Ing. AURELI AN -IONESCU Ing. ŞTEFAN SPRANGATE
DICŢIONAR TECHNIC SILVIC
(ROMAN - FRANCEZ - GERMAN ENGLEZ - ITALIAN UNGAR — RUS)
SILVICULTURĂ, BOTANICĂ MECANICĂ, VÂNĂTOARE, ZOOLOGIE, DIVERSE.
1935    (# ACADEMIEI *]
TIPOGRAFIA „TIRAJUL" POPA SAVU, 9
Cuvânt înainte.
Toate drepturile de tipărire, reproducere, format, etc, sunt rezervate. Fiecare exemplar va purta semnătura ambilor autori.
Apariţia unui dicţionar pare la prima vedere un e-veniment neînsemnat, pentrucâ foarte multă lume consideră, că nimic nu e mai uşor decât să iei dicţionare străine, să le răstălmăceşti în limba română şi lucrarea e gata. E o mare eroare acest fel de a gândi, căci dacă un dicţionar obişnuit ar putea fi întocmit— poate — astfel, un dicţionar technic silvic însă, nu poate fi lucrat după acest calapod, pentru motivul, că nici în limbile străine nu există asemenea dicţionare cu cuvintele corespondente în limba română.
Nu ne hazardăm deci — şi credem că suntem în asentimentul tuturor — afirmând că o asemenea lucrare e prima în acest gen în literatura noastră ştiinţifică şi chiar în literaturile străine.
Acest dicţionar technic silvic apare astăzi, după aproape trei ani de muncă şi frământare, ca fiind realizarea unui vechiu gând al nostru.
Nevoile materiale mari — deoarece am scos de sub tipar această lucrare, fără a avea vre un ajutor, sau vre-un concurs, — au întârziat apariţia acestei lucrări, deşi ea corespunde unor necesităţi de prim ordin ale corpului technic silvic, superior şi mediu. Trebue să insistăm asupra acestui punct, deoarece numai cu mari jertfe materiale am putut scoate această lucrare de sub tipar şi puţin a lipsit ca manuscrisul să rămână închis deapururea între cartoane.
4
5
Deşi dicţionarul e lucrat cu multă atenţie şi cu multă circumspecţiune, nu avem însă pretenţia că am dat o lucrare desăvârşită, deoarece desăvârşirea cere secole.
Putem afirmă, totuşi, cu toată certitudinea, că este o lucrare bună şi utilă.
Bine înţeles, la ediţiile viitoare, dicţionarul va fi desvoltat şi corectat, acolo unde se vor constata inevitabilele erori.
Deaceea rugăm pe colegii noştri să ne atragă atenţia în mod prietenesc asupra lipsurilor şi greşelilor ce le vor fi constatat, pentru a le înlătură la viitoarea ediţie.
Vom primi cu mulţumire toate observaţiunile ce ni se vor face cu amabilitate, cu obiectivitate şi cu competenţă.
Dicţionarul nostru cuprinde în afară de textul românesc traducerea cuvintelor în 6 limbi străine: franceză, germană, italiană, engleză, ungară şi rusă.
Cuvintele technice sunt alese deocamdată din domeniile: silvicullurei, botanicei, mecanicei, vânătoarei, zoologiei, etc.
Pentru limba rusă am avut concursul valoros al D-lui Ing. Insp. General Silvic Z. Przemetzki, a cărui competenţă în termenii silvici din limba rusă este indiscutabilă, precum şi al D-lui Ing. Leonida Cema.
Pentru limba ungară am avut acelaş concurs preţios al D-lui Ing. Insp. General Silvic Vaier Linpa ale cărui cunoştinţe şi competenţă nu se pot pune la îndoială, precum şi al D-lui Conductor Silvic Fillmon N. Rădulescu.
In ce priveşte limba germană şi engleză'ne-am ser-
vit de diferite dicţionare technice şi de cunoştinţele noastre proprii.
Pentru limba franceză şi italiană ca şi pentru definiţiile româneşti, am utilizat cunoştinţele noastre proprii precum şi unele dicţionare particulare şi mai ales „Dictionnaire de Sylvicullure en cinq langues" de Prof. Arturo Bruttini, Paris, 1930 Edit. Paul Lechevalier.
Am avut in vedere, în afară de susnumitul dicţionar, francez şi alte lucrări româneşti.
De pildă: „Vocabular de nomenclatura termenilor silvici" editat în Bucureşti la 1890 de Soc. Progresul Silvic.
„Dicţionar silvic german-român" de N. Paşcovici, ing. silvic, Rădăuţi, precum şi:
„Plantele cunoscute de poporul român" de Zach. Panţu, Bucureşti 1906, etc, etc.
Credem că lucrând astfel, vom fi feriţi de o critică lipsită de obiectivitate.
In concluzie, rugăm pe colegii noştri de bună credinţă, să primească cu încredere această lucrare, care deşi susceptibilă de îndreptări, va corespunde unei reale nevoi pentru membrii corpului silvic şi să aprecieze în fusta ei valoare, munca a 2 autori, care au vrut să jaloneze o cale nouă pentru ştiinţa română.
Ing. Dr. Aurelian Ionescu Ing. Ştefan Sprangate
Bucureşti, Februarie 1936
Colaboratorii noştri sunt:
1. Pentru limba rusă:
D-l Ing. Insp. G-ral Silvic Z. Przemetzki. D-l Ing. Silvic Leonida Cerna.
2. Pentru limba maghiară:
D-l Ing. Insp. G-ral Silvic Vaier Linţia. D-l Conductor Silvic Filimon N. Rădulescu.
Aducem, pe această cale, mulţumirile noastre tuturor colaboratorilor noştri, pentru binevoitorul concurs pe care ni l-au dat.
Autorii.
Februarie, 1936
ABREVIAŢIUNI
Fr.-Francez; Ger.-German; Engl.—Englez; Ital.—Italian; Ung.—Ungur; Rus-Rus; Boi—Botanică.
Abanos. Arbore exotic, fam. Ebenacee. „Diospyros Ebenum" Fr. Ebenier. Ger. Ebenholzbaum. Engl. Ebony tree. Ital.  Ebano. Ung. Ebenfa.  Rus Ebenovoie derevo.
Aberaţie. Alterarea vreunui caracter fundamental sau obicinuit al părinţilor, (plante sau animale).
Fr. Aberration. Ger. Abweichung. Engl. Aberra-tion. Ital. Aberrazione. Ung. Elteres. Rus. Uclone-nie ot osnovnogo harâctera; Aberaţia.
Aborigen.   Plantă sau animal originar din ţara pe care o locueşte.
Fr. Aborigene. Ger. Einheimisch. Engl. Aborigi-nal. Ital. Indigene Ung. Eredeti. Rus. Tuzemnîi, Tuzemeţ.
Abscisă. Una  din coordonatele  rectilinii, cari determină poziţia unui punct în spaţiu.
Fr. Abscisse. Ger. Abszisse. Engl. Absciss. Ital. Ascissa. Ung. Abscissa. Rus. Absţisa.
Absint.   Plantă erbacee, fam. Compozee, pelin. „Artemisia Absintum". aromatică şi medicală.
Fr. Absinthe. Ger. Wermut. Engl. Wormwood. Ital. Assenzio. Ung. Urom. Rus. Polîni.
8
9
Absorbi, (a), a înghiţi, a asimila în^corpul plantei sau animalului.
Fr. Absorber. Ger. Aufnehmen, verschlucken. Engl. To absorb. Ftal. Assorbire. Ung. Felvenni. Rus. Asimilirovati, proglotiti.
Absorbire. Fenomen vital prin care un corp atrage şi fixează în masa lui un alt corp prin diferite mijloace.
Fr. Absorbtion. Ger. Aufsaugen, Einsaugen. Engl. Absorbtion. Ital. Assorbimento. Ung, Felszivâs. Rus. Vsâsâvanie.
Aburi, (cilindru de). La maşini o piesă care conduce aburul.
Fr. Cylindre â vapeur. Ger. Dampfcilinder. Engl. Steam-cylinder. Ital. Cilindro a vapore. Ung. Qoz-dugattyii. Rus. Parovoi-ţilindră.
Accesiune. In drept, extensiunea proprietăţii la lucrurile accesorii.
Fr. Accession. Ger. Erwerbung. Engl. Accession. Ital. Accessione. Ung. Szerzes. Rus. Raspro-stranenie prav na pob6cinie dohodî.
Accident. Eveniment neprevăzut, păgubitor.
Fr. Accident. Ger. Infall, Vorfall. Engl. Accident Ital. Accidente. Ung. Baleset. Rus. Obrâ-vistaia poverhnosti, pocivâ.
Accidente, (de teren). Suprafaţa solului, care se ridică şi se lasă neregulat.
Fr. Accidents (de terrain). Ger. Bodenunebenhei-ten. Engl. Undulations of the ground. Ital. Irrego-larita della superficie del suolo. Ung. Gorongyos-ter. Rus. Acţidentalinaia poverhnosti.
ffp.Ce.        Se zice în Silvicultură la frunzele coniferelor cari sunt: cilindrice, lineare, rigide şi ascuţite.
Fr. Aiguille. Ger. Nadei. Engl. Needle. Ital. Agugliolo. Ung. Tulevel. Rus. Hvoiea.
ţAchiziţie. Stăpânirea unui lucru. Câştig. Dobândire.
Fr. Acquisition. Ger. Erwerbung. Engl. Acquisi-tion. Ital. Acquisto. Ung. Szerzemeny. Rus. Prio-bretenie.
lÂCicuIar. (3ot.) Ceva terminat într'un vârf ascuţit ca acul.
Ex. unele frunze.
Fr. Acere. Ger. Zugespitzt. NadelfOrmig. Engl. Subulate. Ital. Aceroso. Ung. Tiialaku. Rus. Ostro-verhii.
lAcid carbonic. Corp chimic care rezultă în natură prin dizolvarea în apă a gazului, bioxidul de carbon.
Fr. Acid carbonique. Ger. Kohlensăure. Engl. Carbonic acid. Ital. Acido carbonice Ung. Szen-sav. Rus. Uglechislotâ.
Aciditate. Calitatea de a fi acru. Proporţia de acid din fructe sucuri vegetale, sol etc.
Fr. Acidite. Ger. Sauersein. Engl. Acidity. Ital. Aciditâ. Ung. Sovanysav. Rus. Kislotnosti.
Acid.       Un corp compus, care combinat cu metalele for-ţ mează săruri. (Chimic).
Fr. Acide. Ger. Săure. Engl. Acid. Ital. Acido. Ung. Sav. Rus. Kislotâ.
Aclimatizare. Propagarea unei specii animale sau vegetale într'nn climat diferit de al locului de origină.
Fr. Acclimatation. Ger. Eingewohnung. Engl. Acclimatizatton. Ital. Acclimazione. Ung. Alkal-mazkodăs., Rus. Aclimatizâţia.
10
11
Acoperiş. Proiecţiunea pe pământ a coronamentului unui arbore (adăpost). Fr. Couvert, abri. Ger. Schirm. Schirmflâche. Engl. Cover, shaded area. Hal. Coperto, aria d'insidenza. Ung. Ernyo. Rus. Polog, proecţia cron.
Acţiune. Cerere de judecată, (jur).
Fr. Action (de justice). Ger. Klage (vor Qericht). Engl. Action, claim. Ital. Azione. Ung. Beperles. Rus. Podâcia v sud.
Acţiune. Mişcare, activitate. (Fizică).
Fr. Action, mouvement. Ger. Wirkung. Engl. Action. Ital. Azione. Ung. Tenykedes. Rus. Deist-vie, dvijenie.
Activă   (a). A grăbi, a da zor.
Fr. Activer, presser. Ger. Aktivieren. Engl. To hasten, to urge, to press. Ital. Attivare. Ung. Siir-getni, gyorsitani. Rus. Toropiţi, Usc6riti.
Acuminat. (Bot). Se zice de sepale, petale sau de frunze strânse la vârf sau subţiate. Fr. Acumine. Ger. Zugespitzt. Engl. Acuminate. Ital. Acuminato. Ung. Kihegyezett. Rus. Soedini-onîi verşinami.
Acvatic. Care trăieşte in apă,
Fr. Aquatiqiie. Ger. Im Wasser lebend. Engl. Aquatic. Ital. Acquatico. Ung. Âkvâtikus. Rus. Vodeanoi, vodnâi.
Adăpost. Obstacol natural sau artificial contra vântului, soarelui, frigului, zăpezii etc.
Fr. Abri. Ger. Schirm, Schutz, Schutzwehr, Engl. Screen, Cover, Shelter. ital. Riparo. Ung. Szâllâs. Rus. Zaşcita (sau) ubejişce.
Adăposti, (a). Ocrotirea animalelor şi plantelor contra in-ţ temperiilor.
1, Fr. Abriter. Ger. Schiitzen, Behiiten. Engl. To
| shelter, to screen. Ital. Riparare. Ung. Vedelmezes.
Rus. Zaşcita.
9p Adaptare. (Bot.) Armonia dintre o plantă şi mediul încon-jurător.
'*» Fr. Adaptation. Ger. Anpassung. Engl. Adapta-
t * tion.  Ital. Adattamento.  Ung. Alkalmazâs. Rus-
Prisposoblenie.
f Aderenţă. Contopirea la un loc a părţilor unei plante. La pământ proprietatea de a se lipi de uneltele de arai Fr. Adherence. Ger. Zusammenhang. Engl. Ad-herence. Hal. Aderenza. Ung. Hozzâjârulâs. Rus-I Pristavânie, pricleivanie.
ff.Adjudecare. Vânzare de bunuri sau de drepturi.
Fr. Adjudication. Ger. Zuschlagerteilung. Engl. Sale by auction. Ital. Aggiudicazione. Ung. Oda-iteles. Rus. Prisujdenie na torgâh.
Administraţie, (forestieră). Toţi funcţionarii cari se ocupă de păduri.
Fr. Administration (forestiere)* Ger. Forstver-waitung. Engl. Forest administration. Ital. Ammi-nistrazione forestale. Ung. Erdogondnoksâg, Erdo-kezeles. Rus. Upravlenie, administraţia.
Adresă. Arătarea locului unde va merge scrisoarea.
Fr. Adresse. Ger. Adresse. Engl. Address, ltal-Indirizo. Ung. czim, levelczim. Rus. Âdres, Mes-toobitânie.
12
13
Adult.     Plantă sau animal,  care a atins completa sa desvoltare.
Fr. Adulte. Ger. Vollkommen entwickelt. Engl. Adult. Ital. Adulto, fertile. Ung. Felnott. Rus. Vzroslâi.
Aer,        (atmosferic). Amestec gazos din jurul globului pământesc formând atmosfera. Fr. Air (Atmosphere) Ger. Luft (Atmosphăre) Engl. Air. (Atmosphere) Ital. Aria (Atmosfera) Ung. Levego.  Rus. Vozduh.
Aerisire. Inoirea aerului într'un loc închis sau expunere la aer.
Fr. Aeration. Ger. Liiftung. Engî. Aeration. Ital. Aerazione. Ung. Szeldztetes. Rus. Provetrivanie.
Aeroplan. Maşină de zburat în aer, mai grea decât aerul imitând zborul păsărilor. In America se întrebuinţează la stingerea incendiilor de păduri etc.
Fr. Aeroplane, Avion. Ger. Flugzeug. Engl. Aeroplane. Ital. Velivolo, Aeroplane Ung. Repu-logep. Rus. Aeroplan, Samoliot.
Afacere. Negoţ, o întreprindere oarecare,
Fr. Affaire.  Ger.  Geschăft.  Engl. Business. Ital. Affare, Negozio. Ung. Ugylet. Rus. Dielo, Sgielca.
Afectaţie. Porţiune de pădure, care corespunde unei perioade dintr'o revoluţie adoptată.
Fr. Affectation. Ger. Nutzungsflăche. Engl. Af-fectation. Ital. Affettazione. Ung. fjzem osztâly. Rus. Ploşciadi perioda.
îAfinitate, (rudenie). Raport de asemănare intre 2 specii sau 2 familii etc. Fr. Affinite. Ger. Verwandtschaft. Engl. Affinity, Ital. Affinitâ. Ung. Vâlrokonsâg. Rus. Srodstvo.
Afinul.     Arbust din fam. Vacciniacce. „Vacciniutn myrtillus"..
Fr. Myrtille, airelle. Ger. Heidelbeere. Egnl. Whortleberry. Ital. Mirtillo, bacole. Ung. Fekete âfonya. Rus. Cerinca.
; Agăţător. Vegetal care se fixează de alt vegetal sau diferite lucruri.
Fr. Grimpant. Ger. Kletternd. Ung. Kuszo vas.. Rus. Viuşceesia rastenie.
Agentjjsilvic. Funcţionar însărcinat cu paza, exploatarea şi administrarea pădurilor.
Fr, Agent forestier. Ger. Forstmann. Engl. Fo-rest officer.  Ital. Forestale.  Ung. ErdOi kozeg.. Rus. Liesnoi cin.
' Agricultura. Arta şi industria culturii solului.
Fr. Agriculture. Ger. Ackerbau, Landbau. Engl, Agriculture.  Ital. Agricoltura.  Ung. Foldmiveles, Rus. Zemledielie.
Agriş.      Arbust cu fructe comestibile. „Ribes grosularia,, (Bot).
Fr. Groseiller. Ger. Ribsel, Stachelbeere. Engl. Currant. Ital. Ribes. Ung. Egresbokor, Koszmete ribiszke. Rus. Crâjovnic.
Agrologie. Ştiinţa cunoaşterii pământurilor. Se zice: ştiinţa solului. Pedologie.
Fr. Agrologie. Ger. Bodenkunde. Engl. Science of soil. Ital. Pedologia. Ung. Talajtan. Rus. Agro-loghia (sau) pocivoviedenie.
14
15
Agurijoară. Plantă ornamentală de grădină fam. Portula-cacee. (Bot.) „Portulaca grandtflora".
Fr. Chevalier d'onze heures. Ger. Portulak. Ung. Vadszolo. Rus. Portulac.
Akenă.    (Bot). Fruct uscat la maturitate, cu o singură sămânţă, indehiscent, cu pericarp uscat. Fr. Achaine. Ger. Schliessfrucht. Engl. Achene. Ital. Achenio. Ung. Zârttermes. Rus. Corolocica.
Alamă.    Aliaj de aramă cu zinc.
Fr. Laitori, cuivre jaune. Ger. Messing, Qelbguss. Engl. Yellow-brass   Ital. Ottone. Ung. Sârga-rez. Rus. Latuni.
Alarmă, (sonerie). Anunţarea unui fapt, unei primejdii.
Fr.  Alarme.  Ger.  Alarmvorrichtung. Wecker. Engl. Alarm. Ital. Soneria d'allarme. Ung. Larma, csengetes. Rus. Trevoga.
Albăstrcala, (la lemn). Alterarea lemnului, datorită unei ciuperci ascomycete:   „Ceratostomella pili/era".
Fr. Bleuissement. Ger. Blauwerden (d. H.) Engl. Timber becoming blue. Ital. Caria azzura. Ung. Kekito. Rus. Sinevâ drevesinâ.
Albeaţă, (alburn). Partea lemnului de o coloare mai deschisă, bogată în vase şi în sevă. •
Fr. Aubier. Ger. Splint. Engl. Sapwood. Ital. Alburno. Ung. Szijăcs. Rus. Zâboloni.
Albia,     (torentului). Locul pe unde curge un torent.
Fr.  Ravine.  Ger. Durchfurchung, Bergstrom. Engl. Gully, Ravine. Ital. Borro, torrente. Ung. Ârtekno, âr meder. Rus. Ruslo.
Jbiliţa. (fluturele alb). Insectă ord. Lepidoptere, (Zool.) „Pieris crataegi".
Fr. Papillon (de l'aubepine). Ger. Weissdornfal-ter. Engl. White thorn butterfly. Ital. Pieride del biancospino. Ung. Feher lepke. Rus. Boiârâşniţa.
pAlbuminoide. Corpuri compuse din carbon, azot, hidrogen.
oxigen şi sulf, uneori şi fosfor. Are caracterul al-buminei vegetale sau animale.
Fr. Albuminoides. Ger. Eiweisskorper. Engl. Al-buminoides. Ital. Albuminoidi. Ung. Feherjes. Rus. Belc6vâia veşcestvâ.
Uee.       Drum prin grădini, parcuri sau păduri pentru plimbare sau pentru transport. Fr. Allee.   Ger. Allee, Parkweg.   Engl. Alley. Itaî. Viale.  Ung. Setâny.  Rus. Alela.
aliment. Substanţă care întreţine viaţa şi serveşte la creşterea corpului. Fr. Aliment. Ger. Nahrungsmittel. Engl. Aliment. Ital. Alimente Ung. Elelmiszer. Rus. Pitâtelinâia veşcestvâ.
'falimentare, (hrănire). Incorporarea substanţelor nutritive, i In bot. absorbii ea subst. hrănitoare din sol prin
\ rădăcini.
î Fr. Alimentation Ger. Nahrung, Fiitterung. Engl.
Feeding. Ital. Alimentazione. Ung. Elelmezes Rus. Pitănie.
Alimentarea, (unei maşini). Material pentru căldarea ma-şinei (apă şi combustibil).
Fr. Alimentation (de la chaudiere). Ger. Kessel-speisung. Engl. Feeding of the boiler. Ital. Alimentazione della caldaia. Ung. Gepellâtăs. Rus. Snabjenie maşinî, Pitănie maşini.
16
17
Aliniere, Aranjarea în linie a unei plantaţiuni. Linia de lăr-|Uunecarea (lemnelor).  Transportul lemnelor pe scocuri gime a unui drum. 1 prjn alunecare.
Fr. Alignement. Ger. Einreihen. Engl. Line, Alig-| Fr. Glissage. Ger. Ausgleiten. Engl. Slipping.
nement. Ital. Allineamento. Ung. Irânyvonal. Rus., ital. Far scivolare i legnami dai monti. Ung.
Vârâvspivanie po linii. ' Faikisiklas. Rus. Transport liesa po jolobaia.
Alterne, (frunze) In bot. modul de aşezare al frunzelor pe AlunecarCH (terauiIui). Mişcarea pământului în pantă pe
tulpină la înălţimi diferite. Fr. Alterne (feuille). Ger. Wechsel stăndig (Blatt). Engl. Alternate (leaf). Ital. Alterna (foglia) Ung. KolesOnos. Rus. Suprotivnâia listia.
Altitudine. înălţimea verticală a unui loc deasupra nivelului mării.
Fr. Altitude. Ger. Hohe. Engl. Altitude. Ital. Altitudine. Ung. Magassâg. Rus. Vâsota (nad urovnem moriea)
Altoire.
Altoit.
Alun.
Alună.
Modificarea sevei unei plante prin alipirea unuii organ al altei plante.
Fr. Greffe. Ger. Propfen, Veredlung. Engl. Graf fing. Ital. Innesto, Ung. 01t6s. Rus. Privivca.
un «trut inferior infiltrat de apă.
Fr. Qllssement (du termin). Ger. Erdrutsch. Engl. l,fMlU»llp. Ital. Scorrimento, Franamento. Ung. Ki-«iteiâl. Rut. Solvig pocivâ.
Aluviuni. DlpOlH* do argilă sau de nisip, lăsate de ape la rttrftffMft lor.
Fft ,jAM«»lttn». Oer. Aiissehwemmungen. Engl. Allt^JMi. IUI. Alluvlonl. Ung. Iszapolăs. Rus. AlluvWKnlo nandsfl.
Amellorâftft  (plantelor). Progres în mărirea productivităţi
Fr. Amelioration (des plantes). Ger. Verbesse-runpj (der Pflanzen). Engl. Amelioration, Impro-vement (of plants). Ital. Miglioramento (delle piante). Ung. Noveny javitâs. Rus. Ulucişenie.
Rezultatul acţiunii de, altoit. Felul cum se altoeşte. Fr. Greffage. Ger. Impfung. Engl. Graffing. Ital. Innesto. Ung. Szemezet. Rus. Privitoi.
Arbore mic, fam. Betulacee. (Bot) „Corylus Avel-hVXQTi9\k (a). A regula tăierile unei păduri. lana". Fr. Coudrier, noisetier.  Ger. Hasel. Engl.. Fr- Amenager. Ger. Einrichten. Engl. To orga-
Filbert, Hazel. Ital. Nocciuolo. Ung. Mogyorofa. Rus^ n'ze an working plan. Ital. Assestare (i tagli).
Liescina. Liesnoi oreh. U«g- Erdorendelni. Rus. Ustroistvo.
Fructul alunului. 'kmenajament. Reglementarea exploatării pădurilor.
Fr. noisette. Gr. Haselnuss. Engl. Hazelnut, Fil-| Fr. Amenagement. Ger. Forsteinrichtung. Engl.
bert. Ital. Nocciuola. Ung. Mogyoro. Rus. Liesnoi Forest management Ital. Assestan,ento forestale.
oreşek. f Ung. Erdorendezes. Rus. Lesoustroistvo.
18
19
Amenajărilent. (metodă). Felul cum se fixează tăerile periodice ale pădurilor. \
Fr. Amenagement (methode). Oer. BetriebsarJ.
Engl. Method of management. Ital. Metodo di Miestamento. Ung. Uzemmod. Rus. Plan liesnogo hozlnlitva.
Atntntjllntnt, (parcela). Porţiune dintr'o pădure amenajată,
eu dlfirtnţe Intre factori ficşi: clima şi solul şi factorul variabil: arboretul.
Fr. AmdHftK»ment (parcelle). Qer. Bestandes-abtellung. Engl. Compartment. Ital. Parcella in assestamento. Ung. Erdorendezestan. Rus. Uciăstoc.
Ament.    Inflorescenţă în mâţişor. (Bot).
Fr. Chaton. Ger. Katzchen. Engl. Catkin. Ital. Amento. Ung. Barka. Rus. Jenskie, seriojci.
Amidon, (scrobeală) Materie organică hidrocarbonată, ce se găseşte la unele vegetale.
Fr. Amidon. Ger. Stărke, Engl. Starch. Ital. Amldo. Ung. Kemenylt6. Rus. Crahmal.
Amoniac, (chim). Amoniac, Ţipirig. Az H„ CI.
Fr. Ammoniaque. Ger. Ammoniak. Engl. Amoniac, volatil Alcali. Ital. Ammoniaca. Ung. Ammoniak. Rus. Amiăc.
Analiza, (seminţelor). Examinarea seminţelor pentru puritatea lor, facultatea germinativa, valoare culturală, etc.
Fr. Analyse (des semences). Ger. Samenprobe. Engl. Analysis of seeds. Ital. Analisi delle se-mente. Ung. Megkemles. Rus. lspâtanie semiân.
Ancorare, (ancoraj). Fixarea unei clădiri prin piese speciale de fer.
Fr. Ancrage. Ger. Verankerung. Engl. Grapp-ling, fostening with grappling irons. Ital. Anco-raggio, fissamento con tiranti. Ung. Epiiletkotes. Rus. Zacreplenie.
Animale, (de povară). Animale ce duc greutăţi în spate.
Fr. Betes (de somme). Ger. Saumtiere, Lasttiere. Fngl. Beast of burden. Ital. Bestie da somma o da basto. Ung. Âllat. Rus. Viucinoe jivotnoie.
Animale sălbatice, (fiare). Animale care trăesc în păduri.
Fr. Betes (sauvages). Ger. Wilde Tiere. Engl. Game, Wild animals. Hal. Selvaggina. Ung. Ra-gadozo âllat. Rus. Dikia jivotnâia (sau) Zvieri.
Animale, (stricătoare). Cari aduc pagube arborilor în păduri.
Fr. Animaux (nuisibles). Ger. Raubtier, Raubwild. Engl. Beast of prey. Ital Animali dannosi. Ung. Ârtalmas âllat. Rus. Vrednâia jivotnâia.
Animale, (de tracţiune) Animale cari trag la greutăţi, (de ham).
Fr. Betes (de trăit). Ger. Zugtiere. Engl. Beast of draught. Hal. Bestie da tiro. Ung. Vonulâs âllat. Rus. Upreajnâi scot.
Anin, Arin. Arbore, fam. Betulacee. Anin alb, negru sau lipicios, verde sau de munte. „Atnus incana, g'uti-nosa, viridis", (Bot.).
Fr. Aune. Ger. Erle. Engl. Alder. Ital. Ontano.
Ung. Egerfa. Rus. Olihâ.
20
21
Anin alb. Arbore ce creşte pa marginea apelor. „Alnus in-cana". (Bot).
Fr. Aune blanc. Ger. Weisserle. Engl. Speckled akler. Ital. Ontano bianco. Ung. Hamvaseger. Rus. Bclaia Olihâ.
Anlll n90fUi (sun lipicios). Arbore ce creşte pe marginea upvlor. „Alnus glutltuw". (Bot).
Fr. Aune nolr. Ger. Schwarzorle. Engl. Alder.
Ital. Ontano nero. Ung, Mezges eger. Rus. Cior-îvaia olihâ.
Anteră, (Bot). Partea staminei dela o floare, care are sacii cu polen.
Fr. Anthere. Ger. Staubbeutel. Engl. Anther. Ital. Antera. Ung. Porhon, portok. Rus. Pâlinic rastenia.
Antreprenor. Persoană, care ia asupra lui cu totul exploatarea unei păduri.
Fr. Entreprcneur. Ger. Uebernehmer. Engl. Contractor. Ital. Imprenditore. Ung. Văllalkozo. Rus. Liesnoi Predprinimateli (sau) liesopromîş-lenic.
Anuală, (Plantă). Care durează un an sau mai puţin.
Fr. Annuelle (plante). Ger. Einjăhrig. *Engl. Annual. Ital. Annua, annuale. Ung. Eves csillag Rus. Odnolietnee rastenie.
Apă.        Lichid natural, H2 O, necesar vieţii pe pământ.
Fr. Eau. Ger. Wasser. Engl. Water. Ital. Acqua. Ung. Viz. Rus. Vodâ
Apărare forestieră. Lucrări cari se fac pentru a împiedica eroziuni, inundaţii, avalanşe etc. Fr. Defense forestiere. Ger. Forstschutzwerke. Engl. Forest protection works. Ital. Difesa fo-restale.   Ung. Erdopârtfogâs.   Rus. .->Zascititelnâe soorujenia.
Apă freatică.  Strat aquifer subteran.
Fr. Nappe (d'eau souterraine). Ger. Grund Wasser. Engl. Ground water. Ital. Acqua freatica, Falda acquifera. Ung. Foldalattiviz. Rus. Podpo-pocivenaia vodâ.
Aparatul (radicelar). Totalitatea rădăcinilor unei plante.
Fr. Appareil (radiculaire). Ger. Wurzelwerk. Engl. Root-system. Ital. Apparato radicale. Ung. Gyok-vedett. Rus. Cornevâia sistema.
Apă tare- Acid azotic industrial.
Fr. Eau forte. Ger. Lotsăure. Eng. Soldering acide. Ital. Acqua forte. Ung. Vâlaszto-viz. Rus. Krepkaia kislota dlapaiki.
Aprinde(a) (focul). A produce foc pe orice cale.
Fr. Allumer (le feu). Ger. Anziinden. Engl. To fire, to set on fire. Ital. Accendere, mettere a fuoco. Ung. Tiizelesztes. Rus. Zajeci og6ni.
Ar. Suprafaţa unui teren de 100 m2.
Fr. Are. Ger. Ar. Engl. 119 square yards. Ital. Ara. Ung. Âr (teruletniertek). Rus. Ar.
Arabil.    Pământ ce se poate ara.
Fr. Arable. Ger. Urbar. Engl. Arable. Ital. Arabile, coltivabile. Ung. Szânthato, szânto. Rus. Pa-hatnâii.
22
Aramă (Ciocan, ţeava). Metal întrebuinţat deseori la maşin' şi unelte.
Fr. Cuivre. Ger. Kupfer. Engl. Copper. Ital. Rame. Ung. Vorosrez. Rus. Meadi.
Arătură, Pământul arat.
Fr. Labour. Ger. Ackerung, Pf liigung. Engl. Plou-ghlng. Ital. Arătura. Ung. Szântofbld. Rus. Pâhota.
Arbitrii. Persoană aleasă sa Judece o neînţelegere.
Fr. Arbltre. Ger. Schiedsrichter. Engl. Referee. Ital. Arbitro, gludice, conciliatore. Ung. Don-tobirâ. Rus. Treteişchii sudiâ, Arbitr.
Arbore.   Individ vegetal lemnos.
Fr. Arbre. Ger. Baum. Engl. Tree. Ital Albero. Ung. Fa. Rus. Derevo.
Arbori căzuţi. Arbori doborâţi de accidente.
Fr. Chablis. Ger. Windfall, Bruchholz. Engl. Windfall. Ital. Alberi abbattuti. Ung. Veszfa. Rus. Valejnic.
Arbori de COaje. (Pentru tăbăcit). Arbori forestieri, cate sunt jupuiţi de coaje, pentru a li se lua taninul.
Fr. Bois (â ecorcer). Ger. Schalenholz. Engl. Peelwood. Ital. Legno da scortecciare. Ung. Ta-ninfa. Rus. Derevia s dubiinoi coroi.
Arbore de codru. Arbore cu un diametru mai mare de cât 20 cm.
Fr. Futaie (Arbre de). Ger. Baumholz. Engl. For-med tree. Ital. Albero da fustaia. Ung. Elofa. Rus. Borovoie derevo.
23
Arbore,   (deperisant). Arbore bolnav, rău desvoltat.
Fr. Arbre (deperissant). Ger. Kiimmerling. Engl. Dying tree. Ital. Albero deperito. Ung. Mulandofa. Rus. Otmirâiuscee derevo.
Arbore foios. Arbore cu frunză lată.
Fr. Arbre feuillu. Ger. Laubbaum. Engl. Brod-leaved tree. Ital. Latifoglia. Ung. Lombfa. Rus. Listvenoe derevo.
Arbore-lalea. Arbore exotic fam. Magnoliace. (Bot.) „Li-riodenăron tulipifera". Fr. Tulipier. Ger, Tulpenbaum. Engl. Tulip tree. Ital. Liriodendro, legno giallo. Ung. Liriodendro. Rus. Tiulipânoie-derevo.
Arbore,   (de pădure).  Care formează arborete şi păduri.
Fr. Arbre (forestier). Ger. Waldbaum. Engl. Forest-tree. Ital. Albero forestale. Ung. Erdofa. Rus. Lesnoe derevo.
Arbore,   (pitic). Cel care are înălţimea mai mică de câ mijlocie.
Fr. Arbre (nain). Ger. Zwergbaum. Engl. Dwarf-tree. Ital. Albero nano. Ung. Torpefa. Rus. Carli-covoie derevo.
Arbore răşinos. Arbore cu frunza aciculară.
Fr. Arbre resineux. Ger. Nadei baum. Engl. Re-sinous tree.   Ital. Albero resinoso.  Ung. Fusta. Rus. Hvoinoe derevo.
Arbore,   (rezervă sau semincer). Acela care rămâne netăiat la exploatare.
Fr. Arbre (reserve). Ger. Uberstănder, Wald-rechter. Engl. uld standard in high forest. Ital. Riserva. Ung. Tulelt. Rus. Semenic.
24
25
Arbore,   (de transmisie). La maşini, o piesă care transmite mişcarea.
Fr. Arbre (de transmission). Ger. Transmissions= Vorlegewelle. Engl. Connecting-shaft, firstmotion shaft.   Ital. Albero di transmissione, di rinvio.
Ung, Geptengely, eroâtviteli-tcngely. Rus. Transmisia, Percdâcia.
Arborescent. Care are portul, forma, caractend unui arbore.
Fr. Arborescent. Ger. Baumartig. Engl. Arborescent. Ital. Arborescente. Ung. Fanemu. Rus. Dre-vesnâi.
Arboret. O adunare de arbori pe o porţiune dată de teren.
Fr. Peuplement. Ger. Bestand, Bestockung. Engl. Crop, Stand, Wood. Ital. Popolamento. Ung. Âllab. Rus. Nasajdenie drevostoi.
Arboret, (pur). Acela care e format din arbori de areeaş specie.
Fr. Bois pur. Ger. Reinwald. Engl. Pure wood. Ital. Bosco puro. Ung. Âllab. Rus. Cistoe nasajdenie.
Arboret mixt. Acela format din mai multe esenţe.
Fr. Bois mixte. Ger. Gemischter Wald. Engl. Mixt wood. Ital. Bosco mişto. Ung. Elegyesâllab. Rus. Smesanoic nasajdenie.
Arboret principal. Arboret principal în raport cu altele mai tinere sau de importanţă minimă. Fr.   Peuplement principal. Ger. Hauptbestand. Engl. Dominant crop. Ital. Popolamento o fus-taia principale. Ung. Foâllab. Rus. Glâvnoe nasajdenie.
Arboret secundar. Arboretul de mai mică importanţă într'o pădure. Fr. Peuplement (accesoire). Ger. Nebenbestand. Engl. Secondary-stand. Ital. Popolamento o fus-taia secondaria.   Ung. Mellekâliab.  Rus. Vtoros-tepenoe nasajdenie.
Arboretum. Loc plantat cu arbori de pădure. Grădină botanică. (Pepinieră silvică).
Fr. Arboretum.  Ger. Arboretum, Forstgarten.
Engl. Arboretum, Forestgarden. Ital. Albereto, Vivaio forestale. Ung. Faiskola. Rus. Dendrolog-hiceskii Sad.
Arbust.    Plantă lemnoasă mică, care se ramifică dela bază.
Fr. Arbrisseau. Ger. Strauch. Engl. Shrub. Ital. Arbusto. Ung. Cserje. Rus. Custârnic.
Ardei. Plantă de grădină fam. Solanee. (Bot.) „Capsicum annaum".
Fr. Piment. Ger. Paprika, Pfeffer. Ung. Paprika. Rus. Pereţ bolgarschii.
Ardezia. Minereu în formă de plăci — tablă de ardezie — (şisturi argiloase).
Fr. Ardoise. Ger. Schiefer. Engl. Slate, roof-slate. Ital. Ardesia, lavagr.a. Ung. Csillâmpata, pala  Rus. Slăneţ, şifernîi slaneţ, glinistîi slaneţ.
Arenaceu, (nisipos). Pământuri cari conţin nisip mai mult.
Fr. Arenace. Ger. Sandig. Engl. Arenaceous. Ital. Arenaceo, sabbioso. Ung. Homokos. Rus. Pesceanâi.
26
Arenda.
Contract prin care se cedează posesiunea unui teren, ferme etc, pentru un timp şi preţ determinat.
Fr. Bail. Ger. Verpachtung. Engl. Lease of ground. Ital. Affitto. Ung. Berlet, haszonD^r. Rus. Arenda.
Arenda,  (a). A da spre folosinţă un teren rural pe bani, sau pe alt folos.
Fr. Affermer. Ger. Verpachten. Engl. To lease. Ital. Affittare.  Ung. Be>let, haszonber. Rus. Arendovăti (sau) zaarendovăti.
Argila,    (lut). Pământ moale, gras, silicat de aluminium hidratat, pământ galben.
Fr. Argile. Ger. Ton. Engl. Clay scil. Ital. Ar-gilla. Ung. Agyagfold. Rus. Qlina.
Argint.    Metal nobil de coloare albă.
Fr. Argent Ger. Silber. Engl. Silver. Ital. Ar-gen o. Ung Eziist. Rus. Serebro.
Argint viu. Mercur, metal lichid greu (chim).
Fr Mercure, argent vif. Ger. Quecksilber. Engl. Mercury. Ital. Mercurio, argento vivo. Unşj. Higany. Rus. Rtuti, Jivoie serebro.
Ariciu.    Mamifer insectivor. (Zool.) „Erinaceus europaeus".
Fr. Herisson. Ger. Igel. Engl. Hedge-hog. Ital. Riccio. Ung. Sun, Kus. I6j.
Arid.        Uscat, steril, fără umezeală. Se zice de un teren.
Fr. Aride. Ger. Diirr. Engl. Dry. Ital. Arido, secco. Ung. Szâraz. Rus. Oceni suhoi.
m	
i*« -	
i	Arid,
	
	
% ■m	Arie,
	
27
(uscat). Soluri lipsite de apă. Fr. Aduste.  Ger. Angetrocknet.  Engl. Adust Ital. Adusto.  Ung. Szâraz.  Rus. Oceni suhaia pociva.
(forestieră). Locurile de pe pământ in cari o specie forestieră se desvoltă în mod natural. Se zice şi Habitat.
Fr. Aire (d'habitation). Ger. Verbreitungsgebiet. Engl. Habitat.  Ital. Area di abitazione. Ung. Dallam, szerii, feliilet. Rus. Mesto-obitania.
Arpentaj. Măsurarea expeditivă a suprafeţelor de pământ.
Fr. Arpentage. Ger. Vermessung. Engl. Survey. Ital. Rilevamento.   Ung. Folmeres. Rus. Recog-nosţirovocinaia. Zemlemerie. Siomca.
W Arţari. Arbori din mai multe specii, genul botanic „Acer" * Fr. Erables.   Ger. Ahorn.   Engl. Maple. Ital.
* "l Acero. Ung. Jâvorfa. Rus. Klion.
Arţar ascuţit. Arţarul sau paltinul de câmp. „Acer plata-noides". (Bot.)
Fr. Erable plane.  Ger. Spitzahorn.  Engl. Nor-way maple. Ital. Acero platano. Ung, Jokorijâvor Rus. Kli6n ostrolistnâi.
Arţar tătăresc. Arţar roşu sau tătăresc. (Bot). „Acer tar-taricum".
Fr. Erable (de Tartarie). Ger. Russicher ahorn. Engl. Tartarian maple. Ital. Acero di Tartaria Ung. Feketegyiiru jâvor. Rus. Klion tatârskii.
28
29
Articulat. Organ compus din mai multe bucăţi.
Fr. Articule. Ger. Gegliedert. Engl. Articulate, jointed. Ital. Articolato. Ung. Taglalt. Rus. Sos-tavnoi.
Articulaţie. Incheetura dintre 2 piese la o maşină sau la organele unei fiinţe.
Fr. Articulation. Ger. Gelenk. Engl. Link, joint, hinge. Ital. Articolazione, giunto. U.îg. Csuklo. Rus. Socilinenie.
Asbest.    Un mineral, carton care nu arde.
Fr. Asbeste. Ger. Asbest. Engl. Asbestus, mount-ain-flax. Ital. .Amianto, asbesto. Ung. Azbeszt. Rus. Azbest.
Ascensor. Aparat care ridică obiecte sau oameni.
Fr. Ascenseur. Ger. Aufzug. Fahrstuhl. Engl. Lift, elevator. Ital. Ascensore, elevatore. Ung. Felvono. Rus. Podiomnaia maşina, Elevator, Lift.
Ascuţi     (a). A căli, a oţeli la unele obiecte de fer.
Fr. Acerer, aiguiser. Ger. Ausstăhlen, schleifen. Engl. To steel.  Ital. Acciaiare, affilare. Ung. Edzeni, aczelozni. Rus. Tociţi.
Ascuţire. Ascuţirea lamelor dela instrumentele agricole sau silvice.
Fr. Affutage: Ger. Schărfen, Schleifen. Engl. Whetting. Ital. Affilatura. Ung. Elesites. Rus. T6-cicoi instrumentov.
Asigurare. Garanţia dată de o societate în schimbul unei prime de a plăti unele pagube neprevăzute.
Fr. Assurance. Ger. Sicherung. Engl. Insurance.
Ital. Assicurazione. Ung. Biztosităs. Rus. Stra-hovânie.
Asociaţie (forestieră). Tovărăşie intre proprietari de păduri sau între speciaiişti forestieri.
Fr. Association (forestiere). Ger. Waldgenossen-schaft. Engl. Forestry association. Ital. Societâ forestale. Ung. Szovetkezet. Rus. Tovârişcestvo.
Asortiment. (Sortare). Clasarea lemnelor după formă, dimensiuni, calitate etc.
Fr. Assortiment. Ger. Sortiment. Engl. Assort-ment. Ital. Assortimento. Ung. Vâlasztek. Rus. Sortirovka (lesnâh materiâlov).
Asvârlire. Acţiunea de a aruncă.
Fr. Jet. Ger. Schuss. Engl. Shoor, Sprout. Ital. Germoglio, Verrnena. Ung. Dobâs. Rus. Vâbrâsâ-vanie.
Aşezarea lemnelor. Aşezarea lemnelor tăiate în păduri.
Fr. Empilage. Ger. Aufstellung. Engl. Pile. Ital. Accatastamento. Ung. Fatelepites. Rus. Uclădca drov.
Aşezarea tăierii. Locul unde s'a făcut sau se va face o tăiere.
Fr. Assiette de Ia coupe. Ger. Fâllungsort. Hiebs-flăche. Engl. Falling area. Ital. Area del taglio. Ung. Dontesi mod. Rus. Raspoloienie riibok.
Asmăţui (hasmaţuchi). Plantă ierbacee de pădure fam. Um-bellifere. (Bot.) „Anthriscus cerefolium".
Fr. Cerfeuil. Ger. Kerbel. Ung. Turbolya. Rus. Kerveli.
3®
31
Atelier.   Sală de luciu pentru industrie.
Fr. Atelier. Ger. Werkstatte. Engl. Work-shop. Ital. Officina. Ung. Miihely. Rus. Masterskaia.
Aur. Metal nobil de coloare galbenă.
Fr. Or. Ger. Qold. Engl. Gold. Ital. Oro. Ung. Arany. Rus. Zoloto.
Austral.  Meridional dela Sud.
Fr. Austral. Ger. Sudlich. Engl. Southern. Ital. Australe. Ung. Delkor. Rus. Iujnâi.
Automobil. Aparate cu motor propulsiv servind în industrie, transport etc.
Fr. Automobile. Ger. Kraftwagen, Auto. Engl. Moto-car. Ital. Automobile. Ung. Auto. Rus. Automobili.
Avalanşă. Masă enormă de zăpadă care se desprinde din munţi şi se rostogoleşte în văi.
Fr. Avalanche.  Ger. Lawine. Engl. Avalanche.
Ital. Valanga. Ung. Hogbrgeteg. Rus Snejnaia lâvina.
Avertizor, (de incendiu). Aparat care anunţă incendiile.
Fr. Avertisseur (d'incendie).   Ger. Feueralarm. Engl. Fire-alarm. Ital. Allarme d'incendio. Ung. Tiizjelzo. Rus. Pojornîi signal.
Avocat.   Apărător în faţa justiţiei.
Fr. Avocat (avoue) Ger. Advokat (Rechtsanwait). Engl. Lawyer. Ital. Avvocato. Ung. Dgyved. Rus. Advocat.
Axa,
Azot.
Bacă.
Băcan.
Bacii.
(unui drum). Linia mediană a părţii carosabile.
Fr. Axe (d'une route). Ger. Strassenachse. Engl. Axis of a road. Ital. Asse stradale. Ung. Uttengely. Rus. Dorojnaia osi.
Corp simplu, gazos, din atmosferă. Se află în plante şi animale. Nitrogen.
Fr. Azote. Ger. Stickstoff. Engl. Azote. Ital. Azoto, nitrogeno. Ung. Legeny, nitrogen. Rus Azot.
B
Fruct indehiscent cu epicarpul şi endocarpul membranoase, mezocarpul cărnos şi cu seminţe nude.
Fr. Baie. Ger. Beere. Engl. Berry. Ital. Bacca.
Ung. Bogyo. Rus. Jăgoda.
Lemn colorant din arb. exotic, fam. Leguminoaselor. „Haematoxylon campechianum". (Bot.)
Fr. Bois (de campeche). Ger. Blauholz, Campe-cheholz.  Engl. Logwood tree, Campeachy wood.
Ital. Campeggio. Ung. Pirosito-fa. Campech-fa. Rus. Baccaut.
Microorganism unicelular, în formă de bastonaş.
Fr. Bacille. Ger. Bacillus. Engl. Bacillus. Ital. Bacillo. Ung. Bacillus. Rus. Baţila.
32
Bacterii.
Bagaj
Organisme vegetale lipsite de clorofilă. (Bot.) Bacterii sau Schizomycette.
Fr. Bacteries.  Ger. Bakterien.  Engl. Bacteria.
Ital. Batteii, Bacteri. Ung. Bakteriumok. Rus-Bacterii.
(calabalâc). Obiecte necesare date la transport.
Fr. Bagâges. Ger. Gepăck. Engl. Luggage. Ital. Bagaglio, effetti. Ung. Podgyâsz. Rus. Bagaj.
ifialot.
33
(Fizică). Aparat de ridicat in sus, mai uşor de cât aerul.
Fr. Ballon.  Ger. Luftballon.  Engl. Air-ballon. Ital. Pallone, Aerostatico. Ung. Leggomb. Rus. Şar-zond, Vozduşnîi şar.
(fier). Fier în formă de drugi, pentru construcţiuni. Fr. Fer en rubans, Feuillard. Ger. Bandeisen. Engl. Hoop-iron, Band-iron. Ital. Reggia di ferro. Ung. Kovâcsvas. Rus. Obrucinoe (şinnoie) jelezo.
Baie de apă Caldă. încălzirea unui vas cu lichid într'un alt vas cu apă caldă, având foc dedesupt.
Fr. Bain-marie. Ger. Wasserbad. Engl. Water-bath. Ital. Bagnomaria. Ung. Melegvizfurdo. Rus. Vodnai bănia. Tioplaia vâna.
Balast.     Pietriş de carieră pentru umpluturi la diferite construcţii.
Fr. Ballast (de riviere). Ger. Flusskies. Engl. Rivergrovel. Ital. Pietrisco di flumine. Ung. Folyo-kavics. Rus. Şciebeni. Balast.
Bâlsgar. Paiele ce au format culcuşul animalelor domestice amestecate cu produsele fecale ale lor.
Fr. Fumier. Ger. Diinger. Viehstreu. Engl. Stable-manure, Dung. Ital. Letame, Stallatico. Ung. Is-tâlo trâgya. Rus. Navoz.
Balistica.  Ştiinţa asvârlirii proectilelor.
Fr. Balistique. Ger. Wurflehre. Engl. Balistic. Ital. Balistica. Ung. Hajito tudomâny, ballisztika. Rus. Balistica.
Baltă.      Loc băltos, sol umed.
Fr. Marecage. Ger. Sumpf, Fenn. Engl. Fen, Swamp. Ital. Pantano, Aquitrind. Ung. Mocsâr. Rus. Plâvnea, Boloto.
Balustradă, (parmaclâc). Construcţie accesorie la un pod, sau la o scară.
Fr. Balustrade. Ger. Gelănder. Engl. Balustrade, Baluster-railing. Ital. Balaustrata. Ung. Korlăt. Rus. Baliustrâda, Perila.
Balustru. Instrument mic de desen, pentru desenat cercuri mici.
Fr. Compas â pompe. Ger. Nullenzirkel. Engl. Bow compaşses.'-ItaL Balauştrino, Ung. Zero korzo, nuli korzo. Rus. Kronţirkuli.
Bancă.     Casă de comerţ şi de schimb.
Fr. Banque. Ger.; Bank, Wechselbank. Engl. Bank; Ital. Banca. Ung. Penziiitizet, bank. Rus. Banc.
Bande. (la exploatare). Tăierea unei păduri în zone restrânse, succesive şi continui.
Fr. Bandes. Ger. Absaumen. Engl. Toremove the crop în narrow strips. Ital. Taglio raso a zone strette, successive e continue. Ung. Szalagos vâ-gâs. Rus. Polosâ, polosnâia rubca.
Bani.       Monedă divizionară de schimb.
Fr. Argent, Sou. Ger. Kleingeld. Engl. Money. Ital. Denaro, Quattrini. Ung. Erczpenz. Rus. Mo-neta (melcaia), Moneta (razmenaia).
Baraj. Lucrare de artă în piatră, ciment etc. aşezat dea-curmezişul cursurilor de apă (fluvii, torenţi etc), pentru a reţine particulele de pământ antrenate de apă.
Fr. Barrage, Ger. Sperrbaute, Verbauung. Engl. Dam, Palisade. Ital. Diga, Palizzata. Ung. Kogât,-Vizfog6. Rus. Zapruda.
Bară.       (de fier). Drug de fier la diferite construcţii.
Fr. Barre de fer. Ger. Eisenstange. Engl. Iron-bar. Ital. Sbarra di ferro. Ung. Vasrud. Rus. Jelâznia stânga.
Bardă, bărdiţă. Uneltă de despicat lemnele mici.
Fr. Hache de charpentier, hachette â poing. Ger. Bankaxt, Handbeil. Engl. Bench-axe, hatchet. Ital-Scure da banco, Accetta da falegname. Ung. Bârd. Rus. Toporik, Plotnicii topor.
Bariera, (unui drum de fier). Semn de oprire la căile ferate.
Fr. Barriere (d'un chemin de fer). Ger. Schranke. Engl. Barier, Bar, Railway; Gate. Ital. Barriera. Ung. Sorompo. Rus. Jeleznodorojnîi barier, Jelez-nodorâjnaia rogâtca; Jeleznodorâjnîi şlahbâum.
f
Barometru. Instrument de măsurat presiunea atmosferică.
Fr. Barometre. Ger. Barometer. Engl. Barometer. Ital. Barometro. Ung. Legsulymero. Rus. Barometr.
Barză.     Pasăre  călătoare, fam. Ciconiide „Ciconia cico-nia alba1'.
Fr. Cigogne. Ger. Storch. Engl. Stork. Ital. Ci-cogna. Ung. Feher-Golya. Rus. Âist.
Bate.       (a) în cuie. Fixarea prin cuie a 2 piese de lemn.
Fr. Clouer. Ger. Zusammennageln. Engl. To nail. Ital. Inchiodare. Ung. Osszeszegezni. Rus. Skolotiti gvozdeami.
Baterea, (arborilor fructifieri). Cu prăjina ca să cadă fructele coapte.
Fr. Gauler. Ger. Herunterschlagen. Engl. To knock down. Ital. Abbacchiatura. Ung. Gyumolcs-sziiret. Rus. Sbivânie plodov.
Bătaie.    (goană). Vânătoare care se face cu ajutorul bătă-iaşilor, gonacilor.
Fr. Battue. Ger. Treibjagd. Engl. Battue. Ital. Battuta. Ung. Hajto-vadâszat. Ruî. Oblâva.
Bătaie.    (vânătoare). Gonirea vânatului spre linia vânătorului.
Fr. Traque. Ger. Treibjagen. Engl. Beating, En-closing. Ital. Battuta. Ung. Vad-hajtâs. Rus. Zagon.
Bazalt.    O rocă eruptivă întrebuinţată în construcţiuni.
Fr. Basalte. Ger. Basalt. Engl. Basalt. Ital. Ba-salto. Ung. Bazalt. Rus. Bazalt.
00
37
Bazin.     (la un izvor). Suprafaţa solului ce primeşte ploile, ce alimentează un isvor.
Fr. Bassin (d'une source) Ger. Quellgebiet. Engl. Headwaters, Water-collectingarea. Ital. Bacino d'impluvio. Ung. Medence. Rus. Basein priiomocinii.
Bazin de recepţie. Suprafaţa solului care primeşte apele de ploaie ce se scurg într'un curs de apă sau într'un lac etc. Fr. Bassin de reception. Ger. Sammelgebiet. Engl. Collectingarea, C.-basin. Ital. Bacino di ricevimento o di scolo. Ung. QyujtO-medence; Fel-fogo medencze. Rus. Basein.
Becaţă.    Sitar de pădure. Pasăre din ordinul Qrallae. Fam. Charadridae (Zool.) „Scotopax rusticola".
Fr. Becasse (ordinaire). Ger. Gemeine Wald-schnepfe. Engl. Woodcock. Ital. Beccaccia. Ung. Erdei szalonka. Rus. Becâs.
Becaţină. Pasăre din ord. Grallae, fam. Scolopacinae. (Zool). „Gallinago gallinago".
Fr. Becassine (ordinaire). Ger. Gemeine Sumpf-schnepfe. Engl. Common Snipe. Ital. Beccaccino comune. Ung. Sârszalonka. Rus. Becâs-barâşec.
Becaţină. (mică). Pasăre din ord. Grallae. Fam. Scolopacinae. (Zool.) „Limnocryptes gallinula".
Fr. Becassine (petite). Ger. Kleine Sumpfschnepfe. Engl. Jack Snipe.  Ital. Frullino. Ung. Kis sârszalonka. Rus. Gârşnep, Becâs stucic.
Berărie. Locul unde se vinde berea.
Fr. Brasserie. Ger. Bierl)rauerei,,Sudliaus. Engl. Brewery, brewing-house. Ital. Birreria. Ung. Sbr-fozde, sorgyâr. Rus. Pivhâiă.
Berbec.   Masculul oaei, care se îngraşă pentru măcelărie.
Fr. Mouton. Ger. Bock. Engl. Mutton. Ital. Montone. Ung. Kos. Rus. Barân.
Berbece. Piese de construcţie la poduri.
Fr. Belier. Ger. Rammbăr, Rammklotz. Engl. Ram, Ram-block, Log, Monkey. Ital. Ariete. Ung. Bak. Rus. Baba.
Beschiă. Ferăstrău dinţat şi curbat pentru tăiat pietrele.
Fr. Scie venfree. Ger. Bauchsăge, Wiegensage. Engl. Felling saw.  Ital. Sega ventrata. Ung. îves filresz. Rus. Bâgnutaia, Poperecika.
|, Betonare. Aşezarea unui strat de amestec din pietriş şi ciment.
Fr. Betonnage. Ger. Beton, Steinmortel. Engl. Beton; Concrete. Ital. Betone; Battuto di calcestruzzo. Ung. Betonozni; Beton. Rus. Betonirovanie.
