FLCRICA DIMITRESCU .9 de cuvinte recente 1/VJ EDITURA ALBATROS FLORICA DIMITRESCU DICŢIONAR de cuvinte recente SUPPACOPERTA: GH. MARINESGU referenţi ştiinţifici.* acad. AL. GRAUR conf. un'v. dr. i HEODOR HRl3Tc.A BUCUREŞTI o 1932 Lui Adrian, 'Vstâturl cJ« oare e croscut aooot dlctlorw PREFAŢĂ 0. In cele de mai jos ne propunem să înfăţişăm concepţia care a stat la baza elaborării acestui Dicţionar de cuvinte recente al limbii române (DCR), precum şi structura articolelor cuprinse tn el. 1.1. Pornim de la principiul că, pentru a răspunde extraordinarei înnoiri lexicale de astăzi, este necesar să se consacre un dicţionar special cuvintelor apărute şi/sau (mai frecvent) folosite în ultima perioadă în limba română; acestea, în marea lor majoritate, reprezintă realităţile şi ideile cpocii noastre, etapă istorică marcată de o largă difuzare a noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de amplificarea raporturilor internaţionale şi, deci, de extinderea contactelor dintre diversele limbi. Pe plan lingvistic, toate acestea se traduc, pe de o parte, prin creşterea forţei interne de creaţie a limbii române şi, pe de altă parte, printr-o serie de împrumuturi. Considerăm că este necesar ca această dinamică a vocabularului să fie urmărită sistematic şi înregistrată în lucrări de specialitate. Desigur că memoria prezentului reţine cu mai mare exactitate decît ar putea să determine o cercetare ulterioară împrejurările în care s-au format în limbă anumite cuvinte şi expresii, sensurile caracteristice cu care acestea sînt folosite, influenţele ce au impus împrumuturi lexicale din alte limbi etc. 1.2. Ce se înţelege prin c u v î nt recent? Vom porni de la sensul cel mai general, care are în vedere trei accepţii: a. formaţiile noi din demente preexistente în limbă; PREFĂ ŢĂ 8 b. împrumuturile din alte limbi; c. sensurile adăugate reccnt la cuvintele mai vechi ale limbii. Am înglobat toate aceste semnificaţii ale cuvîntului recent, tntrncît am considerat că DCR va trebui să devină un instrument practic de informare curentă pentru un public foarte larg în care acesta să găsească explicate cît mai exact, şi în acelaşi timp mai accesibil, cuvintele (şi unele sintagme) noi apărute masiv în ultima vreme în limba română. în plus, aşa cum vom avea prilejul să subliniem şi mai departe, acest dicţionar va putea îndeplini un rol ştiinţific-documentar, urmînd să fie utilizat ca un instrument de lucru de către specialişti, ca izvor de material lexical pentru dicţionarele cu alt specific ale limbii române (generale, explicative, normative ele.), ca şi pentru o scrie de lucrări din domeniul lexicologiei. în mod deliberat am evitat termenul neologism, mai frecvent utilizat, şi aceasta pentru că, de obicei, la noi, neologismul are — fie în dicţionare, fie în alte lucrări de lingvistică — un sens temporal vag, înţelegîndu-se prin neologisme cuvintele împrumv tate sau create în limba noastră începînd cu sfîrşitul secolului aI XYIII-lea, aşa îneît se ajunge ca cele mai vechi neologisme să aibă o Vvîrstăa de aproximativ 200 de ani, ceca ce, evident, este destu/ de mult. Concepţia potrivit căreia se înregistrează neologismt începînd cu secolul al XVIII-lea stă — pe bună dreptate, fiind vorba de un dicţionar general de neologisme — de exemplu. Iu baza Dicţionarului de neologisme (DN) elaborat de Florin Marcu şi Constant Maneca (ediţia a IlI-a, 1978; <>. Prefaţa, P' 1.3. In cazul nostru, perioada de timp la care ne vom referi este relativ redusă şi foarte apropiată de momentul, actual pornind de la un material lexical recoltat în ultimii 20 de ani. Desigur că acest interval de timp este arbitrar ales, dar trebuie adăugat că lingviştii sînt da acord asupra faptului că lexicul se transformă în chip sensibil în aproximativ 10 ani1. 1 J. Rcy-Debove, liindc Ihiguistique ef scwiotigue des dictio'ivalres franrais contcmporahis, La Haye. Mouton, 1971, p. 41. Y PREFĂ ŢA înregistrate fiind într-untimpJ i in i i a /, cuviniclc din DC Ii vor .fi datate, acesta devenind primul dicţionar (datat. al limbii române contemporane. ‘ S—^ 1.4. O primă caracteristică at unei astfel de lucrări constă, aşadar, în unitatea de timp. ^4ici însă trebuie făcută o precizare: în privinţa datării, este posibil ca termenul respectiv să fi aparţinui şi limbii de dinainte de 1960, dar să nu fi . fost înregistrat de alte dicţionare, chiar de cele recente, de exemplu DEX sau DN3 cu care am comparat cuvintele cuprinse în dicţionarul nostru. Evident că noi explorări pot corecta datele noastre, atît in intervalul celor 20 de ani, cit şi în afara acestora, mai precis, se pol întilni în anii prccedind idtimcle două decenii• termeni înregistraţi de noi ca aparţinînd perioadei de după ’60, , 1.5. în plus, caractcrul unitar al lucrării sedaloreşie corpusului saa constituit din limba prezentă în p r es ă. Pentru excerptarea materialului lexical ne-am adresat presei pentru că ea este printre primele canale care, prin intermediul cuvîntiilui scrisv aduce la cunoştinţa maselor noutăţile din diverse domenii, surprinde „pe viau schimbările în limbă; presa mînuicşte un limbaj extrem de \ receptiv (deci deschis inovaţiilor) menit şă reflecte^ realitatea lin-gvistică actuală; în plusaceasta are calitatea de a influenţa în gradul cel mai înalt limba vie de astăzi1. . Trebuie menţionat imediat că, în afară de materialul oferit de presă, din dorinţa de a cuprinde cit mai mult din limba vie. a epocii noastre, am consemnat şi unele cuvinte aparţinînd limbii vorbite, unele din limba auzită la emisiunile de radio sau de televiziune — deci din presa vorbita — altele din limbajul familiar, din cel argotic etc. ^ .. 1.6. Ce dimensiuni are DCR, cît de cuprinzător este? Considerăm că în acest dicţionar trebuie introduse şi explicate cuvintele necesare pentru înţelegerea lexicului limbii curente, cu noutăţile • 1 Al. Graur, Tendinţele actuale ale limbii române t Bucureşti, Ed. ştiinţifică, 1968, p. 285; I. Iordan în „Limba română.'1, nr. 3,1968,. p. 202. prefă ţă 8 sale cele mai recente1. Afirmînd acestea, sîntem conştienţi de caracterul totdeauna ..deschis11 al unui dicţionar şi de faptul că nici o operă lexicografică nu poate fi „completă", că numărul cuvintelor titlu din acest dicţionar nu corespunde cu numărul cuvintelor răspîndite recent în limba actuală. Trebuie precizat că In DCR se înregistrează atît cuvintele care au, de pe acum, şansa să se impună în limbă (sau care în perioada respectivă s-au instalat definitiv, circulînd curent în vocabular), cît şi acelea care nu au căpătat o consacrare, dar care circulă în limba scrisă sau în cea vorbită şi pun probleme pentru buna înţelegere a semnificaţiei lor. Am acordat atenţie acestor cuvinte încă fă?ă nn statul slabii în limbă, pentru că nu considerăm cxclus ca în istoria unui termen, după înregistrarea prezenţei sale efemere, uneori de „hapa%“, să urmeze o perioadă de non-utili-zare, iar după o serie de ani, ciivîntul respectiv să se încetăţenească in limbăs. Din acest punct de vedere se poate afirma că lucrarea de faţă are mai puţin specificul unui dicţionar lucrat după o tehnică lexicografică instituţionalizată şi este mai curînd ceea ce în lingvistica germană se numeşte un Wortregister. Evident că în dicţionarele normative şi explicative ale limbii va trebui să se manifeste multă exigenţa, faţă de cuvintele recent introduse3, să se vegheze cu grijă asupra destinului limbii, sepa-rîndu-se cuvintele noi necesare de împrumuturile şi inovaţiile de lux, superflue, de xenisme. _ J-7- Lucrarea prezentată astăzi publicului larg are particularităţile unui dicţionar descriptiv. Desigur, de la caz ta caz, se va consemna specificul cuvintelor respective fmedical, tehnic, familiar^ argotic ele.). Caracterul uzual al dicţionarului este expri- * Aceasta atitudine apare într-nn dicţionar relativ recent al limbii franccze, Dictionnaire du franţais vivant de M. Davan, M. Co-hen, M. Lallcmand, Paris, Bruxelles, Montrcal, 1972. agenţia acordată s o ar tei cuvintelor, implantării lor te limba, v. G. Mator6, în „Lcfranfais modeme", nr. 2, 1952, p. 88—921 A.j. Grcixnas, în „Cabiers de lexicologie", I, p. 60 fui. ? Thecdor Hristea, în .Limba romană", nr. 3, 1972, p. 185 ş.uj 9 prefaţă mat prin indicarea'pronunţării şi a accentuării termenilor de origine shănă, a scrierii cuvintelor şi prin definirea acestorat. l.S. DCR ca funcţiona ca sursă lexicografică, ca fi un .rezervor- din care celelaltc dicţionare ah limbii eu un profil diferit îşi pot extrage materialul earc. Ic interesează, deci trebuie, subliniată valoarea sa pragmatică, pentru aduccrea fa zi a dicţionarelor generale ale limbii noastre2. El va reprezenta, în acelaşi, timp, o oglindă a realităţii lingvistice din perioada ultimelor două decenii — şi, din acest punct de vedere, va fi nn numai un instrument de. lucru, ci, sperărit, şi unul de cultură — şi va rcflecla concret rata da creştere a tezaurului lexical al limbii române. 1.9. Nu trebuie neglijat nici aspectulştii n li fi c al problemei pentru o viitoare istorie a vocabularul u i româ n e s c: reflex al evoluţiei ştiinţifice, tehnico, culturale etc., acest dicţionar va deveni un izvor de studii lingvistice privind diferite faţete ale noii structuri lexicale, în- primul rînd, dar şi morfologice, sintactice etc. 1.10-. în concluzie, iată clementele distincte ale dicţionarului nostru: — este primul dicţionar datat al cuvintelor noi din limba romât.ă; — este primul dicţionar care.reflectă vitalitatea şi dinamica vocabularului limbii române dintr-o perioadă bine determinată Intr-unu! din stilurile cu cea mai largă circulaţie — stilul presei. Alcătuit, după principiile expuse mai sus, DCR dovedeşte puterea creatoare a limbii române în epoca istorică circumscrisă (ultimele două.decenii): C-in •' — DCR pune în evidenţă accentuarea c ar a ci e ral u i ini cr n a ţ i o n a l al dezvoltării vocabularului actual al limbii române şi aceasta nn numai prin împrumuturi lexicale din limbih 1 Pentru accasta problemă, v. J. ct CI. Dubois, Introdudion â (a Icxicografltic, Paris, Larousşe, 1971. 2 Un exemplu: P. Gilbert, Diclionnaire ăcs tnots nouveaux (1971) a fost utilizat dc B. Quemada îu volumele recente din MafMaut pcur l’histoire dit vocabiilairc jranţais. Paris. PREFÂŢ 10 de largă circulaţie, ci şi prin formarea, pe leren propriu, dar cu procedee şi elemente folosite şi de alte limbi — ne referim aici, în primul rînd,, la elementele formative de origine greacă şi latină1 — a unui număr considerabil de cuvinte. 1.11, Un astfel de dicţionar care cuprinde şi surprinde o parte a vocabularului nostru în mers, pentru a nu rămîne izolat, va trebui să se continue. O soluţie economică şi, deci, practică, este completarea anuală printr-un supliment publicat ca o fasciculă aparte ce va conţine atît cuvinte noi, înregistrate pentru întîia oară în acel an, cît şi rectificările aduse unor elemente privitoare la datările propuse în anul sau anii precedenţi, la etimologie etc. Aceste elemente pot constitui începutul unei Arhive lexicale a limbii române actuale2, rod al colaborării tuturor factorilor interesaţi. 2.1. Structura articolelor. în DCR există două. tipuri de articole pentru cuvintele-titlu: A. Articolele p r o p r i u-z i s e sînt alcătuite din: 1. cuvîntul-titlu; 2. indicaţii gramaticale; 3. „marca de utilizare“ care precizează domeniul de activitate (biol., chim. etc.) şijsau caracterul cuvîntului (franţuzism, argotic, rar etc.); 4. definiţia; 5. exemplificare prin citate din presă şi foarte rar, în cazul cuvintelor argotice, familiare etc., prin exemple simple care ne _x Vezi Al. Graur, La româniţi du romnain, Bucureşti, 1965, p. 65; FI. Dimitrescu, Quelques observations sttr Ier6le des affixes grecs dans la fovmation des nonveaitx termes du roumain liiteraire, in „Bei-trâge zur Romanischen Philologie", Berlin, 1971, Heft 2, p. 370 — 381. *Aşa cum, de pildă, în Franţa, sub îndrumarea lui B. Quemada, s-au înfiinţat, în 1964, „Archives du franţais contemporain" (v. „Lan-gue franţaise", nr. 2, 1969, p. 56 ş.u.). De menţionat că în banca de date fono-morfo-semantice a limbii române (BANDASEM) inventarierea are în vedere întregul lexic al limbii române cuprins în diverse opere lexicografice (vezi Ion Dănăilă si Radu Michăescu în LR 5/1980, In special 4.4. si 4.5., p. 473) F.REFA Ţ aparţin, şi prin trimiteri care sînt de două feluri: la alte cuvinte cuprinse în DCR şi jsania sursele indicate din presă; 6. trimiterea la altjalie surse din presă şijsau la alt/alte cit-vtnt(-inte) din DCR; 7. indicarea pronunţării; 8. indicarea unor variante; 9. etimologia; 10. indicarea unor lucrări româneşti de lingvistică în care a fost discutat cuvîntul; 11. în cazul împrumuturilor, indicarea unor dicţionare străine In care este înregistrat (şi, de obicei, datat) cuvîntul; 12. indicarea dicţionarelor curente româneşti de specialitate (LTR, DM, DC etc., menţionate mai ales pentru cei interesaţi să capete informaţii suplimentare de specialitate) şi generale ale limbii române (DEX, DN3) în care .este înregistrat cuvîntul. Dintre aceste 12 puncte, în mod obligatoriu un articol proprin-zis trebuie să conţină punctele 1, 2, 5. Absenţa celorlalte puncte este lesne de înţeles. B. Ar ti c ol el e-trimi ter e, variante ale articolelor propriu-zise, sînt alcătuite din: 1. cuvîntul-titlu; 2. indicaţii gramaticale; 3. data primei atestări; 4. marca de utilizare (v. articolele propriu-zise); 5. definiţia;: 6': trimiterea la un alt (alte) cuvînt (-inte) din DCR; 7. trimiterea la alte surse din presă; 8. indicarea pronunţării; 9. indicarea unor variante; 10. etimologia; 11. indicarea unor lucrări romaneşti de lingvistică în care n fost discutat cuvîntul; ■, ■ 12. (în cazul împrumuturilor) indicarea unor dicţionare stră- ine în care este înregistrat (şi, de obicei-, datat), cuvîntul; PREFĂ Ţ 12 13. indicarea dicţionarelor curente româneşti de specialitate (LTR, DM, DC etc.) şi generale ale limbii române (DEX, DN3) tn care este înregistrat cuvîntul. Dintre aceste 13 puncte în mod obligatoriu un articol-trimitere trebuie să fie alcătuit din punctele 1, 2, 3, 5, 6. 2.2. Una dintre problemele cele mai dificile ale alcătuirii unui dicţionar — şi DCR-ul nu a putut constitui o excepţie! — este aceea a stabilirii „nomenclaturi i“ sale, a ansamblului de c uv i nt c-titl u care nu poate fi decît rezultatul unei selecţii. 2.2.1. în cazul dicţionarului de faţă, care este o primă încercare de a determina, măcar şi foarte aproximativ, vocabularul rccent ăl limbii române din ultimele două decenii, un criteriu al tetaşării dintr-un fişier foarte bogat a cuvintelor pentru DCR a fost acela al eliminării cuvintelor care au circulat şi înainte de 1960. Pentru aceasta un ajutor preţios ne-a adus DN apărut în 1961; cuvintele din fişierul nostru prezente în DN, deci cu o atestare anterioară epocii pe care ne-arn propus s-o urmărim, au fost înlăturate. De asemenea au fost eliminate din DCR cuvintele cuprinse în DLR cu atestări anterioare anului 1960. Aici trebuie făcute însă două precizări: a. în dorinţa ca acest dicţionar să devină o sursă pentru dicţionarul tezaur al limbii române şi pentru alte dicţionare am considerat util — în măsura în care am dispus de citate pentru ele — să înregistrăm şi cuvinte despre care avem certitudinea că au circulat tn perioada premergătoare anilor ,6 O, dar care — deşi uneori au fost semnalate in reviste sau în dicţionare de specialitate înainte de această dată — nu au fost înregistrate nici în DN, nici în alte dicţionare curente ale limbii române. b, au fost reţinute unele cuvinte care apar în DN dacă tn contextele din ultimele două decenii prezintă sensuri noi, de exemplu impact, realiza etc. 2.2.2. Al doilea criteriu al selecţionării termenilor pentru DC R a fost acela alrâspîndirii cuvintelor în limba română; 13 PREFAŢĂ pentru aceasta am admis in DCR cuvintele pentru care au existat în fişierul nostru minimum două citate, socotind că, daca din presa excerptată - de o singură persoană s-au extras două contexte cuprinzînd uh anumit cuvînt, acesta poate fi, de fapt, un semn că termenul rcspcctiv este mai bine reprezentat, fie in presă, fie chiar în aspectul vorbit al limbii. 2.2.3. în. unele cazuri ani inserat totuşi în DCR cuvinte ilustrate printr-un singur citat. Este vorba de situaţii foarte diferite: — cuvinte care apar înregistrate în DEX sau în DN3, deci care au o anumită poziţie în limbă, dar care în dicţionarele menţionate nu sînt însoţite de exemplificări (de exemplu: ciberne-tiza, decontracturare); — cuvinte uzuale care reprezintă realităţi ale vieţii de toate zilele şi care, întîmplător, nu du fost înregistrate de mi în contexte mai numeroase: ciorap-pantalon, externare. In situaţia aceasta se află şi unele cuvinte recente alcătuite din abrevieri (BTT, INCREST);. — cuvinte care denumesc tipuri de activităţi sau de profesiuni noi (arliitect-decorator, cineast-reporter, dactilografă-seoretară); — cuvinte care dehumesc noi cuceriri , ale ştiinţei şi tehnicii (crenoterapie, criobiologie); — cuvinte care reprezintă unele denumiri comerciale noi (cazeocaroten); — cuvinte care apar în contextele ilustrînd uncie cuvinte-titlu din DCR (de exemplu discofil v: hobbyst, filamentar v. eardat). 212.4. în general, tn categoriile de mai sus credem că sînt cuprinşi — cu toate rezervele impuse de astfel de „pronosticuri“ — termeni care vor rezista timpului. Altele însă sînt cuvinte cu o existenţă efemeră sau care denumesc realităţi de pe alte meridiane, dar cuvintele respective apărînd (des, unele dintre ele) în presă, socotim că trebuie explicate şi ilustrate în DCR pentru a ajuta la înţelegerea, lor de un public cititor cît mai larg. Am procedat în acest fel întrucît am pornit de la principiul că acest dicţionar are menirea să conscmncie, uneorifihmai trecerea prin limba PREFAŢĂ 14 română a unor împrumuturi sau a unor creaţii pe teren românesc (p. şi 1.6.). 2.3.1. în DCR definiţia cuvintelor s-a dat cit mai simplu, prin sinonime cunoscute sau prin explicaţii menite sa lămurească sensul/sensurile pentru masele largi de cititori. Uneori, cînd sensul reiese cu claritate din citat, acesta suplineşte în mod practic orice definiţie (v. conductorină, gazokol). 2.3.2. Sensurile diferite ale aceluiaşi cuvînt sînt numerotate. Nu trebuie totuşi să ne surprindă împrejurarea că numărul sensurilor este relativ redus şi că cei mai numeroşi termeni sînt mono* semantici în DCR; aceasta se explică prin timpul prea scurt care a trecut de cînd sînt folosiţi în limbă, timp în care, cu rare excepţii, nu şi-au putut încă dezvolta semnificaţiile virtuale. 2.4.1. în DCR am pornit de la principiul verificat de practica lexicografică după care tăria unui dicţionar constă nu atît în definiţii, care pot fi de diverse. tipuri, se pot modifica, se pot rafina, cît în citate, într-o bogată ilustrare1. Înîr-adevăr, realitatea limbii epocii se păstrează prin contextuljcontextele cuvîntului-titlu. De aceea am căutat ca în articolele propriu-zise să ilustrăm sensurile cu exemple extrase din presă. Pentru a se distinge creaţiile efemere de cele cărora li se poate prevedea o viaţă mai lungă, este clar că numărul citatelor poate avea un mare rol. 2.4.2. Citatele sînt înregistrate cu un dublu scop: în primul rînd, de a exemplifica semnificaţiile cuvintelor recente şi de a oferi exemple ilustrînd diferitele combinaţii sintactice în care poate fi utilizat termenul respectiv şi, în al doilea rînd, de a prezenta o imagine a limbii actuale pentru că la un moment dat se pot considera toate citatele ca aparţinînd unui unic „text“, avînd ca „iautor“ o colectivitate, interesant sub raport sintactic, morfologic etc. 2.4.3. In mod intenţionat, pentru a putea cuprinde în DCR un număr mai mare de cuvinte şi pentru a ne păstra în limitele 1 „II n’y a pas de vdritable dictionnaire sans exemples" (Le Petit Robert, Paris, 1978, p. XV). Să nu uităm că pentru Voltaire „un dicţionar fără exemple este un schelet1'. 15 PREFĂ ŢĂ impuse, fiecare cuvînt esle ilustrat prin maximum trei citate extrase pe cit posibil din perioade de timp diferite. Ca regulă generală, primul citat reprezintă prima atestare, al doilea estx mai recent, unnînd ca al treilea să aparţină ultimilor ani. Aceasta pentru ca reţeaua citatelor, să poată întări ideca c ir c n laţ iei in timp a cuvîntului, deci, in foml, im p.l a nt ar e a sa în limbă. Evident, aceasta este situaţia ideală, dar uneori ne-aih oprit la o singură atestare pentru unele cuvinte (v. 2.2.3.). Am căutat ca, in general, citatele să fie scurte; lungimea unora se justifică prin împrejurarea că în ele apar cuvinte pentru care. într-alt loc în DCR se face numai o trimitere (v. de exemplu chip, containerizare etc.). 2.4.4. Nu am considerai ca avem de-a face cu două ocurenţe în cazul cînd un termen apare, în acelaşi context — uneori la forme gramaticale diferite — de două ori. de exemplu: ludotecă. magnet odiaflux. 2.4.5. Citatele, date între ghilimele, sînt urmate de indicarea exactă a sursei. In situaţii excepţionale s-a indicat f.d. (fără dată), eventual f.p. (fără pagină), f.z. (fără zi). Toi in cazuri foarte rare, pentru cuvintele neîntîlniţc în sursele curente, dar cunoscute din vorbirea zilnică, am alcătuit exemple simple (v. 2.1.): Pentru a nu încărca în mod inutil dicţionarul, am selectai din citatele avnle la dispoziţie mimai strictul necesar bunei înţelegeri a sensului, noiîndu-se prin semnele de suspensie (...) omisiunile din text. în acelaşi scop, la numele proprii am lăsat numai iniţialele; nu am recurs la prescurtări insă în cazul unor nume de personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice, artistice; de asemenea, dacă trimiterile se fac la aceeaşi sursă, nn am repetat siglele acesteia, ci exclusiv ziua, anul şi pagina (v. cinecenaclu). Menţionăm că in citatele folosite nu. am intervenit în scrierea cuvintelor, atitudinea noastră faţă de scrierea corectă a cuvintclor se manifestă în forma cuvintelor-titlu. 2.5.1. înregistrate fiind intr-mi răstimp limitat, cuvintele cuprinsa în DCR sînt datate. Datarea este indicată în trei feluri: PREFĂ ŢĂ 16 1. prin data existentă la prima atestare a cuvîntului-titlu din articolele propriu-zise; 2. prin anul notat intre paranteze la una dintre trimiteri in cazul acelor cuvinte-titlu în care citatul/citatele nu reprezintă prima atestare (v. de exemplu, microanchetă, LP etc.) şi 3. prin anul notat după cuvîntul-titlu al articolului-trimitere. 2.5.2. Trebuie însă imediat subliniat că data primă menţionată la fiecare cuvînt nu trebuie absolutizată: este vorba exclusiv de o primă atestare cunoscută, supusă — desigur — relativităţii generate de carenţele cunoştinţelor noastre şi de inexistenţa anor preocupări anterioare consecvente de datare a cuvintelor româneşti. Evident, considerăm aceste datări exclusiv ca un > / început de drum. 2.5.3. Un caz special îl constituie o serie de cuvinte care există şi în alte limbi (de exemplu în franceza, engleză), dar care în română sînt atestate înaintea acestora. De exemplu: modernitate rom. 1967 fr. 1968 fototelegrafic rom. 1964 fr. 1968 fotocoagulare rom. 1963 engl. 1967 în toate cazurile similare nu am mai considerat că este vorba de împrumuturi, ci — pînă la proba contrară — de „formalii“ paralele, ivite independent, prin derivare sau prin compunere. 2.6. Cuvintele de origine străină care prezintă o pronunţare diferită de cea corespunz&toare aspectului scris al cuvîntului au fost însoţite de indicarea pronunţării, notata intre paranteze drepte., tn partea finală a articolului. Din dorinţa de a da posibilitatea tuturor celor care folosesc acest dicţionar să înţeleagă, fără dificultăţi, pronunţarea cuvintelor străine, am adoptat o notare simplificată, cu grafeme cunoscute în general de orice vorbitor al limbii române. 2.7.1. Deşi nu este un dicţionar cu specific etimologic, am considerat că, în măsura posibilului, indicarea etimologiei în DCR te impune. Am precizat „în măsura posibiluluipentru că, tn special in cazul împrumuturilor, dar uneori şi în acela al cuvintelor create pe teren românesc, în rezolvarea etimologiei am întini- n PREFĂ ŢĂ pinat multe şi mari dificultăţi. Un exemplu: planet oi d apare atît în franceză, cit şi în engleză, dar am considerat că termenul românesc are ca etimon cuvîntul francez, deoarece numai în franceză am găsit atestat sensul din limba română. în cazul unor cuvinte nu am putut furniza nici o indicaţie etimologică, iar în altele am dat exclusiv o descriere a formaţiei cuvîntului (de exemplu minicopter: din mini- + [AeZîjcopter) fără a putea preciza în ce limbă a fost creat sau alcătuit cuvîntul respectiv. în acest caz explicaţia etimologică este cuprinsă între //...//• 2.7.2. Etimologia cuvintelor formate în cadrul limbii române s-a rezolvat, în general, pornindu-se de la cuvintele înregistrate anterior în dicţionarele curente. 2.7.3. Uneori a fost foarte greu de decis dacă un cuvînt s-a format pe teren românesc sau este împrumutat ca o formă alcătuită într-o altă limbă. Evident, dacă modelul străin al unui cuvînt este cunoscut, a fost notat ca atare% de exemplu cosnionavă, după rus. kosmokorabli, fr, cosmonef. 2.7.4. Desigur, contextul poate furniza unele indicaţii asupra limbii de origine, dar nu asupra etimonului precis. De exemplu, contextul indică originea americană a invenţiei numite magneto-plan, dar cum nu întîlnim acest cuvînt într-un dicţionar al limbii engleze (americane), în spaţiul rezervat etimologiei am notat cuv. engl.; în cazul cînd contextul indică apartenenţa unui termen la o anumită zonă lingvistică şi cînd cuvîntul respectiv este alcătuit din elemente reperabile în română, am notat „probabil după modă..*) de exemplu miniecran, din mini- + ecran, probabil după model engl. 2.7.5. în DCR cuvintele de origine străină prezente în lexicul românesc actual au fost clasate în trei categorii: a. împrumuturi propriu-zise, cuvinte cu circulaţie în limba română în general sau în unele sectoare de activitate, de exemplu medicina; acestea au notată etinvologia la sfîrşit. De menţionat ca, potrivit principiului etimologiei multiple, pentru unele cuvinte tntîlnite în mai multe limbi am indicat mai multe surse posibile; PREFĂ ŢĂ 18 b. împrumuturi cu o sferă mai redusă de circulaţie şi care poartă, la înccput, m paranteză indicaţia franţuzism,. an glicis m ele. Şi la accstea etimologia este notată la sfirşit. c. xenisme, cuvinte de origine străină neadaptate sistemului limbii române. Cum etimonul este identic cu forma din text, am considerat suficient să notăm în paranteza iniţială cuv. fr., cuv. engl., cuv. it. etc., indicaţie care exprimă de fapt atitudinea noastră faţă de cuvîntul respectiv, faţă de caracterul ,,extern“ al acestuia. 2.7.6. Este ştiut că „frontierele“ vocabularului (total) al unei limbi sînt imprecise, mobile, contestabile, ceea cc eşte valabil pentru ziua de astăzi na era valabil ieri şi, cu siguranţă, va fi altfel mîine. Şi dacă există un mare număr de emani e despre care se poate afirma cu certitudine că aparţin, astăzi, limbii române, — nu toate întregii limbi române, ci numai unor vorbitori, după specificul ocupaţiilor lor — există alţi termen i, şi ei numeroşi, asupra cărora ne vine foarte greu să nc pronunţăm. în această categoric intră, de exemplu, cuvintclc ,,dc. ultimă oră“, despre care nu avem nici o siguranţă că au un „viitor“ de stabilitate, creaţiilc „de momentcuvintele argotice chiar şi uncie cu specific tehnic, dar cu o slabă circulaţie, denumirile unor produse etc.., etc. Aici trebuie incluse şi cuvintele dc origine străină neintrate încă într-un circuit mai larg (trecute în DCR în categoria b.) sau, pur şi simplu, cuvinte străine (categoria c ), cxprimînd de cele mai multe ori realităţi inexistente la noi. Desigur că multe dintre cuvintele din aceste ultime două categorii vor fi date uitării, dar pentru cititorii de astăzi care le întîlncsc în paginile ziarelor dc exemplu, ca şi pentru istoria vocabularului acestei perioade ele trebuie consemnate şi exemplificate într-un dicţionar cu profil preponderent descriptiv ca DCR. 2.S.I. O caracteristică a acestui dicţionar constă în trimiterea, în paranteza finală, la o serie de lucrări anterioare în care s-au discutat ori s-au menţionat unele dintre cuvintclc prezente în DCR. Rcfcnna se face în special la volume, de sinteză ccle mai multe, consacrate problemelor de lexic, de formare a cuvintelor sau dc etimologic, hi plus, an fost puse la contribuţie şi informaţiile 19 PREFAŢĂ cuprinse într-o serie de articole relativ recente semnate de F\ Asan, M. Avram, A. Beyrer, E. Carabulea, F* Ciobanii, II. Constantin nescu,:M. Gheorgliiu, 1. Ghelie, AL Graur, V. Guţu Ro?nalof Th. Eristea, L Iordan, îl. Maneca, L. Mareş, E. Mirska, M. Popescu^Marin, A. Rudeanu, L. Seche,. T. Şandru-OUeanu, FL Şuteu, EL Toma, L. Vusiliu, ca de autoarea acestui dicţio- nar. Informaţiile culese din lucrările citate au fost folosite pentru stabilirea etimologiilor şi, mai ales, pentru unele pre-datări (s-a indicat între paranteze anul înregistrărilor anterioare la cuvintele cu atestări mai recente în exemplele aduse de noi), 2.8.2. Ori de cîte ori cuvintele cuprinse în DCR apar în DEX şijsaa în DN3, am menţionat acest lucru. Dacă însă un cuvînt din BCR apare lucrat şi în Dicţionarul limbii române, red. resp, lorgu Iordan, AL Graur şi I. Coteanu, Ed. Acad. R.S.R. (DLR ), n u am indicat aceasta, deoarece DLR, cel mai cuprinzător dicţionar al limbii române de plnă acum; nu este la.tndemîna maselor de cititori, cum este DEX-uL DN3 a fost utilizat pentru că are un profil asemănător pînă. la. uri punct■— cu DCR, mai bine spus, BCR poate reprezenta o secţiune din DNS, dicţionar care cuprinde şi neologisme din perioade mult anterioare anului 1960 In plus, DCR-ul cuprinde şi formaţii româneşti noi, unele forme argotice, familiare etc. care nu-şi găseau locul în DN3. 2.8.3. De asemenea, efectuîndu-se o comparaţie între DCR şi dicţionare străine recente, consacrate în mod special cuvintelor noi din franceză şi engleză s-a indicai, acolo unde' este cazul, prezenţa (datată, de cele mai multe ori) a acestora în limbile respective. De prisos să mai amintim că alunei cînd în dicţionarele străine utilizate unii termeni sînt înregistraţi fără a se preciza nici o daiăr aceasta nu are cum să apară în paranteza finală a terme-'nilor. corespunzători din; română (de exemplu: multivision). De ineriîionatxă am înregistrat dicţionarul care dă cea mai veche atestare (de exemplu) pentru mescdlinsi PR, care indică 1950, şi nu DMN care dă anul 190); în caz că data este aceeaşi tn două dicţionare ale aceleiaşi limbi am indicai numai unul dintre ele. Pentru franceză ne-am adresai în special lucrărilor Diction- 2* PREFAŢĂ 2D naire des mots no ave au x de P. Gilbert, 1971 (DMN), la care ura adăugat datele recente cuprinse în Dictionnaire des motş contemporaines de P. Gilbert, 1980 (J)MC) şi Petit Robert, 1978 (PR), iar pentru engleză lucrării The Barnhart-Dictio-n&ry of New English since 1963 de Clarence L. Barnhart, Sol Steinmetz, Robert K. Barnhart (BD). Aceste dicţionare ne-au fost utile de cele mai multe ori în operaţia de stabilire a etimologiilor cuvintelor româneşti şi — de multe ori — în evidenţierea rapidităţii11 cu care româna a împrumutat sau şi-a creat un termen pe baza elementelor sale, în interiorul limbii române. De asemenea, aşa cum am arătat mai sus (2.5.3.), dicţionarele străine citate ne-au dat prilejul să constatam pre-înregistrarea în limba română a unor cuvinte (este preferabu să vorbim, despre pre-înregist-rare şi nu despre pre-existenţa cuvintelor în limba română, pentru că esjte foarte probabil că înregistrarea în dicţionarele străine respective să fi fost lacunară). 2.8.4. în plus, pe lîngă alte dicţionare lingvistice, am utilizat o serie de dicţionare de specialitate, dar trebuie menţionat că, uneori, acestea nu conţin noii termeni specifici disciplinei respective, fiind vorba, în cele mai multe situaţii, de metode noi, descoperite şi aplicate recent. Pentru a ne limita la un singur caz, vom lua ca exemplu Dicţionarul medical, Bucureşti, 1969, în care nu am întîlnit cuvinte precum: cardiomiopatie, endodonţie, cndocine-matograîie, electroacupunctură, electrotermocauterizare, elec-îrooftalm, electronografie, fibroscop — toate înregistrate în DCR —, unele, de exemplu, fibroscop, încă din 1964 (Dicţionarul medical apărînd în 1969 ar fi fost fircsc să-l consemneze). 3.1. în concluzie, acest dicţionar nu reprezintă decît un încep u t şi nu are nici pe departe pretenţia de a fi cuprins în întregime lexicul românesc recent. Fişierul existent, rod al ( muncii unei singure persoane, însumează, în mod normal, numai o parte din ceea ce există ca nou în vocabularul actual şi din ceea ce ar fi putut fi extras de un colectiv numeros. 3.2. De aceea, înainte de a încheia trebuie subliniat că sîntem conştienţi de lipsurile acestei lucrări (nu am cuprins şi alte cuvinte 21 PREFĂ ŢĂ poate cel puţin la fel de importante ca cele incluse tn DCR; nu aia putut furniza o datare mai veche pentru unele din cuvintele inserate, nu am avut elementele necesare pentru a stabili unele etimologii, nu am înregistrat toate locurile unde specialiştii au semnalat şi au discutat un cuvînt recent) şi că vom fi bucuroşi de sugestiile şi îmbunătăţirile care ne vor fi propuse atît ae specialişti, cit şi de cititorii nespccialişti tn mina cărora va intră această lucrare de pionierat, orictnd ameliorabilă. 3.3. în încheiere, ţinem să aducem mulţumiri călduroase colegilor şi prietenilor noştri, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Carmen Dumitrescu, Theodor Hristea, Coman Lupu, Marga \Lotreanu, Mihai Marta, 1Aurel Nicolescu,| Maria Rădulescu, Luiza Seche, Elena Tonia, Claudia Tudose şi în mod special lui Alexandru Ciolan, care şi-au manifestat interesul pentru această lucrare şi, In diferite faze ale elaborării ei, ne-au fost alături şi ne-au acordat ajutorul lor. Gindurile noastre recunoscătoare se îndreaptă de asemenea către referenţii lucrării, acad. Al. Graur şi conf. dr. Th. Hristea, care ne-au făcut importante observaţii şi sugestii. Şi, last but not least, exprimăm viile noastre mulţumiri Editurii Albatros prin directorul ei, Mircea Sântimbreanu,şiprin redactorul cărţii, N. Iliescu — care au înţeles semnificaţia şi importanţa publicării acestui dicţionar într-o colecţie adresată atît specialiştilor, dt şi marelui public, în special tineretului. FLORICA D1M1TRESCU Mihăieşti, 18 august 1979 ABREVIERI adj. — adjectiv agr. — agricultură alim, — alimentaţie americ. — (engleza) americană amerind. — amerindian apic. — apicultură arg. — argotic astr, — astronauticâ astron* — astronomie av. — aviaţie biol. biologie bot. botanică bulg, bulgară cf. confer cliim. chimie cib. — cibernetică cinem.- — cinematografie circ. *— circulaţie colocv. — colocvial com. — comerţ constr. — construcţii cont. — contabilitate cosm. — cosmetică cuv. — cuvînt, -inte der. regr, — derivat regresiv ebr. — ebraică ec. pol. — economie politică electr. — electricitate electron. — electronică engl. — engleza etim. — etimologie ex. — exemplu expr. — expresie farm. — farmacie f. — feminin fig- ~ figurat filoz. — filozofie fin. — finanţe fîz. — fizică fizioV — fiziologie form. — formaţie foto. — fotografie fr. — franceză geogr. — geografie geol. — geologie germ. — germană gosp. — gospodărie gr. — greacă hidr. — hidraulică iht. — ihtiologie ind. — industrie inform. — informatică inv. — invariabil ît — italiană 23 abrevieri înv. — învăţămint jap* — japoneza jur. — juridic lat. — latină lb. — limbaj lg- — lingvistic lit. — literar livr. — livresc loc. — locuţiune m. — masculin magh. — maghiară mar. — marină mec. — mecanică med. — medicină, medical meteor. — meteorologie mineral. — mineralogie moţ. — moţional muz. — muzica n. — neutru nav. — navigaţie neol. — neologism n. loc. — nume de localitate n. pr. — nume propriu nr. — număr ol. — olandeză opt. — optică peior. — peiorativ pict/* — pictură pl. tant. — plurale tantum pol. — poloneză polit. — politică pop. — popular port. — portughez pron. — pronunţat psih. — psihologie refl. — reflexiv rom. — română rus. — rusă s. — substantiv (al) scand. — scandinav, limbii® scandinave vechi sg. tant. — singulare tantum sint. — sintagmă sp. — spaniolă sued.- — suedeză suf. — sufix supli — supliment s.v. sub voce şt. *— ştiinţific ş.u. •— şi următoarele tehn; *— tehnică tel. telefonie, telecomn* nicaţdi text. ^ (industrie) textili topogr. — topografie V. — vezi var. — variantă vb. — verb zool. — zoologie zoot. — zootehnie SURSE Ahn. Sa. — „Almanahul Scînteia" [Bucureşti]. Cinema — „Cinema", Revistă lunară de cultură cinematografică [Bucureşti]. - ” Cont. — „Contemporanul". Săptămînal al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste [Bucureşti]. Cronica — „Cronica". Săptămînal politic, social, cultural, editat de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă Iaşi. Dobrogca — „Dobrogea nouă". Organ al Comitetului judeţean P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Constanţa. D; um nou — „Drum nou". Organ al Comitetului judeţean P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Braşov. Echinox — „Echinox". Revistă studenţească de cultură, organ al Comitetului U.T.C. şi al Consiliului U.A.S.C.R. al Universităţii Babes-Bolyai din Cluj. Fam. — „Familia". Revistă lunară de cultură, Oradea. - -f ■» Fi. — „Flacăra", Săptămînal editat de Frontul Democraţiei şl Unităţii Socialiste [Bucureşti]. Forum — „Forum". Revista învăţămintului superior, editată de Ministerul Educaţiei şi al învăţămintului [Bucureşti]. Gaz. lit. — „Gazeta literară". "Organ săptămînal al Uniunii scriitorilor din R.S.R. [Bucureşti]. I.B. — „Informaţia Bucureştiului". Ziar al Comitetului municipal P.G.R. şi al Consiliului popular al municipiului Bucureşti [Bucureşti]. 2L — „Lumea". Săptămînal de politică externă editat de Uniunea ziariştilor din R.S.R. [Bucureşti]. Lug. — „Luceafărul". Săptămînal editat de Uniunea scriitorilor dia R.S.R. [Bucureşti], SURSE ■ - - - *"*■ •"-■■■ - ■■ ■ > ■— — -■■■».— — I M. — „Munca". Organ al Consiliului Central al Sindicatelor din R.S.R. [Bucureşti]. Mag. — Magazin". Revistă săptămînală editată de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste [Bucureşti]. P.N. — „Presa noastră". Revistă lunară a Uniunii ziariştilor din R.S.R. [Bucureşti]. Pr. R. TV. — Programul „Radio-tv". Editor Radioteleviziunea Română [Bucureşti]. Rev. de rejerate şi recenzii — „Revistă de referate şi recenzii. Lingvistică şi filologie" [Bucureşti]. R.l. — „România liberă". Cotidianul Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste [Bucureşti], - R. Ut. *— „România literară". Săptămînal editat de Uniunea scriitorilor din R.S.R. [Bucureşti]. Săpt. — „Săptămîna". Revistă editată de Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al municipiului Bucureşti [Bucureşti]. Sc. — „Scînteia". Organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român [Bucureşti]. Sc.t. — „Scînteia tineretului". Organ al Uniunii Tineretului Comunist [Bucureşti]. SeG.c. — „Secera şi ciocanul". Organ al Comitetului judeţean P.C.R, şi al Consiliului popular judeţean Argeş [Piteşti]. Sec. 20 — „Secolul 20". Revistă de literatură universală editată de Uniunea scriitorilor din R.S.R. [Bucureşti]. Sp. — „Sportul". Ziar al Consiliului naţional pentru educaţie fizică şi sport [Bucureşti]. Sp. iehn. ~ „Sport şi tehnică". Revistă lunară a Uniunii de cultură fizică şi sport din R.S.R. [Bucureşti]. Şt. şi iehn. — „Ştiinţă şi tehnică". Revistă editată de C.C. al U.T.O şi U.A.S.C.R. [Bucureşti]. T.N. — „Timpuri noi". Trib. Rom. — „Tribuna României". Revistă editată de Asociaţia „România" [Bucureşti]. V. rom. — „Viaţa românească". Revistă a Uniunii scriitorilor din R.S.R. [Bucureşti], V. stud. — „Viaţa, studenţească". Revistă a Uniunii Asociaţiilor. Studenţilor Comunişti din România [Bucureşti], LUCRĂRI, DICŢIONARE, REVISTE AD — J, Kleczek, Astronomical Dictionary, Praha, 1961. AUB — Analele Universităţii Bucureşti, Bucureşti. BD — Clarence L. Barnhart, Sol Steinmetz, Robert R. Barnhart, The Barnhart Dictionary oj new English since 1963, Bronxville, New York, Evanston, San- Francisco, London, 1972. CD — College Dictionary, Editor in chief JLaurence Urdang, based os The Ranăom House, Dictionary oj the English Language, Ne\r York, 1972. CO — The Concise Oxford Dictionary oj current English, Oxford, 1954. D.Am. — Florin Ionescu, Dicţionar de americanisme, Bucureşti, 1972. DC — Dicţionar de chimie, coord. dr.. Gr. Bâlănescu, Bucureşti, 1974. DE — Romulus Vnlcănescu, Dicţionar de etnologie, Bucureşti, 1979. DEA — Dicţionar dc economie agrară, - coord. dr. ing. S. Harţi a, Bucureşti, 1969. DEI — Carlo Battisti, Giovani Alessio, Diz iun ar io etimologica italiano, Firenze, 1950. DF — Dicţionar de jizică, Bucureşti, 1972. D. Filoz. —Dicţionar de Jilozojie, Bucureşti, 1970. DFMÎf — Â. Manuila, L. Manuila, M. Nicole, H: Lambert, Dictionnairs jranfais de midicine ct de biologie, 3 voi., Paris, 1970. DG — V. Bacăuanu, I. Do nisă, I. Hârjoabă, Di cţionar'geomo rJologi$t Bucureşti, 1974. DJ — M. Berindei, Dicţionar de jazz, Bucureşti, 1976. DLÎ — Giacomo Devoto, Carlo Oii, Dizionano dellă lingua italiana, Firenze, 1971. DM — Dicţionar meditai, red. resp. dr' P. Simiti, Bucureşti, 1969. DMA — Dicţionar de mecanică agricolă, Bucureşti, 1972. LUCRĂRI, DICŢIONARE, REVISTE _____________ O MC — P. Gilbert, Dictionnaire des mots contemporains, Paris, 1980. O.Min. — Dicţionar poliglot de mine, geologie şi petrol extracţie, coord. prof. dr. ing. Popa Aron, Bucureşti, 1964. ©MM — Dr. Virginia Cartianu, dr. Eugenia Farca, ing. Adrian Popescu, Dicţionar de management şi marketing, Bucureşti, 1973. ©MET — P. Gilbert, Dictionnaire des mots nonveaux, Paris, 1971. ©.Muz. — losif Sava, Luminiţa Vartolomei, Dicţionar de muzică, Bucureşti, 1979. DP — Dicţionar politie, Bucureşti, 1975. ©.Pisc. — E. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican, Dicţionar piscicol, Bucureşti, 1978. ©T — Dicţionar tehnic român-jrancez, Bucureşti, 1973. £>TA — P. Cristea, C. Szabados, Dicţionar tehnic auto, Bucureşti, 1975. ©TL — Dicţionar de termeni literari, coord. Al. Săndulescu, Bucureşti, 1976. 5)TM — Dicţionar poliglot de termeni tehnici şi maşini termice, coord. prof. dr. doc. ing. Bazil Popa, Bucureşti, 1975. £>TP — Dicţionar tehniG poliglot, Bucureşti, 1963. £>. Tr. — Dicţionar poliglot de transporturi terestre, navale şi aeriene, . coord. ing. C. .Avram, Bucureşti, 1974. ©TR — Dicţionar tehnic de radio şi televiziune, red. coord. ing. V. Văcaru, Bucureşti, 1975. £>Z — Dicţionar de zootehnie şi medicină veterinară, coord. conf. dr. doc. Eugen Paştea, Bucureşti, 1969. ER — Etudes romanes dediies â Iorgu Iordan, Bucarest, 1978. F — Der Grosse Dnâen Fremâ-Wdrterbuch, Mannheim, 1966. FC I — Fulvia Ciobanu, Finuţa Hasan, Formarea cuvintelor în limba română, voi. I. Compunerea, Bucureşti, 1970. FC II — Formarea cuvintelor în limba română, voi. al II-lea. Prejixelc, red. resp. acad. Al. Graur şi Mioara Avram, Bucureşti, 1978. Giurescu M.C. — Anca Giurescu, Les mots coniposis dans Ies langues romanes, The Hague-Paris, 1975. Ec. Goga Lex. — Ec. Goga, Lexicologie romanică (lexic profesional), Bucureşti, 1976. 29 LUCRĂRI, DICŢIONARE, REVISTE Graur C.— Alexandru Graur, „Capcanele" limbii romane, Bucureşti, 1976. . f Graur T. — Alexandru Graur, Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, 1968. V. Guţu Romalo C.G. — Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală, Bucureşti, 1972. GWDS — Duden, Der Grosse Worterbuch des deutsche Sprache in 6 Bănden, I, Î966, Manriheim. Th. Hristea P.E. — Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968. & — Lcxis, Dictionnaire de la langue franţaise (Direction do Jean Dubois), Paris, 1975. LGG — Lexicon, geologie, geografie, mine, petrol, coord. conf. ing. N. Mihăilescu, Bucureşti, 1975. LI — Marius Sala, Dan Munteanu, Valeria Neagu, Tudora Şandru-Olteanu, El lâxico indigena del espaîiol americano, Academia Mexicana, M6xico-Bucarest, 1977. LII — Larousse illustrated internaţional, Encyclopedia and dictionary, Larousse, Mc Graw-Hill International Book Company, 1972* LL — Limbă şi literatură, Societatea de ştiinţe filologice din R.S.R», Bucureşti, din 1955. LR — Limba română, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, din 1952. LRC II — I. Coteanu, A. Bidu-Vrânceanu, Limba română contemporană, voi. II, Vocabularul, Bucureşti, 1975. LTR — Lexiconul tehnic român, coord. acad. Remus Răduleţ, voi/ I-XVIII, Bucureşti, 1957—1966. OSRI — OrfograficesM slovar russhogo iazika, Moscova, 1973. PR —‘'Paul Robert, Le Petit Robert, Paris, 1978. RRL — Revue Roumaine de Lhtguistiquei Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, din 1956. SC — Gheorghe I. Tohăneanu, Teodor Bulza, 0 seamă de cuvinte româneşti, Timişoara, 1976. 6CL — Studii şi cercetări lingvistice, Editura Academiei R.S.R., din 1950. SG — Studii de gramatică, Academia R.S.R., Bucureşti, din 1956* LUCRĂRI, DICŢIONARE REVISTE 3(f SMFC — Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, voi. I—VI, Bucureşti, din 1959. TDE — Peter Neidhardt, Tehnical Dictionary of eleclronics, Berlin, 1967. TDTF — R. Korner, Tehnical Dictionary, Textile Finishing, Berlin, 1966. VLI — Nicolo Zinagarelli, Vocabolario ăella lingua italiana, ed. a VIII-a# Bologna, 1959. VRC — Vasile Şerban, Ivan Evseev, Vocabularul românesc contempo-ran, Timişoara, 1978. W — Webster’s New International Dictionary of the English Language, ed. a IlI-a, 1958. WN — Webster's New World Dictionary of the American Languaget Cleveland — New York, 1966. WT — Web ster9 s Third New International Dictionary oj the English Language unabridged, London, 1961; DICŢIONARELE ALBATROS abajur-glob s.m — Abajur în formă de glob—„Lămpile de masa... [au] aceeaşi şi aceeaşi banală tijă metalică*şi abajur-glob pictat sau nu cu floricele." Sc. 8 III 64 p. 2 (clin abajur -f glob). abonatîî£nt-legiiîmâ{îe s.n. — Legitimaţie ' care, în schimbul unei sume de bani, permite posesorului să călătorească cu * anumite mijlpace de transport — „I.T.B.-ul va pune învînzare şi noul tip de abpnament-lcgitimaţie cu durata nelimitată (pînă la pierdere sau deteriorare). R.l. 12 X 77 p. 5 (din abonament -f- legitimaţie), ti ' aburomobil s.n. — Automobil cu aburi — „Englezul E.K. a construit un automobil cu două locuri pus în mişcare de un motor cu aburi de tipul celor ce se fabricau prin anul 1911... Aburomo-bihtl cîntăreşte 500 kg/* Sc. 23 II 74 p. 6 (din abur*-\- [auto']mobilt probabil după model engl.}/ acomerclăl, -ă adj. „Brînza amestecată • ;cu scrum de ţigară şi mezelurile mirosind a cCarpaţU, cLitoral a sau cSnagova... pot recomanda mustrarea unui vîn-zător,..iar în timp..* îndreptarea acestei stări de fapt, s-o numim... acomcroială (adică în afara comerţului civilizat)" LB. 11 IX 71 p. 5 (din a- -f comercial). ac6rd-cădru s.n. — înţelegere la nivel general, care serveşte drept cadru .pentru convorbiri ulterioare — if Acord-cadru pentru colaborarea ştiinţifică şi tehnică. Schimburile comerciale sînt în continuă creştere. Avem cu România un acord-cadrtt pentru colaborare ştiinţifică şi tehnică." Sc. 7 IX 66 p. 6. „Acorduri-cadru de cooperare." Sc. 9 XII 73 p. 3. „Acord-cadru între socialiştii şi comuniştii spanioli." Sc. 6 IV 79 p. 4 (din acord + cadru; cf. fr. accord-cadre; DMN 1950). acromanţie 32 acromanţie s.f. „Capitala elenă numără nn mai puţin de 12 000 de prezicători, magi, cartoman-cieni, astrologi, pretinşi experţi în chiromanţie (ghicitul în palmă), cristalomânţie (ghicitul după modul de cristalizare a anumitor substanţe), acromanţie (ghicitul după conformaţia norilor), xilo-manţie (ghicitul în... lemn) şi o puzderie de alte practici oculte, cu nume tot atît dc pompoase." Sc. 23 III 77 p. 5 //din gr. akros „în cel mai înalt grad, 6uperior" + gr. mantei a „prevestire"//. act6r-cîntăr£ţ s.m. — Actor care, în timpul unei reprezentaţii, cîntă din gură sau dintr-un instrument — ..în activitatea teatrului există căutări... spre o formare mai complexă a unui actor-cîntâreţ sau cîntăreţ-actor, spre profesionalizarea interpreţilor." Sc. 31 VII 86 p. 4. „în interpretarea artiştilor argentinieni «Scara de mătase » s-a derulat într-un diapazon ce oscila între suavitate şi candoare, cu o frapantă galerie de actori-cîntâreţi capabili de reflecţii pătrunzătoare asupra psihologiei personajelor." Cont. 2 VII 73 p. 11 (din actor + dniâreţ; FI. Dimi-trescu în SCL 3/70 p. 326). &ct6r-dansatâr-cîntăr6ţ s.m. — Artist care în timpul unei reprezentaţii dansează, cîntă din gură sau dintr-un instrument; artist total — „Echipa formată din interpreţi — toţi — «totali» se mişcă ca un mecanism superb, din eare iese din cînd în cînd... R.M., actor-dansator-cîntăreţ..." Cont. 18 VII 69 p. 5. „Excelenta coregrafie a spectacolului era pusă în valoare de o echipă foarte bună de actori-dansaiori-cîntăreţi." R. lit. 28 II 74 p. 28 (din actor + dansator + cîntăret; FI. Dimitrcscu în SCL 3/70 p.' 333). act6r-mînuit6r s.m. — Artist specializat în mînuirea păpuşilor (în special la teatrele pentru copii) — ,,în toate cele trei spectacole, actorii-mîmiitori ai teatrului au demonstrat o mare putere de dăruire, pasiune şi energie." Sc. 16 V 73 p. 6. „Curs" seral de iniţiere în Arta actornhii-mînuitor.“ I.B. II I 74 p. 3. „La unele reprezentaţii îşi dau concursul 25 de aciori-mîmiitori; una din piese este prezentată de un singur mînuitor de marionete." R.l 31 III 79 p. 6; v. şi I.B. 12 I 76 p. 5 (din actor + mînuitor). act6r-prezentat6r s.m. — Artist (profesionist) care face compera-jul la un spectacol, la televiziune etc. — „Nu ştim sub imperiul cărei magii, actorii-prezentatori... îşi pierd în faţa camerelor de televiziune orice urmă de umor şi spontaneitate." R.l. f.z. IX 66 p. 2; v. şi Cont. 29 VII 67 p. 4 (din actor + prezentator). act6r-scrHt6r, v actriţă-scriitoărc s.ra.f. — Actor autor de literatură — „Piesa, cu acest titlu, de actoml-scriitor A.L., seamănă mult cu «Hotelul Astenicilor Cont. 20 VII 73 p. 4. „Actorul-cititor ca şi actoriil-scriitor sînt. 33 acvapl&i ?*şadar, creaţii ale literaturii, ale aiarilor sentimente/1 R. lit. 29 HI 73 p. 2. „în vîrstă de 54 de *ni, actriţa-scriitoare vădeşte. în cartea ei aceeaşi «clasă» ca şi în existenţa ei cinematografică şi teatrala/* R. lit. 15 II 79 p. 23 ;din actor 4- scriitor, actriţă scriitoare ). ictâr-vedătâ s.m. — Actor dramatic de mare vogă — „Actorii din institut, attorii-vedetă ai şcolii pot arăta exact că sînt un real talent/' Sc. 22 K.I 64 p. 4. „Personajul principal, actor ul-vedetă( C.B., fîste victima şi autorul propriei sale degradări morale/' R. lit. 23' V 73 p. 9; v. şi Cont. 16 VII 71 p. 9 (din actor 4“ vedetă). acuarelizât, -ă adj. — (Despre culori) Care este diluat în apă, pastelizat — „Totul este fals în filmul lui Zeffirelli. De pildă, culoarea. în loc de culoarea aceea plină, grea, saturată a lui Quattrocento, avem o coloratură spălată şi acuareîizată/* R. lit. 4 III 71 p. 24 (din acuarelă). acumulat6r-attto s.n. (tehn.) —A-cumulator pentru autovehicule — „La întreprinderea «Acumulatorul »"din Capitală s-a trecut la realizarea unor noi tipuri de acumulatori-auto ." Cont. 10 III 62 p. 2 (din acumulator -f- auto / FI. Dimitrescu in LL X/65 p. 232). ecvacultriră s.f. — Creşterea unor specii de faună şi floră marină în vederea comercializării — „în cadrul dezbaterilor «Oceanul, sursă inepuizabilă de hrană?» ce au avut loc la Paris, a fost abordată şi problema acvaculturii. După datele disponibile, producţia anuală de peşte obţinută prin ac va-cultură nu* atinge decît 300 000 — 350 000 tone din totalul de 75—78 milioane tone peşte prins anual/1 R.l. 21 IV 75 p. 6. „E momentul ca omul să treacă de la stadiul «culesului şi vînătorii», depăşite pe pămlnt de 5 000 de ani,# la stadiul «culturii». Astfel e pe cale să se nască «acvacultura». Se prevede că acvacultura va constitui în viitor una din principalele industrii alimentare/' Cont. 10 III 78 p. 5; v. şi R.l. 14 I 78 p; 6, 14 IV 80 p. 2 [var. acviculhiră] (din fr. aquaculture, aquiculture j D. Pisc. \ DN3). acvanaut s.m. — Scafandru, cercetător al profunzimilor submarine — „Platoul continental este deschis acvanauţilor.u Şt. şi tehn. 7/67 p. 36. „Record acvanautic. Un grup de acvanauţi britanici şi americani au stabilit un nou record mondial de scufundare/' Sc; 8 IV 76 p. 4. „Acvanauţi polari la lucru." Sc. 28 II 79 p. 5j v. şi I.B. 17 II 72 p. 1, R.l. 23 V 73 p. 8, 13 XII 77 p. 6 (din engl. aquanaut, fr. aquanautej PR 1967, BD 1968; FC 1 141, 284, Graur C. 20; DN3), acvanautic, -ă adj. 1976 — Care se referă la acvanauţi — v. acvanaut (din acvanaut + -ic). acvaplân s.n. (mar.) — Un tip anumit. de ambarcaţiune — „O 3 *— Dicţionar de cuvinte recente acvapîân flotilă de 30 de acvaplanuri, avînd propulsie cu reacţie submarină, va fi pusă în serviciu. Lung de 30 de metri, cicvaplanul cfectuează naveta între cele două maluri, transportînd la fiecare traversare 300 de persoane." I.B. 27 I 73 p. 4 (din fr. aquaplane; DMN; DEX, DN3 - alt sens). acvanst s.m. — Persoană care se ocupă cu creşterea vieţuitoarelor dr acvariu — "„Noutăţi pentru ac-vurişti" R.l. 21 XII 66 p. 2. „în atenţia acvariştilor. NATURA publica în numerele 5 şi 6 din arest an un ciclu de articole pentru iniţierea celor ce au preocupări de acvaristică." I.B. 8 X 70 p. 2; v. şi R.L 1 VII 73 p. 3 (din acvariu + -ist; cf. germ. Aquarist; D. Pisc.; DN3). acvarlstică s.f. — Ramură a ac-vaculturii care se ocupă cu tehnologia creşterii vieţuitoarelor în acvarii — „Zilele trecute, în incintei halelor Obor, la etaj, s~a deschis un magazin de acvaristică. Amatorii pot găsi aici acvarii, peşti, hrană pentru peşti, vegeta Vie, precum şi aparatură pentru acvarii/' LB. 24 IX 68 p.l.; v. si a cv ari st {din germ. Aquaris-tih; DN3). ecvasâl s.m. (chim.) „Pentru a pune capăt acestei controverse, inventatorul spray-ului cu aerosoli, americanul R.A., a pus la punct un nou tip de recipient cu lacvasoli» care foloseşte ca «vehicul antrenant * un amestec de apă şi butan/1 Sc. 19 VII 77 p 5 //din a cv a- -f sol, după modelul lui aerosol]!. adolescentin, -ă adj. — Dc adolescent — „Cursa cu maşina plină de năzdrăvănii şi de închipuiri tipic adolescentine/' Cont. 3 III 61 p. 3; v. şi băiet ism (din adolescent + -in, probabil după fr. cnjantin ; cf. it. adolescentino; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; DEX, DN3). adolescent ism s.n. — Calitatea de a fi adolesccnt — ,,Adolesccnlis~ mul lui este evident pe afară, dar nu pe dinăuntru, imaturitatca lui nu-i atît de limpede pe cit dă impresia/' R. lit. 2 V 74 p. 17; v. şi Luc. 14 X 78 p. 2 (din adolescent + -ism). adr£să-cerere s.f. „Abonamentele de transport cu autobuzele I.T.A. Craiova... se eliberează pe baza unei adrese-cerere din partea întreprinderii unde lucrează cel care solicită abonamentul şi a unui tabel/' Sc. 6 VII 74 p. 2 (din adresa cerere). adr£să-deîegâţîe s.f. — Act oficial prin care cineva este desemnat ca delegai — „în cabină, mai mulţi salariaţi ai unităţii: ce-i drept, cu forme in regulă, cu tabel şi adresă-delegaţie aprobată/' R.l. 1 VIII 73 p. 1 (din adresă -f- delegaţie). aerobiosc6p s.n. (tehn.) „Cercetătorii de la Institutul de protecţie a muncii şi igienă rurală din Lublin au pus dc curînd la punct un zaerohioscop selectiv», aparat care determină rapid şl fără greş 35 aerogara — în orice fel de condiţii — gradul de poluare a aerului, natura elementelor poluante şi cantitatea microorganismelor care pătrund în plămînii oamenilor şi ai animalelor/* Sc. 11 IV 75 p. 4; v. şi R.l. 16 IV 75 p. 6. //din aero-+ -scop//. aerob tiz s.n. (av.) — Avion — „Asaltul aerobuzelor” Şt. si tehn. 6/67 p. 30. „în U.R.S.'S., s-a construit macheta în mărime naturală a unui aerobuz care va transporta 350 de pasageri, cu o viteză maximă de 950 km pe oră." Sc. 29 VII 75 p. 8. „De aici, o competiţie acerbă pentru impunerea pe piaţă a aerobuzelor anilor ’SO." Sc. 12 X 78 p. 6; v. şi R.L 20 XI 75 p. 6 (din fr. aSrobus; cf. engl. atrbus; Graur C. 19: „Nu ştiu dacă există aerobuz, dar nu m-aş mira prea tare dacă l-as găsi undeva"; DN3).. aeroclub s.n. (av.) — Club în care se reunesc cei ce se ocupă cu aviaţia — „De curînd a fost înfiinţat la Piteşti un aeroclub pentru tinerii amatori de cunoştinţe aeronautice/1 R.l. 13 III p. 2 (din fr. airo-club; FC I 24, L. Seche în LR 1/74 p. 77; DEX, DNo). aeroctfsmic, -ă adj. — Care se efectuează în aer cu ajutorul unei rachete — „La centrul de cercetări ştiinţifice aerocosmice de pe lingă Universitatea din Tokio a fost lansată sîmbătă, cu succes, o rachetă: cu trei trepte de tip «Kappa-10-S-1*/' Sc. 19 VIII 65 p. 1 //din aero- -J- cosmici/. a e rod ii ci s.n. — Conductă specială pentru a înlesni pătrunderea Perului în încăperi, instalaţii subterane etc. — „în uzina pe'care a construit-o la 300 metri sub pămînt în Alpii de Jos, perul e dus prin aeroducie şi se respiră remarcabil, e frumos şi luminos ca în plină vară/' Cont. 2 IX 66 p. 10 (din aero- + duet, după modelul lui apeduct; cf. it. aero-dotto, engl. air-duci; FI. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 4). aerofotogrâîic, -ă adj. 1976 — Referitor la aerofoto grafie — v. aerojoiograjie (din acrojoiograjie aerofofograffe s.f. — Fotografierea unor obiective de la bordul unui avion — „Aerojotograjia şi protecţia plantelor. Un grup de cercetători italieni a efectuat în-tr-o zonă de litoral a* Mării Tire-niene un şir de experimente avînd drept scop descoperirea şi tratarea la timp a bolilor diferitelor plante. Pentru aceasta au fost făcute o serie de lucrări aerofotografice, folosindu-se pelicule speciale color/1 Sc. 28 VIII 76 p. 6; v. şi spectrozonal (1965) (din fr. airophotographie; DEX, DN3). aerogâră s.f. (av.) — Ansamblul clădirilor dintr-un aeroport — „O nouă aerogară proiectată special pentru avioanele-gigant «Boeing 747» şi «Concorde»/' Sc. 16 XI 68 p/6. „în curînd vor începe lucrările de ‘ construcţie a unei noi aerogăn cu care va fi dotat aeroportul londonez Heathro^'/* 3* aerogara I.B. 3 II 77:'p. 4 (din fr: aârogarej DMN 1950; Graur T. 124, 147, L. Seche în LR 1/74 p. 77, LRC II p. 203; D.Tr.; DEX, DN3). aeroglisfir s.n. (av.) „De cxirînd a fost lansat la apă, în apropiere do Coweste (Marea Britanie), ae-roglisoriil SRN-4, o navă de tip special, cu perne de aer şi mai multe elice, capabil să dezvolte o viteză de aproximativ 110 km/ oră/* R.l. 13 II 68 p. 4; v. şi v aviplari (din fr. aâroglisseur ; invenţia, de origine engl., denumită iiozvcrcrafi, datează din 1959; PR 1964; DEX, DN3). aerolfig s.m. (av.) — Specialist în probleme de statică, dinamică şi termodinamică în atmosferă liberă— „A erologii se pregătesc să lanseze o radiosondă în strato-sferă/* Sc. 6 I 62 p. 6 (din fr. aerologitc, it. aerologo; FI. Dimi-trescu în RRL 1/69 p. 5; DN3). aeronavâl, -ă*.adj. (av.) — Relativ la aviaţie şi la marină — „Uteva avioane # aparţinînd forţelor ăeronavale americane, prevăzute cu un sistem electronic perfecţionat, au reuşit să descopere...*-urmele unor "vechi civilizaţii indiene în desertul sudic al Californiei/1 R.l. 3 IV 74 p. 6 (din fr. aâronaval/'P'R 1964; DEX, D\T3). aeroriâvofachetomodfil s.n. (av.) „Pentru Elevii din învăţăm în tul generali, concursul şi expoziţia «Minitelmicus» (etapa pe ţara), între 7 — 30 aprilie; concursul de acro-navo-rachetomodefe, radiote- 36 " legrafie şi carturi (etapa pe ju~ deţ).“ R.l. 23 III 74 p. 5 (din aero- +navă + rachetomodel). * aerop6rt-releu s.n. (av.) „Reprezentanţii societăţilor [aviaticei s-au pronunţat pentru folosirea unor aeroporturi-relexi unde avioanele şi-ar putea face plinul, asigu-' rîndu-se astfel zborurile dus şi întors fără riscul de a ajunge în pană de combustibil/* I.B. 10 XI 73 p. 4 |jdin aeroport -f rclcn\\. aeroportuar, -ă adj. — Relativ la aeroporturi — „[Avionului Concorde] i s-a refuzat mult timp avizul oficialităţilor aeroportuare americane, sub pretextul producerii de prea' mult zgomot/*. R. 1. • 30 VIII 78 p. 6 (din fr. aâropor-tuaire; PR). aerosănie s.f. „Aerosania, acest vehicul folosit. în nemărginita întindere de zăpadă a Arcticii şi a Siberiei nordice, a început * să preocupe lumea proiectanţilor/* Sp. tehn. 1/63 p. 7. „O aerosanie a fost experimentată recent, cu rezultate bune, pe pîrtiile de la Păltiniş. Este vorba de o sanie metalică, cu tălpi de schiuri, pro- i pulsată în zăpadă sau pe gheaţă de o elice amplasată în spate, cu diametrul de un metru şi dotată cu un motor ce-i asigură circa 3 000 de ture pe minut../* R.l. 11 III 78 p. 2 (din aero- + sanie, probabil după uq model rus.). aerosânle-amîible s.f. „N. A. Tu- polev a creat o maşină originală — acrosania-amjibie. Prevăzută cu instalaţii speciale, noua maşină S7 afiş-reclâmâ ee poate deplasa atît pe zăpadă, cît şi pe apă, fiind o combinaţie schiuri-barcă/* Sc. 7 I 64 p. 3 (din aerosanie + amfibie, probabil după un model rus.). aerospaţiâl, -ă adj (av.) — Referitor la spaţiul aerian extraterestru — „în viaţă, în cea pămînteană, ca şi în scurta dar epocala dv. viaţă aerospaţială, ce v-a impresionat în cea mai mare măsură?** Cont. 27 II 70 p. 12 (din fr. ahospatial; DMN 1960; DN3). aerotâxi s.n. (av.) „Un tip de avion utilitar cu întrebuinţări multiple, în special agricol, aero-taxi sanitar/* R.l. 16 X 66 f. p. «Astfel, a fost inaugurată... prima şosea din Amazonia peruană... le-gînd între ele localităţile Merced şi Sătipo, între care, anterior, comunicarea se făcea prin aero-taxiuri/*. Sc. 25 III 74 p. 4. „Compania TAROM a fost dotată cu un nou tip de avion, aerotaxiui BN 2, produs în România, în cooperare cu firma Britten Nor-man Bemridge din Marea Brita-nie... Plafonul de zbor, între 50 şi 4 000 m, face din acest avion un mijloc de transport adecvat pentru plimbările de agrement. Începînd cu sezonul de vară, TAROM va pune la dispoziţia celor interesaţi, la cerere, prin închiriere, acest nou tip de avion pentru curse charter/* R.l. 17 V 77 p. 5; v. şi Săpt,. 16 II 73 p. 5. (din aero- + taxi, după modelul engl. air-taxi; BD). aerot£rmă s.f. (tehn.) — Aparat electric de încălzire — „în inte- rior, pe placa de peste subsol, au fost instalate arzătoare şi aero-terme care degajă căldură în incinta construcţiei/* I.B. 17 XII 62 p. 1. „Pe podium se vor expune produse destinate copiilor — mo bilier mic, jucării (căluţi-balan-soar, de pildă), măsuţe-baruri pe rotile, zeci de modele de oglinzi, rame şi produse de sticlărie, taerotermă» pentru încălzirea locuinţelor, aparat pentru umidifi-carea aerului din încăperi../* I.B. 23 IX 70 p. 1. „Există sute dc mii de cetăţeni care folosesc în aceste ore radiatoare, aeroterme şi alte surse, foarte multe improvizate, de puteri mari de 3 pînâ la 5 kW fiecare/* R.l. 21 XI 78 p. 5; v. şi Sc. 31 X 65 p. 2 (din fr. a&rotherme; DN3). aerotrta s.n. — Vehicul terestru monorai pe perne de aer (în stadiu experimental încă în anul 1971) — „Ultimele încercări de viteză ale << acrotrenuliii» francez/4 Sc. 9 XII 67 p. 16 (din fr. airo-train; cf. it. aerotreno, engl. air-train; DMN 1965, BD 1966; DN3). afiş-cataI6g s.n. „Afişul-catalog editat de I.M. la expoziţia revistei ARTA («Lemn — expresie si tehnologie,)/* I.B. 29 VIII 72 p. 2 (din ajiş -f catalog). afiş-pan6u s.n. — Afiş de dimensiuni mari — „Ajişeie-pqnou realizate de Pavoazarea Capitalei/' Sc. 11 I 62 p. 1 (din ajiş-f- fanou) afiş-reclâmă s.n. — Afiş cu rol de reclamă — „Privind ajişele-re- aîiş~rec!âmă 38 clamă pentru filmul «Alba ca zăpada şi cei şapte saltimbanci»... eşti tentat să crezi că o vei vedea doar pe Caterina Valenţe/' Cont. 2 IX 66 p. 5; v. şi Sc. 16 XI 64 p, 4 (din afiş + reclamă). âfro adj. inv., adv. (lb. co-locv.) — Coafură cu părul foarte încreţit, după model african —, „Amatoare... de coafură afro” R.l. 6 VII 81 p. 2; v. şi Săpt. 28 VIII 81 p. 8 (din engl'., fr. afro; BD 1970, PR 1972). aîter-shave s.m. (cuv. englez) — Loţiune folosită după ras; aici „(om) proaspăt bărbierit şi dat cu loţiune după ras" — „[Actorul] introvertit, nedormit, neras (incident rarissim pe platourile noastre, in care stilul ajtershave se practică frecvent la orice oră din zi şi din noapte) în pofida unor excese lirice, este foarte convingător../' R.l. 2 XI 77 p. 2 [pron. djtăv ştiv\ (cf. fr. ajicr shave; DMN 1960). agrienergfe s.f — Energie extrasă din plante — „Se vor putea cultiva plante cu scopul unic de a extrage din ele energie. Americanii au şi creat un termen nou — «cnergy-farming» — în acest sens, termen care ar putea fi tradus prin agrienergie. Agriener-gia va putea furniza, pornind de la plante sau alge supuse unui proces de fermentare, biocombus-tibili din cei mai preţioşi: alcool, metanol, metaiL" Sc. 25 III 79 p. 5 (calc după engl. energy-jar-toting) agroalimentâr, -ă adj. „Se lucrează la reamenajarea halei din piaţa a gro aliment ară a oraşului Roman." I.B. 8 VI 76 p. 5; v. şi gospodar ie- anexă (1974), micro-complex, textile-galanterie-tricotaje (din agr o- + alimentar; cf. fr. agiv-aliment ai re; DMN 1971; FC I 185, 191; VRC 273; DN3). agroencicîopedie s.f. — Emisiune de ştiinţă şi practică agricolă — „Agroencicîopedie/' Pr. R.TV. 2 VI 74 p. 13; v. si Pr. R.TV. 15 — 21 XII 74 p. 8 (din agro- -fc-+ enciclopedie). agroindustrial, ~ă adj. „Un nou tip dc liceu: agroindustrial. în noul an de învăţămînt, reţeaua şcolară, care cuprinde 1 060 de licee, are în componenţa ei 91 de licee agroindustriale, create în urma măsurilor de îmbunătăţire a învăţămintului agricol." R.l. 22 XI 75 p. 5. „Consiliile unice agroindustriale în faţa primului examen — campania agricolă de primăvară." Sc. 21 II 79 p. 1; v. â 9 XI 78 p. 3 (din agro- -p-industrial; cf. fr. agroindustriel/ DMN 1970; FC I 190). agrometeorol6gic, -ă adj. — Privitor la condiţiile meteorologice în care se dezvoltă agricultura — „întreţinerea culturilor în actualele condiţii agro-meteorologicc/' JL1. 22 V’78 p. 7; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 8 (din agro- + meteorologic; VRC 273). aide-m&noire s.m. (franţuzism) — Schiţă (scrisă) prezentînd elementele esenţiale alo unei discuţii— 33 alb-Iăptfo „A fost semnat un aide-mi» moire privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării dintre cele două ministere." R.l. 10 VI 77 p. 5; v. şi Sc. 26 I 60 p. 5. [pron. cd-memoâr'] (din fr. aide-mimoire). airbus s.n. (av.; franţuzism)—Aerobuz — „Este vorba de proiectul unui uriaş -avion de pasageri, de 300 de locuri. încă nu se reuşise să fie studiat cu atenţie acest proiect şi, la Londra, au început să vină oferte pentru un tairbus» american." Sc. 4 IX 67 p, 1. „Avion de tipul celor cu raza lungă de acţiune, la construcţia căruia au participat mai multe ţari vest-europene, aşa-numitul «airbus* a parcurs, fără escală, distanţa dintre Paris si New York în 8 ore/' Sc. 20 XI 75 p. 4; v. si R.l. 21 III 74 p. 6, 30 VIII '78 p. 6. [pron. ârbils'] (din fr., engl. airbus; DMN 1965, BD 1970). aiurisânt, -ă adj. (franţuzism) — Stupefiant, surprinzător — „Şi totuşi mă întorc şi zic că această teribilă viitură care s-a abătut azi peste cinematografia franceză n-ar trebui să fie atît de aiurisantă pe cît ne apare, aici, la Milano, cînd operatorul ne anunţă ca mai are în cabină un singur film.’4 R.lit. 14 XI 75 p. 24 (după fr. ahurissant). ajutfir-programatGr s.m. 1975 — Programator adjunct — v. anali si-programator (din ajutor programator). Alaln Dclon s.n. (modă) — Tip da haină de piele îmblănită — „în curînd, prin grija clubului de fotbal din Oradea, mai toate echipele noastre de fotbal vor purta îAlain Deloiib-isri. Mulţumiri si atentie că arbitrii cam dîrdîie." Săpt. 31 XII 76 p. S; v. şi 29 II 80 p. 3 [pron. Âti Doimi] (din n. pr. Alain Dclon). alb-argintiu, -fe adj. — Alb bă-tînd în argintiu — „De aici de sus, oraşul are aspectul unei cetăţi străjuite în cele patru zări de crenelurile alb-arginiii ale şirurilor de blocuri din cele mai noi eaxtiere-oraş." I.B. 7 VII 73 p. 4 (din alb -J- argintiu). alb-îvorîu, -le adj. — Alb bătînd în culoarea fildeşului — „Pe faţadele înconjurate de schele se aştern cărămizi ceramice alb-ivo-ni." Sc. 14 V 61 p. 3 (din alb f ivoriu; . cf. germ. elfenbein (weissj; PI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 39S, FC I 168). alb-lâptăt, -ă adj. — Alb opac — „Stelele Kremlinului sînt prevăzute cu geamuri rubinii şi albe-lăptate, între care se află cristal transparent." I.B. 26 I 61 p. 3 (din alb"-ţ- luptat; cf. germ. milch-weiss; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 398, FC I 173). alb-lăpt6s, -oâsă adj.— Alb opac— „Trei mari măcelării sînt în cartierul Drumul Taberei. Toate au tras cu înverşunare peste ferestrele mari, dinspre laboratoare, perdea de vopsea aib-lăptoasă.“ I.B. alo-lăptos 40 • K 70 p. 3 (din alb lăptos/ cf. germ. milchweissj FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 398). alb-lumina zilei adj. „Lampa alb» lumina zilei, cu o culoar© apropiată de lumina naturală a zilei." Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb $ hmina zilei / cf. germ. weiss tageshell; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 398). albâstru-argintlu, -Ie adj. — Albastru bătînd în argintiu — „Stîl-pil şi pereţii au o culoare plăcută, albastru-argintiu* Sa. 20 V 61 p. 1 (din albastra argintiu / ci. germ. silberblanf FI. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398). albăstru-ellctric, -ă — Albastru aprins — „Lumea ecranului, se pare, sprijină Iniţiativa miresei-colorate. Revistele publică fotografii de la recăsătoria lui A.H., îmbrăcată — ce-i drept — nu în albasiru-electrio, nn în roşu-cad-miu, nu în verde-veronez, «1 intr-o nuanţă de tranziţiei trandafiriu/' Cont. 21 II 69 p. 6 //din albastru 4* electrici/. albSdo s.n. (tehn.) „Aceste geamuri lasă să treacă totul i razele directe ale soarelui, soarele difuzat prin nori şi clliar scforele reflectat de suprafaţa solului, mâi ales după ce a căzut zapada. Specialiştii numesc acest fenomen aîbtdo, ceea ce înseamnă coeficientul de reflectare a solului care *6 adaugă rezervelor directe sau difuze". Cont. 25 I 74 p. 10 (din ti. albâdo, • engl., germ., rus. Medoi DTP) DE38, DN3). albtim-cafaltig s.n. „Reproducem cîteva din crochiurile selectate de pictor pentru a ilustra albumul» catalog editat cu prilejul vernisajului expoziţiei." R.lit. 10 IV 75 p. 24 (din 'album catalog). alcoolemie s.f. „Este vorba do W.S., actualul primar din Coburg şi autor al legii relative la alcoolemia la volan." R.l. 18 VIII 77 p. 6. „în Franţa a fost pus la punct un dispozitiv electronic pentru controlarea gradului de alcool din sînge (alcoolemia). Dispozitivul funcţionează pe bază de cristale lichide (ca şi ceasurile cu afişaj digital), care/ în funcţie de cantitatea de alcool din sînge conţinută în răsuflarea celui în cauză, se colorează în mai multa feluri/' Sc. 26 55 78 p. 5 (din fr. alcooUmiet PR 1960, DMC 1950 j DN3). alcoolsc 6p s.n. — Instrument pentru examinarea cantităţii de alcool din sînge — „T.C. n-a fugit, ci a încercat o altă ieşire: a băut benzină. Astfel că în mo* mentul în care a fost testat, fiola alcookcop s-a înnegrit/* R.l. 24 XI 75 p. 6 //din alcool + gr. -scop „care priveşte, care examinează"//. alcoolsc6plc, -ă adj. — Cu alcool-scopul — „... este testat alcool-scopic. Fiola se înverzeşte/' R.l. 1 VIII 73 p. 5; v. şi Sc. 10 XI 181 p. 5 (dfn alcoolsGop »ic)t alcooltSst s.n. — Aparat pentrti determinarea cantităţii de plcool din sînge — „După introducerea 41 amartizâ în Anglia a alcooliestului, numărul accidentelor de circulaţie între orele 22—01 a scăzut la Londra cu 42 la sută/1 I.B. 14 XII 67 p.2. „Lordul G.B., fostul ministru de externe al Angliei, a fost supus marţi la o probă de... alcooltest, la un comisariat de politie din Londra/1 R.l. 15 VI 72' p. 6. „Datorită noilor cercetări, există perspectiva ca în unele ţăii clasicul aleooltest să fie completat cu un «marijuana-test», menit să-i demaşte pe cei ce-si conduc prost maşina..." R.l. 4 î 78 p. 6 (din fr. alcooltest; DMC 1960). aleatorîsm s.n. — Hazard — „Dintre numele citate mai sus într-un aproximativ aleatorism al vîrstei nu pot lipsi..." R.l. 17 X 78 p. 22 (din fr. aUaiorisme* DN3 — alt sens). alegorizâ vb. I — A da un sens alegoric —* „Mărunta istorie a cuplului ce se izolează de lume într-0 carapace a falsei bunăstări alegorizează hipertrofierea egoismului." R. lit. 6 XI 75 p. 23 (din fr. alUgorisen DN3). alergotâgiCj -ă adj.(med.) — Specific, stărilor de alergie — „Se aduce la cunoştinţa că serviciul de consultaţii de tratamente atergologice de la. Policlinica Colţea va funcţiona... la Spitalul Clinic Fun-denî." I.B. 23 III 61 p. 4 (din fr. alîcrgologique; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132). aliteratârfi s.f. — Literatura eliberată de elemente estetice superflue — „Camil Petrescu teoreti- zează «alifer aiurai înainte cu treizeci de ani de a se folosi termenul ca atare." R. lit. 10 IV 75 p. 9; v. si Sc. 15 III 81 p. 4 (din fr. atiiteraiure; DMN 1958). alunizâ vb. I — A lua contact cu Luna venind de pe Pămînt — „... pentru a alumza la punctul cel mai puţin accidentat." Sc. 21 Ani 69 p. 6 (după fr. aluniri FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 239, V. Gutu Romalo C.G. 234, FC II 34, 36; DMN 1959; DEX, DN3). alunizâre s.f. — Faptul de a alu-niza — „Ca cel mai adecvat loc pentru alun?zare autorul citea/a (cmările» lunare." Sc. 28 II 62 p. 4. „Radarul de alunizarc a fost pus în funcţiune." Sc. 21 VI I 69 p. 6 (din aluniza; cf. fr. alu-mssage; DMN 1958; DEX, DN3). amakudărî ş. 1974 —* „Paraşuta-re" a unui funcţionar (japonez) de stat într-un post important pentru monopoluri — v. post-chete (cuv. jap.). amarâre s.f. — Legare a unei nave de alta printr-un cablu — „Luni Ia 7,09 (ora Moscovei), relatează agenţia TASS, nava pare utilizabilă — anunţă conducătorii misiunii." R.l. 2 VII 76 p. 6 (din a- + Marte 4- -iza după modelul lui ahmiza; FC II 11). sma rtizâre s.f. — Acţiunea de a lua contact cu planeta Marte venind de pe Pămînt — „Animarea amartizârii sondei spaţiale «Viking-1R.l. 28 VI 76 p. 6. „Experţii NASA urmează să decidă miercuri dacă vor utiliza yau nu a doua zonă de amartizare pe planeta Marte..." R.L 30 VI 76 p. 6; v. şi amartiza (din amar- ii za). ambientâl, -ă adj. — Caxe ţine de ambianţă — „Spre asta tind. Spre o sculptură ambientală, făcută din mai multe piese care să creeze sau sa sugereze un spaţiu special." R.lit. 24 IX 70 p. 26. * Astfel au fost concepute, proiectate şi construite în ateliere ale ICPIL, primele două remorci-dormitor, pentru brigăzile de lucru de pe şantierele de construcţii forestiere... totul într-un cadru ambiental atrăgător, realizat cu tapiţerii moderne." R/l. 15 II 72 p. 2; v. şi op (din fr. ambiental, it, ambientale; DN3). amblofonie s.f. (tehn,). „Tetrafo-nia sau cvadrifonia sau ambiofonia este o nouă tehnică bazată pe folosirea a patru surse acustice... Se pare că tetrafonia, care creează o ambianţă sonoră mult mai bogată, va înlocui rapid stereofo- nia." M. 28 VI 75 p. 7 (din fr. ambiophonie). amelîe s.f. 1979 (med.) — Anomalie congenitală constînd în absenţa totală a membrelor — v. jocomclie //din a- 4 gr. melos „extremitate"; DM//. amerizare s.f. — Acţiunea de a ameriza — „Filmul pasionant al amerizării şi recuperării". R.l. 25 VII 69 p, 1 (din ameriza; V. Guţu Romalo C.G. 225; DEX, DN3). ambuteiâ vb. refl. I (fig.) — A se încrucişa, * a se împiedica — „Cei trei autori sînt veterani într-o viaţă publică extrem de tumultuoasă. Carierele lor s-au cumulat, . s-au înstrăinat, ... între timp,* aşa cum aţi putut observa, medicamentul’ respectiv a mai primit o denumire prin comprimarea cuvintelor anti şi alcool: Antiol." FI. 16 VI 66 p. 22 (din anti- 4-[alco]ol), antiorâş s.n. „în unele zone suprapopulate oraşul-centru, împreună cu periferiile sale denumite anti-oraşe, se desfăşoară pe ze i de km/‘ Sc. 14 IX 65 p, 4 //din anti- -f oraş//. antiparticulă s.f. (fiz.) — Particulă elementară cu trăsături opuse celor ce caracterizează atomii elementelor chimice — „Antiparticulele au caracteristici exact contrare particulelor, în ceea ce priveşte sarcina electrică, cîmpul magnetic, sensul de rotaţie etc/' Cont. 11 X 63 p. 7; v. şi Sc. 22 I 63 p. 2 (din fr. antiparticule; PR 195S; FC II 51, 53, 54; DF; DEX, DN3). antipămînt s.n. 1973 v. antilume //din anti- + pămîntl/. antipi€să s.f. 1963 — Piesă de teatru scrisă fără a se ţine seama a ntipîesă 50 de procedeele artistice tradiţionale, parodie a unei piese — v. antiroman (din fr. antipîece; DMN 1958, dar apare, în 1948, ca subtitlu la Eugen Ionescu: „La canta-trice chauve", anlipibcc). antip6dic, adj. — Care se află diametral opus unei alte persoane, lucru, acţiune — „Pe cît de antipoâice au fost cele două interpretări, pe atît de unitar s-a arătat publicul în simpatia sa." Cont. 7 I '62 p. 6. „Cît de aniipo-dici ar fi ei, între ei, prin o mie şi una de trăsături, regăsesc în poeţi moderni ca E.J. si N.S. ... paradoxala, fulguranta anulare a antiteticelor categorii/' Cont. 4 XII 70 p. 1 (din antipod -f- -io). antipoem s.n. 1963 — Poem scris altfel decit după regulile obişnuite ale unui poem — v. antiroman //din anti- + poem//. antipoezie s.f.- 1974 — Poezie scrisă fără a se ţine seama de procedeele artistice tradiţionale — v. antiliteratură //din anii-^ poezie/J. antip6îio(nUelîtic, -ă) adj. (med.) — Lr1:ilizat împotriva poliomielitei — „S-a iniţiat [în Cuba] atunci o veritabilă campanie — la început trei mii de persoane au fost şcolarizate, fiind instruite în domeniul vaccinării anti-poîio/' R.l. 16 IV 76 p. 6; v. şi primovaccinare (abreviat din fr, antipoliomiâli-tiquc; PR 1950; DEX, DN3). aţitipoluânt, -ă adj. — (Orice mijloc) folosit împotriva poluării — „La al 17-lea Salon anual auto-mobilistic de la Tokio an fost prezentate cîteva modele antipoluante ca Nissan electric şi Toyota Commuter." Sc.t. 6 X 70 p. 4. „Anti-poluare. Începînd cu I octombrie, în ţările membre ale Pieţei comune se vor aplica noi norme tehnice privind controlul anti-poluant al autovehiculelor/' R.l. 25 III 75 p. 6; v. si Sc. 19 IX 79 p. 5, RI 24 VI 80'p. 5; silenţios //din anii- -ţ- poluant; DN3 //. aiitipoluâre s.f. — Acţiune împotriva poluării — „Poluarea este asemenea unei boli, poate fi cronică... sau poate interveni accidental, cînd e nevoie de o «reanimare t> urgentă şi în acest caz e mai eficace şi mai economic un dispozitiv mobil de anti-poluare!1 Mag. 4 VIII 73 p. 5. „Experţii şi lucrătorii în domeniul anti poluării s-au bucurat nespus dc mult considerlnd apariţia somonului drept o dovadă a rezultatelor, bune obţinute în , eforturile de depoluare a Tamisei, care au costat milioane de lire sterline." R.l. 20 XI 74 p. 6; v. şi antipoluant (din anti—poluare; cf. fr. avîipollution; DMC 1970). antiporno adj. inv. — Care este împotriva pornografici — „Anti-porno. Presa franceză începe a fi. tot mai preocupată de amploarea pe car£ o ia coborîrea gustului public prin distribuirea ele filme pornografice/' R.lit. 17 VII 75 p. 23. „Lady Antiporno — asa . a fost denumită iu presa britanică 51 antiromăn D.S.f o femeie în vîrstă de 49 de ani, căreia i s-a încredinţat conducerea brigăzii de combatere a pornografiei din cadrul Scotland-Yard-ului. Ea a fost desemnată în acest post după o succesiune de procese intentate şefilor brigăzii «aniiporno i> care i-au precedat/* Sc. 11 IX 77 p. 5 //din anti- -f porno[grajie]j/. antiprotân s.m. (fiz.) — Particulă elementară opusă protonului — „Protonului îi corespunde anti-protonul, tot cu sarcină negativă/' Sc. 14 I 63 p. 4 (din fr. antifro-ton; PR 1956; DF; DN3). antipsoriâzis adj. inv. (med.) — (Remediu) împotriva bolii numite psoriazis — „Am scris în această rubrica despre un medicament antipsoriazis “ R.l. 1 IV 75 p. 5 //din anti- -f psoriazis) j. anlipublicitâr, -ă adj. — Care lucrează conform unor reguli contrare publicităţii — „Campania antipublicitară va ataca succesiv toate tipurile de anunţuri." Cont. 24 XI 67 p. 10 //din anti- 4* publicitar//. antiracliltă adj. inv. 1967—Care preîntîmpină efectele unei rachete — v. anti-antiracketă; v. şi R.1. 5 III 81 p. 6 (din anti- + rachetă, după fr. antiengin, antimissile; PR 1967. «ntîreclâmă sJ. „Această parodie de publicitate, această antirecla-mă a fost difuzată duminică 5 noiembrie/4 Cont. 24 XI 67 j). 10. „Un exemplu unic de canft- reclamâ& este E.C. din Montreal, Canada, proprietarul unei lăptarii înfiinţate în 1889. La împlinirea vîrstei respectabile de 97 de ani, C. a fost întrebat de ziarişti cărui fapt îi atribuie longevitatea sa. Domnul C. a răspuns că nu a consumat niciodată lapte, caro nu-i prieşte/* Cont. 17 X 69 p. 10. „E absurd să crezi că cineva, oricît de nepriceput sau de neinspirat, poate face o astfel do reclamă care nu numai că nu foloseşte produsului dar îl şi deserveşte. Şi totuşi, fenomene do antireclamă apar/*' R.l.20 III 71 p. 2 //din anti- -f- reclamă//. antiromăn s.n. — Gen de roman apărut, după 1950, în cadrul noului val al literaturii franceze, care preconizează construirea unei lumi mai „imediate**, prezentînd realitatea nudă — „O noţiune foarte curentă, investită şi cu prestigiu prezumtiv, mai cu seamă în lumea snobilor — deopotrivă autori şi cititori — dar nu fără semnificaţii, e aceea de antii antiromanul, nume dat de J.-P. Sartre literaturii romaneşti ce a urmat după «Străinul» Iul A. Camus, antiteatrul, antipoemul* Pronunţindu-se împotriva fenomenului ^antiromanelor«anti-filmelor» şi «antipieselor*, P, si-a explicat nemulţumirea în legătură cu actuala situaţie a literaturii şi dramaturgiei engleze." Cont. 13 XII 63 p. 2. «Carapacea» de C.S., un antiroman T Luc. 21 IV 79 p. 2j v. şi Cont 13 VII 63 p. 8, 22 V 64 p. 8j antiliteratură t antiteatru (din antiromăn n antiroman; cf. engl. antiroman/ DMN 1949, BD 1968) DTE,, DN3). antiseismic, -ă adj. — Împotriva cutremurelor — „Casă antiseismică. Prototipul unei case «suspendate» adaptată regiunilor cu înaltă seismicitate a fost realizat la Aşliabad, în R.S. Turkmenă. Casa# este menţinută deasupra solului cu ajutorul unor suspen-soare din oţel dotate cu arcuri la ambele extremităţi. Eă a rezistat unor seisme cu amplitudinea de şase grade pe scara Ricli-ter/‘ Sc/ 3 I 76 p. 4. //din anii- ^ seisinicjl. antistatizâre s.f. — Acţiunea de a împiedica electrizarea materialelor din fibre sintetice — „Aflăm de la Ministerul Comerţului Interior că au fost introduse de curînd în circuitul comercial produse pentru întreţinerea vestimentaţiei: «Primăvara» pentru autista-Uzarea ţesăturilor de fibre sintetice (foloseşte la îndepărtarea efectului de încărcare cu electricitate statică)/' R.l. 16 V. 78 p. 5 //cf. anti- + staticii. antisubmarin, -ă adj. — împotriva acţiunii submarinelor — „La nord de insula Honsin s-a prăbuşit în luna mai un avion antisubmarin al forţelor maritime militare japoneze/1 Sc. 8 ÎI 62 p. 6 (cf. fr. anti-sous-marin; PR 1946; DN3). antitabâc adj. inv. — împotriva tutunului — „Campanie anîirtabav Ij&psată de guvernul fî^nCe5;.a LB. 18 1X 75 p. 4. jjESpsa ţigărilor de pe masa de şedirtţe de la Elysde nu a fost o omisiune a personalului de serviciu. A fost vorba de o măsură luată în cadrul campaniei anti-tabac lansată marţi in întreaga ţară din iniţiativa Ministerului Sănătăţii al Franţei.* R.l. 18 IX 75 p. 6 (din fr. anti* tabaGi DMN). antitabâgic, -ă adj. — împotriva tutunului — „Ofensiva antitaba-gicăr Sc. 10 X 75 p. 6 (din anti- 4- tabagic). antiteătru s.n. — Curent modern în teatru care încearcă să reducă dramaturgia la elementele ei esenţiale — „Ceea ce era de prevăzut s-a întîmplat; după anti-roman, anti-teatm, anti-joc, anti-public, precum şi alte antisme binecunoscute nouă pentru combatcreâ cărora (curentele pro-anti fiind, după cum se ştie, ispititoare) s-au ivit, la rîndu-le, o seamă do anti-antisme/* Cont. 8 II 74 p. 1J v. şi antiroman~ (1963), antiliteratură (din fr. antitMâlre; DMN 1965; L. Seclie în LR 1/60 p. 581 DTL; DN3). antitlhnic, -S adj. — împotrivă tehnicii — „Cei ce răspîndesc absurdităţi antitehnice în numele unor «valori umane» nebuloaso trebuie întrebaţi despre care ((fiinţe umane» este vorba 1“ Cont. 22 III 74 p. 10 (din anti- - tehniG). antitrust adj. inv. — Care estQ împotriva creării sau dezvoltării unui frust — „Senatul american a aprobat un proiect de l^ge care stabileşte sancţatitol, sporite pentru viblarea fegislapei 53 antologi antitrust” I.B. 11 XII 74 p. 8 (din engl., Jr. antitrust; PR 1950, DMN; DN3). aniltusfv s.n. (farm.) — Medicament contra tusei — „Faţă de produsele similare existente în prezent, antitusivul elaborat de institut este aprcciat ca unul dintre cele mai bune medicamente de acest gen folosite în terapeutica mondială/' I.B. 9 III 61 p. 1 (din fr. antitussif; PR 1970; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; FC II 52). antlvedltă s.f. — Artist care nu are veleităţi de vedetă — „Casele de modă cumpără costume uzate, dar — atenţiei uzate «autenticj>, antivedetele se plimbă în fuste gitane, model petec de petec. Spre seară, lîngă palat, cîţiva hippies desculţi bat o tamburină şi fac chetă ca să plece nici ei nu ştiu unde/1 Cont. 1 VI 73 p. 5 (din anti- -1- vedetă după engl., fr. anti-star, în care star „vedetă"; DMN 1968). antlvjrăl, -ă adj. — Care distruge acţiunea virusului — „Specialiştii Institutului de igienă şi sănătate publică au experimentat un nou dezinfectant antibacterian şi an-tiviraî ce poate fi utilizat în spălătoriile spitalelor, cantinelor, hotelurilor şi internatelor." R.l. 15 IV 76 p. 5; v. şi interferon (din engl., fr. antiviral; BD 1969). antlvirin s.n. „La Institutul de microbiologie al Academiei de Ştiinţe al: R.S. Cehoslovace a fost obţinută o nouă substanţă menită a fi folosită în combaterea, maladiilor virotice, denumită în mod provizoriu *Anlivirint“ Sc. 11 VI 75 p. 6 //din anti- 4- &’»*[*«] 4 -*«//. antizg6mot adj. inv., s.n. „Aeroportul internaţional «Schiphol * de lînga Amsterdam va rărnîue închis în cursul nopţii... pentru avioanele care nu posedă certificate care să ateste că nu aduc prejudicii prin zgomotul produs la operaţiunile de aterizare. Avioanelor care nu prezintă garanţia anti-zgomot le este rezervată o singură pistă." I.B. 5 VII 72 p. 4. „Gard anti-zgomot. Pentru a-sl proteja căminul de zgomotefe străzii, un locuitor din oraşul Bremen (R.F.G.) a avut o idee originală: a ridicat în jurul casei sale un gard alcătuit din... ghivece uriaşe de flori suprapuse." Sc. 26 I 77 p. 5. „Prototipul unui nou tip de cască de protecţie împotriva zgomotului a fost realizat în Anglia. Un dispozitiv montat în cască înregistrează intensitatea zgomotului şi dă naştere unui mntizgomot » * egal ca intensitate, dar cu o altă lungime de undă. în acest fel undele sonore se anihilează reciproc, realizîndu-se liniştea dorită." Sc. 11 I 78 p. 6; v. şi R.L 17 V 74 p. 6, 11 II 77 p. 2, Cont. 11 V 79 p. 5 (din anti- + zgomot, după fr. anti-bntii; PR 1972). antologâ vb. I (livr.) 1. — A întocmi o antologie, a alege piesele pentru o antologie — „Piesele antologate... sînt grupate pe crite- antologâ riul tematic/' Cont. 22 III 63 p. 3. 2, (fig.) — A reţine — „Volumul lui D.A. e sărăcuţ; poetul ierborizcază plat, narativ, stări oarecari. Antologăm doar trei versuri../' R.l. 1 VIII 74 p. 2 (der. regr. din antologic; DN3). antologabil, -ă adj. — Care merită să figureze într-o antologie — „Mature şi candide, grave, versurile lui D.R. ... — eterogene şi încă nu întotdeauna în matcă proprie, sînt antologabile." R. lit. 14 VI 73 p. 11 (din antologa + -bil). antologîe-spectâcol s.f. „Cel de-al treilea recital din antologia-spcctacol (Creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire» se va desfăşura luni, ora 18, la sediul Muzeului de istorie a municipiului." I.B. 23 III 74 p. 2. „Am sublinia, în continuare, antologia-spcctacol ((Creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire >>." Sc. 12 IV 74 p. 4 (din antologic + spectacol). antrenorăl s.n. (s£>ort) — Calitatea de a antrena sportivi, funcţia de antrenor — „Iar nivelul mediocru al fotbalului nostru actual şi clasamentul primelor 18 arată limpede că unii dintre aceşti proaspeţi antrenori îşi fac ucenicia pe seama echipelor care-i acceptă. Antrenoratvl nu este diletantism." V.stud. 17 X 73 f.p. (diri antrenor -|- -at). * âtîtropo — Element de compunere savant, cu sensul „referitor la — „Profesorul C.T. are mai multe pasiuni: filatelia, numismatica, exobiologia, arta populară, iar cea mai recentă este paleoastronautica. Cercetînd, în ultima vreme, diferite zone montane, el a descoperit adevărate chipuri de piatră cu aspect mn-tropo» sau «zoomorf»." R.l. 10 X 75 p. 5 (din fr. anthrop(o) l DEX, DN3). apartam6nt-eta!6n s.n. — Apartament care serveşte drept model — „Aşa a apărut în practica muncii pe şantiere apartamentul-etalon, ca o necesitate. Ca o mostră a ceea ce au de gînd să construiască oamenii pe şantier. Ca un model pe care întreprinderea îl supune discuţiei tuturor celor interesaţi/1 Sc. 18 V 62 p. 2 (din apartament etalon). apartheid s.n. — Politică de segregaţie a populaţiei băştinaşe din Africa de Sud şi din alte ţări — „Apartheidul, adică «dezvoltarea separată» a grupurilor etnice, cum o., numesc eufemistic autorităţile de la Pretoria — în fapt discriminarea rasială şi dominaţia unei minorităţi de origine europeană asupra populaţiei de culoare care constituie marea majoritate a populaţiei, şi-a pus amprenta pe toate laturile vieţii din această ţară." Sc. 24 IV 74 p. 8. „Apartheid’id din Republica Sud-Africană, un anacronism al istoriei." R.l. 8 X 77 p. 6; v. si Sc. 5 VIII 77 p, 6, R.l. J2 JI77'p. 6; bantustanizare [pron. apartheid] (cuv. afrikaans pătruns prin engl., fr. apartheid; Th. Hristea în 55 aprozăriţă R.lit. 31 V 79 p. 8; DMC 1950j DP; DEX, DN3). apendîcectomle s.f. (med.)—Extirpare chirurgicală a apendicelui — „Excesiva uşiirinţă cu care se practică apendicectomia în Italia va fi tema unei dezbateri multi-disciplinare care se va ţine la Milano." R.l. 13 VI 77 p. 6 (din fr. appendicectomie; DM; DN3). apltcrapie s.f. (med.) „Am citit nota apărută în cadrul rubricii «Alo» privind apiterapia” R.l. 17 III 75 p. 5. „La Volgograd s-a deschis de curînd un cabinet medical profilat pe aplicarea unor tratamente cu... înţepături de albine. Apiterapia — cum a fost denumită noua metodă — se bazează atît pe proprietăţile tămăduitoare ale veninului de albine, cît şi pe efectul excitant produs în unele puncte sensibile din organism sau în terminaţiile nervoase din piele." R.l. 23 IV 77 p. 6; v. şi I.B. 15 XII 75 p. 6, Sc. 8 X 76 p. 4, R.l. 8 IV 78 p. 5, Cont. 6 VI S0 p. 11 //din api- „albină" + terapie//. apologîzâ vb. I — A lăuda excesiv — „ «Manechinul ca sculptură v, «păpuşa ca sculptură» par să apologizez'e posibilităţile artefactului utilitar, determinat prin voinţa artistului care-1 alege ca exponent al sensibilităţii sale." Cont. 22 III 74 p. 7 (din apologie 4* -iza). apoteâtic, -ă adj. şi substantivizat — De apoteoză — „Final apoteotici «Se ivesc zorile unei noi vieţi»." I.B. 4 VII 72 p. 2. „...unul din acele finaluri care nu pot încolţi decît pe teritoriul filmului adevărat, pentru că refuză convenţia apoteoticului şi aşază, încâ o dată, întreaga curgere a faptelor în matca vieţii obişnuite." I.B. 27 XII 77 p. 2 (din apoteoză apunfâ vb. I 1976 — A ateriza po puntea unui portavion — „Un avion militar de tip «F. 14 Tom-cat» nu a reuşit să apunieze duminică pe port-avionul american «Enterprise» şi s-a scufundat în mare/' Sc. 21 XII 76 p. 6 ţdiu fr. apponter: PR 1948; DEX, DN3). apuntare s.f. — Acţiunea de a apunta — „Pistă de apuntare" (la televiziune si radio în iulie 1969) (din apunta; SMFC IV p. 310, V. Guţu Romalo C.G. 235, FC II 34, 35, 36, 2S1; DEX, DN3). apuntizâre s.f. — Acţiunea de * apuntiza — „Imediat după apttn-tizare (termen tehnic care indici aterizarea pe puntea portavionului), cei trei membri ai echipajului «Apollo-11» trec în interiorul cabinei mobile de carantină, unde rămin timp de 40 de minute." Sa 25 VII 69 p. 6 (din punte). aprozăriţă s.f. — Persoană de sea feminin care serveşte într-un aprozar — „La o curbă laproză-rfţa» [care conducea un autoturism] s-a pomenit în gardul unul gospodar pe care l-a făcut arşice, far maşina... varză." Sc. 20 V 7S p. 2 (din aprozar -ifâ). araceiîn 61 araccUn s.n. 1977 f- Substanţi cleioasă cu care se lipesc obiectele din diferite materii — v. prenadez (din . araoet -in). areâl s.n. (biol.) — Arie de răspîn-dire a nnor plante sau animale — „Dintre cele aproximativ 4 000 specii de plante sălbatice cu flori din ţara noastră, majoritatea tiu o răspîndire largă atît la noi, cit şi în alte regiuni ale globului. Se zice despre ele ca âu un areal mare de răspîndirei" Sc. 21 VTÎ 62 p. 4 (din germ- Areal, it. arealej DEX, DN3). arhcoc^imie s.f. — Disciplină a cliimiei în slujba arheologiei — „Pînă de curînd, în identificarea acestor «pietre de gătit t paleontologii trebuiau să se bazeze, în mare măsură, pe presupuneri. Dovada certă, în acest caz de ordin chimic, a furnizat-o vest-germanul R.R. de la Universitatea din Tiibingen, în cadrul căreia funcţionează unul din puţinele laboratoare de mrheoclmme t din lume." Sc. 23 VI 78 p. 5 //din arheologie*] ■$- chimieJ/. «rlieogrâf s.m. „Spre deosebire de arheolog, arheograful culege relicvele trecutelor civilizaţii nu din scoarţa terestră, ci... din casele oamenilor. Este vorba de manuscrise şi cărţi vechi, predate din generaţie în generaţia sau; pur şi simplu, rătăcite de-a lungul vremii. Mal multe mii de Oameni participă la recuperarea acestor tezaure. Sc. 4 IV 74 p. 6 //din arheo[log] ■$- -graf//. arheol6g-scafândru s.m. „Arheolo- fii-scajandri în adîncurile Mării fegre/' Mag. 11 VIII 73 p. 1. „Arheologii-scafandri an descoperit în largul coastei ligurice, în faţa localităţii Diano Marino, epava unei nave comerciale romane din primul secol aî erei noastre." Sc. 21 I 77 p. 5 (difl arheolog scafandru), arlţit£ct-decorat6r, arhit£ctă-deco-ratoâre s.m. f. — Arhitect care se ocupă cu decorarea clădirilor sau Cu scenografia — „Transmitem opinia arhitcctei- decorata are V.C." Sc. 18 I 67 p. 2 (din arM-tecl\a] -f- dccorafor[-toare)). arhit6ct-şef s.m. — Persoană responsabilă cu arliitectura într-e întreprindere, un oraş etc. — „...Supraîncărcarea cu sarcini care nu îi sînt specifice face — de cele mai multe ori — din activitatea arhifecţului-şef de oraş e muncă legată de birou, necreatoare/' Sc. 9 XI' 66 p. 2 (din arhitect + şef). aripioară s.f. (tehn.) „Cu puţin timp înainte de efectuarea manevrelor pentru venirea pe sol, o mripioard» — piesă metalică lungă de şase metri şi lată de 1,50 metri' care serveşte la dirijarea aeronavei pe verticală-s-a desprins de aparat/' R.l. 19 IV 75 p. 6 (din aripă -ty -ioară, dupa fr. ailetle/ D.Tr.j DEX), ţrmă-jucărfe s.£ — Jucărie îu formă de armă — „Poliţia din Locamo... a constatat dk s-au înmulţit cazurile în care riufăcă- 57 artist-cetăţeân toni şi-au ameninţat victimcle cu arme-jucării” I.B. 1 II 67 p. 4, „Poliţia din oralul Barry (Canada), anunţată ca se va comite o spargere la banca centrală, a ajuns la timp pentru a-i prinde pe infractori. Toată povestea fusese înscenată în chip de reclamă pentru armele-jucării produse de fabrica respectivă/* Cont. 18 II 77 p. 2 (din armă 4 jucărie). ârmstrongft s.n. (mineral.) „Arm-sirongitul. Este numele conferit de savanţii sovietici unui minereu rar, necunoscut pînă în prezent, în cinstea astronautului american Neil Armstrong, primul om care a păşit pe suprafaţa lunii. Mineralul, maron deschis cu aspect mătăsos, face parte din familia compuşilor zirconiului şi a fost găsit recent în sudul desertului Gobi/‘ R.l. 12 V 73 p. 6 //de la n. pr. Armsfroug/f. aromograîi'e s.f. „Aromograjia. Ori-cît de sensibile ar fi papilele gustative ale omului, de nu au totuşi decît o capacitate limitată de identificare a diferitelor arome. Metodele analitice ale chimiei moderne reuşesc, în schimb, acolo unde nîci ceî mai fin degustător nu mai face faţă. Astfel, la Institutul federal’ de cercetări viticole din Landau (R.F.G.) au fost descoperite cu ajutorul cro-matografiei în gaze aproape 400 de arome diferite ale vinului, multe aproape insesizabile omu-liji. Aromograjia, denumirea dată acestei aplicaţii ştiinţifice, are un scop practic: îmbunătăţirea soiu- rilor de viţă/* Sc. 30 V 74 p. 6 //din aromă 4 grafiei/. arlicol-progrăm s.n. — Articol care exprimă un program — „A r-ticolul-program redat parţial/’ R.lit. 13 XI 69 p. 2. „în ultima instanţă, ancheta stă sub sein nul unei fraze de sinteză diu articolul-program/' Cont. 15 1 71 p. 5 (din articol -f program; H. Mirska în SMFC I, p. 172; DEX). artist-afişist s.m. — Artist specializat în a lucra afişe — „Realizarea primei expoziţii personale a unui artisi-ajişist este pentru mine* o satisfacţie de breaslă/1 Cont. 25 V 62 p. 2 (din artist 4* 4 -ist). ariist-amat6r s.m. — Persoană cu o anumită profesiune care în timpul liber se ocupă cu teatrul, pictura etc. — „După ce, timp de şase ani, şi-a avut destinul ci. fiind reprezentată de artişti-ama-ton, de teatrul studenţesc şi premiată de Uniunea Scriitorilor, lucrarea «A opta zi dis-de-dimi-neaţă» prilejuieşte, acum... debutul * profesionist al lui R.D." R.lit. 23 V 74 p. 18 (din artist 4 amator). artist-cetăţeân s.m. „Costică Ca-ratase, Actorul, este justificat de existenţa lui Constantin Tănase . personajului principal i s-a crcat astfel biografia unui artist-ectCiteau, luptător împotriva tarelcu societăţii capitaliste, iubit de marele public." Săpt. 24 I 75 p. 4. „Toma .Caragîu intră în istoria artist-cetăţeân 58 ocenei naţionale ca un simbol. Al marelui artist-cetăţean, al forţei biruitoare a artei care înfruntă timpul şi îl supune/* Săpt. 11 III 77 p. 4; v. şi carmenist (1966) (din artist -f- cetăţean; LRC II 215). artist(ă)-coregrâî(ă) s.m.f. „Para-frazîndu-1 pe marele pictor, artistul-coregraf poate spune: «Nu, baletul nu este făcut pentru a decora scena...»“ Sc. 11 VI 74 p. 4. „Creatoarea spectacolului... este o artistă-corcgrafă care arde şi se consuma pentru fiecare secundă din spectacolele ei" R.l. 12 VI 76 p. 2 (din artist[a\ + coregraJ{a]). artîst-îotogrâî s.m.f. — Fotograf care face fotografii artistice — „Cunoscutul artist-fotograf ne oferă o «Roma» de buzunar/* Săpt. 3 VII 70 p. 3. „O uimitoare colecţie de imagini fotografice ale Bucureştiului din 1856, culese, unele, din colecţia vestită a îndrăzneţului şi originalului repor-ter-fotograf C.P., altele din creaţiile unor artişti-] olografi amatori/* R.lit. 20 III 75 p. 16; v. şi Sc. 7 II 75 p. 4 (din artist + fotograf). artist-patri6t s.m. — Artist cu un inalt simţ patriotic — „... personalitate complexă, ar tist-pair iot!* Sc. 15 IX 67 p. 1. „25 de ani de la moartea lui Ciprian Porum-bescu. Un mare artisi-patriot/' R.l. 14 X 78 p. 2;< v. şi Săpt. 24 1 75 p. 4 (din artist -f- patriot). artot£că s.f. „în cadrul librăriei municipale din Koln, a lu£.t fiinţă un nou serviciu de un fel deosebit. Este vorba de o mrtotecă% adică de o secţie de împrumutare acasă a unor tablouri şi diverse alte obiecte de artă.** R.l. 12 XII 73 p. 6 (din artă + -tecă, după modelul lui cinematecă; L. Seche în LR 3/77 p. 271). arţâr-platân s.m. (bot.) — Specie de arbore — „Muncitorii şi tehnicienii din cadrul Administraţiei Parcurilor de pe lîngă Sfatul Popular al oraşului Bucureşti vor planta — în zilele următoare — o nouă varietate de arţar-ptatan, denumită «acer pseudopiatanoi-dea»/' R.l. 12 III 67 p. 3 (din arţar + platan). aselenizare s.f. — Acţiunea de a aseleniza — „Cu o oră înaintea aselenizării oraşele americane arătau ca părăsite/* Sc. 22 VII 69 p. 6. „Agenţia TASS anunţă că, la 10 februarie, «Lunohod-1 » se afla lji o distanţă de 578 de metri de treapta de aselenizare a staţiei automate «Luna-17».“ Sc. 11 II 71 p. S. „Amplasarea cu ajutorul unei imense macarale a modulului pe pămînt apare mult mai dificilă decît aselenizarea propriu-zisă." Sc. 30 VI 79 p. 5 (din aseleniza; FC I p. IX, V. Guţu Romalo, C.G. 234; DEX, DN3). aselenizâbil, -ă adj. — Care asele-nizează — „Crearea de staţii automate multivalente, care să fie capabile să îndeplinească funcţiuni de seleno-sateliţi, aparate aselenizabile, si cercetători ştiinţifici/* R.l. 13 XI 70 p. 6* (din aseleniza + -biî). 5fl fistronaâiâ aslncrân, -fi adj. — Asincronic — pPriu reproiectarea motoarelor asincrone pentra schelele petroliere, consumul specific de materie rimă a fost redus pe fiecare ucată cu circa 20%." Sc. 28 VII 63 p. 1] v. şi gabaritic (din fr. asynchrone/ FC II 40 > LTR; DEX, DN3). aslavUâl s. (farm.) „Elaborarea produselor Gerovital şi Aslavital reprezintă un domeniu de primă dimensiune al contribuţiilor romaneşti." Cont. 15 VI 79 p. 7. „Prof* dr. Ana Aslan a aplicat lA slavi tal id a în tratamentul de recuperare a unor copii deficienţi mental." FI. 2 VIII 79 p. 8 (din n.pr. [Ana] As1a\iî\ + iritai). aspartâm s.n. — Tip de edulco-rant — „Studiind noi metode de tratament al ulcerului stomacal, cercetători de la laboratorul farmaceutic G.D. Searle & Co. din Chicago au descoperit întîmplător — prin asocierea a doi aminoacizi care se găsesc în mod obişnuit în proteinele naturale, acidul l^as-partic şi L-fenilamina — un înlocuitor nesintetic al zahărului. Denumit aspartam, noul edulco-rant este de două sute de ori mai dulce decît zahărul şi aproape total lipsit de calorii." Cont. 12 IX 75 p. 5. „Producţia de înlocui-tori ai zahărului s-a diversificat. Succcsorul cu cele mai multe şanse este substanţa denumită taspariam t. Alte substanţe avute în vedere sînt: «naringina**, fabricată din coajă de grapefruit, de 1 000 de ori mai dulce decît zaharina, şi, în fine, finonellina de 3 000 de ori mai dulce decît zaharina 1" Sc. 13 IV 77 p. 6 (cuv. engl., probabil din asparta* ză; LTR). aspersâre s.f. — Acţiunea de a stropi cu un lichid — „Profesorul vestgerman H.G.M. experimentează, din 1970, diferite metode de risipire a ceţei. Cel mai eficient dintre ele pare a fi ^vaccinarea» bancului de ceaţă cu zăpadă carbonică sau aspersarca de bioxid de carbon lichid în apropierea pistei de aterizare- în această a doua variantă, cu ajutorul unoi instalaţii de aspersarc de mare capacitate, în cel mult o oră şi jumătate un aeroport poate fi făcut practicabil/* Sc. 16 XII 75 p. 6 (după fr. asperston). aslroclub s.n. — Club in care se studiază astronomia — „în judeţul Prahova s-a constituit recent un astvoch'b, primul dr acest fel din judeţ şi al doilea din ţară. Membri fondatori: 30 de entuziaşti ingineri, economişti, cliimişti, lăcătuşi etc., de la întreprinderea «Dero>>, dornici să exploateze tainele universului şi să le facă cunoscute şi altora. * R.l. 27 XII 76 p. 5 (din astro- -f club). astronaută s.f. — Femeie cosmonaut — „12 astrotiaute. în laboratoarele NASA a început testarea unui prim lot de 12 femei, în vederea lansării în spaţiul extraterestru a unei echipe de astro-naitic." R.l. 4 XI 73 p. 6. „Nu se pune problema unei pregătiri tstronaulă w mai îndelungate a astronautelor... d a realizării unor nave spaţiale uşor modificate, în concordanţă cu specificul feminin." R.l. 3 XI 75 p. 6; v. şi Cont. 14 X 77 p. 4 (din astronaut + suf. moţ. -ă; BD 1970; Ec. Goga Lex. 51). fctefiâr-şcoâlă s.n. — Atelier şcolar în care se efectuează practica productivă a elevilor — „în lielierul-şcoală... privirile mi-au fost atrase de sertarele cu scule/' Sc. 12 XII 63 p. 1. „Realizarea, tn cadrul atelierelor-şcoală, a mi-croîntreprinderilor de prodticţie şcolară şi a microcooperativelor agricole de producţie şcolară, a onor produse în valoare de 3 500 000 lei/' Sc. 16 I 73 p. 4. -In acest scop se va continua acţiunea de înfiinţare a atelierelor tn toate şcolile, se va intensifica dotarea acestora şi va fi organizată mai bine instruirea în ate-lirele-şcoalâ, ferme-şcoală, loturi experimentale, ma’gazine-şcoală, rnti ere-scoală si altele/1 R.l.^ VII 73 p. 2; v. si V.stud. 26 XII p. 5, Sc, 19 X'74 p. 4, 29 I 75 p. 1, 10 VIII 75 p. 4, I.B. 10 KI 75 p. 4 (din atelier + şcoală). •teiiuatâr s.n. (tehn.) — Dispozitiv care serveşte pentru micşorarea zgomotului — „Cu atenuatorul de zgomot lucrurile stau *şa... Atenuarea despre care vorbesc, experimentată la fabrica iŢesătura» — Iaşi, a redus zgomotul la jumătate/' R.l. 10 VI 73 p. 8 (din fr. atthmateur, engl. ras. ati&nuator; PR 1950; DN3); ATM s. 1960 — Asociaţia oar menilor de teatru şi muzică — v. condert (-spectacol) — concurs, re-veiona; v. şi Săpt. 30 XI 79 p. 3 (abreviere din A[sociafia) oamenilor de] T\eatru şi] M[uzică]f. atomoeflctric, -ă adj. (fiz.) — Referitor la electricitatea produsă cu ajutorul energiei -atomice — „în Iugoslavia a început construi-rea primei centrale atomoelectri-ce." Sc. 25 II 71 p. 8. „Uzine atomoelectrice în largul mării. în Statele Unite se preconizează construirea a 16 uzine atomoelec-trice în largul mării." Sc. 16 III 74 p. 8 (din fr. atomoâlectrique; DEX, DN3). atomoterapîe s.f. (med.). „Atomo-terapie. Cercetările efectuate la Academia de ştiinţe a R.D. Germane fac posibilă aplicarea, în-tr-o măsură tot mai mare, a izotopilor radioactivi în diagnosticare şi terapie." Sc. 30 VIII 75 p. 6 (din atom -f- terapie, probabil după model germ). atracţiâs, -oâsă adj. — Captivant, atrăgător, atractiv; — „Reprezentaţia ansamblului pe gheaţă din Budapesta e, în principal, atracfioasă prin sine însăşi/' Sc. 8 VII 63 p. 2. „«Alcor şi Mona» — în ciuda unui final discutabil, un muzical atracţios si de bun gust/' I.B. 22 II 71 p. 2; v. şi Săpt. \6 V 69 p. 2 (din atracţie + -os; M. Avram în SMFC IV p: 107, Th. Hristea P:E. 35, V. Guţu Romalo C.G. 212, 236; Al. Graur, ne Instiinteazâ că l-a auzit- in 1930; DN3). ‘ 6a audiovizuăl attosecundă s.f. „Biroul american de standarde a publicat propune- - rile sale privind termenii meniţi să defincască, în secunde, toate măsurile dc timp posibile de la 10 la puterea minus 18 şl pînă Ia 10 la puterea 18. tn cazul în care propunerile vor fi omologate, miliardul de miliardime de secundă se va numi atfosecunda. Zece secunde vor căpăta numele de decasecundă, 100 secunde dc hectisccundă. Pentru un miliard de miliarde de secunde — care ar echivala cu 317 secole — se propune folosirea termenului de’ exa- * secundă/' R.L 20 XII 76 p. 5; v. şi subnuclcar (1964) //din engl. aito- „10 laj puterea minus 18" 4- secundai/. audîocarte s.f. „O noutate — au-dio-cărtilc. în librăriile şi magazinele dc discuri din Italia vor apărea, zilele acestea, primele audiocihii. Departe de a constitui o simplă înregistrare a unui text scris, audio-carica este un fel dc spectacol sonorizat original. O ăudiocarte comportă 60—90 mi-mite de înregistrare pe bandă, avînd un tiraj iniţial de 8 500 exemplare fiecare/' Sc. 16 X 76 p. 6. /.în rafturile librăriilor din Italia îşi vor face în curînd apariţia "primele audio-cărft. . Va să zică, aceasta este denumirea generică pentru magnetofoanele, difuzoarele, tabla rulantă, cabinele de ascultat, ecranul, aparatele de proiecţie — pentru diafilnie de 8 mm, dc 16 mm — audiovizuăl 62 pentru complicatul aparat la care mă uit cu respect şi aflu că-1 cheamă «retroproiectorR.l. 22 V 71 p. 1. „în liceul din Covas-na a fost dat în folosinţă un laborator audio-vizualy cu 36 de locuri, folosit pentru predarea limbilor străine." R.l. 4 XII 75 p. 5; v. şi I.B. 8 XII 70 p. 1, Sc, 19 XI 75 p. 4; laserium, mass-me~ dia, preînregistrat (din fr. audio-visueî; PR 1947; DEX, DN3). augurâ vb. I — A da semne de bun augur — „Nu vrem să ne reamintim cum şi cînd şi-a început Teatrul Naţional stagiunea anului trecut, dar anul acesta o recuperează în ritm năvalnic; iată-1, în mai puţin de două săp-tămîni, la a treia premieră, primele două fiind ale unor drame româneşti de actualitate. Angu-rînd astfel, să sperăm, pentru întreaga stagiune." R.l. 7 X 77 p. 2 (din it. augur are; DN3). autism s.n. (med.) „Autismul, maladie psihică ce se manifestă sub forma unei grave dereglări de comportament — bolnavii trăiesc «închişi în sine» (de unde şi numele maladiei, de la. grecescul au tos = însuşi), fără un contact psihic normal cu lumea înconjurătoare — a fost considerat multă vreme ca o boală nevindecabilă." Sc. 6 I 76 p. 4 (din fr. autisme; DEX, DN3). autist, -ă s.m.f., adj. (med.)—(Persoană) care suferă de o maladie psihică manifestată prin grave dereglări de comportament — „După o foarte interesantă demonstraţie prin prezentarea filmului «Ce gamin-lâ», consacrat Tentativei Deligny, adică procesului de autoformaţie a unui grup de copii aautişti» (consideraţi ca arieraţi, inadaptabili, muţi sau suferind de anumite boli mintale), Pierre Emmanuel a comentat deosebit de sugestiv această — răbdătoare şi ingenioasă — experienţă." R. lit. 18 X 79 p. 24 (din fr. autiste, autistique; DN3). auto1 — Element de compunere cu sensul „de la sine, pe sine" — (din fr., it. auto; DEX, DN3)3 auto2 — Element de compunere cu sensul „automobil" sau „automat" — (din fr. auto\jnobile]; L. Seche în LR 1/74 p. 77; DEX, DN3). auto3 adj. inv. — De automobil — „Firmele auto îşi desfăşoară activitatea sub laitmotivul: «Ne aşteaptă o toamnă dificilă»." Sc. 2& VII 74 p. 6. „La Secţiunea financiară a sectorului IV din Capitală, la ghişeul muta», cu o cerere de radiere-înscriere autoturism, cu o zi în urmă." R.l. 6 V 78, p. 5; v. si minimcişină (electronică) (1960), aiitobalsam, autocoloană, beton-auto,- controlor încercător, desfacere-transport (din fr., it., germ. auto; DEX, DN3). autoacuză vb. refl. I — A se acuza pe sine însuşi — „R. s-a declarat gata să se autoapuze." Sc. 7 X 66 p. 6 (din auto1- -ţ-acuza; DN3). 63 au (ocara vână atifoacuzâţle s.f. 1978 — Acţiunea de a se autoacuza — v. autodenunţa (din auto1- + acuzaţi-e; cî. fr, aulo-accuşntion). auioadaptâ vb. refl. I — A se adapta prin eforturi proprii — „Maşinile electronice de calcul pot ’să prevadă timpul probabil, sâ întocmească rezumatele unor cărţi, sa compună muzică, precum şi sa înmagazineze experienţe noi, adică se pot autoadapta şi autoeduca/* Cont. 17 VIII 02 p. 7 (din nuia1- -ţ- adapta)♦ autoapreciere s.f. — Judecată, analiză a propriei persoane — „Iată două tulburătoare auto-âprrcicn [ale lui Th. Manii] despre : (tMnntcle vrăjit»/* Cont. 6 IX 63 p. 3 (din autol-+ aprecicre; DN3). autobalsâm s.n. „în magazinele I.D.M.S. au apărut noi articole dc cosmetică auto: cleaner special, claskon, pcrmosal, autopo-lish. au lob als am, soluţie grafi ta ta «Globo»/' R.l. 9 IV 77 p. 5 (din *7rr/o2--f- balsam). autobasculantă s.f. — Autocamion cu benă basculanta — „Ultima şi cca mai grozavă ispravă a lui I. G. a pornit de la ideea de a vîna iepuri da farul maşinii». Şi cum ideea i-a surîs şi prietenului său I.M.. şofer pe autobasculanta 31-TR-247, au plecat cu hardughia sa cutreere cîmpia de la Cîlniştea, după urechiati/* Sc, 27 XI 73 p. 2; v. şi R.l. £8 VIII 79 p. 2 (din auto-j- basculantă; FC I 139; D.Tr.; DEX. DN3). autobuz-dormit6r s.n. „Penlru cazare, în afară de căsuţe, ei au la dispoziţie şi zcce.., autobuze Scoase din uz, ele au /ost amenajate chiar de părinţii copiilor, în timpul lor liber, în tot atîtea dormitoare crehete. Atit de muh le plac pionierilor autobuzele-dor mito arc, îneît cu greu se las; convinşi cei care epică» la sorţ: în căsuţe/* Sc. 5 VIII 75 p. 5 (difi autobuz + dormitor). autobtfz-şcoâlă s.n. „Pentru supli* mentarea parcului dc autobuz» (de pe liniile centrale, în special, I/T.B. a luat măsura de a intro duce în traseu, în orele dc viii 60 de autobuze «şcoala ». Sînt con duse chiar de Instructorii şcolii «ir şoferi profesionişti din I.T.B R.l. 20 XII 77 p. 5 (din autobui -f şcoală). autoc£meră s.f. (foto.) „O premiera: auto-canzera, o maşină a care caroserie a fost astfel transîot mată, îneît pe ea să poată fi instalată o cameră de luat vede: pivotantă, capabilă să filmezt sportivii mult mai îndeaproape ş in bune condiţiuni." R.l. 15 VI) 76 p. 6 (din auto2- -f camera \dt filmat]). auto caravană s.f. — Autovehicul special amenajat, care dă reprezentaţii cinematografice in diferite locuri — „D.C., circulînd cu aiitocaravaua 53 294 B. s-a angajat în depăşirea unui autocamion/* Sc, 28 VII 66 p. 2 [dir auto2- -j- caravană). autoclavizât 64 autoclavizât, -ă adj. — .Tratat cu aburi sub presiune — „Mai uşor decît apa, betonul celular auto-clavizat are proprietăţi superioare de izolator termic si fonic." Sc. I2V 64 p. 1; v. şi'R.l. 1 VII 81 p. 1 (din autoclavă). autocoloână s.f. „Caravană auto spre Irak. Vă amintiţi, desigur, dc autocoloana româneasca cc a inaugurat traseul România-La-hore-Pakistan." R.l. 19 XII 74 p. 5 (din auto2- + coloana). autocondtîcere s.f. — Conducere a activităţii economice, sociale ctc. de către comunitatea, respectivă — „Gospodarii unităţilor teritorial-administrativc din ’ judeţul Ilfov au în vedere, aşadar, atît cerinţele imediate, cît şi cele de perspectivă, autocon ducere a şi autofinanţarea dovedindu-se sub acest aspect drept căi sigure care duc la propăşirea tuturor localităţilor patriei, a întregii populaţii." R.l. 5 IV 79 p. 5; v. şi Sc. 5 IX 79 p. 1 (din auto1- -f- conducere, probabil după un model străin; cf. fr. auto gestion; DMC 1960; DP; DEX, DN3). autocontâiner s.n. 1977 — Autovehicul destinat transportului containerelor — v. aiito stropi-toare (din auto'1- container). autocontempla vb. refl. I — A se contempla pe sine însuşi — „Retraşi în taina căminelor sau în larma veselă a vreunui restaurant, N.R. sau C.F., D.B. sau M.P. se’ autocontempla în secvenţele realizate în prealabil/' R.l. 3 I 67 p. 3 (din auto1- + contempla; cf. fr. autocontempler; DN3). autocontemplâre s.f. — Acţiunea de a se autocontempla — „Evident, calitatea multor pelicule e discutabilă, dar lucrul acesta ră-mîne valabil — păstrîndu-se proporţiile — pentru ambele părţi. Intr-o astfel de comparaţie însă, aiitocontemplarea de pînă acum trebuie sa lase locul autoexigen-ţei." Gaz.lit. 16 II 67 p. 7 (din 'autocontempla; DN3). autocontrol s.n.. — Operaţia de control asupra propriei activităţi — „Ştiţi că nu se mai spune autocontrol? Dat la nichelat, termenul a căpătat acum un luciu proaspăt. Ascultaţi.. cu m sună: seif control. Să-ţi muşti limba de plăcere, nu £alta! Mîine-poimîine o să ne şi self-depăşim." I.B. 1 VII 71 p. 3 (din auto1- + control sau calc după engl. seif-control; cf. fr. autocontrole; DMN; DEX, DN3). autoculturalizâre s.f. — Culturalizare prin forţe proprii — „La punctul doi: isprăvirea (anul acesta) a seralului. Punctul trei: auto-culturalizarea." Gaz.lit. 29 XI 62 p. 6 (din auto1- + culturalizare).. autocuşetă adj, „Pînă acum existau în Franţa numai trenuri auto-cuşete de noapte, în care maşina şi stăpî-nul ei mergeau în acelaşi tren pînă la destinaţie, acesta din urmă [stă-pînul] dormind în cuşeta vagonului de dormit." Sc. 9 IX 67 p. 6 (din fr. auto-couchette; PR 1968). 05 autodumper autodefini vb. refl. IV — A se caracteriza singur — «Cel care se autodefineşte: «Eşti tot numai răspîntii şi drumuri fără-ntors» (împăcârej, proiectează o acută dezbatere filozofică pe fundalul unei naturi încrîncenate, spasmodice, halucinante/' Cont. 16 IV 65 p.l. „Acum şi-a schimbat maniera. De această dată, încastrează chitarc, clarinete, violoncele şi alte instrumente muzicale — rupte, sparte sau arse — în... blocuri de beton. «Seamănă cu nişte epave eşuate într-o mare de lavă», îşi autodefineşte «artistul» opera/' Sc. 20 II 75 p. 4; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4 (din aiito1--^ defini; DN3). autodefinfţle s.f. — Caracterizare a propriei persoane — „Tuturor şi în primul rînd lui Rochester li se potriveşte o autodefiniţie scumpă lui Green: «în mine e un alt om care e supărat pe mine »/* R. lit. 17 X 74 p. 22 (din auto1- ± defini (ic). autodenunţă vb. refl. I — A aduce la cunoştinţa unei autorităţi o infracţiune săvîrşită de propria persoană — „Deşi izbuteşte să se autodenunţe înainte dc armuri, "măcelul nu este oprit/' Cont. 19 IV 63 p. 5. „îh plin război, la 13 mai 1943, în Bucureşti, un anume B.C.I. dc profesie actor sc autodenunţă ca «autorul a trei asasinate o şi «vechi membru al unei organizaţii germane de spionaj». Cercetările întreprinse de Siguranţă nu confirmă însă spusele ciudatului per- sonaj ; interogatoriile şi torturile nu-1 pot determina să-şi schimbe cu o iotă depoziţia. B.C.I. îşi menţine ferm (si foarte argumentat) autoacuzatia..." R.lit. 23 II 7S p. 10 (din’ auto1- + denunţa; cL it. autodenunziare; FC I 213; DN3). autodezagregâbH, -ă adj. — Care se dezagregă singur — „Ciment auto dezagreg abil. în RFG a fost creat un nou lip dc ciment, a cărui particularitate constă Î& faptul că — după întărire — rezistenţa sa se menţine un anumit timp, după cave ea începe să se reducă treptat pînă la completa anulare/' R.l. 13 I 67 p. 3//di» auto1- + dezagrcgabil//. autodldaxfe s.f. 1965 (Iivr.) —Autoinstruire — v. autoinstruire //din auto1-] pentru partea finală cf. gr. didaskein „a învăţa"//- autodiscipHnă s.f. 1976 — Disciplină pe care şi-o impune cineva— v. formal (cf. fr. autodisci pline, it. autodisciplina ; PR 1946; DN3). autodocumentâ vb. refl. I — A se informa singur — „Varietăţile [emisiune a televiziunii] au devenit lucide, au început să se autoobscrve, să se autodocumen-teze, să-şi aprecieze limitele/' Cont, 11 X 63 p. 5 (din auto1- 4- documenta). autodumper s.n. — Autocamion cu cupă metalică basculantă —■ „După un chef zdravăn, G.N. s-a urcat pe audodumper şi a. început fă alerge cu ditamai namila de | — Dicţionar de cuvinte recente autodumper 66 metal după cetăţenii care mergeau pe şosea." Sc. 6 X 73 p. 2 (din engl. autodumper, germ. Auto-Dumper; D.Tr). autoechilibrâre s.f. „Auioechili-brarea roţilor de automobil. O firmă din Bremen (R.F.G.) a construit un dispozitiv din material sintetic cu ajutorul căruia se produce o echilibrare automată a roţilor de automobil. Dispozitivul se intercalează; la montajul roţilor, între jantă şi butuc." Sc. 30 X 77 p. 6 //din auto-2 -fc-echilibrare! j. fcutoecranizâre s.f. — Ecranizare după o lucrare proprie — „Aşadar, cu «Străinul», Titus Popovici este la a doua auto ecranizare!' Gaz. lit. 5 IX 63 p. 6 (din autol- + ecr ani zare). autoeduca vb. refl. I — A se educa pe sine însuşi — „Multilateralitatea se deprinde prin experienţă şi de la alţii (şcoală, loc dc muncă etc.) dar, mai ales, se autocducă. Cine îşi pretinde prea puţin, sub posibilităţile sale, izbuteşte şi mai puţin!" I.B. 9 VIII 75 p. 2; v. şi autoadaptd (1962) (din auto1- + educa; cf. it. autoeduc are; DN3). autoeducâţie s.f. 1965 — Educaţia prin sine însuşi — v. auto-insiruirc (din auto1- -f educaţie; DN3). autoexigenţă s.f. — Pretenţie faţă de propria persoană — „Autoexigenţă condiţie determinantă a actului de creaţie." Sc. 15 VII 66 p. 4. „Nu-i rămîne actorului, drept etalon [valoric], decît auto-exigenţa... — Am putea vorbi, în ceea ce vă priveşte, despre o... autourmărire continuă şi sistematică a creşterilor profesionale ?" I.B. 5 I 74 p. 2; v. şi Cont. IOV 74 p. 4; autocontemplare (1967) (din auto1- + exigenţă; DEX, DN3). autcîormăţîe s.f. 1979 — Educaţie prin sine însuşi — v. autist //din auto1- + formaţie/ j. autoîreză s.f. „Pentru redarea acestor drumuri în circulaţie, au fost mobilizate toate mijloacele mecanizate disponibile — auto-freze, autogredere, buldozere, tractoare — şi se acţionează în cooperare cu comandamentele locale pentru deszăpezire." R.l. 18 I 77 p. 3; v. şi autogreder (1975) (din auto2- -f- * freză). autoîurajâre s.f. „Autoftiraj arca crescătoriilor de peşte." R.l. 27 XII 73 p. 3 (din auto1- + furajare). autofurgonetă s.f. 1969 — Autovehicul mai mic decît camionul folosit pentru transportul de măr-, furi — v. gestionar-remizicr; v. si R.l. 28 VII 79 p. 2 (din auto*- + furgonetă; DEX, DN3, menţionat la furgonetă). autogestîune s.f. — Gestiune prin mijloace proprii — „Autogestiunea impune întărirea răspunderii pentru cheltuielile de producţie la fiecare loc de muncă" Sc. 24 IV 79 p. 6; v. şi 29 VI 79 p. 3, 07 autohtoniza 5 IX 79 p. 1 (din auto1- + gestiune; cf. fr. autogestioni DMN 1960). atitogâl s.n. (sport.) — Gol în propria poartă (la fotbal) — „în minutul 69 [înaintaşii] au reuşit să reducă scorul de pe tabela de marcaj printr-un... autogol/' Sc. 19 XI 62 p. 3. „Dar — culmea ironici! — autorii autogolului se bucură . de| aceeaşi publicitate, aproape de aceeaşi glorie, ca şi ceilalţi autori de goluri. Chiar gafind, au ieşit din anonimat/' Cont. 5 XII 69 p. 2 (cf. fr. autogoal; DN3). autogospodărîre s.f. — Gospodărire prin mijloace proprii — „A uto-gospodănrea — expresie a interesului cetăţenilor pentru dezvoltarea edilitar-urbanistică a tuturor localităţilor" Sc. 4 V 79 p. 2 (din auto1- + gospodărire). autogrdder s.n. (tehn). — Greder autopropulsat — „Văzînd ca a dat prea tare cu oiştea în zid, a părăsit cît a putut de repede locul, cu autogreder cu totl" R.l. 3 II 73 p. 2. „în zonele afectate de zăpezi, un număr de 124 auto-freze, autogredere, buldozere ş.a. acţionează continuu pe drumurile naţionale pentru a preîntîmpina blocarea lor/1 R.l. 25 XI 75 p. 2; v. şi auto freză (din auto2- -f- greder; cf. rus. avtogreidcr; DT; DN3). auto grifă s.f. (med.) — Autoplas-tie — „Autogrefele dermo-epider-mice, cu ţesut din marele epi-ploon dau rezultate surprinză- toare intr-o serie de afecţiuni/' (f.d.). „La spitalul de cordioîc^ic din Lyon, dr. G.D. a realizat o intervenţie chirurgicală în premieră mondială: auîogreja valvelor inimii. Pentru prima dală la o asemenea operaţie de înlocuire a valvelor bolnave, medicul francez a utilizat valve «fabricate» din ţesutul propriu al pacientului prelevate din zona pericardului. Spre deosebire de practicile actuale ale altor specialişti, bazate pe homo-grefe (ţesut, prelevat de la un om decedat) sau heterogrefele (ţesut prelevat de la porc sau viţel), care prezintă riscul alterării rapide imediat după implant, metodă D. oferă un şir de avantaje: înlăturarea riscului fenomenului respingerii şi integrarea firească, perfectă a implantului în ţesuturile organismului. Semnificativ este că asemenea valve-autogrefe realizate la copii continuă să crească odată cu organismul pacientului." Sc. 19 II 78 p. 6; v. şi microcu-rent (1977) (din fr. autogreffe i DMN; DM; DN3). autogunoieră s.f. — Vehicul pentru transportul gunoiului —„Auto-gunoier a 31-Gj-615 a plecat deunăzi într-o cursă mai puţin obişnuită, pe traseul Tg. Cărbunesti - Tg. Jiu." R.L 18 IV 75 p.'5 (din autos- + gunoi + -icră). autolitonizâ vb. refl. I — A căpăta un caracter autohton, a se aclimatiza — „Nemulţumit de rezultatele pecuniare ale «vizitei domnu’ doctor şi-a continuat 5* autohtoniză 68 cterenul». întli a trecut pe la o grădiniţă de copii din str. Amurgului. între timp, se autohtonizase. îl chema acum «dr. Cri st eseu de la judeţeană))." I.B. 1 III 74 p. 2 (din autohton H—iza; cf. it. autoc-tonizzare; DN3). autolnirin,-ă adj. (med.) — Care prezintă imunitate prin sine însuşi — „Se consideră că imu-nocliimia poate aduce o importantă contribuţie la rezolvarea problemelor transplantării de organe ale bolilor autoimune si cancerului." Sc. 28 XI 64 p/4 (din fr. autoimmun; DMN). autoinccndiâ vb. I „In primele cinci luni ale acestui an, aici au izbucnit 5 200 de incendii. Investigaţiile în curs relevă că 30 — 40 la sută din acestea au fost provocate deliberat!... în fiecare zi în Statele Unite sînt auto-inccndiate, în medie, 139 uzine sau fabrici, 215 magazine, restaurante sau clădiri pentru birouri, 216 blocuri dc locuinţe..." Sc. 7 X 75 p, 6 (din auto1-incendia). autoincendilrc s.f. — Actul de a-şi da foc — „Autoinccndierca, mijloc de protest al budistilor împotriva regimului Ngo fainii Diem, sc răspîndeştc şi în Europa." Cont. 20 X 63 p/ 8 (din auto1- ^ incendiere). autoinstruire s.f. — Acţiunca de îmbogăţire a cunoştinţelor prin efort personal — „De fapt nu numai despre autoediicaţie ara vrea vorbim aici, ci şi despre autoinstruire. Sau — cu un cuvînt mai puţin folosit — autodidaxie. între autoeducaţie şi autodida-xie (autoinstruire) c o strînsă legătură." Cont. 9 VII 65 p. I (din autoinstrui; DN3). autointitula vb. refl. I — A sa denumi singur — „Aşa se înfăţişează aceste a şa-zise «drame de tip nou», care se autointitulează , i-a spus lui LC;....“ Sc. 27 XI 73 p. 2; v. şi R.lit , ÎS VII 74 p. 14 (din auto-stop -ist, probabil după modelul fr. auto-stoppeur; DMN 1950). autostropitoare s.f. — Vcliicul folosit pentru stropitul şi spăla- tul străzilor — „Pe uncie străzi trec autostropitoarcle.” R.l. 18 VII 75 p. 3. „Deşi avea în primire un autocontaincr SR 14, revizorul G.Gli. i-a (dat liber * cu auto-stropitoarea dc tip ROMAN Diesel.4* FI. 19 V 77 p. 22 (din aut00 avioane-pirat." Se. 16 XII 66 p. 6 (din avion -fc* pirat). avîon-rachctă s.n. „Cînd vom avea gala sistemul de lansare bazat pe avion it l-rachetă, asemenea cerinţe vor fi atenuate, se va putea lucra în luiinc obişnuite, despic mediul în care se desfăşoară activitatea ştim de acum destule. Ca parte a programului shuttle sc arc in vedere transportarea pc orbită chiar a uuor persoane care nu fac operaţii de zbor, ele urmînd să participe la experienţele ştiinţifice planificate, cum ar fi cele biologice/' Sc.t. 18 IV 74 p. 6 //din avion -j- rache- tc'll■ avi6n-spî6n s.n. „Agenţia Cliina Nouă anunţă că, la 12 martie, a fost pus în libertate J.T.D., spion al Agenţiei Centrale de Investigaţii a S.U.A., arestat după doborîrea avionul ui-spion la bordul căruia la 29 noiembrie 1952 a pătruns în spaţiul aerian al R.P. Chineze/1 R.l. 13 III 73 p. 6 (din avion -1- spion; cf. fr. avion espion; DMN 1969). avtolct s.n. — Automobil zburător — „Avtolct-ul e un automobil fără roţi/' Sc. ÎS II 63 p. 6 (cuv.j rus.). ayatolah s.m. — Şef al sectei mahomedane şiite „Joi s-a reîntors în Iran aiatolahul Iv., liderul opoziţiei siite iraniene/' Sc. 2 II 79 p 6. „într -un interviu difuzat de postul de radio francez «Europe— 1», primul ministru al guvernului iranian, S.B., a declarat că va rămînc în funcţie, deşi liderul opoziţiei şiite, ayatolahul K., i-a cerut să demisioneze/' Sc. 3 II 79 p. 6 „Atentat terorist în Iran. Postul dc radio Teheran... a anunţat că în capitala Iranului a fost asasinat ayatolahul M.M. în memoria ayatolahului a fost proclamată o zi de doliu naţional/' Sc. 3 V 79 p. 4 (cuv. persan, intrat în rom. prin fr., engl). azzuro s.m. (sport) — Fotbalist din echipa Italiei — „ Azzurii conduceau cu 1— 0../' R.l. 23 V 78 pi 5 [pron. adziiro] (cuv. it). DICŢIONARELE ALBATROS B baby-baselict s.m. 1976 (sport) — Baschct simplificat — v. mixi-basckct [pron. bebibdschet] (din baby 4- baschct). baby-cart s.m. 1973 (sport) — Cart pentru copii — v. mini-avion, avio-car [pron. bebiedrtj (clin babycart). baby-skillît s.m. (sport) — Ski-lift dc proporţii mai mici — „Zăpada abundentă i-a găsit pc organizatorii activităţilor sportive din Abrud, judeţul Alba, cu toate pregătirile încheiate. Prin grija comitetelor sindicatelor şi a asociaţiilor sportive locale, a fost montat un ibaby-ski-Ufl », s-au procurat 120 perechi noi de sclii-uii, echipament si bocanci, an fost verificate si marcate pîrHile de fond si probe alpine/1 M. 19 XII 73 p. ; v. si iclccabină [pron. bebischilifr (din baby + skilifl). bnc-donnîttfr s.n. 1963 — Bac cu funcţie dc dormitor — v. şalupă-auiomolil (din bac -f- dormitor). bndmînton s.n. (sport) — J^« sportiv, înrudit cu tenisul, practicat cu o minge mică prevăzuţi cii pene sau cu un fel dc aripioara dc plastic, care sc aruncă cu racheta — „Un sport mai puţin cunoscut: bachninton/' Pr. R.TV. 11 III 78 p. 14 [pron. bedinijifoiî) (cuv. engl.; cf. fr. badminio») DN3). balcrin-corcgrăf, -ă s.m.f. — Balerin care creează un balet — „Cunoscut cuplu dc balerini-core-grafi I\I.C. si Gh. C. cvolueazi în aceste ;:ilcla Santiago dc Cliilc/" Cont. 11 11 72 p. 6 (din balerin ♦ coregraf). balic s.m. (arg.) „...Ca lntr-u* studiu etnografic, el îşi grupează obscr/aţiilc în jurul unor moment» specifice ale existenţei (populaţiei»' investigate: examenul de admitere, trăit ea o <>z\ fatală primul curs, balul bobocilor (al sbalicilon după o expresie mal 78 «modernă *>../' Sc. 30 XJ 77 p. 4 (probabil din bal). balistocardiogrâmă s.f. (med.) „Cu ajutorul sistemelor biotelemetrice fiziologii sovietici au reuşit să înscrie o balistocarăiogramă, adică o diagramă care reflectă efectul mecanic al contracţiilor cardiace/' Sc. 29 III 61 p. 4 (din fr. ballisto-cardiogrammc; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; DN3). baHză-îar s.f. 1979 — Baliză cu rol de far —• v. minigcnerator (din baliză + far). baIneoîizioterapeiJtic,-ă adj. (med.) „La Rîmnicu-Vîlcea a fost înfiinţată o secţie 'de recuperare balneo-fizio-terapeatică, dotată cu bazine cu apă termală, aparatură electro-fizio-terapeutică." R.L 4 XII 75 p. 5 (din balneo- + fizio-ter apetiţie). balneokîneoterapîe s.f. (med.) „Balneokineolerapia — tratamentul prin mişcare în mediu balnear — este o formă mai complexă, de tratament, de care pot beneficia atît oamenii bolnavi, cît şi cei sănătosi, în scopul prevenirii unor boli/* Sc. 13 VIII 78 p. 2 (din balneo- + kineoterapie). baJ6n-s6ndă s.n. — Balon liber echipat cu o radiosondă, utili-rat în meteorologie — „El a exclus, de asemenea, posibilitatea interceptării unui balon-sondâ sau a unei paraşute meteorologice/' R.l. 8 II 74 p. 6. „Cu ajutorul unui balon-sondă, cercetători de la Institutul Max Planck şi de la Universitatea din Tiibin-gen au descoperit o stea cu cel mai puternic cîmp magnetic cunoscut — 4,6 miliarde de Gaussi." Cont. 12 VIII 77 p. 5; v. şi I.B. 4 X 74 p. 4 (din fr. ballon-sonde, germ. Ballonsondc; DTP, LTR). balotâ vb. I. (tehn.) —• A strîngela un loc în baloturi — „De regulă paiele ce rămîn de la recoltatul griului pot fi valorificate la un preţ bun. La cooperativa agricolă din Ha-gieşti-Ilfov s-a găsit o soluţie «originală» : au fost arse pe loc. în felul acesta s-a renunţat la balotatul paielor de pe 137 ha. Halal gospodari!" R.l. 28 VII 73 p. 5 (din [a face] balot). bâncă s.f. (în sintagmele bancă de date, de transpl antologie, de informaţii, de organe, de cuvinte) — Organism unde se centralizează şi se conservă informaţiile prelucrate cu ordinatorul, organe ale corpului omenesc, fişe de cuvinte etc. — „Banca de trans-plantologie; Clădirea Institutului de biostructură al Academiei de medicină din Varşovia adăposteşte Banca centrală naţională de ţesuturi — cea mai mare instituţie de acest fel de pe continent şi’ a doua din lume, după cea din Maryland, S.U.A. Ţesuturile destinate transplanturilor — grefe de oase, cartilaje, meninge, tendoane, nervi periferici, piele — sînt preparate pe baza unei tehnologii moderne/* Sc. 6 XI 77 p. 6. „Proiectul prevede ca personalul medical să aibă acces 79 bar-discot £. la banca de informaţii a unui calculator I.C.L. 1904 prin intermediul a 80 de displa}'uri — echipament terminal asemănător unui ecran dc televizor cu ajutorul căruia se poate dialoga cu computerul/' R.l. 14 I 78 p. 6. „O comisie do experţi a Pieţei comune a întreprins o inedită investigaţie în problema transplanturilor de organe, care se izbeşte, adesea, de lipsa organelor înlocuitoare compatibile biologic cu organismul persoanelor ce ar trebui să le primească. <*Băncile de oigane» create în diferite ţări nu fac întotdeauna fată împrejurărilor." Sc. 22 IT 79 p. 5; v. si R.l. 14 T 78 p. 6; telcmatică, teletexi (după fr. ban-qitc de clonnâes, d'infonnations, d'organes, dc mots etc.; cf. engl. dafa-barih; PR 1949, BD 1970). b&ncă-pupilru s.f. — Bancă combinată cu o masă de scris — ,pO bancă-pupitru, masa-birou de studiu etc/' Mag. 7 I 67 p. 6 (din bancă -}- pupitru). bandă rtilânlă-şcoâîă s.f. „Bandă rulantă-şcoală. Recent, la fabrica «Flacăra Roşie» din Capitală a început organizarea unei benzi rulante pe lîngă scctorul încăl-ţămlhte, care va servi drept şcoală în vederea ridicării calificării muncitorilor/' I.B. 3 X 61 p. 1 (din bandă rulanta -f şcoală; FI. Dimitrescu 111 SCL 3/70 p. 331). bantustan s.n. „Mamele şi copiii în bantustane, Autorităţile sud africane au dispus strămutarea în bantustane a unui număr de 60 dc* femei dc culoare, împreună cu copiii lor, din suburbia Johannes-burgului, Devon/f Sc. 23 IX 76 p. 6. „Este de asemenea semnificativ faptul că bantustanele, faimoasele rezervaţii pentru africani, create de către autorităţile din Pretoria «scapă puţin citc puţin de sub controlul autorităţilor»" (f.d.). „Romanul surprinde, prin prisma unui caz particular, mai toate racilele tragice ale se-gregaţionismului — dezmembrarea forţată a familiilor, transmutarea cu sila în bantustane, brutalitatea poliţiştilor;./' Sc. 19 I 79 p. 3 (din engl. bantustown). bantustanizare s.f. — Trecere într-o rezervaţie, intr-un regim dc apartheid — „Farsa bantustanizării. Săptămînalul «Time* despre încercările regimului de la Pretoria de a perpetua politica de apartheid." Sc. 23 XII 77 p. 6 (din bantustan). bar-cafeneâ s.n. — B?r în care se bea cafea — „Barul-cafenea spre exemplu, a fost desfiinţat. Acum unitatea desface specialităţi ele bombonerie si băuturi pentru acasă." I.B. 5 VI 72 p. 2 (din bar -r cajcnea). bar-dîscot£că s.n. — Bar cu specific de discotecă — „Anul acest a complexul vine cu noutăţi: uu camping cu 13 căsuţe cochete, suspendate pe stîlpi, un bar-disco-tccă, al cărui program a debutat s îmbăta cu muzică excelentă, stereofonică şi cu orgă de lumini/* bar-discotecă 80- I.B. 9 VII 73 p. 3 (din bar + discotecă, după fr. bar-discoiheque; DMC 1968). barâcă-dormîtâr s.î. — Baracă ce serveşte drept dormitor — „Din plăcile aglomerate se vor face şi cabane turistice, b ar aci-dor mit oy în pădure, solarii etc.“ Sc. 14 VIII 62 p. 3. „Asediind barăcile-dormitor din localitate, forţele de ordine au arc5;tat 22 de persoane, conducîndu-Ie spre o destinaţie necunoscută în vederea expulzării/' Sc. 1 VI 77 p. 4 (din baracă -\r dormitor). bas-barfton s.rn. (muz.) — Voce bărbătească intermediară între cea de bas şi cea de bariton — * Vocea sa gene roasă de ba s-bariton a sunat la sfîrşitul spectacolului tot atit de odihnită şi de proaspătă ca şi Ia început". I.B; 26 I 61 p. 2 ('din bas + bariton; FC I 53; D.Muz.). basm-comcdfe s.n. — Comedie în formă de basm — „ «Dragonul», basm-comcdie în trei acte de autorul sovietic E.S/' Cont. 19 V 67 p. 4 (din basm + comedie). bctcij s.n. 1.97S (tehn.) — Utilaj folosit în filatură — v. ming; v. şi R.i. 13 VIII 80 p. 3 (din fr. baltage; DTP). batîscâf s.n. (mar.) — Submarin folosit pentru explorarea marilor aameimi — „Un exerciţiu de salvare submarină a fost realizat cu succes de marina franceză in rada portului Bormes-les Minosas, cu participarea batiscafului cAr- himede» şi a farfuriei-plonjanto «Cî'ana»."’ R.I. 5 VI 74 p. 6, „Centrul Naţional francez pentru studii asupra oceanelor a anunţat trecerea «în rezervă operaţională» a batiscafului «Arliimede»/' R.I. 5 IV 75 p. 6 (din fr. bathy-scaphe; DEX, DN3). bâză s.f. (în sint. a avea la bază^ din argoul elevilor) „Elevii dacă vor să spună că-s bine pregătiţi, se folosesc de expresia a avea• la bază (am la bază, „ştiu, am învăţat"). R.lit. 19 VII 79 p. 9. bâză-magazfn s.f. „Poate că ar trebui luată în scamă ideea Înfiinţării de baze-magazin pentru unităţile de cercetare şi învăţă-mînt, de unde să se poată procura rapid şi în cantităţi strict necesare diverse materiale şi piese do schimb/' I.B. 1 IV 72* p. 3 (din bază -f- Magazin). băieţfsm s.n. — Specific al caracterului de băiat întilnit la o fată — „în gama variată a rolului într-o dramă puternică, naivitatea de idilă reţinută, uimire, eroism, băieiism. ’ feminitatea uşor adolescentina/' Luc. 15 V 62 p. 9 (din băiat 4- -ism). băitttiră-dînamftă s.f. — Băutură foarte taro — „Din comerţ au dispărut aproape complet acele băutiiri-dinamită, fabricate pe bază de esenţe şi culori, numite popular <, «Adio mamă» etc/‘ R.I. 19 II 67 p. 3 (din biw* tură dinamită). $1 best-s6Her beat s.n. (muz.; anglicism) — Stil modern dc muzicii uşoară şi jaz — „Georgie Famc este un amalgam rar înt'ilnit — vocalist, instrumentist şi compozitor do raloarc, aflat la intersecţia beatului cu jazz-ul si blues-ul/* 6ăpt. 22 III 74 p. 13; v. şi 2 XI T9 p. 7 [pron. bit] (din engl., fr. beai; PR 1966; DJ; DN3). beatnic s.m. 1967 (anglicism) — Tinăr din occident care, prin-tr-o ţinuta total neîngrijită, işi afişează protestul faţă de societatea de consum — v. halucinogen [pron. bîtnic) (din engl., fr. beatnic; SI. Glieorgliiu în LR 2/68 p. 131; PR 1959; DAm; t> N3). feeefalo s.m. (zool.) „Fermiera elveţian F.S. a reuşit, pentru prima oară pe continentul nostru, să încrucişeze bizonul cu vaca. în S.U.A. a fost nevoie de 75 de ani dc cercetări şi experimente pentru a obţine acest hibrid pc carc (americanii II numesc cbccfalo\) (de la buf-falo — bivol, bizon şi beef — carne dc vită)*' Sc. 16 VI 79 p. 5 [pron. blfăhit] (din engl. anicric. bcefalo), i • belbtir s. „Specialiştii Academiei de ştiinţe din Biclorusia au elaborat procedeul fabricării unui nou produs foarte rezistent, denumit îBclbor» a cărui duritate este comparabilă cu cea a diamantului../4 Sc. 19 V 77 p. 4. mQ invenţie, în curs de brevetare, aparţinînd unui colectiv de oameni de ştiinţă din R.S.S. Bielo- rusă, rezolvi problema prelucrării de înaltă precizie a pieselor din oţeluri călite. Este vorba de realizarea unui material extradur, denumit *Bclbor» care poate fi comparat numai cu diamautul şi prezintă calităţi superioare la acţiuni termice ridicate/4 Sc. 3 VIII 77 p. 6 (cuv. rus.). benefic, -ă adj. (livr.) — Favorabil, binefăcător, plăcut — „Am putea spune, poetizînd, că în aceste zile, percv.ii cSimezci’) au fost incendiaţi de Dipşe. Dar incendiaţi bene fie, feerie/4 Sc. 1 VII 75 p. 4 (din fr. b'Jnefiquc; cf. it. bcncjico; DEX, DX3). berărîe-plăcintărfe s.f. 1969 — Berărie în care se consumă şi plăcintă — v. intimizare (din berărie + plăcintărie). bestlr s.m. (zool.) „O nouă specie dc peşte va îmbogăţi bucătăria sovietică. Este vorba dc aşa-numitul abesten, rozul ta hi l încrucişării unei specii de moruni mari de sule de kilograme cu cega/* Sc. 22 IV 75 p. 6 (cuv. rus. compus din bej u ga] „morun*' slcrjiad'] „cegă'). best-s6Iler s.n. (anglicism) — Carte, lucrarc caro are un mnre succes (de v în zare) — „Succesul pe caro l-a avut la începutul acestui an în Japonia filmul realizat după cartea lui Sakio Ivonat.su > şi trăiesc îngrămădiţi în mizeria lor in bidoniiluri..." R.I. 25 IV 77 p. 6; v. şi Cont. 31 VIII 79 p. 6; sxtbmarginol [şi bi-donviile] (din fr. bidonviîle; cf. engl. bidonviîle; PR 1950, BD 1970; DN3). BIG s.n. 1975 — Unitate comercială de mari proporţii, supermaşa-zin — v. tmitatc-eUilon; v. şi Săpt. 7 XII 79 p. 6 (abreviere din ini- Îialele cuv. B[ăcdnie], l[ndustria-e], G[ospodina]). bikini s.n. (moda) — Costum de baie feminin foarte redus, alcătuit din două piese — „în această teribilă vară, costumul de baie lansat cu tamtam, cu reclamă publicitară de cea mai profundă rezonanţă, este costumul dintr-o singură piesă, dar care nu sc ştie prin ce miracol al croielii, este chiar mai insignifiant decît bikiuiî'rile anilor trecuţi/' Săpt. 17 V 74 p. S; v. şi 6 VI SI p. S (din ensrl.» fr. bikini; PR 1947; DEX, DN3). biklniân.