Copyright © Editura Academiei Române, 2008. To3te drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii- EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5 050711, Bucureşti, România, Tel: 4021-318 81 46,4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44 E-mail: edacad@ear. r o Adresă web: www. ear. ro Referenţi: Acad. Marius SALA Alexandru MAREŞ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dictionariuin valachicolatinum : primul dicţionar ai limbii române I Academia Română. Institutul de Lingvistică „lorgu Iordan-Al. Rosetti”; studiu introd., ed., indici şi glosar de Gh. Chivu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 2008 ISBN 978-973-27-1744-8 I. Chivu, Gheorghe (pref.; ed. şt.) II. Academia Română (Bucureşti). Institutul de Lingvistică „lorgu Iordan-Al. Rosetti” 81 374.8= 135.1=124 811.135.1 Redactor: Adriana GRECU Tehnoredactor: Mariana IONICĂ Coperta: Nicoleta NEGRUŢ Bun de tipar: 11.11.2008; Format: 16/70 x 100 Coli de tipar: 24.5 C.Z. pentru biblioteci mari: 459-3(033) = 71 C.Z. pentru biblioteci mici: 4 CUVÂNT-ÎNAINTE Volumul consacrat editării primului dicţionar cu bază limba română, intitulat Dictionarium valachico-latinum, a fost realizat în cadrul Institutului de lingvistică „lorgu Iordan - Al. Rosetti” din Bucureşti, ca paite a unui important proiect de publicare a monumentelor scrisului vechi românesc. Cercetarea manuscrisului a fost efectuată în decursul mai multor ani, în cadrul schimburilor ştiinţifice dintre Academia Română şi Academia Maghiară de Ştiinţe, cu sprijinul conducerii Institutului de Lingvistică din Budapesta şi beneficiind de concursul permanent al depozitarului textului, Biblioteca Universităţii „Eotvos Lorând”. Susţinerii generoase acordate de către direcţiunea marii biblioteci budapestane i se datorează de altfel şi obţinerea dreptului de publicare în ediţie modernă a manuscrisului însoţit de facsimile. în forma sa actuală, volumul este menit să ofere deopotrivă filologilor, istoricilor limbii române şi lexicografilor, dar şi altor cititori interesaţi de vechea cuîtură românească, posibilitatea de a lua contact cu un text original, ce pune în evidenţă utilizarea de către un intelectual bănăţean, încă la mijlocul secolului al XVII-lea, a unui model latin. Dictionarium valachico-latinum se alătură astfel, în această perspectivă, primei gramatici a limbii române scrisă în limba latină, Institutiones linguae valachicae, a cărei ediţie a fost tipărită, cu puţin timp în urmă, tot de către Editura Academiei Române. Cartea a beneficiat de observaţiile competente ale doamnei profesoare Lucia Wald, ale doamnei conferenţiar universitar Cristina Halichias şi ale domnului doctor Alexandru Mareş, cititori ai transcrierii şi ai studiului introductiv în calitate de referenţi oficiali numiţi de către Consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică „lorgu Iordan - Al. Rosetti”. Iar apariţia propriu-zisă a ediţiei nu ar fi fost posibilă fără ajutorul acordat în mod constant de către domnul academician Marius Sala şi fără colaborarea redactorului de specialitate, doamna Adriana Grecu. STUDIU FILOLOGIC MANUSCRISUL H.3 AL BIBLIOTECII UNIVERSITARE DIN BUDAPESTA In fondul de manuscrise al Bibliotecii Universitare din Budapesta este păstrat, sub cota HJ, un volum in -8", care guprinde, potrivit catalogului publicat în 1889, un Dictionarium valachico-latino-hungarico1. Este textul pe care cataloagele anterioare ale marii biblioteci, redactate în c. 18502 şi în 18773, îl menţionau sub titlul consemnat pe pagina 1, Dictionarium valachico-latinum. Manuscrisul, achiziţionat foarte probabil în prima jumătate a veacului al XIX-lea4, are legătură modernă în pânză, realizată în secolul trecut (când vechile coperte, îmbrăcate în piele, au fost înlocuite). Este format din 177 de file cu dimensiunea 146 x 12 mm5, numerotate modem, cu cifre arabe, în colţul din dreapta sus, pe ambele feţe. Hârtia din prima parte a volumului (paginile 1-172) este alb-găîbuie, relativ subţire şi mătăsoasă, de provenienţă veneţiană, iar cea din partea a doua {paginile 173-354) este albă, mai groasă şi provine dintr-o moară austriacă. Ceîe două părţi, cândva manuscrise independente (aspectul paginilor 171 şi 172 arată că fila este ultima din porţiunea mai veche a volumului), au conţinut diferit. Pe paginile 1-172 a fost redactat, adnotat şi completat un dicţionar român-latin, iar filele corespunzătoare paginilor 173-354 au fost adăugate pentru copierea 73iai multor Connotationes ex adagiis. Dictionarium valachico-latinum este scris de o singură persoană, cu cerneală rădăcinie, în alfabet latin şi ortografie maghiară, pe paginile 1-167 (paginile 54 şi 1 Catalog ux Hbroritny manuscriptontm BibUothecae Regiac Scientiarum Univcrsitalis Budapestiensis, [Tomus I], Budapest, 1889, p. 194. 2 Catalogus manuscriptorum confeclus circa anmim 1850. ' Catalogus manuscriptontm tjuae in Regiae Scienliarum Univcrsitalis BibUothecae Archivio Pcwtini observanmr. Auno 1877. 4 Carlo Tagliavini afirma, în 1930, că dicţionarul a făcut parte dintre manuscrisele celebrului istoric maghiar Cvorgy Pray, director al bibliotecii hudapeslane până în 1801 (ve/.i li „!.exicuu Marsilia/mm”. Dizionario iatino-rumeno-unglierese dei sec. XVII, Bucureşti, 1930, p. 8), dar cataloagele manuscrise ecrcctate menţionează textul abia în anul 1850. ■’ Dimensiunea filelor a fost mai marc. cel puţin în partea iniţială a manuscrisului, dar, la legare, marginile exterioare ale foilor au lbst lăiaie pentru uniformizare. (Astfel sc explică, desigur, trunchierea textelor scrise în partea dc jos a paginilor 41, 171 şi 172.) Din fila corespunzătoare paginilor 171 şi 172 a fost ruptă relativ recent jumătatea exterioară (pe pagina 171 sc distinge o parte din ştampila Bibliotecii Universitare din 3udapcsta). 55 au rămas goale, din cauză câ, în momentul copierii lexiconului, au fosl întoarse deodată, din neatenţie, două foi). Autorul textului a adus chiar el numeroase modificări primei forme transcrise, corectând unele cuvinte, adăugând numeroase articole -pe marginea din dreapta a paginii, anulând o serie de intrări repetate din greşeală, schimbând locul altora, completând sau înlocuind uncie glose latineşti • Lexiconul a fost adnotat ulterior şi de trei lectori, toţi utilizând cerneală de culoare neagră şi folosind scrisul latin şi ortografia de tip maghiar. Primul dintre aceştia este şi autorul unui mic glosar latin-român, scris pe paginile 171 şi 172, în care cuvintele sunt grupate tematic în Frumenti et leguminum species, Os, oris şi Colores, cel de-al doilea a tradus mai multe cuvinte-titiu în limba maghiară, iar al treilea a adăugat câteva intrări şi a completat unele articole existente în pagină cu o serie de forme, variante şi glose. Connotationes ex adagiis, reprezentând mai multe citate latineşti ordonate alfabetic, sunt copiate pe paginile 175, 191, 217, 241, 281, 301 şi 309, de către o persoană diferită de adnotatorii dicţionarului. (Paginile rămase albe erau destinate inserării altor fragmente, unele chiar având notată în colţul din dreapta sus litera ordonatoare.) Pe pagina 174, după titlul acestei părţi a volumului, este scris, cu aceeaşi cerneală de culoare neagră şi în aceeaşi manieră grafică, Anno Salutis MDCCLXX6. Text latinesc, copiat de aceeaşi mână şi cu aceeaşi cerneală, se află şi pe pagina 347, iar pe paginile 349-352, cel de-al doilea adnotator al dicţionarului a consemnat într-un Itinerarium, în urma unei călătorii efectuate la finele anului 1742, numele mai multor localităţi aflate în partea de sud a Transilvaniei şi în Hunedoara. în afara acestui Itinerar, manuscrisul conţine puţine însemnări. Pe pagina 12 este scris, cu cerneala şi în maniera grafică specifice câtorva completări aduse lexiconului, G. Miklos Pinsze. Loncsa Josika, probabil un cititor, şi-a consemnat numele pe pagina 20. între încercările de condei făcute pe pagina i72, B. P. Hasdeu credea că poate citi, lateral dreapta, lacobus Olass7, iar în josul aceleiaşi foi .se descifrează cu dificultate me zgnva*, posibil fragment al unei însemnări de cititor, tăiate la una dintre primele recondiţionări ale manuscrisului. în sfârşit, pe pagina 173, alături de câteva cuvinte româneşti însoţite de echivalentele lor maghiare şi latineşti, scrise de autorul Itinerarului (ceprasz - naprăsz, borotvâlo -fo, nyeress - repa, car no - currus novus, par no - palus novus), un necunoscut a notat cu litere latine şi ortografie maghiară două strofe dintr-o poezie-urare de factură folclorică: Pentru mine, pentru tine,/ Pentru noj atnandoj si kusztanti la noj,/ 6 Vezi şi B. P. Hasdeu, Anonimii Lugnshiensis. Cel mai vechi dicţionar cit limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Revista pentru istorie, archeologic şi filologic”, VI, 1891, p. 1. Nu este exclus ca literele care notează anul să fi fost adăugate ulterior, întrucât, spre deosebire de restul textului, ccmeaia este aici spălăcită, iar conturul litcrelor-cifră. realizat din punctc, greu de identificat. 7 B. P. Hasdeu, art. cit., p. 7. Grigore Creţu descifra .,cu rezervă”, în acelaşi pasaj greu lizibil, koniv olass (vezi Anonymus Caransebesiensis. Ce! mai vechi dicţionar ai limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Tinerimea română”, s.n., I, 1898, p. 323), dai' Nicolae Drăganu a infirmat şi această ultimă lecţiune (Mihail Halici, Contribuite la istoria culturală românească din sec. XVI!), în „Dacoromania”, IV. partea 1, 1924—1926. Cluj, 1927, p. 2, nota 7). s Grigore Crcfu a citit „me zgttvam [= mc signavi ?]” (art. cit., p. 325), considerând că pasajul a fost scris „de adăugătorul cel mai vcchi” al lexiconului. 8 Pentru mine, pentru tine,/ Pentru noj amandoj,/ Pentru kâsza, pentru mcsaza,/ pentru drăga suponyăsza. Este de remarcat prezenţa în aceste versuri a substantivului custant ,,persoană care trăieşte (într-un anumit loc)”, absent din dicţionarele istorice ale limbii române, care completează familia verbului a custa. OPINII DESPRE DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM Dicţionarul român-laun aflat în fondurile Bibliotecii Universitare din Budapesta a intrat în atenţia cercetătorilor scrisului vechi românesc în vara anului 1871, când B. P. Hasdeu, descoperindu-I în biblioteca din Pesta, l-a considerat, după o examinare sumară, „cel mai vechi dicţionar al limbei române şi cel dentâi cu litere latine”9. Ortografia de tip maghiar şi circulaţia mai multor cuvinte înregistrate în manuscris în provinciile vestice ale spaţiului românesc arătau că autorul textului a fost ,,un român din Transilvania”, iar „o mulţime de vorbe, proprie numai limbei romârifc până la 1700” sugerau plasarea scrierii „pe la începutul secolului XVIII”, dar „în orice caz anterior anului 1742”, menţionat în „neşte notiţe din acest an, scrise cu altă mână, ceva mai modernă ... la finea manuscriptului”10. In 1878, textul a fost analizat în treacăt şi de Nicolae Densuşianu, însărcinat de Academia Română să întreprindă o serie de „cercetări istorice în archivele şi bibliotecile Ungariei şi Transilvaniei”11. Istoricul a consemnat numărul de pagini avut de lexiconul propriu-zis12, a plasat scrierea acestuia ,,pe la anul 1741-42”13, luând ca punct de referinţă anul menţionat în Itinerarul aflat la finele manuscrisului, şi a ilustrat ortografia utilizată pentru scrierea lui prin mai multe exemple14. în anul 1883, B, P. Hasdeu a revenit asupra dicţionarului în timpul unei noi călătorii efectuate Ia Budapesta şi, în urma unei analize detaliate, l-a numit Anonymus Lugoshiensis15. Aprofundând cercetarea manuscrisului şi corelând informaţiile lingvistice cu cele de istorie culturală, marele filolog ajunge la concluzia că autorul anonim, un „bănăţean din Lugoş” diferit de Ştefan Fogarasi, 9 B. P. Hasdeu, Două descoperiri, în „Columna Iui Traian”, II, 1871, nr. 30(92), p. 117. 10 Idem, loc. cit. 11 Nicolae Densuşianu, Cercetări istorice în archivele ţi bibliotecile Ungariei ţi Transilvaniei, Bucureşti, 1880 (ediţiune separată din AAR, Seria II. tomul II, sesiunea I). 12 Ibidem, p. 9. t 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 102-103. 15 B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis. Ce! mai vechi dicţionar al limbei române, după nutnuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Columna lui Traian”, IV, nov.-dec. 1883, p. 406-429. Cf. consemnările sumare ale textului în Aron Densuşianu, Istoria limbei ţi literaturei române, Iaşi. 1885, p. 55, 205, şi Al. Philippide, Introducere în istoria limbei ţi literaturei române, Iaşi, 1888, p. 52, unde, pomindu-se dc la studiul anterior al lui B. P. Hasdeu, se afirmă câ lexiconul, datat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, este scris de un bănăţean. 9 Mihail Halici-fiul şi Ioan Viski, a alcătuit textul „cu vreo cincizeci de ani înainte de 1742, adică în a doua jumătate a sec. al XVII”16. Datarea acestui prim lexicon românesc scris cu litere latine (bazată deopotrivă pe fenomenele lingvistice consemnate şi pe analiza filigranelor hârtiei), localizarea scrierii lui (prin restrângerea zonei sugerate de circulaţia unor cuvinte şi de ortografia utilizată cu ajutorul unor toponime consemnate ca intrări) şi chiar publicarea (parţială) a „celui mai vechi dicţionar al limbei române” vor constitui punctul de plecare pentru succintul studiu şi pentru ediţia tipărite de Grigore Creţu în anul 189817. Preluând (uneori chiar în aceeaşi formulare) constatările lui B. P. Hasdeu, dar nuanţând unele dintre afirmaţiile privitoare la zona în care a fost alcătuit dicţionarul, filologul bucureştean impune un nou nume pentru manuscris, Anonymus Caransebesiensis. în anul 1924, coroborând analiza textului publicat integral, în ortografia originară, de Grigore Creţu18, cu studierea textelor vechi româneşti scrise cu alfabet latin în secolul al XVII-lea şi cu rezultatele unor investigaţii întreprinse în arhiva Colegiului reformat „Kun” din Orăştie, N. Drăganu a avansat, cu prudenţă, ipoteza scrierii lexiconului româno-latin păstrat la Budapesta de către Mihail Halici-fiul19. Noua paternitate a scrierii va fi acceptată, în deceniile următoare, de cercetători de prestigiu ai vechii noastre culturi scrise20, chiar dacă învăţatul clujean îşi nuanţase poziţia în 193821, fără urmări importante asupra datării lexiconului în jurul anului 1670, cum presupusese, încă din 1891, B. P. Hasdeu22. (Atribuirea fie şi ipotetică a scrierii textului lui Mihail Halici-fiul intra însă în contradicţie cu plasarea alcătuirii manuscrisului în jurul anului 170023). 16 B. P. Hasdeu, loc. cit. Studiul complet a fost tipărit. împreună cu ediţia primei părţi a manuscrisului (literele A-P), în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, VI, 1891, p. 1-48. O variantă uşor modificată a acestuia a fost inclusă în Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor, III, Bucureşti, 1895, s. v. bănat. (Vezi, în ediţia lucrării publicată de Grigore Brâncuş în 1976, volumul al ÎH-lea, p. 518-529.) 17 G. Creţu, Anonymus Caransebesiensis. Cel mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Tinerimea română”, s.n., I, 1898, p. 320-380. 18 Ibidem, p. 326-380. 19 N. Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), în „Dacorotnania”, IV, partea I, 1924-1926, Cluj, 1927, p. 116-162. 20 Vezi între aceştia Carlo Tagliavini, II „Lexicon Marsilianum". Dizionario latino-rumeno-ungherese del sec. XVII. Studio filologico e testo, Bucureşti, 1930, p. 8, 183; Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române. Epoca veche, Sibiu, 1930, p. 109-110; Ladislas Gâldi, L ’influence de la civilisation hongroise sur l'activite scientifique de Transylvanie, în „Revue d’histoire comparee”, s. n., I, 1943, p. 6-7; B. Kelemen, Cu privire la începuturile lexicografici româneşti, în „Cercetări de lingvistică”, Cluj, VII, 1962, nr. 1, p. 92; Mircea Seche, Schiţă de istorie a lexicografiei româneşti, I, Bucureşti, 1966, p. 12. Vezi şi sinteza oferită în Ion Gheţie şi Al Mareş, Introducere în filologia românească. Probleme. Melode. interpretări, Bucureşti, 1974-, p. 87. 21 N. Drăganu, Histoire de la litterature roumaine de la Transylvanie des origines ă la fin du XVIIIe siecle, Bucarest, 1938, p. 52. (Vezi, în ediţia modernă a cărţii, publicată de Octavian Schiau şi Eugen Pavel, [Cluj-Napoca], 2003, p. 79.) 22 B. P. Hasdeu, art. cit., p. 8. 2’ Carlo Tagliavini, op. cit., p. 10; B. Kelemen, art. cit., p. 92; M. Seche, voi. cit., p. i i. 10 După 1960, când a fost publicată lista cărţilor aflate, în 1674, în biblioteca familiei Halici24, cercetătorii preocupaţi de paternitatea deja celebrului Dictionarium valachico-latinum şi-au îndreptat atenţia spre Mihail Halici-tatăl. Ipoteza, avansată cu prudenţă de cercetătorii clujeni Musnai Lâszlo, Dani Jânos şi Engel Kâroly25, este îmbrăţişată fără rezerve de Alexandru Horvath26 şi apoi, reargumentată în numeroase studii apărute după 1975, de către Francisc Kirăly27. Profesorul timişorean, preocupat multă vreme de pregătirea (în colaborare cu Romulus Todoran) a unei ediţii modeme a textului28, a studiat cu competenţă ortografia acestuia29 şi, îmbinând informaţiile astfel obţinute cu cele ce derivau din paternitatea (considerată indiscutabilă) a fostului rector al şcolii reformate din Caransebeş asupra dicţionarului, a plasat alcătuirea (ulterior conceperea) acestuia în jurul anului 165030. în două articole publicate în 198731 şi 198932, am afirmat însă că nici paternitatea lui Mihail Halici-tatăl asupra manuscrisului intitulat Dictionarium valachico-latinum şi nici datarea susţinută de Francisc Kirâly nu erau suficient argumentate''3, întrucât nu fusese probată identitatea dintre scrisul învăţatului bănăţean şi cel din lexicon şi nu fuseseră descoperite filigrane identice cu cele aflate pe hârtia din care este alcătuit textul păstrat la Budapesta. Datarea pe baze filigranologice a primului dicţionar românesc scris cu litere latine a devenit posibilă în anul 2002, când am constatat că mărcile decalchiate din 24 Vezi Musnai Lâszlo, Dani Jânos, Engel Kâroly, Date noi privitoare la Mihail Halici, în Studii de istorie literară şi folclor, Cluj, 1964, p. 87-106. Această listă fusese publicată pentru prima dată integral de Musnai Lâszlo şi Dani Jânos în „Nyelv es irodalomtudomânyi kozlemenyek”, XVIII, 1960, nr. 1-2, p. 68-71. 25 în articolul citat în nota anterioară, ei scriau: „este foarte probabil [s.n. - G.C.] că dicţionarul român-latin păstrat la Biblioteca Universităţii din Budapesta a fost întocmit de M. Halici-tatăl”, d^r avertizau că certitudine va fi doar cînd va fi descoperit un manuscris al învăţatului din Caransebeş care să aibă aceeaşi grafie cu textul în discuţie (p. 91-92). 26 Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis). Contribuţii la cunoaşterea autorului, în Studii de limbă, literatură şi folclor, II, Reşiţa, 1971, p. 69-75. 27 Primul dintre acestea a fost Mihail Halici şi Mihail Halici jr., în „Orizont”, XXVI, 1975, nr. 9, p. 6 (republicat, în formă uşor modificată sub titlul Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum [= Anonymus Caransebesiensis], în „Studii şi cercetări lingvistice”, XXXIII, 1981, nr. 3, p. 299-301). 28 A se vedea, în acest sens, volumul postum Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis), Studiu filologic şi indice de cuvinte de Francisc Kirâly, ediţie îngrijită de Alexandru Metea şi Maria Kirâly, Timişoara, 2003. 29 Vezi Francisc Kirâly, Din istoricul ortografiei româneşti (secolul al XVII-lea), Timişoara, 1986. Problema fusese abordată anterior în studiul Scrierea limbii române cu litere latine şi ortografie „maghiară" în secolul al XVII-lea, publicat în „Analele Universităţii din Timişoara”, Ştiinţe filologice, XX, 1982, p. 11-21; XXI, 1983, p. 21-31. 30 Idem, voi. cit., p. 35. 31 Gh. Chivu, Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc, în „Limba română”, XXXVI, 1987, nr. 3, p. 208-215. 32 Idem, Din nou despre Anonymus Caransebesiensis. în aşteptarea editării textului, în „Limba română”, XXXVIII, 1989, nr. 2, p. 133-140. 33 A se vedea pentru răspunsul lui Francisc Kirâly, articolul „ Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc”, în „Limba română”, XXXVIII, 1989, nr. 1, p. 51-56. 11 partea veche a manuscrisului (reproduse în studiul pe care l-am tipărit în 198734) erau identice cu cele întâlnite de specialiştii sârbi pe hârtia unui document din anul 165035. Dictionarium valachico-latinum a fost scris deci fară dubiu la mijlocul secolului al XVII-lea (la o dată cuprinsă între 1640 şi 1660)36. Plasării textului în zona Caransebeşului, de mult acceptată de specialişti, i se alătură astfel o nouă certitudine: redactarea acestui prim lexicon românesc original în jurul anului 1650. DATAREA LEXICONULUI Dictionarium valachico-latinum este, pentru majoritatea covârşitoare a celor ce au studiat vechile noastre scrieri lingvistice, un text alcătuit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea37. Opinia, cvasiunanimă, are la bază argumentele invocate încă din 1883 de către B. P. Hasdeu38 şi dovedeşte o dată în plus valoarea cercetărilor întreprinse de marele filolog. După ce avansase, în 1871, în notiţa prin care îi înştiinţa pe cititorii „Columnei lui Traian” că descoperise la Pesta „cel mai vechi dicţionar al limbei române şi cel dentâi cu litere latine”, „scris de cătră un ardelean pe la începutul secolului XVIII”39, B. P. Hasdeu a revenit, în 1883, 1884 şi 1891 °, cu o analiză detaliată a acestuia, întreprinsă din perspective multiple, şi cu editarea parţială a textului. Dicţionarul aflat în fondurile Bibliotecii Universitare din Pesta era, în mod evident, „cu mult anterior anului 1742”41, an la sfârşitul căruia fusese consemnat, la finele părţii mai noi a manuscrisului, itinerarul parcurs, în părţile sudice ale Transilvaniei şi în Hunedoara, de către un posesor târziu. Textul „ieşise - opina Hasdeu - din condeiul primului autor cu vreo cincizeci de ani înainte” de anul amintit, „adică în a doua jumătate a secolului XVII”47. Către acelaşi intervai de 34 Gh. Chivu, Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc, p. 213. 35 Vezi Vladimir Mosin, Mira Grozdanovic-Pajic, Agneau pascal, Belgrad, 1967, p. 55. 36 Gh. Chivu, Anonymus Caransebesiensis - manuscris românesc de la mijlocul secolului al XVII-lea, în „Limbă şi literatură”, I—II, 2003, p. 26-27. 37 A se vedea, spre exemplu, M. Seche, Schiţă de istorie a lexicografiei româneşti, I, p. 11; Ion Gheţie, Al. Mareş, Introducere în filologia românească. Probleme. Metode. Interpretări, p. 87; Ion Gheţie, în Istoria ştiinţelor în România. Lingvistica, Bucureşti, 1975, p. 16; Idem, în Istoria lingvisticii româneşti, Bucureşti, 1978, p. 16. 38 B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Columna lui Traian”, IV, nov.-dec. 1883, p. 406-429. 39 B. P. Hasdeu, Două descoperiri, în „Columna lui Traian”, II, 1871, nr. 30 (92), p. 117. 40 Textul publicat sub titlul Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, VI, 1891, p. 1-48, este o formă amplificată a celor apărute în 1883, în „Columna lui Traian”, respectiv în 1884, în „Românul”. El va fi reluat, într-o formă parţial modificată, în al treilea volum din Etymologicum Magnum Romaniae, s.v. bănat. (Vezi, în ediţia publicată, în 1976, de către Grigore Brâncuş, volumul al IlI-lea, p. 518-529.) Trimiterile pentru acest studiu vor fi făcute la forma apărută în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”. 41 B. P. Hasdeu, art. cit., p. 1. 42 Ibidem, p. 3. 12 timp trimiteau şi filigranele hârtiei, chiar dacă, acestea nefiind identificate în aceleaşi forme pe hârtia altor scrieri cunoscute, „rămânea posibilitatea ca manuscriptul să fie mai vechi”43. Datele furnizate de conţinutul lexiconului (este menţionat numele Sucevei, dar nu şi al Iaşiului, şi este consemnat termenul cucurudz) îi arătau lui Hasdeu (foarte atent la interpretarea celor două informaţii mai sus menţionate44) că „ne aflăm tot în secolul XVII”45. Iar particularităţile ortografice ale scrierii, comparate cu cele cunoscute din alte lucrări alcătuite cu litere latine în zona Banatului, i-au arătat că „anonymus lugoshiensis” este „mai aproape de Fogarasi decât de Viski, cam pe aceeaşi linie cronologică cu Halici , căruia el poate să-i fie anterior, dar nici într-un cas nu este mai nou decât acesta”46. Componenţa manuscrisului (partea mai nouă, având la sfârşit itinerarul din 1742, fixează termenul ad quem), mărcile hârtiei, informaţiile conţinute în articolele dicţionarului şi caracteristicile grafiei utilizate de către autorul anonim al acestuia, coroborate, l-au determinat deci pe cel care a descoperit şi cercetat pentru prima dată sistematic scrierea intitulată Dictionarium valachico-latinum să o plaseze în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Era, desigur, o corecţie bine argumentată a datării propuse, în 1880, de Nicolae Densuşianu, care, ignorând cercetările anterioare ale lui Hasdeu, credea, pe baza însemnării finale din manuscrisul Bibliotecii Universitare pestane că dicţionarul amintit fusese alcătuit „pe la anul 1741-42”47. Opinia lui B. P. Hasdeu, prudentă şi foarte bine argumentată pentru nivelul pe care-1 avea, la sfârşitul secolului al XlX-lea, filologia românească, a fost acceptată imediat, aproape fără nici o modificare48. Grigore Creţu, publicând, în 1898, integral scrierea pe care o atribuia nu unui anonim „lugoshiensis”, ci unuia „caransebesiensis”, şi-a însuşit până şi formulările descoperitorului textului, chiar dacă a plasat alcătuirea acestuia „pe la 1670”49, interpretând desigur afirmaţiile predecesorului său. Iar Nicolae Drăganu, într-un foarte documentat studiu consacrat investigării posibilităţii ca Mihail Halici-fiul să fi fost celebrul „anonymus”, conchide, reformulând de fapt tot concluziile lui Hasdeu: „Filigranele de hârtie ale manuscriptului sunt frecvente în jumătatea a doua a secolului al XVII-lea, 43 Ibidem. 44 Absenţa numelui oraşului Iaşi nu era considerată decisivă de către Hasdeu, întrucât şi alte surse din epocă procedaseră la fel. Iar consemnarea cuvântului cucurudz, care trimitea, după atestările cunoscute atunci, spre începutul secolului al XVIII-lea, nu i se părea nici ea hotărâtoare, deoarece din dicţionar lipseşte glosa, iar porumbul era cunoscut, ca plantă decorativă de grădină, încă din secolul al XVI-lea. 45 B. P. Hasdeu, art. cit., p. 4. 46 Ibidem, p. 8. 47 Nicolae Densuşianu, Cercetări istorice în archivele şi bibliotecile Ungariei şi ale Transilvaniei, Bucureşti, 1880, p. 9. Vezi şi p. 102-103, unde se vorbeşte despre „dicţionarul de la 1742”. 48 Vezi, spre exemplu, Aron Densuşianu, Istoria limbei şi literaturei române, laşi, 1885, p. 55; Al. Philippide, Introducere în istoria limbei şi literaturei române, Iaşi, 1888, p. 52. 49 Gr. Creţu, art. cit., p. 320-321. 13 ceea ce arată că manuscriptul a trebuit să se scrie în acest timp, deci înainte sau în preajma anului 1700”50. Trecută prin nuanţările date de Grigore Creţu şi Nicolae Drăganu, datarea propusă de Hasdeu este astfel cea care se va impune. Doar Carlo Tagliavini, punând, foarte probabil, în relaţie, din punctul de vedere al modelelor culturale, dicţionarul bănăţean cu Lexiconul Marsilian, îl plasează pe cel dintâi în „primii ani ai secolului al XVm-lea”51. Iar Nicolae Cartojan, corelând afirmaţiile lui Hasdeu cu cele ale lui Grigore Creţu, ajunge la concluzia că textul „s-a alcătuit în Caransebeş, pe Ia jumătatea veacului al XVI-lea (sic /)”52. Descoperirea şi apoi publicarea listei cărţilor existente, în 1674, în biblioteca familiei Halici53 a readus în discuţie problema paternităţii şi, implicit, pe aceea a datării deja renumitului manuscris bănăţean. Textul consemnat la poziţia 380 din Regestrum librorum Michaelis Halicii de Cârânsebes sub numele „Vocabularium paterna mânu scriptum” a orientat cercetările privitoare la autorul celui mai vechi dicţionar român-îatin dinspre Mihail Halici-fiul, cunoscut ca apropiat al lexicografului maghiar Francisc Pâriz Pâpai, spre Mihail Halici-tatăl54. Deşi cei ce au făcut publică lista redactată de Mihail Halici-fiul, în 1674, avertizau că această nouă atribuire va deveni certă doar atunci când va fi descoperit un manuscris al Iui Mihail Halici-tatăl care să aibă în mod indiscutabil aceeaşi grafie cu manuscrisul păstrat la Budapesta55, Alexandru Horvath a afirmat, într-un studiu apărut în 1971, că dicţionarul român-latin numit Anonymus Caransebesiensis a fost alcătuit fără dubiu de Mihail Halici-tatăl şi completat de fiul acestuia56. „Analiza arheografică şi lexicografică” a textului îi arătau, în plus, că acesta a fost întocmit „între 1640, când Mihail Halici-tatăl avea 25 de ani, şi 1671, anul morţii acestuia”57. 50 N. Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie ta istoria culturală românească din sec. XVII), în „Dacoromania”, IV, 1924-1926, p. 114. Această datare am acceptat-o şi noi In articolul Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc, apărut în „Limba română”, XXXVI, 1987, nr. 3, p. 208-215. 51 Carlo Tagliavini, în II ,. Lexicon Marsilianum ”, dizionario latino-ritmeno-ungherese de! sec. XVII, Bucureşti, 1930, p. 10. Textul este plasat, fără nici un argument, în „cca 1710”, dc Mircea Popa (Din istoricul raporturilor literare român o-magii ia re in prima jumătate a sec. al XiX-lea, în Magyar-român filotogiai tanithnânyok, Budapest, 1984, p. 138-165). 52 N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, II, Bucureşti, 1942, p. 107. Indicarea „veacului al XVI-lea” în locul celui următor s-a făcut în mod cert printr-o eroare dc tipar, perpetuată în toate ediţiile ulterioare ale căiţii. 5-1 Documentul, publicat pentru prima dată în 1960 de către Musnai Lâszlo (Uj adatok Halici Mihâiy eleiehez es hagyatekăhoz şi Musnai Lâszl6 şi Dani Mihâly, Halici Mihăly hagyatâki tellâna, în „Nyelv es irodalomtudomânyi ko/.lcmcnyek”, XVflI, 1960, nr. 1-2, p. 67-81; cf. M. Seche, op. cit., I, p. 12, nota 2), este prezentat, într-un studiu redactat în limba română, de Musnai Lâszlo, Dani Jânos şi Engel Kâroly, în 1964 (Dale noi privitoare la Mihail Halici, în Studii de istorie literară şi folclor, Cluj, 1964, p. 87-106). 54 Musnai LâszI6, Dam Jânos, Engel Kâroly, art. cit., p. 91. 55 Ibidem, p. 92. 56 A. Horvath, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis). Contribuţii la cunoaşterea autorului, în Studii de literatură şi folclor, II, Reşiţa. 1971, p. 69-75. 57 Ibidem, p. 75. 14 Ideea şi, în mare măsură, chiar argumentaţia lui Al. Horvath au fost preluate Francisc Kirăly, care, începând din anul 197458, a adăugat argumentelor cunoscute (inclusiv celor formulate de B. P. Hasdeu privitor la înregistrarea cuvântului cucurudz59), o atentă analiză a ortografiei textului românesc60. Sugerată prin date extralingvistice (consemnarea unui „vocabular scris de mâna tatălui” în testamentul lăsat de Halici-fiul; descoperirea dicţionarului, în 1742, la Sibiu, acolo unde fusese lăsată, în 1674, biblioteca familiei Halici) şi susţinută de date lingvistice (textul conţine particularităţi ce trimit spre Caransebeş, acolo unde a trăit Halici-tatăl; ortografia de care s-a folosit autorul dicţionarului este cea „impusă pe la începutul secolului al XVII-lea'’61 în scrierea limbii maghiare; „scrisul din dicţionar seamănă extrem de mult” cu cel din însemnarea autografă, din 1640, a lui Halici-tatăl)62, paternitatea învăţatului bănăţean a devenit, : pentru Francisc Kirâly, criteriu de datare. Dictionarium valachico-latinum a fost, în consecinţă, plasat de către profesorul timişorean „pe la mijlocul secolului al XVII4ea”, înainte însă de 1658, an în care Mihail Halici-tatăl a părăsit Caransebeşul63. Oprindu-ne, în 198764 şi, apoi, în 198965, asupra opiniilor formulate de Fr. ^Kirâly, constatam că „plasarea realizării manuscrisului în jurul anului 1650 (dar înainte de 1658), făcută în strânsă corelaţie cu paternitatea” lui Mihail Halici-tatăl este insuficient argumentată66. Nu s-a dovedit identitatea 58 Fr. Kirâly, Dictionarium valachico-latinum, în „Orizont”, XXV, 1974, nr. 9 (312). p. 6. 59 Spre deosebire de B. P. Hasdeu, prudent în utilizarea sugestiilor oferite de atestarea acestui cuvânt (vezi supra, nota 44), Fr. Kirăly afirmă: „Autorul a trăit deci în perioada când această cultură a început să fie cunoscută, împreună, fireşte, cu numele cucurudz, dar când valorificarea ei n-a impus încă nici termenul de mămăligă şi nici schimbarea sensului substantivului mălai" („Orizont”, XXV, 1974, nr. 9, p. 6). 60 Informaţiile sumare formulate în 1974 (loc. cil.) vor lăsa locul, începând cu anul 1982 (prin studiul Scrierea limbii române cu litere latine şi ortografie „maghiară" în secolul al XVII-lea, cu privire specială la Dictionarium valachico-latinum, apărut în ,.Analele Universităţii din Timişoara”, Ştiinţe filologice, XX, 1982, p. 11-21 ), unei minuţioase analize a grafcmelor utilizate în dicţionar. Vezi pentru accasta, în primul rând broşura Din istoricul ortografiei româneşti (Secolul al XVII-lea), Timişoara, 1986. 61 Fr. Kirâly, Dictionarium valachico-latinum, p. 6; cf. idem, Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum (=Anonymus Caransebesiensis), în „Studii şi cercetări lingvistice”, XXXII, 1981, nr. 3, p. 301: „pe la începutul sec. al XVIII-lea”, şi Din istoricul ortografiei româneşti (Secolul al XVII-lea), p. 35: „pe la mijlocul secolului al XVII-lea”. 62 Vezi pentru acestea, studiile publicate de Fr. Kirâly în „Studii şi cercetări lingvistice”, XXXII, 1981, nr. 3, p. 209-301 şi în „Analele Universităţii din Timişoara”, Ştiinţe filologice, XX, 1982, p. 21-31. 63 Fr. Kirâly, Din istoricul ortografiei româneşti (Secolul al XVII-lea), p. 35. 64 Gh. Chivu, Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc, în „Limba română”, XXXVI, 1987, nr. 3, p. 208-215. 65 Idem, Din nou despre Anonymus Caransebesiensis. în aşteptarea editării textului, în „Limba română”, XXXVIII, 1989, nr. 2, p. 133-140. 66 Idem, Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc, p. 212; cf. Fr. Kirâly, „Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc", în „Limba română”, XXXVIII, 1989, nr. l,p. 139. 15 scrisului din dicţionar cu cel utilizat de învăţatul din Caransebeş şi nici nu s-a exclus, cu argumente plauzibile, posibilitatea ca acel „vocabularium paterna mânu scriptum” din biblioteca familiei Halici să fi fost alt text decât cel ajuns, cândva după 1742, la Budapesta. S-a ignorat, de asemenea, aproape fără excepţie, faptul ■ că, în 1712, când a fost deschis testamentul scris de Mihail Halici-fiul, întreaga avere lăsată, în 1674, în custodia municipalităţii din Sibiu fusese predată, potrivit voinţei testatorului, şcolii reformate din Orăştie57. Afirmam, în consecinţă, că singurele elemente utile pentru datarea dicţionarului pot fi obţinute doar prin analiza hârtiei pe care este scris acesta”68. Fig. 1 Fig. 2 a După ce am publicat, în 1987, filigranele decalchiate de pe filele ce compun partea veche a manuscrisului păstrat ia Biblioteca Universitară din Budapesta, sub cota H.3 (vezi fig. 1-3)59, pentru a putea fi, eventual, identificate în texte sau în cataloage pe care noi nu le consultasem la timpul respectiv70, am revenit în 2003 cu date noi, credem lămuritoare, asupra vechimii reale a manuscrisului numit astăzi în mod curent Anonymus Caransebesiensis11. bl Cf. N. Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie Iu istoria culturală românească din sec. XVII), p. ) 18. 68 Gh. Chivu, Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc, p. 213; cf. Fr. Kirâly, „Opinii recente asupra celui mai vechi dicţionar românesc”, loc. cit. m Desenele acestor filigrane publicate anterior dc către Grigore Creţu (în „Tinerimea română”, s.n., I, 1898, p. 322) nu puteau fi utilizate, fiind micşorate. 70 Ibidem, p. 213. 71 Gh. Chivu, Anonymus Caransebesiensis - manuscris românesc de la mijlocul secolului al XVII-lea, p. 26-27. 16 O comparare a mărcilor posibil de detectat în manuscrisul budapestan intitulat Dictionarium valachico-latinum cu însemnele descoperite de B. P. Hasdeu în documente diverse, anterioare anului 163673, sau în unul, scris la 30 decembrie 1680, provenit de la Episcopia Argeş,74, arată că doar hârtia ultimului aet prezintă asemănări cu cea existentă în Anonymus Caransebesiensis. i •• Fig. 3 Documentul din 1680, păstrat la Arhivele Statului din Bucureşti (Episcopia Argeş, pachetul 9, nr. 11), este redactat, ca şi dicţionarul acum în discuţie, pe hârtie de provenienţă veneţiană, pe care se pot vedea „mielul pascal” (fig. 4) şi „cheile încrucişate” (fig. 5). „Gloanţele”, cum numea Hasdeu trefla din cel de al treilea filigran, au însă în partea inferioară, după cum se vede din decalcul pe care îl reproducem mai jos (fig. 6), nu trei litere, ca în dicţionar (FVB), ci doar două (PR). Plasarea mărcilor reprezentând „mielul pascal” şi „cheile încrucişate" în colţul de sus al legăturii tace greu de reconstiluil imaginea lor integrală, iar decalchierea filigranelor fără o aparatură adecvată duce adesea la apariţia unor mici distorsiuni ale conturului. n B. P. Hasdeu trimile, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie", VI, 1891, p. 3, la mărcile reproduse în Cuvente den bătrâni, 1, Bucureşti, 1878, p. 66. 140 şi 229, dc pe hârtia unor documente scrise în 1596, 1605 şi 1636. (Vezi, în ediţia dată textului, în anul 1983, de către G. Mihăilă, voi. I,p. 118, 173 şi 234.) 74 Vezi „Revista pcmru istorie, archeologie şi filologie1', VI. 1891, loc. cit. Mărcile hârtiei pe care a fost redactat Dictionarium valachico-latinum, anume „mielul pascal înscris într-un cartuş lobat”, „două chei încrucişate” şi „treflă, încadrată, în partea de jos a tijei, de literele FVB”75, se regăsesc însă, în formă şi mărime identice, pe hârtia unui document din 1650 (fig. 7-9), care se păstra, în 1967, în fondul,X>ocumenta croatica” al Arhivelor Academiei Jugoslave76. 7:> Descoperirea filigranelor identice ne permite să eliminăm inceniludinca faţă de identificarea primului filigran cu „mielul pascal” şi să corectăm indicaţia referitoare la literele ce însoţesc ..trefla”. 76 Vezi Vladimir Mosin, Mira Grozdanovic-Pujic. Agneau pascal. Belgrad, 1967, p. 55. Filigranele de mai jos sunt reproduse în planşa XLVIII, «sub nr. 312. 18 Această constatare vine să argumenteze plasarea scrierii celui mai vechi dicţionar cu bază limba română la mijlocul secolului al XVII-lea (la o dată cuprinsă, potrivit sistemului de calcul acceptat în filigranologie77, între 1640 şi 1660). Această datare este indicată nu de paternitatea (insuficient argumentată) a lui Mihail Halici-tatăl asupra scrierii păstrate la Biblioteca Universitară din " Vezi Al. Marcş. Filigranele hârtiei întrebuinţale în Ţăriie Române în secolul al XVI-lea. Bucureşti, 1987, p. LIII. Budapesta, nici de sistemul ortografic utilizat de autorul acesteia (sistem posibil de raportat la mai mulţi intelectuali ce au activat într-o perioadă mai largă de timp în zona Lugoj-Caransebeş), ci de caracteristicile hârtiei folosite. Dictionarium valachico-latinum, cunoscut în literatura de specialitate sub numele Anonymus Caransebesiensis, fiind aicătuit în jurul anului 1650, este deci contemporan cu prima versiune românească a Lexiconului lui Pamvo Berânda, Lexiconul slavo-român şi tâlcuirea numelor, transcris de Mardarie Cozianul în 1649. Constatarea are o semnificaţie deosebită pentru circulaţia modelelor culturale în spaţiul românesc în cursul secolului al XVII-lea, întrucât probează existenţa încă din această perioadă, în Banat, a unei influenţe certe a culturii iatine. LOCALIZAREA MANUSCRISULUI încă de la descoperirea manuscrisului intitulat Dictionarium valachico-latinum, B. P. Hasdeu a afirmat, bazându-se pe ortografia de tip maghiar utilizată de autor şi pe notarea de către acesta a unor „cuvinte cu circulaţie zonală”, precum alduiesc „binecuvântez” sau olos „italian”, că autorul este cu certitudine un „român din Transilvania”78. Revenind, în 1883, asupra textului, el a constatat că mai multe toponime consemnate ca intrări româneşti {Logos, Marmure, Timiş, Timişoara) restrâng zona la Banat, iar altele (precum Criciova, Maciova, Marga, Strem sau Teiuş) indică faptul că textul a fost alcătuit de un „bănăţean din regiunea Lugojului”™. Anonymus Lugoshiensis> căruia îi datorăm o „scrupuloasă conservare a unui dialect bănăţean aproape necunoscut”80 la finele secolului ai XlX-lea, s-a dovedit a fi, printr-o „reaşezare” în teren a toponimelor mai sus menţionate de către Grigore Creţu81, un Anonymus Caransebesiensis. Oraşului Caransebeş, absent din lista intrărilor româneşti ale dicţionarului, îi erau chiar subsumate administrativ Stremul şi Teiuşul, primul reprezentând numele unei străzi din această localitate („piaţete Caranseb nomen”, cum se notează în lexicon), iar cel de-a? doilea fiind definit în manuscris ca „promontorium Caransebesiense”. Faptele .de limbă consemnate în Dictionarium valachico-latinum au dovedit deci, încă înainte de 1900, că autorul a aparţinut mişcării culturale bănăţene83, ilustrate prin mai multe scrieri manuscrise, în care au fost utilizate frecvent, în 78 B. P. Hasdeu, Două descoperiri, p. 117. 79 Vezi ultima formă a studiului Anonymus Lugoshiensis Cel mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, apărută în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, VI, 1891, p. 5-9. 40 Ibidem, p. 9. 81 Anonymus Caransebesiensis. Cel mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Tinerimea români", s.n., I, 1898, p. 323. 82 Pentru acest motiv, mai mulţi autori, între care Lajos Tamâs (Etymologisch-historisches Wdrterbuch der Ungarischen Elemente im Rumdnisclten {Unter Beriicksichtigung der Mundartworter), Budapest. 1966, p. 25) şi Al. Belu (Careva consideraţii cu privire la autorul primului Dictionarium valachico-latinum. Contribuţii la cunoaşterea culturii bănăţene din secolul al XVII-lea, în „Orizont”, XX, 1969, nr. 5(18.1), p. 78), numesc manuscrisul Anonymus Banatensis 20 cursul veacului al XVII-lea, alfabetul latin şi ortografia de tip maghiar. Iar constatarea existenţei în text a unui număr foarte mîre de împrumuturi lexicale din Jitnbile maghiară83 şi sârbă84, respectiv evidenţierea notării unor fonetisme, forme şi termeni specifici, în epocă, colţului sud-vestic al ţării85 au argumentat suplimentar această localizare. Redactat fiind în Caransebeş şi reflectând o „scrupuloasă” notare a vorbirii bănăţene86, „împestriţată cu multe ungurisme şi mai puţine săsisme”87, lexiconul numit în mod curent Anonymus Caransebesiensis pare să fi fost descoperit, în 1742, la Sibiu. Ipoteza, îmbrăţişată de toţi cercetătorii textului, a fost sugerată de consemnările făcute foarte probabil de către Ioachim Botâr, pe paginile 349-351 din manuscris. Potrivit acestora, preotul franciscan a plecat, la 28 noiembrie 1742, din Sibiu şi, călătorind pe ruta Mediaş - Dumbrăveni - Sighişoara - Odorhei -Homorod - Braşov - Codlea - Făgăraş - Sâmbăta - Porumbacu, a revenit, la 16 decembrie, în acelaşi oraş88. Redactarea, tot la Sibiu, în toamna anului 1674, de către Mihail Halici-fiul, a unui testament şi a unei liste de bunuri lăsate în custodia primăriei oraşului Ia plecarea sa din ţară89 a adus argumente suplimentare în favoarea acestei localizări150, cu atât mai mult cu cât în lista cărţilor păstrate în biblioteca familiei se afla şi un „vocabularium paterna mânu scriptum”91. îndoiala provocată de faptul că, în 1712 (deci cu trei decenii înainte de 1742), toate bunurile lăsate Ia Sibiu de către Mihail Halici fuseseră transferate moştenitorilor la Orăştie, a fost uşor înlăturată de presupunerea că Dictionarium valachico-latinum va fi fost lăsat „în grija vreunui prieten al învăţatului, de la care a ieşit la iveală mai târziu”92. O analiză mai atenta a Itinerarului arată însă că notele de călătorie aflate pe paginile 349-351 din partea mai nouă a manuscrisului sunt nu consemnări spontane, ci o copie a unor însemnări prealabile. Doar astfel se poate explica scrierea cu anticipaţie şi apoi anularea, pe pagina 349, a numelui localităţii Holvilâg (actualmente, Ţapu), din apropiere de Mediaş, sau repetarea nejustificată, 83 Vezi N. Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 149-162. 84 Vezi o listă a termenilor pentru care s-a stabilit (şi) un etimon sârbesc la Fr. Kirâly, în volumul Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis), p. 74-79. 83 Vezi Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, Bucureşti, 1975, p. 359-363. 56 B. P. Hasdeu, op. cit., p. 9. 57 N. Drăganu, Histoire de la litterature roumaine de la Transylvanie des origines ă la fin du XVIII' siecle, Bucarest, 1938, p. 52. (Vezi, în ediţia modernă a cărţii, publicată de Ociavian Şchiau şi Eugen Pavel. [Cluj-Napoca], 2003, p. 79.) es Călătoria a durat deci 16 zile. Fr. Kirăly, luând în considerare condiţiile de călătorie din cpocă, avansează ipoteza legiunii 26 (decernbrici în loc de 16 (vezi Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis), p. 127, nota 68). w A se vedea pentru textul testamentului N. Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 163-168. 90 N. Drăganu nota în acest sens: .,Se pare că nu este numai o întâmplare că manuscrisul Anonimului apare în 1742 tocmai la Sibiu, locul unde rămăsese biblioteca lui Halici” (op. cit., p. 118). 91 Vezi Musnai Lâsz!6, Dani Jănos şi Engel Kâroly, Date noi privitoare la Mihail Halici, în Studii de istorie literară şi folclor. Cluj, 1964, p. 87-106. 'J2 N. Drăganu. loc. cit. 21 pe pagina 350, a toponimului Boldog-Asszonyfalva (actualmente, Maiad), din apropiere de Odorhei93. Şi aceeaşi trebuie să fie explicaţia contradicţiei cronologice existente între datele călătoriei efectuate, între 28 noiembrie şi 16 decembrie 1742, în zona Sibiului (consemnate pe paginile 349-351), şi menţionarea ulterioara (pe pagina 352) a intrării aceluiaşi călător în Transilvania, în ziua Sf. Martin, adică în 11 noiembrie 1742 („Ingressus Transylvaniam 1742 in festo S. Martini”^). Dictionarium valachico-latinum, amplificat deja cu foile pe care fuseseră transcrise de către altă persoană diverse Connotationes ex adagiis, a putut deci intra în posesia lui loachim Botăr, cel care a scris, foarte probabil, pe paginile de sfârşit ale manuscrisului actual un Itinerarium An. 1742 a 28 9-bris ad 16 10-bris, nu doar în Sibiu, ci în orice localitate de pe traseul parcurs, de la intrarea în ţară în zona Aradului, până la oraşul aflat în sudul Transilvaniei. Iar preotul franciscan, mergând spre Sibiu, a trecut, după cum arată notele aflate pe pagina 352, întâi prin Pojoga95 şi Dobra, ambele sate nord bănăţene aflate nu departe de zona Lugoj -Caransebeş, şi apoi foarte probabil prin Orăştie, unde se afla, după 1712%, biblioteca familiei Halici. PATERNITATEA DICŢIONARULUI Primele consideraţii competente asupra paternităţii celui mai vechi Dictionarium valachico-latinum cunoscut au fost formulate de către B. P. Hasdeu. După o cercetare amănunţită a manuscrisului descoperit în 1871, marele filolog constata că ortografia acestuia este diferită de cea utilizată în textele scrise de Ştefan Fogarasi, Mihail Halici-fiul şi Ioan Viski, toţi provenind din aceeaşi zonă (..regiunea Logosului, coprinzând Caransebeşul cu hotarul haţeg an”) şi activând în aceeaşi epocă („a doua jumătate a secolului al XVII-lea, între 1640-1700”). Celor trei reprezentanţi cunoscuţi ai mişcării culturale bănăţene li se alătură deci, prin lexiconul de la Pesta, „un al patrulea, ba încă cel mai preţios”07. Opinia a fost împărtăşită aproape în totalitate de către Nicolae Drăganu. Filologul clujean a ajuns şi el la concluzia că Ştefan Fogarasi şi Ioan Viski, care au lucrat de altfel în afara Caransebeşului, nu sunt autorii textului, întrucât, dincolo de 93 Vezi Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, III. [Bucureşti, 1967], s.v. w Potrivit lui Fr. Kirâly. primul cuvânt din citatul reprodus în paranteză (Ingressus) reprezintă numele unei localuii(i, Ingozan (= Josani ?), aflală în sudul Crişanei (vezi Mihail Halici-tatăl. Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis), loc. cit.). ^ Acceptăm identificarea toponimului Possa, consemnat pe pagina 352 a manuscrisului, cu numele satului Pojoga din Hunedoara, propusă, de Francisc Kirâly (vezi în Mihail Halici-tatăl, op. cir, p. 127. nota 68). 96 Potrivit unor cercetări de arhivă, a rezultat că reprezentanţii şcolii reformate din Orăştie au intrat efectiv în posesia bibliotecii lui Halici în 1729. Vezi Maria Ursu(.iu, Din nou despre biblioteca lui Halici (1674) - addenda et corrigenda, în „Biblioteca şi cercetarea'’, XII, 1988. p. 271. ’’ B. P. Hasdeu. Anonymus Lugoshiensis. Ce! mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, p. 5-6. 22 -diferenţele de ortografie, în manuscrisele lor există alte particularităţi fonetice şi sunt utilizate cuvinte neînregistrate în dicţionar. Nu pot fi avuţi în vedere, dintre învăţaţii originari din Banat, nici Gheorghe Buitul (care „a lucrat înainte de 1640”, are altă grafie şi foloseşte cuvinte ce lipsesc din lexicon) şi nici Gavril Ivul (care ^n-a scris nimic româneşte”)98. Descoperirea, în arhiva Colegiului „Kun”, a testamentului redactat de Mihail Halici-fiul în 1674 a îndreptat însă atenţia lui N. Drăganu către fostul rector al Şcolii reformate din Orăştie. Numeroase argumente păreau să indice faptul că el va fi fost autorul căutat: era originar din Caransebeş şi a trăit în timpul când se credea că a fost alcătuit manuscrisul; era preocupat de ideea elaborării unui dicţionar (fusese coleg şi prieten cu Francisc Pâriz Pâpai, celebrul lexicograf maghiar); ştia perfect latineşte, iar şcolile urmate explicau prezenţa în text a mai multor „grafii şi rostiri obişnuite numai la cei ce au studiat la şcoli săseşti”; manuscrisul fusese găsit la Sibiu, unde rămăseseră, în 1674, în custodia primăriei, bunurile familiei Halici; iar scrisul din Dictionarium valachico-latinum era asemănător cu cel al învăţatului ardelean („scrisoarea ... fiind forma de transiţie de la scrisoarea de student la aceea definitiv statornicită a testamentului”)99. Paternitatea atât de complex argumentată rămânea însă o simplă ipoteză, fapt recunoscut chiar de Nicolae Drăganu, care nota: „Am îngrămădit atâtea argumente pentru posibilitatea identităţii lui Haliciofiul> cu Anonimul din Caransebeş. Totuşi, până la siguranţă, parcă mai pluteşte o mică umbră de îndoială, din pricină că n-am putut identifica definitiv scrisoarea, iar, dintre oraşele în care şi-a petrecut Halici tinereţea, în cadrele Dicţionarului nu se pomeneşte decât Sibiul şi Caransebeşul. Aiudul şi Orăştia lipsesc”100. îndoielile lui N. Drăganu s-au dovedit întemeiate, deoarece, după 1960, o consemnare făcută chiar de Mihail Halici-fiul într-un Regestrum librorum Michaelis Halicii de Cărânsebes, fostă anexă a testamentului redactat în 1674 la Sibiu, a îndreptat atenţia cercetătorilor spre Mihail Halici-tatăl101. Descoperitorii documentului, ajuns după anul 1712 în arhiva Parohiei reformate din Orăştie, au presupus că „Vocabularium paterna mânu scriptum”, textul consemnat sub numărul 380, „este foarte probabil ... dicţionarul român-latin păstrat la Biblioteca Universităţii din Budapesta”102. Ipotetica paternitate a fost îmbrăţişată fară rezerve103 de Alexandru Horvath, care afirma că Dictionarium valachico-latinum este chiar rezultatul unei colaborări 98 N. Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 116-117. "Ibidem, p. 117-122. 10(1 Ibidem, p. 162. O sinteză fidelă a demonstraţiei lui Nicolae Drăganu, corelată eu argumentele formulate de B. P. Hasdeu şi Grigore Creţu, a făcut Al. Belu, în articolul Câteva consideraţii privitoare la autorul primului Dict 'umarium valachico-latinum. Contribuţii la cunoaş terea culturii bănăţene din secolul XVII, în „Orizont”, XX, 1969, nr. 5(181), p. 73-78. 101 Vezi Musnai Lâszlâ, Dani Jânos şi Engel Kâroly, Dale noi privitoare la Mihail Halici, în Studii de istorie literară ţi folclor, Cluj, 1964, p. 87-106. 102 Ibidem, p. 91. 103 Autorii studiului citat în notele anterioare considerau că ipoteza lor va deveni certitudine abia în momentul în care va fi descoperit un text a! lui Halici care să aibă un sens identic cu cel din manuscrisul budapestan {art. cit., p. 92). între Mihail Halici (autorul textului) şi fiul său (utilizatorul şi adnotatorul primei redactări)104. Iar ulterior, Francisc Kirăly a reargumentat-o, combinând informaţiile cunoscute (de la descoperirea textului, în 1871, până la găsirea listei cărţilor din biblioteca familiei Halici, în 1960) cu noi consideraţii asupra particularităţilor ortografice ale manuscrisului (devenite criteriu de datare la mijlocul secolului al XVII-lea şi, prin aceasta, argument indiscutabil pentru atribuire)105. Este însă Mihail Halici-tatăl autorul manuscrisului intitulat Dictionarium valachico-latinum? Alcătuirea lexiconului păstrat în fondurile Bibliotecii Universitare din Budapesta de către o persoană originară din Caransebeş, la o dată aflată cu certitudine, după cum ne-a arătat analiza filigranologică a textului, în deceniul de mijloc al secolului al XVII-lea, pare sâ susţină această paternitate. Cunoştinţele indiscutabile de limba latină ale fostului rector al şcolii reformate din oraşul bănăţean şi formaţia sa culturală, influenţată deopotrivă de limbile maghiară şi germană, sunt şi ele argumente plauzibile în acelaşi sens. Existenţa în biblioteca familiei Halici, în anul 1674, a unui vocabular „scris de mâna tatălui” şi descoperirea prezumată a dicţionarului român-latin la Sibiu, considerate a fi dovezi decisive şi indiscutabile în stabilirea legăturii dintre manuscrisul păstrat la Budapesta şi cei doi învăţaţi din familia Halici, au însă valoare probatoare redusă. După cum constatam, în finalul capitolului anterior, prin analiza itinerarului scris de preotul franciscan loachim Botâr, manuscrisul ajuns uiterior Ia Pesta a putut fi găsit, în 1742, fie la Sibiu, fie la Orăştie sau într-o localitate din ţinutul Caransebeşului106. Depunerea, la 31 octombrie 1674. de către Mihaii Halici-fiul, a bunurilor familiei în custodia primarului Johannus Luts şi consemnarea în Regestrum librorum Michaelis Halicii de Cârănsebes a unui „vocabularium paterna mânu scriptum”, despre al cărui cuprins nu ştim nimic107, nu conduc apoi cu obligativitate spre identificarea acestui manuscris cu Dictionarium valachico-latinum. Potrivit mai multor cercetări întreprinse atât la Colegiul ,,Kun” şi la biserica reformată din Orăştie, cât şi Ia Arhivele Statului din Sibiu, bunurile familiei Halici fuseseră, de altfel, încredinţate moştenitorilor testamentari imediat după 17I2108, curatorii şcolii reformate din Orăştie preluând efectiv cărţile, care formaseră una dintre cele mai mari şi mai valoroase biblioteci transilvănene105, în 1729110. Iar în inventarul acestei biblioteci, întocmit în anul 1702 la cererea lui 104 Alexandru Horvath, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis). Contribuţii la cunoaşterea autorului, p. 21-22. 105 Vezi, ca sinteză a cercetărilor profesorului timişorean, studiile publicate postum în introducerea volumului Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis), Timişoara. 2003. 106 Vezi supta. p. 21-22. 107 In Regestrum librorum nu este indicat nici formatul manuscrisului, dar nu este exclus ca accsta să fi fost identic cu cel al textelor înregistrate la poziţiile 379 şi 381 (ambele fiind volume in -8°). If>lt Testamentul redactat la 31 octombrie 1674 devenea operant în 1712, în acest an fund consemnate şi ultimele informaţii despre acLivitatca lui Mihail Halici-fiul în Anglia. 109 Vezi Măria Ursu(iu. Biblioteci particulare şi bibliotecari în Transilvania în secolul al XVII-lea, în „Biblioteca şi ccTcctarea”, VIII, 1984, p. 244-251. 110 Idem, Din nou despre biblioteca lui Halici (1674) - addenda el corrigenda, p. 271. 24 magistrat din Sibiu (în urma unui proces intentat de Petru Simon din Caransebeş, nep°t al lui Mihail Halici)111, nu este consemnat nici un jianuscris posibil de corelat cu dicţionarul pe care îl cercetăm. Chiar dacă va fi fost descoperit la Sibiu, în 1742, Dictionarium valachico-latinum este deci dificil, dacă nu imposibil de identificat cu acel „vocabularium ' paterna mânu scriptutn” consemnat în Regestrum librorum Michaelis Halicii de Cârânsebes din 1674. Pentru a putea menţine această identificare şi, prin ea, ipotetica paternitate a lui Halici, este deci necesară nu simpla plasare a textului (prin datarea unor norme ortografice sau chiar prin analiza filigranelor hârtiei) la mijlocul secolului al XVII-iea, când a activat Mihail Halici-tatăl, ci identificarea unui text datorat cu certitudine învăţatului bănăţean, care să aibă acelaşi scris (inclusiv deprinderile ortografice) cu manuscrisul păstrat în fondurile Bibliotecii Universitare din Budapesta112. Compararea scrisului din partea de început a lexiconului păstrat la Budapesta (vezi planşa I) cu puţinele însemâri autografe ale învăţatului din Caransebeş11’, ştiut fiind câ nu a fost descoperit încă un text românesc de mai mare întindere alcătuit de către acesta114, nu aduce însă certitudinea aşteptată. Notaţiile făcute, spre exemplu, pe un exemplar din cartea lui Kereszturi Pal, Csecsemd kereszteny, apărută la Alba lulia, în 1638 (vezi planşele a Il-a şi a IE-a)115, notaţii folosite ca argument pentru paternitatea lui Mihail Halici-tatăl116, arată un scris total diferit de cel existent în Dictionarium valachico-latinum. Diferit este de asemenea, după cum constata încă în 1924 Nicolae Drăganu117, şi scrisul lui Mihail Halici-fiul (vezi planşa a IV-a)118. Ne referim acum desigur la modificările aduse textului de bază 111 Arhivele Statului, Sibiu, Fondul Primăria oraşului şi scaunului Sibiu. Theihtngsbuch, nr, 50, p. 21-29. 112 A se vedea în acelaşi sens Musnai Lâszlo, Dani jânos şi Engel Kâroly, Date noi privitoare la Mihail Halici, p. 92. O cerinţă identică formulase, în 1924, referindu-se însă la Mihail Halici-fiul, şi Nicolae Drăganu, în studiul Mihail Halici fContribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 162. 113 A se vedea, pentru transcrierea acestor însemnări şi pentru indicarea fondurilor în care sc păstrează cărţi le-suport, Maria Ursuţiu, Din nou despre biblioteca lui Halici (1674) - addenda et corrigenda, p. 268-270. 114 în Regestrum librorum Michaelis Halicii dc Cârânsebes, sunt consemnate, la poziţiile 381, respcctiv 382, două volume „paterna mânu scriptae", Cantiones Paschalcs şi Cantioncs Nativitatis et Pentecostales, ale căror urme s-au pierdut. 115 Volumul este păstrat la Biblioteca Institutului Protestant din Cluj, având cota RMK 256 şi numărul de inventai 20 386, 116 Cf. Alexandru Horvath, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis). Contribuţii la cunoaşterea autorului, p. 71-72, şi Francisc Kirăly, în Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum (Anonymus Caransebesiensis), p. 25-26. 117 Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 162. "“imaginea a fost preluată din anexele la studiul publicat de Nicolae Drăganu în „Dacoromama”, IV, 1924-1926, p. 77-168, 25 £2 O fifa Cây e^'tc^y ^icuu-iA. 1/>'li'ca> ^3 -» ~f>*3i'/l'«' K'C*J*.t CgiUtvZ ■ ^CCvntUU) ^ tUVxCWCî <3$ eUtcn e’Unj S&W ojl** c^?[#rn bjrf*!ca '^J-tiwnt t£* (Cpnn•* '5» “" »^>'ievV- iţ, ^v f I * mgm Pllliill PLANŞA a Il-a Mihail Halici-tatăl - însemnare din anul 1640. 27 al dicţionarului, întrucât unii cercetători au considerat, fără nici un argument, că fostul rector al şcolii reformate din Orăştie a fost nu doar un beneficiar al operei lexicografice redactate, din raţiuni didactice, de tatăl său, ci şi un adnotator competent al acesteia119. ivebitifây&'vul kriy eh Pmek vai (Şfami vei ameri mme, * jj^ekeiui ffrcta a0tinde 04j^4>trJ\&- •pdc (*? /Mm# df* 'fcvlx . c4^t>v îct** Ci . JkJlrjr'< gs, gy Când este urmat de o literă care corespunde unei consoane sau unei vocale nepalatale, g notează consoana velară [g]: agern 70, dezgolesk 862, engrop 1087, fregar 1313, negucz 2816, sagne 3868, terguiesk 4623. Potrivit fonetismelor uzuale în epocă, g are aceeaşi valoare în gecsesk 1376 şi în gida 1420. In gegumen 1381, geftin 1380 (ambele adaosuri târzii) sau tengelicze 4614, respective în engit 1078, engiciture 1079, negine 2804 sau sugicz 4493, g urmat de e sau i corespunde palatalei [g], în vreme ce în argelash 279, respectiv în Argish 273, argisesk 274, argisale 275 sau borgil 534, g (+ e, i) redă africata [g]. Consoana [g] este notată frecvent în manuscris prin gs, utilizat constant la iniţiala cuvintelor consemnate pe paginile 53 şi 54 din manuscris (între acestea se află gsane 1518, gsem 1519, gsinere 1523, gsudek 1538, gsur 1556), dar şi în interiorul multor cuvinte-titlu: agser 73, argsint 271, endregsitor 1054, kelbegsos 1808 sau lefegsiu 2286. Iar palatalei [g] îi corespunde în mod constant digraful gy, uzual încă în ortografia maghiară: bogye 529, gyace 1577, megyeleu 2505, ungye 5108. în gydngyvirag 1579 este greu de spus, dată fiind absenţa altor atestări în textele vechi româneşti, dacă ne aflăm în faţa unui împrumut lexical sau în faţa unui termen maghiar. h Litera h are de regulă valoarea [h] în hejnucze 1597, hembar 1609, hercz 1614, herke 1621, odihne 2962, odihnale 2964, dar şi în veduhe 4863. Aceeaşi valoare avea foarte probabil h în cuvintele mirh 2269 şi mirhuiesk 2678, a căror formă a fost modelată după aceea a cuvântului latinesc corespunzător18. în preh 3501 şi reh (părere ~) 3203, h este lipsit de valoare fonetică, pentru cele două cuvinte (prea, respectiv rea) nefiind înregistrate variante cu -h, care să indice „aspirarea sau lungirea vocalei”19. 17 Kniezsa Istvân, op. cit., p. 188. 18 Vezi şi N. Drăganu, stud. cit., p. 129. 19 Cf. ibidem, p. 128-129. 40 »>j>y Fiind diferenţiate prin frecvenţa cu care apar în cadrul manuscrisului (i şi j au cele mai numeroase utilizări20) sau prin distribuţia în cadrul cuvântului (înainte de o literă-consoană este notat de regulă i, în timp ce în poziţie finală, unde i are apariţii accidentale, sunt utilizate j, după o literă-vocală, şi y, după o literă-consoană), cele trei grafeme au valori similare sau chiar identice. Literele i şi j notează constant vocala [i] şi semivocala [i], prima valoare fiind înregistrată în grafii de tipul fripmt 1337, kip 1940, kite 1954, shi 4028; opajcze 3030, tatajshe 4571, iar a doua în boieresk 20, gsuiesk 1546, troian 4787; anevoje 8, koruj 2062, oje 2974, telaje 4585, traj 4735. Pentru a nota semivocala [i] este utilizat de asemenea y în moy (a ~) 8,femeye 1237 sau fyerelor 1669. în mi (kaldu ~ 1764, mile ~ 2647, sete ~ 4004, voja ~ 5026) şi în lumj (entemplare ~) 1166 i şi j au valoarea [I], vocala lungă rezultând de fapt dintr-un diftong, [ii]. Toate cele trei litere sunt folosite şi pentru indicarea rostirii palatale a consoanei precedente în grafii de tipul kuszti 2243; endeletje 1031, Ijagen 2352, mjaon 2629; Bukureshty 587, csaklye 594,frigury 1332, latury (en ~) 1137, stropy 4465. In akoperemint 114, pemint 3166 şi nekite 2822 (cf. neket 2821), i notează o vocală centrală, [î]. Aceeaşi literă redă pe [î] sau pe [i], potrivit normelor scrisului bănăţean21, în forme de tipul amerit 179, czerine 720, griu 4574, ridzetor 3771; czice 745; vind 4995 sau vindzare 4996. k, kj, ky Litera k notează velara [k] atunci când este urmată de o literă-consoană sau de o literă-vocală diferită de i: akolo 111, bukate 550, kad 1754, lukru 2429 sau enkerketure 1105, enkeresk 1110, keicze 1796, keleuz 1819, kerbune 1867. Urmat de i, k are valoarea palatalei [k]: enkieg 1122, enkiegat 1223, kilau 1926, kip 1940, kite 1954. în grafiile kelar 1802, kerikedz 1872 şi keje 1966 (adaos pe pagina 69), în care k corespunde unei palatale, nu este exclus să ne aflăm în faţa omiterii accidentale a literelor j sau y. Grafemele kj şi ky, preluate din scrierea maghiară22, notează totdeauna palatala [k]: kjag 1918, kjar 1917, kjem 1920, okjedz 2984, okju 2982; gsenunkye 1521, pedukye 3131, redikye 3689, spenaky 4307, urekyelnicze 5149. Alternanţele dintre cele două grafeme sunt numeroase: kjucs 1926, kyucs 2246; kjuze 1957, kyuze 2247, iar autorul manuscrisului corelează uneori două grafii, considerând scrierea cu kj drept normă („kyemeture vide kjemeture” 2245, ,Jcyem vide kjem” 2244). 20 Din cauza formei pe care o are majuscula I, este greu de spus dacă autorul manuscrisului a folosit la iniţială, înainte de o literă-vocală, grafemul i sau grafemul j. 21 Vezi Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 306; cf. N. Drăganu, stud. cit., p. 143-144. 22 Kniezsa Istvân, op. cit., p. 189. 41 nj,ny Cele două grafeme, preluate şi ele din scrisul maghiar23, notează în primul rând pe [n'], conservat, la mijlocul secolului al XVII-lea, în Banat, în forme precum kepeteny 1852, kiiny 2192, vinje 5000 şi în derivate de tipul broskony 497, csepony 609, kelony 1826, pietrony 3292, usturony 5189, veduhony 4864 şi extins analogic în picziganye 3273 sau temenye 459S24. în diekony 886, letenyeshte 2338, tretinyior 4777 sau Vinjer 4999, cele două grafeme notează rostirea palatală a lui [n], iar în tenyer 4611, grafia reproduce (dacă facem abstracţie de e) forma etimonului maghiar. o Litera o, înregistrată şi în varianta â, are de regulă valoarea [o]: belos 16, bushor 579, durory 951, gsos 1535, kodru 1999, lotru 2409, menos 2525, vode 5022. întrucât în Banat diftongul [oa] s-a păstrat până în zilele noastre25, în grafii de tipul dore 915, fonie 1307, globe 1422, korne 2058, shoricse 4280, vorecse 5042, o corespunde lui [oa]. Dovedeşte această valoare şi notarea destul de frecventă a digrafului oa în groase 1500, koabe 1986, koadesh 1998, koapse 2039, noastre 2916, poale 3413, roate 3820. Tot valoarea [oa] are o în doe 900, doedzecs 903 şi noele (al ~) 160. în porrou 3477 şi în vonet 5325, forme adăugate de o persoană diferită de autorul dicţionarului, o notează foarte probabil „o rostire dialectală specială”26, şi nu o vocală centrală, deşi în forma de bază a manuscrisului sunt consemnate grafii de tipul pereu 3201 sau venet 4886. (Vezi, alături de ultima formă, vehetaie 4887, venetzesk 4888, venetze 4889.) s, sh, sz Litera 5 este utilizată de regulă la iniţială şi frecvent în interiorul cuvântului cu valoarea [s], autorul lexiconului depărtându-se în felul acesta de normele ortografiei maghiare27: salt 3877, same 3879, secser 3914, setos 4005, setul 4007, sirak 4050; kase 1778, mase 2490, peresesk 3195, presar 3539. în interiorul cuvântului, ,v notează însă în multe contexte, exact ca în scrisul maghiar, fricativa [ş]28: fasureszk 1226, iesitore 1704, kuptusale 2205, nelucsestese 2830, pertas 3219, remesiture 3706 (cf. seguesk 3928, în cazul căruia nu poate fi exclusă omiterea lui h). 23 Ibidem. 24 Cf. Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, loc. cit. 25 Vezi Tratat de dialectologie românească, p. 248. 26 N. Drăganu, stud. cit., p. 142. 27 Cf. Francisc Kirâly, în Mihail Halici-tatăl, op. cit., p. 60-61. 28 Rniezsa Istvân, op. cit., p. 190. 42 Pentru notarea fricativei [ş], autorul dicţionarului a creat, sub influenţa scrierii cu litere latine utilizate de slavii meridionali29 sau a scrisului german30, grafemul sh: albush 126, arkash 270, binishor 474, shaj 3869, shetrar 4006, shir 4056. întocmai ca în ortografia maghiară, sz notează pe [s]31 în: grosz 1503, szteme 4366, sztensin 4369, tusztrele 4832, iar în mai multe forme adăugate digraful are valoarea [ş]: koverszeszk 2090, kuszti 2243, szterkul 4381, stropszesk 4386 şi chiar valoarea [z]32: maszuri 5309, orsz 5297. th, ts, tz Ca reflex al ortografiei latineşti, th, prezent adesea şi în glosele care însoţesc cuvintele româneşti, are în toate consemnările din formele-titlu valoarea [t]: rith 3785, sembethe 3965, thimishan 4656, Thimishore 4657, toth 4728 (cf. totesk 4729, toteshte 4730). In mintsinos 2662 şi mintsune 2663, digraful ts notează africata [c]. Exact ca în scrisul maghiar, tz = [ţ]33 în despertziture 822, emputzeskume 1009, logofetzie 2398, menuntzedz 2539, nevinovetzie 2895, nishkitzel 2907, sufletzel 4488, venetzesk 4888, vrebetz 5064. Pentru cele mai multe dintre cuvintele în care sunt utilizate digrafele ts şi tz, există în lexicon forme de bază terminate în t (despărt 821, emput 1006, logofet 3297, menunt 2537, mint 2660, nevinovat 2894, nishkit 2906, suflet 4487, venet 4886), faptul sugerând o posibilă corelare şi în plan ortografic a cuvintelor-bază cu formele gramaticale, respectiv cu derivatele acestora34. u, v Litera u, înregistrată în două intrări, ambele adaosuri târzii, şi sub variantele u (furtuna 1363), respectiv ii (mtincz 2752), este considerată în mod evident de către autorul lexiconului grafem distinct de v. Cuvintelor care încep cu fiecare dintre cele două litere le sunt rezervate de aceea porţiuni distincte din manuscris. (Singura excepţie o constituie inserarea cuvintelor-titlu vulpe 5190 şi vulpony 5191 între intrările care au iniţiala u, autorul textului utilizând constant grafemul v înaintea unei litere-vocale.) Grafemul u şi varianta sa marcată de accent notează vocala [u] în: aflu 60, furtuna 1363, kepute 1854, munte 2753; dospeskume 920, dragu mie 927; boziu 515, kurekyu 2219, unkyu 5ll7\fesuj 1263, piftuj 3292 şi semivocala [u] în: adeu 45, dau 780, fiu 1282, megyeleu 2505, shtiu 4399. în mtincz 2752, forma care reproduce o rostire regională (posibil neromânească), ii are foarte probabil valoarea [u], în vreme ce în cadrul unui alt adaos: roub 3822, u corespunde unui diftong, [iu]. 29 B. P. Hasdeu, Două descoperiri, în „Columna lui Traian”, II, 1871, nr. 30 (92), p. 415. 30 N. Drăganu, stud. cit., p. 126-127. 31 Kniezsa Istvân, op. cit., p. 15, 34. 32 Ibidem, p. 190. 33 Ibidem. 34 Vezi, în acelaşi sens, Francisc Kirâly, în Mihail Halici-tatăl, op. cit., p. 62. 43 Grafemul v notează totdeauna în cadrul manuscrisului consoana [v]: avere 347, cseva 640, kovor 2084, polovnik 3420, rovine 3823, seva 4008, tiviture 4688, vertute 4946, zevoj 5249. (Pentru prezenţa lui v în adaosul venujala, trebuie luată eventual în considerare o lectură greşită a slovei chirilice b în momentul consultării unei surse utilizate pentru redactarea dicţionarului35.) Cele două grafeme, u şi v, sunt înregistrate în aceeaşi poziţie, în forme de tipul ibovnik 1701, ibovnike 1702, respectiv piunicze 3336, piunicser 3337, ca urmare a unei obişnuinţe ortografice atestate frecvent atât în scrisul latinesc, cât şi în cel maghiar36. Litera u are aici desigur valoarea [v], o interpretare identică trebuind dată aceluiaşi grafem în griune 1492. Fonetismele înregistrate în epocă, corelate cu alte forme consemnate în manuscris, sugerează existenţa valorii consonantice şi pentru litera finală din ketastiu 1912, nerau 2858 (cf. nerevesk 2860), postau 3468, prau 3496 sau zugrau 5290 (cf. zugrevesk 5291). Litera u apare frecvent şi în grafiile corespunzătoare unor forme adjectivale de masculin singular, precum gerbau 1406, ghizdau 1418, gubau 1560, ligau 2354, milostiu 2649. Etimoanele formelor citate, prezenţa în lexicon a unor grafii de tipul nov 2917, nove 2918, puhav, -e 3616 sau skemav 4106 şi notarea lui v în cadrul formelor adjectivale de feminin grozave 1505, mershave 2584 (cf. grozau 1504, mershau 2583) sugerează şi aici transcrierea lui au prin av37. z Litera z are valoarea [z] în braz 481, groznik 1510, orez 3041, paze 3117 şi valoarea [ţ] în nemzeshte 2835. în izderesk 1744, izderiture 1745, izderitor 1746 şi în mai multe adaosuri: zefujeszk 5203, zeleszk 5225, z notează, ca în ortografia maghiară din epocă38, un [z] Prezenţa deopotrivă a lui z şi a lui ,v înainte de m în zmintesk 5272, zmokotesk 5279, zmulture, respectiv în smentene 4222, smentenos 4223, smentenesk 4224, şi existenţa trimiterii corelative „zmentene vide smentene” 5271 arată că în această poziţie ambele rostiri (cu [z] sau cu [s]) erau posibile. In vreme ce în adaosuri de tipul fazol 5311, oztrov 3072 sau zfermu 5221 z nota foarte probabil un [s]39. In zame şi zare, notate de autorul lexiconului pentru a corela cele două forme-titlu cu dzame, respective cu dzare („zame vide dzame” 5201, „zare vide dzare” 5202), z consemnează desigur o inovaţie fonetică, apariţia lui [z] (cf. botez 533) în locul unui [d], fonetismul uzual în Banat40, bine reprezentat şi în Dictionarium valachico-latinum-. astedz 310, audziture 346, dzeu 958, dzik, vedzeture 962. 