Bicicletă. Aparat de mers cu 2 roate.
Fr. Bicyclette. Ger. Fahrrad. Engl. Bicycle. Ital. Bicicleta. Ung. Bicikli, kerekpâr. Rus. Velosiped, Samocât.
Biclorură. (de mercur). Sare ce se obţine prin combinaţia mercurului cu acidul clorhidric. (Hg. CI.2) (sublimat corosiv). Antiseptic.
Fr.  Bichlorure  (de mercure).  Ger. Sublimat.
Engl. Corossive sublimate. Ital. Sublimato cor-rosivo. Ung. Sublimat. Rus. Suletnâ.
Bicromat (de potasiu). (Chim.) Sare întrebuinţată în industria de oxidant.
Fr. Bichromate (de potasse). Ger. Doppeltkrom-saures-kali. Engl. Bichromate of potassium. Ital. Bicromato di potassa. Ung. Kâlium bickromat. Rus. Dvukromistîi călii.
Bidinea.  Perie, pensulă, pentru şters sau vopsit.
Fr. Brosse. Ger. Biirste. Engl. Brush. Ital. Spaz-zola. Ung. Kefe, Ecset. Rus. Şciotca; Chisti.
Bielă." Piesă care leagă axa pistonului cu arborele-motor, spre a transformă o mişcare rectilinie într'una de rotaţie
Fr. Bielle. Ger. Fliigelstange, Pleuelstange, Lenk-stange. Engl. Connecting-rod. Ital. Biella. Ung. Kormânyrud. Rus. Şatun.
Bifurcaţie. Vorbind despre arbori este locul unde trunchiul sau craca, se împarte în două. (Dicotomie).
Fr. Bifurcation. Ger. Gabelung. Engl. Bifurca-tion. Ital. Biforcazione. Ung. Villâs elâgazâs. Rus. Razdvoenie.
Bignonia. Un arbore exotic cu flori albe. (Bot,) „Bignonia catalpa".
Fr. Catalpa. Ger. Catalpa. Engl. Catalpa. Ital. Catalpa. Ung. Bignonia, Virgonia fa. Rus. Catalpa.
Bilanţ.     Socoteală făcută la sfârşitul anului. -
Fr. Bilan. Ger. Bilanz. Engl. Balance. Ital. Bi-Iancio, Ristretto di conţi. Ung. Merleg. Rus. Balans.
Bilă.        Bucată rotundă dintr'un trunchiu de arbore.
Fr. Tronţon, billot. Ger. Stummel, Stumpf. Engl-Butt. Ital. Rocchi; Toppi. Ung. Tonk. Rus. Şâric-
Bilet.       (de cale ferată). Permis de călătorie.
Fr. Billet (chemin de fer). Ger. Fahrkarte. Engl. Ticket. Ital. Biglietto, Viglietto. Ung. Menetjegy. Rus. Jeleznodor6jnîi bilet.
Bilet.       (hârtie de bancă). Hârtie monedă emisă de o bancă.
Fr. Billet de banque. Ger. Banknote. Engl. Bank-note. Ital. Biglietto di banca, Cedola, Banconota.
Ung. Bank-jegy, Banko. Rus. Bancnota, Asig-naţia, Bumâjnie denigi.
Bipian.    Bipian, aeroplan cu 2 planuri de echilibru.
Fr. Bipian. Ger. Zweidecker. Engl. Double deck aeroplan. Ital. Biplano. Ung. Ketfedelii repiilogep. Rus. Biplân.
Birou de desen. Cameră specială pentru desenatori.
Fr. Bureau de dessin. Ger. Zeichenkonstruc-tionsbureau. Engl. Drawing office. Ital. Ufficio (studio) di disegno. Ung. Rajzol6 iroda. Rus. Cer-tejnoie biiro.
Birou de informaţiuni. Loc unde se capătă desluşiri.
Fr. Bureau d'informations, de renseignements. Ger. Auskunftei. Engl. Inquiry-office. Ital. Agen-zia d'informazioni.  Ung. Informâlo hivatal. Rus. Sprâvocinoie biuro, Informaţionoie biuro.
Bizon.     Mamifer din ord. Rumegătoarelor cu coarne.
Fr. Bison. Ger. Bison. Engl. Bison. Ital. Bisonte-Ung. Bizon. Rus. Bizon.
Blenda.   (zinc sulfurat). Mineral în natură.
Fr. Blende. Ger. Zinkblende. Engl. Blende, Sulp-huret of zink. Ital. Blenda. Ung. Zinkcsillâm. Rus. Sernistîi ţine.
Boală.     Starea anormală a fiinţelor vieţuitoare.
Fr. Maladie. Ger. Krankheit. Engl. Disease. Ital. Malattîa. Ung. Betegseg, Kor. Rus. Boliezni.
Boalele. (plantelor). Duşmanii plantelor, tot ceea ce aduce râu vegetalelor^
Fr. Ennemis, Maladies (des plantes). Ger. Plan-zenkrankhejţen. Engl. Plant diseases. Ital. Nemici delle jjiante. Ung- Noveny betegseg. Rus. Boliezni rastenii, Vraghi rastenii.
Alterarea funcţiunilor  normale ale
Boalele plantelor.
plantelor.
Fr^ Maladies (des plantes). Ger. Planzenkrank-heiten. Engl. Diseases of plants. Ital. Malattie delle piante. Ung. Novenykor, Novenybetegsegek. jjţţjj'ş. BoŢişzni rastenii.
BfJp.        Plantă de grădină. Fam. Leguminoase. (Bot.) „Vicia ' faba".
Fr. Feve. Ger. Buffbohne. Ung. L6-bab. Rus. Bobi tureţchie.
Bobinaj. înfăşurare, bobinare de sârme la aparate electrice.
Fr. Bpbinage. Ger- Abspulen, Wickelung. Engl. Spooling: Winding. Ital. Avvolgimento. Ung. Te-kercseles, tekercs. Rus. Obmotca.
Bombyx chrysorrhaea. Insectă din ord. Lepidoptere fam. Lymantridae. (Zool.) „Buproctis (Bombyx) chrysorrhaea".
Fr. Bombyx (cul-brun). Ger. Gold-after. Engl. Brown (Golden) tailed moth. Ital. Farfalla cul-rtţggine. Ung. Sărga faru gyaponcz. Rus. Şiolcop-riad zlatoguzca.-
Bombyxul fagului. Insectă ord. Lepidopterelor (Zool).
„Dasychira pudibunda", care distruge frunza fagului.
Fr. Bombyx pudibond. Ger. Rotschwanz. Engl. Vaporer-moth. Ital. Farfalla del faggio. Ung. Bukfa gyaponcz, biikfa pohok. Rus. Bucovîi coconopreâd.
Bombyxul foioaselor.   Insectă  ord.   Lepidoptere fam.
Lymantridae. (Zool.) „Lymantria dispa^'^J^peri-culoasă pentru fr. foioaselor.
Fr. Bombyx (dissemblable). Ger. Schwammspin-ner.   Engl. Gypsy-moth.  Ital. Limantria dispari.
Ung. Kozonseges gyaponcz. Rus. Nepârnii şiol-copriâd.
Bombyxul monacha. (Nonna). „Călugăriţă" Insectă ord.
Lepidoptere, fam. Lymantridae. (Zool.) „Lymantria monacha" L, distruge fr. şi fructe.
Fr. Bombyx moine. Ger. Nonne. Engl. Black-arches moth. Ital. Monaca. Ung. Biicsus pille, bu-csus lepese. Rus. Şiolcopriâd monâşenca.
Bombyx neustria. Insectă ord. Lepidoptere. Fam. Lasio-campidae. (Zool.) „Malacosoma neustria". L. distruge frunze şi fructe.
Fr. Bombyx neustrien. Ger. Ringelspinner. Engl. Lakey-caterpillar. Ital. Bombice gallonato. Ung. Gyiiriis pohok. Rus. Coliciatîi şiolcopriâd.
Bombyxul sălciei. Insectă ord. Lepidoptere. Fam. Lymantridae. (Zool.) „Stilpnotia salkis" L. distruge fr. de salcie.
Fr.  Bombyx du saule.  Ger.  Weiden spinner. Engl. Willow moth. Ital. Farfalla bian:a. Ung. Fiizfa-pohok. Rus. Ivovîi şiolcopriâd.
42
4»
Bombyxul stejarului. Insectă ord. Lepidoptere. Fam. La-siocampidae. (Zool.) „Lasiocampa quercus". L. distruge pueţii de stejar.
Fr. Bombyx du Chene. Ger. Eichenspinner. Engl. Oak moth. Ital. Bombice della quercia. Ung. Tolgyfa pohok. Rus. Dubolistnîi şiolcopriâd.
Bordei.    Locuinţă primitivă de adăpost provizoriu.
Fr. Chaumiere. Ger. Hutte. Engl. Born. Ital. Capanna. Ung. Foldkunyhâ. Rus. Zemliânca, Şalâşi.
Boreal.   De nord, septentrional, arctic.
Fr. Boreal. Ger. Nbrdlich. Engl. Boreal. Ital. Boreale. Ung. Eszaki. Rus. Poleârnâi.
Bornă. Piatra sau semnul care serveşte la fixarea hotarului.
Fr. Borne. Ger. Qrenzmarke. Engl. Boundary mark. Ital. Termine. Ung. Hatâr-ko. Rus. Mejevoi znâc.
Bornare. Operaţie care consistă în a fixă, după ridicarea în plan, linia de hotar dintre 2 terenuri vecine, cu borne fixe.
Fr. Bornage. Ger. Grenzabmarkung. Engl. Boun-dary-settlerr. 2nt. Ital. Stabilire i confini. Ung. Hatâr kitiizes. Rus. Ustanovlenie mejevîh znâcov-
Boschet (pădurice). Pădure mică.
Fr. Boqueteau, Bosquet. Ger. Geholz. Engl. Small wood, Spinney. Ital. Boschetto. Ung. Liget, Csalit. Rus Roşcea, Cust.
iostrichidul. (inegal) Fam. Scolytide. (Zool.) „Xyleborus dispar".
Fr. Tomique (dissemblable).  Ger. Ungleicher. Engl. Dissimilar bark-beetle. Ital. Bostrico dispari.   Ung.  Egyenetlenszârnyuszu.   Rus. Scolit nepârnîi.
Bostrichus lineatus. Insectă ord. Coleoptere, grupa To-micizi. Periculos pentru pin, molid, brad. (Zool.) „Xyloterus lineatus".
Fr. Bostriche (strie). Ger. Liniirte, Nadelholz, Bohrkafer. Engl. Lineate Bark-beetle. Ital. Bostrico lineato. Ung. Vonalos-szu. Rus. Coroied li-neinii.
Bostrychus micrographus. (tps) Insectă ord. Coleoptere, grupul Tomicizi (Zool.) „B. (Ips) pityo-graphus".
Fr. Bostriche micrographe. Ger. Mikrograph Bor-kenkăfer. Engl. Micrographer. Ital. Bostrico micro-grafo. Ung. Vonalos-szu. Rus. Malîi elovîi coroied, sau Gravior.
Boşcă. (Boaşcă) (cuptor de cărbuni). Grămadă de lemne-mărunte acoperite cu iarbă, ce se carbonizează prin ardere în aer liber.
Fr. Meule (â charbon). Ger. Kohlenmeiler. Engl. Charcoalkiln. Ital. Carbonaia. Ung. Szenbogsa.. bogsa. Rus. Ugolinaia ciicea.
Botanica. Ştiinţa, care se ocupă cu plantele, examinându-le caracterele, funcţiunile, diferenţele în vederea clasificării lor.
Fr. Botanique. Ger. Planzenlehre. Engl. Botany. Ital. Botanica. Ung. Nbvenytan. Rus. Botanica-
44
45-
Botanică forestieră. O ramură a botanicei, care se ocupă cu plantele forestiere.
Fr. Bot. forestiere. Ger. Forst-botanik. Engl. Forest-botany. Ital. Botanica forestale. Ung. Erde-szeti novenytan. Rus. Liesnâia botanica.
Botgros. (Cintezoi). Pasăre de pădure. Fam. Fringillidelor.
(Zool.) „Coccotraustes vulgaris". „Fringilla menii-fringilla".
Fr. Pinson des Ardennes. Ger. Bergfink. Engl. Brambling. Ital. Peppola. Ung. Erdei pinty, Hegyi pinty. Rus. Viuroc obîcnovenii,
.Bou.        Mamifer domestic (Zool.) Bos taurus.
Fr. Boeuf. Ger. Ochs. Engl. Ox. Ital. Bove, Bue. Ung. Okor. Rus. Voi.
Boz.        Plantă ierbacee, fam. Caprifoliacee. (Bot.) „Sam-bucus ebulus".
Fr. Yeble, petit sureau. Ger. Attich. Engl. Dwarf elder. Ital. Ebbio, ebulo. Ung. Foldi bodza. Rus. Buznic.
Braconaj. Vânat sau pescuit în timp nepermis, în locuri ne-permise, sau cu unelte nepermise.
Fr. Braconnage. Ger. Wilddieberei. Engl. Poa-. ching. Ital. Bracconnaggio. Ung. Vadorzâs. Rus. Braconerstvo.
.Brăcuire. Părţi de păduri  având mari suprafeţe lipsite cu totul de arbori.
Fr. Terre vague. Ger. Odeland, Odung. Engl. Barrenland. Ital. Terre nude. Un j. Szaggatott erdo. Rus. Izrejenîi lies.
radul.    Arbore răşinos de pădure fam. Coniferelor. „Ables pectinata" sau alba.
Fr. Sapin, Sapin argente. Ger. Tanne. Engl. Fir, Silver-Fir. Ital. Abeto, abeto comune. Ung. Jegenye fenyo. Rus. Pihta.
Srad de Canada. Arbore exotic, răşinos. (Bot.) „Abies balsamea".
Fr. Baumier (du Canada).  Ger. Balsamtanne. Engl. Balm of Gilead fir.  Ital. Abeto balsami-fero. Ung. Kanada fenyo. Rus. Eli canâdscaia.
Irădet.    Pădure de brazi.
Fr. Sapiniere. Ger. Tannenwald. Tannenbestand. Engl. Silver fir-wood. Ital. Abetina. Ung. Fenyo-erdo, Jegenye fei.yo erdo, Jegenye fenyves. Rus. Pihtovnic.
îrânduşe. (de primăvară). Plantă anuală de pădure, fam.. Iridacee. „Crocus moesiacus". (Bot).
Fr. Safran printanier. Ger. Safran. Ung. Tavasz sâfrâny. Rus. Crocus.
^Brânduşe, (de toamnă). Plantă veninoasă. Fam. Liliaceelor.. „Co'chicum autumnale". (Bot.).
Fr. Colchique. Ger. Herbstzeitlose. Engl. Mea-dow saffron.  Ital. Colchico.  Ung. Oszi kikerics. k« Rus. Branduşca oseniaea.
Brânză.   Produs alimentar din laptele oilor. f Fr. Fromage. Ger. Kăse. Engl. Cheese. Ital. For-
| . maggio. Ung. Turo, Sajt. Rus. Ovecii sir, Brînza..
(în Basarabia şi în Rusia de Sud).
46
47
Brazdă,   (răzor, strat). O mică bucată de pământ mai mult lungă decât largă. Fr. Planche. Ger. Pflanzbeet. Engl. Planting bed. Ital. Aiuola. Ung. Barâzda, veto-âgy. Rus. Bo-rozdâ.
Brazdă,   (de iarbă). Bucată mică de pământ acoperită de iarbă.
Fr. Motte (de gazon). Ger. Plagge.  Engl. Sod Ital. Zolla, Piota erbosa. Ung. Gyep, gyeptegla. Rus. Borozda, granicinaiea.
Brazdă.    Rigolă făcută în pământ de fierul plugului.
Fr. Sillon. Ger. Ackerfurche, Rille. Engl. Furrow. Ital. Solco. Ung. Barâzda.  Rus. Borozdâ pluj-naia.
Brebenei. Flori de pădure primăvara, fam. Fumariacee gen. „Corydalis".
Fr. Corydale. Ger. Lerchensporn. Ung. Keltike. Rus Cordalis.
Brevet de inventiune. Act oficial de proprietate a invenţiei
Fr. Brevet d'invention, Patente. Ger. Patent.
Engl. Patent. Ital. Brevetto d'invenzione, Privi-legio, Privativa. Ung. Szabadalmazâsi bizonyitvâny. Rus. Patent na izobretenie.
Brigadier silvic. Agent silvic inferior, şeful imediat superior al pădurarilor.
Fr. Brigadier forestier, Prepose.  Ger. Forster.
Engl. Forester, Chief guard. Ital. Brigadiere fo-restale. Ung. Erdesz. Rus. Lesnoi obiezdcic.
fin
. Bronz. Brumă.
Brustur. Brut.
Bubă.
Bucea. Buchet.
Aliaj metalic din aramă şi cositor.
Fr. Bronze. Ger. Bronze, Rotguss. Engl. Bronze, Brass. Ital. Bronzo. Ung. Bronz. Rus. Bronza.
Ger uşor care se produce în nopţile senine primăvara şi toamna.
Fr. Gelee (blanche). Ger. Reif. Engl. White frost.   Ital. Brina, Brinata. Ung. Der.  Rus. înei.
(lipan). Plantă ierbacee de pădure, fam Compozee. „Lappa major". (Bot.)
Fr. Bardan, Glouteron, Ger. Klette. Ung. Bojtor-jân. Rus. Lopiih.
întreg, nelucrat. Obiect care are nevoie de prelucrare.
Fr. Brut. Ger. Roh, Unbearbeitet. Engl. Rough, Not worked up. Ital. Greggio, Non lavorato. Ung. Nyers. Rus. Neobrabotanîi, Sîroi.
(rană). Ţesut lemnos ce se formează pe arbori in urma unei răniri.
Fr. Cal, Callosite.  Ger. Wundholz, Wundkork.
Engl. Callus. Ital. Callo, Cicatrizzazione. Ung. Hegedesi szovet. Rus. Rana.
O piesă dela roată la vehicule.
Fr. Coussinet. Ger. Lagerbiichse. Engl. Bush, Journal box. Ital. Boccola, Bossola, Dado. Ung. Kerekagy. Rus. Vtulka, Stakana.
In silvicultură buchetul e o porţiune din arboret unde indivizii pot fi diferenţiaţi ca specie, vârstă, aspect, păstrând însă raporturi oarecum strânse intre ei.
Fr. Bouquet. Ger. Horst. Engl. Hurst. Ital. Grup-petto di alberi. Ung. Facsoport. Rus. Buket, grupa.
48
49
& Buchet,   (de lăstari). Totalitatea lăstarilor ce ies din aceiaş tulpină, în urma tăierii.
Fr. Cepee. Ger. Sprosslingbusch, Buschel. Engl. Tuft of shoots. Ital. Ceppaia. Ung. Sarj csoport. Rus. Grupa pobiegov.
Bufniţa.   Pasăre din fam. Bubonidae. (Zool.) „Bubo Bubo".
Fr. Grand-Duc. Ger. Uhu.   Engl. Eagle-owl. Ital. Gufo Reale. Ung. Nagy fules bagoly. Rus. Sovâ.
Bujie.      Aparat care produce scânteia la motoarele cu explozie.
Fr. Bougie. Ger. Elektrische Kerze. Engl. Electric candle. Ital. Candela elettrica. Ung. Villamos gyujto. Rus. Sveciă.
Bujor.      Plante erbacee cu flori. Fam. Ranunculacee (Bot.) „Paeonia officinalis".
Fr. Pivoine. Ger. Pfingstrose. Ung. Punkosdi rozsa. Rus. Pion.
Bulă de aer. (Nivelă cu). Instrument penfru a constata orizontalitatea.
Fr. Niveau (â bulle d'air). Ger. Wasserwage, Libelle. Engl. Water-level, Air-level. Ital. Livello â bolla d'aria. Ung. Vizmertek, Libella. Rus. Vater-pas, Uroveni.
Bulb.       Rădăcină umflată în pământ a unor plante, cu substanţe nutritive de rezervă.
Fr. Bulbe. Ger. Zwiebel. Engl. Bulb. Ital. Bulbo. Ung. Virâghagyma, Virâggumo. Rus. Clubeni.
şBulbll.     Muguraş născut cu ajutorul frunzelor, uneori chiar pe ele sau rădăcină şi care serveşte la reproducţie.
Fr. Bulbille. Ger. Brutknospe. Engl. Bulbii. Ital Bulbillo. Ung. Kelo riigy. Rus. Clubenioc.
Bulon.     Piron cu capăt rotund sau pătrat, care la extremitatea cealaltă are o piuliţă.
Fr. Boulon. Ger. Zapfen, Bolzen. Engl. Boit, Pin. Ital. Chiavarda, Caviglia, Bollone, Perno. Ung. Csap, Czâpfni. Rus Boit, Ţâpfa.
Bumbac. Plantă exotică textilă. (Bot.) Fam. Malvacee. Gen. „Gossypium".
Fr. Coton. Ger. Baumwolle. Ung. Gyapot. Rus. Hlopoc.
Bumbac, (cablu de). Funie groasă întrebuinţează la maşini Fr. Câble (corde) de coton. Ger. Baumwollseil. Engl. Cotton rope. Ital. Corda di cottone. Ung. Gyapotkâtel. Rus. Hlopciato bumâşnoi canat.
Buprestide. (la stejar). Insecte din ord. Celeopterelor. Fam.
Buprestide. (Zool.) „Carabus fasciatus" V. pe stejar.
Fr. Bupreste (du chene). Ger. Zwei bindiger. Prachtkăfer. Engl. Oak burncow. Ital. Corebo bi-fasciato. Ung. Negyvonalos futrinka. Rus. Dubo-vaia zlâtca.
Burete.    Scheletul unui animal marin întrebuinţat la spălat şi la şters.
Fr. Eponge. Ger. Schwamm. Engl. Sponge. Ital. Spugna. Ung. Szivacs. Rus. Rubka.
Burete de Casă. (Ciupercă plângătoare). Ciupercă sapro-fită. „Merulius lacrymans".
Fr. Champignon (des charpentes). Ger. Haus-schwamm. Engl. Dry rot meruliose. Ital. Fungo rosso del legno. Ung. Hâzi gomba. Rus. Domovoi grib.
Bureţi. Ciuperci comestibile pe arborii din păduri. Fam. Polyporacee. Genul „Polyporus".
Fr. Oreilles. Ger. Locherpilz. Ung. Taplo gomba. Rus. Drevesnaia gubca.
Burghiu. Unelte de găurit.
Fr. Foret, Meche. Ger. Bohrer. Engl. Borer, Drill. Ital. Trapano. Ung. Furo. Rus. Sverlo, Perka.
Burghiul, (lui Pressler). Instrument pentru măsurarea creşterilor anuale la arbore în picioare.
Fr. Sonde (de Pressler).  Ger. Zuwachsbohrer.
Engl. Increment borer.   Ital. Sonda di Pressler.
Ung. Pressler-fele furo. Rus. Prirostnoi burâv Preslera.
Bursă.     Casă de operaţii financiare.
Fr. Bourse.   Ger. Bprse.  Engl. Exchange. Ital. Borsa. Ung. Tozsde, Ertektozsde. Rus. Birja.
Buruiană. Iarbă ce creşte spontan şi care e periculoasă pentru plantele cultivate, răpindu-le lumina, apa etc.
Fr. Herbe mauvaise. Ger. Unkraut. Engl. Weed. Ital. Erbaccia. Ung. Gyom, buriân. Rus. Burieân, Sornaia travâ.
Bushel. Măsură de capacitate pentru solide şi lichide în Anglia (0,3636 hl.) şi în Statele Unite (0,3523 hl). „Bushel" în toate iimbile.
Busolă.    Instrument topografic cu ac magnetic, care ne dă orientările.
Fr. Boussole. Ger. Bussole. Ital. Bussola. Ung. Tâjolo-miiszer. Rus. Bussoli.
Buştean. O bucată groasă a trunchiului arborelui, nelucrată şi netăiată la fierăstrău.
Fr. Bille. Ger. Stammabschnitt, Săgeblock. Engl. Log. Ital. Toppo, Sezione di un tronco. Ung. Ronko, Faronko. Rus. Brevno.
Buştean. Retezaturile trunchiurilor de o lungime determinată dupa localităţi.
Fr. Billon. Ger. Klotz. Engl. Billet. Ital. Toppo. Ung. Ronko. Rus. Brevno.
Busuioc, Plantă ierbacee anuală aromatică.  Fam. Labiate. „Ocimum basillcum".
Fr. Basilic. Ger. Basilienkraut. Ung. Bazsalyikom. Rus. Bazilic.
Butaş. O ramură înfiptă în pământ pentru a da rădăcini şi a asigura regenerarea arboretelor (de esenţă moale).
Fr. Plancon. Ger. Lode, Lohde. Engl. Shoot, Sprout. Ital. Piantone. Ung. Dugvâny. Rus. Cerenoc.
Butaş. Porţiune de trunchiu sau ramură, susceptibilă a da rădăcini adventive.
Fr. Bouture. Ger. Steckling. Engl. Cutting. Ital. Talea. Ung. Dugvâny. Rus. Cerenoc.
Butăşire. înmulţirea prin butaşi a vegetalelor.
Fr. Bouturage. Ger. Stecklingung. Engl. Propa-gation by cuttings. ital. Moltiplicazione per talea. Ung. Dugvânyozâs. Kus. Cerencovânie.
Butelie,   (sticlă). Vas pentru lichide.
Fr. Bouteille. Ger. Flasche. Engl. Bottle, Flasc.
Ital. Fiasco, Bottiglia. Ung. Uveg, Flasko. Rus. Butîli, Butîlca.
52
Butoi.      (de fermentare). Vas în care se ţin lichidele destinate fermentaţiei.
Fr. Bac (de fermentation). Ger. Gărbottich. En^l. Gyle-tun, Fermenting tun. Ital. Tino da fermentare, Boite. Ung. Hordo. Rus. Brodilinîi cian.
Butoi.      (de păstrare).  Vas de odihnă şi de limpezire a lichidelor.
Fr. Bac (â repos). Ger. Hopfenseiher. Engl. Hop-basket, Hop-back. Ital. Colatoio. Ung. Hordo, Kâd. Rus. Bocica, Boci6noc, Cădea.
Butoi.      Vas pentru păstrat lichidele.
Fr. Fut, Tonneau. Ger. Fass. Engl. Cask. Ital. Botte. Ung. Hordo. Rus. Bocica, Bocionoc, Cădea.
Buton.     Nasture, cercel.
Fr. Bouton. Ger. Zapfen, Warze. Engl. Pin, Plug. Ital. Bottone. Ung. Gomb. Rus. Cnopca, Pii-goviţa.
Butuc.     Bucată de lemn, servind ca suport.
Fr. Billot. Ger. Klotz. Engl. Stock, Block. Ital. Ceppo. Ung. Tonk. Rus. Obriiboc.
Buturugă. Partea din tulpina arborelui, care rămâne in pământ după tăiere.
Fr. Souche, Culee. Ger. Stock, Stumpf. Engl. Stump, Stool. Ital. Ceppo, Ceppaia. Ung. Tusko. Rus. Peni.
Buturugă. Restul unei tulpine rămase în pământ. Tulpină moartă.
Fr. Souche (morte). Ger. Stock, Stumpf. Engl. Stump, Stool. Ital. Ceppo. Ung. Tusko. Rus. Pen-miortvîi.
Cablu.     întrebuinţat la transmiterea mişcării.
Fr. Câble, Corde. Ger. Seil. Engl. Rope. Ital. Corda. Ung. Kâbel, Kotel. Rus. Kanat.
Cablu, (purtător). Cablu pentru transportul aerian al lemnelor, (la zeonifere).
Fr. Câble (transporteur). Ger. Kabel fur Draht-seilriese. Engl. Skyline, Aerial line. Ital. Cavo teleferice Ung. Kâbel. Rus. Canat, Câbeli.
Cacom. (nevăstuică. hermelin). Mic mamifer carnasier, genul Mustela. Blană preţioasă. (Zool.) „Mustela her-minia".
Fr. Hermine. Ger. Hermelin. Engl. Stoat, Ermine. Ital. Ermellino. Ung. Feher menyet, Hermelin. Rus. Lâsca.
Cadran.   Cerc cu diviziuni, la ceasornic.
Fr.   Cadran.  Ger. Uhrzifferblatt, Zifferblatt. Engl. Dial platte; Hourplatte; Clock-dial. [Ital. Quadrante deU'orolgio. Ung. Szâmlap, Szâmlemez. Rus. Ţiferblât.
Cadranură, (rulură). Un lemn atacat, având crăpături circulare în formă de cadran vizibile într'o secţiune transversală.
Fr. Cadrane. Ger. Kernriss. .E^gl. Heart-shaken.
Ital. Fesso, Spaccato. Ung. Geszt. repedes. Rus.
Oblup.
54
55
Cadru,     (de ferăstrău). Armătura ferăstrăului la maşini de tăiat.
Fr. Châssis, Archet, Cadre de la scie. Ger. Să-genbogen, Engl. Saw-frame, Bow. Ital. Arco della sega. Ung. Fiireszkeret. Rus. Lucek (stanok) pilă.
Caduc,    (căzător). Plantele cu foi căzătoare, cari se reîn-noesc în fiecare an.
Fr. Caduc. Ger. Abfallend. Engl. Caduceous, Deciduous. Ital. Caduco, Deciduo. Ung. Lombhul-lato. Rus. Rastenie s opadainşcimi listiamu.
Cafea.     Arbore exotic cu seminţele cunoscute în consumul zilnic, fam Rubiacee. „Coffea arabica". (Bot.) Fr. Cafe. Ger. Kaffee. Engl. Coffee. Ital. Cafe. Ung. Kâve-bokor. Rus. Kofeinoe derevo.
Cafeina. Esenţă de cafea.
Fr. Caffeine. Ger. Kaffein. Engl. Coffeine. Ital. Caffeina. Ung. Kaffein. Rus. Cofein.
Caiet   de sarcini. Condiţiuni  scrise, în cadrul cărora trebue executată o lucrare.
Fr. Cahier des charges. Ger. Pflichtenheft. Engl. List of conditions. Ita!. Quaderno di oneri. Ung. Arveresi feltetelek-kimutatâsa. Rus. Uslovia pri-iomchi, Uslovia priemocinîe.
Câine.     Animal domestic dresat la vânătoare „Caniş do-mesticus".
Fr. Chien. Ger. Hund. Engl. Dog. Ital. Cane. Ung. Kutya, Eb. Rus. Sobâca.
Cajander,   (Sistemul lui). Botanist finlandez, care a clasificat solurile forestiere după vegetaţia superficială.
Tipurile: Oxalis, Oxalis-Myrtillus, Myrtillus, Vac-cinium, Calluna, Cladina.
Ca). Animal, fam. fam. Solipede. „Equus cabal/us".
Fr. Cheval. Ger. Pferd. Engl. Horse. Ital. Ca-vallo. Ung. L6. Rus. Loşadi, sau Coni.
Calcar.    Mineral. Carbonat de calciu.
Fr. Calcaire. Ger. Kalkstein. Engl. Limestone. Ital. Calcare, Calce. Ung. Meszko. Rus. îzvesti.
Calcul.    Socoteală (matematică).
Fr. Calcul. Ger. Berechnung. Engl. Calculus, Calculation. Ital. Calcolo, Calcolazione. Ung. Kis-zâmitâs. Rus. Vicislenie, rasciot.
Căldare. Vas de metal pentru producerea aburilor.
Fr. Cbaudron, Chaudiere. Ger. Blase, Kessel. Engl. Caldron, Boiler. Ital. Caldaia, Calderone. Ung. Katlan, Kazân. Rus. Parovoi cotiol.
Căldare, (generator) de aburi. Un vas mare de tablă de oţel, cu vatră de foc, pentru a produce aburii necesari unui motor. Fr. Chaudiere (a vapeur).  Ger. Dampfkessel. Engl. Steam-boiier. Ital. Caldaia a vapore. Ung. Gbzkazân, Rus. Parovoi cotiol.
Căldură. Fenomen în fizică.
Fr. Chaleur. Ger. Wărme. Engl. Heat, Caloric. Ital. Calore. Ung. Melegseg, Meleg, Ho. Rus. Teplotâ.
Căldură, (solară). Căldura care ne vine dela soare.
Fr. Chaleur (solaire). Ger. Sonnenwărme. Engl. Solar heat. Ital. Calore solare. Ung. Nap melegseg. Rus. Teplotâ (solnecinaia).
56
57
Călduri, (a intra în). Se zice de mamifere când vine epoca reproducerii.
Fr. Rut. Ger. Brunft. Schwărmzeit. Engl. Rut. Ital. Calvo, Fregota. Ung. Pârzâsi-ido. Rus. Slucinîi period.
Calefacţie   încălzire. (Fizică).
Fr. Calefaction.   Ger. Erhitzung, Erwarmung. Engl. Calefaction. Ital. Calefazione, Riscalda-mento. Ung. Fiites, Melegites hevites. Rus. Nagre-vânie.
Cale ferată dublă.   Cale ferată cu 2 rânduri de şine pentru circulaţia continuă. Fr. Double voie (ch. de fer). Ger. Doppelgleis. Engl.Double way, Line. I+al. Binario doppio.Ung. Kettos vâgânyii vasut. Rus. Dvoinoi jeleznodoroj-nîi puti.
Cale ferată îngustă.  Un drum de fer cu distanţa între şine mai îngustă de cât cea normală.
Fr. Chemin de fer â voie etroite. Ger. Schmal-spurbahn. Engl. Narrow-gauge railway. Ital Ferro-via a scartamento ridotto. Ung. Keskeny vâgâ-nyii vasut. Rus. Uzcocoleinaia jeleznaia doroga.
Calibru. Grosimea unei ţevi, unui tub, etc.
Fr. Calibre â vis Ger. Kaliber, Licht. Engl. Gauge. Ital. Calibro. Ung. Kaliber, Belso vilâgos-sâg. Rus. Kalibr, Lerka.
Caliciu.   (Bot.) înveliş exterior al florilor compus din se-pale.
Fr. Calice. Ger. Kelch. Engl. Calyx. Ital. Calice Ung. Kehely. Rus. Ciâşecica.
Călin.       Un arbust fam. Caprifoliacee. (Bot.) „Viburnum opulus".
Fr. Boule de neige. (viorne) Ger. Schneebalf. Engl. Water elder. Ital. Sambuco acquatico. Ung. Kânya hangiţa. Rus. Kalina.
fălire.    întărirea oţelului prin diferite procedee.
Fr. Trempe. Ger. Hărten. Engl. Hardening. Ital. Tempra, Tempratura. Ung. Edzeni. Rus. Zakalka, Zakalivanie.
Calorie.  Unitatea de măsură pentru căldură.
Fr. Calorie. Ger. Wărme einheit. Engl. Unit of heat. Ital. Caloria. Ung. Hoegyseg, Kaloria. Rus. Caloria.
Calorifer. Aparat pentru încălzit încăperile (cu vapori de apă).
Fr. Calorifere. Ger. Kalolifere, Heizapparat. Engl. Heating-apparatus, Heater. Ital. Calorifero, Appa-recchio di riscaldamento. Ung. Kozpontifiites. Rus. Calorifer.
no-
Cal-putere.  Unitatea de măsură în mecanică (H. P. taţie).
Fr. Cheval-vapeur. Ger. Pferdestărke. Engl. Horse-power. Ital Cavallo a vapore. Ung. L6-ero. Rus. Loşadinnaia sila.
Căltunaş. Condurul Doamnei, Lobisdrag. Floare anuală a-găţătoare de ornament. Fam Tropaeolacee. „TVo-paeolum majus".
Fr. Capucine. Ger. Kapuzincrktesse. Ung. Sar-kontyus virag. Rus. Nasturţia"; Capuţin.
Caluntel CU gură. Ţeava de metal pe unde se trimite acetilena şi oxigenul pentru ca prin încălzire să topească metalele.
Fr. Chalumeau â bouche. Ger. Lotrohr. Engl. Blow-pipe. Ital. Cannelo ferruminatorio. Ung. For-raszto cso. Rus. Plavilinaia lampa.
Cambium. (Bot.) Ţesut vegetal tânăr, în formaţie, aflat între coaje şi alburn. (Zonă generatoare sau zonă cambială)
Fr. Cambium. Ger. Bildurgsgewebe, Kambium. Engl. Cambium. ital. Cambio, Meristema. Ung. Nemzo reteg, Kambium. Rus. Cambii.
59
Cameră de aburi, (vapori). Piesă la maşinile cu aburi.
Fr. Chambre â vapeur. Ger. Dampfraum, Dampf-kammer. Engl. Steam chest (-room,-chamber,-re-servoir). Ital. Camera (spazio) del vapore. Ung. Gozkamra, Gozter. Rus. Parovâia camera.
Camera de comerţ. Instituţie formată din reprezentanţii patronilor pentru apărarea şi promovarea comerţului.!
Fr. Chambre de commerce. Ger. Handelskam-nier. Engl. Chamber of commerce. Ital. Camera di commercio. Ung.ţKereskedelmikamara. Rus. Torgo-vaia palâta.
Camforul. Arbore exotic cu întreb, medicinale, fam. Lau-racee. orig. Japonia, (Bot.) „Lauras Camphora".
Fr. Camphrier. Ger. Kampferbaum. Engl. Camphor tree. Ital. Canforo, Lauro deila canfora. Ung. Kâm-forfa. Rus. Camforâ.
Câmp. Câmp,
Canal. | Canal,
întindere de pământ arabil. Fr. Champ. Ger. Feld. Engl. Ung. Mezo. Rus. Pole.
Field. Ital. Campo.
(de experienţă). Bucată de pământ, împărţită în tarlale, pe care se fac experienţe cu diferite plante.
Fr. Champ (d'expâriencj).   Ger. Versuchsfeld.
Engl. Experimental ground. Ital. Campo speri-mentale. Ung. Kiserleti mezo. Rus. Opîtnoie pole.
Ţeava de scurgere.
Fr. Canal d'ecoulement. Ger. Ablaufkanal. Engl Drain. Ital. Canale di scolo. . Ung. Levezeto csa-torna. Rus. Stocinaia trubă.
(de derivaţie). Canal care conduce apele derivate dela un Ioc la altul.
Fr. Canal (d'adduction).  Ger. Zuleitungs kanal.
Engl. Feeder. Ital. Canale di derivazione. Ung. Felvevo csatorna. Rus. Otvodnîi canal.
Canal de irigaţie. Se numeşte canalul ce serveşte pentru udarea unui teren. Fr. Canal d'irrigation. Ger. Bewăsserungskanal. Engl. Irrigation-channels. Ital. Canale d'irriga-zione. Ung. Ontozo csatorna. Rus. Orositelnîi canal.
Canal de navigaţie. Se numeşte canalul ce se serveşte la plutitul vaselor (navigaţie). Fr. Canal de navigation. Ger. Schiffahrtskanal. Engl Canal for navigation.  Ital. Canale di na-vigazione.   Ung.   Hajocsatorna.   Rus. Sudohodnîi canal.
Canalizare. Executarea canalelor (aşezarea tuburilor).
Fr. Canalisatîon. Ger. Kanalisation, Rohrenver-legung.  Engl. Canalisation.  Ital. Canalizzazione.
Ung. Csatorna rakâs, Csatornâzâs. Rus. Usta-novca trub.
Canal.     (rezinifer).  Vas in care se află răşina la arbori.
Fr. Canal (resinifere). Ger. Harzgang. Engl. Resin-duct. Hal. Canale resinifero. Ung. Gyanta-menet. Rus. Smolistii hod. ,
Canat."     Una din părţile unei porţi sau uşi, formate din două aripi.
Fr. Battant de porte. Ger. Thurfliigcl. Engl. Door-leaf. Ital. Imposta (battente) di porta. Ung. Ajto szârny. Rus. Polovinca dveri, Poloviuca vorot.
Cancer.   Boală bacteriană sau cryptogamică la arbori.
Fr. Chancre. Ger. Krebs. Engl. Canker. Ital. Cancro. Un^. Farâk. Rus. Rac.
Canelat. îndoit sau ondulat, după cum este supraţaţa trunchiului (Carpinului).
Fr. Cannele. Ger. Rinnleistig. Engl. Fluting, Groove. Ital. Scanalato. Ung. Ormos feluletii. Rus. Volnistîi, Sognutîi.
61
Canelură. (muchi). (Bot.) Dungi longitudinale la trunchiul unor arbori.
Fr. Cannelure. Ger. Rindleiste. Engl. Fluting, groove. Ital. Scanalatura. Ung. Keregrepedes. Rus. Riobra.
Cânepă.   Piante erbacee textilă.  (Boot.)  Fam. Moracee. „Cannabis saliva".
Fr. Chanvre. Ger. Hanf. Ung. Kender. Rus. Co-noplea.
Cânepă, (de manila). Frânghie de legat.
Fr. Chanvre de maniile. Ger. Manilahanf. Engl. Maniila hemp. Ital. Canapa di Manilla. Ung. Ma-nilla kender. Rus. Manilischii şpagat.
Cantaridă. Insectă ord. Coleoptere.   Fam. Meloide. „Lytta vesicatoria". Pe frasin.
Fr. Cantharide. Ger. Kantharide. Engl. Green Cantharide. Ital. Cantaride. Ung. Holyaghuzo, Ko-ris bogâr. Rus. Şpânscaia muha.
Canton.   Porţiune de pădure dată în paza unui pădurar.
Fr. Canton. Ger. Waldhiite. Engl. Forestranger. Ital. Cantone. Ung. Erd66rikerulet. Rus. Obh61
Cantonier. Funcţionarul  însărcinat   cu  întreţinerea  ut i drum.
Fr. Cantonnier. Ger. Wegeaufseher. Engl. Road-labourer. Ital. Cantoniere. Ung. Utkaparo. Rus. Dorojnîi storoj, Şoseinîi storoj.
Canton,   (de pădure). Porţiune de pădure dată în paza unui pădurar.
Fr. Garderie, triage.  Ger. Forstschutz bezirk.
Engl. Beat (of forest guard). Ital. Sezione di foresta. Ung. Vedkerulet, erdoorseg. Rus. Obhod liesnicâ.
Capabil. Se zice de cineva, care poate face ceva. In matematică există noţiunea de „segment" capabil de un arc dat".
Fr. Capable.  Ger. Umfassend, Fassungsfăhig. Engl. Holding.  Ital. Capace.  Ung. Tehetseges. Rus Sposobnii.
Capac. Acoperişul unui vas sau a unei piese care trebue protejată.
Fr. Couvercle. Ger. Hut, DeckeI. Engl. Cover, Ud, Top. Ital. Coperchio. Ung Fedo, Kupak. Rus. Crîşca.
Capacitate. Facultatea de a suportă, de a lucră. Măsură pentru lichide.
Fr. Capacite. Ger. Leistungfăhigkeit, Tragfahig-keit, Engl. Capacity, Duty. Ital. Capacitâ. Ung. Tehetseg, iirmertek. Rus. Sposobnosti, vmestimosti.
Capacitate de transport. Puterea de transport a unui vehicul.
Fr. Capacite de transport. Ger. Tragfăhigkeit. Engl.  Carrying-capacity.  Ital.  Portata. Ung. Teherkepesseg. Rus. Provoznâia, sposobnosti.
Capăt.     Sfârşit, extremitate.
Fr. Bout. Ger. Ende. Engl. End. Ital. Estremitâ,. Fine. Ung. Veg. Rus. Conet, Oconciânie, Crai.
Capcană (cursă). Uneltă de prins animale sau păsări.
Fr. t^iege. Ger. Fangeisen, Falie. Engl. Trap, Trap of vermin. Ital. Tagliola, Trappola, Schiaccia. Ung. Kelepce, Csapda. Rus. Lovuşca, Capcăn.
Capital social. Capitalul unei societăţi (subscris)).
Fr. Capital   social.   Ger. Geselschaftskapital. Engl. Socialcapital, Socialstock.  Ital. Capitale sociale. Ung. Reszvenytoke. Rus. Osnovnoi capital.
Capră.     Animal mamifer „Capra hircus". Ord. Ruminan-telor.
Fr. Chevre. Ger. Ziege. Engl. Goat. Ital. Capra. Ung. Kecske. Rus. Cozâ.
Capră.     (de lemne). Piesă compusă din 3 lemne încrucişate servind la tăierea lemnelor cu ferăstrăul.
Fr. Chevalet. Ger. Săgebock. Engl. Saw-jack. Ital. Cavalletto. Ung. Furesz bak. Rus. Cozlî.
Capră neagră. Animal de vânat de munte. „Antilope ru-plcapra".
Fr. Chamois. Ger. Gemse. Engl. Chamois. Ital. Camoscio. Ung. Zerge. Rus. Serna.
CaprifoL (hurmuz). Arbust. Fam. Caprifoliacee. (Bot.) „Lp-nicera caprifolium".
Fr. Chevrefeuille. Ge- Geissblatt. Engl. Honey-suckle. Ital. Caprifoglio, Madreselvo. Ung. jerikoi loncz. Rus. Jimolosti.
Căprioară. Animal  mamifer,  de  vânat.   Fam. Cervidee. „Cervus capreolus".
Fr. Chevreuil (chevrette). Ger. Ren. Engl. Roe, Roe-deer. Ital. Capriolo. Ung. Oz. Rus. Cozulea.
Căprior. Animal mamifer din fam. Cervidae. (Zool.) „Cervus capreolus".
Fr. Daim. Ger. Damwild. Engl. Fallow-deer. Ital. Daino. Ung. Ozbak. Rus. Dichii coziol.
Căprior. Lemn fasonat în patru muchii, de grosime medie, ce se întrebuinţează la construcţiuni.
Fr. Chevron. Ger. Sparren. Engl. Spar. Ital. Travicello. Ung. Szarufa. Rus. Stropila.
fCapsulă. Fruct uscat,] dehiscent  prin crăpături longitudinale în valve. Fr. Capsule. Ger. Kapselfrucht. Engl. Capsule. Ital. Capsula, cassula.  Ung. Toktermes. Rus. Corobocica.
f Căpşuni. Plantă erbacee cu fructe, fam. Rozacee „Fragaria cotlina".
Fr. Craquelin. Ger. Erdbeere. Ung. Szamoca. Rus. Clubnica.
Car. (căruţă). Vehicul cu 4 roate pentru transport.
Fr. Char (chariot). Ger. Wagen. Engl. Cart, Wag-gon. Ital. Carro, Carretto. Ung. Szeker, Kocsi. Rus. Voz, Povozca, Teliega.
Cărăbuş. Insectă din ord. Cleopterelor, fam. Scarabeide. F. periculoasa (Zool.) „Melolontha vulgaris". fc- Fr. Hanneton (commun). Ger. Majkăfer. Engl.
Cockchafer. Ital. Maggiolino, Melolonta. Ung. Cse-rebogâr. Rus. Mâischii hruşci, Mâischîi juc.
Cărămidă.   Piatră artificială de construcţie.
Fr. Brique. Ger. Ziegel. Engl. Brick, Ital. Mat-tone. Ung. Tegla. Rus. Chirpici.
Cai'aS,     (comun). Peşte din fam. Cyprinydelor, comun alături cu crapul în apele dulci. „Carassius vulgaris".
Fr. Carassin (comun). Ger. Karausche. Engl. Crucian. Ital. Carassio comune. Ung. Kârâsz. Rus. Carâsi.
Carbonat»   Sărurile acidului carbonic.
Fr. Carbonate. Ger. Karbonat, Kohlensaures Salz. Engl. Carbonate. Ital. Carbonata Ung.Szen-szavas-so. Rus. Carbonat, Soli ugolinoi chisloti.
64
65
Carbonizare. Transformarea unui corp in cărbune. Carbonizarea lemnului. Fr. Carbonisation. Ger. Holz-verko'ilung. Engl. Carbonization. Ital. Carboniz-zazione. Ung. Szenegetes. Rus. Obiiglivanie.
Cărbune. Produs care rezultă din arderea necompletă a lemnului.
Fr. Charbon. Ger. Kohle. Engl. Coal. Ital. Car-bone. Ung. Faszen. Rus. Drevesnîi ugoli.
Cărbune. (Carbon). Corp simplu în natură.
Fr. Carbone, Charbone. Ger. Kohlenstoff. Engl. Carbon. Ital. Carbonic Ung. Szeneny. Rus. Ugoli, Uglerod.
Carbură. Combinarea cărbunelui cu un corp simplu, (carbid).
Fr. Carbure. Ger. Kohlenstoffverbindung. Engl. Carburet. Ital. Carburo. Ung. Szenvegyiilet. Rus. Carbid.
Carburator. Aparat unde se face amestecul vaporilor de benzină cu aerul.
Fr. Carburateur. Ger. Vergaser. Engl. Carbu-rettor. Ital. Carburator. Ung. Karburator. Rus. Carbiurâtor.
Cârcel.    Filament volubil al plantelor agăţătoare.
Fr. Vriile. Ger. Blattranke. Engl. Tendril. Ital. Viticcio, cirro. Ung. Inda, Kacs. Rus. Priţepca.
Carciumărese.   Florile unei  plante anuale, fam. Com-pozee. (Bot.) „Zinnia elegans".
Fr.  Zinnia. Ger.  Zinnie.  Ung.  Zinnia, Rus. Ţin ia.
Cardan.   Legătură în cruce. (Legătură cardanică). (Fizică).
Fr. Cardan. Ger. Kreuzgelenk. Engl. Cardanjoint, Universal-cardan. Ital. Giunto cardanico. Ung. Kardan-kotes. Rus. Crestovoie, Sţepleriie, Cardan.
Cariare. Atacarea lemnelor de insecte lignivore.
Fr. Carie. Ger. Markfaul, Borkenkaferfrass. Engl. Heart-shake. Ital. Carie. Ung. Szurâgâs. Rus. Cer-votocina.
Carieră.  Mină de piatră.
Fr. Carriere.  Ger. Steinbruch.  Engl. Quarry. Ital. Pietriera, Pietraia, Cava di Pietra. Ung. Kobânya. Rus. Camenol6mnea.
Cârlig.    O piesă de fer pentru agăţat sau prins.
Fr. Crochet. Ger. Haken. Engl. Hook. Ital. Gan-cio. Ung. Vaskapocs. Rus. Kriuk.
Cârlig mic. (igliţă). Uneltă de atelier.
Fr. Crochet. Ger. Drehhaken. Engl. Heel-tool, Hook-tool. Ital. Utensile a mano, Gancio. Ung. Kis kampo. Rus. Crincioc malii (viazalinîi).
Caroserie. Structura intimă a unui vehicul.
Fr. Carosserie. Ger. Wagenbauerei. Engl. Car-riage-building. Ital. Carrozzeria. Ung. Kocsigyâr-tâs. Rus. Telejnaia ciâsti.
Carpela. (Bot.) Frunză diferenţiată, cu o cavitate care conţine ovulelele.
Fr. Carpelle. Ger. Fruchtblatt. Engl. Cârpei. Ital. Carpello. Ung. Termolevel. Ruî. Plodolistnie.
67
Carpinul. Arbore tam. Betulacee. De a Il-a mărime. (Bot). „Carpinus betulus".
Fr. Charme. Ger. Gemeine Weissbuche, Engl. Hornbeam. Ital. Carpino. Ung. Gyertyânfa. Rus; Grab.
Carte poştală. Carton de scris pentru corespondenţă.
Fr. Carte poştale. Ger. Post-karte. Engl. Post-card. Ital. Cartolina poştale. Ung. Levelezo-lap. Rus. Otcrîtca, Otcrîtoie pisimo.
Cartoful. Plantă anuală cu tubercule comestibile. Fam. So-lanee. (Bot.) „Solanum tuberosum". Fr. Pomme de terre.  Ger. Kartoffel, Erdăpfel. Engl. Potatoes.  Ital. Pătate.  Ung. Burgonya, Krumpli. Rus. Cartofeli.
Carton asfaltat. Mucava pentru acoperiş.
Fr. Carton asphalte. Ger. Asphalt pappe. Engl. Pasteboard impregnated with asphaltum. Ital. Car-tone incatramato. Ung. Kâtrâny papir, Kâtrâny Iernez. Rus. Toii crovelinîi.
Carton din lemn. Produs al lemnului.
Fr. Carton en bois. Ger. Holzpappe. Engl. Woodboard. Ital. Cartone di legno. Ung. Fa-kar-ton, Fa-lemez. Rus. Drevesnii carton.
Casă.       Locuinţă permanentă de oameni.
Fr. Maison. Ger. Haus. Engl. House. Ital. Casa. Ung. Hâz. Rus. Dom, Jilişce.
Casa.       (de apă). Castel de apă, clădirea captărei apei.
Fr. Bâtiment de prise d'eau. Ger. Wasserstation.
Engl. Tank-house, Water-station. Ital. Riforni-tore d'acqua. Ung. Viztorony, Viztartâny. Rus. Vodonapornaia bâşnia.
Casă.      (Bordei de pădure). Locuinţă (de om) într'o pădure.
Fr. Maison (forestiere). Ger. Forsthaus. Engl. Forest-house. Ital. Casa forestale. Ung. Erdei-lak. Rus. Hijina (lesnâia), Zemliânca.
Casa.      (maşinei cu aburi). Clădirea maşinilor.
Fr. Bâtiment (de la machine â vapeur). Ger. Dampfmaschinenhaus. Engl. Engine-house, Engine-room. Ital. Locale della macchina a vapore. Ung. Gephâz. Rus. Maşinoe otdelenie.
Cascadă, Căderea unei ape dela înălţime.
Fr. Cascade. Ger. Wasserfall. Engl. Watter-fall. Ital. Căscata. Ung. Vizeses, Rus. Vodopâd, Cascâd.
Cassă de Depuneri. Instituţie (de credit) unde se depun banii (economisiţi). Fr. Caisse de depot.   Ger.  Depositen kasse. Engl.  Trust-funds.  Ital. Cassa di depositi e prestiti.   Ung. Takarekpenztâr. Rus. Sberegâteli-naia casa.
Cassier.  Mânuitor de bani, gestionar.
Fr. Caissier. Ger. Kassierer. Engl. Cashier, Ital. Cassiere. Ung- Penztârnok. Rus. Casir.
Castanul. Arbore din fam. Cupuliferelor.  (Bot.) „Castanea vesca". Cu fructe comestibile.
Fr. Châtaignier. Ger. Kastanienbaum. Engl. Chestnut. Ital. Castagno. Ung. Szelid gesztenyefa. Rus. Caştânovoe derevo.
Castan,   (sălbatic). Arbore forestier şi ornamental. „Aescu-lus Hippocastanum".
Fr. Marronier (d'Inde). Ger. Rosskastanie. Engl. Horse chestnut. Ital. Castagno d'India. Ung. Vad-gesztenyefa. Rus. Conschii caştân.
Castraveţi. Plantă anuală de grădină. Fam. Cucurbitacee. „Cucumis sativus".
Fr. Concombre. Ger. Gurke. Ung. Uborka. Rus. Ogureţ.
Catalpa. Arbore din fam. Bignoniaceelor. „Bignonia catalpa". Flori albe.
Fr. Catalpe. Ger. Trompetenbaum. Engl. Catalpa tree. Ital. Catalpa americana. Ung. Virgoniafa, Bignonia. Rus. Catâlipa.
Catâr.     Animal hibrid între cal şi măgar.
Fr. Mulet, Bardot. Ger. Maulesel. Engl. Muie. Ital. Mulo, Bardotto. Ung. Oszver. Rus. Mul.
Categorie, (de grosime). Gruparea arborilor de aceiaşi specie după diametru sau grosime.
Fr. Categorie (de grosseur). Ger. Stărkenklasse.
Engl. Diameter-class. Ital. Categoria di gros-sezza. Ung. Vastagsâgi osztâly. Rus. Stupeni tolş-cinî.
Cătină mică. Un arbust pe marginea apelor. (Bot) „My-ricaria germanica".
Fr. Myricaire d'Allemagne. Ger. Deutscher Wachsbaum. Ung. Nemet miricâria. Rus. Miricâria.
: Cătină roşie. Arbust care creşte pe marginea apelor. (Bot.) „ Tamarix gallica".
Fr. Tamarix de France. Ger. Tamariske. Ung. Francia tamariska. Rus. Grebenşic, Tamarix.
Cauciuc. Substanţă elastică ce se obţine din latexul unor arbori de pădure din anumite ţări calde. Gen. Hevea.
Fr. Caoutchouc. Ger. Kautschuk, Elastiches Gummi. Engl. India rubber, Caoutchouc. Ital. Caucciu, Gomma elastica. Ung. Kâucsuk, Gummi, Ruggyanta. Rus. Cauciuc.
Cauţiune. Chezăşie. Suma dată ca garanţie.
Fr. Caution. Ger. Kaution, Biirge. Engl. Caution, Surety, Warrante. Ital. Cauzione. Ung. Biztositek, Kanci6. Rus. Zălog denejnîi.
Categorie,  (de lemne). Sortarea lemnelor după calitate şi destinaţie.
Fi. Categorie (de bois).  Ger. Holz sortiment. Engl. Wood-assortiment. Ital. Assortimento (del legname). Ung. Faosztâly. Rus. Sortimentî Iesnîe.
Cătină,    (de baltă). Cătină albă. Arbust pe marginea apelor. Fam. Eleagnacee. „Hippophae rhamnoides". Fr. Argousier. Ger. Sanddorn. Engl. Buckthorn. .    Ital. Olivello spinoso.  Ung. Benge hypofa. Rus. Oblepiha.
Cătină,   (da gard). Plantă. Fam. Solaneelor. (Bot). „Licium barbar um".
Fr. Lycium.  Ger. Bocksdorn.  Engl. Boxthorn. Ital. Licio. Ung. Orddg cerna. Rus. Derezâ.