-ă s.m.f. — Locuitor al insulei Bikini — „Primii 97 de bikijiicni carc au revenit acum la caselc* lor privesc încă cu suspiciune perspectivele insulei lor/4 R.I, ÎS XII 74 p. 6 (din Bikini + bilharzî6ză s.f. (med.) „Apa din anumite regiuni ale globului... poate să pună 111 pericol, 111 special în ţări mai puţin dezvoltate din Africa, sănătatea oamenilor. Este vorba despre răspândirea bilhavziozci, maladie infecţion?â implacabilă care ameninţă ’ sute de milioane de oameni... în apa dulce a riurilor din aceste regiuni există o lan/ă microscopică care... poate invada treptat sistemul digestiv, ficatul, rinichii/' R.I. 9 I 77 p. 6; v. şi Sc. 11 VI S0 p. 5 (din fr. bilhaizio-sc; DM). bioastro nautică s.f. „Institutul de medicină aeronautică din Polonia — primul de acest fel din Europa — îşi serbează zilele acestea a 50-a aniversare. Institutul 111-tîmpină jubileul desfăşurind o activitate prodigioasă pe tărî-mul bioastronauticii — un nou domeniu al cercetărilor biologice şi medicale. Această nouă disciplină îşi propune ca obiectiv principal să ferească pe ora de factorii care-i dăunează sănătăţii în timpul zborurilor cosmice/* Sc. 3 XI 7S p. 5 (din germ. Bioasironciutih, fr. bioastrenauti-quc; DMC 1966; DN3). biobucătarie s.f. „Aşa cum s-a anunţat, la bordul lui <*Soiuz — 13» funcţionează o «biebucâtâ-ric». producînd albumină ce poate servi ca aliment/' R.I. 22 XII 73 p. 6 //din bio- -f- bîtcJfJtie/l. biocerâmîc, -ă adj. „Specialiştii din R.F.G. au pus la punct un material care dă rezultate deosebit de bune ca substituent al materialului osos. Este vorba do un tip de argilă pe bază de oxid de aluminiu pur, care se deosebeşte de masele plastice şi meta- 6* biocerâmic 84 lele folosite pînă în. prezent în protezele dc os prin faptul ca esle suportat mai bine de ţesuturi, neiiind descompus sau atacat prin coroziune. Proteza bio-cer amică poate fi grefată fără a sc recurge la cimentul dc os, care dă deseori naştere la complicaţii/' Sc. 5 X 74 p. 6 (din bio- + ccrclinic, probabil după model germ.). biocombustîbîl s.m. 1979 — Combustibil de origine biologică — v. a ^ri energie //din bio- + combustibil lkf. bîoconipatîbn,-ă adj. (med.) —Compatibil cu organismul uman — „Pentru prinderea oaselor în caz dc fractură se folosesc adesea ştifturi metalice. Scoaterea lor din os, după sudare, nccesită însă o operaţie suplimentară. Pentru a evita această a doua intervenţie, specialiştii sovietici în domeniul tehnicii medic ide au propus confccţionarea ştiftu-riîor din polimeri biocompaiibili. Asemenea ştifturi... prezintă marele avantaj" că se resorb cu timpul în organism, fără nici un fel de efecte dăunătoare/' R.l. 29 VIII 77 p. 6 (din Ir. biocompaiible). biocurGnt s.m. (liz.) — Elcctricita-tc de origine animală — „La bordul navelor era instalat un apara-taj . suplimentar pentru măsurarea conductibilităţii electrice şi a biocurenţilor creierului." Sc. 23 X 62 p. 4; v. si R.l. 13 XI 79 p. 6 (din bio- + careul; cf. it. hiocorrcnic; VRC 271; DEX, DN3), biodegradabil, -ă adj. — Care sr degradează sub acţiunea uno; factori biologici — „în tratarea glaucomului, afecţiune oculari gravă, dc exemplu, o minuscul', pastilă este inserata sub pleoapa inferioară; eonfccţionată dintr-ur; material plastic biodegradabil. pastila distribuie treptat, timp de mai multe zile, medicamentul ~ Sc. 26 IV 74 p. 6. „Îiîtr-o anumită perioadă dc timp, masele plas tice sînt convertite de bacteri* în apă, bioxid dc carbon şi liumu^ obişnuit. Descoperirea a fost valorificată de firma engleză «CoU> roii Ltd.» care a şi pus în vînzare diverse obiecte realizate din plas tic biodegradabil/' Sc. 12 IX 75 p. 6; v. şi 36 V SO p. 5 (cf fr. biodâgradable, engl. biodegra-dable; DMN 1966," BD 1968) bioenergie s.f. (liz.) — Energie* de natură organică — „în anii 2000 în ansamblul balanţei encr-getice mondiale: petrolul va constitui 30 la sută din aceasta balanţă cărbunele şi derivaţii 13 h* sută; energia nucleară — 12 sută; liidroencrgia şi energii polară — cîte 5 la sută; bioener gia, 2 piuă la 5 la sută; geo termia — 2 la sută şi energia eoliană — 1 la sută/1 Sc. 3 II 78 p. 8. «Bioenergia» deschide larg) perspective. Organismele vii -sursă inepuizabilă de produs*1 cncrgetice. Microbi «dresaţi», de poluează mediul înconjurătoi •produc hrană şi biopcsticide, vaccinuri si hormoni/' Sc. 11 13 78 p. 5; v. şi R.l. 17 V 80 p. 6 jl din bio- + energiei]. S5 bîogJâss blofilmograîfe s.f. — Activitatea şi viaţa cineaştilor — „Printre autori sînt prezenţi, 111 afară dc Clair, Gance, Mouicelli şi alţii. Deosebit de interesante sînt fişele introductive, care prezintă 111 mod succint biofilmograjia autorilor." I.B. 7 II 67 p. 2. „în Franţa a început o nouă industrie: de Ia «film» la «carte», în sensul editării unor somptuoase volume cu prefeţe, note şi dosare critice, biofilmografie de autori si de interpreţi." R. lit. 20 III 75 p. 22 //din bio- *rfr filmogrăfie/f. feiofttotrtin s.n. (tehn.) „Primul biofitoiron românesc. Construcţia la care vă referiţi este u 11 bioji-totron. Dcoarece acest termen 1111 a intrat încă în vorbirea curenta, mă simt obligat să dau cîteva explicaţii. Cuvîntul «fitotron» este derivat din două cuvinte greceşti: «pliytonj>, care înseamnă plantă, şi «tron» care însemnează maşină, unealtă. Accastă denumire se foloseşte pentru a desemne un sistem de sere, camere sau dulapuri de creşterc a plantelor, utilizate în scopul efectuării dc cercetări aprofundate asupra organismelor vegetale în cadrul unor programe ce impun dirijarea factorilor* de mediu în totalitate sau parţial" R.I. 21 III 75 p. 2 (din bio-’ + fitotron). blogâz s.n. — Gaz degajat de deşeurile de substanţe organice — mBiogaz. în perimetrul întreprinderii agricole Mcdlin din apropierea Varşoviei a inceput construirea primei instalaţii de pro- ducere a gazului biologic de pc teritoriul Poloniei." Sc. 2 XI 78 p. 5. „Biogazul, o posibilă sursă dc energic." K.l. 27 111 79 p. 3; v. şi 17 VI S0 p. 6 (din germ. Biogas; 1)N3) bîogcncrat6r s.m. (fiz.) „Noi tipuri de biogcncraîori. în Anglia se acumulează anual circa 60 milioane tone de reziduuri agricole. Aceste resturi organice pot constitui o preţioasă materie primă pentru fabricarea de... gaz metan, în scopul valorificării lor au fost create două modele de biogencra-tori de gaze, cu un volum de 227 litri şi, respectiv, 1 362 litri. •Confecţionate din cauciuc, aceste rezervoare sc umplu ai gunoi de grajd. Prin fermentarea acestui gunoi se dezvoltă bacterii care produc apoi gazul metan.4' Sc. 14 IX 76 p. 6 (din bio-generator, probabil după model engl.). bioglâss s. (tehn.) „«Bioglass > c.cte numele unui material foarte asemănător cu sticla, realizat dc curind dc un cercetător dc la, Universitatea din California şi care, potrivit specialiştilor, va permite evitarea a numeroase amputări chirurgicale. Experimentat asupra animalelor, noul material a dat rezultate deosebit de bune în protezele maxilar© femur etc. Conţinind elemente similare celor care alcătuiesc osul natural, «bing!ass:‘J * asigură o sudare rapidă." Sc. ÎS VI 76 p. 6 (cuv. engl.). biografia 85 biograîiâ vb. I — A scrie o biografie — „[I.B.] biografiază metodic, ca un astronom, pe fiecare dintre membrii acestei constelaţii." Luc. 27 V 67 p. 3 (din biografie). bioindjcator s.m. „Dacă pe de o parte, sub formă de materie primă pentru industria ţigărilor, tutunul contribuie la poluare, pe de altă parte el este apreciat de specialiştii germani ca un bio-indicator deosebit de fidel, care va permite efectuarea unor măsurători precise asupra poluării atmosferice din fostul oraş olimpic." Sc. 21 XI 74 p. 6 //din'bio- + indicatori/. bioingîner s.m. — Specialist în bioinginerie — „Bioinginerii şi gama aparaturii medicale româneşti." R.l. 1 IX 78 p. 2 (der. regr. din bioinginerie; cf. engl. bioengineer; BD 1970). bioinginerie s.f. — Ştiinţă de graniţă între biologie şi ştiinţele tehnice — „Se formează o pleiadă de electronişti specializaţi în ■■astfel de aparate, punîndu-se bazele unei noi profesii de mari perspective: bioingineria. Un cerc studenţesc de bioinginerie... activează în prezent la Institutul politehnic în strînsă legătură şi colaborare cu Institutul mcdico-farmaccutic* din Cluj-Napoca." R.l. 1 IX 78 p. 2 (din bio- + ingineri ct după engl. bioenginecring; Tn. Hristea în R.lit. 17 I 80 p. 9; BD 1969; DN3). biolig-prctecţîomsf s.m. „Nu vreau să spun vorbe mari, dar prevăd că în viitorul cel mai apropiat viaţa va impune apariţia unei noi meserii: cea de biolog-proîcc-ţionist. Poate că nu-i va zice chiar aşa, dar oricum se va numi, va fi' nevoie de oameni specializaţi în păstrarea echilibrului ecologic." R.l. 12 XI 75 p. 2 (din biolog + protecţionist). biolumincscent, -ă adj. — Care are proprietatea de a emite lumină — „Oamenii de ştiinţă de pe o navă de cercetări a marinei americane au capturat, în largul insulei Hawaii, un rechin de un tip necunoscut pînă acum. Botul său suscită în mod deosebit interesul specialiştilor. Prevăzut cu o limbă mare şi groasă şi cu şirul de colţi extrem de ascuţiţi (în afara dinţilor obişnuiţi), acest bot este acoperit cu substanţe bidluminescente/( Sc. 29 XII 76 p. 5 (din fr. bioluminesoent; DN3). bioniâsă s.f. — Cantitatea de materie vie pe unitatea de suprafaţă — „în procesul de obţinere a album ine i rolul principal îl are bacteria denumită Methylo-monas Clara, care se hrăneşte cu mctilalcool, un produs al ţiţeiului. «Bine hrănită», bacteria creşte si se înmulţeşte foarte repede, astfel că, în decurs de cî te va ore, ca îşi dublează biomasa, odată la 2 sau 3 zile putînd fi recoltată." Sc. 12 V 78 p. 6. „Ga/, metan clin biomasa." R.l. 2 IV 79 p. 3; v. şi Sc. 21 V 80 87 biuplâst p. 5 (clin fr. bioniasse; DMC 1978; DM, LGG; DN3). blomatcmâtlcă s.f. „Biomatema-tica — tînără ştiinţa de contact născută din asocierea biologiei cu matematica — cunoaşte de pe acum o scrie de realizări interesante." Cont. 18 III 66 p. 8. „Dr. T.P., cercetător la Institutul de statistică matematică, a plecat în Anglia unde va urma, timp de 6 luni, un program de specializare în domeniul bioma-tematiciiI.B. 22 I 72 p. 3; v. şi Fl. 9 III 78 p. 11 inter di scipli-naritate (din fr. biomathâmatiquci Th. Hristea în R. lit 11 XI 76 p. 9; DM; DN3). biomateriâl s.n. (med.) „Bioma-teri alele sînt produse care servesc la restaurarea sau înlocuirea unor ţesuturi vii care au avut de suferit din diferite cauze. Ortopedia este principala beneficiară a unor asemenea materiale, dar ele sînt utilizate, de asemenea, în chirurgia vasculară.1' Sc. 11 X 77 p. 4 //din bio- 4- material//. blomediclnă s.f. — Ştiinţă de graniţă între biologie şi medicină — „în zilele de 26 şi 27 februarie, la 'Washington a avut loc o conferinţă româno-americană în problemele biomedicinei." Sc. 28 II 79 p. 2 (din engl. biomedicinei BD 1970). bl6n!că s.L t>Bionica: ştiinţa sistemelor al căror principiu este sugerat de sistemele naturale." R. lit. 1 X 68 p. 23. „De fapt ce este bionica ? întreabă autorul P.R. în introducerea articolului. Această ştiinţă ambiţioasă, pasionantă — răspunde el ~ vrea să fie o tentativă de apropiere a disciplinelor biologice şi fizico-matematice. Ea ar putea fi definită şi ca «arta de a utiliza cunoaşterea sistemelor vii pentru a găsi soluţii problemelor tehnice*." Sc. 25 XII 77 p. 5 (din fr. bioniqKt, engl. bionics; PR 1958; bionica s-a născut oficial în 1960, cf.-DMN; BD 1966; D.Filoz.; DEX, DN3). bîopatologfe s.f. (biol.) — Ştiinţă de graniţă între biologie şi patologie — „în Bucureşti a fost înfiinţat Institutul de biologie şi patologie celulară. în cadrul noului institut, subordonat Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. se vor efectua" cercetări privind bio-patologia celulară şi moleculară a ţesuturilor funcţionale." Sc. 7 V 78 p. 5 //din bio- patologic//. biopesticid s.n. — Pcsticid produs de un organism viu — „Există microbi care fabrică pe cale naturală biopesticide deosebit de eficiente." Sc. 11 II 78 p. 5; v. şi bioenergie //din bio- -ţ- pcsticidf/. bloplâst s.n. „O firmă din Londra a fabricat un material plastic degradabil. Noul produs, denumit «bioplast )>, este obţinut prin-tr-un procedeu special din polimeri şi amidon. Acesta din urmă intrînd în compoziţie în proporţie de 40 la sută, face materialul atacabil de microorganismele din sol, astfel că îngropat In pănv'nt, bioplâsi SG bioplashtl se descompune în decurs de cinci ani. în acest fel, încetează de a mai fi poluant/' R.l. 23 XI 75 p. 4 (cuv. engl.). biopreparât s.n. (biol.) „O vizită 1a. Institutul de cercetări veterinare şi biopreparate «Pasteur»" Sc. 6 II 63 p. i //din bio- -f preparai; cf. rus. biopreparat//. bioritm s.n. (biol.) — Cadenţă echilibrată a activităţii organismului — „Gcroigicna înseamnă în primul rînd planificarea modului de viaţă a fiecărei zile şi apoi a săptămînii, anului etc. BioriUmirile trebuie rcspcctate dacă dorim să răminem oameni echilibraţi fizic şi psihic/' Sc. 2S II 76 p. 2; v. şi bioritmogramă (din engl. biorhyîhm; BD 1966; DM). btorihnogrămă s.f. (biol.) „În programul universităţilor din S.U.A., Canada precum şi dintr-un număr de ţări din Europa occidentală a fost introdusă ca obiect de studiu teoria biori imurilor. Potrivit a-ccstei teorii, viaţa oricărui individ este reglată, chiar din momentul naşterii, de trei ritmuri biologice: fizic, emoţional şi intelectual... Se alcătuiesc, cu ajutorul computerelor, aşa-numitcle bioritmograme, care oferă indicii utile pentru planificarea activi-tătii individuale/' Sc. 14 VI 79 p. 5; v. şi R.l. 19 II 81 p. 2 //din bioritm -J- -gramajj. biosatelii s.m. — Satelit lansat în cosmos avînd la bord bacterii, animale — „Alţi specialişti au afir- mat că Bonny a fost expusă unoi «condiţii extreme», după cum reiese din afirmaţia făcută în ziua lansării bio satelitului (28 iunie) că dacă «maimuţa-as tronau t» supravieţuieşte 15 zile efectelor imponderabilităţii experienţa poate fi considerată drept un succes/' Cont. 11 VII 69 p. 9 (din engl. biosatellite ; BD 1964; M. Glicorghiu în LR 2/68 p. 133 j DN3). biospeologie, -ă adj. — Referitor la biospeologie — „O curiozitate a naturii, un fenomen biospeologie considerat unic la noi în ţară şl printre foarte puţinele din Europa, «Peştera lui Adam» dc lîngă Băile Herculane a atras atenţia specialiştilor, fiinjl studiata în amănunţime." R.l. 15 V 75 p. 2; v. şi 13 XII 77 p. 5 (din biospeologie; DN3). biostimulatiir s.m. — Produs, substanţă care stimulează creşterea — „în cadrul fabricii de antibiotice a început organizarea şantierului dc construcţie a unui pavilion în care sc vor produce biostimxilatori, pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor." # R.l. 6 IX 66 p. 2; v. şi parodonioză (din £r. biosiimulaieur; DN3). biostimulattiriu, -le adj. — Care ajută la regenerarea ţesuturilor —-„în sectorul cosmetic, atenţia pentru înfăţişarea omului se împleteşte cu grija pentru sănătate/ Un exemplu din numeroasele care se pot cita: crema pentru bărbierit bio stimulat orie semigrasă conţine vitamina F, alantomă. biovlt unt de cacao/' Cont. 28 IX 62 p. 2 (din bio- + stimulator iu). blotelemttric, -ă adj. (biol.) — Care ţine de biolclemetrîe — „Cu ajutorul sistemelor bioielcnidrice fiziologii sovietici au reuşit să înscrie o balistocardioLTamă/' Sc. 29 III 61 p. 4 (din bioiclcmclrie -K -ic; ci. engl, biotdcmclritj BD 1969). biotelenntrîe s.f. (biol.) — Ramură nouă a biologiei care sc ocupă cu studierea de la distanţă a organismelor vii — „Ziarul » în locul (dolarului etiopian»" R.l. 11 X 76 p. 6 (cuv. etiopian). bîsSrică-cetăte s.f. — Biserică întărită ca o cetate — „O alta lucrare a academicianului G.O.... este studiul monografic consacrat bisericilor-cetăţi din Ardeal." Cont. 18 I 63 p. 2 (din biserică + cetate). bîsSrică-monuinSnt istoric s.f. „în perioada 29 octombrie — 9 noiembrie, o echipă de specialişti... a executat la biserica-monument istoric de la Boiana (ridicată în secolele X —XIII) lucrări de desalinizare a picturii murale printr-o metodă originală... [care] constă in folosirea fenomenului electro-osmotic şi a efectului de perturbare termodinamică." R.l. 11 XI 72 p. 6; v. şiRl. 13 X 81 p. 1 (din biserică + monument istoric). bis£rică-necr6polă s.f. „S-a terminat restaurarea bisericii-necro-pole a lui Ştefan cel Mare şi construirea unui muzeu care va adăposti o valoroasă colecţie de. artă medievală." R.l. 26 XII 75 p. 5 (din biserică + necropolă). bîstrâ s.n. — Mic restaurant, circiumă — „în badinena de bistro care se consumă pe scena Teatrului de Comedie, ecoul grav al piesei ... are o rezonantă vătuită..." R.lit. 15 II 79 p. 16 [var. bistrou] (din fr. bistro[t]; DN3). bişniţar s.m. (colocv.) — Afacerist — „Ne-a acostat cu vorbe şoptite printre dinţi: «Am un ceas, chilipir, îl vînd ieftin...» «Cum vă numiţi ?» îl întrebăm pe bişniţar. «I.B.», zice el, ară- tîndu-ne un act de identitate şi... rupînd-o la fugă." I.B. 22 I 75 p. 6 (din biş7iiţă + -ar; Graur C. 39; DEX). biter s.n. — (Mai. ales în sintagr mele biter-citro, biter-tonic) Tip de băutură alcoolică amară — „Sortimente noi de băuturi răcoritoare, realizate de I.P.A. Bucureşti în acest sezon: biter-citro, biter-tonic, mandora." R.l. 23 V 77 p. 5 [scris şi bitter] (din germ. Bitter; cf. fr., engl. bitter; DEX, DN3). bîtocrât, -ă adj. (formaţie ironică) „Mastacan,. trăind o viaţă întreagă în ideile «bîtocrate», se descoperă singur umilit, neputincios, într-o lume a omului, a cărui armă cea mai de preţ este puritatea morală, demnitatea." Cont. 15 IV 62 p. 4 (din bîtă + -crat, după tipul autocrat; FI. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5). Dl blue-jean(s) blazcr s.n. — Veston din stofă (flanelă) de obicei de culoare închisă — „Blazcrcie, pardesiele şi pelerinele vor fi din nou în actualitate." Săpt. 2 III 79 p. 8. „...Am avea nevoie de încălţăminte pentru femei şi pentru bărbaţi cu caracteristicile pantofilor de primăvară... de pardesie, trencli-uri şi blazcre, de costume, sacouri şi pantaloni, de o mulţime de accesorii care se combină cu nn veşmânt sau cu un altul." Săpt. 23 III 79 p. 8; v. şi roclrie-furou (1972) [pron blâzăr] (din -engl., fr. blazcr; DN3). bloc-cămîn s.n. — Bloc special amenajat pentru a servi .drept cămin (studenţesc, muncitoresc) — „în Bucureşti a apărut un adevărat • cartier al studenţilor. Aici se înşiră unul lingă altul blocurilc-căminc care asigură studenţilor cele mai bune condiţii dc viaţă şi de studiu." I.B. 1 XI 61 p. 1. „Este de vizitat un bloc-cămin pentru 225 de locuri destinat muncitorilor nefamilisti. In apropiere :se vor ridica alte blocuri -cămin în care vor fi cazate circa 3 000 de persoane." R.I. 13 XI 69 p. 3 (din bloc -f cămin; El. Dimitrescu în LL X/65 p. 232). bloc-lâmă s.n. — Bloc înalt, paralelipipedic, cu lăţimea foarte rnică în raport cu lungimea sa — „Îutre pilonii de înaltă tensiune şi dealurile vechi ale Clujului, silueta cîtoTva din Mocniile-lama» ale cartierului Grigorescu." Sc. 20 III 65 p. 3 (din>bloc- -ţ- lama; FI. Dimitrescu în SCI. 3/70 p. 326). bIoc-opcrat6r s.n. (med.) — Ansamblul camerelor si instalaţiile unui centru chirurgical — „... a-paratură medicală fabricată la «LO.R, p, printre care bloo-ope-rator, bloc de sterilizare, instrumente pentru sălile de reanimare şi de -urgenţă otc." Sc. 15 IV 75 p. 6 (după Ir. blec-opSratoirc; DM). bloc-turn s.n. — Clădire înaliă destinată locuinţelor, în formă de turn — „[Vrei să fii] ca o mare poposind în munţi ori ca pe o stradă un bloc-turn" Gaz. lit. 23 II 61 p. 1. „Zgîrie stele. Un grup de arhitecţi americani a elaborat proiectul unui bloc-turn cu înălţimea de peste 11 500 in/* Săpt. 16 II 73 p. 14. „...imobilul central al întreprinderii — un bloc-turn cu 31 de etaje..." Sc. 13 I 77 p. 4; v. şi 29 III 75 p. 6 (din bloc -f turn, după fr. imcubîe-tour; DMN 1965; FI. Dinii trescu în LR 2/62 p. 133. FC I 44, 48, 55, 5S, 237). blond-platinât, -u adj. — Dc culoarea blond cu reflexe argintii — „Xeluînd în seamă şi latura educativă în prezentarea şi ţinuta păpuşilor, 1.1.S. uArădcanca» îşi prezintă modelele cu o coafură loarte emodernăîn care abunda culoarea blond-platinat." R.I 2S IX 66 p. ’2 (după fr. blond-pla* tine). bluc-jea u(s) s.ra. pi. (americanism) — Pantaloni confecţionaţi dintr-nn material special foarte rezistent, la modă înccpînd cu anii *60, purtaţi inai ales de bluc-jeaiî(s) 92 tineri — „Parcă altfel port abktc-jeans))-ii cumpăraţi din banii mei, parcă altfel este micro-bicicleta pe care mi-am cumpărat-o din munca mea." Sc.t. 23 VII 73 p. 6. *Sîntcm intoxicaţi, în schimb, cu o mulţime de contrafaceri, dintre care cele mai invadatoare 5>ar a fi nenumăratele feţe şi aţete pe carc le capătă blue-jeans-ii cu prescurtarea franceză «le jean».“ Săpt. 26 VII 74 p. 8. *Cei de aici, din sud, seamănă mai curînd escliimoşilor, dar n-au seninătatea de blînde făpturi a acelora. îmbrăcaţi în blue-jeans, dar fără să ştie englezeşte, stînd pe la colţuri de barăci, în grupuri, vorbind în limba lor, par cu toţii dezmoşteniţi şi declasaţi." R.lit. 19 XII 74 p! 23 [pron. bluglii] (din engl. americ. blue-jeans: PR 1950; D.Am.; Al. Niculescu în LL 4/1973 p. 7-8; DEX, DN3 -blugi). blues s.n. (muz.; americanism) — Cîntcc popular al negrilor din America şi dans în ritmul acestei muzici — „Noi vă aducem exuberanţa jazzului, extazul cîntecelor «ale spirituale şi vraja întunecată & bluesului. Ca în această «Suită de bluesuri», bucată coregrafică atît de colorată şi de expresivă." Sc. 6 VII 74 p*. 4. „în primul articol din seria Blues, publicat tn numărul trecut, clasificările — aproximative, ca toate clasificările artistice — se refereau z la blues- ul originar — cel negru. De fapt, din «nj3W-generation blues », de care aminteam în final, fac parte şi interpreţii albi." Săpt. 19 IV 74 p. S; v. şi 5 VII 74 p. 5; beat, blucsman, psychedelic [pron. blnz] (din engl. americ., fr. blues; DMN 1964 j D.Am., DJ; DEX, DN3). blucsman s.m. (muz.; americanism) „Blues-ul nu poate fi comparat cu o poveste înflorită, complicată «literară». Nu. El povesteşte o «story» (zice B. B. Ivihg). Nu o story fabricată, ci reală; fapte, evenimente. De fapt, blitesmamd îşi povesteşte viaţa; fără amor propriu, fără milă de sine, fără sentimente false." Săpt. 19 IV 74 p. S [pron, bluzmân] (din engl. americ. blucsman ). bobfir s.m.. — Persoană care practică sportul numit bob — „Cea mai interesantă evoluţie în străinătate a schiorilor şi a boberilor români este, fără îndoială, aceea de la lnnsbruck." Sc. 10 I 64 p. 3 (din engl. bobber; DEX. DN3). bombasticfsm s.n. — Exagerare — „Singura anomalie e absurditatea titulaturii cu bombasticismele despre imortalitate şi mobilitate." Sc. 27 VI 72 p. 6. „I.M. realizează un tip de eseu lucid fară teribilisme sau bombasticismeCont. 19 I 73 p. 3 (din bombastic -f -ism). boom s.n. (econ.; americanism) — Prosperitate rapidă, de obicei de scurtă durată — „în schimb se poate vorbi de un «boom» al studiourilor de imprimare, exagerat de numeroase actualmente, dar utilizate la nivelul tehnicii 93 bowllng mondiale (24 de piste)/' Sc. 28 YI 74 p. 8. „Acest boom al corespondenţei este explicat dc faptul ca, incepînd de la 17 martie, scrviciilc poştale din Marca Britanic se vor scumpi cu 50 la sută/' I.B. 17 III 75 p. 4; v. şi Sc. 20 X 77 p. 6; hcliotehnică [pron. (din cnsl. amcric., fr. boom; DMN 196S; D.Am., DI»; DEX, DN3). borgâta s.f. (cir/, ii.) „La Roma, in perioada postbelică, au apărut o sută de borgatc (locuinţe grupate în mici aşezări, ridicate fără permis de construcţie, în zonele agricole dc Ia periferia oraşelor)/' Cont. 31 VIII 79 p. 12. borgatur s.in. 1977 — Locuitor al unui cartier mărginaş (borgata) — v. bidonvil (din it. borgaia 4* -or). bors£tă s.f. (italienism) — Geantă foarte mică pentru bărbaţi — „Pierdut borsefă albastră." Sc. 11 VI 80 p. 2 (din it. borscita; VLI; Th. Hristea ia R. lit. 25 X 79 p. 8). bos(s) s.m. (americanism) — Patron; căpetenie, iniţial in America — lingă frontiera cu Franţa s-au depistat cîtcva reţele cu largi ramificaţii la New Yorli- si Marsi-lia, au fost închişi ciţiva renumiţi (boşul boşilor) îşi disputa postul doi candidaţi: C.G. şi A .D/‘ Sc. 20 V 77 p. 5; v. ri I.B. 28 XII 74 p. 4; interpol (din engl. americ., fr. boss; D. Am* DP; DEX, DN3). boutique s.n. (frânţiizism) — Magazin mic în care se dcsfac conic cţii, dc obicei dc scrie mică --„Suflarea feminină a căutat, a sondat, a defrişat magazine şi boutiquc-xivi întru aflarea lenjeriei adecvate/' Săpt. 31 X 75 p. 8. „O parte din modelele prezentate vor fi puse în vînzare la ebotiti-qifcy>~vl «Moda*, al Centrului de îndrumare a producţiei şi creaţiei dc confecţii, tricotaje şi încălţăminte al cooperaţiei meşteşugăreşti, un mic magazin dc prezentare a creaţiei dc gen a meşteşugarilor/' R. 1. 15 III 76 p. 3; v. si Cont. 14 V 71 p. 6, I.B. 19 VII 79 p. 2, R.l. 12 VIII S0 p. 3 [pron. buiic; var. f. buiioă] (dim fr. boutique; DN3). bowlîng s.n. (sport* americanism) — Joc dc popice automatizat — „Aici va fi plantată o adevăraţi pădure dc arbori şi vor funcţiona terenuri dc sport, pistă de cârtind, bording:' I.B. 28 V 74 p. 1. „28 aprilie — 2 mai, minr/acanţi la marc. în acestc zile vă stau la dispoziţie piscine acoperite cn apă de mare încălzită, luna-parfcuri, bo:clingf plimbări cu vaporaşul pe lacul Siutghiol/' R.l. 24 IV 74 p. 4; v. şi Sc. 7 IV 75 p. 3; minigolf (1973) [pron. bdu-ling) (din engl., fr. bowling) 1P31 1950; DN3). box-ofnce 94 box-office s.n. (anglicism) — Totalitatea încasărilor pentru o carte, un film etc. — „Domnia sa [Diirrenmatt] nu fuge cu tot dinadinsul de avantajele unui bun box-ojjice în lumea librăriilor/1 Săpt. 22 III 74 p. 6. „G.G. a ieşit din spaghetti-western şi acum pozează în actor serios, frumos şi cu box-ojjice." Săpt. 4 II 78 p. 4. „... e bine să facem coproducţii. O şcoală naţională de film nu se poate clădi decît pe propriile sale filme, dar o cinematografie lucrează şi cu muzele şi cu box-ofjice-ui/' R.l. 31 V 79 p. 2; v. şi Cont. 1 XII 78 p. 10 [pron. boxojis] (din engl., fr. box-ojjice; DMC 1974; DN3). boy s.m. 1979 (anglicism) — Servitor indigen din colonii (mai ales în hoteluri) — v. supercivilizaţie (din engl. boy; DN3). boz6n s.m. 1979 (fiz.) — Particulă nucleară elementară al cărei spin se măsoară cu numere întregi — v. spin, superparticula (din fr. boson; PR 1950; DT, DF). bradisi'sm s.n. (geol.) „Palatul Justinian din Veneţia va fi salvat. Noul palat din zona lagunei Veneţia va fi ridicat pentru a se preveni scufundarea lui definitivă din cauza terenului, fenomen cunoscut sub numele de bradisism. Proiectul prevede înălţarea, cu ajutorul mijloacelor hidromecanice, a Palatului Justinian/* Sc. 18 IX 74 p. 6 (din it. bradisismo; VIA). brailîogrâină s.f. — Comunicare transmisă pentru nevăzători uti-lizînd sistemul Braille — „J.W., orb din Washington, a primit la sfîrşitul săptănunii trecute prima «braillogramă» din istoria telecomunicaţiilor, ca urmare a iniţiativei companiei «Western Union». Aceste abraillograme)\ vor putea fi,' în curînd, difuzate pe întreg teritoriul S.U.A/' R.l. 27 VIII 75 p. 6 //din braille + -gramajj. brain-draîn loc. s. (americanism) „Ţările în curs de dezvoltare... sînt pe cale de a lua măsuri serioase, în propriile ţări, pentru reglementarea problemelor care apar drept cauză a fenomenului de brain-drain/' Sc. 6 VII 77 p. 5. „în acest cadru devine şi mai îngrijorător fenomenul profund nociv al «transferului de tehnologie în sens invers», atragerea de cadre de specialişti din ţările în curs de dezvoltare în tarile industrializate (brain-drain)." Sc. 16 XII 77 p.M5. „Brain-drain-ul constituie, fără îndoială, unul din factorii care alimentează dezvoltarea inegală a economiei mondiale." Sc. .17 II 79 p. 6 [pron. brein-drein] (din engl. americ., fr. brain-drain; DMN 1966, BD 1968; DN3). brainstorming s.n. (psih.; anglicism) — Stimularea dirijată a creativităţii prin «asaltul creierului» — „Computerul-translator, controlînd un fişier bilingv (fran-co-englez), a răspuns imediat la întrebarea ce este cuvîntul «brain- 95 bridgeîst stormhig», indicînd conţinutul a noua fişe pe care le are în memorie." R.l. 16 IX 75 p. 6 [pron. breiustorinitîtf] (din engl., fr. brain-stonning: PR 1950; Th. Hristea în R. lit. 15 V 80 p. 9; DN3). brasmc-tcrăsă s.f. — Braserie amplasată pe terasă — „La Piatra Craiului sc construieşte o 6rosc-ric-taasă, iar la Izvorul Crişului, un bufet-terasă." Sc. 13 XI 63 p. 1 (din braserie -f- terasă). bras ist s.m. — înotător specializat in stilul bras — „Un brasist al ţării se pregăteşte — şi cu destulă perseverenţă — să devină antrenor de mina întîia." Sc. 6 XI 60 p. 5 (clin bras + -ist: FI. Dimi-trcscu în LR 2/62 p. 133; DEX, DN3) brazdometru s.m. 1960 (formaţie glumeaţă) — Stinghie de lemn gradată cu care se măsoară adîn-cimca arăturii — v. ochiomctrit (din brazdă -f metru). breakfast s.n. (anglicism) — Micul dejun — „Existenţa celebrului <«breakfast» este ameninţată, serios... O anchetă întreprinsă ... dovedeşte cu prisosinţă că obi- ceiurile* alimentare sînt pe cale de a'-se schimba. Porridge-ul înlocuieşte din ce in ce mai mult ouăle cu şuncă, cîrnăciorii conservaţi şi carnea proaspătă/' R.l. 13 VIII 75 p. 6. „Ironiile la adresa propriilor dimensiuni ^supraponderale... uesfîrşita inventariere a dejunurilor, break- jastiiruor, ciuclor ingurgitate, apoi însăşi ţesătura faptelor fac din acest volum o rescriere, cu alv, termeni şi altă plasare în spaţiu, a celorlalte două/* R. lit. 29 X 76 p. 10; v. şi Sc. 22 V 77 p. 6 [pron. brâc/ăsf] (din engl. breakfast; DEX, DN3). brctelă s.f. (circ.) 1. „Concomitent cu dezvoltarea economico-social": şi urbanistică sporeşte şi numărul oraşelor care dispun de şosele ocolitoare (numite şi centuri sa:. bretele). Utilizarea acestor arter** permite evitarea tranzitării pen-metrelor centrale ale oraşelor, cu tot cortegiul lor de intersecţii, semafoare, treceri de pietoni oferind condiţii pentru realizarea unei circulaţii mai rapide şi mm cursive." (f.d.). 2. „Noi zone cu si a ţionare limitată — timp de dou:'i ore, în cursul zilei — au fixate pe «bretelele $ din faţa magu zinclor cUnic», «Polar», «Eva * etc." I.B. 11 I 74 p. 3; v. * R.l. 31 X 79 p. 2, 17 VII 80 p. -[şi bretea] (din fr. bretclle; DMN 1964; DEX, DN3 — al t sen O* briant, -ă adj. 1969 (franţuzismj — Strălucit(or) — v. ş finită-fi di-une; v. si Sc. 30 1X79 p. 4 (din f;. briliant; DEX, DN3). brîânţă s.f. (franţuzism; livr.) Strălucire — „Andrei Bacalr [este] inteligent cu măsură (iată <» suprema probă de electrificare interioara: să înţelegi şi că uneori prea multă briantă strică)." Cent. 3 XI 78 p. 8; v. şi R.l. 17 IV So p. 2 (din fr. brillanec). bridgeîst s.m.L — Jucător de bridge — „Reccnt A.C.R. a orgu- bridgeist 90 nizat un reuşit ■ wcekend-brid-gc-istic la Mamaia, turneul fiind cîştigat de P.M.-M.C. Păcat că data aleasă nu a coincis cu ancorarea în portul Constanţa a pachebotului «Regina Prima » care efectuează o croazieră avînd la bord tn mare număr de bridgeişti care ar fi putut lua parte la turneu/' Eăpt. 5 VII 74 p. 7 (din bridge + •ist). bridgefstîc, -ă adj. — Care se referă la bridge — „Luaţi cunoştinţă şi de cum trebuie să vă drămuiţi timpul liber, Ia anul, pentru a putea participa la cît mai multe manifestări bridgeis-tiee.” Săpt. 26 XII 75 p. 7; v. şi bridgeist (1974) (din bridge 4? •istic). brizură s.f. (alim.) — Sfărîmătură ia unui aliment) — „La Brăila a ost realizat un nou sortiment de pîine cu amestec din făină de orez. Este înlocuită, astfel, făina de cartofi cu cea de orez, obţinută prin măcinarea brizurii rezultată de la prelucrarea orezului jcum se ştie, la Brăila funcţionează cea mai mare secţie de decorticat din ţară)/' R.l. 16 IV 77 p. 2 (din fr. brisure; DT, DTP; DN3). broker s.m. (cuv. engl.) „Profitînd de criza de carburanţi, toate aceste pretinse persoane onorabile sînt de fapt nişte infractori care au format peste noapte categoria clandestină a broherilor (intermediarilor) de petrol/' Sc. 9 III 74 p. 6 [pron. briucăr]. bronchosc6p s.n. 1964 (med.) — Aparat medical cu ajutorul căruia se. văd şi se cercetează bronhiile — v. esojagoscop (din fr. broneho-scope: FI. Dimitrescu înRRL 1/69 p. 5; Th. Hristea ne înştiinţează că îl cunoaşte din 1948; DTj DEX, DN3). bronzâj s.n. — Bronzare — „Razele .ultraviolete vă asigură hron-zajul în toate sezoanele în salonul de cosmetică Venus." R.l. 30 XI 74 p. 6 (din fr. bronzage; DN3). broştiră-ghfd s.f. — Ghid redus, în formă de broşură — „Popularizarea sa vine de la centru, prin broşnrile-ghid“ Sc. 25 I 65 p. 3 (din broşura + ghid). brun-roşi6iic,-ă adj. — Nuanţă de maron — „Începînd cu 1969, anul cînd au apărut primele simptome ale catastrofalei secete din Africa, în America Centrală şi de Nord au fost înregistrate particule de praf brun-roşictic de provenienţă sahariană — fenomen pus în legătură de către specialişti cu serioasele perturbări climatice/' Sc. 29 XII 74 p. 5 (din brun roşietic). BTT s.n. 1975 — Oficiu care se ocupă cu excursiile tineretului —' v. navă-dormitor (abreviere din Bîironl pentru] thirism al] tfine-rehilui]). bucătărfe-tip s.f. — Mobilă do bucătărie, care poate servi drept etalon — „Dotarea unei bucătării-tip necesită un element masă-dulap şi două clemente suspen-^ 17 buletin-ancli£tă date/' Sc. 16 XII 62 p. 2 (din bucătărie + tip). buclâj s.n. 1976 — (Despre lînă, stofe) Faptul de a fi buclat — v. voluminositate (din fr. boitclagef DEX — alt sens, DN3). bucI6 1. adj. inv. — (Despre lînă) Care are mici excrescenţe — „Ca urmare s-a contractat un număr de 800 mii bucăţi de tricotaje fabricate din fir buclâ, foarte mult cerute de cumpărători pentru sezonul cald/* Sc. 12 I 78 p. 5. 2. s.n. „Noile modele dc îmbrăcăminte tricotată sînt realizate din fibre naturale în amestec cu fibre cliimicc, din fire cu efecte speciale {bttcleuri, nopeuri, fla-meuri ctc.), precum si din alte tipuri de fire/' R.l. 30 VII 80 p. 2 (din fr. boucU). buftt-bar s.n. — Bufet la care se servesc băuturi — „O altă noutate: bufetuUbar modem amenajat pe un vagon întreg (autorapidul «Săgeatad dc pe linia Bucurcşti-Eforie Sud) şi bujetul-bar instalat pe o jumătate de vagon (la acceleratul Bucurcşti-Timişoara)/' R.l. 8 IX 67 p. 1/„Clădirea autogării «Griviţa» cuprinde şi un bufet-bar pentru răcoritoare şi gustări/* R.l. 11 XI 75 p. 3; v. şi Sc. 14 I 71 p. 5 (din bit jet + bar: FI. Diniitrescu în SCL 3/70 p. 326). bufit-braserle s.n. 1967 — Bufet cu specific de braserie — v. cajâ-bar (din bujet + braserie). buflt-cabână s.n. — Bufet amenajat într-o cabană — „Vă indicăm următoarele unităţi: Stîna şi bufetul Hişeşti, bujctul-cabană Rădă-şeni, restaurantul Vatra Moldo-viţei/* Sc. 11 XII 67 p. 2 (din bufet + cabană). buflt-clăsă s.n. — Bufet amenajat în interiorul unui vagon clasă — „De asemenea, s-a luat măsura amenajării de bufete la vagoane clasă, în spaţiul a două compartimente: astfel de bufete-dasă funcţionează în rapidul «Traiano de pe linia Bucurcşti-Timişoara/* R.l. 8 IX 67 p. 1' (din bufet + clasă). bufdt-terâsă s.n. 1963 — Bufet amplasat pe o terasă — v. braserie-terasă (din bufet + terasă). building s.n. (constr.; anglicism) —Zgîric-nori, clădirc foarte înaltă— „Cu toate acestea, americanizarea oraşului Quebcc este vădită în cartierele lui noi, cu buildingnri impozante/* R.lit. 23 X 75 p. 24. „Acumularea ororilor: buildings incendiate, ferestre sparte deschise spre vid, rînduri întregi de case abandonate distrugerii, magazine goale, arse." Cont. 30 III 79 p. 6 [pron. bilding] (din engl; building; cf. fr. building; D.Arn.i DN3). ; bulctfn-anchltă s.n. — Buletîa prin care se efectuează o anchetă— „în numărul dc mîine al ziarului nostru va apărea un buletia-anchetă, la care sînt invitaţi si răspundă spectatorii cuplajului Interbucureştcan de xniercoii/ j — Dicţionar de cuvinte recent* buletin anchetă 98 I.B. 13 Iii 67 p. 4 (din buletin + anchetă). bun, -ă adj. — (în expresia arg. „pe bune") Adevărat, serios — „Dacă recitim ultimele programe săptă-minalc apare o întrebare firească: de ce din trei filme, nici unul, dar nici unul nu a fost o comedie... opc btmer» cum se zice?" Săpt. 29 .IA7 77 p. 6; a fi pe bune (cu ci iî cv a), a se înţelege bine (cu cineva): „Adrian -este pe bune cu Dragoş şi cu Mi hai". bimrâîui s. 1974 — Teatru tradiţional japonez de marionete — v. skamisen; v. si R.l it. 9 IV SI p. 22 (cuv. jap.; ci. engl. bunraku; BD 1968). bursier, -â adj. — Referitor la bursă — „Se pare că la originea acestor dificultăţi bursiere, cum le numeşte ?Neue Zuricher. Zei-tung* ar sta o ştire din San Jose, capitala Republicii Costa Rica, potrivii căreia compania. «Standard ’Fruit» îşi va înceta, în ciirjnd. activitatea în această tară." I.B. 18 VI 74 p. 4 (din fr. hoursicr; DEX. DN:>). burtă s.f. (lb. vorbită) — Excrescenţă, lungime (nedorită) — „«Scrisori de vacanţă» (roman epistolar, apărut în Editura Cartea Romanească) de T.C. conţinînd nu puţine pagini de epică izbutită, dar şi unele abur fi» ale textului." Săpt. 6 V 77 p. 8. „... ccea ce nu insea*nnă că filmul nu are şi cîteva «burţi» cum se zice în jargon, meandre cum s-ar zice . mai poetic." R.l. 16 .11 78 p. 2 (de la hurta „abdomen", prin analogie de formă). buton s. „Un preparat realizat în Uniunea Sovietică de către cercetătorii de la secţia de spaţii verzi a Academiei «K. Pamfilov» prelungeşte. însă pentru mai multă vreme prospeţimea florilor. Cîteva tablete din acest preparat denumit «Buton» menţin pînă la o lună calităţile florilor tăiate. Mai .mult, el are şi rol de conservau!.11 Sc, 9 TX 77 p. 6 (din rus. buton). buwiplâst s:n. „Biiîfi-plast este un nou produs destinat lustruirii pardoselilor din material plastic " R.l. 25 VII 77 p. o (format cu -pîast • „plastic"). DICŢIONARELE ALBATROS cabalerîe s.f. — Unitate de măsură agrară din Cuba şi Porto Rico — „Înccpînd din 1968, nu mai puţin de 5 000 de cabalerii (unitate de suprafaţă egală cu 13,-43 ha) au cunoscut astfel largi metamorfoze înnoitoare: de cu-rind, planul respectiv a fost extins. înglobînd încă 900 de cabala ii." Sc. 25 III 74 p. 4. „Cea mai mare reţea de irigaţii din Cuba se află în curs de construcţie în provincia Guantanamo... canalul principal va iriga peste o mie .dc icabaleria» (1 cabaleria = 13,43 .ha) de plantaţii de trestie de zahăr/* Sc. 26 IV 77 p. 4 (din sp. caballeria). cabână-dormit6r s.f. „Un colectiv de specialişti a proiectat şi construit un nou tip de cabanâ-dor-milor pentru lucrătorii de la construcţii. Cabana are o capaci-tatc de 32 locuri/* Sc. 28 X 66 p, 3 (din cabana + dormitor). cabână-hot6I s.f. „în primele zile ale acestui an s-a dat în folosinţă o cabană-hotel la Peştera-Padina (Dîmboviţa), avînd restaurant, bar de zi, iar în imediata vecinătate, terenuri de sport/* R.l. 12 I 79 p. 5 (din cabană -f- hotel). cabână-restaurânt s.f. — Cabană care conţine un restaurant — „Duminică la cabana-restaurant «Izvorul rece» de lîngă Sinaia/* Sc. 17 VIII 64 p. 2 (din cabană 4* restaurant). cabină-mamă s.f. (astr.) — Cabina principală intr~o navă cosmică — „Collins... va rămîne singur la comanda cabinei-mamă.” Sc. 21 VII 69 p. 6. „Admiţînd că o nouă defecţiune a dispozitivului de cuplare a survenit la întoarcerea lui S. şi M. de pe Lună — a precizat F. — situaţia va fi grea, dar nu dramatică, fiind asigurate atît mijloacele necesare revenirii lor în condiţii de securitate în caMnă-mâmă IOD interiorul cabinei-mamă, cît şi materialii] selenar/' IU. 3 II 71 p. 6 (din cabină -{- mamă, după fr. eabine-mcre; DMN 1969). cacaorfe s.fv 1973 (formaţie glumeaţă) — Întreprindere în care sc fabrică produse cu cacao — v. ciocoi ai cric (din cacao t după modelul lui lă'piăric). cache-radiator s.n. (franţuzîsm) • — Mobilă care ascunde caloriferul —"„Posibilităţi noi de utilizare a ceramicii în interioare: cachc-ra-diatoarc, paravane/1 Cont. 3 IV 64 p. 2 [pron. caş-radiaior] (din fr. căche-radialeur). cateâ-dtilciiiri s.f. — Tip dc magazin alimentar profilat pc vin zarea cafelei şi a dulciurilor — „Pe o distanţă’foarte scurtă, patru magazine dc ca fca-dulciuri din centrul Bucurcstiului sînt închise în fiecare luni/'• R.l. 3 VII 74 p. 5 (din cajca + dulciuri). caîea-îiltru s.f. — Cafea preparată cu ajutorul filtrului — „în Tîrgovişte s-a deschis o unitate tip «Express» destinată consumatorilor dc cafea. Nu sc poate însă servi cajc a-filtru, aşa cum ar fi normal, chiar dacă noua unitate este dotată şi cu aparat modern destinat acestui .scop. Aparatul în cauză este folosit drept... oală -pentru încălzit apă. şi nicidecum pentru prepararea cajclci-filim. • Cu apa încălzită în aparat se prepară însă ncs-cafc/' R.l. 5 IX 75 ^p. .5. (din fr., engl. cttje-filirt j 1970), caK-bar s.n. — Local unde sa servesc cafele şi băuturi alcoolice — „Reţeaua comercială din cartierul Drumul Tabcrii sc va mări cu încă patru unităţi ce urmează să se deschidă în complexele nr. 4 şi 11. Este vorba dc un cafe-bar, de magazinul universal «Favorit», de o cofetărie si de un bufet-bro scrie/' I.B. 3 V1JI 67 p. 3. „O scurtă cscală la cafe-bantl «Car-paţi». Şi, pentru rcconfortarc, un «Sintonie» cu gheaţă/' I.B. 22 V 74 p. 6; v. şi R.l. 17 X 70 p. 1, Sc. 25 III 74 p. 4 (din caje[nea}-*> bar; M. Avram în SCL 3/72 p. 297). caî£-conc£rt s.n. (franţuzism) — Spcctacol muzical dat intr-ţin restaurant — „în 42 de restau- r rante au debutat orchestre ; da caje-conccri/' I.B. 6 VII 74 p. 5* „Pentru această parte a restaurantului a fost prevăzut, în locul * unei orchestre, un pianist car# va susţine un program de cajt--conccrir R.l; 3 XII 77 p. 5 (dia fr. capo-concert; DN3). ca?e-?rapp£ s.n. — Băutură preparată din cafea rece cu îngheţată, friscă şi, eventual, alcool — „Considerabil vor creşte, atît can- • titativ, cît şi sortimental, specialităţile dc "îngheţată... 17 cofo* tării ale ICR 1 ... şi-au adăugat sortimente noi, ca poheiuri cu lămîie,. mazagran, cajâ-jrappi» compoturi pasate/' I.B. 9 VI 73 p. 2 (din fr. cajâ-Jrappl). cagulă s.f. . Glugă —: „Castelul Korman din Scoţia a sărbătorit 101 calculatdr-ceas «a 500-a aniversare a fantomei castelului»; participanţii aveau costumaţia dc rigoare — halatul alb, lung, şi cagula — dar consumaţia n-a fost deloc simbolică/' I.B. 10 TV 74 p. 4; v. şi Luc. 13 K 79 p. 8 (din fr. cagoule; DEX, DN3). calacfst s.m. (sport) — Sportiv care participă la întrecerile dc caiac — „Caiaciştii şi canoiştii români învingători în Danemarca/* Sc. 24 VII 67 p. 1; v. şi R.l. .30 VII 80 p. 5 (din caiac -f -ist; DEX, DN3). cai£t-catal6g s.n. — Catalog de expoziţie, sub formă dc caiet — wCu acest prilej, Casa Scriitorilor & editat un elegant caiei-catalog cuprinzind: un comentariu plastic, reproduceri dc lucrări expuse, poezii inedite, şapte portrete de G.P." Gaz.lit. 9 II 67 p. 2. .Această apariţie ne rememorează icaictul-catalog* editat cîndva de revista oSccolul 20»/' R.lit. II I 73 p. 26 (din caiet -f* catalog). ca!6t-progrăm s.n. — Program (de spectacol) sub forma unui caiet — „Pe canavaua unei farse-balet (de tip molieresc, se pretinde în taictitUprogram) s-a brodat un pretext de relaxare cu totul neaşteptat dc periferic/' Sc. 1 II 71 p. 2. „Am alcătuit caictc-pro-gram cu conţinut mai general, în fiecare număr prezcntînd actori, .regizori şi scenografi/' I.B. 10 IV 74 p. 2; v. şi Cont. 24 XI 61 p. 4 (din caiet -f program/ FI. Dinii- trescu în LL X/65 p. 232; FC I 48, 65). calamftât, -i adj. — Care a suferit dc pe urma iniei calamităţi naturale —• „S-a adus sămînţă dr porumb timpuriu... pentru a se face imediat rcînsămînţarea suprafeţelor calamitateSc. 21 VI 63 p. 3. „Ca urinare a măsuriloi întreprinse de organele sanitare, a fost prevenită epidemia în zonele calamitate/* R.l. 23 IV 79 p, 8 (din calamita\ V. Guţu Romalo C. G. 217-218, 220; DN3). calcitonfnă s.f. (med.) — Hormon tiroidian — „Relativ recent, odată cu lucrările lui C şi H., s-au acumulat dovezi că tiroida secretă un hormon, care a fost denumit calcitoninâ (sau tirocalcito-nină) cu rol în scădcrea nivelului calciului sanguin, deci opus intr-o anumită măsură para tiroidei. Mecanismul de apariţie al unor afecţiuni osoase (ca osteoporoza şi osteopetroza) sau unele boli . endocrine este strîns corelat cu efectele calcitoninci." R.l. 10 VI 74 p. 4 (din engl. calcitonin; BD 1970; DM). calculat6r-ceas s.n. „Minicalcula-tor. în Franţa a fost deja anunţată apariţia unui calculator-ccas cu brăţară. Pe un pătrat cu latura dc 4 cm se găsesc 20 de butoane. Mai multe ecrane luminoase permit afişarea rezultatelor dc ordinul a 9 cifre. Cind calculatorul nu este folosit, aparatul are rol de ceas/' Sc. 4 X 74 p. 5, mCalculator-ceas. Casio Computer calculator-ceas 102 Co va pune în vînzare, cu începere din luna iulie, un aparat electronic cu funcţii multiple. El va putea fi folosit, după nevoie, atît ca minicalculator, cit şi ca ceas/' R.l. 12 VI 76 p. 6//din calcula for -f- ceasff. calm-plat s.n. (nav.) „Beneficiind de- condiţii favorabile de concurs, fără a exista însă acel calm-plat (apă absolut liniştită, fără vint), concursul de canotaj s-a bucurat de un real succes/' Sc. 3 VII 61 p. 3 (din fr. calme-plat; FI. Dimi-trescu în LR 2/62 p. 133; DT, D.Tr.). cnloriîerîst s.m. — Persoană care sc ocupă cu reparaţiile de calorifer — ,.L’n caloriferi$1 refuză bacşişul umilitor pe care i l-a oferit povestitorul/' Cont. 5 X 62 p. 3; v. şi I.B. 21 V 64 p, 4 (din calo-tiţer -j- -isi; DN3). camcramân s.m. — Operator cinema lo^r.afic sau de televiziune care manevrează camera de luat vederi — „A fost ajutat de un excelent şef de imagine, F.M. ... şi de cam eram a mii R.C/' Săpt. 7 III 75 d. 4 (din ei ml., fr. cam cranian: DN3). câmeră-birou s.f. — Tip de mobilă care dă unei încăperi aspectul şi folosinţa exclusivă de birou, cameră de lucru (studiu) — - „Activitatea de proiectare a mobilelor a fost îndreptată .spre acele tipuri de mult solicitate, cum ar fi biblioteci combinate, camcrc^bi-roii complete, dulapuri combinate." Sc. 27 1 62 p. 2. ,,Q cavieră- birou stil cubist, compusă dîn birou masiv cu u.şi laterale, bibliotecă cu patru uşi — cele exterioare în blat masiv, cele interioare cu cristaluri — piesă solidă, de mare calitate; un scaun-fotoliu, cu tapiseria în ton roşu, armoni-zînd ansamblul: 11 00(5 lei/' Săpt. 30 III 73 p. 8 (din cameră -}- birou; FI. Dimitrescu in LL X/65 p. 232). câmeră-depozit s.f. — Cameră utilizată ca. depozit — „Unităţile vor dispune de încăperi spaţioase pentru recepţii ră şi laborator, cam ere-depozit etc., toate doi ale cu mobilier si aparatură modernă/' I.B. 18 X 65 p. 1 (din cameră + depozit). câine ră-dorniît6r s*f. — Cameră de dormit — „Schema sa cuprinde o- cameră de zi şi 4 camcrc-dormi-tory desfăşurate pe o suprafaţă de aproape 80 mp/* R.I. 24 IV 73 p. 1 (din camcră -f dormitor). câir.eră-laboraiâr s.f. — Cameră în care este instalat un laborator — „Construcţia... cuprinde camc-re-laborator\ depozite etc/' Cont. 1 ITT 63 p. 7 (din camcră + laborator)-. c«uneră-stil6u s.f. (cinem.) — Stil cineuiatografic care utilizează spiritul şi tehnica reportajului, a romanului — „La frumuseţea, imaginilor, însfîrşit,filmul adaugă-pe acecca a unui admirabil ritm interior. Teoreticianul camcrci-stilou transformă ritmurile compoziţiei în. montaj îutr-o frazare sobră/' Gaz.lit. 6* TX 62 p. 3; 103 camping-caravaning -v, şi P.N. 5/67 p. 18 [şi stilou-cameră, v. Sc. 5 III 81 p. 4] (din fr. camira-stylo). camcrunSz, -ă adj. — Din Camerun — „Tot o glumă, dar de această data a radiodifuziunii camcnmcze, i-a făcut pe amatorii de sport din Yaounde să meargă în număr foarte mare la aeroport pentru a-I intimpina pe cclcbrul boxer Cassius Clay. Spre a afla că în acea zi, de 1 aprilie, nici un avion nu sosea de peste ocean." R.l. 3 IV 74 p. 6; v. si Sc. 30 VIII SO p. 1. (după fr. camerounais; DEX). ci\mi6n-cisternă s.n. — Camion care serveşte la tr?nsportul unor anumite lichide — „Un camion-cisternă conţinînd 22 500 litri de whisky a fost furat la Montreal, în timp ce şoferul vehiculului dormea \ntr-\\n motel/* R.l. S III 67 p. 6. „Un camion-cistemă, transportînd 20 000 litri metapa-raerezol, un produs toxic pe bază de fenol, alerga cu viteză pe şosea/* R.l. 23 XI 72 p. 8. „A fost nevoie de 19 ore de efort deosebit din parlea pompierilor... pentru a transborda conţinutul vagonului deteriorat în camioane-cistcme." R.l. 3 VII 76 p. 6; v. si I.B. 13 VI 73 p. 4, R.l. 16 V 74 p. 6, 12 VII 7S p. 6 (din camion + cisterna, după fr. camion-citeme; PR 1949; FC I 47; DT). cami6n-p1at!6rmă s.n. — Camion cu partea din spate alcătuită dintr-o platformă — „Recent, a fost înccrcată rezistenţa Podului Lukeukiao... din timpul dinastiei Kin (1115 — 1234). Mai întii l-a traversat un cavii on-platfor mă cu o încărcătură de 400 de tone/* R.l. 30 VIII 77 p. 6 (din camion 4* platjormă, după fr. camion â platcjorme; DT). camî6n-şccâlă s.n. — Camion care serveşte drept şcoală (la şcoala de şoferi) — „Au do:sit camionul-şcoală într-un boschet şi au început să-şi facă cplintil k într-un tîrziu s-au urcat la volan şi au făcut cale întoarsă/' Sc. 26 V 77 p. 2 (din camion -f şcoală). camping s.n. — Tabără de turişti — „Minighid. La Eforie Nord (lîngă complexul sanatorial) s-a dat in folosinţă un camping model cu I 500 locuri şi un teren in care se pot monta pînă Ia 500 de corturi/* I.B. 13 VII 74 p. 6. „Minifrigider (frigidere mici, destinate cnni/îniîT-urilor, autovehiculelor etc.)." R.l. 1 VI 74 p. 5; v. şi casă-camping (U-69) [pron. chcmping"} (din engl., fr. camping; II. Constantincscu în LR 1/73 p. 26; DEX, DN3). campîng-caravanlng s.n. „Automobil Clubul Român pune la dispoziţia turiştilor, din ţară şi peste hotare, cupoane hoteliere sau tcamping-caravaning*, in baza cărora pot să-şi stabilească itine-rariul şi programul de concediu. Fiecare cupon dâ dreptul Ia 5 litri benzină gratuit, cazare în hoteluri şi locuri de popas — şi jumătate de pensiune." R.1. 26 IV 77 p. 5 [pron. chimping-cara* canipîng-caravaning lăv.ing] (din camping + *r- cara-vaningl care este un fals anglicism. v. DMN s.v. caravcm[nMng! DMC 197S). campus s.n. (americanism) — Aşezare în care (în special în S/U.A.) este amplasat nn institut de învăţămînt superior cu toate anexele sale — „în strînsă legătură cu prima problemă, [Bcllaw] a lacăt o critică indircctă vieţii artistice americane, pe care o vede ameninţată de nn foarte grav «paroliialism». într-adevăr, prin sistemul «-\vritcr in rcsidcnce» (mot~ă~mot, scriitor în reşedinţă) o mulţime de scriitori mi mai Iac un pas dincolo dc viaţa campus-ului, şi experienţa lor’c limitată fatal la specia umană universitară şi la evenimentele interne ale universităţii care, oricît do interesante, sînt si specioase, si previzibile." R.lit: 28 III 74 p. 32. ,.Asupra lor [cărţilor]- se. reped nu • numai studenţii' din campusuri, ci şi gospodinele adepte ale ma-triarliatuiui conjugal/* Cont. 16 III 79 p. 8 (cuv. lat., transmis .prin engl. americ. campus; c:f. ! r. campus; DMN 195S; 13. Am.; DN3). ; canabicult6r s.m. „O mie cinci sute de hectare cultivate cu can abis sau «cînepă indiană», din care sc extrage marijuana, aii îost descoperite în provincia; co-lumbiauă Guajirâ... Potrivit măr-’ v uri sirii oi cclor arestaţi, peste MOO dc <'.canabi evit or /» sin't anga-iaţi' în aceasta activitate în peninsula Guajira, cui tivind o suprafaţă ionsiderâbilă/' R.l. 26 Y (din can\ji\abi\_s] + [agricultor, probabil după model sp.). can(n)âbis s. — Stupefiant extras din eînepă indiană — „Experţii italieni au declarat că este vorba dc un nou tip de drog, care se prezintă sub forma unui lichid concentrat, obţinut în laborator prin sinteză, după un procedeu asemănător distilării can-nabisuhti." R.l. 24 II 75 p. 6, „Trei contrabandişti au fost condamnaţi ieri dc un tribunal din Londra pentru culpa dc a fi introdus în Anglia importante- cantităţi dc cannabis,■ disimulate în contcincre destinate deşeurilor radioactive." R.l. 26 XI 75 p. 6. „Între «mărfurile» descoperite se află nu mai puţin dc două tone dc 'canruibis, peste o sută de kilograme dc cocaină şi 50 kg de heroină pură, precum şi 8 200 de doze de L.S.D." R.l. 311 79 p. 6j v. şi 14 VII 80 p. 6; canabicuitor (din fr., engl. cannabis). cancaniSr, -ă adj. (franţuzism) — Birfitor — ,,Nu către spiritul cancanicr mă îndrept eu în ce-1 priveşte <); amintim../' Săpt. 31 V 74 p. 7 (din it. cant autore; DLI). cantînă-restaurant s.f. „Cantinele-restaurant se înfiinţează şi so organizează pnn decizii ale comite teloi executive ale consiliilor populare orăşeneşti; municipale sau judeţene/* Sc. 25 111 71 p. 2. „La începutul lunii februarie c. va avea loc o consfătuire cu responsabilii tuturor cantinclnr-rcs-iaurant din tară/' R.l. 13 I 75 p. 5; v. si 1.13/ 11 11 75 p. 1, Sc. 6 XII 75 p. 2 (din cantină + restauraţii). cap s.n. (arg. sport.) „Umot macabru (si, fireşte, involuntar) la Radio, miercuri după amiază, în cadrul transmisiei unei partida dc fotbal: capul lui Aclam — zicea emoţionat crainicul — a luat o traiectorie ciudată... (petitru persoanele mai sensibile: «cap* în argoul fotbalistic înseamnă lovirea mingii c.u capul dc un jucător)". Cont. 21 V 74 p. 11 (lat. capul; DîvX — cu alte sensuri), caprolaciama s.f. (cliim.) — Mo* nomer diu care se obţin materiale plastice — .....sc zămisleşte materia primă a fibrei dc reloup caprolaciama.“ Cîa/.lit. 23 II 61 p. 4 (din fr. capn 'tact a mcgerm., rus. Kaprolaktam, engl. caprolac-tam; 1’1. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; LTR, DTP; DEX, DX3). capsula vb. I — A pstup? cu o* capsulă — „în fotografie: un til-tim progres , al sticlelor de suci: maşina de -capsulat.,r 1.13.-2 III capsulă 106 62 p. 1 (din fr. capsuler; FI. Dimi-trcscu în LL X/65 p. 239; DEX). caragiân adj. — De tipul celui al artistului Toma Caragiu — „...geniul unui < ctor tînăr-tinerel poate face faţă crocodilianului umor caragian!1 R.lit. 9 I 75 p. 17 (din numele ’ actorului [Toma] Caragiu + -ian). caramelâj s.n. 1976 —< Produs cu (zahăr) caramel — v. ciocolaterie (din caramel + -aj). carbocromSn s. (farm.) „Un produs nou: carbocromen, necesar fabricării medicamentului cu acelaşi nume. Este o substanţă realizată la întreprinderea «Terapia» din Cluj-Napoca. Medicamentul este indicat cu prescripţia medicului în tratamentul insuficienţei cardiace/‘ R.l. 24 II 77 p. 5. carbogazâs, -oâsă adj. „O nouă linie tehnologică s-a dat în folosinţă la Fabrica de băuturi răcoritoare din Mangalia (1 500 sticle pe oră). Aici se produce Quick-cola, suc de fructe şi ape carbo-gazoase “ R.l. 9 VII 74 p. 5 (din carbo- -}- gazos). carbo g61 s. „Specialiştii suedezi au descoperit un procedeu de transformare a «rocii negre» în-tr-o gelatină care, în timpul arderii, nu mai poluează aerul. Denumit «carbogel», acest produs se obţine prin concasarea cărbunelui,' amestecarea sa cu apă (30 la sută) şi cu o substanţă chimică ce-i conferă consistenţă de pastă/* Sc. 17 X 78 p. 3. „în Suedia a fost produs un combustibil sub formă de jeleu care prin ardere nu poluează. Numit carbogel, combustibilul se produce prin măcinarea cărbunelui în particule fine/* R.l. 17 1 79 p. 6 (cuv. sued.). cardât, -ă adj. (text.) — Scărmănat (despre ţesături) — „Pe linia înnoirii şi reproiectării articolelor din fabricaţie curentă, întreprinderea timişoreană a trecut în acest an la producerea de fire cardate cu conţinut de melană... precum şi la realizarea de ţesături pentru costume cu poliester filamentar — ceea ce conferă noilor contexturi rezistenţă mărită la purtat şi un grad sporit de neşifonabilitate." Sc. 20 VI 74 p. 2 (din car da; DEX). cardiomiopatie s.f. (med.) ^ Boală a muşchiului inimii — „în prezent în vîrstă de 20 de ani, D. a suferit intervenţiile chirurgicale la centrul medical Stanford din Palo Alto, California, ca remediu la cardiomiopatia sa. în tot timpul scurs de atunci el a fost obligat să ia doze mari de steroizi pentru a preveni reacţia de respingere din partea organismului a inimii transplantate." R.l. 21 Vili 78 p. 6 //din cardio- -f- tniopatie/j; cardiomobil s.n. (tehn. med.) „în R.F.G. a fost pusă la punct o ambulanţă specială pentru cardiaci, cardiomobilul, dotat cu toate instalaţiile necesare pentru a se da primul ajutor pentru accidentele cardiace: infarct, pertur- 107 carte-document "ban dc ritm, opriri subite ale bătăilor inimii etc/' Sc. 29 I 73 p. 1. //din cardio + [nutopnobil//. cardiotahom£tru s.n. (tehn. med.) — Aparat care înregistrează bătăile inimii—-„în R.S. Cehoslovacă a fost construit un cardiota-komctm pe bară dc transistori." I.B. 18 1 61 p. 3 //din cardio- -f lahomctru; FI. Dimitrescu în LR -2/G2 p. 134//. ^carent, -ă adj. — Insuficient,, cu lipsuri — „Apreciind regia tinerească (D.M.% strădaniile de omogenizare a imaginii (nu şi sunetul, în general varent, confuz), este de salutat eu satisfacţie noua rubrică (‘Revista literară» T.V/‘ Sc. 3 II 73 p. 6 (din carenţă, prin substituţie de sufix -entj -enţ chiar dacă unii — ca profesorul N.B. — an depăşit vîrsta de 90 xle anii) an ţinut să evoce amintirea dascălului Kiriac, făuritorul de inimos, artistul cetăţean care a făcut totul cnumai din ^irag pentru popor 9/' I.B. 19 XII 66 p. 2; v. şi Săpt. 4 IV S0 p. 6 (djn Carmen [numele unui cor bucu-reştean celebru] -f -ist). carnal, -ă adj. — Cu came — „Dacă însă acestui regim carnat i-am adăuga... produse derivat© ale laptelui sau compoturi şi dulceţuri, am da organismului nostru toate principiile alimentaro necesare." Sc. 1 I 61 p. S (din ca mc; cf. fr. carni; FI. Dimi-trescu in LR 2/62 p. 134). carnet-bonîer s.n. — Carnet caro serveşte drept bonicr „... Ca urmare, responsabilii şi casierela din asemenea unităţi au în prezent la îndemînă carncte-bonier pentru eliberarea mărfurilor în cazul defectării caselor de marcat." I.B. 12 XI 64 p. 2 (din carnet -f bonicr). cart s.n. (sport) — Tip de mi« automobil simplificat, dc obiceî folosit de copii în jocuri sportive— „Iniţiativa elevilor de la Liceul mecanic nr. I de a înfiinţa nn club de car ting a fost bine primita de către colegii lor din oraş. Noul club îşi propune să introducă pe elevi "in tainele motorului de automobil, să-i înveţe Tegulile de circulaţie auto şi, deocamdată, să experimenteze totul pe cele 50 de carturi “ R.l. 3 IV 75 p. 2; v, şi Qeronm'eracheto-wodel (1974) {din engl., fr., germ., it. Kart; II. Constantinescu în LR lp3 p. 26; DN3). cârte-âoctiiu£nt s.f. — Carte, ca valoare de document — „Q carit-. document despre Eminescu/4 -RJ* cărte-document 108 1 VIJI 74 p. 1; v. si Săpt. 10 II 78 p. 3, Sc. 18 VI '80 p. 4 (din şarte -f document, după fr. livre-document; D:\1C 1975). c,ârtc-filin s.f. „tn Franţa a început o nonă industrie: de la (‘film» la «carte», în sensul editării nnor somptuoase -volume... cu prefeţe, note şi dosare critice, biofilmo-grafic de autori şi de interpreţi, liste iniţiativa casei de cultură Balland, care a lansat deja o .primă serie din aceste. cărti-jihne din opera cinematografică a unor mari realizatori precum Carne .(:«Vizitatorii de scară» sau «Copiii paradisului»), Renoir («Marea iluzie»), Codard..." R.lit. 20 III 75 .j>. 22 (din carte + Jilm, după rbodel fr.). cartclât, ~ă adj. — Reunit într-un cartel — „... rolul jucat de această asociaţie cîupă reccnta lovitură -de teatru de la Roma, cînd s-a declarat de partea grupării W.T.T. (inter-oraşe), care pentru o clipă a întărit — aparent — atît de mult poziţia celor două grupări .ale promotorilor, acum «cartelate» — W.C/f. (cu turnee în curs de desfăşurare pînă la 14 mai) şi W.T.T. (cu turnee între ,15 mai şi sfîrşitul lui august), •incît la 1111 moment dat s-a crezut xcă, într-adevăr «Marele premiu» va deceda." Mag. 23 111.74 p. 8 (din cartela). cartelîzâre s.f. — Folosire pe bază de cartelă — „Consiliul de •miniştri al Italiei se va întruni, astăzi, pentru a lua în dezbatere planul privind raţionalizarea consumului. de produse petroliere. Potrivit presei italiene, planul prevede «cartelizarea» combustibilului auto." I.B. ÎS II 74 p. 4 (din cartelă). carti6r~orăş s.n. — Cartier cu o mare extindere — „Costier-oraş. De ce oraş ? Pentru că noul cartier va fi, ca număr de apartamente, cît un oras, de pildă cît Sibiul/1 Sc. 23 II' 62 p. 3. „La Suceava, numele de «Arini» definea o maliala insalubră. «Arini» este astăzi numele unui cartier-oraş, al unui spaţiu urban de cea mai aleasă modernitate/' Sc. ' 2 IV 75 p. 2; v. şi alb-argintiu (din cartier + oraş; FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 232). cartiSr-satelît s.n. — Cartier mai mic, anexat unuia mai mare — „Blocuri înalte... construcţii înconjurate de cartiere-satelit." Sc. 21 X 62 p. 4 (din cartier + satelit; FI. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325). cârting s.n. (sport) — Sport practicat cu cartul — „O ultimă întrebare privind dezvoltarea sportului automobilistic: Cînd va lua fiinţă Federaţia română de automobilism şi karting?“ I.B. .19 IV 74 p. 3. „Se subliniază faptul că «marele as al volanului » s^a remarcat mai întîi câ alergător şi .constructor de har-tingSc. 8 XI 74 p. 5; v. şi bowling, cart [scris şi lzarting'] (din engl. carting, fr. karting; PR 1955, BD 1965; II. Constantinescu In 109 câsă-muz^n LR 1/73 p, 26 — atestare din 1969. Tli. Hrisiea în LR 3/73 p. 1S6, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DFX, D_\'3j. cartodr6m s.n. — Loc special atrienr.jat pe::.tru sportul cu cârti-ri — Car led tonuri pionierilor. Un teren viran din apropierea gării din Baia Mare... a constituit o «pistă ele încercare* a forţelor copiilor băhnăreni. Pentru că accştia au hotarît, cu sprijinul edililor locali, să-l transforme iritr-un cartodrom" Sc, 2 XI 73 p. 2. ..în incinta cotiodromului pi Gineri)c-T din Baia Marc a fost amenajat un parc-şcoală dc circulaţie, dotat cu toate tipurile de marca ie .si 70 dc semne de circulaţie."’ U.I. ÎS XI 76 p. 2 (din cart 4- -drevidupă modelul lui aerodrom}. cartofulg s.m. 1979 — Produs ali-îiîentar din cartofi deshidrataţi — v. gri sper*: din (din cario~f]' -f- julg). cartomanciâny -ă s.m.f. 1977 — Persoana care practică carto-mariţia — v. acromanţie (din fr. caiiomcrncien, -cnne; L.). Car ură s.f. ffig.) — Calibru, anvergura ,,1'roducţiile '74 —‘75 siut din ce în c'e mai puţin producţii şi^ din ce iii ce, mai mult filme. Nu .filme .de aceeaşi contră,'nu filme de egal impact, dar filme închegate, cu relief, "cu idei topite în emoţii, filme dintre cârc multe pot fi trimise peste graniţă." Sc. 4 Iii 75 p. 4 [pron. şr canuu] (din fr. carrurs; PR; D!N3 — alte sensuri}., casă-caniplng s.f. ,XTu nou tip dr casă-camping. îu cadrul Complexului pentru industrializarea lom* nului din Comăneşti s-a realizat un nou şi interesant tijD de casă destinata a Ut campingurilor montane, cît şi cclor de pe litoral/ Sc. 29 XI 69 p. 5 [pron. casă* châmping'] (din casă + camping). câsă-îaborator s.f. — Casă în dare se fac lucrări practice, care serveşte drept laborator *— „Pe loturile demonstrative ale . 9; v» .şi LB. 9 V 74 p. 1, Sc. 28 11 75 p. 3, aittosfO’P (din casetă -f~ [mag- ii cfoîfon). casetot£că s.f. — Depozit de casete cu benzi niagneticc — „Alături de bibliotecă, discotecă, caseioUcă sonoră,* şi-a făcut apariţia de. curînd vidcoteca — la dispoziţia publicului larg.. La Stockbolro a fost inaugurata de curînd o primă mostră a acestu; gen de cinematograf, care dispune de filme înregistrate pe videoca-sete, spectatorii alegînd ei înşişi programul dorit." Sc, 26 XII 74 p. 6 (din fr. casscttothe-que: DTWC 1972). cast£l-cetâte s.n. — Vec-hi castel întărit ca o cotatc — ,,Din Gilău, localitate cu uu vechi custcl-octalc (scc. XV) sc poate ajunge urmînd drumul de pe Valea Someşului Rece, la cabana cu acelaşi nume. situată la 27 km distanţa/' LB- castel-cetite m 8 IX 67 p. 2. „în ultimii . rin partea locului a şi început sa circule o nonă denumire: «Lacul Roşu... Bicaz*Sc. 21 VI 74 p. 4 (din cărămizia sau din cărămidă -i). căsuiă-camplng s.f. „Micro-staţiu-nea balneară Valea Stelîi din Băicoi (jud. Prahova) se dezvoltă, devenind nna din cele mai cochete de pe Valea Prahovei. S-a deschis la 1 mai — dispune de... 20 căsuţe-camping cu cîte două paturi.“ R.l. 11 V 73 p. 2 [pron. căsx'tţă-chcm-ping] (din căsuţă + camping). căsiîţă-Iitorâl s.f. — Casă special concepută pentru a fi utilizată pe litoral'— „în anul urmă toi întreprinderea va introduce în fabricare noi tipuri de prefabricate, printre care căsufc-lLtoral şi cabane pentru brigăzile dc mecanizatori." R.l. 23 XI 66 p. 1 (din căsuţă -f; [pcntrul litoral). căsuţă-tîp s.f. — Căsuţă construita Ia fel cu altele, folosită mai ales pe litoral — „în actualul cincinal, pînă în 1970, se vor mai adăuga litoralului circa 32 000 de? locuri,, dintre care... 9 500 în căsuie^ti'p cu parter şi etaj, avînd instalaţii sanitare şi un confort sporit." R.l. 21 IX 66 p. 4 (din căsuţă -j-iip). ceaiflăriercaîeneâ s.f. „O ccaină--ric-cafenea; a fost deschisă în câtimi complexului comercial «Fortuna» din Piteşti." R.l. 14 IX 76 p. 5 (din .ceainăria + cafenea). ceainărfe-coîetărfe sX „în locul a 13 bufete şi bodegi, am înfiinţat o Ceainârie-cofctăric, 2 iaurgerii, 2 restaurante cu autoservire, 2 butur*, 1 restaurant-pensiune^ o patiserie ş.a." I.B. 14 VI 75 p. 4 (din ceainărie -(- cvjetărie). 115 cehiHtă ceas-brich€tă s.n. 1965 — Ceas cu formă (şi funcţie) de brichetă — v, ceas-broşă //din ceas-{'brichetăH. ceas-br6şă s.n. — Ceas care serveşte drept broşă — „Am văzut ceasuri cu care poţi înota liniştit la o adîncime de 200 m; ceasuri-pandantiv şi ceastiri-broşă; ceasuri ultraplate înalte numai de 3 mm; ceasuri-calendar şi ceasuri-brichetă; ceasuri pentru navigaţia aeriană, care indică simultan timpul mediu şi unghiul orar corespunzător timpului sideral/' Sc. 8 V 65 p. 4 //din ceas -f broşâ//. ceas-calendâr s.n. 1965 — Ceas care indică zilele săptămînii — v. ccas-broşă //din ceas -f- calendar//. ceas-pandantiv s.n. 1965 — Ceas care serveşte drept pandantiv — v: ceas-broşă //din ceas + pandan-tiv//. ceasoficâre s.f. „Ceasojicare ? Nu ştim în ce măsură cuvîntul ceaso-jicare este acceptat de lingvişti, dar el există şi înseamnă dirijarea centralizării celor 73 de ceasuri publice../* I.B. 29 VI 74 p. 2 (din ccast după tipul radio jicare). cedâr s.n. „în S.ILA. s-au creat în acest sens produse care imită perfect — cel puţin din punct de vedere al aspectului — diferite soiuri de brînzeturi, cum ar fi «clieddar» sau «mozzarellaD — pe bază de ulei de bumbac, porumb, cocos sau soia/' Sc. 11 II 77 p. 5 [scris şi cheddar] (din fr., engl. cheddar). ceh o viză vb. I „Trebuie să subliniez încă o dată că în «adaptarea» lui Osip, traducătoarea-adapta-toare afirmă, faţă de celelalte versiuni, un merit cehovian de reală adîncime: mujicul rudimentar, bruta primară, pe care ceilalţi adaptatori au ?daptat-o tale quale din proiectul abandonat de Celiov, a fost cehovizat îa sensul unei complexiuni nobile/' R.l.’ 16 II 67 p. 2 (din numele scriitorului [A. P.] Cehov -f- -iza). celofanâre s.f. — Acţiunea de a acoperi cu celofan — „Linia de la fabrica de ţigarete este prevăzută cu dispozitive moderne pentru : confecţionarea ţigaretelor, ataşarea filtrelor... şi celofanarea cutiilor/' I.B. 15 I 63 p. 1 (din celojana). celulă-cobâi s.f. (biol.) „Celulele cobai. Mai mulţi oameni de ştiinţă francezi au propus efectuarea experienţelor biologice pe culturi de celule şi nu pe animale sau subiecţi umani voluntari, cum este practica în mod curent... Prin recurgerea la ucehile-cobai» specialiştii speră, de asemenea, să descopere cauzele mai multor maladii, p©rnindu-se .de la considerentul că celulele reacţionează mai puternic decît corpul întreg/' Sc. 1 V 77 p. 5 //din celulă ^ cobai//. celuHtă s.f. (med.) — Inflamaţie a ţesutului adipos subcutanat — „Obezitatea, celulita, spondilozele, tratează specialist autorizat prin metoda electromasoterapiei. Pro- 8* celulita iii gramări 51 40 76/' R.l. 15 YÎJ 74. p. 4 (din fr. ccViuliie; DEX, DX3). cenaclîst s.m. — Membra al unui cenaclu — „Spre scara intil-nesc doi cenciclir,îi dc la «Lucian Blaga >." R. iii. 5 XI 70 p. 2; v. si R.l. S IV S0 p. 2 (din ccnaclu centid s.m. „O adevărată panică a stîrnit la Birminghain difuzarea tinni aşa-zis «document oficial» ar.unţînd introducerea, de la 1 ianuarie 1975, a «timpului metric» în Anglia: un minut urma sfi fie alcătuit din 10 secunde, o oră — din 10 minute, o zi — clin 10 ore. Glasurile timpului şi-ar fi schimbat si ele denumirile: secunda — mi-lizi, minutul — ccv.tizi, ora — decizi, anul — kilozi." Cont. 13 XII 74 p. 12 //din cenţi- „o sută"//* CEPfiCA s. „în urmă cu zece ani s-a Înfiinţat la ]->ucurcşti Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor dc conduccrc din economie si administraţia dc stat (CEPECA):* R.l. 29 'VIII 77 p. 6. „Lucrarea «Plani fication par la metltodc du cliemin criticjuc:>, Paris, Dunod 1967, se află la biblioteca CEPECA.“ R.l. 10 XI 75 p. 3 (abreviere diu Cc[nirui de] pe{rJeclioiiarc «1 ca[clrclor], existentă din 1907 cînd s-a înfiinţat instituţia; FC 1 152, 15S).. cepiiîre s.f. — Tăierea crăcilor pomilor; ccpuit „Celelalte operaţiuni, cum ar. Ii cepuirea, coji-rea, iasonarea materialului lemnos pc tipodimcnsiiini, potrivit, sortimentelor prevăzute; în; plan, lega-,. rea în snopi a crăcilor şi a cojilo» au loc ojos»... in depozitele d^ preindustrializarc/' Sc. 28 III 7* p. 5 (din cebui; LTR). ceraco!6r s.n., adj. — Batoane co iorate pe bază dc ceara; lucrat cu acest tip de batoane — „L^ Aecademia di Romania din capita la Italiei a avut ioc o manifestai consacrată împlinirii ă 50 de ar de la moartea scrii torului loar Slavici. Cu aceasta ocazie a foş’ prezentat filmul «Moara cu noroc? şi a fost inaugurată expoziţia ceracolor a pictorului Gh. C.^ Sc. 10 X 75 p. 6 //din ceară -+ colori j. cerciiIsi s.m., adj. — Membru aţ cercului literar de la Sibiu — „Şt. Aug. Doinaş publică dou* balade: «Jucătorul cîc şah» (nr. 3 1943) si «La porţile oraşului < ■ (j)r. 5, 1S>43). Un fragment dit. prima defineşte faza baladist-ser-chistă a lui Doinaş.11 Luc. 15'VII p. 7. „Despre piesa «Anton Pann * ‘un cerci:ist 'spune altuia: «Vezi de-1 citeşte şi in a: corectează-1 Luc. 18'Xl 78 p. 3 (din cercţul de la Sibiu'] -p -ist). cerealicultură s.f. — Ramură a ştiinţei care sc ocupă cu cultura cerealelor — „A sosit la.Palermo la invitaţia institutului de cerea li cultură si culturi erbacee, dele gaţia de agrobiologi români." I.B ) 9 IX 62 p. 3 (din fr. cerâalicui-tiire). cerebraHsm s.n. — Raţionalism exagerat — „La noi., efortul, de a ..însuma in creaţie valori, de accea- 117 chîmîofcrapîe tuată luciditate — la scriitori ca G.C., C.P., la pictori ca P., TI.C. $i: la alţii — este de obicei ferit ae ameninţarea cerebralismidui steril. Exemplul unui Brâncuşi care chintesenţiază formele cu mare rigoare intelectuală... ne învaţă ce este marea plenitudine creatoare/* Gaz.lit. 29 XII 66 p. 8 (din cerebral + -zsw). cha-cha-cfilst,-ă, s.m.f. 1974 (formaţie ocazională; peior.) — Persoană care degradează capodoperele — v. cha-cha-chisa [pron. ceă-cea-cist] (din cha-cha-cha -f -ist). cha-cha-chîza vb. I (peior.) — A transforma în dansul modern cha-cha-cha, a degrada — „Articolul lui Pierre Petit e o mică piatră azvîrlită în obrazul celor ce cha-cha-chizeazâ sistematic — în muzică, teatru sau balet — capodoperele lumii. Cha-cha-chiş-tii pretind a fi combatanţi pentru libertatea creaţiei, în vreme ce glasurile care apără dreptul lui Bach şi Shakespeare la existenţă liberă şi securitate estetică sînt stigmatizate ca duşmani ai culturii/' Cont. 10 X 74 p. 11 [pron. c ea-cea-cizd] (din cha-cha-clia 4* -iza). chaplînesc adj. — Ca al lui Char-lie Chaplin — „Jocul chapiinesc, diabolic sincronizat, al celor 30 de băieţi şi fete/' Cont. 25 VIII 67 p. 4 [pron. ceaplindsc] (din numele actorului . [Charlie'] Chaplin 4* -esc). cliartcr s.n. — Tip de contract care asigură transportul naval sau aerian la \\n preţ redus (cu condiţia să se completeze un anumit număr de locuri) — „Avionul, un DC-8, aparţinînd societăţii de charicr olandeze «Martin Air»), avea la bord 1S2 de pasageri venind din Indonezia/' R.l. 6 XII 74 p. 6. „La originea aecidcniului unui avion al companici dc charter ♦Invincita»... se află o triplă eroare: cea a piloţilor, a aparaturii de bord şi a turnului de control/' (f.d.). „între ţările de unde sosesc turişti în cadrul zborurilor Charter se numără unele din cele mai cunoscute pentru frumuseţile turistice proprii: Marca Britanic, Spania, Finlanda, R.F. Germania/' R.l. 2 VI 79 p. 5; v. şi aerotaxi [scris şi cearicr; pro-nuntat ceârter] (din engl. charter/ cf. fr. charter; PR 1950; DN3). cliewing-giitnni s.n. (anglicism) — Gumă de mestecat — „Mestecă chcwing-gumm, răsfoieşte Play-Boy." Sc. 24 IV 74 p. 6 [pron, ciuingam'] (din engl. chewing-gumm; DN3). chieî s.m. 1979 (cuv. engl.) — Şef, conducător — v. stajf [pion. cif). chimioterapie s.f. (med.) — Terapie prin substanţe chimice — „Cercetătorul californian dr. A.M. a prezentat o nouă metodă de administrare a medicamentelor, menită să revoluţioneze, potrivit specialiştilor* chimioterapia. în loc de a fi înghiţite saa injestate, ciiîmioterapie mcdiramcntcle vor fi aplicate sub fonii ă de «timbre», direct pe piele, la locul afecţiunii. Prin aceasta metodă au fost obţinute rezultate remarcabile în tratarea unor maladii ale pielii si ochilor. Împotriva răului dc marc sau de avion, «timbrul», impregnat cu scopolamină, medicament administrat de obicei prin injecţii, este lipit pe încheietura m linii cu cîteva zile înainte de efectua rea călătoriei/' Sc. 26 IV 74 p. 6 (din Ir. chiwiothtrapuDM; DEX, DN3). c(h)inoI6gic, -ă adj. — Care se referă la cîini — „Asociaţia chino-logica a Municipiului Bucureşti organizează o expoziţie canină care va avea loc la Bucureşti la 4 iunie 197S pe stadionul Olimpia/' R.l. 20 IV 78 p. 5; v. şi R.lit. 29 X SI p. 9 [şi cinologic] II din gr. Itynos -|- logic //. chintesenţiâ vb. 1 1966 — A sintetiza — v. cerebralism (din chintesenţă -{- "K'tf)* chip s.n. (cib.) „Minicaîculatoarele în telecomunicaţii. Aceasta a fost tema «Zilelor telecomunicaţiilor», care s-a desfăşurat recent la Florenţa... Principala condu zic: datoria miniaturizării, ca urmare, în spec.al, a introducerii- aşa-nu-m iţelor pastile («chips a) cu circuite integrate, in faţa telecomunicaţii or se deschid perspective nebănuite, ne fiind departe ziua cînd un abonat telefonic va putea obţine, practic, instantaneu, legătura cu orice punct al ■globului/' Sc. 28 X 76 p. 4. „Ca urmare a perfecţionării continue a micro-circuitelor, procesul dc miniaturizare a ordinatoarelor este in plină desfăşurare. De unde, la început, pe o suprafaţă de nn centimetru pătrat erau reunit* cîteva sute de interconexiuni sar informaţii, în prezent numărul lor a ajuns la 25 000, ceea ce duce si la o scădere vertiginoasa a preţului de cost. Introducerea microcircuitelor — cunoscute în terminologia de. specialitate şi sub numele de te hi ps » (pastile) — are ca rezultat scăderea cu 99 la sută a preţului «unităţii dc memorie* în raport cu preţul unităţilor de memorie ale tranzis-toarclor clasice." Sc. 29 IV 78 p. 6 [pron. cip] (din engl. chip: BD 1970). choreaut6r s.m. 1978 (livr.) — Autor de dans, balet — v. esenţiali sare //cf. gr. khcrcia „dans“ -ţ-auiorfl. clbernetîzâ vb. I — A aplica cibernetica şi metodele ei — „Ne-am văzut cu ochii noştri pe Lună si ne-am trimis cercetaşi si prin multe alte părţi ale galaxiei, ne-am cibei'iîciizal şi computerizat, am detronat —.metaforic vorbind — («idoli» şi nc-âm făurii alţii/' I.B. 21 IU 74 p. -4 (din fr. erber-nâtiser; DMN 1964; DN3). cicîâre s.f. 1971 (înv.) — Integrare intr-un ciclu dc înv aţă jn ml unde se predau cunoştinţe ju diverse specialităţi — v. pust-wiî-versitar (din ciclu). 119 cineamator clclodrâm s.n. 1974 (sport) — Teren amenajat pentru curse şi concursuri cu biciclete — v. avio-car //din cicîo + -drom, după tipul aerodrom//. cicîo tur fst, -ă s.m.f. (sport) „Pădurea Ceala — o 000 de ciclo-turişti la o serbare cîmpeneasca." Sp. 7 VI 73 p. 3 (din fr. cyclotouriste; DMN 1965; DEX, DN3). cfco s.n. — Tip de băutură răcoritoare — „întreprinderea de produse alimentare (IPA) şi-a extins gama sortimentelor de răcoritoare. Se produc curent, în afară de Ci-cot Quic-cola (sic), Mentovit şi Sintonie, răcoritoare pe bază de arome de fructe (zmeură, fragi, trandafiri; vişine, citro si verrau-tină)/' I.B. '26 VII ; 75 p. 4. „Patiseria din piaţa Chibrit (Bucureşti) «beneficiază» de un fel de inovaţie în materie de comerţ: aproape întreg spaţiul interior este transformat într-o magazie de... răcoritoare (pepsi-cola, ci-co şi altele) păstrate în navete care se înalţă în stive pe mai bine de doi metri/* R.l. 10 X 78 p. 5; v. şi Sc. 12 VI 79 p. 2 (din ci[tric] co\Jd\). cfco-cola s.n. — Tip de băutură răcoritoare — „Iată-ne în postura de controlori de calitate la secţia ♦■Citroa din str. Avrig a întreprinderii de produse alimentare (I.P.A.), Aici se produc «Sintonie >', «Anisct <>, «Mentovit *>, «Cico-Cola b şi alte băuturi răcoritoare/* I.B. 11 V 74 p. 2 (din cico -f- cola}. ciîră-rec6rd s.f. — Cea mai mare cifră, la o anumită dată, într-un anumit sector — „Şomajul în S.U.A. a atins o cifră-record/' Sc. 7 III 61 p. 4. „Numărul total al persoanelor care au vizitat în cursul anului 1972 muzeele, galeriile şi amplasamentele arhitectonice din întreg cuprinsul Italiei se cifrează la 20 028 929. Cijrâ-re-cord ce înregistrează un spor de aproximativ 1 300 000 faţă de numărul vizitatorilor din anul trecut." R.l. 15 V 73 p. 6. „Cu acest prilej, s-a comunicat că producţia de şampanie italiană, deosebit de apreciată pe piaţa mondială, a atins anul trecut cijra-record de S0 milioane sticle/* Sc. 27 X 76 p. 5; v. şi 4 II 75 p. 6, 12 IV 79 p. 4; sejur (din cifră -f record, după fr. chiffre record; DMN 1969; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134j. cimentfst s.m. — Muncitor care lucrează intr-o fabrică de ciment — „Realizări ale cimcntiştilor tur-deni." Sc. 23 I 61 p. 1; v. şi 30 III 64 p. 1 (din ciment -ist; cf. fr. cimeniier; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134; DN3). cîmetedină s.f. 1977 (farm.) — Produs farmaceutic utilizat în tratarea ulcerului — v. neuro-transmiiător. cineamaldr s.m. — Amator de filme — „Revista cuprinde rubrici permanente consacrate cineama-torismului (ţie, cineamatonde) şi universităţilor populare de cultură cinematografică." Cont. 17 dneamafdr 120 XI 61 p. 5., 5 X 79 p. 11 (din cine- -j- amator, după Ir. cinâphile; FC 1 139; FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 233, L. Mareş în SMFC V p. 67, L Iordan în SCL 4/70 p. 39; 1)N3). cineamaiorism s.n. 1961—Interes pentru cinematograf manifestat de ciucamatori — v. cine amator (din cmc amator + -ism; L. Mareş în SiUFC A7 p. 67, I. Iordan in SCL 4/70 p. 393; DN3). cineast.» -ă s.m.f. — Realizator sau autor dc filme — „Pentru că fiecare dintre noi avem acasă cîtc nn Naică, cîle o Vcronică sau cile c> Cătălină, care sc bucură., aşa cum mimai copiii ştiu să o facă. dc cine-mării.şoarclc talentatei noastre cineaste.**-.LB.- 29 -II 72 p. 2; v. si Cont. 1 VIII 67 p. 5, R.lit. .13 XI 75 p. 17; cincccnaclu, tel cast (1966) (din fr. cine asie: cf. it. c inc asta ; VI. Şnteu 3i3 .IAN. 5/67 p. 27. I. Iordan în SCL 4/70 p. 393. L. Mares în s\j:ix: v p. 66, fc i 21; Dkx, DN3). cîncasi-rcporlct s.m. — Cineast care transpune cinematografic reportaje -- „loau Grigorcscu are un simt deosebit al actuali talii, e un mare reporter si la acest nivel se ridică Virgil Calotescii, si el nn mare ci ncast-rcporter." Se. 33 X 75 p, 4 (din cineast reporter: cf. fr. cini-reporter; DiVIN 1966). cinecejiâclu s.n. „Un cincccnaclu? Da. adică tin atelier de creaţie al cineaştilor amatori, izvorî t, cre- dem,^ din necesităţile actualc ale mişcării dc cinc-club de o amploare fără precedent, azi, în contextul stimulativ al Festivalului naţional Cîntarca României.*' Cont. 10 II 7S p. S. „Substanţiala, interesantă, dezbaterea din cadrul cincccnachilui «Contemporanul i dc vinerea trecută/' Cont. 24 XI 78 p. S; v. şi 5 X 79 p. 11 (din cine- + cenaclu). cincclub s.n. „Cinecluburile — a-ccste miui-case dc filme răspîndite pc o vastă arie geografică, însumează nu numai o cxcclentă aparatură tehnică şi săli dc proiecţie moderne, dar şi o mare cantitate dc . pasiune../ cinematografică." Cont. 2 XI 73 p. 8. „S-a încheiat Festivalul cinecluburilor, desfăşurat anul acesta la Hiişi." R.l. 19 XI 75 p. 2. „Am şi amintit In treacăt un reper istoric: 1957, anul dc ai a stere a mişcării cine-cluburilor “ R.l. 11 III 78 p. 2j v. şi cinccenacht, fihn-pocm (din fr. cinâ-chtb; L, Seclic în LR 1/60 p. 59, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393, FC I 139; DEX, DN3), cinecîuMst s.m. — Persoană care activează în cadrul unui cin©-clul> — „Prinir-o scrisoare, cine-chibişiii ne informează asupra planurilor lor/‘ Cont. 1 XII 61 p. 5 (din cincclub + -ist; FI. Dimi-trcscu în LL X/65 p. 240,1. Iordan în SCL 4/70 p. 393; DN3). cinepromătic adj. — Referitor la cinccromatică — „Brazilianul A.P. j;. a prezentat primult .aparat cinecromaticr care — pc 1 baza a- ■121 cinematecă samblării — proiectează pe un e-cran forme colorate în mişcare/' Cont. 26 IV 63 p. 6 (dei\ rcgr. din ci nccrom atica). clnecrom atică s.f. — Cromatica mişcării — „Expresie a secolului vitezei, cinccrov.iaiica c Imn fi pentru oamenii obsedaţi dc mişcare, pentru care ca nu mai e un mijloc, ci un scop in sine/* Cont. 26 IV 63 p. 6 //din cine--]- cromatica; I. Iordan în SCL 4/70 p. 393//. cincfâg s.m. (peior.) — Consumator de filme cinematografice — „Cinefagii/' Cinema 6/74 p. 10. „Nu vă transformaţi din cinefili în ci ne fagi !" lv.lit. 3 I 74 p. 21. cind nu e cincfag, telespectatorul roman este cinefil — şi viceversa../' Cont. 5 V 78 p. 9 (din cine- -j- -fag). clnefjcai, -ă adj. — Care intră în reţeaua cinematografică — „Ra-'ioane cincJicafc.“ Sc. 20 VIII 62 p. 2 (dcr. regr. din cincficarc). cinefil ie s.f. — Interes, dragoste pentru cinematograf — „Din cinefil ic, recunosc, mi-ar fi făcut o marc bucurie ca discuţia1 aceasta să-iscoa^ă de pe pinză şi pe eroii . fără soclu ai acestui film."'Cont.-• o II 67 p. 5 (din fT.t cincpJtilic;. DMX 1965: 1:1. Dimitrescu în RliL 1/68 p. 4; DEX, DN3). cîneghicîloâre s.f. — Titlul unei emisiuni TV în care sc pun între-bărr-ghicitoare despre filme,- actori ctc. • - „Virstcle peliculei. Portret-serial ; Yves Montând ; Ci-ncghicitoajv:Pr: R.TV. 12^18 1 75 p. 14 (din cine- -f ghicitoare j cf. fr. cintnigme). cîneldle s.f. — (Titlu de rubrici ■ în revista „Cinema") Idee utilizată în cinematografie — „Cronica cine-idcilor“ Cinema 9/66 p. ÎS; v. si 12/72 p. 6 (din cint-4- idee; L. Mares în SMEC V p. 68, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393). cineîinib&j s.n. 1975 — Limbaj special al cinematografiei — v4 cine-limbă (din cmc- limbaj). cinei im bă s.f. — Limbaj special al cinematografiei — „Studenţii regizori de la Institutul de artă teatrală si cinematografică au dovedit, pcutru moment, că ştiu Stt facă uz de cinclimbct; urmează să demonstreze ca au dc ce si c© să comunice prin intermediul acestei limbi, bine învăţate/' Luc. 2 XII 67 p. 10. „Prima lecţie do cinclimbaj. Eram un ţînc p« care taică-său abia iJ dusese la primul meci de fotbal, cînd — tot cu tata — am văzut ce înseamnă limbaj intr-o sala dc cinema. (E ceea ce azi critica evoluată numeşte foarte f nun os — cinci im-bă /)" R.lit. 20 II 75 p. 17 (din cine- Umbd; 1.. ^ Ta roş în S.MEC V p. 69. I. Iordan în SCL 4/70 p. 393). cinematecă s.f. — Instituţie în cave se proiectează, filme (dc calitate) — „Cinema fcca cubană . a prezentat... la Havana filmul lui I. Popescu-Gopo «S-a furat o 'bombăm." Sc. 20‘ III 64 p. 4. ‘„Fondatorul .dneniatecii francezo “şi una dintre personalităţile pro- cinematecă 122 eminente ale cinematografiei mondiale, Henri Langlois, a încetat din viaţă la Paris în urma unei crize cardiace/' Sc. 15 I 77 p. 5 (din fr/ cinimathhque; cf. engl. cinematheqneBD 1968; FI. Di-mitrescu în RRL 1 /69 p. 5, Th. Hristea în LR 3/72 p. 190, L. Seclie în LR 3/77 p. 270; DEX, DN3). cinematogrâf-adevar s.n. „De curînd, cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografuhii-ade-văr s-au întîlnit la Lyon, pentru a dezbate problemele acestei atît de interesante şi rodnice tendinţe apărute în mişcarea cinematografică în ultimii ani, cinematografie ce caută să împărtăşească adevărul/' Cont. 12 V 63 p. 5. „Filmul «Cazul S» ... dezvoltă cu mijloacele «cinematografului-adevăr» firul unei anchete sociale/' Sc. 16 VII 66 p. 4 (din 'cinematograf + adevăr, după fr. cinS-verite; DN3 cine-adevăr). cinematogrâf-documGnt s.n. — Peliculă cinematografică cu rol de document — „Filmul se adaptează tonului polemic impus de acest nou gen al cinematografului-document care face din ecran o tribună de dezbatere şi invită publicul să fie judecătorul suprem nu numai al operei de artă, ci al realităţii însăşi. Aici, al realităţii medicale din italia de azi/' Cont. 2 XI 73. p. 5 (din cinematograf + document). cinematogrâf-estrâdă s.n. — Cinematograf conţinînd elemente specifice estradei — „S-a spus «Lan- terna-magică este un cinematograf-estradă »/' Cont. 22 V 62 p. 4; v. . şi 18 IX 64 p. 2 //din cinematograf + estradă] j. cinepanorâmic s.n. — Cinematograf cu. ecran lat panoramic — „Cinepanoraminti de la Patria." Sc. 27 XI 62 p. 1 (din fr. cini-panoramique; DN3). cinerama s.f. — Procedeu cinematografic de proiecţie pe mai multe ecrane mari juxtapuse — „Mai mare decît cinerama, . sistemul cinemiracol (cinemiracle) va fi inaugurat la Paris în Sala Em-pire/‘ Cont. 2 II 62 p. 5 (din it. cinerama; cf. fr. cintrama, engl. amer. cinerama; FC I 135, 139, Al. Graur în LR 2/58 p. 2, C. 19, L. Mares în SMFC V/67, L. Seche în LR 4/78 p. 339; LTR, D.Am.; DEX, DN3). cinerestaurânt s.n. „Un cinerestau-rant în care, fără a se întrerupe dejunul sau cina, poţi vedea ultimele filme." Cont. 2 XJI .60 p,5 (din fr. cin ere st aur unt; FC I 139, FI. Dimitrescu in LR 4/1962 p. 398; DN3). ci ne român s.n. — Operă cinematografică bazată pe o operă literară — „Intitularea (cine-roman după Eugen Barbu realizată de I.M.) se poate justifica prin aceea că scenariul este extras din romanul «Şoseaua Nordului»/’ Cont. 25 II 66 p. 6. „Un cine-roman de Eugen Barbu, care foloseşte o bogată informaţie de epocă în dorinţa de «a da autenticitate 123 circuinlunâr faptelor dcscrisc»>.“ R.l. 29 XII 75 p. 2 „...lipseşte R.N., semnatar a trei cărţi, imul cîintre puţinii care au abordat cine-romamtl*1 Săpt. 9 VJ 78 p. 3; v. si 5 VII 74 p. 3, 22 VII 74 p. 2 (dm fr. cint-romcm; cf. it. cinc-romanzo). ci ne miracol s.n. 1962 (rar) — Pro-ccdcu cinematografic de proiecţic: de tipul cinerama — v. cincrama (din ir. cinimiracîc). cînc-vcrilc s.n. (cinem.; franţu-zism) — Cinematograf-adcvăr — „Deşi multe cuvinte din off nu sc desluşesc, sensul aecstor crtmpeîc gen ci\\â-v{riii pare uneori mai plin decit textul din prim plan." R.l. 7 I 78 p. 2. „Dczvoltînd în chip personal formula cint-veri-//-uhii, (Cinema Action» a adus pc ecran crîmpeie 3. „în afara unor noi produse de ciocelcitcric% caramela]. jeleuvi £tc. se ver introduce şi extinde in fabricaţie noi grupe de produse cum sînt: budincile şi crcmele de tip fin stan t >•, praful de ciocolată solubil/' R.l. 10 VI 76 p. 2 [şi ciocolataric] (din ciocolată, după modelul lui lăptihic). ciocolatier s.m. — Muncitor Tln afara roinv-ţilor depuşi pc. solul lunar. se prevede amplasarea unor sateliţi eircitmlunari; asemănat ori cu tei circmntcreştri/' Cont. fi X fiS p. 7; v. şi LB. 28 X 60 y. planetoid (din fr. circtnnîunaire; DMN 1966; FC TI 63. 271. 231; DN3). circumterestru 124 circumterestru, -ă adj. — Care înconjoară Pămmtul — „La 11 august 1962, ora 11,30 (ora Moscovei) în U.R.S.S. a fost plasată pe o orbită circnmtcrcstră nava cosmică satelit «Vostok 3»/' Sc. 12 VTII 62 p. 1. ,,Naveta spaţială americană destinată misiunilor orbitale circumterestrc a efectuat zilele trecute ultimul din cele patru zboruri de probă de lungă durată/' Sc. 23 XI 77 p. 6; v. şi circitmlunar, gcosincron (din fr. circmvJcrrestre, it. circumierrcstre; DMN 1967; FC II 63, 271; DEX, DN3). cîreşâr s.m. „Sînt copii între 12 şi 14 ani şi li se spune «Cireşariib — nu după titlul unei cunoscute cărţi pentru tineret — ci după ocupaţia po care au adoptat-o în timpul liber: sînt cîntăreţi din coajă de cireş, obicei larg răspîn-dit prin partea locului/' R.l. 7 IV 73 p. 2 (din cireş + -ari DEX — cu alte sensuri). citâbil, -ă adj. (livr.) — Vrednic de a fi citat, de a fi amintit — uCitabile în * acest sens sînt şezătorii e organizate de revista Luceafărul/' Luc. 15 I 61 p. 6 (din fr. eitablc; DEX, DN3). citlt6r-încasat6r s.m. „într-una din serile trecute, G.M., cititor-în-casator la exploatarea energo-energetică Botoşani, se întorcea de la serviciu spre casă/' Sc. 19 XII 72 p. 2. „L.C-. era... cititor-încasator la întreprinderea de reţele electrice Maramureş." So. 19 III 74 p. 2 (din cititor -J- încasator). citosc6p s.n. (med.) 1964 — Aparat cu care se examinează celulele — v. csofagoscop //din cita-„celulă" + -scop//. cftospectrofotometrie s.f. (fiz.) „Ct-tospcctrofotomctria este una dintre metodele fizico moderne care permit investigarea fină a celulelor şi structurii celulare." Cont. 27 VIII 65 p. 8 //din cito- „celulă" -Jr spectrojotomciriejJ. cîtro s.n. 1974 — Băutură răcoritoare pe bază de citrice — v. cicot cico-cola (prescurtare din citrice). citrtfla s.f. — Tip de băutură răcoritoare — „La magazinul «Deltai> s-au pus în vînzare, în afara unor noi sortimente de îngheţată, şi numeroase sortimente de băuturi răcoritoare, denumite «Citrola», «Zmeurata»." R.l. 16 X 75 p. 5 (din citro- + \c\olat după modelul lui coca-cola). citrolină s.f. „nCitrolinci> ar putea fi un nou combustibil eficace pentru autovehicule, afirmă un expert din Panama." R.l. 27 VIII 79 p. 6. „Potrivit directorului companiei de stat «Citricos de Chiriqui», din Panama, alcoolul extras din resturile do portocală, denumit «citrolină», s-a dovedit a fi un carburant eficace. El a fost testat* cu succes pe un autoturism «Volkswagen»." Sc.. 30 VIII 79 p. 4 (cuv. sp.). 125 clâsă-laboratdf cltro-qtfick s.n. „Combinatul industrial «Progresul» din Ploieşti anunţa două produse noi: băuturile răcoritoare «Mero» şi kCitro-quich*, bogate în vitamine şi zahăr/* R.l. 23 IV 75 p. 5; v. şi I.B. 26 Vil 75 p. 4 (din citro 4' ' engl. quich). ciuciuîiăa s. „Unii cercetători opinează că aciuciunaa)), care în multe privinţe poate fi comparat cu omul primitiv «ycti» din Himalaia, este de fapt cel mai primitiv palcoasiatic din Siberia, care s-a retras în munţi odată cn venirea unor oameni ajunşi la un grad de dezvoltare^ şi civilizaţie mult mai ridicat. în sprijinul acest ci ipoteze vine şi-faptul că 111 limba :-ia] rută cuv în tul wiuGiiinaa » înseamnă «fugar»/* Sc. 4 II 78 p. 6. „v.. în Iakuţia (în răsăritul * Siberiei) ar mai trăi urmaşii unor formo umanoide timpurii. Populaţia- localnică cunoaşte aceste fiinţe sub numele dc cauciunaa », care înseamnă, dc altfel, > pentru cea mai bună îngheţată/' Sc. 16‘ 11 7S p. 5; v. şi R.lit. 10 V 79 p, 23: tdenoapte (1971) [pron. d\C\ (din fr. dou; I. Gheţîe în LR 4/57 p. 2 H clovnerie s.f. — Bufonerie -„Curînd cei doi se despart: Dean Martin pe drumul vrajei sentimentale, Jerry Lewis pc calea dovnerid. Personajul său constant este un August Prostul ci: inima tandră." R.l ii. 13 1.1.1 75 p. 16 (din fr. do^ncric; DEX, DN3). clovnesc adj. — Dc clovn — „Negustorul darnic, realizat de J.V., c dovncsc la un mod spiritual/' IUit. 14 I 71 p. 25. ,.Un trio dovncsc — grotesc: V. S LX*., I.B. — nu ne-a făcut să rîdem atît cit ne-a făcut sa plVn- clovnSsc 128 ?'em de milă componenţilor/' R.l. 8 VI 74 p. 2 (din clovn + -esc). club-bar s.n. — Club în care se consumă băuturi — „Un club-bar va fi construit cliiar pe plajă/' Sc. 30 XI 62 p.l. „Student-club barurile cîştigă teren... La Academia de Ştiinţe Economice din Capitală' clubul-bar este în preajma inaugurării/1 R.l. 16 X 68 p. 3 (din club -f bar; FI. Dimi-trescu în SCL 3/70 p. 325). coafeză-toalStă s.f. — Piesă de mobilier cu rol de toaletă — „Ce vinde bucureşteanul: vitralii secolul XVIII sau: vînd coafeză-toaletă stil Ludovic XV de epocă, candelabru mare, lampadar şi saltea/' Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din coafeză + toaletă). coâjă de ceapă sint. s. (1b. arg.) — Bluze uşoare din material plastic (tip wind-jack; jachetă etc.) — „Numite coji de ceapă (!) cu inscripţii celebre internaţionale." R.lit. i9 VII 79 p. 9 (din coaja 4* de + ceapă). cocsâre s.f. — Transformare în cocs — „Combustibil menajer fără fum. După cum relatează agenţia «Novosti», procesul de obţinere a combustibilului respectiv se bazează pe cocsarea continuă a cărbunelui în paralel cu piroliza de oxidare." Sc. 25 III 74 p. 4 (din cocs + -are). coîetărîe-cealnărîe s.f. „Cofetăria-ceainărie «Albina», deschisă recent la Ploieşti, îşi justifică pe deplin numele." Aici] consumatorii găsesc uri bogat sortiment de prăjituri, care sînt pregătite pe bază de miere de albine; de asemenea, ceaiurile medicinale, băuturile răcoritoare sînt îndulcite tot cu... miere." Sc. 22 III 74 p. 2 (din cofetărie -Jr ceainărie). cofochirurgie s.f. (med.) „Metoda Gof o chir urgiei (utilizată în combaterea surdităţii) nu e statică, ci dinamică." Cont. 17 VIII 62 p. 7 ; v, şi 1 V 65 p. 7; anestezie-reanimare (din fr. copho-chirurgie; DM; DN3). coinculpât, -ă s.m.f. (jur.) — Inculpat împreună cu alţii pentru acelaşi delict — „Recunosc că am participat împreună cu coin-culpatul la două furturi, dar eu mă consider nevinovat, deoarece furturile au fost savîrşite fără ştirea mea..." Sc. 7 IV*74 p. 4 (cf. fr. coinculpâ; DN3). cojocărie-blănărîe s.f. — Unitate care se ocupă cu prelucrarea pieilor de animale — „La unitătile de cojocărie-blănărie din Brâila nu se mai primesc comenzi pentru căciuli pînă după Anul Nou." R.l. 25 XI 75 p. 5 (din cojocărie + blănărie, probabil formaţie mai veclic). coktailizâ vb. I (rar) — A amesteca, a combina — „La Mircea Dinescu, de pildă, aerul candid constituie dominarea unor poeme holteie, cochtailizînd replici de stradă şi frînturi existenţiale, surprinse ca din joacă.", Săpt, 19 X 79 p. 2 (din cochtail -iza). 129 columînîzăt colâ vb. I (franţuzism) — A combina, a asorta — „Admirabil în comportamentul modiş-tilor este faptul că, teoretic, di-recţionează strict moda, dar zecile şi sutele de modele demonstrează că ei au şi gînduri şi inimi generoase, lăsînd libertate tuturor stilurilor, colind volane pe modele sport, nasturi de metal pe voal, catifea cu piele, pătrate cu puncte, reuşind prin nu ştim ce aport extraterestru să reali-ecze armonii vestimentare care convin tuturor. Ca noutate, totuşi, au apărut printre modelele verii un fel de poncliouri din voal, mătase sau catifea, practicabile deasupra oricărei îmbrăcăminti." Săpt. 22 III 74 p. 16; v. şi R.lit. 17 IV 80 p. 17 (din fr/ colier; DMN 1968; DN3 — alte sensuri). c6Ia s.f. — Tip de băutură răcoritoare — „Bea cola şi recita versuri preferate/' R.l/ 24 VI 80 p. 6 (din fr. cola; DN, DEX — alte sensuri, DN3). coI6ct!e-niuz£u s.f. — Muzeu care cuprinde o colecţie de artă — „La Fălticeni... a fost deschisă colecţia-muzeu a sculptorului Ion Irimescu,. artist al poporului/' R.l. 14 II 75 p. 2 (din colecţie din Codlea a fost preluat de Gostat..." R.l. 23 V 77 p. 5. „«Terocel» este un nou colorant, fabricat în diverse game coloristice de către tColo-rom » Codlea. Este folosit cu succes în amestecurile de fibre sintetice si bumbac." R.l. 17 I 78 p. 5 (din color -f* rorti[ânescj). colposcopic s.f. 1962 (med.) — Examinare a colului uteriii — v. precanccros (din fr. colposcopic; L; DM; DEX, DN3). columînizât, -ă adj. „La fabrica «Tînăra gardă h a început producţia articolelor (jachete, scam-polouri, bluze) din Relontex, adică din • fire dc relon cohuninizate, rezistente, cu tuşeu mătăsos, foarte atrăgătoare/* 1.13. 8 VI 65 p. 1. 9 — Dicţionar de cuvinte rcccnte coiumnist 130 coiumnist s.m. (cuv. americ.) „Nu am uitat articolul acela pentru că nu cred sa mai fi citit altul la .fel: în rubrica sa săptamînală din «Newsweek» S.A., unul dintre cei cîţiva mari ai profesiunii regeşti de coiumnist (termen traductibil doar printr-o perifrază stîn-gace, de pildă «comentator cu rubrică permanentă»; care nu redă nici prestigiul, nici autoritatea cvasipontificală, nici. aura de inamovibilitate implicate de termenul american), lăsa brusc deoparte temele politice la zi pentru a face cea mai intimă confesiune." R; lit. 20 XII 73 p. 30 [pron. colâmnist] (D. Am.). comandâi, -ă adj. (constr.) — (în sint. camere comandate) Camere care comunică între ele, sistem vagon — „Schimb apartament două camere, comandate*' R.l, 15 II 78 p. 4. „Apartament, trei camere, comandate, Mihai Bravu, pentru apartament două camere decomandate, etaj inferior." R.l. 2 VII 79 p. 4 (din fr. commander, ci. pieccs commandies; comunicat de M. Avram). comândă-progrâm s.f. 1966 — Sistem de comandă folosit în autorii alică — v. electrotelefer //din comandă -f program)/. comando s.n. — Grup de persoane antrenat în vederea unor acţiuni primejdioase . — „Pe de altă parte, 12 milioane de dolari vor Ii destinaţi procurării de material şi arme pentru poliţie. iComandouI aniirăpiri» a fost tre- cut sub comandamentul unic al Departamentului administrativ al securităţii. în 1977, 80 de persoane au fost răpite în Columbia, dintre care 12 în ultimele două săptămîni." R.l. 6 I 78 p. 6. — „ Grănicerii zambieni au interceptat o unitate rhodesiană de comando care se pregătea să arunce în aer un pod de pe fluviul Zambczi." R.l. 17 I 79 p. 6: v. şi Sc. 19 VI 79 p. 4 [şi co-*v mandoii] (cuv. port. transmis prin fr. commando; cf. germ. Kommando; PR 1943; DP;DEX, DN3). c<5mă s.f. (lb. arg.) (în expr. de comă) „Nu trebuie uitată expresia de comă — extraordinar, nemaipomenit (cf. [este] de comă, [esteJ mortal — este foarte bun, frumos, interesant." R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din fr. coma) comedie-pamîlet s.f. — Comedie cu elemente de pamflet — „... o comedie-pamflet sau, mai bine spus, o tragicomedie scrisă cu mult . umor." Cont. 2 II 62 p. 4 (din comedie + pamflet; FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 233). comedîe-revîstă s.f. — Comedie sub formă de revistă — „Come-dia-revistă pe care o lucrez pentru Teatrul muzical «C. Tănase» se află într-un stadiu avansat." Cont. 7 I 65 p. 4 (din comedie + revistă). comics s. (cuv, engl. americ.) — Bandă desenată — „Graficianul american M.A. a dat marea lovitură a vieţii sale, lan sin d un roman în desene1 inspirat din biografia lui Elvis Prcsley, fostul 131 compllu idol de muzică rock. Presley-comics-ul apare simultan în S.U.A» Anglia şi Australia. La rîndul său, tatăl lui Elvis, în vîrstă de 62 de ani, şi-a anunţat intenţia de a face un turneu de concerte, în repertoriul cărora va figura un ciclu de «Gospel-uri pentru fiul meu, Elvis».11 R.lit. 13 X 77 p. 23; v. şi Sc. 20 I 81 p. 4 (cf. fr. comics,'’ D.Am.; PR 1949). comicolâg s,m. — Specialist în arta comică — „Coca An-■droiiescu — Mişu Fotino, Dinică — Moraru etc. au, datorită ştiinţei dc a provoca rîsul (ei sînt adevăraţi acomicologid ai timpului), posibilitatea să comande cu efieienţă reală naşterea cuvintelor şi imaginilor necesare." Săpt. 2S IX 74 p. 4 (din comic 4-. -log, după tipul jilolog), com6da-scrin s.f. 1973 — Scrin cu funcţie de comodă — v. bibliotecă-vitrină (din comodă + scmi). coir>pnctizăre s.f. — Condensare — „în unele state de pe coasta de est se află într-o fază destul de avansată proiecte pentru construirea unor fabrici de compactizare a gunoiului şi folosirea calupurijor rezultate • la -construcţia de drumuri." Sc. 5 'XII 74 p. 6 (din compact). competitiv, -ă adj. — Capabil de a suporta concurenţa — „Produsele româneşti — tot mai competitive pe piaţa mondială." Sc. 23 VII 72 p. 10; v. şi 26 IX 79 p. 3; competitivitate, pop (din fr. compâtitij, engl. competitive; PR 1950; M. Avram în SjVIFC IV p* 105; DEX, DN3). competitivitate s.f. — Calitatea de a fi competitiv — „Cerinţele competitivităţii." R.L 4 I 67 p. 8. „Competitivitate. în timp ce ţările industrializate din Occident fac presiuni considerabile asupra Japoniei pentru a-şi reduce exporturile ae produse industriale pe piaţa occidentală, o serie de producători japonezi au venit cu un nou articol care, după aprecierea presei japoneze, va putea inunda cii succes şi în mod competitiv piaţa occidentală neindustrială: este vorba de pepenele pătrat." R.l. 12 VI 79 p. 6; v. şi Sc. 7 VII 63 p. 3 (din competitiv -f--■itate; cf. fr. 'comp&titivitâ; PR 1960; I. Iordan în SCL 3/63 p. 301 — atestări din 1961, Th. Hris-tea P.jE. 35; DEX, DN3). competiţiORâMuristic, -ă adj. ■ — (Formă de turism) care are şi caracter .de competiţie — „Raliul turistic «Sud-vestul ţării t>, formă . comp etitiţional-turistica de masă, se va desfăşura pe traseul: Bucureşti — Rîmnicu Vil-cea..i" R.l. 15 VI 77 p. 5 (din competiţie + -onal [+ turistic]; I. Iordan în SCL 4/64 p. 411; DN3). complSu s.n. (franţuzism) — Costum alcătuit din două/trei piese asortate — „La copii, linie sport (cu garnituri de şireturi), com-pleuri." R.l. 31 III 74 p. 7. „S-au mai produs, de asemenea, noi modele de taioare şi compleuri din ţesături gen gabardină, ţesă- conrpteu 132 turi fantezi etc/' R.l. 29 X 75 p. 2. „Mult purtate în toamna ce vine vor li compleurile, fustă în cute şi bluză... şi ea realizată din cute,# pe bust, ' spate şi mîneci, cămaşă din acelaşi material cu fusta/" Săpt. 13 "VII 79 p. 8 (din fr. complet). complex s.n. — Ansamblu de unităţi (comerciale, sportive, * industriale) grupate teritorial — „în oraşul Cîinpia Turzii se va construi un complex de alimentaţie publică cu braserie, restaurant, cofetărie/1 Sc. 18 XI 7S p. 5; complex turistic (v. cramd-rcstaurant, 1976), complex âe vaci şi păsări (v. crcscător-higrijiior), complex comercial (v. ccainăric-cafenea) (din fr. complexe; PR 1950; DN, DN3 — alte sensuri, DEX). comportamentist, -ă adj. — Caro derivă din teoria comportamentului — „Să nu ni se spună, că Francisc Munteanu face proză • comportamcniistă." Cont. .3 XI 62 p. 3 (din comportament + -ist; cf4 it. comportamentist a; DN3). compozit6r-inicrpr6t s.m. — Cîn- tăreţ autor — „Din sumar: com-pozitori-mterpreţi prezintă melodii !n primă audiţie: Florin Bo-gardo." Pr. R.TV. 21 IV 72 p.‘ 12. „Compozitorul-intcrprct englez El-ton jolm se va muta în California; motivul? fiscul britanio îşi doreşte partea Icului din cele 8 milioane pc care starul le-a primit în urma noului contract cu casa MCA/' Săpt. 5 VII 74 j. 6. „Parisul oboseşte pe P.G. din cauza căldurii, zgomotului şi aglomeraţiei. Iată de cc compozitorul-mtevpret s-a mutat la ţară/' Săpt. 21 VI 74 p.. 5 (dia compozitor + interpret). compozit6r-pianfst s.m. — Pianist care compune — „Grupul de artişti români, compus de C.H. soprană, D.P. violonist, Gli. C. compozitor-pianist a dat un recital în cadrul festivalului muzicii de la Shiraz - Iran." R.l. 2 IX 67“ p. 4 (din compozitor pianist). compozitâr-poft s.m. — Compozitor care scrie textul cîntccelor — „L-am întrebat ce părere are desgre formula compozitor-poet şi a răspuns că i se parc formula ideală pentru succesul muzicii." Sc. 3 III 71 p. 6. „Preferinţele cititorilor noştri instalau pc primul loc în referendumul anual «Săptămîna Top '71 j> pe Alexandru Mandy. Compozitor-poet, tex-tier-filozofi Om." Săpt. 21 IV 73 p. 15 (din compozitor ^ poet). comptiter s.n., s.m. — Calculătoi electronic— „Aceste aspccte ale muncii care nu ţin do creaţie pot fi încredinţatc computerelor “ I.IÎ. 5 XI 70 p. 2. „Bumerangul... optimizat. Cu ajutorul unei maşini electronice do calcul, în Australia a fost determinată forma geometrică optimă pentru bumerang. Un bumerang din material plastic, confecţionat după datele furnizate de computer, se întoarce negreşit în 99 dc cazuri din 100 la locul lansării, indiferent de distanţa, înălţimea sau unghiul 133 concenlraţionâr dc înclinaţic sub care a fost aruncat/' * Sc. 24 IV 74 p. 8. „Sîntem informaţi că a sosit şi petrolierul «Dacia >>. Motiv să continuăm prezentarea altor caracteristici ale acestor giganţi româneşti care circulă pe mările lumii: au o capacitate dc 87 000 tdw; sînt înzestraţi cu computeri carc rezolvă, în numai 15 secunde, complicate procedec dc navigaţie sau dc încărcare-descărcarc." Sc. 5 XI 74 p. 2. „Computerul stabileşte instantaneu speciile de arbori şi rezervele dc lemn din parcele/' Sc. 20 III 75 p. 6; v. şi 24 IV 74 p. 8, 14 II 75 p. 4, 15 II 75 p. 6; micro prelucrător, ordinator (din engl. computer; DMN 19G6; Th. Hristca în LR 3/72 p. î 94-195 — atestări din 1968; DEX, DN3). ' computerizâ vb. I — A prelucra cu ajutorul computerului —‘ „France Pressc sc computerizează. France Pressc intenţionează să treacă la o metodă revoluţionară de lucru: maşiuile dc scris şi teleimprimatoarele urmează să facă loc aşa-numiteior «console vizuale», prevăzute cu o claviatură şi un ecran electronic." Sc. 10 . III 75 p. 4 (din engl. amcric. to computerize; BD 1965; D.Am.). coniputerizât, -ă adj. — Echipat cu computer, automatizat — „Un sistem computerizat de control al cantităţii dc zaliăr din sîngele suferinzilor dc diabet a fost realizat de medici americani si canadieni/' R.l. 13 IX 74 p. 6. ^Biblio- grafic computerizata. La Biblioteca Naţională din Paris au fost inaugurate instalaţiile electronice carc vor permite «fişarea:) tuturor cărţilor ce sc publică în Franţa (circa 23 000 dc titluri anual)/' Sc. 2 III 75 p. 6; v. şi conjmufa, ordinator, sensor (după engl. corn-puterised). Coinsât s. (cuv. engl.) „Poşta americană intenţionează să experimenteze transmisia electronică a unui curier internaţional prin satelit. Contractul încheiat cu societatea dc comunicaţii prin satelit «Comsat» prevede tocmai punerea în aplicare a unui sistem experimental timp dc o lună în februarie viitor." R.L 18 IV 78, p. 6 [pron. câmsct] (abreviere din engl. comUinications\ satiellite]; BD 1968). concasâre s.f. 1966 — Acţiunea dc a concasa. şi rezultatele ei — v. prcsortarc (clin concasa; cf. fr. cvncassage; D.]\lin>, LTR; DEX, DN3). concenlraţionâr, -fi adj. — Privitor la lagărele de concentrare — „Citind ultimele două articole publicate la această rubrică, cineva a avut ghidul minunat de a-mi împrumuta volumul «Poezia concentrat ion ară — Chipul o-mului în lagărele naziste, 19-10 — 1945 ;>, antologie alcătuită în 1975/' R.lit. 1 IV 76 p. 23. „Dumneavoastră, Mikis Tkcodorakis, ce proiecte de viitor aveţi? Fecundă, creaţia de pînă acum denotă şi diversitate... o primă conctnlrsiicnâr » 134 simfonie compusă in spaţiul con-centralioiiar al lagărului din insula Makronissos, apoi autor de balete." R.l. 20 XI 78 p. 6 (din fr. concentrationnaire; PR 1946; DN3). coficert-coî<5cviu s.n. „Sala mică a Palatului va găzdui miercuri 19, ora 19, primul concert-colocviu din cadrul ciclului «Concertc-co-locvii asupra principalelor forme de expresie ale muzicii de cameră », avînd ca temă «Liedul >•." Săpt. 14 XII 73 p. 12 (din concert + colocviu). concert (-spectacol)-conciirs s.n. „La Curtea de Argeş a fost organizat un concert-concurs al corurilor caselor de cultură din jud.* Argeş, la care au participat şase formaţii orăşeneşti." R.l. 28 XII 76 p. 2. „A.T.M.-ul a pregătit pentru sezonul estival un conccri-speciacol-conciirs cu solişti îndrăgiţi." Cont. 12 VIII 77 p. 6 (din concert + [spectacol +] concurs). conc£rt-dczbâtere s.n. — Concert urmat de o dezbatere — „Adoptarea conccrtuhii- dezbat ere in viaţa noastră muzicală înseamnă deodată două lucruri." R.lit. 23 IX 72 p. 23. „[RadioteleviziurîSă] să-si dezvolte în acest an, cu acelaşi curaj, ciclurile de tribune şi conccrte-dczbatere promise şi să rămînă, aşa cum ne-a obişnuit, în fruntea iniţiativelor, sprijinind muzica tînară." R. lit. 11 I 73 p. 22. „Concert ele-dezbat ere nu vor mai avea loc doar în studioul 8, ci la Clu]-Napoca, Iaşi, Timişoara, Craiova; vor fi invitate să participe si formaţii locale." Sc. 12 XI 75 p. £; V. si R. lit. 27 XII 73 p. 23, 30 I 75 p. 19, 26 VI 75 p. 18, 22 XI 75 p. 10 (din concert -f-dezbatere). conc6rt-evenih:ent s.n. — Concert de mare valoare, care constituie un eveniment — „Valoarea incontestabilă a Missei de Mozavt a creat premisele unui concert-evc- ° nimeni.“ Cont. 3 XII 65 p. 6. „Oare cînd vom vedea din nou sala Radioteleviziunii arhiplină? Cînd vor redeveni concertele săp-tămînale eoncerte-eveniment ?'* Sc. 29 X 78 p. 4; v. şi Săpt. 23 VI 78 p. 8 (din conceii -|- eveniment). concert-16cţie (de' balet) s.n. — Concert organizat special pentru a servi ca lecţie pentru persoanele care vor să se iniţieze în problemele muzicii/baletului — „Astăzi după-amiază (ora 16) Filarmonica organizează un concert-leciie." I.B. 20 VI 61 p.l. „La Opera română se preconizează organizarea unor coji cert e-lcci ii de balet pentru public, în special pentru studenţi şi elevi. Se va încerca, astfel, prezentarea, pe scena primului teatru liric al ţării, a evoluţiei baletului de-a lungul timpului, prin comentarii si demonstraţii practice." I.B. '22 XI 73 p. 2 (din concert + tec fie [de balet]; FI. Dimitrescu xîn LR 2/62 p. 134). concert-spectAcol s.n. — Concert la care se prezintă şi numere de spectacol — „Secţia de estrada a 135 cOnductor-arhitlct Teatrului Regional Bucureşti întreprinde între 5 aug. şi 10 sept. 1962 un turneu în ţara cu concer-tul-spectacol *Din toata inima»." Sc. 18 VIII 62 p. 2. „Nu e revistă, cum nu e concert-spectacol, nu e un music-hall. Va fi un spectacol neîncadrat în formule." I.B. 12 III 75 p. 6; v. şi Sc. 24 IV 66 p. 4, 22 II 67 p. *5 (din concert + spectacol). conccrtât, -ă adj. 1976 — (Plan) organizat şi executat de comun acord — v. şarpe monetar; v. şi Luc. 12 VII 80 p. 6 (cf. fr. con- ccriâ; DMN 1965). concJuzionâ vb. I — A trage concluzii, a conchide — „Concluzionau!, G.I. .face o analiză mai largă, arătînd că cele două modalităţi poetice relevate în şedinţa cenaclului sînt în egală măsură posibile şi necesare." Cont. 9 XII 66 p. 3. „Din aste semne şi din altele se concluzionează, de către cei care au darul şi harul de a trage concluzii, că iarna a trecut." Săpt. 24 I 75 p. 8. „Rezultatele studiului fdublu orb», concluzionează colectivul de cercetători, arată că primul lot a înregistrat progrese semnificative." FI. 2 VIII 79 p, 8 (din [a trage] concluzii -f -ona; V. Gutu Romalo C.G. p. 230, Th. Hristeâ R£.140, Th. Hristea in AUB 1/73 p. 146; DN3). concrescut, -ă adj. (mineral.) — Care a crescut împreună —„Un grup de specialişti din cadrul Institutului de cercetări miniere a -realizat un procedeu original pentru prepararea minereurilor complexe, fin concrescute, cu conţinut ridicat de cupru." I.B. 5 XII 70 p. 3 (după germ. Zusant-mcnwuchs; D. Min.; DEX, DN3). concreteţe s.f. — Caracterul a ceea ce* este concret — „în sfîrşit, Poşta teatrului radiofonic a evidenţiat ecoul altei iniţiative a redacţiei: aceea de a transmite cît mai multe scenarii-document, incitante prin concreteţea, dar şi valoarea lor de simbol." R. lit. IT IV 74 p. 17 (din concret 4* -eţe; cf. it. concretczza; DLI; DEX, DN3). condens s.n. (constr.) — Procesul prin care se trece din stare de vapori în stare de lichid, igrasie — „Am în faţă un dosar din care rezultă că la blocul M 5, din Bulevardul Păcii nr. 19, aproape zece familii, pe care în ‘bună parte le-am vizitat, nu-şi pot folosi apartamentele, unele' total, altele parţial, din cauza fenomenului de condens." FI. 22 VI 78 p. 11 (der. regr. din condensa). conducat<5r-auto s.m. — Persoană care conduce un vehieul — „Pasagerii au suferit vătămări uşoare iar conducătorul auto, rănit ceva mai grav, a fost internat in spital." Sc. 19X1 75 p. 2 (din con-ducător + auto). conduct6r-arh itlct s.m. —Tehnician arhitect care a absolvit trei ani la Institutul de arhitectură — „Posesoare a unei diplome de conductor-arhitect, repartizată la conductdr-arliitect 130 Slatina, proaspăta absolventă a reuşit să construiască în cîtcva luni un spectaculos sofism de tipul cercului vicios: se prezintă la post ca să ceară negaţie/* Şc. 20 III 74 p. 1 (din conductor + arhitect). conductorină aclj. f. (biol.) „Femeile con du dorin e> adică acelca care conţin factorii ereditari numai intr-unui din cei doi cromozomi sexuali X, prezintă deja o mare sensibilitate alergică la pri-maquină sau alţi derivaţi ai chininei/* Sc. 13 X 66 p. 4. ‘ confecjionfr, -ă s.m.f. 1973—Muncitor specializat în confecţionarea unor piese — v. scalcr-via-irifer (cf. fr. conjcctionncur; DN3 — alt sens). conferînţă-Kcţie s.f. — Conferinţă organizată special pentru a servi* drept lecţie — „Problemele expuse cursanţilor sub formă de conjcrinIc-lecţii suit problemele generale ale artei, istoriei, teoriei şi practicii filmul ui/' Cont. 15 III 67 p. 5 (din confcrh:[ă + lecţie). coflîesiv, -ă adj. (livr.) — Cu caracter de confcsiune — „în seria articolelor confcsivc semnalăm crcdo-ul lui Gheorglic Tomo-7ci «Pentru cine scriu»/* Luc. 15 72 p. 3 (din confcsihine] + -iv* I. Iordan în SCL 2/60 p. 182 — atestări din 1960, SCL 3/61 î>. SOS, M. Avram in SMFC IV p. 104; DN3). €ofl?<5x s.n. (com.) „La Moscova, întreprinderea românească de co- merţ exterior «Conjex» a inaugurat, într-unul din pavilioanele din parcul «Sokolski», expoziţia «Moda-1977»“ R.L 15 X 76 p. 6 (abreviere din conj[ecJii pentru comerţul] ex'Jcrior]). confiat, -ă adj. (dctcrminînd subst. fructc) — Muiat într-o soluţie de zahăr — „Chec de 500 grariie: cu fructe conjiaie şi raliat." I.B. 6 VII 74 p. 4; v. şi cremă-pastă (format greşit după fr. [jniits] conjits, pentru că -at no trimite la fr. conjiu „încredinţat" \ Al. Graur ne-a comunicat că îl cunoaşte de circa 50 de ani). conîlictttâl adj. (jur.) . — Care so află în conflict.— „Al treilea, lingă cei doi soţi confUchiali, era băiatul lor, adolescent/* Sc. 17 22 66 p. 1 (cf. fr’ oonjlictucl; it. con-jlitiuale; I. Iordan în SCL 4/64 p. 411, V. Gutu Rom al o C G. 207; PR 1950, DL1; DÎ\T3). confruntă vb. refl. I (~ cu o dificultate, o problemă) — A avea obligaţia de a face faţă unei greutăţi, probleme etc. — „Ca editor, sînt : obli gat, cotidian, să mă conjrmii cu serii şi serii de probleme.** Cont. 3 VIII 73 p. 1. „Conjmutată cu grave dificultăţi financiare, dirccţia cotidianului «Financial Times» a hotărît sa instaleze un sistem computerizat dc paginare/* Sc. 17 VII 75 p. 4. „Dintre toate problemele cu care sînt conj muiate ţările în curs de dezvoltare, foametea constituie în permanenţă una din ede mai dureroase carenţe/* Sc. 10 XI 78 137 constnribfl p. 6; v. şi problană-chcie, rulmenţi st (clin fr" eonjronter; DMN 1959; DEX, DN3 — alte sensuri). congr£s-adunâre-plenară s.n.—Congres cu caracter de adunare generală — „Va lua parte la cel de al XX-lca Congrcs-A dunarc-Pîcnarâ al Comisiei internaţionale pentru exploatarea ştiinţifică a Mării Meditcranc." Sc. 17 X 66 p. 3 (din congres + adunare plenară; 1;1. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 330). conjuncfurnlîsm s.n. — Tendinţa dc a utiliza diversele împrejurări, dc obicei urmărind satisfacerea intereselor personale — „Nu încape îndoială că politicianismul şi conjuncturalismuî lipsit dc principii... constituie un fenomen tipic dc falienare» a personalităţii." V. rom. 2/1963 p. 137. „Am terminat, pentru Teatrul Naţional din Bucureşti, iCamera de* alături t... care discuta despre — dacă sc poale spune aşa — libertatea de spirit vis-ă-vis de con june-tiiralismCont. 25 ATI 69 p. 4 (din conjunctură! +’-m;h). conjuncturisi, -ă adj. — De conjunctură — „ fCaloianul ? e romanul «mii om mereu disponibil, unui scriitor conjuncturi st, unui spirit egoist şi las, subiect pretext pentru a prezenta o epocă si o profesiune din interiorul ei." Săpt. 18 ATI 75 p. 3 (din conjunctură -ţ--ist; cf. Ir. conjoncturisic; PR 1960). consanguîr.îtâtc s.f. — Comunitate dc singe — „Ideea majoră a consanguinitătii materiale a Iu* mii." Săpt. 6 X 67 (f.p.) consangvinitate) (cf. fr. consangui• nitâ; DEX, DN3). consemnatîv, -3 adj. (hVr.) — Cu caracter dc consemnare —* „Stilul e consemnaţii', medical..; coborînd pc alocuri în cfuzhino sentimentală, mai ales in momentele în care R. îşi notează simpte*-mele propriei boli." R.lit. 6 XII 73 p. 9 (din conscmnat 4- -«*/ cf. it. consignativo; I. Jordan în SCL 3/63 p. SOS, atestare dia 1960; DN3). construcţie-ancNă s.f. — Construcţie care se adaugă alteia dej» existente — „La Piatra-Ncamţo con strucţ ie-a 7iexă va suplimenta cxs 114 locuri capacitatea dc cazare a hotelului «Central/>.“ R.L 17 XII 77 p. 5 (din construcţie + anexă). constriîcfie-in ontâ] s.f. „Minîst©- rul Construcţiilor industriale a realizat volumul producţiei de vonstrucţii-montaj pe întregul cincinal." R.l. 9 X 70 p. 4. „Strada noastră a ajuns să fie prilej de discuţie... Trustul dc construcţii-montaj începuse s-o moderni ze/o anul trecut prin aprilie." R.L 17 IV 75 p. 5; v. şi 1 11 /5 p. o (dia constructic -p montaj). construibil, -ă adj. (Folosit mal ales în sînt. perimetru constmibilt zonă construibilă). „în zona ca, clădirile vor avea nn stil aparte.4* (din construi -biPj. consultant 130 consultant s.m. 1. (din anii ’60) — Profesor universitar pensionar care ţine cursuri (facultative), are ore de consultaţie şi, de obicei, conduce doctoranzi — „Profesorul X a rămas consultant la Facultatea de istorie-filozofie." 2. (1973) — Tip de specialist — v. consultantă (cf. fr. consultant, rus. konsultant; DEX, DN3). consultanţă s.f. — Activitate depusă de un specialist, de un consultant —'„Spre deosebire de alte profesii, specialistul în consul-laniă pentru problemele organizării şi conducerii dispune de pregătirea şi competenţa necesară pentru a investiga şi identifica problemele referitoare la obiectivele, procedeele şi metodele conducerii unităţii economice. Deci, în mare, acesta este portretul-cadru al profesiei de consultant/' Sc. 11 VIII 73 p. 1 (din consultant). conştientizare s.f. — Luare de cunoştinţă, faptul de a face, de a deveni conştient — „Dar, scrie «Le Monde», pentru că e prea' cineast,- pentru că e prea nesigur cînd trebuie să abordeze idei generale, Louis Malle nu se arată capabil să facă din filmul său un instrument al conştientizării/' Săpt. 19 IV 74 p. 10. „Pe baza multiplelor însuşiri atribuite zeiţei Shakti, au apărut tot atîtea ideologii şi rituri shaktiste. Mijloacele practice indicate adepţilor pentru conştientizarea identificării fiinţei lor cu fiinţa veşnicei Shakti../' Cont. 13 Xil 74'p. 4. „Conştientizarea conceptuală a realis- mului avea deja în spate realizări artistice remarcabile." Cont. 16 IX 77 supl. III (din conştientiza, după fr. conscientisation; DMN 1968; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DN3). contactă vb. I — A stabili legătura cu cineva — „Specialiştii interesaţi pot contacta direct conducerea institutului fără anunţ prealabil... în celelalte zile, conducerea institutului poate fi contactată cu programare prealabilă." R.l. 12 VIII 75 p. 4 (din fr. contacter; cf. engl. to contact; PR 1940; DN3). containerizâre s.f. — Folosirea containerelor în tehnica transportului — „S-a preconizat ca — începînd de la 1 mai a.c. — Combinatul de industrializare a cărnii — Bucureşti să treacă, in mod experimental, la containerizarea produselor..." R.l. 11 IV 72p. 3. „Paletizare şi. contqinerizare. Termenii sînt din ce în ce mai des utilizaţi. Se vorbeşte chiar de o revoluţionare a transporturilor datorită cont amerizării. Prin paletizare se înţelege tehnica de transport, manipulare şi depozitare a produselor cu ajutorul unor platforme fără pereţi, aşa-numitele palete; pachetizarea este operaţia de transport a mai multor produse legate între ele sau grupate pachet (cărămizi, table, laminate etc.); containeri-zarea este operaţia în care este folosit containerul, adică un ambalaj de diferite dimensiuni şi caracteristici unificate pe plan 139 contralnterogaî6rîu mondial, care circulă ca o mare carcasă metalică, ermetic îrichisă şi în care produsul este introdus ca atare sau cu un ambalaj intermediar, şi care este prevăzut cu posibilităţi de trecere de pe un vehicul ce altul/1 R.l. 18 IX 75 p. 3. „In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat raportul guvernului cu privire la modul în care ministerele au realizat obligaţiile ce le reveneau în perioada 1971 — 1975 în domeniul paletiză-rii, pacheti zării, eoni amerizării şi transconteinerizării/' Sc. 2 X 76 p. 2 [şi conteinerizare] (din conici-ticriza; cf. fr. containârisation, engl. containcrization; DMN 1967, BD 1967; DN3). contergăn s. (farm.) „După cazul teontergan» în R.F. Germania, medicamcnt a cărui administrare la femeile gravide a avut drept consecinţă naşterea unor copii cu malformaţii grave, după boala «miamata» din Japonia, provocată prin intoxicarea cu mercur, după nenorocirile cauzate la Se-i/cso (Italia) de poluarea atmosferei cu substanţe toxice — şi S.U.A. se află acum*în faţa unei catastrofe ale cărei proporţii nu pot fi încă detenninate." Sc. 12 I 77 *p. 5; v. şi thalidomidă (din germ. Cotit erg an / GWDS; LTR). conitx s. 1974 (text.) — Tip dc material suplu — v. lactojiltru (abreviere din con[Jecfic] + [din] tex[tile]; cf. engl., fr. contexturc • TDTF; CD). conte xtuallfâte s.f: (impropriu) —împrejurare, contcxt — „Reve- nim însă asupra unui aspect pc* care l-am discutat adesea, c drept, într-o altă contextualitaii şi cu alte exemplificări." R.Iic. 20 III 75 p. 17 (din context). „ contlîlux s.n. „aConiifhtx& se numeşte maşina destinata fabricării brinzei telemea direct din lapte. Este o* premieră absolută in materie, realizată în acest an de uzina «Tehnoutilaj & din Odor-heiui Secuiesc." R.l. 21 VIII 73 p. 5 (probabil din conti^nmi] -fr flux). contorizâre s.f. — înregistrare» Erin contor — „Totodată, din anda aparatului înregistrator se poate vedea — în cazul necfec-tuării unei convorbiri — numai numărul format pe disc, neînsoţit însă de steluţa de contorizâre, ceea ce înseamnă că nu s-a aplicat, în acest caz, nici o taxă." R.l. 15 II 72 p. 3 (din contor + contrâct-angajamSnt s.n. — Contract cu funcţie de angajament — „Extinderea acordului global pe bază de contracUangajamcnt; executarea de îmbrăcăminţi asfaltice uşoare la 15 lcin de drumuri peste prevederile de plan." R.l. 26 1 71 p. 5 (din contract + angajament). contra interogatoriu s.n. — Interogatoriu luat pentru a se verifica un interogatoriu anterior —„în cursul contrainterogatoriuhii luat de magistratul B.A., el s-a dovedit mai puţin categoric." Sc. 12 II! 64 p. 6; v. şi 18 V 61 p. 6 (din fr. ccntre-intcrrogatoire/ FL contraintcrogatoriu 140 Dimitrescu în LR 2/(52 p. 135; DN3). eontrapitncflc, -ă adj. (livr.) —1 Conceput după regulile contrapunctului — „în acelaşi mod contrapunct ic e concepută şi piesa eAna» care face parte de asemenea din spectacolul nostru/* Sfipt. 21 II 69 p. 2. „Titlul caii-caturilor — în balans contra-puneţi c... cu dateJe spectacolului ia care se referă — alcătuieşte o unitate sugestivă şi foarte adesea definitorie/' I.B! 24 VII 69 p. 2 (cf. fr. contra buntique/ DN3). confrattiră s.f. — Tură efectuată în contratimp cu altă tură — „La cererea lui Gh. T., şoferiţa E.M. a fost repartizată în contra-hiră cu el, pe aceeaşi basculantă. Fiecare îngrijeşte cu schimbul de fetiţe/1 Sc. 7' X 78 p. 4 (din contra + tură). cofltrol-depănât s.n. (text.) — Sectorul de control al depănării corecte a firelor — „Pe tînăra muncitoare I.C. de la control-depănat o întîlneşti des pe aici/* Sc. 20 V 61 p. 1. (din control + depănat/ FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 135). control6r-înccrcăt6r s.m. — Pilot de încercare — „Li se spune... controlori-încercători. Eu le-aş spune mai degrabă medici pentru maşini. Nişte «medici» cu o pregătire complet deosebită: mecanic auto şi şofer... La sfîrşitul «consultaţiei» se completează fişa tehnică a maşinii, se trece diagnosticul «bună» şi şoferul-încer- cător îşi iscăleşte apăsat numele. «Dacia" 1300», însoţită de fişa tehnică, ia drumul clienţilor/4 R.l. 26 XII 71 p. 3 (din controlor + înccrcator). convei6r s.n. (tehn.) — Bandă rulantă — „Pînă în prezent, la UNIO au fost introduse în fabricaţie de serie separatoarele electromagnetice pentru tratarea nisipurilor de turnare, instalaţiile de tractat vagoane, conveioare speciale pentru linii de montaj, precum şi alte pFoduse destinate industriei chimice româneşti/' R.l. 29 XII 77 p. 5 [şi conveier] (din engl. conveyer, rus. honveierţ cf. fr. conveycur; Th. Hristea P.E. 127; DT, LTR; DEX, DN3.) ♦ convorbfre-fulger s.f. — Discuţie rapidă — „în pauza de masă aveau loc convorbiri-fulger." Sc. 23 X 65 p. 1 (din convorbire fulger). coordonată s.f. — Reper, situaţie— „Documentul prevede, între altele, vizite reciproce de scriitori, traducători, jrcdactori, pentru cunoaşterea coordonatelor actuale ale vieţii social-cuiturale româneşti şi bulgare." Sc. 14 II 77 p. 5. „Ba-cfciu: coordonate edilitare moderne** R.l. 19 1 78 p. 1 (cf. fr. coor-donnâe; V. Guţu Romalo C.G. 175 — 176 — citate din 1969; DN, DEX, DN3 - alte sensuri). copertină s.f. (constr.) — Element de construcţie care acoperă de obicei o ieşire — „Plafonul 141 cordon sanităr holului şi al foaierelor este realizat cu nervuri modelate după un deseu structural şi decorativ, care sc continuă 111 exterior cu consolc ce susţin copcrtina-sixcar şină." Cont. .9 VII 71 p. 4; v. şi 6c. 25 XII 79 p. 2 (din it. coperima; DL1; D1£X, DN3). copn?nct6r s.m. — Copil care joacă un rol intr-un spectacol — #tCopii-actori au apărut la fereastra televizorului rostindu-si replicile." Mag. 12 XI 66 p. l\ v. şi Cont. 15 I 79 p. 4 (din copil -ţ- actor). cop fi-mi mine s.m. — Copil cu calităţi deosebite (de obicei artistice) — „Bclle, ni se spune în pnmul episod, a murit. E adevărat, probabil. Cariera clinilor-vedetă este încă şi mai scurtă dccît cca a copiilor-minune" Săpt. 1 X 71 p. 12» v. şi Cont. 15 I 71 p. 4 (din copil 4- minune, după fr. cnfanl pro-dige; [formaţia aceasta sc folosea la începutul anilor '40 în legătură cu actrita copil Sbirley Temple] 1 H. Mirska în SMEC I, 172, IC I, 32). copîI-m6nstru s.m. — Copil născut tu anomalii fizice — „O li-nără americană explică ziariştilor situaţia sa dramatică. Con-sumîud mari doze de «Thalido-midă» în timpul sarcinii, ca este îngrozită la giridul că ar putea da naştere unui copil-monstru." Sc. 18'■VIII 62 p. 4; v. şi T.N.48/1962 p, 22 (din copil + monstru; El, Dinii trcscu in SCL 3/70 p. 329). Copil6t s.m. — Pilot auxiliar — „Cei doi cosmonauţi, W.S. şl copiloinl L.S. vor cfectua diferite manevre." I.B. 19 X 65 p. 4« „...zborul este asigurat dc un echipaj feminin, din carc fao parte S.E. comandant de bord, Ivaren S. copilot şi T.A. .stewardesă." R.l. 26 III 79 p. 6 (din fi, copiloie; PR 1960; DN3). copolinilr s.m. (chim.) — Tip dc polimer — „în Uniunea Sovietică s-a realizat un nou produs care constituie un concurent pentru aliajul de metal: copoii-mcrul cu compoziţie «AT»\" I.B. 2S II 63 p, 3 (din fr. copolymcrt, engl. copoi 17770', rus. kopolimcr) PR 1960; DC, DTP; DX3). copreşedinte s.m. — Preşedinta care îndeplineşte această funcţie împreună cu un altul — „Cei doi copreşedinţi, Sir 13. J. şi prof. univ. C.I., au subliniat importanţa colocviului pentru dezvoltarea relaţiilor culturalo romano-britauice.M R.l. 10 IV 73 p. 5 (după fr. cofirâsident; DAIX 19651 DEX, DX3). cord-plămîn artificial s.n. (tehn. med.) — Aparat destinat să suplinească pentru un timp limitat întreruperea circulaţiei centrale — „Prima operaţio dc cord-phlmtn artificial." Cont. 27 I 61 p. 1 (din cord + plamin artificial, după fr. co&ur-po'iimon artîficidj DMN 196S). cordGn sanitar sint. s. (med.) — Pază sanitară organizată în jurul unei anumite zone — „în cordon sanitar 142 timp ce militarii realizau cordonul laniiar de-a lungul a mulţi km cît măsoară perimetrul interzis al localităţii Seveso, cei 300 muncitori - şi tehniciexii participanţi la operaţiunile de decontaminare au organizat o acţiune de protest împotriva lipsei unui sistem de protecţie faţă de riscurile pe care le comportă intervenţia lor." Sc. 23 II 76 p. 6 (din fr. cordon sani-taire; DMN 1968). coregiz6r -oăre s.m.f. — Regizor care participă la realizarea unui spectacol împreună cu un altul —1 ....Naşterea unui actor, autor şi coregizor (profesorul M.T.) care, cu piesa sa «Copacul alb», a obţinut premiul III la Festivalul teatrului de amatori/' Sc. 26 X 76 p. 4 (din co- + regizori FC II 69; DEX, DN3). coregra?i[z]â vb. I — A crea dansuri, balete — „E frumos că multor străini li se oferă posibilitatea de a vîna la noi mistreţi, de a-1 vedea pe zeul Bachus călare pe un butoi, mîncînd sarmale, şi pe zeul Neptun coregrafiind într-un bar înconjurat de vestale în costume de baie." I.B. 5 V 73 p.l. „Cele două piese coregrafizate de M.R, ... au fost viu aplaudate/' Sc. 8 I 77 p. 4 (din co-regraj rfr corclatr6n s.m — Tip de maşină de calcul specializată — „Pentru efcctuarea marelui volum de calcule necesare, un colectiv al atelierului de aparate electronice a realizat o maşină de calcul spe- cializată numită corelairon. Maşina preia automat datele de la aparatele de măsură şi efectuează în mai puţin de o oră munca a doi calculatori pe timp de două săptămîni." Sc. 18 I 66 p. 7 (probabil din corela 4* -tron „instalaţie"). cornoplăst s.n. — Tip de material plastic — „în prezent nasturii sînt fabricaţi şi din cornoplăst ‘şi metacrilaţi/' Sc. 18 VIII 62 p. 4 (probabil din corn + -plast, după tipul leucoplast; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5). corporâtle-mamiit s.f. —■ Corporaţie foarte dezvoltată — „Corpo-raţia-mamut «International Tele-graph and Telephone»." Săpt. 24 III 72 p. 7. „Ofensiva corpora-ţiilor-mamut. în lupta inegală de concurenţă dispar tot mai1 multe firme mici. 245 000 declaraţii de faliment într-un singur an." Sc. 9 IV 76 p. 6 //din corporaţie’ mamut]/. cort-umbr61ă s.n. „Cort-umbrelă.' Pentru, a înlătura principalul inconvenient al corturilor obişnuite — durata necesară instalării lor — un producător francez de umbrele a conceput un sistem ultrarapid (50 de secunde) de «desfăşurare)) a cortului după principiul deschiderii umbrelelor." Sc. 27 IV 78 p. 6. „Cort-umbrelă. Un cort ce se deschide ca o umbrelă şi care poate fi instalat mai simplu şi mai repede decît cele obişnuite a fost realizat în Franţa!" R.l. 5 X 78 p. 6 (din 143 CGsmonâvâ cori -f umbrelă, probabil după model fr.). cosmeto!6g s.m. — Specialist în cosmetologie, cosmetician — „Persoanele care se exprimă tot timpul în limba engleză riscă să se rideze mai devreme, susţine cosmetolo-gul peruan E.S. Sunetele stridente ale limbii engleze obligă la mişcări rapide şi intense ale muşchilor feţei, ceea * ce provoacă apariţia ridurilor/' Sc. 25 XI 78 p. 5 (der. rcgr. din cosmeiologie; cf. fr. cos-mitologii e; DMN 1966). cosmodepanatârs.m. (rar) „O navetă spaţială americană, a cărei orga-nizarc este proiectată pentru 1977, va folosi la remorcarea şi aprovizionarea sateliţilor artificiali.Iată o nouă meserie pe cale de apariţie: cosmo-depanator/' Săpt. 1 XI 74 p. 2 (din cosmo- -f- depanator) cosmodrtfm s.n. — Teren special amenajat pentru aterizarea şi decolarea navelor cosmice ~ „Iuri Gagarin lingă pătuţul fetiţei sale. Şi de aici, din camera copiilor, direct la cosmodrom T.N. 30/1961 p. 3L. „...alocarea de resurse pentru construirea unui cosmodrom “ Sc. 3 VI 79 p. G; vr. şi 11 IV 79 p. 6 (din rus. kosviodrom, f-., engl. cosmodrome ; DMN 1961, BD 1970; FI. Dimi-trescu in LR 2/1962 p. 135 si LR 4/1962 p. 398, Th. Iiristea P.E. 114, FC I 141, 150, 284, Graur C. 21; DEX, DN3). cosmoîog, -ă s.m.f. — Specialist in cosmologie — „Dar viziunea omului asupra L-niversului s-a schim- bat radical. Cosmologii şi astronomii au stabilit o legătură între globul de energie şi gaz existent la crearea sistemului solar şi realitatea de astăzi de pe Pămînt.v Sc. 10 IV 74 p. 5 (din fr. cosino-logue; DEX, DN3), cosmonaut, -ă s.m.f. — Astronaut — „A fost efectuată aterizarea navei-satelit avînd la bord pe pilotul cosrnonmzt, maiorul Iuri Alexeevici Gagarin/' I.B. 7 VIII 61 p. 1; v. şi Sc. 6 IX 62 p. 4, I.B. 8 VI 65 p. 4; apare în combinaţii cu alte cuvinte: „Amintirea cosmonautilor-eroi va rămîne de aceea neştearsă in memoria omenirii/* Sc/ 1 VII 71 p. 6. „Viitoarele cosmonaute sînt antrenate de un centru de medicină spaţială, fiind supuse unor încercări identice cn cele ale cosmonaut ilor-oameni“ Cont. 22 V 64 p. 7. „Pilotul Vladimir Remek, cosmonaut-cercetătort care a efectuat primul zbor spaţial în cadrul programului «Inter-cosmos» cu nava «Soiuz-2S»/' R.l. 11 III 78 p. 5 (cf. rus. fros-monavt, fr. cosmonaute, engl. cosmonaut; DMN 1961; L. Seche în LR 1/1960 p. 60, FI. Dimitrescu în LR 2/1962 p. 135 si 4/1962 p. 398, Th. Hristea P.E. 114, Graur T. 44, FC I 141, V. Guţu Romalo C.G. 234; DEX, DN3). cosmonâvă s.f. — Aparat construit special în vederea zboruri* lor cosmice — „G. a comentat noile proiecte de protecţie a cosmonavci rontra meteoriţilor/* I.B. 17 IV 61 p. 3; v. şi radio- cosmomivă 144 complex (din cosmo- + navă, după rus» kosmohorabh, Ir. cos-monef; DMN 1963; FI. Dimitrescu în LR 2/1962 p. 135 si LR 4/1962 p. 398, Tli. Hristea P.E, 168. FC I 149; DEX, DN3). cosmovlziune s.f. — Transmiterea imaginilor televizate din cosmos — „în zilele zborului cosmonauţilor A.S.N. şi P.P.P. televiziunea sovietică a transmis multe aspecte ale acestui zbor. De atunci a ajrârut un nou termen tehnic — cosmoviziiinea“ Sc. 6 IX 62 p. 4; v. si I.B. 8 VI 65 p: 4 (din cosmo-viziune, probabil după rus. kosmoviâenie). costier, -ă adj. (mar.) — De coastă — „înseamnă, deci, că în antichitate prezenţa stridiilor nu influenţa asupra malurilor şi a golfurilor, conturul franjurat al ţărmurilor se păstra astfel îneît corăbierii puteau practica în relativă siguranţă navigaţia costieră." Mag. 11 VIII 73 p. 2 (după fr. tOticr ; DEX, DN3). cosiuni-taifir s.n. — Costum de femeie compus din jachetă şi £ustă din acelaşi material — ^Deosebit de interesant, sînt croite costumcle-taior“ Cont. 8 III 63 p. 2 (din costum taior, după (r. costume taillcur). costiîm-uniî6rmă s.n. — Uniformă pentru elevi — „La magazinul «Romarta copiilor» din Capitală se probează un costurn-uni-SeninT." R.l. 5 IX 64 p. 1 (din (ostum ţJ- uniformă). costumâr, -ă adj. — De costum— „«Secolul mărgăritarelor» este numit veacul şaisprezece în cartea celor «Cinci secole de istorie costumară românească» a lui Al. Alexianu." Săpt. 22 XI 74 p. 8 (din costum -+ -ar), coşgSier s.m. (sport) —' Baschetbalist care înscrie cele mai multe puncte — „Coşgeterul echipei române a fost C.C. autorul a 28 de puncte." R.L 23 XII 77 p. 5 [şi coşgheter] (din coş, după modelul lui golgheter; DN3). *. coşniar^sc, -ă adj. (livr.) — De coşmar — „Iar lovitura de graţie pe care Gheorghifă şi cu mai-că-sa o pregăteau ucigaşului era apariţia neaşteptată, coşmarescă a clinclui lui Lipan." Cont. 5 KII 69 p. 5 (din coşmar + -esc). cot6n-confecţie s.n. (text.) — Confecţie din bumbac — „N.B. din secţia coton-confeclii a fabricii «Tiiiăra Gardă», aplicînd garnituri la confecţiile pentru femei si bărbaţi." I.B! 11 VII 66 p. 9 (din coton confccfie). coitpSs. (franţuzism; teatr.)