obi ce iuri de snob– „Pe ici, pe
colo, observatori snobiţi şi acri au mîrîit că filmul e prea simplu.“ I.B. 5
IV 74 p. 1 (din snob)
sobornicitáte s.f. –Caracter ecumenic– „Cre dem că restaurarea
sobornicităţii Bisericii reprezintă cheia regenerării, în aşa fel încît
toate stările ei blocate de infiltraţia aparatului de re presiune totalitar să
fie drenate şi eliberate, să-şi recapete elasticitatea şi să comunice pînă
în profunzimea capilarităţii informaţia şi opiniile întregului corp al
Bisericii.“ R.l. 30–31 V 92 p. 7 (din sobornic + -itate)
soccer s.n. (sport) –Fotbal de tip european– „[...] doctorul D.T. se
află în prima linie a soccerului din ţara noastră, ocupîndu-se [...] de
sănă tatea fotba liş tilor [...]“ Săpt. 7 IX 84 p. 8. „Noii veniţi [...] vor
încrucişa spadele cu [...] exponenţi de seamă ai «soccer»-ului
britanic.“ Ev.z. 17 XI 93 p. 3 [pron. sókăr] (din engl. soccer; Th. Hris -
tea în R.lit. 4 V 78 p. 19; DN3)
societáte s.f. 1977 –Grup, mai mult sau mai puţin numeros şi
organizat, în care trăiesc unele fiinţe– v. sociobiologie, etologie (din fr.
société; DN, DEX, DN3 – doar cu referire la oameni)
societáte de consúm sint.s. 1974 –Tip de societate în care
sistemul economic împinge la consum şi creează nevoi în sectoarele
care îi sînt profitabile– v. hippy, marketing (din fr. société de
consommation)
sitál • 206 • societáte de consúm
societizáre s.f. –Integrare în societate– „Societizarea individului
prin educaţie.“ R.lit. 23 XI 78 p. 8 (din societate)
sociobiologíe s.f. „Sociobiologia în dispută. Nume roşi biologi
s-au constituit într-un aşa-numit «Sociobiology Study Group» (Grupul
de studiu al sociobiologiei) pentru criticarea bazelor ideo logice ale
noii direcţii de studiere a socie tăţilor animale şi umane, promovată de
profesorul Wilson ca nouă disciplină universitară.“ Cont. 23 XII 77 p.
4. „[...] o teorie nou-nouţă [...] sociobiologia. Pe scurt, potrivit acestei
teorii, indivizii unei anumite specii nu sînt nimic – totul sînt genele,
purtătoarele «codului ereditar».“ Sc. 8 IX 79 p. 6. „Se pune întrebarea
de ce o schemă atît de evident falsă renaşte periodic din propria sa
cenuşă. La 30 de ani după Auschwitz o regăsim din nou la originea
sociobiologiei pro povăduite de americanul E. Wilson, dar pe care nici
un genetician nu o poate accepta.“ Sc. 8 II 81 p. 5 (din engl.
Sociobiology, fr. sociobiologie; DTN 1977)
sociogónic, -ă adj. –Care se referă la originea şi evoluţia
societăţii– „Poemul clasicului lite raturii maghiare este o amplă şi o
originală sinteză a două dintre marile sugestii romantice: poemul
sociogonic şi poemul faustic.“ Cont. 6 II 65 p. 3 (din fr. sociogonique;
DN3, DEX-S)
sodomizá vb. I –A supune sodomiei– „Ares tat, anchetat, sodomiza,
olandezul a fost în final convertit.“ R.l. 22 IX 93 p. 1; v. şi
femeie-soldat (din fr. sodomiser; cf. it. sodomizzare; DPN 1983)
sodómo-gomóric, -ă adj. –Decăzut ca în Sodoma şi Gomora–
„Nu voi spune că a căzut, că s-a prăbuşit într-un mediu
sodomo-gomoric.“ Gaz.lit. 29 IX 61 p. 6 (din sodom[ic] + gomoric; Fl.
Dimi trescu în LR 4/62 p. 393)
sofrológ s.m. 1974 (med.) –Specialist în so frologie– v. sofrologie
(der. regr. din sofrologie; cf. fr. sophrologue; DTN 1976)
sofrologíe s.f. (med.) „O nouă disciplină me di cală a căpătat în
ultimul deceniu largă extindere: «sofro logia», de la grecul sos phren
«echi librul spiritului». Graţie anumitor exerciţii, orga nis mul uman
poate fi adus într-o stare de totală relaxare fizică şi psihică, după care se
acţio nează asupra subcon ştientului pacientului res pectiv, fie pentru a-l
vindeca de o maladie, fie pentru a-i da încredere în forţele sale etc.,
după caz. Sofrologii [...] citează ca zuri de hipertensiu ne, astm,
migrene, boli de piele în care tehnica relaxării şi-a dovedit eficienţa.“
Sc. 15 V 74 p. 6; v. şi R.l. internaţ. 10 VIII 94 (din it. sofrologia, fr.
sophrologie; DTN 1972)
soft adj. (americanism) –Uşor– „Dintr-o altă ca te gorie porno, cea
«soft» (adică mai cu perdea) face parte şi sexy cabaret.“ R.l. 1 X 93 p. 2
(cf. fr. soft)
software s. (cib.; cuv. engl. americ.) „Progra marea calculatorului,
adică «softwarea» repre zintă [...] chiar 90% din valoarea utilajului.“
R.l. 9 I 76 p. 1. „Asistenţă tehnică şi întreţinere pentru sisteme de calcul
şi software de aplicaţie.“ R.l. 16 IX 93 p. 11 [pron. sóftuer] (cf. fr.
software; BD 1964, DMN 1965; D.Am., TDE; DN3, DEX-S)
sol s.m. 1977 –Monedă naţională peruană– v. mi ni devalorizare, inti
(din sp. sol; cf. fr., engl. sol; PR 1961; DEX, DN3)
solár, -ă adj. –Care utilizează energia solară– „Vilă solară. Prima
locuinţă din R.F. Germania alimentată cu energie solară a fost
inaugurată nu de mult în localitatea Aachen.“ R.l. 20 VI 75 p. 6. „În
1976-77 s-au realizat şi s-au dat în funcţiune pri mele case solare
sistem pasiv şi activ la Cîmpina [...] Televizor alimentat de o baterie cu
pilă solară (SUA)“ R.l. 26 VI 79 p. 6 (cf. fr. solaire; DMC 1970; DN,
DEX, DN3 – alt sens)
solarmobíl s. (probabil cuv. germ.; tehn.) „Aso ciaţia pentru
protecţia me diului înconjurător şi a naturii din Freiburg (R.F.G.) a
prezentat la o expoziţie de mecanisme acţionate cu energie solară un
tip de bicicletă numit «Solar-mobil». Este vorba de prima bicicletă din
Europa care funcţionează cu energie solară captată de o instalaţie
fixată deasupra cadrului.“ Sc. 10 VI 78 p. 5. „Solarmobil. Un ingenios
vehicul alimentat cu energie solară [...] a fost prezentat recent în R.F.
Germania de către un inginer electronist.“ Sc. 4 VIII 78 p. 5
soldát-píctor s.m. 1977 –Pictor care este mi li tar– v. soldat-poet
(din soldat + pictor)
soldát-poét s.m. –Poet care este militar– „A fost un soldat-poet care
a cîntat patria şi poporul şi tot ce n-a reuşit să spună prin mijlocirea
versului a spus prin sacrificiul suprem în vara lui 1916.“ Săpt. 18 VII
75 p. 3. „Un soldat-pictor şi un soldat-poet mărşăluiau în toamna
anului 1944 într-o coloană militară spre Clujul eliberat [...]“ Sc. 1 IX
77 p. 1 (din soldat + poet)
sóldi s.pl. 1981 (cuv. it.) –Bani– v. glamour
solilocvá vb. I (livr.) –A monologa– „Ne-am întrebat vreodată,
solilocvînd, cîte [...] momente unice de spiritualitate românească îşi
mai aş teap tă în noi exploratorul?“ R.l. 22 II 73 p. 5 [var. solilocá] (din
fr. soliloquer; DN3)
solitón s. (fiz.) „Rezultatele recente sînt apa riţia în teorie a unei noi
particule, solitonul.“ Cont. 27 IV 79 p. 7 //format cu -on, după modelul
lui electron//
solunár s. (cuv. fr.; tehn.) „Solunar este un ceasornic de mînă, de
precizie, fabricat la Bien ne (Elveţia), care afişează timpul solar şi
timpul lunar, indicînd totodată, în premieră mondială, fluxul şi
refluxul marin cotidian, cu două săptămîni înainte.“ I.B. 10 II 76 p. 4
(DEX-S)
solúţie-tip s.f. 1977 –Rezolvare generală– v. sub ramură (din soluţie
+ tip)
somatostatínă s.f. (biol.) „Insulina este cel de al doilea hormon
sintetizat printr-un procedeu de «recombinare-genetică», cel dintîi
fiind so ma tosta tina [...] (un hormon care regularizează creşterea la
om).“ Cont. 14 VII 78 p. 5
somatotropínă s.f. (biol.) „Prin tratarea va cilor cu doze infime ale
unui hormon de creştere – somato tropină –, specialiştii în medicină
vete rinară ai Universităţii Cornell au reuşit să spo rească substanţial
producţia de lapte a acestora.“ R.l. 24 V 85 p. 8 (din fr. somatotrophine;
PR 1959)
sombréro s.n. 1975 (cuv. sp.) –Pălărie cu bo ruri largi purtată mai
ales în America Latină– v. fiesta (cuvîntul este mai vechi în română)
sonát, -ă adj. (lb. vorbită) –Zăpăcit, trăsnit– „Fata asta este cam
sonată.“ (din it. sonato; cf. fr. sonné; Th. Hristea în R.lit. 25 X 79 p. 8;
DN3)
sondár s. (cuv. engl.; tehn.) „Şi tot radarul uimitorului liliac este la
originea unei alte invenţii engleze, «sondarul», care permite orbilor să
se deplaseze, ocolind obstacolele întîlnite pe drum.“ Sc. 25 XII 77 p. 5
sondór s.m. –Persoană care efectuează un sondaj de opinie–
„Enervat, M.M. a pus punctul pe i, recunoscînd [...] că atît întrebările
cît şi intimidările pe care sondorii le formulează, sînt absolut normale
şi fireşti într-o perioadă de campanie electorală.“ R.l. 2 X 96 p. 3 (din
sondaj)
song s.n. (anglicism) 1. –Cîntec– „Ne reţine atenţia limbajul
cinematografic al acestui film-song, film-baladă de un farmec ciudat şi
captivant.“ Luc. 13 I 73 p. 8. „[...] o casetă cu cîteva din cele mai
cunoscute şi îndrăgite songuri ale poetului scoţian Robert Burns [...] în
forma lor autentică [...]“ R.lit. 21 II 85 p. 22. 2. –Numele unui
ansamblu muzical de tineret– „Este vorba de formaţia Song alcătuită
din studenţi de la toate facultăţile bucu reştene.“ Cont. 28 VII 78 p. 8.
„În urmă cu cîţiva ani am remarcat o formaţie ce abia se afirma. Se
numea «Song». Am avut atunci discuţii lungi cu ceilalţi membri ai
juriului ce nu suportaseră impactul cu noutatea.“ Săpt. 31 X 79 p. 6 (din
engl. song; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DN3, DEX-S)
sonográmă s.f. „Pediatrii finlandezi pun mare preţ pe... glasul
noilor născuţi. De-a lungul a două decenii de cercetări, ei au putut izola
o serie de aşa-numite sonograme – înregistrări ale profilului vocii.“ Sc.
1 X 78 p. 5 //din sono- + gramă//
sonomanometríe s.f. 1976 (med.) –Metodă utilizată în ope raţiile
pe ureche– v. crenoterapie
sorbitól s. (farm.) „Sectorul de produse zaharoase a introdus în
fabricaţie, începînd din acest an, două sortimente de ciocolată cu un
înlocuitor de zahăr numit sorbitol.“ R.l. 5 IX 79 p. 5 (din fr. sorbitol;
PR 1949; LTR, DC)
sorescián, -ă adj. –Specific creaţiei scriitorului Ma rin So res cu–
„Poezia-parabolă tipic sores cia nă.“ Luc. 30 I 71 p. 2 (din n.pr. Sorescu
+ -ian)
sortát-ambalát s. –(Secţie în care) se sor tează şi se ambalează–
„Atelierul de sortat-ambalat al în tre prinderii «Apollo».“ I.B. 11 V 74
p. 3 (din sortat + ambalat)
sortimentál, -ă adj. –Referitor la sortiment– „Italia a adus la
Bucureşti o variată paletă sortimentală a industriei sale constructoare
de ma şini.“ I.B. 23 X 70 p. 3. „Din scrisoare aflăm că, pentru anul
1975, sînt create condiţii pentru diversificarea structurii sortimentale
(pantofi, san dale, etc.) şi culori.“ R.l. 4 VI 74 p. 2. „Colecţii le pentru
viitorul sezon [...] oglindesc în mai mare măsură preocupările pentru
diversificarea ga mei sortimentale.“ R.l. 29 X 75 p. 2; v. şi café-frappé
(din sortiment + -al; DN3)
soţíe-mámă s.f. –Soţie care are copii– „T.J. a interpretat rolul
zgomotoasei, certăreţei şi văică reţei soţii-mame a familiei italiene de
societizáre • 207 • soţíe-mámă
mare să răcie.“ R.l. 7 IV 71 p. 2. „Ce mai putea face I.M.? Să-şi
asocieze pentru rolul soţiei-mame o intepretă fină, inteligentă şi
sensibilă, ca O.T.“ R.l. 14 III 74 p. 2 (din soţie + mamă)
soul s. (muz.) –Tip de muzică modernă lentă, născută din folclorul
negrilor nord-americani– „Formaţia vocal-instrumentală «Eruption»
în con certe extraordinare de muzică soul, funky, disco.“ R.l. 11 VI 79
p. 4; v. şi hard-rock (1974) [pron. săul] (din engl. soul [music]; BD
1969; DJ)
sovietizáre s.f. (pol.) –Transformarea unei rea litatăţi
social-economice şi politice dintr-una specific naţio nală într-una de tip
sovietic, comunizare– „Sovietizarea sistemelor de drept în Europa de
Est“ Cotid. 24 V 91 p. 2 (A. Stoichiţoiu în Hyperion IV p. 209)
Spacelab s. (astr.) „Două serii de repetiţii vor fi realizate în cursul
următoarelor zile în S.U.A. pentru pregătirea zborurilor laboratorului
european «Space lab», ce va fi trimis în spaţiu în 1980 cu ajutorul
navetei spaţiale.“ R.l. 18 V 77 p. 4. „{Experienţe] ce urmează a fi
efectuate, în 1980, la bordul laboratorului spaţial «Spacelab».“ R.l. 26
V 77 p. 6; v. şi Sc. 27 XII 77 p. 5; v. şi modul (1974), NASA [pron.
spéislăb] (din engl. americ. spacelab; cf. it. spacelab; DPN 1979)
spaghetti-western s.n. 1978 (cinem.) –Western realizat în Italia–
v. box-office [pron. spaghéti-uéstern] (din it. spaghetti-western, cf. fr.
spaghetti-western; PN 1977, DMC 1968)
spanglish s. –Limba spaniolă împănată cu multe elemente en gle -
zeşti– „Spanglish. În Sta tele Unite literatura hispanică în limba
engleză iese din diversele ghettouri (mexican, portorican, cubanez) şi
îşi creează propria industrie culturală.“ R.lit. 37/93 p. 23; v. şi E-mail
[pron. spángliş] //din span[iolă] + [en]glish; BD 1967//
spárge vb. I (inform.) –A intra ilegal într-o reţea de calculatoare oco -
lind măsurile de securitate– „[Că lin Mateiaş] a spart calculatoarele
Penta gonului şi a fost dat în urmărire de FBI“ Ev.z. 18 I 97 p. 3
sparring-partner s.m. (cuv. engl.; sport) –Par te ner de
antrenament– „Gazdele merită felicitări pentru mo dul în care au
evoluat, amin tindu-ne şi de faptul că în octombrie s-au dovedit foarte
bine aleşi ca sparring-partneri ai naţio nalei.“ I.B. 18 II 74 p. 3.
„Adversarul său de ieri, S.B., a dovedit frumoase calităţi [...] fiind un
excelent sparring-partner.“ I.B. 13 VII 74 p. 7; v. şi Săpt. 22 III 74 p. 10
[pron. sparinpártner] (cf. fr. sparring-partner; I. Gheţie în LR 4/57 p.
21, atestări din 1956–1957)
spasmolític, -ă adj. (farm.) –(Despre medi ca men te) Care su pri mă
starea spasmodică– „Ple cînd de la efectul medicaţiei spasmolitice în
tratarea hipertensiunii arteriale şi a anginei pectorale [s-au aplicat]
medicamentele specifice şi în cazul unor bolnavi de stenoze pilorice
ale stomacului.“ R.l. 20 V 85 p. 5 (din fr. spasmolitique; PR 1953;
DEX, DN3)
spáte în expr. a veni (puternic) din spate 1984 –A fi în ascensiune
valorică, a promite– v. şutér
spaţialitáte s.f. 1964 –Lărgime, spaţiu des chis– „Conceput pe
spaţialitate [...] spectacolul tragic se desfăşoară într-un cadru cu totul
deo sebit.“ Sc. 12 III 64 p. 2 (cf. fr. spatialité, it. spazialità; L. Seche în
P.N. 2/74 p. 45 – exemple din 1957; DN3)
spaţionaút s.m. (astr.) –Călător în spaţiul cos mic, astronaut–
„Specialiştii au evaluat la peste 15000 numărul acestor spaţionauţi
fără orbită stabilă.“ I.B. 15 XI 85 p. 4 (cf. fr. spationaute, după
aéronaute; PR 1962)
spălá vb. I în constr. a spăla bani –A investi bani obţinuţi pe căi
ilegale în afaceri legale– v. narcorublă (1993) (traduce fr. blanchir de
l’argent, des capitaux)
spăláre s.f. în sint.s. spălarea banilor –Investirea ba nilor „murdari“,
obţinuţi pe căi ilegale, în afaceri „curate“, legale– „O lege din 1992
pedep seşte aspru crima organizată; din iunie 1993 va apărea [în
Japonia] şi o lege contra spălării banilor.“ „22“ 1–8 XII 92 p. 13. „[...]
cazinoul [din Herculane este] locul de spălare a banilor [...]“ R.l. 16
IV 93 p. 9 (traduce fr. blanchir de l’argent, des capitaux)
spăláre-gresáre s.f. –Activitatea de spălare şi gresare (a ma -
şinilor)– „Cu titlu de exemplu amintim aici crearea unor staţii
sezoniere de spălare-gresare şi mici intervenţii în Capitală şi în alte
oraşe mari din ţară.“ R.l. 21 V 77 p. 5 (din spălare + gresare)
spălát adj. în sint. bani spălaţi –Bani obţinuţi pe căi ilicite investiţi în
afaceri legale– „Gaudino a publicat o carte, devenită repede un
best-seller, intitulată «Ancheta imposibilă», în care se fac dezvăluiri
senzaţionale privind modul în care bani «spă laţi» şi venituri ilicite [...]
au fost folosite pentru finanţarea campaniei electorale a Partidului
Socia list, de guvernămînt, în 1988 [...]“ R.l. 20 III 91 p. 8 (din spălá
după fr.)
spălătór-ungătór aúto s.m. –Persoană în ca drată pentru a spă la şi
gresa maşinile– „Banca Naţională a Republicii Socialiste Ro mânia
[...] încadrează mecanic auto şi spălător-ungător auto.“ R.l. 27 XII 77
p. 4 (din spălător + ungător auto)
spălătoríe-curăţătoríe s.f. –Unitate co mer cială un de se spală şi se
curăţă hainele– „Vizi tăm pe platforma Militari cea mai mare unitate de
spălătorie-curăţătorie din ţară.“ R.l. 20 II 75 p. 1; v. şi
dulciuri-răcoritoare (1974) (din spălătorie + cură ţătorie)
spălătoríe-fúlger s.f. –Spălătorie rapidă– „Coope rativa
«Sîrguinţa» a înfiinţat o spălătorie-fulger, cu cîteva centre de primire a
rufelor.“ Sc. 21 X 63 p. 2 (din spălătorie + fulger)
spărgătór de gheáţă-institút s.n. –Institut de cercetare ame -
najat pe un spărgător de gheaţă– „Spărgător de ghea ţă-institut.
Deocamdată, un asemenea «institut plutitor» se află abia în stadiul de
proiect.“ Sc. 6 XII 77 p. 5. „Un spărgător de gheaţă-institut, primul de
acest fel din lume, va fi construit în curînd în Uniunea Sovietică.“ R.l.
20 XII 77 p. 6 (din spărgător de gheaţă + institut, probabil după model
rus; spărgător de gheaţă, după fr. brise-glace[s], engl. ice breaker,
germ. Eisbrecher; DTP, LTR)
speaker s.m. (cuv. engl.) „[...] marţi a sosit în Capitală lordul
cancelar E.J., speaker-ul Ca merei Lorzilor din Marea Britanie.“ R.l.
15 IX 76 p. 5. „O recepţie oferită în cinstea solilor poporului român, la
Palatul Westminster, sediul parlamentului, de către spea ker-ul
(preşedintele) Ca merei Comunelor [...]“ Sc. 15 VI 78 p. 1. „S-a
procedat la alegerea preşedintelui (speaker) ca merei.“ R.l. 11 V 79 p.
6. „H.W., spea ker adjunct al Camerei Comunelor“ R.l. 13 III 85 p. 6
[pron. spicher, greşit şpicher] (CO; Th. Hristea P.E. 136, Graur T. 291,
C. 15; DN, DEX – alt sens, DN3)
speciós, -oásă adj. (impropriu) –Deosebit, spe cial, specific–
„Colecţia sau seria nu înseam nă întotdeauna şi tiraj mare, aşa cum se
crede de obicei. O carte mai specioasă, dintr-o colec ţie, poate avea
tirajul unei cărţi de poezie.“ R.l. 17 II 73 p. 2. „În aceste zile, pereţii
«Simezei» au fost incendiaţi de Dipşe. Dar incendiaţi benefic, feeric.
Într-un roşu dominant, căruia, pentru că nu ştim să-i zicem pe numele
lui specios (dacă va fi existînd vreunul), îi vom spune «roşu de
Maramureş».“ Sc. 1 VII 75 p. 4. „[...] o oarecare uscăciune, o
dificultate în receptare, precum şi trimiterea, nu de puţine ori, la
termeni specioşi [...]“ Săpt. 4 X 85 p. 2; v. şi campus (din fr. spécieux,
legat de rom. special prin etim. pop.; Graur C. 55, Th. Hristea în Sc. 13
I 76 p. 4; DN, DEX, DN3 – alt sens)
spectácol-coláj s.n. –Spectacol alcătuit din multe bucăţi legate
tematic sau prin autor– „Istorie fabuloasă a fabulei [...] constituie un
foarte reuşit spectacol-colaj.“ V.stud. 27 III 74 p. 14. „Ultimul
spectacol vizionat [...] a fost un spectacol-colaj cu textele lui N.O.“
R.lit. 25 IX 75 p. 24 (din spectacol + colaj)
spectácol-concúrs s.n. –Spectacol în ca drul căruia are loc un
concurs– „Trei autori vor încerca în spectacolul concurs «Se caută o
ve detă», pe care Teatrul «C. Tănase» îl orga nizează la Sala Palatului
[...] să găsească ve dete de «varietăţi şi de muzică uşoară» din rîndul
publicului.“ I.B. 28 X 70 p. 2. „Pe lîngă spectacolul-concurs vor avea
loc şi recitaluri extraordinare de muzică cultă şi dans clasic.“ R.l. 14
XII 74 p. 2 (din spectacol + concurs)
spectacol-coupé s.n. –Spectacol alcătuit din fragmente, piese
diverse– „Colectivul teatrului organizator a prezentat [...]
spectacolul-cou pé «Tipuri şi tertipuri» cuprinzînd selecţiuni din
creaţia lui Cara giale.“ R.l. 31 I 77 p. 5. „Teatrul Giuleşti a prezentat în
premieră [...] un spectacol-coupé alcătuit din piesele «Rochia» de Ro -
mu lus Vulpescu şi «Autogra ful» de Paul Eve rac.“ R.l. 15 XII 78 p. 5
[pron. spectácol-cupé] (din fr. spectacle-coupé)
spectácol-dezbátere s.n. –Spectacol cu ca racter de dez ba tere–
„«După cădere» – un spectacol-dez batere; publicul devine participant
la confesiunea dramatică asupra unei realităţi occidentale.“ Săpt. 10
XI 72 p. 7. „«Apostolul bătut în cap», «Fratele Alioşa» şi «Ascensiune
pe Fudjiama» – sînt toate [...] spectacole-dez bateri, spectacole de
cugetare filozofică.“ R.lit. 29 III 73 p. 32. „[...] caracterul
spectacolului, acela de spectacol-dezbatere.“ R.lit. 12 I 84 p. 16; v. şi
I.B. 10 IV 74 p. 2, Sc. 12 VII 74 p. 4, 21 II 75 p. 4, 19 I 76 p. 5, R.l. 14 II
77 p. 2 (din spectacol + dezbatere)
spectácol-divertismént s.n. –Spectacol uşor, de varietăţi– „Am
impresia că va fi un «spectacol-divertisment».“ Cont. 31 X 69 p. 4.
„Dar se pare că acest adevăr a fost uitat chiar de libretist, principalul
soul • 208 • spectácol-divertismént
autor al spectacolului-divertisment.“ Sc. 4 IV 75 p. 4 (din spectacol +
divertisment)
spectácol-evenimént s.n. –Spectacol de mare importanţă,
constituind un eveniment artistic– „Dar, cu toate că în această stagiune
au lipsit «spectacolele-eveniment», publicul continuă să vină la
teatru.“ Săpt. 3 VIII 73 p. 7. „Moni este autorul unor
spectacole-eveniment, momente de culme ale artei noastre teatrale.“
Fl. 13 I 77 p. 18. „Un spectacol-eveniment, «Ră ceala» de Marin
Sorescu, la Teatrul «Bulandra».“ R.lit. 10 III 77 p. 16 (din spectacol +
eveniment)
spectácol-lectúră s.n. –Spectacol care constă din lectura artistică
a unui text literar– „Ideea organizării unui ciclu de
spectacole-lectură la Teatrul Mic s-a născut din necesitatea de a
confrunta cu publicul o seamă de texte dra matice care deocamdată nu
intră în repertoriul curent al acestei instituţii.“ I.B. 16 IX 66 p. 1.
„Săptămîna Teatrului «Nottara», din programul căruia spicuim:
avanpremiera de luni cu spectacolul-lectură «Oratoriu pentru Di mi -
trie Cante mir».“ Cont. 8 II 74 p. 4; v. şi 23 IV 65 p. 4, R.l. 1 I 67 p. 2,
Cont. 10 II 67 p. 4, I.B. 10 IV 74 p. 2, Sc. 29 XI 75 p. 4 (din spectacol +
lectură)
spectácol-oratóriu s.n. –Spectacol în ca drul căruia se
interpretează un oratoriu– „Spectacol-oratoriu.“ Cont. 12 XII 69 p. 4.
„Am avut prilejul să văd la Budapesta un spectacol-oratoriu cu trei
piese într-un act [...]“ R.lit. 31 XII 70 p. 25 (din spectacol + oratoriu)
spectácol-procés s.n. –Spectacol în cadrul căruia are loc o
dezbatere etică, un proces– „[...] la un spectacol-proces cum a fost
«Charly».“ Cont. 12 XII 74 p. 9. „«Pragul conştiinţei civice» de I.D.S.
este un spectacol-proces. Proces la propriu. O ma mă care odinioară
spălase pe la casele altora pentru ca să-şi poată ridica copiii la rosturile
vieţii este nevoită să-i cheme pe aceştia în faţa instanţei de judecată
pentru a le reaminti, spre stupoarea lor, că există.“ Sc. 25 X 78 p. 4. „Un
incitant spectacol-proces («Antigona» la Tea trul Bulandra) intentat
intoleranţei, obtuzită ţii, abe raţiei.“ „22“ 40/93 p. 15 (din spectacol +
proces)
spectácol-recitál s.n. –Spectacol susţinut de un singur interpret
sau în care se evidenţiază un anumit interpret– „Spectacolul-recital de
actor.“ Cont. 7 I 66 p. 2. „Teatrul «Mihai Eminescu» din Botoşani [a
fost premiat] pentru spectacolul-recital «Viaţa unei femei» de A.
Baranga.“ Sc. 17 V 78 p. 5; v. şi 26 I 67 p. 4, I.B. 3 X 75 p. 2; v. şi prefaţá
(din spectacol + recital)
spectácol-reconstituíre s.n. –Spectacol ca re are ca obiect
reconstituirea unui eveniment din trecut– „Teatrul «Manuscriptum»
debutează în această sta giune cu un spectacol-reconstituire intitulat
«Do sarul unei crime politice: N. Iorga».“ R.lit. 14 XI 74 p. 2. „Teatrul
Muzeului literaturii române «Ma nuscriptum», în colaborare cu Teatrul
«Ion Crean gă» prezintă spectacolul-reconstituire «Cişmeaua Roşie».“
R.l. 22 V 75 p. 2; v. şi I.B. 21 V 75 p. 5 (din spectacol + reconstituire)
spectácol-şcoálă s.n. 1. –Spectacol model, care poate fi folosit
în scop didactic– „Unul din cei mai mari regizori amatori ai teatrului
românesc, autorul unor spectacole celebre, spectacole-şcoală pentru
gene raţii întregi de actori nu şi-a semnat niciodată operele regizorale
de un prestigiu unanim recunoscut: P. Gusti.“ Luc. 14 I 67 p. 8. 2.
–Spectacol dat de o clasă a Academiei de Teatru şi Film– „În mă sura în
care spectacolele «Casandrei» sînt spectacole-şcoală în primul rînd,
cel cu «Diavolul alb» şi-a atins scopul.“ Cont. 22 I 71 p. 4; v. şi Sc. 22
XII 63 p. 2 (din spectacol + şcoală)
spectácol-tăiát s.n. –Spectacol alcătuit din fragmente, piese
diverse– „Regizorul spectacolului tăiat de la Bulandra, D.M., nu l-a
uitat măcar în ceea ce priveşte Conul Leonida faţă cu reacţiunea,
rezultatul fiind un spectacol bun.“ R.l. 26 IX 79 p. 2 (din spectacol +
tăiat, după fr. spectacle-coupé.)
spectacologíe s.f. –Totalitatea spectaco le lor– „Crea ţia Valeriei
Seciu constituie un moment antologic în spectacologia ultimelor sta -
giuni.“ Cont. 1 XII 78 p. 12 (din spectacol + -logie)
spectacolografíe s.f. –Palmares de spectacole– „Absolventă a
Institutului de teatru din Tg. Mureş (1965), M.S. nu are o
spectacolografie specială [...]“ Cont. 25 XII 70 p. 4 (din spectacol +
-grafie)
spectranalític, -ă adj. (fiz.) –Care utilizează ana liza spectrală–
„Laboratorul de Chimie Fizică de la Muzeul Regional Würtemberg
din Stuttgart studiază obiectele de aur preistoric după o metodă
spectranalitică.“ Luc. 15 XII 73 p. 9 //din spectr[al] + analitic//
spectrozonál, -ă adj. „În ultimii ani, aerofotografia a fost mult
perfecţionată. Utilizarea unor filme de diferite sensibilităţi, de filme
color, de filme spectrozonale, care recepţionează numai anumite
culori, permite identificarea a mult mai multor amă nunte ale solului.“
Sc. 6 XI 65 p. 4 (din spectru + zonal; cf. fr. spectrozonal; DNT 1973)
speed s. (cuv. engl.) –Tip de halucinogen– „Po liţia canadiană a
confiscat, într-o fermă izolată din re giu nea Toronto, o cantitate de 45
kg me tham phe tamină. Comercializat la bursa neagră, drogul –
cunoscut şi sub numele de «speed» – ar fi adus traficanţilor cîştiguri
evaluate la peste 13 milioane dolari.“ I.B. 23 IX 75 p. 4 [pron. spid]
speleotémă s.f. (geol.) –Concreţiune specifică peş terilor, formată
prin precipitare fizico-chimică– „În «Sala roşie» din Peştera Muierii
există o serie de speleoteme curioase, de mare varietate coloristică,
care distonează cu forma ţiu nile concreţionare caracteristice peşterii
[...]“ R.l. 27 I 75 p. 5 (din engl. speleotheme)
speospórt s.n. (sport) –Vizitarea şi cerce ta rea peş te rilor ca sport–
„Speo-sport. O acţiune reuşită. Zeci şi zeci de oameni pătrund în
peş teri, atraşi de liniştea tainică a adîncurilor pămîntului.“ R.l. 6 II 74
p. 5. „La tradiţionala întîlnire «Speo-sport» ‘75 desfăşurată între 2–5
noiembrie la Leşu Baraj (Va lea Iadului, Munţii Apuseni) au participat
26 de cercuri de speologi amatori.“ R.l. 8 XI 75 p. 5. „În staţia Criva, pe
malul lacului de acumulare Bîrzava (Caraş-Severin), a avut loc la
sfîrşitul lunii octombrie cea de-a V-a ediţie Speo-sport.“ R.l. 14 XI 77
p. 5 (din speo[logie] + sport)
speoterapeútică s.f.„Speologii şi medicii se gîndesc la o
colaborare: speoterapeutica; s-a constatat că în subteran se pot trata
cei suferinzi de astm, reumatism, guturai cronic etc.“ R.l. 18 XI 75 p. 5
//din speo- + terapeutică//
spe(le)oterapíe s.f. (med.) „Speleoterapie. În Grota Păcii, de lîngă
Josvafo (Ungaria) a început să se practice tratamentul traheitei, al
bronşitei cronice şi afecţiunilor astmatice. Se studiază posibilităţile
extinderii speleoterapiei şi la alte grote.“ I.B. 23 XI 72 p. 4.
„Eficacitatea tratării unor forme de astm în minele de sare.
«Speoterapia», cum a fost denumit acest tra tament, a fost
experimentată în Polonia şi în U.R.S.S.“ R.l. 1 II 78 p. 6 //din spe(le)o
+ terapie; DN3//
spermicíd s.n. 1995 (biol.) –Substanţă care distruge spermatozoizii;
anticoncepţional– v. dia frag mă, planificare familială (din fr.
spermicide; DMC 1950, PR 1965)
spin s.m. (fiz.) „Particule al căror spin se mă soară cu numere întregi,
0, 1, 2 [...] se numesc «bozoni» şi au proprietatea că pot să se suprapună
oricîte în aceeaşi stare.“ Cont. 12 I 79 p. 5. „Spin (momentul cinetic
intern) [...] Particulele avînd valori fracţionare ale spinului (numite
fermioni) se distribuie astfel încît să nu existe două într-o aceeaşi stare
energetică, pe cînd particulele cu spinul întreg (numite bozoni) pot
exista oricîte în aceeaşi stare.“ Cont. 27 IV 79 p. 7; v. şi spion (1965),
supergravitaţional, superparticulă (din engl., fr. spin; LTR, DF; DEX,
DN3)
spión s.m. (fiz.) „Ultimul număr (4) din Buletinul de informare
publicat de institutul de fizică ato mică din Bucureşti anunţă, printre
altele, des coperirea unei noi particle nucleare, numite spion (de la
spinning pion, adică o particulă avînd masa apropiată de cea a
particulei denumite pion, dar avînd spin).“ Cont. 14 V 65 p. 7 (din engl.
sp[inning] pion)
spionítă s.f. (ironic) –Mania de a vedea spioni peste tot– „Zia riştii şi
cititorii au fost contaminaţi de un nou virus care dă boala spionită.“
R.l. 18 III 94 p. 3; v. şi „22“ 140/90 p. 12; citat de A. Stoichiţoiu în
Hyperion III (din spion + -ită)
spiralát, -ă adj. –(Despre coafură) Ondulat în for mă de spirală– „Un
permanent spiralat – 2024 lei“ R.l. 15 IV 93 p. 2. „Permanentul
spiralat se poate obţine în schimbul sumei de 8096 lei.“ R.l. 21 IX 93 p.
5 (din spirală + -at; cf. fr. spiralé; DN, DEX, DN3 – sensul general)
spitál-policlínică s.n. –Spital în care func ţionează o policli nică–
„La Hîrşova s-a dat în folosinţă un nou spital-policlinică.“ Sc. 24 XII
66 p. 2 (din spital + policlinică)
spînzurá vb. I (în combinaţie cu bani, parale, chen zina, salariul
etc.; lb. vorbită) –A cheltui– „Am spînzurat toţi banii în magazinul
ăsta.“ (Co mu nicat de M. Caragiu-Marioţeanu)
spleen s.n. 1993 (anglicism) –Stare de melancolie– v. expanda
[pron. splin] (cf. fr. spleen)
spondilárd, -ă s.m.f. –Persoană bolnavă de spondiloză– „Cei lalţi,
colegii lui de serviciu, dormeau bine, în camere aerisite, pe paturi
comode, în afară de doi spondilarzi, care dormeau pe scîn dură, ca să-şi
menţină dreaptă şira spi nării.“ R.lit. 20 XI 69 p. 16 //din spondil[oză]
+ -ard//
spectácol-evenimént • 209 • spondilárd, -ă
spónsor s.m. –Persoană, firmă sau organism oficial care susţine
financiar o acţiune cu caracter cultural, sportiv etc.– „Alfa
Romeo-Eurora cing mai are un sponsor cît de cît... inedit: Coca-Cola!“
Săpt. 27 XII 85 p. 12. „O încercare de atragere de noi sponsori.“ R.l. 14
IX 92 p. 2. „[...] AGES – sponsorul oficial al oltenilor [...]“ Ev.z. 12 I
95 p. 7; v. şi Libertatea 8 V 91 p. 1 (din engl. sponsor; cf. fr. sponsor;
DMC 1970, PR 1972; FS 314; DN3 „anglicism“)
sponsorizá vb. I –A susţine financiar o persoană sau o acţiune cu
caracter cultural, sportiv etc.– „Bineînţeles că vom mai sponsoriza
asemenea concursuri.“ R.l. 26 IX 91 p. 2. „Acţiunea va fi filmată de un
echipaj de la BBC, care a iniţiat şi sponsorizat această impresionantă
acţiune umanitară.“ R.l. 20 XI 91 p. 1; v. şi 26 IV 91 p. 3, Cotid. 13 IX
91 p. 15 (din fr. sponsoriser, it. sponsorizzare; DPN 1978; FS 314; I.
Preda în LR 11–12/92 p. 589)
sponsorizáre s.f. –Acţiunea de a sponso riza– „Pen tru mine,
sponsorizarea seamănă cu un fel de ajutor.“ R.l. 26 IV 91 p. 3; v. şi 24
IX 96 p. 5; v. şi contraparte (din sponsoriza)
sport-rége s.n. –Sport de mare popularitate; fotbal– „Nu sînt
microbist, nu mă ocup cu problemele diverse şi complexe pe care le
ridică sportul-rege, n-am mai fost pe un stadion de ani de zile.“ I.B. 5
XII 73 p. 1. „Această anchetă este binevenită în rîndul amatorilor
sportului-rege.“ I.B. 19 III 74 p. 3. „Mingea folosită de sutele de
bărbaţi eroi ai sportului-rege a fost concepută special pentru condiţiile
din Mexic [...]“ I.B. 6 VI 86 p. 7 (din sport + rege)
sportív-turístic, -ă adj. –Cu caracter sportiv şi tu ris tic– „Ca len -
darul sportiv-turistic cuprinde de asemenea manifestări în ca drul
«Cupei cute zătorilor» la minifotbal.“ R.l. 9 VII 74 p. 5; v. şi
cultural-artistic (din sportiv + turistic)
spot s.n. 1. –Scurt anunţ, la radio sau la televi ziune, folosit în
special pentru reclame comerciale– „S-a calculat că săptămînal, în
medie, un copil urmăreşte nu mai puţin de 55 de «spoturi» (mici filme
publi citare care îndeamnă pe cei mici să cumpere dul ciuri, jucării
etc.).“ Sc. 26 I 79 p. 5; v. şi 3 VIII 80 p. 2, R.lit. 1 VIII 85 p. 23. 2.
–Fascicul de lumină pentru luminarea scenei sau a unui actor– „Filmul
[...] este o mică răz meriţă împotriva realităţii de pe platou, cu tot ceea
ce presupune ea: fotogenie, glanţ, spilcuială, spot, glamour.“ R.l. 3
VIII 80 p. 2 (din engl. spot; cf. fr. spot; DPN 1960, DMN 1968; DMC
1972, DPN 1979; CD; DN, DEX, DN3 – alt sens, DEX-S)
SPP-ist, -ă s.m.f. 1995 –Angajat al Serviciului de Protecţie şi Pază,
înfiinţat după 1990, bodyguard al unui personaj politic important– v.
body-guardá (din S[erviciul de] P[rotecţie şi] P[a ză] + -ist)
spray s.n., adj. –Lichid (parfum, dezodorizant) pro ie ctat în pică turi
fine de atomizor; atomizor– „Să amintim dintre ele cele trei sortimente
insecticide – spray, detergenţii lichizi «Devalco» şi «Dero».“ R.l. 16 V
74 p. 3. „În ultimii ani au apărut diverse substanţe lichide ambalate în
flacoane tip spray: deodorante, insecticide, diverse fixative etc.“ R.l.
13 XI 75 p. 2. „Întreprinderea «Nivea» din Braşov va lansa în curînd în
comerţ: spray-uri «Con fort» şi «Moldi» pentru geamuri, parbrize etc.
[...] şamponul «Irinel» [...]“ (f.d.); v. şi R.l. 9 XI 82 p. 1; v. şi clansman,
freon, jensen [pron. sprei, greşit şprai, şprei] (din engl., fr., it. spray;
DMC 1960, PR 1964; Graur C. 15; DN3, DEX-S)
sprayát, -ă adj. –Dat cu spray, parfumat– „Ro mânia a ajuns un fel de
anticameră a Germaniei prospere, igienizate, sprayate.“ Curierul rom.
III 93 p. 12 [pron. spreiát] (din spray)
squatter s.m. (cuv. engl.) „Nouă din cele 29 de ateliere aflate în
aşa-numitul «Cité fleurie» de pe bulevardul A. din Paris, sînt ocupate
de «squatters». Termenul – englez – defineşte o întreagă categorie
socială, care, din lipsă de locuinţe, se instalează în clădirile abandonate
ce urmează să fie supuse demolării. În Anglia, fenomenul
«squatterismului» a devenit, de zece ani încoace, o amplă mişcare
socială.“ Sc. 1 XII 76 p. 6. „S-au instalat fără autorizaţie în acest imobil
rămas neocupat de doi ani de zile, în aşteptarea demolării. Aşa a
devenit «squatter», nume dat celor ce ocupă, fără aprobare, locuinţe
neutilizate.“ Sc. 5 VI 77 p. 6. „La Londra ca şi în multe din marile oraşe
industriale din Marea Britanie există între 35000–40000 de asemenea
chiriaşi ilegali denumiţi squatters, dor mind cîte 7 într-o cameră.“
Cont. 31 VIII 79 p. 12 [pron. scuótăr] (cf. fr. squatter; PR 1948)
squatterism s. 1976 –Condiţia de squatter– v. squatter [pron.
scuoterísm] //din squatter + -ism//
SRI (pol.) –Serviciul Român de Informaţii– „De la început de tot SRI a
încercat să acrediteze ideea că este singurul abilitat să mînuiască do cu -
mente secrete.“ R.lit. 30 V 91 p. 2. „Triada conservatorilor [...] la care
se află remorcat şi şeful SRI-ului a fost explicit somată de Petre Roman
să-şi alcătuiască, de vrea, un partid al ei!“ R.l. 30 XI–1 XII 91 p. 2; v. şi
CEPECA, foc verde, mineriadă [pron. sereí] (abreviere din S[erviciul]
R[omân de] I[n for maţii])
srilankéz, -ă adj. –Care aparţine statului Sri Lanka– „Eforturile
poporului srilankez pentru dez voltarea ţării sale [...]“ Sc. 4 II 84 p. 6
(din Sri Lanka + -ez)
SRL s. –Săptămînă redusă de lucru (pînă în 1989, cînd o dată pe lu nă
nu se lucra sîmbăta)– „Sîngele în SRL“ (Titlu al unui reportaj de spre
imposibilitatea efectuării transfuziilor în zilele de sîmbătă) Emisiune
PRO-TV 1 VI 97 (din S[ăptămîna] R[edusă de] L[ucru])
staff s. (cuv. engl.) –Grup de persoane cu o misiune de conducere–
„Boema artistică a fost înlocuită [...] de un staff, mai bine zis de un trust
de staff-uri multinaţionale, compuse din persoane care n-au ochi nici
pentru marea de azur şi, într-o oarecare măsură, nici pentru steluţele în
căutarea şansei.“ R.lit. 2 VI 77 p. 24. „Expertul manipulîndu-şi
chief-ul, chief-ul manipulat de staff, staff-ul manipulînd electorii,
bancherul manipulînd politicienii.“ Cont. 16 III 79 p. 8. „Aceşti
absolvenţi vor constitui practic staff-ul birourilor de relaţii publice.“
R.lit. 34/93 p. 4 (cf. fr. staff; PR 1950; DN3)
stagfláţie s.f. (americanism; ec.) „Stagflaţia va fi la ordinea zilei în
Europa occidentală în 1974. Acest termen economic, relativ nou,
denotă o îmbinare între stagnarea producţiei şi inflaţie.“ Sc. 26 I 74 p.
6. „Uitaţi inflaţia, deflaţia şi stagflaţia! îşi îndeamnă clienţii, într-o
reclamă apărută în «Le Monde», cu litere de-o şchioapă, agenţia de
voiaj franceză «Jet Tours».“ Sc. 7 XI 76 p. 5 (din engl. americ.
stag[nation] + [in]flation; cf. fr. stagflation, it. stagfla zione; DMC
1960, BD 1971, PN 1976; DEX-S)
stalactític, -ă adj. –Referitor la stalactite– „Peş tera Polovraci, cu
bolţi imense şi remarcabile forma ţiuni stalactitice.“ Sc. 18 VIII 62 p. 4
(din stalactită + -ic)
stalinísm s.n. (pol.) –Politica de autoritate exa cerbată impusă de I.V.
Stalin– „În Rusia, de la sta linism s-a trecut direct la mafio tism.“
Ramuri 9–10/95 p. 15 (din Stalin + -ism)
stand-by în împrumut/credit stand-by 1990 (fin.; anglicism) –Li nie
de credit care acordă beneficiarului dreptul de a obţine succesiv
împrumuturi, după nevoi, într-o perioadă convenită (de obicei 3–5
ani), pînă la un total prestabilit– v. FMI [pron. stendbái]
standing s. (cuv. engl.) 1. –Poziţie socială, eco nomică înaltă–
„Casa «la centru» devenea o firmă şi o condiţie exterioară a stan -
ding-ului cetă ţeanului.“ R.l. 25 V 78 p. 2. 2. (sport) –(Prin extensie)
Poziţie înaltă într-un clasament– „La întrecerile Olimpiadei albe noi
nu am atins încă un «standing» care să ne permită să emitem pretenţii
deosebite.“ I.B. 7 II 84 p. 3 [pron. stén ding] (cf. fr. standing; DMN
1950, BD 1965)
star s.n. (anglicism; fig.) „Se poate vorbi despre Ecaterina Oproiu ca
despre un «star» al presei actuale.“ R.l. 24 II 75 p. 2 (din engl. star; cf.
fr. star; Th. Hristea în LR 3/72 p. 187, 188, atestare din 1970, R.lit. 4 V
78 p. 19, Guţia A. 26, Graur T. 90; DN – alt sens, DEX, DN3)
star-sistém s. (anglicism) –Organizare a industriei cinematografice
şi a spectacolului por nind de la publicitatea şi cultul vedetei (starului)–
„Televiziunea, care a pus capăt starsistemului, îl reînvie [...]“
Almanah Cinema 1973 p. 24. „Specificul acestui nou tip de
superproducţii pune un accent important pe star-sistemul incriminat
pî nă nu demult.“ R.lit. 3 IV 75 p. 23. „Un Cannes debucolizat,
renunţînd la circul star-sistemului şi la naive euforii cinefile.“ R.lit. 2
VI 77 p. 24. „[...] sute, poate mii de admiratori – recrudescenţa
star-sistemului! – se reped asupra propriului idol şi-s gata să-l devore
[...]“ R.lit. 30 V 85 p. 20. „Vechea idiosincrazie a star-sistemului a dis -
părut [...]“ R.lit. 6 VI 85 p. 21 (din engl. star-system; cf. fr. star-system;
DMC 1950; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
starlétă s.f. (cinem.) –Debutantă în cinematografie– „Starle turile
(un fel de vedetă în ou, un fel de pui care la anul vor deveni poate
celebre) sînt prezente la toate reprezentaţiile de gală.“ Cont. 19 V 61 p.
5. „Adio cu Cannes-ul starletelor şi al bătăilor cu garoafe.“ R.lit. 17 V
79 p. 24. „La o reuniune mondenă [...] starleta A.K. a venit decisă să
atragă atenţia potentaţilor industriei cinematografice.“ Ev.z. 1 VI 93 p.
8 (din engl. starlet, fr. starlette; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393, Th.
Hristea în R.lit. 4 V 78 p. 19, Guţia A. 27)
stáţie-pilót s.f. –Staţie model, etalon– „Gos podă riile etalon au
menirea ca în linii generale să îndeplinească în reţeaua Gostat funcţiile
unor staţii-pilot.“ R.l. 9 II 67 p. 1. „În lume şi la noi lucrează pentru
pielea sintetică o serie de staţii-pilot, mo delul de atins fiind virtuţile
pieilor naturale.“ R.l. 4 VI 74 p. 3. „Ultimul obiectiv al vizitei de lucru
spónsor • 210 • stáţie-pilót
l-a constituit staţia-pilot pentru reali zarea de aparta mente din
elemente spaţiale prefabricate din beton.“ R.l. 4 I 77 p. 3. „[...] a fost
realizată o staţie-pilot pentru valorificarea plantelor.“ R.l. 9 XI 82 p. 1;
v. şi Sc. 22 V 74 p. 4, R.l. 17 II 75 p. 2, 21 III 75 p. 3, 22 III 75 p. 3, 21 V
77 p. 3, 11 VIII 80 p. 3; v. şi semiconservă, micro uzină, vivieră (din
staţie + pi lot; cf. fr. station-pilote; DMN 1966; A. Beyrer în SCL 5/76
p. 537)
stáţie-pirát s.f. –Staţie radiofonică clandes tină– „Lupta între
autorităţile britanice şi staţiile-pirat se apropie de confruntarea
finală.“ R.l. 1 X 66 p. 4. „[...] Vă aduceţi aminte probabil de cazul
staţiilor-pirat organizate în limitele apelor teritoriale engleze?“ Săpt.