35 Vezi şi N. Drăganu, stud. cit., p. 130. 36 Kniezsa Istvân, op. cit, p. 191. Vezi şi N. Drăganu, stud. cit., p. 139. 37 Cf. Tratat de dialectologie românească, p. 248. 3& Kniezsa Istvân, op. cit., p. 191. 39 Cf. ibidem. 40 Formele cu z, absente, înainte de 1656, din scrisul bănăţean (Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 307), erau deja consemnate (în alternanţă cu dz) în tipăriturile bălgrădene {Ibidem, p. 299). 4. Grafii contaminate. Utilizarea în paginile manuscrisului atât a unor litere cu valori multiple, cât şi a mai multor grafeme (simple sau compuse) pentru notarea aceluiaşi fonem, a dus, după cum se observă din exemplele consemnate în paginile anterioare, la apariţia a numeroase alternanţe ortografice. în câteva situaţii, oscilaţiile creează mai multe grafii contaminate. Astfel, în kernecshor 1882, csh a apărut din cauza ezitării între cs şi ch, ambele utilizate pentru notarea consoanei [c]. Iar în meniyek 2529, prezenţa literelor niy arată ezitarea între ny (menyek) şi ni (meniek), ca modalităţi alternante de notare a lui [n]. In misshe 2676 grupul de litere ssh a apărut fie din cauza oscilaţiei între .v şi sh, două grafii pentru fricativa [s], fie prin contaminarea formelor missa şi misha, prima influenţată de lat. missa, cea de a doua reflectând rostirea cuvântului împrumutat din maghiară. în amegcseszk 186, gcsumileszk 1548 şi olocgs, toate trei formele fiind adaosuri târzii, grupurile de litere gcs şi cgs reflectă, dincolo de oscilaţia dintre două digrafe, cs şi gs, confuzia între o consoană surdă, [c], şi corespondenta ei sonoră, [g]. înregistrată constant în toate textele vechi româneşti scrise cu litere latine şi ortografie maghiară41, această confuzie are ilustrări numeroase în Dictionarium valachico-latinum. Iată câteva exemple: [k] ~ [g]: frenk 1320, mokendacze 2693, dar dugh 943, shofrenige 4246. în kelbadze 1806, keldzesk 1807, kelbegsos 1808, k notează însă fonetismul etimologic. [p] ~ [b]: skumbe (piatre ~) 3270. în kipzuiesk 1941 şi kipzuiture 1942, autorul manuscrisului s-a lăsat influenţat (foarte probabil şi în rostire) de kip 1940. [t] ~ [d]: glot 1427, glotos 1428, nestraven 2885, dar medregune 2501. Forma trapedtul 4740 consemnează probabil un grafem (dt) apărut prin contaminare, dar nu este exclus ca între d şi t să fi fost omisă litera a. [s] ~ [z]: csishme 676, dashde 764, grishe 1482, koshe 2074, Klosh 1980, mishesk 2677, pashishte 3110, shitar 4069. [c] ~ [g]: mecsesk 2495, mecsiture 2496. [ţ] ~ [d]: deunecz 855 şi mtincz 2752, ambele adaosuri. 5. Litere duble. în numeroase forme-titlu, autorul dicţionarului a notat o serie de litere duble. în cele mai multe exemple ne aflăm în faţa unor influenţe exercitate de scrisul latinesc, digrafele având valoarea literei simple: afflu 62, suffer 4491, sujfulk 4490; suggush 4500, suggushat 4501; enkelczemment 1102, summe 4516; appropiedz 234, appropiedzume 235, suppun 4525; gutte 1575, guttunar 1576. In ennek 1141, ennekume 1142, enneketure 1143, ennelbeszk 1140, ennot 1148, ennotat 1149, ennotish 1150, litera dublă, corespunzând lui [n], arată, foarte probabil, opinia autorului privitor la structura lexicală a cuvintelor. 41 Vezi, dintre textele alcătuite în aceeaşi zonă, Cartea de cântece (Ion Gheţie, Fragmentul Todorescu, în Texte româneşti din secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1982, p. 304) şi Lexiconul Marsilian (Carlo Tagliavini, 11 „Lexicon Marsilianum”. Dizionario latino-rumeno-ungherese del sec. XVII, Bucureşti, 1930, p. 81). 45 în porrou 3477, un adnotator al primei redactări a consemnat o formă cu [r] lung, specifică propriului grai42 (cf. per eu 3201, în forma de bază a lexiconului). Iar în două adaosuri, koss 1609 şi rosse 5323, digraful ss are, ca şi în alte texte vechi româneşti43, aceeaşi valoare [s]. 6. Semne diacritice. Accentul ascuţit este notat frecvent pe literele a şi e: arârul 249, mirâsza 2672, var 4909; chersitor 636, ice 1680, steme 4366, szerg (de ~) 810, şi mai rar pe literele o şi u: belos 390, gsos 1535; furtuna 1363, în vreme ce accentuai grav apare numai pe litera e: chireshe 651, mjed 2630, shaptele 158, shasele 157, verde 4910. Deşi însoţeşte adesea litera-vocală aflată în silaba tonică, accentul este fară îndoială un simplu reflex al ortografiei maghiare, neavând valoare fonetică. Spiritul lin este notat frecvent pe litera e\ amezale 188, czare 709, dzame 953, embetat 970, gresale 1472, sem 3963 şi o singură dată pe litera a: despărt 821. Alternanţa dintre e, respectiv a şi aceleaşi litere fără semn diacritic arată că nu ne aflăm în faţa unor grafeme cu valoare fonetică distinctă, în ciuda frecvenţei deosebite a literei e în contexte în care astăzi este înregistrată vocala centrală [ă]. Spiritul aspru apare într-o singură formă-titlu: pa‘t 3112. Trema este marcată de un adnotator al lexiconului, sub influenţa ortografiei maghiare, în mendria 2529, verful 4920, respectiv în mtincz 2752. Iar titla, prezentă exclusiv în partea latinească a lexiconului, ţine locul unui m în forme de tipul: consumo (s. v. dospesk 919), numos (s.v. benyesk 391), numus (s.v. galben 1370), rupo (s.v. rup 3847), sau indică abrevierea unor cuvinte: emandăo, pentru emendatio (s.v. embunatul 979), hns, pentru habens (s.v. guran 1568 şi lerdos 2319), mgsr, pentru magister (s.v. enveczetor 1205), voltas, pentru voluntas (s.v. dush 948). 7. Semnele de punctuaţie sunt în mod firesc puţin numeroase în Dictionarium valachico-latinum, dată fiind structura specială a textului. Punctul separă totdeauna forma-titlu de echivalentul latinesc, iar în cazul unor glose multiple delimitează şi cuvintele, respectiv sintagmele latineşti sinonime: Akarkare. Quiquinque. Quivis 102, Meniyek. Diluculo consurgo. Prcevenio. Maturo 2529. Acelaşi semn este utilizat pentru a separa desinenţa de feminin de forma de masculin precedentă în articole de tipul: Krud. e 2140, Mult. e 2742, Plojos. e 3380 sau Astupetor. e 324, Cselarnik. e 614, Kumetru. e 2182. Semnul întrebării însoţeşte câteva forme de de pronume interogativ: vorecsine ? 5047, vorecse ? 5046. în trei glose latineşti în locul unui aşteptat semn de întrebare este notat semnul exclamării: Vore unde. Quonem. Ubinam! 5044, Vore de unde. Undenam! 5045. 42 Vezi, pentru atestările fonetismului în textele vechi, sinteza întocmită de Ion Gheţie, în Introducere în dialectologia istorică românească, p. 103-104. 43 Ne referim din nou la două texte alcătuite în aceeaşi zonă, Cartea de cântece (Ion Gheţie, Fragmentul Todorescu, în Texte româneşti din secolul al XVI-lea, p. 293) şi Lexiconul Marsilian (Carlo Tagliavini, II „Lexicon Marsilianum”. Dizionario latino-mmeno-ungherese del sec. XVII, p. 58). 46 Iar apostroful marchează într-un singur exemplu: d’akmu nainte 777, eliziunea lui [e] semivocalic. Apostroful nu este notat înaintea formelor pronominale atone postpuse: iaketel 1659, itel 1732; acsuedzume 34, bretzeskume 484; părem 3086, skurem 4172, trebuieshtem 4746; nelucsestese 2830, superemise 4523. 8. Analiza amănunţită a grafiei formelor româneşti înregistrate în Dictionarium valachico-latinum arată că autorul textului şi adnotatorii primei redactări au folosit preponderent modelul ortografic maghiar, pe care au încercat să-l adapteze pentru notarea unor sunete specifice limbii române. în numeroase situaţii grafia cuvintelor-titlu pune însă în evidenţă acceptarea deliberată a unor forme caracteristice scrisului latinesc şi chiar modificarea unor grafeme preluate din maghiară pentru a evidenţia structura lexicală a unor lexeme româneşti. Remarcabilă este de asemenea încercarea învăţatului bănăţean de a crea grafeme specifice pentru scrierea limbii române (ne gândim în primul rând la sh şi la dsh, dar este de semnalat şi utilizarea constantă, pentru prima dată într-un text vechi românesc, a digrafului dz). FONETICA 1. Dictionarium valachico-latinum, manuscris original alcătuit în jurul anului 1650 în zona Caransebeşului, completat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea de mai mulţi lectori, prezintă în ansamblu particularităţile fonetice specifice în epocă variantei literare în uz în zona Banat-Hunedoara. (Grafia textului, modelată după normele scrisul maghiar, nu permite însă totdeauna, în primul rând din cauza absenţei unor grafeme specializate pentru vocalele centrale, distingerea între Unele fonetisme regionale, precum durificarea consoanelor, şi trăsăturile fonetice de uz general.) Numărul mare al cuvintelor cu circulaţie regională44, înregistrate pentru prima şi adesea pentru singura dată într-un text vechi românesc, adaugă acestor fonetisme mai multe particularităţi ale graiurilor locale absente din alte scrieri contemporane, şi chiar unele transformări specifice limbii vorbite (inclusiv de către adnotatori bilingvi). Vocalismul 2. Vocala [a] neaccentuată este consemnată în baiesc, ladiţă, vameşie, zăbavesc, foarte probabil sub influenţa cuvintelor-bază (baie, ladă, vameş, zăbavă). împrumuturile neogreceşti atestă şi ele, de cele mai multe ori, fonetismul etimologic: macar, mărturie, zahar; cf. dascăl. în multe cuvinte (devenite) uzuale, [a] protonic s-a transformat însă în [ăj: cătăramă, hăiduc, hămbar, trandafir. Aceeaşi transformare este înregistrată în cazul vocalei accentuate în încap, îngrăşu-mă, sfărm, văi interj.(cf. vai), văitu-mă. 44 Pentru inventarul celor mai importante dintre acestea vezi supra, p. 34-35, nota 144, şi infra, p. 58-59. 47 în înculţ şi înculţu-mă [a] accentuat s-a transformat în [u] prin asimilare (cf. încalf, încalţu-mă). Iar în câteva intrări precum măgesc, măgitură sau sud este consemnată afereza vocalei iniţiale. 3. [ă] medial aton este de regulă conservat în fonetisme de tipul bărbat, căprior, frăgar, grăunţ, măieran. In câteva intrări, cele mai multe adăugate de altă persoană decât autorul manuscrisului, [ă] > [a]: spamânt (cf. spământ)\ batuta, malai, parânc, vaiaga. Vocala etimologică este păstrată în păhar; fămeie, păreche; năsip, rădic; fălosesc, lăcuiesc, năroi, văpseală. In schimb, în cuptuşeală, cuptuşesc, înculţat şi lăudunos, [ă] neaccentuat a devenit [u], iar în potroinic (formă pentru potămic), zobală şi zomoniţă vocala centrală s-a transformat în [o]. Atestarea ultimei transformări fonetice în adaosul vonăt trimite foarte probabil la o rostire neromânescă. In mai multe cuvinte din familia substantivului smalţ zămalţ, zămălţuiesc, zămălţuitură este înregistrată epenteza lui [ă], în vreme ce formele trăgănătură şi trăgănedz consemnează sincopa vocalei neaccentuate, specifică graiurilor bănăţene. 4. în formele detor, detorie, detomic este conservat fonetismul etimologic45, o situaţie similară fiind consemnată în lebedă, meidan, plevesc, precep sau în dereg, deregător, deres. Foarte frecvent [e] medial aton s-a transformat în [i]: berigată, criştin46, galbin, ficior, stânjin (cf. stânjen), şoarice, în vreme ce, în poziţie finală, vocala s-a păstrat nealterată: avere, cicoare, fire, levente, sabie', cf lesni. In pier sec, pier secă şi în adjectivele grozăvatec, iernatec, lunatec, văratec, [e] apare, foarte probabil prin hipercorectitudine, în locul lui [i]. în strien, strienătate, strienedz, [e] > [i] prin disimilare (din striin)47. In poziţie accentuată [e] a devenit [i] în criel, griel, timniţă (cf timnicer). Aceeaşi transformare s-a produs, ca în majoritatea textelor epocii, şi în dinte, minte. Argint alternează însă cu argent (influenţa echivalentului latinesc argentum nu poate fi total exclusă), iar în den, premblătură, pren, prentre, prentru [e] este notat fără excepţie, evidenţiind structura încă transparentă a unor cuvinte. 5. [i] etimologic este conservat în sidalmă, siduiesc, siduitor; sirac, sirăcesc, sirăcie; sirmă. Varianta suduiesc, apărută prin asimilare vocalică regresivă, este considerată de către autorul dicţionarului o formă nerecomandabilă a rostirii etimologice („suduiesc vide siduiesc”). în primesc, primit, primitură hiatul etimologic a fost redus la [i]. Formele hoisă, potroinic şi, probabil, mozomaincz48 înregistrează epenteza lui [i]. Iar scale sc şi scălitură au apărut prin afereza vocalei iniţiale. 45 Cf. Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 361; Istoria limbii române literare. Epoca veche (1640-1780), Bucureşti, 1997, p. 296. 46 în acest cuvânt şi în derivatele sale nu este exclus ca [i] să fi fost notat sub influenţa echivalentului latinesc (christianus). 47 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1640-1780), loc. cit. 48 Etimonul cuvântului este necunoscut, dar forma şi sensul îl apropie foarte mult de germ. Moselman. Vezi Dicţionarul limbii române (DLR) s.v. 48 6. în forme de tipul intratul, întru sau îmblare, îmblu este conservat fonetismul etimologic. în inimă, inimos; inel, ineluş, respectiv în unghe, ungheţ, unghiu, [î] a fost înlocuit de fonetismul astăzi literar. [î] este notat constant în spântec, spântecătură; gâcesc, gâcitor, gâcitură şi în molcom, mâlcomiş. în vind şi în cuvintele din familia acestui verb: vindzare, vindzător, vindzătură, precum şi în tinăr, tinărel, tinăresc (cf. tinăreţe), este înregistrată transformarea analogică a lui [î] etimologic în [i], specifică subdialectului bănăţean49. în curund, curundzel, fonetism frecvent înregistrat în textele nordice, [î] > [u] prin asimilare vocalică progresivă. Iar în osunză, transformarea lui [î] în [u] este datorată foarte probabil vecinătăţii fonetice sau ilustrează o rostire neromânească. La fel ca în celelalte texte nordice, [î] nu s-a transformat în [îi] în câniesc, pânie, poimânie. 1. Vocala [o] este păstrată în poziţie atonă în cocon, coconiel, cocoş şi, sub influenţa cuvântului-bază, în sorioară. Fonetismul etimologic, cu [o] accentuat, este păstrat în giolgi. In mărun, [o] aton a devenit [ă], la fel cum se va fi întîmplat în forma care a stat la baza adaosului dagoare (< dăgoare). închiderea lui [o] aton la [u], cu atestări numeroase în epocă50, este consemnată în îngrupăciune, îngrupătură; cf. înflorit. O transformare similară (datorată foarte probabil unei asimilări) s-a produs în ruăredz', cf. rouăreadză. In devedesc asimilarea a avut ca rezultat transformarea lui [o] în [e], în vreme ce în cosir (cf. cosor), [o] a fost asimilat la [i]. 8. [u] etimologic este notat constant în uspăţ, uspătedz, usteneală, ustenesc; preut, preutsasă, în mitutel şi mitutelcdz. în aceeaşi categorie a rostirilor conservatoare intră, foarte probabil, şi adaosul mazuri (cf. măzăriică în forma de bază a dicţionarului)51. Vocala [u] a evoluat la [i] în mincinos şi în sisioară (în ultima formă evoluţia fiind consemnată, ca rezultat al unei asimilări regresive, şi în silaba iniţială). în frâmseţe, respectiv în porâncă, porâncesc, [u] aflat în poziţie nazală s-a transformat în [î]. Prima formă citată atestă, alături de usc (cf. usuc), şi sincopa lui [u] aton. In poziţie finală, [u] este notat constant după o palatală: curechiu, genunchiu, muşchiu, ochiu, unghiu şi numai accidental după o altă consoană: sfărmu, uritu. în periu [u] final are desigur rol morfologic. Semivocala [u] se consonantizează, ca şi în alte scrieri alcătuite în Banat-Hunedoara52, în dzivă, nov, ovedz vb., pivă', cf. aluat. 49 Tratat de dialectologie românească, p. 246; Vezi şi Istoria limbii române literare. Epoca veche (1640-1780), p. 299. 50 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1640-1780), p. 300. 51 Forma adăugată are un fonetism apropiat de alb. modhulle. Vezi etimonul sugerat în Dicţionarul limbii române (DLR) s.v. 52 Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 307; Istoria limbii române literare. Epoca veche (1640-1780), p. 302; Tratat de dialectologie românească, p. 248. 49 9. Diftongii [ea] şi [ia] aflaţi în poziţie moale sunt reduşi constant la [e], respectiv la [ie], sunete aflate foarte probabil în stadiul [g]53, respectiv ([ie]), întâlnit până în epoca modernă în zona Banatului54: avere, bere, meserere, putere, şedere; fierelor, năroieşte, trebuieşte (cf., pentru situaţia ultimului diftong, alternanţa dintre piepten s. n. şi piaptăn vb.) în poziţie finală, în locul lui [ea] accentuat este notată frecvent litera e, dar, cum în Banat-Hunedoara [cj alterna totdeauna cu [ea]55, forme de tipul bucăţe, cărtice, gre, măse, re, viore\ cf. rea puteau acoperi oricare dintre rostiri. O situaţie similară trebuie să fi avut diftongul [ia] în (silaba) finală de cuvânt, întrucât apropiat alternează cu ieu şi cu nevoieş. Diftongul [iu] s-a redus la [i] în ibesc, iboste şi la [u] în uşor, uşurez. Diftongul [oa] este conservat, ca în majoritatea scrierilor epocii, în doauă, ploauă, noauăle, roauă, iar [ua] a devenit [u] în oută (cf. outoare). Consonantismul 10. Bilabialele [p], [b] şi [m] sunt păstrate de regulă intacte atunci când urmează o vocală palatală: piept; bine; miel, milă, mireasă. Tendinţa de evitare a palatalizării, înregistrată foarte probabil în unele graiuri bănăţene56, este pusă în evidenţă de forme precum perire, perit şi de rostirea hipercorectă ilustrată de adaosul pică „chică”. Fricativele [f] şi [v] nu sunt palatalizate m fiară, ficior, fie, fier; viaţă, vierme, viţel, viu, dar moilă şi oloiină atestă existenţa trecerii lui [v'] la [i] în zona Caransebeşului, în vreme ce adaosul hirbinteală înregistrează transformarea lui [f] în [h']. în beu, beutor, beutură, dar şi în beşic, beşicat, beşinos apare, ca în multe dintre scrierile alcătuite în aria sud-vestică57, un [e] analogic. 11. Ca şi în alte texte scrise cu litere latine şi ortografie maghiară, grafiile tj (ty) şi nj (ny) indică palatalizarea dentalelor [t]: îndeletie, povestie, scutiec şi [n]: giuniel, lenios, mâniec, revenială, formele alternând în text cu acelea care atestă fonetismul cvasigeneral în epocă: carte, dinte, parte; giunelaş, negru, rănesc. înregistrarea sporadică, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a unor rostiri dure ale dentalei [d] în scrieri bănăţene58, face posibilă, dar nu certă 53 Vezi Ion Gheţie, Noi contribuţii la problema trecerii lui [ca] la [e]: leage>lege, în „Studii şi cercetări lingvistice”, XXVIII, 1977, nr. 1, p. 80-81. 54 Tratat de dialectologie românească, p. 246. 55 Cf. Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 306. 56 Pentru consemnări actuale ale fenomenului, vezi Tratat de dialectologie românească, p. 249. 57 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 307. 38 Dintre exemplele menţionate în Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 361, respectiv în Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 308, doar dă (scris: dae). extras din Psaltirea lui Viski, atestă cu certitudine fonetismul. 50 interpretarea unor grafii cu e, de tipul de, den, demult, descuni, drept dovezi ale extinderii inovaţiei munteneşti59. Formele mănunt, mănunţel, mănunţedz conservă un [n] etimologic, în vreme ce forma veche păninc alternează cu parânc. Propagarea nazalei, frecvent atestată în textele nordice, este consemnată în genunche, îngenunchiu. Africata [d], notată foarte frecvent în cuvinte de diverse origini: budză, doispredzece, dzic, huhuredz, încăldzesc, scovardză, urdzică, alternează în puţine contexte cu [z], inovaţia fiind considerată nerecomandabilă de către autorul lexiconului: „zac vide dzac”, „zeamă vide dzeamă”, „zară vide dzară”. Rostirea dură a consoanelor [d], [z] şi [ţ], greu de probat atunci când litera cu care sunt notate acestea este urmată de grafemul a60, este atestată cu certitudine în forme de tipul blămaţ, ţânut; astădz, zâmţ. In sirac, sirmă, respectiv aţiţ, ţiţă, conservarea lui i etimologic confirmă rostirea moale a lui [s] şi [ţ]. [r] este păstrat, ca în toate scrierile epocii, în pre, prentre, prentru. Formele turbure şi turburedz notează şi ele fonetismul vechi, iar [r] moale alternează cu [r] dur în forme de tipul crep - crap, crepătură - crăpătură. La finala derivatelor cu sufix de agent, [r] nu este niciodată urmat de i(u): bătător, frăgar, iertător, trăgător, vânslător, zidar. Rostirea dură a vibrantei pare să fie atestată şi în laţur, ramur61, dar prezenţa majoritară a formelor cu -i: durori, friguri, laturi sugerează posibilitatea unei omisiuni a literei finale. Un adaos sinonimic pentru potoc, datorat unei persoane diferite de autorul lexiconului, atestă persistenţa într-unul dintre graiurile bănăţene a lui [r] „lung”: porrou, fonetismul, aflat în declin în variantele nordice ale vechii române literare, alternând în manuscris cu părău. 12. Formele deşchid, deşchidzătoare, deşchidzătură atestă utilizarea constantă a lui [s] etimologic. Iar în sorici, [s] nu a înlocuit încă pe [s] originar. In copârşăul, fricativa [s] este rostită dur. Aceeaşi rostire este probabil consemnată, dacă avem în vedere situaţia existentă în alte scrieri alcătuite la mijlocul secolului al XVII-lea în aceeaşi zonă, în şapte, şaptedzeci, şase, şasedzeci62, dar în text este înregistrată, alături de cuvinte a căror grafie este dificil de interpretat, şi forma şerpelui (iarba ~). Africata [c] este păstrată în clocică, cucimă, micic, miciconi. Iar [g], prezent deopotrivă în cuvinte moştenite din latină: gioi, gios, îngiur; giur (în ~) sau în împrumuturi: giupân, giupâneasă, nu este concurat niciodată de [z]; vezi în acest sens şi forma analogică giugastru. Cele două înregistrări ale substantivului fel (feal şi fel) atestă durificarea lui [1'], extinsă foarte probabil din aria muntenească63. Sunetul palatal este notat în schimb în încaliec şi tăvăliesc, ambele adaosuri târzii. 59 Cf. Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 308. 60 Vezi capitolul consacrat Grafiei, p. 37. 61 Cf. Nicolae Drăganu, Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 138-139, unde fenomenul este pus pe seama influenţei săseşti. 62 Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 360; cf. Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 313. 63 Ibidem, p. 315. 51 1 în mai multe cuvinte de origine latină este conservat [n], fonetism specific în epocă zonei Banat-Hunedoara: bănie, cuni, fănină, vinie. Sunetul are atestări numeroase şi în derivate cu sufixul augmentativ sau cu cel moţional: aconi, băloni, brădoni, brosconi, buboni, ceponi, cioroni, respectiv în împrumuturi de diverse origini: canie, copanie, tarconi, tenier, tiganie. 13. Velara [k] este transformată în palatală în chimeşă, chitenel şi schipit, fenomenul fiind întâlnit până astăzi în graiurile bănăţene64. [h] etimologic este conservat în multe împrumuturi slave: prah, vătah, vihore. In poftă, poftesc, poftitor şi vârf, [h] > [f], în vreme ce vivor şi vârv atestă evoluţia lui [h] la [v], specifică scrierilor nordice65. Formele văduhă şi văduhoni înregistrează apariţia lui [h] în locul unui [v], iar cuvintele-titlu hăl şi hăla consemnează proteza unui [h] aspirat. 14. In câteva cuvinte moştenite din latină sunt păstrate grupurile consonantice [ci1]: cleie, cleifă; cf. cheie, chem, şi [ps]: frapsine. Forma frimpt atestă extinderea analogică a lui [mp], redus la [p] în rup, rupt, ruptură. Fonetism conservator au şi câteva cuvinte de origine slavă: gânscă, vânslă, vânslător; svadă, svat, svânt; trezvescu-mă, trezvie; trupină; cf. sfădescu-mă, sfârşesc; trezie. O serie de grupuri consonantice îşi schimbă forma sub influenţa vorbirii populare: dajnic, pum „pumn”, îmmmulţesc, feşnic, pimniţă; cf. dajde, pivniţă. Iar în exemple destul de numeroase sunt înregistrate metateze pe care limba literară nu le-a acceptat: clotosesc (în loc de coltosesc), cucurbeu, polecră, polecrescu-mă, potroinic (< pătumic), stărnut, stămutatul, tipesc (în loc de pitesc). 15. Dictionarium valachico-latinum înregistrează deci în formele-titlu fonetisme uzuale în textele alcătuite în Banat-Hunedoara, multe dintre acestea dovedind atât caracterul conservator al variantei literare specifice zonei, cât şi inovaţiile acceptate în cadrul textelor care o ilustrează. Faptelor întâlnite în scrisul epocii li se alătură numeroase transformări specifice limbii vorbite, precum şi -câteva rostiri datorate unor adnotatori bilingvi. O comparaţie între fonetismele înregistrate în forma de bază a lexiconului şi cele consemnate în adaosuri, arată că adnotatorii au aparţinut aceleiaşi arii lingvistice cu autorul textului. MORFOLOGIA 1. Dictionarium valachico-latinum, text cu structură specială în care cuvintele selectate sunt notate în principiu sub forma de bază, oferă informaţii parţiale despre morfologia părţilor de vorbire flexibile. Substantivele fiind notate de regulă sub forma de nominativ singular, unele informaţii privitoare la cazurile oblice sau la modalităţile de formare a pluralului pot fi extrase exclusiv din sintagmele sau din locuţiunile consemnate în manuscris. în cazul verbelor, înregistrate, după model 64 Vezi Tratat de dialectologie românească, p. 253. 65 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 316. 52 latinesc, în primul rând sub forma de indicativ prezent persoana întâi singular, lipsesc în totalitate datele privitoare la formele modale şi temporale. Absenţa acestor informaţii este însă compensată prin numărul şi varietatea deosebită din punct de vedere morfologic a formelor-titlu. Iar glosele latineşti permit identificarea, în cazul unor cuvinte aparent bine cunoscute, a unor valori morfologice mai puţin sau deloc înregistrate în alte scrieri vechi româneşti. Substantivul 2. Mai multe substantive de genul masculin păstrează forma etimologică: cârnaţ, copaci, mâţ, melci, vrăbeţ; voivodă. După modelul substantivelor majoritare, au fost incluse în seria masculinelor cu desinenţă 0: mărăcin, păpuc, plosc, prier şi, adaptând genul gramatical celui natural: călăuz şi iuzbaş. în numeroase articole sunt consemnate însă singulare analogice având desinenţa -e\ abure, frapsine, graure, gruie, mascure, săidace, zglăvoace. Singularul bace a apărut foarte probabil sub influenţa vocativului (cf. baci). Câlţ, pripaş, respectiv crăstăvete sunt refăcute din forme de plural. Din clasa femininelor, îşi păstrează forma originară atât substantive de tipul arame, are, grindine, lăture, lindine, cât şi nor, sor, respectiv văpseală. Mânu a fost însă înlocuit de mână (vezi şi mânăştergură), iar seria femininelor cu desinenţa -ă a fost îmbogăţită cu numeroase substantive ce aparţin de regulă neutrului: blăstamă, coşară, cotună, fluieră, mară, opaiţă, vistiarcf6. Nu a devenit feminin substantivul tabăr (, ramur, steagur, dar cuibure. Două sintagme atestă persistenţa formelor terminate în -iei la genitivul articulat al substantivelor feminine: „iarba mâţiei”, „iarba Sventei Măriei”. Iar altele dovedesc utilizarea construcţiei de + acuzativ cu valoare de genitiv: „dătătură de har”, „rugător de Dumnedzeu”. Articolul 4. Articolul hotărât enclitic nu este prezent în structura substantivului svânt din sintagmele „măr de Svânt Pietru”, „pară de Svântă Mărie”. Toponimele feminine sunt înregistrate şi ele uneori în formă nearticulată: Bocoşniţă, Maciovă, Marmure, Timişoara', cf. Criciova, Suceava, Tincova. .66 Unele dintre aceste forme sunt considerate bănăţene. Vezi Tratat de dialectologie românească, p. 255. 53 ] în cazul numelor proprii Grecească Ţară şi Nemţească Ţară, atât absenţa articulării adjectivului, cât şi topica acestuia îşi găsesc explicaţia în calchierea construcţiilor corespunzătoare din limba maghiară (Gdrdgorszâg, Nemetorszâg); cf. Ţara Arăpească, Ţara Bulgărească. 5. Articolul posesiv (genitival) are forme variabile în gen şi număr în toate consemnările numeralelor ordinale, respectiv adverbiale: a cincea, a doaua (oară), al cincile, al doile, al treile. în cadrul formelor de pronume posesiv a este invariabil: a ta, a tău. Adjectivul 6. Dintre numeroasele adjective consemnate ca intrări separate sau ca parte a unor sintagme, reţin atenţia câteva forme specifice limbii vechi: beţiţ, chiar, istov, -oavă, pustini, -e, sălcin, veşt, voitor bun şi o formă singulară, absentă din alte surse: înculţ, creată desigur din desculţ prin substituţie de prefix. Adjectivul roşu, înregistrat în lexicon şi cu varianta rus, are la feminin formele roşă, roşie şi ruşă. Iar forma varoş, împrumutată din maghiară (< voros), alternează cu văroşatec, apărut în limba română sub influenţa lui roş atee61. Ca în toate textele vechi româneşti, comparativul se creează cu mai, iar superlativul cu prea, ambele adverbe fiind notate ca intrări separate; cf. preacurat, -ă, preacuvios. Pronumele 7. Alături de pronumele personale propriu-zise eu, tu, el, ea, noi, voi, consemnate frecvent şi sub forme atone totdeauna postpuse verbelor, sunt înregistrate îns şi însă, dar nu şi dâns, -ă. Ca în toate scrierile epocii, formelor pronumelui reflexiv sine şi se (ultimul urmând invariabil unui verb) li se alătură şie, forma etimologică de dativ notată ca intrare aparte. 8. In seria demonstrativelor, în afară de (a)cel(a), (a)cea(a), acesta, (a)ceasta, uzuale până astăzi în zona Banatului, formează intrări separate hăl şi hăla, specifice limbii vorbite. Care este consemnat numai în forma „nearticulată”. Dintre pronumele negative sunt înregistrate nime şi nimică. Iar în cadrul inventarului foarte bogat de pronume nehotărâte, cineş, nescar, nişchit şi nişchiţel, specifice limbii române vechi68, au alături formele macarcare, macarcine, întâlnite şi în alte texte nordice69, voarecare, voarece, voarecine, respectiv acarcine, rămase caracteristice graiurilor bănăţene70. 67 Vezi şi Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Cluj, 1971, p. 468, nota 2. 68 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 129-130, 332. 69 Vezi Dicţionarul limbii române (DLR), s. v. măcar. 70 Vezi Tratat de dialectologie românească, p. 280. 54 Alături de adjectivele pronominale uzuale până astăzi, este consemnat, într-o completare adusă intrării vrun, vro, forma de feminin vrea71. Numeralul 9. Dintre numeralele cardinale are formă specifică perioadei vechi şasedzeci, iar autorul lexiconului consemnează utilizarea lui ort ca echivalent pentru 25. 10. Numeralul ordinal apare exclusiv în forma fără -a deictic: al doile, al treile, al şasele, al dzecile. La fel ca în textele ilustrative pentru epoca anterioară din istoria limbii române literare, formele corespunzătoare numeralelor cardinale patru, respectiv opt sunt al patru, al op tul72. Verbul 11. Oscilaţia între conjugările I şi a IV-a, înregistrată până astăzi în subdialectul bănăţean73, este frecvent ilustrată. Aparţin conjugării I: aburedz, aiiedz, sănătoşedzu-mă, sfârconiedz, trufăşedzu-mă, viedz, dar au formă de conjugarea a IV-a: băiesc, crestesc, creştinescu-mă şi chiar înfrumuseţesc, îngrechesc, înşelesc, temeiesc14. Tot la conjugarea a IV-a sunt încadrate schip (vezi schipit) şi scriu (vezi scrivescu-mă), adaug şi cur aparţin, ca în cele mai multe scrieri contemporane lexiconului, conjugării a IlI-a (vezi adaus şi curs)15, iar smulgesc are în structură un sufix ce arată încadrarea verbului smulge în conjugarea a IV-a. 12. Formele reflexive sunt frecvent înregistrate ca intrări separate alături de formele active: chinuiescu-mă, învăţu-mă, stârpescu-mă, uscu-mă, zăbăvescu-mă. In mai multe intrări, forme-titlu, mai puţin obişnuite în limba română: domnescu-mă, , dospescu-mă, dosădescu-mă, sprintenescu-mă, zăprescu-mă, sunt echivalate prin construcţii sau forme pasive latineşti76. In însereadză şi senineadză, verbul are formă activă, dar sens reflexiv. Formele zăuit şi zogonesc, înregistrate ca sinonime pentru uit, respectiv gonesc, par a nu avea valoare aspectuală77. 71 Nesemnalată în studiile de istorie a limbii române, forma, apărută foarte probabil prin analogie, este considerată de către redactorii seriei noi a Dicţionarului limbii române (s. v. vreun) „învechită şi regională”. 72 Vezi Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 333. Cf. Tratat de dialectologie românească, p. 261. 74 Referindu-se la aceste ultime forme verbale apărute prin analogie, Nicolae Drăganu considera că ele „dovedesc neîndemânare în întrebuinţarea zilnică a limbii româneşti” (Mihail Halici (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. XVII), p. 146). Cf. Tratat de dialectologie românească, loc. cit., unde sunt consemnate schimbări similare de conjugare în graiurile bănăţene actuale. 75 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 334. 76 Pentru această echivalare, vezi şi consideraţiile privitoare la corespondenţa dintre verbele pasive latineşti şi verbele româneşti formulate în manuscrisul intitulat Institutiones linguae valachicae (în ediţia pe care am dat-o textului. Bucureşti, 2001, p. 108-111). 77 Vezi şi Sextil Puşcariu, Limba română, voi. I. Privire generală, Bucureşti, 1940, p. 53; cf. Tratat de dialectologie românească, p. 265. 55 13. La indicativul prezent, formele fără sufix alternează frecvent cu cele care au în structură -edz, respectiv -esc: amurt, aţip, feric, im, înfier, lumin, neguţ, slobod, turb, vom, dar apropiedz, cruţesc, gâlgâiesc, sfârăiesc, îurburedz, vârâse. Alternanţa poate fi constatată adesea chiar în flexiunea aceluiaşi cuvânt: împut şi împuţesc, îngrăşu-mă şi îngrăşedzu-mă, prând şi prândzesc, scurt şi scurtedz, toapsec şi topsechedz, ur şi uredz. Verbele cu radicalul terminat în d, t, n şi r au de regulă formă deiotacizată, specifică în epocă zonei Banat-Hunedoara78: aud, cred, închid, prind, rod, văd; pot, tremet; pun, răpun, spun, ţin, vin; răsar, sar, formele iotacizate, notate uneori ca variante („Ţin ... alij ţiv”), fiind puţin numeroase: credz, poci, sughiţ, ţiv. în numeroase intrări sunt consemnate forme de conjugarea I cu ă analogic: dezbrac, îmbrăc, încăp, îngrăşu-mă, răbd, scăp, salt, săp; cf. însă îmbat, înfaş. In intrarea ,Jncind. Incendo”, verbul românesc are forma specifică limbii vechi79, iar forma-titlu săm („Săm. Sum”) consemnează un împrumut morfologic din limba sârbă, rămas specific graiurilor sud-vestice. 14. Imperativele blăm, blaţ şi blămaţ, forme caracteristice pentru vechile texte nordice °, aflate în regres în secolul al XVII-lea81, sunt înregistrate ca intrări separate, cu glose verbale, fără corelare cu forma îmblu. Adverbul 15. Alături de adverbe aflate în restrângere de utilizare la nivelul limbii române literare vechi, precum amânat „târziu”, anţerţ „acum trei ani” sau curundzel „curând”,82, în Dictionarium valachico-latinum sunt înregistrate adverbe mai puţin sau deloc prezente în alte scrieri din epocă: acar „măcar”, astară „deseară” călăreşte „călare”, dai (şi daite, daitile) „cel puţin, măcar”, hici „deloc, nici un pic”, iarăşite „iarăşi”, macarunde „oriunde”, scopos „în mod demn”, tiri „cum ... aşa şi”, voare „oare”. în această serie intră şi câteva forme neînregistrate anterior: ararul „rar”, adesul „adesea”, amănuntul „în mod amănunţit”, lupiul „lupeşte, ca lupii”, create după modelul adverbelor maghiare derivate cu -ul3 şi consemnate rar exclusiv în texte bănăţene84. Acuma, notat în secolul al XVI-lea numai în texte sudice85, coexistă în lexicon cu mult mai frecventul aemu (înregistrat şi în locuţiunile adverbiale de aemu înainte, până aemu, pre aemu), dovadă a pătrunderii primei forme în graiurile sud-vestice încă din secolul al XVII-lea85. 78 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 335. 79 Vezi Ovid Densusianu, Istoria limbii române, II, Bucureşti, 1961, p. 132; Al Rosetti, Istoria limbii române, Bucureşti, 1986, p. 503. 80 Ovid Densusianu, op. cit., II, p. 150. 81 Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), p. 342. 82 Cf. ibidem, p. 343. 83 Vezi N. Drăganu, stud. cit., p. 147; Vasile Bogrea, voi. cit, p. 464. 84 N. Drăganu semnalează (în stud. cit., p. 147-148) prezenţa adverbelor adesul, lupiul, nebuniul şi orbiul în Psaltirea lui Ioan Viski. 85 Vezi Ion Gheţie, Al. Mareş, Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1974, p. 255. 86 Vezi Ion Gheţie, Baza dialectală a românei literare, p. 344. 56 Iar acia „acolo” şi icea atestă prezenţa lui -a deictic, pe care forme de tipul adese, aimintre, aimintrile, aiure, aiurile sau aşijdere nu îl consemnează. Prepoziţia 16. Prepoziţiile cătră, pre, pren, prentru, preste, supt au forma curentă în textele vechi, iar alean „împotriva”, spre „peste” sunt înregistrate cu sensul etimologic. In prentre „pentru” s-a produs probabil confuzia cu prentru. Prepoziţia a, tot mai puţin utilizată în epocă87, este consemnată exclusiv în expresii şi locuţiuni: „a gol sună”, „a greaţă”, „a lesni”, „a minte-m vine”, „a moi pun”. In schimb de continuă să fie folosit în unele construcţii cu valoare de genitiv: „dătătură de har”, „rugător de Dumnedzeu”88. Conjuncţia 17. Dintre conjuncţii, ce, dară, iară şi săva sunt înregistrate sub forma şi cu sensurile uzuale în limba română veche89, în vreme ce deci are numai fonetismul sub care se va impune în româna literară modernă. In seria conjuncţiilor subordonatoare, să are şi sensul etimologic „dacă”, căce „pentru că” şi cu cât „deoarece, de vreme ce” sunt elemente introductive pentru secundarele cauzale, iar macar şi voare au, în utilizările lor conjuncţionale, valoare concesivă, în vreme ce tiri corelează două unităţi sintactice coordonate disjunctiv. Interjecţia 18. Inventarul interjecţiilor cuprinse în Anonymus Caransebesiensis este mult mai bogat decât cel ilustrat de alte texte vechi româneşti. Sunt înregistrate, alături de amin, hai, iaca, iată, vai, cvasigenerale în epocă, ian şi ni, curente în textele transilvănene şi bănăţene90, respectiv aferim, împrumutat din limba turcă. Au fost consemnate din graiurile locale, influenţate de multe ori în vocabular de limba maghiară, interjecţii de tipul ai, ao, aos „hei”, ălio, ha, haida, ho, hop, iai „vai”, măi, na, nosa „hai”, o, oa şi oh sau variante mai puţin cunoscute, precum ite-l şi văi „vai”. Aceeaşi provenienţă populară au desigur abo, cuvânt care exprima mirarea, hâş, cuvânt cu care se alungau găinile, oi(t), expresie a aprobării sau a negării, respectiv târt, variantă probabilă pentru târţ, prin care se exprima lipsa de apreciere faţă de o persoană, faţă de o acţiune sau de un lucru. Potrivit gloselor latineşti, au valoare interjecţională dzău („Certe. Profecto”), contras desigur din pre Dzeu, mâlcom („Silentium”), mulţani („Deo Gratias”) şi chiar sintagma mare lucru („admirantis et spementis ex”). 87 Vezi Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1640), p. 345. 88 Vezi şi supra, p. 53. 89 Vezi Ovid Densusianu, op. cit., II, p. 182-185. 90 Ibidem, p. 186. 57 19. Caracteristicile morfologice ale cuvintelor înregistrate în Dictionarium valachico-latinum arată, ca şi în cazul foneticii, că în zona de alcătuire a manuscrisului fenomenele de tip arhaic se întâlneau cu numeroase inovaţii locale, iar faptele literare coexistau cu foarte multe trăsături ale limbii vorbite. VOCABULARUL 1. O comparaţie statistică oricât de superficială între lexicul consemnat (de regulă sub forma de bază) în cele 5326 de intrări existente în primul lexicon românesc original91 şi cel utilizat în alte scrieri vechi de mare întindere arată că Dictionarium valachico-latinum este cel mai cuprinzător dintre manuscrisele şi tipăriturile alcătuite în primul veac al scrisului în limba română. Astfel, potrivit statisticilor realizate până în prezent92, în Psaltirea Scheiană (pe baza prototipului reconstituit de I.-A. Candrea, în ediţia apărută în 1916) au fost utilizate 2104 cuvinte, Psaltirea Voroneţeană, text fragmentar, numără 1316 unităţi lexicale, Varlaam a folosit, în Cazania tipărită în 1643, 3506 forme de bază, iar Cazania a Il-a coresiană, scrierea cea mai amplă din epocă, numără 3760 de cuvinte-titlu. 2. în cadrul acestui lexic extrem de bogat, alături de cuvintele păstrate până astăzi în româna literară, se remarcă mai mulţi termeni moşteniţi din latină dispăruţi ulterior din limbă sau cunoscuţi astăzi numai regional93: ai, anţerţ, arm, beţiţ, bucin, bucina, călări, cătuşă „pisică”, curechi, custa, ferica, frâmbie, fugaci, fur,fuşte, giude, îmbuiestru, împuta, încări, încinde, lard, mascure, nămai, număra „a citi”, păninc, timoare, toapsec, trepăda, vârtute, vergură. Foarte numeroase sunt împrumuturile din maghiară, care aveau chiar în secolul al XVII-lea răspândire şi utilizare regională: acar adv., adău, afiom, aică, alcor, alenzui, aniş, amieu, băsău, bătăr, bică, biceu, bicilui, biciulat, biriş, boaghe, boboană, bocşă, buşlui, captă, călămariş, călitcă, cărică, ceaclie, celşag, celui, cemăr, chişereu, chiţelie, chiuză, ciont, ciordă, clotosi, cocie, cociş, contuş, conţ, copârşeu, corbaci, corui, cucăi, cucuriţă, culdui, culduş, feştic, firiz, fodormintă, font, frenţuş, găraş, harâng, hămuş, hărângăzău, hinteu, homocoş, işpan, lacşă, lăcşag, lihă, loding, lugşău, mătărângă, megheleu, mozgoşi, năramce, nosa, nust, ocoş, oloi, orbanţ, otalm, pantă „bantă, legătură de pânză sau de metal”, 91 Lista completă a formelor-titlu ordonate alfabetic este dată în cadrul Indicelui de cuvinte, forme, locuţiuni şi sintagme, care urmează ediţiei manuscrisului. 92 Vezi C. Dimitriu, Romanitatea vocabularului unor texte vechi româneşti. Studiu statistic, laşi, 1973, p. 54-55. Facem abstracţie de analizele statistice întreprinse asupra vocabularului unor texte de mai mică întindere, publicate în ediţiile elaborate în cadrul Sectorului de limbă literară şi filologie al Institutului de Lingvistică din Bucureşti (I. Rizescu, Pravila ritorului Lucaci, Bucureşti. 1971; Mirela Teodorescu, Ion Gheţie, Manuscrisul de la leud, Bucureşti, 1977; Texte româneşti din secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1982; Gh. Chivu, Codex Sturdzanus, Bucureşti, 1993). 93 Pentru economie de spaţiu, sensul cuvintelor citate în paginile următoare a fost menţionat numai atunci când au trebuit diferenţiate două omonime. Pentru toate celelalte exemple sensul poate fi aflat în cadrul Glosarului publicat la finalul volumului. 58 păharsec, păpiroş, părcan, părip, păsulă, pecine, pejmă, pincoş, pogace, por, ratot, rătedz, saică, sir, socaci, socaş, suci, surduc, şic, şişac, şod, şpec, şpilă, tănău, tău, tâmaţ, teglă, tenier, tintă, tiucă, tizediş, tobac, tolcer, toldău, tot „slovac”, turbolie, fipou, vălău, vig, vişeu, vişniţă94. Numărul termenilor preluaţi din limba sârbă, specifici limbii vorbite sau scrise în zona Banatului, este şi el considerabil: babiţă, băburi, bulă „turcoaică”, cărabă, cârlă, ceaucă, ceur, chilav, clet, cobăţ, cocoţ, coprenă, copun, coţcă, craină, crincă, dică, faidă, fucie, gârclean, hăiduc „infanterist (în armata maghiară)”, ialoviţă, ligă „aluniţă”, loveţ, lubeniţă, mătrac, merniţă, meserciu, mesemiţă, opreg, panţir, polovnic, presină, prigoadă, prilaz, priti, pruglă, râză, roc „sfârşitul lumii”, sagnă, scădarcă, stăci, sucnă, suhar, şăran, ştim, târgovenie, teme „creştetul capului”, toci „a trage vin dintr-un butoi”, tovar, tovărî, treasc, ureznic, vârcă, vracniţă, zănat „meşteşug”, zglăvoace, zomoniţă95. Mai puţine sunt, în schimb, regionalismele apărute sub influenţă săsească: buglă, ciorogar, fliscă, galeş „pânză fabricată în Franţa”, hep, loding „cartuşieră”, măieran, şlog, şură, targă, trinci, ţagră, zămalţ96, respectiv cuvintele provenite din limba turcă: afiom, chisim, corbaci, iuzbaş, levente adj., testemeu, zăbet. Imprumutrile preluate direct din limbile latină şi neogreacă: artic, lătemă, mii „milă, măsură pentru distanţă”, mirac, mod, probă, stemă, sumă, tămbar, tipar, titor „tutore”, violă „viorea”, termenii neologici având o formă care indică pătrunderea prin filieră maghiară: bărbir, cordovan, coştei, mişă, oşcoală, piaţ, poştă, probălui, procator, teştement şi unele calcuri, între care: întrîmbla „a media”, întrîmblare „mediere”, întrimblător „mediator”, neştinţie „neştiinţă”, deşi sunt şi ele puţine numeric, au o semnificaţie specială pentru nivelul atins în epocă de limba noastră de cultură97. 3. Atent la diversitatea şi bogăţia vocabularului utilizat în zona Caransebeşului, autorul lexiconului a consemnat, în afară de regionalisme, multe cuvinte şi forme cu utilizare familiară şi, posibil, argotică: bloj „sperietoare”, căcâcea, cenuşotcă „persoană leneşă şi murdară”, ciocotniţă „om flecar”, flecărău „idem”, foflei „(om) care nu stă locului, lipsit de valoare, pierde-vară”, hoisă „lungan, prăjină (de om)”, lifuri „a lingări”, papă „(în vorbirea copiilor) mâncare”, pişotcă „persoană care urinează des în pat”, porcie „mojicie”, răsipilă „om risipitor”, rumega „a medita, a socoti”, rumegătură „meditare, gândire”, zăvri „a vorbi mult şi fară rost”. Foarte interesante sunt numeroasele denumiri de plante: cinci-degete, gălbenioară, iarbă creaţă (vezi şi iarba fierelor, ~ mâţiei, ~ spurcilor, ~ Sventei Măriei, ~şerpelui), laptele cânielui, limba boului, marva ruşă, mădzăriică, mătlică, mătrăgună, melmesie, ochiul boului, puţ-căcaţ, rapiţă, romon, romoniţă, rută, sâmtdziene, scai, scăiuş, solover, spândz, spichinard, stânjen vânăt, steregoanie, şofrănică, ştir, tarconi, ticvă, tormac, ţârţăriţă, unguroancă „narcisă”, urdzică 94 Vezi, pentru termenii datoraţi acestei influenţe, şi N. Drăganu, stud. cit., p. 149-162. 95 Cf. Fr. Kirâly, în Mihail Halici-tatăl, op. cit., p. 74—79. 96 Vezi şi N. Drăganu, stud. cit., p. 146-147. 97 Pentru situaţia neologismelor, a se vedea Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760), Bucureşti, 1992, s. v. 59 (vezi şi ~ crăiască, ~ moartă), vânăţea, viorea, volbură, numele de arbuşti ornamentali: ruj (vezi şi ~ albă, ~ galbenă, ~ roşie), de cereale şi legume: bob „plantă leguminoasă”, cucurudz, cucuriţă, fasol, grâu, mazuri, mei, ovăz, păninc, spănachi, ţeclă (~ albă, ~ roşie), veardză „legume”, zob „ovăz”. Reflectând foarte probabil realitatea lingvistică a provinciei în care şi-a desfăşurat activitatea (cunoscută pentru livezile de meri şi peri98), autorul primei redactări a textului a inclus între formele-titlu foarte multe denumiri de pomi fructiferi: cireş (vezi şi cireaşă lipicioasă, ~ neagră, ~ oltonă, ~ pârgaviţă), măr (vezi şi măr bunăbrut, ~ coadeş, ~ cucurbetariţ, ~ câniesc, ~ de Svânt Pietru, ~ dulce, ~ flocos, ~ guşat, ~ iematec, ~ muşcătariţ, ~ nevestesc, ~ oardzăn, ~ pestriţ, ~ rutilat, ~ sălcin, ~ văratec, ~ vărgat), păr (vezi şi pară cănească, ~ coadeşă, ~ corună, ~ crăiască, ~ de Svântă Mărie, ~ foiască, ~ guşată, ~ iernatecă, ~ muşcătariţă, ~ pădureaţă, ~ popească, ~ ştiră, ~ ursească), vişin". Dictionarium valachico-latinum oferă astfel specialiştilor cel mai bogat inventar de termeni etnobotanici dintre scrierile româneşti alcătuite până la mijlocul secolului al XVIII-lea100. O comparare a informaţiei lexicale furnizate de Anonymus Caransebesiensis cu datele incluse în dicţionarele istorice ale limbii române101 arată că manuscrisul cuprinde şi numeroase prime atestări, între care: ciorobară, cocoşter, glonţ „sferă”, întrupura, rit „cioc”, scoarţă dulce, siucă, strepede, tăfăragă, tic „cioc”, toblă, urechelniţă „insectă; aparat pentru curăţat urechile”, văntă, vetruşcă, vodi, iar, în cazul mai multor cuvinte, chiar consemnări singulare ale unor forme, variante lexicale sau semnificaţii: căţir, chiuci, cobărlău, daite, daitile, deşchiautura, diecuţ, disău, dodranc, dulcin, gărgăriţa, gâlgără, ghiontar, giui vb., goştinac, hacică, hăbărlui, hoisă, hronţ, hudbă, imălos, iniţă, înlina, înţelesătură, oit interj., olos, opăli, place, plavoş, plit, răspândă, răstunchiat, scădarcă, vaităt, văroşatec şi altele102. 4. Diversitatea etimologică şi funcţională a lexicului înregistrat în Dictionarium valachico-latinum are drept consecinţă o foarte bogată sinonimie, pusă în evidenţă în primul rând de utilizarea aceleiaşi glose latineşti pentru mai multe cuvinte-titlu, dar şi de înserierea câtorva termeni româneşti în cadrul aceleiaşi intrări (vezi pentru această ultimă situaţie codru, munte, pădure, grupate în intrarea cu numărul 1999). De cele mai multe ori intră în relaţie sinonimică două cuvinte plurisemantice având de obicei origine diferită: ascuţitul - sâmcea, bărateş — prietnic, cadă - Vezi şi Fr. Kirâly, în Mihail Halici-tatăl, op. cit., p. 129. 99 Numărul foarte mare al soiurilor de măr şi de păr notate în lexicon a fost pus în relaţie cu utilizarea lucrării Nomenclatura seu Dictionarium latino-hungaricum elaborate de B. Fabricius Sziksyovianus. Dicţionarul latin-greco-maghiar realizat de Albert Szenczi Molnâr, pe care învăţatul din Caransebeş l-a avut, după opinia noastră, ca model, conţine şi el multe denumiri similare celor incluse în Dictionarium valachico-latinum. Vezi pentru acestea şi supra, p. 32. 100 în anul 1783 a apărut în Transilvania Nomina vegetabilium, prima listă cu nume româneşti de plante. Vezi Ion Coteanu, Prima listă a numelor de plante româneşti, Bucureşti, 1942. Cf. Al. Borza, Numiri româneşti de plante în vocabulare şi dicţionare din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în „Cercetări de lingvistică”, Cluj, III, 1958, p. 199-218. ‘01 Avem în vedere seriile veche şi nouă ale Dicţionarului limbii române (DLR) şi Micul dicţionar academic (MDA). 102 Vezi şi supra, p. 35. 60 putină, îngiur - siduiesc, praznic - uspeţ etc. Nu o dată însă sinonimia se stabileşte între trei termeni: ascund - pitesc - pi tul, haida - ni - nosa, izimesc - sec - usuc, pisc - rit - tic, sparg - strămut - stric, între patru: boaghe - grămadă -jireadă -stog, cert - vădesc - vicolesc - vrevesc, fală - măroşie - mândrie - mândrie -trufă sau chiar între mai mulţi: cocon - copil - făt - fecior -fiu, hâră - mâncătură — pâră — price — prigoană — sfadă — vreavă, socaş - sucă — sucluire — tocmeală - 103 zacon . 5. Bogăţia lexicală a primului dicţionar cu bază românească este pusă în evidenţă şi de numărul mare de derivate. Dintre sufixe se remarcă prin numărul mare al înregistrărilor: -ame (grosame, lotrame, pedestrame, prostame), -an (coian, colţan, gropan, pitană), -ăciune (dezmierdăciune, împutăciune, împuţăciune, ■secăciune, slutăciune), -ătură (împăcătură, înţelesătură, înfrânătură, scăpătură, spălătură, spândzurătură, temătură, ucisătură, vădzătură, zbătătură)104, -eţ (,mărgenareţ, săcuieţ, ungheţ, verdeţ), -oni (aconi, brosconi, lăturoni, lotroni, lungoni, slugoni, văduhoni), -ură (arsură, mersură, ştersură, zmultură) şi -ut (crăiuţ, păscuţ, pielcuţă, pieptuţ, tăbluţă), primul şi ultimul afix ilustrate fiind specifice ariei vestice a dacoromânei105. Dintre prefixe cea mai ridicată utilizare o înregistrează ne- (necurat, nehămicie, nelăut, neputernic, nesosinţă, nevedenie, nevinovat), specifice Banatului fiind derivatele cu ză- (zăuit, zăuitătură, zăuitatul). Ca şi în alte texte vechi româneşti, cuvintele prefixate coexistă cu cele fară prefix106: astrienedz - strienedz, dezgolesc - golesc, izmomesc - momesc, înluminedz - lumin, înnoiesc - noiesc, zogoană - goană etc., fără ca semnificaţia formelor alternante să fie totdeauna diferită. Adjectivul înculţ a apărut prin substituire de sufix din desculţ. Substantivele cascul, măgăreţ, poticnă, potroinic, proptă, răspândă, spovadă, tocmă sunt derivate regresive, iar aşteptat, audzitul, biciulat, cercat, ieşit, înotat, secerat, turnat, urdinat, văitat, vomut, zburatul au provenit prin conversiune din verbe la supin107. Derivatele şi formele create prin conversiune se grupează cu termenii de bază în câteva foarte bogate familii de cuvinte, precum: apăra - apărătoare - apărător — apărătură, bun — buneţe — bunişor - bunătate — îmbuna — îmbunare — îmbunat, încălţa - încălţat - încălţământ - înculţ - desculţ - desculţa - desculţat, peşte -peştişor - păscuţ - păscar - păscăresc - păscui, componenţa acestora sugerând ideea „căutării” formaţiilor de un anumit tip în momentul constituirii inventarului de termeni al lexiconului. 103 Vezi, pentru relaţiile de sinonimie cel mai frecvent ilustrate de textele epocii, Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532—1640), p. 392-393. 104 Numărul mare al derivatelor cu -ăciune şi -ătură, prezente în texte încă din secolul al XVI-lea, arată dorinţa autorilor, respectiv a traducătorilor de a crea un vocabular abstract. Vezi şi O. Densusianu, istoria limbii române, II, p. 204, 217-218; Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1640), p. 423, 428; Formarea cuvintelor în limba română din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea, Bucureşti, 2007, p. 83-87, 199-206. 105 Vezi pentru atestări Formarea cuvintelor în limba română din secolele al XVI-lea -al XVIII-lea, p. 67-68, 208-209. 106 Vezi şi Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1640), p. 434. 107 Pentru situaţia acestui tip de conversiune în limba literară veche, vezi Formarea cuvintelor în limba română din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea, p. 280-285. 61 6. Structura lexicului înregistrat în Dictionarium valachico-latinum arată că învăţatul căruia îi datorăm forma de bază a manuscrisului a dorit, foarte probabil, să ofere o imagine cât mai cuprinzătoare asupra vocabularului utilizat de bănăţeni la mijlocul secolului al XVII-lea. Acest vocabular era ilustrativ deopotrivă pentru varianta literară specifică zonei, pentru subdialectul local, marcat de numeroase împrumuturi din maghiară sau din sârbă, şi chiar pentru varianta familiară a acestuia. * Primul dicţionar original al limbii române, cunoscut în literatura de specialitate sub numele Anonymus Caransebesiensis, este o scriere ilustrativă pentru varianta literară uzuală, în jurul anului 1650, în zona Banat-Hunedoara. Grafia textului, subordonată normelor scrisului maghiar, pune în evidenţă dorinţa intelectualului bănăţean de a crea grafeme speciale pentru limba română şi chiar de a apropia formal unele cuvinte-titlu de termenii latineşti corespunzători. Autorul manuscrisului, foarte bun cunoscător atât al limbii române, cât şi al limbii latine, a înregistrat numeroase fapte fonetice, morfologice şi lexicale ce caracterizau deopotrivă scrisul literar şi limba vorbită, în varianta sa dialectală, dar şi în aceea familială sau chiar argotică. Dictionarium valachico-latinum, prima scriere lexicografică românească pentru a cărei realizare a fost folosit un model latin, se dovedeşte astfel a fi o sursă extrem de importantă pentru cercetarea istorică a limbii române literare şi pentru dialectologia noastră istorică. 62 NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Dictionarium valachico-latinum, descoperit de B. P. Hasdeu, în 1871 *, în fondurile Bibliotecii Universitare din Budapesta, este cunoscut deja cercetătorilor vechii noastre culturi scrise. In 1891, marele filolog a publicat în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, după aprofundarea, timp de două decenii, a consideraţiilor prilejuite de contactul cu manuscrisul, prima parte a textului, corespunzătoare literelor A-P2. (Partea a doua a transcrierii, foarte probabil predată şi ea redacţiei, de vreme ce la finalul literei P este notat „va urma”, nu a fost, până în prezent, regăsită3.) Şapte ani mai târziu, dicţionarul, numit de B. P. Hasdeu Anonymus Lugoshiensis, a intrat în atenţia lui Grigore Creţu, cunoscut pentru interesul acordat vechilor noastre scrieri lexicografice. (In 1900, acesta a tipărit şi Lexiconul slavo-romănesc din 1649, datorat călugărului Mardarie de la Cozia4, iar în 1905 a făcut cunoscută descoperirea Dicţionarului latin-român al lui Teodor Corbea5.) Manuscrisul budapestan a fost reprodus, de această dată integral, în seria nouă a revistei „Tinerimea română”6, editorul impunând totodată, prin consideraţiile formulate într-un scurt, dar dens studiu introductiv, şi un alt nume pentru manuscris, Anonymus Caransebesiensis. Iar recent, după cercetări întreprinse timp de mai mulţi ani7, Francisc Kirâly a publicat (ca parte a unei ediţii ce urma să fie realizată în colaborare cu Romulus Todoran) un indice alfabetic al cuvintelor româneşti din manuscris, transcrise pentru prima dată interpretativ, indice însoţit de facsimilele originalului, la paginile căruia se face, de altfel, trimitere8. 1 Vezi „Columna lui Traian”, II, 1871, nr. 30, p. 117. 2 B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dicţionar al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, VI, 1891, p. 1-48. 3 N. Drăganu considera că această parte a ediţiei alcătuite de B. P. Hasdeu „s-a pierdut în tipografie după moartea lui P. Ispirescu, proprietarul ei” („Dacoromania”, IV, partea I, 1924-1926, p. 113, nota 2). 4 Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romănesc şi tâlcuirea numelor din 1649, Bucureşti, 1900. 5 Gr. Creţu, Cel mai vechi Dicţionar latino-românesc de Teodor Corbea (Manuscrispt de pe la 1700), Bucureşti, 1905 (extras din „Voinţa naţională”). 6 Idem, Anonymus Caransebesiensis. Cel mai vechi dicţionariu al limbei române, după manuscriptul din Biblioteca Universităţii din Pesta, în „Tinerimea română”, serie nouă, I, 1898, p. 320-380. 7 Primele studii consacrate textului de către profesorul timişorean au apărut în anii 1974 şi 1975 (Fr. Kirâly, Dictionarium valachico-latinum, în „Orizont”, XXV, 1974, nr. 9, p. 6; idem, Mihail Halici şi Mihail Halici jr., în „Orizont”, XXVI, 1975, nr. 9, p. 6), iar în 1986 a fost tipărit, la Tipografia Universităţii din Timişoara, cursul intitulat Din istoricul ortografiei româneşti (Secolul al XVII-lea), la finele căruia au fost editate câteva „pagini din Dictionarium valachico-latinum” (p. 43-63). 8 Mihail Halici-tatăl, Dictionarium valachico-latinum [Anonymus Caransebesiensis]. Studiu filologic şi indice de cuvinte de Francisc Kirâly, [Timişoara, 2003]. în timpul redactării indicelui inclus în acest volum postum s-au rătăcit, probabil, fişele pe care se aflau cuvintele cuprinse alfabetic între imălos şi izmomesc (vezi p. 343), iar la tipar s-a pierdut facsimilul paginii 114 din manuscris. 63 La aproape 140 de ani de la descoperire, cel mai vechi dicţionar cu bază românească de care avem ştiinţă şi cel dintâi în care a fost utilizat alfabetul latin pentru scrierea formelor româneşti nu dispune, cu toate acestea, de o ediţie ştiinţifică modernă, accesibilă tuturor celor interesaţi de istoria limbii române, de evoluţia scrisului nostru literar, în general, şi de istoria lexicografiei româneşti, în special. Prin reproducerea cuvintelor româneşti, multe dintre acestea aflate la prima sau chiar la unica atestare în Dictionarium valachico-latinum, cu ortografia originară, modelată după vechiul scris maghiar, B. P. Hasdeu şi Gr. Creţu au oferit cititorului actual o copie a originalului, dar au creat, pentru lexicografi în primul rând, dificultăţi nu totdeauna depăşite în stabilirea formei corecte a intrărilor. Ne referim îndeosebi la interpretarea grafiilor în care e (e) sau i puteau nota, în zona şi în epoca în care a fost alcătuit textul, atât o vocală palatală, cât şi una centrală, la transcrierea intrărilor în care este consemnată confuzia între unele consoane surde şi corespondenta lor sonoră şi, nu în ultimul rând, la problema creată de alternanţele existente în ortografia de tip maghiar utilizată (în care, spre exemplu, 5 putea nota deopotrivă pe [s] şi pe [ş]). In această perspectivă, sunt, într-un fel, explicabile unele erori de interpretare strecurate în indicele cuvintelor româneşti cuprinse în Anonymus Caransebesiensis, publicat recent sub semnătura lui Fr. Kirăly (între care mecitură în loc de măgitură, *stârcul în loc de stercul; frâmpt în loc de frimpt, pânc în loc de pine; cloş în loc de Cloj, glotos în loc de glodos, nestrăvan în loc de nezdravăn, zăpăt în loc de zăbet; rămăsătură în loc de rămăşitură, rusesc în loc de ruşesc). In ediţiile amintite există de asemenea câteva lecţiuni ce trebuie emendate (idesoreskume, citit desoseskume, gergoshe, citit gerboshe, lergsime, citit lergsiture, marva rushe, citit marva ruske, metricsie. citit metricse; a se vedea, în ediţia Creţu, şi skurese, citit skureze, shomek, citit shornek, sztensen venet, citit shushenicence, vintra, citit viatra9, umerash, citit umerush sau unsure, citit unture), cu atât mai mult cu cât, pe baza lor, dicţionarele istorice româneşti au înregistrat eronat existenţa unor termeni sau variante lexicale. (Ne referim, spre exemplu, la mashe, grafie pentru maja, citit maske de către B.P. Hasdeu şi Gr. Creţu10, respectiv marhă de către Fr. Kirâly). Unele dintre lecţiunile greşite ar fi putut fi evitate prin luarea în considerare a glosei latineşti alăturate cuvântului-titlu românesc (a se vedea, spre exemplu, frimpt, transcris frâmpt de către Fr. Kirâly, deşi echivalentul latinesc consemnat în lexicon este assus). Publicarea integrală a acestor glose şi consemnarea într-o ediţie critică a tuturor datelor referitoare la evoluţia formei manuscrisului, de la prima transcriere la ultima revizie, vor permite nu doar limpezirea semnificaţiei unor termeni, ci şi stabilirea noutăţii informaţiilor despre limba română veche, furnizate, 9 Lecţiunea greşită se perpetuează şi în transcrierea lui Fr. Kirâly, care a transcris *viatră. 10 Vezi Dicţionarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul VI, Litera M, Bucureşti 1965— 1968, p. 161, şi Gh. Chivu, Emanuela Buză, Alexandra Roman Moraru, Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760), Bucureşti, 1992, p. 240, unde se consideră, pe baza acestei transcrieri eronate, că neologismul mască este înregistrat pentru prima dată în Anonymus Caransebesiensis. 64 prin acest prim dicţionar românesc original, de către un intelectual ce a trăit în zona Caransebeşului, la mijlocul secolului al XVII-lea. Pentru a da posibilitate cât mai multor cititori să cunoască şi să utilizeze materialul lingvistic cuprins în Dictionarium valachico-latinum, în volumul de faţă, întocmit potrivit cerinţelor unei ediţii critice, am alăturat transcrierii integrale a lexiconului şi facsimilelor după original, mai multe note lămuritoare pentru forma actuală a manuscrisului, indicii tuturor cuvintelor, locuţiunilor şi sintagmelor consemnate în cadrul acestuia şi un cuprinzător glosar. Ediţia propriu-zisă şi anexele ei urmează desigur unui studiu filologic şi unei descrieri lingvistice, în care am încercat Să elucidăm o serie de probleme privind datarea, localizarea şi paternitatea lexiconului şi să conturăm locul ocupat de acesta în cadrul vechiului nostru scris literar. în reproducerea textului, cuvintele româneşti, culese cu litere aldine pentru o mai uşoară identificare11, au fost editate în transcriere interpretativă, stabilirea valorii grafemelor (în special a acelora utilizate în notarea vocalelor centrale) fiind făcută prin luarea în considerare, dincolo de obişnuinţele ortografice uzuale în scrisul vechi maghiar, a normelor variantei literare româneşti uzuale în zona şi în epoca de alcătuire a manuscrisului, precum şi a originii, respectiv a repartizării dialectale a unor cuvinte sau forme. Cuvintele şi sintagmele latineşti, ca şi acelea maghiare utilizate pentru glosare sunt reproduse cu grafia consemnată în manuscris. (Greşelile de scriere au fost emendate, iar formele mai puţin obişnuite sau acelea absente din dicţionarele consultate au fost marcate cu un semn de exclamare.) Ordinea articolelor este, în mod firesc, cea din original, pentru a fi puse în evidenţă cât mai fidel atât caracterul de text nedefinitivat al dicţionarului (de aceea intrările nu sunt ordonate strict alfabetic12), cât şi intervenţiile ulterioare primei copieri (adaosuri marginale menite să completeze golurile iniţiale, schimbarea locului unor articole, cu indicarea noii poziţii prin semne de trimitere sau prin anularea intrării plasate greşit sau copiate eronat, modificarea de către autorul textului sau de către o altă persoană a formei unor intrări). Poziţia articolelor adăugate, precum şi schimbarea locului, respectiv a formei acestora sunt marcate în note, culese pentru economie de spaţiu la finalul ediţiei. (Din aceleaşi raţiuni şi pentru a facilita consultarea textului editat, trimiterile se fac la numărul intrării din dicţionar, număr adăugat de noi pe marginea din stânga a paginii.) Tot în note sunt date informaţii despre grafiile ce permit interpretări multiple sau care evidenţiază anumite deprinderi ortografice ale autorului textului, respectiv ale adnotatorilor ulteriori şi sunt consemnate lecţiunile diferite existente în ediţiile anterioare. 11 Cuvintele româneşti nu ocupă totdeauna prima poziţie în cadrul unei intrări, autorul dicţionarului sau cei care au intervenit ulterior în forma manuscrisului consemnând nu o dată şi unele sinonime sau variante (de regulă fonetice) ale cuvintelor-titlu, plasate normal în interiorul articolelor. 12 Prima diferenţă dintre ordinea alfabetică actuală şi cea din manuscris este dată de utilizarea sistemului ortografic maghiar, în care grafemele au de multe ori altă valoare decât în scrisul românesc actual. 65 (Pentru ediţia datorată lui B.P. Hasdeu am folosit abrevierea H, pentru aceea alcătuită de Gr. Creţu, C, iar pentru indicele întocmit de Fr. Kirâly, K.) Nu am consemnat, în schimb, considerându-le puţin relevante, diferenţele dintre diversele ediţii privitoare la ordinea articolelor, la prezenţa, respectiv la forma spiritelor şi a accentelor plasate uneori pe slovele vocalice. (Am procedat la uniformizarea reproducerii grafemului e, înlocuit de către B. P. Hasdeu şi Gr. Creţu, din raţiuni tipografice, cu e.) Adaosurile (forme sau articole întregi) care nu aparţin autorului textului sunt marcate prin subliniere. Literele omise au fost întregite între paranteze ascuţite (< >), iar porţiunile deteriorate sau greu lizibile au fost culese între paranteze drepte ([ ]). Am păstrat în ediţie semnul./., utilizat de autorul dicţionarului pentru a indica alternanţa unor forme. Facsimilele, plasate la finalul volumului (reproducerea în paralel a transcrierii şi a imaginii paginilor nu a fost posibilă), oferă celor interesaţi date despre original şi de asemenea posibilitatea de a controla transcrierea pe care am oferit-o. Indicii finali au fost redactaţi pentru a permite o mai rapidă descoperire a informaţiei lingvistice existente în Dictionarium valachico-latinum, dar şi pentru a crea premisele comparării acesteia cu datele oferite de celelalte lexicoane latino-române din epoca veche. Cuvintele, locuţiunile şi sintagmele existente în dicţionar, ordonate după limba căreia îi aparţin, sunt grupate în ordine strict alfabetică, fiind urmate de trimiterea la numărul intrării sub care sunt consemnate. în cadrul acestor indici am diferenţiat ori de câte ori a fost posibil omonimele lexicale şi termenii cu încadrare morfologică diferită, chiar dacă aceştia au fost grupaţi de autorul dicţionarului şi/sau de persoanele care au intervenit ulterior asupra formei textului în cadrul unei aceleiaşi intrări13. Iar în glosarul final, cititorul mai puţin familiarizat cu limba română veche poate găsi în primul rând cuvinte, forme şi fonetisme dispărute din limba română literară actuală sau utilizate dialectal. în liste au fost însă incluse şi cuvinte uzuale, care au astăzi înţelesuri diferite de cele consemnate în textul editat (multe dintre acestea absente chiar din dicţionarele istorice ale limbii române) sau sunt glosate diferit în lucrări lexicografice de referinţă. Prezenta ediţie, rod al unor investigaţii ce au durat, ca şi în cazul filologilor ce s-au oprit anterior asupra textului, aproape două decenii, nu ar fi putut apărea fără sprijinul dat, în decursul timpului, de mai multe instituţii şi persoane. Cercetarea repetată a manuscrisului a fost făcută, în timpul mai multor deplasări efectuate în cadrul schimburilor ştiinţifice dintre Academia Română şi Academia 13 Avem în vedere articole de tipul Număr. Numero. Lego, Numărătură. Numeratio. Lectio, Numărător. Numerator. Lector sau Măr. Pomus ./. Pomum, în care autorul textului a reunit sub aceeaşi intrare două cuvinte omofone cu etimon diferit, respectiv două cuvinte de gen diferit, dar având aceeaşi formă de singular. Ne referim însă şi la intrări de tipul Dzare. Serum. Diluculum, respectiv Dzemos. Jusculentus. Pepo, în care interpretarea multiplă a grafiei cuvintelor-titlu a dus la gruparea în acelaşi articol (de către însuşi autorul textului sau de către acesta şi un lector târziu) a câte două omografe, corespunzătoare cuvintelor româneşti dzară şi dzare, respectiv dzemos adj. şi dzămos s. m. 66 Maghiară de Ştiinţe, cu sprijinul conducerii Institutului de Lingvistică din Budapesta şi cu concursul binevoitor al specialiştilor de la Biblioteca Naţională Szechenyi şi de la Egyetemi Konyvtâr. Conducerea ultimei mari biblioteci budapestane ne-a acordat de altfel şi aprobarea de editare a textului şi de tipărire a facsimilelor acestuia. Rezolvarea multor probleme privitoare la formele latineşti consemnate în manuscris nu ar fi fost posibilă fără sprijinul doamnei profesor universitar doctor Lucia Wald şi al doamnei conferenţiar doctor Cristina Halichias. Dificultăţile ridicate de unele contexte maghiare adăugate în lexicon de un lector târziu al textului nu ar fi putut fi depăşite fără sprijinul domnilor profesori Murvai Olga şi Farkas Jeno. Iar în realizarea volumului de faţă am beneficiat de sprijinul doamnei Adriana Grecu, redactorul de carte. Le exprimăm tuturor şi pe această cale gratitudinea noastră. 67 DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM 1 A Ab aba. Pannus rusticanus. Sophiensis. P6[sztld abat. Festino. Sier. 5 abat. Diverto. El forditom. abeş. - abia. Vix. Aligh. abo. Admirantis particula. abure. Vapor. Goz. pârâh. 10 aburedz. Vaporo. Efflo. abuşile. Infantium incessus quadrupes. Ac aţă. Filum. A czema. aţiţ. Excito. Fel kaltom. 15 aţiţat. Excitatus. Fel koltesl...] aţiţătură. Excitatio. Fel kQltes aţip. Obdormio. El aluszom. (1)/ Ac acru. Acer. Acidus. Erros (?). 20 acră. Acris. Acida, acrime. Acredo. acresc. Acidum reddo. acrescu-mă. Acredinem contraho. acea. lila. Az. 25 aceaea. lila. acel. Iile. acela. Iile. acer. Expecto. El vârom. aceratul. Expectatio. Meghvâr. 30 acesta. Iste. Az. aceasta. Ista. acia. Illic. a cincea. Quinta. Otodik. aciuiedzu-mă. Contegor. 35 Ad adaug. Augeo. Qroghbodom. adaus. Auctus. Auctio. adausătură. Auctio. adăp. Adaquo. Poto. 40 adecă. Id est vel Ergo. adăpătură. Adaquatio. Potus. adeseori. Frequenter. Saepe. adesul. Frequenter.Vel ades. adese. - 45 adău. Tributum. adiedz. Vix levor. agiung. Assequor. Pertingo. agiuns. Assecutus. Assecutio.(2)/ Ad 50 aduc. Adduco. Adfero. adus. Adductus. Allatus. adusătură. Adductio. Allatio. a doaua. Secunda. Kett5. a doaua oară. Secunda vice. Masodszor. 55 adorm. Obdormio. El aluszom. Af afară. Foris. Foras. Extra. Odârkfl. aferim. Euge. Laudantis particula, afiom. Herba soporifera. 60 aflu. Invenio. Megh talfalokl. aflătură. Inventio. afurisesc. Excommunico. Kic.. .>. afurisit. Excommunicatus. afurisitură. Excommunicatio. 65 afum. Fumo. Fustolok. afumat. Fumatus. afumător. Fumans. afund. Profunde. Melien (?). Ag 70 agârn. Tego. Be fodom. agârnit. Tectus. Az f lefodszol. agârnitură. Tectio. Tegumentum. ager. Agilis. Gors konvii (!). ageră. Agilis. 75 agru. Ager. fMeszol (3)/ Ag agiun. Jeiuno. agiun. Jeiunium. 71 agiut. Iuvo. 80 agiutor. Auxilium. agiutornic. Auxiliator. agiutornică. Auxiliatrix. agost. Augustus. a gol sună. Vacuum sonat. 85 a greaţă. Difficulter. JEgre. agreş. Omphax. Uva cruda, aguridă. Idem. Aj ai. Allium. Fog hagyma. 90 aiedz. Allio condio. Meg hagymaszom. ait. Allio conditus. Fog hagvmavaltak. ai. Admirantis vox. Czudalatos szo. aiuş. Allium sylvestre. Alliaria. aicea. Hic. 95 aimintre. Aliter. Secus. aimintrile. Idem.Itt maskeppen, măsmodon. aiure. Alibi, aiurile. Idem. Mâsutt. aier. Aer. [Elteto egvl 100 aică. - (4)/ Ak acar. Sive. Vel. acarcare. Quicunque. Quivis. acasă. Domi. 105 acăţ. Applico. acăţu-mă. Applicor. acăţat. Applicatus. acătare. Ouidam. aemu. Nune. 110 aemuş. Statim. Confestim. acolo. Ibi. aconi. Acus magna. acoper. Cooperio. Tego. acoperemânt. Tectum. Coopertura. 