—Spectacol de teatru alcătuit din mai multe piese scurte — „Despre cou-pâ-ul Macedonski — Cine aiurează, nu oftează I — s-a scris în aceste pagini." R. lit. 19 IV 79 p. 16 «Iadeş» şi «Unchiaşul Sărăcie» de Alexandru Macedonski (coupe; clasa Sanda Mânu şi Getta An-gheluţă, semnatare şi ale regiei). Cont. 6 VII 79 p. 9. [pron. cupe] (din fr. coupd). 145- crimincsîât covcr-glrl sX — Persoană feminină care pozează pentru copertele revistelor. — „Cîţi săraci din lume ar putea trăi dintr-o singură fotografie făcută bine [âe Bella) cbvcr-girl-xiiui J crr)T Hali. 10 000 franci pe zi înseamnă ceva I" FI. 22 VI 78 p. 23; v. si R.lit. 28 V SI p. 23 [pron. eâcergăl] (sint. engl.; PR 1946). crâmă-restaurânt s.f. —* Restaurant prevăzut cu cramă — „în pivniţele complexului turistic «Mincrva» din Craiova s-a des-chis o craniă-restaurisnt de 400 de locuri." R.l. 31 V 76 p. 5 (din crama -f* restaurant). cranîometrfe s.f. 1970 — Ştiinţă care se ocupă de dezvoltarea capului la om — v. Jotostercotomic (din fr. crâuiomâtrie; DEX, DN3). cr£mă-pâslă s.f. — Cremă de consistenţa unei paste — „înce-puid din aceste zile vom putea găsi în magazinele de profil noi produse de specialităţi de ciocolată realizate la întreprinderea de produse zaharoase: «Brio» — bomboane cu interior din crcmă* pastă de caise, *Bolcro* din cremă fondant cu cacao şi lapte concentrat, «Cvartet*, cu umplutură din crcmă de ciocolată şi fructe confiate, alcoolizate." I.B. 7 II 75 p. 2 (din crcmă + pastă). crenoterapîe s.f. (med.) „în cadrul unui simpozion care a avut loc la Luchon (Franţa), medici de specialitate O. R.L. au prezentat noi tehnici de combatere a unor curdităţi premature... s-a vorbit de sonomanometrie, metodă* care permite să se realizeze presiunea necesară pentru a deschide trompa; ... de tratamentul prin ape minerale fcrcnoterapie)t considerat ca cel mai eficace mijloc pentru a evita o surditate prematură." Sc. 6 VI p. 6 (din fr. cr<*noti:£-iapic; LTR; DEX, DX3). crescăt6r-îngrijlf6r, -oare s.m.f. — Persoană calificată in creşterea şi îngrijirea animalelor — ^Printre proaspeţii absolvenţi ai cursurilor de un an se numără şi cîteva femei: 14 (dintr-un total de 45) s-au calificat în meseria de crescă-tor-higrijitor de porcine, 9 (din 26) în aceea de crescăter-ingnji-tor de taurine, 75 la sută din absolvenţii cursurilor pentru lucrătorii din complexele do vaci şi pasări au fost femei." Sc. 15 IV* 77 p. 3 (din crcscător îngrijitor). crSşă-grădinîfă s.f. — Instituţie care funcţionează ca creşă şi ca grădiniţă — „Construcţia crcşci-grădiniţe din cartierul Titan avansează într-un ritm rauid." 1.13. 14 IX 71 p. 1. „în* perioada 1975—77, cu contribntia si participarea cetăţenilor ciin * judeţul Mehedinţi, au fost construitc S4 săli do clasă, 20 ateliere-şcoală, nouă cămine culturale, nouă dispensare şi 19 grădiniţe sau crcşc-grădiniţe* pentru copii." R.l. 19 X 77 p. 5; v. şi 27 XI 76 p. 5 (din creşă -f grădiniţa). crlminosidt s.n. tCrhnhiosiat t. Este vorba de un sistem informatic elaborat in cadrul poliţiei li crîoturbogenerator .146 franceze şi care are semnificaţia de «criminalogie statistică». Cu ajutorul unor programe executate pe calculatoare electronice sînt studiate structurile diverselor fenomene criminale şi evoluţia lor în Franţa, în scopul găsirii celor mai eficace mijloace de combatere. R.l. 28 VI 76 p. 6 (cuv. fr.). crioblologfe s.f. (biol.) — Studiul efectului frigului asupra fiinţelor — „S-a născut ştiinţa cryo-biologiei — biologia temperaturilor scăzute/' Gaz. lit. 13 IV 67 Pj 8 [şi cryobiologie] (din fr. cryobiologie; cf. engl. cr'yobiology; BD 1967, DMC 1970; DN3).. criogenie s.f. (fiz.) „Criogenia, Sub acest nume... se înţelege într-o accepţie mai nouă metoda îmbălsămării prin îngheţare, fie la minus 79 de grade, cu ajutorul zăpezii carbonice, fie la minus 196 grade, cu ajutorul azotului lichid. Este o metodă folosită în ultimul timp, în special în S.U. A. unde s-au si creat locuri speciale, aşa-numiteie «cryotoriums» pentru depozitarea, în recipiente speciale, a corpurilor neînsufleţite îngheţate." Sc. 15 II 78 p. 5; v. şi 3 IV 80 p. 5 (din fr. cryo-gcnie; cf. engl. cryogcny; PR sec. XX; DEX, DN3). criologîc s.f. (fiz.) — Tehnica îngheţării organismului — „Medicii apreciază că experienţa — circumscrisă unei ramuri noi a ştiinţei, crionica sau criologia — poate avea .o mare importanţă pentru mediemă." Sc. 26 III 77 p. 5; v. şi crionică (1974) (din fr. cryologie; LTR; DEX, DN3). cri6nică s.f. (fiz.) „Publicitatea a avut succes; în mai multe ţări au luat naştere cluburi ale adepţilor «crionicii b. sau «criologiei» (de la grecescul lcryos — rece) cum a fost denumită tehnica îngheţării organismului." Sc. 26 V 74 p. .5; v. şi crioîogie (cf. engl. cryonics; BD* 1968; DN3). crioş6c s.n. — Şoc prin frig — „Albine care fuseseră învăţate să recunoască parfumul de rozmarin cu care era îmbibată o bucată de zahăr, «uitau» aceasta lecţie în urma aplicării unui crio• şoc în. zona de creier unde sînl localizate percepţiile olfactivc -fără a fi distrusă însă, în feluî acesta, capacitatea de memorizare". Sc. 10 IX 76 p. 6 //din mp-+ ŞoeH. criotitrbogeneral6r s.n. (tehn.) „Un grup de specialişti sovietici a realizat un generator de curent electric care funcţionează pe baza fenomenului de supraconducti-bilitate în condiţiile unor temperaturi extrem de joase. în acest* crio-hirbogcneralor — maşină de o construcţie principial nouă *— în locul obişnuitului rotor se află un vas metalic cu un bobinaj care, răcit cu heliu lichid avînd o temperatură de minus 269 grade, se comportă ca un supracon-ductor." Sc. 20 III 76 p. 4 (din crio- -f ti trbogenerator, probabil după ni odei rns). 147 crcmofologîe cristalomanţie s.f. 1977 — Ghicitul în obiecte de sticlă sau de cristal — v. acromanţie (din fr. ciistal-lom an de; L). critic-arbîtru s.m.. — Critic ce joacă rol de arbitra — „VR. a adoptat poziţia elegant detaşată a istoricului literar, sau a criticu-’ lui-arbitni, a cercetătorului care respectă faptele." Luc. 8 XII 73 p. 6. „Publicul, sînt încredinţat, ar urmări cu sufletul la gură prăbuşirea lui Truman Capote de pe I pe XIII, derby-ul Faulk-ner — Heming^vay, deciziile, întotdeauna contestabile ale cri-ticilor-arbiiri, faulturile comise de autorii «noului roman» asupra prozatorilor «clasici » sau * cartonaşele roşii» atribuite, în semn de eliminare, scriitorilor care încalcă regula jocului/' Cont. 15 XI 74 p. 11 (din critic -f arbitru). critlc-poăt s.m. — Critic care scrie sau are preocupări de poet — „După cum nu vom putea confunda emoţiile şi aşteptările acestuia din urmă cu acelea ale profesionistului literar, mai mult sau mai puţin afirmat, ce se încearcă pentru prima oară intr-un gen nou, cazul criticilor-poeţi (sau măcar al redactorilor-poeţi şi al poeţilor-critici fiind parţial — cel mai des întîlnit)." Sc. 7 XI 73 p. 6. „Despre efemerul veşnic a vorbit critical-poet Dan Hăulică." Săpt. 21 VI 74 p. 7; v. şi R. lit. 16 X 75 p. 16; v. şi poet-critic (1971) (din critic + poet). crocodittân,-ă adj. 1975 — De crocodil — v. caragian (din crocodil -f -tem). croldx s.n. „Unităţi care confecţionează îmbrăcăminte de comandă fără probe, numai pe bază de mulaje. Pînă în prezent asemenea unităţi denumite «Crolux» s-au organizat pe străzile Franklin, 13 Decembrie." I.B. 2 III 72 p. 1. „Pentru mulţi, cuvîntul «Croluxv nu mai constituie o ... enigmă. Este vorba de o nouă metodă de confecţionare de comandă a lobi ăcămintei: după efectuarea măsurătorilor singurul drum pe care îl mai faci la croitorie este în ziua stabilită pentru a-ţi ridica noua toaletă." I.B. 31 VII 74 p. 3 (abreviere din cro\itorie de] lux). cromatograffe s.f. 1974 (chim.) — Procedeu de separare a componenţilor unui amestec de substanţe — v. aromografie (din fr. chromatographic; PR 1949; DT, LTR, DC; DN3). cromosîtric, -ă adj. (astr.) — Privitor la cromosferă — „Sînt aşa-numitele erupţii cromosferice, care au influenţă şi asupra anumitor fenomene de pe Pămînt." ' Sc. 16 XII 63 p. 3 (din fr. chromosphe-riqtte, it. cromosjcrico; AD; LTR, • DEX, DN3). cromotologfe s.f. — Studiul culorilor — „Universitatea tehnică din Miinchen a luat în consideraţie înfiinţarea unei catedre de «cro-motologie fundamentală şi aplicată». J.H., inginer specialist în industria colorpuţilor, motivcr.^1 10* cromolologîe 140 necesi'taica sprijinului universitar în lupta pentru o lume mai bogata £n culori, snsţinînd ca nu există aproape nici un domeniu al vierii in care culoarea să nu joace un rol. Deşi nevoia dc o ambianţă estetică" se afirmă tot mai insistent, în Republica Federală nu se găsesc decit cel mult 40 de desi-gneri competenţi în a cest sector/' Cont. 24 V 74 p. 5 (din fr. chromo-tclogie). eromozomiaV -ă adj. (biol.) 1979 — Referitor la cromozomi — v. viral; v. si Cont. 15 VI 79 p. 7 (din cro?;w;:o?]i[i] + -al; I. Iordan în SCL 4/64 p. 411; DN3). CT0îîaxinî6iru s.n. (med.) — Aparat de măsurat proprietatea muşchilor de a se contracta — „La LT.M. s-a introdus în fabricaţie de serie cronaximclrul electronic «Sigmatron» cu ajutorul căruia se stabileşte diagnosticul în infec-ţiunile neuro-mtisculare/' Sc. 17 II 62 p. 4 (din fr. chronaximbtrc; FI. Dimitrcscu în RRL 1/69 p. 5j DT; DX3). cronică vb. I — A scrie cronici (literare), a recenza — „O mare preţuire i se arata profesorului AI.' D., care execută o critică de direcţie, şi lui V.R., 'volumele cronicaie atesiînd la cel din urmă o armonizare a «esteticului» cu «culturalul»/' Săpt. 11 VI 71 p. 6 (din cronică 4- -a). eronîch£tă s.f. — Cronică neînsemnată — „Piesa, aşa cum deducem din cliiar cronicheta respectivă, nu sc bucură de prea multe calităţi/' Gaz.lit. 21 XII 61 p. 7 (din fr. chroniquettc ; FI. Dimitrcscu în LL X/65 p. 243, Al. Graur în SMFC IV 86; DN3). cryotârium s. 1978 — Loc special amenajat pentru conservarea cadavrelor îngheţate — v. criogenie < (cuv. engl.). culoâr s.n. (circ.) — Spaţiu delimitat (pe uscat, apă, în aer) rezervat unor vehicule — „Tot*’ mai multe oraşe — printre care Chicago, Denvcr — au înfiinţat culoare speciale pentru circulaţia bicicliştilor." Sc. 5 XI 74 p. 6. „Al patrulea culoar este rezervat petrolierelor încărcate şi navelor cu produse nocive ce se îndreaptă sp^e porturile din zona Minerii." R.l. 16 I 79 p. 6 (din fr. couloir/ DMN 1966; DEX, DN3 - cu alt sens). culoăre-lumfnă s.f. 1. — Culoare de o mare luminozitate — „în-crîngăturile culorii-lumină reconsideră... tehnici şi motive a căror putere eruptivă — cumulată în-tr-un figurativ nostalgic ori polo-mic — îşi atesta perenitatea." Luc. 18 II 67 p. 8. 2. — Procedeu folosit de pictori — „Mijlocul nou de lucru (acest termen devine impropriu) al pictorului este gama proiectoarelor cinematografice atît pentni ecrane plane cît* şi pentru cele adînci. Noul material se cheamă culoarc-lumină, cu o gamă şi cu o putere incomparabile. Material extra-uşor, uşor de mînuit, pe care îl dilatezi, îl comprimi şi 51 ştergi după voie." 149 cupt6r-tun61 R.lit. 11 X 73 p. 28; v. şi Cont. 4 VIII 67 p. 6 //din culoare -fc-luminăj/. culpabllizâ vb. I —~~~A face pe cineva vinovat — „Pe scurt, semnatarul articolului ^«Evidenţa inadvertenţei» încearcă să mă sulpabilizeze după ţin procedeu arhicunoscut. El alcătuieşte un dosor, scoate la iveală fişe doveditoare, citează dintr-un articol din 1965, face referiri la biografia mea/1 R.lit. 6 XII 73 p. 8 (din fr. culpabiliser; D^tN 1966). cuîturâl-artfstic, -ă adj. — (Acţiune) cu specific cultural şi artistic — „însoţind elevii pe itine-rariul cultural'artist ic al vacanţei/* I.B. 24 XII 70 p. 1. „La Sarmizegetusa a avut loc o nouă etapă a ştafetei cultural-artistice devenită tradiţională în judeţul Hunedoara/' R.l. 16IV 75 p. 2. „în cel de al 24-lea an de activitate, Casa pionierilor din Constanţa funcţionează cu 44 de cercuri ştiinţifico-tehnice, cultural-ariis-îice, sportiv-turistice etc." R.l. 25 III 76 p. 5 (din cultural + artistic). culturism s.n. (sport) — Tip de sport cu greutăţi — „Concepute în afara aspiraţiei spirituale, poziţiile şi respiraţiile degenerează într-un «culturism» nu numai banal, dor şi funest: absenţa acelei perspective ascensionale po care indienii o indică prin etapele detaşare - concentrare - meditatie-extaz/* Sc. 22 III 71. p. 1 (din'fn culiurisme/ PR 1965; DN3). cupajâre s.f. (tehn.) „Cazane în care se efectuează citpajarea — amestecul siropului cu concentratul de citrice/* FI. 1 VII 72 p. 25 (din citpaj; DEX, DN3). cupI6t-pamfl€t s.n. — Cuplet con-ţinînd un pamflet — „Acestei tradiţii îi sînt proprii caracterul deschis, incisiv al satirei, demas-cînd racile şi năravuri de odinioară, alternarea feeriei cu sarea unui cuplct-pamflet." Sc. 31 VII 66 p. 4 (din cuplet -f pamflet), cupolltă s.f. — Luminator de dimensiuni reduse — „Iată un grup de produse realizate din înlocuitori de metal, pentru ‘ diferite sectoare industriale: — element de acoperiş frontal pentru locomotive de 3 500 CP realizat din PAS, care înlocuieşte 180 kg metal/bucată.' Economie anuală de 360 000 Iei;. cupolei ă-luminvdoT pentru liale industriale cu degajări de gaze acide. Este de două ori mai. uşoară decît construcţia echivalentă din materiale tradiţionale.1* R.l. 10 I 77 p. 3; v. şi prccompri-viat (din it. cupoleita). cupt6r-lun£I s.n. (tehn.) — Cuptor continuu construit dintr-un tunel— „Alături, la celălalt cupior-tu-ncl lucra F.Ţ. Ecliipcle celor două cuptoare erau în întrcccre." Sc. 3 VIII 62 p. 2. „Acestca vor fi realizate în urma solicitării consumatorilor şi co urmare a. intrării în funcţiune la întreprinderea amintită a trei noi cuptoarc-tunel de capacitate sporită, cu un înalt cuptor-tunSl 150 grad de mecanizare, în care produsele de patiserie se coc în cîteva minute/' FI. 1 I 74 p. 25; v. si cuptor ar (din cuptor + tunel j LTR). cuptorar, s.m. — Persoană specializată în lucrul la cuptoare — „Au sărit să dea o mînă de ajutor si alţi muncitori de la prese, de fa mori, de la magazie. Dar nefiind dr. meserie cuptorari, aceştia n-au fost lăsaţi să intre «în cuptorul-tunel »/f Sc. 3 VIII 62 p. 2 (din cuptor + -ar). curătătorîc-boiangerîc s.f. — Atelier în care se curăţă şi se vopsesc diverse obiecte — „La Dragăneşti (Olt) se va da .în folosinţă o baie populară amplasată într-o clădire în care va mai funcţiona şi o secţie de cu raţa to-ric-boiangcrie şi covoare/' R.l. 11 VIII 77 p. 5 (din curci (atoi ie -J-boinngcric). CLirăiit6r-sab1at6r s.m. — Muncitor carc curăţă şi netezeşte piesele mecanico cu un jet de nisip — „Dc asemenea, angajează oţelari, forjori, termişti-tratamentişti, turnă t ori-formatori, strungari, frezori, rectificatori, curăfiiorisa-blo.to) i, vulcanizatori, ungători, ascuţitori scule, debita tor materiale, maşinist i pod rulant cu autorizaţie I.S.C.I.R., sculer S.D.V., zidari şamotori, primitori diMribuilori/' I.B. 16 Iii 74 p. 4; v. si turndtor-fnrmator (din curaţilor sahlator). curentomâim s.n. (hidr.) — Aparat p'*ntp.i mfmnirca intensităţii curenţilor — nCurcntomctrcle automate înregistrează, la orice adin-cime, direcţia şi viteza curenţilor marini." Sc. 8 IX 62 p. 4 [si curcntmetru* (din fr. courentomk-tre; FI. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DTVDN3). cursă contracronomGtru sint. s, 1972 (sport) — Cursă care se cronometrează pentru fiecare concurent în parte — v. supermara-ton (din cursa + contracronome-tru, după fr. [course] contre la mont re). cutie ncftgră sint. s. 1. (av.) — Aparat electronic de la bordul autovehiculelor — în special al avionului — destinat să se controleze â posteriori desfăşurarea deplasării în spaţiu *— „O invenţie destinată să înlesnească circulaţia rutieră. Este vorba de o «cutie neagra », denumită «Trafikon i care serveşte pentru fixarea pe o bandă magnetică a datelor maşinii — încărcătura, distanţa parcursă, combustibilul consumat etc. — ca si pentru stabilirea cir-cumstanţefor unui eventual acci* dent." Sc. 15 II 78 p. 5; v. şi tahograf (1971). 2. (fig.) v. pace-maker (1974) (din cutie -f- neagră; sens 1, după fr. boite noirej DMN 1969). culîe-scrtdr s.f. — Cutie cu rolul de sertar — „Completarea pieselor principale ale mobilierului cu cutii-sertare din material plastic sau faianţă pentru condimente/' Sc. 16 xil 62 p. 2 (din cutie -f sertar). O 151 cvadruplu cuvertâi, -a adj. — Acoperit — „Napolitane, din foi tort speciale, cuvertaie cu umplutură de cacao" (pe unele ambalaje de napolitane) (cf. fr. coitvert -f -ai). cuvînt-ch£ie s.n. — Cuvînt de mare importanţă — „Cuvîntul- cheie al politicii externe franceze este independenţa." R.l. 22 I 67 p. 6. „La New York a apărut al doilea volum al unei biografii acrise de L.S. Primul volum, publicat în ÎS68, se numea «O’Ne-P, fiu şi dramaturg». Volumul hI doilea se numeşte «O’Neill, fiu artist». Cuvîntul-cheie este, în ambele titluri «fiu»." R.lit. 21 ;ff 74 p. 30; v. si L. 27 V 67 p. Cont. 16 II 73 p. 11, 2 1174 o. 10, R. lit. 23 V 74 p. 18 (din Kitvint -f cheie, după fr. mot-clef ; DMN 196S). cuvînt-problămă s.n. „Titlul acestui volum nu este întîmplător. Oricine şi ceva, ortografiate majusculat şi omniprezente sînt cuvintele simboluri, cuvintele-te-mă, cuvintele-problemă ce conferă si asigură cărţii unitatea registrului." R.lit. 14 XII 72 p. 9. „Pină acum semnalările «Dicţionarului» au obiectat mai toate nMipra listei articolelor, preconizată şi recunoscută, dealtfel, de au torul însuşi «nicî completă, nici definitivă», cuprinzînd în f;:pt «idei-cheie», tcuvinfe-proble-n:es>, cuvinte-eseuri." R.lit. 15 II 74 p. 4 (din cuvînt problemă) i’iivînt-tftUi s.n. — Cuvin t-vedetă— ..Rod al unei munci îndelungi^ şi migăloase, întîiul tom din Lexiconul literaturii universale, apărut anul acesta sub îngrijirea Editurii Academiei din "Budapesta, cuprinde 4 519 cuvinte-titluy R.lit. 15 X 70 p. 2 (din cuvînt -f- titlu). cvadriî^nic, -ă adj. (tehn.) — Privitor la cvadrifonie — „De la carillon la discul cv dări fonic." Pr. R.TV. 9 IV 76 p. 13 (din cvadrifonie 4* -ic). cvadrifonie s.f. 1975 (tehn.) —* Tehnică de înregistrare şi redare bazată pe folosirea a patru surse acustice — v. ambiofonie (din fr. quadriphonie). cvadruplet s.m. — Fiecare dintre cele patru fiinţe născute deodată de aceeaşi mamă — „Pentru a doua oară consecutiv, o tînără femeie din Nigeria a dat naştere la cvadrupleli — s-a anunţat sîm-bătă la Lagos. După cum s-a făcut cunoscut, primii cvadrupli au murit la scurt ' timp dupa naştere." R.L 23 1 78 p. 6 (din cvadruplu + -et, după dublet). cvadruplu s.m. „în intervalul amintit, 1882 — 1972, în Bulgaria... 92 de cazuri s-au născut quadrupli." Sc. 15 X 78 p. 5. „O tînără studentă din oraşul Val era, situat în Anzii venezucleni, a dat naştere joi dimineaţa la patru băieţi. Potrivit medicilor această naştere a unor cvadrupli este un caz deosebit datorită faptului c;l tînără se află la prima sarcină." R.l. 10 XI 78 p. 6; v. şi cvadruplei (din fr. quadritple, lat. quadru-plus; DT; .DEX, DN3). cvasidocumcntăr 152 cvasidocumcntăr, -ă adj; — Cu caracter aproape documentar — „Procesul dc la Verona, reconstruirea cvasi-do cum cutară a evenimentelor." Săpt. 6 X 67 p. 3. „A.F., născut la Middlcburg, în Africa de Sud, a scris piesa «Depoziţii după o arestare pe baza legii contra imoralităţii». Jucată cu succes pe cîteva scene din Europa, piesa prezintă, într-o forma cvasi documentară, un episod al realităţii sud-ofricanc." Sc. 15 K 74 p. 6 (din cvasi- + documentar). cvasUndesclîrâbll, -ă adj. — A-proapc indescifrabil — ,,lin plan general quasiindcscijrabil/' Cont. 25 II 66 p. 6 (din cvasi- -J- indescifrabil). cvasîinsiantantfu, -fc adj. şî adv. 197S — Aproape instantaneu — v. vidcodisc (din cvasi- + instantaneu). cvnsîmonopfil s.n. — Monopol parţial — „Obiectivul urmărit de ^Concorde» este să răpească americanilor cvasi'monopolul asupra avioanelor de transport transatlantice/* Sc. 9 XII 63 p. 4. „Crearea unor cooperative agricole pentru apărarea-intereselor producătorilor care suportă consecinţele unui cvas-imonopol al Mafiei asupra comerţului cu legume si fructe/' I.B. 7 II 76 p. 4 //din cvasi-+ monopol}f. cvasipartîculă^s.f. (fiz.) — Tip do particulă — „între altele ei au ajuns la concluzia că dimensiunea ta atinge o zecime dc micron (un micron — a zecca mia parte dintr-un centimetru), ceea ce pentru lumea microparticulclor constituie o mărime colosală. Aşadar noua cvasipariiculă ar putea fi observată şi cu ajutorul puterii măritoare a microscopului obişnuit." IU. 14 X 66 p. 3 (din engl. qu a siparii ele ; BD 1969). cvasîsteâ s.f. (astron.) „Spre sfîr-şitul acestui an, uriaşa reţea de oţel din fotografie va forma unul dintre cele mai mari radio-tele-scoape din lume. Avîrid forma unei cruci ale cărci braţe vor avea o lungime dc 1 600 metri, cl va fi instalat în Australia, şi va fi destinat studiului radiaţiilor omise de aşa-nurnitele «cvasistele», corpuri cosmice formate, după cît se crede, din pulbere atomică." Cont. 11 VI 65 p. 8 //din cvasi- -f stea//. cvasistelăr, -ă adj. — Alcătuit din cvasi stele — „Un grup do oameni dc la Laboratorul italian dc radioastronomic a reuşit să captczc pentru prima oară undelo radiofonice extrem dc slabe, provenind dc la corpuri ccrcşti situate la depărtări dc miliarde de ani-lumină şi aparţinînd unui tip de galaxii pînă dc curînd necunoscute, aşa-n urnitele «galaxii cvasislclarc î> ’** Sc. 15 X 63 p. 3 (din engl. quasistellar [objccf];CD] BD 1968). cvasltotâl, -ă adj. — Aproape total — „Un foarte marc număr din răspunsurile formulate de tineri denotau o cvasitotală necunoaştere a crimelor şi ororiloz 153 c}!clon£t săvîrşite de nazişti/* R.l. 13 A7! 77 p. 6 "(din cvasi- + total), cvasitotalitâte s.f. — Cantitate aproape totală — „Hotărîrea Muzeului Metropolitan din Nev.' York do a oferi spre vînzare cvasifotali-tatea colecţiilor sale numismatice — în ansamblul lor 6 664 de piese — a produs spectaculoase oscilaţii pe piaţa monetclor antice/1 R.L 21 XI 72 p. 6 (din cvasi- -Jr totalitate; FC 1 142; DN3). cvasiunanim, -ă adj. — Aproape total — „De la Hegel, care arăta că scopul final al artei e (determinarea imanentă a obiectului însuşi», la E.A. Poe, Mallarm6 sau Vatery, s-an afirmat periodic — într-un consens qitasi-wianim — drepturile «lucidităţii», în opoziţie cu somnul creator/* R.lit.. -181 73 p. S [scris şi quasi-uiiGnini] (din cvasi- -f unanimi FC I 169, 170, 189, 23S). cvasiunanimitate s.f. — Aproape totalitate — „Dorinţa de a se distinge, ede a nu semăna'cu cvasi unanimitatea vorbitorilor este aşa de puternică îneît împiedică intervenţia, fie şi pentru o clipă, a unei simple judecăţi.* LR 1/1961 p. 45 (din cvasi-unanimitate; cf. it. cvasi imani» mita; FI. Dimitrescu in LR 2/62 p. 135: lrC I 142; DEX, DN3). cycîonM s. (liz.) „Este vorba de un dispozitiv, realizat de specialişti francczi, destinat recuperării peliculei dc hidrocarburi formate pe suprafaţa mării. Conceput pe principiul separării lichidelor do densităţi diferite, aCycIonct> care poate fi montat în mai puţin de o oră pe orice ambarcaţiune, recuperează 100 metri cubi ele hidrocarburi pe oră/1 LB. 9 KII 75 p. 4 (cuv. fr»), DICŢIONARELE ALBATROS da vb. I L (în sint. a se da mare — lb. vorbită) — A-şi da aere, a se crede superior — „Am mai întrebat în dreapta, am mai întrebat în stîriga şi am aflat că respectivul C.A. se dă mare şi intangibil. Cum nu-i plac ochii cuiva, fie că e vorba de o femeie de serviciu, fie că e vorba de un -turist, mai mereu mahmurul A. ameninţă/' R.L 18 VII 79 p. 5; V. şi 22 VI 81 p. 2. 2. (în sint. a sc da de gol, dare de gol, dai de %ol [pîneî-n Dumnezeu] — lb. arg.) „Ştiţi ce este un dai de %ol ? Este i:n om de nimic, lipsit de cultură, de dorinţa de a munci, care face din îmbrăcămintea modernă un acoperămînt ^1 nulităţii. Altfel spus, un compromis. Fentru ei [tinerii serioşi] "o astfel de tînăr ase dă de golt>t compromite», se descoperă a ni fi altceva decît un manechin care îşi plimbă îmbrăcămintea ultra-modernă. Cite unul dintre eh care nu este numai leneş şi incult, dar şi prost — o «culme» de incultură şi de prostie — este considerat a fi dat de gol pînă-n Dumnezeu! De aici, prin extensie, orice prostie, gafă, stîngăcie, a devenit o dare de gol/' R.lit. 19 VII 79 p. 9 (formal din lat. dare). dactiloî6n s.n. „Un profesor de fonetică de Ja o universitate pariziană a pus la punct primul aparat portativ care permite o sinteză a vorbirii. Aparatul, de proporţii reduse, este menit să înlesnească posibilitatea de comunicare a celor lipsiţi de darul vorbirii. Denumit daciilofon, el are o claviatură cu 30 de clape, dintre care 26 corespund unor litere sau sunete, numărul lor fiind suficient pentru a sintetiza orice frază în limba franceză/' R.L 5 V 78 p. 5 (din fr. dactylo-phone). dactilogrâîă-secretâră s.f. — Dactilografă care lucrează şi ca se- 155 decasecândă cretară — „Satira la adresa ipocriziei feminine din epoca victoriană, în persoana dactilografei-secretare Prosy/‘ R.l. 8 II 67 p. 2 (din dactilografă -f* secretară). dactilogrâtnă s.f. — Text bătut la maşină — „Mai tîrziu, cînd parcurgeam dactilograma primului volum din «Un om între oameni», am rămas uimit de acuitatea observaţiei lui Camil Petrescu." Săpt. 5 IV 74 p. 5 (din fr. dactylogr amine; DMN 1955; FC I 140, M. Popescu Marin în LR 2/77 p. 142; DEX, DN3 — alt sens). dansatoâre-stea s.f. — Dansatoare de prima clasă — „Partener ireproşabil al acestei «dansatoare-stea», cu-care alcătuieşte un cuplu fericit, N.F. se distinge prin...'1 Cont. 4 V 62 p. 6 (diii dansatoare, -f stea, după fr. danseuşe Stoile). danturâre s.f. * (tehn.) — Tăierea dinţilor unei roţi cu o f^eză specială — „Am văzut adaptat la o morteză un dispozitiv automat pentru daniitrarea roţilor de la mesele de foraj/' Sc. 16 VII 61 p.l; v. şi 12 XI 78 p. 3 (din dantura; FJ. Dimitrescu în LR 2/62 p. 135; LTR; DEX, DN3). Davis-coupman s.m. (sport.) — Jucător de tenis care ia parte la Cupa Davis — „Şi-a făcut debutul ca Davis-coupman Glieorghe Lupu/'Sp. 13 X 71 p. 3. „De la primul Davis-cup-man din România şi pînă. Ia Ilie Năstase şi Ion Ţiriac/* I.B. 12 X 72 p. 3 [pron. diiviscapmen; scris şi daviscup- man, davis-cup-man] (probabil din fr.; I. Gheţie în LR 4/57 p. 21, atestări din 1956 — 1957, 11. Constantinescu în LR 2/1973, p. 110, Th. Hristea, în LR 1/74 p. 65). debusolât, -ă adj. (livr.) — Dezorientat — „Mulţi din cei pe care «societatea de consum» îi aruncă în braţele mizeriei şi disperării, mulţi din cei debit solaii, tineri şd vîrstnici lipsiţi de orice perspectivă în viaţă, fiinţe omeneşti ajunse pe treapta cea mai de jos a decăderii fizice şi psihice, narcotici, alcoolici, îşi găsesc refugiul pe Bowery..." Sc. 22 V 77 p. 6; v. si 16 XI 79 p. 4 (cf. fr. debous-solâ; PR 1961; DN3). dccadâl, -ă adj. — Care se repetă la zece zile — „Dezvoltarea puilor se controlează prin cîntăriri deca-dale/' Sc. 10 II 61 p, 1 (din engl. decada!r; I. Iordan în SCL 4/64 p. 411, FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 240; DN3). decapotabîlîtâte s.f. — Calitatea de a fi decapotabil — „Avînd în vedere condiţiile deosebit de dificile ce trebuie înfruntate, maşinile au fost concepute cu instalaţii de răcire şi dublă filtrare a uleiului, ferestrele din material flexibil poliglas, o decapoiabilitate sporită, prelată împotriva furtunilor dc nisip." R.l. 7 XI 70 p. 2 (din decapotabil -J- -itate). decasecundă s.f. 1976 — Unitate de timp echivalentă cu zece secunde — v. attosecundă //din âeca- sccundă//. dccimalist 156 de clmal ist .s.m. — Partizan al sistemului dccimal — „Dccimaliza-rc. Introducerea sistemului decimal în Marca Britanic a provocat diverse reacţii. Printro cele mai hazlii este socotită opinia lansată de «Liga dccimaliştilor *> din Bir-mingliam care anunţă introducerea sistemului şi in măsurarea timpului. Astfel, minutul va fi compus din 10 secunde, ora din zece minute, ziua din zece ore/' I.B. 22 I 75 p. 8 (din decimal + -ist, după model engl.). decimalizâre s.f. 1975 — Acţiunea dc a introduce sistemul decimal — v. decimal ist (din fr. decimal isa-tion, engl. decimalization; DMC 3967). declarâfie-progrâm s.f. — Declaraţie care conţine un program (de obicei cu caracter politic). — „Declarat ia-program a guvernului grec/' Sc. 1 IV 64 p. 4. „Declarat ia-program a guvernului R.S. Cehoslovace/' R.l. 18 X 69 p. 6. „Dcclar aii a-program scrisă dc miji ă şi imprimată po hiriie de împachetat, sună asa...“ R.l. 22 V 75 p. 4; v. şi Sc/ 29 XI‘62 p. 3, R.l. 24 XII 76 p. 6; dcmocrat-crcsiin (din declaraţie + program; FI. Dimitrcscu în SCL 3/70 p. 325). decodur s.n. (tehn.) — Piesă la aparatele dc radio stereo — „Posesorii de radio tip Macstro-Stereo ne-a u sesizat că nu găscsc în magazine piesa numită decodor/' R.l. 8 III 75 p. 5 (din fr. deco-deur, -eiise; DTR; L). decolmatărc s.f. (tclin.) — Dezni-siparc — „La sistemele de irigaţii existente s-au curăţit aproape 30 000 ml de canale şi s-au făcut decolmatări pc al ti 15 000 ml/' R.l. 29 I 75 p. 1; v. şi 26 XII 79 p. 2 (din dccolmata; Dj\\3). decomandat, -ă adj. (constr.) — (Despre un apartament) cu camere care nu comunică între ele — „Schimb apartament trei camere, complet decomandat/' R.l; 3 VII 79 p. 4; v. şi 15 II 78 p. 4; comandat (din dc- -f-cor.iandat; v. comandat, comunicat de M. Avram). decomprestirîzâre s.f. 1979 (tehn.) — Scoatere de sul) presiune — v. presurizat //din de- + com-presurizare) ). decomprimâre s.f. — Acţiunea do a decomprima şi rezultatul ci — „Crupul de invervenţii sul) maro (GISMER, Franţa) a reuşit performanţa de a sta, fără echipament special, timp de 20 de zile la «cota» de —300 metri. «Cobo-rîrea» (punerea sub presiune) a durat circa 24 ore, iar «urcarea»' (decomprimarea) peste 9 zile/' Cont. 3 XI 78 p. 5 (din decomprima; LTR; DEX, DN3). dccontaminărc s.f. (fiz.) — Acţiunea dc înlăturare a unui factor contaminant — „Din motive care nu au fost încă dezvăluite, apa radioactivă de la centrala nucleară Waterford din Connccticut a fost dirijată spre locurile do deversare obişnuite, în loc să iie îndreptată spre bazinul de dccon- decrdt-l6ge tavrinare." R.l. 3 IV 75 p, 6. „De asemenea, 900 de militari, specialişti în decontaminări radioactive* au venit în atol şi lucrează în echipe, cîte 12 ore pe zi/1 R.l. 23 XI 7S p. 6 „Decontaminarea reactorului accidentat al centralei nucleare de la Three Mie Island va dura conform declaraţiilor' oficiale aproximativ trei ani/' R.l. 19 VII 79 p. 6; v. şi cordon sanitar (după fr. diconta-minaiion; PR 1961; DT; DEX, DN3). decontracturfire s.f. (med.) — De-contractare — „în secţia dc galvanizări, faradizări şi decontraciurări o sora face un masaj electric unui copil/1 Sc. 4 XII 61 p. 1 (din dcconlractura; FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 240, FC II S6; DN3). flecopettâ vb. I (constr.) — A dcsfacc un element acoperitor dintr-o construcţie — „în partea de bloc care va fi consolidată, so dccopcrtcazu grinzile/1 I.B. S IV '77 p. 2. flecopertâre s.f. (constr.) — Desfacerea elementului acopcritor al unei construcţii — „Nu sc analizează numai elementele care evidenţiază avarii ci întreaga rezistenţa a imobilului. Pe de altă parte, trebuie cunoscută structura accstei case, ceea ce se poate afla în cazul blocurilor vechi — doar prin dccopcrtcirc." R.l. 20 IV 77 p. 1; v. şi cămăşuire (din dcco-peria). decoraţivfsm s.n. — Exces de ornamentale — „Fără să se sal- veze întru totul dc un anume decoraiivism în care stilizările de arhitectură populară, de crestăm tură şi de covor, sau, în altă parte, sugestia unor cumpene de fin tină rămîn uneori exterioare/' Cont. 11 X 66 p. 6 (din fr. dico-ra îi vi sin e ; DN3). decorsetâre s.f. — Relaxare —‘ „Talentul lui A.B. ar putea lucra spre paguba nimănui şi spre profitul tuturor în direcţia unei — cum să-i spun ? a unei anumite decrispări, dccorsctări a invitaţilor, pentru că oricît de notorii ar fi aceştia şi oricît de mare autoritatea lor profesională, în faţa camerei cu becul roşu academici e-nii încep să cunoască tracul actorilor debutanţi." Cont. 16 123 77 p. 1 (după încorsetare, cu schimbare de prefix). decr£i-16ge s.n. — Decret cu putere de lege — „Un decret-lege cu privire la crearea unei Curţi constituţionale superioare federale şi im acord asupra atribuţiilor preşeclinteliii Adunării Federale au fost adoptate dc către cea de-a patra reuniune a Consiliului prezidenţial al Confederaţiei Republicilor Arabe." Sc. 25 VI 72 p. 6. „La Atena a fost dat publicităţii un decret-lege care stabileşte data de 29 iulie pentru organizarea referendumului asupra modificării Constitutiei greceşti din 1968." I.B. 13 VI 73 p. 4.'„Toate dccrct el e-lege care vor fi emise de guvern vor fi supuse aprobăiii Camerei Deputaţilor." R.l. 24 OI 76 p. 6; v. şi 5 V 75 p. 6, decret-16ge 158 Sc. 7 II 76 p. 8; prc autonomie (din decret + lege? FC I 48, 58; DN3). decrispăre s.f. 1977 — Deconectare — v. decorsctare (din de- + crispare; cf. fr. dâcrispation / DMC 1975). dedurizârc s.f. — Micşorarea durităţii apelor industriale — „Pină în anii trecuţi existau 15 tipuri de staţii de dc duri zare a apei/' I.B. 21 I 63 [f.p.] (din deduriza; LTR ;DN3). defifcrâre s.f. — Acţiunea de a transforma în fibre — „Un colectiv de la catedra de tehnologia pielii şi înlocuitorilor de piele, din cadrul Facultăţii de chimie şi tehnologic textilă de la Institutul politehnic din Iaşi* a reuşit, prin dejibrarea deşeurilor de piele ce rezultă din croirca feţelor de încălţăminte, să obţină un produs nou sub forma unei mase fibroase/' R.l. 18 IV 78 p. 5 (din dc fibra; LTR; DEX, DN3). dcîîiîisâbil, -ăadj. — De definit — „Ceea ce ne-a oferit aseară teatrul C.I. Nottara, dealtfel spre plăcerea tuturor, e foarte greu dcfinisahil/' R.l. 3 II 67 p. 2 (din fr. dcfinissahlc). tiefclclcrizâi, -ă adj. — Lipsit de specific folcloric — „Cadrul folcloric c*5;tc aproape dcjolclorizat. scenografia dramei, în acelaşi timp realistă, este clădită . din detalii neutre/' R.l. 29 III 73 p. 22 (din de- fol ciori za). deîoliânt, -ă adj., s.u. (chim.) — (Substanţă) care serveşte pentru defoliere — „Cel de al doilea raport publicat de Academia Naţională de Ştiinţe dezvăluie, după trei ani de cercetări, că armata americană, utilizînd substanţe de-foliante, a produs în Vietnam dezastre ecologice ale căror efecte se vor resimţi .cel puţin un secol/' Sc. 30 III. 74 p. 7. „Defoliantul poate declanşa maladii dermatologice, neoplasme, afecţiuni renale şi malformaţii congenitale pentru copiii celor care au fost expuşi." R.l. 26 IX 79 p. 6 (din fr. dtfoliant: PR 1966; DN3). deîrînâ vb. I — A scoate din frîne, a elibera — „Foc! Oprit de flăcări să coboare pe scări, un locatar de la etajele superioare fixează un cablu de calorifer, de perete sau de o uşă şi încalecă fereastra, pentru a se aşeza pe uri mini-scaun fixat de acelaşi cablu. Cu ajutorul unei manete care îi permite să defrîneze scaunul, locatarul coboară lin din clădirea incendiată/' R.l. 26 III 76 p. 6 (din de- + jrina). deghizam£nt s.n. — Deghizare — „Dar, deşi nu cheamă în ajutorul său degliizamenhtl cornut al animalelor, Moliere acuză tocmai prin amplificarea trăsăturilor neumane ale eroilor săi principali/' Gaz.lit. 15 III 62 p. 7 (din deghiza; cf. fr. digaisement; DN3). dejâ-spus s.n. — Spus, cunoscut dinainte — „Ce ar fi acest concept de ironie? Se merge la persiflarea 159 demipensiGne truismelor de toate genurile, la bombardarea tabuurilor, la dina*-mitarea dsja-spusuhti." R.l. 7 V 74 p. 2 (din deja -f spus; ci. fr. deja-vu). d£lco s.n. (tehn.) — Cap distribuitor de curent — „Accesorii auto. Printre acestea se află numeroase sortimente de garnituri din cauciuc, cum ar fi burdufaş planetar, plăci pentru pedale, role schimbătoare de viteză, fişe delco, inele pentru cilindru-frină sau baie de ulei etc" I.B. 10 III 72 p. 3 (din fr., engl. delco; DTA-DEX, DN3). ' delesîâ vb. I (fig.) — A elibera, a epura — „Acum, prin gîndirea regizorală şi interpretarea extraordinară a personajului Satin de către Toma Caragiu, care deteste c~â celebrul monolog de orice patetism, tema omenie are o vibraţie cu totul nouă." R. lit. 1 V 75 p. 16 (din fr. dilesier; DT; DN, DEX, DN3 - alt sens). . tielfinâriu s.n. — Bazin în care se ţin delfinii — „Am făcut primul pas pe şantierul ăelfinarnilui... .Este vorDa de un bazin cilindric din , beton, legat printr-un canal de alt bazin mai mic. Primul, înconjurat de tribune încăpătoare, întocmai ca o arenă de circ, este rezervat spectacolelor, al doilea este docuinţa actorilor», inteligenţii şi jucăuşii delfini/' R. lit. 15 V 70 p. 2; v. şi R.l. ÎS VI 80 p, 5 (din delfin -f -arin, după moderni Iui acvariu: DN3). deltanaut s.m. (sport) — Zburător cu deltaplanul — „Vinturile au fost Ia un moment dat potrivnice deltanaut ului, dar el le-a depăşit, convins, în fiecare episod al odiseii lui, că va birui/' I.B. 6 X 76 p. S (din delta -f -naut, după modelul lui cosmojiaut). deltaplân s.n. (av.) — Aparat individual de zbor, pe principiul planorului, cu aripile în forma literei greceşti delta — „Un pilot s-a încumetat să urce împreună cu o echipă de admiratori şi reporteri pe vîrful muntelui Kiîi-mandjaro şi, de ' acolo, ~ de la înălţimea de 6 010 m pe un delta-plan, să se avînte intr-un zbor pe distanţa de 22 kilometri/' I.B. 6 IX 76 p. S. „în fine, doi dintre participanţi vor efectua o coborîre cu cîte un delta-plan... de laS 000 metri altitudine pînă la tabăra de bază". Sc. 23 III 77 p. 5. „O spectaculoasă cursă Londra-Paris a fost angajată zilele trecute intre două deltapiane cu motor.'* R.l. 30 VIII 79 p. 6; v. şi 12 VIII 77 p. 6, Mag. 26 V 79 p. S (din fr. deltaplan; DMC 1975). deltaplanorism s.n. — Sportul practicat cu deltaplanorul — „Cei care doresc să afle mai multe detalii tehnice sau informaţii privind înfiinţarea unor noi* secţii de deltaplanorism, 'sînt. rugaţi .să ne scrie pe adresa redacţiei/', Mag. 26 V 79 p. S; v. şi R.l. 6 III SI j>. 2 (din deltaplanor + -ism). demlpensîUne s.f. — Pensiune parţială, cu o singură masă pe ?l — demîpensiune 160 „Oficiul dc turism al niunici-piului Bucureşti a pus în aceste zile la dispoziţia bucurcştcnilor amatori locuri 111 serii de 10 zile la Mamaia cu cazare în corturi de 2 persoane si asigurarea denii-pensiunii.“ R.l. 9 VII 77 p. 2. „în pitoreasca staţiune Poiana Braşov, în lunile aprilie şi mai se asigură cazarea în hoteluri cu înalt nivel de confort la tariful de 25 lei pe zi de persoană, iar masa în restaurante moderne la tariful de 50 de Ici pe zi de persoană (pentru pensiune completă) £au cu 30 lei pe zi de persoană (pentru denii-pensiune) “ Sc. 12 IV 77 p. 2 (din denii- -f pensiune). demîtizâre s.f. — Acţiunea dc a demitiza — „An apărut în ultima vreme în arta spectacolului o eerie dc termeni ca: «suprarcgic», «spectacol total», «actor total», edemitizare ».“ R.l. 11 IX 66 p. 2 (din demitiza; cf engl. demythici-te; 13D 1970; DN3). tfemixfâ vb. I (înv.) — A despărţi In şcoli sau dase deosebite fetele pi băieţii — „în anii trecuţi dacele au fost dcniixta(e<( (din de- -r vu xt -j- ~rt). tfemocrât-creştin s.m., adj.— Membru al unei formaţii politice din străinătate care vrea să aplice în politică principiile creştinismului — „Premierul Mariano Rumor a prezentat joi după-amiază declaraţi a-program a noului guvern dc centru-stînga, format din de-mocrafi-crcştini, socialişti şi socialişti democratici." Sc. 22 III 74 p. 6. „El [dosarul] conţine rezultatele («interogatoriilor» la care a fost supus fostul lider democrat-creştin, răpit şi asasinat de «Brigăzile roşii# Sc. 20 X 78 p. 6) v. şi R.l. 1 VI 79 p. 6 (din democrat + creştin; cf. it. democris-tiano). demoscopfe s.f. — Cercetare a opiniei publice p**in statistică — „Demoscopia şi econometria cererii." Cont. 1 IX 67 p. 8 (din germ. Demoskopie, fr. dcwoscopic / El. Dimitrcscu în RRL 1/69 p. 5j DN3). dcniotikf s. „Din acest an, în Grecia, manualele şcolare utilizează, în locul limbii aşa-zis literare, «katliarevusa •>, pe care de fapt nu o mai vorbeşte nimeni, limba vorbită cotidian, ademo-tilii»“ Sc. 15 X 76 p. 5. „Guvernul grec a pus capăt unei dispute lingvistice datînd de 150 dc ani şi a declarat greaca modernă, cdhimoiiki)), vorbită de popor şi cultivată de poeţi ca limbă obligatorie în şcoli, universităţi şi instituţii publice. înfrmtu a ieşit greaca veche, «katharevousa», limbă pe care învăţaţii greci au reluat-o din documentele ânti-cliitătii şi au dcclarat-o limbă oficială în 1921.“ Sc. 26 VIII 77 p. 4 [şi dhimotihi] (cuv. gr.). dcnicotinizâre s.f. — Acţiunea do a dezvăţa de fumat — „A fost surprins în timp cc se introdusese prin efracţic într-un debit de tutun dc unde încercase să sustragă sumele provenite din încasări, ..ui 161 depozit-tnagazfa Va urma,, evident, o cură de cdenicotinizare».” I.B. 31 VII 74 p. 7 (din denicotiniza; DEX, DN3 — alt sens). densiîicâre s.f. — Acţiunea de a densifica — „Pentru Francisc Munteanu «Tunelul» este o experienţa în plus, superioară faţă de ultimele sale realizări pe linia densificării limbajului cinematografic." Cont. 11 XI 66 p. 5 (din densifica; DN3). denuclearizât, -ă adj. — Fără arme nucleare — „Zonele denii-clearizate — pas practic spre dezarmare/1 Sc. 3 IV 62 p. 4 (din dcnucleariza; DEX). ticodorizâre s.f. 1978 — Acţiunea de suprimare a mirosurilor neplăcute — v. detartrant (din de- -jr odorizare). deontologie s.f. — Ştiinţă care se ocupă cu normele şi cu obligaţiile etice specifice fiecărui domeniu de activitate — „Ce propuneri 6-au făcut?... Un cod al profesiei, o deontologie modernă a criticii teatrale, cu definirea meseriei, a drepturilor şi obligaţiilor fiecărui critic faţă de arta teatrală a ţării sple şi faţă de programul teatrului în lume." R. lit. 26 VI 75 p. 24. „Deontologia medicală l-a fost toată viata o vie credinţă/' Trib. Rom. ’l XII 78 p. 5 (din fr. deontologie; DEX, DN3). depoluâ vb. I 1978 — A înlătura poluarea (apei, aerului) — v. bioenergie (din îi. depolluer\ PR 1970; DEX, DN3). de poluant, -ă adj., s.m. — (Mijlos) care serveşte pentru depoluare — „Depoluantul «Petroabs», bazat în întregime pe o tehnologie românească — şi-a dovedit pe deplin eficacitatea atit în acţiunile de depoluare a apelor marine, cît şi a bazinelor portuare, apelor rxurîlor şi lacurilor, zonelor de activitate a platformelor de foraj marin etc/1 R.L 3 VII 78 p. 5 //din de- + poluant; cf. fr. dâpoU lueiir; DMC 1957; DN3). depoluâre s.f. (telin.) — Acţiunea de a depolua, epurare — „Societatea Bertin, în colaborare cu Elf-Erap, a pus la punct un procedeu mecanic de depoluare şi recuperare a lichidelor plutitoare pe suprafaţa apoi." Cronica 19/ 70 p. 11. „Laserul în strategia depoluării/' Sc. 31 XI 78 p. 4; v. şi R.l. 26 III 79 p. 6, aniipo-luare, bioenergie, depohiant (din depolua; cf. fr. dâpolluiion, engl. depollution; PR 1961, BD 1968) L. Seclie în LR 2/75 p. 176] DEX, DN3). depozit-magazm s.n. — Depozit cu rol de magazin — „Crearea de depozite de circulaţie (nu de stocaj). Este vorba de depozite-magazin de tipul celor din Bucureşti ale întreprinderii de difuzare a * materialelor sportive/' I.B. 10 XII 66 p. 2. „Pentru o mai bună prezentare şi desfacere a mobilei, în acest an s-au deschis 5 depozite-magazin pe lîngă întreprinderile producătoare din ţara/* R.l. 27 XII 76 p; 5 (din depozit^ magazin). 11 — Dicţionar de cuvinte recente depresurât 1G2 depresurai, -ă adj. 1974 — Despovărat, eliberat — v. respzro. deproteinlzât, -ă adj. 1975 — Lipsit dc proteine — v. parodon-toză (din dc- proteinizat). dermas în s.n. ,,0 noutate în domeniul pielăriei: dermasin, Este un material special, obţinut chimic." R.l. 15 X 77 p. 5 (din gr. ierma „piele" -f sinUctic]). dermopunctură s,f. (mod.) „Savanţii americani propun termenul ndcnnopuncfurd» pentru a desemna o nouă metodă terapeutică înrudită cu tradiţionala acupunctura chineză, dar mai simplă (40 dc puncte in loc dc 800) şi, pretind ci, mai explicabilă din punct de vedere anatomic." Cont. 24 V 74 p. 5 (din engl., fr. dcrmopuncturc [denno-ponciurc]; PR 1974). desalinizare s.f. — AcţUmea de extragere a sării (din apă, petrol etc.) — „Cea mai mare si cea mai modernă bază de prelucrare a peştelui din hune, supertraulc-rul «13-670 >>, denumit şi «loca-îiVate-oceanică >\ arc 178 metri lungime şi 24 metri lăţime, iar «locuitorii» sînt în număr dc 400. O Instalaţie specială de desalinizare a apei marine va asigura zilnic 400 tone apă pentru necesităţile industriale şi pentru toate vasele dependente de «nava-niamă».'f Sc. I UJL 7S p. 5; v. şi 6 XI 79 p. n (din desaliniza; cl. eugl. dcsalinizalion, fr. dâsali-iiisuJt&n ; DT, D. Min.j DEX, ]) \ descaladărc s.f. — Reducere — „Puternica dcscaladarc- a taxei dc scont în Olanda... fapt cave arc drept consccinţă sporirea investiţiilor." Sc. 16 IX 67 p. 6 (cf. engl. dc-cscalaiion; BD 1967). descarbonlzâre s.f. (tehn.) — Ac.-ţiuuca de a scoatc cărbunii din motor — ,.B. a lucrat 22 de orc în şir la dcscarbonizarea motorului ((vaporului Sc. 12 IX 62 p. 2 (din des- -f carbonizare). desccrnelizâie s.f. (tehn.) — îndepărtarea din maculatură a cernelii in vederea refolosirii mate-rialului fibros — „După un tratament special realizat cu ajutorul instalaţiei dc dcscci'nclizarc, instalaţie ce va funcţiona în cadrul fabricii dc hîrtic Buşteni, ziarul sau coala de hîrtic scrisă revine la ceea ce a fost iniţial, luînd dc Ia capăt ciclul menirii sale: de a fi utilă, ser-să." R.l. 11 I 74 p. 3 (din dcs--\-ccrnealâ + -izarc; LTR; SMFC TV p. 312, FC fi S4). desciorcJiiiiător s.m. (telin.) - A-parat care picia ciorchinele strugurelui — „Strugurii sînt luaţi în primire de cele două macarale automate şi duşi la zdrobitor. Din zdrobitor mustuiala cade în cupa unui cintar, de aici la desciorchindlor şi mai departe." Cont. 20 1 (>1 p. 2 (din des- -b cior-chinc -}- -lor; FI. Dimitrcscu in LR 2/62 p. 136). dcscîntot6că s.i. „A apărut de curînd Desciuiotcca lui Marin So-rcscu, volmn rare este-, credem. 163 design un test edificator al nivelului foarte înalt atins de acest poet/' RJ. 24 II 77 p. 5 (din descînt\ec] + -iecă, formaţie glumeaţă după modelul lui cinematecă; L. Seche în LR 3/77 p. 27). desen-proiect s.n. — Desen cu caracter de proiect — „In faţa fiecăruia dintre ei se află un formular, în care se înscriu notele acordate deseneîor-proiecte pe care le prezintă diferite fabrici textile din ţară pentru felurite ţesături/' Sc. 24 I 64 p. 1 (din desen -}-proiect). desenatâr-proiectânt s.m. — Desenator care face proiecte — „Era o absolventă a şapte clase elementare care reclama cu insistenţă o funcţie... de desenator-proiectanta Sc. 10 V 73 p. 1 (din desenator -j- proiectant). desfâcere-transptirt s.f. — Activitate comercială de vînzare şi transport — „în sectorul desfaceri-transporturi — total 93 de lucrători auxiliari, din care: 5 primitori-distribuitori, .9 conducători auto, 2 lăcătuşi-garaj, 3 motostivuitori, 8 lucrători pentru reparat mijloacele de transport intern, 6 primitori-distribuitori cu gestiune de produse finite; 20 de sortatori, 38 de mahipulanţi pentru incărcări-descărcări." Sc. 27 VII 77 p. 1 (din desjacere -f-transport). dcsfiâ vb. I (jur.) — A declara nulă o înfiere — „Elucidînd, însă, acest caz, am discutat cu mai multe persoane, între care şi tatăl adoptiv. Regreta. Ce ? Că nu a avut posibilitatea legală să o desf ieze. Doar atît. Nici un grăunte de remuşcare pentru traumele provocate în viaţa fiicei sale." I.B. 6 VI 75 p. 2 (din des-+[îwT)fta; cuvînt cel puţin de 40 de ani în lb. rom., comunicat de Th. Hristea). design (anglicism) 1. s.n.—Estetică industrială moderna: dis- ciplină de artă care urmăreşte îmbinarea frumosului cu utilul in industrie >- „Regele american, R.L., cel care a inventat rubanul de celofan al pachetelor de ţigări, va lucra pentru a da o nouă haină automobilului sovietic Moskvici." Săpt. 1 XI 74 p. 2. „Design-ul —- o problemă socială, într-una din sălile U.A.P., la Galeria Nouă, s-a deschis o expoziţie complexă, cu machete, studii de ambianţă, studii de obiecte utilitare şi decorative realizate de secţia de design a Institutului de Arte Plastice «N. Grigores-cu». Este o expoziţie care ambiţionează o concluzie asupra rezultatelor acestei secţii, a maturităţii cu care tinerii absolvenţi şi studenţi pot face faţă exigenţelor industriei noastre." Cont. 28 VT 74 p. 11. 2. adj. inv. — Modern, elegant — „Sînt foarte frumoase' fetişcanele detaşate pe Lună şi foarte; ftdesign» costumele şi decorurile, dar poveştile lor ne fac de multe ori să credem că este mal. plauzibil un basm.", Săpt. 12 IX^ 75 p. 6 [pron. dizdin] (din engl.. design; cf. fr. design; PR 1965J ' L. Seche în LR 2/75 p. 176, n* design 164 Gli. Săsărmau 111 Cont. 29 11 78j D:\~3j. dtsîgner s.m. (anglicism) — Creator In design — „în complcxul expoziţiei există pavilionul cu produse prezentate dc industrie dar si unul al artiştilor plastici. Printre aceştia, întilnim şi tipul nou dc plastician — design cr-u\ (cuvînt inexistent în Micul dicţionar enciclopedic); în expoziţia din faţa Casei Scvntcii, numai designerii D.I. si C.M. apar în două ipostaze." 6ăpt. 11 VIII 78 p. 5; v. şi Cont. 26 X 79 p. 8; cromoiologic (1974) [pron. dizâi-wrr] (din cnsfl. ăesigner; cf. fr. desi-gncri DMN 1965; DN3). desîncronizăre s.f. — Ieşire din sincronie — „Cel dc-al doilea capitol cuprinde operele capitale, corespunzătoare maturităţii, dintre care cel puţin «Moara cu noroc.» fi «Maraî» sînt cadopopcrc, iar ccl dc-al treilea tot ce a urmat; în fond sc dă aici o cxplicaţic desin-ironizării cstctice a operei/* Sc. 28 XII 77 p. 4 (din de- -4- sincronizare), desjuntizâtc s.f. „După epurarea principalilor colaboratori ai fostei junte militare, guvernul a trecut acum la elaborarea şi aplicarea . eşalonată a unui program dc reorganizare a întregii administraţii. Proccsnl udcsfunii zar ii j>, cum este numit aici, este extins şi în domeniul sindical." Sc. 8 II 75 p. 4 [pron. şi deshuntizdre] .//din des-+ juntă 4- -izarc/j. desoîisticâre s.f. (livr.) — Simplificare, eliminare a elementelor căutate — „Dcsojisticarca (fenomen în sine salut cir) a prozei sale a dus însă din păcate la un pscudo-rcalism simplist şi stîngaci, foarte dispus să accepte... clişccle şi schematismul unui tip de literatură do mult compromis." R. lit. 8 IV 76 p. 11 (din dc[s]~ ± sofisticare). desonorizănt, -ă adj. „în Polonia a înccpu fc produc (ia unui nou tip tio sticlă desonorizaniă, formată din două straturi termoizo-lantc. Proprietăţile dc absorbţie a zgomotelor sînt; similare celor alo unui perete de cărămidă cu o grosime dc 6 cm." R.l. 24 X 78 p. 6 (din 4- sonoriza ^ -ani). despăcălf vb» IV — A readuce la realitate — „Ca în oricc poveste artisticeşte reuşită, ca, adică, în orice poveste adevărată, avem accle indispensabile două etape: faza în care personajul se Snşală cumplit, şi faza cînd el (şi noi împreună cu el) se dczînşală (scuzaţi barbarismul), sc d'cspăcălcş-ter R. lit. ] XI 73 p. 21 (din des- -f- păcăli). despăcălfrc s.f. 1975 — Readucere la realitate — „întii, două crime care încep prin a sc arăta încărcate dc motive personale, încurcate şi verosimile toate. Apoi (dczpăcălirc dc un tip foarte neobişnuit) aflăm că nici una din cclc două crime nu aveau vreo legătură cit de mică cu viaţa personală, cu sentimentele, cu 165 detoxlficâre biografia actuala a victimelor, ci cu trecutul vinovaţilor." R.lit. 18 XII 75 p. 17 (din despăcăli). despecializâre s.f. (form. glumeaţă) — Faptul de a-şi pierde specializarea, calificarea„Specialiştii şi paradoxul... despecia-lisării." R.l. 19 X 76 p. 3 (din .4- specializare), desugrumâre s.f. (circ.) — Detaşare, eliberare — „Degajarea circulaţiei a devenit o problema acută odată cu revărsarea fluviilor de automobile pe marile artere ale turismului. «Desvgrumarea» podului Coulonvreniere din Geneva nu s-a putut realiza decît prin construcţia ţinui alt pod..." Sc. 19 VII 69 p. 8 //din de\s] - sugrumare/j. deşlriic, -ă adj. — Ca^e aparţine deşertului — „Uriaşele rezervoare de apă îngheţată — icebergurile — ar putea constitui o sursă de alimentare cu apă potabilă a regiunilor ăeşertice sau secetoase — scrie publicaţia «Earth Science Reviews»." Sc. 12 X 70 p: 4. „K. a denumit acest platou de-şertic «cea mai mare carte de astronomie a lumii.»." Sc. 5 IV 74 p. 5; v: şf 27 IX 79 p. 6 (din desert 4- -ic; cf. fr. desertiquej DN3). ' deşerţi îi căre s.f. — Transformarea unei regiuni în deşert — „L’Uni-tâ. Acolo unde dispar pădurile se instal ează deşertul... «Deşertijica-tea» — un fenomen de ample proporţii." Sc. 5 X 77 p. o (din deşert; cf. fr. deşerţi fi cat ion; PR 1960). detarirânt s.n. (ind.) — Substanţă cu proprietatea de a înlătura tartrul — „Ministerul Comerţului Interior informează că în circuitul comercial s-au introdus recent noi produse pentru întreţinerea curăţeniei: «Demar» — detergent pentni curăţatul şi dezinfecta tul vaselor şi obiectelor sanitare (băi, chiuvete etc.); «Lux» pastă pentru curăţat şi lustruit obiecte metalice, • inclusiv din argint; eNufor» produs cu care se curăţă găleţile din bucătărie şi avînd efect de dezinfectare şi deodori-zare, ambalat în doze spray; «Nufăr» detartrant (scoate piatra) de pe obiectcle sanitare din faianţă." R.l. 28 IV 78 p. 5 (din detaiira -f- -aut). detectivfst,-ăadj.— De detectiv — „împletirea acestor grupe de probleme, facilitată de dimensiunile reduse ale capitolelor, este însoţită de relatarea, intr-un stil vioi, captivant, aproape detecii-vist, cu replici scurte şi intervenţii parantezate." R. lit. 15 VII 74 p. 9 (din detectiv -f- -ist; DN3). detoxlficâre ş.i. (med.) — Acţiunea de neutralizare a produselor de ordin . toxic „Conţinutul mare în vitamine, săruri minerale şi apă, cantitatea redusă de sare şi absenţa proteinelor duc. la creşterea ’ diurezei, la retragerea edemelor (umflăturile), la detoxi-ficarea organismului suferinzilor renali." Sc. 31 VII 77 p. 2 [şi deloxiîicâre 1G6 deioxij icre] (din dtioxijica; LTR; DN3). detribalizăre s.f. — Ieşirea din starea tribala — „Actualul preşedinte al Gabonului, Albert Bon-go, cunoaşte foarte bine mecanismul administraţiei. El este foarte conştient dc faptul că «dctribalizarea >) este procesul ncccsar prin care ţara sa, ca şi Africa, în general, poate ajunge la nn nivel superior/' Sc. 29 VI 67 p. 6 (din de- -{- tribal -}- -izarc). devâns s.n. — Devansare — „Termenul de dare in folosinţă: octombrie 1974. Constructorii s-au angajat însă să înceapă predarea — în mod eşalonat — din prima zi a lunii august. Dcvansnl va însuma 30 de zile/‘ I.B. 22 V 74 p. 1. „Magazinele I.D.M.S. livrează in devans autoturisme DACIA 1300;.." R.l. 17 KI 78 p. 4 (der. re^r. din devansai DN3). dezabil s.n. (franţuzism) — Vesminte lejere purtate (de femei) £n casă — „Alteori ceea ce se vede pare microscopic. De pildă, conflictul sclieciului Tango, care pînă la urma rămîne un pretext pentru a-1 vedea pe F.P. cu- papion violet şi pe A.S. In dezabic." R.l. 15 1 77 p. 2 (din- fr. deshabiltS). dezaburizâre s.f. — înlăturare â aburilor — „«Dacia- 1301-'»... mai dispune de geam-lunetă cu instalaţie de dczabarizarc." Sc. 19 I 77 p. 2; v. şi R.l. 13 XI 79 p. 5 (din dez- + abur). deznetnalizâ vb. I — A deveni perimat, inactual — „tn secolul al XlX-lea şi îa începutul secolului al XX-lea era suficientă o enciclopedic la o generaţie, adică la 20 — 25 dc ani. Azi, o enciclopedic se dczactualizcazd mult mai repede, trebuind reelaborată şi reeditată Ia 7—8’ ani, fie în întregime, fie prin publicarea unor volume suplimentare/' Cont. 10 XTI 65 p. 8 (din dez- -{- actualiza), dezale.rgizâre s.f. (livr.; fig.) — Descătuşare, eliberare — „Evo-luînd m spaţiul dintre contemplaţia sentimentală şi cea problematică, poezia Constanţei Buzea rămîne elegiacă, oferind tandreţea unei feminităţi grave, o nostalgic a unui clasicism intangibil, o formă de dezalergizarc a liricii." Luc. 28 VII 73 p. 7 (din dez- + a Urgie). dezasortâre s.f. (corn.) — Lipsa de sortimente variate — „O altă cauză a dezasorUxrii era aceea că. în livrările cătrc: bazele comerciale nu se urmărea îndeajuns formarea sortimentului comercial." Sc. 4 VII 69 p. 2 (din dez- -f asortarc; DN3). dezbalotâre s.f. — Desfacere — „Vitele în ferme sînt furajate după principii moderne, numai că baloturile de furaje sint legate cu sîrmă; la dczbalotare, din neglijenţă, uneori sîrma nimereşte în tocătoare şi de aici, tăiată mărunt, ca nişte ace, ajunge odată cu lirana animalelor în stomacul şi intestinele acestora..." R.l. 26 IU 74 p. 2 (din dez- balot arc). 167 diamantât dezcroizâ vb. I — A înlătura caracterul croic — „Columbo reprezintă şi el un progres în direcţia apropierii artei dc adevăr. El dezeroizeazâ cu o anumită violenţă eroul clasic al mitologiei amcicano/' Cont. 10 VI 74 p. 10 (dcr. regr. din dczcroizarc; V. Guţu Romalo C.G. 204). dezeşuâ vb. I (mar.) — A repune în funcţiune o navă eşuată — „în jurnalele de bord dc la căpitănie a fost înscris un fapt notat laconic: oEşuat un cargou la mila 31, ora unsprezccc... La ora cincisprezece dezeşitat*“ R.l. 21 I 71 p. 2. „In portul nostru maritim o navă a eşuat pe stincile din dreptul localităţii Agigea, la circa 1 km in larg. încercările echipajului de a dezeşna vasul cu forţe proprii au rămas fără rezultat/' Sc. 13 III 72 p. 2 (din fr. discchouer). dezînhibârc s.f. (livr.) — Lipsă de inhibiţie, de prejudecată — „Oricum, c o lucrare care impune prin seriozitate, competenţă, ingeniozitate şi e demnă de sublimat dczinhibarca faţă de vreo prejudecată literară curentă în ce priveşte limba/' R. lit. 14 I 71 p. 22 (din dez- -ţ- 7fi/;/&a»r). dezînşolâ vb. 1 refl. 1973 — A (se) readuce In realitate — v. despă-cali (din dez- -f înşela). deznavetâre s.f. 1972 — Acţiunea de extragere a obiectelor din navete — v. îvnavetarc (din dez- -f -f. -arc). dezosât, -ă adj. — (Despre carne) Din care s-a scos osul — „Carnea fiind dezosatâ poate fi pusă direct la fript sau prăjit." M. 7 III 61 p. 5 (cf. fr. dîsossâ; FI. Dimitrcscu in LR 2/62 p. 136; DN3). diafragmă si. (constr.) — Plan-şeu, placă — „Pentru prima oară in oraş, apartamentele au fost proiectate pe două niveluri, cu scări interioare, sistem duplex. Blocurile cu 11 nivele sînt con-struite din diajragmc de beton armat, turnate.în cofraje metalice plane universale." R.l. 25 IV 77 p. 5 (din fr. diaphragv.it; DT. LTR; DN. DEX, DN3 -alte sensuri). dialoghi'st, -ă s.m.f. — Autor de dialoguri (pentru filme) — „Care e «legea <> unui diahghist ? — Să-i cunoască bine pe actori înainte de a le scrie dialogul. Eu ţin întotdeauna să-i fac pe actori să vorbească în ielul lor obişnuit/* Cont. 20 IX 68 p. 5 (din fr. dialogicisle; PR 194S; DN3). diamantât, -ă adj. (tehn.) —.Prevăzut cu diamante — „PUBLI-COM, Agenţie de publicitate pentru comerţ exterior, 'invită specialiştii interesaţi să viziteze Expoziţia specializată de diamante industriale, scule diamantaic, scule şi plăcuţc aşchietoare." R.l. 1 X 76 p. 4. „întreprinderea sovietică de comerţ exterior 32/34 Smo-lenska Sennaia, .Moscova G-200 invită specialiştii români interesaţi să viziteze Expoziţia de scule diamantatc şi din belbor •pentru prelucrarea metalelor, sti- diamaniâi 163 clei şi marmurei deschisă la Bucureşti “ R.l. 22 XI 78 p. 4 (din diamant -f -cit). dîaproiectâr s.n. (tehn.) „Gama produselor foto a fost completată prin asimilarea în fabricaţie a dia proiectorului «Diaclar» — aparat de proiecţie semiautomat pentru diapozitive încasetate şi dia-filme produse de studioul «Ani-mafilm»/' Sc. 6 X 76 p. 5 (din diapozitivj proiector j L±R] DN3). dictaîon s.n. — Magnetofon care serveşte la dictarea corespondenţei —„Se pot admira, totodată, cele mai diverse maşini electronice dc calcul, instalaţii de multi-viziune, radiotelefoane, videote-lefoane, automate cu felurite întrebuinţări şi alto mijloace moderne de telecomunicaţii. Un spaţiu aparte a fost rezervat bunurilor de larg consum: radioreceptoare miniaturizate sau nu... dic-tafoanc, magnetofoane, ceasuri." Sc. 12 X 70 p. 3; v. şi 17 II 80 p. 5 (din fr. dictaphone; cf. engl. americ. dictaphone; CD; LTR, D. Am.; DEX, DN3). dâdâcHc-experlmcntil, -ă, adj. „Au iost înfiinţate staţiuni didactice-experimentale pe lînga Institutele agronomice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Craio-va/T R.l. 30 I 75 p.5 (din didactic experimental). di?iculi6s, -oăsăadj. (livr.) — Dificil — „Veşnicele întrebări dificultoase din interviurile gazetarilor... Sper că voi avea curînd — după o sistematică organizare a activităţilor melc directoriale — toată liniştea necesară activităţii melc solistice, dirijorale/* Cont. 30 XI 73 p. 6 (din fr. difficuUucux/ DEX, DX3). diîur s.n. „Consemnăm, totodată, contractarea — pe lingă elegantele haine din piele şi materiale sintetice tip sihir şi difur — a numeroase articole dc maVochine-ric/r R.l. 7 X 76 p. 3. dig-batard6u s.n. — Tip dc dig carc închide sau abate apa — „Digul-baiardou care va separa, în albia Dunării, incinta destinată construcţiei centralelor electrice şi a barajului dc versor, obiective componente ale Sistemului hidroenergetic şi dc navigaţie «Porţile de Eicr II a intrat în etapa finală dc execuţie/1 Sc. 16 XI 78 p. 1, „Pe şantierele sistemului hidroenergetic şi de navigaţie «Porţile de Eicr-2» constructorii au repurtat un nou şi semnificativ succes: închiderea diguliii-batardou/* R.l. 9 VI 79 p. 3 (din dig -T bat ar don)» dlgicas£tă s.f. „Digicasetofon. -La Paris a fost prezentat prototipul unui aparat care permite citirea şi ^ scrierea 111 alfabetul Braille. bigicascta, cum sc numeşte aparatul, este asemănător unui casc-, tofon obişnuit şi conţine o claviatură de comandă cu zece clape pentru scrierea în' Braille, precum şi un mic tablou dc afişaj în care apare în relief -textul scris sau citit' Digicaseta poate fi.; mo diminutiv cuplată cu un calculator dc buzunar, ceea cc oferă posibilitatea efectuării unor calcule dc la ccle mai simple Ia cele mai complicate/* 30. 19 VI 75 p. (5 (diu Ir. digicusscttc). dIgicaseloî6n s,n. 1975 — Caseto-fon cârc* poate fi utili/al de ne văzători v. digicasctă (din Ir. digicasscti > / -honc). digiscfip s.n. „Aparatul numit idigisccp' a fost produs dc o firmă suedeză si îndeplineşte funcţia a... cinci crouomclrc. Avînd încorporate minuscule unităţi dc memorie, el poate îmegistra, de pildă, concomitent, timpurile obţinute dc cinci participanţi la un concurs de atletism. în acelaşi timp, este posibilă intcrconecta-rca a două. trei sau patru «digis-Cpapc astfel că se j>ot omologa simultan timpurile realizate la 10, 15 sau 20 de sportivi/* R.l. 9 X 76 p. 6 //diu engl. digi[i] -j- gr -scop „care examinează"//. digli&l adj. (telm.; cib.). — Calcul, cod care utilizează numerotai ia binară — „Ceasul este de tip digital, ca dealtfel şi calendarul, care indică nn numai ziua, dar si luna stanul..în partea dreaptă a instrumentul ni sc află ţin mini-calculator.cn patru operaţiuni/* R.l. II VI.U 77 p. 6. „Sc pnnc problema unei sdnmbări radicale a tel micii dc conservare a peliculei cinematografice — fie prin transferi narea imaginilor în semnale video înregistrate- pc bandă magnetică, fie prin descompunerea lor iu semnale digitale care pot fi rccompuse cu ajutorul unui fascicul laser." Sc. 10 3 78 p. 4. „Ceasurile dc mină dc tip nou cu afisaj digital — o inovaţie considerată revoluţionară în tclinica construcţiei ceasornicăriei, mecanismele clasice fiind înlocuite prin circuite electronice, minutarele prin cifrele care indica orele, minutele si secundele". Sc. 2 31 78 p. 5; v. si alcoolcmi e (din engl., fr. digital; PR 196S, CD; DT, TDE). dllcmâtic, -ă adj. — Care provoacă nedumerire, dc dilemă — „Moartea survenită brutal nu constituie doar o împlinire a visului^ profetic, ci aruncă un tulburător semn dc întrebare, mcuţinînd. caracterul dikmatic ;d întregii naraţiuni: vis sau realitate?" R. lit. 11 IV 71. p. 3. „Cartea este, dc fapt, o istoric dilema Hal a literaturii drama tu r-gicc romaneşti dc-a lungul unui secol (1S16—1913). Oscilaţia proteică între clasicism şi romantism este urmărită prin secţionarea repetată a materialului dramaturgie din perspectivele multiple ale accsLui proces dialcctic." I.B. 30 X 73 p. 2 (din fr. dilâmviatiquc/ DX3). diminutiv s.n. — Rlomcnt distinctiv — „Doctorul U.S. arată apoi un buletin de analiză ieşit dc la laborator, în carc sc demonstrează uegru pc alb că două şarje de «Siipco* (fidea, cu pui) avind di'.uiuutivul de fabricaţie 25 ,IV3 . si 26 B3 — au — coiiform expresiei iu vigoare — proprietăţi orga* diminutiv 170 noleptice modificate/* R.l. 14 IV 73 p. 2 (din fr. diminutif; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). di6dă-tunel s.f. (tehn.) „Academia i-a decernat premiul C. Miclescu conf. dr. G.C. de la Institutul de fizică al Academiei, pentru cercetările sale asupra diodelor-tunel!* Cont. 17 II 67 p. 8 (din diodă + tunel). dioxină s.f. (chim.) — Substanţă chimică — „Biroul internaţional al muncii (B.I.T.) a comunicat că înainte de binecunoscuta dramă petrecută la Seveso, în Italia, au fost înregistrate mai multe accidente provocate de dioxină în Europa." Sc. 19 XI 77 p. 5; v. si 23 II 76 p. 6, 19 X 79 p. 6 [şi dioxin] (din engl. dioxin; BD 1970, DC). diplomat adj. inv. — (Despre serviete, valize) De tipul celor purtate, la origine, de diplomaţi — „Frumoasa servietă «diplomat» aparţinea nimănui altuia decît celui care întrebase. Păgubaşul/* Sc. 28 XII 75 p. 4. „E controlat portbagajul. Aici o valiză diplomat nou-nouţă." Sc. 19 XI 78 p. 2; v. şi Săpt. 28 IX79p. 6 (din servietă, valiză [ca de] diplomat; DN, DEX, DN3 — alte sensuri).- directete s.f. — Calitatea de a fi direct — ,,Directeţea textului." Cont. 28 V 71 p. 9 (din direct + -eţe). dircctitâte s.f. — Simplitate — „Fraza e stăpînită, articulată exact, în repezi căderi ce sînt expresive prin directitate şi lim- pezime." R. lit. 28 XI 73 p. 12 (din direct + -itate; L. Seche în LR 1/60 p. 60; LRC II 177). dirSctcr-actâr s.m. — Director de teatru şi în acelaşi timp actor — „Directorul-act or K.E. şi tinărul regizor principal K.K. împreună cu toţi membrii trupei, moşesc cu rîvnă la naşterea dramaturgiei maghiare contemporane." Cont. 28 VII 67 p. 4. „Ziceam amindoi că un director-ador poate fi tentat sa-şi croiască repertoriul pe talia proprie şi de aceea aţi hotărît să vă refuzaţi acestor ispite." Cinema 4/74 p. 13 (din director + actor). direcţiona vb. I 1974 —A orienta— v, cola (din direcţie + -o na/ DN3). direcţionare s.f. — Stabilirea unei direcţii, a unei orientări — „în direcţionarea repertoriului." R.l. 5 X 67 p. 2 (din direcţiona). din'g, -ă s.m.f. (lb. arg. al elevilor) — Diriginte, dirigintă — „Ce părere are... diriga?“ Sc. 15 VIII 76 p. 4. „între ei [elevii], profesorul este numai proful (sau profa), diriginta este diriga sau dirigid. evident pornind de la abrevieri." R. lit. 19 VII 79 p. 9 (abreviere din dirig\inte\ dirig\int]ă; VRC 279, Th. Hristea, în R. lit. 26 III 81 p. 8). disc-jokey s.m. (americanism) — Prezentator de muzică pe discuri, de obicei intr-o discotecă—„...în incinta ştrandului studenţesc Tei şi-a început activitatea o altă 1711 discotil discoteca, susţinuta — muzical, bineînţeles — dc cătrc disc-jokcy-nl B.L." I.B. 4 VI 77 p. 5." «Rugăciune pentru un ăisc-jokcy* dc Dumitru Radu Popcscu." R. lit 23 XI 78 p. 17; v. şi Săpt. 19 IX 75 p. 7, pop [pron. disc-giâ-clici] (diu engl. americ. disk-jo-hcy; DMN 1965; D. Am.). disc-lccfic s.n. — Di.sc care con-ţine o Iccţie — „Mapele celor trei disem i-leefii vor fi Însoţite dc ilustraţii, explicaţii şi note." I.B. 14 XI 62 p. 1 (din 'disc -f lcc(ic). dlsc-nicdali6n s.n. — Disc reprezentativ pentni un eîntăreţ — „Acum pregăteşte un disc-mcda-lion ce va înregistra piesele sale dc succcs." Săpt. 14 XI 69 p. 3. MPe A.]\I. nu l-am găsit încă pe un disc-medalion (pe care îl vom avea totuşi, in accst an)/' Săpt. 21 IV 72 p. Io (clin disc -f medalion}k disco .s., adj. inv. (muz.) — Gen dc muzică modernă, dc dans, în discoteci — „G.D. — steaua cea mai strălucitoare a muzicii interpretative româneşti, tip disco, iicopcră cîtcva secvenţe antrenant încântătorii/' Luc. 10 II 79 p. 4. \\Avcm nevoie, uneori, si de puţin divertisment ritmic — si o doză de muzică disco ne bine dispune oriclnd." Săpt. 22 VI 79 p. 7; v. şi R.l. 19 IV 79 p. 7 (din engl., fr. disco; DMC 1978). discocnciclopcdle s.f. — Titlul unei emisiuni radiofonice muzica- lo — ,. D isro -c;:cicloprd ic — pre- zintă Florian Pitiş/' Pr. R.TV* 10 XI 75 p. 4. „uiscocnciclope-dic. Prezintă F.P/‘ Pr. R.TV. 11 IV 7S p. 6 (din disco -f cncicîops-dic). discoffl, -ă s.m. f. 1979 — Colecţionar (amator) dc muzică înregistrata pc discuri — v. hobbyst (din fr. aiscophilc; DEX, DN3). disco jet s.n. (av.) „Discojct. Acesta este numele unei mini «farfurii zburătoare)', construită dc profesorul P.M. şi destinata transportului dc persoane pe distanţe scurtc... Capacitatea «disco jetului» este de două persoane/' R.l. 24 II 75 p. 6 [pron. tfiscoşr/J //din disc + engl. americ. jet/j dîsco-gI|id«r6ck s.n. „Dc curînd a apărut, în cadrul Editurii Muzicale, remarcabila cartc Diseo-ghid-rock de Daniela Cararuan Fotea şi Floriau Lungu. După cum mărturiseau dotaţii autori, compartimentul roci tinde să devină un apelativ al contextului muzicii uşoare contemporane, spre a o deosebi dc muzica uşoară dc factură tradiţională," Săpt. 10 11 78 p. 7. „Daniela Caraman Fot ca, Florian Lungu. Disco-ghid-rock, ed. a H-a revăzută si adăugită." Cont. 31 XI 79 p. 8 (din disco + ghid -f- rock). discorâl s.n. (tehn.) „*Discora?uh. Un atelier din Grenoblo a anunţat că va îiicepc aplicarea descoperirii inginerului franccz R.F. Este vorba de un mic aparat numit (■discorâl *>, care aplicat la carburatorul automobilului asigură 9 iîscorâl 172 economic de benzină de 11 la «ută. Principiul aparatului este următorul: eJ opreşte debitul de benzină ori de eîte ori conducăto--rul auto ridică piciorul de pe «accelerator/* R.l. 7 XI 76 p. 6 (cuv. fr.). discotecă s.f. — Loc în care se ascultă (şi sc dansează după) -muzică modernă înregistrată — ..„Vizitatorii găsesc reîntinerit şi Cazinoul din Mamaia, care a fost supus unor lucrări de reamenaja-re, adăpostind in prezent o berărie cu 115 locuri, o cofetărie cu •120 de locuri, o discotccă cu 140 de locuri/* R.l. 5 V 79 p. 5; v. si ; Pr. R.TV. 16 XII 78 p. 14, maxi-şah (1970), disc-johey, mini-vacanţă (din ir. discolhZque, it. discotccă, engl. discotlieqiic; 13D 1966; L. Seche în LR 3/77 p. 270, atestare din 1969; LTR; DN — alte sensuri, DEX, DN3). disc-recîiâl s.n. — Disc care conţine un recital — „O îndrăgostită de folclorul oltenesc, cin-tăreaţa I.P., a imprimat recent, ,1a «Electrecord » al treilea disc-re-Qital, intrat zilele trecute în magazine/* I.B. 28 I 74 p. 2. „Un nou disc-rccital de arii din opere .îmbogăţeşte seria celor apărute anterior şi dedicate vîrfurilor scenei lirice 'româneşti/* I.B. 27 III 78 p. 5 (din disc + rccital). dispcnsâr-staţionâr-salvâre s.n. — Stabiliment medical cu dispensar, staţionar şi staţie de salvare — „...avea la dispoziţie o mare •antină-restaurant cu săli de mese în anexele sociale ale halelor, cămine pentru tineret, un club şi un dispensar-stationăr-salvare!' Sc. 21 178 p. 1 (din dispensar + stafionar + salvare). display s.n. (tehn.) „Ieri, pentru prima dată am jucat şah la teleimprimator, împotriva unei ma: sini... electronice de calcul «Va-rian-72i>. De‘ dimensiunea unui dulap mediu, avînd alături un teleimprimator terminal... avea deasupra sa un display — un fel de ecran TV care înfăţişa tabla de joc/* R.L 27 VIII 75 p. 5. „Compania Philips a realizat o maşină de scris electronică «W.P. 5001» care oferă o serie de avan-: taje în raport cu maşinile obişnuite. Textul dactilografiat apare pe display — un ecran asemănător celui de televizor.** R.L 30 XI 77 p. 6; v. şi bancă (de informaţii), jofozaţ [pron. displei] (din engl. display; TDE). disproteinemfe s.f. (med.) „Dereglarea echilibrului proteinic, adică instalarea stării de disproteine- ‘ mic, are loc în anumite stări fiziologie.** Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. dysprotâinemie; FI. Dimi-trescu în LL X/65 p. 238; DN3). distonocâlm s.n. (farm.) „Ulceta-mid este un nou medicament original românesc, realizat de prof. dr. doc. D.D., autor şi al produsului Distonocâlm. Medicamentul, a cărui fabricaţie industrială va fi asigurată de întreprinderea de medicamente Bucureşti, este indicat în tratamentul' 173 dovădă-tip ulcemîui pavîric si al ulcerului duodenal." R.l. Jl'3 78 p. 2 (din disfonţicj,.tulburare de tonus" 4-cahn[ani\), dîvizionârfi s.f. 1975 (sport) — Echipă caic activcază in una dintre divizii — v. nicci-şcoalâ (formal din îs. d/xisioanairc; DN, DEN, DN3 — alte sensuri). documentarist, -ă s.m.f. 1, — Persoana care sc ocupă cu informarea ştiinţifică intr-un anumit domeniu — v. L. Seche în LR 1/1960 p. 61. 2. — Autor dc filme documentare — ,,A.P. este o docu-wcntariită convingă, arc încrederc in forţa document ai a a realităţii.1' Cont. 3 XI 78 p. 6 (din doGinr.cntar 4 -ist; ci. fr. docu-nxcniarisic-; PR Î949;DEX, DN3). dopâj s.m. — Administrarea unor substanţe cliimicc stimulatoare carc dau o forţă provizorie — „IVactica dop ajutui este pusă în afara regulamentelor sportive.11 Sc. 12 1\I 64 p. 5. „Pentru prima oara Ln isteria acestci competiţii s-a înregistrat vin singur caz dc dopaj: cel al jucătorului J.J. (Ilaiti), suspendat pe un an." KJ. VI VII 74 p. 5; v. si I.B. 17 IV74.p. 4, autidefing, doping (din fr. dopage; PR 1954; DEX, DN3). dopfint adj. 1975 — Stupefiant — v. tc.v:ccr,:a:::e (din fr. dopa ni; DMi\T 1955). dopfirc s.f. — Administrarea unor substanţe chimice stiinulatoaro cârc dau o forţă provizorie — ^Dcpurca (stimularea artificială a organismului prin intermediul unor medicamente) este ceea ce «L'Express i> numeşte «cancerul sportului?, Sc. 29 VII 63 p. 3 (din dopa; DEX, DX3). d6p]ng s.n. — Administrarea uuot substanţe cliimicc stimulatoare carc dau provizoriu forţă — ,.La actualclc campionate mondiale dc hochei din Finlanda, două rezultate au fost anulate, ca urmare a faptului că doi jucători au folosit dopajul. Cu accst prilej s-a reamintit uu caz, în carc s-a vorbit dc un doping iosit din comun.” I.B. 17 IV 74* p. 4. „Ravagiile dopingului In lumea ciclismului profesionist:/4 Sc. 8 XII 78 p. 5; v. .si toxicomanie (din engl., fr. doping; DMX 1965; II. Constautinescu în LR 1/73 p. 27 — atestare din 1969; DN — alt sens, DEX, DX3). dorsfl s. (telm.) „Autostrăzi din sticla. Multe autostrăzi din Moscova au o culoarc mai deschisă dccît cea obişnuită. Aceasta sc datoreşte dorsilnlni — nn material din crislalc dc sticlă introduse sub formă dc granule în asfalt, în loc dc pietriş/* Sc. I IX 77 p. 5 (probabil cuv. rus.). dovâda-tip s.f, „După 30 septembrie autovehiculele rin vor avea drept dc circul a jic fără prezentarea, la cc.rcrca organelor de control, a dovezii-tip carc atestă executarea verificării/' LB. 23 IX * 70 p. 1 (din dovadă m- dozimetru 174 dozimdtni s.n. (tehn.) „Un nou tip de dozimetru pentru măsurarea zgomotului în industrie a fost pus la punct în Suedia. Noul dozimetru, care cântăreşte 13,5 g., are forma unui arc de cerc şi se adaptează la urechea purtătorului. Plasat astfel foarte aproape de canalul auditiv, instrumentul poate înregistra zgomotul la care este supus purtătorul său." R.l. 19 X 77 p. 6 (din fr. dosimbtre; DTP, LTR; DN, DN3 - alte sensuri). drâgăraspiratoâre s.f. (tehn.) — Dragă cu funcţie de aspirator — „O dragă-aspiratoare, capabilă să aspire cîteva tone de nisip pe oră.“ I.B. 7 VIII 67 p. 4 (după fr. dragite aspirante / aspiratrice; D. Tr., DTP). dragor s.n. 1974 — Navă specializată în căutarea şi ridicarea minelor submarine — v. port-eli-Qopîer (din fr. dragtieiir; DTP, LTR; DEX, DN3). drajefi&t, -ă adj. (farm.) — învelit în glazură — „Un alt medicament natural este polenul «drajefi-at» care prin caracteristicile sale curative este întăritor, recomandat atît copiilor cît şi adulţilor." R.l. 2 VIII 77 p. 5; v. şi 13 VIII 77 p. 5 (din drajejia). dram aliirg-act6r s.m. — Dramaturg care este în . acelaşi timp actor — „O piesă istorică şi un dramaturg-ador." Mag. 29 X 66 p. 5 (din dramaturg + ador). drâmă-spectâcol s.f. — Drama reprezentată într-un spectacol — „Vom începe cronica de librărie anunţind apariţia, în Ed. Emi-nescu, a volumului lui Mihnea Gheorghiu: «Teatru » ( «Capul», «Zodia Taurului») reunind două dintre dramele-spedacol ale unui autor îmbinînd cu subtilităţi rafinamentul informaţiei şi adresa socială, în evocări cu timbru personal." Luc. 6 VI 75 p. 3. „Spectactorul [este] implicat direct în desfăşurarea acestei «dra-me-spedacol» propuse unei reprezentări după formula teatrului în teatru;" Sc. 16 I 76 p. 4 (din dramă -f- spedacol). dres s.n. (anglicism) — Ciorap-pantalon — „Sondajul făcut noului nostru articol, şosete supra-extensibile folosite deopotrivă de femei, copii şi bărbaţi, firul pre-zentînd o elasticitate maximă, s-a bucurat de mult succes. Pregătim un nou fir care va conferi dresurilor o elasticitate sporită." I.B. 27 IV 74 p. 3 (din engl. dress). drisdalit s.n. (geol.) „Un nou minereu căruia i-a fost atribuit numele de «drisdalit» a fost descopcrit de cercetătorii de la Facultatea de ştiinţe naturale din Praga, în colaborare cu cei ai Institutului geologic din capitala Cehoslovaciei. Minereul [a fost] semnalat de o expediţie de specialişti, în Zâmbi a... Atribuirea numelui a fost aprobată de comisia Asociaţiei intern aţi o aale de 175 dudâin mineralogie/1 Sc. 28 V 74 p. 6 (probabil cuv. ceh). drlvc-ln s. (cuv. engl. americ.) — Cinema, bar etc. în aer liber, în care sc intră cu maşina — „încă în cursul acestui an, în Polonia, pc autostrada care ducc spre NVrocîaw îşi va deschide porţile un aşa-numit vdrive-in » — cine-matograf unde spectacolele sînt vizionate în automobil. în acest cinematograf în aer liber îşi vor găsi loc aproximativ 120 de automobile/' Sc. 25 X 74 p. G [pron. ârdiv-in] (PR 1953; D. Am., DTA). drog s.n. — Stupefiant — „Toate drumurile duc la Roma. chiar şi acela al drogurilor." Sc. 1 V 74 p. 4. „în Canada, muşte din specia drosophila urmează să fie folosite pe aeroporturi pentru a depista arme încărcate cu explozibil şi droguri. în acest fel vameşii vor să aplice în practică cercetările geneticianului japonez T.N. care a reuşit să obţină muşte dfn specia amintită extrem de sensibile la mirosurile emanate de asemenea obiecte/1 Sc. 17 VII // p. 4; v. şi inter bol, speeâ (din fr. drogitf.: DMN 1965; DN, DN3 -alte sensuri, DEX). drosoîfla s.f. (zool.) „în lupta împotriva contrabandiştilor şi a piraţilor aerieni, canadianul Rcit propune utilizarea unor rauscu-îiţc drosofilc, aşa-numitelc muşte dc oţet.' Proccdeul are la bază descoperirea geneticianului japonez N., care a obţinut mutaţii de muscnliţe sensibile la anumite mirosuri/' Sc. 10 IX 77 p. 5; v. şi drog [scris şi drosopJiilo] (din fr. drosophilc; DEX, DN3). drugstore s.n. (cuv. engl. americ.) — Magazin unde sc vînd articole dc farmacie, cosmetice, cărţi, Îngheţată etc. — „Pictorul Ben a împins metoda pînă la ultimele consecinţe, prezentînd mai deu~ năzi un magazin întreg: e vorba dc prăvălia sa proprie (tm mic <■:drugstore» cu de toate) pe care a reconstituit-o întocmai la muzeul Gallicra din Paris/* Cont. 25 X 74 p. 11. „Păstrîndu-şi sîngele rece, J.K., in vîrstă dc 87 de ani, proprietara unui târugstorc* din localitatea Des Moines (Ion-a) L-a atras atenţia celui de al 59-lea răufăcător, care încerca să-i prade prăvălia, că are ghinion/' R.l. 31 III 74 p. 8 [pron. drdgstor) (cf. fr. drugstore; PR 1939; D. Am.; DN3).' diiblu-orb sint. ?. (med.) — Procedură medicală experimentală in care se alternează un medicamcnt şi un placebo — „Astfel, in urma a cinci serii dc verificări, efectuate prin metoda pdublului orb \ toate probele de sînge recoltate de la pacienţii neoplazici au dat rezultate concordant pozitive, neexis-tind nici un rezultat fals negativ.'" R.l. 10 IV 78 p. 5. „Se organizează o nouă cercetare prin metoda «dublului-orb*'* PI. 2 VIII 79 p. 8 (după engl. americ. double-blind [test, procedura], fr. double ave ţigle; PR 1965, BD I96S). dudăin s. (bot.) „Dudainuî — o varietate salbatică dc pepene. dudâin m este un duşman de temut al întinselor culturi dc bumbac, cfcclă şi sparanghel din Califor-»ia.“ Sc. 21 XII 74 -p. 6 (din engl. dudain melon; WT). dulâp-bîbHotccă s.n. „Dintre aces-tca amintim camcra «Lămiiţa», compusa din opt piese cu funcţiuni diferite: un diilap-bibliotccă format din trei corpuri separate..." 6c. 18 II 67 p. 2. „Canapeaua pat, încadrată intr-un ansamblu dc dulapuri-bibliotcci, permite amplasarea în • orice spaţiu/' I.B. E5 I 73 p. 5; v. şi Sc. 18 X 70 p. 2 (din dulap + bibliotecă). :i[taiic] + sforul/. ccliinocţiăl, -ă adj. (în sini punct cchinoctial; astron.) — Fiecare dintre cele două puncte do intersecţie ale elipticii cn ecuatorul ceresc în care sc află Soarele la ecliinocţiu — „Acest loc de intersecţie a elipticii cu ecuatorul — numit punct vernal — a fost stabilit ca punct cchinoctial de primăvară. Practic, dc acum începe primăvara astronomică, caro îşi va lua rămas bun la 21 iunie ora 14 şi 14 minute, cînd va avea loc solstiţiul de vară/' I.B, 21 III 71 p. 6 (din cchinocfiu, după fr. âquinoxial: DX — alt sen*, DES# DN3). 12 echipaj 178 echipaj s.n. — Grup, alcătuit de obicei din trei* elevi, care participă (a nn concurs, roprezentînd şcoala, un sector, oraşul etc. — „Echipajul liceului «f. Creangă)) s-a clasat primul la concursul de istorie pe sector în aprilie 79“ (din fr. cquipagc; DN, DEX, DN3 — alt sens). eduzist, -ă s.m.f. — Muncitor la ecluză — „Pe fetiţă o cheamă Lotrina. (S-a născut la Lotru!) Ştie că tata e «ecluzist ca si mama»." Sc. 15 III 79 p. 2 (din eduză -f -ist). ecocinemato grafie s.f. „Ecoci-7icinatografic. în localitatea italiană Rovigo a avut loc cea de a şasea ediţie a expoziţiei cinematografice internaţionale «Natura, omul şi mediul înconjurător»/' R.l. 18*1 77 p. 6 //din eco{logic] + d ? / e maiografie / j. ecoîiim s.n. „Ecofilm 74. Primul festival al filmului ecologic, în iunie în Cehoslovacia/' Cont, 24 V 74 p. 11 //din eco[logic] -f 'film//. ecogrâmă s.f. (med.) — Diagramă obţinută la ecograf — „După această ecogramă, medicul poate să diagnosticheze, de pildă, o boală atît de periculoasa ca stratificarea retinei, să determine locul şi dimensiunile formaţiunilor patologice din ochi, să controleze rezultatele tratării lor, să depisteze în timpul unei operaţii corpurile străine din ochi." Luc. 10 XI[ f.a.] p. 3; v. şi R.lt 21 IV 81 p. 1 (din fr. âcogramme• LTR; DN3). ecol6gic, -ă adj. — Privitor la ecologie — „Ca orice semnal de alarmă privind echilibrul ecologic al planetei noastre, acesta şi-a avut valoarea sa, aşa cum continuă să aiba şi după instituţiona-lizarea apărării mediului/1 Cont. 22 III 74 p. 10. „Planta-petrol prezintă şi un avantaj ecologic: ea absoarbe bioxidul de carbon pe care arderea cărbunilor şi produselor petroliere îl împrăştie în atmosferă.” Sc. 12 I 78 p/ 6; v. şi defoliant, ecojihn, ecomodel. viral (din fr. âcologique; cf. engl. ecological; DMN 1968, BD 1970; Th. Hristea în LR 3/72 p. 193; DEX, DN3). ecomodel s.n. „Cercetările... vor fi axate pe examinarea la lupă a unor modele ecologice tip, a raporturilor dintre clementele lor componente (vegetaţie, animale, resurse etc.)... Pentru terminarea unor asemenea «ccomodelc »> s-au ales 18 regiuni de studiu." Sc* 21 XII 78 p. 5 //din cco[logic] + model//. eco!6t s.n. — Sondă electronică — „Ecoloturile noastre înregistrează adîncimile de pe tot parcursul/* Sc. 8 IX 62 p. 4 (din germ. Echolot; LTR; DN3). econoinetne s.f. 1967 — Studiul proceselor economice pe baza datelor matematice — v. demos-copie; v. şi R.l. 4 II 72 p. 3 (diu fr. iconomitric; PR 1950; Th. 179 editor-crîtic Hristea in LR 3/72 p. 186; DEX, DM3). cconomlcitâte s.f. — Economisire, grad dc economie, rentabilitate — „[Apartamentele] nu erau prea spaţioase pentru o familie obişnuită, dar era evidentă grija pentru economi citat ca spaţiului, pentru calitatea finisajului.'* Cont. 16 XII 60 p. 2. „V-aş ruga sâ faceţi o apreciere generală de economicitatea acestor resurse.** Rl. 25 XI 73 p. 3; v. şi Sc. 4 XII 63 p. 4, R.l. 5 III 71 p. 3 (din cconomic 4- -itatc; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 136; DEX, DN3). ccon6mIco-sociâI, -ă adj. „Un rol major în îndeplinirea marilor obiective ale dezvoltării economi-co-sociale a ţării.** R.l. 31 X 7S p. 3; v. şi cndcmiciiate (1973) (din cconomic social; LRC II p. 215). cconomîzatâr s.n. — Economizor — „Dacă gospodina respectivă nu are dc spălat decît o cantitate de rufe rcprezentînd jumătate din capacitatca maşinii, e de ajuns să apese pc un buton pe care scrie «cconomizator Sc. 27 XII 77 p. 5 (probabil din economizor, prin îAibstitruţie de sufix). ecopedologîe s.f. — Studiul caracterelor somatice determinate de factorii ecologici — „JEcopedologie de G. Cliiriţă." Cont. 1 IX 79 f.p. //din ecorJogic] -f pedologielj. ecoscâp s.n. „Specialiştii australieni au construit un nou aparat căruia i-au dat denumirea de 12* tccoscop*. Noul aparat este folosit pentru obţinerea pe ecranul dc televiziune a imaginii copilului încă înainte de a se naşte.** Cont. 27 IX 63 p. 7 //din eco- -f- -scop „privire**, „cercetare**; FI. Dimi-trcscu în RRL 1/69 p. 5//. ecosistem s.n. — Unitate ecologică de bază — „Vineri dimineaţă, în aula Institutului dc învă-ţămînt superior din Constanţa s-au deschis lucrările simpozionului «Protecţia ecosistemelor şi folosirea raţională a erbicidelor *0' Sc. 25 XI 78 p. 5; v. şi R.l. 5 III 81 p. 6 (din fr. icosysthnc, engl. ecosystem; DMC 1960; D. Filoz.; DEX, DN3). ccosdndă s.f. (mar.) — Sondă electronică cu ecou acustic — „La Institutul maritim de pescuit din Gdynia a fost pus Ia punct un procedeu hidroacustic de studiere a fundului marii. Măsurarea coeficientului de reflexie a energici acustice cu ajutorul unei cccsonde permite determinarea reliefului submarin, a grosimii sedimentelor şi a aduicimii.** I.B. 9 XII 75 p. 4 (din fr. ichosonde; DEX, DN3). edilitâr-gospodăr6sc, -eâscă adj. — Privitor la întreţinerea şi îngrijirea clădirilor — „Primăvara a declanşat în toate oraşele şi comunelc ţării largi acţiuni edi-litar-gospodăreşti R.l. 25 III 76 p. 5 (din edilitar -f gospodăresc). cdJt6r-critîc s.m. — Critic care conduce o editură — „Aşadar, nu editor-critic cu orice preţ, ci un edftor-criflc 199 editor cultivat, onest şi cu autoritate profesională în meseria pe care o exercită." R.l. 15 VIII 77 p. 2 (din editor 4" critic). edîjîe s.f. — Serie dc manifestări artistice, ştiinţifice, sportive etc. care se repetă periodic; etapă — „Mîine, de la orele 19, în sala Clubului Sindicatelor din învăţă-mint din Bd. Gli. Glicorghiu-Dcj nr. 32, va avea loc cea de-a doua ediţie a fcstivalului-concurs de muzică uşoară dotat cu premiul «Lebăda de argint»." I.B. 9 X 70 p. 2. „Pisa: Cursurile internaţionale dc lingvistică la a doua ediţie." R. lit,, 12 X 72 p. 31. „Aflat la cea dc-a Vil-a edific a sa, festivalul «Craiova muzicală » va avea loc între 18 şi 25 noiembrie." R.l. ÎS XI 78p. 5; v. şi Sc. 11 II 71 p. 6, ecocincinaîografic (formal din Ir. edition, it. căizionc; A. Beyrcr în SCL 5/76 p. 53S; D'iSi, DEX, DN3 — în sport). ediţie-pirât s.f. — Ediţie clandestina, ilegală — „Pc piaţă apăruseră edilii-pirat ale aceluiaşi tratat de cliimie anorganică." FI. 7 1 67 p. 23. „Ediţii-pirai. Am fost spoliat — a declarat ziariştilor cunoscutul romancier american J.D. Salinger. în librării din S.U.A. circulă «Colecţia completă de nuvele inedite ale lui J.D. Salinger — voi. I şi II & despre a cărei apariţie . autorul afirmă cu n-a avut habar. în culegere iigurcază' schiţe şi nuvele scrise cîndva pentru magazine sau. producţii din tinereţe caro «nu meritau să vadă lumina tiparului a. Acestea au ajuns, nu se ştie cum, să fie sustrase şi tipărite în aşa-numite cdiţii-pirat, cărţi neautori zatc de autor." Sc. 24 XI 74 p. 6; v. şi R.l. 28 XII 66 p. 6 (di* fr. âdition-pirate ; DMN 1966). educatfv-estGtic, -ă adj. — Cu rol dc educare în domeniul frumosului — „Acuin şase ani, Uniunea compozitorilor a iniţiat... o acţiune cducativ-estetică cu profil d# stagiune, purtind simbolic num©-: le de «Clubul prietenilor muzicii»/1 I.B. 17 XI 72 p. 2 (dia educativ + estetic). efemerizăre s.f. — Trccere rapidă— „Astăzi, actualizarea pe care • presupun mass-media tinde să creeze un fenomen dc efemerizar$ pe care nu trebiiio să-l considerăm după nume, fenomen pur negativ/' R. lit. 14 VI 73 p. 29 (dia efemer). eîask6n s.n. 1977 — Articol da cosmetică auto — v, autobalsam* electroacupuncttiră s.f. (med.) „O interesantă, realizare a unor medici din R.P. Chineză care, într-o perioadă de 18 luni, au tratat 110 bolnavi de cord prin electroacth piinctură. în cadrul acestui tratament, ci au utilizat opt noi puncte' dc acupunctura, ficcarc din acele folosite primind o seric de impulsuri electrice — variabile ca tărie şi durată." R.L 31 XI 77 p. 6; v. şi 21 VII SI p. 3 //din eîecira-4- acupuncturajj. elcctroacustic, -ă . adj. 1933 — Care priveşte elcctroacustica — m elecfrodrenâre v.’ înscctofoii (din fr. dlcciro-acous-tique; PR 1948). elcctroancstczfe s.f. (med.) — Producerca anesteziei pe calc electrică — „în locul bombardamentului cu medicamente pe ca-rc-1 pretinde a/i pregătirea preo-peratoric şi anestezia în sine, o echipa de medici francezi propune electroancstezia, mai puţin traumatizantă pentru organism." Mag. 11 VIII 73 p. I (din fr. âlcctroancs-thisic; DMN 1966). electrobuz s.n. — Vehicul dc transport 111 comun cu motor electric — „Pe străzile oraşului japonez Nagoya a început să circule un electrobuz dc pasageri, care foloseşte energia unor baterii dc acumulatoare.'4 I.B. 14 III 73 p. 4 (din germ., rus. Jllektrobus, ir. âlcclrobus; DTP, D.Tr.; DEX, DN3). e1ectrocal6rîc, -ă adj. — Privitor la cald ti na absorbită prin trecerea curentului electric — „La Milano veţi putea vedea clădirea administrativă a unei mari întreprinderi industriale carc îşi schimbă coloritul faţadei dc cîteva ori pc zi. Aceasta sc realizează printr-un Ingenios sistem electr ot alo* ic conectat la tăbliile dc metal care îmbracă faţada clădirii ca nişte solzi.44 Sc. 19 VIII 62 p. 3 (din fr. Mccirocaloritjne; cf. germ. electr okalorisch; DEX, DN3). elcctrocdr s.n. — Platformă acţionată de acumulatori, folosita pentru transportul dc materiale In gări, ateliere etc. — ^Trebuie să ştiţi că electrocarul este o nuci platforma pc patru roţi căreia constructorii nu i-au prevăzut niciodată un viitor artistic.44 Sc. 16 XI 60 p. 1; v. si 1.13. 18 I 61 p. I, Sc. 29 V. 80 p. 5, cleclroldcjcr (din engl. electrocar; cf. germ. li!el; bocancii; FC I 139; DT, LTR; DEX, DX3). electrocarist s.m. — Lucrator p* electrocar — „în perioada califi» carii, muncitorii sint: rclribuiţi ca retribuţia de muncitor necaii ficat, fochist i autorizaţi, elcctroca) işti R.l. 26 VI 75 p. 4 (din electrocar -{- -ist; I. Moisc in LIC 6/78 p. 5S6). cleclrocasnic, -ă adj. — (Aparat electric) utilizat în casa; clectro-menajer — „Nici un aparat: clco trocasnic să nu funcţioneze pesto strictul nccesarR.I. 17 XI 78 p 5. „Fiecare cetăţcau este dator să folosească cu maximum de zgîrcenie aparatele dccirocasnicc şi ceilalţi receptori dc energie în aceste orc." R.l. 21 XI 78 p. 5] v. şi 1 VI TI SO p. 5 (din el retro- -(► casnic, după fr. elcct rome n a ger, ilcctrodomcstiquc; PR 1949). clcctrodinâmic, -ă adj. — Privitor la clcctrodinamică — „La staţiile C.F.R. Sibiu şi Sighişoara au fost date în exploatare două instalaţii electrod inamice!* Sc. 5 I 62 p. 1 (din fr. dectrodynamiquej FI. Dimitrcscu în LL'X/65 p. 236 j DT, LTR; DI*X, DX3). elcclrodrcnârc s.f. „O mare firmă britanică a cumpărat, acum doi aiii, brevetul acestei invenţii in ttectrodmiâre 182 scopul asanării prin eîcclrodrcna-re... Aş vrea să adaug că, în ultim ni timp, am reuşit să punem la punct noi ccrcetări care vin în completarea invenţiei de bază, cea mai importantă fiind metoda de impermeabilizare a construcţiilor prin clcctrodrcnarc/' Sc. 30 XII 73 p. 3 //din elcctro- + dre-ncirtf/. ctectroenergetic, -ă adj. 1972 — Privitor la enerşia electrică — Y. cititor-mcasat or //din elcctro- + energetic/ DN3//. electroh'ltru s.n. — Filtru acţionat electric — „La fabrica dc ciment «Temelia» dii^Braşov s-a pus In funcţie tin ehctrofiltru de captare a prafului." Sc. 26 VII 62 p. 1. „La Bistriţa a intrat în fabricaţie cel mai mare elcctrofil-iru românesc/* R.l. 19 XI 74 p. 5; v. şi 18 VI 74 p. 3, cazan-turn (din fr. âlcctrofiltre; cf. engl. elcctroJiltcr; BD 1970; DT, LTR). clectroîizioterapeiitic, -ă adj. 1975 (med.) — Tratat prin procedee fizice acţionate electric — v. bal-Heofizioterapcutic //din elcctro-4- fi zio- + terapeutic//. tîectroîon s.n. (muz.) — Patefon electric — „La Tokio a fost prezentat în premieră un sistem raedit de reproducere sonoră. Este vorba despre un nou electr o-fon care utilizează o rază laser In locul capului clasic de lectură/1 R.l. 27 XI 77 p. 6 (din fr. âlcciro-phone I PR 1950; LTR; DL X, DN3). electroîoregrâmă s.f. (med.) „în schimb, protcinograma sau clec-trojoregrama, adică diagrama elec-troforctică a tabloului proteinic din plasma sîngelui, reprezintă valorile cantitative ale diferitelor fracţiuni ale albuminelor şi globuli-nelo’r sangvine/' Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. ilectropliorâgramme; FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 236; DFMB; DX3). electroîoretic, -ă adj. 1961 — Care produce electricitate prin influenţă — v. dcctroforegramă (din fr. âlcctrophorctiquc; cf. erigl. imn-nodecirophorctic; BD 1970; LTR)*. electroîorcză s.f. (fiz.; med.) „Cercetătorul american B.G. este creatorul unui aparat despre care se afirmă că va putea sluji la identificarea persoanelor după o cantitate oricît de mică de sînge. Operaţia se bazează pe de ctrofere ză, proces prin care se înţelege deplasarea spre electrozi a particulelor d intr-o soluţie col oi dală, în cazul de faţă minusculele componente ale sîngelui/* Sc. 24 XII 77 p. 6 (din fr. âlectrophoresc, cf. engl. dectrophorcsisy rus. clcc-troforez, germ. Elcctrophoresc; PR 1948, BD 1969; DTP, DM, LTR D. Min.; DEX; DN3). electroîtâlm s.n. (med.) „Oculistu* polonez profesor W. St. a con struit un aparat, aşa-numitu elcctroftalm cu 80 de canale pen tru suplinirea vederii la orbi/ Cont. 3 IX 63 p. 7. „Oculistu polonez prof. W. St. a prezenta un aparat — pe care l-a denumi clcctvojtahn # — menit să ofer 1fl3 eleclronograKe nevăzătorilor posibilitatea percepţiei vizuale. Principiul aparatului constă in faptul că imită forma obiectului aflat în faţa nevăzătorul ui cu ajutorul unor pulsatoare — acţionate de numeroase canale emiţătoare de impulsuri — plasate pe fruntea acestuia. Cu cit arc mai multe canale — sc preconizează realizarea unui clectroftalm chiar cu 3 000 de canale (primul avea doar (300) — cu atit mai exacta este percepţia." I.B. 16 III 74 p. 6; v. şi 30 X 69 p. 4, R.l. 1 XI 75 p. 6 (din clcctro- -f oJtal*n[ologic], după model pol.). clcctrogcolcrmic, -ă adj. „Vorbim de centrale clectrogcotcnnicc. Dar rezervele noastre de ape termale nu depăşesc 90 de grade Celsius/' R.L 25 XI 73 p. 3. „Prima centrală clcctrogcotennică din lume va intra în funcţiune anul viitor în Japonia/' Sc. 9 VII 76 p. 6 //din clcctro- -f- gcotcrmic//. eleclroftfdraufic, -ă adj. — Care funcţionează prin presiunea unui lichid determinată dc curentul electric — „Nava arc o maşină de cîrmă clcctrohîdr aulică." Sc. 14 IV 66 p. 1 (din engl. clcctrohydraulic; BD 197.0). clcctromasotcrapfc s.f. 1974 (med.) — Terapie prin masaj electric — v. cciulită //din clcctro- -f 4- icrapicfl. elcctronienajtfr, -ă adj. — (Aparat electric) utilizat în casă — „Televizorul, telefonul si majoritatea aparatelor clectromcnjere emit cîmpuri clcctromagnetice/4 Mag. 23 III 74 p. 5. „Expoziţie de echipament electron:, najrr." I.B. 7 VI 74 p. 3; v. şi R.l.' 12 VI 79 p. 6 (din fr. {lectromJnaşcr ; PR 1949). electrometrie s.f. 1977 — Totalitatea metodelor pentru măsurarea diferenţelor dc potenţial — v. scientolcg (din fr. electronittne; DN3). electroniobfl s.n. — Automobil pus în mişcare de un motor electric — „Producţia in serie a clcctroinobihthii va incepe în anul viitor/4 Sc. 2S XII 73 p. 6. „Modelul experimental al primului clectromobil din R.D.G. a parcurs* deja 20 000 lcm.44 Sc. 25 III 74 p. 4; v. si 24 IX 74 p. 7, 19 I 79 p. # 3, 29 VI 79 p. 5, microelectrohuz (din germ. Elck-tromobil, fr. t'lcctrotr.obile; GWDS 196S; DT, D. Tr.; DN3). elcctronîtufre s.f. — Nituire cu ajutorul electricităţii — „Printre ccle mai recente [procedee] se află şi clectronituirea. Acest procedeu se aplică la îmbinarea tablelor normale sau profilate cu ajutorul punctelor sudate prin topire/4 I.B. 7 VI 62 p. 1 (din clcctro- -f nituire), elcctronogrnîfe s.f. (med.) „Această metodă a permis evidenţierea, pentru prima oară, a cimpurilor electromagnetice ale corpului uman, precum şi a modificărilor acestora, ce* se produc in condiţii de boală. Mare interes prezintă clcctronografia mai ales in diagnosticul unor afecţiuni «lectronograîie 184 interne, şi îndeosebi în evidenţierea primelor modificări care apar în boala canceroasă/* R.l. 17 SM 75 p. 5 (din engl. clecirono-graphy; BD 1970). clectronoopiic, -ă adj. (opt.) „Bine cin de noapte. Este vorba dc un aparat complicat, de fapt, un binoclu destinat piloţilor, creaţie a specialiştilor din Los Angclcs, care nu măreşte imaginea, însă permite observarea obiectclor luminate doar dc licărirea stelelor. Transformatorul electronoQptîc montat in aparat măreşte intensitatea luminii de 15 000 dc ori/' I.B. 10 XI 75 p. 8. „Prelucrate cu concursul instalaţiilor clcctro-Moopiice, informaţiile’ au fost de un ~ rczil folos pentru stabilirea unor noi detalii de tip geologic/4 I.B. 25 IV 77 p. 2 (din clcctrono-^r optic, probabil după model engl.; si. ir. fteciroopîiquc; DKNH3). electronv61t s.m. (fiz.) — Unitate de energie folosită în fizica atomică — „Acum este însă vorba, după cum relatează China Nouă, de • maşină gigaut de cîteva zeci de GEV (miliarde do electr o volii)!' Sc. 4 III 78 p. 5;'v. .şi 28 VI 77 p. 4 (din fr. elcctron-voit\ engl., rus. cIcctrcn-i'olt; PR 194S; FC 1 4S; DTP, LTR; DEX, DX3). riectroosmotic, -ă adj. 1972 — Privitor lă clectroosmoză — v. biseî'ică-monurueht (din fr. i'tcc-troosrtwtique; L; DN3). electropalăn s.n. 1966 — Tip do electrocar — v. elcctrotelcjcr, sub-ansambhi //din clcctro- -f palanjji electropluş s.n. „Pălăriile din primăvara lui 1975. Aflăm din expoziţia deschisă Ia sediul cunoscutei fabrici din Timişoara: alături de materialele tradiţionale (lină, păr dc iepure) sc folosesc şi materii prime noi (pluşul, clcctro pluşai)* R.l. 16 1 75 p. 5 //din clcctro- ^ pilişij. electropluşât, -ă adj. „Fabrica Adesgo din capitală a prezentat 19 modele noi dc articole printre care şi bluze dc tricot din relon cu desene clcctro pluşate" Sc. 15 XI 60 f. p. (din clcctrophiş). elecfropneumâfîc, -ă tadj. „Produsele pe carc lc fabricăm în momentul dc faţă., cum ar fi: ventilatorul clcctrop;:comaţio cu diametral 400, trolinl T.P. — 1../* R.l. 31 111 74 p. 3 (din îr.~ clccirch pncwnaiique; DMX 1970). electrosolăr, -ă adj. — Care se. referă lâ electricitatea obţinută prin folosirea energici solare — „Prima centrală chctrosolară din Franţa — denumită «Tliemis* — va fi construită in zona Pirincilor orientali, s-a anunţat la Paris/1 Sc. 17 IX 77 p. 6 (din clcctro- -{*. solar, după fr. hâlio-Slcctrique/ L 1960). electrostimulăre s.f. (med.) — Utilizarea impulsurilor electrice pentru stimularea ţesuturilor vii — „Elcctrosfi mulai ca nu. este o idee nouă. Medicina o foloseşte dp 103 el6v-probl£mă muitfi vreme. Arcastă metoda a contribuit la realizarea grefelor dc inima/* Sc. 4 1 78 p. ît (din elcctro- -| stimulator, prin substituţie du sufix, -tor j -arc). clcctrostivuiftir s.n. — Stivuitor acţionat electric — „Cu clcctrosti-vuitoarele s-a cheltuit mai mult. Imediat ce .s-au achiziţionat, s-au apucat să le repare capital/' Sc. i) 11 71 p. 6: v. şi R.l. 10 VII 80 p. 5 //din clcctro- -f slnuitvrjj. cîec!roicîeî6r s*n. — Teleferic acţionat electric — „Vom cntuncra [diu exponatele bulgare] electrocarele dc diferite tipuri, marca d3alc.ancan\ clcct) deleterele ca-ractcri/ate prin construcţia simpla, soliditate si comoditate la manevrare, clcctropalanelc cave pot funcţiona cu coinanda-pro-gram sau niotoearclc moderne../* R.l. 18 IX 66 p. 1 //din elcctro- -J-tclefcrjo}lJ. clectrotennocautcrîzârc s.f. (med.) — Cantori zare prin mijloace electrotermice — „Secţia dc eh ir urgie este înzestrată cu aparate moderne dc sterilizare, clcclrotcrwo-cautcrizarc şi reanimare, o camera dc prcânestcric etc/' Sc. 24 XIT 66 p. 2 //din clcctro- .-f termo- + carieri zarc/f. elcctrovCsta s.f. „«îllcctrovcsta* este nu lip îml>unătăţit dc maşină cu cuptor pentru bucătării, cu nu consum mai mic dc energic electrica/' R.l, 22 II 78 p" 5 (din elcctro- 4 vesta „numele unui tip de * maşină de gătit"). clcîanUn, -ă — Dc elefant — „Doza chjantinu. Pentru a-1 face inofensiv [pe elefant], au fost dizolvate 111 apă o mic de tablete calmante, porţie care a liniştit elefantul'*. I.B. 23 I 74 p. 4 (din fr. âlâpha*-DX3). clcuterococfc s. (bot.) „La combinatul dc zahăr dc la Ussuriisk (U.R.S.S.) a fost elaborată o metodă dc fabricare a zahărului rafinat artificial, in componenţa căruia intră extracte dc anumite plante medicinale ce cresc în taiga, între care şi clcuterococccuU* Sc. 4 XII 76 p/6 (cuv. rus). el6v-muncit6r s.m.—Muncitor caro continuă paralel cu activitatea productivă pregătirea şcolară — „Cazuri ca acela al lui Smimoy sînt nenumărate în uzinele sovietice. în anul şcolar 1971/1972 şi-an ridicat calificarea profesională 3 9S-1 000 studcnţi-muncitori «« 2 SSS 000 clci'i-immcîtori. Activitatea dc producţie şi cea dc ridicare a nivelului dc pregătire a cadrelor sc îmbină atlt dc strict încit aici sc vorbeşte cu temei despre «Uzina-aulu universitară Sc. 1 V 73 p. 8 „[Programul artistic] este realizat de dci'i-inuncitori dc Ia secţia serală sub îndruma rea profesorului A.D". R.l. 18 I 75 p. 2 (diu elev + muncitor). cl6v-probî6mă s.m. — Kiev car* constituie o problemă pentru şcoală — „Aproape în fiecare scoală există aşa-zişi *clcvi-pfo-(>ley,ul\ dar, din "păcate, modul de rezolvare a cazurilor-limită diferă. elev-problemă 186 prea puţin ... de la caz la caz." I.B. 14 III 73 p. 1; v. şi R.l. 11 XII 80 p. 2 (din elev + problemă) . elicopterist s.m. — Conducător de elicopter — „Este adusă bolnava. Este învelită în şubele elicopieriş-iilorR.l. 19 I 72 p. 5. „Deodată, deasupra capetelor, naufragiaţii au auzit zbîrnîitul unui elicopter, încă o dată, elicopteriştii s-au dovedit la înălţime." Sc. 2 VI 75 p. 4 (din elicopter + -isi). elicoptSr-macarâ s.n. — Elicopter cu funcţie de macara — „Eli-copier-macara. în U.R.S.S. a fost construit un elicopter special destinat şantierelor de construcţii... «Elicopternl-macara» va fi produs în curînd în serie." Sc. 5 VI 76 p. 8 (din elicopter + macara, probabil după rus. vertolet-kran). elipticitâte s.f. (livr.) — Caracterul a ceea ce este eliptic — „Vorbeam de discreţia, elipti citat ea stilului din acest scenariu." R. lit. 18 VI 74 p. 17 (din eliptic + -itate; DN3 —alt sens). elitâr, -ă adj. (livr.) — De elită — „[ «Nunta»] era pentru tineri o operă moartă, o operă de învăţat la şcoală. Or, ei au descoperit deodată, pe ecran, personaje vii, discutînd probleme arzătoare. Filmul a revitalizat piesa, sfărîmînd grupul wlitar)) care se formase în jurul ei." Cinema 4/74 p. 9; v. şi R.l. 7 VI 80 p. 2 (din elită + -ar, după fr. elitaire; PR 1968). elitîst, -ă adj. (livr.) — De elită, care. favorizează elita — „Publi- cul nu mai admite viziuni elitiste, nu-i suportă pe «perfecţi», nu are ce învăţa din cartea unui autor care este, în chip afişat, un «reuşit»/' R.lit. 15 VI 73 p. 6 (din fr. âlitiste; DMN 1968). elongâţie s.f. 1977 (med.) — întindere terapeutică a unui membru al .corpului — v. kinetoterapie (din fr. âîongation, germ. Elonga-Hon, rus. elongaiiia, engl.. elonga-tion; DTP; DN — alt sens, DEX, DN3). eloxâre s.f. — (Despre aluminiu) Tratare contra oxidării — „S-a degradat aspectul obiectelor de aluminiu din gospodăria dvs?... Unitatea din str. Bujoreni nr. 21 a cooperativei «Metalo-casnica >> şi-a amenajat nn laborator special unde se execută cloxări I.B. 29 VI 74 p. 2 (din eloxa; DTP; DEX, DN3). eloxât, -ă adj. — Despre aluminiu) Tratat contra oxidării — „A doua zi i s-a şi prezentat la uşa Galeriei de artă un camion de aluminiu «eîoxat» (se pare că aceasta înseamnă lustruit) pentru a transporta cele 40 de tablouri pînă la Bari." Săpt. 22 III 74 p. 5. „întregul plafon a fost realizat din tablă eloxatâ de culoare gal-ben-aurie." R.l. 2 VII 79 p. 5 (din. eloxa; cf. fr. eloxâ; DN3), emisie-vecGpţie s.f. (Aparat de emisie-recepiie) — Emiţător-recep-tor'de radio-jportativ. — „Persoane aflate una faţă de alta la distanţe de sute de kilometri şi disputând de mici aparate de emisie-receptie 1!!? cndociiicni.itogralfe («Wallcie-talkie ) vor putea discul a, tliri casă sun dc pe st radu, prin intermediul unui salelil." Sc. 28 XII 77 p. 5 (din ani sic -f rcccj'lic). cmisiune-anclitftft s.f. — Emisiune în cart* se efectuează o ancheta ~ „«Vă cunoaşteţi copilul?»» (emisiune ancheiu J.“ Sc. 2 11 67 p. 2 „Publicul francez a urmărit* cu stupe fac (ic po ecranele, televizoarelor cîteva emisinni-anehefa in care toxicomanii erau filmaţi în plina criza." Sc. 22 1 72 p. 6 (din emisiune ancheta). cmisiuuc-concurs s.I. — Emisiune în care arc Ioc un concurs — „Sînt la moda emisiunileccunos. Pcnlru ca .suscită ateuţia, antrenează concurenţi, ascultători, specia lori; pentru că, în general vorbind, oriei*, dispută pasionează." I.B. 1 11 67 p. 2. „fcmis.iunc-coacurv pentru tineri interpreţi de mu zică populară.*’ Pr. K.TV. 13 IV 7*1 p. 1:<; v. .«si 26 l 67 p. 8 (din emisiune -}- cmîsluue-Iccţlc s.f. — Lecţie transmisa prin radio sau televiziune — Kmi::ii:ni-fee{it pentru lucrătorii din agricultură." Sc. 14 T 71 p. 5. „Vor fi difuzate astfel [la radio] cwisiuni-lccfii la: filozofie si socialism .ştiinţific, literatură romană si biologie." Pr. R. TV. 28 HI 3 IV 71 p. 6 (din emisiune -f Icefir). cmlsiunc-mamut s.f. — Emisiune dc foarte mari proporţii — „Ne gîndim în primul rind Ia emisiir-uitr-nuimuf (tTolcenciclopodia \ «•Post meridian ♦Promenadă duminicală *) unde titlul general, cu vagi şi lapidare sxibtitluri. ne face imposibilă desprinderea secvenţei preferate/* 17I. 1 VII 72 p. 18 (din emisiune }- mnmul). cnccfalină s.f. (biol.) ..Doi biochi-mişli britanici, J.H. si U.K. do la Universitatea din Aberdeeti. au descoperit în creiernl unor animale de experienţă o proteină care exercita asupra organismului o influenţă asemănătoare ru a» ee;t a morfinei... Sc consideră câ encefafina — cum se numeşte această proteină — are ofe: te calmante probabil prin blocare» unor zone rcccploare din creier (unde se formează senzaţiile ele durere)/* Sc. 8 I 77 p. G; v şl cndorfimi [scris şi t'nhcjctlin'C //din enceful -inăfj. cndeuiicitâtc s.f. (med.) — Etido-mie, boală specifică într-o regiune anumita — „Gradul de cnthmi citate şi gravitatea acestei boli infecţioasc şi contagioase [traliomulj, cunoscută încă din antichitate, sîut invers proporţionale cu nivelul de dezvoltara economico-socială a popoarelor.^ R.l. 14 IV 73 p. 6 (cf. fr. endfmici tt: DM; DN3). endocinoniaiograHe >A. (med.) — Tehnica înregistrării şi a reproducerii imaginilor din interiorul corpului omenesc sau al animalelor — „Endoscoapclc modern©, utilate cu lămpi electronice caro furnizează o lumină foarte intensă, îngăduie endofotografierea în culori, obţinîndu-se imagiiv cart endocinemato grafie redau cu multă fidelitate şi fineţe porţiunea studiată. Alt pas înainte s-a realizat prin iutroducerca endocinematografiei, obţinîndu-se secvenţe de 16 imagini pe secundă, pe filme de 8—16 mm." Sc. 4 I 64 p. 2; v. şi endotcleviziune //din endo- „înăuntru" cine-matograf ie) /. cndod6nţie s.f. (med.) „Prof. P.F., saembru’ al Academiei naţionale &2 chirurgie dentară din Franţa, a pus la punct o nouă tehnică în domeniul conservării danturii (ramură a medicinii cunoscută sub numele de endodonţie sau endon-tologie) pe baza folosirii oxidului greu de calciu sau <(liexocalex »-ului, cum mai este cunoscut." Şc. 16 VII 77 p. 5 (din fr. endo-iontie; DFMB). cndoîotograîiSre s.f. 1964 — Fotografierea interiorului corpului omenesc- sau al animalelor cu ajutorul endoscopului — v. endo-cinematografie //din endo- „înăuntru" + fotografiere!/. endoinorîină s.f. (med.) „Este vorba de descoperirea unor substanţe din clasa proteinelor declanşate de creier în .‘ condiţii de stimulare dureroasă şi care au fost denumite endomo-rfine. S-a constatat astfel că una dintre acestea . eliberată de liipofiza posterioară — şi care :a fost urmărită prin identificarea, ei cu substanţă radioactivă, se aşază pe anumiţi centri nervoşi blocînd senzaţia de durere. Ea are deci o comportarc asemănătoare cu mor- fina." FI. 14 IV 77 p. 19 //din endo- „înăuntru" + morfină//. endonazâl, -ă adj. (med.) — Care are în vedere mucoasa dinăuntrul nasului — „Dr. S. efectuînd vaccinarea prin pulverizaţii endo-nazale cu vaccinul sovietic tip A-2." Sc. 9 XII 61 p. 1 (din fr. endonaşal; FI. Dimitrescu în LL K/65 p. 236, FC II 104; DN3). endontologîe s.f. ^ 1977 (med.) — Tehnica păstrării danturii — v. endodonţie //cf. endodonţie -logie//. endoproteză s.f. (med.) — Proteză folosită în interiorul corpului — „După două luni de imobilizare în ghips, s-a produs o anchilozare a muşchilor, iar oasele piciorului au început să se decalcifieze. F.B. a fost reinternat la Spitalul Co-lentina, unde i s-a efectuat o nouă operaţie. I s-a aplicat o proteză totală dintr-un oţel special — această endoproteză constituind o premieră în materie de ortopedie. " IU. 26 XII 75 p. 2; v. şi 26IV 80 p. 2 IIdin endo- „înăuntru" proteză; DM//. endorîină s.f. (biol.) „Aproape concomitent, oameni de ştiinţă diîi Miinchen (R.F.G.), Palo Alto (S.U.A.) şi Aberdeen (Marea Bri- . tanie) au* izolat din creierul şobolanilor şi porcilor un număr de substanţe analgezice, denumite endorfine." Sc. 19 X 77 p, 5. >;Dr. G. îşi consacră aproape în exclusivitate lucrările endorfinelor şi enkefalinelor." Sc. 19 I 78 p. 5; v. şi 22 XII 79 p. 5. 103 erDiciaare endofclcvîzitînc s.f. — Televiziune utilizata în cercetarea cavităţilor interne — „Dalele obţinute prin cndocincmatograîic şi cndoteicv:-ziunc sîtit importante nu mimai pentru precizarea diagnosticului unui anumit caz, ele" au şi o incontestabila valoare ştiinţifica/' Sc. 4 I (>l p. 2 //din £mfo-„tnăuji-tru“ + televiziune} encrglzânl, -ă adj. (med.) — Carc dă energie — „S-a constatat că acest leac străvechi [ceaiul dc muşc ţel] arc ncbăuuitc cfcctc cv.crgtzdiilc, înlăiurind oboseala şi creţuri cicliştilor impresia că dobindesc «picioare noii*/' Sc. 10 VIII 77 p. 6 (din fr. fncrgisanl calchiat după engl. cncrgizing* PR 1970). cngrAniă s.f. (livr.) — Urmă lăsată in sistemul nervos dc o anumită întîmplarc — Jingramc este titlul urnii volum dc critică literară do I. Xcgoiţcscn, 1975 (clin fr. cagrcnnvic; PR 1951; l'C U 102). epilog»!, -ă adj. 1972 — Cu caracter dc epilog — v. intja (din epilog -\~ -«0* eplsdd-cltlic s.n. — Episod dc marc importanţă — „Jîpisoadc-ehcicy verificatc dc documente, sint reproduse cu exactitate/' Sc. 27 X 65 p. 2. „Ei, legionarii, sînt sălbaticii, ucigaşii în solda naziştilor, evocaţi ca atare în cîteva dintre cpisoadelc-chcic ale acestui film/' Sc. 23 I 75 p. 2; v. şi R.l. ÎS 1 G7 p. 2 (din episod-f ckcic). cpopfrc, -ă adj. (livr.) — Do epopee — „Permancnja vocaţiei epopeice/4 R.l. 16 III 76 p. 1, „Văzut ca parte a întregului, romanul (împăratul norilor * adaugă încă o pagină importanta masivului epopeic la carc s-a angajat autorul/' Sc. ÎS XII 76 p. 4 (din it. cpopcico! DESl, DX3). epoxfdlc, -ă adj. „Zona lipită [a clădirilor avariatei devine mat rezistentă dccit betonul însuşi. Eolosirca unor astfel dc răşini este un procedeu verificat# in timp; el a fost folosit dc circa 20 dc ani şi cu mult succes în Italia, Guatemala şi S.U.A., în California. Răşinile cfoxidiec sînt rezistente şi la agresivităţi chimice, ceea ce" facc ca scara lor dc utilizare să fie foarte larpă/' R.l. 26 IV 77 p. 3 (cf. engl. c-poxy [re si ii] / erbicîdă vb. I — A aplica crbicid© pc un teren — „O maşină dc erbi-ci dat, două combinatoarc şi două semănători stăteau pe terenurilo din itfauasia, din cauză că pe cimp nu sosise cistcrna cu apă. Dcci nu sc poate cibicUIa, nici combiiiatoarelc nn pot intra in lucru şi nici scmăuătorilc/' R.L 17 IV *76 p. 5 (din abicid -f -a). erbicidârc s.f. — Aplicarea do icrbicidc pe un teren — „...am plantat viţă nobilă; am deprins icrbicizavea şi fertilizarea ogoarelor... şi aşa am ajuns să stringem la porumb, în medic, 5 500 kg boaoc la hcctai*/' Sc. 1 VII 75 p. 4. „Umiditatea ridicată din so] erbicidâre 190 va favoriza atît dezvoltarea culturilor, cît şi a buruienilor. în aceste condiţii apare şi mai evi- ♦ dentă importanţa ce trebuie acor- vi dată erbicidării tuturor suprafeţelor stabilite." Sc. 13 IV 79 p. 5 [scris si ierbicizare] (din erbicida; DN3)/ l \j eredobiologie s.f. (biol.) — Ramură a biologiei interesată de problemele eredităţii — „Orientarea biochimică actuală a eredo-biolo- I giei înseamnă, în primul rînd, situarea în centrul atenţiei a caracteristicilor chimice, metabolice ale organismelor/' Cont. 5 IV 63 p. 7 //din eredo- + biologicii- '' ergonomie s.f. 1974 — Disciplina \J care studiază condiţiile de muncă — v. projcsiologie; v. si Pr. R.TV. 22 VI 80 p. 2, R.l. 8 VII 80 p. 2 (din fr. ergonomie; cf. engl. ergonomics; DMC 1949; L. Seche în LR 2/75 p. 176; D. Filoz., DEA; DEX, DN3). xl ergotamfnă s.f. (biol.) — Alcaloid izolat din secara cornută — „Specialiştii Institutului pentru controlul medicamentelor şi cercetării farmaceutice din Bucureşti au reuşit să extragă din secară ergoîamina, substanţă ce contribuie la diminuarea excitabilităţii sistemului nervos simpatic, folosită în obţinerea unor medicamente, între care Bergofenul. S-a realizat şi ergotoxina, din care se produc o serie de derivaţi cu efect terapeutic în tratarea ’ afecţiunilor de hipertensiune arte- rială/* R.l. 7 XI 78 p. 5 (din fr. ergotamine; DFMB, DM). ergoterapie s.f. (med.) — Tratarea unor boli prin munca —• „Noua unitate este dotată cu... ateliere unde se aplică procedee fiziotera-peutice (ergoterapie, terapie fizică si ocupatională — tesut, croitorie)". I.B. 11 VI 74 p. 1 (din fr. ergoilierapie ; PR 1961; DM; DEX, DN3). ergotoxină s.f. 1978 (farm.) — Amestec de trei alcaloizi izolaţi din secara cornută —• v. ergota-mină (din fr. ergotoxine; DFMB, DM; DN3). eritropoetină s.f. (farm.) „Prof. dr. docent I.B., membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, a reuşit cu sprijinul colaboratorilor săi de la Institutul de medicină şi farmacie din Cluj, să obţină m-tropoctinâ înalt purificată/* R.1. 28 I 75 p. 5. „Profesorul I.B. se numără printre primii în lume care, pe baza unei metode originale, a extras eritropoetină, un hormon care ia naştere în sînge şi care are o deosebită importanţă în practica medicală, servind la explorările funcţionale ale măduvei osoase, studiul anemiilor etc/' Cont. 20 VII 79 p. 8 [şi eritropoietină] (din gr. erytros ,,l(globule) roşii" + po[i]etis „producere'1; DM). erotizâ vb. I (livr.) — A face să devină erotic —• „N-ar fi exclus ca Matei Car agi ale să fi erotizat aşa personajele în dorinţa de a avea dccor de contrast/1 Luc. 191 esofagoplastie 29 VII 67 p. 7 (din fr. croiiscn DMN 1968). eruditisim adj. (livr.) — Foarte erudit — „Literat eruditisim, favorit al principilor italieni şi francezi din împletirea secolelor XVI şi XVII, prinţ el însuşi al poeziei, cavaler rafinat şi volup-tuos, Marino s-a născut la Napoli în octombrie 1569." R. lit. 11 X. 73 p. 27 (din it. entditisssima! VL1). escaladare s.f. — Extindere, intensificare (a războiului, a înarmărilor) într-o anumita zonă — „Escaladarea violenţei în Irlanda de nord a fost calificată dc şeful poliţiei locale drept «o tragedie umană şi un afront adus conceptului de societate civilizată»/' Sc. 15 VIII 75 p. 6 (din cscaladc; V. Guţu Romalo C.G. 202, M. Gheorgniu în LR 2/68 p. 132, Graur C. p. 25 — atestare din 1967, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DP; DEX, DN3). escaladă s.f. — Ascensiune, creştere rapidă — „Unde duce escala-da proietlionismului." Sc. 16 II 77 p. 6. „Escalada pornografiei în filmVil italian este o realitate care a cuprins ca o plaga toate genurile cincmatograficc." Cont. I XII 78 p. 10. „La optsprezece ani, după escalada din drog în drog, din ce în ce mai dure, s-a fixat la heroină în 1962/* Cont. II V 79 p. 4 (din fr. escalade, adaptat după enul. americ. esca-îation; PR 1964, BD 1966; M. Glieorghiu . în I>R 2/68 p. 132 x D. Am.j DEX, DN3). csenţâr s.n, — Vas special pentru prepararea esenţei (de ceai etc.) — „N-a fost îndeplinit cum trebuie nici angajamentul de a reproduce o serie de sortimente noi cum ar fi: strecurători de legume, escnţarc, omlcticre/1 Sc. 25 XI 62 p. 2 (din esenţă 4- -ar/ FI. Dimitrcscu în ‘ LL X/65 p. 240; DN3). esenţializârc s.f. (livr.) — Acţiunea de a csentializa — „Din meiapoezie — poezia despre poezie, despre materia sa. cuvintele — Nicliita Stăncscu extrage nelinişti metafizice, şi dintr-un instrument, cugetarea asupra limbajului sc transformă în chiar substanţa gîndirii poetico. Pro-ecs de abstractizare şi dc esen-{ializavc caracteristic întregii poe-zii moderne/' R. lit. 8 X70 p. 21. „Recenta premieră dc la Operetă reconfirmă ca. tinerii eboreautori pot îndreptăţi speranţele puse în ci. M.A. demonstrează aptitudinile ei dc csenţializare a dansului în «Nesfirşit, zborul Măies-trei» pe un libret dc G.M/‘ Săpt. S III 78 p. 6 (din csentializa/ V. Gntu Romalo C.G. — atestări din H)<39; DN3). esofagoplastie s.f. (rned.) — Restabilire a continuităţii esofagului printr-un proces reparator folosind tegumente — „Dr. G.D., creatorul esofagoplastiei româneşti/1 Sc, 24 XI 66 p. 4 //diu esofag 4- plastic; DM //. esofagosctip 192 esoîagosctfp s.n. (med.) — Aparat cu care se examinează esofagul — „în prezent există endoscoape specializate pentru multe organe Interne: esojagoscop, gastroscop, bronlioscop, laparoscop, rectoscop fi citoscop/' Sc. 4 I 64 p. 2 (din fr. oesophagoscopc ; FI. Dimitrcscu în LR 1/69 p. 5; DT, DM; DN3). cstablîslnnent s.n. (cuv. engl.) — Instituţie,- grup de persoane puternice care îşi apără privilegiile şi interesele — „Potenţaţii americani sînt cuprinşi în cunoscutul ((establishment)).' Dar acest iestablishment» îi lasă liberi pe artişti pentru a le risipi energiile, pentru a-i decontracta/' Cont. 22 III 74 p. 8. „Păpuşile doamnei Warren nu erau de "arătat nici în lume, nici în familie, ci numai secretul ruşinos al burgheziei bogate, al desfrîului aristocratic, al ipocriziei clericale, într-un cu-vînt al {iestablishment în toată descompunerea lui aurită/* R.l. 4 II 75 p. 2 [pron. istăbliş-fnent] (cf. fr. establishment; BD 1967, DMN 1968). estradîstic,-ă adj — Care aparţine estradei — „Apariţiile uşor tstradislice au vitregit darurile comice ale autorilor/' Sc. 30 V 63 p. 2. „D.S., cîntăreţ onorabil, © pus să exceleze într-un rol «!e nuanţă actoricească iar N.F., Actriţă de dramă, e dirijată spre falsă exuberanţă estradistică . tin. 18 I 71 p. 2; v.:şi Sc. 81 VIII 66 p. 4 (din estradă -ist ic). •şantionâj s.n. — Cercetare prin •şantioane, sondaj — „Primele-cer- cetări nivometrice sînt dezvoltate într-o zonă de eşantionaj în care intră bazinele Tiurilor Topolog, Argeş, Vîlsan, Rîul Doamnei/' I.B/ 25 IV 77 p. 2 (din fr. ichantillonnage). ctan6I s.n. 1974 (cliim.) — Alcool etilic — v. radiospectroscopic; v. şi R.l. 20 XII 79 p. 6 (din fr^ Sţhanol; cf. engl.. ethanol, germ. Ăthanol, rus. etanol; F. Ciobanu., !n SMFC V 62; DT, DC; DEX, DN3). etanş(eîz)âre s.f. — închidere ermetică — „în preajma noastră se găseşte şi meşterul V.M., omul care are în atenţie îmbunătăţirea microclimatului în secţie prin etanşarea instalaţiilor şi o ventilaţie corespunzătoare/' R.l. 22 XI 69 p. 2. „...cam de mult no promite «Metalocasnica»din Bucureşti noile activităţi de montat vizoare la uşi, împuşcat cuie în pereţii apartamentelor, etanşei-zarea ferestrelor şi uşilor." R.l. 15 XII 75 p. 5. „Pentru etanşei-zarea rezervoarelor şi canalelor care alcătuiesc sistemele de irigare, deosebit de valoros s-a dovedit un nou izolator universal denumit «Flexoplast», produs în R.P. Bulgaria/' Sc. 7 III 78, p. 4 (din ctanş[eiz]a; DTP; DEK, DN3). etapizâ vb. I — A împărţi în mai multe etape — „Dar a întinde şirul discuţiilor -ani şi ani de zile, a «etapiza» nişte dezbateri care nu se dovedesc, prin ceea ce ni se arată; deci t>-a**frste- 193 evaporâţîe rile, este cel mai nepedagogic sistem utilizat de pedagogi/' R.l. 19 XI 70 p. 2 (din etajă + -izd). etapizâre s.f. — împărţirea în mai multe etape — „Au fost totodată stabilite criterii de alegere a unităţilor, etapizarea acţiunii, măsuri pentru asigurarea unei furajări . raţionale." Sc. 4 VII 69 p. 5 (din etapiza). etnofolcldrity-ă adj. — Privitor la- etnofolcJor — „Am întllnit, de pildă, un glas bun, foarte bun, un tînăr dintr-o comună aflata la interferenţa dintre două zone bine determinate din punct de vedere etnofolcloric.11 Sc; 10 IX 78 p. 14; v. şi R.l. 16 X 81 p 2 (din etno- -ţ- joîcloric). elnomuzlcoldg s.m. — Specialist în muzica 'tradiţională a diverselor popoare — * „Prof. univ. E.C., etnomuzicolog." Sc. 31 V 77 ,p. 4. „în faţa unui juriu, alcătuit din folclorişti, etnomuzico- logi, compozitori, şi a unui public exigent, au evoluat tinere talente din 11 judeţe" R.L 17 VII 78 p. 5 (der. regr. din etnomuzi-coîogie; cf. fr eihndmusicologue, engl. ethnomxisicologist; BD 1968). etnomuzicologfe s.f. — Cerce- tarea tradiţiei muzicale a diverselor ^popoare — „în 1970 este numit profesor la Conservatorul «Ciprian Porumbescu» din Bucureşti şi director al Laboratorului de etnomuzicologie, care a luat fiinţă odată cu instalarea sa aici." Săpt. 2S IV 78 p. 7; v. si R.l. 27 V 81 p. % (din fr. ethnomusicologie; cf. engl. ethno- musicology; PR 1955, BD 1967; Th. Hristea în R. lit. 11 X*f 76 p. 9; D. Muz.; DE). eurocomunfsm s.n. „întrebare i Cum apreciaţi dvs. aşa-numitul curocomunism din ţările occidentale? Răspuns: După cum este cunoscut, această noţiune de eu-rocomunism este destul de nouă ... Am înţeles şi înţeleg că prin adoptarea acestei noţiuni de eu-rocoimmism, anumite’partide comuniste din ţările occidentale doresc; să sublinieze faptul că, în activitatea- lor, trebuie să ţină seama de realităţile istorice, economico-sociale din’ ţările respective." R.l. 15 VIII 77 p. 3 (din fr. eurocommv.nisme; DMO-1975). eurodolăr. s.m. 1975 — Dola?» american depozitat în băncile^ centrale europene — v. petro- • dolar (din engl., fr. curodollar/! PR 1965, BD 1970; DN3). evaporatâr s.m. — Muncitor car« lucrează la aparatul de evaporare — „Muncitorii I.H., cuapdrator, P.G., fierbător, au început al doilea an de muncă." Sc. 2 I 61 p. 1 (din evapora -f -tor; DN — alt sens, DEX, DN3). evaporâţîe s.f. — Evaporare — „Zilnic, specialiştii de la I.E.L.I.F. Brăila • determină, la punctele de avertizare, stadiul evaporaţici apei din sol pentru a stabili programele de udări/* R.l. 18 VII. 77 p. 3 (din fr. âvaporaiionj-DN3). — Dicţionar de cuvinte recent* evaporimetru evaporintetru s.n. •— Instrument pentru măsurarea vitezei de evaporare a apei — „La staţia de avertizare, cercetătorul N.G. face observaţii cu ajutorul evapori-metrelor în scopul stabilirii necesarului dc apă al diferitelor culturi irigate." FI. 15 I 72 p. 8 (din fr, Svaporimeire, rus evapo-rimei r; DTP, LTR; DEX, DN3). eveniment s.n. (circ.) — Accident — „Automobiliştilor, membri ai Automobil Clubului Român, caTe de-a lungul unei perioade de 5 ani — de la 1 septembrie 1969 — n-au avut abateri de la regulile de circulaţie — înscrise în permisul de conducere — li se vor acorda diplome de «Automobilist fără evenimente »." I.B. 19 IV 74 p. 3. „După scoaterea vagonului din garnitură,, fusul de. osie, care produce flacăra, s-a rupt. A fost evitat — cum se spune — un frav eveniment feroviar/', Sc. 29 VI 5 p. 3. „Evenimente rutiere." R.l. 4 II 76 p. 5; v. şi 26 KI 76 p. 5, Sc. 4 V 79 p. 5.(formal. din fr. cvtnemeni; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). evenimenţîâVă adj. (livr.) — Care bc mărgineşte . la descrierea evenimentelor — „Situat între romanul-reclicrche şi romanul-histoire, cunoscută operă a lui Eugen Barbu, «Groapa», are prin excelenţă structura unui. roman-evcnimcnţial." Săpt. 28 XII 73 p. 4. „Concepţia mea despre istoria literală este diferită, în lensul că eu introduc în cîmpul istoriei literare factori care nu sînt neapărat şi în mod esenţial numai factori * evenirnmţiali, ci, în acelaşi timp, factori structurali profunzi, în funcţie de care am Încercat să abordez istoria literaturii." R. lit. 7 II 74 p. 32 (din fr. ivinemeniiel; PR 1959). exasecundă s.f. 1976 — Unitate de timp echivalind cu un miliard de miliarde de secunde v. aitosecundă //probabil din liexa- -£• secundă//. excepţie s.f. (în constr., devenită clişeul de excepţie) — Excepţional — „Minimalizat, uneori ignorat de-a binelea, fiindu-i mereu preferate voci <>de excepţie» (oribilă expresie!), care însă, iarăşi mereu, uită să confirme opinia critică, poetul acesta se află... în primele rînduri ale poeziei româneşti de azi." Cont. 20 VII 79 p/ 10. „Nu mi se pare astfel deloc hazardată încercarea de a apăra şi unele din pieţele nobile, şi unele din patrulaterele de excepţie ale Capitalei noastre..." • I.B. 2 VIII 79 p. 2. „Un violonist de excepţie: M.C." Săpt. 17 Vin 79 p. 5 (cf. fr. d'excep-Hon). exemplaritate s.f. (livr.) — Caracterul a ceea ce este exemplar — „Dintre ultimele premiere radiofonice, «Eclipsa» de Leonida Teo-dorescu... reţine atenţia nu numai prin exemplaritatea ’ distribuţiei, dar si prin virtutile textului." R. lit. 26 II 76 p. 17 (cf. fr. exemplaritâ; DEX, DN3). 195 exploatabilităte ^xiitfn s.n. (fiz.) „Avînd «funcţii » extrem de importante în cristalul de semiconductor* cxi-tcnul este nn cuplu neutru legat prin forţe electrice. El este alcătuit dintr-o particulă încărcată negativ — electronul — şi alta încărcată pozitiv/* R.l. 14 66 p. 3. exobiologie s.î. (biol.) „Exobio-logicu Ramură a ştiinţei care studiază prezenţa şi particularităţile formelor de viaţă în afara Pămîntului, în spaţiul cosmic, pe planetele sistemului solar/' Sc. 19 VIII 61 p. 4; v. şi antropo, extraterestru (din fr. exdbiologie, engl. cxobiology; BD 1969; FI. Dimitrescu în LH 2/62 p. 136; DEX, T>NS). expancât, -ă adj. (chim.) — Spongios, dilatat — „Tălpile din PVC expandat cu structuri celulare şi din fibre poliuretanice... conferă încălţămintei o linie conformă cu modernele şi rapidele cicluri ale modei internaţionale/' R.l. 21 III 75 p. 3. „Sculptorul elveţian J.G,... este autorul unei statui... realizată -din material expandat, cu o înălţime de opt metri si cu o greutate de 15 tone/* R.l. !21 XQ 77 p. 6; v. şi 28 XII 74 p. 3, fonoizoloLte (1974), grifpandin (din engl. to expand). experi£nţă-pil6t s.f. — Experienţă importantă — '„Un om de afaceri foarte bogat şi-a permis o experienţă-pilot/' Cont. 28 X 66 p. 10. „Lacul trebuie re-oxi-genat. “Şi jpentru că «bolnavul» are proporţii mici, «mcdicii» lacu- rilor intenţionează fă Iaca aici la Nan tu a, o expcrientă-pilot. La una din marginile lacului se va construi un fel de sifon capabil să creeze un curent dc aer artificial care să pună în mişcare apele stătătoare de la fund, să le oxigeneze/' I.B, 27 X 70 < p. 4 (după fr. dxpârience-pilote; DjMN 1965). experimSnt-lfnrîtă s.n. — Experiment ultim — „împrumutul străin, clişeul sec, cxpcrimenUd-limită care, în loc să afirme originalitatea tînămlui creator, îl înfeudează nnor formule de mult perimate." Cont. 2 XII 66 p. 3. „O expoziţie bienală de stat, s-a spus adeseori, nu poate fi doar rezultatul vectorilor celor mai decis orientaţi către expert-meniul-limită, chiar dacă în multe ateliere individuale stadiul actual de evoluţie al artistului n-ar putea fi ilustrat prin altceva decît prin exclusivismul gustului său specializat/' Sc. 7 I 71 p. 4 (din experiment + limi+ ta). expertiza vb. I — A face o ex^ pertiză — „în ceea ce priveşta construcţiile cu o înălţime sub 4 nivele, din această catcgorie au fost expertizate 35 000 imobile, constatîndurse că 6 .700 au nevoie de consolidări." R.l. 19 V 77 p. 2 (din fr. expertiser; DT/ DN3). exploatabilităte s.f. — Calitate» unui bun de a putea fi exploatat— „Tocmai aceste diverse aspecte ale problemelor complcxe pri- 13* 22 exploatabiiitâte 190 vind «Exploat abilitatea zăcămintelor metalifere» sînt tratate în lucrarea prof. ing. dr. M.M. — a-părută de curînd în Ed. Tehnică." Sc. 15 I 71 p. 4 (cf. fr. exploi-tabiliti; DEX, DN3). 6xpo-eI6vl s.f. — Expoziţie a elevilor — „Contemporanele noastre. Din cuprins i Casa cu 60 de primăveri. Performanţe la şcoala românească de ceramică. Ştiaţi că... Expo-elevi. Practica elevilor de la Liceul nr. 15 din Capitală." Pr. R.TV. 21-27 VII 74 p. 9. „ tExpo-elevi * deschisă în localul liceului de filologie-istorie nr. 1 (Bd. Dimitrov nr. 91) se distinge de cele anterioare prin diversitatea mai mare şi originalitatea exponatelor." Sc. 26 V 79 p..4; v. şi micro-întreprindere (din expo[ziţie a] elevi[lor]). 6xpo-parc s.n. „Din această primăvară, cartierul Bucureşti din Piteşti va îmbrăca o haină florală deosebită. Colectivul administraţiei serelor, pepinierelor şi parcurilor pregăteşte aici un original <(Expo-parc» pe o suprafaţă dc 15 000 mp." R.l. 8 IV 71 p. 2 (din expo\ziţie în] parc). exporillmn s.n. „România este reprezentată de întreprinderea Tehnoforestexport si Export-lemn:9 R.l. 16 XI 68 p. 1 (din export [de] lemn). ixpo-şcoâlă s.f. „Expo-şcoalâ este firma unui nou magazin din Bîrlad care expune şi desface obiecte lucrate în atelierele şcolilor şi liceelor din localitate."" R.l. 9 I 75 p. 3; v. şi Sc. 21 VI 80 p. 4 (din expo\ziţie de] şcoală). expotlxt s.n. „La Timişoara s-a înfiinţat un nou tip de magazin, «Expotext» (o abreviere a cuvintelor: expoziţie textilă)." R.l. 19 XI 72 p. 5 (din expo[zi~-ţie] text\ilă]). expozfţie-dezbâtere s.f. — Expoziţie în care se organizează discuţii — „O expoziiie-dezbatere în care sînt expuse diferite articole de uz casnic, precum şi schiţele unor ustensile destinate uşurării muncii în gospodărie s-a deschis în ziua de 16 martie la galeriile «Art Tnd.»“. Sc. 18 III 73 p. 1. „Această revelaţie mi-a fost oferită de expoziţia-dezbatere deschisă la galeriile bucurestene «Art 'Ind».“ Sc. 19 III 74' p. 1 (din expoziţie + dezbatere). expozîţie-simp6zion s.f. — Expoziţie prezentată cu prilejul unui simpozion — „La Institutul central de cercetări agricole s-a deschis joi o expoziţie-simpozion pe tema «Folosirea maselor plastice în agricultură»/' R.l. 18 XI 66 p. 5. „Extinderea relaţiilor comerciale est-vest... constituie una din preocupările principale ale firmei «The Singer Co.» care între 5 şi 8 noiembrie va organiza, în colaborare cu întreprinderi româneşti de comerţ exterior, o expoziţie-simpozion la Bucureşti..." Sc.t. 1 XI 73 p. 6 (din expoziţie + simpozion). expozfţie-test s.f. —. Expoziţie în care se prezintă mostre pen- 197 extraatmosîeric tru testare — „Filiala din Cluj-Napoca a Asociaţiei Române de Marketing a organizat o expo-ziţie-test, în cadrul căreia zeci de creatori din întreprinderile şi instituţiile municipiului au prezentat mostre de obiecte de uz casnic, articole de îmbrăcăminte../' R.l. 9 I 76 p. 2. „Răspuns la o expoziţie-test." Sc. 28 II 76 p. 3 (din expoziţie -f test). expozfţîe-tîrg (internaţlonăl) s.f. — Expoziţie cu caracter de tîrg internaţional — „Sîmbătă dimineaţă s-a deschis în pavilionul noului combinat apicol de la Băneasa prima Expoziţie-tîrg internaţional de apicultura/' Sc. 29 VIII 65 p. 1. „Expoziţia-tîrg de la Halele Obor/' I.B. 2£ IX 66 p. 1. „Peste 400 din cele mai frumoase şi mai productive animale din rasa bruna de Maramureş au fost prezentate la cea de-a 8-a ediţie a expoziţiei-iirg anuale de la Sighetul‘Marmaţiei — «Bruna de Maramureş»/' Sc. 1 VII 75 p. 5; v. şi I.B. 18 VII 67 p. 1, R.1.3 IX 78 p. 2 (din expoziţie 4- tîrg [internaţional]). expoziţionâl, -ă adj. „încercarea fotoreporterului nostru de a cuprinde al Institutului Regal de Chimie reprezintă o nouă şi importantă recunoaştere a meritelor dumneavoastră ştiinţifice." Sc. 18 VI 78 p. 4 [pron. fâloii], fem6ie-agron6m s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de agronom — „De la femei mergînd supuse în spatele bărbatului — la primele femei-agronom.,t Cont. 21 IX 62 p. 5 (din Jemeie *f agronom). fem^ie-artfst(S) s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de artist (plastic etc.) — „Expoziţie a femeilor-artiste/' Sc. 9 III 63 p. 4 (din femeie + artist). fem6ie-astronaut(ă) s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de astronaut — „Ânul viitor N.A.S.A. va recruta primul lot de 43 de femei-astronaute. Dintre acestea se va alege prima echipă care va fi lansată în spaţiu în anul 1979." R.l. 8 XI 76 p. 6 //din jemeie r|> astronaut; cf. fr. femme-cosmo-naute; DMN 1967//. femlie-autoâre s.f. — Scriitoare — „Cunoscuta scriitoare engleza Aga* tha Christie, prima femeie-autoare de romane poliţiste, şi-a marcat evenimentul celei de-a 80-a aniversări a naşterii prin publicarea celei de-a 80-a cărţi." I.B. 16 IX 70 p. 4 (din jemeie -fc autoare; cf. fr. femme-auteur / DMN 1966). fem€ie-aviat6r s.f. — Femeie caro a îmbrăţişat meseria de aviator — „Iar femeile... nu-s cu nimic mai prejos decît noi — bărbaţii — în atîtea şi atîtea domenii de activitate umană. Să amintesc de fe?neile-aviator, de femeile-marinar (ca sa mă refer doar la profesiunile ieşite din comun.)" I.B. 6 XII 72 p. 3; v. şi Sc. 6 I 82 p 1 (din femeie + aviator). femlie-cineâst s.f. — Femeie caro a îmbrăţişat meseria de cineast — „ «Sambi’zanga» — producţie a studiourilor franceze, regizată de angoleza S.M., prima femeie-ci• neast africană." Sc. 15 IV 74 p. 2 (din femeie + cineast; cf. fr. femmc-cinâaste; DMN 1967). femeie-clown 202 îemeie-clowîî s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de clcrwn— „La Budapesta sînt pe cale de calificare şase jemei-cl0x111“ Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din femeie + clown). femSi<î-compozit6r si. — Femeie caie a îmbrăţişat meseria de compozitor — „M.M. a fost distinsă în cadrai celui de al V-fca concurs internaţional pentru /&-inei-compozitori de la Mannheim/' Cont. 4 XI 66 p. 7 (din femeie compozitor). îemGIe-copîl s.f. —. Femeie cu aspect şi atitudini de copil — „Cîtă sălbatică energie si ce disperată hotărîre în aceasta firavă femeie-copiii" Cont. 24 II 67 p. 4. „între 1950 — 1970, tot ceea ce ţinea de civilizaţia ochiului a intrat într-un fel sau altul sub magia unui adorabil clişeu afemeia-co-pili>“ Cont.. 26 II 71 p. 7 (din femeie + copil). îem£ie-detectîv s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de detectiv — „Oprit la ieşirea din-tr-un magazin londonez" de o fe-mcie-detcctiv, a lovit-o si a încercat să fugă.1' R.l. 28 VIII 75 p. 6; v. şi karaU (1974) (din femeie + detectiv; cf. fr. fenime-detective; DMN 1966). femeie-doctor s.f. 1966 — Doctoriţă — v. jemeie-profesor (din femeie + doctor). femeie-forjfir s.f. — Femeie care , a îmbrăţişat meseria de forjor — „Tot într-o scrisoare, un cititor din Bucureşti îmi atrage atenţia ca am numit-o pe eroina reportajului lui AL Stark femeie-sudor în loc de femeie-forjor" R. lit. 28 II 74 p. 26 (din jemeie -J- forjor). îem6ie-gonţ!cli6r s.f. 1974 — Femeie care a îmbrăţişat meseria de gondolier — v. femeie-toreador //din femeie + gondolier//. îem£ie-ingîn6r s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de inginer — „Avem trei secţii în afara celor şase unităţi integrate, toate coordonate de către femei. Femei-in-gincr“ R.L 6 I 74 p. 3. „Familia anunţă cu profundă durere împlinirea unui an de la decesul mult iubitei lor ing. E.Z.-L., prima femeie-inginer" R.L 2 XI 74 p. 4; v. şi femeie-medic (din femeie + inginer; cf. fr. femme-in-gânieur; DMN 1967). femSie-m âmă s.f. 1. — Femeie în calitate de mamă — „Am fost mişcată de rîndurile scrise în ziar despre femeia-mamă." Sc. 7 XII 66 p. 2. „în proiectele de statut şi-au găsit precizarea sarcinile sindicatelor în domeniul aplicării cu stricteţe a prevederilor legislaţiei muncii în ce priveşte ocrotirea femeii, a femeii-mame în special, uşurarea condiţiilor ei de muncă şi de viaţă." Sc. 26 III 71 p. 4. „Sănătatea femeii-mame — obiectiv cotidian de maximă importanţă al activi-tătii medicale/' Sc. 2 III 75 p. 4j v. 'si Luc. 2 XII 67 p. 1, Sc. 9 XII 73 p. 2, R.L 4 VII 73 p. 2, 26 IX 75 p. 5, fcmeie-medic. 2. 