1 X 71 p. 1; v. şi R.l. 9 XI 82 p. 1, R.lit. 25 IV 85 p. 24 (din staţie + pirat;
cf. fr. station [de radio] pirate; DMN 1969)
stáţie-reléu s.f. „Pentru recepţionarea şi vi zio narea în condiţii
îmbunătăţite a programelor Studioului central de televiziune, în cursul
acestui an urmează să fie date în funcţiune noi sta ţii-releu de trans -
laţie.“ Sc. 7 III 75 p. 5 //din staţie + releu//
stea-roentgen s.f. (astron.) –Stea care emite radiaţii X– „Oa menii
de ştiin ţă din R.S.S. Azerbaidjană au infirmat opinia potrivit că reia
aşa-numitele stele-roentgen se sting şi dispar după o perioadă de
strălucire.“ R.l. 4 VII 78 p. 6 [pron. stea rönghen] //din stea +
roentgen//
stea-triúnghi s.f., adj.inv. (tehn.) –Comutator care permite ca la
tensiunea trifazică să se treacă de la legătura în stea la legătura în
triunghi– „În fotografie [...] noul tip al comutatorului automat
stea-triunghi de 25 A, realizat în întreprindere.“ Sc. 26 I 61 p. 1 //din
stea + triunghi; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393//
stek s. (anglicism; alim.) –Friptură la grătar– „Stek este numele unui
sortiment deosebit de gustos pre parat, la cerere, de personalul de
servire al vagoa nelor restaurant Romvared.“ I.B. 17 III 76 p. 2 (din
engl. stek; cf. fr. steak)
stekloprofilít s. (probabil cuv. rus.; constr.) „În construcţia unei noi
întreprinderi din oraşul Gorki s-a renunţat la feres tre, deoarece pe reţii
clădirii sînt alcătuiţi dintr-un nou material de construcţie, ca re permite
trecerea luminii, denumit stekloprofilit.“ Sc. 31 III 65 p. 6
stelíst s.m. (sport) –Sportiv aparţinînd clubului „Steaua“ sau
suporter al acestei echipe– „Ste listul N. priveşte cu încredere spre...
titlul de golgeter.“ I.B. 18 V 74 p. 7. „La antrenamentul steliştilor“ I.B.
31 VII 74 p. 7; v. şi Săpt. 8 II 80 p. 7; v. şi presing (din pl. stele [clubul
Steaua] + -ist; LRC II 162)
stentorál, -ă adj. –(Despre glas) Puternic– „[...] cînd directorul le
strigă, stentoral, «Bună ziua, copii!», răspund toţi, în acelaşi timp, pe
toate glasurile [...]“ R.l. 21 II 82 p. 1 (din stentor + -al)
stéreo adj.inv. –Stereofonic– „Ministerul Co merţului Interior ne
informează că, începînd din acest trimestru, magazinele de specialitate
vor primi şi vinde aparate radioreceptor «Bucur» stereo cu care se pot
recepţiona şi emisiunile stereo de pe programul 3.“ R.l. 5 V 77 p. 5; v. şi
autostop (din fr. stéréo; DMC 1950; L. Seche în SCL 2/76 p. 202; FC I
25; LTR; DEX, DN3)
stereofónic, -ă adj. –Care foloseşte două difuzoare distincte,
pentru a crea impresia de reflief acustic– „O bancă din S.U.A. a
cumpărat de la o companie de radio 48 de ore de emisie, dar în acest
timp nu s-a transmis nici un singur sunet. «Antiemisiunea» a fost
precedată de următorul anunţ: «Cele 48 de ore de linişte stereofonică
destinată dv., care vor urma după acest anunţ, au fost plătite de banca
X».“ Cont. 19 VII 68 p. 10; v. şi bar-discotecă (din fr. stéreóphonie;
PR 1949; DEX, DN3)
stereooculár s.n. –Ocular multiplu– „O firmă ame ricană a în ceput
producţia unor microscoa pe care permit examinarea unor preparate si -
mul tan de către cinci persoane. Sistemul optic, care constă din pris me
şi oglinzi semitranspa rente, «multiplică» ima ginea trimiţînd-o în cinci
stereooculare.“ R.l. 9 XI 78 p. 6 //din stereo- + ocular//
stereorámă s.f. –Titlul unei emisiuni stereofonice transmise la
radio şi televiziune– „Stereo rama“ Pr.R.TV 29 V 77 p. 3.
„Stereorama. Tono mat me lodii.“ Pr.R.TV 4 III 79 p. 3 //din stereo +
-rama; L. Seche în LR 4/78 p. 341, atestări din 1976; DN, DEX, DN3 –
alt sens//
stereoteleviziúne s.f. –Sistem de transmisie a emisiunilor de
televiziune care creează impresia de relief al imaginilor– „La
Expoziţia rea li ză rilor eco nomiei naţionale a U.R.S.S. din Mos cova
este prezentată o instalaţie de stereo te leviziune cu două canale.
Datorită unor efecte speciale, telespectatorii devin parcă participanţi
nemijlociţi la acţiunea pre zentată pe ecran.“ Sc. 11 XII 64 p. 3 //din
stereo + televiziune//
sterilét s.n. –Dispozitiv anticoncepţional care, introdus în uter,
asigură o sterilitate permanentă dar reversibilă– „Steriletul poate fi
folosit cu succes.“ Cotid. 2 X 95 p. 7; v. şi R.l. 1 III 97 p. 11; v. şi cabinet
de planificare familială (1993), diafragmă (din fr. sté rilet; PR, DMC
1960)
sterimobíl s. (cuv. fr.; tehn.) „O întreprindere belgiană a realizat o
instalaţie, numită «Sterimobil» care poate furniza două elemente din
cele mai susceptibile să lipsească în zonele afectate de vreo calamitate
– apa potabilă şi electricitatea. Cum arată şi numele, instalaţia este
mobilă. Sistemul său special de filtre, împreună cu dispozitivul cu raze
ultraviolete pentru distru gerea bacteriilor purifică şi sterilizează în
interval de o oră 2500 l de apă.“ R.l. 27 III 77 p. 6
sterinól s. –Specie de dezinfectant– „Spă la rea mîinilor chirurgilor, a
pereţilor sălilor de ope raţii cu «sterinol» are un pronunţat efect
antibacteric.“ Sc. 2 IV 62 p. 2 (din sterină + -ol)
sterioríd s. (bot.) „Cea mai dulce plantă din lume este sterioridul, o
buruiană din America de Sud.“ I.B. 25 III 61 p. 3 (Fl. Dimitrescu în LR
4/62 p. 393)
steroíd s.m. 1978 (chim.) –Substanţă în structura căreia intră un
sterol de tipul colesterol, ergosterol– v. cardiomiopatie (din engl.
steroide, fr. stéroïde; PR 1950; LTR, DC; DN3)
sticloplást s.sg.tant. –Specie de material plas tic– „Ce este
sticloplastul? Un material care poate fi asemănat cu betonul armat. În
sticlo plast, rolul barelor de oţel îl joacă fibrele de sticlă, iar rolul
betonului, materialul plastic.“ Sc. 4 XII 65 p. 4; v. şi I.B. 21 I 63 p. 2; v.
şi pasphil //din sticlă + -plast, după tipul leucoplast//
stilíst s.m. „E nesăbuită nădejdea că într-o bu nă zi vom avea şi noi un
stilist, adică un fel de sculptor al materiei vii? Un modelist, care va
lucra cu cei care apar mai des la televizor, îi va învăţa ce îi avantajează
şi ce nu, va povăţui femeile cum să-şi pună în valoare calităţile.“ Cont.
20 VI 69 p. 5; v. şi Săpt. 27 X 81 p. 8 (din fr. styliste; DMC 1950; DN,
DEX, DN3 – alt sens)
stimabilitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este stimabil– „Principiul
stimabilităţii (cu cele două alternative extreme: admiraţia şi
desconside rarea) este prefăcut în regim de existenţă a criticei sale.“
Luc. 7 IV 73 p. 2 (din stimabil + -itate)
stimulatór cardiác sint.s. 1974 –Proteză cardiacă electronică;
pace-maker– v. pace-maker, electrocardioscop (din fr. stimulateur
cardiaque)
stimuloterapíe s.f. 1969 (med.) –Terapie bazată pe folosirea
stimulilor– v. reflexogen //din stimulo- + terapie//
stíplex s.sg.tant. (chim.) –Combinaţie între sticlă şi plexiglas–
„Nasturi fantezi fabricaţi din stiplex.“ I.B. 21 IX 62 p. 1; v. şi Sc. 18 IV
67 p. 1 (din sti[clă] + plex[iglas]; DEX, DN3)
stînjenél s.m. (lb. vorbită) –Securist– „Stînjeneii stăteau înşiraţi pe
traseul lui Ceauşescu. Stînjenei, adică «flori» (ce-or fi stricat bietele
flori?) verticale, rigide, în plus şi albastre, precum «culorile
securităţii».“ Al. Niculescu în Ap. 8/95 p. 15 (din stînjen + -el)
stop-cádru s.n. (cinem.) –Imagine asupra că reia se opreşte aparatul
de filmat– „Şi filmul se sfîrşeşte cu un emoţionant stop-cadru al celor
doi îmbră ţişaţi.“ R.lit. 10 II 77 p. 17. „[...] acea masă familiară din care
filmul îşi ia stop-cadrele [...]“ Sc. 9 VII 80 p. 4; v. şi fondu (1976),
ralanti //din stop + cadru; DEX-S//
Stórting s.n. (cuv. norvegian) –Parlamentul nor vegian– „Sesiunea
de primăvară a Stortingului (parlamentul) Norvegiei va fi dominată de
problemele deosebit de controversate ale politicii în do meniul
petrolier [...]“ R.l. 20 III 84 p. 6 (DN3)
story s. (cuv. engl.) –Povestire, poveste, istorisire– „Decorul lui
V.M., inteligent şi la obiect, reuşeşte să confere «Oraşului» [...] un aer
de autenticitate care nici în story nu prea există.“ Săpt. 21 XI 75 p. 4.
„Luînd drept pretext cunoscuta poveste «Capra cu trei iezi», V.L.,
autoarea scenariului, a actualizat-o cu imaginaţie, pro punînd un alt
story, în care lupul a devenit un răufăcător al timpului nostru.“ Sc. 1
XII 77 p. 4. „Înscris în categoria subiectelor neştiin ţifico-fantastice,
story-ul devine antrenant, mai ales datorită simpatiei contagioase
răspîndite de protagonist şi strălucirii oligo frene a bandei de piraţi ai
aerului prevăzuţi cu tot felul de gadgeturi şi fulare de mătase.“ R.l. 6 II
79 p. 2. „Filmul este un story subţire.“ R.lit. 24/93 p. 17; v. şi R.l. 7 I 78
p. 2, Săpt. 29 IX 78 p. 2; v. şi bluesman (1974) (Th. Hristea în LR 3/72
p. 187, atestare din 1970; DN3)
stradál, -ă adj. –Care dă către stradă; care aparţine străzii–
„Mobilierul stradal de pe cele cinci artere va spori prin montarea a 200
de bănci pentru odih nă.“ I.B. (f.z.) V 84 p. 6. „[Co merţul] stradal –
stáţie-pirát • 211 • stradál, -ă
care se efectuează pe stradă, în chioşcuri etc.“ R.l. 18 II 92 p. 5. „3
camere, etaj 2, stradal, decomandat [...]“ R.l. 10 III 94 p. 11; v. şi 21 I
97 p. 17; v. şi micromagazin (1977) (din it. stradale; DEX, DN3)
strádă-muzéu s.f. „Strada-muzeu oferea pri virilor cîteva opere
reprezentative semnate Zadkine, Oka moto, Schoffer şi alţii.“ Sc. 19 VI
71 p. 6. „Cracovia: O stradă-muzeu [...] Este vorba de un program de
restaurare a străzii principale de acces spre cu noscutul castel de pe
colina Wa wel, în pre zent transformat în muzeu.“ I.B. 10 I 74 p. 4.
„Stradă-muzeu. Municipalitatea Parisului a hotărît să transforme
celebra stradă Grande Armée într-un original muzeu. Astfel, în
vitrinele magazinului auto de pe această stradă au fost expuse piese
vechi de automobile, în cele ale magazinului de obiecte radiofonice –
tipuri dintre cele mai curioase aparate ieşite din uz.“ I.B. 10 II 76 p. 4
//din stradă + muzeu//
straniér, -ă s.m.f. (cuv. it.) –Persoană venită din străinătate (în
special într-o echipă sportivă)– „G.K. face o figură aparte între
stripteusele straniere care evoluează în România.“ Ev.z. 29 IX 93 p. 6.
„Dihonia recentă care se iscă între autohtonul nostru A.G. şi cei doi
«stranieri» L.R. şi M.C. mă învioră subit.“ R.lit. 39/94 p. 19. „Ultimii
stranieri sosiţi în lot sînt I.D. şi M.B.“ Cotid. 3–4 VI 95 p. 1; v. şi R.l. 7
IX 96 p. 15
street s. 1975 (cuv. engl.) –Stradă– v. avenue [pron. strit]
stres s.n. (med.; anglicism) 1. –Nume dat oricărui factor care
provoacă organismului uman o reacţie anormală– „Stress-ul modern
[...] Psihiatri de seamă, doctori şi psihologi [...] vor examina probleme
ale combaterii stress-ului mo dern.“ I.B. 13 VI 74 p. 4. „Cîntăreţul rege
al rock-ului, ca să scape de stress-ul modului de viaţă american, s-a
decis să cumpere o proprietate la distanţa de 385000 km.“ Săpt. 20 XII
74 p. 5. 2. –Răspuns al organismului la factorii de mediu care
constituie o agresiune– „Alături de nicotină, alcool, stress şi grăsimi,
zahărul constituie unul din cei mai periculoşi factori de risc ai bolii
cardiace.“ R.l. 11 IX 75 p. 6; v. şi psihofi ziolog [scris şi stres; pron.
greşit ştres] (din engl. stress; cf. fr. stress; PR 1950; Th. Hristea în LR
3/72 p. 197, atestare din 1971; DM; DEX, DN3)
stresá vb. I –A produce stres– „Copilul ăsta care stresează pe toată
lumea [...]“ „22“ 10–16 XII 92 p. 1 (din stres; cf. fr. stresser; PR 1950)
stresánt, -ă adj. (med.) –Care provoacă stres– „Ei [literaţii] sînt mai
puternici în faţa situaţiilor stressante din viaţă şi apăraţi de eventuale
boli psihosomatice care pot lua naştere pe această cale.“ Cont. 15 XI 73
p. 12. „După cum au evidenţiat sondajele, zgomotul deţine primul loc
în rîndul factorilor stresanţi.“ R.l. 17 VIII 78 p. 6; v. şi Cont. 14 XII 73
p. 1 [scris şi stressant; pron. greşit ştresant] (din fr. stressant; DMC
1960; Th. Hristea în LR 3/72 p. 197; DN3)
stre(t)ch s. adj. (anglicism, vest.) –(Ţesătură) elastic(izat)ă, strîmtă–
„Mulţi se mulţumesc doar să «admire» preţurile. Cîteva exemple: un
pantalon gen strech – 60800 lei.“ R.l. 20 XI 93 p. 12. „Sînt 3 tendinţe:
rochia cu bretele şi bustier [...] 2) Rochia jumătate mată – jumătate
transpa rentă şi 3) rochia stretch (strîmtă).“ As 143/94 p. 6 [pron.
stréci] (cf. fr. stre(t)ch; DMC 1960, PR 1963)
stríca vb. I în a strica dosarul –(În comunism) A-şi pecetlui soarta, a
face ca dosarul „de ca dre“ („curat“) al cuiva să devină „negativ“– „X
şi-a stricat dosarul căsătorindu-se cu Y care are rude («ră mase») în
străinătate.“
stricnizáre s.f. –Omorîrea cu stricnină a cîi nilor vagabonzi–
„Lipsesc şi seringile pentru stric ni zarea intracardiacă a cîinilor
sacrificaţi [la hin gheri].“ Expres 46/94 p. 9 (din stricnină + -izare)
stripping s. (cuv. engl.; med.) –Metodă chirurgicală de smulgere a
varicelor– „Doctorul român H.A. a făcut operaţii demonstrative la
clinica universitară din oraş şi a prezentat filmul «Chi rurgia varicelor
fără stripping».“ R.l. 17 X 78 p. 6. „Modalitatea operaţii lor de varice la
membrele infe rioare fără stripping (smulgere) a fost publicată şi
aplicată în ţară, încă din 1969.“ R.l. 18 III 93 p. 2 (cf. fr. stripping; PR
1950)
striptease s.m. (anglicism) –Spectacol de ca baret în cadrul că ruia
una/unul sau mai multe/mulţi femei/bărbaţi se dez bracă progresiv cu
mişcări lascive– „Fiindcă această actriţă este la antipodul solistelor de
striptis şi de muzică uşoa ră, mulţi spectatori bucureşteni o socot urîtă,
anostă şi netalentată.“ R.lit. 10 X 74 p. 17; v. şi topless (fig.) „Varza
este o legumă care face [...] striptease!“ Săpt. 17 V 74 p. 8 [scris şi
striptis; pron. stríptiz] (din engl. strip-tease; cf. fr. strip-tease; PR
1950; Th. Hristea P.E. 136–137, VRC p. 278; DEX, DN3)
stripteuz(ă) s.m.f. –Femeie sau bărbat care face striptease– „Iată
mai jos clasamentul pri melor cinci balerine [...] şi localul unde
dansează stripteusa.“ Ev.z. 1 VI 93 p. 6. „Stripteuza M.M.“ Ev.z.
377/93 p. 1. „Tînăra stripteuză ne-a declarat timidă: «Eu joc teatru pe
scenă, e doar un rol [...] Şi asta, pentru bani».“ Ev.z. 12 VII 93 p. 6.
„Stripteuzii italieni şi-au făcut o echipă [sportivă]“ R.l. 12 XII 96 p.
23; v. şi stranier [pron. striptéză] (din fr. stripteaseuse, prin analogie
cu diseuză; R. Zafiu în R.lit. 47/94 p. 11, de unde provin şi citatele din
Ev.z.)
strîmb, -ă adj. în expr. a băga strîmbe (lb. vorbită) –A face afirmaţii
în defavoarea unei persoane, a unei idei etc.– „Enciclopedii fran ţuzeşti
şi englezeşti «bagă strîmbe» cum că sloganul ar fi o formă de
manipulare.“ D. 112/95 p. 14
stroboscópic, -ă adj. (fiz.) –Privitor la observaţia corpurilor aflate
într-o mişcare perio dică– „Dispeceratul de serviciu al ate lierului [...]
ne-a răspuns că «aici nu se pot face asemenea verificări şi reglaje,
neexistînd – sau fiind defecte – lampa stro boscopică, testerul
electronic, analizatorul de ga ze...».“ Sc. 23 VI 79 p. 5 (din fr.
stroboscopique; LTR, DF; DN3, DEX-S)
stroc s.n. (sport) –În sporturile cu vîsle, cadenţa cu care sînt introduse
vîslele în apă– „Un stroc sus ţinut a fost înregistrat şi de componentele
echipajului nostru de 4 + 1 vîsle, care [...] au reuşit să întreacă
reprezentativa sovietică.“ Sp. 2 IX 74 p. 1 (Coman Lupu în CL 3/83 p.
50, Il. Constantinescu în LR 2/73 p. 111)
strungăríţă s.f. –Muncitoare care a îmbrăţişat meseria de strungar–
„Trimestrial conducerea întreprinderii se întîlneşte cu aceste fete, care
formează prima promoţie de strungăriţe a uzinei.“ R.l. 14 XI 75 p. 2; v.
şi sudoriţă (din strungar + -iţă; Ec. Goga Lex. 54; DEX – alt sens,
DEX-S)
studént-actór s.m. –Actor recrutat dintre stu denţii la Teatru, sau
chiar ai altor institute de învăţămînt superior– „În «Anna Christie»
studenţii-actori nu imită pe nimeni.“ Cont. 5 II 65 p. 4. „Remarcăm cu
satisfacţie numărul mult sporit de studenţi-actori care, încă de pe
băncile institutului, au fost solicitaţi şi au jucat anul acesta pe scene
profesionale sau în filme.“ Cont. 16 VII 71 p. 8; v. şi I.B. 5 XI 62 p. 2; v.
şi student-regizor (din student + actor)
studént-arhitéct s.m. –Student la Arhitectură– „Organizat de
teatrul «Ion Creangă», spec tacolul va fi realizat de studenţii arhi tecţi
G.T. şi D.I.“ Cont. 19 VII 68 p. 4. „T.C., student-arhitect din Cluj.“
Săpt. 24 V 74 p. 7 (din student + arhitect)
studént-club(-bar) s.n. 1968 –Club (bar) al studenţilor– v.
club-bar (din student + club [+bar]; M. Avram în SCL 3/72 p.
289–293)
studént-regizór s.m. –Student la secţia de regie a unei instituţii de
învăţămînt superior– „Între catedră şi scenă. Urmărind o promoţie de
studenţi-regizori.“ I.B. 24 IX 69 p. 2. „Spectacolul – pus în scenă de un
student-regizor şi încercînd să reînvie ceva din verva şi puterea de
improvizaţie a «Commediei dell’arte» – a oferit unora dintre tinerii
studenţi-actori posibilitatea să-şi demonstreze din plin capacitatea
inventivă.“ Sc. 27 VI 75 p. 4; v. şi I.B. 15 XI 62 p. 2, Luc. 22 II 75 p. 5; v.
şi cineclubist (din student + regizor)
stúdiu s.n. în sint.s. (ciclu de) studii aprofundate (înv.) –Masterat–
„Ministerul Învăţămîntului a apro bat recent Metodologia de
organizare şi des făşurare a dizertaţiei pentru absolvenţii ciclului al
III-lea de învăţămînt (studii aprofundate).“ R.l. 15 VI 95 p. 5; v. şi
master
stufícol, -ă adj. (bot.) –De stuf– „Am vizitat marele combinat
stuficol de la Brăila.“ Sc. 15 IV 61 p. 3 (din stuf + -icol; Graur T. 268,
Fl. Dimi trescu în LR 4/62 p. 393; LTR; DEX, DN3)
stuficultúră s.f. (bot.) –Cultivarea şi exploa tarea stufului– „Stu -
ficultura – valorificarea complexă a inepuizabilei bogăţii dună rene.“
Cont. 10 XI 61 p. 2 (din stuf + cultură; LTR; DEX, DN3)
stufozitáte s.f. –Încărcătură inutilă– „Pe alocuri, cititorul întîlneşte
un exces de aglomerări descriptive, episoade inutile [...] stufozităţi.“
Sc. 9 IV 71 p. 4 (din stufos + -itate)
subacvátic, -ă adj. 1967 –Care trăieşte/se petrece sub apă– v.
miniscaf (din sub- + acvatic, după fr. subaquatique; DMN 1966; DEX,
DN3)
subansámblu s.n. (pl. subansamble, subansambluri) –Parte din -
tr-un ansamblu care acţio nează ca unitate funcţională distinctă–
„Stănică voia să înlocuiască nituirea manuală la unele subansamble
[...] cu nituirea pneumatică.“ I.B. 21 IV 61 p. 1. „Organizarea unor
fluxuri de montaj pentru electropalane, cărucioare, reductoare şi sub -
ansamble export.“ R.l. 31 III 74 p. 3. „S-a redus durata prelucrării unor
piese şi sub ansambluri.“ R.l. 14 IV 79 p. 5. „Perfecţionarea unor
subansambluri ale compresoarelor a condus la reducerea greutăţii lor
strádă-muzéu • 212 • subansámblu
proprii.“ I.B. 25 IV 84 p. 8; v. şi Sc. 10 V 65 p. 2, 4 VII 69 p. 3, Luc. 4 XI
78 p. 5, R.l. 9 V 84 p. 1, 10 XII 84 p. 5; v. şi agabaritic, pool (din sub- +
ansamblu, după fr. sous-ensemble; PR 1950; FC II 230, 231, 234, Fl.
Dimitrescu în LR 4/62 p. 393; DEX, DN3)
subantreprenór s.m. –Executant al unei lucrări în subantrepriză–
„De multe ori, morma nele de pă mînt provin din neglijenţa subantre -
pre norilor I.H.C.F., care execută termoficarea.“ Sc. 20 V 62 p. 3 (din
sub- + antreprenor, după fr. sous-entre preneur, sous-traitant; FC II
230; DEX-S)
subantrepríză s.f. –Subcontractare de către un antreprenor general
a executării anumitor obiective parţiale ale unei lucrări– „[...] la efec -
tua rea lucrărilor de metrou mai participă alţi 3000 de constructori,
aparţinînd subantrepri ze lor care realizează o serie de obiective
concrete.“ R.l. 7 II 84 p. 1 (din sub- + antrepriză)
subcelulár, -ă adj. (biol.) –Care este inclus în ce lulă–
„Cercetătoarea C.S. pregăteşte o expe rienţă în vederea separării
particulelor subcelulare.“ Sc. 7 XII 62 f.p. //din sub- + celular//
subdimensionát, -ă adj. –Dimensionat (gre şit), sub normele
obişnuite– „Chiar linguriţa de lemn [...] se lucrează uneori neîngrijit la
Întreprinderea I.R.I.L. Bistriţa (cu căuşul de o gro sime neuniformă şi
subdimensionată).“ Sc. 28 V 64 p. 4 //din sub- + dimensionat; FC II
230; DEX-S//
subexpúnere s.f. 1972 (foto) –Expunere la lumină a materia lelor
fotosensibile un timp mai scurt decît cel necesar obţinerii unei imagini
clare– v. supraexpunere (din sub- + expunere, după fr.
sous-exposition; FC II 230, 231; DTP, LTR; DEX, DN3)
subfurnizór s.m. –Furnizor de piese şi componente– „Ritmicitatea
este posibilă. Din nou despre furnizori şi subfurnizori.“ R.l. 9 V 79 p. 1.
„Toate mijloacele s-au dovedit bune pentru patronat spre a obţine
concesii salariale din partea angajaţilor – anun ţarea falimentului cu
scopul anulării acordurilor colective, ame ninţarea cu închiderea
întreprinderii, utilizarea de subfurnizori nesindicalizaţi etc.“ R.l. 26 II
85 p. 6 (din sub- + furnizor)
subinginér s.m. 1981 –Tehnician plasat, ie rar hic şi ca pregătire,
imediat sub inginer– v. sudoriţă (din fr. sous-ingénieur; DN3)
subliminál, -ă adj. (psih.) –Care este inferior pragului conştiin ţei–
„Fotografiile subliminale sînt imagini proiectate cu o viteză mai mare
decît poate percepe spectatorul, dar care se pot fixa în subconştientul
său.“ R.l. 17 XI 76 p. 5 (din fr. subliminal; PR 1950; DEX, DN3)
subliterár, -ă adj. –Care nu are calităţile unei bune literaturi– „În
America este la modă genul subli terar al falselor romane, al romanelor
pretext care au menirea de a susţine argumentat o anumită teză.“ R.lit.
4 IV 74 p. 22. „[...] să cazi în extaz în faţa penibilului subliterar, a
maculaturii.“ Cont. 13 VII 79 p. 2 (din sub- + literar; DEX-S)
subliteratúră s.f. –Literatură de calitate inferioară– „Este ori cum
uimitor cum criticul trece cu seni nătate prin faţa acelor mostre de
subli teratură ce tind să devină coşmaruri ale libra rilor.“ Săpt. 28 II 75
p. 3. „Ţinînd seama de funcţia educativă a ra diou lui (inclusiv o
educaţie es tetică) semnalăm pro ducţiile de subliteratură în speranţa
că, totuşi, ceva se va îndrepta.“ Luc. 11 XI 78 p. 5; v. şi Sc. 20 I 81 p. 4,
R.lit. 3 V 84 p. 21 (din sub- + literatură, după fr. souslittérature; DMN
1968; FC II 231; DEX-S)
submarginál, -ă adj. –Mai mult decît marginal, inferior– „Ine -
chitatea fundamentală a unui sistem social care permire formarea,
fiinţarea şi perpetua rea aşa-numitei «civilizaţii sub-marginale»,
«civilizaţiei ghettourilor», «civilizaţiei bidonville».“ Cont. 30 III 79 p.
6 //din sub- + mar ginal//
submediocritáte s.f. –Lucrare lipsită total de calităţi– „Se
încearcă soliditatea opinii lor estetice cu săgeţile boante ale subme dio -
cri tăţilor în genul «Mongolii».“ I.B. 2 VIII 62 p. 2 (din sub- +
mediocritate)
submediócru, -ă adj. –De calitate infe rioară– „A mai apărut pe
ecranele noastre în unele producţii anoste, submediocre.“ Gaz.lit. 28
XII 61 p. 7. „O carte submediocră din punct de vedere artistic.“ Sc. 2
IV 63 p. 2; v. şi Cont. 9 VI 67 p. 5, R.l. 3 VIII 67 p. 2 (din sub- +
mediocru; FC II 230, 231)
submilimétric, -ă adj. (fiz.) –Privitor la lun gimi de undă mai mici
de un milimetru– „Informaţiile referitoare la radiaţiile submilimetrice
ale atmosferei terestre permit identificarea existen ţei şi deplasării unor
zone active de umiditate sporită.“ R.l. 23 II 78 p. 6 //din sub- +
milimetric//
subnormál, -ă adj. –Cu dezvoltare intelec tuală întîrziată– „Eroul este
un băiat internat într-un institut pentru copii subnormali.“ Cont. 12 VII
63 p. 5 (din sub- + normal, după fr. sous-normal; FC II 230)
subnucleár, -ă adj. (fiz.) –Care se referă la substructurile existente
în particule– „Pentru mul te procese care se desfăşoară în lumea
particulelor subnucleare, o secundă reprezintă o veşnicie. Uni tăţi de
măsură cum sînt mili secunda şi micro se cunda încep să devină
incomode în calculele specialiştilor. Prea mari se dovedesc a fi de
asemenea nanosecunda şi picosecunda, prima reprezentînd a miliarda,
iar cea de-a doua a bilioana parte dintr-o secundă [...] Astfel, a trilioana
parte dintr-o unitate de măsură se va numi femtosecunda, iar a qua -
drilioana parte – attosecunda.“ Sc. 13 VI 64 p. 4. „Pînă în prezent au
fost identificate în lume mai mult de 100 de particule subnucleare.“ Sc.
8 VI 77 p. 5; v. şi bellezza, substructură (din engl. subnuclear; cf. fr.
subnucléaire; BD 1967; DT; DEX-S)
subponderál, -ă adj. (med.) –Care are o greu tate inferioară celei
normale– „Din 100 de copii latino-americani, 40 sînt subponderali,
din cauza proastei alimentaţii.“ Sc. 19 IV 78 p. 6 //din sub- + ponderal;
FC II 230; DM; DEX, DN3//
subprodús s.n. –Produs de tip inferior– „Arta decorativă e
considerată adesea ca un subprodus al artei majore.“ Cont. 13 XII 63 p.
2. „Acesta este cazul filmului «Torino negru»: un fabricat oarecare, un
subprodus artistic.“ Săpt. 7 XII 73 p. 6. „Dificultăţile în receptarea
dramaturgiei ca literatură provin, desigur, şi din cantitatea relativ mare
de subproduse şi chiar de maculatură care obscu ri zează peisajul.“
R.lit. 22 III 79 p. 1. „Contrar a ceea ce se crede uneori, distrugerea
progresivă a pă durilor tropicale este un subprodus al sărăciei [...]“ I.B.
30 X 85 p. 4; v. şi Cont. 14 V 73 p. 5, Sc. 18 VI 75 p. 4, Cont. 18 VII 75
p. 12, Sc. 11 XI 79 p. 5; v. şi roman-foileton (din sub- + produs, după fr.
sous-produit; FC II 230, 231, 232, 265, 268; DN, DEX, DN3 – alte
sensuri)
subrámură s.f. –Sector de activitate care nu are independenţă–
„Soluţii-tip specifice fiecărei sub ramuri.“ R.l. 7 XI 77 p. 3 (din sub- +
ramură, după fr. sous-branche; DMN 1959; FC II 230)
subrăcíre s.f. 1982 (fiz.) –Starea unui corp care, în condiţii
determinate, îşi păstrează sta rea de agregare la o temperatură care ar fi
trebuit să determine schimbarea acestei stări– v. radioastronom (din
sub- + răcire; cf. fr. sous-refroidissement; DEX)
subredácţie s.f. –Redacţia locală a unui ziar, a unei reviste etc., cu
redacţia principală în Capitală– „La subredacţia din Ploieşti am fost
vizitat de octogenarul T.D.“ R.l. 15 V 70 p. 2. „Am primit scri soarea
dv. prin care solicitaţi un sprijin din partea subredacţiei ziarului
«Scînteia» din Ora dea.“ Sc. 13 XII 75 p. 3 (din sub- + redacţie; FC II
230)
subsoláj s.n. (agr.) –Tip de lucrare agricolă prin care se scormoneşte
pămîntul la arat sub adîncimea la care ajunge plugul– „Arătura la
cormană cu subsolaj [...] a dat sporuri şi mai mari.“ Sc. 22 I 63 p. 1
(după fr. sous-solage; DEX, DN3)
substructúră s.f. (fiz.) –Structură a materiei din interiorul
particulelor– „Descoperirea şi cu noaş terea tainelor «substructurilor»
existente în interio rul particulelor formează obiectul unei noi ramuri a
fizicii, care a primit denumirea de fizică subnucleară.“ Sc. 5 I 78 p. 6
(din engl. substructure; DEX-S)
subtémă s.f. –Temă care derivă şi se subordonează unei teme mai
mari– „Aceeaşi temă, a dublei consecinţe, cu subtema justiţiei imanen -
te, ar fi de căutat în folclor, în basme.“ R.lit. 3 I 74 p. 7 //din sub- +
temă; FC II 230; DEX-S//
subtraversá vb. I –A traversa pe dedesubt– „Conductă de tuburi de
beton precomprimat [...] a subtraversat pînă acum 6 căi ferate.“ Sc. 16
XII 65 p. 4; v. şi R.l. 15 VII 80 p. 5 //din sub- + traversa; DEX-S//
subtraversáre s.f. –Acţiunea de a subtra versa– „Accesul în staţia
de metrou [...] se va face tot printr-un pasaj subteran ce va realiza în
acelaşi timp subtraversarea pietonală a căii Gri viţei.“ R.l. 9 VII 84 p.
5. „A fost realizată subtraversarea Dunării a conductei de gaz metan“
R.l. 17 XI 90 p. 3; v. şi 7 II 84 p. 1, Sc. 12 I 84 p. 2 (din subtraversa)
subumán, -ă adj. –Care nu corespunde omu lui, animalic– „Exal -
tarea vieţii umilitoare, subumane, din lagăr.“ Gaz.lit. 14 III 63 p. 7; v. şi
Sec. 20 6/66 p. 165 (din sub- + uman, după fr. sous-humaine; DMN
1964)
suculénte s.f. pl. –Nutreţuri provenite din plan te cu tuberculi şi din
rădăcinoase– „Furajele nu sînt asigurate în sortimentul şi cantităţile cît
de cît po trivite unei bune furajări a animalelor, deficitul ridicîndu-se la
cantităţi de sute şi sute de tone, îndeosebi de fîn, iar din suculente a
rămas o cantitate îngrijorător de redusă.“ R.l. 10 I 84 p. 3 (formal din fr.
succulent; DN – adj., DEX, DN3 – alt sens)
subantreprenór • 213 • suculénte
sudoríţă s.f. –Muncitoare specializată în lucrări de sudură– „Cele
peste 300 de sudoriţe, strungăriţe, electriciene fac treabă bună.“ Sc. 21
XI 75 p. 6. „Cu două săptămîni în urmă au venit două fete: su doriţe.“
Sc. 19 IV 80 p. 1. „Meseria: sudoriţă. Acum Milica este şi studentă la
Facultatea de sub ingineri, curs seral.“ Sc. 20 I 81 p. 3 (din sudor + -iţă;
DEX)
sufletísm s. 1979 (lb. fam.) –Acţiune gene roasă, entuziastă– v.
sufletist (din suflet + -ism; Al. Niculescu în R.lit. 4 X 79 p. 8; DEX-S)
sufletíst, -ă s.m.f. (lb. fam.) –Generos, entu ziast– „Sufletistul
echivalat de autoare ca animator [...] a devenit, astfel, autorul unui act
de sufletism.“ Cont. 14 IX 79 p. 9 (din suflet + -ist; V. Guţu Romalo
C.G. 193–194, Al. Niculescu în R.lit. 4 X 79 p. 8; folosit din 1944 –
comunicat de Al. Graur; DEX-S)
suicidologíe s.f. „Specialiştii francezi folo sesc tot mai des cuvîntul
suicidologie, care desemnează un ansamblu de căutări originale avînd
ca obiect sinu ciderea.“ Săpt. 26 II 71 p. 2 (din fr. suicidologie; cf. engl.
suicidology; BD 1971)
suk s.n. (cuv. arab) –Piaţă, bazar– „Atare pitoresc mercantil n-am mai
întîlnit decît [...] la Constantinopol, în bazar, la suk.“ A. 9/93 p. 20 (cf.
fr. souk)
sumarizá vb. I (rar) –A avea în sumar– „Înce pem cu antologia
clujeană, care sumarizează cincispre zece debutanţi (relativi, cu o
medie de zece texte per autor [...]“ R.lit. 14 II 85 p. 10 (din sumar +
-iza)
súmă-recórd s.f. –Sumă extrem de mare– „O performanţă în
domeniul vînzărilor la licitaţie: la Londra, un vas de porţelan
chinezesc [...] a fost plătit cu suma-record de 210000 guinee.“ R.l. 23
VI 72 p. 6. „«Negresa blondă» a lui Brâncuşi [...] a fost vîndută cu
suma de 750000 dolari [...] Este vorba de o sumă record – cea mai mare
plătită în ultimii ani pentru o sculptură.“ Sc. 20 V 75 p. 2.
„Sumă-record. În cadrul unei licitaţii desfăşurate la Hamburg un
timbru sue dez a fost achiziţionat cu un milion de mărci vest-germane,
un record în materie.“ R.l. 19 X 78 p. 6. „A 90-a ediţie a renumitului
maraton de la Boston [...] va fi dotată cu suma-record de 300000 de
dolari.“ Sc.tin. 11 XI 85 p. 3; v. şi R.l. 22 VI 73 p. 6, 21 V 85 p. 6 //din
sumă + record//
summit s.n. (cuv. engl.; pol.) –Întîlnire la nivel de şefi de stat–
„Maastricht-ul [...] este în aceste zile în atenţia generală datorită
summit-ului CEE [...]“ „22“ 13–20 XII 91 p. 8. „Summit-ul de la Viena
a decis: Europa vrea linişte!“ D. 40/93 p. 5. „Cel de-al nouălea
summit franco-spaniol“ R.l. 20 X 95 p. 8; v. şi R.l. 14 I 94 p. 1, 20 XII
95 p. 8, R.l. internaţ. 19 III 95 p. 9; v. şi euro (fig.) –Primul eşalon–
„[...] a fost, cu nedezminţită constanţă, în summit-ul scriitori mii [...]“
„22“ 45/94 p. 14 [pron. sámit] (Irina Preda în LR 11–12/92 p. 590)
supărát, -ă adj. în sint. muzică supărată (arg. tinerilor) –Muzică
dură, heavy-metal, pentru non-conformişti şi anarhişti– „Mihai a sunat
la postul de radio şi a cerut o melodie supărată.“; v. şi crack (1994)
súpco s.n. 1973 –Tip de supă praf în plic– v. diminutiv (probabil din
sup[ă] + co[ncentrată])
superaccesoriát, -ă adj. –(Despre autotu risme) Dotat cu
numeroase accesorii– „Urgent, Fiat [...] impecabilă, superaccesoriată
[...]“ R.l. 11 IX 92 p. 6. „Alfa Romeo [...] superaccesoriată, superbă
[...]“ R.l. 3–4 IV 93 p. 7; v. şi servodirecţie (din super- + accesori[i] + [
dot]at, -ă)
superautomobíl s.n. „Superautomobil. Un au to ca mion gigant –
destinat transportului de cărbune, avînd capacitatea de 240 tone.“ R.l.
13 I 67 p. 3. „După nouă ani de existenţă, Can-Am, campionatul
«superautomobilelor» în care se confruntau «mon ştrii» a căror
capacitate cilindrică depăşea 8000 de cm cubi, nu va mai avea loc.“ Sc.
21 XI 74 p. 6 //din super- + automobil//
supercalculatór s.n. (electron.) –Calculator de foar te mare
capacitate– „Societatea israe liană de electronică «Elbit» a anunţat că a
pus la punct un supercalculator ce poate realiza 34 de miliarde de
operaţii pe secundă.“ R.l. 14 VII 93 p. 8 //din super- + calculator;
DEX-S//
supercámeră s.f. (foto) „Cea mai mare ca meră de luat vederi din
lume, de tip «Polaroid», se află expusă la Muzeul artelor frumoase din
Boston (S.U.A.) De dimensiunea unei încăperi [...] ea a fost construită
în mod special pentru fotografierea color la scară 1:1, a unui celebru
goblen vechi de 500 de ani. Pentru a evita neclarităţile de detaliu,
inerente tehnicii fotografice curente de mărire a imaginilor, a fost
aleasă soluţia acestei supercamere.“ Sc. 9 III 78 p. 5 //din super- +
cameră//
supercampión, -oánă s.m.f. (sport) –Cam pion de prim rang– „La
capătul unui «maraton» transcontinental de aproape 3.000 de
kilometri, căţeluşul «Whisky» a ajuns, după nouă luni, într-un loc
situat la 250 km de casă. Aici supercampionul canin, complet epuizat,
a fost observat de un prieten al stăpînului său, care recunoscuîndu-l, l-a
readus cu maşina la «domiciliul» său.“ Sc. 19 VII 74 p. 6. „Nadia
Comăneci, supercampioană de gimnastică la 15 ani neîmpliniţi.“ Sc.
22 VII 76 p. 5. „Continuăm să vă prezentăm fragmente din scrisoarea
deschisă adresată de fostul super-campion al boxului profesionist Joe
Louis mai tînărului său succesor Floyd Patterson.“ Fl. 8 II 85 p. 29 (din
super- + campion, după fr. superchampion; PR 1950; DEX-S)
supercarburánt s.m. –Carburant cu calităţi superioare– „În
Franţa, de pildă, este comercializat un «supercarburant», aşa-numit
«Eifmoins», con ţi nînd un aditiv care permite o reducere cu 6 la sută a
consumului de benzină.“ Sc. 8 I 78 p. 6 (din fr. supercarburant;
DEX-S)
supercentrálă (eléctrică) s.f. –Centrală (elec trică) de mare
capacitate– „Pămîntul – o supercentrală electrică. Primele calcule
arată că utilizarea numai a unei mici părţi din energia electrică născută
în nucleul lichid al Pămîntului ar fi mai mare de 2000 de ori decît toate
centralele electrice existente în lume.“ Sc. 5 XI 77 p. 6 //din super- +
centrală//
supercereálă s.f. 1977 –Cereală foarte productivă– v. quinoa //din
super- + cereală//
supercinerámă s.f. –Cineramă pe ecran foar te larg– „«O lume
nebună, nebună, nebu nă», comedie în culori şi pentru supercine -
ramă.“ Cont. 6 XII 63 p. 5 //din super- + cineramă//
supercivilizáţie s.f. –Civilizaţie superioară– „El nu renunţă, însă,
deocamdată la presupu nerea că aceasta ar putea fi şi restul unei
supernove. Dr. N.K. este adeptul părerii că a fost descoperită o
supercivilizaţie.“ Sc. 14 IV 65 p. 4. „Ifosele şi excrescenţele
supercivilizaţiei (esplanade, piscine, groom-ul de la recepţie, boy-ul
de la lift, ragazza de la shop, cadînele de la bar).“ R.l. 6 II 79 p. 2 //din
super- + civilizaţie; FC II 234//
supercompúter s.n. (electron.) –Computer de foar te mare
capacitate– „În Japonia [...] se preconizează punerea la punct [...] a
unui «supercomputer» destinat utilizării în special în do meniul
cercetării ştiinţifice şi tehnicii.“ I.B. 20 IV 84 p. 4. „Dintre cele 84 de
supercomputere aflate în funcţiune, unele comportă peste 200000 de
«pastile» de siliciu şi pot efectua mai multe sute de milioane de
operaţii pe secundă.“ Sc. 23 IX 84 p. 5; v. şi I.B. 1 II 84 p. 4
superconductór s.n. (electr.) –Conductor elec tric de mare
capacitate– „Detaliu dintr-un superconductor pentru energetica de
mîine, mă rit de cîteva sute de ori. Cele peste 3000 de fire, realizate
dintr-un aliaj de niobiu-titan, se află în interiorul unui cablu cu
grosimea de un mm.“ R.l. 31 XII 76 p. 6 (din engl. superconductor;
DTN 1975; CD)
supercoóp adj.inv., s.n. –Cu caracter de magazin universal coo -
perativist– „În numeroase comune au fost înălţate magazine
universale moderne, tip «supercoop», în care sătenii gă sesc o gamă
largă de produse, de la cele alimentare şi de uz casnic pînă la aparate de
radio şi televizoare, biciclete, motociclete, mobilă.“ Sc. 31 I 75 p. 5.
„În ultimul timp, într-o serie de comune, cooperaţia de consum vrîn -
ceană a construit unităţi mari de tip «supercoop», «supermagazin» şi
magazine universale moderne.“ Sc. 12 III 75 p. 4; v. şi 8 VIII 75 p. 2
(din super-[magazin] + coop[erativist]; FC II 6, 234, 235, 236)
supercoroánă s.f. (astron.) –Nebulozitate în jurul coroanei solare–
„Lucrările în domeniul cercetării supercoroanei solare pre zintă o mare
însemnătate practică pentru studierea continuă a sistemului solar.“ Sc.
4 III 63 p. 4 //din super + coroană//
supercúpă s.f. (sport) –Competiţie dintre cîş tigătorii unor mari
cupe (continentale, naţio na le)– „Supercupa mondială [la handbal
masculin] din R.F.G.“ Sc. 21 II 84 p. 3. „[...] după eşecul de la
Supercupă, un altul, mult mai grav [...] vine să ridice noi semne de
întrebare.“ Fl. 10 I 86 p. 20. „Monaco a refuzat să găzduiască
«Supercupa» [...]“ Săpt. 12 IX 86 p. 8 (din super + cupă)
superdéns, -ă adj. (fiz.) „[...] fizicieni din ca drul Universităţii
Berkeley, din California, au ob ţinut o for mă nouă, superdensă, de
materie, în care protonii şi neutronii se află la distanţe extrem de mici
unii de alţii.“ Sc. 10 VI 85 p. 5 (din super- + dens)
superdetectív s.m. –Detectiv foarte dibaci– „Car tea «Ultima
enigmă» este considerată cîntecul de lebădă al celei care l-a plăsmuit
pe «superdetectivul» Hercule Poirot.“ Sc. 19 IX 76 p. 6; v. şi interpol
(1973) //din super- + detectiv//
sudoríţă • 214 • superdetectív
superdozáre s.f. –Dozare excesivă– „[...] res pectivele
tranchilizante, cu certă valoare terapeutică, produc o dependenţă a
organismului iar abuzul şi superdozarea declan şează alte probleme
medica le.“ R.l. 29 II 84 p. 6. „Super do zare. Anemia, ameţelile, lipsa de
poftă de mîncare şi căderea părului sînt o consecinţă directă a unei
superdoze de vitamina A, absorbite în diverse for me farmaceutice.“
R.l. 22 III 84 p. 6 (din super- + dozare)
superdóză s.f. 1984 –Doză excesiv de mare– v. superdozare (din
super- + doză; cf. engl. overdose)
superexprés s.n., adj. (transp.) –(Tren) extrem de rapid– „La
începutul acestei săptămîni a avut loc inaugurarea liniei ferate
superexpres [...] care asigură ultrarapid legătura directă între capitala
niponă, Tokio, şi oraşul Hakata.“ R.l. 14 III 75 p. 6. „Ac ţionat de o
locomotivă electrică de 8400 kw, superexpresul acoperă distanţa
dintre cele două oraşe [Moscova-Leningrad] în trei ore.“ Sc. 2 VI 77 p.
6. „Trenurile superexpres care circulă pe această ma gis trală feroviară
[...] ating o viteză de peste 200 km la oră.“ R.l. 9 XI 78 p. 6; v. şi
bifuncţional (din fr. superexpres; DMN 1968)
superfiért, -fiártă adj. „În Oceanul Pacific, la vest de Ecuator, au
fost luate de la adîncimea de 3000 metri primele probe de «apă
superfiartă». După cum se ştie, aici, fundul oceanului este brăzdat de o
imensă crăpătură prin care apa, în contact cu magma, atinge
temperaturi superioare gradului ei de fierbere în condiţiile de la
suprafaţă.“ I.B. 30 III 77 p. 8 //din super- + fiert//
superfinisáre s.f. (tehn.) –Acţiunea de ne tezire foarte fină a
asperităţilor unor piese sau organe de ma şini– „Un reşiţean – dr. ing.
I.L. – a studiat modul în care s-ar putea optimiza operaţia de
superfinisare a unor piese de la motoarele termice.“ R.l. 11 XI 78 p. 5.
„Maşini de superfinisat. Specialiştii [...] din Bîrlad au realizat un set de
maşini speciale, moderne pentru superfinisarea rulmenţilor.“ R.l. 24
VII 84 p. 5. v. şi profil (1983) (din super + finisare; FC II 235; DN3)
superfinisát, -ă 1. adj. (constr.) –(Despre apar ta men te) că ruia i
s-au adus îmbunătăţiri suplimentare (montat gresie faianţă, tapet etc.)–
„[Vînd] apartament de lux, 3 + 4 camere superfinisate.“ R.l. 8 XII 92 p.
10. „Apartament 3 camere, parchet, gresie, faianţă, superfinisat.“ R.l.