115 acoperitoare. Idem. acoperitor. Coopertor. acuma. Nune. Al alature. Ad latus. 120 alean. Contra, alb. Albuş, albă. Alba. albeaţă. Albedo. albesc. Albesco. 125 albie. Alveus. albuş. Albumen. albină. Apis. albinedz. - (5)/ aleg. Eligo. 130 ales. Electus. alesul viniilor. -ales. Prassertim. alesătură. Electio. alegător. Elector. 135 alenşig. Inimiciţia, aleniş. Inimicus. a Iesni. Facile, alenzuiesc. Contradico. alenzuitură. Contradictio. 140 alăturedz. Appropinquo. alerg. Curro. alergatul. Cursus. alergătură. Cursus. al doile. Secundus. 145 aldămaş. Donum. alduiesc. Benedico. alduit, -ă. Benedictus,-a. alduitură. Benedictio. alinedz. Sublevo. 150 alinătură. Sublevatio. (6)/ al cincile. Quintus. al patru. Quartus. alt, -a. Alius, -a. altul. Alius. 155 altar. Altare, al treile. Terţi us. al şasele. Sextus. al şaptele. Septimus. al optul. Octavus. 160 al noauăle. Nonus. al dzecile. Decimus etc. 72 aludzesc. Puerasco. aludzit. -alun. Corylus. 165 aluniş. Coryletum. alună. Nux avelana. aluniţă. Avelanula. aloat. Fermentum. aloţel. Fermentulum. 170 alumat. -alulu. - aluat. Massa. Fermentum. aleluiesc. Alterius rem esse dico. am. Habeo. 175 amar. Amarus. amară. Amara. (7)/ amărăsc. Amarum reddo. amărăscu-mă. Amaresco. Tristor. Moerio. amărit. Moerens. Tristis. 180 amărăciune. Amaritudo. amânat. Tarde. Sero. amânedz. Tardo. Moror. amânăcios. Tardus. amănunţ. - 185 ameţesc. Deliquium patior. amăgesc. Decipio. Polo, ameţit. Deliquium passus. ameţeală. Deliquium. amănuntul. Minutatim. 190 aminte ieu. Animadverto. a minte-m vine. Reminiscor. amin. - â moi pun. Repono ut mollescat. amurt. Obstupefacio. 195 amurţesc. Obstpefîo. Flaccesco. amurţit. Stupefactus. Stupidus. amurţeală. Stupor. amut. Obmutesco. amuţitură. Vocis prseclusio. 200 amu. Jam. An an. Annus. antert. Tertio anno. anevoie. Mgre. Difficile. 205 anin. Suspendo. Appendo. (8)/ aniş. Anisum. anume. Nominatim. anină. - ao. Vox irridentis. 210 aos. Heus. Ap apă. Aqua. apătos. Aquosus. apătoasă. Aquosa. 215 apăr. Defendo. apărat. Defensus. apărător. Defensor, apărătoare. Protectrix. apărătoare. Flabellum. 220 apărătură. Defensio. apăs. Comprimo. apăsat. Compressus. apăsat. Compresse. Dure. apăsătură. Compressio. Pressura. 225 apăsător. Compressor. aplec. Lacto. aplecător. Lactans. aplecătură. Lactatio. aprind. Incendo. Accendo. (9)/ 230 aprins. Accensus. Incendium. aprinsătură. Accensio. apoi. Postea, aproape. Prope. apropiedz. Appropio. 235 apropiedzu-mă. Appropinquo. apropiat. Appropinquatio. aprod. Ephcebus. apruăr. - apun. Occido. Occumbo. 240 apuc. Rapio. Apprehendo. apucător. Raptor. apucătură. Raptus. Apprehensio. apus. Occidens. Occasus. aput. Olfacio. 245 apuţitul. Olfactus. apuţitură. Olfactio. 73 Ar ar. Aro. ararul. Raro. 250 arame. Aes. Cuprum. arap. Arabs. ard. Ardeo. ardzător. Ardens. Ardeal. Transilvania. (10)/ 255 ardelean. Transilvanus. are, arie. Area. arătură. Arătură. Aratio. arător. Arator. arăt. Ostendo. 260 arătătură. Ostensio. arătător. Ostensor. Apparens. arătătoare. Apparens. arepă. Ala. arăpesc. Arabicus. 265 Ţara Arăpească. Arabia. arm. Armus. arm. Armo, -as. armă. Arma. arc. Arcuş. 270 arcaş. Sagittarius. argint. Argentum. argint viu. Argentum vivum. Argiş. Oppidum in Valachia Transalpina, argisesc. -275 argiseală. - arsură. Combustie, ars. Combustus. ars. In momento. Statim. argelaş. Vile tectum. (11)/ 280 arnieu. Tectum curruum. artic. Articulus. arici. Herinacius. arunc. Jacio. aruncătură. Jactus. 285 aruncător. Proiector. arvuna. Pignus. G. Miklos Pinsze. aşa. Ita. Sic. aşedz. Deprimo. aşedzat. Depressus. 290 aşedzătură. Depressio. aşedzător. Depressor. a şase. Sexta. a şapte. Septima. asemene. Similis. 295 asemănedz. Comparo. Similo. asemănătură. Similitudo. aşişi. Statim. Confestim. aşijdere. Similiter. asin. Asinus. 300 aşchie. Sarmentum. ascut. Acuo. ascuţit. Acutus. ascuţitul. Acumen. (12)/ ascund. Abscondo. 305 ascuns. Absconditus. Absconditum. Secretum. ascult. Ausculto. ascultătură. Auscultatio. aspru. Asper. aspră. Aspera. 310 asprime. Asperitas. astădz. Hodie. aştern. Stemo. aşternut. Stratum. aştept. Expecto. 315 aşteptat. Expectatio. aşteptătură. Idem. astară. Hoc sero. astrienedz. Abalieno. astrienitor. Abalienator. 320 astrienitură. Abalienatio. astruc. Tego. astrucătoare. Tegumentum. astup. Obturo. Occludo. astupător, -e. Obturator. Occusor. 325 astupătoare. Clausura. Obturatorium. asupra. Desuper. asupra de putere. Supra vires. asupresc. Cogo. Vim infero. asud. Sudo. 330 asurdzesc. Obsurdesco. 74 asurdzitură. - asupresc. Onero supra vires. (13)/ At atare. Talis. 335 a ta. Tua. a tău. Tuus. ating. Attingo. atins. Attactus. atinsătură. Attactus. 340 a treia. Tertia. a treia oară. Tertia vice. atunce. Tune. atunci. Tune. aud. Audio. 345 audzitul. Auditus. audzitură. Auditio. avere. Divitias. Opes. Habentia. avuţie. Divitias. avut. Dives. Habens. 350 aur. Aurum. auresc. Deauro. aurit. Deauratus. au. Vel. Sive.(14)/ B 355 ba. Non.Nequaquam. babă. Avia. Anus. Vetula. babă. Obstetrix. babiţă. -baci. Opilio. 360 bace. Frater maior natu. baie. Balneum. baiesc. Balneo. bag. Impono. bală. Bilis. Phlegma. 365 baloş. Albaster. Subalbus. balegă. Stercus jumentorum. baleg. Stercus emitto. ban. Nummus. Pecunia. ban. Prorex. 370 bănie. Fodina. bănie de aur. Aurifodina. Melius: baia. Fodina. bănie de argent. Argentifodina. bănie de arame. Cuprifodina. bănie de plumb. Plumbifodina. 375 bănie de fier. Ferrifodina. bănie de cositor. Stannifodina. bapcă. Grossus. batcă. Idem. Grossche (!). barbă. Barba. 380 beat. Ebrius. bat. Percutio. batuta. Saltus quidam Valachorum. (15)/ băbesc. Obstetricor. băburi. -385 băciuiesc. Villicor. băde vel bade. Frater maior natu. badita. Uxor fratris. băgătură. Impositio. băgătură. Laesio oculorum propter variolas. 390 bălos. Biliosus. Phlegmaticus. băniesc. Nummos cudo. bănieş. Nummos cudens. Zingarus vagabundus. bănieşesc. -bănuiesc. Doleo. 395 belesc. Excorio. Decortico. belit. Excoriatus. Decorticatus. belitură. Excoriatio. Decorticatio. belitor. Excoriator. băloni. Bos albuş. 400 Bălgradul Unguresc. Alba Regalis. Bălgradul Turcesc. Alba Graca.T aurunum. Bălgradul Ardealului. Alba Julia. băl. Albuş. belusagul. Vanitas. 405 bănuiesc. Doleo. bănuiesc. Ago cum aliquo. Tracto. Curam gero. bântuiesc-bântuială. -bântuitor. -410 bărateş. Amicus. (16)/ bărbat. Vir. Mas. bărbăcioară. Masculus. 75 bărbătuş. Masculus. bărbăţie. Virilitas. 415 bărbie. Mentum. berbeniţă. - bărbir. Tonsor. Chirurgus. bărbos. Barbatus. bărbiriţă. -420 bere. Cervisia. berigată. Gula. bârna. Trabs. băs. Pedo. băsău. Iniuria. Contumelia. 425 beşină. Pedor. beşinos. - beşică. Vesica. Bulla. beşic. - beşicat. Bullatus. 430 bât. Baculus. bătătură. Percussio. bătător. Percussor. Malleus. bătut. Percussus. bătăr. Sane. 435 bătrân, -ă. Senex. bătrâneţe. Senectus. bătrânesc. Senesco. Consenesco. bătrânicios. Seniculus. beţie. Ebrietas. (17)/ 440 beţiu. Inebrians. beţiţ. Ebriosus. Temulentus. beşeriţă. Sterilitas. beu. Bibo. beutură. Potus. 445 beutor. Bibax. blaţ. Eamus. blană. Subductura. blastăm. Maledico. Blasphemo. blăm. Eamus, alloquendo unum. 450 blămaţ. Eamus, alloquendo plures. blăstamă. Maledictio. Blasphemia. blăstămător. Maledictor. Blasphemus. blănar. Pellio. blid. Patina. 455 blidar. Armarium. blidărar. Fabricator patinarum. blidăresc. - blidăritor. - bloj. T erriculamentum. 460 blotor. Homo năuci, bici. Flagellum. biciuit. Flagellatus. biciluiesc. Estimo, biciluit. iEstimatus. 465 biceu. ^Estimatio. biciulat. Honor. yEstimatio. (18)/ bios. Fertilis. biosime. Fertilitas. bir. Tributum. 470 birar. Tributorum exactor. biruiesc. Possideo. Vinco. biriş. Mercenarius. bine. Bene. binişor. Belle. 475 binele. Bonum. bică. Taurus. bragă. Cervisia milliacea. brad. Pinus. Abies. braţ. Brachium. 480 brat. Monachus. breaz. -brăţar. Monile. brăţesc. Monachalis. brăţescu-mă. Monachus fio. 485 breb. - brebeneac. -brecăiesc. brăduţii Nomen tortae. brândză. Caseus. 490 brânduşă. Viola, brâncă. Branca. brici. Novacula. brâu. Cingulum. (19)/ broncă. - 495 broncaş. -broască. Rana. brosconi. Bufb. brumă. Bruma. Pruina. brumar. October. 500 brotesc. Conversor. broteală. Conversatio. 76 brotăcesc. -broatec. -boambă. Granum. 505 bombiţă. - brusture. Folium caulis. boar. Bubulcus. boier. Baro. Nobilis. boierie. Nobilitas. Baronatus. 510 boieresc. Nobilito. boieresc. Nobilitaris. boierescu-mă. Nobilitor. bolinta. strunga. Ovile. bolincer. Opilio. 515 boziu. Ebulus. bosioc. Basilicum. bou. Bos. bouleţ. Bosculus. boaghe. Cumulus. Acervus. 520 boală. Infirmi tas. bolesc. Infirmor. Bocoşniţă. Pagus. bocşă.-boare. Boreas. 525 boresc. Vomo. borboros. -borborosesc. -bob. Faba. boboaşă. -530 boboană. Prasstigia;. Superstitio. bobonitoare. Superstitiosa. Praestigiatrix. bobonesc. Superstitionibus utor. botez. Baptiso. borgil. Subterranea cafsal. (20)/ 535 bucin. Buccina. buciume. Vitis. bucin. Buccino. buciniş. Cicuta. bubă. Ulcus. Variola. 540 buboni. Ulcus. Apostema. bubedz. Variolis inficior. Buda. Metropolis Hungariee. budză. Labium. budzat. -545 buduroni. - buglă. Galla. bucă. Bucca. bucălat. -buca curului. Nates. 550 bucate. Cibus. Panis. Edulium. bucăţea. -bulgăr. Bulgarus. bulgăresc. Bulgaricus. Ţara Bulgărească. Bulgaria. 555 buldz. Caseus. buldzişor. Caseolus. bulă. Turcica mulier. bulească. Quod Turcica mulieres conficiunt. bulbuc. -560 bulbucat. -buldzesc. - (21)/ bumb. Nodus. bumbşor. Nodulus. bun. Bonus. 565 bună. Bona. bunăbrut. - bunişor. Bellus, diminutivum boni. buneţe. Bonitas. bunătate. Opes. Bona. 570 burie. Dolium parvum. buric. Umbilicus. buricat. Inflatus. buşluiescu-mă. Conturbor. buşluiesc. Conturbo. 575 buşluitor. Conturbator. buştuc. - buş. Cumulus nivium. buşluială. Afflictio. Moeror. Turbatio. bujor. -580 bujorat. -bute. Dolium. butar. Vietor. buză. - bucuru-mă. Lastor. 585 bucurie. Lastitia. bucuros. Libenter. Bucureşti. Oppidum Valachise Transal. (22)/ Cs 590 cea. lila. ceaea. lila. ceasta. Ista. ceară. Casra. ceaclie. - 595 ceapă. Caspe. ceafă. Occiput, ceaucă. Monedula. ceas. Hora. cer. Peto. 600 cer. Caelum. cer. Quercus. ceruleţ. Idem. ceret. Quercetum. cerc. Circulus. 605 cerc. Tento. Probo. cercat. Probatio. cercuiesc. Circulos ligo. cep. Epistomium. ceponi. Caspe mas. 610 ce. Quid ? ce. Sed. (23)/ celuiesc. Decipio. Fallo. celuitor, -e. Deceptor,-trix. celarnic, -ă. Fallax. 615 celuitură. Deceptio. celşag. Deceptio. Fallacia. cebăluiesc. -cebăluitor. -cebală. - 620 cenuşă. Cinis. cenuşedz. Incinero. cenuşotcă. Endvmio.Dum cineri hasrens. cenuşat. Incineratus. cert. Arguo. Increpo. 625 certătură. Increpatio. cesornic. Horologium. cesornicar. Horologiarius. cerb. Cervus. cerbice. Cervix. 630 cemăr. Nausea. cemărluiescu-mă. Nauseam contraho. tărmure. Ripa. cervice. Cervix. cerc. Ouaaso. Investi go. 635 ceruiesc. Casra ungo. cerşitor. Mendicus. cern. Excemo. hirhinteală. ^stus. ceată. Ordo. Status. Sors. 640 ceva, oarece. Aliquid. ceur. -ceuredz. -cingă. -cine. Quis. 645 cines. Singuli. cină. Casna. cinedz. Caeno. cinuiesc. Ago. Tracto. cinci degete. Pentaphyllum. Quinquefolium. (24)/ 650 cireş. Caerasus. cireaşă. Caerasum. cireaşă oltonă. -cireaşă pârgaviţă. -cireaşă neagră. -655 cireaşă lipicioasă. -cijmă. Cothumus. cijmaş. Cothumarius. cijmăşiţă. Cothumaria. cicoare. Cyanus. 660 cimbru. Pulegium. cioară. Comix fcemella. ciorobară. Pica. ciorcuşă. Pica. cioroni. Comix masculus. 665 ciordă. Grex. ciordar. Pastor gregis. ciobotă. Calceus. ciobotar. Sutor. ciocotniţă. Garrulus. 670 ciorogar. Sutor. cioplesc. Fabrico. Sculpo. Polo, cioplitură. Fabricatio. Sculptura. 78 cioplitor. Sculptor, ciont. Os, ossis. 675 ciortan. - ciocnesc. Concutio. (25)/ ciocnitoare. -ciudă. Miraculum. ciudescu-mă. Miror. 680 ciumă. Pestis. ciumedz. Peste inficior. ciută. Dama . ciutură. Mortarium. ciur. Cribrum. 685 ciuredz. Cribro, -as. ciumpesc. -ciumpăvesc. -ciumpoi. Lvsipipium. ciucure. - 690 ciulesc. -ciubăr. -ciuci. -ciunt. -ciuntedz. - 695 Cr credz. Credo, credinţă. Fides. credincios. Fidelis. crep. Crepo. Findo. 700 crepătură. Fissura. cresc. Cresco. creştet. Vertex. (26)/ criştin. Christianus. criştinesc. Christianus. 705 criştinătate. Christianismus. criştinescu-mă. Christianus fio. hrana. Esca. Cz ţară. Regnum. Regio. 710 ţagră. Craticula. ţeapă. Veru. ţap. Hircus. ţeapăn. Firmus. ţarc. Septum. 715 ţânut. Regio. ţărişoară. Provinciola. ţâră. Mica. Fragmentum. ţăran. Rusticus. Agrestis. Ţărigrad. Constantinopolis. 720 ţărină. Arena. Ager. Terra, ţărinos. Arenosus. ţes. Texo. ţesător. Textor. ţesătoare. Textrix. 725 ţesăiesc. - ţârţăriţă. Cicer. ţărişoară. Mica parva, diminut. ţâţână. Cardo. ţeclă. Beta. 730 ţeclă albă. Beta alba. ţeclă roşie. Beta rubra. ţepenesc. Firmo. ţânţar. Culex. (27)/ ţip. Clamo. Eiulo. 735 ţipătură. -ţipar. Lamprica. ţipou. Libo (!). ţiproş. Cyparissus. ţin. Teneo. Servo. Alii tiv. 740 ţinătură. Servatio. Tractatio. ţinător. Conservator, ţinător. Forceps vietorum. ţintă. -ţintedz. -745 ţiţă. Mammilla. Uber. ţigrie. - ţigan. Zingarus. Cinganus. ţigănie. Zingarismus. ţigănesc. Zingaricus. 750 ţigănesc. Absque rubore et quiete peto. ţipărluş. - timbria. Solutio laborantium. ţondră. Bracca.Vile indumentum rusticanum. ţorţoroş. -755 ţopană. Scortum. ţol. Lacinia. tolişor. , diminut. (28)/ 79 Da 760 dar. Donum. dare. Tributum. deal. Collis. datul. Tributum. dajde. Tributum. 765 darnic. Liberalis. dajnic. Tributarius. dascăl. Magister. daite. Saltem. daitile. Idem. 770 dai. Saltem. dagoare. ifDstus. Calor. dapăr. Depilo. deapăn. - de-altă oară. Alia vice. 775 deasă. Densa. de-adevăr. Equidem. de-acmu nainte. Posthac. Imposterum. dară. Ergo. dacă. Postquam. Siquidem. 780 dau. Do. deci. -de la. A. Ab. delucan. Colliculus. delie. Luxum amans. 785 dălbină. -den. Ex. de. De. de. Si. de pre. De. (29)/ 790 Der depărătură. Depilatio. departe. Procul. depărtedz. Elongo. depărtedzu-mă. Elongor. 795 demult. Olim. Dudum. Diu. de demult. Olim. Pridem. de multe ori. Saepe. Multoties. dereg. Reficio. deres. Refectus. Exstructus. 800 deres. Refectio. Structura, deregător. Officialis. dărâm. -dărâmătură. -dăruiesc. Dono. 805 dăruitură. Donatio. Des des. Densus. desime. Densitas. destul. Satis. 810 de sârg. Subito. Illico. desculţ. Discalceo. desculţat. Discalceatus. desculţ. Nudipes. descuni. Resero. 815 descunietură. Reseratio. descunietoare. Clavis. despic. Findo. despicătură. Fissio. descânt. Incanto. (30)/ 820 descântec. Carmen. Incantatio, despart. Separo. despărţitură. Separatio. despărţitor. Separator, desorescu-mă. -825 desfac. Aperio. desfăcut. Apertus. Sincerus. destoinic. Dignus. destoinicie. Dignitas. descarc. Exonero. 830 descărcatul. Exoneratio. descărcătură. Exoneratio. dăscălesc. Magistrum ago. deşartă. Vacua. Inanis. deşert. Vacuus. 835 deşchid. Aperio. deşchis. Apertus. deşchis. Aperte. Clare, deşchidzătoare. Apertorium. Clavis. deşchidzătură. Apertio. 840 deşting. Discingo. deştins. Discinctus. deşchiautur. Efîbulo. 80 dejghiaur. -destup. -845 detor. Debitor, detorie. Debitum. detornic. Debitor, detornesc. - dătătură de har. Gratiarum actio. (31)/ 850 detun. - detunătură. -de tot. Omnimode. Penitus. de tinăr. Ab infantia. dever. - 855 deunădz . Ouadam vice. Deva. Arx in Transylvania. dezbrăc. Exuo. devedesc. Exhibeo. dezbat. Excutio. Dissvadeo. 860 dezbătătură. Excussio. Dissvasio. de sârg. Illico. dezgolesc. Denudo. desfătat. Oblectatus. dezgolit. Denudatus. 865 dezleg. Solvo. Interpretor. dezlegat. Solutus. dezlegătură. Solutio. dezmierd. Voluptate afficio. dezmierdu-mă. Voluptuor. Delicior. Voluptatibus affluo. 870 dezmierdăciune. Voluptas. Delicii. dezmierdat. Delicatus. In deliciis nutritus. dezmâniiu. Placo. dezmâniiu-mă. Placor. Iram depono. dezmirat. -875 dezmiru-mă. - deznod. Dissolvo. Enodo. despic. Divido. Disrumpo. dezvăţ. Dedoceo. dezvăţu-mă. Dedisco. 880 dezvăţat. Dedoctus. dezvălesc. Detego. dezvălit. - (32)/ diac. Latinus. Studiosus. diecuţ. , diminutivum. 885 dieceşte. Latine, dieconi. Diaconus. dică. -dinte. Dens. disac. - 890 disău. - dimineaţă. Mane. dimie. -dimicat. -dihor. - 895 domn. Dominus. doamnă. Domina, domnie. Dominatio. Dominium. domnescu-mă. Dominor. domnesc. Dominicus. 900 doauă. Duae. doi. Duo. doispredzece. Duodecim. doauădzeci. Viginti. doică. Nutrix. 905 dodă. Soror maior natu. dodeiesc. Molesto. dodeială. Molestatio. Molestia. dodeitor. Molestator. (33)/ dodranc. Fcenum crassum. 910 dolamă. Tunica, dor. Desiderium. doresc. Desidero. doare-mă. Doleo. dorm. Dormio. 915 doară. Fortassis. dojenesc. Hortor. Admoneo. dojană. Admonitio. dojenitor. Hortator. Monitor, dospesc. Fermento. Consumo. 920 dospescu-mă. Fermentor. Consumor. dosadă. Tribulatio. dosădesc. Tribulo. Affligo. dosădescu-mă. Tribulor. Affligor. dosăditor. Tribulator. Persecutor. 925 drag. Charus. 81 dragoste. Charitas. Amor. dragu mi-e. Amo. drac. Diabolus. dram. -930 drăguţ. Dilectulus. . drăgoi. Dilectus. (34)/ drăgălaş. Jucundus. Gratiosus. drăgşor. Charus. Dilectus. Amabili s. gios. Deorsum. Infra. 935 gioi. Feria 5-ta. Jovis. giupân. Dominus. giupâneasă. Domina. duduiesc. Pello. duc. Duco. Fero. 940 dulce. Dulcis. dulceaţă. Dulcedo. dulcin. Subdulcis. duc. Fcetor. duh. Spiritus. 945 duhovnic. Pater spiritualis. Confessarius. duhoare. Flatus. Spiraculum. Fcetor. duhnesc. Foeteo. Oleo. duş. Animus. Voluntas. duşnic. Spiraculum. 950 duminecă. Dies Dominicus. durori. Podagra. durere. Dolor. dzeamă. Jusculum. dzară. Serum. 955 . Diluculum. dzemos. Jusculentus. Pepo. dzeu. Deus. . Certe. Profecto. (35)/ 960 dzac. Jaceo. dzadă. -dzic. Dico. dzicătură. Dictio. dzivă. Dies. 965 dzi. - dzilesc. Dies augeo. E ălio. Vox irridentis. îmbat. Inebrio. 970 îmbătat. Inebriatus. îmbătu-mă. Inebrior. îmbiu. Invito. îmbrăc. Induo. îmbrăcământ. Indumentum. 975 îmbuc. Bolum deglutio. îmbucătură. Bolus. îmbunedz. Laudo. Probo. Commendo. Emendo. îmbunedzu-mă. Corrigo me. Emendo me. îmbunatul. Emendatio. 980 îmbunare. -îmblu. Ambulo. îmblare. Ambulatio. îmblător. Gradarius. îmbuiestru. -985 îmblet. Gressus. îmmulţesc. Multiplico. îm pare. Puto. împart. Divido. împac. Pacifico. (36)/ 990 împacu-mă. Pacem ineo. împărat. Csesar. Imperator. împărătesc. Caesareus. Imperialis. împărăţie. Imperium. Regnum. împănedz. -995 împăcătură. Pacificatio. împăcător. Pacificator, împestresc. -împing. Trudo, împingător. Trusor. 1000 împins. Trusus. Trusio. împingătură. Trusio. împregiur. Circum. împung. Pungo. împuns. Punctus. Punctura. 1005 împunsătură. Punctura. împut. Imputo. împut. Foetere permitto. îmi)utăciune. Ouerela. 82 împuţescu-mă. Foeteo. 1010 împuţit. Foetidus. împuţăciune. Foetor. împuţinedz. Diminuo. înţeleg. Intelligo. îmbulzesc. Comprimo. Qbruo. 1015 înţelesătură. Intellectus. Intellectio. înţeles. Intellectio. înţin. -înţinat. - (37)/ încep. Incipio. 1020 începătură. Inceptio. începător. Inceptor. PrEecentor. înţelegător. Intelligens. înţelept. Prudens. înţelepciune. Prudentia. 1025 încet. Desino. Cesso. încet. Paulatim. încinsătoare. Cingulum. încind. Incendo. încing. Cingo. 1030 încredu-mă. Fido. Confido. îndeletie. Leviori pretio. îndemn. Reconcilio. Hortor. Consolor. îndemnătură. -îndes. Condenso. 1035 îndesat. Condensatus. îndesată. Condensata, îndesătură. Condensatio. îndelung. Differo. Elongo. îndereptedz. Rectifico. 1040 îndereptătură. Rectificatio. îndărăt. Retro. Retrorsum. îndărătnic. Haereticus. Apostata. Retro-abiens. îndărătnicie. Haeresis. Apostasia. Recessio. îndoiesc. Duplico. 1045 îndoit. Dubius. îndoiescu-mă. Dubito. Despero. înduplec. Complico. Plico. înduplecătură. Plicatura. Plică. (38)/ înduru-mă. Misereor. 1050 îndurat. Misericordiae (?) motus. înduluiesc. -înduluiescu-mă. -îndrăgec. Amo. îndrăgitor. Amator. 1055 îndrăznesc. Audeo. Praesumo. îndrăzneală. Prassumptio. îndrăznitor. Audax. Prassumptor.T emerarius. înfaş. Fascijs cingo. Involvo. Obvolvo. înfarm. Omo. Induo. 1060 înfărmat. - înfărmătură. -înfier. - înfierbânt. Calefacio. înfierbântat. Fervidus. 1065 înfinu-mă. -înflor. Floreo. înflorit. Floridus. înfrân. Freno. înfrânătură. Frenatio. 1070 înfrâng. Confringo. înfrânt. - înfrumăsesc. Exomo. înfrunt. Rixor. Contendo. înfund. Fundos impono. 1075 îngân. Illudo. îngânător. Illusor. îngânătură. Illusio. înghit. Deglutio. înghiţitură. - 1080 înghiţitoare. - îngrăşedzu-mă. Pinguesco. îngrăşu-mă. Impinguo. îngrăşedz. Pinguefacio. Impinguo. îngrechesc. Imprasgno. Alii îngrăsesc. (39)/ 1085 îngrăşătură. Impinguatio. îngrăşător. Impinguator. îngrop. Sepelio. Defodio. îngroşedz. Crassum reddo. îngrupător. Sepultor. Defossor. 1090 îngrupăciune. Sepultura. 83 îngrupătură. Defossio. înger. Angelus. îngeresc. Angelicus. îngenunchiu. Genuflecto. 1095 în gios. Deorsum. în giur. Circum. în giur împregiur. Circum. Circa, îngiur. Convicior. încaliec. Equito. Consendo eauum. 1100 încalţu-mă. Calceor. încalţ. Calceo. încălţământ. Calceamentum. încălţat. Calceatus. încarc. Onero. 1105 încărcătură. Oneratio. încăp. -încă. Etiam. încăldzesc. Calefacio. încăldzescu-mă. Calefio. 1110 încăresc. Calefacio. încărescu-mă. Calefio. închin. Propino. Dono. închinu-mă. Saluto. Adoro. închinăciune. Salutatio. Adoratio. 1115 închid. Claudo. închis. Clausus. închisătură. Clausio. închidu-mă. Claudor. (40)/ închidzătoare. Clausura. 1120 încreţesc. -încreţitură. -încheg. Condenso liquidum. Coagul. închegat. Condensatus. Coagulatus. încoace. Hac. 1125 încolo. Illac. înculţ. Calceatus. înculţu-mă. Calceor. înculţat. Calceatus. încuni. Obsero. Claudo. 1130 încuniat. Obseratus. Constipatus. încunietură. Obseratio. Constipatio. încungiur. Circumeo. încungiurat. Circuitus. încurc. - 1135 înlinedz. Allevio. înluntru. Intus. în laturi. Procul. Longe. înluminedz. Illumino. înluminat. Illuminatus. 1140 înălbesc. Dealbo. înec. Submergo. înecu-mă. Submergor. înecătură. Submersio. înseredz. Sero venio. 1145 însereadză. Advesperascit. însănătoşedzu-mă. Convalesco. însetoşedz. Sitio. înot. Nato. înotat. Natatio. 1150 înotiş. Natando. înnod. Ligo. Nodum facio. înnodat. Ligatus. înnoiesc. Innovo. înnoit. Innovatus. 1155 înnoitură. Innovatio. îns. Solus. însă. Sola. însă. - însoru-mă. Uxorem duco. 1160 însurat. Uxoratus. însuş. Ipse. Solus. în sus. Sursum. întărit. Irrito. Concito. întăritătură. Irritatio. 1165 întăritător. Irritator. întâmplarea lumi. Affluxus bonorum mundi. Ostensio bon. înselesc. Fallo. Decipio. (41)/ întin. Inficio. Tingo. întinat. Infectus. Tinctus. 1170 înting. In tingo. întins. Intinctus. Intinctio. întins. Continue. 84 întorn. Remitto. Reverto. întornu-mă. Revertor. Regredior. 1175 întorn. Converto. înturnat. Conversus. sio. înturnare. Conversio. întreg. Integer. întreagă. Integra. 1180 întrec. Praecello. Praeeo. întrecut. Praecellentia. întrîmblu. Intercedo. întrîmblare. Intercessio. întrîmblător. Intercessor. 1185 între. Inter, întru. Intra, întru. Intro. Ingredior. intratul. Introitus. Ingressus. întreb. Interrogo. Quaero. 1190 întrebare. Interrogatio. Quaestio. întrebător. Interrogator. întrupuredzu-mă. Incamor. întrupurat. Incamatus. întrupurăciune. Incamatio. 1195 înturbur. Turbo. înturburat. Turbatus. înturburare., T urbatio. întunec. Obtenebresco. Caligo. întunecat. Ob. 1200 întunerec. Tenebra. întunecos. Tenebrosus. (42)/ învăţ. Doceo. Jubeo. învăţu-mă. Disco. învăţătură. Doctrina. 1205 învăţător. Doctor. Magister. învăţat. Doctus. învălesc. Involvo. Convolvo. învălit. Involutus. învălitură. Involutio. 1210 învălitoare. Velum. învăluiesc. -învăluitor. învârtesc. Inverto. Verto. învârtitură. Versio. 1215 învârtitul. In versio. învit. -invitat. - F fag. Fagus. 1220 fagure. Favus. fac. Facio. feal. Genus. fală. Gloria. fala. Superbia. 1225 faşă. Fascia. fasuresc. Infascio. Obvolvo. fată. Puella. Filia. faidă. Utilitas. falcă. Mandibula. 1230 făţarnic. Hvpocrita. (43)/ fălos. Vanus.Gloriosus. Iactabundus. fălos. Utile. Utilitas. fălosesc. Prosum. fel. Genus. 1235 fălci. Maxilla. Gena, fălie. Jactantia. fămeie. Familia. Foemina. fămeiat. Habens familiam. fân. Fcenum. 1240 fânar. Lampas, fânaţ. Fcenile. fănină. rarina. fântână. Puteus. fără. Sine. 1245 fereastră. Fenestra. feresc. Defendo. Custodio. feritură. Defensio. feritor. Defensor, fărâm. Comminuo. Frango. 1250 fărâmătură. Comminutio. Fragmentum. feric. Laudo. Beatifico. fericăciune. Gloria. Beatitudo. fericat. Beatus. ferice. Beatus. 1255 ferec. Polio. ferecătură. -ferecător. -fărmăcător. Magus. fesnic. Candelabrum. 85 1260 feştic. - feştilă. Lychnus. făşie. - făsui. Phaseolus. (44)/ făt. Filius. 1265. fetiţă. Puellula. fetesc. Pario (de ovibus). fiară. Fera. fierb. Coquo. Ferveo. fiertură. Coctura./. Coctum. 1270 fier. Ferrum. fie. Satis. Sufficit. fig Ficus, arbor, figă. Ficus, fructus. ficior. Filius. Puer. 1275 ficiurel. Puellus. Filiolus. fică. Filia. fiia. . finic. Palma, arbor, firiz. Serra. 1280 fir. Filum. fire. Essentia. fiu. Filius. fiu. Fio. flămând. Famelicus. 1285 flămândzesc. Esurio. flacare. Flamma. flecărău. -flecăresc. - fliscă. Năuci. Vilis. Sordida. 1290 floc. Floccus. flocşor. -floare. Flos. floricea. Flosculus. (45)/ fluier. Crus. 1295 fluier.-fluieră. -fluture. Papilio. flutur. Vagor. fluturat. Mente motus et vagus 1300 foflei. Vagus. Scurra. Năuci, foc. Ignis. fodormintă. Mentha. fodorminta calului. Calamintha. folosesc. Sucurro. Utilis fio. Utilitatem capio. Proficio. 1305 folosul. Cura. Conatus. foame. Fames. Esuries. foame mi-e. Esurio. foamete. Fames. Esuries. font. Libra. 1310 fragă. Fragum. frate. Frater. frapsine. Fraxinus. frăgar. Morus. frăgar alb. Morus alba. 1315 frăgar negru. Morus nigra. frec. Frico. frecătură. Frictio. frâmbie. Fimbria. frâmseţe. Pulchritudo. 1320 frâng. Frango. frânt. Fractus. frântură. Fractio. frângător. Fractor. Fragilis. frâne. Francus. Gallus. 1325 frenţuş. Gallicus morbus. frenţuşescu-mă. Gallico morbo inficior. frenţuşit. Gallico morbo infectus. frăţie. Consanguineus. Consanguinitas. (46)/ frig. Frigus. 1330 frig. Frigo. Torreo. Asso. frigu mi-e. Frigeo. friguri. Febris. frigare. Veru. frică. Timor. 1335 frică mi-e. Timeo. fricos. Timidus. frimpt. Assus. frumos. Pulcher. frumsete. Pulchritudo. 1340 frundză. Frons,-dis. frundzos. Frondosus. frunte. Frons,-tis. fruntar. -fug. Fugio. 1345 fugă. Fuga. 86 fugaci. Fugax. fucie. Vasculum. fugător. Profugus. fum. Fumus. 1350 funie. Funis. funincea. -funincel. Ulcus. fur. Fur. fur. Furor. 1355 furtuşag. Furtum. furător. Furax. Fur. furnică. Formica. furnicar. -furnic. 1360 furcă. Furca, furcă. Colus. furfuială. - furtuna. Turbo. Tempestas. fus. Fusum. 1365 fus. Piscis. fuşte. Fustis. fuştaş. - (47)/ G galben. Flavus. 1370 galben. Ducatus. Aureus nummus. galeş. Tela Gallica. gard. Seps. gangure. iEdon. gata. Paratus. 1375 gaură. Foramen. gâcesc. Divino. Opinor. Auguror. Puto. Estimo, gâcitor. -gâcitură. - gâdelesc. Titillo. Veszket. 1380 gheftin. Levi pretio. ghegumen. Superior monasterii. găină. Gallina. găinaţ. Stercus gallinaceum. găinar. Pastor gallinarum. 1385 găitan. Zona. găităniel. -găleată. Modius. găletuşă. - gălbenuşul ovului. Vitellum. 1390 gâlceavă. Tumultus. gălbenioară. Caltha. Calendula. gâlcă. Tumor. gălbenesc. -gâlgără. -1395 gâlgâitor. -gâlgâiesc. -gând. Cogitatio. gândesc. Cogito. gândaci. - (48)/ 1400 gânscă. Anser. gânsac. Anser masculus. gângav. -găncesc. -gănceală. -1405 găoadză. - gârbav. Gibbosus. gârbovenie. Gibbus. găraş. Grossus. gărăşiţă. -1410 gârgoaşă. - gărgăriţă. Gurgulio. gărgăriţedz. -gârclean. Guttur. găsesc. Invenio. 1415 găunos. - găuresc. Perforo. găuritură. Perforatio. ghisdav. Pulcher. glas. Vox. 1420 gâdea. Camifex. glăsănesc. Deploro. gloabă. Mulcta. globesc. Mulcto. globiţor. Mulctator. 1425 gloată. Familia. Multitudo. gloata. glod. -glodos. -glonţ. Globus. 1430 glumesc. Iocor. glumă. locus. 87 gol. Nudus. Vacuus. grăunţ. Granum. golătate. Nuditas. greu. Gravis. golesc. Denudo. Evacuo. greznă. - 1435 golaş. Implumis. grămadă. Cumulus. Agger. glesnă. Talus pedis. 1480 grămădesc. Accumulo. gluga. Canisterium (!). (49V greime. Gravitas. Gravido. gomonesc. - grijă. Cura. Industria. gonesc. Pello. Persequor. grijos. Solers. Industrius. 1440 goană. Persecutio. Pulslo. grijesc. Procuro. gonitor. Persecutor. Puişor. 1485 grijitor. Procurator. goniţă. - griel. - gonescu-mă. - gribesc. Propero. goangă. Terriculamentum. gribitor. Properator. Velox. 1445 gornic. Custos pratorum. griu. Triticum. gornicie. Custodia agrorum. 1490 grindă. Trabs. gorun. - grindine. Grando. goruniel. - grivnă. Drachma. gorbaci. Scutica. griv. - 1450 gostesc. Hospitor. Tracto. grivei. - (51)/ goştinac. - 1495 grof. Comes liber. grabă. Properatio. Maturatio. groapă. Fovea. grabnic, -ă. Properator. Velox. gropniţă. Monumentum. Fossa. greaţă. Nausea stomachi. gropan. Magna fovea. Provocatio ad vomitum. gros. Crassus. 1455 grai. Vox. 1500 groasă. Crassa. grainic. Prasco. grosime. Crassities. grapă. Occa. grosame. - gracin. - gros. Cătasta. Ciopus. graure. - grozav. Turpis. 1460 gras. Pinguis. 1505 grozavă. Turpis. greblă. Rastrum grozăvie. Turpitudo. grăbesc. Festino. grozăvatec. Turpis. grec. Grsecus. grozăvesc. Deturpo. grecesc. Grsecanicus. grozăvescu-mă. Deturpor. 1465 Grecească Ţară. Graseia. 1510 groaznic. Terribilis. grăpiş. - groznicie. Terrlbilitas. grăpedz. Occo,-as. (50)/ gruie. Grus. grăiesc. Loquor. grumadz. Collum. grăitor. Loquax. grumb. Rusticanus. 1470 grea. Gravis. 1515 grudiu. Frustum. greşesc. Pecco. Erro. grundz. Frustum. greşeală. Error. Peccatum. grundzos.Frustatim. Crasse. greşit. Peccator. Rusticane. (52)/ grăsime. Pinguedo. geană. Gena. 1475 grăsune. Porcus juvenis. gem. Gemo. 1520 gemăt. Gemitus. guler. Collare. genunche. Genu. 1565 gunoi. Stercus. Fimus. ger. Gelu. gunoiesc. Stercoro. ginere. Gener. gură. Os. ginerie. - guran. Os magnum habens. 1525 gingie. Gingiva. guriţă. Os parvum. (56)/ gingaş. Delicatus. 1570 guşă. Struma. gingăşescu-mă. Delicatus guşă. - reddor. guşat. Strumosus. gingăşie. Delicias. guşedz. Strumam acquiro. gioi. Jovis. Feria quinta. guşavel. - 1530 gioc. Ludo. Salto. Choreas duco. 1575 gută. Gutta. gioc. Lusus. Saltus. Chorea. guturar. - gioc îm bat. Illudo. Irrideo. gheaţă. Glacies. giolgi. Syndon. ghiontar. - gior. Juro. ghionghivirag. Lilium 1535 gios. Deorsum. convallium. giudeţ. Judex. 1580 H giude. Idem. giudec. Judico. ha. - giudecare. Judicium. hacică. - 1540 giudecată. Idem. Haţeg. Districtus sub Comitatu giudecător. Judex. (53)/ Hunyad. giug. Jugum. hai. Vox suspirantis. giugastru. - 1585 haină. Vestis. giugănesc Castro haida. Agedum. 1545 giugănit. Castratus. haier. - giuiesc. - hac. eiuns. Puneo. Jusulo. Occido. hală Vorax. Prodigus. ciumilesc. Indico. Ostendo. 1590 ham. Lorum. giune. Sponsus. harâng. Campana. 1550 giuniel. Sponsulus. har. Gratia. giunelaş. Idem. harfă. Psalterium. giunc. Iuvencus. hasnă. Utilitas. giunincă. Iuvenca. 1595 hăbărluiesc. - giupân. Dominus. hăbărluitor. - (57)/ 1555 giupâneasă. Domina. hăinuţă. Vesticula. giur. Juro. hăiduc. Hajdo. giurământ. Juramentum. hăiducame. Hajdones. giurător. Jurator. 1600 hăiducesc. Hajdonicus. giurător strâmb. Periurus. hăiduceşte. Hajdonice. 1560 gubav. Leprosus. hei. Particula pellentis. gubăvie. Lepra. hăl. Iile. gubăvenie. Lepra. hăla. Iile. gubăvescu-mă. Lepra inficior. 1605 ea. IUa. hămuş. Cadus pellionis. hămuşesc. -hămuşit, - hămbar. Granarium vel cos. 1610 hep. - hâră. Contentio. Allatratio. Murmuratio. hârăiesc. Allatro. hârcăiesc. Roncos traho. hârţ. Mus. 1615 hârbăluiesc. -hârbăluit. -hârb. Testa. hărângăzău. Campanator. hering. Halix (!). 1620 hârgani. Cucurbita vel bostan, hârcă. - hâş. Vox gallinas pellentis. hâşie. Pellis agnina, tenerrima pro cucima. hăsnuiesc. Prosum. (58)/ 1625 hici. Hilum. Nihil. hinteu. Carpentum. hlapă. Meretrix. Scortum. hlăpie. Scortatio. hlăpeşte. -1630 ho. Vox continentis pecora. hoisă. Longurio. hoţ. Latro. Fur. homoc. Sabulum. homocoş. Sabulosus. 1635 hop. Vox saltantis. hop-tup. Idem, hrean. Nasturcium. hrană. Frumentum. Alimentam, hrănesc. Alo. 1640 hrănitură. Tractatio. hrănit. Pinguis. Tractatus. hrenuiesc. Nasturcio condio. hrăbor. Audax. hrăborie. Audacia. 1645 hrăboresc. Conforto. hrăborescu-mă. Confortor. hrăboritor. Confortator. hrăbor. Audacter. hronţ. Os molie. (59)/ 1650 hudbă. Noctua. Bubo vel buhu. huhuredz. Noctua. huhuredz. - hulesc. Persequor. Blasphasmo. hulitură. Persecutio. 1655 I iad. Infemus. iai. Vte. iaca. Ecce. iacătă-1. Ecce. 1660 ialoviţă. Vacca vel vaca, ian. Cave. iapă. Equa. ea. Ipsa. iarbă. Herba. 1665 iarbă creaţă. Mentha. iarba Sventei Măriei. Melissa. Apiastrum. iarba şerpelui. Colubrina. iarba spurcilor. -iarba fierelor. -1670 iarba mâţiei. -iarnă. Hyems. iară. Iterum. Autem. iarăşite. Iterum. iască. Fomes. (60)/ 1675 iată. Ecce. iaz. Agger. Ies icea. Hic. iţă. Media. Pinta. 1680 ice. -el. Ipse. iederă. Hedera. ieftin. Vilis pretius (!). ieftinesc. Vilesco. 1685 iepure. Lepus. iepuresc. Lepores venor. iepureasca. Saltus Hajdonicus. iepar. Pastor equarum. iernedz. Hyemo. 1690 iernăreţ. Hyemalis. 90 iernatec. Hyemalis. iuţime. - ieri. Heri. 1735 iubesc. Eligo. ieri alaltă. Nudius tertius. iubit. Electus. ieriţă. Triticum vemale. iuzbaş. - 1695 iert. Parco. Remitto. ivesc. Demonstro. iertăciune. Remissio. izbesc. Allido. iertător. Remissor. 1740 izbitură. Allisio. ibesc. Amo. izaflu. Reperio. iboste. Amor. izbândă. Victoria. Vindicta. 1700 ibostarnic. Amator. izbândesc. Vindico. Vinco. ibovnic. Amasius. ijderesc. Creo. ibovnică. Amasia. 1745 ijderitură. Creatio. ies. Exeo. ijderitor. Creator. ieşitoare. Cloacha (!). izmă. Sapor. 1705 ieşit. Exitus. izmomesc. Allicio. IUicio. (62)/ eu. Ego. ţu. IUe. el. izmomeală. Illecebra. ibric. - 1750 izmeană. Perizoma. icre. Ova piscium. izimesc. Aresco. ibrişin. Filum sericium. 1710 im. Inficio. K imală. Lutum. ca. Sicut. imos. Infectus. cad. Cado. imălos. Lutosus. (61)/ 1755 cadă. Cadus. inie. Glacies soluta. cacu-mă. Merdo. 1715 inită. Indusium vel ie. Pintol. cac. Inficio. Demerdo. inel. Annulus (!). cal. Equus. ineluş. - cale. Via. inimă. Cor. 1760 cale îngemănată. Bivium. inimioară. Corculum. calc. Calco. 1720 inimos. Cordatus. cald. Calidus. intie. Ait. caldă. Calida. caldu mi-. Caleo. Ir 1765 camătă. Uşura. iscoadă. - cană. Cantharus. iscodesc. Inquiro. Interroao. canie. Milvus. 1725 ispitesc. Tento. Probo. cap. Caput. ispită. Tentatio. captă. Crepita (sic). ispititură. Idem. 1770 capăt. Acquiro. Conquiro. ispititor. Tentator. capră. Capra. işpan. Castellanus. Comes. caniste. Fanum. 1730 istov. Merus. car. Currus. istoavă. Mera. carne. Caro. ite-1. Ecce. 1775 care. Quis. iute. Morsicans. Aerbus. carpen. - Acris. carte. Liber. Epistola. 91 casă. Domus. (63)/ călcătură. Calcatio. caş. Caseus. călcător. Călcător. 1780 casc. Oscito. 1825 călcâni. Calcaneus. cascul. Oscitatio. căloni. Caminus. caut. Quaero. Aspicio. căluţ. - caznă. Monstrum. Prodigium. căluşel. Equellus. că. Quia. Quod. cămătar. Usurarius. 1785 căbudz. Carbo vivus. 1830 cămeşă. Indusium. căce. Quare. cămară. Camera. căce-s. Quia. cămăraş. Camerarius. chece. Stragulum. câmp. Campus. căţir. Nequam. câmpie. Campestris locus. 1790 căţel. Catellus. 1835 cămilă. Camelus. căţeluş. Idem. cămucă. Damascenus. căţea. Caniş femella. cănesc. - cădelniţă. Thuribulum. cănit. - cădar. Vietor. căneală. - 1795 cădzătură. Casus. 1840 când. Quando. căiţă. Pileolus. când şi când. Quandoque. căinţă. Poenitentia. cânt. Canto. căiescu-mă. Pcenitet me. cântec. Canticum. căcat Merda. Stercus. cântător, -e. Cantor. Cantator, 1800 căcăcios. Sordidus. -trix. căcâcea. Sordidus. 1845 cântar. - chelar. Claviger. cântăresc. - (65)/ chelcig. Sumptus. căpăţână. Cal varia. câlţ. - căpăţână de curechiu. Caulis 1805 călţun. Soccus. capitatus. călbeadză. - căpăţânos. Capito. Capitosus. căldzesc. - 1850 căpăstru. Capistrum. călbegios. - (64)/ căpester. - căldură. Calor. căpătâni. Fasciculus. Cervical. 1810 călduros, -ă. Calidus,-a. căput. Porta. căldare. Cacabus. căpută. Crepita. căldăruşcă. - 1855 căputedz. - călămar. Mercator. Institor. căpuşă. - călămariş. Atramentarium. căpşune. Fragum. 1815 călări. Equester. căprioară. Dama. Caprea. călăraş. Eques. căprior. Capreolus. călăresc. Equito. Tigillum.Transtrum. călăreşte. Equitando. 1860 căpitan. Capitaneus. călăuz. Director. căpitănie. Capitaneatus. 1820 călăuzesc. Dirigo. cărare. Semita. călitcă. Cavea. cărăruică. - călină. - cărăuş. Auriga. 92 1865 cărăuşesc. Aurigamago. cârâiesc. -cărbune. Carbo. cărăbin. Sclop

us. cărabă. -1870 cârlă. - cărică. Rotula. cărichedz. Roto. căricat. Rotatus. cârcimă. Tabema. Caupona. (66)/ 1875 cârcimar. Tabemarius. Caupo. cârcichedz. Strideo. cârcimăresc. Educillo. cârţăiesc. Strideo. cârţăitură. Stridor. 1880 cârţăitoare. -cârnaţ. Farcimen. cârnăcior. Farcimen parvum. cărnicea. Caro modica, cârn. -1885 cârnesc. -cârmă. Prora, cărunt. Canus. cărunteţe. Canities. cârpă. Tela. 1890 cârteaiă. -cârtelnic. -cărticea. Libellus. cărturar. Scriba. Literatus. căsătorie. Matrimonium. Uxoratio. 1895 căsătorescu-mă. Nubo. căsuică. Domuncula. căscat. Oscitatio. cătră. Erga. Versus. căstanie. Castanea. 1900 câştigă. Sollicitudo. câştig. Procuro. Habeo. Possideo. Solicitus sum. câştigător. Procurator, câştigos. Industrius. Solers. cătană. Miles. 1905 cătănie. Miliţia, cât. Quantum, cătuşă. - câţ. Quot. câteva. Aliquot. 1910 câte doi. Bini. cătărame. -cătastiv. Catalogus. câtul. - căutătură. Aspectus. 1915 căutatul. Idem. (67)/ chiar. Clarus. chiar. Clare, cheag. Coagulum. chiţelie. Prascinctorium. 1920 chem. Voco. chemătură. Vocatio. chemător. Vocator. Invitator. chemat. Vocatus. chică. Coma. vel pică. 1925 pica. Stillae (?). chilav. -chilin. Seorsim. chilie. Cella, chiltuiesc. Expendo. 1930 chiltuială. Expensa. chimnesc. -chimnitul. -chimnitură. -chimeşă. Indusium. 1935 chin. Cruciatus. chinuiesc. Crucio. chinuiescu-mă. Crucior. chinci. Thesaurus. chingă. - 1940 chip. Imago. chipzuiesc. Conjicio. chipzuitură. Conjectura, chipiş. Conveniens. (68)/ chirău. - 1945 chisagă. -chisim. -chişereu. -chişiţă. -chitesc. Omo. 1950 chititură. Omatus. chitenel. Paulatim. chitescu-mă. Omor. 93 chitit. Omatus. coadeş. Caudatus. chită. Fasciculus. codru, munte, pădure. - 1955 chituş. - 2000 codru. Frustum. chiuci. - codalb. - chiuză. - cofă. Cantharus. chivără. Pileus. cofar. - clacă. - cofiţă. Cantharellus. 1960 clean. - 2005 coi. Testiculus. clanie. Gelyma. coian. Testiculosus. clei. Bitumen. coc. Coquo. Pinso. cleişte. - cocoş. Gallus. clăcuiesc. - cocoloş. - 1965 cleie. Clavis. 2010 cocoloşesc. - cheie. < Idem >. cocon. Puer. Filius. cleiţă. Clavicula. coconiel. Puellus. clenci bătrân. Seniculus. coacădză. - clenci. - cocoţ. - 1970 clenţuş. - 2015 cocor. Grus. clet. - cocoşter. Laqueare. (70)/ clin. - colac. Torta. Circulus. clisă. Laridum. colac. Munus. clocică. Gallina glociens. coleaşă. - 1975 clocesc. Ovis incubo. Glocio. 2020 cole. Illic. clocit. - (69)/ colibă. Casa. Mappale (!). clopot. Campana. Strepitaculum. colibiţă. - clopoţel. Campanella. colibescu-mă. - clopotniţă. Campanile. colibit. - 1980 Cloj.- 2025 colindă. Ecloga. clotosesc. - colo. Ibi. Illic. cobărluiesc. Prsedor. colţ Dens anterior. cobărluitor. Prădător. ccolt >. Item Soccus. Item cobărlău. Prado. Calceus. In pl. coltunile. 1985 cobăţ. - încăltământul. coabe. Omen. colţan. Dentatus. cobesc. Ominor. 2030 Colojvar. Claudiopolis. coboz. Lyra. comarnic. - cocioabă. Casa. conac. - 1990 cocie. Currus equestris. conci. - cociş. Auriga. conţ. Frustum. cocişesc. Aurigam ago. 2035 contuş. - coţcă. Os. copanie. - coţofană. Pica. copaci. Arbor. 1995 coţofeică. - copce. Fibula. coţesc. - coapsă. Coxa. coadă. Cauda. 2040 coapsa. Femur. 94 copt, -ă. Pistus, -a. coţesc. Cubito mensuro. coptor. Fomax. cotei. Catellus. copil. Puer. cotună. Magale. copilandru. Idem. coteţ. - 2045 copilaş. Puellus. 2090 covârsesc. Excello. Supero. copil. Spurius. Nothus. creaţă. Crispa. copită. Calx. crai. Rex. copitedz. Calcitro. (71)/ Craiova. Oppidum coprenă. Velum capitis muliebre. Transalpinae. 2050 copun. Capo. craină. - corb. Corvus. 2095 crainic. - corbaci. Scutica. crac. Armus. coardă. Zona. cracatiţă. Polypus. cordovan. Pelis caprina. Cracău. Cracovia. 2055 corcan. Corvus. creangă. Ramus. corn. Comus. 2100 crap. Carpio. corn. Comu. creastă. Crista. coarnă. Comum. crestat. Fel rovol. cornut, -ă. Comutus,-a. crestesc. Fel rovom. 2060 cort. Tentorium. cretitură. Plicatura. Inflexura. cortun. - 2105 creţ. Crispus. corui. Nisus. creţuri. Crispationes. cos. Suo. crăciun. Natalis. December. cosător. Sutor. cred. Credo. 2065 cosătoare. Acupictrix etc. credinţă. Fides. cosesc. Falco,-as. 2110 credincios. Fidelis. Credulus. coasă. Falx. crăiasă. Regina. cosaş. Falcator. crăiesc. Regno, -as. (73)/ coşară. Corbis. crăiesc, -ă. Regius,-a. 2070 coş. - crăiie. Regnum. Regimen. coşcior. - 2115 crăiuţ. Regulus. coşniţă. Corbis. crenguros, -ă. Ramosus,-a. coştei. Castellum. crăp. Crepo. Findo. coajă. Crusta. crăpătură. Fissura. 2075 cojoc. Pellicium. cresc. Cresco. cojocar. Pellio. (72)/ 2120 crescutul. Incrementum. cojocesc. Pellionem ago. crestedz. Signo. cosiţă. Capillus. Coma. crestătură. Signum. cosiţat Capillatus. crăstăvete. Cucumer. 2080 cosir. Culter vinitorum. crevet. - cosor. Idem. 2125 criel. Cerebrum. coastă. Costa. Criciova. Nomen pagi. costiş. Per latus./. Ad latus. crin. Lilium vel Rosa flava. covor. Tapes. crincă. - 2085 cot. Cubitus. Ulna. crincuţă. - 95 2130 Criş. Fluvius Chrysius. culc. Inflecto. crişean. Accola Chrysij. 2175 culduiesc. Mendico. crişenesc. Chrysiensis. culduş. Mendicus. crivac. Baculus. cum. Ut. Quomodo. croiesc. - cumănac. Pileus. 2135 croitor. Sartor. cumănăcar. - cruce. Crux. 2180 cumăn. Cuminum. cruţ. Parco. Tenax sum. cumând. Exequias. crutesc. Kiminlem. cumătru, -ă. Compater. cruţu-mă. Viribus parco. Patrinus. 2140 crud, -ă. Crudus, -a. cumătră. Commater. crudzime. Cruditas. (74)/ cumpăr. Emo. crunt. Cruentus. 2185 cumpărătură. Emptio. (75)/ Sanguinolentus. cumpărat. Emptus. cruntedz. Cruento. cumpărător. Emptor. cruntat. Cruentatus. cumpănă. Mensura. Pondus. 2145 cucimă. Pileus. Cucullus. Statera. cuţit. Culter. cumpănesc. Mensuro. Pondero. cuţitaş. Cultellus. 2190 cumpăt Moderatio. Mediocritas. cufund. Immergo. cumpătedz. - cufundat. Immersus. cuni. Clavus. 2150 cufundătură. Imersio. cunişor. Claviculus. cuc. Coccix. cuniişor. Caryophillon. cucăiesc. Dormito. 2195 cunună. Sertum. Corona. cucăitură. Dormitatio. cunun. Sertum impono. Copulo cucăitor. Dormiturio (!). in matrimonium. 2155 cu cât. Quandoquidem. cununatul. Copulatio. cu. Cum. cupă. Cupa. cuibure. Nidus. cupiţă. Cupula. cucui. Exaltatio. 2200 cupşoară. Idem. cucuiedz. Exalto. cupar. - 2160 cucuiedzu-mă. Exaltor. cuprind. Comprehendo. cucuiat. Exaltatus. Concipio. cucură. - cuprins. Conceptio. cucurudz. - Comprehensio. cucurbită. Cucurbita. cuprinsătură. Idem. 2165 cucurbetariţ. - 2205 cuntuseală. Subductura. cucurbiţă. Cucurbitula. cuptusesc. Subduco vestem. cucurbeu. Iris. cur. Culus. culcer. Claviger. curastră. Lac tenue et novum. culeg. Colligo. curat. Purus. Mundus. Castus. 2170 cules. Collectio. Vindemia. 2210 curăciune. Puritas. Castitas. culegător. Collector. Munditia. culcu-mă. Decumbo. Cubo. curăţesc. Mundo. Purgo. culcatul. Cubatio. curăţitură. Mundatio. Purgatio. 96 curăţitor. Mundator. Purgator, curăţ. Purgo. 2215 cur. Idem. (76)/ cur. Fluo. Curro. curcă. Gallus Indiacus. curcubeu. Iris. curechiu. Caulis. 2220 curea. Cutis. Pellis. Corium. curelar. Coriarius. curm. Seco. Rumpo. curmedziş. -curmătură. Sectio. 2225 curmi. - curpăn. Vepres. curpător. Pala. curs. Cursus. cursă. Laqueus. 2230 curt. Decurtatus. curte. Aula. curtean. Aulicus. curtenesc. Pedibus sto. Aulicismum ago. curtulisescu-mă. - 2235 curvarnic. Adulter. Moecchus. curvă. Meretrix. Adultera. Scortum. curvesc. Mcecchor. Adulteror. Scortor. curvesc, -ă. Meretricius, -a. Nequam. curvie. Adulterium. 2240 curvească. Meretricia. curund. Cito. curundzel. Idem. cust. cuşti, custă. Conservor. Vivo. chem vide chem. 2245 chemătură vide chemătură etc chiuci. -chiuză. - (77)/ L labă. Pes. 2250 laţ. Laqueus. leaţ. Latta. ladă. Cista. Arca. ladiţă. Idem. leafă. Stipendium. 2255 lai. -laie. - leac. Medicina. Medela. lac. Lacus. lacşă. - 2260 lacrimă. Lacryma. lamură, lanţ. Catena. lance. Lancea, lapte. Lac. 2265 lapăd. Abijcio. laptele cânielui. Esula. lard. Laridum. larg. Largus. largă. Larga. 2270 las. Relinquo. leasă. -lat. Latus. lată. Lata. latul. Latitudo. Latum. 2275 lăture. Latus. Iau. Lauo. iaud. Laudo. laudă. Laus. laut. Fides pulso. 2280 latur. Laqueus. lăută. Fides. Cythara. lebede. Cygnus. (78)/ lăcrămedz. Lacrymo. lăcrămioară. Lilium convallium. Lacrymula. 2285 lădicioară. Cistula. Arcula. lefegiu. Stipendiarius. leg. Ligo. legătură. Ligatio. Ligamen. legător. Obligator. 2290 legat. Obligatus. leghen. Pelvis. legume. Legumen. legu-mă. Obligor. lăcuiesc. Habito. 2295 lăcuitură. Habitatio. 97 lăcşag. Habitatio. lecuiesc. Medeor. lăcurici. -lăcustă. Locusta. 2300 lemn. Lignum. lemnos. Ligneus. lemnul Domnului. Abrotonum. lemnul cânielui. -lămpaş. Lampas. 2305 lămpăşel. -lână. Lana. lânos. Pilosus. lenie. Pigritia. (79)/ leniie. Pigritia. 2310 lenios. Piger. lenioasă. Pigra. leniescu-mă. Pigritor. Piget me. lângă. Penes. Iuxta. lăpădat. Abjectus. 2315 lăpădătură. Abiectio. lăptos. Lacte distentus. lăptucă. Lactuca. lăpuc. - lărdos. Lardum habens. 2320 lărgământ Spatium. Amplitudo. lărgesc. Amplio, Dilato. lărgime. Amplitudo. Dilatatio. lăsat. Relictus. lăsătură. Relictio. 2325 lespede. Lapis. leş. Polonus. leşesc. Polonicus. leşuiesc. Insidior. leş. Insidias. 2330 leşie. Lixivium. leşinat -leşin. - lesni. Facile. Leviter. Vili (!). lesnesc. Vilesco. 2335 lăţesc. Dilato. lăţime. Latitudo. lăteni. Latinus. Italus. lătenieşte. Latine. Italice, lăternă. Latema. 2340 lături. - lăturoni. -levente. Effeminatus. lăudunos. Iactabundus. Arrogans. (80)/ leucă. -2345 leu. Leo. leurdă. -leurdiş. - lăuruscă. Labrusca. leuştean. Levisticum. 2350 lifuresc. -lifuroni. -leagăn. Cunae. liefa. Praevenda (sic). ligav. Delicatus. 2355 ligă. -lihă. -lihod. -limbă. Lingua. limba boului. Buglossum. 2360 limbut. Linguosus. Loquax. limbuţesc. Garrio. limbric. Lumbricus. limpede. Limpidus,-a. limpedzesc. Clarifico. 2365 !impedzescu-mă. Claresco. lin. Lentus. lin. Piscis. linişte. Tranquilitas. lin, -ă. Tranquillus. 2370 lindine. Lens, -dis. lindinos. Lendiculosus. ling. Lingo. lingură. Cochlear. lingurar. -2375 linguitor. - (81)/ linguiescu-mă. -linte. Lens, -tis. lins. - livadă. Pratum. Pomarium. 2380 lipesc. Linio. lipsesc. Placeo. Obligor. Elimlnor. lipsa. Necessitas. Complacentia. lipescu-mă. Adhaereo. 98 lipitură. Linitio. Adhsesio. 2385 lipitoare. Sanguisuga. lipitoare. Flos. lipan. Piscis. Lepenv-hal. lipini. - lobodă. Atriplex. burian. Ung. 2390 lobodă sălbatecă. Atriplex sylvestris. locesc. -loding. - logodescu-mă. Paciscor. logodesc. -2395 logodit. - Logoş. Lagassimum, oppidum Hung Inferi. logofăt. Scriba. Secretarius. Cancellarius. logofeţie. Secretariatus. loc. Locus. 2400 locşor. Loculus. lele. Soror maior natu. lomuri. lopată. Pala. lopăţea. Pala parva. (82)/ 2405 loasă. Palmes. lospină. -lostoste. Piscis. lot. - lotru. Latro. 2410 lotroni. - lotrie. Latrocinium. lotresc. Latrocinor. lotrescu-mă. Latro fio. lotrame. Latrones. 2415 lovesc. Tango. Concutio. lovit. Tactus. lovitură. Tactus. Ioveţ. Emptor. lubeniţă. Melo. 2420 lucesc. Luceo. luceafăr. Lucifer. lucime. Lux. tuce. - luciu. Lucidus. 2425 lucie. Lucida. lud. Infans. Innocens. ludeţe. Infantia. Innocentia. lugşău. Lixivium. lucru. Labor. Negotium. Res. 2430 lucru. Laboro. Operor. lucrător. Laborator. Operarius. lume. Mundus. lumânare. Candela, lumină. Lumen. Ignis. (83)/ 2435 luminos. Luminosus. Splendidus. lumin. Illumino. Luceo. lună. Luna. Mensis. lunatec. Lunaticus. lunec. Lubrico. 2440 lunecos. Lubricus. lunecoasă. Lubrica, luni. Lunas./. Feria 2-da. lung, -ă. Longus,-a. lungime. Longitudo. 2445 lungesc. Prolongo. lungoni. Longurio. luncă. -luntre. Navis. luntriţă. Navicula. 2450 luntrar. Nauta. luntru. Intus. lup. Lupus, lupoanie. Lupa. lupiul. More lupino. 2455 lut. Lutum. Argilla. lutos. Argillosus. M macin. Molo. Maciovă. Pagus in districtu Sebesiensi. 2460 maţ. Intestinum. madzere. Pisum. mai. Malleus. mai. Maius. mai bine, mai uşor. Melius. Levius. 2465 maică. Mater. mac. Papaver. 99 macar. Quamvis. Licet. macarcare. Quilibet. Quivis. macarcine. Quicunque. Quivis. (84)/ 2470 macarunde. Ubicunque. Quocunque. macar de unde. Undecunque. macarîncătro. Quacunque. mal. Argillosa terra. mamă. Mater. 2475 mană. Manna. Ros. mare. Mare. Pelagus. mare. Magnus, -a. mară. Pomum. mare lucru. Admirantis et spementis ex. 2480 marţ. Mars. Feria 3-a. marţolia. - Marga. Pagus in fine Porte ferreas. marva ruşă. Mal va hortensis. marmure. Marmor. 2485 Marmure. Porta ferrea. Angustiab Transylvaniae ex parte Hungariae inferioris. margine. Margo. Finis. martur. Testis. jnarturie. Testimonium. mas. Mansio. 2490 masă. Mensa. mascure. Sus castratus. majă. -măcinătură. -măciniş. -2495 măgesc. /Enygma propono. măgitură. /Enygma. mâţă. Cattus. Felis. mâţişoară. - mâţişor. Intestinum parvum. (85)/ 2500 mădzăriică. Cicer sylvestre. mătrăgună. Mandragora, măgar. Asinus. măgăreţ. Idem. măgură. -2505 megheleu. Convivium natale. mâhnesc. Evanesco. Abscedo.Torpesc. mei. Millium. meişte. Ager ubi millium fuit.. măi. - 2510 măieran. Amaracus. Maiora. măiugel. Malleolus. meidan. -măimucă. Simia. măcriş. Acetosa. 2515 mălai. Milliaceus panis. mâlcom. Silentium. mâlcomiş. In silentio. melci. Limax. melmesie. Malvaticum. 2520 mămucă. Simia. mână. Manus. mân. Maneo. mân. Mitto. mândria. Superbia. 2525 mănos. - mânăştergură. Mantile. Manutergium. mânie. Cras. mânjesc. - mâniec. Diluculo consurgo. Preevenio. Maturo. 2530 mâniecă. Manica. mânie. Ira. mânios. Iracundus. mâncătură. Devoratio. Comissio. mâncătură. Contentio. 2535 mănânc. Comedo. mănâncu-mă. Contendo. (86)/ mănunt. Minutus. mănunţel. Idem, diminutivum. mănunţedz. Minuo. Comminuo. 2540 mănuşă. Chiroteca. mânzală. - măr. Pomus ./. Pomum. măr văratec. Pomum aestivale. Pracox. măr iernatec. Malum serotinum. 100 2545 măr bunăbrut Malum spaniceum. măr dulce. Pomum dulce, măr guşat. -măr câniesc. -măr coadeş. -2550 măr cucurbetariţ. - măr de Svânt Pietru. Malum măr muşcătariţ. Malum apianum. Muscatellum. măr flocos. Malum muscosum. măr nevestesc. -2555 măr oardzăn. -măr pestriţ. -măr rutilat. Malum orbiculatum. măr sălcin. - măr vărgat. Malum variegatum. 2560 mărariu. Anethum. mereu. Rectus sive mereie. Recta. merg. Eo. Pergo. Progredior. merg nainte. Proficio. 2565 merg napoi. Deficio. merg îndărăt. Retrocedo. mărăcin. Spina. mărgăritar. Mărgărită, mărgenareţ. Finitimus. 2570 mârâiesc. - (87)/ mărit. Marito. Nuptui trado. măritu-mă. Nubo. Maritum duco. măritată. Nupta. merinde. Merenda. 2575 mărie. Magnitudo. Magnificentia. merniţă. Metreta. măros. Superbus. măroşie. Superbia, măroşescu-mă. Superbio. 2580 mărunt. Minutus. Vide mănunt. mersură. Profectio. Progressus. mersură nainte. Profectus. mârşav. Macer. Macilentus. mârşavă. Macra. Macilenta. 2585 mârşăvescu-mă. Macer fio. mărturie. Testis. Testimonium. mărturisesc. Testificor. mărţişor. Martius. mărţână. -2590 mărţânos. -măsai. Mappa. măsea. Dens molaris. meş. Soccus. meşină. Pellis ovina. 2595 meserere. Misericordia. meserernic. Misericors. meserniţă. Macellum. meserciu. Lanio. mâşcă. Dromedarius. 2600 mestec. Misceo. (88)/ mestecătură. Mistio. măsură. Mensura. măsor. Mensuro. meşter. Magister. Artifex. 2605 meşter-grindă. - meşteresc. Magistrum ago. Artificium . meşterşig. Artificium. mătanie. Reverentia. Inclinatio. mătărângă. -2610 mătlică. Artemisia tenuifolia. mător. Purgo. mătur. Idem. mătură. Scopae. măturat. Purgatus. Mundatus. 2615 mătrac. Baculus. mătricie. Matrix. mea. Mea. meure. Mora svlvestria. mezdreală. -2620 mezdresc. -mâzgai. Inficio. mâzguş. -miţ. Lana agnina. miţar. -2625 micic. Moveo. micicu-mă. Moveor. micicătură. Motus. miciconi. Pediculus gallinarum. miaon. -2630 mied. Medum. Mulsum. miedar. - 101 miedz. Medium. miel. Agnus. mieluşel. Agnellus. (89)/ 2635 miere. Mei. mieriu. Caeruleus. mierie. Caerulea. miercuri. Mercurius. mieu. Meus. 2640 mie. Miile, mic. Parvus. micuţei. Parvulus. mică. Parva. micşor. Parvulus. 2645 mii. Milliare (!). milă. Gratia. Clementia. milă mi-. Misereor. milos. Clemens. Pius. milostiv. Clemens. Misericors. 2650 milostivescu-mă. Misereor. milostivnic. Misericors. miloste. Gratia. Clementia. milcuiescu-mă. Supplico. milcuit. Supplex. 2655 milcuitor. Supplex. milcuială. - miluiesc. Misericordiam facio. Misereor. miluitor. Elaemosynarius. mince. Pila. 2660 mint. Mentior. minte. Mens. mincinos. Mendax. minciună. Mendacium. mitutel. Parvulus. 2665 mitutea. Parvula. mituteledz. Diminuo. mirac. Miraculum. miraz. Prodigium. Spectaculum mirh. Mirrha. 2670 miros. Odor. mirele. Sponsus. mireasa. Sponsa. (90)/ mirhuiesc. Mirrha ungo. miru-mă. Miror. 2675 mistuiesc. Conquiesco. mişă. Missa. Sacrificium. mijesc. Caecutio. mişină. -Misir. iEgyptus. 2680 mischie. Chalybs. mocerlă. Lacuna, moţ. - mod. Modus. Politia, modoş. Politicus. 2685 modşă. - moilă. Titulus. Tumulus. modună. -moiţă. Fundulus. moi. Mollio. 2690 mohor. Herba in millio crescens. mohorit. Violaceus. mocan. Famulus. Rusticanus. mogândeaţă. Spectrum. moale. Mollis. 2695 molie. Ţinea. molitvă. Oratio. Pietas. Moldova. Moldavia. moldovean. Moldavus. moldovenesc. Moldavicus. 2700 momeală. Illecebra. momesc. Illicio. Allicio. momitor. Illector. mor. Morior. moară. Molendinum. 2705 moare. Jus caulium. mormânt. Sepulchrum. mormăiesc. -mort. Mortuus. moartă. Mortua. 2710 moarte. Mors. mortăciune. Lues. Morticinum. morticios. Mortalis. mărun. Huso. (91)/ moş. Avus. 2715 moşie. Aviticum bonum. moşneag. Vetulus. moaşă. Avia. Moscul. Moscovia. moscovitean. Moscovita. 2720 moaştele. Reliquise corporum S . 102 mosor. -motă. -motcă. in o troc. Stupidus. Bardus. 2725 mozomaină. Spectrum. T erriculamentum. mozgoşesc. Moveo. muiedz. Mollio. muiat Emollitus. muiere. Mulier. Foemina. 2730 muieresc. Muliebris. muierotcă. Effeminatus. muieruşcă. Fcemella. m-uit. Obliviscor. muc. Pituita. Mucus. 2735 mucos. Pituitosus. mucic. Mordeo. mucicătură. Morsus. mucicat. Morsus. mucicător. Mordax. 2740 mucar. Emunctorium. mulg. Mulgeo. mult, -ă. Multus, -a, multum. mulţam. Deo Gratias. mulţăni. Idem. (92)/ 2745 mulţie. Multitudo. mulţime. Idem. mulţănesc. Ago gratias. muncesc. Laboro. Torqueo. muncă. Labor. 2750 muncitor. Laborator. muncescu-mă. Torqueor. Conor. mundz. Hinulus. munte. Mons. mur. Morus. 2755 mură. Morum. mură. Intestinum crassius. murar. Molitor. murăriţă. -nnironi. -2760 murg. - murgeşte. Advesperascit. muritor, -e. Mortalis. muredz. Macero. Acesco. murat. Maceratus. Acidus. 2765 mursă. Mulsum recens. muscă. Musca, muşcătariţ. Muscatellum. Apianum. musculiţă. -muşchiu. Muscus. 2770 muşchiu. Musculus. mustaţă. Mistax. mustăcios. -must. Mustum. mustăreaţă. - 2775 mut. Mutus. mut. Muto. mutat. Mutatus. Mutatio. (93)/ N na. En. 2780 na-ţ. En tibi. irridentis. nafură. Panis benedictus. neagră. Nigra. nalbă. - neamţ. Germanus. 2785 namiestnic. Vicarius. Successor. nap. Rapa. nari. Nares. nas. Nasus. nasc. Nascor. 2790 naştere. Nativi tas. nasture. Nodus. nea. Nix. nebun. Stultus. nebunesc. Stultesco. 2795 nebunie. Stultitia. nebuneşte. Stulte. neci. Nullomodo. Nequaquam. nădejde. Spes. nădăjduiesc. Spero. 2800 nădesc. -nădeală. -nădragi. Caligse. nădrăgei. Caligulae. neghină. Zizania. Lolium. 103 2805 neghinos. Lolio plenus. negoţ. Merces. negreală. Niger color, negreaţă. Nigredo. negresc. Denigro. 2810 negritor, -e. Denigrator, -trix.Tinctor etc. negrilă. Nigellus. negrişor. Idem. (94)/ negrescu-mă. Nigresco. negru. Niger. 2815 negei. - neguţ. Negotior. Convenio. neguţător. Negociator, negură. Nebula. neharnic. Ingratus. 2820 nehărnicie. Ingratitudo. necăiuri. Nullibi. necât. Quam. necâtă. - năcovelniţă. Incus. 2825 necurat. Impurat. necurăciune. Impuri tas. nelăut. Immundus. Non lotus, nălucă. - nălucire. Spectrum. Phantasma. 2830 năluceşte-se. - nămară. Repertio. Casus. Fortuna, neman. Mons. nămai. Pecus. nemţesc. Germanicus. 2835 nemţeşte. Germanice. Nemţească Ţară. Germania, nemeresc. Reperio. nemernic. Repertor. nemeş. Nobilis. 2840 nemeşesc. Nobilito. nemeşescu-mă. Nobilitor. nemeşesc, -ă. Nobilitaris. nemeşie. Nobilitas. nămesc. Conduco. 2845 nămestesc. Compono. (95)/ nămestitură. Compositio. nemica. Nihil. nemic. Idem. nămit. Conductus. 2850 nănaş. Compater. Patrinus. nănăşie. Cognatio spiritualis. năpaste. Muria. năpăstuiesc. Iniuriam facio. nepot. Nepos. 2855 nepoată. Neptis. nepoţie. - neputernic. Impotens. nărav. Natura, năramce. Malum aureum. 2860 nărăvesc. Supporto. Suffero. nărăvescu-mă. Convenio etc. nărod. Populus. Turba, nărod. Stultus. nărodzie. Stultitia. 2865 nărodzesc. Stultesco. nărodzeşte. Stulte. năroc. Fortuna, nărocit. Fortunatus. nărocesc. Fortuno. Proveho. 2870 nărocel. -năroi. -năroiesc. -năroieşte. -năsip. Arena. 2875 nesosintă. Improvisus casus. năspreşte. Congelatur. nescar. Quidam. Aliqux. neşte. Aliqui. Quidam. neştiut. Ignorans. Inscius ./. Ignor atus. 2880 neştinţie (sic). Ignorantia. Inscitia. năselia, copârsăul. Tumba. Sepulchrum. (96)/ neştiutură. Ignorantia. nestins. Inextinctus. năstrapă. - 2885 nezdravăn. - năsturel. Nodulus. năvală. -nevedesc. Invideo. nevedenie. Invidia. 104 2890 nevedernic. Invidus. năvădesc. -năvălesc. -năvălescu-mă. -nevinovat. Innocens. 289 nevinovăţie. Innocentia. nevoie. Miseria. nevoieş. Miser. Inops. nevolnic. Miser. nevoiescu-mă. Conor. Cogo me. 2900 ni. Eia. Agedum. nici. Neque. nicicând. Nunquam. nime. Nemo. Nullus. nimine. Idem. 2905 ninge. Ningit. nişchit. Parum. nişchiţel. Paululum. nod. Nodus. nodos. Nodosus. 2910 noi. Nos. noiesc. Innovo. noapte. Nox. nor. Nurus. nosa. Eia. Agedum. 2915 nostru. Noster. noastră. Nostra. nov. Novus. novă. Nova. nu. Non. 2920 nuc. Nux. nucă. Nux. nucşor, -ă. Nucula, nume. Nomen. numesc. Nomino. (97)/ 2925 numit. Nominatus. numescu-mă. Nominor. numai. Tantum. numai cât. Statim. Illico. număr. Numero. Lego. 2930 număr. Numerus. numărătură. Numeratio. Lectio. numărătoare. Rosarium. Numeratorium. numărător. Numerator. Lector. nuntă. Nuptise. 2935 nust. Mardus. nu ştiu. Nescio. O o. exclamantis. oa. Quasi vero. 2940 obicnesc. Suffero. obicneală. Sufferentia. obiduiesc. Conqueror. Noceo. obiede. Bilincs. obor. Villa. Prasdium. 2945 obor. Deijcio. oborit. Deiectus. obosesc. Fatigo. obosit. Fessus. oceania. Acedia. 2950 orie. Patrimonium. oţel. Chalybs. oţelos. Chalybeus. oţet. Acetum. oţeţesc. Acidum reddo. 2955 oţeţit. Acidus. Acetosus. oţeţescu-mă. Acesco. ocină. - ocioci. Palea. (98)/ odbesc. Intrudo. 2960 odată. Semel. odinioară. Semel. odihnă. Requies. odihnesc. Quiesco. odihnescu-mă. Quiesco. 2965 odihneală. Quies. odraslă. Ramus. Calix. ogar. Caniş venaticus. ogărel. Catellus. ogoiescu-mă. Conquiesco. 2970 ogoială. Quies. Quietatio. ogoitură. Quietatio. ogradă. Septum. oh. exclamantis. oaie. Ovis. 2975 oiţă. Ovicula. oi. Particula affirmantis ./. negantis. 105 oit. - ocă. Causa. oca. Libra. 2980 ocăresc. Blasphemo. Maledico. ocară. Blasphemia. ochiu. Oculus. ochiul boului. -ochiedz. Collimo. 2985 ocol. Ovile. ocol Circuitus. ocolesc. Circumeo. ocoliş. Circuitus. ocolitură. Circuitio. 2990 ocoş. Prudens. ocnă. Salifodina. ocnar. - (99)/ ocrotesc. -ocroteală. - 2995 olac. - olar. Figulus. oală. Olla. olăcar. Cursor, olăcăresc. Cursorem ago. 3000 olei. Oleum. oleinic. Torta oleo uncta. oloi. Oleum, oloni. Grandis olla. oloiină. Cervisia. 3005 ologi vel olog. Contractus. Claud. olofir. Holosericum. olos. Italus. olosesc. Italicus. Olt. Aluthas flu. 3010 oltean. oltenesc. Insero. oltar. Altare, om. Homo. omenie. Humanitas. 3015 omenesc. Humanus. omenească. Humana, omenescu-mă. Hominem me praebeo. om de omenie. Humanus. Probus. omşor. Homuncio. 3020 omet. Hominum multitudo. omăt Nivium multitudo. omătul. Nix. omestesc. Digero. omestitură. Digestio. (100)/ 3025 omidă. Eruca. omor. Occido. omoritură. Occisio. omor. Lues. Pestilentia. Mors. opai. -3030 opaiţă. -opălesc. -opincă. Pero. opincar. -opintesc. -3035 opreg. Praxinctorium rusticum. opresc. Contineo. Prohibeo. opritură. Prohibitio. Impedimentum. opt. Octo. optdzeci. Octoginta. 3040 oare. - orez. Oriza. orb. Oecus. orbesc. Excasco. Excaecor. orbie. Cascitas. 3045 orbanţ. - ort Nummus. 25. os. Os, ossis. oşcior. - osârdie. Diligentia. Cura. 3050 osândă. Punitio. Pcena. Condemnatio.Judicium. osândescu-mă. Punio. Condemno. Judico. osie. Axis. oşcoală. Schola. oaste. Bellum. Proelium. Castra. Exercitus. 3055 oştesc. Bello. Proelior. Castrametor. (101)/ oştitor. Bellator. Prceliator. Miles. 106 ostie. Tridens. ostoiescu-mă. Resideo etc. ostoit. Defeecatum. 3060 osundză. Pinguedo piscis. o sută. Centum. otalm. Defensio. otălmăzuiesc. Defendo. otravă. Aconitum. 3065 otrăvesc. -otrinde. Ideo. oteşescu-mă. Conquiesco. ou. Ovum. ovedz. Ovumpario. 3070outoare. Ovumpariens. oută. -ostrov. Insula. P pace. Pax. 3075 pagubă. Damnum. pai. Stramen. paloş. Gladius. palmă. Palmus. paliţă. Baculus. 3080 pamet. Ingenium. pană. Calamus. Crista. Penna. pantă. -panţir. Lorica. papă. Panis. Infantiliter. (102)/ 3085 par. Palus. pare-m. Puto. pară. Pirum. pară foiască. -pară muşcătariţă. Pirum Apianum. 3090 pară cănească, pară crăiască. -pară corună. -pară iernatecă. -pară coadeşă. -3095 pară ursească. -pară guşată. -pară popească. -pară ştiră. - pară de Svântă Mărie. -3100parăpădureaţă Pirum silvestre, parte. Pars. partă. - partnic. Particeps. pardos. Pardus. 3105 pare-ţ că. Aci (?) Quasi. paş. Passus. Gressus. pasere. Avis. pasă. I! Ito! imperativum. pasc. Pasco. 3110 pajişte. Gramen. paşti. Pascha. pat. Patior. pat. Lectus. pată. -3115 patru. Quattuor. patra. Quarta. (103)/ pază. Custodia. Morbus fceminarum cum una aliam per magiam vuit occid est. păţit. Passus. păţitură. Passio. 3120 pecete. Sigillum. pecetluiesc. Sigillo. pecine. Assatura. pecingine. -păcicăiesc. -3125 pedeapsă. Afflictio. pedepsesc Affligo. Punio. Mulcto. pedepsitură. Afflictio. pedestru. Pedester. Pedes. pedestrescu-mă. -3130 pedestrame. Pedites. păduche. Pediculus. păduchios. Pediculosus. păduchedz. Pediculos macto. pădure. Sylva. 3135 pădureţ. Sylvestris, m. pădureaţă. Sylvestris, f. păgân. Gentilis. /Ethnicus (!). păgânătate. Gentilismus./Ethni-cismus (!). păgânescu-mă. Gentilis fio. 107 3140 păgubesc. Damnifico. pepene. Pepo. păgubescu-mă. Damnor. păpară. - păgubitură. Damnatio. 3185 peperig. - păgubitor, -e. Damnator, -trix. păpiroş. Papyrus. păgubie. Damnatio. păpuşă. - 3145 păharsec. Abacus. păpuc. Solea. Soccus. păhărel. - păr. Capillus. Pilus. păhar. Poculum. 3190 păr. Pirus. (105)/ păhnese. Deliquium patior. păraţ. Palatum. păhnit. Deliquium passus. pâră. Lis. Contentio. 3150 păhneală. Deliquium. pârâş. Litigator. Contentiosus. păcat. Peccatum. Causidicus. păcătos. Peccator. pârăsc. Litigo. Causam ago. păcătoasă. Peccatrix. 3195 părăsesc. Desero. Haereo. Cesso. păcătuiescu-mă. Suspicor. părăsitor. Desertor. 3155 uăcatul născutului. Peccatum părăsitură. Desertio. Desertum. originale. (104)/ păresim. Quadragesimale păcătuială. Suspicio. jeiunium. păcătuitură. Idem. părete. Paries. păcură. Infemus. 3200 păreche. Par. păcurar. Pastor ovium. pârău. Fossa. Vallum. 3160 păcurăresc. Pastoralis. părere. - pelin. Absynthium. părere re. Dolor. pălesc. - perie. - pălitură. - 3205 periu. - pelin negru. Artemisia. periat. - 3165 peliţă. Persona. Cutis. perină. Pulvinar. pământ. Terra. perire. Periculum. pământesc. Terreus. perit. Perditus. până. Donec. Usque. 3210 părinte. Parens. până acmu. Hactenus. părinţesc, -ă. Patemus,-a. 3170 până atunce. Eo usque. părcan. - până când. Donec. Quamdiu. părip. Equus. până apoi. - părcăiescu-mă. Litigo. până aici. Huc usque. 3215 pârlesc. - pâncătuiesc. - pârjesc. - 3175 pânie. Panis. pârjol. - păninc. Panicum. pârjolesc. - pândar. Custos vinearum. părtaş. Particeps. pândesc. Custodio. 3220 părtăluiesc. - pândăiesc. Incassum loquor. părtăluitor. - 3180 pândur. Prado. părticea. - pândză. Tela. părtiţă. - (106)/ pănuş. Calamus scriptorius. păs. Gravo. 108 3225 păsat. Piffa. păserea. Avicula. păseruică. Idem. păşesc. Gradior. Passum facio. păşitură. - 3230 păscar. Piscator. păscăresc. Piscatorius. păscărească. Piscatoria. păscuţ. Pisciculus. păscuiesc. Piscor. 3235 pejmă. - peşte. Piscis. peştişor. Pisciculus. peşteră. Caverna, pestriţ, -ă. Varius,-a. 3240 păstrăv. Truta. păstravită. -păsuiesc. Custodio. păstor. Pastor, păstorel. Pastorculus. 3245 păşune. Pascua. păsulă. Phaseolus. pătedz. -pătişor. Lectulus. peţesc. Peto. 3250 peţitor. Petitor. pătimesc. Patior. petrec. Transigo. Transadigo. Maneo.Habito. petrec. Sequor. Comitor. petrecător. Comitator. 3255 petrecătură. Comitatio. (107)/ pătrar. -pătrund. -pătrunsătură. -pătrunjei. Petroselinum. 3260 pătul. - păzesc. Custodio. păzesc. Cibos coquo. păzitor. Custos. păzitor. Cocus. 3265 păzitură. Ciborum apparatus. păzescu-mă. Caveo. piatră. Lapis. piatră acră. Alumen. piatră pucioasă. Sulphur. 3270 piatră scumpă. Gemma.Lapis pretiosus. piaţ. Forum, picic. Morsico. piţiganie. -picior. Pes. 3275 picioruş. - piedecă. Pedica. Compes. piele. Pellis. Cutis. pielcuţă. Pellicula. pieluşină. -3280 piept. Pectus. pieptuţ. Pectusculum. pieptos. -piepten. Pecten. piaptăn. Pecto. (108)/ 3285 pierd. Perdo. pierdere. Perditio. pierdut. Perditus. pier. Pereo. piersec. Persicus. 3290 piersecă. Persicum. piersecă lipicioasă. Persicum duracinum. pietroni. -pif'tui. Cibus fngidus coagulatus. piftuiesc. -3295 pigulesc. -pigulitură. -pigulitor. -pic. Cado. Fluo. pic. Guttatim aspergo. 3300 picătură. Gutta. pic. Tango. picur. Morsico. picurat. Morsicatio. picurătură. -3305 pil. Elephas. pilă. -pilesc. - pildă. Exemplum. Figura. Symbolum. Proverbium. 109 pilduiesc. Symbolizo. Praefiguro. 3310pimniţă. Cellarium. pine. - pincoş. Pentecoste. pint. Pinta. Urna. pintene. Calcar. (109)/ 3315 piparcă. -piper. Piper, piperat. Pipere conditus. piperedz. Pipere condio. piperniţă. Mortarium. 3320 pipar. Axbor piperis. pirone. Clavus trabalis. pişat. Mictus. pişu-mă. Meio. pişotcă. -3325 pisedz. Tundo. pisat. Piffa. pisat. Contusus. pită. Panis. pitar. Pistor. 3330 pităriţă. Pistrix. pitescu-mă. Abscondor. Occultor. pitesc. Abscondo. pitană. -pitul. Abscondo. 3335 pitulat. Absconditus. pivniţă. Cellarium. pivnicer. Cellarius. pivă. Mortarium. place. Nomen lusus cum lapides jaciuntur ad metam. 3340 plai. Amplitudo. Spatium. plac. Placeo. plaşcă. Pallium. plasă. - plapan. Paplan. (110)/ 3345 plată. Merces. Solutio. Stipendium. plavoş. -plavoşă. -pleavă. Palea. plăcintă. Placenta. 3350 pleh. -plehsor. - plec. Inclino. Inflecto. plecu-mă. Inclinor. Inflector. plecat. Inclinatus. Inflexus. 3355 plec. Abitum maturo. Discedo. plăcut. Placidus. plâng. Plango. Fleo. plângător, -e. Plangens. plâns. Fletus. Planctus. 3360 plânsură. - plăntăluiesc. Planto. pleaşă. Calvities. pleşiu. Calvus. plesne. -3365 plesnevesc. -plesnevit. -plesnesc. -pleştescu-mă. -pleştit. -3370 plătesc. Solvo. plătiţă. -plevesc. Evello. plevitură. Evulsio. plevitor. Evulsor. (111)/ 3375 pleviţă. plin, -ă. Plenus, -a. plinăciune. Plenitudo. ploauă. Piuit, ploaie. Pluvia. 3380 ploios, -ă. Pluviosus, -a. plop. Populus. plosc. Lagena. ploscuţ. Laguncula. plug. Aratrum. 3385 plugar. Arator. Agricola, plugăresc. Aratorius. plumb. Plumbum. poci. -pocesc. -3390 pocitor, -e. -poci. Possum. pociumb. pod. Tectum. Pons stratus. 110 podesc. Tectum stemo. Pontem stemo. 3395 poditură. -podniţă. -podină. -poftă. Cupiditas. poftesc. Cupio. 3400 poftitor, -e. Cupidus, -a. poftarnic, -ă. Cupidus, -a. poftoresc. Reitero. Resumo. pogace. Azyma. pogăcesc. Azymis frequenter utor. 3405 pogor. Descendo. pogoritul Descensus. (112)/ pohă. - poiată. Stabulum. poimânie. -3410 pocnesc. Strepitum edo. Libere loquor. pocnitură. Strepitus. pocnitor. Libere loquens. poală, poala. Sinus. Gremium. Fimbria vestis. poleiesc. Polio. 3415 oleit. Politus. poiată. Palatium. polecră. Cognomen. polecrescu-mă. Cognominor. poliţă. -3420 polovnic. - pom. Pomus. Arbor, pomet. Pomarium. pomană. Memoria. Mentio. Recordatio. pomenesc. Mentionem facio. 3425 pomenescu-mă. Reminiscor. pomenitură. Memoria. Recordatio. Reminiscentia. pomenitoare. Memoria, pomelnic. Commemoratio. pomşor. Arbuscula. 3430 pomost. Pons stratus. poni. -poniav. -popă. Sacerdos. popesc. Sacerdotalis. 3435 popescu-mă. Sacerdos consecror. popesc. Sacerdotem consecro. (113)/ popândesc. -popitnic. -popor. Parochia. 3440 por. Rusticanus. porau. - porcesc. Porcinus. porcească. Porcina, porcie. Rusticitas. 3445 porceşte. Porcino more. Rustice, porâncă. Prseceptum. porâncesc. Praxipio. porecla. Cognomen. porâncitor. Praeceptor. 3450 porc. Porcus. porconi. - pornesc. Commoveo. Moveo. pornitură. Commotio. pornitor. Commotor. Mobilis. 3455 porobaca. Filia parva. port. Porto, port. Habitus. poartă. Porta, portar. Portarius. Janitor. 3460 porşor. - pojar. Incendium. pojeresc. Incendo. posderie. - posomor. Melancholicus. 3465 post. Jeiunium. postesc. Jeiuno. postaică. Siliqua. postav. Pannus. poştă. Cursor. (114)/ 3470 pot. Possum. potâncă. -potârcă. Fabula, poticnă. Scandalum. Offendiculum. poticnesc. Scandalizo. Offendo. 3475 poticneală. Scandalizatio. Offensio. 111 poticnescu-mă. Scandalizor. Ofendor. potoc. Torrens. vel porrou, -ie. Torrens. potolesc. Sopio. Domo, -as. Exstinguo. potolit. Sopitus. Domatus. Exstinctus. 3480 potolitură. Sopor. potcă. Malum. Miseria. potroinic. Cotumix. povestie. Concio. povestar. Concionator. 3485 povor. - povârnesc. -povodnic. -pozderie. Stipula, pradă. Prasda. 3490 prah. Pulvis. prag. -Praga. -praş. Porus. praştie. Funda. 3495 prapure. -prav. Pulvis. prav de puşcă. Pulvis tormentarius. praznic. Convivium. prăbuşescu-mă. -3500 prăbuşeală. - (115)/ pre. Nimium. Valde. prădător. Prădător, prăd. Depraedo. prădat. Depraedatus. 3505 mă precep. Percipio. Animadverto. precepător. Intelligens. precepătură. Animadversio. pre. Per. pre aemu. -3510 pre apoi. -pre atunce. -pre ici. Hac. pre colo. Illac. prăhuiesc. Pulveres excito. 3515 preacurat, -ă. Purissimus, -a. pre când. -pre la noi. -preacuvios. Venerabilis. Sanctus. prând. Prandeo. 3520 prândz. Prandium. prândzesc. Prandeo. pren. Per. prentru. Propter. Pro. prentre. Per. 3525 premblu-mă. Deambulo. premblătură. Deambulatio. prentorn. -prenturnat. -prescură. -3530preste. Super. prăsesc. -prăsit. -presură. -prestură. -3535 presină. -pre sine. -pre sus. -prâscaviţă. -presar. -3540 preut. Presbyter. preuţie. Presbyterium. preuteasă. Presbyterissa. pribeag. Exul. pribegesc. Exulo. 3545 pribegie. Exilium. priboi. -prididesc. -prieşte-m. -prietnic. Amicus. 3550 prieten. Idem. pritce. Contentio. Tricas. prigoană. Contentio. prigonescu-mă. Contendo. prigoadă. Occasio. 3555 prigorescu-mă. -prigorit. - (116)/ 112 w prietnicie. Amiciţia. procatorie. - prietesus. Amiciţia. proptă. Fulcrum. Contubemium. 3600 proptesc. Fulcio. prier. Aprilis. prost, Rusticus. Agrestis. 3560 prilaz. - Simplex. prilej, Occasio. Commoditas. prostame. Rustici. prilestiesc. Seduco. Decipio. prostesc. Rusticanus. prilejescu-mă. Occasionem prostească. Rusticana. capio. Iuvor. 3605 prostie. Rusticitas. prilesteţ. - prostişor. - 3565 nrilestie. Casus. Fortuitum. pruglă. Laquei genus. primesc. Recipio. prun. Prunus. primeidea. Fortuna. Casus prund. Littus. Vadum. adversus. 3610 prună. Prunum. primit Receptus. puţă. - primitură. Receptio. pucios, -ă. Fcetidus, -a. 3570 primură. Fimbria. puţin. Parum. primăvară. Ver. puţinei. Idem. prind. Capio. Captivo. 3615 puţineluş. Parumper. prins. Captus. Captivatus. puhav, -ă. - prinsură. Captivi tas. pui. Pullus. 3575 prindu-mă. - puişor. Pullaster. prinos. Tortae genus. puiedz. Pullos pario. pripă. Festinatio. 3620 puiuţ. - pripesc. Festino. puică. - pripaş. - puichiţă. - (118)/ 3580 pripon. - pulpă. - priponesc. - pum. Voia. pristlăn. - 3625 pun. Pono. pristănesc. - pungă. Bursa. priteală. Commonitio. punghiţă. - 3585 pritesc. Commoneo. pungoni. - prevesc. Aspicio. punte. Pons. Vieilo.Attendo. 3630 nurhan. Membrana. nreviesc. Specto. Aspicio. puroni. Pus. previre. Spectaculum. purece. Pulex. previtură. Aspectus. purecu-mă. Pulices macto. 3590 prevede-se. Transparet. purecos. Plenus pulicibus. prăvălesc. Inverto. 3635 purcar. Porcarius. prăvălitură. Inversio. (117)/ purcăreaţă, Hara porcorum. probă. Proba. purtătură. Gestus. Portatio. probăluiesc. Probo. pus. Positus et positio. 3595 proţap. - pusătură. Positio. proidit. - 3640 puşcă. Sclop