203- îemeie-pictor — Gravidă — v. tkaUdomidă (1972) (din femeie 4- mamă). îemâîc-manechin s:f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de manechin — „Cea mai frumoasă... este fcmeia-manechin, drapată în rochie neagră, fără spate, cu o simplă bentiţă care-i întunecă pielea, cu voaletă violet, punctată în argintiu, * care-i acoperă toată faţa/* Săpt. 7 VI 74 p. 8 (din jemeie + mancchin). fein6ie-inarînăr s.f. 1972 — Fe- meie care a îmbrăţişat" meseria de marinar — v. femcic-aviator; v. şi Sc. 19 XII 79 p. 1 (din femeie + mariîiar). fem6ie-niatad6r s.f. — Femeie carc a îmbrăţişat meseria de matador — „A/T. este prima femeie-matador din Spania care a beneficiat de prevederile legii din August. Zilele trecute ea a intrat pe jos in arenă (pînă acum femeile se puteau măsura cu taurul numai călare), participînd la o corrida Ia Guadalajara/' R.l. 25 X 71 p. 6 //din femeie matadorii. Iem6ie-m£dic s.f. — Doctoriţă — „Destoinica muncitoare,' harnica ţărancă, iscusita cercetătoare, fe-meia-inginer, femcia-mcdic, fe-meia-profesor şi, în acelaşi timp, femeia-soţie şi mamă, în toate aceste ipostaze, femeia din ţara noastră se face preţuită şi respectată./ Sc. 7 III 76 p. 1 (din femeie medic; cf. fr. femme-mcdccin; DMN 1961). fem£ie-miliţiăn s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de miliţian — „Un pilot american a’ fost capturat şi este păzit acum, în drumul prin junglă, de către o femcie-miliţian/' RJL. 13 I 67 p: 6 (din femeie + miliţian). îem£ie-obiect s.f. — Femeie redusă la starea de obiect de plăcere— „Bărbatul nu mai e în exclusivitate «acel care alege». Lîngă «femeia-obieci), .apare «bărbatul-obiect»." Cont. 25 XII 70 p. 6. „Femeile sînt îmbrăcate, decorate, stilizate de gustul masculin, în vederea consumului masculin, şi această situaţie e acceptată şl chiar dorită, nu numai la nivelul femeilor-obiect, dar şi la nivelul femeilor emancipate/' Cont. 21 V 71 p. 6; v. şi 9'VI 78 p. 9 (din femeie -f obiect; cf. fr. /cm-mc-objet; DMN 1965). femeie-om de ştiinţă s.f. „Urma de obicei un interviu cu o femeie-om de ştiinţă!' R. lit. 2 X 69 p. 28 (din jemeie -f om de ştiinţă; FI. Dimitrescu iu SCL 3/70 p. 331). femeie-ostaş s.f. — Femeie caro luptă ca ostaş — „«Femeia-ostaş»/' Gaz. lit. 20 IX 62 p. 8 (din jemeie -f- ostaş; cf. fr. femme-soldat; DMN 1968). femeic-pîctor s.f. — Pictoriţă — „A şasea ediţie a VSăptăminilor internaţionale ale femeii», desfăşurată Ia Cannes, a prilejuit o confruntare între femeile-pictori şi sculptori din diverse ţări." Cont. 6 VI 69 p. 7 (din femeie ^ femeie-pictor 204 pictor; cf. fr. fenime-peintre ; DMN Î967). Teîii&e-pil6t s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de pilot — „Ea este prima femeie-pilot care soseşte la Londra conducînd un avion de pasageri de cursă lungă." I.B. 2 X 65 p. 4. „Femei-pilot la încercări de autoturisme. Recent conducerea întreprinderii de autoturisme Piteşti a luat iniţiativa pregătirii, la locul de muncă, a unui însemnat număr de femei în meseria de pilot la încercări de autoturisme.' Sc. 18 XI 73 p. 2. „S.Y., o tînără libaneză de 22 de ani, este prima femeie-pilot din Liban şi dealtfel şi din întregul Orient arab/' Sc. 5 I 74 p. 6; v. şi Mag. 15 VII 67 p. 3, R.l. 3 VIII 67 p. 3 (din femeie + pilot; cf. fr. femme-pilote; DMN 1967). TcmGie-pofit s.f. — Femeie care scrie (şi publică) poezii — „Era cit pe-aci să mă mohorăsc cu bilanţul făcut de M.B. în ((Contemporanul» din 4 iulie crt. din care urma să rezulte cît de puţin încăpătoare a rămas literatura pentru femeile-poet. şi femeile-pro-zator şi mă cîiinuiam straşnic să fac în mintea mea dreptate acestei urgisiri/' Cont. 18 VII 69 p. 3 (din femeie 4* Poet; cf* fr. fem-me-poite; DMN 1966). femlie-primâr s.f. — Femeie cu funcţia de primar — „Film de actualitate, reliefînd momente din viaţa unei femei-primar întruchipate de Margareta Pogo-nat/' I.B. 3 X 75 p. 2 (din femeie a furnizat mai multe ferry-boat-uri care vor acoperi această distanţă în 21 de ore." I.B. 12 VT 74 p. 8 [scris şi ferry-boat] (din engl., fr. ferry-boat; DTP, D.Tr.; DEX, DN3). f£rmă-etaI6n s.f.—Fermă model — „în acest an, de pildă, inginera V.D. a mers la ferma-etalon de la fermă-etăloii 206 Urecheşti, unde a făcut o tăiere demonstrativă a viţei de vie (o tehnologie modernizată)/' Sc. 1 IV 76 p. 1 (din fermă etalon). f£rmă (experimentâlă)-pil6t s.f. — Fermă model — „Cercetătorii de la Staţiunea experimentală agricolă din Geoagiu au conceput şi organizat ferme experimentale pilot în unele cooperative agricole fi întreprinderi agricole de stat. Pe parcursul a cîtorva ani, specialiştii staţiunii vor urmări în dcesteferme pilot aplicarea tehnologiilor moderne de lucrare a pămîntului si rezultatele obţinute/' R.l. 3 III 75 p. 2 (din fermă [experimentală] 4- pilot; cf. fr. ferme-pilote; DMN 1962). fermentoterapfe s.f. (med.) „La [nstitutul de fiziologie al Academiei de ştiinţe a R.S.S. Armene a fost pusă la punct o metodă care se numeşte o fermentoterapie complexă... Metoda permite lichidarea cicatricei, deschizînd calea refacerii funcţiilor de bază ale celulei. Pentru aceasta sînt utilizaţi fermenţi/* R.l. 3 IV 78 p. 6 (din ferment terapie, după model rus.). fermi6n s;m. (fiz.) „Particulele al căror spin este un număr semi-Intreg, 1/2, 3/2, 5/2... se numesc «fermioni » şi nu este posibil ca, simultan, două dintre ele să ocupe acelaşi spaţiu." Gont. 12 I 79 p. 5; v. şi spin, superparticula (de la numele fizicianului it. JB. Fermi, fr. fermion; PR 1955; DT, LTR, DC; DN3). feronerie s.f. 1974 — Lucrare artistică din fier — v. velurat; v. şi rR.l. 21 X 80 p. 3. (din fr. feronnerie/ DT; DN3). fersmanît s.n. 1965 (geol.) — Specie de minereu — v. landauit (de la numele savantului Fersman). îestlvâl-coriciîrs s.n. „Miercuri a început la Tîrgovişte cea de a treia ediţie a popularului festivaU concurs de romanţe «Crizantema de aur»." Sc. 29 X 70 p. 3. „La Suceava se desfăşoară cea de a treia ediţie a festiv alului-concurs de etnografie şi artă populară...* R.l. ,22 VI 74 p. 2. „S-a încheiat cea de a treia ediţie a festivalului-concurs «Voroneţiana»." R.l. -26 VTI 78 p. 2; v. si I.B. 9 X 70 p. 2, Săpt. 5 VII 74 p. 7, 21 VI 74 p. 7, R.l. 14 XII 74 p. 2 (din festival concurs). festivalier, -ă adj.—De festival — „Agendă festivalieră" R.l. 6 IX 67 p. 3. „Cele două melodii ale lui G.G. (Premiul II) confirmă ceea ce scriam şi după alte ediţii i. el este un maestru al scriiturii muzicale festiv aliereR. lit. 7 VIII 75 p. 18 (din fr. festivalier j DMN 1965; DN3). festivalist s.m. — Participant la un festival — „Iată, azi, instantanee surprinzînd activitatea de ieri.., festivalişti aplaudînd un spectacol român într-unul din parcuri." Sc. 4 VIII 62 p. 4 (din festival -ist). festJvîsm s.n. (peior.) — Caracter prea festiv — „Cînd festivis- 207' fibroscop; muldă mîna cil mulţumirea de sine/' Sc. 13 X 65:p. 2. „Festivismul diminuează eficienţa, muncii, ppli-tice de masă." Sc.. 31 VH.73‘pv 2; v. şi R.l. 8 175 p. 1, Săpţ. II V 79; p. 7 (din festiv -{- -ism). fe&iiv-fsf, -ă adj. (peior.) — Cu caracter festiv — „Tomul lui nu e festivi st, ci numai sărbătoresc." Gaz. lit. 5 X 67 p. 1. „Incongruenţa trebuind ai fi pedepsită, adio material «tocit» de-acasă, adio etalare de cunoştinţe cfestiviste& — atenţia şi datele unei culturi generale medii rămîn aici singurele de rigoare." R. lit. 4^ II 71 p. 27 (din festiv -f- -ist; V. Guţu Romalo C.G, 215). fetomatSrn, -ă. adj. 1978 (med.) —Privitor la fetus şi la mamă—v. perinalal //din fetus + maternii. fiabilitate s.f. (tehn.) — Capacitatea unui aparat, a unui. sistem de a funcţiona fără incidente un timp dat — „Cînd Armstrong a coborît. pe Lună, pipăind,; cu prudentă, praful din ograda necunoscuta, inima lui batea cu 156 pulsaţii pe minut. Era mult, dar fenomenul: acesta de tahicardie nu se datora fricii, nici cel puţin îngrijorării, deoarece sentimentul dominant, în toată această- călătorie fascinantă, a fost fiabilitatea.” Cont. 26 VII.69 p. 10. „în opinia, cercetătorilor de lâ «Duke Uni-versity,- Medical Center» din Dur-ham (Carollna de Nord) unde a fost verificată f iabilitatea aparatului, invenţia permite repararea promptă: a unui electrod dcfcct." Sc. 18 IV' 78 p. 6; v. şi 16 XII 70 p. 6, R.l. 10 III 79 p. 6, fono-cardio graf (cf. fr. fiabilitd; DMN»' 1950; LRC II- 105; L. Seche ’ în LR 2/75 p. 177, A. Bej’rer în SCL 5/76 p. 537, Fi. Suteu îm LR 5/80 p. 557-558; DT;* DN3). fianît, s. (geol.)- „în laboratoarele* Institutului de fizică al- Academiei de Ştiinţe a U.R.S;S. a fost obţinut,, prin sinteză, un soi nou de mono cristale, denumite fi anii,, care se aseamănă,; atît prin aspectul lor cît şi prin unele însuşiri — între care * duritatea şi transparenţa — cu diamantele naturale." R:l.* 29 XI 75 p. 6 (cuv. rus). flbrinactiv s. „Singelui luat pentru analiza i se adaugă un polies-ter denumit afibriv activcare permite separarea sîngelui în fi-hrină, ser şi globule roşii, fără a fi necesară scurgerea intervalului pentru coagulare.” Sc. 3 VI 78 p. 6 jj din fibrinâ -f activ//. îîbrolemnâs, -oâsă adj. — Alcătuit prin împîslirea şi presarea fibrelor, de lemn. — „De aprecieri deosebite s-au bucurat piesele de bucătărie şi cuierele de vestibul executate cu plăci; fibro-lemnoase melaminate." I.B. 6 I 62 p. 1. „Vreau să vă anunţ o veste: pentru prima oară în ţară, fabricăm — după o tehnologie proprie — plăci fibro-lcmnoase mulate/* R.l. 5 II 75, p. 3; v. şi PFL (din fibră \_de lcmn~\ + lemnos; FI. ; Dimitrescu în LL 10/65 p. 233; DN3). fibroscop s.n. (med.) — Instrument pentru studierea cavităţilor1 fibrosc<5p 208 interne — „Recent s-a introdus în cercetare un nou tip de endo-scop — fibroscopal — format din-tr-un tub flexibil cu diametrul de 1,2 cm, constituit din 150 000 — 200 000 fibre fine de sticlă, fiecare fibră avînd diametrul de 1,5 microni. Fiecare din aceste fibre transmite cîte un element al imaginii alcătuită astfel din multe mii de imagini parţiale/' Sc. 4 I 64 p. 2 //din fibră + -scop; FI. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5//. fibrospdng s. (med.) „Eforturile depuse de specialiştii români în vederea găsirii unui procedeu de corecţie a acestei infirmităţi [heinofilia] s-au soldat cu succes. Ei au realizat un produs numit nfibrospong» preparat sub forma unui burete din fibrină, cu ajutorul căruia se obţine coagularea sîngelui in timpul intervenţiei chirurgicale." R.l. 27 III 76 p. 5 (din fibr[ină] + spong[ios~\). îibrotext s.n. „Fibrotextid, un de-şeu rezultat la fabricile de încălţăminte, a devenit, ca urmare a unei fructuoase colaborări a specialiştilor din industria uşoară şi a celor din construcţiile de maşini, un material util, fără să fie nevoie de investitii suplimentare/' R.l. 18 XI 78 p. 5 (din fibră + textttlă]; cf. engl. fibrotexiile; TDTE). fidel ist adj., s.m. „în ultimul timp. cci nemulţumiţi [de regimul din Panama] sînt denumiţi şi nfidelişti» (simpatizanţi ai regimului Fidel Castro)/' Sc. 16 VII 61 p. 4 (de la n. pr. Fidel [Castro] + -ist; cf. engl .fidelist; BD 1963; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137). fidelitate s.f. (muz.; în -sint. mare, înaltă fidelitate) — Reprodu- cere fidelă a sunetului — „Repertoriul muzical a fost împrospătat cu cele mai noi şlagăre româneşti şi străine care sînt. transmise de o staţie de' mare fidelitate/' R.l. 1 VIII 79 p. 5 (după engl. americ, high fidelity [hi-fz]). fierbăttir1 s.m. 1961 — Muncitor care execută operaţiile de fierbere în Gadrul prelucrării unor materii prime — v. evaporător (din fieybe + -[ă]tor; DEX). fierbăttir 2 s.n. (gosp.) — Mic. aparat care, introdus în apă şi pus la priză, face să fiarbă apa — „Daniel şi-a preparat cafeaua cu ■ fierbătoruL" (din fierbe + ~[a}tor; DT; DEX). fier-bet<5n s.n. „Specialiştii Institutului de construcţii ’ Harkov au elaborat o originală metodă de. tăiere' a fier^betomilui prin topire cu ajutorul arcului vol-taic/' Sc. 26 VIII 77 p. 6; v. şi fierar-betonist (1961) (din \fier + • beton;- DT). fierâr-betoiifst s.m. — Muncitor care se ocupă cu' executarea armăturilor elementelor de construcţie— „Brigada de ' fierar-betonişti condusă de D.D. a executat montarea fierului-beton la 4 blocuri cu dîte 9 etaje, realîzînd economii de 15 tone fier-beton/' Sc. 7 X 61. p. 1; v. şi I:B. 2 III 62 p. 1 (din fierar 209 film-antologie + betonist; ¥\. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233; DTP; DEX). fi£s*ta s.f. — Festival (la origine religios), sărbătoare, petrecere în ţările de limbă' spaniolă, apoi extins — „Premierea solilor României socialiste s-a transformat într-o veritabilă' fiesta mexicană : formaţii-de omariachis *>, cu instrumentişti îmbrăcaţi în pitoreşti costume mexicane purtînd mari sombreros, se dezlănţuie în-tx-o suită de cîntece' populare mexicane si româneşti/* Sc. 10 VI 75 p. 2; v.' şi 1 ‘XI.80 p. 4(dinsp. fiesta; cf. fr., engl. americ;fiesta; DMN 1964; * El. Toma în * ER p. 476; D.Am.; DN3). fllamentâr, -ă adj. 1974 — Care are filamente — v. car dat (din filament 4* -ar). filariâzis s. (med.)—Elefantiazis— „'Bolile tropicale mai fac ravagii în vastele regiunii ale Africii, Asiei şi Americii. Latine. Potrivit datelor furnizate. de ‘ Organizaţia Mondială a • Sănătăţii • (OMS)... schistosomiasis, o - boală purtată de şerpii de apă, care atacă ficatul, splina, intestinele şi inima, infectează, circa 200 'de -milioane de persoane; filariosis-ul, cauzat de mai multe specii rde viermi -.paraziţi, produce desfigurări,: inflamări ale braţelor si picioarelor - .şi • orbire." R.l.- 21 •'fal 78 p.- 6 (din filaria; cL it. filariosi, ■ fr. filariose; DM; DEX, DN3). /fildeşul, re. adj. — De culoarea fildeşului — „IVI^am găsit în faţa unui bărbat cu părul foarte că- runt, cu tenul fildeşiu, profund oriental/' R. lit. 28 III 74 p. 32 (din fildeş + -in; DEX). film s.n. — Desfăşurare (a unei manifestaţii, vizite, curse etc.) — „Iată pe scurt filmul' cursei/* Sc. 9 V 61 p. 5; v. şi R.l. 24 XII 19 p. 1, R. lit. 26 VI 80 p. 8, amerizare (din fr. film; DMN 1965; FI. Dimitrescu. în LR 2/62 p. .137; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). film-anchetă s.n. — Film cu caracter * de ancheta — „Celălalt film-anchetâ «Mîine începe azi* este un film despre tinerii' din zilele noastre/1 Sc. 18 VII 65 p. 2. tJFihnul-anchetă xîBrazii t>, realizat de T.U. la Grupul de şantiere de pe Someş../* Sc.'17 IV 74 p. 2. „Este necesar, deci, ca strădaniilor pasionate, concretizate adesea în certe reuşite ale creatorilor , de la studioul • «Al. Sabia», să li şe răspundă prin stabilirea, în planul tematic, a ponderii justificate de importanţa filmuhri-anchetâ/* Sc. 14 XI 75 p. 4; v. si Cont. 17 IX 65 p. 6, • R.l. 24 VII 69 p. 2, I.B. 8 X 70 p. 2, Cont. 2 XI 73 ,p. 5, I.B. 18 IV 74 p. 2, Săpt. 26 VII-74 p. 6 (din film 4* anchetă; cf. fr. film-enqvAte; DMN 1966; FI. Dinii-trescu în BRPh 1/69 p. 166). filni-antologfe s.n. 1. — Film antologic — „Acest film-antologie trebuie văzut nu numai, pentru că noi o cunoaştem deocamdată foarte puţin pe cea căreia îi e dedicat/* Cont. 29 . X 65 p; 4; 2. — Film cu caracter antologic - fihn-antologie 210 „«Aşa se distra lumea» este subiectul filmului-antologie realizat de cunoscuta casă Metro-Gold-win-Mayer pentru a marca împlinirea unei jumătăţi de secol de existenţa/1 Sc. 11 VI 74 p. 6; v. ţi Cont! 29 V 64 p. 4 (din film -{r antologie; FI. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 166). fllm-avertlsni6nt s.n. — Film care &re rolul de a atrage atenţia asupra unor fenomene — „«Brăţara de bronz»" este, evident, drama dezrădăcinării. Dar este, în acelaşi timp, un fUm-mărturie, nn fihn-averîisment în probleme care au încă o pondere,., deloc neglijabilă în procesul prefacerilor sociale din ţara sa/' Sc. 23 IV 76 p. 2. „Pe toate ecranele din ţară va fi prezentat, în deschiderea programelor obişnuite, un film-avertisment de âouă minute şi jumătate, alcătuit din scurte secvenţe din cîteva din cele mai celebre filme produse de-a lungul anilor în Franţa/' Sc. 4 II 78 p. 6; r. şi R.l. 25 XI 78 p. 2 (din film avertisment). fllm-balGt s.n. — Balet filmat — „Filmul-balet «Carmen» cu M.P. în coregrafia cubanezului A*A." R. lit. 20 XI 69 p. 27. „După o seamă de reuşite la televiziune, In primul rînd cu un balet «Masa tăcerii» pe muzică de M.L., apoi cu un film-balet «tv» pe muzică de Becaud, a scris şi înscenat partitura coregrafică a# unei piese de Stravinsîd/' Săpt. 4 XII 70 p. 3 • v. şi I.B. 12 I 76 p. 6 (din film 4r balet). film-catastr6îă s.n, Film care are ca temă o catastrofă (cutremur, inundaţie etc.) — „Psihologii explică moda filmelor-catasirofâ ca o formă de consolare: un sistem inventează o condiţie apocaliptică pentru ca, în comparaţie cu ea, realitatea să apară mai bună si mai potrivită, mai suportabilă/1 R. lit. 3 IV 75 p. 23. „Se pare că genul filmelor-eatastrofă s-a încetăţenit definitiv odată cu celebrul «Păsările» al lui Hitch-cock/' R.l. 25 XI 78 p. 2 //din film -)- catastrofă//. îilm-comândă s.n.. 1. „Aceste aspecte ale muncii — care nu ţin de creaţie — pot fi încredinţate computerelor. Concepţia autorului este dictată maşinii prin calcule matematice, iar filmarea rezultatelor date de maşină se face automat. în felul acesta, un film-comandă, pentru a cărui pregătire şi filmare manuală erau necesare opt ore de lucru, poate fi terminat în cinci minute!'4 I.B. 5 XI 70 p. 2. 2s „La noi, «telmo-filmele» intră în vastul recipient al aşa-numitelor «filme-comandă». Ministerele, instituţiile, marile unităţi industriale sau comerciale sau culturale au posibilitatea să «comande »." R.l. 14 XII 71 p. 2 //din film + comandai/. film-dezbâterc s.n, — Film cu caracter de dezbatere — „Indiferent de cum o să-l numim, ne aflăm în faţa unui film-dezbatere şi caracterul acesta se citeşte de la început în formula scenariului : procesul." Sc. 15 IX 65 p. 2. film-mamut „Drumul unui anumit tip de film-dezbatere, drumul unui anumit tip de «policier », drumul unui anumit tip de comedie civică/* R.l. 16 II 7S p. 2 (din film ^ dezbatere; FI. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 167). Silm-document s.n. — Film cu caracter de document — )tFihmă-document MONDO CANE/* Cont. 13 I 67 p. 2. La limita între film-document şi film-ficţiune se găseşte... “R/lit. 9 X 69 p. 24. „ «Cazul Mattei» nu este un film de ficţiune, nu este nici ceea ce numim de obicei un documenar. Este ceva mai mult. Este un film-document al epocii sale, un film-documcnt al Italiei de azi/* Cont. 1 XII 72 p. 5; v. si R. lit. 25 III 71 p. 27, I.B. 17 XI 72 p. 2 (din film + document). îilm-fluviu s.n. — Film de o lungime neobişnuită — „ «Ziaristul » a fost -un* adevărat film-fhi-viu, avînd două serii a cîte două ore fiecare/* Cont. 21 VII 67 p. 5. „Un film-fluviu s-a vărsat într-o mare de emoţie destul de greu de înţeles de «cineva din afară»/* R.l. 3 I 78 p. 6; v. şi Cont. 1 XII 78 p. 10 (din film -f~ fluviu; cf. fr. film-fleitvc; DMN 1966). fihn-gigănt s.n. — Film dc o lungime neobişnuită, cu foarte maTe figuraţie — „Se turnează filme-gigant de 3—4 ore în care apar mii de figuranţi/* Cont. 22 III 63 p. 5. „După «Căderea Troiei», «Ultimele zile ale oraşului Pompei», primul film-gigant apare deja ca un matur super-spectacol/* Cont. 4 VII 69 p. 5 (din film + gigant). îfim ic, -ă adj. — Referitor la film — „Ca să fiu mai explicit, ar trebui să recurg la un corespondent cinematografic al termenului consacrat, în literatură, de clivresc». Filmic înseamnă altceva, aşa câ m-aş opri simplu, prin analogie, la «filmesc»/* Luc. 11 III 67 p. 8; v. şi Cont. 25 VIII 67 p. 5 (din film + -ic; cf. fr. filmique; I. Iordan în SCL 4/64 p. 418, exemple din 1962; DN3). film ist s.m. (formaţie ironică) — Creator de filme — „Românul nu-i născut doar poet ci şi sinop-sist, scenarist şi chiar 'filmist.n Cinema 4/74 p. 11 (dinfilm + -isi). Îilm-Ucţie s.n. — Film cu caracter de lecţie — „D.P. nu a făcut un film-lecţie despre viaţa şi opera lui Ţuculescu şi nici n-a încercat o cercetare exhaustivă a creaţiei acestuia/* Cont. 23 IX 66 p.*5j v. şi R.l. 12 XI 66 p. 6 (din film 4 lecfie; FI. Dimitrescu în BRPh. 1/69 p. 167). film-mamut s.n. — Film de maro amploare — „Cheltuielile acestui film-mamut ating suma de 90 milioane de franci/* Cont. 16 XII 66 p. 5. 9fFilm-mamut realizat do către producătorul D. de L., împreună cu Studiourile sovietice ni se înfăţişează ca o reconstituire * istorică de amploare a celebrei bătălii purtată de celebrul geniu militar: Napoleon/* R.l% 26 XII 71 p. 2 //din film-,-f mo- li* fHm-mamât 212 mut; FI. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 167). film.ograîie s.f. 1* — Colecţie de filme reunite pe baza unui criteriu (regizor, actor, temă etc.) — „Cunoaştem 11 încercări de alcătuire a unei fiimografii cuprinzînd adaptările după Shakespeare." Cont. 22 VIII 61 p. 5. 2. Totalitatea filmelor interpretate de un actor sau regizate de un regizor — trFilmografia lui J. Gabin cuprinde un număr, impresionant de .filme/' (din fr. filmographie; cf. engl. filmography; BD 1970, FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 1371 DN3). film-polm s.n. — Film cu calităţi de poem — „Film-poem asupra generaţiei revoluţionare de după război/" Mag. 16 VIII 67 p. 5. „Cineclubul televiziunii franceze a programat duminică 21 octombrie straniul film-poem «Testamentul lui Orfeu» realizat în 1960 şi considerat de critici drept un adevărat testament al artistului/' Cont. 2 XI 73 p. 10; v. şi Cinema 4/74 p. 9, R.l. 27 XII 77 p. 2 (din film + poem; cf. fr. film-poeme; DMN 1969). fîîm-portret s.n. — Film în care se schiţează portretul unei personalităţi — „ «Cimarron » este un film-poviretr I.B. 10 XII 66 p. 2. „«Singurătatea unui cîntăreţ de fond» este titlul filmului. portret, cum îl denumesc ziarele franceze, pe care regizorul C.M. l-a consacrat lui Yves Montând// LB. 11 II 75 p. 4. „Un film-portret: por- tretul unui om al zilelor noastre/' Sc. 30 I 76 p. 4; v. si Săpt. 28 II 69 p. 1, I.B. 18 IV'74 p. 2, Sc. 12 VI 74 p. 6, videocasetofon (din film + portret; cf. fr. film-por-trăit; DMC 1974). film-rccîfâl s.n. — Film cu valoarea unui recital actoricesc — „Adaugă palmaresului Michelei Morgan o reuşită memorabilă în acest fiim-recitai.” R.l. 14 II 67 p. 2; v. şi Mag. 18 II 67 p. 5 (din film + recital). îiîm-scheci s.n. — Film alcătuit din mai multe părţi distincte — „Acesta este un. film-sketch (cu trei povestiri) pe care-1 turnează acum în Italia trei mari cineaşti." Mag. 12 XI 66 p. 4; v. si Cont. 28 II 69 p. 5,. 14 XI 69 p. 5 [scris .şi film-sketch] //din film + scheci; FI. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 167//. îilm-spectâcol s.n. — Spectacol ecranizat — „Folclorul muzical al nordului îndepărtat, într-un film-spectacol/' R.l. 24 XI 75 p. 2 (din film + spectacol; cf. fr. film-spec-tacle; DMN 1969). îilm-şcoâlă s.n. 1. — Film exemplar — „într-o sală, pe jumătate plină cu bulevardişti../ a rulat — o singură dată — «Intoleranţă», film-şcoală care ar trebui proiectat zilnic în toate locurile pe unde mişună cinefilii." Cont. 23 X 70 p. 2. 2. — Film .prin care se predă un obiect de învăţamînt — „Scriitorul O.S s-a decis, să facă filme.--cărţi, fihne-şcoală, «un_ curs de -alfabetizare fundamentală» prin 213 îitosanitâr intermediul filmului/* R. lit. 13 III 75 p. 22 (din film 4- şcoala). fttoftâs adj. (text.) — Aţă cu efecte speciale — „Colectivul fabricii de aţa «9 Mai o... a livrat comerţului aţă de bumbac 55/3, aţa Perla pentru brodat şi aţă filoflos destinată broderiilor pe ţesături de mătase/' I.B. 6 I 66 p. 1. filozdf-polt s.m. 1978 — Filozof care scrie poezii — v. poet-filozof (din filozof + poet). filtrare s.f. 1974 (circ.) — Filtru — v. filtru total (din filtra). filtru totâl sint. s (circ.) — Control multilateral al situaţiei circulaţiei efectuat de către organele de resort —. „«Filtru toiaH. O vastă operaţiune de «filtrare» a fost lansată sîmbăiă şi duminică de poliţia italiană în regiunile Torino şi Val d'Aosta în scopul prevenirii unor delicte..." R.l. 2 VII 74 p. 6. „Ni se mai spune că filtrele totale vor continua să "funcţioneze cu aceeaşi exigenţă." LB. 25 IV 75 p. 4'. „Un filtru total organizat recent de Ser>riciul de circulaţie al Inspectoratului judeţean de miliţie Olt a scos în evidenţă faptul că încă sînt destule autovehicule cu defecţiuni tehnice, care continuă să circule pe drumurile publice." R.L 19 XI 75 p. 2 (din filtru -f total; cf. engl. total fUter; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). 'fin&l (în loc, adv. în final) — La sfîrşit — „Primii locuitori ai cartierului se vor muta în casă nouă la mijlocul acestui an. în final, noul cartier va găzdui 3 700 de familii." Sc. 11 V 74 p. 2. „Am răcit apa - introdu cînd-o într-un circuit închis care, în final, însemna utilizarea celor 14 grade care prisoseau la tratament, la preîncălzirea apei calde." R.l. 14 XI 75 p. 2 (din în + final). Îlflls6r-asamt>lat6r s.m. „Printre astfel de meserii se numără i bobinator de maşini electrice rotative, montator aparatură optică, prelucrător fire şi fibre sintetice, finisor-asamblator de obiecte din mase plastice, administrator de hotel, peisagist-floricultor etc.a R.l. 7 VIII 75 p. 3 (din finisor asaviblator). finistir-spălătâr s.m. „întreprinderea Integrată de Lînă Constanţa primeşte înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: .. .fini sori-spălători..." Dobrogea 7 VIII 73 p. 4 (din finisor -f spălător). firavitâtc s.f. — Caracterul a ceea ce este firav, slăbuţ — „11-nărul actor T.N. ne-a deconcertat prin stîngăcia şi firavitatea cu care şi-a debitat rolul." Luc. 30 IX 67 p. 8 (din firav -itate). îitosanitâr, -ă adj. (biol.) — Care priveşte tratamentul plantelor — „în acest an, industria cliimică a realizat peste 250 produse noi. Iată cîteva: antidoxant (utilizat la fabricarea cauciucului sintetic), hîrtie tip «decalcomanie a, substanţe fitosanitare/' R.l. 14 3 îitosanitâr 214 77 p. 5 (cI. fr. phytosanitaire; PR 1950). fltotrdn s.n. (biol.) — Instalaţie specială pentru experimentare (cu plante de pe tot globul) — „La Institutul unional de sclecţie genetică din Odesa a fost inaugurată o staţie de climă artificială, în serele şi camerele climatizate, selecţionerii pot lucra tot timpul anului, fitoU'omil asigurînd la comandă o mare varietate de' condiţii meteorologice." Sc. 8 XII 78 V. 5] v. şi biofiiotron (1975) (din fr. phytotron, germ. Phylotronj PR 1960; DEX, DN3). fiziciân-astronaut s.m. 1972 (astr.) — Cosmonaut specialist în fizică — t. pilot-cistronaui (din fizician astronaut). fiziobalneoterapeutic, -â adj. „Peste 1,2 milioane consultaţii şi 11 milioane tratamente fizio-bal-neo-tcrapeutice au fost acordate oamenilor muncii veniţi în anul 1975 la tratament în staţiunea Olăneşti-Vîlcea." R.l. 19 III 76 p. 5 //din fizlo- + balnco- -f terapeutic//. flacon-spray s.n. — Flacon care conţine un spray — „O serie de produse farmaceutice, utilizate în tratamentul unor afccţiuni ale epidermei, vor fi livrate în fia-coanc-spray de fabrica bucureş-ireană «Biofarm»." R.l. 5 IV 73 p. 5 [pron. flacvn-sprci] (din flacon + spray). flash s.n. 1. — Blitz — „La capătul acestui efort sincretic, Xeria- kis concepe polytopul cu acţiuni de sunete şi lumină, fl as Intri electronice, raze laser şi benzi magnetice pe multe piste." R. lit. .27 II 75 p. 24. „O abundentă şi bună recoltă de spirit critic, combativ, justiţiar,\ în acord perfect cu opinia telespectatorilor, aduc pe ecran emisiunile «Teleobiectiv», «Flash » .(daţi-i alt nume!) şi la loc de vîrf «Direcţia Mişcării Hîrtiilor»." R. lit. 18 XII 75 p. 16; v. şi Cont. 22 VI 79 p. 17. 2. (presă) — Ştire scurtă transmisă cu prioritate — „Te înfioară trepidaţia şi vuietul maşinilor pe şoseaua trasată chiar pe' buza Coliseumului — arena antică cu peste 80 000 de locuri. După cîtva timp aveam să păstrez cu imensă satisfacţie un flash transmis de o agenţie de presă străină anunţînd interzicerea circulaţiei rutiere în proximitatea monumentului." R.l. 2 VI 80 p. 6 [pron. fîeş si flaş] (din engl., fr. flash; DMN 1959, CO; DT, D.Am.; DEX, DN3). flashback s.n. (lit., cinem.) — Secvenţă intercalată într-un film sau o operă literară pentru a in--troduce un episod' anterior — „Vrlnd probabil să imprime un aer de seriozitate, autorii au optat pentru formula nu prea fericită a filmului-proces, depoziţiile micuţului inculnat fiind ■flashback-uri'." R.l. 7 X73 p. 2. t,Flashbacku R. lit. 20 VI 74 p. [pron, fleşbec] (cuv. engl., cf. fr. flashback;. Th. Hristea în LR 3/73 p. 187, atestări din 1966; PR 1966, CO; D.Am.; DN3). 215 fluidizare flauroscdp: s.n. (med.) „Dr. C.A. Macleod a decis introducerea, prin piciorul pacientei, a., unei sonde cu diametrul redus, străbătută de un fir ce se termină cu o buclă, pe care a reuşit să o facă să avanseze încet de-a lungul venelor, fiind urmărită pe parcurs cu ajutorul unui flauroscop. în cele din urmă,, resturile tubului au fost agăţate de bucla firului aidoma unui lanţ şi extras pe aceeaşi cale/' R.l. 14 IV 77 p! 6. flauşat, -ă adj. — (Despre ţesături) Scămoşat, păros — „Vîn-zătorii recomandă cumpărătoarelor un nou model de palton pentru femei, confecţionat din stofă puţin flatuşatăSc. 11 XI 64 p. 1 (din flaiisa; M. Glieor-ghiu în LR 2/196S p. 106; DN3). flautfn, -ă adj. — De flaut — „Versurile sînt de o limpiditate flauiină/' Cont. 8 III 63 p. 2 (din flaut + -*’«)• flexibil, -ă adj. (constr.; în sint. apartament flexibil) — Variabil — „Apartamente flexibile. Institutul nostru realizează în prezent proiecte de execuţie a unor blocuri ce qyprind apartamente cu structură variabilă, sau apartamente flexibile cum li se mai spune... în interiorul apartamentului se vor monta nişte pereţi PVC, adică un material de tip celular uşor şi bun termo- şi fonoizolant... Practic, aceşti pereţi nu au sarcină de rezistenţă, ci doar funcţia de a despărţi încăperile." R.l. 14 II 75 p. 5 (din/fr. flexiblc, lat. flexibilis; DEX, DN3 — alte sensuri). flexoplâst s. 1978 (chim.) — Tip de material plastic — v. etanşei-zare //din Jlex(ibil) -j- piast(ic)JJ. flop s. (anglicism) „Un spor «pe verticală» impresionant, dkcă se ia în considerare că, în perioada 1960—72, creşterea în talie a omului, în general, a fost de aproximativ 1 cm. De menţionat că de la această tendinţă au făcut excepţie două categorii de atleţi: săritorii în înălţime, care au avut numai partea superioară a corpului mai lungă, fapt ce s-ar datora renunţării la stilul «clasic * ventral, în favoarea aşa-numitulul tflop» (saltul pe spate) şi săritorii cu prăjina." Sc. 30 IX 76 p. 6 (din engl. flop). flotâre s.f. — Devalorizare — „De la începutul anului s-au înregistrat vînzari masive de tablouri, mulţi dintre cei ce consideră operele de artă ca «valori-refugiu» nemaiaşteptînd flotarea francului pentru a efectua noi achiziţii." 1.B. 23 I 74 p. 4 (din fiola; DEX, DN3 — alte sensuri). fluidizare s.f. 1. — Acţiunea de a se fluidiza — „Se amenajează în prezent o instalaţie specială pentru valorificarea gudroanelor prin fluidizare/' Sc. 15 XI 61 p. L 2. (circ.) —Degajarea circulaţiei — „Pentru fluidizarea circulaţiei. Pentru a se uşura circulaţia la intersecţia sos. Bucureşti cu Aleea Privighetorilor în zilele de sîmbă-tă după amiază, duminică şi sar- fluidizare 210 bătorile legale se interzic în acest loc virajele la stînga." R.l. 20 V 71 p. 3. „Concomitent cu programul de modernizare a arterelor rutiere, se vor extinde şi lucrările de fluidizare a traficului, prin introducerea dirijării circulaţiei în sistem de undă verde pe axa Nord-Sud, între Piaţa Victoriei şi Piaţa Şincai." R.l. 11 VIII 75 p. 3 (din fluidiza; cf. fr. fluidifi-cation, engl. fluidization/ DMN 1969; CD; FI. Dimitrescu în LL 10/65 p. 240- DTP; DEX, DN3 — sensul 1). foâle de ceâpS sint. s. (lb. arg.) — Bluze subţiri (tip wind-jack) din materiale plastice, la modă la tinerii din anii ’70 — ’80 — „Cristi vrea să-şi cumpere o foaie de ceapă." (din foaie + de -{- ceapă). foccmelie s.f. (med.) „După doi ani de talidomidomanie... Anglia este invadată de «fo cornelie». în doi-trei ani s-au născut mai mult de două mii de copii fără braţe şi fără picioare, malformaţie socotită în medicină un fel de «tară» inexplicabilă." Săpt. 18 V 73 p. 5. „în special după Contergan s-au născut copii cu anomalii ale scheletului: fie absenţa completă a membrelor (şi acest fenomen s-a numit amelie), fie o dezvoltare redusă a membrelor superioare sau inferioare (ca nişte bonturi 6emănînd cu picioarele de focă, de unde si denumirea de focome-lie).{i Cont. 16 III 79 p. 5; v. şi R.l. 26 I 79 p. 6 [scris şi phocome-lie] (din fr. pliocomilie; L; DM; DN3). foiletonistică s.f. — Totalitatea foiletoanelor din ziare, reviste etc. — „Foiletonistica din diversele publicaţii, spectacole de estradă, varietăţile televiziunii ne aduc din cînd în cînd în faţă crîmpeie din cotidiana îndeletnicire a cumpărătorilor." Sc. 22 I 67 p. 1 (din foileton .+ -işţicâj Th. Hristea P.E. 55—56, atestare din 1966; DN3 — alt sens). folclorizâ vb. I „Este limpede că un poet contemporan nu poate avea o viziune vetustă, nu poate folclorizâ în poezie." V. rom. 2/63 p. 150 (din folclor -f- -iza). îolclorizât, -ă adj. — Influenţat de folclor — „Din plutonul de artişti folclorizaţif L.I. se numără într-adevăr printre cei care au renunţat la «zelul etnografic », căutînd să se plaseze pe coordonatele unui stil." R. lit. 10 VI 71 p. 26 (din folclorizâ). f61ie s.f. — Foaie subţire (de policlorură de vinii, din metal etc.) — „Privirile îţi sînt atrase de nişte materiale fine, transparente/ opace sau diferit colorate, în funcţie de materia primă utilizată. Din aceste {folii »— cum sînt denumite de specialişti — muncitoarele executa pelerine, glugi, umbreluţe pentru ploaie, şorţuri de bucătărie." I.B. 31 III 61 j>. 1. „O folie izolatoare speciala, avînd proprietatea de a reduce pierderile de căldură din încăperi, a fost realizată în Belgia.^ Sc. 11 V 79 p. 5; v. şi 16 VII 61 p. 1, inscripţionare, fonoconfort împîsliturâ, lactofiltru (din germ. Folie, it. foglia; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 37; DTP, LTR; DEX, DN3). folk s.n. — Curent în artă (în special în muzică) care propagă revenirea la tradiţiile populare — „Concepţia /o/&-underground pe linia deschisă în urmă cu cîţiva ani de bucureşteanul M.P." Săpt. 22 III 74 p/ 13. „Dacă printre versuri inspirate lansam în emisie muzică marginală (oricît de «folk» am numi-o) paguba e suportată de versuri, pe nedrept." R. lit. 13 III 75 p. 16; v. şl Pr. R.TV. 23 III 79 p. 12 (din engl. folk/ CO; DN3). folkfst, -ă s.m.f. — Cîntăreţ de muzică folk — „A.C. pe care nu ştiu cum să o calific: solistă, actriţă, folhistă, compozitoare sau altceva." Săpt. 16 I 76 p. 7 „în acest caz se va prezenta cu un minishow rock care va cuprinde şi cîteva prime audiţii. Folkiştii? nu ne-am hotarît încă." Săpt. 8 XII 78 p. 7 (din folk + -ist). fondu s.n. (cinem.; cuv. fr.) — Procedeu prin care o imagine apare sau dispare lent — „Este pur şi- simplu figura acestei fermecătoare făpturi, nu în prim sau groplan, ci oarecum în plan total căci este un portret imens care umple tot ecranul, • întîi în stop-cadru, apoi topindu-se în «fondu* prelungit." R. lit. 26 II 76 p. 17 [pron. fondu] (LTR; DN3). îonoabsorbânt, -ă adj. — Care are proprietatea de a absorbi sunete- le — „Plăcile fonoabsorbcinie au domenii largi de utilizare în combaterea zgomotului." Sc. 29 X 63 p. 1 „Geamuri fonoăbsor-bante. Locatarii din casei**, situate pe marginea autostrăzi! ce conduce la Ziirich, deosebit qc zgomotoasă, vor putea să doarmă, în curînd, în condiţii mai bune, datorită măsurilor luate recent de municipalitate de a monta la ferestrele apartamentelor încă un set de geamuri, dintr-o sticlă specială, care poate absorbi 50 la sută din vibraţiile zgomotelor." Sc. 5 III 76 p. fe; v. şi 12 II63 p. 1 (din engl. phonoabsorbant). fonocardiogrâf s.n. (med.) — Aparat care înregistrează grafic bătăile inimii — „La catedra de tehnică electronică şi fiabilitate din cadru] Facultăţii de electronică a fost realizat de curînd prototipul unul fonocardiograf fetal destinat diagnosticării maladiilor cardiace încă din faza intrauterină." Mag. 4 X 75 p. 3 (din fr. phonocardio-graphe; DM5 DEX, DN3). !onocon?6rt s.n. 1966 ■— Ansamblul condiţiilor care fac o locuinţă comodă din punct de vedere fonic — „Deşi tema discuţiei noastre vă este cunoscută din vreme, am dori să clarificăm de la început... coordonatele pînă la care ne propunem să dezbatem noţiunea pe care noi am numi-o ufono confort». Nu vrem să înţelegem prin apartament un studio de televiziune, izolat astfel îneît să nu pătrundă în interiorul lui nici cel meii mic zgomot..." R.l. fonoconîovt ■ai* 23 XI 66 p. 3 (din engl. phonocom-fort; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 132; DN3). îonoîjîms.n. — Film pentru orbi — „Este vorba de fonofilmc însoţite de albume cu ilustraţii realizate după metoda proiecţiei verticale (întrupare plastică a obiectelor în trei dimensiuni)/1 Cont. 12 I 62 p. 5 H din fono- + film; FI. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237//. îonoizolănt, -ă adj. 1975 — Care izolează fonic — v. flexibil //din fono- -f- izolanljj. îonoizolâre s.f. — Izolare fonică — „Mochete cu suport din p.v.c. expandat şi ţesătură de fibre polimerice, care au un înalt grad de fonoizclareI.B. 11 V 74 p. 4 //din fono- + izolare]/. forioiingvisiic, -ă adj. — (Laborator de învăţare a limbilor străine) care utilizează material audio (vizual) — „Rccent, liceul fLudwig Roth» din Mediaş a devenit beneficiarul unui laborator fono-lingvisiic, gen amfiteatru, cu cabine amenajate în cea mai mare parte prin forţe proprii." R.L 4 IV 74 p. 2 //din fono-lingvistic! /. fonomtfrse s.n. — Telefon pentru surzi — „Prin însăşi natura sa telefonul este inaccesibil persoanelor lipsite de simţul auzului. Dar acest handicap va dispărea în curînd datorită aparatului / pentru că operează cu fotografii, este «stereo» pentru că redă. dimensiunile reliefului corpului supus măsurătorii în trei dimensiuni, avind însă. la îndemînă o simplă imagine plană, şi este «tomică» deoarece pe clişeu apar intersecţiile, unor plane. Metoda aceasta, a fost pusă la punct de dr. C.R. şi ing. C.P. încă. din 1959> fiind publicată în 1960 în documentele Congresului internaţional de antropologie de la Paris. A fost aplicată în ţara noastră: prima oara în domeniul craniometriei, pentru reconstituirea, după fosile, a capetelor oamenilor primitivi/' I.B. 28 X 70 p. 1 (din foto- siereo- -f -toniic). lotostereotomfe1 s.f. — Metodă de cercetare în antropologie bazată pe fotografierea în trei dimensiuni — „Este fotosiei'cotomia, elaborată de dr. C.R., renumit antropolog, cercetător ştiinţific principal la Institutul «Victor Babeş», şi ing. C.P., cercetător la Laboratorul de antropologie aplicată din Cen-tralia industriei confecţiilor.,. Noua metodă are avantajul că este riguros;ştiinţifică, că prezintă exactitate mult crescută în măsurare, că oferă; posibilitatea de a determina orice cotă sau perimetru al corpului în trei dimensiuni," R.l. 25 III 75 p. 2 . (din foto- fototecă s.f. — Colecţic de fotografii sau fotograme — „Fototeca oraşului Marburg (R.F.Cr.) —cea mai mare arhiva foto consacrată culturii şi artei mondiale — îşi va transpune întreaga colecţie, cuprinzînd peste o jumătate de milion de clişee, pe microfişe de mărimea unei cărţi poştale/' Sc. 23 XI 76 p. 5/ „Aproximativ 400 000 de clişee de format mare se află în posesia fotoiccii germane din Dresda, considerată cea mai mare instituţie de acest gen din Europa. înfiinţată acum 25 de ani, cu un fond iniţial de 25 000 de fotografii, fototeca s-a transformat intr-o instituţie centrală cuprinzînd fotodocumente din viaţa politică, cultnral-artistică, imagini din natură ş.a." Sc. 14 I 77 p. 5 (din fr. phototheque ; PR 1950; b. Seche în LR 3/77 p. 271, atestare din 1973; DT, LTRi DEX, DN3). fototelegrâfic, -ă adj. — Care se referă la fototelegrafie — „între Moscova- şi Antarctica a fost stabilită penlzu prima oară legături fototelegrafică. Transmiterea primelor fotografii spre Mirnîi a reuşit pe deplin." So. 23 iS 64 p. 4 (cf. fr. phototâUgrapliique; DM27 1963). fotot£xt s.n. „nFoio-tcxtiT, text legendă la cîteva. instantanee* R.l. 25 IV 78 p. 2 (din foto- + text). fotoxerogrăfic, -ă adj. „Va fi prezentat ca o noutate a tehnicii rapide de multiplicare! U-BIX-ul fot xerografii 224 Mark II — aparat capabil să reproducă prin procedeu foto-xero-grafic 750 copii/oră pe hîrtie normală şi cu posibilitatea de reducere în trepte de la format A 2 pînă la format A 4." I.B. U XII 63 p. 3 //din foto- + xerograficjj. fotozâţ s.n. (poligrafie) — Zaţ obţinut prin fotoculegere — „Bărbatul din fotografia de mai :>us nu este programator sau analist la un centru de calcul, ci uu... ziarist care-şi ^crie articolul pentru gazetă. în loc să-l dactilografieze la o maşină de scris obişnuită, redactorul îl bate la o consolă specială cu un display — un ecran asemănător celui de la televizor... Printr-o apăsare pe un buton, articolul se transformă în cartele perforate sau benzi magnetice care, într-o faza ulterioară, devin foto zaţuri, şi sint introduse automat în pagina de ziar." R.l. 6 1 7S p. 6 //din foto- + zaţ//. fovfst s.m. (pict.) — Pictor apar-ţimnd fovismului — „Pictori ca aceştia, întîlnindu-se cu foviştii (fanves) francezi îşi revoluţionaseră viziunea şi limbajul cromatic." Cont. 25 VIII 67 p. • 7 [scris si fauvisf] (din fr. fauviste; DN3).' Vrâuciiun s. (chim.) — Element chimic radioactiv — „Două echipe tic fizicieni au reuşit recent la separatorul de izotopi al Centrului european de cercetări nucleare (C. E.R.N.) de la Meyrin-Geneva să realizeze prima observare a unei radiaţii optice a elementului nfrancium»." Sc. 24 III 78 p. 6 [var. franciti] (din fr., engl. fran-cium, germ. Francium; PR 1948, CO; LTR; DEX, DN3). frangl£ză s.f. I. „Intrată deja în literatură, inai mult pe latura ei anecdotică, «frangleza* este denumirea . dată acelei limbi franceze care foloseşte foarte multe cuvinte engleze, fără încercare de asimilare a lor şi fără ca ele să fi devenit necesare datorită absenţei unui echivalent în limba franceză." Sc. 14 VII 64 p. 3. 2. (impropriu) „Acţiunea lingviştilor de combatere a ceea ce ei nur mese «franglezăi), un limbaj alambicat, care tinde să se extindă ca urmare a invaziei terminologiei tehnice." Sc. 4 V 74 p. 6 (din fr. franglais, răspîndit prin titlul cărţii lui R. Etiemble, Parlez-vous franglais?; DMN 1959). *' franjurât, -ă adj. 1973 — Cu franjuri — v. costier (din franjuri). frapâre s.f. (tehn.) „Un nou sistem de fabricaţie a discurilor de fricţiune destinate tractoarelor cu şenile, sistem denumit «frapare», original şi eficient, prin care, printr o operaţie de presare după sinterizarea pieselor, se elimină rectificările pe ambele feţe, ceea ce înseamnă, practic, 1,4 milioane lei economie." Sc. 11 XI 74 p. 1 (din frapa; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). Îrâză-ch6ie s.f. — Frază de o mare importanţă pentru înţelegerea unui text, a uiiei comuni- 225 cari — „Se spune [în film]: .«Tu nu eşti la fel cu ceilalţi bărbaţi»... frază-cheie care ar vrea să explice succesul instantaneu al doctorului, în faţa femeilor/1 Gaz. lit. 17 VIII 61 *p. 7. „Tot filmul este numai asta. înaintarea, pas cu pas, între douăfraze-cheie“ R. lit. 7 II 75 p. 17 (din frază + cheie, după fr. phrase-cle; DMN 1966; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137). fregâtă-şcoâlă s.f. — Fregată cu rol de şcoală — „Naufragiul fregatei-şcoală vest-germane «Pa-mir» a stîrnit un puternic ecou în întreaga presă a timpului." Sec. 20 10/63 p. 210//din fregată -f- şcoalăU* fre6n s.n., (chim.) — Compus organic al fluorului folosit ca agent frigorific — „Descoperirea unor concentraţii de gaz freon în zăpezile antarctice a intrigat mult pe cercetătorii continentului alb/1 Sc. 19 XII 75 p. 6. „Un raport al Centrului pentru cercetări atmosferice din Boulder, statul american Colorado, confirmă justeţea temerilor exprimate în jultimul timp de unii oameni de ştiinţă în legătură cu riscul pe# care fr eonii» — gazul utilizat în obişnuitele spray-uri — îl prezintă pentru pătura de ozon din atmosferă/' (f.d.) (din ii. fr Son, engl.,. rai!.freon, germ. Freon; PR 1950; CO; LTR, DC; DN3). frescMst s.m. — Creator de fresce, — „Se cer deopgtrivă relevate, virtuţile . de meşteşug, excepţic^ nalâ rezistenţă la intemperii a picturilor exterioare care nu poate fi explicată decît recunoscînd că şcoala de pictură din Moldova deţinea secrete necunoscute chiar celebrilor freschişti." Sc. 17 IX 67 p. 4 (din frescă + -isl). frezor-rabotdr s.m. „Povestirea s© numea «Moartea de seara a şarpelui... » A apărut în coloanele revistei însoţită de fotografia pe care am desprins-o atunci pe loc, fără remuşcări, din legitimaţia de muncitor calificat, meseriafrezor-rabo-lor. La cîteva zile, revista Orizont îmi publica altă povestire../' Luc. 12 V 79 p. 3 (din frezor -f- rabcn tor). Frîgocflm s.n. „Numele întreprinderii este el însuşi semnificativi ((Frigocom». Frig pentru cerinţele comerţului." Sc. 14 III 63 p! 1 (din frig -f com[e)f\). front s.n. (arh.) — Plan vertical care coincide cu alinierea căii de circulaţie — „La parterul blocului din calea Victoriei 60 —64 se asigură—prin reamenajare — un front atractiv de expunere a stofelor de calitate superioară, tricotajelor şi lenjeriei fine, articolelor de marocliinărie." R.l. 20 VIII 77 p. 3. „Imaginea globală ce se va realiza va fi aceea a unui sistem de străzi de mare capacitate (35—80 m- între fronturile construite) cu legaturi funcţionale clar conturate." R.l. 10 X 78 p. 2 (din ir. front; LTR; DEX, DN3). îrotS adj. inv. (text.; franţuzism) — Care absoarbe apa—„Este vorba X5 — Dicţionar de cuvinte recente frote 22G fle şosete, ciorapi trei sferturi din ţesătură frotâ din bumbac, p.n.a,. lină pură/' LB. 30 IV 74 p. 3 (din fr. froite). îrotir adj. înv. (text.) „Ţesături frotir... sînt ţesături speciale din bumbac care’au proprietate de a absorbi apa. Ele sînt folosite în ipecial pentru prosoape, halate de baie/1 Sc. 29 V 62 p. 2 (cf. fr. froite). frucâdă s.f. — Băutură răcoritoare — „Băuturile denumite Frncola şi Fnicaăa, produse ale întreprinderii industriale locale din Braşov. Frucola conţine printre altele cafeină, fosfor'şi vitamina C. JFrucada este un extras din fructe citrice care conţine intreaga grupă de vitamină C." Sc. 6 IX 66 p. 2 (din fruc\f] + -adă, după modelul ui citronadă; Graur C. 63). Irucola s.f. 1966 — Băutură răcoritoare — v. frucadă; v. şi Sc. 19 II 81 p. 2 (din frulct) -f cola, după modelul lui coca-cola). frusteţe s.f. — Simplitate — „Sentimentul pur, care vibrează în lucrările sale uneori cu gingăşii şi timidităţi sufleteşti autentice, alteori cu frusteţi şi decizii -?ag-pe-dagogice." Cont. 4 VIII 67 p. 4 (din frust -f- -e(e; DN3). funcţionalitate s.f. — însuşirea de & fi funcţional — „O menţiune specială pentru funcţionalitatea «xpresivă a decorului." Cont. 6 IV 62 p. 4 (din fîtncţicnal 4* -tlaie; Th. Hristea în BÎT 3/76 f. 20—21). îtinky s. 1979 (muz.; cuv. engl.) — Stil „neîngrijit" de interpretare instrumentală a blues-ului, apărut pe la mijlocul anilor '50 - v. soul (BD 1959; DJ). furajă vb. I 1974 — (Despre animale) A hrăni cu furaj — v. ăezbalotare (din ftiraj; V. Gutu Romalo C.G. 232; DN3 — alt sens). fiistă tub sint. s. „Prima şi cea mai importantă relatare ă revistelor de specialitate se referă la... fuste, dar nu la orice specimen din această foarte largă scrie de produse vestimentare, ci doar la aceea denumită fustă tub. Se numeşte în acest prozaic fel pentru ca este dreaptă, are forma unui burlan, după cum se exprimă în mod tendenţios maeştri ai pixului cu pastă*; femeile" slal>e folosesc modelul fustă-Uib strînsă în talie doar cu un elastic." Săpt. 26 XII 75 p. 8 (din fustă + tîib). fuşerăi s.n. — înşelare, faptă ilicită — „Observînd fapta ilicită a lui Gh. T., C.S., un alt muncitor, în loc să denunţe ilegalitatea, şi să ia atitudine faţă de abaterile acestuia, s-a oferit sa-i iacă rost de un nou client pentru viitorul <(fuşerai»... Ei bine, la întoarcere, unii se dovedesc foarte «strîngă-tori»; aproape Silnic aduc cu ei cîte ceva: un cărucior de aragaz sau o jardinieră, xxn toc de uşă — da, da, nu vă miraţii un transformator, o ramă de acvariu sau, pur şi simplu, o foaie de 227 futurologie tablă. Sînt «fuşerate», cum se mai spune. Lucrări executate... în întreprinderile în care lucrează cei cîţiva «strîngători &, materiale scoase ilegal din unităţile îţi cauză." Sc. 5 IX 75 p. 2 (cf. germ. Fuschelci, Phiischerî GWDS; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537). fuşerâ vb. I 1975 — A lucra ilegal — v. fuşerai (din fuşerai). fuşerî vb. IA7 — Frunzări — „O nouă carte ce nu se poate fuşcri, ea cerîndu-se citită cu creionul în mînă../* Săpt. 1 XII 78 p. 10 (din fu§erai). futurologie s.f. „Se naşte sub ochii noştri o nouă ştiinţă — — ştiinţa previziunii, ştiinţa viitorului (fuiurologia) — s^inţa despre legile şi metodele progno-zării sociale." Cont. 2 II 6S p. 1, „O nouă ştiinţă; fuiurologia. în nnele ţări, au luat fiinţă institute pentru cercetarea sistematică & condiţiilor tehnologice şi economice din următoarele două ultime decenii ale secolului XX. Fuiurologia, ştiinţa prevederii progresului ştiinţific, cîstigă tot mal mult teren." R. lit/26 II 70 p. 23 (din fr. futurologie, engl. fu iu r o-logy, germ. Futurologie; BD 1968, DMN 19GS; Th. Hristea în LH 3/72 p. 191; DN3), DICŢIONARELE ALBATROS G gabarftic, -ă adj. — In ceea ce priveşte gabaritul — „Foarte greu sesizabilă, diferenţa gabari-tică între motoarele din imagine (asincrone de 3 kw şi 3 000 turaţii/ min.) există/* R.l/ 13 I 77 p. 3 (din gabarit + -ic)> gâdget s.n. — Obiect mic, amuzant şi, uneori, practic — „Numărul gadget s-urilor de specialitate sporeşte ceas de ceas şi în proporţie geometrică/1 Cont. 27 XI 70 p. 5. „Revista a găsit o formulă publicistică inedită, fiecare număr oferind un aşa-numit gadget, un dispozitiv-surpriză, pe care cititorii urmează să-l monteze singuri, stimulîndu-li-se astfel pasiunea pentru tehnică/* Sc. 7 I 76 p. 6. „...decorurile (N.E.) cu odăi subtil particularizate — «grangurele» cu sufragerie florentină şi fotolii de piele «garnitură de ocazie»; gadgeturile, borcane de iaurt şi răvăşeala din odaia băieţilor; posterul şi fara- fastîcurile din odaia tinerei blazate/* R.l. 3 IV 78 p. 2; v. şi Cont. 29 XI 68 p. 11, story, $u-perman (din engl., fr. gadget; PR 1946, LII; DN3). gafâ vb. I — A rata, a face o gafă — „Dem. Rădulescu ne-a oferit o mostră de felul cum se poate gafa chiar şi la examenul de actorie al oricărei şcoli populare de artă pentru amatori/* Sc. t. 11 I 72 p. 4. „Răducanu gafează cu imaturitate inadmisibilă în situaţii cînd nimic nu-1 justifică/' Luc. 18 X 78 p. 7; v. şi autogol (1969) (din fr. gaffer), gagarinit s.n. (mineral.) — Specie de mineral — „De curînd un colectiv de geologi sovietici a descoperit un nou mineral, care conţine elemente din grupa pămînturilor rare (ceriu, erbiu, lan ten, eu r opiu) existente în cantităţi infime. Geologii au hotărît să dea noului mineral numele de gagarinit, în 229 gangsterlsc cinstea primului cosmonaut, Iuri Gagarin." Sc. 19 VIII 61 p. 3 (din rus. gagarinit; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DN3). gâlben-roşî6tlc, -ă adj. — Galben cu reflexe de roşu — „într-unul din cartierele Hollywood-ului a fost construit un turn de oţel galben-roşieiic avînd înălţimea de 65 de picioare." Mag. 12 XI 66 p. 4 (din galben -J- roşielic). gale s.n. 1976 — Vas de flori ornat după stilul Liberty de la începutul secolului al XX-lea — v. hochemail v. şi R.l. 24 IX 79 p. 4 [scris şi galii; pron. şi galeii] (cuv. fr, de la numele lui E. Galle, pictor de vase cu flori în stilul Liberty). galoşât, -ă adj. — Asemănător cu galoşii — „Din păcate, ghetele galoşate pentru femei nu puteau fi procurate decît de cumpărătoarele care purtau numere pînă la 38." I.B. 22 X 75 p. 2 (din galoş-*r -a/). gamaglobuHna s.f. (biol.) — Proteină din plasma sanguină a persoanelor imune — „Medicii aşteptau reacţiile — febră, schimbarea coloritului pielei, tulburări digestive etc. — şi începeau «tratamentul »: injecţii, în doze variate, cu gama-globulină. Comportarea organismului copiilor-cobai era înregistrată cu maximum de rigoare ştiinţifică." I.B. 31 V 67 p. 4; v. şi R.l. 2 XI 79 p. 6 (din fr. ganwiaglobuline; PR 1959; DZ; DEX, DN3). gâtnă s.f. — Ansamblu de elemente de aceeaşi natură sau cu aceeaşi destinaţie — „Produsele cosmetice dingania «Bellatrix » [sînt] realizate după o formulă originală românească." R.I. 3 III 77 p. 5. „Alte noutăţi: gama de cosmetică decorativă «Ada», conţinînd fond de ten, tuş de pleoape, ruj de buze în 25 de nuanţe, gama de cosmetice pentru bărbaţi «Farmec-Select» care cuprinde creme de ras, apă de toaletă, deodorante, loţiuni, apa de toaletă supraconcentrată «Revin»." R.l. 3 VIII 78 p. 5; v. şi linie, sinterizat, tipodimensiitne (1967) (din fr. gamme; DMN 1959; DN, DN3 — alte sensuri, DEX). gang s.n. (americanism) — Bandă de răufăcători — „Tot ea a fost amantă de şef de gang (Robinson din «Kid Galhad»), dar şi fată de milionar." R. lit. 23 XI 78 p. 17; v. şi 1 XI 79 p. 17 (din engl. americ. gang; cf. fr. gang; DMN 1964, CO; D.Am.; DN3). gangsterGsc, -ă adj. — De gangster — „Este filmul unui regizor care îşi iubeşte concetăţenii flecari şi gălăgioşi, naivi şi uşor ridicoli în patetismul lor agresiv, copii teribili ai unui oraş pestriţ si colorat; comici în veleităţile lor agangstereşti»." Cont. 20 1X 68 p. 5. „Ziarul «Mainichi Shimbunt relevă... că în Japonia acţionează 2 700 de bande gangstereşti, cu un «efectiv» de circa 150 000 de’ oameni." I.B. 6 VII 74 p. 8 (din gangster ^ -55c). garajist 230 garajist s.m. — Proprietarul uimi garajj specialist în repararea automobilelor — „O fetiţă dintr-o familie de garajist versaillez ;a fost răpită." R. lit. 21 X 76 p. 22 [scris şi gar.agist] (din fr. garagis-te). gastarbeiter s.m. (germanism) — Muncitor .(în R.F. G.}~de origine străină — „Nimic mai jalnic decît promenadele gastarbeiterilor prin faţa lungilor şiruri de vitrine ale Frankfurtului." FI. 19 V 77 p. 20; şi -Sc. 18 III .'81 p. 6 £pron. gastarbdiiăr'] (din germ., engl. Gast-arbeiter; BD 1970, GWDS :1975). gastroenterol6g s.m. 1977 {med.) — Specialist în gastroenterologie — v. nctirotmnsmiţător (din fr. -gastro-en tSrologue ; PR 1950; DN3). «;astrosc6p s.n. 1964 (med.) — Aparat cu ajutorul căruia se examinează stomacul — v. eso-fagoscop (din fr. gasfroscqpe ; FI. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; CO; DM, DT; DEX, DN3). gatopârd s.m., (zool.)— Ghepard — „în grădina zoologică . se .aşteaptă trei pui „de galopară veniţi la noi dc curînd." Cont. .26 IX"*74 ■p. 2 (din it. gattopardo; DEI). gautisţ, -ă adj.—Partizan al doctrinei generalului de Gaiille — , ,1 ntreba re: D ac ă con sider aţi, domnule -preşedinte, că democraţiile occidentale se află ‘intr-o criză şi dacă ~putem conta pe o dezvoltare în sensul gaîtlist?" Se. 23 III 74 p. 5 [scris şi gaullist/ pron. golist] (din fr." gaullisie; PR 1945). gaură neagră sint. s. (astron.) „Printre -sursele de raze X figurează quasarii (aştri ^gigantici ce emit o cantitate cie energie echi-vâlentă cu cea *a mai multor sute de galaxii), puls arii (resturi ale unor stele neutroni ce), şi aşa numitele găvri negre (corpuri cereşti masive, invizibile, cu o forţă de gravitaţie atît de “mare, îneît ea absoarbe şi lumina);" R.l. 14 XI 78 p. 6 (din gaură + neagră, după engl. blach fo/^; BD 1970). gavâj s.n. — Hrănire cu ajutorul sondei gastrice — „La secţia de imaturi, copiii sîrrt alimentaţi prin gavaj... (lapte de mama introdus în stomac cu ajutorul unor sonde subţiri)." Sc. 12 III •*61 p. 2 (din fr. gavage; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 137; DM; DN3). gazoanalizatdr s.n. (tehn.) — Aparat care are proprietatea de a analiza gaze — „Ing. ’T. cercetează proprietăţile unor gaze la gazoanalizator—aparat care se fabrică în serie la Xeningrad." Luc. 15 XII 60 p. 12 (din gazo-+ analizator; :FC I 135, 136; Fl. L>iruitrescu în LR 2/62 p. 137-T>N3). gazohâl s. sg. tant. „Peste şase milioane de automobile sînt alimentate în această ţară [Brazilia] seu gazohdl — un nou combustibil alcătuit din 85 .de 'părţi benzină 231 geocoroână şi restul alcool etilic." R.l. 28 VII 79 p. 6; „De la whisky la gazol" R.l. 18 VI 80 p. 5 [şi gazol] //din gaz + [alco\]iolll'. gazonât, -ă adj. — Acoperit cn gazon — „Pe terenurile gazonate de la «Ivooyong Park» din Mel-bourne au început întrecerile campionatelor internaţionale de tenis ale Australiei." R.l. 28 XII 74 p. 5 (din gazona; DT; DEX). gărâr s.m. — Susţinător al clubului sportiv Rapidul; rapidist — „O armată de gărari s-au dus pe Giuleşti sa aplaude cu palmele înmănuşâte." Cont. 22 II 63 p. 2; v. şi#Luc. 26 VII 67 p. 2 (din gară + -ar). găsdlniţă s.f. — Situaţie de efect, folosita de obicei într-o operă literară — „Aşa că toate găselniţele stilistice sînt vînate din zbor şi întrebuinţate în serie epidemică. A bîntuit cu frenezie gripa «exhaustivului ». E la modă acum cuvîntul «încărcătură». Nu mai există articol lipsit de această încărcătură." Săpt. 2 IX 71 p. 14. „Vă recomand să ascultaţi cu atenţie, la radio sau la televiziune, cîntecul «Ce vrei. să faci din mine?» interpretat alarmant de des, c? o piesa de mare «găselniţă cum zic unii textieri." Săpt. 19 XII 75; p. 7 (din găsi 4- -elniţă; cf. fr. iroitvaiUe; Graur Ci 43; Al. Graur ne-a comunicat că a fost folosit pentru prima oara de Barbu Lăzăreanu acum circa 50 de ani). geam-Iuncfă s.n. 1977 — Geam din spate la automobile — v. dezaburizare (din geam + lunetă; cf. fr. lunetie „vitre arriere d’une automobile; PR sec. XX). g£menî-duM6fi s. pl. tant. — Gemeni pereche — „Conform acestor date, în intervalul amintit 1SS2 — 1972, în Bulgaria s-au născut peste 30 000 de gemeni-dubleţi, peste 4 000 de gemeni-tripleţi şi 92 de cazuri s-au născut qua-drupli." Sc. 15 X 78 p. 5 (din gemeni -f- dubleii). gemeni-tripleţi s. pl. tant. 1978 — Trei gemeni — v. geme ni-dubleţi (din gemeni 4* iriplcii). geocancerologie s.f. (med.) „Geo-cancer ologi a. Ultimul număr al revistei «Impact», editata de UNESCO, prezintă o nouă disciplină ştiinţifică — geocancerologia şi primele rezultate obţinute de specialişti în acest cîmp de preocupări. Numeroasele studii asupra evoluţiei cancerului au pus în evidenţa interdependenţa care există între această boală, modul de alimentaţie şi climă... Astfel, a apărut geocancerologia, în al cărei domeniu continuă stadii şi cercetări asidue." R.l. 12 I 77 p. 6j v. şi Sc. 23 IX 80 p. 5 (din fr. giocancirologi e). geo coroană s.f. (astron.) — Coroana pămîntului — „în timpul zborului rachetelor cosmice sovietice a fost descoperită <ţgeoco-roanat> ionizată a Pămîntului.' geocoroână 232 Sc. 18 III 64 p. 3 //din geo-coroană//, geodiflfimic, -ă adj. (geol.) — Care aparţine geologiei dinamice — „Oceanologii sovietici care au studiat vreme de cîţiva ani zona nordica a Atlanticului — în cadrul programului internaţional «Proiectul geo dinamic))... au ajuns la concluzia că fundul Oceanului Atlantic... reprezintă un fost continent." Sc. 8 XI 74 p. 6 . „Implicaţiile tehnicii plăcilor sînt de o covîrşitoare importanţă teoretică şi practică, ultimul aspect fiind subliniat de descoperirea unor strînse relaţii între fenomenele geodinamice preconizate de noile teorii şi acumularea de hidrocarburi şi zăcăminte metalifere." Cont. 10 II 78 p. 5 (din fr. glodynamiqnc, engl. geodynamicj CO; LTR). geoecologfe s.f. — Ecologia pă-mîntului — „E suficient să enumăr tematica acestui atlas: geologie, climă, ape (ape subterane, lacuri ş.a.m.d.), soluri, vegetaţie, faimă şi geoecologie; istorie, toponimie, etnografie." Sc. 23 II 75 p. 1 //din geo- -f ecologie//. geografie-biologfe s.f. — Geografie şi biologie — „Toate sînt construite în atelierul şcolii de către elevi şi maiştri, sub îridru-marea profesorului de geografie-biologie S.V.Z. Rezultatele obţinute de micii cercetători ai cercului de geografie-meteorologie n-au întîrziat sâ depăşească gra- niţele şcolii." Sc. 2 X 73 p. 4 (din geografie + biologie). geograf îe-meteorologfe s.f. 1973 — (Cercetare de) geografie şi meteorologie — v. geografie-biologie (din geografie -$• meteorologie). geomagnetic, -8 adj. — Care aparţine geomagnetismului — „Astronomul sovietic E.M. a emis ipoteza că schimbările de presiune atmosferică pot fi prevăzute pe baza furtunilor geomagnetice." R.l. 12 I 78 p. 6; v. şi 30 XI 79 p. 6 (din fr. gâomagnitique, engl. geomagnetic; PR 1962, CO; LTR; DEX, DN3). geometrizâ vb. I — A da o formă geometrică —„Sînt foarte curios să văd, peste un an-doi, dacă M.M. va mai semăna aşa de exasperant cu M.C. cum seamănă azi (Vînătoare de urşi), dacă M.P., ieri geometrizînd pe romburile pălimarelor olteneşti, va mai pastişa nudurile lui M." Cont. 17 II 67 p. 7 (cf. fr. gâometriser; engl. to geometrize; DN3). geometrizâre s.f. (fig.) — Aranjare geometrică — „Regizorul M.M. împreună cu trei tineri absolvenţi ai I.A.T.C. au gîndit piesa lui R.S. într-un sens ritualic, al unei geometrizări pregnante a tensiunii dramatice." Luc. 23 IX 78 p. 4 (din geometrizâ; DN3). geo-oceanografîe s.f. (geol. mar.) „Cu ocazia vizitei sale în. ţara noastră, oceanograful L.D., căruia i se atribuie inventarea ter- 233 geriatrie menului de gco-oceanografie, a răspuns solicitării. noastre de a ne vorbi despre unele probleme generale legate de cercetările de geologie marina." Cont. 21 V 71 f.p. (din fr. gâo-ocianographie). geosincrân, -ă adj. „Heliocentra-leîe circumterestre prezintă un deosebit interes în condiţiile accentuării crizei energetice la nivel mondial... Satelitul plasat pe o orbită geosincronă, staţionară în raport cu Pămîntul, ar produce energie electrică din razele solare recepţionate. Energia va fi transmisă pe Terra sub formă de microunde, către un receptor special, cu un diametru de circa 11 km, care are rolul de a reconverti undele în electricitate." Sc. 23 II 78 p. 6; v. si R.l. 29 VI 81 p. 6 (din engl. geosynchronous [orbit]; BD 1968). geostaţionăr, -ă adj. (astr.) — Cure se roteşte odată cu Pămîntul — „La 16 mai urmează a fi lansat, la Cape Canaveral, primul satelit meteorologic geostaţio-R.l. 10 V 74 p. 6. „Transmisiunea a avut loc cu ajutorul satelitului geostaţionar american 1 ntelsat I.V.A." Sc. 8 VI 78 p. 6. „Să ne imaginam o staţiune spaţială care funcţionează pe o orbită geostafionară, cu alte cuvinte la o distanţă de 35 800 km de Pămînt." Sc. 29 III 79 p. 5; v. şi avion-loborator» (din fr. gio-siationnaire; cf. engl. geostationary; PR 1966, BD 1968; DN3). geotlhnic, -ă adj. 1979 — Privitor la stabilitatea şi la rezistenţa terenurilor — v/ vibroforcză (din fr. giotechnique; PR 1967; DN3). geotlrmic, -ă adj. (geol.) — Care aparţine căldurii din scoarţa pământului — „înseamnă că foarte aproape există surse geotermice — pe care trebuie să le identificăm şi să le folosim. Nu neapărat pentru centrale electrice, dar neapărat pentru încălzit." R.l. 25 XI 73 p. 3. „Energie gcotermică. Căutînd petrol, sondorii din Danemarca au descoperit o altă preţioasă resursă: apă caldă de peste 80°C." Sc. 2 XI 77 p. 6. „Comisia pentru energie electrică din Mexic a anunţat începerea exploatării unei zone cu potenţial geotermic, descoperită recent ’ în statul Michoacan." R.l. 3 VII 79 p. 6; v. şi Sc. 21 XII 78 p. 6, geotermometru (din fr. gâothermi-que, engl. geothermic; CO, DMC 1964; D.'Min.; DEX). geotermometru s.n. (geol.) „Institutul de geologie şi geofizică a realizat «geotermometrul» GTE-40 d, un termometru electronic, cu citire directa, portabil, destinat prospecţiunii geotermice de mică adîncime. Utilizarea aparatului a dat rezultate bune în investigarea directă a zonelor geotermale cu manifestări de suprafaţă." R.l. 28 II 78 p. 5 (din geo- -f- termometru). geriatrie s.f. (med.) „Geriatria, sau într-o accepţiune mai largă, geron-tologia clinică, se ocupă cu prevenirea, terapia, supravegherea geriatrie 234 continua şi readaptarea la viaţa socială a vîrstnicilor şi bătrînilor" Cont. 15 VI 79 p/ 7 (din fr. geriatrie; PR 1961; DEX, DN3). geroîgiSnă s.f. (med.) — Ramură a medicinei care se ocupă cu modul de viaţă raţional al bătrînilor. — „Faţă de eforturile din ce în ce mai’ mari pe care le fac statul şi partidul nostru în domeniul profilaxiei şi terapiei îmbă-trîmrii, cred că "trebuie să acordăm, în activitatea de educaţie sanitară, mai mare atenţie problemelor de geroigienă. Organizarea unor «sfaturi de geroigienă» ar Ci o cale dintre cele mai bune pentru a da indicaţii şi a prescrie tratamentul individual necesar." Sc. 28 II 76 p. 2; v. şi bioritm //din gero- „bătrîn" + igienâJJ. gerontolfig s.m. 1978 (med.) — Specialist în gerontologie — v. vasopirină (din gfr. gironiologtie; PR 1965). gerontol6gîc, adj. (med.) — De gerontologie — „în cursul experimentelor efectuate la Institutul gerontologie din Kiev s-a reuşit înlăturarea din molecula complexă a. acestui hormon a unui amino-acid." Sc. 9 XII 78 p. 5 (din gerontologie -f* -ic). gerovital s.n. (farm.) „Gerovital şi Aslavital reprezintă un domeniu de primă dimensiune al contribuţiilor româneşti/1 Cont. 15 VI 79 p. 7; v. şi Sc. 1 XII 79 p. 3 (din gr. geroh + -vital; cf. engl. gerovital; BD 1970; LTR; cuvîntul este mai vechi)» gerovitalizât, -ă adj. — Tratat cu gerovital — „Profesoara Aslan nu consimte să dea decît numele unuia dintre iluştrii săi pacienţi: Miguel An gel Asturias, laureat al Premiului Nobel de literatură, care a autorizat-o să-l citcze. Celelalte • celebrităţi «geroviiali-zate» sînt însă adesea evocate de ziarişti şi în jet society, unde, cum' toată lumea stie, se vorbeşte..." Cont. 1 III 74 p. 11 (din gerovital). gestionâr-coniâbi!, -ă adj. — Referitor la gestiune şi la contabilitate — „Celor care gospodăresc averea obştească li se cere să manifeste exigenţă, competenţă şi răspundere. De aceea nu putem trece cu vederea multe nereguli ce există în ţinerea evidenţelor gestionar-contabile privind masa lemnoasă rezultată la exploatare, abuzurile ce-şi fac loc cu prilejul valorificării producţiei obţinute." R.l. 14 XII 71 p. 2 (din gestionar + contabil). gestionâr-depozit s.m. — Gestionar de depozit — „în sectorul de aprovizionare — total 30 de lucrători auxiliari, din care: 8 gestionari^depozite, 10 manipulanţi de materii prime ş.a." Sc. 27 VII 77 p. 1 (din-gestionar [de] depozit). gestionâr-îndruniătfir s.m. — Gestionar cu funcţia de îndrumător — „Fostul gesiiondr-îndnimâtor la întreprinderea de plante medicinale Oradea este chemat în faţa justiţiei pentru delapidare prin fals a peste 200 000 lei." R.l. 7 235 gigantism VIJ 71 p. 2 (din gestionar -f îndrumător). gestionâr-remizier s.m. — Gestionar carc ia în remiza o unitate comercială — „Dirccţia dc poştă a municipiului Bucureşti angajează factori distribuitori de presă pe autofurgonete ale GETAX şi gesîionari-remizieri la chioşcurile de difuzare a presei/' I.B. 23 VII 69 p. 3 (din gestionar -h remizier). gestuâl, -ă adj. — Care se face prin gesturi — „Fotoliul, cînd negru in lumină, cînd unicul lucru luminat în întuncric, se opunea, prin imobilitatea lui, mobilităţii exprimate gesiual si verbal şi, în acelaşi timp, o potenţa, o reliefa sensibil/4 Cont. 4 Vili 67 p. 6 (cf. fr. gesturi; PR 1945; DN3). getaxist s.m. — Şofer de stat, conducător de vchicule GETAX — „AI doilea şofer s~a consultat cu al treilea. Nu ştiau. Au intervenit şi alţi geiaxişti." Sc. 4 VI 63 p. i (din get ax -ist). gheriser s.m. — Persoană care exercită profesiunea de medic fără a avea studiile necesare; tămăduitor — „Anunţind public aceste constatări, profesorul P.M. de II» Universitatea Louvain a adăugat că dacă în medicină i'ghcriscrii» sînt şarlatani, în iluzionism sînt în schimb maeştri cu totul remarcabili/* R.l. 21 XII 76 p. 6 (din fr. guârisseur). ghtd-interpr£t s.m. — Ghid care asigură şi traducerea explicaţiilor — „Concurs pentru selecţionarea de ghizi-interpreţi/' I.B. 31 I 73 p. 3 (din ghid -f- interpret; cf. fr. guide-inierprete; DMC 1973).; ghiurza s. (zool.) „în mica localitate Badhîz din Ivirghizia s« află una din fermele de şerpi vestite din Uniunea Sovietică. Aici sînt îngrijite circa 250—300 do cobre şi un soi special de năpîrcl extrem de otrăvitoare, denumite ghifirza:* Sc. 16 XI 75 p. 6 (cuv* ld r glii z). giăcă s.f. „Pornind de la tradiţionalul jeons — ei vor realiza/pa lîngâ veste, fuste, salopete, giace, short-uri etc., alte noi vestminte variantă-jeans pe care deocamdată le ţin secrete şi din motive de business şi pentru că le voy lansa într-o paradă-mamut, carc, după spusele lor, va eclipsa tot ce se cunoaşte a Si fost vreodată paradă de modă/' Săpt. 10 III 78 p. 10; v. şi R.l. 9 I 81 p. 4 [şi geacă] (din it. giacca; Tli. Hristea în R. lita 25 X 79 p. 8), giga fân s.n. (fiz.) — Difuzor foarte puternic — „...participanţii la trafic se vor orienta şi vor respecta semnificaţia indicatoarelor rutiere, a luminii semafoarelor electrice, a indicaţiilor şi recomandărilor pe care agenţii de circulaţie le adresează prin giga-foane.“ R.l. 22 II 78 p. 5 (din fr% gigaphonc; LTR; DN3), gigantism s.n. — Caracterul a ceea ce este gigantic — „După ce marile şantiere navale ale Înmii gigaiitism 236 s-au molipsit de gigantism, au început să fie lansate la apă nave uriaşe." R.l. 22 IX 67 p. 6 (din fr. giganiisme; DMN 1966; DEX, DN3). gîfân, -ă adj. 1973 (livr.) — De ţigan, ţigănesc — v. antiveâetâ; v. şi R. lit. 25 X 79 p. 22 (din fr. gitân, sp. gitano; DN, DEX — alt sens, DN3). giuvaergereâsă s.f. — Femeie care se ocupă cu arta giuvaergeriei — „Ca G.R. tradiţia a fost călcată (prima ghivaergereasă).“ I.B. 4 XII 65 p. 1 (din giuvaerger\ie\ + -easâ; termenul este probabil mai vechi). gîvrât, -ă adj. — Ca acoperit cu gheaţă — „Există pentru geamurile givrate o gamă întreagă de desene £i culori... în realitate însă, aici găseşti doar verde cînd ţie îţi trebuie alb si dincolo are doar geamuri în patrătele cînd tu vrei model «gheaţă»/7 R.l. 13 XI 75 p. 2 (cf. fr. givri). gîtufre s.f. (circ.) — îngreunare a circulaţiei publice — „în fiecare dimineaţă e aşa. Sînt gîtuiri pe linie. întrebaţi pe controlorii de la capetele de linie/' Sc. 3 XI 78 p. 4 (din gîtui; cf. fr. embou-teillage). glaciolâg s.m. — Specialist în studiul gheţarilor — „Pe drumul înzăpezit înainta un «vezdehod» îndrumat de glaciologul A.K.“ Sc. 37 II 62 p. 4, v. şi 2 XI 79 p. 5 (din fr. glaciologue; PR 1950; FI. Dimitrescu în LL X/65 p* 240; DEX). glacionaiit s.m. — Navigator printre gheţari; specialist în gla-cionautică — „Activitatea ştiinţifică a glacionauţilor va consta-în studierea gheţarului, efectuarea de fotografii şi filme, de măsurători ale radioactivităţii, prelevarea de eşantioane si înregistrări so-nore/‘ Sc. 4 XI 72 p. 6. „Trei tineri francezi consideraţi primii nglacionauţi» fac o interesantă experienţă într-o fisură a gheţarului Argentiere din Alpii francezi. Argentiere a devenit leagănul unei profesiuni ştiinţifice — glacionautica/' Mag. S I 74 p. 3 //din glacio- + -nautjj. glacîonautică s.f. 1974 — Disciplină care studiază gheţarii — v. glacionaut // din glacionaut -icăjj. glicer61 s.n. — Glicerină — „Dr. J.D. de la Universitatea din Illinois, a anunţat că a descoperit, o legătură dintre substanţa denumită glicerol — un alcool dulce care se găseşte sub formă naturală, în mici cantităţi, în componenţa sîngelui — şi fenomenul metabolismului/' Sc. 28 XII 77 p. 5 (din fr. glycirol; DM, DC; DN3). glîniGe s. pl. tant (geol.) „Glimee este un termen ştiinţific pătruns în toate atlasele de geomorfologie din lume. El a fost propus pentru prima dată de geograful român Tiberiu Morariu, la New Delhi, [1967], în cadrul lucrărilor Comisiei interna- 237 gonflâbil ţionale de studiul versanţilor. Glimee înseamnă dîlme, văluriri de teren şi acoperă ca sens ştiinţific o descoperire românească de excepţie: terenurile provenite din alunecări pot prezenta stabilizări cu valoare economică certă.1 ‘ Cont. 6 VII 79 p. 5. (cuv. pop. din familia s. gilmâ devenit ştiinţific). glucolâct s. „Şi cum întrebarea dv. a vizat grupa produselor pentru copii, aş vrea să amintesc ră la cele două sortimente noi de produse lactate — gluvilact (ghicoză şi vitamine) şi glucolâct, apărute în magazine în luna septembrie, se va adăuga în curînd laptele cu dextromaltoză în două variante, destinat copiilor care nu suportă laptele de mamă/' R.l. 27 XII 77 p. 2 (din gluco[ză] + lact). glumotecă s.f. — Colecţie de glume — „S. din Dresda, de 25 de ani, colecţionează anecdote şi caricaturi din întreaga lume. Recolta cu care se poate mindri după un sfert de veac — o motecă » constînd din 400 000 piese clasificate ştiinţific, pe teme şi subteme." Sc. 19 I 78 p. 5; v. şi Săpt. 12 V 78 p. 2 (din glumă 4--tecă, ca în cinematecă, după un model germ.). gluvilâct s. „Colectivul fabricii de lapte praf din Remetea, judeţul Harghita, a realizat şi iţvtrodus în fabricaţie noi produse lactate destinate in special copiilor. aGlur vilactul» — lapte praf pentru sugari —este unul dintre aceste produse mult solicitate". R.l. 27 XII 77 p. 2; v. şi glucolâct (din glu\coză]-\~ vi\ţamina] + -lact). gnotobio!6gic, -ă adj. (med.) „La catedra de chirurgie infantilă a Institutului de medicină nr. 2 din Moscova s-a construit acum o aşanumită cameră gnotobiologică — un izolator în care nu pătrund microbi, operaţiile putîndu-se astfel efectua în condiţii de totală asepsie. în cameră se pompează aer trecut prin filtre speciale, antimicrobiene. întregul personal care participă la efectuarea intervenţiilor chirurgicale poartă costume speciale gnotobiologice% care, de asemenea, acţionează ca o barieră izolatoare." Sc. 7 VII 78 p. 6 (cf. engl. gnotobiologp/ BD 1970). gol nlgru sint. s. 1977 (astron.) — Corp ceresc cu o mare forţa de gravitaţie — v. quasar (din gol -f- negru, după engl. black hale; BD 1970). gondolă vb. refl. I — A se mişca unduindu-se — „Dar ideea unei slujnice îmbrăcate ca la revistă, gondolhidu-se ca la şantan, făcuid echivoc cu ochiul este sub orice critică." R.l. 5 X 77 p. 2 (din gondolă 4- -a; DN3 — alt sens) gond61ă s.f. (com.) — Mobilă care serveşte Ia prezentarea măr-furilor intr-un magazin cu autoservire — „în acest magazin gondolele sînt cam înghesuite" (din fr. gondole). gonîlâbil, -ă adj. — Care se poate umfla — „Casa gonflabilă. în gonîlâbil 238 Japonia a început producţia în serie a caselor confecţionate dintr-un material plastic" gonflabil. Casa se poate monta în timpul record de cinci minute, prin umplerea cu aer a spaţiului dintre pereţi, plafon şi podea." Sc. 4 IX 75 p. 4. „Cateterul are o extremitate în formă de balon gonflabil care, la o presiune între 6 şi 8 atmosfere, se umflă lărgind diametrul interior al vaselor sanguine, pentru a permite o mal bună circulaţie a sîngelui." R.l. 11 II 78 p. 6.’ „Cupolă gonflabilă" Sc. 16 II 79 p. 5 (cf. fr. gonflable/ DN3). gorcpirgesc, -ă adj. — Ca a lui Gore Pirgu, erou al lui Matei Caragiale — „Un Thomas Mann, vorbă gorepirgească, are, de, calităţile lui/1 R. lit. 12 XI 70 p. 12 (din n. pr. Gore Pirgu -esc). gospodărie-anGxă s.f. „înfiinţarea unor gospo dării-anexe pe lîngă cantinele întreprinderilor craio-vene facilitează aprovizionarea cu legume şi alte produse agro-ali-mentare a acestora." R.l. 28 IV 74 p. 5. „Creşterea numărului de gospodării anexe, în vederea asigurării aprovizionării cantinelor-restaurant. cu carne, legume şi zarzavaturi din resurse proprii." R.l. 5 I 78 p. 5 (din gospodărie -f- anexă). gospodărie-etalon s.f. 1967 — Gospodărie model — v. staţie-pilot (din gospodărie etalon). grâîic-câdru s.n. — Grafic cu rolul de cadru general — „Perioada de practică de patru săptă-mîni, care se efectua în timpul vacanţei de vară, acum este inclusă în cuprinsul anului şcolar. Au fost aplicate, în acest" sens, graficele-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei si Învătămîn-tului." I.B. 4 X 76 p. 1 (din grafic + cadru). grâfic-progrâm s.n. — Program sub formă de grafic — „Fructele — munca în livezi după grafice-program" Sc. 13 X 76 p. 3 (din grafic + program). grafitât, -ă adj. 1977 (Acoperit) cu grafit — v. aiUobalsam (din grafit + -ai). graminâre s.f. „De curînd s-a pus la punct procesul de sidefare (gr amin are) a plăcilor de meta-crilaţi." Sc. 18 VIII 62 p. 4 (DC). grand-guignol s. (cuv. fr.) — Teatru de marionete — ce fără glagorie pare acel boiernaş care, tam-nesam, pune mîna pe puşcă şi trage-n oameni ca-n ciori şi ce figuri de grand-guignol trebuie să facă acest atît de talentat M.P. în secvenţele în care aschimodia în criză dă foc conacului." R.l. 7 IV 78 p. 2. „Metafizicul n-are multe asemenea «numere» în care să se lăbărţeze în kitsch si grand-guignol." R. lit. 19 VII 79 p. 17 [pron. gran ghinioT\. ' granodin s.n. „Agricultura noastră foloseşte un nou produs pen- 239. grişpandifl tru combaterca in aiurii la grîu — granodinuîSc. 22 VII 62 p. 1 (din gran[ulă]). granulopintorelicf s. "(pict.) „în holul hotelului «Riviera» din Mamaia s-a dcschis o expoziţie de decoraţiuni interioare realizata de G.B., după un procedeu artistic numit «granulo-pinto-re-liefR.l. 81X77 p. 5. „Granulo-pinto-rclicf, adică pictura în relief cu granule de marmură, granit, calcar, etc., constituie o tehnică plastică cu o prezenţă relativ insolită pe simezcle expoziţiilor noastre." Cont. 15 VI 79 p. 15 (din£ram//£+ + relief). gravitfno s. (fiz.) „Gravitiiio are masa de repaos nulă şi e cuplat cu alte particule doar'prin forţa gravitaţională." Cont. 27 IV 79 p. 7; \\ şi snpcrgravitational. grădînă-imizcu s.f. — Grădină cu funcţie dc muzeu — „Mai fiecare teatru se putea revendica drept autor (chiar dacă în colaborare) al unei asemenea manifestări, fie că aceasta avea loc la Monumentul Eroilor Patriei, sau la Curtea Vechej 'în grăăina-muzeu «Eneseu la Rotonda scriitorilor din Cişmigiu etc." I.B. 9 VIII 75 p. 5 (din .grădină 4* muzeu). grădină-resiaurânt si. — Restaurant amenajat într-o grădina, restaurant cu grădină — „în timpul verii c nevoie la Sulina de cel puţin încă o grădină-restaurant." Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din grădină^ restaurant). grăniceri vb. IV— A păzi graniţa — „Jurăm că vom grăniceri..." emisiune TV din 31 III 74 (din grănicer + -*). greţuri s. pl. (în sint. a nu avea gref uri; arg. elevilor) „Elevii noştri nu au probleme, altfel spus, nu au greţuri, atunci cînd cunosc bine o* lecţie si pot să răspundă mulţumitor." 'R. lit. 19 VII 79 p. 9 (din greu + -cată). gri-argint adj. inv. — De culoare gri carc bate în argintiu — „Noapte ca stofa gri-argint” Gaz. lit. 19 VII 62 p. 6 (din gri + argint). grMumurhi, -fe adj. — Gri cu nuanţe fumurii — „Se recomandă ochelari cu rame subţiri, metalice şi cu lentile gri-fmnuriu — descins." Săpt. 23 IV 76 p. 8 (din gri -f fu mur iu). grile s. pl. tant. (alim.) — Prăjituri preparate din cocă şi miere, alcătuite în formă de # grilă — „Grilele sînt foarte gustoase." (formal din fr. grilîe; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). grişpandîn s.n. „Se vor produce de asemenea noi prodnse expandate, cum ar fi cartoful gul, griş-pandinul, rizofulgul simplu sau cu lapte, experimentîndn-se introducerea mâl aiului instant," R.l. 20 I 79 p. 1 (din griş [ejj pandlat] + -/»). groom 240 groom s. 1979 (cuv. engl.) — Servitor tînar, în hotele mai ales — v. supercivilizaţie [pron. gnwi] grosplân s.n. (cinem.) — Prezentare cinematografica detaliată — „E primul Da pe carc zugrăvit în gros-plan, îl vedem în această tandra si nobilă poveste." R. lit. 4 I 79 p. 17; v. şi Cont. 2 XI 79 p. 19, fondu (1976) [şi gropi an] (din fr. gros-plan; DMN 1964). grupâj s.n. — Ansamblu, grup — „Un grupaj de povestiri consemnează momente din viaţa şi lupta revoluţionară a tineretului înainte de eliberare." I.B. 14 V 61 p. 2. „Un grupaj de patru studii închinate aniversării a 700 de ani de la naşterea lui Dante Alighieri." Sec. 20 6/66 p. 18; v. şi Sc. 16 V 61 p. 2, R.l. 28 IX 78 p. 2 (din grup + -aj; cf. fr. groupage; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138, I. Iordan în SCL 4/64 p. 405; DEX, DN3). guesf-sfars.n. (cinem., teatru; cuv. engl.) — Actor invitat — „Vom asista la.,, mici medalioane, adevărate bijuterii oferite de «guest-staruri». Mai întîi Radu Beligan spunînd inegalabil «Angel radios...» etc., Al. Giugaru, ascul-tînd «Vocea patriotului naţionale», Ion Finteşteanu". Sc. 16 III 79 p. 4 [pron/ ghest-stâr]. guler-glrigă s.n. — Guler din care se dezvoltă o glugă — „Revenind la genul popular al hainelor de blană, la scurte, trebuie amintit că gluga sau gulerul-glugâ, este mult utilizat. De asemenea utilizate sînt combinaţiile cu piele sau skay, la manşete, buzunare sau la încrustaţii orizontale/' Săpt. 22 X 76 p. 8 (din guler glugă). gurii s.m. „Ceva intermediar între preot al diverselor secte hinduse şi preceptor — sau chiar judecător — guru este o prezenţă pitorească între Indus şi Gange... Guru mai este considerat şi un intermediar sacru între Dumnezeu (Hari) şi oameni. De aceea cuvîntul giirului este socotit drept «Adevăr absolut», iar persoana lui este divinizată." Cont. 13 XII 74 p. 4; v. şi 16X81p. 12 (cuv. sanscrit; cf. fr. gourou, engl. guru; PR 1960, BD 1966). ‘ guruism s.m. „Guru-ismul este doar una din căile pe care se revarsă azi în Occident o întreagă avalanşă de curente şi şcoli mistice orientale." Cont/ 13 XII 74 p. 4 (din guru + Asm). guvernorât s.n. — Regiune (în Tunisia) — „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au consacrat după-a-miaza zilei de vineri cunoaşterii activităţii unor principale unităţi economice tunisiene din guverno-raiul Bizerta" Sc. 19 IV 75 p. 2 (din fr. gouvernorat). DICŢIONARELE ALBATROS H hadr6n s.m. (liz.) — Particulă elementară — „Recenta descoperire vine în sprijinul teoriei privi-. toare la existenţa particulelor quarq, • elaborată în prima perioadă a anilor '60. Această teorie susţine că atomii sînt compuşi din particule denumite hadroni caTe, la rîndul lor, sînt Aormaţi din particulele quarq. Particula descoperită deţine, totodată, pro-. prietatea analoga sarcinii electrice, pe care fizicienii presupun că o vor găsi la unul din cele patru tipuri de particule, quarq ce ar putea exista. Proprietăţile particulelor subatomice n-au putut fi îrisă constatate în natură/* Sc. 11 VI 76 p. 6; v. şi Cont. 26 VII 80 p. 5 (din engl. hadron; BD 1971). hadrosâur s.m. (zool.) „Paleontologul american K.H. a anunţat descoperirea rămăşiţelor unui cuib de pui de dinozauri, în apropierea unei ferme din nordul statului Montana. Fosilele identificate arată că în cuib trăiau 15 pui de dinozauri, dintr-o specie denumită «hadrosauri» care populau regiunea în urmă cu 70— 75 milioane de ani/' R.l. 17 VIII 78 p, 6 (din engl. hadrosaur; WT). haiku s.n. — Poezie de tip clasic japonez, extrem de scurtă — „Laconismul, economia extremă a haiku-ului nu poate fi comparata cu nici o virtute asemănătoare a vreunei specii lirice europene/' R. lit. 12 XII 74 p. 20. „Putem vorbi despre noi, aşadar, în graiul desenat al unui mare pictor japonez. Ca în haiku-urile tălmăcite, în pendulările cărora legăm două lumi cu aceleaşi fire ascunse, din desenele lui I.M\ se poate citi o poezie a locului şi fizionomiilor româneşti/' R. lit. 10 IV 75 p. 1; v. şi 4 X 79 p. 21 (cuv. jap.; cf. "engl., fr. haîku; CD; DTL). hai6s, -oâsă adj. (arg.) — Grozav, nemaipomenit — „Dacă ami- haios 242 cu' de la Constanţa are vreo poantă nouă, te snn din nou şi ţi-o spun, că stii ce «Jiaios» e tipuV Sc. 10 XII 75 p. 2 (din hai, cf. a facc hai de cineva, „a lua peste picior"; M. Popescu-Marin în SCL 3/79 p. 275). hâldă s.f. — Loc unde se depozitează sterilul — „Anual trebuiesc scoase din circuitul agricol cîte patru hectare de teren pentru a face loc haldelor de cenuşă piri-tică... şi batalelor de fosfogips." Sc. 28 V 74 p. 2. „Realizarea de noi materiale textile neţesute pentru însămînţat tal uzuri, terenuri erodate şi hat de de steril." R.L 7 III 78 p. 3; v. şi Fl. 2 VIII 79 p. 9 (din germ* Halde; DT, DG; DEX). halfîe s.f. (sport) — Funcţia de mijlocaş —• „E apreciată drept mai bună activitatea formaţiei din prima repriză cu halfi a Du-mitru-Balaci." Sc. 23 I 74 p. 7 (din half --ic). haî6n s. (chim.) „A fost brevetat un nou tip de extinctor, bazat pe un gaz de curînd descoperit, nu* m ithalon— 1301... Hatomii —1301 este incolor, inodor şi rău con* ducător de electricitate/1 Cont. 5 VIII Ti p. 5 //din gr. hals, halos „sare*1 -Şc. 28 III 78 p. 5 [pron. hdmburgăf\{din engl. americ.. fr., hamburgcr [steakl; DMC 1964; D. Am.; DN3). Itantâ vb. I (livr.) — Chinui, obseda — „Mă întreb doar care sînt numele, încă nedivulgatc de tele-aşti, aflate pe etichetele aşezate sub capetele de cerbi ce '«han-teazch) somnul lui Belphegor." Săpt. 5 IV 74 p. 7 (din fr. lianter). hâppening s.n. (americanism) — Spectacol spontan, improvizat— „Unii îmi povestesc ce i-a impresionat îndeosebi. îi impresionează mai ales. ceea ce se numeşte nhappening »-urilc, manifestării e-spectacol, care, de fapt, nici nu ţin de artă." Sc. 21 X 69 p. 4. „în istoria teatrului, dc la începuturi, au existat nenumărate spectacole lipsite de un text iniţial şi bazate în foarte mare măsură pe improvizaţie, după cum cunoaştem şi în zilele noastre forme ale teatrului — happening~u\, de pildă — în care spontaneitatea joacă rolul hotărîtor/' Cont. 22 III 74 p. 4. „Trupa «Le Th6atre de Silence»... a contat â priori, la festival, pe o reacţie negativă a 243 hasdeiân publicului la chappening— spectacol ce şterge total deosebirea dintre creator şi public/' Cont. 1 XI 74 p. 4 (din engl. americ., Jtctppeniug; cf* fr. happening; PR 1964,B!D 1966; D. Am.). happy-end s.n. (anglicism) — Sfir-şit fericit — „Din aceste două arhetipuri a ieşit în tele-noaptea do miercuri un suspens de toată frumuseţea: englezii au condus cu 1 — 0, a lor era viaţa, ca-n film, cînd totul e O.K., cînd totul merge spre liappy-end/' R. lit. 27 V 71 p. 27. „Agapă fără happy-cnă." I.B. 21 XII 74 p. 3. „Binele triumfă. Iar acest happy-end... nu era numai o concesie făcută publicului elisabetan, ci şi expresia unei credinţe în şansa forţelor binelui, frumosului şi adevărului/' Sc. 19 I 77 p. 4; v. şi Cont. 15 XI 74 p. 9, I.B. 24 X 75 p. 2 [pron. hepicnd] (din engl. happv end; cf. fr. liappy end; PR 1947; a fost utilizat şi înainte de 1960, în special relativ la filme; DTL; DN3). hartfback s. (cuv. engl.) — Ediţie scumpă, cartonată — „De la «ha^dbach» la fpaperback». Tre-cînd în revistă, în «Le Monde» din 3 I 1975, iniţiativele britanice în domeniul literaturii pentru copii, D.E. ...relevă faptul ca Editura Collins a lansat între colecţiile sale cartonate («hard-back &) pe cea intitulată «Leul» pentru copii între 6 şi 13 ani/' R. lit. 23 I 75 p. 22; v. şi 9 X 75 p. 22 [pron. hdrdbcc] (WT). ftard-rock (and roii) (muz., anglicism) — Gen de muzică — „Iar piesele vor fi, cum spuneam, ceva mai grele, mai hard-roch and roii cu influenţe din soul. Ca şi în cele două melodii amintite, vocile... vor fi mai aspre, dar ca o principală caracteristică va ramî-ne melodicitatea/' Cont. 26 IV 74 p. 6. „A nu se confunda hard-roch cu aşa-numitul curent punkl Putem fi liniştiţi/' Săpt. 6 I 78 p. 7. „Hrişcu, Popovici şi Sălăgean sînt bine mersi şi-au clat-o rău pe hard-roch/' Săpt. 8 XII 78 p. 7j v. şi Pr. R.TV. 29 XI 78 p. 9 [pron. hdrdroc] (din engl. hard-roch; BD 1968). hârtă-mach€tă s.f. — Hartă cu rol de machetă — „Pe mesele lungi ale centrului de coordonare şi calcul, sub cristale, erau expuse numeroase hărţi...; alături se afla o hartă-machetâ indicînd amplasarea numeroaselor staţiuni care urmăresc zborul navei Vostok 2. La centru s-au aflat hărţi-scheme cu traseele de mişcare şi locurile de staţionare a acestor nave (= de măsurători)/' R.l. 18 VIII 61 p. 4 (din hartă -f- machetă; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 13S). hârtă-$ch£mă s.f. 1961 — Hartă care cuprinde o schemă — v. liar-iă-machetă (din hartă + schemă). hasdeiân, -ă adj. — Care aparţine lui B.P. Hasdeu — „Iniţiativa Editurii tineretului de a publica în anul viitor o «Literatură română veche a, reconstituită din studii şi fragmente hasdeicne, va hasdeîân 244 constitui, cred, o revelaţie/* Sc. 16 X 68 p. 4 (din n. pr. al scriitorului [B ,P.]H ascleu + -icm)* hectisecândă s.f. 1976 — Timpul scurs în Î00 de secunde — v. atto-secundă (din hecti- + secundă, după model engl.). helicostât s.n. „Helicostat... Este vorba, în fapt, de o îmbinare între elicoptere şi baloane dirijabile. Aparatul este compus din două baloane legate printr-un cadru metalic, pe care se află şi o cabină cu elice de elicopter, acţionată de două motoare/' R.l. 28 III 77 p. .6 [scris şi elicostat] (din fr. hilicostat; DN3). helicot€că s.f. — Colecţie de imagini filmate din helicopter — „O «helicotecă». E vorba de aproximativ cinci sute de ore în avion; de trei mii de ore în helicopter; de 13 ani de viaţă — petrecuţi filmînd o ţară întreagă: Franţa. Serialul, intitulat «Franţa văzută din cer» i-a adus autorului acestei iheîicoteci» 12 premii internaţionale, două Oscar-uri şi alte vreo 40 de distincţii/* R. lit. 20 11 75 p. 22 (cuv. fr.). heliocenlrâlă s.f. 1978 — Centrală care produce energie electrică din razele solare recepţionate — v. geosincron (din fr. hlliocentrale / DN3). heliofizîoterâpic, -ă adj. (med.) „Este ştiut că numeroşi pacienţi pleacă la mii de kilometri pentru a ajunge la Alina A ta, unde funcţionează un sanatoriu helio-fizioterapie în vederea unor şedinţe de «terapie solară». Pentru a evita această lungă deplasare, heliotehnicianul B.P. a proiectat şi construit, în apropiere de Moscova, un dispozitiv experimental care a trecut cu succes încercările. Dispozitivul cuprinde un reflector-oglindâ de dimensiuni impunătoare (2/1,4 metri), instalat într-o ramă specială şi care poate efectua cu uşurinţă mişcări oscilatorii.** Sc. 19 III 74 p. 6 //din helio- + fizioterapie//. heliomarin, -fi adj. 1977 (med.) — Care utilizează acţiunea simultană a razelor solare şi a aerului de mare — v. talasoterapie (din fr. hiliomarin; PR 1948). hefiot£hfiică (electr.) 1* s.f. „Boom-ul heliotehnicii. în cadrul preocupărilor pentru economisirea combustibililor clasici, în S.U.A. se extinde utilizarea instalaţiilor care folosesc energia solară/* Sc. 29 X 77 p. 6. „Heliotehnica sporeşte randamentul plantelor/* Sc. 25 XI 78 p. 5; 2, adj. „Dispozitivele heliotehnice le furnizează energia necesară pentru iluminat/* Sc. 14 V 80 p. 3 (din fr. hili-oteehnique; L 1962). heliotelifiiclân s.m. 1974 — Specialist în utilizarea energiei solare — v. helio fizioterapie //din helio- 4* tehnician/[. helip6rt s.n. — Aeroport pentru helicoptere — „La heliport se 245 Iieroinoniân afla adunată aproape întreaga suită pentru Texas, împreună cu c iţi va membri ai personalului din aripa de vest, veniţi să-şi ia rămas bun şi să ureze călătorie plăcută/' L. 16 I 67 p. 25 [scris şi eliport] (din fr., heliport; PR 1952; F. Hasan în LR 2/77 p. 133-134; DT). hemobiologfe s.f. 1978 (med.) — Biologie a sîngelui — v. perinatal //din hemo- „sînge" + biologie!/. hemodialfză s.f. (med.) — Trecerea sîngelui printr-o membrană semipermeabilă — „La Cluj-Na-poca a fost inaugurat Centrul de hemodializă din cadrul clinicii mcdicale nr. 1/' R.l. 2 XI 78 p. 5 (din fr. himodialyse; PR 1947; OM). hemoperfuzle s.f. (med.) „Hemo-perfuzia. Datorită colaborării fructuoase dintre medici şi specialişti din Grecia, Canada, S.U.A. Anglia şi R.F. Germania, s-a reuşit să se iniţieze o tehnică nouă, prin care au fost salvaţi, pentru prima oară, bolnavi care au fost victime ale unor grave intoxicaţii, după consumarea de ciuperci otrăvitoare. Noul tratament, denumit , constă în purificarea sîngelui în afara organismului şi restituirea lui prin transfuzie/1 Sc. 16 IX 76 p. 6 //din hemo- „sînge" + perfu-zieU. hemoragie s.f. (fig.) — Curgere, pierdere (de altceva decît de sînge, în special dc capital) — „Ministrul trezoreriei, E.C., a declarat că aceasta măsura s-a dovedit necesară pentru a opri hemoragia de dolari pe care Banca Italiei era nevoită să o angajeze spre a susţine cursul lirei/1 Sc. 22 I 76 p. 6; v. şi 14 IX 79 p. 5 (din fr. liemorragie; DMC 1962; DN, DEX, DN3 - alt sens). hepatectomfe s.f. (med.) „...I-a uimit pe colegii de breaslă din nordul Europei, efectuînd o hepa-teciomie (extirparea unei porţiuni din ficat) în numai 4 minute si 30 de secunde/' Sc. 30 XII 77 p. 6 (din fr. hdpateciomic; L. 1962; DFMB, DM, DZ; DN3). heroină s.f. — Tip de stupefiant — „[în S,U.A.] a fost pus la punct un nou preparat pentru tratamentul toxicomanilor care se droghează cu heroinăR.l. 17 IX 76 p. 6. „Poliţia americană a reuşit să dezmembreze o reţea internaţională de traficanţi de heroină, reţea ce utiliza Olanda ca placă turnată." R.l. 1 II 79 p. 6; v. şi morfină-bază (1973), canfatfabis, marijuana [scris şi eroină] (din fr. hSroîne; F. Hasan în LR 2/77, p. 133; DM, DT, LTR, DC; DEX, DN3). heroinomân, -ă s.m.f. — Toxicoman care foloseşte heroina — „Noul medicament s-a vădit a fi mai eficient decît methadona folosită pînă în prezent pentru dezintoxicarea heroinojn anilor." R.l. 17 IX 76 p. 6. „Numărul heroinomanilor din R.F.G. a eres- heruinomân 246 cut de la peste 2 000 în 1972 la 25 000 în prezent, potrivit datelor oficiale/* Sc. 31 V 77 p. 6. „Să-i vadă pe heroinomani, care toţi, dar mă-nţelegi, toţi, au început cu haşişul ! E teribil !,r Cont. 27 IX 78 p.* 12 (din fr. hvrohiomane ; DN3). hexocâlex s.n. 1977 (chim.) — Oxidul greu de calciu — v. endo-âonţie (probabil din hexa- „şase" -f calciu). hibfscus s. 1974 (bot.) — Arbore tropical — v. henaf (din fr., engl. hibiscus; DN3). hîdroaciîstic, -ă adj. 1975 — Privitor la hidroacustică — v. cco-sondă (din engl. hydroacusiics). hidroameliorâre s.f. — Ansamblul lucrărilor hidrotehnice de ameliorare agricolă, hidroamelioraţie — „în regiunea Timişoara au fost efectuate în ultimii "ani importante lucrări de Uidroameliorare. S-au săpat zeci de kilometri de canale pentru evacuarea apelor ce bălteau în cîmpia bănăţeană/1 Sc. 16 XII 60 p. 2 //din hidro- + ameliorare; FL Dimitrescu în LR 2/62 p. 138; FC I 139//. - bidroameliorativ, -ă adj. 1967 — Privitor la ansamblul de lucrări hidrotehnice de ameliorare a solului — v. terasicr //din Jiidro- -f-ametiorativjj. hidrobicicletă s.f. — Ambarcaţie de agrement cu mecanism cu pedale care circulă pe apă — „în larg, oameni cu bărci şi hidro- biciclete“ Sc. 16 VIII 79 p. 4; v. şi R.l. 16 VII 79 p. 5, mini-vacantă (1975) (din hidro- + bicicletă; FC I 20; DEX, DN3). liîdrocutâre s.f. (med.) „Doctorul francez L. consideră că înecul este datorat cel mai des contactului cu apa rece, care produce un şoc fiziologic, pe care îl numeşte hiărocutare/' Săpt. 9 XI 73 p." 2 (după fr. hydrocution; PR 1950; DN3). hidrocnergle s.f. 1978 — Energia produsă de apă — v. bioenergie (din fr. hydroinergie). hidrofiîîăre s.f. — Operaţie de eliminare a sulfului — „Complexul de reformare catalitică a benzinei şi de^hidrofinarc a motorinei de la Brazi/1 I.B. 17 IX 62 p. 1 (cf. engl. hydrofining; DEX). hîdroîobîzâţ, -ă adj. — Impermea-bilizat — „Specialiştii din sectorul lînci aii si făcut probe de stofe... hidrofdbizatc. Aceste ţesături, deşi permeabile la aer, nu vor permite trccerea nici unei picături de ploaie/* I.B. 23 XII 61 p. 1 (din hidrofob; FI. Dimitrescu în LL X/65 p. 237). hidrometeorft s.m. (meteor.) „Un glob de gheaţă, de mărimea unei mingi de fotbal, a căzut «din cer» în curtea unei case din oraşul Bourbon-Lancy... După descrierea neobişnuitului fenomen şi a caracteristicilor globului dc gheaţa, ci nu exclud că a putut fi un aşa-numit Indrometeorit, format din pietre dc grindină şi fragmen- 247 higroscGpicităte ie de gheaţa, contopite la înălţimi foarte mari/1 R.l. 5 I 77 p, 6 (din hidro- -f meteorit, după fr. hydromâtiore; L). hidrometeoro!6gic, -ă adj. (meteor.) — Referitor la apă şi la fenomenele atmosferice —’ „în condiţii hidromeicoroîogicc extrem de grele au fost parcurse 5 200 mile/' Sc. 2 IX 61 p. 4. „Cea mai nordică staţie hidrometcorologică din lume se află în insula Heis, din Arhipelagul Franz Josef." R.L 15 IV 77 p. 6 (din fr. hydro-mâtiorologiqitc ; Fl. Dimitrcscu in LR 2/62 p. 13S; DEX, DN3). liidrominerâl, -ă adj. — Relativ la apele minerale — „Zona văii Iaîdonuliii reprezintă un teritoriu foarte bogat în zăcăminte hidro-minerale şi de gaz terapeutic/' R.l. 24 II 77 p. 4 (din fr. hydrcmi-rJral). hidroplân s.n. (av.) — Submarin — „Specialiştii sovictici au construit prototipul unui shidroplan » submersibil care a fost experimentat într-o zonă a Oceanului Pacific. Nava automată se deplasează, .sub apă în direcţia stabilită şi, cu ajutorul unor dispozitive speciale, culege datele dorite de cercetători privind compoziţia apei oceanului, fauna şi flora acestuia. Din secundă în secundă informaţiile se transmit prin radio la nava-bază unde se înscriu pe bandă/*: I.B. 13 VI 74 p. 4 (din fr. hydroplane, engl. hydro-[air]planc; L, CO; D. Am.; DN3). hidro pneumatic, -ă adj. s.n. (me-can.) — (Aparat) care funcţionează cu ajutorul apei — „La secţia de hidropnciimaiice a întreprinderii «Balanţa* din Sibiu a fost realizat un nou tip de panou hidraulic pentru maşini-unelte." R.l. 21 X 75 p. 5 (din fr. hydropneiimaiiqite i DN3). hidrop6nic, -ă adj. „Printr-o inovaţie adusă metodei hidroponice (înlocuirea pămintului cu o soluţie nutritivă) de cultivare a legumelor, specialiştii bulgari de la staţiunea experimentală din Plovdiv au obţinut o creştere considerabilă a randamentului plantelor." Sc. 12 VIII 78 p. 6 (din fr. hydro-ponique, engl. liydroponic; L 1950 j CD; DEX, DN3). hidropfdr s.n. 1979 — Vapor care survolează apa — v. vapor zburător (din hidro- -f [cIico]pter, după model engl.). hi-îi adj. inv. (muz.; americanism) — Reproducere fidelă a sunetului, unei înregistrări muzicale; înaltă fidelitate — „Expansiunea industriei muzicale este stînjenită de preţurile ridicate ale aparaturii hi-fi şi discurilor/' Săpt. 28 VI 75 p. 8; v. şi R.l. 18 VI 80 p. 5 [pron. hdift] (abreviere din engl. americ. hi[g)i) fi[delity]; cf. fr. hi-fiţ PR 1956, BD 1970; D.Am.). higroscopicitâte s.f. 1965 — Calitatea substanţelor de a absorbi umiditatea din aer—v. viiîdiograf (din fr. hygroscopicitâi DTP, LTR; DN3). himeră 248 himeră s.f. (biol.) „Specialiştii vienezi care au făcut descoperirea presupun că neobişnuita mamă este un caz rar de «himeră» (fiinţă formată prin amestecarea celulelor a doi embrioni diferiţi) în âle cărei celule au fost incorporate celulele unei surori gemene neidentice (a cărei evoluţie ulterioară, mai puţin favorizată de şansă, a fost oprită). Copiii ar perpetua gene ale acelei mă tu şi nenăscute/* Cont. 30 III 79 p. 5 (cf. fr. chimbre, it. chimia; DN, DEX, DN3 - la plante). hiperdens,-ă adj.— Foarte dens — „Cercetările au confirmat din nou ipoteza că toate corpurile cereşti au, probabil, un «întemeietor de dinastie », adică o aşa-numi-tă substanţă hiper densă prestelară care prin diviziune în diferite epoci stelare a dat naştere galaxiilor şi stelelor." Sc. 23 XII 78 p. 5 "(din fr. liy per dens; DMN 1966). hîperdezvoltât, -ă adj. — Extrem de dezvoltat — „Donald-răţoiul, Mickey-şoricelul şi alte personaje din desenele animate ale lui Walt Disney au fost excluse din materialul didactic al grădiniţelor, de copii din statul australian Queensland, cu explicaţia că acestea ar fi nişte «personalităţi hiper dezvoltate»." Cont. 23 XII 77 p. 4 //din hiper- + dezvoltat//. hlper6nic, -ă adj. 1962 (fiz.) — Privitor la particule elementare cu o masa mai mare decît a proto- nului — v. prestelar //din hiperon + -ic/l. hiperproteic, -ă adj. 1976 — Foarte bogat în proteine — v. cazeolact //din kiper- + proteic/j. hipersensibilizăt, -ă adj. — Extrem de sensibilizat — „Reacţionează acut la cea mai mică ofensă, fiind hiper sensibilizaţi, în sfîrşit, îi privesc pe adulţi cu superioritate.-' Gaz. lit. 6 X 66 p. 2 (din hiper- + sensibilizat). hipertermâl, -ă adj. — Cu un grad înalt de căldură — „Execu-tînd trei foraje de adîncime, specialiştii întreprinderii de foraj şi lucrări geologice au pus la dispoziţia edililor oraşului noi surse de apă hipertermalâ... utilizate experimental la încălzirea unui sanatoriu şi a 12 apartamente/' R.l. 11 III 74 p. 7 (din hiper- + termal; cf. fr. hyperther-male ; DMC 1969). hipobâric, -ă adj. — Cu o presiune scăzută — „Barocamera hipoba-ricăt realizare a specialiştilor din Cluj-Napoca." R.l. 1 II' 79 p. 1 (din engl. hypobaric; WT). hipodermic, -ă adj. (med.) — Subcutanat — „N-am făcut nici o baie vreme de un an de zile şi nici nu mi-am schimbat hainele. Nici măcar nu mă mai dezbrăcăm, decît ca să înfig din oră-n oră acul siringii hipodermice!' Cont. 16 V 75 p. 11 (din fr. hypodermique; DEX, DN3). 249 hîstoacrfl hipoklnezfe s.f. (biol.) „Reflecţia coincide cu noţiunea de hipohinc-zie, termen ştiinţific de circulaţie relativ recentă ce tinde să înlocuiască, într-un anume sens, expresia binecunoscută de sedentarism. Starea de hipokinezie semnifică un mod de viaţă redus ca mişcare, un mod de viaţă determinat de mecanizarea şi automatizarea atît a producţiei cît şi a activităţilor din timpul liber al omului modern/' Sc. 7 VI 71 p. 1 [scris şi hipochinezie] (din germ. Hypoki-nese; GWDS; FC II 119; DM, DZ; DN3). liipotermfe s.f. (biol.) „Dacă am spitaliza pacientul îndată după accident, dacă s-ar respecta în ambulanţă condiţiile de hipoter-mie (răcire) a suprafeţei traumatismului şi dacă, în fine, am putea interveni fără întîrziere, rezultatele obţinute ar fi mai presus de aşteptări/' Sc. 4 I 78 p. 3; v. şi 22 Ifl 81 p. 4 (din fr. hy-pothermie; DM, DZ; DN3). hippy s.m., adj. (pl. hippies[-ii], Iii pis, hipişi; anglicism) — Nume dat tinerilor boemi şi nonconfor-mişti care se opun societăţii capitaliste" de consum încercînd un protest naiv, lipsit de orizont — „S.A. a continuat declarînd că tot ea l-a ucis... pe instrumentistul G.H., crimă de care a fost acuzat un alt membru al «familiei» de hippies, R.B/f Sc. 11 II 71 p. 7. „Psihologii prin fenomenul hippy in legătură cu dificultăţile complexe pe care le ridică viaţa modernă... După ei hippjrsmul nu poate afccta dec.ît pe tinerii fragili sufleteşte şi impresionabili, pe cei puţin rezistenţi la rigorile malaxorului social al societăţii de consum/' Cont. 26 IV 74 p. 10. „în centrele universitare hippics-u s-au demonetizat/' R.lit. 20 VI 74 p. 17; v. şi antivedctă, tranzistor [scris si liipî\ (din engl. americ. hippy: BD 1950, PR 1967; M. Avram în SCL 4/75 p. 319 — 324; DN3). hîppysm s.n. 1974 — Fenomenul hippy — v. hippy (din engl. kippyism, fr. hippy[i]sme; DMN 1967, BD 1970). hlroştmă s.f. „Cea mai nouă «achiziţie» a terminologiei sui generis ce îşi propune să exprime potenţialul destructiv al armelor nucleare: o ihiroşimă» este egală cu o capacitate de distrugere echivalentă cu cea abătută asu-p-a Hiroşimei." Sc. 16 VIII 75 p. 8 (din n.pr.jap. Hiroşima). histoacryl s. (med.) „în cadrul Tîrgului Internaţional de articole medicale organizat de curînd la Diisseldorf în R,F. Germania interesul specialiştilor a fost stîr-nit de un adeziv destinat a sutura ţesuturile umane. După cum precizează firma producătoare, substanţa adezivă denumită Histo-Acryl este perfect sterilă şi lipeşte în fracţiuni de secundă marginile oricărei răni sau tăieturi, ca a doua piele." Sc. 9 III 79 p. 5 (cuv. germ.). Ristoplasmoză 250 histoplasmâză s.f. (med.) „...sînt socotite răspunzătoare de propagarea histoplasmozei — gravă maladie pulmonară/' Sc. 17II.76 p.. 4 (din fr. histoplasmosc ; DFMB, DM). Irit s.n. (muz.; anglicism) — Şlagăr, cîntec pe primele locuri într-un top. — „Dacă n-ar fi fost decît acest hit mondial şi «parada» noastră ar fi justificată/* Săpt. 28 VI 74 p. 7. „Albumele următoare menţin cota, fără însă a o forţa, iar hit-urile curg, liniştite/* Sapt. 29 IV 77 p. 7; v. si 20 II 75 p. 8, Cont. 16 III 79 p. 8 (din engl. hit). hdbby s.n. (anglicism) — Ocupaţie favorită a cuiva, în afara profesiunii — „Un club al colecţionarilor de curiozităţi există de mai multa vreme la Casa. Centrală de Cultură a Feroviarilor cehoslovaci. Astăzi acest* club numără peste o mie de colecţionari care se consacră thobby »-ului lor, în peste 200 de «specialităţi», repartizate în 13 secţii." R.l. 26 V 74 p. 6. „Pentru persoanele avute care îşi fao un ahobby» din studiile universitare la bătrîneţe, s-a creat o modă. de cursuri aşa-numite «trendy » (sofisticate) : parapsihologic, fenomene «paranormale», curs de construcţii de... cam ere pentru păpuşi/* Săpt. 6 I 78 p. 6. „Nu-i uneşte un ideal estetic, nici măcar un Jtobby comun, o pasiune nevinovată cum ar fi pescuitul, filatelia, arta abţibildurilor/' Luc. 19 VII 79 p. 3) v. şi Săpt. 15 III 74 p. 14, 3 175 p. 7, R.L 8 II 75 p. 6, Cont. 9 II.'D 79 p. 8 [scris şi koby] (din engl., hobby; cf. fr.'hobby; PR 1950; DN3). hobbyst s.m. — Persoană care are un hobby — „Există bibliofili, fi-latelişti, discofili etc. care* îsi consumă util orele libere. I*e lingă hobby-ştii de performanţă există şi anonimi/' Săpt. 23 II 79 p. 5 (din hobby + .-ist). ho eh email s.n. „Pictorii întreprinderii au asimilat liochemaihd, un pigment folosit cu succes în picturile în relief, şi un auxiliar pentru decorurile din sticlă, pisată, denumit «Eis», producînd obiecte de galvanoplastie şi ga-leuri (sticlă suprapusă)/' R.l. 23 XI 76 p. 5 [pron. hohemâil] (din germ. Ho chem ciil). hold-up s.n. (cuv. engl. americ.) — Atac armat — „Aducînd la cunoştinţă măsurile luate de autorităţi, el a. scos în evidenţă faptul că, în 1973, 185 de autori ai hold-up-urilor au fost arestaţi, iar în ianuarie 1974, alţi 30’/' LB. 22 II 74 p. 4. „Hold-ufi într-o bază N:A.T;0/* I.B. 26 VII 75 p. 8. „R.B., principalul organizator al atentatului, trăieşte în Brazilia, fiind singurul - dintre participanţii la hold-up aflat în libertate/* ’ Sc. 12 VII 75 p. 6 [pron. holddp] (cf. fr. ’ hold-up; WT, LII; DMC 1950; D.Am.); Holocaust s.n. — Acţiunea de exterminare a evreilor de către nazişti în ultimul război mondial — „O psihiatră canadiană care a hoineosiazifc studiat copii 'ni supravieţuitorilor •holocaustului, -la Montreal, a ajuns la concluzia că mulţi dintre.ei ;dau vieţii lor sensul rancd misiuni/' R. lit. 13 IX 79 p. 22; v. şi 1 XI 79 p. 23 (din fr. holocaustc, engl. :Holocaust; BD 1967^ X. Seche în SCX 4/75 p. 426, F. Hasan în LR 2/77, p. 33; DN, DEX, DN3 — alic sensuri). holodentografle s.f. 1974 (med.) — Fotografierea tridimensională a cavităţii bucale — v. holografic //din gk Jiolo-.„intreg" -lat. deni- „referitor la dinţi"+ [fotografic]). holografic, -ă adj. 1977 — Care aparţine holografici — v. holografic (din fr. holographiquc; DN3). -holografie s.f. „Holografia în stomatologie. Fotografierea tridimensională a cavităţii bucale, sau «holodentografia», prezintă un şir de -avantaje in comparaţie cu metodele radiografice practicate în prezent, înlesnind diagnosticarea mai precisă a afecţiunilor dentare/' Sc. 26 V 74 p. 6. „Holografia este tm procedeu tle înregistrare a imaginii .spaţiale -a unui obiect, folosind lumina laserului f n hologramele înregistrînd amplitudinile undelor luminoase carc vin de la obiect şi fazele acestor unde. Specialiştii britanici au demonstrat că hologramele înregistrează nu numai amplitudinile foarte rapide... ci şi cele extrem de lente. In acest fel, criminaliştii britanici au intrat în posesia unei camere holografice a cărei greutate este de 18 kg şi care slujeşte la descoperirea urmelor lăsate dc răufăcători pe covoarc sau alte ţesături groase." Sc. 12 X 77 p. 5; v. şi Mag. 22 VI 74 p. 1, holograma (din fr holographic; cf. engl. liolographyj PR 1947, BD 1968; DT; DEX. DN3). 'hologramă s.f. — Fotografie tridimensională a unui obiect — ,/Holografia permite automatiza* rea operaţiei de depistare a celulelor canceroase... Specialiştii vest-germani au realizat o instalaţie cu ajutorul cărcia proba este comparată de -calcul aloi. prin intermediul hologramei, cu celule canceroase aflate in di leliţe stadii ale patogenezei: rezultatul este obţinut instantaneii Cont. 26 XII 75 p. 5. „Carte* de credit [în S.U.A.] este prevăzută cu o hologramă carc reproduce amprentele digitale ale posesorului/' R.l. 14 VIII 78 p. 6. „Pinzelc, sculpturile, piesele ât metal preţios, porţelanurile, transpuse în limbajul tridimensional al hologramei, constituie o adevărată îneîntare pentru vizitatori, dlndu-le impresia că sint reale/ TL lit. 30 VIII 79 p. 23; v. holografie (din Ir. hologramme; cf. engl. hologmm; BD 1968 \ DT; DEX, DN3). homasc6n s. (telrn.) „«Homat-con» este denumirea unei invenţu româneşti: o freză cu ascuţir# continua." R.l. 5 IX 75 p. 5 homeostazfe s.f. (biol.) „Orice organism posedă o multitudini de mecanisme carc-i menţin cod- Iiomeostazie 252 stanţa (aşa-zisa «Iiomeostazie»), structuri specializate în a primi şi a stoca energia şi informaţna, aparate cu care se reproduce etc/' Cont. 26 V 78 p. 5 (din fr. homâostasie, engl. homeostasis; PR 1959; DM, DZ; DEX, DN3). hormonoterapîc s.f. (med.) — Terapeutică bazată pe utilizarea hormonilor — „Aceste cancere hormonale, * dependente, pot fi tratate cu succes prin administrarea unor doze mari de hormoni, hormonoierapia reprezentînd astăzi o importantă metodă ajutătoare în tratamentul cancerului/* Sc. 9 II 63 p. 4 (din fr. hormono-tHrapie; PR 1940; DZ; DEX, DN3). h6tă s.f. — Instalaţie deasupra unei sobe prin care se evacuează gazele, aburii — „Practic, hota absorbantă a fost transformată în depozit de lemne, iar ventilaţia ;n piesă decorativă/1 I.B. 15 III 74 p. 2 (din fr. hotte; LTR; DEX, DN3; cuvîntul este mai vechi în limbă). hot-dog s.m. (alim.; americanism) „Pe str. Brezoianu a început să funcţioneze şi un punct de comercializare a "crenvurştilor (hot- dogs)r I.B: 9 X 75'p. 2. „Unele restaurante erau astfel proiectate pe planşetele arhitecţilor, îneît să semene cu tradiţionalii hot-dogs (crenvurşti într-o chiflă caldă).*' Sc. 2 IV 76 p. 4 (din engl. americ., hot-dog; cf. fr., it. hot-dog; DMC 1950, BD 1966; D.Am.). liot61-restaurânt s.n. — Hotel în care se află un restaurant — „în jurul pieţii au fost construite birourile unor instituţii, un hotel-restaurant, un teatru şi o sală destiuată expoziţiilor industriale şi comerciale (tîrguri)/< R.l. 1 I 67 p. 3. „Vila «9 Mai» se reame-najează pentru gradul de confort 1. La sfîrşitul lunii iunie, va deveni hotel-restaurant cu 90 de locuri/* R.l. 5 IV 74 p. 5 (din hotel + restaurant, după fr. h6tel-restaurant). hunting s.n. „Denumirea unui nou sortiment de piele pentru încălţăminte. Se aseamănă cu antilopa, dar are spicul mai lung. Pantofii din hnnting îi puteţi cere, în magazine, din primele zile ale anului 1961/' I.B. 31 XII 60 p. 2 [pron. hănting\ (din engl. hnnting; WT; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138; DEX, DN3). DICŢIONARELE ALBATROS I lâhtlng s.n. (sport.) — Concurs de iahturi — „ «Aţi rezistat bine, n-aţi avut rău de mare». Şi mă invită la balcaniada de yahting din toamnă." R.l 17 VI 74 p. 5. ,....specificul competiţiilor transoceanice dziahting au fost marile dccalaje de ordinul zilelor — şi al sutelor de kilometri — care-i separau adesea pe participanţi." Sc. 20 XII 78 p. 5. „Documentariştii francezi au realizat o peliculă cu subiect inedit: cursa de Va/ifnj£ în jurul lumii efectuată anul trecut." Sc. 22 II 79 p. 5 [scris si iachting, y/t ating] (din engl., fţ\ yachting; I. Gheţie în \ LR 4/57, atestări din 1956 — \ 1957; Tli. Hristea în LR 3/72 p. .186, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DN3). I.A.T.C. — Instituţie de învăţămînt superior artistic — „Aceste patru litere care înseamnă «Institutul de artă teatrală şi cinematografică» au intrat de mult în con- ştiinţa nu numai a profesionişti-lor, ci şi a publicului." I.B. 19 IV 74 p. 2; v. şi geometrizare (abreviere din i[nstitutul de] A[rtă] T[eatrală şî\ Cinematografica]; FC I 158). iatrogSn, -ă adj. (med.) — Caro este produs de medic sau de medicamente — „Medicii şi-au îmbogăţit vocabularul cu un* nou cuvînt: maladia «terapeutică» sau maladia «iatrogenă s>, provocată de medicamentele luate pentru a combate o altă maladie." Sc. 24 I 75 p. 5 (din fr. iatrogenet PR 1970; DZ; DN3). iaurgerie s.f. 1975 — Locul unde se prepară şi (sau) se consumă iaurt — v. ceainărie-cofetărie (din iaurgiu -f- -ărie; DEX; probabil formaţie mai veche). ibetSxt s.n. (text.) „La întreprinderea «Industria Bumbacului» din capitală au fost puse în funcţiune utilaje pentru obţinerea Ibetext 254 anor textile neţesute, denumite Ibetext" Sc. 28 I 63 p. 1 (abreviere lin I[ndustria] B[timbacttlui] Texl[ile]). Id6e-clţ£ie s.f. — Idee de o mare importanţă — „Dacă am putut smulge materiei adevărul ei spirt tu al, şi să-l cuprind în acea idee-cheie... am aflat şi calea spre cugetul şi sensibilitatea aceluia care contemplă sculpturile mele/4 Gaz. lit. 12 X 67 p. 6; v. şi luvînt-problemâ (din idee + cheie, ”.pă fr. idie ele; DMN 1970). Id£e-î6rţă s.f. — Idee de o mare Importanţă — „Trebuie să-i găsim neapărat o idee-forţă de la care se reclamă/* R. lit. 26 II 70 11. „Crearea unei noi ordini economice mondiale — necesitate mperioasă a progresului contemporan, idee-forţă de amplă rezonanţă internaţională." Sc. 19 X 75 p. 6. „Idei-fortâ ale politicii -xterne a României/' R.l. 19 XI 77 p. 6; v. şi 18 XI 77 p. 6 din idee + forţă, după fr. idee-force; DMN 1965). rei>rint {abreviere din I\iistitittul] n\aţional pentru] cre[aţie] ştiinţifică fi] t[chni-ea]). indeîormâbll, -ă adj. 1967 — Care nu îsi schimbă forma — v. hnpit-trezioil (din Ir. indiformablc ; DN3). 17 — Dicţionar de cuvintc recento indexă 258 indexare s.f. — Acţiunea de a alcătui un index — „Organizarea muncii intelectuale de documentare prin rezumări de teixte sau indexări» bibliografice... sînt tot atîtea domenii larg tributare noilor metode de cercetare/* Cont 10 XII 65 p. 8 (din indexa; cf. fr. indexationPR 1948; DN3). indiferentism s.n. — Atitudine de nepăsare — „Să nu fim.indiferenţi faţă de... indiferentism/' Sc. 16 XII 78 p. 7 (din fr. indiffdrentis-me; DEX, DN3). îndosatrice s.f. (cuv. it.) — Manechin — „Fata era subţire şi înaltă. Era manechinul casei de modă Serii din Napoli... Şi acasă lucrase în acelaşi domeniu. Era indosairice de cînd împlinise vîr-sta de paisprezece ani/' R. lit. 28 IX 78 p. 15. [pron. indosatrfce], informaţional, -ă adj. — Care se referă la informaţie — „în faţa secolului nostru ultracomplicat, în faţa bombardamentului informaţional şi a marilor aglomeraţii. Sc. 7 1X 67 p. .1 (din engl. informaţional, fr. informationnel; DMN 1970; I. Iordan în SCL 4/64 p. 410, 413; DEX, DN3). ingineră s.f. 1976 — Femeie avînd specialitatea de inginer—v. fcrmă-etalon (din inginer). mimă-plămîn (artificial) s.f. (med.) „Un aparat inimă-plămîn artificial care poate îndeplini timp de 1—2 ore funcţia inimii şi a plămînilor/* Cont. 27 I 61 p. J ; v. şi inhibă (din inimă -f plămîn [-f- artificial], după fr. coeur-pou-mont DMN 1968; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138). îninteligGnţă s.f. — Lipsă de inteligenţă — „O compoziţie de zgomotoasă ingeniozitate nu poate fi justificată ca un împrumut făcut inteligenţei... din contră, dovedeşte ininteligenţă/' Cont. 25 XI 60 p. 6 (după fr. inintelligencc; FI. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138, FI. Ficsinescu în SMFC IV p. 8; DEX, DN3). iniiiâtic, -ă adj. — Ezoteric — „Poezia sa cu marile teme lirice dintotdeauna nu devine mai lesne de pătruns, dimpotrivă, rămîne iniţiaţi că, son dabilă numai prin afinitate spirituală, dar niciodată descifrabilă/' Gaz. lit. 25 VII 68 p. 7 (din it. iniziatico; cf. fr. ini-tiaiiqne, DMN 1950; DN3). inscripţionare s.f. — înregistrare, înscriere — „Am introdus în producţie, pentru prima oară în ţâră, folia termocontractibilă din policlorură de vinii. Este vorba de o peliculă foarte subţire de circa 50 de sutimi de milimetru care se mulează perfect pe fructe şi legume... constituie o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea comerţului modern de autoservire şi în supermagazine; permite por-ţionarea, ambalarea şi inscripţionarea preţului înainte de a fi introduse produsele în rafturi pentru vînzare." R.l. 25 Vil 73 p. 3 (din inscripţio „înregistrare"). 259 însectlcld-spray s.n. — Insecticid sub formă de spray — „In secii-cidc-sprayR.l. 20 XI 73 p. 3 [fron. insccficId-sprJi] (din insecticid + spray). insccio!6n s.n. „Specialiştii impuri au pus la punct o metodă şi un aparat menite să detecteze contaminarea silozurilor. Aparatul, denumit insectofon, transformă în semnale electrice zgomotele provocate de organismul insectelor şi perccputc mai întîi dc cap-toarc electroacustice." Sc. 29 XII 78 p. 5 (din inscctă -f- 'fon, probabil după model magh.). ins o nor, -ă adj. — Care amortizează sunetele — „Scena este ultramodernă, fiind suficientă o simplă apăsare pe un buton spre a o transforma de aşa manieră îneît să formeze un gen dc ecran in sonor.1' Cont. 4 XI 55 p. 7 (din fr. iusonorc; DT; DXo). Insonorizănt, -ă adj. — Care nu are calitate dc a transmite undele sonore — „Aceste podele sînt alcătuite dintr-un strat insonori-zanl de tablă, un strat de bitum şi unul dc seîndură." I.B. 29 VIU 67 p. 2. „Începînd cu anul viitor, Î>e arterele celc mai circulate ale ocalităţii se vor amenaja din resturi menajere rambleuri înalte dc 10 — 12 metri, formînd bariere insonorizaute'1 Sc. 22 X 73 p. 4 (cf. fr. insonorisaiion). nstaldjie-pi)6t s.f. — Instalaţie experimentală model — „Cercetătorii din laboratorul nostru Intersîonîst stabilesc tehnologiile de sinteză, le experimentează pe instalaţii•• pilot, caracterizează diferiţi polimeri." Sc. 15 XI 70 p. 3. Instalaţi a-pilot poate trata 500 kg concentrat." Cont. 12 VIII 77 p. 5. „Trebuie să mă duc la una din instalaţiilc-pilot să verific nişte rezultate.*' R.l. 8 III 78 p. 3;V. şi Sc. 9 VIII 79 p. 5 (din instalaţie -f- pilot). Instânt adj. inv. 1976 — Instantaneu,' rapid — v. ciocolatcvie, grişpandin (din engl. instant; cf. fr. instantanâ ; BD 1969). instituţionalizărc s.f. — Acţiunea de a instituţionali za — „Se preconizează şi o institnţionalizarc a «Casandrci», în sensul cîştigării unei independenţe, a unui profil mai apropiat de’ cel al teatrelor profesioniste/* Cont. 25 VII 69 p. 4 (din insiituţionaliza, după fr. institutionalisation; DMN 1956; DN3). intarsiăt, -ă adj. (fig.) — Învîrstat, umplut — „A ales jurnalul şarjat, montindu-şi impresiile despre America intr-o pastă epică, ijitar-swtă cu date, cu reflecţii grave, dar şi cu lucruri uşoaro şi senzaţionale fără dc care America nu e America." Săpt. 29 IX 78 p. 2; v. şi probtematic (din intarsie). Intarsionist s.m. — Persoană care împodobeşte obiectelc de lemn apli-cind plăcuţe din os, sidef etc. în crestături făcutc special — „Nu vrem sa încheiem acest reportaj fără a spune cîteva cuvintc des- 17* întarsionist 260 pre sculptorii în lemn şi intarsio-ni şl ii de la secţia de aria/' Sc. 5 III 65 p. 2 (din intarsie; I. Moise în LR 6/78 p. 587 atestă forma intarsier, -ă). intelsât s. (cuv. engl.) „Firmele americane nu au dorit ca aceşti doi sateliţi să reprezinte un concurent pentru sateliţii din reţeaua «Inteîsat» dominată în exclusivitate de aceste firme. Concluzia a fost limpede: doar atunci cînd Europa occidentală va fi în stare să lanseze cu propriile rachete sateliţi geostaţionari, ea va fi în situaţia de a trece la exploatarea comercială a acestora." Sc. 16 VIII 77 p. 5; v. şi R.l. 6 XII 80 p. 6 (abreviere engl. din In[iernationaQ Tel[ecommnnica-tion] Sat[ellite Consortium] ; BD 1968). intenţionalitate s.f. — Intenţie — „Imaginea serveşte în intenţionalitate, în forma... şi în mişcare sensul mai ales liric al operei/' Cont. 10 III 67 p. 5 (din fr. intcntionaliti; DN3). intercondiţionâre s.f., — Stabilirea unor raporturi complexe de interdependenţă — „Analiza intercon-diţionării factorilor naturali, economici, demografici, sociali si tehnici." Sc. 11. X 67 p.. 1; v. şi Mag. 26 V 79 p. 2 (din inter- + condiţionare; cf. rus. vzaimoo-buslovlennosti; El. Carabulea în SMFC III p. 35—38; DN3); Interconectat, -ă adj. — Care stabileşte conexiuni între mai multe elemente — „Dispeceratul cen- tral al sistemului energetic interconectat!1 Sc. 22 I 63 p. 3 (din interconecta + -ai). interconexiune s.f. 1978 — Interconectare — v. chip (din fr. interconnexion; DMC 1970; DEX, DN3). interdiscîplinarîtâte s.f. — Caracterul a ceea ce este interdiscipli-nar — „în aula Universităţii din Bucureşti au început sîmbătă dimineaţă lucrările celui de-al doilea Colocviu naţional de pedagogie, cu tema «Prognoză, inovare si interdisciplinaritate în în-văţămînt»." R.l. 3 XII 72 p. 5. „Cum aţi caracteriza, din punct de vedere ştiinţific şi endocrinologie, realizarea Rosalynei Y. ?... — O admirabilă reuşită a inter-disciplinarităţii: radio-imuno-do-zările (şi rostesc. acest cuvînt răspicat şi evidenţiindu-i componentele) care reprezintă rezultatul colaborării imunologiei clasice, a imunochimiei, a radiochimiei, a biomatematicii." Fl. 9 III 78 p. 11 .(din fr. inter disciplinarii: DMN 1968). interfâzic, -ă adj. — Dintre faze — „Prin reorganizarea fluxului la secţia bibelouri s-au eliminat complet transporturile încrucişate şi s-a redus parcursul iniţial interfâzic al produselor cu circa 200 metri." R.l, 6 I 78 p. 1 (din engl. interfâzic; WT). interferometrie s.f. (fiz.) — Totalitatea metodelor de măsurare bazate pe fenomenul de interferenţă — „Tehnica interferometrici 261 interpr6t-traducă(or cu mai multe aparate — folosită în radioastronomie, pentru observarea radiogalaxiei, quasarilor şi nucleelor de galaxii — a sugerat astronomului francez A.L. cuplarea unor telcscoape optice/4 Cont. 1 VIII 75 p. 5 (din fr. interfâro-mttrie; PR 1950; DT; DEX, DN3). Intcrrer6n s. (med.) „Rezistenta la mai mulţi viruşi era consecinţa elaborării de către celulele organismului a unei substanţe proteice susceptibile de a se întrepătrunde (interfera) cu acţiunea altor viruşi — respectiva substanţă fiind de aceea denumită tinterferon*/* Sc. 13 V 77 p. 5. „Un alt exemplu de asemenea «medicamente de tip nou» îl constituie interfcronul, un agent an ti viral eficace împotriva a diferite tipuri de viruşi/' Sc. 25 III 79 p. 5; v. şi viral (din fr. inter fir on y engl. interferon; PR 1952, BD 1969; DM). Intcrf6n s.n. (telef.) — Instalaţie telefonică ce permite convorbiri între posturi interioare — „Aer condiţionat, televizor, telefon, magnetofon, interfon, bar." Cont. 16 X 70 p. 9. „Autorul interfonu-lui cu patru posturi, C.B., este doar în clasa a IV-a la Liceul D. Bolintineanu." I.B. 9 VI 75 p. 2. „La întreprinderea minieră Hunedoara s-a introdus un interesant sistem centralizat de urmărire şi organizare a producţiei, prin interfoane şi comenzi automate de la distanţă." R.l. 23 - VII 77 p. 2; v. şi 10 III 79 p. 6 (din fr. interphene; cf. engl. interfhone; DMN 1952; D.Am., DT; DN3). Intergalâctic, -ă adj. (astron.) — între (dintre) galaxii—„Cronologia viitoarelor întilniri interstelare sau inter galactice." Gaz. lit. 24 I 63 p. 8 (din engl. inter galactic, fr. inter gal acti que; cf. germ. interga• laktisch; GWDS; DT, AD; DN3). înterp61 s.n. — Organism internaţional de poliţie criminală — „Interpolul e deseori imaginat ca un corp de superdetectivi, o ultrapoliţie atotputernică." Sc. 6 X 73 p. 6. „După cinci ani de cercetări, în care au colaborat carabinierii şi poliţia financiară italiană, Interpolul şi F.B.I., s-a ajuns la depistarea unei organizaţii dominate de Mafia şi avînd printre liderii ei pe celebrul G.B., «boss<> renumit în rîndul traficanţilor de droguri." Sc. 1 V 74 p. 4. „Dosarele negre, analizate în cadrul dezbaterilor Adunării generale a Interpolului... pun în lumină statistici revelatoare cu privire la efectele luptei coordonate..." Sc. 22 X 78 p. 5; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4 (abreviere din engl. International Criminal] Pol[ice Organization], care datează din 1956; cf. fr. Interpol; L. Seclie în LR 2/75 p. 177; CD; DP; DEX, DN3). Interpret, (-ă) -Iraducăt6r, (-oare) s.m.f. — Persoană aptă să desfăşoare atît activităţi de inter-pretariat cît şi de traducere — „De asemenea, noile descrieri sînt folosite... în laboratoarele interpret-traducător 262 de limbă,, mai ales în cel organizat cu sprijinul UNESCO şi destinat traducerilor simultane şi altor tipuri de lucrări desfăşurate în secţia, de ihtcrpreţi-tra-ăucători a facultăţilor de limbi străine din Biicureşti/' Sc 17 II 74 p. 4 (din interpret -fr traducă-iov). interpreiariât-tradticere s.n. — Activitatea celui care este interpret-traducător — „Dealtfel, în noile planuri1 de1 învăţămînt,. am. propus ca după: trunchiul comun (anul I şi II) studenţii să se speciializeze în literatură, în limbă sau: în interpretariat-traducere; în funcţie de viitoarea lor profesiune." Sc. 17 II 74 p. 4 (din. interpret aricit -fr traducere). inie rum ân> -ă adj . — Dintre oameni — „Acum lucrează la prima peliculă... în care este vorba despre'stabilirea unor.bune relaţii intcrumanc, în lumina normelor juridice' şi morale contemporane/' R.l. 17 IY 75 p. 6 (din inter- -\- uman). interviator,-oâre s.m.f. — Persoană care . ia interviuri — „în foarte utila, serie în limba română a editurii Kriterion. a apărut, cu citeva luni în. urmă', o culegere, de «convorbiri cu 56 de scriitori despre relaţiile literare româno-maghiare» semnată de B.G., carte purtînd un titlu sugestiv; «Fără interpret». Fără interpret — ar însemna, mai întîi, că inter- vi atonii — el însuşi un cunoscut scriitor, ziarist şi traducător... nu a.întîmpinat dificultăţi. în. munca sa/" Luc. 14 IV 73 p.. 1 (din intervia -fr -tor)\ Intervievare s;f‘ — Luarea unui interviiv — „Admirabilă', sub acest raport, intcrvi'evarea YmA.C., martor al cvasituturor etapelor db dezvoltare* pe caTe Ie-a parcurs muzica românească/' R. lit. 13 IV 72 p. 12 (din intervieva)* înterviu-fiilger s.n: — Interviu luat: rapicli — „..Je-au. consemnat într-un intervin: fulgerCont. 1 IX 67 p. 7'. „Un- iirterviii-fulger cu conducătorul expediţiei/' R.l. 1.0 II! 74 p: 3- (din* interviu -fr fulger; după fr. intercveiu-âdair ; DMN 1970»; A. Giurescu' M.C\ 33). întervizitine s.f. 1963 —Sistem de- transmitere: a programelor de televiziune între ţările socialiste, — v. radio-releu //.difr inter- -fr \ieie\viziunelj\. intimizâ vb. I — A crea un mediu intim — „Alăturat citeva. vitrine... iniimizează atmosfera..." Săpt. 9 II 73 p^ 8 (din intim -fr -iza). intim izâre s.f. — Acţiunea de*, a crea un mediu, intim. — „Ar trebui să găsim cit mai, repede modalitatea! de- a folosi, cît mai raţional şi mai. eficient localurile mari. în. acest. sens,, se. poate interveni, după. pâr.erea mea, pe mai multe căi: prin. intimizarea localurilor (compartimentarea lor), prin reprofilare* etc.. Noi ne gîndim, de exemplu, să. facem din «Mediaş»... berărie-pLăcintăr 263 îramplasâbil ric'" Sc. 7 TI 69 p. 2 (din intivii-za). întradcrniîc, -ă adj. 1977 (med.) — Situat în .dermă — v. mezo-terapie (din fr. intradcrmiquc, engl. intradermic CD; DZ; DN3; cuvin tul este mai vechi în limbă). inlrannzâl, -ă adj- (med.) — Introdus prin nas — „Vaccinarea se execută prin pulverizare pc calc intrau azală cu vaccin .de tip A II şi !B " Sc. .1.7 I 61 p. 1 .(din fr. iniranasal! *F1. Dimitrescu în LR .2/62 p. 139,; FC TI 129.; DEX, DN3). Intruziune s.f. — Pătrundere, introducere ilegală :în... —.„«Nimfa dc aur» a fost cîştigată dc (ătre emisiunea canadiană (Viaţa particulară'», un tulburător protest... împotriva intruziunii nc-justificate *şi abuzive a aparatelor tranzistorizate in existenţa de zi cu zi a oamenilor." Cont. 5 IV 74 p. 10 (din fr. inlntsion; “DEX, DN3). întubn vb. I,(med.) — A,introduce (medicamente, mîncarq) ;cu ?ajuto-inii unui tub — „[Omul] ;a lost introdus într-un plămîn artificial, i .s-au intubnt -lichide calde ;în stomăc şi, treptat, inima pacientului a început să rbată.*' R.l. >22 l 77 p. 6 v(din îii- + tub + cf. it. intubarc; DN3). In uit s. „Adevăratul nume al eschimoşilor este murit» şi ci doresc să nu mai fie denumiţi-cu primul termen, care înseamnă «Mîncători de carne crudă», termen ce le-a fost dat dc iezuiţi în secolul al XVI-lea." R.l. 7 VI 79 p. 6 (cuv. -eschimos). InuktHut. s. „Limbajul din regiunea canadiană, denumit de eschimoşi nnulxutut»# este vorbit în cîteva dialecte. Folosirea mai multor forme de scriere a îngreunat contactele dintre comunităţile de eschimoşi situate la mari distanţe unele de altele." Sc. 30 IX 76 p. 6 (cuv. cschimos). învoi vâ vb. I (anglicism; lb. colocv.) — A introduce — „Nu sînt invoîvat în această problema." (din engl. io involve; comunicat de M. Caragiu-^Iarioţeanu). invlnticâ s.f. „Am aflat cu surprindere, tov. prof. dr. docent Ion Curievici, că sc vorbeşte mult aici despre o şcoală de invcniica ieşeană, care ar fi funcţionat anul trecut. — "Nu trelroic să vă surprindă: pe plan mondial este recunoscută existenţa inven-ticii ca .aceea a unei noi specialităţi ştiinţifice. — Există temeiuri pentru :o’asemenea terminologie? — E o disciplina psihologică cc are mai anult scopul dc a dcscifra mecanismul psihic al invenţiei:" RI. 26 X 78 p. 3 '(din inventa + -ică, după tipul informaticăS Tli. Hristea în R. lit. 11.XI 76 p. 9). fPA s. 1974 — întreprindere dc produse alimentare — v. -cico-co-la, cico (abreviere din I[nti-cpn'lidere dc\ -plroduse] a[7ni:cîifcnr]). îramplasâbil, -ă adj. (franţuzism; livr.) „Iramplasabilul realizator pare a fi asimilat aforismul cu o iranipiasâbil 264 triplă doză de luciditate/' Cont. 5 VIII 77 p. 9 (din fr. irrempla-gable). îrecuperâbil, -ă adj. — Care nu poate fi recuperat — „Ceea ce este irecuperabil/' Sc. 12 II 67 p. 1 (din fr. irricupirable; DN3). iritiotâg s.m. (med.) — Specialist în iridologie — „O metodă nouă de depistare şi diagnosticare a unui mare număr de boli se anunţă a fi iridologia (examinarea irisului şi a pupilei). Micile pete de culoare închisă, în formă de boabe de piper, constituie, potrivit iridologilor, indicii ale unui proces canceros în organism." Sc. 28 XI 74 p. 6 (der. regr. din iridologie). Iridologie s.f. 1974 (med.) — Metodă de diagnosticare prin cercetarea irisului şi a pupilei — v. iridolog (din it. iridologia, fr. iridologie). ironist,-ă s.m.f. — Persoană (scriitor) care practică ironia — „Presupun că nici lingviştii nu pot uita următoarea lecţie primită de la un mare ironist/' Cont. 26 III 71 p. 8 (din fr. ironiste; DN3). Isterigen, -ă adj. — Care produce isterie — „Concert isterigen“ (titlu de articol despre muzica însoţită de urlete a unor tineri din Paris). Cont. 15 XII 61 p. 8 (din fr. kysUrigene; FI. Dimitrescu în LL 10/65 p. 242; DN3). istratiân, -ă adj. — Care aparţine lui P. Istrati — „E ‘ drumul pe unde odinioară, cu mult succes au trecut... şi personajele istratiene “ Gaz. lit. 16 XI 67 p. 8 (din n. pr. al scriitorului [Panait] Istrati + -ian). Italienist s.m. (în limbajul tinerilor, peior.) „Italienist, tînăr îmbrăcat la ultima modă, în anii '70, dar care pierde vremea pe ştrase, pe aveniu (adică pe bulevarde), nici muncind, nici culti-vîndu-se/' R. lit. 19 VII 79 p. 9 (din italian + -ist; DEX, DN3 — alt sens). ivoriân,-ă adj. — Referitor la Cote d’Ivoire (Coasta de Fildeş) — „Deschiderea primei sesiuni a marii comisii mixte de cooperare Tomkno-ivoriene” R.l. 24 VI 78 p. 5 (după fr. \C6te df]Ivoire + -ian; cf. fr. ivorien). izomerâză s.f. (biol.) „în urmă cu 10 ani un savant japonez a descoperit o enzimă denumită cum o numim noi specialiştii, numeroase lucrări trebuind a fi atacate de la fundaţie.” R.l. 19 V 77 p. 2 (din încastra; DEX, DN3). încifrât ,-ă adj. — Cu caracter secret — „Mesajul ei [al prozei lui Eminescu] apare deseori mai inci-frat prin intermediul fantasticului de tip romantic..." Sc. 28 V 64 p. 2 (din în- -f cifra). îngrijit6r-mulgăt6r s.m. — îngrijitor de vite care se ocupă şi cu mulsul — „Cel mai vîrstnic îngri-jitor-mulgâtor din judeţul Sibiu, dar şi cel mai bun, are 70 de ani." ’R.l. 28 X 76 p. 5; v. şi îngrijit6r-mulgăt6r 266 recordist (din îngrijitor mulgător). înnavetâre s.f. — Operaţia de a încărca şi transporta cu navetele — „Toate aceste operaţii; descărcare din camion, depaletizare, deznavetare, spălarea navetelor şi a sticlelor, controlul sticlelor goale, umplerea şi capsularea sticlelor, controlul sticlelor pline, pasteurizarea, îmiavetarea, pale-îi zarea... sînt mecanizate si automatizate " Fl. 1 VII 72 p. 24 (din în- navetă + -are). însănătoşit6r,-oâre adj. — Care însănătoşeşte — „Ursul învesteşte o veche practică medicinală populară cu atributele unui simbol: apăsarea însănâtoşitoarc a fiarei carpatine semnifică infuzia de vitalitate pc care o aduce contactul nemediat cu viaţa, cu realitatea." Sc. 9 X 70 p. 4 (din însănătoşi + -tor). întîlnîre-dezbâtere s.f. ~ Întîlnire la care se dezbat anumite probleme — „De curînd, Mediaşul a găzduit o interesantă înlilnirc- dczbatcrc a teatrelor populare," Sc. 26 XII 73 p. 6. „Din iniţiativa unui grup de foşti luptători în rezistenţa franceză, a avut loc la Paris o întîlnirQrdezbatere pe tema: «Spania astăzi»." R.l. 4 VI 76 p. 8 (din întîlnire + dezbatere). Învăţăt6r-educat6r s.m. — învăţător care este şi educator — „Posturile-de educatoare şi învăţători-educatori din municipiul Bucureşti... se ocupă fără concurs/' I.B. 25 III 74 p. 5 (din învăţător + educator). inzidire s.f. — Introducere a unui dulap, pat etc. în zid — „Pentru dulapuri este recomandată înzi-ăirca lor/' Cont. 19 IV 63 p. 2 (din înzidi; DEX). înzldit, -ă adj. — Zidit în perete — „De asemenea, s-a cerut ca apartamentele noi să fie prevăzute, mai ales în bucătării si holuri, cu dulapuri înziăite, măsură ce va contribui la sporirea gradului de folosire “a spaţiului construit/' Sc. 30 X 76 p. 1 (din înzidi). DICŢIONARELE ALBATROS J jacarânda s. 1967 — Esenţă preţioasă de lemn — v. imputrczîbil (cuv. amerind.; din fr., engl, jacaranda; L.I. p. 81). jamahirfe s.f. — Democraţie musulmană — „Ziua naţională a Jamahirici Arabe Libiene Populare Socialisto" Sc. 1 IX 77 p. 5; v. şi R.l. 7 IX 79 p. 5 (cuv. arab). jazfstie,-ă adj. (muz.) — De jaz — „Un madrigal în limbajul muzicii uşoare, cu accente jazzisti-cc..." Sc. 29 X 78 p. 4 (din jaz + -istic; DN3). jazman s.m. (muz.; anglicism). — Interpret dc jaz — „în cadrul schimburilor culturale S.U.A. — România este programată în luna decembrie o vizită la Bucureşti a unor jazzmcni de marcă." Săpt. 5 VII 74 p. 7. „La Nisa sc va desfăşura, între 6 şi 16 iulie, cea de-a 5-a marc paradă a jazului, la care vor participa 250 dintre cei mai celebri jazmeni din lume." Sc. 24 VI 78 p. 6 [pron. jăzmen; scris şi jazzman; pl. jazmejt], (din engl. jazzman: PR 1952, DMN 1969; DJ; DN3). jean s.m. pl. jeanşi (americanism) — Pinză groasă, de obicei albastră, din care se confecţionează în primul rînd pantaloni — „Se pare că jeamtl revine cuminte şi pocăit la propria-i matcă, la forma Iui aceea zisa clasică pc care au purtat-o şi viguroşii tex a ni şi alţii din vccliilc continente...4* Săpt. 22 IV 76 p. 8. „Pantaloni... piraţi. în R.F. Germania, Olanda şi Elveţia an fost descoperite în ultimele zile importante cantităţi de pantaloni (navă cu aripi portante, propulsate de către reactoare, pe apă) folosit în Europa a stabilit zilele trecute un record de viteză, acoperind distanţa dintre Stavanger (Norvegia) şi Aber-deen (Scoţia) în şase ore." R.l. 27 IV 77 p. 6 [pron. gâtfoiT] (din engl. americ. jeţfoil). Jet-socîety s. (cuv. engl.) — Totalitatea persoanelor care circulă cu jet; societatea înaltă — „Bomba trebuia să explodeze la miezul nopţii, adică la sfîrşitul ultimei proiecţii, la spectacolul cu «ţinută de seară obligatorie m, proiecţia rezervată pentru jet-society." R. lit. 2 VI 77 p. 22. „Se dezvăluie fiorul iubirii, repede înecat în unda unor convenienţe, a unor prejudecăţi curente în aşa-zisa înaltă societate («jet-society») si-ciliană../' Sc. 4 VI 78 p. 4; v. şi gerovitalizat (1974) [pron. get-să-sâiăti] (DMC 1975). job s.n. (anglicism) „Studenţii americani vor să obţină cît mai repede cu putinţă un «job», un serviciu salariat şi totodată să aibă asigurarea de a nu fi ameninţaţi cu şomajul/' V. stud. 6 II 74 p. 12 [pron. giob] (din engl., job; cf. fr. job; DMN' ‘1949). joc-rctur s.n. (sport) — Joc (sportiv) care se practică în a doua parte a unui campionat — „în jocurile-retur din optimile de finală ale turneului de fotbal pentru juniori la Viareggio s-au înregistrat rezultatele../' I.B. 1 II 67 p. 1 ’ //din joc -f retur jj. joc-şcoâlă s.n. .— Joc (sportiv) cu caracter de şcoală — „Astăzi va avea loc ultima partidă de verificare a lotului reprezentativ. Sincer vorbind,: acest joc-şcoalâ nu-şi poate pune amprenta pe alcătuirea naţionalei." I.B. 9 A 69 p. 3. tf Joc-şcoalâ al lotului reprezentativ." Sc. 8 V 75 p. 4; v. şi I.B. 5 IV 74 p. 3 (din joc + şcoală). jogging s. (cuv. engl.) —Alergare în scop higienic — „Adu face jogging în fiecare di- 269 juvakril mineaţă." [pron. giâghing] (cf. fr. jogging; DMC 1978). joj6ba s. (bot.) „Jojoba. Este vorba de un arbore, originar din Mexic, cu numele ştiinţific de Simondsia chinesis. Specialiştii au constatat că din seminţele de jojoba se poate extrage un ulei cu aceleaşi proprietăţi valoroase ca ale uleiului de caşalot." Sc. 10 X 78 p. 3; v. şi Sc 19VII81 p. 5 din fr. jojoba; (cf. sp., amerind. jobo; L.I. 83). JoriSrl s. 1974 — Naraţiunea în teatrul de marionete japonez — v. shamiscn (cuv. jap.)