3 VIII 93 p. 12; v. şi 4 VIII 93 p. 12. 2. s.n. 1984 (tehn.)
–Superfinisare– v. superfinisare (din super- + finisat)
superfúlger s.n. (fiz.) „Descărcînd fiecare o energie de un mi lion
waţi-secundă (un watt-se cundă re prezintă a 3,6-a milioana parte
dintr-un kilowatt-oră), ele sînt de o mie de ori mai puternice decît
fulgerele obişnuite [...] Într-un interval de 40 de luni au fost
înregistrate 17 superfulgere.“ Sc. 22 XII 77 p. 5. „Şi mai interesant este
faptul că aparatele instalate pe sateliţi au înregistrat aşa-numite
superfulgere.“ Sc. 17 VI 78 p. 6 //din super- + fulger; DEX-S//
supergalaxíe s.f. (astr.) –Grup ipotetic de ga laxii, foarte apro pia te
una de alta– „Doi astronomi de la Universitatea din New Mexico sînt
de părere că au descoperit cel mai mare corp celest observat vreodată
în Univers, o super-galaxie lungă de 730 mi lioane ani-lumină.“ R.l. 30
I 84 p. 6 (din fr. supergalaxie; DN3)
supergravitáţie s.f. (fiz.) „Cum va arăta în viitor piesajul energetic
al omenirii, atunci cînd supergravitaţia şi transformarea de supersi me -
trie vor fi folosite pentru a ne satisface nece sităţile de deplasare în
spaţiu?“ Cont. 12 I 79 p. 5; v. şi supersimetrie //din super- +
gravitaţie//
supergravitaţionál, -ă adj. (fiz.) –Relativ la supergravitaţie–
„N., F., G. [...] au generalizat teoria lui Einstein construind un cîmp
supergravitaţional în cadrul căruia regăsim teoria relativităţii ge ne -
rale, dar care prezice prezenţa unei noi particule, denumită gravitino şi
avînd un spin de 3/2.“ Cont. 12 I 79 p. 5 //din supergravitaţie + -onal//
supergreá adj.f. (sport) –Categorie la box a pugi liştilor de peste 100
de kg– „[...] la Los Angeles se va disputa şi categoria supergrea la care
vor fi admişi numai 12 pugilişti [...]“ I.B. 1 I 84 p. 3 (din super- + grea)
supergréu, -a adj. (fiz.) „Elemente super gre le? În natură ar fi
existat elemente cu mult mai grele decît acelea pe care omul a fost
capabil să le obţină cu ajutorul unei tehnologii costisitoare.“ R.l. 31 III
72 p. 6 (din super- + greu; DEX-S)
supergrîu s.n. (bot.) „Pe un teritoriu de peste 500000 ha [...] se
cultivă anul acesta «supergrîul» triticale – obţinut prin încrucişarea
grîului din specia «Triticum» cu secara.“ Sc. 19 II 74 p. 6 //din super- +
grîu//
superhormón s.m. 1977 (biol.) –Substanţă foarte activă din punct
de vedere biologic– v. prostaglandină //din super- + hormon//
superinstaláţie s.f. (tehn.) –Instalaţie extrem de complexă– „[...]
realizarea «superinstalaţiei» nu va fi posibilă decît printr-o colaborare
la scară mondială.“ Sc. 5 I 78 p. 6. „O superinstalaţie de irigat pe
terenurile noastre [...]“ R.l. 13 VIII 93 p. 9 (din super- + instalaţie)
superîngúst, -ă adj. (foto, cinem.) „Prin introducerea peliculei
superînguste de 8 mm alături de pelicula clasică de 35 mm şi a celei
înguste de 16 mm tehnica filmului este pe cale de a suferi o adevărată
revoluţie.“ Sc. 11 VII 74 p. 6 //din super- + îngust//
superlóng s.n., adj.inv. (cuv. engl.) –Extrem de lung– „Ce se mai
găseşte prin unele din magazinele Capitalei: Haiduc tzuika-special [...]
am balată în cutii ci lin drice din tablă superlong.“ Săpt. 31 V 74 p. 2. „O
ţigară cît se poate de «superlong» în colţul gurii.“ I.B. 6 VI 74 p. 1.
„[...] unii vînzători din comerţ nu vînd mărfurile ce le sînt încredinţate
decît contra superlonguri şi pungi de cafea.“ Săpt. 22 II 85 p. 2 (cf. fr.
superlongue; DMN 1968; A. Bantaş BE 123; DEX-S)
supermagazín s.n. –Magazin (universal) de mari proporţii– „În
cartierul Berceni-Sud din Ca pitală este în construcţie un nou tip de
unitate comercială, aşa-numitul supermagazin – în ca drul căruia se va
organiza desfacerea atît a mărfurilor alimentare, cît şi nealimentare
prin sistemul autoservirii.“ Sc. 5 I 66 p. 3. „M. a fugit de la locul
accidentului şi a izbit şi alte automobile, pînă a trecut prin vitrina unui
supermagazin.“ R.l. 12 VII 75 p. 6; v. şi inscripţio nare, minicec,
supercoop (din super- + magazin, după engl. supermarket, fr.
supermarché; DMN 1960; FC II 235–236, A. Beyrer în SCL 5/76 p.
537; DN3, DEX-S)
supermagnét s.n. –Magnet foarte puternic– „Supermagnet. De
dimensiunea unei mici mo nede (în greutate de un gram), un magnet
«re ţine» o greutate de două kilograme. Această performanţă a fost rea -
lizată de către un grup de savanţi sovietici.“ Sc. 2 III 75 p. 6 (din super-
+ magnet, probabil după model rus.)
superman s.m. (cuv. engl.) –Om cu calităţi ieşite din comun,
supraom– „E foarte clar că autorii acestui Sherlock Holmes
[Columbo] vor să construiască un detectiv care să întoarcă pe dos mitul
[...] detectivului superman: memorie electronică, ţin taş-computer,
poliţistul gadget etc.“ Fl. 19 VIII 76 p. 18. „[...] pantofii din pînză [...]
vor lua locul Adi daşilor care acum se vînd [...] prin mai toate
magazinele: practici, aspectuoşi, amintind de supermeni [...]“ Săpt. 2
III 84 p. 8; v. şi I.B. 26 III 81 p. 4; v. şi supermarket [pron. supermén]
(cf. fr. superman; PR 1950; DEX-S)
supermaratón s.n. (sport) –Întrecere sportivă care cere un efort
mai mare chiar decît maratonul– „Faimoasa cursă contra-cronometru
Bordeaux-Paris (un supermaraton al ciclismului, aproa pe 600 km
parcurşi fără escale)“ I.B. 23 XI 72 p. 3. „K.B. a încheiat unul din cele
mai originale şi dificile supermaratoane atletice.“ R.l. 2 IX 75 p. 6.
„Supermaraton. Irlandezul T.M. a realizat un neobişnuit record, la
alergare, parcurgînd în 53 de zile distanţa de 3046 mile dintre New
York şi San Francisco.“ Sc. 29 X 77 p. 6. „Un supermaraton pe o
distanţă de 3400 km de-a lungul Marelui Zid Chinez [...]“ I.B. 10 VII
86 p. 8; v. şi Sc. 12 VI 80 p. 5 (din fr. supermaraton; PR 1950; DEX-S)
supermárket s.n. (cuv. engl. americ.) –Magazin universal de mari
proporţii– „La o expoziţie din străinătate, am văzut odată tineri artişti
vînzînd trăsnete de carton, fulgere, nori şi fulgi de zăpadă într-un
«supermarket» al lor.“ I.B. 25 IV 74 p. 1. „Brigada antidrog a poliţiei
italiene a dat peste un «supermarket» al automobilelor furate la
Roma.“ R.l. 1 III 78 p. 6. „[...] copii hrăniţi din cutiile de conserve
multicolore ale supermarket-u lui, modelaţi după Superman şi
condiţionaţi de reclamele televizate [...]“ R.lit. 12 IV 84 p. 22. „Vitan
Bîrzeşti [este] un super-market în aer liber.“ R.l. 30 VI 93 p. 5 (DMN;
D.Am.; DN3)
supermercáto s.n. (cuv. it.) –(Aici) Cea mai mare piaţă unde se fac
transferurile de sportivi– „«Calcio» nu are bani să-l plătească pe Hagi
[...] «Supermercato»-ul italian a plătit pentru transferuri peste 200
milioane dolari.“ R.l. 3 VIII 93 p. 15
supermicroscóp s.n. –Microscop de mare precizie– „Oamenii de
ştiinţă de la Universitatea japoneză Kyoto au construit un
supermicroscop electronic cu care se pot distinge combinaţiile de
atomi din majoritatea moleculelor.“ Sc. 1 V 75 p. 6 //din super- +
microscop; FC II 235; DN3; DEX-S//
superminiaturizát, -ă adj. –Extrem de mic– „Un grup de ingi neri
japonezi a realizat o maşină electronică de calcul superminia turizată
care a putut fi plasată în corpul unui stilou de dimen siuni obiş nuite.
Minicalculatorul [...] este mane vrat cu ajutorul unui inel rotativ şi al
unui buton terminal.“ Sc. 8 XII 74 p. 4 (din super- + minia turizat, după
fr. superminiaturisé; DMN 1965)
supermorfínă s.f. (biol.) „O echipă de medici de la Institutul de
superdozáre • 215 • supermorfínă
cercetări clinice din Montreal a descoperit că una din glandele
endocrine, hipofiza, secretă un hormon natural, supermorfina – un
alcaloid asemănător morfinei [...] Efectele secundare ale hormonului,
denumit ştiinţific beta-andorfină, sînt mai puţin periculoase decît cele
produse de morfină.“ R.l. 22 XII 76 p. 6 //din super- + morfină//
supernávă s.f. –Navă de tonaj foarte mare– „O supernavă cu un
deplasament de 265000 tone va fi construită la şantierul naval
«Ulianik» din Pola, R.S.F. Iugoslavia.“ Sc. 29 III 71 p. 4. „Prototipul
unei supernave de pescuit [...] a fost realizat la un şantier din Gdansk.“
Sc. 5 VI 79 p. 3 (din super- + navă, după fr. super-navire; DMN 1969;
DEX-S)
supernóvă s.f. (astron.) „Supernovele sînt ste le care explodînd au o
strălucire şi mai mare decît no vele.“ Sc. 14 XII 63 p. 4. „O su per novă
(un astru în explozie) a produs probabil o puter nică im presie unui
indian primitiv din Bolivia acum 10000 sau 20000 de ani,
determinîndu-l să reproducă această rară catastrofă cosmică sub forma
unui desen săpat în stîncă.“ Cont. 21 XII 73 p. 10. „Săp tămîna trecută
un grup de cercetători au observat explozia unei supernove cu ajutorul
satelitului artificial «IUE».“ R.l. 8 V 79 p. 6; v. şi Sc. 14 IV 65 p. 4, 27
VIII 75 p. 6; v. şi supercivilizaţie (fig.) –Superstar– „Supernova
Michael Jackson a pulverizat toate moleculele sufletelor celor pre -
zenţi.“ R.l. 2–3 X 92 p. 3 (din fr., engl. supernova, germ. Supernova;
PR sec. XX; AD; FC II 235; DEX, DN3)
superordinatór s.n. (eletron.) –Ordinator de foarte mare
capacitate– „Superordinator. Firma japoneză «Fujitsu» a anunţat
realizarea unui superordinator capabil să efectueze un miliard de
operaţii pe se cundă.“ I.B. 22 I 85 p. 4. „Pri mele modele ale unei game
de superordinatoare au fost prezentate marţi la New York de I.B.M.“
R.l. 14 II 85 p. 6; v. şi I.B. 2 III 85 p. 8, R.l. 30 IX 85 p. 6; v. şi megabit
(1984) //din super- + ordinator//
superoţél s.n. „La institutul de cercetări în domeniul fierului şi
oţelului de pe lîngă Universitatea din Tokio a fost elaborat un
«superoţel». Calitatea principală a acestui nou oţel japonez – care nu
are structură cristalină – constă în rezistenţa sa neobişnuită la rugină.“
R.l. 28 VII 74 p. 6 //din super- + oţel//
superpartículă s.f. (fiz.) „Prin analogie cu «sime tria izotopică»
care corelează particule cu aceeaşi valoare a spinului, s-a introdus o
«supersimetrie» care corelează particule cu valori diferite ale spi nilor
(adică fermionii şi bozonii), acestea putînd fi privite ca stări ale unei
«superparticule» ipotetice.“ Cont. 27 IV 79 p. 7 //din super- +
particulă)//
superpetroliér s.n. (mar.) –Petrolier de mari proporţii– „Strîm -
toarea Malacca poluată de naufragiul unui superpetrolier.“ R.l. 8 I 75
p. 6. „Un superpetrolier de 540 mii tone a fost lansat în noul port
francez Antifer.“ Sc. 26 VI 76 p. 6. „Două superpetroliere s-au ciocnit
în apropiere de Trinidad şi au luat foc.“ Sc. 21 VII 79 p. 6 (din fr.
superpétrolier; DMC 1960; DEX-S)
superpiáţă s.f. –Piaţă de foarte mare importanţă– „O «superpiaţă»
a heroinei a funcţionat aproape un an la numai 50 de metri de Înaltul
Comisariat pentru lupta împotriva Mafiei, la Pa lermo.“ R.l. 24 III 84 p.
6 (din super- + piaţă)
superplástic, -ă adj. (fiz.) „Noul Centru al artelor în curs de
realizare pentru Universitatea Angliei de est va fi prima clădire din
lume îmbrăcată în panouri din aluminiu superplastic. Noutate în
domeniul construcţiilor, acest material, ca aspect foarte plăcut – în
limbaj tehnic «Supral» – este un aliaj pe bază de aluminiu cu calităţi
deosebite.“ Sc. 27 XI 76 p. 5 (din engl. superplastic, fr. superplastique;
BD 1968, DTN 1973)
superprodúcţie s.f. (cinem.) –Film de mare anvergură– „Se
programează pe ecranele a opt cinematografe superproducţia pseu do -
istorică – Mongo lii.“ Gaz.lit. 26 VII 62 p. 7.
„«Superproducţie inteligentă», «mare televiziune de tip fran cez» şi
alte asemenea expresii punctează elogiile criticii.“ Cont. 17 XI 78 p.
11. „Forman [...] între timp a trecut la splendide superproducţii de tip
Amadeus [...]“ R.lit. 30 V 85 p. 21 (din engl. americ., fr.
superproduction; D.Am.; DEX, DN3)
superprofít s.n. –Profit extrem de important– „[Se] «extrag» din
ţările în curs de dezvoltare superprofituri de ordinul a 50–100 miliarde
dolari.“ I.B. 12 III 84 p. 8 (din fr. superprofit; PR 1964)
superprotéic, -ă adj. „Aliment superproteic. Un nou produs bogat
în proteine – «Ricetein» – a fost pus la punct, după patru ani de
cercetări, de către două mari companii alimentare mondiale.“ Sc. 22
IX 76 p. 6 //din super- + proteic; DEX-S//
superrezistént, -ă adj. „Geamuri superrezistente. Un geam
special de o mare rezistenţă la diferite şocuri a fost fabricat de
specialiştii din Essen (R.F.G.).“ Sc. 11 IV 79 p. 5 (din super- +
rezistent, probabil după model germ.; cf. fr. surrésistant; DMN 1969;
DEX-S)
supersatelít s.n. –Satelit (de telecomunicaţii) de mare capacitate–
„Po tri vit agenţiei Kyodo, acest «supersatelit» ar avea o greutate de
aproxi mativ două tone [...]“ R.l. 20 XI 84 p. 11. „«Super satelit» de
telecomunicaţii“ I.B. 11 XII 84 p. 4; v. şi R.l. 25 X 84 p. 6 //din super- +
satelit//
supershow s.n. (anglicism) –Spectacol de ma re amploare,
superspectacol– „Des pre ansamblul spectaco lului, nu vom spune:
«That’s entertainment» (Aceasta-i distracţie, nu glumă!) – căci nu este
nici «supershow» nici «all stars out», ci pur şi simplu, vers şi vis [...]“
R.lit. 24 XI 77 p. 17. „În stilul său caracteristic, Cassius Clay, alias
Mohammad Ali, a declarat că va anunţa retragerea sa din activitatea
competiţională în cadrul unui supershow televizat.“ R.l. 3 II 79 p. 6
[pron. superşóu] (din engl. supershow)
supersimetríe s.f. (fiz.) „Se constată că prin supersimetrie apa re în
mod natural gravitaţia în teoria cuantică. Se întrevede unificarea înde -
lung căutată: teoria a fost botezată supergravitaţie şi descrie
relativitatea generalizată în termenii teoriei cîmpurilor.“ Cont. 27 IV
79 p. 7; v. şi supergravitaţie, superparticulă //din super- + sime trie//
superspectácol s.n. (spect.) –Spectacol de mare amploare–
„Ceremonia – constînd dintr-un superspectacol în beneficiul UNICEF –
va avea loc la Euroviziune la Teatrul «Fonti».“ R.l. 24 II 77 p. 5; v. şi
film-gigant (1969) (cf. engl. super-show)
superstár s.n. (anglicism; spect.) –Vedetă (de cinema, în sport) de
maximă mărime– „Nadia Comăneci a devenit primul super-star al
celei de-a 21-a ediţii a Jocu rilor Olimpice.“ Sc. 22 VII 76 p. 5.
„Superstarul cel mai excentric al acestui «nou val».“ R.l. 27 VII 82 p.
6. „Destăinuiri cu un super-star mondial: Gheorghe Zamfir“ R.l. 5 III
93 p. 2; v. şi Sc. 28 VIII 77 p. 6, R.l. 27 VI 84 p. 6 (din engl. superstar;
cf. fr., it. superstar; DMN 1967, DPN 1975; FC II 235–236; DEX-S)
supersteá s.f. 1976 (astron.) –Stea de dimensiuni uriaşe– v. qua sar
//din super- + stea//
supertánc s.n. –Petrolier de mare capacitate– „Supertanc petro lier
vîndut pe... un franc.“ Sc. 26 VIII 77 p. 6 (din engl., fr. supertanker;
CD, PR 1964; DEX-S)
supertráuler s.n. –Trauler de mare capacitate– „Supertraulerul
«Bistriţa» a ancorat de cu rînd în portul Sulina.“ R.l. 8 II 77 p. 5.
„«Rarău», un nou supertrauler de pescuit oceanic lansat la apă“ R.l. 14
VIII 84 p. 1; v. şi desalinizare //din super- + trauler; DEX-S//
supertrén s.n. –Tren extrem de rapid– „[...] supertrenurile care
asigură legă tura între Tokio şi Osaka au trebuit să rămînă în gară.“ R.l.
23 IX 74 p. 6. „Supertrenul, comparabil cu o rachetă, va dezvolta
viteze de pînă la 2000 km/h şi se va deplasa pe unde electromagnetice
în interiorul unui tunel cu vid.“ Sc. 3 VIII 76 p. 6. „O premieră absolută
în practica mondială: forma rea şi rularea cu succes pe magistralele
fero viare sovietice a unui super-tren de marfă cu o greutate de 30200
tone.“ R.l. 2 VII 84 p. 6 //din super- + tren; DEX-S//
supertrúst s.n. (ec.) –Trust care cuprinde întreprinderile dintr-o
ramură de producţie din mai multe ţări– „Arbitrariul supertrusturilor
în atenţia forurilor internaţionale“ Sc. 27 III 73 p. 6. „Su per trustul
născut din fuziunea puternicei «United Fruit Company» cu cel mai
mare producător de carne al Statelor Unite, «United Brands
Company».“ Sc. 27 XII 75 p. 6; v. şi Cont. 16 III 79 p. 8 (din engl.
supertrust; FC II 235–236, VRC 273; DEX, DN3)
superturnéu s.n. (sport) –Mare turneu (sportiv)– „Organizatorii
competiţiei şi-au anunţat intenţia de a repeta, şi în anul ce vine, un
superturneu de aceeaşi forţă.“ Fl. 25 V 84 p. 29. „Superturneul
internaţional de şah s-a încheiat cu doi cîşti gă tori [...]“ Sp. 27 IV 87 p.
4; v. şi Fl. 5 X 84 p. 22, 10 I 86 p. 21 //din super- + turneu//
suplinitoriát s.n. (înv.) –Statutul profesorului suplinitor–
„Suplinitoriatul este, pe alocuri, o problemă încă nerezolvată.“ Cont.
17 III 72 p. 2 (din suplinitor)
supraadăugát, -ă adj. –Adăugat peste alt ceva– „Copilul se naşte
cu o boală [...] pe care el a dobîndit-o antenatal. În funcţie de existenţa
supraadăugată a unui fond moştenit de la pă rinţi, bolii congenitale i se
poate asocia, în mod inconstant şi o componentă ereditară patoge -
nică.“ Cont. 16 III 79 p. 5 (din supra- + adăugat; FC II 237, 239, 265)
supraaglomeráre s.f. –Aglomerare foarte mare– „Ultima noutate
în domeniul cercetărilor legate de navigaţia aeriană a viitorului: hidro -
avioanele-gigant pentru transportul de călători. Scopul: evitarea
supraaglomerării aeroportu ri lor [...]“ Sc. 21 I 77 p. 5. „Conform
supernávă • 216 • supraaglomeráre
observaţiilor, supra-aglomerarea de ga laxii, căreia apar ţine şi Calea
noastră Lactee, este virtual staţionară în interiorul Universului.“ Mag.
9 II 85 p. 9 (din supraaglomera; DEX)
supraalbíre s.f. –Acţiunea de a face ca un material (stofă, pînză etc.)
să devină de un alb strălucitor– „Vitrinele magazinelor vor pre zenta în
curînd o noutate: «ţesătura supraalbită». Cum se va rea liza
supra-albirea? Cu ajutorul apei oxigenate.“ I.B. 31 XII 61 p. 2 (din
supra- + albire; FC II 237, Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393)
supraalbít, -ă adj. 1961 –Devenit foarte alb– v. supraalbire (din
supra- + albit; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393)
supraconductibilitáte s.f. (fiz.) –Proprietate a unor metale aflate
la temperaturi scăzute de a-şi pierde rezistenţa electrică– „Supra con -
ductibilita tea a fost astfel denumită datorită faptului că unele metale se
«metamorfozează» brusc cînd sînt supuse unei anumite temperaturi
critice, caracteristică fie cărui metal, pierzînd ori ce rezistenţă la
curentul electric, pentru a deveni conductori ideali,
«supraconductori», de unde şi numele fenomenului.“ Sc. 9 I 74 p. 7; v.
şi crioturbogenerator (din fr. supraconductibilité; DF, LTR; DN3)
supraconductór, -toáre adj., s.m. (fiz.) –Ca re pre zintă
supraconductibilitate– „Specia liştii americani au realizat o sîrmă de
niobiu-staniu cu proprietăţi supraconductoare.“ Sc. 5 XII 64 p. 4. „Un
nou element electronic supraconductor. Un grup de cercetători
americani au prezentat un nou element electronic supraconducător –
Quiteron – care prezintă caracteristici asemănătoare cu ale unui tran -
zistor cu semiconductori, dar se supune unor legi fizice total diferite.
El funcţionează la temperaturi crioge nice [...]“ Sc. 29 XII 84 p. 5; v. şi
17 II 84 p. 5; v. şi supraconductibilitate [şi supracondu cător] (din fr.
supraconducteur; DT, DF, LTR; DEX, DN3)
supracongelát, -ă adj. –Congelat foarte pu ternic– „În 1956 dr. B.
reia studiul asupra acestei chestiuni şi descoperă că se poate extrage
pros taglandină (la acea epocă nu se cunoştea decît un singur tip) din
glandele de miel supracongelate.“ Fl. 30 I 71 p. 18 (din supra- +
congelat)
supraconsúm s.n. –Consum exagerat– „Un semnal de alarmă:
supraconsumul de medicamente.“ Sc. 24 I 75 p. 5; v. şi psihotrop
(1974) (din supra- + consum; după fr. sur-consommation; PR 1955)
supradimensionát, -ă adj. –De dimensiuni exagerate– „Nu vrem
să înţelegem izolaţia fo nică a apartamentului ca o izolaţie
supradimensionată, în stare să atenueze orice stridenţe.“ R.l. 23 XI 66
p. 3. „Supradimensionatul cămin cultural.“ R.l. 19 IV 74 p. 3.
„Asistentul de legi a trecut pe la fiecare fată ca să semneze
impunătoarele contracte – nişte formulare tipărite,
supradimensionate.“ Săpt. 7 XI 86 p. 7 (din supradimensiona; cf. fr.
surdimensionné; DMN 1966; FC II 238)
supradotát, -ă adj. –(Despre copii) Cu cali tăţi intelectuale ie şite
din comun– „Încă din co pilărie, Orson Welles a fost un su pra dotat
[...]“ R.lit. 6 VI 85 p. 22 (din supra- + dotat, după fr. surdoué; DMC
1969, PR 1975; DEX-S)
supradozáj s.n. –Doză exagerat de mare (de dro guri)– „Folo sirea
heroinei administrată pe ca le intravenoasă este însoţită de grave
probleme de sănătate – hepatite şi decese în urma supradozajelor.“
Cont. 11 V 79 p. 4 (din supra- + dozaj, după fr. surdosage; PR 1964;
DEX-S)
supradóză s.f. –Doză exagerat de mare (de dro guri)– „Cu ultimele
resurse băneşti pe care le-au avut, au închiriat o cameră la hotel şi şi-au
cumpărat medicamente în supradoze nocive. Le-au ingerat şi urmarea
se cunoaşte.“ R.l. 1 VI 77 p. 6. „95 de persoane îşi datorează moartea
unor «supradoze» [...]“ R.l. 31 X 84 p. 6; v. şi Sc. 25 XII 79 p. 5 (din
supra- + doză, după engl. overdose; cf. fr. surdosage; PR 1964;
DEX-S)
supraetajáre s.f. 1. (constr.) –Acţiunea de a supraetaja– „Acest
apartament s-a construit prin supraetajare.“ 2. (rar) –Extindere de
sens– „Ma cro cuvintele au acest privilegiu că implică în bogăţia lor o
multiplicitate de nuanţe, o supraetajare mirifică, îmbietoare prin care,
lăsînd în urmă schema, putem pătrunde în miezul viu şi delicat al
modula ţiilor noastre.“ Cont. 9 VI 67 p. 9 (din supraetaja; DEX, DN3)
supraetaját, -ă adj. 1. (constr.) –Construit dea supra unei clădiri
existente– „Un apartament supraetajat.“ 2. (rar; glumeţ) –De mari
dimen siuni– „Un bărbat înalt, voinic, de 36 de ani, ţinută
ultrabulevardistă, frizură supraetajată.“ I.B. 6 I 62 p. 2 (din su -
praetaja; DEX-S)
supraexploatáre s.f. –Exploatare neraţio na lă, exa gerată– „În
prezent au loc o supraexploatare a zonelor de pescuit şi o enormă
risipă a avuţiilor ihtiologice.“ Sc. 27 III 79 p. 3 //din supra- +
exploatare; DEX-S//
supraexpúnere s.f. (foto) –Expunere înde lungată la lumină a
emulsiei fotografice– „Sub expunerea sau supraexpunerea, două
proce dee în fond similare, deşi atît de voit extreme, stabilesc un punct
de coincidenţă căzut găunos în afara artei.“ Luc. 15 I 72 p. 6 (din supra-
+ expunere, după fr. surexposition; LTR; DEX, DN3, DEX-S)
supraexpús, -ă adj. (foto) –Supus unei su pra expuneri– „Parcă
niciodată ca la filmul «Cow boy» copia n-a fost atît de mizerabilă.
Supraexpusă probabil, aceas tă copie ne-a dat ocazia să vizionăm un
film fără a distinge, de multe ori, chipurile prota go niştilor, aflate într-o
perpetuă umbră.“ Săpt. 13 IV 73 p. 15 //din supra- + expus//
suprafluiditáte s.f. (fiz.) –Proprietatea heliului de a-şi pierde
vîscozitatea la temperatură foarte scăzută– „Academicianul Landau a
dezvoltat teoria macroscopică a fenomenului supra fluidităţii he liu lui
lichid.“ Sc. 2 XI 62 p. 4 (din suprafuid + -itate; cf. fr. suprafluidité;
DTN 1976; FC II 238; DN3, DEX-S)
suprageneratór s.n., s.m. (fiz.) 1. –Generator extrem de
puternic– „Acest reactor, numit supragenerator, dezvoltă o putere de
20 megatone.“ Sc. 30 I 67 p. 4. 2. –Generator care produce mai mult
material fizionabil decît consumă– „Se estimează că nocivitatea
plutoniului rezultat din funcţionarea «su pra gene ra toarelor» ato mice
es te atît de puter nică încît «doza mortală» pentru întreg pămîntul ar
putea intra într-o minge de mărimea unei portocale.“ Cont. 13 XII 74 p.
5. „[S. este bănuit că] ar fi urmărit culegerea de informaţii asupra
experienţelor întreprinse în India în domeniul suprageneratorilor.“
R.l. 7 VIII 85 p. 6 (din supra- + generator, după fr. surgénérateur;
DMN 1966, PR 1970; DEX-S)
supragreutáte s.f. –Obezitate– „Majoritatea lon gevivilor nu au
supragreutate, numai 6,8 la sută din ei aveau peste greutatea normală.“
Sc. 16 XII 84 p. 2. „Supragreutatea excesivă, denumită obezitate,
constituie un factor major de risc pentru apariţia bolilor
cardiovasculare.“ I.B. 27 X 89 p. 4 (din supra- + greutate)
supragreá adj. (sport) „Halterofilii avînd o greu tate mai mare de
110 kg vor concura în cadrul categoriei supra-grea.“ Sc. 14 X 68 p. 3
(din supra- + grea)
supraimpresionát, -ă adj. (foto) –Adăugat peste o altă ima gine–
„Chipul Tatianei S. este supraimpresionat pe ecra nul oscilografului
catodic, cu linia fosforescentă a flu xului de electroni desenată pe
ecran.“ Cont. 8 XI 63 p. 8 (din supra- + impresionat; cf. fr.
surimpression; DTP; DEX-S)
suprainfectáre s.f. (med.) –Infectare adău gată alteia– „Bron şite
acute sau pneumonii virotice care devin apoi «mixte» prin
suprainfectare cu bacterii patogene.“ Sc. 19 I 67 p. 2 (din supra- +
infectare, după fr. surinfection)
suprainformáţie s.f. –Informaţie bogată, abun den tă care depă -
şeşte posibilităţile de asi milare– „Cum s-ar zice, se iveşte o criză de
suprainformaţie, care afectează negativ perso nalitatea tînărului în
dezvoltare.“ Cont. 11 XI 66 p. 4; v. şi Sc. 27 III 64 p. 3 (din supra- +
informaţie, după fr. surinformation; DMN 1969)
supraînsămînţáre s.f. –Însămînţare suplimentară– „S-au fă cut
supraînsămînţări cu se minţe de ierburi, graminee şi leguminoase.“ Sc.
10 VII 64 p. 2 //din supra- + însămînţare//
suprál s. (fiz.) „«Supral» – aliajul miraculos. Este numele pe care
cercetătorii englezi l-au dat unui nou aliaj tot atît de uşor ca şi masele
plastice şi foarte rezistent, care poate fi produs sub formă de tablă.“ Sc.
25 VI 77 p. 5; v. şi superplastic (1976) (din engl. supral)
supranormatív, -ă adj. –Care depăşeşte un normativ, în afara
normei– „IPCR Griviţa Roşie a redus stocurile supranormative de
material cu 103000 lei.“ I.B. 22 VII 61 p. 1. „Stocurile supranormative
pot fi lichidate prin întărirea disciplinei în aprovi zionare.“ Sc. 29 V 79
p. 2 (din supra- + normativ; FC II 238; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p.
393; DEX, DN3)
suprapoluát, -ă adj. –Extrem de poluat– „Au torii respectivei
invenţii i-au hărăzit un dublu scop: cură ţirea apei suprapoluate şi
recupe ra rea [...] petrolului provenit din scurgerile tancurilor petro -
liere.“ Sc. 6 XII 73 p. 6. „Tokio este un oraş suprapoluat, caracterizat
printr-un labi rint derutant de străzi.“ I.B. 5 IV 84 p. 8 //din supra- +
poluat; DEX-S//
supraponderabilitáte s.f. (fiz.) –Starea unui corp a cărui greutate
a crescut în urma unei forţe gravitaţionale sporite– „Sol cauciucat,
spon gios şi elastic, care îi obligă la un fel de mers de astronauţi, dar nu
supraalbíre • 217 • supraponderabilitáte
în imponderabilitate, ci în supraponderabilitate.“ R.lit. 10 V 74 p. 2
//din supra- + ponderabilitate; DEX-S//
supraponderál, -ă adj., s. „Prima anchetă arăta un procentaj
important de copii rahitici, cea de a doua [...] semnala un procentaj de
40 la sută de elevi atonici şi supraponderali (adică cu o greutate pes te
media normală).“ Sc. 7 VI 71 p. 3; v. şi 30 XI 78 p. 5; v. şi breakfast
//din supra- + ponderal; DEX-S//
supraputére s.f. –Mare putere mondială– „Es te limpede de pe
acum că pe planetă a rămas o singură supraputere politică: SUA.“
R.lit. 12 IX 91 p. 2 (cf. fr. surpuissance)
supraputérnic, -ă adj. –Care are o mare capacitate– „Noile
termocentrale supraputernice vor fi dotate cu turbine cu o putere de
500000– 800000 KW.“ Sc. 30 X 62 p. 4 (din supra- + puternic, după fr.
surpuissant; PR 1968)
suprarapíd, -ă adj. –Extrem de rapid– „Re ţeaua de linii pe care
circulă trenurile supra rapide (cu viteze de la 130 pînă la 200 km pe
oră) urmează să fie extinsă în următorii ani, în Japonia.“ Sc. 31 VII 77
p. 6 //din supra- + rapid//
suprarezistént, -ă adj. –Extrem de rezistent– „Car tofi supra -
rezistenţi...? Pînă în prezent [...] specialiştii au descoperit două
varietăţi care rezistă la temperaturi ridicate, la ploi şi la insecte
caracteristice zonelor tropicale.“ Sc. 3 I 76 p. 4. „A fost nevoie de 12
pompieri şi de o targă specială pentru a-l scoate din casă şi de
improvizarea la spital a unui pat suprarezistent.“ Sc. 2 IV 78 p. 6 (din
supra- + rezistent, după fr. surrésistant; DMN 1969; DEX-S)
supraterán s., adj. (constr.) –Aflat pe sol– „[...] amplasarea
supraterană şi a staţiei electrice [...]“ R.l. 6 V 85 p. 5. „[La mineri]
salariul mediu lunar [propus] este: pentru suprateran 114468 lei,
pentru subte ran 174968 lei.“ R.l. 5 VIII 93 p. 9 (din subteran, prin
schimbarea lui sub- cu supra-)
supratraversá vb. I –A traversa (un drum, o gară etc.) pe deasupra–
„Pentru îmbunătăţirea circulaţiei pe Podul Grant, se prevede începerea
în anul viitor a construcţiei unui pasaj rutier, paralel cu actualul pod,
care va supratraversa atît pachetul de linii de cale ferată cît şi Calea
Griviţei.“ R.l. 11 VIII 75 p. 3 //din supra- + tra versa//
supraucíde vb. III –A ucide de mai multe ori– „Acest incident este
relatat de fizicianul american R.L. într-o carte intitulată «A ucide şi a
supraucide».“ Sc. 23 X 62 p. 4 //din supra- + ucide, probabil după
model engl.//
supraucigáş s.m. –Ucigaş perfecţionat– „Scriitorul american I.L.
şi-l imaginează pe sadicul doctor continuîndu-şi expe rienţele, de data
aceasta pentru a crea o rasă de supraucigaşi.“ Sc. 28 II 78 p. 4 (din
supra- + ucigaş, probabil după model engl.)
surclasá vb. I (franţuzism) –A depăşi– „[...] mai îndrăgit chiar decît
A.F. de la Kiss (să nu uităm că acesta din urmă împreună cu formaţia sa
i-a cam surclasat pe mulţi titani, la capitolul show...)“ Săpt. 15 IV 77 p.
7 (din fr. surclasser; FC II 243–244; DN3)
surdiná vb. I –A diminua– „Educaţia [sa] profund creştină îi
surdinează impulsurile brutale.“ R.l. 1 X 68 p. 20. „Clay a pierdut
într-adevăr şi credem că îl va face să mediteze la croşeul stîng al lui
Frazier, surdinînd fanfaronada sa un pic medievală.“ R.lit. 18 III 71 p.
27 (din fr. sourdiner; L; L. Vasiliu în SMFC III 116)
surdinizáre s.f. –Atenuare– „Un fel de voită impersonalizare sau
măcar de surdinizare a emo ţiei.“ R.lit. 24 II 72 p. 4 (din surdiniza)
surdobarocámeră s.f. –Cameră rezistentă la pre siuni mari, cu
izolaţie fonică perfectă– „Pe ecran apare un om nebărbierit de mult.
Abia a ieşit din surdobarocameră. Este o lume a tăcerii absolute,
asemenea celei ce-l aşteaptă în Cosmos. Cînd a intrat în cameră, el nu
ştia cîte zile o să stea în această linişte absolută, izolat complet de tot ce
e viu.“ T.N. 30/61 p. 30; v. şi Cont. 29 IX 61 p. 5 //din surdo[cameră] +
barocameră; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393; DN3//
surf s. (sport) –Tip de sport nautic pe o planşă plutitoare (acva plan)–
„Canalul Mînecii a fost traversat în fel şi chip – nu însă cu piciorul.
Această realizare aparţine englezului J.W., de profesie pilot. Nu este
vorba de nici o minune, el avînd sub picioare, totuşi, ceva solid –
scîndura de «surf».“ Sc. 20 I 78 p. 5 [pron. sărf] (din engl. surf, cf. fr.
surf; PR; DN3 – alt sens, DEX-S)
surfing s.n. (sport) –Sport nautic constînd în plutirea pe crestele
valurilor cu ajutorul unor planşe speciale– „[R.B.] a ţinut să ofere o
probă de măies trie sportivă în surfing la Santa Claus, lîngă celebra
staţiune Malibu.“ R.l. 13 XII 93 p. 8; v. şi iachting (1984) [pron.
sărfing] (din engl. surfing; cf. it. surfing; DPN 1978; DN3, DEX-S)
surmontá vb. I –A depăşi, a trece peste un obstacol– „[...] există o
diferenţă culturală – care poate nu e chiar atît de imposibil de
surmontat – între expre siile teatrului din România şi cele ale teatrului
ba sarabean [...]“ R.l. 17 XI 92 p. 5 (din fr. surmonter; DN3)
sursológ s.m. (lit., ironic) –Autor de contribuţii documentare brute–
„[...] nu este decît un sursolog oarecare, ce nici nu merită să mai fie
citat.“ Luc. 28 IV 84 p. 6 (din sursă + -log)
sursologíe s.f. (lit., ironic) „Ar fi însă incorect să las despre cartea
lui S.C. impresia că se reduce la «sursologie». (Nu mai ştiu cine a pus
în circulaţie acest minunat cuvînt de jargon ca să desemneze ironic pe
autorii de, exclusiv, contribuţii documentare.)“ R.lit. 1 XI 84 p. 9 (din
sursă + -logie)
suspáns s.n. –(Într-un film, spectacol) Moment de aşteptare
încordată, care produce tea mă– „Bine construită, cu momente de
emoţie şi de «suspense» care menţine trează atenţia micilor spectatori,
piesa nu depăşeşte totuşi nivelul mediu al unor piese-basm cunoscute.“
Sc. 22 I 67 p. 4. „Un suspens realizat cinematografic din tăieturi
nervoase.“ Luc. 15 IX 79 p. 6; v. şi happy-end, re cu plare, roman-frescă
[scris şi sus pens, suspense] (din engl., fr. suspense; DMN 1955; DN3)
susţinătór s.n. –Întăritor– „În nici un caz nu a folosit substanţe
interzise. M. avea nevoie de orice, numai de susţinătoare nu. Era ca o
stîncă, nu-l putea opri nimeni.“ Ev.z. 8 II 93 p. 11 (din susţine + -tor;
DEX – alte sensuri)
sushi s. (cuv. jap.; alim.) „Foarte răspîndit este aşa-numitul sushi:
cilindri mici de orez fiert înveliţi într-o algă, la mijloc o legumă
(castravete), deasupra icre de Manciuria, felii de peşte crud, cre veţi,
fructe de mare.“ „22“ 3–9 XII 92 p. 16; v. şi carpaccio
syspurdérm s. (probabil cuv. germ.) „Un înlocuitor de piele umană
facilitînd îndeosebi tra tarea arsurilor grave a fost pus la punct pentru
prima dată în Europa de un grup de cercetători din R.D.G.
Supranumită «syspurderm», aceas tă piele realizată dintr-o ţesătură
sintetică permite acoperirea şi protejarea de infecţii a porţiu nilor
afectate de arsuri.“ Sc. 22 V 79 p. 5
Szoah (cuv. ebraic) „Cu toate eforturile, de la sfîr şitul anilor ‘50, de a se
înlocui cuvintele Szoah (exterminare) şi Holocaust, Auschwitz a
devenit simbolul Szoah-ului şi Holocaustului.“ „22“ 5/95 p. 10
supraponderál, -ă • 218 • Szoah
Ş
şalánger s.m. (sport) –Sportiv care are dreptul de a disputa un titlu
de campion direct cu deţi nătorul acestuia– „Foreman este apt să-şi
apere centura la 30 octombrie în faţa şalangerului său oficial, Cassius
Clay.“ Sc. 9 X 74 p. 5 (din engl. challenger, fr. challengeur; DMN
1966; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969; DEX,
DN3)
şaléu s.n. (franţuzism) –Vilă la munte (în stil elve ţian)– „În
imaginaţia noastră, portretul lui Chaplin nu se decupează pe un
«şaleu» ci într-o cabană, la o masă de scîndură negeluită, unde Charlot
îşi devorează şireturile de la ghete [...]“ Sc. 27 XII 77 p. 3 [scris şi
chalet] (din fr. chalet; DN3)
şalúpă-automobíl s.f. –Şalupă care îndeplineşte rolul de
automobil (în Deltă)– „Vor exista [în Deltă] şalupe, remorchere,
bacuri-dormitoa re elegante şi confortabile, şalupe-automobile şi bărci
cu motor.“ Cont. 28 VI 63 p. 7 (din şalupă + automobil)
şantieríst, -ă s.m.f. –Persoană care lucrează pe un şantier– „În tr-o
altă povestire, «Mîinile», un tînăr şantierist îşi măsoară cantitatea de
exis tenţă după modificările de dimensiune, culoare şi asprime ale
mîinilor.“ R.lit. 25 IV 74 p. 11. „Fiind la Turnu Măgurele, am întîlnit un
fost şantierist, un om pe care îl cunoscusem în pri mele mele drumuri
de reporter pe cînd săpa o groapă pe malul Dunării.“ Sc. 21 X 78 p. 2.
„Vizitatorul rămîne vizitator, iar «şantieristul» (am auzit şi eu expresia
chiar la faţa locului şi o folosesc cu titlu de împrumut) rămîne
şantierist.“ Cont. 3 II 84 p. 3; v. şi Săpt. 24 II 84 p. 5 (din şantier + -ist;
L. Seche în LR 1/60 p. 64)
şantiér-şcoálă s.n. –Şantier unde lucrează elevi/studenţi– „La
Pietroasele, în judeţul Buzău, s-au deschis două noi şantiere
arheologice: Gruiu-Dării, şantier-şcoală, unde lucrează studenţi ai Fa -
cul tăţii de istorie de la Universitatea Bucureşti [...]“ R.l. 22 VII 75 p. 5
(din şantier + şcoală)
şapóu s.n. –Scurtă introducere aşezată în ca pul unui articol de ziar
sau de revistă– „În nu mărul 47 al revistei noastre, în şapoul textului
[...] în loc de [...] se va citi [...]“ „22“ 3–9 XII 92 p. 2. „[În revista
Familia] p. 11 aflăm dintr-un şapou că Paul Goma inten ţionează să
publice în «Bi blio teca revistei Familia» un volum de scrisori.“ R.lit.
48/93 p. 24. „Chapeau-ul care precede interviul a fost comandat de
redacţia noastră unei persoane cunoscute pentru competenţa sa în
problemele româneşti.“ „22“ 50/93 p. 2 [scris şi chapeau] (din fr.
chapeau; DN3)
şárpe monetár sint.s. (ec., fin.) –Limite, socotite normale, ale fluc -
tuaţiei cursului pentru un ansamblu de monede– „Agenţia France
Presse transmite numeroase reacţii faţă de retragerea francului din sis -
temul monetar al flotării concertate [...] Comisia C.E.E., întrunită luni
la Bruxelles, a luat în dez batere problema retra gerii francului din
«şarpele monetar».“ R.l. 17 III 76 p. 6. „Este semnificativ că în R.F.G.
cercuri influente se pronunţă tot mai limpede în favoarea renunţării la
«şarpele monetar», menţi nerea lui deve nind prea costisitoare pentru
eco nomia vest-germană [...] Ziarul «Les Echos» consideră că
preocuparea principală nu trebuie să constea în a salva ceea ce
comentatorul numeşte «celebra reptilă monetară» ci de a se trece la o
veritabilă reformă monetară.“ R.l. 20 X 76 p. 6. „Suedia a anunţat
devalorizarea coroanei cu 10 la sută şi ieşirea din acordul «şarpele
monetar» vest-european, acord destinat să reprezinte prima etapă a
unei Uniuni monetare şi economice vest-euro pene.“ R.l. 30 VIII 77 p.
7; v. şi Sc. 12 I 77 p. 6 (calc. după fr. serpent monétaire; PR 1972)
şedínţă-maratón s.f. „Cea mai lungă şedin ţă înre gistrată de
Camera Comunelor din Marea Britanie din 1951 încoace a luat sfîrşit
vineri, după 26 de ore şi jumătate de dezbateri [...] Înainte de a se
despărţi, după şedinţa maraton, mai mulţi deputaţi au ţinut să aducă un
omagiu rezistenţei de care a dat dova dă [...] ministrul muncii, deosebit
de solicitat în de cursul celor 26 de ore.“ Sc. 27 VII 75 p. 4 (din şedinţă
+ maraton, după fr. séance-marathon; DMN 1968)
şerpáş s.m. –Membru al unor triburi din India, Nepal etc. care
însoţeşte expediţiile pe Himalaia cărînd poverile– „Patru alpinişti
japonezi şi doi şerpaşi nepalezi au escaladat zilele trecute vîrful
Baruntse (7220 metri) din masivul Himalaya [...]“ R.l. 27 XII 80 p. 6.
(fig.) „Ce vă fac şerpaşii, tovarăşe inginer? Aşa le spune el celor din
co lectivul de proiectare: şerpaşii.“ R.l. 15 VI 79 p. 4; v. şi 25 XII 79 p. 6
(din engl. sherpa, pl. sherpas; BD 1972; DEX)
şiít, -ă adj. 1988 –Musulman care nu recunoaşte completările aduse
Coranului în sec. al IX-lea– v. hezbollah, termen-limită (din fr. chiite,
engl. shiite; DEX-S)
şlam s.n. –Deşeu provenit din fărîmiţarea mi ne reului– „[...] se
asigură valorificarea şlamului de la uzina cocso-chimică.“ R.l. 14 III
84 p. 1. „[...] şlamul rezultat după recuperare [...] este trimis fabricilor
de ciment, iar argila – celor de cărămizi şi de ţigle.“ Sc. 15 III 86 p. 5
(din germ. Schlamm; cf. fr. schlamm; DEX, DN3)
şlem s. (sport) „Laver, noua sa achiziţie, cîş tigător al «Marelui şlem»,
semnase contractul trecerii la profesionism în schimbul unei sume
uriaşe pentru acea vreme.“ Mag. 23 III 74 p. 8. „Prin această decizie,
cei doi şi-au văzut compromisă şansa de a mai izbîndi în tentativa de
cucerire a marelui «şlem», care în limbajul tenismenilor se traduce
prin cîştigarea în cursul ace luiaşi an a turneelor de la Melbourne,
Roland Garros, Wimbledon şi Forest Hills.“ I.B. 8 VI 74 p. 7 (din fr.
chelem, schelem, germ. Schlemm; cf. engl. slam; F, CD; DEX-S)
şmen s. 1. „[...] agresiunea este un act de răzbunare din partea celor
doi – «eroi» ai unui reportaj ce a avut ca subiect «şmenul» (înşe larea
naivilor prin metoda teancului de ziar, pus între două bancnote în
valută) [...]“ R.l. 5 VIII 92 p. 2. „Şmen – în argou: operaţie de
substituire frauduloasă a unui original cu un fals (bani, bijuterii,
tablouri, regulamente de funcţionare etc.).“ R.l. 7 VII 93 p. 1. 2.
–Pachetul de bancnote false plasat naivilor care schimbă va lută în mod
ilegal– „[...] cu prestidigitaţie de veritabil scamator scotea «şmenul»
din buzunar şi-l arunca la canal.“ R.l. 16 IV 93 p. 7
şmenár s.m. –Persoană care în şea lă la schimbarea ilegală a ba nilor–
„Teritoriul [unde se amplasează TIR-uri] a devenit un para dis al
proxeneţilor, şmenarilor, tîlharilor.“ R.l. 24 III 93 p. 8. „[...] poliţiştii
[...] au parcurs bulevardul [...] cu scopul de a depista şi anihila
grupurile de şmenari.“ R.l. 7 IV 93 p. 5. „Dacă vreun «şme nuit» are
relaţii sus-puse la Circa 10, poliţistul îl aduce pe şmenar şi îi împacă pe
cei doi, banii fiind restituiţi.“ D. 101/94 p. 9. „Diplomaţi americani
agresaţi de romi şmenari de valută nu lip sesc.“ Expr. Mag. 10/95 p. 2;
v. şi xerox (din şmen + -ar)
şmenuí vb. IV „Patru poliţişti [...] au surprins luni, în flagrant, doi
indivizi care şmenuiseră un cetăţean (a şmenui – în cazul unui schimb
valutar la negru = înlocuirea unui teanc de bancnote numărate co rect
cu altul, «de ţeapă», cu hîrtii ordinare sau cu bancnote de valoare infe -
rioa ră).“ R.l. 7 IV 93 p. 5. „[...] naivele erau invitate la restaurante
luxoase unde se lăsau «şmenuite» [...]“ R.l. 16 IV 93 p. 7 (din şmen)
şmenuít s. 1994 –Persoană înşelată de un şmenar– v. şmenar (din
şmenui)
şofér-încercătór s.m. 1971 –Şofer care în cearcă autoturismele
înainte de a fi vîndute– v. controlor-încercător (din şofer + încercător)
şoferíţă s.f. 1978 –Femeie conducătoare de automobil– v.
contratură (din şofer + -iţă; DEX, DN3)
şort s.n. (anglicism; vest.) –Pantalon de sport foarte scurt– „Toată
lumea este de acord că va fi o vară albă, pentru că taiorul-pantalon,
shorturile, rochiile de plajă, dar şi cele ale oraşului [...] toate vor fi
albe.“ Săpt. 17 V 74 p. 8; v. şi giacă, poncho [şi short] (din engl. short;
DEX, DN3)
ştergătór (de parbríz)-stropitoáre s.n. „Ştergă toa re de par -
briz-stropitori. O companie suedeză de maşini a găsit o soluţie
originală pentru a îmbu nătăţi sistemul de curăţire automată a
parbrizului. Astfel, în locul obişnuitei pompe care stropeşte geamul,
s-au introdus ştergătoare-stropitori ale că ror cauciucuri au fie care opt
orificii prin care apa curge, la comandă.“ R.l. 19 IV 74 p. 6 (din
ştergător [de parbriz] + stropitoare)
ştiínţă-ficţiúne s.f., adj. –(Film, scriere) Ca re are caracter ştiin -
ţifico-fantastic– „Am cunoscut şi stră moşii italieni ai filmelor de
aventuri, ai filmelor de ştiinţă-ficţiune, ai comediei briante şi
absurde.“ Cont. 4 VII 69 p. 5. „Editura Calmann-Levi, în cadrul
scrierilor ştiinţă-ficţiune, a tipărit volumul [...]“ I.B. 2 XII 74 p. 7 (din
ştiinţă + ficţiune, după engl., fr. science-fiction; PR 1950)
ştiinţífico-fantástic, -ă adj. 1974 –(Despre filme, scrieri) Cu
caracter de ficţiune ştiinţifică– v. science-fiction (din ştiinţific +
fantastic; FC I 188, 193; DEX-S)
ştiinţífico-téhnic, -ă adj. 1976 –Cu caracter ştiinţific şi teh nic– v.
cultural-artistic (din ştiin ţific + tehnic; FC II 172)
ştiúcă s.f. (lb. vorbită) 1. –Pantofi cu vîrful foar te ascuţit– „Sandu
a fost sfătuit de croitor să-şi comande la prietenul de vis-à-vis [...] şi o
pereche de ştiuci.“ Sc. 7 I 61 p. 2. 2. –Şofer care efectuează, ilegal,
curse de taximetru cu maşina proprie– „Ica a venit de la Gară cu o
ştiucă.“ (prin ase mănare cu ştiuca, tip de peşte prădător; Fl.