us. procator. Causidicus. puşculiţă. Sclop

us 1868, 3640, 3641 scopae 2613 scoria 5261 scortatio 1628 scortor 2237 scortum 755, 1627, 2236 scriba 1893, 2397 scribo 4158 scriptura 4157 sculpo 671 sculptor 673 sculptura 672 scurra 1300 scutica 1449, 2052 scythulus 3939 seco 2222, 4559 secretariatus 2398 secretarius 2397 secretum 305 sectio 2224, 4581 sector 4582 secunda vice 54 secundus, -a 53, 144 securis 3942, 4718 secus 95 sed 611 sedeo 3923 sedile 3925 seduco 3562 sella 3931 semel 2960, 2961 semen 3956 seminator 3961 semino 3880 semita 1862 semper 4727 senectus 436 senesco 437 senex 435 seniculus 438,1968 sensus 4047 sentio 4046 seorsim 1927 separatio 822 separator 823 separo 821 sepelio 1087 seps 1372 septem 3888 septimus, -a 158, 293 septimana 3987 scptuaginta 3889 septum 714, 2972, 5053 sepulchrum 2706, 2881, 3945 sepultor 1089 sepultura 1090 sequor 3253 serenat 3767, 3976 serenum 3975 series 4056 sero 181 sero venio 1144 serra 1279 sertum 2195 sertum impono 2196 serum 954 servatio 740 servilis 4213 servio 4216 servitium4215 servitor 4213, 4217 servitus 4215 servo 739 servus 4211 sessio 3924, 3927 260 seu 3908 sevum 4009 sex 3901 sexaginta 3902 sextus, -a 157, 292 si 788, 3930 sibi 4039 sic 287 siccitas 3918, 5177 siccus,-a3872, 3934, 5176 siculicus 3940 siculus 3939 sicut 1753 sigillo 3121 sigillum 3120 signo 2121 signum 2122 silens 4576 silentium 2516, 4575 siler 3697 siligineus 3938 siligo 3937, 5296 siliqua 3467 simia 2513, 2520 similis 294 similiter 298 similitudo 296 similo 295 simplex 3601 sinapi 3667 sincerus 826 sine 1244 singuli 645 singultio 4493 singultus 4494 sinus 3413 siquidem 779 Sirmium 4411, 4429 sitibundus 4005 sitiens 4005 sitio 1147, 4004 sitis 4003 sive 102, 353 smigma 3984 sobrietas 4778 sobrius 4743 soccus 1805, 2028, 2593, 3188 socer 4251 socia 4237 societas 4239 soci or 4238 socius 4236 socrus 4252 sol 4271 solea 3188 solers 1483, 1903 sollicitudo 1900, 4841, 4933 sollicitus sum 1901, 4934 solum verto 3644 solus, -a 1156, 1157, 1161 solutio 867, 3345 solutio laborantium 752 solutus 866 solvo 865, 3370 somniator 5010 somnio 5009 somnium 5008 somnolentus 4265 somnus 4264 sonans 4522 sonitus 4521, 4792 sono 4520, 4793 sophiensis 3 sopio 3478 sopitus 3479 sopor 3480 sorbeo 4273 sorbitio 4275 sordidus, -a 1289, 1800, 1801 sordities 4355 soror 4269 soror maior natu 905, 2401 sororcula 4270 sors 639, 4279 spanachium 4307 spatium 2320,3340, 3691 spectaculum 2668, 3588 specto 3587 spectrum 2693, 2725, 2829 spero 2799 spes 2798, 5192 spica 4329 spicinardus 4330 spina 2567,4332 spina dorsi 4334 spinosus 4333 spira 4917 spiraculum 946, 949 spiritus 944 splen 4335 splendidus 2435 spolio 5203 sponsulus 1550 sponsus, -a 1549, 2671, 2672 spuma 4348 spumo 4349 spuo 4120 spurius 2046 sputum 4121 squama4258 stabulum 3408 stagnum 4645 stannifodina 376 statera2188 statim 110, 278, 297, 2928 statura 4359 status1 639 status2 4359 stemma 4977 stercoro 1566 stercus 1565, 1799 stercus emitto 367 stercus gallinaceum 1383 stercus jumentorum 366 sterilesco 4385 sterilis 4358, 4384 sterilitas 442 stemo 312 stemutatio 4383 stemuto 4382 stillae (?) 1925 stimulus 4432 stipendiarius 2286 stipendium 2254, 3345, 4259 stipula 3488 stipulatio 3704 stipulor 3707 stiria 4209 sto 4361 storea 3808 stragulum 1788, 4408 stramen 3076 stratum 313, 4410 strepitaculum 1977, 4700 strepito 4699 strepitum edo 3410 strepitus 3411 strictio 4457 strictus 4456 strideo 1876, 1878 stridor 1879 stringo 4455 strix 4446, 4447 strophiolum 4636 structura 800 struma 1570 strumam acquiro 1573 strumosus 1572 struthio 4466 studiosus 883 stulte 2796, 2866 stultesco 2794, 2865 stultitia 2795, 2864, 4243 stultizo 4244 stultus 2793, 2863, 4242 stupă 4478 stupefactus 196 stupidus 196, 2724 stupor 197 stumus 4479 sub 4524 subalbus 365 subduco vestem 2206 subductura 447, 2205 subdulcis 942 subito 810 sublevatio 150 sublevo 149 submergo 1141 submergor 1142 submersio 1143 subscribo 4093 subscriptio 4094 subterranea ca[sa] 534 successor 2785 succourro 1304 sudo 329, 4484 sudor 4485 sufferentia 2941 suffero 2860, 2940, 4491 sufficio 4282 sufficit 1271 suffocatio 5238 suffocatus,-a,-um 4499, 4501 suffoco 4498, 4500, 5236 suffocor 5237 suflo 4489 sugens 4495 sugo 4492 sulphur 3269, 4045 sum 3963 summa 3879,4516 summitas 4920 sumptus 1803 suo 2063 super 3530 superbia 1224, 2524, 2578, 4797 superbio 2579, 4799 superbus 2577, 4797, 4798 superior monasterij 1381 supero 2090 superstitio 530 superstitionibus utor 532 superstitiosa 531 supplex 2654, 2655 supplico 2653 262 suppono 4525 supporto 2860 supra 4336, 4533 supra vires 327 supter 4524 surdaster 4529 surdus 4528 surgo 4130 surrectio 4162 sursum 1162, 4533 sus castratus 2491 suspendo 205, 4309 suspensio 4311 suspicio 3156, 4895 suspicor 3154 suspirium 4534 suspiro 4535 sutor 668, 670, 2064 sylva 3134 sylvesco 3969 sylvestris 3135, 3136, 3968 symbolizo 3309 symbolum 3308 syndon 1533 tabella 4572 tabema 1874 tabemarius 1875 tabula 4556 taceo 4560 tactus adj. 2416 tactus s. n. 2417 taedet 4523 talerus 4562 talis 334 talis, qualis 4682 talus pedis 1436 tango 2415, 3301 tantum 2927 tapes 2084 tardatio 5216 tarde 181 tardo 182, 5217 tardus 183 tartaricus 4640 tartarus 4638 Taurunum 401 taurus 476 tectio 72 tectum 114, 3393 tectum curruum 280 tectum stemo 3394 tectus 71 tego 70, 113, 321 tegumentum 72, 322 tela 1889, 3181 tela Gallica 1371 tela vilis et lacera 3788 teloniator 4845 telonium 4844 temerarius 1057 temo 3824 tempestas 1363, 4815, 4991, 5021 tempestivus,-a 4663 tempus 4662, 5069 tempus capitis 4609 temulentus 441 tenax sum 2137 tenebra 1200 tenebrosus 1201 teneo 739 tentatio 1726 tentator 1728 tento 605, 1725 tentorium 2060, 3904 terebellum 4024 terebro 4025 terebrum 4023 tergo 4377 terra 720, 3166 terrs allido 4767 terrefacio 4290 terrefactio 4304 terreo 4287, 4290, 4303 terreor 4306 Lerreus 3167 terribilis 1510 terribilitas 1511 terriculamentum 459, 1444, 2725 territus 4305 terror 4288, 4304 tertia vice 341 tertio anno 203 tertius, -a 156, 340 testa 1617 testamentum 4637 testiculosus 2006 testiculus 2005 testificor 2587 testimonium 2488, 2586 testis 2487, 2586 texo 722 textor 723 textrix 724 textum ex pilis 3898 thamariscus 4684 themisiensis 4656 Themisiopolis 4657 Themisius fl 4655 Themisvarium 4657 thesaurarius 4955 thesaurus 1938, 5012 thuribulum 1793, 4599 thus 4598 Tibiscuş, fl 4683 tigillum 1859 tilia 4579 Tilietum 4580 timens 4606 timeo 1335, 4605 timidus 1336, 4321 timor 1334, 4607, 4661 tinctor 2810 tinctor,-toris 4905 tinctor pellium 4694 tinctura 4906 tinctus 1169 ţinea 2695 tingo 1168, 4904 titillo 1379 titio 4573 titulus 2686 tolero 3677, 4491 tonans 4813 tonat 4814 tonitru 4812 tono 4811 tonsor417 torcular 4568, 4697 forcular calco 4634 tormentum 4742 torpesc 2506 torqueo 2748 torqueor 2751 torrens 3477 torreo 1330 torta 2017 torta oleo uncta 3001 tortae genus 3576 totum 4726 toxicum 4715 trabs 422, 1490 tractatio 740, 1640 tractatus 1641 tracto 406, 648, 1450 tractus,-a 4741 traditio 4996 traditor 4997 traha 3883 traho 4734 tranquilitas 2368 tranquillus 2369 transadigo 3252 transeo 4752 transigo 3252 Transilvania 254 transilvanus 255 transitorius,-a 4753 transitus 4754 transparet 3590 transtrum 1859 tremens 4763 tremo 4760 tremor 4761 tres, tria4751 tribulatio 921, 4099, 4144 tribulator 924 tribulo 922 tribulor 923 tributarius 766 tributorum exactor 470 tributum 45, 469, 761, 763, 764 tricae 3551 tridens 3057 trifolium 4417 trinitas 4786 tristis 179, 4782 tristitia 4783 tristor 178, 4784 triticum 1489, 5295 triticum vemale 1694 trudo 998 truncus 4800 truncus arboris 4805 trusio 1000, 1001 trusor 999 trusus 1000 truta 3240 tu 4807 tuba 4532 tumba 2881 tumor 1392 tumultus 1390 tumulus 2686 tune 342, 343 tundo 3325 tunica 910 turba 2862 turbatio 578, 1197 turbatus 1196 turbo i. m. 1363, 4990, 5021 turbo vb. 1195 turca 4824 turca fio 4823 turcica mulier 557 turcicum triticum 5307 264 turcicus, -a 4821, 4822 turdus 4479 turma 4825 turpis 1504, 1505, 1507, 4106, 4107 turpitudo 1506, 4108 turris 4828 tutor 4686 tuus, tua 335, 336 typis imprimo 4678 typographus 4679 typus 4677 uber 745 ubi 5102 ubicunque 2470 ubinam 5044 ulcus 539, 540, 1352 ulmus 5092 ulna 2085,4368 ululatus 4838,4872,5159 ululo 4837, 4871,5161 umbilicus 571 umbra 5097 unctus,-a 5118 uncus 5103 unda 5100 unde nam? 5045 undecunque 2471 ung 2389 ungo 5107 unguentum 5119 unguis 5108 unio 5105 unior 5104 unitus 5106 unus, -a 5099, 5123 urceus 5125 urina 5090 urna 3313 ursa 5166 ursus 5165 urtica 5137 urtica minor 5139 usque 3168 uşura 1765 usurarius 1829 usus 4703 ut 2177, 3932 uterus 5258 utile 1232 utilis fio 1304 utilitas 1228, 1232, 1594, 4899 utilitatem capio 1304 uva cruda 86 uvanigra4071 uxorfratris 387, 4571 uxoratio 1894 uxoratus 1160 uxoremduco 1159 vacca 1660,4840 vacuum sonat 84 vacuus, -a 833, 834, 1432 vadum 3609,4835 vas 1657, 4836, 4870 vagina 4561, 4583 vagor 1298 vagus 1300 vajvoda 5022 valachice 3843 valachicus 3841 valachismus 3842 valachus 3840 valde 3501 valetudo 3972 vallis 4843 vallum 3201, 3884 vanitas 404 vanus 1231 vapor 9 vaporo 10 variegatio 3761 variegatus 3760, 4921 variego 3759 variola, -x 539,4938 variolis inficior 541 varius,-a 3239 vas 4853 vasculum 1347 vaticinor 5074 vectura 4776 vehementer 4565 vehiculum 3883 vel 102, 353, 3908 velociter 3722 velociter incedens 4769 velociter incedo 4739 velox 1453, 1488, 3719 velox incessio 4770 velum 1210, 4970 velum capitis muliebre 2049 vena 4882 venatio 4881, 4884 venator 4885 vendibilis 4997 venditio 4996, 4998 vendo 4995 veneno inficio 4893 venenosus 4892 venenum 4715, 4891 venerabilis 3518 venio 5001 venor 4883 ventilabrum 4898 ventilatio 4897 ventilo 4896 ventus 4894 Venus, Veneris 4999 vepres 2226 ver 3571 verecundia 3858 verecundus 3859 vermiculus 4986 vermis 4985 vermis auricularis 5149 vermis in caseo et camibus nascens 4435 verres 4981 versio 1214 versus 1898 vertex 702, 4920 vertex capi tis 4597 verto 1213, 3778, 4943, 4987 veru 711, 1333 vesica 427 vespera 3894 vesticula 1597 vestigium 5162 vestimentum 4596 vestis 1585 vestis muliebris 4508 vestis squallida 3828 veterasco 4877 vetula s. f. 356 vetulus s. m. 2716 vetus 4875, 4876 vexillifer 4364 vexillum 4356, 4365 via 1759 via strata 4787 vibex 4931 vicarius 2785 [vicia ...] 5312 vicinitas 4859 vicinus 4858 victoria 1742 video 4860 viduai. f. 4863 viduitas 3997, 4052 viduor 4053 viduus, -a 3995, 3996, 4050, 4051 viduus s. m. 4864 vietor 582, 1794 vigil 4412 vigilia4412 vigilo 3586, 4438 viginti 903 vile indumentum rusticanum 753 vile tectum 279 vilesco 1684, 2334 vili (!) 2333 . vilis 1289 vilis pretius (!) 1683 villa 2944 villicor 385 vim infero 328 vinacium 4781 vinco 471, 1743 vindemia 2170 vindico 1743 vindicta 1742 vinea 5000 vinum 4993 viola 490, 5003, 5004 violaceus,-a 2691, 5005, 5326 violentia 4042 violentiam infero 4043 vipera 5007 vir 411 vireo 4912 virga 4849 virginitas 4927 virgo 4926 virgula 4923 viribus paico 2139 viridis 4910, 5322 viriditas 4911 virilitas 414 viror 4911 virtus 4946 vis 4042 visio 4861, 4978 visus 4862 vita 4973 vitellum 1389 vitis 536, 4976 vitrum 4390 vitulus 4974 vivens 4982 vivo 2243, 4750, 4980, 4984 vivus, -a 4983, 5019 vix 7 vix levor 46 vocatio 1921 vocator 1922 vocatus 1923 vocis praclusio 199 266 voco 1920 voia 3624 volatus 5213 volo 5026, 5027 volo,-as 5211 voluntas 948, 5024, 5072 voluptas 870 voluptate afficio 868 voluptatibus affluo 869 voluptuor 869 volutor 4644 volvo me 4644 vomito 3699 vomitus 5037 vomo 525, 5036 vorax 1589 vox 1419, 1455 vox continentis pecora 1630 vox gallinas pellentis 1622 vox irridentis 209, 968 vox saltantis 1635 vox suspirantis 1584 vulneratio 3711 vulneratus 3710 vulnera 3709 vulnus 3666 vulpes 5190, 5191 zingaricus 749 zingarismus 748 zingarus 747 zingarus vagabundus 392 zizania 2804, 5306 zona 1385, 2053 Limba maghiară a czema 13 aligh 7 az 24, 30 az [lefodszo] 71 be fodom 70 bilincs 2943 borda 4289 czudalatos szo 92 el aluszom 17, 55 el forditom 5 el vâram 28 [elteto egy] 99 erros (?) 19 felkoltes[...] 15 fel koltes 16 fel koltom 14 fel rovom 2103 fel rovol 2102 fog hagymavaltak 91 fog hagyma 89 fustolok 65 goz 9 gOrs konyii (!) 73 itt maskeppen 96 ketto 53 ki<...> 62 kiminlem 2138 lepeny hal 2387 mâsmodon 96 masodszor 54 mâsutt 98 meg hagymaszom 90 megh tal[alok] 60 meghvâr 29 melien (?) 68 [meszo] (3)/ 75 odâ[kî] 57 oroghbodom 36 otodik 33 paplan 3344 pârâh 9 pin toi 1715 po[szt]o 3 sâs 3807 siet 4 szennyes ruha 3828 veszket 1379 Limba germană Grossche (!) 378 GLOSAR abate vb. - a grăbi abeş inteij. - cuvânt folosit ca afirmaţie abo interj. - cuvânt folosit pentru a exprima mirarea abura vb. - a scoate, a expira aburi acar adv., conj. - măcar; sau, ori acăţa vb. - a agăţa, a atârna acera vb. - a aştepta acerat s.n. - aşteptare acia adv. - acolo aconi s.n. - ac mare adău s.n. - impozit adesul adv. - adesea, frecvent adia vb. - a atinge uşor aflom s.m. - afion, plantă din care se extrage opiul aflătură s.f. - aflare, descoperire afurisitură s.f. - afurisire agămi vb. - a acoperi, a înveli agămitură s.f. - acoperire; acoperiş agiutornic, -ă adj. - care ajută, săritor, -oare agreş s.m. - agriş, aguridă agru s.n. - ogor ai s.m. - usturoi aică s.f. - (probabil) buză aiuş s.m. - usturoi sălbatic alacor s.m. - alac, specie de grâu albina vb. - a se însănătoşi, a se întrema aldămaş s.n. - dar (oferit ca răsplată) alduitură s.f. - binecuvântare alean prep. - împotriva alelui vb. - (ironic) a spune altceva decât aşteaptă interlocutorul aleniş s.m. - duşman alenşig s.n. - duşmănie alenzui vb. - a dezaproba, a contrazice alenzuitură s.f. - dezaprobare, contrazicere ales s.n. în alesul viniilor - culesul viilor alesătură s.f. - alegere alinătură s.f. - alinare aloţel s.n. - aluat mic aludzi vb. - a-şi pierde minţile, a da în mintea copiilor amănuntul adv. - în mod amănunţit amănunta vb. - a ameninţa amânat adv. - târziu, cu întârziere amânăcios, -oasă adj. - zăbovitor, -oare anină s.f. - arină, nisip aniş s.m. - anason aos interj. - hei ! apărătură s.f. - apărare apăsătură s.f. - apăsare apătos, -oasă adj. - care conţine multă apă apleca vb. - a alăpta aplecător s.m. - persoană care alăptează aplecătură s.f. - alăptare aprins s.n. - incendiu aprinzătură s.f. - aprindere apruăr s.n. - (probabil) perioada zilei dintre răsăritul soarelui şi prânz apuţi vb. - a mirosi (a ceva neplăcut) apuţitură s.f. - miros neplăcut ararul adv. - (a)rar argelaş s.n. - bordei argiseală s.f. - argăseală argisi vb. - a argăsi arm s.n. - braţ; coapsă amieu s.n. - acoperişul carului, coviltir ars adv. - imediat artic s.n. - articol, parte a unui text (juridic) ascuns s.n. - taină ascuţitul s.n. - vârf ascuţit, tăiş asemănătură s.f. - asemănare astară adv. - în această seară astrienitor, -oare adj. - care înstrăinează astrienitură s.f. - înstrăinare astruca vb. - a înveli astrucătoare s.f. - învelitoare, acoperământ aşteptătură s.f. - aşteptare au conj. - sau ălio interj. - cuvânt care exprimă falsa compătimire sau surpriza, aoleu ! babă s.f. - moaşă babiţă s.f. - (probabil) boală care se manifestă cu dureri de cap şi ameţeli bace s.m. - termen de adresare către un frate mai mare bai vb. - a se îmbăia, a se scălda baie s.f. - mină baloş s.n. şi adj. - (culoarea) albastru deschis spre alb bănie s.f. - baie, mină 268 bapcă s.f. - batcă batcă s.f. - groş, monedă de argint de valoare mică băbi vb. - a moşi băburi s.f. pl. - (probabil) picături mari de ploaie amestecate cu grindină băciui vb. - a conduce o stână (în calitate de baci) băgătură s.f. - semn lăsat de vărsat în zona ochilor băl, -ă adj. - alb, -ă băloni s.m. - bou cu părul de culoare albă, bălan băni vb. - a bate monedă, bani bănieş s.m. - persoană care bate bani; ţigan nomad bănieşesc, -ească adj. - caracteristic bănieşului bănui1 vb. - a regreta; a dori bănui2 vb. - a trata cu cineva bărateş s.m. - tovarăş bărbăcioară s.m. -bărbăţel, bărbătuş bărbir s.m. - frizer; felcer bărbiriţă s.f. - (probabil) berbiriţă, dracilă băsău s.n. - nedreptate, ofensă bătăr adv. - batăr, măcar bătătură s.f. - batere, lovire bântui vb. - a supăra bântuială s.f. - supărare bât s.n. - bâtă, băţ beluşag s.f. - deşertăciune berbeniţă s.f. - putină bere s.f. - băutură slab alcoolizată beşeriţă s.f. - sterilitate beţiţ adj. - beţiv beţiu, -e adj. - beţiv, -ă bică s.m. - taur biceu s.n. - evaluare, apreciere bicilui vb. - a evalua, a aprecia biciluit, -ă adj. - estimat, -ă, evaluat, -ă biciulat s.n. - onoare, apreciere bios, -oasă adj. - roditor, -oare, mănos, -oasă biosime s.f. - fertilitate, rodnicie biriş s.m. - persoană care lucrează cu plată blăstamă s.f. - blestem blidar s.n. - dulap pentru vase blidărar s.m. - meşteşugar care face blide blideritor, -oare adj. - care caută mâncare prin blide bloj s.n. - sperietoare blotor s.m. - om de nimic boaghe s.f. - căpiţă, grămadă (de fân) boambă s.f. - boabă, grăunţ boar s.m. - văcar boboană s.f. - farmec (făcut cuiva), superstiţie boboaşă s.f. - cartof boboni vb. - a face vrăji, farmece bobonitoare s.f. - vrăjitoare bocşă s.f. grămadă de lemne arse pentru a obţine mangal bolincer s.m. - cioban bolinţă s.f. - strungă borboros, -oasă adj. - (om) bâlbâit borgil s.n. - bordei bragă s.f. - bere de mei brat s.m. - frate (în cadrul unui ordin călugăresc) brădoni s.n. - numele unei turte brăţar s.n. - podoabă, colier brăţesc adj. - călugăresc, monahal brăţi (a se ~) vb. - a se călugări breb s.m. - animal înrudit cu castorul brebeneac s.m. - sturz broncaş s.m. - (probabil) cântăreţ la contrabas broncă s.f. - (probabil) contrabas broteală s.f. - legătură de prietenie broti vb. - a se împrieteni, a convieţui bine cu cineva buba vb. - a se umple de bube buboni s.n. - buboi, abces buciniş s.n. - cucută buciume s.n. - bucium, butuc de viţă de vie buduroni s.n. - putină mare în care se strânge laptele de la oi buglă s.f. - gogoaşă de ristic buhu s.m. - buhă bulă s.f. - turcoaică, nevastă de turc buldzi vb. - a face cocoloş (bulz) bulesc, -ească adj. - caracteristic pentru nevestele turcilor bunăbrut adj. - specie de măr bunătate s.f. - averi buneţe s.f. - bunătate burian s.n. - buruiană, lobodă burie s.f. - buriu, vas mic (în care se scurge ţuica la distilare) buş s.n. - grămadă de zăpadă buşlui (a se ~) vb. - a (se) întrista, a (se) tulbura buşluială s.f. - tristeţe, tulburare buştuc s.m. - buştiuc, copil durduliu butar s.m. - dogar, constructor de buţi canie s.f. - caie, gaie captă s.f. - calapod cascul s.n. - căscat, căscare caznă1 s.f. - minune, întâmplare minunată caznă2 s.f. - monstru, fiinţă monstruoasă căbudz s.n. - cărbune aprins căce adv. inter.-rel. - cum, în ce fel; pentru ce, de ce 269 cădar s.m. - dogar, constructor de căzi călări s.m. - călăreţ călămar s.m. - negustor, vânzător la tarabă călămariş s.n. - călimară călbeadză s.f. - gălbează, boală a oilor călbedzi (a se ~) vb. - a deveni palid la faţă, a se gălbeji călbegios, -oasă adj. - gălbejit, -ă călitcă s.f. - cuşcă, colivie căloni s.n. - parte a cuptorului care captează fumul şi scânteile cămucă s.f. - mătase orientală (de Damasc) căpătăni s.n. - legătură, mănunchi; pernă căpitan s.m. - căpetenie căpitănie s.f. (probabil) demnitatea de căpitan căput s.n. - poartă (mare, dinspre stradă) a unei curţi cărabă s.f. - fluier rudimentar, tilincă cărăbin s.n. - sunetul obţinut prin lovirea obrazului umflat, pocnitură cărica vb. - a roti, a învârti căricat, -ă adj. - învârtit, -ă cărică s.f. - rotiţă căstanie s.f. — castană cătuşă s.f. - pisică căţir adj. - care nu este bun de nimic cârcica vb. - a scrâşni cărcimări vb. - a avea în posesie (a servi într-) o cârciumă cârlă s.f. - (probabil) pânză de vas, vetrilă cărnaţ s.m. - câmat cărţăi vb. - a scârţâi câştiga vb. - a avea grijă (de ceva) câştigă s.f. - grijă câştigos, -oasă adj. - silitor, -oare, priceput, -ă ceaclie s.f. - târnăcop cu care se sparge gheaţa ceapoc s.n. - gunoi, impuritate ceaucă s.f. - stăncuţă cebală s.f. - zăpăceală, ameţeală cebălui vb. -a zăpăci, a ameţi celamic, -ă adj. - înşelător, -oare celşag s.n. - înşelăciune celui vb. - a înşela, a induce în eroare celuitură s.f. - celuire, înşelare cemăr s.n. - greţuri, vărsături cemărlui vb. - a avea greţuri, vărsături cenuşa vb. - a transforma în cenuşă, a incinera cenuşotcă s.f. - persoană leneşă şi murdară ceponi s.n. - ceapă mare ceret s.n. - pădure de ceri ceur, -ă adj. - ceacâr, -ă ceura vb. - a privi cruciş chece s.f. - cergă, covor de pâslă chelcig s.n. - cheltuială chemătură s.f. - chemare chiar, -ă adj. - limpede chilau, -vă adj. - bolnav, -ă (de picioare), neputincios, -oasă chilin adv. - separat chimni vb. - a face cu ochiul chinci s.n. - comoară chipiş, -ă adj. -potrivit,-ă chirău s.m. - peţitor chisagă s.f. - specie de peşte (plevuşcă sau biban) chisim s.n. - dare (în bani) sau contribuţie în muncă chişereu s.n. - (specie de) ceapă de primăvară chişiţă s.f. - smoc de păr aflat deasupra părţii din spate a copitei calului chită s.f. - mănunchi (de flori sau de frunze) chitenel adv. - cătinel, încet chiti vb. - a împodobi chituş s.n. - mănunchi (de busuioc) chiţelie s.f. - opreg, piesă din portul femeiesc chiuză s.f. - curea în hamul calului cijmaş s.m. - cizmar cijmăşiţă s.f. -cizmăriţă cingă s.f. - cingătoare, chingă cinui vb. - a face să înainteze, a trage ciocnitoare s.f. - coţofană ciocotniţă s.f. - om flecar ciont s.n. - os ciorcuşă s.f. - coţofană ciordă s.f. - ciurdă, turmă ciorobară s.f. - coţofană cinrngar s.m - cizmar ciort s.n. - bot de cal ciortan s.m. - crap (mare) ciuci s.m. - (probabil) crap mic ciudă s.f. - minune ciudi (a se ~) vb. - a se minuna ciuma vb. - a (se) îmbolnăvi de ciumă ciumili vb. - a cimili, a arăta, a explica ciumpi vb. - a (se) ghemui ciumpoi s.n. - cimpoi ciuntă vb. - a ciunti, a amputa ciura vb. - a cerne (cu sita) ciutură s.f. - piuă cleie s.f. - cheie cleişte s.f. - (probabil) trifoişte cleiţă s.f. - cheiţă clenci s.n. - ciot (al unei crengi) clenci bătrân s.m. - bătrânel clenţuş s.m. - (probabil) clenci mic clet s.n. - cămară clisă s.f. - slănină clocică s.f. - cloşcă clotosi vb. - a muta coadeş, -ă adj. - (despre fructe) cu coadă 270 cobărlău s.m. - hoţ, tâlhar cobărlui vb. - a fura, a prăda cobărluitor s.m. - hoţ, persoană care fură cobăţ s.m. - specie de uliu coboz s.n. - cobuz, instrument muzical de coarde cocie s.f. - trăsură cociş s.m. - vizitiu cotişi vb. - a conduce o trăsură cocoşter s.n. - podină, tavan căptuşit cu scânduri cocoţ s.m. - cocoş cojoci vb. - a practica meseria de cojocar colibi (a se vb. - a se adăposti într-o colibă coif s.m. - (fel de) încălţăminte colţan s.m. - om cu dinţii mari contuş s.n. - haină (bărbătească) conţ s.n. - bucată copanie s.f. - copaie copârşău s.n. - mormânt; sicriu copce s.f. - copcă, agrafă copil s.m. - bastard copita vb. - a lovi cu piciorul (asemeni unui cal) coprenă s.f. - broboadă copun s.m. - clapon corbaci s.n. - gârbaci, bici corcan s.m. - corb cordovan s.n. - marochin corturi s.n. - colibă de nuiele corui s.m. - uliu păsăresc cosător s.m. - cizmar cosătoare s.f. - cusătoreasă cosir s.n. - cosor coşară s.f. - coş de nuiele, târnă coştei s.n. - castel cotună s.f. - colibă coţcă s.f. - zar de os, arşic coţi vb. - a măsura cu cotul coţofeică s.f. - coţofană cracatiţă s.f. - caracatiţă craină s.f. - margine (a unui teritoriu) crăciun s.m. - numele lunii decembrie crăi vb. - a fi crai, a domni crâmpicea s.f. - soi de grâu creţitură s.f. - încreţitură, îndoitură crevet s.n. - crivat, tip de pat criel s.m. - creier crincă s.f. - coş alungit crivac s.n. - cârjă, toiag crunta vb. - a însângera crunt(at), -ă adj. - pătat, -ă de sânge, însângerat, -ă cucăi vb. - a moţăi cucăitor, -oare adj. - care moţăie cucăitură s.f. - moţăire cucui s.n. - înălţare, ridicare în sus cucuia (a se ~) vb. - a se căţăra, a se sui pe ceva înalt cucuiat, -ă adj. — zburdalnic, -ă, neastâmpărat, -ă cucurbetariţ, -ă adj. - de forma curcubetei cucuriţă s.f. - porumb cucurudz s.m. - (probabil) porumb cuibure s.n. - cuib culcer s.m. - chelar culdui vb. - a cerşi culduş s.m. - cerşetor cumăn s.m. - chimion cumând s.n. - comand, masă de pomenire a mortului cuniişor s.m. - (probabil) muşeţel curastră s.f. - colastră curechiu s.m. - varză curpăn s.m. - tufiş (sau ramură) cu spini curpător s.n. - cârpător, lopată de lemn curs s.n. - alergare curt, -ă adj. - cu coada tăiată, scurt(at), -ă curteni vb. - a îndeplini funcţia de curtean curtulisi (a se ~) vb. - a scăpa de ceva inutil sau neplăcut curvească s.f. - prostituţie custa vb. - a trăi, a dăinui dagoare s.f. - dogoare dai(te) adv. - cel puţin, măcar daitile adv. - daite dălbină s.f. - apă stătătoare adâncă dăpăra vb. - a depăra, a smulge părul dejghiaura vb. - a dezgheura, a curăţa boabele de pe ştiuletele de porumb delie s.m. - om iubitor de lux delucan s.n. - deluşor depărătură s.f. - depărare, smulgere a părului desculţa vb. - a descălţa deşchiautura vb. - a deschiotora, a descheia deşchizătoare s.f. - cheie deştinge vb. - a descinge deştins, -ă adj. - neîncins,-ă, (probabil şi) nepăsător, -oare, uşuratic, -ă detorna vb. - a întoarce din drum devedi vb. - a dovedi, a arăta dever s.m. - vomicel, însoţitorul miresei dezbate vb. - a goni, a scoate (pe cineva) din locul firesc dezbătătură s.f. - gonire, scoatere din locul firesc dezmierdăciune s.f. - plăcere dezmira (a se ~) vb. - a se mira dică s.f. - fală dieceşte adv. - latineşte, în felul celor studioşi diecuf s.m. - diac mic dimica vb. - a dumica dimicat s.n. - dumicat disac s.m. - (probabil) desag disău s.n. - (probabil) degetar dodă s.f. - dadă, soră mai mare dodei vb. - a supăra, a necăji dodeială s.f. - supărare, necăjire dodranc s.n. - fân gros, dens dolamă s.f. - dulamă, haină lungă dosadă s.f. - supărare, mâhnire dosădi vb. - a supăra, a mâhni dospi (a se ~) vb. - a (se) frământa drăgoi, -oaie adj. - drăguţ, -ă, plăcut, -ă duc s.n. - duh, miros urât dudui vb. - a lovi, a pune în mişcare lovind dulcin, -ă adj. - dulceag, -ă durori s.f. pl. - podagră duş s.n. - spirit, stare sufletească duşnic s.n. - răsuflătoare dzadă s.f. - zadă, arbore răşinos dzară s.f. - zer dzare s.f. - zori de zi dzămos s.m. - zămos, varietate de pepene galben dzău interj. - zău ! dzili vb. - a zili, a trăi (făcând să crească numărul zilelor) faidă s.f. - folos, câştig fasol s.n. - fasole faşuri vb. - a înfăşură, a acoperi cu faşuri fălie s.f. - fală, lăudăroşenie fălos s.n. - folos, utilitate fălos, -oasă adj. - util, -ă, folositor, -oare fălosi vb. - a fi util, de folos fămeiat adj. - (despre un bărbat) care are familie fămeie s.f. - familie fănină s.f. - faină fărmăcător s.m. - vrăjitor făsui s.m. - fasole fănar s.n. - felinar fânaţ s.n. - fănar, pod de păstrat fânul fereca vb. - a împodobi (prin ferecare cu metal) ferica vb. - a ferici, a proslăvi fericăciune s.f. - glorie, fericire feritor s.m. - apărător feşnic s.n. - sfeşnic, candelabru feştic s.n. - vopsea, colorant feti vb. - a făta, a oua fig s.m. - smochin figă s.f. - smochină flnic s.n. - curmal flriz s.n. - fierăstrău flecărău s.m. - om flecar fliscă adj. - (om) lipsit de valoare, mizer fluieră s.f. - fluier fluturat, -ă adj. - neastâmpărat, -ă, fluturatec, -ă fodormintă s.f. - izmă-creaţă foflei adj. - (om) care nu stă locului, pierde-vară, lipsit de valoare font s.n. - funt, unitate de măsură pentru greutate frăgar s.m. - dud frâmbie s.f. - ciucure, canaf frenţuş s.n. - sifilis frenţuşi (a se ~) vb. - a se îmbolnăvi de sifilis frenţuşit, -ă adj. - bolnav, -ă de sifilis frimpt, -ă adj. - fript, -ă fucie s.f. - vas de lemn în formă de butoi fugaci, -e adj. - rapid, -ă, bun, -ă la fugă fugător s.m. - fugar, pribeag funincea s.f. - (probabil) bubă, zgaibă funincel s.m. - furuncul, bubă fur s.m. - hoţ furător, -oare adj. - care fură furfuială s.f. - (probabil) forfoială, exagerare fus s.m. - specie de peşte, fusar fuştaş s.m. - suliţaş fuşte s.f. - bâtă, toiag galeş s.n. - pânză fabricată în Franţa gangure s.n. - privighetoare gălbenioară s.f. - gălbenea gănceală s.f. - starea celui bolnav de gance (defect corporal) găncesc, -ească adj. - specific, -ă gancei găraş s.m. - groş, monedă mică de argint gărăşiţă s.f. - groşiţă, monedă mică de argint gălgără s.f. - boală a oilor, asemănătoare cu gălbeaza gârbovenie s.f. - cocoaşă gărclean s.n. - gâtlej gârgoaşă s.f. - grângoaşă, insectă coleopteiă gheftin, -ă adj. - ieftin, -ă ghegumen s.m. - iegumen ghionghivirag s.m. - lăcrămioară ghisdav, -ă adj. - frumos, -oasă ginerie s.f. - calitatea de ginere giui vb. - a gioi, a mulţumi (pe cineva) giune s.m. - june, bărbat căsătorit giupân s.m. - stăpân giurător s.m. - jurător, martor glăsăni vb. - a se tângui, a boci glonţ s.n. - glob, sferă goangă s.f. - sperietoare golătate s.f. - goliciune gomoni vb. - a vorbi cu cineva, a se sfătui goniţă s.f. - (probabil) gonire, împreunare a taurului cu vaca gornic s.m. - pândar, paznicul câmpului gornicie s.f. - paza câmpului gosti vb. - a primi în ospeţie; a ospăta goştinac s.m. - funcţionar care strânge goştina grainic s.m. - crainic, pristav grăcina vb. - (probabil) a face zgomot inutil 272 greznă s.f. - (probabil) gleznă griel s.m. - (probabil) greier grijos, -oasă adj. - dibaci, -e, priceput, -ă griună s.f. - grivnă, monedă grivei adj. - pestriţ gros s.m. - butuc în care erau prinse picioarele celor arestaţi; bârnă groasă pusă ca semn de hotar grozăvatec, -ă adj. - urât, -ă, care provoacă groaza grozăvi vb. - a urâţi, a desfigura groznicie s.f. - atitudine sau aspect fioros grudiu s.n. - bucată gruie s.m. - grui, cocor grumb, -ă adj. - (despre oameni) ordinar, -ă, necioplit, -ă grundz s.m. - grunz, bucată dintr-o materie tare grundzos, -oasă adj. - cu grunji; grosolan, -ă gubav, -ă adj. - lepros, -oasă, care are bube gubăvenie s.f - lepră gubăvi (a se ~) vb. - a se îmbolnăvi de lepră; a se umple de bube gubăvie s.f. - lepră gunoi vb. - a îngrăşa pământul cu bălegar guran s.m. - om cu gură mare guşavel adj. - (probabil) cu guşă, guşat guşa vb. - a deveni guşat, a se îmbolnăvi de guşă (glanda tiroidă) guturar s.n. - guturai hacică s.f. - (probabil) haşcă, partea componentă a unei arme de foc unde se punea praful de puşcă hală s.f. - om mâncăcios harâng s.n. - clopot hasnă s.f. - folos hăbărlui vb. - a amesteca sunetele, a vorbi încurcat, a gângăvi hăbărluitor, -oare adj. - care hăbărluieşte hăiduc s.m. - haiduc, infanterist (în armata maghiară) hăiducame s.f. - haiducime, mulţime de haiduci hăiducesc, -ească adj. - caracteristic haiducilor hăiduceşte adv. - în felul haiducilor hăl, -a pron. - acel, -a hămuş s.n. - vas în care se tratează pieile la tăbăcărie pentru a le curăţa de păr hămuşi vb. - a curaţi pieile de păr la tăbăcărie hărângăzău s.m. - clopotar hăsnui vb. - a folosi, a-i fi de folos hâră s.f. - conflict; bombănit (ca expresie a nemulţumirii) hârăi vb. - a bombăni (ca expresie a nemulţumirii) hârgani s.m. - pepene verde hârţ s.m. - şoarece hâş interj. - cuvânt cu care se alungă găinile hâşie s.f. - piele de miel moale (folosită la confecţionarea căciulilor) hep s.n. - (probabil) cosor pentru curăţat via sau pomii de coajă hici adv. - deloc, nici un pic hinteu s.n. - trăsură hlapă s.f. - prostituată hlăpeşte adv. - în felul prostituatelor hlăpie s.f. - prostituţie hoisă s.m. - lungan, prăjină (de om) homoc s.n. - nisip homocoş, -ă adj. - nisipos, -oasă hrăbor adv. - în mod curajos, bărbăteşte hrăbor, -ă adj. - curajos, -oasă hrăbori (a se ~) vb. - a (se) încuraja, a (se) îmbărbăta hrăborie s.f. - curaj hrăboritor s.m. - cel care încurajează hrănitură s.f. - hrănire hrenui vb. - a condimenta cu hrean hronţ s.m. - os moale hudbă s.f. - bufniţă huhura vb. - a striga de bucurie hulitură s.f. - hulire, batjocorire iai interj. - vai ! ialoviţă s.f. - vacă (mare şi grasă) ian interj. - ia ! ibostarnic, -ă adj. - iubitor, -oare iepuri vb. - a vâna iepuri ieriţă s.f. - soi de grâu (de primăvară) iernăreţ, -eaţă s.f. - iernatic, -ă ieşitoare s.f. - loc (din corpul animalelor sau păsărilor) pentru defecat sau urinat ima vb. - a murdări (cu noroi) imală s.f. - noroi imălos, -oasă adj. - murdar, -ă imos, -oasă adj. - murdar, -ă inie s.f. - gheaţă moale, sloi de gheaţă iniţă s.f. - cămaşă (de in) istov, -oavă adj. - adevărat, -ă, veritabil, -a işpan s.m. - logofăt, administrator iţă s.f. - măsură de capacitate (egală cu trei sferturi de litru) iuzbaş s.m. - sutaş izafla vb. - a afla, a descoperi izderi vb. - a crea izderitor s.m. - creator izderitură s.f. - creaţie izimi vb. - a izini, a slăbi, a se usca izmomeală s.f. - momeală izmomi vb. - a momi, a atrage 273 împuta vb. - a reproşa împutăciune s.f. - ceartă încări (a se ~) vb. - a (se) încălzi încinde vb. - a aprinde înculţ adj. - încălţat încuniat, -ă adj. - încuiat, -ă; constipat, -ă încunietură s.f. - închizătură; constipaţie îndărătnicie s.f. - erezie îndului (a se ~) vb. - a pleca, a (se) pomi îndupleca vb. - a îndoi, a înfăşură înduplecătură s.f. - îndoitură, cută înfărma vb. - a împodobi înfărmat, -ă adj. - împodobit, -ă înfărmătură s.f. - împodobire înfina (a se ~) vb. - (probabil) a deveni finul cuiva îngâna vb. - a lua în râs, a batjocori înghiţitoare s.f. - (probabil) beregată îngrăsi vb. - a face (o femeie) să fie groasă, a (o) lăsa însărcinată îngrechi vb. - a îngreca, a îngrăsi înlina vb. - a uşura înotiş adv. - înotând însera vb. - a întârzia înşeli vb - a înşela, a induce în eroare întrîmbla vb. - a mijloci, a media întrîmblare s.f. - mediere întrîmblător s.m. - mediator întrupura (a se ~) vb. - a se întrupa întrupurat, -ă adj. - întrupat, -ă întrupurăciune s.f. - întrupare inţelesătură s.f. - înţeles, semnificaţie întina vb. - a aşeza astfef un lucru, încât abia să se ţină drept invita vb. - a îndemna jalie s.f. - salvie jireadă s.f. - gireadă, grămadă jitar s.m. - paznic al semănăturilor, pândar jitărie s.f. - ocupaţia jitarului jitniţă s.f. - hambar jold s.n. - leafa joltar s.n. - psalm lacşă s.f. - tăieţei lard s.n. - slănină lăuta vb. - a cânta din lăută lăcşag s.n. - locuinţă lăpuc s.m. - (probabil) brusture lărdos, -oasă adj. - care are slănină lărgămănt s.n. - loc larg, lărgime lăteni s.m. - latin, catolic lătemă s.f. - felinar lăturoni s.m. - locuitor de la marginea satului, lăturaş lăudunos, -oasă adj. - lăudăros, -oasă leasă s.f. - unealtă de pescuit leghen s.n. - lighean lentie s.f. - linte lesni vb. - a se uşura, a se elibera de o constrângere leş1 s.m. - leah, polonez leş2 s.n. - pândă, ascunzătoare leşui vb. - a pândi levente adj. - cu aspect (sau comportament) de cavaler lifitri vb. - (probabil) a lingări, a gusta din toate mâncărurile lifuroni s.m. - lifuroi, (probabil) ţânc, pici ligav, -ă adj. - delicat, -ă ligă s.f. - (probabil) aluniţă lihă adj. - (probabil) uşuratic, -ă lihod, -ă adj. - (despre mâncăruri) fară gust limbuţi vb. - a trăncăni lingui (a se ~) vb. - a se linguşi linguitor, -oare adj. - linguşitor, -oare lipini s.f. - lipie lipitoare s.f. - (probabil) numele unui ornament arhitectonic în formă de floare loasă s.f. - loază, coardă de viţă de vie loci vb. - (probabil) a stropi cu apă loding s.n. - lăduncă, cartuşieră lom s.n. - creangă ruptă, aşchie lostoste s.f. - lostriţă lotrame s.f. - lotrime, mulţime de lotri lotri (a se ~) - a se face lotru lotroni s.m. - lotru mare loveţ s.m. - cumpărător lubeniţă s.f. - pepene galben luce s.f. - lumină lucime s.f. - lumină, strălucire lud, -ă adj. - copilăros, -oasă, naiv, -ă ludefe s.f. - naivitate lugşău s.n. - leşie lupiul adv. - lupeşte macarcare pron. neh. - careva macarcine pron. neh. - cineva macarunde adv. - undeva, oriunde majă s.f. - unitate de măsură pentru greutate mal s.n. - pământ argilos malai s.n. - mălai, faină de mei mană s.f. - rouă mară s.f. - fructul mărului marvă s.f. - malvă, specie de nalbă mascure s.m. - porc castrat mazuri s.f. - mazăre mădzăriică s.f. - măzărică măgăreţ s.m. - măgar măgi vb. - a amăgi 274 măgitură s.f. - amăgitură măieran s.m. - magheran mă(i)mucă s.f. - maimuţă măiugel s.n. - diminutiv al lui măiug, ciocănaş mărgenareţ s.m. - mărginaş, hotărean măros, -oasă adj. - fălos, -oasă, mândru, -ă măroşi vb. - a se făli, a se mândri măroşie s.f. - fală, mândrie mărturie s.f. - martor mărţână s.f. - mârţoagă, gloabă mărţânos, -oasă adj. - (probabil) ca o mârţoagă mărţişor s.m. - numele lunii martie mărun s.m. - morun măsai s.n. - faţă de masă mătărângă s.f. - jurubiţă, scul mătlică s.f. - (probabil) pelin mătrac s.n. - ciomag mătricie s.f. - matrice, uter mâlcom interj. - linişte ! tăcere ! mânăştergură s.f. - broboadă; prosop mânzală s.f. - mânjeală mâşcă s.f. - catâr mâzguş s.n. - alunecuş megheleu s.n. - sărbătoare cu ocazia zilei de naştere mereu, -ie adj. - drept, dreaptă memiţă s.f. - mierţă, măsură pentru capacitate mersură s.f. - mers; avansare meserciu s.m. - măcelar meserernic, -ă adj. - milos, -oasă mesemiţă s.f. - măcelărie meş s.m. - (probabil) obială meşter-grindă s.f. - grindă groasă fixată pe mijlocul planşeului meşterşig s.n. - meşteşug meure s.f. - mure mezdreală s.f. - jupuire mezdri vb. - a jupui miciconi s.m. - mişcoi, păduchele găinii mii s.n. - milă, măsură pentru lungime milcuială s.f. - îndurare mince s.f. - minge miraz s.n. - lucru sau faptă de mirare mirh s.n. - smirnă mirhui vb. - a unge cu smirnă mischie s.f. - oţel de calitate superioară mişă s.f. - mesă; sacrificiu mişină s.f. - (probabil) vizuină, cuib în care îşi depun unele animale hrana mitutela vb. - a micşora moare s.f. - zeamă de varză modoş, -ă adj. - înstărit, cu dare de mână mogândeaţă s.f - arătare, vedenie mohora, -ă adj. - violaceu, -e moilă s.f. - movilă moiţă s.f. - parte a intestinului gros la animale, cecum morticios, -oasă adj. - muritor, -oare motcă s.f. - (probabil) scul motroc, -oacă adj. - (om) prost, nebun mozgoşi vb. - a mişca mozomaină s.f. - nălucă, sperietoare muierotcă s.f. - bărbat cu apucături sau aspect de femeie mulţie s.f. - mulţime, număr mare mură s.f. - intestinul gros al animalelor murg s.n. - amurg murgi vb. - a amurgi, a se însera muroni s.m. - (probabil) moroi, strigoi mustăreaţă s.f. - sevă (a arborilor) muşcătariţ, -ă adj. - (despre fructe) tămâios, -oasă namiestnic s.m. - locţiitor, succesor (în funcţie) năcovelniţă s.f. - nicovală nădeală s.f. - înnădire nămai s.m. - nămaie, vită (comută), oaie nămară s.f. - întâmplare, împrejurare neprevăzută nămesti vb. - a aşeza nămi vb. - a năimi, a angaja (pe cineva) năramce s.f. - portocală năselie s.f. - mormânt, sicriu năstrapă s.f. - vas de băut necăt, -ă pron. - cât, -ă necurăciune s.f. - ticăloşie, neruşinare negrilă s.m. - om cu pielea negricioasă nehamic, -ă adj. - nerecunoscător, oare nehămicie s.f. - nerecunoştinţa neman s.m - munte nemeşi (a se ~) vb. - a deveni nemeş; a (se) înnobila nesosinţă s.f. - întâmplare neprevăzută, necaz neştinţie s.f. - neştiinţă neştiutură s.f. - neştiinţă, ignoranţă nevedenie s.f - invidie nevedernic, -ă adj. - invidios, -oasă, pizmaş, -ă nevedi vb. - a invidia, a pizmui ni interj. - hai! nişchiţel adj. - puţintel nor s.f. - nora, noră nosa interj, - hai ! număra vb. - a citi numărător s.m. - cititor numărătură s.f. - citire, lectură nust s.m. - jder oardzăn, -ă adj. - (despre pomi fructiferi) timpuriu, -ie obicneală s.f. - suferinţă 275 obicni vb. - a suferi, a îndura obiadă s.f. - instrument de tortură, cătuşă obor s.n. - colibă oborî vb. - a doborî ocă s.f. - cauză, pricină oceanie s.f. - indiferenţă, neglijenţă ocie s.f. - moştenire ocioci s.m. pl. - paie, pleavă ocnar s.m. - muncitor în ocnă ocoş, -ă adj. - priceput, -ă, înţelept,-ă odbi vb. - a împinge înăuntru ogoi (a se ~) vb. - a (se) linişti ogoitură s.f. - ogoire, liniştire oi(t) interj. - cuvânt care exprimă aprobarea sau negarea olac s.m. - serviciu de transport şi de curierat olăcări vb. - a face meseria de olăcar oleinic s.n. - turtă unsă cu ulei olofir s.n. - stofă sau haină de mătase oloiină s.f. - olovină, un fel de bere oloni s.n. - oloi, oală mare o tos s.m. - italian olosesc, -ească adj. - italienesc, -ească olton, -ă adj. - (despre fructe) altoit, -ă omesti vb. - a digera, a mistui omet s.n. - mulţime de oameni omor s.n. - ciumă, molimă, moarte omşor s.m. - om mic, omuleţ opai interj. - (probabil) hopa opaiţă s.f. - opaiţ opreg s.n. - piesă a costumului femeiesc, asemănătoare cu catrinţa orbanţ s.n. - erizipel ort s.m.şi num. card. - monedă de valoare mică; 25 ostoit s.n. - liniştire, oprire osundză s.f. - osânză, untură de peşte oşcoală s.f. - şcoală otalm s.n. - apărare otălmăzui vb. - a apăra, a ocroti oteşi (a se ~) - a se linişti otrinde conj. - de aceea ova vb. - a oua, a face ouă pălită s.f. - toiag pamet s.n. - pomenire, amintire pană s.f. - instrument de scris; panaş pantă s.f. - bantă, legătură de pânză sau de metal panţir s.n. - platoşă papă s.f. - (în vorbirea copiilor) mâncare pardos s.m. - panteră partă s.f. - obiect de podoabă (panglică, salbă sau cingătoare ornată cu mărgele) partnic s.m. - părtaş pasat s.n. - păsat paş s.m. - pas, mişcare pază s.f. - boală manifestată prin crampe la stomac păcătui (a se ~) vb. - a bănui, a suspecta păcătuială s.f. - bănuială, suspectare păcătuituri s.f. - bănuire, suspectare păcicăi vb. - a pâşcăi, a lua în râs, a batjocori păcurar s.m. - oier păcură s.f. - iad păcurăresc, -ească adj. - păstoresc, -ească, ciobănesc, -ească păgubi (a se ~) vb. - a se osândi, a se condamna (din punct de vedere moral) păgubie s.f. - condamnare, osândire (morală) păgubitură s.f. - osândă, condamnare (morală) păharsec s.n. - suport, raft pentru pahare păhneală s.f. - lipsă păhni vb. - a răbda lipsa a ceva păhnit s.m. -persoană care rabdă o lipsă păninc s.m. - părânc, (varietate de) mei pănuş s.n. - pană, condei păpară s.f. - papară, fel de mâncare păpiroş s.n. - hârtie papuc s.m. - papuc păraţ s.n. - palat părăsitor s.m. - persoană care pleacă, dezertor părăsitură s.f. - loc părăsit, pustiu părânc s.m. - (varietate de ) mei părcan s.n. - cant, margine a unui obiect părcăi (a se ~) vb. - a se certa părip s.m. - cal (sprinten, tânăr) părtălui vb. - a părtini, a favoriza părtăluitor, -oare adj. - părtinitor, -oare părtiţă s.f. - parte mică, părticea păsa vb. - a împovăra, a apăsa păsat s.n. - fiertură de boabe de porumb măcinate mare păscuţ s.m. - peştişor păstraviţă s.f. - femela păstrăvului păsui vb. - a urmări cu perseverenţă, a păzi păsulă s.f. - fasole păşitură s.f. - pas pătrunjei s.m. - pătrunjel pătrunsătură s.f. - pătrundere păţit ură s.f. - păţanie păzi vb. - a pregăti mâncare păzitor s.m. - bucătar păzitură s.f. - pregătirea mâncării păndăi vb. - a vorbi în zadar pândura vb. - a prăda părâş s.m. - reclamant pârgaviţ, -ă adj. - (despre fructe) timpuriu, -ie pecine s.f. - bucată de came macră pedepsitură s.f. - pedeapsă pedestrame s.f, - pedestrime, infanterie 276 pedestri (a se ~J vb. - a descăleca, a merge pe jos pejmă s.f. - plantă erbacee frumos mirositoare, ţintaură peliţă s.f. -persoană; trup perire s.f. - pierire, pericol (de moarte) piaţ s.n. - piaţă, loc deschis pică1 s.f. - chică pică2 s.f. - picătură picica vb. - a pişcă picura vb. - a pişcă, a muşca picurat s.n. - pişcătură picurătură s.f. - pişcătură pielcuţă s.f. - pielicică pieluşină s.f. - pieliţă, (probabil) albeaţă la ochi piftui s.n. - piftie piftui vb. - a face o mâncare ca piftia pil s.m. - elefant pine s.m. - cinteză pincoş s.n. - Rusalii pint s.n. - măsură de capacitate; vasul corespunzător măsurii pipar s.m. - arbore de piper piparcă s.f. - ardei pipemiţă s.f. - cutie în care se macină sau se păstrează piperul pirone s.n. - piron, cui mare pisat s.n. - păsat pisc s.n. - plisc pişotcă s.f. - (probabil) persoană care urinează des în pat pitană s.f. - pită mare piţiganie s.f. - piţigaie, femela piţigoiului place s.f. - numele unui joc cu pietre care se aruncă la centru plapan s.n. - plapumă plaşcă s.f. - pelerină, veştmânt lung plavoş, - ă adj. - care are părul de culoare albă sau alb-gălbuie plăntălui vb. - a planta, a sădi plătiţă s.f. - (probabil) platiţă, bucată îngustă de teren plânsură s.f. - plâns, plângere pleaşă s.f. - pleşuvie, chelie pleh s.n. - tablă din care sunt confecţionate diverse obiecte plehşor s.n. - diminutiv al lui pleh plesne s.f. - pleasnă, şfichi (la bici) plesnevi vb. - a plesni pleşiu adj. - pleşuv, chel pleşti (a se ~) vb. - a se pleoşti, a se ascunde pleviţă s.f. - (probabil) parte a plugului plinăciune s.f. - plinătate plit s.n. - rât plosc s.n. - ploscă ploscuţ s.n. - ploscă mică poci s.m. - pocie, arac (la fasole) pociumb s.m. - par, stâlp de sprijin la o construcţie pocni vb. - a mânca cu zgomot, a plescăi; a vorbi slobod, a flecări pocnitor, -oare adj. - flecar, -ă podniţă s.f. - (probabil) podea, podină poftamic, -ă adj. - pofticios, -oasă poftori vb. - a repeta pogace s.f. - turtă făcută cu jumări de porc pogăci vb. - a avea frecvent parte de pogace pojar s.n. - incendiu pojeri vb. - a incendia poiată s.f. - palat polovnic s.n. - polonic pomenitoare s.f. - pomenire, menţionare pomenitură s.f. - aducere-aminte, amintire pomost s.n. - pomosteală poni s.n. - (probabil) poi, pleavă de la sămânţa de cânepă poniav, -ă adj. - poniv, -ă, chior, -oară popândi vb. - (probabil) a îmbrânci, a înghionti popitnic s.m. - (probabil) popilnic, plantă erbacee cu miros de piper popor s.n. - (totalitatea credincioşilor dintr-o) parohie por, -oară adj. - ţărănesc, -ească, mojicesc, -ească porav, -ă adj. - certăreţ, -eaţă, arţăgos, -oasă porcie s.f. - mojicie, atitudine rudimentară porconi s.n. - porcoi, (probabil) grămadă de fân pomitură s.f. - agitaţie, supărare mare porobacă s.f. - poroboacă, fetiţă porşor s.n. - porcuşor, porcoi posomor, -oară adj. - trist, -ă postaică s.f. - păstaie poştă s.f. - curier potâncă s.f. - potângă potârcă s.f. - (probabil) basnă, poveste potcă s.f. - rău, nenorocire, necaz poticnă s.f. - obstacol, piedică potoc s.n. - pârâu potolitură s.f. - potolire, liniştire potroinic s.m. -bărbătuşul potâmichii povestar s.m. - povestitor povodnic s.m. - (probabil) cal (dus de căpăstru) pozderie s.f. - resturi din tulpina plantelor praş s.m. - praz prâscaviţă s.f. - (probabil) bătătură în talpă prentuma vb. - a se întoarce presină s.f. - curea de la ham sau de la şea prestură s.f. - păstură, polen depozitat de albine previre s.f. - spectaol, reprezentaţie teatrală previtură s.f. - privitură, privire prietnic s.m. - prieten 277 prietnicie s.f. - prietenie prigoadă s.f. - întâmplare (neplăcută) prigori (a se ~) vb. - a se încălzi (la foc sau la soare) prilaz s.n. - pârleaz prileji (a se ~) vb. - a folosi ocazia, prilejul prilesteţ s.m. - persoană care amăgeşte, înşeală prilesti vb. - a ademeni, a amăgi prilestie s.f. - întâmplare primitură s.f. - primire primură s.f. - garnitură (de blană) la haină sau la căciulă prinos s.n. - (un fel de) colac oferit preotului la parastas prins s.m. - prizonier prinsură s.f. - prindere, captivitate pripaş s.m. - pripas pristăni vb. - a fi sau a se ridica împotriva cuiva pristlăn s.m. - prâsnel pritce s.f. - price, conflict, dispută priteală s.f. - avertisment priti vb. - a avertiza, a sfătui probă s.f - dovadă probălui vb. - a proba, a dovedi procator s.m. - avocat procatorie s.f. - avocatură proidit s.m. - (probabil) venetic, pribeag propti5 s.f. - proptea prostame s.f. - prostime, ţărănime pruglă s.f. - (un fel de) laţ pucios, -oasă adj. - urât mirositor, -oare puichiţă s.f. - puicuţă pum s.m. - pumn, palmă purcăreaţă s.f. - coteţul porcilor purhan s.n. - piele (de viţel sau de oaie) purtătură s.f. - purtare, fel de a se purta pus s.n. - punere pusătură s.f. - punere puţ-căcaţ s.m. - plantă cu miros neplăcut, (probabil) asfodel puţineluş adv. - puţintel, o clipă rapure s.n. - rapor, rapăn ratot s.n. - omletă răbduriu, -ie adj. - răbdător, -oare răgori vb. - a răguşi răgoritură s.f. - răguşeală răi (a se ~) vb. - a se înrăi, a deveni rău răietate s.f. - răutate rămas s.n. - înţelegere, rămăşag rămăşi (ase ~) vb. - a pune rămăşag rămăşitură s.f. - (loc de) rămânere rănitură s.f. - rănire răpăusat s.n. - pauză, odihnă răpura vb. - a se îmbolnăvi de rapor răpurat, -ă adj. - bolnav, -ă de rapor răsipilă s.m. - poreclă dată unui om risipitor răspândă s.f. - răspândire rătedz s.n. - rătez, închizătoare primitivă răţe s.f. - reţea, plasă răzbitură s.f. - răzbire războială s.f. - războire, luptă răzbuna (a se ~) vb. - (despre cer) a se însenina, a se lumina răzmiriţi (a se ~) vb. - a se răzvrăti râmător s.m. - porc râmui vb. - a răsturna, a întoarce râmuitor s.m. - porc rânie s.f. - râie rânia vb. - a se îmbolnăvi de râie rânios, -oasă adj. - râios, -oasă rânsă s.f. - (probabil) inflorescenţă a unor arbori, mâţişor râză s.f. - zdreanţă, cârpă râzos, -oasă adj. - zdrenţăros, -oasă recni1 vb. - a urla recni2 vb. - a voma refrec s.n. - refec, cusătură, tiv revărsa vb. - a învârsta, a înfrumuseţa în mod deosebit revărsătură s.f. - revărsare, învârstare rit s.n. - cioc, plisc roadă s.f. - urmaş, copil robcă s.f. - roabă robotar s.m. - lucrător, clăcaş roc s.n. - sfârşitul lumii rodi vb. (despre oameni) - a produce, a procrea roditor s.m. - creator rodzătură s.f. - rosătură, (probabil) colică de stomac romon s.m. - muşeţel romoniţă s.f. - plantă asemănătoare cu muşeţelul rost s.n. - gură r(o)uăra vb. - a uda cu rouă, a stropi rovină s.f. - râpă rudă s.f. - oişte rudi vb. - a înrudi rugi vb. - a urla ruj s.m. - măceş rujă s.f. - trandafir rumânie s.f. - românism, specific românesc rumega vb. - a medita, a socoti rumegătură s.f. - meditare, gândire rus adj. - roşu ruş, -ă adj. - (probabil) roşu, roşie ruşeaţă s.f. - roşeală, culoare roşie ruşi vb. - a înroşi rută s.f. - vimanţ rutilat, -ă adj. - rotilat, - ă, rotund, -ă 278 sad s.n. - livadă, grădină sagnă s.f. - rană pe spatele calului făcută de ham, şea sau tamiţă saică s.f. - coţofană salcă s.f. - salcie samă s.f. - număr; socoteală, calcul sapă s.f. - crupa calului sarecă s.f. - sarică, manta ţărănească sască s.f. - săsoaică săbăiesc, -iască adj. - care aparţine sau este specific croitorilor săbău s.m. - croitor săbier s.m. - meşteşugar care ascute sau şlefuieşte săbii săcuieţ s.n. - săculeţ sădiş s.m. - plantaţie săditură s.f. - plantaţie săidace s.f. - tolbă (de săgeţi) sălcin, -ă adj. - sălciu, -ie săm vb. ind. pr. 1 sg. - sunt săpungiu s.m. - săpunar săva conj. - fie, ori, sau sâmbră s.f. - tocmire, înţelegere sâmbraş s.m. - cel care stabileşte o sâmbră sâmcea s.f. - vârf ascuţit; obiect cu vârf ascuţit sâmtdziene s.f. pl. - plante din familia rubiaceelor, sânziene săngereţ s.m. - sângerete, un fel de câmat scadercă s.f. - scădarcă scădarcă s.f. - soi de viţă de vie scăiuş s.m. - scaiete scăli vb. - a iscăli scălitură s.f. - iscălitură scăpătură s.f. - scăpare scâlbă s.f. - (probabil) scobitură scărb s.n. - scârbă, greaţă scârbă s.f. - chin, zbucium, supărare scârbelnic, -ă adj. - care provoacă supărare, întristare scărbelui (a se ~) vb. - a se întrista, a se mâhni schilăi vb. - (probabil) a schelălăi schilălău s.n. - lătrătură puternică schili (a se ~) vb. - a se dichisi, a se găti schilitură s.f. - gătire, dichisire schimosi (a se ~) vb. - a-şi schimba (în rău) aspectul schipi vb. - a scuipa schipit s.n. - scuipat scoarţă s.f. în ~ dulce - scorţişoară scoboz s.n. - cobuz, instrument muzical cu coarde scopăi vb. - (probabil) a scopi, a scuipa scopos adv. - în mod demn, cum se cuvine scorbeli vb. - a scormoni, a săpa scorbelitor, -oare adj. - scormonitor, -oare scorbelitură s.f. - scormonire scos s.n. - alegere scovardză s.f. - scovardă, uscăţea scradă s.f. - scladă, stivă de lemne scrabă s.f. - scârbă, supărare scrâncioba (a se ~) vb. - a se da în scrânciob, a se clătina scrivi (a se ~) vb. - a se smiorcăi scrobelniţă s.f. - vas în care se prepară şi se ţine scrobeala sculă s.f. - obiect de valoare sculătură s.f. - sculare scump, -ă adj. - zgârcit, -ă scumpete s.f. - afecţiune, iubire scumpie s.f. - zgârcenie scura (ase ~) vb. - a (se) scurge secăciune s.f. - secetă secăros, -oasă adj. - (despre un lan) de secară, prin care creşte secară seci s.n. - (probabil) secătură, loc secat secret adj. - (despre un loc) pustiu, părăsit secrini s.n. — sicriu senin s.n. - timp senin sfărconia vb. - a atinge cu sfârcul biciului, a şfichiui sidalmă s.f. - sudalmă sidui vb. - a sudui siduitor s.m. - suduitor silă s.f. - putere fizică; violenţă simpur s.n. - pucioasă simţivară. s.f. -piţigoi sincauf adj. - bâlbâit, gângav sir s.n. - şir, colier sirip, -ă adj. - (despre cai) sireap, iute, rapid sirmă s.f. - sârmă, fir de aur siroman, -ă adj. - sărac, -ă, sărman, -ă siromăni vb. - a sărăci siromănie s.f. - sărăcie sisioară s.f. - subsuoară siucă s.f. - strugure negru slaste s.f. - (probabil) plăcere, satisfacţie slăbie s.f. - slăbiciune slădici s.n. - (probabil) greaţă slăvitură s.f. - slăvire slobodaş s.m. - persoană care locuieşte într-o slobozie slobodzenie s.f. - libertate slobodzie s.f. - libertate slobodzitor s.m. - mântuitor, eliberator slobodzitură s.f. - slobozire, eliberare slog s.n. - hotar de teren slugăritor, -oare adj. - servil, -ă, devotat, -ă slugoni s.m. - slugă, servitor 279 slutăciune s.f. - sluţenie sluti vb. - a sluţi sminci (a se ~) vb. - a se socoti mare smulgi vb. - a smulge snopi vb. - a strânge şi a lega în snopi socaci s.m. - bucătar socaş s.n. - obicei socrie s.f. - (probabil) calitatea de socru sau de soacră sodom s.n. - (probabil) nimicire, prăpăd sodomi vb. - (probabil) a nimici, a prăpădi solduş s.m. - sodăş, garant solover s.m. - sovârv, rumeneală som s.m. - talant, monedă de aur sau de argint sorb s. v. - vâltoare, vârtej de apă şoricel s.m. - soare mic sorici s.n. - şorici sorliţă s.f. - zăgan sorpun s.n. - săpun soţia s.f. - satană, diavol soţi (a se ~) vb. - a se însoţi, a se asocia soţie s.f. - asociere, tovărăşie sovonit, -ă adj. - acoperit, -ă cu sovonul (voal sau giulgiu) spatoş, -ă adj. - voinic, -ă sp&lătură s.f. - spălare spămănta vb. - a înspăimânta spământătură s.f. - înspăimântare spănachi s.m. - spanac spănior s.m. - spaniol spănioresc, -ească adj. - spaniol, -ă spănioreşte adv. - spanioleşte spândzurătură s.f. — spânzurare sperii vb. - a zbârli sperlit, -ă adj. - zbârlit, -ă spichinard s.m. - levănţică spovadă s.f. - spovedi re spovednic s.m. - duhovnic, confesor spre prep. - peste sprinteni (ase ~) vb. - a se grăbi, a deveni rapid spuma vb. - a spumui, a curăţa de spumă spurc s.m. - şoarece stanoste s.f. - încetare, întrerupere stavă s.f. - turmă stăci vb. - a agonisi stăcitură s.f. - agonisire stăjer s.m. - stejar stâlpar s.n. - stâlpare, ramură verde înfrunzită stânjen s.m. - stânjenel stârci vb. - a se ghemui stârcitură s.f. - ghemuire steag s.n. - mică unitate militară care are drapel propriu stemă s.f. - coroană stere s.n. - şterc, gunoi steregoanie s.f. - stirigoaie, plantă erbacee stobor s.n. - (probabil) gard de lemn straiţă s.f. - traistă strani s.n. - strai, pătură groasă strat s.n. - aşternut; pat străbătătură s.f. - străbatere - strămătură s.f. - lână toarsă şi colorată, folosită la ţesut strămurare s.f. - băţ lung şi ascuţit cu care se îndemnau vitele la mers strâmbătate s.f. - minciună, nedreptate strecurătură s.f. - strecurare stredie s.f. - miere limpezită strefoi s.m. - trifoi strejnic s.m. - mânz, cârlan strepedzi vb. - a deznădăjdui, a se supăra strepedzit, -ă adj. - deznădăjduit, -ă, supărat, -ă strigă s.f. - strigoaică strigoanie s.f. - strigoaie, strigoaică strigoni s.m. - strigoi stropelniţă s.f. - stropitoare stropitură s.f. - stropire stropşi vb. - a zdrobi strug s.n. - rindea de geluit doage strungăreaţă s.f. - strungă stupă s.f. - câlţi sucă s.f. - obicei suci s.m. - cojocar suclui vb. - a obişnui t sucluire s.f. - obicei, obişnuinţă sucnă s.f. - obiect de îmbrăcăminte pentru femei suda vb. - a asuda, a transpira sufulca vb. - a sufleca sugător s.m. - sugar suguşa vb. - a sugruma, a sufoca suhar s.n. - lemn uscat sumină s.f. - parte a podului unei case sumuţa vb. - a asmuţi, a întărâta (câinii) sumuţat s.n. - asmuţire, întărâtare (a câinilor) surduc s.n. - (probabil) vale strâmtă cu versanţi abrupţi suspin s.n. - astmă svinţitură s.f. - sfmţitură, sfinţire şai s.n. - (probabil) postav alb şalitrum s.n. - silitră şanţ s.n. - dig, împrejmuire şarg s.m. - cal de culoare şargă (cu părul de pe corp gălbui, iar cel din coamă, coadă şi extremităţile picioarelor negru) şatră s.f. - cort şăgaci, -e adj. - glumeţ, -eaţă şăgui vb. - a glumi şăran s.m. - şaran, crap 280 şchiopa vb. - a şchiopăta şedzătură s.f. - şedere şedzut s.n. - scaun, laviţă şeldie s.m. - (probabil) şuldeu, animal (porc sau iepure) de până la un an şerui vb. - a picta şic s.n. - (probabil) paietă, foiţă de metal care se aplica pe haine ca ornament şicui vb. - a împodobi, a orna (cu şicuri) şireag s.n. - unitate militară, trupă şişac s.n. - coif şlic s.n. - işlic, căciulă şlog s.n. - (probabil) paralizie, apoplexie şod, -ă adj. - glumeţ, -eaţă, nebun, -ă şodzi vb. - a glumi, a se prosti şodzie s.f. - glumă, faptă caraghioasă şofrăni vb. - a condimenta cu şofran şofrănică s.f. - asfodel şomâc s.m. - şoarece, hârciog şpec s.n. - slănină şpilă s.f. - cărămidă şterc s.n. - gunoi, impuritate ştersură s.f. - ştergere ştim s.n. - fire de lână care ies din ţesătură sau rămân între dinţii daracului ştinţie s.f. - învăţătură, ştiinţă ştir, -ă adj. - acru, -ă ştucşoară s.f. - ştiucă mică şugui vb. - a glumi şuguitor, -oare adj. - glumeţ, -eaţă şut s.n. - (probabil) scaun folosit de dulgheri pentru cioplirea lemnului cu ajutorul cuţitoaiei şuvăi vb. - a şovăi şuvei s.n. - (probabil) retevei, băţ scurt tabăr s.n. - tabără tablă s.f. - tăbliţă, placă de lemn tafta s.f. - tafta, ţesătură de mătase talpă s.f. - (fel de) încălţăminte tarconi s.m. - tarhon tataişă s.f. - tătăişă tăfăragă s.f. - caş din lapte de vacă tălaie s.f. - familie tălmăciui vb. - a tălmăci, a traduce tălpălui vb. - a tălpui tămâniemic s.n. - tămâiemic, cădelniţă tămbar s.n. - manta tănău s.m. - (probabil) martor (la judecată) tătăişă s.f. - cumnată tău s.n. - baltă, lac tăuşor s.n. - tău mic tâlni vb. - a întâlni tâlnitură s.f. - întâlnire tâmpi vb. - a întâmpina târgoli (a se ~) vb. - a se târcoli, a se tăvăli târgovenie s.f. - cumpărătură, marfă tâmaţ s.n. - cerdac, pridvor târnomete s.n. - rămăşiţe de paie, gunoi târnositură s.f. - tâmosire, sfinţire târsi vb. - a târşi, a curăţa (un loc) de mărăcini târsitură s.f. - târşire, defrişare târt interj. - (probabil) cuvânt care exprimă lipsa de apreciere, târţ ! târtăi vb. - a batjocori tecsui vb. - a ticsi, a înghesui tecuş s.n. - teacă mică teglă s.f. - cărămidă telegări vb. - a ţine permanent caii în ham temătură s.f. - teamă, spaimă teme s.f. - creştetul capului temei vb. - a întemeia tenchel s.n. - specie de grâu, alac tengheliţă s.f. - sticlete tenier s.n. - teier, taler, obiect cu formă circulară testemeu s.n. - testemel, năframă teşilă s.f. - teşulă, pungă teştement s.n. - testament tetă s.f. - cumnată teteredz. s.n. - titirez tic s.n. - cioc, plisc ticăi vb. - a lucra încet, a se mocăi ticnă s.n. - tihnă ticni vb. - a tihni, a oferi linişte ticvă s.f. - tigvă, tărtăcuţă timnic s.n. - adăpost sub pământ (în care se locuieşte sau în care se ţin diverse obiecte) timoare s.f. — teamă, frică tincă s.f. - curcă tinier s.n. - tenier, teier tintă s.f. - cerneală -tipi vb. - a piti, a ascunde tiri adv. - tot una tisug s.n. - (curea lată cu) pungă, chimir titor s.m. - tutore tiucă s.f. - tărtăcuţă tivitură s.f. - tiv, tiveală tiz s.m. - persoană care poartă acelaşi nume cu altcineva tizediş s.m. - caporal, comandant al unei trupe formate din zece soldaţi toapsec s.n. - otravă, venin tobac s.m. - tăbăcar toblă s.f. - scândură (groasă), grindă toci vb. - a trage vin dintr-un butoi tocmă s.f. - tocmeală, învoială tolcer s.n. - pâlnie toldău s.n. - cui gros (de lemn sau de fier) cu care se unesc părţi ale carului sau ale plugului 281 topilă s.f. - topitoare, loc amenajat pentru topit (plante textile sau metale) topitor s.m. - lucrător într-o topitorie top seca vb. - a otrăvi (cu venin) top secat, -ă adj. - otrăvit, -ă (cu venin) tormac s.m. - hrean torna vb. - a da înapoi, a retuma tot s.m. - persoană de origine slavă, slovac totesc, -ească adj. - specific slovacilor toteşte adv. - în felul slovacilor tovar s.n. - sarcină, povară tovărî vb. - a împovăra trage vb. - a jefui tramă s.f. - bătătură (la ţesut) trăgăna vb. - a tărăgăna, a amâna, a prelungi trăgănătură s.f. - trăgănare, prelungire trăgător s.m. - persoană care jefuieşte trăndafir s.m. - trandafir trăscări vb. - (probabil) a tresări trăscăritură s.f. - trăscărire, tresărire trăsură s.f. - tragere (a unui vehicul); jaf trâmbă s.f. - (probabil) bucată mare de pânză trând, -ă adj. - trândav, -ă, leneş, -ă trândi (a se ~) vb. - a lenevi, a trândăvi treapăd s.n. - oboseală; alergătură de colo-colo treasc s.n. - tun primitiv trecut s.n. - trecere tremesătură s.f. - trimitere tremurătură s.f. - tremurat trepăda vb. - a (se) obosi, a merge repede (şi fără astâmpăr) trepădător s.m. - persoană care merge repede trepădătură s.f. - trepădare tretinior, -ă adj. - diminutiv de la tretin, (animal) care are trei ani trezie s.f. - cumpătare trezvi (ase ~) vb. - a se trezi (din beţie) trezvie s.f. - trezie, cumpătare trinci s.n. - băutură slab alcoolizată făcută din struguri tristeală s.f. - tristeţe troahnă s.f. - guturai, răceală troian s.n. - stradă, cale pietruită troinic, -ă adj. - bolnav, -ă, buimăcit, -ă de boală troiniţă s.f. - (probabil) boală, toropeală troiţă s.f. - treime trufă s.f. - împodobire; trufie, orgoliu trufăşa (a se ~) vb. - a se împodobi; a deveni trufaş trupină s.f. - tulpină turbolie s.f. - plantă erbacee, (probabil) haţmaţuchi turbure s.n. - tulburare, furtună turnare s.f. - întumare, întoarcere turnat s.n. - topire; întoarcere turtitură s.f. - turtire ţagră s.f. - ţaglă, pirostrie ţară s.f. - regat; ţinut ţărină s.f. - nisip; ţărână ^ ţărinos, -oasă adj. - nisipos, -oasă ţărişoară s.f. - diminutiv de la ţâră, bucată foarte mică ţârţăriţă s.f. - măzăriche (plantă) ţeapă s.f. - frigare ţeclă s.f. - sfeclă ţigăni vb. - a cere fără ruşine şi cu insistenţă ţigrie s.f. - număr mare (de fructe, plante, insecte) ţimbrie s.f. - simbrie, plata lucrătorilor ţinător s.n. - (un fel de) cleşte ţinătură s.f. - ţinere, respectare, întreţinere ţipou s.n. - pâine mică ţiproş s.m. - chiparos ţondră s.f. - ţundră, haină ţărănească ţopană s.f. - femeie de moravuri uşoare ţorţoroş s.m. - ţurţur ucisătură s.f. - lovire; omorâre ud s.n. - urină uda (a se ~) vb. - a se umezi, a lăsa să-i scape urina udeală s.f. - umezeală, umiditate umedeală s.f. - lichid, secreţie unăciune s.f. - unitate; înţelegere, armonie unda vb. - (despre legume) a face să dea în clocot, a opări ungheţ s.n. - ungher, colţ unguroancă s.f. - narcisă unguroanie s.f. - unguroaie, unguroaică unsură s.f. - pomadă ura vb. - a prevesti, a prezice urâciune s.f. - ură, faptul de a urî urdina vb. - a merge des undeva sau la cineva urdinat s.n. - urdinare urdinătură s.f. - urdinare urdineală s.f. - urdinare urechelniţă s.f. - aparat pentru curăţat urechile ureznic s.n. - totalitatea firelor de urzeală de la capul pânzei, piedin uric s.n. - moştenire, ocină uricaş s.m. - moştenitor urici (a se ~) vb. - a moşteni; a lăsa moştenire urlă s.f. - urechea peştelui, branhie urnitură s.f. - urnire ursoanie s.f. - ursoaie, ursoaică urşenic s.n. - purpură uscăciune s.f. - secetă usnă s.f. - gură usturoni adj. - usturător uşer s.m. - portar, paznic al unei uşi uşernic, -ă adj. - (persoană) care umblă fără rost pe străzi, din uşă în uşă 282 uzbăi (a se ~) vb. - a se încrede, a spera uzbăială s.f. - speranţă, încredere vaiagă s.f. - văiagă, piuă, moară vaităt s.n. - văitat, bocet val s.n. - grijă, nelinişte vameşie s.f. - funcţia de vameş varoş, -ă adj. - roşu, -ie văditor s.m. - acuzator vădituri s.f. - vădire, dare în vileag, învinuire văduhoni s.m. - văduvoi, bărbat văduv vădzătură s.f. - vedenie văgaş s.n. - făgaş văi interj. - vai ! văiagă s.f. - piuă, moară vălău s.n. -jgheab, uluc văpsitură s.f. - vopseală, strat de vopsea aplicat pe un obiect vărdzar s.n. - (probabil) vărzare, plăcintă cu varză văroşatec, -ă adj. - roşiatic, -ă vărsat s.n. - variolă vărsătură s.f. - vărsare vătah s.m. - administrator vătăman s.m. - conducător al unui sat liber vâlhă s.f. - vâlfa, fiinţă fabuloasă vânătură s.f. - vânare, vânat vânăţea s.f. - vineţea (plantă) vânslă s.f. - vâslă vânslător s.m. - vâslaş vântă s.f. - folos, avantaj vânturai s n — vânturare vârcă s.f. - vânătaie, dungă vânătă vârpală s.f. - grijă, nelinişte vârpăli vb. - a se îngrijora, a se nelinişti vârstnic, -ă adj. - de aceeaşi vârstă (cu cineva) vârtos, -oasă adj. - puternic, -ă, tare vârtute s.f. - tărie, forţă fizică veardză s.f. - varză, legumă venit s.n. - venire, sosire verdaică s.f. - ciocănitoare verdeţ s.n. - lemn verde verdunc s.n. - (probabil) varietate de struguri cu boaba de culoare verzuie verenic s.n. - (obiect împletit în formă de) spirală vergela vb. - (probabil) a prezice cu ajutorul vergelului vergelat s.n. - (probabil) obicei practicat în noaptea de Anul Nou vergur, -ă s.m. şi f. - fecior, -oară vergurie s.f. - virginitate veselitură s.f. - consolare, mângâiere vestier s.m. - vistiar, vistiernic vestitură s.f. - vestire veşt, -ă adj. - încercat, -ă, cu experienţă veşti (ase ~) vb. - a se înveşti, a se îmbrăca vetrilă s.f. - pânză de corabie vetruşcă s.f. - vânturel, varietate de şoim vicodol s.n. - furtună, vijelie vicoli vb. - a mustra, a certa vietor, -oare adj. - (persoană) care trăieşte, care se află în viaţă vig1 s.n. - sfârşit, capăt vig2 s.n. - val (de stofă, de pânză) vihore s.n. - vifor, viscol vinars s.n. - rachiu vindzătură s.f. - vânzare vintrea s.f. - vetrilă, pânză de corabie violă s.f. - viorea viorint, -ă adj. - vioriu, -ie, vânăt, -ă vip, -ă adj. - fidel, -ă, sigur, -ă vistiar s.n. - comoară vistiară s.f. - comoară vişeu s.n. - daltă vişniţă s.f. - femeie imorală vită s.f. - cireadă vizune s.f. - vizuină vlaste s.f. - autoritate, putere discreţionară voare adv. - oare vodi vb. - a îndruma voinic s.m. - tânăr voinicie s.f. - tinereţe vomut s.n. - vomă vomutură s.f. - vomă; vomitare vonăt, -ă adj. - vânăt, -ă voreţ s.n. - loc îngrădit în jurul casei; teren împrejmuit pentru păşune vracniţă s.f. - vratniţă, poartă (de scânduri sau de nuiele) vrăbeţ s.m. - bărbătuşul vrabiei vrăciui vb. - a practica meseria de vraci, a lecui vrăji vb. - a ghici, a prezice vrăjitor s.m. - ghicitor, prezicător vreavă s.f. - strigăt, protest, ceartă vrevi vb. - a mustra, a reproşa vrevitor s.m. - persoană care mustră (aspru) vulponi s.m. - vulpoi zacon s.n. - datină, obicei zăbet s.m. - guvernator zăbroanie s.f. - plasă de pescuit zăgălui vb. - a zdrobi zăgăluitură s.f. - zăgăluire, zdrobire zămalţ s.n. - smalţ zămălţui vb. - smălţui zămălţuitură s.f. - smălţuitură, smălţuire zănat s.n. - meşteşug zăpri (a se -) vb. - a se constipa zăprit s.n. - constipaţie zăpritură s.f. - zăprire, constipaţie 283 z.ăpsi vb. - a sili, a lua cu forţa zăpsitură s.f. - zăpsire zăpuşi (a se ~) vb. - a (se) înăbuşi, a (se) sufoca zăuita vb. - a uita zăuitat s.n. - zăuitare, uitare zăuitător, -oare adj. - care uită uşor, uituc, -ă zăuitătură s.f. - zăuitare zăvri vb. - a vorbi mult şi fără rost zbate vb. - a face să cadă (scuturând), a cerne zbătătură s.f. - zbatere, cernere zbici vb. - a biciui zbiciuitură s.f. - biciuire zbor s.n. - adunare (mică) zburătură s.f. - zburat, faptul de a zbura zgaibă s.f. - râie, lepră zgarbură s.f. - încălţăminte zgăibos, -oasă adj. - bolnav, -ă de lepră sau de râie zgău s.n. - uter zglăvoace s.f. - o specie de peşte zglâmbă s.f. - zglăvoc zgurav, -ă adj. - sfărâmicios, -oasă ziditură s.f. - zidire, construcţie zmeoanie s.f. - zmeoaică, strigoaică zmeu s.m. - strigoi zminteală s.f. - piedică, dificultate zminti (a se ~) vb. - a (se) împiedica, a întâmpina o dificultate zmocoti vb. - a smocăi, a trage de păr zmultură s.f. - smulgere zob s.m. - ovăz zobală s.f. - zăbală, frâu zogoană s.f. - alungare, respingere zogoni vb. - a împinge, a înghionti zogonitor s.m. - izgonitor zolitură s.f. - zolire, spălare a rufelor cu săpun şi leşie zomoniţă s.f. - bordei zugrăvitură s.f. - zugrăveală, pictură 284 FACSIMILE Ml mm !