Cazma. Unealtă formată dintr'un fier plat şi ascuţit triunghiular, la care e adaptată o coadă de lemn. Serveşte la răsturnarea pământului.
Fr. Bfiche. Ger. Spaten. Engl. Spade. Ital. Vanga, Ung. Aso. Rus. Zâstup; Lopăta.
Ceai. Plantă exotică, al cărei frunze dau băutura ceaiului. Fam. Theacee. (Bot.) „Thea chinensis".
Fr. The. Ger. Theestrauch. Engl. Tea. Ital. Te. Ung. Tea nOveny. Rus. Ceâinoe derevo.
Ceapă. Plantă anuală de grădină. Fam. Liliacee. (Bot.) „Allium ce pa".
Fr. Oignon. Ger. Zwiebel.  Ital. Cipolla. Ung. Hagyma. Rus. Luc.
70
71
Ceapa Ciorii. Plantă erbacee din fam. Liliacelor. „Ornit-hogalum umbellatum".
Fr. Dame de onze heures. Ger. Doldiger Mileh-stern. Engl. Eleven o'clock lady. Ital. Latte di gal-lina. Ung. Uri madârtej.
Ceapraz. Uneltă de aranjat dinţii ferăstrăului.
Fr. Fer â contourner. Ger. Schrănkeisen. Engl. Saw set. Ital. Licciaiuola. Ung. Fiireszoszto. Rus. Razvodka.
Cedru.     Arbore răşinos exotic. Fam. Conifere. (Bot.) „Ced-rus Libani".
Fr. Cedre du Liban. Ger. Libanon Ceder. Ung. Libanonii cedrusfa. Rus. Chedr livânschii.
Celulă.    Corpuscul de protoplasma, de formă şi constituţie variabile. Element fundamental al materii vii.
Fr. Cellule. Ger. Zelle. Engl. Cel!. Ital. Cellula. Ung. Sejt. Rus. Cletca.
Celuloză. Partea solidă a vegetalelor. C6 H,0 06.
Fr. Cellulose. Ger. Zellstoff, Zellulose. Engl. Cellulose. Ital. Cellulosa. Ung. Sejtanyag, Cellu-loze. Rus. Ţeliulloza.
Centrifug. Se zice de un corp ce tinde a se depărta de un punct fix denumit centrul mişcării.
Fr. Centrifuge. Ger. Zentrifugal. Engl. Centrifugal. Ital. Centrifugo. Ung. Kozpontbol kifuto, Cen-trifugâlis. Rus. Ţentrobejnii.
Centripet. Se zice de un corp ce tinde a se apropia de centru.
Fr. Centripete. Ger. Zentripetal. Eng!. Centripeta!. Ital. Centripeto. Ung. Kozpontba osszefuto, Centripetalis. Rus. Ţentrostremitelinîi.
Cenuşe.  Rezidu mineral pulverulent ce rămâne  după o ardere.
Fr. Cendre. Ger. Asche. Engl. Ashes. Ital. Ce-nere. Ung. Hamu. Rus. Pepel, Zdâ.
Ceramică.   Industria oalelor.
Fr. Ceramique. Ger. Keramik. Engl. Ceramic art. Ital. Ceramica. Ung. Keramia. Rus. Kerâmica, Gonciărnoie proizvodstvo.
Cerb.       Mamifer de vânat.  „Cervus elaphus".  Femela se numeşte: Ciută. (Zool).
Fr. Cerf (biche). Ger. Hirsch, Edelwild. Engl-Deer, Stag. Ital. Cervo. Ung. Szarvas. Rus. Oleni (blagorodnîi).
Cerboaică. (Ciută). Femela cerbului.
Fr. Biche.  Ger. Tier.  Engl. Hind. Ital. Cerva. Ung. Szarvassuta, Szarvastehen.   Rus. Samca olienia.
Cerc.       Eigura geometrică, ale cărei puncte sunt egal depărtate de centru (suprafaţă).
Fr. Cercle. Ger. Kreis.  Engl Circle. .Ital. Cer-chio, Circolo. Ung. Kor. Rus. Crug.
Cerneală, (a desenă, a trage cu). A executa un desen cu cerneală.
Fr. Passer â l'encre. ink in. Ital. Pas are a Rus. Obvesti tuşiu.
Ger. Ausziehen. Engl. To penna. Ung. Ţinta, Tenta.
Cerne.    (a) făina. A scoate tărâţa din făină.
Fr. Bluter la farine. Ger. Sieben. Engl. To sinV To boit. Ital. Burattare, Stacciare. Ung. SzitâlnL Rus. Obiti otrubi.
73
Certificat de origine. Se anexează la mărfurile expor-portate şi inportate spre a se şti de unde provin şi garanţiile date.
Fr. Certificat d'origine. Ger. Ursprungs zeugnis.
Engl. Certificate of origine. Ital. Certificato d'origine. Ung. Szârmazâsi bizongitvâny. Rus. Svi-detelistvo o proishojdenii.
Cerul.     Stejar, fam. Cupulifere. „Quercus cerris", (Bot).
Fr. Châne chevelu. Ger. Zerreiche. Engl. Tur-key oak. Ital. Cerro. Ung. Csertfilgy. Rus. (Nu există în Rusia).
Cheltueli.   (Cost). Sumă de bani plătită.
Fr- Frais. Ger. Kosten. Engl. Cost, Expenses. Ital. Spesa, spese. Ung. Koltseg. Rus. Rashod.
Cheltueli de exploatare.   Bani cheltuiţi cu exerciţiul industriei sau comerţului. Fr. Depenses de l'exercice. Ger. Betriebskosten. Engl. Working expenses. Ital. Spese dell'eserci-zio. Ung. Kitermelesi koltseg. Rus. Rashodî po za-got6vche.
Cherestea. Piese de lemn, cari servesc la construcţiuni.
Fr. Chârpente. Ger. Holzwerk, Bauholz, Săge-material. Engl. Timber frame-work. Ital. Legname da carpentiere. Ung. Fiireszanyag. Rus.Pilionîi lies.
Cheresteaua   (morii). Postamentul de lemn al unei mori.
Fr. Beffroi d'un moulin. Ger. Muhlengeriist. Engl. Framing of a mill. Ital. Telaio d'una mola. Ung. Malomvâz. Rus. Dereviânîi otrub.
Chiciură. O pătură de ghiaţă, care se formează pe arbore, prin îngheţarea picăturilor de apă, după frunze şi scoarţă.
Fr. Givre. Ger. Rauhreif. Engl. Hoar-frost. Ital. Gelicidio. Ung. Zuzmara. Rus. Ojeledi.
Chimie,   (forestieră). Ştiinţa chimiei aplicată la sylvicultură.
Fr. Chimie (forestiere). Ger. Forstchemie. Engl. Forest chemistry. Ital. Chimica forestale. Ung. Ve-gytan (erdeszeti). Rus. Himia (lesnaia).
Chiparos.    Arbore, fam. Coniferelor. Genul „Cupressus".
Fr. Cypres. Ger. Cypresse. Engl.Cypress. Ital. Cipresso. Ung. Ciprusfa. Rus. Chiparis.
Chirie.     Arendă, preţul de folosire al unei proprietăţi.
Fr. Loyer. Ger. Pacht, Miete. Engl. Rent. Ital. Affitto. Ung. Ber. Rus. Najom, Procot, Plata za naiom.
I Cicatrice.    (burlet).<î;Ţesut celular prin care se acoperă o
f rană.
jj Fr. Bourrelet. Ger. Rindenwulst. Engl. Ridge,
I Stern. Ital. Cercine. Ung. Seb-forradâs. Rus. Zajiv.
Cicatrice,    (rană). Urma ce lasă o rană pe un arbore.
Fr. Cicatrice. Ger. Narbe. Engl. Scar. Ital. Cicatrice. Ung. Sebnyom. Rus. Şlied poranenice.
I Cicoare,  (sălbatică). Plantă erbacee din fam. Compozee.
i „Cichorium intybus". (Bot).
I Fr. Chicoree (sauvage). Ger. Cichorei. Engl. Ci-
I chory. Ital. Cicoria. Ung. Cik6ria noveny. Rus.
I Ţic6rii.
ţ    Cimbru. Plantă vivace aromatică. (Bot) fam. Labiate. „Thy-
i" mus Serpillum".
Fr. Serpolet. Ger. Feldquendelo, Thymian. Ung. Gy5mber. Rus. Timiân, Bogor6dscuia travâ, Ciâber.
74
75-
Cinematica. O parte a mecanicei, care se ocupă cu studiul legilor mişcării.
Fr. Cinematique. Ger. Bewegungslehre. Engl. Kinematics. Ital. Cinematica. Ung. Mozgâstan ki-nematika. Rus. Kinematika,
Cinteză. Pasăre din ord. Passeres fam. Fringillidae. (Zool). „Loxia curvirostra".
Fr. Bec-croise (ordinaire). Ger. Fichtenkreuz-schnabel. Engl. Crossbill. Ital. Crociere. Ung. Ke-reszteszorli pinty. Rus. Cliost.
Cintizoi. (domnişor) Pasăre din ord. Passeres, fam. Fringillidae. (Zool). „Pyrrhula pyrrhula" europaea.
Fr. BouvreuiI (vulgaire). Ger. Germeiner Gim-pel. Engl. Bullfinch. Ital. Ciuffolotto. Ung. Gimpli.
Rus. Sneghfri malîi.
Cioară.   Pasăre, fam. Corvidelor. (Zool). „Corvus corone".
Fr. Corneille. Ger Krăhe. Engl. Corrion-crow. Ital. Cornacchia nera. Ung. Varju. Rus. Vorona.
Cioată.    Ceeace rămâne dintr'un arbore rupt lângă pământ.
Fr. Chicot Ger. Baumstumpf. Engl. Snag, Stub. Ital. Mozzicone. Ung. Tusko. Rus. Peni.
Cioată, (arbore fără crăci). Un arbore căruia i s'a lăsat numai vârful.
Fr. Houppier. Ger. Gipfelbruch, Rumpf. Engl. Summit. Hal. Cima, Apice. Ung. Tonk, Tusko. Rus. Hlîst.
Cioată de vânt. Arbore rupt de vânt.
Fr. Quille, Chandelier. Ger. Stumpl. Engl. Win-dbreaking tree, Ital. Troncone. Ung. Szeltoreses-t6nk. Rus. Burelom.
Ciocan.   Uneltă de bătut cuie etc.
Fr. Marteau, Massette. Ger. Hammer, Schlăgel.
Engl. Mall, Sledge-hammer. Ital. Mazza, Maz-zetta, Martello. Ung. Kalapâcs Rus. Molotok,. m61ot.
Ciocan,   (numărător). Instrument pentru numărat arborii şi marcat.
Fr. Marteau (compteur). Ger. Numerierschlăgel,, Woldhammer. Engl. Numbering hammer. Hal. Martello numeratore. Ung Szâmlâlo Kalapâcs. Rus.. Revolver-molotoc.
Ciocan silvic.    Instrument de marcat arborii.
Fr. Marteau forestier. Ger. Anschlaghammer. Ung. Jelzo-kâlapâcs. Rus. Cleimo.
Ciolpan. Arbore stârcit, rău crescut.
Fr. Rabougri, Chetif. Ger. Kriippelbusch. EngL Crippled tree. Ital. Albero intristito. Ung. Csene-veszfa. Rus. Derevo urodlivogorosta.
Cioplaşi. Semne făcute pe arbori cu toporul sau cu grifav Fr. Blanchis. Ger. Schalm, Platte. Engl. Blaze. Hal. Segnatura degli alberi. Ung. Jeli, Karcolas. Rus. Obties-obties.
Ciopli(a).    Cu dalta. Operaţiune mecanică în sculptură,, gravură etc.
Fr. Enlever avec le burin. Ger. Abmeisseln. Engl. To chisel off. Hal. Scalpellare, Togliere allo scal-pello. Ung. Vesni, kivesni. Rus. Obrubiti zubilom.
Cioplire, (ecarizaj). Operaţie prin care se transformă un lemn rotund într'n piesă cu muchi ascuţite. Fr. Epuarrisage. Ger. Beschlagen, Abvierung.. Engl. Squaring. Ital. Squrdratura. Ung. Fara-gos, âcsolâs. Rus. Tesânie, Obtiosîvanie.
77"
•Ciorchine.   Un consorţiu de fructe reţinute pe o axă comună (Racemul).
Fr. Grappe. Ger. Traube. Engl. Raceme. Ital. Grappolo. Ung. Furt. Rus. Grozdi.
■Ciot,        (bilă). O bucată de  trunchiu  groasă şi scurtă.
Fr. Billot. Ger. Sageklotz, Klotzholz. Engl. Short-butt. Ital. Ceppo. Ung. Tonkfa, Ronko. Rus. Obru-boc.
'Circuit.   Drumul  unui curent electric.
Fr.'! Circuit. Ger. Stromkreis. Engl. Circuit of a currerit. Ital. Circuito. Ung. AramkOr. Rus. Lamî-canie toca.
Circulaţia, (sevei). Mişcarea sevei cu transportarea lichidelor absorbite şi repartizarea lor spre a fi utilizate.
Fr. Circulation (de la seve). Ger. Saftumblauf. Engl. Circulation of the sap. Ital. Circulazione della linfa. Ung. Nedoheringes. Rus. Socodvijenie.
■Circumscripţie, (silvică). O grupare de mai multe ocoale silvice supuse aceluiaş control.
Fr. Circonscription. Ger. Forstbezirk. Engl. Fo-rest district, ital. Distretto forestale. Ung. Er-deiszeti keriilet. Rus. Lesn6i, Ocrug, Raion.
(Bot.)
Cireş.      Un arbore cultivat pentru fructe. Un arbore. „Prunus avium".
Fr. Cerisier. Ger. Kirschbaum. Ung. Csereszny-efa. Rus. Cereşnia.
Cireaşă Ovreiului. Arbust de pădure. Fam-Sapindacee. „Staphy.'ea pinnata" (Bot.)
Fr. Staphylier (penne), Pistachier sauvage. Ger Pimpernussbaum. Engl. Bladder nut. Ital. Fusaria Pistacchio falso. Ung. Mogyoros hâlyazfa. Rus' Clecâcica.
Cireşul,  (de pădure). Arbore din fam. Rozaceelor. „Prunus-avium"'. (Bot.)
Fr. Cerisier, Merisier. Ger. Siisskirsche. Engl. Sweet cherry. Ital. Ciliegio montano. Ung. Cse-resnye. Rus. Cereşniovoe derevo.
Cireş turcesc, (vişin turcesc). O specie de arbore cultivată.  (Bot). „Primus mahaleb".
Fr. Bois de Sainte-Lucie. Ger. Weichselkirsehe,.
Ung. Torok meggyfa. Rus. Mahalebscaia vişnea.. Antipca.
Ciulin.     Scai, Spin, Scaiete. Plantă ierbacee, fam. Com-pozee. „Carduus nutans" (Bot).
Fr. Chardon-penche. Ger. Nickende Distel. Ung. Bogânes. Rus. Ciortopoloh.
Ciumpăvire.   Pădure tânără roasă de vite.
Fr. Abroutissement. Ger. Abstreifen (der Blatter)^ Engl. Browsing, Ital. Brucatura. Ung. Lelegel-tetetterdo, Leragotterdo. Rus. Molodniâc zatzâv-lenîi scotom.
Ciuperca. Vegetal cryptogamic, fără clorofilă.
Fr. Champignon. Ger. Pilz, Schwamm. Engl.. Fungus, Mushroom. Ital. Fungo. Ung. Gomba. Rus. Gril.
Ciupercă, de gunoi. Criptogamă comestibilă, fam. Agaricacee. „Agaricus campestris". (Bot).
Fr. Champignon, (de couche). Ger. Egerling,. Feldschwamm. Ung. Csiperkegomba. Rus. Şampi-nion.
Ciupercă, (de pivniţă). Burete de casă. (Bot), fam. Polypo-racee. „Merulius lacrymans'.
Fr. Merule pleureur. Ger. Hausschwamm. Ung.. Hâzi gomba. Rus. Domov6i grib.
j u
79
Claie.
Clasă.
Clasă.
de fân, de grâu.
Fr. Meule. Ger. Getreideschober. Engl. Stock, Stand. Ital. Bica, Pagliaio. Ung. Boglya, Asztag. Rus. Stog, Copnâ.
(de fertilitate). Clasarea terenurilor după productivitate.
Fr. Classe (de fertilite). Ger. Standortklasse. Engl. Locality class.  Ital   Classe di fertilitâ. Ung. Termohelyiosztaly. Rus. Bonitet pocivî.
(de vârstă). Arborii Împărţiţi pe anumite perioade de vârstă. *§n
Fr. Classe (d'âge). Ger. Altersklasse. Engl. Age class. Ital. Gradazione di etâ. Ung. Korosztâly. Rus. Clas vozrasta.
Cleionaj. Gard de pari şi crăci pentru a opri surparea pământului.
Fr. Clayonnage. Ger. Flechtzaun. Engl. Wattle-fence. Ital. Stecconata. Ung. Fonott soveny. Rus Pleteni, Pletnevâia zapruda.
Clei.
Cleiu.
Clemă.
Material de lipit extras din oase.
Fr. Glu, Colle. Ger. Leim. Engl. Glue. Ital. Colla. Ung. Enyo. Rus. Klei.
Materie vâscoasă, ce caută a acoperi rănile unui arbore.
Fr. Glu. Ger. Baumleim. Engl. Birdlime. Ital. Sania, Vischio. Ung. Mezga. Rus. Drevesnaia za-mâzca.
Piese de metal pentru fixat.
Fr. Borne. Ger. Drahtklemme, Klemmschraube.
Engl. Binding-screw, Terminal, Pliers. Ital. Se-rrafilo, Morsetto. Ung. Szorito. Rus. Jeleznaia screpa.
Cleşte.     Ufteltă de prins, de apucat.
Fr. Tenaille. Ger. Zange. Engl. Tongs, Pliers. tal. Tanaglia. Ung. Fogo, Tiizfogo, Harapofogo. Rus. Kleşti.
Climă.     Totalitatea condiţiunilor atmosferice ale unei localităţi.
Fr. Climat. Ger. Klima. Engl. Climate. Ital. Clima. Ung. Eghajlat. Rus. Klimat.
*; Cloci.       (a). A sta pe ouă pentru a ieşi pui.
Fr. Couver. Ger. Briiten. Engl. To breed, To hatch. Ital. Covare. Ung. Kotolni, «olteni. Rus. Vîsijivanie iaiţ.
Clocire.   Acţiunea păsărilor şi a altor ovipare, pentru ca să ajute desvoltarea puiului din ou. Fr. Incubation.  Ger. Briiten. Engl. Incubation. Hal. Incubazione. Ung. Kotlăs, Kbltes. Rus. Si-dienie na iaiţah.
Clocotiş. Arbust  din fam. Sapindacee. (Bot.) „Staphylea pinnata".
Fr. Nez coupe. Ger. Echte Pimpernuss. Engl. Bladder nut. Ital. Nasomozzo, Pistacchio di raon-tagna. Ung. Mogyoros balyogfa. Rus. Clecâcica.
Clorofilă. Materia verde din celulele frunzelor şi a altor părţi verzi, (Formată din: C, O, Az, H şi Mg.)
Fr. Chlorophylle. Ger. Blattgrun. Engl. Chloro-phyll. Ital. Clorofilla, Ung. Klorofil, Levelzold. Rus. Hlorofii.
Coacăz.   Arbust. Fam. Saxifragaceelor, Un arbust. (Bot.) „Ribes rubrum".
Fr. Groseiller, Ger. Iohannisbeerstrauch. Engl. Currant. Ital. Ribes. Ung. Ribiszke-bokor. Rus. Smorodina, (Krasnaia, Ciornaia, Belaia),
80
Coacere. Maturitatea fructelor sau a legumelor.
Fr. Aouteur(s'), murir. Ger. Ausreifen. Engl. Ripen. (fruits, wood). Ital. Maturare. Agostare. Ung. Eres. Rus. Sozrevânie.
Coada calului.   Plantă erbacee, cryptogamă, fam. Equi-setacee. „Equisetum".
Fr. Prele. Ger. Ackersc'achtel halm. Engl. False Horsetail. Ital. Coada di cavallo. Ung. Zsurlo. Rus. Hvoşc'.
Coada şoricelului. Plantă ierbacee vivace, fam. Com-pozeelor. (Bot.) „Achillea miltefolium".
Fr. Millefeuille. Ger. Schafgarbe. Engl. Milfoil, Nosebleed; Ital. Millefoglio. Ung. Cicfarok. Rus. Tîsecilistnic.
Coajă,
Coajă.
ffr^ikîte? P'ante' b°8ată în tani" '» Fr. Ecorce (â tan). Ger. Gerbrinde. finei Tan-nmg-bark.  Ital. Corteccia conciante. Un| Cser-kereg. Rus. Dubilinoe corio. S
(scârţă). Partea din afară şi superficială a chiului unui arbore.
Fr. Ecorce. Ger. Rinde. Engl. Bark, Rind. Corteccia, Scorza. Ung. Kereg. Rus. Corâ.
Coaje.     Partea tare, exterioară a fructelor.
Fr. Pelure. Ger. Schale. Haut. Engl. Peel. Buccia. Ung. Kereg. Rus. Coja, Scorlupâ.
Coală de desen. Hârtie pentru desenat.
Fr. Feuille de papier â dessin. Ger. Zeichenbogen. Engl. Drawing sheet. Ital. Foglio di carta da disegno. Ung. Rojzpapir. Rus. List certejnoie bu-maghi.
trun-ltal.
Ital.
81
Cocă.      (de amidon). Material de lipit.
Fr. Colle d'amidon. Ger. Kleister. Engl. Paste. Ital. Salda d'amido. Ung. Lisztes ragaszto. Rus. Cleister crahmâlinîi.
Cocleală. Depozitul albastru dc sulfat de cupru ce se formează pe vasele de bucătărie de aramă cu vremea. Sulfatul de cupru este anticriptogamic.
Fr. Verdet. Ger. Griinspan. Engl. Verdigris. Ital. Verderame. Ung. Griinspan. Rus. Navâr, Nâchipi.
Cocoşul, (de munte). Pasăre din ord. Galinaceelor. Vânat forestier. „ Tetras urogallus".
Fr. Coq (de bruyere). Ger. Auerhuhn. Engl. Capercaillie. Ital. Gallo cedrone. Ung. Siketfajd. Rus. Gluhâri.
Cod silvic. Totalitatea dispoziţiunilor unei legi silvice.
Fr. Code forestier. Ger. Forstgesetz. Engl. Forest-law. Ital. Codice forescale. Ung. Erdotorveny Rus. Liesnoi ustâv.
Codru.    Arboret a căror trunchiuri au peste 0,20 m. gros.
diarn. la 1,30 m. dela sol. Arboret regenerat prin sămânţă.
Fr. Futaie. Ger. Hochwald.  Engl. High-forest. Ital. Fustaia. Ung. Szalerdo. Rus. Visocostvoli-nic, Viecovoi lies.
Codru grădinărit. Un masiv compus din arbori de vârste amestecate.
Fr. Futaie jardinee. Ger. Plenterwald. Engl. Se-lectionforest. Ital. Fustaia giardinata. Ung. Szâl-lato-erdo. Rus. Raznovozrastnoie nasajdenie, Vi-borocinoie hoziâistvo.
Codru CU rezerve. Masiv în care s'au lăsat în urma unei tăeri, câteva rezerve care să asigure regenerarea viitoare.
Fr. Futaie. (avec portegraînes). Ger. Uberhaltbe-trieb. Engl. Seed tree method. Ital. Fustaia con matricine. Ung. Tartalekos szâlerdO. Rus. Vîsoco-stvolnic s rezervami.
Codru cu tăeri succesive. A se vedea la „Tăeri succesive"
6
82
83
Codru cu tăeri rase. A se vedea la „Tăeri
rase".
Coeficient, (de descreştere). Un factor mai mic ca unitatea cu care Se înmulţeşte diam. la 1,30 spre a avea diametrul la mijlocul tulpinei.
Fr. Coefficient (de decroissance). Ger. Schwin-denverhăltniszahl. Engl. Decrease factor. Ital. Coefficiente di decrescimento. Ung. Apadâsiegyiit-thato. Rus. Vidovoie cislo.
Coeficient, (de formă). Raport între diametrele unui arbore luate la diferite înălţimi.
Fr. Coeficient (de forme). Ger. Formzahl, Ge-haltshbhe. Engl. Formfactor. Ital. Numero formale. Ung. Alakszâm. Rus. Coefiţient formî.
Cojire.     Scoaterea scoarţei unui arbore.
Fr. Ecorcage. Ger. Entrindung, Schălung. Engl. Barking. Ital. Scorzatura. Ung. Kereghântâs. Rus. Obezcorivanie.
Oplet.      Partea trunchiului care serveşte de trecere din i pământ în aer.
Fr. Colier. Ger. Wurzelhals. Engl. Collar. Ital. Colletto. Ung. GyQkfo. Rus. Cornevâia şeica.
Colilie. Plantă de stepă, fam. Graminee. „Stipa pennata"-. (Bot).
Fr. Plumet. Ger. Federgras. Ung. Arvaleânyhaj Rus. Covîli.
Coloră,    (a). O coloră un desen.
Fr. Colorer, Tinter. Ger. Austuschen, Anlegen. Engl. To tint, To colour. Ital. Colorare. Ung. Kifesteni, Szinezni. Rus. Zatuşevati.
Coif. (Plantă care încolţeşte, care germinează). Care se
desvoltă din embrion.
Fr. Plante qui germe. Ger. Keimpflanze. Engl. Young seedling. Ital. Germoglio. Ung. Csira. Rus. Rostoc,
Combustibil.   Care poate să ardă sau să provoace arderea.
Fr. Combustible. Ger. Brennbar, Brennstoff. Engl. Combustible, Fuel. Ital. Combustibile. Ung. Tiizeloanyag. Rus. Toplivo.
Combustiune. (ardere). Fenomen chimic, combinarea corpurilor cu oxigenul. Fr. Combustion.   Ger. Brennen, Verbrennung. Engl. Combustion. Ital. Combustione. Ung. Eges. Rus. Sgorânie, Gorenie.
Comerciant de lemne Care cumpără şi vinde lemne. Chiristigiu.
Fr. Marchand de bois. Ger. Holzhăndler. Engl. Timberman. Ital. Mercante di legname. Ung. Fa-kereskedo. Rus. Liesopromîşlenic.
Comerţ.   Negoţ. Schimb de valori sau de bunuri.
Fr. Commerce.  Ger. Handel.  Engl. Commerce. Ital. Commercio.  Ung. Kereskedes. Rus. Tor-govlia.
Comerţ,  (de lemne). Cumpărare şi vânzare de lemne,
Fr. Commerce (des bois). Ger. Holzhandel. Engl. Timber-trade. Ital. Commercio di legnami. Ung. Fakereskedes. Rus Liesnâia torgovlia.
Compacitate. Ceva tare, dens, ex. argila.
Fr. Compacite. Ger. Bindigkeit. Engl. Compact-ness. Ital. Compattezza. Ung. Tomottseg, Siiriiseg. Rus. Plotnosti, Compâctnosti.
Compas. Instrument   de  luat distanţele pe un plan sau desen.
Fr. Compas. Ger. Taster. Engl. Calipers. Ital. Compasso. Ung. Korzo. Rus. Kronţirculi.
84
85
Compas silvic. Instrument cu care se măsoară diametrul arborilor.
Fr. Compas forestier. Ger. Baumkluppe. Engl. Calliper. Ital. Compasso, Cavalletto. Ung. Faâtlalo. Rus. Miernaia vilca.
Completare. Punere de seminţe sau pueţi acolo unde s'au ivit goluri.
Fr. Remplacement. Ger. Ausbesserung. Engl. Re-placement. Ital. Rimpiazzamento. Ung. Utânpotlâs. Rus. Dopolnenie, Popolnenie.
Compost. Amestec de materii vegetale, pământ, resturi, etc.
depus pentru fermentare. întrebuinţat ca îngrăşământ
Fr. Compost.   Ger. Kompost.  Engl. Compost. Ital. Composta, Terricciato. Ung. Novenyi trâgya, Komposzt. Rus. Kompost.
Con.        (Geom.) Un corp solid. (Bot.) Fructul coniferelor.
Fr. Câne. Ger. Kegel, Zapfen. Engl. Cone, Stro-bil. Ital. Cono, Strobilo. Ung. Toboz, Fenyotoboz. Rus. Conus, Şişca.
Con. (de dejecţie). Depozit de materiale aduse de apele unui torent.
Fr. Cone (d'eboulis). Ger. Schuttkegel. Engl. Cone of dejection. Ital. Cono di dejezione. Ung. Hordalek kup. Rus. C6nus vînosov.
Concept, (ciornă). Lucrare provizorie.
Fr. Brouillon. Ger. Strazze. Engl. Waste-book. Ital. Prima nota. Ung. Fogalmazvâny. Rus. Ci-ornovic.
Concrescenţă. Fenomenul vegetal prin care două organe vecine ajung cu vremea de se contopesc şi cresc împreună.
Fr. Soudure. Ger. Verwachsen. Engl. To grow together, To selfgraft. Ital. Saldatura. Ung. Ossze-nbves. Rus. Sroşcenie.
Concurs. Întrecere, concurenţă.
Fr. Concours. Ger. Wettbewerb. Engl. Price-competition. Ital. Concorso. Ung. Pâlyâzat. Rus. Concurs, Sorevnovânie.
Confiscare, (rechiziţie). Luarea provizorie a unor obiecte, cari sunt corpuri delicte.
Fr. Saisie. Ger. Beschlagnahme. Engl. Seizure, Caption. Ital. Sequestro. Ung. Elkobozâs. Rus. Recviziţia.
ţ    Conifer.* Planta sau arborele care are fructul un con.
Fr.   Conifere.  Ger.   Nadelbaum, Zapfenbaum. Engl. Coniferous (tree).  Ital. Conifero. Ung. Tulevelu-fa. Rus. Hvoinaia poroda.
Conservarea vânatului. Toate măsurile technice, admi-i nistrative şi legislative pentru protejarea vânatului.
Fr. Gibier (conservation du). Ger. Wildpflege. Engl. Game-preserving. Ital.  Misure di prote-zione della selvaggina. Ung. Vadovâs. Rus. Ohrana dicii.
Conservator, (administrator) de păduri.
Fr. Conservateur (des forets). Ger. Forstver-walter. Engl. Conservator of forests. Ital. Ispet-tore forestale. Ung. Erdoiizemkezelo. Rus. Upra-vliâiuşcii liesâmi.
Constituţia, (arboretului). Speciile ce compun arboretul.
Fr. Constitution (du peuplement). Ger. Bestan-desgriindung. Engl. Formation of a wood. Ital. Formazione dei popolamento. Ung. Âllomânykepzes. Rus. Sostâv nasajdenia.
Constituţia, (solului). Elementele cari formează terenul.
Fr. Constitution (du sol). Ger. Bodenbeschaffen-heit. Engl. Compositon of the soil. Ital. Natura del terreno. Ung. Talajosszetetel. Rus. Sostâv pocivî.
Construcţie de maşini. Alcătuirea unei maşini. (Mecanică).
Fr. Costruction des machines. Ger. Maschinen-bau. Engl. Engine-building, Mechanical-engineering.
Ital. Construzione dî macchine. Ung. Gepszer-kesztes. Rus. Maşinostroenie.
Cont.       Facerea socotelilor la sfârşit.
Fr. Compte  (final).  Ger.  Abrechnung, Konto. Engl. Account.  Ital. Conto.  Ung. Leszămolâs, Elszâmolâs. Rus. Sciot.
Contract. (învoială). Act bilateral pentru a execută o lucrare.
Fr. Contrat. Ger. Vertrag. Engl. Contract agre-ement. Ital. Contratto. Ung. Szerzrjdes. Rus. Do-govor pisimenîi, Contract, Uslovie.
Contravenţie. Infracţiune la o dispoziţie de poliţie silvică.
Fr. Contravention. Ger. Zuwiderhandlung. Engl. Breach of forest-law. Ital. Contravvenzione. Ung. Erdei kihâgăs. Rus. Liesonaruşenie.
Conversiune. Operaţiunea sau amenajamentul de schimbarea regimului.
Fr. Conversion. Ger. Umwandlung. Engl. Con-version. Ital. Conversione. Ung. Âllomânyâtalaki-tâs. Rus. Perevod sistemî hoziâistva.
Conzistenţa.   (arboretului). Gradul de apropriere sau de depărtare al arborilor.
Fr. Consistance (du peuplement). Ger. Bestock-ungs-grad. Engl. Density of crop. Ital. Complesso degli alberi. Ung. Zârlat. Rus. Somcnutosti nasaj-denia.
Cooperaţie. Asocierea unor indivizi la afacere.
Fr. Cooperation. Ger. Genossenschaft. Engl. Cooperation. Ital. Cooperazione. Ung. Szovetkezet. Rus Cooperaţia.
87
Copac.    Arbore bătrân.
Fr. Ancien  (arbre).   Ger. Angehender Baum. Engl. Old tree. Ital. Albero vecchio. Ung. Szâlfa. Rus. Derevo.
Copleşire.  Se zice de copleşirea  seminţişului sau lăstarului de buruieni sau alte plante netrebnice.
Fr. Envahissement. Ger. Verunkrautung. Engl. Invasion. Ital. Invasione. Ung. Elnyomâs. Rus. Zagluşenie.
Coprine. Ghiocei, zarnacadele. „Narcisus" Floare anuală de ornament.
Fr. Narcisse. Ger. Narzisse. Ung. Nârcisz. Rus. Narţis.
Copt.       Seminţe sau fructe ajunse la maturitate. Arboret ajuns la exploatabilitate.
Fr. Mur. Ger. Reif. Engl. Ripe. Ital. Maturo. Ung. Erett. Rus. Zrelii, Spelîi.
Corabie, (vapor). Mijloc mai vechiu de a călători pe apă.
Fr. Băteau. Ger. Barkasse. Engl. Launch. Ital. Barcaccia. Ung. Bârka. Rus. Sîidno, Corăbii, Pa-rahod.
Corb.      Pasăre din fam. Corvidelor. „Corvus corax". (Zool).
Fr. Corbeau. Ger. Kolkrabe. Engl. Raven. Ital. Corvo imperiale. Ung. Hollo. Rus. Voron.
Corcoduş. Fam. Rozacee. prun sălbatic.*.„Prunus insititla". '(Bot).
Fr. Crequier. Ger. Kriechenpflaume. Engl. Bul-lace. Ital. Prugnolo da innesto. Ung. Nyâri szilva. Rus. Ternosliva (Prunus insitiţia), Alîciâ (Prunus divaricata sau Mirobolân, (Prunus Mirobollana).
Corcoduş,   zarzăr. Arbore fructifer. Fam. Rozacee. „Prunus cerasifera". (Bot.)
Fr. Prunier-cerise. Ger. Kirschpflaume. Ung. Nyâri szilva. Rus. Vişnesliva.
Corectiunea torenţilor. Lucrările hidraulice pentru a modifica cursul torenţilor.
Fr. Corection des torrents. Ger. Verbauung der Wildbâche. Engl. Correction of the torrents. Ital. Correzione dei torrenti. Ung. Vadpatakszabâlyozăs. Rus. Regulîrovânie selvîh potocov.
Conmb.   Inflorescenţă având florile la acelaş nivel.
Fr. Corymbe. Ger. Doldentraube. Engl. Corymb. Ital. Corimbo. Ung. Sâtorvirâgzat. Rus. Şcitoc.
Corn.      Arbust în păduri. (Bot.) „Cornus mas".
Fr. Cornouiller mâle.   Ger. Kirschenhartriegel. Engl. Cornelian cherry.   Ital. Corniolo maschio. Ung. Somfa. Rus. Chizil.
Corolă.   învelişul de petale al florilor. (Bot.)
Fr. Corolle.  Ger. Blumenkrone.  Engl. Corollâ. Ital. Corolla. Ung. Pârta, Virâgkehely. Rus. Vencic.
Coronament,     Totalitatea crăcilor, ramurelor şi rămure-lelor ce formează coroana unui arbore.
Fr. Cime. Ger. Gipfel, Scheitel. Engl. Top, Crown. Ital. Vetta, Corona. Ung. Sudâr-fa, Csincs-fa. Rus. Drevesnaia crona, Verşina dereva.
Coropişniţă. (chifteriţă). Insectă ord. Orthopterelor. „Gryl-lotalpa vulgaris". (Zool).
Fr. Courtiliere. Ger. Maulwurfsgrille. Engl. Mole-cricket. Ital. Grillotalpa. Ung. Kozonseges âskâlo-tetii. Rus. Medvedca.
Cositor.  (Staniu). Metal alb întrebuinţat în industrie.
Fr. Etain. Ger. Zinn. Engl. Tin. Ital. Stagno. Ung. 6n, Czinn. Rus. Olovo.
Cositul.  Acţiunea şi timpul când se taie fânul.
Fr. Fenaison. Ger. Heuernte. Engl. Hay-making. Ital. Fienagione. Ung. Kaszâlâsi ido. Szena-ka-szâlâs. Rus. Cosibâ, Cosoviţa.
Cotă(a).  A pune cotele la un desen topografic.
Fr. Coter. Ger. Masse eintragen. Engl. To di-mension, To fiii in the figures. Ital. Mettere le misure. Ung. Kottâzni. Rus. Vnesti razmierî.
Cotiledon. Frunză cărnoasă dela embrionul unei plante.
Fr. Cotyledon. Ger. Keimblatt. Engl. Cotyledon. Ital. Cotiledone. Ung. Csiralevel, Sziklevel. Rus. Semiadolea.
Coviltir. Muşama cu care se acoperă mărfurile, de ploaie etc.
Fr. Bâche. Ger. Decke, Plane. Engl. Tilt. (Wa-terproof). Ital. Grossa tela, Coperta. Ung. Csopo-nyva, Takarova. Rus. Brezent.
Covor.    (vegetal), întinderea de iarbă tăiată regulat sau teren gazonat.
Fr. Tapis (vegetal). Ger. Bodenuberzug, Pflan-zendecke. Engl. Living soil covering. Ital. Tappeto vegetale. Ung. Gyepszonyeg. Rus 1 ravianistîî co-vior, Gazon.
Cracă.     Una din ramificaţiile cele groase ale unui arbore.
Fr.Branche. Ger. Ast. Engl. Branch, Ital. Ramo. Ung. Âg.-faâg. Rus. Vetvi, Vetca.
Cracă lacomă, (furi) Una din ramificaţiile ce se nasc pe trunchiul unui arbore, din mugurii cari se desvoltă în urma punerii in lumină a acelui trunchiu prin tăerea arborilor dimprejur.
Fr. Branche gourmande. Ger. Wassertrieb. Engl. Epicormic branch. Ital. Succhione. Ung. Vizhajtâs.
Rus. Vodianoi pobieg.
Crâng. (simplu) Pădure tânără. Arboret regenerat prin lăstari din tulpină sau rădăcină.
Fr. Taillis. Ger. Niederwald (Ausschlagwald).
Engl. Coppice. Ital. Ceduo. Ung. Sarjerdo. Rus. Nizcostvolinic (molodoi).
Crâng compus. Pădure cu arbori groşi şi subţiri, proveniţi din lăstari şi seminţe, în exploatarea căreia se lasă rezerve.
Fr. Taillis compose. Ger. Mittelwald. Engl. Mid-dle forest. Ital. Ceduo composto. Ung. Kozeperdo.
Rus. Srednee hoziâstvo.
Crâng. (cu tăiere în scaun). Pădure mică exploatată în scaun pentru a o feri de viiturile mari ale apelor.
Fr. Taillis sur tetard. Ger. Niederwald mit Ko-pfholz. Engl. Coppice with pollard. Ital. Ceduo di capitozze. Ung. Fejfa-erdb. Rus. Bezverşinic.
Crăpătură. Scobitură în pământ etc.
Fr. Crevasse. Ger. Riss, Sprung. Engl. Rent, Cleft, Crock, Fracture. Ital. Fessura, Rottura. Ung. Repedes. Rus. Treşcina.
Crapul. Peşte diu fam. Cyprinidelor. „Cyprinus carpio". (Zool).
Fr. Cârpe (commune). Ger. Karpfen. Engl. Carp. Ital. Cârpa. Ung. Ponty, Potyka. Rus. Carp, (cârop).
Creion.    Uneltă pentru scris şi desenat.
Fr. Crayon. Ger. Bleistift, Zeichenstift. Engl. Drawing-pencil. Ital. Matita, Lapis. Ung. Iron. Rus. Karandaş.
Creionul, (a ascuţi). A face un vârf ascuţit creionului.
Fr. Tailler le crayon. Ger. Den Bleistift anspi-tzen. Engl. To sharpen the pencil. Ital. Temperare la matita. Ung. Kihegyezni. Rus. Ociniti Karandaş..
Creite. (vâsdoage). Plante anuale de grădină fam. Compozee. „Tagetes erecta, patula". (Bot).
Fr. Rose d'Inde, Oeilleţ d'Inde. Ger. Sammet-blume, Totenblume. Ung. Ârvâeska. Rus. Taghetes.
Creşte(a).    A deveni mai mare, a se desvoltă.
Fr. Croître. Ger. Wachsen. Engl. To grow. Ital.. Crescere, Svilupparsi. Ung. Noni. Rus. Răsti.
Creştere. Desvoltarea progresivă a unui corp organizat prin asimilaţia hranei.
Fr. Croissance. Ger. Wuchs, Wachstum. Engl. Growth. Ital. Accrescimento. Ung. Noves, Gyara-podâs. Rus. Rost.
Creşterea animalelor (Zootehnie) sau plantelor, Creşterea animalelor utile omului, sau creşterea pu-ieţilor.
Fr. Elevage. Ger. Zucht, Zuchtung, Engl. Bre-eding. Ital. AHevamento. Ung. Tenyesztes, Ter-mesztis, Neveles. Rus. Vîrâşcivanie.
Creşterea. (în calitate). Mărirea valorii pe unitatea de volum.
Fr. Qualite (augmentation). Ger. Qualitătszu-wachs. Engl.Quality increment. Ital. Aumento dt qualitâ. Ung. MinGsegi novekedes. Rus.Cacestvenîi prirost.
Creştere. (La plante, în diametru). Producerea unui nou inel lemnos pe trunchiul arborelui.
Fr. Accroissement (en diametre). Ger. Dicken-wachstum. Engl. Diametergrowth. Ital. Accrescimento in diametro. Ung. Vastagsâgi noves. Rus. Rost v tolşcinu.
92
Creştere. (La plante, în înălţime) Care se produce prin desvoltarea mugurelui terminal.
Fr. Accroissement (en hauteur). Ger. Zuwachs, HQhenwachstuin.  Engl. Increase, Height-growth.
Ital.Accrescimento in altezza. Ung. Hossznoves.
Rus. Rost v vâşinu.
Creşterea, (medie). Sporirea mijlocie a volumului arborilor.
Fr. Accroissement (moyen). Ger. Durchschnittszu-wachs. Engl. Average increment. Ital. Accresci-mento (medio). Ung. Âtlagnovedek. Rus. Prirost (srednii).
Creşterea. (în scumpete). Mărirea preţului de comerţ al produselor lemnoase independent de calitatea lor.
Fr. Accroissement (du prix). Ger. Teurungszu-wachs. Engl. Price increment. Ital. Aumento del prezzo. Ung. Erteknoves. Rus. Vzdorojânie ţen.
Creşterea, (in valoare). Creşterea în valoare a unui arbore prin volum, calitate şi preţ.
Fr. Accroissement (en v.ileur). Ger. Teurungs-wachstum. Engl. Value increment. Ital. Aumento di valore. Ung. Ertek noves. Rus. Prirost po ţe-nosti.
Creşterea (in volum). Mărirea anuală a volumului trunchiului şi arborelui în total.
Fr. Accroissement (en volume). Ger. Massen-wuchs. Engl. Qrowth in yield. Ital. Incremento annuo. Ung.Mennyisegi noves, Ossznovekedes. Rus. Colicestvenîi prirost.
Cretă.
Crin.
Tibişir. Minereu alb şi moale pentru scris. Fr. Craie. Ger. Kreide. Engl. Chalk. Ital. Creta. Ung. Kreta. Rus. Mei.
Floare anuală de grădină, (Bot) fam. Liliacee. „Lilium candidam".
Fr. Lys blanc. Ger. Lilie. Engl. Lily. ital. Liso.
Ung. Feher Liliom. Rus. Lilia.
93!
Crochiu. Desen provizoriu, schiţă de desen.
Fr. Croquis. Ger. Skizze. Engl. Sketch. Ital. Schizzo, Abbozzo. Ung. Vâzlatrajz, Skice. Rus. E-schiz, Naprosok.
Croitor,   (mare). Insectă din ordinul Coleopterelor, fam. Cerambycidelor. „Cerambyx cerdo". (Zool.)
Fr. Capricorne (grand). Ger. Grosser Eichenbock-kăfer. Engl. Great Capricorn-beetle. Ital. Gran Ca-pricorno. Ung. Hascincer. Rus. Usâci, Drevosiec.
Cuba,      (a). A ridică un număr la cub. A evalua lemnul în metri cubi.
Fr. Cuber. Ger. Kubieren. Engi. To cube. Ital. Cubare. Ung. Kobozni. Rus. iscislenie v cubicescoi mere.
Cubajul, (lemnelor). Operaţiunea de a măsura volumul arborilor.
Fr. Cubage (du bois). Ger. Holzmessung. Engl. Treemtnsuration. Ital. Cubatura del legname. Ung. Fakobozes. Rus. Opredelenie obioma.
Cubatul. Transformarea unui volum in metri cubi.
Fr. Cubage. Ger. Kubatur. Engl. Cubature, Cu-bing. Ital. Cubatura. Ung. Kobozes. Rus. Cubira-vati. Obratiti v cubiceschia merî.
Cuc. Pasăre călătoare, fam. Cuculidelor. „Cuculus ca-
norus". (Zool.)
Fr. Coucou. Ger. Kuckuck. Engl. Cuckoo. Ital.. Cuculo. Ung. Kakuk, Kakîikmadâr. Rus. Cucuşca.
Cucuta.   Buruiană veninoasă,  fam. Umbellifere. „Conium maculatum". (Bot.)
Fr Cigue. Ger. Schierling. Engl. Hemlock. Ital. Cicuta. Ung. Budos biirok. Rus. Boligolov (iado-vitâi).
'94
95
Cui. Piesă de fer sau de lemn pentru fixare sau îmbi-
nare.
Fr. Clou, Cheville. Ger. Nagel. Engl. Nail. Ital. Chiodo. Ung. Szog, Sze . Rus. Gvozdi.
Cuie pentru ghete. Material de cismărie.
Fr. Caboche. Ger. Schuhnagel. Engl. Shoenail. Ital. Chiodo a capocchia grossa. Ung. Cipo-szeg. Rus. Sapojnîe gvozdi.
Cuişoare. Arbore exotic aromatic, fam. Myrtacee. „Eugenia caryophyllata". (Bot.)
Fr. Clous de girofle. Ger. Gewiirznelke. Ung. Szegfiiszeg. Rus. Gvozdica.
Cultură,  (amelîorantă). Care îmbunătăţeşte solul.
Fr. Culture (ameliorante). Ger. Verbesserungs-kultur. Engl. Improve crop. Ital. Cultura miglio^a-trice. Ung. Jobbito-miiveles, Rus. Cultura dliâ ulu-cişenia pocivî.
Cultură, (forestieră). Silvicultură combinată cu cultura agricolă, (Agricultură).
Fr. Culture (sylvicole-agricole). Ger. Roderwald-betrieb. Engl. Alternation of forest and agricultural crops. Ital. Combinazione di coltura agricola e fo-restale. Ung. Mezogazdasâgi koztes hasznâlattos erdomiiveles. Rus. Lesnâia cultura, Promejutocinoe selscohoziâstvenoie polizovanie.
Cultură, (forţată). Care sileşte în mod artificial creşterea şi desvoltarea plantei.
Fr. Culture (forcee), Forcage.  Ger. Treiberei.
Engl. Forcing. Ital. Cultura forzata. Ung. Erol-tetett miveles. Rus. lntensivnaia cultura.
Cultură, (sălbatică sau epuizantă). Care slăbeşte productivitatea solului.
Fr. Culture (epuisante) Ger. Raubwirtschaft, Er-schopfende kultur. Engl. Exausting culture. Ital. Cultura depauperante. Ung. Răblogazdasâg. Rus. Istoşceăinsceaia cultura.
Cumpăna, (apelor), Creastă de munţi care desparte apele pe 2 versante.
Fr. Ligne, (de faîte). Ger. Wasserscheide. Engl. Water-parting line. Ital. Linea di displuvio. Ung. Vizvâlaszto-gerincz. Rus. Vodorazdel.
Cupon.     O porţiune mică de pădure din care se extrag arbori.
Fr. Coupon. Ger. Kleiner Schlag. En?l. Small Felling. Ital. Porzione di un taglio. Ung Kis-vâgâs. Rus. Uciâstoc.
Cupru,     (aramă). Metal roşu întrebuinţat în industrie.
Fr. Cuivre. Ger. Kupfer. Engl. Copper. Ital. Rame. Ung. Voros-iez. Rus. M6di.
Cuptor de carbonizat.  Cuptor  cu  ajutorul căruia se face carbonizarea în pădure.
Fr. Four â carboniser. Ger. Verkohlungs-ofen. Engl. Charcoal-oven. Ital. Forno per far carbone. Ung. Szenitokemencze. Rus. Ugolinaia peci.
Cupula.   Baza fructului la ghindă. Cupa ghindei.
Fr. Cupule. Ger. Becherchen, Năpfchen. Engl. Acoru-cup. Ital. Cupola. Ung. Makkcsesze Kopola. Rus. Pliusca.
Cupulifere. Plantele cari au fructul învelit pe jumătate cu o cupulă.
Fr. Cupuliferes. Ger. Bechertrăger. Engl. Cupu-liferous trees. Ital. Cupulifere. Ung. Makkos no-venyek. Rus. Pliusconosnîe rastenia.
Curăţire.  Scoaterea din pădure a lemnelor moarte sau bolnave.
Fr. Curage, Nettoiement. Ger. Reinigung. Engl. Cleaning. Ital. Pulitura del bosco. Ung. Vâgâs ki-takaritâs. Rus. Vîborca suhostoia i fâuta.
96
Curăţire. Operaţiunea culturală care are de scop adistruge speciile nepreţioase în avantajul creşterei speciilor de viitor.
Fr. Nettoiement. Ger. Reinigungshieb. Engl. Ciea-ning. Ital. Pulitura (dei boschi). Ung. Tisztito vâ-gâs. Rus. Procistca.
Curăţire, (de crăci, rădăcini, buturugi). In silvicultură este o operaţie care constă în a extrage din sol după doborât buturugile cu rădăcinile lor.
Fr. Dessouchement. Ger. Stockroden, Ausstockung.
Engl. Extraction of stumps. Ital. Dicioccamento.
Ung. Tuskoirtâs. Rus. Ocistca ot şuciev, Rasco-rciovca.
Curăţirea, (omizilor) Distrugerea omizilor pe arbori.
Fr. Echeniller. Ger. Abraupen. Engl. Destroy caterniliars. Ital. Distruggere i bruchi Ung. Hernyo tisztitâs. Rus. Obirânie guseniţî.
Curbă de nivel. Curbe de nivel trase pe o hartă, arătând altitudinea punctelor.
Fr. Courbe (de niveau). Ger. Hohenkurve. Engl. Height-curve. Ital. Curva di livello. Ung. Szinvo-nal, Magassâgi vonal. Rus. Gorizontâli, Izoghipsa.
Curea.     Piesă de transmisiune a mişcării la maşini.
Fr. Courroie. Ger. Riemen. Engl. Belt. Ital. Cin-ghia. Ung. Gepszy. Rus. Remeni.
Curgere. Mişcarea unui lichid (care curge).
Fr. Ecoulement. Ger. Ausfluss. Engl. Flowing, Draining. Ital. Scolo, Flusso. Ung. Folyâs, Kifolyâs. Rus. Tecenie.
Curmal.
(finic) Arbore exotic cu fructe comestibile, fâm. Palmacee. „Phoenix dactyli/era".
Fr. Dattier. Ger. Dattelpalme. Engl. Fig tree.
Ital. II dattero. Ung. Datolya palma. Rus. Fini-covaia pâlima.
97
Curonat. Un arbore cu vârful uscat, cu frunzele gălbui, în rea stare de vegetaţie.
Fr. Couronne. Ger. Gipfeldiirr. Engl. Stagheaded.
Ital. Morto in cima. Ung. Sudâr-aszâly, Cstics-aszâly. Rus. Suhoverşinoe derevo.
Curpen.  Subarbust agăţător, fam. Ranunculaceelor. „Cle-matis Vitalba". (Bot.)
Fr. Clematite, Herbe aux gueux. Ger. Echte Wald-rebe. Engl. Travellers' joy. Ital. Vitalba. Ung. Is-zalag-bercse. Rus. Lomonos.
Cursă.     Uneltă pentru prinsul animalelor şi păsărilor stricătoare.
Fr. Traquenard. Ger. Falie, Schlagfalle. Engl. Trap. Ital. Schiaccia. Ung. Csapada, Kelepce. Rus. Siloc, Capcân.
Cuscuta. (tortei). Plantă ierbacee, parazită, fam. Convolvu-lacee. „Cuscuta europea". (Bot.)
Fr. Cuscute, Teigne. Ger. Hopfenseide. Engl. Greater Dodder. Ital. Cuscuta. Ung. Aranka. Rus. Poviîica.
Cutie.      Loc de păstrat obiectele mărunte.
Fr. Boîte. Ger. Buchse, Kasten. Engl. Box, Socket, Case. Ital. Scatola, Bossolo, Capsula. Ung. Lâdika, Kaszetta. Rus. Iâşcic, Corobca.
Cutie,      (de uns). Dispozitiv la locomotive şi vagoane pentru ungerea osiilor.
Fr. Boîte â graisse. Ger. Lagerbiichse, Schmier-buchse. Engl. Oil-cup, Grease-box, sOil-box. Ital. Bossolo del grasso, Boccola ad olio. Ung. Olaj-kanna, Keno-kanna. Rus. Smâzîvaiuşciaia corobca, Rezervuâr dliâ mâsla.
7
99
Dafin.
Daltă.
Arbust exotic, fam. Lauracee. „Laurus nobilis. (Bot) Fr. Laurier Ger. Edler, Lorbeerbaum. Engl. Sweet bay tree. Ital. Alloro. Ung. Boberfa. Rus Lavr6-voe derevo.
Uneltă întrebuinţată în mecanică.
nSr\ Bu,rJnl 9seau' Tra"che. Ger. Meissel. Engl. ChişeL  Ital. Scalpello. Ung. Veso. Rus. Zubilo,.
Dârmoz.
Dată.
Arbust de pădure. Caprifoliacee. „Viburnum Lanterna". (Bot.)
Fr. Viorne, Mancienne, Ger. Mehlschlinge. Engl. Wayfaring tree. Ital. Viburno, Lantana, Viorno. Ung. Ostormen-bangita. Rus. Gordovina.
Vreme.
Fr. Date. Ger. Datum. Engl. Date. Ital. Data. Ung. Kelt. Rus. Data, Vremea.
Datorie publică. Datoria statului, când se împrumută dela Cciciţenil lui.
Fr. Dette pubiique. Ger. Staatsschuld. Engl. National debt. Ital. Debito publico. Ung. Âllamado-sag. Rus. Gosudârstvenîi dolg.
Daune. (pagube, stricăciuni). Pagubă cauzată de ceva violent, ca furtună, vânt, etc. sau comisă de oameni şi animale.
Fr. Degat. Ger. Schaden. Engl. lnjury. Ital. Dan-no, Rovina. Ung. Kâr. Rus. Ubâtoc, Porcea, Vred.
Debit. Transformarea lemnelor în piese diferite. Vânzare. Fasonarea lemnelor.
Fr. Debit. Ger. Zurichtung, Verkauf. En^l. Cut-ting up, Sale. Ital. Segatura, Vendita. Ung. Kiter-meles. Rus. Obrubotca derevo.
Debită.    (a). (Silv.) Felul de exploatare al lemnului
Fr. Debiter. Ger. Zerschneiden. Engl. Cut into pieces. Ital. Segare, Asciare. Ung. Fakitermeles. Rus. Razrezâvati, Raspilivati.
Declaraţie. Anunţare, Arătare. (Com.).
Fr. Declaration. Ger. Wertangabe. Engl. Decla-ration. Ital. Dichiarazione del valore. Ung. Ârje-lentes. Rus. Zaiavlenie.
Dediţei. Plantă anuală, fam. Ranunculacee. „Anemone Pul-satilla". (Bot.)
Fr. Pulsaţiile, Coquerelle. Ger. Kuhschelle. Ung. Erdei kokorcsin. Rus. Vetreanita, Prostrel, Anemona.
Defoliâ,   (a se). Căderea frunzelor, exfoliare.
Fr. Defoliation. Ger. Abblătterung, Laubabfall. Engl. Defoliation, Leaffall. Ital. Sfogliatura. Ung. Lombhullâs, Lombhullatâs. Rus. Opadânie listiev.
Deformarea lemnului. Schimbarea formei normale. îndoirea sau crăparea lemnului din deosebiri de umiditate şi uscăciune.
Fr. Deformation du bois. Ger. Unformlichkeit.
Engl. Deformation. Ital. Deformazione. Ung. El-vâltozâs. Rus. Izmenenie normâlinoi forma, Izuro-dovanie.