Dimitrescu în LR 4/62 p. 394)
şubát s. (cuv. cazah) „În peninsula Mangîşlak de la Marea Cas pică
(Kazahstan) a luat naştere prima fermă mecanizată de cămile. Ferme
ase mănătoare urmează să fie organizate acum în apropierea unor
centre industriale din republică. Ele vor produce aşa-numitul «şubat»
– un fel de lapte bătut – extrem de hrănitor.“ Sc. 20 VI 75 p. 6
şuetárd, -ă adj. (peior.) –Palavragiu, care se ţine de şuete– „În faţa
unor asemenea muncitori, «plimbăreţii» şi «şuetarzii» pe care i-am
întîlnit ar avea toate motivele să roşească.“ Sc. 12 VI 74 p. 4.
„Mahomed, tiran inteligent şi brutal, poet orgolios şi strateg intuitiv,
şuetard amuzant şi ucigaş cu sînge rece [...]“ R.lit. 21 III 77 p. 16 (din
şuetă + -ard)
şuntá vb. I –A devia; a scurtcircuita– „Dl. Ilies cu dă seamă la
Consiliul Europei. Şase întrebări care îşi aşteaptă răspunsul. Cu
viclenia, a şuntat democraţia“ R.l. 9 X 94 p. 1 (din şunt; cf. fr. shunter;
DEX, DN3)
şuntáre s.f. –Scurtcircuitare– „Teama de şuntare“ T. Slama-Cazacu
în R.lit. 16–22 XII 93 p. 13 (din şunta)
şuşaníst, -ă s.m.f. –Artist care face şuşa nele– „Ma re e grădina
şuşaniştilor...“ R.l. 6 VIII 93 p. 2 (din şuşanea)
şut s.m. –Hoţ de buzunare– „Pe linia autobuzului 331 [...] ope rează
patru echipe a cîte patru hoţi de buzunare (şuţi).“ R.l. 24 III 93 p. 8.
„Şuţii lucrează, cu profesionalism, la buzunare“ Expres 45/94 p. 6 (din
şutí)
şutér s.m. (sport) –Sportiv care şutează bine la poartă– „Un şuteur
care vine din spate, M.“ I.B. 28 II 84 p. 3. „[...] eficienţa în atac a
şuterilor [...]“ R.l. 13 VIII 84 p. 5 [scris şi şuteur] (din engl. shooter, fr.
shooteur; DEX, DN3)
ştiinţífico-fantástic, -ă • 220 • şutér
T
TAB s.n. –Transportor auto blindat– „[...] s-a instalat la comanda
tancurilor şi TAB-urilor, stri vind sub şenile trupuri nevinovate de băieţi
şi fete.“ R.l. 30 XI–1 XII 91 p. 1. „De la Cotroceni ieşeau 4 TAB-uri
însoţite de o maşină a poliţiei.“ Cotid. 18 III 92 p. 1. „Ordin de la
înlocuitorul comandantului UM 01315 Bucureşti [...] să pre gătim [...]
TAB-uri.“ R.l. 8 IX 93 p. 1; v. şi R.lit. 50/95 p. 8, Est-Vest VI 95 p. 5, Z.
18 XI 96 p. 1 (abreviere din T[ransportor] A[uto] B[lindat])
tábără-cúrs s.f. –Tabără în care se ţin cursuri de specializare– „În
această vară Societatea de ştiinţe naturale şi geografie va organiza
pentru profesorii care predau geografia şi ştiinţele na turii în şcolile
generale şi licee tabere-curs, cu program de geografie şi biologie.“ I.B.
28 II 67 p. 2; v. şi Sc. 8 III 67 p. 4, 16 VII 68 p. 2 (din tabără + curs)
tabletá vb. I (farm.) –A face tablete– „[...] s-au refăcut 80 de camere
ale vechiului laborator, s-au montat şi maşinile de tabletat.“ R.l. 11 I 84
p. 5 (din tabletă)
tablétă s.f. 1. –Articol (de gazetă) foarte scurt– „M.J. a încre dinţat
Editurii Eminescu volumul de poezii «Arena» [...] cu o tabletă prefaţă
de Geo Bogza.“ R.lit. 25 IV 74 p. 2. „Mai puţin întîlnit pînă acum,
Fănuş Neagu e redutabil şi-n tableta-poem [...]“ Săpt. 21 IV 77 p. 3. 
2. în sint.s. tabletă de prospeţime –Preparat contra muce gaiului– „Prin
descompunerea lor treptată, tabletele ema nă o cantitate mică de gaz cu
conţinut de sulf, care protejează legumele şi fructele proaspete
împotriva mucegaiului. Potrivit noii metode de depozitare, «tabletele
de prospeţime» se in tro duc în lăzile cu legume sau fructe, care se aşază
în încăperi frigorifice.“ Sc. 11 V 78 p. 3 (formal din fr. tablette; DN –
alte sensuri, DEX, DN3, sensul 1)
tabloíd s.n. –Referitor la o publicaţie al cărei format este jumătate din
formatul folosit obişnuit pentru ziare– „Locuitorii Parisului au la
dispoziţie un nou cotidian, «L’Imprévu», condus de M.B. şi B.H.L.
Noua publicaţie, de format tabloid, are 16 pagini şi [...] va fi un ziar al
stîngii populare.“ Sc. 28 I 75 p. 6. „[Revista] a compilat, în devălmăşie,
din tabloidele şi hebdomadarele de scandal occidentale.“ Cuvîntul
52/93 p. 4 (din engl. tabloid, fr. tabloïde; PR 1950; CD; DEX-S)
tabuizáre s.f. (fig.) –Transformarea în tabu– „Un alt caz
simptomatic îl reprezintă tabuizarea lui Marin Pre da, prozator de vază,
dar asupra căruia a pogorît, de asemenea, harul factice al admiraţiei
globale, interzicînd opinia spontană, disocierea, analiza.“ Săpt. 28 II
86 p. 2 (din tabuiza; DN3, DEX-S)
taciturníe s.f. –Starea celui care este taciturn– „Nu este vorba de
taciturnia lui Brâncuşi.“ Sc. 21 X 67 p. 5 (din taciturn + -ie)
tacîm s.n. –Carcasă (de obicei de pui); sens foarte răspîndit în
vremurile grele din timpul comunismului– „Adidaşi de porc sau
tacîmuri de pui.“ R.l. 5 XII 96 p. 24
tagalóg adj., s. „Guvernul se străduieşte, în prezent, să creeze o
limbă unică filipineză pe baza unei limbi mai răspîndite în arhi pelag –
limba tagalog.“ Sc. 16 VIII 79 p. 5 (cf. fr. tagal “limba malaio-poline -
ziană“)
tahográf s.n. (tehn.) „În legătură cu remarca cititorului R.G. din
Cluj-Napoca privind inutili zarea tahografelor, aparate care urmăresc
şi controlează circulaţia autovehiculelor, furnizînd date importante,
Centrala de Transporturi Auto ne comuni că [...]“ R.l. 12 II 77 p. 5.
„Tahograful – «cutia neagră», cum i se mai spune – înregistrează sub
formă de diagrame un număr mare de date privind conducerea
maşinii.“ R.l. 31 XI 77 p. 6 [şi tahigraf] (din germ. Tachograph; cf. fr.
tachygraphe; DMC 1970; LTR; DEX, DN3)
taíno s., adj. (cuv. amerind.) „Sînt 450 de piese excepţionale, vestigii
ale culturii taino care a înflorit între anii 600 şi 1492 pe teritoriul de
astăzi al Republicii Dominicane. E cultura populaţiei băştinaşe a
acestor meleaguri, populaţie pe ca re Cristofor Columb a gă sit-o cînd a
debarcat pe respectiva insulă a Antilelor Mari [...] şi care l-a primit pe
corăbierul spaniol cu ospitalitate şi bunăvoinţă (într-o traducere
aproximativă taino înseamnă de altfel «om bun»).“ R.l. 26 VII 77 p. 6
(cf. engl. taino; LI 120)
taiór-pantalón s.n. (vest.) –Costum de da mă alcătuit din jachetă
asortată cu un pantalon– „Voi opta pentru marea reîntoarcere la
tailleur, tailleur-pantalon, ce a cîştigat unul dintre primele locuri pe
podiumul feminităţii.“ Săpt. 16 VII 71 p. 26. „Ta ioare-pantalon, în
variante albastru-marin şi alb, evocă ţinuta sportivilor ce se vor alinia
la defilarea prilejuită de deschiderea Jocurilor Olimpice.“ R.l. 27 I 72
p. 6; v. şi şort [scris şi tailleur-pantalon] (din fr. tailleur-pantalon)
talasoterapíe s.f. (med.) –Tratament medical în climat marin, prin
băi de mare în special– „Regizorul francez A.J. turnează în momentul
de faţă, pe malul Atlanticului, «Tratament de şoc», film în care se
preconizează un tratament al maladiilor psihice [...] talasoterapia.“
Cont. 17 XI 72 p. 5. „În talasoterapie rolul principal revine băilor de
mare, dar desigur acestea sînt combi nate cu helio- şi aeroterapia, care
la un loc constituie complexul bine cunoscut sub denumirea de cură
helio-marină.“ Sc. 7 VIII 77 p. 4; v. şi nămoloterapie [scris şi
talazoterapie] (din fr. thalassothérapie; DMC 1950; DEX, DN3)
talidomidomaníe v. thalidomidomanie
talk-show s. (cuv. engl.) –Program de radio sau de TV în care un
personaj cunoscut conduce o discuţie sau este intervievat– „[...] la un
talk-show, o doamnă m-a întrebat de ce mă sapă dl. M.“ Dr. 6/92 p. 16.
„În fiecare zi, de luni pînă vineri, puteţi asculta la Radio Total [...]
talk-show-uri live.“ D. 135/95 p. 15. „Sectorul privat al
audiovizualului n-are cum să fie altfel decît frivol, condamnat la a
difuza muzică şi talk-show-uri.“ D. 138/95 p. 14; v. şi 191/96 p. 7, „22“
10/96 p. 5 [pron. tocşóu] (cf. it. talk-show; BD 1970, DPN 1980)
talkie-walkie s. (cuv. engl. americ.) –Aparat portativ de radio
emisie-recepţie– „[...] gangsteri veritabili în autoturisme Dacia,
cascadorie pe două roţi, pe o roată, printre vestigii istorice, peste
capete de tu rişti, aparate talkie-walkie, whisky.“ Săpt. 9 II 79 p. 4.
„Toki-oki e staţia radio pe care o poartă cu ei poliţiştii: talkie-walkie.
Unii îi spun talkivalki, alţii pur şi simplu staţie.“ R.l. 8 V 96 p. 1; v. şi
emisie-recepţie [pron. tóki-óki; var. walkie-talkie] (cf. fr.
talkie-walkie; DMN 1954, BD; D.Am.; DN3 – walkie-talkie, DEX-S)
talonér s.m. (sport) –Jucător de rugbi care are sarcina de a talona–
„M., puternicul şi activul taloneur al naţionalei noastre [...]“ Fl. 25 V
84 p. 28 [scris şi taloneur] (din fr. talonneur; DN3)
taluzát, -ă adj. –Pietruit, bine tasat– „«Bahlu iul» şerpuieşte elegant
printre maluri taluzate, mărgi nite de arbori proaspăt plantaţi.“ Cont. 23
III 62 p. 1 (din taluza; DEX-S)
tanc petroliér s.n. –Vas care transportă pe trol– „Tanc petrolier –
spărgător de gheaţă. Ingi neri nor vegieni au elaborat proiectul unui
spărgător de ghea ţă destinat transportării petrolului extras din
zăcămintele arctice.“ Sc. 4 VI 76 p. 8 //din tanc + petrolier//
tarabagíu s.m. (peior.) –Negustor care vinde la o tarabă– „Peste 100
de tarabagii care fac negoţ cu haine şi articole gospodăreşti [...]
protestează [...]“ R.l. 6 X 95 p. 9 (din tarabă + -giu)
tarát, -ă adj. –(Despre pui) Mic, sub o anumită greutate, de obicei de
circa 500 gr.– „Am cumpărat doi pui taraţi.“ (probabil din tarà
“greutate“ + -at, sau din tarat ”cu tare“; DN, DEX, DN3 – alt sens)
tastá vb. I –A apăsa tastele telefonului, computerului etc.– „O voce
electronică te îndeamnă de la celălalt capăt al firului să tastezi pe
aparat codul.“ „22“ 7/95 p. 10 (din germ. tasten; DN3 – alt sens)
tastatúră s.f. –Claviatură (de computer etc.)– „Două computere
ACER [...] cu tastatură ACER [...] şi imprimantă Panasonic [...] au
fost evaluate la suma totală de 23000 dolari SUA.“ R.l. 28 VII 93 p. 10;
v. şi microcomputer (1983) (din germ. Tastatur; DEX-S)
taşíst, -ă adj. (artă) „Dar, căutînd mijloace noi, V. Şt. ne-a înfăţişat o
expoziţie de pictură «ta şistă», adică de pete de culoare, pe care le
foloseşte mai mult pentru un efect decorativ.“ Sc. 16 XII 65 p. 4 (din fr.
tachiste; DN3)
tatámi s.n. (cuv. jap.) 1. –Rogojină tradiţională japoneză care
serveşte drept pat– „Am aşezat-o pe tatami; corpul a început să-i
tremure convulsiv.“ Sc. 28 VII 74 p. 7. 2. –Spaţiu strict delimitat pe
care se desfăşoară unele întreceri sportive tradiţionale ja po neze (de ex.
judo)– „[...] ieşirile de pe tatami, indiferent de motivaţie [...] vor fi
penalizate.“ Sp. 25 II 85 p. 4; v. şi judoka. 3. –Aşternut din pai pentru
plajă– „Am cumpărat un tatami bej.“ (din fr. tatami; L 1960; C. Lupu
în SCL 6/82 p. 503)
taxi-girl s.f. (cuv. engl. americ.) –Prostituată care îşi aşteaptă clienţii
într-un taxi– „A treia categorie o constituie «taxi-girls», sînt ruda să -
racă, de obicei puştoaice tuciurii sau femei trecute prin multe. Aş teap tă
ore în şir într-un taxi oprit în apropiere.“ Expres 9–15 VI 92 p. 7. „În
parcul de autocare mai poate fi racolată o «taxi-girl». Dacă este
româncă, preţul urcă la 20–25 mii lei, dacă este şi studentă – 45–50 mii
lei.“ R.l. 17 II 94 p. 5 [pron. taxigăl] (cf. fr. taxi-girl; PR 1963)
taxicamión s.n. –Camion care funcţionează ca taxi– „Ştim că 30 de
taxi-camioane nu pot face totdeauna faţă cerinţelor.“ Sc. 7 VII 63 p. 2
(din taxi + camion; DEX-S)
taxifurgonétă s.f. –Autofurgonetă care func ţio nea ză ca taxi– „În
staţia de taximetre din faţa comple xu lui «Bucur-Obor» din Capitală
s-a în fiin ţat şi o staţie de taxifurgonete.“ R.l. 17 XII 75 p. 5. „Aflăm de
la [...] şeful autobazei de taxifurgonete din I.T.B. că pe încă 20 de
maşini au fost instalate staţii de radiotelefon.“ R.l. 26 XII 77 p. 5 (din
taxi + furgonetă; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 39; FC I 48; DEX-S)
taximetríst s.m. –Şofer de taximetru– „La o răs pîntie din
Cluj-Napoca, taximetristul H.G. a observat un cetăţean făcîndu-i
semne dispe rate.“ Sc. 24 XII 74 p. 2. „În punctele de aglo me raţie din
marile oraşe apar adesea taximetrişti de ocazie, adică indivizi care îşi
transformă autoturismele personale în maşini de piaţă.“ R.l. 5 V 79 p. 2
(din taximetru + -ist; DEX-S)
táxi-párti s.n. –Taximetru particular (după decembrie 1989)–
„Taxi-parti în condiţii foarte avan tajoase – piese şi servicii gratuite.“
R.l. 10 X 91 p. 5. „Cel reţinut de poliţie [este] patronul unei firme de
taxi-parti.“ R.l. 7 VIII 93 p. 16; v. şi 4 VIII 93 p. 16 (abreviere din
taxi[metru] parti[cular])
taxofón s.n. (cuv. fr.; telecom.) „În Franţa a fost introdus în
exploatare un aparat de telefon denumit «taxofon» care stabileşte
automat legă tura interurbană, după introducerea unei mo nede.“ Mag.
29 XII 66 p. 4
team s. (cuv. engl.) 1. –Echipă sportivă– „[...] un antrenor cu mînă
de fier ar face curînd un team de care să tremure toată Europa [...]“ I.B.
7 II 84 p. 3; v. şi I.B. 26 XI 85 p. 3. 2. –(Prin extensie) Echipă,
colectiv– „Zoe Dumi trescu-Buşulenga a fost activă în team-ul de
conducere al congresului [...]“ R.lit. 6 IX 79 p. 24; v. şi Cont. 19 XII 80
p. 9 [pron. tim] (cf. fr. team; Th. Hristea în LR 3/92 p. 187, O. 45)
teatrotécă s.f. „La Paris a luat fiinţă o «teatrotecă», un teatru care va
reprezenta în suită cele mai mari succese ale scenelor pariziene din
ultimul sfert de secol.“ Cont. 27 IX 63 p. 5 (din fr. théatrothèque; L.
Seche în LR 3/77 p. 272)
teátru-documént s.n. –(Piesă de) teatru cu valoare de document–
„[...] în categoria teatrului-document pot fi încadrate spectacolele
teatrului Taganka din Moscova.“ R.l. 26 II 84 p. 2. „Din categoria
teatrului-document, «Ghetou» [...] reconstituie o dureroasă realitate a
anilor ‘40.“ „22“ 25/93 p. 15 (din teatru + document)
teátru-laboratór s.n. –Teatru experimental (de ti ne ret)– „Teatrul
laborator al studenţilor bucureşteni, «Podul», îşi reia activitatea.“
Cont. 15 I 71 p. 4. „Teatrul viu (Living Theatre), cea mai cunoscută
grupare de avangardă din S.U.A., s-a afirmat la New York şi a fost
stimulat de modelul Teatrului-laborator al lui Jerzy Grotowski.“ (f.d.)
(din teatru + laborator)
TEC s. –Dozator de sucuri– „Comerţul a pă truns şi în piaţa de legume,
unde cîţiva oameni cu iniţiativă şi-au instalat măsuţe cu tot felul de
produse, maşina de îngheţată sau de TEC, fără să se gîndească că
micşorează prea mult spa ţiul.“ R.l. 19 IV 93 p. 5 (din numele firmei
TEC care importă dozatoarele)
teenager s. (cuv. engl.) –Adolescent de la 13 la 19 ani– „Junocraţia.
De cîţiva ani moda se află sub tutela unui despot tînăr. Teenager-i au
impus minijupa.“ Cont. 4 VII 69 p. 6 [pron. tínei geăr] (cf. fr. teenager;
DMN 1962)
teflón s.n. –Material plastic derivat din etilenă şi fluor, foarte
rezistent la acţiunea agenţilor chimici şi la temperatură– „Tigaie de
teflon în care se prăjeşte fără grăsime.“ Mag. 9 II 77 p. 5; v. şi R.l. 28 IX
79 p. 4; v. şi pasphil (1966) (din fr. téflon; cf. engl., rus. teflon; PR
1948; El. Carabulea în LR 3/74 p. 188; LTR, DTP; DN3, DEX-S)
teflonát, -ă adj. –(Despre vase metalice) Aco perit cu teflon– „La fel
şi pentru vasele teflo na te, cunoscute şi apreciate deja de cumpărătoare
pentru du blul avantaj ce-l prezintă: de a fi cură ţate uşor şi a se putea
prăji fără gră sime.“ I.B. 3 IV 78 p. 4 (din teflon + -at; cf. fr. teflonisé;
PR 1963; DEX-S)
tehnoéxpo s.n. –Expoziţie tehnică– „Înce pînd de ieri, Capitala
găzduieşte o nouă expozi ţie internaţională a progresului teh nic, o largă
confruntare deschisă unora dintre cele mai mo derne creaţii
contemporane dintr-o serie de ramuri de larg interes ale construcţiei de
maşini, toate reunite sub genericul «Tehnoexpo ’75».“ R.l. 13 X 75 p.
1. „De duminică, 12 octombrie, Capitala ţării noastre este gazda pri -
mei ediţii a expoziţiei tehnice internaţionale «Teh noexpo’ 75».“ Sc. 14
X 75 p. 1; v. şi TIB (din tehno + expo[ziţie])
tehnofílm s.n. 1971 –Film cu caracter teh nic– v. film-comandă //din
tehno- + film//
tele-1 –Abreviere pentru televiziune– v. regal (1976) (cf. fr. télé;
DMN 1959; L. Seche în LR 1/74 p. 77)
tele-2 –Prefixoid cu sensul “departe“– (FC I, VIII, 25, I. Iordan în
RLR XXXI 1967 p. 247, L. Seche în LR 1/74 p. 77)
teleafişáj s.f. –Afişare a informa ţiilor pe monitoare, în cadrul unui
sistem de televiziune cu circuit închis– „Gara de Nord se poate lăuda
astăzi cu un sistem de informare bine pus la punct. Panouri fixe,
teleafişaj cu monitoare în toate sălile de aşteptare [...]“ R.l. 3 X 84 p. 5.
„Pentru informaţii mai funcţionează un ghişeu în holul caselor de
bilete, precum şi instalaţii de tele afişaj.“ R.l. 26 V 86 p. 5 (din tele-1 +
afişaj)
teleanchétă s.f. –Anchetă a televiziunii– „Spicuim cîteva rubrici:
«teleancheta» (trei întrebări şi fireşte... trei răspunsuri)“ Pr.R.TV 8 III
62 p. 8 (din tele-2 + anchetă; Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143;
DEX-S)
teleást s.m. 1. –Realizator sau autor de emi siuni de televi ziune–
„Un termen nou trebuie introdus în vocabular, pentru că din ce în ce
mai des va trebui să numim pe acei pionieri care fac ca această artă
nouă să-şi ocupe locul ei sub soare. Foarte, foarte curînd va trebui să
spunem teleast, cu uşurinţa cu care rostim celălalt cuvînt al culturii
moderne: ci neast.“ Cont. 30 XII 66 p. 4. „Ioan Grigorescu subliniază
cum românii – constructori, arheo logi, teleaşti – vor avea o contribuţie
substanţială.“ Sc. 4 IV 79 p. 4; v. şi Cont. 10 II 67 p. 5, Luc. 27 V 78 p. 4;
v. şi hanta. 2. –Amator de programe serioase de televi ziune–
„Altminteri, ador televiziunea, dar nu sînt teleast, ci televizorist, adică
îmi place să mă şi distreze ceea ce văd.“ Săpt. 2 II 73 p. 6 (din fr.
téléaste; DMN 1963; FC I, V 21, Fl. Şuteu în P.N. 5/67 p. 267, RRL
1/69 p. 21–22, F. Hassan în LR 3/74 p. 195, A. Giurescu M.C. 41; DN3,
DEX-S)
telebascúlă s.f. –Cîntar folosit în cosmos– „Greutatea totală a
probelor de rocă se ridică la 54,4 kg. Calculul a putut fi rapid efectuat
cu ajutorul unei «telebascule» care face parte din echipamentul
selenauţilor. Rocile strînse se de pun pe un cîntar special, conceput pe
baza raportului dintre forţele de gravitaţie ale Lunii şi ale Terrei (1:6).“
Sc. 7 II 71 p. 8 (din tele-2 + basculă, probabil după model engl.)
telebatoscóp s.n. (cuv. rus.) „Telebatoscop este numele unui aparat
nou, conceput de teh nicienii sovietici, în colaborare cu medicii. Acest
aparat este destinat detectării corpurilor străine din ţesuturi.“ Mag. 12
XI 66 p. 3 (Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 142)
telebilánţ s.n. –Bilanţ al emisiunilor de televiziune (la sfîrşitul unui
an)– „Telebilanţ“ Cont. 3 I 64 p. 5. „Telebilanţ. Cu o anumită depărtare
în timp, adică după trecerea unui an [...] avem senzaţia satisfăcătoare
că undele rotunde ale radioteleviziu nii şi rectilinii ale televi ziunii nu
s-au difuzat în spaţiu fără urme.“ R.lit. 1 I 76 p. 16 (din tele-1 + bilanţ)
telecabínă s.f. –Instalaţie cu cablu pentru transportat persoane în
cabine suspendate– „În Poiana Braşov funcţionează o telecabină cu 40
de locuri şi patru teleschiuri. Cum zăpada a şi venit, s-a început
montarea a încă trei baby-schi-lifturi.“ R.l. 22 XI 75 p. 5; v. şi
teletransport (1971) (din it. telecabina, fr. télécabine; DMC 1966;
DN3, DEX-S)
telecámeră s.f. –Cameră de televiziune de luat vederi– „Cu -
noştinţele robotului sînt depozitate într-un miniordinator, montat în
dreptul pieptului. «Vabot-1» îşi serveşte creatorii cu ceai, cău tînd cu
cele două telecamere ce-i slujesc drept ochi ceainicul, apucîndu-l şi
turnînd con ţinutul în ceaşcă.“ Sc. 15 III 77 p. 6. „Telecamera
zburătoare, care va fi în curînd lansată pe piaţă în Statele Unite, este
destinată transmiterii de reportaje TV, controlului aerian al
circulaţiei.“ Sc. 2 II 79 p. 5; v. şi telecopter (din fr. télécaméra; DMN
1956; DEX-S)
telecárd s.n. (med.) „Telecard PP este un apa rat original, realizat de
cercetători bulgari, care permite efectuarea electrocardiogramelor
prin telefon.“ I.B. 14 XII 74 p. 8 (din tele[fon] + card[iogramă],
probabil după model bulg.)
taxi-girl • 222 • telecárd
telecasétă s.f. –Casetă care cuprinde un film înre gistrat pe bandă
magnetică– „Apariţia telecasetei sau videocasetei, cum se mai
numeşte ea, va constitui, probabil, o revoluţie în informaţii.“ Săpt. 12
III 71 p. 13 //din tele-1 + casetă, probabil după model engl.//
telecéntru s.n. –Centru de televiziune– „Blocul redacţional de la
viitorul telecentru.“ Cont. 1 VIII 67 p. 5 (din tele-1 + centru; Fl.
Dimitrescu în LR 2/70 p. 143)
telecinemá s. –Emisiune de filme transmisă prin televiziune–
„Telecinema“ R.lit. 25 IV 74 p. 17 (din fr. télécinéma; L. Seche în LR
3/65 p. 409; DEX, DN3)
telecobaltoterapíe s.f. (med.) –Trata men tul de la distanţă al
tumorilor cu radiaţii emise de cobaltul radioactiv– „A intrat în
funcţiune secţia de telecobaltoterapie de la Spitalul clinic Colţea“ R.l.
17 I 84 p. 5 (din fr. télécobaltothérapie; DN3)
telecomándă s.f. –Mic instrument care transmite de la distanţă
comenzi pentru aparatul TV, sistemele auto antifurt etc.– „[Vînd
televizor] color Philips, telecomandă, diagonala 37, rack Siemens
[...]“ R.l. 19 X 91 p. 7. „[Vînd] televizoare color, cu telecomandă.“ R.l.
29 VII 93 p. 13. „[...] s-au născut în case în care telecomanda şi
zapping-ul între zeci de programe TV se făcea curent. Lipsa de interes
a unei emisiuni era imediat amendată prin comutarea pe un alt canal.“
D. 134/95 p. 14; v. şi R.l. 10 IX 92 p. 6; v. şi minitelecomandă (din it.
telecomanda, fr. [boîte de] télécomande; DPN 1982; DN – alte
sensuri, DEX, DN3)
teleconcúrs s.n. –Concurs transmis prin tele vi ziu ne– „Să
transmitem o suită de teleconcursuri gen «Cine ştie, cîştigă».“ Cont. 1
VIII 67 p. 5. „Teleconcursul golea străzile.“ Cont. 26 IX 69 p. 5 (din
tele-1 + concurs; FC I 140; DN3)
teleconferínţă s.f. –Procedeu modern de te le comunicaţii– „Au fost
confecţionate şi montate 4 instalaţii de teleconferinţă pentru
asigurarea unei le gă turi permanente între regulatoarele de circulaţie
din raza Direcţiei regionale CFR Timi şoara.“ Sc. 2 V 64 p. 1. „În
Franţa a fost construită o reţea naţională de teleconferinţe, res pectiv de
telecomunicaţii, care permite des fă şurarea unor reu niuni între două
sau mai multe oraşe fără deplasarea participanţilor [...] Se pre vede, de
asemenea, construirea unor săli de videoconferinţe, unde participanţii
îşi vor vedea interlocutorii, graţie ecranelor de televi ziune.“ Sc. 13 III
77 p. 5. „Teleconferinţa ce a urmat imediat CPEx“ R.l. 4 XI 93 p. 10; v.
şi Ev.z. 17 X 95 p. 1; v. şi telematică (din fr. téléconférence; DTN 1974,
DMC 1976, PR 1982; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537)
teleconvertór s.n. (tehn.) –Convertor pentru televizoare– „Cum păr
teleconvertor şi teleobiectiv 200 sau 400 pentru Zenit TTL.“ R.l. 13 II
85 p. 4 (din tele-2 + convertor)
telecoptér s.n. „Telecameră zburătoare. E vor ba de o «libelulă
mecanică» – un mic elicopter, fără ca bină şi fără pilot, care transportă o
telecameră de luat vederi. Înzestrat cu un motor în doi timpi,
«telecopterul» are o autonomie de zbor de peste o oră.“ Sc. 2 II 79 p. 5;
v. şi telematică (din tele[cameră] + [heli]copter, pro babil după model
engl.; DEX-S)
telecronicár, -ă s.m.f. –Cronicar al emisiu nilor de televiziune–
„Telecronicari şi telecronicare, ascuţiţi-vă creioanele.“ Fl. 14 I 67 p. 2.
„În curînd telespectatorii vor avea prilejul să-şi spu nă cuvîntul. Iată şi
pentru confraţii telecronicari un prilej fericit de a privi cu atenţie o
realizare ambiţioasă şi care a cerut într-adevăr sacrificii.“ Săpt. 13 VI
75 p. 4; v. şi Cont. 9 V 69 p. 1 (din tele-1 + cronicar; DEX-S)
telecrónică s.f. –Cronică a emisiunilor de televiziune– „Tele -
cronica“ Luc. 26 II 66 p. 8; v. şi 4 II 67 p. 2 (din tele-1 + cronică; L.
Seche în LR 1/74 p. 77; DEX-S)
teledetécţie s.f. (tehn.) –Ştiinţa şi tehnica detecţiei la distanţă–
„Teledetecţia, tehnică polivalentă (de cercetare, supraveghere, des -
coperire şi inventariere a resurselor pămîntului), permite obţinerea
unei cantităţi uriaşe şi exacte de informaţii, imposibil de colec ţionat
prin metode cla sice.“ I.B. 25 IV 77 p. 2. „Teledetecţia hidrologică – O
imagine a planetei Terra?“ Pr.R.TV 25 I 78 p. 10. „Peste cîteva
săptămîni, fotografiile sate liţilor americani «Landsat» de teledetecţie
a resurselor terestre, vor fi realizate în zece zile, în loc de 30.“ R.l. 3 V
79 p. 6; v. şi 31 X 79 p. 6, 21 VI 84 p. 6 (din fr. télédétection; PR 1960;
DEX-S)
teledialóg s.n. –Dialog prin intermediul tele viziu nii– „Teledialog
între noi, tinerii.“ Pr.R.TV 12–18 I 75 p. 8 (din tele-1 + dialog; Th.
Hristea P.E. 137, FC I 142, L. Seche în LR 3/65 p. 409, atestare din
1964; DEX-S)
teledirijáre s.f. –Acţiunea de a dirija de la distanţă– „Teledirijarea
automată a traficului fe ro viar cu prinde sectoare de linie de 200–300
km pe care circulaţia se desfăşoară conform cu varianta de scurgere a
garniturilor de tren.“ Sc. 31 VII 66 p. 4 (din teledirija; Fl. Dimitrescu
în LR 2/70 p. 142; DN3)
teledivertismént s.n. –Emisiune distractivă de tele viziune–
„Studioul include mai marcat «teledivertismentul» în programele de
sîmbătă şi duminică.“ Cont. 18 VI 65 p. 6; v. şi Săpt. 1 X 71 p. 13 (din
tele-1 + divertisment; DEX-S)
tele-după-amiáză (duminicálă) s.f. –Programul de televi zi une
al după-amiezei– „Ini ţiativa diversificării tele-după-amie zelor dumi -
nicale, astfel încît ele să răspundă unor pre ferinţe cît mai variate şi să
ofere posibilitatea opţiunii, este bine ve nită.“ Cont. 25 VII 75 p. 5.
„«Linia maritimă Onedin» [...] constituie centrul de atracţie şi interes
al tele-după-amie zelor noas tre duminicale.“ Cont. 8 XII 78 p. 11 (din
tele-1 + după amiază [duminicală])
teleecrán s.n. –Ecranul televizorului– „Nume roa sele lui spectacole
«de sală» [...] i-au asigurat o expe rienţă în lucrul cu actorii, o
experienţă care, mai ales aici, pe teleecran, s-a dovedit o condiţie a
reuşitei.“ Gaz.lit. 2 III 67 p. 2. „Ecran TV gigant. [...] La construirea
teleecranului au fost folosite 450000 de elemente cinescopice.“ Sc. 26
XII 84 p. 5 (din tele-1 + ecran; cf. fr. télécran – alt sens; PR 1956; Fl.
Dimitrescu în LR 2/70 p. 143)
teleecranizá vb. I –A ecraniza special pentru tele viziune– „Serialul
ne-a făcut însă să ne gîn dim că mai avem o sumedenie de cărţi ce s-ar
putea «teleecraniza».“ Săpt. 12 IX 75 p. 6 (din tele-1 + ecraniza;
DEX-S)
teleeducáţie s.f. „Sîntem într-un secol al tele educaţiei. Vrem să ne
educăm şi prin televizor.“ Cont. 17 XII 65 p. 4. „Teleeducaţia prin
sateliţi [...] Timp de un an, cu ajutorul satelitului vor fi retransmise
programe de radio şi televiziune – îndeosebi educative şi în domeniul
medicinii.“ Sc. 7 VI 74 p. 6 (din tele-1 + educaţie; Fl. Dimi trescu în
LR 2/70 p. 144; DEX-S)
teleemisiúne s.f. –Emisiune TV– „Nu vreau ca teleemisiunea să se
transforme în revista «Ştiinţă şi tehnică».“ Cont. 9 XII 66 p. 4.
„Evident, o tele emisiune are coordonatele ei ample şi direcţiile precise
implicate de un program ferm.“ R.lit. 16 X 69 p. 27. „Tendinţe de
oblomovism spiritual ale consumatorului mediu de teleemi siuni
artistice.“ Luc. 21 IX 72 p. 7 (din tele-1 + emisiune)
teleenciclopedíe s.f. –Emisiune cu caracter enciclopedic pre -
zentată de televiziune– „Unele emi siuni noi, primite cu interes, dau de
pe acum semne de oboseală – ca în cazul «Teleenciclopediei», care a
început să includă subiecte nesemnificative, întîmplătoare.“ Cont. 18
VI 65 p. 2. „Teleenciclo pedia este una din emisiunile cele mai
interesante ale televiziunii.“ Cont. 18 II 66 p. 6. „Cel puţin
teleenciclopedia [...] reuşeşte să fie animată.“ R.lit. 3 IV 75 p. 16; v. şi
emisiune-mamut (din tele-1 + enciclopedie; L. Seche în LR 1/74 p. 77;
DEX-S)
telefagíe s.f. „După şase ani de telefagie, viciu obli gatoriu pentru
cine se încumetă să ţină o cronică TV, ajunsesem la saturaţie.“ R.lit. 31
I 74 p. 30. „Telefagia dăunează sănătăţii. Cei ce obişnuiesc să consacre
prea mult timp emisiu nilor micului ecran riscă să facă o criză car -
diacă.“ Sc. 3 II 79 p. 5 (din tele-1 + gr. -fagie “mîncare“, ”absorbţie“,
după tipul cronofagie; DEX-S)
telefáx s.n. (comunic.) 1. –Aparat care transmite şi reproduce
documente prin reţeaua telefonică; fax– „Telefax producţie 1992,
inclusiv telefon [...] ga rantat de firma Minolta.“ R.l. 26 III 93 p. 7. 2.
–Document transmis şi reprodus prin reţeaua telefonică– „Diverse
telexuri şi telefaxuri trimise din Grecia“ R.l. 16 II 93 p. 1. 3. –Număr
de telefon la care se pot trimite faxuri– „Lista reprezentanţilor. R 01:
Virginia Impex – Galaţi, telefon [...] telefax [...]“ R.l. 12 V 92 p. 3; v. şi
copiator //din tele[fon] + fax//
telefilíe s.f. (formaţie glumeaţă ad-hoc) –Ata şa ment faţă de emi -
siunile de televiziune– „Unii au hemofilie. Vornicu are telefilie, într-o
formă rebelă şi molipsitoare.“ Cont. 5 VIII 77 p. 9 (din tele-1 + -filie
“iubire“, după tipul hemofilie)
telefílm s.n. –Film transmis şi uneori special realizat pentru
televiziune– „Nu mă îndoiesc că cei care se ocupă de telefilm cunosc
bine dife renţa dintre Buster Keaton şi Louis de Funès.“ R.lit. 20 V 71 p.
29. „Scenariu devenit telefilm datorită regizorului D.N.“ R.l. 5 XI 77 p.
2 (din fr. téléfilm; L. Seche în LR 3/65 p. 409, atestări din 1965, F.
Hassan în LR 3/74 p. 195; DEX, DN3)
telefón mobíl s.n. (comunic.) –Telefon portativ, ce lular– „Vom
avea telefoane mobile“ R.l. 14 XI 92 p. 2 (din telefon + mobil)
telecasétă • 223 • telefón mobíl
telefón-teleimprimatór s.n. 1978 –Telefon cu teleimprimator
destinat surzilor– v. mini telex //din telefon + teleimprimator//
telefón-televizór s.n. –Telefon dublat de un televizor– „Societatea
«Nippon Electr. Compa ny» a anunţat ieri că a început să
comercializeze un telefon-televizor, care este primul de acest fel din
lume în folosinţă comercială. Instalaţia, denumită «sistemul videofon
NEC», cuprinde un televizor emiţător şi receptor [...] şi un sistem
automat de reglare [...]“ I.B. 18 X 67 p. 4 //din telefon + televizor//
telegénic, -ă adj. –Bun pentru televiziune, ca re are o prezenţă
plăcută la televiziune– „Tele viziunea [...] are nevoie de tele re porteri –
adică de ziarişti care să posede pe lîngă calităţile fireşti ale
semnatarilor de articole, «stil», dicţie, inteligenţă spontană, simţul
umorului, într-un cuvînt farmec telegenic.“ Sc. 13 I 66 p. 4 
(impropriu) „O idee telegenică: emisiunea «360 de grade», deşi, după
ce am scris despre ea, ne-a oferit destule inegalităţi.“ Cinema 12/72 p.
44 (din fr. télé gé nique; PR 1961; FC I 24, L. Seche în LR 3/65 p. 409,
atestări din 1964, Th. Hristea P.E. 137; DEX – alt sens, DN3)
telegestiúne s.f. (inform.) –Mod de tratare a informaţiilor la
distanţă cu ajutorul unui sistem de teleinformatică– „O valoroasă
realizare teh nică româ nească. Telegestiunea energetică“ R.l. 14 VII 84
p. 2 (din fr. télégestion, it. telegestione; PR 1966, DPN 1979)
telegrădiníţă s.f. 1975 –Emisiune de televi ziune pentru copiii de
grădiniţă– v. teleşcoală (din tele-1 + grădiniţă)
telegrizometríe s.f. (tehn.) „Pînă în prezent, în acest scop au fost
utilizate lampa cu flacără, apoi grizometrul electric. Acestor mijloace,
ce se mai utilizează încă, li s-a adăugat în urmă cu cîţiva ani
telegrizometria: captatoare instalate în punctele sen sibile care
transmit la fiecare patru minute informaţii din galeriile de fund.“ R.l.
22 XII 77 p. 6 //din tele-2 + grizometrie//
teleimprimatór s.n. (comunic.) –Aparat telegrafic care permite
transmiterea directă a unui text prin dactilografiere şi recepţia lui la
postul de destinaţie– „La mai mult de o săptămînă de la tragicul
eveniment, Televiziunea Română n-a găsit şti rea pe
teleimprimatoarele sale. Pe ecra nul vinovatei tăceri, lozinca
ucigătoare: «Moar te intelectualilor!».“ R.l. 8 VI 91 p. 4; v. şi display
(1975) (din tele-2 + imprimator, după fr. téléimprimeur; DEX)
teleînregistráre s.f. –Înregistrare de la distanţă– „Metoda tele -
înregistrării parametrilor bio logici per mite cercetătorilor să studieze
comportarea organismului uman la excitaţiile venite din mediul
înconjurător.“ Sc. 11 XII 65 p. 6 //din tele-2 + înregistrare; Fl.
Dimitrescu în LR 2/70 p. 143; DEX-S//
telejurnál s.n. –Emisiune de televiziune în care se transmit ştirile
curente– „Telejurnalul (de ce nu «teleziarul»?) se prezintă într-un
cadru nou.“ R.lit. 15 VIII 75 p. 17 (din tele-1 + jurnal, după modelul
lui radiojurnal; Th. Hristea P.E. 137; L. Seche în LR 3/65 p. 409, 1/74
p. 77, FC I 24, 140, VRC 273; DEX, DN3)
telemaníe s.f. (peior.) –Mania de a urmări cu orice preţ şi în orice
condiţii emisiunile de televi ziune– „[Cik Damadian] reuşeşte în
«Munca silnică» o satiră elocventă a telemaniei.“ Sc. 30 VI 68 p. 4 (din
tele-1 + manie; cf. fr. télémanie; MNC 1976; DN3)
telemátic, -ă adj. –Care foloseşte reţelele de telematică– „Annecy
va fi primul oraş telematic din Franţa.“ R.l. 12 X 79 p. 6; v. şi viditel
(din fr. télématique; DMC 1978)
telemátică s.f. (inform.) „Informaţia «tele ma tiza tă». Autori tă ţile
franceze au anunţat recent un şir de hotărîri privind crearea unei vaste
reţele de «telematică», tehnica transmiterii la mare distanţă şi
valorificării informaţiilor, care combină informa tica (computere de
mari dimensiuni şi «bănci» gigantice de date) cu sateliţi şi alte
procedee moderne de comunicaţii (telefonie, telex, teleconferinţă, vi -
deo conferinţă, instalaţii de telecoptere, sisteme te le text).“ Sc. 3 III 79
p. 5 (din fr. télématique; cf. it. telematica; DMC 1978, DPN 1979)
telematizát, -ă adj. 1979 –Referitor la telematică– v. telematică
telemecánic, -ă adj. –Care controlează şi co mandă funcţiona rea
mecanismelor de la distanţă– „La Dnepropetrovsk (Uniunea
Sovietică) a fost realizată o instalaţie telemecanică pentru una din
minele carbonifere ale bazinului Doneţ.“ Sc. 25 III 64 p. 3 (din fr.
télémécanique; Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143; DTP; DEX, DN3)
telemobíl s.n. (comunic.) –Telefonie mobilă celulară– „Telemobil
vă însoţeşte pretutindeni. Telemobil vă apropie la dorinţă orice colţ al
lumii. Pentru a nu pierde nici o afacere, pentru a putea fi contactat
oriunde, abonaţi-vă la serviciul Tele mobil oferit de Telefónica
România.“ R.l. 6 IV 93 p. 13. „Abonaţi-vă la serviciul Telemobil oferit
de Telefónica România.“ Ev.z. 1 VI 93 p. 2.; v. şi telefon mobil celular
//abreviere din tele[fon] + mobil//
telenoápte s.f. (rar) –Noapte (de revelion) cu program non-stop la
televiziune– „Alături de clou-ul celei mai lungi telenopţi – am numit
«show-ul» lui A.B. – secvenţele de teatru au pigmentat programul cu
cîteva clipe preponde rent vesele, aşa cum se cuvenea în noaptea dintre
ani.“ Cont. 8 I 71 p. 4; v. şi happy-end (din tele-1 + noapte)
telenovélă s.f. (spect.) –Serial TV, de obicei latino-american–
„Telenovela este un foileton televizat, inspirat din soap opera [...]“ D.
141/95 p. 2. „Un cuplu de aur al telenovelei.“ Ev.z. 14 XI 96 p. 14; v. şi
29 XI 96 p. 16 (din sp. telenovela; DPN 1983)
teleobservá vb. I –A observa cu atenţie emi siunile de televi ziune–
„Cineva, nicăieri nu s-a specificat cine anume (sau oare
teleobservatorul n-a teleobservat cu atenţia cuvenită?), a scris în sfîrşit
o partitură, şi nu o partitură «în general», ci o partitură pentru un
anumit actor.“ Cont. 9 III 79 p. 8 (din tele-1 + observa; DEX-S)
teleobservatór s.m. –Observator atent al emi siu nilor de tele -
viziune– „Teleobservator“ Cont. 18 X 74 p. 6; v. şi teleobserva (din
tele-1 + observator; DEX-S)
teleonomíe s.f. (biol.) „Pentru prima dată no ţiu nea teleonomie a
fost definită de către C.S. Pitterndrich, în lucrarea sa «Behavoir and
evolution» (Comportare şi evoluţie), 1956, pentru a desemna
mecanismele de reglare celulară care sînt determinate în mod obiectiv
de anumite legităţi. Tot în cadrul biologiei, noţiunea teleonomie deţine
un loc central, în interpretarea naturii organismelor vii, la cunoscutul
om de ştiinţă francez Jacques Monod.“ Cont. 8 IV 77 p. 2 (din fr.
télé[o]nomie; PR 1972; DN3, DEX-S)
teleoperatór s.n. „Este lesne de înţeles ce poate fi un teleoperator.
Este un aparat care execută o serie întreagă de mişcări dintre cele mai
complicate sub directa îndrumare a omului, care se află la mare
distanţă de mediul în care operează aparatul, dar care vede pe un ecran
de televiziune ceea ce are de făcut.“ Cronica 5 IX 75 p. 10 (din engl.
teleoperator, fr. télé opé rateur; BD 1970, PR 1973; DEX-S)
teleportánţă s.f. 1975 –Purtare la distanţă– v. paranormal //din
tele-2 + portanţă//
telepublicitáte s.f. –Publicitate prin interme diul televiziunii–
„Telepublicitate?“ Cont. 24 IX 65 p. 2 (din tele-1 + publicitate;
DEX-S)
telerecitál s.n. –Recital susţinut în cadrul unei emi siuni de tele -
viziune– „Telerecitalul Al. Giu garu de săptămîna trecută în care
Goldoni, Mo lière, Cara giale ne-au apărut luminaţi de rîsul tranşant al
protagonistului.“ R.lit. 21 VI 73 p. 23. „Căci ceea ce unifica «măştile»
telerecitalului de săptămîna trecută era tocmai inteligenţa ca vocaţie a
meseriei.“ R.lit. 25 IX 75 p. 17 (din tele-1 + recital; DEX-S)
teleredáctor s.m. –Redactor al emisiunilor de tele viziune– „Te le -
spectatorii au putut urmări cu interes şi satisfacţie pe scriitorii aflaţi la
masa lor de lucru, cărora teleredactorii le-au pus întrebarea stereotipă
dar esenţială: ce ne veţi da în ‘75?“ R.lit. 9 I 75 p. 16 (din tele-1 +
redactor; DEX-S)
teleredácţie s.f. –Redacţie a emisiunilor de televi ziune– „Lău da -
bilă intenţia de luni seara a teleredacţiei literare [...] de a face pe
telespectatori să rîdă.“ R.lit. 3 IV 75 p. 16 (din tele-1 + redacţie;
DEX-S)
telerepórter s.m. 1966 –Reporter al emisiu nilor de televiziune– v.
telegenic (din tele-1 + reporter; cf. fr. téléreporter; FC I 140, L. Seche
în LR 3/65 p. 410, atestări din 1964; DEX-S)
telerevelión s.n. –Emisiune de televiziune pre zentată în noaptea de
revelion– „Toma Ca ragiu a avut cîteva clipe memorabile de haz care
vor rămîne în antologia telerevelioanelor.“ Cont. 8 I 71 p. 4.
„Telerevelion. Ora 21. Apăsăm pe butonul televizorului şi... începe
programul festiv din noaptea Anului Nou.“ I.B. 20 XII 73 p. 3.