■*#»* DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM, PREMIER DICTIONNAIRE DU ROUMAIN (Resume) Dans le fonds des manuscrits de la Bibliotheque de l’Universite „Eotvos Lorând” de Budapest on conserve un volume in -8° comprenant 177 feuilles. Â ce volume, que l’on a enregistre sous le nom de Dictionarium valachico-latino-hungarico dans le catalogue păru en 1889, on a attribue la cote H. 3. Le manuscrit est probablement une acquisition datant de la premiere moitie du XIXe siecle. II possede un type modeme de reliure, que l’on realisait en utilisant la toile et qui avait remplace la reliure recouverte de cuir. Les caracteristiques du papier (la couleur, sa consistance, ainsi que son origine), les caracteristiques de la transcription (la nature de l’encre utilisee et la forme des lettres), ainsi que l’aspect de certaines pages prouvent que le volume dont il est question est le resultat de la reunion de deux manuscrits independants. Le premier de ces deux manuscrits a 86 feuilles et comprend un ample Dictionarium valahico-latinum, ainsi qu’un petit glossaire latin-roumain. Le glossaire s’organise de maniere thematique en fonction des sujets suivants: Frumenti et leguminum species, Os, oris et Colores. Les 91 feuilles restantes sont un ajout datant du commencement du XVIIf siecle. Ces 91 feuilles avaient ete destinees ă la transcription de plusieurs Connotationes ex adagiis. La jonction des deux manuscrits a ete effectuee avant 1742, au moment ou, dans un îtinerarium transcrit sur les pages finales, l’un des possesseurs du manuscrit a mentionne les noms de plusieurs localites se trouvant dans le sud de la Transylvanie et dans la region de Hunedoara. Le Dictionarium valahico-latinum a ete transcrit par un copiste unique, qui a utilise l’alphabet latin, aussi bien que l’orthographe hongroise. L’auteur du texte, un intellectuel roumain, bon connaisseur du latin, a opere de nombreuses modifications dans la premiere forme transcrite: il a, par exemple, corrige la forme de certains mots, il a rajoute de nombreux articles dans la marge de droite de la page, il a supprime une serie d’entrees que le copiste avait repetees par erreur, il a modifie la place de certains mots, il a complete ou bien a remplace certaines gloses en latin. Le lexicon a ete annote egalement par trois lecteurs ulterieurs, dont l’un a traduit certains mots-vedettes en hongrois. L’analyse du filigrane pour le plus ancien des deux manuscrits prouve que le Dictionarium valachico-latinum a ete transcrit aux environs de 1650. Le texte a ete probablement conşu dans la region de Caransebes, ce qui est demontre par une serie de faits, dont: les particularites linguistiques (des phonetismes et des regionalismes lexicaux), l’utilisation de Torthograplie hongroise dans la transcription des mots roumains et la mention sous des entrees differentes de plusieurs toponymes qui designent des lieux se trouvant dans le quart sud-ouest de 383 la Roumanie. L’auteur anonyme de la transcription, dont l’identite a ete faussement attribuee par certains chercheurs â Mihail Halici, faisait pârtie d’un mouvement culturel particulier, anime par des intellectuels de la region de Banat. Ce mouvement s’est illustre par la transcription au cours des XVIf et XVIII6 siecles de plusieurs manuscrits utilisant l’alphabet latin. Tres probablement le modele principal de ce premier dictionnaire roumain original est constitue par une edition de 1’ouvrage d’Albert Szenczi Molnâr, le Lexicon latino-graeco-hungaricum. Connu habituellement sous l’appellation VAnonymus Caransebesiensis, le premier ouvrage lexicographique d’envergure se fondant sur le roumain qui ait ete realise dans Ies pays roumains presente un interet particulier pour la recherche qui se donne comme objet l’evolution de la langue roumaine ancienne. L’auteur de la transcription etait un fin connaisseur du latin, du roumain litteraire, ainsi que de la variante de roumain parle dans la region de Banat au milieu du XVIF siecle. L’auteur a enregistre ainsi pour le latin des formes, des graphies et des significations dont on ne trouve que de rares temoignages ailleurs. Le manuscrit se fait remarquer par un riche corpus de regionalismes, dont Ies chercheurs ont remarque l’importance des le moment de la decouverte du texte. La plupart des regionalismes sont des emprunts au hongrois et au serbe. Toutefois, le corpus comprend egalement des regionalismes anciens, herites du latin, ou bien des termes dont l’etymologie reste â ce jour inconnue. En outre, dans Ies gloses ecrites en latin dans le cadre de quelques articles on trouve des sens que l’on croyait disparus au siecle precedant la redaction du manuscrit. Ces sens ont ete attribues â des termes appartenant au vocabulaire fondamental du roumain. Ceci prouve le fait que dans la region de Banat on rencontrait des utilisations de ces sens aux environs de 1650; voir, par exemple, număra „lire” et ses derives, numărător „lecteur” et numărătură „lecture”. De nombreux mots enregistres dans ce corpus representent de premieres occurrences ou bien des occurrences plus anciennes de certaines formes et variantes lexicales, dont on ne connaissait que des occurrences plus tardives. Nous pouvons ainsi citer Ies mots suivants: păharsec, pejmă, piftui, pogace, potârcă, primură, probă. De nombreux mots de ce corpus sont completement absents des dictionnaires historiques du roumain. En voici quelques exemples: crâmpicea „espece de ble”, hronţ „os mou”, lingui „se flatter soi-meme”, necât „que”, păninc „millet â grappes”, scopos „dignement, comme il se doit”, tristeală „tristesse”, ursoanie „ourse”, veşt „homme d’experience” ou bien zogonitor „personne qui proscrit”. L’influence du modele lexicographique latin se traduit aussi bien par la modalite d’enregistrement des mots-vedettes, que par le choix de la maniere dont on a orthographie ceux-ci. C’est pour la premiere fois qu’on imite de maniere consequente Ies normes lexicographiques latines, dans un ouvrage dont la redaction a ete effectuee dans des pays roumains. Ceci est d’autant plus remarquable, qu’â l’epoque la redaction roumaine etait dominee par des modeles slavons. Nous prenons en consideration en premier lieu certains ecarts significatifs par rappori aux normes de la redaction hongroise, tels que : l’utilisation du c et du ch au lieu du k ou bien la creation de graphemes speciaux pour la transcription des sons du 384 roumain, comme le sh, le dsh ou le dz. Nous prenons en consideration surtout le choix de la transcription par des graphies etymologiques. Ce choix prouve le fait que l’auteur de la transcription etait un bon connaisseur de la relation qui existe entre certains mots du roumain et leurs equivalents latins. Les graphies etymologiques servaient egalement â mettre en evidence le radical roumain dont proviennent certains derives ou bien certaines formes grammaticales: voir, par exemple, l’utilisation des lettres doubles ff, mm, pp et tt, ainsi que la structure etymologique de certains mots ou apparaissent les graphemes gs, ts ou tz. La competence linguistique remarquable du redacteur du Dictionarium valachico-latinum est attestee par la tentative de l’auteur pour distinguer les homonymes par la forme de leurs mots-vedettes (voir, par exemple, les paires de mots scos - scosul, trecut — trecutul). Cette competence est attestee surtout par la presence de quelques premieres tentatives pour donner une norme explicite au roumain: ainsi rencontre-t-on la mise en relation de formes recommandees et de leurs variantes phonetiques, sans que, bien sur, l’enregistrement de ces variantes phonetiques comporte de gloses (ainsi pour les formes en sv et z trouve-t-on des renvois par vide aux formes en s/et dz). A la difference de la plupart des lexicons roumains anciens, la redaction du Dictionarium valachico-latinum n’a pas de fmalite didactique. L’auteur du dictionnaire ne cherchait pas â foumir des elements pour l’acquisition du roumain par 1’intermediaire d’une langue de culture (le latin), mais il a cherche â presenter de maniere detaillee le vocabulaire du roumain. Et c’est par les gloses en latin qu’il est parvenu â cette fin. Le Dictionarium valachico-latinum enregistre ainsi par ses 5325 entrees le plus grand nombre de termes connu pour les ecrits roumains anterieurs â l’an 1700. Vu ses excellentes qualites de document, nous croyons utile de presenter une edition modeme du manuscrit. Cette edition comprend ainsi les elements suivants : le texte proprement dit, une introduction qui aborde les aspects philologiques et linguistiques du texte, l’index exhaustif des formes rencontrees, un glossaire detaille, ainsi que les images scannees de 1’ original. L'Anonymus Caransebesiensis s’avere etre un ouvrage de premiere importance pour l’etude du vocabulaire roumain en diachronie. Etant donne que le Banat a joue un role culturel de premier plan dans l’eveil de la conscience concemant la latinite du roumain, VAnonymus Caransebesiensis est indispensable â l’etude de l’evolution qu’a connue la langue roumaine litteraire dans cette region. (Traduit par ANTONIA CIOLAC) 385 DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM, AZ ELSO ROMÂN NYELVU SZOTÂR (Osszefoglalâs) A Budapesti ELTE Egyetemi Konyvtârânak kezirattâra a H. 3 jelzet alatt orzi az 1889-es katalogus âltal Dictionarium valachico-latino-hungarico-nak nevezett, 177 lapbol âllo nyolcadîv meretu kotetet. A kezirat valoszmuleg a 19. szâzad elso feleben keriilt a konyvtâr birtokâba, modem vâszonkotese a borbol kesziilt eredeti borîtâst vâltotta fel. A papîr minosege (szme, âllaga es eredete) es az îrâs jellege (a tinta es a betualak), illetve egyes lapok merete arra enged kovetkeztetni, hogy a kotet ket kulonâllo kezirat egybekotesebol sztiletett. A 86 lapbol âllo elso resz teijedelmes Dictionarium valachico-latinum-ot es egy kisebb meretu latin-român szojegyzeket tartalmaz, temâi: Frumenti et leguminum species, Os, oris es Colores. A măsodik 91 lapos resz a 18. szâzad elejen kerulhetett a szotâr melle es a Connotationes ex adagiis cîmet viseli, amely jelleget tekintve idezetgyujtemeny (a latin idezeteket âbece sorrend szerint talâljuk, mivel keves szovegreszt mâsoltak, az oldalak tobbsege ures). A ket resz egybekotese 1742 elott tortent, ugyanis a kezirat egyik tulajdonosa a kotet vegen egy Jtinerarium-b&n tobb del-erdelyi es Vajdahunyad komyeki helysegnevet sorol fel. A Dictionarium valachico-latinum-ot ugyanaz a szemely âllitotta ossze latin betukkel es magyar helyesîrâssal. A szoveg szerzoje român îrâstudo volt, aki joi ismerte a latin nyelvet, hiszen gyakran sajât maga javîtott bele az elso âtiratba, helyesbitette egyes szavak alakjât, szâmos uj cimszot îrt az oldalak jobb oldalâra, es gyakran kihuzta a szotârba tevedesbol tobbszor bevitt szavakat, egyesek helyet megvâltoztatta, mâsokat kibovîtett vagy eltero latin szomagyarazattal helyettesîtett. A szotârat kesobb hârom lektor is ellâtta jegyzetekkel, egyikiik nehâny cimszot magyarra is âtiiltetett. A kotet regebbi keziratânak vîzjeltorteneti (filigranologiai) vizsgâlata azt bizonyitja, hogy a Dictionarium valachico-latinum 1650 koriil keletkezett. Szâmos nyelvi, foleg hangtani sajâtossâg, foldrajzilag behatârolhato szoanyag, a român szavak magyar helyesîrâsa, illetve România del-nyugati regiojâban talâlhato helynevanyag kiilon felvetele a szotârba mind arrol tanuskodik, hogy a szoveg Karânsebes komyeken îrodott. A szotârszerzo, akit tevesen Mihail Halici-csal azonositottak, ismeretlen îrâstudo lehetett, es tagja volt a bânsâgi muvelodesi torekveseknek. A 17. es 18. szâzadban itt tobb latin betus kezirat is keszult. T8bb, mint valoszînu, hogy az elso eredeti român szotâr mertekado modellje Szenczi Molnâr Albert Lexicon latino-graeco-hungaricum-jânak valamelyik kiadâsa volt. 387 A român szotârirodalomban, ăltalăban az Anonymus Caransebesiensis neven ismert elso nagy teijedelmu munka az adott kulturâlis tersegben hasznălt român nyelven irodott, es rendkîvul fontos a regi român irodalmi rrott szovegek fejlodestortenetenek a szempontjâbol. A szerzo kivâloan ismerte a latin nyelvet (nehol ritkân hasznâlt alakot, îrâsmodot es jelentest rogzît) es a romanţ is, ez utobbinak mind irodalmi vâltozatât, mind a 17. szâzad kozepere jellemzo sajâtos beszelt tâjnyelvi văltozatait is. Mar a kezirat felfedezesekor jeleztek, hogy a szotărba felvett szavak kozott igen gazdag a foleg magyarbol es szerbbol âtvett tâjnyelvi anyag, de ezzel pârhuzamosan szâmos regi, latinbol orokolt szo vagy eddig ismeretlen eredetu kifejezes is talâlhato. Nehâny cimszo latin szomagyarâzatai bizonyîtjâk, hogy a Bânsâgban 1650 korul olyan kifejezeseket hasznâltak, melyek ertelme, egyesek szerint, mâr az elozo evszâzadban megvâltozott, peldâul: număra „olvas” es numărător „olvaso” şi numărătură „olvasâs” szoszărmazekok. A szotâr elso îzben rogzît szâmos kifejezest es ezek segitsegevel tobb szoalak es szotâri jelentesvâltozat eddigi idobeli behatârolâsât meg korâbbra tehetjiik. Megemlîtjuk a păharsec, pejmă, piftui, pogace, potârcă, primură, probă szavakat. Szâmos szo, mint peldâul crâmpicea „buzafajta”, hronţ „lâgycsont”, lingui „behîzelgi magât”, necât „mint”, păninc „părânc - kolesfajta”, scopos „melto modon, ahogy illik”, tristeală „szomorusâg”, ursoanie „nosteny medve”, veşt ,jârtas, tapasztalt ember” vagy zogonitor „izgonitor - elutasîto, eltaszito”, nem szerepel a român nyelv torteneti szotâraiban. A szocikkek kivâlasztâsa es lejegyzese bizonyîtja, hogy a român kulturâlis tersegben elso fzben hasznâltak kovetkezetesen a latin szotârkeszîtes modelljet. Abban a korban, amikor szlâv mintâk uraltâk a român îrâsbeliseget, a latin nyelv jelentosen befolyâsolta a szocikkek helyesîrâsât is. Fokeppen a magyar helyesîrâstol jelentosen eltero peldâkra gondolunk: ac es ch betuk hasznâlata a k helyett, vagy a român nyelv îrâsbeli rogzîtesere sajâtos grafemâk (sh, dsh, dz) alkotâsa. Kiilonos figyelemmel kovettiik a szofejto rrâsmod gyakori megjelemteset, ami tanusîtja egyes român szavak es latin megfelelojiik kozotti kapcsolatok ismeretet vagy tiikrozi a român alapszokincsbol kepzett szavak vagy nyelvtani alakok letrejottet, lâsd a kettos hangzok (jf, mm, pp, es tt) hasznâlatât es a gs, ts, vagy tz grafemâkat tartalmazo nehâny szo etimologiai szerkezetet is. A Dictionarium valachico-latinum-ot osszeâllito îrâstudo nyelvi hozzâerteset mutatja, hogy megprobâlt kiilonbseget tenni egyes azonos alaku szavak kozott (lâsd scos - scosul, trecut - trecutul), de foleg az, hogy a keziratban, elso alkalommal, bizonyos hangtani vâltozatok kozotti osszefiiggesek alapjân egyertelmu normarendszer felâllîtâsâra tett kîserletet, - termeszetesen szomagyarâzatok nelkul - es javasol elfogadando alakokat (egyes sv- vagy z-vel hasznâlt variânsokat a vide szocskâval kiildi az sf-e 1, vagy cfe-vel irott alakokhoz). A Dictionarium valachico-latinum mintegy 5325 cîmszot tartalmaz, es ezâltal az 1700 elott keletkezett român îrâsmuvek alapjân ismert legterjedelmesebb szogyujtemeny, amely minden bizonnyal nem didaktikai celokat szolgâlt (a latinnak, 388 mint kultumyelvenek az elsâj âtîtasât a român nyelv segitsegevel), mint a legtobb regi român szotâr, hanem a român nyelv szokeszletet mutatta be latin szomagyarâzatokkal a leheto legreszletesebben. A kezirat korszerii kiadâsa, amelyben a szoveg mellett (ennek filologiai es nyelveszeti kerdeseit a bevezeto tanulmânyban târgyaljuk) megtalâlhato a szoalakok teljes adatolâsa, a reszletes szojegyzek es az eredeti kezirat szkennelt kepei, - minden bizonnyal hasznosnak tekintheto. Az Anonymus Caransebesiensis alapveto jelentosegu a român szokincs torteneti kutatâsa es a român irodalmi îrâsbeliseg fejlodestortenetenek a szempontjâbol egy olyan kulturâlis tersegben, mint a Bânsăg, ahol a român nyelv latin eredetenek tudata mâr igen korân hatârozottan megnyilvănult. (FARKAS JENO forditâsa) 389 CUPRINS CUVÂNT-ÎNAINTE.................................................... 5 STUDIU FILOLOGIC ................................................. 7 STUDIU LINGVISTIC ................................................ 36 NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI .............................................. 63 DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM.................................... 69 NOTE.............................................................. 134 INDICE DE CUVINTE, FORME, LOCUŢIUNI ŞI SINTAGME .................. 179 GLOSAR ........................................................... 268 FACSIMILE......................................................... 285 DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM. PREMIER DICTIONNAIRE DU ROUMAIN (RESUME) .................................................... 383 DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM. AZ ELSO ROMÂN NYELVU SZOTÂR (OSSZEFOGLALÂS).............................................. 387 391 EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICA ■■32. /y y ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN-AL. ROSETTI” DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM Primul dicţionar al limbii române Studiu introductiv, ediţie, indici şi glosar de Gh. Chivu ‘-■fiS EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2008 ✓

us. 113 pustini, -e. Desertus, -a. pustinietate. Eremus. Desertum. pustiniesc. Solum verto. 3645 pustinietor. Desolator. put. Fceteo. putere. Potentia. puternic. Potens. putoare. Fcetor. 3650 puţ. Puteus. puţ-căcaţ. Acorum. putină. Cadus. putred, -ă. Putridus,-a. (119)/ putredzesc. Putresco. 3655 putredzitor, -e. -puturos. - R rabd. Patior. raţă. Anas. 3660 rad. Rado. rai. Paradysus. rac. Cancer. raclă. Pixis. ramă. -3665 ramur. Rami. rană. Vulnus. rapiţă. Sinapi. rapure. -rar. Rarus. • 3670 rară. Rara. rar. Raro. rariţă. -ras, -ă. Rasus, -a. rasă. -3675 ratot. Frixum. reavăn, -ă. Humidus, -a. răbd. Patior. Tolero. răbdare. Patientia. răbdător. Patiens. 3680 răbduriu. - (120)/ rece. Fridus, -a. recesc. Refrigera. Refrigesco. receală. Frigus. Refrigeratio. răţoni. Anas, mase. 3685 răţe. - rădic. Elevo. Extollo. rădicătură. Elevatio. rădicător. Elevator, rădiche. Raphanus. 3690 refrec. - răgaz. Mora. Spatium. răgoresc. Raucesco. răgorit. Raucus. răgoritură. Raucedo. 3695 răguşesc. - răhnesc. Pugo (?). răchită. Siler. răchitiş. - recnesc. Rugio. Vomito. 3700 rea. Mala. răiescu-mă. Deterior fio. răietate. Maliţia. răcorescu-mă. Refrigera me. rămas. Stipulatio. 3705 rămân. Remaneo. rămăşitură. Mansio. rămăşescu-mă. Stipulor. rămurat, -ă. Ramosus, -a. rănesc. Vulnera. 3710 rănit. Vulneratus. rănitură. Vulneratio. rânie. Scabies. râniedz. Scabie inficior. rânios, -ă. Scabiosus, -a. 3715 rânsă. - rănunchiu. Ren. (121)/ răpaus. Conquiesco. Pauso. răpausat. Pausatio. repede. Rapidus, -a. Velox. 3720 repedzescu-mă. Accelera, repegiune. Rapiditas. repede. Velociter. răpuredz. -răpurat. - 3725 răpun. Amitto. răpus, -ă. Amissus,-a. răresc. Rarefacio. răsar. Orior. 114 răsărit. Ortus. Oriens. 3730 răsad. Planta. răşină. Pix. Resina. răsipă. Dissipatio. Ruina, răsipitură. Idem. răsipitor. Dissipator. Dirutor. 3735 răsipilă. -răspândă. — răspund. Respondeo. răspuns. Responsum. răsipesc. Dissipo. Diruo. 3740 resteu. - răstescu-mă. Comminor. răstesc. - răstignesc. Crucifigo. răstignitură. Crucifixio. (122)/ 3745 răstignitor. Crucifixor. răstorn. Inverto. răsturnat. Inversus. Inversio. răsturnătură. Inversio. răstunchiat -3750 răsură. Rosa campestris. rătedz. -rătedz. -rătedzat. -rătedzătură. -3755 rătăcesc. Aberro. rătăcitură. Aberratio. Error. rătund, -ă. Rotundus, -a. reveneală. Humor. Humiditas. revărs. Variego. 3760 revărsat. Variegatus. revărsătură. Variegatio. răzbesc. -răzbitură. -război. Prcelium. Pugna. 3765 războială. - războiesc. Proelior. Pugno. răzbună. Serenat. răzmiriţă. Bellum. răzmiriţescu-mă. - (123)/ 3770 râd. Rideo. râdzător. Risibilis. râgăiesc. Eructo. râgăitură. Eructatio. Râm. Roma. 3775 râmă. Lumbricus terrae. râmător. Porcus. râmuitor. Idem. râmuiesc. Verto. râpă. Ripa. 3780 râpesc. -râpit, -ă. -răpitor. -râs. Risus. râs. - 3785 rât. Nasus porcinus. râu. Rivus. Fluvius. râuşor. Rivulus. Fluviolus. râză. Tela vilis et lacera. râzos. Lacer. 3790 rob. Captivus. Mancipium. robesc. Captivo. robie. Captivi tas. robcă. Captiva, robotar. Laborator. 3795 robitor. Captivator. rod. Rodo. rod. Fructus. (124)/ roadă. Proles. rodesc. Fructifico. 3800 rodesc. Creo. roditor. Fructifer, roditor. Creator, rodzătură. Rosio. roauă. Ros. 3805 rouăreadză. Rorat. rog. Rogo. Oro. rogoz. Carectum. Sâs. rogojină. Storea. roi. Examen apum. 3810 roiesc. Examen emitto. roc. Finis mundi. Consummatio saxuli. rochie. Roma. Roma. romon. - 3815 romoniţă. ros. -ă. Corrosus, -a. roşu. Ruber. roşie. Rubra. roşesc. Rubro colore tingo. 3820 roată. Rota. rotar. Rotarius. roiub. Rufus. rovină, iudă Temo. 3825 rudă. Consanguinitas. Cognatio rudesc. -ruăredz. Roro. rufă. Vestis şquallida. Hune. Szennves ruha. (125)/ rug. Rubus silvestris. 3830 rugă. Oratio. rugăciune. Oratio. rugător. Orator, rugător de Dumnedzeu. Devotus. Precibus addictus. rugină. Rubigo. 3835 ruginos, -ă. Rubiginosus, -a. ruginesc. Rubiginem contraho. rugesc. Rugio. rumeg. Rumino. rumegătură. Ruminatio. 3840 rumân. Romanus. Valachus. rumânesc. Romanus. Valachicus. rumânie. Valachismus. rumâneşte. Valachice. rumen. Roseus. Rubicundus. 3845 rumeneală. -rumenesc, rup Rumpo. ruptură. Ruptura, rupt, -ă. Ruptus, -a. 3850 rus. Russus. ruşesc. -ruşeaţă. Rubedo. ruj. Rubus hortensis. rujă. Rosa. 3855 rujă albă. Rosa candida, rujă roşie. Rosa rubra. rujă galbenă. - (126)/ ruşine. Pudor. Verecundia. ruşinos. Pudicus. Verecundus. 3860 ruşinedz. Pudefacio. ruşesc. Rubeo colore tingo. rută. Ruta. S sabie. Framea. Gladius. 3865 saţiu. Saturitas. sad. Plantatio. şagă. Iocus. sagnă. -şai. -3870 saică. Graculus. sac. Saccus. seacă. Sicca. Arida, jalie. Salvia. jalie sălbatică. Ambrosia. 3875 salce. Salix. salcă. Idem. salt. Exulto. Salto. şalitrum. Nitrum. samă. Ratio. ^Estimatio. Summa. Bag în samă. -(Estimo. 3880 seamăn. Semino. seamăn. Assimilor. samur, Mardus. sanie. Traha. Vehiculum. şanţ. Vallum. Gyrus. 3885 sap. Fodio. sapă. Ligo. sapa. Posterior pars dorsi. şapte. Septem. şaptedzeci. Septuaginta. (127)/ 3890 sar. Sale condio. Salio. sar. Salto. Exilio. de sârg. -sare. Sal. seară. Vespera. 3895 sarbăd, -ă. -sarcină. Sarcina, şargul. - sarecă. Textum ex pilis. sas. Saxo. 3900 sască. -şase. Sex. 116 şasedzeci. Sexaginta. sat. Pagus. şatră. Tentorium. 3905 satur. Satio. saturu-mă. Satior. Sava. Savus. sau. Seu. Vel. jder. Martes. 3910 săbier. Politor. săbăiesc. Sartorius. săbăiască. Sartoria. săbău. Sartor. secer. Meto. 3915 secerat. Messis. seceră. Falx messoria. seci. - secetă. Siccitas. săţios. - 3920 sădesc. Planto. săditură. Plantatio. sădiş. Idem. şed. Sedeo. (128)/ şedzătură. Sessio. 3925 şedzutul. Sedile. şedzătoare. -şedere. Sessio. şăguiesc. Iocor. şăgaci. Iocosus. 3930 să. Si. şea. Sella. Ephippium. să. Ut. săidace. Pharetra. sec. Siccus. Aridus. 3935 secăciune. Ariditas. sec. Aresco. secară. Siligo. secăros. Siligineus. secui. Siculus. Scythulus. 3940 secuiesc. Siculicus. săcuieţ. Sacculus. secure. Securis. secret. Desertus. secreată. Deşerta. 3945 secrini. Sepulchrum. sălată. Lactuca. Sallata(!). sălaş. Hospitium. sălcet. Salicetum. sălăşluiesc. Hospitor. 3950 şeldie. - jele. Luctus. (129)/ jelenie. Luctus. jelesc. Lugeo. jeluiesc. Conqueror. 3955 sălăşluiesc. Inhabito. sămânţă. Semen, sâmbră. Conventio. sâmbraş. Convenţionali s. sâmbure. Nucleus. 3960 sâmburel. - sămănător. Seminator. sămănătură. Saturn, săm. Sum. Semenic. - 3965 sâmbătă. Sabbathum. sâmcea. Acumen. Cuspis. sâmtdziene. Gallinicum. sălbatec, -ă. Sylvestris. sălbătecescu-mă. Sylvesco. 3970 sălt. Exulto. Salto. săltător. Exultator. Saltator. sănătate. Sanitas. Valetudo. sănătos. Sanus. sănătoşedzu-mă. Convaleo. 3975 senin. Serenum. senineadză. Serenat. sânge. Sanguis. sângeros. Sanguineus. sânger. - 3980 sângereţ. Sanguinaceum. săp. Fodio. săpător. Fossor. săpătură. Fossio. săpun. Smigma. 3985 săpunesc. -săpungiu. - săptămână. Hebdomada. Septimana. săr. Salio. Sale condio. (130)/ sărbătoare. Festum. 3990 sărbedz. Festum celebro. 117 săran. Carpio. sârb. Illiricus. sârbeşte. Illirice. sărbedzescu-mă. -3995 sărac. Pauper. Orphanus. Viduus. săracă. Vidua. sărăcie. Viduitas. Paupertas. şeruiesc. -sărut. Osculor. 4000 sărutatul. Osculum. săsesc. Saxonicus. săsime. Saxones. sete. Sitis. sete mi-. Sitio. 4005 setos. Sitiens. Sitibundus. şătrar. - sătul, -ă. Satur, -a. săva. Quamvis. seu. Sevum. 4010 sfadă. Contentio. sfadnic. Contentiosus. sfădescu-mă. Contendo. sfârşesc. Finio. sfârşescu-mă. Finior. Deficio. 4015 sfârşit. Finis, sfârşire. Finis, sfârăiesc. -sfârc. -sfârconiedz. -4020 sfoară. - sfiescu-mă. -sfială. - sfredel. Terebrum. sfredelaş. Terebellum. 4025 sfredelesc. Terebro. sfătuiesc. Consilium do. Regit Accusativum. jghiab. -şi. Et. jitniţă. -4030 Sibini. Cibinium. jidov. Iudasus. jidovesc. Iudaicus. jidovească. Iudaica. jidoveşte. Iudaice. 4035 jidovie. Iudasa. sidalmă. Convicium. siduiesc. Convicior. siduitor. Conviciator. şie. Sibi. (131)/ 4040 şic. - şicuiesc. - silă. Vis. Violentia. silesc. Cogo. Violentiam infero. silesc. Conor. 4045 simpur. Sulphur. simt. Sentio. simţitură. Sensus. simţivara. - sincauf. Blssus. Hgesitans in loquendo. 4050 sirac. Viduus. Orphanus. Pauper. siracă. Vidua. Orphana. Pauper, sirăcie. Viduitas. Paupertas. sirăcesc. Viduor. In paupertatem devenio. sirmă. Filum aureum. 4055 jir. Glans. şir. Ordo. Series. şireag. Exercitus. siroman, -ă. Pauper, siromănie. Paupertas. 4060 siromănesc. Pauper fio. sir. Instrumentum. jireadă. Cumulus. Acervus. jirebie. -sirip. Celer. 4065 şişac. Galea. sisioară. Axilla. sită. Cribrum. Excemiculum. sitar. - jitar. Custos pratorum. 4070 jitărie. Custodia pratorum. siucă. Uva nigra. scad. Deficio. scadercă. -scafă. Crater. 4075 scai. Carduus. (132)/ 118 scald. Abluo. Lavo. scaldu-mă. Abluor. Lavor. scamă. - scap. Evado. Effugio. 4080 scapăr. - scară. Scala, scarmăn. Carmino. scarpăn. -scaun. Scamnum. 4085 scădzătură. Defectio. Defectus. scădarcă. -scăfiţă. -scăiuş. -scăios, -ă. -4090 scăldare. Balneum. scăldătoare. Idem. scâlbă. - scălesc. Subscribo. scălitură. Subscriptio. 4095 scânteie. Scintilla. scăp. Evado. Effugio. scăpătură. Evasio. scârb. Nausea. scârbă. Tribulatio. Afflictio. Horror. 4100 scârţăiesc. -scârţâitoare. - scârbescu-mă. Nauseo. Horreo. Condemno. Despicio. Affligo. scârbeluiescu-mă. Idem. scârbelnic, -ă. Nauseabundus, -a. 4105 scărmănat. - scârnav. Turpis. Immundus. scârnavă. Turpis. Immunda. Pollutus, -a. scârnăvie. T urpitudo.Immundities Pollutio. scârnăvescu-mă. Polluor. 4110 scârnăvesc. Polluo. (133)/ schilescu-mă. Apparatum facio. schilitură. Apparatus. schilăiesc. -schilălău. -4115 schimb. Commuto. schimb. Commutatio. schimbare. Idem. schimbător. Mutabilis. Commutabilis. schimosescu-mă. -4120 schip. Spuo. schipit. Sputum. scobesc. Effodio. scoabă. -scobitoare. -4125 scobitor. Effossor. scobitură. «Effossio. scoboz. Lyra. scoică. Concha. scol. Excito. 4130 scolu-mă. Surgo. scopos. Digne. scopesc. Castro. scopit. Castratus. scopăiesc. -4135 scoarţă. Cortex. scoarţă dulce. Cynnamomum. scorţişoară. Idem scorbelesc. -scorbelitură. -4140 scorbelitor. -scornesc. Fingo. scornitură. Fictio. scornesc. Consurgo repente. scrâbă. Tribulatio. 4145 scradă. Congeries lignorum. scremu-mă. scremut, scrânciob -scrânciobu-mă. -4150 scrântesc. -scrob. -scrobesc, sc robei ni Ş;1. -scrum. Cinis. 4155 scrântit. - scrântitură. -scriptură. Scriptura, scriu. Scribo. scrivescu-mă. -4160 sculă. - 119 sculat. Errectus. sculătură. Surrectio. scul. - scump. Avarus. 4165 scumpie. Avaritia. scumpete. Caritas. scumpesc. -scumpescu-mă. — scund. Brevis. 4170 scur. - scură-se. -scură-m. - (134)/ scornitor. Fictor. scot. Eijcio. 4175 scosul. Electio. scovardză. -scurt Brevis. scurt Abbrevio. Decurto. scurtedz. -4180 scurtă. - şchiop. Claudus. şchiopedz. Claudum reddo. şchiopătedz. Claudico. scutiec. Fascia. 4185 slab, -ă. Debilis. slaste. -slavă. Gloria, slăbie. Debilitas. slăbesc. Debilitor. Deficio. 4190 slăbănog. -slădici. -slănină. Laridum. sleiesc. -sleit. -4195 slăvesc. Glorifico. slăvitură. Glorificatio. şlic. Pileus. slobod. Libero, slobod. Liber 4200 slobodaş. Libertinus. slobodzesc. Libero, slobodzitor. Liberator, slobodzitură. Liberatio. slobodzie. Libertas. 4205 slobodzenie. Idem. slog. -şlog. -sloi. - sloi de gheaţă. Stiria. 4210 slovă. Litera. slugă. Servus. Famul. slugăresc. Inservio. slugăritor. Servilis. Servitor. (135)/ slugoni. Famulus. 4215 slujbă. Servitus. Famulatus. Servitium. slujesc. Servio. Famulor. slujitor. Servitor. Famulator. slujnică. Ancilla. Famula. slut. Monstrum. Deformis. 4220 sluţesc. -slutăciune. -smântână. Flos lactis. smântânos. -smântânesc. - 4225 smincescu-mă. Magni me facio. smentesc. Abstineo. Interrumpo.Defero. Erro. smenteala. Defectus. Error. Impedimentum. smulsese. Evello. Eradico. snop. Manipulus. 4230 snopşor. -snopesc. - sobă. Hypochaustum. sobiţă. - scoobor. Deijcio. 4235 sobor. Congregatio. Concilium. soţ. Socius. soaţă. Socia. soţescu-mă. Socior. soţie. Societas. 4240 sodom. -sodomesc. -şod. Stultus. Facetus. şodzie. Facetiae. Stultitia. şodzesc. Facetias misceo. Stultizo. 120 4245 şofran. Crocus. 4290 spariu. Terreo. Terrefacio. şofrănică. Asphodelus. sparg. Lacero. Destruo. şofrănesc. Croco condio. spart, -ă. Lacer,-a. Destructus, -a. soc. Sambucus. spate. Dorsum. socaci. Cocus. spatoş. - 4250 socaş. Consuetudo. (136)/ 4295 spată. Ensis. socru. Socer. şpec. - soacră. Socrus. spăl. Abluo. Eluo. socrie. - spălat. Lotus. sol. Nuncius. Legatus. spălătură. Ablutio. 4255 solie. Nuncium. Legatio. 4300 spălu-mă. Abluor. solduş. Primus auctor. spălător. - şold. - spălătoare. - soldz. Squama. spământ. Terreo. jold. Stipendium. spământătură. Terror. 4260 joltar. Psalmus. Terrefactio. solniţă. Salinare. 4305 spământat. Territus. solover. Rubia. Erythrodamum. spământu-mă. Terreor. som. - spănachi. Spanachium. somn. Somnus. spân. - 4265 somnuros. Somnolentus. spândzur. Suspendo. Appendo. şomâc. Mus. Afligo. Pendeo. şoptesc. - 4310 spândzurătoare. Patibulum. şoaptă.- spândzurătură. Suspensio. sor. Soror. spândz. - 4270 sorioară. Sororcula. spănior. Hispanus. soare. Sol. spănioreşte. Hispanice. şoricel. - 4315 spănioresc. Hispanicus. sorb. Sorbeo. spântec. Exentero. sorb. - spântecătură. Exenteratio. 4275 sorbitură. Sorbitio. spântecat, -ă. Exenteratus, -a. sorici. Cutis porcina. spărgător. - sorliţă. Aquila. 4320 spărgătură. - sorpun. - spărios. Timidus. soarte. Sors. sperlesc. - 4280 şoarice. Mus. sperlit. - şorândesc. - spărtură. - sosesc. Pervenio. Sufficio. 4325 spătos. - sosit. - spătar. Armiger. soţia. Satan. spetescu-mă. - (138)/ 4285 sovonit, -ă. - (137)/ spiţă. Radius rots. spal. Abluo. spic. Spica. spamânt. Terreo. 4330 spichinard. Spicinardus. spaimă. Tenor. şpilă. Later. spata. Borda. Slav. spin. Spina. 121 spinos. Spinosus. spinare. Dorsum. Spina dorsi. 4335 splină. Splen. spre. Supra. sprinten. Levis. Celer. Agilis. sprintenescu-mă. Allevior. Celer fio. spoiesc. - 4340 spoitură. -spoitor. - spovedesc. Confessionem audio, spovedescu-mă. Confiteor. spovadă. Confessio. 4345 spovednic. Confessor. Confitens. spoveditor. Confessorius. spudză. Cinis calidus. spumă. Spuma, spumedz. Spumo. 4350 spun. Narro. spurc. Mus. spurc. Inficio. Polluo. spurcat. Pollutus. Infectus. spurcu-mă. Polluor. Inficior. 4355 spurcăciune. Pollutio. Sordities. (139)/ steag. Vexillum, stanoste. Intermissio. Cessatio. stearpă. Sterilis. stat Statura. Status. 4360 stavă. Grex. stau. Sto. stăcesc. Conquiro. stăcitură. Conquisitio. stegar. Vexillifer. 4365 steagur. Vexillum. stemă. Corona, stână. - stânjen. Una. stâniin. Orgia. 4370 stânjen vânăt. Gladiolus. stăpân. Dominus. stăruiesc. Praestolor. stâlp. Columna, stâlpar. Ramus. 4375 stârcesc. - stârcitură. -şterg. Tergo. stârc. Ciconia. şterc. Macula. 4380 steregoanie. - stercui. Festuca. Vel ceapocul. Idem, stărnut. Stemuto. stărnutatul. Stemutatio. sterp. Sterilis. 4385 stârpescu-mă. Sterilesco. stropşesc. Comminuo. stârpesc. -şters. Abstersus. ştersură. Abstersio. 4390 sticlă. Vitrum. stârv. Cadaver. stăjer. -ştevie. ştim. - 4395 ştir. Blitum. ştir alb. Blitum album, ştir roşu. Blitum rubrum. ştinţie. Scientia. ştiu. Scio. 4400 ştiutor. Sciens. ştir. Acerbus. ştirb. -ştirbesc. -ştirbit. - 4405 stobor. - stog. Acervus. stolnic. -strani. Stragulum. ştreang. Funis. 4410 strat Stratum. Lectus. Stream. Sirmium. (140)/ strajă. Vigilia. Vigil. straiţă. Canisterium (!). străbat. Penetro. 4415 străbătătură. Penetratio. stredie. Mei defascatum. strefoi. Trifolium. Strei. Fluvius Haczagiensis. strecor. Percolo. 122 4420 strecurat Percolatum. strecurătoare. Percolatorium. strecurătură. Percolatio. strămătură. - strâmb. Curvus. Falsus. Iniustus. 4425 strâmbedz. Incurvo. Falsifico. strâmb. Curve. False. Iniuste. strâmbătate. Falsitas. Iniustitia. strâmbu-mă. Os intorqueo. Strem. Sirmium. Plate® Caranseb nomen. 4430 strămut. Destruo. strămutătură. Destructio. strămurare. Stimulus. strâng. Constringo. strâns. Constrictus. 4435 strepede. Vermis in caseo et camibus nascens. strepedzesc. Obstupeo,-sco. strepedzit. -străjuiesc. Vigilo. strejnic. - (141)/ 4440 strien. Alienigena. Alienus. strienătate. Alienatio. strienedz. Abalieno. strig. Clamo. strigăt. Clamor. 4445 strigător. Clamans. strigă. Strix. Saga. strigoanie. Strix. Saga. strigoni. Sagus. stric. Destruo. 4450 stricătură. Destructio. stricător. - strâmpt, -ă. Angustus, -a. strâmptedz. Coangusto. strâmptură. Angustia. 4455 strâng. Stringo. Colligo. strâns. Strictus. Collectus. strânsură. Strictio. Collectio. Congeries. strângător. Congregator. Industrius. stropesc. Aspergo. 4460 stropşesc. Comminuo. zdrobesc. stropelniţă. Aspersorium. stropit. Aspersus. stropitură. Aspersio. 4465 stropi. - struţ. Struthio. strug. Dolabrum. strugure. Botrus. strungă. - 4470 strungăreaţă. -strujesc. Dedolo. strujit. Dedolatus. (142)/ ştucă. Lucius. ştucşoară. -4475 stup. Alveare apum. stupşor. -stupină. Apiarium. stupă. Stupă, sturdz. Stumus. Turdus. 4480 şubă. - suci. Pellio. sucesc. - Suceava. Oppidum Moldavias. sud. Sudo. 4485 sudoare. Sudor. suduiesc vide siduiesc. suflet. Anima, sufleţel. Animula. suflu. Suflo. 4490 sufulc. - sufăr. Suffero. Tolero. sug. Sugo. sughiţ. Singultio. sughiţat Singultus. 4495 sugător. Lactens. Sugens. şuguiesc. Iocor. şuguitor. Iocosus. sugrum. Suffoco. sugrumat. Suffocatus, -a, -um. 4500 suguş. Suffoco. suguşat. Suffocatus. suhar. Lignum aridum. şui. -şuier. - 123 4505 sui. Ascendo. suitul. Ascensio. suitură. Idem. (143)/ sucnă. Vestis muliebris. sucă. Consuetudo. 4510 suduiesc. Consuesco. sucluire. Consuetudo. sul. -sulă. -suliţă. Hasta. 4515 suliman. - sumă. Summa. sumină. -sumuţ. -sumuţatul. -4520 sun. Sono. sunet. Sonitus. sunător. Sonans. supără-mi-se. Taedet. supt. Sub. Supter. 4525 supun. Suppono. sur. - şură. Horreum. surd. Surdus. surdzilă. Surdaster. 4530 surdzesc. Obsurdesco. surduc. -surlă. Tuba. sus. Supra. Sursum. suspin. Suspirium. Gemitus. 4535 suspin. Suspiro. Ingemo. suspin. Morbus cum tussi coniunctus. sută. Centum. sutaş. Centurio. şut. -4540 şuvăiesc. -şuvei. - şuvăicăiesc. -(144)/ svadă. Lis. Contentio. svat. Consilium. 4545 svădescu-mă vide sfădescu-mă. svârşesc vide sfârşesc. svârşit vide sfârşit etc. svânt. Sanctus. svinţenie. Sanctitas. 4550 svinţesc. Sanctifico. Benedico. svinţescu-mă. Sanctificor. svinţitor. Sanctificator. svinţitură. Sanctificatio. svredel vide sfredel etc. 4555 T tablă. Tabula. tabăr. Castra, taftă. -tai. Seco. 4560 tac. Taceo. teacă. Vagina. taler. Talerus. talpă. Planta. Crepita (sic). tare. Fortis. 4565 tare. Fortiter. Vehementer. targă. Lectica, tarconi. Pyrethrum. teasc. Torcular. tată. Pater. 4570-tata. Idem. tataisă. Uxor fratris. (145)/ tăbluţă. Tabella. tăciune. Titio. tăciune de grâu. Lolium. 4575 tăcere. Silentium. tăcut Silens. tăfăragă. Caseus vaccinus. teglă. Later. tei. Tilia. 4580 Teiuş. Tilietum. Promontorium Caransebesiense. tăietură. Sectio. tăietor. Sector, tecuş. Vagina. tecsuiesc. Condenso. 4585 tălaie. - teleagă. Biga. telegar. -teleguţă. -telegăresc. - 4590 tălmaci. Interpres. tălmăciuiesc. Interpretor. 124 tâlnescu-mă. Convenio. Occurro. Obvio. tâlnitură. -tălpăluiesc. - 4595 tălpig. - tămbar. Vestimentum. teme. Vertex capitis. tămânie. Thus. tămâniernic. Thuribulum. 4600 temei. Fundamentam. temelie. Idem. temeiesc. Fundo seu Fundamentam pono. (146)/ tâmpin. Obvio. Occurro. tâmpinat. -4605 temu-mă. Timeo. temător. Timens. temă tură. Timor. tâmp. - tâmpla. Tempus capitis. 4610 tâmpesc. Obvio. Occurro. tenier. Discus. Orbis. tănău. - tânguiesc. Deploro. Fleo. Eiulo. tengheliţă. - 4615 tânjală. -tânjesc. -tărâţă. Furfur. tărâţos. Furfureus. tărime. Fortitudo. 4620 târg. Forum. Oppidum. târg. Merces. Mercimonium. târgoveţ. Mercator. târguiesc. Mercor. Nundinor. târgovenie. Mercimonium. 4625 târgolescu-mă. -târnomete. -târnosesc. Dedico. târnositură. Dedicatio. târsesc. - 4630 târsitură. - târnaţ. Porticus. târt. - târtăiesc. Irrideo. tescuiesc. Torcular calco. 4635 teşilă. Bursa. testemeu. Strophiolum. (147)/ teştement. Testamentum. tătar. Tartarus. tătarcă. -4640 tătărăsc. Tartaricus. teteredz. -tetă. Cognata. tătăişă. - tăvăliesc. Volutor. Volvo me. 4645 tău. Stagnum. tăuşor. -tiganie. -tigăniuţă. -tic. Rostrum. 4650 ticvă. Cucurbita. ticăiesc. Frustra laboro. ticăit. -ticnă. -ticneşte. - 4655 Timiş. Themisius fl. timişean. Themisiensis. Timişoară. Themisvarium. Themisiopolis. timniţă. Carcer. timnicer. Custos carceris. 4660 timnic. - timoare. Timor. timp. Tempus. Annus. timpuriu, -e. Tempestivus, -a. tind. Extendo. 4665 tindu-mă. Extendor. tindă. Atrium. tină. Lutum. ting. Attingo. tincă. Gallus Indiacus. 4670 Tincova. - (148)/ tinăr, -ă. Iuvenis. tinăreţe. Iuventus. tinărel. Iuvenculus. tinăresc. Iuvenesco. 4675 tinier. Discus. Orbis. tintă. Atramentum. tipar. Typus. tipăresc. Typis imprimo. 125 tipăritor. Typographus. 4680 tipesc. Cogo. tipsie. - tiri. Talis, qualis. Tisa. Tibiscus, fl. tisă. Thamariscus. 4685 tisug. Sacculus. titor. Tutor. tivesc. -tivitură. -tiveală. - 4690 tiucă. Cucurbita. tiz. Eiusdem nominis. tizediş. Decurio. toblă. Asser. tobac. Tinctor pellium. 4695 tocesc. Haurio. Educillo. tocilă. Cos. tocitoare. Torcular. tocesc. Acuo. toc. Strepito. 4700 toacă. Strepitaculum. (149)/ tocma. Plane, tocmă. Conventio. tocmeală. Ordo. Consuetudo. Usus. Dispositio. tocmesc. Convenio. Dispono. 4705 tocmescu-mă. Convenio. tolcer. Infundibulum. toldău. -tolnă. - toamnă. Autumnus. 4710 tomnatec, -ă. Autumnalis. topesc. Liquefacio. Perdo. topescu-mă. Liquefio. Pereo. topitor. Liquefaciens. Liquefactor. topilă. - 4715 toapsec. Toxicum. Venenum. topsechedz. Intoxico. topsecat. Intoxicatus. topor. Securis. toc. Neo. 4720 torcătoare. Netrix. tormac. Nasturcium. torn. Fundo. torn. Remitto. tornu-mă. Revertor. 4725 tor. - tot. Totum. Omnis, -ne. tot Semper. tot. Sclavus. totesc. Sclavonicus. 4730 toteşte. Sclavonice. (150)/ tovar. Pondus. Onus. tovarăşe. Onero. treabă. Negotium. Necessitas. trag. Traho. Rapio. 4735 trai. Convictus. traistă. Canistrum. tramă. -trap. - treapăd. Fatigor. Velociter incedo. 4740 treapădul. Fatigatio. Ambulatio. tras, -ă. Tractus, -a. Raptus, -a. treasc. Tormentum. treaz. Sobrius. trebuiesc. Necessarius sum. 4745 trebuieşte. Oportet. Necesse est. Opus est. trebuieşte-m. Indigeo. trăgănedz. Prolongo. trăgănătură. Prolongatio. trăgător. Raptor. 4750 trăiesc. Dego. Vivo. trei. Tres, tria. trec. Transeo. trecător, -e. Transitorius, -a. trecutul. Transitus. 4755 trâmbă. -tremet. Mitto. tremes. Missus. tremeasă. Missa. tremesătură. Missio. 4760 tremur. Tremo. tremuratul. Tremor. tremurătură. Idem. tremurător. Tremens. (151)/ trând. Crudus. Insolens. Melancholicus. 126 4765 trândescu-mă. Melancholizo. trăndafir. Rosa. trântesc. Terrae allido. trântitură. Allisio. trepădător. Velociter incedens. 4770 trepădătură. Velox incessio. trăscăresc. -trăscăritură. -trăsnesc. Fulmino. trăsnet. Fulmen. 4775 trestie. Arundo. trăsură. Rapina. Vectura. tretinior, -ă. -trezvie. Sobrietas. trezie. - 4780 trezvescu-mă Crapulam edormio. trinci. Vinacium. trist, -ă. Tristis. tristeală. Tristitia. tristedzu-mă. Tristor. 4785 troahnă. Catharrhus. troiţă. Trinitas. troian. Via strata. troinic, -ă. -troiniţă. - 4790 troc. Pelvis. Linter. troacă. Idem. tropot. Sonitus. tropotesc. Sono. trudă. Mortificatio. Afflictio. 4795 trudesc. Mortifico. Affligo. trudescu-mă. Mortificor. Affligor. (152)/ trufă. Omatus. Superbus. Superbia, trufaş. Superbus. Omatus. trufăşedzu-mă. Omor. Superbio. 4800 trunchiu. Truncus. trup. Corpus. Caro. trupesc. Corporali s. trupească. Corporalis. Camalis. trupeşte. Corporaliter. 4805 trupină. Truncus arboris. trupşor. Corpusculum. tu. Tu. tufă. -tufos, -ă. -4810 tuleu. -tun. Tono. tunet. Tonitru. tunător. Tonans. tună în cer. Tonat. 4815 turbure. Tempestas. turbolie. Gingidium. turbedz. -turbat -turb. -4820 turburedz. - turcesc. Turcicus. turcească. Turcica. turcescu-mă. Turca fio. turc. Turca. 4825 turmă. Turma. turnare. Reversio. turnat. Fusio. Reversio. turn. Turris. turtesc. -4830 turtă. -turtitură. - tustrele. Omnes tres. Omnia tria. tustrei. Omnes tres. (153)/ V 4835 vad. Vadum. vai. Vie. vaitu-mă. Ululo. vaităt. Ululatus. veac. Sseculum. 4840 vacă. Vacca. val. Cura. Sollicitudo. valur. Fluctus. vale. Vallis. vamă. Telonium. 4845 vameş. Teloniator. vameşie. vadră. Hydria. 127 '1 var. Ctementum. Calx. veninedz. Intoxico. Veneno vargă. Virga. inficio. 4850 vară. iEstas. vânt. Ventus. varoş. Rubens. 4895 bănuiala. Suspicio. veardză. Olus. vântur. Ventilo. vas. Vas. vânturat. Ventilatio. vatăm. Laedo. vânturătoare. Ventil abrum. 4855 vatră. Focus. vântă. Fructus.Utilitas. vecie. iEtemus (sic). 4900 vânslă. Naviso (sic). de vecie. Aiternus. vânslător. - vecin. Vicinus. văpaie. Flamma. vecinătate. Vicinitas. văpesc. - 4860 văd. Video. văpsec. Tingo. Decoloro. vădzătură. Visio. 4905 văpsitor, -e. Tinctor,-toris. vedere. Visus. văpseală. Color. Tinctura. (155)/ văduhă. Vidua. văpsitură. Decoloratio. văduhoni. Viduus. văratec, -ă. ^Estivalis. 4865 vădesc. Accuso. Areuo. văr. Fratruelis. văditor. Accusator. 4910 verde. Viridis. văditură. Accusatio. verdeaţă. Viror. Viriditas. văgaş. - verdzesc. Vireo. văiagă. - verdeţ. Lignum viride. 4870 văi. Vas. vărdzar. - văitu-mă. Ululo. Planeo. 4915 verdaică. - văitat. Ululatus. (154)/ verdunc. - văcar. Custos vaccarum. verenic. Spira. văcăriţă. - vârăscu-mă. 4875 vechiu. Vetus, m. vârâse. - veche. Vetus, f. 4920 vârful. Extremitas. Vertex. vechescu-mă. Veterasco. Summitas. vălău. - vărgat Variegatus. vâlhă. - vărgăţel. Idem, diminutivum. 4880 vămuiesc. Decimo. vergea. Virgula. vânat. Venatio. vergeledz. - vână. Vena. 4925 vergelat. - vânedz. Venor. vergur, -ă. Virgo. vânătură. Venatio. vergurie. Virginitas. 4885 vânător. Venator. verigă. - vânăt, -ă. - verigat. - vânătaie. - 4930 văroşatec. - vânăţesc. - vârcă. Vibex. vânăţea. - vârcolac. 4890 venit. Adventus. vârpală Sollicitudo. venin. Venenum. vârpălesc. Sollicitus sum. veninos. Venenosus. 4935 vărs. Effundo. 128 vărsătură. Effusio. vărsător. Effusor. vărsat. Variola, vârstă. /Etas. 4940 vârstnic, -ă. Coaetaneus, -a. vârstedz. -vârstătură. -vârtesc. Verto. vârtej. -4945 vârtos. Potens. Fortis. (156)/ vârtute. Virtus. Robur. vârv. Cacumen. vesel. Laetus. veselie. Laetitia. 4950 veselescu-mă. Laetor. veselesc. Consolor. veselitor. Consolator, veselitură. Consolatio. veşt. Expertus. 4955 vestier. Thesaurarius. vestierie. -veste. Rumor. veştescu-mă. -veşted, -ă. Marcidus, -a. 4960 veştedzescu-mă. Marcesco. vestesc. Annuncio. vestitor. Annunciator. vestitură. Annunciatio. vătămat. Laesus. 4965 vătah. Praefectus. vătăman. -vătămătură. Lassio. vătrai. -vetruşcă. -4970 vetrilă. Velum. Carbasus. veveriţă. -vintrea. Carbasus. viaţă. Vita. viţel. Vitulus. 4975 viţeluş. - viţă. Palmes. Vitis. viţă. Stemma. (157)/ videre. Visio. vidră. - 4980 viedz. Vivo. vier. Verres. vietor, -e. Vivens. vie. Viva. vieţuiesc. Vivo. 4985 vierme. Vermis. viermuleţ. Vermiculus. viermuiesc. Verto. vig. Exitus. vig. pecia (!) 4990 vihore. Turbo. vicodol. Tempestas. vicolesc. Arguo. vin. Vinum. vinars. Crematum. 4995 vind. Vendo. vindzare. Venditio. Traditio. vindzător, -e. Vendibilis. Traditor. Proditor. vindzătură. Venditio. Vinier. Venus, Veneris. 5000 vinie. Vinea. vin. Venio. vindec. Sano. violă. Viola, viorea. Viola. 5005 viorint. Violaceus, -a. vip. Fidelis. Certus. vipere. Vipera, vis. Somnium. visedz. Somnio. 5010 visător. Somniator. vişin. Merasus. vistiarul. Thesaurus. vistiar vel vistiară. Idem. (158)/ vişină. Merasum. 5015 vizune. Fovea. vişeu. -vişniţă. - vită. Pecus. Armentum. viu. Vivus. 5020 vlaste. Arbitrium. Placitum. vivor. Tempestas. Maris motus. Turbo, vodă. Vajvoda. Princeps. 129 vodesc. Iter ostendo. Duco. voie. Voluntas. 5025 vaiaga. Mola pannificia. voia mi-. Volo. voiesc. Volo. voinic. Iuvenis. voinicel. - 5030 voinicie. Iuventus. voinicesc. Iuvenilis. voitor bun. Benevolus. voitor rău. Malevolus. voi vodă. Capitaneus. 5035 volbură. Convolvulus. vom. Vomo. vomut. Vomitus. vomutură. Idem. vorbă. Colloquium. 5040 vorbesc. Colloquor. voare. Nunquid. voarece. Aliquid. voarecine. Quicunque. voare unde. Quonam. Ubinam ? 5045 voare de unde. Unde nam? (159)/ voare ce? Quidnam. voare cine? Quisnam. voare care. Quinam. voare căce? Eccum. 5050 voreţ. - vornic. Judex. vornicie. Judiciarium officium. voreţ. Septum. Prasdium. voroavă. Locutio. 5055 vorovesc. Loquor. vorovitor, -e. Affabilis. vrabie. Passer. vraci. Medicus. vrah. - 5060 vracniţă. Porta, vrajbă. - vrajba. Dissensio. Inimiciţia, vreavă. Clamor. Contentio. vrăbeţ. Passerculus. 5065 vrăciuiec. Medeor. vrece. Cervisia recens. vrednic, -ă. Dignus, -a. Meritus, -a. vrednicie. Dignitas. vreme. Tempus. 5070 vremce. - vremuieşte. -vrere. Voluntas. vrăjbescu-mă. -vrăjesc. Di vino. Vaticinor. 5075 vrăjitor, -e. Divinator. Divinatrix. Pythonissa. Magus. vrevesc. Increpo. Arguo. (160)/ vrevitor, -e. Increpator, -trix. vrea. - vro. Aliqua. Qusedam. 5080 vrun. Aliquis. Quidam. Ua ucig. Percutio. Occido. Macto. ucisătură. Percussio. Occisio. 5085 ucenic. Discipulus. ud, -ă. Madidus, -a. ud. Madefacio. udeală. Madefactio. udu-mă. Madefio. Ivleio. 5090 ud. Urina. Mictus. Ue, Ui ulm. Ulmus. umed, -ă. Humidus. umedeală. Humor vel umizeală. revenială. 5095 umăr. Humerus. umăraş. Humerale. umbră. Umbra, umbrar. -una. Una. 5100 undă. Unda. undedz. -unde. Ubi ? Quo ? undiţă. Hamus. Uncus. unescu-mă. Unior. 130 5105 unăciune. Unio. Concordia, unit. Unitus. Concors. ung. Ungo. unghe. Unguis. ungheţ. Angulus. (161)/ 5110 unghiu. Idem. ungur. Hungarus. unguroanie. Hungara. unguresc. Hungaricus. ungurească. Hungarica. 5115 ungureşte. Hungarice. unguroance. Narcyssus. unchiu. Patruus. uns, -ă. Unctus, -a. unsură. Unguentum. 5120 unt. Butirum. untură. Arvina. Adeps. unturos. Pinguis. Butiraceus. un./. unul. Unus. Uo 5125 urcior. Urceus. Amphora. urdă. - urdin. Frequento. urdinat. Frequentatio. urdinătură. Idem. 5130 urdineală. Idem. urdori. -urduros, -ă. -urgie. -urgisesc. - 5135 urdzeală. -urdzesc. -urdzică. Urtica. urdzic. Mordeo. urdzică moartă. Urtica minor. (162)/ 5140 urdzică crăiască. -urâciune. Odium. ureche. Auris. urechiuşă. Auricula. urăsc. Odi. 5145 urăscu-mă. Odium incurro. Odio habeor. ur. Prsesagio. Ominor. Auguror. uredz. Idem. urechelniţă. Auriscalpium. urechelniţă. Vermis auricularis. 5150 urecheat, -ă. -ureznic. - uricescu-mă. Hcereditor. uricesc. Haeredito. uric. Hcereditas. Patrimonium. 5155 uricaş. Haeres. urit. Odiosus. uritu. Odium. urlă. Auris piscis. urlat Ululatus. 5160 urlet. Idem. urlu. Ululo. urmă. Vestigium. urnesc. Propello. urnitură. Propulsio. 5165 urs. Ursus. ursoanie. Ursa. ursesc. - ursitor, -e. - (163)/ urşenic. Purpura. 5170 uşă. Ianua. uşer. Ianitor. uşernic. - uşor, -ă. Levis. Facilis. uşuredz. Allevio. 5175 usc. Exicco. uscat, -ă. Siccus,-a. Aridus. uscăciune. Siccitas. uscu-mă. Aresco. usuc. - 5180 usnă. - uspeţ. Convivium. uspătedzu-mă. Convivor. uspătedz. Convivio excipio. ustenesc. Fatigor. 5185 usteneală. Fatigatio. ustenit. Fatigatus. Fessus.Molestatus. ustenitor. Fatigator. ustură-mă. - usturoni. Allium. Morsicans. 131 5190 vulpe. Vulpes, f. vulponi. Vulpes, m. uzbăială. Spes. Confidentia. uzbăiescu-mă. Confido. Z 5195 zăbavesc. Moror. zăbava. Mora. zarvă. Rixa. zac vide dzac. zacon. Mos. Consuetudo. 5200 zahar. Saccarum. zeamă vide dzeamă. zară vide dzară. jefuiesc. Deglumo ( !). Diripio. Spolio. zbat. Excutio. 5205 zbătătură. Excussio. (164)/ zbier. Rugio. zbierat. Rugitus. zbierător. Rugiens. zbicesc. Flagello. 5210 zbiciuitură. Flagellatio. zbor. Volo,-as. zbor. Conventiculum. zburatul. Volatus. zburătură. - 5215 zburd. Amputo. zăbavă., Mora. Tardatio. zăbăvesc. Tardo. Moram traho. zăbăvescu-mă. Idem. zăbroanie. Rete. 5220 zdrumic. Coc. -zăpsitură. -5245 zăuit. Obliviscor. zăuitătură. Oblivio. zăuitatul. Idem. zăuitător. Obliviosus. zăvoi. -5250 zăvresc. - zgaibă. Scabies. Lepra, zgarbură. Calceus. zgardă. - zgâiesc. Extermino faciem oculosque. 5255 zgâit. Exterminatus. zgăibos. Leprosus. Scabiosus. zgărdat -zgău. Uterus. zglăvoace. Capito. Piscis. 5260 zglâmbă. -zgură. Scoria, zgurau, -ă. -zid. Murus. zidar. Murarius . 5265 zidesc. Murum sdifico. ziditură. - zlătar. Aurifex. (166)/ zmeu. Lemur. zmeoanie. Lamia. 5270 zmeură. - zmântână vide smântână. zmintesc. Impedio. zminteală. Impedimentum. zmintescu-mă. Impeditor. 132 5275 zmintitor. Impeditor. zmocotesc. -zmulg. Evello. zmulgător. Evulsor. zmultură. Evulsio. 5280 zobală. Frenum. Lorum. zob. Avena. zogonesc. Pello. zogoană. Pulsio. zogonitor. Puişor. 5285 zolesc. -zolitură. - zomoniţă. Domus subterranea. zori. Aurora. Zorlinţ. -5290 zugrav. Pictor, zugrăvesc. Pingo. zugrăvitură. Pictura. (167)/ Frumenti et Leguminum Species Granum. Grăunţ. Grăunţul. 5295 Triticum. Grâu. Crâmpicea. Siligo. Secară. Hordeum. Orz. Spelta. Tenchel. Alacor. Avena. Ovăz. 5300 Panicum. Păninc. Millium. Mei. Parânc. Pultes. Pasat rPulltes millii. Malai. rOtrindel ( !). Deies ( !). 5305 rPalpaver. Mac. Zizania. Neghină. Turcicum Triticum. Cucurita. Lentes. Lentie. Pisa. Mazuri. 5310 Faba. Bob. Faba fasulorum. Fasol. rVicia .... Mazăruică.] Os. oris Hominis. Gura. Rost 5315 fAlvis. Rit Pisc. Tic. Equi. Ciort. rBolvis. Bot. rPoIrci. Plit. (171)/ Colores 5320 Albuş. Alb. Niger. Niegru. Viridis. Vierde. Ruber. Roşă. Rumen. Flavus. Galbin. 5325 Casruleus. Vonăt. Vienfetl. Violaceus. Mohorit. (172)/ 133 NOTE Titlul lexiconului, scris cu litere majuscule pe aceeaşi pagină cu primele cuvinte care încep cu a, este surmontat de o cruce (invocaţia simbolică). în catalogul Bibliotecii Universitare din Budapesta (A Budapesti magyar kirâlyi Egyetemi Kdnyvtâr keziratainak ezimjegyzeke. Catalogus manuscriptorum Bibliothecae reg. Scient. Universitatis Budapestinensis, tomul 2, p. 1-4, Budapest, 1889-1910), textul păstrat sub cota H3 este înregistrat ca Dictionarium Valachico-Latinum-Hungaricum, datorită celor câteva glose ungureşti adăugate de un lector târziu. Toate intrările încep cu literă majusculă, la fel grupurile de litere care ordonează alfabetic cuvintele româneşti înregistrate, respectiv cuvintele sau sintagmele latineşti care consemnează semnificaţia acestora. 2 Ab, asemenea tuturor grupurilor de litere care subîmpart cuvintele româneşti ce încep cu o anumită literă a alfabetului, a fost omis în H şi în C. 3 P6[szt]o, asemenea tuturor gloselor maghiare adăugate de un lector târziu al lexiconului, au fost omise în H şi în C. 14 Scris: acte; altă interpretare posibilă: aţâţ. 15 Scris: aciczat\ altă interpretare posibilă: aţâţat. 16 Scris: aciceture-, altă interpretare posibilă: aţâţătură. 23 Scris: akreskume-, cf. acresku-me H, C. 25 în locul cuvântului latinesc a fost scris iniţial: Idem. 28-29 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 30 In H în loc de Iste a fost transcris Ista. 38 Rândul a fost omis în H. 40 Rândul este scris lateral dreapta. Cu excepţia lui vel, toate cuvintele sunt subliniate. 42 Scris iniţial: adeseory, apoi s a fost modificat în sz. 43 Scris iniţial: adesul, apoi s a fost modificat în sz. 44 Scris lateral dreapta, ca posibilă completare a adaosului din rândul anterior. 46 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 53 Scris: a doa; cf. a doaa K. 54 Scris: a doa ore; cf. a doaa oară K. 67 Rândul este scris lateral dreapta. 71 Glosa maghiară, având formă substantivală, trebuia, foarte probabil, plasată în dreptul rândului următor. 84 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 90 Scris: ajjedz ; cf. aiiedz K. 91 Scris: ajjt; cf. aiit K. înainte de Fog este anulat un cuvânt scris de aceeaşi mână (Foke ?). 96 Rândul a fost omis în H. 134 97 Lateral dreapta a fost anulată o glosă scrisă în maghiară. 98 Lateral dreapta este reluată glosa anulată anterior : aszonkoppon (?). 104 Rândul este scris lateral dreapta. 114 Scris: akoperemint, cf: akoperemenî H, C. 132 Scris: alesz\ cf. ales H, C. în H în loc de Prcesertim a fost transcris Punctatim. 137 Cf. alesni K. 152 Cf. al patru H, C, K. 157 Scris: al shasele\ altă interpretare posibilă: al şeasele. 158 Scris: al shaptele; altă interpretare posibilă: al şeaptele. 160 Scris: al noele ; cf. al noaăle K. 161 Scris: al dzecsile; cf. al dzecele K. în H nu a fost transcris semnul corespunzător pentru etc. 168-169 Iniţial cele două intrări aveau forma Aloczel. Fermentum. Un lector ulterior a adăugat, între cuvântul românesc şi cel latinesc, deasupra rândului, Aloat, apoi a şters cuvântul adăugat şi a scris lateral dreapta Fermentulum. 177 Amarum reddo a fost omis în H. 178 Ameresku-me a fost omis în H. 179 Scris: amerit; altă interpretare posibilă: amărât. In H în loc de Mcerens a fost transcris Mcerus H. 181 Tarde. Sero au fost omise în H. 182 Amenedz a fost omis în H. 186 Scris: amegcseszk. Rândul a fost scris lateral dreapta şi apoi anulat, fapt pentru care intrarea nu a fost reprodusă în H. 190 Scris: aminte jeu\ altă interpretare posibilă: aminte iau. 193 Cf. amoi K. Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 194 Cuvântul latinesc a avut iniţial altă formă în partea finală. 195 Primul cuvânt latinesc a avut iniţial altă formă, literele pe fiind adăugate, ca şi glosa a doua, de un lector ulterior. 197 Scris: amurtzale-, altă interpretare posibilă: amurţeală. 199 Prima literă a glosei latineşti este scrisă în locul alteia. 203 Rândul este scris lateral dreapta, iar prima glosă latinească a fost anulată. 206 în H în loc de anisum a fost transcris anitum. 208 Scris: anin&, cf. anine K. 211 Omise iniţial, cele două litere au fost scrise lateral dreapta. 230 Rândul a fost omis în H. 234 Appropio a fost omis în H. 235 Appropiedzu-me a fost omis în H. 236 în H în loc de Appropinquatio a fost transcris Appropinquatus. 249 Rândul este scris lateral dreapta. Cf. a rarul K. 256 Cuvintele româneşti sunt subliniate. 274 Scris: argisesk', cf. arghisesc K. 275 Scris: argisale\ cf. arghiseală K. 280 Cf. armieu K. 285 Cuvântul latinesc este subliniat. 135 286 Rândul a fost omis în H. Scris: arvuna; cf. *arvună K. Glosa latinească este scrisă deasupra primului nume propriu. 290 Rândul a fost omis în H. 292 Scris: a shase; altă interpretare posibilă: a şease. Cf. a şasea K. 293 Scris: a shapte; altă interpretare posibilă: a şeapte. Cf. a şaptea K. 298 Scris: ashishdere ; cf. aşişdere K. 312-316 Rândurile, omise iniţial, sunt scrise lateral dreapta. 319 Scris: astrienitor, cf. astrienetor H, astrienetor C, astrienător K. 320 Scris: astrieniture; cf. astrieneture H, astrieneture C, astrienătură K. 328 Ultimele două cuvinte latineşti, scrise ulterior, sunt subliniate. 332 Rândul, adăugat în partea de jos a paginii, a fost omis în H. 336 Scris: a teu; altă interpretare posibilă: a teu. 348 Ultima literă a cuvântului românesc este scrisă în locul alteia. 350 Iniţial rândul începea cu termenul latinesc, dar copistul a anulat ultimele două litere ale acestuia, transformându-1 în aur. 358 Cuvântul este scris lateral, în dreptul rândului anterior. 359 Glosa latinească înlocuieşte cuvântul Villicus, anulat. 361 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. 362 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. Cf. *băiesc K. 364 Scris: bale; cf. bale K. 365 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 370 Cuvântul latinesc este scris Fodine, sub influenţa grafiilor româneşti. 371 Melius: băjă. Fodina au fost omise în H. 372 In argsent litera e pare scrisă în locul unui i. Cf. argint K. 373 Glosa latinească a avut iniţial forma Aerifodina. Modificarea a fost făcută de un lector ulterior, 377 Rând scris lateral dreapta. 378 Rând scris lateral dreapta. Primul cuvânt latinesc a fost tăiat de lectorul care a adăugat termenul nemţesc. Grossche a fost omis în H. Cf. grosche C. 381 Scris: bâf, altă interpretare posibilă: beat. 382 Rândul este scris în partea de jos a paginii, în dreptul coloanei. Scris: batuta; cf. * bătută K. 384 Rândul este scris lateral dreapta. 386 Primul cuvânt românesc este scris: bede; cf. bedă K. Glosa latinească este subliniată. 387 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. Scris : badicza; cf. *bădiţă K. 390 In primul cuvânt latinesc, litera iniţială este scrisă în locul alteia. 394 Rândul a fost omis în H. Cuvintele sunt anulate, întrucât copistul a observat că anticipase, într-o grafie parţial diferită, intrarea aflată în rândul 405. 399 Primul cuvânt latinesc este subliniat. 404 Scris: belusagul, cf. *băluşagul K. 416 Rândul este scris lateral dreapta. 419 Rândul este scris lateral dreapta 420 Scris: bere ; altă interpretare posibilă : beare. 421 Scris: berigate; cf. Berigată. Guta H. 136 422 Scris: berna', cf. *bârnă K. 423 Scris: bes\ cf. beş K. 424 Rândul este scris lateral dreapta. 430 Scris: bet. 442 Rândul este scris lateral dreapta. 447 Cuvântul latinesc este scris, sub influenţa grafiilor româneşti: subducture. 449 Scris: blem\ altă interpretare posibilă: blem. 450 Scris: blematz', altă interpretare posibilă: blemaţ. 451 Cf. Blasphemus H. 452 Rândul a fost omis în H. 459 Scris: blosh. Termenul latin este scris: Terriiculamentum. 461 Cuvântul românesc a avut iniţial forma brics. 462 Rândul a fost omis în H. 471 în C în loc de Possideo a fost transcris Pessideo. 486 Scris: brebenyat, cf. brebeniac K. 487 Scris: brekeiesk, cf. brăcăiesc K. 489 Rândul este scris lateral dreapta. 498-503 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 502 Rândul a fost omis în H. 504-505 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 505 Scris: bombice; cf. bombike H. 511 Primele două litere ale cuvântului românesc sunt scrise în locul alteia (probabil N, iniţiala termenului latinesc corespunzător). 512 Rândul a fost omis în H. 513 Scris: Bolincza. Strunga; cf. *bolinţă, *strungă K. Cuvântul latinesc este subliniat. 519 Scris: bogye; cf. boaghie K. 522 Rândul este scris lateral dreapta. 523 Scris: bokshe. Iniţial în loc de h fusese scrisă altă literă. 525 Scris: boresk\ altă interpretare posibilă: borăsc. 526-527 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 529 Rândul este scris lateral dreapta. 531 Lateral stânga este scris de o mână târzie: Loncsa Josika. 533 Rândul este scris în partea de jos a paginii în dreptul coloanei. 534 Scris: borgil, cf. borghil K. 536 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: bucsume\ cf. buciumă K. 543 Lateral dreapta au fost scrise şi apoi anulate, întrucât existau, în aceeaşi formă şi cu aceeaşi grafie, pe pagina 22: Bukuru-me. Lcetor. Bukuros. Libenter. Bukureshty. Oppidum Va<...>. Bukurie. Lcetitia. 548 Rândul este scris lateral dreapta. 549 Scris: curuiuj; cf. kuruluj H, C. 550 Scris: bukate\ cf. bucată K. 555-556 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 559 Al doilea b este scris în locul altei litere. 561 In josul paginii a fost scris de o mână ulterioară: Amicus. 137 566 Rândul, scris lateral dreapta, a fost omis în H. 571 Cuvântul românesc a avut iniţial altă formă, primele patru litere fiind scrise în locul altora. 572 Rândul este subliniat cu o linie. 579 Scris: bushor. 580 Scris: bushorat. 588 Iniţiala C, absentă din manuscris, este reprodusă fără nici o marcare specială în H şi C. 594 Scris: csaklye-, cf. csaklie H, C. 606 In H în loc de Probatio a fost transcris Probatus. 609 Scris: ceponi\ cf. Ceponi K. 622 Dum cineri hcerens omis în H, C. 624-629 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 626 Scris: csesomik, altă interpretare posibilă: ceasornic. 627 Scris: csesomikar, altă interpretare posibilă: ceasornicar. 632 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. Cuvântul latinesc este subliniat. 633 Rândul a fost adăugat interlinear. Scris: cservicse; cf. cerbice K. 634 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. 637 Rândul este scris lateral dreapta. 638 Rândul a fost adăugat lateral dreapta, în dreptul rîndului 641. Scris: chirbintele-, cf. csirbintele C, chirbintele şi *hirbintele K. 639-640 Rândurile sunt adăugate lateral dreapta. 643 Scris: csinke-, cf. cincă K. 645 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. 651 Scris: csireshe; cf. cireşă K. 652-655 Scris: csireshe (oltone, pergavicze, nagre, lipicsose); cf. cireşă K. 656 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: csishme. 567 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: csishmash. 658 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: csishmeshice; cf. csishmeshike C. 665 Scris: csorde; cf. cioardă K. 688 In H şi C, în loc de Lysipipium a fost transcris Lyripipium. 699 Scris: crep; altă interpretare posibilă: crăp. 700 Scris: crepeture; altă interpretare posibilă: crăpătură. 702 Cuvântul latinesc este scris în locul altuia (probabil Scalpelum). 707 Scris: chrana; cf. *hrană K. 711 Scris: czape-, altă interpretare posibilă: ţapă. 713 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: czapen; altă interpretare posibilă: ţapăn. 715 Scris: czenut-, cf. * ţinut K. 720 Scris: czerine ; altă interpretare posibilă: ţărână. 721 Scris: czerinos ; altă interpretare posibilă: ţărânos. 722-723 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 724 După acest rând, lateral dreapta a fost scris şi apoi anulat: Csbrn. Excemo, întrucât intrarea fusese adăugată şi pe pagina 24. 725 Rândul este scris lateral dreapta. 138 726 Scris: czercerice; cf. czercirice H. 731 în primul cuvânt românesc, litera l este scrisă în locul alteia. 734 Glosa latinească este subliniată. Eiulo a fost omis în H. 735 Rândul este scris lateral dreapta. 739 Scris: cziv, cf. cziu H, C. 741 După cuvântul românesc este anulat Servator. 744 în locul lui dz fusese scrisă iniţial altă literă. 745 Scris: czice; altă interpretare posibilă: ţâţă. 747 în cuvântul românesc, g este scris în locul altei litere. 764 Scris: dashde. 766 Scris: dashnik. 767 Rândul este scris lateral dreapta. 768 Scris: dajte; cf. daite H, C. 769 Scris: dajtile-, cf. daitile H, C. 773 Scris: dapen\ altă interpretare posibilă: dapăn. 774 Scris: dalte ore\ altă interpretare posibilă: d-altă oară. 776 Scris: dadever, altă interpretare posibilă: d-adevăr. 111 Scris: d’akmu nainte-, altă interpretare posibilă: d-acmu nainte. 783 în cuvântul românesc, l este scris în locul altei litere. 785 Rândul este scris interlinear. 786 Scris: den; cf. din K. 788 Rândul este scris lateral dreapta. 790 Grupul de litere este scris în mijlocul paginii ca ordonator de text, deşi cuvintele care urmează au alt început. 791 înaintea cuvântului românesc a fost scrisă şi apoi anulată litera D. Scris: depereture; cf. dăpărătură K. 794 Rândul a fost omis în H, C. 808 Rândul este scris lateral dreapta. 810 în cuvântul românesc, în loc de e fusese scris iniţial a. între szerg şi subito sunt anulate cuvintele Solus unicus. 811 Cuvântul latinesc avusese iniţial altă formă în partea de început. 824 Rândul este scris lateral dreapta. Cf. desoseskume H, C. 825 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvântul latinesc este scris în locul altuia, ilizibil. 826 Rândul este scris lateral dreapta. 839 Scris: deshkidzeture-, cf. deshkidzetore H, C. 843 Scris: deshgyaur. 844 Rândul este scris lateral dreapta. 852 Literele finale ale primului termen latinesc sunt scrise în locul altora, indescifrabile. în loc de penitus, în H şi C a fost transcris peritus. 855 Scris: deunecz’, cf. *dăunăţ [-dăunădz] K. 863 înaintea termenului latinesc a fost scris şi apoi anulat Instructus. Cultus. în H, în loc de Oblectatus a fost transcris Delectatus. 872 După cuvântul latinesc este anulat Iram (?). 139 875 Rândul este scris lateral dreapta. 877 în H, în loc de Disrumpo a fost transcris Rumpo. 881 Scris: dezvelesk, cf. dezvelesc K. 882 Scris: dezvelit, cf. dezvelit K. 886 Scris: diekony\ cf. dieconi K. 889 Scris: disak; ală interpretare posibilă: disac. 890 Scris: diseu-, cf. disek H. 900 Scris: doe\ cf. doaă K. 903 Scris: doedzecs; cf. doaădzeci K. 906 Scris: dodeiesk; altă interpretare posibilă: dodăiesc. 907 Scris: dodeiâle-, altă interpretare posibilă: dodăială. 908 Scris: dodeitor, altă interpretare posibilă: dodăitor. 915 Scris: Dore\ cf. Dor’ H. In continuare au fost scrise şi apoi anulate două rânduri, copiate în formă identică mai jos: Drag. Charus şi Dragoste. Charitas. Amor. 916 Scris: doshenesk. 917 Scris: doshane. 918 Scris: doshenitor. 927 Scris: dragu mie\ altă interpretare posibilă: dragu-mi e. 930 Cuvântul latinesc este subliniat. 931 Iniţiala cuvântului latinesc este scrisă în locul altor litere, indescifrabile. Dilectus a fost omis în H. 934 Scris iniţial Dsos, apoi h a fost adăugat deasupra rândului. 935 Scris iniţial Dsoj, apoi h a fost adăugat deasupra rândului. 936 Scris iniţial Dsupen, apoi h a fost adăugat deasupra rândului. Lateral dreapta a fost scris de altă mână, aparent fără legătură cu dicţionarul, Luduş lit. ratium. 937 Scris iniţial dsupenease, apoi h a fost adăugat deasupra rândului. 938 în H, în loc de Pello a fost transcris Bello. 942 In H, în loc de Dulcin a fost transcris Dulciu. 943 Scris: dugh\ cf. dug K. 945 în H, în loc de Confessarius a fost transcris Confessanus. 953 Scris: dzame', altă interpretare posibilă: dzamă. 954-955 In manuscris, cele două intrări formează un singur articol, cu două glose latineşti. La revizie, primul cuvânt latinesc a fost subliniat (dovadă probabilă a constatării unei confuzii între două omografe româneşti, dzară şi dzare). 956 Scris: dzemos-, altă interpretare posibilă dzămos. 956-957 In manuscris, cele două intrări formează un singur articol, cu două glose latineşti. La revizie, primul cuvânt latinesc a fost subliniat (dovadă probabilă a constatării unei confuzii între două omografe româneşti, dzemos şi dzămos). 958 Scris: dzeu\ altă interpretare posibilă: dzău. 958-959 în manuscris, cele două intrări formează un singur articol, cu trei glose latineşti. La revizie, primul cuvânt latinesc a fost subliniat (dovadă probabilă a constatării unei confuzii între două omografe româneşti, dzeu şi dzău). 965 Cuvântul este scris lateral dreapta, în dreptul rândului anterior. 968 Scris: elyo; cf. elio K. 140 971 Rândul este scris lateral dreapta. 975 în glosa latină, în loc de B fusese scris iniţial E. 977 Prima literă a cuvântului românesc este scrisă în locul alteia. 979 Scris: embunatul\ cf. îbunatul K. 980 Rândul este scris lateral dreapta. 986 Rândul este scris lateral dreapta. 994 Scris: empenedz; cf. emperedz H. 997 Rândul este scris lateral dreapta. 1002 Rândul este scris lateral dreapta. 1003 înaintea cuvântului latinesc sunt şterse două litere (probabil Ru). 1024 în cuvântul românesc a fost scris iniţial Encelept, sub influenţa cuvântului anterior, apoi t a fost modificat în c. 1027 Rândul este scris lateral dreapta. 1029 Rândul este scris lateral dreapta. 1030 Scris: encredume; cf. encrsedume H. 1039 Cf. îndereptez K. 1045 Rândul este scris lateral dreapta. 1050 Glosa latinească este scrisă înaintea cuvântului românesc. In dreapta articolului a fost scris şi apoi anulat un text ce cuprinde şi cuvântul adăugat în rândul anterior. 1053 în cuvântul românesc, literele dr sunt scrise în locul altora. 1057 între acest rând şi următorul a fost scris şi apoi anulat începutul unui cuvânt. 1058 între rânduri, deasupra cuvântului românesc a fost scris şi apoi anulat un cuvânt indescifrabil. 1062-1065 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1065 Scris: enfinume\ cf. înfânu-mă K. 1067 în cuvântul românesc, t este scris în locul altei litere. 1070 în H, în loc de Comfringo a fost transcris Compingo. 1072 Scris: enfrumeszeszk; cf. enfrumeszetzesk H, enfrumeszetzesk C, *înfrumăsă<ţe>sc K. 1074 Glosa latinească este subliniată. 1076 Rândul este scris lateral dreapta. 1081 Cuvântul românesc a avut iniţial altă formă (probabil Engreshu...), din cauza copierii cu anticipaţie a cuvântului următor. 1082 Rândul este scris lateral dreapta. în H, în loc de Impinguo a fost transcris Impinguor. 1083 Scris: engreshedz; litera finală a cuvântului românesc este scrisă în locul alteia. 1084 Rândul a fost adăugat în josul paginii, în completarea coloanei. 1085 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: engresheture; cf. engreshiture H, engreshiture C. 1086 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: engreshetor, cf. engreshitor H. 1088 Scris: engroshedz', cf. engroszedz H, C. 141 1 1089 înaintea primului echivalent latinesc a fost anulat Fossor. 1099 Equito, scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei, a fost omis în H, C. 1100-1105 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1102 Scris: enkelczemment. 1120-1121 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1122 Scris: enkieg; cf. închieg K. 1123 Scris: enkiegat, cf. închiegat K. 1132-1133 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1141 Scris: ennek. 1142 Scris: ennekume. 1143 Rândul este scris lateral dreapta. Scris : enneketure. 1144-1147 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1148 Scris: ennot. 1149 Scris: ennotat. 1150 Scris: ennotish. 1155 Rândul a fost omis în H. 1156-1162 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1163 Scris: enterit; cf. întărât K. 1164 Scris: enteriteture; cf. întărâtătură K. 1165 Scris: enteritetor; cf. intărătător K. 1166-1167 Rândurile au fost adăugate în partea de jos a paginii, în continuarea cuvintelor din coloană. 1167 Sub ultimul articol a mai fost scris cel puţin un rând, dar, din cauza tăierii filei la recondiţionarea manuscrisului, au rămas vizibile doar părţile superioare ale literelor. 1173-1177 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1199 Din glosa latină sunt scrise doar primele două litere, după care urmează o linie (posibilă indicare a identităţii parţiale cu prima glosă latină din articolul anterior). 1206 Scris: enveczat; cf. envecsat C. 1219 în cuvântul românesc, g este scris în locul altei litere. 1224 Scris: fala; cf. *fală K. 1226 Scris: faşuresc; cf. *făşuresc K. 1230 Scris\fecsamik. Rândul a fost adăugat în partea de jos a filei, în dreptul coloanei. 1237 Scris: femeye; altă interpretare posibilă: femeie. In cuvântul românesc, y este scris în locul altor două litere (ny ?). înaintea ultimului cuvânt latinesc este anulat una. 1238 Scris: femeiat; altă interpretare posibilă: femeiat. 1240 Scris: fenâp, foarte probabil sub influenţa scrisului chirilic. 1258 Scris: fermeketor, altă interpretare posibilă: fărmecător. Cf. ^fermecători. 1260-1261 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1268 In cuvântul românesc, în loc de i fusese scris iniţial e. 142 1277 Cuvântul românesc, fiind adăugat în dreptul rândului anterior, are, evident, aceeaşi glosă cu fică. 1278 în lungul filei, un lector târziu a scris cu litere latine sunt (?). 1286 Scris:flakare\ cf. *flacără K. 1294-1296 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1300 Rândul este scris lateral dreapta. 1302 Scris\ fodorminte-, cf. fodormente H, fodormente C; fodormentă K. 1303 Scris: fodorminta', cf. fodormentă H, O, fodormentă K. 1304 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvântul românesc a avut ca primă glosă Utilitatem capio. Celelalte echivalente latineşti au fost adăugate deasupra, respectiv dedesubtul primei echivalări. 1305 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 1307 Scris: fome mie] altă interpretare posibilă: foame-mi e. 1319 Scris:fremsece\ altă interpretare posibilă: frâmseaţe. 1320 Scris: frenk. 1331 Scris: frigu mie\ altă interpretare posibilă :frigu-mi e. 1335 Scris\frike mie\ altă interpretare posibilă :frică~mi e. 1337 Scris: frimpt', cf. frâmpt K. 1339 Scris: frumszecze', altă interpretare posibilă: frumseaţe. Cf. ^frumuseţe K. 1340 în cuvântul românesc, z este scris în locul altei litere. 1342 Partea finală a glosei latineşti este subliniată. 1347 Rândul este scris lateral dreapta. 1350-1352 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1351 Scris: funincse', cf. funicse H. 1356 Primul cuvânt latinesc este subliniat. 1357-1359 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 1360 înaintea glosei latineşti este anulat un cuvânt (probabil Colus, copiat anticipat), după ce fusese modificat în Fur. 1362 Rândul este scris lateral dreapta. 1363 Scris: furtuna', cf. *furtună K. 1366 Scris: jushte. Penultima literă a fost întărită cu cerneală neagră, cu aceeaşi cerneală fiind pus accentul pe e. 1367 Scris: fushtash. Literele sh au fost întărite cu cerneală neagră. 1369, 1370 Scris: galben-, altă interpretare posibilă: galbăn. 1372 Cf. Sepes H, Sep(e)s C. 1373 Rândul este scris lateral dreapta. 1379 Scris: gedeleszk; cf. *gâdâlesc K. 1381 Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris monastery în H. 1383 Scris: geinatz', cf. geinacz H, C. 1384 Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris gallinaceum în H, C. 1388 în cuvântul românesc literele etu sunt scrise în locul altora. 1393 Cuvântul, scris lateral dreapta, a avut iniţial un alt final. 1394-1396 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1395 Scris: gelgeitor; cf. gâlgăitor K. 143 1 1396 Scris: gelgeiesk-, cf. gâlgăiesc K. 1402 Scris: gengau\ cf. gengav C. 1406 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: gerbcur, cf. gerbav C. 1407 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: gerbovenie-, cf. gerbovinie H. 1408 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: gerash-, cf. gerosh H. 1409 Rândul este scris lateral dreapta. 1410 Rândul este scris lateral dreapta. Iniţial în locul celui de al doilea g fusese scris b. Scris: gergoshe; cf. gerboshe H, C. 1411 Rândul este scris lateral dreapta. Iniţial în locul celui de al doilea g fusese scris b. 1412 Rândul este scris lateral dreapta. 1413 Rândul este scris lateral dreapta. Scris iniţial: gerkyan, l fiind adăugat ulterior. 1414 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: geszesk, z fiind adăugat ulterior; cf. gesesk H, C. 1415 Rândul este scris lateral dreapta. 1418 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. Scris: gisdau. 1420 La începutul rândului au fost scrise şi apoi anulate literele GOC (posibile litere ordonatoare pentru un grup de cuvinte din dicţionar). 1421 In coloană, în dreptul rândului este anulat Gracsin, copiat cu anticipare. Scris: gleszeneszk; cf. glefeneszk H. 1426 Rândul, scris lateral dreapta şi având, desigur, acelaşi sens cu intrarea anterioară, a fost omis în H, C. Scris: glota; cf. *gloată K. 1427 Scris: glot, cf. glot K. 1428 Scris: glotos; cf. glotos K. 1436 Rândul a fost adăugat în partea de jos a paginii, în dreptul coloanei. Scris: gleszne-, cf. *glesne K. Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris Pedes în H. 1437 Rândul a fost adăugat în partea de jos a paginii, în dreptul coloanei. Scris: gluga-, cf. *glugă K. 1438 Rândul este scris lateral dreapta. 1450-1451 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1454 Rândul este scris lateral dreapta. 1467 Rândul este scris lateral dreapta. 1472 Scris: greshale-, altă interpretare posibilă: greşală. 