., Jota s.f. — Dans popular spaniol — „Un balet-pretext pentru mari trupe ale lumii de a demonstra eleganţa cu care îşi poate permite un stil de dans clasic să absoarbă frumuseţea violenta, orgolioasă a unei jota aragoneze, a unui zapa-teado andaluz, a unei seguidilla." Săpt. 14 II 75 p. 5 [pron. hota] (cuv. sp.; cf. fr. joia; DN3). Jucâbil, -ă adj. — Uşor de jucat, de reprezentat — „Cea mai bună piesă din volum este şi cea mai jucabilă, cea mai dramatică, cea mai scenică/' Luc. 29 IV 72 p. 8 (din juca -f- -bit), ]ucăt6r-rez£rvă s.m. — Jucător care poate înlocui pe altul, indisponibil pentru o competiţie — „[Numele] unui jucâtor-rczcrvă [la fotbal]" I.B. 9 XI 66 p. 4 (din jucător [de] rezervă). Judocan s.m. (sport) — Sportiv care practică luptele judo — „în faţa unor adversari de valoarea celor prezenţi pe saltelele instalate în sala Floreasca, judocanii români şi-au etalat calităţile/* Sc. 29 I 73 p. 2 [pron. iudocăn] (cuv. jap.; cf. fr., judoka; PR 1950; DEX, DN3). Julce s.n. (lb. vorbită) — Băutură răcoritoare — „Ionuţ a băut un juice în gară." [pron. gius] (din engl. juice; BD 1968). junlorât s.n. (sport) — Perioadă cînd un sportiv face parte din echipa juniorilor — „Baschetul, după cum se ştie, a atins un grad înalt de tehnicitate, jucătorului nemaifiindu-i suficienţi anii junioratului spre a cîştiga virtuozitatea necesară marilor întreceri." R.l. 12 II 67 p. 5 (din junior + -at; DEX). junocratfe s.f. 1969 — Dominaţia tineretului — v. teenager (din jun\e] + -craii e, după tipul democraţie). Juvakril s. „Juvakril este numele unei pietre semipreţioase obţinută pe cale artificială dintr-un* polimer şi care rivalizează în frumuseţe şi calitate cu malahitul şi jaspul/' Sc. 24 X 75 p. 6. „O nouă piatră semipreţioasă obţinută pe cale artificială de cătrc oamenii de ştiinţă de la Institutul de chimie al Academiei de ştiinţe din Ucraina, pe numele său juvakril, va da farmec multora din frumoasele noastre femei/' Săpt. 31 X 75 p. 2 (cuv. ucrainean). DICŢIONARELE ALBATROS karat£ s, (sport) — Metodă japoneză de luptă care face apel exclusiv la mijloace naturale atît 1 a atac, cît şi la apărare — „O iemeie, bineînţeles, o femeie-de-tectiv, avînd grenade... înspăi-mîntîndu-şi adversarii la barate, vorbind cu ei autoritar, iar cu prietenii, iubiţii şi şerifii — feminin şi mîngîietor." R. lit. 18 IV 74 p. 17. „Ofensivă, împotriva cui ? împotriva imaginarilor R.P. si T. bătuţi măr în şedinţele âc karaţi" R.l. 6 II 79 p. 2 (cuv. jap.; din fr; karatâ, engl. karatc; DMN 1960, BD 1968; DN3). karting v.- earting. katharevtisa s.f. 1977 — Greaca literară — v. ăemotiki (cuv. gr.). kenâf s. (bot.) — Plantă din estul Indiei, bogată în fibre — „Specialiştii americani afirmă că au dcscoperit o plantă care ar putea contribui la lichidarea crizei de hîrtie. Este vorba de kenaf, din familia liibiscus." Sc. 6 VII 74 p. ‘6. (cuv. engl.; WT; LII). kepI6n s. „Sub denumirea de kcplon o firmă japoneză a lansat mn conservant pentru .produse alimentare de o factură cu totul nouă. Principalul său avantaj asupra conservanţilor convenţionali constă în faptul că permite menţinerea calităţilor originale ale alimentelor." R.l. 14 VII 75 p. 6 (cuv. jap.). ketchup s.n. — Sos picant £e bază de bulion de roşii—„Andrei a cumpărat o .sticlă do fcctehup" [pron. chdciap] (din fr., engl., iţ. ketchup] DN3). kStering adj. „în ce priveşte realizarea semipreparatelor, se-miindustriâlizatelor şi produselor tip ketering (conservate prin frig) amintesc două măsuri importante luate cu cîteva zile în urmă/' I,B. 4 V 74 p. 1 ; v. şi mostră-etalon. 271 kitsdi kidnapâ vb. I (americanism) — A fura un copil; (prin extensiune) a fura orice persoană (în scopuri, poli ti cc sau pentru răscumpărare) — MUu neurolog clin Casalc-Monfcrrato continuă sa-i implore zadarnic pc răpitorii fiului său Fabio, kidnapat în urmă cu cîteva săptămîni, sa-i dea drumul." (f.d.) „în «Stare dc asediu s toată naraţiunea sc reduce la duelul dintre guvernul unei republici latino-amcricanc şi miş-carca de rezistenţi ilegalişti carc kindnapascră pe un personaj misterios trimis de guvernul Statelor Unite să reorganizeze poliţia”. R. lit. II X 73 p. 21. „Copilul comisarului, kidnapat dc legionari, va fi ucis sub ochii tatălui său/', R. lit. 15 IX 7S p. 17 (din engl. amcric. io kidnap, cf. Ir. kidnappcr; DMC 196S). kidnâpîng s.n. (americanism) — Răpire (la origine de copil) — „Sub pretextul «apărării»), mii dc copii sud-vietnamezi sint răpiţi, dezrădăcinaţi de ţară şi duşi aiurea» viitori pribegi prin lume. De fapt este vorba de un ckidnaping)» de masă." Sc. 9 IV 75 p. 6 (din engl. amcric. kid-napping; cf. fr. kidnap ping\ DMN' 1964; DN3). klldd s.m. 1974 — Anul in siste^ inul decimal englczcsc — v. ccntid] v. şi Sc. 4 XI 79 p. 6. kilot6nă s.f. — Unitate de măsură dc 1 000 dc tone (la explozivele atomice) — „Odată 'terminată, această bombă ar putea avea o putere echivalentă a trei kilotonc dc explozibil/* R.1. ÎS V 77 p. 6; v. şi Sc. 4 XI 79 p. 6 (din fr. kiloionnc; cf. engl. kiloton: PR 1960; FC I 140; DX3). kfna s. „Citind o publicaţie ce apare la Sydncy, cotidianul «Le Monde» relevă că apariţia îu Papua-Noua Guinee, a unei noi bancnote dc 20 kinas (moneda oficială în această ţară) a suscitat vii discuţii/' R.l. 13 VII 77 p. 6. klnetoicrapfe s.f. (med.) — Terapeutică prin mişcare — „La sanatoriul balnear Grand, din staţiunea Eforie Nord... s-a inaugurat o modernă secţie de kincto-t era pic.,. Aici s-au construit, totodată, un puţ pentru elongaţii subacvalc, două bazine individuale dc kinetoterapie... precum şi două săli pentru masaj uscat/* R.l. 18 VIII 77 p. 5; v. şi scripc-ioterapie (1975) //cf. gr. kinctos „mobil" -|- thcrapcia „tratament"; DM; DN3//. kitscll s.n., adj. (germanism) L „Nu putem ocoli, totuşi, observaţia că mijloacele comunicaţiei de masă manifestă o afinitate faţă dc kitschCont. S II 74 p. S „liit$ch-u\, atît de răspîndit azi în lumea apuseană, defineşte un fenomen cc s-a impus pc primul plan al discuţiilor estetice — creaţia de nivel scăzut, arta dc prost gust. Termenul este german şi a apărut acum un secol, la Miinchen, în cercul pictorilor aca-demişti; semnifica, iniţial, în mod univoc, schematizarea, ceva ce kitsch 272 nu era finisat. Astăzi el desemnează pseudoarta, arta comercială, cea de un gust dubios/* Cont. 1 XI 74 p. 4; v. si Cont. 22 III 74 p. 4, R.l. 7 'VI 80 p. 2, grandguignol, kitschizare (1974), 2. adj. inv. (rar) — Slab, neconcludent — „A o vedea pe Gina Lollobrigida în, poate, cea mai kitsch postură a sa ca actriţă, mi se părea un lucru cu totul captivant." R. lit. 4 I 79 p. 17 [pron. chici] (din germ. Kitsch; cf. fr. kitsch, engl. kitschy, BD 1969, PR 1969; DN3). fcitsclţizăre s.f. — Vulgarizare — „Apare posibilitatea kitschizării climatului estetic* subiecţii respectivi găsindu-se dezarmaţi în faţa noii realităţi estetice şi mani festînd spontan tendinţa unei percepţii simplificatoare. Deformării gustului estetic îi urmează, ca un inevitabil complement, producerea de obiecte kitsch/' Gont. 8 II 74 p. 8 [pron. chicizâre] (din kitsch + -izare). kness£th s.n. „în cadriil vizitei pe care o întreprinde în Israel, preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat... a luat cuvîntul, duminică, în Knesseth (parlament)/' R.l. 21 XI 77 p. 6. „Alegerea a fost făcută de membrii Knesseth-ului (parlamentul israelian)." R.l. 20 IV 78 p. 6; v. şi Sc. 4 VI 80 p. 6 [scris şi Khesset] (cuv. ebr.; cf. engl. Knesset; CD; DN3). kogâi s. „Această nouă formă de democraţie pe care o constituie mişcările de cetăţeni [în Japonia] este în fapt legată de un singur cuvînt: kogai (poluare). Din 19/0, acest cuvînt este prezent pe prima pagină a tuturor ziarelor, în timp ce cu un deceniu mai înainte nu figura decît în dicţionarele de specialitate." Sc. 26 XII 74 p. 3 (cuv. jap.; cf. engl. kogai; BD 1970). krill s. (zool.) „Specialiştii presupun că un mic crustaceu din apele antarctice, aşa-numitul <'mrill», va permite, * dacă nu eradicarea subnutriţiei din lume, cel puţin atenuarea considerabilă a acestui flagel." Sc. 20 IV 75 p. 5. „Nu mai puţin importante sînt resursele piscicole, şi în primul rînd aşa-numitul «krill» suficient să asigure dublarea a ceea ce se pescuieşte acum anual la scara întregului glob." Sc. 31 VII 77 p. 6. „Roiurile de krill... s-au extins considerabil." Sc. 4 I 78 p. 3; v. şi 7 XI 75 p. 6 (din engl. krill; CD). krugelrând s.n. „Cu prilejul percheziţionăm autoturismului, au fost găsiţi — în roata de rezervă — 1 500 de «krugelranzi», monede sudafricane al*căror import este interzis de legile engleze." R.l. 5 VIII 75 p. 6. kurnakovft s. 1965 (geol.)’ — Specie de mineral — v. landauit (cuv. rus., de la numele savantului Kurnakov ) DICŢIONARELE ALBATROS L labirintic,-ă adj, — Cu caracter de labirint — „P. are o viziune labirintică a lumii/* Gaz. lit. 5 X 67 p. 8. „Labirintică este şi tabla de materii a ultimei cărţi: criticul scrie despre Rilke şi losif Vulcan, despre Petofi şi Andr6 Gide../‘ R. lit. 3 XII 70 p. 14. „Taumaturgia epică se cristalizează labirintic în «Istorii a." Cont. 7 VII 78 p. 10; v. şi R. lit. 22 X 70 p. 25, 18 X 79 p. 7 (din fr. Idbyrinthique; DEX, DN3). lac-flxatfv s.n. — Soluţie care, pulverizată pe păr, îl întăreşte — „Se produc rujuri de buze, lac-fixativ pentru menţinerea coafurii/* Sc. 24 II 63 p. 2 (din lac -f fixativ)> lâcfo-bar s.n. — Local de consum public cu specific lactat — „în săptămînile care urmează, alte bufete vor fi reamenajate şi transformate în unităţi lacto-bar şi cofetării, iar un bufet «Expres» cu autoservire va fi lărgit cu o secţie «Gospodina»/* Sc. 15 VI 74 p. 2 (dm lacto- -f* bar), lactoduc s.n. — Conductă specială pentru lapte — „Agenţia France Presse relatează că în localitatea vest-germană Wesel a fost inaugurat primul lactoduc. Conducta, care are o lungime de un kilometru şi jumătate, a fost instalată de agricultori ale căror ferme se află prea departe de centrul de predare a laptelui/* Sc. 10 III 65 p. 3 (din fr. lactoduc, DMN 1966). laciofiltru s.n. (tehn.) — Dispozitiv pentru determinarea impurităţilor din lapte — ,,Ele se cheamă laciofiltru, Contex II, Liatex F I. Laciofiltrul este destinat echipării instalaţiilor din industria laptelui, iar Contex II, obţinut dintr-o folie de spumă poliuretanică consolidat cu un strat fibros adecvat, este un material suplu... Realizarea în lactoîîltru 274- iară a laciofiltr uliii şi a Liatexului F I, pînă în prezent importate, înseamnă totodată importante economii valutare/' R.l. 18 VII 74 p. 3 (din fr. lacto-filtre\ LTR; DEX, DN3). landauît s.n. (geol.) „Geologii din Moscova au descoperit în Siberia răsăriteană un nou mineral, pe care, în cinstea cunoscutului fizician sovietic Landau, l-au numit landauit. Noul mineral a fost predat colecţiei muzeului dc mineralogie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. în colecţia muzeului există lomonosovit, mcndelevit, kurnakovit, fersma-nit, denumite astfel în cinstea reputaţilor savanţi Lomonosov, Mendeleev, Ivurnakov, Fers-man/‘ Sc. 27 I 65 p. 3. „Unui nou mineral descoperit in U.R.S.S. i s-a dat numele de landaudită, în cinstea fizicianului sovietic Lcv Landau/' R.l. 23 IX 66 p. 3 [var. landaudiiă] (cuv. rus, de la n. savantului Landau). lansare s.f. — Prezentarea unui volum recent apărut în cadrul mici scurte ceremonii (la o librărie, la o şcoală, la o instituţie etc.) — „Lansări de noi volume. La librăria „Mikail Sadoveanu» din Capitală a avut loc lansarea romanului../' R. lit. 1 II 79 p. 2. „Se vor iniţia seri literare, vor avea loc conferinţe, prezentări şi lansări de cărţi/' R. lit. 16 VIII 79 p. 23 (din lansa) Gh. Tohăneanu, T. Bulza S.C. 71-72; DEX, DN3). laparosc6p s.n. 1964 (med.) — Aparat cu care se ccrcetează abdomenul — v. esofagoscop (din fr., engl. laparoscope\ BD 1970; FI. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DM; DN3). lapidarltâte s.f. — Conciziune — „Impresia stilistică dominantă pe care opera lui Caragiale o sugerează, în mod curent, e — fără îndoială — extrema ei conciziune, lapidarii atea ei strictă." Cont. 11 V 62 p. 3. „Marele poet ambiţionează uneori să se exprime filosofic, şi atunci enunţurile lui sînt mai* puţin coerente decît oricînd, cliiar dacă impun unui exeget avizat, ca G T., prin lapidaritate/' R. lit. 3 II 72 p. 13 (din lapidar + -itate; cf. it. Japidarictă ). laringofon s.n. — Microfon aplicat în dreptul laringelui (utilizat mai ales în transmisiile din avion şi din tanc) — „(Vînd) laringofon, Frani, calorifer electric." R.l. 28 VII 78 p. 4 (din. fr., engl. la-ryngopJione, rus. laringofon; L; LTR, DTP; DEX, DN3). lâser s.n. (fiz.) — Amplificator de radiaţii electromagnetice folosit în telecomunicaţii, metalurgie etc. — „Dacă se ia un cristal alo cărui particule sînt astfel tratate, ele pot iradia cuante (picaturi de energic) sub forma unor puternice impulsiuni elec-troenergetice de o anumită frecvenţă. Un asemenea generator de lumină este cel care a primit numele de laser” Sp. Tehn. 1/63 p. 7. „Pînă la sfîrşitul lunii 275 lăcaftfş-sudor in curs, în Japonia urmează să intre în exploatare cel maî marc tclcscop cu laser din lume." Sc. 23 IV 75 p. 6.. „Recent la Lodz a fost realizat primul telefon pe bază dc laser..* Sc. 15 VI 75 p. 6; v. şi digital, clectrofon, holografie, 3 la scriu vi, microcxplozie, micropuncfic, nanosecimdă. Apare în combinaţii precum laser-diagnostic (Sc. 26 X 76 p. 5), lascr-âiagnostician (Sc. 14 IX 76 p. 6), lascr-traducător (Sc. 26 X 76 p. 5 şi 14 IX 76 p. 6), lascr-translator (Sc. 14 IX 76 p. 6), lascr-grddinar (Sc. 10 X 78 p. 5) (din engl., fr. laser, abreviere din L[ight] Amplificat ion by) S[timulatcd] E[mission of] R[aâiations); PR 1960, BD 1963; LTR, DTP; DEX, DN3). 1as6r]uni s. „Lascriuni este numele unei forme inedite dc spectacol andiovizual creat în Marea Britanic; pe o cupolă închipuind Calea Lactee, cu diferitele ci constelaţii, so produc, cu ajutorul unui fascicul laser, efecte multiple dc lumină, în funcţie dc inflexiunile unei benzi sonore de acompaniament." Sc. 1 II 78 p. 6 (cuv. engl.). lavalieră s.f. (tclcv.) — Microfon dc formă alungită carc sc ataşează persoanelor care participă la c-misiuni organizate dc televiziune, fie agăţîndu-se la gît, fie într-un buzunar dc la piept — „Aţi pus participanţilor la discuţie lavaliera?" (dc la lavalieră, prin analogie dc formă)’. lavot6rp s. (telin.) „Un colectiv de specialişti dc Ia Borzeşti a realizat nn produs nou, deosebit dc util şi cu o marc eficienţă economică, denumit t lavotcrp*. Este un detergent special folosit la spălarea motoarelor, pieselor auto şi altor agreeate../' R.l. 12 XII 73 p. 3 H format din lat. lav [nrc] „a spăla'' //. lăcătuş-garâî s.m. 1977 — Lăcătuş carc lucrează intr-un garaj — v. dcsfaccrc-transport (din lăcătuş [Vfc] garaj). lăcăttiş-montatâr s.m. — Tehnician care se pricepe atît la lăcătuşeric, cît şi la lucrări dc montare — „Deveneau necesare noi cunoştinţe tcorctice şi deprinderi practice, dar chiar însuşirea dc noi meserii ca, dc pildă, cea dc lăcă-tuş-montator, pe care vechiul profil al întreprinderii nu le cerea../' Sc. 17 XI 63 p. 1 (din lăcătuş -f viontator J. lăcătuş-scullr s.m. — Tehnician care sc priccpc atit la lăcătusrrie cît şi la confccţionarea sau la repararea sculelor — „P.I., lăcă-tuş-sculcr din R.P- Ungară, este inventatorul unei maşini dc şlefuit pneumatice." Sc. 3 111 62 p. 4 (din lăcătuş -f sculer; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p 233; DTP). ]ăcătuş~sud6r s.m. — Tehnician care se pricepe atit ia lăcătuşeric cît şi la sudură — „Lăcătuş- sudor, calificat, caută Administraţia bazelor sportive şcoiarc." 18* lăcătuş-sudor 276 I.B. 20 VI 61 p. 4 (din lăcătuş + sudor ). leadership s.— Funcţie, poziţie de lider— „ «15 ani de cinema mondial». E vorba de studiul lui G.H. care, sub acest titlu, în cele 432 de pagini,... demonstrează ca, odată cu anul 1960, a început «contestarea modelului dominant pe plan cinematografic» j— altfel spus, anul cînd începe să apună supremaţia hollywoodiană, lea-dersliip-ul american." R. lit. 3 VIII 75 p. 23 [pron. Uderşip] (cuv. engl.; cf. fr. leadership; DMN 1966). lectura vb. I. 1. (semidoct) — A citi — „Lecturez". Cont. 8 II 74 p. 1. 2. — (în sistemul editorial) A citi un manuscris pentru a-1 pregăti pentru tipar — „Redactorul a avut de lecturat un manuscris încărcat." (din a da] face lectură; V. Guţu Romalo C.G. p.) 229, atestări din 1970; DN3). lecturare s.f. (semidoct; aici ironic) — Lectură, citire — „Ce enciclopedişti mai frecventaţi în Icctarările dumneavoastră?" Săpt. 12 III 71 p. 14; v. şi Luc. 20 X 79 p. 1, videocasetă (din lectura; DN3). legitImâţie-abonam£nt s.f. — Act care serveşte atît ca legitimaţie cît şi ca' abonament — „La recentul turneu internaţional de box, unuia dintre fotoreporterii noştri, deşi a .prezentat legitimaţia-abonament de intrare, eliberată de U.C.F.S., nu i-a fost, pur şi simplu, permis accesul pe stadionul Republicii." I.B. 6 IX 66 p. 3 (din legitimaţie r{- abonament). legiimă-îrijnză s.f. — Legume cultivate pentru frunzele folosite în alimentaţie — „Legu- mele-frunze (păpădia, pătrunjelul, urzicile)... sînt bogate în fier." Sc. 15 VI 63 p. 4 (din legumă + frunză). legtime-îrtîcte s.f. pl. tant. — Magazin specializat în .desfacerea legumelor şi a fructelor. — „Unităţi de legume-fructe." Sc. 6 II 74 p. 6. „Un punct comercial care cuprinde un magazin alimentar cu autoservire, un magazin de legume-fructe şi o mercerie-par-fumerie etc." Sc. 17 XI 78 p. 5. „Magazin alimentar cu autoservire, pîine, lapte, carne, galan-terie-parfumerie, mercerie, farmacie, legume-fructe, sifoane." R.l. 15 XII 78 p. 5; v. şi dul-ciuri-răcoritoare, microcomplex (din legume -f fructe). lejerlfâte s.f. — Uşurinţă — „Ne-a plăcut de data aceasta D. în mare formă, scoţînd baloane grele din cadrul porţii cu o leje-ritate pe care nu i-o cunoşteam." Luc. 12 XI 66 p. 2; , v. şi 13 X 79 p. 4 (din lejer + ritate, după fr. Ugbrett). lentlţe s.f. — încetineală — „O a,nume lenteţe... dă eroilor răgazul de a medita asupra faptelor lor." R. 1. 24 VII 69 p. 2 (din lent + -eţe). iix librărie-papetarie IcntHă dc conlâct sint. s. (med.) „Lentilele dc contact, carc sc aplică direct pe globul ocular, încep să cîştigc teren în detrimentul clasicilor ochelari/1 Sc. 6 V 78 p. 6 (din fr. lentille dc contact; cf. engl. contact lcns\ CD; DM). Icntoârc s.f. (franţuzism) — încetineală — „O lume cu date biologicc şi sociale normale pare privită prin lentile carc îi deplasează contururile fireşti. Mjş-carca capătă o lentoare nefirească/1 Cont. 23 III 73 p. 5 (din fr. lente ur; DN 3). Icplân s.m. (fîz.) (în sint. lepton greu) „Lcptonxd greu. O echipă de experţi vest-germani au demonstrat practic... existenţa clep-tonilor grei» — particule atomice elementare considerate a fi mai mici decît clectronii şi identificate în teorie pentru prima dată in 1975 dc fizicieni americani/* Sc. 12 III 77 p. 6 (din fr., engl., rus. lepton, germ. Lepton; DTP, LTR). leuc&nla s.f. (bot.) „O plantă miraculoasă, leucanea, creştc în Mexic sub formă dc tufiş sau ca arbore cc poate atinge 20 de metri* Sn 6—8 ani... Leucanea se prezintă sub forma unor arbuşti şi poate fi cultivată pe soluri şi în climate puţin favorabile culturilor tradiţionale/1 R.l. 17 IX 77 p. 6 (cuv. sp). Ieunap6r s. „Colcctivul uzinelor chimice Leu na din R.D. Germană a elaborat un nou gen de piele sintetică pe care o denumit-o deitnapon>. în comparaţie cu sorturile de piele sintetică de piuă acum, la producerea «lettna-porului t> sînt eliminate mai multe faze tchnologicc.^, Sc. 4 X 77 p. 3 (cuv. germ., din Leuna). lexicotlcâ s.f. — Colecţie de dicţionare — „După tipărirea şi difuzarea... celor 20 dc volume din lexiconul Brockliaus şi a celor 25 dc volume din lexiconul Mayer, editura Bertelsmann din R.F.G. va tipări în cursul acestui an o lexicotecă, îusumînd trei grupe de informaţie../* R. lit. 23 III 72 p. 31 (din germ. Lexi-kotek; GWDS). llatGx s. 1974 (tehn) — Dispozitiv tehnic — v. lactofiltru. Ubrâr-edit6r s.m. — Librar carc este şi editor — „Fondată în martie 1895 do către D.S., scriitor şi folclorist, şi C.M., librar-editor, «Biblioteca pentru toţi» s-a impus unui mare public cititor din ţara noastră/* Luc. 7 IV 73 p. 9. „Familia îndurerată anunţă încctarea din viaţă a celui ce a fost G.N.C., fost librar-editor din Braşov/* R.l. 11 VI 74 p. 4. (din librar -f- editor). librărfc-papetfirfe s.f. — Librărie cu un raion de papctăric — „Tot aici se va dcschide în curînd o librărie-papetărie/' I.B. 3 XII 70 p.l. „Tot în acest complex s-a deschis şi o librărie-papetărie/1 R. 1. 15 VII 78 p. 5 (din librărie + papctăric). îîbrărie-pilet 278 lîbrărfe-pîlfit s.f. — Librărie experimentală model — „Ce este si ce-şi propune o Hbrărie-piîot: ♦Cartea Românească»/' R.l. 15 I 72 p. 2 (din librărie + pilot). Iiceu-pîl6t s.n. — Liceu în care se fac experienţe metodologice, ştiinţifice etc. pentru a servi drept model pentru alte licee — „Misiunea liceelor-pilot ar fi să ajungă în ultimă instanţă la alcătuirea unor programe şi manuale care... să conducă pe elevi la a descoperi în efortul intelectual aceeaşi plăcere ca şi în efortul fizic de tip sportiv/* Cont. 12 XI 65 p. 6 (din liceu + pilotei. fr. lycâe pilote', DMN 1960). liîtâ vb. I (fig.) — A sîcîi, a „juca" pe cineva — „Dacă mă mai liftezi mult după fiecare întrebare, prevăd că nu plecăm la 3, ci o să rămînem în prelungiri". R.l. 22 VII 74 p. 2 (din engl. io lift; cf. fr. lifter; DN3 — cu alte sensuri). lignoplâst s.n/ 1966 — Tip de material plastic — v. paspliil //din ligno- „lemn" + -plast „modelat"; pl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5//. liliputanîzâre s.f. — Micşoiare exagerată — „Dimpotrivă, epocile de criză, de inhibare a creaţiei, de liliputanizare a staturii creatorului — mai pe româneşte, de închircire a sufletului creator — sînt epocile de amurg istoric." R.l. 21 V 77 p, 1 (din liliputan). linie s.f. — Gamă do produse, în special cosmetice — „Aceeaşi geneză o are linia de produse «Herba», destinată bărbaţilor, gama «Bioton», cu extracte vegetale şi animale, care însumează pleiada unguentelor pentru îngrijirea tenului, linia «Ada», în curs de lansare, cuprinzînd accesoriile pentru machiaj." R.l. 5 VII 77 p. 6; v. şi 3 II 81 p. 5 (din germ. Linie, fr. ligne; DMC 1970; DN, DEX, DN3 -alte sensuri). linoplăc s. „Linoplacul şi panourile pentru pereţi despărţitori din material plastic. Primul reprezintă o inovaţie a colectivului de la întreprinderea «Marmora» din Bucureşti: din bucăţele de marmură cu dimensiuni reduse se realizează, prin îmbinarea cu ajutorul unei răşini poliesterice, plăci de dimensiuni mari — cu o rezistenţă mai mare decît a plăcilor monobloc — material care poate fi folosit pentru elemente prefabricate. " R.l. 16 V 74 p. 3 (probabil din lino[leum]+plac[a])'. lioîilîzâre s.f. (tehn.) „Una din metodele cu cele mai mari perspective [de conservare şi păstrare a produselor] este liofilizarea. Noua metodă constă în uscarea produselor alimentare la o temperatură sub zero grade." Sc. 1 II 62 p. 3. „Carne, fructe, legume şi leguminoase conservate prin supunerea prealabilă în vid, la temperaturi scăzute de pînă la minus 70 grade C. Alimentele tratate prin acest proccdeu, de- 279 locuinţă-tip numit Uofiîizarc, îşi menţin timp îndelungat principalele calităţi: pustul, mirosul, culoarea". Sc. 7 VII 77 p. 5 (din liofiliza; cf. fr. lyopliilisation; PR 1953; Fl. Dimitrescu In LL 10/65 p. 240; DC, DT; DEX, DN3). lipicîozitâtc s.f. „Uscarea pe imprimate este corespunzătoare. Cerneala nu mai prezintă fenomenul de lipiciozitatc" Sc. 5 X 68 p. 3 (din lipicios + -itaic). lîstă-monhi s.f. — Listă pe carc sc află meniul într-un restaurant — „Pc lista-iucniu a restaurantului «Europa» din Eforie Nord se poate citi...'4 R.l. 10 V 74 p. 5 (din listă + maiiu). Hteri vb. I — (în telefonie) A pronunţa nume străine sau mai neobişnuite prin litera iniţială a unor cuvintc obişnuite, dc obicei nume proprii: S-Sanda, A--Ana, I-Ioana etc. — „Să vă lifcrez numele Saint-Exupcry". (din litera + -a). Hteratiîră-docuro6nt s.f. — Literatură cu caracter documentar — „... a apărut cartea dc <ţlitera-tură-documcnt» a unui aprcciat profesionist." Sapt. 22 III 74 p. 4. „Este vorba dc o slitcratură-docwncntdupă afirmaţia autorului însuşi, bazată pc întîmplări reale, în carc doar numele personajelor au fost uneori schimbate/* R. lit. 18 IV 74 p. 9 (din literatură -f documcnt). Hteraturltdtc s.f. (livr.) „Sc vorbeşte tot mai mult în Franţa şi aiurea de starea de literatură (Ia litt&raturitl), dc starea dc poezie, de starea dc artă, de starea dc muzică ctc. Literaturita-tea, ca descoperire : esieticie- nilor contemporani, nu este decît 0 problemă de formulare, pentru că starea de literatulă a fost sesizată cu mult mai înauitc de germani şi chiar de români”. Săpt. 7 II 75 p. 2 (din fr. litte- 1 aturitâ). Hving-room s. (in lb. colo cv. prescurtat liviug) (cuv. engl. amcric.) — Cameră dc zi — „în fiving-room contemplu pentru a treia oară imaginile acestui paradis". Cont. 9 II 79 p. 4. „[Vîndj două camere, liv-ing, 56 m.p., dependinţe spaţioase." R.l. 14 X 81 p. 4 [pron. liting-ruvi] (cf. it., fr. living-room; PR 194S; D. Am.; Th. Hristea în LR 6,77 p. 592; DN3). lock-out s. (cuv. engl.) — închidere dc către capitalişti a întreprinderilor pe un timp pentru a nu satisface' revendicările muncitorilor — „Lock-oiti- ul anunţat de patronat... poate duce Suedia spre un grav conflict social si politic/' R.I. 20 V 77 p. 6......... în loc dc lock-out patronal, a avut loc un lock-out muncitoresc." Sc. 20 V 77 p. 6 v. şi 24 IV S0 p. 6 [pron. locaui] (cf. fr. lock-out; DMN 1966; DP; DN3). locuînţă-tip s.f. (constr.) — Locuinţă alcătuită după acelaşi plan cu altele — „Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii locuinţă-flp 280. a iniţiat un interesant experiment, constînd în construirea unei lo-cuinţe-tip pentru inginerii şi cadrele tehnice ale cooperativei... Ea este clădită din prefabricate, materiale de construcţie noi, cu însuşiri termoizolante şi termo-acustice superioare/' Sc. 4 X 71 p. 2 (din locuinţă + tip)* lomonosovit; s.n. 1966 (geol.) — Specie de mineral — v. landauit (cuv. rus, de la numele savantului [M. F.] Lomonosov). lot-mod61 s.n. — Serie de obiecte fabricate cu deosebita îngrijire — „în ultima vreme s-au introdus în fabricaţie «loturîle-modeH. Ele sînt într-adevăr excepţionale din punctul de vedere al calităţii/' Sc. 25 XI 60 p. 2 (din lot model/ FI. Dimitrescu in LL 10/65 p. 233). Iotizâre s.f. — Acţiunea de a împărţi terenul în loturi — „S-a luat măsura să se facă o lotizare clară în fiecare comună a judeţului/' R.l. 26 X 78 p. 2 (din totiza; DEX, DN3). love-story sint. s. engl. — Poveste de dragoste — „De fapt, pelicula lui I.M. este un. fel de Love Story localizat şi apoi îmbibat de retrăiri şi de tonuri ale ((Trecătoarelor iubiri))... Nu doar prezenţa interpretului principal G.M. sau evadarea pe litoral sau vizita în sat stabilesc legătura cu «Trecătoarele iubiri», după cum nu doar moartea prematură a eroinei aminteşte de «lovesto-rysm», ci şi alte elemente." Sc. 19 XI 77 p. 4. „Nici idila Victor-Despina nu ajunge să fie love-story/' Luc. 7 IV 79 p. 4. «Poveştile cu orfani care-şi părăsesc traiul beduin pentru a intra în oraşele Sodoma şi Gomora, love-stories-urile orientale — ea cu feregea, el fără cămilă, aţîţă o atenţie pînă acum inexistentă/' Cont. 13 VI 80 p. 8 [pron. lâv-stori] (din titlul filmului şi al cărţii Love Story, în vogă în anii '70). lovestorysm s.n. 1977 — Melodramă — V; love story [pron. lavstorism] (din titlul filmului şi al cărţii Love Story + -ism). lovestorist, -ă adj. — Melodramatic — „... pentru a-şi portretiza eroii, regizorul a lăsat preponderent în prim plan latura «love-storistâ».“ R.l. 18 VII 75 p. 2 [pron. lav stor ist] (din titlul filmului şi al cărţii Love Story+-ist).. LP s.n. (anglicism; muz.) — Disc' mare de 33 cm — „ «Selectivitate» este cuvîntul-cheie în planificarea viitoarelor apariţii de LP-uri." Cont. 2 II 74 p. 10. „Pe lîngă impactul minor al numelor străine în topuri mai observăm două caracteristici ale vieţii muzicale franceze: discul mic (single) şi nu LP-ul este unitatea «regină» a comerţului." Săpt. 28 VI 74 p. 8; v. şi 29 IX 78 p. 6, fonotecat (1973) [pron. elpi] (abreviere din engl. L[ong] P{lay\). LSD s.n. „Poliţia londoneză a descoperit, într-un imobil din sud-vestul capitalei britanice,' o ' 281 luniinolor labrică clandestină de tablete LSD, despre care sc afirmă că este cel mai mare laborator din lume pentru producerea acestui deosebit de nociv halucinogen/' R.l. 3 II 78 p. 8. (fig.) „Cine să fi permis oare acestor fiinţe întrucitva asemănătoare nouă, dar sărace cu duhul, să plăsmuiască tot felul de LSD-uri muzicale şi deci nocive pentru firile umane../' Săpt. 17 VIII 79 p. 7; v. şi caii (n )cibis (abreviere din germ. Ltyserg] Sfajfre] Dlicihylamid]; cf. engl. americ., fr. LSD\ DMC 1965). lucerntfră s.f. — Spaţiu care este plantat cu lucernă — „O cireadă dc j vini ci... a pătruns într-o lu-canicrâ, fapt ce a condus la sacrificarea a 18 animale." R.l. 18 VIII 78 p. 5 (din htcernă -fr -icră ). Iuchlân!c,-ă adj. — Ca al(e) lui Lucliian — „... coloritul florilor şi naturilor luchianice..." R.l. 9 Vi 77 p. 14 (de la n. pictorului Lvchiav -fr -ic). ludotlcă s.f. — Colecţie de jucării şi jocuri — „Copiii din Onex (Elveţia) vor putea să împrumute, pe termen de 15 zile, jucării şi jocuri cu caracter educativ de la noua (iludotccă » deschisă în aceste zile în acest oraş. «Ludotccilc» înfiinţate în Franţa, ţările scandinave, Canada, India, Brazilia se bucură dc o deosebită atenţie din partea copiilor." Sc. 29 XI 75 p. 6 (din fr. ludothdquc\ L. 1970). lumea a patra sini. s. — Populaţia foarte săracă din ţările dezvoltate — „în mijlocul «societăţii de consum» o veritabilă tlttmc a pai)a» condamnată la existentă în cercul vicios al sărăciei." R.l. 7 IV S0 p. 6; v. şi 24 XJI 79 p. 6 (după fr. quart-monde; DMC 1965) lumea a treia sint. s. — Denumire generică dată ţărilor în curs de dezvoltare — „Presa şi *lumea a treia»/* Cont. 6 VII 79 p. 12. „Necesitatea eliminării obstacolelor din calea exporturilor ţărilor «lumii a treia*" Sc. 16 X 79 p. 4; v. şi 12 X 79 p. 5 (după fr. ticrs monde; cf. cnsl. Third World\ PR 1952, BD 1966 — aici se arată că în fr. este folosit din 1940; DP). lumlduct s.n. „Pînă la sfirsitul secolului s-ar putea să fie construite oraşe în care soarele va fi «transplantat» spre locuinţe, spre centre comerciale şi chiar locuri de agrement subterane, prin dumiducic», un fel de tuburi speciale, avînd calitatea de a reflecta lumina. Această perspectivă a fost prezentată la Congresul International ce are loc acum, la Paris." R.l. 4 VII 73 p. 6 (din htmi\ixă\ -fr -duci% după model fr.) lumlnoî6r s.m. — Substanţă cu proprietăţi de luminescenţă — „Desigur că unui ochi neavizat, luminojorul care seamănă cu o banală pulbere albă ce sc fixează pe faţa interioară a tuburilor de sticlă, nu-i vine a crede că acesta este esenţialul, acel cceva»' fără luminoîor 282 dc carc tuburile fluorescente nu ar putea da acea lumină «de zi»/' I.B, 9 I 74 p. 1 (din fr. htminophorc, engl. luminophor, perm. Luminophor, rus. htmino-for; WT; LTR, DTP; DEX, DN3). lunamobil s.n. (astr.) — Vehicul lunar — „Staţia a aselenizat lin pe fundul unui vechi crater şi, în decursul primei saptămîni de activitate, lunamobihil «Luno-hod-1& a efectuat urcări şi cdbo-rîri pe pantele interioare ale craterului." Sc. 23 XI 70 p. 4 (din Tună + mobil, după model rus). lunaut s.m. (astr.) — Persoană care alunizează — „La bordul ci se află trei astronauţi veterani aspiranţi la ademenitorul titlu de «lunaut»" Mag. 26 VII 69 p. 3 (din lună -f -naut, după modelul lui cosmonaut; cf. îr. lunaute, engl. hmanaut; BD lf>67, DMN 1969; V. Gutu Romalo C.C. 233, Graur C.’20; DN3). 1unoh6d s.n. 1970 ţastr.) — 'Vehicul pentru cercetarea tftiinjilică a Lunii — v. hinamobil; v. şi ;Sc. 8 V S0 p. 5 '(din rus. lunohoil) cf. engl. iMno'k’hod.; BD }1970). lupăra s.f. „Unul din cei mai -celebri bandiţii .sicilieni, A.iL., a lost găsit (ucis cu lovituri de hipara (flintă):" RJL 19 IX 75 p. 6 {din it. lupar.a)- Iristră-candelâbru s.f. ;— Lustră în formă de candelabru — „Zecile de .tipuri dc histre^candclabre, lămpi dc masă, .aplice... sint doar cîteva din produsele carc vor Întruni,, fără îndoială; ;aprcciori pozitive". Sc. 7 X i61 $>. 4 (din lustră -f- jcan.delabm). 1 ti x o m ât s. „ «L-itxo \ n al» os te: den u -mirea -dispozitivului , pentru că produce unde clectromagnctice. «A/ agnetodia- fluxul* a fost întrebuinţat pentru prima dată în medicină, la tratarea diferitelor afecţiuni/' Sc. 24 I 65 p. 1; v. şi Sc. 4 XI 81 p. 6 //din magncio- -f dia- -f fluxjj magnetocnceîalogrâmă s.f. 1977 (med.)— Encefalogramă înregistrată pe baza cîmpului magnetic — v. magnciocardiogramă //din magncio- -f encefalogramă//. magnctogrâmă s.f. — Diagramă obţinută cu ajutorul unui magne-tograf — „înregistrarea «magne- tograinclor t> necesită un izolament cu totul special: pereţii încăperii din fotografie conţin cinci straturi de aluminiu şi aliaje de aluminiu, bune izolatoare magnetice/* Cont. 28 X 77 p. 5 (din fr. inagnâtogrammc, rus. magniiogram-mat engl*. niegnctogram, germ. M aşnctogrammc; L, OSRI; LTR, LGG, DTP; DN3). magnetopîân s. „Oamenii de ştiinţă dc la Institutul tehnologic al Universităţii Massachusetts (S.U.A.) au proiectat un tren al viitorului cârc va putea atinge o viteză maximă de 800 km pe oră, denumit miagnctoplan». Acest tren urmeazn să se deplaseze în1r-un tunel, ermetic închis, sub influenta unor cîmpuri magnetice/* Sc. 18 X 74 p. 6 (cuv. engl ). magnetosflră s.f. — Partea externa a atmosferei terestre în care cimpul magnetic exercită o acţiune preponderentă — „în Uniunea Sovietică a fost . elaborat nn program de studiere a maiiucto-sferei terestre/' Sc. 26 V 77 p. 4 (din fr. magnttosphcrc, engl. mag-neiosphere; DMN 1966, BD 1967; LGG; DN3). magnetot£eă s.f. — Colecţie de benzi magnetice înregistrate — „Pentru a nu lăsa să se piardă tradiţia obiceiurilor caracteristice vieţii la ţară, oficiul cultural al mijloacelor audiovizuale din Franţa a hotărit crearea unei «woshc-toteci naţionale». Este vorba de înregistrarea pe bandă de magnetofon a relatărilor orale ale unor ţărani bătrini despre specificul unor străvechi îndeletniciri/' Sc. 14 IX 79 p. 5 (din fr. magnetothb-quc;D MC 1970). magnezftic*-ă adj. 1975 — De magnezit — v. nnerouzină (din magnezit -f -ic). magnitudine s.f. — Grad de intensitate (a unui cutremur de pămînt) — „Magnitudinea cutremurului, după scara Richter, a fost estimată la 7,3/' Sc. 6 III 77 p. 2. „Şocul principal, de magnitudine 7,4 grade... nu s-a inai repetat/' Sc. 10 III 77 p. 5. „în ziua de 9 martie 1979... s-a produs în regiunea Vrancea... un cutre- magnitudine 286 mur cu magnitudinea de 4,4 (scara Richter)." R.l. 10 III 79 p. 5; v. şi Sc. 17 IV 79 p. 6 (din Ir., engl. magnitude\ LTR, LGG, DTP; DN, DEX- alt sens, DN3). magât s.m. 1979 (zool.) — Specie de maimuţă din nordul Africii şi Gibraltar — v. pop-corn (din fr. niagoî; DEX, DN3). Majilfs s. „Clădirea Majilisuîui (Camera deputaţilor), sediul guvernului, şi alte clădiri importante din Teheran au fost trecute sub controlul «forţelor revoluţionare»/' Sc. 13 II 79 p. 4; v. si R.l. 13 III 79 p. 6, 29 V 80 p. 6 (cuv. iranian). majusculă!, ~ă adj. 1972 — (Scris) cu majuscule — v. cuvint-proble-mi 1 (din majusculă + -a/). make-up s. 1975 (cosm.;cuv. engl.) — Machiaj al feţei, fard — v. cycAiner [pron. viei cap] (cf. fr. wakc-up; DMN 1968). malaxâre s.f. — Acţiunea de a malaxa şi rezultatul ei — „Scoarţa de răşinoase şi de fag poate avea un excelent îngraşămînt pentru agricultură. După malaxa-re şi fermentare cu uree şi super-fosfaţi, coaja devine un compost-îngrăşămînt cu calităţi deosebite şi foarte ieftin/' R.l. 1 X 77 p. 5 (din malaxa; LTR, DT; DEX, DN3). malnutrfţic s.f. — Nutriţie insuficientă — „Statistici date recent publicităţii de către F.A.O. pun din nou în lumină o dureroasă realitate: existenţa, în unele zone ale globului, a walnuinfiei.4' R.l. 28 V 77 p. 6 (din fr. malnuUition; PR 1950). nialţât, -ă adj. „Un loc important în bucătăria celor mici îl deţine făina malţatâ, fabricată din făină albă de griu gris?tă si extract de înalţ/* Sc. 4 Vil 69 p. 5 (din ma!( -f- -at). manâgement s.n. (anglicism) — Ştiinţa organizării şi conducerii întreprinderilor — „La invitaţia Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, zilele acestea ne-a vizitat ţara o delegaţie a Centrului de studii internaţionale de management — care a reunit reprezentanţi a 15 mari firme americane cu sediul la Viena" Sc. 31 X 75 p. o. „Rezultatele acestui test au fost evocate într-un artirol... sub semnătura publicistei G.S., specialistă în probleme de management/' R.l. 11 X 76 p. 6; v. şi marketing (din engl., fr. management; DMN 1965.; DP, DMM; DEX, DN3). mân ager s.m. — Impresar, organizator, exponent — „De ce tocmai unităţile cooperaţiei de consum trebuie să se transforme în manager al prostului gust?" R.l 21 XII 77 p. 2;v. şi scientologic (din engl., fr. manager; DMN 1950; DN — .alt sens, DEX, DN3). m and ora s.f. 1977 — Tip dc băutură răcoritoare — v. biter tonic (probabil din it. manăorla „migdală"). 207 marijuana mancvrabllllâte s.f. — însuşire a unei nave, a unui vehicul de a fi manevrat — „Am enumerat po scurt doar unele din numeroasele dispozitive atît de variate care asigură manevrabilitatea aparatelor si navelor cosmice, care le asigură, posibilitatea dc a manc-, vra cu siguranţă. în întinderile ncsfîrşito ale Cosmosului/' R.l. 16 X 69 p. 6. „Nava... poate acosta în orice loc fără. să fie nevoie do amenajări speciale şi are o marc capacitate dc manevrabilitate:' R.l. 4 VIII 77 p. 5; v. şi vibroforeză (cf. fr. manoeuvrabilt-U; DT; DEX, DN3). manevridr s.m. (livr.) — Persoană care ştie să manevreze cu abilitate (în politică) — „D.V., rccen-tul biograf şi comentator al lui Miron, so arată mirat de sciziunea dintre caracterul cronicarului, mare manevrier politic, şi accîa al operei, a unui moralist impresionant/1 R. lit. 16 VIII 73 p. 6 (din fr. manocuvrier; DX3 — alt sens). manicrizâre s.f. (livr.) — Folosirea mecanică şi abuzivă a aceluiaşi procedeu, tipar etc. — „Mergînd* împotriva unei îndelungate manieri zări, D.T. a semnalat cu discreţie drama degradantă a acestei femei < descurcăreţe»". Gaz. Ut. 29 XI 62 p. 7 (din manieraF). maracăs s. (muz.) — Instrument muzical alcătuit dintr-o nucă dc cocos în care s-âu introdus pietricele sau nisip — v. om-ovehestrâ [si maracase] (din sp. maracas; DJ; DN3). marâl s.m. (zool.) — Specie de ccrb care trăieşte în Tian-Şan şi munţii din sudul Siberiei — „In unităţile zootchnicc ale regiunii autonome sovicticc Altaiul Muntos se desfăşoară recoltarea... coarnelor dc *tnarah, mîndrul berbec de munte (sic!)“ Sc. 9 XI 75 p. 3 (cuv. turcic). marSe neagră sint. s. — Pinză de petrol care pluteşte pe suprafaţa mării, rezultată din accidente ale petrolierelor — „Calculatoarele şi mareea neagra. Pro"-nozarea evoluţiei pînzei de peii*>\ a permis evitarea unor costisitoare şi inutile mobilizări a mijloacelor de protecţie de-a lungul coastelor (care nu au fost atinse de cleioasa pecingine neagră)../' Cont. 16 III 79 p. o. „Portul Marsilia a fost dotat cu o navă destinată luptei împotriva unareelor negrei)." R.l. 11 VI 79 p. 6; v. şi pol mar (1978) (după fr. mărie noire; cf. engl. black Ude; PR 1967). marijuana s.f. — Tip dc stupefiant — „Ei s-au făcut vinovaţi dc introducerea în Suedia a unor masive cantităţi dc haşiş, marijuana şi cliiar heroină/' Sc. 12 VII 77 p. 6; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4, eanabicultor, halucinogen (1967) rpron. marihudna] (din sp., fr., engl. marijuana; DMN 1950; D. Am; El. Toma în E.R. p. 472—473, T. Şandm marijuana 288 Olteanu în SCL 5/78 p. 609 — 610; DEX, DN3). marlmba s.f. (muz.)^ —■ Instrument muzical asemănător xilofonului — „Detaşamente de para-şutişti în uniforme de gală, prezintă onorul la trecerea maşinii prezidenţialei în timp ce orchestra de «marimbas» (instrumente tipic mexicane) execută melodii folclorice, pline de ritm şi culoare." Sc.. 10 VI 75 p. 2 [şi marimbo; v. R.l. 17 I 81 p. 6] (cuv. sp.; cf. engl. marimba; D J; DN3). marinâr-pescâr s. m. — Marinar specializat în pescuit — „Ne cere grabnică asistenţă medicală pentru nn marinar-pescar care a suferit un accident grav." Sc. 11 XII 65 p. 1 (din marinar -f pescar). marinâro-perscărSsc, -ă adj. — Cu elemente de marinar şi de pescar — „Un alt aspect al colecţiei sînt modelele marinaro-pescăreş-ii... veşminte pentru strălucitoare recepţii, dar şi pentru orele plimbării * cu coşniţa într-o mînă." I.B. 28 II 75 p’. 8 (din marinar + pcscăresc). marinărfţă s.f. — Femeie care a îmbrăţişat meseria de marinar — „La bordul şalandelor «Razelm» şi «Gîrliţa» ... pot fi întîlnite şi nişte fete frumoase, ca toate fe-tele/Cele trei — Rodica, Marinela şi Lucreţia — sînt primele fete... marinâriţe din portul Constanţa." R. 1, 1 X 75 p. 2. „«Mărinăriţe*. Scriam nu de mult în rubrica noastră despre primele tTei fete de la serviciul «Căi navigabile» al portului Constanţa, care au devenit marinari pe o salandă.“ Sc. 16 XII 75 p. 2; v. şi 19 XII 79 p. 1 (din marinar + -iţă). marinsorcsclân, -ă adj. „Pentru a ne lămuri asupra unui surprinzător spirit marinsorescian la D.V., criticul leagă prin fatalistul «sau» două citate." Săpt. 11 VIII 78 p. 3 (de la numele scriitorului Marin Sorescu + -ian). mârketing s.n. (anglicism) — Disciplină care studiază nevoile cumpărătorilor pentru a le satisface — „în cadrul Facultăţii de studii economice a Universităţii din Craiova s-a. deschis cel de-al doilea curs special de marketmg-management internaţional." R.l. 21 V 77 p. 5. „Ieri, în aula Institutului de îrivăţămînt superior din Baia Mare a început al: IX-lea curs internaţional de marketing şi management." R.l. 6 V 78 p. 5; v. şi expoziţie-test (1976) (din engl., fr. marketing; PR 1959; Th. Hristea, în LR 3/72 p. 193-194, atestări din 1970; DMM; DEX, DN3). marşâ vb. I (franţuzism; lb. cultă colocv.) — A fi de acord — „Te-leobservatorul, ca şi telescpecta-torul, poate să creadă sau să nu creadă în buna-credinţă a celor doi soţi «care nu s-au lăsat niciodată examinaţi de o comisie I ştiinţifică», poate să «marşeze» sau să nu marşeze." Cont.. 3 XI 78 p. 8 (din fr. marcher). marşrutizâre s.f. — Asigurarea itinerariului trenurilor de marfă — nidscă „Centrala noastră, împreună cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a stabilit ca în accst an să sc treacă la marşrttfi-zarca transportului pe calca ferată in aproape toate fabricile. Ce înseamnă aceasta? Prin măsura adoptată sc asigură aprovizionarea In flux continuu a fabricilor cu sfeclă do zahăr proaspătă, evitarea staţionărilor în vagoane..." R.l. 21 VIII 78 p. 4 (din marşrut; DEX, DN3). manibo s., adj. inv. — Numele unui tip dc indigeni din Peru — „Este a treia oară cînd expediţiile organizate de FUNAI sînt ata^ato dc indienii marttbo, unul din triburile cele mai ostile prezentei omului alb în această zonă a Aiua/omoi." R.l. 10 XI 75 p. 6 (cuv. amerind). inasă-birtiu s.i. 1967 — Masă care serveşte drept birou — v. bancă-pupitru (din masă -I- birou), mâstt cMdă sint. s. — Masă, tejghea încălzită po dedesubt, pe care stan mîncărurile calde gata dc scr/it — „în localul actualului depozit dc vinuri din Gal. Gri viţei nr. 112 va funcţiona un lac-to-bar cu masă caldă. La 13 magazine vom instala mese calde pentru produse de patiserie." I.B. 14 VI 75 p. 4. „La capătul mesei scalde* am zărit casieriţa care şi-a înăbuşit pe loc un căscat/' Sc. 5 V78 (f.p.) (din masă -f caldă, probabil după it. tavoîa calda). mâsă-duîftp s.f. — Masă carc serveşte ca dulap (pentru radio, televizor etc.) — „în lista noilor sortimente se numără: mese a scaune pentru balcon, fotolii de răchită, uiasă-dulap pentru radio şi televizor." Sc. 30 V 63 p. 4 (din masă -f dulap). inâsiî rotundă sint. s. — Reuniune politică, ştiinţifică etc. bazată pe principiul egalităţii între participanţi — „Rdactorni -şef ... este invitat să participe la o’dezbatcre-masă rotundă cu tema../' Cont. 26 V 67 p. 4. „Sceneta a şi prins, un număr de critici Srau şi grăbit să aştearnă lungt foiletoane .şi să organizeze intime mese rotunde-triunghiulare, în carc să laude cu glas înalt cursele salvării." Luc. 19 VII 79 p. 3; v. şi R.L S IX 79 p. 2 (după Ir. 'table vov.de; cf. engl. rouiid table rcv.ee]; PR 1955). maseară s.f. (cosm.) — Fard pentru gene, rimei — „Despre machiajul toamnei se spune că va folosi cu precădcro, mascaraua.,. Sc mai spune că din trusa de machiaj va dispărea, nu se ştie pentru cît timp, creionul dermatograf, fie el negru, maro, verde sau altfel. In compensaţie se va folosi, cu multa dexteritate, mascaraua. Talentul fiecăreia va fi dovedit de lungimea genelor. Lungimea ajutată de conţinutul obiectului sus-nu-mit/f Săpt. 24 IX 76 p. 8; v. si 21 I 77 p. 8 (din it. mascara; DEI). mâscă s.f. — Dispozitiv care peră sau protejează un-obiect 19 — Dicţionar do cuvlntc rcccnte» mască 290 „Matriţa pentru injectat masca televizorului «Tonitza» şi cea pentru injectat masca-ornament a radioreceptorului «Delta»/* I.B. 14 X 63 p. 1. „Cumpăr urgent mască şi ornament faţă Fiat 125 S" R.l. 2 VII 79 p. 4. „Am cumpărat o mască pentru chiuveta din bucătărie/* (din fr. masqne, germ. Mashe, rus. maska; DEX, DN3). mass-media s. (anglicism) —Totalitatea mijloacelor moderne de comunicare în masă a informaţiilor — „...realităţii sau imaginii lor, se substituie în mod progresiv puterea semnelor şi a simbolurilor difuzate prin mass-media“ R. lit. 14 V 73 p. 29. „Este regretabil... că în anumite ţari mass-media acordă mai multă atenţie faptelor criminale decît acţiunilor sociale de prevenire." Cont. 10 X 75 p. 12. „Cartea, ziarul, radioul, cinematograful şi televiziunea au devenit tot atîtea componente ale universului audiovizual, tot atîtea surse de informare şi cunoaştere, denumite dc specialişti «mass-media»" Sc. 25 XII 75 p. 2; v. şi efemerizare (din engl. mass [communicatioji] media; cf. fr, mass-mediq; PR 1965; Th. Hristea în LR 6/77 p. 592, VRC 278, Mihnea Gheorghiu în Luc. 14 VII 79 p. 1; DP; DEX, DN3). maşînist-act6r s.m. — Maşinist la teatru, care facc figuraţie — „Menţionez, cu preţuire, jocul de scenă al muzicanţilor şi deopcK trivă pe acela al maşinişiilor-actori t admirabili în costumarea lor de cadru, în mişcarea lor sincronizată cu aceea a actorilor pro-priu-zişi." Cont. 9 XII 66 p. 4 (din maşinist -f ador). materno-inîantil, -ă adj. Pentru mamă şi copil — „Ceea ce vedeţi desenat pe calc va fi «mîine & Centrul maicnio-infantil, instituţie medicală reprezentativă, cu sarcini de asistenţă medicală, de metodologie şi îndrumare teritorială, de cercetare aplicativă si de învăţămînt." I.B. 16 III 74'p. 3 (din materno- + infantil). mâxi adj. inv. 1974 (modă) — (Despre fuste, paltoane, otc.) Foarte lung, pînă aproape de vîr-ful piciorului — v. mini (din fr., engl. maxi; PR 1966, BD 196S). maxigheâtă s.f. 1967 — Cizmă foarte înaltă — v. minijupă //din maxi- -f gheată]/. maxîrec6îfă s.f. 1972 (formaţie ad-hoc) — Recoltă foarte mare — v. microcoopcrativă (din maxi- + recoltă). maxipaltfin s.n. — Palton foarte lung — „Lollobrigida, nu ştiu dacă ştiţi, a apărut la Londra" cu o serie de maxipalioane” Cont. 27 II 70 p. 6 (din maxi- -f- palton ; cf. fr. maximanican, encrl. maxi-coaî; DMN 1970, BD 1971). maxlşâh s.n. (sport) „Alte noutăţi ? Un bar de noapte şi un club cu specific englezesc pe malul lacului Siutgliiol, cinci terenuri cu maxişah... trei discoteci cu săli de audiţie în Mamaia, 10 201 tueeişcoâlă mjnibowlinguri, noi terenuri dc sport, alic 25 jocuri mccaniccin cluburilc dc distracţii ctc/' R.l. 15 V 70 p. 2. „Maxişahul este o noua formă dc agrement cu carc amatorii sportului dc inteligenţă vor facc cunoştinţă în accst sezon pc litoral. Tubla dc şah este reprodusă la dimensiuni foarte mari, pc un teren spccial amenajat, iar piesele dc şah sînt dc asemenea realizatc la proporţii — circa juma tate^dc metru/' R.l. 4 VI 71 p. 3. „în staţiunea Ncptun iubitorii jocului cu 64 do pătrate au posibilitatea să practice... maxi-şahul." IU. 9 VIII 77 p. 5 (din maxi- -|- şah). ninxitâxl s.n. — Mijloc dc transport în comun de tip taxi mare, cu 16 locuri — „Experimental, I/r.B. a introdus de iori microbuzele dc tip urban maxilaxi:' R.l. 19 VIII 77 p. 5. „Radiotelefoane au fost montate şi pc două maşini maxilaxi, prin clc anunţîn-du -se cu rapiditate orice dcfccţiunc tehnică sau pană dc cauciuc/* R.l. 26 XII 77 p. 5. „Noi trasee dc maxilaxiuri “ R.l.12 VII 7S p. 5; v. şi 23 XII 77 p. 5 (din maxi-+ iaxi; cf. fr., engl. maxi-iaxi; DMN* 1969, BD 1970). mănuşă-răzătofirc s.f. (gosp.)— Tip dc mănuşă cu dosul aspru, carc funcţionează ca o rozătoare — „Lista noutăţilor e atit dc lungă: mdmffMifottoarc, carc curăţă cartofi noi. " Cont, 2S X 60 p. 10 (din mănuşă + râzătoare). 19* măsuţă-jardinitră s.f. „Pentru camere luminoase, sc poate propune o_ măsută-jardinicră Sn mijlocul căreia, intr-o tăietură spccial practicată, punem un recipient dc tablă umplut cu pămint dc flori şi plantat in consecinţă/* Mag. 22 XI 69 p. 6 (diu măsuţă jar-di ni era). mcci-ch£ic s.n. (sport) ^ — Meci foarte important — „în etapa viitoare, două mcciuri-chcic in Capitala/1 Sc. 21 XI 75 p. 3. „Azi un meci-chcic al competiţiei.** 1.13. 13 111 76 p. 7 (din meci cheie). meci-derbi s.n. (sport) — Med între principalii pretendenţi la titlu — „Din programul finalelor nu va lipsi, fireşte, obişnuitul mcci-dcrbi al categorici uşoare, C.C.-I\D/‘ Sc. 9 X 74 p. 5. „în )wcf/“rîrr&i se intilncsc echipele bucurcstcnc Steaua şi Dina-îuo". R.l. 15 IV 76 p. 5. *Mcciul-derbi al diviziei A la handbal carc a avut loc. la Baia Mare nu no a prilejuit o nouă surpriză." Sc. 10 X 7S p. 5 //din meci -J» deibi/l. nieci-şcoâlă s.n. (sport) — Meci cu rolul de şcoală, de pregătire — „După tiu stagiu dc pregătire do trei zile la Poiana Braşov... în care va avea loc un mcci-şcoală, cchipa va pleca joi... spre Copenhaga." I.B. 1 X 71 p. 1. „Simbută, pc stadionul Steaua, «tricolorii» au susţinut un mcci-şcoală in compania divizionarelor C/* R.l. 14 XII 75 p. 5 (din mcci 4- şcoală). medaltfbll 292 medaliâbil, -ă adj. (livr.) — Care poate primi o medalie — „Au fost împuşcaţi mai mulţi mistreţi, de la care au fost recoltate mai multe trofee mcdali abile" Emisiune de radio 2 III 74 (din medalia + -bil). m6dîc-cetăţ6an s.m. — Medic interesat de activitatea obştească — „Medic-cetăfean" (titlu de articol dedicat doctorului I.B. propus candidat al F.D.P.) Sc. 14 I 61 p. 5 (din medio + cetăţean; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 367). megatână s.f. — Unitate de măsură pentru exploziile atomice —„în fiecare zi arsenalele nucleare sporesc cu o megatonâ, adică cu echivalentul a 1 milion tone de trini-trotoluen, explozibilul «clasic» cel mai puternic/' Sc. 16 VIII 75 p. 6; v. şi R.L 6 X 81 p. 6, su-pragenerator (1967) (din fr. miga-tonne; engl. americ. megatoni PR 1950; D.Am;. DN3). melamînât,-ă adj. 1962 (chim.). — Care aparţine răşinilor mela-minice — v. fibrolemnos (din melamină + -at; FI. Dimitrescu £n LL 10/65 p. 241). melamfniCy-ă adj. (chim.) — Care provine din melamină — „înnobilarea [lemnului] se face prin... acoperirea cu fibre decorative din hîrtie specială şi răşini melamini-ce" Sc. 12 II 63 p. 1 (din melamină + -ic). tnelănă s.f. (text.) — Fibră sintetică textilă asemănătoare cu Viruz — „Noua fabrică a uzinei din Săvineşti va produce anual 5 000 tone fibre sintetice melană. Mei ana îşi va găsi întrebuinţarea 1? stofe de paltoane şi costume, la covoare şi blănuri artificiale/* Sc. 15 XI 63 p. 1; v. şi I.B. 11 VIII 80 p. 2, car dat (din meltan] + lat. lana; FC I 152; DC; DEX, DN3). melancolizâ vb. I (livr.) — A se face sau a deveni melancolic — „Boierimea cu işlic şi giubea, con-versînd şi melancolizînd comod pe sofale/* Sc. 2 II 78 p. 4 (din fr. mâlancoliser; DN3). melcatrîn s. 1976 (apic.) — Produs apicol — v. polenapin (din lat. mei „miere"). melciuî vb. IV (formaţie ocazională) — A dansa făcînd o mişcare asemănătoare aceleia a melcului — „Sîrba oltenească are o formă specială. Ce face ? Melciuieşte: la un cap se strînge, la altul se de.strînge. Ca un melc. în Bucovina nu mei-ciuieşte, ci şerpuieşte/* Conl. 25 XI 66 p, 9 (din [a face ca] melcii + -ui). me1odiasc6p s. (muz.) „Scriitorii şi experienţa lor de viaţă: Thonias Mann. Melodia scop." Pr. R.TV. 29 XI 77 p. 6. „Nou sub soare (rubrică de noutăţi), Melodiascopul emisiunii*'. Pr. Ti. TV. 8 II 78 p. 6; v. şi 9 VI 80 (din melo[die] + diascop). melodîcitâte s.f. (1974 (muz). — Caracterul a ceea ce este melodios— v. hard-rock (din melodic + -itate; DN3). 293 metabolff melodratnatism s.n. — Exprimare exaltată, uneori artificială, a sentimentului — „Batalov joaca scena admirabil, fără urmă de melodramatism” Cont. 7 IX 62 p. 5 (din melodramatic, prin substituţie de sufix: -ic / -ism; DN3). mcmoriâl s.n. — Edificiu ridicat în amintirea unui eveniment sau a unui personaj de seamă — „S-a vorbit mult despre construirea unui muzeu în memoria lui John Kennedy, care să adăpostească arhiva fostului'preşedinte al S.UA. A fost cliiar întocmit proiectul memorialului, conceput sub forma unei piramide de sticlă înaltă de 25 de metri/' Sc. 5 III 75 p. 6; „«Palatul internaţional al gloriei spaţiale» este numele unui memorial inaugurat în localitatea Alamogordo, din New Mexico (S.U.A.).“ Sc. 7 X 76 p. 4 (din .germ.,* engl., Memorial, fr. mtmorial; DN, DEX — alte sensuri, DN3). mcndclevft s.n. 1965 (geol.) — Specie de mineral — v. landauit (cuv. rus de la n. savantului Mendeleev). menfii-pensiunc s.n. „O reclamă-invitaţie, cît uşa la un local piteş-tean: «Restaurantul lacto-vege- tarian vă oferă următorul meniii-pensiune, compus din felul I, supă sau ciorbă; felul II, mîncare; felul III, desert»/* R.L 19 VIII 73 p. 5. „Iniţiativa servirii meniu-rilor-pensiune pentru elevi, experimentată iniţial la un singur restaurant, s-a extins cu repezi- ciuno/* I.B. 11 II 75 p. 1 (din meniu pensiune). mentovit s.n. 1974 — Tip de băutură răcoritoare pe bază de mentă — v. aniset, cico (din meni[a] -[- vit[amină]). mercerie - (galanterie -) parfumerie s.f. 1974—Mercerie în care se vînd produse de parfumerie (şi galanterie) — v. dulchiri-răcoritoare, legume-fructe (din mercerie [+£<£-lanteric] -|- parfumerie). mescaHnă s.f; 1967 ~ Substanţă halucinogenă — v. halucinogen; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4 (din fr. mâscaline, engl. mescaline; PR 1950; CD; DEX, DN3). metaârfă s.f. „Multă lume manipulează • azi cuvîntul melaartă; în afară de modă, acest fapt arată năzuinţa spre considerarea artei' de pe o platformă superioară; este subînţelea.să afirmaţia: , realizată] de specialiştii cehoslovaci, riscul incendiilor * la vagoanele de metro şi de cale ferată) va fi mult diminuat." Sc. 11 III 75 p. 4 (cuv. ceh). mezaliâ vb. refl. I (franţuzism) — A face o mezalianţă — „în genere, simpatia integrală a povestitorului înclină către mama lui şi mai puţin către tatăl său, care se ainezaliase», ol, avocat şi fiu* de boiemş, cu fata unor clăcaşi." R. lit. 9 II 78 p. 7 (din Ir. mâsaUier). mezoscăf s.n. (mar.) — Navă specială asemănătoare cu batisr caful — „Mezoscaful elveţian A. P. — primul submarin turistic din lume — ... a început un drum lent/', Sc. 15 IV 66 p. 5 (din fr. mSsoscaphe; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX, DN3). mczotcrapfe s.f. (med.) „Mczo-terapia. Această metodă terapeutică este încă puţin cunoscută, deşi se poate afirma că prin intermediul ei se pot trata aproximativ o sută treizeci de afecţiuni ...Terapia constă în injectarca pe cale intradermică, în zona dureroasă, a unor doze infime de soluţii pe bază de procaină, prin intermediul unui injector cu multiple ace extrem de scurte." R.L 28 IV77 p. 6 //din mezo- 4- -terapiei/. mczotcrmăl, -ă adj. 197S (geol.) — Care se referă la stadiul depunerii mineralelor din soluţii fierbinţi — v. sapropdic; v. şi Sc. 1 XII 79 p. 3 (din fr. mesother-mal/ L; LTR, LGG; DEX, DN3). micro s. — Cartier nou dc rnict proporţii, microraion — „Solicitanţii care au încheiat contractele de construcţie la blocurile... Drumul Taberei micro 5 se pot prezenta la C.E.C. pentru a încheia contractele de împrumut." I.B. 6 XII 72 p. 3 (din micro-[raion, cartier]; DEX, DX3 — alt sens). microagent (de clrculâjle) s.m. —. Elev însărcinat cu supravegherea respectării regulilor de circulaţie în preajma şcolii — „Pe primele locuri s-au elasat micro* agenţii de la şcolile generale nr, 41, 25, şi 39." LBt 30 V 73 p.' 3. „Micromiliţienii £n acţiune* microagent 296 Ieri, cu ajutorul unor lucrători de la circumscripţia 10, micro-agenţii dc circulaţie dc la şcolile generale nr. 100 şi 109 au supravegheat respectarea de către pietoni a regulilor de traversare pe Calea Văcăreşti/1 I.B. 2 IV 75 p. 7 (din micro- -fr agent [de circulaţie]). microagenţie s.f. (De obicei însoţit de de voiaj) — Agenţie (de voiaj), mica. aflată într-un cartier nou — „în curînd, în cartierele Drumul Taberei, Bucureştii Noi şi Pante-limon se vor deschide noi micro-agenţii de voiaj C.F.R." R.l. 10 X 75 p. 5 (din micro- -fr agenţie [dc voiaj]). mlcroanchStă s.f. — Anchetă de mici proporţii — „Microanchetă la librăria M. Sadoveanu." I.B. 26 VII 67 p. 2. „Emisiunea va mai cuprinde: Şcoala părinţilor. Minciuna la copii. Microanchetâ: în căutarea unor articole pentru copiii mici/' Pr.R.TV. 24—30 III 74 p. 15. „Trei generaţii. Etica străzii — microanchetâ cetăţenească". Pr R.TV 10 XI 76 p. 8; v. şi Luc. 23 IV 67 p. 2, micro-antologie (1966) (din micro- -fr anchetă; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395). mlcroantologfe s.f. — Antologie de mică întindere — „Punctul de atracţie îl constituie Antologia lirică franceză (de fapt o micro-antologie, cum o caracterizează Ov.S. Crohmălniceanu în Cuvîntul său introductiv)." Cont. 12 XI 65 p. 3. „La televizor, mi- croconcert, micro antologie. Una voia un micro reportaj, cealaltă îmi cerea un microfoileton. Cîţiva contau pe sprijinul meu în alcătuirea unei micromonografii. Dacă voiam, puteam să prezint materialele sub forma unor microeseuri. Chiar şi o microanchetâ . ... Mi se pare că săltăreţul micro a început să devie un prefix şablon. Şi atunci de ce s-ar mai tipări trei fişe pentru trei publicaţii cînd s-ar putea, foarte bine, concepe un microfişier corespunzător ?" Gaz. lit. 10 II 66 p. 4; v. şi I.B. 4 XII 65 p. 4 (din micro- -fr antologie; 1. Iordan in SCL 4/70 p. 394). microautomobil s.n. — Automobil de dimensiuni mici — „Micro automobil" Mag. 10 IX 66 p.3. „Pentru uzul celor ce vor poposi în capitala Poloniei, vor li puse în circulaţie, în chip de taxiuri, nn număr de microauiomobile electrice/' Sc. 1 V 74 p. 6. „Acest microautomobil consumă aproximativ un litru de benzină la suta de kilometri şi costă 250 de dolari... A fost construit de American Motor Co. pentru experimentări..." R.l. ,25 IX 75 p. 6 (din micro- -fr automobil; DT). mlcrobactSrie s.f. (biol.) — Bacterie extrem de redusă ca dimen-siuni — „Bacteriologul dr. N.M. de la clinica de ftiziologie din Cluj... a descoperit şi sludiat a doua microbacterie patogenă pentru om şi animal." Mag. 28 1 67 p. 2 (din micro- -4 bacterie; cf. engl. microbacterium; CD). 297 microcalculator microbaterie s.f. — Baterie electrică minusculă — „Ştiaţi că microbateria cu discul cît o piu-nezâ şi avînd grosimea de un milimetru produce energie electrică timp de 5 ani?" R.l. 30 IX 62 p, 4; v. şi Sc. 16 X 29 p. 3 (din micro- 4- baterie [elşitrică]). mîcroblcicl£tă s.f. 1973 — Bicicletă de proporţii mici — v. blue-jcans (din micro- -fr bicicleta). mîcrobicfd, -ă adj. (med.) — Care distruge microbii — „Ţesut mi-crobicid. tn Bulgaria a fost creat un ţesut microbi ci d destinat utilizării in chirurgia plastică/* Sc. 11 II 79 p. 5 (din fr. microbicide; cf. engl. microbicide; DZ; DN3). microbilă s.f. — Bilă extrem de mică — „Este vorba de cartea realizata de editori britanici, intitulată «Aniversarea bunicii ursoaice». Pe suprafaţa hîrtiei se află miliarde de microbile conţinînd concentrat de parfum — 10 — 12 sorturi diferite. Este suficient să atingi suprafaţa desenului pentru a distruge cîteva din aceste bile şi să se elibereze, astfel, un anumit fel de parfum/* R.l. 13 XI 71 p. 6. „Microbilele reflectorizante — un nou produs reali/at de industria locala maramureşeană/* R.l..22 IV 76 p. 5; v. şi Sc. 16 V 80 p. 5 (din micro- -fr bilă, probabil după model engl.). mlcrobfograffe s.f. — Biografie sumară, de mici proporţii — „Al. Piru, Liviu Rebreanu fmicro-biografie)“ Cont. 6 II 65 p. 3. „Concepută ca o suită de microlno-grafii romantaţe, colecţia cu acest nume a Editurii Militare se bucură de mult interes/' I.B. 12 I 74 p. 2. „Album duminical. Din cuprins: Debut TV — Formaţia Rod; Desene animate; Micro-biografie lirică — Dorina Dră-ghici/* Sc. 23 II 75 p. 3 (din micro- -fr biografie; I. Iordan în SCL 4/70 p. 394). microbrigâdă s.f. — Brigadă alcătuită din puţine persoane — „Casa de cultură a organizat microbri-găzile ştiinţifice, o formă nouă, capabila să vină în întîmpinarea nevoii de cunoaştere a oamenilor/* Cont. 17 XI 72 "p« 6. „Alamarul se construieşte prin munca patriotică a microbrigăzilor,• alcătuite din muncitori, tehnicieni, funcţionari../* I.B. 26 VII 74 p. 4 (din micro- -fr brigadă). microbtiz s.n. — Autobuz cu capacitate mică de pasageri — „Aşadar, cu litoreta (aceasta e denumirea surprinzător de muzicală, pe care constănţenii au dat-o elegantului microbuz românesc) să pornim mai departe spre sud/1 Sc. 16 V 62 p. 1 (din fr. micro-bus; PR 1950; I . Iordan în SCL 4/70 p. 395; D.Tr.; DEX, DN3). microcalculator s.n. (inform.)—Calculator de mici proporţii — „...un aparat complex, dotat cu un regulator electronic şi un microcalculator." Cont. 18 XII 70 p. 10. „Razele reflectate acţionează un microcalculator electronic care modifica automat acceleraţia/1 .Fî. 30 I 71 p. 8. „Un colectiv de spe- microcalculator cialişti de la Filiala din Cluj-Na-poca a Institutului de cercetări pentru tehnica de calcul a conceput şi construit microcalculatorul S.M.P. —80 cu utilizări în proiec-tarea echipamentelor periferice ba-zate pe microproccsoare." R.l. 28 Vi 78 p. 5 (din micro- -f calculator, după fr. mini calculat cur; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395). tmcrocantină s.f. — Cantină de mici proporţii (de obicei din întreprinderi) — „Găseşti la garaj... o microcantină in care poţi lua un ceai fierbinte, o cafea sau o gustare la orice oră din zi şi noapte." Sc. 7 XI 75 p. 3. „în municipiul Ploieşti, întreprinderea cu cele mai multe mi crocant ine este «1 Mai»." R.l. 17 II 75 p. 2. „Multe secţii de fabricaţie au microcantinc“ Sc. 9 XI 78 p. 3 (din micro- -f cantină). micro casă de comanzi sint. s.—Casă de comenzi mică, in incinta miei întreprinderi — „Dar cu microcasclc de comcnzi din cadrul sectoarelor.ce se mai aude?" R.l. 3 XJ.I 71 p. 2. „Microcasă de comenzi în întreprinderi" I.B. 25 I 73 p. 4. „Cu trei ani în urmă, în. Întreprinderea «Partizanul» lua fiinţă prima microcasă' dc comcnzi din municipiul Bacău." R.L 7 X 76 p. 2; v. şi Sc. 19 IV 74 p. 2 (din micro- casă dc comcnzi). micro casetă s.f. — Casetă de magnetofon miniaturizată — „Primul aparat diutr-o nouă generaţie miniaturală — numit SD-2 — a fost prezentat zilele trecute pe piaţa franceză. Este vorba de un magnetofon cu microcascte." K.L 29 III 79 p. 6; v. şi 20 III SI p. 6 (din micro- -j- casetă; cf. fr. mini-casscite; PR 1968). microchirurgicâl,, -ă adj, (med ) — Privitor la microchirurgie — „Un grup de chirurgi dc la spitalul din Slianghai au efectuai o grefă reuşită de genunchi: întreaga articulaţie a fost transplantată-, cu sutura micro chirurgicala. a nervilor şi vaselor de singe.” Cont. 16 II 79 p. 5 (din micro-chirurgie). microcliirnrgie s.f. (med.) — Chirurgie practicată pe porţiuni minuscule ale corpului — „Operaţia [transferării unei porţiuni du creier de albină] s-a.efectuat prin microchirurgicy Cont 3 XI 78 p. 5. „El subliniază importanţa operativităţii în conservarea membrului amputat şi marile avantaje ale microchir urgiei, care permite conexiunea nervilor, vaselor şi ţesuturilor rupte." Cont. 26 1 79 p. 5 (din Ir. microclima gic ; FR 1950). mlcrocomplex s.n. — Complex comercial de mici proporţii — „în cadrul microcomfilexiilui comercial situat la parterul blocului 5 de pc soseaua Pantelimon (în suprafaţa a muzicii uşoare/' Sc. 21 K.II 77 p. 4 (din micro- *£■ gală). microgără s.f. — Gară de proporţii reduse, staţie mai mare — „Nu de mult, I.T.B.-ul a reuşit să smulgă cetăţenilor exclamaţii de admiraţie pentru reuşita construcţiei > rezultată din asocierea a patru cercuri pioniereşti... Se produc bunuri de larg’ consum, care urmează să Ge desfăcute prin magazinul «Expo-elevi»." I.B. 13 VI 74 p. 2. „Elevii care lucrează în acesto ateliere — S90 dc tineri — au desemnat, dintre colegii lor, conducerea microîntrc prinderii: director, inginer-şef, contabil-şef etc.* R.l. 11 II# 75 p. 2\ v. şl 6 XII 74 p. 2, 15 III 75 p. 3, atelier-şcoală (din micro- 4* .între~ prindere ). microlume s,f. 1. Lume microscopică — „O microlume ascunsă niîcrolânie 304 ochiului liber prinde sub lupa microscopului contururi tot mai definite/' Cont. 17 II 67 p. 9. 2. — Univers restrîns — „Au trecut ani şi ani... în oraş s-au ridicat cartiere întregi de blocuri noi; alături, pe Olt, s-a înălţat o hidrocentrală. Numai în micro-lumea lor, a cclor doi fraţi ajunşi, prin moştenire, megieşi, nu s-a găsit calea împăcării. Procesele *lăstăreso> înainte/1 Sc. 28 XII 75 p. 2 (din micro- -f hune; cf. ungi. micro world; BD 1970). micromagazni s.n. — Magazin de mici j)roporţii. — „O atenţie sporita s-a acorcîat extinderii comerţului strada^ prin tonete mobile şi puncte volante de vînzare... Aceste micromagazine dispun de o suprafaţă utilă de 50 — 80 mp, îiecare, permiţînd desfacerea în condiţii foarte bune a mărfurilor nealimentare/1 Sc. 17 V 77 p. 5 (din micro- + magazin). micrometcorit s.n. (astron.) — Meteorit de mici proporţii — „Unele din aceste probleme — pericolul radiaţiilor, al microme-teoriţilor etc. — an fost studiate sistematic cu sateliţii seriei (Cosmos»/' Sc. 12 VIII 62 p. 4. „Urmele lăsate pc Lună de paşii se-lenauţilor Armstrong şi Aldrin vor dăinui peste 500 000 de ani, deoarece practic nu există fenomenul eroziunii... Dwpă scurgerea acestui timp se prevede că vor li acoperite de pulberea micrometeo-riţilor" Sc. 26 VII 69 p. 6. „Aparatele pentru înregistrarea microraeicoviţilor“ Sc. 17 VIII 79 p. 6; v. si RJ. 30 IX 62 p. 3, Sc. 18 III (?4 p. 3 (din fr. micro-metâoritet engl. micrometeoHte, rus. mikrometeorit; CD; DMN 1966; AD; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DEX, DN3). microni ctrâu s.n. 1973 — Metrou cu traseu scurt — v. winhnetrou v. şi Sc. 9 VII 81 p. 5 (din micro-+ #metrou, după model fr.). tnicromiliţiân s.m. — Elev însărcinat cu supravegherea respectării regulilor de circulaţie (în preajma şcolii) — „Filme de scurt metraj pe ecranele Capitalei: Gloria: Aii cromiliţ icnii“ Sc. 7 VI 71 p. 2; v. şi niicroagent (de circulaţie) (din micro- + miliţian; V. Guţu Romalo C.G. 222). micromînîatiiră s.f. — Miniatură la scară redusă — „Alicrominia-turi. O tablă de şah, pe carc figurile reproduc fa'za finală a faimoasei partide dintre A.A şi R.C. de la campionatul mondial din 1927; totul — susţinut în vîriul unui... ac cu gămălie, deoarece e vorba de o micronii matură expusă la Muzeul politehnic din Moscova/1 Sc. 16 XI 76 p. 5 (din micro- -f- miniatură, probabil după model rus.) niJcromlniaturlzâre s.f. — Reducere Ia dimensiuni extrem de mici — „Alt avantaj este că de la miniaturizarea aparaturii electronice se poate trece la micro-miniaturizarea ei." Sc. 17 III 62 p. 4. „Printre invenţiile în domeniul microminiaturizărn pre- zentate recent la Tirgul interna- 305 niicroportr6t ţîonal de la Hanovra, un interes aparte a stîrnit aşa-numitul f< «pix-electronic »... Transmiţătorul desenează cu «pixul electronic» pe o foaie aşezată pe o placă ceramică piezoelectrică schiţa solicitată la celălalt capăt al telefonului. Impulsurile piezoelectrice, retransmise prin telefon, sînt recepţionate dc aparatul. interlocutorului şi re transpuse sub forma unui desen identic." Sc. 16 VII 75 p. 6; v. şi R.l. 23 IX 66 p. 3, Mag. 11 II 67 p. 2, micromodid (din microminiaUiriza; cf. fr. mi-crom'mi aiurisafian, engl. micronii-niaturization; DMN 1966, BD 1971; FI. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DT; DN3). mîcromodu! s.n. (electron.) — Circuit miniaturizat al unui calculator electronic — „Această tehnologie modernă perm*te realizarea... unor fine imprimări microscopice, aşa-numitele micromo-dule utilizate în nu*cromimaturizare." R.l. 23 IX 66 p. 3 (din fr. microniodule; DMN 1964; DN3). mîcromotâr s.n. (mec.) — Motor de putere mică — „în acest an va trebui să producă circa 20 000 microî.noîoare.** Sc. 21 X 67 p. 1. „Ce reprezintă de fapt aceste micromotoare ?“ R.l. 16 X 69 p. 6 (din fr. micromqtcur, it. micro-moiore; I. Iordan în SCL 4/70 p. 399; L; LTR; DN3). micromuzC'U s.n. 1971 — Muzeu de mici proporţii — v. muzeobiiz (din micro- -ţ- 'muzeu). micropalcontologîe s.f. 1966 — Ramură a paleontologiei care se referă la studiul microfosilelor — v. microfosilă (din fr. micropaUovr tologie; LTR, LGG; DN3). niJcropartîculă s.f. 1966 (fiz.) — Particulă elementară — v. cvasi p ar ticidă (din engl. micro-particle; BD 1969; DN3). micro poros s.n. „Un . sortiment nou de cauciuc produs de Combinatul de cauciuc Jilava. Destinat pentru încălţăminte, noul «micro-poros 1) produs în toate culorile, este mai uşor, mai rezistent decît talpa obişnuită." I.B. 31 XII 61 p. 2; v. 'şi. R-î- 20 IV 81 p. 5 (din fr. 'microporeiix, engl. micro-porous; FL Dimitrescu 111 LR 4/62 p. 387, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DT; DEX, DN3). microportret s.n. — Portret de dimensiuni extrem de reduse — „Pietonii H.B. din llo] s te in (R.F.G.) a bătut recordul în domeniul picturii în miniatură. El a pictat pe cpînză* cu dimonsiu-nile sub l:mm un portret al lui Dantc, care nu poate fi recunoscut decît cu ajutorul microscopului. Microportretid este executat în roşu, verde, negru şi alb, fiind rodul unei munci de şase luni." Sc. 16II 67 p. 6 ,;în chip de introducere la săptămîna regiei tinere, publicăm microportreteh celor mai tineri dintre regizorii români." Cont.. 3 V 69 p. 4 (din micro-portret*, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395, FI. Dimitrescu în SMFC VI p. 140). niicroprelucrăior 306 micropreîucrăt6r s. (inform.) „Ocupînd un volum minuscul şi disponibil la un preţ redus, ordinatorul miniaturizat sau umi-croprelucrătorul» poale li astfel cuplat fie la o inaşină-unealtă, fie 1 a o maşină de birou, asigurînd automatizarea operaţiunilor respective." Sc. 29 1Y 76 p. 6. „Pe aceasta bază s-a creat, în 1971, aşa-numitul micro prelucrător, un minuscul computer, mai mic decît o bucăţică de zahăr, dar de aceeaşi capacitate ca şi ENIAC-ul din 1946, ce cântărea 30 tone/* Sc. 18 VI 76 p. 3. (din micro- -f prelucrător; probabil după model engl.). microprocestir s.n. (pl. microprocesoare), s.m. (pl. microproccsori) (inform.) — Calculator specializat pentru o arie foarte strictă de procese — „Sc aşteaptă ca apariţia viicwproccsorilor să aibă efecte din cele mai spectaculoase şi în viaţa cotidiană — de la programator pentru maşinile de gătit şi de spălat, pînă la controlarea atmosferei în oraşele din ce In ce mai poluate/* Sc" 31 XII 76 p. 6. „«2-XL» este numele robotului din imaginea alăturată, o jucărie vorbitoare construită cu ajutorul unor microproccsoarc/* R.l. 17 VII 78 p. 6. „Funcţionarea propriu-zisă este destul de simplă, v.n microprocesor preluînd sarcina coordonării imprimării/' Sc. 19 XII 78 p. 3; v. şi R.l. 14 XII 76 p. 6, Px. RTV. 1 XII 77 p. 10. microcalculator (cuv. engl.). microproducţie s.f. — Producţie la o scară relativ restrînsă, — „Am dori să vă referiţi, în primul rînd, la avantajele care au făcut ca microproducţia să sc extindă într-un număr destul dc mare de unităţi de cercetară şL'inţjfică/* Sc. S XI 70 p. 4. „Noţiunea de micro producţie dezvoltă, în ultimul timp, noi accepţii, alături de construcţii şi testăii ele x^rotoţi puri înscriindu-se realizarea pe bază dc contract a unor produse necesare ?ndustriei/‘ I.B 12 III 75 p. 4. „La Institutul politehnic din Cluj se produc termislori de foarte mici dimensiuni. Aceştia pot înlocui clasicele termocuple sau pot fi utilizaţi ca termometre, avînd o excepţională sensibilitate şi stabilitate. Microproducţia de termistori este realizată in întregime dc un grup de studenţi şi de cadre didactice/4 R.l.. 25 IX 75 p. 5; v. şi Sc. 31 V 80 p. 3, silcjîfialor (clin micro--\- producţie). micropiînctie s.f. (med.) — Funcţie la nivelul celulei — „Laserul, procedeu al electronicii cuantice, cu largi aplicaţii în domenii variate de cercetare, permite micro-puneţi a celulei printr-un fascicul de raze. Modificările celulare care apar pot fi apoi studiate cu ajutorul cinematografiei, după încorporarea unei substanţe marcate/* Cont. 26 III 65 p. 7 (din micro-4- puncţie, probabil după model engl.). mîcroraifin s.n. „Microraiomtl este o unitate structurală a oraşului care urmăreşte asigurarea unui 307 mîcrosegtn£tti confort mai sporit locatarilor/' Cont. 2 II 62 p. 6. „La Brăila, la curăţătoria chimică a micro-raionului «Hipodrom», pentru pardesiilc cu două fete se percepe taxă dublă/* R.l. 19 XI 75 p. 5; v. şi Sc. 22 XI 61 p. 3 (din rus. microraion; FL Dimitrescu în LL 10/65 p. 237, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395, FC I 130, Th. Hristea P.E. 131 — 132, VRC 237; LTR; DEX, DN3). microrecitâl s.n. (muz.) — Rccital cu un program scurt — „Două microrcctialuri de muzică uşoară/' I.B. 23 VII 69 p. 2. „Universitatea populară Bucureşti a organizat' în sala Dalles un microrecitâl de epigrame si caricaturi prezentate de AX." 'R.lit. 26 VI 75 p. 2; v. şi 1 XI 79 p. 6 (din micro--fr recital). niîcroreportăj s.n. — Reportaj scurt — „Microrcportaj" Luc. 19 VI 65 p. 3. „Două microreportaje de D.M.L" Gaz. lit. 21 IX 67 p. 3; v. şi Pr. R.TV. 6 XI 79 p. 6, microantologie (din micro- -fr reportaj) FI. Dimitrescu în SMFC VI p. 140). microretrospectivă s.f. — Retrospectivă de mici proporţii — „Au început să apară microrctrospcc-tlvc aparţinînd unor micropoeţi.” Gaz. lit. 5 1 67 p. 2. „încheiem accastă mic* o retrospectivă a întrecerilor turului celui de-al 56-lea campionat naţional de rugbi/* V. stud. 23 I 74 p. 16 (din miere-•fr retrospectivi)*. 20* microrevistă s.f. — Spectacol de revistă de proporţii reduse — „Teatrul satiric-mu zi cal «C. Tunase') va prezenta 20 de spectacole cu microrcvista «Şapte note potcovite */' I.B. 20 XI 61 p. 1. „Despre partea a doua a reprezentaţiei sMicrorcvista cu liliputani» de Ia Circul Mare din Moscova, în numărul viitor." Săpt. 21 XI 75 p. 4 (din micro- -fr revistă) FI. Dimitrcscu în LL 10/65 p. 242). microromân s.n. — Roman de mici proporţii — „Un microioman (de 170 pagini) despre tineret." Mag. 3 XII 66 p. 4; v. si Sc. 11 XII 66 p. 4, Cont. 1 VIII 67 p. 3 (din micro- -fr roman) FI. Dimitrcscu în SMFC VI p. 140). microseciindă s.f. — Unitate de timp egală cu a milioana parte dintr-o secundă — „Ca să nu mai pomenim de microsccundă, al cărui echivalent spaţial îl prezintă aproximativ treimea de milimetru." Mag. 29 XII 66 p. 4; v. şi subnudear (1964) (cl. germ. Mikrosecnnde, rus. mikrosecunda, fr. microsecondc, engl. microsc-cond; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; TDE, DTP; DN3). microsegm6nt s.n. „Pentru realizarea unei astfel de bibliografii o lucrare ştiinţifică este descompusă în microscgmente (textoizi) relativ unitare semantic, car© primesc fiecare o feti chetă» numită descriptor (cuvînt care rezumă conţinutul textoidului respectiv/* Cont. 23 VI 78 p. 9 //diB micro- -rfr segment jj. microstagiune 308 microstagiune s.f. ~ Stagiune de teatru scurtă, de obicei in deplasare — „O generoasă «microsta-giitne» s-a deschis pentru bucu-reşteni o datâ cu inaugurarea seriei turneelor de vară." Cont. 4 VI 65 p. 4. „Studenţii Conservatorului «Ciprian Porumbescu» din Bucureşti vor desfăşura practica de vară susţinînd microsta-giuni estivale în mai multe zone ale ţării/1 Cont. 13 VIII 73 p. 7; v. şi 16 III 65 p. 4, Sc. 17 IX 67 p. 4 (din micro- + stagiune; cf. it. microstagione; 1. Iordan în SCL 4/70 p. 395, V. Guţu Romalo C.G. 222, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 140). microstatistică s.f. — Statistică de proporţii reduse — „O recentă vizită la Muzeul Satului din Capitală ne-a prilejuit următoarea microstatisticăSc. 25 XI 69 p. 2. „La mijlocul anului, o microstatistică radiofonică: 133 transmisii, dintre care 26 premiere, 6 seriale/* R. lit. 29 V 75 p. 17. „Microstatistică comcrcială." I.B. 13 IX 77 p. 2; v. şi Săpt. 5 Vil 69 p. 3 (din micro- + statistică). microstaţiune balneară sint. s. — Staţiune balneară de capacitate redusă — „Pentru începui, noua microstaţiune balneară dispune de un pavilion cu 30 de locuri pentru cazare şi tot atîtea băi cu cadă/' R.l. 8 VIII 75.p. 5; v. şi căsuţă-camping (1973) (din micro- -f- staţiune balneară). microundă s.f. (fiz.) „La Muzeul Vaticanului se va aplica un ori- ginal procedeu pentru protecţia operelor de artă. Sistemul preconizat va permite ca, permanent, tablourile şi statuile expuse să fie apărate de o «perdea» de microunde radar/1 R.l. 19 VI 73 p. 6. „Datorită marilor avantaje pe care Je prezintă, metoda comparării ceasornicelor «prin micro-tinde» a fost preluată în întreaga lume/' LB. 17 VIII 73 p. 4. „Un grup de medici din Varşovia propune utilizarea în lupta împotriva cancerului a microundelor (radiaţii electromagnetice aflate în spectrul frecvenţelor intre undele de televiziune si razele infrarosii)." Cont. 18 II 77 p. 5; v. şi 'R. 1. 8 VII 80 p. 6, geosincron (din it. micro-ttnda, fr. micro-onde] I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; LTR, TDE, AD; DN3). microunivSrs s.n. — Univers de mici proporţii; microcosmos — „Cu ochii vom alege un microuni-vers.“ Gaz. lit. 7 III 63 p. 8. „Altfel spus, dramaturgul construieşte un microunivers ale cărui date exterioare ţin, majoritatea, de comedia pură." Cont. 12 1 79 p. 6; v. şi 25 VI 65 p. 5, Sc. 29 III 63 p. 3 II din micro-+ univers; DN3//. microuzînă s.f. (tehn.) — Uzină (şcoală) de proporţii reduse — „O microuzină şcolară la Grupul şcolar de chimie Turda. Elevii au reuşit să realizeze în staţii le-pilot trei tehnologii de noi produse: plastisolul (pastă adezivă pe bază de PVC, cu rol protector şi anti-coroziv în băile galvanice), pro- 309 mlmânt corul (pasta de acopcrire a părţilor inferioare ale autoturismelor) şi o soluţie de ciment magnezitic/' R.l. 31 III 75 p. 5 (din micro- -f uzina; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395; DN3). mlcrozonâre s.f. „Aceasta acţiune de cercetare ştiinţifică va avea ca finalitate elaborarea unei metode româneşti de interpretare statistica a fenomenelor seismice, de estimare a intensităţii seismului şi, pe această bază, o microzmiare mai realistă. Ancheta-sondaj întreprinsă va furniza date preţioase" R.l. 26 IV 77 p. 3 (din micro- + zonare). mîcrozână s.f. — Cartier de proporţii reduse — „Amplasată în imediata vecinătate a întreprinderilor pe 1974, carc completează drasticele măsuri economice anunţate joia trecută de primul ministru E.H/* R.l. 18 XII 73 p. 6. „[Guvernul Angliei] va prezenta astăzi, în Camera Comunelor, o serie de măsuri cu caracter financiar, apreciate de observatorii de la Londra, graţie rolului şi efectelor scoutatc, ca un mini-bugct/' I.B. 22 VII 74 p. 4 (din mini-buget, probabil după model engl.). mînibtîz s.n. — Autobuz dc dimensiuni reduse — ,.[Trei tineri] au început o expediţie la bordul unui minibuz, prin centrul Ame-ricii de Sud/* IU. 23 II 73 p. 6. „Societatea de transporturi din oraşul francez Dijon va pune în circulaţie, cu titlu experimental, două tipuri de minibuze, destinate transportului în comun/' Sc. 23 V 74 p. 4 (din fr., engl. mînibns; DMN 1965, BD 1968; D.Tr.; DN3). minicabână s/f. — Căsuţă construită în scop turistic — „Nu credeţi că aceste căsuţe, cum le numiţi dumneavoastră, pot fi transformate în miniccibane turistice?" R.l. 4 VII 73 p. 5 (din mini- bană). i minicalcuîator s.n. (inform.) — Calculator de mici proporţii — „Ccrînd unui număr de persoane să poarte cu sine, timp de patru zile, un mini calculator, o societate de asigurare japonezii... a efectuat un original sondaj.** R.I. 31 III 74 p. S. „Cu minicalcnla-toare. După cum anunţă ziarele japoneze, industria japoneză producătoare de calculatoare electronice de buzunar se află de cîtva timp sub puternica ofensivă a concurentei americane." R.l. 22 IV 76 p/6; v. si Sc. 27 II 76 p. 4, 8 Xn 74" p. 4, R.l. 25 X 75 p. 6, chips, ordinator, superminiaturizat (din fr. minicalcnlatcur ;T>MN; DT; DN3). mlnîcămeră s.f. (tehn.) — Cameră de televiziune realizată la dimensiunile unui aparat de fotografiat — „Copiii vor trebui să înveţe folosirea aparatului de fotografiat şi a minicamcrei de 8 mm." Sc. 23 VI 72 p. 4 //din mini--f cameră; L. Seche în SMFC V p. 72, atestare din 1968//. minicampionat s.n. — Campionat la care participă un număr redus de echipe — „Azi începe în oraşul iugoslav Bitolia «Trofeul Iugoslaviei j>, un veritabil minicampionat do handbal masculin/' 315 miiiidevalorizâre I.B. 26 VI 73 p. 3. „Un minicampionat mondial/1 LB. 6 VII 74 p. 6 (din mint* -fr campionat). minicâr s.n. „Aparate electronice fnpderne, cum ar fi avioane^ .paraşute, cartinguri, mîmcamrin. un tclesclii pe... lac/* 13. 10 V 74 p, 1. „Minicaruî veseliei. în fiecare zi, din • centrul Olteniţei pleacă spre plaja şi ştrandul dc pc malul Dunării un* convoi de mi ni rcmorci auto fn care încap .40 ele persoane." R.l. 4 VII 74 p. 2; v. şi 10 K 7&~p. 6 //din vii ni- 4* car//. minicardiogrâî s.n. (med.) „Mini-cardiograf. în S.U.A. a fost creat im electrocardiograf de buzunar, care oferă persoanelor suferinde posibilitatea de a-şi controla singure, oricînd şi oriunde, funcţionarea cordului/' Sc: 27 III 11 p. 6 (din mini- 4- cardiografy după modei engl.). minicarusGl s.n. 1973 — Carusel de mici proporţii — v. ininia-vion //din imni- -fr caruscl//. miniere s.n. — Cec cu valoare foarte redusă — „De mal mulţi ani, Italia resimte o mare lipsă de monede mici... Spre a rezolva această problemă, banca italiană a emis minicccuri dc 50, 100, 150 lire universal acceptate." R.l. 1 II 77 p. 6. „Minicccurilc şi-au reluat circulaţia o dată cu fişele de material plastic utilizate "curent în supennagazme/* Sc. 11 II 77 p. 5 (din mini- + cec, după it. miniassegno). mifllcSfltru s.n. — Centru (de curăţătorie chimica) de mici proporţii — „Vor lua fiinţă 8 — 10 ffiini-centre «Nufărul», într-o primă etapă în Drumul Taberei, Bd. Păcii, Parcul Tineretului." R.l. 14 I 77 p. 3 (din mini- -fr centru). >( mitiîcooperat6r, -toâre s.m.f. 1972 —Elev cooperator —v, micro-cooperativă (din mini- -fr cooperator). mlnicopt£r s.n. (av.) ,>0 uzină din Worcester (Africa de Sud) fabrică elicoptere pentru o singură persoană. Ele sînt mult apreciate de medici, geologi şi pompieri, deoarece minicoptcrele reprezintă un foarte util mijloc de transport iu Africa." Sc. 16 II 65 p. 5 //din mim- [hclijcopterff. mlnicrâter s.n. (geol.) — Crater de mici proporţii — „Armstrong semnalează că a descoperit în jurul modulului o mulţime de vninicrai ere t> pe care le compară cu găurile făcute de gloanţele unei arme cu aer comprimat/1 Sc. 22 VII 69 p. 6 (din mini- rfr crater, probabil după model engl. j Fl. Dimitrescu în SMFG VI p. 139). mlnidevalorizare s.f. — Devalorizare de mici proporţii -- „Devalorizare. Moneda peruană — sol-ul — a iost din nou devalorizată, la 4 ianuarie. Aceasta este a 22-a minidevalorizarc de la . 19 septembrie anul trecut/* Sc. 6 I 77 p. 6. utn Urnguay a intrat în vigoaro niînidcvalorizăre 31G cea de-a patra mini-devalorizare, do 0,26 la sută, operată de autorităţile financiare din Montevideo de la începutul anului şi pînă în prezent/* R.l. 16 I 79 p. 6 //din mini- -|- devalorizare//. miniecrân s.n. — Ecran miniaturizat — „Institutul de cercetări Stanford (S.U.A.) a realizat un telefon conceput special pentru surzi. Acest telefon este prevăzut cu un miniecran pe care sînt proicctatc cuvintele interlocutorului/* Sc. 15 II 79 p. 5^ (din mini" + ecran, probabil după model engl.; L. Seche în SMFC V p. 80, atestare din 1968). minienclclopedfe s.f. — Enciclopedie de proporţii reduse — „Minicnciclopcdia Larousse/* Cont. 19 III 71 p. 10. „Unde este sumara mini-enciclopedie care să ne amintească cel mai lung fluviu din lume, sau cît reprezintă în sistemul nostru metric o milă marină?** Cont. 14 XII 73 p. 7 //din mini- + enciclopedie; L. Seclie în SMFC V p. 73, ;ttestare din 1967; I. Iordan în SCL 4/70 p. 396//. miniexpl<5zie s.f. — Explozie de mici proporţii — „Microexploziile nucleare împotriva cancerului. O nouă terapie a cancerului se află în curs de experimentare la Universitatea nord-americană Stanford din California. Este vorba de un tratament prin mini explozii nucleare, tehnică încercată actualmente pe animale... Terapia constă în bombardarea cu ■ particule subatomice, produse de un accelerator, a ţesuturilor bolnave. Primind aceste particule, celulele canceroase explodează se reproşează teatrului experimental ţAteliert> din Iugoslavia că a adoptat piese dc teatru miniaturale." Luc. 26 A7!II 67 p. 6. 2. — Teatru cu capacitate mică; club teatral — i,Miniicatrul—Club ieşean a dat* un spectacol-lectură." R; Kt. 13 niiitileâiru XI 69 p. 25 (din fr. mini-thcâtrc; L. Scche în SMFC V p. 75, I. Iordan în SCL 4/70 p.J 396; DN3). minitchniciân, -ă s.m.f. — Tehnician mic, dc obicci elev — „Dintre creaţiile miniiclmicienihr clujeni..." R.L 22 IV 75 p. 5 (din mini- + tehnician; V. Gutu Ko-malo C.G. 122, L. Sedie în SMFC V p. 75, atestare din 1968; DN3). mînitclevizor s.n. — Televizor de dimensiuni reduse — „S-au găsit la cl 9 verighete gravate din aur de diferite mărimi, un inel de aur în forma de colac, un mi ni trieri zor marca «Universum» cu radio, suma de 17 000 lei etc." Sc. J8 VIT 73 p. 3. „Firma japoneză «Sony» a construit un mini televizor în culori, ecranul avînd diagonala dc numai 13 cm." LB. 8 111 75 p. 6. „?Jini televizor. Televizorul în miniatură — care va puten fi purtat la mînă ca un ceas. a intrai în domeniul realului/4 Sc. 13 I 76 p. 6; v. si R.L 28 VI 7m p. G (din mini- televizor, probabil după model engl.; AL Glienrghiu în LR 2/68 p. 153, L. Seche în SMFC V p. 75, VRC 273, atestare din 1967). inîiiîtelex s.n. „O firmă vest-ger-mauă a realizat de curind un teJehoMcIeimprimator destinai surzilor. Aparatul — un mini telex cu (.3 a vi a tură — poate fi conectat îa telefonul obişnuit, tconvorbi-it,V' fiind afişată sub forma unui t'-xl dactilografiat/' K.l. 3 V 7S p. (> //din uriiii- -f iticxjj. minitermometru s.n. „Minitenno-metrii. Specialiştii sovietici au construit nn termometru mai mic dccit o boabă dc mac/' LiB 25 T 73 p. 3. „Gama de măsurători a minilcrmomct-nthti este marc — dc la temperaturi deasupra lui zero pînă aproape de zero absolut/' Sc. 29 IX 76 p. 4 //din mini- *f termometru//. minitobîscop s. (med.) — Aparat de mici proporţii întrebuinţat în acupunctura — „Minitobisco-piti croat de doctorul sovietic G. în colaborare cu ing. B.M. are aspectul unui stilou cu pasta şi este superior tuturor tconfra-tilor» săi din toate punctele de vedere/1 I.B. 28 Vil 67 p. X (cuv. rus.). tninitransfer s.n. „în perioada 15 decembrie — 8 ianuarie (mini-transfer) s-au efectuat pînă acum cîteva mutaţii notabile. D.S., cunoscutul internaţional al lui O.F.K., a semnat pentru Steaua Roşie, iar Dinamo Zagreb, după cc 1-a pierdut pe R. (a trecut la Feycnnoord) şi-a întărit lotul cu foarte talentatul portar M." Sp. 28 XII 73 p. 4 (din mini- -jf-transfer). minumilate productivii sint. „Conducerea cercului — o mini-imitate productivă riguros organizată — o asigură elevii aleşi'm adunarea generala a membrilor, cercului/1 Sc. 15 ILI 75 p. 1 (diu mini- -|- imitate productiva). mini vacanţă s.f. „Mini'i'aeawfci* (Vacanta de la 1 la 4 mai) Jvnvi- 323 mîxtâ siuiiea dc televiziune «Album distractiv » din 2 V 73. „Miniva-canţă pc litoral. 1—4 mai, mini-vacanţă pc litoral... Multiple posibilităţi tiu distracţii în restaurante şi discotcci. Plimbări dc agrement cu vapo-aşe, yole, barei, hidrobiciclete, şalupe’." R.l. 29 IV 75 p. -I; v. şi bowling (din mini-+ vacanţă). tiiînivclt îctil s.n. — Vehicul de mici proporţii — „Un minivehieul urban, conceput de fraţii Jarrct. Doua locuri, trei roţi, fără volan, fără pedale." Cont. 11 X 68 p. 8 (din fr. mini-vthieule; DMN; FI. Dinu trescu în SMFC VI p. 139). mi ni vulcan s.n. (geol.) „Un profesor din Neapole a avut năstruşnică idee de a confecţiona o macheta a Vezuviului conţimnd substanţe explozive. în momentul punerii în activitate a «minivnl-co.iîitliti *>, substanţele aflate înăuntru an produs o puternică explozie, cu un deznodămînt tragic: nouă elevi au fost răniţi, iar profesorului a trebuit să i se amputeze o mină." Sc. 28 XI 76 p. 6 (din mini- -f vulcan, probabil dnpă model it.). minutâj s.n. — Număr de minute (acordat), orar precis al desfăşurării unei competiţii, ceremonii ctc. — „La radio, cine parcurge programul tipărit va fi uşor mirat; vedetele nu apar uneori deloc citate, iar alteori sînt puse Ta un loc cu tot felul ude nome minore, acordîndu-li-se un mintt-tifj egali" Cont. 12 X 73 p. 6 21* (din fr. minutare; I. Iordan In SCL 4/64 p. 405). miocllctric, -ă adj. — Care foloseşte curentul electric produs de contracţiile musculare — „Mîna mioclcc frică, cum este numită proteza pc care o poartă fetiţa... a fost .realizată la Departamentul de neuro-fiziologic al spitalului regional din Obrero, Suedia, şi este acţionată de un motor electric extrem dc mic." R.l. 22 XI 7S p. 6 (din engl. mxoclccUicţ BD 1971). inisfit s. (cuv. engl.). „Unde sînt temele grandioase ale lui Ivra-mer: rasismul... sau ferocitatea americanului mijlociu... care so-coate , adică ««neisprăviţi», pc toţi acei care nu sc aliniază la dezolanta mediocritate a lui (average american »• şi cere ca accstc (-rebuturi «> să fie aruncate sau măcar izolate in rezervaţii închise." R. lit. 7 UI 74 p. 21. mixare s.f. — Acţiunea de a mixa şi rezultatul ei — „O glumă — li se explică extraterestrilor intr-o povestire ştiinţifico-fantastico-umoristică a volumului — este un precipitat rezultat din mixarea unei observaţii penetrante, a unei intebgenţe mobile, a unui spirit alert, a unui dar de a sesiza contradicţia dintre ccea ce pare si ceea c’c c.“ R. lit. 11'Vil 74 p. 6 (din mixa; DEX, DX3). mixta vb. T (inv.) — A alcătui, în şcoală, o clasă in care fetele sînt împreună cu băieţii — „Vom 1111 Aici .mixta . clasclc mici" (din . mixt + -a). mGbîlă-tftplţcric s.f. - — Unitate uncie se lucrează mobilă şi tapiţerie — „Cooperaţia meşteşugă-jrcasca inaugurează in aceste zile la Bucureşti, pc Bd. Baba Novac, un nou complex. La ..parter, centre dc reparat obiecte optice, o unitate «Tricotextilunităţi de marochineric, mobila-topiferic, încălţăminte şi reparaţii/' K.l. 10 175 p. 5 (din mobilă + tapiţerie). mobiUzâ vb. I (med.) — A puric (un bolnav) să umble, să sc mişte — „Bolnava trebuie mobilizată cît mai repede după operaţie." (formal din fr. mobili ser; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). modelăr, -ă s.m.f. — Creator de modele — „Tov. Ecaterina M., modelară dc la laboratorul de creaţie al fabricii Adesgo." I.B. 7 II 61 p. 1 (din model -f -ar; Fl. Dimitrescu în LR 4/G2 p. 387). tnoderat6r s.m. — Persoană carc conduce sau îndrumă o discuţie, dc obicei publică, la Radio sau la '(elevi'/.iune, pe un anumit făgaş — „Bacalu este un cunoscut moderator al meselor rotunde ştiinţifice ale televiziunii/' (din engl. moderator; cf. fr. moââratatr — alte sensuri; CD; DN, DEX, D.\T3 — alt sens). modernîtftte s.f. — Caractcrul a ceca ce este modern — „Sensurile modernităţii" Sc. 28: VIII 67. p. 1 (din modern -|- -itate; cf. fr. mo-ăcrnVJ; DMN 196$; DEX, DN3). modfst s.m. — Creator, .carc dă linia in modă — „Cîţiva modişti,.„ au inventat moda africană cu turbane Înalte fi înflorate/' Sapt. 16 VI 72 p. 16. „Dar mc di ştii nu-s de ieri, dc alaltăieri pc lumea asta şi miile Cc modele dc taioarc pe carc ci le-au confecţionat ne vor da şi nouă destule dureri de cap../* Sapt. 27 IV 79 p. 8; v. şi cola, panty (din modă-j--ist). modiil s.n. 1. (astr.) — Fiecare din părţile detaşabile ale unei nave cosmicc — „Spacelab va avea doua elemente; inoditlul-la.hoxa.tor pentru echipajul uman, în care cercetătorii pot lucra în haine de stradă, şi platforma suport pentru instrumentele dc măsura şi control dc cercetarc," V. stud. 20 III 74 p. 10; frecvent în sint. modul lunar; v. şi Sc. 7 ATI1 69 p. 4, minicratcr (1969), na-vă-mamă (1969). 2« — Parte detaşabilă dintr-un ansamblu (clădiri, mobile etc.) — „Primul vmoduhy a fost livrat în ziua deschiderii celui dc-al Xl-Jca Congres al partidului. Acum, (lin secţia a şasea a I.P.B. ies pe bandă următoarele «bucăţi de clădirc»: bucătării, sufragerii, dormitoare -j- hol -j- baie, camere de tineret, casa scării." Sc. 3 UI 7G p. 4; v. şt p. 1. „Modalul de 1 000 de apartamente conceput de I.C.I.M. Braşov, ne spune şeful de proiect, ing. I.B., înseamnă 2G 000 elemente spaţiale, carc m anul 1979 vor fi integrate în patru tipuri dc casc." R.l. 17 III 79 pf 3; v. şi Sc. 5 IV 74 p. 1; modulai 325 monografii (din engl., fr. module, germ. Modul, rus. modul: sensul 1 din-engl. amcric. lunar module; BD 1966, DMN 1966; D.Am., DTP; DEX, DN3). modiit&t, adj. — Lucrat din mocnii — „Camion modulat. Constructorii do maşini din'Varşovia an conceput şi brevetat un original model dc camion mont abil, din trei segmenţi sau moduli. Primul segment- c:uprjndc cabina şoferului şi cele două roţi din faţă, cel «lin mijloc partea principală a benei şi cel dc-al treilea partea ultima a acesteia, motorul si perechea roţilor din spate../' Se. 4 V 79 p. 5; v. şi 24 II 81 p. 5 (din modul: DEX — alt sens). mogno s. 1967 (bot.) — Arbore tropical din familia mahonului — v. iwf>:itjt'zibil (cuv. amerind.). inoniciit-chcic s.n. — Moment extrem de important — „Radu Be-ligan r.-a concentrat asupra unor momcnte-chcic, lucrîndu-le cu migală» şîcfuindu-le cu minuţiozitate si intensitate." Sc. 19 1 77 p. 4/„Stilul ales este realismul, însoţit de o teatralitatc robusta, cu o ‘exploatare abilă a tuturor mont c;?fcto)-r Aere ale conflictului." R. lit. 11 XII 78 p. 16; v. şi I.B. 10 j II 75 p. 3 (din moment -f-chcie). mondoramă s.f.. „Monrforawa ştiinţifico-tclmică". Pr. ^R.TV-29 V 80 p. 10. Titlu dc rubrică în revista Luccafărul (v. Luc. 24 VI 78 p. 8, 16 XII 78* p. 8 ctc.) (din mondo- -{- -ramă; L. Scclic în" LR 4/78 p 341). monellfnfi s.f. 1977 — Substanţa de 3 000 de ori mai dulce decît zaharina — v. jspurta:n. moiiltiSr s.n. 1975 (tehn.) 1. — A-parat dc control carc urmăreşte imaginea proiectată de aparatele de hiat. vederi — v. prcsclccţie. 2. (In silit. s. monitor cardiac; med.) — Aparat automatic care supraveghează activitatea cardiacă — „Scrviciilc. moderne de reanimare sînt înzestrate cu monitoare." (din engl. monitor; cf. fr. moniteur, germ. Monitor; LTR, DTP; DN — alic sensuri, DEX, DN3— sensul 1). tnonolddc adj. inv. — Alcăhiit dintr-o singură bucată — „A avut loc ieri Ja Craiova inaugurarea celui mai mare spital monobloc din ţara noastră cuprinzînd l 620 de paturi pentru bolnavi." R.l. 14 III 71 p. .7; v. şi linoplac (din fr., engl. monobloc, rus. monobloh, germ. Monobloc';; DMN 1970; FC I 139; DTP; DN - alt sens, DKX, DN3). monodiă .vb. I — A cin ta pe o singură coardă — „Voievodul (V. J.) lustruind versu- rile. Scena finală, culminantă, parc operctistică." R. lit. 6 IV 72 p. 20 (din monodie -f* -a). monograîfâ vb. I — A cuprinde într-o monografic — „Uneori uşor polemice, întotdeauna sinteticc, opiniile lui Ov. S. Crohmalniceanu monografi aza nn autor, dar sur- monografia prind şi în cadra rea materiei tratate intr-o suită, intr-o ordine istorică/4 Săpt. 16 1 76 p. 2; v. şi 5 X 79 p. 2 (din monografic + -a). monografist s.m. — Autor de monografii — „Manifestată atit de divers şi plenar, vocaţia scriitorului e surprinsă în feluritele ei ipostaze de biograf şi monografi st, dc teoretician literar, de poet şi prozator/' Sc. 13 II 67 p. 4; v. şi Săpt. 5 X 79 p. 2 (din monografie 4- ^st; cf. it. monografica; DN3). monoluni 1. s.n. —■ Costum de baie de femeie, alcătuit numai din slip — „Organizatorii festivalului pregătesc pentru duminică o bălaie cu flori. Păzitorii ordinei şi bunelor moravuri organizează vinătoarea purtătoarelor de mo-nohinir Cont. 21 V 65 f.p. 2. s.f. — Femeie care poartă acest costum — „Acum vreo cinci ani municipalitatea îşi mobilizase serviciile dc ordine in faimoasa campanie ant\-mov.okini, dar azi, ‘la Car] ton, In acelaşi hol în carc o umonokînii) apărea călare, asistam la alt spcctacol la fel dc extravagant/' R. lit. 2 VI 77 .p. 24 (din fr., engl. monohini; DMN 196-1, Bl) 1965). monomot6r adj.# s.n. — (Despre avioane) Care arc un singur motor — „Un monoplan, irwno-n:vior «dc buzunar» — aşa poate fi descris noul aparat american t FI om lei 160» care sc demontează In numai 10 -minute.;/* -RA. 31 VIII 79 p. 6 (din fr. mouomotcur•/ DKX, DN3). nionop61 s.m. (In sint. monopol magnet ic) „A fost descopcrit «monopolul» magnctic ? Un grup dc savanţi americani a reuşit, se pare, să observe pentru prima oară particula — cunoscută sub numele de monopol magnetic — care s-ar afla la baza fenomenului magnetismului şi a cărei existenţă n-a fost încă dovedită../' Sc. 16 VIU 75 p. 6. „Nu demnii, presa din întreaga lume anunţa descoperirea de către cercetătorii din Berkcley (S:U.A.) a inono-pohthti magnetic, «cărămidă» elementară a magnetismului — asemeni electronului pentru electricitate/* Cont. 7 XI 75 p. 5 (din mono--|- pol, probabil după model engl.; DKX, DN3 - alt sens). ntonorâi s.n. ,tJ\Ionorai ~ cale de rulare terestră sau, mai ales, suspendată, alcătuită dinlr-o singură şină.“ I.B. 16 1 62 p. 2; v. şi tren-avion (din fr., engl. mono-rail; Fl. Dimitrcscu în l/L 10/65 p. 237; D.Tr.; DTP). montâj-sonorizâre s.n. (cinem.) „La Casa de filme 2 se află in faza dc montaj-sonorizarc pelicula «Filip cel Bun LB. 26 VII 74 p. 2. „Filmul se află in fază de mont aj-son ori zare/’ R.l. 8 11 7-8 p. 5 (din montaj + sonorizare). moonist, -ă adjM s.m.f. — Adept al-doctrinei religioase a lui Moon, sectă din anii '70, în Occident — „în felul lor — rccunoaştc mi deputat din regiunea Rhonn1ni, 327 motocusitoâre carc a avui de-a face în circumscripţia Ini cu afacori dc racolare a tinerilor dc către moonişti... — accstc credinţc s-au născut ca o rcacţie Împotriva cinismului societăţii noastre/' Sc. 13 XI 77 p; 5 [pron. mirnist) //din n.pr. Mootr -J- -istjl, morîmă-bâză s.f. — Morfină brută., înainte dc purificare — „în timp ce dccupa o maşină veche tip Ford, un fierar din Aix-cn-Provcnce (Franţa) a avut surpriza să dcscopcrc in caroseria mîncată dc rugină... 16 kg de moifinii-baza.“ R.l. 4 VII 72 p. 6. „Două fapte par să pledeze în favoarea primei ipoteze: uciderea lui A.13., 62 dc ani, cunoscut de poliţic pentru activitatea sa ca traficant de droguri, şi descoperirea unui . laborator în care se transforma morfina-hazd în heroină/' R.l. 3 IV 73 p. 6. „...cea pe care o preferă şi o foloseşte cel mai adesea este morfina-bază pe care si-o injcctează singur de mai mul le ori pc zi...“ Cont. 11 V 79 p. 4 ; v. şi I.B. 15 III 74 p. 4 (din fr. morfhinc-base). mortal, -a adj. 1979 (arg. tinerilor) — Fxlraordinar, nemaipomenit — v. coma. „Ceasul lui Dănuţ este mortal.'' (din lat. mort afiş, it. mintale). mostră-dalon s.f. — Eşantion-model — „Acţiunea iniţiată în cadrul întrecerii... pentru obţinerea de produse la nivelul mos-hei-ctalon.44 Sc. 17 IV 62 p. 1. w[Se constată] diminuarea calită- ţilor iniţiale ale unor produse ale industriei alimentare faţă de mo.s-tra-ctalon, diversificarea prea lentă a unor sortimente ce pot fi folosite rapid in bucătărie (semi-industrializatele, ketering ctc.)../* I.B. 6 V 74 p. 1 (din mostră -f-etalon). motel s.n. „De-a lungul auto-stradei (în Moscova) din loc în loc vor lua fiinţă moteluri, adică moto-liotcluri, unde şoferii vehiculelor în tranzit se vor putea, odihni, maşinile lor primind între timp îngrijirea necesară/* Sc. 6 XI 60 p. 3; v. şi camion-cistemă (din engl. americ. m[ptor -f liotei; cf. fr. motel; DMN 1950: D. Ani., DT: FI. Dimitrescu în LR 4/62, p. 188; DEX, DN3). motcli£r, -ă adj. — De motel — „în bătrîna Grădişte ar putea fi amenajat un complex motelicr, devenind astfel zonă turistică/' R.l. 7 XL 77 p. 3 (din motel -f* -ier, după modelul lui hotelieri DX3). m6to adj. inv. 1962 — Care se referă la un vehicul motorizat — v. mior of oi leton (abreviere din motorizat]). motocositoarc s.f. „După luni de investigaţii şi an clic te, după interogarea a 10 martori, nwtocosi— toarea Secţiei de întreţinere, reparaţii şi siguranţa circulaţiei Bucureşti Sud a fost descoperită în incinta întreprinderii, acoperita, cu o “rogojină/* Săpt. 5 VI! 74 p. 2; v. şi R.l. 14 VL1 SI p. 5 (din moto- -{- cositoare). 32C. motocrtis s.n. (sport) — Cursă dc, motoci dism pe teren accidentai — „Comisia ,de specialitate din cadrul CEFS Bucuroşii va organiza in acest an raliuri, motocro sur:, concursuri de viteză, .înde-minare si regularitate, cxcursii-raliu etc/' . R.l. 7 IV 74 p. 5 (din fr., engl. moto-cross; DMC 1959, BD 1960; FC I 141, L. Seche în LR 2/75 p. 177; D.Tr. DEX, DN3). tnotodr6in s.n. — Autodrom — „De aceea, toţi interlocutorii noştri au insistat asupra necesităţii de a se amenaja un motodrom. Pc un astfel de motodrom... ar putea li reproduse multe clemente dc dificultate ale' circulaţiei — pante, curbe, porţiuni acoperite dc mîzgă." Sc. 8 XI 67 p. 2 //din moto- -j- -drom; DN3//. motoîurgonStă s.f. ■— Vehicul motorizat, cu ajutorul căruia se transportă bagaje, alimente — „Distribuirea laptelui la domiciliu cu ajutorul motofiirgoneielor intr-unui din cartierele Capitalei/1 Sc. 26 III 62 p. 1 (din moto- -\-furgonctă; Fl. Dimitrcscu în LL X/65 p. 234, Al. Graur în SMFC IV p. 83; DN3). motoholGî s.n. 1960 — Motel — v. motel (din moto- + . hotel; cf. engl. motor hotel; BD 1965). motonăvă-şcoâlă s.f. (mar.) — Motonavă cu funcţia de şcoală — „Pentru perfecţionarea pregătirii cadrelor necesare flotei noastre comerciale, cu începere din anul viitor, în registrele navale ro- mâne va fi înmatriculată- prima. r.wtonavă-şcoalâ/* R:l. 31 X 75 p. 5 (din motonavă -f* şcoală). inotoplantfr s.n. (av.) „Industria aeronautică romanească a introdus anul acesta în fabricaţia dc serie un nou gen de aeronavă — motoplanoml, aparat carc îmbină calităţile dc planare ale planoa-relor cu cele de decolare şi zbor independent al avioanelor uşoare/* R.l. 29 V 78 p. 5 (din moto--}- planor). motopompist s.m. — Muncitor care lucrează cu o raotopompă — ■ „Continuînd iniţiativa organizării unor cursuri de’calificare a elevilor în meseria dc metopompişti..." R.l. 13 IV 77 p. 2; v. st 9 Vil 80 p. 1, 13 VIU 80 p. 4 (din motopompă -ist). uiotorachetă s.f. — Motocicletă prevăzută cu paraşută — „Duj^ă Shalce Rivcr Canyon, celebrul cascador american, L.K. ar putea încerca în viitorul apropiat să sară peste Tamisa cu motor a clici a sa/* R.l. 9 I 75 p. 6 (din moto +■ rachctă, probabil di'.pă model engl.). îuotosctiter s.n. — Vehicul asemănător motocicletei — „Trustul dc cofctăîii şi răcoritc arc nr. 2 caută conductori metoscvAerc eu carnet dc conduccre cat. 1. bărbaţi sau femei/* I.B. 29 .1 62 p. 4 (din fr. motoscootcr, engl. motor sc ooter; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237; D. Tr.; DN3), 523 muttiutflltfr moU>turbop6mpă s.f. — Agregat dc pompare constînd dintr-o tur-bina acţionată dc motor — ,;Prin-tr-o inovaţie realizată dc el — modificarea unei viototurbopompc — s-a izbutit în 1959 să sc dea in luncţic noua fabrică dc amoniac înainte dc termen/' Sc. 13 II 61 p. o (din moto- 4: turbopompă; J;i. Dimitrescu în LR 4/62 p. 388). mov-ndgru, mov-nefigră adj. — Nuauţă dc mov foarte închis — „Printre mulţimea dc flori de nici şi-au dcschis petalele nu mai puţin dc 40 dc varietăţi dc lalele, in cele mai diverse culori şi nuanţe, do la alb imaculat pînă la mov-negru." Sc. 7 V 74 p. 2 (clin viov -fr negru). luozzarclla s.f. 1977 (cuv. it.) — Un tip dc brînză nefermentată, preparată din lapte de bivoliţă — v. dud ar [pron. moţarâla] (DZ). niultint]6n s.n. (sport) — Complex sportiv alcătuit din mai multe probe — „Învingînd pc I.V. la mulţi atlon, S. a realizat 192, 167 puncte/1 Sc. 7 II 63 p. 5 (diu mv.lti- -fr gr- athlos „luptă", după pentatlon). niuIUdiinensionalltfite s.f. — Caracterul a ccea ce arc mai multe dimensiuni — „Afirmăm, într-un cuvînt, mulţi dimcnsionalitatea structurală a poeziei/* Gaz. lit. 3 XI 66 p. 10 (din multidimensional -fr -itatc). nrultidîsclpllnâr, -ă adj. 1977 — Cârc aparţine la mai multe specialităţi — v. apn:âiccclomic; v. şi IU. 19 XI 79 p. 4, 8 X 81 p. 1 (din /r. mulUdisciplinairc; cf. engl. muUidiscipîinary; PR 1950). multldocumentât, -ă adj. — Documentat multilateral — „Dc exemplu, reportajul despre corn-da, mttitidocumcntat şi nu în afara unei secrete înfocări, susţinut de N.I." Cont. 3 II 67 p. 5 (din mulţi- -fr documcrJai). multlfunc}l6na!, -ft adj. 1974 — Care arc mai multe întrebutn- rri — v. opaîizat; v. şi RJ. X 81 p. 3 (din mulţi- -fr funcţia nat; DN3). înultilateralltâtc s.f. — Caracterul a ceea cc este .multilateral — „Multilateralitate" Sc. 1 X 66 jp. 1; v. şi autoeduea (din multilateral -fr -itatc;ci. fr. muli Hat craii-tf, it. multilateralitâ; DMN 1968; £>EX, DN3). mult lin £tru s.n. „Personalul medical va avea la dispoziţie, înccpind cu anul viitor, un aparat cu ajutorul căruia va putea efcctua măsurarea simultană a rezistenţei clcctricc, tensiunii clcctrice şi temperaturii din orice punct al corpului omencsc. Mulţimetrul fiziologic faccasta este denumirea aparatului) brevetat de curînd şi construit pe baza unei lucrări dc diplomă susţinută de studentul V.N." Mag. 4 X 75 p. 3 (din fr. multimttrc; LTR, DT). muItiutUitâr, -ă adi.— Cn posibilitatea de a fi utilizat în multo situaţii — „I.A.T. 823. Un avion 330 mulţi-utilitar, modern. uşor şi robusl..." R. lit. 4 l*X 75 p. 16 //din umili- -J- utilitar//.- mulţivision s. „Spectacol în mul-tivisiou. Sub egida Asociaţiei artiştilor fotografi... duminică va avea loc la Ateneul român un spectacol în multivision. Este vorba de un proccdcu prin care sc proiectează pe trei ecrane separate trei imagini diferite cu ajutorul a sase proiectoare/' I.B. 20 Vr 68'p. 1; v. şi dicta-fon [pron. multiviziu/i] (din fr. muttivision ; DMN). multivitaminizât, -ă adj. — Carc con ţine multe vitamine — ,,Se va pune în vinzare miere multivila-minizatd cu polen recoltat dc albine, produs care conţine între-ui complex de vitamine/* I.B. 2 Vff 61 p. 4 (din mulţi- + vitumiuizat; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 388; DNH). nnmcitor-constructor s.m. — Fun-citor cart' lucrează la construc-ţii — ..Omul nostru — fost ţăran patruzeci de ani şi muncilor-cou~ strncinr douăzeci şi doi de ani — în ci te/a luni şi-a ridicat o căsuţa/' Sc. 15 Y 7-1 p. I (din muncilor -j- Cou.<îi v.rinr ), îttuucitor-eiev s.m. — Muncitor carc îşi completează stiidiiU\. fără a ieşi din producţie — „Jată-i pc cîţr/a dintre nimicitoriieleni, fruntaşi la învăţătură, repetindu şi lecţiile iiiainte de a intra la curburi." Sc, 12 IX (îl p. î; v. şi 24 1 63 p. 2. îd4n muncitor clev; Fl. Dimitrc.scu în LR 4/62 p. 3SS). numcitor-ingintr s.m. — Muncitor cu studii superioare — „Un nou tip de mu noi tor şi-a făcut apariţia în întreprinderi: muncitorul-inginer/* Sc. 13 X 61 p. 3 (din muncilor + inginer; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 234). muncitor-sortat6r s.m. — Muncitor cc sortează şi triază materialele şi produsele dintr-o fabrică, uzina etc. — „Ei au fost observaţi de un grup de muncitori-sartatori dc la ciurul mecanic/' Sc. ÎS IF 63 p. 1 (din muncitor -|- sorlalor). muppet s. (cuv. engl.) „Noul serial săptămînal de televiziune din Anglia, The Mnppcts, a totalizat în decurs de zece săptătnîni şapte milioane de spectatori... Cuv in tul «Muppcl .»> rej^rezintă o combinaţie între marionetă şi păpuşă şi desemnează asemenea personaje hibride, bizare, puţin groteşti sau chiar monstruoase/' R. lit. 28 L\r 77 p. 22 [pron. mdpit]. muscaci'd s. (chim.) „Muscacid — dupa cum arată şl denumirea, este o substanţă contra muştelor/* R.l. 20 XI 73 p. 3 (din musca + -cid ). musieal s.n. (anglicism) — Spectacol de muzică şi dans, comedie muzicală — „ <«St:udentul-ccrşctor», unul din mu$ical-\\r\lc. de mare succes dc pc J3road\vnv/' Cont. 8 1)1 74 p. J0; v. şi R.l/17 I X 74 p. 4, Sc. 7 JX 70 p. 4 [pron. mi /ciori] (din en^I. musieal \co- 331 muzicoferapie mcdv’): cf. fr. musical; DMN 1966; DN3. mutaţie s.f. — Schimbare radicala, transformare — „'Mutaţii semnificative pentru o .societalc al cărei ţel suprem este omul." R.l. 3 XII 79 p. 3; v. şi viral (din fr. mutatioii; DMN 1955; DP; DN — alic sensuri, DEX, DN3). muze obuz s.n. „Începînd de la 6 noiembrie piuă la slîrsitul lunii, şapte comune din regiunea pariziană sînt vizitate, rînd pe rînd, de nn... muzeu pc roţi. E vorba dc aşa-numitul «wwrca&M- >>, o autoduba încăpătoare şi aspectuoasă în care sînt expuse, ca Lntr-o fnică sală dc muzeu, 19 din cclc inai renumite opere (tablouri în ulei, desene şi guaşe) ale pictorului francez Fcrnand Legcr (18S1 — 1955). Turneul — deocamdată experimental — al accstui micronul zeu mobil face parte dintr-o acţiune../' R.l. 19 XI 71 p. 6 (din fr. tmtsfobtts; DMC 1970). muzlcAl-corcgrâHc,-2 adj. — (Spcctacol) care conţinc muzică ^i dans — „Spectacolul mu zi cal-corcgrafic dedicat zilei de 8 Martie.*' Sapt. 28 .II 69 p. 3. „ Spectacolul literar Muzical-coregrafic «Vestitorii primăverii*." Sr. 12 IV 74 p. A (din muzical + ouezrafic: FC I 172). niuzician-compozH6r s.m. — Muzician care compune muzică — „Ziarele engleze amintesc cu acest prilej că muzicicnii-compozilori şl dirijori trăiesc, mult. Astfel, Igor Stravinski şi Richard Strauss complineau si după ce împliniseră 80 de ani/1' LB. 4 VI 74 p. 4 (din muzician -fr compozitor). nmzîciăn-dîrijâr s.m. 1974 —Muzician care dirijează —* v. mxtzi-ci a n-compozitor (din muzician -fr dirijor ). nuizicott‘ca s.f. — Colet ţie dc piese muzicale — „18.30. Muzi-cotcca pentru toţi. Emisiune de..,." Pr.R.TV. 7 X 79 p. 3; v. şi Sc. 25 IV S0 p. 4 (din fr. wusico-fltcqnc; DMC 197S). înuzicoterapie s.f. (med.) — Tratament al unor boli nervoase cu ajutonfl muzicii — „E necesară şi o sumrră pregătire — acolo unde sc simte nevoia — privind hiu zi cot crapi a, această ramura ti terapeuticii situată la graniţa dintre medicină si muzică/* Săpt. 13 VI 75 p. 4; y. şi Sc. 19 X 80 p. 5 {din fv. mnsicrjlhrrnpic; DEX, DN3). DICŢIONARELE albatros N nanosccundă s.f. — O miliardime dc sccundă — „Cercetători dc Ia Institutul Max Planele din R.F. Germania au terminat de curind construcţia unui laser cu iod cane dezvoltă timp dc 0,5 nano-secun-de (o jumătate de miliardime de sccundă) o putere dc un miliard dc kilowaţi (un tcra'vvat)." Cont. 15 IV 77 p. 5; v. şi sub-nuclear (1964) (din fr. nanosc-condc; DMN 1968; DT; DN3). napodez s. sg. tant. (chim.) „Napodez este denumirea noului produs pentru lipit, fabricat de întreprinderea «Napochim» din Cluj-Napoca." R.L 6 X 77 p. 5; v. şi prenadez (probabil din Napo[chir,i\ [a]^fcr[*Vj). naroomân, -ă s.m.f. 1977 — Suferind dc narcomanic — v. narco-r.Kinic, v. şi Cont. 14 XII 79 p. 4 (din fr. narcomanc; DN3). narcomanîe s.f. — Obişnuinţa ♦Je a sc droga — „Raportul semna- lează, do asemenea, o creşlerc «fenomenală.) a folosirii stupefiantelor şi o răspîndire alarmantă a narcomaniei în Vietnamul fie Sud.14 LB. 22 II 72 p. 4. „Navco-manie. Un reprezentant al Oficiului danez pentru combaterea drogurilor a declarat... că în Danemarca abuzul de stupefiante a dobîndit proporţii alarmante. Numărul narcomanilor din această ţară este estimat la aproximativ 5000/' I.B. 2 XI 77 p. 8. „Creşterea îngrijorătoare a narcomaniei în rîndul copiilor şi tineretului din ţările occidentale/' R.L 3 IV 79 p. 6 (din fr. narcomanic; DN3). naringmă s.f. 1977 (chim.) — Substanţă dc 1000 dc ori mai dulce decît zaharina — v. asparlam (din. fr. naringinc; DFMB). NASÂs. „N.Â.S.A. (Administraţia naţională pentru problemele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cosmic) a'anunţat că sc studiază OoiP ftivS-mâmfl în prezent construirea unui instrument numit pcnctromctru, carc ya permito 9ă se afle dacă cosmonauţii vor putea să sc deplaseze în siguranţa pc suprafaţa Lunii/' Sc. 26 II 65 p. 3. „Cercetătorii N.A.S.A. propuu folosirea dc combustibili gazosi pentru centralele nuclcarc/' Sc. 11 V 75 p. 4. „... doar unul dintre aceştia sc va urca la bordul laboratorului orbital Spacclab pc carc Agcuţia spaţială, europeană il va lansa Ia ?;firşitul anului r980 în colaborare cu ArASA't Sc. 27 XII 77 p. 5; v. şi plane tai d [scris si Ar./I.S.*4.] (abreviere din enşl. N[ationaT\ A\crcnautics and] .S[/><7rc] A\dmi-Ti{?1tatin;i]; D.Am.). uatisit s.n. (geol.) „Oamenii de ştiinţă sovietici au dcscoperit m Peninsula Kola un nou mineral pc* caic l-au numit natisif. El sc compunc din natriu, titan şi siliciu/* R.l. 14 I 75 p. 5 (cuv. rus abreviat din na[triu] -f-ti[tan] -j- si[liciu] + -it). nâvil-bază s.f. (mar.) — Navă auxiliară care serveşte drept bază de aprovizionare — „O navă-bază pentru traulcrclc dc pescuit în largul oceanului a fost concepută la şantierele din Gdanslc (Polonia)./, această insulă plutitoare va servi o flotă formată din 40 dc traulcrc dc mare capacitate/* Sc. 15 X 76 p. 5; v. şi hidrcpîan (1974) //din navă + bază: D.Tr.//. nâvă-cabottfr s.f. (mar.) — Navă carc navighează între porturile de pe coastă — „Printre victimele probabile ale furtunii puternice carc a bînliiit sap tâ mina trecută deasupra Mării Nordului se numără şi nava-cabolicr vest-ger-mană «Antjc Janscnr»/' R.l. 14 XII 73 p. 6. „La scurtă vreme... două clicoptcrc ale portavionului franccz «Focii» i-au salvat pc cci opt membri ai echipajului navci-caboticr sub pavilion hon-durasian , carc a naufragiat în apele Mcditeranei/* R.i: 23 V 77 p. 6; v. şi Sc. 4 XI 79 p. 6 (din navă -f- cabctier, după fr. navirc caboUur; DTP), n&vă-donn2t6r s.f. (mar.) „în apropierea digului a*i acostat două navc-dor7nilor.,t R.l. 14 VII 75 p. 5. „BTT Tulcca dispune do 17 pontoane-dormitor cu cito 42 dc locuri, o navă-dormi* or cu 80 de locuri/* I.B. 9 VIII 75 p. 6 (din navă -f dormitor). nâvă-expozîfic s.f. (mar.) — Navă pc care este dcschisă o expoziţie — „întreprinderile francczc vor avea posibilitatea să-şi prezinte realizările în alte ţări, într-un palat plutitor. Vasul achiziţionat şi transformat în navă-cxpoziţie a fost denumit în mod simbolic — ^Mesagerul ft/‘ Rl. ÎS I 73 p. 6 (din navă -}* expoziţie, probabil după model fr.). nâvă-mâmă s.f. (astr.) — Navă-bază —1. „Ei au anunţat că modulul lunar cu carc se vor coborî pe satelitul natural al Pămîntului va purta denumirea codificată cEaglcd (Vulturul) iar nava* mamă va rămînc pc orbita lunară oâvămâmă 334 pentru a aştepta reintoarrcrea/' Sc 7 VIJ 69 p 4; v. şi recu plate. 2. (ma»*) „Noua mutate do pes-k-'iri va fi dotata cu un elicopter pentru survolarea marii, depistarea haneuriJor de peşti şi asigurarea legaturilor intre nava-mama şi flotila sa dc 'pescadoare.4' Sc. Mi V 78 p. 5; v. şi desalinizare ţdin nava -{- mania, probabil după model engl.). nâvfi-pirât s.f. (mar.) — Navă rare cutreiera mările pentru a ataca şi jefui alte nave — „împotriva cargoului «Baku care transporta zahăr, nava-pi rai a tras cîteva salve cu tunuri de 20 mm si a deschis foc de mitra-li.-ră." Sc. 30 III 63 p. 6. (din navă -f pi ral, după fr. haleau-pir ale ). nâvă-rcmorcher s.f. (mar.) — Navă care remorchează ambar-caţii fără propulsie proprie — „Există cîteva proiecte dc remor-care a aisbergurilor cu ajutorul unor navc~rcmorcJicr. Unul dintre cJe prevede transportarea unui bloc dc gheaţă plutitor din Arctica spre coastele de nord-vest ale Australiei, l^entru aceasta va fi suficient un vapor remorcher care se va deplasa cu o viteză ceva mai mică dc un km pe oră/1 Sc. 12 JX 70 p. 4 (din navă 4- remtr/cke?, după fr. navire-remnrqacw ). nâvă-satelît s.f. (astr.) - .Navă cu rolul de satelit cosmic — „Au apărut narile-satelit, vestitoare ale pătrunderii omului însuşi în Cosmos/1 J.B. 4 X 62 p. 3. „Se procedează la readucerea la sol a navelor - satelit'* Sc. 26 VII. 69 p. 6; v. şi 22 IV 66 p. 6, pilot-cosmonaui (1961) (din navă -|~ satelit, după rus. /corăbii sputuik sau fr. vaisseau sat cili te; Th. Hristea P.E. 169). nâvă-spităl s.f. (mar.) — Navă amenajată ca spital — „Nava-spital ' «Britanuicu.s» a fost torpilată de germani iu 1916/* K.l. • 24 XI 76 p. 6. „Primele două filme înfăţişează peregrinările scafandrilor de pc *Calypsoi> pe nava-spital «Britanic» scufundată în 1916/' K.l. 4 I 78 p. 6; v. şi 29 XII 77 p. 6. Sc. ÎS X 77 p*. 5 (din navă -f spital, duj>ă fr. n avi re-ho pi tal; LTP). năvă-şcoâlă s.f. (mar.) — Navă pe carc sc face ucenicia marinarilor — „i\rava-şcoală Mircea s-a înapoiat în portul Constanţa/1 Sc. 25 VII 69 p. 5 (din navă + şcoală, după fr. navire-ccole; D.Tr., DT). nâvă-uzînă s.f. (mar.) — Navă special amenajată pentru a prepara peştele — „Aliată în largul mărilor şi oceanelor, narca-uzinâ, aprovizionată continuu de pcsj carii de pe 11 traulcre norvegiene, prelucrează anual 200 000 tone de peşte (în condiţii igicnicc excepţionale, ţinînd seama dc abundenţa de apă şi înalta tehnicitate a instalaţiilor), transfor-mîndu-lc în 45 000 tone dc produse semifinite/4 K.l. 17 X 70 335 ncdisemlnâre p. 6. „Fundaţia «Grccnpcacc* a anunţat... ca va lansa o noua campanie în Oceanul Atlantic, împotriva pescuitului dc balene... Membrii fundaţiei au indicat că vov folosi următoarea metodă: la bordul unor bărci pncumaticc, sc vor interpune între cetacee şi navclc-ttzină, ce au ccliipamcnt special dc vînarc a balenelor/' K.l. 6 VI 78 p. 6 (din navă -f iizină, după fr. navirc-usinc; »MN 1965; D.Tr.; £>T). navetă s.f. 1978 — Tip de ladă carc serveşte la transportarea unor produse alimentare — v. Cicoi v. şi R.1. 27 XII 79 p. 2, 19 IV 80 p. 2 (formal din fr. navcttc; DEX, DN3). navâtă (spaţială) s.f. (astr.) — Vcliicul care asigură regulat şi frccvent legătura în spaţiu; nava reutilizabilă — „Vineri a fos*t experimentat cu succes primul zbor liber al navetei spaţiale americane «Enterprise» alcătuita din avionul purtător, un Boeing 747J şi naveta propriu*zisă." Sc. 13 VIII 77 p. 6; v. şi 14 VIII 77 p. 6, R.l. 26 II 79 p. 6, cir-atmfcrcsfrti, Spacclab (din fr. na-vcttc [spaţiale] DMC 1970; DN, DEX, , DN3 — alic sensuri). naviplan s.n. (av., mar.) — Vcliicul amlibiu — „N-102-C csle marca ultimului tip dc naviplan lansat la apă în Franţa/1 Sc. 14 XI 70 p. 6. „Nu departe de Bordeaux, cel mai marc naviplan franccz a fost complet distrus, în urma unui incendiu, provocat dc explozia accidentală a unui aparat electric." R.J. 5 V 77 p. 6 (din Ît. naviplan; DMN 1965). navomodcl s.n. — Macheta unei nave — „în cinstea zilei marinei se va desfăşura tradiţionalul concurs republican de navotnodclc, la carc vor lua parte reprezentanţi ai secţiilor dc navomodeJism din Întreaga ţară." Sc. 29 VII 61 p. 3 (din -{- model; DEX, DN3). n avo m odei Uni s.n. 1961 — Tehnica construirii navomodeîcJor; concurs dc navomodclc — v. tw vomodcl (din navomodcl -f-Asm; DEX, DN3). navomodelist s.ui. — Constructor de navomodclc — „Pe malul lacului Băneasa şi-au dat iutii-nire navomodcliştii-cnpn şi maturi din întreaga Capitala." Pr. R.TV. 13 VI 63 p. S (diu navomodcl -ist; DEX, 1)N3). nămolotcrapîe s.f. (med.) „O ;dtă procedură cu caracter terapcntic este nămoloterapia practicată Ja Tccliirgliiol sau în lacuri cu proprietăţi similare. Ea constă din aplicarea unui strat subţire dc nămol (cu carc sc unge tot corpul) după o prealabilă încălzire la soare, iar îndepărtarea se face prin baia in ghiol. Atit heJio-terapia cît si talasotcrapia acţionează pozitiv asupra întregului organism prin mecanisme complexe." Sc. 7 VIII 77 p. 4 (din nămol -j- -terapie). nedisentinâre s.f. (în sini. nedi-semina^r a armelor atomiccjnu- nedîseminâre •336 cleare) — Nerăspîndirc — „Este necesara netezirea drumului prin-ţr-o serie de măsuri tranzitorii, parţiale, . intre care se află şi mult controversata problema a ncrăspindirii armelor mici carc. Intr-adevăr, problema unui tratat dc ncdiscminarc a armelor vmcleare a ridicat în faţa tuturor statelor posesoare sau. nu de bombe atomice, o serie de probleme../1 Sc. 27 VII 67 p. 4. „Tratat dc nedi seminare • a armelor atomice/' Emisiune TV 16 VIII 79 (din ne- + diseminare; DEX» DN3). nectlucogSn-'ă adj. . — Care nu reuşeşte să dea o educaţie bună— „Sa simţim, nu numai să înţelegem cc înseamnă o familie necducogenă, dc cc mw bine să laşi copiii pc mîna unei familii needucogcne/' Cont. 22 VI 73 p. 5 //din ne- -f educogciijj. nectauşeitâte s.f. — Defectul dc a nu fi etanş — „Specialiştii au realizat un nou aparat «Ilalodet 02 destinat detectării şi localizării hceta-nşeilăţilor la instalaţiile carc lucrcază sub presiune sau în vid." R.l. 26 I 77 j>.'5 (din nc- -f etanşeitate, după fr. ndn [in} âtanchiiti; DT). negâţle s.f. (înv.) „Din păcate însă, acordul dc principiu pentru schimbarea repartizării (mega-ţia», cum i se mai spune), ca şi «ofertadealtfel, se prommţă uneori cu o * surprinzătoare uşurinţă." Sc. 21 III 74 p. -4; v.' şi Fi. 11 X 79 p. 15, condiictor-arhitect (formal din fr. nigaiion; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). nfegru-aban6s adj. — De culoarc negru ca * abanosul — ,*,Aici se vor ridica hale pentru ădaposti-rea a 10 000 de nurci, îndeosebi din varietăţile topaz; 'negru-abanos şi alb." R.l. 5 VIII 67 p. 1 (din negrn 4- abanos), neocolonialîsm s.n: — Formă de colonialism care urmăreşte menţinerea fostelor colonii, devenite independente, în situaţia dc anexe economice —* „Poziţiile-ciieic pe care puterile occidentale şi în special SUA le deţin în aparatul executiv al ONU au permis ca operaţiunea ONU din Congo să se transforme într-un instrument de manevră al ncoeoloniahsmului" Cont. 18 X 62 p. 8; v. şî Sc. 11 XI 79 p. 6 (din fr. nSocolo-malisnw, engl. * neocolonialîsm; DMC 1950; FC 1 139; DP; DEX, DN3). ncoplâzic, -ă, adj. 1978 (med.) — Care sc referă la neoplasm — v. dublu orb; v. şi R.l. 27 VT 80 p. 5 (din fr. nâoplasiquc; DZ; DEX, DN3). nescafS s;n. 1947 — Cafea pulbere solubilă — v. cajca-filtru, operaţional [scris si ne$-caf6] (din fr. ncscafi: Pft 19*12; DN3). 337 nevăzător neşlfonabUltâte s.f. 1974 - Calitatea dc a nu se şifona • — v. car dat {din ncşifonabil ritate; DN3). ncşIfonnhlHzârc s.f. — Calitatea dc a nn sc şifona — „Eforturile specialiştilor sînt îndreptate acum spre obţinerea unei neşifonabiH-Ziiii'1 Ma". 12 XI t)6'p. 6 (din ncşifonabil). netropicalizAt, -ă adj. — Nesupus acţiunii dc a deveni insensibil la un climat tropical — „Un Fiat 1300 netropicalizai". Se. 30 VTll 66 p. 3 (clin no + tropi-calicit), netirocndocrin,-fl adj. 19G9 (med.) — Privitor la relaţiile, dintre sistemul nervos şi cel endocrin — v. stimnîotcra pic (ef. fr. ticitro-cndoc-rinicn: DFMB, DM). ncurolimfă s.f. (med.) — Lichid cefalorahidian — „Se parc că memoria este transmisă prin #;ciuliimfj." Cont. 3 XI 7S p. 5 (din fr. ncitrol ym phe; DM; DN3). ncuroprot6ză s.f. 1974 (med.) — Microordinator carc înlocuieşte nervul, optic — v. fosfata // din ncttw- -f- proteză//. ncurotransird|;1t6r s.n. (chim.) „La recenta intîlnirc de Ia Nichat a gastroentcrologilor francezi s-a semnalat ivirea unei noi speranţe în tratarea radicală a ulcerului prin elaborarea dc către hiodiimişti a unui nou produs. cimetcdina. -Este vorba de o moleculă menită să «înşele») mo canismul secreţiilor acide carc lezează mucoasa stomacală, pro-vocînd ulcerele. Ţiriind seama de faptul că sccrctarea dc acid clor-hidric este controlată de »m nciirotransmiţâtor — liistamina — specialiştii au pus la punct moîc-culo analoge înstaminei/* Sc. $ XI 77 p. 5 (din neuro- -u trans-inifător, după engl. neurotransmit-ter; BD 1971). netitrfno s. (fiz.) — Particulă electrică neutră foarte uşoară — „în Uniunea Sovietică, prinde viaţă un important proiect* astronomic — o static ncutrino. într-un tunel uriaş săpat în muutc se va instala un puternic telescop neutrinomczonic, instalaţie unică in lume pentru înregistrarea particulelor ncutrino** R.l. 5 II 77 p. 6 (din fr., it., engl. ncutrino; DTP; DEX, DN3). ncutrlnomcztinîc, -ă adj. 1977 — Carc foloseşte particulc electrica neutre si mezonice — v. ncutrino //din ' ncutrino -f- niczonicjj. nevăzător, «toâre s.m.f., adj. — Om lipsit dc vedere, orb — „La căminul de nev uzat ori se învaţă/' Sc. 13 I 61 p. 2. „Profesorul do limbă română I.V. dc ta Grupul şcolar de fete mvăzăioarc din Arad, se gîndea dc mulţi ani la o maşină la care să poată lucra şi cei lipsiţi de vedere/* R.l. 7 III nevăzătof 79 p, 5; v. si Sc. 26 IV. 80 p. 6, .clccirofiahn, fosfcnă (din nt-văzător). tilawâi s.m. „în cursul unei conferii! t/c dc presă ţinută la Lima, cl a prezentat fotografii şi a dat explicaţii asupra modului de viaţa şi obiceiurile niawailor, locuitorii unei regiuni neexplorate, unde se află şase triburi de indieni, descendenţi ai unei civilizaţii veclu de 40 de secole. " Sc. 28 VIII 77 p. 6 (cuv. amerind). nivel s.n. (constr.) — Etaj — „Blocul in care locuieşte Vlad arc zece nivele/' (din fr. niveau; DMN 1965). nîvel-rcc6rd s.n. — Nivel foarte înalt — „Londra: preţul aurului la un nivcl-rccord/' I.B. 28 I 72 p. 4. „Inflaţia tinde spre nivcluri-rccord." Sc. 31 VII 74 p. 6; v. şi I.B. 8 VI 74 p. 8, R.l. 31 Vil i 79 p. 6 (din nivel + record, după fr. niveau-record ; DMN 1969). nivometric, -ă adj. 1977 — Cu aivoiuetrul — v. eşantionaj (diu tuvomctvu + -ic). nonauttir s.m. — Autor lipsit total dc calităţile cerute unui scriitor — „Kcccnt, revista «Times t> a publicat un articol foarte caustic cu privire la ceca cc ea denumeşte non-cărţi, scrise dc non* autori, pentru non-oameni/' Cont* 16 IX 60 p. 6 IIdin non -J- avtor; FC II 169, 1701[. noncârte s.f. 1960 — Carte lipsită de orice substanţă, dc orice valoare artistică — v. non-auior //din non + carte; FC II 169, 170//. nonfim s.m. — Persoană lipsită de calităţi umane — „Pe această pînză s-ar întîlni escrocii care distrug cîţiva oameni, cu bes-ţnle care distrug mii de oameni. Sînt non-oameni care populează filmul lui Weiss." Gaz. lit 17 VII 61 p. 7; v. şi nonautor (1960) II din non + om; FC II 170//. nonst6p adj. inv.# s (anglicism) — Fără întrerupere — „După 267 de zile cît a durat călătoria sa non-sfop în jurul lumii... navigatorul solitar japonez K.II. a revenit recent în portul Osaka." R. lit. 13 V 74 p. 6. „Programul magazinului: 7—21, non siop“ R.l. 23 IX 75 p. 4. „Non-sfop la Voinicelul/* I.B. 12 I 76 p. 7j v. şi sex-magazin (din engl., fr. non-sfop; FC II 16S, 170, 265, 276, 280, 291; DMC 1960), nucleoitd s.n. (biol.) „Una dintre marile descoperiri ale biologiei contemporane o constituie faptul că genele, care asigură legătura genetică dintre generaţii, sînt constituite din acizi nucleici, substanţe chimice macromolecui-larc alcătuite din unităţi mai Ş30 număr record mici, denumite nuclcotidc, al câror nu mar de secvenţa varia/.â tic îa o seric la alta," Sc. 4 X 78 p. 4 (din fr. n net coti dr.; cnjjţl. tutclco-tide; L. \VT. Dl-MH; DC. .DM). ntifar s. IJ)7S 1’md us cii carc si' rurala obiectele sanitare - din faianţa v. dr/iiihitnl (probabil din nn/ar). miinflr-record s.n. — Număr foarte marc* „Inteligenţa lui tactica si, mai alrs, o ştiinţă a plasa- mentului. il prezentau inir-un lutuu'tr-i rcutd dc poziţii dc marcare.'* Sp. II 11 71 p. 3. Japonezii au fabricat in cursul lunii septembrie a.c. un nitanh record dc autovehicule : 4 210.*' I.lî. 21 X 75 p. I. „Interesul manifestat faţa dc viitoarele Joruri Oîirupice sc va materializa printr-un r>w-mîir-rccord dc trlcspectatori." R.l. 7 I I 77 p. 5 (din mimtir -f record, dupa fr. tioinhrc-rccord ; DMN HKŞK). DICŢIONARELE ALBATROS O oâlă-mlntîne s.f. (gosp.) „Printre ustensilele moderne cu care tehnica a înzestrat căminele noastre sc află şi oala de fiert sub presiune. Un veritabil (.vas-mi-nune», care reduce considerabil durata preparării mîncarurilor... Altminteri, «oala-minune d îşi pierde atribuţiile moderne, devenind oală banală ca toate oalele." Sc. 7 IV 78 p. 2 (din oală + mi-juma, după germ. Wundcrtopf). obscurlzâ vb. I 1979 — A face obscur, a întuneca — v. subprodus (din obscur 4- -iza; cf. fr. obscur-cir ; DN3). obsesionâî, -ă adj. — Care ţine dc obsesie, obsesiv — „însăşi noi iii nea de talent sc asociază în mintea noastră cu o doză dc «misionarism», o stare obse-slonală a omului pentru a crea anumite valori." Sc. 21 V 69 p. 5 (din fr, obscssionnel; PR 1952; DN3). oceauonaut s.m. — Navigator care explorează străfundurile oceanelor — „Şase occanonauli a căror vîrstă medie era dc 26 dc ani au petrecut 22 zile la 100 metri adîncimc." R.l. 19 X 66 p. 1 (din occan -}- -naut, cf. engl. occanautc, fr. ocâanaute; DMN 1964, ED 1967). oceanol6g-biol6g s.m. — Oceano-log specialist în biologic — „Eroul filmului, occanolog-biolog, întreprinde cercetări asupra comportamentului afectiv si social al delfinilor." R.l. 31 III 75 p. 2 (din occanolog -|- biolog). occlă s.f. (biol.) „S-a pus din non în discuţie ipoteza emisă de J.R. că pielea omului ar conţine an»., mite dispozitive şi structuri dc ordin microscopic — ocele — care permit perceperea obiectelor exterioare fără intervenţia retinei. Fiecare occlă poate să formeze o imagine grosolană." Sc. 16.11 341 odorologîc 65 p. 4 -[şi occl] (din fr. occllc; .DEX, DN3). oc1iiom(tric adv. — (Măsurat) din ochi — „Bucătarul nu cunoaşte cuvîntul reţetă: el procedează... ochiomctric." R.l. 28 II 79 p. 2. (din ochiometnt -h -ic). ochîomMru s.n. — Ochiul considerat ca instrument dc apreciere a măsurii — „ «Brazdomctrul »> c. un cuvînt încă necunoscut şi rare, de fapt, nici nu arc un înţeles bine definit. Aşa au numit tractoriştii, mai* mult în glumă, stinghia dc demn gradată cu oare sc măsoară adîncimca arăturii. Trebuia şi un instrument dc control. tOckiosuctntl * te în-şală, a spus dircctorul, trebuie să găsim altceva." Sc. 21 IX 60 p. 2. „în cazul in carc un parcurs cerut dc un călător [cu taxiul] nu este prevăzut în tabel, costul sc calculează după cochioir.cint >>. Do unde tocmeli interminabile." Sc. 26 XII 7*1 p. 2. „în unele autobaze şi unităţi dc transport, verificarea autovehiculelor din dotare sc mai facc încă empiric, rudimentar, cu wcliiomctnitu, fără aparatură şi instalaţii dc specialitate." Sc. 16 IV 75 p. 4; v. si rcstanrant-zciJiana (din ochi -metm; FC I 142). octuptât s.m. — Ficcare din -cele opt fiinţe născute deodată dc aceeaşi mamă — U0ctuple{>. O femeie din Neapolc... a născut joi opt gemeni — trei băieţi şi cinci fete... Medicii formulează rezerve serioase în ce priveşte şansele de supravieţuire ale ociitplcţilor." Sc. 17 VIII 79 p. 6 (din octubht -el; cf. engl. octupl:i: CD). octuplu s.m. — Fiecare din cele opt fiinţe născutc deodată de aceeaşi mamă — „Ultimele tre; supravieţuitoare ale naşterii de ociv.pl i de la Milano...' sc află în condiţii staţionare şi s-au îngrăşat foarte puţin." R;l. 29 VIII 79 p. 6; v. şi 5 IX 79 p. 6 (din fr. oct u pic; M. Ghcorghiu în LR 2/68 p. 133; DN3). ocupaţiondl, ră adj. (med.) — (Terapie) care are în vedere o anumită ocupaţie pentru ficcare bolnav san bătrin — „în timpul internării, bolnavii beneficiază şi de o terapie ocitpaţională, diferenţiată după aptitudinile fiecăruia şi sub controlul unui personal calificat." Sc. 16 II 70 p. 2. „[Terapia] ompuţior.alu este o calc dc a avea o viaţă plină de satisfacţii pină la adinei bătrîncţi; aceasta înseamnă ocupaţii care să dea fiecăruia sentimentul utilităţii, al unei împliniri." Sc. 30 XI 75 p. 2; v. şi ergoterapie (din engl. occnpatioiial [(herapy); fr. occiipjiiouncl; DMC 1964; CD). odorologîc, -ă adj. „Crimiiiriliştii au crcat expertiza odorologică; eşantioane dc ser conţituiul mirosul caracteristic unei persoane pot fi conservate într-un recipient special timp de doi ani şi pot servi la nevoie ca un fel de «amprenta. 9, pc baza căreia un cîine poliţist să descopere pc cel odoTologic 348 in cauza/1 R.l. 19 IA7 78 p. 6 //din lat. odor „miros" -logic/j. ofî adv., adj. inv. (cincm., teatru) — (Vocc) din afara scc-nui, ccranului — „Remarcabilă sccna In carc Gino apelează la foruri superioare pentru a i se face dreptate şi dialoghează desperat cu voci din «off»" Sapt. 19 X 73 p. 12. „Acest rol c îmbucă lăţit în momente cînd eroul îşi povesteşte în gînd tot ce vede, aude şi socoatc, pentru ca brusc vocea off să sc oprească şi personajul să vorbească normal, ca toti ceilalţi." R. lit. 20 XI 75 p. 17; v. şi Cont. 14 XII 79 p. 8 (cuv. engl.; cf. fr. off; PR 1950). ofiţer-piloi s.m. — Ofiţer aviator — ,Un purtător dc cuvînt militar american a declarat că un prim bilanţ al exploziilor arată că 21 de ofiţeri-piloţi americani... au fost ucişi/' Sc. 17 VI 65 p. 4 (rlin ofiţer -|- pilot). OK adv. 1971 (americanism; co-locv.) — De acord!; (foarte) bine — v. happy-end; v. şi R. lit. 27 XII 79 p. 15 [pron. ochci] (din engl. americ. OK, abreviere din all eorrccl; Al. Graur în SCL 3/69 p. 349; v. şi Milmca Gheorghiit în Luc. 14 II 81 p. 1, din „Old Ivinderhook"; D.Am.). olăriţă s.f. — Femeie carc.se ocupă cu confecţionarea oalelor. „Dc pc acuin, fata dc la. roata olarului îşi «modelează» Ţin stil propriu... Întrucît veţi mai auzi dc această volârifă*, rcjincţi-i numele: LO." Sc. 24 III 77 p. 2 (din olar -iţa; DKX — alt sens). oleoduc s.n. — Conductă dc petrol — „I-Iotărît lucru, faimosul olcoduc transalaskan arc ghinion... Un camion a lovit olcodncnl, provoclnd fisuri si scurgcri dc petrol/* R.l. 21 VII 77 p. 6. „Oleoducul Trans-Alaska a fost închis luni seara ca urmare a unei scurgcri de petrol observate la una din siatiilc dc pompare." R.l. 18 VIII 77 p. 6 (din fr. oUoduc; PR 1950; Th. Hristea în LR 3/72 p. 196, atestări din 1970; DN3). oligoelement s.n. (fiziol.) — Element chimic care intervine foarte rar îu metabolismul fiinţelor, dar e necesar dezvoltării lor — „Lăstarii îu vîrstă de un an pot furniza interesante indicii în cc priveşte poluarea solului şi a vegetaţiei cu oligoelemenie minerale. Lâ această concluzie au ajuns un grup de biologi, chimişti, agronomi şi informaticieni din Ciuj-Napoca şi Baia-Mare." Ri. 15 VI 77 p" 5 (din fr. oligo-iUmcnt; PR 1948; LTR, DZ, DT; DEX, DN3). Oltcd s.n. „Pc platforma industrială dc est a Craiovei a avut loc vineri inaugurarea lucrărilor de construcţie a întreprinderii societăţii mixte «Oltiii# dc autoturisme de mic litraj, rod al colaborării româno-francezo." Sc. 18 VI 77 p. 5. „Primim la redacţie întrebări din otn-pâsărt partea a numeroşi cetăţeni carp sc intereseaza. dc autoturismele *Olicit*“ Se. 2 IV 78 p. 5. „Plan şi stadii dc execuţie pe şantierul iOltcit».“ Pr. R.TV. 26 II 79 p. 4 [pron. Ol(t)sft] (abreviere din O/ti cit ia] -}- Cit[rocn^; VRC 281). om-broâscă s.m. 1. (creaţie ad-hoc) — Om cu aspect dc broasca — „Maryan pictează oameni-broasca, cu tichie ca a măscăricilor şi a nebunilor din evul mediu, cn clopoţei/* Cont. 19 X 62 p. 5. 2. — Tehnician carc lucrează sub apă ca un scafandru — „Oameni i-broască pot coborî in a-dineuri pentru a studia sedimentele de pe fundul mării, pot executa prospecţiuni gcologice, studii de inginerie şi arheologic/* Sc. 21 IX 75 p. 4; v. şi 15 VI 80 p. 6 (din om 4* broască; sensul 2 după fr. homme-şrcnouiUc, it. uomo-rana ; L 1955; DT). omlcticră s.f. 1962 — Vas special pentru prepararea omletei — v. esenţar (din omletă -ieră). om-maimuţa s.m. „Un .om-mah mitţa in Spania zilelor noastre ? Locuitorii satului Villen din regiunea Alicante au prins, la poalele'inuntilor Sierra del Aguila, o creatură dotată cu o putere musculară deosebită, înalt de 1,25 ni. Nu vorbeşte, se hrăneşte cu ierburi si rădăcini ele plante şi'•‘doarme 111 pomi/* K.l. 11 IV 72 p. 6. „Graficianul 13.11. a fost calificat do o revistă franceză ca «al doilea tată al lui Tavzan >. II. este cunoscut pentru pasiunea cu ('are s-a dedicat ani dc zile ilustrării aventurilor trăite dc omul-maimuţă** R.l. 4 VI 74 p. 6 (din om -\- maimuţă), oni-orchcstră s.m. L — Om complcx, cu preocupări foarte diverse — „X. sc şi lansase ca profesor de filosofic, pianist, ziarist, dramaturg, eseist şi roman-cier. Dc la un asemenea om-orchesthl nc-am fi aşteptat la o simfonie de idei." Caz. lit. 5 IV 61 p. 8. 