„Apreciind cum se cuvine munca intensă a regizorilor, redactorilor,
cîntăreţilor, actorilor, să selectăm din telere ve lion [...]“ f.d. (din tele-1
+ revelion)
telerúbrică s.f. –Rubrică fixă la emisiunile de tele viziune– „Pre -
zentatorii unora din telerubri cile noa stre sînt însă la acest punct într-un
mare defect.“ Cont. 18 II 66 p. 6. „Se pare însă că cel puţin una din
poveţele persiflante ale lui Anton Pann este urmată cu grijă de unele
tele-rubrici.“ Gaz.lit. 25 VII 68 p. 6 (din tele-1 + rubrică)
telescáun s.n. (sport) –Teleferic cu cablu unic de care sînt ataşate
scaune– „În anii 1969–1970 vor mai fi realizate: un teleschi la Sinaia şi
un telescaun la Predeal.“ R.l. 13 XI 68 p. 7. „La Predeal, cele două
telescaune şi două teleschiuri au fost renovate şi modificate.“ R.l. 22
telefón-teleimprimatór • 224 • telescáun
XI 75 p. 5; v. şi teleschi, teletransport (1971) (din tele-2 + scaun, după
fr. télésiège; DMN 1966; Fl. Dimi trescu în LR 2/70 p. 143, A. Beyrer
în SCL 5/76 p. 537; DEX-S)
teleschí s.n. (sport) –Instalaţie de teleferic pen tru schiori–
„Elicopterul francez Super-Frelon 03 a realizat recent o performanţă,
transportînd de la Nisa la staţia teleschi din Auron (2.500 m) un cablu
de teleschi cîntărind circa 2 tone.“ R.l. 10 IV 65 p. 3. „Telescaunele şi
teleschiurile de la Cota 1400 şi Vîrful cu Dor vor funcţiona cu program
conti nuu [...]“ Sc. 29 XII 76 p. 5; v. şi minicar, telecabină, telescaun
(din fr. téléski; DMC 1966; Fl. Dimi trescu în LR 2/70 p. 143; DN3;
DEX-S)
telescopát, -ă adj. –(Obiect) compus din elemente care se introduc
unul în altul– „A fost expusă o colecţie de cara vane şi remorci. Unele,
pliante, încap în portbagaj, altele, ingenios telescopate, se transformă
pe loc într-un aparta ment cu trei camere şi tot confortul.“ Cont. 16 V 69
p. 10 (cf. fr. telescoper, engl. americ. to telescope; DZ)
telescriptór s.n. (comunic.) –Teleimprimator– „Un telefon obiş nuit
şi un telescriptor, de asemenea obişnuit, conectate printr-un phonotip –
un aparat care transformă sunetele în semne grafice [...] repre zintă un
sistem de telefon pentru surzi, prezentat recent la Geneva.“ I.B. 22 III
73 p. 4 (din fr. télé scripteur; LTR, DTP; DEX, DN3)
teleshoping s.m. (cuv. engl.) –Emisiune de televi ziune care
cuprinde sfaturi pentru cumpărături– „Teleshoping“ Ev.z. 12 I 95 p. 6;
v. şi 29 XI 96 p. 7 (cf. it. teleshoping, fr. télé achat; PN 1987)
telespectatór, -toáre s.m.f. 1975 –Persoa nă care urmăreşte
emisiunile de televiziune– v. flash, număr-record, telecronicar,
teleredactor, teleredacţie, teletext, videopicup (din tele-1 + spectator;
cf. fr. téléspectateur; PR 1949; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 394; FC I
140, L. Seche în LR 3/65 p. 410, F. Hassan în LR 3/74 p. 195; DEX,
DN3)
telespectatoríme s.f. –Mulţimea telespectatorilor– „Am fi vrut să
scriem despre ciocănitoarea Woody [...] cioara Inki, ursul Panda şi alţi
eroi care au cucerit telespectatorimea.“ R.lit. 6 IV 78 p. 17. „Iată un
Jerry Lewis care, din cîte ştiu, a făcut să se zguduie de rîs
telespectatorimea de duminică seara.“ R.lit. 14 IX 78 p. 17 (din
telespectator + -ime)
telespícher1 s.m. –Crainic al televiziunii– „De aceea, pronun ţarea
incorectă a unor nume proprii, mai ales la telespicher, îl surprinde pe
spectatorul informat.“ Cont. 23 IV 65 p. 2; v. şi Sc. 9 XII 65 p. 5 [pron.
greşit teleşpicher] (din tele-1 + spicher; cf. fr. téléspeaker)
telespícher2 s. (tehn.) –Tip de aparat prin care se comunică la
distanţă– „Timp de zece zile ei «se scufundă» treptat la o adîncime
simulată de 40 metri (40 de atmosfere), rămînînd în tot acest timp în
legătură cu lumea exterioară prin intermediul telespeakerului.“ Sc. 3
IV 74 p. 6 [scris şi tele speaker; pron. greşit teleşpicher] (din tele-2 +
spi cher, după model engl.)
teleşcoálă s.f. (înv.) –Emisiune de televiziune pentru elevi care vine
în sprijinul şcolii– „Emisiu nile de teleşcoală sau telelecţiile se vor
adresa, desigur, în primul rînd, elevilor, dar şi populaţiei adulte.“ Cont.
1 VIII 67 p. 5. „În premieră [...] «telegrădiniţa». Televiziunea şi-a
inaugurat un nou ciclu de emi siuni dedicate celor mai mici «elevi» –
preşcolarii. În fiecare marţi şi miercuri [...] în cadrul cunoscut de cîţiva
ani al rubricii «Teleşcoală».“ Sc. 26 X 75 p. 4 (din tele-1 + şcoală; cf.
fr. télé-enseignement; DMC 1960; DN3)
teletáx s. (telef.) „Aparatul care înregistrează impulsurile se nu meşte
«teletax» şi este din import.“ I.B. 15 XII 73 p. 3 //din tele[fon] +
tax[are]; DEX-S)//
teletécă s.f. –Colecţie de filme de televiziune– „«Cadavrul viu»
poate fi considerat una dintre rea lizările televiziunii care merită să
figureze într-o «filmotecă» sau «teletecă» de aur.“ Săpt. 18 IV 75 p. 6
(din fr. téléthèque; DMC 1966)
teletéxt s.n. (tehn.) „Vizitatorii [expoziţiei din Berlinul occidental]
au privit cu interes sistemul denumit «Videotext» sau «Tele text»,
graţie că ruia telespectatorii pot primi la domiciliu «programe de
actualităţi individualizate», adică programe alcă tuite, pe baza
preferinţelor abonatului respectiv, comunicate prin telefon unui
ordinator central care dispune – în dispozitivul său de memorizare – de
o «bancă» de ştiri privind evenimentele zilei.“ Sc. 7 VIII 77 p. 6. „Vînd
televizor Akai, model deosebit, superprofe sional, sigilat, teletext [...]“
R.l. 9 VII 93 p. 12. „Televiziunea daneză a inaugurat cu titlu
experimental un nou gen de emisiuni, denumit tele text. Ele constau în
transmiterea de informaţii scrise pe care telespectatorul, după dorinţă,
le poate face vizibile pe micul ecran.“ Sc. 1 X 77 p. 6; v. şi R.l. 29 V 80
p. 6; v. şi telematică, videotape (1980) //din tele-1 + text; cf. it. teletext;
DPN 1981; DEX-S//
teletóp s.n. –Emisiune de televiziune în care se prezintă topurile–
„Iată, de pildă, deschizi, numai pentru o clipă, să vezi «Teletopul».
Pentru că de multe ori această emisiune a avut un spirit deosebit,
constaţi că s-a produs o schimbare.“ R.lit. 28 VII 72 p. 25. „A doua
emisiune aflată şi ea la cea de a doua ediţie este Parada cîntecului
pentru copii. N-au tinerii «teletop», dar bine mă car că au o astfel de
emisiune puştanii.“ Săpt. 16 VI 78 p. 6 (din tele-1 + top; DEX, DN3 –
alt sens)
teletranspórt s.n. –Transport cu ajutorul tele fe ricului– „Poiana
Braşov. Peste cîteva zile un eveniment în «teletransporturile»
montane: se fac ultimele probe şi vor fi date în folosinţă noile
«telecabine». Traseul lor este paralel cu al vechilor «tele scaune
duble», care, de altfel, vor continua să func ţioneze.“ Cont. 22 I 71 p. 2
(din tele-2 + transport; DEX-S)
televizionítă s.f. (glumeţ) 1. – „Boală“ a celui care apare (prea)
des în emisiunile de televi ziune– „M.C. a fost, ca de obicei, foarte
plăcută, dar, cu ceva mai mult «botişor» şi răsfăţ bulevardist: primele
semne ale «televizionitei», pe sănătatea acestei talentate actriţe.“ R.l.
27 XII 74 p. 2. 2. –Obiceiul de a privi prea mult emisiuni de
televiziune– „Consecinţele «televizionitei» la copii. Nervozitate,
insomnie, scă derea puterii de concentrare, dureri de ochi şi de cap,
agresivitate – toate acestea constituie, conform unui studiu alcătuit de
«Institutul pentru educaţie sa nitară» din Stuttgart, efectele secundare
ale vi zio nării excesive a emisiunilor de televi ziune de către copii.“ Sc.
12 II 77 p. 5 (din televiziune + -ită, după tipul apendicită)
televizoríst, -ă s.m.f. 1973 1. –Persoană că reia îi plac
programele distractive de televi ziu ne– v. te least. 2. –Depanator de
televizoare– „Landa a chemat un televizorist.“ (din televizor + -ist;
DEX-S – sensul 2)
télex s.n. (comunic.) –Serviciu de dactilogra fiere la distanţă cu
ajutorul teleimprimatorului– „Telex comercial.“ I.B. 11 IV 74 p. 1.
„Spre deo sebire de convorbirea telefonică, după cum bine vă este
cunoscut, telexul are avantajul că oferă un document scris, înlăturînd
astfel posibilitatea eventualelor greşeli.“ R.l. 8 II 75 p. 3. „Nu, spune
un fost funcţionar la telex [...]“ R.l. 14 XII 78 p. 2; v. şi telematică,
terminal, telefax, Transpac (din fr. télex; PR 1958, BD 1968; A. Beyrer
în SCL 5/76 p. 538; LTR; DEX, DN3)
telexíst, -ă s.m.f. 1977 –Persoană care lucrează la telex– v.
primitor-distribuitor (din telex + -ist; cf. fr. télexiste; PR 1972)
teleziár s.n. 1975 (formaţie glumeaţă, ad-hoc) –Emisiune de
televiziune unde se transmit ştirile curente– v. telejurnal
tenorín s. (muz.) „După cum se ştie, violoncelul îndeplineşte, ca să
spun aşa, funcţia de tenor. Noul nostru instrument ocupă aceeaşi
întindere, şi, ca atare, l-am numit «tenorin». Cutia de rezonanţă, însă,
are o altă formă. În plus, există un dispo zitiv electronic special care
amplifică şi modifică timbrul sunetului, în limite foarte largi,
producînd efecte sonore cu totul deosebite faţă de instrumentele
tradiţionale.“ R.l. 13 VI 73 p. 5. „De un larg interes s-au bucurat şi
studiile prezentate asupra unui nou instrument ro mâ nesc: teno rinul
realizat la Reghin, după proiectul unui grup de muzicologi clujeni.“
R.lit. 6 VI 74 p. 2 (din tenor + -in)
tensioactív, -ă adj. (chim.) –Care poate mo difica tensiunea
superficială a unui lichid– „Anul acesta în schelă au fost extinse un şir
de metode avansate de extracţie a ţiţeiului, cum sînt [...] tratamente cu
substanţe tensioactive.“ Sc. 15 IX 62 p. 1 (din fr. tensioactif, engl.
tensioactive; PR 1950; D.Min.; DN3, DEX-S)
tensioná vb. I –A produce încordare– „Dar un joc simulat,
inautentic, un joc ce nu decomprimă, ci tensionează spiritul, o falsă
jubilaţie [...]“ R.lit. 9 V 74 p. 5 (din tensiune; V. Guţu Romalo C.G.
168–169, atestări din 1971)
teráriu s.n. (bot.) 1. „În prezent, la Grădina Botanică se lucrează la
amenajarea unui terariu (stîn cărie) unde vor fi cultivate plante
ornamentale care în mod obişnuit cresc în sol pietros.“ Sc. 10 III 61 p.
1. 2. –Spaţiu amenajat pentru creşterea şi observarea anumitor
animale– „Dor nic de senzaţii tari, T.K. din Johannesburg şi-a petrecut
nici mai mult nici mai puţin decît 36 de zile într-un terariu, în
compania unor dră gălaşe şi nervoase cobre [...]“ Săpt. 22 III 74 p. 2
(din lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium; Al. Graur în LR 2/58 p.
2, Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 394; DN3)
terasiér, -ă adj. –Care ţine de terasament– „Constructorii Trustului
utilaj terasier Bucureşti au terminat şi dat în exploatare primul
teleschí • 225 • terasiér, -ă
obiectiv din cadrul Complexului de amenajări hidroameliorative
Albiţa-Fălciu.“ R.l. 29 IX 67 p. 1 (din terasă + -ier; DN, DN3 – alt
sens, DEX-S)
teratrón s. (cuv. engl.; tehn.) „Teratron poate vedea prin ceaţă [...]
Curiosul instrument este, cum era de aşteptat, opera savanţilor
britanici. El emite unde a căror lun gime depăşeşte lungimile de undă
ale luminii, dar este mai mică decît cele folo site în radiolocaţie.“ Cont.
10 IX 65 p. 9 (DEX-S)
terawát s.m. 1977 –Care are o putere de un miliard de kilowaţi– v.
nanosecundă //din gr. teras “un milion de milioane“ + wat//
tercót s.n. (text.) „Impermeabile de tercot (un material indigen –
poliester de bumbac, produs la «Dacia»-Bucureşti)“ Mag. 29 X 66 p.
6; v. şi Sc. 14 III 81 p. 2 (din ter[gal] + cot[on])
tergál s.n. (text.) –Tip de fibre textile obţinute sintetic, ţesătură din
astfel de fibre– „Pentru în ceput, ţesătoria din Smeeni produce
tergaluri, materiale pentru rochii şi uniforme şcolare.“ R.l. 3 III 75 p. 2
(din fr. tergal; PR 1958; LTR, DC; DEX, DN3, DEX-S)
terilénă s.f. (text.) –Tip de fibră sintetică în amestec cu lîna– „Nou e
faptul că ţesătura din terilenă va fi realizată şi pentru perdele.“ I.B. 31
XII 60 p. 2. „Institutul pentru protecţia muncii din Polonia a
confecţionat pentru muncitorii care lucrează în sec ţii cu temperaturi
ridicate o vestă-frigider din teri len. În ţesutul vestei sînt încorporate
canale prin care circulă aer rece.“ Sc. 12 XI 67 p. 5 [şi terilen s.n.] (din
fr. térylène; PR 1950; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 394; LTR, DC;
DEX, DN3)
teritál s.n. (text.) „Pentru prima oară s-au produs la noi în ţară perdele
din fire de terital, fire sintetice superioare.“ Sc. 2 XII 62 p. 2 (din it.
terital, numele comercial al terilenei; DPN 1963; DN3)
teritorialitáte s.f. în sint.s. teritorialitatea legii (jur.) „Principiul
teritorialităţii legii penale, conform căruia legea penală română se
aplică in frac ţiunilor săvîrşite pe teritoriul ţării noastre, fie că sînt
comise de cetăţeni români, fie că sînt săvîrşite de către străini sau de
către oameni fără patrie.“ Sc. 22 VI 68 p. 2 (din territorialité; DEX,
DN3)
térmen-límită s.n. –Ultimul termen– „Patinatorii au termene-limită
de evoluţie pe gheaţă: o oră şi jumătate sau două ore.“ Cont. 22 I 71 p.
2. „De reţinut că nu există un termen-limită de înscriere a dobînzii.
Dimpotrivă, operaţiunile de înscriere în librete sau de plată efectivă se
fac oricînd.“ Sc. 10 VIII 75 p. 3. „Liderul organizaţiei politico-militare
şiite «AMAL», N.B., a declarat ziariştilor că nu este legat de un
termen-limită în ceea ce priveşte problema ostaticilor [...]“ R.l. 26 V
85 p. 6 (din termen + limită)
termicém s. (tehn.) –Tip de lubrefiant– „Termicemul lubrefiază
pereţii interiori ai lingotierelor, asi gurînd astfel fabricarea unor
lingouri cu suprafaţe curate, fără defecte şi impurităţi.“ Sc. 17 III 71 p.
6 (probabil din term[ic] + ICEM “Institutul de Cercetări
Metalurgice“)
termicián s.m. „O profesiune nouă: termicie nii. Preo cuparea tot mai
largă pe toate meridia nele pentru economisirea energiei şi
combustibilului a dat naştere la o nouă profesie, «termicienii». Aceştia
îşi propun să identifice căi şi mijloace prin care să se reducă cît mai
subs tanţial consumul de energie şi combustibil în întreprinderi ca şi în
locuinţele particulare.“ Sc. 31 V 79 p. 5 (din fr. thermicien; PR 1950;
DEX-S)
terminál, -ă adj. –Care termină, care repre zintă punctul final–
„Calculatorul electronic din Wiesbaden este legat de 800 echipamente
terminale cu afişaj luminos şi telex, instalate pe întregul teritoriu al
ţării.“ R.l. 1 X 76 p. 6; v. şi bancă (de informaţii), display (1975),
ordinator, pro gramator, superminiaturizat
terminál s.n. 1. (transp.) –Ansamblul instala ţiilor pentru
încărcarea/descărcarea petrolie relor, la capătul unui pipe-line–
„Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, a inaugurat [...] noile
terminale de la Sf. Fergus, de pe ţărmul scoţian al Mării Nordului,
destinate recepţionării gazelor naturale exploatate la Frigg.“ Sc. 10 V
78 p. 6. 2. (transp.) –Ansamblul echipamentelor pentru încărca rea/
descărcarea containerelor în/din mij loacele de transport– „Recent, a
luat fiinţă în staţia Ploieşti Nord un terminal – cum se spune – de
transcontainere de care vor beneficia şi localităţile Brazi, Valea
Călugărească, Scăieni.“ Sc. 24 III 74 p. 5. 3. (transp.) –Aerogară
urbană care serveşte drept punct de sosire sau de plecare a pasageri lor–
„Terminalul companiei Alitalia la Roma este la Stazione Termini.“ 
4. (inform.) –Periferic al unui calculator, organ de intrare sau ieşire a
datelor– „Terminalul cărbunelui. Rapoartele statistice primite de
Ministerul Industriei Cărbunelui al R.S.S. Ucrainiene s-au împuţinat
considerabil. Ele au fost înlocuite prin canalele de televiziune ale
instalaţiilor videoterminale [...] Cu ajutorul «terminalului», cum au
denumit specialiştii acest sistem, se poate lua legătura imediat cu
centrul de calcul principal al ministerului, obţinînd pe ecran
răspunsurile ce interesează.“ Sc. 23 II 74 p. 6. „[...] se poate elabora un
sistem de trasat curbe plane folosit în proiectări automate, precum şi în
realizarea unor terminale.“ R.l. 15 XII 78 p. 5; v. şi Euronet,
minicalculator (din engl., fr. terminal; BD 1966, PR – sensul 1 – 1950,
sensul 2 – 1970, sensul 3 – 1960, sensul 4 – 1960; LTR, DTR; DEX –
alt sens, DN3, DEX-S)
termíst-tratamentíst s.m. 1974 –Muncitor termist specializat în
tratarea plăcilor fibrolemnoase– v. curăţitor-sablator,
turnător-formator (din termist + tratamentist)
termistór s.n., s.m. (fiz.) „–Nu ne-aţi spus totuşi ce sînt
termistoarele [realizate la Cluj] –Nişte elemente de circuit în
semiconductoare care au proprietatea de a-şi modifica rezistenţa
electrică în raport de temperatură. Se folosesc la protecţia circuitelor şi
a tuburilor electrice, la por nirea motoarelor, la re glarea temperaturii
etc.“ R.l. 10 I 75 p. 3; v. şi microproducţie (din fr., engl. thermistor; PR
1956; DF, DMA, LTR, DTR, TDE, DTM; DN3, DEX-S)
termoacústic, -ă adj. 1971 (tehn.) –Referitor la căldură şi la
sunete– v. locuinţă-tip (din fr. ther mo-a cous tique; DEX, DN3,
DEX-S)
termobiológic, -ă adj. (biol.) „Biologul doctor C. Picos,
conferenţiar la Universitatea din Bucu reşti, are o pasiune mai puţin
obişnuită. De aproximativ un sfert de secol el şi-a consacrat eforturile
ştiinţifice studierii efectelor temperaturii asupra organis me lor vii. Ale
temperaturilor ridicate şi ale celor scă zute. Universul termobio logic pe
care i l-a deschis acest studiu s-a do vedit, de la început, surprinzător.“
Trib. Rom. 1 XII 78 p. 5 //din termo- + biologic//
termobúr s. (cuv. rus.; tehn.) „În Pamir, ca şi în apropierea polilor
Nord şi Sud, a fost încercat noul instrument sovietic de forat gheţarii,
termoburul.“ I.B. 31 VIII 73 p. 4
termocoláre s.f. (tehn.) –Lipire (a stofei) cu aju torul căl durii–
„Greutatea costumului bărbă tesc de 1,8 kg a fost diminuată la 1,3 kg.
Acest lucru a fost posibil prin reducerea greutăţii ţesă turilor şi a unor
materiale auxiliare, prin introducerea tehnologiei de termocolare în
confecţii, îmbunătăţindu-se concomitent parametrii func ţionali.“ R.l.
11 I 77 p. 3. „Operaţia de termocolare se aplică şi la costume de
şcolari.“ f.d. (din fr. thermocollage; DT)
termocontractábil, -ă adj. –Care se contractă la căldură– „Pen tru
preambalare, atît a produselor legumicole proaspete, cît şi a celor în
stare prelucrată, institutul nostru [...] a realizat alte două sortimente de
peliculă termocontractabilă, de astă dată din policlorură de vinil.“ R.l.
23 X 75 p. 2; v. şi inscripţionare (1973) (din termo- + contractabil;
DEX-S)
termocúplu s.n. 1975 (fiz.) –Dispozitiv folosit pen tru măsu rarea
căldurii– v. microproducţie, debitmetru (din fr., engl. thermocouple;
DTP, LTR, DF, TDE, DTM; DEX, DN3)
termofosfát adj., s.m. (tehn.) „În cadrul uneia din secţiile expoziţiei
din Moscova a Uniunii artiştilor plastici din U.R.S.S. s-a prezentat un
peisaj executat în pastel pe o placă de aluminiu. Este însă vorba de un
pastel «termofosfat». Procedeul constă în a înlocui tradiţionalii fixativi
organici, care se des compun rapid, cu fixativi minerali, ca, de
exemplu, cei fosfatici.“ Sc. 21 III 74 p. 6 (din fr. thermophosphate, rus.
termofosfat; LTR, DT, OSRI)
termográf s.n. 1975 –Aparat care înregistrează grafic variaţiile de
temperatură– v. termoviziune (din fr. thermographe; DEX, DN3)
termográfic, -ă adj. –Realizat cu ajutorul termografului– „În
institutul unde lucrez s-a realizat în premieră naţională şi mondială
măsurarea termografică a răspunsului tumorii faţă de o substanţă
toxică şi netoxică.“ Fl. 2 VIII 79 p. 9 (din termograf + -ic; DN3)
termográmă s.f. (tehn.) –Curbă de înregistrare gra fică a
temperaturii– „În mai multe clinici din Mos cova, Leningrad şi Kiev se
utilizează un nou mijloc de diagnostic – metoda termogramei. Primele
experienţe sînt bazate pe proprietatea cristalelor lichi de de a se
împrăştia asemenea apei şi de a-şi schim ba culoarea în urma
fluctuaţiilor de temperatură. Ele au demonstrat că temperatura pielii
creşte în zona unde are loc un proces inflamator, sau unde se dezvoltă o
tumoră.“ R.l. 8 XI 76 p. 6 (din fr. thermogramme, engl. thermogram,
germ. Thermogramm; LTR, TDE; DN3)
termominerál, -ă adj. –(Apă termală) cu să ruri minerale– „În urma
descoperirii unor izvoare cu apă termominerală, în judeţul Timiş şi
teratrón • 226 • termominerál, -ă
Bihor se vor amenaja sere şi solarii calde, care vor utiliza energia
termică eliberată prin circulaţia apei termale.“. R.l. 13 IX 77 p. 5 (din
termo- + mineral)
termoplástic, -ă adj. (chim.) –Care capătă plasticitate sub efectul
căldurii– „Au apă rut sachetele termoplastice, perfect im per mea bile,
pen tru bomboane.“ Sc. 7 X 61 p. 4; v. şi pasphil (din fr.
thermoplastique, engl. thermoplastic; PR 1956; TDE, TDTF; DEX,
DN3)
termorezistént, -ă adj. (tehn.) –Rezistent la temperaturi înalte sau
la presiune– „Aceste ţe să turi sînt neinflamabile, termorezistente.“ I.B.
28 III 63 p. 3. „De remarcat de asemenea şi noile produse executate –
pentru prima oară – din sticlă termorezistentă cu grad sporit de
rezistenţă la şocuri puternice de la 250 la 25 grade Celsius.“ R.l. 3 VIII
79 p. 2; v. şi vitrat (din fr. thermorésistant; PR 1968; LTR; DN3)
termosudábil, -ă (adj.) –Care se sudează prin căl dură– „Încă din
primele zile ale anului, cumpărătorii au remarcat în magazinele
alimentare [...] carnea în caserole de polistiren cu folie termosuda -
bilă.“ I.B. 11 II 76 p. 1; v. şi R.l. 8 XII 81 p. 5 (din termo- + sudabil)
termoviziúne s.f. (tehn.) –Vizualizare a va ria ţiilor şi diferen ţelor de
temperatură– „Printre metodele folo site la reconstrucţia «oraşului
vechi» [Cracovia] se află şi cea care, cu ajutorul unei camere de
«termovi ziune», «iluminează» faţadele clă dirilor vechi. Astfel, sînt
descoperite, sub stratul de zugrăveală, mo dificări diverse şi rămăşiţe
ale arhitecturii şi decoraţiilor interioare vechi [...] Termoviziune este
nu mele procedeului de detectare rapidă şi prevenire a incendiilor în
regiunile acoperite cu păduri pus la punct în Suedia. Este vorba de o
cameră de televi ziune ce înregistrează, de la 200–300 metri înăl ţime,
diferenţa de temperatură, la sol, înce pînd cu 0,2 grade Celsius. În felul
acesta «termoviziunea» poate semnala din timp cel mai mic incendiu.“
I.B. 7 II 75 p. 4. „La institutul de oncologie din Capitală se foloseşte de
curînd, cu succes, termograful – un nou aparat pus la punct de
cercetători români – în diagnosticarea tumorilor profunde. Faţă de
aparatele clasice, aşa-numitele aparate de termoviziune, termograful
înre gistrează nu numai radiaţiile infraroşii, ci şi căldura în general,
transmisă de ţesuturile din profunzime.“ R.l. 25 XII 75 p. 5 //din termo-
+ [tele]viziune, după un model străin//
termovizór s. (med.) „Termovizorul este un aparat folosit de
institutul de chirurgie clinică şi experimentală a Academiei de Ştiinţe
Medicale din U.R.S.S. pentru diagnosticarea bolilor va selor
sanguine.“ Cont. 29 X 65 p. 8. „[...] aparatul denumit termovizor care
urmăreşte cîmpurile termice ale scoarţei cerebrale.“ R.l. 10 VI 86 p. 6
(din rus. termovizor; DEX-S)
terocél s. 1978 –Tip de colorant– v. colorom
terpinól s.n. (chim.) „«Terpinol» este numele unei soluţii ce se poate
utiliza în gospodărie la subţierea vopselelor şi emailurilor [...]“ R.l. 8
VII 85 p. 5 (din fr. terpinol; DEX-S)
Terrashima s.f. –Întregul glob distrus ca Hiro şima– „[...] Pă mîntul
să nu devină niciodată o Terrashima, pe care nu ar mai exista nici hiba -
kusha, nici nissei.“ R.l. 13 VIII 85 p. 6 [pron. teraşíma] (din Terra +
[Hiro]shima)
terturán s. 1966 –Tip de material plastic– v. pasphil
téster s.n. (tehn.) –Dispozitiv de încercare, de probă– „Am reţinut, de
asemenea, că I.D.M.S.-ul, la livrarea autoturismelor, asigură un
serviciu nou – verificarea maşinilor cu tester electronic şi reglarea
acestora [...]“ R.l. 21 V 77 p. 5. „Unitatea «Autoser vice» [...] a fost
dotată cu un tester electronic capabil să stabilească orice defect la
motor.“ R.l. 29 XI 77 p. 5. „Dispecerul de serviciu al Atelierului
A.C.R. din str. S.R. ne-a răspuns că aici nu se pot face asemenea
verificări şi reglaje, neexistînd [...] testerul electronic, analizatorul de
gaze [...]“ Sc. 23 VI 79 p. 5; v. şi R.l. 26 IV 77 p. 5 (din engl. tester, fr.
testeur; PR 1950; LTR; DEX – alt sens, DN3, DEX-S)
tetrafoníe s.f. 1975 –Tehnică de înregistrare şi redare muzicală
bazată pe folosirea a patru surse acustice– v. ambiofonie (din fr.
tétraphonie; PR 1970; DEX-S)
tetrapác s. „La Întreprinderea de industria li zare a laptelui din Piatra
Neamţ a fost pusă în funcţiune o nouă instalaţie de mare capacitate
pentru îmbu telierea laptelui în ambalaje nerecuperabile, denumită
«Tetrapac», capabilă să li vre ze zilnic comerţului circa 10000 pungi
din carton caşerat de 0,5 litri.“ R.l. 7 IX 76 p. 5. „În ultimul trimestru al
acestui an vom face cu noştinţă cu cîteva noutăţi: lapte livrat în
tetrapak, un nou tip de ambalaj gen pachet, din carton caşerat.“ R.l. 30
IX 77 p. 5 [scris şi tetrapak] //din tetra “patru“ [colţuri] + pac[het];
LTR//
tetraploíd, -ă adj. 1984 (biol.) –(Despre ce lule) care are patru seturi
de cromozomi– v. diploid (din fr. tétraploïde; PR 1948)
textíle-galanteríe-tricotáje s. –Magazin un de se desfac textile,
obiecte de galanterie şi tricotaje– „Tot aici există o unitate de
textile-galanterie-tricotaje, alta pentru desfacerea căr nii, precum şi o
piaţă agroalimentară acoperită.“ Sc. 17 XI 78 p. 5 (din textile +
galaterie + tricotaje)
textín s. –Tip de material din care se lucrează încăl ţăminte– „În
colecţia de modele pregătită de fa bricile de încălţăminte pentru
diferitele sezoane ale acestui an, un loc însemnat îl ocupă cele din
textin şi plastin.“ Sc. 13 II 67 p. 2 (din text[il] + -in)
textofón s.n. (cuv. engl.; comunic.) „În Marea Britanie a avut loc o
premieră mondială [...] au fost instalate telefoane pentru surzi.
Principiul acestei invenţii inedite, care poartă numele de «textofon»,
este simplu: abonatul sau clientul cu defecte ale sistemului auditiv
imprimă cu degetele pe cla via tura aparatului telefonic automat textul
mesajului [...] Operatorul de la telefoane transmite aceste texte unei
persoane cu auz normal, căreia îi este adresat mesajul.“ R.l. 17 VI 93 p.
8
textoíd s.m. 1978 –Segment minimal de text unitar semantic– v.
microsegment //din text + -oid//
TGV s.n. (transp.) –Tren de mare viteză construit de francezi–
„«T.G.V.» sînt trei iniţiale pronunţate foarte des de francezi şi de turiştii
străini de vreo doi-trei ani încoace. Ele înseamnă «Train de Grande
Vitesse».“ Sc. 14 VII 84 p. 5 [pron. tejevé] (din fr. T[rain de] G[rande]
V[itesse]; DMC 1970)
thalidomídă s.f. (farm.) „A fost evocat cu acest prilej cazul
thalidomidei – un produs vest-german care, consumat de
femeile-mame, a dus la naşterea unor copii anormali.“ Sc. 3 IX 72 p. 6.
„Multe medicamente tranchilizante (cum ar fi thalidomida sau
conterganul care a fost utilizat în ţările occidentale pînă mai acum
cîţiva ani ca antivomitiv la femeile însărcinate în primele luni de
gestaţie) pot exercita o acţiune nocivă.“ Cont. 16 III 79 p. 5. „Mamele
victimelor se trataseră la începutul sarcinei cu contergan; thalidomida,
una din componentele conterganului, a fost vinovată pentru
malformaţiile copiilor.“ R.l. 26 V 79 p. 6. „Presa internaţională revine
asupra cazului Thalidomidei.“ D. 98/94 p. 5; v. şi copil-monstru (1962)
[şi talido midă] (din germ., fr., engl. thalidomide; PR 1960; DC;
DEX-S)
thalidomidomaníe s.f. 1973 –Consum exagerat de thalido midă–
v. focomelie (din thalidomidă + -manie)
thanatologíe s.f. –Ştiinţa cauzelor şi naturii morţii– „Ca şi
dragostea, moartea este consi derată un subiect acceptabil numai în
planul ficţiunii [...] Aşa se întîmplă şi cu thanatologia, care degene -
rează în pălăvrăgeală despre circumstanţe exterioare, de spre
atitudinea celor din jur, despre o mie de problemuţe adiacente, de la
primele asigurărilor pe viaţă, pînă la pompele funebre.“ R.lit. 7 II 75 p.
20. „Comunicările şi referatele înscrise în program vi zează o vastă arie
de probleme referitoare la thanatologie, to xi cologie, serologie
medico-legală [...]“ R.l. 14 IX 84 p. 5 [scris şi tanatologie] (din fr.
thanatologie; PR 1950; DEX, DN3)
thinsulate s. (text.) „Iarna viitoare în S.U.A. îşi va face apariţia pe
piaţă o ţesătură nouă, supranumită «thinsulate». La fel de călduroasă
ca şi clasicele ţesături destinate îmbrăcăminţii groa se de iarnă, noua
stofă este mult mai sub ţire. Este vorba de un amestec de microfibre
ţesute cu macrofibre, stratul izolator de aer dintre fibre împiedicînd
împrăştierea căldurii interne.“ Sc. 13 V 79 p. 5. „În Statele Unite a fost
realizată o ţesătură cu proprietăţi deosebite. A fost denumită
«Thinsulate» şi este produsă din amestecuri de microfibre pentru
urzeală şi de ma cro fibre pentru bătătură.“ R.l. 17 V 79 p. 6 [pron.
tinsuléit] (din engl. americ. thinsulate)
thriller s.n. (cuv. engl.) –Roman, piesă de teatru sau film care
provoacă senzaţii tari– „Un thriller nu poate fi lăsat pe seama
improvizaţiei.“ Cont. 13 II 60 p. 5. „Thrillerul are, însă [...] legile lui:
trebuie să respecte logica şi realitatea, sau măcar să dea o convenţie
credibilă, căci altfel ajunge să semene a science-fiction.“ R.lit. 6 VI 74
p. 16. „[...] cinema-ul cunoaşte un singur «thriller», al lui Russel
Braddon, intitulat «Finaliştii», în care un criminal se ascunde sub
acoperişul Wimbledo nului, pentru a ţinti spre loja regală.“ Cinema
11/79 p. 17. „«Basic Instinct» [...] avea o acţiune trepidantă, un
scenariu substanţial, un autentic thriller.“ R.l. 2 X 95 p. 2; v. şi Cont. 14
II 69 p. 5, R.lit. 7 XI 74 p. 17 [pron. trílăr] (cf. fr. thriller; DMC 1958;
Th. Hristea în LR 3/72 p. 187, Guţia A. 28; DN3, DEX-S)
TIB s. „Alături de Tîrgul Internaţional Bucureşti – TIB – şi Tîrgul
termoplástic, -ă • 227 • TIB
internaţional de primăvară – TIBCO – Tehnoexpo întregeşte
programul principalelor reuniuni economice internaţionale.“ I.B. 9 X
75 p. 1 (din T[îrgul] I[nternaţional] B[ucu reşti])
TÍBCO s. –Tîrgul internaţional de bunuri de consum– „Constructorii
din Piteşti şi Cîmpulung Mus cel expun la TIBCO ‘78 patru variante de
automobile Dacia 1300 – în construcţie stan dard, de lux, break şi tip
camionetă.“ R.l. 5 V 78 p. 3. „Între 4 şi 12 mai a.c. Bucureştiul va
găzdui pentru a şasea oară Tîrgul internaţional de pri măvară – TIBCO
’79.“ R.l. 4 IV 79 p. 4; v. şi Sc. 3 V 79 p. 3; v. şi TIB (1975) (din T[îrg]
I[nternaţional de] B[unuri de C[onsum])
tichét s.n. 1971 –În transportul urban, pînă prin anii ‘80, bilet de
călătorie cumpărat în avans, la un preţ redus, în cel puţin zece
exemplare– v. precumpărat (din engl., fr. ticket; DN, DEX, DN3 – alte
sensuri)
tiermondíst, -ă adj. –Privitor la „lumea a treia“– „«Alianţa
Populară Revoluţionară Americană» [...] este o demagogică
formaţiune politică tiermondistă căreia Internaţionala Socialistă îi
oferă o suspectă «ospitalitate».“ „22“ 46/93 p. 14 (din fr.
tiers-mondiste; cf. it. terzo-mondista; DPN 1980)
tifoso s.m. (cuv. it.; sport) –Microbist– „Ziarele de seară anunţă că
Italia a jubilat după cea de a doua victorie a echipei sale. Parcul
Borghese a fost invadat de tifosi şi se semnalează chiar un mort.“ R.l. 9
VI 78 p. 2. „La orele 12,32, tifosii [...] veniţi peste noapte din toate
colţurile Italiei, au explodat.“ Săpt. 30 VII 82 p. 12; v. şi 12 VI 81 p. 8
[pron. tifózo]
timbrál, -ă adj. (muz.) –Caracteristic timbrului (mu zical)– „Sui ta a
II-a de balet «Daphnis şi Chloe» de Ravel a cunoscut ceea ce se poate
numi bogăţia coloristică timbrală redată în tuşe gene roase, inspirate,
dar totodată atent trasate: colaborarea cu corul «Madrigal» a fost
exemplară în obţi nerea unui preţios aliaj timbral.“ Sc. 13 X 73 p. 6; v. şi
oratorial (din timbru + -al; DEX-S)
tímbru s.n. 1974 (med.) –Bucăţică de hîrtie, plastic etc. care se lipeşte
pe piele, servind drept suport pentru o substanţă cu rol terapeutic– v.
chimioterapie (formal din fr. timbre; DEX, DN3 – alte sensuri)
time-out s. (cuv. engl.) –În unele sporturi, scur tă întrerupere
regulamentară a jocului acordată de arbitru şi, prin extensie, scurtă
întrerupere de orice tip– „Sună telefonul. «Time-out», pentru
antrenorul N., solicitat de revista «Fla căra» la o întîlnire cu întreaga
echipă.“ I.B. 13 III 74 p. 3. „[...] cu cîteva ore înainte de partidă,
Karpov cere un time-out, evident pentru a se mai reface.“ R.l. 13 II 85
p. 5. „Time-out explicativ la evenimentele zilei.“ R.l. 1 IX 93 p. 9
[pron. táim-aut] (Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969;
DN3, DEX-S)
time-share s. (cuv. engl.) –Cumpărarea unei locuinţe dintr-o
staţiune turistică de către mai mulţi clienţi, fiecare avînd dreptul să pe -
treacă în ea un interval de timp proporţional cu suma achitată– „Nu de
mult timp, pe piaţa româ nească a intrat un nou tip de servicii turistice –
se pare destul de agreat peste hotare – vacanţele time-share.“ R.l. 1 X
94 p. 4. „După toate aparenţele, în România afacerea de tip
«time-share» este o afacere prosperă. Altfel nu se explică nu mărul
mare de firme specializate în «vînzarea de timp», care au apărut în
ultima perioadă precum ciupercile după ploaie.“ Expres 4/95 p. 15
[pron. taimşéăr]
time-sharing s.n. (cuv. engl.) –Time-share– „Oda tă aflate numele
şi adresa completă a posibilului client, acesta era invitat să participe la
o prezentare de ofertă, unde i se propunea de fapt un tîrg: în cheierea
unui contract de «time-sharing».“ Expres 42/94 p. 7. „Clienţii
«time-sharing»-ului din Balo teşti [...] sînt atraşi printr-o scrisoare în
care sînt anun ţaţi că au cîştigat o excursie în Spania [...]“ Expres 4/95
p. 15 [pron. taimşéăring]
timing s. (cuv. engl.) –Alegerea momentului sau a cadenţei po trivite
în desfăşurarea unei acţiuni, a unui joc sportiv etc.– „Pres tînd un joc în
adîncime, punînd mingea în joc cu un «ti ming» aproape fără cusur, el
şi-a ţinut adversarul pe fundul terenului sau l-a atras la fileu pentru a-l
pasa.“ R.l. 20 VII 74 p. 5. „[Schimbările trebuie] să fie treptate şi să se
respecte un anumit timing al derulării lor.“ „22“ 18/94 p. 11 [pron.
táiming] (cf. fr. timing; CD; DMN 1962)
timoréz s.m. –Locuitor al insulei Timor– „Sără cia localnicilor [din
insula Timor] şi starea de înapoiere în care sînt ţinuţi îţi sare în ochi.
Este un lucru frecvent ca timorezii de sub stăpînirea portugheză să se
descopere la trecerea albilor.“ I.B. 12 III 74 p. 4 (din Timor + -ez)
timp-recórd s.n. –Timp foarte scurt– „Oame nii au făcut eforturi
deosebite, s-au familiarizat într-un timp-record cu materialele ine dite
folo site, cu utilajele de înaltă tehnicitate.“ R.l. 10 VII 69 p. 1.
„Redactarea într-un timp-record de trei ani, sub conducerea unui «stat
major» alcătuit din 20 de persoane, a acestui prim volum a fost
controlată în permanenţă de un calculator electronic.“ Sc. 5 II 75 p. 6;
v. şi gonflabil (din timp + record; cf. fr. temps record; DMN 1969)
tinerét-rezérve s. (sport) –Lot cuprinzînd echi pa a doua–
„Intenţionez să promovez în primul lot pe U. şi S.N., care s-au
remarcat în echipa de tineret-rezerve.“ R.l. 14 XII 71 p. 2. „La Piteşti
L. a jucat la tineret-rezerve şi a făcut o partidă grozavă.“ V.stud. 17 X
73 p. 6. „Echipa de fotbal (tineret) a ţării noastre [...] va întîlni de la ora
15,30 pe stadionul Dinamo echipa de tineret-rezerve a clubului
Dinamo.“ R.l. 9 X 74 p. 6 (din tineret + rezerve)
tipát, -ă adj. –Construit, modelat după un tip fix– „Manu, un
gangster, nu este totuşi tipat după mo delele lansate dincolo de ocean.
Atunci cînd împrejurările îl aduc în preajma unei femei tinere care are
un copil, el dă la iveală setea după o altă existenţă.“ R.l. 11 VIII 69 p. 3
(din tip “model, formă“ + -at; cf. fr. typé; PR, L; C. Lupu în SCL 6/82 p.
506)
tipizáre s.f. (tehn.) –Acţiunea de standar di za re– „Reducerea ciclului
de cercetare-proiectare şi asi milare în fabricaţie a produselor [...] prin
extinderea tipizării şi standardizării subansamblelor, pro du selor şi
tehnologiilor [...]“ I.B. 18 I 85 p. 2 (din tipizá; DEX, DN3)
tipodimensiúne s.f. –Dimensiune tip– „Fa brica de maşini unel te şi
agregate, de pildă, va asimila în acest an 9 tipodimensiuni de maşini şi
agregate, din care 4 de concepţie proprie, precum şi o gamă de 11
elemente tipizate pentru maşini agregate.“ I.B. 15 II 67 p. 1. „La Luduş
a început să funcţioneze a patra fabrică de reşa pat cauciucuri. Aici vor
fi recuperate şi revalorificate 50000 cauciucuri în opt tipodimensiuni.“
R.l. 5 V 75 p. 5. „Tipurile de apartamente vor fi altele decît cele
actuale, avînd o reglare a insta laţiilor pentru lăţimi de 3–3,60 metri şi
lungimi de 5–7,50 metri, cu posibilităţi de diversificare faţă de aceste
tipodimen siuni.“ R.l. 17 III 79 p. 3; v. şi Sc. 4 VII 69 p. 3; v. şi cepuire
//din tipo- + dimensiune; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DEX-S//
tipotécă s.f. „Pe lîngă Imprimeria naţională din Fran ţa func ţionează
un original muzeu al caracterelor tipografice (cunoscut sub numele de
«ti po tecă»), care reuneşte seturi complete de litere şi caractere din
toate scrierile lumii.“ Sc. 14 VII 77 p. 5 (din tip “caracter de literă“ +
-tecă, după model fr.; DEX-S)
tiramisù s. (cuv. it.) –Desert tipic italienesc– „Mina a spus că nu
mănîncă tiramisù.“ R.l. 16 VIII 96 p. 15; v. şi Ev.z. 2 IX 96 p. 5
tisulár, -ă adj. (biol.) –Referitor la ţesuturi– „Stu diile [...] au urmărit
evoluţia fenomenelor de îmbă trînire, atît la nivel subcelular, celular,
tisular, cît şi al întregului organism [...]“ Sc. 16 XII 84 p. 2 (cf. fr.
tissulaire; DN3)
titaníst s.m. 1985 –Pasager pe vasul Titanic în timpul naufragiu lui
acestuia– v. bărbat-cavaler (din Titan[ic] + -ist)
titrá vb. I –A da un titlu (într-un ziar, revistă etc.) –„Cei 24 de copii
sînt, cum titrează ziarul austriac «Volksstimme», victimele setei de
profit.“ Sc. 3 IX 72 p. 6 (din fr. titrer; DN3 – alt sens)
tîmplár-modelór s.m. –Tîmplar care con fecţio nea ză modele–
„Vedeţi, am lucrat ca tîmplar-modelor la turnătoria uzinelor
«Tractorul» şi am o pensie bună.“ R.l. 1 IV 75 p. 2 (din tîmplar +
modelor)
tîmplár-montatór s.m. 1964 –Tîmplar care montează mobi lele– v.
magazin-expoziţie (din tîmplar + montator)
tînăr lup v. lup tînăr
tîrg-concúrs s.n. –Tîrg în cadrul căruia au loc concursuri– „Se va
deschide reputatul tîrg al ola rilor, dar şi unul – în piaţa Griviţa – de
jucării şi miniaturi din ceramică realizate de copii, un tîrg-concurs cu
premii.“ R.l. 31 VII 73 p. 2 (din tîrg + concurs)
tîrg-expozíţie s.n. –Expoziţie cu vînzare în cadrul unui tîrg–
„Acum cîteva zile a avut loc la Sighet primul tîrg-expoziţie din rasa
brună de Maramu reş.“ Sc. 31 III 62 p. 1 (din tîrg + expo ziţie)
toaletáre s.f. –Acţiunea de a curăţa şi face mai estetic– „Şi în zona
Casei Scînteii s-au efectuat lucrări de toaletare a spaţiilor verzi [...]“
I.B. 2 IV 84 p. 3. „Se va face şi toaletarea arborilor, plantîn du-se puieţi
în locul celor bătrîni şi uscaţi.“ Libertatea 2 X 95 p. 2 (din toaletá;
DN3)
tokápu s. (cuv. amerind.) „Recent, o comunicare a profesorului
vest-german T.B. de la Universitatea din Tübingen (cel ce a descifrat
scrisul rongo-rongo al populaţiei băştinaşe din Insula Paştelui) repune
lucrurile în adevărata lor va loare: şi incaşii îşi aveau scrie rea lor. Timp
îndelungat, prof. B. a studiat semnele şi desenele de pe vasele de lut
[...] ajungînd la concluzia că figurile geometrice policrome aşezate în
TÍBCO • 228 • tokápu
pătrate, cunoscute sub denumirea de tokapu, care împodobesc aceste
vestigii ale vechii culturi precolumbiene, sînt în realitate ideograme
[...]“ I.B. 23 III 74 p. 6
tokiót, -ă adj. –Care aparţine oraşului Tokio– „Ra ta de creştere a
populaţiei tokiote [...] a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu.“ R.l.
15 IV 73 p. 6 (din Tokio + -ot; DEX-S)
tolár s.m. (cuv. sloven) „Tolarul, moneda naţio nală a Sloveniei, ar
putea deveni integral convertibil la sfîrşitul acestui an.“ Expres 5/95 p.
13
tombaróli s.pl.tant. (cuv. it.) „Obiectele antice de mare valoare
sustrase de aceşti «tombaroli», cum sînt numiţi profanatorii de
monumente istorice, sînt vîndute la preţuri mari.“ R.l. 28 II 77 p. 6
tomóffle s. (cuv. danez; bot.) „Patru exemplare ale unui hibrid creat
artificial dintr-o celulă de roşie şi una de cartof cresc de un an într-o
seră a unui centru ştiinţific de la Copenhaga. Unul dintre «părinţii»
acestei noi plante, profesorul V.W., a denumit-o în limba daneză
«Tomoffle» (derivat din tomată şi cartof).“ R.l. 24 VII 78 p. 6.
„Tomoffel-ul născut în Danemarca vine dintr-o tomată şi un Kartoffel,
cum se numeşte în daneză cartoful.“ Fl. 3 VIII 78 p. 20
tomográf s.n. (tehn. med.) –Aparat folosit pen tru tomografii– „Prin
tomograful computerizat ştiinţa pune la îndemîna medicinei încă o
armă eficace de luptă în slujba sănătăţii şi vieţii.“ R.l. 27 XII 82 p. 5
(din fr. tomographe; DN3, DEX-S)
tomografíe s.f. (tehn. med.) –Procedeu de explo rare radio gra fică
prin care se obţine o radiografie a unui singur plan de profunzime–
„Tomografia prin calculator permite să se «vadă» cre ie rul sau alte părţi
ale corpului omenesc în toate detaliile [...]“ R.l. 15 X 79 p. 6. „O
metodă perfecţionată de tomografie prin computer cu folosirea
efectului emi siei de pozitroni pentru obţinerea ima ginilor cre ie rului
uman a fost pusă la punct în S.U.A.“ I.B. 12 XII 85 p. 8 (din fr.
tomographie; PR 1930; DEX, DN3)
tomosintéză s.f. (med.) „Radiografii tridi men sio nale. O nouă
metodă de radiografie, ba zată pe «tomosinteza electronică», a fost
pusă la punct în R.F. Germania: în doar cîteva se cunde se obţine o ima -
gine tridimensională completă a organului respectiv. Imaginile sînt
înre gistrate pe o placă video-magnetică şi proiectate pe un ecran TV
permiţînd astfel stabilirea operativă a diagnosticului.“ Sc. 21 II 75 p. 6
//din fr. tomosynthèse; DTN 1974//
tóner s.n. (cuv. engl.; tehn.) –Pulbere de grafit folosită la copiatoare şi
impri mante laser pentru reproducerea documentelor– „Pen tru unii,
exilul nu-şi mai avea altă menire decît furnizarea de ajutoare: xero xuri,
tonner, computere, fax-uri, video ş.a.m.d.“ D. 149/95 p. 15. „Aproape
o săptămînă rămă sese pe scări urma tonnerului care se vărsase din
copiatoare.“ „22“ 14/96 p. 9 [şi tonner] (cf. it. toner; PN 1981)
tonétă s.f. (com.) –Stand mic pe stradă unde se vînd cărţi, dulciuri
etc.– „În vara acestui an vor func ţiona cu aproximaţie 150 mai multe
uni tăţi sezoniere (piaţete, tonete-gherete, cărucioa re-scu te re,
triciclete) decît în vara anului trecut.“ I.B. 12 IV 62 p. 1; v. şi
micromagazin (după fr. tonnelet; Al. Graur în SMFC IV 82, A. Beyrer
în SCL 5/76 p. 537; DN3, DEX-S)
Tónic-Gál s.n. (alim.) „Cercetătorii de la Facultatea de industrie
alimentară din Galaţi, în colaborare cu specialiştii de la întreprinderea
de industrie locală, au realizat un nou tip de băutură răcoritoare:
«Tonic-Gal».“ R.l. 19 VIII 75 p. 5 (din tonic + Gal[aţi])
tontonmacút s.m. (cuv. fr.) –(Fig.) Bătăuş– „Din acelaşi leat
juvenil acneic erau recrutaţi şi tontonmacuţii nocturni [...]“ R.lit. 25/93
p. 7
top (anglicism) 1. s.n. –Clasament al pre fe rinţelor, în special pentru
spectacole, muzică etc.– „Unii solişti de muzică populară,
solişti-vedete pe care îi întîlnim în toate top-urile de specialitate, au
început să lanseze în textele lor mentalităţi curioa se.“ Sc. 9 IV 74 p. 4.