1475 Rândul este scris lateral dreapta. Glosa latinească a fost omisă în H. 1476-1478 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1482 Scris: grishe. 1483 Scris: grishos. 1484 Scris: grisesk. 1485 Scris: grishitor. 1487 Scris: gribesk; cf. grebesk C. 1488 In cuvântul românesc literele ib sunt scrise în locul altora. 1489 Scris: griu\ altă interpretare posibilă: grâu. 1492 Scris: griune-, cf. grivne H, C. 144 1497 Al doilea cuvânt latinesc a avut iniţial forma Fovea. 1500 Ultima literă a cuvântului latinesc este scrisă în locul literelor us. 1501 In cuvântul românesc, i este scris în locul literei a. 1503 Scris: grosz; cf. gros H, C. Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 1504 Scris: grozau-, cf. grozav H, C. 1507 Cuvântul latinesc este subliniat. 1510 Scris: groznik; cf. groznic K. 1512 Scris: grue-, cf. grue K. 1515 Scris: grudiw, cf. grudiv H, C, K. 1520 Scris: gsemet; altă interpretare posibilă: geamăt. 1521 Scris: gsenunkye\ cf. genunchie K. 1522 Rândul este scris lateral dreapta. 1528 Cuvântul latinesc este subliniat. 1531 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 1532 în cuvântul românesc s este scris în locul altei litere. Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 1541 După acest rând urmează două pagini albe (54 şi 55), rămase libere la transcrierea textului din cauză că autorul dicţionarului a întors deodată două file. 1544 în cuvântul românesc g este scris în locul altei litere. 1548 cris: gcsumileszk, grafia indicând o contaminare între gs şi cs-, cf. *giumilesc K. 1559 Scris: stremb', cf. strimb H. 1560 Scris: gubau-, cf. gubav H, C. 1562 Rândul a fost omis în H. 1565 Rândul este scris lateral dreapta. în H, în loc de Fimus a fost transcris Limus. 1566 Rândul este scris lateral dreapta. 1575-1576 în cuvintele româneşti t este notat cu tt sub influenţa glosei latineşti. 1579 Primul cuvânt din rând este de fapt un cuvânt maghiar compus. Scris: gydngyvirag. 1581 Cuvântul este scris (probabil ulterior) în dreptul majusculei din rândul anterior. 1582 în partea dreaptă a rândului este scrisă majuscula H, probabil nu ca o repetare a literei aflate anterior în pagină, ci ca iniţială a unui cuvânt pe care autorul textului dorea să îl adauge. 1587 Rândul a fost omis în H, C. Cuvântul are primele trei litere anulate, deşi nu se regăseşte în alt loc în manuscris. 1605 Rândul a fost adăugat lateral dreapta ca explicaţie suplimentară pentru formele aflate în rândul anterior. Scris: ja; cf. *ia K. 1609 Ultimul cuvânt a fost transcris Hoss (?) în H, C. 1615 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: herbeluiest, cf. hărbăluiesc K. 1616 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: herbeluit; cf. hărbăluit K. 1617 Rândul este scris lateral dreapta. 1618 Scris: herengezeu-, cf. herengeseu H, C. 1623 Primul cuvânt latinesc este transcris Pellix în H. Ultimul cuvânt românesc este scris gucsmâ-, cf. *gucîmă [-cuşmă] K. 145 1626 Rândul este scris lateral dreapta. 1630 Ultimul cuvânt din rând este scris în locul altuia (admirau...). 1631 Scris: hojse\ cf. hojte H. 1636 Scris: hop-, cf. hopp H, C. 1640 înaintea cuvântului latinesc este anulat Alt... 1653 Glosele latineşti sunt subliniate. 1654 Cuvântul latinesc este subliniat. 1660 Scris vaca-, cf. *vacă K. 1663 Scris: ia\ cf. ia K. 1666 Scris: sventej; cf. svintei K. 1668 Scris: spurcsilor, cf. spunsilor H. 1669 Scris: fyerelor, ye fiind scrise în locul altor două litere (ej ?). 1670 Scris: metziej-, cf. metzej H. 1672 Primul cuvânt latinesc este subliniat. 1673 Scris: iareshite-, cf. iarishite H. 1677 Scris în centrul paginii, în dreptul actualului rând 1680, şi anulat după transcrierea următoarelor două rânduri. 1679 Rândul a fost omis în K. 1680 Scris: ice, foarte probabil litera s fiind omisă; cf. ice H, C. Rândul a fost omis în K. 1681 Scris: iei, cf. iei K. 1682 Rândul este scris lateral dreapta. 1683 Rândul este scris lateral dreapta. Primul cuvânt latinesc a avut iniţial altă formă, iar ultimul a fost transcris pretij în H, C. 1684 Scris: ieftinesfc, cf. ieftenesk H, C. 1687 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 1690-1691 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1698-1699 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1700 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: ibovnit, cf. ibounic K. 1701 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: ibovnike-, cf. ibounică K. 1704 Scris: iesitore-, cf. iesetore H. 1706 daosul, scris lateral dreapta, adaugă pronumelui eu, contrar ordinii alfabetice, pronumele de persoanele a 2-a şi a 3-a singular. Scris: ieu, respectiv jel: cf. ieu, *iel K. 1707 Rândul este scris lateral dreapta. 1709 Ultimul cuvânt latinesc este transcris sericeum în H, C. 1712-1731 Rândurile au fost omise în K. 1715 în H şi C, în loc de ie a fost transcris te. 1722 Rândul a fost scris (şi apoi subliniat) în centrul paginii, deşi în dicţionar nu există cuvinte care să înceapă cu cele două litere. 1724 Glosele latineşti aveau iniţial succesiunea Interrogo. Inquiro. Cele două cuvinte au fost apoi subliniate, iar deasupra lor au fost notate cifrele 1 şi 2, care indică schimbarea ordinii. 1728 Ultimele trei litere ale cuvântului latinesc sunt scrise în locul altora. 146 1729 Ultimul cuvânt latinesc este scris peste altul, indescifrabil. 1732 Scris: itel\ cf. ită-l K. 1733-1751 Rândurile au fost omise în K. 1733-1737 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 1741 Scris: izafflu, cuff, sub influenţa grafiei latineşti. 1749 Scris: izmomale\ altă interpretare posibilă: izmomală. 1750 Scris: izmane\ altă interpretare posibilă: izmană. 1751 Cuvântul latinesc este subliniat şi are primele trei litere anulate cu o linie; cf. Aresto H, C. 1760 Scris: engseminate. 1764 Scris: kaldu mi\ cf. caldu-m-i K. 1773 La începutul rândului este anulat Karp, copiat din greşeală (ca anticipare probabilă a cuvântului românesc din rândul 1776). 1775 Ultima literă a cuvântului latinesc este scrisă în locul alteia. Cf. Qui H, C. 1776 Scris: karpen', cf. carpăn K. 1781 Cuvântul românesc este subliniat. 1786-1787 în H şi C cele două articole sunt considerate unul singur, omiţându-se formele kecse-s, adăugate marginal dreapta. 1793 în cuvântul românesc, literele el sunt scrise în locul altora (probabil zet, apărute prin copierea anticipată a unui cuvânt aflat mai jos în pagină). 1801 Scris: kekecse-, cf. căcăce K. 1805 La sfârşitul cuvântului românesc a fost anulată litera y. 1806 Scris: kelbadze\ alte interpretări posibile: călbadză, gălbeadză. 1807 Scris: keldzesk\ altă interpretare posibilă: găldzesc. 1808 Scris: kelbegsos; altă interpretare posibilă: gălbegios. Cf. călbăgios K. 1809 La începutul rândului este anulat Kemetar. IJsurarius, copiat cu anticipaţie. 1818 Cuvântul latinesc este subliniat. 1821-1822 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1826-1828 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1829 La începutul rândului este anulat keli (probabil începutul cuvântului kelitke, copiat anterior pe marginea din dreapta a paginii). 1830 Scris: kemeshe; altă interpretare posibilă: cămeaşă. 1833-1834 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1836 Cuvântul latinesc este subliniat. 1847 La începutul paginii sunt anulate cinci rânduri, aflate mai jos, în altă ordine: Kesetoresku-me. Nubo, Kesetorle. Matrimonium. Maritatio. JJxoratio, Kesujke. Domuncula, Kerare. Semita şi Kerereuike. 1848 Primul cuvânt latinesc a avut iniţial altă formă. 1855 Scris: keputedz', cf. kepusedz H. 1858-1859 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 1859 Al doilea cuvânt latinesc este transcris Tigellum în H. 1861 Rândul a fost omis în H. 1869 Scris: kerabe\ cf. ke[le]rabe C. 1870 Rândul este scris lateral dreapta. 1871 Ultima literă a cuvântului românesc este scrisă în locul alteia. 1876 Cuvântul românesc a avut iniţial forma kercskeiesk, apoi iesk a fost înlocuit cu dz. 1878-1880 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1881 Scris: kematz; cf. cămaţ K. Ultima literă a cuvântului românesc este scrisă cu altă cerneală. 1882 Scris: kernecshor, cf. cărnăcior K. 1886-1891 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1894 în C este adăugat, ca ultimă glosă latină, [Maritatio]. 1898 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: ketre\ cf. către K. 1900 Scris: keshtige\ cf. câştigă K. 1901 Scris: keshtig', cf. câştig K. 1902 Scris: keshtigetor, cf. câştigător K. 1903 Scris: keshtigos; cf. căştigos K. 1907 Rândul este scris lateral dreapta. 1910 Rândul a fost adăugat pe marginea din stânga a paginii. 1911 Scris: keterame\ altă interpretare posibilă: cătăramă. 1912 Scris: ketastiu; cf. ketastiv H, C. 1914-1915 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1919 Rândul este scris lateral dreapta. 1920 Scris: kjem\ cf. chiem K. 1921 Scris: kjemeture-, cf. chiemătură K. 1922 Scris: kjemetor, cf. chiemător K. 1923 Scris: kjemat; cf. chiemat K. 1924 Ultimul cuvânt din rând (Pike) nu a fost descifrat în H. 1925 Rândul a fost omis în H. 1926 Scris: kilau\ cf. kilav H, C. 1927 Cuvântul latinesc a fost transcris Secretim în H. 1928 Rândul este scris lateral dreapta. 1932 Ultimele două litere sunt tăiate cu o linie orizontală. 1934 Scris: kimeshe\ altă interpretare posibilă: chimeaşă. 1936 Rândul a fost omis în H. 1941 Cuvântul latinesc a fost transcris Conijcio în H. 1943 Cf. chipeş K. 1944 Scris: kireu; cf. chireu K. 1947-1948 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 1951 Scris: kitenel, cf. *chitănel K. 1954 Cuvântul latinesc a fost scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 1956 Cuvântul este repetat, cu grafie diferită (kyucs faţă de kjucs), în rândul 2246. 1958 Rândul este scris lateral dreapta. 1959 Scris: klake, al doilea k fiind scris în locul altei litere (probabil n). 1061 Rândul este scris lateral dreapta. 1963 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: kleishte4, cf. clăişte K. 1966 Cuvântul este scris lateral dreapta ca echivalent al cuvântului românesc anterior. 148 1971 Scris: klef, altă interpretare posibilă: clăt. 1979 în cuvântul românesc literele tnic sunt scrise în locul altora. 1980 Scris: Klosh, cf. cloş K. 1984 Rândul a fost integrat în coloană ulterior scrierii rândului următor. 1985 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: kobecz', cf. kobecze H. 1986 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: koabe\ cf. coabă K. 1987 Rândul este scris lateral dreapta. 1988 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: koboz; cf. kob... H. 1989 Rândul este scris lateral dreapta. 1993 Cuvântul latinesc este tăiat cu o linie (constatându-se, probabil, diferenţa dintre sensul de bază al cuvântului latinesc şi cel al cuvântului românesc glosat). 1994 Cuvântul latinesc a fost scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 2004 în cuvântul românesc/este scris în locul altei litere. 2008-2016 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2019 Scris: koleshe-, cf. coleşă K. 2020 Scris: kolfr, altă interpretare posibilă: colea. 2022 Rândul este scris lateral dreapta. 2025 Cuvântul latinesc este scris: Eccloga. 2027 Cuvintele latineşti, scrise alături de linia care marca iniţial absenţa glosei, sunt subliniate. 2028 Rândul a fost adăugat marginal dreapta, cu semn de intercalare în coloană, sub influenţa cuvântului anterior. 2029 Cuvântul latinesc este scris după linia care care marca iniţial absenţa glosei. 2031 Rândul este scris lateral dreapta. 2033-2034 Rândurile au fost contopite din greşeală în C, de aceea koncz din 2034 a fost omis, iar glosa lui a fost ataşată cuvântului anterior. 2038 Cuvântul latinesc este subliniat. 2040 Scris: kopsza\ cf. *coapsă K. 2042 Cuvântul latinesc este subliniat. 2046 Scris: kopil. Deasupra literei p, între rânduri, o altă mână a adăugat czo. 2047 Cuvântul latinesc este subliniat. 2058 Scris: korne, litera iniţială fiind scrisă în locul unui c. 2061-2062 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2063 Scris: kosz; cf. kos H, C. 2072-2073 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2074 Scris: koshe. 2075 Scris: koshok. 2076 Scris: koshokar. 2077 Scris: koshocsesk. 2083 Cuvintele latineşti, scrise după linia care marca iniţial absenţa glosei, sunt subliniate. 2084-2090 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2088 Scris: kotune; cf. koture H. 2090 Scris: koverszeszk; cf. covârsesc K. 2097 Scris: krakaticze', cf. caracatiţă K. 149 2098 Scris: Krakew, cf. cracău K. 2107 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 2117 Scris: krep\ altă interpretare posibilă: crep. 2118 Scris: krepeture\ altă interpretare posibilă: crepătură 2120-2121 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 2131 Scris: krishan\ altă interpretare posibilă: crişan. 2135 Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2138 în adaosul aflat marginal dreapta cuvântul românesc a fost plasat după cel maghiar. Scribul a indicat ordinea corectă prin cifrele scrise ulterior deasupra celor două cuvinte. 2146-2150 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2154 Rândul este scris lateral dreapta. Cf. Dormiturus H. 2164 Scris: kukurbite\ cf. kukurbete H, C, cucurbetă K. 2165 Rândul este scris lateral dreapta. 2166 Scris: kukurbitze\ cf. kukurbet[ic]ze H, C, cucurbeţea K. 2168-2176 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2171 în cuvântul românesc finalul tor este scris în locul altor litere. Cuvântul latinesc este subliniat. 2172 Al doilea cuvânt latinesc este scris deasupra rândului, întrucât primul este anulat (sau doar subliniat). 2182 Cf. Patrimus H. 2188 Scris: kumpene\ cf. kumpen[e] C. 2197 Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2199 Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2200 Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2205 Scris: kuptusale\ altă interpretare posibilă: cuptuşală. 2206 Cuvintele latineşti sunt subliniate. în H ultimul cuvânt latinesc a fost imprimat greşit, Veytem. 2207 Cuvântul latinesc este scris Cullus. 2213 Rândul a fost omis în H. 2219-2221 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2220 Pellis este tăiat cu o linie. în H şi C ultimul cuvânt latinesc a fost transcris Lorum. 2222 Persoana care a adăugat Rumpo a scris la începutul rândului un cuvânt indescifrabil; cf. *curmă K. 2223 Rândul este scris lateral dreapta. 2226 Scris: kurpen\ altă interpretare posibilă: curpen. Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2238 Morfemele de feminin pentru cuvântul românesc şi pentru primul termen latin au fost scrise ulterior. 2239 Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2243 Al doilea cuvânt românesc este scris kuszti; cf. *custi K. 150 2244 Autorul dicţionarului face corelaţie între două grafii ale aceluiaşi cuvânt: kyem şi kjem. în forma-titlu e este scris în locul altei litere. 2245 Autorul dicţionarului face corelaţie între două grafii ale aceluiaşi cuvânt: kyemeture şi kjemeture. Cf. chiemătură K. In H a fost omis etc. 2246 Scris: kyucs; cf. kyutorî ( ?) C. Ultima literă (s) pare scrisă în locul unui z. Rândul a fost omis în H. 2251 Scris: lacz', cf. laţ K. 2259-2260 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2262-2263 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2265 Scris: laped', altă interpretare posibilă: leapăd. 2266 Rândul este scris lateral dreapta. 2276 în H şi C cuvântul latinesc a fost transcris Lavo. 2282 Scris: lebede', cf. lebădă K. 2285 Scris: ledicsore', cf. lădioioară K (desigur prin imprimare greşită). 2286 Rândul este scris lateral dreapta. 2289 Cuvântul latinesc a avut iniţial alt final (probabil us). 2292 Scris: legume', cf. legumă K. 2298 Scris: lekurics', altă interpretare posibilă: lecurici. 2299 Scris: lekuste-, cf. lăcuste K. 2307 Cuvântul latinesc este subliniat. 2313 Rândul este scris lateral dreapta. 2316 Ultimul cuvânt latinesc este transcris distensus în C. 2317 Scris: leptuke\ cf. leptuce C. 2319 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2322 Scris: lergsimt, cf. lergsiture H, C. 2325 în cuvâniul românesc p este scris în locul altei litere. Cuvântul latinesc este scris după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2326-2332 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2337 Scris: leteny, cf. lătini K. 2338 Scris: letenyeshte', cf. lătinieşte K. 2343 Scris: leudunos', cf. lăuduros K. 2347 Scris: leurdish', cf. leurdesk H. 2352 Scris: Ijagen; cf. *liagăn K. 2353 Scris: liefcr, cf. *lieafă K. 2354 Scris: ligaw, cf. ligav H, C. Cuvântul latinesc este scris peste linia care marca iniţial absenţa glosei. 2357 Scris: lihot. 2359 Rândul este scris lateral dreapta. 2362 Rândul este scris lateral dreapta. 2366 Cuvântul latinesc este scris peste linia care marca iniţial absenţa glosei. 2367 Cuvântul latinesc este subliniat. 2369 Scris: lin, -e\ cf. *lină K. 2370 Scris : lindine\ altă interpretare posibilă : lindină. 2377 Lens a avut iniţial un alt final, s fiind scris în locul altor două litere. 2379 Rândul este tăiat cu o linie, probabil pentru că nu respectă ordinea alfabetică. Probabil pentru acest motiv H nu îl reproduce. 2382 Scris: lipsa-, cf. * lip să K. 2386 Cuvântul latinesc este subliniat. 2387 Cel care a adăugat glosa maghiară a tăiat cuvântul latinesc. 2388 După acest cuvânt a fost, se pare, omisă la transcriere o parte din text, formată din cuvintele care începeau cu lipo-liz■ Aici era, poate, locul cuvântului livade, anulat anterior în rândul 2379. 2389 Buriân nu a fost considerat cuvânt românesc, lipsind, pentru acest motiv din K. 2390 Cf. sylvestrum H. 2393 Paciscor nu a fost descifrat în H. 2396 Scris: Logosh, altă interpretare posibilă: Logoj. Primul cuvânt latinesc este transcris Lagassinum în H. 2397 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care marca iniţial absenţa glosei. 2401 Cuvântul românesc a avut iniţial altă formă (probabil lola, după cum arată ordinea alfabetică a intrărilor alăturate), literele vocale fiind modificate în e cu altă cerneală. Cf. Lolo H. 2405 Scris: lose\ cf. loză K. 2406 Rândul este scris lateral dreapta. 2408 Scris: lot; altă interpretare posibilă: Iod. 2410 Rândul este scris lateral dreapta. 2412 Ultimele două litere ale cuvântului românesc sunt scrise în locul altora. 2418 In cuvântul românesc o este scris în locul altei litere. 2423 Rândul a fost omis în K. 2434 La începutul rândului este anulat Al ( ?). 2443-2447 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2461 Scris: madzere\ altă interpretare posibilă: madzăre. 2473 în Argillosa ultimele trei litere sunt scrise în locul altora. Cf. Argilosa H, C. 2479 Rândul este scris lateral dreapta. 2480 Mars este scris în locul unui alt cuvânt indescifrabil. 2483 Scris: rushe; cf. ruske H, C; rujă K. în acest cuvânt h a fost adăugat ulterior. 2485 In C a fost transcris Augustice. 2488 Scris: mărturie', cf. *mărturie K. 2492 Scris: mashe\ cf. maske H, C; marhă K. 2495 Scris: mecsesk, cf. mecesc K. 2496 Scris: mecsiture; cf. mecitură K. 2500 Scris: medzerijke\ cf. mădzăriiche K. 2501 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: medregune', cf. mădrăgună K. 2505 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: megyeleu; cf. meghieleu K. 152 2508-2509 Rândurile au fost omise în H. 2512 Scris: mejdan-, altă interpretare posibilă: măidan. 2513 Rândul este scris lateral dreapta. 2516 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 2519 în cuvântul românesc l este scris în locul altei litere. Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 2520 Rândul este scris lateral dreapta. 2525 Rândul este scris lateral dreapta. 2528 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: menshesk. 2529 Scris: meniyek:; cf. menyek H; mâniiec K. 2531 Scris: menyie\ cf. mâniie K. 2532 Scris: menyios; cf. mâniios K. 2533 Rândul este scris lateral dreapta. Ultimul cuvânt latin a fost transcris ...ssio în H şi Emussio (?) în C. 2534-2536 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2539 Scris: menuntzedz', cf. menuntedz H, C. 2540 Cuvântul latin este transcris Chirotheca în H, C. 2541 Rândul este scris lateral dreapta. 2542 Primul cuvânt latinesc a avut iniţial forma Pomum. 2543 Primul cuvânt latinesc a avut iniţial altă finală. 2545 Ultimul cuvânt latin a fost transcris sparuceum în H şi în C. 2560 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 2561-2562 Rândurile sunt scrise lateral dreapta, având glosele latineşti (scrise în locul altora, indescifrabile) corelate prin sive. Conjuncţia latinească nu a fost transcrisă în H. 2569 Scris: mergsenaretz', cf. mărginareţ K. 2570 Scris: mereiesk\ cf. mârăiesc K. 2574 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: merinde-, altă interpretare posibilă: merindă. 2576 Rândul este scris lateral dreapta şi încadrat între linii orizonţale. 2579 Urmează Memicze. -, rând anulat şi apoi adăugat mai sus, la locul alfabetic. 2580 Rândul este anulat, deşi nu se regăseşte în această formă în altă parte din dicţionar. 2583 Scris: mershaw, cf. mershav H, C. 2586 înainte de Testis este anulată litera T. 2590 Scris: mertzenos\ cf. mertzinos H. 2597 Literele iniţiale ale cuvintelor românesc şi latinesc sunt scrise în locul altora. 2598 Scris: mesercsiu\ cf. mesărciu K. 2599 Rândul este scris lateral dreapta. 2601 Deasupra rândului, în mijlocul paginii, este scris, fară legătură cu cuvintele din coloană, emunctorium, probabil parte a unui rând tăiat la fasonarea paginii. 2602-2603 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2605 Scris: meshtergrinde\ cf. mershtergsinde H, mershtergrinde C, meştergrindă K. 153 2607 După cuvântul latinesc urmează litera M, anulată. 2608 Primul cuvânt latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. Lateral dreapta este anulată litera M ( ?). 2609 Scris : meterenge\ cf. metenage H. 2610 Primul cuvânt latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 2615 Scris: metrak, ultima literă fiind scrisă în locul lui g. 2616 Scris: metricsie\ cf. metricse H, C. 2617 Rândul este anulat, deşi nu este scris în altă parte a dicţionarului. 2618 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: meure\ cf. *măure K. 2621-2622 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2628 în loc de gallinarum, a cărui parte finală este abreviată în manuscris, în H a fost transcris gallinaceus, iar în C gallinaceus (?). 2629 Rândul este scris lateral dreapta. 2630 Ultimul cuvânt latinesc a fost omis în H. 2640 Rândul este scris lateral dreapta. 2645 Rândul este scris lateral dreapta. 2647 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: mile mi\ cf. milă-m-i K. 2649 Scris: milostiu\ cf. milostiv H, C. 2650 Scris: milo stive sku-me\ cf. milostiuescu-mă K. 2651 Scris: milostivnik\ cf. milostiunik K. în cuvântul românesc, n este scris în locul altei litere. 2659 Scris: mincse\ altă interpretare posibilă: minge. Literele cs sunt scrise în locul altora. 2660-2663 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2669 Scris: mirh\ cf. mir K. 2671 Rândul este scris lateral dreapta. 2672 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: mirâszcr, cf. * mireasă K. 2678 Scris: mirhuiest, cf. miruiesc K. 2675 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: misztujesk; cf. mistujesk H, C. 2676 Scris: misshe. 2677 Scris: mishesk. 2678-2680 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2685 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. Scris: modse; cf. modse H, mod.se (?) C, moge K. 2689 Ultima literă a cuvântului românesc (j) este scrisă în locul alteia. 2690 Rândul este scris lateral dreapta. 2691 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: mohorit, cf. mohorât K. 2693 Scris: mokendacze\ cf. mocândeaţă K. 2696 Rândul este scris lateral dreapta. Primul cuvânt latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 2698 Scris: moldovan; altă interpretare posibilă: moldovan. 2700 Cuvântul latinesc (transcris Illecebrae în H) este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 154 2711 Primul cuvânt latinesc este subliniat. 2713 Scris: merun\ cf. morun H. 2716 Scris: moshnyag', cf. moşniag K. 2718-2719 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2720 Ultimul cuvânt latinesc este abreviat SS. 2724 Scris: motrok\ cf. motzok H. 2727 Cuvântul românesc scris mujedz a avut iniţial altă formă, je şi z fiind scrise în locul altor litere. 2733 După acest rând este un semn (o cruce şi o linie) care se repetă după intrările 2735 (mukos), respectiv 2739 (mucsketor), autorul dicţionarului vrând probabil să arate că rândurile care încep cu muk, respectiv mukar trebuiau să stea alături. 2736 La începutul rândului este un semn (o cruce) care arată că rândurile care încep cu muc nu îşi au locul alfabetic aici. 2742 Ultimul cuvânt latinesc (multum) a fost omis în H. 2743 Scris: multzany, pentru autorul dicţionarului intrarea corespunzând unui singur cuvânt. Cuvintele latineşti sunt subliniate. 2548-2549 în dicţionar munke îl precedă pe muncsesk, dar autorul a indicat cu cifre ordinea alfabetică normală. 2752 Rândul a fost omis în H. Seri: mtinez; cf. *mânţ K. 2755 înaintea glosei latineşti a fost anulat Stom. Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris constius (?) în C. 2763-2764 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2767 Rândul este scris lateral dreapta. 2770 Scris: mushkyw, litera h este scrisă în locul altor două, indescifrabile. 2774 Rândul este scris lateral dreapta. 2780 Cuvintele latineşti sunt subliniate. Cf. Exclamatio H. 2783-2784 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 2792 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2798 Scris: nedeshde. 2799 Cuvântul românesc este scris din greşeală nedeshluiesk; cf. nădăşluiesc K. 2800 Penultima literă a cuvântului (s) a fost scrisă în locul alteia (l ?). 2802 Scris: nedragsy, litera 5 fiind adăugată ulterior. 2820 Iniţiala cuvântului românesc este scrisă în locul altei litere. 2824 Scris: nekovelnicze\ cf. necovelniţă K. 2830 Scris: nelucsestese; cf. nelucseshtese H, C. 2831 Scris: nemare\ cf. nemară K. 2833 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvântul latinesc este subliniat. 2836 Scris: Nemzaske\ altă interpretare posibilă: Nemţască. Ultima literă a glosei latineşti este scrisă în locul altora (probabil ce). 2845 Scris: nemestesk, altă interpretare posibilă: nemestesc. 2846 Scris: nemestiture\ altă interpretare posibilă: nemestitură. 2858 Scris: neraw, cf. nărav H, C. 2861 Semnul pentru etc. nu a fost transcris în H. 2875 Glosa latinească nu & fost transcrisă în H. 2877 în cuvântul românesc, kar este scris în locul altor litere (probabil hte). 155 2880 Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris Inscitio în H, C. 2881 Rândul a fost adăugat în partea de jos a paginii, în dreptul coloanei. Scris: neszelia, koperseul\ altă interpretare posibilă: năsălia, copârşeul. 2882 Scris: neshtiuture, sht fiind scris în locul altor litere. 2885 Scris: nestraven\ cf. nestrăvan K. 2887-2898 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 2888 Cuvântul românesc a avut iniţial forma nedesk, s-a adăugat apoi ne, iar n a fost modificat în v. 2891 Rândul a fost omis în H, C. Scris: nevedest, cf. nevedesc K. 2897 Scris: nevojesh; altă interpretare posibilă: nevoiaş. 2917 Scris: nov, altă interpretare posibilă: nou. 2918 Scris: nove\ altă interpretare posibilă: noauă; cf. noavă K. 2938 In H şi în C glosa latină a fost transcrisă Exclamatio. 2938-2939 Rândurile sunt scrise în spaţiul rămas liber după încheierea literei N, ulterior scrierii majusculei O. 2940 Rândul, scris mai jos, după obosit, are notată marginal stânga cifra 1, care indică mutarea înainte de obor, marcat tot marginal stânga cu cifra 2. 2941 După acest rând este şters 3. Odbesk. Intrudo, intrare scrisă la începutul paginii 99. 2942 Primul cuvânt latinesc este subliniat. • 2946 Scris: oborif, altă interpretare posibilă: oborât. 2947 în cuvântul latinesc t este scris în locul unui g. 2948 Cuvântul latinesc a fost transcris Festus în H. 2949 Scris: ocsânia\ cf. *Oceania K. 2959 Cuvântul latinesc a fost transcris Inundo în H, C. 2961 Scris: odiniore: cf. odineore H, C, odineoară K. 2966 După ultimul cuvânt din rând este şters C. 2968 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 2972 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 2973 Cuvântul latinesc este subliniat. 2976 Ultimele două cuvinte latineşti sunt subliniate. 2980 Scris: okereszk; altă interpretare posibilă: ocărăsc. 2983 Rândul, scris lateral dreapta, este subliniat. 2991 Cuvântul latinesc a fost transcris Salisfodina în H. 2998 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 2999 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3003 Rândul este scris lateral dreapta. Prima literă a cuvântului românesc este scrisă în locul alteia. 3005 Scris: Olocgs vel olog, grafia cuvântului-titlu fiind o consecinţă a oscilaţiei frecvente între cs şi gs. în H a fost omis Olocgs vel, iar în C, vel olog. 3008 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 3009 Primul cuvânt latinesc a fost transcris Alutas în H. 3011 Cuvântul latinesc, scris după linia care indică absenţa glosei, arată dorinţa revizorului dicţionarului de a completa textul. 3015 După ultimul cuvânt din rând este anulată o literă indescifrabilă. 156 3016 Ultima literă a cuvântului românesc este scrisă în locul alteia (u ?), iar după ea este anulat me, dovadă a copierii cu anticipaţie a rândului următor. 3022 Rândul a fost adăugat lateral dreapta. Cuvântul latinesc îl precedă pe cel românesc, dovadă probabilă a faptului că nix fusese adăugat iniţial ca sinonim pentru glosa latinească din rândul anterior. 3027 Scris: omoriture', altă interpretare posibilă: omorâtură. 3037 în cuvântul românesc, literele ure sunt scrise în locul altora. Primul cuvânt latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 3041 Scris: orez', cf. oriz K. 3042 în cuvântul latinesc, literele cus sunt scrise în locul altora. 3045 Scris: orbancz, ultima literă fiind adăugată de altă mână. 3046 uvântul latinesc, scris abreviat, a fost anulat cu o linie şi înlocuit, pentru o mai bună precizare a sensului cu cifra 25. 3050 Primul cuvânt latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3051 în H şi în C, înainte de Punio a fost transcris (Osendesk). Primul cuvânt latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3053 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: oshkole-, cf. oşcolă K. 3058 Cuvântul latinesc este subliniat. în H şi în C nu a fost transcris semnul pentru etc. 3061 Cuvintele care urmează până la sfârşitul literei O sunt reordonate după cifrele marginale care indică succesiunea grupelor separate prin linii orizontale: 2. Ou-Oute, 1. Otalm-Otesheskume, respectiv 3. Osztrov. 3064 în cuvântul latinesc literele ni sunt scrise în locul altora. 3066 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 3067 Cuvântul românesc a avut iniţial altă formă în partea de început. în H a fost transcris, pentru acest motiv, în notă, ...eskume. 3072 Cuvântul românesc şi glosa latină sunt scrise de o parte şi de alta a majusculei care marchează începutul următoarei părţi a dicţionarului. 3077 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3081 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 3083 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 3084 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. în H acesta a fost transcris Infantili serm. 3102 Ultima literă a cuvântului (e) este scrisă în locul alteia. 3104 Scris: pardos; altă interpretare posibilă: pardoş. 3105 Ultimele două cuvinte sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. Acsi, foarte probabil cuvânt românesc, indică particularizarea conextuală a semnificaţiei. 3107 Scris: pasere-, altă interpretare posibilă: pasăre. 3108 Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris imperat în H şi imperat. t?m în C. 3110 Rândul este scris lateral dreapta. Scris : pashiste. 3117 Ultimele două cuvinte din rând au fost transcrise occidere în H şi C. 3124 Rândul este scris lateral dreapta. 3131 Scris: pedukye; cf. păduchie K. 157 3133 Scris: pedukyedz; cf. păduchiedz K. 3143 în cuvântul latinesc, ultimele două litere sunt scrise în locul altora. 3145-3150 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 3149 în cuvântul românesc, h este scris în locul altei litere. 3166 Scris: peminf, cf. pement H, C. 3167 Scris: pemintesk, cf. pementesk H, C. 3169 După cuvântul latinesc este anulat Huc<... >. 3174 Rândul este scris lateral dreapta. 3184 Rândul este scris lateral dreapta. 3185 Cf. peperug H. 3187 Rândul este scris lateral dreapta. 3188 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3198 Scris: peresim; cf. păresem K. 3201 Scris: pereu; altă interpretare posibilă: pârău. 3203 In cuvintele româneşti perere reh, finala primului şi iniţiala celui de al doilea sunt scrise în locul altor litere. în H a fost omis reh. în K acelaşi cuvânt a fost transcris rea. 3212-3213 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 3215 Litera l este scrisă în locul alteia. 3216 Scris: pershesk. 3217 Scris: pershol. 3218 Scris: persholesk. 3220 Ultimele litere ale cuvântului (iesk) sunt scrise în locul altora. 3226 Scris: pesere\ altă interpretare posibilă: păsărea. 3227 Scris: peserujke-, altă interpretare posibilă: păsăruică. 3230 Scris: peskar, altă interpretare posibilă: pescar. 3231 Scris: peskeresk, altă interpretare posibilă: pescăresc. 3232 Scris: peskeraske-, altă interpretare posibilă: pescărească. 3233 Scris: peskucz; altă interpretare posibilă: pescui 3234 Scris: peskuiesk; altă interpretare posibilă: pescuiesc. 3235 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: peshme. 3238 Scris: peshtere\ altă interpretare posibilă: peştere. 3239 Rândul este scris lateral dreapta. 3243-3246 Rândurile care încep cu Pestor şi Pestorel , având notată lateral stânga cifra 7, au fost mutate înaintea rândurilor care încep cu Peshune şi Pesule, notate marginal stânga cu cifra 2. 3263 După cuvântul latin este anulat Cocus. 3270 Scris: skumbe\ cf. scumbă K. 3273 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. 3284 In cuvântul românesc a este scris în locul altei litere (e ?). 3286 In cuvântul românesc primul r este scris în locul altei litere. 3292 Rândul, scris lateral dreapta, a fost omis în H. 3299 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvintele latineşti, scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei, sunt subliniate. 158 3302 Cuvântul latinesc este subliniat. 3303 Cuvântul latinesc este subliniat. 3309 Ultimul cuvânt latinesc a fost transcris perfiguro în H, C. 3310 Rândul este anulat, deşi nu este reprodus, în aceeaşi formă, în alt loc din dicţionar. 3311 Scris: pink; cf. pânc K. 3311-3312 Rândurile care încep cu Pink şi Pinkosh, având notată marginal stânga cifra 1, au fost mutate înaintea rândurilor care încep cu Pint şi Pintene, notate marginal stânga cu cifra 2. 3321 Scris: pirone', cf. *piroană K. 3332 în cuvântul latinesc 5 este scris în locul altei litere. 3335 Urmează un rând anulat, întrucât a fost scris exact în aceeaşi formă mai jos (intrarea 3339). 3336 Scris: piunicze\ cf. pivnicze H, pivnicsze C, piuniţă K. 3337 Scris: piunicser, cf. pivnicser H, C, piunicer K. 3340 Cuvintele latineşti, scrise deasupra rândului, înlocuiesc sintagma Cacumen montis, anulată în rând. 3346 Scris: plavosh; cf. pleavoş K. 3347 Scris: plavoshe-, cf. pleavoşă K. Lateral dreapta este scris de altă mână, aparent fără legătură cu textul dicţionarului, Andeitare (?). 3350 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. 3351 Rândul a fost omis în H. Scris: plehsor; cf. plehshor C. 3360 Scris: plensure; cf. plenture H, plen(se)ture C. 3364 Scris: plesne; cf. pleasnă K. 3372 Cuvântul latinesc este subliniat. 3373 Cuvântul latinesc este subliniat. 3374 Cuvântul latinesc este subliniat. 3375 Scris: plevicze; altă interpretare posibilă: plăviţă. 3378 Scris: ploe\ cf. ploaă K. 3381 Rândul este scris lateral dreapta. 3383 Cuvântul latinesc a fost transcris Lagenula în H. 3393 A doua glosă latină este subliniată. 3394 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 3402 Ultimul cuvânt latinesc (Resumo) nu a fost transcris în H. 3403 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 3406 Scris: pogoritul', altă interpretare posibilă: pogorâtul. 3409 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: pojmenye; cf. pojmenie H. 3412 Cuvintele latineşti, scrise peste linia care indica iniţial absenţa glosei, sunt subliniate. 3413 Poala este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei pentru poale. Cf. poale, *poală K. 3414 Cuvântul latinesc este subliniat. 3415 Cuvântul latinesc este subliniat. 3421 Arbor a fost adăugat, ca glosă explicativă, de autorul dicţionarului. 3441 Scris: poraw, cf. porav H, C. 159 3444 Rândul este scris lateral dreapta. 3448 Scris: porekla', cf. *poreclă K. 3450-3451 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 3452 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3453 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3454 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. între prima şi a doua glosă este scris şi anulat porkony. 3455 Scris: porobaka\ cf. *porobacă K. 3461 Scris: poshar. 3462 Scris: posherest, altă interpretare posibilă: pojăresc. 3463 Scris: posderie\ altă interpretare posibilă: pozderie. 3468 Scris: postau', cf. postav H, C. 3477 Cuvântul românesc adăugat ca glosă pentru potoc este scris: porrou, -ie, având indicat şi pluralul. Cf. *porou K. 3481 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 3488 Rândul este scris lateral dreapta. 3489 Cuvântul românesc are primele două litere majuscule. Autorul dicţionarului a utilizat, probabil, pentru scrierea cuvântului iniţialele PR, notate ca ordonator al cuvintelor din coloană. 3492 Cuvântul, foarte probabil nume propriu de oraş, a fost scris în dreptul rândului anterior. Nu a fost transcris în H, în C şi în K. 3493 Scris: prash\ altă interpretare posibilă: praj. 3496 Scris: prau; cf. prav H, C. 3497 Scris: praw, cf. prav H, C. 3500 Scris: prebushale; altă interpretare posibilă: prăbuşală. 3501 Scris: preh\ cf. prea K. 3505 Me a fost adăugat în stânga coloanei. 3507 Cuvântul latinesc a fost omis în C. 3509-3511 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 3514 Rândul este scris lateral dreapta. 3515 Scris: prekurat, -e\ altă interpretare posibilă: precurat, -ă. Litera e este scrisă în locul alteia. 3518 Scris: prekuvios\ altă interpretare posibilă: precuvios. 3519-3521 Rândurile au fost mutate înainte de Pren potrivit cifrelor 1, respectiv 2, notate în stânga coloanei, în dreptul rândurilor care încep cu Prend, respectiv cu Pren, şi liniei trase sub cuvântul Prendzesk. 3525 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. Scris : premblume\ cf. primblu-mă K. 3526 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. Scris : prembleture; cf. primblătură K. 3527-3539 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 3535 Scris: presine', cf. presire H. 3539 Scris: presar, cf. presaj H. 3542 Cuvântul latinesc este subliniat. 160 3543 Scris: pribag; altă interpretare posibilă: pribag. 3551 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. Cuvântul românesc a avut iniţial forma pricse, litera t fiind adăugată ulterior. 3552-3556 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 3561 Scris: prilesh. 3562 Rândul, adăugat lateral dreapta, a fost anulat cu aceeaşi cerneală. 3564 Scris: prilestecz; cf. prilisteţ K. 3565 Rândul, adăugat lateral dreapta, a fost anulat cu aceeaşi cerneală. Rândul nu a fost transcris în H şi în C, iar cuvântul românesc a fost omis în K. 3567 Scris: primeszda-, cf. primesda H, C, *primejdă K. 3583 Scris: pristenesb, cf. pristenesc K. 3585 Cuvântul latinesc a fost transcris Comorneo în H şi Co(m)moneo în C. 3586 Pe marginea din stânga a paginii sunt anulate câteva litere indescifrabile şi este făcut un semn care marchează rândurile 3586 şi 3589, care încep cu Prevesk şi cu Previture. Peste cuvintele româneşti din cele două rânduri este trasă o linie oblică. Scris: prevesk-, altă interpretare posibilă: prăvesc. 3587 Rândul nu a fost transcris în H şi în C. Scris : previesk; altă interpretare posibilă: prăviesc. 3588 Scris: previre-, altă interpretare posibilă: prăvire. 3589 Scris: previture-, altă interpretare posibilă: prăvitură. 3591 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3592 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 3596 Rândul este scris lateral dreapta. 3607 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3614 în cuvântul latinesc, primele două litere sunt scrise în locul altora. 3618 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3627 Rândul este scris lateral dreapta. 3628 înaintea rândului este anulată litera B (probabil iniţiala echivalentului latinesc), iar în spaţiul din dreapta este începută litera P. 3630 Scris: purhan-, altă interpretare posibilă: burhan. 3641 Rândul nu a fost transcris în H. 3643 în cuvântul românesc, prima literă este scrisă în locul lui D (iniţiala celei de a doua glose latineşti). 3644 La finala cuvântului românesc este anulată litera t. 3647 Rândul a avut iniţial forma intrării 3649, copiată cu anticipaţie. De aceea, în cuvântul românesc e este scris în locul literei o, iar în cuvântul latinesc primele litere sunt scrise în loc de Foet. 3654 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3665 Scris: ramur, cf. ramur(y) C. 3676 Scris: raven, -e; altă interpretare posibilă: ravăn, -ă. 3682 Scris: recsesk, altă interpretare posibilă: răcesc. 3683 Scris: recsale; altă interpretare posibilă: răceală. 3685 Scris: recze; cf. răţea K. 3689 Scris: redikye; cf. rădichie K. 161 3690 Rândul este scris lateral dreapta. 3692 Forma cuvântului românesc (regoresk) a fost modificată de altă persoană prin înlocuirea literelor ores cu usze. Aceeaşi persoană a rescris apoi noua formă lateral dreapta (vezi rândul 3695). 3695 O primă formă a cuvântului (Regusz<—>), adăugată de aceeaşi persoană marginal dreapta, a fost anulată. 3696 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: rehnesk (ultimele două litere fiind scrise în locul altora, indescifrabile); cf. reknesk C. Cuvântul a fost omis în K. 3699 Scris: reknesk', altă interpretare posibilă: răcnesc. 3700-3702 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 3704 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3706 Scris: remesiture; cf. rămăsătură K. 3708 Cuvântul latinesc este subliniat. 3715 Rândul este scris lateral dreapta. 3717 Scris: repaus', altă interpretare posibilă: repaus. 3718 Scris: repausat, altă interpretare posibilă: repausat. 3720 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3721 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3732-3735 Rândurile au fost mutate înaintea celor patru următoare, potrivit liniilor de delimitare trase în pagină şi cifrelor notate pe marginea din stânga a filei. 3741 Cuvântul latinesc este subliniat. La finalul rândului se află un semn, care marca, probabil, intenţia de a modifica ordinea unor cuvinte din oloană. 3750 Rândul este scris lateral dreapta. 3759 Scris: revers; altă interpretare posibilă: răvărs. 3760 Scris: reversat; altă interpretare posibilă: răvărsat. 3761 Scris: reverseture; altă interpretare posibilă: răvărsătură. In continuare sunt anulate două rânduri: Rid. Rideo şi Ridzetor. Risibilis, scrise şi la începutul paginii următoare. 3770 Scris: rid', altă interpretare posibilă: rid. 3771 Scris: ridzetor, altă interpretare posibilă: ridzător. 3774 Scris: Rim; altă interpretare posibilă: Rim. 3778 Cuvântul latinesc este subliniat. 3784 Rândul este scris lateral dreapta. 3785 Primul cuvânt latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 3786 Scris: riu; altă interpretare posibilă: rin. 3787 Scris: riushor; altă interpretare posibilă: riuşor. 3788 Scris: rize; altă interpretare posibilă: riză. 3789 Scris: rizos; altă interpretare posibilă: rizos. 3794 Cuvântul latinesc este subliniat. 3804 Scris: roe; cf. roaă K. 3805 Scris: roeradze; cf. roăreadză K. 3807 Cuvântul latinesc (transcris Car(i)cetum în C) este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3808 Scris: rogoszine. 3810 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 162 3814-3815 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 3822 Scris: roub. 3828 Cuvântul românesc nu a fost glosat de autorul dicţionarului. Glosele (latină şi maghiară) adăugate se referă la o sintagmă sau la un sens specializat al cuvântului-titlu („rufă murdară”). 3829 Rândul următor (Rush. Rubus rupestris) a fost anulat, fiind scris cu anticipaţie. 3836 în primul cuvânt latinesc în loc de bi fusese scris iniţial gi. 3840 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 3841 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 3842 Cuvântul latinesc este subliniat. 3843 Cuvântul latinesc este subliniat. 3848 Cuvântul latinesc este subliniat. 3849 Cuvântul latinesc este subliniat. 3851 Scris: rusest, cf. rusesc K. 3852 Scris: rushace; altă interpretare posibilă: ruşaţă. 3853 Scris: rush. 3854 Scris: rushe. 3855 Scris: rushe albe. 3856 Scris: rushe roshie. 3857 Scris: rushe galbene. 3858 înainte de Pudor este anulat Rub. 3861 Cuvintele latineşti sunt tăiate cu o linie, deşi intenţia a fost, se pare, aceea de subliniere a glosei. 3866 Cuvântul latinesc este subliniat. 3868 Rândul este scris lateral dreapta. 3872 Scris: sake\ altă interpretare posibilă: iacă. 3873 Rândul este scris lateral dreapta. în cuvântul românesc (scris shalye) litera h este scrisă în locul unui a. 3874 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: shalye selbatike; cf. sălbatecă K. 3875 Scris: salcse-, cf. saltse C. 3876 Rândul este scris lateral dreapta. 3878 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: shalitrum, cf. shalitru C, şalitru K. 3879 Cuvintele latineşti sunt subliniate. Litera iniţială a locuţiunii bag en same este scrisă în locul alteia. 3880 Scris: samen; altă interpretare posibilă: samăn. în cuvântul românesc en este scris în locul altor litere (probabil ur), iar înaintea glosei latineşti este anulat Mardus, dovadă a copierii cu anticipaţie a unui rând aflat mai jos. 3881 Scris: samen; altă interpretare posibilă: samăn. 3884 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 3888 Scris: shapte; altă interpretare posibilă: şeapte. 3889 Scris: shaptedzecs; altă interpretare posibilă: şeaptedzeci. 3892 De a fost adăugat ulterior. Scris: szârg\ cf. *sărg K. 3894 Scris: sare-, altă interpretare posibilă: sară. 163 3895 Scris: sarbed, ~e\ alte interpretări posibile: searbăd, -ă, searbed, -ă. 3896 Cuvântul latinesc, scris după linia care indica iniţial absenţa glosei, este subliniat. 3901 Scris: shase; altă interpretare posibilă: şease. 3902 Scris: shasedzecs; altă interpretare posibilă: şeasedzeci. 3906 Rândul este scris lateral dreapta. 3908 Rândul este scris lateral dreapta. 3909 Cuvântul românesc (scris: shder) este anulat cu o linie, iar cel latin este subliniat. 3910 Cuvântul latinesc este subliniat. 3916 Scris: secsere; cf. secere K. 3925 Cuvântul latinesc, scris după linia care indica iniţial absenţa glosei, este tăiat cu o linie. 3927 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3928 Scris: seguesk. Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3929 In coloană urmează trei rânduri anulate (Shi. Et, Shib. -, Shik<...>), în dreptul lor fiind transcrise următoarele trei rânduri (3930-3932). 3931 Scris: she, ultima literă fiind scrisă în locul alteia. 3933 Cuvântul latinesc este subliniat. 3943 In cuvântul românesc iniţiala este scrisă în locul altei litere. 3950 Scris: sheldye; altă interpretare posibilă: jeldie. Cf. şăldie K. 3951 Scris: shele. 3952 Scris: shelenie. 3953 Scris: shelesk. 3954 Scris: sheluiesk. 3956-3967 Rândurile sunt scrise lateral dreapta, cu semn de intercalare în coloană. 3961 Scris: semenetor, altă interpretare posibilă: semănător. 3962 Scris: semeneture; altă interpretare posibilă: semănătură. 3963 Scris: sem. 3966 Scris: semcse\ cf. sâncea K. 3967 Cuvântul românesc este tăiat cu o linie, iar rândul întreg este subliniat. Sub acest rând, autorul dicţionarului, dorind să copieze încă o intrare, a notat doar litera S, pe care ulterior a şters-o. 3969 Cuvântul latinesc este subliniat. 3971 Primul cuvânt latinesc este subliniat. în coloană urmează patru rânduri anulate, întrucât sunt transcrise mai jos în aceeaşi formă: Shi. Et, Shidov. Iudaeus, Shidovesk. Iudaicus, Shidoveshte. - 3976 Cuvântul latinesc este subliniat. 3978 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 3980 în cuvântul românesc al doilea e este scris în locul altei litere. 3983 Cuvântul românesc este subliniat. 3984-3985 Rândurile sunt marcate lateral stânga cu o linie verticală. 164 3986 Scris: sepungsiu. Ultima literă, neclară (cf. sepungsia C), este scrisă în locul altor două (între acestea a fost şi e), anulate. 3987 Deasupra rândului acesta şi sub cel următor sunt trase două linii. 3988 în continuare sunt scrise două rânduri (Serut. Osculo şi Serutatul. Osculum), în care cuvintele româneşti sunt anulate, întrucât transcrierea s-a făcut cu anticipaţie. 3990 Scris: serbedz', cf. serbedz K. 3994 Scris: serbedzeskume\ altă interpretare posibilă: serbedzescu-mă. 3995-3997 Rândurile au fost mutate înainte de sheruiesk potrivit cifrelor /, respectiv 2, notate pe marginea din stânga a paginii, şi celor două linii orizontale care marchează porţiunile avute în vedere. 3998 Scris: sheruiesk', cf. şăruiesc K. 4004 Scris: sete mi\ cf. sete-m-i K. 4009 Scris: seu\ altă interpretare posibilă: său. 4010-4027 Rândurile sunt scrise lateral dreapta, cu semn de intercalare în coloană. 4019 Scris: sferkonyedz', cf. sferkonyez C. 4026 Cuvântul românesc este subliniat. 4027 Scris: shgyab. 4029 Scris: shidniczt, cf. jidniţă K. 4031 Scris: shidov. 4032 Scris: shidovesk. 4033 Scris: shidovaske-, altă interpretare posibilă: jidovască. 4034 Scris: shidoveshte. 4035 Scris: shidovie. 4041 Scris: shikuiest, cf. shikiuesk C. 4045 în cuvântul românesc p este scris în locul altei litere (/?). 4048 Rândul este scris lateral dreapta. 4053 După Viduor este anulat De<...> 4054 Scris: sirme\ cf. sârmă K. 4055 Scris: shir. 4057 Scris: shirag; altă interpretare posibilă: şirag. 4061 Scris: sir, altă interpretare posibilă: şir. 4062 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: shirade. 4063 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: shirebie. 4069 Scris: shitar. 4070 Scris: shiterie. 4071 Rândul este subliniat. Scris: siuke\ cf. stiucă K. 4073 Rândul este scris lateral dreapta. 4074 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4087 Rândul este scris lateral dreapta. 4095 Rândul este scris lateral dreapta. 4098 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4100 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. După el este anulat Contraho. Scris: skerczeiest, cf. skerczeieste C. 165 4101 Rândul este scris lateral dreapta şi sublimat. 4103 Scris: skerbeluieskume\ cf. scârbăluiescu-mă K. 4105 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. 4111 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4113 Scris: skileiest, cf. skilkesk C. 4119 Scris: skimosesku-me. Ultimele trei litere au fost scrise ulterior peste linia care indica absenţa glosei. 4122 Cuvântul latinesc este subliniat. 4125 Cuvântul latinesc este subliniat. 4126 Cuvântul latinesc este subliniat. 4135 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4143 Rândul a fost adăugat în partea de jos a paginii, în continuarea coloanei. 4144—4171 Rândurile sunt scrise lateral dreapta în coloană. 4144 Scris: skribe; cf. *scârbă K. 4148 Scris: skrincsob\ cf. skrencsob C. 4149 Scris: skrincsobume; cf. skrencsobume C. 4150 Scris: skrintesk; altă interpretare posibilă: scrintesc. 4154 Cuvântul românesc este subliniat. 4155 Scris: skrintif, altă interpretare posibilă: scrintit. 4156 Scris: skrintiture\ altă interpretare posibilă: scrintitură. 4169 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4171 Cuvântul este subliniat. Scris: skurese', altă interpretare posibilă: scure-se. Cf. skurcze C. 4172 Cuvântul este subliniat. Scris: skurem, cf. skurm C. 4175 Rândul este anulat (motiv pentru care nu a fost, probabil, transcris în C). Scris: skoszul, litera z a fost adăugată ulterior. 4177-4183 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4185 înaintea cuvântului latinesc este anulată o literă indescifrabilă. 4186 Scris: slaste\ cf. slastă K. 4190 Cuvântul este subliniat. 4191 Scris: sledics; cf. sledici K. 4196 In cuvântul românesc t pare scris în locul altei litere. 4202 în cuvântul latinesc tor a fost scris în locul altor litere. 4203 în cuvântul latinesc atio a fost scris în locul altor litere. 4209 Scris: gyacze\ cf. ghiaţă K. 4213 Primul cuvânt latinesc este subliniat. 4215 Scris: slushbe. 4216 Scris: slushesk. 4217 Scris: slushitor. Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 4218 Scris: slushnike. Cel care a adăugat cuvintele latineşti, a modificat grafia cuvântului românesc (scris: slut), introducând între s şi l litera z. 4223 Litera m este scrisă în locul alteia. 4225 Scris: szmincseszkume\ altă interpretare posibilă: smâncescu-mă. 4226 Scris: szjnenteszk', cf. *smintesc K. 4227 Scris: szmentala; cf. *sminteală K. 166 w 4242 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4243 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4244 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4246 Scris: shofrenige. Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4251 în cuvântul românesc literele k şi u sunt scrise în locul altora (probabil c şi e). 4256 Cuvintele latineşti sunt subliniate. în C, în loc de auctor a fost transcris author. 4259 Scris: shold. 4260 Scris: sholtar. 4261 Cuvântul latinesc, a cărui formă a fost modificată (literele re sunt scrise în locul altora), este subliniat. 4262 Scris: solover, altă interpretare posibilă: solovâr, cf. solover(v) C. 4263 Scris: som\ cf. som(n) C. 4266 Scris: shomek; cf. shomek (sic !) C. 4270 Rândul este scris lateral dreapta. 4276 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4277 Rândul este scris lateral dreapta. 4280 Scris: shoricse-, cf. şoarece K. 4289 Scris: szpata\ cf. *spată K. Glosa este considerată de adăgitorul textului cuvânt slav, deşi borda „spată de ţesut” există în maghiară. în C termenul glosă este transcris Birdo. 4291 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4292 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4293-4295 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4307 Scris: spenaky. Litera k este scrisă în locul alteia. 4311 Marginal stânga, sub cuvântul românesc, este notat un posibil semn de intercalare în coloană a rândurilor 4313-4315, scrise lateral dreapta. 4313-4315 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4314 Scris: spenyoreshte', cf. spenyoleshte C, spănioleşte K. 4315 Scris: spenyoresk; cf. spenyoresc C. 4316 Scris: spentek, cf. spintec K. 4317 Scris: spenteketure\ cf. spintecătură K. 4318 Scris: spentekat, -e; cf. spintecat, -ă K. 4319-4320 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4320 Cuvântul a fost omis în K. 4321 Scris: sperios', altă interpretare posibilă: sperios. 4322 Scris: sperlesk; altă interpretare posibilă: spârlesc. 4323 Scris : sperlit; altă interpretare posibilă: spârlit. 4326 Cuvântul latinesc a fost scris ulterior (cu a minuscul) după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4328 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4330 Scris: spikinard. Litera k este scrisă în locul alteia (probabil c). 4331 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 167 4335 Rândul este scris lateral dreapta. 4337 In cuvântul românesc ultima literă (n) este scrisă în locul altor două. 4342 Rândul este subliniat. 4344 Scris: spovade; altă interpretare posibilă: spoveadă. 4345 In primul cuvânt latinesc, or este scris în locul alor litere (probabil orius). 4349 Cuvântul românesc este subliniat. 4358 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: starpe\ altă interpretare posibilă: starpă. 4361 Rândul, scris lateral dreapta, este subliniat. 4362 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4363 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvântul latinesc este subliniat. 4368 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: stenshen', cf. stenshin C. 4369 Scris: sztensin; cf. sztenshin C. 4370 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. Scris : sztensen venet\ cf. shushenicence (sic !) C. 4371 Rândul este scris lateral dreapta. 4372 Scris: steruiesk', cf. sterniesk C. Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4373-^4374 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4377 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. 4380 Rândul este scris lateral dreapta. 4381 Scris: szterkul, csapokul, cf. *stârcul, ciapocul K. Cuvântul latinesc a fost transcris Testuka în C. 4387 Rândul, adăugat lateral dreapta, a fost anulat, motiv pentru care, foarte probabil, nu a fost transcris în C. Scris : sztropsesk; cf. * stropesc [!] [=zdrobesc] K. 4388^389 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4392 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: stesher. Iniţial în loc de t fusese scrisă altă literă (h ?). 4397 Al doilea cuvânt românesc (scris: roshu) a avut iniţial altă formă (probabil roshie). 4398-4400 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4404 Scris: shtirbit', cf. shirbit (sic) C. 4409 Rândul este scris lateral dreapta. 4410 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4411 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: Stram\ cf. Stram K. 4412 Scris: strashe. 4415 După acest articol este marcată, lateral stânga, o linie, repetată după stremuteturi. 4417 Cuvântul latinesc este subliniat. 4418 Al doilea cuvânt din glosă este subliniat. 4430 Cuvântul latinesc este subliniat. 4431 Cuvântul latinesc este subliniat. 4438 Scris: streshuiesk. 4439 Scris: streshnik, cf. straşnic K. 168 4444 în cuvântul românesc literele de început sunt scrise în locul altora. 4452 Scris: strimpt, -e; altă interpretare posibilă: strimpt, -ă. 4453 Scris: strimptedz', cf. strimtedz C. Altă interpretare posibilă: strimptedz. 4454 Scris: strimpture\ altă interpretare posibilă: strimptură. Cuvântul latinesc a fost transcris Augustia în C. 4455-4457 Rândurile, scrise în coloană după striketor, au fost mutate potrivit liniilor trasate de autor la revizia manuscrisului. 4455 Scris: string-, altă interpretare posibilă: string. 4456 Scris: strins; altă interpretare posibilă: strins. 4457 Scris: strinsure\ altă interpretare posibilă: strinsură. In cuvântul românesc, litera m pare a fi fost scrisă în locul alteia. în ultimul cuvânt latinesc primele litere sunt tăiate cu o linie. 4458 Scris: stringetor, altă interpretare posibilă: stringător. 4460 Scris: stropszesk, cf. *stropesc [!] [—zdrobesc] K. Cuvântul românesc este anulat cu o linie, probabil din cauză că fusese adăugat, cu altă grafie, şi pe pagina 140. 4461 Scris: szprobeszk cf. *sprobesc [!] [-zdrobesc] K. Cuvântul a fost adăugat în continuarea rândului anterior, probabil ca înlocuitor pentru forma stropszesk, anulată. 4467 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4468 Rândul este scris lateral dreapta. 4471 Scris: strushesk. 4472 Scris: strushit. 4473 Cuvântul românesc a avut iniţial altă formă, indescifrabilă, primele patru litere (shtu) fiind scrise în locul altora. 4480 Cuvântul românesc (scris shube) a avut iniţial altă grafie în partea iniţială, S fiind scris lateral stânga, iar h fiind modificat din altă literă. 4483 Cuvântul românesc a avut iniţial altă formă (nearticulată), -a fiind scris foarte probabil în locul unui e. 4484 Rândul a fost scris ulterior între două rânduri alăturate. 4488 Scris: sufletzel; cf. sufleczel C. 4490 Rândul este scris lateral dreapta. în cuvânt [f] este redat prin ff sub influenţa grafiei latineşti. 4491 Scris: sujfer; altă interpretare posibilă: sufer. 4493^1494 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4500 Scris: suggush. Al doilea g este scris în locul altei litere. 4501 Scris : suggushat. 4506 Cuvântul latinesc a fost transcris Ascinseo în C. 4509 Cuvântul latinesc a fost transcris Consvetudo în C. 4510 în cuvântul românesc literele kl sunt scrise în locul altora, indescifrabile. Cuvântul latinesc a fost transcris Consvesco în C. 4511 Scris: sukluire. Literele klu sunt scrise în locul altora, indescifrabile ; cf. suklui(tu)re C. 4516 Scris: summe. 4517 Scris: sumine; cf. sumână K. 169 4518 Scris: sumucv, cf. sumutz C. 4523 Rândul, scris lateral dreapta, înlocuieşte prima formă a articolului, anulată în coloană, formă, indescifrabilă. 4524 A doua glosă latinească a fost scrisă ulterior. 4525 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: suppun. 4536 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4543 Rândul, marcat marginal stânga cu cifra 1, urmează în manuscris intrării Svat. Consilium, notate cu 2, pentru a restabili ordinea alfabetică. 4544 Rândul reia în formă identică intrarea anulată la începutul paginii. 4547 Semnul pentru etc. notat la finalul rândului (transcris -n în C) sugerează foarte probabil completarea seriei de forme ilustrate de cuvintele-titlu la care se trimite în rândurile 4530-4532 cu alte cuvinte, existente pe pagina 131. 4549 Scris: svintzenie\ cf. svinczenie C. 4554 In primul cuvânt românesc, r şi d sunt scrise în locul altor litere. Semnul pentru etc. notat la finalul rândului (transcris -ri în C) sugerează existenţa, la locul la care se face trimitere, şi a altor cuvinte din aceeaşi familie. 4560 In primul cuvânt românesc, ultima literă (k) este scrisă în locul alteia. 4565 In primul cuvânt românesc, înaitea primei litere este scrisă încă o dată majuscula T. Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4566 Cuvântul latinesc este subliniat. 4567 Rândul este scris lateral dreapta. 4571 Rândul a fost adăugat în partea de jos a coloanei. Scris: tatajshe-, cf. *tătăişă K. 4574 Scris: griu\ altă interpretare posibilă: griu. 4578 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4580 Primul cuvânt latinesc este subliniat. 4583 Cuvântul latinesc este subliniat. 4585 Scris: telaje\ cf. tălajă K. 4586 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4592 Scris: telneskume; cf. tălnescu-mă K. Primul cuvânt latinesc este subliniat. Intre acest rând şi următorul, pe marginea din stânga a paginii este trasă o linie. 4593 Scris: telniture; cf. tălnitură K. 4596 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: tembar, cf. tâmbar K. 4602 Rândul a fost adăugat în partea de jos a coloanei. 4603 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4609 Scris: templa\ cf. *tâmplă K. 4610 Cuvintele latineşti, scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei, dacă nu au fost plasate aici din eroare, indică o sinonimie între tâmpesc şi tâmpin. 4611 Scris: tenyer, altă interpretare posibilă: tănier. 4613 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4614 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: tengelicze\ cf. tăngăliţă K. 4615 Scris: tenshale. 4616 Scris: tenshesk. 4617-4618 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4620-4625 Liniile despărţitoare şi cifrele (2, respectiv 7) notate marginal stânga arată că rândurile trebuie mutate înainte de tâmomete. 4625 In continuare este anulat De<...>, început probabil al glosei latineşti. 4627 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4631 Scris: temacz', altă interpretare posibilă: tămaţ. 4634 Scris: teskuiesk, cf. tescuesc C. 4640 Scris: teteresk\ cf. tătăresc K. 4642 Scris: tete; cf. tete K. Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4646 Scris: teushor, cf. teushror C. 4647^648 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4656 Scris: thimishan-, altă interpretare posibilă: timişan. 4662 In cuvântul românesc m este scris în locul altor două litere. 4667 Rândul este subliniat. 4668 In cuvântul românesc, după g este anulată o literă. 4669 Rândul este subliniat. 4670 Rândul este scris lateral dreapta. 4672 Scris: tinerece\ altă interpretare posibilă: tinăreaţe. 4674 Scris: tineresk, cf. tineresc K. 4681 Rândul este scris lateral dreapta. 4682 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4685 în cuvântul românesc, g este scris în locul literei k. Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4694 Cuvintele latineşti sunt scrise peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4695 Cuvintele latineşti sunt scrise peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4696 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei şi subliniat. 4698 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei şi subliniat. 4699 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4703 Ultimele trei cuvinte latineşti au fost scrise ulterior pentru a indica şi alte sensuri ale cuvântului-titlu. 4711 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 4712 Al doilea cuvânt latinesc este subliniat. 4719 Scris: tok\ cf. torc, *toc2 K. Cuvântul românesc este scris de două ori, o dată în coloană, cu o modificare de formă (ok este scris în locul unor litere indescifrabile), şi a doua oară pe marginea din stânga a paginii. 4720 Cuvântul latinesc este subliniat. 4721 Rândul este scris lateral dreapta. 4725 Ordinea alfabetică indică o eventuală greşeală de scriere sau o lacună. Scris: tor\ cf. tor K. 4726 Al doilea cuvânt latinesc a avut iniţial forma Omnes. 4727 Cuvântul latinesc a avut iniţial altă formă, indescifrabilă. 4730 în cuvântul latinesc literele von par scrise în locul altora. 4732 Scris: toveresk; cf. tovăresc K. 171 4733 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4734 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4736 în cuvântul românesc literele ist sunt scrise în locul altora, indescifrabile. 4737 Scris: trame', cf. treamă K. 4740 Scris: trapedtul. Literele edt, introduse între d şi u, sunt subliniate. Altă interpretare posibilă: trapedtul. 4741 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4742 Rândul este scris lateral dreapta. 4743 în cuvântul românesc prima literă este scrisă în locul unui S, autorul textului începând probabil rândul cu iniţiala glosei latineşti. 4745 Scris: trebuieshte\ cf. trebueshte C. 4746 Scris: trebuieshtem. 4747 Rândul este subliniat.Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4748 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei şi subliniat. 4755 Rândul este scris lateral dreapta. 4756 Scris: tremef, cf. tremit C. 4759 în cuvântul latinesc literele ssi sunt scrise în locul altora. 4764 Scris: trend', cf. trent C. Ultimele două cuvinte latineşti sunt subliniate. 4765 Cuvântul latinesc este subliniat. 4766 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4767 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4768 Cuvântul latinesc este subliniat. 4770 Scris: trepedeture. Ultimele patru litere sunt scrise în locul altora. 4771 Scris: treskeresk; altă interpretare posibilă: trescăresc. 4772 Scris: treskeriture-, altă interpretare posibilă: trescăritură. 4774 Scris: tresnet. Primul e pare scris în locul altei litere. 4776 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4777 Scris: tretinyior, -e; cf. tretiniior K. 4779 Rândul este scris lateral dreapta, probabil ca variantă la trezvie. 4780 Ultimul cuvânt latinesc este subliniat. 4781 Scris: trincs; cf. trincs K. 4785 Rândul este scris ulterior în locul rămas liber după anularea lui trojnicze. 4787 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: troian-, cf. Troian K. 4789 Rândul este anulat, probabil pentru că nu respecta ordinea alfabetică, fără a fi copiat în alt loc din dicţionar. Rândul nu a fost transcris în C. 4792 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei şi subliniat. 4793 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei şi subliniat. 4798 Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4800 Rândul este scris lateral dreapta. 4807 Rândul este scris lateral dreapta. 172 4809 Litera care indică desinenţa de feminin, omisă iniţial, a fost scrisă peste linia care marca absenţa glosei. 4815-4820 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4823 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 4837 Rândul este scris lateral dreapta. 4838 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: vajtef, cf. văitat K. 4839 Scris: vac\ altă interpretare posibilă: vac. 4845 Cuvântul latinesc este subliniat. 4847 Rândul este scris lateral dreapta. 4849 Rândul este scris lateral dreapta. 4851 Rândul este scris lateral dreapta. 4852 Rândul este scris lateral dreapta. Scris : vardze\ altă interpretare posibilă: vardză. 4856 Glosa latinească, potrivită cu un adjectiv, a fost scrisă probabil prin anticiparea rândului următor. 4857 Primul cuvânt românesc (De) a fost scris ulterior la începutul rândului. 4859 Scris: vecsinetate; cf. vecsinetale C. 4863 în cuvântul românesc h este scris în locul altei litere (probabil e). 4876 Scris: vekye\ cf. vechie K. 4877 Scris: vekyeskume; cf. vechiescu-mă K. Cuvântul latinesc este subliniat. 4879 Rândul este scris lateral dreapta. 4880 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei şi subliniat. 4888 Scris: venetzest, altă interpretare posibilă: vâneţesc. Cf. veneczesk C, vineţesc K. 4889 Scris: venetze; cf. venecze C, vineţea K. 4895 Scris: venujala; cf. *vănuială K. 4896 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4897 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4900 Cuvântul latinesc, adăugat de altă persoană după linia care indica iniţial absenţa glosei, este un verb, nu un substantiv. 4902 Cuvântul latinesc a fost transcris Flamina în C. 4905 Forma de bază a cuvântului latinesc este subliniată. în loc de -toris în C a fost transcris -trix. 4906 Scris: vepsăle; altă interpretare posibilă: văpsală. 4909 Cuvântul latinesc a fost transcris Fratuelis în C. 4914 Rândul este scris lateral dreapta şi subliniat. 4915 Scris: verdajke\ cf. vărdaică K. 4917 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4918 Scris: vereskume\ cf. verescu-mă K. 4919 Scris: veresk', cf. veresc K. 4920 Scris: verful; cf. vorful C. După Extremitas este anulat un cuvânt. 4928-4932 Rândurile sunt scrise lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 4930 Rândul este subliniat. 4933 Scris: verpale\ cf. verpele C, vărpală K. 173 4934 Scris: verpelesk-, cf. vărpălesc K. 4944 Scris: vertesh. 4956 Prima literă a cuvântului pare scrisă în locul altora. 4960 Cuvântul latinesc a fost transcris Marcisco în C. 4969 Scris: vetrushke-, cf. vătruşcă K. 4970 Scris: vetrile-, altă interpretare posibilă: veatrilă. Cuvintele latineşti sunt scrise după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4972 Scris: vintra; cf. viatra C, *viatră K. 4973 Rândul este scris lateral dreapta. 4974 Scris: viczel; cf. vicel C. Un lector ulterior al textului a modificat pe c în z şi a suprascris litera c. 4980 Rândul este scris lateral dreapta. 4982-4986 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 4987 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvântul latinesc, transcris Verro în C, este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4989 Glosa, absentă din dicţionarele latineşti, pare a fi un cuvânt românesc, pecie sau peţe (variantă sau formă de plural a lui peţc ?), deşi sensul acestora nu coincide cu cele atestate pentru vig. 4990 Scris: vihore\ cf. vihoră K. Cuvântul românesc este subliniat. Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 4992 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 4994 Scris: vinars-, cf. vin ars K. 4995 Scris: vind, altă interpretare posibilă: vând. 4996 Scris: vindzare; altă interpretare posibilă: vândzare. Al doilea cuvânt latinesc a fost scris ulterior. 