2. — Om carc ciută la mai multe instrumente — „U11 om-orchcstră: maracasse. chitară, saxofon, muzicuţă, voce - M.(;/‘ R.l. 30 I 75 p. 4; •/. şi Sc. 29 l 80 p. 5 (din om -f orehestră, după fr. ftomme or- chestie; PR 1964). oinozukâi s. 1974 (cuv. jap.). — .Mintiilor principal în teatrul cu marionete japonez — v. shamism, om-pâsăre s.m. 1. — Om care încearcă să /.boare cu aripi improvizate — „Clubul oamenilor-pasăre.,. Cu toate că numărul lor nu este mare, membrii acestui club sînt foarte activi şi au luat parte Ia numeroase demonstraţii dc. zboruri cu aripi improvizate/* R.l. 3 1 7 4 p. 6. ..Omid pasare. Francezul B.13. a creat ingeniosul dispozitiv din imagine, prevăzut cu nn m«»tor si cu pinze, caro permite omului să zboare aidoma unei păsări, insă numai deasupra unei suprafeţe plane, fără obstacole." Sc. 15 X 7S p. 5; v. şi om-pâsăre 344 R.l. 26 III 74 p, 6. 2. - Zburător la circ — „Vom pătrunde sub cupola circului, îu lumea-acelor cnebitni sublimi», cum le spunea cu drag Chaplin, a ( tfp eră-con cert optico — „Acclaşi mi mc este excelent. intr-un proiect figurativ .si fad, impersonal înlr-o lucrarc cu caracter ambiental-dcco-rativ/' R.lit. 11 III 71 p. 29 (din engl. offjiccil art}: BD 1065). opacl/.ât, ă adj. — Lipsit de transparenţă — „[Fabricile] au început sft producă" cămăşi din rclon opaci za tcJ* Sc. 13 VI 63 p. 1 (diu opaciza). opnlizftt, -ă adj. — Care are apa-reiiţa opalului — „Un _ paliar cu picior; un bol opalizat; o vază irizată; ceramică în culori; servicii moderne; piese multifuncţionale/* I.B. 29 IV 1\ p. 2 (din opal, după fr. opalisâ). op-ârt loc. s. (arte; anglicism) — Curent în arta plastică mo-clrrnă in care sc pune accentul pc doctei c optice — „R.W., cu mijloacele op-artului, sau J.R. aduc paralel imagini în care ritul iţi linear preponderent demonstrează o experienţă vizuală întemeiata pe o bună cunoaştere a unora dintre curentele artistice mondiale.” Sc. 18 I 75 p. 4; v. şi Săpt. 2 XI 79 p. 3 (din engi. cp art; DN3). open adj*, s.n. (sport; anglicism) — Competiţie dc tenis la carc participă profesionişti şi neprofesio-nisti — ,, Adunarea generală F.t.L-.T. din acel an pune în discuţie problema turneelor wpen ■' (deschise profesioniştilor)/’ Mag. 23 III 74 p. 8 [pron. ot:păti] (din engl. open; II. Constanti- nercu în LR 1,73 p. 32. atestări* din 1969). operat6r-rftd!o s.m. — Operator specializat în transmisiile dc radio — „Misterul sunetelor cart-de mai bine dc o decadă intrigă pc oceanografi şi creează, adesea, dificultăţi opcratoiilvr-radio pc nave, a fost descifrat/* R.l. 15 V 74 p. 6 (din oj'craicn [r/Vl radio). 0peraf6r-reglz6r s.m. — Operator (cinematografic) carc lucrează şi in calitate dc regizor. „Opcrato-rul-rcgizor M.T. a realizat... un documentar despre o călătorie la Polul sud/1 Cont. 21 IX 62 p. 5 (din operator 4- regizor). operaţional, -ă adj. — Carc poato fi folosit, practic ‘ — „Miiloa'C operaţionale pentru studierea caracteristicilor/' Cont. 1 3 X 67 p. 8. „Curios, dcfectclc aparatelor devin însă, cîteodată, operaţionale; adică furnizează totuşi apă caldă, dar numai pentru..' ncscafe. Chestie dc preţ?" I.B. 17 X 74 p. 2; v. si R.l. 12 VIII 80 p. 6 (din fr. opt'ralivmm ; DMC 1065; DEX. DN3). operă-concSrt s.f. — Operă prezentată sub formă dc concert — „Orchestra Cinematografiei îşi propune sa continuo, în noua stagiune. iniţiativa opcrcla-cenc-ni cu WozzecU dc Al bau Bcrg, Walkiria si Sicgfricd dc Kichard Wagner/' Cont. 8 X 65 p. 6. „Picne Coloml>o nu a creat vreun dezacord cu maniera dirijorilor amintiţi, in prezentarea opera conecrt de operc-conccrt." Săpt. 19 IV 74 p. 6 (din opera + concert). 6peră-rocU s.f. — Opera cu melodii rock — „în prezent a fost lansat pe piaţa un disc cu opcra-rock ♦Hitlcr* superstar». Şaizeci de muzicieni au participat^la această înregistrare care evocă naşterea nazismului/' Sc. 2S VIII 77 p. 6 //din operă rochi/. opcretîstic,-ă adj. 1. (muz.) — Dc operetă — „Duetul operetis-tic snstimit de către M.R. şi R.Z." R. lit. 2 IX 76 p. 16; v. şi monodia. 2. — De caracter facil — „Pericolul cel mai marc prevăzut, dealtfel, de regizor, acela al căderii în parodie involuntară şi opcrctistică, nu a putut fi evitat cu nici un chip, montaica suferind mereu în acest sens/* Cont. 21 I 72 p. 6 (din it. opcrcttisiico; Th. Hristea P.E. 123; I. Iordan in SCL 4/64 p. 419, atestare din 1960; DN3). optimiza vb. I — A îmbunătăţi — „Cc sc poate anticipa asupra stadiilor-tip prin care de regula trec muncitorii de provenienţă rurală în procesul adaptării lor la munca industrială, pentru a optimiza această integrare?" Sc. 21 XI 69 p. 4; v. şi computer> cye-Iincr, sitpcrfini sare (din fr. optimiscr, engl. (o optimize; DMN 1960 ; DN3). optimizare s.f. — îmbunătăţire, Ameliorare — „O problemă de optimizare a amestecului de ‘ produse petroliere/' J.B. 9 XI 66 p.I. ..Cc măsuri se iau în transporturi pentru optimizarea circulaţiei şl economisirea carburanţilor" R.i. 28 VII 79 p. 2 (din optimiza; cf. fr. optimisation; DMN 1967; SMFC IV 314, L, Seche în LR 2/75 p. 176 ; DT; DEX, DN3). orâş-capitâlă s.n. — Oraş cu funcţie de capitală a unei ţari — „Ne-a prezentat fotografiile «din copilărie» ale oraşulni-capitală la rubrica «Bucurestiul necunoscut»)/' R. lit. 20 III 7£> p. 16. „Nici unul din aceste locuri nu mai poate răspunde astăzi, cu demnitate, noului^ profil al oraşuhti-capUală." Sc. 27 IV 77 p.L (din oraş -|r capitală ). orâs-dorniit6r s.n. „Zeci de familii părăsesc zilnic cartierele în care locuiesc, în care s-an născut, au copilărit, au muncit, populînd oraşele-sateli.t din jurul Capitalei, aşa-mmutele «oraşc-donni-toare», lipsite dc infrastructura comercială şî culturală care con-feră Parisului specificul şi far-mccul său." Sc. 26 XII 75 p. 4 (din oraş -f- dormitor, după fr. viile [citâ] dortoir; PR 1955). oraş-crou s.n. — Oraş ai cărui locuitori s-au comportat vitejeşte (în timpul războiului) — „Zi dc zi, lcningrădcnii adaugă frumuseţilor oraşului-cron perle ale viitorului." Sc. 10 I 63 p. 3. „Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, I.B. Tito, a înmînat, în cadrul unei ni ari adunări populare, ordinul de oraş-crou localităţii Drvar din Bosnia/' Sc. 6 VI 7*1 p. 6; v. şi 28 VII 63 p. 4 347 oraş port (din oraş -f erou, după rus. gorod-gheroi / O SR1). orâş-Rlgftni s.n. — Oraş dc mari proporţii — „Dară mai dorini ca pădurile si cîmpiile» ixiiciîc oră- I şclc istorice si vechii cartiere I. cic locuit să rămînă Pc locurile , lor... dacă nu vrem să ^ oraşc-gigant întinse pe 500 de mile, oraşe fără început şi *ară sfirsit, a{nnci ieşirea este una singură../* I.B. li VI 7^ V- 4. „Oraşc-gigant. Ciudad dc Mcxico va fi oraşul cel mai popu^* *n anul 2000, cu 32 milioane dc *0’ cnitori/* Sc. 5 I 77 p. 5 (din ora? + gigant). oraş-grădînă s.n. — Oraş plin de verdeaţă, ca o grădină — „în mine creste tot mai puternic sentimentul dc mîndric pentru oraşelc-grădini din patria mea." Gaz.lit. 23 II 61 p. 8. „La Nash-viile m-am întilnit deodată cu un ora ş-g radina." Sec. 20 6/66 p. 187. „Cald omagiu adus ora-şuhti-grâdină, filmul capătă în ccle din urmă atributele unui poem scris intr-o frumoasă clipă dc inspiraţie/* I.B. 5 111 75 p. 2; v. si Sc. 27 V 63 p. 6, Cont. 20 VI 69 p. 4, Sc. 13 XII 75 p. 4 (clin oraş gradină). orâş-niamiît s.n. — Oraş dc mari proporţii — „...a vizitat rccent New Yorlvul. A dorit, fireşte, ca in limita timpului fixat să cunoască cît mai mult oraşul-mamut r FI. 4 Vil 70 p. 32. „Sc apreciază că pe harta acestci regiuni vor apă rea adevărate oroşr- niaiiiut, cu populaţii de pinii la 40 milioane de locuitori/’ Sc. 19 X 75 p. (din oraş mamut)% oraş-monunicnt s.n. — Oraş cu numeroase monumente; oraş Yarc prin el însuşi e^te nn monument — „Cu tot caracterul sftn do «oraş-monumenta Leningradul esto mereu tinar/' Sc. 6 XI 63 p. 3. „Oraşc-tnon uir.cn te... monumen te ale civilizaţiei umane; Persepo-lis şi Veneţia." I.B. 22 1 72 p. 2 (din oraş -f monument). orâş-muz6u s.n. — Oraş ciT numeroase instituţii dc interes artistic, istoric etc.; oraş care prin el Însuşi este nn muzeu — „Un oraş-nntzeu" [A’iena] Sc. 14 XI 62 p. 3. „Am avut sentimentul, dupâ ce am vâzut castelul dc la AVawel diu Cracovia şi apoi vechiul colegiu, că mâ aflu intr-un mare oraş-muzeu în carc istoria apasă implacabil pc ziduri." K.l 20 VII 74 p. 6. „Oraşe-muzctt: Ncapolc". Pr.R.TV. S: I 77 p. 22; v. si Cont. 2S IX 67 p. 5, 27 VIII 73 p. 12, R. lit. 11 VII 74 p. 24, Sc. 18 I 75 p. 6, 23 ( 75 p. 4, 12 VII 75 p. <3 (din oraf -}- muzeu, după fr. riUe-v,ms'c\. oraş-port s.n. — Oraş carc trăieşte mai ales prin portul său. -„Miercuri, oraşttl-j'ori Genova a rămas paralizat dc greva generală." Sc. 7 X 66 p. 6. „Am colindat marile oraşe-portn*i Li vorno şi -Marsilia, în carc se întrepătrund vechiul şi modernul." LB. 5 1 71 p. 4. .,60 dc piese d« o inestimalriHî valoare au fost orâs-port 348 donato rcccnt muzeului din Bombay de către serviciul vamal al marelui oraş-port" Sc. 23 IX 76 p. 6; v. si Cont. 21 XI 69 p. 10, Sc. 29 I 73 p. 4, I.B. 18 IV 74 p; 4, R.l. 7 V 74 p. 2, 15 VI 74 p. 2 (din oraş port). oraş-satelit s.n. — Oraş nou» creat. lingă alt oraş mai măre, menit să-l descongestioneze pe acesta din urmă — „[Krinkovo] pri-mul .oraş-satelit al Moscovei'* I.B. 20 VI 61 p. 3. „Oraşul Halle-West, carc urmează să organizeze în viitor zona de locuit aferentă celei industriale, poate constitui un exemplu dc or aş-satelit cu rol strict funcţional." Cont. 8 VII 66 p. 6. „Zilele trecute a Just dat în folosinţă primul bloc ♦ lin oraşnl-saiclit Colibasi/' Sc. 26 III 74 p. 2; v. şi I.B'. 20 VI r3l p. 3, Cont. 17 XII 65 p. 10, Sc. 9 III 67 p. 6, cartier-oraş, or aş-clovmitor (din oraş satelit, după fr.. ville-satcllilc\ cf. engl. lown satcllite, germ. Satel-Utcnstadt, rus. gorod-saiellit; BD 1967; DTP). orâş-slaţiune s.n. — Oraş care este o staţiune balneară — M Florile oraş ului-sia ţin ne Vatra Do ni ei" Sc. 24 IV 76 p.' 4. „Dacă treceţi prin Vatra Dornei nu se poate să nu vă opriţi pentru cî-1.07 a clipe şi în frumosul parc al nu mai puţin frumosului oraş-staţiune" Sc. 3 V 79 p. 2 (din oraş + staţiune). orâş-şantl£r s.n. — Oraş în carc se construieşte intens — „Oraşul- şantier, îmbrăţişat de grija protectoare^ a statului socialist, a ţării, trăieşte durata cu o intensitate a muncii../' Sc; 4 X ,70 p. 1. „Cehn-Silvanici,- un oraş-şantier“ R,l. 6 II 79 jv 5 (din oraş şantier). oratoriii, -ă adj. — Cu specific dc oratoriu — „M.M. evoluează spic stilul orator ial, cu linii sonore sigur conduse; M.C. nu pierde, avantajul frumuseţii glasului şi dc o ^particularitate timbrală potrivită nu numai lui Wagner, cj şi maestrului vienez/\ Săpt. 19 IV 74 p. 2 (din oratoriu -«/). ordinator s.n. (inform.) — Calculator electronic foarte puternic* — „Trei restaurante din Moscova se servesc ac un ordinator capabil să întocmească meniuri formate din 10 000 de feluri de înlncare." Sc. 25 III 74 p. 4. „Pacienţii computerului. La Universitatea AL berta din Canada a fost inaugurat un curs de 20 de ore dc cardiologie computerizată. Datorită unui program special elaborat cu sprijinul «Fundaţiei canadiene a inimii», studenţii care frecventează cursul au posibilitatea de a vedea, pe un ecran terminal al ordinatorului, corpul unui om accidentat/' R.l. 18 VII 74 p. 6. „Williclm Tell, un minicalcu-lator elveţian carc a luat parte anul trccut la primul campionat mondial al ordinatoarelor jprogra-mate să joace şah." R.l. 2o X 75 p. 6; v. şi miniaturiza (din fr. ordinateur; DMC 1954; DT; DN - alt sens, DFX, DN3). 1349 out-sider l orîcvru s.m; — Creator usă în vînzarc la magazinul dc prezentare al fabricii «Miraj R.l. 29 VIII 77 p. 5 (probabil dui Oslipov] -f- Si[ncştt) -f- denta\J)). osicopetrâzft s.f. 1974 (med.) — Boală a oaselor — v. ccilcittnună; (din fr. cstcoptlrosc; DFMB, DZ); ofosclcrflză s.f. (med.) „Oiosclc-roza limitează vibraţiile şi împiedică auzul. Otcsclcroza c o formaţiune patologică osoasă... caro se exprimă prin ancliilozarca (Scăriţei »/' Cont. 17 VIII G2 p. 7 (din fr. otosclc'rosc; DFMB, DM; DN3). ou-îosflâ s.n. — Ou păstrat ca fosilă — „Oul din imagine... are respectabila vîrstă dc... un milion dc anii Dată fiind valoarea deosebită a acestui ou-fosHci, muzee din numeroase ţări ale lumii şi-au exprimat dorinţa să intre in posesia lui/' R.l. 2 IV 71 p. G. „De curînd, un grup de arheologi au descoperit în Madagascar, in timpul unor săpături, acest gigantic ou-fosilă carc cintârcste 5 kg/* Sc. 23 VI73 p. 5 //din ou + fosila/f. out adv., adj. inv. (cuv. engl.) — Exclus — „Fumatul osie cu totul wut* în cercurile americane care. sc vor de avangardă — anunţă marele cotidian [The New York Times]/* ColU. 2G XII 75 p. 4 [pron. ciur. (cf. fr. cut; PR 1966). out-stder s.m. (anglicism; mai ales în sport) „Pc lingă Coca An-dronescu şi Mihai Fotîuo, sc it- out-sîder 350 marcă prin citeva puncte înscrise la momentul potrivit wut-si-Const. Diplan/* Cont. 2:1 VIL 72 p. 4-. „Out-sidcrii, cum li sc zice în limbaj sportiv jucătorilor ai şansa a doua, s-au prezentat pe teren fără a lua în consideraţie pronosticurile, invingînd astfel adversari superiori/* Sc. 20 VII 74 p. 4 [pron. liul-saider sau duî-sider; scris şi antscidcr] (din engl. outsidcv: 1. Glieţie în LR £/57 p. 21, atestări din 1956-11)57; II. Constantinescu în LR 1/73 p. 32; DEX, DN3). oxenocardîogrâf s.n. (med.) „La Wrocla'vv (R.P. Polonă) a fost construit un aparat — oxcnocar-dingraf — care poate înregistra activitatea inimii cu ajutorul a patru curbe/' Sc. 18 VIII 64 p. 3 (probabil cuv. pol.). o zii n ist, -ă s.m.f. „ «O za ii ştii * din Văleni. Zvonul că Ia Vălenii de Munte ar fi fost zărit, cu cîteva luni în urină, un O.Z.N., a stîr-nit marc emoţie şi un viu interes în rîndul populaţiei din oraş, dar mai ales printre şcolari. Ei au liotă rit, nici mai mult nici mai puţin, să înfiinţeze un cerc O.Z.N. Micii ccrcctători nu-şi propun să caute pe ccr «farfurii zburătoare», ci studiază dc zor astronautica/* Si:. 15 V 74 p. 2 (din OZN + OZN s.n. — Denumire dată obiectelor zburătoare neidcntificatc — „A.D., soţia unui vînzător de peşte din Geneva, a adus la cunoştinţa autorităţilor locale că un obiect zburător ncidentifi-cat a «coborît», luni seara, în curtea locuinţei sale. O.Z. AT.-ul care, potrivit spuselor femeii, a «staţionat» circa 10 minute şi a rămas imobilizat la o înălţime de un metru deasupra solului, ţ:>roducea un zgomot ascuţit, asemenea unui scrîşnet." R.l. 21 1-1J 74 p. 6. „Un O.Z.N. am fi bic a fost observat in largul coastelor1 regiunii Algcsiras zburînd peste stnmtoarea Gibraltar/* R.l. 18 IV 74 p. 6. „Cei doi biolog... susţin existenţa unei strînsc legături între , semnalarea, în perioada anilor 1965 — 68, a unor obiecte zburătoare neidentificatc (O.Z.N.-uri) în statul american Utah şi apariţia în acelaşi timp a unor enorme roiuri de fluturi din specia Epicca. Un singur fluture din această spccic degajă o lumină clcctrică vizibilă la 6 metri, iar roiurile de Epicea pot atinge proporjii imense/* Sc. 11 XT 78 p. 5; v. si Săpt. 18 Vir 75 p. 8, RJ. ÎS VI7I 80 p. 2, ozenist [pron. ozend; scris şi O.Z.N.] (abreviere din 0[bicct] Zburător] N[cidcntificat], după engl. XJ1:0 — U[indcntifică] r\lyiiig] 0[bjccl], „obiect zburător neidenti ficat"; FC I 156; DEX, DN3). DICŢIONARELE ALBATROS hf&ce-mnker s. (med.) „Am mai ; scris în această rubrică de aşa-| numitul e teritoriul Europei/' Sc. 14 4î 76 p. 6 (din fr. pjlcoholoiti&c. engl. p'tlccbofunisf: DN"). palcospcol6g s.m. „Atenţi la frumuseţea straturilor, pairrsj>rc!o-gii, categoric dc cercetători ai istorici peşterilor, fac săpaturi, iau paleospeolig 352 probe, scot la iveală resturile sche-Ictice ale unor animale dc mult •dispărute." Sc. 24 VI -64 p. 1 // din pjfeo- speologii. palelîzâre s.f. (com.) — Metodă dc manipulare a mărfurilor prin folosirea paletelor (platforme speciale) — „Acum tot mai multe mărfuri sînt manipulate in tehnologii dc transport moderne (pachc-ti zări, paktizuri, containere etc.).n K.l. 3J X 78 p. 5; v. şi hwavcLirc (1972), containcrizare (cf. fr. palcltisation; DMN 195S; A. }3evrcr în SCL 5/76 p. 537; DX3)/ panacort6r s.m. — Brutar oare lucrează cu panacodul — „în fotografie — şeful echipei con-stănţene M.P. sc consultă cu cocă-torul Y.G. asupra calităţii pîinii. Alătur i - N. Z., •«panacodor Sc. 9 VI] 6] p. 1 (din panacod + -or). panchayâta s.f. „Ceremonia încoronării regelui Bircndra Bir Dikram Sliah Deva a avut loc luni la Katmandu. La ceremonia încoronării au participat membri ai guvernului şi panchayatclov •{adunări 1 ocale) ." Sc. 25 II 75 p. 6 (cuv. hindus). pancul s.n. „Aţi auzit dc aPan-cola? Este denumirea unui nou pansament, realizat de specialiştii Institutului dc cercetări pielărie, cauciuc, mase plastice Bucureşti... Obţinut pe bază dc colagen din piele animală, a Pan-col« prezintă o seric dc avantaje faţă do pansamentele textile obiş- nuite." (dini panlsamcnt diti) co* * panoramă vb. I. — A descrie pc larg; a relata — „Aşteptăm să se panorameze şi alte meridiane." R.l. 12 II 67 p. 4. „Romanul său \ «Jean fiul lui Ion» panoramează \ — cu realism — asupra vieţii dc ■ familie şi dc uzină." Sc. 6 X 78 p. 6; v. şi R. lit. 26 VI 75 p. 24, Săpt. 2 XI 79 p. 3 (din pano-.i ramă; cf. germ. panoramic)cn; ; F; DN3). panoramic (cinem.) 1. s.n. —Cadru larg în film, televiziune — ;,Filmul * sc 'deschide cu* un larg şi dezolant panoramic asupra grămezilor fumegînde dc moloz si dc fier." Sc. 12 I 62 p. 2. 2. adj. (Pe lîngă ecran, uneori în compunere cu stereofonic) — Ecran semicircular foarte lat — „Ce se mai aude cu [filmul] MiJiai Viteazul?... — Premiera va avea loc în lima ianuarie, pc ccvan panoramic~stcTGoiomc“ Con t. 8 I 71 £>. 5 (din fr. panoramiquc; PR sec. XX; DN — alte sensuri, DEX, DN3). pantaI6n»tr£nJng s.in. ’ — Pantaloni de flanelă-folosiţi la'sport — „Unităţile comcrciale primesc în ■ cur.sul trimestrului IV cu 15 la ‘ sntă mai multe treninguri, o cantitate dublă dc pantaloni-trcning I.B. 6 XI 65 p. 1 (din pantalon [dc] trening). ■ pantal6n-tub s.m. — Pantalon în formă dc tub — „PantaUmii-tub, iată o ultimă noutate a modei. Nu au un nume prea frumos, 353 paralitcraturu dar denumirea lor pare a fi explicită ţi elocvcntă. îj cheamă pan-tahm-tub pentru că sînt drepţi, cliiar puţin strîmtaţj tn partea dc jos a piciorului." Săpt. 21 I 77 p. 8 (din pantalon -|- tub). pantof-sandâ s.m. — Pantof decoltat — „Pantofi-sanda albi sau 1 bleumarin cu talpa dc pluta, turbanul în culoarea închisă a combinaţiei si o floare în piept com-pl c tea/.a ' ţinuta." Supt. 30 J11 73 p. JG. „Sc revine ia încălţămintea clasică pentru femei. Pantof-sa n da, culoare bej, ba re ta caro susţine pe aceia foarte decoltaţi/* Săpt. 31 V 71 p. 8 (din paulo/ -|- sanda). punly s.n. (anglicism) — Ciorap panta li ui - „Dacă aţi şti că ne bate r;indul să vă zicem din nou, a cita oară, despre defectele ciorapilor, />iui/y-iiri!or pe care magazinele Ic comercializează, probabil nenumăraţi ochi vor pierde iradierea dc bună dispoziţie../' Săpt. 11 VII 80 p. 8 (din eujţl. panty; cf. fr. pantv; CD; ÎXUX 1.0(57). papâin s.f. „Suculentul fruct pap.iia, originar din I\laîayczia si lăspîndit in India, Antilc şi Africa, a produs o adevărată senzaţie intr-un spital din Anglia/4 Sc. 30 IX 77 p. 5 (cuv. amerind; cf. it. papaia, fr:•* papaye', LI; J)KX, DN3). paperback s. 1975 (cuv. engl.) Ediţie ieftină — v. hardbach jpr»Mi. ptipărbcc] (CD). 23 — Dicţionar do cuv tuto recea te papctâr,-ă adj. — Carc se foloseşte în fabricarca liîrtici — „Lemnul acestui arbore (oţctarnl) are calităţi papctarc surprinzătoare. Chiar la vîrsta dc un au, tulpi-nelc tinere (care ajuns 1 ~2 m înălţime) au un randament în pasta papclară dc circa 45 la sută." R.l. 26 II 74 p. 5 (doi4, regr. din papctdric; cf. fr. pa-petier; DJiX, DN3). pnracivlllzăţle xA. (livr.) — Stavc opusă nivelului de dezvoltare a societăţii moderne — „Viaţa sc desfăşoară intr-o ario de paraci-viiizaţic, răinînînd circumscrisă la rudimentele formelor ei originare/' Cont. J5 XII 6) p. J (din para- -1- civilizai ic; FC II 17G, 177, 181; DN3). paradei xă vb. J — A recurge la paradox -* „ «Nesfirşitclc pri- mejdii') e un roman conceput ca un joc -secund sau ca un refren inteligent asupra unei realităţi sccunde. Puradoxijid, an torul a-junge, în acest prim roman al său, la o teorie specifică a romanului modern/' Săpt. 26 V 78 p. 2 (din paradox). paraUtcrăr,-ă adj. — Privitor la lucrările aJut urate celor propriu-zise literare — „în cadrul aceleiaşi dezbateri F.N. condamnă «meşteşugurile» paraUtcrarc, carc transformă romancierul intr-un funcţionar sub nivelul literelor/4 Cont. 10 III 67 p. 10 (din fr. parai ittcrairc ). paralitcratură s.f. — Pe lingă / în afara literaturii propriu-zise — paraliteratiiră .353 „Micul preambul teoretic de mai sus, a cărui idee centrală o vom repeta pînă la ruinarea definitivă a prejudecăţii «science-fiction-ul este pcir aii tevatură», ni s-a părut nimerit în contextul discutării romanului lui C.C., autor tentat de re-figurarea unor mituri livreşti." R. lit. 22 11 79 p. 9 (din' fr. paralitterature; PR 1960). paranormal, -ă adj. — Care este în marginea normalului — „Fiecare demonstraţie a lui pe care am putut s-o cercetez în detaliu, avea o explicaţie normală care era mai probabilă decît cea paranormală... Uri Geller îndoaie obiecte de metal — linguriţe, chei, cuţite — fără să le atingă, doar prin concentrare psihică... este, cu alte cuvinte, un medium extraordinar, expert în psihokine-zie, telepatie, clarviziune, tele-portanţă, previziune ş.a.m.d." Cont. 1 VIII 75 p. 5 (din fr. paranormal; PR 1950). parantezâtj-ă adj. 1974 — Care se află între paranteze, în subsidiar — v. detcctivist (din paranteză) . paraoptîc, -ă adj. — Situat în afara organului de simţ al vederii— „Supusă unui control ştiinţific la clinica din Harkov s-a constatat că ea poseda o vedere para-optică şi mai perfectă decît R.Iv., că recunoaşte fără greşeală literele şi culoarea lor." Sc. 16 II 65 p. 4 //din para- -}- opilcjj* parapsihologic s.f. — Studiul fenomenelor metapsihice — rapsihoîogia şi problemele ei r> Vorbeşte prof. univ. Paul Po-pescu-Neveanu." Pr. R.TV. li VI 7S p. 5. „Nostimă a fost propunerea comitetului fondator ai «Institutului' psihoenergetic» din Brooklin-Massachusetts — instituţie de parapsihologic şi ştiinţe oculte — care a cerut ca toţi oamenii să sc oprească o clipă s; să gîndcască instantaneu şi in tens la satelit." Sc. 8 Vil 79 p. t» (din fr. parapsychologie; PK 1950). paratcatrâl, -a adj. „El vorbea despre noul stadiu al experienţelor sale şi le scotea din sfera teatrului, nnmindu-lc aparatca-irale»." R. lit. 26 VI 75 p. 25 //din para- -|- teafraljj. parăuniversîtar, -ă adj. 1971 — Din afara universităţii — v. post-miiversitar (din fr. păraiim-versitairc; DMN 1968). parc-(auto-)şcoâlă s.n. — Spaţiu amenajat pentru a .învăţa regulile de circulaţie — „Fundcniui nu va mai fi un parc obişnuit, ci un «parc anto-şcoală» pentru elevi... In foarte scurt timp (2-3 săptămîni) copiii vor putea veni să înveţe să conducă, să înveţe regulile de circulaţie/* I.B. 29 X 73 p. 3. „Ieri, în cartierul Colentina-Fundeni, a fost inau-gurat primul parc-şcoala de circulaţie pentru elevii din Capitală." Sc. 29 IV 74 p. 2; v„ şi LB. 10 V 72 p. 1, cariodrom {din 355 particularism paie [+ auto] -f- şcoală; cf. fr. farc-autos; DMN 1961). pârching s.n. — Loc de parcare pcutru maşini — „Tournais-ul este un burg nu prea mare din sudul Belgiei, un orăşel curai, cu mireasmă istorică, centrat ca de obicei împrejurul unei catedrale monumentale şi al unei pieţe graţioase devenită parking/* R. lit. *11 II 75 p. 24 [scris şi parking] (din Ir., engl. parking; PR 1945; CD; Th. Hristea în LR 1/74 p. 61; D.Am.; D.Tr.; DEX, DN3). parcomctru s.n. — Aparat de taxare într-un parcliing — „Numărul purconictrclor va ajunge la 300 în zonele magazinelor Eva şi Unic../' R.l. 29 1 77 p. 5; v. şi 28 XII 79 p. 5 (din Ir. parco-mcire; PR 1960). parcurs (In loc. adv. pe parcurs) — Din timpul, între timp — „Cîteva dintre cele mai amuzante incidente dc pe parcursul repetiţiilor cu recentul succes «Viaţa e ca un vagon» de Paul Everac/4 J.B. 2 111 74 p. 2. „Toate mi-au fost executate pe parcurs, cu excepţia vizorului care nici acum nu este. montat/4 R.l. 5 IX 79 p. 5 (fr. parco urs; V. Guţu Romalo C.G. 242, atestări din 1971; DEX, DN3). pa rod ontologie s.iP(med.) — Ramură a medicinei care sc ocupa cu bolile de dinţi — „Centrul de parodoniologie «Bucur» îşi înccpe activitatea de luni 16 iulie, într-un nou local, la Centrul metodologie de parodoniologie al Spitalului clinic «Bucur»/4 R.l. 13 VII 79 p. 5; v. şl parodontoză (1975) (din fr. parodoniologie ■ L 19/0). parodontopatfe s.f. 1975 (med.) — Modificare patologica privitoare la fixarea dinţilor în osiil maxilar — v. parodontoză (diu fr. parodontopathie; DFMB, DM; DN3). parodont6ză s.f. (med.) „în Capitală... funcţionează, primul centru de parodontotogie din ţară. Şase medici stomatologi şi cadre medii de specialitate Asigură efectuarea ţratainentuluj contra pa-rodontopatiei şau, gunî mai este cunoscută, pafodântozei (boală a gingiilor, car6 (âSb î? timp, dinţii să devină mobili si sa cada). Tratamentul, rod al unei îndelungate cercetări, constă în implantarea iiiior biostimulutori de os uman deproteinîzat (denumit <-ă adj. — Parţial — „Există o primejdie ca elevii să posede la absolvirea şcolii generale o privire de ansamblu părţi-aîizată asupra noii literaturi." Cont. 19 XI 65 p. 9 (din parţial). pasphil s.n. — Specie de material sintetic — „Un produs sintetic cu însuşiri d os bite, ca pasphilul de pilda, se îmbină foarte solid cu metalele, piatra, betonul, lemnul etc. Terturanul, un nou material plastic cu calităţi neobişnuite, poate' fi acoperit* astăzi cu metal pe cale galvanică. Dorlos-ţanul, la rîndul său, se distinge prin extensibilitate şi elasticitate, dovedindu-se excelent pentru producerea de ţesături, costume de baie, ciorapi etc. Teflonul, im polimer fluorurat, serveşte astăzi la producerea de piese speciale de echipament industrial... Noul polimer pyrrona prezintă calităţi semiconductoare şi fotoconduc-toare; o gamă - întreagă de alte produse ca: lignoplastul, sticlo-plastul şi alte. materiale termo-plastice . si-au făcut debutul industrial."- Sc. 3 XII 66 p. 5 [pron.- pasfzT}. passing-shot s. (cuv. engl.; sport) — (La tenis) Minge rapidă dată în diagonală sau în lungul liniei care trece de adversarul venit-la fileu — „De cealaltă parte a terenului, N ăst ase greşeşte din ce in ce mai mult, ratează servicii... passing-shoturi sau yoleuri." R.l. 20 Vil 74 p. 5 [pron. pdsinşotj (cf. fr. passing-skoi; . DN3). pastifiânt s.n. — Care permite obţinerea unei paste — „Printre acestea [sortimente noi]-se numără un nou paşiifiant utilizat în prelucrarea maselor plastice, hipocio-râtul dc sodiu." Sc. 15 XI 61 p. 1 (d,in pâslă, după modelul lui plastifiant; DN3). pastilă s.f. 1. (circ.) — Refugiu în mijlocul unei pieţe, a unei străzi largi etc. —.„în Piaţa Operei sînt mai multe pastile2, 1976 ' (inform.) — Microcircuit — v. chip (formal din fr. pastille: sensul 2 traduce engl. chip; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). pa tată s.f. (bot.) „Se înregistrează, ca efect prelungit al erbicidelor,’ scăderea masivă a recoltelor de paiaţe (cartofi dulci), soia, orez 357 peisajgr şi nuci dc cocos/' Sc. 30 III 74 p. 7 (din fr. -potaie; DN3). pâtl-t>ar s.n. — Bar cu specific de patiserie — „Aprecierile sînt întru toiul valabile şi în cazul pati-barurilor aparţinînd întreprinderilor dc panificaţie"; I.B. 17 III 7(5 p. 4 (din paii\serie] -|-bar). patinâj-v]t£ză s.n. — Patinaj de viteză — „Campionii Capitalei Ia patinaj-viteza “ Sc. 15 I 61 p. 3 (din patinaj viteză, după fr. palinage de vitesse). patîo s. 1979 — Curte interioară a unei caso (spaniole) — v. sa-ioon (cuv. sp.; cf. fr., engl. pa-tio; D.Am; T. Şandru-Olteanu în SCL 5/78 p. 609, LI. Toina în ER p. 473). patronâl,-& adj. . 1977 — Care aparţine patronatului — v. loch-' out (din fr., engl. patronal; DEX, DN3 - alt sens). patronat s.n. 1971 — Ansamblul conducătorilor dc întreprinderi în societatea capitalistă — v. imobilism, îock-out (din fr. patronat; DP; DN3). padure-parc s.f. — Pădure amenajata ca un parc — „în oraşul Iaşi, pe o suprafaţă de 20 hectare teren degradat s-a amenajat o padure-parc “ -'Sc. 16 VII 61 p. 2. „în pădurea-parc «Lunca Jiului;) din municipiul Craiova an înflorit cîteva pilcuri de porumbari." R.l. 15 XI 76 p. 5 (din pădure -f- parc). păr-caucîtic s* „S-a pus la punct o tehnologic prin care se obţine părul-cauciuc, un material care, pentru calităţile sale deosebite, poate fi utilizat la tapiţeria mobilei şi autovehiculelor, ca izolant la instalaţiile termice, la filtre de aer etc/' R.l. 28 IV 75 p. 5; v si I.B. 11 VIII 80 p. 2 (din pâr + cauciuc). părpl&st s. „Realizări de prestigiu, cum este valorificarea resturilor dc păr dc animale, o resursă secundară complet inutilizabilă într-un produs cu caracteristici superioare, «părplast», mai bun chiar decît buretele de poliure-tan." R.l. 29 XII 78 p. 3. „Prin-tr-un proccdeu chimic original, brevetat... se obţine un produs nou de mare valoare economică, denumit părplast, cu menirea de a înlocui poliurctanul (burete)/' R.1. 25 I 79 p. 3; v. şi 15 X 77 p. 5 (din păr rjr piast[ic]). păşunc-mod61 s.f. — Islaz care poate servi drept model — „Transformarea acestora [a 866 ha] într-o păşitne-model/' R.l. 8 III 67 p. 3; şi emisiune radio din 5 V 74 (din păşune rf- model). peisagist-floricuitâT s.m. 1975 — Specialist care se ocupă cu aranjarea plantelor ornamentale în parcuri, grădini — v. finisor-asamblator (din pdsagist + flori-cititor; DN, DEX, DN3 - pei-sagist cu alt sens). peîsajciyă adj. — De peisaj — „în acord cu aceste principii mo- peisajer 358 dei;nc. ale arlii tec tarii peisajere an fost proiectate cele mai noi. grădini, si parcuri,,din tara noastră/'. Cont. 5 IV 63 p. 2 (din fr. pa y sa ger; DN3).. peJiculâr,-ă adj. (chim.) — Care formează o peliculă — „Păi află dumneata că după metoda aia mai veche trebuia să pui un strat de protecţie de 9 — 12 mm grosime.. Un strat, gros, dur; casant, etc. Or eu îţi vorbesc de un strat p;e li citi ar pulverizat sub presiune../' RJ. 10 I 78 p. 5 (din fi*. pelliculaire; LTR; DEX, DN3). peliculă-docunmit s.f. — Film cu valoare de document «7- „O pcliculă-dociimcnl care a adus mărturii de netăgăduit privind încălcarea sancţiunilor economico impuse regimului ras:st rhode-; sian/â R.l. 8 X. 67 p. 6. „Emisiunea literară de joi seară... — alt motiv de autorespect; Zaharia Stancu, citind poezii din ultimul său volum «Voci 111 şoaptă», a realizat aici o nouă- peliculâ-do-cttwent." R. lit. 17 IX 70.p. 27 (din peliculă -|~ document). peIictilogen,-ă adj. — Care formează o peliculă — . „S-au introdus în fabricaţie curentă, la «Azur» Timiroara, substanţele pe-liculogcne acrilice pentru oglinzi/' R.l. 26 Ii 77 p. 5 (din fr. pcllicitlbgcnc; LTR; DEX', DN3). penetrometru s.n. 1965 (tehn.) — Aparat - care permite să se afle duritatea unui corp, prin penetrare — v. AVJ.SV.Î; v. şi R.l. 5 III 81 p, 3 (din fr. pânâtrombtre> engl. penetrometer, rus. penetro metr, germ. Peneirometer; PR 1950; LTR, DTP; DN3 - alt sens). peptidă s.f. (chim.) „Savanţii/desemnează prin numele dv pepti.de aceste substanţe hormonale; a căror sursă a devenit în prezent cunoscută’: hipofiza, hipotalamu-sul şi talamusul, glande situate la baza- creierului/' Sc. 19 I 78 p. 5 (din fr. peptide; DM, LTR; DT; DEX, DN3). perdâfit,-ă adj. — (Persoana) car© pierde-(intr-o competiţie) — „Principalii per danii sînt John ISIeAv-combe şi Tom Okker. Primul este-învins dc fostul as australian Fred Stoile/' Sp. 6 IX 73 p. 3. „Abjurarea lui Auden a însemnat o mare pierdere literară, principalul mperdant'» . fiind însuşi poetul/' Luc. 17 XI 73 p. 10; v. şi underilog (din fr. perdant). periclitate s.f. 1972 (livr.) — Caracterul a ceea ce este pus în-, pericol — v. sinistritate (din. periclita). periculozitate s.f. — însuşirea de a fi periculos „Căderile de zăpadă au mărit periculozitatea circulaţiei rutiere, crescînd număra! accidentelor/' R.l. 4 XI 69 p. 6; frecvent 111 sint. s. spor de periculozitate (din periculos + -itatc; cf. it. pericolosiiă; LRC Ii 134;. DEX, DN3). perinatâl, -ă adj. (med.) — Caro se referă la circumstanţele, unei 359 perspectogrâf naşteri, are loc în jurul unei naşteri — „Un grup de cercetători de la Centrul dc hemobiologie perinatală din Paris a pus la punct un nou tratament pentru a soluţiona problema unor grave incompatibilităţi sajguiue letoni a terne." R.l. 12 VII 78 p. 6 (din fr. pSrinatal, PR 1970; DMN 1971; L. Seche în SMFC VI 26, FC 11 154-155). pcrniosal s. 1977 — Articol de. cosmetică auto — v. autobalsam. pcrmutajionâl, -ă adj. — Caic se referă la pennutaţic — „Sabin Ştefânuţă, pictor şi grafician, preocupat la această oră de procedeele arici permntationaleCont. 10 Vili 73 p. 7 (din engl. permuta-tionul; DXo). pernă de aer sint. s. — Curent de aer aflat între două suprafeţe şi carc serveşte ca lubrifiant — „A-vitm pe pernă de aer. Autovehiculul din imagine, care se poate de-pkisa la fel de bine în aer, pe apa şi pe pămînt^a fost creat in R.F. Germania... In caz de necesitate, avionul devine vehicul terestru sau barcă pe pernă de aer.Sc. 17 V 78 p. 6; v. şi acroglisor (1968) (după .fr. ctmssin d'air; cf. engl. air-cuskion, germ. Lufifcdcrnng; DMN 1965, \VT; D.Tr., DTP; DEX). -pcrsonâj-clieie -s.n. — Personaj foarte important — „Personajele-chcie din «Demonii» sint (dacă sc poate spune astfel) creaţii ale hii Nikolai Stavrogliin." R. lit. 27 J 7J p. 5. „Un talentat inter- pret al acestui personaj-cheie.", Sc. 21 II 75 p. 4. „Demonstraţia deplină a artei retribuţiei sc face însă prin ccle trei personaje fe-mininc-c/fc/V, trei actriţe din trei generaţii." Săpt. 20 V 77 p. 6; v. şi R.l. 2S VIII 75 p. 9, Sc.; 5 I 76 p. 5 (din personaj -j- cheie). personâj-sinibol s.n. — Personaj cu valoare de simbol — „Din grupuri se detaşează, pline de energie, două personajc-simbol: co- munistul şi logodnica lui." Sc. 6 VII 72 p. 4. „Un personaj-simbol de alt regn estetic deci, in abstractizări exprese, ar fi părut aleatoriu şi suprapus dacă autorul nu l-ar fi implantat, cu forţa şi originalitatea personificării, in sistemul constituit de celelalte." R. lit. 21 VI 73 p. 2 (din personaj 4- simbol). personâj-surpriză s.n. — Personaj literar cu o comportare surprinzătoare — „în «Oamenii înving* (M.B.) este un personâj-surpriză: îşi reneagă idealurile umanitariste." Cont. 29 III 63 p. 4. „în rolurile lor, E.B. şi O.T (un personaj-sur priză) aduc un aer straniu." Cont. 7 XI 75 p. £ {din personaj -f* surpriză). perspectogrâf s.n. (telm.) „Mărturie elocventă stă acordarea a trei medalii peirtru cele trei invenţii expuse dc arh. Ene: Aur -pentni «Perspectogrâf.■> (aparat pentru construirea mecanică a imaginilor perspective); Argint pentru > ?" Pr. R.TV. 16 — 22 II 75 p. 8. „Au fost timpuri în care moneda de schimb era un drob de sare. Sau o aşchie dintr-o piatră rară, sau un colţ de rcchin, sau o mărgică. Părăluţele au venit mai tîrziu, ca şi hîrtia-monedă şi tot ce a mai urmat, cu îmbogăţirile şi falimentele lor, pînă la upetrodolaruh) din bidcnul de benzină." R.L 13 IX 75 p. 6; v. şi R. lit. 22 V 75 p. 14 (din fr. petrodollar; PR 1974). petroHSr-glgânt s.n., adj. — Petrolier de mare tonaj — „Era petrolierei or-gigant" I.B. 29 VIII 72 p. 1. „Tancuri peiroliere-gigant. Consiliul consultativ al Ministerului nipon al 1 ransporturilor a aprobat proiectul construirii de tancuri petroliere cu un deplasament de î milion tone.“ I.B. 13 XI 73 p. 4. după 25 zi ic regiunea Ekofisk va arăta ca după scufundarea . unui marc tanc petrolier, iar după 75 de zile ca şi cum s-ar fi scurs ţiţeiul din-tr-un peirolier~gigant.fi' R.l. 27 IV 77 p. 5 (din petrolier -j- gigant), peyotl s. 1967 — Tip de halucinogen — v. halucinogen (cuv. amerind.; ci. fr* peyotl). PFL s.n. „P.F.L. sînt iniţialele binecunoscute: plăci fibrolem- noase. Sînt prezente în casele tuturor mai ales sub formă de mobilier." R.l. 5 II 75 p. 3; v. şi Sc. 26 IV 80 p. 3 [pron. pefelej (abreviere din p[lâci \ 4- fUbro] l[e7nnoase]; FC 1 155, 164). pho cornelie v. focomelie. plîonodactilografie s.f. „Phono-dactilograf ie — cea mai modernă metodă mondială de înlocuire a stenografiei cu aparate electronice Philips." I.B. 18 XII 73 p. 3] v. şi R.l. 13 III 76 p. 4 //din phono- 4r dactilograf iejj, 361 piesă-basm phonotlp s.n. 1973 — Aparat care transformă sunetele în semne grafice —v. (descriptor [pron. fonotip] (din engl. pkonot-ypc). picklcs s. — Conservă de legume în oţet ; murături — „Am cumpărat un borcan de pichles/' (din engl. picklcs; cf. fr. picklcs). plcosecundă s.f. 1964 (fiz.) „O picosccundă este pentru o secundă ceea ce o secundă este pentru o perioadă de 30 de ani." R.l. 24 VII 79 p. 6; v. şi 6 III S0 p. 6f submtclear (1964) (din fr. picosccondc, engl. picosecond; PR 1960, BD 1967). pictor-ceramîst s.m. — Pictor specializat în arta ceramicii — „Ceea ce â făcut M. este operă de pic-tor-ccramist" Cont. 17 Anii 62 p. 6 (din pictor + ccraniist). pîctor-decoratâr s.m. — Pictor specializat în decoraţiuni — „Fraţii C. şi V.L., pictori-decoratori fruntaşi, discutînd asupra unor noi .modele." Sc. 10 XI 61 p. 2 (din pictor -f- decorator). pictor-graîlcîăn s.m. — Pictor specializat în grafică — „Lucrări remarcabile, dintre care o buna parte aparţin pictorilor-gr oficierii." Cont. 2 V 69 p. 7; v. şi R.l. 11 XII 79 p. 4 (din pictor V grafician). pîctor-grav6r s.m. — Pictor specializat în gravură — „O echipă de desenatori condusă de picto-rid-gravor italian Giannini a realizat un album puţin obişnuit/* R.l. 31 VIII 79 p. 6 (din pictef ± gravor). pfetor-ţărân s.m. — Ţăran caro pictează — „Satul pictorilor — Kovaciza este un sat din Serbia, Iugoslavia, renumit pentru faptul că numără printre locuitorii săi nu mai puţin de 17 pictori-ţărani. Neavînd nici o pregătire specială în domeniul artei penelului, aceştia practică, în perioadele de răgaz aşa-numita pictură naivă/* Sc.# 31 V 74 p. 6. „Comentariul, dar mai ales ilustraţiile sînt deosebit de interesante, de la «Vameşul » Henry Rousseau, la pictorii-ţărani germani." R. lit. 10 IV 75 p. 22. „E în stilistica acestui portret amintirea unei viziuni străvechi a pictorilor-ţărani din arta românească/' R.l. 27 III 79 p. 2 (din picior + ţăran). picurătâr s.n. — Mic dispozitiv utilizat în băi şi bucătării — „Printre acestea se află că zile de baie albe şi colorate... rezervoarele din porţelan, spălătoarele emailate cu suport (picurător) pentru bucătării... etc." R.L 5 V 77 p. 5 (dm‘ picura + -ător; DTP, LTR). pierslcărie s.f. — Livadă de pier-sici — „Piersicaria de la Gospodăria de Stat Şimleu a intrat în acest an pe rod." Sc. 30 Anii 62 p. 1 (din pier sică -f- -ărie). piesa-basm s.f. 1967 — Basm transpus într-o piesă de teatru — v. suspans (din piesă ^ basm)» pî^să-gigant 362 p?6să-gîgânt s.f. — Un obicct foarte mare sau o parte din tr-un mecanism foarte rnarc — „Sala de numismat ică a Muzeului dc antichităţi naţionale din Stock-holin s-a îmbogăţit cu 5 noi exemplare din cele mai mari monede fabricate vreodată în această ţară... Aceste piese-gi-gani, realizate din 'argint şi cupru, st; apropie de dimensiunile pe care Ic aveau, la acea vreme, lingourile din metalele respective." K.l. 30 I 75 p. 6. „Protagoniştii, doi şoferi ce iau startul întv-o cur.să dificilă, transportînd o piesă-gi-gant a industriei noastre spre o urJuă îndepărtata a ţării, fac parte dintre acei eroi ce-şi ignoră «bravura». “ Sc. 26 XII 75 p. 2 (din piesă + gigant). pK* sa-rad io s.f. 1973 — Piesă (de schimb) pentru radio — v. scule.r-matriter (din piesă rLpcnlni\ radio). pi&să-unicât s.f. — Obiect de valoare aflat într-un singur exemplar — „Odată cu redeschiderea acestei secţii a muzeului' (in cursul trimestrului l 1972), cele două piese-uni cat vor constitui noi puncte dc atracţie atît pentru specialişti, cît şi pentru vizitatori.1' Sc. 5 XI I 71 p. 2. „Colecţionarul mai are 300 de embleme, scrisori, plicuri, ilustrate, şi timbre de la aceşti neînfricaţi cuceritori ai Cosmosului. Intre ele, o picsă-unicalSc. 22 X 74 p. 2 {din piesă + unicat). ţvîctortâl, -ă adj. —Care aparţine pietonilor — „Lucrările pasajului pi clon al de la Casa Scîntei i se apropie dc sfîrşit." I.B. 24 VII 69 p. 1. „Unde, în zona centrală, ar putea bucure.ştcanul să se plimbe, ce spaţii pieton ah animate şi demne îi oferă planul de sistematizare?" Sc. 8 1 71 p. 2. „Trotuar intercoinunal! Iată performanţa locuitorilor din Săcă-şeni, jud.' Satu j\Iare care prin muncă- voluntară au asfaltat drumul pietonal pînă in comuna învecinată.1' R.L 2 XLI 72 p. 5; v. şi 17 .111 71 p. 7 (din pic--ion -p -al; cf. fr. pietonii ier; m\C 1965). pîezoelectrîc,-ă adj. (tiz.) — Propriu piezoelectrici taţii — „Este vorba de transformatori din ceramică piezoclcctrică pentru măsurarea vibraţiilor carc seamănă ca aspect cu nişte pastile cu diametrul de 8 mm şi greutatea de aproximativ 5 grame/4 Sc. 29 VI 79 p. 5; v. şi microniiniaturizare (1975) (din fr. piczoclectriquc ; LTR; DEX, DN3). piUYt-astronaiit s.m. — Conducătorul unei nave cosmice — „împreună cu J.K. fizician-astronaut, si P.W., pilot-astrouaut, C. va petrece la bordul laboratorului aproximativ 28 de zile.*' R.L 20 I 72 p. 6 //din pilot -ţ- astronaut;/. pilot-comandant s.m. — Conducător de .aeronave — ,,l)in pan ea echipajului’ se cere o strinsă cola-, bora re între pilotul-comandant, secund, navigator, radiooperaxor de bord şi mecanic.'' Sc. 12 X (S2 p. 2 //din pilot + comandant ij. m pil6t-cosmonaut s.m. — Conducătorul unei nave cosmice — „A fost efectuata aterizarea navei-satelit avînd la bord pe pilotul-cosmonaut, maiorul Iuri Alexee-vici Gagarin." I.B. 7 VIII 61 p. 1. „Comitetul Central al P.C.U.S. si Consiliul dc Miniştri al U.R.S.6. au liotărît formarea unei comisii guvernamentale pentru elucidarea cauzclor morţii tracice a piîotilor-cosmonaufi Sc."l VII 71 p. 6; v. si 17 II 64 p. 4, fotodocument (dili pilot + cosmonaut, după rus. liotci'k kos-monavt; Th. Hristea P.E. 160; FC I 64). pilulizâ vb. I — A transforma în pilule, a reducc — „Cronometrul ne spune ca Harnlet, jucat integral şi cu pauzele de rigoare, durează" cinci ore. Regele Lear. cam tot pe atît. Aceste realităţi ireconciliabile ne pun în faţa unei dileme: jucăm textul integral cu sala goală sau îl ypilulizâm» ca să nn pierdem publicul?'* R. lit. 2S X 71 p. 21 (din pilulă -f -iza). pl-mezon s.m. (fiz.) — Tip de particulă subatomică — „Dr. H.Y., laureat al premiului Nobel (1949) a demonstrat matematic existenţa particulelor energiilor înalte, i) + mezon, după engl. phi weson; cf. fr. tneson BD 1971). plnt s. 1976 (anglicism) — Unitate pentru măsurarea lichidelor — v. incit- (din. engl. pini; D.Am.). pipi pî6n s.m. (fiz.) — Tip de particulă subatomică — „O nouă metodă de luptă împotriva cancerului va fi supusa în curînd primelor experimente clinice. Este vorba de iradierea celulclor din tumorile maligne cu «pioni >>, particule subatomicc, ce au proprietatea de a descărca energie asupra unui punct precis." Sc.^17 V 79 p. 5i v. şi spion (1965) (din engl. pion; cf^ fr. pion; PR 1957; DTj DN, DEX, DN3 - alte sensuri). pioniâr-biolog s.m. — Pionier interesat de biologic — „De fiecare dată în tolba lor de vacanţă, echipajele «Cutezătorilor * au a-dus şi adevărate unicate ştiinţifice, a căror valoare a fost confirmată de specialiştii în materie» Aşa, bunăoară, pionierii-geologi au" semnalat depozite de mica in munţii Coziei, pi oui cri i-b i ologi au reperat buretele parazit din Delta Dunării, carc distruge sculele pescăreşti, iar pionie»ii-speo-logi au descoperit o peşteră necunoscută şi au cartat alte 12." Sc. 14 Vil 74 p. 4 (din pionier -fr biolog). pionier-geol6g s.m. 1974 — Pionier interesat de geologie — v. pionier-biolog (din pionier + geo- fog). pioniSr-speolog s.m. 1974 — Pio-* nier interesat de speologic — v, pionier-biolog (din pionier + speo- fag)- 4- pî-pa s. „Sînt 40 de mici ariiştj [din Nanldnl, ştiu să minuiasci pl-pa tobe şi săbii, ştiu să cînte la pi-pa, instrument tradiţional chinezesc/' Săpt. 11 VIII 78 p. 4 (cuv. chinez). plpc-Hflc s.n. .1974 (anglicism) — Conductă pentru transportul nlateriilor fluide—v. transrncditcra-tiecm [pron. pdiplain] (diu engl. pipe-line; BD 1970; Tli. Hristea în LR 3/72 p. 196, atestări din 1970; L. Seclie în LR 2/75 p. 176; DEX, DN3). pîsiceâlă s.f. — Alintare — „Desigur, este numai o pisiccală plictisită şi languroasă po carc o practica vitejii fii ai lui Adam/' Sc. 1 XI74 p. 8 (din pisici-cală). pisici vb. refl. IV „Jocul tinerei actriţe este pe tot parcursul sabotat de tendinţa de a sc copilări, de a se pisici, a se alinta, deci. de o stare de imaturitate vocală/' R.l. 7 1 78 p. 2 (din pisică +-i; DEX). pistârd* s.m. (sport) — Ciclist specializat în concursuri pe piste — #lPe velodromul Dinamo pis-târzii au primit vizita alergătorilor din P.P. Bulgaria/' Sc. 8 VII 63 p. 3 (din fr. pistard; DEX, DN3). pistolar s.m. — Trăgător abil cu pistolul (mai ales în filme western) — „O. regie suspectă de .a transforma eroii în gangsteri din Chicago localizaţi la Bucureşti sub pălării cît roata carului, pistolari şi mardeiaşi, intr-o inventată dispută ideologică/' Săpt. 14 IX 79 p. 6; v. şi polic-ier (1974) (din pistol -ar; DEX, DN3). pizza s.f. — Mîncare italienească pregătită (la cuptor) din aluat garnisit cu peşte, şuncă, ciuperci, sos picant ctc. = „Diverse qlte produse alimentare,- de la picanta pizza şi pînă la fripturi la tavă cu cartofi prăjiţi/' Sc. 6 V 79 p. 5 [pron. plţa] [(din it. pizza; I3N3). pînzulfţă s.f. (telin.) „Şlefuirea «pînziiliţci», a porţiunii de talpă ce îmbracă tocul, va* fi făcută mecanic." I.B. 23 XII 60 p. J (din pînză + -uliţă; LTR; DT). plactfbo s.sg.tant. (farm.) „Este vorba despre n,ş&-ziscle «placcbo», adică medicamente care acţionează asupra psihicului individului/' Sc. 24' I 75 p. 5. „S-a vorbit deseori de rolul autosugestiei în medicină.' S-au făcut clii ar experienţe pe unii pacienţi ce se plîngcau de diferite afecţiuni, cărora le-au fost administrate medicamente... fictive —• aşa-numitele placebo, care nu au nici un fel de efect terapeutic." Sc. 5 XI 75 p. 6 (din fr., engl. placebo; PR 1945, BD 1967; DM). planetoîd s.n. (astr.) — Satelit artificial — „Lansarea planetoidu-lui «Explorcr 49». La Centrul spaţial de la Cape Ivennedy a avut loc duminică la ora 14,13 G.M.T. lansarea satelitului «Ex-plorer-49», care urmează să se înscrie, peste cinci zile, pe o orbită circumlunară. N.A.S.A. a precizat că acest planctoid... va efectua cel mai aprofundat studiu întreprins vreodată al semnalelor radio provenind din galaxia; noas- 365 plasmosferă tra, din afara ci, dc pe Pămînt şi de pe Jupiter." Sc. 11 VI 73 y. 4 (din fr. planitoîde; LTR, DT; DN, DEX, DN3 - alt sens). planetr^n s.n. „Ştiţi ce sînt plane-(renurile ? Savantul american R. S. a prezentat... proiectele îndrăzneţe care, în aparenţă, par a ţine dc domeniul utopiei privind construirea, spre sfîrşitul primului sccol al mileniului următor, a unor trenuri planetare care să circule în tuneluri subterane, operaţiunile de foraj fiind asigurate cu ajutorul unor dispozitive speciale laser. Aceste «plan cir emiri* ar urma să circule cu viteze de 2 500 Ian/h." Sc. 10 V 7S p. 5; v. şi Fl. 22 W 75 p. 23 (cuv. eugl. americ.). p1an-pH6t s.n. — Plan diriguitor — „Visam că realizăm pentru muncitori nivelul de viaţă prevăzut de plamil-pilot” Cont. 31 I 64 p. 6. „...trăieşte în cadrul nşa-numituluij plan-pilot şi altul in cele opt oraşe-satelit/‘ I.B. 16 VII 74 p. 4 //din plan -}- pilot)j. planşa-hartă s.f. — Planşă con-•ţinînd'hărţi — „Printre ultimele achiziţii ale Muzeului marinei romă ne din Constanţa se numără o valoroasă lucrare editată în anul 1684 la Veneţia, cuprinzînd 40 de planşe-hărţi în care se descrie cursul superior al Dunării, cu date despre navigaţia fluvială în acea vreme. Preţioase informaţii ştiinţifice prezintă şi harta-mer-câtor întocmită în anul 1628." R.1. 12 I 71 p. 5 (din planşă + hartă). pl&ntă-m&mă s.f.. (bot.) — Plantă cultivată pentru a genera alte noi plante — „Cercetătorii cutreieră pădurile şi aleg de acolo speciile cele mai valoroase. Ele sînt aduse Ia staţiune şi devin plante-mamă/' Sc. 14 V #63 p. 1 (din plantă -f mamă). pl&niă-mârtor s.f. 1977 (bot.) — Plan tă care serveşte ca termen de comparaţic, ca reper — v. (în) principal (din plantă -p martor). 'plasmocitiml(v»ă adj. — Care aparţine plasmochimiei — „Un procedeu plasmcchimic care a condus la aplicaţii industriale este transformarea metanului în ace-tilenă, într-un jet de plasma de hidrogen/1 Cont. 3 XII 65 p. 8 (din plasmochimie + -ic). plasmochinife s.f. — Ramură a chimiei — „La noi în ţară, cercetările din domeniul plasmoehi-mici au condus la elaborarea unui procedeu industrial de producere a acetilenei folosind plasma arcului electric/' Cont. 3 XII 65 p. 8 (din fr. plasmo-cMmie ; DN3). plasmosîeră s.f. „în prezent, o-menirea dispune de numeroase date privind componenţa atmosferei terestre, cunoaşte centurile de radiaţie ale Pămîntului, centura de plasmă a Terrei (plasmo-sfera)." R. 1. 12 IV 74 p. 6 (din engl. plasmosphere; BD 1971). flasmotroii 366 flasmotron s.n. — Generator de plasmă utilizat pentru tăierea rapidă a metalelor — „Instalaţiile realizate în ţara — plasmo-iroanele — se situează în privinţa performanţelor la nivelul celor îabricate în ţări cu tradiţie tehnică avansată/' Sc. 9 XI 67 p. 4. .„■S-a reuşit măsurarea temperaturii unor fluxuri de gaze încălzite in plasmotroavc pînă la 1 200 de grade/* Sc. 22 III 74 p. 6. „Specialiştii sovietici au construit «plasmoiromth> — maşină automatizată destinată să secţioneze termic produse laminate/* Sc. 8 VI 77 p. 5; v. şi R.l. 4 VIII 79 p. 6 (din fr. plasmotron ; DT; DFX, DN3). plasttn s.n. 1967 (chim.) — Tip de material plastic — v. iextin (din plasl[ic] + -in). plast-sticlă s.f. „«Piast-sticlă» s-ar putea denumi noul material care îmbină calităţile sticlei şi ale materialului plastic, . realizat de oamenii de r ştiinţă din S.U.A. Este vorba, de fapt, de un material plastic, transparent, acoperit cu o pelicuLa extrem dc subţire (0,075—0,25mm) de sticlă/* Sc. 3 VI^ 76 p. 6 (din plasî[ic\ -f- sticlă, clupa model engl.). plat s.n. (franţuzism) — Fel de mîncare — „...ne întîlnim. de două ori pe lună şi atunci îi prepar, plat~\xl preferat: spâghet-ti/‘ Săpt. 7 VII 78 p. 5 (din fr. plat), ţ;Jatf6rmă s.f. — Suprafaţa de teren pe care se ridica noi con- strucţii tehnice şi culturale— „Intrarea în funcţiune a noii unităţi marchează aici debutul celei mai tinere platforme a industriei noastre electrotehnice/' R.l. 17 IV 75 p. 1. „Adunarea are loc pe platforma de la Politehnică**; v. şi Oltcit, spălător ic-c\irătător ic (din fr. plate-forme; DEX, DN3). pIatî6nnă-aerodr6m s.f. — Rampă de lansare — „Dc pe o platformă-aerodrom tocmai sc înalţă elicopterul cu peşte.** Sc. 28 VIII 65 p. 6 //din platformă -ţ- aero-dromjj. play-back s.n. (cuv. engl.) — Interpretare mimată a unei înregistrări anterioare ~ „...nu o dată am remarcat: defecte de sonorizare a play-bade-uhu." Sc. 22 III 74 p. 4 [pron. pUibcc\ (cf.fr. play-back ; PR 1944; VRC 278; DJ\ DN3). play-boy s.m. (cuv; engl. americ.) — Tinnr bogat care-şi . petrece viaţa în distracţii — „Academicienii par dttseori şomeri şi piay-bow-ii — miliardari/4 Cont. 25 VI 71 p. .6. „I'lorin Piersic a pus toată nestinsa lui strălucire exterioară împotriva încăpăţânării unora sub înfăţişarea de nplay-boy».“ R.l. 17 I 75 p. 2. „Templer, Kojak, Columbo erau convocaţi săptămînal să perforeze enigma. Fiecare o făcea în felul său; unui în stil play-boy flegmatic, altul în stil bonom popul ist, altul în stil nonsalaiit-intelectual/' Cont. 23 VI 78 p, 9; v. R. Ut. 14 XI 74 p. 24 [pron. pUiboi] (cf. fr. play-boy; PR 1960; D.Am.; DN3). 367 poet-adfir pleblscitât, -ă adj. — Supus plebiscitului — „Plcbislicată atît de englezi cît şi dc francezi ea a obţinut, în 1962, premiul naţional al discului francez.“ Cont. 14 II 64 p.. 6 (din plcbisciî -{- -ai). pleistânlc, -ă adj. (zool.) „Numai organismele plcistonice, adică celc care trăiesc la suprafaţa apei, pot suporta variaţii ale mediului." Sc, 9 III 63 p. 4: plenar, -ă adj. 1967 — Deplin, total — v. monograf ist; v. si R l. 23 XI 79 p. 4, 24 VI 80 p. 5 (din lat. plcnarius; cf. fr. ph'nicv; DN — alt sens, DEX). plenitudînar, -ă adj. — Total, plenar — „Din toată distribuţia se impun pleniiudinar doar doi actori." R. lit. 9 II 7S p. 6 (din plenitudine -f- *^r). pliogrfp s. — Tip de adeziv — „Experţii afirmă, totodată, că sistemul de adezivi bazat pe compuşi dc urce, realizat în ultimii ani şi denumit} cpliogrip», face cu putinţă asamblarea pieselor de fibra de sticlă ale caroseriei/' R.l. 13 IX 77 p. 6. plombă s.f., adj. (constr.) (şi în sint. construcîic-plombă, bloc-plom-bă) — Imobil construit în spaţiul viran dintre alte două imobile — „Sistematizarea trebuie să-şi propună într-un asemenea caz construcţii -plombă, redistribuirea unor spaţii." Sc. 15 I 67 p. 2, „Dc foarte mult interes s-n bucurat proiectul Consiliului popular al Capitalei legat dc cre- area unor «plombe».“ R.l. 19 XI 75 p. 9; v. şi Sc. 17 IV 80 p. 2 (formal din germ. Plombe; DN — alt sens, DEX, DN3). piieunioencefalograf/e s.f. (med.) — Metodă neuroradiologică de diagnostic în care aerul este folosit ca mediu de contrast — „Un aparat modem, denumit scan-ner, este utilizat de puţină vreme, în cîteva spitale din Anglia şi S.U.A., pentru realizarea radiografiilor creierului. Aceste adevărate «hărţi ale creierului», pe lîngă faptul că pot fi realizate rapid, fără spitalizarea bolnavului, prezintă avantajul unei exactităţi mult superioare rezultatelor obţinute prin pnamwcncefalo-grafie." I.B. 27 IV 74 p. 4 Sdin engl. pncuniocnccphalography, r. pncumocncâphalographic ; WT, DFMB; DM). poesif£r, -ă adj. — Care este plia de poezie — „Eu am să izolez, pentru a demonstra existenţa în culegerea , ea a realizat unele lucrări... apreciate drept reuşite/' Sc. 27 XII 77 p. 5 [pron.' poânti-sculptură] (din fr. pdinti[llâ] + sculptură, după model fr.). poieni ol6g s.m. — Cercetător al războiului — „Cu un veac şi jumătate în urmă, Karl von Clausewitz, celebrul polemolog, lansase acea nu mai puţin faimoasă decît primejdioasă definiţie a războiului, declarînd că nu-i altceva decît... «continuarea politicii prin alte mijloace»/' R.l. 2! VIII 73 p. 1; v. şi R.lit. 3 XII 81 p. 3 (der. regr. din polcniologie). polemologic s.f. — Studiul ştiinţific al războaielor — „Polc mol o-gia reprezintă un «capitol ai sociologiei» de dată relativ recentă." Sc. 12 I 78 p. 4; v. şi Cont. 10 III 78 p. 2 (din fr. poUmologie, engl. polemology; DMN 1949, BD 1968; Th. Ilris-tea în R. lit. 11 XI 76 ţ). 9; D. Filoz.; DN3). polenapm s. (apic.) „Combinatul apicol Covasna prezintă cîteva noi produse: melcatrinul — cu o acţiune stimulatoare şi regeneratoare asupra sistemului nervos, ajută la calcifierea oaselor; po-lenovitalul, care se prezintă cu rezultate deosebite în stările ■ de 3G9 poHcltemîe oboseală şi surmenaj; polenapi-nul, folosit în afecţiuni hepatice, gastrice, anemii; vitadonul, care este un aliment dietetic forti- fiant". R.l. 30 VI 76 p. 4 (din polen -j- ap[icol] -in). polcnovitâl s. 1976 (apio.) — Produs apicol — v. polcnapin (din polen -|- vital). pollacrllnltrfllc, -ă adj. — Care aparţine unei specii de iuaterie plastică — „La toarcerea firului se folosesc două tipuri de fibre poliacrilnitrilice (care imită lîna).“ I.B. 23 XII 61 p. i //din poli- + acriij>]nitril -|- -icjj. policaliîîcâre s.f. — Calificare în mai multe activităţi — „Cine posedă o policalificare arc o poli-şansă dc a răzbi mai bine în viaţă/' Săpt. 12 III 71 p. 4. „ Policalificarea — un răspuns la cerinţele legării iuvăţămln-tului dc viaţă/* Sc. 10 XII 74 p. 4; v. şi R.l. 30 X 79 p. 5 (din poli- 4-cahficare; DN3). poticnii îi cat, -ă adj. — Calificat in mai multe activităţi — „Muncitori poli calificaţi pentru întreţinerea locuinţelor/' I.B. 3 XI 71 p. 1. „Vom organiza un număr (le 10 echipaje de control cu personal policalificat/' R.l. 2 V 74 p. 3 (din poli- -ţ- calificat). policardîochinetogrâî s.n. „Un aparat pentru înregistrarea funcţionării sistemului cardiovascular şi nervos a fost construit de doi colaboratori ai Institutului de cercetări medicalc din Plovdiv- Bulgaria. Policar diochinstograful, cum a fost denumit aparatul, este o maşină tranzistorizată cu ajutorul cârcia sc poate stabili diagnosticul, precum şi gradul de îmbolnăvi re/* Sc. 5 X 70 p. 4 (probabil cuv. bulg.). policler s.n. (franţuzisin) — Film (roman) poliţist — „ naiv, aşadar, minunai făcut in naivitatea lui, mut, cu desăvirşiro mut, rapid/' R. lit. 20 XI 75 p. 17. „în cazul policicndiii pornit ue la cartea lui N.M. «Cercul magic» dispune de relaţii umane mai bogate, mai drainatice prin complexitatea lor, decît multe alto surori întru gen." Sc. ÎS XII 75 p. 4; v. si Cont. 26 XII 75 p. 7, R.l. 17 IV 80 p. 17, film-âczbatcre, scicncc-ficiion [pron. poli si (din ir. policicj-; DMN 1968)." policitemie s.f. (med.) — Boală caracterizată prin creşterea numărului de globule roşii" — „Potrivit unui studiu publicat într-o revista americană, tutunul este, fără îndoială, principala cauză a unei maladii a sîngelui, pol ici temi a, ce se manifestă prin puternice dureri de cap, oboseală şi chiar leşinuri/' RJ. 7 1 7S p. 6 (din polkiteniîe 370 fr. pol yc vthânric; L; DM, DZ; DEX). policlinîcâ-spitâl s.f. — Spital carc funcţionează şi ca policlinică — „Poli clini ca-spii al are un laborator si o farmacie/' Sc. 24 XII 66 p. 2 (din policlinică -|- spital). poliecrân s.n. „Poli ccranul constituie un mijloc sigur de a reflecta concomitent toate dimensiunile vieţii interioare., ca şi ale acţiunii/1 Cont. 22 VI 62 p. 4. „Policcranul, supraimpresiunca — procedee cărora nici în stadiul dcmiurgic al tehnicii dc azi nu li s-au găsit funcţiuni cu mull superioare metaforei’ mecanice — au fost introduse încă in 1924.“ R. lit. 25 XII 75 p. 17 Ijdinpoli- + ccranjj, poliesteric,-ă adj. (chim.) — Dc po-liester — „Folia pol ies ten că se fabrică pentru prima dată îu ţară si are utilizări multiple în industria electrotehnică şi în alte domenii/' R.l. 9 IV 14 p! 3; v. şi reper (din fr. pol)'csterique ). poliîizlogrâf .s.n. (med.) >,Întreprinderea experimentală pentru telmică medicală din Lodz (Polonia) a început să producă aşa-numite polifiziografe, aparate care slujesc la Înregistrarea proceselor elementare biologice şi fiziochimice care se produc in organismele vii/' Sc. 9 II 78 p. 6 fl din poli- + fiziografH. poliglas s. 1970 (chim.) — Tip de material flexibil — v. decapo-iabilitaie //probabil din poli- -j-germ. gfass „sticlă"//. poliglic6l s.m. (chim.) — Substanţă chimică lichidă, incoloră — „în pîinea care se vinde la Milano au fost descoperiţi poliglicoli cu efecte cancerigene/' Sc. 26 X 62 p. 3 //din poli- -|- glicol//. poliglot ie s.f. — Situaţia celui care cunoaştc mai multe limbi — „Lanson spunea că personajele vorbesc, fiecare, altă Jimbă, potrivit caracterului lor moral. în filmul nostru vedem cum această poliglot ic poate proveni nu numai din caracter, care c ccva fix, dar şi din biografia anterioară/* R. lit. 1 VI 75 p. 17 (din poliglot + -ic). poligân s.n. — Teren pe care se deprinde conducerea autovehi-culelor — „în şase ani, poligonul Şcolii de şoferi amatori din Cluj a fost mutat dc cinci ori/' R.l. 23 IV 75 p. 5 (din fr. polygone, germ. Polygon; DN3 — alte sensuri, DEX). poliprismâiic, -ă adj. — îu formă de prismă multiplă — „Reflector laser poliprismatic1 Cont. 23 II 73 p. 9 (din poli- + prismatic}. polişânsă s.f. 1971 (formaţie ad-hoc) — Şansă mare, multiplă — v. policalificare (din poli-şansă ). politologic s.f. „Noţiunea poli-tologie şi-a făcut intrarea în vocabularul ştiinţific de-abia dc aproximativ două decenii şi este folosită pentru a denumi în mod abreviat „Ştiinţa politică», în sensul de ştiinţă despre politica." 371 pomivttfceT .Cont. 2 IX 77 p. 11 (din fi\ poli-iţic]ologic; PR 1957; Th. Hristea în LR 3/72 p. 192, atestări din 1969; DP, D.Eiloz.; DN3). poliurctân s. Î97S (chim.) — Tip dc polimer utilizat ca mate- rial plastic — v. păr plus/; v. şi R.l. 12 XII 79 p. 3, 11 VII SO p. 3 (din fr. polyurâthan, engl. polyurethan, germ. Polyure-thmie, rus. poli urc t an ; DMC 1960, OSRI; DTP, LTR, DC). poIiurctânlc,-ă adj. (în sint. spumă poîiurclanică) 1967 (chim.) — Alcătuit din poliuretan — v. caşc.rut, laciofiîtru; v. şi R.l. 30 Vil 80 p. 6 (din poliuretan + -ic). pol mar s. „în vederea opririi «mareei ne^re» a fost creat un vast dispozitiv, deuumit polmar (prescurtarea cuvintelor «pollli-tion maritime» — poluare maritimă)/' Sc. 25 III 78 p. 6 (abreviere fr.) poltrom'sni s. (livr.) — Laşitate — „Ni sc vorbeşte despre ('obsesia analizei ce migrează nonşalant pînă spre cele mai ascunse interstiţii ale operei»... este inventat cuvîntul «poUronism >>.“ R. lit. 25 IV 74 p. 11 (din poltron -f- -ism). poIuânt,-ă adj. — Carc infestează aerul, apa etc. — „Preocupările pentru preservarca mediului natural înccp să joace un rol din cc în ce mai mare în adoptarea sau respingerea unor proiecte legate de activităţile poluante,/' R.l. 29 VI 74 p. 6. ,, Maşina nu răspîndeşte gaze poluante în atmosfera/' Sc. 25 XI 75 p. 6; i. si aerobioscof\ bioplast (din fr. polluant; DMC 1965; DEX, DN3). poluâre s.f. — Acţiunea de a infesta (apele, acrul etc.) — „Poluarea apelor marilor şi oceanelor este atît de avansată îneît viaţa submarină a dispărut intr-o proporţie de 40 la sută." Sc. 18 IX 70 p. 6. „Cel dc-al S-lca simpozion organizat de Comisia pentru eoni baterea poluări}' mediului de pe lîngă Academia Republicii Socialiste Romania se deschide Ia 25 noiembrie/* . R.l. 2*1 XI 75 p. 2. „Guvernul francez a adoptat o «Cartă a calităţii vieţii», care cuprinde măsuri destinate menţinerii echilibrului ecologic, prccuin şi o serie de prevederi privind limitarea poluării sonore 111 diferitele localităti din tară/* R.l. 6 1 7S p. 6; *v. şi 9 Vili 75 p. 6, 1.13. 20 XII 75 p. 6, acro-bioscop, bogat, zonă-chcic (diu polua; M. GJieorghiu 111 LR 2/68 p. 134; DTP; DEX, DN3). pomâto s. (bot.) „Oamenii de ştiinţă dc la Centrul de cercetări Carlsberg din Danemarca nu- ştiu ce nume să-i dea noului hibrid de roşie şi cartof — totayto sau pomato (combinaţia cuvintelor englezeşti tomato şi potato)/4 R.l. 21 VII 78 p. 6 (abreviere engl.). poniivilicol, -ă adj. — Care apar-ţine pomiculturii .şi viticulturii — Sfatul popular regional Argeş, a luat initiativa amenajării unui poniivlticol 372 muzeu pomiviticoly pe o suprafaţă de 5 ha." R.l. 20 IX 66 p. 3 {din pomi- +. viticol; FC I 188, atestare din 1962). ponipierîilie s.f. „Pompierfilia-II. Deşi mai puţin prezentă în emisiunile poştale, tematica «Pompieri» a stîrnit în 1974 interesul iiiateliştilor." Sc. 10 IX 76 p. 4. „De două zile Muzeul pompierilor este -gazda celei de-a doua ediţii a expoziţiei filatelice «Pompier-fiii a II»“ I.B. 14 IX 76 p. 2 (probabil din pompier + [maxi-ma]filie ). pompieristic,-ă adj. — Care aparţine pompierilor — „Necazuri pompieristice“ Sc. 10 IX 67 p. 2 (din pompier + -istic). poncho s.n. — Tip de veşmînt purtat la origine în America de Sud — „Ponchouri subţiri, asemenea brodate." Săpt. 26 IV 74 p, 12. „Unul dintre veşmintele vedetă ale sezonului este poncho- ul/‘ Săpt. ^ 5 VII 74 p. 8. „Se anunţă că la mare se va purta short, că la munte va fi invazie de poneho-vxi caleidosco-pic colorate." Săpt. 2 V 75 p. 8 [pron. poncio'] (din sp. poncho; cf. engl., fr. poncho; D. Am.; T. Şandru-Olteanu în SCL 5/78 p. 609 — 610; DN3). ponton-dormit6r s.n. — Ponton pe care e amenajat un dormitor —r „NAVROM-Galaţi pune la dispoziţia colectivelor din întreprinderi şi instituţii, în vederea organizării de excursii pe cursul Dunării şi în Deltă, nave cu 300 şi 600 locuri şi un ponton-dormiior, cu o capacitate de cazare de 40 locuri/* I.B. 9 VIII 75 p. 5; v. şi navă-dormitor (din ponton + dormitor). pop s., adj. (muz.; americanism) — Formă de muzică modernă inspirată din muzica folclorică — „Valoarea popului muzical actual românesc este nu numai o dovadă a progresului muzical actual, ci demonstrează elocvent standardul său competitiv/' Săpt. 19 IX 75 p. 7. „Pe măsuţa de alături, un magnetofon urlă în permanenţă muzică pop “ Cont. 11 V 79 p. 4 (din engl. fr. pop\music\; DMN 1955, BD 1968; DEX)/ pop-ârt loc. s. (cuv. engl; artă) — Formă a creaţiei plastice care constă în reunirea unor obiecte (resturi) cotidiene — „în ceea ce priveşte pop-art- ul, modalitate de sorginte populară cultivată de o seamă de artişti, reprezintă, în realitate, o artă inspirată de gustul estetic periferic considerat «popular»" Sc. 25 X 78 p. 4; v. şi Săpt. 2 XI 79 p. 3 (cf. fr. pop-art; PR 1955, BD 1969; DN3). pop-corfl s. (cuv. engl. americ.) — Floricele de porumb — „Ma-goţii, care trăiesc în semilibertate, se hrănesc cu iarbă şi fructe, primind şi un supliment de proteine sub forma pop-cormdui pe care sînt autorizaţi să li-1 ofere numeroşii vizitatori ce se perindă prin rezervaţie/' R.l. 25 V 79 p. 6 (cf. fr. pop-com; PR 1954; D. Am.). 373 portr£t-fol)6t pdrno adj. inv. 1979 — Abreviere pentru pornografic, -ic — v. shop (din pornografic]). ptirno-magazfn s.n. — Magazin unde se vind obiecte pornografice — „în Paris, porno-magazincle sc înmultosc." Sc. 14 XI 70 p. 6; v. .si 24 VII -77 p. 6 (din p.omo- + magazin, după model fr.). porridge s.n. 1975—Fel dcMnîncare din fulgi do ovăz spccific 111 Anglia — v. brcakfast [pron. porigi] (cuv. engl.; DN3). portbagâj-auto s.n. — Portbagaj pentru automobile — „Amatorii do excursii vor găsi corturi, port-hagaje-aulo ctc/* Sc. 7 î 67 p. 2 (din portbagaj -{- auto). porf-dcbarcadcr s.n, — Dcbarca-der de unde pleacă vaporaşele de agrement — „Pc Herăstrău, FJo-reasca, Tei-şi alte lacuri din Capitală navigliează zilnic zeci dc ambarcaţiuni care pornesc din «porturilc-debarcader»:4 Sc. 28 VII 61 p. 1 (din port -f- debarcadcr)a portclicoptlr s.n. — Navă carc permite gararea elicopterelor — „în vederea începerii lucrărilor, prevăzută pentru sfîrşitul lunii curente, aici au sosit, din Anglia, o formaţie de dragoare dc mine şi un contingent de experţi americani cărora li sc va adăuga, 111 curînd, portclicoptcrul «Iwo Sc. 24 IV 74 p. 8 (din fr. portc-hSUcopilre; PR 1960). portoclieiâri s.m. — Toc din piele, metal ctc. în carc se păstrează ochelarii — „Nişte poriochelari din piele semănau mai curînd a cărţi dc. joc." Cont. 15 IX 61 p. 2 (din port- + ochelari; DIIX). portpros-6p s.n. — Suport pentru prosoape — „S-au instalat cuiere, port-prosoapc şi alte articole din materiale plastice/1 Sc. 2 IV 62 p. 3 (din port- -f- prosop; cf. fr. porte-scrvictles ). poriret-eâdru s.n. — Portret schiţat în linii mari pentru identificarea unei persoaue — „Potrivit diverselor descrieri, cercetătoarea franceză a făcut un portret-cadru al enigmaticilor X, cuin i-a denumit ea/‘ R.l. 2 XI 78 p. 5; v. şi consultantă (1973) //din portret 4- cadru]j. portr£t-rob6t s.m. — Portret reconstruit arbitrar pentru a identifica pe cineva (ceva) — „După ce presa britanică i-a publicat {'portrciiil-robot}), accst păianjen de dimensiuni neobişnuite pe continent a fost observat în mai multe rînduri in centrul Basildo-nului../' R.l. 14 IX 77 p. 6. „Totodată, organele de anchetă au publicat duminica portretele-robot a trei persoane bănuite că fac parte din grupul care a răpit pe liderul politic italian/' R.l. 20 III 7S p. 6. „ Portretitl-robot al telespectatorului nu se poate face pentru... că în faţa micului ecran... nu există un public, ci publicuri." Cont. 5 V 78 p. 9; v. şi R.l. 1 XII 79 p. 6 (din fr. portrait-ro-bot; DMN 1950; DN3). jrorteki pDriskl s.n. — Dispozitiv care ajută la transportarea sldnrilor — „Cooperativa «Deservirea » din Miercurea Ciuc a început confecţionarea dc port-skiuri care se pot monta deasupra autoturismelor." R.l. S II 77 p. 5 (din port- + shi) porţionat, -ă adj. — Tranşat dinainte în porţii — „îngheţata por-JionatcY' (afişe, în interiorul cofetăriilor) (din portiona). porumb-siloz s.n. — Porumb care este folosit pentru hrana animalelor—„Sînt de recoltat încă suprafeţe însemnate cu porumb-siloz." Sc. 24 IX 62 p. 1 (din porumb siloz ). postaciit>-ă adj. 1974 (med.) — (Stare) dc după starea maladiva critică — v. cămin-spital (clin post- -)- acut). post-cheje s.n. — Runcţie foarte importantă — „Practica «ama- kudari», carc constă în a «paraşuta» un funcţionar de stat într-un post-clieie de larg interes pentru monopoluri, este curentă în. Japonia — informează ‘ ziarul >Âsahi»."_Sc. 16 III 74 p. 8; v. şi scitler-şef (1969) (din post + chcie, după fr. poste-cle\ DMN 1966). posteurativ, -ă adj. (med.) — De după cură — „Direcţia sanitară a luat iniţiativa înfiinţării pe lingă Spitalul judeţean a unei secţii de pediatrie po'sfcurativa. în Accasţă secţie vor fi internaţi copiii ţa vederea consolidării lor după, externarea din spital." R.L 33 iXX Ţ& p: 3 (din post- -|- cura-• postoîră s.f. (med.) — îngrijire medicală dupa un tratament — „în mijlocul unui parc secular din comuna Avrig (Sibiu)... şi-a deschis porţile sanatoriul de post cură pentru boli profesionale." R.l. 26 VII 77 p. 5 (cf. fr. post-cure; PR 1948). poste6ra s.f. „Postcora. în Polonia a fost realizată o substanţă care neutralizează petele de petrol de pe mări şi oceane. Produsul nu este toxic şi nu intră în reacţie chimică cu apa, se menţine la suprafaţă şi poate fi uşor îndepărtat." Sc. 6 VIII 77 p. 5; v.. şi R.l. 8 XII 78 p. 6 (cuv. pol.). poster s.n. — Afiş pus în vîn-zare — „Copilă, mama dormea cu poza lui Mojoukhine sub pernă. înaintea logodnei, «poster »-ul ei, ascuns tot sub pernă, era Valentino." R.lit. 7 VI 79 p.17) v. şi gadget (1978) (ţdin engl. poster; cf. fr. poster; DMC 1965) postîaţât,-ă adj. — (aici) Urmat «— „Nu cred că mai este necesar să aduc argumente în sprijinul organizării unor spectacole de teatru prefaţate, sau mai bine-zis, posifafatc dc un dialog viu, direcţi între scenă şi public." Cont. 1 11 75 p. 2 (din postfaţă + -af)'. postgencrâl,-ă adj. (înv.)— (Şcoală) care urmează, şcolii generale — „Dintre absolvenţii- de. âhul trecut ai şcolii generale, 62: Ta sută intră acum în şcolile Şostgencraîe (licee de cultură^gpno rală şi de* specialitate, şcoli pro- 375 preanesfezie fesionale şi tehnice)/* Cont. 15 IX 67 p. I. „A apărut programa concursului de admitere în învăţa ni în tul post generalI.J3. 20 I 72 p. 1 (din post- -f general; 1:C 11 191). postsincrun s.n. (cinem.) — înregistrarea sunetului (dialog, zgomote etc.) Iu imaginea deja filmata — „La, un film cum e «Codin*» postsincronul implică, desigur, dificultăţi. Mai ales că esie vorba de o înregistrare a dialogului in română şi dc o al ( a în franceză." Cont. 2S X .î I 62 p. 5; v. şi Săpt. 8 II 80 p. 9 (post verbal de la postsincroniza; cf. fr. post-synchrouisation ; PR 1940). posttraumâtic,-ă adj. (med.) — (Boală) care este consecinţa unei lovii uri, a unui traumatism — «Aceste rezultate, obţinute ca urmare a cercetărilor clinice efectuate in boli neurologice', reumatismale şi posttraumaticc, demonstrează eficienţa .metodei." Cont. 10 II 61 p. 7 (din post- ~|- traumatic; cf. germ. post-tra uniaţiscit; postuniversitar,-^ adj. — De după studiile universitare — „Concursul de admitere m anul I la învăţă-niîntul postuniversitar de ingineri economişti .se va tine în ziua dc 10 nov. I960/* Sc.* 25 X 60 p. 3. „Statul nostru adoptă ideea educaţiei permanente, a reciclării profesioniştilor şi a ciclării amatorilor in cicluri pa ra-u ni verşi tare sau postuniversitare iu toate mesc-riile/* Sc. 7 1 71 p. 4 (din universitar; cf. fr. post-miiver-sita/re; DMC 1968; PC Ii 191. VRC 27;?; DEX, DX'*). p02jţie-clicic s.f. 1962 — Poziţie strategică foarte importantă — v. ncocolonialisia (din poziţia -*r cheie: cf. fr. position-cle; DAIX 1966). pmcticâljîl,-ă adj. 1. (impropriu) — Practic, uşor de purtat — „Ghetele sint mai uşoare dccît bocancii şi practicabile.“ I.B. 16 XII 60 p. 2; v. şi cola. 2. 1964 (teatru) — Element de decor constiud dintr-un podium mobil — v. hietajat (diu germ. prak-tibabei; cf. fr. practicable; Di? — alt sens, DEX, DN3). prcalbire s.f. — Albire prealabilă — „La fabrica de celuloză a fost dată în funcţiune cea de^a doua linie a instalaţiei de preeS^ birc a celulozei/' Sc. 12 XII 63 p. 4 (din pre- -f- albire). preambalarc s.f. 1975 — Ambalare prealabilă — v. tamocontraciabtl (din pic- -ţ- ambalare; cf. Ir. ptcamballage; DMC 1974). prcambalât,-ă adj. 1975 — Care * fost ambalat anterior — v. micro-complex (din pre- -j- ambalai} PC II 26, 192; DEX). • preancsteric s.f. l^6(S (med.) ^ Administrare a unor modicauient* liniştitoare înaintea rsnei operaţii sau a unei anestezii — v. elcctro-tcrmocautcrizarc; v. iii K.l. 12 XJ1 S0 ţp. 2 (din fr. pâanteihisiss L 1960; J)M ; Dl-Mli). preaulononiîe preautonomie s.f. — Autonomie prealabilă — „în Buletinul oficial al Spaniei au fost publicate cele două decrete-lege care prevăd acordarea preautononiiei Ţării Bascilor/* Sc. 7 I 78 p. 6. „Provinciile spaniole Asturias şi Mur-cia au obţinut statutul de preau-tonomie/' R.l- 28. VIII 78 p. 6 //din pre- + autonomie!/. precancer6s, -oâsă adj. (med.) — Din perioada de dinaintea instalării cancerului — „Pentru a veni în ajutorul acţiunii de depistare a stărilor precanceroasc, Ed. Medicală pregăteşte un atlas de colposcopie." Cont. 25 V 62 p. 7 (cf. fr. prâcancâreux; DFMB; DN3). precolumbiân, -ă adj. — Dinaintea venirii lui Columb (în America) — „O echipă de arheologi ecuadorieni a descoperit recent... ruinele unei aşezări datînd din mileniul III î.e.n. ce aparţine civilizaţiei «Valdivia» din perioada precoîumbiană“ I.B. 9 XII 75 p. 6 (din fr. prâcolombien ; DN3). precomjpetitionâl, -ă adj. (sport) — De dinaintea unei competiţii — „Ce s-a petrecut la Steaua într-un răstimp atît de scurt, ce anume a schimbat aproape complet faţa acestei ecliipe? Fără îndoială nu este vorba de nici o minune, ci de cele mai obişnuite «întîm-plări»: o perioadă precompeti- ţionalâ judicios folosită a rolurilor din echipă." Sc. 7 VI 71 p. 3. „Nu împărtăşesc d&ci ideea fot- balului în sală decît cel mult în perioada prccompetiţionalăI.B. 6 XII 72 p. 3 (din prer + compe-titional; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472; FC II 193). precomprimâre s.f. (tehn.) — Acţiunea de a comprima efectuată asupra betonului armat — „Am executat o serie de hale industriale din care: una în soluţia de sheduri turnate monolit pe cofraje mo- ., bile iar altele în soluţia de prefabricate (arce prefabricate din beton armat asamblate prin pre-comprhnare, plăci termoizolante).“ Sc. 12 XII 63 p. 3 (din pre- + comprimare; cf. fr. precontrainte, ţrecompression; LTR, DT; DEX, precomprimât, -ă adj. — Care a fost supus operaţiei de pre-comprimare —. „[S-au realizat] kilometri de tuburi din beton precomprimat, mii de stîlpi electrici şi altele/' I.B. 14 X 63 p. 3. „Cupoletele din masă plastică... elementele curbe din beton precomprimat contribuie la reducerea de greutate a construcţiei." R.l. 10 I 77 p. 3; v. şi subtraversa (din pre- + comprimat; cf. fr. precontraintt beton arme prâcontraint; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472, SMFC IV 319, FC II 193; DEX). preconferfnţă s.f. — Conferinţa preliminară a unei conferinţe de mai mare importanţă — „Această preconferinţă are menirea de a netezi divergenţele/' Sc. 27 I 61 p. 4 //din pre- + conferinţă/ pregeneric L. Iordan în RRL 5/70 p. 472, FC îi 193; PK3//. preconsultâre s.f. — Consultare politică prealabilă unui eveniment — „Preşedintele republicii, Giuscpne Saragat, a şi îiiceput dcaliiel ceea cc au fost denumite prcconsidtări în vederea formării unui nou guvern/1 R.l. 16 XI 68 p- 6 //din pre* -f consultare//. p re contract s.n. — Contract prealabil - „Cetăţenii carc au încheiat prccciitractc pentru blocul din sts\ Colroceni 5—7, sînt anunţaţi cfi... va începe contractarea definiţi/«V1 I.B. 2 XII 67 p. 2 (din pre- contract; cf. engl. prccon-tract). prccor.tractuâl, -ă adj. — Dc dinaintea efectuării contractului — ,.Sc pot prezenta, la datele stabilite, solicitanţii care au încheiat angajamente precontrac-iuah' pentru blocurile din Drumul Taberei/' I.B. 7 XI 66 p. 1 (din pre- 4* contractual; cf. engl. precontractual'; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472, FC II 193). prccumpărăt,-ă adj. (în sint. s. bile ti tichet prccumpărat) — Cumpărat în' prealabil — „Pe această 1 ne biletele precum pârâte (tiche-icle) nu sînt valabile/' R.l. 9 IV 71 p. 2. „Tichetele (biletele pre-cumpărate de 0,50 lei) nu sînt valabile pe această linie/1 R.l. 27 V.1I 72 p. 2. „Tariful este unic, de 0,65 lei; tichetele (biletele precumpăratc dc 0,50 lei călătoria) nu sînt valabile/' I.B. 1 III 75 p. 3 (din pre- -{- cumpărat). preechîpă s.f. (sport) — Echipă din care se selecţionează pentru nu meci — „Pre echipa sc stabileşte în cantonament... dc unde cei selecţionaţi vor şi pleca la Bucureşti/' Sc. 3 X 69 p. 3 //din pre- + echipă}}. preîerenţiât s.m. — Preferat — „Aceoaşi « maladie poate fi intil-nită si în alte magazine. La cel cu* autoservi re din str. Mihai Eminescu nr. 100, nici mai mult nici mai puţin decît 6 000 kg de făină de calitate superioară este «păstratăj> pentru preferenţiaţi“ I.B. 6 ArII 77 p. 4 (format din preferenţial, prin substituţie de sufix: -alt-at). preîlnâl,-ă adj. — Penultim — „Explozia de exuberanţă din scena prefinală ni s-a părut însă nefirească, exterioară/' Gaz. lit. 29 XI 62 p. 7 (din pre- -f- final/ I. Iordan în RRL 5/70 p. 472 j FC II 193). prefix s.n. (tel.) — Indicativ telefonic — „Din aceasta zi, un nou prefix — 84/' I.B. 20 XII 73 p. 3. „Puteţi vorbi telefonic şi cu Sinaia formind înaintea numărului dorit, prefixul 973/* I.B. 6 V 74 p. 3. „Impulsurile electrice pentru convorbirile telefonice interurbane cu prefix se înregistrează de acelaşi contor/' Sc. 10 XII 75 p. 2; v. şi I.B. 30 IV 74 p. 1 (formal din fr. prefixe; DTP; DN, DEX - alte sensuri, DN3). pregenSric s.n. (cinem.) — Cadru de film care apare înaintea gene- ipregendric 378 ricului — „Pregencriciil a fost conceput de Ciulei ca o suită de imagini reprezcntînd coloane de ostasi în marş." Cont. 27 XII 63 p. 5; v. şi Ti IX 64 p. 5 //din pre- + generic; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472, FC II 103//. preind ustrî alîzâre s.f. — Prelucrare primară a materiilor prime — „Lingă noi — nn reprezentant al consiliului popular municipal şi directorul întreprinderii D.C.A. (actualmente întreprinderea pentru preindustrializarea şi valorificarea ambalajelor)." Sc. 4 VI 74 p. 2. „Atunci cum se explică f muntele» din vecinătatea oraşului de care mi s-a vorbit la Centrala de pr cin diistri aii zare şi achiziţii a Ministerului Industriei Uşoare ?" R.l. 10 II 78 p. 3; v. şi ce pui re (după fr. prâ-indus-irialisalion ; FC II 193; LTR; DN3)i preîncălzfrc s.f. — Acţiunea de a preîncălzi şi .rezultatul ei — „Unde poate fi aplicat sistemul ? La cuptoarele de otel (preîncălzirc)“ R.l. 11 IV 72 p. 9. .„Am generalizat o metodă experimentală cu bune rezultate, anul trecut: amendarea unor instalaţii de preîncălzirc a vehiculelor garate pe platformele exterioare." I.B. 23 IX 75 p. 3; v. si R.l. 14X1 75 p. 2, 19 VI S0' p. 1, final ti!in preîncălzi; cf. fr. prechauffage; DMN 1969; FC 11 193; LTR, DTP; DEX). pFeSncăteitar s.n. 1975 — Instalaţie carc serycţrt» Ia pre încăl- zire — v. cazan-turn (din preîncălzi + -tor; cf. fr. [îour de\ prâchaitffage, engl. prcheater, germ. Vorwărmcr; LTR, -DTP; DEX). preînrcgîstrât,-ă adj. — înregistrat în prealabil — Difuzarea mesajelor preînregistraie. Sistemul poate informa în mod automat pasagerii cînd anume trenul se apropie de o staţie, cînd trece pe lîngă locuri de interes istoric sau .. turistic." I.B 8 XI^ 69 p. 3. „O firmă vest-germană a realizat primul sistem comercial dc video-discuri din lume. Este vorba de un dispozitiv audiovizual denumit T.E.D., carc, conectat la un televizor, permite proiectarea pe ecranul acestuia a unor filme preînregi straie pe disc." Sc. 15 X 75 p. 6 //din pre- + înregistraţij. prelegerc-audiţic s.f. — Audiţie muzicală precedată de o prelegere — „«Limbajul muzicii şi tainele Iul» — acesta este titlul ciclului de prelegcri-audifii care se va desfăşura, sub auspiciile Filarmonicii bucurcştene, începînd din 22 aprilie 1974." Cont. 19 IV 74 p. 6. . „Devenite atît de cunoscute, prelegerile-audiţii pe tema «Muzica şi omul», continuă şi miino, ora 19, la Ateneu." I.B. 28 Ii 75 p. 2; v. si Cont. 30 IV 74 p. 6, LB.’ 7 V 74 p. 4, R.l. 10 1J. 75 p. 5 (din prelegere -f- aud.it ie ). prelimina vb. I (cont.) — A calcula anticipat, a prevedea — „Datele statistice prelimina că în noul centru comercial vor fi adă- 379 preolunjrfc postite circa 16 000 dc* persoane — salariaţi, personal dc deservire, locatari.". I.B. 27 XI 73 p. 4. ,>Accstc unităţi şi-au realizat planul dc export, preliminind depăşirea sarcinilor anuale." Sc. 20 XII 73 p. 4. „Sc prelimina că populaţia totală a Romanici va fi încă la sfîrşitul acestui sc col dc aproximativ 30 dc milioane* dc 1 locuitori." R.l. 13 1 75 p. 3 (form. regr. din preliminar; DEX — alt sens, DX3). preliminare s;f. (cont.) — Pic-! vedere, calcul anticipat — Ml''ornie avansate dc comerţ. O preliminare semnificativă: aproape 1 miliard de lei desfaceri in anul 1977." R.l. 17 I 77 p. 5 (din prelimina; DN - alt sens, DEX, DX3). premergăt6r s.n. (bot.) — (Plantă) care sc cultivă pe nu teren înaintea alteia — „Cele mai bune premergătoare pentru griu sînt acelea caic au fost strinse în prima parte a verii şi anume leguminoasele pentru boabe (mazăre, fasole etc.). în cadrul acestor categorii dc premergătoare sc vor prefera acclc tarlale care au fost fertilizate In anii prcccdenţi." R.l. 14 Ylll 76 p. 3 (din pre- -|-mergăton- DN, DEX, DN3 -alte sensuri). premieră s.f. — Activitatc încercată pentru prima dată, noutate — „Premieră aviatică. Primul avion propulsat cu energie solară a efectuat, joi, pc aeroportul din Lcsham (sudul Angliei) un zbor." Sc. 16 VI 79 p. 5. „O premieră pe ţară: recondiţionarca arborilor coti li la motoarele Diesel." K.L 3 VII 79 p. 3; v., si contiflu* (1973), auiocameru,.jmCtrol% micro-curent, solit n ar, icleşcoală (din fr. premiere; DMN 196S; DN, DN3 — alte sensuri, DEX). preino(lern,-ă adj. — Aparţinînd epocii carc o precede pe c£«i modernă — ,,[C. Conaclji c] reprezentativ pentru faza premodernă a literaturii române." ConL 25 X 63 p. 3 (din pre- -f modern; cf. fr. premoderne; D]MN 1967; I. Iordan în RRL 5/70 p. 472* l'C II 193). prenadez s.sg.tant. (chim.) „îa comerţ se găsesc dale dc linoleum, în diverse culori. Tehnologia d* lipire este cu produsul prenadez. Numai că în comcrţ nu se vindt prenadez." R.l. 23 Vil 77 p. 5. „în magazinele specializate s* găsesc însă flacoane cu «arace-tin»... produs carc întruneşt* aceleaşi propricăţi de lipire ca prenadezuL'1 R.l. 7 X 77 p.. 5. „Aflăm dc la «Napochim» Cluj-Napoca, că a înccput fabricarea unui produs de lipit, cleiul raapo-dcz*. Noul produs arc practio acclasi domeniu de utilizare caş! «prenadez* sau «aracctinRJL 22 X 77 p. 5 (format cu -adezjv]). preolnnpic,-ă adj. (spori) — Canv precede perioada întrecerilor olimpice — „îu accst an p) colini pi (de dinaintea olimpiadei) cei mal buni sportivi români au participai sau vor lua parte la 11 campionate mondiale." Si. 24 VIL preolfnipic 380 63 p. 3. „Schiorii sovietici an-dominat probele de fond la 15 km din cadrul «Săptămînii preolimpi-co') de la Sapporo" Sc. 11 II 71 p. 7. „Turneul preolimpic de. po- lo pe apă dc la Montreal a fost cîştigat de ccliipa U.R.S.S." R.l. 11 VIII 75 p. 5; v. si Sc. 21 II 63 p. 5, 25 XII 63 p. 3 (din fr. prâolympiqiic; FC II 193, 198; DMiSr 1967; DEX). preomologăre s.f. — Faza preliminară omologării — „Colectivele consultative din. comerţ participă la consultările, ce au loc în faza de preomologare a ^ produselor/' Sc. 19 V 64 p. 1. „în săptămîna aceasta vor fi prezentate la preo-7nologare internă primele modele de pantofi de^damă" I.B. 22 II 71 p. 3. „în preomologăre la «Didactica», un set de planşe — proiector cu disc/' 1.J3. 23 VII 73 p. 1 (din pre- omologare). prcopcrai6riu,-e adj. 1973 (incd.) — Care precede o operaţie chirurgicală —v. eleciroanestezie; v. şi R.L 12 XII 80 p. 2 (din pre- + operat oriu; cf. fr. pr&operatoire ; FC II 195, atestare din 1968; DN3). prcorăşen£sc,-eâscă adj. — Aflat în apropierea oraşului -tt „întocmirea proiectului dc sistematizare a zonei preorăşeneşti a Bucurestiu-lui." Cont. 10 II 61 p. 7/„în teritoriul preorăşenesc al marilor oraşe pot fi amplasate aşezări urbane de tip «satelit» care au rolul de a descongestiona oraşul." Cont. 11 III 66 p. 6. „Începînd cu aceste zile, secţia transporturi preorăşeneşti de Ja Autobaza 3 Călători Bucureşti introduce autcv-tâxareă/' R.l. 5' V 78 p. 5; v. si I.B. 16 IX 70 p. 1, R.l. 17 m 74 p. 3, 7 II 75 p. 2 (din pre—}-orăşenesc; FC II 193). preprint s.n. —Text tipărit separat înainte de apariţia sa într-o publicaţie — „Institutul naţional pentru creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST) publică p'reprinturi , cu rezultatele cele mai proaspete;., specialiştii din alte ţări iau imediat cunoştinţă de ele." Cont. 26 V 78 p/4 (din engl. preprinl). prerafînârc s.f. — Acţiunea de rafinare prealabilă — „Acidul uzat la rafinarea benzinei grele... este acum întrebuinţat la prerafinarsa «white-spirit »-iuui sau ca acid la rafinarea petrolului." Sc. -3 XI 63 p. 1 //din pre- + rafinare//. prerepartizâre s.f. (inv.) — Repartizare prealabilă — „în ultimii ani de studii se va face pvere-Partizarca tuturor studenţilor/' K.l. 8 VII 73 p. 2 (din pre- + repartizare ). prcsalârlu s.n. — (în unele ţări occidentale) Alocaţie acordată absolvenţilor unei facultăţi pe timpul cît nu sînt angajaţi şi deci nu primesc un salariu — „Peste 600 000 de absolvenţi ai facultăţilor sînt în căutare de lucru, «/w-salarhil» de 100 000 de lire pe lună acordat unui student din trei este o indemnizaţie de şomaj în toată regula." Sc. 31 III 77 p. 6 (din fr. presalaire; PR 1950). presing presci£nt,-ă adj. (livr.) — Dotat cu capacitatea dc a şti dinainte cc urmează, prevăzător — „Un Agamemnon prescieni dc soarta cc îl aşteaptă si înfruntînd-o cu bărbăţie." R.l/10 XII 75 p. 2 (diu engl., fr. jwescient). : prcsefsiîiic,-ă adj. — Care prcccde »mişcările seismice — „în U.R.S.S,, ; îii regiunile scismicc recenzate, sînt instalate seismografe dc alertă cc înregistrează unele semnale presei smi cc1'. Cont.. 11 VI 65 p. 6 < //din pre- -)- seismic)!. preselectare s.f. — Acţiunea dc a preselccta — „Indicatorul de prcsclcclarc de pc strada Barbu Văcărescu ar trebui amplasat ceva mai înapoi: acum, fiind tn imediata apropiere a staţiei I.T.B., este adesea mascat dc troleibuzele oprite." I.B. 13 IX 75 p. 3 (diu prcsclccta; DN3). preselectât,-ă adj. — Ales dinainte— „Cele 29 melodii prcselectate (iniţial) de către juriu s-au bucurat dc o bună interpretare." I.B. 15 VIII 66 p. 2 (din preselccta). presetScţie s.f. — Selecţie stabilită în prealabil — „Cronicari dramatici- şi oameni de teatru operează o pre select ic.:t Săpt, 6 X 67 p. 4. „Va fi suficient să se apese pe unul din butoanele de presdcciie ale televizorului pentru a face să apară, între două imagini de film, răspunsul ordinatorului." Sc. 2 IV 74 p. 6. „Au fost stabiliţi monitorii de sclii printr-un test de presdecjic." R.l. 22 XI 75 p. 5 (din fr. prâ- sclcct ion, engl. prcccleciion; cf. germ. Vorsclcklion, Vomai:!; PR 19ÎS; DTP; DN3). prcselecţîortâre s.f. — ^ Selcctic stabilită In prealabil — „în cursul anului care precede concursă! de admitere la institutul v.ostru, sa aiba loc o preseiection are a candidaţilor din punct de vedere al aptitudinilor artistice." Sc. 24 VI 65 p. 4 (din pre- -f selecţionare, după fr. prtstkclion). pres trie s.f. (com.) — Produs în număr limitat înainte dc a trece la producţia în serie — „Alt tip («Concorde*, din presai a 01, urmează să fie oferit societăţii aeronautice Duxford." R.l. 1 XI 75 p. 6 (din fr. prescrie; PR 1960). presesiune s.f. (inv.) —Sesiune care o precede pe cea propriu-zisă — „între 9 — 14 deccmbrie 1975 va avea loc o presesiune de transferări în învăţămînt pentru posturile din municipii si oraşe." R.l. 24 XI 75 p. 5 (din pre-' + sesiune ). presez6n s.n. — înainte de sezon — „Tot^in stadiul de bune intenţii au ramas şi alte activităţi... expoziţii cu produse refuzate la contractări, lansarea noutăţilor în presezon..." I.B. 8 XI 72 p. 3 (din pre- -}- sezon). presing s.n. (sport) — Sistem de ioc bazat pe folosirea apărării om la om pe tot terenul; presiune exercitată asupra adversarului — „Dar, din minutul 36, studenţii au înscris din nou, scor favorabil prdsing 332 (.60 — 59) pc care l-au menţinut pînă la înclicierea celor 40 de minute de joc, în ciuda unor momente dramatice, în ultimul minut, cînd steliştii au aplicat uri «presing» disperat/' Sp. 25 III 74 p. 2. „Mcnotti a demonstrat că ire şi forţă atunci cînd e nevoie. Presing nccruţător pe tot terenul, iuţeală în execuţii/' R.l. 27 VI 78 n. 2 (din engl. pressing; 11. Cons-tantincscu în LR 1/73 p. 32; DEX, DN3). prcsortarc s.f. — Acţiunea de a sorta îu prealabil — „Prevăzută cu staţii moderne de sortare, pre-sortare, concasare şi spălare a materialului, această balastieră va livra anual şantierelor de construcţii../' R.l. 20 XII 66 p. 1 (din pre- + sortcH'e). prcspălâre s.f/ — Spălare prealabilă — „Este bună doar pentru^a spăla praful de pe maşini. în rest, sîntcm obligaţi să executăm o prcspălâre, în rampă, afară." LB. 3 VIII 67 p. 1 (din: pre- + spălare; cf/ fr. prâlavage; PR 1960). prcstelar,-ă adj. (în sint. materie prestelară) — Materia din care se nasc stelele — „Stelele şi nebuloasele apar simultan, din materia prestelară de origine liiperonică." Sc. 17 VI 62 p. 4; v. şi hiperdens (din engl. prcstellar matter, fr. matiere prâstâllaire, it. materia prestellare; AD; I. Iordan în RRL 5/70 p. 473; FC II. 193). gşrcsurizâre s.f. (av., , tehn.) — Faptul de a presuriza — „în cursul verii... Armstrong şi Al-drin au trecut la presurizarea (mărirea presiunii) «Vulturului», pentru prima dată de la lansare." Sc. 19 VII 69 p. 8 (din presuriza; cf. fr. pressnrisaiion; DMN 1953; DEX, DN3). presurizat, -ă adj. — Căruia i s-a asigurat o presiune normală — „Principalele dificultăţi pe care le întîmpină'omul în cursul zbo-«« rurilor spaţiale sînt: 1) costumul presurizat..." Sc. 26 VII 69 p. 6. „ Sera se construieşte din polietilenă transparentă sau dintr-un material întărit cu fibre de sticlă presurizat de o serie de ventilatoare interioare. în scopiil decom-presurizării, se prevede închiderea perimetrului serei cu tuburi din plastic umplute cu apă". R.l. 9 II 79 p. 6 (din presuriza).. prcşccUntc-director gen6ral s.m. — Preşedinte care îndeplineşte funcţia * dc director general — „Preşedintcle-di rector general al societăţii producătoare de filme Gaumont, Jean Leduc, a în-mînat «Legiunea dc onoare» celebrei actriţe Michele Morgan." Cont. 14 IÎI 69 p. 10. „Acuzatul principal J.V.R., preşedinte-direc-tor general al societăţii «Matesa» este pasibil..., de o pedeapsă .de 1290 ani închisoare." Sc. 5 IV 74 p. 6. „El este preşedinte-director general al, unei companii." Cont. 12 IV 74 p. 10 (din preşedinte + dircctor generaldupă fr. prdsident’directeur gâniral; DMN 1966). 3C3 prezent îsna preştanţât,-ă adj. — Ştanţat in prealabil — „Teri a început pro-cluccrca «mii prim lot dc prototipuri modele dc încălţăminte bărbăteasca, cu tălpi din translucid preştanţatR.l. 4 X 67 p. 3 (din pre- -j- şianjai). pre(cnsionât,-ă adj. (constr.) * — Carc a fost supus pre tensionării — „Bolta sc sprijină prin peste o mic de armături prdensionate... ’ care au fost fixate în pereţii stincii." LB. S IV 72 p. 6 (din pretcnsionarc; DEX). pretiirnât,-ă adj. — Turnat dinainte — „La execuţia noilor drumuri constructorii au folosit larg elemente prefabricate şi dale pr ci uniate din beton." Sc. 22 XII 63 p. 1; v. si 2 V 61 p. 1. (din pre- -f turnai). prcţ-rec6rd s.n.. —* Preţ foarte ridicat — „O statuetă de bronz suflată cu aur, găsită dc un fer-mici englez, a fost vîndută cu un pret-record: 36750 lire.4* Sc. 18 XII 72 p. 4. „La o licitaţie ce a avut loc la galeriile <roducfie-recordi>“ I.B. 29. V 74 p. i. „Institutul naţional şl cafelei â anuAJaţ ^ Mexictil a pbţimrt o produclie-rscord de 1/5 milioane saci de cafea/* R.l. 7 VIII-75 p, 6; v. şi Sc. 2 IV 74 p. 2 (din producţie + wcords cf. fir. 'pro&iction-record'; -DMN 1968; DMM). ' proî,~ă s.m.f. 1979 (aig. eîeyilos) —Profesor, profesoară ^. v. dirig (din profesor, profesoară, prin abreviere •. cf. engl., fr., it/, germ. colocv.prof;: VRC 279). profesio gram ă s.t — Elaborarea surselor de rezistenţă în legătură cu o profesiune — ,iPe. baza pfofesidgravielor întocmite, por-iiind de la /stabilirea efortului fizic şl ;>psihic pe care îl necesită una sau alta dintre, activităţile profesionalei am făcut propuneri care urmează, să fie aplicate pentru corecţiile necesare ;maşi- 387 proîesor-oâspcte □ilor." Sc. 4 I 74 p. 2 (din germ. Profcssiogramm; F; DN3). proteslologfe s.f. — Studierea surselor de rezistenţă în legătură cu o profesie — „S-âu întocmit ample studii în ijorneniul pro-fesiologici medicale şi ergonomiei : pentru industriile uşoară, construcţii do maşini, dectronică." Sc. 4 I 74 p. 2 // din profesie ^ -logie/J* profcslonallzâre s.f. — Faptul de a căpăta un caracter dc prolesiune—. „Pentru că oricît. am lupta împotriva profesionali sării, există totuşi o profesie de scriitor/* Luc. 15 I 61 p. 5 (din profesionaliza; DEX, DN3). profesor (-oâră)-arffst (-ă) s.m.f. — Artist (plastic, de teatru ctc.) carc este profesor — „Cei mai tineri artişti, vegheaţi regizoral de unul din cei mai autentici şi mai experimentaţi pro-jesori-artişti, Moni Gheleiter... au compus minuţios universul gor-kian, în linii simple şi clare/1 R. lit. 17 V 73 p. 20. „Profesoara-artistă. La casa de cultura a sindicatelor din Sibiu a avut loc un eveniment artistic deosebit, prilejuit de-expoziţia artistei O.A.S., profesoară în Satu Mare." R.l. 10 I 78 p. 2 (dm profesor ^ artist). proîlsor (-oâră)-comandânt s.mj. — Profesor care conduce activitatea detaşamentului de pionieri — „Projesorul-comandant devine un participant electiv şi afectiv la munca elevilor şi pionierilor, to- K* varăşul lor mai mare, exemplul lor/' Cont. 23 XII 66 p. 8 (din profesor + comandant). profesor (-oâră)-dirlginte (-ă) s.m.f — Profesor care îndeplineşte funcţia de diriginte — „Faptul că în prezent projesorul-diriginte este şi conducătorul detaşamentului ae pionieri a dus la înlăturarea paralelismului în munca educativă/1 Cont. 23 XII 66 p. 9. „Cunoscînd din vreme preferinţele tematice ale profcsorilor-di-riginţi şi ale elevilor, specialiştii muzeului pregătesc si pun la dispoziţia acestora cele" necesare desfăşurării orelor de dirigenţie". R.l. 20 III 71 p. 2 (din projesor diriginte). proftsor (-oar&)-logoptd s.m.f. — Profesor care se ocupă cu problemele tulburărilor de vorbire a copiilor — „Profesoara-logopcd D.V. a vizitat apoi şcolile de 8 ani, a ascultat cum vorbesc copiii/’ Sc.. 1 III 64 p. 3 (din profesor + logoped). prof*sor-oâspetc s.m. — Profesor universitar invitat într-o altă ţară pentru a ţine cursuri — „Dan Grigorescu, profesor-oas-pete la Departamentul de Literatura comparată al Universităţii -Washington din Seattle." Cont. 12 III 71 p. 10. „Eugenia Popcscu-Judeţ, profesor-oaspete dc la Universitatea din Pittsburg, a prezentat creaţia muzicală can-temirească în istoria muzicii turceşti/1 Sc. 29 X 73 p. 6; v. şi R. lit.. 27 XII 73 p. 31 (din pro*^ profesor-pâsiiete ••fesor r}-. oaspete-, după- germ. Gastprofessor; ' cîi engl.j visiting .p^ofessor). profil s.n. — Specialitate, specific ,.Unele' mici modificări în materia ceruta ' la concurs, faţă de anul' 1973, sînt prezente în profilelc: biologie, farmacie../1 Sc! 24 III Z4 p. 4. „Salonul şi terasa de la parter' însumează circa 400 de locuri de mese, ctt profil de berărie/* I.B. 22 VIII 79 p.,7; y. şi Sc. 10 VIII 79 p; \t i nstiiufidn a Uzare[, lâcă tuş-montator (1963)! mini atelier, prioritar (for-“ mal din *îr. profil; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). profiterol s.n. — Prăjitură cn crema, cu îngheţată şi cu frişca — ifConî:razicîndu-şi denumirea, cofetăria* «Casata)) din centrul Bucureştiului nu mai oferă de la uh timp. cumpărătorilor decît un singur sortiment de înghetată: profiterol" R.L 21 III 74 p. 5 (din fi;. profMrole; DEX, DN3). progircozâirc — Prevedere — - „Or reţea de asemenea puţuriper- - miţe-'nu numai prognozarea,• ci şi ^localizarea cutremurelor/- Cont, 3 XI, 78 p. 5; v. şi maree neagră (din~ prognoză), =■:prognoz&t?-ă adj. — Prevăzut — „Evoluţia bruscă a centrilor de acţiune atmosferică din Eurppa a determinat, o1- schimbare a. vremii-în\ ţara'-noastră, diferita de- .cea• prognozaiăf‘ Sc.„ .1 'II 72 p^ 2 (din prognoza programat6r,-tdăre^^;s.ih.i • |i adj.’; (inform.) l. — Persoană -îilsarcina-' tă cu programarea (lacomputer) „Citeva , ţinere. programatoare —cu copii mici - şi-au instalat; -în camere echipamente terminale pentru ...ea, după: ce-şi adorm copiii, rşă jpbâtă intra în legătură) cu calculatoarele în vederea tes-' tarir unor programe/1 R.l. 15 VII -76 p. 6. „Programarea unui calculator este o specialitate-aim-" me. Dar care programator şă fi făcut treaba asta pentru . noii fără să^cunoască ce are de făcut • instalaţia noastră ?“ Sc. 20 V 79 p, 2; v.'şifotozaf. 2. ~ Meca-, nism de programare —. ;îy. "microprocesor (1976) (din* fr. pro-gramm[at]enr, it. programmatorej DMN 1950; DT; DEX, DN3 — sens 1). progrăm-câdru s.n. ~ Program elaborat în_ linii generale — „ProgramiiUcadru, un- instrument eficient dedesfăşurare a acţiunii/1 J;B. 18 V 72 p. 1. „Comisia Pieţii comune a elaborat un program-cadru privind politica* energetici ’a comunităţii/' R;l. 22 VII 74 p4 5 (din program. cadru). progrâm-tip ,s.n. 1970 — Program standard v. principal (din piogrăm . 4? ţip)» proîecl^tîp s.n. / — Proiect stan-dard 1 —f „Ministerul; ;PeNţrolului^ a întrebuinţat,./ un proiect-tip " Sc» 27 1)67 p. 1; 2VC-1961') ■ (din proiect fa prajet 10e; DT). v*v./> ‘ ^ 989 ./ proteînogirâmă prolectint-Hrhlttct s.m. — Proiectant în arhitectură — „... Participa la o discuţie pe care arh. D. o poarta cu protecianiii-arhi-tcclir Pr. R.TV. 28 XI-5 XII 70 p. 14 (din proicctant arhitect). prop6Jîs s. sg. tant. (apic.) „Apl-terapie. Mai concret: tratînd cu propolis (produs biologic de apărare a vieţii în stup, sau cleiul de albine — cum i se mai spune în limbaj popular) afecţiuni tiroi-: diene, am obţinut următorul rezultat../1 R.l. 15 III 75 p. 3. ;,în magazinele . «Apicola» din ţară s-au pus 'în v în zare cremele dc propolis şi miere superioară dc pădure, cu calităţi terapeutice deosebite.1* Sc. 18 X 77 p. 5j v. şi R.l. 2 VIII 77 p. 2 (din frt propolis; DZ; DN3). prospectă vb. I (com.) — A cerceta cercrea şi oferta de mărfuri pc piaţa comercială — „Ce poale face un editor pentru a prospecta mai bine gustul real âl publicului ?... El îmi spune lucruri orientative... De exemplu îmi spune că nu sc vinde la un stand cartea scumpă/* R.l. 23 IV~74 p. 2j' v. şi 13 VI 80 p. 6 (din fr. prospcctcr; cf. engl. io prospect; ' DT, DMM; DN — alt sensj DEX/ DN3). prospectologfe s.f. — Ştiinţa care sc ocupă cu studiul perspectivelor de viitor — Succesele mondiale înregistrate de prospcc--tologic ilustrează eficienţa ei practică. în numeroase ţări... se dez- voltă programe previzionale. Experienţa arată că aceste' preocupări sînt deosebit de eficiente." Sc. 29 X 70 p. 3 //din prospect + •logici/. prostagîandfnă s.f. (med,) „Prostagiandinele sînt foarte abundente în sperma umană, precum şi în cea de maimuţă şi de mici. fele se găsesc, de asemenea, în cantităţi apreciabile în unele organisme -marine şi în corali, care ar putea să devină furnizori ieftini de pro st agi andine/* Fl. 30 I 71 p. 18 „Un şir de substanţe, denumite prostaglandine, sînt pe cale să revoluţioneze farmacologia modernă. Aceşti «super-hormoni i sînt cele mai puternice substanţe active din punct de vedere biologic/* Sc. 13 V 77 p. 5; v. şi mpracongclat (1971) (din fr. pros-taglandine, engl. prosiaglandiuj BD 1969, DMN 1970). prot£ic,-ă adj. 1977 (biol.) — Care se referă la proteine — v. inter feron (din fr. protcîque; DEX, DN3). protelnemfc s.f. (med.) — Cantitatea de. proteine din . singe— „Acest-echilibru proteinemic — denumit cu un termen uzual proteincmic — este menţinut constant faţă de mediul interii sau extern/* Contr 10 XI 61 p. 7 (din fr. protemâmie; DFMB; DN3). protcinogrâniă s.f. 1961 (med.) — Diagrama proteinei din sînge — v. clectroforegramă (din fr. prottînogrammei L> DFMBj Difj DN3). * prbtidic protîdîc,-ă adj. (biol.) — Care conţine protide — „A fost descoperită ; o substanţă protidicâ (identificată la cămile) denumită «betta andorfină» care are - o forţă analgezică (împotriva senzaţiei de durere) de 30 ori mai marc decît morfina (cînd este injectată în creierul unor animale de laborator) şi care va putea aduce servicii enorme neurologiei..." Sc. 13 V 77 p. 5 (din fr. proiidique; PR 1950; DEX, DN3). protocronie s.f. (livr.) „Ov. S. Crohmălniceanu: Tovarăşul Un-gheanu v-a. propus două sensuri ale termenului protocronie, . extrase din cartea dv. Unul în-semnînd' • originalitate simultană, altul însemnînd anticipaţie. E. Papu: Una [o definiţie] o implică pe cealaltă." Luc. 15 X 77 p. 3 (din jproto- -f -cronie, după modelul lui sincronie), protocronism s.n. — Prioritate a unei idei, a unei teme etc. — „De-multă vreme o ‘carte de critică nu a tulburai apete .prea liniştite » ale vieţii noastre literare ca această «Din clasicii noştri », cu subtitlul «Contribuţii la ideea ’ unui protocronism românesc^ semnată, de Edgar Papu.,." V,— nu-mi pot revendica decît -paternitatea formulei de prokh cronism românesc, gîridit in opor ziţie cu ideea sincronismului,.." Luc. 1 IX 79 p. 3; v. si Sec-20 5-6/74, 6/7.6, R. lit: 2d X 79 p. 8, Săpt. 7 XII 78 p. 3 (din prvto-. &onie: 4- -ism). protocronist- s.m. ~ Adept al protocronismului — proto-> cronişiii. replicau, de cele mai multe ori, cu argumente şi exemple peremptorii." Luc. LIX 79 p. ; 3 (din protocronie -1- -ist). ' protonegociŞre s.f. — Activitate prealabilă negocierii — „O parte interesantă a cărţii este consacrată asa-nn mitelor ro-. Mizării * pretextului mitologic, (în 391 pşihosomâtic sensul umanizării Iui)/' Luc. 30 I 71 p. 2 (din prozaiza; DN3)i pr6zft s.l.. (acum des la pl.) — Scrierile artisticc în proză ale unui autor — „înainte de orice, prozele lui R.P. sînt «exerciţii de stil» si mai ales de compoziţie." Cont/12 IX 75 p. 10 (din fr. proze, it. proza; V. Guţu Romalo C.G. 87, atestare din 1971; DN — alte sensuri, DEX, DN3). pseudopoczfe s.f. 1969 — Poezie lipsită de-calităţi — v. prozaici-tate (din pscudo- 4* poezie). psihcddlic, -ă adj. (muz.; anglicism) — Inspirat de efecte vizuale sau sonore produse asupra omului de droguri — „Valurile stîrnite pe.coasta de vest a Statelor Unite de către noul curent al muzicii psyţhidelice nu reuşesc să clintească pilonii bluesului britanic/* Săpt 25 X 74 p. 7; v. şi raletiti [scris şi psyche-delic] (din engl. psycliedelic, fr. psychidilique, it. psichedelico ; BD 1964, DMN 1967; DN3). pslhogralle s.f.. „Este de fapt un laborator în care sute de oameni sint analizaţi cu de-amă-nuntul .în cadrul unei noi ştiinţe numite aici «psihografie». Este vorba de o complexă combinaţie între psihologie, sociologie, statistică, matematică şi prognoză/* Sc. 19 I 74 p. .6 (din fr. psycho-graphie; FC I 139; DN3). psihoInTornttrttst s.n. „Este vorba de un apa:rat de verificare şi măsurare a atenţiei 'şi operativi- tatea deciziei. Cu alte cuvinte, iPsilioinformatcst o realizează un examen automat al caracteristicilor psihice ale persoanelor testate/* R.l. 26 IV 74 p/ 5 //din psih o rf inform a[re] 4- test/l. psihokinezfe s.f. 1975 — Miş- care comandată psihic — v. paranormal (cf. ,fr. psychokinise j DFMB). 1 psihoprofesiogrâmfi s.î. „Cercetările întreprinse pînă acum au permis .. întocmirea mai 'multor *bsihoprofesio grame » — diagrame ale caracteristicilor psihice necesare candidatului într-o anumită profesie/* I.B. 18 XI 66 p. 1 DN3) ^ i>syc^0'‘Pr0^ess^°^ram^ne 1 psihosoclologfe s.f. — Studiul psihologic sd faptelor sociale — „Psihosociologia organizării/* Cont 3 II 67 p. 8 (cf. fr. psychosocio-logie; PR 1950; DEX, DN3). pslhosomâtlc,-S adj. (med.) — (Privitor la medicina) care studiază bolile legate de cauze psihice — „Cu cîţiva ani în urmă, peste 500 de specialişti — medici psihiatxi, anesteziologi, chirurgi, psihologi — întruniţi în primuj Congres internaţional de hipnoză şi., medicină psihosomatică de la Paris au dezbătut aspecte ale acestor fenomene atit de discutate/' *Sc._ 9 IX 67 p. 6; v. şi scientolog, stresant (din fr. psychosomaiiquc, engl. psycho* somatic; PR 1946; .DN3). pslhotr6p,-ă adj. şi s.n.v(med.) ,,Sub egid& GNU, la începutul' anului 1971 se; va întruni o conferinţa a plenipotenţiarilor state- ; ..lor membre şi ai altor,* state, cu scopul de a adopta uri Protocol asupra substanţelor psihotrope (halucinogene, stupefiante etc.)/' Cont. 27 II 70 p. 12. „Abuzul de psihotrope (medicamente ce acţionează asupra eie^ului) constituie, potrivit Organizaţiei Mon-' diale a Sănătăţii, cel mai grav ' dintre ienomeneie de supraconsum medical/' Sc. 11 VI 74 p. 6.. *Trei-: laboratoare clandestine care produceau milioane de pilule psihotrope destinate «pieţii» din Statele Unite, iau fost descoperite.; de poliţia din Mexic/' , R.l/ 12 VII* 78 p. 6 (din fr. psychotropej PR 1950; KM; DN3). ps3ftovigiHzânt,-ă adj. (med!) „Substanţele psihovigilizante, ce întreţin şi stimulează starea de veghe, sînt folosite-des în chiar-această perioada'. Studenţii, -au examene; absolvenţii de liceu la fel. E, perioada cînd aceştia beau cafea în cantităti mari/-cînd/so, cumpără fiole de cofeină/' R.l; 8, VII 7S p. 5 IIdin psiho- ^ vigilizăntll. ipub6îă: s.f.- Recipient. portabil penţrji gunoi — „Am relevat şi iniţisftiva I.S’B.-uIui să instaleze în; locuri âniimite din preajma' blocurilor ~ conteinere şi pubele. •speciale, în care populaţia sa poată-.depozita hirtia-din gospodăriile* proprii. " I.B. 9,Y 74 p-, S (din îu ,'poiibelle! DN3), pucîst is;m.: Participâriţ Ia 'un puci „ Acest tribunal. :.miliţar. ;şi7a; cucerit- o.; tristă' 'fadma^prih ‘ indulgenţa /sa faţă de. puriştii;din. < aprilie 1961 din- Algeria.'; Sc., 11 I 62 p.: 6 (din germ. > Putschist, fr. putschiste; DMN 1964; DN3). pulsâr s.n. „Pulsarele, şe .ştie, sînt acele obiecte ciudate care emit pulsaţii -radio într-un ritm extrem de regulat (cuprins întrej 0 treizecime de secundă *: şi 3;7^ secunde)." Cont. 18 VII 69 p. 9j v si qitasar, radioimpuls (clin. engl. americ., puls[ating radio sourcel + [qnaslar, fr. pulsart' CD;" DMC *1960, BD 1969] DN3). ptmct-clţiie s.n, — Element ; foarte important „Observatorii politici din Roma consideră.,(ca ele nu afectează 'pimcţele-cheie ale Concordatului." I.B. , 15:>:XL; 69 p. 6. ;>Dar punctubclieie al numărului îl constituicVspovedania' dramatică a lui Panait Istrkti din «Ultime cuvinte f> scrisă, la 1 ian* 1921." R. lit. , 4 III 71. p4* 12. „Inginerul ajunsese cu isto-:. risirea în pnnciul-cheie al întîm--plării/' Sc. 6 VI;;75 p.: 4;Vv. şi Li 3 XII 70 pv 26 .(din punct ,-f- cheie! cf. fr. pomi cUi DMC. 1970). ;* punclificăre s.f. (sport) — Trans-,-formarea înţr-iin ^punct a unei situaţii sau ,faze favorabile .a meciului : — „Trebuie subliniată evoluţia buiiă a - cuplului nostru.. ca şi p wictifi care a cu mul t aplomb • a; situaţiilor favorabile." Spi; 22 ^VII 74 p. 2 (din'£imcrt ^ -ificare). 393 pfTtx: punks. şi adj; „tPimh* se nu-mcau prostituatele în Anglia secolului XV. în- jargon american termenul este o insultă: nenorocit, .ratat, stîrpitură. Astăzi îşi spun 9pim?:si> grupurile dc tineri americani care sc cliinuic să imite formaţiile Soncsc, Who, Animalş. Sint a patra generaţie a roclc-ului." Cont. 27 V 77 p. 6. „Cuvîntul tpunh» provenit din limba engleză însemna în sccolul al XVI-Ica vagabond, haimana sau dacă sc aplica unei femei, prostituată. în limbajul argotic american este echivalent astăzi cu «epavă umana»,, «ratat», «putreziciune», «fiinţă mizerabilă vrednică de plînş». Astăzi fenomenul «punli-roclit, care a mocnit mai bine de un deceniu, răbufneşte... ca un animal sălbatic, în multe din capitalele occidentale.'* Sc. 17 VI 77 p. 6. „Moda punh şi-a făcut apariţia şi în capitala Italiei. La Koma, un oarccarc M.C. a organizat chiar un /w/i/r-party, avînd grija să sugereze cum trebuie să fie îmbrăcat şi machiat un autentic punh pentru a fi intr-adevăr «oribil)'.'* Cont. 14 X 77~p. 4; v. şi Sc. 29 VII 77 p. 6, hard-rock (pron. pane] (cuv. engl. americ;’ D.Am.). pusher s.in. (cuv. engl.) „Traficanţii — aşa-nuriiiţii «pushcrsi* -rj atrag pe naivi, ofcrindu-lc, la îiiccput gratuit, o ţigară saii un pliculcţ dc praf feu drog]." So. 16 VII 76 p. 6 [pron. ’pdşer}. puştfsm s.n. — - Comportament caracteristic vîrstei copilăriei — „La un moment dat însă... puş-tismclc au încetat să-ţi mai şadă bine/1 Sc. 9 X 66 p. 4 (din puşti ^ -i$m). pitzzle s. (cuv. engl.) „Cel mai mia tren din lume.:, "un mini-plane-tariu, o mini roată şi un puzzte (joc dc răbdare) cu 3 000 dc picso componente — acestea sînt'doai cîtcva din noutăţile prezentate,la cel dc-al 23-lea tîrg internaţional desfăsurat recent la Niirnberg (R.F.G.).fl I.B. 1 IV 72 p. 6. „Am amintit de" toate accstca (carc nu răpesc cititorului nimio din plăccrca vizionării sale viitoare, căci interesul rămînc acel al trebii dc dctcctiv şi al reconstituirii unui puzzlc) — pentru a marca originalitatea «cazului ».* R. lit. ÎS XII 75 p. 17* „T.G.-reconstituie ca într-un joc do puzzlc avatarurile Cetăţeanului Kanc." R. lit. 3 VIII 78 p. 9 [pron. pazl\ (cf. fr. puzzlc i PRj DN3). PVC s. 1974 (cliim.) — Tip da material * plastic — v. fonoizo-larc (abreviere engl. din Pîoly] ' l^iiirl] C[hIoricFj). pyrcx s. 1975 —’ Sticlă rezistenta la foc — v. iena (diu fr. pyrcx/ DN3). DICŢIONARELE ALBATROS quark s.n. (liz.) „Experienţele de ciocnire proton-proton la foarte mari energii au fost de curînd interpretate... cu ajutorul unui model termodinamic. Lucrarea pune sub semnul incertitudinii existenţa partonilor sau quarku-rilor (ipotetice particule din care ar fi alcătuite particulele elementare)/* Cont. $ XI 74 p. ,5. „Un succes care îndrituieşte optimism este regăsirea de către Gell-Mann a unor proprietăţi ale quarhurilor ca, de exemplu, sarcina - lor frac-ţionară." Cont. 27 IV 79 p. 1; v. şi Jiadron [pron. cudrd] (din engl., fr. quarh; PR 1967, BD 1970; DN3). ,quasar s.m. (astron.) „[Radio-telescopul] va.fi destinat studierii quasdrilor, galaxiilor, planetelor şi atmosferei terestre/' R.l. 17 IV 74 p. 6. „Astronomii australieni au anunţat descoperirea/ unei noi: superstele — quasar/' Sc. 9 XI 7o p. 5. „Studierea unora dintre . cele mai misterioase obiective din Univers pul sării, quasarii, sftelele în explozie şi golurile negre — aceasta va fi misiunea noului satelit ştiinţific Heao-1 pe care N.A.S.A. îl va lansa astăzi la Cap Canaverâl/' R.l. 15 IV 77 p. 6; :v. si interferometrie [pron. cuasdr] (din engl. americ. quas[i steil]ar .[object]; cf. fr# quasar; »DMN 1961, BD 1969; . DN3). . quebecoas adj. (cuv. fr.) — Din Qu6bec — „Fiecare stat federal păstrîndu-şi simbolul aparte — crinul, în , cazul, steagului' quebecoas.“ R. lit. '23 X 75 p. 24 [pron.. chebecoâs] (PR 1965). 7. v ' quetzal s. ,> Statuia zeului focului şi -cununa împăratului Monte- . zum a, făcută din pene de quetzal, pasăre care simbolizează do-' 395 qulpre rinfa dc libertate/' I.B. 9 VI 75 p. 4 [pron. chefdl] (cuv. amerind; cf. sp., fr. quetzal; LI 115; DN3 alt sens). qulk-c6Ia s.f. 1974 — Tip do băutură răcoritoare — v. car-bogazos, cico (din engl. quick-cola). qtUnoa s.f. (bot.) „Quinoa — o superccreală .a viitorului ? O cereală uiai puţin cunoscută — qui-noa — de provenienţă sud-ameri- cană, ar .puteu constitui,,, o sursă extrem de promiţătoare de hrană." Sc. 28 VII 77 p. 6 [pron. cliinâă] (cuv. amerind. J cf. fr. quirioa). quipre s. „Incaşii foloseau pentru a înregistra evenimente, date statistice, cantităţi dc bunuri, un şnur, aşa-numitul «quipre * pc care făceau noduri de forme, culori şi mărimi diferite/' ,£>c. 9 II 78 p. 6 [pron. chipre] (cuv* amerind.). \ r&cîiefo'ttiodll s:n. # — Model dc. rachetă de iniei dimensiuni care .zboară fără pilot — „Dintre cei 28 astronauţi potenţiali, doi fraţi, juniorii E.. şi V. S., deţin întîie-ţâţi naţionale de rachetomoăele ci elicoptere cu motor de cau-, ciiic," Sc, 20 in 71 pv; 1 (din ■ racheta + . model, după’, aero* hiodel;-; DN3). fachetomodeîîst s.m. — Persoană ’ care se ocupă cu racheto-snodelismul „Şcolarii : de la Sfeâieşti' (Dolj) sînt cunoscuţi ca activi. fachetomodeUşti" R.l* 11 Iii 78 p: 5- (din răohetomddel .^Jr ^;;DN3)V racket s.n.-; (cuv. engl.americ.,) ■ / •.'--7' Asaciaţie de bandiţi care N storc bani prin violenţă —: „F.:; F. ia 'lă / rînd; ; toate arach'et »-urile, v toate soiurile de . tîrguri, • -toate tertipurile' şi demonstrează, că oamenii de afaceri pot face orice." Rv. lit. ;7, IV ,77. p. 22 jprpii. făcliei] ’(cf/ - fr. răcketj D,x4jh). racolâ vb. I* — A atrage * prin promisiuni, presiii.ni etc. — „Pe c plantaţie lîngă •Brişbane (Australia) a fost descoperit un mare lagăr de concentrare cu zeci de oameni puşi la muncă iorţată de stăpînul^plantaţiei. Ancheta, a dezvăluit că este vorba de şomeri şi oameni fără ocupaţie care erau ; racolaţi - din diverse oraşe australiene', cu promisiuni ; de munca şi /apoi reţinuţi. cu forţa în ‘ condiţii de veritabilă sclavie : pe :t această plantaţie."; R.l. 3 ; • XI 77 p. 6. „305^ 000 de cadre cm •înaltăcalificare^racolate^ în_ ÎS . ani din ţările în; curs ’ de dezvol-\tare7? Sc. ,17 . II 79 p. 6; vV s: 6 V 77 p. 6, 13'XI 77 p. 5 (dir fr. racolerj FC II;;209;: DN3), racblâre s.f. (fig,):— Recnitare r-^Cunoscînd- «racolările * tot ‘ mâ; frecvente pe care • le face... . ciclo-turişmulr"iâtă, • deocamdată/ două - adrese pentru . repararea-între^ ^ţijiereă biciclfcţelor şi; motociclete: radiochlmfe lor/1 I.B. 3 IV 74 p. 3; v. şi moonist (din racola). • ridîo- Element de compunere avînd semnificaţia: 1. frclativ la) emisiunile dc radio. 2. (relativ la) aparatul de radio. 3. (relativ la) undele electromagnetice. 4. (rela-lativ la) energia radiantă şi radiaţii. 5. staţie dc crnisic radio, (din fr., engl., it., radio-; DEX, DN3). radioactualitâte s.î. „Aplauze — radioactualitatc muzicală românească/' Pr. R. TV. 8 II 78 p. 8 (din radio-1 •+ actualitate). rad!oastron6m s.m. 1966 — Cercetător In domeniul radio-astro-nomiei — v. an-htmină (din fr. radioastronome; PR 1950). radlocabinlt s.n. — Cabinet de informare prin radio. — „Radio-tabinet dc informare si documentare" Pr. R.TV. 6 X 76 (din radio-1 + cabinei). radiocâlcîu s.n. — Calciu radioactiv — „S-a studiat, cu ajutorul radiofosforului si a radiocaîchthti, depunerea fosforului şi a calciului In Jrsuturile şi organele găinilor ouatoarp, • în scopul măririi producţiei dc ouă". Cont. 17 VIII 62 p. 7 (din radio-* '-p calciu). radlocăric s.f. ;,La festivalul internaţional al cârtii, deschis zilele accstea la Nice (Franţa), a fost expusă prima cradio-catle*. Fiecare exemplar, prezentat sub forma unei cărţi legate, conţine • casetă şi o broşură/* Sc. 17 V 78 p. 6. „O ştire recentă ne informează că acum, în preajma verii, la Festivalul internaţional al cărţii dc la Nisa a fost expusă prima radiocartc.1* R. lit. 25 V 78 p. 17; v. şi R.l. 12 VII 78 p. 6 (din radio-1 carte, după Ir* radio-livre). « radiocasetofdn s.n. — Aparat muzical conţinind un radioreceptor şi un casetofon ~ „Radw-casctofonul umplea văzduhul cu muzicile sale, iar posesorul lui il purta peste tot/* R.l. 12 VI 80 p. 2; v. şi Sc. 11 VI 80 p. 2 (din radio-2 + casctofon). râdio-ceas s.n. „Un radio-ceas, de o concepţie originală, a fost realizat de către colectivul condus dc prof. dr. docent G. Cartianu... O staţie dc emisie transmite, pe baza unul cod, anumite impulsuri, receptoarelor dc unde radio, carc sînt, dc fapt, ceasornicele pro-priu-zise/L R.l. 1Ş VI 75 p. 5 (din radio-l ceas). radioccnâclu s.n. „In 1972, postul dc radio îşi propune îmbunătăţirea şi lărgirea emisiunilor existente. Apoi, un radio-ccnaclit al tinerilor inspiraţi publicaţi sau încă nu/* R. lit. 24 II 72 p. 24 (din radio-1 ccnaclu). radiochlmfe s.f. 197S (chim.) — Ramură a chimiei carc studiază modificările cliimicc provocate de radiaţiile ionizate —. v. inter-disciplinantaic .(din fr. radio- chimie; cf. engl. radiochcmistry/ DT, DM; DEX, DN3). radiocoâstă radlocoăstăs.f. Staţie de transmisie şi de_ recepţioriare, situata , pe coasta unei:mari, a unui ocean, cu fiincţiâ ; de dispecerat -r .Xa staţia radio coastă a ■,■ portului Constanţa s-an recepţionat semnale SOS/4 Sc. 1 XII 63 p. 3; v. şi R.l. 31 XII 80 p. 5 (din radio-5 coastă). radiocomandât,-ă adj. — Dirijat cii ajutorul undelor electromag-, netice — „Poliţiştii din camioanele şi jepurile radiocomandate, neli-> niştiţi, aşteaptă momentul . să intervină/ Sc. 19 VIII 62 p. 3. M Printre creaţiile prestigioase ale micilcu* electronişti de aici se numără* robotul '«Hie» şi automobilul radiocomandate R.l. 25 III -75 p. 2 (din radio-3 4- comandat; DT).. radiocompISx s.n. — Aparatar de emisie şi recepţie cu ajutorul u ndelor electromagnetice — - „Din radiocomplexiil celor două cos-monave făcea parte aparatajul pentru trei linii bilaterale, de telecomunicaţii radiotelef ornice;" Sc.'23 X' 62 p. 4 II .din radio-* -£• coniplex//. ' radiocronologfe s.f. — Ramură a ştiinţei: care efectuează datări cu ajutorul C. 14* izotopul radio-activ, al carbonului — ,,D atările corecte, făcute în ' prezent cu 'ajutorul,, radiocronologiei permit. să se afirme că... abia astăzi se~ pun bazele ştiinţifice ale preistoriei şi istorieiAfricii/' Sc. 4 y 65 p. 4 II din: radîo-* ^ cronologie/fi. 398- radlofonorâtnă Js.f. — Titliil unui ciclu- de emisiuni; mu zicale la radio —, „Radiofohorama■. Interpreţi români de muzică uşoară/' Pr. R. TV; 5 -111 75 pv 5. ^21,00; Radiof onor ama , (stereo)." Pr. R.TV. 12 -VIII 76 p.. li. ,-Radio-fonorama".' Pr. R. Tv. 29 IX 77 p. 11 (din rrddio-1 + fono-' + -ramă; L. Seche în SCL 2/76 p. 202, LR 4/78 p. 341). ' radlofonotScă s.f. — Titlul unei emisiuni radiofonice — h Radio-fonotecă pentru tineret/4 Pr. R.TV. 29 IX 77 p. 11. „14,30. ‘ Radiofonotecă şcolară." Pr. R.TV. 29 IV 78 p' 14- (din radio-* 4* fonotecă; t. Seche în SCL 2/76 p. 202, LR' 3/77 ’ p.V272, atestare din 1976). radiof6sîor s.n. 1962^ Fosfor radioactiv — v; radiocălciu' (din engl. r^tdiophosphoms ; -:WT). radîogalaxîe s;f. „De :ex> aşâ-numitele radiogălaxii, deci acele galaxii care emit unde radio anormal’ de puternice (de aceea sînt şi numite radiogălaxii);^ de sute de î^iii de: ori-mai puternice decît galaxia noastră." Sc.; 17 VI 62 p. 4. r;Majoritâtea: radio~ galaxiilor au o: structură \ fibroasă." Cont. 7 X 66 p. 8; y. şi interferometr ie, ^radioimda (din engl. radidgăiaxy, fr. radiogalaxiey BD 1968). radioheHogrâf s.n. — Instalaţie tehnică pentru înregistrarea^ .unor imagini', ale activităţii^Vşolate.-vrr?.; '„Rădioheliograful ■■■■din'• Culgood." 300 radforeporfăj R.l. 5 X 67 p. 6 //probabil din radio-z + hcliografl/. * radioimptils s.n. „A fost captat «glasul* pulsarilor. Oamenii de ştiinţă... din Ucraina au izbutit să capteze... si să înregistreze pentru prima (lată radioimpulstt-rilc accstor corpuri cereşti pe frecvenţa dc 10—25 mcgahertzi" Sc. 22 I 75 p. 6. IIdin radio-* -*• impulsii. radlolmunodozârc s.f. 1978 — Disciplină de graniţă In case colaborează imunologia, imuno-cliimia, radiochimia şi biomatema-tica — v. intcrdisciplinantatc //din radio+ imuno + dosare/ /. radiolocatfir s.n. Instalaţie radar — „Specialiştii Japonezi au construit un radiolocator cu ajutorul căruia pot 11 depistate Unncurilc de peşti". Sc. 11 XII 77 p. 5 (din rus. fadiolohatoi\ engl. radiolocator: Th. Hristoa P.'E. 127; OSRI; DTP; DEX/ DN3). radiomctcorol6gIc, -ă adj. — Care transmite date meteorologice prin unde electromagnetice •.— „Statii radi omctcorologi ce In derivă/' Sc. 3 XI: £2 ,p. 3 IIdin radio-2 + meteorologiei/. radioolhnplâdă .s.f. — Tip de activitate (pionierească) transmisă prin xadio — „îu -zilele vacanţei, pionierii bucurcşteni vor jparti-cipa la o scrie de activitaţi cu profil telmico-aplicativ, dintre care menţionăm: releu; cf. engl. radio-rclay, rus. radrorcle; VRC 273; LTR, DTP; DEX, DN3). radioreporiâj sji. — Reportaj transmis prin radio — „înfrăţiţi în muncă şi în idealuri — radio- râ d 1 or ep or tăj reportaj în . com. Tinca-Bilior" Pr, R.TV. 11 VI 78 p.; 2 (diu fr. radioreportage ; DEX,. DN3). radios£mn s.n. 1966.— Semnal re-^: lativ la radiaţiile eletromagnetice din afara galaxiilor — v. extra-galactic (din radio-î + semnl cf. engl: radio signal, fr. signal radio-ilectrique/ D.Tr.). radibsImp6zion s.n; — Simpozion prezentat în cadrul emisiunilor radiofonice — . „Raăiosimpozion: Receptivitate la nou/' Sc. 4 IX 67 p. 2. „Amfiteatru politico-ideologic. Raăiosimpozion/' Pr. R.XV. 14 VI 78 p. 9; v. şi 15-21 XII 74 p. 3, 10 VIII. 77 p. 9'(din radio-\ ^ simpozion). radlospectroscdplc, -ă.adj. Care sc efectuează, cu ajutorul radio-spectroşcopiei ~ „Cu. ajutorul analizei radio-spcctrdscopicey, cercetători de lâ un observator, din Arizona (S.TJrÂ.j au descoperit ctanol (alcool etilic) sau alcool -jur. într-un imensnor/de. gaze Ain spaţiul' interstelar/' Sc. 7 KI 74 p. 6 //din radio-z spectroscopie//. fadîosteâ s.f. (istron.) — .:Radio--ţurşă de dimensiuni foarte mici — ^Astronomul: sovietic S. a determinat distanţa la care se .află cea inai îndepărtată radiostea: ' zece iniliarde de arii lumină." * Sc. 16 X1 63 p. 3 (din .radio-*,. s.iiea,. după ^fr. rqdioâloile, engl. fadio si ar y germ. Radiostern, rus. rMiohezda;%, ~WT,v OSRI; ADi e VRC . 273; LTR, DEX). ^ radiostlreo s.n. — Ţip de radio •*' - cu reproducerea stereofonică' a sunetelor — „Uzinele «Rblls-^ Royce» au trecut la producţia, unui nou model de automobil de, : lux... Caroseria este confecţionată din aluminiu produs de Marea Britariie, iar 'aparatura radid-stereo este de fabricaţie veisi-germană." Sc. 7 III 75 p..’ 6 //din’ radio-2 -}f stereo//. > radiostlmulâre s.f. — Metodă do stimulare a creşterii (plantelor) —. „O metodă mult utilizată . .în practica agricola* este .cea . %. răăio-stimulării . seminţelor ' înainte de Insămînţare." ContrlV. yiII 62 p. 7 (cf. fr. radiosUpiulaiion; DN3); Tadlotfhnic^ă-adj.^ 1962 ~. Privi-'tor ^la radio tehnică — v. radio-telemetrie (din fr. radiotechmque/ TDE \ DEX, DN3). * V %; radiotelcfdfl s.n. — Radioemiţător care lucrează fără fir — ^Convorbiri radiotelefonice cu navă «Vostok»-3.;. O convorbire prin rădiotelefon cu cosmonautul maior N." Sc. 12 VIII 62 & 4. «... prin radiotelefoniil instalat în maşină a fost solicitată o. alia autosanitară; cares-a îndreptat^ imediat spre comuna V., acordînd primul - ajutor pacientului. - R.l. 10 II 67 p. ;3; r v. şi dictafon, maxi-taxi, taxifurgonetă (din fr. radiotiUpkoney < rus; _ rădiotelefon ; ,.cf.’ engl.' radioteleSJiony/ Î)MN 1S65, OSRI i D;Tr: ; DEX# DN3).; .401 raid-anch£ti radlot«leMnlc,-ă adj. 1902 - Pri-vitor la radiotelefonie — v. radiocotnplcx, radiotelcfon (din fr, radioUlâphonique; L; DN3). ratfloteleghfdit, -ă adj.— Teleghidat prin unde elcctromagne-ticc — „Un dirijabil radiotcîc-ghidat destinat fotografierii de la mari înălţimi a fost pus la punct de compania niponă «Fudzi Seisalcusc&.** R.l. 8 . XII 75 p. 6 //din radio-* + teleghidat//. radloteîem£trlc,-ă adj. — Care aparţine radiotelcmetriei — „La bordul satelitului «Cosmos 5» a fost instalat un sistem radio-telemetrie cu mai multe canale şi dispozitive radioteliriice/* Sc. 29 V 62 p. 4. „La Havana a fost inaugurată o staţie radiotelemc-trică destinată recepţionării informaţiilor ştiinţifice culese de sateliţii artificiali ai Pămîntului/* Sc. 18 XI 76 p. 6 (din radio-telemetrie/ cf. fr. radiotâlimc-(riqttc, it.- radiotclemetrico; DN3). radioteodoHt s.m. — Radiogonio-metru care serveşte la* reperarea îu înălţime — „La observatorul din Constanţa; se instalează un -radiotcodolit destinat cercetării straturilor' superioare ale atmosferei/1 Sc. 12 III. 64'p. 5 (din germ. Radiothcodolit; LTR) DN3). radlotransmîslonfst s.m. — Persoană care asigură radiotransmi-Eiunea — „Alături de v el .se âflâ... radiotransmisionistul...“ Pr. R.TV. 9 V 63 p. 16 (din radio-5 •£? * tra>ismisionist). radloundă s.f. — - Undă electromagnetică — „Radiottndele spaţiale se vor reflecta la un singur post de recepţie... Acest uriaş radiotelescop va servi la rezolvarea mai multor probleme importante ca, de exemplu: formarea universului, astronomia extra-galaxică, natura radiogalaxiilor." Sc. 12' XI 64 p. 6 (din radio-' + undă . [electromagnetica], după engl. radio waves, germ. Radio• wellcn; AD; DT). ragazza s.f. 1979 (cuv. it.) — Fată (vînzătoare) — v. supercivilizare (pron. ragdja]. ragtîme s.n. (muz.; cuv engl. americ.) — Tip de dans inspirat din muzica negrilor americani — „Un roman al vremii cînd erau la modă ragtimc-urile sincopate ale lui Scott Joplin, iRagiimeb evocă perioada premergătoare celui din-tîi război mondial. Este, în saga în curs de constituire a Bicentenarului american, un capitol original, în care probleme sociale serioase sînt tratate într-un stil jucăuş.../* R. lit. 8 IV 76 p. 20 [pron. regtdim] (cf. fr. ragtimei D.Am.* D.Muz.). răld-anchltS s.n. — Anchetă efeo-tualu în diferite întreprinderi, localităţi etc. — „Raid-anchctâvim cooperativele din regiunea Cluj." Sc. 27 I 67 p. 3. „Raid-anchctâ în cîteva oraşe/* Sc. 28 I 75 p. 2j v. şi 29 I 67-p. 3 (din raid anchetă; FC I 48, H. Mirska în SMFC I 172, L. Seche în SCL 2/76 p. 204 i DEX)*' ralanti <402^ ralanti s.n. (cinem.) * >— Proiecţie în care mişcările apar mai lente decît în realitate ^ "... vivacitatea filmărilor, ingeniozitatea unghiurilor de filmare, folosirea inspirată a stop-cadrului, a ra-îentiuhii, g, filmărilor combinate, a combinării de culori Cu exuberanţe psihedelice etc."% R.L 20 V 77/p. 2 [scris Şi ialentî] (din . fr. ralenti / DEX — . alt : sens, DN3). râmură-ch^îe ^f. »- Sector (industrial) foarte important .această ramtiră-cllŞie â dezvoltării industria cânstructoare de-maşini.11 IJB, 10 X 70: p. j. t''____i____ famttrijor induslxiaîe-chz'ie<“ Şc. V .78 p. 6 (din ramură 4- rime). rarid s.m; — Unitate mouetară în . Republica Sud-Africapă „Salariul minimal al aiiicanilpr S6 situează între -6 si ll.rmzi§'s lună;" ■ Rj. 31 X ii p. 5; v. şi Sc. 10 IV SI p. 4 (din fr. ranăj Lj DN3). ranger s.m; (cuv. engl.) — Jandarm — „Escaladarea fortificaţiilor de la Pointe du Hoc.de către o ?unitate de w'angers:)>“ R.l. 7 VI 74 p. 6 [pron. r&i\ /Tappy s. „Potrivit;; documentelor "existente in cancelaria comunei^ .pentru prinderea unui şoarece " autorităţile \ plăteau 10 J'appy " (veche monedă elveţiană)/' * Sc; 2 II 77 p :5, răzătoâre-strecurătoăre s.f. (gosp;) ; Obiect de uz, casnic, qe ; serveşte atît ca râzătoare, cîfc ,j şi ca strecurătoare —. „Priviţi,. de pildă, răzătorile-strecurători din tablă albă." I.B. 8 IX 67 p, 1 (din râzătoare -f-strecurătoareJ. feabîlitâre : ,s.f. (arg. elevilor) „[Elevii spun] în loc de reexaml-v • nare, atunci cînd notei insuficiente îi urmează altă notă buna/ reabilitare (eşti reabilitat),“ R. lit. 19 VII 79 p. 9 (formal -din fr. rehabiliter). reacllmatizâ vb. I — 1*1 aclimatiza din nou1'— : ,r$e studiază/ ; de asemenea, posibilitatea oa Animalele născute hi * captivitate . sa fie re aclimatizate în-păduiile bnde au trăit strămo sii lor," { BA: 20 XI 75 p. ;6 (din re-•aclhndtizai DK3). r' " v realegere s.f — Acţiunea de a v feâlege şi rezultatul ei —• . ,;Un inăgar compromite alegerile . din -San SGguel-dcl Tigre (Columbia) j iii timp ce comisia niimăxa buletinele d£\>vot, patrupedul bagă /capul pe fereastră şi, plăcmdu^î • culoarea roz a buletinelor devot, le mănîncă . pc aproape toate... Acum-, e: nevoie de realegeri" ;; Săpt. '30 V3 72 p; 2 (din rcdlkgei DEX, DN3). ' realiză ,vb.: I. 1, A lucra, a -înfăptui,, .a efeoifcaa'\— ;„Unv:grup / de cercetători francezi'■> şiTa ; .pro- ' pus construirea unuioraş în; :mi- : matură in ‘bare toite velemeritele,; ^MB; )reaIizaie pe %ază de materiale ^ plastice/1 Sc. V3 XÎI >66 403 rcbusist p. 4. „La noi s-a organizat o reţea oncologică şi priri intermediul ei se realizează depistarea precoce a celor bolnavi/' FI. 2 VIII 79 p. 9; v. şi afiş-panou (1962), jotodocumcntar,recuplare, construc-fic-montaj, corelatron. 2. —A produce, a fabrica, a confecţiona — „La labrica dc încălţăminte şi mase plastice «Victoria » din Timişoara sc realizează un variat sortiment de produse/' Rl. 7 XII 66 p. 1; v. şi terilen(ă) (1960), metrol, piesă gigant, termistor, fcr-mocontr act abil, rotisor, rclotin. 3. — A alcătui, a elabora — „Emisiune concurs realizată de Redac-. ţia pentru tineret** Pr. R.TV. 4^10 VII 71 p. 7; v. şi pnenmo-cnccfalografie. 4. — A stabili — „La Opera din Bucureşti comuniunea dintre public şi scenă se realizează încă de la primele *arii/' Cont. 10 XII 65 p. 7. 5. - A publica — „Se va edita un ghid ol oraşuluî Bucureşti şi se vor realiza materiale de popularizare a obiectivelor importante din acest punct de vedere/* I.B. 18 X 66 p. 3. 6. — A duce la capăt, a duce la bun sfirşit — „Propu-nindu-nc tema acestei anchete, am bănuit de la început dificultăţile . de a o realiza: vastitatea ariei 'sociale şi bogăţia practic inepuizabilă a aspectelor con-cretc/* Sc. 30 XII 65 p. 7. 7. —A lua—v. reportaj-interviu (1974). 8. — A picta — „La Londra, la galeriile Sotheby's, Picasso a înregistrat.. un succes personal — natura moartă: «Sticla de vin», realizată in 1925, a fost. adjudecata de un cumpărător elveţian, pen- tru o jumătate de milion lire sterline.'- Rl. 5 VII 79 p. 6. 9. — A concepe, a imagina — v. $itografie ( 1975). 10. — A scrie — v. reportaj-anchetă (1972). 11. — A înţelege — „Abia noaptea, în tăcerea hotelului, putem realiza locul înalt şi incomparabil pe care l-am cercetat/* R. lit. 10 V 79 p. 24. tJRealizam că acţionaseră cu bună-credinţă şi nu înţelegeam de ce erau reduşi la tăcere/* FI. 2 VIII 79 p. 9 (din fr. rialiser; sensul 11 calchiat — şi în fr. — după engl. to realize; FI. Dimitrescu în RRL 4/75 p. 333—336; DN, DEX, DN3 -unele sensuri). realizat6r,-toâre s.m.f. — (In special la radio, TV, film, teatru) Persoană care* conduce operaţiile de pregătire şi de înfăptuire a unui spectacol, a unei emisiuni etc. — „Realizatorul- actor va dubla vocile lui Don Quijote şi Sancho Panza/' Cont 30 IX 66 p. 5. „Şi după ce realizatorii principali ai programului .r. şi-au petrecut nopţi întregi pe, platouri, alături de alţi realizatori, după ce alţi zeci de interpreţi au cîntat, dansat şi spus bancuri «vesele», venim noi... şi începem disecarea/* Săpt. 10 I 75 p. 6; v. şi Cont. 22 III 74 p. 10, 14 IX 79 p. 4, carte-film (din fr. rialisateur; DN — adj., DEX, DN3 — alte sensuri). re bus ist,-ă adj. — Referitor la rebus — „49 expoziţii rebusiste vizitate de 16400 persoane." vfebusîst -R.l. 13 IV;. 77 p. 5. (din■'rebus -ist). recalifică vb. I — A se jpregăti în vederea unei noi câlificari profesionale — „Reciclare, recalificare, policalificare.,. Meserii, apar, dispkr, se transformă,, slujitorii lor 'se., recălijică, pentru a ţine pasul cu evoluţia ştiinţei şi tehnicii." * Săpt. 12 III 71 p. 4 . (din re- + califica; SMFC II 74, FC ÎI 2053 . DEX, DN3). recalificare s;î. 1971 — Pregătire în vederea obţinerii urieiC noi calificări — V; recalifica (din recalifica; -DEX, DN3). recesitîne s.f. — Stagnare, scădere: temporară- a producţiei, a vinzării etc. — „Perioada de recesiune prin care trece în prezent economia americană âr urma sa se prelungească;. pînă la ; mijlocul anului viitor." Sc. 8 XII 74 p., 4. „Femeile continuă să rămînă primele victime ale - recesiunii ." Sc. 5 II 77 p. 6. „între aceste fenomene [numeroase sinucideri] şi recesiunea “economică din Ja- 1 ponia există o ştrînsă legătură." Sc. 7 1 78 p: 5 ' (din,fr. recession, engl. recession; PR 1959; D.Am.j DMM; DEX, DN3). reciclâre sdAl* —.'Perfecţionarea' pregătirii .specialiştilor formaţi intr-o perioada. anterioară pentru a se adapta - cerinţeldr actualităţii 'tehnipo-şţiinţifice —„Reciclarea readaptarea: organizată a., cunoştinţelor de specialitate în ?-xâr“ 'port cu necontenitele progresă' ale ştiinţei, tehnicii şi ctriturii contemporane (iiu ,; ne-ăm permit ■ ■ sa propunem o: definiţie, ci doar, să încercam, explicarea iâcestei ( noţiuni)9 — a' devenit ;. o.^necesitate obiectivă în orice ţâră/ dat mai ales înţrruna. cu un ritm -' de dezvoltare T.atîţ de accelerai cum este. Roinânia ~ sdcmlistă.* R.l. •? II 71 p. l;,v. şi Cont," 5 X; 79 p. 3> postuniversitar recalifica. 2. „Reciclarea automobilelor. în condiţiile periurieu de materii prime; «reciclarea*; respectiv reintroducerea în" circuitul productiv a automobilelor uzate, s-a dovedit o bună metodă de Recuperare a unor importante cantităţi de diferite metale../* Sc, 29 III 77 pi 8^ „Reciclarea (reintroducerea în. ciclul productiv a deşeurilor)^ ar trebui să devină un principiu axial al economiei." Sc. 7 X(78 p. 5; v. şi R:l. 14. yIII 80\p., (din recicla; cf. fr; râcyclage engl. .rccycle, recycling; DMN sensul 1, 1960, DMC .sensul 2, 1963, BD, sensul 2, 1970; DT, DMM; DEX, DN3 - sensul .1)., v V ^ - rccitâl-spectâcol s.n. —; Spectacol constituit' dintr-un recital; „în această seară, la Buzău> va avea loc o'manifestare, a studioului de poezie din localitate. Este vorba despre retitalul-spectacbl.;«Sînt su-y., flet din biletul .neamului.. meu»." Sc. 29 ;XI 71 p. • 2.. (diii recital ^ spectacol). : ;v "'-v recognoscîbn,-ă .'adj. — Cara^; poate/ii recunoscut; — .: V,Eşcher/ şe bazează jpe; un; principiu 400 redlnienslonire rativ abstract, dar. concretizează şi tn araţi vizează»... compoziţia, folosind clemente figurative, Stilizate, totuşirecognoscibile" R. lit. 2 V 74 p. 21 (cf. it. riconos-€ibiîe;pm). reconverslrine s.f. (ccon.) -- Adaptare la noile condiţii economice — MRcconversiunc. Arabia Saudită, ţara care posedă cele mai mari rezerve petrolifere din lume, sc gîndeşte încă de pe acum cum să economisească aceste rezerve/' Sc. 22 IV 75 p. 6 (din fr. ricon-Vers ion, engl. rcconvcrsion; PR 1945; DT; DMM; DEX, DN3). rcconvcrtî vb. IV 1978 — A retransforma — v. geosincron - (din fr. reconvertirj PR sec.''XX; DT;.DN3). - rec6rdlng s.n. (tehn.) — înregistrare fonografică — „Se poartă' moda trecording »." Săpt. 5 XII 75 p. 8 (din engl. recordttig; DN3) ~ - %• recordlst,-! adj. — Care dă o producţie record — - „I.B. este îngrijitorul-mulgător al unui lot de 12vaci record iste. in acest lot.sînt şi vacile Ada (cu o producţie record de 12 056 litri lapte la-lactaţia a^doua), Nina (8 401 litri la prima lactaţie). R.l; ...21.11 77 p.-5 (din record -ist)* rcctosc6p s.n.» 1964 .(med.) Aparat cu care se examinează rectul — v. csofagoscop (din fr. rectoscopc; DM; DN3). recuperabllitâte s.f." — Caracterul -a ccca ce este T recuperabil — „Datele' indică printre materialele cii indicii- de ~*rcciiperabilitate t cele mai ridicate — prin,prisma valorii nete ce se obţine la tona de deşeuri — metalele neferoase, > hîrtia de calitate superioară, cauciucurile..." Sc. 18 IX 11 p. 5 (din recuperabil + -itate). recuplârc s.f. (Despre navele cosmice) „Ora 23,35. Rcciiplarca a reuşit perfect! La centrul de la Houston au fost însă cîteva minute de «suspense», datorită faptului că joncţiunea s-a realizat în timp cc modulul şi nâvâ-mamă se aflau în partea invizibilă a Lunii, ceea ce .a provocat deteriorarea comunicaţiilor radio." Sc. 22 VII 69 p. 6 (din re-+ cuplaje/ cf. fr. rattachementj DT). redăcfor-îemăle s.f. — Redactoare — „Scrise numai de reda*-tori-femei, cele două noi reviste vor da prioritate informaţiei, comentariilor, anchetelor şi interviurilor cu şi despre femei.* Sc. l IL 78 p. 6 (din rcdactor Ş- - femeie). redecontamînâre s.i. — Acţiunea de eliminare repetată, a radioactivităţii unui material —(Re)-decontaminarea navei' astroriau-v ţilor/' Emisiune radio,- 24 _VII 69 (din re- decontaminare ). redinienslonâre s.f. — Acţiunea de a redimensiona şi rezultatul ei — „Colectivele de muncă din Alexandria 'desfăşoară o: intensă activitate de rediw.ensionarc ’» //, redJmensionâre 406 unor produse... R.l. 24 II 77 p. 5 (din redimensiona ; DN3). rcdingotât,-ă adj. — Evazat — „Croiala lor [a paltoânelor] va fi uşor redingotatâ “ Mag. 29 X 66 p. 6 (din redingotă -fr -at). reîerât-sint6ză s,n. — Referat care sintetizează — „[Editorii] an întocmit un refer at-sinteztz. Gaz. lit. 6 IV 67 p. 6 (din referat -fr sinteză).' vreflectorîză vb. I (circ.) — (Despre lumină) A se răsfrînge — „Buton reflectorizant cu şurub pentru fixarea numerelor de circulaţie. Acesta reflegtorizeăză puternic orice fascicol dle lumină, contribuind la siguranţa circulaţiei/* R.l. 3 III 71 ,p. 4 (din engl. to reflectorize). reflectorizânt,-ă (circ.) — Care are proprietatea de a reflecta lumina — „în bătaia farurilor, semnul de circulaţie capătă o strălucire neobişnuita.... Secretul semnalului luminos? "UnT material plastic pe suprafaţa semnului, de circulaţie, devenit ~_jpentru a 0 folosi termenul de . specialitate — «indicator rutier reflectorizant»" Sc. 21 IX 65 p: 1. „Verificări şi la claxon, faruri, ..capacitatea de încărcarea bateriilor de acumular toare, existenta • triunghiului ?v-flcâorizantr LB.' 12 IV 74 p. 3. .iar. marcajul de cel mai 'modern şi eficient tip (cu rn^cro-bile reflectorizante) s-a extins pe circa 14000 kilometri." . RJ. 10 II ,77 p; li v.vşi Cont. 1 VIII-67 p. .9; vv şi câtadioptru, micro- bilă, reflectoriza. (din reflectoriză/ 'DEX, DN3). , reflectoterapfe s.f. (med.) — ‘Tip de-metodă terapeutică ba;zat _ pe utilizarea anumitor reflexe — „După cercetările efectuate la Institutul pentru reflectoterapie din Moscova s-a ajuns la concluzia că acupunctura poate constitui un mijlop eficient bentru combaterea fumatului.'