101
Defrişare. Distrugerea pădurei de pe un teren spre a se destina la o altă cultură.
Fr. Defrichement. Ger. Ausrodung. Engl. Rooting out. Ital. Dissodamento. Ung. Erdoirtâs. Rus. Cor-cevânie.
Degenerare.    Schimbarea în rău a speciei.
Fr. Abâtardissement. Ger. Ausartung. Engl. De-generacy. Ital. Imbastardimento. Ung. Elfajulâs. Rus. Vârojdenie.
Deidscentă. Modul cum o floare sau un fruct se desface în mod natural. Fr. Dehiscence. Ger. Aufspringen, Spaltfrucht. Engl. Dehiscence, Dehiscent fruit. Ital. Deiscenza, frutto deiscente. Ung. Termesfelpattanâs, Termes nyilâs. Rus. Samorascrîtie (ţvetcâ, plodă).
Delict.     Fapta de călcarea unei legi, regulament sau con-venţiuni.
Fr. Delit, Voi. Ger. Frevel, Raub. Engl. Robbery. Ital. Furto, Delitto. Ung. Erdei-Kihâgăs. Rus. Na-ruşenie zacona.
Delicvent. Persoana care calcă dispoziţiile de legi, regulamente sau convenţiuni. Fr. Delinquant. Ger. Waldfrevler. Engl. Robber. Ital. Delinquente. Ung. Erdei-kihâgo. Rus. Naru-ziteli zacona.
Delimitare, (a delimita). Se zice despre delimitarea unui teren sau păduri.
Fr. Delimitation. Ger. Abmarkung. Engl. Demar-cation. Ital. Delimitazione. Ung. Kitiizni. Rus. Ot-vod, Otgranicenie.
Demontă, (a). A desface o maşină în părţile care se compune.
Fr. Demonter une machine. Ger. Eine Machine demonteren, Abbauen. Engl. To break off, To take downa machine. Ital. Smontareuna machina. Ung. deszerelni. Rus. Razobrati maşinu.
Dendrometru. Instrument destinat a măsura înălţimea arborilor.
Fr. Dendrometre. Ger. Baummesser. Engl. Den-dometer. Ital. Dendrometro. Ung. Famagassâgmero. Rus. Vâsotomer.
Densitatea. Se zice în genere de densitatea lemnelor,
Fr. Densite.   Ger. Dichtigkeit.  Engl. Density. Ital. Densitâ.   Ung. Tomottseg.  Rus. Plotnosti, Gustotâ.
'Densitate. In silvicultură este distanţa între arbori.
Fr. Densite. Ger. Dichtigkeit. Engl. Density, Densennes. Ital. Densitâ, Foltezza. Ung. Suruseg. Rus. Gustotâ drevostoiea.
Deperisant. In silv, se înţelege starea unui plante slăbită, ce e pe cale să piară.
Fr. Deperissant. Ger Abgăngig. Engl. Declining. Ital. Deperente.  Ung. Szârado. Rus. Otmirâiuşcii.
Depeşă,  (telegrafică). Comunicare urgentă prin telegraf.
Fr. Depeche telegraphique. Ger Telegramme, Drahtbericht. Engl. Telegram, Dispatch, Ital. Te-legramma, Dispaccio. Ung. Surgonyertesites, Rus. Telegrâmma.
Depozit.' In silv. e locul unde se strâng lemnele pentru transport.
Fr. Depot. Ger. Ablagerung. Engl. Deposit, Wood-depot. Ital. Deposito. Ung. Fatelep, Farak-tăr. Rus. Sclad.
Depozit. Locul de strângere a mărfurilor.
Fr. Depot (des marchandises). Ger. Niederlage, Lagerplatz, Guterhalle. Engl. Storage, Goods de-pot. Ital. Deposito, Magazzino. Ung. Raktâr. Rus. Sclad.
102
103
Dcpresaj. Operaţie în pepinieră, ce constă în tăierea cu foarfecă a unor rânduri, spre a da spaţiu mai mult celorlalte.
Fr. Depressage. Ger. Lichtungshieb. Engl. Clea-ning. Ital. Sfollamento, Sfittimento. Ung. Kiollozâs. Rus. Razrejivanie seianţev.
Depresiune.  Scobitură de teren în care se strâng apele.
Fr. Terre basse. Ger. Tiefland Engl. Lowland. Ital. Terra Bassa. Ung. Talajmelyedes. Rus. Vpâdina, Uglublenie.
Depresiune. Teren jos.
Fr. Basfond. Ger. Niederung. Engl. Lowground. Depression. Ital. Bassofondo, Depressione. Ung, Talajmelyedes. Rus. Ponijenie, Uglublenie. ,
Desagregare. Se zice despre desprinderea părţilor unei substanţe, în special la pământ şi lemn.
Fr. Desagregation. Ger. Verwitterung. Engl. Weathering. Ital. Disgregamento. Ung. Szetbomlâs, Szetmâllâs, Szeteses. Rus. Vâvetrivanie, Razlojenie.
Descălţarea.  Pueţilor în pepinieră prin spălarea cu apă.
Fr. Dechaussement. Ger. Unterwaschung. Engl. Undermining, Washing away. Ital. Scalzamento, Corrosione. Ung. Csemetemosâs. Rus. Otmîvânie, Seianţev.
Descompunere.  Desfacerea unui corp în principiile care-1 formează; alterare urmată în genere de putrefacţie.
Fr. Decomposition. Ger. Verwesung. Engl. De-composition. Ital. Decomposizioue. Ung. Felbomlâs, Elkorhadâs. Rus. Gnienie, Raslojenie.
Descoronare.  Tăerea coronamentelor arborilor.
Fr. Ecimer. Ger. Entwipfeln.  Engl. To top off. Ital. Cimare, Svettare. Ung. Legallyazni, Koro-nanyeses. Rus. Obezverşinivanie.
Desecă.   1. Acţiunea prin care se seacă un torent, un lac, etc, 2. In cazul unui sol se zice Drenaj.
Fr. 1. Dessechement. Ger. 1. Verdorren, 2. Aus-trocknung. Engl. 1. Withering, 2. Drainage. Ital. 1. Disseccamento, 2. Prosciugamento. Ung. Kiszâ-ritâs. Rus. 1. Osuşenie, 2. Drenirovanie.
Desen.     Lucrare arătată pe hârtie ca proecţiune.
Fr. Dessin. Ger. Zeichnung. Engl. Drawing plan. Ital. Disegno. Ung. Rajz. Rus. Certej.
Deşeu.     Ceeace se pierde la întrebuinţarea unei materii.
Fr. Dechet.  Ger. Abfall.  Engl. Refuse, Offal. Ital. Residuo, Rifiuto. Ung. Hulladek. Rus. Po-terea drevesinî.
Deseu.     Deşeuri  de lemne  la exploatarea unei păduri.
Fr. Dechet. Ger. Schlagabraum. Engl. Wood-refuse, Slashings. Ital. Residui dell'industria bos-chereecia. Ung. Hulladek, Hulladekfa. Rus. Ostâtchi ot zagotovehi, Drevesnîi hlam.
Desflori(a)   A pierde florile.
Fr. Defleurir. Ger. Verbliihen. Engl. To Deflour. Ital. Sfiorire. Ung. Elvirâgzâs. Rus. Opadenie ţvetov.
Desfrunzi(a).   A ridică frunzişul unui arbore.
Fr. D£fe iller. Ger. Entlauben. Engl. To Defo-liate. Ital. Sfogliare. Ung. Lombtalanitani. Rus. Obrâvânie listiev.
Desfundâ(a).   A arâ profund.
Fr. Defoncer. Ger. St'urzen. Engl. ToPloughup. Ital. Arare profondamente.  Ung. Melyszântâs. Rus. Obrabotati gluboc6.
104
Desfundare.   Se zice despre desfundarea pământului.
Fr. D^foncement. Ger. Rajolung. Engl. Digging up. Ital. Ripuntatura. Ung. Feltorni, Melyszântâs. Rus. Obrabâtca pocivî.
Desgheţ.   Topirea naturaiă a gheţei sau zăpezei.
Fr. D6gel. Ger. Auftauen. Engl. Thaw. Ital. Dis-gelo. Ung. Olvadâs. Rus. Ottâivanie, Ottepieli.
Desiş. Un arboret dela constituirea masivului până ce cad ramurile- dela bază.
Fr. Fourre. Ger. Dickicht. Engl. Thicket. Ital. Novelleto, Folto. Ung. Cserj^s, Suriiseg. Rus. Cea-şcea, Guşcea.
Deşosare. Se zice şi descălţare. Prin acţiunea mecanică a gerului, pământul se contractă şi planta este împinsă în sus şi rămâne desvelită la rădăcină.
Fr. D^chaussement. Ger. Auffrieren. Engl. Frost-lifiing. Ital. II sollevarsi della terra gelata. Ung. Felfagyâs. Rus. Vâjimânie morozom.
Despădurire.  Distrugerea pădurilor. Despădurire.
Fr. Deboisement. Ger. Abholzung, Entwaldung. Engl. Deforestation. Ital. Disboscamento. Ung. Erdoirtâs. Rus. Obezlesivanie.
Despică(a). A separa în sensul lungimei.
Fr. Fendre. Ger. Spalten. Engl. To split, To cleave. Ital. Fendere, Spaccare. Ung.Hasitoni. Rus. Rascoloti.
Despicarea. Se zice despre despicarea sau crăparea lemnelor.
Fr. Fente. Ger. Reissen, Şpalt, Kluft. Engl. Crack, Shake. Ital. Screpolatura, Fenditura. Ung. Hasitâs. Rus. Rascâlâvanie.
105
Despicătură.   (Aptitudine) Este gradul mai mare sau mai
mic după care se despică lemnul. \ Fr. Fente (aptitude â la). Ger. Riss. Engl. Crack,
Fissure, Flaw. Ital. Fenditura, (attitudine alia). Ung. \ Hasitbaiosâg, Hasithatâs. Rus. Rascolimosti,
Despicătură pe rază.  Despicătură dispusă în rază în jurul unui punct.
Fr. Fente (rayonnante). Ger. Strahlenriss. Engl. Star. Ital. Fenditura a raggi. Ung. Sugârrepedes. Rus. Radiâlinîi rascol.
Desrădăcină(a)   A smulge un arbust sau o plantă din pământ (cu rădăcini).
Fr. Deraciner, Ger. Entwurzeln. Engl. To up-root. Ital. Sradicare. Ung. Gyokerestol, Kirântani. Rus. Vâdiorghivanie rastenii.
Desrădăcinare.   Se zice despre scoaterea unui arbore din rădăcină.
Fr. Deracinement. Ger. Entwurzelung. Engl. Uprooting. Ital. Sradicamento. Ung. Kiirtâs, Ir-tâs. Rus. Sniâtie s corniea.
Desvelire.   Se zice despre desvelirea unei plante de altele copleşitoare
Fr. De^gagement. Ger. Lichtstellung, Umlichtung. Engl. Isolation, Settingfree. Ital. Sfollamento. Ung. Vigâlyitâs. Rus. Osvetlenie.
Desvoltare.   Acţiunea prin care un lucru ia proporţii mari. Progresează.
Fr. Developpement. Ger. Entwickelung. Engl. Development, Growth. Ital. Sviluppo. Ung. Fejlb-dâs, Kifejlodâs. Rus. Razvitie.
Devastare.    In Silv. e acţiunea de distrugere, de ruinare a pădurilor.
Fr. Devastation. Ger. Waldabschwendung. Engl. Devastation. Ital. Devastazione. Ung. Erdo pusz-titâs. Rus. Opustoşenie.
106
Deviz.   Expunere amănunţită a unei lucrări şi costul ei. / Fr. Devis. Ger. Kostenvoranschlag. Engl. Valua-tion. Estimate, Previous, Device. Ital. Calcolo-di costo preventivo. Ung. Koltsegvetes. Rus. Smeta.
Diametru redus. Jumătate din diametrul unui arbore luat la 1,'cO m. dela sol. înălţimea la care găsim acest diametru redus.
Fr. Diametre (reduction du). Ger. Halbdurch-messer. Engl. Formheight. Ital. Riduzione del dia-metro-base. Ung. Felâtm6ro. Rus. Polovina diâ-metra.
Diavol. Maşină cu care se scot buturugile din pământ când se defrişează o pădure.
Fr. Diable. Ger. Waldteufel, Reutelzeug. Engl. Forest-devil Ital. Diavolo di bosco. Ung. Tusko, Irtogep, Tuskoemelo. Rus. Lesnoi ciort.
Dichotom. (Bot). Organ vegetal bifurcat sau divizat în 2 ramuri egale, opuse, dând şi ele la rândul lor diviziuni în acelaş fel.
Fr.  Dichotome.  Ger. Gabelformig, Zwieselig.
Engl. Forked, Dichotomus. Ital. Dicotomo. Bi-forcato. Ung. Villâs elâgazâs. Rus. Dvoiciatîi.
Dig. Un zid de piatră sau ciment, făcut pentru a împiedeca revărsarea apelor.
Fr. Digue. Ger. Damm. Engl. Dam. Ital. Diga, Argine. Ung. Kogât, Vedogât. Rus. Plotina.
Dig.   Loc de revărsarea apelor.
Fr. Deversoir. Ger. Wehr, Uberfallwehr. Engl. Wear-overfall, Ital. Diga, Sbarramento, Stramazzo. Ung. Gât, Toltes. Rus. Plotina, Zapruda.
Digitală. Plantă erbacee bisanuală din fam. Scrofularinee, „Digitatis purpurea" (Bot).
Fr. Digitale. Ger. Roter Fingerhut. Engl. Fox-glove. Ital. Digitale. Ung. Gyuszii-noveny. Rus. Naperstiânca.
107'
Dlhor. Mamifer carnivor fam. Mustelidelor. „Mustela pu-torius". (Zool).
Fr. Putois. Ger. Iltis, Stinkmarder. Engl. Polecat. Ital. Puzzola. Ung. Goreny. Rus. Hori, Horek.
Dijmă. Un sistem de exploatare, prin care se plăteşte munca cu o parte din recoltă.
Fr. Metayage (colonage). Ger. Halbpachtsystem..
Engl. Metayage. Ital. Mezzadria, Colonia. Ung. D6zsma. Rus. Rabota za ciâsti materiâlov.
Dimensiune. Măsurarea unei lungimi oarecare dintr'o figură..
Fr. Mesure, Dimension. Ger. Mass. Engl. Mea-sure, Dimension. Ital. Misura. Ung. Mertek, Mer6s.. .   Rus. Mera.
Dinamica.   Partea mecanicei care se ocupă cu studiul ma-şinelor.
Fr. Dynamique. Ger. Dynamik. Engl. Dynamics.. Ital. Dinamica. Ung. Mozgâstan. Rus. Dinamica.
Dinamită.   Substanţă explozibilă, (chim.) Nitroglicerina.
Fr. Dynamite, Ger. Dynamit. Engl. Dynamite. Ital. Dinamite. Ung. Dinamit. Rus. Dinamit.
Diptere.   Ord. insectelor ce au o singură pereche de aripi;
aripele inferioare sunt transformate în balanciere.
Fr. Dipteres. Ger. Dipteren. Engl. Diptera. Ital.. Ditteri. Ung. Ketszârnyuak. Rus. Dvucrîlîiea.
Diseminare. Răspândirea seminţelor pe sol în momentul; maturităţii lor.
Fr. Dissemination. Ger. Ausstreuung. Engl. Dis-semination. Ital. Disseminazione. Ung. Magavetes.. Rus. Razseivanie, Razbrâsîvanie.
108
109'
'Diseminat. împrăştiat. Răspândit fără ordine.
Fr. Epars. Ger. Ausgesăht. Engl. Sparse. Ital. Sparso, Disseminato. Ung. Szorva-vetett. Rus. Raz-brosanîi.
Distanţa. Intre pueţi la plantare.
Fr. Ecartement. Ger. Abstand, Pflanzweite. Engl. Distance of plants. Ital. Distanza, Scartamento. Ung. Csemetetâvolsâg, Ultetesi tâvolsâg. Rus. Raz-stoiânie.
District.  O unitate administrativă. In silvicultură reprezintă un ansamblu de păduri.
Fr. District. Ger. Forstort, Distrikt. Engl. District. Ital. Distretto. Ung. Tag. Rus. Uciâstoc.
Distrugerea.   Strivirea insectelor izolate.
Fr. Ecrasage. Ger. Vernichtung. Engl. Crushing, Squashing. Ital. Schiacciamento. Ung. Elpusztitâs. Pusztitâs. Rus. Istreblenie, Unicitoj6nie.
Distrugerea lupilor.  Vânătoare speciala pentru exterminarea lupilor.
Fr. Louveterie. Ger. Wolfsjagerei. Engl. Wolf-hunting. Ital. Caccia del lupo. Ung. Farkasvadâ-szat. Rus. Istreblenie volcov.
Dizolvare.  Transformarea unui corp din stare solidă sau gazoasă în stare lichidă.
Fr. Dissolution. Ger. Auflosung. Engl. Dissolu-tion. Ital. Scioglimento. Ung. Feloldâs. Rus. Rast-vorenie.
Doagă.    Piesă de lemn la butoaie.
Fr. Douve, Douelle, Longailles. Ger. Dauben, Fassdauben. Engl. Staves, Barrels. Ital. Doghe. Ung. Donga. Rus. Cliopca.
1
Doage brute. Lemne despicate pentru construcţiunea vaselor (butoaielor) de lichide, şi chiar de solide.
Fr.  Douelle,  Douvain, Douve.   Ger. Dauben..
Engl. Stave. Ital. Doga. Ung. Donga, Hordo-donga. Rus. Neobrabotanaia cliopca.
Doage fasonate. Lemne fasonate complet pentru construcţiunea butoaelor.
Fr. Merrain. Ger. Dauben. Engl. Small ditch..
Ital. Doga. Ung. Donga, Hordodonga. Rus. O-brabotanaia cliopca.
Dobândă. Beneficiul capitalului împrumutat.
Fr. Interet. Ger. Zins. Engl. Interest. Ital. Inte-resse. Ung. Kamat, Nyereseg. Rus. Proţent, Pribîli,, Dohod.
Doborîre. Tăierea arborilor.
Fr. Abattage. Ger. Făllen, Hauung. Engl. FengllL Ital. Taglio o abbattimento. Ung. Dontes, Fa-dontes. Rus. Vâlca lesa, Vâlca derevo.
Doborîtură. Arbori căzuţi sau doborîţi.
Fr. Abatis.  Ger.  Windbruch.   Engl. Fellings. Ital. Ammasso di cose abbattute. Ung. Ledon-tott fa, Szeldontott fa, Szeldontes. Rus. Svâlenîia; derevia.
Doborîtură. Lemn mort după doborîre.
Fr. Bois mort-gisant. Ger. Fallholz. Eng'. Dead fallen wood Ital. Legno morto a terra. Ung. Szel-drutott fa, Szeldontes, Hullott fa. Rus. Miortvaia drevesina.
Dominant. Se zice despre arbori unui masiv ale căror coronamente ies deasupra celorlalte.
Fr. Dominant. Ger. Herschend. Engl. Dominant.
Ital. Dominante. Ung. Uralkodo fanem. Rus-Gospodstvuiuşcii, Ugnetâiuşcii.
110
111
Dominat. Se zice despre arborii unui masiv ale căror coronamente se află dedesuptul celorlalte.
Fr. Domine. Ger. Unterdriickt. Engl. Dominated. Ital. Dominata Ung. Elnyomottfa. Rus. Ugnetionîi.
Dovadă,   (a da). A libera o chitanţă de primire.
Fr. Donner acquittance. Ger. Quittiren. Engl. To acquit, To acknoledge, Discharge a bill. Ital. Dare la ricevuta. Ung. Nyugta. Rus. Rospisca, Cvitânţia.
Dovleac, (bostan). Plantă de grădină cu fructe.   Fam. Cu-curbitacee. „Cacurbita pepo". (Bot).
Fr. Citrouille. Ger. Kiirbis. Ital. Zucca. Ung. Siitotok. Rus. Tâcva.
Drăcilă.  Fam. Berberidee. Un arbust în păduri sau pe câmp. (Bot.) „Berberis vulgaris".
Fr. Epine-vinette. Ger. Sauerdorn. Engl. Bar-berry. Ital. Crespino, Berberis. Ung. Soska, Bor-bolya. Rus. Barbaris.
Drajon.   Lăstar din rădăcină.
Fr. Drageon, Rejet (racine). Ger. Wurzelbrut, Wurzelausschlag. Engl. Root-shoot. Jtal. Germo-glio di rădice, Pollone radicale. Ung. Gyoksarj. Rus. Pobieg ot cârnia, Cornevoi ot prisc.
Drenaj,   (asanare). Scoaterea apei din terenurile mlăştinoase.
Fr. Drainage, Assainissement. Ger. Trockenle-gung,  Entwăsserung.  Engl. Drainage, Draining.
Ital. Prosciugamento, Bonificamento. Ung. Alag-csoveres, Lecsapolâs. Rus. Osuşca (ozdorovlenie), Drenirovânie.
Drept.     (la lemne). Dreptul de a lua lemne.
Fr.  Droit  (au  bois).  Ger. Holzberechtigung. Engl. Wood-right. Ital. Diritto di legnatico. Ung. Fai jog, Fajzâs, Fajzâsi-jog. Rus. Prâvo (na drovâ).
Drept.     (de  vânătoare).  Dreptul de a vână  într'un loc anumit.
Fr. Droit (de chasse). Ger. Jagdrecht. Engl. Shooting-right, Sporting-right. Ital. Diritto di cac-cia. Ung. Vadâszati jog. Rus. Prâvo ohotî.
Dreptul silvic. Legislaţia silvică.
Fr. Droit forestier. Ger. Forstgesetz. Engl. For-est law. Ital. Diritto forestale. Ung. Erdo torveny. Rus. Lesnoie prâvo.
Drobiţă. Arbust mic de pădure.  (Bot.) Fam. Leguminoase. „Genista tinctoria".
Fr. Genât des teiuturiers. Ger. Ginster. Ung. Nyul rekettye. Rus. Dr6c crasilinîi.
Drobiţă.  Arbust. Fam. Leguminoaselor. (Bot.) „Genista Germanica" etc.
Fr. Genet. Ger. Ginster. Engl. Green weed, Ital. Ginestra.  Ung. Nemet rekettye.   Rus. Droc.
Drum.
Drum.
Drum.
Cale de comunicaţie pe pământ.
Fr. Chemin. Ger. Weg. Engl. Road, Way. Ital. Strada. Ung. Ut. Rus. Doroga.
(de alunecare). Potecă într'o pădure pe care alunecă lemnele sau seminţele.
Fr. Chemin (de schlitte). Ger. Schlittweg. Engl. Sledge-road. Ital. Sentiero per slitte. Ung. Szâniit. Rus. Dorojca, Tropâ.
(construcţie). Construcţiunea drumurilor în păduri.
Fr. Route (construction). Ger. Wegebau. sEngl. Road-making. Ital. Costruzione di strade." Ung. Utepites. Rus. Doroga.
112
113
Drum, (de scoatere). Drum pe care se transportă lemnele sau alte produse ale pădurilor.
Fr. Chemin (de vidange).   Ger. Holzabfuhrweg.
Engl. Forest-road. Export-road. Ital. Strada bo-schiva, Ung. Erdei-îit. Rus. Vîvoznâia doroga.
Drumuri, (reţea de). Totalul drumurilor dintr'o pădure.
Fr. Chemins (reseau de). Ger. Wegenetz. Engl. Road net-work. Ital. Rete stradale. Ung. Utok hă-lozat, Uthâlozat. Rus. Dorojnaia sieti.
Drupa. Fruct cărnos cu un singur sâmbure. Fructul dela piuni şi cireşi, etc.
Fr. Drupe.* Ger. Kernfrucht, Steinfrucht. Engl. Drupe, Stone-fruit. Ital. Drupa. Ung. Csontmagon. Rus. Costocicovîi plod.
Dropia.   Pasăre de vânat. fam. Otidelor. „O tis tar da" (Zool).
Fr. Outarde. Ger. Grosstrappe. Engl. Great Bus-tard. Ital. Otarda. Ung. Tiizok. Rus. Drofâ.
Dublu. îndoit.
Fr. Double, Diplex. Ger. Doppelt, Duplex. Engl. Duplex. Ital. Doppio. Ung. Kettos, Dupla. Rus. Dvoinoi.
Dublu-dccimctru.   Linie de măsurat în lungime de 20 r.m.
Fr. Double-decimetre. Ger. Anlegemassstab. Engl. Scale. Ital. Doppio decimetro. Ung. Mercze. Rus. Masştabnaia lineika.
Dud.        Arbore fructifer, fam. Urticaceelor. genul „Morus" (Bot.)
Fr. Murier. Ger. Maulbeerbaum. Engl. Mulberry tree. Ital. Moro. Ung. Eperfa. Rus. Selc6viţa.
Dud alb. Un arbore comun şi foarte util. fam. Urticaceelor „Morus alba" (Bot).
Fr. Murier blanc. Ger. Weisser Maulbeerbaum Engl. White mulberry tree. Ital. Gelso bianco Ung. Feher eperfa. Rus. Bielaia şelcoviţa.
Dud negru. Un arbore foarte folositor, fam. Urticaceelor „Morus nigra" (Bot.)
Fr. Murier noir. Ger. Schwarzer Maulbeerbaum.
Engl. Black mulberry. Ital. Gelso nero. Ung. Fekete eperfa. Rus. Crâsnaia şelcoviţa.
Dulap.     Scândură groasă în 4 muchi.
Fr. Madrier. Ger. Balkplanke. Engl. Planck. Ital. Tavolone. Ung Pallodeszka, Pallo. Rus. Briis.
Dulgher. Meseriaş care lucrează lemnul.
Fr. Charpentier. Ger. Zimmermann. Engl. Car-penter. Ital. Carpentiere. Ung. Âcsmester. Rus. Stoliâr.
Dulgher, (banc de) Masa de lucru a unui dulgher.
Fr. Etabli de menuisier. Ger. Hobelbank. Engl. Joiner's bench. Ital. Banco da falegname. Ung. Gyalupad. Rus. Verstak.
Dună. O grămadă de nisip adus de vânt şi depus de o-biceiu pe malurile mărilor, oceanelor sau în pustiuri.
Fr. Dune. Ger. Diine. Engl. Coast-dune, Down. Ital. Duna. Ung. Homokbucka. Rus. Diiina.
~*~Duramen. (inima lemnului). Partea centrală a lemnului de culoare mai închisă şi de densitate mai mare.
Fr. Bois du coeur, Bois parfait. Ger. Reifholz, Kernholz. Engl. Heartwood. Ital. Durame, Massello. Ung. Geszt, Gesztfa. Rus. Iadro.
8
1 14
Duritate. Rezistent aunui corp la frecare, la sgânereyja măcinare.
Fr. Durete. Ger. Hărte. Engl. Hardness. Ital-Durezza. Ung. Kemenyseg. Rus. Tverdosti.
Duritatea lemnului. Rezistenţa raportată la travaliul îndeplinit de instrumentul întrebuinţat, pentru a separă părţile lemnului.
Fr. Durete du bois. Ger. Hărte (d. H). Engl. Hardness. Ital. Durezza. Ung. Fakemenyseg, Kemenyseg. Rus. Tviordosti.
Ecartament.    Distanţa între linii la o cale ferată.
Fr. Ecartement de la voie. Ger. Spurweite. Engl-Gauge of way. Ital. Scartamento del binario. Ung-Nyomtâvolsâg. Rus. Şirinâ colei.
Echer.     Instrument de arpentaj pentru a trasă perpendiculare şi oblice de 45°. Fr. Equerre. Ger. Winkeltrommel. Engl. Square. Ital.  Squadro   agrimensorio.   Ung. Kituzodob
Szogdob. Rus. Echer, Treugolnic.
Echer.     Aparat de măsurătoare în topografie şi în desen.
Fr. Equerre. Ger. Winkel, Dreieck. Engl. Trian-gular set square. Ital. Squadra. Ung. Hâromszog. Rus. Treugolnik, Ugolnik.
Echilibru. Poziţia de odihnă a unui corp supus mişcării.
Fr. Equilibre. Ger. Gleichgewicht. Engl. Equili-brium. Ital. Equilibrio. Ung. Egyensuly. Rus. Ra-vnovesie.
115
Echipa,    (de lucrători). Un grup de lucrători conduşi de o căpetenie.
Fr. Escouade (d'ouvriers). Ger. Rotte- Engl. Gang, Party. Ital. Squadra (di operai). Ung. Uzemi
munkosok, Erdei munkâs-osztag. Rus. Arteli (ra-
bocih).
Echipament.   îmbrăcăminte specială.
Fr. Equipement. Ger. Ausriistung. Engl. Equi-pment. Ital. Corredo. Ung. Felszereles, Felruhâzâs. Rus. Obmundirovânie, Echipirovca.
Eclisă.     Piesă mică de metal care leagă alte piese mai mari.
Fr. Couvre-joint. Ger. Lasche. Engl. Butt-strap, Cover-plate. Ital. Coprigiunto. Ung. Kapocs, Vas-kapocs, acelkapocs. Rus. Nacladka.
Ecnomia silvică. Ştiinţa de a administra bine pădurile.
Fr. Economie forestiere. Ger. Forstwirtschaft. Engl. Forest economy. Ital. Economia forestale Ung. Erdogazdasâg. Rus. Lesnaia economica.
Edera.      Arbust agăţător în păduri. „Hedera helix". (Bot).
Fr. Lierre. Ger. Epheu. Engl. Ivy. Ital. Edera. Ung. Repkeny borostyân. Rus. Pliuşci liesnoi.'
Educaţia, (arboretelor). îngrijirile culturale ale arboretelor dela naştere până la regenerare.
Fr. Education (des bois). Ger. Holzzucht, Holzer-ziehung. Engl. Rea ring trees. Ital. Allevamento, Educazione. Ung. Erdomiveles, Erdotenyesztes. Rus. Vospitânie nasajdenii.
Elagaj.     Suprimarea crăcilor sau ramurilor de pe trunchiul arborilor.
Fr. Elagage. Ger. Entâstung. Engl. Lopping. Ital. Spalcatura. Ung. Legalyazâs, Folageses. Rus. Ocişcenie stvolâ ot siiciev.
116
Electricitate. O forţă in fizică.
Fr. Electricite. Ger. Elektrizităt. Engl. Electri-city. Ital. Elettricită. Ung. Villamossâg, Elektro-mossâg. Rus. Electricestvo.
Element, (nutritiv). Se zice de substanţele cari conţin săruri necesare plantelor.
Fr. Element (nutritif). Ger. Năhrstoff. Engl. Nou-rishing substance. Ital. Elemento nutritivo. Ung. Tâplâl6 elem, Tâplâl6 suyag. Rus. Pitâtelinoe veşcestvâ.
Embrion. Partea esenţială dintr'o sămânţă, care reproduce planta.
Fr. Embryon. Ger. Keim. Engl. Embryo, Germ. Ital. Embrione, Germe. Ung. Embrio, Csira. Rus. Zarodâş.
Emondaj. Operaţie de silvicultură care constă in tăerea ramurilor lacome, în crâng compus.
Fr. Emondage. Ger. Abăstung, Schneideln. Engl. Trimming. Ital. Taglio a scamollo. Ung. Legalyazni, Folnyesni, Legalyazâs, Folnyeses. Rus. o^rezea siiciev.
Emondaj.  Curăţirea crăcilor.
Fr. Ebranchement, Bottage. Ger. Ausăstung. Engl. Lopping-off. Ital. Diramatura, Sramatura. Ung. Legalyazni, Folnyesni. Rus. Obrezca vetvei.
Emondoar.     Un fel de seceră cu mâner lung care serveşte la curăţirea crăcilor.
Fr. Croissant. Ger. Spiess mit Hippe. Engl. Bill-hook. Ital. Ronco, Roncone. Ung. Galiyazo-Racor. Rus. Rezâc dlia siiciev.
Entomologie, (forestieră). Ştiinţa care se ocupă cu insectele pădurilor.
Fr. Entomologie (forestiere). Ger. Forstinsekten-kunde. Engl. Forestentomology. Ital. Entomologia forestale. Ung. Erdeszeti-rovartan. Rus. Entomo-loghia (lesnaia).
117
Epoca.     (de cruţare). Timpul când e oprit vânătoarea sau pescuitul.
Fr. Temps (prohibe). Ger. Schonzeit. Engl. Tou-ghness. Ital. Tempo di divieto. Ung. Tilidd, Tilal-miido. Rus. Zapretnoie vremea.
Epoca de plantare.   Vremea potrivită pentru plantarea-arborilor.
Fr. Temps de la plantation. Ger. Pflanzzeit. Engl. Planting time. Ital. Tempo dela piantagione. Ung. Ultetesi id8. Rus. Vremea posâdchi.
Epoca.     (de tăiere). Anotimpul favorabil tăierii arborilor.
Fr. Saison (d'abattage). Ger. Hiebzeit,Wadel. Engl Felling-season. Ital. Stagione del taglio. Ung. Vâ-gâs-ido. Rus. Vremea rubehi.
Erbaceu. Care are aspectul (natura) ierbei.
Fr. Herbace. Ger. Krautartig. Engl. Herbaceous. Ital. Erbaceo. Ung. Fulfele. Rus. Traveanîstâi.
Ereditate.   Menţine caracterele posedate de generaţiile an-censtrale.
Fr. Heredite. Ger. Erbeschaft, Erblichkeit. Engl. Inheritance. Ital. Ereditâ. Ung. Orokosodes. Rus. Nasledstvenosti.
Eremacausis. Descompunerea substanţelor organice în sol spre a forma humusul.
Fr. Eremacausis. Ger. Vollstăndige Verwesung.
Engl. Full Decomposition. Ital. Eremacausia. Ung. Felbomlâs, Teljes felbomlâs. Rus. Razlojenie, Or-ganiceschih vescestvo.
Eroziune. Acţiunea de roadere, de mâncare a apei asupra solului.
Fr. Affouillement. Ger. Aufspiilung. Engl. Un-dermining. Ital. Corrosione, Scavamento. Ung. Ero-zio. Rus. Erozia.
118
Eşantion. Mostră, probă de mărfuri, v.
Fr. Echantilion. Ger. Muster, Probe. Engl. Pattern, Sample, Model. Ital. Campione, Modello. Ung. Mintă. Rus. Obrazeţ, Proba.
Esenţă.   (Specie). Vegetale lemnoase cari formează o pădure.
Fr. Essence (espece). Ger. Holzart, Engl. Forest-tree.  Ital.  Essenza boscfiiva. Ung. Fanem. Rus. Poroda drevesnaia.
Estimare. Se zice de estimarea unui arbore sau unei păduri.
Fr. Estimation, Evaluation. Ger. Abschătzung. Engl. Estimate (of forests). Ital. Stima dei bos-chi. Ung. Becsles, Ertekeles. Rus. Oţenca.
Estimare din ochi. Preţuire aproximativă.
Fr. Estimation â vue d'oeil. Ger. Augenschătzung. Engl. Ocular estimate. Ital. Stima a vista. Ung. Szembecsles. Rus. Glâzomernaia oţenca.
Etaj. (Inferior, dominat). Arboretul ce se află sub un
alt arboret mai înalt.
Fr. Etage (inferieur). Ger. Unterstand, Unter-holz. Engl. Lower storey. Ital. Ceduo sotto fustaia. Ung. Aljfa, Alserdeuy. Rus. Nijnii iârus, Pod-cinionîi iârus.
Etaj. (Superior, dominant).  Arboretul  înalt deasupra
crângului.
Fr. Etage (superieur). Ger. Oberholz, Oberstand. Engl. Overwood, Ital. Fustaia su ceduo. Ung. Fofa, Felsoallomâny. Rus. Iârus.
Etatea.     Vârsta unui arbore.
Fr. Âge. Ger. Alter. Engl. Age. Ital. Etâ. Ung. Kor, Eletkor. Rus. Vozrast.
T
119
Eucalipt. Arbore exotic. Fam. Myrtacee. Genul „Eucaliptus". (Bot).
Fr. Eucalypte. Ger. Eucalyptus, Schonmutze. Engl. Gum tree. Ital. Eucalitto. Ung. Eucaliptus. Rus. Evcalipt.
Evalua (a). A fixa valoarea, preţul.
Fr. Evaluer. Ger. Veranschlagen, Preis bestim-men. Engl. To tax, To estimate. Ital. Stimare, Apprezzare. Ung. Becsles, Ertekelni. Rus. Oţeniti.
Evaporare. Transformarea lentă a unui lichid în vapori.
Fr. Evaporation. Ger. Verdunstung. Engl. Eva-poration. Ital. Evaporazione. Ung. Parolgâs, Kigb-zblges. Rus. Isparenie.
Evoluţie. Desvoltare, Progres.
Fr. Evolution. Ger. Entwickelung, Engl. Evolu-tion, Ital. Evoluzione. Ung. Kifejlodes, Evolutio. Rus. Razvitie, Evoliuţia.
Exîoliare. Luarea frunzelor unei plante. Căderea în făşii a coajei arborilor,
Fr. Exfoliation. Ger. Abblătterung. Engl. Exfo-liation, Ital. Sfogliamento, Ung. Lambtalamitâs. Rus. Opadenie listvî, Opadenie coji.
Exotic.     Adus din ţară străina,
Fr. Exotique. Ger. Auslăndisch. Engl. Exotic. Ital. Esotico. Ung. Kr'lfoldi, Exotikus. Rus. Inos-tranîi, Exot'ceschii.
Exploatabil. Se zice de un arbore sau de un arboret când a ajuns termenul de a fi exploatat, spre a satisface necesităţile reclamate.
Fr. Exploitable. Ger. Haubar, Hiebsreif. Engl. Ripe for the axe. Ital. Maturo per il taglio. Ung. Vâghato koru, Vâghato. Rus. Godnîi dlea exploa-taţio, Spelîi li^s.
120
Exploatabilitate. Starea de a fi exploatabil un arbore sau un arboret.
Fr. Exploatabilite.   Ger.  Haubarkeit, Hiebsreife. Engl. Exploitability. Ital. Maturitâ. Ung. Vâgha-tâs. Rus. Vozrast spielosti.
Exploatare,  Folosirea bunurilor. Tăierea pădurilor.
Fr. Exploitation. Ger. Nutzung, Wirtschaft, Aus-beutung. Engl. Cultivation, Working. Ital. Profitto, Utilizzazione. Ung. Erdokihasznâlâs. Rus. Exploa-tâţia, Polzovanie.
Exploatare prin elagaj. Tăierea crăcilor.
Fr. Exploitation par elagage.   Ger. Entâstung. Engl. Lopping. Ital. Spalcatura. Ung. Legalyazni, Folnyesni. Rus. Obrezca vietvei.
Exploatare în scaun. Tăierea coronamentului arborilor.
Fr.  Exploitation en tetard.   Ger. Kopfbetrieb. Engl. Pollarding   Ital.  Capitozzamento. Ung. Botoloiizem. Rus. Bezverşinoie hoziastvo.
Export.    Trecerea mărfurilor peste graniţă.
Fr. Exportation.  Ger. Ausfuhr.  Engl. Exports. Ital. Esportazione.  Ung. Kivitel.  Rus. Vâvoz, export.
Expoziţie.     Poziţiunea terenului de a fi înclinat către unul din punctele cardinale.
Fr. Exposition. Ger. Lage. Engl. Exposure. Ital. Esposizione. Ung. Kitettseg, Fekves. Rus. Poloje-nie, Suclonom.
Expres.   Tren repede, fulger.
Fr. Expres (train). Ger. Expresszug, Eilzug, Schnellzug. Engl. Expres train. Ital. Treno espresso, Direttissimo. Ung. Gyorsvonat, Express-vonat. Rus. Scorii poiezd, Expres.
121
Extensiune, (fizică). întindere.
Fr. Extension. Ger. Ausdehnung. Engl. Exten-sion. Ital. Estensione. Ung. Kinyujtâs, Kiterjesztes, Kiterjedes. Rus. Rasprostranenie, Pole.
Extrage, (a) A scoate.
Fr. Extraire. Ger. Ausscheiden, Ausziehen. Engl. To extract. Ital. Estrarre. Ung. Kivonni, Kihiizni. Rus. Uzvleci.
Extragerea plantelor. Scoaterea plantelor din pământ.
Fr. Extraction des plants. Ger. Ausrodung. Engl. Removal. Ital. Estrazione. Ung. Kiirtâs, Irtâs. Rus. Vâderghivânie rastenii.
Extragerea trunchiurilor. Tăierea câtorva arbori.
Fr. Extraction des tiges. Ger. Stammaushauung.
Engl. Removal of trees. Ital. Estrazione dei tronchi. Ung. Torzs kivonâs, Ronko. Rus. Vâborca stvolov.
Extragerea tulpinelor. Scoaterea buturugilor.
Fr. Extraction des souches. Ger. Stockausrod-ung. Engl. Removal of roots. Ital. Estirpazione. Ung. Tuskoirtâs. Rus. Corcevânie pnei.
Fabrică.  Loc unde se produc obiecte utile.
Fr. Fabrique. Ger. Fabrik, Bau. Engl. Factory, Manufactory, Works. Ital. Fabbrica, manifatturra. Ung. Gyârtelep. Rus. Fabrica, Zavod.
122
123
Fabricarea bcrei.  Prepararea băuturi numită berev
Fr. Brassage. Ger. Gebrău. Engl. Brewing. Ital. Cotta, Bollitura, Decozione. Ung. Sorgyârtâs, Sor-fozes.
Fabrică de maşini Instalaţie unde se fac tot felul de maşini.
Fr. Atelier de construction des machines. Ger. Ma-schinenfabrik, Maschinenbauwerkstătte. Engl. Wor-kshop for constructing machines, Engine-works.
Ital. Officina meccanica. Ung. Geptnilhely, Ge-pgyâr. Rus. Maşinostroitelinâi zavod.
Fabricant.   Producător, manufacturiit.
Fr. Fabricant. Ger. Fabrikant. Engl. Manufac-turer. Ital. Fabbricante. Ung. Gyâros. Rus. Fabricant.
Factor de aşezare. Raportul dintre volumul aparent şi volumul real al unor lemne.
Fr. Facteur de conversion ou d'empilage. Ger. Aufstellung. Engl. Pile-factor. Ital. Accatasta-mento. (Fattore di) Ung. Helyeresi-kitevo. Rus. Polnodrevestnosti.
Factor de cubaj. Raportul dintre unitate şi factorul de aşezare al unor lemne.
Fr. Facteur de cubage. Ger. Kubierungsfaktor.
Engl. Factor of wood-mensuration. Ital. Fattore di cubatura. Ung. Kobozesi kitevo. Rus. Coeficient polnodrevesnosti.
Factor. (de fertilitate). Un coeficient care variază cu fertilitatea terenului.
Fr. Facteur de fertilite. Ger. Ertragsfăhigkeit. Eng. Maker of fertility. Ital. Fattore di fertilitâ. Ung. Tcrmokeoesseg.  Rus. Factor plodorodica pocivî.
Facultate germinativă. Facultatea unei seminţe de a încolţi sau a germina. Se arată în procente.
Fr. Faculte germinative. Ger. Keimkraft. Engl. Germinating power. Ital. Potere germinativo. Ung. Csirakepesseg. Rus. Vshojesti.
Fag. Arbore de pădure,de prima mărime, fam.Cupuliferelor.(Bot} „Fagas sylvatica".
Fr. Hetre.   Ger. Rotbuche,. Engl. Beach. Ital. Faggio.  Unf. Biikkfa. Rus. Buk.
Făget.  Pădure de fagi.
Fr. Foret de hetre. Ger. Buchenwald. Engl. Be-ach-wood. Ital. Bosco di faggio, Faggeto. Ung. Biikkfaerdo. Rus. Bucovii lies.
Făină.   Grâu măcinat la moară.
Fr. Farine. Ger. Mehl. Engl. Fluor. Ital. i'ar'ma. Ung. Liszt. Rus Mucă.
Făină, (de cari). Urma lăsată de vernii în lemn.
Fr. Vermoulure. Ger. Wurmmehl. Engl. Worm-dust. ital. Tarlatura. Ung. Rovarrâgâsi-por. Rus. Drevesnaia mucâ.
Faliment,   (bancrută). Desfiinţarea unei băncii.
Fr. Banqueroute. Ger. Bankrott. Engl. Bankrup-tcy. Ital. Fallimento. Ung. Bankbukâs.
Fân.  Iarbă de dif. specii de plante furajere, cosită şi uscată.
Fr. Foiii. Ger. Meu. Engl. Hay. Ital. Fieno. Ung. Szena. Rus. Sieno.
Fanerogame. be zice despre plantele ale căror organe reproducătoare sunt vizibile. ŞL Fr.Phanerogame. Ger. Bliiten pflanze, Samenge-
wăchse. Engl. Phanerogam. Ital. Fanerogame. Ung. Viragos novenyek. Rus. Ţvetcovîea rastenia.
124
Fasciaţie. Diformarea organelor unei plante lemnoase sau erbacee.
Fr. Fasciation. Ger. Verbănderung. Engl. ^as-ciation. Ital. Fasciazione. Ung. Kiszalagosodâs. Rus. Deformâţia.
Fascicol. La lemn avem fascicol fibrovascular,  format din fibre lemnoase şi liberiene.
Fr. Faisceau. Ger. Gefăssbiindel. Engl. Vascular bundle. Ital. Fascio fibrovascolare. Ung. Edeny-nyalâb. Rus. Sosudisto-volocnistîe pucichi.
Fascina. Mânuchiu de nuele.
Fr. Fascine, Fagot. Ger. Reissbiindel. Engl. Fag-got. Ital. Fascina, Fastella. Ung. Rozsenylâb, Rozsekoteg. Rus. Faşina.
Fascinaje. Lucrări executate din fascine, la corecţiunea torenţilor.
Fr. Fascinage. Ger. Faschinen werk. Engl. Fas-cinery. Ital. Fascinata. Ung. Kozsemtivek. Rus. Faşinaia rabota.
Fascină mică. Legătură de nuele mici.
Fr. Bourree. Ger. Kleines Reisigbiindel. Engl. Small fagot Ital. Fascinetta, Fastello. Ung. Kis-ro,zsenylâb, Rus. Mâlenicaia faşina.
Fasole.    Plantă erbacee de grădină. (Bot.) Fam. leguminoase. „Phaseolus vulgaris".
Fr. Haricot. Ger. Bohne. Ital. Fagioli. Ung. Pa-szuly, Bab. Rus. Fasolea.
Fasonare. Tăerea şi potrivirea lemnului în anumite condi-ţiuni sau forme.
Fr. Faconnage. Ger. Holzausformung. Engl. Rough conversion, Ital. Allestimento. Ung. Falsi-termeles. Rus. Zagotovca materiâlov.
¥
125
Faţadă.    Partea exterioară a unei clădiri.
Fr. Faţade. Ger. Aussenseite, Front. Engl. Front, Face. Ital. Facciata. Ung. Homlokzat. Rus. Fasâd.
Fazan»     Pasăre dîn ord.  Gallinacee.  Fam. Phasianidae. (Zool.) „Phasianus cholchicus"
Fr. Faisan.  Ger. Edel fasan.  Engl. Pheasant. Ital. Faggiano. Ung. Fâcân. Rus. Fazan.
Feculă.    Materie organică hidro-carbonată,  având compoziţia chimică a amidonului şi existând în tubercule.
Fr. Fecule. Ger. Satzmehl. Engl. Fecula. Ital. Fecola. Ung. Kemenyitoliszt. Rus. Mucinistoc veşcestvâ v clubneah.
Fecundaţie. Fenomenul reproducerii sexuale a fiinţelor vii.
Fr. Fecondation. Ger. Befruchtung. Engl. Fe-cundation. Ital. Fecondazione. Ung. Termekenyites. Rus. Opiodotvorenie.
Fer. Metal întrebuinţat în construcţiuni.
Fr. Fer. Ger. Eisen. Engl. Iron. Ital. Ferro. Ung. Vas. Rus. Jelezo.
Ferar.      (ciocan de). Uneltă de lucru a ferarului.
Fr.  Marteau de forge.  Ger. Schmiedhammer. Engl. Forge-hammer.  Ital. Martello da fucina. Ung. Kovâcs kalapâcs.  Rus. Kuznecinâi molotok.
Ferăstrău. Instrument, lamă cu dinţi cu care se taie lemnul. Instalaţiune cu astfel de instrumente.
Fr. Scie; Scierie. Ger. Săge, Sagebetrieb. Engl. Saw, Saw-mill. Ital. Sega, Segheria. Ung. Fiiresz. Rus. Pilâ.
126
127
Ferestruire. Tăere de ferestreu.
Fr. Sciage. Ger. Schnittholz, Săgeware. Engl. Saw-timber. Ital. Segatura. Ung. FUreszâru. Rus. Raspilivanle.
Ferigă.    Un gen de cryptogame vasculare. Plantă erbacee, fam. Polypodiacee.
Fr. Fougere. Ger. Farnkraut. Engl. Ferne. Ital. Felce. Ung. Pâfrâny. Rus. Pâporotnic.
Fermentaţie.   Transformarea unor substanţe organice âşe- ' zate în anumite condiţiuni în prezenţa unui ferment.
Fr. Fermentation. Ger. Gărung. Engl. Fermen-tation. Ital. Fermentazione. Ung. Erjesztes, Erje-des. Rus. Brojenie.
Fertil.      Fecund, care produce mult (iemn).
Fr. Fertile. Ger. Fruchtbar. Engl. Fertile. Ital. Fertile. Ung. Termekeny. Rus. PlodorodnîL
Fir. (Metal) Subţire, gol.
Fr. Fii nu. Ger. Nackter MetalIdraht. Engl. Blank-wire. Ital. Filo metallico nudo. Ung. Femsodrony. Femsodrot. Rus. Provoloca toncaia.
Fir de sămânţă. Arborele în cea mai fragedă etate, de vreo doi sau trei ani, apărut după germinarea unei seminţe.
Fr. Brin de semence. Ger. Kernpflanze. Engl. Seedling-plant. Ital. Pianta da seme. Ung. Mag-csemete. Rus. Semenoi vshod.
Flacără.   Fenomen luminos al arderei.
Fr. Flamme. Ger. Flamme. Engl. Flame. Ital. Fiamma. Ung. Lâng. Rus. Plâmea.
Flacon, sticluţă.
Fr. Flacon, Bouteille. Ger.Flasche. Engl. Bottle, Flask. Ital. Fiasco, Bottiglia, Ung. Uvcg, Flasko. Rus. Flacon, Butîlocica.
Flanşă.    Piesă de metal pentru legarea unor piese mai lungi.
Fr. Bride. Ger. Flansch. Engl. Flange. Ital. Flan-gia. Ung. Kapocs, Flansni. Rus. Flaneţ.
Flexibilitate,   (la lemn). Proprietatea de a se curbă sau.
întinde în limita elasticităţii, păstrând deformarea fără ruptură.
Fr. Flexibilite (du bois). Ger. Biegsamktit. Engl. Flexibility. Ital. Fiessibilitâ. Ung. Hajlekonysâg, Hajlithatosâg. Rus. Ghibcosti.
Firul apei. (Thalweg).   Linia de cea mai mare pantă pe unde curg apele. Fr. Thalweg.  Ger. Thalweg.  Engl. Thalweg. Ital. Linea di massima pendenza.  Ung. Volgy vonal. Rus. Taliveg, Ruslo.
Fir CU plumb. Aparat de constatat verticalitatea.
Fr. Fii â plomb. Ger. Senklot, End. Plummet, Plumb-line. Ital. Piombino. Ung. Fiiggelyzo-on. Rus. Otves.
Floare.     Organ al plantelor ce conţine unul sau două (an-droceul şi gyneceul) din organele reproducătoare. Fr. Fleur. Ger. Blume. Engl. Flower. Ital. Fiore. Ung. Virag. Rus. Ţvetoc.
Floarea soarelui. (Soarea soarelui). Floare de grădină cu seminţe oleaginoase, fam. Compozee. „Helian-thus annuus". (Bot.)
Fr. Grand-Soleil. Ger. Sonnenblume.  Ung. Ka-prafozgo. Rus. Podsolnuh, Pods61necinic.
129
Flora.
Fluviu.
Foaie.
Suma plantelor unei regiuni sau unei ţări. Fr. Flore. Ger. Flora, Pflanzenwelt. Engl. Flore. Ital. Flora. Ung. Novenyvilâg, Flora. Rus. Flora.
Un curs mare de apă.
Fr. Fleuve. Ger. Strom, Fluss. Engl. River. Ital. F-iume. Ung. Folyam. Rus. Recâ.
(foiţă) de metal.
Fr. Feuille (metallique). Ger. Blechtafel. Engl. Sheet, Plate, Iron-plate. Ital. Foglio di latta, La-miera, Lastra Ung. Plehlemez. Rus. Metaliceschii list, Metalicescaia plastinca.
Foaie.      Aparat de suflat aer pentru aprins focul
Fr. Soufflet. Ger. Blasebalg. Engl. Bellows. Ita'. Mantice. Ung. Fujtato. Rus. Vozduhoduvn u m±.
Foarfece.   Uneltă de tăiat diverse lucruri
Fr. Ciseaux. Ger. Scheere. Engl. Shears, Scis-sors. Ital. Forbice. Ung. Ollo. Rus. Nojnîţâ.
Foc. Ardere violentă, combustiune.
Fr. Feu. Ger. Feuer. Engl. Fire. Ital. Fuoco. Ung. Tuz. Rus. Ogom. &
Focar.     (grătarul sobei). Unde se pune focui.
Fr. Foyer. Ger. Feuerkasten, Feuerbuchse., Engl Fire-box. Ital. Focolare, Camera del fuoco. Vns Tuzeldhely. Rus. Ociâg, Topea.
% Foios.      Arbore care are multe frunze. ' Fr. Feuillu.  Ger. Laubholz.  Engl. Foliaceous,
Leafy. Ital. Frascato, Fogliuto, Fronzato. Ung. Lom-% bosfa, Lombfa. Rus. Listvenâi.
Foios.     Arbore care are frunze cu limb desvoltat, caduce.
Fr. Feuillu. Ger. Sommergriin, Laubholz. Engl. With deciduous leaves. Ital. A foglia caduca, Deci-dua. Ung. Nyâronzold. Rus. Listvenoe derevo.
? Folosinţă, (drept de). Uzaj. Dreptul de a se servi de un lucru » ce aparţine altuia.
Fr. Usage (droit d'). Ger. Berechtigung. Engl. ' . Right of user. Ital. Diritto di uso. Ung. Szolgalom.
Rus. Polizovanie.
^
| Fond (de rezervă). In Econ. forestieră este o porţiune de t material lemnos, cart este sustrasă amenajamentu-
Jt, lui în vederea unor trebuinţe extraordinare.
Fr. Fonds (de reserve). Ger. Uberhaltfonds. Engl. Reserve-stock. Ital. Fondo di riserva. Ung. Tarta-lek erdo. Rus. Zapasnîi fond.
Fontă.      Minereu de fer afinat.
Fr. Fonte moulee. Ger. Gusseisen. Engl. Cast-iron. Ital. Ferraccio, Ghisa.   Ung. Ontottvas. Rus. Ciugun.
Forestier. 1. Tot ceeace e relativ la pădure.  2. Cel care are o funcţie în Ad-ţia forestieră.
Fr. Forestier. Ger. Forstmann. Engl. 1. Of Fo-rest, 2) Forestal. Ital. 1) Forestale. 2) Forestale. Ung. Erdesz. Rus. Lesnoi.
Forţă.      Aparat de topit sau încălzit. Cuptor, Vatra.
Fr Forge. Ger. Schmiede. Engl. Forge, Smithy. Ital. Fucina. Ung. Kovâcs muhely. Rus. Kuzmţa.
IOV
131
Formă forestieră. Forma pe  care  o iau esenţele în
masiv.
Fr. Forme forestiere. Ger. Forstliche form. Engl. Forestal form. Ital. Forma forestale. Ung. Erdei alak, Erdoalak. Rus. Lesnoi oblic.
Formă specifică.   Forma proprie a unei esenţe date, când creşte în stare izolată.
Fr. Forme, specifique. Ger. Specifische form. Engl. Specific form. Ital. Forma specifica. Ung. Kiilon-leges alak. Rus. Speţificeskaia forma.
Fosfor.    Corp simplu foarte inflamabil, luminos în obscuritate.
Fr. Phosphore. Ger. Phosphor. Engl. Phosphorus. Ital. Fosforo. Ung. Foszfor. Rus. Fosfor.
Fraga.     Plantă herbacee din fam. Rosacee. „Fragaria vesca" (Bot.)
Fr. Fraisier. Ger. Erdbeere. Engl. Strawberry. Ital. Fragola. Ung. Foldi eper. Rus. Zemleanica
Fragil.      Slab, Şubred.
Fr. Fragile. Ger. Zerbrechlich. Engl. Brittle. Ital. Fragile. Ung. Tbrekeny.   Rus. Lomchii, Biuşciisea.
Frână.      Aparat de oprire la vehicule.
Fr. Frein. Ger. Bremse, Bremsvorrichtung. Engl. Brake, Brake device. Ital. Freno. Ung. Fek. Rus. Tormaz, Tormâznoi aparat.
i
Frasin.    Arbore de pădure de I  (prima) mărime. Familia Oleacee. (Bot.) „Fraxinus excelsior".
Fr. Frene. Ger. Esche. Engl. Ash. Ital. Frassino. Ung. Korisfa. Rus. Iâseni.
Frasinul american. Arbore din fam. Oleaceelor originar din America. „Fraxinus americana". (Bot.)