4997 Scris: vindzetor,-e\ altă interpretare posibilă: vândzător, -e. Ultimele două cuvinte latineşti au fost scrise ulterior. 4998 Scris: vindzeture-, altă interpretare posibilă: vândzătură. 4999 Scris: vinjer, cf. vinier K. 5001 Urmează un rând anulat (Vipere. Vipera), copiat cu anticipaţie. 5002 Cuvântul românesc a avut iniţial un alt final, după k, scris în locul unui grafem indescifrabil, fiind anulate două litere. 5004 Scris: viore\ cf. vioară K. 5007 Scris: vipere-, cf. viperă K. 5012-5013 Rândurile, adăugate în partea de jos a paginii, în dreptul coloanei, sunt unite marginal stânga cu o acoladă. 5013 Cuvintele româneşti sunt anulate. Scris: visztjare-, cf. *vistiare K. 5015 Scris: vizune\ cf. *vizună K. 5020 Rândul este scris lateral dreapta. Cuvintele latineşti sunt scrise, cu o cerneală spălăcită, peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 5025 Scris: vajâga\ cf. *văiagă K. 5026 Scris: voja mi-, cf. voia-m-i K. 5034 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 5039-5040 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 5041 Cuvântul latinesc este subliniat. 174 5049 Cuvântul latinesc a fost transcris Eccur în C. 5050 Rândul, scris lateral dreapta şi subliniat, nu a fost transcris în C. 5053 Cuvântul românesc este tăiat cu o linie, constatându-se, probabil, că aceeaşi formă fusese adăugată anterior lateral dreapta. 5054 înaintea cuvântului latinesc este anulat Colloquium, iar în Locutio literele uti sunt scrise în locul altora. 5055 înaintea cuvântului latinesc este anulat Colloquor. 5059 Litera h este scrisă în locul altor, indescifrabile. 5061 Rândul este scris după intrarea care are cuvântul-titlu Vrave, dar ordinea iniţială a fost modificată prin cifrele 2 respectiv 1, scrise pe marginea din stânga a paginii. Scris: vrashbe. 5062 Scris: vrasba\ cf. *vrajbă K. 5063 Scris: vrave', altă interpretare posibilă: vravă. 5064 Scris: vrebetz', cf. vrebecz C. în cuvântul latinesc literele sse sunt scrise în locul altora. 5070 Scris: vremcse\ altă interpretare posibilă: vrem ce. 5073 Rândul este scris lateral dreapta. Scris: vreshbeskume. 5074 Scris: vreshesk. 5075 Scris: vreshitor,-e. 5078 Cuvântul, scris lateral stânga, în dreptul rândului următor, fără linie de glosă, nu a fost transcris în K. 5082 Cele două litere, ordonatoare ale cuvintelor româneşti, sunt scrise în centrul paginii, o linie indicând locul lor în coloană. 5085 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 5091 Cele două grupuri de litere, ordonatoare ale cuvintelor româneşti, sunt scrise în centrul paginii, o linie indicând locul lor în coloană. Din text lipsesc însă intrările corespunzătoare, între acestea aflându-se şi familiile cuvintelor uimi, uita, ulcea, ulcior sau uliţă, cunoscute în epocă. 5094 Cuvântul-titlu este scris: umedale ; cf. umedzeală K. Cel care a completat ultimele forme româneşti (scrise : Umizele, respectiv Revenjele) a modificat forma-titlu în umedele. Pentru aceste adaosuri cf. umezeli C ; *revenieală K. 5096 Scris: umerash, altă interpretare posibilă: umeraş. Cf. umerush C, umăruş K. 5103 Rândul este scris lateral dreapta. 5108 Scris: ungye; cf. unghie K. 5109 Scris: ungyecz; cf. unghieţ K. 5112 în cuvântul românesc prima literă (U) a fost modificată în V. 5114 în cuvântul latinesc c este scris în locul altei litere. 5119 Scris: unsure\ cf. unture C. 5122 Cuvintele latineşti sunt subliniate. A doua glosă latină a fost scrisă ulterior. 5123 Rândul este scris lateral dreapta. 5124 Cele două litere, ordonatoare ale cuvintelor româneşti, au fost scrise ulterior în partea dreaptă a paginii, o linie indicând locul lor în coloană. 5134 Scris: urdsisesk. Penultimul s este scris în locul altei litere. 5135 Scris: urdzale\ altă interpretare posibilă: urdzală. 5137 Cuvântul latinesc este scris peste linia care indica iniţial absenţa glosei. 175 5139 Primul cuvânt românesc este tăiat cu o linie (probabil din cauza existenţei aceleiaşi forme anterior în pagină). 5142 Rândul avusese iniţial forma Uresk. Odi (copiere cu anticipaţie a intrării aflate mai jos în pagină), apoi sk a fost modificat în kye, a fost anulat Odi şi s-a scris Auris. Scris: urekye; cf. urechie K. 5143 Rândul este subliniat. 5145 Primele trei cuvinte din rând sunt subliniate. 5148 Scris: urekyelnicze; cf. urechielniţă K. înaintea glosei este anulat un cuvânt latinesc (probabil Auricularis, copiat cu anticipaţie şi modificat în Auriscalpus). 5149 Scris: urekyelnicze', cf. urechielniţă K. 5150 Rândul este subliniat. Scris: urekyat, -e; cf. urechiat, -ă K. 5151 Litera e este scrisă în locul alteia, indescifrabile. 5156 Scris: urit; altă interpretare posibilă: urât. 5157 Scris: uritw, altă interpretare posibilă: urâtu. 5158 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 5161 Cuvântul latinesc are, în aparenţă, o formă modificată. 5167 Primele două litere par scrise în locul altora. 5176 Al doilea cuvânt latinesc a fost transcris Avidus în C. 5178 La finalul rândului este anulat un cuvânt latinesc (probabil Aresc<...>, repetat din greşeală). 5180-5183 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 5181 Scris: uspecz', altă interpretare posibilă: uspăţ. 5189 Ultimul cuvânt latinesc este transcris morsicans în C. 5195-5197 Rândurile au fost scrise ulterior, în dreptul majusculei Z. 5195 Scris: zebaveszk; cf. *zăbăvesc K. 5196 Scris: zebava; cf. *zăbavă K. 5198 Rândul a fost scris ulterior majusculei Z de la începutul coloanei. 5199 Ultimul cuvânt latinesc este transcris Consvetudo în C. 5200 Rândul este scris lateral dreapta cu semn de intercalare în coloană. 5201 Scris: zame; altă interpretare posibilă: zamă. 5202 Grafiile zare şi dzare pot fi interpretate, potrivit formelor aflate în rândurile 954 şi 955, deopotrivă ca zară şi zare, respectiv ca dzară şi dzare. 5203 Scris: zefujeszk. In primul cuvânt latinesc, majuscula iniţială este scrisă în locul altei litere. 5206 Cuvântul latinesc este subliniat. 5207 Cuvântul latinesc este subliniat. 5208 Cuvântul latinesc este subliniat. 5209-5210 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 5212 Cuvântul latinesc este subliniat. 5218 Cuvântul latinesc este scris după linia care indica iniţial absenţa glosei. 5219 Scris: zebronye; cf. zebronje C. 5220-5221 Rândurile, adăugate lateral dreapta, sunt unite cu o acoladă. 5224 Scris: Zegusheny. 5225 Scris: zeleszk; cf. zeiesc C. 5233 Scris: zemcz; cf. zimţ K. 176 5235 Rândul este subliniat. Scris: zepet\ cf. zăpăt K. 5237 Rândul este scris lateral dreapta. 5238 Scris: zepushale; altă interpretare posibilă: zăpuşală. în cuvântul românesc, subliniat, litera e este scrisă în locul alteia, indescifrabile. 5253 Urmează un cuvânt anulat: Extermin<...>, anticipare greşită a unei forme a rândului următor, în care glosa latinească se afla pe primul loc. 5254 Primul şi ultimul cuvânt latinesc sunt subliniate. 5255 Cuvântul latinesc este subliniat. 5259 Cuvintele latineşti sunt subliniate. 5262 Scris: zgurau, -e\ cf. zgurav, -e C. 5268 Scris: zmeu-, altă interpretare posibilă: zmău. 5271 Este posibil ca cele două forme corelate (zmentene, respectiv smentene) să fie simple grafii. 5272-5275 Rândurile sunt scrise lateral dreapta. 5278 Cuvântul latinesc este subliniat. 5280 în cuvântul românesc litera o este scrisă în locul alteia, indescifrabile. 5282 Scris: zogonesk', cf. zegonesk C. 5284 Cuvântul latinesc este subliniat. 5290 Scris: zugrau; cf. zugrav C. 5292 Paginile 168-170 sunt nescrise. Pe p. 171, o persoană diferită de autorul dicţionarului a scris, în latineşte, patru rânduri fără legătură directă cu textul editat: „Medius fidius. Procerto. Ad meam fidem. / /Edopol. Idem quam supra. Procerto. / Sodes. Adverbium. Dic. Item. Si audes. / Hercle. Adverbium. Procerto”. în continuare, acelaşi adnotator a scris trei serii de cuvinte privitoare la „fructe şi legume”, „părţi ale corpului (uman şi animal)”, respectiv „culori”. Spre deosebire de dicţionar, rândurile încep cu termenul latinesc, cuvântul românesc fiind plasat pe locul secund. 5295 Scris: krempicsa; cf. *crâmpiţă K. 5297 Scris: orsz\ cf. *ors [=orz] K. 5300 Rândul a fost adăugat interlinear. 5301 Scris: parent, cf. *părănc K. 5302 Scris: paszaf, cf. *păsat K. 5303 Scris: malay, cf. *mălai K. 5304 Rândul, tăiat cu o linie, nu a fost transcris în K. 5306 Rândul este scris lateral dreapta, pe verticală, cu semn de intercalare în coloană. 5307-5312 Rândurile sunt scrise în partea de jos a paginii, cu semn de intercalare în coloană. 5308 Scris: lentje\ cf. *lintie K. 5309 Scris: maszurv, cf. *masuri [-mazăre] K. 5311 Al doilea cuvânt latinesc a fost transcris faseolorum în C. 5312 Rândul fiind tăiat la recondiţionarea manuscrisului, se disting doar părţile superioare ale literelor. Cuvântul latinesc a fost transcris Viuia în C. Scris: mazeruike', cf. mazurike C, *măzuriche K. 177 HI 5313 Cele cinci rânduri grupate sub acest titlu sunt scrise imediat după rândul 5305 (Papaver. Mak). Adnotatorul, observând că au rămas de transcris câteva intrări din seria Frumenti et Leguminum species, încadrează aceste rânduri între linii orizontale. ; 5314 Scris: gura; cf. *gură K. 5315 Scris: rit; altă interpretare posibilă: rât. 5321 Scris: njegru; cf. niegru C. 5322 Scris: vierde; cf. verde C, *virde K. 5324 Scris: galbin; cf. galben C. 5325 Scris: vjen[et]; cf. *vieneţ [=vineţi] K. 5326 Scris: mohorit; altă interpretare posibilă: mohorât. In restul paginii 172 se află o încercare de condei, iar în partea de jos, o persoană diferită de autorul dicţionarului, a scris un text, din care, după fasonarea filei, se mai distinge me zgnva. Unii cercetători ai textului au considerat că pasajul este un fragment dintr-o însemnare în care fusese consemnat numele unui adnotator al manuscrisului. Pe pagina 173 unul dintre adnotatorii părţii de început a manuscrisului (căruia îi este datorat şi Itinerariul din 1742) a făcut câteva notaţii cu caracter lingvistic, care nu aparţin însă dicţionarului, încheiat practic pe fila 172. Le reproducem în ortografia manuscrisului, diferenţiind însă prin corpul de literă, ca şi în ediţie, cuvintele româneşti de cele latineşti sau maghiare: „ceprasz, naprăsz borotvălo-fo, nyeress-repa car no - currus novus par no - palus novus”. 178 INDICE de cuvinte, forme, locuţiuni şi sintagme Limba română a1 art. vezi ~ cincea, -doaua (oară), -şeapte, -şease, ~ta, -treia (oară), -tău a2 prep. vezi - gol sună, ~ greaţă, - lesni, - minte-m vine, -moi pun a cincea 33 a doaua 53 a doaua oară 54 a gol sună 84 a greaţă 85 a lesni 137 a minte-m vine 191 a moi pun 193 a şapte 293 a şase 292 a ta 335 a tău 336 a treia 340 a treia oară 341 aba 3 abat 4, 5 abeş 6 abia 7 abo 8 abure 9 aburedz 10 abuşile 11 acar adv., conj. 102 acarcare 103 acasă 104 acătare 108 acăţ 105 acăţat 107 acăţu-mă 106 acea 24 aceaea 25 aceasta 31 acel 26 acela 27 acer vb. 28 aceratul 29 acesta 30 aci 3105 acia 32 aciuiedzu-mă 34 acmu 109; vezi şi de - nainte, până ~, pre acmuş 110 acolo 111 aconi 112 acoper 113 acoperemânt 114 acoperitor, -oare 115, 116 acresc 22 acrescu-mă 23 acrime 21 acru, -ă 19, 20; vezi şi piatră - acuma 117 adaug 36 adaus 37 adausătură 38 adăp 39 adăpătură 41 adău 45 adecă 40 ades 43 adese 44 adeseori 42 adesul adv. 43 adevăr vezi de - adiedz 46 adorm 55 aduc 50 adus 51 adusătură 52 afară 57 aferim 58 afiom 59 aflu 60 aflătură 61 afum 65 afumat 66 afumător 67 afund 68 afurisesc 62 afurisit 63 afurisitură 64 agâm 70 agâmit 71 agâmitură 72 ager, -ă73, 74 179 agiun 5. n. 78 agiun vb. 77 agiung 47 agiuns 48 agiut 79 agiutor 80 agiutomic, -ă 81, 82 agost 83 agreş 86 agru75 aguridă 87 ai interj. 92 ai s. m. 89 aică 100 aicea 94 aici vezi până ~ aiedz 90 aier 99 aimintre 95 aimintrile 96 ait 91 aiure 97 ai urile 98 aiuş 93 al art. vezi ~ cincile, ~ doile, ~ dzecile, ~ noauăle, ~ optul, ~ patrul, ~ şaptele, ~ şasele, ~ treile al cincile 151 al doile 144 al dzecile 161 al noauăle 160 al optul 159 al patru 152 al şaptele 158 al şasele 157 al treile 156 alacor 5298 alaltă vezi ieri ~ alature 119 alăturedz 140 alb, -ă 121, 122, 5320; vezi ţi frăgar ~, rujă ~, ţeclă ~ albeaţă 123 albesc 124 albie 125 albină 127 albinedz 128 albuş 126 aldămaş 145 alduiesc 146 alduit, -a 147 alduitură 148 alean prep. 120 aleg 129 alegător 134 aleluiesc 173 aleniş s. m. 136 aletişig 135 alenzuiese 138 alenzuitură 139 alerg 141 alergatul 142 alergătură 143 ales adj. 130 ales adv. 132 ales s. n. vezi alesul viniilor alesătură 133 alesul viniilor 131 alinătură 150 alinedz 149 aloat 168 aloţel 169 alt, -a 153 altar 155 altă vezi de ~ oară altul 154 aluat 172 aludzesc 162 aludzit 163 alulu 171 alumat 170 alun 164 alună 166 aluni ş 165 aluniţă 167 am 174 amar, -ă 175,176 amăgesc 186 amănuntul adv. 189 amănunt 184 amărăciune 180 amărăsc 177 amărăscu-mă 178 amărit 179 amânat, adv. 181 amânăcios 183 amânedz 182 ameţeală 188 ameţesc 185 ameţit 187 amin 192 aminte ieu 190 amu 200 amurt 194 amurţeală 197 amurţesc 195 amurţit 196 amut 198 amuţitură 199 an 202 180 anevoie 204 arcaş 270 anin 205 ard 252 anină 208 Ardeal 254 aniş 206 ardelean 255 anţerţ 203 ardzător 253 anume 207 are 256 ao interj. 209 arepă 263 aos interj. 210 argelaş 279 apă 212 argint 271; vezi şi ~ viu apăr 215 argint viu 272 apărat 216 argiseală 275 apărătoarei. / 218, 219 argisesc 274 apărător s. m.2\l Argiş 273 apărătură 220 arici 282 apăs 221 arie 256 apăsat adj. 222 arm s. n. 266 apăsat adv. 223 arm vb. 267 apăsător s. m. 225 armă 268 apăsătură 224 amieu 280 apătos, -oasă 213, 214 ars adj. 277 aplec 226 ars adv. 278 aplecător 5. m. 227 arsură 276 aplecătură 228 artic 281 apoi 232; vezi şi până ~, pre ~ arunc 283 aprind 229 aruncător i. m. 285 aprins adj. 230 aruncătură 284 aprins 5. n. 230 arvuna 286 aprinsătură 231 ascult 306 aproape 233 ascultătură 307 aprod 237 ascund 304 apropiat 236 ascuns adj. 305 apropiedz 234 ascuns s. n. 305 apropiedzu-mă 235 ascut 301 apruăr 238 ascuţit adj. 302 apuc 240 ascuţitul 303 apucători, m. 241 asemănătură 296 apucătură 242 asemănedz 295 apun 239 asemene 294 apus 243 asin 299 aput 244 asprime 310 apuţitul 245 aspru, -ă 308, 309 apuţitură 246 astară 317 ar 248 astrienedz 318 arame 250 astrienitor319 arap 251 astrienitură 320 ararul adv. 249 astruc 321 arăpească vezi Ţara ~ astrucătoare j. f. 322 arăpesc 264 astup 323 arăt 259 astupătoare i. f. 325 arătători, m. 261 astupător, -e 324 arătător, -oare 261, 262 astădz 311 arătătură 260 asud 329 arător 258 asupra 326 arătură 257 asupra de putere 327 arc 269 asupresc 328, 332 Y asurdzesc 330 baloş 5. n. 365 asurdzitură 331 ban1 j. m. „monedă“ 368 aşa 287 ban2 5. m. „rang" 369 aşchie 300 bănie 370; vezi şi ~ de arame, ~ de argent, ~ de aşedz 288 aur, ~ de cositor, ~ de fier, ~ de plumb aşedzat 289 bănie de arame 373 aşedzător s. m. 291 bănie de argent 372 aşedzătură 290 bănie de aur 371 aşijdere 298 bănie de cositor 376 aşişi 297 bănie de fier 375 aştept 314 bănie de plumb 374 aşteptat s. n. 315 bapcă 377 aşteptătură 316 barbă 379 aştern 312 bat vb. 381; vezi şi gioc îm ~ aşternut 5. n. 313 batcă 378 atare 334 batuta 382 ating 337 băbesc vb. 383 atins 338 băburi 384 atinsătură 339 băciuiesc 385 atunce 342; vezi şi până pre ~ băde 386 atunci 343 băgătură 388, 389 aţă 13 băl adj. 403 aţip 17 Bălgradul vezi ~ Ardealului, ~ Turcesc, ~ aţiţ 14 Unguresc aţiţat 15 Bălgradul Ardealului 402 aţiţătură 16 Bălgradul Turcesc 401 au conj. 353 Bălgradul Unguresc 400 aud 344 băloni 399 audzitul 345 bălos 390 audzitură 346 băniesc vb. 391 aur 350 bănieş 392 auresc 351 bănieşesc 393 aurit 352 bănuiala 4895 avere 347 bănuiesc1 „regret ” 394, 405 avut s. n. 349 bănuiesc2 „tratez cu cineva” 406 avuţie 348 bărateş 410 bărbat 411 ălio 968 bărbăcioară412 bărbătuş 413 ba 355 bărbăţie 414 babiţă 358 bărbie 415 babă 356, 357 bărbir417 bace 360 bărbiriţă419 baci 359 bărbos 418 bade 386 băs 423 badiţa 387 băsău 424 bag 363; vezi şi ~ în samă bătăr 434 bag în samă 3879 bătător s. n. 432 baia 371 bătătură 431 baie 361 bătrân, -ă 435; vezi şi clenci ~ baiesc 362 bătrânesc 437 bală 364 bătrâneţe 436 baleg 367 bătrânicios 438 balegă 366 bătut 433 baloş adj. 365 bântuială 408 182 bântuiesc 407 bântuitor 409 bârna 422 bât 430 beat 380 belesc 395 belit 396 belitor 398 beli tură 397 beluşagul 404 berbeniţă 416 bere 5. f 420 berigată421 beşeriţă 442 beşic 428 beşicat 429 beşică 427 beşinos 426 beşină 425 beţie 439 beţiţ 441 beţiu 440 beu s. f. 443 beutor 445 beutură 444 bică s. m. 476 biceu 465 bici 461 biciluiesc 463 biciluit 464 biciuit 462 biciulat s. n. 466 bine 473; vezi şi mai ~ binele 475 binişor 474 bios 467 biosime 468 bir 469 birar 470 biriş 472 biruiesc 471 blană 447 blastăm 448 blaţ 446 blăm 449 blămaţ 450 blănar 453 blăstamă s.f. 451 blăstămător s. m. 452 blid 454 blidar 5. n. 455 blidărar 456 blidăresc 457 blidăritor 458 bloj 459 blotor 460 boaghe 519 boală 520 boambă 504 boar 507 boare 524 bob 5. m. 528, 5310 boboană 530 boboaşă 529 bobonesc vb. 532 bobonitoare adj. 531 bobonitoares.f. 531 Bocoşniţă 522 bocşă 523 boier 508 boieresc adj. 511 boieresc vb. 510 boierescu-mă 512 boierie 509 bolesc 521 bolincer 514 bolinţa 513 bombiţă 505 borboros 526 borborosesc 527 boresc 525 borgil 534 bosioc 516 bostan 1620 bot 5317 botez 533 bou 517 bouleţ 518 boului vezi limba ochiul boziu 515 brad 478 bragă 477 brat 480 braţ 479 brădoni s. n. 488 brăţar s. n. 482 brăţesc adj. 483 brăţescu-mă 484 . brâncă 491 brânduşă 490 brândză 489 brâu 493 breaz 481 breb 485 brebeneac 486 brecăiesc 487 brici 492 broască 496 broatec 503 broncaş 495 183 broncă 494 brosconi 497 brotăcesc 502 broteală 501 brotesc vb. 500 brumar 499 brumă 498 brusture 506 bubă 539 bubedz 541 buboni 540 buca vezi ~ curului buca curului 549 bucate 550 bucă 547 bucălat 548 bucăţea 551 bucin s. n. 535 bucin vb. 537 buciniş 538 buciume 536 Bucureşti 587 bucurie 585 bucuros 586 bucuru-mă 584 Buda 542 buduroni 545 budzat 544 budză 543 buglă 546 buhu s. m. „buhă” 1650 bujor 579 bujorat 580 bulă 557 bulbuc 559 bulbucat 560 buldz 555 buldzesc 561 buldzişor 556 bulească 558 bulgăr s. m. „bulgar” 552 bulgărească vezi Ţara -bulgăresc adj. 553 bumb 562 bumbşor 563 bun, -ă 564, 565; vezi şi voitor bunăbrut adj. 566; vezi şi măr - bunătate 569 buneţe 568 bunişor 567 burian 2389 buric 571 buricat 572 burie 570 buş s. n. 577 buşluială 578 buşluiesc 574 buşluiescu-mă 573 buşluitor s. m. 575 buştuc 576 butar 582 bute 581 buză 583 ca 1753 cac 1757 cacu-mă 1756 cad 1754 cadă 1755 cal 1758 calc 1761 cald, -ă 1762, 1763 caldu mi- 1764 cale 1759; vezi şi ~ îngemănată cale îngemănată 1760 calului vezi fodorminta ~ camătă 1765 cană 1766 canie 1767 cap 1768 capăt vb. 1770 capişte 1772 capră 1771 captă 1769 car s. n. 1773 care pron. 1775; vezi şi voare ~ came 1774 carpen 1776 carte 1777 casă 1778 casc 1780 cascul s. n. 1781 caut 1782 caznă1 s.f. „minune" 1783 caznă2 s. f.„monstru, fiinţă monstruoasă" 1783 caş 1779 că 1784; vezi şi pare-ţ ~ căbudz 1785 căcat 1799 căcaţ vezi puţ— căcăcios 1800 căcâcea 1801 căce 1786 căce-s 1787 cădar 1794 cădelniţă 1793 cădzătură 1795 căiescu-mă 1798 căinţă 1797 căiţă 1796 184 călări s. m.1815 călămar s. m. 1813 călămariş 1814 călăraş 1816 călăresc vi. 1817 călăreşte 1818 călăuz 1819 călăuzesc 1820 călbeadză 1806 câldzesc 1807 călbegios 1808 călcător s. m. 1824 călcătură 1823 călcâni 1825 căldare 1811 căldăruşcă 1812 căldură 1809 călduros, -ă 1810 călină 1822 călitcă 1821 căloni 1826 călţun 1805 căluşel 1828 căluţ 1827 cămară 1831 cămăraş 1832 cămătar 1829 cămeşă 1830 cămilă 1835 cămucă 1836 căneală 1839 cănesc 1837 cănit 1838 căpăstru 1850 căpătâni 1852 căpăţână 1847; -vezi şi ~ de curechiu căpăţână de curechiu 1848 căpăţânos 1849 căpester 1851 căpitan 1860 căpitănie 1861 căprioară 1858 căprior 1859 căpşune s. m. 1857 căpuşă 1856 căput s.n. 1853 căpută 1854 căputedz 1855 cărabă 1869 cărare 1862 cărăbin 1868 cărăruică 1863 cărăuş 1864 cărăuşesc vb. 1865 cărbune 1867 căricat adj. 1873 cărică 1871 cărichedz 1872 cămicea 1883 cărticea 1892 cărturar 1893 cărunt 1887 cărunteţe 1888 căsătorescu-mă 1895 căsătorie 1894 căscat s. n. 1897 căstanie 1899 căsuică 1896 cătană 1904 cătastiv 1912 cătănie 1905 cătărame 1911 cătră 1898 cătuşă 1907 căţea 1792 căţel 1790 căţeluş 1791 căţir adj. 1789 căutatul 1915 căutătură 1914 câlţ 1804 câmp 1833 câmpie 1834 când 1840; vezi şi când şi ~, până ~, pre când şi când 1841 cănească vezi pară ~ cânielui vezi laptele -, lemnul ~ câniesc vezi măr ~ cânt vb. 1842 cântar 1845 cântăresc 1846 cântător, -e 1844 cântec 1843 cârâiesc 1866 cârcichedz 1876 cârcimar 1875 cârcimă 1874 cârcimăresc vb. 1877 cârlă 1870 cârmă 1886 câm 1884 câmaţ 1881 câmăcior 1882 câmesc 1885 cârpă 1889 cârteală 1890 cârtelnic 1891 cârţăiesc 1878 cârţăitoare 1880 cârţăitură 1879 185 câştig vb. 1901 cesomic 626 câştigă^/ 1900 cesomicar 627 câştigător 1902 ceur 641 câştigos 1903 ceuredz 642 cât 1906; vezi şi cu numai ~ ceva 640 câte doi 1910 cheag 1918 câteva 1909 chece s.f. 1788 câtul 1913 cheie 1966 câţ pron. 1908 chelar 1802 ce conj. 611 chelcig 1803 ce pron. 610 chem 1920, 2244 cea pron. 590 chemat adj. 1923 ceaclie 594 chemător j. m. 1922 ceaea 591 chemătură 1921, 2245 ceafa 596 chiar adj. 1916 ceapă 595 chiar adv. 1917 ceapocul 4381 chică 1924 ceară 593 chilav 1926 ceas 598 chilie 1928 ceasta 592 chilin 1927 ceată 639 chiltuială 1930 ceaucă 597 chiltuiesc 1929 cebală 619 chimeşă 1934 cebăluiesc 617 chimnesc 1931 cebăluitor 618 chimnitul 1932 celamic, -ă 614 chimnitură 1933 celşag 616 chin 1935 celuiesc 612 chinci s. n. 1938 celui tor, -e 613 chingă 1939 celuitură 615 chinuiesc 1936 cemăr 630 chinuiescu-mă 1937 cemărluiescu-mă 631 chip 1940 cenuşat adj. 623 chipiş 1943 cenuşă 620 chipzuiesc 1941 cenuşedz 621 chipzuitură 1942 cenuşotcă 622 chirău s. m. 1944 cep 608 chisagă 1945 ceponi 609 chisim 1946 cer s. m. 601 chişereu 1947 cer s. n. 600; vezi şi tună în ~ chişiţă 1948 cer vb. 599 chită 1954 cerb 628 chitenel 1951 cerbice 629 chitesc 1949 cerc s. n. 604 chitescu-mă 1952 cerc vb. 605, 634 chitit adj. 1953 cercat s. n. 606 chititură 1950 cercuiesc 607 chituş 1955 ceret 603 chiţelie 1919 cern 637 chiuci 1956, 2246 cerşitor 636 chiuză 1957, 2247 cert 624 chivără 1958 certătură 625 cicoare 659 ceruiesc 635 cijmaş 657 ceruleţ s. m. 602 cijmă 656 cervice 633 cijmăşiţă 658 186 cimbru 660 cină 646 cincea vezi a ~ cinci vezi ~ degete cinci degete 649 cincile vezi al ~ cine 644 cinedz 647 cineş 645 cingăj. / 643 cinuiesc vb. 648 cioară 661 ciobotar 668 ciobotă 667 ciocnesc 676 ciocnitoare 677 ciocotniţă 669 ciont 674 cioplesc 671 cioplitor 673 cioplitură 672 ciorcuşă 663 ciordar 666 ciordă 665 ciorobară 662 ciorogar 670 cioroni 664 ciort 5316 ciortan 675 cireaşă 651; vezi şi ~ lipicioasă, ~ neagră, ~ oltonă, ~ pârgaviţă cireaşă lipicioasă 655 cireaşă neagră 654 cireaşă oltonă 652 cireaşă pârgaviţă 653 cireş 650 ciubăr 691 ciuci s. m. 692 ciucure 689 ciudă 678 ciudescu-mă 679 ciulesc 690 ciumă 680 ciumedz 681 ciumilesc 1548 ciumpăvesc 687 ciumpesc 686 ciumpoi 688 ciunt 693 ciuntedz 694 ciur 684 ciuredz 685 ciută s. f. 682 ciutură 683 clacă 1959 clanie 1961 clăcuiesc 1964 clean 1960 clei 1962 cleie 1965 cleişte 1963 cleiţă 1967 clenci 1969; vezi şi ~ bătrân clenci bătrân 1968 clenţuş 1970 clet 5. n. 1971 clin 1972 clisă 1973 clocesc 1975 clocică 1974 clocit 1976 Cloj 1980 clopot 1977 clopotniţă 1979 clopoţel 1978 clotosesc 1981 coabe 1986 coacădză 2013 coadă 1997 coadeş 1998; vezi şi măr - coadeşă vezi - pară coajă 2074 coapsa 2040 coapsă 2039 coardă 2053 coamă 2058 coasă 2067 coastă 2082 cobărlău 1984 cobărluiesc 1982 cobărluitor s. m. 1983 cobăţ 1985 cobesc 1987 coboz 1988 coc vb. 2007 cocie 1990 cocioabă 1989 cociş 1991 cocişesc vb. 1992 cocoloş 2009 cocoloşesc 2010 cocon 2011 coconiel 2012 cocor 2015 cocoş 2008 cocoşter 2016 cocoţ 2014 codalb 2001 codru 1999, 2000 cofar 2003 cofă 2002 cosesc 2066 cofiţă 2004 cosir 2080 coi 2005 cosiţat 2079 coian 2006 cosiţă 2078 cojoc 2075 cosor 2081 cojocar 2076 costiş adv. 2083 cojocesc vb. 2077 coş s. n. 1609, 2070 colac 2017, 2018 coşară 2069 cole 2020 coşcior 2071 coleaşă 2019 coşniţă 2072 colibă 2021 coştei 2073 colibescu-mă 2023 cot 2085 colibit 2024 cotei 2087 colibiţă 2022 coteţ 2089 colindă 2025 cotună 2088 colo 2026; vezi şi pre ~ coţcă 1993 Colojvar 2030 coţesc vb. 1996, 2086 colţ1 s. m. „dinte” 2027 coţofană 1994 Ccolţ >2 5. m. „ (fel de) încălţăminte ” 2028 coţofeică 1995 colţan 2029 covârşesc 2090 colţunile 2028 covor 2084 comarnic 2031 crac 2096 conac 2032 cracatiţă 2097 conci 2033 Cracău 2098 contuş 2035 crai 2092 conţ 2034 craină 2094 copaci 2037 crainic 2095 copanie 2036 Craiova 2093 copârşăul 2881 crap 2100 copce 2038 crăciun 2107 copil 2043, 2046 crăiasă 2111 copilandru 2044 crăiască vezi pară ~, urdzică copilaş 2045 crăiesc vb. 2112 copită 2047 crăiesc, -ă 2113 copitedz 2048 crăiie 2114 coprenă 2049 crăiuţ 2115 copt, -ă2041 crăp 2117 coptor 2042 crăpătură 2118 copun 2050 crăstăvete 2123 corb 2051 crâmpicea 5295 corbaci 2052 creangă 2099 corcan 2055 creastă 2101 cordovan 2054 creaţă 2091; vezi şi iarbă ~ corn1 5. m. 2056 cred 2108 corn2 s. n. 2057 credincios 698, 2110 comut, -ă 2059 credinţă 697, 2109 cort 2060 credz 696 cortun 2061 crenguros, -ă 2116 corui 2062 crep 699 corună vezi ~pară crepătură 700 cos 2063 cresc 701, 2119 cosaş 2068 crescutul 2120 cosătoare s. f. 2065 crestat 2102 cosător s. m. 2064 crestătură 2122 188 crestedz 2121 crestesc 2103 creştet 702 creţ adj. 2105 creţitură 2104 creţuri 2106 ere vet 2124 Criciova 2126 criel 2125 crin 2127 crincă2128 crincuţă 2129 Criş 2130 crişean 2131 crişenesc 2132 criştin 703 criştinătate 705 criştinesc 704 criştinescu-mă 706 crivac 2133 croiesc 2134 croitor 2135 cruce 2136 crud, -ă 2140 crudzime 2141 crunt adj. 2142 cruntat adj. 2144 cruntedz 2143 cruţ 2137 cruţesc 2138 cruţu-mă 2139 cu 2156; vezi şi ~ cât cu cât 2155 cuc 2151 cucăiesc 2152 cucăitor 2154 cucăitură 2153 cucima 1623 cucimă2145 cucui 2158 cucuiat 2161 cucuiedz 2159 cucuiedzu-mă 2160 cucurâ 2162 cucurbetariţ 2165; vezi şi măr ~ cucurbeu 2167 cucurbită2164 cucurbiţă 2166 cucuriţa 5307 cucurudz 2163 cufund 2148 cufundat 2149 cufundătură 2150 cuibure s. n. 2157 culc 2174 culcatul 2173 culcer 2168 culcu-mă2172 culduiesc 2175 culduş 2176 culeg 2169 culegător 2171 cules s. n. 2170 cum 2177 cuman 2180 cumănac 2178 cumănăcar 2179 cumătră 2183 cumătru, -ă2182 cumând 2181 cumpănă 2188 cumpănesc 2189 cumpăr 2184 cumpărat 2186 cumpărător 2187 cumpărătură 2185 cumpăt 2190 cumpătedz 2191 cuni 2192 cuniişors. n. „muşeţel" 2194 cunişor s. n. „cui mic" 2193 cunun 2196 cununatul 2197 cunună 2195 cupar 2201 cupă 2198 cupiţă2199 cuprind 2202 cuprins s. n. 2203 cuprinsătură 2204 cupşoară 2200 cuptuşeală 2205 cuptuşesc 2206 cur s. n. 2207 cur vb. „alerg; curg" 2216 cur vb. „curăţ" 2215 curastră 2208 curat adj. 2209 curăciune 2210 curăţ 2214 curăţesc 2211 curăţitor 2213 curăţitură 2212 curcă 2217 curcubeu 2218 curea 2220 curechiu 2219; vezi şi căpăţână de curelar 2221 curm 2222 curmătură 2224 curmedziş 2223 curmi 2225 curpăn 2226 curpător 2227 curs 5. n. 2228 cursă 2229 curt adj. 2230 curte 2231 curtean 2232 curtenesc vb. 2233 curtulisescu-mă 2234 curund 2241 curundzel 2242 curvamic 2235 curvă 2236 curvească 5. f. 2240 curvesc vb. 2237 curvesc, -ească 2238 curvie 2239 cust vb. 1 sg. 2243 custă vb. 3 sg. 2243 cuşti vb. 2 sg. 2243 cuţit 2146 cuţitaş 2147 dacă 779 dagoare 771 dai adv. 770 daite 768 daitile 769 dajde 764 dajnic 766 dapăr 772 dar s. n. 760 dară 778 dare 761 darnic 765 dascăl 767 datul s. n. 763 dau 780 dălbină 785 dărâm 802 dărâmătură 803 dăruiesc 804 dăruitură 805 dăscălesc vb. 832 dătătură de har 849 de conj. 788 de prep. 787; vezi şi —aemu nainte, ~ adevăr, asupra ~ putere, bănie ~ arame, bănie ~ argent, bănie ~ aur, bănie ~ cositor, bănie ~ fier, bănie ~ plumb, căpăţână - curechiu, dătătură ~ har, ~ demult, ~ la, macar ~ unde, măr ~ Svânt Pietru, ~ multe ori, om ~ omenie, pară ~ Svântă Mărie, prav ~ puşcă, ~ pre, rugător ~ Dumnedzeu, ~ sârg, sloi - gheaţă, tăciune ~ grâu, -tinăr, ~ tot, ~ vecie, voare ~ unde de-aemu nainte 777 de-adevăr 776 de-altă oară 774 de demult 796 de la 782 de multe ori 797 de pre 789 de sârg 810, 861,3892 de tinăr 853 de tot 852 de vecie 4857 deal 762 deapăn 773 deasă 775 deci 781 degete vezi cinci ~ deieş (!) 5304 dejghiaur 843 delie 784 delucan 783 demult 795; vezi şi de ~ den 786 departe 792 depărătură 791 depărtedz 793 depărtedzu-mă 794 dereg 798 deregător 801 deres adj. 799 deres s. n. 800 des 807 descarc 829 descărcatul 830 descărcătură 831 descânt 819 descântec 820 desculţat?/'. 813 desculţ vb. 811 desculţat 812 descuni 814 descunietoare 816 descunietură 815 desfac 825 desfăcut 826 desfătat 863 desime 808 desorescu-mă 824 despart 821 despărţitor s. m. 823 190 despărţitură 822 despic 817, 877 despicătură 818 destoinic 827 destoinicie 828 destul 809 destup 844 deşartă 833 deşchiautur vb. 842 deşchid 835 deşchidzătoare s. f 838 deşchidzătură 839 deşchis adj. 836 deşchis adv. 837 deşert 834 deşting 840 deştins adj. 841 detor 845 detorie 846 detomesc 848 detomic 847 detun 850 detunătură 851 deunădz 855 Deva 856 devedesc 858 dever 854 dezbat 859 dezbătătură 860 dezbrăc 857 dezgolesc 862 dezgolit 864 dezleg 865 dezlegat 866 dezlegătură 867 dezmâniiu 872 dezmâniiu-mă 873 dezmierd 868 dezmierdat 871 dezmierdăciune 870 dezmierdu-mă 869 dezmirat 874 dezmiru-mă875 deznod 876 dezvălesc 881 dezvălit 882 dezvăţ vb. 878 dezvăţat 880 dezvăţu-mă 879 diac 883 dică 887 dieceşte 885 dieconi 886 diecuţ 884 dihor 894 dimie 892 dimicat 893 dimineaţă 891 dinte 888 disac 889 disău 890 doamnă 896 doară 915 doare-mă913 doaua vezi a ~ (oară) doauă 900 doauădzeci 903 dodă 905 dodeială 907 dodeiesc 906 dodeitor 908 dodranc 909 doi 901; vezi .fi câte ~ doică 904 doile vezi al ~ doispredzece 902 dojană917 dojenesc 916 dojenitor s. m. 918 dolamă910 domn 895 domnesc adj. 899 domnescu-mă 898 domnie 897 Domnului vezi lemnul dor 911 doresc 912 dorm 914 dosadă 921 dosâdesc 922 dosădescu-mă 923 dosăditor 924 dospesc 919 dospescu-mă 920 drac 928 drag 925 dragoste 926 dragu vezi ~ mi-e dragu mi-e 927 dram 929 drăgălaş 932 drăgoi adj. 931 drăgşor adj. 933 drăguţ adj. 930 duc s.n. 943 duc vb. 939 duduiesc 938 duh 944 duhnesc 947 duhoare 946 duhovnic 945 dulce adj. 940; vezi şi măr scoarţă ~ dulceaţă 941 dulcin 942 duminecă 950 Dumnedzeu vezi rugător de ~ durere 952 durori 951 duş 948 duşnic 5. n. 949 dzac 960, 5198 dzadă 961 dzară 954, 5202 955 s. m. 957 interj. 959 dzeamă 953, 5201 dzecile vezi al -dzemos adj. 956 dzeu 958 dzi 965 dzic 962 dzicătură 963 dzilesc vb. 966 dzivă 964 e vb. 3 sg. vezi dragu mi- ~, foame mi—, frică mi—, frigu mi— ea 1605, 1663 el 1681, 1706 eu 1706 fac 1221 fag 1219 fagure 1220 faidă 1228 fala 1224 fală 1223 falcă 1229 fasol 5311 faşă 1225 faşuresc vb. 1226 fată 1227 aici 1235 falie 1236 fălos adj. 1231 fălos adv. 1232 fălos s. n. 1232 fălosesc vb. 1233 fămeiat 1238 fameie 1237 fănină 1242 fără 1244 fărâm 1249 fărâmătură 1250 farmăcător s. m. 1258 făsui 1263 fâşie 1262 făt 1264 făţarnic 1230 fân 1239 fanar 1240 fânaţ 1241 fântână 1243 fe(a)l 1222, 1234 fereastră 1245 ferec 1255 ferecător 1257 ferecătură 1256 feresc 1246 feric 1251 fericat 1253 fericăciune 1252 ferice 1254 feri tor s. m. 1248 feri tură 1247 feşnic 1259 feştic 1260 feştilă 1261 fetesc vb. 1266 fetiţă 1265 fiară 1267 fică 1276 ficior 1274 ficiurel 1275 fie adv. 1271 fier 1270 fierb 1268 Aerelor vezi iarba ~ fiertură 1269 fig 1272 figă 1273 fiia 1277 finic 1278 fir 1280 fire 1281 firiz 1279 fiu s. m. 1282 fiu vb. 1283 flacare 1286 flămând 1284 flămândzesc 1285 flecărău 1287 flecăresc 1288 flisc ăadj. 1289 floare 1292 floc 1290 flocos vezi măr ~ 192 flocşor 1291 floricea 1293 fluieri, n. 1294 fluier vb. 1295 fluieră s. f. 1296 flutur vb. 1298 fluturat 1299 fluture 1297 foame 1306; vezi şi ~ mi-e foame mi-e 1307 foamete 1308 foc 1301 fodorminta vezi ~ calului fodorminta calului 1303 fodorminta 1302 foflei adj. 1300 foiască vezi pară ~ folosesc 1304 folosul 1305 font 1309 fragă 1310 frapsine 1312 frate 1311 frăgar 1313; vezi şi - alb, ~ negru frăgar alb 1314 frăgar negru 1315 frăţie 1328 frâmbie 1318 ftâmseţe 1319 frâne s. m. 1324 frâng 1320 frângător 1323 frânt 1321 frântură 1322 frec 1316 frecătură 1317 frenţuş 1325 frenţuşescu-mă 1326 frenţuşit 1327 frică 1334; vezi şi ~ mi-e frică mi-e 1335 fricos 1336 frig s. n. 1329 frig vb. 1330 frigare 1333 frigu vezi ~ mi-e frigu mi-e 1331 friguri 1332 frimpt 1337 frumos 1338 frumseţe 1339 frundză 1340 frundzos 1341 fruntar 1343 frunte 1342 fucie 1347 fug 1344 fugaci 1346 fugă 1345 fugător 5. m. 1348 fum 1349 funie 1350 funincea 1351 funincel 1352 fur s. m. 1353 fur vb. 1354 furător adj. 1356 furător s.m. 1356 furcă 1360, 1361 furfuială 1362 furnic 1359 furnicar 1358 furnică 1357 furtuna 1363 furtuşag 1355 fus s. m. 1365 fus s. n. 1364 fuştaş 1367 fuşte 1366 galben adj. 1369 galben s. m. 1370 galbenă vezi rujă -galbin adj. 5324 galeş s. ti. 1371 gangure 1373 gard 1372 gata adj. 1374 gaură 1375 găinar 1384 găinaţ 1383 găină 1382 găitan 1385 găităniel 1386 gălbenesc 1393 gălbenioară 1391 gălbenuşul vezi ~ ovului gălbenuşul ovului 1389 găleată 1387 găletuşă 1388 gănceală 1404 găncesc 1403 găoadză 1405 găraş 1408 gărăşiţă 1409 gărgăriţă 1411 gărgăriţedz 1412 găsesc 1414 găunos 1415 găuresc 1416 găuritură 1417 gâcesc 1376 gâcitor s. m. Vili gâcitură 1378 gâdea 1420 gâdelesc 1379 gâlcă 1392 gâlceavă 1390 gâlgără 1394 gâlgâiesc 1396 gâlgâitor 1395 gând 1397 gândaci 1399 gândesc 1398 gângav 1402 gânsac 1401 gânscă 1400 gârbav 1406 gârbovenie 1407 gârclean 1413 gârgoaşă 1410 geană 1518 gem vb. 1519 gemăt 1520 genunche 1521 ger 1522 gheaţă 1577; vezi şi sloi de ~ gheftin 1380 ghegumen 1381 ghionghivirag 1579 ghiontar 1578 ghisdav 1418 ginere 1523 ginerie 1524 gingaş 1526 gingăşescu-mă 1527 gingăşie 1528 gingie 1525 gioc i. n. 1531; vezi şi ~ im bat gioc vb. 1530 gioc îm bat 1532 gioi 935, 1529 giolgi 1533 gior vb. 1534 gios 934, 1535; vezi şi în ~ giude 1537 giudec 1538 giudecare 1539 giudecată 1540 giudecător 1541 giudeţi. m. 1536 giug 1542 giugastru 1543 giugănesc 1544 giugănit 1545 giuiesc 1546 giunc 1552 giune 1549 giunelaş 1551 giung 1547 giuniel 1550 giunincă 1553 giupân 936, 1554 giupâneasă 937, 1555 giur adv. vezi în ~, împregiur ~ giur vb. 1556 giurământ 1557 giurător 1558; vezi şi - strâmb giurător strâmb 1559 glas 1419 glăsănesc 1421 glesnă 1436 gloabă 1422 gloata 1426 gloată 1425 globesc 1423 globitors. m. 1424 glod 1427 glodos 1428 glonţ 1429 gluga 1437 glumă 1431 glumesc 1430 goană 1440 goangă 1444 gol adj. 1432 gol s. n. vezi a ~ sună golaş 1435 golătate 1433 golesc 1434 gomonesc 1438 gonesc 1439 gonescu-mă 1443 gonitor 1441 goniţă 1442 gorbaci 1449 gomic 1445 gomicie 1446 gorun 1447 goruniel 1448 gostesc vb. 1450 goştinac 1451 grabă 1452 grabnic, -ă 1453 gracin 1458 grai 1455 194 grainic 1456 grapă 1457 gras adj. 1460 graure 1459 grăbesc 1462 grăiesc 1468 grăitor 1469 grămadă 1479 grămădesc 1480 grăpedz 1467 grăpiş 1466 grăsime 1474 grăsune 1475 grăunţ 1476, 5294 grăunţul 5294 grâu 5295; vezi şi tăciune de -greaţă 1454; vezi şi a ~ greblă 1461 grec 1463 grecească vezi -Ţară Grecească Ţară 1465 grecesc 1464 greime 1481 greşeală 1472 greşesc 1471 greşit s. m. 1473 greu, -a 1470, 1477 greznă 1478 gribesc 1487 gribitor adj. 1488 gribitor j. m. 1488 griel 1486 grijă 1482 grijesc 1484 grijitor 1485 grijos 1483 grindă 1490; vezi şi meşter— grindine 1491 griu 1489 griv 1493 gri vei adj. 1494 grivn &s.f 1492 groapă 1496 groaznic 1510 grof 1495 gropan 1498 gropniţă 1497 gros s. m. 1503 gros, -oasă 1499, 1500 grosame 1502 grosime 1501 grozav, -ă 1504, 1505 grozăvatec 1507 grozăvesc vb. 1508 grozăvescu-mă 1509 grozăvie 1506 groznicie 1511 grudiu s.n. 1515 gruie s. m. 1512 grumadz 1513 grumb 1514 grundz 1516 grundzos 1517 gubav 1560 gubăvenie 1562 gubăvescu-mă 1563 gubăvie 1561 guler 1564 gunoi 1565 gunoiesc vb. 1566 gura 5314 guran 1568 gură 1567 guriţă 1569 guşat 1572; vezi şi măr ~ guşată vezi pară -guşavel 1574 guşă 1570, 1571 guşedz 1573 gută 1575 guturar 1576 ha interj. 1581 hac 1588 hacică 1582 hai 1584 haida 1586 haier 1587 haină 1585 hală 1589 ham 1590 har 1592; vezi şi dătătură de harâng 1591 harfă 1593 hasnă 1594 Haţeg 1583 hăbărluiesc vb. 1595 hăbărluitor 1596 haiduc 1598 hăiducame 1599 haiducesc adj. 1600 hăiduceşte 1601 hăinuţă 1597 hăl pron. 1603 hăla pron. 1604 hambar 1609 hămuş s. n. 1606 hămuşesc vb. 1607 1 hămuşit 1608 hărângăzău 1618 hăsnuiesc vb. 1624 hâră 1611 hârăiesc 1612 hârb 1617 hârbăluiesc 1615 hârbăluit 1616 hârcă 1621 hârcăiesc 1613 hârgani s. m. 1620 hârţ s. m. 1614 hâş interj. 1622 hâşies./ 1623 hei interj. 1602 hep s. n. 1610 hering 1619 hi ci adv. 1625 hinteu s. n. 1626 hirbinteală 638 Mapă 1627 hlăpeşte adv. 1629 hlăpie 1628 ho interj. 1630 hoisă s. m. 1631 homoc 1633 homocoş 1634 hop 1635; vezi şi —ţup hop-ţup 1636 hoţ 1632 hrana 707 hrană 1638 hrăbor adj. 1643 hrăbor adv. 1648 hrăboresc vb. 1645 hrăborescu-mă 1646 hrăborie 1644 hiăboritor s. m. 1647 hrănesc 1639 hrănit adj. 1641 hrănit s. n. 1641 hrăni tură 1640 hrean 1637 hrenuiesc vb. 1642 hronţ 1649 hudbă1650 huhuredz s. m. 1651 huhuredz vb. 1652 hulesc 1653 hulitură 1654 iaca 1658 iacătă-1 1659 iad 1656 iai interj. 1657 ialoviţă 1660 ian 1661 iapă 1662 iss&adv. 1672 iară conj. 1672 iarăşite adv. 1673 iarba vezi ~ fierelor, ~ mâţiei, ~ spurcilor, ~ Sventei Măriei, ~ şerpelui iarba fierelor 1669 iarba mâţiei 1670 iarba spurcilor 1668 iarba Sventei Măriei 1666 iarba şerpelui 1667 iarbă 1664; vezi şi ~ creaţă iarbă creaţă 1665 iarnă 1671 iască 1674 iată 1675 iaz 1676 ibesc 1698 ibostamic 1700 iboste 1699 ibovnic 1701 ibovnică 1702 ibric 1707 ibrişin 1709 ice 1680 icea 1678 ici vezi pre ~ icre 1708 ie s.f. 1715 iederă 1682 ieftin 1683 ieftinesc 1684 iepar 1688 iepure 1685 iepureasca s. f. 1687 iepuresc vb. 1686 ieri 1692; vezi şi ~ alaltă ieri alaltă 1693 ieriţă 1694 iematec adj. 1691; vezi şi măr ~ iematecă vezi pară ~ iernăreţ adj. 1690 iemedz 1689 iert 1695 iertăciune 1696 iertător s. m. 1697 ies 1703 ieşit s. n. 1705 ieşitoare 1704 ieu vb. vezi aminte ~ ijderesc 1744 196 ijderitor i. m. 1746 ijderitură 1745 ijderesc 1744 ijderitor s. m. 1746 ijderitură 1745 im vb. 1710 imală 1711 imălos 1713 imos 1712 inel 1716 ineluş 1717 inie 1714 inimă 1718 inimioară 1719 inimos 1720 iniţă 1715 intie vb. 1721 iscoadă 1723 iscodesc 1724 ispită 1726 ispitesc 1725 ispititor s. m. 1728 ispiti tură 1727 istoavă adj. 1731 istov adj. 1730 işpan 1729 ite-11732 iţă 1679 iubesc 1735 iubit 1736 iute adj. 1733 iuţime 1734 iuzbaş 1737 ivesc 1738 izaflu vb. 1741 izbândă 1742 izbândesc 1743 izbesc 1739 izbitură 1740 izimesc 1751 izmă 1747 izmeană 1750 izmomeală 1749 izmomesc 1748 îm pron. vezi şi gioc ~ bat, îm pare 987 îmbat vb. 969 îmbătat 970 îmbătu-mă 971 îmbiu 972 îmblare 982 îmblător 983 îmblet 985 îmblu 981 - pare îmbrăc 973 îmbrac ământ 974 îmbuc 975 îmbucătură 976 îmbuiestru 984 îmbulzesc 1014 îmbunare 980 îmbunatul 979 îmbunedz 977 îmbunedzu-mă 978 îmmulţesc 986 împac 989 împacu-mă 990 împart 988 împăcător 996 împăcătură 995 împănedz 994 împărat 991 împărătesc 992 împărăţie 993 împestresc 997 împing 998 împingător 999 împingătură 1001 împins adj. 1000 împins s. n. 1000 împregiur 1002; vezi şi în giur ~ împung 1003 împuns adj. 1004 împuns s. n. 1004 împunsătură 1005 împut vb. 11006 împut vb. IV1007 împutăciune 1008 împuţăciune 1011 împuţescu-mă 1009 împuţinedz 1012 împuţit 1010 în vezi bag ~ samă, ~ gios, ~ giur, ~ giur împregiur, ~ laturi, - sus, tună - cer în gios 1095 în giur 1096 în giur împregiur 1097 în laturi 1137 în sus 1162 înălbesc 1140 încaliec 1099 încalţ 1101 încalţu-mă 1100 încarc 1104 încă 1107 încăldzesc 1108 încăldzescu-mă 1109 încălţat 1103 încălţământ 1102 197 încălţământul 2028 încap 1106 încărcătură 1105 încăresc 1110 încărescu-mă 1111 încep 1019 începător 1021 începătură 1020 încet adv. 1026 încet vb. 1025 încheg 1122 închegat 1123 închid 1115 închidu-mă 1118 închidzătoare 1119 închin 1112 închinăciune 1114 închinu-mă 1113 închis 1116 închisătură 1117 încin'd 1028 încing 1029 încinsătoare 1027 încoace 1124 încolo 1125 încredu-mă 1030 încreţesc 1120 încreţitură 1121 încul \adj. 1126 înculţat 1128 înculţu-mă 1127 încungiur 1132 încungiurat s.n. 1133 încuni 1129 încuniat 1130 încuni etură 1131 încurc 1134 îndărăt 1041; vezi şi merg îndărătnic 1042 îndărătnicie 1043 îndeletie 1031 îndelung 1038 îndemn vb. 1032 îndemnătură 1033 îndereptătură 1040 îndereptedz 1039 îndes 1034 îndesat, -ă 1035, 1036 îndesătură 1037 îndoiesc 1044 îndoiescu-mă 1046 îndoit 1045 îndrăgec 1053 îndrăgitor 1054 îndrăzneală 1056 îndrăznesc 1055 îndrăzni tor 1057 înduluiesc 1051 înduluiescu-mă 1052 înduplec 1047 înduplecătură 1048 îndurat 1050 înduru-mă 1049 înec 1141 înecătură 1143 înecu-mă 1142 înfarm 1059 înfaş 1058 înfarmat 1060 înfârmătură 1061 înfier 1062 înfierbânt 1063 înfierbântat 1064 înfmu-mă 1065 înflor 1066 înflorit 1067 înfrân 1068 înfrânătură 1069 înfrâng 1070 înfrânt 1071 înfrumăse<ţe>sc 1072 înfrunt 1073 înfund 1074 îngân 1075 îngânător s. m. 1076 îngânătură 1077 îngemănată vezi cale ~ îngenunchiu 1094 înger 1092 îngeresc 1093 înghit 1078 înghiţitoare s. f. 1080 înghiţitură 1079 îngiur vb. 1098 îngrăsesc 1084 îngrăşător 1086 îngrăşătură 1085 îngrăşedz 1083 îngrăşedzu-mă 1081 îngrăşu-mă 1082 îngrechesc 1084 îngrop 1087 îngroşedz 1088 îngrupăciune 1090 îngropător 1089 îngrupătură 1091 înlinedz 1135 înluminat 1139 198 înluminedz 1138 înluntru 1136 înnod 1151 înnodat 1152 înnoiesc 1153 înnoit 1154 înnoitură 1155 înot vb. 1148 înotat 5. n. 1149 înotiş 1150 îns, -ă 1156, 1157 însă conj. 1158 însănătoşedzu-mă 1146 însereadză 1145 înseredz 1144 însetoşedz 1147 însoru-mă 1159 însurat 1160 însuş 1161 înşelesc 1167 întărit 1163 întări tător 1165 întăritătură 1164 întâmplarea vezi ~ lumii întâmplarea lumi 1166 întin 1168 întinat 1169 înting 1170 întins adj. 1171 întins adv. 1172 întins s. n. 1171 întorn 1173, 1175 întomu-mă 1174 întratuli. n. 1188 între 1185 întreagă 1179 întreb 1189 întrebare 1190 întrebători, m. 1191 întrec 1180 întrecut s. n. 1181 întreg 1178 întrîmblare 1183 întrîmblător s. m. 1184 întrîmblu 1182 întru prep. 1186 întru vb. 1187 întrupurat 1193 întrupurăciune 1194 întrupuredzu-mă 1192 întunec 1198 întunecat 1199 întunecos 1201 întunerec 1200 înturbur 1195 înturburare 1197 înturburat 1196 întumare 1177 întumat adj. 1176 întumati. n. 1176 înţeleg 1013 înţelegător adj. 1022 înţelepciune 1024 înţelept adj. 1023 înţeles s. ti. 1016 înţelesătură 1015 înţin 1017 înţinat 1018 învălesc 1207 învălit 1208 învălitoare 1210 în văii tură 1209 învăluiesc 1211 învăluitor 1212 învăţ vb. 1202 învăţat adj. 1206 învăţător 1205 învăţătură 1204 învăţu-mă 1203 învârtesc 1213 învârti tul 1215 învârti tură 1214 învit 1216 învitat 1217 jalie 3873; vezi şi ~ sălbatică jalie sălbatică 3874 jder 3909 jefuiesc 5203 jele 3951 jelenie 3952 jelesc 3953, 5225 jeluiesc 3954 jghiab 4027 jidov 4031 jidovesc, -ească 4032, 4033 jidoveşte 4034 j ido vie 4035 jir 4055 jireadă 4062 jirebie 4063 jitar 4069 jitârie 4070 jitniţă 4029 jold 4259 joltar 4260 -1 vezi iacătă—, ite— la vezi de pre ~ noi labă 2249 lac 2258 lacrimă 2260 lacşă 2259 ladă 2252 ladiţă 2253 lai, -e 2255, 2556 lamură 2261 lance 2263 lanţ 2262 lapăd 2265 lapte 2264 laptele vezi ~ cânielui laptele cânielui 2266 lard s. n. 2267 larg, -ă 2268, 2269 las 2270 lat, -ă 2272, 2273 latul 5. n. 2274 lăture 2275 laturi vezi în ~ laţ 2250 laţur 2280 Iau 2276 laud 2277 laudă 2278 laut vb. 2279 lăută 2281 lăcrămedz 2283 lăcrămioară 2284 Jăcşag 2296 lăcuiesc 2294 lăcuitură 2295 lăcurici 2298 lăcustă 2299 lădicioară 2285 lămpaş 2304 lămpăşel 2305 lăpădat adj. 2314 lăpădătură 2315 lăptos 2316 lăptucă 2317 lăpuc 2318 lărdos 2319 lărgământ 2320 lărgesc 2321 lărgime 2322 lăsat 2323 lăsătură 2324 lăteni s. m. 2337 lătenieşte 2338 lătemă 2339 lături 2340 lăturoni 2341 lăţesc 2335 lăţime 2336 lăudunos 2343 lăuruscă 2348 lână 2306 lângă 2313 lânos 2307 leac 2257 leafa 2254 leagăn s. n. 2352 leasă 2271 leaţ 2251 lebede 2282 lecuiesc 2297 lefegiu 2286 leg 2287 legat adj. 2290 legător 2289 legătură 2288 leghen s. n. 2291 legu-mă 2293 legume 2292 lele 2401 lemn 2300 lemnos 2301 lemnul vezi ~ cânielui, ~ Domnului lemnul cânielui 2303 lemnul Domnului 2302 lenie 2308 leniescu-mă 2312 leniie 2309 lenios,-oasă2310, 1211 lentie 5308 lesnesc 2334 lesni adj. 2333 lesni adv. 2333; vezi şi a ~ lespede 2325 leş s. m. 2326 leş s. n. 2329 leşesc 2327 leşie 2330 leşin 2332 leşinat 2331 leşuiesc vb. 2328 leu 2345 leucă 2344 leurdă 2346 leurdiş 2347 leuştean 2349 levente 2342 liefa 2353 lifuresc 2350 200 lifuroni 2351 ligav adj. 2354 ligă 2355 lihă 2356 lihod adj. 2357 limba vezi ~ boului limba boului 2359 limbă 2358 limbric 2362 limbut 2360 limbuţesc 2361 limpede adj. 2363 limpedzesc 2364 limpedzescu-mă 2365 lin s. m. 2367 lin, -ă 2366, 2369 lindine 2370 lindinos 2371 ling 2372 linguiescu-mă 2376 linguitor 2375 lingurar 2374 lingură 2373 linişte 2368 lins 2378 linte 2377 lipan s. m. 2387 lipesc 2380 lipescu-mă 2383 lipicioasă vezi cireaşă ~, piersecă ~ lipini 2388 lipitoare 2385, 2386 lipitură 2384 lipsa 2382 lipsesc 2381 livadă 2379 loasă s. f. 2405 lobodă 2389; vezi şi ~ sălbatecă lobodă sălbatecă 2390 loc 2399 locesc vb. 2391 locşor 2400 loding s. n. 2392 logodesc 2394 logodescu-mă 2393 logodit 2395 logofăt 2397 logofeţie 2398 Logoş 2396 lomuri 2402 lopată 2403 lopăţea 2404 lospină 2406 lostoste 2407 lot 2408 lotrame 2414 lotresc vb. 2412 lotrescu-mă 2413 lotrie 2411 lotroni 2410 lotru 2409 lovesc 2415 loveţ 2418 lovit s. n. 2416 lovitură 2417 lubeniţă2419 luce s. f. 2423 luceafăr 2421 lucesc 2420 lucime 2422 luciu, -ie 2424, 2425 lucrător 2431 lucru 5. n. 2429; vezi şi mare ~ lucru vb. 2430 lud adj. 2426 ludeţe 2427 lugşău s. n. 2428 lumânare 2433 lume 2432 lumi vezi întâmplarea ~ lumin 2436 lumină 2434 luminos 2435. lunatec 2438 lună 2437 luncă 2447 lunec 2439 lunecos, -oasă 2440, 2241 lung, -ă 2443 lungesc 2445 lungime 2444 lungoni s. m. 2446 luni s. f 2442 luntrar 2450 luntre 2448 luntriţă 2449 luntru 2451 lup 2452 lupiul adv. 2454 lupoanie 2453 lut 2455 lutos 2456 m vezi pare—, prieşte- ~, —uit m-uit 2733 mac 2466, 5305 macar 2467; vezi şi ~ de unde macar de unde 2471 macarcare 2468 macarcine 2469 macarîncătro 2472 macarunde 2470 macin 2458 Maciovă 2459 madzere 2461 mai adv. vezi ~ bine, ~ uşor mai s. m. 2463 mai s. n. 2462 mai bine 1264 mai uşor 2464 maică 2465 majă 2492 mai 2473 malai 5303 mamă 2474 mană 2475 mară s. f 2478 mare adj. 2477; vezi şi ~ lucru mare s. f. 2476 mare lucru 2479 Marga 2482 margine 2486 Mărie vezi pară de Svântă ~ marmure 2484 Marmure 2485 martur 2487 mărturie 2488 marva ruşă 2483 marţ s. f 2480 marţolia 2481 mas s. n. 2489 masă 2490 mascure 2491 maţ 2460 mazăruică 5312 mazuri 5309 mă vezi ~ precep -mă vezi căiescu-~, căsătorescu-~, chinuiescu— chitescu-~, ciudescu—, criştinescu— cruţu—, cucuiedzu-~, culcu— curtulisescu-~, desorescu—, dezmâniiu— dezmierdu—, dezmiru—, dezvăţu— doare—, domnescu—, dosădescu— dospescu— , frenţuşescu—, gingăşescu— gonescu—, grozăvescu—, gubăvescu— hrăborescu—, îmbătu—, îmbunedzu— împacu—, încăldzescu—, încărescu— închidu—, închinu-~, încredu— înculţu—, îndoiescu—, înduluiescu— înduru-~, înecu—, înfinu—, îngrăşedzu— îngrăşu—, însănătoşedzu—, însoru— întomu—, întrupuredzu-~, învăţu— legu—, leniescu—, limpedzescu— linguiescu—, lipescu—, logodescu— lotrescu—, mănâncu—, măritu— măroşescu—, mârşăvescu—, micicu— milcuiescu—, milostivescu—, miru— muncescu—, nărăvescu—, năvălescu— negrescu—, nemeşescu—, nevoiescu— numescu—, odihnescu—, ogoiescu— omenescu—, osândescu—, ostoiescu— oteşescu—, oţeţescu—, păcătuiescu— păgânescu—, păgubescu—, părcăiescu— păzescu—, pedestrescu—, pişu— pitescu-~, plecu—, polecrescu— pomenescu-~, popescu—, poticnescu— prăbuşescu—, preumblu—, prigonescu— prigorescu—, prilejescu—, prindu— purecu—, răcorescu—, răiescu— rămăşescu-~, răstescu-~, răzmiriţescu— repedzescu-~, saturn—, sălbătecescu— sănătoşedzu—, sărbedzescu—, scaldu— scârbeluiescu—, scârbescu-~ scâmăvescu—, schilescu— schimosescu—, scolu—, scremu— scrivescu-~, scumpescu—, sfadescu-~ sfârşescu-~, sfiescu—, smincescu— soţescu—, spălu—, spământu— spetescu—, spovedescu--, spurcu— stârpescu—, strâmbu-~, svădescu— svinţescu—, tâlnescu—, târgolescu— temu-~, tindu—, tocmescu—, topfescu— tomu-~, trândescu—, trezvescu— tristedzu—, trudescu—, trufăşedzu— turcescu—, udu—, unescu—, urăscu— uricescu—, uscu—, uspătedzu— usturu-~, uzbăiescu—, vaitu—, văitu— vârăscu—, vechescu—, veselescu-~ veştedzescu—, vrăjbescu—, zâbăvescu— zăprescu—, zăpuşescu—, zmintescu— mă precep 3505 măcinătură 2493 măciniş 2494 măcriş 2514 mădzăriică 2500 măgar 2502 măgăreţ 2503 măgesc vb. 2495 măgitură 2496 măgură 2504 măi 2509 măieran 2510 măimucă 2513 măiugel 2511 mălai 2515 mămucă 2520 mănânc 2535 202 mănâncu-mă 2536 mănos 2525 mănunt adj. 2537, 2580 mănunţedz 2539 mănunţel 2538 mănuşă 2540 măr s. m. 2542 măr s. n. 2542; vezi şi ~ bunăbrut, ~ coadeş, ~ cucurbetariţ, ~ câniesc, ~ de Svânt Pietru, ~ dulce, - flocos, ~ guşat, ~ iematec, ~ muşcătariţ, - nevestesc, ~ oardzăn, ~ pestriţ, ~ rutilat, ~ sălcin, - văratec, ~ vărgat măr bunăbrut 2545 măr câniesc 2548 măr coadeş 2549 măr cucurbetariţ 2550 măr de Svânt Pietru 2551 măr dulce 2546 măr flocos 2553 măr guşat 2547 măr iematec 2544 măr muşcătariţ 2552 măr nevestesc 2554 măr oardzăn 2555 măr pestriţ 2556 măr rutilat 2557 măr sălcin 2558 măr văratec 2543 măr vărgat 2559 mărariu 2560 mărăcin 2567 mărgăritar 2568 mărgenareţ s. m. 2569 mărie 2575 Măriei vezi iarba Sventei ~ mărit vb. 2571 măritată 2573 mâritu-mă 2572 măros adj. 2577 măroşescu-mă 2579 măroşie 2578 mărturie 2586 mărturisesc 2587 mărţână 2589 mărţânos 2590 mărţişor s. m. 2588 mărun 2713 mărunt 2580 măsai s. n. 2591 măsea 2592 măsor 2603 măsură 2602 mătanie 2608 mătărângă 2609 mătlică 2610 mător vb. 2611 mătrac 2615 mătrăgună 2501 mătricie 2616 mătur 2612 măturat adj. 2614 mătură 2613 mâţişor 2499 mâhnesc 2506 mâlcom interj. 2516 mâlcomiş 2517 mân1 vb. „rămân” 2522 mân2 vb. „trimit” 2523 mână 2521 mânăştergură 2526 mâncătură 2533, 2534 mândria 2524 mânie 2527, 2531 mâniec vb. 2529 mâniecă 2530 mânios 2532 mânjesc 2528 mânzală 2541 mârâiesc 2570 mârşav, -ă 2583, 2584 mârşăvescu-mă 2585 mâşcă 2599 mâţă 2497 mâţiei vezi iarba -mâţişoară 2498 mâzgai vb. 2621 mâzguş 2622 mea 2617 megheleu 2505 mei s. m. 2507, 5301 meidan 2512 meişte 2508 melci 2518 melmesie 2519 mereu,-ie 2561,2562 merg 2563; vezi şi ~ îndărăt, ~ nainte, ~ napoi merg îndărăt 2566 merg nainte 2564 merg napoi 2565 merinde 2574 memiţă 2576 mersură 2581; vezi şi ~ nainte mersură nainte 2582 meserciu 2598 meserere 2595 meseremic 2596 mesemiţă 2597 203 mestec vb. 2600 miraz 2668 mestecătură 2601 mireasa 2672 meş s. m. 2593 mirele 2671 meşină 2594 mirh 2669 meşter 2604; vezi şi —grindă mirhuiesc 2673 meşter-grindă 2605 miros s. n. 2670 meşteresc vb. 2606 mira vezi —mă meşterşig 2607 miru-mă 2674 meure 2618 mischie 2680 mezdreală 2619 Misir 2679 mezdresc 2620 mistuiesc 2675 m(i) pron. vezi şi a minte— vine, caldu—, mişă 2676 dragu —e, foame —e, frigu —e, milă — mişină 2678 , scură—, sete —, supără—se, mitutea 2665 trebuieşte— , voia — mitutel 2664 miaon 2629 mituteledz 2666 mic, -ă 2641, 2643 miţ 2623 mitic 2625 miţar 2624 micicătură 2627 moale 2694 miciconi 2628 moară 2704 micicu-mă 2626 moare s. f. 2705 micşor 2644 moartă 2709; vezi şi urdzică ~ micuţei 2642 moarte 2710 mie num. 2640 moaşă 2717 mied 2630 moaştele 2720 miedar 2631 mocan adj. 2692 miedz 2632 mocerlă2681 miel 2633 mod 2683 mieluşel 2634 modoş 2684 miercuri 2638 modşă 2685 miere 2635 modună 2687 mieriu, -ie 2636, 2637 mogândeaţă 2693 mieu 2639 mohor 2690 mijesc 2677 mohorit 2691, 5326 mii s. n. 2645 moi 5. n. vezi a ~ pun milă 2646; vezi şi ~ mi- moi vb. 2689 milă mi- 2647 moilă 2686 milcuială 2656 moiţă2688 milcuiescu-mă 2653 Moldova 2697 milcuit s. n. 2654 moldovean 2698 milcuitor 2655 moldovenesc 2699 milos 2648 molie 2695 miloste 2652 molitvă 2696 milostiv 2649 momeală 2700 milostivescu-mă 2650 momesc 2701 milostivnic 2651 momitor 2702 miluiesc 2657 mor 2703 miluitor 2658 mormăiesc 2707 mince s. f. 2659 mormânt 2706 mincinos 2662 mort adj. 2708 minciună 2663 mortăciune 2711 mint 2660 morţicios 2712 minte 2661; vezi şi a —m vine moscovitean 2719 mirac 2667 Moscul 2718 204 mosor 2721 moş 2714 moşie 2715 moşneag 2716 motă 2722 motcă 2723 motroc adj. 2724 moţ 2682 mozgoşesc 2726 mozomaină 2725 muc 2734 mucar 2740 mucic 2736 mucicat s. n. 2738 mucicător 2739 mucicătură 2737 mucos 2735 muiat 2728 muiedz 2727 muiere 2729 muieresc 2730 muierotcă 2731 muieruşcă 2732 mulg 2741 mult, -ă 2742 multe vezi de ~ ori mulţani 2743 mulţănesc vb. 21 Al mulţam 2744 mulţie 2745 mulţime 2746 muncă 2749 muncesc 2748 muncescu-mă 2751 muncitor s. m. 2750 mundz 2752 munte 1999, 2753 mur 5. m. 2754 murar 2757 murat 2764 mură1 s. /.' „fruct" 2755 mură2 s.f. „intestin” 2756 murăriţă 2758 muredz 2763 murg s. n. 2760 murgeşte vb. 2761 muritor, -e 2762 muroni s. m. 2759 mursă 2765 muscă 2766 musculiţă 2768 must 2773 mustaţă 2771 mustăcios 2772 mustăreaţă 2774 muşcătariţ, -ă vezi măr pară ~ muşchiu1 s. m. „lichen" 2769 muşchiu2 s. m. „ţesutfibros" 2770 mut adj. 2775 mut vb. 2776 mutat adj. 2111 mutat s. n. 2777 na 2779 na-ţ interj. 2780 nafură2781 nainte vezi de-acmu merg mersură ~ nalbă 2783 namiestnic 2785 nap 2786 napoi vezi merg ~ nari 2787 nas 2788 nasc 2789 nasture 2791 naştere 2790 năcovelniţă 2824 nădăjduiesc 2799 nădeală 2801 nădejde 2798 nădesc 2800 nădragi 2802 nădrăgei 2803 nălucă 2828 năluceşte-se 2830 nălucire 2829 nămai s. m. 2833 nămarăs.f. 2831 nămesc vb. 2844 nămestesc 2845 nămestitură 2846 nămit 2849 nănaş 2850 nănăşie 2851 năpaste 2852 năpăstuiesc 2853 năramce 2859 nărav 2858 nărăvesc 2860 nărăvescu-mă 2861 năroc 2867 nărocel 2870 nărocesc 2869 nărocit 2868 nărod adj. 2863 nărod s. n. 2862 nărodzesc 2865 nărodzeşte adv. 2866 205 nărodzie 2864 năroi 2871 năroiesc 2872 năroieşte 2873 născutului vezi păcatul ~ năselia 2881 năsip 2874 năspreşte vb. 2876 năstrapă 2884 năsturel 2886 năvală 2887 năvădesc vb. 2891 năvălesc 2892 năvălescu-mă 2893 nea 2792 neagră 2782; vezi şi cireaşă ~ neamţ 2784 nebun 2793 nebunesc vb. 2794 nebuneşte adv. 2796 nebunie 2795 necăiuri 2821 necât, -ă 2822, 2823 neci 2797 necurat 2825 necurăciune 2826 negei 2815 neghină 2804, 5306 neghinos 2805 negoţ 2806 negreală 2807 negreaţă 2808 negresc vb. 2809 negrescu-mă 2813 negrilă 2811 negrişor 2812 negritor, -e adj. 2810 negritor, -e s. m şi f. 2810 negru 2814; vezi şi frăgar ~, pelin negură 2818 neguţ vb. 2816 neguţător 2817 nehamic 2819 nehămicie 2820 nelăut 2827 neman s. m. 2832 nemeresc 2837 nemernic s. m. 2838 nemeş 2839 nemeşesc vb. 2840 nemeşesc, -ă 2842 nemeşescu-mă 2841 nemeşie 2843 nemic, -a 2847, 2848 nemţească vezi ~ Ţară Nemţească Ţară 2836 nemţesc 2834 nemţeşte 2835 nepoată 2855 nepot 2854 nepoţie 2856 neputemic 2857 nescar 2877 nesosinţă 2875 nestins 2883 neşte 2878 neştinţie 2880 neştiut 2879 neştiutură 2882 nevedenie 2889 nevedemic 2890 nevedesc vb. 2888 nevestesc vezi măr ~ nevinovat 2894 nevinovăţie 2895 nevoie 2896 nevoiescu-mă 2899 nevoieş 2897 nevolnic 2898 nezdravăn 2885 ni 2900 nici 2901 nicicând 2902 niegru adj. 5321 nime 2903 nimine 2904 ninge 2905 nişchit 2906 nişchiţel 2907 noapte 2912 noastră 2916 noauăle vez.i al ~ nod 2908 nodos 2909 noi pron. 2910; vezi şi pre la ~ noiesc vb. 2911 nor s.f. 2913 nosa interj. 2914 nostru 2915 nov,-ă 2917, 2918 nu 2919; vezi şi ~ ştiu nu ştiu 2936 nuc 2920 nucă 2921 nucşoară 2922 nucşor 2922 numai 2927; vezi şi ~ cât numai cât 2928 206 număr s. n. 2930 ocrotesc 2993 număr1 vb. „citesc” 2929 odată 2960 număr2 vb. „socotesc” 2929 odbesc vb. 2959 numărătoare 5. f. 2932 odihnă 2962 numărător1 „cititor” 2933 odihneală 2965 numărător2 „socotitor" 2933 odihnesc 2963 numărătură1 „citire” 2931 odihnescu-mă 2964 numărătură2 „numărare” 2931 odinioară 2961 nume 2923 odraslă 2966 numesc 2924 ogar 2967 numescu-mă 2926 ogărel 2968 numit adj. 2925 ogoială 2970 nuntă 2934 ogoiescu-mă 2969 nust s. m. 2935 ogoi tură 2971 ogradă 2972 o interj. 2938 oh interj. 2973 o sută 3061 oi interj. 2976 oa interj. 2939 oit interj. 2977 oaie 2974 oiţă 2975 oală 2997 olac 2995 oară vezi a doaua ~ , a treia de-altă ~ olar 2996 oardzăn vezi măr ~ olăcar 2998 oare 3040 olăcăresc vb. 2999 oarece 640 olei 3000 oaste 3054 oleinic s. n. 3001 obicneală 2941 olofir 3006 obicnesc vb. 2940 olog adj. 3005 obiduiesc vb. 2942 ologi adj. 3005 obiede 2943 oloi 3002 obor s. n. 2944 oloiină 3004 obor vb. 2945 oloni 3003 oborit 2946 ol os s. m. 3007 obosesc 2947 olosesc adj. 3008 obosit 2948 Olt 3009 oca 2979 oltar 3012 ocară 2981 oltean 3010 ocăs.f. 2978 oltenesc 3011 ocăresc 2980 oltonă vezi cireaşă ~ oceania 2949 om 3013; vezi şi ~ de omenie ochiedz 2984 om de omenie 3018 ochiu 2982 omăt 3021 ochiul vezi ~ boului omătul 3022 ochiul boului 2983 omenesc, -ească 3015, 3016 ocie 2950 omenescu-mă 3017 ocină 2957 omenie 3014; vezi şi om de - ocioci 2958 omestesc vb. 3023 ocnar 2992 omestitură 3024 ocnă 2991 omet 3020 ocol 2985, 2986 omidă 3025 ocolesc 2987 omor s. n. 3028 ocolitură 2989 omor vb. 3026 ocoliş 2988 omoritură 3027 ocoş 2990 omşor 3019 ocroteală 2994 opai 3029 opaiţă 3030 opălesc 3031 opincar 3033 opincă 3032 opintesc 3034 opreg s. n. 3035 opresc 3036 opritură 3037 opt 3038 optdzeci 3039 optul vezi al ~ orb 3042 orbanţ 3045 orbesc vb. 3043 orbie 3044 orez 3041 ori vezi de multe ~ ort 3046 orz 5297 os 3047 osândă 3050 osândescu-mă 3051 osârdie 3049 osie 3052 ostie 3057 ostoiescu-mă 3058 ostoit s. n. 3059 ostrov 3072 osundză 3060 oşcior 3048 oşcoală 3053 oştesc vb. 3055 oştitor 3056 otalm s. n. 3062 otălmăzuiesc 3063 oteşescu-mă 3067 otravă 3064 otrăvesc 3065 otrinde 3066 oţel 2951 oţelos 2952 oţet 2953 oţeţesc vb. 2954 oţeţescu-mă 2956 oţeţit 2955 ou 3068 oută 3071 outoare 3070 ovăz 5299 ovedz vb. 3069 ovului vezi gălbenuşul pace 3074 pagubă 3075 pai 3076 pajişte 3110 paliţă 3079 palmă 3078 paloş 3077 pamet 3080 pană 3081 pantă 3082 panţir 3083 papă s. f 3084 par 3085 pară 3087; vezi şi ~ cănească, ~ coadeşă, ~ corună, ~ crăiască, ~ de Svântă Mărie, ~ foiască, ~ guşată, ~ iematecă, ~ muşcătariţă, ~ pădureaţă, ~ popească, ~ ştiră, ~ ursească pară cănească 3090 pară coadeşă 3094 pară corună 3092 pară crăiască 3091 pară de Svântă Mărie 3099 pară foiască 3088 pară guşată 3096 pară iematecă 3093 pară muşcătariţă 3089 pară pădureaţă 3100 pară popească 3097 pară ştiră 3098 pară ursească 3095 parânc 5301 pardos 3104 pare-m 3086 pare-ţ că 3105 partă 3102 parte 3101 partnic 3103 pasat s. n. 5302 pasă vb. 3108 pasc 3109 pasere 3107 paş-s. m. 3106 paşti 3111 pat s. n. 3113 pat vb. 3112 pată 3114 patra 3116 patru 3115 patru vezi al ~ pază 3117 păcat 3151 păcatul vezi ~ născutului păcatul născutului 3155 păcătos, -oasă3152, 3153 păcătuială 3156 păcătuiescu-mă 3154 208 păcătuitură 3157 păcicăiesc 3124 păcurar 3159 păcură 3158 păcurăresc adj. 3160 păduche 3131 păduchedz 3133 păduchios 3132 pădure 1999, 3134 pădureaţă vezi pară ~ pădureţ, -eaţă 3135, 3136 păgân 3137 păgânătate 3138 păgânescu-mă 3139 păgubesc 3140 păgubescu-mă 3141 păgubie 3144 păgubitor, -e 3143 păgubitură 3142 păhar 3147 păharsec 3145 păhărel 3146 păhneală 3150 păhnesc vb. 3148 păhnit s. m. 3149 pălesc 3162 pălitură 3163 pământ 3166 pământesc 3167 păninc 3176, 5300 pănuş 3182 papară 3184 păpiroş 3186 papuc 3188 păpuşă 3187 păr1 s. m. „ fir de origine epidermică” 3189 păr2 s. m. „pom fructifer” 3190 păraţ 3191 părăsesc 3195 părăsitor s. m. 3196 părăsitură 3197 părcan 3212 părcăiescu-mă 3214 păreche 3200 părere 3202; vezi şi ~ re părere re 3203 păresim 3198 părete 3199 părinte 3210 părinţesc, -ă 3211 părip 3213 părtaş 3219 părtăluiesc 3220 părtăluitor 3221 părticea 3222 părtiţă 3223 păs vb. 3224 păsat 5. n. 3225 păscar 3230 păscăresc, -ească 3231, 3232 păscuiesc vb. 3234 păscuţ 3233 păserea 3226 păseruică 3227 păstor 3243 păstorel 3244 păstrăv 3240 păstraviţă 3241 păsuiesc 3242 păsulă 3246 păşesc 3228 păşitură 3229 păşune 3245 pătedz 3247 pătimesc 3251 pătişor 3248 pătrar 3256 pătrund 3257 pătrunjei 3259 pătrunsătură 3258 pătul 3260 păţit adj. 3118 păţi tură 3119 păzesc 3261, 3262 păzescu-mă 3266 păzitor s. m. 3263, 3264 păzitură 3265 pânăprep. 3168; vezi şi ~ acmu, ~ aici, ~ apoi, ~ atunce, ~ când până conj. 3168 până acmu 3169 până aici 3173 până apoi 3172 până atunce 3170 până când 3171 pâncătuiesc 3174 pândar 3177 pândăiesc 3179 pândesc 3178 pândur 3180 pân dză 3181 pânie 3175 pâră 3192 pârăsc3194 pârău 3201 pârâş 3193 pârgaviţă vezi cireaşă -pârjesc 3216 209 pârjol 3217 pieluşină 3279 pârjolesc 3218 piept 3280 pârlesc 3215 piepten s. n. 3283 pecete 3120 pieptos 3282 pecetluiesc 3121 pieptuţ 3281 pecia (!) 4989 pier 3288 pecine s.f 3122 pierd 3285 pecingine 3123 pierdere 3286 pedeapsă 3125 pierdut adj. 3287 pedepsesc 3126 piersec 3289 pedepsitură 3127 piersecă 3290; vezi şi ~ lipicioasă pedestrame 3130 piersecă lipicioasă 3291 pedestrescu-mă 3129 pietroni 3292 pedestru 3128 Pietru vezi măr de Svânt ~ pejmă 3235 piftui 3293 pelin 3161; vezi şi ~ negru piftuiesc 3294 pelin negru 3164 pigulesc 3295 peliţă 3165 pigulitor 3297 pepene 3183 pigulitură 3296 peperig 3185 pil s. m. 3305 periat 3206 pilă 3306 perie 3204 pildă 3308 perină 3207 pilduiesc 3309 perire 3208 pilesc 3307 perit adj. 3209 pimniţă 3310 periu 3205 pine s. m. 3311 pestriţ, -ă 3239; vezi şi măr ~ pincoşs. n. 3312 peşte 3236 pint 3313 peşteră 3238 pintene 3314 peştişor 3237 pipar s. m. 3320 petrec 3252, 3253 piparcă 3315 petrecător 3254 piper 3316 petrecătură 3255 piperat 3317 peţesc 3249 piperedz3318 peţitor 3250 pipemiţă 3319 piaptăn vb. 3284 pirone 3321 piatră 3267; vezi şi ~ acră, ~ pucioasă, ~ scumpă pisat adj. 3327 piatră acră 3268 pisat s. n. 3326 piatră pucioasă 3269 pisc s. n. „plisc” 5315 piatră scumpă 3270 pisedz 3325 piaţ 3271 pişat 3322 pic 3298, 3299, 3301 pişotcă 3324 picai. / „picătură” 1925 pişu-mă 3323 pică s, f. „chică" 1924 pitană 3333 picătură 3300 pitar 3329 picic 3272 pită 3328 picior 3274 pităriţă 3330 picioruş 3275 pitesc 3332 picur vb. 3302 pitescu-mă 3331 picurat s. n. 3303 pi tul 3334 picurătură 3304 pitulat adj. 3335 piedecă 3276 piţiganie 3273 pielcuţă 3278 pivă 3338 piele 3277 pivnicer 3337 210 pivniţă 3336 plac vb. 3341 place s. n. 3339 plai 3340 plapan 3344 plasă 3343 plaşcă 3342 plată 3345 plavoş, -ă 3346, 3347 plăcintă 3349 plăcut adj. 3356 plăntăluiesc 3361 plătesc 3370 plătiţă 3371 plâng 3357 plângător, -e 3358 plâns s. n. 3359 plânsură 3360 pleaşă 3362 pleavă 3348 plec vb. 3352, 3355 plecat adj. 3354 plecu-mă 3353 pleh 3350 plehşor 3351 plesne 3364 plesnesc 3367 plesnevesc 3365 plesnevit 3366 pleşiu 3363 pleştescu-mă 3368 pleştit 3369 plevesc 3372 plevitor s. m. 3374 plevitură 3373 pleviţă 3375 plin, -ă 3376 plinăciune 3377 plit s. n. „rât” 5318 ploaie 3379 ploauă3378 ploios, -ă 3380 plop 3381 plosc s. n. 3382 ploscuţ 3383 plug 3384 plugar 3385 plugăresc adj. 3386 plumb 3387 poala 3413 poală 3413 poartă 3458 pocesc vb. 3389 poci s. m. 3388 poci vb. 3391 pocitor, -e 3390 pociumb 3392 pocnesc 3410 pocnitor adj. 3412 pocnitură 3411 pod 3393 podesc 3394 podină 3397 podi tură 3395 podniţă 3396 poftamic, -ă 3401 poftă 3398 poftesc 3399 poftitor, -e 3400 poftoresc 3402 pogace 3403 pogăcesc vb. 3404 pogor 3405 pogoritul 3406 pohă 3407 poiată 3408 poimânie 3409 pojar 3461 pojeresc vb. 3462 poiată 3416 polecră 3417 polecrescu-mă 3418 poleiesc 3414 poleit adj. 3415 poliţă 3419 polovmc s. n. 3420 pom 3421 pomană 3423 pomelnic 3428 pomenesc 3424 pomenescu-mă 3425 pomenitoare s. f. 3427 pomenitură 3426 pomet 3422 pomost 3430 pomşor 3429 poni s. n. 3431 poniav adj. 3432 popă 3433 popândesc vb. 3437 popească vezi pară -popesc adj. 3434 popesc vb. 3436 popescu-mă 3435 popitnic s. m. 3438 popor 3439 por adj. 3440 porav 3441 porâncă 3446 porâncesc 3447 porâncitor s. m. 3449 pore 3450 porcesc, -ească 3442, 3443 porceşte 3445 porcie 3444 porconi 3451 porecla 3448 pomesc 3452 pomitor adj. 3454 pomitor s. m. 3454 pomitură 3453 porobaca 3455 porrou, -ie 3477 porşor 3460 port j. n. 3457 port vb. 3456 portar 3459 posderie 3463 posomor adj. 3464 post 3465 postaică 3467 postav 3468 postesc vb. 3466 poştă. 