.' Sc: 27 V 78 p. 5 (ci. ir. rSflexothirapie] DEX, DN3 — teflexbterapic). refIexog£fl,-ă adj. (med.) — Care determină sau. intensifica un reflex —^„Stimulo-terapia cutanată — cunoscuta sub denumirea de acupunctura — este o metodă vde tratament care obţine efectul dorit prin iritaţia anumitor puncte şi zone reflexogene ale pielii. Efectul , şe obţine printr-o serie de reacţii nenro-endocrine ?i humoralo, tinzînd să resta-dlească ‘echilibrul funcţional ral organismului dereglat de boală," I.B. 23 VII 69 pV: 3 r(diri fr: ri- -flcxogbne; DZ; DEX, DN3). rcfolosîWi;-ă adj. — Care poate fi utilizat diir noii — „Pentru popularizarea unor proiecte-tip fefolosibile etc., ar. fi bine .să ...se editeze un buletin..'/' Sc. '26 X 61 p. .3 -(din re- 4* folosibil). , refântă s.f. Yfranţuzism) —, Refacere — „ÎMu era nevoie de o refbntă, deoarece In versiunea ei iniţială .dramatizarea, este- remarcabilă/' ,R:l-25 VII 75 p.;2 (dia. ix.^îcfonte). ' ^:r:: 407 regfzor-producător rcfrlşâ vb. I (franţuzism) — A împrospăta — ateliere pentru rcfrişat îmbrăcămintea, călcat pălării ctc." R.l. 24 I 73 p. 5 (cf. fr. rafraîchir). regâl s.n. (livr.). — Cadou — „Cu greu se pot găsi cuvinte de mulţumire şi apreciere pentru cci ele la televiziune care duminică între orele 18 şi 19 au oferit celor mici un adevărat «regal» telel" Săpt. 2 IV 76 p. 6 (din it. regaloj cf. fr. rigal; DN — alt sens, DEX, DN3). rcgîzor-act6r s.m. — Actor care face regie — „Stimularea actorilor spre regie, promovarea de regizori-actori cît mai numeroşi/1 R.l. 8 II 67 p. 2. „... un regizor devenit regizor-actor, un regizor-actor scenarist../* R.l. 11 II 77 p. 2 (din regizor + actor). regfzor*art(st s.m. — Regizor de înaltă calitate — „Cel dintîi . act de. creaiie care îl validează pe regizorul-artist este selecţia interpreţilor/* Cont. 17 II 67 p. 5. „Aici sc vede clar că a lucrat şi gîndit un regizor-artist/' R. lit. 14 XI 74 p.. 16 (din regizor rj? artist), i. regfzor-auttir s.m. — Regizor care scrie texte literare (drama, tice) — „Nimeni nu-1 înţelege pe băiat, nimeni riu încearcă să s6 apropie de el (nici chiar regizoruU autor) şi el rămîne singur, singur/* R.l. 7 X 73 p. 2 (din regi-tor + autor). regfzor-culfse s.m. — Regizor de culise^ — „Teatrul C. Nottara anunţă concurs pentru un .post de regizor-culise.'* I.B. 1 XI 61 p. 4 (din regizor [de] culise). ţegfzor-fem^Ie s.m. — Regizoare — „La Paris a avut' loc primul festival al filmelor realizate de regizori-femei/' Cinema 4/74 p. 17 (din regizor + femeie). regfzor-operatdr s.m. (cincm.) — Regizor care este şi operator al filmului — „Regizorul-operator D.T. face prin acest film încă o dată, şi dovada calităţilor care l-au consacrat, colaborînd aicî cu operatorul M.P.“ Cont. 26 V 78 p. 8 (din regizor -|- operator). rcgfzor-pedag6g s.m. — Un regizor cu calităţi de pedagog — „Aici e cît se poate de necesar acum regizorul-pedagog sosit, nu pe fugă, ci cu intenţia de a lucra realmente cu colectivul în bună parte rutinizat.** Cont. 11 XI 66 p. 4. „Fără îndoială, piesa de rezistenţă a colectivului continuă să fie «Azilul de noapte», spectacol creat acunf mai bine de 15 ani de cunoscutul regizor-peda-gog L.S. Vivicn/' Cont. Io XI 74 p. 9 (din regizor -f- pedagog). reglzor-producjit6r s.m. — Producătorul de film, care semnează şi regia filmului — „Filmul pe care îl pregăteşte acum regi zorul-pro-ducător St. Kramer se inspiră din ...** Cont. 2 XI 62 p. 5. „Producă-torul-regizor şi regizorii-producă-tori.*' Cont. Io XII 70 p. 5 (din regizor -ţ- producător). regizor-scenâirişt re gîzor-s eenarist s.m. —; Regizor care semnează scenariul unei piese - de r teatru, unui film eţc. — „In^ tenţia regi zorului-scenarist- A.S. • a fost aceea de a; crea mai degrabă o comedie amară decît una plăcută." Cont. 12 IV 63 p.w 5. „Coincidenţă ? Reproducere involuntară din partea regizoruhii-scenarist? Probabil şi una şi alta. Viaţă şi rampă 'se împletesc,. ; se întrepătrund." R. lit. 21 X 76 p. 17 (din Vegizor scenarist). fegîzor-scenogrâi s.m. — Regizor care se ocupă şi cu scenografia — „Este admirabil dirijată punerea în scenă a regi zorului-scen-ograf român Li viu Ciulei." R.l/4 VI 74 p. 24 (din regizor -Jr scenograf); regulanicnt-câdru s.n. — Regulament cu caracter general „Rcgulamcntul-cadrxt privind răs-‘ punderile; organizarea, funcţionarea şi dotarea cluburilor de. performanţă." Sc. 22 XII 77 * p. 5 (din regulament + cadru). rehidiratâre s.f. — Reechilibrarea substanţelor lichide într-un organism deshidratat— „Grupa sanguină nu a putut fi însă stabilită, .fie din cauză că substanţele care o determină dispăruseră, fie căau fost îndepărtate prin procesul de; rxhidr atareSc; 21 VII 73 p; 6 ~ (din re- hidratare; DZ). rejucăre s.f, (în sint. meci reju-care; sport) — Partidă -jucata in întîlnirilc de cupă în cazul în. care echipele au terminat, un meci; anterior îa / egalitate/'--'' „în meci 'rejucare contînd pentru optimile de finală ale «Cupei" ligii engleze» la fotbal, echipa Tottenham Hotspur a; învins cu scorul de 2-0." R.I. 26 XI 75 p. 5: (din re- + jucqre'r). :- relăţie s.f. 1977 (circ.) — Traseu —. v. vîrf (formal din fr; relation, it.. relazione ; DN, DEX, DN3 alte sensuri). reIaxog£n,-ă adj. 1979 (med!) — Care. produce relaxare — v, stimuloterapie //dihv relax, & -gen//. relecturâ vb. ‘I (semidoct) —‘ A reciti — „A relecturâ \ istoria, a aflai în faptele ei ideile -scrierii unor noi opere, înseamnă... pre- ~ ţuire faţă de paginile inspirate, nemuritoare ale înaintaşilor." I.B. 19 176 p. 5 (din W + lectura). relecturâ s.f. — Recitire, a două lectură — „G.S. mi-a,Vprdmis o; relecturâ atentă.../;-.. R. lit.^ 5 .-s.XI 70 p; 20. „Junul premiului anual pentru roman Goncburt s-a reunit la 1~ octombrie după ce s-au făcut «lccturile de vacan^ ţă>>, în total 174 de roma:ne. S-au alies 24 de cărţi' pentru «relcctură»;' Rrlit. 17 X 74 p,23; „M.D. tîştigă la relcctură, senzaţia, prospeţimii -se păstrează intactă." R. lit: 20 VII 78; .p; 2 (din re-lectură; cf. ;fr. rtlccture). reHiî ş.ri. (text.) „Relih ester denumirea 'ţesăturii destinată • = unor astfel de* huse, realizate din fire rentabilizare de in şi de relon, rezistenta, neşi-fonabilă şî cu un aspect plăcut/' EU.24 XI 66 p. 4 (din rc![o)î] + .**})• re!6n.s.n. 1960 (text.) — Tip de fibră* sintetică — v. clcctro pluşat, reţin, rclotin (după nailon, cu iniţiala de la România; LTR, DC; DN3). relon ist s.m. (text.) — Lucrător la fabrica de relon — „Oraşul rcloniştihr." Sc. 15..XI.JS0 p. 1 (din rclon -f -ist; DN3)' retonitx s.n. (text.) „Au început sTi sc producă la fabrica «Tînăra Gardă» bluzele, scampolourilc, jachetele* şi cămăşile bărbăteşti din rclontcx, un fir sintctic, subţire, vopsit în tonuri calde/' Sc. 16 XII 65 p. 5 (din relon 4* Ux[til]), retotfn s.n. (text.) „Colectivul fabricii Pavel Tcacenco din Capitală a realizat noi modele de ciorapi din -rclotin (combinaţie de fire'.relon şi bumbac mercevizat)/* Sc. 22 1 61 p. 1 (din rclon; LTR; DN3). remake s. ri. (cincm. j anglicism) — Ecranizare nouă a unui film-turnat mai demult -- . „Industria mondială a filmului practica, pe scară largă, crcmalc o-uri după opere sau scenarii'de prestigiu/* ’Sc. 28 "IX 74 p. 4. „«Regina africană frumosul film al lui Hoiiston închinat curajului şi speranţei, va fi sursa unui rcmakc pentru televiziune/' I.B. S IV 11 p; 2. „Adevăratul zel compa* rativ al stagiunii s-a manifestat in cele două cicluri magistrale caro au travcrsat-o: Variaţiuni pe aceeaşi temă (... remahc-\\Y\) şi Premiile de la Cannes/* R. lit. 13 IX 79 p. 17; v. si 11 VIII 75 p. 3, 20 XI 75 *p. 17, Cont. 31 XII 76 p. 12 [pron. rirnâic] (din engl., fr. remahej PR 1945; DN3). * remantadîn s. (farm.) „In R.S.-S. Letonă a fost creat şi experimentat un nou medicament contra gripei. Folosit în scopuri -profilactice în anul 1976, medicamentul, care a primit numele de - Rcmantadin, a permis evitarea epidemiei de gripă 111 republică." Sc. 13 IV 77 p. 4 (cuv. leton). remorcâbll,-ă adj. 1970 — Caro sc remorchează — v. sară ri fă (din rcmorca + remorcă-camping s.f. — Vehicul pentru camping, tras de un vehicul cu motor — „Coop. Prceizia din Arad a început construcţia unor rcmorci-camping, atasabilc la autoturismele de tipul şi mărimile existente în ţara noastră/* Sc. 7 II 67 p. 2 [pron. remorcă chfmpir.g] (din rcmorcâ 4- cam-pingt după fr. rcmorqitc de . camping; D.Tr.). renegoeltfre s.f. — Negociere repetată — „Cartea Albă privind rcncşocicrca aderării Angliei la C.E.E/‘ Sc. 28 III 75 p. 6 (din rc- 4- ucgocicrc). rentabilizâre s.f. — Acţiunea de a face rentabil — ^Întrunit ieri rentabiHzăre '410' după amiază, Colegiul: lărgit ’ al Ministerului Comerţului a anal>' zat modul în care s-a desfăşurat ptnâ acum în întreprinderile din subordine acţiunea de rentabilizare." R.l. 8 III 67 p. 3 (din rentabiliza; cf. fr. rentabilisaiion/ DMN 1969; DN3). Teologie s.f. (fiz.) „Reologia studiază deformarea şi curgerea unor materiale care au proprietăţi complexe; de exemplu, în anumite situaţii ele se comporta ca un corp solid, iar în alte situaţii ca nn corp fluid." Sc. 30 XI 63 p. 4 (din fr. rhâologie; ci. engl. rea-logy, germ. Rheologie, rus. reo-loghiia; PR 1943; OSRI; LTR, DC, DTP; DEX, DN3). reomStru s.n. (fiz.) — Instrument pentru măsurarea proprietăţilor teologice ale materialelor;— „Avantajele invenţiei: > [vis- . cozimetrul «Lari »] elimină total importul de rheometre, poate fi utilizat direct la sonde..." R.l. 2 IV 74 p. 5 [scris şi rheometru] (din fr; rhiomtire; cf.: engl. rheometer, germ. Rheometer, rus. reometr; DTP, LTR; DEX, DN3). repansât s.n. (text.) —^Repararea: defectelor la ţesături — „în atelierele de repansai abia ai loc să calci din cauza valurilor de ţesături." Sc. 26 III 61 p. 3. reper s.n. (tehn.) — fiecare"dintre elementele componente aîe unui obiect tehnic complex — „Un mare număr de* repe4'e care se Tea-* lizează din mase de presare polies- tence (sikirex-premix), fabricate; pentru industria constructoare de: maşini, electrotehnică, transpor turi etc., .materializează cerceta- . rea ştiinţifică românească în do* ? meniul înlocuitorilor." R.l. 11 II 76 p. 3; v. şî 3 IV 81 p. 5 (din fr. repere, rus. reper; DTP, LTR;. DN, DEX — alte'sensuri, DN3). repertorial,-ă adj. (teatru)/ — Privitor la repertoriu — „Am adresat cîteva întrebări cu pri->, vire la programul artistic al ; teatrului, criteriile selecţiei repertoriale...." Sc. v14 XI 70 p.; 4. „Selecţia repertorială, apelul la ; partituri celebre a dovedit că interpretări de elită... întrunesc / întotdeauna adeziunea .? unanimă --a publicului." Sc. 2 III 71 p. 7. „Teatrul «Ion Vasilescii» ridică ştacheta repertoriala prin; asemenea piese care nu merita să ,; rămînă doar amintiri." Cont/ .18 . ^ I 73 p. 4 (din engl. repertorial V. Gutu' Romalo C.G. 206—207,4 237, I.’ Iordan în SCL 4/64 p. 413; DN3). > \ V repertorizâ Vb. I — A înscrie în- r tr-un repertoriu, a înregistra — . „Un aparat destinat să weperlo-rizeze», pe cale matematică, atît culorile cîţ şi nuanţele lor, a foist, prezentat la salonul 'de inovaţii «Inova '73> de la Paris". R.l. 22 VI 73 p. 6 (din repertoriu -f : -iza; cf. fr. ripertorief), replică s.f. 1* (artă) — Copie, reproducere a .unui original —/ „Statuile respective urmează sâ. -f ie înlocuite cu ţepii ci ~~în cu rs . de realizare în atelierele din 411 reporWJ-po£m Londra ale lui British Muscum, utide sc âeţln mulaje ale originalelor...*' Sc. 23 X 76 p. 5; v. şi R.l. 15 XII 80 p. 6. 2. (geol.) „[Cutremurele] au fost urmate dc rcpîici în general slabe, rcplici care s-au înregistrat şi dc această dată în noaptea dc 4 spre 5 martie/' Sc. 6 III 77 p. 2. „Re-plicilc — mişcări tectonice ulterioare acestor seisme de marc adîncime şi foarte puternice — apar la “scurt interval, în succesiune, avînd o mica* intensitate/' Sc. 10 III 77 p. 5. „în urma principalului cutrcmur înregistrat duminică dimineaţă au avut loc rcplici cu intensitate dc poste 5 grade pc scara Mercalli pînă \n dimineaţa zilei dc 16 aprilie/' Sc. 17 VI 77'p. 6; v. şi R. lit. 16 VI 77 p. 8 (sensul 1 din jr. râpliquc, eugl. rcplicaj DEX, DN3 — sensul 1). fiplică-chtie s.f. — Rcplică foarte importanta — „O rcbUcă-chcie a lui Branqoveanu." R. lit. 13 XI 69 p. 25. „Două rcpliei-chtic pentru înţelegerea lui Play Strind-berg..." Cont. 11 III /I p. 4. „Nu putem şti totdeauna, sub specia vieţii, cinc c locatar principal şi cine tolerat — spune una din rcpUcilc-chtic ale piesei/' Sc. 28 1 77 p. 4 (din replică chcic; A. Giurescu ilf.G. 33). feţortâj-anchlti s.n. — Reportaj sub formă de anclictă — „Remarcăm, dc asemenea, paginile memorialistice- semnate de M.P...* si re'Portajitl-ancJtclâ re. -alizat de S.P." Cont 24 III 72. p. 3. „Următoarea rubrică, o rubrică menită să ne dea speranţe... în cea mai marc parte realizabile' aşa cum am putut constata urmărind report ajitl-an* chctă al emisiunii Magazinul femeilor." Săpt. 27 VI ‘75 p. 6. „Cc e nou in salonul dc pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti — report aj-anehetă dc R.G/* Pr. R.TV 13 I 77 p. 10; v. şi Săpt. 26 III 76 p. 5, reportaj-in-terviu (din reportaj anchctă)i reportâj-estfu s.u. — Reportaj cu calităţi de eseu — „Povestirea este mai mult un reportaj-cseu Cont. 25 VI 62 p. 3; v. şi repor-taj-interviu (din reportaj -f eseu). rcportâj-inlerviu s.n. „Unul din ultimele numere ale revistei «Esquircfc publică... un tepotiaj-interviu cu prolificul scriitor american Tennesscc Williams/' Cont. 17 XII 71 p. 10. iugoslavul B.TC, membru în biroul F.I.D.E., a realizat un reportaj-interviu în care cpersonajul central K... face unele mărturisiri interesante !>/' Săpt. 15 III 7*4 p. 14. „Reportajul-poem si reportajul-monografic, reportaj ul-eseu şi reportajul anclictă, reportajul-cvo-carc şi reporta iul-dialog, repor-tajul-'intcrviu şi reportajul sociologic, iată numai citeva din tipurile dc reportaje prezente/* R. lit. 2S XI 74 p. 17 (din reportaj + interviu). reporiâj-poeni s.n. — Reportaj cu calităţi de poem — „Marile rc-fortajc-pocnie [ale lui Geo Bogza]/* feportă]-podm Cont-18 IX 64 p. 3pv'-şi&epof-taj-interviit (din. reportaj' 4: repCfter-îotogrâf s.m.,1975 —Reporter care execută fotografii — v.artist-fotograf (din reporter fotograf). rcp6rter-operat6r . s.m. (cincm.) — Reporter căre este şi operator —‘ . „LenatT şi -Banatul. 175 ..de ani de la naşterea poetului. Documentar în colaborare cu F.L. şi N.B.j reporter-operator I.E." Pr. R.TV. 12 VIÎI 77 p. 12 (din reporter operator)\ ' repfirter-prozatfir s.m. — Reporter care scrie proză — „Prozatori reporteri şi reporteri-proza-tori scriu pagini :de notaţie di-, rectă sau divaghează inspirat în-ţr-o eseistică de bună calitate." R.l. 18 li 67 p. 2 (din reporter ^ prozator). " reportofon s.n. — Magnetofon „ al. reporterului — „Tovarăşe Lau-renţiu Fulga, ce părere aveţi de filmul lui Mitiu faţă în faţă &u cartea dv. ? Lâurenţiu’ Fulga, jfefuzînd reportofonul: oferit, ^ prefera să-ini dea., răspuns scris." Şăpt. 28 IX 75 p. 4 //din repor-[fer] [magneto]fonl/. reprint s. (cuv. engl.) — Retîpă-jfire - ■■„A început publicarea iinui treprini», şi anume. Cartea cu poze pentru copii, apaniţă la; Weimar, îri vremea "lui Godthe." fGârit., 10. III: 78 p., 12;i [prbn. Jitiprlhf}* reprograîie s.f. (t6hn;) , grafia în ;pericol; Âu trecut paje^ vremurile; Jmrie- ale. tehnicii Âei r fotocopiat acte'?... • :Prin generali-zarea folosirii acestei descoperiri, uriaşa industrie a «reprografieix: (ştiinţă sau iehnica reproducerii). este ameninţată^ -cu .dispariţia. • La primă Vedere pare surpririza-; tor, că tetinica 'anticopie a:' fost: pusă la punct tocinai de - către «Râiik Xerox >>; societatea căreia' îi revin 60 la sută' din profiturile industriei mondiale a reproducerii-documentelor." . Sc; 14 XI 74 p: 6 (din fri r&prographie, . erigl.; reprograptiyi DMN 1963; BD 1967). j reptilă monetâră sint. s- 1976 ţfec. 'pol.,- .fin-.)' — Limită- a fluctuaţiei cursului bancar pentru un ansamblu anumit de monede^— v. şarpe monetar //din reptilă 4 tnoitetară//.~ reradiâ vb;.;I~-A retransmite (semnale radio sau de televiziune) —v . „ Semnalele ‘; de .televiziune emise:: de staţiunea din Andover v\(sta-, tul Mame, ŞTJÂ) au fost .recepţic> : nate-pe satelit; şi,î după :p preav' labilă '' amplificare, /"ele :\au iosV reradiate catre .'staţiile cbrespon-dente din r Europă." .Sc."4 Vii) 62 p...3 (ăm:{fe- ^ radia):* resortisănt.Silii, (jur.) • Persoana căreia un>ştat; pe- b^ internaţional,- îi acordă protecţia ;sâ „Autbriţăţile guyernamenf tale âle Lăos-ullii au dispus dizo)-•;-vâreava două organizaţii reâtţib-: y nare dfti această ţară. Este vorb?7: de aşa=■iiumita, «asociaţie^ reslaurint-hoteişcoâii i tisan(ilor chinezi», fondată. în '1952 dc interpuşi ai regimului din Ţaiwan,-şi de aşa-zisa XII 79 p. 1. 2. (impropriu) V^- (Ultimă)* oră — „Ştiri de ultim " respiro "referitoare la mode/* ; Săpt. 23 I 76 p. 8 (din it. respiro). f: rcspiromltru s.n. (med.) „Prof. .£ E.W.13. dc la Universitatea din v Columbia Britanică (Canada) a j : pus la .punct un «respirometru t>, r aparat care permite modificarea artificială a presiunii atmosferice pentru adaptarea atleţilor la. altitudini mari/4 Sc. 4 III 67 p. 7 II probabil din respiro «£* -metru, după model engl.//. restaurânt-berărie s.n. — Restaurant in care (ca băutură) sc serveşte mai ales ori exclusiv bere — „In -1955 — 1956 acest restaurant-ibcrnric a fost in întregime renovat." Cont. 10 III 67 p.. 7 (din restaurant berărie). ţestaurânt-cabână s.n. — Restaurant amenajat intr-o cabană — „Avem un rcstaurant-cabauă în pădurea Adîncata care este nc-rentabil." Sc: 11 XII ,67 p. 2' .(din restaurant cabană )% restaurânt-cantfnă s.n. — Restaurant cu profil dc cantină — „TAPL Bucureşti nc-a anunţai ieri ca a deschis in localul fostului rcstaurant-cantină din str. Lipscani un nou restaurant cu autoservire, prevăzut cu o linie modernă". R.l. 24 II 67 p. 3. „Ar fi mult mai nccesarc restdur ante-caniint" Cont. 26 II 74 p. 9 (din restaurant cantină ). restaurănt-chcrhană s.n. — Restaurant cu spccific dc cherhana — „Dc curînd, pe malul lacului Siutgliiol s-a deschis acest nou rcstaurant-chcrhana” R.l. 25 VII 69 p. 2 (din restauran t + chcrhana)M restaurânt-crămă s.n. — Restaurant cu'' spccific dc cramă — „La subsol se va amenaja un rcstaurant-cramă cc va fi legat do un alt restaurant care va funcţiona la parter". Sc. 2 IV 7S p : 5 (din restaurant -fr cramă). rcstattrănt-grădină s.n, — Restau-' rant cu grădină — „La cunoscutul, greoiul şi ctc., ctc. restau-rant-grădina * «Mioriţa *, cînd o sare nu-i mălai../' Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din rcstaura)tt ^ &r&m dină ). restaurânt-hotcl-şcoâîă s.n. — Restaurant şi hotel cu rol do şcoală — „«înfiinţarea complexului ircstaurant-hotcl-şcoală Viilor» are un scop foarte precis: practica elevilor să se desfăşoare sub supravegherea instructorilor, ih condiţii identice cu Cele existente în reţeaua dc deservire/' I.I3. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant 4-hotel, •+* şcoală)r restaurânt-ospătărfc s.n. — Restaurant cu ' specific de birt' — „La Călăraşi şi Alexandria s-a deschis cîte un restaurant-ospă-tărie“ Sc. 8 V .62 p. 1 (din restaurant 4*- ospâtărie). restaurânt-jpensltine s.n. — Restaurant cu specific de pensiune — „Unele resţaitrante-pensiune refuză să servească elevilor masa de prînz." I.B. 20 X 69 p. 1; v. şi cedinărie-cbfetărie. ' (din restaurant & pensiune). restaurânt-terâsă s.n. — Restaurant pe terasă — „La punctele de îmbarcare au fost construite două rest aur ante-terasu de toată frumuseţea, din sticlă şi masă plastică."’ Sc. 24 VII 63 p. 3;v. şi I.B. 19 V 67 p. 1 (din restaurant +♦ terasă)., rcstaurănt-zahană s.n. — Restaurant cu specific de zahana; —, „La reştaicraiitul-zahana r .«Bum-beşti» ain făcut cunoştinţa cu cîteva inovaţii (nu prea noi, e drept) în materie de' măsură: coniacul — cîntărit - cu... ochio- • metrul." I.B. 13 XII 73 p. 3 (din restaurant + zahand). reşapât,-ă adj. 1975 — (Despre cauciucuri, anvelope) Care a fost supus reşapării' v. 4ipodiinen-siunti V." şi Cont. 31 V 80 p. 10 (din fr. rechapi; -DN3). r£tro adj. inv. —1 Care marclieaza o întoarcere (reluînd sau imitînd drept retrogradă prezentarea co- J lecţiei lui; D.S. care, încearcă să : lanseze o modă «retro » a; pălăriilor şi coafurilor adu cînd încă aminte^ de moda anilor dinainte de primul război moridial/r R.l. 15 VII 75 p; 6. „A adopta stilul retro, în con-* cepţia lor, înseamnă "a da liber- ; tatea să se folosească toate formele, schemele, combinaţiile., care' de-a' lungul anilor au prins la' public, au făcut vînzare, au^avut succes/' Săpt. 3 XI ,78 jp, 8.: „Parfumul «retro» al străzilor/ cafenelelor bucureştene. i .“ Sc: 22 II 79 p. 4 (abreviere din fr. re-tro[grade]; DMC 1973; L. Seche în SCL 2/76 p. 202). " retroproiect6r s.n. 1971' (tehn.) — Tip"',de aparat de proiecţie audiovizual (din fr. retroph'ojec-teivr; DMC 1965). reţrqproiScţle s.f. (fig.) -- Proiectare înapoi -în timp »Portretele sale cuprind * notiaţii^ale «psihologului moralist... dar şi reflecţii ale criticului care. procedează la No retroproiecţie a opie-y re‘i în - existenţia. autorului ei." Luc. 8 XII 73 p. .6 ; (cf.7 fr. retro-projection;-FC II 214, 215; DTPj DN3 ?. —*■ alţ sens). revanşîsm s.n. > (polit.) — Spirit de revanşă — „italienii .începi să înţeleagă din ce în ce mai bine . realitatea pericolului revanşis-mulţii şi al ^militarismului vest-r german şi .chiarconsecinţele ' pe. care le are ,în propria ‘ţâră^’ 1 %fv’ un stil mai . yectii) ^ . „Modar «Retro ».. Societatea a - calificat i 4JL5 rlîf lfcl. 16 IX 61 p. 4 (din germ. Rcvansehismus, fr. revanchismej PR 1950, F; DEX, DN3). ‘revcionâ Vb. I (rar) — A petrece revelionul — „Împreună cu alţi colegi de-ai mei, de la Teatrul Naţional şi de la alte teatre, voi revcionâ la ATM.” I.B. 31 XII 60 p. 1 (din fr. râveillonncr ; DN3). revlgorâ vb. I (franţuzism) — A înviora — „Ştiu Insă.că fumătorii oare renunţă la fumat se nasc a doua oară, organismul lor se revigorează ca prin miracol/1 LB. 4 I 74 p. .1. „La Anticariat deocamdată nimic nou; poate at trebui întreprins ceva spre a fi revigorate Anticariatele. Săpt. 24 I 75 p. 3 (din fr. revigorer; A. Beyrcr în SCL 5/76 p. 537; DN3). rcvlgorâre s.f. — înviorare — „Prin publicarea acestor teze de doctorat se poate observa o revigorare a criticii de tip universitar/' Argeş 9/73 p. 5. „... o binevenită (cliiar dacă nu suficient încă) revigorare a interesului pentru dramaturgia interbelică/' Cont 9 VII 76 p. 9 (din revigora; T)N3). .fevistoCd,-ă adj. (peior.) — Cu caracter dc revistă — „în 1932, într-un * film revistoid de jnina a patra^ o. debutantă so afla înţepenită în centrul unui ccran gol v şi negru/*“I.B. 11 IV 73 p. 2 (din u revistă + -oid). rtyiz6r-contabH s.m, — Contabil care îndeplineşte munca do revizor — 4, Cîna revizorul-contabil M.I. a venit să controloze unitatea din str. B re roi an u nu s-a descopcrit mare lucru." Sc. 18 'II 67 p.- 1 „Sînt promovaţi în funcţia de revizor-contabil începători lipsiţi de pregătire/' Sc. 29 III 71 p. 2 {din revizor 4? con-tabil)% revopsfre s.f. 1975— Acţiunea de a vopsi din nou — v. zebră (din re- + vopsire). rezultativ,-ă adj. — Care aducc un buri rezultat — „Dealtfel, majoritatea pugiliştilor sovietici au vădit înclinaţii către un stil de box clasic şi foarte rezult aii v (8 semifînalişti, 6' finalisti, 5 campioni)." So. 16 XI 7(5 p. 3 (din rezultai; cf. fr. râsultafif. rus. rezultativrii; L Iordan.în SCL 2/60 p. 183 — 184, 3/63 p. 310; DN3). rozultât-surpriză s.n. (sport) — Rezultat care provoacă surprinderea — „N-a lipsit mult ca meciul de aseară dintre «Poli-telmica Bucureşti * şi «Politehnica* Braşov sa se încheie cu un rczultat-surpriză.** Sc. 26 XII 70 p. 7. „Rczultate-snrpriză şi cîteva modificări în clasament/' Sc. 21 XI 75 p. 3. „Scoruri mari, rczultatc-surpriză, interes sporit pentru viitoarele etape./* R-l. 23 V 77 p. 5; v. şi Sc. 10 iy 76 p. 5 (din rezultat surpriză). rlccleln s. 1976. — Produs bogat în proteine — v. sitperproieic. rift s.n. (geol.) „Rifturilc reprezintă manie rupturi ale scoarţei. uri' fel ’ de ferestre -deschise în carapacea ; solida; ia globului spre; misterele‘‘^ih'iantâlel superioare?' Cont. JO .1178 p. 5 (din fr., efigl. .rift [iialley]; PR 1959, BD 1970; LGG, f)G; DN3). “ rigldizâ vb. I — A face sa devină rigid , sau mai rigid —, „Mai nepotrivită este aplicarea^ unei. singure metode, fie şi h celei/comparatiste, ceea ce *rigidizează, din "păcate, structura cărţii." R. lit. .26 :II 76 p. 8 (din rigid. + -izai cf. fr. rigidifier; .DMC 1950; DE2fl. ^ alt seris).N rizofulg s.m. 1979 — Produs alimentar din orez — v.' grişpandiri (probabil din fr. Hz „orez" + fulg, după mpdelul lui cartofulg), robotiza vb. refl; I —. A deveni un (fel de) robot — „Cîntăreţii au ; trebuit să renege totul, şă •• intre, întrrun «tipar»; să se supună ,«echipei)>, să-şi schimbe numele, să se-robotizezeCont. 16 II 73 ip. 11: (din robot -iza» cf. fr. s robotiser ; J>MC 1960). robotîzăre. s.f. „Condiţia succesului 1 •—robotizarea —; intrarea într-uh . «tipar.»" .ţQ ilustraţie la articolul «' «Reţeta > peiitru - fabricarea unui -• cîntăreţ»)' Cont. 16 II 73 p. 11 „Hie Năstase este considerat ,ca unul din ultimii oameni de geniu, :din acest sport, total ojpus tendinţei de robotizare a sportului cu .racheta; _R. lit. 10 VII 75' p. 22 (din robotizai cf* £r. rob o tis aii on y' "PR 1965). robbtologfc^l^riica coiP) ştruirii roboţilor ■.••iridustrialr'^-1 „Lucrările celeide-a şaptea' reuni n n i .< internaţionale " consacrate „ roboţilor industriali..v a âvuţ. loo ',1a Tokio şi a prilejuit o analiză a actualului stadiu al «robdlologieib*-R.l. 4 II 78 p. ' 6 (din .robot ^ -logie)." rocărfe ,6.f. (geol.) — 'Teren plin de ' pietre, roci* stînci ^ — „în afară de aceasta, parcul va mâi avea ca elemente decorative : per-gole, ziduri şi rocăriiV “R.l: 27 XI 76 p. 4 (din" rocă + -ărier; cf.fr^ 'rocaille). r6ch!e-fur6irs.f. — Rochie dreaptă, în ..formă-de furou; — ^Blazers ... rochia de seărn-furou, * fărâ: spate, drapată după legile artei statuilor." Săpt. 12 V 72 p. ; 16. —Rochiile de casă, au decoltee asemenea rochiilor ~ de seară... Sînt. simple. rochii-furdu,; lungi, brodate cu paiete sau .purtate cu o floare ’ inare roşie. 'Săpiţ. 4 . VII 75 p. 8; (din rochie +, furou; .'xîupă fr. ^robe -founeau), - v r6chîe-tub s.f:’ -A- -Rochiţe dreaptă, în ..formă, de. tub „Rochiile-tub în culorile toamnei; sub. im.-p'ermeabile. _ şi paltoane lungi, aceasta este recojnandareia caselor de'modă: pariziene/'Sc. ;."18 TV 75 p. :2 ;(din rochie + * tub ). /rock s.m. (muz.; anglicism) — Melodie tipică : dansului'roclk,. and'roii —: ,;în vacarmul' care; s-a: iscat*„ cutii: de conserve., şi ; sticlei de bere au fost lansate împotriva agenţilor, ' în timp ce ‘ formaţiile;de 417 român crtinică muzică rock continuau sa cîntc suprasolicitând aparatura dc amplificare, pentru a acoperi strigatele/* R.l. 30 IV 74 p. 6. „Regele rocrt-ului, Elvis Prcslcy, si-a schimbat total modul dc viaţii..." Săpt. 14 III 75 p. 5; v. şi 14 II 75 p. 4, comics, disco-ghid-rock, rock and rol?, sfress (din engl. rock; ci. fr. rock; DMN 1957; DN3). rock and roll s.n. (muz.; anglicism) — Melodia unui dans modern* — „Supunînd un număr dc plante unor «doze» apreciabile dc «roch'n rol fa, s-a observat o încetinire a creşterii acestora../* Sc. 30 VI 74 *p. 6. „Tot în Bucureşti sc află şi A.U.: sc parc că va imprima la. Electrccord un disc cu... rocA’-uril Nu-i cam marc distanţa .dintre jaz şi rock and rollP,‘ Săpt. .5 VII 74 p. 7; y. şi wcck-cnd [pron. rokenfd )r6T] (din engl. rock and roll; cf. fr. rock and roll; PR 1957; DJ; DN3). rodopsfn s. (biol.) „Specialiştii sovietici în domeniul oftalmologiei au descoperit că ochiul uman transformă energia luminii în enerşie electrică cu ajutorul al-bummei carc sc găseşte în retina ochiului... Albumina respectivă, denumită wodopsin i>, face, în prezent, obiectul unei cercetări atente pentru a i se stabili structura". R.l. 6 XI 77 p. 6 [şi rodop-sinâ] (din fr. rhodopsinc; PR 1950; DT; LTR). roîotlpfe s.f. „Rofotipia şi tinerii săi adepţi. Cc este rofotipia? Un procedeu nou dc multipli- care a lucrărilor grafice mono- sau policrome. Sub acest titlu procedeul a fost brevetat în anul 1963 şi oferit Uniunii artiştilor plastici de autori, N.R. .şi A.D." Sc. 12 VI 73 p. 4 (probabil din /?o[uiu;u'a] -r fotografic] -tipic). rol (în sint. s. guler rol) — Guler în formă dc rulou — „Linia actuala: rochii şi fuste mai lungi, dc format tubular, mîneci căzute, guler rol foarte pronunţat; care poate servi drept glugă" R.l. 27 XI 75 p. 3 (după Ir. [col] roulâ; DN, DEX, DN3 -alte sensuri). roI-ch£Ie s.n. 1977 — Rol dc mare importanţă — v. rutin (din rol + cheie). român-bîografîe s.n. — Roman în carc se porneşte dc la o biografie reală — „Roman-biografie, asemenea «Intrusului» (chiar dacă aici c vorba doar dc un fragment biografic)/* Sc. 4 VI 72 p. 1. „Un roman-biografic [Paul Georgcscu, «Doctorul Poenaru »].** Cont. 31 XII 76 p. 10 (din rouzaji + bio-grafic). român-cr6nîcă s.n. — Roman sub formă dc cronică — „în cc priveşte modalitatea romanului-cro-nicâ, putem depista rădăcinile pină la Neculce/* Luc. 3 VIII 67 p. 9. „Scriitorul îşi propune, aşadar, .să realizeze un roman-cronică, o radiografie cit mai exactă a evenimentelor, a comportamentului uman în faţa unor eveni-mcntc-limită pline de tragism../' R. lit. 3 X 74 p. 4. „Romanul 27 — Dicţionar dc cuvlntc rcccnto roinâii-crdnicS cronicăV R. lit. 17 VIU 78 p. 9; v. şi Săpt, 28 XII 73 pv 4, R.l. 21 II 75 p. 2 (din roman cronică). român-epopie s.n. — Roman: care evocă fapte eroice şi glorioase — „Articolele Iui I.I. aduc elogii succeselor repurtate de romamtl-cpopee din. proza realismului socialist." Gaz. lit. 16 XI 61 p. 2. „în romamil-epopee cCentenniaî» ... filonul indian este prezent în genealogia mar fiecărei familii americane/r R. lit. 3 VIII 75> p. 22. „Un roman-epopee de <3-.K/* R. lit. 21 VIII 75- p. 22 (din roman + epopee}. roniân-fr£scă sin. — Roman care prezintă amplu o epocă — „în cadrul discuţiilor despre proză... a 1 armarea, iritarea şi furia multora a fost romanul-frescaJr Gaz. li't 16 XI. 61 p. 2. „Succesul ra~ manulm-frcscă al Iui' G. se datorează prezentării. la televiziunea franceză a serialului/* Cont. 18 XII 70 p> 10. „R'omamiV-frescă «Timpul şi furtunile» noi e lipsit de* momente dinamice şl nici chiar de episoade palpitante, precum... acâa al asasinării ministrului de interne Banciu,. £n care naratorul introduce şl îhtretine cu iscusinţă suspens-ul.“: Sc. I3r IIT 78 p. 4;; v; si Sec. 20 3/62 p. 185,. Sc. 31 I 63 p. 4, Lnc. 10 X 70 p. 4* 22 II 75' p. 4>; RI. 12 HI 75\p. 2 (din roman -fr frescă}. român-medifâţie s.n, — Roman în care predomină meditaţia —* „E un roman-roman, adică 'viaţă, acţiune; psihologie, dramă, tra- gedie, absurd, grotesc, umor; adică -tot ce intră în' registrul existenţei eterne a vieţii;.. Desigur este şi un? roman-meditaţie* dar. nu un roman dizertaţie, decît dacă pre* supuneţi că romanul? meu nu: e bun..." R.l. 23' V 77 p. 2; „Să avansăm,, deocamdată;, cîteva reflecţii despre două rmnane-me^ ditafii, căci^ ^Galeria/ cu viţă sălbatică» şi «Racul diferenţiate ca expresie,-. îşi. apropie vocile, totuşi, în slujba aceluiaşi dialog despre Om în relaţiile cu Societatea,, despre; temporar şi eternitate/' R. fit. 19' V 77 p. 6 (din roman + meditaţiei român-pamfiât s.ir. — Roman cu caracter de pamflet: — ample Tomanerpamflet menite sSf înfă> ţiseze p& o' osatură de fapte' realev nu fictivei, peisajul politico-social al epocii monarhice/1 R. lit 25 HI 71 p. „în 1937,. Libn Feuchţwanger aborda, romamd pamfletR.l. 20 .1 75 p. 2 [din romani pamflet}.. w>mâii-re,portâ| s.n.. — Roman cu caracter det reportaj) — MjaOa> meni cai zeii* e un, romanrrepor^ taft' Cont. 6 H 65 pi. 3. „JEui cred că nişte bune romane-reportaje indiferent de. cît de. durabile sînt, n-ar strica deloc." K* lit; 25- II 71 p* îl.;, v: şi- Cont. 21. X. 66 p. 2 (din roman +- reportaj^),. rfiflgo-rdflgo s. I9T4 — ŢQg de scriere din Insulele Paştelui — v; tokapu. r6şu-carmîn adj.. inv. — Roşu aprins — „Flbrile ^sMr mâri- 419 rulotă-dormitor şoarc... alcătuite clin cinci petale lato, dc culoarc roşit-carmin." Sc. 21 VII 62 p. 4 (din roşit 4- carmin). r6şu-cărăniiziii,-îc adj. — Roşu carc bate in cărămiziu — „Dar, dc fapt, accst sol roşu-cărămiziu... c un sol foarte prielnic bananierilor/' Sc. 19 II 67 p. 5 (diu roşu -f cdrâniiziu). râşu-Huoresctut adj. inv. 1967 — Kosu aprins — v. roz-cîcdric (din roşu -f Jluorcsccnt). r6şu-iîiov adj. inv. 1967 — Kosu bâtind în mov — v. roz-electric (din roşu + mov). râşu-orănj adj. inv. — Roşu carc bate în portocaliu — ,,în cursul căderii a trecut dc la un albastru clar la roşu-oranj şi, în accl moment, a înccput să se dezintegreze." R.l. 13 VII 79 p. 6 (din roşu -f oranj). rotîs6r s.n. (franţuzism) — Grătar pentru fripturi, clcctric sau cu va/c infraroşii — „Ne-am propus d<* asemenea să realizăm în anul viitor alte utilaje clectrocasnicc apreciate dc gospodine ca, de exemplu, rotisoarc pentru fripturi (de capacitate mi< ă, pentru o familie)." 1.13. 29 IV 74 p. 4; v. si expres (1972) (cf. fr. rotis-sotre; DN3). # re zări u s.n, — Loc 111 carc sc plantează trandafiri — „Va înfiinţa la Baldovincşti şi un rozariu, care va cuprinde toate speciilc posibile de trandafiri." RJ. 15 IV 74 p. 5 (cf. fr. locairr, iU rosario; DX3 — alt sens). roz-clccfric adj. inv. — Dc culoarc roz aprins— „în materie dc culori predomină cclc pastel sau acide: portocaliu, mov, roz-clcctric-. ro.şu-mov. roşu-fluores-ccnt." R.l. ÎS I 67 p. 5 (din roz -ţ- chcliic). roz-orănj adj. inv. — Nuanţă, dc roz care bate în portocaliu — „Saint-Laurcnt prezintă fuste negre, drepte... sau vesta roze-orange, violet, verde-iarbă, cu eşarfe şi pălării asortate." Săpt. ÎS VIII 78 p. 8 [scris şi rose* orange] (din roz -f oranj). rubân s.n. 1974 (franţuzism) — Panglică — v. design (din fr. ruban). rulmcntist s.m. — Muncitor în-tr-o fabrică de rulmenţi — r,Şi iata-ne azi confruntaţi cu problemele complcxe ale unui nou cincinal, cu crcştcrca tinerei generaţii dc rulmcntişti moscoviţi." Sc. 24 XII 75 p. 5 (din rulment 4# -15/;. ru!6ta-dormit6r s.f. — Rulota amenajată ca dormitor — „Este vorba de rulota-dormitor «Albina» cu 10 paturi, instalată pc şasiul unui autocamion (fiind scmiremorcată) carc asigură condiţii confortabile dc locuit si odihnă lucrătorilor dc pc şantierele de drumuri naţionale.4* Sc. 25 VII 75 p. 5 (din rulotă dor* mitor). Irîimanîţă '420 rumanîţă s.f. „Chihlimbarul de Colţi (Buzău), cunoscut şi sub numele de rumâni fă, este considerat ca deosebit de frumos/' R.i. 17 I 76 p. 5 (probabil ‘din romanifăt „floare de culoare galbenă"). rutierist s.m. — Tractorist care are dreptul de a conduce pe şosele şi în oraşe— „Trustul construcţii-montaj minereuri... caută pentru provincie asfaltatori, dulgheri, mozaicari, calorifcrişti, rutieri şti!' LB. 21 V 64 p» 4. „IF., tractorist la S.M.A. Băileşti, a fost oprit şi amendat în'" comuna Negoi (Dolj) pentru că circula pe o şosea naţională- fără permis de rutieri st “ R.l. 28 X 76 p. 5 (din rutier + -ist). rutîn s. (farm.) „Cei doi cerce-» tători au constatat că această substanţă, o proteină denumită rutin, acţioncază asupra unei componente a sîngelui ca~e joaca un rol-cheie în formarea cheagurilor/' R.l. 20 IX 77 p. 6 [si rutinei] (din fr. rutine; DFMB; LTR; DC), DICŢIONARELE ALBATROS s saehet s.n. 1961 (franţuzism) — Pung uliţă, săculeţ — v. tcimo-plastic [pron. (din fr. sachct). sacraîîtMe s.f. — Caracterul a ceea cc este sacru — „Naturali-latca în sculptura este gindirc alegorică, simbol, sacralitaic sau căutarea esenţelor ascunse în material, şi nu reproducerea fotografică a aparenţelor exterioare/' Luc. 5 VIII 67 p. 10 (din sacral + -itatc). sa Târî s,n. — Expediţie de vînă-toarc în Africa — „Din cînd in cînd, pentru divertisment, vinăto-rii cu casca albă dc plută organizau ‘ Safari-uri. Oamenii hăituiau şi vinau lei şi tigri, pantere şi antilope." Sc. 25. III 79 p. 6. „Agenţia kenyană dc informaţii a folosit cu succes mai mulţi porumbei călători pentru a transmite ştiri despre desfăşurarea întrecerilor automobilistice cc au avut Ioc in cadrul coiupctifiei tsafati raly*." R.l. 23 IV 79 ţ. 8; v. şi aviocar (1974) (cuv. afri-cau; cf. fr. safari; PR 1950; DN3) săga s.f. inv. — Povestire, cronică — „Trilogia face parte, probabil, din acea saga proiectată în nouă volume sub titlul ‘*0 cronică, românească a secolului XX^ I.B. 27 XII 75 p. 5. „O saga a societăţii moderne/' R. lit 30 VIII 79 p. 22; v. şi ragUnu (cuv. scand.; cf. fr. sagar germ. Saga; PR 1949; DTL; DN, DE* — alt sens, DX3). sahariană s.f. — Haină sportivă foarte uşoară, de vară, cu mîncci scurtc — „în uzajul, deci şi î» asentimentul tinerelor femei* dai şi al frumoşilor bărbaţi se afla sahariana, acea haină trei sferturi, sau ceva mai scurtă, împodobita cu două buzunare pe piept, cu două buzunare sub talie/' Săpt. 23 I 76 p. S (din fr. saharicjinc; PR 1949). saheî 422 saîi£I s.n. „Sah-chil, cuvînt' de origine arabă, care înseamnă «brîu, margine, centură» şi care desemnează zonele de la marginea Saharei cuprinzînd mai multe state, între care Mauritania, Mali, Niger, Senegal, Ciad, Volta Superioară etc., trebuie să se aştepte la noi perioade de secetă la fel de pustiitoare ca cele care au marcat ultimii ani." Sc. 13 I 78 p. 5; v. si R.l. 7 II 80 p. 6 [si shakeî] (din fr. saheî; DEX, DN3). sâSă-studi6 s.f. — Sală de teatru de obicei de proporţii mici care serveşte drept atelier de experienţă al anumitor piese, experimente regizorale etc. — „Noua sală-stnăio cu 200 locuri a Institutului dc teatru din Tg. Mureş." Sc. 21 XI 62 p. 2; v. şi Cont, 16 IX 66 p. 4 (din sală + studio). saleduct s.n/ —Tip de conductă — „Muncitorii l.C.S.M. din oraşul Gheorghc Glicorgliiu-Dej au început construcţia unui salcâucl pentru transportul saramurei de la salina Tg. Ocna la Combinatul chimic clin Bucureşti." R.l. 20 XI 66 p. 1 (din lat. sal „sare" + [c'0n\duct; M. Glicorghin în LR 2/08 p. 133; DN3). snlldîuretlc .s.m (lann.) Tip dc diurctic — „La ,83 de persoane atinse de ateroscleroză... cantitatea de sare din xhrană a ifost redusă, admi&istrmdn-li-.se în plus, săptamînal, un saUdiwetiG“ KJ 10 XII 76 vp. 6 .//din lat soi? „sare" ^ -diuretici]. saloon s.n. (cuv. ■'engl. americ.) —Circiumă (în filmele western, în special) — „în mica localitate Pawder Valley soseşte un pseudo-crescător de oi, mr. J.S.: intră în saloon, cumpără un trabuc şi începe bătaia." Săpt. 19 IV 74 p. 6. „Curţile interioare, pavate cu lespezi colorate, sînt autentice patios hispane; cofetăriile, restaurantele, cluburile de noapte, unde cîntă în stilul dixiland trei sau patru negri, sînt concepute în stilul de saloon american." R. lit. 22 III 79 p. 24 {pron. sahln] (cf. fr. saloon). salvam âr s. 1978 — Serviciu (pe litoral) care se ocupă cu salvarea celor în* pericol de inec ţ>e mare — v. salvamarist (din salva\rej -f- war[et -ma)]. salvamarist s.m.—; iPersoană care se ocupă cu salvarea icelor in pericol de Înec pe mare — „Sal-ixamariştii patnipezL O şcoală specială sahramar funcţionează în orăşelul francez Gramat, departamentul Lot. Cursanţii săi sînt cîini“ >Sc. 21 X 78 p* 5. „Cei 24 de turişti şi patru ssal-v amar işti* au fost readuşi da ţărm”. Sc. 16 VIII 79 p. 5 ((din salvomar + -ist):, salvam 6nt sl — Organizaţie care se ocupă cu salvarea celor rătăciţi pe munte, celor .surprinşi .de viscole, avalanşe etc. — „Trei ore a muncit edhipa •Salvamoni să-l transporte la spital..." M. ilO IV 73 p. 1. „Acţiuni Salvarnont" 5U. 11 IX 79:p. ^:(d^^afoc[r^3 4- 423 satirîzâbil salvaniontfst s.m. — Persoană sau animal carc salvează pe cei rătăciţi pc munte, pe cei surprinşi dc avalanşe, viscole ctc. — „Alarmă pentru salvamon-tişti..." R.l. 26 VI 79 p. 2; v. şi 20 III 81 p. 5 (din salvamcnt -f -ist). salvărlum s. (ilit.) „O specie dc posti pcriculoşi, ale căror muşcături pot provoca moartea sau paralizia parţială, a fost dctcctata pe mai multe plaje ale litoralului spaniol. Este vorba dc o spccie numită isalvariitmt carc trăieşte "m special in zonele adinei ale mării.'* R.l. 17 VIII 78 p. 6. salvasptfu s. „E.C., maestru emerit al sportului, pregăteşte o cchipă de salvatori în peşteri, dintre alpiniştii care au şi preocupări spcologicc. O astfel dc echipă, de specialişti în solvjspcu, este necesară în zonele accidentate, deoarece salvările în peşteri sînt anevoioase." R.l. 31 III 74 p. 7 //din -f- gr. speo „peşteră*'//. sânic-flmfftiic s.f. „A fost realizată o Siinit'-amfibic, înzestrată cu un motor dc 350 CP. Vehiculul poate... circula pc oricc teren — pc zăpadă, in mlaştini sau în alte zone greu accesibile." Sc. 2S 111 7S p. 6. „La biroul efe proiectări «Tupolcv* din Moscova a fost realizata o sanic-amfibtc, înzestrată- cu motor de 350 C.P." R.l. 12 IV 78 p. 6 II din sanie + umfibic, probabil după model rus//. saprop£lic,-ă adj. — Bogat in substanţe organice aflate în diferite stadii de descompunere — „Proprietăţile, le-aş numi unice, ale nămolurilor sapropclicc din lacurilc Amara şi Tecliirşhiol sînt folosite cu mare eficienţă in «Pell* Amar.' şi «Pelox&. R.l. 16 V 74 p. 3. „Posibilităţi tera-peuticc de întărire a sănătăţii: băi cu apă mezotcrmală sulfuroasă şi împachetări cu nămol tsapropclicSc. ÎS VI 7S p. 4; v. şi 1 XII 79 p. 3 (din fr. sapropL'lique; DEX, DN3). sarif(ă) s. „Lutul crăpat dc soare âl isarifclor •> — bordeiele de trista amintire, a făcut loc pietrei şi betonului." Sc. 28 IX 74 p. 4. sat-pil6t s.n. -r- Sat modern — „Preşedintele Houari Boume-dien a inaugurat un nou sat-pilot algerian, în localitatea Ras-Boui-ra. Zeci dc alte aşezări rurale de acest fel, moderne, sînt în curs de amenajare." R.l. 19 VIII 73 p. 5. „Oficiul general pentru locuinţe al Libiei a semnat cu o întreprindere dc construcţii un contract., privind construcţia unor sate-pilot ” I.B. 2S XII 76 p.4; v. şi 1J3. 26 III 74 p. 4, Sc. 2 VI 74 p. 6, 13 III 75 p. 6/1 din sat -f pilot, după fr. village-pilolc; DMN 1966//. satirîzâbil,-ă adj. — Care poate fi satirizat — „Mă duc frumuşel la doctor şi-i cer să-mi facă şi mie cîtcva radiografii satirice, să ştiu eu ce e salirizabil in mine," I.B. 4 VI 77 p. 6 (din satiriza 4 savânt-atomîst 424 savânt-atomîst s.m. — Om de ştiinţa specialist în probleme atomice’ — „[Un film] închinat savaniilor-aiomişii din Uniunea Sovietică/1 Sc. 5 I 62 ,p. 3 //din savant ^ atomist-//. savănt-patri6t s.m. — Om dc ştiinţă patriot — „Savant-pa- triot’ acad. Horia Hulubei a contribuit la eroarea şi dezvoltarea primelor unităţi dc cercetare din domeniul fizicii în România/' Sc. 24 XI 72 p. 7 (din savant + patriot). sSptămînă-recârd s.f. — Săptămână foarte importantă dintr-un anumit punct de vedere — „în cadrul saptfnnînii record a muncii patriotice*., principalele obiective vizează înfrumuseţarea străzilor pi bulevardelor/' I.B. 1 II 75 p. 1. „Luni, în numeroase întreprinderi din Capitală, a început o săpfchnîria rccord a activităţii productive." R.l. 8 VII 75 p. 4; v. si 4 XII 79 p. 1 (din săptă-mînă + rccord). sărărîţă s.f. „Pe porţile celor trei garaje I.S.B. au început să iasă maşinile' de împrăştiat sare şi nisip cu încărcaref manuală, la care s-an adăugat, pentru prima dată anul acesta, 5 «sărurile» (dispozitive mecanice’ remorca-bile). După acestea au pornit autopcriilc." I.B, 22 X 70 p. 1. *La ora 2 si jumătate noaptea au' apărut 14... sărărife (utilaje care împrăştie sarea)/' R. lit. 13 III 73 p. 4 (din sare.& -ari/ă). sărăturât,-ă adj. — (Despre pă-mînt) îmbibat cu săruri vătămătoare pentru plante ~ „Primii paşi au fost destul de grei, din cauza părerii înrădăcinate din moşi-strămoşi că solurile săm-furate sînt «blestemate», că nu se poate creşte pe ele nici o plantă folositoare/' R.l. 8 III 67 p. 3; v. şi 10 IV 81 p. 5 (din sără* tură). scafândrurlriolfig s.m. — Biolog care lucrează sub apă, ca scafandru — „O serie de specii de mici varietăţi marine, descrise în urmă cn 7 b—80 de ani şi care nu mai fuseseră studiate între. timp... au fost redescoperite de scajandrii'biologi “ Sc. 12 IV 65 p. 1 (din scafandru biolog). scânner s. (med.) — Aparat medical modern — „Un scanner ultrar sonic ce permite măsurarea adîn-cimii unei arsuri; cu ajutorul*său se poate da un diagnostic mai precis şi eyentual sc poate interveni mai rapid chirurgical." R.L 16 I 79 p. 6. „Scanncnil din imagine!., poate realiza, o sec*-ţiune anatomică a întregului corp uman în numai 20 secunde." .Cont, 9 XI 79. p. 4; v. şi R.l. 3 VII 81 p. 6/ \pncmnoence-falograjie (1974) (cuv. engl.; BD 1966 s.v. photoscanncr). scâun-balansoâr s.n. — Scaun funcţionîrid ca un balansoar „Se propun jocurile Păcălici, Ţin; tar, un scaun-balansoar, nn colţ. al poveştilor etc/\Sc. 29 I 63 p. . 1. „Magazinul prezintă, în special, produsele cooperativei «Metalo- sriiîppo casnica-*: piese dc mobilier — bibliotci i, baruri. fotolii, scaune-bcihmuuir, canapele." Sc. 7 1 71 p. 2 (diu îCiîtfis biuunsoar). scâtm-ctnlfm s.n. — Scaun dc un anumit tip — „Anul acesta, fabrica dc mobilii curbată din cadrul C.l î„ Comancşti producc 650 000 dix Sc. 18 XI p. 5 (din sejitiî -j du!ai). scfiuiMotnliu s.n. — Scaun îu formă dc fotoliu -- ..Salonaş cu şa <• sc:i:a:c-fi ,V,7: şi cu o rnîbuţă la mijloc." K.l. S XI 07 p. 1; v. şi i'>:(din scuun j- seftunâr s.m. (formaj’c ironică) — Wr^oană carc ^e ac:.iţă de scaunul (fum ţ ia) său — „Chestiunea se complică cînd îu spatele unui birou.se a sa za în scaun ci nev a. Despre scaune şi scanr.nri s-au scris numeroase pamflete." K.l. 18 IV 71 p. li (din şcuiix j- -nr). sccnAriu-docmtilni f.n. — Scenariu cu valoare documentară — „ (Vocile independenţei ♦> sc intitulează scaiiiriitîfdocy.xicnt pus pe dis,.“ K’.l. U H 78 p. li. „(\lit de aproape de stele \ sc( ;jfp hi dc Săpl. *10 ]|] 78 p. 6; v. şi con-OiM;’ (! f>7-4 j (diu scanaiii 4~ JvtUMU Hi }. scfnft-chtfic s.f. — Scena dc marc importanţă îulr-nn spcctacol — „Spectacolul debuteară pulcnue. si se continuă pe (sic!) cîteva sefur rheier Cont. 11 Y113 (vi p. 4. .Yaîoaiea unui film stă in cali- tatea şi cantitatea detaliilor, a unor scaic-cfidc" Cont. 10 XII 70 p. 5. „Trebuie citată, de asemenea, Ct.M.. emoţionantă intr-o $eci;ă-cJ;cic.“ K.l. 2 YJ 75 p. 6j v. si Cont. 3 XI 62 p. 5, K. lit. 12 II 70 p. 21, Cont. 26 IV 74 p. 5 (din srtiîiî ehtic: 11. Diini-tvesLU în LU *1/62 p. 3^2). sccuctistîc,-a adj. — De (pentrn o) scenetă — ..Cînd ai la-ndcmîuă o< campioană ca Tamara lînciu-ceanu, o pui să suie Ceahlăul, nu să bată şotionul. J)ar textele sccr.rt:::-///?:/?K.l. 3 III 77 p. 5 (din cnij. sullljtj DN*»;. fichlppo 5?. (cuv h.) ..Femeile nu mai îndră/ne-'C să iasă singure pe stradă cu o "canta 5n mina. Klc sint sistematic atacate de motocielişli care practică aşa-na - (sicî) (smui^c- schîppo 426 rea genţii... din zbor)." R.l.' 3 VI 77 p. 6. [pron. şipo] (în it. scippo). , schistosoniiâzis s.n. 1978 (med.) — Tipde boală parazitară — v. filariozis (cf. fr. schistosomiase; DFMB; DM). science-jiction s. şi adj. inv. (cuv. engl.) — Opera literară sau film care axe ca subiect o aventură cu caracter ştiinţifico-fan-fastic — „S-a subliniat’ in repetate rin duri (inclusiv in numărul special consacrat de «Viaţa Românească» literaturii ştiinţifico-fan-tastice) că valoarea artistică a unei cărţi, a unui film, a unei piese de teatru încadr abile în genul science-fiction stă nu atît în precizia datelor tehnice... ci în abordarea unor adevărate preocupări^. speranţe, temeri şi aspiraţii umane." Cont. 30 IV 74 p. 10. „De la science-fiction-vl liric «Comedie fantastică» pînă la science-fiction-vl cu pretenţii filosofice «Hyperion» sau pînă la policier-ul fără pretenţii «Cercul magic» — filmele s-au adresat spec t atoni or pe partituri de genuri foarte diferite." Cont. 26 XII 75 p.-7. „Printre ştirile care-au cutreierat globul pe teleimprimatoarele agenţiilor de presă figurează una care, deşi pare de domeniul science-fiction-'ului, ne interesează în cel mai înalt grad: duminică seară, sonda spaţială «Voyager-I » a atins punctul cel mai apropiat de planeta Jupiter." R.l. i3 III 79 p. 1; v. si RHit. 24 IV 75 p. 22, ,22 V 75 p. 22, 22 II 78 p. 9, 14 XII 78 p„ 24; v. şi catastrofism, paraliteraturâ thriller, voyerism [pron. sdiăns-flcşăn\ (cf. fr. science-fiction/ DMN 1950; DN3). sci£ntică s.f. „Scientica este tocmai această disciplină apărută cu drepturi autonome prin deceniul al treilea al sec. XX, caxe studiază ştiinţa, colectivul ştiinţific, pe omul de ştiinţă." Mag. 11 X 79 p. 6 //din lat/ scieniia; DF; DN3//. scîentizât,-ă adj. — Pătruns de spirit ştiinţific — „Poate tocmai ''pentru că lumea noastră e şMt de scientizată, de specializată, soluţiile simplităţii credinţei prind foarte repede." Cont. 22 HI 74 p. 8. scientoî6g san. — (Aici) Vraci cu pretenţii de cunoaştere ştiinţifică — „După cum a arătat în rechizitoriul său substitutul procurorului Republicii Franceze, «şedinţele de mărturisiri)?/ psihoterapia, • electrometria, Teţetele de vindecare psihosomatică şi alte asemenea procedee la care recurg «scientoîogii» nu sînt decît manevre frauduloase pentru a genera o falsă speranţă în TÎndurile celor împinşi pe panta desperării de racilele sociale." Sc. 21 II 77 p. 5 (din scientologie; cf. engl. scien-lologi st; B D 1970). # sciento!6gic, -ă adj. — (Aici) De vraci — „în realitate — scrie Stern — falşii profeţi ai sectelor lumii ide -azi se aseamănă mâi degrabă , cu managerii unor xon- 427 scribofonic cerne riguros administrate. Ei se pricep nu numai la treburile supranaturale, ci si la contabilitate şi finanţe. Organizaţiile lor storc * milioane din «consultaţii spirituale* («Biserica scie7ifoîogi-căî>).‘1 Sc. 23 IX 79 p. 6 (din scientotog +-ic\ DN — alt sens). scientologîc s.f. „Revista de Ştiinţe sociale editată de Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. a consacrat un număr aproape întreg scientologiei, ca teorie generală a dezvoltării ştiinţei." Cont. 1 XI 74 p. 10 (din engl. scicniology; BD 1968; DF; DN3). scintnâţie-traiecfdrie s.f. (fiz.) „Un grup de fizicieni gruzini au realizat o camera de scintilatie-traieG-ioric cu care urma unei particule elementare poate fi fotografiată în cinci sutimi de milionimi de secundă." Sc. 28 XI 63 p. 5 //din scintilaţie -f trai'cctoricjj ~ scopotfţrome s. (cinem.; cuv. fr.) „Datorita unui procedeu pus la punct de cineastul francez Jacques Taţi (procedeu denumit zscopa-chrome *filmele vechi in alb-negru vor putea rula ca producţii în culori." Sa 6 XH 64 p. 3 [pron. scopocrdm]. SCopolamină s.f. 1974 (mecL) —Medicament înrudit cu atropina — v. chimioterapie; v.. şi ILL 12 X 79 p. 6 (din fr. scopolamine; DT, LTR. DZ; DEX, DN3)\ scor-fluvlu s.n. (sport) — Scor foarte mare — „U-.X.A. a suferit o înîringere la- un scor-flttviu" Sc. 3 XI 69 p. 3. „Am jucat în. două partide încheiate cu sco-rwi-fluviu" I.B. 15 X 73 p. 3. „Fotbaliştii români şi-au dat seama destul de repede că pot realiza un scor-fInviu.“ R.l. 12 V 75 p. 5 (din scor fluviu). scor-1 imită s.n.* (sport) —Scor minim—„La prima vedere, elveţienii, după scorul-limită. din faţa echipei vest-germane, par a fi mai redutabili decît francezii." Sc. 2S II 70 p. 7. „14 [meciuri] s-au încheiat cu sccruUlimită de 1—0." I.B. 5 X 70 p. 4 (din scor -f* limită): scotch1 s.n. — Whisky scoţian — „Asociaţia producătorilor de whisky scoţian se plînge că de la intrarea Angliei în Piaţa comună s-au înmulţit discriminările partenerilor europeni faţă de «scotch » u Sc. 18 II 75 p. 6 [pron. scoef} (din engl. scotch [whisky*; cf. fr. scotch ; PR I950-; DEX — alt sens, DN3). scotch2 s.n. — Bandă transparentă adeziva — „Am lipit foile cu scoicii" [pron. scwi] (din engl. scotch (tape) cf. fr. scotch ; PR 1950; DEX, DN3). scriboî6n s. „S'crîbofon- este numele unui aparat electronic care permite scrierea: prin telefon şi care. este introdus experimental saptamlna aceasta în premieră mondială." R.l. 27 IX 78 p. 6; v. sisci'ibofoiiic fjdiii lat. scn6[ere] -r gr- -‘/o»//. swlbof6fliC,-ă adj. — Care apar-ţine unui scribofon — „Primul gcrlboîonic 428 Ecribofon, aparat de comunicare la, distanţă ce permite scrierea prin telefon, a fost recent prezentat în Olanda. Prezentarea primului aparat de acest fel a coincis cu inaugurarea primei linii scribo-. fonice care arc un caracter experimental şi leagă Olanda cu Indonezia/' Sc. 27» IX 7S p. 5 (din scribofon + -ic). scriHor-diplomăt s.m. „Scriitori-diplomaţi. Inaugurăm cu acest ■număr rubrica «S criiiori-diplo- maţi », care îşi propune să înfăţişeze în cîteva trăsături pe cei n/ai iluştri şi mai interesanţi scriitori din toată lumea şi din .toate timpurile care au avut de îndeplinit misiuni diplomatice sau au fost diplomaţi de carieră/' L. 30 VI 66 p. 24 (din scriitor diplomat). scrîit6r-ţărăfl, -toăre/-că s.m.f. — Ţăran care scrie opere literare — „100 de ani de la naşterea scrii-torului-} ăr an M.K." Sc. 29 XII 71 p. 4. „Scriitoare-fârancâ“ R.l 14 XI 75 p. 2. „[La Arad] prima întilnire a scriitorilor-ţărani din România... Întîlnirea a reunit 22 scriitori-iărani din 15 judeţe ale ţării/' R.l. 3 X 76 p. 2. „Recent a avut loc la Arad cea dc-aj doua întilnire a scriitorilor-. javani din România/* Cont. 24 XI 78 p. 8; v. şi R.l. 11 III 76 p. 2 (din scriitor [-toare\ -\- ţărasi[că]). scripetoterapfe s.f. (med.) — Tip de terapie folosită pentru recuperare —' „Piscina are o capacitate dc 7 000 litri apă şi este do- tată cu instalaţii de scripetoterapie, baie, scări, un panou de baschet. Tratamentul este con- ■ tinuat în sala de kinetoterapie.* R.l. 21 II 75 p. 5 //din scripet -terapie//. scul6r-matriţ£r s.m. — Sculer care . este şi matriţer — „Discutînd despre emisiunea «Seară pentru tineret j>, sculerul-matriţer Vasile C., Daniela T., confecţioneră de • piese radio, s-au referit la caracterul neconvingător al unora dintre rubricile acestei emisiuni.* Sc. 27 III 73 p. 4; v. şi R.l. 12 Vil 79 p. 6 (din sculer matri-ţer). scul£r-şef s.m. — Şef . al unei echipe/secţii de sculărie — „Unii dintre aceştia deţin chiar posturi-cheie în diferite sectoare ale uzinei: doi mecanizatori de agricultură coordonează producţia de locomotive electrice... . inginerul minier e scicler-şef *etc." Sc. 12 XI 69 p. 4 (din sculer + şef). sculpto-pictură s.f. „Nu este, de fapt, pictură. Ci «,şciilpto-pic-tură». Acest «Marş al omenirii» este un fenomen de combinare a două forme de artă." Cont. 8 XII 67 p. 10 (din sculpt[ură] 4* pictură)* 6ctilptor-grav6r s.m. — Sculptor care este şi gravor — „Fiecare’ medalie este opera unui sculptor r gravor, reprezentînd ea însăşi .o * valoare artistică." R.l. 23 XI 76 p. 5 (din sculptor + gravor). selenaiît sectorizât,-ă adj. — Divizat, împărţit pe sectoarc — „Peste două treimi din numărul expozi-ziţiilor colective au avut loc la tîrgnri specializate si sectorizate, în scopul promovării exporturilor noastre de produse/1 Sc. 20 KII 73 p. 3 (din sector). sectindă s.î. (în sint secundă atomică I astronomică ) „Secunda atomică, noul etalon oficial de măsurare a timpului introdus în U.R.S.S., permite o creştere a preciziei de 30 de ori — informează agenţia T.A.S.S. Ca unitate de măsură a fost luată perioada trecerii dc la un nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. Pînă acum, etalonul de măsurare a timpului îl constituia a 86 400-a parte din perioada de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. — sccundă astronomică." R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde), sedârc s.f. (med.) — Liniştire, sedaţie — „Grupa culorilor albastre face să scadă tensiunea arte* rială, încetineşte ritmul cardiac şi respirator, provocînd scdarca sistemului nervos central şi reducerea oboselii/* R.l. 30 XI 77 p. 6. (din seda fie, prin substituţie de sufix:‘-JîcJ-re). seguldilla s.î. 1975 — Dans popular spaniol — v. joia- [pron. scghid'Hia] (din sp. scgmdilla ; cf. fr. sâgucdiUc; T. Şandru-Olteanu în SCL 5/78 p. 610, El. Toma în ER 472, 474-475; D. Muz.j DEX/ VN3)t 6elsmotect6nic,-ă adj. (geol.) — Privitor la mişcarea scoarţei pămîntului — „Modul în carc s-au produs cele două cutremure arată că activitatea seismotccîonică a intrat în normal si deci nu există 'pericolul de producere a unor şocuri cu o magnitudine egală sau mai mare/1 Sc. 22 IV 77 p. 5 //din scismo- 4- tectonic//. sejtir s.n. — Vacanţă organizată printr-o instituţie de turism intr-o staţiune, pe' un itiqerar turistic etc. - „O.J.T. şi I.T.H.R. Bucureşti asigură sejururi în hoteluri şi vile din staţiunile Sinaia, Predeal, Poiana 13raşov, Buşteni/' Sc. 11 I 77 p. 4. „Iată doar cîteva din încercările lucrătorilor din. reţeaua turistică a judeţului Timiş de a oferi miilor de vizitatori ai acestor străvechi meleaguri româneşti un sejur cît mai plăcut/1 Sc/ 9, VII 77 p. 5. „[3 000 000 de vilegiaturişti]. O cifră record în ce priveşte seju-ratrile pe riviera romanească/1 Sc. 12 IV 79 p. 4 (din fr. sâjourj. Th. Hristea în LR 3/72 p. 1861 DEX, DN3). selenaut s.m. (astr.) — Astronaut carc călătoreşte spre / pe Lună — „Aşa arată costumul în care cei doi" sclenaufi Armstron" si Aldriîi vor păşi pe Lună. fee. 19 VII 69 p. 8. „A fost urmărit cu emoţie mesajul transmis selenaut ilar de către preşedintele Nixon/; Sc. 22 .VII 69 p. 6. „Primii sclenaufi nu au reuşit să viziteze nici măcar im hectar din suprafaţa Lunii/' Sc. 26 selenaiît 480 VII 69 p.6; v. şi Cont. 25 VII p. 10, micromcteorit, telebas-culă (din gr. sele[ne] + -naut, după tipul cosmonaut; FC I 156, 284, V. Guţu Romalo C.G. 233, Al. Graur in R. lit. 30 şi 35/69, FC I 284; DN3). sellno-satelft s.m. 1970 (astr.) — Satelit trimis către Lună — v. aselenizabil //din gr. sclene + satelit; cf. fr. satellite lunaire, engl. lunarjmoon satellite, germ. Mondsatellii; AD//. self-contr6l s.n. 1971 (anglicism) — Control asupra faptelor proprii — v. autocontrol (din engl. seif control; cf. fr. seif control; DN3). sc!f-made-man (loc s. engl.) — Om ajuns întj>o situaţie bună prin forţe proprii — „Nu vreau să ţin isonul acestui self-made-man care a început cărînd cabluri şi reflectoare, iar acum, la 40 de ani, are la activul său 22 filme regizate şi foarte multe filme produse." Cont. 9 VII 78 p. 8 [pron. selfmiidmen] (cf. fr. self-made-man; DN3.) silvă s.f. (geogr.) — Pădure ecuatorială în bazinul Amazonului — „J.A. acaparase o întreagă zonă din selva (junglă) situată pe malul fluviului Putumaya." Sc. 28 XII 75 p. 4 (din sp., port. selva, fr. selve; El. Tomaîn ER 473—474; DEX, DN3). semaforizare s.f. (circ.) — Reglementarea circulaţiei cu ajutorul semaforului — „Deseori, la intersecţia podului Grant cu calea Griviţei se produc blocări de maşini; traficul este deosebit de intens. O soluţie o reprezintă semaforizarea zonei." I.B. 11 X 74 p. 3. „Direcţia domeniului public ne informează că se vor lua următoarele măsuri: sema- forizarea trecerii de pietoni, distanţarea staţiilor." R.l. 11 VII 78 p. 5 (din semafor), semaforizat,-ă adj. (circ.) — Reglementat cu ajutorul unui semafor — „Noi intersecţii semaforizate ' în Bucureşti între străzile..." R.l. 7 VII 77 p. 5 (din semafor). semiarid, -ă adj. (geol.) — (Despre o regiune, un ţinut) Caracterizat prin ploi foarte rare — „H.L, consideră că . terenurile scmiaride situate la vest de meridianul 100, ce taie Statele Unite în zonele oraşelor Dodge City (statul Kansas), şi Abilene (statul Texas) cunosc de secole, la intervale regulate de circa 20 de ani, perioade de 'secetă/' Sc. 19 XI 75 p. 4 (din senii- + .arid, după fr. sâmi-aride, engl. americi semi-arid; D.Am.; DN3). semicâblnă (fânîcă) s.f. 1966 — Pupitru cu echipament audiovizual — v. clasâ-laborator (din semi- + cabină). semicentrâ!,-ă adj. — Sihiat în apropierea centrului unei localităţi mari — „Pentru unităţile semicentrale şi periferice magazinele vor avea acelaşi orar ca şi al magazinelor alimentare generale." I.B. 17 XII. 61 p. 2 (din semi- + central; DN3). 431 semifinit semicomantiât,-ă adj. (constr.) — (Apartament) din care o cameră are o intrare separată şi prin ccalaltă se trece — „Ofer apartament două camere seini-comandate confort I..." R.l. 23 V 78 p. 7 (din semi- -f comandat). * semicons€rvă s.f. — Conserva sterilizată parţial, cu o durată de păstrare tn general scurtă — ,^Am mutat ccntml investigaţiilor pe şantierul Fabricii de semicon-se?ve de şuncă." Sc. 25 VII 69 p. 3. „ cNeptun *, socotit ca o pescă-ric-model, va oferi cumpărătorilor diverse sortimente de peşte conservat prin frig, semiconserxe pregătite în secţia de semiindus-trializare a întreprinderii ş,a~" I.B. 5 VI 72 p. 1- „Magazinul staţie-pilot de testare a preferinţelor, îndeosebi faţă de semi-conservele şi conservele de peşte care au o * însemnată pondere în activitatea întreprinderii/1 LB, 8 III 75 p. 6 (din scuti- -f conseivă, după fr. simiconserve; PR 1950; LTR; DEX, DN3). semicâsmicră adj« „Avioanele «semicosmice» vor folosi drept combustibil anumite compoziţii din care *va face parte oxigenul acumulat din atmosferă." Sc. 13 I 63 p. 3 //din semi- 4- cosmic//. semlcristâl s.n. — Cristal de calitate inferioară — „Vor fi produse noi modele de servicii de tort, dulceaţă, compot etc. din semt~ crisfal" Sc. 28 VI 61 p. î //din semi- -f cristal; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 3S2//. semidemontăblIf-ă adj. — Pe jumătate demontabil — „Datorită greutăţilor reduse, cît si faptului ca sînt seini-demoniabile. ele [chioşcurile] pot fi uşor transportate." I.B 21 I 63 p. 2; v. şi R. 1. 31. III 81 p: 6 (din semi- + demoni abil), semideştrt s.n. — Regiune de trecere între stepă şi deşert — „Perspectivele de dezvoltare ale unei regiuni de semidsşert" R.l. 8 III 67 p. 5 (cf. it. semidescrio. engl. semidesert; CD; LGG, DZ; DEX, DN3). senrîdeş6rtic,-ă adj. — Alcătuit din semidesert — „O importantă descoperire" arheologică a fost făcuta în stepa semideşertică din Turkmenia sovietica." Sa 26 XII 74 p. 6; v. şi RX 15 VIII 80 p. & (din fr. scmi-dtsertique; DMN 1966). semîdactism s.n. 1969 — C-ul- tură superficială, stare de semidoct. — v. sfertodoctism (din semidoct -j- -ism; DN3). semiîinîsât7-ă adj, (ind., ec. pol.)* — Care nu este definitivat pentru a fi pus în funcţie sau în vînzare — „în prezent, prin folosirea, panourilor masive», a cofrajclor glisante, construcţia bruta, sau semifinit aiă se execută într-un timp foarte scurt." Sa 16 V 63 p, 3 (din semi- 't finisat). seminnit,-ă adj. 1970 (ind.,eapoL) — (Despre un produs) Care nu- semifinit este prelucrat definitiv peiitrn a fi comercializat — - v. navă-azină (cf. fr. semi-fini; PR 1964; DN3). gcmigârsoni6răs.f.,(constr.) — Garsonieră foarte mică — „Ofer semigarsonierâ ultracentrală pentru garsonieră bloc nou." R.l. 4 I 67 p. 4 (din semi- •£• garsonieră ). semita s.n. „Ţesăturile de in şi semiin (în amestec cu bumbac) datorită calităţilor lor sînt mult apreciate de cumpărători." R.l. 16 IX 61 p. 1 (din semi- + in; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 392). semiindustrialîză vb. I 1974 — A transforma parţial în produs industrial — v. semiindustria-lizare (din semi- -f industrializa). fcmiLndustrializâre s.f. — Transformare parţială în produs industrial — „La Boteni (Argeş) vizităm mai întîi Centrul de semiin-dustrializare condus de ing. C.L. Este d^ept că fructele şi legumele aduse aici se semiindustriali-' zează, dar ele ar merita o soartă mai bună." R.l. 16 XI 74 p. 3; v. si scmiconservâ (1972) (din temt- industrializare). semHndustrtalizât,-ă adj., s.n. 1974 — Prelucrat parţial în produs industrial — v. mostră-etalon; v. şi k eter ing, microcomplex (din temi- + industrializat; cf. fr. scmi-industrialisi; DMN 1966). temifnimă artificială s.f. (med.) „Pînă acum s-au implantat cu vucces unor animale jumătăţi de inimă artificială, ventricul i fabricaţi în laborator, care au permis menţinerea în viaţă şi însănătoşirea unor inimi bolnave. O astfel de semiinimâ artificială i-a permis doctorului M.D. de la Iiouston să salveze viaţa unui tînăr mexican." Cont. 18 XII 70 p. 10 //din semi- + inimă artificiala, probabil după model engl.//. semîmanuâl^ă adj. — Lucrat parţial cu mîinile — „Industria noastră posedă, pe lîngă imprimare semimamiaiă* cu planşe, maşini moderne..." Cont. 3 VIII 62 p. 2 //din semi- + manual//. semiinât,-ă adj. — Aproape mat — „Culori, culori, culori! incorporate în glazuri strălucitoare ori semimate... cromatismul aleargă cu un fel de libertate pe materie sugerind simboluri posibile." Cont. 3 II 67 p. 7 (din engl.) senii-mat; WT). semimîlenâr,-ă adj. — ;Care datează de 500 de ani — „O întreprindere semimilenară .>. Cehoslovacia posedă cea mai veche fabrică cu acest profil [sticlărie] de pe continent." Sc. 19 111 78 p. 6 //din semi- -f milenar//. semimonop61 s.n. —. Monopol parţial — „Mult timp domeniul unei minorităţi căreia instituţiile îi rezervau un semimonopol, cunoaşterea avea un circuit închis." R. lit. 14 VI 73 p. 29 //din semi-+ monopol//. semiopacitâte s.f. — Calitatea a ceea ce este parţial opac — „Caii- 433 semistâbulâţie tăţiîe acestui material la un aii de la uscare: suprafaţă marmorată, luciu de lac incolor, scmiopaci-taie etc. " R.l. 26 VIII 73 p. 2 IIdin semi- + opacitate[/. semi6ptic,-ă adj. (med.) — Care nu ajută decît parţial la vedere — „Se produc, în fabricile de sticlă tehnică... sticla optică şi semiopticăSc. 2 III 64 p. 3 //din semi- + opt ic) /. semipiramidă s.f. -- O jumătate de piramidă realizată printr-o secţiune transversală — „Oraşul olimpic din Montreal va fi alcătuit din doua structuri în formă de piramidă, divizate, la rîndul lor, în patru semipiramide, fiecare cu 19 etaje.14 R.l. 16 VII 74 p. 6 //din semi- + piramidă]!. semirecitâl s.n. — Recital alcătuit din două părţi, fiecare susţinut de o altă persoană — „La sala Studio a Ateneului, pianista C.I.R. şi violoncelistul A.C. ... susţin cîte un semirecitâl.“ I.B. 17 1 72 p. 2. „De un real interes semirecitalul sopranei V.M., cu-prinzînd lieduri româneşti." Săpt.. 19 V 72 p. 7 //din semi- + reci- MII-' semiremorcât,-ă adj. ^ 1975 — Remorcat cu o singură osie — v. rulotă-dormitor (din semiremorcă -{--at). semiscufundât, -ă adj — Pe jumătate scufundat — „Noua .dragă, denumită «Stevin-80», este cea mai mare din lume... Ea lucrează 'semiscitfundată, putînd fi anco- rată pŢ*intr-un sistem de picioare mecanice, care se extind pînă la fundul mării şi cu ajutorul cărora ' se poate deplasa în funcţie de mersul lucrărilor". R.l, 21 III 79 p. 6 //din semi- + scufundat//. semisil6z s.n. (zoot.) „Este un mare cîştig, deoarece prin conservarea ierburilor sub formă de semisilcz pierderile de substanţe nutritive sînt cu peste 50% mai reduse în comparaţie cu uscarea pe brazde 3 fînului pe vreme ploioasă." Sc. 13 VI 71 p. 4. „Am introdus în alimentaţie un semisiloz, un tip de furaj preparat din porumbul siloz pe care îl recoltăm doar atunci cînd este uscat pe [jumătate/' Sc. 10 III 78 p. 3 //din semi- -4r siloz//. . semîsîmf6nic, -ă adj. — (Despre o orchestră) Care are în componenţă şi instrumente specifice orchestrelor de estradă — „Pe lîngă casa raională de cultură din Cîmpulung-Muscel... a luat fiinţă o orchestră semisimfonică “ Sc. 15 II 63 p. 5. „Aici e cazul să se organizeze o stagiune de concerte simfonice, ori se mi si m-jonice." R. lit. 29 XI 73 p. 17; v. şi Cont. 1 IX 67 p. 7 //din semi- + simfonic, probabil formaţie mai veche//. semistâbulâţie s.f. (zoot.) — Procedeu de creştere şi întreţinere a vitelor prin menţinerea lor aproape tot timpul în şrajd — „Extin« derea sistemului de semistabida-ţie la bovine şi la ovine în zonele de cîrnpie necesita o scrie de 28 semistabitlâţie măsuri." Sc. 10 VH 64 p. 2 //din semi- + stabulaţie; DEA//. şemisubtnersibH,-ă adj. —^ Scufundat parţial în apa — „Natura dezlănţuită din Marea Nordului afectează în mod serios lucrările de prospectare a ţiţeiului: din decembrie bîntuie fără întrerupere furtuni puternice... mai multe platforme semi submersibile de foraj fiind avariate sau scoase din uz." Sc. 2 II 74 p. 6 //din semi- + submersibili/. scmisticul6nt,-ă adj. — De o suculentă medie — „Strugurele de masă «Roz românesc)) (rezistent la ger şi secetă, cu bobul mare, semisuculenf...)“ ILL 23 II 78 p. 5 (din semi- + suculent), semitelecomandăt,-ă — Pe jumătate telecomandat — „A fost pus la punct, un cleşte semiteleco mandat." Sc. 20 I 64 p. 4 //din semi- + telecomandatj f\ semitîrît6r,-toâTe adj. (bot.) — (Plantă) a cărei tulpină se întinde parţial pe pămîrtt — „Aceasta [volbura de nisip, maritim] este o plantă semitlrltoare şi cu rizom foarte lung, care fixează nisipul." Sc. 21 VII 62 p. 4 (din semi-* -ţ? tir ii or). semitratisparSnVă adj. 1978 — A-proape transparent — v» stereo-dcular 1/din senii- -f transparent!/. senâj s.n. (zooL)- „Inutil să apelaţi la dicţionare! Cuvîntul senaj — uu termen folosit îrt prezent tot ra«i mult îs practica zooteh- nică — n-a fost încă preluat de lingvişti. în fond1 este vorba de un nutreţ conservat printr-o irft> todă nouă, care constă în însilo-zarea plantelor verzi la umiditate redusă (50—65 la suta) fără să se adauge substanţe ce stimulează fermentaţia Iacii că." R.L 6 VI 74 p. 3. sensitometru s.n. (med.) — Instrument pentru măsurarea pulsului — „Acest laborator (de tipul. KTD) asigură, . printre altele: măsurarea pulsului cu ajutorul unui sensitometru special, determinarea timpului de reacţie la stiinulenţi acustici şi luminoşi.." Sc. 19 III 78 p. 6 (din fr. sensi-Unnetre; DTP* LTR; DEX; DN3 — alt sens). s€nsor s.m. (fiz.) — Dispozitiv care sesizează un anumit fenomen — „Autorităţile din capitala. Japoneză au dispus introducerea a ceea ce se apreciază a fi cel mai avansat sistem de dirijare computerizată a traficului rutier din lume. O reţea de 2 000 smsorî ultrasonici montată deasupra magistralelor pentru înregistrarea vitezei de deplasare şi a numărului de maşini ce trec," Sc. 20 VT 74 p.' 6 (din engl. se7tsor; WT); serallst, -ă s.m.f. — Elev, stu^ dent care urmează * cursul serai, care so specializează la locul de producţie — „Complicatele înlănţuiri ale formulelor chimice au fost scrise*., pe o prozaică, bucată de tablă. Ceea ce mi-x împiedica 435 sex-dub însă pe «seraliştii » de la matriţerie să descifreze cu aceeaşi pasiune, ca într-o sală de curs, sensurile unei formule.0- Sc. 28 VI| 63; p.l (din seral + -ist), * seră-combinât s.f. — Seră mare cu caracter de combinat — „Am intrat împreună într-o seră-com-binat unde ne-a întîmpinat o căldură de 40 de grade". Sc. 24 VI 63 p. 3 (din seră -f- combinat). serial s.n., adj. — (Roman, film, reportaj) apărut în presă sau prezentat la radio sau. televiziune în fragmente — „In curs de realizare se află un serial- de zbatere publică la teatrul «Tănase».“ IJ3. 10 I 74 p. 2. „Serialul care s-ar putea numi al «anti-neglijenţei or» dă prilej televiziunii să obţină succese de calibru. Aţi înţeles că numim «serial» reportajele nn serie» care imortalizează, pe cîţiva metri de peliculă, isprăvi absurde, neglijente penibile..." R. lit. 23 X 75 p. 16. „Film serial: Dalias — Compania petrolieră E^ving. Episodul 3." Pr. R.TV. 8 IX 79 p. 14; v. si Pr. R.TV. 20 IV 79 ,p. *13; roman-frescă (1970), cină-veritâ, muppet, telcecmniza (din engl. serial '[story]; cf. fr. siriei, it. seriale ; D E X, DN3). serodiagnostic s.n. .(med.) — Diagnostic serologic — „Vineri, la Institutul oncologic din Bucureşti a. avut loc conferinţa publică şi demonstraţia practică de serodiagnostic al "bolii canceroase, susţinute de ing. chimist N.I.-D/* Ri. 15 IV 7S p. 4; v. şi R.l. 27 VI 80 p. 5; (din fr. sârodiagnostic; DM, DZ; DEX, DN3). seroreâcţie £.f. (med.) — Reacţie serologică — „Testarea posibilităţilor reale ale serorcacţiei de diagnostic s-a efectuat pe sute de probe de sînge integrai a cîte 5 ml fiecare/1 R.l. 10 IV 78 p. 7 (din fr. siroreaction; L; DN3). serpeniârlum s.n. —" Grădină zoologică (rezervaţie) cu şerpi. — „Un crocodil... dintr-o grădină zoologică cu şerpi şi alte reptile din Miami, a" omorît un băieţel de 6 ani, al cărui tată, imprudent, îl lăsase .singur pe un zid... Proprietarul serpentariumuhd a împuşcat crocodilul şi a închis grădina sa zoologica/* R.l. 7 IX 77 p. 6; v. şi Sc. 10 IV 81 p. 3 (din engl. americ. serpentarîum; WN). • serviciu de politeţe sint. s. „...în fine, voi menţiona că staţiile au fost dotate special jpentru aşa-numitele , curăţirea parbrizelor, a farurilor şi stopurilor în timpul alimentării maşinilor la pompe**. R.1. 21 V.77 p/5 (din serviciu 4? politeţe), sex-club s.n. „Industria sexului — cărţi, reviste, filme... fotografii, discuri, sex-cluburi, afişe, săptămânale specializate — a realizat în 1969 în S.U..A. o cifră de afaceri de 2 miliarde dolari/* Sc. 14 XI 70 p. 6 //din sex + chtbjj. 28* sex-magazin '438 8£X-magazIn s.n. „De pe urma sutelor dc milioane de reviste tipărite anual şi ale celorlalte «produse» pornografice, desfăcute în uscx-mcigazinc)} cu autoservire şi program non-stop... se realizează profituri fabuloase la adăpostul libertăţii individuale." Sc. 24 VII 77 p. 6 (din sex + magazin, după engl., fr. sex-shop; PR 1970). s*xp6rt s.n. „Numai scxporktl (se numeşte ^ astfel exportul de pornografic) a adus, anul trecut, afaceriştilor danezi, valută forte echivalînd cu 600 milioane franci!" Sc. 14 XI* 70 p. 6 // din sex [exipoiij/, • sexy adj. inv. (cuv. engl. americ..} lb.. vorbită) — Atrăgător — „Un spectacol foarte scxy.u v. si Săpt. 4 XII 81 p. 8 (cL fr. sexy; PR 1954). *ez6n alb sint. s. — Iarna — „în mtîmpinarca sezonului alb ■ se fa6 intense pregătiri în toate sta*-ţiunile montane de odihnă şi sporturi dc iarnă". R.l. 20 XI 78 p. 5. „La Mangalia, în «se* zonal alb Sc. 6 XII 78 p. 2 „Cele trei renumite staţiuni montane pot primi de-a lungul întregului sezon alb peste 100 000 de vilcgiaturişti." Sc. 21 XII 7S p. 4 (din 'sezon aib).' s!erlod6ct,-ă adj., s.m.f. — (Om) care se crede cult dar are cunoştinţe superficiale, mai puţine decît un scmidoct — „Ultima carte pe care a citit-o... a fost un almanali vechi uitaţ. dc un călător într-un tren dc cursă lungă. Mknaatul nostru nu-i nici măGai un semidoct. Eventual un sferto-ăoetr I.B. 18 XII 71 p. 1, „Vă mărturisesc că tonul scrisorii dv. mi mi-i pe plac. Asemenea ton e îndreptăţit numai cînd c vorba să fie atacat , un sfevtodoct cu fumuri, carc sei vira unde nu-i fierbe oala." ii. lit. 14 II 74 p. 25; v. şi R.l. 19X 71 p. 1 (din sfert + '•'doct, după modelul lui scmidoct). sîertodoctîsm s.n. „Scmidoctismul, dacă nu cliiar sfcrtodoctismul, an^cninţă întotdeauna afirmarea unei stiinte la modă." Sc. 21 XI 69 p. 4i v. şi 17 VIII. 80 p. 2 (din sfertodoct -ism). sgubilitic,-2 adj. (arg. elevilor/ peior.) „Sgubilitic, excentric, deosebit printr-o comportare proprie, ciudată. Termenul, prin structura sa fonetică şi accentuală, trimite la paralitic ctc., cu utilizare hazlie evidentă." R. lit. 19 VII 79 p. 9. sliaktîst s.m., adj. 1974 — Adept al cultului zeiţei Shaliti (în hinduism) *— v. conştientizare, [pron. şaclîst] (din n. pr. Shakti) shamîsen s. „Bunraku — teatrul dc marionete, constituic unul din aspectele ccle mai interesante ale artei dramatice japoneze. El are trei clemenţe de bază: «jo-ruri *> — naraţiunea, «shantîscnd — muzica unui instrument cu coarde originar din Okinawa, şi marionetele... Mînuitorul principal, denumit «Omozukai?,. face să funcţioneze mîria dreaptă a marionetei şi susţine cu braţul 437 show-business sting întreaga greutate a. acesteia (cam 19 kg.)‘* R-l- 1 VIII 74 p. 6 [pron. şamisen] (cuv. jap.). shed s.n. 1963 (coustr.) — Tip de formă de acoperiş — v. pre-comprimare [pron. şed] (din engl. shed; LTR; DN3). shoking adj. înv. (anglicism) — Şocant — „Ultima ediţie a Invitaţiilor Euterpei... a programat o emisiune cu un titlu menit să intrige, cu o uşoară tentă sho-king: «La mulţi ani, Antonio Vivaldi»/* Săpt. 9 VI 78 p. 6 [pron. şoching] (din engl. sho-king; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DEX, DN3). shop s. (anglicism) 1. — Magazin în care se vînd mărfuri, de obicei de lux, pe valută — „Hotel «Continental» din Calea Victorici 56, cu 180 locuri, de categoria I, cu restaurant, grădină, snack-bar şi shop /* I.B. 18 V 74 p. 6. „Pc Calea Victoriei s-au deschis mai multe shopitri/' 2. — Magazin în care se vînd mărfuri de obicei de lux (în alte ţări) — „Explozia publicitară pe care Festivalul a cunoscut-o în ultimii ani, tendinţa spre gigantism, inflaţia,. competiţiile paralele, avalanşa dc interese nonartistice (vezi secţia porno care la un moment dat transformase cîteva săli în sexy-shopuri) umflau nesperat cifra de afaceri a Festivalului, dar subminau considerabil prestigiul lui cultural/' R. lit. 17 V 79 p. 24; v. şi supercivilizaţie [pron. şop ](din engl. americ. shop; D.Am.; DN3). short s.n. (anglicism) — Pantalon de sport foarte scurt — „Toată lumea este de acord că va fi o vară albă, pentru că taiorul-pan-talon, short urile, rochiile de plajă,-dar si cele ale oraşului... toate vor fi albe, " Săpt. 17 V 74 p. 8; v şi giacă, poncho [pron. şort] (din engl. short; DEX, DN3). show s.n. (cuv. engl.) — Tip de spectacol de varietăţi, muzică uşoară, susţinut de un singur 1 actor/cîntăreţ sau de o formaţie — „O comună olandeză, Melick-Herkenbosch, numărînd vreo 6 500 locuitori, şi-a construit prin «autofinanţare » un studio de televiziune. Programul... neglijează meciurile echipei Ajax şi show-urile lui R.C. în favoarea' spectacolelor de păpuşi, a emisiunilor de informaţii locale de politică/* Cont. 22 III 74 p. 10. „în Japonia a avut loc ceea ce pare să fie unul din cele mai lungi programe TV din lume: un «show» care a durat 25 de ore!" R.l. 15 IV 75 p. 6. /„Cel mai atractiv show vizio nat pînă acum la noi — cel al formaţiei OMEGA/* Săpt. 16 V 75 p. 7. „Un show cu formaţia ABBA şi alte recitaluri ale unor interpreti cunoscuţi/' Cont. 31 VIII 79 p. 8; v. şi Sc. 31 VII 75 p. 4, telenoapte (1971), surclasa [pron fo«] (cf. fr. show; PR 1954; DEX, DN3). show-business loc. s. (engl. .americ.) —* Industria spectacolelor t-„Ca aproape tot ce s-a scris desT pre scurta existenţă a uneia din cele mai mari celebrităţi ale fii-. show-buslness 438 inului, * Marilyn Moiiroe, piesa tratează despre gloriile si decăderile show-biisiriess-vlm.-f* R. lit. 23 V 78 p. 23 (pron. şâubiznis] (cf. *fr. show-busincss; DMC 1960). showman s.m. (cuv. engl.) —Autor de show-uri — „Dealtfel, regizorul Alexandru Bocăneţ fusese un incomparabil organizator de spectacole T.V., un foarte „ talentat «showman*." R. lit. 29 V 77 p. 17 [pron. £0z/m£j7] (DN3 —* alte sensuri). slîuttlc s. (astr.; anglicism)—Navetă spaţială —„Avem în fază de proiect noul concept de zbor spaţial, cu ajutorul vehicolului shuttîey cu caracteristici deosebite — lansare asemeni rachetei, revenire din cosmos si aterizare similar aeroplanului.*" Sc.t. 18 IV 74 p. 6; v. şi avion-rachctă [pron. satf] (din engl. [.space] sJmttle; Bfc> 1971). sibîocârd s. (farm.) „Institutul unional de chimie farmaceutica din URSS a pus la punct o substanţă, sibîocorâul, sub formă de pastile, care ajută la stimularea memoriei.” Sa 28 I 77 p. 5 (cuv. rus.). sigilografic,-ă adj. 1979 — Privitor la sigilografic — v. sigilografic (din fr. sigiliographiqite; DEX, DN3). 6igilografie s.f. „între 27 si 29 septembrie va avea loc la 6ucu-rfcşfci reuniunea Comitetului internaţional de sigilografic. Orga-xusm creat pe lingă Consiliul International al Arhivelor, Corni* tetul orientează cercetările ca şi acţiunile practice privind conservarea şi valorificarea sigiliilor." Cont. 22 IX 78 p. 11. „în lumea.., sigilografici. Cei ce păşeşte în aceste zile pragul Muzeului" Arhivelor din Bucureşti pătrunde în-tr-o expoziţie de o factură aparte, într-o lume a rarităţilor şi curiozităţilor... sigilografice." * Sc. 6 IV 79 p. 4 (din fr. sigillographic; DEX, DN3). sîlenţlat6r s.n. (tehn.) — Amortizor de gaze — „O invenţie brevetată de Institutul naţional pentru creaţia ştiinţifică şi’ tehnică din Bucureşti a început să fie materializată în atelierele de micro-producţie. Este vorba de silenţuitoarelc... pentru expânsii de gaze şi aburi/ R.l. 14 II’75p. 6 (din it. silcnzi'aiore; DN3). silenţios,-oâsă adj. — Care nu face zgomot, tăcut — „La Albina e .ventilator de vreo treizeci de anL La «Unic» şi «Turist» nu funcţionează deloc,, fiindcă nu erau silenţioase/' Sc. 12*1 67 p. 2, „[Motoreta Elmo este] un mijloc de transport silenţios şi antipoluant/* RL 11 IV 75 p.' 5. „Aceste tipuri de întrerupătoare an fost înlocuite.., cu alte tipuri (cumpănă) mult mai silenţioase şi cu performanţe superioare In. exploatare/' R.L 26 III 76 p. 5 (cf. it. silenzioso, fr. si lei ici cu x; DTM; DEX, DN3). silenţiozitâte sS. — Calitatea unu1 aparat tehnic sau a unui vehicul de a nu face zgomot, caracterul a 439 slmultân ceea ce este silenţios — „Silen-(iozitatea, o componentă a ocrotirii sănătăţii publice*' Sc. 21 II 67 p. 2. „Inginerii de la firma britanică «Fodens Ltd» au construit un camion de 32 tone care nu va produce un zgomot mai mare decît un autoturism obişnuit. Aceste performanţe de silenţiozitate au fost obţinute prin efectuarea unor modificări la motor../* R.L 29 III 79 p. 6 (din silenţios -f -itate; cf. it. silenziositâ; M. Gheorghiu în LR 2/68 pr 134; DEX, DN3). silipâr s. (constr.) „Un nou material de construcţie cu performanţe care întrec pe cele ale produselor de origine minerală utilizate pînă în prezent a fost realizat de inginerii sovietici. Denumit... «silipor» (silicat poros), acest material, foarte uşor, are proprietăţi termice deosebite.*' Sc. 6 IV 78 p. 5 (cuv. rus.) si!isi6r s. „Inventatorul francez A.B. a elaborat un dispozitiv electronic universal — silistorul — care poate fi utilizat, după caz, ca baterie, element fotosensibil, transformator de curent continuu, acumulator de energie, condensator electric etc. ** Sc. 6 IV 65‘p. 4 (cuv. fr.). siluetâ.vb. I (teatru, film) — A interpreta un rol — „Mihai Berechet l-a siluetat în creion pe doctorul Caius." Cont. 20 IX 63 p. 4. „Mihaela Juvara a siluetat cu duritate şi simţ al proporţiilor o femeie-fiară/* R. lit. 2 V 74 p, 17; v. şi 1 XII 79 p. 6 (din siluetă; cf.fr. silhouetter; DN3 — alte sensuri). siitir s.n. 1976 — Tip de material sintetic — v. âifur (probabil din sil[en] + \dif]itr). silurSx-premfx s. 1976 (chim.) — Tip de material plastic — v. reper. simetrizâre s.f. — Stabilire de simetrii — „Dignitatea criticii nu poate veni din si-metrizarea abuzivă a unor domenii distincte — artă şi cibernetică, arta şi structurile limbajului etc;, ci din puterea lăuntrică de a depăşi disparitatea unei epoci fărîmiţate analitic/* Sec. 20 12/66 p. 28, 29. „Grupul este o entitate structurată Intr-un mod armonios, posedîrid un înalt grad de simetrizâre/* Luc. 21 I 67 p. 7 (din simetrie). sim£ză s.f. 1979 — Panou într-o galerie de tablouri — v. granulo^ pv.tio-relief; v şi numele unei galerii de arta* din Bucureşti (din fr. cimaise; DN3). simigerfe-patiserfe s.f. — Patiserie in care se produc şi se vînd covrigi — „De asemenea, în trei dintre spaţiile existente se vor amenaja simigerii-patiserii “ Sc. 17 II 78 p. 2 (din simigerie + patiserie). slmultân s.n. (sport) — Joc al unui şahist cu mai mulţi adversari — Au loc simultane datfe de marii maeştri G. şi O... şi turnee după sistemul elveţian/* sîmulîâii 440 R.L 26 XI 76 p. 6 (din germ. Simultan; cf. fr. simultani; DN — alt sens, DEX, DN3). sîmuîtaneîzâ vb. I’— A face să se petreacă în acclaşi timp — „Acelaşi mod de a fractura scheletul naraţiunii, de a amestcca planurile, ele’ a dispersa episoadele poveştii, de a simitllcinciza momente consumate la mari distanţe dc timp, de a asambla imagini derulate in spaţii diferite/' Cont. .12 IX 75 p.10 (din simultan -f- -iza; DNo). sincrofazotrGn s.n. (fiz.) — Tip de accelerator ^ciclic pentru particule grele — „într-un viitor apropiat, instalaţia «Foton» va fi utilizată într-o serie dc experienţe la sincrofazctronul institutului." Sc. 19 I 75 p. 4 (diii fr., engl. svncJircphasotron ; Al. Graur în LR 2/58 p. 3, FC I 135; DTP, DC; DEX, DN3). gincr6no-clneproi6cţie s.f; (cinem.) — Proiectarea unui film concomitent cu spectacolul propriu-zis — „Sincrono-cincproicc-ţio, ia ta ce ,aducc nou Lanterna-magică/' Cont. 22 VI 62 p. 4 Hdin sincrona- -f- cincproicc{iej j. 8Încroir6n s.n. (fiz.)— Accelerator foarte puternic---------------- „Spre deosebire de acceleratoarele existente... noul sincrotron va avea un cîmp magnetic cn autoreglare/' Sc. 8 II 62 p. 5 (din ‘ fr. ’synchrolronc; PR 1950; LTR, DC; DEX, DN3). • sinerdol s. (farm.) „Cel mai nou produs purtînd emblema fabricii de antibiotice din Iaşi se numeşte <(Sinerdol» — medicament ce acţionează cu eficienţă deosebită în tuberculoza ' pulmonară, în special la formele cronice/' R.l. 13 III 76 p. 5. single. adj., s.n. (anglicism) t• (muz.) — Disc cc conţine cîte o singură piesă pc ficcare’ faţă — „Anul trecut în Statele Unite au fost decernate 189 . «discuri de aur»: 117 pentru albume, 72 pentru singlc.u Săpt. 22 II 74 p. 13. „Din colaborarea sa cu poetul Adrian Păuncscu rezultă cîntece ca: Dulcc Romanic, Făt-Frumos, Eroii, Un om' ps nişte scări, Pămîntui deocamdată, Mielul ctc. (ultimele- două înregistrate la Electrccord pentru un single)“ Săpt. 12 XII 75 p. 7. „ «Roxanne* şi «Can't Stand Losing You* n-au fost scrise pentru acest album ci au existat ca single-uri, fiind incluse ulterior..." Săpt, 27 VII 79 p. 7; v. şi LP.. 2. (turiştii) — Cameră, cabină de wagou-lit ocupată de o singură persoană — „în călătorie, Dom-nica a. luat un single în tren/4 [pron. singl] (din engl. single / DN3). sini st rit ăte s.f. — Caracterul a ccea .ce este sinistru — „Termenii imundicitatc, periclitate şi sinis-tritate nu există în vreo altă limbă, din carc autorii pasajelor respective să-i fi putut lua. De asemenea, limba, română hu cunoaşte adjcctivclc: imuiidic, periei Ml sltuâţie-test $i sinistr din carc, cu ajutorul lui -itate, să poată fi obţinute substantivele imundicitate, periclitate şi sinistritate" I.B. 25 I 72 f.p/ (din sinistru -f -itaic Th. Hristea P.E. 34, I. Iordan ta LR 3/62 p. 228; DN3). slnterlzSt,-ă adj. (tehn.) — Care a fost legat numai prin încălzire şi presare, fără ajutorul unui liant — „Lagărele sintcrizaic, realizate prin presare în matriţe a pulberilor metalice, şi-au îmbunătăţit caracteristicile telmico-(uncţionale/' I.B. 13 I 62 p. 1. „Este vorba despre producerea 'unei . game de piese... pentru industria automobilului, piese din pulberi metalice presate, sau, în termeni de specialitate, sintetizate." Sc. 11 XI 74 p. 1 (din ti ut cri za; LTR). 6int6n!c s.n. 1974 — Tip de băutură răcoritoare — v. cafe-bar, cico, cico-cola (probabil din sintetic] -j- -tonic). sir s.m. — Titlu englez care precedc numele cavalerilor şi al baronilor — „După cum s-a relatat/ Charles Chaplin a primit titlul de asin pentru meritele sale artistice deosebite/* R.l. 14 III 75 p. 6;' v. şi copreşedinte (1973) [pron. sor] (din engl. sir; DEX, DN3; cuV este mai vechi în rom.) ătrecârd s. (med.) „Sir cc ard. Un nou aparat destinat să readucă la normal, intr^un timp record, bătăile inimii' îh caz dc accidente, do încetinire sau accelerare a pvilsului, a fost realizat de firma vest-germană Siemens". Sc. 20 VII 75 p. 6 (cuv. germ.) sjtâl s.n. (chim.) „Noul material sintetic <. Acest material compus din sticlă şi cristale se obţine dintr-o materie primă ieftină, zgura/* Sc. 18 I 63 p. 3 //probabil din si[ntctic] 4- [cris]taîj/. sitograîîe s.f. ,/Un colectiv de la întreprinderea sigliisoreană a pus la punct un nou procedeu de sifografic. Ca urmare, cele mai dificile desene sc pot imprima pe vasele de faianţă în mod mecanic cu ajutorul unei maşini realizate tot de ei/* R.l. 28 I 75 p. 3 //probabil din sită (folosită in acest procedeu) -grafic/{. sltuâtîe-limită s.f. — Situaţie excepţională — „Autorul alege o formulă dramatică prin firea ei cxplicită, relcvlndu-şi eroii, am spune, în situaţii-limită" Cont. 15 V 64 p. 4. „Preluînd schcma literară a nuvelei «medievale*; M.L.C. încearcă şi reuşeşte, în fond, nişte foarte largi portrete surprinzînd... caractcrelc umane ~într-o situaţie-test, sau după un termen de mult acreditat, situa-ţie-livriiă." R.l. 8 X 72 p. 2| v. şi Luc. 11 III 67 p. 20, Mag. 4 II 67 p. 5, Cont. 9 VI 67 p. 5, impact2 (din situaţie -f- limităj cf. fr. situat ion-limite; DMN 1965] FC I 65, A. Giurcscu M.C. 35).- situâţîe-test s.f. 1972 — Situaţie care poate ser/i drept test — v. sitnaţie-liiniiă (din situaţie ^ testJ. situationăl t 442 situaţionâl,-ă adj. — Care este legat de o anumită situaţie — „în «Princepele» se folosesc cărămizile factuale şi situaţionale oferite de texte literare şi documente mai mult sau mai puţin cunoscute". R. lit. 1 II 79 p. 4 (cf. engl. si-tiiational, it. situazionale; CD; DEX, DN3). 6kai s.n. 1976 (chim.) — Tip de piele sintetică — v. guler-glugă [scris si scai] (din fr. shai; PR 1955; DEX). skylab s. (astr.) — Laborator spaţial american lansat în 1973 — „Scopul unei noi vizionări a staţiei orbitale de către astro-nauţi l-ar constitui, în primul rînd, recuperarea unei capsule lăsate în interiorul său de ultimii săi «locatari», G.C., E.G. şi W.P. (Shylab IIIJ, capsulă ce conţine diferite tipuri de unelte, produse alimentare... şi... textul unor mesaje transmise prin teleimprimator". R.l. 23 IV ,'74 p. 6. „Skylab la a doua numărătoare inversă." Sc. 11 V 79 p. 5. „Din cele 4 600 obiecte cosmice lansate pînă acum de om, vreo 3 000, însumînd o greutate cît 65 de Skylaburi, au şi căzut înapoi pe Pămînt fără să provoace cuiva vreun cucui sau vreo zgîrietură." Sc. 8 VII 79 p. 6 [pron. scăilăb\ cuv. engl. americ. din shy + ab[oratory]; BD 1970). slalom ist, -ă s.m.f. 1. — Sportiv (schior) care participă la un slalom — „Cei mai buni slalomişti ai noştri, D.C., G.V. si V;B." Sp. 12 IV 71 p. 3. 2/(fig.) - Şofer care conduce maşina în zigzag — „încă un amănunt: afumatul ^ aslalomist», pe nume V.P., nu poseda permis de conducere." I.B. 10 I 74 p. 3 (din slalom -ist; cf. it. slalomista, fr. slalomeur; L; DN3, sensul 1). slapstick s* (cinem.; cuv. engl.) — Tip de comedie bazată pe gaguri ieftine — „Fac eforturi, spune Edwards, să ridic nivelul slapstick-iilxii şi să simplific — * mergînd pe linia naturalului — ceea ce este sofisticat." R.l. 8 I 75 p. 2 [pron. slepstic] (DN3). m slirrcline s. (cuv. engl.) „«Sfanline». Societatea britanică «Arc Concrete » a pus în fabricaţie conducte rezistente de beton armat cu fibre de sticlă pentru sistemele de canalizare şi transportul apei la suprafaţă.- Compoziţia acestor conducte, denumite «Slimlinc» este de 99 la sută beton de înaltă rezistenţă şi 1 la sută fibre de sticlă, ceea ce le face imune la mediul alcalin." Sc. 8 X 77 p. 5 [pron. slimlainj. sloop s. (mar.; cuv. engl.)— Ambarcaţiune mica de tipul cu-terului — „D.C. ... a părăsit, duminică, portul Toulon, la bordul unui «sloop» de opt metri, pentru a încerca să traverseze solitar oceanul Atlantic." R.l. 8 IV 75 p. 6 [pron. slup] (D.Tr.j DN3 — slup). slum s.n. (cuv. engl.) — Cartier (casă) insalubru/ă şi foarte sără-căcios/oasă — „30 — 50 la sută din populaţia urbană a ţărilor f . 443 socloMologfe sărace trăieşte la ora actuală în «s/tfjtts s-uri/ în condiţii înspăi-mîntătoare/* Sc. 2 XI 75 p 4. „Este porecla pe care localnicii |au dat-o sfr/ws-ului Nishinari, j cea mai mare aglomeraţie de co-jcioabe din Japonia încă de acum j 50 de ani. Avind o suprafaţă de f0;62 km ©pătraţi, shims-ul se întinde în sud-vestul oraşului Osa-j-.ka,\ Sc. 8 VII 76 p. 4. „[Imaginea] h-slwnszihit din New York.'1 R.L 130 VI 80 p. 6; v. şi Sc. 26 XII >75 p. 3 [pron. slam; scris şi \shtms, pomindu-se, greşit, de la fpl. engl.] (DN3), ’smeceâ vt>. I (sport) — A face un isxneci — „După trei schimburi, 1 Năstase smecează/' RX 22 VII '74 p. 5 (din smeci; cf. engl. to | smash, Ir. smasherj DN3). f smecî s.n. (tenis) — Lovitură f puternica executată deasupra ca- l pului prin care mingea este tri-j misă la pămînt şi făcută sa sară v departe de locul ^ unde se află l adversarul „Aici are loc primul • dintre cele cinci seriale «snicci-î -lob* ale medului, in care atît [ N ăst ase cît şi Ţiriac au creat ţ momente de mari emoţii." R-L ! 22 ATI 74 p. 5 “[pronunţarea i corecta este smeş, dar se pronunţă smcci sub influenţa lui meci] (din engl., fr. smask; Th, Hristea ; m LL 4/72 p. 596-597, Al. I Graur în R. lit* -12 X 72; DEX, ’ DN3). smog soi. (anglicism) „Pe măsura ! agravării smogului (ceaţă combi- I dată cu fumul industrial) umani-[ tatea risca să lic constituită cu preponderenţa din femei/’ R.l. 7 X 74 p. 6. „în mai multe prefecturi din Japonia, smogul aduce daune tot mai mari plantelor/' Sc. 20 VI 75 p. 6. „Municipalitatea din Tokio a recomandat ca uzinele şi fabricile din perinicirul oraşului să-şi rcducă cu 40 la sută consumul de combustibil din cauza gradului înalt de poluare a aerului, care a condus la formarea unui strat gros de «smog*" K.l. 17 VII 75 p. 6; v. si R. lit. 8 VI 71 p. 4, I.B. v28 li 75 p. 4, Luc. 6 X 79 p. 3; v. şi Smog, titlul volumului lui M. Constanti-nescu, ed. C. Rom. 1971 (din engl. smog; PR 1962; DEX, DN3). snack-bar s.n. (anglicism) — Bniet expres — „într-un sncick-bar diu New York au năvălit ieri noapte trei tineri înarmaţi/* R.l. 9 X 74 p. 6. „în corpul cB», cumpăi â-torii vor avea la dispoziţie, foarte curînd, un restaurant.) cofetărie, un snach-bar/'. Sc. 14 XII 75 p. 3; v. şi shop [pron. sncc-bat7} (dhr engl. siiack-bar; cf. fr. S)iack-barj DN3). snobît,-ă adj. — Persoană care capătă obiceiuri dc snob — „Pe ici, pe colo, observatori snobiii şi acri au miriit că filmul e prea simplu/* I.B. 5 IV 74 p. 1 (din snob J. socîctizâre s.f. — Integrare în societate — „Socddi zarea individului prin educaţie." R lit. 23 XI 78 p. 8 (din soridaic). sociobiologic s.f. ,rSociobiologia. în dispută. Numeroşi biologi s-au constituit într-un aşa-numit' *So- soctobiologîe ciobiology Study Group») (Grupul de studiu al sociobiologici) pentru criticarea bazelor ideologice ale noii direcţii de studiere a societăţilor animale şi umane, promovată de profesorul Wilson ca nouă disciplină universitară." Cont. 23 XII 77 p. 4; v. Sc. 8 II 81 p. 5 (din engl. Sociobiology)* socîog6nic,-â adj. — Care se referă la originea şi evoluţia societăţii — „Poemul clasicului literaturii maghiare este o amplă şi b originală sinteză a două dintre marile sugestii romantice: poemul sociogonic şi poemul faus-tic." Cont. 6 II 65 p. 3 (din fr. soczogoniqite ; DN3). sod6mo-gom6ric,-ă adj. — Decăzut ca în Şodoma şi Gomora — „Nu voi spune ca a căzut, că s-a prăbuşit în-ir-un mediu sodomo-gemorte" Gaz. lit. 29 IX 61 p. 6 (din sodom\ic\ + ' gomoric; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393). soîrolog s.m. 1974 (med.) — Specialist în sofrologie — v. sofrologie (der. regr. din sofrolo- gie)- sofrologie s.f. (med.) „O nouă disciplină medicală a căpătat în ultimul deceniu largă extindere: «sofrologia», de la grecul sos phren «echilibrul spiritului». Graţie anumitor exerciţii, organismul uman poate fi adus într:o stare de totală relaxare fizică şi psihică, după care se acţionează asupra, subconştientului pacientului, respectiv, "fie pentru a-1 vindeca, de o. maladie, fie pentru aTi da încredere în forţele sale etc. după^ caz. Sofrologii... citează cazuri de hipertensiune, asini, migrene, boli de piele în care tehnica relaxării si-a dovedit eficienţa." Sc. 15 ^ 74 p. 6 (din it. sofrologia). software s. (cib.; cuv. engl. americ.) „Programarea calculatorului, adică;«softwarea», reprezintă... chiar 90% din valoarea utilajului." R.L 9 1 76 p. 1 [pron. sâftuer] (cf. fr. software; DMN 1965; D.Am.; TDK. DN3). sol s.m. 1977 — Monedă naţională peruană — v. minidevaîorizare (din sp. sol; cf. fr., engl. sol; PR 1961; DEX, DN3). sol-ăerloc. adj. (milit.) — Rachetă lansată de la sol împotriva unui obiectiv aerian — „O experienţă încercată cu o rachetă americană «sol-aer» de tip Nikezeus... a eşuat miercuri seara." Sc. 26 X 62 p. 6; v. şi R*l. 18 XII 81 p. 6 (din fr. sol-air; PR 1954). S0lăr,-3 adj. — Care utilizează energia solară — „Viîă solară. Prima locuinţă din R.F. Germania alimentată cu energie solară a fost inaugurată nu de mult în localitatea Aachen." R.l. 20 .VI 75 p. 6. „în 1976-77 s-au realizat şi s-au dat în funcţiune primele case solare sistem pasiv şi activ la Cîmpina." R.l. 26 VI 79 p. 6. „Televizor alimentat de o baterie cu pilă solară (SUA)." R.l. 26 VI 79 p. 6 (cf. fr. solaire; DMC 1970; DN, DEX, DN3 - alt. sens). 445 soîarnioliil s. „Asociaţia pentru protecţia mediului înconjurător şi a naturii.din Freiburg (R.F.G.) â prezentat la o expoziţie de mecanisme acţionate cu energie solară un tip de bicicletă numit (Solar-mobil». Este vorba de prima bicicletă din Europa care funcţie^ :nează cu' energie solară captată ‘de o instalaţie fixată deasupra •cadrului." Sc. 10 VI 7S p. 5. ■„Solarmobil. Un ingenios vehicul alimentat cu energie solară... a fost prezentat recent în R.F. : Germania de către un inginer electronist." Sc. 4 VIII 78 p. 5 (cuv. germ,) soldâf-pîcfor s.m. 1977 — Pictor care este militar — v. soldai-.poet (din soldat rf picior). soldâi-po£t s.m. — Poet care este militar — „A fost un sol dat-poci care a cîntat patria şi poporul şi tot ce. n-a reuşit să# spună prin mijlocirea versului a spus prin sacrificiul suprem în vara lui 1916." Săpt. 18 VII 75 p. 3. ,/Un soldat-pictor şi un soldat-poci mărşăluiau în toamna anului 1§44 într-o coloană militară spre Clujul eliberat..." Sc. 1 IX 77 p. 1 (din soldat poci). solilocvâ vb. I (livr.) — A monologa — „Ne-am întrebat vreodată, soliiociînd, cîtc... momente unice do spiritualitate romanească îşi mai aşteaptă în noi exploratorul ?“ IU. 22 II 73 p. 5. [var. solilccd] (din îr. soliloqucr; DN3). Solit6n s. (fiz.) „Rezultatele re-ccntc sînt apariţia în teorie a unei song noi particule, soliionul." Cont. 27. IV 79 p. 7 //format cu -on, după modelul lui electronii. solunâr s. ,.Sohmar este un ceasornic de mînă, de precizie, fabricat la Bicnne (Elveţia), care afişează timpul solar şi timpul lunar, indicînd totodată, în premieră mondială, fluxul şi refluxul marin cotidian, cu două săptămîni înainte." I.B. 10 II 76 p. 4 (cuv. fr.). soluiie-fip s.f. 1977 — Rezolvare geAerală — v. subranxură (din soluţie -f tip). somatosfatînă s.f. (biol.) „Insulina este cel de al doilea hormon sintetizat printr-un proccdeu de <; rccombinare-geneticâ )>, cel dinţii fiind somatostafina... (un hormon care regularizează creşterea la om)." Cont. 14 VII 78 p. 5; SOflât, -ă adj. (lb. vorbită) — Zăpăcit, trăsnit — „Fata asta este cam sonatăt‘ (din it.' sonato, fr. somkJ; Th. Hristea în Iv. lit. 25 X 79 p. 8; DN3). sondăr s. (cuv. engl.) „Şi tot radarul uimitorului liliac este la originea unei alte invenţii engleze, osondarithy, care permite orbilor să sc deplaseze, ocolind obstacolele întîlnite pe drum." Sc. 25 XII 77 p. 5. song s.n. (anglicism) 1.— Clntec — „Ne reţine atenţia limbajul cinematografic al acestui film-soiig, film-balâdă de un farmeo ciudat şi captivant," Luc. 13 I SGiîg 73 p. 8. 2. — .Numele unui ansamblu muzical de tineret — ,/Este vorba dc formaţia Song alcătuită din studenţi de la toate facultăţile bucurestene." Cont. .28 VII 78 p. 8. „In urmă cu. cîţiva ani am remarcat o formaţie ce abia se afirma. :Se numea «Song». Am avut atunci .discuţii lungi cu ceilalţi membri;ai juriului ce ;nu suportaseră impactul cu noutatea*' Săpt. 31 X 79 p. J3 (din engl. song; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DN3). sonogrâmă ,s.f. „Pediatrii finlandezi pun mare preţ pe... ^glasul noilor născuţi. De-a lungul a două decenii de cercetări, ei au putut izola o 'serie 'de aşa-mumite sonograme —* înregistrări ale profilului vocii/1 Sc. 1 X 78 ţ. 5 // din iso7îo- -gramaj/. sonomanometrie si. 1976 (med.) — Metodă utilizată în operaţiile pe ureche — v. *crenoterapie... sorbit 61 s. (farm.) .„Sectorul /de produse zaharoase a introdus în iabricaţie, îneepînd din aGest an, două sortimente de ciocolată cu un înlocuitor de zahăr :numit sorbitol“ R<1. :5 .IX .79 p. .5 i(din ir. sorbitol; PR 1949; LXR, i-XG). soresciân^ă ,adj. — Specific ^creaţiei scriitorului Marin .Soxescu — „Poezie-parabolă tipic soi'escia~ nâ /' Luc. 30 I 71 p. 2 (din n. pr. Soreseu + -dan). ; sortat-ambalat s.n.. — ^Seqţie în care) se sortează .«i se,ambalează — ^ Atelierul de ’soxi ai-ambalat (al întreprinderii «Apollo»/* I.B. 11 V 74 p. 3 (din:sortat rf- ambalat )i sortiment#!, -ă adj. — Referitor la sortiment — „Italia a adus fla Bucureşti o variata paletă sortimentală a industriei sale constructoare de maşini." I.B. 23 X ‘70 p. 3. „Din scrisoare aflăm că, pentru anul 1975, .sint create condiţii ^pentru diversificarea structurii sortimentale (pantofi, sandale etc.) şi culori/' R.l. 4 VI 74 pi 2. „Colecţiile pentru viitorul sezon... oglindesc în mai mare măsură *preocupările pentru diversificarea gamei sortimentale " R.l. 29 X 75 p. 2 (din sortiment -£• -al’, DN3). soţie-mâmă s.f. — Soţie care are copii — „T.J. a interpretat rohfl zgomotoasei, vcertăreţei .şi văică-reţei soţii-mame a familiei italiene de oiiare sărăcie/' .IIJ. 7 IV 71 p. 2. ,/Ce mai -putea face LM. ? ,Să-.şi asocieze pentru .rolul soţîei-mame D interpretă fină, inteligentă si sensibilă, ca O.T." TLl. T4 lîî 74 p. 2 (diii soţie mamăj. soul .s. 1974 .(muz.) — Tip'.de mnzică modernă — „Formaţia vocal-instrumentală <(Eruption» în concerte extraordinare de muzică .soul, funky, disco/' .11.1. 11. VI 79 {p. 4; v. şi fliârM-.rock (1974) [pron. săiă] t(din engl. so.ul[m%tsic\; BD 19.69:; DJ). «Spacelab s. ,(astr.) „Două serii de Tepet'iţii vor fi realizate în *cuxsul următoarelor zile în S.U.A. penetrai pregătirea .zborurilor .la'bora-"toruliii european ^Spacelab % -ce 44T spărgător de gheâţă-înstîtut va fi trimis în. spaţiu în 1980 cu ajutorul navetei spaţiale/4' R.L 18 V 77 p. 4. „[Experienţe] ce urmează a fi efectuate, în 1980, la bordul laboratorului spaţial tSpacelabb" R.l. 26 V 77 p. 6; v; şi Sc. 27 XII 77 p. 5, modul (1974),: NASA [pron. speislăb] (din engl. americ. spacelab). spagliettMvestern s.n- 1978 (cinem,). — Western uşor, de t*ţ> italian — v. box-office. [pron. spagh&i-u tsten 2] (din. fr. spaghetti-vjcsttr?t; DMC 1968). sparring-parinet s.m. (cuv. engl.) — Partener de antrenament — „Gazdele merita felicitări pentru modul în care au evoluat* amin-tindii-ne şr de faptul că în octom* brie s-au. dovedit foarte bine aleşi ca span-ing-barineri ai naţionalei. I.B* Io II 74 p. 3. „Adversarul său -de ieriK S.B., a dovedit frumoase calităţi... fiind un excelent sparring-paiiner.tr I.B* 13 VII 74 p. 7; V.-' şi* Săpt. 22 HI 74 p~ 1X> [pron. sparinpdrUicr] (cf- fi*. spcm'ing-partner; L GTictie în LR' 4/57 p. 21, atestări din 1956-195/)^. spaUalităte s.f. 1964 — Lărgime; spaţiu* «desclirs — „Conceput pe spatialitate... spectacolul tragic se desfăşoară într-un. cadru cu totul deosebit.^ Sc; 12 IU 64 p. 2 (cf. fr; spati se află abia in stadiul de proiect." Sc. 6 XII 77 p. 5. „Un spărgător de gheaţă-institut, primul- de acest fel din lume; va fi construit în curînd în Uniunea Sovietica." Rl. 20 XII 77 p. 6 (din spărgător de gheaţă -f insti* tict; probabil după model^ ins; spărgător dc gheaţă, după fr. brise-glace[s]9. engl. ice w-saher, ger nL Ezsfoxthcrf DTP, LTR), speaker 448 speaker s.m. (cuv: engl.) „... marţi a sosit în Capitală lordul cancelar Ehvyn Johns, speaker-vii Camerei Lorzilor din Marea Britanie." R.l. 15 IX 76 p. 5. „O recepţie oferită în cinstea solilor poporului ^omân, la Palatul Westminster, sediul parlamentului, de către speaker-ul (preşedintele) Camerei Comunelor, G.# Thomas/' Sc. 15 VI 78 p. 1. „S-a procedat la alegerea preşedintelui (speaker) camerei/' R.l. 11 V 79 p. 6 [pron. splcher, greşit şpicher] (CO; Th. Hristea P.E.' 136, Graur T. 291, Graur C. 15; DN, DEX — alt sens, DN3). speci6s, -oâsă adj. (impropriu) — Deosebit, special, specific— „Colecţia sau seria nu înseamnă întotdeauna şi tiraj mare, aşa cum se crede de obicei. O carte mai specioasă, dintr-o colecţie, poate avea tirajul unei cărţi dc poezie/' R.l. 17 II 73 p. 2. „în aceste zile, pereţii «Simezei» au fost incendiaţi de Dipşe.^ Dar incendiaţi benefic, feeric! într-un roşu dominant, căruia, pentru că-nu ştim să-i zicem pe numele lui specios (dacă va fi existînd vreunul), îi vom spune «roşu de Maramureş))/' Sc. 1 VII 75 p. 4; v. şi campus (din fr. spâcieux, legat de rom. special prin etim. pop.; Graur C. 55, Th. Hristea în Sc. 13 1 76 p. 4; DN, DEX DN3 — alt sens). spectâcol-colâj s.n. — Spectacol alcătuit din multe bucăţi legate tematic sauprin autor. — „Istorie iabuloasă a fabulei... constituie un , foarte. reuşit spectacol-colaj'/' V. stud. 27 III 74 p. 14. „Ultimul spectacol vizionat la Taganka a fost un spectacol-colaj cu textele lui N.O." R. lit. 25 IX 75 p. 24 (din spectacol + colaj). spectâcol-concurs s.n. — Spectacol în cadrul căruia are loc un concurs — „Trei autori vor încerca în spectacohil-concurs «Se caută o vedetă», pe care Teatrul «C. Tănase» îl organizează la. Sala Palatului... să găsească vedete de «varietăţi şi de muzică uşoară» din rîndul publicului." I. B. 28 X 70 p. 2. „Pe lingă £/>ic-tacolid-conciirs vor avea loc şi recitaluri extraordinare de muzicii cultă şi dans clasic." R.l. 14 XII 74 p. 2 (din spectacol + concurs). spectacol-coupt s.n. — Spectacol alcătuit din fragmente, piese diverse — „Colectivul teatrului organizator a prezentat... spectacolul-coupâ «Tipuri şi tertipuri >> cu-prinzînd selecţiuni din creaţia lui Caragiale." R.l. 31 I 77 p. 5. „Teatrul Giuleşti a prezentat în premieră... un spectacol-coupi alcătuit din piesele «Rochia» de Romulus Vulpescu şi «Autograful» de Paul Everac." R.l. 15 XII 78 p. 5 [pron. spectacol-cu pi] (din fr. spetiacle-coupe). spectâcol-dezbâtere s.n. — Spectacol cu caracter de dezbatere — „«După cădere» — un spectacol-dezbatere; publicul devine parti--cipant la confesiunea dramatică asupra unei realităţi occidentale." Săpt. 10 XI 72 p. 7. „«Apostolul bătut în cap fr, ‘ «Fratele Aiioşai spectacol-proces şi «Ascensiune pe Fudjiama >> — sint toate ... spcciacolc-dezbaicri, spectacole de cugetare filozofică/' R. lit. 29 m 73 pi 32; v. şi I.B. 10 IV 74 p. 2, 13 IX 75 p. 2, l9 I 76 p. 5, Sc. 12 VII 74 p. 4, 2l H 75 p. 4, R.l. 14 II 77 p. 2 (din spzct-acol -f- dezbatere). \ spectâcol-divertisment s.n. — Spectacol uşor, de varietăţi — „Am impresia că va li nn aspectacol-divertisment a/* Cont. 31 X 69 p. 4, „Dar se pare că acest adevăr a fost nitat chiar de libretist, principalul autor al spectacoluhii-divertisment." Sc. 4 IV 75 p. 4 (din spccfacol -f diveiiismait). spect5col-cveniment s.n. — Spectacol de mare importanţă, constituind un eveniment artistic — „Dar, cu toate că în această stagiune au lipsit ^spectacole!e-eve-niment», publicul continuă să vină la teatru/* Săpt. 3 VIII 73 p. 7. „Moni este autorul unor spectacole-evcnimcnt, momente de culme ale artei noastre teatrale/' Fl. 13 I 77 p. 18. „Un spectacol-eveniment, «Răceala» de Marin Sorescu, la Teatrul cBulandrae/* R. lit. 10 m 77 p. 16 (din spectacol + eveniment). spectâcol-lectura s.n. — Spectacol care constă din lectura artistică a unui text literar — „Ideea organizării unui ciclu de spectacole-lectură la Teatrul Alic s-a născut din necesitatea de a confrunta cu publicul o seamă de texte dramatice care deocamdată nn intră în repertoriul curent al acestei instituţii/1 I.B. 16 IX 66 p. 1. „Săptăiuîna Teatrului «Xottara», din programul căruia spicuim: avanpremiera de luni cu spec-tacohil-Ieciurâ cOratoriu pentru Dimitrie Cantemir»." Cont. 8 II 74 p. 4; v. şi 23 IV 65 p. 4, R.l. 1 I 67 p. 2, Cont. 10 II 67 p. 4, I.B. 10 IV 74 p. 2, Sc. 29 XI 75 p. 4 (din spectacol lectură). spectacologie s:f. — Totalitatea spectacolelor — „Creaţia Valeriei Seciu constituie un moment antologic în spcctacologia ultimelor stagiuni/* Cont. 1 XII 78 p. 12 (din spectacol -f- -logie). spectacolograffe s.f. — Palmares de spectacole — „Absolventă a Institutului de teatru din Tg. Mureş (1965), M.S. nu are o spectacol ogra fie specială../* Cont. 25 XII 70 p. 4 (din spectacol -gra- fie). spectâcol-oratâriu s.n. — Spectacol în cadrul căruia se interpretează un oratoriu — „Spectacol-orator iu* Cont. 12 XII 69 p. 4. „Am avut prilejul să vad la Budapesta un spectacol-oratoriu cu trei piese într-un act..." R. lit* 31 XII 70 p. 25 (din spectacol ^ oratoriu ). spectâcol-procls s.n. — Spectacol în cadrul căruia are loc o dezbatere etică, nn proces — la un spectacol-broces cum a fost CHARLY/* Cont. 12 XII 74 p. 9. „ f Pragul conştiinţei civice» de I.D.S. este un spectacol-proces. Proces la propriu. O mamă care odinioară spălase pe la caselo 29 — Dicţionar de cuvinte recente spectacol-proces 450 altora pentru ca să-şi poatâ ridica copiii la rosturile vieţii este nevoită să-i clieme pe aceştia în faţa instanţei de judecată pentru a le reaminti, spre stupoarea lor, că există." Sc. 25 X 78 p. 4 (din spectacol <£■ proces). spect&col-recltăl s.n. — Spectacol susţinut de un singur interpret sau în care se evidenţiază un anumit interpret — „Spectacolul-recital de actor." Cont» / I 66 p. 2, „Agenda jpremierelor din această săptămîna consemnează două spectacole-reciial dedicate aniversării semicentenarului U.T.C." I.B. 13 III 72 p. 2. „Teatrul «MIhai Eminescu» din Botoşani [a fost premiat] pentru specta-colul-recital cViaţa unei femei» de A. Baranga." Sc. 17 V 78 p. 5; v. şi 26 I 67 p. 4, LB. 3 X 75 p. 2 (din spectacol 4* recital). spect&col-reconstituîre s.n. — Spectacol care are ca obiect reconstituirea unui eveniment din trecut „Teatrul cManuscriptum » debutează în această stagiune cu un spectacol-reconstituire întitulat «Dosarul unei crime politice: N. Iorgtu," R. lit. 14 XI 74 p.2. „Teatrul Muzeului literaturii române «Manuscriptum », în colaborare cu Teatrul clon Creangă», prezintă spectacohd-reconstihrire «Cişmeaua Roşie»." R.l. 22V75 p. % v şi I.B. 21 V 75 p. 5 (din spectacol -}- reconstituire)> spectâcol-şcoălfl s.n, 1* —Spectacol model, cu rol de şcoală — „Unul din cei mai mari regizori amatori ai teatrului românesc, autorul unor spectacole celebre, spectacole-şcoală pentru generaţii întregi de actori nu şi-a semnat niciodată operele regizorale de un prestigiu unanim recunoscut: P. Guşti." Luc. 14 I 67 p. 8. 2. — Spectacol dat de o clasă a Institutului de artă teatrală şi cinematografică — ,,în măsura în care spectacolele «Ca-sandrei» sînt spectacole-şcoală în primul rînd, cel cu «Diavolul alb» si-a atins scopul." Cont. 22 I 71 p. 4; v. şi Sc. 22 XII 63 p. 2 (din spectacol + şcoală). spectacol tăiât s.n. — Spectacol alcătuit din fragmente, piese diverse — „Regizorul spectacolului tăiat de la Bulandra, D.M., nu l-a uitat măcar în ceea ce priveşte Conul Leonida faţă cu reacţiunea, rezultatul fiind un spectacol bun." R.l. 26 IX 79 p. 2 (din spectacol + tăiat, după fr. spectacle-coupi). spectranalitic,-ă adj. (fiz.) — Care utilizează analiza spectrală — „Laboratorul de Chimie Fizică de la Muzeul Regional Wiirtemberg din Stuttgart studiază obiectele de aur preistoric după o metodă spectranalitică*1 Luc. 15 XII 73 p. 9 //din specir[aT\ + analitic)/. spectrozonâl,-ă adj. „în ultimii ani, aerofotografia a fost mult perfecţionată. Utilizarea unor filme de diferite sensibilităţi, de filme color, de filme spectrozonale, Care recepţionează numai anumite culori, permite identificarea a mult mai multor amănunte ale solului." Sc. 6 XI 65 p. 4 (din spectru zonal). 451 spin speed s. (cuv. engl.) — Tip de halucinogen — „Poliţia canadiană a confiscat, într-o fermă izolată din regiunea Toronto, o cantitate de 45 kg methamphetainină. Comercializat la bursa neagră, drogul — cunoscut şi sub numele de aspeeds> — ar fi adus trafican- I ţilor cîştiguri evaluate la peste 13 milioane dolari/1 I.B. 23 IX j 75 p. 4 [pron. spid]. speleotlmă s.f. (geol.) — Con-creţiune specifică peşterilor, formată prin precipitare fizico-chimică — „în «Sala roşie» din Peştera Muierii există o serie de sfeleoteme curioase, de mare varietate coloristică, care distonează cu formaţiunile concreţio-nare caracteristice peşterii../* R.l. 27 I 75 p. 5 (din engl. speleotheme). speospârt s.n. (sport) — Adunare anuală a speologilor sportivi din România, cînd axe loc şi etapa finală a campionatului naţional de speologie — „Speo-sport. O acţiune reuşită. Zeci şi zeci de oameni pătrund în peşteri, atraşi de liniştea tainică a adîncurilor pămmtului." R.l. 6 II 74 p. 5. „La tradiţionala întîlnire cSpco-spart '75» desfăşurată între 2—5 noiembrie la Leşu Baraj (Vedea Iadului, Munţii Apuseni) au participat 26 de cercuri de speologi amatori." R.l. 8 XI 75 p. 5. „în staţia Criva, pe malul lacului de acumulare Birzava (Caraş-Severin), a avut loc la sfîrşitul lunii octombrie cea de-a V-a ediţie Speo-sporf." R.l. 14 XI 77 p. 5 (din speo[I-ogic] -f spori). speoţerapeutică s.f. „Speologii şi medicii se gîndesc la o colaborare: speoterapeutica ; s-a constatat că în subteran se pot trata cei suferinzi de astm, reumatism, guturai cronic etc/1 R.l. 18 XI 75 p. 5 // din speo- -f- terapeutică)j. spe(le)oierapie s.f. (med.) „Spc-leoîerapie. în Grota Păcii, de lîngă Josvafo (Ungaria) a început să se practice tratamentul trahei-tei, al bronşitei cronice şi afecţiunilor astmatice. Se studiază posibilităţile extinderii sbcleotero-piei şi la’alte grote." I.B. 23 XI 72 p. 4. „Eficacitatea tratării unor forme de astm în minele dc; sare. «Speoterapia», cum a fost denumit acest tratament, a fost experimentată în Polonia si în U.R.S.S." R.l. 1 II 78 p. 6 //din spe(le)o terapie; DN3//. spin s.m. (fiz.) „Particule al căror spin se măsoară cu numere întregi, 0, 1, 2... se numesc «bo-zoni» şi au proprietatea că pot .să se suprapună oricîte în aceeaşi stare/' Cont. 12 I 79 p. 5. „Spin pnomentul cinctic intern)... Particulele avînd valori fracţionare ale spinului (numite fermioni) se distribuie astfel îneît să nu existe două într-o aceeaşi stare energetică, pe cînd particulele cu spinul întreg (numite bozoni) pot exista oricîte în aceeaşi stare." Cont. 27 IV 79 p. 7: v. şi spion (1965), supergravila-fiojial, sitpcrparticulă (din engl., fr. spin; LTR, DF; DEX, DN3). 89* 1Q _spion 452 , spion s.m. (fiz.) „Ultimul număr (4) din BuWtinul de informare publicat de institutul de fizica atomică din Bucureşti anunţă, printre altele,: descoperirea unei noi particule nucleare, numite spion (de la spinning pion, adică o particulă avînd masa apropiată de cea a particulei denumite pion, dar avind spin)/* Cont. 14 V 65 p. 7 (din engl. sp\inning] pionf. spîtâl-policlmică s.n. — Spital în care funcţioneză o policlinică — „La Hîrşovâ s-a dat în folosinţă un nou spital-poîicKnică/' Sc, 24 Eli 66 p. 2 (din spîial poli-clinică). spînzurâ vb. I (în combinaţie cu bani, parale, chenzină etc. * lb. colocv.) — A cheltui — „Am spînzurat toţi banii în magazinul ăsta.® (Comunicat de M. Caragiu-Marioţeanu; probabil din lat. *expcndiolare). spondîlârd,-ă s.m.f. — Persoană bolnavă de spondiloză — „Ceilalţi, colegii lui de serviciu, dormeau bine, în camere aerisite, pe paturi comode, în afară de doi spondilarzi, care dormeau pe scîn-dură, ca să-şi menţină dreaptă şira spinării/' R. lit. 20 XI 69 p. 16 //din spondiloză] -ard/j. 8port-r£ge s.n. — Sport de mare popularitate; fotbal — „Nu sînt microbist, nu mă ocup cu problemele diverse şi complexe pe care le ridică sportul-rege, n-am mai fost pe un stadion de ani de zile." I.B. 5 XII 73 p.l. „Această anchetă este binevenită în rîri- durile amatorilor sportuhii-rege/' I.B. 19 III 74 p. 3 (din sport rege). sportfv-turistic, -ă adj. — Cu caracter sportiv şi turistic — ^Calendarul spovtiv-ticrîsti o cuprinde de asemenea manifestări în cadrul cCupei cutezătorilor» la minifotbaL" R.l. 9 Vn 74 p. 5; v. şi cultural-ariisfic (din sportiv + turistic). Spot soi. — Scurt anunţ, la radio sau la televiziune, folosit în special pentru reclame comerciale — „S-a calculat că săptămînal, în medie, un copil urmăreşte nu mai puţin de 55 de spoturi» (mici filme publicitare care îndeamnă pe cei mici să cumpere dulciuri, jucării etc.)/r Sc. 26 I 79 p. 5; v. şi 3 VIII 80 p. 2 (din engl. spot; cf. fr. spot; CD; DMN 1968; DN, DEX, DN3 -alt sens). spray s.n., adj. — Lichid (parfum, dezodorizant) proiectat în picături fine de atomizor; atomi zor — pSă amintim dintre ele cele trei sortimente insecticide — spray,. detergenţii lichizi «Devalco» si «Dero >>.“ RJL 16 V 74 p. 3. „îk ultimii ani au apărut diverse substanţe lichide ambalate în flacoane tip spray: deodorante, insecticide, diverse fixative etc." R.l. 13 XI 75 p. 2. „întreprinderea «Nivea» din Braşov va lansa în curînd în comerţ: spray-uri «Confort» şi «Moldi» pentru geamuri, parbrize etc. ... şamponul «Irinel»,.." (f.d.); v şi freon [pron. ' sprei, greşit şprai, şprei] 453 star (din engl., fr., it. spray; PR 1964 j Graur G. 15; DN3). squatter s.m. (cuv. engl.) „Nouă din cele 29 de ateliere aflate în asa-numitul «Cit6 fleurie», de pe bulevardul A. din Paris, sînt ocupate de «sqttaticrs*. Termenul — englez — defineşte o întreagă categorie socială, care, din lipsă de locuinţe, se instalează în clădirile abandonate ce urmează să fie supuse demolării. în Anglia, fenomenul «squatterismului» a devenit, de zece ani încoace, 0 amplă mişcare socială." Sc. 1 XII 76 p.# 6. „S-au instalat fără autorizaţie în acest imobil rămas neocupat de doi ani de zile, în aşteptarea demolării. Aşa a devenit • «squatter», nume dat celor ce ocupă, fără aprobare, locuinţe neutilizate." Sc. 5 VI 77 p. 6. „La Londra ca şi în multe din marile oraşe industriale din Marea Britanie există între 35 000 —40 000 de asemenea chiriaşi ilegali denumiţi squatters, dormind cîte 7 într-o cameră." Cont. 31 VIII 79 p. 12 [pron. scuotăr] (cf. fr. squatter; PR 1948). squatterism s. 1976 — Starea de squatter — v. squatter [pron. scuoterism] //din squatter -isvi//. staff s. (cuv. engl.) — Grup de persoane conduse de un şef — „Boema artistică a fost înlocuită... de un staff, mai bine zis de nn trust de staff-uii multinaţionale, compuse din persoane care n-au ochi nici pentru marca de azur şi, într-o oarecare măsură, nici pentru steluţele în căutarea şansei." R. lit. 2 VI 77 p. 24. „Expertul manipulîndu-şi cliief-ul, chief-ul manipulat de staff, staff-vi manipulînd electorii, bancherul manipulînd politicienii." Cont. 16 III 79 p. 8 (cf. fr. staff/ PR 1950; DN3). stagflâjîe s.f. (ec. pol.; americanism) „St agfia ti a va fi Ia ordinea zilei în Europa occidentală în 1974. Acest termen economic, relativ nou, denotă o îmbinare între stagnarea producţiei şi inflaţie." Sc. 26 I 74 p. 6. „«Uitaţi inflaţia, deflaţia şi stagflafial>, îşi îndeamnă clienţii, într-o reclamă apărută în «Le Monde», cu litere de-o şchioapă, agenţia de voiaj franceza «Jet Tourst." Sc. 7 XI 76 p. 5 (din engl. americ. stagtnatioti} -f- [iiijflation; cf. fr. stagflation/ DMC 1960, BD 1971). stalactitic,-ă adj. — Referitor la stalactite — „Peştera Polovraci, cu bolţi imense şi remarcabile formaţiuni stalactiiice." So. 18 VIII 62 p. 4 (din stalactită -ic)i sţanding s. (cuv. engl.) — Poziţie socială, economică înalta, confort, lux — „Casa da centrul devenea o firmă şi o condiţie exterioară a s/aHtfmg-ului cetăţeanului." R.l. 25 V 78 p. 2 [pron. st dud ing'] (cf. fr. staiidingj DMN 1950, BD 1965). star s.n. (anglicism) 1. — Stea (de cinematograf, în muzică, în presă etc.) — v. compozitor-in-terprel (1974); 2, — Personalitate feminină puternica — „Se poate vorbi despre Ecaterina Oproiu ca despre un «star» al presei actuale." R.l. 24 II 75 p. 2 (din engl. star; cf. fr. star; Th. Hristea în LR 3/72 p. 187, 188, atestare din 1970; Graur T. 90; DN - alt sens, DEX, DN3). starletă s.f. (cinema) — Debutantă în cinematograf — „Starle-lurile (un fel de vedetă în ou, un fel de pui care la anul vor deveni poate celebre) sînt prezente la toate ~ reprezentaţiile de gală." Cont. 19 V 61 ’p. 5. „Adio cu Cannes-ul starletelor şi al bătăilor cu garoafe." R. lit. 17 V 79 p. 24 (din engl. starlet, fr. star-lette; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393). star-sist£m s. (anglicism) — Organizare a producţiei şi a comerţului vcinematografic bazat pe publicitate şi pe cultul vedetei (starului) — „Specificul acestui nou tip de superproducţii pune un accent important’ pe star-sistemul incriminat pînă nu demult.". R. lit. 3 IV 75 p. 23. „Un Cannes de-bucolizat, renunţînd la circul star-sistemuhii si la .naive euforii cinefile." R, lit. 2 VI 77 p. 24 (din engl. star-system ; cf. fr. star-system; DMC 1950). stâţie-pilfit s.f. — Staţie model, etalon — „Gospodăriile etalon au menirea ca în linii generale să îndeplinească în reţeaua Gostat funcţiile unor staţii-pilotR.l. 9 II 67 p. 1. „în lume şi la noi lucrează pentru pielea sintetică o serie de st aiii-pilot, modelul de atins fiind virtuţile pieilor naturale." R.l. 4 VÎ 74 p. 3. „Ultimul obiectiv al vizitei de lucru l-a constituit statia-pilot pentru realizarea de apartamente din elemente spaţiale prefabricate din beton." R.l/ 4 I 77 p. 3; v. şi Sc. 22 V 74 p. 4, R.l. 17 II 75 p. 1, 21 III 75 p. 3, 22 III 75 p. 2, 21 V 77 p. 3, 11 VIII 80 p. 3; v. şi semiconservă, microuzinâ (din stajie + pilot; cf. fr. station-pilote;' DMN 1966; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537). stâţie-pirât s.f. — Staţie radiofonică clandestină — „Lupta între autorităţile britanice şi staţiile-. pirat se apropie de confruntarea finală." R.l. 1 X 66 p. 4. „... Vă aduceţi aminte probabil de cazul staiiilor-pirat organizate în limitele apelor teritoriale engleze T Săpt. 1 X 71 p. 1 (din staţie + pirat; cf. fr. station [de radio] pirate; DMN 1969). stâţle-relGu s.f. „Pentru recepţio-narea şi vizionarea în condiţii îmbunătăţite a programelor Studioului central de televiziune, în cursul acestui an urmează să fie date în funcţiune noi statii-releti de translaţie." Sc. 7 ÎII 75 p. 5 //din staţie + releiijj• stea-roentgen s.f. (astron.) „Oamenii de ştiinţă din R.S.S. Azerbai-djană au infirmat opinia potrivit căreia aşa-numitele stele-roentgen se sting şi dispar după o perioadă de strălucire." R.l. 4 VII 78 p. 6 [pron. stea rântghcri] //din stea ■£ roentgen]}. 455 stereorâmă stea-trlunghi s.f., adj. inv. (tehn.) — Comutator care permite ca la tensiunea trifazica să se treacă dc la legătura în stea la legătura în triunghi — „în fotografie... noul tip al comutatorului automat stea-iriunghi de 25 A, realizat în întreprindere." Sc. 26 I 61 p. 1 //din stea -f- triunghi: FI. Dimitrescu in LR 4/62 p. 393//. stek s. (anglicism) — Friptură la grătar — „Stek este numele unui sortiment deosebit de gustos pre-y>arat, la cerere, de personalul de servire al vagoanelor restaurant Romvared." I.B. 17 III 76 p. 2 (clin engl. steah; cf. fr. steak ). steUloprofilU s. (constr.) ,.în construcţia unei noi întreprinderi clin oraşul Gorki s-a renunţat la terestre, dcoarece pereţii clădirii sînt alcătuiţi dintr-un nou material de construcţie, care permite trecerca luminii, denumii ste-kîoprofiUir Sc. 31 111 65 p. 6 (cuv. rus.) stelfst s.m. (sport) — Sportiv aparţinînd clubului „Steaua" — „Stelistul N. priveşte cu încredere spre... titlul de golgeter.“ I.B. ÎS V 74 p. 7. „La antrenamentul stiliştilor" I.B. 31 VII 74 p. 7; v. şi Săpt. 8 II SO p. 7; v şi presing (din Steaua -f- -ist; LRC II 162). stereo adj. inv. — Stereofonic — „Ministerul Comerţului Interior ne informează că, începînd din acest trimestru, magazinele de specialitate vor primi şi vinde aparate radioreceptor «Bucur» stereo cu care se pot recepţiona şi emisiunile stereo de pe programul 3.“ R.l. 5 V 77 p. 5; v. şi autostop (din fr. stireo; DMC 1950; L. Seche în SCL 2/76 p. 202; FC I 25; LTR; DEX, DN3). stereofonic,-ă adj. — Bazat pe stereofonie — „O bancă din S.U.A. a cumpărat de la o companie de radio 48 de ore de emisiune, dar în acest timp nu s-a transmis nici un singur sunet. «Antiemisiunea» a fost precedată de următorul anunţ: «Cele 48 de ore de linişte stereofonică destinată dv., care vor urma după acest* anunţ, au fost plătite de banca X»." Cont. 19 Vil 68 p. 10 (dinfr.st&reâphonic1949; DEX, DN3). stereooculâr s.n. — Ocular multiplu — „O firma americană a început producţia unor micro-scoapc carc permit examinarea unor preparate simultan de către cinci persoane. Sistemul optic, care constă din prisme şi oglinzi semitransparente, «multiplică» imaginea trimiţind-o în cinci stereQOculare." E.i. 9 XI 78 p. 6 //din stereo- -f ocular// stereorâmă s.f. — Titlul unei emisiuni stereofonice trausmise la radio şi televiziune — „Stereo-raiJiar 'Pr. R.TV. 29 V 77 p. 3. „Stercorarna. Tonomat melodii." Pr. R.TV. 4 III 79 p. 3 //din stereo + -rama; L. Seche in LR 4/78 p. 341, atestări din 1976; .DN, DEX, DN3 - alt sens//. stereoteleviziune 45 G stereoteleviziYine s.f. „La Expoziţia realizărilor economiei, naţionale a U.R.S.S. din Moscova este prezentată o instalaţie de stereo-televiziune cu două canale. Datorită unor efecte speciale, telespectatorii devin parcă participanţi nemijlociţi la acţiunea prezentată pe ecran." £>c. 11 XII 64 p. 3 //din stereo + televiziKne//. sterlmobfl s. (tehn.) „O întreprindere belgiană a realizat o instalaţie, numită sSterimobiH, care poate furniza dona elemente din cele mai susceptibile să lipsească în zonele afectate de vreo calamitate — apa potabilă şi electricitatea. Cum arată şi numele, instalaţia este mobilă. Sistemul său special de filtre, împreună cu dispozitivul cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor purifică şi sterilizează în interval de o oră 2 500 1 de apă". R.l. 27 III 77 p. 6 (cuv. fr.). sterindl s. — Specie de dezinfectant — „Spălarea mîinilor chirurgilor, a pereţilor sălilor de operaţii cu asterinol $ are un pronunţat efect antibacteric." Sc. 2 IV 62 p. 2 (din sterină -ol), gterlortd s. (bot.) DCea mai dulce plantă din lume este ste-rioridxd, o buruiană din America de Sud." I.B. 25 HI 61 p. 3 (Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393). sterofd s.m. 1978 (chim.) — Substanţă în structura căreia intră «a eterol — v. cardiomiopaiie (din engl. sfcroidc, fr. si eroi de ; PR 1950; LTR. DC; DN3). siicloplâst s. sg. tant. — Specie de material plastic — „Ce este siicloplashtl ? Un material care poate fi asemănat cu betonul armat. în sticloplast, rolul barelor de oţel îl joacă fibrele de sticlă, iar rolul betonului, materialul plastic." Sc. 4 XII 65 £. 4; v. şi I.B. 21 I 63 p. 2, pasphil //din sticlă + -plast, după tipul leucoplast/j. stilist s.m; „E nesăbuită nădejdea că intr-o bună zi vom avea şi noi un stilist, adică un fel de sculptor al materiei vii ? Un modelist, care va lucra cu cei care apar mai des la televizor, îi va învăţa ce îi avantajează şi ce nu, va povăţui femeile cum să-şi pună în valoare calităţile." Cont. 20 VI 69 p. 5; v. şi Săpt. 27X181 p. 8 (din fr. styliste; DMC 1950; DN, DEX, DN3-alt sens). stimabiiiiâte s.f. — Caracterul a ceea ce este stimabil — „Principiul ştim abilităţii (cu cele două alternative extreme: admiraţia şi desconsiderarea) este prefăcut în regim de existentă a criticei sale." Luc. 7 IV 7â p. 2 (din stimabil ^ -itate). stîmulotcrapîe s.f. (med.) „Sti-mulo-terapia cutanată — cunoscută sub denumirea de acupunc-tură, este o metodă de tratament care obţine efectul dorit prin iri-taţia anumitor puncte şi zone relaxogene ale pielii. Efectul se obţine printr-o serie de reacţii 457 stresânt neuroendocrinc şi humorale, tin-zmd să restabilească cclrilibrul funcţional al organismului dereglat de boală." I.B. 23 VII 69 p. 3 //din stimulo- + terapie//. itfplex s. sg. tant. (chim.) — Combinaţie între sticlă şi plexi-glas *— „Nasturi fantezi fabricaţi din stiplexI.B. 21 IX 62 p. 1; * v. si Sc. 18 IV 67 p. 1 (din sti[clă) -f ' pic x[i glas]; DEX, DN3). stop-câdru s.n. (cinem.) — Ima-’ gine asupra căreia se opreşte aparatul de filmat — „Şi filmul se slirşeşte cu un emoţionant stop-cadru al celor doi îmbrăţişaţi" R. lit. 10 II 77 p. 17. *„Stop-cadru... cu Romulus Vul-pescu şi Benedict Gănescu." Săpt. 17 VIII 79 p. 5; v. şi fondu (1976), ralanti //din stop • -f cadrul). story s. (cuv. engl.) — Povestire, poveste, istorisire — „Decorul lui V.M., inteligent şi la obiect, reuşeşte să confere «Oraşului»... un aer de autenticitate care nici în story nu prea există." Săpt. 21 XI 75 p. 4. „Luînd drept pretext cunoscuta poveste tCapra cu trei iezi», V.I., autoarea scenariului, a actualizat-o cu imaginaţie, prjopunînd un alt story, în care lupul a devenit un răufăcător al timpului nostru." Sc. 1 XII 77:j>. 4. 7,înscris în categoria subiectelor neştiinţifico-fantas-tice, s/oor-ul devine antrenant, mai ales datorită simpatiei contagioase răspîndite de protagonist şi strălucirii oligofrene a bandei de piraţi ai acrului prevă- zuţi cu tot felul de gadgeturi ş? fulare dc mătase." R.l. 6 IJ 79 p. 2; v. şi 7 I 7S p. 2, Sapt. 29 IX 78 p. 2, blucsman (1974) (Th. Hristea in LR 3/72 p. 187, atestare din 1970; DN3)^ stradal, «ă adj. 1977 — Care aparţine străzii — v. microni a-gazin (cf. it. stradale; DEX, DN3). strâdâ-muz6u s.f. „Strada-muzcn oferea privirilor cîteva opere reprezentative semnate Zadkine, Okamoto, Sclioffer şi alţii." Sc. 19 VI 71 p. 6. „Cracovia: O stradă-muzeit. în curînd, la Cracovia urmează să înceapă realizarea unei operaţii unice în felul ei, prin amploare şi caracter. Esto vorba de un program de restaurare a străzii principale de accca spre cunoscutul castcl de pe colina Wawel, în prezent transformat în muzeu." I.B. 10 I 74 p. 4. „Stradă-muzeu. Municipalitatea Parisului a hotărît să transforme celebra stradă Grande Arm£e într-un original muzeui Astfel, în vitrinele magazinului auto de pe această stradă au fost expuse piese vechi de automobile, în cele ale magazinului de obiecte radiofonice — tipuri dintre cele mai curioase aparate ieşite din uz." I.B. 10 II 76 p. 4 //din stradă + muzeul/. stresânt,-ă adj. — Care provoacă un ^ stress — „Ei [literaţii] sînt mai puternici în faţa situaţiilor stressante din viaţă şi apăraţi de eventuale boli psihosomatice care pot lua naştere pe această gtresânt 458 cale." Cont. 15 XI 73 p. 12. „După cum au evidenţiat sondajele, zgomotul deţine primul Ioc în rîndul factorilor stresanţi “ R.l. 17 VIII 78 p. 6; v. şi Cont. 14 XII 73 p. 1 [scris şi stressant; pron. greşit ştresant] (din fr. stressant; DMC 1960; Th. Hristea în LR 3/72 p. 197; DN3). stress s.n. (med.; anglicism) 1. — Nume dat oricărui factor care provoacă organismului uman o reacţie anormală — „Stress-ul modern... Psihiatri de seamă, doctori şi psihologi... vor examina probleme ale combaterii sfress-ului modern/' I.B. 13 VI 74 p. 4. 2, — Şoc, traumatism — „Cîntăreţul rege al rock-ului, ca să scape de s/ms-ul modului de viaţă american, s-a decis să cumpere o proprietate la distanta de 385 000 km/' Săpt. 20 XII 74 p. 5. „Alături de nicotină, alcool, stress si grăsimi, zahărul constituie unuî din cei mai periculoşi factori de risc ai bolii cardiace/* R.l. 11 IX 75 p. 6 [scris şi stres; pron. greşitpres] (din engl. stress; cf. fr. stress; PR 1950; Th. Hristea în LR 3/72 p. 197, atestare din 1971; DM; DEX, DN3). strîpping s. (med.) — Metodă chirurgicală de extragere a vari-celor — „Doctorul român H.A. a făcut operaţii demonstrative la clinica universitară din oraş şi a prezentat • filmul «Chirurgia varicelor fără stripping^J* R.l. 17 X 78 p. 6 (din engl. stripping; ci. fr. stripping; PR . 1950). strîptis s. (anglicism) — Spectacol de cabaret în cadrul căruia una sau mai multe femei se dezbracă progresiv — „Fiindcă această actriţă este la antipodul solistelor de striptis şi de muzică uşoară, mulţi spectatori bucureşteni o socoturîtă, anostă si netalentată.a R. lit. 10 X 74 p. 17 (fig.) „Varza este o legumă care face... strip-tease /" Săpt. 17 V 74 p. 8 [scris şi strip-tease] (din engl. strip-tease; cf. fr. strvp-tease; PR 1950; Th. Hristea P.E. 136-137, VRC 278; DEX, DN3). strobosc6pic,-ă adj. (fiz.) — Privitor la observaţia corpurilor aflate într-o mişcare periodică — „Dispecerul de serviciu al atelierului A.C.R. ... ne-a răspuns că «aici nu se pot face asemenea verificări şi reglaje, neexistînd — sau fiind defecte — lampa stroboscopică, testerul electronic, analizatorul de gaze...))/* Sc. 23 VI 79 p. 5 (din fr. stroboscopice; LTR, DF; DN3). strungărîţă s.f. — Muncitoare care a îmbrăţişat meseria de strungar — ,’,Trimestrial con- ducerea întreprinderii se întîl-neşte cu aceste fete, care formează prima promoţie de strun-găriţe a uzinei/* R.l. 14 XI 75 p. 2; v. şi suâoriţă (din strungar + -iţă; Ec. Goga, Lex. 54; DEX. — alt sens).. stud6nt-act6r s.m. — Actor recrutat dintre studenţii Institutului de teatru, sau chiar al altor institute de învătămînt superior — «în «Anna Christie» studenţii- 459 subansâmblu actori nu imită pe nimeni." Cont. 5 II 65 p. 4. „Remarcam cu satisfacţie numărul mult sporit de studenţi-actori care, încă de pe băncile institutului, au fost solicitaţi şi au jucat anul acesta pe scene profesionale sau în filine.“ Cont. 16 VII 71 p. 8; v. şi I.B. 5 XI 62 p. 2, studcnUregizor (din student 4- actor). stud6nt-arhit£ct s.m. — Student la Institutul de arhitectură — „Organizat de teatrul «Ion Creangă», spectacolul va fi realizat de studenţii arhitccţi G.T. şi D.I." Cont. 19 VII 6S p. 4. „T.C., student-arhitcct din Cluj." Săpt. 24 V 74 p. 7 (din student + arhitect). student-club(-bar) s.n. 1968 — Club (bar) al studenţilor — v. club-bar (din student 4- club [4- bar]; M. Avram în SCL 3/72 p. 289-293). studdnt-rcgiz6r s.m. — Regizor provenit din rîndul studenţilor — „între catedra şi scenă. Urmărind o promoţie dc studcnţi-rcgizori." I.B. 24 IX 69 p. 2. „Spectacolul — pus în scenă de un student-regizor şi încercînd să reînvie ceva din verva şi puterea de improvizaţie a «Commediei deirartc& — a oferit unora dintre tinerii studenţi-actori ^posibilitatea să-şi demonstreze din plin capacitatea inventivă." Sc. 27 VI 75 p. 4; v. si I.B. 15 XI 62 p. 2, Luc. 22 fi 75 p. 5 (din st-udciit+regizor). „tuficol,-ă adj. (bot.) — De stuf — Asm vizitat marele combinat stuficol de la Brăila." Sc. 15 IV 61 p. 3 (din stuf 4- -icol; Graur T. 268, FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393; LTR; DEX, DN3). stuficultură s.f. (bot.) — Cultivarea şi exploatarea stufului — „Stuficultură — valorificarea complexă a inepuizabilei bogăţii dunărene." Cont. 10 XI 61 p. 2 (din stuf 4- cultură; LTR; DEX, DN3). stufozitâte s.f. — încărcătură inutilă — „Pe alocuri, cititorul întîlneşte un exces de aglomerări descriptive, episoade inutile.., stufozităţir Sc. 9 IV 71 p. 4 (din stufos 4- -itate). subacvatic,-ă adj. 1967 — Care trăieşte / se petrece sub apă — v. miniscaf (din sub- -f- acvatic, după fr. subaquatique; DMN 1966; DEX, DN3). subansâmblu s.n. (pl. -e, -uri) — Parte dintr-un ansamblu care apare de sine stătătoare într-un proces — „Stănică voia să înlocuiască nituirea manuală la unele subansamble... cn nituirea pneumatică." I.B. 21 IV 61 p. 1. „Organizarea unor fluxuri de montaj pentru electropalane, cărucioare, reductoare şi subansamble export." R.l. 31 III 74 p. 3. „S-a redus durata prelucrării unor piese si subansambluri." R.l. 14 IV 79 p. 5; v. si Sc. 10 V 65 p. 2, 4 VII 69 p, 3, Luc. 4 XI 78 p. 5 (din sub- 4- ansamblu; după fr. sous-enseynblc; PR 1950; FC II 230, 231, 234. FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393; DEX, DN3)a "lubatitreprenor 460 subantreprenfir s.m. — Ajutor dc antreprenor — „De multe ori, mormanele de pămînt provin din neglijenta sub antreprenorilor LH.C.F., care execută termofi-carea." Sc. 20 V 62 p. 3 (din sub- + antreprenor, după fr. sous-eîitreprencur, sons-traitant / FC II 230). subcelulâr,-ă adj. (biol.) — Particulă inclusă în celulă — „Cercetătoarea C.S. pregăteşte o experienţă în vederea separării particulelor subcelulare." Sc. 7 XII 62 i. p.//din sub- celularf/. 6itl?ditnensionăt,-ă adj. — Dimensionat (greşit), sub normele obişnuite — „Ciiiar linguriţa de lemn... se lucrează uneori' neîngrijit la întreprinderea I.R.I.L. Bistriţa (cu căuşul de o grosime neuniformă şi subdimensionată).