Fr. Frene blanc. Ger. Kelchesche. Engl. White ash. Ital. Frassino americano. Ung. Amerikai kbris. Rus. Americânschii iâseni.
Frecare.  Rezistenţa ce se opune mişcării uniforme a vehiculelor.
Fr. Frottement. Ger. Reibung. Engl. Friction. Ital. Attrito, Ung. Surlodâs, Dbrzsoles. Rus. Trenie,
Freză.     Maşină de prelucrat lemnul sau metalele.
Fr. Fraise. Ger. Frăser. Engl. Milling-cutter. Ital. Fresa. Ung. Maro-gep. Rus. Şaroşca, Fre-
Frigul.     (Acţiunea frigului).  Pagube aduse vegetalelor de frig.
Fr. Froid (action du). Ger. Frost (Handlung der). Engl. Frost.  Ital. Freddo (azione del). Ung. Fagy. Rus. Holod.
Fruct.      Rodul unei plante. Conţine seminţele.
Fr. Fruit. Ger. Frucht. Engl. Fruit. Ital. Frutto. Ung. Termeny, Rus. Plod, Fruct.
Frânghie.   Funie de cânepă pentru legătură sau transmisiune.
Fr. Câble, Corde. Ger. Seil. Engl. Rope. Ital. Corda. Ung. Kotel. Rus. Kanat.
Fructificare.   Formarea fructului.  Epoca producerii fructelor.
Fr. Fructification. Ger. Befruchtung. Engl. Fruc-tification, Ital. Fruttificazione. Ung. Megtermekenyi-tes, Beporzăs. Rus. Plodonoşenie.
132
Frunză.   Organ verde al plantelor.
Fr. Feuille. Ger. Blatt. Engl. Leaf. Ital. Foglia. Ung. Lomb, Level, Rus. List.
Frunză caduca.  Frunza care cade toamna.
Fr. Feuille caduque. Ger. Fălliges Blntt. Engl. Deciduous leaf. Ital. Foglia decidua. Ung. Hullo level, Hull6 lomb. Rus. Opadâiuşceia listvâ.
Frunză marcescentă. Frunză care rămâne pe arbore uscată până în primăvara următoare.
Fr. Feuille marcescente.   Ger. Welkendes Blatt.
Engl. Marcescent leaf. Ital. Foglia marcescente. Ung. Marado-lomb. Rus. Sohraniâiuşceaia na de-reve listvâ.
Frunză persistentă.  La arborii verzi frunzele cari nu cad toamna. Frunză care. nu cade nici iarna,
Fr. Feuille persistante. Ger. Wtntergriines Blatt-nadel, Engl. Evergreen leaf. Ital. Foglia sempre-verde. Ung. Orokzold level. Rus. Vecinozelionaia listvâ.
Frunză uscată. Frunza care şi-a pierdut viaţa şi s'a decolorat.
Fr. Feuille morte. Ger. Abfallendes Blatt. Engl. Dead Leaves. Ital. Foglie morte. Ung. Sârgulo lomb, Sârgulo level. Rus. Suhoi list.
Frunziş.  Totalitatea frunzelor unui arbore.
Fr. Feuillage. Ger. Belaubung, Benadelung. Engl. Foliage, Needles, Ital. Fogliame. Ung. Lombozat. Rus. Listvâ.
Fum.       Produs gazos al unei arderi.
Fr. Fumee.  Ger. Rauch,  Engl. Smoke, Fun e. Ital. Fumo. Ung. Fiist. Rus; Dîm.
133
Fumărit. Un drept la lemne de foc.
Fr. Affouage. Ger. Brennholzrecht. Engl. Right to firewood. Ital. Diritto di legnatico. Ung. Tii-zifa jog. Rus. Nu există.
Funicular. Drum de fer aerian.
Fr. Chemin de fer funiculaîre, zeonifere. Ger. Drahtseilbahn. Engl. Wire-way, Wire-rop-way. Ital. Ferrovia funicolare. Ung. Drotkotelpâlya, Sodrony-kotelpâlya. Rus. Vozduşnaia doroga, Canâtnaia doroga.
Furaje.    Substanţe pentru hrana şi întreţinerea animalelor.
Fr. Fourrage. Ger. Futter. Engl. Forage. Ital. Foraggio. Ung. Takarmâny. Rus. Furaj, Cormovîea rasteniea.
Furajeră, (plantă), care serveşte la hrana vitelor.
Fr. Fourragere. Ger. Futterpflanze. Engl. Forage-plant. Ital. Foraggera. Ung. Takarmânynbveny. Rus. Cormovîe rastenia.
Furcă.     Mâner lung terminat cu 2-3-4 dinţi de fier ascuţiţi.
Fr. Fourche. Ger. Gabel. Engl. Fork. Ital. For-ca. Ung. Villa. Rus. Vilî.
Furnică.  Insectă din ord. Hymenoptere, fam. Formicidelor.
Fr. Fourmis. Ger. Ameise. Engl. Ants. Ital. For-mica. Ung. Hangya. Rus. Muravei.
Furnisor. Negustor dela care ne aprovizionăm.
Fr. Fournisseur. Ger. Lieferant. Engl. Furnisher. Purveyor. Ital. Fornitore. Ung. Szâllito. Rus. Pos> tavşcic.
134
Furt.
Fus.
Fus. Fus.
Gaiţă.
(de lemne). Delict silvic.
Fr. Voi (debois). Ger.Diebstahl,. Holzraub. Engl. Rubberwy ofood. Ital. Furto di legname. Ung. Falopăs, Erdei kihâgâs. Rus. Crâja drov.
Porţiunea fără ramuri a trunchiului, dela bază până la coronament.
Fr. Fut. Ger. Schaft, Stamm. Engl. Bob, Stalk.
Ital, Fusto, Tronco. Ung. Fatorzs, Rus. Octs-cenaia ot şiiciev ciasti stvolâ.
Uneltă de casă pentru tors lână.
Fr. Fuseau. Ger. Spindel. Engl. Fuso. Ung. Orso. Rus. Vereteno.
Spindle. Ital.
Ţâţână, vârtej, sprijin.( Mec.)
Fr. Bouchon. Ger. Stopsel. Engl. Stopper, Stop-ple. Ital. Perno, Spina, Chiavre. Ung. Orso.
Pasăre din ord. Passeres, fam, Corvide. (Zool) „Garrulus Glandarius." L.
Fr. Geai (glandivore). Ger. Eichelhăher. Engl. Common jay. Ital. Ghiandaia. Ung. Motyâs, Szaj-ko. Rus. Soica, Ronja, Curonja, Lesnâiâ soroca.
Găinuşe.   (Potârniche). Pasăre din ord. Gallinee, fam. Pha-sianide,Perdicide. (Zoo!).„Caccabis saxatilis."Mey er. Fr. Bartavelle, Perdrix grecque. Ger. Steinhuhn Engl. Greek partridge.  Ital.  Coturnice. Ung. Csâszârmadar. Rus. Camenaia, Curopatka europe-i sc ai a.
135
Gândacul,   (trombarul) bradului. Insectă, ord. Coleoptere-lor, fam. Curculionizi. „Hylobius abietis". L.
Fr. Charanţon (du sapin). Ger. Grosse braune Kiefernriissler. Engl. Pine weevil. Ital. flobio dell' abete. Ung. Fenyo szurkocs, Hylobius. Rus. Drevnic cornevoi.
Gândaci, (de lemn). Insecte din fam. Coleoptere, fam. Ly-mexilonide, ale căror larve trăiesc în lemn.
Fr. Lime-bois. Ger. Holzbohrer. Engl. Timber-beetles. Ital. Struggilegno. Ung. Faronto bogâr. Rus. Juchî drevotociţî.
Gândacul,  (molidului).   Coleopter, fam. Yps. „Bostrichus typographus". L. Fr. Grand rongeur de l'epicea. Ger. Buchdrucker. Engl. Engraver Beetle. Ital. Bostrico tipografe Ung. Betiiza szii. Rus. Bolişoi elovii coroied, Tipograf.
Gândacul.    (trombarul) pinului. Insectă, ord. Coleoptere, fam. Curculionizi „Pissodes notatus". Fabr,
Fr. Charancon (petit, du pin). Ger. Kieine, Kie-fernrusselkăfer. Engl. White-pine weevil. Ital. Pis-sode notato. Unţ. Jegyes szurkocs, Pissodes szurkocs. Rus. Smoliovca piatnistaia.
Gândacul.  (ilmului).  Insectă ord. Coleoptere, fam. Yps
„Scolytus Geoffroyi" Goez. Fr. Grand rongeur de Forme. Ger. Ulmensplint-kâfer. Engl. Elm bark-beette. Ital. Scolito mag-
giore. Ung. Szilfa-sziibogâr. Rus. Bolişoi ilmovîi
zabolonic.
Gânjuri.   Legături de salcie sau de alt lemn moale, flexibil pentru diferite întrebuinţări.
Fr. Hart, Osier. Ger. Wiede. Engl. Withe, Ital. Vinciglio, Ritorta. Ung. Guzs, Kbtel. Rus. Dreves-nîia viţî.
Gară.       Staţiune mai mare de cale ferată.
Fr. Gare, Station. Ger. Bahrhof, Station. Engl. Railway- station. Ital. Stazione. Ung. Vasutiâllo-mâs. Rus. Stânţia, Voczâl.
136
137
Garant.   (Chezaş) Răspunzător.
Fr. Garant. Ger. Biirge. Engl. Warranter, Bail. Ital. Mallevadore, Garante, Cauzione. Ung. Kezes. Rus. Otvetstvenoie liţo.
Gard.      (Împrejmuire). închiderea unui loc,
Fr. Palis. Ger. Pfahlzaun. Engl. Paling. Ital. Palizzata. Ung. Oszlop, Kerites. Rus. Zabor, Iz-gorodi, Ograda.
Gard. (de sârmă). împrejmuire la curţi, păduri, pepiniere etc.
Fr. Cloture (enfil de fer). Ger. Drahtzaun. Engl. Wire-fence. Ital. Recinto di ferro. Ung. Drotkeri-tes. Rus. Izgorodi prâvolocinaia.
Gard VIU. Gard făcut cu plantaţii de arbori sau arbuşti.
Fr. Haie. fier. Hecke, Zaun. Engl. Hedge. Ital. Siepe. Ung. EIo soveny. Rus. Jivâia izgorodi.
Gărgăriţa (de seminţe). Insecta ord. Coleoptere fam. Curculionizilor „Balaninus glandium". Marsh.
Fr. Charancon (des glands).  Ger. Eichelbohrer.
Engl. Acorn, Weevil. Ital. Punteruolo (delle ghi-ande). Ung. Zsizsik. Rus. Plodojil jeludiovîi.
Gârniţa.   Stejar din fam. Cupulifere. „Quercus conferta". (Bot.)
Fr- Chene (de Hongrie). Ger. Wintereiche. Engl. Winteroak. Ital. Quercia ungherese. Ung. Magyar tolgy. Rus. Nu se găseşte în Rusia.
Garnitură. Material întrebuinţat la maşini ca umplutură sau acoperire.
Fr. Garniture, Fourrure, Ger. Lagerfutter, Pac-kung, Dichtung.  Engl. Babbit, Packing, Jointing Ital. Guarnitura, Guancialetto, Guarnizione. Ung. Tengelycsopâgy-Tbmites, Csapâgy-Tomites, Csa-pâgy-pakkolâs.
*
-r*
Garoafă. Floare ornamentală de grădină, fam. Caryophyl-lacee. „Dianthus Caryophyllus". (Bot.)
Fr. Oeillet. Ger. Nelke. Ung. SzegfU. Rus. Gvoz-dica.
Gatter.    Ferăstrău cu mai multe pânze de tăiat.
Fr. Scie ă cadre. Ger. Gattersăge. Engl. Frame-shaw. Ital. Sega a macchina. Ung. Keretfuresz. Rus. Lecopilnaia rama.
Găuri, (a). A se face găuri cu o maşină. (Mec.)
Fr. Forer, Percer. Ger. Bohren, Durchbohren. Engl. To bore, To drill. Ital. Forare, Bucare. Ung. Furni, Kifurni. Rus. Sverliti, Buraviti.
Gaz hidrogen. Hidrogenul întrebuinţat în industrie.
Fr. Gas hydrogene. Ger. Wasserstoffgas. Engl. Hydrogen-gas. Ital. Gas idrogeno. Ung. Hidrogen. Rus. Vodorodnîi gaz.
Gaz de luminat. Gazul aerian ce se scoate din huilă.
Fr. Gaz d'eclairage. Ger. Leuchtgas. Engl. Coal gas, Lighting-gas. Ital Gas illuminante. Ung. Vilâ-gitogâz. Rus. Svietilinîi gaz.
Gelivură. Crăpătură longitudinală mergând  în   interior, în direcţia razelor medulare, (consecinţa gerului).
Fr. Gelivure. Ger. Frostriss, Eiskluft. Engl. Frost-crack. Ital. Screpolatura, Fessura, Cretto. Ung. Fagyrepedes, Fagybecz. Rus. Morozoboinaia treş-cina, Morozoboina.
Geluit.     (maşină de). Aparat de netezit, rindea.
Fr. Machine a raboter, Raboteuse. Ger. Hobel-maschine. Engl. Planing machine. Ital. Macchina a piallare. Ung. Gyalugep. Rus. Strogalka.
138
Gen.        Categorie de fiinţe compuse din specii, care ele însăşi se descompun în varietăţi şi în indivizi.
Fr. Geure. Ger. Gattung Engl. Genus. Ital. Genere. Ung. Fajta, -faj. Rus. Rod, Categoria.
Gen de afaceri.  Natură sau branşă comercială de afaceri.
Fr. Genre d'affaires. Ger. Geschăftszweig. Engl. Branch of business. Ital. Genere d'affari. Ung. Uz-letâg. Rus. Comercescaia storonâ diela.
Gcometra.   Insectă din ord. Lepidopterelor, fam. Geome-tridae. „Hybernia defoliaria" cl. (Zool.)
Fr. Phalene (defeuillante). Ger. Grosser VVinter-spinner. Engl. Mottled Uniber, Ital. Sfogliatrice, Ibernia s. Ung. Teii araszolo. Rus. Listopâdnaia piâdeniţa.
Ger. (acţiunea gerului).   Pagubele   aduse plantelor de
ger.
Fr. Gel, Gelee, Froid, (action du). Ger. Frost, (Handlung der). Engl. Frost. (action of). Ital. Fred-do, (a ione del), Gelo, Gelata. Ung. Fagy. Rus. Moroz.
Germina (a). (încolţi). Se zice despre seminţele cari încep, să încolţească.
Fr. Germer. Ger. Keimen. Engl. To germinate. Ital. Germinare. Ung. Csirâzik. Rus. Prorostâti.
Germina, (a),   (a da, a se desvoltâ).   Se zice de muguri, de ramuri tinere primăvara.
Fr. Pousser. Ger. Treiben. Engl. To shoot, To Spring. Ital. Germogliare. Ung. Kiriigyezni, Kihaj-tani, Kizoldiilni. Ras. Trogante v rost.
Germinare.  Incolţirea seminţelor.
Fr. Germination, Ger. Keimen, Sprossen. Engl. Germination. Ital. Potere germinative, Germoglia-mento. Ung. Csirâzâs, Rus. Prorostânie.
139
Germinator.    Aparat cu care se controlează duterea germinativă a seminţelor.
Fr. Germoir. Ger. Keimapparat. Engl. Germina-ting apparatus. Ital. Germinatoio. Ung. Csirâztato, Kesziilek.  Rus. Aparat dliâ prorâşcivania semiân.
Gestiune. Acţiunea de a administra.
Fr. Gestion. Ger. Verwaltung. Engl. Adminis-tration. Ital Amministrazione. Ung.'Ugyvitel. Rus. Upravlenie, Zavedâvanie.
Gherghină. Floare ornamentală de grădină, fam. Compozee. „Dahlia variabilis". (Bot.)
Fr. Dahlia. Ger. Dahlie, Georgine. Ung. Geor-gina, Dalia. Rus. Gheorghina, Dalia.
Ghiaţă.    Apă îngheţată.
Fr. Glace. Ger. Eis. Engl. Ice. Ital. Ghiaccio. Ung. Jeg. Rus. Liod.
Ghimpe. (Bot.) Producţie   tare şi ascuţită pe coaja sau epiderma unor plante.
Fr. Aiguiilon. Ger. Stachel. Engl. Prickle. Ital. Aculeo. Ung. Tovis, Tiiske. Rus. Şip. Coliucica.
Ghinda.   Fructul stejarilor.
Fr. Gland. Ger. Eichel. Engl. Acorn. Ital Ghianda. Ung. Makk. Rus. Joludi.
Ghiocei. Floare anuală albă de primăvară, fam. Amaryllidee. „Galanthus nivalis" (Bot.)
Fr. Perce-neige. Ger. Schneeglbckchen. Ung. Hovirâg. Rus. Podsniejnic.
140
141
Ghionoac. Pasăre din fam. Picidae, ord. Picariae. „Oen-drocopus major". Koch. (Zool.)
Fr. Pic epeiche. Ger. Rot Specht. Engl. Great spotted, Wood oscker. Ital. Picchio rosso mag-giore. Ung. Harkâly. Rus. Bolişoi piostrîi diatei, Jelnâ, Jele, Iâteli.
Ghişeu de bilete.  Cabina unde se vând bilete de intrare Sau călâterie. Fr. Guichet des billets.  Ger.  Billett schalter. Engl. Ticket office.  Ital. Sportello di biglietti. Ung. Jegypenztâr. Rus. Biletnaia budea.
Ghivent. Dispoziţia heliocoidală a unui şurup.
Fr. Filet d'unevis. Ger. Schraubengewinde. Engl. Screw-thread. Ital. Filetto d'una vite. Ung. Csa-varmenet. Rus. Vintovaia narezka.
Gips.       Rezultatul combinaţiei, acid  sulfuric  cu calciu Ca SO1. In stare naturală e hidratat. Fr. Gypse. Ger. GiDS. Engl. Chalk. Ital. Gesso. Ung. Gipsz. Rus. Ghips.
Glabră.   Lipsită de peri. (Frunze).
Fr. Glabre. Ger. Glatt. Engl. Glabrous. Ital. Glabro. Ung. Esupasz. Rus. Glâdchii.
Glădiţă.   Un arbore leguminos cu ghimpi. „Gleditschia tria-canthos" L. (Bot.)
Fr. Fevier. Ger. Cristusdorn, Schotendorn. En./I. Honey lo :ust. Ital. Spina Cristi, Spino di Giuda. Ung. Gledicsia, Krisztus tovis. Rus, Gledicia, leru-salimschii tiorn.
Glandă.   Organ a cărui funcţie este de a produce secreţie.
Fr. Glande. Ger. Druse. Engl. Gland. Ital. Glan-dola. Ung.Mirigy. Rus. Jelezâ.
Glie. (brazdă de pământ). Bucată de pământ ce se detaşează de plug. Pământ ce se lasă aderent de rădăcini la o plantaţie.
Fr. Motte. Ger. Scholle, Ballen. Engl. Clod, Ball. Ital. Zolla, pane di terra. Ung. Barâzda. Rus. Diorn, Diornovina.
Glucoza. ISubstanţă dulce ce se găseşte în struguri, fructe, legume etc. (C6 H12 0°).
Fr. Glucose. Ger. Traubenzucker, Glykose. Engl. Grape-sugar. Ital. Zucchero d'uva, Glucosio. Ung. SzollOczukor, Glukozâs. Rus. Gliucoza.
Gluten.    Substanţă ce leagă fibrele ţesuturilor vegetale.
Fr. Gluten. Ger. Pflanzenleim, Engl. Gluten, Ital. Glutine. Ung. Novenyi-mezga. Rus. Glutin.
GodănaC, (de mistreţ). Purcel mai mic de un an.
Fr. Marcassin. Ger. Frischling. Engl. Young wiid-boar. Ital. Cinghialotto. Ung. Vadmalacz Rus. Porosionoc.
Gogoaşe. (chrizalidă). Starea unei insecte   închisă într'o coaje, înainte de a deveni fluture. Fr. Chrysalide.  Ger. Puppe.  Engl. Chrysalis, Ital. Ninfa, Crisalide. Ung. Gubacs, Bâb, Gubo. Rus. Ciicolca.
Gogoşi de fistic, (gale). Excrescenţă rotundă crescută pe frunzele şi crăcile de stejar in urma înţepăturilor provocate de insectele Cynips.
Fr. Galle (â tan). Ger. GaUapfel, Galle. Engl, Gali, G-nut. Ital. Galla, Noce di galla. Ung. Le-velgubacs. Kus. Gâlâ, Oreşec cernilinîi.
Gol. Poiană, Loc mare liber în pădure.
Fr. Somrmere. Ger. Freier Platz im Walde. Engl. Glade. Ital. Radura. Ung. Erdei-tisztâs, Tisztâs. Rus. Poliâna.
142
143
Gorunul, (stejarul sesiliflor).   Arbore de I mărime, fam. Cupulifere. „Quercus sessiliflora". (Bot.)
Fr. Chene (rouvre sessiliflore). Ger. Trauben-eiche. Engl. White oak. Ital. Rovere. Ung. Kocsâny-talan-Tblgy. Rus. Zimnii dub.
Gradaţie de etăţi. Gradaţia de vârste a arboretului (cum se vede la codru regulat). Fr. Gradation  des  âges.  Ger. Altersklassen. Engl. Age class. Ital. Gradazione di etă. Ung. Korosztâly. Rus. Stupeni vozrasta.
Grădină. Loc unde cultivăm flori, fructe etc.
Fr. Jardin. Ger. Garten. Engl. Garden. Ital. Giar-dino. Ung. Kert. Rus. Sad, Sadic, Ogorod.
Grădinărit. Exploatarea unei păduri prin extrageri de arbori ici şi colo.
Fr. Jardinage. Ger. Plănterbetrieb. Engl. Selec-tion system. Ital. Bosco giardinato. Ung. Koze-perdouzem. Rus. Vîborocinaia rubca..
Grafit.     Minereu care se întrebuinţează în diferite industrii.
Fr. Graphite. Ger. Reissblei, Graphit. Engl. Plumbago, Black-lead. Ital. Grafite, Plombaggine. Ung. Grafit. Rus: Grafit.
Grămadă de lemne. Lemne aruncate în neregulă unele peste altele.
Fr. Tas (monceau) de bois. Ger. Holzstoss. Engl. Pile of wood, Stack. Ital. Mucchio, Catasta. Ung. Farakâs. Rus. Cucia drov.
Grapă.    Instrument cu dinţi ascuţiţi pentru farâmiţatul solului.
Fr. Herse. Ger. Egge. Engl. Harow. Ital. Erpice. Ung. Borona. Rus. Boronâ.
Grâu.      Plantă anuală ierbaces. Cultivată, fam. Graminee. "Tritkum vulgare" (Bot.)
Fr. Ble, Froment. Ger. Weizen. Ung. Buza. Rus. Pşeniţa.
Greblă.   Instrument de grădinărie pentru nivelat pământul.
Fr. Rateau. Ger. Rechen, Harke. Engl. Rake. Ital. Rastrello. Ung. Gereblye. Rus. Grăbii.
Greutate, (brută). Greutatea unei mărfi cu ambalajul, accesoriul şi resturile ei.
Fr. Poidf (brut). Ger. Rohes Gewicht. Engl. Gross weight. Ital. Peso lordo. Ung. Nyers-siily. Rus- Vies obşcii.
Greutate, (netă). Greutatea mărfurilor fără ambalajul ei sau resturi.
Fr. Poids (net). Ger. Netto Gewicht. Engl. Net weight. Ital. Peso netto. Ung. Netton suly. Rus. Vies cistii.
Grezie.    Piatră naturală de constucţie.
Fr. Gres. Ger. Sandstein. Engl. Sandstone, Grit. Ital. Arenaria. Ung. Homokko.   Rus. Pesciânic.
Grifă.      Instrument pentru marcarea arborilor.
Fr. Griffe. Ger.  Reisser.  Engl. Gauge-blase. Ital. Uncino per marcare. Ung. Hajkolni, Hajkolo-kis. Rus. Rezâc.
Grindă.    Piesă mare de lemn, cioplită.
Fr. Poutre, Ger. Balken. Engl. Beam, Balk. Ital. Trave. Ung. Gerenda. Rus. Bâlka Brevno.
144
145
Grindă. (bârnă). Piesă de lemn care sprijinită în unele puncte susţine greutăţi prin rezistenţa şi flexibilitatea ei.
Fr. Solive. Ger. Querbalken. Engl. Joist. Ital. Travicello, Travetta. Ung. Gerenda. Rus. Bâlka.
Grindină. Apa îngheţată ce cade din regiunile înalte ale atmosferei.
Fr. Grele. Ger. Hagel. Engl. Hail. Ital. Grandine. Ung. Jeg-eso. Rus. Grad.
Grohotiş. Pământuri surpate şi măcinate de agenţii naturali.
Fr. Eboulis. Ger. Schuttkegel. Engl. Piln of ru-bish. Ital. Terreno franato. Ung. Foldtdrmelek kup. Rus. Şcebnevoie obnajenie.
Grosime. Se zice de mărimea unui trunchiu în diametru.
Fr. Grosseur. Ger. Stârke. Engl. Thickness. Ital. Grossezza. Ung. Vastagsâg, Rus. Tolşcinâ.
Gudron. Păcură, Catran. Material pentru conservarea lemnelor.
Fr. Goudron. Ger. Teer. Engl. Tar. Ital. Catra-me. Ung. Kâtrâny. Rus. Gudron.
Gumă. Nume care se dă în general la dif. substanţe vegetale, amorfe, semitransparente, formând în apă un mucilagiu.
Fr. Gomme, Ger. Gummi. Engl. Gum. Ital. Gom-ma. Ung. Mezga. Rus. Rezina.
Gunoire. Amestecul pământului cu bălegar etc.
Fr. Fumure, Fumage. Ger. Diingen. Engl. Manu-ring, Fertilizing. ital. Letamazione. Ung. Trâgyâ-zâs. Rus. Unavâjivanie.
Gură.       Deschizătură, muştuc, la aparate de suflat.
Fr. Bouche. Ger. Mundung, Mundsciick. Engl. Mouth-piece, Nose, Nozzle. Ital. Imboccatura.
Gura leului.   Plantă de grădină, anuală, fam. Scrophula-rinee „Antirrhinum majus". (Bot.)
Fr. Gueule de lion. Ger. Lowenmaul. Ung. Oros-zlân szâj. Rus. Lvinaia pâsti.
Gutui.      Un arbore fructifer de grădină. „Cidonia vulgaris". (Bot.)
Fr. Coignassier. Ger. Quittenbaum. Engl. Quinca tree. Ital. Cotogna. Ung. Birsfa, Birsalmafa. Rus. Aivâ.
BLM
H
Haită.      Turmă de fiare sălbatice.
Fr. Harde. Ger. Herde. Engl. Herd. Ital. Branco. Mandra, Gregge. Ung. Falka. Rus. Stâdo.
Hamal.    Om care poartă bagajele.
Fr. Facteur, Portefaix. Ger. Trăger, Gepăcktră-ger. Engl. Porter, Railway porter. Ital. Facchino, Portabauli. Ung. Hordâr. Rus. Nosilişcic.
Hamei.    Plantă ierbacee, volubilă, industrială şi medicinală, fam. Moracee, „Hamului Lupulus". (Bot.)
Fr. Houblon. Ger. Hopfen. Engl. Hop. Ital. Lup-pol U.iî- K>mlo. Rus. Hmeli.
10
146
Haraci.
Araci, Haragi. Prăjini întrebuinţate pentru susţinerea plantelor agăţătoare. Fr. Echalas. Ger. Weinpfahl. Engi. Wine prop Ital. Palo, Passone. Ung. Karo. Rus. Tâciki, Tâ-cinîi.
Hârtie de calc.   Hârtie subţire transparentă ptntru copiat planuri.
Fr. Papier calque, (â calquer). Ger. Pauspapier. Engl. Tracing paper. Ital. Carta da dilucidare. Ung. Pauszpapir. Rus. Voscovâia bumaga.
Hectar.    Măsură de suprafaţă (10.000 m2).
Fr. Hectare. Ger. Hektar. Engl. Hectare. Ital. Ettaro Ung. Hektar. Rus. Ghectâr.
147
Hipsometru.   Aparat pentru măsurat altitudinea unui loc.
Fr. Hypsometre. Ger. Hohenmesser. Engl. Height-measurer.  Ital. Ipsometro. Ung. Magassâgmero. Rus. Vîsotomer.
Hotar.     (arbore de). Un arbore marcat serveşte de hotar unei proprietăţi.
Fr. Pied cornier. Ger. Malbaum. Engl. Boundary-tree. Ital. Palo di c nfine. Ung. Hatârfa. Rus. Graniţa, Granicinoe derevo.
Hotărnicie.  Fixarea hotarelor unui teren. Punerea pietrelor de hotar.
Fr. Abornement. Ger. Vermarkung. Engl. Demar-cation. Ital Confinazione. Ung. Hotârjeloles, -jel-zes. Rus. Obmejevânie.
Hemiptere. Ordin de insecte cu metamorfoza necompletă.
Fr. Hemipteres. Ger. Hemipteren. Engl. Hemiptera. Ital. Emitteri. Ung. Hemiptern. Rus. Polucrîlîe.
Hermafrodit. Plante cari au organele sexuale, masculine şi feminine iti aceeaş floare.
Fr. Hermnphrodite. Ger. Hermaphrodit, Zwitter.
Engî. Hermaphrodite. Ital. Ermafrodito. Ung. Hermafrodita. Rus. Doupoloe rastenie.
Hibernare. Sunt unele animale cari petrec iarna ia adăpost dormind sau în stare speciala, (ex. insectele). Fr. lliverner. Ger. Oberwintern. Engl. Hibernate. Ital. Svernare. Ung. Teii alvâs. Rus. Zimovânie.
Hidrocarbură.  Corp compus din carbon şi hidrogen.
Fr. Hydrocarbure. Ger. Kohlenwasserstoff. Engl. Hydrocarbure". Ital. Idrocarburo. Ung. Szenhidro-gen. Rus. Uglevodorod.
Hrean.    Plantă ierbacee de grădină, fam. Crucifere. „Coch-learia armoracia". (Bot.)
Fr. Cranson, Raifort. Ger. Măhrrettich Ung. Torma. Rus. Hren.
Hrişcă.    Plantă ierbacee de câmp cultivată, fam. Polygo-nacee. ,,Fagopyrum esculentum". (Bot.)
Fr Sarrasin, Ble-noir. Ger. Buchweizen. Ung. Haricska, Pohânka Rus. Grecinevâia crupă, Grecea,
Greciha.
Humă.     (lehm). Pământ galben de oale.
Fr. Lehm, Argile. Ger. Lehmboden. Engl. Loam. Ital. Limo, Terreno argilloso. Ung. Agyag humus, Televenyes-agyag. Rus. Glina, Gorşocinaia.
Humus.   Stratul superficial de materie neagră al terenului, format prin descompunerea resturilor desvegetale.
Fr. Humus. Ger. Humus, Moderstoff. Engl. Humus. Ital. Humus, Umo. Ung. Humus, Televeny fold. Rus. Humus.
148
m
149
Hylesimil.   (frasinului). Insectă din ord. Coleopterelor, fam Scolytide „Hylesinus fraxini". (Zool.)
Fr. Hylesine ("du frene). Ger. Bunte Eschen-Bastkăfer. Engl. Ash-Bark, Beetle. Ital. Ilesino del frassino. Ung. Koris-szîi. Rus. Iasenevîi luboied.
Iapă.        Femela calului.
Fr. Jument. Ger. Stute. Engl. Mare. Ital. Cavalla. Ung. Kancza. Rus. Cobâla, Cobâliţa.
Iarba.      Plantă mică, ale cărei părţi aeriene mor în fiecare an.
Fr. Herbe. Ger. Gras. Engl. Grass. Ital. Erba Ung. Fu. Rus, Travâ odnoletneia.
Iarba fiarelor.   Plantă ierbacee anuală de păduie. fam. Asclepiadee. „Asclepias Vincetoxicum". (Bot.)
Fr Dompte-venin. Ger. Schwalbenwurz. Ung Mereg-gyilok. Rus. Jelezniâc.
Iarbă.      (gazon). 1. Iarbă scurtă.  2. Pământ acoperit cu iarbă (înerbat).
Fr. Gazon. Ger. 1. Rasen, 2. Rasenplagge. Enel 1. Turf, Sward, 2. Sod. Ital. 1. Erbetta, 2. Zolla erbosa. Ung. Gyep. Rue. Gazon, (travâ),
Iarbă grasă.   Plantă ierbacee grasă. fam. Portulacacee. „Portulaca oleracea". (Bot.) Fr. Pourpier. Ger. Portulak.  Ung. Vastag fii. Rus. Zaiacia capusta.
Iarbă mare.   Plantă ierbacee anuală medicinală, fam. Com-pozee. „Inula Heleninm". (Bot.)
Fr. Aunee. Ger. Echter Alant. Ung. Pompăs orvenygyoker. Rus. Deviasil.
Iarbă neagră.   Plante din genul „Erica". Burueni invadatoare. (Bot.)
Fr Bruyere,.Ericacees. Ger. Heidegewăchse. Engl. Heathworts. Ital. EricaceeJUng. Hanga. Rus. Veres-covîe rastenia.
Iarbă neagră. Arbust de pădure, fam. Ericacee „Calluna vulgaris". (Bot.) Fr. Bruyere.  Ger. Heidekraut.  Ung. Repcsen. Rus. Veresc.
Iarnă.      Anotimp începând la solistiţiu de iarnă (22 Dec.)
şi terminând la Equinoxul de primăvară, (22 Martie).
Fr. Hiver. Ger. Winter. Engl. Winter. Ital. In-Dreverno. Ung. Tel. Rus. Zimâ.
Iască.      Corpul unei ciuperci, ce creşte pe arbori şi serveşte la aprins focul.
Fr. Amadou. Ger. Ziindschwamm, Zunder. Engl. Tinder, Spunk. Ital. Esca. Ung. Tâplo. Rus. Trut, vesnaia gîibca.
Iasomie.   Plantă exotică ornamentală, fam. Olacee. „Jasmi-num officinale". (Bot.)
Fr. Jasmin. Ger. Jasmin. Engl. Jâzmin, Ung. Jezsamen, Jâzmin. Ruî. Jasmin.
Iaz. (depozit de lemne). Locul unde se strâng lemnele
aduse prin plutire.
Fr, Reservoir (pour bois flotte). Ger. Schwem-mteich. Engl. Rafting-reservoire. Ital. Deposito di legname fluitato. Ung. Gyujto-to-udvar. Rus. Za-pani.
150
151
Iaz. Loc rezervat pentru pescuit.
Fr Pâcherie. Ger. Fischerei. Engl. Fishery. Ital. Pescheria. Ung. Halasto. Rus. Priid, Stâv.
Ienuper. Arbust din fam. Coniferelor. „Juniperus communis^ (Bot.)
Fr. Genevrier (alpin). Ger. Bergwachholder. Engl-Alpine Juniper. Ital. Ginepro di monte. Ung. Boro-ka-fenyo, Boroka. Rus. Mojevelnic
Iepure.    Mamifer rozător. Animal de vânat. „Lepus timi-dus". (Zool.) Fr. Lievre. Ger. Hase. Eng,. Hare. Ital. Lepre. Ung. Nyiil. Rus. Zâiaţ.
Iepure.    (de casă). Anima!, mamifer rozător. „Lepus cuni-culus". (Zool.)
Fr. Lapin (sauvage). Ger. Kaninchen. Engl. Rab-bit. Ital. Coniglio salvatico. Ung. Hâzi nyul. Rus. Krolic.
Ierburi moarte, (litiera). Toate ierburile şi frunzele uscate pe solul unei păduri.
Fr. Herbes mortes (litiere). Ger. Waldstreu. Engl. Litter of dead lives or herbs.' Ital. Strame. Ung. Erdei alom. Rus. Miortvaia listvâ, Lesnâia pod-stilca.
Igllţă.      Sulă. Cârlig de împletit.
Fr. Broche. Ger. Reibahle. Engl. Broach, Reamer, Opening bit. Ital. Allargatoio. Ung Horgalo-tii. Rus. Criucioc viazâlinîi.
Imagina Oglinzii.    Fenomen optic.
Fr. Image du miroir. Ger. Spiegelbild. Engl. Image. Ital. Miraggio. Ung. Tukorkep. Rus. Otrajeniev zercale.
îmbiba, (a) A muia, a penetra cu lichid.
Fr. lmbiber.  Ger. Trănken.   Engl.   To imbibe. Ital. Imbevere,  Inzuppare. Ung. Âtitatni. Rus-Propitâvati, Napitâvati.
Imbricat. Organe ale unor plante, cari se acoperă unele pe altele, ca ţiglele pe acoperiş. (Bot.) Fr. Imbrique. Ger. Ziegelartig. Engl. Imbricate. Ital. Imbricato. Ung. Tetocserep-szerii, Fedelekes. Rus. Cerepiciatîi.
Imobile.   Lucruri ce nu se pot mişca dela un loc la altul, (case, pământuri, etc).
Fr. Bien-fonds. Ger. Grundstiick. Engl. Landed property, Estate, Ital. Immobili. Ung. Fekvoseg, Ingatlan. Rus. Nedvijimoe imuscestvo.
Imortele. Cununiţe. Plevaiţă. Plantă erbacee de ornament.
fam. Compozee. „Xeranthemum annuum". (Bot.)
Fr. Imtnortelle. Ger. Papierblume. Ung. Szalma-virâg. Rus. Bezsmertniki.
împacheta, (a). A ambala, a face pachet.
Fr. Empaqueter. Ger. Packen, Verpacken. Engl. To pack. Ital. Impaccare, Imballare. Ung. Csoma-golni, Be-csomagolni. Rus. Upacovâti.
împăduri, (a). A planta arbori. A creiâ o pădure.
Fr. Boiser. Ger. Aufforsten. Engl. To grow wild, To forest, To Wainscot. Ital. Imboschire, Rivestire con tavolato. Ung. Erdositeni, Beerdositeni. Rus. Oblesiti.
împădurire. Plantarea arborilor ca pueţi.
Fr. Boisement. Ger. Aufforstung. Engl. Affores-ting. Ital. Imboscamento. Ung. Erdosites. Rus. 0-blesenie.
152
împădurit. Acoperit cu arbori.
Fr. Boise. Ger. Waldig. Engl. Woody, Wooded. Ital.  Boscato, Boschivo. Ung. Erdosittet. Rus. Pocrâtîi lesom, Oblesionîi.
Impermeabil. Se zice de corpurile cari nu lasă să pătrundă apa.
Fr. Impermeable. Ger. Undurchlăssig. Engl. Im-permeable. Ital. Impermeabile. Ung. Vizâthatlan. Rus. Nepromocăemîi.
împletitură. Meseria de a fabrica coşuri de răchită.
Fr. Vannerie. Ger. Korbflechterei. Engl. Wicker-work, Basketwork. Ital. Arte del panieraio. Ung. Kosârfono ipar. Rus. Korzinopletenie.
Import.    Aducerea mărfurilor străine în ţară.
Fr. Importation. Ger. Einfuhr. Engl. Import, Im-portation. Ital. Importazione. Ung. Behozata'.. Rus. Vvoz.
Impozit funciar. Darea ce se impune unei proprietăţi funciare.
Fr. Impot foncier. Ger. Grundsteuer. Engl. Land tax. Ital. Imposta fondiaria. Ung. Foldado. Rus. Zemelinîi nalog.
Imprimerie. Tipografie.
Fr. Imprimerie. Ger. Druckerei. Engl. Printing oftice, Printing works. Ital. Stamperia, Stampa. Ung. Nyomda. Rus. Tipografia, Peciâtnia.
Impropriu. Nepotrivit la serviciu.
Fr. Impropre au service. Ger. Untauglich. Engl. Unserviceabie. Ital. improprio, Inabile. Ung. Szol-gâlatra alkalmotlan. Rus. Nepodhodiaşcii nepri-godnîi.
153
In. Plantă textilă cultivată. Fam. Linacee. „linum usi-
tatissitnum". (Bot). Fr. Lin. Ger. Flachs. Ung. Len. Rus. Lion.
Inaccesibil.  De care nu poţi să te apropii.
Fr. Inaccessible. Ger. Unzugănglich. Engl. Inac-cessible. Ital. Inacessibile. Ung. Hozzâferhetlen. Kus. Nedostupnîi.
înălţime. Este dimensiunea arborelui considerat de la bază la vârf. '
Fr. Hauteur. Ger. Hohe. Engl. Height. Ital. Altezza. Ung. Magasâg. Rus. Vâsota.
înălţime medie. înălţimea medie a arborilor.
Fr. Hauteur moyenne. Ger. Mittelhbhe. Engl. Mean-height, Average-h. Ital. Altezza media. Ung. Kozepmagasâg. Rus. Sredneaia vâsotâ.
înălţimea (pieptului). înălţimea de 1.30 m. deasupra solului, unde se măsoară diametrul arborelui.
Fr. Ceinture, (Hauteur de). Ger. Brusthohe. Engl. Breast or Chest-height. Ital. Altezza del petto. Ung. Mell-magasâg. Rus. Na vâsote grudi.
înălţimea totală. înălţimea de la sol până la partea cea mai de sus a ramurilor.
Fr. Hauteur totale. Ger. Scheitelhohe. Engl. Total height. Ital. Altezza totale. Ung. Csucs-magasâg. Rus. Obşceia vâsotâ.
încălzit central. Sistem de încălzire pentru întreaga casă (de obiceiu la block-hause).
Fr. Central chauffage. Ger. Centralheizung. Engl. Central heating. Ital. Riscaldamemo centrale. Ung. Kozponti-fiites. Rus. Centrâlinoie otoplenie.
încărcătură. Material de transport.
Fr. Cargaison. Ger. Ladung, Verladung. Engl. Loading, Load cargo. Ital. Carico, Caricamento. Ung. Berakâs, Teher. Rus. Nagrucza.
Incandescenţă.   încălzire până Ia alb.
Fr. Incaudesceuce. Ger. Weissgliihen. Engl. White heat. Ital. Incandescenza. Ung. Feher-izzâs. Rus. Nagrevânie do bela.
Incendiu. Foc (la casă, pădure, etc).
Fr. Incendie. Ger. Feuersbrunst. Engl. Burning. Ital. Incendio. Ung. Tuzvesz. Rus. Pojar.
Incendiu, (în pădure). Care distruge întreg sau parţial arborii, litiera sau ierburile.
Fr. Incendie (dans une foret).  Ger. Waldbrand.
Engl. Forest-fire. Ital. Incendio boschivo. Ung. Erdotiiz, Erdoeges. Rus. Pojar (liesnoi).
încercare. Probă, experiment.
Fr. Essai. Ger. Probe, Versuch. Engl. Essay, Trial, Experiment. Ital. Prova, Esperimento. Ung. Proba, Kiserlet. Rus. Opit, Popîtca.
închiria, (â) Un vapor, a încărca un vapor.
Fr. Freter un navire. Ger. Ein Schiff verfrachten.
Engl. To charter a ship. Ital. Noleggiare un bastimente Ung. Hajoberlet. Rus. Pogruziti na parohod.
înclinare. Starea de înclinare.
Fr. Inclinaison. Ger. Neigung. Engl. Slope, Gra-Udon       Inchnazione, Panta. Ung. Hajlam. Rus.
155
încrucişare. (Hibridaţie). Fecundarea unui vegetal cu un vegetal de alta specie sau gen.
Fr. Croisement. Ger. Kreuzung. Engl. Crossing.
Ital. lncrociamento. Ung. Keresztezodes. Rus. Screşcivanie, Pomiesi, Ghibiidizâţia.
Indigui.   (a) A opri apele torenţilor sau râurilor prin diguri, Fr. Endiguer. Ger. Verdămmen.   Engl. To dam in. Ital. Arginare. Ung Toltes koze szoritani, Gât-tal ellâtni. Rus. Zapruditi.
Inerbare. A acoperi un teren cu ierburi în mod natural sau artificial.
Fr. Enherbemeot, Ger. Vergrasung. Engl. Beco-ming overgrown with grass. Ital. Inerbamento. Ung. Begyepesiteni. Rus. Zadernenie.
Indicator de nivel. Dispozitiv la maşini, bazat pe principiul vaselor comunicante.
Fr- Indicateur de niveau d'eau. Ger. Wasser-standszeiger. Engl. Water-gauge. Ital. Indicatore di livello. Ung. Vizâllâs mutato. Rus. Ucazateli .arovnâia vodâ.
Indigen. Animal sau plantă din ţara în care trăieşte.
Fr. Aborigene, Indigene. Ger. Einheimisch. Engl. Aboriginal. Ital. Indigeno. Ung. Belfoldi, Honos. Rus. Mestnâi, Tuzemnii.
Industrie. Toate operaţiile ce transformă materia primă în producţie.
Fr. Industrie.   Ger. Industrie.   Engl. Industry. Ital. Industria.  Ung. Ipar.  Rus. Promâşlenosti, Industria.
Inel. (Anual). Strat concentric văzut cu ochiul liber într'o secţiune transversală a unui arbore.
Fr. Anneau (annuel). Ger. Holzring, Jahresschicht.
Engl. Annual ring. Ital. Anello legnoso. Ung. Evgyurii. Rus. Godovoe coliţo.
10b
157
Jnerbat.  Acoperit de ierburi.
Fr. Enherbe. Ger. Ueberwuchert. Engl. Over-grown with weeds. Ital. Erboso. Ung. Befuvesedett. Rus. Zadernelîi.
Inerţie.    (Mec.) Rezistenţa corpurilor la mişcare.
Fr. Inerţie. Ger. Trăgheit, Beharrungsvermbgen. Engl. Inerţia. Ital. Inerzia. Ung. Mozgâsi-ellen-âllâs. Rus. Inerţia.
Infiltraţie. Pătrunderea apei cu încetul.
Fr. Infiltration. Ger. Durchskkern. Engl. Infil-tration. Ital. Infiltrazione. Ung. Vizbeszivârgâs. Rus. Pronicnovenie. Infiltraţia.
Inflorescenţă. Aşezarea naturală pe arbori a florilor.
Fr. Inflorescence. Ger. Bliitenstand. Engl. In-florescence. Ital. Infiorescenza. Ung. Virâgzat. Rus. Ţvetenie.
înflorire. Epoca Ia care plantele produc fiori.
Fr. Fleuraison, Floraison. Ger. Bliihen. Engl. Flowering, Blossoming. Ital. Fioritura. Ung. Virăg-zâs. Rus. Ţvietenie.
Infructescenţă. Mai multe fructe la un Ioc.
Fr. Infrutescence. Ger. Fruchstand. Engl. Col-lective of anthocarpus fruit. Ital. Infruttesceiiza. Ung. Termes-rendszer. Rus. Soplodie.
Infrunzire. Epoca la care apar frunzelesau însăşi frunzişul.
Fr. Frondaison. Ger. Laubausbruch, Laub. Engl. Foliation, Frond. Ital. Fogliaziorte, Fogliame. Ung, Lombosodâs, Lumbfakadăs. Rus. Ra&puscanie listiev.
Infuziune.   Turnare de apă ferbinte peste ceva.
Fr. Infusion. Ger. Einweichen. Engl. Infusion. Ital. Infusione. Ung. Leforrazăs. Rus. Nastoica v goriâ-cei vode, Vâteajco v goriâcei vode.
Ingălbcnire.    Vestejirea frunzelor sau plantelor lipsite de lumină.
Fr. Etiolement. Ger. Verwelkung, Verkiimmerung. Engl. Etiolation. Ital. Ingiallimento. Ung. Elsat-nytilni. Rus. Etiolirovanie rastenii.
Inginer civil.  Inginerul care se ocupă cu lucrări publice.
Fr. Ingenieur civil. Ger. Zivilingeneur. Engl. Civil engineer. Ital. Ingegnere civile. Ung. Civilmer-nok. Rus. Grajdânschii ingener.
Inginer mecanic.   Inginer specializat în maşini.
Fr. Ingenieur mecanicien. Ger. Maschineningi-neur. Eng'. Machine engineer. Ital. Ingegnere me-ccanico. Ung. Gepeszmernok. Rus. Ingener mehânic.
Inginer şef. Inginerul care conduce o fabrică sau o întreprindere.
Fr. Ingenieur en chef. Ger. Oberingenieur. Engl. Chief-engineer, Ital. Capo-ingegnere. Ung. Foer-domernok Rus. Glâvnîi ingener.
Inginer silvic.  Inginer care se ocupă cu pădurile.
Fr. Ingenieur forestier. Ger. Forstingenieur. Engl. Engineer in forestry. Ital. Ingegnere forestale. Ung. Erdomernok. Rus. Liesnoi ingener.
îngrădire    A închide un loc cu gard, sârmă, zid, şanţ etc.
Fr. Mise en defense, Clâturer. Ger. Einhegung,. Einschonung, Engl. Closing. Ital. Chiusura. Ung. Keritess bekerites. Rus. Ogorâjivanie.
158
159
îngrăşământ. Substanţă ce se pune în pământ pentru a-i spori fertilitatea. Fr. Engrais. Ger. Diinger. Engl. Mânuse, Dung. Ital. Concime. Ung. Trâgya. Rus. Udobrenie.
îngrăşământ animal (baligă) etc.
Fr. Engrais animal. Ger. Thierischer Mist. Engl. Dung, Mânuse. Ital. Concime animale. Ung. Âllati-trâgya. Kus. Navoznoie udobrenie.
Injector. Aparat pentru injectat.
Fr. Injecteur. Ger. uampfstahl pumpe. Engl. Injector, Steam-jet-pump. Ital. Iniettore, Ingettore. Ung. Gozfecskendo. Rus. Injector, Forsîiiica.
înmugurire.   Desvoltarea mugurilor.
Fr. Bourgeonnement. Ger. Sprossen. Engl. ding. Ital. Germogliamento. Ung. K'iigyezes. Ra^puscânie pocea
Bud-Rus.
înrădăcinare. Sistemul de rădăcini al unei plante.
Fr. Enracinement. Ger. Bewurzelung. Engl. Root-system. Ital. Sistema radicale. Ung. Gyokerzet. Rus. Ucorenenie.
Insămânţare.  Răspândirea seminţelor pe pământ.
Fr. Ensemencement. Ger. Besamung. Engl. So-wing. Ital. Seminagjone. Ung. Vetes. Rus. Posev.
Insecte,   (animale). Nevertebrate cu picioarele articulate.
Fr. Insectes. Ger. Insekten. Engl. Insects. Ital. lnsetti. Ung. Rovarok. Rus. Nasecomâiea.
Inspector  forestier.   Agent însărcinat cu funcţiuni de supraveghere şi de control.
Fr. Inspecteur forestier. Ger. Forstmeister. Engl. Deputy-couservator. Ital. Ispettore forestale. Ung. Erdo felugyelo. Rus. Lesnoi inspector, Lesnoi revizor.
Inspectorat   silvic.   O  parte din ţară sub conducerea unui inspector silvic. Fr. Inspection forestiere. Ger. inspektions bezirk. Engl. Forst division. Ital. Ispezione (territorio). Ung. Erdofeliigyeloseg. Rus. Liesnoi inspectorat.
Instalajie.   Aşezare, stabiliment.
Fr. Installation, Etablissement. Ger. Einrichtung, Anlage. Engl. Installation, Plant. Ital. Installazione, lmpianto. Ung. Gyârtelep, Installacio. Rus. Ustano-vca.
înstrăinare.     Transferarea unei proprietăţi în alte mâini.
Fr- Alienation. Ger. Entăusserung. Engl. Aliena-tion. Ital. Alienazione. Ung. Elidegeniteni. Rus. Pri-svoenie ciujoi sobstvenosti.
Instrucţiuni de serviciu.    Lămuriri pentiu subalterni.
Fr. Instructions de service. Ger. Bedienungs vor-schrift. Engl. Service instructions. Ital. Istruzioni di servizio. Ung. Szolgâlati-utasitâs. Rus. Slujebnîia instrucţii.
Instrument agricol.   Uneltă, maşină, etc. servind în agricultură,
Fr. Instrument agricole. Ger. Ackergerăth. Engl. Implement. Ital. Arnese agricolo. Ung. Gazdasâgi gep. Rus. Zeinledielicescoe orudie.
Inţelenirea (solului). Slarea unui pământ nelucrat, părăsit, plin de buruieni.
Fr.Retcur â l'etat inculte. Ger. Verwilderung. Engl. Ruming wild, Becoming a waste. Ital. Ritomo «llo stato d'incoltura. Ung. Elparlagiâsodâs. Rus. Za-dernenie pâcivî.
Interdicţie. Oprire.
Fr. Interdiction. Ger. Verbot. Engl. Probibition. Ital. Interdizione, Proibizione. Ung. Tilalom, El-tiltâs. Rus. Zaprescenie.
Interval. Distanţă, răstimp.
Fr. lntervalle. Ger. Zwischenraum. Engl. Intermediate space. Ital. Spazio, Frartempo. Ung. Koz (Idokoz). (Ter-koz). Rus. Promejutoc, Interval.
Interzicerea păşunatului Totalul măsurilor pentru o-prirea păşunatului în pădure.
I r.  Prohibition du pâturage. Ger. Weidebann.
Engl.Closure against grazing. Ital. Proibizione del pascolo. Ung. Legelo tilfâs. Rus. Zaprescenie pâstibî.
întrebare,   Cerere, petiţie.
Fr. Demande. Ger. Nachfrage, Bittschrift. Engl. Demand, Request. Ital. lnchiesta, Ricerca, Richi-amo. Ung. Kerveny. Rus. Proşenie, Prosiba.
întreprinzător de lucrări. (Antreprenor).
Fr. Entrepreneur de travaux. Ger. Unternehmer, Bauunternehmer. Engl. Master-builder, Enterpriser,
Ital. Imprenditore, Appaltatore. Ung. Vâllalkozo. Rus. Predprinîmâteli.
întrerupere.    Oprire temporară.
Fr. Interruption. Ger. Unterbrechung. Engl. In-terruption, Break. Ital. Interruzione. Ung. Megsza-kităs. Rus. Pererîv.
întreţinerea unui arboret.   Toate lucrările pentru a ţine un arboret în stare bună.
Fr. Entretien (d'un peuplement). Ger. Schlag-pflege. Engl. Tending of the crop. Ital. Cura del bosco, del popolamento. Ung. Vâgâsgondozâs. Rus. Uhod za nasajdeniem.
161
Invaziune de buruieni. Desvoltarea prea mare a buruienilor într'un teren cultivat.
Fr. Envahissement des mauvaises herbes. Ger. Verangerung, Verunkrautung. Engl. Invasion of weeds. Ital. Invasione di erbacee. Ung. Begyomo-sitâs. Rus. Vtorjenie sornoî, rastiteli nosti.
Invaziune. (a pădurii). întinderea pădurii în mod spontan, prin diseminare naturală.
Fr. Accrue (de la foret).   Ger. Forstzuwachs.
Engl. Encroachment. Ital. Estensione (del bosco).
Ung. Erdoshoditâs, Erdoterjeszkedes. Rus. Vne-drenie lesa, Nastuplenie lesa.
Inventar. Descrierea amănunţită şi evaluarea Li scris a mărfurilor.
Fr. Inventaire.  Ger. Inventar.  Engl. Inventary. Ital. Inventario. Ung- Leltâr.  Rus. Opisi imiiş-cestva.
Inventarul tăerei. Inventarul arborilor tăiaţi.
Fr. Inventaire (de la coupe). Ger. Holzaufnahme. Engl. Felling-register. Ital. Inventario del taglio. Ung. Fafelvetel, Erddleltărozâs. Rus. Osvidetel-stvovanie zagotovehi.
Inverzire. Loc acoperit cu o tânără vegetaţie erbacee.
Fr. Reverdir. Ger. Benarbung. Engl. Grassy, Gross-grown. Ital. Rinverdire. Ung. Zoldiiles. Rus. Zazelenenie.
învoire la ghindă. învoirea porcilor în pădure să mănânce ghinda.
Fr. Glandage, Panage. Ger. Eichelmast, Schwein-eintrieb. Engl. Glandage. Ital Pasciona, Ghiandio. Ung. Disznomakkoltatâs, Rus. Razreşenie na sbor jeludei.
Ipotecă, (amantt). Sarcină care apasă asupra unui imobil. (Drept).
Fr. Hypotheque. Ger. Pfandbrief, Hypothek. Engl. Mort-Gage. Ital Ipoteca, Documento. Ung. Betâ-blâzâs, Bekebelezes. Rus. Ipoteca.
163
Irigaţie.
Irunca.
Stropirea cu apă adusă de canale sau pe şenţuleţe.
Fr. Irngation. Ger. Wasserberieselung. Engl. Ir-rigation. Ital. Irrigazione. Ung. Ontozes, Perme-tezes. Rus. Oroşenie, Irrigâţia.
(Găinuşa de alun). Pasăre din ord. Gallinae, fam Tetraonidae „Tetraster bonasia". (Zool).
Fr. Gelinotte (desbois). Ger. Europăisches Hasel-huhn. Engl. Hazel Hen. Ital. Francolino di monte Ung. Magyoro fajd. Rus. Reâbcic.
Ismă.
Ismă.
Iuţeală.
Plantă ierbacee aromatică. piperita" (Bot.)
Fr. Menthe poivree. Ger. Pfefferminze Borsmenta. Rus. Miăta perecinaia.
fam. Labiate. „Mentha
Ung.