3469 pot vb. 3470 potâncă 3471 potârcă 3472 potcă 3481 poticnă 3473 poticneală 3475 poticnesc 3474 poticnescu-mă 3476 potoc 3477 potolesc 3478 potolit 3479 potolitură 3480 potroinic 3482 povâmesc 3486 povestar 3484 povestie 3483 povodnic 3487 povor 3485 pozderie 3488 pradă 3489 prag 3491 Praga 3492 prah 3490 prapure 3495 praş s. m. 3493 praştie 3494 prav 3496; vezi şi ~ de puşcă prav de puşcă 3497 praznic 3498 prăbuşeai ă 3500 prăbuşescu-mă 3499 prăd 3503 prădat 3504 prădător 3502 prăhuiesc 3514 prăsesc 3531 prăsit adj. 3532 prăvălesc 3591 prăvălitură 3592 prând vb. 3519 prândz s. n. 3520 prândzesc 3521 prâscaviţă 3538 pre adv. 3501 pre prep. 3508; vezi şi ~ aemu, ~ când, ~ colo, de ~, ~ sine, - sus pre aemu 3509 pre apoi 3510 pre atunce 3511 pre când 3516 pre colo 3513 pre ici 3512 pre la noi 3517 pre sine 3536 pre sus 3537 preacurat, -ă 3515 preacuvios 3518 precep vezi mă -precepător adj. 3506 precepătură 3507 premblătură 3526 premblu-mă 3525 pren 3522 prentom 3527 prentre 3524 prentru 3523 prentumat 3528 presar 3539 prescură 3529 presină 3535 preste 3530 prestură 3534 presură 3533 preut 3540 preuteasă 3542 preuţie 3541 prevede-se 3590 prevesc 3586 previesc 3587 previre 3588 previtură 3589 ~ apoi, ~ atunce ~ ici, ~ la noi 212 pribeag 3543 pribegesc vb. 3544 pribegie 3545 priboi 3546 prididesc 3547 prier 3559 prieşte-m 3548 prieten 3550 prieteşug 3558 prietnic 3549 prietnicie 3557 prigoadă 3554 prigoană 3552 prigonescu-mă 3553 prigorescu-mă 3555 prigorit adj. 3556 prilaz 3560 prilej 3561 prilej escu-mă 3563 prilesteţ s. m. 3564 prilestie 3565 prilestiesc 3562 primăvară 3571 primejdea 3567 primesc 3566 primit adj. 3568 primitură 3569 primură 3570 prind 3572 prindu-mă 3575 prinos 3576 prins adj. 3573 prins s. m. 3573 prinsură 3574 pripaş s. m. 3579 pripă 3577 pripesc 3578 pripon 3580 priponesc 3581 pristănesc 3583 pristlăn s. m. 3582 pritce 3551 priteală 3584 pritesc vb. 3585 probă 3593 probăluiesc 3594 procator 3597 procatorie 3598 proidit m. 3596 proptă 3599 proptesc 3600 prost 3601 prostame 3602 prostesc, -ească 3603, 3604 prostie 3605 prostişor 3606 proţap 3595 pruglă 3607 prun 3608 prună 3610 prund 3609 pucioasă vezi piatră ~ pucios, -ă3612 puhav, -ă3616 pui 3617 puică 3621 puichiţă 3622 puiedz 3619 puişor 3618 puiuţ 3620 pulpă 3623 pum s. m. 3624 pun 3625; vezi şi a moi - pungă 3626 punghiţă 3627 pungoni 3628 punte 3629 purcar 3635 purcăreaţă 3636 purece 3632 purecos 3634 purecu-mă 3633 purhan 3630 puroni 3631 purtătură 3637 pus adj. 3638 pus s. n. 3638 pusătură 3639 pustini, -e 3642 pustiniesc vb. 3644 pustinietate 3643 pustinietor adj. 3645 puşcă 3640; vezi şi prau de - puşculiţă 3641 put 3646 putere 3647; vezi şi asupra de puternic 3648 putină 3652 putoare 3649 putred, -ă 3653 putredzesc 3654 putredzitor, -e 3655 puturos 3656 puţ 3650; vezi şi puţ-căcaţ puţ-căcaţ 3651 puţă 3611 puţin 3613 puţinei 3614 puţineluş 3615 rabd 3658 rac 3662 raclă 3663 rad 3660 rai 3661 ramă 3664 ramur 3665 rană 3666 rapiţă 3667 rapure 3668 rar adv. 3671 rar, -ă 3669, 3670 rariţă 3672 ras, -ă 3673 rasă s. f. 3674 ratot s. n. 3675 raţă 3659 răbd 3677 răbdare 3678 răbdător adj. 3679 răbduriu 3680 răchită 3697 răchitiş 3698 răcorescu-mă 3703 rădic 3686 rădicător 5. n. 3688 rădicătură 3687 rădiche 3689 răgaz 3691 răgoresc 3692 răgorit adj. 3693 răgoritură 3694 răguşesc 3695 răhnesc 3696 răiescu-mă 3701 răietate 3702 rămas 5. n. 3704 rămăşescu-mă 3707 rămăşitură 3706 rămân 3705 rămurat, -ă 3708 rănesc 3709 rănit adj. 3710 răni tură 3711 rănunchiu 3716 răpaus vb.37\l răpausat s. n. 3718 răpun 3725 răpurat adj. 3724 răpuredz 3723 răpus, -ă 3726 răresc 3727 răsad 3730 răsar 3728 răsărit adj. 3729 răsărit s. n. 3729 răsipă 3732 răsipesc 3739 răsipilă 3735 răsipitor s. m. 3734 răsipitură 3733 răspândă 3736 răspund 3737 răspuns s. n. 3738 răstesc 3742 răstescu-mă 3741 răstignesc 3743 răstignitor s. m. 3745 răstigni tură 3744 răstorn 3746 răstunchiat 3749 răsturnat adj. 3747 răsturnat n. 3747 răstumătură 3748 răsură 3750 răşină 3731 rătăcesc 3755 rătăcitură 3756 rătedz 5. n. 3751 rătedz vb. 3752 rătedzat adj. 3753 rătedzătură 3754 rătund, -ă 3757 raţe s. f. 3685 răţoni 3684 rău vezi voitor ~ răzbesc 3762 răzbitură 3763 război 3764 războială 3765 războiesc vb. 3766 răzbună vb. 3767 răzmiriţă 3768 răzmiriţescu-mă 3769 râd 3770 râdzător adj. 3771 râgăiesc 3772 râgăitură 3773 Râm 3774 râmă 3775 râmător m. 3776 râmuiesc vb. 3778 râmuitor 5. m. 3777 rânie 3712 râniedz 3713 rânios, -ă3714 214 rânsă 3715 râpă 3779 râpesc vb. 3780 râpit, -ă 3781 răpitor 3782 râs1 s. m. 3784 râs2 s. n. 3783 rât 3785 râu 3786 râuşor 3787 râză s. f. 3788 râzos adj. 3789 re vezi părere ~ rea 3700 reavăn, -ă 3676 rece 3681 receală 3683 recesc vb. 3682 recnesc1 vb. „urlu" 3699 recnesc2 vb. „vomez” 3699 refrec s. n. 3690 repede adj. 3719 repede adv. 3722 repedzescu-mă 3720 repegiune 3721 resteu 3740 revărs 3759 revărsat adj. 3760 revărsătură 3761 reveneală 3758 revenială 5094 rit s. n. "plisc"5315 roadă 3798 roată 3820 roauâ 3804 rob 3790 robcă 3793 robesc vb. 3791 robie 3792 robitor s. m. 3795 robotar 3794 roc s. n. 3811 rochie 3812 rod s. n. 3797 rod vb. 3796 rodesc 3799, 3800 roditor adj. 3801 roditor s. m. 3802 rodzătură 3803 rog 3806 rogojină 3808 rogoz 3807 roi 3809 roiesc vb. 3810 roiub 3822 Roma 3813 romon 3814 romoniţă3815 ros, -ă 3816 rost s. n. „gură”5314 roşesc vb. 3819 roşie adj. 3818; vezi şi rujă ~, ţeciă ~ roşu, -ăadj. 3817, 5323 rotar 3821 rouăreadză vb. 3805 rovină 3823 ruăredz 3827 rudă1 s.f. „oişte" 3824 rudă2 s.f. „rudenie" 3825 rudesc vb. 3826 rufa 3828 rug 3829 rugă 3830 rugăciune 3831 rugător s. m. 3832; vezi şi ~ de Dumnedzeu rugător de Dumnedzeu 3833 rugesc vb. 3837 rugină 3834 ruginesc 3836 ruginos, -ă 3835 ruj s. m. 3853 rujă 3854; vezi şi ~ albă, ~ galbenă, ~ roşie rujă albă 3855 rujă galbenă 3857 rujă roşie 3856 rumân 3840 rumânesc 3841 româneşte 3843 rumânie 3842 rumeg 3838 rumegătură 3839 rumen 3844, 5323 rumeneai ă 3845 rumenesc 3846 rup 3847 rupt, -ă 3849 ruptură 3848 rus adj. 3850 ruşă vezi marva ~ ruşeafă 3852 ruşesc vb. 3851, 3861 ruşine 3858 ruşinedz 3860 ruşinos 3859 rută 3862 rutilat vezi măr ~ -s vb. 1 sg. vezi căce— sabie 3864 sac 3871 215 sad s. n. 3866 sagnă 3868 saică 3870 salcă 3876 salce3875 salt vb. 3877 samă 3879; vezi şi bag în ~ samur 3882 sanie 3883 sap 3885 sapa 3887 sapă 3886 sar1 vb. „salt" 3891 sar2 vb. „sărez" 3890 sarbăd, -ă 3895 sarcină 3896 sare 3893 sarecă 3898 sas 3899 sască 3900 sat 3903 satur 3905 saturu-mă 3906 saţiu 3865 sau 3908 Sava 3907 să 3930, 3932 săbăiesc, -iască 3911, 3912 săbău 3913 săbier 3910 săcuieţ 3941 sădesc 3920 sădiş 3922 săditură 3921 săidace 3933 sălaş 3947 sălată 3946 sălăşluiesc 3949, 3955 sălbatec, -ă 3968; vezi şi lobodă sălbatică vezi jalie ~ sălbătecescu-mă 3969 sălcet 3948 sălcin vezi măr ~ sălt vb. 3970 săltător s. m. 3971 săm vb. ind. pr. 1 sg. 3963 sămănător s. m. 3961 sămănătură 3962 sămânţă 3956 sănătate 3972 sănătos 3973 sănătoşedzu-mă 3974 săp 3981 săpător 3982 săpătură 3983 săptămână 3987 săpun 3984 săpunesc 3985 săpungiu 3986 săr vb. „sărez” 3988 sărac, -ă 3995, 3996 sărăcie 3997 sărbătoare 3989 sărbedz 3990 sărbedzescu-mă 3994 sărut vb. 3999 sârutatul 4000 săsesc 4001 săsime 4002 sătul, -ă 4007 săţios 3919 săva 4008 sâmbătă 3965 sâmbraş 3958 sâmbră 3957 sâmbure 3959 sâmburel 3960 sâmcea 3966 sâmtdziene 3967 sânge 3977 sânger 3979 sângereţ 3980 sângeros 3978 sârb 3992 sârbeşte 3993 sârg 5. n. vezi de ~ scad 4072 scadercă 4073 scafă 4074 scai 4075 scald 4076 scaldu-mă 4077 scamă 4078 scap 4079 scapăr 4080 scarmăn 4082 scarpăn vb. 4083 scară 4081 scaun 4084 scădarcă 4086 scădzătură 4085 scăfiţă 4087 scăios, -ă 4089 scăiuş 4088 scăldare 4090 scăldătoare 4091 scălesc vb. 4093 scălitură 4094 scăp 4096 216 scăpătură 4097 scărmănat 4105 scâlbă 4092 scânteie 4095 scârb s. n. 4098 scârbă 4099 scârbelnic, -ă 4104 scârbeluiescu-mă 4103 scârbescu-mă 4102 scâmav, -ă4106, 4107 scâmăvesc vb. 4110 scâmăvescu-mă 4109 scârnăvie 4108 scârţăiesc 4100 scârţâitoare 4101 schilăiesc 4113 schilălău 4114 schilescu-mă4111 schilitură4112 schimb j. n. 4116 schimb vb. 4115 schimbare 4117 schimbător 4118 schimosescu-mă 4119 schip vb. 4120 schipit s. n. 4121 scoabă 4123 scoarţă 4135; vezi şi ~ dulce scoarţă dulce 4136 scobesc 4122 scobitor, -oare 4124,4125 scobitură 4126 sobor 4234 scoboz 4127 scoică 4128 scol 4129 scolu-mă4130 scopăiesc 4134 scopesc 4132 scopit adj. 4133 scopos adv. 4131 scorbelesc 4138 scorbelitor 4140 scorbelitură4139 scornesc 4141, 4143 scomitor4173 scornitură 4142 scorţişoară 4137 scosul s. n. 4175 scot 4174 scovardză4176 scradă4145 scrâbă4144 scrânciob 4148 scrânciobu-mă 4149 scrântesc 4150 scrântit 4155 scrântitură 4156 scremu-mă 4146 scremut j. n. 4147 scriptură 4157 scriu 4158 scrivescu-mă 4159 scrob 4151 scrobelniţă4153 scrobesc 4152 scrum 4154 scul 4163 sculat adj. 4161 sculă 4160 sculătură 4162 scump 4164 scumpă vezi piatră ~ scumpesc 4167 scumpescu-mă 4168 scumpete 4166 scumpie 4165 scund 4169 scur4170 scură-m 4172 scură-se 4171 scurt vb. 4178 scurt, -ă4177,4180 scurtedz 4179 scutiec 4184 -se vezi năiuceşte-~, prevede—, scură—, supără-mi— seamăn1 vb. „asemăn" 3881 seamăn2 vb. „semăn" 3880 seară 3894 sec vb. 3936 sec, seacă 3872, 3934 secară 3937, 5296 secăciune 3935 secăros 3938 secer 3914 secerata n. 3915 seceră 3916 secetă 3918 seci s. n. 3917 secret, -eată 3943, 3944 secrini 3945 secui 3939 secuiesc 3940 secure 3942 Semenic 3964 senin 5. n. 3975 senineadză 3976 217 sete 4003; vezi şi sete mi- sete mi- 4004 setos 4005 seu 4009 sfadă 4010 sfadnic 4011 sfadescu-mă 4012, 4545 sfărmu 5221 sfătuiesc 4026 sfârăiesc 4017 sfârc 4018 sfârconiedz 4019 sfârşesc 4013, 4546 sfârşescu-mă 4014 sfârşire 4016 sfârşit s. n. 4015, 4547 sfială 4022 sfiescu-mă4021 sfoară 4020 sfredel 4023, 4554 sfredelaş 4024 sfredelesc 4025 Sibini 4030 sidalmă 4036 siduiesc 4037, 4486 siduitor s. m. 4038 silă 4042 silesc 4043, 4044 simpur s. n. 4045 simt 4046 simţitură 4047 simţivara 4048 sincauf 4049 sine vezi pre ~ sir s. ti. 4061 sirac, -ă4050, 4051 sirăcesc vb. 4053 sirăcie 4052 sirip adj. 4064 sirmă 4054 siroman, -ă 4058 siromănesc vb. 4060 siromănie 4059 sisioară 4066 sitar 4068 sită 4067 siucă 4071 slab, -ă4185 slaste 4186 slavă 4187 slăbănog 4190 slăbesc 4189 slăbie 4188 slădici 4191 slănină 4192 slăvesc 4195 slăvitură4196 sleiesc 4193 sleit 4194 slobod adj. 4199 slobod vb. 4198 slobodaş 4200 slobodzenie 4205 slobodzesc 4201 slobodzie 4204 slobodzitor s. m. 4202 slobodzitură 4203 slog 4206 sloi 4208; vezi şi ~ de gheaţă sloi de gheaţă 4209 slovă 4210 slugă 4211 slugăresc vb. 4212 slugări tor adj. 4213 slugăritor s. m. 4213 slugoni 4214 slujbă 4215 slujesc 4216 slujitor 4217 slujnică 4218 slut adj. 4219 slut s. m. 4219 slutăciune 4221 sluţesc vb. 4220 smântână 4222, 5271 smântânesc vb. 4224 smântânos 4223 smenteala 4227 smentesc 4226 smincescu-mă 4225 smulgesc 4228 snop 4229 snopesc 4231 snopşor 4230 soacră 4252 soare 4271 soarte 4279 soaţă 4237 sobă 4232 sobiţă 4233 sobor 4235 soc 4248 socaci 4249 socaş 4250 socrie 4253 socru 4251 sodom 4240 sodomesc vb. 4241 218 sol 4254 solduş 4256 soldz 4258 solie 4255 solniţă 4261 solover 4262 som i. m. 4263 somn 4264 somnuros 4265 sor s. f. 4269 sorb s. n. 4-214 sorb vb. 4273 sorbitură 4275 şoricel 4272 sorici 4276 sorioară 4270 sorliţă 4277 sorpun 4278 sosesc 4282 sosit adj. 4283 soţia 4284 soţ 4236 soţescu-mă 4238 soţie 4239 sovonit, -ă 4285 spaimă 4288 spal 4286 spamânt 4287 sparg 4291 spariu 4290 spart, -ă 4292 spata 4289 spată 4295 spate 4293 spatoş 4294 spăl 4297 spălat adj. 4298 spălător, -oare 4301, 4302 spălătură 4299 spălu-mă 4300 spământ 4303 spământat adj. 4305 spământătură 4304 spământu-mă 4306 spănachi 4307 spănior 4313 spănioresc 4315 spănioreşte 4314 spărgători, m. 4319 spărgătură 4320 spărios 4321 spărtură 4324 spătar 4326 spătos 4325 spân 4308 spândz4312 spândzur 4309 spândzurătoare 4310 spândzurătură 4311 spântec 4316 spântecat, -ă 4318 spântecătură 4317 sperlesc 4322 sperlit adj. 4323 spetescu-mă 4327 spic 4329 spichinard 4330 spin 4332 spinare 4334 spinos 4333 spiţă 4328 splină 4335 spoiesc 4339 spoitor 4341 spoitură 4340 spovadă 4344 spovedesc 4342 spovedescu-mă 4343 spoveditor 4346 spovednic 4345 spre 4336 sprinten 4337 sprintenescu-mă 4338 spudză 4347 spumă 4348 spumedz 4349 spun 4350 spurc i. m. 4351; vezi şi iarba spurcilor spurc vb. 4352 spurcat 4353 spurcăciune 4355 spurcilor vezi iarba ~ spurcu-mă 4354 stanoste 4357 stat 4359 stau 4361 stavă4360 stăcesc 4362 stăcitură 4363 stăjer 4392 stăpân 4371 stămut vb. 4382 stămutatul 4383 stăruiesc 4372 stâlp 4373 stâlpar 4374 stână 4367 stânjen 4368; vezi şi ~ vânăt 219 stânjen vânăt 4370 stânjin 4369 stârc 4378 stârcesc vb. 4375 stârcitură 4376 stârpesc 4387 stârpescu-mă 4385 stârv 4391 steag 4356 steagur 4365 stegar 4364 stemă 4366 stercul 4381 steregoanie 4380 sterp, stearpă 4358,4384 sticlă 4390 stobor 4405 stog 4406 stolnic 4407 straiţă4413 strajă 4412 strani s. n. 4408 strat 4410 străbat 4414 străbătătură 4415 străjuiesc 4438 strămătură 4423 strămurare 4432 strămut 4430 strămutătură 4431 strâmb adj. 4424 strâmb adv. 4426; vezi şi giurător strâmbătate 4427 strâmbedz 4425 strâmbu-mă 4428 strâmpt, -ă 4452 strâmptedz 4453 strâmptură 4454 strâng 4433, 4455 strângător adj. 4458 strângător s. m. 4458 strâns adj. 4434, 4456 strânsură 4457 Stre(a)m4411, 4429 strecor 4419 strecurat s. n. 4420 strecurătoare 4421 strecurătură 4422 stredie 4416 strefoi 4417 Strei 4418 strejnic 4439 strepede 4435 strepedzesc 4436 strepedzit 4437 stric 4449 stricător 4451 stricătură 4450 strien adj. 4440 strien s. m. 4440 strienătate 4441 strienedz 4442 strig vb. 4443 strigă s. f. 4446 strigăt 4444 strigător adj. 4445 strigoanie 4447 strigoni 4448 stropelniţă 4462 stropesc 4459 stropi 4465 stropit adj. 4463 stropitură 4464 stropşesc 4386, 4460 strug 4467 strugure 4468 strujesc 4471 strujit adj. 4472 strunga 513 strungă 4469 strungăreaţă 4470 struţ s. m. 4466 stup 4475 stupă 4478 stupină 4477 stupşor 4476 sturdz 4479 sucă 4509 Suceava 4483 sucesc 4482 suci s. m. 4481 suduiesc 4510 sucluire 4511 sucnă 4508 sud vb. 4484 sudoare 4485 suduiesc 4486 sufăr 4491 suflet 4487 sufleţel 4488 suflu 4489 sufulc 4490 sug 4492 sugător 5. m. 4495 sughiţ 4493 sughiţat 4494 sugrum 4498 sugrumat adj. 4499 220 suguş 4500 suguşat adj. 4501 suhar 4502 sui 4505 suitul 4506 suitură 4507 sul 4512 sulă 4513 suliman 4515 suliţă 4514 sumă 4516 sumină 4517 sumuţ4518 sumuţatul 4519 sun vb. 4520 sună vb. vezi a gol ~ sunător adj. 4522 sunet 4521 supără-mi-se 4523 supt 4524 supun 4525 sur 4526 surd 4528 surduc 4531 surdzesc 4530 surdzilă 4529 surlă 4532 sus 4533; vezi şi în pre ~ suspin s. n. 4534, 4536 suspin vb. 4535 sutaş 4538 sută 4537; vezi şi o ~ svadă 4543 svat 4544 svădescu-mă 4545 svânt 4548; vezi şi măr de ~ Pietru svântă vezi pară de ~ Mărie svârşesc 4546 svârşit s. n. 4547 sventei vezi iarba ~ Măriei svinţenie 4549 svinţesc vb. 4550 svinţescu-mă 4551 svinţitor 5. m. 4552 svinţitură 4553 svredel 4554 şagă 3867 şai s. n. 3869 şalitrum 3878 şanţ 3884 şapte 3888; vezi şi a ~ şaptedzeci 3889 şaptele vezi al ~ şargul s. m. 3897 şase 3901; vezi şi a ~ şasedzeci 3902 şasele vezi al ~ şatră 3904 şăgaci 3929 şăguiesc 3928 şăran 3991 şătrar 4006 şchiop adj. 4181 şchiopătedz 4183 şchiopedz 4182 şea 3931 şed 3923 şedere s. f. 3927 şedzătoare 3926 şedzătură 3924 şedzutul s. n. 3925 şeldie 3950 şerpelui vezi iarba ~ şeruiesc 3998 şi conj. 4028; vezi şi când ~ când şic s. n. 4040 şicuiesc 4041 şie pron. 4039 şir 4056 şireag 4057 şişac 4065 şlic 4197 şlog 4207 şoaptă 4268 şoarice 4280 şod adj. 4242 şodzesc vb. 4244 şodzie 4243 şofran 4245 şofrănesc vb. 4247 şofrănică 4246 şold 4257 şomâc 4266 şoptesc 4267 şorândesc 4281 şpec 4296 şpilă 4331 şterc 4379 şterg 4377 şters adj. 4388 ştersură 4389 ştevie 4393 ştim s. n. 4394 ştinţie 4398 ştir s. m. 4395; vezi şi ~ alb, ~ roşu ştir alb 4396 ştir roşu 4397 ştir, -ă adj. 4401; vezi şi pară ~ ştirb 4402 221 ştirbesc 4403 tătăişă 4643 ştirbit 4404 tătărăsc adj. 4640 ştiu 4399; vezi şi nu ~ tău adj. pron. vezi a ~ ştiutor 4400 tău s. n. 4645 ştreang 4409 tăuşor 4646 ştucă 4473 tăvăliesc 4644 ştucşoară 4474 tâlnescu-mă 4592 şubă 4480 tâlnitură 4593 şuguiesc 4496 tâmp 4608 şuguitor 4497 tâmpesc vb. 4610 şui 4503 tâmpin 4603 şuier 4504 tâmpinat s. n. 4604 şură 4527 tâmpla 4609 şut s. n. 4539 tânguiesc 4613 şuvăicăiesc 4542 tânjală 4615 şuvăiesc 4540 tânjesc 4616 şuvei s. n. 4541 târg 4620, 4621 târgolescu-mă 4625 ta vezi a ~ târgovenie 4624 tabăr s. n. 4557 târgoveţ 4622 tablă 4556 târguiesc 4623 tac 4560 tâmaţ 4631 tafta 4558 tâmomete 4626 tai 4559 tâmosesc 4627 taler 4562 tâmositură 4628 talpă 4563 târsesc 4629 tarconi 4567 târsitură 4630 tare adj. 4564 târt interj. 4632 tare adv. 4565 târtăiesc vb. 4633 targă 4566 teacă 4561 tata 4570 teasc-45 68 tataişă 4571 tecsuiesc 4584 tată 4569 tecuş 4583 tăbluţă 4572 teglă 4578 tăcere 4575 tei 4579 tăciune 4573; vezi şi ~ de grâu Teiuş 4580 tăciune de grâu 4574 teleagă 4586 tăcut adj. 4576 telegar 4587 tăfaragă 4577 telegăresc vb. 4589 tăietorm. 4582 teleguţă 4588 tăietură 4581 temător 4606 tălaie s. f. 4585 temătură 4607 tălmaci 4590 teme 5. f. 4597 tălmăciuiesc 4591 temei 4600 tălpăluiesc 4594 temeiesc vb. 4602 tălpig 4595 temelie 4601 tămânie 4598 temu-mă 4605 tămâniemic 4599 tenchel 5298 tămbar 4596 tengheliţă4614 tănău 4612 tenier4611 tărâţă 4617 tescuiesc 4634 tărâţos 4618 testemeu 4636 tărime 4619 teşilă 4635 tătar 4638 teştement 4637 tătarcă 4639 tetă s. f. 4642 222 teteredz 4641 tic 5. n. „cioc” 4649, 5315 ticăiesc vb. 4651 ticăit adj. 4652 ticnă 4653 ticneşte vb. 4654 tic vă 4650 tiganie 4647 tigăniuţă 4648 Timiş 4655 timişean 4656 Timişoară 4657 timnic s. n. 4660 timnicer 4659 timniţă 4658 timoare 4661 timp 4662 timpuriu, -e 4663 tină 4667 tinăr, -ă 4671; vezi şi de ~ tinărel 4673 tinăresc vb. 4674 tinăreţe 4672 tincă 4669 Tincova 4670 tind 4664 tindă 4666 tindu-mă 4665 ting 4668 tinier 4675 tintă 4676 tipar 4677 tipăresc 4678 tipăritor 4679 tipesc vb. 4680 tipsie 4681 tiri adv. 4682 Tisa 4683 tisă 4684 tisug 4685 titor 4686 tiucă 4690 tiveală 4689 tivesc 4687 tivitură 4688 tiz 4691 tizediş s. m. 4692 toacă 4700 toamnă 4709 toapsec 4715 tobac s. m. 4694 toblă 4693 toc vb. 4699 tocesc1 vb.„ascut” 4698 tocesc2 vb. „scot vin" 4695 tocilă 4696 tocitoare 4697 tocma adv. 4701 tocmă s. f. Al02 tocmeală 4703 tocmesc 4704 tocmescu-mă 4705 tolcer 4706 toldău 4707 tolnă 4708 tomnatec, -ă4710 topesc 4711 topescu-mă 4712 topilă 4714 topitors. m. 4713 topor 4718 topsecat adj. Al 11 topsechedz 4716 toc4719 torcătoare s. /. 4720 tormac s. m. 4721 tom 4722, 4723 tomu-mă 4724 tor 4725 tot adv. 4727 tot pron. 4726; vezi şi de -tot i. m. 4728 totesc adj. 4729 toteşte adv. 4730 tovar4731 tovărăsc vb. Al32 trag 4734 trai 4735 traistă 4736 tramă 4737 trap s. n. 4738 tras, -ă 4741 trăgănătură 4748 trăgănedz 4747 trăgător s. m. 4749 trăiesc 4750 trăndafir 4766 trăscăresc 4771 trăscăritură 4772 trăsnesc 4773 trăsnet 4774 trăsură 4776 trâmbă 4755 trând adj. 4764 trândescu-mă 4765 trântesc 4767 trânti tură 4768 treabă 4733 treapăd vb. 4739 treapădul 4740 treasc 4742 treaz 4743 trebuiesc 4744 trebuieşte 4745 trebuieşte-m 4746 trec 4752 trecător, -e 4753 trecutul 4754 trei 4751 treile vezi a ~ tremes, -easă 4757, 4758 tremesătură 4759 tremet 4756 tremur vb. 4760 tremuratul 4761 tremurător 4763 tremurătură 4762 trepădător s. m. 4769 trepădătură 4770 trestie 4775 tretinior, -ă 4777 trezie 4779 trezvescu-mă 4780 trezvie 4778 trinci 4781 trist, -ă4782 tristeală 4783 tristedzu-mă 4784 troacă 4791 troahnă 4785 troc s. n. 4790 troian 4787 troinic, -ă4788 troiniţă 4789 troiţă 4786 tropot s. n. 4792 tropotesc 4793 trudă 4794 trudesc 4795 trudescu-mă 4796 trufaş 4798 trufă 4797 trufăşedzu-mă 4799 trunchiu 4800 trup 4801 trupesc, -ească 4802, 4803 trupeşte 4804 trupină 4805 trupşor 4806 tu 1706, 4807 tufa 4808 tufos, -ă 4809 tuleu 4810 tun vb. 4811 tună vezi ~ în cer tună în cer 4814 tunător 4813 tunet 4812 turb vb. 4819 turbat 4818 turbedz 4817 turbolie s.f. 4816 turbure 5. n. 4815 turburedz 4820 turc 4824 turcesc, -ească 4821, 4822 turcescu-mă 4823 turmă 4825 turn 4828 turnare s. f. 4826 turnat s. n. 4827 turtă 4830 turtesc 4829 turtitură 4831 tustrei 4833 tustrele 4832 -ţ vezi na—, pare— că, ţagră 710 ţap 712 ţara vezi ~ Arăpească, ~ Bulgărească Ţara Arăpească 265 Ţara Bulgărească 554 ţară 709; vezi şi Grecească ~, Nemţească ţarc 714 ţăran 718 Ţări grad 719 ţărină 720 ţărinos 721 ţărişoară 716 ţărmure 632 ţânţar 733 ţânut 715 ţâră 717 ţărişoară 727 ţârţăriţă 726 ţâţână 728 ţeapă 711 ţeapăn 713 ţeclă 729; vezi şi ~ albă, - roşie ţeclă albă 730 ţeclă roşie 731 ţepenesc 732 ţes 722 ţesăiesc 725 ţesător, -oare 723, 724 ţigan 747 224 ţigănesc adj. 749 ţigănesc vb. 750 ţigănie 748 ţigrie 746 ţimbria 752 ţin 739 ţinător 5. m. 741 ţinător s. rt. 742 ţinătură 740 ţintă 743 ţintedz 744 ţip vb. 734 ţipar 736 ţipărluş 751 ţipătură 735 ţipou 737 ţiproş 738 ţiţă 745 ţiv vb. 739 ţol 756 ţolişor 757 ţondră 753 ţopană755 ţorţoroş 754 ucenic 5085 ucig 5083 ucisătură 5084 ud s. n. 5090 ud vb. 5087 ud, -ă 5086 udeală 5088 udu-mă 5089 ulm 5092 umăr 5095 umăraş 5096 umbrar 5098 umbră 5097 umed, -ă 5093 umedeală 5094 umizeală 5094 un 5123 una 5099 unăciune 5105 unchiu 5117 undă 5100 unde 5102; vezi şi macar de ~, voare (de) ~ undedz 5101 undiţă 5103 unescu-mă 5104 ung 5107 unghe 5108 ungheţ 5109 unghiu 5110 ungur 5111 unguresc, -ească 5113, 5114 ungureşte 5115 unguroance s.f 5116 unguroanie 5112 unit adj. 5106 uns, -ă 5118 unsură 5119 unt 5120 untură 5121 unturos 5122 unul 5123 ur vb. 5146 urăsc 5144 urăscu-mă 5145 urâciune 5141 urcior 5125 urdă 5126 urdin vb. 5127 urdinat 5. n. 5128 urdinătură 5129 urdineală 5130 urdori 5131 urduros, -ă 5132 urdzeală 5135 urdzesc 5136 urdzic 5138 urdzică 5137; vezi şi ~ crăiască, ~ moartă urdzică crăiască 5140 urdzică moartă 5139 ureche 5142 urecheat, -ă 5150 urechelniţă 5148, 5149 urecniuşă 5143 uredz 5147 ureznic 5151 urgie 5133 urgisesc 5134 uric 5154 uricaş 5155 uricesc vb. 5153 uricescu-mă 5152 urit adj. 5156 uritus. n. 5157 urlat s. n. 5159 uriăs.f 5158 urlet 5160 urlu 5161 urmă 5162 urnesc 5163 umitură 5164 urs 5165 ursesc vb. 5167 ursească vezi pară ~ ursitor, -oare adj. 5168 ursitor, -oare s. m. şif. 5168 225 ursoanie 5166 urşenic 5169 usc 5175 uscat, -ă 5176 uscăciune 5177 uscu-mă 5178 usnă 5180 uspătedz 5183 uspătedzu-mă 5182 uspeţ 5181 usteneală 5185 ustenesc 5184 ustenit adj. 5186 ustenitorx m. 5187 ustură-mă 5188 usturoni adj. 5189 usturoni s. m. 5189 usuc 5179 uşă 5170 uşer 5171 uşemic 5172 uşor, -oară 5173; vezi şi mai ~ uşuredz 5174 uzbăială 5192 uzbăiescu-mă 5193 vaca 1660 vacă 4840 vad 4835 vadră 4847 vai 4836 vaiaga 5025 vaităt-s. n. 4838 vaitu-mă 4837 val 4841 vale 4843 valur 4842 vamă 4844 vameş 4845 vameşie 4846 var 4848 vară 4850 vargă 4849 varoş adj. 4851 vas 4853 vatăm 4854 vatră 4855 văcar 4873 văcăriţă 4874 văd 4860 vădesc 4865 văditor s. m. 4866 văditură4867 văduhă 4863 văduhoni 4864 vădzătură 4861 văgaş 4868 văi interj. 4870 văiagă 4869 văitat s. n. 4872 văi tu-mă 4871 vălău 4878 vămuiesc 4880 văpaie 4902 văpesc 4903 văpseală 4906 văpsec 4904 văpsitor, -e s. m. şi f. 4905 văpsitură 4907 văr 4909 văratec, -ă 4908; vezi şi măr ~ vărdzar 4914 vărgat 4921; vezi şi măr ~ vărgăţel 4922 văroşatec adj. 4930 vărs 4935 vărsat s. n. 4938 vărsător s. m. 4937 vărsătură 4936 vătah 4965 vătăman 4966 vătămat 4964 vătămătură 4967 vătrai 4968 vâlhă 4879 vânat s. n. 4881 vână 4882 vânăt, -ă 4886; vezi şi stânjen ~ vânătaie 4887 vânător s. m. 4885 vânătură 4884 vânăţea 4889 vânăţesc vb. 4888 vânedz 4883 vânslă 4900 vânslător s. m. 4901 vânt 4894 vântă 5. /. 4899 vântur 4896 vânturat s. n. 4897 vânturătoare 4898 vârăsc 4919 vârăscu-mă4918 vârcă 4931 vârcolac 4932 vârful 4920 vârpală 4933 vârpălesc 4934 226 vârstă 4939 vârstătură 4942 vârstedz 4941 vârstnic, -ă 4940 vârtej 4944 vârtesc 4943 vârtos 4945 vârtute 4946 vârv 4947 veac 4839 veardză 4852 veche 4876 vechescu-mă 4877 vechiu 4875 vecie 4856; vezi şi de ~ vecin 4858 vecinătate 4859 vedere 4862 venin 4891 veninedz 4893 veninos 4892 venit s. n. 4890 verdaică4915 verde 4910 verdeaţă 4911 verdeţ 4913 verdunc 4916 verdzesc 4912 verenic 4917 vergea 4923 vergelat s. n. 4925 vergclcdz 4924 vergur, -ă s. m. şi f. 4926 vergurie 4927 verigat 4929 verigă 4928 vesel 4948 veselesc 4951 veselescu-mă 4950 veselie 4949 veselitor s. m. 4952 veselitură 4953 veste 4957 vestesc 4961 vestier s. m. 4955 vestierie 4956 vestitor s. m. 4962 vesti tură 4963 veşt adj. 4954 veşted, -ă 4959 veştedzescu-mă 4960 veştescu-mă 4958 vetrilă 4970 vetruşcă 4969 veveriţă 4971 viaţă 4973 vicodol s. n. 4991 vicolesc 4992 videre s. f. 4978 vidră 4979 viedz vb. 4980 vien[et] adj. 5325 vier 4981 vierde adj. 5322 vierme 4985 viermuiesc 4987 viermuleţ 4986 vietor, -e 4982 vieţuiesc 4984 vig1 s. n. „sfârşit" 4988 vig2 s. n. „val (de stofă)” 4989 vihore 4990 vin s. n. 4993 vin vb. 5001 vinars 4994 vind vb. 4995 vindec 5002 vindzare 4996 vindzător, -e adj. 4997 vindzător, -e s. m. şi f. 4997 vindzătură 4998 vine vb. vezi a minte-m ~ vinie s. f. 5000; vezi şi alesul viniilor Vinier 4999 viniilor vezi alesul ~ vintrea 4972 violă 5003 viorea 5004 viorint 5005 vip adj. 5006 vipere 5007 vis 5008 visător adj. 5010 visedz 5009 vistiar s. n. 5013 vistiară 5013 vistiarul s. n. 5012 vişeu 5016 vişin 5011 vişină 5014 vişniţă 5017 vită 5018 viţă 4976, 4977 viţel 4974 viţeluş 4975 viu, -e adj. 4983, 5019 vezi şiargint ~ vivor 5021 vizune 5015 vlaste 5020 vro 5079 voare 5041; vezi şi ~ care, ~ (de) unde vrun 5080 voare care 5048 vulpe 5190 voare de unde 5045 vulponi 5191 voare unde 5044 voarece 5042 zac 5198 voarecine 5043 zacon 5199 vodă 5022 zahar 5200 vodesc vb. 5023 zară 5202 voia mi<-i> 5026 zarvă 5197 voie 5024 zăbava 5196 voiesc 5027 zăbavă 5216 voinic 5028 zăbavesc 5195 voinicel 5029 zăbăvesc 5217 voinicesc adj. 5031 zăbăvescu-mă 5218 voinicie 5030 zăbet 5. m. 5235 voitor vezi ~ bun, ~ rău zăbroanie 5219 voitor bun 5032 zăgăluiesc 5222 voitor rău 5033 zăgăluitură 5223 voivodă 5034 Zăgujeni 5224 volbură 5035 zălog 5226 vom vb. 5036 zălogesc 5227 vomut s. n. 5037 zălogit, -ă 5228 vomutură 5038 zămalţ 5229 vonăt adj. „vânăt” 5325 zămălţuiesc 5230 vorbă 5039 zămălţuitură 5231 vorbesc 5040 zănat s. n. 5234 voreţ 5. n. 5050, 5053 zăpresc vb. 5239 vornic 5051 zăprescu-mă 5240 vomicie 5052 zăprit 5. n. 5241 voroavă 5054 zăpritură 5242 vorovesc 5055 zăpsec 5243 vorovitor, -e 5056 zăpsitură 5244 vrabie 5057 zăpuşeală 5238 vraci 5058 zăpuşesc 5236 vracniţă 5060 zăpuşescu-mă 5237 vrah 5059 zăuit 5245 vrajba 5062 zăuitatul 5247 vrajbă 5061 zăuitător adj. 5248 vrăbeţ 5064 zăuitătură 5246 vrăciuiec 5065 zăvoi 5249 vrăjbescu-mă 5073 zăvresc 5250 vrăjesc 5074 zâmbesc 5232 vrăjitor, -e s. m. şif. 5075 zâmţ 5233 vrea adj. pron. 5078 zbat 5204 vreavă 5063 zbătătură 5205 vrece 5066 zbicesc 5209 vrednic, -ă 5067 zbiciuitură 5210 vrednicie 5068 zbier 5206 vremce 5070 zbierat s. n. 5207 vreme 5069 zbierător 5208 vremuieşte vb. 5071 zbori. n. 5212 vrere 5072 zbor vb. 5211 vrevesc 5076 zburatul 5213 vrevitor, -e s. m. şif. 5077 zburătură 5214 228 zburd 5215 zdrobesc 4461 zdrumic 5220 zeamă 5201 zgaibă 5251 zgarbură 5252 zgardă 5253 zgăibos 5256 zgărdat 5257 zgău 5258 zgâiesc 5254 zgâit 5255 zglăvoace 5259 zglâmbă 5260 zgurav, -ă 5262 zgură 5261 zid 5263 zidar 5264 zidesc 5265 ziditură 5266 zlătar 5267 zmântână 5271 zmeoanie 5269 zmeu 5268 zmeură 5270 zminteală 5273 zmintesc 5272 zmintescu-mă 5274 zmintitor 5. m. 5275 zmocotesc 5276 zmulg 5277 zmulgător 5. m. 5278 zmultură 5279 zob s. m. 5281 zobală 5280 zogoană 5283 zogonesc 5282 zogonitor s. m. 5284 zolesc 5285 zolitură 5286 zomoniţă 5287 zori 5288 Zorlinţ 5289 zugrav 5290 zugrăvesc 5291 zugrăvitură 5292 Limba latină a 782 ab 782 ab infantia 853 abacus 3145 abalienatio 320 abalienator 319 abalieno 318, 4442 abbrevio 4178 aberratio 3756 aberro 3755 abiectio 2315 abies 478 abijcio 2265 abitum maturo 3355 abjectus 2314 abluo 4076, 4286, 4297 abluor 4077, 4300 ablutio 4299 abrotonum 2302 abscedo 2506 absconditum 305 absconditus 305, 3335 abscondo 304, 3332, 3334 abscondor 3331 absque rubore et quiete peto 750 abstersio 4389 abstersus 4388 abstineo 4226 absynthium 3161 accelero 3720 accendo 229 accensio 231 accensus 230 accola Chrysij 2131 accumulo 1480 accusatio 4867 accusator 4866 accuso 4865 acedia 2949 acer 19 acerbus 1733, 4401 acervus 519,4062, 4406 acesco 2763, 2956 acetosa 2514 acetosus 2955 acetum 2953 acidum reddo 22, 2954 acidus, -a 19, 20, 2764, 2955 aconitum 3064 aorum 3651 acquiro 1770 acredinem contraho 23 acredo 21 acris 20, 1733 acumen 303, 3966 acuo 301,4698 acupictrix 2065 acus magna 112 acutus 302 ad latus 119, 2083 adaquatio 41 adaquo 39 adduco 50 ait 1721 adductio 52 ala 263 adductus 51 alba 122 adeps 5121 Alba Grasca 401 adfero 50 Alba Julia 402 adhaereo 2383 Alba Regalis 400 adhaesio 2384 albaster 365 admirantis et spementis ex 2479 albedo 123 admirantis particula 8 albesco 124 admirantis vox 92 albumen 126 admoneo 916 albuş 121, 403, 5320 admonitio 917 alia vice 774 adoratio 1114 alibi 97 adoro 1113 alienatio 4441 adulter 2235 alienigena 4440 adultera 2236 alienus 4440 adulterium 2239 alimentum 1638 adulteror 2237 aliqua 5079 adventus 4890 aliqui 2877, 2878 advesperascit 1145, 2761 aliquid 640, 5042 asdon 1373 aliquis 5080 aegre 85, 204 aliquot 1909 jfigyptus 2679 aliter 95 aenygma 2496 alius, -a 153, 154 asnygma propono 2495 allatio 52 aer 99 allatratio 1611 aes 250 allatro 1612 aestas 4850 allatus 51 aestimatio 465, 466, 3879 allevio 1135, 5174 Eestimatus 464 allevior 4338 testimo 463, 1376, 3879 alliaria 93 asstivalis 4908 allicio 1748, 2701 aestus 638, 771 allido 1739 aetas 4939 allio condio 90 aetemus 4856, 4857 allio conditus 91 sethnicismus (!) 3138 allisio 1740, 4768 îethnicus (!) 3137 allium 89, 5189 affabilis 5056 allium sylvestre 93 afflictio 578, 3125, 3127, 4794 alo 1639 affligo 922, 3126, 4102, 4309, 4795 altare 155, 3012 affligor 923, 4796 alterius rem esse dico 173 affluxus bonorum mundj 1166 alumen 3268 agedum 1586, 2900, 2914 Aluthas flu 3009 ager 75, 720 alveare apum 4475 ager ubi millium fuit 2508 alveus 125 agger 1479, 1676 amabilis 933 agilis 73, 74, 4337 amaracus 2510 agnellus 2634 amaresco 178 agnus 2633 amaritudo 180 ago 648 amaram reddo 177 ago cum aliquo 406 amaras, -a 175, 176 ago gratias 2747 amasius, -a 1701, 1702 agrestis 718, 3601 amator 1054, 1700 agricola 3385 ambrosia 3874 230 ambulatio 982, 4740 ambulo 981 amiciţia 3557, 3558 amicus 410, 3549 amissus,-a 3726 amitto 3725 amo 927, 1053, 1698 amor 926, 1699 amphora 5125 amplio 2321 amplitudo 2320, 2322, 3340 amputo 5215 anas 3659, 3684 ancilla 4218 anethum 2560 angelicus 1093 angelus 1092 angulus 5109 angustia 4454 angustiae Transylvaniae ex parte Hungarias inferioris 2485 angustus,-a 4452 anima 4487 animadversio 3507 animadverto 190, 3505 animula 4488 animus 948 anisum 206 annulus (!) 1716 annunciatio 4963 annunciator 4962 annuncio 4961 annus 202, 4662 anser 1400 anser masculus 1401 anus 356 aperio 825, 835 aperte 837 apertio 839 apertorium 838 apertus 826, 836 apianum 2767 apiarium 4477 apiastrum 1666 apis 127 apostasia 1043 apostata 1042 apostema 540 apparatum facio 4111 apparatus 4112 apparens 261, 262 appendo 205, 4309 applicatus 107 applico 105 applicor 106 apprehendo 240 apprehensio 242 appropinquatio 236 appropinquo 140, 235 appropio 234 aprilis 3559 aqua 212 aquila 4277 aquosus, -a 213, 214 Arabia 265 arabicus 264 arabs 251 aratio 257 arator 258, 3385 aratorius 3386 aratrum 3384 aratura 257 arbitrium 5020 arbor 2037, 3421 arbor piperis 3320 arbuscula 3429 arca 2252 arcula 2285 arcuş 269 ardens 253 ardeo 252 area 256 arena 720, 2874 arenosus 721 aresco 1751,3936,5178 argentifodina 372 argentum 271 argentum vivum 272 argilla 2455 argillosa terra 2473 argillosus 2456 arguo 624, 4865, 4992, 5076 ariditas 3935 aridus, -a 3872, 3934,5176 arma 268 armarium 455 armentum 5018 armiger 4326 armo, -as 267 armus 266, 2096 aro 248 arrogans 2343 arte misia 3164 artemisia tenuifolia 2610 articulus 281 artifex 2604 artificium 2607 artificium 2606 arundo 4775 arvina5121 arx in Transylvania 856 ascendo 4505 ascensio 4506 asinus 299, 2502 aspectus 1914, 3589 asper, -a 308, 309 aspergo 4459 asperitas 310 aspersio 4464 aspersorium 4462 aspersus 4463 asphodelus 4246 aspicio 1782, 3586, 3587 assatura 3122 assecutio 48 assecutus 48 assequor 47 asser 4693 assimilor 3881 asso 1330 assus 1337 atramentarium 1814 atramentum 4676 atriplex 2389 atriplex sylvestris 2390 atrium 4666 attactus 338, 339 attendo 3586 attingo 337, 4668 auctio 37, 38 auctus 37 audacia 1644 audacter 1648 audax 1057, 1643 audeo 1055 audio 344 auditio 346 auditus 345 augeo 36 auguror 1376, 5146 augustus 83 aula 2231 aulicismum ago 2233 aulicus 2232 aureus nummus 1370 auricula 5143 aurifex 5267 aurifodina371 auriga 1864,1991 aurigamago 1865, 1992 auris 5142 auris piscis 5158 auriscalpium 5148 aurora 5288 aurum 350 auscultatio 307 ausculto 306 autem 1672 autumnal is 4710 autumnus 4709 auxiliator 81 auxiliatrix 82 auxilium 80 avari tia 4165 avarus 4164 avelanula 167 avena 5281, 5299 avia 356, 2717 avicula 3226 avis 3107 avi ti cum bonum 2715 avus 2714 axilla 4066 axis 3052 azyma 3403 azymis frequenter utor 3404 baculus 430, 2133, 2615, 3079 balneo 362 balneum 361, 4090 baptiso 533 barba 379 barbatus 418 bardus 2724 baro 508 baronatus 509 basilicum 516 beatifico 1251 beatitudo 1252 beatus 1253, 1254 bellator 3056 belle 474 bello 3055 bellum 3054, 3768 bellus, diminutivum boni 567 bene 473 benedico 146, 4550 benedictio 148 benedictus,-a 147 benevolus 5032 beta 729 beta alba 730 beta rubra 731 bibax 445 bibo 443 biga 4586 232 biliosus 390 bilis 364 binj 1910 bitumen 1962 bivium 1760 blaesus 4049 blasphemia 451, 2981 blasphemo 448, 1653, 2980 blasphemus 452 blitum 4395 blitum album 4396 blitum rubrum 4397 bolum deglutio 975 bolus 976 bona s. f. 569 bonitas 568 bonum s. n. 475 bonus, -a 564, 565 boreas 524 bos 517 bos albuş 399 bosculus 518 botrus 4468 bracca 753 brachium 479 branca 491 brevis 4169, 4177 bruma 498 bubo 1650 bubulcus 507 bucca 547 buccina 535 buccino 537 bufo 497 buglossum 2359 Bulgaria 554 bulgaricus 553 bulgarus 552 bulla 427 bullatus 429 bursa 3626, 4635 butiraceus 5122 butirum 5120 cacabus 1811 cacumen 4947 cadaver 4391 cado 1754, 3298 cadus 1755, 3652 cadus pellionis 1606 cascitas 3044 caecus 3042 caecutio 2677 caslurn 600 caîmentum 4848 caena 646 caeno 647 caepe 595 csepe mas 609 caera 593 caeraungo 635 carasum 651 casrasus 650 caeruleus, -a 2636, 2637, 5325 Caesar 991 caesareus 992 calamintha 1303 calamus 3081 calamus scriptorius 3182 calcaneus 1825 calcar 3314 calcatio 1823 călcător 1824 calceamentum 1102 calceatus 1103, 1126,1128 calceo 1101 calceor 1100, 1127 calceus 667, 2028, 5252 calcit'ro 2048 calco 1761 calefacio 1063, 1108, 1110 calefio 1109, 1111 calendula 1391 caleo 1764 calidus,-a 1762, 1763, 1810 caligae 2802 caligo 1198 caligulae 2803 calix 2966 calor 771, 1809 caltha 1391 calvaria 1847 calvities 3362 calvus 3363 calx1 2047 calx2 4848 camelus 1835 camera 1831 camerarius 1832 caminus 1826 campana 1591, 1977 campanator 1618 campanella 1978 campanile 1979 campestris locus 1834 campus 1833 cancellarius 2397 cancer 3662 candela 2433 candelabrum 1259 caniş faemella 1792 caniş venaticus 2967 canisterium (!) 1437, 4413 canistrum 4736 canities 1888 cantator,-trix 1844 cantharellus 2004 cantharus 1766, 2002 canticum 1843 canto 1842 cantor 1844 canus 1887 capillatus 2079 capillus 2078, 3189 capio 3572 capistram 1850 capitaneatus 1861 capitaneus 1860, 5034 capito 1849, 5259 capitosus 1849 capo 2050 capra 1771 caprea 1858 capreolus 1859 captivator 3795 captivatus 3573 captivitas 3574, 3792 captivo 3572, 3791 captivus, -a 3790, 3793 captus 3573 caput1768 carbasus 4970, 4972 carbo 1867 carbo vivus 1785 carcer4658 cardo 728 carduus 4075 carectum 3807 caritas 4166 carmen 820 carmino 4082 camalis 4803 camifex 1420 caro 1774, 4801 caro modica 1883 carpentum 1626 carpio 2100, 3991 caryophillon 2194 casa 1989, 2021 caseolus 556 caseus 489, 555, 1779 caseus vaccinus 4577 castanea 1899 castellanus 1729 castellum 2073 castitas 2210 castra 3054, 4557 astrametor 3055 castratus 1545, 4133 castro 1544, 4132 castus 2209 casus 1795, 2831, 3565 casus adversus 3567 catalogus 1912 catasta 1503 catellus 1790, 2087, 2968 catena 2262 catharrhus 4785 cattus 2497 cauda 1997 caudatus 1998 caulis 2219 caulis capitatus 1848 caupo 1875 caupona 1874 causa 2978 causam ago 3194 causidicus 3193, 3597 cave 1661 cavea 1821 caveo 3266 caverna 3238 celer 4064,4337 celer fio 4338 cella 1928 cellarium3310, 3336 cellarius 3337 centum3061, 4537 centurio 4538 cerebrum2125 certus 5006 certe 959 cervical 1852 cervisia 420, 3004 cervisia milliacea 477 cervisia recens 5066 cervix 629, 633 cervus 628 cessatio 4357 cesso 1025, 3195 chalybeus 2952 chalybs 2680, 2951 charitas 926 charus 925, 933 chiroteca 2540 chirurgus 417 chorea 1531 choreas duco 1530 christianismus 705 christianus 703, 704 234 christianus fio 706 chrysiensis 2132 Cibinium 4030 ciborum apparatus 3265 cibos coquo 3262 cibus 550 cibus frigidus coagulatus 3293 cicer 726 cicer sylvestre 2500 ciconia 4378 cicuta 538 cinganus 747 cingo 1029 cingulum 493, 1027 cinis 620, 4154 cinis calidus 4347 cippus 1503 circa 1097 circuitio 2989 circuitus 1133, 2986, 2988 circulos ligo 607 circulus 604, 2017 circum 1002,1096,1097 circumeo 1132, 2987 cista 2252 cistula 2285 cito 2241 clamans 4445 clamo 734, 4443 clamor 4444, 5063 clare 837, 1917 clareseo 2365 clarifico 2364 clarus 1916 claudico 4183 Claudiopolis 2030 claudo 1115, 1129 claudor 1118 claudum reddo 4182 claudus 3005, 4181 clausio 1117 clausura325,1119 clausus 1116 clavicula 1967 claviculus 2193 claviger 1802, 2168 clavis 816, 838, 1965 clavus 2192 clavus trabalis 3321 clemens 2648, 2649 clementia 2646, 2652 cIoacha(!) 1704 coa.'tancus.~a 4940 coagulatus 1123 coagul<0> 1122 coagulum 1918 coangusto 4453 coccix 2151 cochlear 2373 coctum 1269 coctura 1269 cocus 3264, 4249 cogitatio 1397 cogito 1398 cognata 4642 cognatio 3825 cognatio spiritualis 2851 cognomen 3417, 3448 cognominor 3418 cogo 328, 4043, 4680 cogo me 2899 collare 1564 collectio 2170, 4457 collector 2171 collectus 4456 colliculus 783 colligo 2169, 4455 collimo 2984 collis 762 colloquium 5039 colloquor 5040 collum 1513 color 4906 colores 5319 colubrina 1667 columna 4373 colus 1361 coma 1924, 2078 combustio 276 ombustus 277 comedo 2535 comes 1729 comes liber 1495 comfringo 1070 comissio 2533 comitatio 3255 comitator 3254 comitor 3253 commater2183 commemoratio 3428 commendo 977 comminor 3741 comminuo 1249, 2539, 4386, 4460, 5220 comminutio 1250 commoditas 3561 commoneo 3585 commonitio 3584 commotio 3453 235 commotor 3454 commoveo 3452 commutabilis 4118 commutatio 4116 commuto 4115 comparo 295 compater 2182, 2850 compes 3276 complacentia 2382 complico 1047 compono 2845 compositio 2846 comprehendo 2202 comprehensio 2203 compresse 223 compressio 224 compressor 225 compressus 222 comprimo 221, 1014 conatus 1305 conceptio 2203 concha4128 concilium 4235 concio 3483 concionator 3484 concipio 2202 concito 1163 concordia 5105 concors 5106 concutio 676, 2415 condemnatio 3050 condemno 3051, 4102 condensatio 1037 condensatus,-a 1035,1036,1123 condenso 1034,4584 condenso liquidum 1122 conduco 2844 conductus 2849 confessarius 945 confessio 4344 confessionem audio 4342 confessor 4345 confessorius 4346 confestim 110, 297 confidentia 5192 confido 1030, 5193 confitens 4345 confiteor 4343 confortator 1647 conforto 1645 confortor 1646 congelatur 2876 congeries 4457 congeries lignorum 4145 congregatio 4235 congregator 4458 conjectura 1942 conjicio 1941 conor 2751, 2899, 4044 conqueror 2942, 3954 conquiesco 2675, 2969, 3067, 3717 conquiro 1770, 4362 conquisitio 4363 consanguineus 1328 consanguinitas 1328, 3825 consendo equum 1099 consenesco 437 conservator 741 conservor 2243 consilium 4544 consilium do 4026 consolatio 4953 consolator 4952 consolor 1032, 4951 Constantinopolis 719 constipatio 1131, 5241 constipatus 1130 constipo 5239 constipor 5240 constrictus 4434 constringo 4433 consuesco 4510 consuetudo 4250, 4509,4511, 4703, 5199 consummatio saeculi 3811 consumo 919 consumor 920 consurgo repente 4143 contegor 34 contendo 1073, 2536, 3553, 4012 contentio 1611, 2534, 3192, 3551, 3552, 4010, 4543, 5063 contentiosus 3193,4011 contineo 3036 continue 1172 contra 120 contractus 3005 contradico 138 contradictio 139 contubemium 3558 contumelia 424 conturbator 575 con turbo 574 conturbor 573 contusus 3327 convaleo 3974 convalesco 1146 conveniens 1943 convenio 2816, 2861, 4592, 4704, 4705 conventiculum 5212 conventio 3957, 4702 236 conventionalis 3958 conversatio 501 conversio 1176,1177 conversor 500 conversus 1176 converto 1175 conviciator 4038 convicior 1098, 4037 convicium 4036 convictus 4735 con vi vio excipio 5183 convivium 3498, 5181 convivium natale 2505 convivor 5182 convoi vo 1207 convolvulus 5035 cooperio 113 coopertor 116 coopertura 114 copulatio 2197 copulo in matrimonium 2196 coquo 1268, 2007 cor 1718 corbis 2069, 2072 corculum 1719 cordatus 1720 coriarius 2221 corium 2220 comix fcemella 661 comix masculus 664 comu 2057 comum 2058 comus 2056 comutus,-a 2059 corona 2195, 4366 corporalis 4802, 4803 corporaliter 4804 corpus 4801 corpusculum 4806 corrigo me 978 corrosus,-a3816 cortex 4135 corvus 2051, 2055 coryletum 165 corylus 164 cos 4696 costa 2082 cothumarius,-a 657, 658 cothumus 656 cotumix 3482 coxa 2039 Cracovia 2098 crapuiam edormio 4780 cras 2527 crasse 1517 crassities 1501 crassum reddo 1088 crassus, -a 1499, 1500 crater 4074 craticula710 creatio 1745 creator 1746, 3802 credo 696, 2108 credulus 2110 crematum 4994 creo 1744, 3800 crepita 1769,1854, 4563 crepo 699, 2117 cresco 701, 2119 cribro, -as 685 cribrum 684, 4067 crispationes 2106 crispus, -a 2091, 2105 crista2101, 3081 croco condio 4247 crocus 4245 cruciatus 1935 crucifigo 3743 crucifixio 3744 crucifixor 3745 crucio 1936 crucior 1937 cruditas 2141 crudus,-a2140, 4764 cruentatus 2144 cruento 2143 cruentus 2142 cras 1294 crusta 2074, 5229 crux 2136 cubatio 2173 cubito mensuro 2086 cubitus 2085 cubo 2172 cucullus 2145 cucumer 2123 cucurbita 1620, 2164, 4650,4690, cucurbitula 2166 culex 733 cultellus 2147 culter 2146 culter vinitorum 2080 culus 2207 cum 2156 cuminum 2180 cumulus 519,1479, 4062 cumulus nivium 577 cunae 2352 cupa 2198 cupiditas 3398 cupidus, -a 3400, 3401 cupio 3399 cuprifodina 373 cuprum 250 cupula2199 cura 1305, 1482, 3049, 4841 curam gero 406 curro 141, 2216 currus 1773 currus equestris 1990 cursor 2998, 3469 cursorem ago 2999 cursus 142, 143, 2228 curvus 4424 curve 4426 cuspis 3966 custodia 3117 custodia agrorum 1446 custodia pratorum 4070 custodio 1246, 3178, 3242, 3261 custos 3263 custos carceris 4659 custos pratorum 1445 custos pratorum 4069 custos vaccarum 4873 custos vinearum 3177 cutis2220, 3165, 3277 cutis porcina 4276 cyanus 659 cygnus 2282 cynnamomum 4 i 36 cyparissus 738 cythara 2281 dama 1858 dama 682 damascenus 1836 damnatio 3142, 3144 damnator,-trix 3143 damnifico 3140 damnor 3141 damnum 3075 de 787, 789 dealbo 1140 deambulatio 3526 deambulo 3525 deauratus 352 deauro 351 debilis 4185 debilitas 4188 debilitor4189 debitor 845, 847 debitam 846 december 2107 deceptio 615, 616 deceptor,-trix 613 decimo 4880 decimus 161 decipio 186, 612, 1167, 3562 decoloratio 4907 decolora 4904 decorticatio 397 decorticatus 396 decortico 395 decumbo 2172 decurio 4692 decurtatus 2230 decurto 4178 dedicatio 4628 dedico 4627 dedisco 879 dedoceo 878 dedoctus 880 dedolatus 4472 dedolo 4471 defaecatum 3059 defectio 4085 defectus 4085, 4227 defendo 215, 1246, 3063 defensio 220, 1247, 3062 defensor 217, 1248 defensus 216 defero 4226 deficio 2565, 4014, 4072, 4189 defodio 1087 deformis 4219 defossio 1091 defossor 1089 deglumo ( !) 5203 deglutio 1078 dego 4750 deiectus 2946 deijcio 2945, 4234 delicatus 871, 1526, 2354 delicatus reddor 1527 delicias 870, 1528 delicior 869 deliquium 188, 3150 deliquium passus 187,3149 deliquium patior 185, 3148 demerdo 1757 demonstra 1738 denigrator, -trix 2810 denigra 2809 dens 888 dens anterior 2027 dens molaris 2592 densitas 808 densus, -a 775, 807 dentatus 2029 denudatus 864 denudo 862,1434 Deo gratias 2743 deorsum 934, 1095, 1535 depilatio 791 depilo 772 deploro 1421, 4613 depraedatus 3504 deprado 3503 depressio 290 depressor 291 depressus 289 deprimo 288 descendo 3405 descensus 3406 desero 3195 deşerta desertio 3197 desertor 3196 desertum 3197, 3643 desertus, -a 3642, 3943, 3944 desiderium 911 desidero 912 desino 1025 desolator 3645 despero 1046 despicio 4102 destructio 4431, 4450 destructus,-a 4292 destruo 4291, 4430, 4449 desuper 326 detego 881 deterior fio 3701 deturpo 1508 deturpor 1509 deus 958 devoratio 2533 devotus 3833 diabolus 928 diaconus 886 dico 962 dictio 963 dies 964 dies augeo 966 dies dominicus 950 differo 1038 difficile 204 difficulter 85 digero 3023 digestio 3024 digne 4131 dignitas 828, 5068 dignus,-a 827, 5067 dilatatio 2322 dilato 2321, 2335 dilectulus 930 dilectus 931, 933 diligentia 3049 diluculo consurgo 2529 diluculum 955 diminuo 1012, 2666 director 1819 dirigo 1820 diripio 5203 diruo 3739 dirutor 3734 discalceatus 812 discalceo 811 discedo 3355 discinctus 841 discingo 840 discipulus 5085 disco 1203 discus 4611, 4675 dispono 4704 dispositio 4703 disrumpo 877 dissensio 5062 dissipatio 3732 dissipator 3734 dissipo 3739 dissolvo 876 dissvadeo 859 dissvasio 860 districtus sub Comitatu Hunyad 1583 diu 795 diverto 5 dives 349 divido 877, 988 divinator 5075 divinatrix 5075 divino 1376, 5074 divitiae 347, 348 do 780 doceo 1202 doctor 1205 doctrina 1204 doctus 1206 dolabrum 4467 doleo 394,405,913, 5225 dolium 581 dolium parvum 570 dolo 186,671, dolor 952, 3203 domatus 3479 domi 104 domina 896, 937, 1555 dominatio 897 dominicus 899 239 dominium 897 eijcio 4174 dominor 898 eiulo 734, 4613 dominus 895, 936, 1554, 4371 eiusdem nominis 4691 domo, -as 3478 elaemosynarius 2658 domuncula 1896 electio 133, 4175 domus 1778 elector 134 domus subterranea 5287 electus 130, 1736 donatio 805 elephas 3305 donec 3168, 3171 elevatio 3687 dono 804, 1112, elevator 3688 donum 145, 760 elevo 3686 dormio 914 eligo 129, 1735 dormitatio 2153 eliminor 2381 dormito 2152 elongo 793, 1038 dormiturio (!) 2154 elongor 794 dorsum 4293, 4334 eluo 4297 drachma 1492 emendatio 979 dromedarius 2599 emendo 977 dus 900 emendo me 978 dubito 1046 emo 2184 dubius 1045 emollitus 2728 ducatus 1370 emptio 2185 duco 939, 5023 emptor 2187, 2418 dudum 795 emptus 2186 dulcedo 941 emunctorium 2740 dulcis 940 en 2779 dum tineri haerens 622 en tibi 2780 duo 901 endymio 622 duodecim 902 enodo 876 duplico 1044 ensis 4295 dure 223 eo 2563 eo usque 3170 eamus 446 ephippium 3931 eamus, alloquendo plures 450 ephcebus 237 eamus, alloquendo unum 449 epistola 1777 ebrietas 439 epistomium 608 ebriosus 441 equa 1662 ebrius 380 equellus 1828 ebulus 515 eques 1816 ecce 1658, 1659, 1675, 1732 equester 1815 ecloga 2025 equidem 776 educillo 1877, 4695 equitando 1818 edulium 550 equito 1099, 1817 effeminatus 2342, 2731 equus 1758, 3213 efflo 10 eradico 4228 effodio 4122 eremus 3643 effossio 4126 erga 1898 effossor 4125 ergo 40, 778 effugio 4079, 4096 errectus 4161 effundo 4935 erro 1471,4226 effusio 4936 error 1472, 3756, 4227 effusor 4937 eruca 3025 efibulo 842 eructatio 3773 ego 1706 eructo 3772 eia 2900, 2914 erythrodamum 4262 240 esca 707 essentia 1281 esula 2266 esuries 1306, 1308 esurio 1285, 1307 et 4028, 5293 etiam 1107 euge 58 evacuo 1434 evado 4079, 4096 evanesco 2506 evasio 4097 evello 3372,4228, 5277 evulsio 3373, 5279 evulsor 3374, 5278 ex 786 exaltatio 2158 exaltatus 2161 exalto 2159 exal tor 2160 examen apum 3809 examen emitto 3810 excsco 3043 excaecor 3043 excello 2090 excemiculum 4067 excemo 637 excitatio 16 excitatus 15 excito 14,4129 irridentis 2780 excommunicatio 64 excommunicatus 63 excommunico 62 excoriatio 397 excoriator 398 excoriatus 396 excorio 395 excussio 860, 5205 excutio 859, 5204 exemplum 3308 exenteratio 4317 exenteratus,-a4318 exentero 4316 exeo 1703 exequis 2181 exercitus 3054,4057 exhibeo 858 exicco 5175 exilio 3891 exilium 3545 exitus 1705, 4988 exoneratio 830, 831 exonero 829 exomo 1072 expectatio 29, 315 expecto 28, 314 expendo 1929 expensa 1930 expertus 4954 exstinctus 3479 exstinguo 3478 exstructus 799 extendo 4664 extendor 4665 exterminatus 5255 extermino faciem oculosque 5254 extollo 3686 extra 57 extremitas 4920 exul 3543 exulo 3544 exultator 3971 exulto 3877, 3970 exuo 857 faba 528, 5310 faba fasulorum 5311 fabricatio 672 fabricator patinarum 456 fabrico 671 fabula 3472 facetiae 4243 facetias misceo 4244 facetus 4242 facile 137,2333 facilis 5173 facio 1221 fagus 1219 falcator 2068 falco,-as 2066 fallacia 616 fallax 614 fallo 612,1167 falsifico 4425 falsitas 4427 falsus 4424 false 4426 falx 2067 falx messoria 3916 famelicus 1284 fames 1306, 1308 familia 1237, 1425 famul 4211 famula 4218 famul ator 4217 famulatus 4215 famulor 4216 famulus 2692, 4214 fanum 1772 farcimen 1881 farcimen parvum 1882 farina 1242 fascia, -as 1225, 4184 fasciculus 1852, 1954 fascijs cingo 1058 fatigatio 4740, 5185 fatigator5187 fatigatus 5186 fatigo 2947 fatigor 4739, 5184 favus 1220 febris 1332 felis 2497 femur 2040 fenestra 1245 fera 1267 feria 2-da 2442 feria 3-a 2480 feria quinta (5-ta) 935, 1529 fermento 919 fermentor 920 fermentulum 169 fermentum 168, 172 fero 939 ferrifodina 375 ferrum 1270 fertilis 467 fertilitas 468 ferveo 1268 fervidus 1064 fessus 2948, 5186 fesţinatio 3577 festino 4, 1462, 3578 festuca 4381 festum 3989 festum celebro 3990 fibula 2038 fictio 4142 fictor4173 ficus, arbor 1272 ficus, fructus 1273 fidelis 698,2110, 5006 fides1 697,2109 fides2 2281 fides pulso 2279 fido 1030 figulus 2996 figura 3308 filia 1227, 1276 filia parva 3455 filiolus 1275 filius 1264, 1274, 1282, 2011 filum 13, 1280 filum aureum 4054 filum sericium 1709 fimbria 1318, 3570 fimbria vestis 3413 fimus 1565 fmdo699, 817, 2117 fingo 4141 finio 4013 finior 4014 finis 2486, 4015,4016 finis mundi 3811 finitimus 2569 fio 1283 firmo 732 firmus 713 fissio 818 fissura700, 2118 flabellum 219 flaccesco 195 flagellatio 5210 flagellatus 462 flagello 5209 flagellum461 flamma 1286, 4902 flatus 946 flavus 1369, 5324 fleo 3357, 4613 fletus 3359 floccus 1290 floreo 1066 floridus 1067 flos 1292, 2386 flos lactis 4222 flosculus 1293 fluctus 4842 fluo 2216, 3298 fluviolus 3787 fluvius 3786 fluvius Chrysius 2130 fluvius Haczagiensis 4418 focus 4855 fodina 370, 371 fodio 3885, 3981 fcemella 2732 fcemina 1237, 2729 fcenile 1241 foenum 1239 fcenum crassum 909 foeteo 947, 1009, 3646 foetere permitto 1007 fcetidus, -a 1010, 3612 foetor 943, 946, 1011,3649 folium caulis 506 fomes 1674 foramen 1375 242 foras 57 forceps vietorum 742 foris 57 formica 1357 fomax 2042 fortassis 915 fortis 4564, 4945 fortiter 4565 fortitudo 4619 fortuitum 3565 fortuna 2831,2867, 3567 fortunatus 2868 fortuno 2869 forum 3271, 4620 fossa 1497, 3201 fossio 3983 fossor 3982 fovea 1496, 5015 fractio 1322 fractor 1323 fractus 1321 fragilis 1323 fragmentum 717, 1250 firagum 1310, 1857 framea 3864 francus 1324 frango 1249, 1320 frater 1311 frater maior natu 360, 386 fratruelis 4909 fraxinus 1312 frenatio 1069 freno 1068 frenum 5280 frequentatio 5128 frequenter 42, 43 frequento 5127 frico 1316 frictio 1317 frigeo 1331 fridus,-a 3681 frigo 1330 frigus 1329, 3683 frixum 3675 frondosus 1341 frons,-dis 1340 frons,-tis 1342 fructifer 3801 fructifico 3799 fructus 3797, 4899 frumentum, -i 1638, 5293 frustatim 1517 frustra laboro 4651 frustum 1515,1516, 2000, 2034 fuga 1345 fugax 1346 fugio 1344 fulcio 3600 fulcrum 3599 fulmen 4774 fulmino 4773 fumans 67 fumatus 66 fumo 65 fumus 1349 funda 3494 fundamentum 4600 fundamentum pono 4602 fundo 4602, 4722 fundos impono 1074 fundulus 2688 funis 1350, 4409 fur 1353, 1356, 1632 furax 1356 furca 1360 furfur 4617 furfureus 4618 furor 1354 furtum 1355 fusio 4827 fustis 1366 fusum 1364 galea 4065 galla 546 gallico morbo infectus 1327 gallico morbo inficior 1326 gallicus morbus 1325 gallina 1382 gallina glociens 1974 gallinicum 3967 gallus1 1324 gallus2 2008 gallus Indiacus 2217, 4669 garrio 2361 garrulus 669 gelu 1522 gelyma 1961 gemitus 1520, 4534 gemma 3270 gemo 1519 gena 1235, 1518 gener 1523 gentilis 3137 gentilis fio 3139 gentilismus 3138 genu 1521 genuflecto 1094 genus 1222, 1234 Germania 2836 germanice 2835 germanicus 2834 germanus 2784 gestus 3637 gibbosus 1406 gibbujs 1407 gingi diurn 4816 gingiva 1525 glacies 1577 glacies soluta 1714 gladiolus 4370 gladius 3077, 3864 glans 4055 globus 1429 glocio 1975 gloria 1223, 1252,4187 glorificatio 4196 glorifico 4195 gloriosus 1231 graculus 3870 gradarius 983 gradior 3228 graccanicus 1464 Graseia 1465 grascus 1463 gramen 3110 granarium 1609 grandis olla 3003 grando 1491 granum 504, 1476, 5294 gratia 1592, 2646, 2652 gratiarum actio 849 gratiosus 932 gravido 1481 gravis 1470, 1477 gravitas 1481 gravo 3224 gremium 3413 gressus 985, 3106 grex 665, 4360 grossus 377, 1408 gras 1512, 2015 gula 421 gurgulio 1411 gutta 1575, 3300 guttatim aspergo 3299 guttur 1413 gypsum 5229 gyrus 3884 habens 349 habens familiam 1238 244 habentia 347 habeo 174, 1901 habitatio 2295, 2296 habito 2294, 3252 habitus 3457 hac 1124, 3512 hactenus 3169 hasreditas 5154 hasredito 5153 hasreditor 5152 haereo 3195 hasres 5155 hasresis 1043 hasreticus 1042 haesitans in loquendo 4049 hajdo 1598 hajdones 1599 hajdonice 1601 hajdonicus 1600 halix (!) 1619 hamus 5103 hara porcorum 3636 hasta 4514 haurio 4695 hebdomada 3987 hedera 1682 herba 1664 herba in millio crescens 2690 herba soporifera 59 heri 1692 herinacius 282 heus210 hic 94, 1678 hilum 1625 hinulus 2752 hircus 712 hispanice 4314 hispanicus 4315 hispanus 4313 hoc sero 317 hodie 311 holosericum 3006 hominem me prasbeo 3017 hominum multitudo 3020 homo 3013 homo năuci 460 homuncio 3019 honor 466 hora 598 hordeum 5297 horologiarius 627 horologium 626 horreo 4102 horreum 4527 horror 4099 hortator918 hortor916, 1032 hospitium 3947 hospitor 1450, 3949 huc usque 3173 humana 3016 humanitas 3014 humanus 3015, 3018 humerale 5096 humerus 5095 humiditas 3758 humidus, -a 3676, 5093 humor 3758, 5094 hungarice 3828, 5115 hungaricus, -a 5113, 5114 hungarus, -a 5111, 5112 huso 2713 hydria 4847 hyemalis 1690, 1691 hyemo 1689 hyems 1671 hypochaustum 4232 hypocrita 1230 i (imperativum) 3108 iactabundus 1231, 2343 ianitor 3459, 5171 ianua 5170 ibi 111,2026 id est 40 ideo 3066 ignis 1301, 2434 ignorans 2879 ignorantia 2880, 2882 ignoratus 2879 illa 24, 25, 590, 591, 1605 illac 1125,3513 iile 26, 27, 1603, 1604, 1706 illecebra 1749, 2700 illector 2702 illic 32, 2020, 2026 illicio 1748, 2701 illico 810, 861,2928 illirice 3993 illiricus 3992 illudo 1075, 1532 illuminatus 1139 illumino 1138, 2436 illusio 1077 illusor 1076 imago 1940 immergo 2148 imersio 2150 immersus 2149 immundities 4108 immundus, -a 2827, 4106, 4107 impedimentum 3037, 4227, 5273 impedio 5272 impeditors. m. 5275 impeditor vb. 5274 imperator 991 imperialis 992 imperium 993 impignoratus,-a 5228 impignoro 5227 impinguatio 1085 impinguator 1086 impinguo 1082, 1083 implumis 1435 impono 363 impositio 388 imposterum 777 impotens 2857 imprasgno 1084 improvisus casus 2875 impurat 2825 impuritas 2826 imputo 1006 in deliciis nutritus 871 in momento 278 in paupertatem devenio 4053 in silentio 2517 inanis 833 incantatio 820 incanto 819 incamatio 1194 incamatus 1193 incamor 1192 incassum loquor 3179 incendium 230, 3461 incendo 229, 1028, 3462, inceptio 1020 inceptor 1021 incineratus 623 incinero 621 incipio 1019 inclinatio 2608 inclinatus 3354 inclino 3352 inclinor 3353 incrementum 2120 increpatio 625 increpator,-trix 5077 increpo 624, 5076 incrustatio 5231 incrusto 5230 incurvo 4425 incus 2824 indico 1548 indigeo 4746 indumentum 974 induo 973, 1059 indusium 1715, 1830, 1934 industria 1482 industrius 1483, 1903, 4458 inebrians 440 inebriatus 970 inebrio 969 inebrior 971 inextinctus 2883 infans 2426 infantia 2427 infantiliter 3084 infantium incessus quadrupes 11 infascio 1226 infectus 1169, 1712, 4353 infemus 1656, 3158 inficio 1168, 1710, 1757, 2621, 4352 inficior 4354 infirmitas 520 infirmor 521 inflatus 572 inflecto 2174, 3352 inflector 3353 inflexura 2104 inflexus 3354 infra 934 infundibulum 4706 ingemo 4535 ingenium 3080 ingratitudo 2820 ingratus 2819 ingredior 1187 ingressus 1188 inhabito 3955 inimiciţia 135, 5062 inimicus 136 iniuria 424, 2852 iniuriam facio 2853 iniuste 4426 iniustitia 4427 iniustus 4424 innocens 2426, 2894 innocentia 2427, 2895 innovatio 1155 innovatus 1154 innovo 1153, 2911 inops 2897 inquiro 1724 inscitia 2880 inscius 2879 insero 3011 inservio 4212 insidiae 2329 insidior 2328 insolens 4764 institor 1813 instrumentum 4061 insula 3072 integer, -gra 1178, 1179 intellectio 1015, 1016 intellectus 1015 intelligens 1022, 3506 intelligo 1013 inter 1185 intercedo 1182 intercessio 1183 intercessor 1184 intermissio 4357 interpres 4590 interpretor 865, 4591 interrogatio 1190 interrogator 1191 interrogo 1189, 1724 interrumpo 4226 intestinum 2460 intestinum crassius 2756 intestinum parvum 2499 intinctio 1171 intinctus 1171 intingo 1170 intoxicatus 4717 intoxico 4716, 4893 intra 1186 intro 1187 introitus 1188 intrudo 2959 intus 1136, 2451 invenio 60, 1414 inventio 61 inversio 1215, 3592, 3747, 3748 inversus 3747 inverto 1213, 3591, 3746 investigo 634 in video 2888 invidia 2889 invidus 2890 invitator 1922 invito 972 involutio 1209 involutus 1208 involvo 1058, 1207 iocor 1430, 3928, 4496 iocosus 3929, 4497 iocus 1431, 3867 ipse, ipsa 1161, 1663, 1681 246 ira 2531 iracundus 2532 iram depono 873 iris 2167, 2218 irrideo 1532, 4633 irritatio 1164 irritator 1165 irrito 1163 iste, ista 30, 31, 592 ita 287 italice 2338 italicus 3008 italus 2337, 3007 iter ostendo 5023 iterum 1672, 1673 ito (imperativum) 3108 iudaeus, -a 4031, 4035 iudaica 4033 iudaice 4034 iudaicus 4032 iuvenculus 4673 iuvencus, -a 1552, 1553 iuvenesco 4674 iuvenilis 5031 iu veni s 4671, 5028 iuventus 4672, 5030 iuvo 79 iuvor 3563 iuxta 2313 jaceo 960 jacio 283 jactantia 1236 jactus 284 jam 200 jeiunium 78, 3465 jeiuno 77, 3466 jovis 935, 1529 jubeo 1202 jucundus 932 judex 1536, 1541,5051 judiciarium officium 5052 judicium 1539, 3050 judico 1538, 3051 jugulo 1547 jugum 1542 juramentum 1557 j urător 1558 juro 1534, 1556 jus caulium 2705 jusculentus 956 jusculum 953 labium 543 labor 2429, 2749 laborator 2431,2750, 3794 aboro 2430, 2748 abrusca 2348 ac 2264 ac tenue et novum 2208 acer,-a 3789, 4292 acero 4291 acinia756 acryma 2260 acrymo 2283 acrymula 2284 actans 227 actatio 228 acte distentus 2316 actens 4495 acto 226 actuca 2317, 3946 acuna 2681 acus 2258 asdo 4854 assio 4967 ssio oculorum propter variolas 389 aesus 4964 setitia 585,4949 £etor 584, 4950 aetus 4948 ..agassimum, oppidum Hung Inferi 2396 agena 3382 aguncula 3383 amia 5269 ampas 1240, 2304 amprica 736 ana 2306 ana agnina 2623 ancea 2263 anio 2598 apis 2325, 3267 apis pretiosus 3270 aqueare 2016 aquei genus 3607 aqueus 2229, 2250, 2280 ardum habens 2319 argus, -a 2268, 2269 aridum 1973, 2267, 4192 ater 4331,4578 atema 2339 aţine 885, 2338 atinus 883, 2337 atitudo 2274, 2336 atro 1632, 2409 atro fio 2413 atrocinium 2411 atrocinor 2412 atrones 2414 atta 2251 247 latum 2274 latus 2275 latus, -a 2272, 2273 laudantis particula 58 laudo 977, 1251,2277 laus 2278 • lavo 2276,4076 lavor 4077 lectica 4566 lectio 2931 lector 2933 lectulus 3248 lectus 3113, 4410 legatio 4255 legatus 4254 lego 2929 legumen 2292 leguminum species 5293 lemur 5268 lendiculosus 2371 lens.-dis 2370 lens,-tis 2377 lentes 5308 lentus 2366 leo 2345 lepores venor 1686 lepra 1561, 1562, 5251 lepra inficior 1563 leprosus 1560, 5256 lepus 1685 levi pretio 1380 leviori pretio 1031 le vis 4337, 5173 levisticum 2349 leviter 2333 lavius 2464 libellus 1892 libenter 586 liber adj. 4199 liberi, m. 1777 liberalis 765 liberatio 4203 liberator 4202 libere loquens 3412 libere loquor 3410 libero 4198, 4201 libertas 4204 libertinus 4200 libo (!) 737 libra 1309, 2979 licet 2467 ligamen 2288 ligatio 2288 ligatus 1152 ligneus 2301 lignum 2300 lignum aridum 4502 lignum viride 4913 ligo s. m. 3886 ligo vb. 1151,2287 lilium 2127 lilium convallium 1579, 2284 limax 2518 limpidus,-a 2363 lingo 2372 lingua 2358 linguosus 2360 linio 2380 linitio 2384 linter 4790 liquefaciens 4713 liquefacio 4711 liquefactor 4713 liquefio 4712 lis 3192, 4543 litera 4210 literatus 1893 litigator 3193 litigo 3194, 3214 littus 3609 lixivium 2330, 2428 loculus 2400 locus 2399 locusta 2299 locutio 5054 lolio plenus 2805 lolium 2804, 4574 longe 1137 longitudo 2444 longurio 1631, 2446 longus,-a 2443 loquax 1469, 2360 loquor 1468, 5055 lorica 3083 lorum 1590, 5280 lotus 4298 lubrico 2439 lubricus, -a 2440, 2441 luceo 2420, 2436 lucidus, -a 2424, 2425 Lucifer 2421 lucius 4473 luctus 3951, 3952 ludo 1530 lues 2711, 3028 lugeo 3953 lumbricus 2362 lumbricus terrae 3775 lumen 2434 luminosus 2435 248 luna 2437 lunae 2442 lunaticus 2438 lupa 2453 lupus 2452 lusus 1531 lutosus 1713 lutum 1711,2455, 4667 lux 2422 luxum amans 784 lychnus 1261 lyra 1988,4127 lysipipium 688 macellum 2597 macer 2583 macer fio 2585 maceratus 2764 macero 2763 macilentus, -a 2583, 2584 macra 2584 macto 5083 macula 4379 madefacio 5087 madefactio 5088 madefio 5089 madidus,-a 5086 magale 2088 magister 767, 1205, 2604 magistrum ago 832, 2606 magna fovea 1498 magni me facio 4225 magnificentia 2575 magnitudo 2575 magnus,-a 2477 magus 1258, 5075 maiora 2510 maius 2463 mala 3700 maledico 448, 2980 maledictio 451 maledictor 452 malevolus 5033 maliţia 3702 malleolus 2511 malleus 432, 2462 malum 3481 malum apianum 2552 malum aureum 2859 malum muscosum 2553 malum orbiculatum 2557 malum praxox 2551 malum serotinum 2544 malum spaniceum 2545 malum variegatum 2559 malva hortensis 2483 malvaticum 2519 mammilla 745 mancipium 3790 mandibula 1229 mandragora 2501 mane 893 maneo 2522, 3252 manica 2530 manipulus 4229 manna 2475 mansio 2489, 3706 mantile 2526 manus 2521 manutergium 2526 mappa 2591 mappale (!) 2021 marcesco 4960 marcidus,-a 4959 mardus 2935, 3882 mare 2476 mărgărită 2568 margo 2486 maris motus 5021 marito 2571 maritum duco 2572 marmor 2484 mars 2480 martes 3909 martius 2588 mas 411 masculus 412, 413 massa 172 mater 2465, 2474 matrimonium 1894 matrix 2616 maturatio 1452 maturo 2529 maxilla 1235 medela 2257 medeor 2297, 5065 media 1679 medicina 2257 medicus 5058 mediocritas 2190 medium 2632 medum 2630 meio 3323, 5089 mei 2635 mei defaecatum 4416 melancholicus 3464, 4764 melancholizo 4765 melissa 1666 melius 2464 melo 2419 membrana 3630 memoria 3423, 3426, 3427 mendacium 2663 mendax 2662 mendico 2175 mendicus 636, 2176 mens 2661 mensa 2490 mensis 2437 mensura 2188, 2602 mensuro 2189, 2603 mente motus et vagus 1299 mentha 1302, 1665 mentio 3423 mentionem facio 3424 mentior 2660 mentum415 mera 1731 merasum 5014 merasus 5011 mercator 1813, 4622 mercenarius 472 merces 2806, 3345, 4621 mercimonium 4621, 4624 mercor 4623 Mercurius 2638 merda 1799 merdo 1756 merenda 2574 meretricia 2240 meretricius, -a 2238 meretrix 1627, 2236 meritus,-a 5067 merus 1730 messis 3915 meto 3914 metreta 2576 metropolis Hungarias 542 meus, -a 2617, 2639 mica717 mica parva, diminut 727 mictus 3322, 5090 miles 1904, 3056 miliţia 1905 miile 2640 milliaceus panis 2515 milliare (!) 2645 millium 2507, 5301 milvus 1767 minuo 2539 minutatim 189 minutus 2537 miraculum 678, 2667 miror 679, 2674 mirrha 2669 mirrha ungo 2673 misceo 2600 miser 2897, 2898 misereor 1049, 2647, 2650, 2657 miseria 2896, 3481 misericordia 2595 misericordiae (?) motus 1050 misericordiam facio 2657 misericors 2596, 2649, 2651 missa 2676 missio 4759 missus, -a 4757, 4758 mistax 2771 mistio 2601 mitto 2523, 4756 mobilis 3454 moderatio 2190 modius 1387 modus 2683 moecchor 2237 moecchus 2235 moerens 179 mcerio 178 moeror 578 mola pannificia 5025 Moldavia 2697 moldavicus 2699 moldavus 2698 molendinum 2704 molestatio 907 molestator 908 molestatus 5186 molestia 907 molesto 906 molitor 2757 mollio 2689, 2727 mollis 2694 molo 2458 monachalis 483 monachus 480 monachus fio 484 monedula 597 monile 482 monitor 918 mons 2753, 2832 monstrum 1783, 4219 monumentum 1497 mora 3691, 5196, 5216 mora sylvestria 2618 moram traho 5217 orbus cum tussi coniunctus 4536 morbus fceminarum cum una aliam per magiam vuit occid est 3117 250 mordax 2739 mordeo 2736, 5138 more lupino 2454 morior 2703 moror 182, 5195 mors 2710, 3028 morsicans 1733, 5189 morsicatio 3303 morsico 3272, 3302 morsus 2737, 2738 mortalis 2712, 2762 mortarium 683, 3319, 3338 morticinum 2711 mortificatio 4794 mortifico 4795 mortificor 4796 mortuus, -a 2708, 2709 morum 2755 morus 1313,2754 morus alba 1314 morus nigra 1315 mos 5199 Moscovia 2718 moscovita 2719 motus 2627 moveo 2625, 2726, 3452 moveor 2626 mucus 2734 mulcta 1422 mulctator 1424 mulcto 1423, 3126 mulgeo 2741 muliebris 2730 mulier 2729 mulsum 2630 mulsum recens 2765 multiplico 986 multitudo 1425, 1426, 2745 multoties 797 multus,-a, -um 2742 mundatio 2212 mundator 2213 mundatus 2614 munditia 2210 mundo 2211 mundus adj. 2209 mundus 5. m. 2432 munus 2018 murarius 5264 murmuratio 1611 murum aedifico 5265 murus 5263 mus 1614,4266, 4280,4351 musca 2766 muscatellum 2552, 2767 musculus 2770 muscus 2769 mustum 2773 mutabilis 4118 mutatio 2777 mutatus 2777 muto 2776 mutus 2775 narcyssus 5116 nares 2787 narro 4350 nascor 2789 nasturcio condio 1642 nasturcium 1637, 4721 nasus 2788 nasus porcinus 3785 natalis 2107 natando 1150 natatio 1149 nates 549 nativitas 2790 nato 1148 natura 2858 năuci 1289,1300 nausea 630, 4098 nausea stomachi 1454 nauseabundus,-a 4104 nauseam contraho 631 nauseo 4102 nauta 2450 navicula 2449 navigo (!) 4900 navis 2448 nebula 2818 necessarius sum 4744 necesse est 4745 necessitas 2382, 4733 negociator 2817 negotior 2816 negotium 2429, 4733 nemo 2903 neo 4719 nepos 2854 neptis 2855 nequam 1789, 2238 nequaquam 355, 2797 neque 2901 nescio 2936 netrix 4720 nidus 2157 nigellus 2811 niger, -ra 2782, 2814, 5321 niger color 2807 nigredo 2808 nigresco 2813 nihil 1625, 2847 nimium 3501 ningit 2905 nisus 2062 nitrum 3878 nivium multitudo 3021 nix 2792, 3022 nobilis 508, 2839 nobilitaris 511, 2842 nobilitas 509, 2843 nobilito 510, 2840 nobilitar 512, 2841 noceo 2942 noctua 1650, 1651 nodosus 2909 nodulus 563, 2886 nodum facio 1151 nodus 562, 2791, 2908 nomen 2923 nomen lusus cum lapides 3339 nomen pagi 2126 nomen torta: 488 nominatim 207 nominatus 2925 nomino 2924 nominor 2926 non 355, 2919 non lotus 2827 nonus160 nos 2910 noster, -ra 2915, 2916 nothus 2046 novacula 492 novus, -a 2917, 2918 nox 2912 nubo 1895, 2572 nucleus 3959 nucula 2922 nudipes 813 nuditas 1433 nudius tertius 1693 nudus1432 nullibi 2821 nullomodo 2797 nullus 2903 numeratio 2931 numerator 2933 numeratorium 2932 numero 2929 numerus 2930 nummos cudens 392 nummos cudo 391 nummus 368, 3046 nune 109, 117 nuncium 4255 nuncius 4254 nundinor 4623 nunquam 2902 nunquid 5041 nupta 2573 nuptis 2934 nuptui trado 2571 nurus 2913 nutrix 904 nux 2920, 2921 nux avei ana 166 obdormio 17, 55 oblectatus 863 obligator 2289 obligatus 2290 obligor 2293, 2381 oblivio 5246 obliviosus 5248 obliviscor 2733, 5245 obmutesco 198 obruo 1014 obseratio 1131 obseratus 1130 obsero 1129 obstetricor 383 obstetrix 357 obstupefacio 194 obstpefio 195 obstupeo,-sco 4436 obsurdesco 330, 4530 obtenebresco 1198 ob 1199 obturator 324 obturatorium 325 obtura 323 obvio 4592, 4603,4610 obvolvo 1058, 1226 occa 1457 occasio 3554, 3561 occasionem capio 3563 occasus 243 occidens 243 occido 239, 1547, 3026, 5083 occiput 596 occisio 3027, 5084 occludo 323 occusor 324 occo,-as 1467 occultor 3331 occumbo 239 occurro 4592, 4603, 4610 octavus 159 jaciuntur ad metam 252 octo 3038 october 499 octoginta 3039 oculus 2982 odi 5144 odio habeor 5145 odiosus 5156 odium 5141, 5157 odium incurro 5145 odor 2670 offendiculum 3473 offendo 3474 offendor 3476 offensio 3475 officialis 801 oleo 947 oleum 3000, 3002 olfacio 244 olfactio 246 olfactus 245 olim 795, 796 olla 2997 olus 4852 omen 1986 ominor 1987, 5146 omnes tres 4832, 4833 omnia tria 4832 omnimode 852 omnis,-ne 4726 omphax 86 oneratio 1105 onero 1104, 4732 onero supra vires 332 onus 4731 operarius 2431 operor 2430 opes 347, 569 opilio 359, 514 opinor 1376 oportet 4745 oppidum 4620 oppidum in Valachia Transalpina 273 oppidum Moldaviae 4483 oppidum Valachiae Transalpin® 587, 2093 opus est 4745 oratio2696, 3830, 3831 orator 3832 orbis 4611, 4675 ordo 639, 4056, 4703 orgia 4369 oriens 3729 orior 3728 oriza 3041 omatus adj. 1953 omatus s. m. 1950, 4797, 4798 omo 1059, 1949 omor 1952, 4799 oro 3806 orphanus, -a 3995, 4050, 4051 ortus 3729 os, oris 1567, 5313 os, ossis 674, 1993, 3047 avis 5315 bovis 5317 equi 5316 hominis 5314 os intorqueo 4428 os magnumhabens 1568 os molie 1649 os parvum 1569 porci 5318 oscitatio 1781, 1897 oscito 1780 osculor 3999 osculum 4000 ostendo 259, 1548 ostensio 260 ostensio bon 1166 ostensor 261 [otrinde] (!) 5304 ova piscium 1708 ovicula2975 ovile 513, 2985 ovis 2974 ovis incubo 1975 o vum 3068 ovum pariens 3070 ovum pario 3069 pacem ineo 990 pacificatio 995 pacificator 996 pacifico 989 paciscor 2393 pagus 522, 3903 pagus in districtu Sebesiensi 2459 pagus in fine Portae ferres 2482 pala 2227, 2403 pala parva 2404 palatium 3416 palatum 3191 palea 2958, 3348 pallium 3342 palma, arbor 1278 palmes 2405, 4976 palmus 3078 palus 3085 panicum 3176, 5300 panis 550, 3084,3175, 3328 panis benedictus 2781 pannus 3468 pannus rusticanus 3 papaver 2466, 5305 papilio 1297 papyrus 3186 par 3200 paradysus 3661 paratus 1374 parco 1695, 2137 pardus 3104 parens 3210 paries 3199 pario (de ovibus) 1266 parochia 3439 pars 3101 particeps 3103, 3219 particula affirmantis 2976 exclamantis 2938, 2973 < particula> negantis 2976 particula pellentis 1602 parum 2906, 3613 parumper 3615 parvulus, -a 2642, 2644, 2664, 2665 parvus, -a 2641, 2643 pascha3111 pasco 3109 pascua 3245 passer 5057 passerculus 5064 passio 3119 passum facio 3228 passus adj. 3118 passus 5. m. 3106 pastor 3243 pastor equarum 1688 pastor gallinarum 1384 pastor gregis 666 pastor ovium 3159 pastoralis 3160 pastorculus 3244 pater 4569 pater spiritualis 945 patemus,-a 3211 patibulum 4310 patiens 3679 patientia 3678 patina 454 patior 3112, 3251,3658, 3677 patrimonium 2950, 5154 patrinus 2182, 2850 patruus 5117 paulatim 1026, 1951 paululum 2907 pauper 3995, 4050, 4051, 4058 pauper fio 4060 paupertas 3997, 4052, 4059 pausatio 3718 pauso 3717 pax 3074 peccator 1473, 3152 peccatrix 3153 peccatum 1472, 3151 peccatum originale 3155 pecco 1471 pecten 3283 pecto 3284 pectus 3280 pectusculum 3281 pecunia 368 pecus 2833, 5018 pedes 3128 pedester 3128 pedibus sto 2233 pedica 3276 pediculos macto 3133 pediculosus 3132 pediculus 3131 pediculus gallinarum 2628 pedites 3130 pedo 423 pedor 425 pelagus 2476 pellicium 2075 pellicula 3278 pellio 453,2076, 4481 pellionem ago 2077 pellis 2220, 3277 pellis agnina, tenerrima 1623 pellis caprina 2054 pellis ovina 2594 pello 938,1439, 5282 pelvis 2291, 4790 pendeo 4309 penes 2313 penetratio 4415 penetro 4414 penitus 852 penna 3081 pentaphyllum 649 pentecoste 3312 pepo 957, 3183 per 3508, 3522, 3524 per latus 2083 percipio 3505 percolatio 4422 percolatorium 4421 percolatum 4420 percolo 4419 254 percussio 431, 5084 percussor 432 percussus 433 percutio 381, 5083 perditio 3286 perditus 3209, 3287 perdo 3285, 4711 pereo 3288, 4712 perforatio 1417 perfora 1416 pergo 2563 periculum 3208 periurus 1559 perizoma 1750 pero 3032 persecutio 1440, 1654 persecutor 924, 1441 persequor 1439, 1653 persicum 3290 persicum duracinum 3291 persicus 3289 persona 3165 pertingo 47 pervenio 4282 pes 2249, 3274 peste inficior 681 pestilentia 3028 pestis 680 petitor 3250 peto 599, 3249 petroselinum 3259 pnantasma 2829 pharetra 3933 phaseolus 1263, 3246 phlegma 364 phlegmaticus 390 pica 662,. 663, 1994 pictor 5290 pictura 5292 pietas 2696 piffa 3225, 3326 piger, -ra 2310, 2311 pi get me 2312 pignus 286, 5226 pigritia2308, 2309 pigritor 2312 pila 2659 pileolus 1796 pileus 1958,2145,2178,4197 pilosus 2307 pilus 3189 pingo 5291 pinguedo 1474 pinguedo piscis 3060 pinguefacio 1083 pinguesco 1081 pinguis 1460, 1641, 5122 pinso 2007 pinta 1679, 3313 pinus 478 piper 3316 pipere condio 3318 pipere conditus 3317 pirum 3087 pirum apianum 3089 pirum silvestre 3100 pirus 3190 pisa 5309 piscator 3230 piscatorius, -a 3231, 3232 pisciculus 3233, 3237 piscis 1365, 2367, 2387, 2407, 3236, 5259 piscor 3234 pistor 3329 pistrix 3330 pistus,-a 2041 pisum 2461 pituita 2734 pituitosus 2735 pius 2648 pix 3731 pixis 3663 placenta 3349 placeo 2381,3341 placidus 3356 placitum 5020 piaco 872 placor 873 planctus 3359 plane 4701 plangens 3358 plango 3357,4871 planta 3730, 4563 plantatio 3866, 3921 planto 3361, 3920 plate® Caranseb nomen 4429 plenitudo 3377 plenus pulicibus 3634 plenus,-a 3376 plică 1048 plicatura 1048, 2104 plico 1047 piuit 3378 plumbifodina 374 plumbum 3387 pluvia 3379 pluviosus,-a 3380 poculum 3147 podagra 951 poena 3050 pcenitentia 1797 poenitet me 1798 polio 1255, 3414 politia 2683 politicus 2684 politor3910 politus 3415 polluo 4110,4352 polluor 4109, 4354 pollutio 4108,4355 pollutus,-a4107, 4353 polonicus 2327 polonus 2326 polypus 2097 pomarium 2379, 3422 pomum 2478, 2542 pomum aestivale 2543 pomum dulce 2546 pomus 2542, 3421 pondero 2189 pondus 2188,4731 pono 3625 pons 3629 pons stratus 3393, 3430 pontem stemo 3394 populus1 j. m. 3381 populus2 s. n. 2862 porcarius 3635 porcina 3443 porcino more 3445 porcinus 3442 porcus 3450, 3776 porcus juvenis 1475 porta 1853, 3458, 5060 Porta ferrea 2485 portarius 3459 portatio 3637 porticus4631 porto 3456 porus 3493 positio 3638, 3639 positus 3638 possideo471, 1901 possum3391, 3470 postea 232 posterior pars dorsi 3887 posthac 777 postquam 779 potens 3648, 4945 potentia 3647 poto 39 potus 41,444 prascellentia 1181 praecello 1180 pracentor 1021 praeceptor 3449 praeceptum 3446 praecinctorium 1919 praecinctorium rusticum 3035 praecipio 3447 praeco 1456 praecox 2543 prada 3489 praedator 1983, 3502 praedium 2944, 5053 praedo 1984, 3180 praedor 1982 praeo 1180 praefectus 4965 prafiguro 3309 praesagio 5146 praesertim 132 prsstigiatrix 531 pnestigi$ 530 praestolor 4372 prasumo 1055 prasumptio 1056 praesumptor 1057 praevenda (sic) 2353 praevenio 2529 prandeo 3519, 3521 prandium 3520 pratum 2379 precibus addictus 3833 presbyter 3540 presbyterissa 3542 presbyterium 3541 pressura 224 pridem 796 primus auctor 4256 princeps 5022 pro 3523 proba 3593 probatio 606 probo 605, 977, 1725, 3594 probus 3018 procul 792, 1137 procurator 1485, 1902 procura 1484,1901 prodigium 1783, 2668 prodigus 1589 proditor 4997 prceliator 3056 proelior 3055, 3766 proelium 3054, 3764 profectio 2581 profecto 959 profectus 2582 256 proficio 1304, 2564 profugus 1348 profunde 68 progredior 2563 progressus 2581 prohibeo 3036 prohibitio 3037 proiector 285 proles 3798 prolongatio 4748 prolongo 2445, 4747 promontorium Caransebesiense 4580 prope 233 propello 5163 properatio 1452 properator 1453, 1488 propero 1487 propino 1112 propter 3523 propulsio 5164 prora 1886 prorex 369 prosum 1233, 1624 protectrix 218 proveho 2869 proverbium 3308 provinciola 716 provocatio ad vomitum 1454 prudens 1023, 2990 prudentia 1024 pruina 498 prunum 3610 prunus 3608 psalmus 4260 psalterium 1593 pudefacio 3860 pudicus 3859 pudor 3858 puella 1227 puellula 1265 puellus 1275, 2012, 2045 puer 1274, 2011,2043 puerasco 162 pugna3764 pugno 3766 pugo (?) 3696 pulcher 1338, 1418 pulchritudo 1319, 1339 pulegium 660 pulex 3632 pulices macto 3633 pullaster 3618 pullos pario 3619 pullus 3617 pulsio 1440, 5283 puişor 1441, 5284 pultes 5302 [pujltes millii 5303 pulveres excito 3514 pulvinar 3207 pulvis 3490, 3496 pulvis tormentarius 3497 punctura 1004, 1005 punctus 1004 pungo 1003, 1547 punio 3051, 3126 punitio 3050 purgatio 2212 purgator 2213 purgatus 2614 purgo 2211,2214, 2611 purissimus,-a3515 puri tas 2210 purpura 5169 purus 2209 pus 3631 puteus 1243, 3650 puto 987, 1376, 3086 putresco 3654 putridus,-a 3653 pyrethrum 4567 pythonissa 5075 quacunque 2472 quadam vice 855 quadragesimale jeiunium 3198 quxdam 5079 qu£ero 1189, 1782 qusso 634 quaestio 1190 quam 2822 quamdiu 3171 quamvis 2467, 4008 quando 1840 quandoque 1841 quandoquidem 2155 quantum 1906 quare 1786 quartus, -a 152, 3116 quasi 3105 quasi vero 2939 quattuor 3115 quercetum 603 quercus 601 querela 1008 quia 1784, 1787 quicunque 103, 2469, 5043 quid 610 quidam 108, 2877, 2878, 5080 quies 2965, 2970 quiesco 2963, 2964 quietatio 2970, 2971 quilibet 2468 quinam 5048 quinquefolium 649 quintus, -a 33,151 quis 644, 1775 quivis 103, 2468, 2469 quo 5102 quocunque 2470 quod 1784 quod Turcie® mulieres conficiunt 558 quomodo 2177 quonam 5044 quot 1908 radius rota; 4328 rado 3660 ramosus, -a 2116, 3708 ramus, -i 2099, 2966, 3665,4374 rana 496 rapa 2786 raphanus 3689 rapiditas 3721 rapidus,-a3719 rapina 4776 rapio 240,4734, raptor 241, 4749 raptus 242 raptus,-a 4741 rarefacio 3727 raro 249, 3671 rarus, -a 3669, 3670 rastrum 1461 rasus,-a 3673 ratio 3879 raucedo 3694 raucesco 3692 raucus 3693 receptio 3569 receptus 3568 recessio 1043 recipio 3566 reconcilio 1032 recordatio 3423, 3426 rectificatio 1040 rectifico 1039 rectus, -a 2561, 2562 refectio 800 refectus 799 reficio 798 refrigeratio 3683 refrigera 3682 refrigera me 3703 refrigesco 3682 regimen 2114 regina 2111 regio 709, 715 regit accusativum 4026 regius,-a2113 regno, -as 2112 regnum 709, 993, 2114 regredior 1174 regulus 2115 reitera 3402 relictio 2324 relictus 2323 relinquo 2270 reliquiae corporum s 2720 remaneo 3705 reminiscentia 3426 reminiscor 191, 3425 remissio 1696 remissor 1697 remitto 1173, 1695, 4723 ren 3716 reperio 1741, 2837 repertio 2831 repertor 2838 repono ut mollescat 193 requies 2962 res 2429 reseratio 815 resero 814 resideo 3058 resina 3731 respondeo 3737 responsum 3738 resumo 3402 rete 5219 retro 1041 retro-abiens 1042 retrocedo 2566 retrorsum 1041 reverentia 2608 reversio 4826, 4827 reverto 1173 revertor 1174,4724 rex 2092 rideo 3770 ripa 632, 3779 risibilis 3771 risus 3783 rivulus 3787 rivus 3786 rixa5197 258 rixor 1073 robur 4946 rodo 3796 rogo 3806 Roma 3774, 3813 romanus adj. 3841 romanus s. m. 3840 roncos traho 1613 rorat 3805 roro 3827 ros 2475, 3804 rosa 3854, 4766 rosa campestris 3750 rosa candida 3855 rosa flava 2127 rosa rubra 3856 rosarium 2932 roseus 3844 rosio 3803 rostrum 4649 rota 3820 rotarius 3821 rotatus 1873 roto 1872 rotula 1871 rotundus,-a 3757 rubedo 3852 rubens 4851 rubeo colore tingo 3861 ruber 3817, 5323 rubia 4262 rubicundus 3844 rubiginem contraho 3836 rubiginosus,-a 3835 rubigo 3834 rubra 3818 rubro colore tingo 3819 rubus hortensis 3853 rubus silvestris 3829 rufus 3822 rugiens 5208 rugio 3699, 3837, 5206 rugitus 5207 ruina 3732 ruminatio 3839 rumino 3838 rumor 4957 rumpo 2222, 3847 ruptura 3848 ruptus,-a 3849 russus 3850 rusticane 1517 rusticanus, -a 1514, 2692, 3440, 3603, 3604 rustice 3445 rusticitas 3444, 3605 rusticus 3601 rusticus 718, 3602 ruta 3862 sabbathum 3965 sabulosus 1634 sabulum 1633 saccarum 5200 sacculus 3941, 4685 saccus 3871 sacerdos 3433 sacerdos consecror 3435 sacerdotalis 3434 sacerdotem consecro 3436 sacrificium 2676 sacculum 4839 ssepe 42, 797, saga 4446, 4447 sagittarius 270 sagus 4448 sal 3893 sale condio 3890, 3988 salicetum 3948 salifodina 2991 salinare 4261 salio 3890, 3988 salix 3875 sallata (!) 3946 saltator 3971 saltem 768, 770 salto 1530,3877, 3891,3970 saltus 1531 saltus Hajdonicus 1687 saltus quidam Valachorum 382 salutatio 1114 saluto 1113 salvia 3873 sambucus 4248 sanctificatio 4553 sanctificator 4552 sanctifico 4550 sanctificor 4551 sanctitas 4549 sanctus 3518, 4548 sane 434 sanguinaceum 3980 sanguineus 3978 sanguinolentus 2142 sanguis 3977 sanguisuga 2385 sanitas 3972 sano 5002 sanus 3973 sapor 1747 sarcina 3896 sarmentum 300 sartor 2135, 3913 sartorius, -a 3911, 3912 Satan 4284 sado 3905 satior 3906 satis 809, 1271 saturn 3962 satur,-a 4007 saturitas 3865 savus 3907 saxo 3899 saxones 4002 saxonicus 4001 scabie inficior 3713 scabies 3712, 5251 scabiosus,-a 3714, 5256 scala 4081 scamnum 4084 scandalizatio 3475 scandalizo 3474 scandalizor 3476 scandalum 3473 schola 3053 sciens 4400 scientia 4398 scintilla 4095 scio 4399 s(c)lavonice 4289, 4730 sclavonicus 4729 sclavus 4728 sclop