„Clasa mentul se referă la prostul gust privind îmbră cămintea,
respectiv top-ul pe 1977 al celor ce deţin palmaresul prostului gust în
modă.“ R.l. 24 XII 77 p. 6. „«Videodisco la Tănase» cu un bogat
program de show-uri, melodii din top-uri, program electronic de
lumini [...]“ R.l. 30 VII 84 p. 4; v. şi Săpt. 5 IV 74 p. 7, 28 VI 74 p. 8, 29
XII 78 p. 1, Luc. 16 XII 78 p. 4, Săpt. 16 V 85 p. 7; v. şi com pozitor-poet
(1972), LP, topist. 2. în sint. engl. top secret “ultrasecret” „Aparatul
se plim bă printre mesele de party fastuos, se strecoară pe coridoare
«top secret», traversează spaţii apa rent pustii [...]“ Cont. 16 III 79 p. 8
(din engl. top; DMC 1960; M. Avram în SCL 3/72 p. 290; DEX, DN3)
top-modél s.n. –Manechin– „Sharone Stone, fostă top-model [are] o
frumuseţe, paradoxal, glacială.“ R.lit. 28 IX 92 p. 10. „[Claudia
Schiffer] va deveni noul top-model al casei Chanel.“ R.l. 13 IX 93 p. 11
„[...] top-modelele noastre sînt mai puţin [...] vorbăreţe, e greu să legi o
discuţie cu ele.“ As 182/95 p. 11 (din engl. top-model; cf. it.
top-model; PN 1981)
topíst, -ă s.m.f. –Persoană care alcătuieşte o cla sificare a prefe rin -
ţelor, în special muzicale– „«Poliţia mulţumeşte» intră în top direct pe
locul 6, la insistenţele top-iştilor bucu reşteni.“ Săpt. 2 II 73 p. 9. „În
atenţia «to p-iş tilor». Pentru a realiza o mai strînsă şi mai dinamică
colaborare cu dvs. [...] vom publica «mini-teste» de cunoştinţe, mai
exact de informaţii muzicale.“ Săpt. 16 III 84 p. 7. „S.C. (Tulcea): bine
ai venit printre «topişti»!“ Săpt. 10 V 85 p. 7 (din top + -ist; cf. C. Lupu
în SCL 6/82 p. 505; DEX-S)
tópless s. –Număr de dans, de obicei pe scena unui cabaret, într-un
costum de baie care lasă descoperiţi sînii– „Vom vedea la lucru, la dez -
brăcat, la topless sau cum vreţi să-i spuneţi, şase fete curajoase.“
Expres 45/94 p. 5. „Club Aristocrat angajează fete între 18–30 ani [...]
dansatoare (topless, striptease) şi animatoare.“ Ev.z. 12 I 95 p. 7 (din
engl. topless; cf. fr., it. topless; BD 1964, DPN 1970)
tópo s.n. –Plan topografic– „În scaunul din stîn ga, cu ochii la reperele
de identificare dar şi la harta «topo» pe care creionul trasează fiecare
profil aco perit, se află inginerul geofizician F.“ R.l. 13 I 84 p. 5 (din fr.
topo[graphie]; DEX, DN3 – exclusiv ca element de compunere cu
sensul “loc“)
topoclimatologíe s.f. –Ramură a climatologiei care studiază
datele meteorologice de lîngă sol– „Institutul de geografie anunţă
scoaterea la concurs a unui post de cercetător ştiinţific principal gr. III
la laboratorul de geografie fizică, colectivul de topoclimatologie.“ R.l.
30 XII 74 p. 4 //din gr. topos “loc“ + climatologie; LGG; DN3,
DEX-S//
tópos s.n. 1984 –Clişeu cultural– v. barochist, debuta (din gr. topos
“loc“)
torţionár s.m. 1. –Persoană care tortura, care schingiuia în
închisorile comuniste– „Un tor ţio nar în Biroul Electoral Su ceava“ R.l.
21 IX 92 p. 2. „Cîţi torţionari (nu numai cîte victime!) a produs acest
regim?“ R.l. 26 II 93 p. 1. „Anchetatorii de la MAI l-au închis în celulă
cu doi torţionari plătiţi care au primit misiunea să-l tortureze.“ 11
46/95 p. 7; v. şi Lupta 7 XI 95 p. 3; v. şi partizan. 2. (greşit) –Purtător
de torţă– R.l. 30 XII 77 p. 1; cf. Th. Hristea în Se mantică şi semiotică,
1981, p. 273 (din fr. tortionnaire; DEX-S „livresc“)
totalitarísm s.n. (pol.) –Sistemul politic al re gimurilor totalitare–
„Nu este vorba numai de a demola [...] nomenclatura pentru că ar fi fost
prin statut privilegiată, fără a avea competenţă şi mora litate. A
schimba fundamental sistemul ge ne rator de totalitarism înseamnă a
demonta ace le nervuri care mergeau pînă la celulele societăţii.“ R.l. 3
V 90 p. 2. „Ţara aceasta a trecut prin totalitarism, ale cărui
caracteristici le ştim cu toţii (arestarea inocenţilor, schizofrenizarea
societăţii, dedublarea lim bajului etc.).“ „22“ 38/93 p. 8 (din fr.
totalitarisme; PR 1940; DEX, DN3)
totáyto s. 1978 (bot.) –Hibrid de roşie şi cartof– v. pomato //din
to(ma)to//
toxicomán, -ă s.m.f. –Persoană dependentă de droguri– „În Italia
se vorbeşte de pes te 200000 de tineri toxicomani, iar substanţa cea mai
folosită este heroina.“ I.B. 20 IV 84 p. 4; v. şi emisiune-anchetă (1972)
(din fr. toxicomane; DEX, DN3)
toxicomaníe s.f. (med.) –Dependenţă în consumul de droguri– „E.
de V., în bagajele căruia a fost descoperit un stoc de produse dopante, a
recunoscut că în ultimul timp nu se putea lipsi de stimulente, implicînd
şi doi medici care i le procurau. Unul dintre aceştia, dr. M.,
binecunoscut în cercurile sportive cicliste ca un promotor al campaniei
împotriva dopingului, nu recunoaşte să fi încurajat toxicomania. M.
afirmă că el s-a limitat să ajute un ciclist aflat în «criză de formă».“ R.l.
20 XI 75 p. 5. „Potrivit unui studiu al Asociaţiei de ajutorare a
victimelor toxicomaniei din R.F.G., 63% din populaţia activă
vest-germană consumă bere în timpul serviciului [...]“ I.B. 30 V 86 p.
4; v. şi Cont. 17 X 80 p. 8 (din fr. toxicomanie; DEX, DN3)
toxiinfécţie (alimentáră) s.f. (med.) –Infecţie provocată de
alimente contaminate cu substanţe toxice– „Provocînd toxiinfecţii
alimentare şi alte boli, aceste animale [rozătoarele] constituie un
pericol pentru sănătate.“ I.B. 21 V 75 p. 4. „Prevenirea toxiinfecţii lor
alimentare în sezonul de vară.“ Sc. 12 VI 77 p. 4 (din fr. toxi-infection;
DEX)
toxoplasmóză s.f. (med.) –Boală produsă de sporozoarul numit
toxo plasmă, care parazi tează celulele sistemului limfatic– „[...] unui
tokiót, -ă • 229 • toxoplasmóză
copil de cîteva luni, pediatrii i-au diagnosticat toxo plas moză con ge -
nitală, diagnostic confirmat apoi de noi şi de parazitolog.“ Cont. 3 II 84
p. 6 (din fr. toxoplasmose; PR sec. XX; DN3, DEX-S)
toy-terrier s. (zool.) „Cîinele de pază absolut şi cel mai mare
concurent al legendarelor gîşte capitoline este micuţul cîine din rasa
«toy-terrier». Simţul lui auditiv este atît de dezvoltat încît simte
mişcări practic imperceptibile pentru cele lalte rase canine.“ R.l. 19 X
78 p. 5 [pron. toi-teriér] (din engl. toy-terrier)
tracomán, -ă s.m.f., adj. –Persoană care face din traci şi din
studierea istoriei şi civilizaţiei lor o adevărată obsesie– „[...] primii sînt
«sincronişti» (maiorescieni, lovinescieni...), ceilalţi sînt
«protocronişti» (tracomani, «particularişti», pârva nieni,
călinescieni).“ Luc. 11 II 84 p. 11 (din trac + -man; DEX-S)
tractoríst-rutieríst s.m. –Tractorist care are dreptul să conducă pe
drumurile publice– „Calificat în meseria de tractorist-rutierist, a
schimbat întinderea ogoa relor cu bătutul trotuarelor.“ Sc. 27 XI 73 p.
4. „Maiştri construcţii şi instalaţii, muncitori, zidari, zugravi, izolatori
termici şi hidrofugi, necalificaţi, tracto rist-rutierist.“ I.B. 16 IV 74 p.
3. „[...] cursuri intensive pentru calificarea mecanizatorilor şi ca
tractorişti-rutierişti.“ R.l. 14 III 84 p. 1 (din tractorist + rutierist)
trafalgár s.n. –Covoraş cu subiecte orientale naive– „O su me denie
de carpete pluşate, aşa-zisele «trafalgaruri»: cerbi şi păuni, minarete,
seraiuri şi lei, toate de provenienţă indiană.“ R.l. 9 VIII 93 p. 3 (din
n.pr. Trafalgar)
tráge (a-şi) vb. III –A-şi clădi sau cumpăra ceva, de obicei cu
mijloace nu tocmai licite, mai ales de către noii îmbogăţiţi de după
1989– „Am primit aurul înapoi [ţiganii], ne-am tras casele astea, cum
să nu-l votăm pe Iliescu [...]“ R.l. internaţ. 28 XI 94. „Şme cherii şi-au
tras vile, maşini şi costume în valută.“ R.lit. 35/94 p. 24; v. şi Expr.
Mag. 19/95 p. 2
tráge în piept loc.vb. –A înşela, a minţi– „El ne «trage în piept» [că
are 70 de ani] fiindcă, de fiecare dată, el împlineşte numai douăzeci de
ani.“ Lit. 12–13/96 p. 1. „Cum au tras fraţii Pău nescu în
piept Renel-ul“ R.l. 15 XII 96 p. 9
tráge la xérox loc.vb. 1978 –A reprodu ce cu xeroxul– v. xerox (R.
Zafiu în R.lit. 35/94 p. 9)
tráiler s.n. –Tip de remorcă folosită pentru transportul pieselor grele–
„În dreptul podului de peste Cibin, un tractorist l-a avertizat pe şofer că
podul este mult mai îngust decît gabaritul trai lerului.“ R.l. 21 III 74 p.
2 (din engl. trailer; D.Tr.; DN3, DEX-S)
training s.n. –Antrenament, pregătire– „Am aflat de iniţiativa
înfiinţării unui centru de jurna lism (training) sub auspiciile Fundaţiei
pentru Jurnalism Independent din New York.“ R.l. internaţ. 14 XI 94
[pron. tréining] (din engl. training; cf. fr. training; DMC 1975; DN3;
cuv. este relativ vechi în rom. cu sensul “haină pentru sport“)
trampolíno s. (cuv. it.; sport) „[...] ţări care nu figu rează în nici un
clasament olimpic se pot considera virtuale medaliate în probe ca
trampolino (salturi la plasa elastică) [...]“ R.l. 11 V 93 p. 1
tramvái-bibliotécă s.n. „Bibliotecile mobile au devenit un lucru
obişnuit în R.P. Ungară. Tramvaiele-biblioteci circulă la intervale
regulate în diferite centre ale Budapestei.“ I.B. 17 V 62 p. 3; v. şi 30 IX
64 p. 3 (din tramvai + bibliotecă)
tranchilizánt s.n. (med.) –Sedativ, substanţă care produce o stare de
calm– „Sînt pe cale tranchilizantele să cucerească în Occident sta tutul
mitic deţinut de aspirină? – se întreabă revista franceză «L’Express».“
Sc. 11 VI 74 p. 6. „Totalitatea eforturilor ce se fac pentru protecţia
mediului fizic extern, pentru curmarea abuzului de medicamente
(sedative, tranchilizante, dife rite toxice, antibio tice) [...] converg spre
eliminarea factorilor nocivi care favorizează apariţia bolii.“ Sc. 19 XI
78 p. 4. „S.N., 28 de ani, actor la rîndul său, a murit, aparent accidental,
din cauza combinării alcoolului cu un tranchilizant (valium).“ R.l. 22
XI 78 p. 6 (din fr. tranquillisant; PR 1950; DZ; DEX, DN3)
transafricán s. –Drum care traverseză Afri ca– „Construcţia trans -
africanului avansează.“ R.l. 30 V 79 p. 6 (din trans- + african; cf. fr.
transafricain; A. Rudeanu în SMFC II 91; DEX-S)
transalaskán adj. 1977 –Care străbate Alas ka– v. oleoduc (din
trans- + Alaska + -an)
transamazonián s. –Drum care străbate Ama zonia– „[Preşe -
dintele Braziliei] a inaugurat o nouă rută-gigant (3100 km) care uneşte
ora şele Belem Sao Luis şi Brasilia, la 15 zile după darea în folosinţă a
transamazonianului.“ I.B. 14 II 74 p. 4. „Este a cincea oară cînd se
întîmplă aşa, începînd din 1975, cînd s-a deschis trans amazonianul.“
R.l. 19 VI 79 p. 6. „Recent a fost dat în folosinţă un nou segment [...] al
«trans amazonianului» – şoseaua menită să introducă în circuitul
economic brazilian vastul bazin al marelui fluviu.“ R.l. 19 X 84 p. 6
(din trans- + amazonian; DEX-S)
transarábic adj. –(Drum) care traversează pe ninsula Arabia–
„Construirea unui drum trans arabic.“ Sc. 13 XI 63 p. 3 (din trans- +
arabic; cf. engl. trans-Arabian; DEX-S)
transcanadián adj. 1984 –Care traver sea ză Ca na da de la un ocean
la celălalt– v. camion-cisternă (din fr. transcanadien; PR înc. sec. XX)
transcendentál s.m. 1990 –Adept al „meditaţiei trans cenden tale“,
grup prezentat de către autorităţile comuniste, la mijlocul anilor ‘80,
drept agentură de spionaj şi element nociv în viaţa societăţii, ai cărui
membri au fost pedepsiţi prin îndepărtarea din posturile pe care le
ocupau sau prin deportare– v. bridgeist
transcontáiner s.n. –Container de mare capacitate utilizat în
transporturile internaţionale de mărfuri– „Un transcontainer nu mă rul
0558 se afla încărcat cu piese de schimb pentru maşini agricole în gara
bucureşteană «16 Februarie».“ Sc. 31 X 75 p. 4. „Mobila va fi livrată
prin sisteme avantajoase (transcontainere sau cu maşini spe cia lizate)
şi în ambalaje cu costuri reduse.“ R.l. 14 X 76 p. 3; v. şi Sc. 6 XII 75 p.
4; v. şi terminal (1974) [scris şi transconteiner] (din fr. transcontainer;
DMN 1968; DEX-S)
transcontainerizáre s.f. 1976 –Transport cu trans containere– v.
containerizare (din trans container)
transdúcere s.f. „Un specialist în biologie ma rină din Sydney a
prezentat recent o tehnologie sonică pentru izgonirea rechinilor şi
protejarea plajelor australiene [...] Ea constă din aşa-zise trans duceri,
respectiv megafoane subacvatice plasate pe fundul mării şi conectate
la magnetofoane situate pe ţărm.“ R.l. 19 X 77 p. 6 (cf. engl.
transducer)
transductór s.n. 1984 –Organ care converteşte un fenomen fizic în
vederea transmi terii– v. magnetostrictiv (din fr. transducteur; PR sec.
XX)
transeuropeán, -ă adj. „Magistrală trans eu ro pea nă. În baza unui
proiect al Programului Naţiunilor Unite pentru dezvoltare (P.N.U.D.)
10 ţări de pe continentul nostru, între care şi Româ nia, au convenit să
participe la construirea auto străzii trans europene Nord-Sud.“ Sc. 6 IV
79 p. 4 (din trans- + european; DEX-S)
Transfăgărăşeán s. –Şosea care tra ver sea ză mun ţii Făgă ra şului–
„Pentru amatorii de schi în această zonă alpină a masivului Făgăraş
accesul se face acum mai uşor, pe Transfă gărăşan, deschis pînă la
complexul hotelier Bî lea-cascadă.“ R.l. 3 III 77 p. 5. „De asemenea se
reaminteşte că pe drumul naţional nr. 7 C – Transfăgărăşean [...]
circulaţia prin tunel se face după următorul program [...]“ R.l. 4 VIII 79
p. 5 (din trans- + făgărăşean)
transformáre s.f. (sport) –Lovitură la rugbi acordată echipei care a
reuşit un eseu– „[...] au înscris G., C. şi I. – eseuri, B. – transformare.“
R.l. 18 XI 86 p. 5 (din transforma; DEX – alte sensuri, DN3)
transfúg s.m. –Persoană care-şi părăseşte ilegal ţara, în general din
motive politice, consi derată „trădător“ de către regimul comunist–
„Petru Dumitriu, «transfugul» din 1970.“ Lit. 32–34/95 p. 2. „În
critica şi istoria literară trebuie readuşi în structură «transfugii» (M.
Călinescu, Nemo ianu, M. Popa etc.).“ D. 142/95 p. 13 (cf. fr.
transfuge; DN, DEX, DN3 – cu definiţii specifice epocii comuniste)
transfrontaliér, -ă adj. 1993 –Realizat pe deasupra frontierelor– v.
euroregiune (din fr. transfrontalier)
transgrésie s.f. –Deviere, fără temei, spre alt domeniu– „Se
constată o trans gresie de la analiza complexelor (structurilor) de fapte
sociale concrete, empirice, îndeosebi noi, spre analize conceptuale
abstracte, de la ontologie şi gnoseologie spre epistemologie.“ Cont. 10
V 74 p. 4 (cf. fr., engl. transgression; DEX-S)
transmediteraneán, -ă adj. –Care traver sează Me di terana–
„Proiectul unei conducte trans mediteraneene. Firmele italiene se pre -
gă tesc să construiască o conductă de gaz de 2500 km lungime, între
coasta africană şi Sicilia. «Pipe-line»-ul ar pleca din Algeria, ar trece
prin Tunisia şi ar urma, de la Capul Bon, fundul Mării Mediterane pînă
în Sicilia. Apoi traseul ar deveni din nou subacvatic [...]“ Sc. 3 X 74 p.
6; v. şi 22 V 80 p. 6 (din fr. transmediterranéen, engl.
trans-mediteranean, it. transmediterraneo; DMN 1970; A. Rudeanu
în SMFC II 91; DN3)
Transpác s. (cuv. fr.; inform.) „Pentru sfîrşitul anului 1978 a fost
programată să intre în funcţiu ne în Franţa reţeaua publică de
transmitere a datelor – Transpac. Spre deosebire de celelalte reţele de
co mu nicaţii existente pe teritoriul fran cez (telefon, telegraf, telex),
toy-terrier • 230 • Transpác
Transpac permite abonaţilor săi să dialogheze cu computerele
existente în diferite centre din ţară, să utilizeze calculatoarele
electronice şi să aibă acces direct la un mare număr de bănci de date.“
R.l. 5 I 79 p. 6
transplánt s.n. (med.) 1. –Transplantare de organe, ţesuturi
printr-o intervenţie chirurgicală– „Congresul mondial consacrat
problemei transplantului de organe a reunit la New York somităţi
mondiale.“ Fl. 21 IX 68 p. 28; v. şi L. 24 IV 69 p. 21–22, Sc. 30 XI 79 p.
5; v. şi bancă (de transplantologie), imunologie. 2. –Trecere
dintr-un domeniu în altul– „Alt transplant de inteligenţă şi
perseverenţă umană: son da Surveyor-7.“ Luc. 13 I 68 p. 3.
„Transplanturi se pot face în orice domeniu, după cum vedem în zilele
noastre, dar culturile naţionale refuză soluri străine.“ Luc. 6 IV 68 p. 10
(din engl. transplant; cf. fr. transplant; DMC 1950; Th. Hris tea în LR
3/72 p. 198–199; DZ; DEX, DN3; cuvîntul a început să fie folosit
frecvent numai după ce la 3 XII 67 a fost efectuat primul transplant de
inimă de la om la om)
transplantá vb. I 1973 (fig.) –Transporta– v. lumiduct (din fr.
transplanter; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
transplantologíe s.f. 1977 (med.) –Studiul orga nelor, ţesuturilor
menite transplantului– v. bancă (din transplant + -logie)
transrapíd 1. adj. (transp.) –(Despre trenuri) Care dezvoltă o
mare viteză– „Cercetările în cepute cu zece ani în urmă [în R.F.
Germania] la proiectul «transrapid», cu susţinere magne tică, au intrat
acum în faza de experimentare: o garnitură «trans rapid» [...] a atins
[...] 355 km/h [...]“ R.l. 10 I 86 p. 6. „Primele încercări la o viteză de
peste 400 km pe oră ale trenului transrapid vest-german pe «pernă
magnetică» vor avea loc în primăvara viitoare [...]“ R.l. 6 XI 86 p. 6. 
2. s.n. –Tren de mare viteză– „[...] pînă acum trans rapidul a parcurs
32000 km în diverse încercări [...]“ R.l. 6 XI 86 p. 6 //din trans[port] +
rapid, probabil creat în germ.//
transsexuál, -ă adj. (biol.) 1. –Referitor la trecerea de la un sex
la altul– „Există în lume circa 20000 de persoane pe an care vor să-şi
schimbe sexul, nefiind nici bărbaţi nici femei. Există şi un pionier al
chirurgiei trans-sexuale, doctorul B. din Casa blanca, care are la activ
800 de operaţii reuşite, din 1966 cînd au început aceste intervenţii.“ Sc.
19 IV 74 p. 2. 2. s. –Persoană căreia i s-a făcut operaţia de schimbare
a sexului– „G.B. din Noua Zeelandă este primul primar transexual ales
din lume.“ R.l. 18 X 95 p. 5 (din fr. transsexuel, engl. transsexual; PR
1965, BD 1970; DEX-S)
transsónic, -ă adj. (fiz.) –(Despre viteze) Supersonic– „Primul
tunel aerodinamic transsonic din Europa, destinat să simuleze – pentru
construcţiile aeronautice – situaţii de viteză supersonică va fi realizat
la Köln [...]“ R.l. 29 III 85 p. 8 (din fr. transsonique; PR 1953; DN3)
transuránic, -ă adj. (fiz.) „Elementele trans urani ce (sub aceas tă
denumire sînt cunoscute acele elemente care au numărul atomic
superior lui 92, numărul atomic al uraniului considerat îndeobşte ca
ultimul printre elementele naturale) există şi în natură [...]“ Sc. 10 II 78
p. 5 (cf. germ. transuranisch; DN3)
transvazáre s.f. (tehn.) –Trecerea dintr-un re ci pient în altul– „A
luat bidonul de plastic şi a început să toarne benzină în rezervor. Din -
tr-oda tă, benzina a luat foc [...] în timpul transvazării benzinei, prin
frecare, în condiţii de temperatură ridicată, se creea ză un cîmp electric
atît de puternic încît poate produce scîntei.“ Sc. 18 VIII 77 p. 5 (din
transvaza; LTR; DEX, DN3)
tranzistór s.n. –Aparat de radio portativ cu tranzistori– „Un Mitrea
Cocor, cu cinstea lui şi curăţenia trupeascxă şi sufletească, ar face ha -
zul noilor criti caştri, autori şi ei de nuvele în care ţăranul devine un fel
de hippy pe tractor, înarmat cu tranzistor.“ Sc. 24 IV 74 p. 6 [var.
transistor] (din engl. americ., fr. transistor; PR 1953; V. Guţu Romalo
C.G. 81–84, FC II 246; D.Am., LTR; DEX, DN3)
tranzistorizát, -ă adj. –Care funcţionează pe bază de tranzistori–
„Radioreceptorul tranzistorizat «Du nărea», staţionar, cu 3 lungimi de
undă (lungi, medii şi scurte), utilizînd schema constructivă a
radioreceptorului «Delta» va fi prezentat într-o ca setă fur niruită.“ I.B.
6 I 66 p. 1; v. şi Sc. 2 V 64 p. 1; v. şi intruziune, policardiochinetograf
[var. transistorizat] (din fr. transistorisé, engl. transistorized, it.
transistorisato; DMN 1968; DN3)
tranzitáre s.f. 1974 –Acţiunea de a tranzita– v. bretelă (din tranzita;
DEX, DN3)
trapezísm s.n. 1978 –Acrobaţie la trapez– v. cascadorism (din
trapez + -ism)
traséu-şcoálă s.n. –Drum folosit anume de şcolile de şoferi– „[...]
Suferă şi controlul pe traseele-şcoală unde elevii fac practică.“ Sc. 24
VI 65 p. 5 (din traseu + şcoală)
trash s. (cuv. engl.) –Maculatură, gunoi– „Cînd piaţa cărţii este
invadată de literatura de consum, de trash-ul cu sloganul «sex,
violenţă, pa siune, sirop», soluţia noastră este una singură: încercarea
[...] de a face din fiecare apa riţie editorială un eveniment cultural.“ R.l.
9 VIII 93 p. 2. „Ceea ce rezultă din aceste proiecte este hotărîrea
editurii Univers de a se păstra în sfera culturii autentice, chiar dacă
astfel nu va avea cîştigurile fabuloase pe care alţi particulari [...] le-au
obţinut şi le mai obţin editînd cu pre cădere ceea ce anglo-americanii
numesc «trash».“ R.l. 6 V 96 p. 2 [pron. treş]
tras-terminát s. –Tragere la maşină şi înche iere (a încălţămintei)–
„Instalarea de benzi rulante la sec ţiile de tras-terminat la fabricile
«Car men», «Fla căra Roşie».“ I.B. 7 II 61 p. 1 (din tras + terminat; Fl.
Dimitrescu în LR 4/62 p. 394)
tratamentíst s.m. –Muncitor calificat în tra tarea la cald a plă cilor de
fibre lemnoase– v. I.B. 11 VIII 80 p. 7 (din tratament + -ist; Ec. Goga
Lex. 120, I. Moise în LR 6/78 p. 588; DN3, DEX-S)
tratoría s.f. (cuv. it.) –Birt, restaurant– „Tot în cadrul Comple xului
funcţionează un salon cu specific vînătoresc, Tratoria cu specific
italian [...]“ R.l. 31 V 82 p. 4
tráuler s.n. 1970 (nav.) –Navă de pescuit dotată cu năvoade în formă
de sac (traule) pe care le trage după ea– v. navă-bază, navă-uzină (din
rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler; OSRI; D.Tr., LTR; DEX,
DN3)
tráuler-uzínă s.n. –Trauler pe care este amenajată şi o uzină de
prelucrare a peştelui– „La şantierele navale din Gdansk se află în
construcţie un nou trauler-uzi nă, care de păşeşte prin proporţii tot ceea
ce s-a construit pînă acum în Polonia în acest do meniu.“ Sc. 16 V 78 p.
5 (din trauler + uzină)
traváliu s.n. –Lucru, muncă– „Echipa Româ niei a pus stăpînire pe
centrul terenului graţie eficientului travaliu al terţetului K., B., B.“ Sc.
19 IV 83 p. 5. „[...] travaliul pe care îl depunea în redacţia Europei
Libere părea să-l absoarbă complet.“ „22“ 8/96 p. 14 (din it. travaglio;
DEX, DN3)
tráveling s.n. (cinem.) –Procedeu de filmare folosindu-se un aparat
mobil– „O aglo merare de expresii calchiate după limbajul crai nicilor
sportivi de la radio şi televiziune, al comentatorilor insipizi de filme
etc. Sînt pline scrisorile lor de «lovituri de păianjen», de
«prim-planuri» şi «travelinguri», de «secvenţe» şi «protagonisme».“
R.lit. 26 VII 73 p. 8; v. şi Cinema 4/74 p. 40, R.lit. 34/95 p. 15 [scris şi
tra v(el)ling] (din engl., fr. travelling; L. Seche în PN 2/74 p. 44; DN –
alt sens, DEX, DN3, DEX-S)
travestít s.m. –Homosexual, îmbrăcat (şi fardat) ca o femeie– „Piaţa
Spaniei, cu magazinele sale de lux, este goală. Grădinile Pincio sînt
regatul travestiţilor şi prostituatelor.“ Sc. 15 II 78 p. 5. „[Băieţi] care
urmează să se prostitueze ca travestiţi.“ Ev.z. 22 I 97 p. 5 (din it.
travestito, cf. fr. travesti, engl. transvestist; PR 1950, BD 1967)
trăgătoríe s.f. –Locul unde se transformă oţe lul în fire de sîrmă– „Pe
o suprafaţă de 3970 mp se construieşte trăgătoria de oţel moale nr. 2,
cu o producţie anuală de 15000 tone sîrmă trefilată.“ Sc. 2 V 64 p. 1
(din trage + -ătorie)
treáptă s.f. 1. (înv.) –Pînă în dec. 1989, partea I (cl. IX–X) şi par tea
a II-a (cl. XI–XII) a liceului– „În acest an în sesiunea iulie, concursul
de admitere în clasa a XI-a (pentru treapta a II-a) de liceu se desfă şoară
după urmă torul program [...]“ R.l. 8 VIII 77 p. 5. „Întreprinderea de
autoturisme Piteşti-Coli başi încadrează absolvenţi treapta I şi a II-a de
liceu profil mecanic şi electromecanic în vederea calificării prin stagiu
de practicant în următoarele meserii [...]“ Sec. c. 10 VIII 79 p. 4. 2.
(lb. colocv.) –Pînă în dec. 1989, examen susţinut de elevi pentru a intra
în clasa a XI-a de liceu– „Marius şi-a luat strălucit treapta în iulie.“
(din lat. trajecta; DEX – alte sensuri, DEX-S)
tréce vb. III –(Despre o emisiune, un film etc.) A fi difuzat de un post
de televiziune– „Este convocată o conferinţă de presă pentru
prezentarea în faţa mediilor de informare a unei emi siuni ce urmează
să «treacă» în aceeaşi seară, la ora 20,45.“ Aici Radio Europa liberă
18–24 VI 91 p. 9. „Cum nu sîntem [...] siguri că această coproducţie a
trei canale de prestigiu din Franţa, Anglia şi Statele Unite, are vreo
şansă să treacă şi la Televiziunea Română [...] poate c-ar fi util să
descriem sec venţele mai importante din fil mul «Ceauşescu. Motivele
mîniei».“ „22“ 25 X–1 XI 91 p. 11 (după fr. passer [à la TV])
trefiláre s.f. –Trecere forţată a unui metal printr-o filieră, pentru a
obţine sîrmă– „Ea lucrează cu succes pe un grup de şase maşini de
transplánt • 231 • trefiláre
trefilare [...]“ Sc. 18 II 80 p. 2. „Noutatea produsului [...] constă în
posibilitatea trefilării firului [...] la diametre mult mai mici.“ R.l. 14 IX
84 p. 5 (din trefilá; DEX, DN3)
tréflă (stradálă) s.f. (circ.) –Pasaj (denivelat), de obicei de forma
unui trifoi cu patru foi– „La suprafaţă, circulaţia vehiculelor, în sensul
Calea Moşilor – Şoseaua Colentina şi invers, a fost concepută a se
realiza la nivelul rutier actual, cu posibilităţi fluente de angajare în
toate direcţiile prin trefle stradale speciale.“ Sc. 11 I 78 p. 1 (din fr.
croisement/carrefour en trèfle, sau, prin elipsă, trèfle; DMC 1960;
DN, DEX – alt sens, DN3)
tren-avión s.n. „Inginerul englez M.B. a ela borat proiectul unui
tren-avion. Un tren monorai (care face legătura între oraş şi aeroport)
intră direct în fuselajul avionului special amenajat.“ Mag. 15 X 66 p. 3
//din tren + avion//
tren-cistérnă s.n. –Tren alcătuit din vagoane care transportă, în
recipiente special amenajate, anumite lichide– „Întîlnirea cu
trenul-cisternă incendiat.“ Cont. 1 X 61 p. 2 (din tren + cisternă)
tren-cúrsă s.n. „În staţie a intrat apoi trenul-cursă de persoane
4371.“ Sc. 26 III 71 p. 2. „12 persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 100 au
fost rănite la Rio de Janeiro, cînd un tren-cursă [...] a deraiat de pe
linie.“ R.l. 19 VII 75 p. 6 (din tren (de) cursă)
tren-macará s.n. –Tren care are în compunere un vagon pre văzut cu
macara– „Punînd în mişcare un tren-macara ei nu au fixat cum trebuie
braţul de calare al acestuia.“ Sc. 1 II 72 p. 2. „Alertă în grupul de
muncitori ceferişti călătorind către ca să în vagoa nele unui
tren-macara.“ R.l. 9 XII 76 p. 3 (din tren + macara)
trénă de viáţă sint.s. –Mod, fel de a trăi, stan dard de viaţă– „[...]
locuind în palat şi ducînd o trenă de viaţă pe care puţini o puteau
concura.“ R.lit. 21–27 VII 93 p. 14 (din fr. train de vie)
trend s.n. (cuv. engl.) –Tendinţă– „Se ştie că civilizaţia modernă,
crescînd laicizată, suportă din ce în ce mai greu manifestările
tradiţionale. Iar evreii, mai ales tineretul, nu fac excepţie de la acest
trend general al vremurilor.“ „22“ 40/95 p. 13. „1995 a continuat acest
trend al unui autoritarism tot mai pronunţat.“ D. 155/96 p. 14 (cf. it.
trend; DPN 1963; DN3)
tréndy adj.inv. 1978 (cuv. engl.) –Sofisticat– v. hobby
triacontanól s. (chim.) „Cercetătorii de la Uni versitatea din
Michigan susţin că un alcool de origine vegetală, «triacontanol», ar
putea să determine o mare sporire a diferitelor recolte.“ R.l. 16 XI 77 p.
6 (LTR)
trial s.n. (sport) –Meci de selecţie– „Ieri a avut loc la Bucureşti un
trial pentru alcătuirea loturilor reprezentative A, olimpic şi tine ret.“
Sc. 2 II 78 p. 5 [pron. tráiăl] (din engl. trial [match]; cf. it. trial; Il.
Constantinescu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969; DMC 1970, DPN
1978; DEX – alt sens, DN3, DEX-S)
trialóg s.n. –Dialog în trei– „Nu spun că dez bate rile sub forma
dialogurilor, trialogurilor, an che telor etc. nu sînt necesare, ci
dimpotrivă.“ R.l. 14/71. „Trialogul pe care l-a avut M.M. şi V.P. cu
M.F.I., la Paris.“ R.lit. 9–15 XII 92 p. 24 (din fr. trialogue; DMC 1979;
Th. Hristea în LL 4/72 p. 602)
tribalísm s.n. (soc.) –Organizare socială pe triburi– „Or, triba lismul
face să apese asupra regiunilor noastre [în Africa] o amenin ţare mult
mai gravă decît însăşi subdezvoltarea.“ Sc. 29 VI 67 p. 6 (din fr.
tribalisme; DMC 1972; DN3)
tribolít s. (cuv. fr.; text.) „Pentru schiori şi în gene ral pentru
persoanele care au de înfruntat condiţiile aspre de climă a fost crea tă,
după un patent francez, o ţesă tură specială – tribolit [...] Prin simpla
frecare a fibrelor de veşmintele purtate pe dedesubt se pro duce
electricitate statică, care încălzeşte corpul.“ Sc. 24 XII 77 p. 6
tribologíe s.f. (tehn.) „Tribologia a devenit în ultimul timp un nou
domeniu de mare importanţă al tehnicii avansate. El se ocupă cu
studiul pro blemelor de frecare, ungere şi uzare a mecanis melor într-o
strictă interdependenţă cu meca nica, fizica solidelor, chimia fizică,
studiul lubri fianţilor şi al maselor plastice şi al rezistenţei
materialelor.“ R. l. 7 VI 79 p. 1 (din engl. tribology, fr. tribologie; BD
1968, PR 1972; DN3, DEX-S)
tricolór s.m. 1975 (sport) –Component al echi pei naţionale– v.
meci-şcoală; v. şi Sc. 11 XII 79 p. 3, Săpt. 8 VIII 80 p. 8 (din fr.
tricolore; DEX, DN3)
tricotáj(e)-merceríe s.n. –Unitate comercială unde se desfac
obiecte de tricotaj şi mercerie– „În cartierul Strungul au mai luat fiinţă
un magazin mo dern de încălţăminte şi un magazin de
tricotaje-mercerie.“ Sc. 23 II 61 p. 1 (din tricotaj[e] + mercerie; Fl.
Dimitrescu în LR 4/62 p. 392)
trienálă s.f. (pol.) –Convenţie interstatală sem nată de trei ţări–
„«Trienala» vrea să intre în N.A.T.O. Într-o declaraţie dată publi cităţii
[...] miniştrii de externe ai Poloniei, Ceho-Slovaciei şi Ungariei s-au
pronunţat pentru intrarea celor trei ţări ca membre cu drepturi depline
în NATO [...]“ R.l. 8 X 91 p. 3 (formal din fr. triennal; formaţie greşită,
pentru că trienal se referă la un răstimp de trei ani)
trietaját, -ă adj. –Alcătuit din trei etaje– „Practicabilul trietajat pe
care se desfăşoară acţiunea e fără nici o ornamentaţie.“ Sc. 12 III 64 p.
2 (din tri- + etajat)
trifurcá vb.refl. I –A se împărţi în trei– „Ajungînd aici acţiunea se
trifurcă.“ R.lit. 30 V 85 p. 21 (din fr. trifurquer; DN3)
trigémeni s.m.pl.tant. –Trei copii născuţi deo dată de aceeaşi mamă–
„Printre cei mai tineri cetăţeni ai oraşului de numără trigemenii
Corneliu, Bogdan şi Viorel.“ R.l. 6 X 73 p. 5 (din tri- + gemeni; DN,
DEX, DN3 – alt sens)
trigger s.n. 1982 (cuv. engl.; biol.) –Factor declanşator al unui şir de
reacţii– v. electroacupunctură [pron. trígăr] (DN3, DEX-S – alt sens)
trilaterálă s.f. (pol.) –Convenţie interstatală sem nată de trei ţări–
„Premierul britanic [...] a ajuns la Budapesta, marcînd astfel înche ierea
periplului său prin ţările «trilateralei de la Vise grad».“ R.l. 30–31 I 92
p. 1. „[...] noii candidaţi la integrarea în Comunitatea Europeană cu
şanse mult mai sporite decît ale altora (ştim noi care...) sînt ţările
«Trilateralei de la Vişegrad» – Ceho-Slovacia, Ungaria şi Polonia.“
R.l. 27 V 92 p. 5; v. şi R.M. 20 IX 91 p. 6, Lit. 4 X 91 p. 14, R.l. 26 XI 92
p. 8 (formal din fr. trilatéral; I. Preda în LR XLI 11–12 p. 586)
trimilionár, -ă s.m.f., adj. –(Aici) Care a efectuat trei milioane de
kilometri (de zbor)– „Tova răşii de muncă îl felicită, îi oferă flori, i se
înmînează insigna de trimilionar.“ I.B. 20 XI 61 p. 1 (din tri- +
milionar)
trimíte în loc. vb. a trimite pe cineva după ţigări 1. (arg. stud.) –A
se dovedi superior cuiva– „La comunicarea de azi, X l-a trimis după
ţigări pe Y.“ 2. (arg. sportiv) –A dribla un jucător cu min gea– „X a
trimis după ţigări fundaşul central.“ (C. Lupu în LL 3/72 p. 350)
tripléţi s.m.pl.tant. –Trei copii născuţi deodată de aceeaşi mamă– „96
tripleţi la un milion de prunci.“ Sc. 14 III 79 p. 5 (cf. fr. triplés; PR
1950; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
triplicitáte s.f. –Ipocrizie, făţărnicie în cel mai înalt grad–
„Duplicitatea este un lucru destul de rău, dar X demască [...] o
manifestare de triplicitate.“ L. 1 XII 66 p. 27 (din triplu, după tipul
duplicitate; DN3 – alt sens)
triplusaltíst s.m. (sport) –Sportiv care face triplu salt– „Oricum,
duetul Corbu-Sancev, aceşti cei mai buni triplusaltişti de pe continent,
primeşte un nou element de considerare prin victoria sportivului
nostru.“ Sc. 21 II 72 p. 3 (din triplu salt + -ist; DEX-S)
trireactór s.n. (av.) –Avion propulsat de trei reactoare– „În cîteva
minute de la decolare de pe aeroportul «Charles de Gaulle» din Boissy,
comandantul unui trireactor gigant «DC-10» [...] a auzit un zgomot
surd.“ R.l. 23 IV 74 p. 6 (din fr. triréacteur; DMC 1960)
trisomíe s.f. (biol.) –Anomalie datorată pre zenţei unui cromozom în
plus– „Celulele care alcătuiesc organismul indivizilor atinşi de aceas tă
tară [boala Langdon-Down] posedă un cromozom suplimentar; este
trisomia 21 şi se întîlneşte la copiii de toate rasele.“ Cont. 16 III 79 p. 5
(din fr. trisomie; DMN 1968; DEX-S)
triticála s.f. (bot.) „Triticala. Este numele unei noi cereale rezultate
din încrucişarea grîului cu secara.“ I.B. 11 IV 74 p. 4. „Triticale
(triticum + secale, adică grîu + secară) este o cereală nouă, moşte nind
calităţile de panificaţie ale grîului şi rezistenţa la frig, umiditate şi
secetă a secarei.“ Cont. 7 VII 78 p. 5; v. şi supergrîu (din lat. triti[cum]
+ [se]cale; cf. fr. triticale; DTN 1974; DEX-S)
triunghiulár, -ă adj., s.n. –(Competiţie sportivă) la care participă
trei echipe sau reprezentanţi a trei ţări– „«Triunghiular» internaţional
pen tru juniori [...] va avea loc un «triunghiular» la care vor participa
selecţionatele Bulgariei, Ungariei şi României.“ I.B. 3 III 84 p. 7 (din
triunghi, după fr. triangulaire; DEX, DN3)
trivaccín s.n. (med.) –Vaccin complex alcătuit din vaccin
antidifteric, antitetanic şi antituse convulsivă– „Copiilor trebuie să li
se administreze trivaccin.“ (din tri- + vaccin; Fl. Dimitrescu în LR
4/62 p. 394; DN3, DEX-S)
troglodític, -ă adj. –Specific trogloditului– „Bău tura poate fi,
pentru unii, refugiu în cadrul trogloditic al locuinţelor reci şi
tréflă (stradálă) • 232 • troglodític, -ă
întunecate.“ R.lit. 35/93 p. 13 (din troglodit + -ic; formaţie perso nală a
dnei Tatiana Slama-Cazacu)
trogloditísm s.n. –Caracter troglodit– „[Profesorul] se întoarce la
trogloditism.“ R.lit. 35/93 p. 13 (din troglodit + -ism; formaţie
personală a dnei Tatiana Slama-Ca zacu)
trogloditizáre s.f. „Limba română suportă şi ea greu tăţile tran ziţiei
[...] referitor la felul cum arată această limbă de tranziţie, d-na Tatiana
Slama-Ca zacu foloseşte un cuvînt foarte sever, neînregistrat în DEX:
trogloditizare. Altfel spus, limba s-ar afla într-un îngrijorător proces de
degradare, devenind primitivă şi grosolană.“ R.lit. 35/93 p. 1 (din
troglodit + -izare; formaţie personală a dnei Tatiana Slama-Cazacu)
troglodíţie s.f. „Acum, în troglodiţia de eră civilizată, vom pune pe
calorifer mîncarea «la rece» (frigiderul, congelatorul, gata cu ele!) şi
zbughi în pat – dacă ai o provizie bună de plăpumi [...]“ R.l. 35/93 p. 12
(din troglodit + -iţie; formaţie personală a dnei Tatiana Slama-Ca zacu)
tróică s.f. (cuv. rus.; pol.) 1. –Convenţie interstatală constituită de
Olanda, Portugalia şi Lu xem burg– v. Ad. 6 VIII 91 p. 6. 2. –Orice
asociere (politică) între trei entităţi– „Un grup de conspiratori [...]
Printre ei se află troika Armată, KGB, Interne.“ Ad. 21 VIII 91 p. 1; v.
şi Cotid. 11 IX 91 p. 2 [scris şi troika] (cf. fr. troïka; I. Preda în LR XLI
11–12 p. 586; DEX – alt sens)
trómbă s.f. în loc.adv. în trombă (franţuzism) –Vertiginos, rapid–
„Degeaba, nicăieri nici un taxi [...] În sfîrşit, unul a binevoit să ne ia
stră bătînd în trombă Parisul [...]“ R.lit. 27 XII 84 p. 20. „Maşina dema -
rează în trombă, face la stînga [...]“ R.l. 1 VII 93 p. 11; v. şi R.lit. 18 X
84 p. 16, Lit. 21/93 p. 2, Ev.z. 1 XI 93 p. 4 (din fr. [entrer en] trombe)
trufá vb. I (franţuzism) –A umple (cu)– „Introducerea, joncţiunea
părţilor şi momentelor epilo gale au fost trufate cu citate-aforisme,
citate-meditaţii şi citate-lozinci.“ R.l. 5 IV 72 p. 2 (din fr. truffer)
trunchi s.n. (tel.) –Tulpină de numere de telefon– „Trunchiul 061 al
«Salvării» – ne explică forurile de resort – cuprinde 12 linii. Orice apel
telefonic este recepţionat de toate mesele celor 12 operatoare de
serviciu.“ R.l. 19 XII 78 p. 5 (prin asemănare cu trunchiul de copac cu
ramificaţiile lui; DEX – alte sensuri, DEX-S)
tsunami s.n. (cuv. jap.; geol.) „O serie de valuri seismice, cunoscute
sub numele de «tsunami» şi a căror înălţime depăşeşte adesea 30 metri,
s-au abă tut marţi asupra coastei de est a insulei Hokkaido.“ R.l. 12 VI
75 p. 6. „[...] în vederea prevenirii catastrofelor pricinuite de mult
temu tele «tsunami» – uriaşele valuri iscate de cutremure care, odată
ajun se la ţărm, provoacă grave distrugeri şi mari inundaţii.“ R.l. 23 XI
76 p. 6 [pron. ţunámi] (cf. fr., engl. tsunami; DN3)
tubá vb. I (tehn.) –A pune tuburi de oţel– „Se merge deasupra
zăcămîntului [...] se sapă puţul, se tubează cu oţel, după care se dă în
exploatare [...]“ R.l. 29 I 85 p. 5 (din fr. tuber; DEX-S)
tuberculostátic, -ă adj. 1961 (farm.) –Care are pro prietatea de a
inhiba înmulţirea şi răs pîndirea bacililor tuberculozei– v. amidazină;
v. şi Cont. 1 IX 61 p. 7 (din fr. tuberculostatique; DZ; DN3, DEX-S)
túlbură-sărbătoáre sint.s. (franţuzism) –Per soa nă care strică
buna dispoziţie a altora– „O trupă de «tulbură-sărbătoare» a pătruns
în sală.“ R.lit. 32/94 p. 11 (trad. fr. trouble-fête)
tulnicăreásă s.f. –Femeie care cîntă din tulnic– „Răsăritul soa relui
îi va prinde pe oaspeţii tîrgului pe muntele Găina, unde-i întîmpină cu
cîntec 16 tulnicărese.“ R.l. 7 VII 77 p. 5 (din tulnic + -ar + -easă,
formaţie, probabil, mai veche)
tuner s.n. –Radioreceptor fără amplificator de putere, înglobat
într-un sistem– „Primul sistem mu zical complex (picup, tuner,
casetofon, amplificator) – o veritabilă combină audio – a intrat în
fabricaţie [...] la Iaşi.“ R.l. 10 X 84 p. 5 [pron. tiúnăr] (din engl. tuner;
cf. fr. tuner; PR 1960, FS 283, 306; DEX-S)
tupál s. „Un industriaş din Valencia a creat o nouă limbă universală
numită tupal.“ Sc. 4 IV 75 p. 4. „«Tupal» nu seamănă, ca sistem, cu
esperanto, în trucît se bazează pe un cod de numere cărora le corespund
17 litere.“ Sc. 5 VI 77 p. 5 (C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)
tupeíst s.m. (limba vorbită) –Persoană cu tupeu, impertinent–
„Tupeistul. I.N.P. păgubeşte SNCFR cu 138.411.158 lei şi cere
României libere 100.000.000 lei despăgubiri... morale.“ R.l. 8 IV 95 p.
5 (din tupeu + -ist)
turboagregát s.n. (tehn.) –Agregat prevăzut cu o turbină– „Pe
şantierul Centralei termoelectrice Mintia-Deva, a început montajul
turboagregatului nr. 5 de mare capacitate.“ Sc. 11 I 76 p. 1 (din
turb[ină] + agregat; DEX-S)
turbofréză s.f. (tehn.) –Freză acţionată de o turbină– „Celor aproape
300 de utilaje obişnuite folosite pentru deszăpezire li se adaugă utilaje
grele – turbofreze, buldozere, ce vor fi folosite în cazul de punerii unor
mari cantităţi de zăpadă.“ R.l. 18 I 77 p. 3 (din turb[ină] + freză)
turbomodél s.n. (av.) –Model de turboreactor– „Noul turbomodel
«AN-26» pus în serviciul Flotei ae rie ne so vie tice, poate lua la bord o
încărcătură de 5,5 tone.“ I.B. 6 XI 74 p. 8 (din turbo[reactor] + model,
după model rus.)
turbosuflántă s.f. (tehn.) –Suflantă cu mare viteză de rotaţie–
„F.D., proaspăt absolvent al Facultăţii de tehnologia construcţiilor de
maşini, este preocupat de realizarea proiectului de exa men de stat
referitor la un prototip de turbosuflantă.“ R.l. 10 III 75 p. 2.