(sălbatica), Plantă ierbacee, medicinală, fam. La-biatelor. „Mentha sylvestris". (Bot)
Fr. Menthe (sauvage). Ger. Rossminze. Engl. Hor-se mint. Ital. Menta selvatica. Ung. Vad borsmenta. Rus. Miato (dicaia).
(repeziciune). Noţiune în fizică.
Fr. Vitesse, Celerite. Ger. Schnelligkeit, Geschwin-digkeit. Engl. Celerity, Speed. Ital. Celeritâ, Velo-citâ. Ung. Gyorsasâg, Sebesseg. Rus. Scorosti.
Ivoriu.     Fildeş. Produs animal din ţările calde,
Fr. Ivoire. Ger. Elfenbein. Engl. Ivory. Ital. Ivo-rio. Ung. Elefântcsont. Rus. Slonovaia costi.
Izolare.   Starea unui lucru izolat. De ex. o pădure incendiată.
Fr. Isolement. Ger. Freistellung. Engl. Isoiation. Ital. Isolamento. Ung. Elszigeteles, Izolâlt. Rus. Izolirovanie, Localizâţia.
Izolat.
X Izvor.
Jalon.
Jalona.
Jder.
Jderul,
Separat, singur.
Fr. isole. Ger. Vereinzelt. Engl. Scattered.Isola-ted. Ital. Isolato, Separato. Ung. Izolâlt, Elkiilo-nitett. Rus. Izolirovanîi, Edinicinîi.
Fântână, cişmea. Apă care iese din pământ.
Fr. Fontaine, Source. Ger. Brunnen, Quelle. Engl. Spring, Fountain, Source. Ital. Pozzo, Fontana, Sorgente. Ung. Forras, Kut. Rus. Istocinic.
J
Par de semnal vopsit cu roşu şi cu alb,
Fr. Jalon. Ger. Messstange. Engl. Stake, Palina. Ung. Merorud. Rus. Veşca.
Ital.
(a). A pune jaloane din distanţă în distanţă pt. a
ridica planul unui teren.
Fr. Jalonner. Ger. Abstecken. Engl. To stake out Ital. Allineare. Ung. Kitiizni. Rus. Provesiti.
Mic animal carnasier din fam. Mustelidelor. „Atfus-tela foina". (Zool.)
Fr. Fouine,  Ger. Steinmarder.  Engl. Martin.
Ital. Foina. Ung. Nyest. Rus. Cuniţa câmenaia.
(mare). Mamifer carnivor fam, Mustelide. „Mus-tela martes". (Zool.)
Fr. Martre. Ger. Edelmarder. Engl. Pinemarten.
Ital. Martora. Ung. Nagy Nyest. Rus. Cuniţa, Blagorodnaia.
IU**
Jepi. Arbore mic, târâtor de pădure, fam. Conifere. „Pi nas pamilio". (Bot.)
Fr. Pin rampant. Ger. Zwergkiefer. Ung. Tor-pefenyo. Rus. Sosnovîi stlâneţ.
Jghiab. (uluc, troacă). Bucată de lemn scobit din care mănâncă sau beau animalele.
Fr. Auge. Ger. Trog. Engl. Trough. Ital. Truo-golo. Ung. Valyu.
Jilip. (scoc). Un mijloc de a scoate lemnele din pădure, cu ajutorul alunecării pe un fel de albie de buşteni, alunecarea datorită greutăţii proprii.
Fr. Glissoir. Ger. Riese. Engl. Slide. Ital. Risi-na o Sovenda. Ung. Facsusztato. Rus. Jolob, Lesospusc.
Jir. Fructul fagului.
Fr. Faine. Ger. Ackerich, Bauchecker. Engl. Beech-mast. Ital. Faggiola. Ung. Biikk makk. Rus. Bucovîi oreşec.
joagăr.    Ferăstrău transversal de tăiat lemnul.
Fr. Scie â decouper, Passepartout. Ger. Quer-sâge. Engl. Cross-cut-saw. Ital. Sega trasversale. Ung. Keresztfuresz. Rus. Poperecika.
Joule.      Unitatea de măsură în mecanică,
Fr. Joule. Ger. Joule. Engl. Joule. Ital. Ung. Mertekegyseg. Rus. Djouli,
Joule.
Jugastru. Arbore de pădure, fam Acerinee, specie de a Il-a mărime. „Acer campestre" L. (Bot.)
Fr. Erable champetre. Ger. Feldahorn. Engl. Common maple. Ital. Acero campestre, Testucchio. Ung. Mezei Jâvorfa, Mezei-juhar. Rus. Polevoi cli6n, Ciornîi clion, Pâclenoc.
Kaolin.    Pământ de porţelan. Argilă.
Fr. Kaolin. Ger. Kaolin, Porzellanerde. Engl. Porcelain-earth, China-clay. Ital. Caolino. Ung. Porczellânfold, Kaolin. Rus. Caolin.
Kerosen.  Produs al distilării petrolului între 150°—300". Insecticid,
Fr. Kerosene. Ger. Kerosene. Engl, Kerosene. Ital. Kerosene. Ung. Kerosene. Rus. Kerosin.
Lac. (iaz). întindere mică de apă, fără scurgere.
Fr. Etang (Lac). Ger. Teich, See. Engl. Pond. Pool, Lake. Ital. Stagno, Lago. Ung. To. Rus. Ozerko, Prud.
Lăcuste,   (călătoare).  Insecte  ortoptere vătămătoare, fam. Locustide,
Fr. Sauterelles, Criquets. Ger. Wanderheuschrec-ke. Engl. Migratory locusts. Ital. Cavallette, Grilli. Ung. Sâska, Vândorsâska. Rus. Sarancea, Cuz-necichi.
Ladă.       Cutie de lemn pentru diferite întrebuinţări.
Fr. Caisse. Ger. Kiste. Engl' Case, Box. Ital. Cassa. Ung. Lada. Rus. Iâşcik, Gunduk.
166
Lagăr.     Suport la maşini pentru osii.
Fr. Palier. Ger. Lager. Engl. Bearing, Ital. Sopporto. Ung. Gepali, Geptalp, Gepalap. Rus. Podşipnik.
Lalea.      Floare ornamentală de grădină şi de pădure, fam. Liliacee. „Talipa sVvestris". (Bot.)
Fr. Tulipe. Ger. Tulpe. Engl. Tulip. Ital. Tu-lipa. Ung. Tulipân. Rus. Tiulpăn,
Lamă de ferăstrău.  Lama ascuţită a ferăstrâului care taie lemnul.
Fr. Lame de scie. Ger. Sâgeblatt, Săgeklinge, Band der Săge. Engl. Saw-blade, Saw-web. Ital. Lama della sega. Ung. Fiireszlap. Rus. List (Lenta, Polotno) Pilâ.
Lămâi.     Arbust exotic cu fructe. „Citrus limonium". (Bot.)
Fr. Citron. Ger. Zitrone. Engl. Limon. Ital. Limone. Ung. Citrom. Rus. Limonoe derevo.
H
Ligi.
167
Lapte.      (de var). Var stins cu apă, întrebuinţat la dezinfectări.
Fr. Lait (de chaux). Ger. Kalkmilch. Engl. Cream of lime. Ital. Latte di calce. Ung. Mesz viz. Rus. Izvestcovaia vodâ.
Larice.    (melez, crin de munte). Arbore în pădurile de munte, fam. Coniferelor, genul ,,Larix".(Bot).
Fr.Meleze, Larix Ger. Lărche. Engl. Larch. Ital. Larice. Ung. Veresfenyo. Rus. Listveniţa.
Larvă.      Forma ce o iau unele animale în momentul naşterii lor.
Fr. Larve. Ger. Larve.  Engl. Caterpillar. Ital-Larva. Ung. Alea. Rus. Licinca.
Lăstar.    Organ vegetal ieşit dintr'o tulpină tăiată.
Fr. Rejet (de souche). Ger. Ausschlag, Spross Engl.Shoot, Sprout. Ital. Pollone. Ung. Sarjadek Sarj. Rus. P6rosli, Otprâsc.
Lancezand. Arboret care trăeşte rău, vegetează rău.
Fr. Malvenaiit (peuplement). Ger. Schlecht-wuchsig. Engl. Unthrifty,. Badly shaped. Ital. Che viene o cresce male. Ung. Csenevesz, Cseneves-zedo. Rus. Nasajdenie plohogo rostu.
Lanţ.        Accesoriu la maşini pentru transmisiunea mişcării.
Fr.iChaîne. Ger. Kette. Engl. Chain. Ital. Catena. Ung. Lâncz. Rus. Ţepi.
Laptele câinelui,   (cucului), Plantă ierbacee. fam. Eu-phorbiacee, „Euphorbia helioscopia" (Bot.)
Fr. Reveil-matin, Euphorbe. Ger. Sonnenwolfs-milch. Engl. Wartwort. Ital. Erba rogna. Ung. Kutya tej fii. Rus. Moloceai.
Lăstari.   Creşterea anuală a unui crâng.
Fr. Recru. Ger. Wiederwuchs. Engl. Regrowth. Ital. Rigetto. Ung. Evi novedek. Rus. Vozobno-vlenie porosliu.
Latex.      Un suc lăptos la unele vegetale.(Papaveracee, Eu-forbiacee etc.) (Bot).
Fr. Latex. Ger. Milchsaft. Eng. Latex. Ital. La-tice. Ung. Novenyi-tej. Rus. Molocinîi soc.
Laţi. Piese de lemn- cari susţin materialul de învelitoa-
re pe panta unui acoperiş.
Fr. Chevron. Ger. Sparren. Engl. Spar. Ital. Tra-vicello. Ung. Lec. Rus. Reşetnic.
168
169
Lăturoaie. Piesă de lemn (prima şi ultima) dela debitarea unui trunchiu în gatter.
Fr. Dosse, Dosseau. Ger. Schwarte, Schalbrett.
Engl. Slab, Outside plank. Ital. Sciavero. Ung. Szeldeszka. Rus. Gorbâli, Gorbina.
Leandru.  Arbust de ornament exotic.
fam.Apocynee. „Nerium Oleander". (Bot).
Fr. Oleandre. Ger. Oleander. En^l. Oleander, Rose-bay. Ital. Oleandro. Ung. Oleander. Rus. O-leândr.
Lege.       Normă ce se impune de un stat locuitorilor lui.
Fr. Loi. Ger. Gesetz. Engl. Law. Ital. Legge. Ung. Torveny, Jog, Vallăs. Rus. Zacon.
Leguminoase. Familie de plante dicotiledoane, având ca fruct o păstaie.
Fr. Legumineuses. Ger. Kulsengewăchs. Engl Leguminous plants, Hiilsenplanzen. Ital. Leguminose.   Ung. Hiivelyes-noveny. Rus. Motîlicovie.
Lemn.      Ţesutul vascular al plantelor cu rădăcină. Produsu. principal al unui arbore. Fr. Bois. Ger. Holz. Engl. Wood. Ital. Legno. Ung. Fa, Faszovet. Rus. Drevesina.
Lemn alb. Lemn tânăr alb, lemn moale, (plop, salcie mesteacăn, etc.)
Fr. Bois (blanc). Ger. Weichholz. Engl. White deal, Softwood. Ital. Legnodolce, Legno tenero. Ung. Feher fa, Geszt fa. Rus. Miâgcaia poroda.
Lemn pentru alcool. Lemn bun pentru fabricat alcool, prin distilare.
Fr. Bois pour alcool. Ger. Brennenholz. Engl. Acid wood. Ital. Legno per la fabbricazion; di alcool. Ung. Szeszgyârlăsra alkolmasfa. Rus. Drevesina dlia dobâvania metilovogo spirta.'
Lemn CU ape.     Anumite lemne care în secţiune au vine sau pete frumos colorate.
Fr.Bois madre. Ger. Fladerholz, Maserig. Engl. Curled, Veined wood. Ital. Venato, Marezzato. Ung. Habos-fa. Rus. Drevesina s ocrâşenâm risun-com.
Lemn atacat, (putrezit) de insecte.
Fr. Bois gâte (Potiron). Ger. Anbruchholz. Engl. Punky wood, (Pumkin). Ital. Legnomarcio, Tarlato. Ung. Korhadt-fa. Rus. Bolinâia drevesina.
Lemn de butoaie.   întrebuinţat la facerea butoaielor.
Fr. Bois de tonnellerie. Ger. Kiiblerware. Engl. Hollow-ware, Cooper's-wood. Ital. Legname da botti. Ung. Donga-fa. Rus. Drevesina dlia bociar-nago proizvodstva.
Lemn câinesc.    Arbust fam. Oleacee.   (Bot). „Lîgtistrum vulgare".
Fr. Troene. Ger. Ligusterstrauch, Reinweide. Engl. Privet. Ital. Ligustro. Ung. Vesszos fagyal. Rus. Biriucina.
Lemn de căpriori.      Fiecare din piesele delemn ce susţin laţii pe panta acoperişului.
Fr. Bois de ctievrons. Ger. Stolkyiholz. Engl. Quarters. Ita 1. Travi da cavalletti. Urg. Szârufa Rus. Crocva.
Lemn Cariat.   Lemn atacat de insecte.
Fr.Bois pique. Ger. Anbriichiges Holz. Eng!. Fire wood, Beginning to rpt. Ital. Legno tarlato, Imporrato. Utig. Redvesfa. Rus. Drevesina povrej-dionaia cirevotocinoi.
Lemn de caroserie. Lemn întrebuinţat la construcţia automobilelor, trăsurilor.
Fr. Bois  de carrosserie.   Ger. Wagenbauholz.
Engl. Coach building wood. Ital. Legno di car-rozzeria. Ung. Bognârfa. Rus. Echipâjnîi lies.
Lemn de cărutărie. Lemn pentru construcţia căruţelor, etc, etc.
Fr.  Bois  de charronnage.  Ger. Wagnerholz. Engl. Wheelwrigt's wood. Ital. Legno di carro. Ung. Bognăr-fa. Rus. Drevesina dlia telejnago proizvâdstva.
Lemn căzut. (Căzătură). Se zice mai ales despre arborii doborîţi de vânt.
Fr. Bois gisant. Ger. Lagerholz. Engl. Fallen Trunk, Down timber. Ital. Legno abbattuto. Ung. Fekufa. Rus. Vietrovâl.
Lemn de cercuri. Ramuri de salcie, stejar, alun sau castan, ce servesc la facerea cercurilor de butoaie.
Fr. Bois (â cerceaux). Ger. Reifstange. Engl. Hoop-pole. Ital. Legno da cerchi. Ung. Abroncsfa. Rus. Drevesina dlia obrucei.
Lemn de cercuri de butoaie. Lemn ce serveşte la fabricarea cercurilor şi butoaielor.
Fr. Bois pour cercles de tonneau. Ger. Reif-stecken. Engl. Hoop-pole. Ital. Legno per cerchi da botti. Ung. Abroncs fa. Rus. Obrucinoe derevo.
Lemn cioplit. Trunchiu tăiat în unghiu drept avându-se grija să se obţină un paralelipiped drept, oferind cea mai mare suprafaţă posibila.
Fr. Bois equarri. Ger. Eckholz, Kantholz. Engl. Şquared timber, Balk. Ital. Legno squadrato. Ung. Âcsoltfa. Rus. Obtiosanoe derevo.
Lemn dc construcţie. Lemn întrebuinţat în construcţii.
Fr. Bois d'oeuvre. Ger. Bauholz, Nutzholz. Engl. Timber. Ital. Legno d'opera. Ung. Epiiletfa, Szer-kezeti-fa. Rus. Dielovoi lies, Dielovâia drevesina.
Lemn pentru construcţii hidraulice. Lemn întrebuinţat la construcţia podurilor, puţurilor, etc.
Fr. Bois de constructions hydrauliques. Ger. Wasserbauholz. Engl. Wood for hydraulic works. Ital. Legno da costruzioni idrauliche. Ung. Vizepi-tcifa. Rus. Drevesina dlia ghidrotehniceschih rabat.
Lemn de c6nstrucţii navale. La vapoare, corăbii etc Fr. Bois des constructions navales. Ger. Schiff1 bauholz. Engl. Timber for ship building, Ship-timber. Ital. Legname da costruzioni navali. Ung. Hajoszerkezetfa. Rus. Corabelinîi lies.
Lemn (cufundat în apă). Se zice de obiceiu despre piloţii cufundaţi în apă sau într'un sol mlăştinos pentru ca să susţie o construcţie.
Fr. Bois  enfonce  dans l'eau.  Ger. Senkholz.
Engl. Sunken Wood. Ital. Falafitta. Ung. Sii-lyesztett-fa. Rus. Svai zabitîe v mocni grunt.
Lemn (de deşeuri). Resturile rămase după fasonarea lemnului.
Fr. Bois de dechets. Ger. Abfall holz. Engl. Slashings, Refuse wood. Ital. Residui del legno.. Ung. Hulladek fa. Rus. Lesnîe otbrosî.
Lemn (de despicat). Lemn tăiat în lung, lemn de ferăstrău. *
Fr. Bois de refend (de sciage). Ger. Schnittholz, Sâgeholz. Engl. Sawn or split timber. Ital. Legno-da sega. Ung. Hasitott-fa. Rus. Coliuşcaiasia drevesina.
Lemn de doagă. Lemn de stejar debitat în scânduri subţiri pentru doage de butoaie.
Fr. Merrain. Ger. Daubenholz. Engl. Cooper's-wood. ,'tal. Dogame. Ung. Dongafa. Rus. Cliopo-cinaia drevesina.
Lemn pentru fascine. Ramuri, crăci pentru fascine.
Fr. Bois pour fagots. Ger. Wellenholz. Engl. Faggot wood. Ital. Legna da fascine. Ung. R6-zsenyalâb-fa. Rus. Material dlia faşin.
Lemn (fasonat). Lemne aranjate în figuri geometrice regulate.
Fr. Bois empile. Ger. Setzholz. Engl. Stacked wood, Piled wood. Ital. Legname aceatastato. Ung. Mozâik fa. Rus. Poieniţa (drov).
172
173^
:Lemrt fasonat. Lemn lucrat la fierăstrău, rindea, etc.
Fr. Bois faconne.  Ger.  Aufgearbeitetes Holz. Engl. Converted wood. Ital. Legno lavorato. Ung. Feldolgozott-fa. Rus. Obrabotanaia drevesina.
Lemn de foc. Lemne pentru ars.
Fr. Bois de chauffage. Ger. Brennholz. Engl. Firewood. Ital. Legna da fuoco. Ung. Tiizifa. Rus. Drovâ.
Lemn gros. Lemn de dimensiuni mari.
Fr. Bois gros. Ger. Starkholz. Engl. Large timber. Ital. Legname grosso. Ung. Vastag fa, Rbnk-fa. Rus. Tolstomernîi lies.
Lemn (de hârtie). Lemn tânăr, care e întrebuinţat pentru prepararea hârtiei (celulozei).
Fr. Bois (â pulpe). Ger. Papierholz. Engl. Pulp-wood. Ital. Legno da carta. Ung. Papir fa. Rus. Ţeliulioznaia drevesina, Balans.
Lemn de lăzi. Planşete subţiri pentru construcţia lăzilor de ambalat.
Fr. Bois de caisserie. Ger. Kistenholz. Engl. Box wo~,d. Ital. Tavolle per casse. Ung. Lâdafa. Rus. Iâşcicinaia doscâ.
lemn de lucru. Lemn întrebuinţat la lucru (tâmplărie).
Fr.Bois d'oeuvre. Ger. Bauholz, Nutzholz. Engl. Timber, Industrial Wood. Ital. Legno da opera, Legname d'uso. Ung. Epiiletfa. Rus. Dielovoi lies.
Lemn de lucru. (Stânjeni). Lemnul de lucru e aşezat în figuri regulate, (stânjeni; steri, etc). Fr. Bois d'oeuvre empile. Ger. Schichtnutzholz. Engl. Ştacked timber. Ital. Legname in cataste. Ung. Epiiletfa. Rus. Stâbeli dielovîh materiâlov.
Lemn mărunt. Lemn de lucru de mici dimensiuni.
Fr. Menu bois. Ger. Kleines Nutzholz, Miissel-holz. Engl. Small timber. Ital. Legname da opera minuto. Ung. Kis szerszâmfa. Rus. Melchii lies,. Melcaia drevesina.
Lemn matur.  Acela care a atins vârsta exploatabilităţii.
Fr. Bois mur. Ger. Hiebsreifenwald. Engl. Ex-ploitable wood. Ital. Bosco maturo. Ung. Vâgâsra erett fa (erdo). Rus. Spielîi lies.
Lemn mic. (tânăr). Lemn de 60 cm. circumferinţa la mijloc Fr. Boispetit.    Ger. Kleines Nutzholz. Engl. Small timber. Ital. Legno da opera minuto. Ung. Fiatal-fa, Fiatal haszorfa. Rus. Toncomernîi lies..
Lemn moarat. Cuvine frumoase, cum ar fi lemnul de paltin.
Fr. Bois madre (madrure du bois). Ger. Maserig (Holz). Engl. Curled, Veined, Figured wood. Ital. Venato, Macchiato, Marezzato (Legname). Ung.. Fodros-fa, Habos-fa, Hullâmos-fa. Rus. Drevesina; s crasivîm risuncom.
Lemn de mobilă curbă. Lemn ce poate fi curbat.
Fr. Bois courbant. Ger. Knieholz. Engl. Knee timber. Ital. Legno da curvare. Ung. Hajlitott-far Konyok-fa. Rus. Lies dlia gm'itoi mebelî.
Lemn mort.    Lemn de mici dimensiuni, mort, în picioare sau căzut.
Fr. (Menu) bois mort.  Ger. Raffholz, Leseholz. Engl.  Dry fallen wood,  Dead fallen branches,. Ital.  Legna minuta morta.  Ung. Hulladek-fa, Fekii-fa. Rus. Miortvîi lies.
Lemn necojit. Se zice despre lemnul ce-şi păstrează coaja.
Fr. Bois en grume. Ger. Unentrindetes Rundholz. Engl. Unbarked timber, Ital. Legname non scor-tecciato. Ung. Kerges-fa. Rus. Derevo v core.
S74
175
Lemn noduros. Lemn cn noduri.
Fr. Bois noueux. Ger. Knorrkolz. Engl. Knotty wood. Ital. Legno nodoso. Ung. Gocs5s-fa, Biity-kos-îa. Rus. Sucicovatîi lies.
lemn normal. (Crescut). Acela la care inelele anuale au mărimi gradate cu vârsta arborelui.
Fr. Bois normal. Ger. Normalbestand. Engl. Normal wood. Ital. Bosco normale. Ung. Rendes âllomâny, Rendes erdo. Rus. Zdorovaia drevesina.
Lemn pipernicit. Arbore cu creştere întârziată, strâmb, anormal.
Fr. Bois rabougri. Ger. Knie busch. Engl. Wolf . tree, Bushy tree.   Ital. Legno incatorzolito, intris-tito. Ung. Csenevesz-fa, Elcsenveszedett-fa. Rus. Nizcorosloie derevo, Ugnetionago vida.
Lemn plin. Bucată întreagă a trunchiului.
Fr. Bois plein. Ger. Vollholz. Engl. Log. Ital. Troncone, Rocchio. Ung. Gombolyu-fa. Rus. Pol-nodrevesnîi stvol.
Lemn plutit.   Lemn transportat prin plutire.
Fr. Bois flotte.   Ger. Geflosstesholz, Triftholz. Engl.Floated wood.  Ital. Legno fluitato. Ung. Tutaj-fa, Usztatott-fa, Rus. Splavnoi lies.
Lemn de ramuri.   Lemnul ramurilor.
Fr. Bois des branches. Ger. Astholz. Engl. Branch wood. Ital. Legno dei rami. Ung. Galy-fa, Âg-fa, Rus. Drevesina suciev i vetvei.
Lemn răşinos. Lemn ru răşină. (Conifere).
Fr. Bois resineux. Ger. Nadelholz. Engl. Resi-nous wood. Ital. Legno resinoso. Ung. Gyantâs-fa. Rus. Hvoinoe derevo.
Lemn roşu. Lemnul care se găseşte în partea inferioară a ramurilor Coniferelor sau şi pe trunchiul indivizilor expuşi Crivăţului.
Fr. Bois rouge,  Ger. Rotholz.  Engl. Red deal.
Ital. Legno rosso. Ung. Voros-fa. Rus. Crăsnaia drevesina.
Lemn de rotărie.   Lemn de construcţie, roţi etc.
Fr. Bois de charpente. Ger. Wagnerholz. Engl. Building timber. Ital. Legno di costruzione da car-pentiere. Ung. Kerekgyârto-fa. Rus. Lies dlia coli-osnago proizvodstva.
Lemn rotund. Lemnul cara şi-a păstrat şi tăiat forma sa rotundă.
Fr. Bois rond.  Ger.   Rundholz.  Engl. Round. Ital. Legno tondo, Tondello. Ung. Gombblyii-fa. Rus. Cruglîi lies.
Lemn rotund. (De foc). Căpătâie de lemn rotund pt. foc-Fr. Bois de  rondin.  Ger.  Prugelholz. Engl-Round firewood.  Ital. Tondelli da fuoco. Ung-Dorongfa. Rus. Crugleac.
Lemn de rudărie. Lemn pentru mici uvraje executate în păduri.
Fr. Bois de raclerie. Ger. Schnittholz. Engl. Wood for carving. Ital. Legno da mestolaio. Ung. Szerszâmfa. Rus. Drevesina dlia custârnago proiz-vodstra.
Lemn de schelă. Prăjini de 8—13 cm. rotunde, 10—15 cm. în diam. pentru schelă. De obicei de brad.
Fr. Perche d'echafaudage. Ger. Baustange, Ger-ust stânge. Engl. Shaffolding pole. Ital. Abetella. Ung. Alvânyoszlop. Rus. Lies dliâ reştovânia.
Lemne de spărtură. Arbori groşi sparţi pentru foc.
Fr. Bois de quartier. Ger. Klobenholz. Engl. Split fire wood. Ital. Legno da squarlo. Ung. Ha-sâb-fa. Rus. Colotîia drovâ,
176
177
Lemn strâmb. Acela la care fibrele au o direcţie în spirală.
Fr. Bois (tors ou virant). Ger. Drehwiichsiges Holz. Engl. Torse wood. Hal. Legno a fibre con-torte. Ung. Csavarnovesu-fa. Rus. Svilevâtaia dre-vesii.a.
Lemn de strungărie. Lemn pentru lucrările de strun-gărie, (abanos, palisandru, acajou etc.) Fr. Bois d'ebenisterie Ger. Drechsler-Holz. Engl. Cabinet maker's wood. Ital. Legno da ebanisti o stipettai. Ung. Eszterga-fa. Rus. Drevesina dlia tocârnîh izdelii.
Lemn din tăierea secundară. Lemnul obţinut printr'o tăiere secundară,
Fr. Bois de coupe secondaire. Ger. Nachhiebs-holz. Engl. Wood from secondary felling. Ital. Legname dei tagli di sgombro nelle fustaie. Ung. Utân vâgâsosfa. Rus. Materiali ot promejutocinîh ruboc.
Lemn tânăr.   Lemn de formaţie recentă.
Fr. Bois jeune. Ger. Jungholz. Engl. Young wood. Ital. Legno giovane, Novelleto. Ung. Fiatalfa. Rus. Moiodâia drevesina, Nespelaia drevesina.
Lemn tare. Lemn cu greutate specifică ridicată, cu inelele anuale dese şi cu structură omogenă. Fr. Bois dur. Ger. Hart holz. Engl. Hartwood. Ital. Legno duro. Ung. Tbmor-fa. i<us. Tviordaia drevesina, Tviordaia poroda.
Lemn de toamnă. Porţiunea de lemn de toamnă, cuprinzând inelele desvoltate vara.
Fr. Bois d'automne. Ger Herbstholz..Engl. Sum-merwood. Ital. Legno d'estate. Ung. Oszifa, Rus.
Oseniaia drevesina.
Lemn de trunchiu.  Lemnul care constitue trunchiul,
Fr. Bois de tige, Ger. Stammholz. Engl. Stemm-wood. Ital. Legno del tronco. Ung. Torzsfa. Rus. Stvolovaia drevesina.
Lemn uscat.   Arborele ce are lemnul mort.
Fr. Bois â demi sec. Ger. Durrsucht. Engl. Wit-hered branch. Ital. Seccaginoso. Ung. Szârado-fa. Rus. Suhoe derevo, Suhostoi.
Lemn vărgat, (colorat). Cu urme de vine sau puncte.
Fr. Bois madre. Ger. Maserholz. Engl. Figured wood. Ital. Legno venato, puneggiato. Ung. Fo-dros-fa. Rus. Drevesina s ocrâşenîm risuncom.
Lemn verde. Lemne a căror cantitate de apă este mai mare de cât a celor uscate în aer liber.
Fr. Bois vert. Ger. Frisches Holz, Nasses Holz.
Engl. Green lumber, Unseasoned lumber. Ital. Legno fresco, non stagionato. Ung. Nyers-fa. Rus. Sîrâia drevesina.
Lemn de vopsitorie. Lemn care conţine materii colorante şi e întrebuinţat ca atare, (de ex. lemnul galben etc.)
Fr. Bois de teinturerie. Ger. Fărbehblzer. Engl. Stem-Wood. Ital. Legno colorante. Ung. Festo-fa. Rus. Drevesina s crasilimmi vescestâmi.
Lemnar.   Meseriaş care se ocupă cu prelucrarea lemnului Fr. Charpentier, Ouvrier en bois, Bucheron. Ger-Holzarbeiter, Zimmermann. Ital. Falegname. Ung. Asztâlos.
Lemnar,  (daltă de). Sculă pentru scobit lemnul.
Fr. Ciseau. Ger. Stemmeisen, Beitel, Holzmeissel. Engl. Chisel. Ital. Scalpello. Ung. Veso, Faveso. Rus. Stameska, Doloto.
Lemnos. Se zice de felul unei plante sau unui ţesut vegetal.
Fr. Ligneux. Ger. Holzartig. Engl. Woody. Ital. Legnoso. Ung. Fâs. Rus. Drevesnîi.
178
179
Lepădarea, (icrelor). La peşti.
Fr. Frayer. Ger. Leichen.  Engl. To Milt. Ital. Fregola, Ung. îvâs, Halivâs. Rus. Metanie ieri.
Lespede de piatră.   Bucată de  piatră de formă geometrică.
Fr. Dalie.  Ger. Steinplatte.  Engl. Slade. Ital. Lastra, Pietra. Ung. Kolap. Rus. Câmenaia plită.
Leuştean.  Plantă ierbacee de grădină, fam. Umbellifere. „Levtsticum officinale". (Bot.) Fr. Liveche.  Ger. LiebstockeI.  Ung. Lestyan. Rus. Linbistoc
Licheni.   O asociaţie între o algă şi o ciupercă, pe arbori, pietre etc.
Fr. Lichens. Ger. Flechten. Engl. Lichens. Ital. Licheni. Ung. Zuzmo. Rus. Lişâi.
Lichid.     O stare a corpurilor în natură.
Fr. Liquide. Ger. Flussig. Engl. Liquid. Ital. Li-quido. Ung. Folyâkony. Rus. Jidchii, Jidcosti.
Licitaţie, (vânzare). Vânzarea unui material cui oferă mai mai mult.
Fr. Enchere (vendre â 1'). Ger. Steigerung, Auk-tion. Engl. Auction. Ital. Incanto, Asta (vendere). Ung. Ârveres. Rus. Prodâja s publicinîh torgov.
LigniflCare. Fenomen prin care  membranele unor celule vegetale se impregnează cu lignină.
Fr. Lignification. Ger. Verholzung. Engl. Lignifi-cation. Ital. Lignificazione. Ung. Megfâsodâs. Rus. Oderevenenie.
Lignit.     Un fel de cărbune fosil, care conţine urme vizibile de vegetale.
Fr. Lignite. Ger. Braunkohle. Engl. Lignite. Ital. Lignite. Ung. Barnasz^n, Lignit. Rus. Lignit.
Liliac.      Animal mamifer, Insectivor  util. ord. Cheiroptere. „Vesperugo'' (Zool).
Fr. Chauvre-souris. Ger. Fledermaus. Engl. Bat. Ital. Pipistrello. Ung. Denever. Rus. Letuceaia mâşi.
Liliac.      Arbust cu flori mirositoare, gen. „Syringa" (Bot.)
Fr. Lilas. Ger. Flieder. Engl. Lilac. ital. Lillâ. Ung. Orgona fa. Rus. Sireni.
Limbul,    (frunzei). Partea lăţită a unei frunze legată de trunchiu prin peţiol.
Fr. Limbe (de la feuille). Ger. Blatt. Engl. Bla-de (of the leaf). Ital. Lembo della foglia. Ung. Le-vellemez. Rus. Nijniaia ciâsti, Listovoi plastinchi.
Limnologie. Ştiinţa lacurilor. Sinteza studiilor geografice, relative la lacuri. Fr. Limnologie. Ger. Limnologie. Engl. Limnology. Ital. Limnologia. Ung. T6-ismeret. Rus. Limno-loghia, Ozerovedenie.
Lin. Peşte. fam. Cyprinidelor. „Tinca vulgaris" (Zool.)
Fr. Tanche. Ger. Schleie. Engl. Tench. Ital. Tinca. Ung. Nyâlkâs ezompo. Rus. Lini.
Linte.      Plantă de grădină şi de câmp. Fam. Leguminoase. „Ervum lens". (Bot.)
Fr. Lentille. Ger. Linse. Ung. Leneşe. Rus. Ce-ceviţa.
Lintiţă de apă.   Plantă aquatică din fam. Lemnacee, în şanţuri la suprafaţa apei, genul „Lemna". (Bot.) Fr. Lentilles (d'eau). Cer. Wasserlinse. Engl.Duck-weeds.  Ital. Lenticchie d'acqua. Ung. Vizi-lencse. Rus. Riâsca.
Lipi. (a). A fixă mai multe piese la un loc.
Fr. Souder, Braser. Ger. Loten. Engl. To solder, To braze. Ital. Saldare. Ung. Ragasztani, Forrasz-tani. Rus. Paiati.
Litieră.    Pătura de frunze moarte într'o  pădure. Aşternut pentru vite.
Fr. Litiere. Ger. Streu. Engl. Litter. Ital. Lettiera. Ung. Alom. Rus. Lesnâia podstilca, Miortvîi pocrov.
Livadă.    Loc plantat cu arbori fructiferi.
Fr. Verger. Ger. Baumgarten.   Engl. Orchard. Ital. Frutteto, Ung. Gyiimolcs kert, GyLimolcsSs. Rus. Fructovîi sad. x.
Livadă,    (naturală). Loc acoperit cu iarbă care se coseşte.
Fr. Pre, Prairie (naturelle). Ger. Natiirliche Wiese. Engl. Natural meadow, Prairie. Ital. Prato naturale. Ung. R6t. Rus. Lug, Luj6cica, Livada.
Livănţică.  Plantă ierbacee aromatică, fam. Labiate. „La-vandula vera" (Bot.)
Fr. Lavande. Ger. Lavendel, Spike. Ung. Leven-dula. Rus. Levandâ.
Lizieră.    Marginea unei păduri,
Fr. Lisiere. Ger. Rain, Vorwald.  Engl. Border. Ital. Confine, Margine. Ung. Erdoszel. Rus. O-puşca liesa.
f
Lobodă.  Plantă  anuală  de grădină, fam. Chenopodiacee. „Atrlplex latifolia". (Bot.)
Fr. Arroche.  Ger. Melde.  Un?. Laboda. Rus. Lebedâ.
Loc de încercare. (Piaţă de experienţă). Suprafaţă de pădure unde se face o experimentare.
Fr. Essai (place d'). Ger. Probeflăche, Versuchs-flache. Engl. Satnple-plot, Experimental area. Ital. Appezzamento di prova, Aiuola sperimentale. Ung. Probater, Probateriilet. Rus. Opîtnîi uciâstoc, Prob-naia ploşciadi.
Lopată.    Uneltă ce are în partea inferioară o parte largă, şi plată de fier, cu mâner lung de lemn.
Fr. Pelle. Ger. Schaufel. Engl. Shovel. Ital. Pala. Ung. Lapât. Rus. Lopata.
Lucerna. Plantă ierbacee vivace, fam. Leguminoase. „Medi-cago sativa". (Bot.)
Fr. Luzerne. Ger. Luzerne. Engl. Lucerne, Al-falfa. Ital. Erba medica. Ung. Lohere, Lucerna. Rus. Liuţerna.
Lucru.     (masă,de). Mobilă necesară unui atelier mecanic.
Fr. Etabli. Ger. Arbeitstisch, Werkbank. Engl. Work-bench, Vice-bench. Ital. Banco da lavoro. Ung. Munkâ asztal, Szerszâm asztal. Rus. Verstak.
Lumânărică.   Plantă ierbacee pe marginea pădurilor, fam. Scrophularinee. „Verbascum Thapsus" (Bot).
Fr. Cierge de Notre Dame. Ger. Wollkraut. Ung. Molyhos bhorfarcskoro. Rus. Coroviâc, Ţârschii schipetr.
Lumină.   Agent fizic necesar vieţii.
Fr. Lumiere. Ger. Licht. Engl. Light. Ital. Luce. Ung. Vilâgossâg, Feny. Rus. Sviet.
182
Lumină,   (a). A răspândi lumină.
Fr. Eclairer. Ger. Beleuchten. Engl. To llght. Ital. Illuminare. Ung. Vilâgitani. Rus. Osvietith
Luminiş, (rarişte). Locuri mici goale într'o pădure.
Fr. Clairiere. Ger. Waldlichtung. Engl. Glade. Ital. Radura. Ung. Erdei tisztâs. Rus. Prosviet.
Luminiş.   Deschidere naturală într'o pădure sau artificială în vederea unei perspective.
Fr. Fercee, Clairiere, Ger. Durchhau. Engl. O-pening. Ital. Apertura, Spazio, Vuoto nel bosco. Ung. Vonal Kivâgâs. Rus. Prosviet, Blic.
Lunură
Lup.
Lut.
Defect al lemnulni constând in cercuri cari apar pe secţiune transversală.
Fr. Lunure. Ger. Mondring. Engl. Lunure, Cups-hake. Ital. Cipollatura, Girello. Ung. Gyuriis revese-des. Rus, Otlup. Qblup.
Mamifer carnivor, fam. Canide. „Caniş lupus".. (Zool.)
Fr. Loup. Ger. Wolf. Engl. Wolf. Ital. Lupo„ Ung. Farkas. Rus. Volc.
Humă, argilă din care se fac oalele.
Fr. Glaise (terre) Ger. Ton-(Erde). Engl. Clay, Clay-bottom. Ital. Argilla. Ung. Agyag, Fazekas-agyag. Rus. Glina gonciârnaia.
Mac. Plantă erbacee anuală. Fam. Papaveracee. (Bot.) „Papaver rhoeas""
Fr. Coquelicot. Ger. Mohn.  Engl. Corn poppy.
Ital. Rosolaccio, papavero. Ung. Mâk-noveny. Rus. Mac samoseica.
Macara.   Aparat de ridicat greutăţi.
Fr. Engin.   Ger. Hebezeug.   Engl. Engine, Gyn. Ital. Argano, Apparecchio di sollevamento. Ung. Emelogep, Emelodaru, Darugep.   Rus. Podiomnîi cran.
Macara,   (cablu de). Frânghia care urcă greutatea în sus.
Fr. Câble de grues. Ger. Kranseil. Engl. Crane rope. Ital. Fune da gru. Ung. Emelo-kotel, Emelo-sodrouy. Rus. Kanat podaemmigo Krana.
Macaz.     Schimbător cu ac la calea ferată.
Fr. Changement â aiguilles. Ger. Zungenweiche.
Engl. Switch with tongues. Ital. Scambio ad aghi. Ung. Vasuti vâlto. Rus. Strei ca jeleznodo-rojnaia.
Măcelărie,  (abator). Loc unde se taie vitele şi carnea.
Fr. Boncherie. Ger. Schlachthaus. Engl. Slaugh-ter-house. Ital. Beccheria, Macelleria. Ung. Me-szârszek.
184
185
Măceş. (răsură). Subarbust de pădure. Fam. Rozacee, (Bot.) „Rosa canina".
Fr. Eglantier. Ger. Heckenrose. Engl. Dog-rose.
Ital. Rosa di macchia. Ung. Csipker6zsa. Rus. Şipovnic.
Măcriş.
Măduvă.
Plantă ierbacee anuală de grădină. Fam. Polygo-nacee. (Bot.) „Rumex acetosa".
Fr. Oseille. Ger. Sauerampfer. Ung. Soska. Rus. Şceaveli.
Partea din tulpină sau rădăcină care se află la mijloc (celule de parenchym).
Fr. Moelle. Ger. Mark. Engl. Pith. Ital. Midollo. Ung. Bel. Rus. Serdţevina.
Măgar.     Animal domestic. „Asinus". (Zool.)
Fr. L'âne. Ger. Esel.  Engl. Asses. Ital. Asino, Burico. Ung. Szamâr, Csacsi. Rus. Osiol.
Magazin (cu ciorapi). (Tricotaje). Bonetărie,
Fr. Bonneterie. Ger. Trikotage. Engl. Tricotage. Ital. Maglieria. Ung. KOtottâru-uzIet.
ot.)
Maghiran. Plantă ierbacee aromatică. Fam. Labiate. „Origanum Majorana"
Fr. Marjolaine. Ger. Mairan. Ital. Origano. Ung. Majorânna. Rus. Maiorân.
Mălăet.    Fruct moale trecut peste maturitate. Ex. moşmoa-nele, coarnele etc.
Fr. Biet. Ger. Molsch. Engl. Mellow. Ital. Mezzo, Fradicio. Ung. Lâgy, Lisztes. Rus. Peres-pelîî plod.
Mălin.      Arbore forestier şi de ornament, fam. Rozaceelor. „Prunus padus" (Bot.)
Fr. Cerisier (ă grappes), Putiet. Ger. Trauben-kirsche. Engl. Bird cherry. Ital. Ciliegio salvatico. Ung. Zelnicze meggy. Rus. Ceriomuha.
Mânătărci.   (hribi). Ciupercă comestibilă, fam. Polyporacee „Boletus edulis". (Bot.)
Fr. Cepe, Giroule, aricelous. Ger. Steinpilz, Edel-pilz. Ung. Urigomba. Rus. Bielii grib, Borovic.
Manivelă. Dispozitiv de apucat şi învârtit la maşini.
Fr. Manivelle. Ger Kurbel. Engl. Crank. Ital. Manovella. Ung. Forgato Kar, Kurbli. Rus. Kri-voşip.
Măr. Arbore fructifer cultivat, fam. Rozacee. „Pirus
Malus" (Bot.)
Fr. Pommier, Egrasseau. Ger. Apfelbaum. Engl. Apple-tree. Ital. Melo. Ung. Almafa. Rus. Iâblonia.
Mărăcine. (Vezi) Păducel, Porumbar. „Crataegus" sau „Prunus spinosa" (Bot.) Ung. Kokenybokor. Rus. Coliucii custârnic.
Mărăciniş.   Pământ acoperit cu arbuşti cu spini şi ghimpi.
Fr. Broussaille. Ger. Buschwerk. Engl. Thicket, Bush. Ital. Macchia, Cespuglio. Ung. Kokenyes. Rus. Custârnicovaia zârosli.
Mărar.    Plantă ierbacee aromatică, de grădină, fam. Um-bellifere. „Anethum graveolens" (Bot.) Fr. Fenouil batard, Aneth. Ger. Dill. Ung. Kapor. Rus. Ucr6p.
186
187
Marcarea arborilor, in silvicultură se zice operaţiunea de a marcă cu ciocanul silvic arborii de extras sau de rezervat.
Fr. Martelage. Ger. Holzauszeichnung. Engl. Mar-king tree. Ital. Martellatura, Marcatura. Ung. Fajelzes, Kijeloles. Rus. Otmetca dereviev, Cleim-lenie dereviev.
Marcarea cu grifa (grifare). Alegerea şi marcarea arborilor cu grifa.
Fr. Griffage. Ger. Anreissen Engl. Blasing. Ital. Marcatura. Ung. Jelzenl, Jelizti , Rus. Otmetca dereviev, rezacdm.
Marcarea rezervelor. Operaţie care consistă în alegerea şi marcarea arborilor dintr'un arboret tratat în crâng, spre a fi păstraţi (rezerve).
Fr. Balivage. Ger. Schlagauszeichnung. Engl. Marking standard în coppice. Ital. Marcatura di una tagliata. Ung. Vâgâs-jeloles. Rus. Cleimlenie rezervov.
Marcotaj. înmulţirea plantelor prin îndoirea unei ramuri în pământ.
Fr. Marcottage. Ger. Absenker, Ableger. Engl. Layer. Ital. Margotto. Ung. Biytvâny. Rus. Razm-nojenie otvodcami.
Mare iuţeală.  Iuţeala unor trenuri.
Fr. Grande vitesse. Ger. Eilgut. E gl. Dispatch-good. Ital. Merce a grande velocitâ. Ung. Gyor-sâru. Rus. Bolişâia scorosti.
Mărfuri de sticlă. Fabricaţia şi negoţul cu aceste obiecte.
Fr. Gobeleterie. Ger. Glasswaren. Engl. Goblet-works. Ital. Vetrerie. Ung. Uvegâru. Rus. Steclianîe tovârî, Steclianîe izdielia.
Mărgăritar, (lăcrămioare). Plantă ierbacee ornamentală mirositoare de pădure, fam. Liliacee. „Convallaria majalis". (Bot.)
Fr. Muguet. Ger. Majglockchen. Ung. Mâjusi Gyongyvirâg. Rus. Lândâşi.
Mărgeluşe.   Plantă ierbacee de pădure, fam. Borraginee. „Lithospermum arvense". (Bot.)
Fr. Gremil des champs.  Ger. Ackersteinsame. Ung. Mezei koles. Rus. Koraliki.
Margine.   Marginea unui câmp, unui şanţ, unei păduri, etc.
Fr. Bord. Ger. Rand. Engl. Border, Edge. Ital. Ciglio, Confine. Ung. Hatâr, Hatârornal, Mesgye. Rus. Opuşca, Ocrâina.
Marmota.    Mic mamifer rozător. „Mus marmota" (Zool).
Fr. Marmotte. Ger. Murmeltier.  Engl. Marmot. Ital. Marmotta. Ung. Marmota. Rus. Mîşi mar-motca.
Marnă.     Calcar amestecat cu argilă, uneori şi cu nisip.
Fr. Marne. Ger. Mergel. Engl. Mari. Ital. Marna. Ung.  Mârga. Rus. Mergheli.
Măsălariţă. Plantă ierbacee veninoasă, fam. Solanee. „Hyos-ciamus niger1' (Bot.).
Fr Jusquiâme. Ger. Bilsenkraut. Engl. Henbanne. Ital. Giusquiamo. Ung. Bolondito, Belendek. Rus. Belenâ.
Maşină.    Uneltă mişcată de  o forţă  mai mare decât a omului.
Fr. Machine.  Ger. Maschine.  Engl. Machine, Engine. Ital. Macchina. Ung. Gep. Rus. Maşina.,
Maşină,   (de perforat), de făcut găuri.
Fr. Alesoir, machine â aleser. Ger. Bohrmaschme,. Bohrbank. Engl. Boring-machine. Ital. Alesatrice» Trapano, Ung. Furogep.
188
189'
Maşină de stropit.   Stropitoare, saca pentru stropit.
Fr. Irrigateur. Ger. Sprengwagen. ..Engl. Water-cart. Ital. Carro ad acqua. Ung. OntOzo kocsi, Ontozo gep. Rus. Oprîschivateli.
Masiv.     Starea unui arboret când coronamentele arborilor se ating.
Fr. Massif. Ger. Bestand. Engl. Stand. Ital. Fol-tezza, Boscofolto. Ung. Allomâny. Rus. Masiv. Somcnutoie nasajdenie.
Masiv.     (consistenţă). Gradul de apropiere sau de depărtare a arborilor dintr'un masiv.
Fr. Massif (consistance du). Ger. Schlussver-hâltnis. Engl. Degree of density or closeness. Ital. Grado di densitâ del bosco. Ung. Zârodâsi fok. Rus. Somcnutosti, Gustotâ.
Masivului,   (formarea). Starea de desime a unui arboret.
Fr. Massif. (formation du). Ger. Schlussbildung. Engl. Closing the leaf-canopy. Ital. Formazione del bosco folto. Ung. Âllomânyalakulâs. Rus. Smî-cânie cron.
Măslin.
Măsură.
Măsură.
Arbore verde exotic cu fructe, fam. Oleacee. „Olea europaea". (Bot.)
Fr. Olivier d'Europe. Ger. Olivenbaum. Engl. Olive tree. Ital. Olivo, Oleastro. Ung. Olajfa. Rus.
Maslincinoe derevo, Olivcovoe derevo, Măslina, •Olivca.
(a). A exprima o mărime în unitatea de măsură respectivă.
Fr. Mesurer. Ger. Messen. Engl. To measure. Ital. Misurare. Ung Meres, Merni. Rus. Izmeriti, Meriţi.
(Unitate de) pentru produsele forestiere.
Fr. Mesure (unite de). Ger. Mass, Forstmasse.
Engl. Standard, Forestal measure. Ital. Misura forestale. Ung. Mertekegyseg. Rus. Mera.
Măsură de Capacitate.  Măsură de volum, de conţinut.
Fr. Mesure de capacite. Ger. Raummass. Engl. Ştacked measure. Ital. Misura di capacitâ. Ung. Urmertek. Rus. Miera obioma.
Măsură de lungime. Măsurarea întinderii unui obiect dela un capăt la altul.
Fr. Mesure (de longueur). Ger. Lângenmass. Engl. Measure of length. Ital. Misura di lunghezza. Ung. Hosszmertek. Rus. Miera dlinî.
Măsură de protecţie. Apărarea pădurilor sau a altor culturi contra duşmanilor lor.
Fr. Mesure de protection. Ger. Schutz massregel.
Engl. Protective mesure, Rule. Ital. Misure di protezione. Ung. Vedo-intezkedes. Rus. Miera oh răni.
Material accesoriu. Arborii cari nu fac parte din arboretul principal.
Fr. Materiei accessoire). Ger. Reis-und Stangen-holz. Engl. Fagot-wood, Bavin-wood. Ital. Materiale secondario. Ung- Mellek-haszonfa. Rus. Pod-cinionîi iârus.
Material, (normal). Capitalul lemnos dintr'o pădure ajunsă la starea normală.
Fr. materiei (normal). Ger. Normalvorrat. Engl. Normal material. Ital. Materiale normale. Ung. Szabâlyos fa keszlet. Rus. Normalinii zapâs.
Material, (principal). Totalitatea arborilor cu produse principale.
Fr. Materiei (principal). Ger. Derbholz. Engl. Principal material. Ital. Legname grosso. Ung. Ronkfa, Tonkfa. Rus. Material (glavnâi).
Materie nutritivă. Care serveşte la hrana animalelor şi plantelor.
Fr. Matiere (nutritive). Ger. Năhrstoff. Engl. Food-material. Ital. Materia nutritiva. Ung. Tâpan-yag. Rus. Pitâtelnîe veşcestvâ.
190
191
Mâţişor, (ament). Inflorescenţă in formă de spic, pendentă, cu flori unisexuate.
Fr. Chaton. Ger. Kătzchen. Engl- Catkin. Ital. Amento.. Ung. Barka, (Himbarka, Nobarka). Rus. Seriojchi.
Mătrăgună. Plantă ierbacee veninoasă din fam. f Solanacee Se întrebuinţează în medicină. „Atropa Belladana". (Bot.)
Fr.  Belladone.  Ger.  Echte  Tollkirsche. Engl.„ Deadyl niglit shade.  Ital. Belladohna.   Ung. Na-dragulya. Rus. Madrag6ra, Beladona.
Mătura vrăjitoarei.  Producţia de ramuri stufoase anormale din cauza unor ciuperci parazite, (la brad). ^ Fr. Bălai (des sorcieres). Ger. Hexenbesen. Engl.
Witches  broom.   Ital.  Scopaccio,   Scopa delle streghe. Ung. Bâbaseprii. Rus. Viedmina metlâ.
Maturitate, Coacerea organelor unei plante. (Bot.)
Fr. Maturation. Ger Reife. Engl. Ripeness, Ma-turity. Ital. Maturazione. Ung. Eres. Rus. Spelosti,
Mazăre.   Plantă anuală de cultură, fam Leguminoase. „Pisum sativum" (Bot.) Fr. Pois, Petit-pois.  Ger. Erbse.  Ital. Piselli. Ung. Borsd. Rus. Gozoh zelionîi.
Mâzgă.     (liber). învelişul arborelui între  coaje  şi lemn, plin de vase.
Fr. Liber. Ger. Bast. Engl. Liber, Bast. Ital. Libro. Ung. Hâncs. Rus. Lub.
Mecanic. Specialist care lucrează maşini şi unelte.
Fr Mecanicien. Ger. Maschinenbauer, Maschi-nenschlosser. Engl. Fitter, Machinist. Ital. Mecca-nico. Ung. Gepesz, Geplakatos. Rus. Maşinostroi-teli, Zavodski slesari.
Mediul.    (Influenţa lui). Influenţa climatului şi solului asupra plantelor.
Fr. Milieu (action du). Ger. Einfluss der Umge-bung. Engl. Action of the midst. Ital. Azione dell' ambiente. Ung. Kornyezet befolyâsa. Rus. Sredâ, Vliânie sredî.
Mei. Plantă anuală cultivată, fam. Graminee. „Milium
effusum" şi „Panlcum mUiaceum". (Bot.)
Fr. Millet. Ger. Hirse, Flattergras. Ung. Koles-kâsafu. Rus. Proso.
Melci.      Moluşte de pădure, fam. Gasteropode. „Helix pomăda". (Zool.) Fr. Escargots.  Ger. Schnecken.  Engl. Snails. Ital. Chiocciole. Ung Csiga. Rus. Ulitca.
Meiisă.    Roiniţă, Mătăciune. Plantă anuală aromatică, fam. Labiate. „Melissa officinatis". (Bot.) Fr. Melisse, Citronnelle.   Ger. Citronenmelisse. Ung. Czitromszagu-mezfu. Rus. Melisa.
Menghină.  Uneltă de mecanic sau de lemnar.
Fr. Etau. Ger. Schraubstock. Engl. Vice, Jaw-vice. Ital. Morsa. Ung. Satu. Rus. Tiski.
Merişor. Cimişir. Arbust verde perzistent.  fam. Buxacee. „Biixus sempervirens" (Bot.)
Fr. Buis. Ger. Buchsbaum. Ital. Bosso. Ung. Puszpângfa, Puszpângbokor. Rus. Cavcâzcaia pâ-lima, Şamşit.
Merisor. (coacăz de munte) Arbust de munte. fam. Ericacee. „Vaccinum vitis idaea" (Bot).
Fr. Abret-rouge. Ger. Preiselbeere. Ung. Veresâ-fonya. Rus. Brusnica.
192
193
Mersul trenurilor. Orariul care arată plecarea şi sosirea trenurilor.
Fr. Horaire des trains. Ger. Fahrplan. Engl. Time-table. Ital. Orario. Ung. Menetrend. Rus. Rospisânie poiezdov.
Meşelic.  Crânguri mici.  Desişuri de stejar  în Dobrogea.
Fr, Fourre, Dumetum, Petit bois taillis. Ger. Kleinausschlagwald. Engl.  Little   coppice. lta; Piccoio ceduo.   Ung. Sarjbajtâsos, Fiatal tolgy Rus. Nu există.
Mesteacăn, (alb) Arbore din fam. Betulacee. Esenţă de lumină „Betula alba" (Bot.)
Fr. Bouleau. Ger. Weissbirke. Engl. Birch. Ital. Betulla. Ung. Fehernyir, Bibircses niyr. Rus. Bereza.
Mesteacăn, (cocoşul de). Pasăre  din  ord. Qalinaceelor. „Tetrao tetrix„. (Zool.) Fr. Tetras lyre, Coq du bouleau. Ger. Birkhuhn, Engl. Black grouse. Ital. Fagiano di monte. Ung. Nyirfajd. Rus. Teterev cosâci, Tetiorca.
Mesteacăn, (pitic). Arbore de pădure. „Betula nana". L. (Bot.)
Fr. Bouleau nain. Ger. Zwergbirke. Engl. Dwarf Birch. Ital. Betulla nana.. Ung. Tbrpe nyir. Rus Beri6za{(cârlicovaia)
Mesteacăn, (pufos). Arbore de pădure „Betula pubescens". (Bot).
Fr. Bouleau (pubescent). Ger. [Moorbirke. Engl. Pubescent birch. Ital. Betulla tomentosa. Ung. Mo-lyhos nyir. Rus. Berioza (Bielaia).
Mesteacăn, (râios). Arbore din fam. Betulacee. „Betula ver-rucosa". (Bot.)
Fr. Bouleau blanc. Ger. Weissbirke, Zăhe-birke.
Engl. Birch, Black-birch, Qray-B, Yellow B. Ital. Betulla. Ung. Bibircses nyir. Rus. Beri6za. (boro-dâvciataia).
Mestecăniş. Pădure de mesteacăn.
Fr. Boulassiere. Ger. Birkenwald. Engl. Birch s forest. Ital. Bosco di bettule. Ung. Nyir-erdo. Rus. Beriozovaia roşcea, Berezneac.
Mixandre.   Plantă ornamentală de grădină, fam. Crucifere. „Matthiola annua". (Bot.)
Fr. Giroflee, Quarantaine. G:r. Sommer Levkoje. Ung. Levkoja. Rus. Levkoi.
Micşunele. (ruginite). Plantă ornamentală de grădină, fam-Crucifere „Cheiranthus cheiri„. (Bot.)