“ Sc. 28 V 64 p. 4 //din sub-dimensionai; FC II 230//. subexptinere s.f. 1972 (foto) — Expunere la lumină a materialelor fotosensibile un timp mai scurt decît cel necesar obţinerii unei imagini clare — v. supraex-punere (din sub- . expunere, după fr. sons-exposition; FC II 230, 231; DTP, LTR; DEX, DN3). subfurniz6r s.m. — Furnizor secund — „Ritmicitatea este posibilă. Din nou despre furnizori şi. subfurni zori" R.l. 9 V 79 p. 1 (din sub- -f- furnizor) subliminal,-ă adj. (psih.) — Care este inferior pragului conştiin- ţei — „Fotografiile subliminale sînt imagini proiectate cu o viteză mai mare decît poate percepe spectatorul, dar care se pot fixa în subconştientul său." R.l. 17 XI 76 p. 5 (din fr. subliminal; PR 1950; DEX, DN3). subliterâr,-ă adj. — Care nu are calităţile unei bune literaturi — „în America este la modă genul siibliterar al falselor romane, al romanelor pretext care au menirea de a susţine argumentat o anumită teză. R. lit. 4 IV 74 p. 22. „...să cazi în extaz în faţa penibilului subliterar, a maculaturii." Cont. 13 VII 79 p. 2 (din sub- -Jr literar), subliteraiură s.f. — Literatură de calitate inferioară — „Este oricum uimitor cum criticul trece cu seninătate prin faţa acelor mostre de subliteraiură ce tind să devină coşmaruri ale librarilor." Săpt. 28 II 75 p. 3. „Tinînd seama de funcţia educativă a radioului (inclusiv o educaţie estetică) semnalăm producţiile de subliteratură în speranţa că, totuşi, ceva se va îndrepta." Luc. 11* XI 78 p. 5 (din sub- + literatură, după fr. souslitterature; DMN 1968; FC II 231). 8ubmarginâl,-ă adj. — Mai mult decît marginal, inferior — „Inechitatea fundamentală a unui sistem social care permite formarea, fiinţarea şi perpetuarea aşa-numitei «civilizaţii sub-margi-nale f>, «civilizaţiei" gliettourilor», «civilizaţiei bidonviîleCont, 461 subprodus 30 III 79 p. 6 //din sub- + marginalii. subnicdiocritâtc s.f. — Lucrare, persoană ctc. lipsită total de calităţi — „Se încearcă soliditatea opiniilor estetice cu săgeţile boante ale submedioorităfilor în genul «Mongolii I.B. 2 VIII 62 p. 2 (din sub- mediocritate). submedi6cru,-ă adj. — De calitate inferioară — „A mai apărut pe ccrancle noastre în unele producţii anoste, submediocre.“ Gaz. lit 28 XII 61 p. 7, „O carte submediocră din punct de vedere artistic." Sc. 2 IV 63 p. 2; v. şi Cont. 9 VI 67 p. 5, R.l. 3 VIII 67 p. 2 (din sub- 4* mcdiocrui FC II 230, 231). submiUniCtric, -ă adj. (liz.) — Privitor la lungimi de undă mai mici de un milimetru — „Informaţiile referitoare la radiaţiile sub milimetrice ale atmosferei terestre permit identificarea existenţei şi deplasării unor zone active de umiditate sporită." R.l. 23 II 78 p. 6 //din sub- 4* mili-mctricH. subnormâl,-ă adi. — Cu dezvoltare intelectuală întîrziată — „Eroul este un băiat internat într-un institut pentru copii sub-normali." Cont. 12 VII 63 p. 5 (din sub- + normal, după fr. sous-normal; FC II 230). subnucleăr,-ă adj. (fiz.) — Care se referă la substructurile existente în particule — „Pentru multe procese carc se desfăşoară în lumea particulelor subnncharc, o secundă reprezintă o veşnicie. Unităţi de măsură cum sint milisecunda şi microsecunda încep să devină incomode în calculele specialiştilor. Prea mari se dovedesc a fi de asemenea nanose-cunda si picosecunda, prima repre-zentîna a miliarda, iar cea de a doua a bilioana parte dintr-o secundă... Astfel, a trilioana parte dintr-o unitate de măsură se va numi fcmtosecunda, iar a qua-drilioana parte — atiosecunda." Sc. 13 VI 64 p. 4. „Pină în prezent au fost identificate în lume mai mult de 100 dc particule sub-nucleare." Sc. 8 VI 77 p. 5; v. şi sîibstructură (din engl. subnti-clear/ cf. fr. subnuciSaire; BD 1967; DT). subponderâlj-ă adj. (med.) —Care are o greutate inferioară celei normale — „Din 100 de copii latino-americani, 40 sint subponderali, din cauza proastei alimentaţii." Sc. 19 IV 78 p. 6 II din sub- 4- ponderal; FC II 230; DM; DEX, DN3//. subprodtis s.n. — Produs de tip inferior — „Arta decorativă e considerată adesea ca un subprodus al artei majore." Cont. 13 XII 63 p. 2 „Acesta este cazul filmului «Torino negru»; un fabricat oarecare, un subprodus artistic." Săpt. 7 XII 73 p. 6. „Dificultăţile în receptarea dramaturgiei ca literatură provin, desigur, şi din cantitatea relativ mare de subproduse şi chiar de maculatură care obscurizează peisajul." R. lit. 22 111 79 p. lj subprodus 462 v. si Cont. 14 V 73 p. 5, 18 VII 75 p. 12, Sc. ÎS VI 75 p. 4, 11 XI 79 p. 5 (din sub- -f- produs, după fr. son s-pro duit; FC II 230, 231, 232, 265, 268; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). subrâmură s.f. — Sector de activitate care nu are independenţă — „Soluţii-tip, specifice fiecărei subramuri." R.l. 7 XI 77 p. 3 (din sub- + ramură, după fr. sous-branche; DMN 1959; FC II 230). şubredâcţie s.f. — Redacţia locală a unui ziar, reviste etc. cu redacţia principală în Capitală — „La subredcicţia din Ploieşti am fost vizitat de octogenarul T.D." R.l. 15 V 70 p. 2. „Am primit scrisoarea dv. prin care solicitaţi un sprijin din partea subredcicţiei ziarului «Scînteia» din Oradea/* Sc. 13 XII 75 p. 3 (din sub- + redacţie; FC II 230). subsolâj s.n. (agr.) — Tip de lucrare agricolă prin carc se scormoneşte pămînt ui la arat sub adîncimea la care ajunge plugul ■— „Arătura la cormană cu sub-solaj... a dat sporuri şi mai mari/* Sc. 22 I 63 p. 1 (după fr. sous-solage; DEX, DN3). substructură s.f. (fiz.) — Structură a materiei din interiorul particulelor — „Descoperirea şi cunoaşterea tainelor nsnbsirneţurilor » existente în interiorul particulelor formează obiectul unei noi ramuri a fizicii, care a primit denumirea de fizică sub- nucleară/* Sc. 5 I 78 p. 6 (din engl. substructure). subtSmă s.f. — Temă care derivă şi se subordonează unei teme mai mari — „Aceeaşi temă, a dublei coincidenţe, cu subtema justiţiei imanente, ar fi de căutat în folclor, în basme/* R. lit. 3 I 74 p. 7 //din sub- + temă; FC II 230//. subtraversâ vb. I — A traversa pe dedesubt — „Conducta de tuburi de beton precomprimat... a subtraversat pînă acum 6 căi ferate/* Sc. 16 XII 65 p. 4; v. şi R.l. 15 VII 80 p. 5 //din sub- + traversall. subuman,-ăadj. — Care nu corespunde omului, animalic—„Exaltarea vieţii umilitoare, subumane, din lagăr.** Gaz. lit. 14 III 63 p. 7; v. şi Sec. 20 6/66 p. 165 (din sub- -j- uman, după fr. sous- humain; DMN 1964). sudonţă s.f. — Muncitoare specializată în lucrări de sudură — „Cele peste 300 de sudorii e, strun-găriţe, electriciene fac treabă buna.** Sc. 21 XI 75 p. 6. „Cu două săptămîni în urmă au venit două fete: sudor iţe" Sc. 19 IV 80 p. 1 (din sudor -f -iţă; DEX). sufletfsin s. 1979 (lb. fam.) — Acţiune generoasă, entuziastă — v. sufletist (din suflet + -isrA; Al. Niculescu în R. lit. 4 X 79 p. 8). sufletfst,-ă s.m.f. (lb. fam.) — Generos, entuziast — „Sufletistul echivalat de autoare ca animator... a devenit, astfel, autorul 4G3 supercarburânt unui act de suflctism/* Cont. 14 IX 79 p. 9 (din suflet -f -ist; V. Guţu Romalo C.G. 193 — 194, Al. Niculescu în R. lit. 4 X 79 p. 8; folosit din 1944 — comunicat de Al. Graur). sulcidologfe s.f. „Specialiştii francezi folosesc tot mai des cuvîntul suicidologie, care desemnează un ansamblu de căutări originale avînd ca obiect sinuciderea/* Săpt. 26 II 71 p. 2 (din fr. suicidologic; cf. engl. suicidology; BD 1971). suniă-reedrd s.f. — Sumă extrem de marc — „O performanţă în domeniul vinzărilor la licitaţie: la Londra, un vas de porţelan chinezesc... a fost plătit cu suma-record de 210 000 guinee/' R.l. 23 VI 72 p. 6. „«Negresa blondă» a lui Brâiicuşi... a fost vîndută cu suma de 750 000 dolari... Este vorba de o sîona record — cea mai mare plătită în ultimii ani pentru o sculptură/1 Sc. 20 V 75 p. 2. „Sumă-rccord. în cadrul unei licitaţii desfăşurate la Ham-burg un timbru suedez a fost achiziţionat cu un milion de mărci vest-germane, un rccord în materie/* R.l. 19 X 78 p. 6; v. şi 22 VI 73 p. 6 //din siojitf rccordj/. 6upco s.n. 1973—Tip de supă praf în plic — v. diminutiv (probabil din sup[ă] + co[nccntraia\). superautomobîl s.n.- „Supcrauio-mobil. Un autocamion gigant — destinat transportului de cărbune, avînd capacitatea de 240 tone“. R.l. 13 I 67 p. 3. „După nouă ani de existenţă, Can-Am, campionatul «superautomobilelor» în care se confruntau «monştrii» a căror capacitate cilindrică depăşea 8 000 de cm cubi, nu va mai avea loc.** Sc. 21 XI 74 p. 6 //din sitper- -J- automobil//. supercâmeră s.f. (foto) „Cea mai mare camcră de luat vederi din lume, de tip «Polaroid», se află expusă la Muzeul artelor frumoase din Boston (S.U.A.). De dimensiunea unei încăperi... ea a fost construită în mod special pentru fotografierea color la scară 1:1, a unui celebru goblen vechi de 500 de ani. Pentru a evita neclarităţile de detaliu, inerente tehnicii fotografice curente de mărire a imaginilor, a fost aleasă soluţia acestei supercamere." Sc. 9 III 78 p. 5 //din super- -f ca-meră/j. supercarapIân,-oână s.m.f. (sportj — Campion de prim rang — „La capătul unui «maraton» trans-continental dc aproape 3 000 de kilometri, căţeluşul «Whisky» a ajuns, după nouă luni, într-un loc situat la 250 km de casă. Aici supercampionul canin, complet epuizat, a fost observat de un prieten al stăpînului său, care recunoscîndu-1, l-a readus cu maşina la «domiciliul» său." Sc. 19 VII 74 p. 6. „Nadia Comăneci, supcrcampioajiâ de gimnastică la 15 ani neîmpliniţi** Sc. 22 VII 76 p. 5 (din super- -f- campion, după fr. superchampion; PR 1950). supcrcarburant s.m. — Carburant cu calităţi superioare — „în stipercarluiîânt 464 Franţa, de pildă, este comercializat irn «supercarburant», aşa-numi-tul «Eifmoin», conţinînd nn aditiv care permite o* reducere cu 6 la sută a consumului de benzină." Sc. 8 I 78 p. 6 (din fr. supercar-burant). supcrcenfrâlă (electrică) s.f. —Centrală (electrică) de mare capacitate — „Pămîntul — o super-centrală electrică. Primele calcule arată că utilizarea numai a unei mici părţi din energia electrică născută în nucleul lichid al Pămîntului ar fi mai mare de 2 000 de ori decît toate centralele electrice existente în lume." Sc. 5 XI 77 p. 6 //din super- -£■ centrală//. supercereâlă s.f. 1977 — Cereală foarte productivă — v. quinoa //din super- cereală//. sttpercinerâmă s.f. — Cineramă pe ecran foarte larg — „ «O lume nebună, nebună, nebună», co-, medie în culori şi pentru super-cineramă." Cont. 6 XII 63 p. 5 //din super- -(r cineramă//. supercivilizâţie s.f. — Civilizaţi© superioară — „El nu renunţă, însă, deocamdată la presupunerea că aceasta ar putea fi şi restul unei supernove. Dr. ’ N.K. este adeptul părerii că a fost descoperită o supercivilizâţieSo. 14 I v 65 p. 4. „Ifosele şi excrescenţele supercivilizaţiei (esplanade, piscine, groom-ul de. la recepţie, boy-ul de la lift, ragazza de la shop, cadînele de la bar)/' R.l. 6 II 79 p. 2 //din super- -£> civilizaţie; FC II 234//. superconducttfr s.n. (electr.) — Conductor electric de mare capacitate — „Detaliu dintr-un super-conductor pentru energetica de mîine, mărit de cîteva sute de ori. Cele peste 3 000 de fire, realizate dintr-un aliaj de niobiu-titan, se află în interiorul unui cablu cu grosimea de un mm/' R.1. 31 XII 76 p.6 (din engl. superconductor; CD). supercofip adj. inv., s.n. —Cu caracter de magazin universal coopera-tivist — „în numeroase comune au fost înălţate magazine universale moderne, tip mtpercoop», în care sătenii găsesc o gamă largă de produse, de la cele alimentare şi de uz casnic pînă la aparate de radio şi televizoare, biciclete, motociclete, mobilă/' Sc. 31 I 75 p. 5. „în ultimul timp, într-o serie de comune, cooperaţia de consum vrînceană a construit unităţi mari de tip asupercoop», «supermagazin» şi magazine universale modeme/* Sc. 12 III 75 p. 4} v. şi 8 VIII 75 p. 2 (din super-[magazin] + co-op[erativis£]; FC II 6, 234, 235, 236). supercoroână s.f. (astron.) — Nebulozitate în jurul coroanei solare — „Lucrările în domeniul cercetării supercoroanei solare prezintă o mare însemnătate practică pentru studierea continuă a sistemului solar." Sc. 4 III 63 p. 4 //din super- coroană//. superdetectiv s.m. — Detectiv foarte dibaci — „Cartea «Ultima enigmă») este considerată cîntecul de 4C5 supergreu lebădă al celei carc l-a plăsmuit pc super detectiviiI Herculc Poi-rot." Sc. 19 IX 76 p. 6; v. şi interpol (1973) //din super- 4-ăctcctivjj. superexprăs s.n., adj. — (Tren) extrem de rapid — „La începutul accstei săptămîni a avut loc inaugurarea liniei ferate super-expres... care asigură ultrarapid legătura directă între capitala niponă. Tokio, şi oraşul Hakata/' R.l. 14 III 75 p. 6. „Acţionat de o locomotivă electrică de 8 400 kw, supercxpresul acoperă distanţa dintre cele două oraşe [Moscova-Leningrad] în trei ore." Sc. 2 VI 77 p. 6. „Trenurile sup&rex-prese care circulă pe accastă magistrală feroviară... ating o viteză de peste 200 km la oră." R.l. 9 XI 78 p. 6 (din fr. super-express; DMN 1968). superfî6rt,-îtârtă adj. „în Oceanul Pacific, la vest de Ecuador, au fost luate de la adîncimea de 3 000 metri primele probe de «apă superfi artă După cum se ştie, aici, fundul oceanului este brăzdat de o imensă crăpătură prin care apa, în contact cu magma, atinge temperaturi superioare gradului* ei de fierbere în condiţiile de la suprafaţă." I.B. 30 III 77 p. 8 //din super- ± fieri/J. superflnisâre s.f. (tehn.) — Acţiunea de a netezi asperităţile unor piese sau organe de maşini — „Un reşiţean — dr. ing. I.L. — a studiat modul în care s-ar putea optimiza operaţia de supe) finisare a tinor piese de la motoarele termice." R.l. 11 Xîî 78 p. 5 (din superflui sa; FC 11 235; DN3). superîtîlger s.n. (fiz.) „Descăr-cînd fiecare o energie de un milion waţi-secundă (un watt-secundă reprezintă a 3,6-a milioana parte dintr-un kilowatt-oră), ele sînt de o mie de ori mai puternice decît fulgerele obişnuite... în-tr-un inter/al de 40 de luni au fost înregistrate 17 super fulgere.*' Sc. 22 XII 77 p. 5. „Şi mai interesant este faptul că aparatele instalate pe sateliţi au înregistrat aşa-numite superfulgere." Sc. 17 VI 78 p. 6 Jj din super- -f- fulger//. supergravitâţie s.f. (fiz.) „Cum va arăta în viitor peisajul energetic al omenirii, atunci cînd supergravitafia _ şi transformarea de supersimetrie vor fi folosite pentru a ne satisface necesităţile de deplasare în spaţiu V Cont. 12 I 79 p. 5; v. şi supersimetrie //din super- 4- gravitaţie/l. supergravitaţionâl,-ă adj. (fiz.) — Relativ la supergravitaţie — „N., F., G. ... au generalizat teoria lui Einstein construind un cîmp supergravitafional în cadrul căruia regăsim teoria relativităţii generale, dar care prezice prezenta unei noi particule, denumita gravi tino si avînd un spin de 3/2." Cont. '12 I 79 p. 5 //din supergravitaţie 4- -onal//. supergr6u,-n adj. (fiz.) „Elemente svpcrgrele? în natură ar fi existat elemente cu mult mai grele decît acelea pe care omul a fost 30 - siapergrett 466 capabil să le obţină cu ajutorul unei tehnologii costisitoare/' R.L 31 III 72 p. 6 //din super- + greu//. supergrîu s.n. (bot.) „Pe un teritoriu de peste 500 000 ha ... se cultivă anul acesta «supergrîulj> triticale — obţinut prin încrucişarea griului din specia «Triticum » cu secara/' Sc. 19 II 74 p. 6 //din super—\- griu//, superhormân s.m. 1977 (biol.) — Puternică substanţă activă din punct de vedere biologic — v. prostaglandinâ //din super- + hormon//. superîngtîst, -ă adj. — Extrem de îngust — „Prin introducerea peliculei superînguste de 8 mm alături de pelicula clasică de 35 mm şi a celei înguste de 16 mm, tehnica filmului este pe cale de a suferi o adevărată revoluţie/* Sc. 11 VII 74 p. 6 //din super- -f-îngustj]. superlong adj. inv. (cuv. engl.) — Extrem de lung -- „Ce se mai găseşte prin unele din magazinele Capitalei: Haiduc tzuika-spe-cial... ambalată în cutii cilindrice din tablă superlongSăpt. 31 V 74 p. 2. „O ţigară cît se poate de «superlong» în colţul gurii/' I.B. 6 VI 74 p. 1 (cf, fr. super-longue; DMN 196S). supermagazin s.n. — Magazin (universal) de mari proporţii — „în cartierul Berceni-Sud din Capitală este în construcţie un nou tip de unitate comercială, aşa- numitul supermagazin — îx* cadrul căruia se va organiza desfacerea atît a mărfurilor alimentare, cît şi nealimentare prin sistemul autoservirii/' Sc. 5 I 66 p, 3. „M. a fugit de la locul accidentului şi a izbit şi alte automobile, pînă a trecut prin vitrina unui supermagazin/' R.L 12 VII 75 p. 6; v. şi inscripţionare, super-coop, minicec (din super- + magazin, după engl. supermarket, fr. supermarchâ; DMN 1960; FC- II 235—236, A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DN3). supermagn£t s.n. — Magnet foarte puternic — „Super magnet. De dimensiunea unei mici monede (în greutate de un gram), un magnet «reţine» o greutate de două kilograme. Această performanţă a fost realizată de către un grup de savanţi' sovietici. " Sc. 2 III 75 p. 6 (din super- 4- magnet, după model rus.) superman s.m. (cuv. engl.) — Om cu calităţi deosebite, supraom;— „E foarte clar că autorii acestui Sherlock Holmes [Columbo] vor să construiască un detectiv care să întoarcă pe dos mitul... detectivului superman: memorie electronică, ţintaş-com-puter, poliţistul gadget etc/* Fl. 19 VIII 76 p. 18; v. şi I.B. 26 III 81 p. 4 [pron. supermSn] (cf. fr. superman; PR 1950). supermaratân s.n. (sport) — Maraton lung şi dificil — „Faimoasa cursă contra-cronometru Bor-deaux-Paris (un supennaraton al ciclismului, aproape 600 km par- 467 supem6vă curşi fâră escale)/* I.B. 23 XI 72 p. 3. „K.B. a închciat unul din cele mai originale şi dificile super-maratoane atletice/* R.l. 2 IX 75 p. 6. „Supermaraton. Irlandezul T.M. a realizat un neobişnuit rccord, la alergare, parcurgînd în 53 de zile distanţa de 3 046 mile dintre New York şi San Francisco/* Sc. 29 X 77 p. 6; v. şi 12 VI 80 p. 5 //din super- -f maratonH supermarket s.n. (cuv. engl. americ.) — Magazin universal dc man proporţii — „La o expoziţie din străinătate, am văzut odată tineri artişti vînzînd trăsnete de carton, fulgere, nori şi fulqi de zăpadă într-un «super-market» al lor/* I.B. 25 IV 74 p. 1. „Brigada antidrog a poliţiei italiene a dat peste un «supermarket» al automobilelor furate la Roma/* R.l. 1 111 78 p. 6 (D.Am., DMM; DN3). supernilcroscâp s.n. — Microscop dc mare precizie — „Oamenii de ştiinţă dc la Universitatea japoneză Kyoto au construit un supermiscroscop electronic cu care sc pot distinge combinaţiile de atomi din majoritatea moleculelor. ** Sc. 1 V 75 p. 6 //din super--1- niiscroscop; FC II 235; DN3//. superminiaturizât,-ă adj. — Extrem de mic — „Un grup de ingineri japonezi a realizat o maşină electronică de calcul su- perminiaturizată care a putut fi plasată în corpul unui stilou de dimensiuni obişnuite. Mini- calculatorul... este manevrat cu ajutorul unui inel rotativ şi al unui buton terminal/* Sc. 8 XII 74 p. 4 (din super- -f- miniaturizat, după fr. supenniniatu-risi; DMN 1965). supermorfină s.f. (biol.) „O echipă de medici de la Institutul de cercetări clinice din Montreal a descoperit că una din glandele endocrine, hipofiza, secretă un hormon natural, supermorfină — un alcaloid asemănător morfinei... Efectele secundare ale hormonului, denumit ştiinţific beta-an-dorfină, sînt mai puţin periculoase decît cele produse de morfină/* R.l. 22 XII 76 p.0 //din super- + morfină 1/. supernâvă s.f. — Navă de tonaj foarte mare — „O supernâvă cu un deplasament de 265 000 tone va fi construită la şantierul naval («Ulianik» din Pola* R.S.F. Iugoslavia/* Sc. 29 III 71 p. 4. „Pro* totipul unei super nave de pescuit ... a fost realizat la un şantier din Gdansk.** Sc. 5 VI 79 p. 3 (din super- -j- navă, după fr. super-navirc; DMN 1969). supernovă s.f. (astron.) „Supernovele sint stelele care explodind au o strălucire si mai mare decit novele/* Sc. l4 XII 63 p. 4. „O supernovă (un astru iu explozie) a produs probabil o puternică impresie unui indiaii primitiv din Bolivia acum 10 000 sau 20 000 de ani, detemiinîn-du-1 să reproducă această rară catastrofă cosmică sub forma 30* supernovă 463 u mii desen săpat în stiucă/* Cont. 21 XII 73 p. 10. „Săptă-mîna trecuta un grup de cercetători au observat explozia unei supernove cu ajutorul satelitului artificial «IUE».“ R.l. 8 V 79 p, 6; v. si Sc. 14 IV 65 p. 4, 27 VIII 75 p. 6' supercivilizâţie (din fr,, engl. supernova, germ. Super-nova; PR sec. XX; AD; FC II 235; DEX, DN3). superoţSl s.n. — Oţel foarte rezistent - '„La instituţii de cercetări în domeniul -fierului şi oţelului de pe lîngă Universitatea din Tokio a fost elaborat un csuper-oţel». Calitatea principală a acestui nou oţel japonez — care nu are structură cristalina — consta în rezistenta sa neobişnuită la rugină/* R.l. 28 VII 74 p. 6 //din super- + oţeljj. superparticulă s.f. (fiz.) „Prin analogie cu ((simetria izotopică» care corelează particule cu aceeaşi valoare a spinului, s-a introdus o «supersimetrie » care corelează particule cu valori diferite ale spinilor (adică fermionii şi bozo-nii), acestea putînd fi privite ca stări ale unei îsuperparticule 1> ipotetice." Cont. 27 IV 79 p. 7 //din super- particulă//. superpetrolier s.n. — Petrolier de mari proporţii — „Strîm-toarea Malacca poluată de naufragiul unui superpetrolier “ R.l. 8 I 75 p. 6. „Un superpetrolier de 540 mii tone a fost lansat în noul port francez Antifer/* Sc. 26 VI 76 p. 6. „Două super petro- liere s-au ciocnit în apropiere de Trinidad şi an luat foc/' Sc. 21 VII 79 p. 6 (din fr. super-pStrolicr; DMC 1960). superplâstlc,-ă adj. „Noul Centru al artelor în curs de realizare pentru Universitatea Angliei dc est va fi prima clădire din lume îmbrăcată în panouri din aluminiu super plastic. Noutate în domeniul construcţiilor, acest material, că aspect foarte plăcut — în limbaj tehnic «Supral» — este un aliaj pe bază de aluminiu cu calităţi . deosebite/1 Sc. 27 K1 76 p. 5 (din engl. suberplastic / BD 1968). superproducţie s.f. (cinem.) —Film de mare anvergură — „Se programează pe ecranele a opt cinematografe superproducţia pseudoistorică — Mongolii/' Gaz. lit. 26 VII 62 p. 7. „«Superproducţie inteligentă», «mare televiziune de tip francez» şi alte asemenea expresii punctează elogiile criticii/* Cont. 17 XI 78 p. 11 (din engl. americ., fr. superpro-duction; D.Am.; DEX, DN3). superprotSIc^ă adj. „Aliment superproteic. Un nou produs bogat în proteine — «Ricetein» — a fost pus la punct, după patru ani de cercetări, de către două mari companii alimentare mondiale/* Sc. 22 IX 76 p. 6 //din super-proteicjj. superrezist6nt,-ă adj. „Geamuri superrezistente. Un geam special de o mare rezistenţă la diferite şocuri a fost fabricat de specia- 469 eupertrust listii din Esscn (R.F.G.)" Sc. li IV 79 p. 5 (din super- -\- rezistent, probabil după model germ.) supcrsliow s.n.(anglicism) — Spcctacol de mare amploare — „Despre ansamblul specta col ului, nu vom spnne: «Tliat’s entertain-ment» (Aceasta-i distracţie, nu 1 glumă!) — căci nu este nici ţsupcrshoiv'b nici «all stars out», ci pur şi simplu, vers şi vis..." R. lit. 24 XI 77 p. 17. \,în stilul său caracteristic, Cassius Cla3T, alias Moliammad Aii, a declarat că va anunţa retragerea sa din activitatea competiţională în cadrul unui supcrsJtow televizat." R.l. 3 II 79 p. 6 [pron. superşoii] (din engl. supershow). supersimetrie s.f. (fiz.) „Se constată că prin supersimetrie apare în mod natural gravitaţia în teoria cuantică. Se întrevede unificarea îndelung căutată: teoria a fost botezată supergravitaţie si descrie relativitatea generalizata în termenii teoriei cîmpurilor." Cont. 27 IV 79 p. 7; v. şi superparticulă, supergravitafic //din super- -fr simetrie jj. superspectâcol s.n. — Spectacol de mare ‘amploare — „Ceremonia (— constînd dintr-un superspee-tacol în beneficiul UNICEF — va avea loc la Euroviziune la Teatrul «Fonti»." R.l. 24 II 77 p. 5; v. şi film-gigant (1969) (din super- -J- spectacol, după engl. super-show). superstâr s.n. 1976 (anglicism) — Vedetă celebră (dc cinema, în sport) — „U.P.I.: NadiA Comănec* a devenit primul sisper-star al celei de-a 21-a ediţii a Jocurilor Olimpice." Sc. 22 VII 76 p. 5; v. şi 28 VIII 77 p. 6 (din engl. super st ar; cf. fr. superstâr; D^IN 1967; FC II 235-236). supersteâ s.f. 1976 (astron.) — Tip de stea — v. quasar //din super- + sfeaj/. superiâfic s.n. — Petrolier de mare capacitate — „Supertanc petrolier vîndut pe... un franc.“ Sc. 26 VIII 77 p. 6 (din engl., fr. supertanker; CD, PR 1964) supertrâulcr s.n. — Trauler de mare capacitate — „SupertrauîcnO «Bistriţa ^ a ancorat de curînd in portul Sulina." R.l. 8 II 77 p. 5; v. şi desalinizare //din super- -fr trauler/]. superirSn s.n. — Tren extrem de rapid — „într-una din zilele trecute, supertrenurile care asigură legătura între Tokio şi Osaka au trebuit să rămînă în gară," R.l. 23 IX 74 p. 6. „Supertrenul, comparabil cu o rachetă, va dezvolta viteze de pînă la 2000 km/h şi se va deplasa pe unde electromagnetice în interiorul unui tunel cu vid." Sc. 3 VIII 76 p. 6 1/din super- -fr tren/j. supertnist s.n. (ec. pol.) — Trust care cuprinde întreprinderile dintr-o ramură de producţie din mai multe ţări capitaliste — „Arbitrariul supertrusturilor în atenţia forurilor internaţionale." Sc. 27 III 73 p. 6. Supcrtrustid supertrust^ 470 născut din fuziunea puternicei «United Fruit Company» cu cel mai mare producător de carne al Statelor Unite, «United Brands Company»." Sc. 27 XII 75 p. 6; v. şi Cont. 16 III 79 p. 8 (din engl. supertrust; FC II 235 — 236, VRC 273; DEX, DN3). suplînitoriăt s.n. — Statutul profesorului suplinitor — „Suplinito- natul este, pe alocuri, o problemă încă nere zoi vată." Cont. 17 III 72 p. 2 (din suplinitor), supraadăugât,-ă adj. — Adăugat peste altceva — „Copilul se naşte cu o boală... pe care el a doblndit-o antenatal. în funcţie de existenţa supraadăugatâ a unui fond moştenit de la părinţi, bolii congenitale i se poate asocia, în mod inconstant şi o componentă ereditară patogenică." Cont. 16 III 79 p. 5 (din supra-+ adăugat; FC II 237, 239, 265). supraaglomerare s.f. — Aglomerare foarte mare—„Ultima noutate în domeniul cercetărilor legate de navigaţia aeriană a viitorului: hidroavioanele-gigant pentru transportul de călători. Scopul: evitarea supraaglomerării aeroporturilor../' Sc. 21 I 77 p. 5 (din supraaglomera; DEX). supraalbfrc s.f. — Acţiunea de a face ca un material (stofă, pînză ctc.) să devină de un alb strălucitor — „Vitrinele magazinelor vor prezenta în curînd o noutate: «ţesătura supraalbită». Cum se va realiza snpra-albirea? Cu ajutorul apei oxigenate/' I.B. 31 XII 61 p. 2 (din supra- + albire; FC II 237, Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393). supraalbit,~ă adj. 1961 — Devenit foarte alb — v. supraalbire (din supra- + albit; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393). supraconductibilitâte s.f. (fiz.) — Proprietate a unor metale aflate la temperaturi scăzute de a-şi pierde rezistenţa electrică — „Siipraconduclibilitatea a fost astfel denumită datorită faptului că unele metale se «metamorfozează» brusc cînd sînt supuse unei anumite temperaturi critice, caracteristică fiecărui metal, pierzînd orice rezistenţă la curentul electric, pentru a deveni conductori ideali, «supraconductori», de unde si numele fenomenului/' Sc. 9 I 74 p. 7 ; v. şi crioturbo-generator (din fr. supraconduc-tibiliti; DF, LTR; DN3). supraconduct6r,-toăre adj., s.m. (fiz.) — Care prezintă supracon-ductibilitate — „Specialiştii americani au realizat o sîrmă de niobiu-staniu cu proprietăţi su-praconductoareJ' Sc. 5 XII 64 p. 4; v. şi supraconductibilitate (din fr. supraconducteur; DT, DF, LTR; T)EX, DN3). supracongelâtj-ă adj. — Congelat foarte puternic — „în 1956 dr. B. reia studiul asupra acestei chestiuni şi descoperă că se poate extrage pVostaglandină (la acea epocă nu se cunoştea decît un singur tip) din glandele de miel 471 supraexpiînere supracongclatc" FI. 30 I 71 p. 18 //din supra- + congclal/j. supraconsum s.n. — Consum exagerat — „Un semnal de alarma: supraconsumul de medicamente." Sc. 24 I 75 p. 5; v. şi psihotrop (1974) (din supra- -+■ consum, după fr. sur-consommation ; PR 1955). supradimcns!onât,-ă adj. — Dimensionat Ia o scară înaltă —„Nu vrem să înţelegem izolaţia fonică a apartamentului ca o izolaţie supradimensionată, în stare să atenueze orice stridenţe/1 R.l. 23 XI 66 p. 3. „Supradimensionatul cămin culhiral/' R.l. 19 IV 74 p. 3 (din supradimensiona ; cf. fr. surdimensionnâ; DMN 1966; FC II 238). Supradozâj s.n. — Doză exagerat dc mare (de droguri) — „Folosirea heroinei administrată pe cale intravenoasă este însoţită dc grave probleme de sănătate — hepatite şi decese in urma suprado-zajetor/' Cont. 11 V 79 p. 4 (din supra- -f dozaj, după fr. sur-dosage; PR 1964). suprad6ză s.f. — Doză exagerat dc mate (de droguri) — „Cu ultimele resurse băneşti pe care le-au avut, au închiriat o cameră fa liotei şi şi-au cumpărat medicamente în supradoze nocive. Le-au ingorat si urmarea se cunoaşte." R.l. l' VI 77 p. 6; v. şi Sc. 25 XII 79 p. 5 (din supra- + doză, după engl. ovcrdosc; cf. fr. surdosage; PR 1964). supractajâre s.f. I. (constr.) — Acţiunea de a supraetaja — „Acest apartament s-a construit prin supraetajare." 2. (rar) — Extindere de sens — „Macrocu-vintele au acest privilegiu că implica în bogăţia lor o multiplicitate dc nuanţe, o supraetajare mirifică, îmbietoare, prin carc, lăsînd în urmă schema, putem pătrunde în miezul viu şi delicat al modulaţiilor noastre/' Cont. 9 VI 67 p. 9 (din supraetaja; DEX, DN3). supraetajat,-ă adj. t. (constr.) — Construit deasupra unei clădiri existente — „Un apartament supraetajat." 2. (rar; glumeţ) — Suprapus — „Un bărbat înalt, voinic, de 36 dc ani, ţinută ultra-bulevardistă, frizură supraetajatăI.B. 6 I 62 p. 2 (din supraetaja). supraexploatâre s.f. — Exploatare neraţională, exagerată — „în prezent au loc o supracxplou tare a zonelor de pescuit şi o enormă risipă a avuţiilor ihtiologice." Sc. 27 III 79 p! 3 //din supra- + exploatare//. supracxpuncre s.f. (foto) — Expunere îndelungată la lumină a emulsiei fotografice — „Subcx-puncrca sau supraexpusaea, două procedee în fond similare, deşi atit de voit extreme, stabilesc un punct de coincidenţă căzut găunos în afara artei." Luc. 15 I 72 p. 6 (din supra- 4-cxpuncre, după fr. surex-bosition / LTR; DEX, 33X3). supraexpus 472 supraexpus,-ă adj. (foto) (Despre materialele fotografice) — Care au fost supuse unei supra-expuneri — „Parca niciodată ca la filmul «Cowboy» copia n-a fost atît de mizerabilă. Supraexpusă, probabil, aceasta copie ne-a dat ocazia să vizionăm un film fără a distinge, de multe ori, cliipurile protagoniştilor, aflate intr-o perpetuă umbră/' Săpt. 13 IV 73 p. 15 //din sttpra-expuşii. suprafluitiitâte s.f. (fiz.) — Proprietatea unor lichide de a-şi pierde vîscozitatea la temperatura foarte scăzută — „Academicianul Landau a dezvoltat teoria macroscopică a fenomenului su-prafluidiiăţii heliului lichid/' Sc. 2 XI 62 p. 4 (din supraflivid -itaie; FC II 238; DN3). suprageneratfir s.n. (fiz.) — Generator care produce mai mult combustibil decît consumă — „Acest reactor, numit suprageneraior, dezvoltă o putere de 20 megatone." Sc. 30 I 67 p. 4. „Se estimează că nocivitatea plutoniului rezultat din funcţionarea mipragene-ratoavelor» atomice este atît de puternică încît «doza mortală» pentru întreg pămîntul ar putea intra intr-o minge de mărimea unei portocale/' Cont. 13 iXII 74 p. 5 (din supra- 4* generator, dupafr. surginirateur ;T>MN 1966). supraimpresîonât,-ă adj. (foto) — Supus fenomenului de supra-impresiune — „Chipul Tatianei S. este supraimpresionat pe ecranul oscilografului catodic, cu linia fosforescentă a fluxului de electroni desenată pe ecran/' Cont. 8 XI 63 p. 8 (din supra- -}- impresionat; cf fr. surimpression t DTP). suprainfectâre s.f. (med.) — Infectare adăugată alteia — „Bronşite acute sau pneumonii viro-tice care devin apoi «mixte» prin suprainfectare cu bacterii patogene/' Sc. 19 I 67 p. 2 (din supra- + infectare, după fr. surinfeciion ). suprainformâţie s.f. — Informaţie bogată, abundentă care depăşeşte posibilităţile de asimilare — „Cum s-ar zice, se iveşte o criză de snpra-informaţie, care afectează negativ personalitatea Hnărului în dezvoltare." Cont. 11 XI 66 p. 4; v. şi Sc. 27 III 64 p. 3 (din supra- + infovmatie, după fr. sur informa-Hon; DMN 1969). supraînsămmţâre s.f. — însă-mînţare suplimentară — „S-au făcut supraînsămînţări cu seminţe de ierburi, graminee si leguminoase." Sc. 10 VII 64 p. 2 IIdin supra- ^? însămînţare/l. suprâl s. (fiz.) „ «SupvaH — aliajul miraculos. Este numele pe care cercetătorii englezi l-au dat uimi nou aliaj tot atît de uşor ca şi masele plastice şi foarte rezistent, care poate fi produs sub formă de tablă/' Sc. 25 VI 77 p. 5) v. şi superplastic (1976) (din engl! supral). supranormativ,-ă adj. — Care depăşeşte un normativ, în afara 473 supraucidc normei — „IPCR Griviţa Roşie a redus stocurile supraiiormathclor dc material cu 103 000 lei. I.B. 22 VII 61 p. 1. „Stocurile supra normative pot fi ^ lichidate prin întărirea disciplinei in aprovizionare/1 Sc. 29 V 79 p. 2 (din supra- -f- normativ; PC II 238; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 393; DEX, DN3). suprapoluât, -ă adj. Extrem de poluat — „Autorii respectivei invenţii i-au hărăzit un dublu scop: curăţirea apei supra-poluate şi recuperarea... petrolului provenit din scurgerile tancurilor petroliere/* Sc. 6 XII 73 p. 6 // din supra- -f poluai[/. supraponderabiliiâte s.f. (fiz.) — Starea unui corp a cărui greutate a crescut în urma unei forţe gravitaţionale sporite — „Sol cau-ciucat, spongios şi elastic, care îi obligă la un fel de mers de astronauţi, dar nu în imponderabilitate, ci în supra ponderabilitate.'' R. lit. 10 V 74 p. 2 //din supra- -ţ- ponderabilitatejj. supraponderal,-a adj., s. „Prima anchetă arăta un procentaj important de copii rahitici, cea de a doua... semnala un procentaj de 40 la sută de elevi atonici şi supraponderalii (adică cu o greutate peste media normală)." Sc. 7 VI 71 p. 3; v. şi 30 XI 7S p. 5, breahfasi //din supra- 4-ponderaljj. supraputernic,~ă adj. — Carc are o mare capacitate — „Noile termocentrale supraputcrnice vor fi dotate cu turbine cu o putere de 500 000—800 000 KW/1 Sc. 30 X 62 p. 4 (din supra- -f puternic, dupâ fr. surpuissanl; PR 196S). suprarapîd,-ă adj. — Extrem de rapid — „Reţeaua de linii pe care circulă trenurile suprarapide (cu viteza de la 130 pînă Ia 200 lan pe oră) urmează să fie extinsă, în următorii ani, în Japonia/* Sc. 31 VII 77 p. 6 //din supra--f rapid/f. suprarezistenf, -ă adj. — Extrem dc rezistent — „Cartofi suprarezistenf i... ? Pînă în prezent... specialiştii au descoperit două varietăţi care rezistă la temperaturi ridicate, la ploi şi la insecte caracteristice zonelor tropicale/* Sc. 3 I 76 p. 4. „A fost nevoie de 12 pompieri şi de o targă specială pentru a-1 scoate din casă şi de improvizarea la spital a unui pat suprarezisterU/' Sc. 2 IV 78 p. 6 (din supra- -j- rezistent, după fr. surrâsistant; DMN 1969). supratraversa vb. I — A traversa (un drum, o gară etc.) pe deasupra — „Pentru îmbunătăţirea circulaţiei pe Podul Grant, se prevede începerca în anul viitor a construcţiei unui pasaj rutier, paralel cu actualul pod, care va supratraversa atit pachetul de linii de cale ferată cît şi Calea Griviţci/' R.l. 11 VIII 75 p. 3 II din supra- traversa jf. supraucide vb. III — A ucide de mai multe ori — „Acest incident este relatat de fizicianul american R.L. într-o carte inti- supraucîde 474 tulată \ această piele realizată dintr-o ţesătură sintetică permite acoperirea şi protejarea dc infecţii a porţimiilor afectate do arsuri/' Sc. 22 V 79 p. 5 (cuv, germ.). DICŢIONARELE ALBATROS ţalânger s.m. (sport) — Sportiv care, după o întrecere preliminară, are dreptul de a disputa un tith* de campion direct cu deţinătorul titlului — „Foreman este apt să-şi apere centura la 30 octombrie în faţa şalangeruhii său oficial, Cassius Clay." Sc. 9 X 74 p. 5 (din engl. challenger, fr. challen-geur; DMN 1966; II. Constanti-nescu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969; DEX, DN3). ţalSu s.n. (franţuzism) — ^ Vilă în stil elveţian — „în imaginaţia noastră, portretul lui Chaplin nu se decupează pe un «şaleu», ci într-o cabană, la o masa de scîndură negeluită, unde Charlot îşi devorează şireturile de la ghete../' Sc. 27 XII 77 p. 3 [scris si chalet] (din. fr. chaletj DN3). ' şaltipă-automobil s.f. — Şalupă care îndeplineşte rolul de automobil (în Deltă) — „Vor exista (în Deltă) şalupe, remorchere, bacuri-dormitoare elegante şi confortabile, şalupe-automobile şi bărci cu motor/' Cont. 28 VI 63 p. 7 (din şalupă *£• automobil). şantierist, -ă^ s.m.f. — Persoană care lucrează pe un şantier —* „într-o altă povestire/ «Mini!e», un tînăr şantierist îşi măsoară cantitatea de existenţă după modificările de dimensiune, culoare şi asprime ale mîinilor/* R. lit. 25 IV 74 p. 11. „Fiind la Turnu Măgurele, am întîlnit un fost şantierist, un om pe care îl cunoscusem în primele mele drumuri de reporter pe cînd săpa o groapa pe malul Dunării/' Sc. 21 X 78 p. 2 (din şantier + -ist/ L. Seche în LR 1/60 p. 64). şantifir-şcoâlă s.n. — Şantiej unde lucrează elevi/studenţi — „La Pietroasele, în judeţul Buzău, s-au deschis două noi şantiere arheologice:. Gruiu-Dării, şaniier-şcoala, unde lucrează stu- 477 ştergătâr (de parbriz)-stropitoâre dcnţi ai Facilitaţii (lc istorii* de la Universitatea Bucureşti...” R.l. 22 MI 75 p. 5 (din şaitiier -u şcoala). lărpe monctâr sint. s. (cc. pol., ‘ lin.) — Limită a fluctuaţiei cursului bancar pentru un ansamblu anumit de monede — . „Agenţia Franco Prcsse transmite ' numeroase reacţii faţă de retragerea francului din sistemul mo* ’ netar al flotării concertate... Co-; misia C.E.E., întrunită luni la Bruxelles, a luat în dezbatere problema retragerii francului din îşarpelc monetar»/' R.l. 17 III 76 p. 6. „Este semnificativ că în R.F.G. cercuri fnflucnte se pronunţă tot mai limpede în favoarea renunţării la «şarpele monetar *, menţinerea lui devenind prea costisitoare pentru economia vest-germană... Ziarul tLes Echos? consideră că preocuparea principală nu trebuie să constea în a salva ceea ce comentatorul numeşte ccelebra reptilă monetară» ci"de a se trece la o veritabilă reformă monetară/' R.l. 20 X 76 p. 6. „Suedia a anunţat devalorizarea coroanei cu 10 la sută şi ieşirea din acordul «şarpele monetar» vest-euro-pean, acord destinat să reprezinte prima etapă a unei Uniuni monetare si cconomice vest-euro-pene." R.l. 30 VIII 77 p. 1\ v. şi Sc. 12 I 77 p. 6 (calc după fr. serpent monctairc; PR 1972). şerpâş s.m. — Membru al unui trib din India, Nepal ctc. care însoţeşte expediţiile pe Himalaia cfirind poverile ~ ţfig.) „Ce vă fac şerpaşii, tovarăşe inginer? Aşa lc spune el celor din colectivul de proiectare: şerpaşii." Rl. 15 VI 79 p. 4; v. şi 25 XII 79 p. 6 (din engl. sherpa, pl. slurpas/ DEX). şlem s. (sport) „Lavcr, noua sa achiziţie, cîştigător al eMarelui şlan », semnase contractul trecerii la profesionism în schimbul unei sume uriaşe pentru acea vreme/1 Mag. 23 III 74 p. 8. „Prin această decizie, cei doi şi-au văzut compromisă şansa de a mai izbîndi în tentativa de cucerire a marelui tşlem j>, care în limbajul tenismenilor se traduce prin cîşti-garea în cursul aceluiaşi an a turneelor de la Jlelboume", Roland Garros, Wimbledon si Forest Hills/1 I.B. 8 VI 74 p. 7 (din fr. cJiclem, schelcm, germ. SchJemm! cf. engl. slam; F, CD). şoîeriţă s.f. 1978 — Femeie conducătoare de automobil — v. contrahtră (din şofer 4-DEX, DN3). şoîer-încercăt6r s.m. 1971 — Şofer care încearcă autoturismele înainte de a fi vîndute — v. controlor-hiccrcâtor (din şofer -f incercător). ştergător (de parbriz)-sfropI-i toâre s.n. „Ştcrgătoare de parbriz-stropitori. O companie suedeză de maşini a găsit o soluţie originală pentru a îmbunătăţi*sistemul de curăţare automată a parbrizului. Astfel, în locul obişnuitei pompe care stropeşte geamul, s-au introdus sfcrutltn-irr.-stmhim y»V« gmut Vu^ |iaiuu/.;^uupuoare 4T8 tori ale căror cauciucuri au fiecare opt orificii prin care apa curge, la comandă." R.l. 19 IV 74 p. 6 (din ştergător [de parbriz] -1- stropitoare). ştiinţă-flcţitinc s.f., adj. — (Film, scriere) care are caracter ştiin-ţifico-fantastic — „Am cunoscut şi strămoşii italieni ai filmelor de aventuri/ ai filmelor de ştiinţă-ficţiune, ai comediei briante si absurde." Cont. 4 VII 69 p. 5. „Editura Calmann-Levi, în cadrul scrierilor ştiinţă-ficţiune, a tipărit volumul... " I.B. 2 XII 74 p. 7 (din ştiinţă -y ficţiune, după engl., fr. science-fiction; PR 1950). ştiinţîîico-îantâstic,-ă adj. 1974 — (Despre filme, scrieri) Cu caracter de ficţiune ştiinţifică — v. science-fiction (din ştiinţific •fK fantastic; FC I 188, 193). şiîinţf?ico-teftnic,-ă adj. 1976 — Cu caracter ştiinţific şi tehnic — v. cultural-artistic (din ştiinţific -jr tehnic; FC II 172). ştliîcăs.f. (lb. vorbită) !.— Pantofi cu vîrful foarte ascuţit — 7, Sandu a fost sfătuit de croitor să-şi co- mande la prietenul de vis-â-vis... şi o pereche de ştiuciSc. 7 I 61 p. 2. 2. — Şofer care efectuează, ilegal, curse de taximetru cu maşina proprie — „Dana şi Magda au . venit de la Gară cu o ştiucă" (prin asemănare cu ştiuca, un tip de peşte; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 394). şubât s. „în peninsula Mangîşlak de la Marea Caspică (Kazahstan) a luat naştere prima fermă mecanizată de "cămile. Ferme asemănătoare urmează şă fie organizate acum în apropierea unor centre industriale din republică. Ele vor produce aşa-numitul «şubat» — un fel de lapte bătut — extrem de hrănitor." Sc. 20 VI 75 p. 6 (cuv. cazah). şuetârdj-ă adj. (formaţie peior.) — Palavragiu, care se ţine de şuete — „în faţa unor asemenea muncitori, «plimbăreţii» şi «şue-târzii» pe care i-am întîlnit ar avea toate motivele să roşească/1 Sc. 12 VI 74 p. 4. „Mahomed, tiran inteligent şi brutal, poet orgolios şi strateg intuitiv, şue-tarâ amuzant si ucigaş cu sînge rece..." R. lit/31 Iii'77 p. 16 (din şuetă + -ard). DICŢIONARELE ALBATROS tâbără-curs s.f. — Tabără în carc se ţin cursuri de specializare — „în aceasta vară Societatea de ştiinţe naturale şi geografie va organiza pentru profesorii care predau geografia şi ştiinţele naturii în şcolile generale şi licee iabuT-curs, cu program de geografie şi biologie/* I.B. 28 II 67 p. 2; v. şi Sc. 8 III 67 p. 4, 16 VII 68 p. 2 (din tabără + curs), tabl£tă s.f. 1. — Articol (de gazetă) foarte scurt — „M. J. a încredinţat Editurii Eminescu volumul de poezii «Arena»... cu o tabletă prefaţă de Geo Bogza." R. lit. 25 IV 74 p. 2. „Mai puţin întîlnit pînă acum, Fănuş Neagu e redutabil si-n tabIeta-v>oem„/* Săpt. 21 IV' 77 p. 3. 2. (în sint. s. tabletă de prospeţime) — Preparat contra mucegaiului — „Prin descompunerea "lor treptată, tabletele etnană o cantitate mică dc gaz cu conţinut dc sulf, care protejează legumele şi fructele proas- pete împotriva mucegaiului. Potrivit noii metode de depozitare, «tablete dc prospeţime* se introduc în lăzile cu legume sau fructe, care se aşază în încăperi frigorifice/' Sc. 11 V 78 p. 3 (formal din fr. tablette; DN — alte sensuri, DEX, DN3, sensul 1). tabloid adj. — Referitor la o publicaţie al cărei format este jumătate din formatul folosit obişnuit pentru ziare — „Locuitorii Parisului au la dispoziţie un nou cotidian, «LTmprâvu», condus de M.B. şi B.H.L. Noua publicaţie, de format tabloid■, are 16 pagini şi... va fi un ziar al stîngii populare/1 Sc. 28 I 75 p. 6 (din engl. tabloid, fr. tabloidei PR 1950; CD). taciturn fe s.f. — Starea celui care este taciturn — „Nu este vorba dc taciturni a lui Brâncuşi/* Sc. 21 X 67 p. 5 (din taciturn -ic). tagaldg 480 tagalâgadj., s. „Guvernul se străduieşte, în prezent, să creeze o limbă unică filipineză pe baza unei limbi mai răspîndite în arhipelag — limba tagalog /' Sc. 16 VIII 79 p. 5 (cf. fr. tagaJ „limba malaio-polineziană"). fahogrâf s.n. (tehn.) „în legătură cu remarca cititorului R.G. din Cluj-Napoca privind inutilizarea tahografelor, aparate care^ urmăresc şi controlează circulaţia autovehiculelor, furnizînd date importante, Centrala de Transporturi Auto ne comunică... " R.l. 12 II 77 p. 5. „T aho graful . — «cutia neagră», cum i se mai spune — înregistrează sub forma de diagrame un mare număr de date privind conducerea maşinii/' R.l. 31 XI 77 p. 6 [şi tahigraf] (din germ. Tachograpti; cf. fr. tachy-graphe; DMC 1970; LTR] DEX, DN3). taino s.t adj. „Sînt 450 de piese excepţionale, vestigii ale culturii taino care a înflorit între anii 600 şi 1492 pe teritoriul de astăzi al Republicii Dominicane. E cultura populaţiei băştinaşe a acestor meleaguri, populaţie pe care Cristofor Columb a găsit-o cînd a debarcat pe respectiva insulă a Antilelor Mari... şi care l-a primit pe corăbierul * spaniol cu ospitalitate şi bunăvoinţă (într-o traducere aproximativă taino înseamnă dealtfel «om bun j>) .“ R.l. 26 VII 77 p. 6 (cuv. amerind. j cf. engl. taino - LI 120). taifir-pantaîon s.n. — Costum de damă alcătuit din jachetă asor- tata cu un pantalon — „Voi opta pentru marea reîntoarcere la tai'l-leur, taillenr-pantalon, ce a cîş-tigat unul dintre primele locuri pe podiumul feminităţii/' Săpt. 16 VII 71 p. 26. „Taioare-panta-lon, în variante albastru-marin şi alb, evocă ţinuta sportivilor ce se vor alinia la defilarea prilejuită de deschiderea Jocurilor Olimpice." R.l. 27 I 72 p. 6; v. şi short [scris şi tailleur-pantaloi (din fr. tailleiir-pantalon). talasoterapie s.f. (med.) — Tratament medical în climat marin, prin băi de mare în special — „Regizorul francez A.J. turnează în momentul de faţă, pe malul Atlanticului, «Tratament de şoc» film în care se preconizează" un tratament al maladiilor psihice... talasoterapiay Cont. 17 XI 72 p. 5. „în talasoterapie rolul principal revine băilor de mare, dar desigur acestea sînt combinate cu helio- şi aeroterapia, care la un loc constituie complexul binecunoscut sub denumirea de cură helio-marină/* Sc. 7 VIII 77 p. 4 j v. şi nămoloterapie [scris şi talazoterapie\ (din fr. thalassotM-rapie; DMC 1950; DEX, DN3). talkîe-walkie s. (cuv. engl. americ.) — Aparat portativ de radio emisie-Tecepţie — „... gangsteri veritabili în autoturisme Dacia, cascadorie pe două roţi, pe o roată, printre vestigii istorice, peste capete de turişti, aparate talkie-walMe, whisky/* Săpt. 9 II 79 p. 4; v. şi emisie-recepţie [pron. toki’âkij var, walkie-tal- 401 teafrotlci kic] (cf. fr. iaViic-ivalkic; DMN 1954, BD; D.Am.; DN3-Ivălkie-talhic). taluzăt,-ă acM. — Pietruit, bine •tasat — „tfialiluiulo şerpuieşte elegant printre maluri taluzate, mărginite de arbori proaspăt plantaţi/' Cont. 23 III 62 p. 1 "din taluza). .tanc petrolier s.n. — Vas care transportă petrol — „Tanc petrolier — spărgător de gheaţă. Ingineri norvegieni au elaborat proiectul unui spărgător*de ghea- Jă, destinat transportării petro-ului extras din zăcămintele arctice/' Sc. 4 VI 76 p. 8 //din tanc -f- pcirolierU» tardt,-ă adj. — (Despre pui) Mic, sub o anumită greutate, de obicei de circa 500 gr. — „Am cumpărat doi pui taraţi(probabil din tara „greutate" -f- -at, sau din tarat» care are tare"; DN, DEX, DN3 - alt sens). toşlst,-ă adj. (pict.) „Dar, cău-tînd mijloace noi, V. Şt. ne-a înfăţişat o expoziţie de pictură ntaşistăadică de pete de culoare, pe care le foloseşte mai mult pentru un efect decorativ/' Sc. 16 XII»*65 p. 4 (din fr. tachistej DN3). taxicamiân s.n. — Taxi marc, cu funcţie de camion — „Ştim că 30 de taxi-camioane nu pot face totdeauna faţă cerinţelor/' Sc. 7 VII 63 p. 2 (din taxi -{- camicrn). taxîfurgonStă s.f. — Taxi în care se încarcă mobilă, mărfuri ctc. — „In staţia de taximetre din faţa complexului eBucur-Obors din Capitală s-a înfiinţat şi o staţie de taxifurgonetc.u R.l. 17 XII 75 p. 5, „Aflăm de la tov. A.V., şeful autobazei de taxifurgonete din I.T.B., că pe încă 20 de maşini au fost instalate staţii de radiotelcfon." R.l. 26 XII 77 p. 5 (din taxi furgonetă; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 39; FC I 48). taximctrîst s.m. — Şofer de taximetru — „La o răspintie din Cluj-Napoca, taximctrîst ui H.G. a observat un cetăţean făcîndu-i semne disperate/* Sc. 24 XII 74 p. 2. „în punctele de aglomeraţie din marile oraşe apar adesea taxi met rişti de ocazie, adică indivizi care îşi transformă autoturismele personale in maşini de piaţă." R.l. 5 V 79 p. 2 (din taximetru -f- -ist). taxof6n s.n. „în Franţa a fost introdus în exploatare un aparat de telefon denumit itaxofon * care stabileşte automat legătura interurbană, după introducerea unei monede/' Mag. 29 XII 66 p. 4 (cuv. fr.). team s. (cuv. engl.) — Echipă (mai ales în sport); prezidiu — „Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost activă în fraw.-ul de conducere al congresului..." R.. lit. 6 IX 79 p. 24; v. şi Cont.. 19 XII fcO p. 9 [pron. tini] (cf. fr. team)% teatrot£că s.f. „La Paris a luat fiinţă o «tcatrotecâ un teatru carc va reprezenta în suită cele mai mari succese ale sceneloi 31 — Dicţionar dc cuvinte recente teatrot£că 482 pariziene din ultimul* sfert dc secol." Cont. 27 IX 63 p. 5 (din fr. tMatrotMquc; L. Seclie îu LR 3/77 p. 272). featru-Iaboralor s.u. — Teatru experimental (de-tinerei:) — „Teatrul laborator al studenţilor bucu-reşteni, > carc face parte din echipamentul sclen::ul.ilor. Rocile strînse se depun pc un cintar special, conceput pe baza raportului dintre forţele de gravitaţie ale Lunii si ale Terrei (1:6)." Sc. 7 II 71* p. S (din tclc-2 -f basculă, probabil după model engl.). telcbatosc6p s.n. „Tclcbatoscop este numele unui aparat nou, conceput de tehnicienii sovietici, în colaborare cu medicii. Acest aparat este destinat detectării corpurilor străine din ţesuturi." Mag. 12 XI 66 p. 3 (cuv. rus; FI. Dimitrescu în LR 2/70 p. 142). felebilânţ s.n. „Telebilanţ" [titlu al unui articol in care se face un bilanţ al emisiunilor de televiziune]. Cont. 3 I 64 p. 5. „Tclc-bilanţ. Cu o anumită depărtare în timp, adică după trecerea unui an... avem senzaţia satisfăcătoare că undele rotunde ale radiodifuziunii şi rectilinii ale televiziunii nu s-au difuzat 111 spaţiu fără urme." R. lit. 1 1 76 p. 16 (din tclc-1 -f bilanţ). teleeabină s.f. — Instalaţie cu cablu pentru transportat persoane în cabine suspendate — „în Poiana Braşov funcţionează o teleeabină cu 40 dc locuri şi patru teleschiuri. Cum zăpada a şi venit, s-a început montarea a încă trei baby-schi-lifluri." R.l. 22 XI 75 p. 5; v. şi iclctransport (1971) (din it. tclccabina, fr. telCcabine; DMC 1SG6; DX3). (elecămcră s.f. — Cameră de televiziune de luat vederi — „Cuuoş-tinţcle robotului sint depozitate într-un miniordinator, montat in dreptul pieptului. «Vabot-1» îşi serveşte creatorii cu ceai, căutînd cu cele două tclccamcrc cc-i slujesc drept ochi ceainicul, apueîn-du-1 şi turnînd conţinutul în ceaşcă*'. Sc. 15 III 77 p. 6. „TcU'camcra zburătoare, care va fi în curînd lansată pe piaţă în Statele Unite, este destinată transmiterii dc reportaje TV, controlului aerian al circulaţiei*" 31* 16 telecâmeră 484 f>c. 2 II 79 p. 5; v. si telecopter (din fr. teUcamcra / DjYIN 1956). telecârd s.n. (med.) „Telecard PP este un aparat original, realizat de cercetători bulgari, care permite efectuarea electrocardiogramelor prin telefon/* I.B. 14 KJI 74 p. 8 (din tele[fon] tard{iogramă], după model bulg.). teîccasStă s.f. — Casetă care cu-rinde un film înregistrat pe andă magnetică — „Apariţia telccasetei sau videocasetei, cum ee mai numeşte ea, va constitui, probabil, o revoluţie în informaţii." Săpt. 12 III 71 p. 13 //din iele-1 casetă, probabil după model engl//. telecintru s.n. — Centru de televiziune — „Blocul redacţional de la viitorul telccentrn." Cont. 1 VIII 67 p. 5 (din iele1- 4- centru; FI. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143). telecinemâ s. Emisiune de filme transmisă prin televiziune — „Telccinema!1 R. lit. 25 IV74p. 17 (din fr. tilâcinâma/ L. Seche în LR 3/65 p.' 409; DEX, DN3). (clec6m s. „ ^Telecom-1» este denumirea unui satelit francez ce urmează să fie lansat pe o orbită staţionară deasupra golfului Guineei, în 19S3." Sc. 1 IV 79 p. 5 (cuv. fr.). lele concurs s.n. — Concurs transmis prin televiziune — „Să transmitem o suită de teleconcursnri gen «Cine ştie, cîştigă»." Cont. 1 VIII 67 p. 5. „Teleconcursul golea străzile." Cont. 26 IX 69 p. 5 (din iele-1 -£• concurs; FC I 140j DN3). teleconîerinţă s.f. Procedeu modern de telecomunicaţii —„Au fost confecţionate şi montate 4 instalaţii de ieleconferinţcî pentru asigurarea unei legături permanente între regulatoarele de circulaţie din raza Direcţiei regionale! CFR Timişoara." Sc. 2 V 64 p. 1. „în Franţa a fost construită o reţea naţională de iele-conferinţe, respectiv de telecomunicaţii, care permite desfăşurarea unor reuniuni între două sau mai multe oraşe fără deplasarea participanţilor... Se prevede, de asemenea, construirea unor săli de videoconferinţe, unde participanţii îşi vor vedea interlocutorii, graţie ecranelor de televiziune." Sc.’ 13 III 77 p. 5-v. şi telematică (din iele-2 conferinţă; A. Bevrcr în SCL 5/76 p. 537). telecopter s.n. „Telecâmeră zburătoare. E vorba de o «libelulă mecanică» — un mic elicopter, fără cabină şi fără pilot, care transportă o telecâmeră de luat vederi. înzestrat cu un motor în doi timpi, aielecopterul i> are o autonomie de zbor de peste o oră." Sc. 2 II 79 p. 5; v. şi telematică (din tele\cameră'\ +* [/teii] copier, probabil după model engl.) telecronicâr,-ă s.m.f. — Cronicar al emisiunilor de televiziune — „Telecronicari şi telecronicare, as-cuţiţi-vă creioanele." FI. 14 I 67 p. 2. „în curînd telespecta- 403 teleecranizi lorii vor averi prilejul să-şi spună cuvîntul. Iată şi pentru confraţii tchcronicari un prilej fcricit de a privi cu atenţie o realizare ambiţioasă şi carc a cerut intr-adevăr sacrificii." Săpt. 13 VI 75 p. 4 (din tclc-1 4- cronicar). lclecrânieă s.f. — Cronică de televiziune — „T clccroni ca.4t Luc. 26 II 66 p. 8; v. şi 4 II 67 p. 2 (din tclc-1 -f- cronică; L. Seche în LR 1/74 p. 77). teledetlcţie s.f. (tclin.) — Ştiinţa şi tehnica detecţiei la distanţă — „Tclcdctccfia, tehnică polivalentă (dc ccrcetare, supraveghere, descoperire şi inventariere a resurselor pămîntului), permite obţinerea unei cantităţi uriaşe şi exacte de informaţii, imposibil dc colecţionat prin metode clasico." I.B. 25 IV 77 p. 2. „7We-dclccţia hidrologică — O imagine a planetei Terra ?“ Pr. R.TV. 25 1 7S p. 10. „Peste cîteva săptămîni, fotografiile sateliţilor americani «Latidsat» dc tclcdctcc-ţic a resurselor terestre, vor fi realizabile în zece zile, in loc de 30." R.l. 3 V 79 p. 6; v. şi 31 X 79 p. 6 (din fr. tâUditcctionj PR 1960) teledlaI6g s.n. — Dialog prin intermediul televiziunii — „Tclc-dialog între noi, tinerii/* Pr. R.TV. 12—18 I 75 p. 8 (din tclc-1 -f dialog; Th. Hristea P.E. 137, PC 1 142, L. Seche în LR 3/65 p. 409, atestare din 1964). teledirij&re s.i. — Acţiunca dc a dirija de la distanţă — „Tclcditi- jarca automată a traficului feroviar cuprinde sectoare dc linie de 200—300 km pe care circulaţia se desfăşoară conform cu varianta optimă de scurgere a garniturilor de tren/* Sc. 31 VII 66 p. 4 (din ielcdirija; Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 142; DN3). teledivertlsmSnt s.n. — Emisiune distractivă de televiziune — „Studioul include mai marcat itcU-divcrtismcntul» în programele de sîmbătă si duminică/' Cont, 18 VI 65 p. '6; v. şi Săpt. 1 X 71 p. 13 (din iele-1' -J- divertisment). tele-după-amlâză (dumlnicâlă) s.f. — Emisiune de televiziune transmisă duminica după-amiaza — „Iniţiativa diversificării teU-după-amiczelor duminicale, astfel încit ele să răspundă unor preferinţe cit mai variate şi să ofere posibilitatea opţiunii, este binevenita*' Cont. 25 VII 75 p. 5. „ «Linia maritimă Onedin»... constituie centrul de atracţie şi interes al tcle-dubă-amiczclor noastre duminicale/' Cont. 8 XII 78 p. 11 (din fcfc-* * după amiază [duminicală]). teleecrăn s.n. — Ecranul televizorului — „Numeroasele lui spectacole «de sală»... i-au asigurat o experienţă în lucrul cu actorii, o experienţă care, mai ales aici, pe tclcccran, s-a dovedit o condiţie a reuşitei/* Gaz. lit. 2 III 67 p. 2 (dm tclc-1 -f ccran; cf. fr. tilicran — alt sens; PR 1956) Fl. Dimitrcscu în LR 2/70 p. 143). teleecranlzâ vb. I — A ecraniza special pentru televiziune — *Se- teleecranizâ m rialul ne-a luciit însă să ne gîndim cu mai avem o sumedenie de cărţi cc s-ar putea «tclcccraniza»." STipt. 12 IX 75 p. 6 (din telc'~\r ecraniza). telcetlncâţîc s.f. „Sîntcm înte-un secol al tclccducaţici. Vrem să ne educăm şi prin televizor." Cont. 17 XII 65 p. 4. „Tclccducaţia prin sateliţi... Timp de un an, cu • ajutorul satelitului vor li retransmise j:>rogramc de radio şi televiziune — îndeosebi educative şi în domeniul medicinii." Sc. 7 VI 74 p. 6 (din tclc-1 + educaţie; 171. Dimitrescu în LR 2/70 p. 144). (clecmisiâne s.f. — Emisiune transmisă ]:>rin televiziune — „Nu vreau ca tclecmisiunilc să se transforme în revista «Ştiinţa şi tehnică»." Cont. 9 XII 66 p. 4. „Evident, o tclccmisiunc arc coordonatele ei ample şi direcţiile precise implicate dc un program ferm." R. lit. 16 X 69 p. 27. „Tendinţe dc oblomovism spiritual ale consumatorului mediu de telccmisinni artistice." Luc. 21 JX 72 p. 7 (din lele-1 -f emisiune ). tclcenciclopedte s.f. — • Emisiune de enciclopedie prezentată de televiziune — „Unele emisiuni noi, primite cu interes, dau de pc acum semne dc oboseală — ca în cazul aTclccnciclopcdici», care a început să includă subiecte nesemnificative, întâmplătoare." Cont. 38 VI 65 p.*2. „Tclecnci- dopedia■ este mia din emisiunile cele mai interesante ale televiziunii." Cont. 18 II 66 p. 6. „Cel puţin toicenciclopcdia... reuşeşte să fie animată." R. lit. 3 IV 75 p. 16; v. şi emisiune-mamut (din iele-1 enciolopedie; L. Scclie în LR 1/74 p. 77). telefagle s.f. „După şase ani de tclcfagic,. viciu obligatoriu pentru cine şc încumetă să ţină o cronică T.V., ajunsesem la saturaţie/1 R. lit. 31 I 74 p. 30. „Telcjagia dăunează sănătăţii. Cei ce obişnuiesc să consacre prea mult timp omisiunilor micului ecran riscă să facă o criză cardiacă." Sc. 3 II 79 p. 5 (din telc-1 + gr. -fagie „mîncare", „absorbţie", după tipul cronofagie). tclcfilfc s.f. (formaţie glumeaţă ad-hoc) — Ataşament faţă de emisiunile de televiziune — „Unii au licmofilic. Vornicu arc tclc-filic, într-o formă rebelă si molipsitoare." Cont. 5 VIII 7^7 p. 9 (din iele-1 -|- -jfilic, „iubire", după tipul licmofilic), telefilm s.n. — Film realizat pentru televiziune — „Nu mă îndoiesc că cei carc se ocupă de telefilm cunosc bine diferenţa dintre Bustcr Kcaton şi Louis de Funes." R. lit. 20 V 71 p. 29. „Scenariu devenit telefilm datorită regizorului D.N." R.l, 5 XI 77 p. 2 (din fr. tclâ film; L. Seclie în LR 3/65 p.’ 409, atestări din 1965, F. Hasan în LR 3/74 p. 195; DEX, DN3). tclcMn-tclcimprîinatfir s.n. 1978 —Telefon cu teleimprimator des- 407 telemâtîcă tina! surzilor — v. minitelex //din telefon + teleimprimatorii. tclcî6n-televiz6r s.n. — Telefon dublat de un televizor — „Societatea «Nippon Electr. Company* a anunţat ieri câ a început sa comercializeze un tclcfon-tek-vizor, care este primul de acest fel din lume în folosinţă comerciala. Instalaţia, denumită «sistemul videofon NEC», cuprinde un televizor emiţător şi receptor şi un sistem automat de reglare..." I.B. 18 X 67 p. 4 //din tclcfc-n 4- televizorj/. tclcgcufcră adj. — Bun pentru televiziune, care are o prezenţă plăcută la televiziune — „Televiziunea — ne-a spus E.O. — are nevoie dc teîcrcporteri — adică dc ziarişti care să posede pe lingă calităţile fireşti ale semnatarilor de articole, cstil dicţie, inteligenţă spontană, simţul umorului, intr-un cuvînt farmec telegenic" Sc. 13 I 66 p. 4. (impropriu) „O idee telegenică: emisiunea <360 de grade», deşi, după ce am scris despre ea, ne-a oferit destule inegalităţi.** Cinema 12/72 p. 44 (din fr. tih'scnique; PR 1961; FC I 24, L. Seche 111 LR 3/65 p. 409, atestări din 1964, Th. Hristea P.E. 137; DEX — alt sens, DN3). telegrădînfţă s.f. 1975 — Emisiune de televiziune pentru copiii de grădiniţă — v. tclcşcoală (din tclc1- + gtâdinifă ). telcgrlzomelrfe s.f. (tehn.) „Pînă In prezent, în acest scop au fost utilizate lampa cu flacără, apoi grizometrul electric. Acestor mijloace, cc se mai utilizează încă, li s-a adăugat în urmă cu cîţivâ ani tclegrizomeiria: captatoare instalate in punctele sensibile carc transmit la fiecare patru minute informaţii din galeriile de fund.'* R.l. 22 XII 77 p. 6 //din iele-2 -f grizomctric/f. tdeînregistrâre s.f. — înregistrare la distanţă — „Metoda tclcxnre-gistrarii parametrilor biologici permite cercetătorilor să studieze comportarea organismului uman la excitaţiile venite din mediul înconjurător.'* Sc. 11 XII 65 p. 6 // din telc-2 -f- înregistrare; Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143//. telejurnal s.n. — Emisiune de televiziune în care se transmit ştirile curente — „Telejurnalul (de ce nu «teleziaru! * ?) se prezintă într-un cadru nou.** R. lit. 15 VIII 75 p. 17 (din tele-1 -f jurnal, după modelul lui radiojurnal; Th. Hristea P.E. 137, L. Seche in LR 3/65 p. 409, 1/74 p. 77, FC I 24, 140, VRC 273; DEX, DN3). telemâtîcă s.f. „Informaţia etele-matizată*. Autorităţile franceze au anunţat recent un şir de hotă-rîri privind crearea unei vaste reţele de «telematicâ*, tehnica transmiterii la mare distanţă şi valorificării informaţiilor, care combină informatica (computere de mari dimensiuni şi «bănci» gigantice de date) cu sateliţi şi alte procedee moderne de comu- telemâtică 488 nicaţii (telefonie, telex, telecon-ferinţă, videoconferinţă, instalaţii de telecoptere, sisteme tele-text)Sc. 3 III 79 p. 5 (din fr. tiUmatiqiie; DMC 1978). felemâtic,~ă adj. — Care foloseşte reţelele de telemâtică — „Annecy va fi primul oraş iele-matic din Franţa." R.l. 12 X 79 p. 6 (din fr. 'UUmatiquei DMO 1978). telematizât,-ă adj. 1979 — Referitor la telemâtică — v. telemâtică. telemecânic,-ă adj. — Care controlează şi comandă funcţionarea mecanismelor de la distanţa — „La Dnepropetrovsk (Uniunea Sovietică) a fost realizată o instalaţie telemecanică pentru una din minele carbonifere ale bazinului Doneţ." Sc. 25 III 64 p. 3 (din fr. tSUmicanique / Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143; DTP; DEX, DN3). teîenoâpte s.f. — Noapte (de revelion) cu program non-stop ia televiziune — „Alături de clou-ul celei mai lungi telenopţi — am numit «show-ul» lui A.B. — secvenţele de teatru au pigmentat programul cu cîteva clipe preponderent vesele, aşa cum se cuvenea in noaptea dintre ani". Cont. 8 I 71 p. 4; v. şi happy-end (din iele-1 rţr noapte). ieleobservâ vb. I — A observa cu atenţie emisiunile de televiziune— „Cineva, nicăieri nu s-a specificat cine anume (sau oare tele-observatorul n-?* teleobservat cu atenţia cuvenită?), a scris în sfirşit o partitură, şi nu o partitură «în general», ci o partitură pentru un anumit actor." Cont. 9 III 79 p. 8 (din tele-1 ^ obsemci)t 4eIeobservat6r s.m. — Observator atent al emisiunilor de televiziune — „Teleobservaior." Cont. 18 X 74 p. 6; v. şi teleobserva (din tele-1 <$■ observator). teleonomfe s.f. (biol.) „Pentru prima dată noţiunea teleonomie a fost definită de către C.S. Pitterndrich, în lucrarea sa «Behavior and evolution» (Comportare şi evoluţie), 1956, pentru a desemna mecanismele de reglare celulară care sînt determinate în mod obiectiv de anumite legităţi. Tot în cadrul biologiei, noţiunea teleonomie deţine un loc central, în interpretarea naturii organismelor vii, la cunoscutul om de ştiinţă francez Jacques Monod." Cont. 8 IV 77 p. 2 (din fr. Ule[o)piomie; PR 1972; DN3). teleoperatfir s.n. „Este lesne de înţeles ce poate fi un teleoperator. Este un aparat care execută o 6erie întreagă de mişcări dintre cele mai complicate sub directa îndrumare a omului, care se află la mare distanţă de mediul în care operează aparatul, dar care vede pe un ecran de televiziune ceea ce are de făcut." Cronica 5 IX 75 p. 10 (din engl. teleoperator,, fr. Uleop6rateur; BD 1970, PR 1973). 409 teleschf teleportânţă s.f. 1975 — Purtare la distanţă — v. paranormal //din ick-2 -ţ- portanta//. telepublicitâte s.f. — Publicitate prin intermediul televiziunii — „Tclc publicitate?" Cont. 24 IX 65 p. 2 (din tclc-l -f publicitate). tclcrecitâl s.n. — Recital susţinut în cadrul unei emisiuni de televiziune — Tclcrc cit aiul Al. Giu-garu dc sap lamina trecută în carc Goldoni, Moliere, Caragiale ne-au apărut luminaţi de rîsul tranşant al protagonistului.4' R. lit. 21 Vi 73 p. 23. „Căci ceea ce unifica «măştile* tclcrccit aiului dc săptămîna trecută era tocmai inteligenţa ca vocaţie a meseriei.'1 R. lit. 25 IX 75 p. 17 (din Uîc-1 -f- recital). tcleredActor s.m. — Redactor al emisiunilor de televiziune — „Telespectatorii au putut urmări cu interes şi satisfacţie pe scriitorii aflaţi ia masa lor de lucru, cărora tclcrcdactorii le-au pus întrebarea stereotipa dar esenţială: ce ne veţi. da în 75?" R. lit. 9 1 75 p. 16 (din tclc1- -}- redactor). tele rcdâcţic s.f. — Redacţie a emisiunilor de televiziune — „Lăudabilă intenţia de luni seara a tclcrcdacfici literare... de a face pe telespectatori să ridă.“ R. lit. 3 IV 75 p. 16 (din iele1- 4- redacţia). telercp6rter s.m. 1966 — Reporter la emisiunile de televiziune — v. telegenie (din tclc-1 -f reporter; cf. fr. tâlc re porter; FC I 140, L. Seche în LR 3/65 p. 410, atestări din 1964). telercveliân s.n. — Emisiunea de televiziune prezentată in noaptea de revelion — „Toina Caragiu a avut cîteva clipe memorabile do haz care vor ramme în antologia tclcrcvclioanelor." Cont. 8 I 71 p. 4. „Tclcrcvclion. Ora 21. Apăsăm pe butonul televizorului si... începe programul festiv din noaptea Anului Nou." I.B. 20 XII 73 p. 3. „Apreciind cum se cuvine munca intensa a regizorilor, redactorilor, cîntăreţilor, actorilor, să selectăm din tclcrcvclion..f.d. (din iele-1 revelion). telescâun s.n. (sport) — Teleferio cu cablu unic de care sînt ataşate scaune — „La Predeal, cele două tclc scaune şi două tele-schiuri au fost renovate şi modificate/1 R.l. 22 XI 75 p. 5; v. şi iclcschi, ielciransport (1971) (diii tclc-2 -j- scaun, după fr. tclesicgc; DMN 1966; FI. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143, A. Bevrcr în SCL 5/76 p. 537). tclcsclii s.n. — Instalaţie de teleferic pentru schiori — „Elicopterul francez Super-Frelon 03 a realizat recent o performanţă, transportind de la Nisa la staţia tclcschi din Auron (2 500 m) un cablu de iele schi cîntărind circa 2 tone/1 R.l. 10 IV 65 p. 3. „Telescaunele şi iclcschiurile de la Cota 1400 şi Vîrful cu Dor vor funcţiona ’cu program continuu../' Sc. 29 XII 76 p. 5; v. şi mi ni car, teleeabină, tclescaun teleschi (din fr. UUshi', DMC 1966; Fl. Dimitrescu în LR 2/70 p. 143; DN3). telescopât,-ă adj. — (Obiect) compus din elemente care se introduc unul în altul, devenind foarte mic — „A fost expusă o colecţie de caravane şi remorci. Unele, pliante, încap* în portbagaj, altele, ingenios telescopate, se transformă pe loc într-un apartament cu trei camere şi tot coafortul." Cont. 16 V 69 p. 10 (cf. fr. telescoper, engl. americ. to (elescope; DZ). telcscrîptor s.n. — Teleimprimator — „Un telefon obişnuit şi un tclescriplor, de asemenea obişnuit, conectatc printr-un phono-tip — un aparat care transformă sunetele în semne grafice., reprezintă un sistem de telefon pentru surzi, prezentat recent la Geneva." I.B. 22 III 73 p. 4 (din fr. iele-scripteur; LTR, DTP; DEX, DN3). ţek'spectatâsyioâre s.m.f. 1975 — Persoană care urmăreşte emisiunile de televiziune — v. flash1, nuV'iăr-rccord, telecronicar taleredactor, teleredcicţie, teleiext1, vidcopicup (din tele-1 + spectator/ cf. fr. tâlâspectateur ; PR 1949; Fl. Dimitrescu în LR. 4/62 p. 394; FC I 140, I, Seche în LR 3/65 p. 410, F. Hasan în LR 3/74 p. 195; DEX, DN3). tclespectatori'me s.f. — Mulţimea telespectatorilor — „Am fi vrut să scriem despre ciocănitoarea Woody... cioara Inki, ursul Panda şi alţi eroi care au cucerit iele- spectatofimea." R. lit. 6 IV 78 p. 17. „Iată un Jerry Lewis care, din cîte ştiu, a făcut să se zguduie de rîs telespectalorimea de, duminică seară/' R. lit. 14 IX! 78 p. 17 (din telespectator + -ime). telespiclier1 s.m. — Crainic al televiziunii — „De aceea, pronunţarea incorectă a unor nume proprii, mai ‘ales la telespiclier, : îl surprinde pe spectatorul informat." Cont. 23 IV 65 p. 2; v. şi Sc. 9 XII 65 p. 5 [pron. greşit ielcşpicher) (din iele1- + spicher; cf. fr. UUspcaher). telespiclier2 s. (tehn.) — Tip de aparat prin care se comunică la distanţă — „Timp de zece zile ei «se scufundă» treptat la o adîncime simulată de 40 metri (40 de atmosfere), rămî-nînd în tot acest timp în legătură cu lumea exterioară prin intermediul ielespeaheruhii." Sc. 3 IV 74 p. 6 [scris şi telespeaker; pron. greşit telcşpicher'] (din telc-2 4-spicher, după model engl.). telcşcoâlă s.f. (înv.) — Emisiune de televiziune pentru elevi care vine în sprijinul şcolii — „Emisiunile de tcleşcoală sau telelec-ţiile se vor adresa, desigur, în primul rînd, elevilor, dar si populaţiei adulte." Cont. 1 VIII 67 p. 5. „în premieră... «telegrădi-niţa». Televiziunea şi-a inaugurat un nou ciclu de emisiuni dedicate celor mai mici «elevi» — preşcolarii. în fiecare marţi şi miercuri... în cadrul cunoscut de cîţiva ani al rubricii «Teleşcoalâ»." Sc. 26 X 75 p. 4 (din tele1- + şcoală/ 401 televlzionilă cf. fr. tâU-enscigncmcnt; DMC 1960; DN3). telelâx s. (tclm.) „Aparatul care înregistrează impulsurile sc nu-meste dcldax» si este din import/' I.B. 15 XII 73 p. 3 jj din tclc-2 -j- tax[arc]H. teletGcă s.f. — Colecţie dc filme de televiziune — „«Cadavrul viu» poate fi considcrat una dintre realizările televiziunii care merită să figureze într-o «filmotecă» sau ntddccă» de aur/4 Săpt. 18 IV 75 ţ). 6 (din fr. tâlâthcquc; DMC 1966). teletcxt s.n. (tehn.) 1. „Vizitatorii [expoziţiei din Berlinul occidental] au privit cu interes sistemul denumit \ care, dealtfel, vor continua să funcţioneze/' Cont. 22 I 71 p. 2 (din tclc-2 4- transport )* televizionîtă s.f. 1- — „Boală" a celui care apare (prea) des in emisiunile de televiziune — „M.C. a fost, ca dc obicei, foarte plăcută, dar, cu ceva mai mult <'botişor» şi răsfăţ bulevardist: primele semne ale Mevi-zionitei», pe sănătatea acestei talentate actriţc." R.l. 27 XII 74 p. 2. 2. — Obiceiul dc a privi prea mult emisiuni dc televiziune — „Consecinţele ţtclcvizi-oniteii> la copii. Nervozitate, insomnie, scăderea puterii dc concentrare, dureri de ochi şi de cap, agresivitate — toate acestea constituie, conform unui studiu televlzionîtă 492 alcătuit de „Institutul pentru educaţie sanitară» din Stuţtgarţ, efectele secundare ale vizionării excesive a emisiunilor de televiziune de către copii." Sc. 12 II 77 . p. 5 (din televiziune + -ită, după tipul apendicită). televîzorist, -ă s.m.f. 19731. —Persoană căreia îi plac programele distractive de televiziune — v. tele-ast. 2. — Depanator de televizoare — „Landa a chemat un televi-zorist." (din televizor + -ist). telex s.n. — Procedeu modern de comunicare la distanţă — „Telex comercial." I.B. 11 IV 74 p. 1. „Spre deosebire de convorbirea telefonică, după cum bine vă este cunoscut, telexul are avantajul că oferă un document scris, înlăturînd astfel posibilitatea eventualelor greşeli." R.l. 8 II 75 p. 3. „Nu, spune un fost funcţionar la telex.,.a R.l. 14 XII 78 p. 2; v. şi telemâtică, terminal2 (din fr. telex; PR 1958, BD 1968; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 538; LTR; DEX, DN3). telexîst,-ă s.m.f. 1977 — Persoană care lucrează la telex — v. primitor-distribuitor (din telex 4- -ist; cf. fr. tilexiste; PR 1972). tenorin s. (muz.) „Tenorin, un nou instrument muzical. După cum se ştie, violoncelul îndeplineşte, ca să spun aşa, funcţia de tenor. Noul nostru instrument ocupă aceeaşi întindere, şi, ca atare, l-am numit «tenorin». Cu- tia d£ rezonanţă, însă, are o altă formă. în plus, există un dispozitiv electronic special care amplifică şi modifică timbrul sunetului, în limite foarte largi, producînd efecte sonore cu totul deosebite faţă de instrumentele tradiţionale." R.l. 13 VI 73 p. 5. „De un larg interes s-au bucurat şi studiile prezentate asupra unui nou instrument românesc: tenorinul — realizat la Reghin, după proiectul unui grup de muzicologi clujeni." R. lit. 6 VI 74 p. 2 (din tenor + -in). tensioactiv,-ă adj. — Care poate modifica proprietăţile unui lichid— „Anul acesta în schelă au fost extinse un şir de. metode avansate de extracţie a ţiţeiului, cum sînt... tratamente cu substanţe tensio active** Sc. 15 IX 62 p. 1 (din fr. tensioactif, engl. tensioactive; PR 1950; D. Min!; DN3). tensiona vb. I — A produce încordare — „Dar un joc simulat, inautenţic, un joc ce nu decomr primă, ci tensionează spiritul, o falsă jubilaţie..." R. lit. 9 V 74 p. 5 (din tensiune; V. Guţu Ro-malo C.G. 168 —169, atestari din 1971). terariu s.n. 1. „în prezent, la Grădina Botanică se lucrează la amenajarea unui terariu (stîn-cărie) unde vor fi cultivate plante ornamentale care în mod obişnuit cresc în sol pietros." Sc. 10 III 61 p. 1. 2. — Spaţiu amenajat pentru creşterea şi observarea anumitor animale „Dor- 493 termen-lîniîtă nic dc senzaţii tari, T.K. din Jolianncsburg şi-a petrecut nici mai mult nici 'mai puţin decît 36 de zile într-un terariu, în compania unor drăgălaşe si nervoase cobrc..." Săpt. 22 III 74 p. 2 (din lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium/ Al. Graur în LR 2/58 p. 2, FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 394; DN3). terasiiT,-ă adj. — Care ţine de terasament — „Constructorii Trustului utilaj terasier Bucureşti au terminat şi dat în exploatare primul obiectiv din cadrul Complexului dc amenajări hidroamelio-rative Albiţa-Fălciu." R.l. 29 IX 67 p. 1 (din terasa -f -ier; DN, DN3 — alt sens). teratr6n s. (telm.) „Recorduri... Tcratron poate vedea prin ceaţă... Curiosul instrument este, cum era dc aşteptat, opera savanţilor britanici. El emite unde a căror lungime depăşeşte lungimile de unda ale luminii, dar este mai mică decît cele folosite în radio-locaţie." Cont. 10 IX 65 p. 9 (cuv. engl.). terawat s.m. 1977 — Care are o putere de un miliard de kilowaţi — v. nanosccundă //din gr. terâs „un milion de milioane*' + vatll- tercot s.n. (text.) „Impermeabile de tcrcoi (un material indigen — poliester de bumbac, produs la «Dacia «-Bucureşti)." Mag. 29 X 66 p. 6; v. ş{ Sc. 14 III 81 p. 2 (din tergaî] 4- cotlon]). tergâl s.n. (text.) — Tip de fibre textile obţinute sintetic, ţesătura din astfel de fibre — „Pentru început, ţesătoria din Smceni produce tergoluri, materiale pentru rochii şi uniforme şcolare." R.l. 3 III 75 p. 2 (din fr. tcrgalj PR 1958; LTR, DC; DEX, DN3). terttena s,f. (text) — Tip do fibră sintetică în amestec cu lina — „Nou e faptul că ţesătura din tcrilcnă va fi realizată şi pentru perdele." I.B. 31 XII 60 p. 2. „Institutul pentru protecţia muncii din Polonia a confecţionat pentru^ muncitorii care lucrează în secţii cu temperaturi ridicate o vestă-frigider clin tcrilcn. în ţesutul vestei sînt încorporate canale prin care circulă aer rece." Sc. 12 XI 67 p. 5 [si tcrilcn s.n.] (din fr. UryUnc; PR 1950; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 3941 LTR, DC; DEX, DN3). teritâl s.n. (text.) „Pentru prima oară s-au produs la noi în ţară perdele din fire de teri tal, fire sintetice superioare." Sc. 2 XII 62 p. 2 (din it. tcrital; DN3). termen-1 imită s.n. — Ultimul termen — „Patinatorii au ter-menc-limilă de evoluţie pe gheaţă 1 o orii şi jumătate sau doua ore." Cont. 22 I 71 p. 2. „De reţinut că nu există un iermcn-limită de înscriere a dobînzii. Dimpotrivă, operaţiunile de înscriere în librete sau de plata efectivă se fac ori-cînd." Sc. 10 VIII 75 p. 3. „Nu se anunţă amatori dispuşi să accepte ambele clauze, deşi ier-mcnitl-limită pentru depunerea termen-limită 494 ofertelor e foarte apropiat: 5 noiembrie/1 Sc. 1 XI 75 p. 6 (din termen + limită). termicem s. (tehn.) —* Tip de lubr.efiant — „Termicemul lubre-fiaza pereţii interiori ai lingotie-relor, asigurînd astfel fabricarea unor lingouri cu suprafeţe curate, fără defecte şi impurităţi/' Sc. 17 III 71 p. 6 (din termttc] + ICEM „Institutul de Cercetări Metalurgice"). tersniciân s.m. „O profesiune nouă: termicienii. Preocuparea tot mai. largă pe toate meridianele pentru economisirea energiei şi combustibilului a dat naştere la o nouă profesie, «termicienii». Aceştia îşi propun să identifice căi şi mijloace prin care să se reducă cît mai substanţial consumul de energie şi combustibil în întreprinderi ca şi în locuinţele particulare/' Sc. 31 V 79 p. 5 (din fr. thermicien; PR 1950) . terminal s.n. 1. — Partea finală a unui organ, a unei instalaţii, a unui pipe-line — „Recent/ a luat fiinţă în staţia Ploieşti Nord un terminal — cum se spune — de transcontainere de care vor beneficia şi localităţile Brazi, Valea Călugărească, Scăieni/' Sc. 24 III 74 p. 5. „Regina Marii Britanii, Elisabeta a Il-a, a inaugurat, marţi, noile terminale de la Sf. Fergus, de pe ţărmul scoţian al Mării Nordului, destinate recepţionârii gazelor naturale exploatate la Frigg." Sc. 10 V 78 p. 6. 2. (inform.) — Instalaţie care permite introducerea datelor şi citirea rezultatelor la un calculator electronic — „Ter- minalul cărbunelui. Rapoartele statistice primite de Ministerul Industriei Cărbunelui al R.S.S. Ucrainiene s-au împuţinat considerabil. Ele au fost înlocuite prin canalele de televiziune ale instalaţiilor videoterminale... Cu. ajutorul <(terminalului», cum au denumit specialiştii acest sistem, se poate lua legătura imediat cu centrul de calcul principal al ministerului, obţinînd pe ecran ° răspunsurile ce interesează." Sc. 23 II 74 p. 6. „Calculatorul electronic din Wiesbaden este legat de 800 echipamente terminale cu afişaj luminos şi telex, instalate pe întregul teritoriu al ţării." R.l. 1 X 76 p. 6. „Cu ajutorul acestuia se poate elabora un sistem de trasat curbe plane folosit in proiectări automate, precum şi în realizarea unor terminaleR.i. 15 XII 78 p. 5; v. şi bancă (de informaţii), display,. ordinator, programator, super mini aiuri zat. 3. — Punctul final al legăturilor cu un aeroport intr-un oraş — „Terminalul companiei Alitalia la Roma este la Stazione Termini." (din engl., fr. terminal; BD 1966, PR - sensul 1 - 1950, sensul 2 — 1960, sensul 3 —* 1970; LTR, DTR; DEX - alt sens, DN3). termîst-tratamentist s.m. 1974 —Muncitor termist specializat în tratarea ţ)lăcilor fibrolemnoase — v. curăţitor-sablator, turnător-for~ mator (din termist + tratamen-tist). 495 ternioîosfât fernilst6r s.n. (fiz.) „Termistoml. — Nu nc-aţi spus totuşi cc sînt tcrmistoarcle [rcalizato la Cluj]. —Nişte elemente dc circuit în semiconductoare carc au proprietatea de a-şi modifica rezistenţa electrică în raport de temperatură. Sc folosesc la protecţia circuitelor şi a tuburilor clectric#, la pornirea "motoarelor, la reglarea temperaturii etc/1 R.l. 10 I 75 p. 3; v. şi micro producţie (din fr., engl. thermistor; PR 1956; DF, DMA, LTR, DTR, TDE, DTM; DN3). tcrmoacustîc,-ă adj. 1971 —Referitor la tcrmoacustică — v. locuinţă-tip (din fr. thcrmo-acons-tiquc; DEX, DN3). termobiologîc s.f. (biol.) „Biologul doctor C. Picos, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, are o pasiune mai puţin obişnuită. De aproximativ un sfert dc secol cl şi-a consacrat eforturile ştiinţifice studierii efectelor temperaturii asupra organismelor vii. Ale temperaturilor ridicate şi ale celor scăzute. Universul termo-biologici pe care i l-a deschis acest studiu s-a dovedit, de la început, surprinzător." Trib. Rom. 1 XII 78 p. 5 //din termo- -f biologic]}, termobur s. (tehn.) „tn Pamir, ca şi în apropierea polilor Nord şi Sud, a fost încercat nOul instrument sovietic de forat gheţarii, icrmoburul" I.B. 31 VIII 73 p. 4 (cuv. rus.). terni ocolire s.f. — Lipire (a stofei) cu ajutorul căldurii — „Greutatea costumului bărbătesc dc 1,8 kg a fost diminuată la 1,3 kg. Acest lucru a fost posibil prin reducerea greutăţii ţesăturilor şi a unor materiale auxiliare, prin introducerea tehnologiei de tepnocolarc în confccţii, îmbiinătă-ţindu-se concomitent parametrii funcţionali." R.l. 11 I 77 p. 3. „Operaţia de tcrmocolarc se aplică şi la costume de şcolari/' f.d. (din fr. tJicnnocoHagc; DT). terniocontractabl!,-ă adj. — Care se contractă la căldură — „Pentru preambalare, atît a produselor legumicole proaspete, cît şi a celor în stare prelucrată, institutul nostru ... a realizat alte două sortimente de peliculă termo-contract abilă, de astădată din poli-clorură de vinii." R.l. 23 X 75 p. 2; v. şi inscripţionare (1973) (di» termo* -j- contract abil). termoctiplu s.n. 1975 (fiz,î — Dispozitiv folosit pentru măsurarea căldurii — v.' microprodus-iie (din fr., engl. ihcrmocoivple) DTP, LTR, DF, TDE, DTMj DEX, DN3). ternioîosfât adj., s.m. „în cadrul uneia din secţiile^ expoziţiei din Moscova a Uniunii artiştilor plastici din U.R.S.S. s-a# prezentat un peisaj executatîn pastel pe o placă de aluminiu. Este însă vorba de un pastel Ucrmofosfats. Procedeul constă în a înlocui tradiţionalii fixativi organici, care se descompun rapid, cu fixativi minerali, ca, de exemplu, cei fosfatici/' Sc. 21 III 74 p. £ termoîosîât 496 (din fr. ihennophosphafe, rus termofosfaiî LTR, DT, OSRI). iermogrăîiCj-ă adj. Cu ajutorul termografului — „în institutul unde lucrez s-a realizat în premieră naţională şi mondială măsurarea termografică a răspunsului tumorii faţă de o substanţă toxică şi netoxică." FL 2 VIII 79 p. 9 (din termograf •=£- -ic) DN3). termogrâmă s.f. — Curbă de înregistrare grafică a temperaturii — „în mai multe clinici din Moscova, Leningrad şi Kiev se utilizează un nou mijloc de diagnostic — metoda termogramei. Primele experienţe sînt bazate pe proprietatea cristalelor lichide de a se împrăştia asemenea apei şi de a-şi schimba culoarea în urma fluctuaţiilor de temperatură. Ele au demonstrat că temperatura pielii creşte în zona unde are loc un proces inflamator, sau unde se dezvoltă o tumoră." R.L 8 XI 76 p. 6 (din fr. thennogramme, engl. ihermogram, germ. TJier-inogramm; LTR, TDE ■ DN3). terniominerâI,-ă adj. — (Apă termală) cu săruri minerale — „în urma descoperirii unor izvoare cu âpă termominerală, în judeţul Timiş şi Bihor se vor amenaja sere şî solarii calde, care vor utiliza energia termică eliberată prin circulaţia apei termale/' R.L 13 IX 77 p. 5 (din termo- -Jr mineralj. termoplâsliCj-ă adj. (chim) — Care riu-şi modifică structura sub efectul căldurii — „Au apărut sachetele fermoplasficc, perfect impermeabile, pentru bomboane/' Sc. 7 X 61 p. 4; v. şi pasphil (din fr. îhermoplastique, engl. tlm-moplastic; PR 1956; TDE, TDTF; DEX, DN3). termorezistent,-ă adj. — Rezistent la temperaturile înalte sau la presiune — „Aceste ţesături sînt neinflamabile, termorezisten-te." I.B. 28 III 63 p. 3. „De remarcat de asemenea şi noile produse executate — pentru prima oară — din sticlă termorezistentâ cu grad sporit de rezistenţă la şocuri puternice de la 250 ia 25 grade Cel-sius." R.l. 3 VIU 79 p. 2 (din fr. thermorâsisiani/ PR 1968; LTR; DN3). termostidâbil,-ă — Care se sudează prin căldură — „încă din primele zile ale anului, cumpărătorii au remarcat în magazinele alimentare... carnea în caserole de polistiren cu folie termosudabilă I.B. 11 II 76 p. 1; v. şi R.l. 8 XII 81 p. 5 (din lermo- + sudabil). termovizîiîne s.f. 1. ^Printre metodele folosite ia reconstrucţia «oraşului vechi» [Cracovia] se află şi cea care, cu ajutorul unei camere de «termovîziune», «iluminează» faţadele Sădirilor vechi. Astfel, sînt descoperite, sub stratul de zugrăveală, modificări diverse şi rămăşiţe ale arhitecturii şi decoraţiilor interioare vechi/' LB. 7 II 75 p. 4. 2. (med.) „La institutul de oncologie din Capitală se foloseşte de curînd, cu succes, termograful — iun nou aparat pus 497 text île-galanterîe-iricotâje la punct dc ccrcetatori romani — in diagnosticarea tumorilor profunde. Faţă de aparatele clasice, a>a-numitele aparate de termo-viziwic, termograful înregistrează nu numai radiaţiile infraroşii, ci şi căldura în general, transmisă de ţesuturile din profunzime." R.l. 25 XII 75 p. 5. 3. „Termo-viziune este numele procedeului de detectare rapidă şi prevenire a incendiilor în regiunile acoperite cu păduri pus la punct în Suedia. JEste vorba de o camcră de televiziune ce înregistrează, dc la 200—300 metri înălţime, diferenţa de temperatură, la sol, înccpînd cu 0,2 grade Celsius. în felul acesta «termo-viziunea » poate semnala din timp cel mai mic incendiu." I.B. 7 II 75 p. 4 //din termo--f- [telc]viziune, după un model străin//. lcnnoviz6r s. (med.) „Termovi-zorul este un aparat folosit de institutul de chirurgie clinică şi experimentală al Academiei de Ştiinţe Medicale din TJ.R.S.S. pentru diagnosticarea bolilor vaselor sanguine/1 Cont. 29 X 65 p. 8. terocll s. 1978—Tip de colorant — v. colorom. iertarăţi s. 1966 — Tip de material plastic — v. pasphîl. t£ster s.n. (tehn.) — Dispozitiv de înccrcare, de probă — „Am reţinut, de asemenea, că I.D.M.S.-'tfl, la livrarea autoturismelor, asigura un serviciu nou — verificarea maşinilor cu tester electronic si reglarea acestora..." R.l. 21 V 77 p. 5. „Unitatea fAutoservice * din Sos. Panteli-mon nr. 254 a fost dotată cu un tester electronic capabil să stabilească oricc defect la motor." R.l. 29 XI 77 p. 5. „Dispecerul de serviciu al Atelierului A.C.R. din str. S.R. nc-a răspuns că aici nu se pot face asemenea verificări şi reglaje, neexistina ... testerul electronic, analizatorul de gaze..." Sc. 23 VI 79 p. 5; v. şi Rl. 26 IV 77 p. o (din englj tester, fr. testeur; PR 1950; LTR; DEX - alt sens, DN3). tetraîonîe s.f. 1975 — Tehnică de înregistrare şi redare muzicală bazată pe folosirea a patru surse acustice — v. ambiofonie (din fr. tttraphonie; PR 1970). tetrapâc s. „La întreprinderea de industrializare a laptelui din Piatra Neamţ a fost pusă în funcţiune o nouă instalaţie de mare capacitate pentru îmbutelierea laptelui în ambalaje nerecuperabile, denumită . La fel dc călduroasă ca şi clasicele ţesături destinate îmbrăcămmţii groase. de iarnă, noua stofă este mult inai subţire. Este vorba de un amestec de microfibre ţesute cu macrofibre, stratul izolator de aer dintre fibre îmjpiedicînd îm-prăştierea căldurii interne/' Sc. 13 V 79 p. 5.~„în Statele Unite a fost realizată o ţesătură cu proprietăţi deosebite/A fost denumită «Thinsulate» şi este produsă din amestecuri de microfibre pentru urzeală şi de macrofibre pentru bătătură/1 R.l. 17 V 79 p. 6 [pron. tinsuleit] (din engl. americ thinsulate). thriljer s.n. (cuv. engl.) — Roman, piesă de teatru sau ulm de groază — „Un thriller nu . poate fi lăsat pe seama improvizaţiei/' Cont. 13 II 60 p. 5. „Thrillerul are, însă... legile lui; trebuie să res- 499 tiining pccte logica şi realitatea, sau măcar să dea o convenţie credibilă, căci altfel ajunge să semene a science-fiction." R. lit. 6 VI 74 p. 16. „... cinema-ul cunoaşte un singur «thriller», al lui # Russel Braddon, intitulat «Finaliştii», in care un criminal sc ascunde sub acoperişul Wim-bledon-ului, pentru a ţinti spre loja regală." Cinema 11/79 p. 17; v. şi Cont. 14 II 69 p. 5, R. lit. 7 XI 74 p. 17 [pron. trilă\ (cf. fr. thrilhr: DMC 1958; Tli. "Hristea in LR 3/72 p. 187, atestări din 1960; DN3). TIC s. „Alături de Tirgul Internaţional Bucureşti — T1B — şi Tirgul internaţional de primăvară — TIBCO — Tehnoexpo întregeşte programul principalelor reuniuni economice internaţionale." I.B. 9 X 75 p. 1 (din Târgul] I[uternaţionalj B[ncu-rcşli]). TÎBCO s. — Tîrgul românesc inter-naţional de comerţ — „Constructorii din Piteşti şi Cîmpulung Muscel expun la TIBCO ’IS patru variante de automobile Dacia 1300 — în construcţie standard, de lux, break şi tip camionetă." R.l. 5 V 7S p. 3. „întro 4 si 12 mai a.c. Bucureştiul va găzdui pentru a şasea oaia Tîrgul internaţional de primăvară - TIBCO'79" R.l. 4 IV 79 p. 4; v. şi Sc. 3 V 79 p. 3, T1B (1975) # (din T'jrg] L[ntcr-najionaf} E\itcurcfti dt] Cojnerf}). tifos o s.m. (sport; cuv. it.) — Microbist — „Ziarele dc seară anunţau că Italia a jubilat după cea de a doua victorie a echipei sale. Parcul Borghese a fost invadat de tifosi şi se semnalează chiar un mort." R.l. 9 VI 78 p. 2; v. şi Săpt. 12 VI SI p. 8 [pron. ti/ozo]. timbral, -ă adj. (muz.) — Caracteristic timbrului (muzical) — „Suita a Il-a de balet <«Daphnis şi Chloe» de Ravcl a cunoscut ccc;> ce se poate numi bogăţia colori.s-tică timbrală redată in tuşe generoase, inspirate, dar totodată atent trasate: colaborarea cu corul «Madrigal» a fost exemplară în obţinerea unui preţios aliaj timbral" bc. 13 X 73 p. 6; v. şi oralorial (din Umbrit -f -al). time-out s. (sport; cuv. engl.) — Scurtă întrerupere regulamentară a jocului acordată de arbitru — „Sună telefonul. tTime-out \ pentru antrenorul N., solicitat de revista «Flacăra» la o întilnire cu întreaga echipă." I.B. 13 III 74 p. 3 [pron. tdim-aitt] (II. Constantincscu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969; DN3). timing s. (sport;* cuv. engl.) — Acţiunea dc a stabili- întrebuinţarea timpului (de joc) — „Pres-tînd un joc în adîncime, punînd mingea în joc cu un «timing* aproape fără cusur, el şi-a ţinut adversarul pe fundul terenului sau l-a atras la fileu pentru a-1 pasa." R.l. 20 VII 74 p. 5 [pron. trfimhis] (cf. fr. timing; CDj DMN 1962). 32* timorez 500 HniorSz s.m. — Locuitor al insulei Timor — «Sărăcia localnicilor [din insula Timor] şi starea de înapoiere în care sînt ţinuţi îţi sare în oclii. Este un lucru frecvent ca timorezii de sub stăpînirea portugheză să se descopere la trecerea albilor" I.B. 12 III 74 p. 4 (din Timor -ez). tlmp-recârd s.n. — Timp foarte scurt — „Oamenii au făcut eforturi deosebite, s-au familiarizat într-un Hmp-record cu materialele inedite folosite, cu utilajele de înaltă tehnicitate." R.l. 10 VII 69 p. 1. „Redactarea într-un timp-record de trei ani, sub condu ccrea unui «stat major» alcătuit din 20 de persoane, a acestui prim volum a fost controlată în permanenţă de un calculator electronic." Sc. 5 II 75 p. 6; v. şi gonflabil (din timp -f* record/ cf. fr. iemps record; DMN 1969). tineret-rezerve s. (sport) — Lot cuprinzi na echipa a doua — „Intenţionez sa promovez în primul lot pe U. şi S.N., care s-au remarcat în echipa de tineret-rezerve:* R.l. 14 XII 71 p. 2. pLa Piteşti L. a jucat la tinerei-rezerve şi a făcut o partidă excelentă." V. stud. 17 SX 73 p. 6. „Echipa de fotbal (tineret) a ţarii noastre... va întîlni de la ora 15,30 pe stadionul Dinamo echipa de tineret-rezerve a clubului Dinamo." R.l. 9 X 74 p. 6 (din tineret ^ rezerve). tipât,-ă adj. — Construit, modelat după un tip fix — „Mânu, un gangster, nu este totuşi tipat după modelele lansate dincolo de ocean. Atunci cînd împrejurările îl aduc în preajma unei femei tinere care are un copil, el dă la iveală setea după o altă existenţă" R.l. 11 VIII 69 p. 3 (din tip „model, formă" -at). tipodimensitine s.f. — Dimensiune tip — „Fabrica de maşini unelte si agregate, de pildă, va asimila în acest an 9 tipodimensiuni de maşini şi agregate, din care 4 dc concepţie proprie, precum şi o gamă de 11 elemente tipizate pentru maşini agregate." I.B. 15 II 67 p. 1. „La Luduş a început să funcţioneze a patra fabrică de reşapat cauciucuri. Aici vor fi recuperate şi revalorificate 50 000 cauciucuri în opt tipo dimensiuni:* R.l. 5 V 75 p. 5. „Tipurile de apartamente vor fi altele decît cele actuale, avînd o reglare a instalaţiilor pentru lăţimi de 3—3,60 metri şi lungimi de 5—7,50 metri, cu posibilităţi de diversificare faţă de aceste tipo dimensiuni:1 R.l. 17 III 79 p. 3; v. şi Sc. 4 VII 69 p. 3, cepaire //din tipo- + dimensiune: A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537//. tlpotGcă s.f. „Pe lingă Imprimeria naţională din Franţa funcţionează un original muzeu al caracterelor tipografice (cunoscut sub numele de <(tipotecă))), care reuneşte seturi complete de litere şi caractere din toate scrierile lumii/' Sc. 14 VII 77 p. 5 //din tip „caracter de literă" ^ -tecâ, după model fr.// 501 tomosinteză titrâ vb. I - A da un titlu (în-tr-un ziar, revistă etc.) — „Cei 24 de copii sînt, cum iitrează ziarul austriac «Volksstimme victimele setei de profit Sc. 3 IX 72 p. 6 (din fr. titrer; DN3 -alt sens). tîmp1âr-model6r s.m. — Tîmplar care confecţioncază modele — „Vedeţi, am lucrat ca tîmplar-modclor la turnătoria uzinelor «Tractorul» şi am o pensie bună". R.l. 1 IV 75 p. 2 (din tîmplar -f modelor). tîmpIâr-montat6r s.m. 1964 — Tîmplar care montează mobilele — v. magazin-c-xpoziţie (din tîmplar -f montator). tîrg-conctirs s.n. — Tîrg în cadrul căruia au loc concursuri — „Se va deschide reputatul tîrg al olarilor, dar şi unul — în piaţa Griviţa — de jucării şi miniaturi din ceramică realizate de copii, un tirg-concurs cu premii." R.l. 31 VII 73 p. 2 (din tîrg -ţ-concurs ). tîrg-expozfţîe s.n. — Expoziţie cu vînzare în cadrul unui tîrg — „Acum cîteva zile a avut Ioc la Sighet. primul tîrg-cxpoziţic din rasa brună de Maramureş." Sc. 31 III 62 p. 1 (din tîrg + expoziţie ). tokâpu s. „Rcccnt, o comunicare a profesorului vest-german T.B. de la Universitatea din Tubingen (ccl ce a descifrat scrisul rongo-rongo al populaţiei băştinaşe din Insula Paştclui...) repune lucru- rile în adevărata lor valoare: şi incaşii îşi aveau scrierea lor. Timp îndelungat, prof. B. a studiat semnele şi desenele de pe vasele dc lut... ajungînd la concluzia că figurile geometrice policrome aşezate în pătrate, cunoscute sud denumirea de tokapu, care împodobesc aceste vestigii ale vechii culturi precolumbiene, sînt în realitate ideograme..." I.B. 23 III 74 p. 6 (cuv. ameried.). toki6t,-ă adj. — Care aparţine oraşului Tokio — „Rata de creştere a populaţiei tokiote... a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu." R.l. 15 IV 73 p. 6 (din Tokio + -ot). toinbarâlî s. pl. tant. (cuv. it.) „Obiectele antice de mare valoare sustrase de aceşti utombai oii», cum sînt numiţi profanatorii de monumente istorice, sînt vîn-dute la preţuri mari." R.l. 28 II 77 p. 6. tom6ffIe s. (bot.) „Patru exemplare ale unui hibrid creat artificial dintr-o celulă de roşie şi una de cartof cresc de un an într-o seră a unui centru ştiinţific de la Copenhaga. Unul dintre (părinţii j> acestei noi plante, profesorul V.W., a denumit-o în limba daneză «Tomofflc» (derivat din tomată şi cartof)." R.l. 24 VII 78 p. 6 (cuv. danez). tomosinteză s.f. (med.) „Radiografii tridimensionale. O nouă metodă de radiografie, bazată pe ttomosinteză electronică», a fost pusă la punct în R.F. Ger- tomosinteză i 502 mania: în doar cîteva secunde se obţine o imagine tridimensionalii completă a organului respectiv. Imaginile sînt înregistrate pe o placa video-magnetică şi proiectate pe un ecran TV permiţînd astfel stabilirea operativă a diagnosticului/' Sc. 21 II 75 p. 6 //din tomo-■ „secţiune" sinteză/j. ton£tă s.f. (com.) — Stand mic pe stradă unde se vînd cărţi, dulciuri etc. — „în vara acestui an vor funcţiona cu aproximaţie 150 mai multe unităţi sezoniere (piaţete, ftw^c-gherete, căru-cioare-scutere, triciclete) decît în vara anului trecut/' I.B. 12 IV 62 p. 1; v. şi micromagazin (după fr. tofirielet;'Al. Graur în SMFC IV 82, A. Be)Trer in SCL 5/76 p. 537; DN3). t6nic-gaî s.n. „Cercetătorii de la Facultatea de # industrie alimentară din Galaţi, în colaborare cu specialiştii de la întreprinderea de industrie locală, au realizat un nou tip de băutură răcoritoare: «Tonic-Gal»/' R.l. 19 VIII 75 p. 5 (din tonic GaJ[a{i]J. ţop s.n., adj. (anglicism) I. — Clasament al preferinţelor, în special pentru spectacole, muzică etc. — „Unii solişti de muzică populară, solişti-vedete pe care îi întîlnim în toate top-urile de specialitate, au început să' lanseze în textele lor mentalităti curioase/' Sc. 9 IV 74 p. 4. „Clasamentul se referă la prostul gust privind îmbrăcămintea, res- pectiv top-ul pe 1977 al celor ce deţin palmaresul prostului gust în modă." R.l. 24 XII 77 p. 6; v. şi topist 2. — Vîrf, culme — „Aparatul se plimbă printre mesele unui party fastuos, se strecoară pe coridoare ate produce seîntei." Sc. 18 VIjlI 77 p. 5 (din iransvaza; LTR; DEX, DN3). tranzistor s.n. — Aparat de radio portativ cu tranzistori — „Un Mitrea Cocor, cu cinstea lui şi curăţenia trupească şi sufletească, ar face hazul noilor criticaştri," autori şi ei de nuvele în care ţăranul devine un fel de hippy pe tractor, înarmat cu tranzistorSc. 24 IV 74 p. 6* [var. transistor] (din engl. americ., fr. transistor; PR 1953; V. Gutu Romalo C.G. 81—84, FC II '246; D.Am., LTR; DEX, DN3). tranzistorizât,-ă adj. — Care funcţionează pe bază de tranzistori —„ Radioreceptorul tranzistorizat «Dunărea», staţionar, cu 3 lungimi de undă (lungi, medii şi scurte), utilizînd schema construc- tivă a radioreceptorului «Delta», va fi prezentat într-o • casetă furniruită/' I.B. 6 1 66 p. 1; v. şi Sc. 2 V 64 p. 1, intruziune, policardiochinetograf [var.. tran-sistorizaf] (din fr. transistorisi engl. trănsistorized, it. transisto-risato; DMN 1968; DN3). tranzîtâre s.f. 1974 — Acţiunea de a tranzita — v. bretelâ (din tranzita; DEX, DN3). trapezîsm s.n. 1978 — Acrobaţie la trapez — v. cascadorism (din trapez + -ism). tras£u-şcoâlă s.n. — Drum folosit anume de şcolile de şoferi — „... Suferă şi controlul pe tra-seele-şcoală unde elevii fac practică." Sc. 24 VI 65 p. 5 (din traseti -{- şcoală). tras-termînât s. — Tragere la maşină şi încheiere (a încălţămintei) — „Instalarea de benzi rulante la secţiile de tras-terminat la fabricile «Carmen», «Flacăra Roşie»." I.B. 7 II 61 p. 1 (din tras + terminat; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 394). tratamentîst s.m. — Muncitor calificat în tratarea la cald a plăcilor de fibre lemnoase — v, I.B. 11 VIII 80 cp. 7 (din tratament + -ist; Ec. Goga, Lex. p. 120, I. Moise în LR 6/78 p. 588; DN3). trâuler s.n. 1970 — Tip de navă de pescuit — v. navă-bază, navă-uzină (din rus. trauler, engl. trawler, germ. Tramler; OSRl; D.Tr., LTR; DEX, DN3). 507 tren-avion trAulcr-uzină s.n. — Tip (lc nava, dc pcscuit dc marc capacitate — „La şantierele navale din Gdansk sc află în construcţie un nou trauler-uzină, carc depăşeşte prin proporţii tot ceea cc s-a construit pîna acum 111 Polonia 111 acest domeniu/' Sc. 16 V 78 p. 5 {din trauîcr + uzină)* frâvellng s.n. (cinem.) — Proccdeu dc filmare sau de televizare folo-sindu-se un aparat mobil — „O aglomerare dc expresii cal-cliiatc^ după limbajul crainicilor sportivi dc la radio şi televiziune, al comentatorilor insipizi de filme * etc. Sint pline scrisorile lor de «lovituri dc păianjen», de («fente» şi «ofsaid-uri», dc «prim-planuri» şi ro-gram.'./' R.l. 8 VIII 77 p. 5. „întreprinderea de autoturisme Piteşti-Colibaşi încadrează absolvenţa treapta I şi a II-a de liceu profil mecanic şi clectromccanic în vederea calificării prin stagiu dc practicant 111 următoarele meserii../' Sec. c. 10 VIII 79 p. 4. 2. (lb. colocv.) — Examen susţinut dc elevi pentru a intra In clasa a IX-a şi a Xl-a dc liceu — „Marius şi-a luat strălucit treapta în iulie/' (din lat. trajccta; DEX —alte sensuri). treflă (stradală) s.f. (circ.) -Pasaj (denivelat), dc obicei de forma unui trifoi cu patru foi — „La suprafaţă, circulaţia vehiculelor, în sensul Calea Moşilor — Şoseaua Colcntina şi invers, a fost concepută a se realiza la nivelul rutier actual, cu posibilităţi fluente de angajare în toate direcţiile prin trefle stradale speciale." Sc. 11 I 78 p. 1 (din. Ir* as de trefle, Groisemcntjcarrefour cn ir bile, sau, prin elipsă, trefle; DMC 1960; DN, DEX - alt sens, DN3). tren*avî6n s.n. „Inginerul englez M.B. a elaborat proiectul unui avion. Un tren monorai (carc face legătura îiltre oraş şi aeroport} intră d&ccţ in fijselajul avionului Special axUenajaţ/' Mag. Io X 66 p. 3 //diri tren (rtionfl* tren-cisternă 508 tren-cist£rnă s.n. — Tren alcătuit din vagoane care transportă, în recipiente special amenajate, anumite lichide — „Întîlnirea cn trenul-cisternă incendiat/* Cont. 1 X 61 p. 2 (din tren + cisternă). tren-ciîrsă s.n. „în staţie a intrat apoi trenul-cursă de persoane 4371." Sc. 26 III 71 p. 2. „12 persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 100 au fost rănite la Rio de Janeiro, cînd un tren-cursă.... a deraiat de pe linie." R.l. 19 VII 75 p. 6 (din tren (de) cursă). trendy adj. inv. 1978 (cuv. engl.) — Sofisticat — v. hobby. tren-macarâ s.n. „Punînd în mişcare un tren-macara ei nu au fixat cum trebuie braţul de calare al acestuia." Sc. 1 II 72 p. 2. „Alertă în grupul de muncitori ceferişti călătorind către casă în vagoanele unui tren-macara/* R.l. 9 XII 76 p. 3 (din tren + macara). triacontanâl s. (chim.) „Cercetătorii de la Universitatea din Michigan susţin că un alcool de origine vegetală, <4riacontanol», ar putea să determine o mare sporire a diferitelor recolte/* R.l. 16 XI 77 p. 6 (LTR). trial s.n. (sport.) — Meci de selecţie — „Ieri a avut loc la Bucureşti un trial pentru alcătuirea loturilor reprezentative A, olimpic şi tineret." Sc. 2 II 78 p. 5 [pron. trdiăt] (din engl. trial [matcli]; II. Constantinescu în LR 1/73 p. 34, atestări din 1969; DMC 1970; DEX - alt sens, DN3). tribolit s. „Pentru schiori şi în general pentru persoanele care au de înfruntat condiţiile aspre do climă a fost creată, după un patent francez, o ţesătură specială — tribolit... Prin simpla frecare a . fibrelor de veşmintele purtate pe dedesubt se produce electricitate statică, care încălzeşte corpul." Sc. 24 XII 77 p. 6 (cuv. fr.). trîbologîe s.f. (tehm) „Tribologia a devenit în ultimul timp un ■* nou domeniu de mare importanţă al tehnicii avansate. El se ocupă cu studiul problemelor de frecare, ungere şi uzare a mecanismelor într-o * strictă interferenţă cu mecanica, fizica solidelor, chimia fizică, studiul lubri-fianţilor şi al maselor plastice şi al rezistenţei materialelor." R.l. 7 VI 79 ’p. 1 (din engl. tribology, fr. tribologie; BD 1968, PR 1972; DN3). tricol6r s.m. 1975 (sport) — Component al echipei naţionale — v. meci-şcoală; v. şi Sc. 11 XII 79 p. 3, Săpt. 8 VIII 80 p. 8 (din fr. tricolore; DEX, DN3). tricotâj(e)-mercerîe s.n. — Unitate comercială unde se desfac obiecte de tricotaj şi mercerie — „în cartierul Strungul au mai luat fiinţă un magazin modern de încălţăminte şi un magazin de tricotaje-mercerie.'* Sc. 23 II 61 p. .1 (din tricotaj[e]. + mercerie; FI. Dimitrescu în LR 4/62 p. 392). trietajât,-ă adj. — Alcătuit din trei etaje — „Practicabilul trie* 500 trufâ tajat pc carc sc desfăşoară acţiu-nca c fără nici o ornamentaţie/' Sc. 12 III 64 p. 2 (din tri- -j- ciajat). trigC*mcni s.m. pl. tant. —Cei trei copii născuţi deodată de aceeaşi mama — „Printre cei mai tineri cctăţcni ai oraşului se numără tri gemenii Corneliu, Bogdan si Viorcl." R.l. 6 X 73 p." 5 (din tri- gemeni; DN, DEX, DN3 — alt sens). trîniiiionăr, -ă s.m.f., adj. — (Aici) Care a cfectuat trei milioane de kDomctri (de zbor) — „Tovarăşii de muncă îl felicită, îi oferă flori, i se înmînează insigna de tri milionar.” I.B. 20 MI 61 p. 1 (din tri- -p milionar). trîpleti s.m. pl. tant. — Trei fiinţe născute deodată de aceeaşi mama — „96 triplcti la un milion dc prunci." Sc. 14 III 79 p. 5 (cf. fr. triplcs, PR 1950; DN, DEX, DN3 — alte sensuri). tripjicitâte s.f. — Ipocrizie, făţărnicie în cel mai înalt grad — „Duplicitatea este un lucru destul de rău, dar X demască... o manifestare de triplicit ate.” L. 1 XII 66 p. 27 (din triplu, după tipul duplicitate; DN3 — alt sens). f« triplusaltist s.m. (sport) — Sportiv care face triplusalt — „Oricum, duetul Corbu-Saneev, aceşti cei mai buni triplusaltişti de pe continent, primeşte un nou element de considerare prin victoria sportivului nostru/' Sc. 21 II 72 p. 3 (din triplusalt + -ist). trireactor s.n. (av.) — Avion propulsat de trei reactoare — „în cîtcva minute dc la decolare dc pe aeroportul <-Charles de Gaulle» din Boissy, comandantul unui trireactor gigant nu seamănă, ca sistem, cu esperanto, înţrucît se bazează pe un cod de numere cărora le corespund 17 litere/' Sc. 5 VI 77 p. 5. turboagregât s.n. (tehn.) — Agregat prevăzut cu o turbină —, „Pe şantierul Centralei' termoelectrice Mintia^Deva, a început montajul turbo agregatului nr. 5 de mare capacitate/* Sc. 11 I 76 p. 1 (din turb[ină] + agregat). turboîr6ză s.f. (tehn.) — Freză acţionată de o turbină — „Celor aproape 300 de utilaje obişnuite folosite pentru deszăpezire- li se adaugă utilajele grele — turbo-freze, buldozere, ce vor fi folosite în cazul depunerii unor mari cantităţi de zăpadă/' R.l. 18 I 77 p. 3 (din turb\ina\ -f- freză). turbomodel s.n. (av.) — Tip de avion— „Noul turbomodel «AN-26» pus în serviciul Flotei aeriene sovietice, poate lua la bord o încărcătură de 5,5 tone/*, I.B. 6 XI 74 p. 8 (din turb\ina\ -f model, după model rus). turbosuîlântă s.f. (tehn.) — Su-flantă acţionată de turbină — „F.D., proaspăt absolvent âl Facultăţii de tehnologia construc- Cil 1 iilor dc maşini, este prcocupat dc reali/arca proiectului de examen dc stat: referitor la un prototip de litrbosuflantă" R.l. 10 111 75 p. 2; v. şi S XII SI p. 5 (din fr. Uirbosottfflante\ PR 1960; LTR, D.Tr.).j turbotrSn s.n.—Tren foarte rapid acţionat dc motoare cu turbină— „Un turhotren carc poate atinge viteze mai mari de 300 kilometri pc oră a parcurs luni, experimental, distanta Bordeiux-TIcn-daye." Sc. 13 Vil 76 p. 6 (din enijl., fr. (urboirain: BD 1966, PR 1968). tuntaterm s> 1975 — Tip de sticlă rezistentă la foc produsă la Turda — v. iena (diu n pr. Tuiâa -ţ--term ,,căldură"). turnător-formator s.m. — Muncilor care lucrcază forme dc turnătorie — „Dc asemenea, angajează oţelari, forjori, tcrmişti-trata-> m en tis ti, tuinători-formato'ri, strun- ! gări, ’ frezori, rectificatori, cu- ' răţitori-sabîatori... sculcr S.D.V., i zidari-samotori, primitori-dis- tribuitori../' 1.13. 10 IV 74 p. 3; v. şi RJ. 12 VII 79 p. 6; v. şi ! curâfitor-sablatar (din turnător foi maior), turfleu-tiilgcr s.n. — Turneu dc foarte scurtă durată — „Un turneu-fulger prin staţiunile dc odihnă de la mare sau munte.'“ Cont. 9 Vil 65 p. 4. „Turneul-ful ger prin ţările membre ale Pieţei Comune, al lui T.B., premierul Norvegiei, a luat sfirşit." Săpt. 14 1 72 p. 3. „Cunoscutul actor şi îîntăreţ muzical Franlc Sinatra... tutu efectuează, un turn cu-fulger prin cîtcva oraşe ale Statelor Unite/' ft. 1. 24 iV 74 p. 6; v. si Sc. 3 I 74 p. 3, 11 1 77 p. 5 //din turneu + fulger/l. tumCu-test s.n. — Turneu artistic (sportiv) cu valoare dc test — „Către ficcarc final dc stagiune Teatrul «Giulcştio întreprinde deplasări în mari centre ale ţării cu cele mai reprezentative montări din repertoriul anului. De fapt, c vorba dc turnee-test, prilejuind o atentă sondare a opiniilor şi preferinţelor publicului/* I.B. 24 V 72 p. 2. „Tnrnce-fcst..; in rugbyul mondial/1 Luc. 4 XI 7S p. 7 IIdin turneu test//. tusîgcn,-ă adj. — Care produce tuse — „Florile de tei pot fi înlocuite cu numeroase alic specii cu acţiune tusîgenu, expectoranta si antibronşitică. Este vorba de cimbrişor, muguri dc plop, frunze de nalbă sau patlagină. " R.l. 15 IV 77 p. o (din fr. tussizenej T>Z; DN3). luşîăr s.m. (sport) — Arbitru de tuşă — „Tot despre arbitri; dc la Petroşani se reiat cază că la golul marcat de S. (uşierul O.S. ar fi trebuit să semnalizeze ofsaid." R.l. 6 XI 7S p. 5 (din tufi2 rf- -ier; DEX, DX!>). tutu s.n. „Azi le-au luat locul simplitatea, asceza chiar. Celebra -«tutu * (fustă încreţită dc iul) e acum îidocuită cu maioul colant şi salopeta de lucru/' Cont. 8 II 74 p. 12 fpron. tutv~\ (diu fr, tutu] DEX, ~DX3). DICŢIONARELE ALBATROS ţâră-gâzdă s.f. — Ţară care găzduieşte un congres, o expoziţie etc. — „R.D. Germană, ţară- gazdă, expune într-un şir de pavilioane un număr mare de produse." Sc. 8 III 64 p. 4. „Cu cei peste 800 000 de locuitori ai săi, cu puternica dezvoltare economică şi urbanistică, Amsterdamul se înscrie je harta ţării-gazdă drept cel m*si mare oraş/' R.l. 11 IV 73 p. 2, „De-la colegii noştri spanioli am aflat că echipa ţârii-gazdă se află de mai multe zile în cantonament/* R.l. 16 IV 75 p. 5; v. şi 26 XII 74 p. 6, 25 XI 75 p. 5 (din ţară gazdă). ţigara adj. inv. — (Despre pantalonii la modă în ultimul timp) Strimţi în partea de jos — „Bogdan poartă pantaloni ţigară * (prin asemănare cu ţigara DICŢIONARELE ALBATROS u IÎFO s. (americanism) — Farfurie zburătoare — „Am fost minţiţii exclamă acum aceşti ufologi, susţinînd că au pus mina, între altele, pe mărturisirile unor foşti colonei de aviaţie martori ai prăbuşirii a «cel puţin două farfurii zburătoare &... Mai este, spun ei, şi povestea unui bombardier F-4* Phantom, care ar fi urmărit în 1976 deasupra Iranului un UFO mare/1 R. lit.- 8 II 79 p. 22 (abreviere din engl. americ. U[iiidentified] F[lying} 0\bjcct] „obiect zburător neidentificat"). ufolâg' s.m. 1979 — Adept al ipotezei existenţei UFO — v. UFO (din ' fr. ' ufologne; DMC 1974). ulcacetamîd s. (farm.) „tUlcacc-iamidUn nou medicament românesc realizat de prof. dr. docent Dumitru Dobrescu. Este recomandat pentru tratamentul ulce- relor gastrice şi duodenale." K.l. 10 II 76 p. 5; v. şi distonocalm (din ulc[er] + acetamid). ulcosilvanfl s. (farm.) „O altă faţă a modestiei sale [a doctorului Puşcaş] e numele dat medicamentului descoperit — Ulco silvanii — şi nu o denumire care să provină din numele său şi cu un «il» la sfîrşit." Săpt. 20 V 77 p. 5. „Delegaţia de specialişti români, condusă de dr. I. Puşcaş, care a luat parte la congres, ’a prezentat nouă comunicări ştiinţifice privind cercetările proprii’ efectuate la Şimleu Silvaniei. Comunicarea privind ulcosilvanihd în tratamentul ulcerelor gastro-duodenale a suscitat un interes deosebit." Sc. 16 VI 80 p. 4 (din nlc\er] + Silvan + -il). ultraînâlt,-ă adj. (fiz.) „Sînt examinate două metode de transport fără fir a unor mari cantităţi de energie şi pe distanţe lungi: una prin raze laser, alta — poate 33 — Dicţionar de cuvinte recente ultraînâlt 514 mai realistă — cu ajutorul radiaţiilor de frecvente ultraînalte/' Sc. 29 III 79 p. 5 //din ultra- -fc* înalt; LTR//. ultraperîecţionât,-ă adj. — Foarte perfecţionat — „Se lucrează la perfecţionarea unor microdispo-zitive ’ logice capabile să efectueze fiecare 10 milioane de operaţii pe secundă. Se apreciază că în acest fel la sfîrşitul anilor '80 îşi va face debutul un computer ultraperfecfionat, o adevărată culme a procesului început acum 30 de ani/1 Sc. 18 VI 76 p. 3. „Agenţiile au transmis două ştiri: una, ca un ecou, anunţa transferarea — : de peste ocean, către o ţară din Europa occidentală — a unui şir de batalioane de: artilerie ultraperfecţionată — artilerie cu încărcăţură nucleară/' Sc. 22 I 78 p. 6 (din' ultra- -f perfecţionat, după fr. ultra-per-fectionnd; DMN 1965)1 ultrarapfd,-ă adj. — Extrem de repede — „Nu ştiaţi ,de metoda de maturizare ultrarapidă a mieilor?" Sc.. 25 XI 61 p. 3; v. şi superexpres (din fr. ultrarapide; DMN 1965;. FC II 249, 251; DEX, DN3) . : ultrarece adj. ., (fiz.) „Neutronii ultrareci au proprietăţi foarte in-* teresante: ei pot fi stocaţi în butelii cu pereţi de cupru, ’beri-liu şi chiar de .sticlă/' Cont. 12 I 79 p. * 5 //din’ ultra- -£■ rece/J. ultrasttucttiră s.f. (med.) — Structura intimă a unui ţesut, infra-, structură — „Dr. I.P. cercetează ultrastructura unor tumori endocrine." Cont. 2 II 62 p. 7 (din fr. ultrastructure; DT; FC II 250-251; DN3). umagânu s. (bot.) „R.S. a ajuns la concluzia că unele animale sălbatice âu viciul alcoolului. Elefantul, de pildă, arată dr. S., consumă fructe de umaganu — africanii obţin din ea. băuturi alcoolice tari — care, sub efectul fermenţilor din stomacul pahi-dermului, se transformă în alcool." R.l. 19 VI 74 p. 6. umanoid,-ă adj. (livr.) — Fiinţă cu aspect şi caracter omenesc — „Pînă nu de mult...: tratatele de. specialitate au indicat că familia omului (aşa-numiţii. umanoizi) a luat naştere într-o perioadă relativ recentă — acum vreo cinci milioane de ani." R.l. .22 I 67 p. 5 (din fr. humanoide;DN3). umorâl,-â adj. — Care reflectă dispoziţia sufletească de ^moment ~ „ Jurnalul' e cu mult mai liber, mai1 umoral, mai simpatic. N-a fost'ţinut la zi, nici sistematizat apoi, ci lăsat oarecum. la ; voia întîmplării." R. lit. 16 III 78 p. 8 (din fr. humor al ;\ DEX; DN3). tindă de şoc sint. s. (geol.) -t Undă seismică de mare intensitate — „ Unda de şoc care a avut o perioadă de aproape un minut a fost simţită de populaţie." R:l,. 7 III 77 p. 6 (din undă + de + şoc,. după fr. onde de choc, engl. shock wave; DMN . 1967; D.Tr, LTR, LGG). 515 rniidimensionalizâre tindă vfcrde sint s. (circ.) — Sistem de circulaţie care permite autovehiculelor care circulă cu o anumită viteză, constantă, să întîlnească numai semafoare „pe verde'* — „Anul acesta va marca şi începerea lucrărilor pentru instalarea de lundă-verde* pe axa piaţa Victoriei — piaţa Naţiunilor Unite/' R.l. 11 I 77 p. 5. „tUnda verde* dincolo de menirea ci principală de a asigura fluxul continuii al vehiculelor, este şi un excelent instrument de luptă împotriva poluării/' Sc. 22 IV 78 p. 7. „Computerul dirijează itutda verde &/' Sc. 18 II 79 p. 5; v. şi R.l. 28 IV .78 ,p. 5., fluidizare 2 (1975) (din undă + verde, după Ir. onde verte, germ. griine Welle). underdog s.mJ (cuv. engl. americ.) „Cea mai largă categorie socială, aceea numită de americani tuitderdogs* (textual: cîini în- vinşi într-o competiţie canină şi, prin . extensiune, orice perdant, orice handicapat sau neprivilegiat în lupta pentru existenţa..." R. lit. 19 V 77 p. 2 [pron. dudă-dog]: underground s., adj. inv. (cuv. engl. americ.) — Spectacol experimental, de obicei de avangardă — „A fost şocul pe care simplitatea şi cursivitatea melodică îl proiectau asupra unor timpane insensibilizate de complicate- şi tunătoare sofisticări subterane (vezi muderground o-ul si variantele sale)/'1 I.B. 18 IV'74 p. 2. „Domnica a văzut un spectacol undergrointd") vi şi folk [pron. dndăgraund] (cf. fr. undcrgroimd; DMC 1965, BD 1968). unghlulâ vb. I — A găsi un unghi (nou, interesant,) de obicei în arta fotografică a filmului — „Apoi Antonioni caută pe pereţi, în luminarea unei camere, în trecerea unui vapor printr-un canal, unghiulind savant, efectele unei plastici ieşite din contextul realismului dat de peisajul complet." Cont. 17 II 67 p. 5 (din unghi ). UNI CE F s. — Organizaţia UNESCO pentru copii — „A patra expoziţie mondială :de fotografie cu tema «Copiii acestei lumi», consacrată Anului internaţional al copilului — 1979, s-a deschis la Lausanne, sub egida UNICEF. Sînt prezente 515 foto-grafii-document realizate de 238 fotografi din 94 de ţări ale lumii." R.l. 3 V 78 p. *6; v. şi super spcctacol (1977) (abreviere din engl. U[nited] Nlaiions] I[nternational] C[hildren’s] E{du-cation'} F[ound]). unidimensionâ vb. I — A face să devină unilateral — „Astfel, alunecarea spre degradare a lui A., fostul luptător, în loc să fixeze tragicul întîmplării, se pierde în penibil, în bună măsură şi din vina lui M.A. care îşi unidimen-sionează personajul/'* R. lit. 22 V 71 p. 2 (din uni- + dimensio-nâ). unidimensionalizâre s.f. — Acţiunea de a face să devină uni- 33* unidimensionalizâre 516 lateral — „Accentuarea exclusivă a laturii raţional-logice a fiinţei umane, şi mai ales solicitarea ei exclusiva — plnă la a transforma şi arta îritr-o emanaţie a ei — este o altă cauză a mnidimensio-naîizării» fiinţei umane." Cont. 16 IX 77, suplim. p. IV (din 1unidimensional). unitâte-etal6n s.f. — Întreprindere cu rol de model — „în agricultura de stat au fost stabilite unitâţi-etalon atît în producţia vegetală cît şi în cea animală, care vor deveni model în întreaga activitate pentru toate unitătile agricole/' R.l. 2 IV 74 p. ’ 5. „BIG Berceni, care se va deschide peste cîteva zile, se va număra printre unităţile etalon ale Ministerului Comerţului Interior." I.B. 11 II 75 p. 1. „Ca unitate etalon ne desfăşurăm activitatea în aceleaşi condiţii de producţie ca oricare alt complex zootehnic. din tară." Sc. 21 I 77 p. 1; v. şi R.l. 28 XII 79 p. *5 (din unitate + etalon). universîtâte-fant6mă s.f. „Univer-sităţile-fantomă care eliberează diplome... legale. Iată un paradox semnalat pe unele meleaguri, prioritatea aparţinînd însă, după cît se pare, Angliei/' I.B. 8 XI 72 p. 1. „Organismul de la Stras-bourg situează S.U.A. şi Italia în fruntea listei mniversităţilor-fanto??iă)> care furnizează'amatorilor «diplome â la minut», ce pot fi chiar echivalate în diferite ţări occidentale." Sc. 15 VI 74 p. 6 //din universitate + /an-. tomă; cf. fr. faculte fantome; DMN 1969//. uranif£r,-ă adj. (geol.) — Care conţine uraniu — „Depozit ura-mfer. în nordul Australiei .... a fost descoperit un măre zăcă-mînt de minereu de uraniu." Sc. 15 II 77 p. 5 (din fr. tirani-fire; PR sec. XX; DN3). urechîst,-ă adj. (formaţie glumeaţă) — (Care critică, recenzează) după ureche, superficial — „Din păcate, creatorul şi scriitorul tînăr substituie din ce în ce mai mult lectură; crîncenă şi învăţarea modelelor ilustre cu informaţia superficială, cu metoda urechistă. Nu se citesc romane, se citesc fragmente. Nu se citesc cărţi, se citesc articole despre cărţi." Sc. 20 II 74 p. 5. „Criticul are independenţă de- spirit pe cînd recenzentul «wrechist», remorcat, de regulă, la ’ un grup, apreciază opera în funcţie de criterii exterioare literaturii." Luc. 1 VI 74 p. 7 (din-ureche + -ist). urlătâr s.m. (muz.) — Solist de muzică uşoară care cîntă foarte tare — „E evident că D.A. şi V.P. sînt doi exaltaţi ritmici, sau, cum se spune — între ghilimele — mrlătoriLuc. 29 VII 67 p. 8 (din urla + -âtor, după it. urlatore; DEX — alt sens). urmuziân,-ă adj. — Caracteristic pentru Urmuz — „Tehnica poemului e aici (şi nu numai aici!) urmuziană, cu .înlănţuiri logice şocante.1* Sc. 22 XI 67 p. 4 (din n. pr. Urmuz -ian). 517 uzină-pilot uzină-pil6t s.f. — Uzină cu rol dc model — „Prima uzină-pilot din lume pentru transformarea apei dc mare în apa potabilă, cu ajutorul energiei solare, a fost inaugurată la Puerto Penasco, în statul mexican Sonora/* Sc. 8 I 64 p. 3. „«Anaconda» exploatează deja o uzină-pilot care fabrică aluminiu din argilă/' Sc. 11 V 74 p. 6. „La Orleans (Franţa) a fost inaugurat primul centru de recuperare totală a deşeurilor. Uzina-pilot este capabilă să trateze două tone de resturi menajere pe oră/* R.l. 20 X 77 p. 6 (din fr. usine-pilote; DMN 1968). vagonâbil,-ă adj. — (Despre o cantitate foarte mare) Care se transportă cu vagonul — „De la Codlea se aduc cantităţi vagona-bile, în special garoafe/1 I.B. 11 IV 72 p. 3 (din vagon). vag6n-cist6rnă s.n. — Vagon care transportă în recipiente special amenajate anumite lichide (de obicei inflamabile) — „Vagoane-cisternă de mare capacitate/* R.l. 12 X 66 p. 1. „în timpul unor manevre între înteprindere şi gara C.F.R. Sibiu, cei doi au ataşat la locomotiva lor un vagon-cisternă din gara, plin cu ben-ziuă. " Sc. 23 III 74 p. 2. „în localitatea Wawely (statul Ten-nessee) două vagoane-cisternă con-ţinînd propan lichid au explodat/' R.l. 1 III 78 p. 6; v. şi R.l., 21 II 75 p. 6, 13 I 77 p. 1 (din vagon 4- cisternă, după fr. wagon-ci-terne; C. Maneca în SMFC I 198, FC I 45, 47; LTR). vag6n-plug-p£rîe s.n. — Vagon care mătură şi îndepărtează zăpada — „De la primirea ordinului, la fiecare 5 minute, de la depourile de tramvaie va ieşi cîte un vagon-plug-perie/' R.l. 13 I 77 p. 1 (din vagon + plug + perie ). vanaabilitâte s.f. (com.) — însuşirea de a se vinde uşor — „O contradicţie între vandabilitate şi inovările în domeniul formei.". Sc. 1 III 64 p. 2. „Se pare însă că în ultimul timp gheaţa a fost spartă şi că neîncrederea în 4vandabilitatea» (frumos barbarism, nu-i aşa ?) culegerilor de epigrame a mai scăzut/' Luc. 24 III 79 p. 6 (din vandabil -}--itate; cf. engl. vendability; DMM). vap6r(aş)-hotel s.n. — Vapor(aş) amenajat ca hotel — „Pe malul Araguaiei ancorase un mic vapo-raş-hoieiy Sc. 25 III 67 p. 1. „Şantierele navale Elsinore, Danemarca, au anunţat intrarea în 519 velurât producţie a primelor vapoare-hotel. Noul tip de navă... va putea găzdui pînă la 432 de pasageri." K.l. 12 VII 77 p. 6 Hdmvapoi\aş\ + hotel//. vaporozltâte s.f. — însuşire a ceea ce este vaporos — „Poate, nu am întîlnit o anume vaporozitate, cu implicaţiile ei diafane de legendă şi transfigurare/* Cont. 8 XII 67 p. 4 (din vaporos -f- -itaic; cf. it. vaporositâ; DN3). vapâr-zburătâr s.n. „Începînd cu această primăvară pe apele Canalului Minecii circulă un nou gen de ambarcaţiune — hidropte-rul. Construit de societatea aviatică americană Boeing, acest vapor-zburător nu glisează pe apă, ci o survolează datorită aripilor sale escamotabile comandate de un ordinator." Sc. 27 V 79 p. 5 (din vapor + zburător, după engl. flyittg boat, floatplane; CD). vas-mâmă s.n. „Construcţia unui tanc petrolier de un milion de tone este destul de ingenioasă. El se compune dintr-un vas-mamă şi patru chesoane detaşabile, care fac corp comun cu nava/.* R.l. J9 XII 74 p. 6; v. şi anteprogramat (1973) //din vas 4- mamă//. vas-mlnune s.n. 1978 (gosp.) — Vas de bucătărie a cărui construcţie permite prepararea rapidă a mîn-cărurilor — v. oala-minune (din vas + minune, după oală-mi-nune ). vas o preş în s. (farm.) „Vaso-presimţi, un spray nazal la care lucrează compania farmaceutică elveţiană «Sandoz», are, după toate aparenţele, consecinţe deosebit de favorabile asupra memoriei/* R.l. 14 I 78 p. 6 (cuv. fr.). vasopresină s.f. (med.) „O substanţă care provoacă boli cardiovasculare la persoanele mai în vîrstă este cu siguranţă şi hormonul cunoscut sub numele de vasopresină. Această afirmaţie aparţine gerontologului sovietic dr. V.F." Sc. 9 XII 78 p. 5 (din fr. vaso-pressine; PR 1950; DZ; DN3). vegetarăm s. „Fabrica de conserve «Mureşeni» din Tîrgul Mureş a pus de curînd la dispoziţia cumpărătorilor un nou sortiment alimentar. Este vorba de «vegeta-rom» — o supă concentrată şi în acelaşi timp o aromă vegetală, care dă savoare aparte unor mîncăruri." R.l. 6 V 7S p. 2 (din vegeta\Ţ\ rom[anesc\). velo ricşă s.f. — Combinaţie între ricşă şi bicicletă — „Veloricşe au fost puse în circulaţie de o întreprindere de transporturi din marele oraş american." Sc. 3 X 72 p. 4 (din velo- -f ricşă, după fr. velo-pousse; PR 1956). velurât,-ă adj. — (Despre piei) Scămoşat pe o parte — „Feronerii şi accesorii metalice pentru mobilier clasic şi stil. Confecţii din piele velurată, brodate cu motive naţionale din zona folclorică a Mureşului şi Tîrnavelor." Luc. velurât ■ t 520 9 III 74 p. 9. „Pentru zilele următoare se prevede introducerea în fabricaţie a unor noi modele -de încălţăminte perforată şi ti:asata\ cu feţe de piei velur ate“ (Sc. 3 } IV 75 p. 2 (din velur -f -at; DJSX; DN3). venezuelit, -ă adj. — Care aparţine Venezuelei — „S.M., educator venezuelit" Sc. 22 I 63 p. 3 (din Venezuela + -it). ventibiSr adj. (tehn.) „Radiatorul ventibur realizat de «Elgo-met» Tg. Jiu şi radiatorul cu turbină, fabricat de «Electro» Argeş sînt două noi aparate pentru încălziful apartamentelor." R.l. 1 XI 75 p. 5. venu$iăn,-ă adj. — Care aparţine planetei Venus — „Sonda-mâmă sau «busul transportor», cum i se mai spune, cele trei sonde mici lansate luni ca şi o alta sondă mică desprinsă / din Pio-neer-2 cu cîteva zile mai înainte, se îndreaptă rspre atmosferă venu-siană." R.l. 22 XI 78 p. 6, „Clima venusiană pare să fie un fel de «ciclu al sulfului», care este elementul component predominant al norilor venusieni." R.l. 9 II 79 p. .6 (din fr. vânusien, -enne ). venusonatit s.m. — Astronaut care explorează planeta Venus — „Echipamentul venusonautului va fi: din acest punct de vedere asemănător cu acela al unui scufundător la 1000 metri adîn-cime." Cont. 14 VI 74 p. 5 (din Vcnas + -nani, după tipul cosmonaut). r vermuiizâ vb. I - A face ca vinul să capete calitatea , de vermut —' „Pinot noir este foarte parfumat, :pare a fi vermutizaţ.u Cont. 20 I 61 p. 2 (din fr. vermou-tliis'er.; DN3). verniân,-ă adj. 1975 — Privitor la J. Verne — v. western (din n. pr. [Jules] Verne + -ian). vernisâ vb. I — A inaugura o expoziţie —. „într-un asemenea climat propice vernisează peste hotare, Ia Berlin, Paris, Tokio, Veneţia/*' Săpt. 26 VII 74 p. 6. „în aceste zile s-au vernisat numeroase expoziţii de rartă plastică." Sc. 15 XI 74 p. 6 (der. regr. din vernisaj; ci. fr. vernir; Graur C. 8; DN — alt sens, DEX, DN3). vestă-frîgid£r s.f. 1967 — Vestă folosită de unii muncitori, avînd canale prin care circulă apă rece — v. terilenă //din vestă + frigider//. vetustSţe s.f., — Vechime, bătrî-neţe „Unora dintre emisiunile literare,, puţină vetustele le sade bine: gesturile sînt mai încete, pe degetele leneşe cad fire de praf." R. lit. 18 III 71 p. 27 (din vetust + -eţe; ci. fr. vdtustd), vexilogîe s.f. „Ştiţi ce este vexilo-gia? Prin acest cuvînt se înţelege ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi istoricul steagurilor/' Sc. 7.1 76 p. 6 (cf. engl; vexilology; BD 1971). 521 videocasetofdn vezdcU6d s. 1962 — Tip de mijloc de tansport care poate fi utilizat pe orice fel de teren — v. glacio-log (cuv. rus.). vlbrofor£z& s.f. (tehn.) „O invenţie românească, instalaţia dc foraj geotchnic prin vibraţie, avibro-joreza o, a stîrnit un deosebit interes în riadul specialiştilor prin cîteva performanţe: gabarit redus faţă dc alte instalaţii de acest tip, greutatea mică (sub 300 kg.), manevrabilitate uşoară/' Cont. 22 VI 79 p. 5 (din vibra\iic\ -f foreză). vîbromas&j s.n. — Masaj pe bază dc vibraţii (electrice) — „Sicriul deschis la marginea cimitirului, ferăstrăul elcctric al medicului legist sau aparatul de vibromasaj al frizerului, revolverul... toate comunică o stare de nelinişte, de difuz, vecină cu fantasticul/* I.B. 23 X 70 p. 2 //din vibro- -{- masaj//. vicmla s.f. (zool.) — Vigonie—„El a adus o contribuţie deosebită la salvarea de la dispariţia totală a vicunci, rumegător din specia lamei care trăieşte în zonele muntoase ale Americii Latine/* Sc. 18 I 76 .p. 4 [pron. vicunia] (din sp. vicuna), video adj. inv. — în legătură cu sistemele de transmitere vizuală, cu televiziunea — „Cercetătorii societăţii nipone «Matsushita Denky» au pus la punct un nou sistem de reproducere a înregistrărilor video şi sonore, folosind discuri din policlorură de vinii/' R.l. 4 I 78 p. 6; v. şi 9 VII 80 p. 6, digital, vidcotelcfon (1974) (din engl. americ., fr.( it. video; DMN 1960; D.Am.; DN3). vidcocâmeră s.f. 1978 — Cameră pentru înregistrarea video — v. videomagnetofon //din video- -}r camcră//. videocas6tă s.f. „între timp, festivalul continuă în ritm tot mai accelerat. Pentru la anul se prevede deja o competiţie marginală, dedicată videocasetelor (filmelor înregistrat^ pe bandă magnetică). Fiecare îşi va alege filmul din rafturile unui cine-magaziu, precum cărţile de la librărie." R. lit. 21 V71 p. 2. „Există deja video-' casetă — dar ea nu a justificat speranţele, între altele fiind mult prea costisitoare. Locul ei tinde să-l ia discul: transparent sau magnetic! Problemele cele mai complicate le ridică aparatul de decturareo... Se are în vedere un procedeu care să permită o dublă lectură — atit optică cît şi auditivă. Deci, si videofon si picup/* Sc. 28 IX 74 p. 6. „în Franţa a fost creată prima videotecă. Ea pune la dispoziţia amatorilor peste 700 de filme celebre, de la începuturile cinematografiei şi pînă în zilele noastre, înregistrate pe videocasete/' Şc. 9 III 79 p. 5; v. şi 27 V 80 p. 3, caseiotecă, tilecasetâ, vidcodisc (din engl. video c'assette, fr. vidiocassettc ; BD, DMC 1970). vldeocasetoMn s.n. — Aparat de Înregistrare/redare a videocasetelor — „Elementele biografice, preferinţele, interesele ş.a. sînt — Dicţionar dc cuvinte rccenta videocasetoîon 522 consemnate într-o discuţie cu un salariat al agenţiei «matrimoniale)); acesteia i se adaugă im fijm-portret de .5 minute al fiecărui candidat în parte. De patru ani utilizat. în acest rol, videocaseto-fomtl n-a determinat încă reunirea decît a unui număr, foarte redus de cupluri — faţă de cererile înregistrate/1 Sc.. 12 VI 74 p. 6 (din video- .+ - ccisetofon, după un model străin). videoconîerfnţă s.f. 1977 — Procedeu modern de telecomunicaţie — v. t Icconferinţă, . telematieă, (din video- + conferinţă; cf. fr. videoconfârcnce; DMC 1979). videodîsc s.n. „Videodiscul conceput de firma japoneză Matsu-shita funcţionează ca un disc normal, dar, pe lîngă muzică sau text vorbit, conţine şi imagini transmisibile pe ecranul televizorului/* Cont. 2 IV 71 p. 9. „Penuria de petrol creează greutăţi şi în. industria discului. Materia primă necesară, vinilit, se obţine din petrol. Acum-, cînd se intenţionează să se treacă la fabricarea de video discuri, producţia a stagnat." Săpt. 8 II 74 p. 9. „Durata* vidcodisctilui este de o oră... timp în care reproduce 90 000 de imagini, ceea ce înseamnă 25 imagini pe secundă. Superiori-' tatea pe plan tehnic a video discului în raport cu videocasetele: constă în aceea că permite accesul-cvasiinstahtaneu la oricare- dintre imagini/* Sc. 7 V 78 p. 5; v. şi. 28 XII 77 p. *5,;'27. V .80 p. 3, 'premfegistrat, vidcopicup (diii engl. videodisct fr. vzdeodisque; BD 1970, DMC 1970). -r vldeoîîşă s.f. „Videofişe. .-Tone de liîrtie ar putea fi economisite prin întrebuinţarea. sistemului wideofişă» de * către bănci. în locul sulurilor. imense de hîrtie care ies dintr-un ordinator, un aparat filmează cecurile şi le înregistrează direct pe o memorie sub formă de disc sau de bandă/' R.l. 22 V 79 p. 6 //din video- -f-fişâH. vîdeofân s.n. „«Videofonul)> sau telefonul cu televiziune* este una din invenţiile a căror răspîndire este aşteptată în întreaga lume — cu un deosebit interes. Instalaţia... este formată dintr-un aparat de recepţie pentru televiziune, cuplat la un telefon de un tip nou, la care discul este înlocuit cu o claviatură. în prezent, în unele ţări JS.U.A., U.R.S.S.) funcţionează în mod experimental staţii publice de {mdeofonie »/* Cont. 11 VI 65 p. 9; v. şi telefon-televizor, videocasetă (din "engl. videophonc, fr. videophonc; A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DMN 1955, BD 1967; DN3). videoî6nic,-ă adj. — Prin video-fon — „în cadrul demonstraţiilor, făcute pentru vizitatori/ de cel mai mare interes -s-a* bucurat pînă în prezent legătura «video-fonică» Paris-Geneva." Sc.. 7 X 75 p. 6 //din videofon + -icjfi videofon îe. s.f. 1965 — Transmiterea prin videofon — v.videofon //din videofon + rieJI. . \ 523 videoteain vidcogrântă s.f. „Fericitul autor primeşte un fond foarte modest, un magnctoscop portativ, ^ un magnctoscop pentru montaj ^ şi apoi, timp dc două săptănnni, videograma lui este programata în fiecare scară la videoteatrul societăţii «Vidcographe *. După aceca, găsind u-şi loc în videoteca^ societăţii, ea este înregistrata în nişte fise carc sînt trimise universităţilor, societăţilor de televiziune prin cablu." Săpt. 1 VI 73 p. 12 (din fr. videogramme). vldeomagnctic,-ă adi. — Care se referă la înregistrările vizuale — „Mijloacele mecanice si audiovizuale, televiziunea în circuit închis, . înregistrările videomagne-ticc sint numai cîteva din direcţiile spre carc îşi îndreaptă activitatea centrul de la Cracovia." Sc. 22 X 75 p. 4. „O bibliotecă cShakesp^arc» de un fel deosebit este pregătită în Marca Britanic. Este vorba de înregistrarea tuturor pieselor marelui dramaturg pe benzi vidcomagncticc" Sc. 29 X 76 p. 6; v. si iomosinteză (din fr. vidJomagiictiqiic; DMC 1974). vîiîcomagnctofdn s.n. „Cunoscuta firmă japoneză *Sony* a lansat pe piaţă vidcomagnctofonul, un aparat care permite proiectarea pe ecranele televizoarelor a filmelor înregistrate pe bandă magnetică în casete." Sc. 11 II 70 p. 7. „Proiectanţii dc la Uniunea dc producţie cKomplex » din 2\ov-gorod (U.R.S.S.) au conceput vidcouuigudofon ui «Electronica 590» şi vidcocamcra «Elekiro-nika-N-S02 o cu ajutorul cărora se poate înregistra orice film sau concert, oricc emisiune de televiziune care pot fi apoi revăzute la dorinţă în familie." R.l. 26 XII 7S p. 6 //din video- -j- r,:ag-iictofonl/. videomagnetoscâp s.n. — Un tip special dc magnetoscop — „Saltul ei a fost ovaţionat îndelung, dar ovaţiile s-au transformat in vacarm la apariţia notei: 9,65i*?) Din nou contestaţie, din nou discuţii în faţa vidcomagucioseo-pului, iar noua notă a fost comunicată ahia după încheierea tuturor întrecerilor din grupa a 3-a/* Sc. 25 X 7S p. 5 / din video- -f- inagjicioscop/j. videopîcup s.n. „Recent, firma olandeză «Philips *> a prezentat presei proiectul unui videopicup care poate fi conectat la orice televizor. Pe discurile sale sînt imprimate imagini alb-negru şi color, însoţite dc înregistrări sonore. Fiecare disc arc o durată dc o jumătate de oră... videodiscul oferă telespectatorilor posibilitatea optării pentru anumite programe — filme, teatru, lecţii." Sc. 24 VI 76 p. 6 [pron. video pica p~\ IJ din video- -}- picupjj. videoteam s. (tehn.) }, au pus la punct o nouă maşină dc copiat şi multiplicat care poate imprima pe ambele feţe ale unei coli, economisind astfel importante cantităţi dc hîrtic." Sc. 17 IV 74 p. 6. „Nemulţumindu-sc doar să ţină prelegeri şi să scoată citate sau să tragă la xerox pagini dc carte sau dc revistă, indiferent la ce se petrecc în jur, el înregistrează, în fiecare oraş în care poposeşte sau prin care trece, cele mai diverse aspccte ale existenţei." Sc. 8 X 78 p. 4; v. şi rcprograjic (din engl. [Kant] Xerox [Limited]; BD 1970; DEX, DN3). xilomanife s.f. 1977 — Ghicitul în lemn* — v. acromaiific //drn gr. xtlo „lemn" manteia „prevestire"// DICŢIONARELE ALBATROS Y yaktiza s., adj. (cinem.) „Noul său film, intitulat Yabuza (cu-vînt japonez care înseamnă gangster, dar indică deopotrivă şi filmele cu gangsteri) vine să întărească demonstraţia... Idol al spectatorilor de filme yahuza, cel mai popular actor din Japonia, Takakura, joacă îndeobşte fără nuanţe/* R. lit. 7 II 75 p. 20. „Yahuza este un gen de filme deosebit de gustate de publicul japonez. Spre deosebire de producţiile similare occidentale... yahuza are un caracter profund mobilizator, propunîndu-şi să demonstreze că actele antisociale, goana după înavuţire pe calea crimei sînt sortite eşecului.** Sc. 25 III 75 p. 6 (cuv. jap.). y£ti s.m. „Un Yeti african? încurajată de relatările unor localnici şi în ciuda scepticismului oamenilor de ştiinţă, cercetătoarea franceză J.R.E. şi-a anunţat intenţia de a porni în căutarea «omului pădurii», fiinţă primitivă asemănătoare omului/* Sc. 28 X 78 p. 5; v. şi R.l. 25 XII 79 p. 6, ciucinaa (cuv. nepalez yei teh). y o ghin s.m. — Adept al filozofiei şi al practicilor yoga — „S.S., India, a încheiat cu bine una din cele mai spectaculoase demonstraţii de yoga din cariera sa -- cufundarea într-o stare asemănătoare cu somnul hibernal... Yoghinul a rămas în această stare timp de opt zile/' Sc. 17 VI 79 p. 5 (din engl. yogin; cf. fr. yogi; DN3). DICŢIONARELE ALBATROS z zapateado s. — Dans spaniol — v. jota [pron. sapaieddo] (din sp. zapateado; cf. {**. zapatiado; EI. Toma în ER p. 472, 474). zâbră s.f. (circ.) — Marcaj de traveisare a străzii — „Atenţie la ... semafoare şi zebrei'* R.L. 7 IV 74 p. 2. „Trec strada cu avînt pe zebră, la mijloc mă prinde stopul." LB. 11 IV 74 p. 1. „Zebre din metal. Zebrele, liniile şi săgeţile ce reglementează circulaţia pe străzi şi şosele necesita din cîud în cînd o revopsire pentru a rămine vizibile/' Sc. 28 XI 75 p. 5; v. şi R.l. 29 VIII 79 pv‘ 6 (formal din fr. zebrey it. zebra; DN, DEX, — alt sens, DN3). zegism s. — Curent politic neştiinţific contemporan care consideră că dezvoltarea economică actuală va duce la mari riscuri îu viitor — „Teoria «creşterii zero» sau zegtsm. O ripostă energică a fost dată acestei pseudo- teorii de primul ministru al Franţei/' Sc. 19 II 75 p. 5 (cf. engl. Zero Economic Gronfh „creştere economică zero"; DP). zero-z£ro-şâpte s. (cinem.) — Tip de film poliţist din anii '60 în care eroul principal este agentul 007 — „Agenţii din familia 007 înmagazinează tone de cifre şi pot reconstitui un număr de telefon doar din zumzetul aparatului: Columbo nu e nici măcar în stare să ţină minte să-şi ia un carneţel de notiţe. Zero-zcro-şapie nu se despart de arma cu lunetă, dar de Columbo se trage cu sila ca să fie adus la poligon." Fl. 19 VIII 76 p. 18 (din zero 4* zero -{- şapte, după engl. zero-zero-seven, fr. ziro-zâro-sept, it. zero-zero-sette ). zgrunţurozităte s.f. — Calitatea de a fi zgrunţuros — „Fără sa facă apel la nisip, ghips etc. pentru a da pastei zgrunfurozi-Uxte, el nu caută printre resturile zgrunţurozitâte 534 textile petice de sac sau alte cîrpe pentru a lipi pe tablouri/* I.B. 26 X 66 p. 2 (din zgrunţuros -itaic). zidar-şamot6r s.m. — Zidar care este şi şamotor — „Sînt K.A.S.... de meserie ziăcir-şamoior" R.l. 16 VII 79 p. 1; v. şi turnător-formator (1974) [scris" şi zidar-şamoicur] (din zidar + şamotor). zî-grâd s.f. „Estimările revistei sînt bazate pc utilizarea etalonului ^zi-gradt). O uzi-grad» este intervalul de 24 ore a cărui temperatură medic scade sub 18,3 grade Celsius — punctul la care este considerată necesară încălzirea artificială/' Sc. 28 XII 73 p. 6 //din zi -f grad/j. z\ record s.f. — Zi în care se realizează o producţie foarte mare — „Fiecare zi — o zi <