„«Hidromecanica» a realizat şi livrat un modern stand pentru
încercarea noilor tipuri de turbosuflante cu care se echipează
motoarele autocamioanelor de mare putere şi tonaj.“ R.l. 24 IV 85 p. 5;
v. şi 8 XII 81 p. 5 (din fr. turbosoufflante; PR 1960; LTR, D.Tr.;
DEX-S)
turbotrén s.n. –Tren foarte rapid acţionat de motoare cu turbină–
„Un turbotren care poate atinge viteze mai mari de 300 kilometri pe
oră a parcurs luni, experimental, distanţa Bordeaux-Hendaye.“ Sc. 13
VII 76 p. 6 (din engl., fr. tur botrain; BD 1966, PR 1968; DEX-S)
turdatérm s. 1975 –Tip de sticlă rezistentă la foc produsă la Turda–
v. iena (din n.pr. Turda + -term “căldură“)
turnătór, -oáre s.m.f. (peior., fam., pop.) –Denun ţător, secu rist–
„C. Vadim Tudor nu era informator, ci turnător benevol la Securitate.“
Ev.z. 13 IX 95 p. 1. „[Securiştii] erau desemnaţi prin turnător, delator,
ciripitor sau prin... tăcere, însoţită de gestul cunoscut indicînd
epoleţii.“ Ap. 8/95 p. 15. „E turnător? am întrebat.“ R.l. 21 IX 96 p. 1;
v. şi R.lit. 43/96 p. 2 (din turna; DEX – alte sensuri; acest sens este mai
vechi în rom.)
turnătór-formatór s.m. –Muncitor care lucrează forme de tur -
nătorie– „De asemenea, angajează oţelari, forjori, termişti-trata -
mentişti, turnători-for matori, strungari, frezori, rectificatori, cură -
ţitori-sablatori [...] sculer S.D.V., zidari-şmotori, pri -
mitori-distribuitori [...]“ I.B. 10 IV 74 p. 3; v. şi R.l. 12 VII 79 p. 6; v. şi
curăţitor-sablator (din turnător + formator)
turnéu-fúlger s.n. –Turneu de foarte scurtă durată– „Un
turneu-fulger prin staţiunile de odih nă de la mare sau munte.“ Cont. 9
VII 65 p. 4. „Cunoscutul actor şi cîntăreţ muzical Frank Sinatra [...]
efectuează un turneu-fulger prin cîteva oraşe ale Statelor Uni te.“ R.l.
24 IV 74 p. 6. „[...] vom putea efectua un turneu-fulger de pregătire în
Antile, Bahamas [...]“ Săpt. 28 XII 84 p. 9; v. şi Sc. 3 I 74 p. 3, 11 I 77 p.
5 //din turneu + fulger//
turnéu-tést s.n. –Turneu artistic (sportiv) cu va loare de test– „Către
fiecare final de stagiune Teatrul «Giuleşti» întreprinde deplasări în
mari cen tre ale ţării cu cele mai reprezentative montări din repertoriul
anului. De fapt, e vorba de turnee-test, prilejuind o atentă sondare a
opinii lor şi prefe rinţelor publicului.“ I.B. 24 V 72 p. 2. „Turnee-test
[...] în rugbyul mondial.“ Luc. 4 XI 78 p. 7 //din turneu + test//
tusigén, -ă adj. (farm.) –Care produce tuse– „Flo rile de tei pot fi
înlocuite cu numeroase alte specii cu acţiune tusigenă, expectorantă şi
antibronşitică. Este vorba de cimbrişor, muguri de plop, frunze de
nalbă sau patlagină.“ R.l. 15 IV 77 p. 5 (din fr. tussigène; DZ; DN3,
DEX-S)
tuşiér s.m. (sport) –Arbitru de tuşă– „Tot despre arbitri: de la
Petroşani se relatează că la golul marcat de S. tuşierul O.S. ar fi trebuit
să semnalizeze ofsaid.“ R.l. 6 XI 78 p. 5 (din tuşă + -ier; DEX, DN3)
tutu s.n. „Azi le-au luat locul simplitatea, asceza chiar. Celebra «tutu»
(fustă încreţită de tul) e acum înlocuită cu maioul colant şi salopeta de
lucru.“ Cont. 8 II 74 p. 12. „Un «policier» în «tutu» – cum l-au numit
cronicarii de specialitate. În imagine – o scenă din spectacolul
coregrafic «Le Concours».“ R.lit. 23 V 85 p. 22 [pron. tütü] (din. fr.
tutu; DEX, DN3; cuvîntul este mai vechi în rom.)
TVA s.n. (ec., fin.) „Înainte de a-mi explica ce este Taxa pe Valoarea
Adăugată (T.V.A.) te-aş ruga să-mi spui cum calculăm Valoarea Adău -
gată (V.A.). Ca să ştiu eu din ce îmi iei tu mie 18 la sută.“ R.l. 3 XII 92 p.
6. „Aplicarea T.V.A. a generat în aproape toate magazinele creşteri de
preţuri“ R.l. 9 VII 93 p. 5; v. şi 30 VI 93 p. 1, 13 VII 93 p. 4, 15 VII 93 p.
4; v. şi impozitare [pron. teveá] (din fr. T[axe à la] V[aleur] A[joutée])
trogloditísm • 233 • TVA
Ţ
ţáră-arhipelág s.f. –Ţară alcătuită dintr-un arhi pelag– „[...] stîn cile
şi marea sînt însăşi substanţa fizică a acestei ţări-arhipelag [Grecia].“
Sc. 21 VIII 66 p. 3. „Republica Indonezia, ţară-arhi pelag [...]“ I.B. 18
VIII 86 p. 8 (din ţară + arhipelag)
ţáră-gázdă s.f. –Ţară care găzduieşte un congres, o expoziţie, o
competiţie sportivă etc.– „R.D. Germană, ţară-gazdă, expune în tr-un
şir de pavilioane un număr mare de produse.“ Sc. 8 III 64 p. 4. „Cu cei
peste 800000 de locuitori ai săi, cu puternica dezvoltare eco nomică şi
urba nistică, Amsterdamul se înscrie pe harta ţărilor-gazdă drept cel
mai mare oraş.“ R.l. 11 IV 73 p. 2. „De la colegii noştri spanioli am
aflat că echipa ţării-gazdă se află de mai multe zile în cantonament.“
R.l. 16 IV 75 p. 5; v. şi 26 XII 74 p. 6, 25 XI 75 p. 5 (din ţară + gazdă)
ţărăníst s.m. (pol.) –Membru al partidului ţă rănesc– „Noul lider
ţărănist surprinde încă o dată prin noutatea propunerilor sale.“ „22“
6/96 p. 3; v. şi romanist (1992) (din ţăran + -ist; DEX; cuv. este mai
vechi în rom., dar a revenit în actualitate după decembrie 1989)
ţărănitáte s.f. –Specificul ţărănimii– „[Horia Bernea] are o bună
experienţă a ţărănităţii.“ „22“ 38/95 p. 7 (din ţăran + -itate)
ţeápă s.f. 1993 (arg.) –Înşelătorie– v. şmenui; loc. vb. a da/trage o
ţeapă –A înşela– „Şi C. a dat o ţeapă la Dacia Felix.“ R.l. 29 IV 96 p.
24. „A tras o ţeapă“ Ev.z. 14 XI 96 p. 8 (comunicat Mihaela Macovei)
ţepuitór s.n. (arg.) –Cel care „dă o ţeapă“, care fură prin înşelătorie,
şmenar– (din ţeapă + -itor; comunicat Mihaela Macovei)
ţestoásă s.f. 1. 1992 –Luptător ninja– v. ninja. 2. (arg. stud.)
„Accesul manifes tan ţilor [studenţi] pe Bd. Kogălniceanu fusese blocat
de dubele Poliţiei («ţestoase» în limbajul studenţilor), jandarmi şi
cordoane de scutieri.“ R.l. 21 X 95 p. 1 (din ţest + -oasă)
ţigáră adj. inv. –(Despre pantalonii la modă în anii ‘70) Strîmţi în
partea de jos– „Bogdan poartă pantaloni ţigară.“ (prin asemănare cu
ţigara)
ţol s.n. în sint. la ţol festiv 1993 (lb. vorbită) –(Îmbrăcat) în haine de
gală– v. xerox (expresia este mai veche)
ţúţăr s.m. –Persoană uşor manevrabilă; favorit; profitor– „Vadim
Tudor, ţuţerul lui Eugen Bar bu.“ Cuvîntul 33/93 p. 6. „Cînd este doar o
mică secătură [...] se dă pe lîngă alţii mai ajunşi şi este [...] un fripturist,
un ţuţăr şi un ticălos.“ R.l. 27 V 94 p. 2. „Iată o meserie, am putea zice
chiar o vocaţie, care nu va dispărea niciodată: aceea de ţuţăr. Greu de
găsit în dicţionare, cuvîntul desemnează o realitate umană complexă, un
amestec inextricabil de inhibiţii, aspiraţii secrete şi orgolii dramatice,
la limita balamucului. [...] Ţuţă rul doar se învîrte în jurul persoanei ori
grupului în orbita cărora l-au împins interesele, mărgi nindu-se a scoa te
nu învăţă minte din exis tenţa pilduitoare a mo delului, ci doar oala lui de
noap te.“ „22“ 2/95 p. 7; v. şi 39/96 p. 15 [scris şi ţuţer] (probabil din
ţig. ţuţ “om pus la patru ace“ – comunicat Dragoş Gheorghiţă)
U
ÚFO s. (americanism) –Farfurie zburătoare– „Am fost minţiţi!
exclamă acum aceşti ufologi, susţinînd că au pus mîna, între altele, pe
mărturi sirile unor foşti colonei de aviaţie martori ai prăbu şirii a «cel
puţin două farfurii zburătoare» [...] Mai este, spun ei, şi povestea unui
bombardier F-4 Phan tom, care ar fi urmărit în 1976 deasupra Iranului
un UFO mare.“ R.lit. 8 II 79 p. 22 (abreviere din engl. americ.
U[nidentified] F[lying] O[bject] “obiect zburător neidentificat“)
ufológ s.m. 1979 –Adept al ipotezei existenţei UFO– v. UFO; v. şi
Ev.z. 11 IX 95 p. 1; v. şi ufonaut (din fr. ufologue; cf. it. ufologo; DMC
1974, DPN 1983; DEX-S)
ufonaút s.n. –Fiinţă care călătoreşte într-o farfurie zburătoare–
„Ima gini inedite despre recuperarea şi autopsierea unor ufonauţi din -
tr-un OZN. [...] cunoscutul ufolog M.H., Germania, a prezentat
integral filmul «Roswell 1947» [...]“ Curie rul rom. 26 IX 95 p. 1 (din
UFO + -naut)
ul(ca)cetamíd s. (farm.) „«Ulcacetamid». Un nou me di cament
românesc realizat de prof. dr. docent Dumitru Dobrescu. Este
recomandat pen tru tra tamentul ulcerelor gastrice şi duodenale.“ R.l.
10 II 76 p. 5; v. şi distonocalm (din ulc[er] + acetamid)
ulcosilvaníl s. (farm.) „O altă faţă a modestiei sale [a doctorului
Puşcaş] e numele dat medicamentului descoperit – Ulcosilvanil – şi nu
o denumire care să provină din numele său şi cu un «il» la sfîrşit.“ Săpt.
20 V 77 p. 5. „Delegaţia de specialişti români, condusă de dr. I. Puşcaş,
care a luat parte la congres, a prezentat nouă comunicări ştiinţifice
privind cercetările proprii efectuate la Şimleu Silvaniei. Co mu nicarea
pri vind ulcosilvanilul în tratamentul ulcerelor gastro-duodenale a
suscitat un interes deo sebit.“ Sc. 16 VI 80 p. 4 (din ulc[er] + Silvan +
-il)
ulcostóp s.n. (farm.) –Medicament românesc utilizat în
dermatologie– „El este destinat tratării unor maladii dermatologice
cum sînt zona zoster, verucii, psoriazis. Cercetările de pînă acum au
dat bune rezultate, întreprinderea «Terapia» fabricînd medicamentul
în producţie de serie sub denumirea de «Ulcostop».“ R.l. 14 III 84 p. 1
(din ulc[eraţie] + stop)
ultrafiltráre s.f. 1984 (tehn.) –Filtrare extrem de fină– v. dializor
(din ultra- + filtrare, după fr. ultrafiltration; DN3)
ultraînált, -ă adj. (fiz.) –Foarte înalt– „Sînt exa minate două metode
de transport fără fir a unor mari cantităţi de energie şi pe distanţe lungi:
una prin raze laser, alta – poate mai realistă – cu ajutorul radiaţiilor de
frecvenţe ultraînalte.“ Sc. 29 III 79 p. 5 //din ultra- + înalt; LTR//
ultraperfecţionát, -ă adj. –Foarte perfec ţionat– „Se lucrează la
perfecţionarea unor microdispozitive logice capabile să efectueze
fiecare 10 milioane de operaţii pe secundă. Se apreciază că în acest fel
la sfîrşitul anilor ‘80 îşi va face debutul un computer ultraperfecţionat,
o adevărată culme a procesului început acum 30 de ani.“ Sc. 18 VI 76
p. 3. „Agen ţiile au transmis două ştiri: una, ca un ecou, anunţa
transferarea – de peste ocean, către o ţară din Eu ropa occidentală – a
unui şir de batalioane de arti lerie ultraperfecţionată – artilerie cu
încărcătură nucleară.“ Sc. 22 I 78 p. 6 (din ultra- + perfecţionat, după
fr. ultra-perfectionné; DMN 1965)
ultrarapíd, -ă adj. –Extrem de repede– „Nu ştiaţi de metoda de
maturizare ultrarapidă a mieilor?“ Sc. 25 XI 61 p. 3; v. şi superexpres
(din fr. ultrarapide; DMN 1965; FC II 249, 251; DEX, DN3)
ultraréce adj. (fiz.) „Neutronii ultrareci au pro prie tăţi foarte
interesante: ei pot fi stocaţi în butelii cu pereţi de cupru, beriliu şi chiar
de sticlă.“ Cont. 12 I 79 p. 5 //din ultra- + rece//
ultrasonór, -ă adj. 1984 –Referitor la ultrasunete– v. eco grafie (cf.
fr. ultrasonore; DEX, DN3)
ultrastructúră s.f. (med.) –Structură intimă a unui ţesut– „Dr. I.P.
cercetează ultra structura unor tumori endocrine.“ Cont. 2 II 62 p. 7
(din fr. ultrastructure; DT; FC II 250–251; DN3, DEX-S)
umagánu s. (bot.) „R.S. a ajuns la concluzia că unele animale
sălbatice au viciul alcoolului. Elefantul, de pildă, arată dr. S., consumă
fructe de umaganu – africanii obţin din ea băuturi al coo lice tari – care,
sub efectul fermenţilor din stomacul pahidermului, se transformă în
alcool.“ R.l. 19 VI 74 p. 6
umanoíd, -ă adj. (biol.) –Fiinţă cu aspect şi caracter omenesc–
„Pînă nu de mult [...] tra tatele de specialitate au indicat că familia
omului (aşa-numiţii umanoizi) a luat naştere într-o perioadă relativ
recentă – acum vreo cinci milioane de ani.“ R.l. 22 I 67 p. 5 (din fr.
humanoïde; DN3, DEX-S)
umbrélă s.f. în sint. adv. sub umbrela (cuiva) –Sub protecţia (cuiva)–
„Ansamblul operaţiu nilor sub umbrela ONU“ R.l. 23 II 93 p. 3. „Chiar
şi cei adăpostiţi sub umbrela de la Cotroceni au pierdut ceva –
respectabilitatea.“ „22“ 40/93 p. 1. „Dnii C. şi P. [îşi dau osteneala] să
se instaleze sub altă «umbrelă».“ R.l. 16 VI 95 p. 1; v. şi Curierul rom.
ian-martie 93 p. 12, R.l. internaţ. 9 VIII 94 (din engl. under the
umbrella, it. sotto l’ombrello; cf. fr. parapluie “protecţie, adăpost“;
BD 1966)
umorál, -ă adj. 1. (med.) 1984 –Referitor la umori– v.
mioglobintest. 2. (fig.) –Care reflectă dispo ziţia sufle teas că de
moment– „Jurnalul e cu mult mai liber, mai umoral, mai simpatic. N-a
fost ţinut la zi, nici sistematizat apoi, ci lăsat oarecum la voia
întîmplării.“ R.lit. 16 III 78 p. 8 (din fr. humoral; DEX, DN3)
úndă de şóc sint.s. 1. (geol.) –Undă seismi că de mare
intensitate– „Unda de şoc care a avut o perioadă de aproape un minut a
fost simţită de populaţie.“ R.l. 7 III 77 p. 6. 2. (med.) –Procedeu
medical– „Utilizînd fenomenul undei de şoc, o echipă de medici din
München a evitat în 450 de cazuri operaţia unor pacienţi cu calcul
renal. Echipa a pus la punct un aparat care permite pulverizarea
acestora, prin procedeul amintit.“ R.l. 5 V 84 p. 6 (din undă + de + şoc,
după fr. onde de choc, engl. shock wave; DMN 1967; D.Tr., LTR,
LGG; DEX-S)
úndă vérde sint.s. 1. (circ.) –Sistem de circulaţie care permite
autovehiculelor care circulă cu o anumită viteză, constantă, să
întîlnească numai semafoarele „pe verde“– „Anul acesta va marca şi
începerea lucrărilor pentru instalarea de «undă verde» pe axa piaţa
Victoriei – piaţa Naţiunilor Unite.“ R.l. 11 I 77 p. 5. „«Unda ver de»,
dincolo de menirea ei principală de a asi gura fluxul continuu al vehi -
culelor, este şi un excelent instrument de luptă împotriva poluării.“ Sc.
22 IV 78 p. 7. „Computerul dirijează «unda verde».“ Sc. 18 II 79 p. 5; v.
şi R.l. 28 IV 78 p. 5; v. şi fluidizare (1975). 2. (fig.) –Aprobare–
„V.P., secretarul american al apă rării, a venit să dea «undă verde»
Europei de Est.“ Ev.z. 18 VII 94 p. 1 (din undă + verde, după fr. onde
verte, germ. grüne Welle; DTN 1975; R. Zafiu în R.lit. 15/96 p. 9;
DEX-S)
underdog s.m. (cuv. engl. americ.) „Cea mai largă categorie socială,
aceea numită de americani «underdogs» (textual: cîini învinşi într-o
competiţie canină şi, prin extensiune, orice perdant, orice han di capat
sau neprivilegiat în lupta pentru existen ţă [...]“ R.lit. 19 V 77 p. 2 [pron.
ándărdog]
underground s., adj.inv. (cuv. engl. americ.; spect.) –Mişcare
artistică „subterană“, fără legătură cu circuitul normal al comerţului şi
difuzării– „A fost şocul pe care simplitatea şi cursi vitatea melodică îl
proiectau asupra unor timpane insensibilizate de complicate şi tună -
toare sofisticări subterane (vezi «underground»-ul şi variantele sale).“
I.B. 18 IV 74 p. 2. „În ciuda premiilor şi omagii lor, el a rămas un
scriitor underground.“ R.lit. 38/96 p. 22; v. şi D. 203/96 p. 15; v. şi folk
[pron. andă gráund] (cf. fr. underground; DMC 1965, PR 1967, BD
1968)
unghiulá vb. I –A găsi un unghi (nou, interesant), de obicei în arta
fotografică, a filmului– „Apoi Antonioni caută pe pereţi, în lumînarea
unei ca mere, în trecerea unui vapor printr-un canal, un ghiu lînd savant,
efectele unei plastici ieşite din contextul realismului dat de peisajul
complet.“ Cont. 17 II 67 p. 5 (din unghi)
UNICÉF s. –Organizaţia UNESCO pentru co pii– „A patra expozi ţie
mondială de fotografie cu tema «Copiii acestei lumi», consacrată
Anului interna ţional al copilului – 1979, s-a deschis la Lau sanne, sub
egida UNICEF. Sînt prezentate 515 fotografii-document realizate de
238 fotografi din 94 de ţări ale lumii.“ R.l. 3 V 78 p. 6; v. şi
superspectacol (1977) (abreviere din engl. U[nited] N[ations] I[n ter -
national] C[hildren’s] E[du cation] F[ound])
unidimensioná vb. I –A face să devină unilateral– „Astfel,
alunecarea spre degradare a lui A., fostul luptător, în loc să fixeze
tragicul întîmplării, se pierde în penibil, în bună măsură şi din vina lui
M.A. care îşi unidimensionează personajul.“ R.lit. 22 V 71 p. 2 (din
uni- + dimensioná; DEX-S)
unidimensionalizáre s.f. –Acţiunea de a face să devină
unilateral– „Accentuarea exclusivă a laturii raţional-logice a fiinţei
umane, şi mai ales solicitarea ei exclusivă – pînă la a transforma şi arta
într-o emanaţie a ei – este o altă cauză a «unidimendionsiona lizării»
fiinţei uma ne.“ Cont. 16 IX 77, suplim. p. IV (din unidimensional)
uniséx adj.inv. –(Despre vestimentaţie, piep tă nă tură etc.) Destinat
deopotrivă femeii şi bărbatului– „Trupa se prezintă la rampă în
veşminte unisex: redingote negre şi gambete.“ „22“ 50/95 p. 15 (din fr.
unisexe; cf. engl., it. unisex; DMC 1960, BD 1969, DPN 1974)
unitáte-etalón s.f. –Întreprindere cu rol de model– „În agricultura
de stat au fost stabilite unităţi-etalon atît în producţia vegetală cît şi în
cea animală, care vor deveni model în întreaga activitate pentru toate
unităţile agricole.“ R.l. 2 IV 74 p. 5. „BIG Berceni, care se va deschide
peste cîteva zile, se va număra printre unităţile etalon ale Ministerului
Co merţului Interior.“ I.B. 11 II 75 p. 1. „Ca unitate etalon ne
desfăşurăm activitatea în aceleaşi condiţii de producţie ca oricare alt
complex zootehnic din ţară.“ Sc. 21 I 77 p. 1; v. şi R.l. 28 XII 79 p. 5
(din unitate + etalon)
Universiádă s.f. (sport) –Competiţie sportivă universitară– „Uni -
versiada ‘81“ I.B. 22 VII 81 p. 1 (din univers[itate] + [olimp]iadă; cf.
it. universiade; DN3)
universitáte-fantómă s.f. „Universităţi-fan tomă care eliberează
diplome... legale. Iată un paradox semnalat pe unele meleaguri,
prioritarea aparţinînd însă, după cît se pare, Angliei.“ I.B. 8 XI 72 p. 1.
„Organismul de la Strasbourg situează S.U.A. şi Italia în fruntea listei
«universităţilor-fantomă» ca re furnizează amatorilor «di plo me à la
minut», ce pot fi chiar echivalate în diferite ţări occidentale.“ Sc. 15 VI
74 p. 6 //din universitate + fantomă; cf. fr. faculté fantôme; DMN
1969//
unsprezéce s. (sport) –Echipă de fotbal– „Rea litatea este că în afară
de echipa din Craio va şi unsprezecele dinamovist nu avem mai nimic
în fotbal!“ I.B. 23 XI 82 p. 3. „Privind mai în josul clasamentului
surprinde degringolada unsprezece lui din Tîrgu Mu reş [...]“ I.B. 7 II
84 p. 3; v. şi 28 II 84 p. 3 (din numărul de unsprezece; DEX – alte
sensuri)
ups interj. –Hop(a)!– „Ups! Era cît pe ce să-l scap din mînă şi să se
spargă.“ (din engl.)
uranifér, -ă adj. (geol.) –Care conţine uraniu– „Depozit uranifer. În
nordul Australiei [...] a fost des coperit un mare zăcămînt de minereu de
uraniu.“ Sc. 15 II 77 p. 5 (din fr. uranifère; PR sec. XX; DN3)
uréche s.f. în sint.s. (cooperativa) ochiul şi urechea (fam., pop.)
–Securitatea (în comunism)– „Unde altundeva putea să lucreze o
secătură ca el, dacă nu la cooperativa ochiul şi urechea.“
urechélniţă s.f. (fam.) –Persoană care trage cu urechea, secu rist–
„Nu mai poţi să intri într-un restaurant de atîtea urechelniţe.“
urechísm s.n. –Superficialitate– „Urechism cu cîntec în presa
austriacă“ Ad. 11 IX 95 p. 1 (R. Zafiu în Luc. 24/92 p. 4)
urechíst, -ă adj. (formaţie glumeaţă) –(Care critică, recenzează)
După ureche, superficial– „Din păcate, creatorul şi scriitorul tînăr
substituie din ce în ce mai mult lectura crîncenă şi învăţarea modelelor
ilustre cu informaţia superficială, cu metoda urechistă. Nu se citesc
romane, se citesc fragmente. Nu se citesc cărţi, se citesc articole despre
cărţi.“ Sc. 20 II 74 p. 5. „Criticul are independenţă de spirit pe cînd
recenzentul «urechist», remorcat, de regulă, la un grup, apre ciază
opera în funcţie de criterii exterioare literaturii.“ Luc. 1 VI 74 p. 7 (din
ureche + -ist)
urlătór s.m. (muz.) –Solist de muzică uşoară care cîntă foarte tare–
„E evident că D.A. şi V.P. sînt doi exaltaţi ritmici, sau, cum se spune –
între ghilimele – «urlători».“ Luc. 29 VII 67 p. 8 (din urla + -ător, după
it. urlatore; DEX – alt sens)
urmuzián, -ă adj. –Caracteristic pentru Urmuz– „Tehnica poemului
e aici (şi nu numai aici!) urmu ziană, cu înlănţuiri logice şocante.“ Sc.
22 XI 67 p. 4 (din n.pr. Urmuz + -ian)
USLA s. –Unitate specială de luptă antitero ristă– „Au fost ucişi şapte
ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen ai USLA.“ R.l. 4 XI 93 p. 10. „[La
21 decembrie 1989] trupe USLA, civili înarmaţi“ R.lit. 50/95 p. 9; v. şi
Ev.z. 30 XII 96 p. 5 (abreviere din U[nitate] S[pecială de] L[uptă]
A[ntiteroristă])
usláş s.m. –Membru al unităţilor de luptă anti tero ristă– „Prin gazete
unii îl acuză că în acele zile tulburi ar fi împuşcat nişte uslaşi [...]“ R.l.
1 X 92 p. 2 (din USLA + -aş)
uzínă-pilót s.f. –Uzină cu rol de model– „Pri ma uzină-pilot din
lume pentru transformarea apei de mare în apă potabilă, cu ajutorul
energiei solare, a fost inaugurată la Puerto Penasco, în statul mexican
Sonora.“ Sc. 8 I 64 p. 3. „«Anaconda» exploatează deja o uzină-pilot
care fa brică aluminiu din argilă.“ Sc. 11 V 74 p. 6. „La Orléans (Franţa)
a fost inaugurat primul centru de recuperare totală a de şeurilor.
Uzina-pilot este capabilă să trateze două tone de resturi menajere pe
oră.“ R.l. 20 X 77 p. 6; v. şi I.B. 25 IV 84 p. 8 (din fr. usine-pilote; DMN
1968)
unidimensioná • 236 • uzínă-pilót
V
vagón-cistérnă s.n. –Vagon în formă de re zer vor, care transportă
lichide (de obi cei inflamabile)– „Vagoane-cisternă de mare
capacitate.“ R.l. 12 X 66 p. 1. „În timpul unor manevre între
întreprindere şi gara C.F.R. Sibiu, cei doi au ataşat la locomotiva lor un
vagon-cisternă din gară, plin cu benzină.“ Sc. 23 III 74 p. 2. „În
localitatea Wawely (statul Tennessee) două vagoane-cis ternă
conţinînd propan lichid au explodat.“ R.l. 1 III 78 p. 6; v. şi 21 II 75 p. 6,
13 I 77 p. 1 (din vagon + cisternă, după fr. wagon-ci terne; C. Maneca
în SMFC I 198, FC I 45, 47; LTR)
vagón-plug-périe s.n. –Tramvai care mă tură şi îndepărtează
zăpada– „De la primirea ordinului, la fiecare 5 minute, de la depourile
de tramvaie va ieşi cîte un vagon-plug-perie.“ R.l. 13 I 77 p. 1 (din
vagon + plug + perie)
vagonábil, -ă adj. –(Despre o cantitate foarte mare) Care se
transportă cu vagonul– „De la Codlea se aduc cantităţi vagonabile, în
special garoafe.“ I.B. 11 IV 72 p. 3. „[Vindem] orez numai în cantităţi
vagonabile.“ R.l. 15 XII 92 p. 10; v. şi 16 XII 92 p. 9 (din vagon)
valvulotomíe s.f. (med.) –Rezecţia unei val vule cardiace– „[...]
dispozitivul de valvulotomie pentru bai-passuri cu safena «in situ»
[...]“ Cont. 13 IV 84 p. 6 (din fr. valvulotomie; PR 1964; DEX, DN3)
vandabilitáte s.f. (com.) –Însuşirea de a se vinde uşor– „O
contradicţie între vandabilitate şi ino vările în domeniul formei.“ Sc. 1
III 64 p. 2. „Se pare însă că în ultimul timp gheaţa a fost spartă şi că
neîncrederea în «vandabilitatea» (frumos barbarism, nu-i aşa?)
culegerilor de epigrame a mai scă zut.“ Luc. 24 III 79 p. 6 (din vandabil
+ -itate; cf. engl. vendability; DMM; DEX-S)
vapór(aş)-hotél s.n. –Vapor(aş) amenajat ca hotel– „Pe malul
Araguaiei ancorase un mic vaporaş-hotel.“ Sc. 25 III 67 p. 1.
„Şantierele navale Elsinore, Danemarca, au anunţat intra rea în
producţie a pri melor vapoare-hotel. Noul tip de navă [...] va putea
găzdui pînă la 432 de pasageri.“ R.l. 12 VII 77 p. 6 //din vapor(aş) +
hotel//
vapór-zburătór s.n. „Începînd cu această pri mă vară pe apele
Canalului Mînecii circulă un nou tip de ambarcaţiune – hidropterul.
Construit de societatea aviatică americană Boeing, acest vapor-zbu -
rător nu glisează pe apă, ci o survolează datorită aripilor sale
escamotabile comandate de un ordinator.“ Sc. 27 V 79 p. 5 (din vapor
+ zburător, după engl. flying boat, floatplane; CD)
vaporétto (cuv. it.) –Vaporaş– „Gondola, şa lupa şi vaporetto sînt
indispensabilii tovarăşi de existenţă ai veneţienilor, ca şi ai
vizitatorilor.“ Lit. 32–34/95 p. 1
vaporozitáte s.f. –Însuşire a ceea ce este vaporos– „Poate, nu am
întîlnit o anume vaporozitate, cu implicaţiile ei diafane de legendă şi
transfigurare.“ Cont. 8 XII 67 p. 4 (din vaporos + -itate; cf. it.
vaporosità; DN3, DEX-S)
vas-mámă s.n. „Construcţia unui tanc pe tro lier de un milion de tone
este destul de ingeni oasă. El se compune dintr-un vas-mamă şi patru
chesoane de ta şabile, care fac corp comun cu nava.“ R.l. 19 XII 74 p. 6;
v. şi anteprogramat (1973) //din vas + mamă//
vas-minúne s.n. 1978 (gosp.) –Vas de bu cătărie a cărui construcţie
permite prepararea rapidă a mîn cărurilor, prin fierbere sub presiune– v.
oală-minune (din vas + minune, după oală-minune)
vasopresín s. (cuv. fr.; farm.) „Vasopresinul, un spray nazal la care
lucrează compania farmaceutică elveţiană «Sandoz», are, după toate
aparenţele, con secinţe deosebit de favorabile asupra me mo riei.“ R.l.
14 I 78 p. 6
vasopresínă s.f. (med.) „O substanţă care provoacă boli cardio -
vasculare la persoanele mai în vîrstă este cu siguranţă şi hormonul
cunoscut sub numele de vasopresină. Această afirmaţie aparţine
geronto logului sovietic dr. V.F.“ Sc. 9 XII 78 p. 5 (din fr. vaso-pressine;
PR 1950; DZ; DN3)
vedetariát s.n. –Atitudine de vedetă, vede tism– „Chiar şi defectele
acestui pasager în Parnasul de celuloid, defecte ironizate cu gelo zie la
emisiunile umoristice (alt semn de vedetariat!) devin simpatice.“ R.lit.
30 V 85 p. 20 (din fr. vedettariat; PR 1947)
vegetaróm s. „Fabrica de conserve «Mure şeni» din Tîrgul Mu reş a
pus de curînd la dispo ziţia cumpărătorilor un nou sortiment alimentar.
Este vorba de «vegetarom» – o supă concentrată şi în acelaşi timp o
aromă vegetală, care dă savoare aparte unor mîn căruri.“ R.l. 6 V 78 p. 2
(din vegeta[l] + rom[â nesc])
velomonorái s.n. „Velomonorai. În localita tea japo neză Go tembo
se instalează o reţea de transport originală: o serie de monoraiuri pe
care vor circula «biciclete» dotate cu motoare ajută toare cu curent
continuu, precum şi cu acumulatoare.“ Sc. 6 III 82 p. 5 //din velo- +
monorai//
velorícşă s.f. –Combinaţie între ricşă şi bicicletă– „Veloricşe au fost
puse în circulaţie de o întreprindere de transporturi din marele oraş
american.“ Sc. 3 X 72 p. 4 (din velo- + ricşă, după fr. véllo-pousse; PR
1956)
velotype s.n. (cuv. ol.) „«Velotype», cum a fost denumită noua
maşină de scris, are cla viatura împărţită în trei zone ce grupează, pe
lîngă litere, şi cele mai utilizate silabe.“ R.l. 31 I 84 p. 6. „Ce este
«velotype»? O firmă olandeză a pus la punct o nouă claviatură pentru
maşinile de scris, la care se poate bate cu o viteză de trei ori mai mare
decît la tipurile obişnuite.“ Sc. 18 II 84 p. 5 [pron. velotáip]
velurát, -ă adj. –(Despre piei) Scămoşat pe o parte– „Feronerii şi
accesorii metalice pentru mobilier clasic şi stil. Confecţii din piele
velurată, brodate cu motive naţionale din zona folclorică a Mureşului
şi Tîrnavelor.“ Luc. 9 III 74 p. 9. „Pentru zilele următoare se prevede
introdu cerea în fabricaţie a unor noi modele de încăl ţăminte perforată
şi trasată cu feţe de piei velurate.“ Sc. 3 IV 75 p. 2 (din velur + -at;
DEX, DN3)
venezuelít, -ă adj. –Care aparţine Vene zue lei– „S.M., educator
venezuelit.“ Sc. 22 I 63 p. 3 (din Venezuela + -it; DEX-S)
ventibúr adj. (tehn.) „Radiatorul ventibur rea lizat de «Elgomet» Tg.
Jiu şi radiatorul cu turbină, fa bricat de «Electro» Argeş sînt două noi
aparate pentru încălzitul apartamentelor.“ R.l. 1 XI 75 p. 5
venusián, -ă adj. –Care aparţine planetei Venus– „Sonda-mamă sau
«busul transportor», cum i se mai spune, cele trei sonde mici lansate
luni ca şi o altă sondă mică desprinsă din Pioneer-2 cu cîteva zile mai
înainte, se îndreaptă spre atmosfera venu siană.“ R.l. 22 XI 78 p. 6.
„Clima venusiană pare să fie un fel de «ciclu al sulfului», care este
elementul component predominant al norilor venusieni.“ R.l. 9 II 79 p.
6; v. şi Sc. 3 VI 82 p. 7 (din fr. vénusien, -enne; DEX-S)
venusonaút s.m. –Astronaut care explo rea ză pla neta Venus–
„Echipamentul venusonautului va fi [...] asemănător cu acela al unui
scu fundător la 1000 metri adîncime.“ Cont. 14 VI 74 p. 5 (din Venus +
-naut, după tipul cosmonaut)
verbátim adv. (cuv. lat.) –Cuvînt cu cuvînt, exact– „Ar trebui să
reproduc verbatim, dat fiind caracterul ireproductibil al limbii de lemn
bine stăpînite.“ „22“ 5–11 VIII 93 p. 4 (cf. Verbatim, titlul cărţii lui J.
Attali, Paris 1995)
vérde s.m. (pol.) folosit mai ales la pl.: verzii, partidul verzilor
–Aparţinător mişcării ecologis te– „În anul recent încheiat, «Verzii»,
micul partid al mişcării ecologiste din R.F.G., a obţinut cîteva succese
notabile.“ R.l. 11 I 84 p. 6. „Recent, membri ai Partidului Ecologist
(«verzii») din Ba den–Württemberg [...] au depus o mo ţiu ne de cenzură
în parlamentul regional.“ R.l. 13 III 85 p. 6. „Excluzînd comuniştii şi
verzii [...] este de presupus că electoratul se va îndrepta [...] spre listele
socialiste.“ Cotid. 8 X 91 p. 4. „Purtătorul de cuvînt al «verzilor» [...]
anun ţase miercuri intrarea iminentă în politică a lui Antonio di Pie tro.“
R.l. 4 XI 95 p. 8 (cf. fr. les verts, it. i verdi; I. Preda în LR 10/92 p. 547)
vérde-iárbă adj.inv. –Verde ca iarba– „[Se poartă] veste violet,
verde-iarbă cu eşarfe şi pălării asortate [...]“ Săpt. 18 VIII 88 p. 8; v. şi
galben-praz (1984) (din verde + iarbă)
vermillon s.n. 1984 –Roşu foarte viu– v. gal ben-praz [pron.
vermión] (din fr. vermillon; DN3)
vermutizá vb. I –A prepara vinul să devină vermut– „Pinot noir este
foarte parfumat, pare a fi vermutizat.“ Cont. 20 I 61 p. 2 (din fr.
vermouthiser; DN3, DEX-S)
vernián, -ă adj. 1975 –Privitor la J. Verne– v. western (din n.pr.
[Jules] Verne + -ian)
vernisá vb. I –A deschide o expoziţie– „Într-un asemenea climat
propice vernisează peste hotare, la Berlin, Paris, Tokio, Veneţia.“ Săpt.
26 VII 74 p. 6. „În aceste zile s-au vernisat numeroase expoziţii de artă
plastică.“ Sc. 15 XI 74 p. 6; v. şi miniexpoziţie (der. regr. din vernisaj;
cf. fr. vernir; Graur C. 8; DN – alt sens, DEX, DN3)
verticalitáte s.f. (fig.) –Intransigenţă, neabdicare de la principii–
„Forţa morală şi verticalitatea celor două personaje [A. Saharov şi M.
Botez] erau întru totul comparabile.“ D. 147/95 p. 15 (din fr.
verticalité; DMN 1976; DEX, DN3)
véstă-frigidér s.f. 1967 –Vestă folosită de unii mun citori, avînd
canale prin care circulă apă rece– v. terilenă //din vestă + frigider//
vetustéţe s.f. –Vechime, bătrîneţe– „Unora din tre emisiunile
literare, puţină vetusteţe le şa de bine: gesturile sînt mai încete, pe
degetele leneşe cad fire de praf.“ R.lit. 18 III 71 p. 27 (din vetust + -eţe;
cf. fr. vétusté; DEX-S)
vexilogíe s.f. „Ştiţi ce este vexilogia? Prin acest cuvînt se înţelege
ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi istoricul steagurilor.“ Sc. 7 I 76 p.
6 (cf. engl. vexilology, fr. vexillologie; BD 1971; C. Lupu în SCL 6/82
p. 506)
vezdehód s. 1962 (cuv. rus.; transp.) –Tip de mijloc de transport care
poate fi utilizat pe orice fel de teren– v. glaciolog
vibratór s.n., adj. –Aparat care transmite vibraţii în scopuri ero tice–
„Există truse vibratoare cu scule schimbătoare ca la strung [...]
Reporterul roagă să i se satisfacă un vechi vis: să probeze [în sex-shop]
un vibrator.“ As 187/95 p. 3 (din fr. vibrateur; DN, DEX, DN3 –
sensuri generale)
vibroforéză s.f. (tehn.) „O invenţie româ neas că, instalaţia de foraj
geotehnic prin vibraţie, «vibroforeza», a stîrnit un deosebit interes în
rîndul specialiştilor prin cîteva performanţe: ga ba rit redus faţă de alte
instalaţii de acest tip, greutatea mică (sub 300 kg.), manevrabilitate
uşoară.“ Cont. 22 VI 79 p. 5 (din vibra[ţie] + foreză; DEX-S)
vibromasáj s. –Masaj pe bază de vibraţii (elec trice)– „Sicriul
deschis la marginea cimitirului, ferăstrăul electric al medicului legist
sau aparatul de vibromasaj al frizerului, revolverul [...] toate comunică
o stare de nelinişte, de difuz, vecină cu fantasticul.“ I.B. 23 X 70 p. 2
(din fr. vibromassage; PR 1950; C. Lupu în SCL 6/82 p. 506; DEX-S)
victimizá vb. I –A transforma în victimă– „Un nou val de scumpiri
victimizează pensionarii“ R.l. 17 III 92 p. 4. „C.V. Tudor l-a victimizat
pe primul ministru“ R.l. 7 IX 93 p. 3 (din victimă)
victimizáre s.f. –Transformarea în victimă– „Lucrarea pare a fi
opera serviciului de dezinformare, în scopul victimizării preşedintelui
şi a creşterii, pe această cale, a popularităţii sale în pragul campaniei
electorale.“ R.l. 14–15 III 92 p. 3; v. şi cuponizare (din victimiza)
vicuña s.f. (zool.) –Vigonie– „El a adus o contribuţie deosebită la
salvarea de la dispariţia totală a vicuñei, rumegător din specia lamei
care trăieşte în zonele muntoase ale Americii Latine.“ Sc. 18 I 76 p. 4
[pron. vicúnia] (din sp. vicuña)
vídeo 1. adj.inv. –În legătură cu sistemele de transmitere vi zuală,
cu televiziunea– „Cerce tătorii societăţii nipone «Matsushita Denky»
au pus la punct un nou sistem de reproducere a înregistrărilor video şi
sonore, folosind discuri din policlorură de vinil.“ R.l. 4 I 78 p. 6; v. şi 9
VII 80 p. 6; v. şi digital, videotelefon (1974). 2. s. (limba vorbită)
–Videocasetofon– „Am văzut un film la video.“; v. şi videocasetă
(1991) (din engl. americ., fr., it. video; DMN 1960; D.Am.; DN3,
DEX-S)
videocámeră s.f. –Cameră pentru înregistrări video– „[Vînd]
videocameră Sony.“ R.l. 15 IX 92 p. 11; v. şi videomagnetofon (1978)
//din video- + cameră//
videocasétă s.f. „Între timp, festivalul continuă în ritm tot mai
accelerat. Pentru la anul se prevede deja o competiţie marginală,
dedicată videocasetelor (fil melor înregistrate pe bandă magnetică)
Fiecare îşi va alege filmul din raf turile unui cine-magazin, precum
cărţile de la librărie.“ R.lit. 21 V 71 p. 2. „Există deja videocasetă – dar
ea nu a justificat speranţele, între altele fiind mult prea costisitoare.
Locul ei tinde să-l ia discul: transparent sau magnetic! Problemele cele
mai complicate le ridică aparatul de «lecturare» [...] Se are în vedere un
procedeu care să permită o dublă lectură – atît optică cît şi auditivă.
Deci, şi videofon şi picup.“ Sc. 28 IX 74 p. 6. „În Franţa a fost creată
prima videotecă. Ea pune la dispoziţia amatorilor peste 700 de filme
celebre, de la începuturile cinematografiei şi pînă în zilele noastre,
înregistrate pe videocasete.“ Sc. 9 III 79 p. 5. „Cumpăr video Player,
videorecorder, videocasete, videocabluri [...]“ R.l. 19 X 91 p. 4; v. şi
Sc. 27 V 80 p. 3, 6 II 81 p. 5; v. şi casetotecă, telecasetă, videodisc (din
engl. video cassette, fr. vidéocassette; BD, DMC 1970; DEX-S)
videocasetofón s.n. –Aparat de înregistra re/redare a
videocasetelor– „Elementele bio grafice, prefe rinţele, interesele ş.a.
sînt consemnate într-o discuţie cu un salariat al agenţiei «matrimonia -
le»; acesteia i se adaugă un film-portret de 5 minute al fiecărui
candidat în parte. De patru ani utilizat în acest rol, videocasetofonul
n-a determinat încă reu nirea decît a unui număr foarte redus de cupluri
– faţă de cererile înregistrate.“ Sc. 12 VI 74 p. 6. „[Vînd]
videocasetofon Sanyo [...]“ R.l. 10 VI 83 p. 5; v. şi 21 XI 83 p. 4, I.B. 29
XII 83 p. 3 (din video- + casetofon, după un model străin; DEX-S)
videoclíp s.n. (cuv. engl.) –Scurt film video, de obicei cu caracter
publicitar sau cu înregistrarea unei melodii– „Am făcut videoclipul,
declara Antonioni, pentru a mă amuza şi pentru a aprofunda
cunoştinţele de electronică.“ R.lit. 30 VIII 84 p. 23. „S-au acordat o
serie de medalii pentru «video-clips»-uri, adică imaginea şi su netul
unei singure melodii.“ Săpt. 21 XII 84 p. 7. „În videoclipul dvs. spuneţi
că avem nevoie de o morală, de o justiţie.“ „22“ 11–17 IX 92 p. 15; v. şi
R.lit. 4–10 XI 92 p. 22, R.l. 11 XI 92 p. 3 (cf. fr. vidéoclip, it. videoclip;
Larousse, FS 284, MN p. 284, PN 1985)
videocomunicáţie s.f. „La Cannes are loc, în aceste zile, a şaptea
ediţie «Vidcom», manifestare care reuneşte pe specialiştii în
videocomunicaţii din numeroase ţări ale lumii [...]“ R.l. 14 X 81 p. 6
(din fr. vidéocommunication; DMC 1972)
videoconferínţă s.f. 1977 –Procedeu mo dern de telecomunicaţie–
v. teleconferinţă, telematică (din video- + conferinţă; cf. fr.
vidéoconférence; DMC 1979)
videoconvertór s.n. (tehn.) –Convertor pentru aparatele vi deo–
„Vînd videoconvertor PAL–NTSC profesional.“ R.l. 29 VII 93 p. 13
(din video- + convertor)
videoconvorbíre s.f. –Convorbire înregistrată cu mijloace vi deo–
„În partea a doua a serii va fi proiectată o nouă video-convorbire
realizată de So rin Dumitrescu din seria «Gîndirea teafără».“ R.l. 16 VI
93 p. 1; v. şi 4 VIII 93 p. 1 (din video- + convorbire)
videodísc s.n. (muz.) „Videodiscul conceput de fir ma japoneză
Matsushita funcţionează ca un disc normal, dar, pe lîngă muzică sau
text vorbit, conţine şi imagini transmisibile pe ecranul televizorului.“
Cont. 2 IV 71 p. 9. „Durata video discului este de o oră [...] timp în care
reproduce 90000 de imagini, ceea ce înseamnă 25 imagini pe secundă.
Superio ritatea pe plan tehnic a videodiscului în raport cu videocasetele
constă în aceea că permite accesul cvasiinstantaneu la oricare dintre
imagini.“ Sc. 7 V 78 p. 5. „În curînd, firma JVC va lansa aparate de
proiecţie tridimensionale pentru videodiscuri.“ Săpt. 15 VIII 86 p. 2; v.
şi 28 XII 77 p. 5, 27 V 80 p. 3; v. şi preînregistrat, videopicup (din engl.
vi deo disc, fr. vidéodisque; BD 1970, DMC 1970; DEX-S)
videodiscotécă s.f. –Discotecă în care se prezintă alături de
muzică şi imaginile care o însoţesc– „La videodiscoteca amenajată în
clă direa cazinoului din Eforie Sud, funcţionează o instalaţie de televi -
ziune cu circuit închis, destinată prezentării unor filme muzi cale
color.“ R.l. 15 VII 80 p. 5. „Video discoteca pentru tineret. Emisiune de
J.G. şi C.U.“ Pr.R.TV 3 II 83. „De remarcat este şi videodiscoteca care
(sic!) am organizat-o noi, timişorenii, aici, la Buşteni.“ Emi siune radio
6 I 84 (din video- + discotecă)
videofíşă s.f. „Videofişe. Tone de hîrtie ar pu tea fi economisite prin
întrebuinţarea sistemului «video fişă» de către bănci. În locul sulurilor
imen se de hîrtie care ies dintr-un ordinator, un aparat filmează cecurile
şi le înregistrează direct pe o memorie sub formă de disc sau de bandă.“
R.l. 22 V 79 p. 6 //din video- + fişă//
videofón s.n. –Aparat care redă sunete şi imagini– „«Videofonul»
sau telefonul cu tele viziune este una din invenţiile a căror răs pîndire
este aşteptată în întreaga lume – cu un deosebit interes. Instalaţia este
formată dintr-un aparat de recepţie pentru televiziu ne, cuplat la un
telefon de un tip nou, la care discul este înlocuit cu o cla viatură. În
prezent, în unele ţări (S.U.A., U.R.S.S.) funcţio nează în mod
experimental staţii publice de «videofonie».“ Cont. 11 VI 65 p. 9; v. şi
Sc. 14 V 74 p. 6; v. şi telefon-televizor, videocasetă (din engl.
videophone, cf. fr. vidéophone; DMN 1955, BD 1967; A. Beyrer în
SCL 5/76 p. 537; DN3, DEX-S)
videofónic, -ă adj. –Efectuat cu ajutorul unui vi deo fon– „În cadrul
demonstraţiilor făcute pentru vizitatori, de cel mai mare interes s-a
bucurat pînă în prezent legătura «videofonică» Paris-Geneva.“ Sc. 7 X
75 p. 6 (din engl. videophonic, fr. vidéophonique; L 1970; C. Lupu în
SCL 6/82 p. 506; DEX-S)
vernián, -ă • 238 • videofónic, -ă
videofoníe s.f. 1965 –Transmiterea prin vi deo fon– v. videofon (din
engl. videophony, fr. vidéophonie; DEX-S)
videográf s.n. (americanism) „O profesie nouă în S.U.A. este
scriitorul public sau, mai bine zis, vi deo graful public. Întrucît s-a
constatat că bunicii şi chiar părinţii nu mai au timp să-şi poves tească
viaţa şi să transmită copiilor şi nepoţilor anumite informaţii şi amintiri,
s-a acceptat ideea ingenioasă de a aduce persoanele interesate într-un
studio şi de a le cere să vorbească în faţa unei camere de luat vederi.
Aces te videomemorii rămîn să se transmită de la o generaţie la alta.“
R.l. 13 I 81 p. 6; v. şi video memorii //din video- + -graf//
videográmă s.f. –Înregistrare video– „Fericitul autor primeşte un
fond foarte modest, un magnetoscop portativ, un magnetoscop pentru
montaj şi apoi, timp de două săptămîni, videograma lui este progra -
mată în fiecare seară la videoteatrul societăţii «Videographe». Du pă
aceea, găsindu-şi loc în videoteca societăţii, ea este înregistrată în nişte
fişe care sînt trimise universităţilor, societăţilor de televiziune prin
cablu.“ Săpt. 1 VI 73 p. 12 (din fr. vidéo gramme)
videomagnétic, -ă adj. –Care se referă la înregistrările vizuale pe
suport magnetic– „Mij loacele mecanice şi audio vizuale, tele viziunea
în circuit închis, înregistrările videomagnetice sînt numai cîteva din
direcţiile spre care îşi îndreaptă activitatea centrul de la Craco via.“ Sc.
22 X 75 p. 4. „O bi bliotecă «Shakespeare» de un fel deosebit este
pregătită în Marea Britanie. Este vorba de înre gistrarea tuturor
pieselor ma relui dramaturg pe benzi videomagnetice.“ Sc. 29 X 76 p.