Fr. Qiroflee jaune, Baton d'or. Ger. Goldlack. Ung. Jâcintvirâg. Rus. Lacfioli.
Mierea ursului. Arbore fam. Uriticaceelor. „Celtis austra-lis" (Bot.)
Fr. Micocoulier Ger. Siidlicher Gurgelbaum. Engl. European nettle tree. Ital. Bagolaro, Spaccasassi. Ung. Keleti-czeltisz. Rus. Jeleznoie derevo.
Migdal.    Arbore exotic fructifer, fam. Rozacee. „Amygdalus communis". (Bot.) Fr. Amandier. Ger. Mandelbaum. Ital. Mandorlo. Ung. Mandulafa. Rus. Mindâlinoe derevo.
Migraţiune.  Călătoria unor animale dintr'o  ţară   în alta după anotimpuri. Fr. Migration. Ger. Wanderung. Engl. Migration. Ital. Migrazione. Ung. Vândorlâs, Vonulâs. Rus. Migrâţia.
Milă.        Măsură de lungime variabilă după ţări.
Fr. Miile. Ger. Meile. (Prusia: 7.533 m.) Engl. Mile. (1.609 m.). Ital. Miglio. Ung. Merfbld Rus. Milea.
13
194
195
Mingie.   Ghiulea, corp mare rotund.
Fr. Balle. Ger. Ball, Luppeneisen. Engl. Iron-loops. Ital. Ferro in lupini. Ung. Labda, Golyo, Gomb.
Mirosul lemnului. Este datorit substanţelor grase ssui eterice,   e şi mai puternic în timpul încălzitului. Fr. Odeur du bois. Ger. Duft (des Holzes). En^l. Odour (of the wood). Ital. Odore del legno. Ung. Szag, (a fânak szaga). Rus. Zâpah drevesinî.
Mişcare. Deplasarea^corpurilor.
Fr. Mouvement. Ger. Bewegung. Engl. Move-ment. Motion. Ital. Moto, Movimento. Ung. Moz-gâs. Rus. Dvijenie.
Mistreţ.   Mamifer pachyderm de vânat. „Sus scrofa". (Zool).
Fr. Sanglier. Ger. Wildschwein. Engl. Wild-pig. Ital. Cinghiale. Ung. Vadkan, |Vaddiszn6. Rus. Dichii cabăn, Vepri.
Mlădiţă.    Mic lăstar de un an, prin creşterea unui mugure.
Fr. Pousse. Ger. Schoss, Jahrestrieb. Engl. Shoot, Sprout. Ital. Getto, Rampollo. Ung. Sarj-haytâs. Rus. Porosli, Godovâlii pobieg.
Mlajă.      l.ozie, răchită.'Arbust,[de pădure de baltă. fam. Salicacee. „Salix vimihalis". (Bot). Fr. Osier blanc. Ger. Korbwetde. Ung. Kotofiiz. Rus. Ivovîi prut.
Mlaştină. Pământ îmbibat de apă, lipsit de scurgere.
Fr. Marais. Ger. Moor, Sumpf. Engl. Marsh, Moor, Fen, Morass. Ital. Padule, palude. Ung. Mo-csâr. Rus. Boloto.
Mobilizarea   (terenului ). Mărunţirea pământului pentru înlesnirea vegetaţiei.
Fr. Ameublissement (du terrain). Ger. Boden-lockerung. Engl. Mellowing the soil. Ital. Render soffice (la terra). Ung. Fdldporbamjitâs. Rus. Ob-rabotca pocivî.
Mohor.    (costrei, mei). Plantă ierboasă anuală, fam. Gra-minee. „Panicum glaucum". (Bot )
Fr. Setaire glauque. Ger. Gelbhaariger Fennich. Ung. Muhar. Rus. Bor, Nemăţkoe proso, Mohor.
Mojdrean.    Arbore din  regiunea dealurilor şi munţilor. „Fraxinus ornus", (Mană). (Bot.).
Fr. Frene â manne. Ger. Blumenesche. Engl. Flowering ash. Ital. Frassino mannifero. Ung. Vi-râgos Koris. Rus. Ţvetuşcii iâseni, Duşistîi iâseni.
Molid,     (molift). Arbore răşinos. Fam. Coniferelor, arbore de I mărime „Picea excelsa" (Bot). Fr. Epicea, Faux sapin. Ger. Fichte. Engl. Spruce. Ital. Abete rosso, Pezzo. Ung.  Luczfenyo. Rus. Ieli.
Molidviş. Pădure de molid.
Fr. Pessiere. Ger. Fichtenwald. Engl. Norway spruce forest. Ital. Foresta di abeto rosso, Abe-tina di pezzo. Ung. Luczfenyoerdo. Rus. lelnic, Ie-lovîi bor.
MorCOV.   Plantă anuală de grădină. Fam. Urabellifere. „Dau-cus carota sativa". (Bot).
Fr. Carotte. Ger. Mdhre. Ital. Carota. Ung. Sâr-garepa. Rus. Morcovi.
Moşmon, Arbore fructifer. „Mespilus germanica1'. (Bot).
Fr. Neflier.  Ger. Mispelbaum, Deutschemispel. Engl. Medlartree. Ital. Nespolo. Ung. Nâspolya-fa. Rus. Muşmulâ.
13/
Mostră.   Probă de plantă sau de altceva.
Fr. Echantillon. Ger. Muster. Ital. Mostm. Ung. Mintă. Rus. Obrazeţ.
Movile. (plantaţie in). A planta pueţii pe mici movilite de pământ.
Fr. Butte. (Plantation ou semis en). Ger. Hugel-pflanzung. Engl. Mound planting. Ital. Piantagione, o sementa a muchietti. Ung. Dombiiltetes. Rus/ Posâdca v holmichi. /
Mucegai. Vegetaţie criptogamică la suprafaţa substanţelor-organice în descompunere, fam. Mucorinee genul. „Mucor" (Bot.)
Fr. Moisissure.  Ger. Schimnici.   Engl. Mould.
Ital. Muffa. Ung. Penesz-gomba. Rus. Plesenevîe gribî.
Mugure.   Organ vegetativ al plantelor.
Fr. Bourgeon. Ger. Knospe. Engl. Bud. Ital. Gemma. Ung. Rogy, Bimbo, Szem. Rus. Pocica.
Mugure adventiv. Mugure de reproducere care s'a transformat în materie lemnoasă şi se poate desvoltâ şi în trunchiu ca şi în rădăcina.
Fr. Bourgeon aclventif. Ger. Adventiv Knospe. Engl. Adventitions bud. Ital. Gemma avventizia. Ung. Jârulekos riigy. Rus. Adventivnaia pocica.
Mugure preventiv. Mugure care în loc să se desvolte imediat, rămâne sub scoarţă în stare rudimentară, gata să se desvolte atunci când va avea posibilitatea.
Fr. Bourgeon prevenţii Ger. Prăventiv Knospe. Engl. Dormant bud. Ital. Gemma preventiva. Ung. Alvftriigy. Rus. Spiâşceaia pocica.
Mugure terminal. Acela care ocupă extremitatea unei ramuri.
Fr. Bourgeon terminal. Ger. Endknospe. Engl. Terminal bud. Ital. Gemma terminale. Ung. Csucs riigy. Rus. Verhiişecinaia pocica.
Muma pădurii.  Plantă ierbacee parazită de pădure, fam. Orobanchiacee. „Lathraea Squamaria". (Bot.)
Fr. Lathree ecailleuse. Ger. Schuppenwurz. Ung. Pikkelyes viesor. Rus. Şeroşniţa.
Muncă.     (cantitate). Durata muncii, efectul unei munci oarecare.
Fr. Travail (quantite de). Ger. Arbeitsaufwand. Engl. Labour oulput. Ital. Quantitâ di lavoro. Ung. Munka, Dolog Munkamenyiseg. Rus. Rabota
Muntos.   Se zice de un loc cu munţi înalţi.
Fr. Montagneux. Ger. Gebirgig. Engl. Monta-nous. Ital. Montagnoso, Montuoso. Ung. Hegyes-videk. Rus. Gornâi.
Mur. Arbust cu ghimpi, fructifer, fam. Rozacee. „Rubas
fmticosus". (Bot.)
Fr. Ronce. Ger. Brombeerstrauch.   Engl. Black-berry. Ital. Rovo. Ung. Szederinda. Rus. Ejevica.
Mure.      Fructul murului sălbatic.
Fr. Mure.  Ger. Brombeere.  Engl. Blackberry. Ital. Mora di macchia, Ung. Szeder.  Rus. Ejevica.
Muri (a).   încetarea vieţii la animale şi vegetale.
Fr. Mourir. Ger. Sterben, Enden. Engl. To die. Ital. Morire.   Ung. Kiveszni, Elhalni, Kimulni, Meghalni. Rus. Umiranie, Otmiranie.
Muşcată.  Plantă ierbacee de ornament, fam. Geraniacee. „Pelargonium odoratissimum". (Bot.)
Fr. Geranium. Ger. Muskatgeranium. Ung. Mus^ kâtli. Rus. Pelargonia.
193
Muşchiu, Genul „Hypnum". (Bot.) Creşte peste tot în locuri umbroase şi umede,
Fr. Hypne. Ger. Astmoos, Laubmoos. Engl. Feather raosss. Ital. Muşchi frondiferi. Ung. Le-velesmoh. Rus. Moh.
Muşchiu. Vegetale criptogamice. (Bo.) Fam. Sphagnacee. Gen. „Sphagnum".
Fr. Sphaigne, Monsse. Ger. Torfmoos. Engl. Peat-moss. Ital. Sfagno. Ung. Tozegmoh, Rus. Moh.
Muşeţel. (Românită). Plantă ierboasă, anuală, medicinală.
Fam. Compozee.   (Bot.) „Matricarla Chamomilla" Fr. Camomille. Ger. Echte Kamille. Engl. Cha-momile. Ital. Camomilla. Ung. Orvosi szekfu, Ka-milla. Rus. Româşca.
Muştar. Plantă ierbacee cultivată. Fam. Crucifere. „Sinapis alba". (Bot.)
Fr. Moutarde blanche. Ger. Weisser Senf. Ung. Feher muştar. Rus. Gorciţa.
Muştar. (Sălbatic). Plantă ierbacee anuală. Fam. Crucife-relor. „Sinapis arvensis". (Bot.)
Fr. Moutard    (des champş).  Ger. Ackersenf.
Engl. Wild mustard. Ital. Senapa selvatica Ung. Mezei mustâr. Rus. Gorcicinic.
Mustăţi.   (Rădăcină). Perii absorbanţi ai radicelelor.
Fr. Chevelu. Ger. Haarwurzeln. Engl. Comose, Roothair. Ital. Capillizio radicale. Ung. Gyoker-szorok, Hajszâlgyokerek. Rus. Cornevâie voloschi.
Muşuroi, (a). A înconjură pueţii la bază cu pământul scos din groapă.
Fr. Butter. Ger. Hăufeln, Umhullen. Engl. To raise earth around plants, To earthing up. Ital. Rincalzare. Ung. Folddomb, Foldrakâs, Râkâsolâs. Rus. Holmic, Bugoroe.
Musuroire. Strângerea pământului în jurul puetilor.
Fr. Buttage.  Ger. Behăufleung.  Engl. Ridgfng. Ital. Rincalzatura, Ung. Rakâsolni.  Rus. Ocuci-vanie.
N
Nalbă. Plantă erbacee din fam. Malvaceelor (Bot.) „Althaea Officinalis"
Fr. Guiniauve, Ger. Eibisch. Engl. Marsh-mallow. Ital. Altea. Ung. Mâlyva. Rus. Măliva, Altea.
Nalbă de grădină, Plantă mare erbacee ornamentală. Fam. Malvacee. „Althaea roşea". (Bot.)
Fr. Rose-tremiere. Ger. Stockrose, Pappelrose. Ung. Mâlyva. Rus.yProscurniâc.
Napi. Plantă ierbacee de grădină. Fam. Crucifere. „Bras-sica napus". (Bot.)
Fr. Navet. Ger. VVeîsse-Riibe. Ung. Repa, F6-heriipo. Rus. Briucva.
Narcize. Plantă erbacee vivace. Fam. Amarillidee. (Bot.) „Narcisus poeticus".
Fr. Narcisse (des poetes). Ger. Dichter narzisse.
Engl. Post's narcissus. Ital. Narciso, Fior di maggio. Ung. Nârczisz-virâg. Rus. Narţis.
Năsturei. Plantă ierbacee de baltă. Fam. Crucifere. „Nastur-tium officinale". (Bot.)
Fr. Cresson d'eau. Ger. Brunnenkresse. Ung. Orvosi zsâzsa. Rus. Nasturţia.
200
Năut.
Navlu.
Plantă ierbacee cultivată. Fam. Leguminoase. „Cicer arietinum". (Bot.)
Fr. Pois-chiche. Ge«\ Kichererbse. Ung. Csicser. Rus. Goroh jioltîi.
închirierea unui vapor pentru transport.
Fr. Fret. Ger. Fracht. Engl. Freight. Ital. Nolo, / Noleggio. Ung. Hajofuvar. Rus. Zafrahtovâti sudno.'
Nebulositate. Fracţiune din cer acoperită de nori la un moment dat. Gradul de nebulositate se numără dela 0 la 10. Curbele de egală nebulositate se numesc isonefe.
Fr. Nebulosite, Ger. Nebelhaftigkeit. Engl. Clou-diness. Ital. Nebulositâ. Ung. Kodbs. Rus. Tumâ-nosti.
NeCOJit.   Lemn rotund acoperit încă cu coaje.
Fr. Grume (Bois en). Ger. Unentrindetes Rund-holz. Engl. Unbarked timber. Ital. Legname non scortecciato. Ung. Gombolii-fa, Dorongfa. Rus. Derevo v core.
Necultivat. (Paragină, pârloagă). Se zice despre un teren fără culturi.
Fr. Inculte. Ger. Unangebaut. Engl. Un cultiva-ted, Untilled. Ital. Incolto. Ung. Parlag. Rus. Neo-brabotanaia zemlia, Zâleji, Ţelinâ.
Neegal.   Cu vârste neegale.
Fr. Inequienne. Ger. Ungleichalterig. Engl. Un-even-aged. Ital. Disetaneo. Ung. Egyenlbtlen koru. Rus. Raznovozrastnîi.
Neg. Nod sau excrescenţă ce se află uneori pe organele plantelor.
Fr. Verrue. Ger. Warze. Engl. Warţ. Ital. Ver-ruca, Bitorzolo. Ung. Szemolcs. Rus. Uzel, Narost.
201
Neghina grâului.   Buruiană anuală. Fam. Caryophyllee.
„Agrostemma. (Lichnis) Githago".
Fr. Nielle (des bles). Ger. Kornrade, Kornnelke.
Engl. Korn-cockle. Ital. Gettaione. Ung. Konkoly. Rus. Ciicoli.
Nemţişor. Plantă anuală de  câmp.  Fam. Rauunculacee. „Delpkinium consolida". (Bot.).
Fr. Pied d'alouette,   Eperon de chevalier. Ger. Feldrittersporn. Ung. Sarkonytyu-virâg Rus. Şporeţ.
Nervură. Fascicule fibro-vasculare pe suprafaţa unei frunze.
Fr. Nervure. Ger. Blattrippe, Blattnerv. Engl. Vein. Ital. Nervatura. Ung. Level-er, Levelerezet. Rus. Nervâţia listă.
Neted.     Se zice de un sol orizontal, fără obstacole.
Fr. Plat. Ger. Flach. Engl. Plain, Fiat. Ital. Piatto, piano. Ung. Sima, Tiszta, Vizszintes. Rus. Rovnaia poverhnosti.
Nevăstuică, Mic mamifer carnasier din grupa Mustelidelor. (Zool). „Muslela vulgaris" L.
Fr. Belette.  Ger. "Wiesel.   Engl. Weasel. Ital. Donnola. Ung. Menyet. Rus. Lâsca.
Nichel.    Metal întrebuinţat în industrie.
Fr- Nickel. Ger. Nickel. Engl. Nickel.  Ital. Ni-chelio, Nickel. Ung. Nikkel. Rus. Nikkel.
Nicotină. Alcaloid care se extrage din tutun,  C10, H", N2. Otravă, care se întrebuinţează ca insecticid.
Fr. Nicotine. Ger. Nicotin. Engl. Nicotine. Ital. Nicotină. Ung. Nikotin. Rus. Nicotin.
202
203
Nicovală. Uneltă a fierarului.
Fr. Enclume. Ger. Amboss. Engl. Anvil. Incudine. Ung. Ullo. Rus. Nacovălnia.
Ital.
Nisetru.   Peşte. Ord. Ganoizilor. (Zool.) „Acipenser stuno".
Fr. Esturgeon. Ger. Stor. Engl. Sturgeon. Ital. Storione. Ung. Tokhal. Rus. Osiotr, Osetior.
Nisip.      Rocă naturală sedimentară.
Fr. Sabie. Ger. Sand. Engl. Sand. Ital. Sabbia, Arena. Ung. Homok. Rus. Pesoc.
Nit. Cui de fer neaseuţit pentru fixarea cazanelor, etc.
Fr. Rivet. Ger. Niete. Engl. Rivet, Pin, Clinch. Ital. Chiodo. Ung. Nit-szeg. Rus. Zaklepka.
Nivel.      Starea unui plan orizontal.
Fr   Niveau. Ger.   Niveau, Wagrechte Flache. Engl. Level. Ital. Livello. Ung. Szinvonal. Rus. Uroveni.
Nivelă (a). Terenul. A netezi terenul unde va cădea un arbore.
Fr. Aplanir (le terrain). Ger, Boden planieren. Engl. To bed a tree. Ital. Spianare il terreno. Ung. Vizszintezni, Egyenzetni. Rus. Vârâvniva-nie poverhnosti.
Nivelă (a). A măsură cu ajutorul instrumentelor diferenţa de nivel dintre două sau mai multe puncte.
Fr. Niveler. Ger. Planieren. Engl. To level, To grade. Ital. Livellare. Ung. Szintezni, Beszintezni. Rus. Nivelirovati.
Nivelă.    Instrument care serveşte pentru a recunoaşte dacă un plan e orizontal.
Fr. Niveau. Ger. Nivellierungsinstrument. Engl. Levelling instrument. Ital. Livello. (Strumento di). Ung. Szintezo, Szintezo miiszer. Rus. Nivelir.
Nod.        Punctul unde se însera crăcile la tulpină.
Fr. Noeud. Ger. Knoten, Knorren. Engl. Knot, Snag. Ital. Nodo. Ung. Csomo, Bog. Rus. Osnovâ-nie, Sucicâ, Uziol.
Noduros. Care are noduri multe.
Fr. Noueux. Ger. Knotig. Engl. Knotty. Ital. No-doso. Ung. Csomos. Rus. Uzlovâtîi.
Nomol.    In fundul apelor amestec de pământ şi de materii organice în descompunere.
Fr. Vase, Boue, Fange. Ger. Schlamm. Engl. Mud, Mire, Slime. Ital. Melma, Limo, Fango. Ung. Sâr, Iszap. Rus. II.
Noroios. Plin de noroi.
Fr. Fangeux. Ger. Schlammig, Kotig. Engl. Fen, Swamp. Ital. Terreno fangoso. Ung. Sâros. Rus. Griâznîi.
Nucul alb.  Arbore  din  fam.  Iuglandee.  (Bot.) „Carya
4alba". Lemn bun de lucru. Fr. Noyer blanc. Ger. Weisser hickory Baum. Engl. Shell bark hickory. Ital. Noce bianco americano. Ung. Feher hikori. Rus. Caria.
Nucul cenuşiu. Arbore din fam. Iuglandee. „fuglans tinerea". (Bot.).
Fr. Noyer (Beurre). Ger. Butterwallnuss. Engl. Butter nut. Ital. Noce americano. Ung. Sziirke di6. Rus. Sierîi orieh.
204
205
Nucul (comun). Arbore din fam. Iuglandaee. (Bot.) „fu-glans regia". Fr.  Noyer  (commun).   Ger.  Echte Walnuss. Engl. Walnut tree. Ital. Noce. Ung. Diofa. Rus. Voloşischii oreh.
Nucul negru.  Arbore din fam. Iuglandee. (Bot. Juglansj nigra". Originar din America. / Fr. Noyer noir. Ger. Schwarze Walnuss. Engl. Black Walnut. Ital. Noce nero. Ung. Fekete dio. Rus. Ciornîi orieh, Americânschii orieh.
Nueliş.    Arbori ce au un diametru mai mic de 7 cm. la 1 m. dela sol.
Fr. Gaule. Ger. Reisstange. Engl. Sapling, Pole under 7 cm. Ital. Astone. Ung. Sarj-erdd. Rus. Jerdniâc.
Nufăr.     (Alb şi galben). Plantă anuală de baltă. Fam.
Nymphaeacee. (Bot). „Nymphaea alba", „Nuphar lateum".
Fr. Nenuphar, Lys, Plăteau. Ger. Seerose, Seeli-lie, Teichrose. Ung. Nymphaea alba = Feher tiin-der, Nuphar luteum — Sârga tavi-rozsa. Rus. Cuv-şinca jioltaia.
Nu mă uită. Plantă erbacee vivace. (Bot.). Fam. Boraginee, „Myosotis palustris". Fr.   Myosotis.   Gef.   Vergissmeinnicht. Engl. Forget-me-not.    Ital.     Miosotide,     Non ti scordar di me. Ung. Nefelejts. Rus. Nezabudca.
Nutriţie.  Ansamblul fenomenelor ce produc prin asimilaţie mărirea massei substanţei vieţuitoare. Fr. Nutrition. Ger. Ernahrung. Engl. Nutrition. Ital. Nufrizione. Ung. Tâplâlkozâs. Rus. Pitănie.
CU
Oaia.       Animal domestic. „Ovis". (Zool).
Fr. Mouton, Brebis. Ger. Schafe. Engl. Sheep. Ital. Montone, Pecora. Ung. Juh, Birka. Rus. Ovţâ.
Obadă de roată.    Piesă de roată care ţine spiţele.
Fr. Jante de roue. Ger. Radfelge. Engl. Felly, Jaunt. Ital. Quarto della ruota. Ung. Kerektalp. Rus. Obod.
Ochiul boului.   Pănţăruş, împărăţel. Pasăre mică, ordinul Păsărelelor, „Anorthara troglodytes". (Zool).
Fr. Troglodyte (mignon). Ger. Zaunkonig. . Engl. Wren. Ital. Scricciolo, re di macehia. Ung. Okors-zem. Rus. Crapivnic.
Ochiul boului.    (Margaretă). PI. herbacee, fam. Composee.
1) Chrysanthemum Leucanthemum. 2) C. Segetum. (Bot)..
Fr. Oeil (de bceuf).  Ger. Gănse Wucherblume. Engl. Oxeye, Daisy. (Corn marigold). Ital. Mar-gherita. Ung. Aranyvirâg. Rus. Margaritca.
Ochiul boului. Plantă anuală de grădină, fam. Compozee. „Aster alpinus". (Bot).
Fr. Aster des Alpes. Ger. Sternblume. Ung. Ha-vasi gerebesin. Rus. Asţra,
206
Ochiu.
(mugure) dormind. Mugure nedeschis încă.
Fr. Oeil dormant. Ger. Ruheknospe, Sprossen-knospe. Engl. Dorment bad, Shooted bad. Ital Ge-mma-od-occhio dormente (vegetante). Ung. Alvoru-gy. Rus. Spiâşciaia pocica, Spiâşcii glazoc.
Ochiuleţ.  O poeniţă foarle mică într'o pădure.
Fr. Trouee. Ger. Lucke. Engl. Gap. Ital. Radaija. Ung. Tisztăs. Rus. Polianca, Prosvet.
Ocol. (silvic). Mai multe păduri date spre administrare unui silvicultor.
Fr. Cantonnement (forestier). Ger. Revier, Forst-bezirk. Engl. Forestrange.  Ital. Accantonamento.
Ung. Erdokeriilet, Pagony. Rus. Lesnicestvo.
Odolean. Năvalnic, iarba pisicii. Plantă ierbacee de pădure.
fam. Valerianacee. „Vaieriana officinalis" (Bot).
Fr. Herbe aux chats. Ger. Baldrian. Ung. Mezec. macskagyfjker. Rus. Valeriâna.
Omag.
Omidă.
Buruiană otrăvitoare şi medicală, fam. Ranuncu-lacee. „Aconitum Napelus". (Bot).
Fr. Aconit. Ger. Echter Sturmhut. Engl. Monks-hood. Ital. Aconito napello. Ung. Sisak virăg. Rus. Aconit.
Larvă de lepidoptere, din 12 inele.
Fr. Chenille. Ger. Raupe. Engl. Caterpillar. Bruco. Ung. Hernyo. Rus. Guseniţa.
Ital.
Omida procesionară   (a stejarului). Insectă ord. Lepidopterelor. "Cnethocampa processionea". (Zool).
Fr. Processionnaire (du chene). Ger. Eichenpro-zessionspinner. Engl. Procession-moth. Ital. Pro-cessionaria della quercia. Ung. Bucsiis-Pohok, Zarândok-lepke, Rus. Pohodnîi şelcopriâd.
20?
Ondulat. Suprafaţă ondulată, lemn cu fibra ondulată.
Fr. Ondule. Ger. Wimmerig, Wellenformig. Engl. Undulate, Wavy. Ital. Ondulato. Ung. Fodros, Hul-lâmos. Rus. Volnistîi.
Operaţiuni, (culturale). Lucrări ce se fac la sol şi la plante în timpul vegetaţiei. Fr. Travaux (culturaux).  Ger. Kulturarbeiten, Engl, Cultural operations. Ital. Lavori culturali. Ung. Muvelcsi munka. Rus. Riibchi uhoda.
Opri.        (a) o maşină. Operaţia de oprire din mers a unei maşini.
Fr. Stopper, Arreter une machine Ger. Eine Maschine abstellen. Engl. To stop a machine. To shut down an engine. Ital. Arrestare, Ferma re una macchina. Ung. Gep megăllitâs, Gep-elâllitâs. Rus. Ostanovitijmaşinu (vâcliuciti).
Oprire.    Staţionare, întrerupere la o maşină.
Fr. Arret. Ger. Hemmung, Stillstand. Engl. Ar-rest, Stopping, Catch. Ital. Arresto, Pausa. Ung. Gep-leâllitâs.
Opritură. Porţiune de pădure rezervată, oprită dela orice folosinţă.
Fr. Bambois. Ger. Schbnungswald. EngF Closed wood. Ital. Foresta con interdizione. Ung.Vederdb.
Oraş.
Orez.
Aşezare mare de locuitori.
Fr. Viile. Ger. Stadt. Engl. Town, City. Cittâ. Ung. Vâros. Rus. Gorod.
Ital
Plantă ierboasă aquatică cultivată, fam. Graminee. „Oryza saliva". (Bot.)
Fr. Riz. Ger. Reis. Engl. Rice. Ital. Riso. Ung. Rizs. Rus. Ris.
208
Organ. Părţile unei plante care sunt diferenţiate din punct de vedere morfologic.
Fr. Organe. Ger. Organ. Engl. Member. Ital. Organo. Ung. Szerv, Tag. Rus. Organ.
Organizarea antreprizei. Determinarea calităţii, cantităţii şi valorii factorilor care trebue să concure la funcţionarea antreprizei şi să-i determine productivitatea. [
Fr. Organisation (de l'entreprise). Ger. Forst-verfassung. Engl. Farm organisation. Ital. Ordina-mento dell'azienua. Ung. Uzem szervezes, Uzem rendezes. Rus. Organizaţia predpriâtia.
Origină. (Bot.) Totalitatea plantelor, cari provin dintr'o sămânţă iniţială fără amestec străin.
Fr. Lignee. Ger. Stamm, Abstammung. Engl. Li-neage, Progeny, Ital. Linea o stirpe. Ung. Torzs, Oseredet. Rus. Proishojdenie, Naciâlo.
Orizont aparent. Porţiunea de cer văzută de un om de jur împrejur.
Fr. Horizon. Ger. Scheinbarcr Horizont. Engl. Apparent horizon. Ital. Orizzonte apparente, Ung. Lotokor. Rus. Vidimîi gorizont.
Orz. Plantă anuală de câmp cultivată, fain. Qraminee.
„Hordeum vulgare". (Bot.) Fr. Orge.   Ger. Gerste. Engl. Barley, Ital. Orzo Ung. Arpa. Rus. Iacimeni.
Osie.       Piesa unui vehicul, care poartă roatele, etc.
Fr. Essieu, Axe, Ger. Achse. Engl. Axle. Ital. Asse. Ung. Tengely, Kerektengely. R'js. Osi.
Oţel.        Metal ce se prepară din fier şi serveşte în industria metalurgică. Fr. Acier. Ger. Stahl. Engl. Steel. Ital. Acciaio Ung. Aczel. Rus. Stali.
209
\
\
Oţelărie. Turnătorie de oţel.
i Fr. Acierie. Ger. Stahlwerk. Engl. Steel - works.
Ital. Acciaieria. Ung. Aczelmiivek.
j
Ofetar.    (Pucios, puturos.) Arbore indigen din fam. Sima-rubaceelor. „Ailanthus glandulosa". (Bot.) ■ Fr. Ailante.  Ger. Gotterbaum.  Engl. Tree of
heaven. Ital. Ailanto. Ung. Bâlvânyfa. Rus. Ailant. Ciumâc. Chitaischii iâseni.
Otrăvire. Uciderea fiinţelor vieţuitoare prin substanţe stricătoare.
Fr. Empoisonnement. Ger. Vergiftung. Engl. Poi-soning. Ital. Avvelenamento. Ung. Mergezes. Rus. Otravlenie.
Ovar. Partea inferioară a pistilului Ia o floare, care conţine ovulele, ce devin prin fecundaţie seminţe, iar ovarul fruct. (Bot.).
Fr. Ovaire.   Qer. Fruchtknoten. Engl. Ovary;
Ital.  Ovario. Ung. Maghon.  Rus. Zâviazi.
Ovăz.      Plantă anuală de câmp cultivată. Fam. Graminee. „Aver.a sativa". (Bot.) Fr.  Avoine. Ger. Gemeiner Hafer. Engl. Oats. Ital. Avena. Ung. Zab. Rus. Ovios.
Ovul. Element vegetal care se găseşte în ovar şi care după fecundare se transformă în sămânţă.
Fr. Ovule; Ger. Samenknospe; Engl. Ovule. Ital. Ovulo. Ung.Magocska, Magriigy. Rus. Semiapocica.
Oxigen.   Element gazos al atmosferei, care întreţine viaţa şi arderea.
Fr. Oxygene  Germ.   Sauerstoff.   Engl. Oxigen. Ital. Ossigeno. Ung.   Elen/, Oxigen. Rus. Kis-lorod.
210
211
Păducel. Arbust, fam. Rozaceelor. (Bot.) „Crataegus moko-gyna, oxyacantha" etc.
Fr. Aubepine. Ger. Spitzdorn, etc. Engl. White-thorn, Hawthorn. Ital. Spino bianco. Ung. Gala-gonya. Rus. Boiârâşnic.
Păduchele  (Ulmului). O insectă din ordinul Hemipterelor, cate atacă pueţii de ulm. „Chermes ulmi". (Zool.). Fr. Lecanium (de l'orme): Ger. „Chermes ulmi". Engl. „Chermes ulmi". Ital. Lecanio deU'oltno. Ung. Szilfa paizs tetii. Rus. Tliâ ilmovaia.
Pădure.   întindere mare d? teren acoperită cu arbori.
Fr. Foret, Bois. Ger. Forst, Wald. Engl. Forest, Wood, Ital. Foresta, Bosco, Selva. Ung. Erdo. Rus. Lies.
Pădure domenială. Pădurea Statului.
Fr. Foret domaniale. Ger. Staatsforst. Engl. State forets.  Ital. Bosco demantale. Ung. ĂUamierdo. Kincstâri erdo. Rus. Gosudârstvenâi lies.
Pădure normală. Pădurea în care sunt îndeplinite cele 4 condiţii; 1) Raport normal între clasele de vârstă ; 2) Succesiunea normală a claselor de vârstă ; 3) Creştere normală;4) Capital lemnos normal.
Fr. Bois normal. Ger. Normalbestand. Engl. Normal Wood. Ital. Bosco normale. Ung. Szabal-yoserdd, Âllomâny. Rus. Normâlinâi lies.
Pădure pentru coaje. O pădure de crâng crescută în vederea producerii coajei de tăbăcit."
Fr. Taillis (â ecorce). Ger. Schălwald. Engl. Oak-bark-coppice. Ital. Ceduo da scorza. Ung. Cserhâuto-erdo. Rus- Corievoi nizcostvolinic.
Pădure. (Primitivă). Pădure care a rămas timp de secole sub acţiunea factorilor naturali şi formată din mai multe specii.
Fr. Foret (primitive). Ger. Urwald. Engl.. Prima-eval forest. Ital. Foresta primitiva. Ung. Os erdo.
Rus. Pervobîtnîi lies, Neculturnîi lies.
Pădure de protecţie. Pădurea care are rolul de a proteja solul contra vânturilor, dunelor, avalanşelor etc.
Fr. Foret de protection. Ger. Bann-sau Schutz-Wald. Engl. Protection-Forest. Ital. Foresta di difesa. Ung. Vederdo. Rus. Zaşcitnâi lies.
Pădurice. Pădure de mică întindere.
Fr. Bois petit. Ger. Holzung. Engl. Small wood. Ital. Boschetto.  Ung.  Kiserdo, Berkirdo. Rus. Liesoc, R6scea.
Păgubitor.  Care produce pagubă, (dăunător).
Fr. Nuisible. Ger. Schădlich. Engl. Injurious. Ital. Nocivo, Dannoso. Ung. Kâros, Kârosito. Ruî. Ubâ-tocinâi.
Pază (forestieră). Pază sau paznic pentru conservarea pădurilor şi reprimarea delictelor. Fr.  Garde (forestier) Ger. Forster, Forstwart. Engl. Forestguard, Forester. Ital. Guardia fores-tale. Ung. Erdesz, Erdodr. Rus. Ohrana liesa.
Pai. Tulpina gramineelor, mirişte.
Fr. Chaume.  Ger. Halm,    Strohhalm, Stoppel. Engl. Culm, Stubble. Ital. Culmo, stoppia. Ung. Szalmaszâr. Rus. Soloma.
Păiajen.   Animal util (contra insectelor) din   familia Ara-chnidelor.
Fr. Araignee. Ger. Spinne. Engl. Spider. Hal, Ragno. Ung. Pok. Ruş. Pauc.
212
213
Paie.        Tulpine de graminee. Aşternut.
Fr. Paille. Ger. Stroh. Engl. Straw. Ital. Paglia Ung. Szalma. Rus. Soloma.
Păliur.       Arbust, fam. Ramnaceelor; „Paliurus aculea-tus". (Bot.).
Fr. Epine (de Christ). Ger. Sudlicher Stechdorn. Engl. '..hrist's thorn. Ital. Marruca, Spina giu-daica. Ung. TOvises Paliurus. Rus. Derji-Derevo.
Palmat.      Se zice de frunzele compuse ale unor plante a-vând foliolele în formă de evantai. Fr. Palme.   Ger. Handformig.   Engl. Palmate. Ital. Palmato. Ung. Tenyeres level, Ujjas level. Rus. Lopastnoi.
Pâlnie.       Uneltă în technologie.
Fr. Entonnoir. Ger. Trichter. Engl. Funnel, Hop-per, Trumpet. Ital. Imbuto. Ung. Toliser. Rus. Voronca.
Paltin        Arbore de pădure. (De câmp). „Acer platanoi-des". (Bot.).
Fr. Erable plane. Ger. Spitzahorn. Engl. Nor-way maple. Ital. Oppio riceio. Ung. Begylevelii javor, Hegyes.eveliijuhar. Rus. Ostrolistnîi clion.
Paltin.        Arbore de pădure. I. mărime. (De munte) „Acer pseudoplatanus". (Bot.).
Fr. Erable sycomore. Ger. Bergahorn. Engl. Sy-comore maple. Ital. Acero sicomoro. Ung. Hegyi jâvor, Hegyi juhar. Rus. lâvor.
Pană. Piesă de lemn ce se întiebuinţează la despicatul
lemnelor.
Fr. Coin. Ger. Keil. Engl. Wedge. Ital. Cuneo. Ung. Ek. Rus. Clin.
Pană. Piesă de metal etc. la maşini.
Fr. Clavette. Ger. Vorsteckkei!, Schliesse. Engl. Cotter Ital. Chiavella. Ung. Ek. Rus. Ceka.
Pană (de lemn). Piesă de lemn ce serveşte să se astupe o gaură sau să se întărească o îmbinare de piese. Fr. Cheville. Ger. Keil. Engl., Pin, Peg, Boit. Ital. Cavicchio, Caviglia. Ung. Ek. Rus. Clin.
Pândă, (vânătoare la). Vânătoare cu puşca ce se face de obicei seara sau dimineaţa pândind trecerea vânatului.
Fr. Chasse â l'affut. Ger. Stand, Ansitz. Engl. Stalking, Lurking place. Ital. Caccia alia posta. Ung. Les, Leshely. Rus Zasâda,
Panglică. (Ferăstrău cu). Lamă circulară de ferăstrău p. tăiat arbori.
Fr. Scie â ruban, Scie â lame sans fin. Ger. Bandsăge. Engl. Belt saw, Endless saw, Band saw.
Ital. Sega a nastro, Sega a lama continua. Ung. Szalag fiiresz. Rus. Bezconecinaia, (Lentocinaia) pila.
Panglică, (metrică). Instrument de măsurat lungimile, pe care se poate citi diametrul sau volumul (la arbori).
Fr. Ruban (gradue). Ger. Messband. Engl. Dia-meter tape. Ital. Nastro misuratore. Ung. Meros-zalag. Rus. Mernaia lenta.
Panicul.  Inflorescenţă la unele plante în formă de ciorchine piramidal.
Fr. Panicule. Ger. Rispe. Engl. Panicle. Ital. Pan-nocehia. Ung. Kupos Virâgzat. Rus. Chisti.
Pantă. înclinare.
Fr. Pente. Ger. Gefălle, Neigung. Engl. Gradient, Slop. Ital Pendenza. Ung. Lejto. Rus. Uclon,
214
215
Pantontetru. Instrument practic de măsurat unghiurile.
Fr. Pantometre, Equerre mobile. Ger. Schmiege. Engl. Beve! protractor. Ital. Calandrino. Ung. Szogmero Rus. Maica.
Pânză de Calc. Pânză subţire transparentă pentru desenat planuri.
Fr. Toile â calquer. Ger. Pausleinwand. Engl. Tracing cloth. Ital. Tela da dilucidare. Ung. Pausz-vâszon. Rus. Calika.
Păpădie. Plantă herbacee vivace din fam. composee „Tara-xacum officinale". (Bot.)
Fr. risseulit (Dent de lion). Ger. Echte Kuhblu-me. Engl. Dandelion. Ital. Tarassaco, Dente di leone.
Ung. Gyermek lânczfii. Rus. Oduvâncic.
Papilionacee. Subdiviziunea leguminoaselor, având corola papilionacee.
Fr. Papilionacees.  Ger. Schmetterlingsblutler.
Engl. Papilionaceous. Ital. Papilionacee. Ung. Pillangosvirâg. Rus. Motâlicovâe.
Papură,   Şovar. Plantă de apă. Fam. Thyphacee. „Typha latifolia". (Bot.), Fr. Massette, Masse d'eau.  Ger. Kolbenrohr. Ung. Kâka. Rus. Rogoz, Pâpora.
Papură. Plantă erbacee vivace de apă, fam. Juncacee. „Juncus effusus". (Bot.).
Fr. Jonc. Ger. Wasserbinse, Flatterbins^. Engl. Dutch rush, Common rush. Ital. Giunco. Ung. Szi-ttyo. Rus. Rogoz, Pâpora.
Păr. Producţie epidermică de plante sau animale.
Fr. Poil. Ger. Haar. Engl. Hair. Ital. Pelo. Ung. Şzdr. Rus. Voloschi.
f
Parazit.   Plantă sau animal  ce trăeşte pe socoteala altor plante sau animale vii.
Fr. Părăsite. Ger. Schmarotzer. Engl. Părăsite. Ital. Părăsita. Ung. Eloskodo (elosdi). Rus. Parazit.
Parc (forestier). Pădure în care arborii cresc la distanţă unul de altul sau în grupe.
Fr. Parc (forestier). Ger. Park-wald. Engl. Park forest. Ital. Parco forestale. Ung. Park erdo. Rus. Parc (lesnoi).
Parc naţional. Pădure de agrement amenajată din toate punctele de vedere pentru turism.
(Ex. parcul dela Yellowstone din Statele-Unite sau Gran Paradiso şi Abruzzi din Italia ele).
Fr. Parc naţional. Ger. National park. Engl. National park. Ital. Parco nazionale. Ung. Nemzeti park. Rus. Naţionâlnîi parc.
Parc (de vânătoare). Teren unde vânatul creşte în voie şi e îngrijit în vederea reproducţiei.
Fr. Parc (â gibier). Ger. Wildpark. Engl. Game preserve. Ital. Parco per selvaggina. Ung. Vadas-kert. Rus. Parc (ohotnicii).
Parcelă. In amenajament este o porţiune de pădure omogenă din cele 3 puncte de vedere ale factorilor ; sol, climă, arboret.
Fr. Parcelle d'essai. Ger. Probeflăche. Engl. Sample plot. Ital. ParceUa sperimentale. Ung. Pro-bateriilet. Rus. Ceâsti, Uciâstoc.
Parcelă.     O mică porţiune de pământ.
Fr. Parcelle. Ger. Ortsabteilung, Engl. Plot. Ital. Parcella. Ung. Tag. Rus. Uciâstoe, Ciâsti.
Pârguire.  Coacerea fructelor.
Fr. Maturr tion. Ger. Ausreifen. Engl. Ripen. Ital. Maturare, Agostare. Ung. Termes eres.
216
217
Păros.
Partea.
Pari de mine. Lemne de dimensiuni mici ce susţin pereţii galeriilor în mine.
Fr. Bois de mine. Ger. Qrubenholz. Engl. Mining timber, Pit-props. Ital. Legname da miniera. Ung. Bânyafa. Rus. Rudnicinâie stoicbi, Propsî.
Păriş. Arboret dela căderea  ramurilor de jos până ce
trunchiul ajunge la Om. 10 diam. grosime la 1 m 30 dela sol.
Fr. Gaulis. Ger. Gertenholz. Engl. Sapling stage. Ital.   Perticaia  g'ovane.   Ung.  Karo-erdo. Rus. / Jerdniăc.
Pârli. (a), A arde, a usca, a prăji.
Fr. Bruler. Ger. Brenneu, Verbrennen. Engl. To bum; Ital. Abbruciare. Ung. Porkolni, Elegetni.
Pârlirea lemnelor la exterior pentru a se distruge germenii şi a formă un strat izolator de gudron, (la stâlpii de telegraf etc.)
Fr. Flambage, Carbonisation; Ger. Leichtes Verbrennen. Engl. Singeing; Ital. Abbruciacchiatura. Ung. Felulet-egetes. Rus. Obuglivanie.
Pârloagă. Pământ arat şi necultivat mai multe luni de zile până la un an, pentru a se fertiliza.
Fr. Jartiere; Ger. Brache; Engl. Fallow; Ital. Maggese. Ung. Parlag. Rus. Par, Parovoie pole.
Garnisit cu păr lung. (Frunze, fructe păroase).
Fr. Poilu Ger. Haarig. Engl. Bristly, Piiose, pilous. Ital. Peloso, Velloso. Ung. Szoros. Rus. Volosistâi.
(Beneficiul) antreprenorului. Partea din câştigul, net ce revine celui care exploatează.
Fr. Revenu (de Pentrepreneur); Ger. Unterneh-mergewinn. Engl. Contractor's profit; Ital. Reddito dominicale. Ung. Vâllalkozoi nyeresseg. Rus. Pred-prinimâtelscaia pribîli.
Părul ciutei.   (Paţachină).  Arbust de pădure din familia Rhamnaceae. (Bot.). Rhamnus cathartica.
Fr. Nerprun (purgatif). Ger. Echter Kreuzdorn Engl. Buchthorn, Purging B. Ital. Spincervino. Ung. Varjutovisbenge.' Rus.  Kruşina stabitelnaia.
Pas (trecătoare).   Trecere între 2j.munţi.
Fr. Gorge. Ger. Schiucht. Engl. Mountain-Pass. Ital. Gola, Passo. Ung. Hegyzug, Hegy-szakadek. Rus. Perevâl.
Pasăre.      Vertebrată ovipară, acoperită cu pene, cu aripi-Fr. Oiseau. Ger. Vogel Engl. Bird. Ital. Uccello. Ung. Madâr. Rus. Ptiţa.
Pasăre călătoare.   Pasăre migratoare, care pleacă toamna în ţări mai calde.
Fr. Oiseau migrateur. Ger. Zugvogel, Wander-vogel. Engl. Migratorybird. Ital. Uccello migra-tore. Ung.  Vândormadâr. Rus. Pereliotnaia ptiţa
Pasivul şi activul. Dare şi avere. Cont de contabilitate.
Fr. Doit et avoir; Ger. Soli und Haben. Engl. Debtor and creditor. Ital. Dare e avere. Ung. Tar-tozik-Kovetel. Rus. Pasiv i activ.
Pâslă. In botanică se vorbeşte despre unele straturi păroase ce acoperă la unele plante frunzele sau ramurile.
Fr. Feutre. Ger. Filz, Flaum. Engl. Tomentum. Ital. Feltro, Tomento. Ung. Molyhos, Pelyhes. Rus. Voiloc, Opuşenie.
Păstaie.     Învelişul seminţelor Ia plantele leguminoase.
Fr. Gousse. Ger. Hulse. Enl. Pod. Ital. Guscio, Legume. Ung. Hiively, Tok. Rus. Strucioc.
218
1
Păştită
(Floarea Paştelui). Plantă herbacee de pădure, fam. Ranunculacee. (Bot.) „Anemone nemorosa". Fr. Sylvie, Pâquette.   Ger. Osterblume, Windro-schen.   Ung. Leâny - Kokorcsin.   Rus. Anemona, Vetreniţa.
Păstor.    Păzitor de oi, cioban.
Fr. Berger. Ger. Hirt. Engl. Shepherd. Ital. Pas-tore. Ung. Pâsztor. Rus. Pastiih.
Păstrăv.  Peşte din apele de munte. fam. Salmonide. „Salmo fario". (Zool).
Fr. Truite, Ger. Bachforelle. Engl. Salmon-trout. Jtal. Trota comune. Ung. Hegyi Pisztrâng. Rus. Foreli.
Păstrăv. (Burete negru) (Bot.) Ciupercă;comestibilă. fam. Agaricacee. „Plearotus ostreatus".
Fr. Poule des bois. Ger. Austernpilz. Buchenpilz. Ussg. Pisztrâng gomba. Rus. Ciornâi grib.
Păşună (a). A aduce la păşune.
Fr. Paître, Pâturer. Ger.'Weiden. Enlg. To Qraze, To Pasture. Ital. Pasce/e, Pascolare. Ung. Legelni. Rus. Paşti.
Păşunat în pădure.  (Drepturi). Dreptul de a păşuna în pădure.
Fr. Forestage. Ger. Forstweide, Forstweidebe-trleb. Engl. Pasturage, Pasture in forest, Ital. Pascolo in foresta. Ung. Erdei legeltetes. Rus. Vâ-pas v liesu.
Păşune.  Loc unde pasc vitele.
Fr. Pâturage. Ger. Weideplatz. Engl. Grazing, Feedingon. Ital. Pascolo. Ung. Legeles. Rus. Pâst-bişce.
Păşune împădurită.  Combinaţie de păşune  şi pădure, cu arbori rari.
Fr. Pre-bois. Ger. Waldweide, Hutwald. Engl. Grazing forest. Ital. Pascolo boschivo. Ung. Legelo erdo. Rus, Oblesionoe pâstbişce.
Păşuni.   (De munte). Locuri pe munţi unde se păşunează de obicei.
Fr. Alpages. Ger. Alpenweide. Engl. Pasturages in the mountains. Ital. Alpeggio. Ung. Hegyi Legelo. Rus. Gornote pâstbişce.
Pafachină.   Arbust cu ramuri alterne fără spini, fam. Rha-mnaceae. (Bot.) „Rhamnus Frangula".
Fr. Bourdaine. Ger. Pulverfaulbaum. Engl. Black-alder. Ital. Spincervino minore, Alno nero. Ung. Kutyabenge ebsefa. Rus. Cruşina I6mcaia.
Pătlăgele roşii. Plantă anuală de grădină, fam. Solanee. „Solanum Lycoperskum". (Bot.)
Fr. Tomate. Ger. Paradeisăpfel, Tomaten. Ital. Pomodoro. Ung. Paradicsom. Rus. Crâsnâi pomed6r Tomat.
Pătlăgele vinete.      Plantă  cultivată  de  grădină fam. Solanee. „Solanum Melongena". (Bot.)
Fr. Aubergine. Ger. Eierpflanze. Ung. Tojâs-noveny, Kekparadicsom. Rus. Baclajân.
Pătlagină.    Plantă  anuală  de  câmp.  fam. Plantaginee. „Plantago major". (Bot).
Fr. Plantain. Ger. Grosser Wegerich. Ung. Nagy-utilapu. Rus. Podorojnic.
Pătrat.   Figură geometrică cu patru laturi egale.
Fr. Carre. Ger. Quadrat, Viereck. Ital. Quadran-golo, Quadrat. Engl. Quadrangle, Square. Ung. Negyszog. Rus. Cetîreugolinic, Cvadrât.
220
221
Pătrunjel. Plantă anuală de grădină. Fam. Umbellifere. „Pe. troselinum sativum". (Bot.).
Fr. Perşii. Ger. Petersilie. Ital. Prezzemolo. Ung. Petrezselyem.^Rus. Petruşca.
Pătura (vie) a solului. Plantele erbacee din pădure.
Fr. Couverture (du sol). Ger. Bodendecke. Engl. Soil-covering. Ital. Copertura del suolo. Ung. Ter-moreteg. Rus. Rastitelinâi pocrov, Jivoi pocrov.
Pătura (moartă). Substanţe organice descopuse ce acoperă solul pădurii şi cari servesc de aşternut la vite.
Fr. Litiere ou Couverture (morte). Ger. Laub-streu, Waldstreu, Bodendecke.Engl. Leaf-litter. Ital. Copertura morta, Strame. Ung. Alom, Lombâlom. Erdei alom. Rus. Liesnaia podstilca, Miortvîi pocrov.
Pavare CU lespezi. Pavaj cu dale artificiale.
Fr. Carrelage. Ger. Fliessenpflaster. Engl. Pave-ment of flags. Ital. Pavimento di mattonelle. Ung. Kolap-Kovezes. Rus. Zamoşcenie plitami.
Paznic de vânătoare. Pază  particulară  însărcinată a veghea asupra conservării vânatului.
Fr. Girde-chasse. Ger. Jagdhuter. Engl. Ga-mekeeper. Ital. Guardiacaccia. Ung. Vador. Rus. Storoj ohotnicii.
Pedologie. Ştiinţa pământului. (Agrologie).
Pedologie în toate limbile. Rus. Pocivovedenie.
T
Pelin.      Plantă ierbacee medicinală şi vivace. Compozee „Artemisia Absinthium". (Bot.). Fr. Absinthe. Ger. Warmut. Engl. Wormwood. Ital. Assenzio. Ung Urom. Rus. Polâni.
Pepene galben   Plantă anuală cultivată. Fam. Cucurbi-tacee „Cucumis Meto". (Bot.)
Fr. Melon. Ger. Melone. Engl. Melon. Ital. Mel-lone. Ung. Sârgadinnye. Rus.Dânea.
Pepene verde. Plantă anuală cultivată. Fam. Cucurbitacee. „Citrullas vulgarls". (Bot.).
Fr. Pasteque. Ger. Wassermelone. Engl. Water-melon Ital. Popone. Ung. Gorogdinnye. Rus. Arbiiz
Pepinieră. Locul unde se cultivă arborii proveniţi din sămânţă.
Fr. Pepiniere. Ger. Baumschule. Engl. Nursery. Ital. Vivaio. Ung.  Faiskola,  Csemetekut. Rus. Pitornnic.
Perdea.   (împădurită). Arboret făcut pentru  a  opri tăria vânturilor.
Fr. Rideau (boise). Ger. Waldgiirtel, Schutz-mantel. Engl. Shelter belt, Windbreak. Ital. Riparo d'alberi, Siepone, Cortina d'alberi. Ung. Szelfogo-pâszta. Rus. Zascitnaia polosâ, Vetroupornaia o-puşca.
Perfora,  (a). A găuri cu o m?şină sau cu un instrument.
Fr. Percer, Perforer. Ger. Lochen. Engl. To punch, To perforate. Ital. Forare, Bucare. Ung. Furni, Lyu-kasztani. Rus. Probiti dârâ.
Peduncul. Organ transformat, care ţine o inflorescenţă.
Fr. Pedoncule. Ger. Bliitenstief. Engl. Peduncle. Ital. Peduncolo. Ung. Kocsâny. Rus. Ţvetonojca.
Periant.   învelişul floral al plantelor.
Fr. Perianthe. Ger. Blutenhiille. Engl. Perianth. Ital. Perianzio. Ung. Virâglepel. Rus. Priţv6tnic.
222
Pene. (mătură). Uneltă de strâns praful, etc.
Fr. Bălai. Ger. Biirste. Engl. Brush, Ital. Spazza, Sp?zzola. Ung. Kefe, Seprii.
Periferie (margine). Se zice despre conturul unei figuri Fr.   Peripherie. Ger. Umfang. Engl. Peiiphery. Ital. Periferia. Ung. Kerulet. Rus. Ocraina, Periferia.
Perimetru. Conturul unei figuri geometrice. Cerc, grosimea în circumferiuţă.
Fr. Contour, Perimetre. Ger. Umfang, Umkreis.
Engl. Qirth. Ital. Contorno, Perimetro. Ung. Ke-riilet. Rus. Perimetr.
Perioadă de aşteptare. Epoca de tranziţie pentru trecerea dela o metodă de amenajament la alta. Timpul de diferenţă dela revoluţia normală la cea tranzitorie.
Fr. Periode d'attente. Ger. Uebergangzeitraum.
Engl. Transiton period. Ital. Periodo di transi-zione. Ung. ^tmeneti ido. Vârakozâsi ido. Rus. Pe-ri6d ojidânia.
Perioade. Diviziunea vieţii unei plante arborescente în perioade de ani.
Fr. Periodes. Ger. Periodeneinteilung. Engl. Di-vision into periods, Ital. Divisione in periodi. Ung. Idoszak. Rus. Period.
Permeabil. Corpul care lasă să pătrundă uşor apa în el.
Fr. Permeable. Ger. Durchlăssig. Engl. Permea-ble. Ital. Permeabile. Ung. Vizâthato. Rus. Promo-
Persistente. Se zice despre frunzele ce rămân verzi mai multe ierni (marcescente).
Fr. Persistant. Ger. Immergriine Blătter. Engl. Perennial. Ital. Persistente. Ung- Ordkzold level Rus. Vecinozelenîi.
223
Peşte.        Animal vertebrat acvatic.
Fr. Poisson. Ger. Fisch. Engl. Fish. Ital. Pesce. Ung. Hal. Rus. Rîba.
Petală.       O frunză transformată, care conţine pigmenţi de diferite culori şi care  alcătueşte o parte  a florii.
Fr. Petale. Ger. Blumenblatt. Fngl. Petal. Ital. Petalo. Ung. Szirom. Rus. Lepestoc.
Petrol.       Ulei mineral în natură,'având o mulţime de produse şi de întrebuinţări.
Fr. Petrole, Naphte. Ger. Petroleum, Naphta. Engl. Oii, Petroleum; Ital. Petrolio greggio, Naphta. Ung. Hoolaj, Petroleum. Rus. Nefti.
Petunie.     Plantă ierbacee de grădină. Fam. Solanee. „Petunia nyctaginiflora". (Bot).
Fr. Petunia. Ger. Petunie. Ung.   Petunia. Rus. Petunia.
Piatră. (Pietricică) de mici dimensiuni.
Fr. Caillou.    Ger. Kiesel. Engl. Pebble. Ital. Ciottolo. Ung. K6, Kovecs. Rus. Câmeni, Câmeşoc.
Picheta,  (a) un drum. A însemna un drum cu ţăruşi.
Fr. Piqueter;^Ger. Ausstecken eine Linie. Engl. To mark out a linie with stakes. Ital. Picchettare. (un allineamento). Ung. Kitiizes, Kikarozâs. Rus. Razbivca doroghi.
Picior.        Măsură de lungime engleză (0,3048, m.).
Fr. Pied; Ger. Fuss; Engl. Foot; Ital. Pied. Ung. Lâb (mertek). Rus. Fut.
224
225
Piciorul COCOŞului.   Plantă ierbacee, fam. Ranuncula-cee. (Bot.) „Ranunculus acris".
Fr. Retioncule. Ger. Hahnenfuss. Engl. Crowfoot. Ital. Ranuncolo. Ung. Kakas-lâb. Rus. Liutic iedchii.
Pierdere.   (Prejudiciu). Neajuns,^pagubă, stricăciune.
Fr. Donimage. Ger. Schaden, Beschădigung. Engl. Damage. Ital. Danno. Ung. Kâr, Veszteseg. Rus. Poterea, Ubâtoc.
Piersic.
Pietriş.
Arbore fructifer, fam. Rozacee. "Primus persica". (Bot.).