6; v. şi tomosinteză (din fr. vidéo ma gnétique; DMC 1974; DEX-S)
videomagnetofón s.n. „Cunoscuta firmă ja po neză «Sony» a
lansat pe piaţă videomagnetofonul, un aparat care permite proiectarea
pe ecranele televizoarelor a filmelor înregistrate pe bandă magnetică
în casete.“ Sc. 11 II 70 p. 7. „Proiectanţii de la Uniunea de producţie
«Komplex» din Novgorod (U.R.S.S.) au conceput vi deo magnetofonul
«Electronica 590» şi videocamera «Elektro nika-N-802» cu ajutorul
cărora se poate înregistra orice film sau concert, orice emisiune de
televiziune care pot fi apoi revăzute la dorinţă în familie.“ R.l. 26 XII
78 p. 6. „Videomagnetofon portativ. Videomagnetofonul este preferat,
din mai multe puncte de vedere: banda magnetică nu trebuie
developată şi poate fi utilizată de mai multe ori.“ Sc. 11 X 81 p. 5 //din
video- + magnetofon; DEX-S//
videomagnetoscóp s.n. –Magnetoscop– „Saltul ei a fost ova -
ţionat îndelung, dar ovaţiile s-au transformat în vacarm la apariţia
notei: 9,65 (!?) Din nou contestaţie, din nou discuţii în faţa
videomagnetoscopului, iar noua notă a fost comunicată abia după
înche ierea tuturor întrecerilor din grupa a 3-a.“ Sc. 25 X 78 p. 5 //din
video- + magnetoscop//
videomemórii s.pl.tant. –Memorii înregistra te video–
„Videograful povesteşte. Pentru ca amintirile persoanelor în vîrstă să
nu se piardă, în curînd vor putea fi folosite tehnicile cele mai moderne
de înregistrare video. Persoanele res pective vor putea fi invitate
într-un studio să vorbească în faţa unei camere de luat vederi.
Veritabile «arhive de familie în imagini», aceste videomemorii vor
putea fi apoi consultate din generaţie în generaţie.“ Sc. 8 I 81 p. 5; v. şi
videograf //din video- + memorii//
videopicup s.n. „Recent, firma olandeză «Philips» a prezentat
presei proiectul unui vi deo picup care poate fi conectat la orice
televizor. Pe discurile sale sînt imprimate imagini alb-negru şi color,
însoţite de înregistrări sonore. Fiecare disc are o durată de o jumătate
de oră [...] videodiscul oferă telespectatorilor posibilitatea optării
pentru anumite programe – filme, teatru, lecţii.“ Sc. 24 VI 76 p. 6
[pron. videopícap] //din video- + picup//
videoplayer s.n. 1991 –Videocasetofon care doar re dă ima ginile– v.
videoca setă, cassdeck [pron. videopléier] //din video- + player//
videorecórder s.n. –Videocasetofon care înregistrea ză şi re dă
imaginile– „[Vînd] videorecorder mo del 1991 [...]“ R.l. 21 VIII 91 p.
7; v. şi videocasetă //din video- + recorder//
videotape s. (cuv. engl.) –Benzi video– „În diversele saloane ale
expoziţiei sînt prezentate [...] jo curi electronice pe micul ecran,
teletext şi videotape-uri.“ R.l. 29 V 80 p. 6
videoteam s. (cuv. engl.; tehn.) „«Videoteam – 1000» este un nou
procedeu, puţin costisitor, de proiecţie a imaginilor de televi ziune pe
un ecran de mari proporţii.“ Sc. 23 III 79 p. 5. [pron. videotím]
videoteátru s.n. 1973 –Spectacol de teatru înregistrat video– v.
videogramă (din fr. vidéo théâtre)
videotécă s.f. –Colecţie de filme înre gistrate pe videocasete– „Din
videoteca televi ziunii: Ama lia Rodriguez.“ Pr.R.TV 17 XI 78 p. 10.
„Din videoteca televiziunii [...]“ Pr.R.TV 3 IX 79 p. 4; v. şi
videogramă (1973), casetotecă, videocasetă (din fr. vidéo thèque;
DMC 1973; L. Seche în LR 3/77 p. 272)
videotelefón s.n. –Telefon prevăzut cu un dispozitiv care permite
să fie văzut interlocutorul– „Video telefonul este pus în funcţiune: în
faţa lor [a persoanelor] – un microfon, o cameră de televiziune şi un
televizor cu ecran mare. Trebuie precizat [...] că asemenea centrale de
videotelefon nu există încă. Dar la sfîrşitul acestui an ele vor fi instalate
la Moscova, Leningrad, Kiev.“ Sc. 27 V 61 p. 4. „Cu puţin timp în
urmă, între oraşele Sofia şi Varna a fost instalată prima reţea
video-telefon din Bulgaria. Pentru rea li zarea legăturii video se
foloseşte releul de tele viziune Sofia-Varna şi anume în acele ore în
care studiourile nu emit.“ Sc. 14 V 74 p. 6; v. şi dictafon (din engl.
videotelephone, fr. vidéo-té léphone, germ. Videotelephon[anlage];
BD 1967, DMC 1970; DTR; DN3, DEX-S)
videotelefónic, -ă adj. –Referitor la vi deo telefon– „În trei ora şe
din Uniunea Sovie tică – Moscova, Leningrad, Kiev – s-au deschis
centre urbane videotelefonice.“ Sc. 14 I 62 p. 3. „[Participanţii la
reuniuni se vor afla] în contact unul cu altul printr-un sistem
multilateral de legă turi videotelefonice.“ Sc. 6 VII 78 p. 5 (din video -
telefon + -ic)
videoterminál adj. 1974 –Referitor la terminalele unui sistem de
televiziune în circuit închis– v. terminal //din video- + terminal//
videotéxt s.n. (tehn.) –Sistem electronic de vizua lizare pe ecra nul
televizorului a unor informaţii sub formă de text; teletext– „[...] înce -
pînd din toam nă, cetăţenii vest-germani vor putea efectua un virament
bancar, rezerva bilete de tren sau de avion, afla programele
cinematografelor [...] fără să iasă din casă, datorită unui sistem de vi -
deotext experimentat de trei ani la Düsseldorf.“ Sc. 31 III 83 p. 5.
„Vizitele demnita rilor noştri [...] nu sînt menţionate pe videotext, nu
există.“ R.lit. 24/93 p. 3; v. şi Sc. 4 XI 78 p. 3; v. şi teletext (din fr.
vidéotexte; cf. it. videotext; DNT 1977, DPN 1981)
videotransmísie s.f. –Transmisie a unor imagini prin mijloace
electronice– „Pentru prima dată în ţară, video-transmisie din sala de
ope raţie“ R.l. 29 V 93 p. 8 //din video- + transmisie//
videur s.m. (cuv. fr.) –Persoană viguroasă angajată într-un restaurant,
bar etc. pentru a alun ga clienţii indezirabili– „R [...] pe vremea cînd nu
era nimic, a lucrat în barul lui Vian ca «videur» (se înţelege, nu
«voyeur»...) şi după aceea a rupt bilete la Cinematecă.“ R.lit. 27 XII 84
p. 17 [pron. vidör] (PR 1960, DFAP 248)
viditél s.n. (cuv. ol.) –Minitel– „Serviciile poş tale olandeze au
început să experimenteze un nou sis tem de informaţii telematice.
«Viditel», cum este nu mit acest sistem, permite abonaţilor să
primească pe ecranul unui televizor conectat – prin telefon – de un
calculator electronic informaţii cuprinse într-o memorie de 120000 de
pagini.“ R.l. 9 VIII 80 p. 6
viitoríst, -ă adj. (livr.) –Referitor la viitor– „Aceste proiecte cu iz
viitorist ilustrează [...] preo cuparea faţă de găsirea unor soluţii
energetice cît mai economicoase.“ I.B. 27 VII 82 p. 4 (din viitor + -ist,
după fr. futuriste; DN3)
viitorológ s.m. –Futurolog– „O planetă a insectelor imune la
radioactivitate, în locul planetei oa me nilor [...] iată o viziune care nu ar
putea fi calificată altfel decît prin formula lansată cîndva de viito -
rologul american Herman Kahn: «a ima gina inimaginabilul».“ R.l. 14
II 83 p. 6. „Ana-Maria San di, viitorolog“ „22“ 47/95 p. 8 (din
viitorologie; DEX, DN3)
viitorologíe s.f. –Ştiinţa viitorului– „Spuneţi, şi pe bună dreptate, că
viitorologia încă nu are contururi clar definite. În ce fel credeţi că poate
contribui sociologia, ştiinţa analitică a prezentului (sau a trecutului
istoric), la cercetarea evoluţiilor viitoa re?“ Cont. 15 IX 72 p. 8. „Azi, în
secolul prognozei şi al viitorologiei [...]“ Cont. 23 II 73 p. 4. „Revista
[...] a publicat nu de mult un articol al preşedintelui unui institut de
viitorologie [...]“ Fl. 13 VIII 82 p. 22. „În cadrul viitorologiei, dvs.
v-aţi ocupat de problema societăţilor civile.“ „22“ 47/95 p. 8; v. şi R.l.
26 IX 79 p. 1, Sc. 9 IV 81 p. 8 (din viitor + -logie, după fr. futurologie,
engl. futurology; PR 1968; DP; Th. Hristea în R.lit. 18 III 77 p. 8; DEX,
DN3)
vikingofíl s.m. –Admirator al vikingilor– „Dispută aprinsă, care
aduce în 1957 vikingofililor o categorică victorie.“ I.B. 21 III 74 p. 4
(din viking + -fil)
vilaiét s.n. –Diviziune administrativ-teritorială din ţările
musulmane– „Consiliul de miniştri al Turciei a decretat starea de
asediu pentru un interval de o lună [...] în 14 vilayete de frontieră ale
ţării.“ Sc. 21 VII 74 p. 6. „O misiune de explorare a Oficiului naţional
de cercetări ştiinţifice al Algeriei (O.N.R.S.) a prezentat wilayatului
videofoníe • 239 • vilaiét
Ouargia proiectul de realizare a unei aşezări agricole care va folosi
energia solară pentru necesitătile gospodăreşti şi cele de producţie.“
Sc. 24 XI 77 p. 4 [scris şi wilayat, vilayat] (din fr. vilayet; DEX)
vílca s.f. (bot.; cuv. amerind.) „Locuitorii din Vilcombe [Peru] îşi
datorează vîrsta venerabilă unei excelente circulaţii sanguine, care s-ar
datora, la rîndul ei, combinării unei slabe presiuni atmosferice cu o
abundenţă de oxigen emanînd dintr-o plantă, «vilca», foarte răs pîndită
în regiu ne şi a cărei caracteristică este degajarea unei cantităţi deo sebit
de mari de oxigen.“ R.l. 1 II 78 p. 6
vinegrétă s.f. 1994 (alim.) –Sos rece, preparat din ulei, oţet, sare şi
piper, cel mai adesea aromatizate– v. dip (din fr. vinaigrette; DN3,
DEX-S)
vinotécă s.f. –Colecţie de vinuri de calitate superioară–
„Combinatul dispune de o vinotecă specială unde vor fi depozitate
mostre de vinuri vechi.“ Sc. 7 I 62 p. 2. „Vinoteca oferă deocamdată
doar vinuri rare româneşti.“ R.l. 7 VIII 93 p. 7; v. şi 13 VI 80 p. 2 (din
vin + -tecă; cf. fr. vinothèque; DTN 1973; Fl. Dimitrescu în LL 10/65
p. 235, Graur T. 268, L. Seche în LR 3/77 p. 271; DEX, DN3)
viódă s.f. (muz.) –Instrument muzical din seria violină, violă,
violoncel, contrabas– „Viodele – invenţie a prof. univ. Ion Delu
brevetată în 1971 – au devenit cunoscute în Anglia, U.R.S.S., Polonia,
Cehoslovacia, Austria, S.U.A., Franţa, Italia, Ja ponia. Numeroase
orchestre din ţară folosesc vio dele fabricate la Re ghin.“ R.l. 3 III 75 p.
5. „[...] cunoscutele viode (instrumente care «reduc» spa ţiul acustic al
violoncelelor şi contrabaşilor la cel al unor «viori» infinit mai mari,
folosind tehnica de execuţie de la aceste instrumente).“ Săpt. 2 IV 82 p.
6 (probabil din vio[lă] + n.pr. De[lu]; din pl. viode s-a creat sg. viodă)
VIP s.n. (americanism) –Persoană foarte importantă, căreia i se
rezervă un tratament special– „Un VIP care se mută de la un partid la
altul“ R.l. 10 IX 93 p. 1. „Elita adevărată (alta decît cea compusă din
VIP ori guvernanţi la diverse eşa loane) e minusculă.“ R.lit. 35/93 p. 2.
„VIP-urile noastre de toate zilele şi nopţile s-au întors la Bucureşti.“
Expres 39/94 p. 14; v. şi As 202/96 p. 13 (abreviere din engl. V[ery]
I[mportant] P[erson]; cf. fr. vip; MNC 1981)
virál, -ă adj. (biol.) –Virotic– „[...] aceste protei ne vor izbuti să
stopeze invazia virală. Pînă în prezent s-a reuşit să se sintetizeze mai
multe forme de interferon, una dintre acestea fiind deja folosită cu
succes în tratarea hepatitei virale.“ Sc. 13 V 77 p. 5. „[...] Nil (1958)
consideră că 25 la sută dintre malformaţii apar prin mutaţii genetice,
20 la sută prin anomalii cromozomiale, 15 la sută prin embriopatii
virale iar restul de 40 la sută au o cauză încă necunoscută, probabil
factori conjugaţi – ere ditari şi ecologici.“ Cont. 16 III 79 p. 5; v. şi
Pr.R.TV 20 IV 79 p. 12, R.l. 9 XI 82 p. 4 (din fr. viral; PR 1951; I.
Iordan în SCL 4/64 p. 414; DN3, DEX-S)
virologíe s.f. (biol.) –Ramură a microbiologiei care studiază
virusurile– „La Institutul de viru sologie «Şt. S. Nicolau» al Academiei
de ştiinţe medicale a avut loc şedinţa festivă de comunicări cu prilejul
aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al revistei
româneşti de specialitate – «Virologie».“ Sc. 16 III 79 p. 5 (din fr.
virologie; PR 1953; DN3, DEX-S)
virtuóz, -ă adj. –Cu calităţi de virtuoz– „Tăl mă cirea lui Mozart a
fost savuroasă, adăugînd fidelităţii faţă de litera textului o anume
exube ranţă virtuoză.“ Cont. 29 III 74 p. 4 (din it. virtuoso; cf. fr.
virtuose)
vírus s.n. 1. (inform.) –Program distructiv care „îmbolnăveşte“
computerul– „Patru versiuni ale programului informatic Microsoft
Word au fost «infectate» cu un virus, au anunţat surse din cadrul
companiei Microsoft.“ Cotid. 13 IX 95 p. 4. „Un «virus» a deturnat
cursa leu-dolar.» D. 147/95 p. 4; v. şi R.l. 6 XII 96 p. 1. 2. –Boală,
nenorocire– „Greşeliele de tipar, un adevărat virus HIV al cărţilor
româneşti“ R.lit. 34/95 p. 5. 3. –Sursă a unui rău moral– „Este vorba
despre virusul care provoacă «intoxicarea» opiniei pu blice.“ R.l. 11 X
95 p. 3; v. şi spionită (DN – alte sensuri, DEX, DN3)
virusologíe s.f. 1978 (biol.) –Virologie– v. virologie; v. şi R.l. 15 II
78 p. 4, Cont. 14 XII 79 p. 5 (din virus + -logie; C. Lupu în SCL 6/82 p.
505; DEX, DN3)
visiofón s.n. (comunic.) „În Franţa a fost pre zentat un nou model de
visiofon (telefon cu imagine).“ I.B. 21 VI 73 p. 4 (din fr. visiophone;
DMC 1970)
visiting professor sint.s. (engl. americ.) –Pro fesor invitat la o
Universitate să ţină lecţii, confe rinţe– „Am reuşit să facem să
funcţioneze nişte forme care înseamnă, sub o formă puţin miş cată,
visiting professor, de pildă, sau un an sa ba tic care se numeşte altfel.“
„22“ 41/93 p. 9. „La noi şi la celelalte Universităţi func ţionează
sistemul de visi ting professor.“ „22“ 38/94 p. 9 [pron. víziting
profésor]
vitadón s. 1976 (apic.) –Numele comercial al unui produs fortifiant–
v. po le napin (din vita “viaţă“)
vitezomán s.m. –Şofer care are mania vite zei, care conduce maşina
cu o viteză exa ge rată– „Un echipaj al circulaţiei, ca să-l «tempereze»
pe un vitezoman care circulă cu o vite ză mult peste limita admisă de
lege, e obligat să pornească la urmărirea respectivului, să circule cu
viteza celui urmărit şi chiar cu o viteză mai mare.“ Sc. 18 V 71 p. 2. „În
perioada 16–23 aprilie, agenţii de circulaţie au depistat nu mai puţin de
3230 de abateri săvîrşite de conducătorii auto. «Recordul» e deţinut de
vitezomani (629).“ I.B. 25 IV 75 p. 3; v. şi Sc. 26 VI 80 p. 2 (din viteză +
-man, după tipul cleptoman; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DEX-S)
viticotécă s.f. –Colecţie de soiuri de viţă de vie– „Colecţia de la
Plevna, o adevărată viticotecă, este destinată schimbului de soiuri de
viţă, efectuat de cercetătorii bulgari cu specia liştii din diverse ţări ale
lumii.“ I.B. 25 IV 74 p. 4 (din vitico[l] + -tecă)
vitrát, -ă adj. –Alcătuit din sticlă, cu geamuri– „Din sala mare de
banchet, unde se făceau pregătiri pentru Anul Nou, am putut admira
prin tr-un perete complet vitrat zecile de cupole ale bise ricilor din
Kremlin.“ Cont. 13 I 67 p. 4. „Cele două prime niveluri vor comunica
interesant cu strada: vor fi amplu vitrate, lăsînd să se vadă şi
monumentala scară de legătură între ele.“ R.l. 14 XI 78 p. 3. „[...] noua
sobă este prevăzută cu un cuptor de 35 cm cubi, cu uşă vitrată (din
sticlă termorezistentă).“ R.l. 6 II 84 p. 2 (după fr. vitré; DN3, DEX-S)
vitrínă-duláp s.f. –Dulap cu oglindă– „Celălalt nu mai primeşte
oglinzile de la toaletă şi de la vitrina-dulap.“ Sc. 10 I 63 p. 2. „Te
adresezi vînzătorului care te-a convins să cumperi (nea părat) o
vitrină-dulap văduvită integral de cristaluri.“ I.B. 18 III 72 p. 3 (din
vitrină + dulap)
vitriniér 1. adj. –Referitor la vitrină– „Decoraţie vitrinieră.“ Cont.
1 IX 67 p. 1. 2. s.m. (Urmat de decorator) –Persoană care se ocupă
cu aranjarea vitrinelor de magazine– „Vitrina rezervată confecţiilor
călduroase găzduieşte [...] imaginea (dese nată) a unor umbrele. Pe
unde or fi umblînd vitri nierii-decoratori?“ I.B. 23 X 76 p. 4. „Cert,
vitri nierii-decoratori băimăreni au fante zie, bun gust, talent.“ R.l. 9 XI
83 p. 2 (din vitrină + -ier [+ decorator]; DEX – sensul 2, DN3)
vitro în loc.adv. lat. in vitro (biol.) –Într-un me diu artificial, în
laborator– „Numărul copiilor născuţi în lumea întreagă prin procedeul
«in vitro» se ridică la opt, cei de acum fiind primii gemeni: un băiat şi o
fetiţă [...] Cei doi «gemeni-epru betă» şi mama sînt în prezent într-o
stare excelentă.“ Sc. 9 VI 81 p. 3. „Vedeta congresului de la Monte
Carlo [...] privind sterilitatea s-a dovedit a fi, fără dubii, fecundaţia «in
vitro», tehnică modernă ce cunoaşte o răs pîndire vertiginoasă şi care
promite să detroneze majoritatea celorlalte mij loace de luptă
împotriva nefertilităţii. După mai mulţi ani de la naşterea primului
«bebe-epru betă» [...] sînt astăzi în lume peste 1000 de copii care au
văzut în acelaşi mod lumina zilei.“ R.l. 3 X 84 p. 6; v. şi implanta
vituperáre s.f. (livr.) –Denigrare, blamare– „Inte re sante puncte de
vedere între luminarea (şi vituperarea) fenomenului aduc şi celelalte
articole ale grupajului.“ Săpt. 12 IX 86 p. 7 (din vitupera; DEX, DN3)
viúţă s.f. 1984 –Străduţă– v. chiacchiere (din it. viuzza)
viváriu s.n. –Loc special amenajat pentru creş terea în mediul lor
natural a unor animale mici– „Competenţa şi pasiunea [...] au dus la
rea lizarea unui mu zeu numit Vivariul.“ Cont. 13 I 84 p. 16 (din fr., lat.
vivarium; DN3, DEX-S)
viviéră s.f. –Compartiment special construit pen tru păstrarea
peş telui în stare vie– „[...] se fac pregătiri pentru punerea în funcţiune
pe lacul Bicaz a unei staţii pilot pentru creşterea păs trăvilor în viviere
flotabile [...]“ R.l. 6 XI 84 p. 5 (din fr. vivier; DN3, DEX-S)
vizioná vb. I 1. –A vedea un spectacol înainte de premieră–
„Ziariştii au fost invitaţi să vizio neze filmul cu o zi înainte de
premieră.“ 2. (Prin ext., folosit impropriu ca sinonim mai „distins“
al lui a vedea) –A vedea (în general) un film, la cinematograf sau la
televizor– „Ieri am vizionat, la telecinematecă, un film cu Jean Ga bin.“
3. –A vedea o piesă de teatru– „Vizionarea piesei le-a întregit
elevilor imaginea pe care trebuie s-o aibă asupra dramaturgului Mihail
Sebastian.“ 4. –A asculta un recital– „Am vizio nat un recital
sugestiv.“ 5. –A urmări un meci, o partidă sportivă– „Meciul va
putea fi vizionat pe micul ecran.“ I.B. 28 X 74 p. 7; v. şi 20 IV 96 p. 3. 
6. –A vedea o expoziţie– „În 1967 C. Piliuţă a vizionat nume roase
expoziţii din Italia.“ 7. –A vedea (un obiect) –„Cupa Davis va putea
vílca • 240 • vizioná
fi vizionată zilnic între orele 9–18.“ 8. –A vizita un apartament, o
casă etc. în vederea cumpărării– „Azi vizionez, mîine sigur plătesc.“
R.l. 28 VIII 94 p. 14 (formal din fr. visionner; V. Guţu Romalo C.G.
181, atestare din 1971, Th. Hristea în P.N. 3/76 p. 21–22, de unde sînt
citatele fără trimite re, C. Lupu în SCL 6/82 p. 504, Guţia A. 29; DN,
DEX, DN3 – sensuri foarte puţine)
vizionáre s.f. –În perioada comunistă, pre zen tarea unui spectacol,
înainte de premieră, în faţa „fo rurilor» pentru a obţine aprobarea de a fi
urmărit de publicul larg– „Tot şeful propagandei era acela care stabilea
criteriile cenzurii [...] interzicerile de cărţi şi spectacole, «vizionările»
(cum erau numite premierele de teatru şi film la care participau
activiştii culturali).“ R.lit. 37/93 p. 1 (din vizioná; DEX, DN3 – alte
sensuri)
vîrf s.n. 1. în sintagmele perioadă, lună, ramură, oră etc. de vîrf
–De mare intensitate, trafic etc.– „Pe noua linie R1 circulă 100 de
autobuze pe oră şi sens în orele de vîrf. Traseul are o lungime de 5,2
km. În perioada de vîrf circulă un autobuz la 40 secunde [...] Pe această
relaţie pot fi transportaţi 200000 călători.“ R.l. 27 IV 77 p. 5. „În plin
sezon însă, în lunile de vîrf, cum le numim noi, litoralul atrage în
activităţile sale 30000 de oameni de cele mai diferite profesii.“ Sc. 12
IV 79 p. 4. „Noutăţi în ramuri de vîrf ale industriei noastre.“ R.l. 10 V
79 p. 1. 2. (pol.) în sint.adv. la vîrf –La cel mai înalt nivel în stat– „O
ultimă întîlnire la vîrf“ R.l. 21 I 94 p. 9. 3. (fig.) în sint.s. vîrf de lance
–Elementul, grupul cel mai eficient, mai avansat într-un do meniu–
„[Luceafărul şi Săptămîna] ambele fiind publicaţii vîrf-de-lance ale
Partidului şi Secu ri tă ţii.“ R.lit. 24 X 91 p. 5. „[...] repartizarea drep -
tului de a alcătui comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare
tocmai Partidei Naţionale, adică tocmai celor două partide extremiste
de stînga, care au două «vîrfuri de lance» ale culturii socialiste, în
persoana d-lor Adrian Păunescu şi C.V. Tudor.“ R.l. 6 XI 92 p. 1.
„[I.M.] a fost un vîrf de lance al generaţiei ‘80.“ Timişoara 15 I 94 p. 2;
v. şi R.l. 29 IX 95 p. 19; v. şi destabilizator (sensul 2 trad. fr. (au)
sommet; pentru sensul 3 cf. fr. fer de lance, it. ferro di lancia)
vîrsta a dóua sint.s. (ironic) –Vîrsta adultă– „Chiar la intrarea în
discotecă un tip, la vîrsta a doua, beat, mi-a pus un pistol în tîmplă. Nu
s-a întîmplat însă nimic.“ R.l. 15 I 93 p. 4 (format după vîrsta a treia)
vîrsta a tréia sint.s. (eufemism) –Perioda de du pă pensionare, bătrî -
neţe– „A treia vîrstă. În tr-un bu letin consacrat vîrstei a treia, Organi -
zaţia Mon dială a Sănătăţii apreciază că numărul persoanelor în vîrstă
se va dubla pînă în anul 2000. În 1970 existau în lume 304 milioane de
persoane în vîrstă de peste 60 de ani.“ R.l. 7 V 79 p. 6. „Noi,
gerontologii români, considerăm că metoda esenţială de întîr ziere a
proceselor degenerative de vîrstă şi de evitare a fenomenelor morbide
la vîrsta a treia este profilaxia.“ Cont. 16 VI 79 p. 7. „Am văzut doi
indexaţi de vîrsta a treia cumpărînd [...] biscuiţi «Eu genia» priva -
tizaţi.“ R.l. 18 V 93 p. 1 [var. a treia vîrstă] (după fr. troisième âge;
DMN 1966; DEX-S)
vocál-simfónic, -ă adj. (muz.) –Care se cîn tă cu vocea şi cu or -
chestra simfonică– „Compo zi torul a făurit un limbaj care a încorporat
stilului vocal-simfonic elementele cîntecului de masă pînă la fuziu nea
deplină.“ I.B. 10 V 61 p. 3 (din vocal + simfonic)
vocefón s.n. „Vocefonul. Este vorba de o insta laţie electronică rea -
lizată în S.U.A., cu aju torul căreia aparatul telefonic este pus în
funcţiu ne de vocea umană. Instalaţia este destinată mai ales bolnavilor
spitalizaţi. La primul strigăt, microfonul aflat în apropierea patului
bolnavului se conectează, che mînd în acest fel asistenta sau medicul.“
Sc. 27 IX 77 p. 4 (din voce + -fon, după model engl.)
volét s. (livr.; rar) –Parte, capitol– „În cel de-al doilea volet al cărţii,
tonul evoluează către poe ticul pur şi enigmatic.“ R.lit. 9 VI 77 p. 9
(formal din fr. volet; DEX, DN3 – alte sensuri)
voltampéric, -ă adj. (fiz.) –Care se referă la voltamper– „Aparate
destinate înregistrării automate a dependenţelor funcţionale a două
ten siuni electrice au fost realizate în mai multe ţări. Ele pot fi folosite
cu succes la înregistrarea caracteristicilor voltamperice ale lămpilor
electronice.“ Sc. 5 XII 64 p. 4 (din voltamper + -ic)
volumetríe s.f. –Mărime (ca volum)– „O mare fîntînă decorativă în
Piaţa Centrală din Bistriţa: volumetria fîntînii să apară din jocuri de
apă.“ Sc. 27 XII 77 p. 3; v. şi R.l. 11 XII 81 p. 5 (din fr. volumétrie; DN,
DEX, DN3 – alt sens)
voluminozitáte s.f. –Caracterul a ceea ce este voluminos– „Pe
lîngă aspectul îmbunătăţit al stofelor, se economisesc, totodată, pînă la
30 la sută din firele de lînă, dat fiind că buclajul conferă lînii volumi -
nozitate.“ Sc. 1 XII 76 p. 5 (din voluminos + -itate)
voluntár-patriótic, -ă adj. –(Despre mun că, în comunism) „Li ber
consimţită“, executată gratis „în scopuri patriotice“– „Tine rii bucu -
reşteni pun semnătura generaţiei lor în marea carte a muncii volun -
tar-patriotice.“ Sc. 30 III 74 p. 1. „Cetăţenii [...] au construit şi
executat în anul trecut prin muncă vo lun tar-patriotică amenajări,
trotuare şi alei pe 560000 mp.“ R.l. 15 III 75 p. 3; v. şi 22 XI 75 p. 5 (din
voluntar + patriotic)
voluntariá vb. I –A merge voluntar– „Toţi revo luţionarii care îl
înconjurau pe domnul Iliescu în studioul 4, în ziua de 22 decembrie au
voluntariat [...] în Golf.“ „22“ 15 IV 91 p. 2 (din voluntar)
voodoo adj. (americanism) –Relativ la practicile cultului ne -
gro-ame rican cu acelaşi nume– „Prac ticile voodoo“ „22“ 39/96 p. 2; v.
şi manipulá (1993) [pron. vudú] (din engl. americ. voodoo)
vopsí vb. IV în loc. vb. a-şi vopsi un examen (arg. stud.) –A-şi asigura
dinainte nereuşita la un examen– „Singur ţi-ai vopsit examenul ăsta!
De ce n-ai venit şi tu măcar o singură dată la seminar?“ (C. Lupu în LL
3/72 p. 350)
vorbí vb. IV (fam., pop.) –A fi în vorbă cu X– „Mariana vorbeşte cu
Ion.“ (din vorbă)
voyantă s.f. (cuv. fr.) –Femeie care citeşte trecutul şi prevede vii -
torul– „[...] s-au adresat atunci în disperare de cauză [...] unei celebre
voyante, singura în stare să citească obiectul prin intermediul foto -
grafiei. Pipăind-o cu unghiile de la mîna dreaptă, femeia a ghicit ce se
ascundea în misterioasa ima gine [...]“ R.lit. 20 IX 84 p. 9 [pron.
voaiántă] (din fr. voyante)
voyerism s. (franţuzism) –Comportare de voyeur; curiozitate, inte -
res– „E limpede că ne aflăm în plină fanta-ştiinţă, în science-fiction,
numai că pe Mihnea Gheorghiu nu-l interesează o asemenea incur -
siune decît pretextual, ţelul său fiind superior, mai vast. (Ceea ce nu
înseamnă că, implicit, scenaristul n-ar măsura şi n-ar sublinia, cu o
ironică voluptate, tocmai componentele şi dimensiu nile mult schim -
bate ale fanteziei actuale, puternic in fluen ţate, dominate chiar, de acest
fenomen contemporan al voye rismului colectiv, care e cinematograful
şi mai ales televiziunea.) Mihnea Gheorghiu îşi exploatează excelenta
idee fanta-ştiinţifică în sensul unei discuţii în jurul condiţiei umane.“
R.l. 23 VI 75 p. 2. „Scene de voaiorism, crime pasionale [...] iată cîteva
trăsături ale operei lui Ga brea.“ R.lit. 45–46/94 p. 1 [pron. şi scris şi
voaiörísm] (DMN 1968)
voyeur s.m. (franţuzism) –Persoană care se complace în a privi pe
ascuns un spectacol (erotic)– „Nerval călătorul (mai exact figura sa
mitizată), se pre zintă ca un voyeur, mulţumin du-se cu deliciile spec -
taculare, femeia oferindu-se (o, desfătări ale vălului oriental!) privirii
[...]“ R.lit. 17 XI 77 p. 2; v. şi videur [pron. voaiór]
vizionáre • 241 • voyeur
X
xerografiá vb. I –A fotografia (la xerox)– „Mai multe cărţi pe care el
credea că le deţine în exclusivitate [...] xerografiindu-le «subversiv»
înain te de 1989.“ Lit. 32–34/95 p. 2 (din xerografie)
xérox s.n. (tehn.) –Aparat de reprodus şi multiplicat rapid texte,
desene etc.– „Xerox economiseşte hîrtia. Specialiştii firmei «Xe rox»
au pus la punct o nouă maşină de copiat şi multiplicat care poa te
imprima pe ambele feţe ale unei coli, economisind astfel importante
cantităţi de hîrtie.“ Sc. 17 IV 74 p. 6. „Nemulţumindu-se doar să ţină
prelegeri şi să scoată citate sau să tragă la xerox pagini de carte sau de
revistă, indiferent la ce se petrece în jur, el înregistrează, în fiecare oraş
în care poposeşte sau prin care trece, cele mai diverse aspecte ale
existenţei.“ Sc. 8 X 78 p. 4. „Vînd xerox Olivetti sigilat [...]“ R.l. 10 IX
92 p. 6. „Totul se petrece însă după modelul şi tehnicile şmenarilor de
valută de pe Lipscani şi Covaci (doar că fauna parlamentară se poartă
la ţol festiv, la două rînduri): clientul primeşte în schimbul dolarilor un
pachet cu hîrtie de ziar tăiată sau i se restituie, la repezeală, nişte dolari
traşi la xerox.“ R.l. 7 VIII 93 p. 1; v. şi Ad. 22 XI 93 p. 5; v. şi
reprografie (din engl. [Rank] Xerox [Limited], marcă înregistrată; BD
1970; A. Bantaş BE 127, R. Zafiu în R.lit. 35/94 p. 9; DEX, DN3)
xeroxá vb. I –A fotocopia (la xerox)– „Fotogra fii le reproduse erau de
calitate slabă, altfel le-aş fi xero xat.“ D. 148/95 p. 15 (din xerox; R.
Zafiu în R.lit. 35/94 p. 9; DEX-S)
xilomanţíe s.f. 1977 –Ghicitul în lemn– v. acro manţie //din gr. xilo
“lemn“ + manteia “prevestire“//
Y
yachting v. iahting
yakúza s., adj. (cuv. jap.) 1. (cinem.) „Noul său film intitulat
Yakuza (cuvînt japonez care înseamnă gangster, dar indică deo potrivă
şi filmele cu gangsteri) vine să întărească demonstraţia [...] Idol al
spectatorilor de filme yakuza, cel mai popular actor din Japonia,
Takakura, joacă îndeobşte fără nuanţe.“ R.lit. 7 II 75 p. 20. „Yakuza
este un gen de filme deosebit de gustate de publicul japonez. Spre
deosebire de producţiile similare occidentale [...] yakuza are un carac -
ter profund mobilizator, propunîndu-şi să de monstreze că actele anti -
sociale, goana după înavuţire pe calea crimei sînt sortite eşecului.“ Sc.
25 III 75 p. 6. 2. –Mafia japoneză– „Gangsterii experimentaţi ai
faimoasei mafii japo neze «Yakuza» sînt puternic implicaţi în tra ficul
de droguri [...]“ I.B. 14 XI 83 p. 8. „Yakuza este numele mafioţilor
japonezi din To kio şi Osa ka, ale căror organizaţii imită pe cele ale
samurailor (ritualuri, coduri etc.) şi se prezintă drept apărătoare ale
ordinii.“ „22“ 1–8 XII 92 p. 13
yankéu, -e adj. (cuv. anglo-american) –Din Statele Unite– „În -
cet-în cet, în urma importurilor masive de produse alimentare, limba
română se va împopoţona, şi ea, cu cuvinte yankee, stîrnind în cele din
urmă protestul – aşa cum se întîmplă acum în Franţa – domnilor
academicieni.“ As 139/94 p. 4; v. şi big-store (1993) (DN, DEX, DN3
– subst.)
yesman s.m. (cuv. engl.) –Persoană care spu ne totdeauna da; opor -
tunist, slugarnic– „În ce-l pri veşte pe dl. Iliescu, el s-ar fi înconjurat de
yesmeni şi de sicofanţi.“ R.l. 7 VI 90 p. 2. „Fost, el însuşi, demnitar
comunist, I. Iliescu şi-a organizat o echipă de consilieri («yes-menii»,
«sicofanţii») din aceeaşi zonă.“ R.lit. 21 II 91 p. 4. „Gorbaciov nu vrea
să se înconjoare de yes mani.“ Expres internaţ. 5–11 VI 91 p. 1; v. şi
R.lit. 21 II 91 p. 4, Contr. 8 III 91 p. 4 [pl. yesmeni, yesmani] (cf. fr., it.
yesman; PN 1985; R. Zafiu în R.lit. 7/96 p. 7; cuvînt făcut celebru de
dl. Silviu Brucan)
yéti s.m. (cuv. nepalez yet teh) „Un Yeti african? Încurajată de rela -
tările unor localnici şi în ciuda scepticismului oamenilor de ştiinţă,
cerce tă toa rea franceză J.R.E. şi-a anunţat intenţia de a porni în cău -
tarea «omului pădurii», fiinţă primitivă asemănătoare omului.“ Sc. 28
X 78 p. 5. „Expediţia a adus un mulaj de ghips al urmei lui «Yeti» – cum
a mai fost supranumit iniţial omul zăpezilor – care este în prezent
studiată de oamenii de ştiinţă [...]“ Sc. 13 XII 81 p. 5. „După unii,
«Yeti», cum i se mai spune misterioasei fiinţe zărite în apropierea
crestelor Himalayei ar avea o statură uriaşă.“ I.B. 21 II 85 p. 8; v. şi R.l.
25 XII 79 p. 6; v. şi ciuciunaa
yoghín s.m. –Adept al filozofiei şi al practicilor yoga– „S.S., India, a
încheiat cu bine una din cele mai spectaculoase demonstraţii de yoga
din cariera sa – cufundarea într-o stare asemă nătoare cu somnul
hibernal [...] Yoghinul a ră mas în această stare timp de opt zile.“ Sc. 17
VI 79 p. 5 (din engl. yogin; cf. fr. yogi; DN3)
yúko s. (cuv. jap.; sport) –La judo, decizie de arbitru care acordă unui
jucător 5 puncte pentru executarea unui procedeu sportiv– v. koka
yúppi s.m. (americanism) –Tînăr dinamic şi cu succes în afaceri (în
special în anii ‘80) –„Aceştia sînt nepoţii lui Stalin. Sînt nişte yuppies
ai mar xism-leninismului.“ LAI 28 X 91 p. 7 (abreviere din engl.
Y[oung] U[rban] P[rofessional]; cf. fr., it. yuppi; PN 1985, MN 1986)
zvonác s.m. 1992 (peior.) –Zvonist– v. A. Stoi chi ţoiu în Hyperion
III/92 p. 175 (din zvon + -ac)
zvonér s.m. (peior.) –Zvonist– „Zvonerul pe ma pa mond“ Cuvîntul
27 IV–3 V 93 p. 5. „În mod ciudat, nu se suflă o vorbuliţă despre
«zvoneri», fiind beşteliţi aprig doar «răspîndacii».“ R.l. internaţ. 26 I
94 p. 1 (din zvon + -er)
Z
zamác s. 1995 –Aliaj de zinc, aluminiu, magneziu şi cupru– v.
ambutisat //din Z[inc] A[luminiu] MA[gneziu] C[upru]//
zap s.n. –Operaţia de schimbare frecventă a canalelor la TV– „O arie
«pe 2» mi-a paralizat zappul, oprindu-mă, ca într-o vrajă, să văd
«Tunurile Saratogăi» «pe 1».“ R.lit. 7–13 VIII 93 p. 18. „Zap-ul la
români“ R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá)
zapá vb. I –A schimba frecvent canalele la TV cu telecomanda–
„Dădusem din întîmplare peste aceas tă emisiune «zapînd» în căutarea
unui jurnal.“ D. 5/93 p. 3. „Cum să-i facem pe privitori să nu zapeze?“
R.lit. 9/96 p. 3 (din fr. zapper; MNC 1988)
zapáj s.n. –Operaţia de schimbare frecventă a canalelor la TV–
„[Televiziunea] e ceva perpetuu lipicios, pe care nici un «zapaj» nu-l
poate şter ge.“ D. 8/93 p. 13 (din zapá + -aj)
zapáre s.f. –Operaţia de schimbare frecventă a canalelor la TV–
„Consideră telefonul, o ieşire la cinematograf, la spital sau un mesaj de
pe E-mail doar ca zapări pe alte canale.“ R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá)
zápping s.n. 1995 –Operaţia de schimbare frec ventă a canalelor TV–
v. telecomandă (din fr. zapping; cf. it. zapping; fals anglicism; FS 227,
285; PN 1988)
zapateado s. –Dans spaniol în trei timpi, marcat cu tocurile panto -
filor– v. jota [pron. sapateádo] (din sp. zapateado; El. Toma în ER p.
472, 474)
zarzavagíu s.m. 1991 (arg.) –Persoană care se îndeletniceşte cu
schimbarea dolarilor– v. zarzavat
zarzavát s.n. (arg.) „[...] din pricină că dolarii sînt verzi au fost
numiţi «verdeaţă», apoi «zarzavat», iar cei care îi schimbă se numesc
«zarzavagii»! Modeştilor hoţi de buzunare, «găina rilor» adică, li se
spune elevat «avicultori»!“ R.l. 5 IX 91 p. 4
zburătór s.m. „[...] urmăream, realmente uluit, saltul palpitant al
unor tineri pe o verticală de 45 de metri, spre acoperişul halelor.
Imaginaţi-vă, nişte oameni pe un ger de «crăpau pietrele», avîn -
tîndu-se spre cer – dar nu cu ascensorul sau elicopterul – ci cu propria lor
putere, încleştîn du-şi braţele şi spărgînd gheaţa de pe stîlpii de metal, ca
Icarii din legendă. Aşa se numesc în lumea şantierelor: «zbu ră torii».“
R.l. 27 II 84 p. 4 (din zbura + -ător; DEX – alte sensuri)
zébră s.f. (circ.) –Marcaj de traversare a stră zii– „Atenţie la [...]
semafoare şi zebre!“ R.l. 7 IV 74 p. 2. „Trec strada cu avînt pe zebră, la
mijloc mă prinde stopul.“ I.B. 11 IV 74 p. 1. „Zebre din metal. Ze brele,
liniile şi săgeţile ce reglementează circulaţia pe străzi şi şosele necesită
din cînd în cînd o revopsire pentru a rămîne vizibile.“ Sc. 28 XI 75 p. 5;
v. şi R.l. 29 VIII 79 p. 6 (din it. zebra (stradale), engl. zebra; în it. şi în
engl. pronunţarea este diferită de cea din română, deci cuv. a fost
introdus pe calea scrisului; cf. germ. Zebrastreifen; DN, DEX – alt
sens, DN3)
zegísm s. –Curent politic care consideră că dezvoltarea eco nomică
actuală va duce la mari riscuri în viitor– „Teoria «creşterii zero» sau ze -
gism. O ripostă energică a fost dată acestei pseudoteorii de primul
ministru al Franţei.“ Sc. 19 II 75 p. 5 (cf. engl. Zero Economic Grouth
“creştere economică zero“; DP)
zelatór, -oáre s.m.f. (peior.) –Persoană ze loasă– „Toţi zelatorii cul -
tu lui lui Ceauşescu, strînşi în ograda rău mirositoare a «Ro mâniei
Mari», îi reproşează lui Deşliu proletcultismul întîilor sale vo lume.“
R.lit. 28 I 92 p. 15. „Moartea se plictiseşte repede de zelatorii ei.“ R.lit.
12–18 V 93 p. 7 (din fr. zélateur; DN3, DEX-S)
zéro-zéro-şápte s. (cinem.) –Tip de film poli ţist din anii ‘60 în care
eroul principal este agentul 007– „Agenţii din familia 007 înma -
gazinează tone de cifre şi pot reconstitui un număr de telefon doar din
zumzetul aparatului: Columbo nu e nici măcar în stare să ţină minte
să-şi ia un carneţel de notiţe. Zero-zero-şapte nu se des part de arma cu
lunetă, dar de Columbo se trage cu sila ca să fie dus la poligon.“ Fl. 19
VIII 76 p. 18 (din zero + zero + şapte, după engl. zero-zero-seven, fr.
zéro-zéro-sept, it. zero-zero-sette)
zgrunţurozitáte s.f. –Calitatea de a fi zgrun ţuros– „Fără să facă
apel la nisip, ghips etc. pentru a da pastei zgrunţurozitate, el nu caută
printre resturile textile petice de sac sau alte cîrpe pentru a lipi pe
tablouri.“ I.B. 26 X 66 p. 2 (din zgrunţuros + -itate)
zi-grád s.f. „Estimările revistei sînt bazate pe uti lizarea etalonului
zi-grad. O zi-grad este intervalul de 24 de ore a cărui temperatură
medie scade sub 18,3 grade Celsius – punctul la care este conside rată
necesară încălzirea artificială.“ Sc. 28 XII 73 p. 6 //din zi + grad//
zi-recórd s.f. –Zi în care se realizează o producţie foarte mare–
„Fiecare zi – o zi «record» în realizarea investiţiilor!“ Sc. 17 VIII 73 p.
1. „Vă propun ca, începînd de săptămîna viitoare, zilele de miercuri şi
joi să fie declarate zile record în realizarea indicatorilor de plan.“ I.B.
18 V 74 p. 1 (din zi + record)
zidár-şamotór s.m. –Zidar care este şi şa motor– „Sînt [...] de
meserie zidar-şamotor.“ R.l. 16 VII 79 p. 1; v. şi turnător-formator
(1974) [scris şi zidar-şamoteur] (din zidar + şa motor)
zímţi s.pl.tant. (arg. stud.) –Bani– „Nu persoa na ta le interesează (pe
fete), ci zimţii tăi.“ (de la zimţii banilor; C. Lupu în LL 3/72 p. 350)
zitán s. (cuv. germ.) „Imitînd în condiţii de laborator procesele din
interiorul unui vulcan, experţi vest-germani au obţinut o «piatră
sintetică» ale cărei proprietăţi o recomandă pentru a fi folosită în
construcţii. Datorită structurii sale poroase, piatra sintetică – denumită
«zitan» – este de cinci ori mai uşoară decît betonul armat, dar este
solidă şi rezistă bine la umiditate.“ Sc. 23 II 77 p. 5
zmeurátă s.f. 1975 –Băutură răcoritoare din zmeu ră– v. citrola,
dughenar (din zmeu ră + -ată, după tipul vişinată; DEX-S)
znakoplást s. (cuv. pol.; chim.) „Cu «znako plast», o substan ţă pusă
la punct la Uzinele chimice din Zloty Stok (Polonia), operaţiu nea
destul de complicată de marcare pe şosele a semnelor de circulaţie este
mult simplificată.“ Sc. 12 I 78 p. 6
zónă-chéie s.f. –Zonă foarte importantă– „Zone-cheie în drama -
turgie.“ Cont. 23 III 73 p. 4. „Detectoarele, amplasate în zone-cheie,
fur nizează date care sînt prelucrate de un calculator electronic, pro -
gramat să dea alarma de fiecare dată cînd po luarea atinge niveluri
periculos de ridicate.“ Sc. 23 V 74 p. 3 (din zonă + cheie)
zónă-tampón s.f. „[...] la cîteva ore după sem narea documentelor
finale ale acordului de dezangajare dintre Siria şi Israel, în zona înăl -
ţimilor Golan, unităţile de observatori ai O.N.U. au încercat să ocupe,
miercuri, zona-tampon dintre armatele siria nă şi israeliană.“ Sc. 6 VI
74 p. 6. „[...] a continuat acţiunea de amplasare a unităţilor libaneze în
zo nele-tampon care se pară părţile implicate în conflict.“ I.B. 23 IV 84
p. 8 (din zonă + tampon)
zóo s., adj.inv. –Grădină zoologică– „Serviciile competente fran ceze
au organizat un studiu pe sca ră naţională privind modul de funcţionare
al gră dinilor zoologice. Cu acest prilej s-a constatat că există şi unităţi
zoo care funcţionează în mod clandestin.“ R.l. 12 VII 75 p. 6. „Nucu
merge la zoo.“ (din fr. zoo; DEX, DN3)
zoobotánic, -ă adj. –Cu caracter dublu, zoo logic şi botanic– „Gră -
dina zoo-botanică marină. Pe insula Helgoland (R.F.G.) va funcţiona
peste doi ani o crescătorie specială pentru vieţuitoa rele, animale şi
vegetale, din ocean, putîndu-se urmări prin metode ştiinţifice condi -
ţiile de viaţă şi de mediu ale acestora.“ I.B. 22 V 74 p. 8. „În cadrul
Complexului muzeal de ştiinţele naturii din Constanţa func ţionează un
delfinariu, un acvariu, un planetariu, o expoziţie de păsări exotice şi un
parc zoo-botanic.“ R.l. 4 XI 86 p. 2 (din zoo- + botanic)
zooinstantanéu s.n. (creaţie ad-hoc) –Rubrică TV în care se pre -
zin tă instantanee din zootehnie– „Zoo instantanee. Porumbul fulguit şi
producţia de lapte; şantiere zootehnice aflate încă la temelie; metisarea
– o sarcină mereu actuală.“ Pr.R.TV 11 IX 77 p. 2. „Zooinstantanee.
Cum menţinem va loarea biologică ridicată a animalelor?“ Pr.R.TV 29
I 78 p. 2 (din zoo + instantaneu)
zooromán s.n. –Roman avînd ca personaje animale– „În plină ofen -
sivă a prozei de inspiraţie social-istorică, Pop Simion apare cu un
«zooroman», in titulat «Bestiariu», în care protagoniştii sînt o pere che
de vulturi-monahi [...]“ R.lit. 3 XII 81 p. 10. „[...] iată-l pe Pop Simion
semnînd [...] un excelent zoo roman intitulat (cum altfel?) Bestiarium
[...]“ Săpt. 2 IV 82 p. 5 (din zoo- + roman)
zückli s. (cuv. germ.) „Zückli – zahăr sintetic pentru o alimentaţie
raţională. Procurat pînă acum pe bază de reţetă, «Zückli» e un înlo -
cuitor sintetic al zahărului.“ Sc. 25 XII 75 p. 6 [pron. ţiúcli]
zugráv-vopsitór s.m. –Zugrav care este în acelaşi timp şi vopsi -
tor– „Şeful unei brigăzi de zugravi-vopsitori lucrînd la finisarea unui
bloc.“ Sc. 10 XII 61 p. 2 (din zugrav + vopsitor)
zugrăvíţă s.f. –Femeie care a îmbrăţişat meseria de zugrav– „Venise
la secretara U.T.C. A.M. – zugră viţă în echipa lui D.B. – să-i ceară
recomandări.“ Sc. 19 IV 80 p. 1 (din zugrav + -iţă; termenul este mai
vechi în rom.)
zückli • 245 • zugrăvíţă__