Fr. Pecher. Ger. Pfirsîchbaum. Engl. Peach tree Ital. Persico. Ung.   Oszi barackfa. Rus. Persic.
Nisip amestecat cu pietricele.
Fr.  Gravier. Ger. Gries. Engl. Ghiaia,  Renone.   Ung. Kovecs, Şcriebeni.
Gravei. Ital. Kavics, Rus.
Pietros.   Plin cu pietre.
Fr. Pierreux.  Ger. Steinern. Engl. Stony. Ital. Pietroso. Ung. Koves, Kavicsos. Rus. Camenistâi.
Piloţi (de lemn).   Lemn pentru construcţia piloţilor.
Fr. Bois de pilotis. Ger. Pilotenholz. Engl. Pile-work Wood. Ital. Legno da palafitte. Ung. Osz-lap fa. Rus. Svai.
* Pinus cembra. (Zâmbru). Arbore din fam. Conifere. (Zadă). (Crin de munte). Fr. Pin cembro. Ger. Ziirbelkiefer, Arve, Arolle. Engl. Cembra fir, Zirbel. Ital. Cembro. Ung. Czir-bolya fenyo. Rus. Sibirschii chedr.
I
' Pinus Jaricio. (austriaca). Arbore de pădure din fam. Coniferelor. Pin negru. (Bot.).
Fr. Pin laricio. Ger. Schwarzkiefer. Engl. Cor-sican pine. Ital. Pino laricio (di Corsica). Ung. Fe-kete fenyo. Rus. Avstriiscaia sosnă.
, ţ-- Pinus montana. Arbore din fam. Conifere. Pin de munte. (Bot.).
^- Fr. Pin de montagne. Ger. Krummholzkiefer,
Zwergkiefer. Engl. Mountain pine. Ital. Pino mon-tano. Ung. Tbrpe fenyo. Rus. Gornaia sosnâ.
-  Pinus pumilio. (mughus). Arbore din fam. Conifere. (Jepi). (Bot.).
Fr. Pin mugho.   Ger.  Krummholzkiefer. Engl. Mugho pine Ital. Pino Mugo. Ung. Henye fenyo. Rus. Gornîi slaneţ.
Pilă.        Uneltă de atelier mecanic.
Fr. Lime; Ger. Feile; Engl. File. Ital. Lima; Ung. Reszelo, Râspoly. Rus. Napilnik, Napilok.
Pilitură de fier. Resturi de metal la strung.
Fr. Copeaux de fer; Ger. Schmiedeeiserne, Dreh-spăne. En&l. Wrought-iron shavings. Ital. Limatura di ferro, Ung. Vasreszeles. Rus. Jeleznie opilchi.
Arbore din fam. Conifere. (Pin american).
/ Pinus strobus.
v (Bot.), i Fr. Pin de Weymouth. Ger. Weymouthskiefer
! Engl. Weymouth pine. Ital. Strobo. Ung. Sima
| ' fenyo. Rus. Veimutova sosnâ.
!■  y Pinus sylvestris. Arbore fam. Conifere. (Pin). Bot.
f   ' Fr. Pin (sauvage). Ger. Gemeiner Kiefer. Engl.
Scoth fir. Ital. Pino silvestre.  Ung. Erdei fenyo. Rus. Sosnă obîcnovenaia.
14
226
227
Piper.      Plantă exotică aromatică, fam. Piperacee. „Piper nigrum". .Bot.). Fr. Poivrier noir. Ger. Pfef ferstrauch. Ung. Bors. Rus. Ciornîi pereţ.
Pitulice.  Pasăre mică de pădure, fam. Turdidelor genul „Phylloscopus'1. (Zool.).
Fr. Pouillot, Fauvette. Ger. Waldlaubvogel. Engl. Wood, Wren. Ital. Lui verde. Ung. Legykapo. Rus. Penocica tenicovca.
Pipirig.    Rogoz, ţipirig. Plantă mare ierboasă de apă, fam. Cyperacee. „Scirpus lactistris". (Bot.).
Fr. Jonc des tonneliers. Ger. Seesimse. Ung. Kâka. Rus. Rogoz.
Piuliţă.    Piesă de metal la maşini.
Fr. Ecrou Ger. Mutter, Schraubenmutter. Engl. Nut, Screw-nut. Ital. Dado. Ung. Csavaranya. Rus. Gaica.
Pir. Buruiană din fam. Gramineelor. „Agropirum re-
pens". (Bot.).
Fr. Chiendent. Ger. Echte Quecke. Engl. Couch-grass. Ital. Gramigna. Ung. Tarack. Rus. Pârei.
Piscicultura.   Arta de a creşte peştii.
Fr. Pisciculture. Ger. Fischzucht. Engl. Piscicul-t-ire. Ital. Piscicultura. Ung. Haltenyâsztes. Rus. Ribovodstvo.
Pivot.      La plante: Prelungirea directă a axului tulpinei, dând în lături naştere Ia rădăcini laterale.
Fr. Pivot. Ger. Pfahlwurzel. Engl. Pivot, Tap root, Shallow-root. Ital. Fittone. Ung. Kar6gyoker, Szivgyoker. Rus. Glâvnâic6reni.
Pivniţă.   Loc în pământ pentru păstrat obiecte. Beciu.
Fr. Cave. Ger. Keller. Engl. Cellar. Ital. Cava, Cantina. Ung. Pincze. Rus. Pogreb.
Pistil.      Organul femeesc la florile Fanerogamelor. Se compune din stil, stigmat şi ovar. Fr. Pistil. Ger. Pistill. Engl. Pistil. Ital. Pistillo. Ung. Termo. Rus. Pestic
Piston.    Piesă importantă la maşinile cu aburi.
Fr. Piston. Ger. Kolben. Engl. Piston. Ital. Stan-tuffo. Ung. Dugattyu, Gozdugattyu. Rus. Porşeni.
Piţigoi.    Pasăre cântătoare din fam. Paridelor. „Parus major". (Zool.).
Fr. Mesange, Nonnette. Ger. Kohlmeise. Engi. Marsh-titmouse. Ital. Cincia bigia (allegra). Ung. Szenczinege. Rus. Siniţa.
Placaj.     Debitarea lemnului în foi subţiri.
Fr. Placage. Ger. Sperrholz, Furnier. Ung. Fale-mez, Furnirlemez. Rus. Fanera.
Plan.        Un desen după un obiect sau după o măsurătoare, (secţiune orizontală). Fr. Plan. Ger. Grundriss. Engl. Plan. Ital. Pianta. Ung. Alaprajz. Rus Plan.
Plan general de exploatare. în Silvicultură este pla-nul economic principal al unui amenajament.
Fr. Plan general d'exploitation. Ger. Hauptwirt-schaftsplan. Engl. General table of felling. Ital. Piano economico dei tagli. Ung. Âltalânos uzemteru.
Rus. Glavnâi plan exploataţii.
228
229
Plan special de exploatare. Este planul detailat al tăerilor.
Fr. Plan special d'exploitation (Etat d'assiette).
Ger. Hauungsplan, Nutzungsplan, Hiebsplan. Engl. Detailed table of felling, Plan of cutting, Working plan. Ital. Piano economico o di dettaglio dei tagli. Ung. Vâgâsi terv, Uzemterv. Rus. SpeţiaLnâi plan exploataţii.
Planşetă. Instrument  topografic   cu alidadă şi decimator.
Fr. Planchette. G;r. Messtisch. Ung. Mero asztal. Rus. Menzula.
Planşetă. Instrument pentru desenat.
Fr. Planche â dessin. Ger. Reissbrett. Engl. Drawing board. Ital. Tavoletta di diseguo. Ung. Rajzasztal, Rajztâbla. Rus. Certejnaia dosea.
Plantă (a).  A pune o plantă sau un arbore în pământ.
Fr. Planter. Ger. Pflanzen. Engl. To Plant. Ital. Piantare. Ung. Ultetni. Rus. Saditi.
Plantă.    Nume general sub care  se înţelege tot ceeace trăeşte fixat în pământ cu rădăcini, thal, etc. Fr. Plante. Ger. Pflanze. Engl. Plant. Ital. Pianta. Ung. Noveny. Rus. Rastenie.
Plantă agăţătoare. Care se urcă pe corpurile vecine, neavând tărie să se menţină singură. Fr. Plante grimpante. Ger. Kletterpflanze. Engl.
i, Climber plant. Ital. Pianta rampicante. Ung. Kuszo
noveny. Rus. Viuşceesia rastenie.
Plantă (de apă). Aceea care trăeşte în apă.
Fr. Plante aquatique. Ger. Wasserpflanze. Engl. Aquatic plant. Ital. Pianta acquatica. Ung. Vizi-noveny. Rus. Vodianoie rastenie.
Plantă cultivată. Plantă rezultată din îngrijirea omului.
Fr. Plante cultivee. Ger. Kulturpfanze. Engl. Cultivated Plant. Ital. Pianta coltivata. Ung. Kul-turnoveny. Rus. Culturnoie rastenie.
Plantă erbacee.  Plantă moale, nelemnoasă, care moare după fructificare. Fr. Plante herbacee. Ger. Krautartige Pflanze. Engl. Herbaceous plant. Ital. Pianta erbacea. Ung. Fiinemii noveny. Rus. Travianistoie rastenie.
Plantă hybridă. Care provine din 2 specii diferite.
Fr. Plante hybride. Ger. Bastard pîlanze, Blend-ling. Engl. Hybrid plant. Ital. Ibrido. Ung. Basz-tard noveny, Hybrid noveny. Rus. P6miesi, Ghibrid.
Plantă lemnoasă. Arbore sau arbust.
Fr. Plante ligneuse. Ger. Holzgewâchs. Engl. Ligneous plant. Ital. Pianta legnosa. Ung. FâsnO-veny. Rus. Drevesnoie rastenie.
Plantă vivace. Plantă care durează mai mult de un an şi care se conservă prin organe subterane *. rădăcini, bulbi, rizomi, tuberculi, etc.
Fr. Plante vivace. Ger. Mehrjahrige Pflanze. Engl. Perennial. Ital. Vivace. Ung. Evelo ubveny. Rus. Mnogolietnee rastenie.
Plantaţie. Acţiunea sau felul de a plantă.
Fr. Plantation. Ger. Pflanzen, Pflanzung. Engl. Planting. Ital. Piantamento, Hantagione. Ung. Ultetes. Rus. Posâdca.
Plantator. Uneltă de lemn sau fier, terminată printr'un capăt ascuţit, servind la plantat.
Fr. Plantoir. Ger.  Pflanzeisen, Pflanzeisenholz.
Engl. Dibble, Planting peg. Ital. Piantatoio, Ca-viechio. Ung. Gltetovas, Ultetofa. Rus. Sajâlinîi col.
231
Plantulă. Embrion vcgeial care începe a germina.
Fr. Plantule. Ger. Keimpflanze. Engl. Plantlet. Ital. Pianticina. Ung. Csira noveny. Rus. Rasti-telinii rostoc.
Plivire.    Acţiunea prin care se ridică buruenile de pe sol.
Fr.Binage. Ger.Umhacken, Aufhacken. Engl. Hoe-ing, Weeding. Ital. Zappatura, Sarchiatura. Ung. Gyomlâlâs. Rus, Polca.
Platan.    Arbore exotic, fam. Platanee. „Platanus orientalis, occidentalis". (Bot.).
Fr. Platane. Ger. Platane. Engl. Plane tree. Ital. Platano. Ung. Platânfa. Rus. Platan.
Platină.   Metal nobil întrebuinţat la unele instrumente.
Fr. Platine. Ger. Platin. Engl. Platina. Ital. Platine Ung. Platina. Rus. Platina.
Platou.    Câmpie aşezată la un nivel ridicat.
Fr. Plăteau. Ger. Hochebene. Engl. Plăteau. Ital. Altopiano. Ung. Fensik. Rus. Plato, Vozvîşenosti.
Plic. învelişul unei scrisori închise.
Fr. Couvert. Ger. Briefcuvert, Umschlag. Engl. Cover. Ital. Busta. Ung. Boritek, Level. Rus. Convert.
Pan. (Des). (Desiş). Se zice despre aspectul unui arboret tânăr, când are toate golurile acoperite.
Fr Fourre. Ger. Dickicht. Engl. Thicket. Ital. Novelleto folto. Ung. Siiriiseg. Rus. Ceaşcea.
PllVl (a). Smulgerea ierburilor pe un teren cultivat.
Fr. Sarcler. Ger. Ausjăten. Engl. To weed. Ital Sarchiare, Scerbare. Ung. Gyomlâlâs. Rus. Poloti, Vâpâlîvati.
Ploaie.    Fenomen meteorologic, condensarea apei atmos-ferice
Fr. Pluie. Ger. Regen. Engl. Rain. Ital. Pioggia. Ung. Eso. Rus. Dojdi.
Plop (alb).  Plută. Arbore din fam. Salicaceelor. „Populus alba". (Bot.).
Fr. Peuplier blanc. Ger. Silberpappel, Weisspap-pel. Engl. White poplar. Ital. Pioppo bianco, Ga-ttice. Ung. Feher nyârfa. Rus. Topoli.
Plop de Canada.   Arbore din fam. Salicaceae. „Populus canadensis". (Bot.). Fr. Peuplier du Canada. Ger. Kanadische Pappel. Engl. Cottonwood. Ital. Pioppo del Canada. Ung. Konadai nyârfa. Rus. Topoli canâdschii.
Plop (negru). Arbore din fam. Salicacee. „Populus nigra". (Bot.).
Fr Peuplier noir. Ger. Schwarzpappel. Engl. Black poplar. Ital. Pioppo nero. Ung. Fekete nyârfa. Rus. Topoli ciornâi.
Plop (piramidal).   Arbore fam. Salicacee. „Populus py-ramidalis". (Bot.).
Fr. Peuplier d'Italie. Ger. Pyramidenpappel. Engl. Lombardy poplar. Ital. Pioppo piramidale. Ung. Jegenye nyir. Rus. Topoli piramidâlinâi.
Plop (tremurător). Arbore fam. Salicacee. „Populus tre-mula". (Bot.).
Fr. (Peuplier) tremble. Ger. Zitterpappel. Engl. Aspen. Ital. „Pioppo cipressino". Ung. Rezgo nyârfa. Rus. Osina.
232
233
Plopiş.    Pădure sau arboret de plopi.
Fr. Peupleraie. Ger. Pappelwald. Engl. Poplar grove. Ital. Pioppeto, Pioppaia. Ung- Nyărfâs. Rus. Osinic.
Plug.       Instrument de arat pământul.
Fr. Charrue. Ger. Pflug. Engl. Plough. Ital. A-ratro. Ung. Eke. Rus. Plug.
Plutibil.   Care poate pluti.
Fr. Flotable. Ger. Triftbar. Engl. Floatable. Ital. Che puo gallegiare. Ung. Usztatâsra, Alkalmas, Usztathato. Rus. Splavnoi.
Plutit.        Transportul lemnelor libere pe apele curgătoare.
Fr. Flottage (â buches perdues). Ger. Triftbe-trieb. Engl. Drifting. Ital. Fluitazioiu a legno per-duto. Ung. Usztatâs. Rus. Splav rozsâpiu.
Plumb.     Metal întrebuinţat în diferite construcţiuni.
Fr. Plomb. Ger. Blei. Engl. Lead. Ital. Piombo. Ung. (jllom. Rus. Svineţ.
Plută.      Arbore exotic ornamental fam. Salicacee. „Popu'us pyramidalis". (Bot.).
Fr. Peuplier dTtalie. Ger. Italienische Pappel. Ung.' Jegenye nyâr. Rus. Topoli piramidâlinâi.
Plută       Ţesut vegetal dens şi uşor format pe coaja unor arbori.
Fr. Liege Ger. Kork. Engl. Cork. Ital. Sughero. Ung. Parafa. Rus. Pr6bca, Probcovaia tcâni.
Plută.      Arbori legaţi pentru plutire pe râurile curgătoare.
Fr. Bardeau, Râdeau. Ger. Gebundene Flosse. Engl. Wayfaring trees, Raft. Ital. Fluitazione, Zattera. Ung. Tutaj. Rus. Plot.
Plutărit.  Transportul pe apă al lemnelor legate în plute.
Fr. Flottage (en train). Ger. Gebundene Flosse-rei. Engl. Floating, Rafting. Ital. Fluitazione a zattera. Ung. Tutajozas. Rus. Splav liesa.
Podbeal.    Plantă de  pădure, fam. Compozee. „Tussilago farfara". (Bot.)
Fr. Pas d'âne; Ger. Gemeiner Huflattich. Engl. Colt's foot; Ital. Farfaro. Pie d'asino. Ung. L6-kormiifu. Rus. Podbel, Mâţi i mâceha.
Pogon.    Veche măsură agrară, circa Va Ha. (în alte ţări e ceva mai mic).
Fr. Arpent. Ger. Morgen. Engl. Acre. Ital. Acre. Ung. Hold. Rus. Pol desiatinî.
Poiană.      Loc mare în pădure fără arbori.
Fr. Vide. Ger. Blbsse, Waldliicke. Engl. Blank, Fail spot. Ital. Vuoto, Spiazzo. Ung. Erdei tisztâs. Rus. Poliâna.
Poienit.      Masiv de pădure cu locuri lipsite de arbori.
Fr. Clairiere. Ger. Blossiger wald, Raumig. Engl. Roomy. Ital. Bosco con radure. Ung. Tisztâsos erdo. Rus. Redinâ.
Polei. Strat de ghiaţă subţire şi lunecos.
Fr. Verglas. Ger. Glatteis. Enlg. Glazed Frost, Sleet. Ital. Galaverna, Vetrone. Ung. Olmoseso. Rus. Gololediţa.
234
235
Poleit.    Cu aur, aurit.
Fr. Dorure. Ger. Vergoldung. Engl. Qilding. Ital. Doratura. Ung. Aranyozâs. Rus. Pozolocenîi.
Polen.     Elementul masculin fecundator la flori.
Fr. Pollen. Ger. Blutenstaub. Engl. Pollen. Ital. Polline. Ung. Himpor, Virâgpor. Rus. Ţveteni, Pâliţa.
Poliţă (de asigurare). Contract prin care cineva se obligă să despăgubească pe altul de o pagubă eventuală.
Fr. Police (d'assurance). Ger. Versicherungs-vertrag. Engl. Policy. Ital. Polizza d'assicurazione. Ung. Biztositâsi Kotveny. Rus. Strahovoi polis.
Politică, (forestieră). Atitudinea ce o ia o administraţie faţă de păduri spre binele general.
Fr. Politique (forestiere). Ger. Forstpolitik. Engl. Forest policy. Ital. Politica forestale. Ung. Erdes-zeti politika. Rus. Politica liesnâia.
Pomacee.  Un trib de arbori fructiferi din fam. Rozaceelor având fructe ca părul şi mărul. Fr. Pomacees; Ger. Apfelgewăchse.  Engl. Poma-ceous plants, Ital. Pomacee. Ung. Almafelek. Rus. lâblocinie.
Pompă, (de incendiu). Pompă aspirantă şi fulantă pentru stingerea focului.
Fr. Pompe (â incendie). Ger. Feuerspritze. Engl. Fire-engine. Ital. Pompa da incendio. Ung. Tuzifecskendo. Rus. Pompa pojârnaia.
Populament.   (arboret) de o singură vârstă.
Fr. Peuplement (equienne). Ger. Gleichalterig Bestand. Engl. Even-aged Stand; Ital. Popolamento coetaneo. Ung. Egykorii. Rus. Odnoirozrastnoie nasajdenie.
♦
Populament.   (arboret) amestecat, din mai multe specii.
Fr. Peuplement melange: Ger. Mischbestand. Engl. Mixed stand; Ital. Bosco mişto. Ung. Ke-vertallomâny, Vegyes-erdo. Rus. Smieşanoe na-sajdaanie.
Populament.   (arboret) pur. compus dintr'o singură specie sau cel puţin 80% dintr'o anumită specie.
Fr. Peuplement pur; Ger. Reiner Bestand. Engl. Pure forest ;|Ital. Popolamento puro. Ung. Tisztaal-lomâny. Rus. Cistoie nasajdenie.
Porc.       Manifer pachyderm. fam. Suideelor, domestic. „Sus scrofa". (Zool).
Fr. Porc. Ger. Schwein. Engl. Pig, Hog, Swinc. Ital. Porco, Maiale. Ung. Diszno, Sertes. Rus. Sviniâ.
Port.        (Aspect) forestier. Felul de a se prezenta o specie în pădure.
Fr. Allure forestiere. Ger. Forstliches Verbalten. Engl. Silvicultural characteristic. Ital. Aspetto forestale. Ung. Erdeszeti alkalmazkadâs. Rus. Vneşnii vid, Hâbilus.
Port-altoi.      Puet de arbore sau arbust crescut natural, nealtoit încă.
Fr. Sauvageon. Ger. Wildling. Engl. Wildstok. Ital. Selvaggione.  Ung. Vadoncz. Rus. Podvoi.
Portocal.   Arbore  exotic cultivat, fam.  Rutacee. „Citrus Aurantium". (Bot.)
Fr. Oranger. Ger. Orangenbaum, Pomeranzen-baum, Engl. Orange. Jtal. Arancio. Ung Narancsfa. Rus. Apelsin.
Portul arborilor.   Aspectul exterior al  arborilor după specie, vârstă, staţiune sau tratament.  Avem forma specifică şi forestieră.
Fr. Port des arbres (habitus). Ger. Habitus, Tracht. Engl. Habit; Ital. Portamento, Forma, Aspetto. Uflg. Alak, Habitus. Rus. Habitus dereva, Obştii vid dereva.
236
Porumb. Popuşoi. Plantă anuală cultivată, fam. Graminee. (Bot). „Zea Mais".
Fr. MaYs; Ger. Mais; Engl. Maize ; Ital. Mais; Ung. Kukorica, Tengeri. Rus. Cucuruza.
237
Potecă.    Linie dreaptă îngustă in pădure.
Fr. Tranchee, Sentier; Ger. Pfad, Linie. Engl. Path; Ital.  Sentiero. Ung. Osveny. Rus. Tropinca.
Porumbar. Arbust de pădure,  fam. Rozacee. „Prunus spi-nosa". (Bot).
Fr. Prunellier. Ger Schlehenpflaume. Engl. Blackthorn. Ital. Prugnolo, Spino nero. Ung. K6-keny. Rus. Tiorn.
Porumbel, (sălbatic). Pasăre călătoare, ord. Columbidelor. „Columba oenas" etc. (Zool). Fr. Colombe  (colombin). Ger.  Hohltaube. Engl. Stock-Dove. Ital. Colombella, Piccione. Ung. Vad-galamb. Rus. Liesnâia gorlinca.
Posibilitatea (unei păduri). Materialul sau venitul anual sau periodic ce poate da o pădure amenajată. Fr. PosibiliteXd'une foret), Ger. Jahresertrag. Engl. Posibility of one forest. Ital. Possibilitâ del bosco. Ung. Evihozadek,-Hozam. Rus. Godicinoe polizo-vânie, Razmier polizovanie.
Potârniche.   Pasăre de vânat, fam. Phasianide. „Perdrix cinerea". (Zool).
Fr. Perdrix, Starne. Ger. Rebhuhn. Engl. Com-mon partridge. Ital. Starna. Ung. F.-gdymadâr. Rus. Curopâtca.
Potasă.    Leşie. In chimie se numeşte hydrat de potassiu.
Fr. Potasse. Ger. Kali. Engl. Potasse. Iţal. Pq-tassa. Ung. Kâliszoda. Rus. Potâş.
Potcovar.   Fierar, faur.
Fr. Forgeron; Ger. Schmied, Hammerschmied. Engl. Blac-smith, Forge-man; Ital. Fabbro, Fer-raio. Ung. Kovâcş mesţer. Rus. Cuzneţ.
Prăbuşire.   Scufundare de teren.
Fr. Affaissement. Ger. Einsenkung, En»l. king. Ital. Avvallamento Ung. Beomiâs. Provâl.
Sin-Rus.
Prag.       Teren ridicat la o trecere îngustă.
Fr. Seuil. Ger.  Schwelle. Engl. Sili. Ital. glia (di terreno). Ung. Kiiszob. Rus. Porog.
So-
Prăjină.    Lemn lung şi subţire.
Fr. Perche. Ger. Stânge. Engl. Pole. Ital. Stânga, Mazza. Ung. Rud. Rus. Jerdi.
Prăjină.   (Măsură agrară) cu valoare variabilă.
Fr. Perche. Ger. Stânge. Engl. Perch of land. Ital. Pertica. Ung. Rud metek. Rus. Sajeni.
Prăjiniş,   Arboretul dela 0 m. 10 gros.  diametru  pâna la 0 ni. 20 diam. la 1 m. 30 dela sol.
Fr. Perchis. Ger. Stangenholz. Engl. Polewood. Ital. Perticaia. Ung. Rudas erdo. Rus. Srednii jerdniac.
Prăsilă.   Peştii mărunţi cu cari se populează lacurile, râurile, bălţile.
Fr. Alevin. Ger. Fischbrut. Engl. Fry-pond. Ital. Avannotto. Ung. Halikra. Rus. Rîborazve-denie.
238
Praz.        Plantă anuală de  grădină, fam. Liliacee. „Alium Pornim". (Bot).
Fr. Poireau, Porreau. Ger. Porrei, Poree. Ung, Porrehagyma. Rus. Luc porei.
Precipitaţii atmosferice Ploaia şi alte meteore a-poase.
Fr. Pr^cipitations ('atmospheriques). Ger. Niee derschlăge. Engl. Precipitations. Ital. Precipita-zioni, Pioggie. Ung. Csapodek. Rus. Atmosfernâi-osâdki.
Precizie, (a măsură cu). A măsură exact.
Fr. Mesurer avec precision; Ger. Feinmessen; Engl. To measure accurately; Ital. Misurare con precisione; Ung. Finom mer^s, Precizios meres. Rus. lzmeriti tocino.
Prepeliţă.   Pasăre de vânt. Fam. Pnasanidelor. „Coturnix comunis". (Zool).
Fr. Caille. Ger. Wachtel. Engl. Quail. Ital. Qua-glia. Ung. Fiirj, Pitpalaty. Rus. Perepel, Perepiolca.
Presiune atmosferică. Apăsarea ce o exercită atmosfera la suprafaţa pământului şi care se măsoară cu barometrul.
Fr. Pression (atmospherique). Ger. Luftdruck. Engl. Atmospheric pressure. Ital. Pressione atmosferica. Ung. Legnyomâs. Rus. Atmosfemoe davlenie,
Preţ curent. Preţul mărfurilor regulat după legea cererei şi a ofertei.
Fr. Prix courant. Ger. Markt-oder Verkaufspreis, Engl. Market price. Ital. Prezzo corrente. Ung. Sladâsi âr. Rus. Preiscurant, Catalog.
Prigor. (Guşâ-roşie Măcâleandru). O pasăre mică, fam. Turdidelor. „Erithacus rubecu'a". (Zool).
Fr. Rouge-gorge (familier); Ger. Rotkehlchen. Engl. Redbreast. Ital. Pettirosso. Ung. Veresbegy. Rus. Malinovca.
239
JPrimăvara. Anotimp al ?nului. 21 Martie—21 Iunie. ! Fr. Printemps. Ger. Friihling. Engl. Spring. Ital.
Primavera. Ung. Tâvasz. Rus, Vesnâ.
Primăvăratic.  Care se desvoltă primăvara.
Fr. Printanier. Ger. Friihling wachsend. Engl. Growing in the spring. Ital. Piimaverile. Ung. Ta-vazi, Tavaszias. Rus. Ran'.i, Vesenii.
Privighetoare. Pasăre fam. Turdide. „Luscinia filomela". (Zool.).
Fr.   Possignol. Ger. Nathtigal. Engl. Nightin-gale. Ital. Usignuolo. Ung, Fiilemile, Csalogany. Rus. Solovei.
Probă, (arbore de). Arbore care se taie Ia pieţele de experienţă în pădure în vederea unui studiu.
Fr. Tige d'experience. Ger. Probestamm. Engl. Sample-tree, Test-tree. Ital. Fusto di prova. Ung. Proba-torzs. Rus. Modelinoe derevo.
Procent. Dobânda unui capital de 100 lei.
Fr. Pour-cent. Ger. Prozent. Engl. Percentage. Ital. Percento. Ung. Szâzalek, Perczent. Rus. Proţent.
Procentul maxim de venit. Creşterea în valoare a u-nui arbore sau arboret exprimată în procent anual al valorii actuale.
Fr. Taux (maximum du revenu). Ger. Weiser-prozent, Forstprozent. Engl. Index per cent. Ital. Saggio massimo della rendita. Ung. Legmagasabb hozam ertek. Rus. Naivisşii proţent dohoda.
Proces Verbal. Act prin care un funcţionar constată un fapt.
Fr. Proces verbal. Ger. Zuwiderhandlung-Pro-tokoll. Engl. Charge (for infraction of law). Ital. Verbale di contravenzione. Ung. Jegyzo kbnyv. Rus. Protocol, Act svidetelistva.
240
241
Producţie.   Materia sau obiectul produs.
Fr. Production. Ger. Erzeugung. Engl. Produc-tion. Ital. Produzione. Ung. Termeles. Rus. Producţia, Product, Rezultat proizvodstva.
Productiv.   Care dă produse. Teren, pădure.
Fr. Productif. Ger. Erzeugend. Engl. Productive. Ital. Produttivo. Ung. Termeld. Rus. Proizvodi-telinâi, Productionîi.
Produse accesorii. Diverse produse ale pădurii în afară de lemn.
Fr. Menus produits. Ger. Nebennutzungen. Engl. Minor produce. Ital. Prodotti secondari Ung. Mel-lek hasznâlat. Rus. Pobocinoe polizovanie.
Produse accidentale. Pioduse ale pădurii nepr.văzute, datorite unui accident.
Fr. Produits accidentels. Ger. Zufăllige Nutzun-gen. Engl. Incidental products. Ital. Prodotti accidentali. Ung. Esetleges kihasznâlâs. Rus. Sluciâinîe pâlizovania.
Proect.    Lucrare premergătoare executării unei probleme technice.
Fr. Projet. Ger. Entwurf. Engl. Project. Ital. Studio, Progetto, Piano. Ung. Tero, Tervezet. Rus. Proect.
Protecţia pădurilor.   Totalitatea măsurilor de apărare a pădurii contra duşmanilor ei.
Fr. Protection (des forets). Ger. Forstschutz. Engl. Forest protection. Ital. Difesa dei boschi. Ung. Erd5vedelem. Rus. Liesoohrana.
Prunul.    Arbore fructifer.  Fam Rozaceelor, f. multe specii şi varietăţi. Genul „Prunus". (Bot).
Fr. Prunier. Ger. Pflaumenbaum. Engl. Plumtree. Ital. Pruno. Ung. Szilvafa. Rus. Slîva.
Pubescent.     Se zice de  tulpini sau frunze  acoperite cu puf mărunt.
Fr. "Pubescent. Ger. Weichhaarig. Engl. Pubescent. Ital. Tomentoso. Ung. Finoman szorcis. Rus. Pocrâtîi piihoin.
Puet de un an.   In vârstă de un an.
Fr. Plant (d'un an). Ger. Jăhrlir.g. Engl. Yearling. Seedling under one year. Ital. Piantina d'un anno. Ung. Eves csemete. Rus. Godovâlîi sieianeţ.
Puf-(fulg). îmbrăcămintea moale a păsărilor.
Fr. Duvet. Ger. Flaumhaar. Engl. Down, To-mentum. Ital. Lanugine, Peluria, Tornento. Ung. Pehely. Rus. Puh.
Proprietar, (de pădure). Acela care are o pădure.
Fr. Proprietaire (forestier), Ger. Waldbesitzer. Engl. Forest-owner. Ital. Proprietario di boschi. Ung. Erdo oirtokos. Rus. Liesovladeleţ.
Prosperă (a). A creşte, a se întinde, a deveni înfloritor.
Fr. Prosperer. Ger. Gedeihen. Engl. To thrive, To prosper Ital. Prosperaie. Ung. Tengeszni. Rus. Preusperâti, Rastvetâti. Progresirâvati.
Pufos.      Tomentos, acoperit cu puf. (Bot).
Fr. Tomenteux. Ger. Filzig, Flaumhaarig. Engl. Tomentose. Ital. Tomentoso, Lanuginoso. Ung. Pehelyhes, Molyhos. Rus. Puşîstâi.
Puiet.       O mică plantă ce serveşte la plantat.
Fr. Plant. Ger. Pflanzling. Engl. Seedling, Yo-ung plant. Ital. Piantina, Semenzale. Ung. Csemete. Rus. Seianeţ.
242
243
Puiet înalt. Plantă lemnoasa,   foioasă,   de pepineră, care are o mălţime de aprox. 2 m.
Fr. Basse Tige. Ger. Mittel pflanze. Engl. Nur-sery grown, deciduous tree about 6 feet high. Ital. Astone. Ung. Magas csemete. Rus. Criipnîi sajeneţ.
Pu'et mare.   Puiet ce are o înălţime de 3-4 m.
Fr. Haute tige. Ger. Heister. Engl. High-grown transplant, Sapling. Ital. Stânga Ung. Suhâny. Rus. Oceni crupnîi sajeneţ, Gbeister.
Puiet recepat.   Tânără plantă căreia i s'a tăiat rădăcina, uneori şi vârful tulpinei.
Fr. Plant recepe. Ger. Stutzpflanze, Stummel-pflanze. Engi. Truncated plant. Ital. Pianta succisa. Ung. Nyirott csemete. Rus. Prigotovlenîi c po-sâdche sajeneţ.
Pupăză.      Pasăre din ord. Picariae, fam   Upupae. (Zool). „Upupa epops"
Fr. Huppe. Ger. Gemeine Wiedehopf. Engl. Hoopoe. Ital. Upupa. Ung. Biidosbanka, Babuka. Rus. Udod.
Puricele (ulmului).  Insectă ord. Hemipterelor. Fam. Aphi-deelor. „Tetraneuro ulmi". (Zool).
Fr. Puceron (de l'orme). Ger. Ulmelaus. Engl. Elmaphis. Ital. Pidocchio dell'olmo. Ung. Szilfa tetii. Rus. Blohâ naviâze.
Puşcă.        Instrument de vânătoare.
Fr. Fusil. Ger. Gewehr, Flinte. Engl. Gun. Ital. Schioppo. Ung. Puska. Rus. Rujio.
Puţ. (a săpa). A găuri  pământul pentru a da de apă.
Fr. Creuser un puits; Ger. Einen Brunnen bohren, Brunnen graben. Engl. To sink a well; Ital. Forare (scavare) un pozzo. Ung. Kutfiirâs, Kiitâsâs. Rus. Rîtio colodţa.
Puţ artezian.  (fântână).  Puţ făcut cu o sondă şi care dă o apă ţâşnitoare.
Fr. Puits (artesien). Ger. Artesischer Brunnen. Engl. Artesian well. Ital. Pozzo artesiano. Ung. Artezikut. Rus. Arteziânschii colodezi.
Putere.    (cal). Măsurarea foiţei în mecanică. H. P.
Fr. Cheval-vapeur; Ger. Pferdestărke. Engl. Horse-power; Ital. Cavallo a vapore. Ung. Locro. Rus. Loşadinnaia sila.
Putere calorică. Cantitatea de calorii ce o desvoltă un combustibil.
Fr. Puissance calorifique: Ger. Heizkraft. Engl. Heating-power; Ital. Potenza calorifica. Ung. Fiitesi-ero, Tiizero, Ttizertek. Rus. Tioploproizvo-ditelinosti.
Putrefacţie. Descompunerea corpurilor organice părăsite.
Fr. Putrefaction. Ger. Vermoderung. Engl. Moul-dering.. Ital. Putrefazione. Ung. Bomlâs, Rothadas. Rus. Razlojenie.
Putrezire (putregai). O stare de descompunere organică.
Fr. Pourriture. Ger. Făulnis. Engl. Rot. Ital. Marciume. Ung. Rothadas, Korhadâs. Rus. Gnienie, Qnili.
Rabotaj. Rinduire, geluire. (Mec). .
Fr. Rabotage; Ger. Hobeln. Engl. Planing. Ital Piallatura. Ung. Gyalulâs, Gyalulni. Rus. Stroganie,
244
245
Răchită.   Salcie  flexibilă pentru coşuri. „Salix viminalis", etc. (Bot.).
Fr. Osier. Ger. Korbweide. Engl. Osier, Willow/ Ital. Salice, Vinco, Vimine. Ung.  Koto fiiz, Re-kettye-fiiz. Rus. Corzinocinaia iva.
Ramură. Cracă mică de arbore.
Fr. Rameau. . Ger. Zweig. Engl. Twig, Branch. Ital. Ramoscello. Ung. Galy, Ag. Rus. Vietvi, Vietocica.
Răchltărie. Pădure tânără  de salcie, care produce răchita de coşuri.
Fr. Oseraie, Saulaie. Ger. Weidenheeger. Engl. Willow-culture. Ital. Saliceto, Vincheto. Ung. Ko-sâr-fuz, Fa-uzem. Rus. Plantaţia corzinocinâh iv.
Rădăcină.  Partea din pământ a plantei
Fr. Racine. Ger. Wurzel. Engl. Root. Ital. Rădice. Ung. Gybker. Rus. Coreni.
Rădăcină pivotantă. Rădăcină în  sol în  continuare cu tulpina.
Fr. Racine (pivotante, principale). Ger. Pfahl-wurzel, Hauptwurzel; Engl. Tap-root, Main-root. Ital. Fittone, Rădice principale. Ung. Fogyoker, Karogyoker. Rus. Sterjnevoi coreni.
Rădaşcă.    Insectă din ord. Coleopterelor. „Lucanus cervus". (Zool).
Fr. Lucane (cerf-volant). Ger. Hirschkăfer. Engl. Stag; beetles. Ital. Cervo-volante. Ung. Szarvas bogar. Rus. Oleni rogâci.
Rămurică.   Ultimele diviziuni ale unei crăci.
Fr. Ramille. Ger. Kleinreisig. Engl. Small spray-wood. Ital. Rametto. Ung. Âgacska, Gallyacska, Âr-hajtâs. Rus. Vietocica.
Rană (la plante).  Leziune de origină mecanică.
Fr.  Blessure (des plantes).  Ger. Wunde. Engl. Wound. Ital. Ferita. Ung. Seb, Seriiles. Rus. Rana.
Randament.  Producţie, capacitate de a produce.
Fr. Rendement; Ger. Wirkungsgrad. Engl. bt-ficiency. Ital. Rendimento. Ung. Termeles, Terme-lokepesseg. Rus. Stepeni poleznago dvistvia.
Randament,   (venit).  Ceea   ce produce un lucru. Renta pădurilor şi a terenurilor cultivitate.
Fr. Rendement. Ger. Ertrag. Engl. Yield, Re-turn. Ital. Rendita. Ung. Jovedelem. Rus. Efect, Pribîli, Dohod.
Radiculă.   Cele mai mici părţi ale unei rădăcini.
Fr. Radicelle. Ger. Haarwurzel. Engl. Rootlet, Radicel. Ital. Radicella. Ung. Qyoker-szor. Rus. Cqreşok,
Râme.      Vermi de pământ din fam. Lombricidelor. „Lum-bricus terresiWs".(Zool).
Fr. Lombrics; Ger. Regelwurme, Sandwiirme; Engl. Earth-worms; Ital. Lombrichi. Ung. Foldi-gihszta. Rus. Dojdevoi cervi,
Rândunică.   Pasăre din  ord. Passeres fam. Hirundmidae, „Hirando rustica". (Zool).
Fr. Hirondelle. Ger. Rauch-Schwalbe. Engl. Swallow. Ital. Rondine. Ung. Hâzifecske. Rus. Lâstocica.
Rangă.    Uneltă de fier plat, ascuţită la un capăt, cu mâner de lemn, servind la spartul pietrelor, etc.
Fr. Pic. Ger. Picke, Keilhaue, Spitzhaue. Engl. Pick-axe. Ital. Piccone. Ung. Csâkâny. Rus. Lom,
246
Râpă.
Răpită
curs de apă  sau de/
(ravenă). Loc scobit de un ploaie.
Fr. Ravin. Ger. Schlucbt, Steiles Uter. Engl. Ravine, Gully. Ital. Burrone, Borro. Ung. Vizraosâs. Rus. Ovrâg.
Plantă anuală cultivată. Fam. Crucifere „Brassica râpa". (Bot). .. Fr. Colza  navette,  Chou-rave,  Cresson. Ger. Olraps,  Rube,  Sumpfkresse  Ung.   Repce. Rus. Repâc.
Rariştc.    Locuri mici goale într'o pădure.
Fr. Clairiere. Ger. Lichtung. Engl. Open-wood. Ital. Radura. Ung. Tisztăs, Erdei tisztâs. Rus. Redinâ.
Răriiură. Operaţie silvică care constă a face pădurea mai rară. Degajarea speciilor preţioase.
Fr. Eclaircie, Eclaircissement; Ger. Durchlich-tung, Durchforstung. Engl. Opening out thining the crop; Ital. Diradamento, Sfollamento. Ung. Ritkitâs. Rus. Prorejivanie.
Ras. Neted, dela pământ.
Fr. Rez-terre. Ger. Glatt an der Erde. Engl. Flush at ground level. Ital. Rasente il suolo a fior di terra. Ung. Tar, tarra-vâgott. Rus. Srezanii sploşi, Srublenîi v uroveni s zemlioi.
Rasă. (Bot). Totalitatea indivizilor cu anumite caractere comune.
Fr. Race. Ger. Rasse. Engl. Race. Ital. Razza Ung. Faj, Nem. Rus. Rasa.
Răsadniţă. Teren mărginit, umplut cu băligar, compost, frunze uscate etc. pentru a înlesni desvoltarea rapidă a plantelor.
Fr. Couche. Ger. Saatbeet, Saatgitter. Engl. Bedbouch, Hotbed. Ital. Letto caldo, Cassone. Ung. Melegâgy. Rus. Razsâdnic, Holodnîi parnic.
247
Răşină.   Substanţă care se află în lemnul răşinoaselor.
Fr. Resine. Ger. Harz. Engl. Rosin. Hal. Resina. Ung. Gyanta. Rus. Smolâ.
Răsură.    Trandafir pitic (de dulceaţă). Fam. Rozacee „Roşa putnila, gallica". (Bot).
Fr. Rose de province. Ger. Essigrose, Zucker-rose. Ung. Vadrozsa, Torpe-rozsa. Rus. Roza dlia vareniea.
Raţa. Pasăre  domestică  palmipedă, fam. Anatidelor.
„Anas boschas". (Zool.
Fr. Canard: Ger. Ente, Mărz-ente. Engl. Mal-lard: Ital. Ânitra, Germano reale. Ung. Vad kacsa. Rus. Utca.
Râu.        Curs de apă curgătoare.
Fr. Ruisseau.  Ger. Fluss. Engl. Ruscello. Ung. Folyo. Rus. Recica.
Brook. Ital.
Raze mădulare. Ţesut  celular care la arbori  leagă măduva cu scoarţa.
Fr. Rayons (medullaires); Ger. Strahlenparen-chym. Engl. Medullary rays; Ital. Raggi midollari. Ung. Belsugâr. Rus. Serdţevinie luci.
Recepaj.   Tăierea tulpinei  arborilor dela suprafaţa solului.
Fr. Recepage. Ger. Abstutzung. Engl. Cutttng-bach, Clipping. Ital. Succisione, Taglio rasente. Ung. Tbrevâgâs, Visszanyeses. Rus. Posâdca na peni.
Recolment.  Verificarea unei tăieri de păduri pentru a controla modul de executare al contractului.
Fr. Recolement. Ger. Schlagrevision. Engl. Re-vision of felling. Ital, Verificazione del taglio. Ung. Vâgâs revizio, Ellenorzes. Rus. Controli vâhoda materiâlov.
î
248
249
/
Recoltă.  Lucrările având de scop a ridica de pe teren o plantă cultivată.
Fr. Recolte. Ger. Erute. Engl. Harvest, ital. Rac colta. Ung. Kiterraeles, Aratâs. Rus. Jâtva, Sbor urojâia.
Recolta lemnului. Producţia de lemn după o tăiere.
Fr. Recolte de bois. Ger. Holzernte. Engl. Wood-harvest. Ital. Raccolta di legname. Ung. Fater-meles. Rus. Vîhod drevesinî.
Regenerare.   Reproducerea   unui   arboret   în   mod natural sau artificial.
Fr. Regeneration. Ger. Verjiingung. Engl. Rege-neration. Ital  Rigenerazione. Ung. Felnjitâs. Rus.
Vozobnovlenie.
Regenerare,   (naturală sau artificială).
Fr. Regeneration. (naturelle ou artificielle). Ger. Natiirliche oder Kunstliche Verjiingung. Engl. Natural or artificial regeneration. Ital. Rigenerazione naturale od artificiale. Ung. Termeszetes-feln-jitâs, Mesterseges-felnjitâs. Rus. Estestvenoie vozobnovlenie, Iscustvenoie vozobnovlenie.
Regie.     Sistem de exploatare în care proprietarul îşi conduce afacerile printr'un salariat.
Fr. Regie. Ger. Wirtschaftsfîihrung. Engl. Res-ppnsible administation. Ital. Amm. con fattoria. Ung. On kezeles, Sajat-Kezdes. Rus. Hoziâistvenaia Za-gotovca.
Regim.    Modul cum se face regenerarea.
Fr. Regime. Ger. Betrieb, Betriebsart. Engl. Re-gime, System. Ital. Regime. Ung. Uzem, Erdoii-zem. Rus. Sposob vozobnovlânia.
Regnul vegetal.  Diviziunea mare a naturii, care cuprinde toate vegetalele.
Fr. Regne vegetal. Ger. Pflanzenreich. Engl. Ve-getable Kingdom. Ital. Regno vegetale. Un?. Noveny vilâg, Novenyorszâg. Rus. Rastitelinoie ţârstvo.
Reîmpădurire. Refacerea pădurii  pe un teren.
Fr. Reboisement. Ger. Bewaldung, Wiederauf-forstung, Engl. Reforestation. Ital. Rimboschimen-to. Ung. Beerdosites, Felerdosites. Rus. Liesovoz-stanovlenie.
Rentă.     (fondară). Remunerarea proprietarului unei exploatării^,.
Fr. -RCnte (fonciere). Ger. Bodenertrag. Engl. Land revenue. Ital. Rendita fondiaria. Ung. Fold jâradek. Rus. Renta.
Repartiţie. împărţire, distribuţie.
Fr. Repartition, Ger. Verteilung. Engl. Distribu-tion. Ital. Ripartizione. Ung. Felosztâs. Rus. Ras-predelenie-
Re pi cai    Transplantarea unui puet ieşit din sămânţă.
Fr. Repiquage Ger. Verschulung. Engl. Pricking. out. Ital. Trapiantamento. Ung. Csemete-iskolâzâs. Rus. Posădca v şcolu, Pereşcolivanie.
Repopulare. Refacerea naturala sau artificială a unui masiv forestier.
Fr. Repeuplement. Ger. Wiederbesetzung. Engl Restocking, Ital. Rimboschimento. Ung. Allomâny-felnjitâs, Erdo-felnjitâs. Rus. Vozstanovlenie liesa,
Reproducere.  Perpetuarea speciilor la fiinţele vii.
Fr. Reproduction. Ger. Erzeugung. Engl. Repro-duction. Ital. Riproduzione. Ung. Reprodukcio. Rus. Razmnojenie.
Reţea      (de drumuri). Totalul drumurilor cari acoperă o pădure.
Fr. Reseau (de chemins). Ger, Wegenetz. Engl. Network of roads. Ital. Rete stradale. Ung. Uthâ-lozat. Rus. Dorojnaia seti.
250
4
251
Revent.   Plantă  cultivată  medicinală,  fam. Polygonacee.
„Rheum officinate", (Bot.). ' Fr. Rhubarbe. Ger. Rhabarber. Ung. Rebarbara. Rus. Reveni.
Revoluţie. Perioada de timp dela naştere până la exploatare.
Fr. Revolution. Ger. Umtriebszeit. Engl. Revo-lution. Ital. Turno, Rotazione. Ung. Forda ido, For-dulovâgâs. Rus. Oborot rubchi.
Rezervă. Arborii din etajul superior la un crâng compus.
Fr. Reserve. Ger. Reserve, Ueberhălter. Engl. Reserve, Holdover. Ital. Riserva, Salva. Ung. Tar-talek-âllomâny, Fo-âllomâny. Rus. Maiachi, Rezer-vnîe derevia.
Rezervă (de pădure). Porţiune de pădure în care nu se păşunează,
Fr. Defens. Ger. Gehegtes Holz. Engl. Defense. Ital. Riserva. Ung. ErdOtartalek. Rus. Zapo-vednic.
Rezervă (de prima clasă de vârstă). Se zice de un arbore ce este situat în clasa I de vârstă.
Fr. Bis-ancien. Ger. Hauptbaum. Engl. Firstclass standard. Ital. Albero grosso di 37 cm. diam. ad al-tezza del petfo. Ung. Tartâlekfa, Tofa. Rus. Rezerv.
Rezerve. Arbore lăsat să crească după tăerea unui arboret tratat în crâng simplu şi să atingă vârsta revoluţiei de codru.
Fr. Baliveau. Ger. Lassbaum, Lassreitel. Engl. Teller. Ital. Antenna. Ung. Hagyâsfa. Rus. Semenic.
Rezinaj. Incizia făcută în arborii răşinoşi pentru culegerea răşinei.
Fr. Gemmage. Ger. Harzgewinnung, Harznut-zung. Engl. Tapping. Ital. Resinatura. Ung. Gyanta kifolyo. Rus. Podsdcica.
i      Rezistentă. Puterea de tărie a materialelor la diferite forţe.
Fr. Resistance (des materiaux). Ger. Festigkeit. S Engl. Resistance. Ital. Resistenza. Ung. Ellenâl-
las, Ellenâllokepesseg. Rus. Soprotivlenie (mate-1 rialov).
Ridicarea, (planului unui teren). Executarea operaţiilor topografice.
Fr. Leve (des plâns)-   Ger. Terrainaufnahme. Engl. Land-surveying. Ital. Rilevamento topo-»- grafico. Ung. Terepfelvetel, Felmeres. Rus. Sio-
mca na plan, Topograficesca siomca.
ţ Rigolă. Şant mic scobit în pământ sau piatră pentru scur-( gerea apelor.
Fr. Rigole. Ger. Kleiner Graben, Rinne. Engl. Water-furrow, Gutter. Ital. Fossetto, Canaletto. J* Ung. Kis ârok, Lefolyo-csatorna. Rus. Borozdca,
Borozdâ.
I    Rindea.    Uneltă în mecanică.
Fr. Rabot. Ger. Hobel. Engl. Plane. Ital. Pialla. < Ung. Gyaiu. Rus. Rubanok, Strug.
Rochiţa rândunicii. Plantă ierbacee de câmp. „Convolvu-lus arvensis". Volbură. (Bot.).
Fr. Liseron (des champs). Ger. Ackerwinde. Engl. Bindweed. Ital. Vilucchio. Ung. Szulâk-virâg. Rus. Polevoi viunoc.
Ridiche.   Plantă de grădină cultivată, fam. Crucifere. „Ra-phanus sativus". (Bot). * Fr. Radis. Ger. Gartenrettich. Kren; Engl. radish;
? Ital. Rafano. Ung. Retek. Rus. Redica.
-
Riglă de calcul. Instrument comod de calculat în formă de riglă.
Fr. Regie ă calcul. Ger.Rechenschieber, Rechen-stab. Engl. Slide rule. Ital. Regolo calcolatore. Ung. Szâmozo-lecz, Logar- lecz. Rus. Scetnâia lineika.
252
/
253
Ritidom.  Strat de ţesut celular la arbori.
Fr. Rhytidome. Ger. Borke. Engl. Rhytidom. Ital. Ritidoma. Ung. Fa kereg. Rus. Coja.
Roată (hidraulică). Motor hidraulic servind să transforme forţa vie a apei in travaliu util.
Fr. Roue (hydraulique). Ger. Wasserrăder. Engl. Water wheel.. Ital. Ruota idraulica. Ung. Vizikerek.
Rus. Coleso vodianoe.
Roată       (de lemn). Uneltă de mecanică.
Fr. Poulie en bois. Ger. Holzerne Riemscheibe. Engl. Wood belt pulley. Ital. Puleggia di legno. Ung. Fa-szijtârcsa. Rus. Dereveanâi şchiv.
Robinet. Aparat de scurs lichidele sau gazele.
Fr. Robinet. Ger. Hahn. Engl. Plug cock, Cock. Ital. Rubinetto. Un?. Csap. Rus. Krân.
Rocă.      Masă mare de piatră de aceiaş structură.
Fr. Roche. Ger. Fels. Engl. Rock. Ital. Roccia. Ung. Koszikla, Kozet. Rus. Gornaia poroda.
Rodi (a). Desvoltarea fructului după fecundaţie.
Fr. Nouer. Ger. Ansetzen. Engl. To Set. Ital. Allegare. Ung. Termes fejlodes. Rus. Plodo obra-zovânie, Razvitie plodâ.
Rodke.    Legarea fructelor la un arbore imediat durjă fecundarea fiorilor.
Fr. Nouer. Ger. Ansetzen. Engl. To Set. Ital. Allegare. Ung. Termes-fejlodes. Rus.Zâviaziplodov.
Rodul pământului. Plantă herbacee din  fam. Araceae.
Plantă vivace cu rhizom. (Bot). „Arum maculatum" şi „A. /talicum".
Fr. Pied (de veau). Ger Flechenzehrwurz, Ze-hrwurz. Engl. Cuckoo-pint, Wake robin. Ital. Gich-ero, Pie vitellino. Ung. Foltos-Kontyvirâg. Rus. Arum.
Rogoz. Plantă de -apă. fam. Cyperacee. „Carex Riparia" (Bot).
Fr. Carex (aigu). Ger. Scharfe Segge. Engl. Acute carex. Ital. Caretto. Ung. Sas. Rus. Rogoz
ROŞCOV. Arbore din fam. Leguminoaselor, din Europa meridională. Fructe comestibile (Bot). „Ceratonia Si-Liqua".
Fr. Caroubier. Ger. Iohannisbrotbaum. Engl. Carob tree. Ital. Carrubo. Ung. Szent-Iânos Ken-yerfa. Rus. Rojoc Sed6bnîi.
Rosmarin. Plantă subfrutescentă, fam. Labiatelor. „Rosma-rin.us officinalis". (Bot).
Fr. Romarin. Ger. Echter Rosmarin. Engl. Ro-semary. Ital. Rosmarino. Ung. Rozmarin. Rus. Rozmarin.
Rostopască. Iarbă de negi. Plantă ierbacee cu latex galben.
fam. Papaveracee. „Chelidonium majus". (Bot).
Fr. Grande-eclaire, Herbe aux verrues. Ger. Schellkraut. Ung. Fecske fii. Rus. Cistotiel.
Rotaţie. Timpul ce separă două tăieri consecutive pe aceiaş punct.
Fr. Suite des coupes, Rotation. Ger. Turnus, Um-triebszeit, Schlagfolge. Engl. Rotation, Order of felling. Ital. Rotazione. Ung. Forda, Vagâs-fordulo.
Rus. Promepitoc mejdu rubcami.
Rozetă.    Plantă cultativă de grădină, fam. Resedacee. „Re-seda odorata". (Bot). Fr. Reseda,  Mignonnette.  Ger. Gartenreseda. Ung. Rezeda. Rus. Rezedâ.
9
254
Rudărie. Arta sau comerţul de a face obiecte casnice : Copai, linguri, vaşcălii etc.
Fr. Boissellerie. Ger. Holzhausgerăte-Industrie.
Engl. Hollow-Ware. Ital. Mestiere e commercio dello stacciaio, del fusaio etc. Ung. Hâzi-szer-farago-mesterseg, Teknovâjo-ipar. Rus. Bacluşecinîi promise).
Rugina, (vesiculară) a Bradului, Boală datorită unor ciuperci din ord. Basidiomicetelor; „Chrysomyxa abietis" (Bot).
Fr. Rouille du sapin. Ger. Alpenrosenrost. Engl. Silver-fir-tree rust. Ital. Ruggine dell'abete. Ung. Jegenyefenyo-rozsda. Rus. Elovaia rjâvcina.
Ruji de munte.   Arbust ornamental de munte. fam. Eri-cacee. „Rododendron ferrugineum". (Bot). Fr. Rose des Alpes. Ger.  Rost-Alpenrose. Engl. Alpine rose. Ital. Rosa delle  Alpi.  Ung. Havasi Rozsa. Rus. Rododendron.
Rulou (Tăvălug). Instrument format dintr'itn cilindru greu pentru a nivelă şi apăsă pământul.
Fr. Rouleau. Ger. Walze. Engl. Roller. Ital. Rullo, Cilindro. Ung. Hanger. Rus. Catoc.
Rumegătură de lemn. (Rumeguş). Aşchii de ferăstrău.
Fr. Bran de scie, Sciure de bois. Ger. Săgespăne, Săgemehl. Engl. Sawdust. Ital. Segatura. Ung. Fureszpor. Rus. Drevesnîia opilchi.
Ruptură, (de vânt). Un arbore căruia vântul i-a rupt vârful.
Fr. Volis, Fouette (par le vent). Ger. Windbruche, Windgepeitschter Baum. Engl. Lopped off in the top, Windbreak. Ital. Svettato (dai vento), Cima scoscesa. Ung. Szeltores. Rus. Burelom.
Ruscuţă. (Cocoşei).  Plantă anuală de câmp. fam. Ranuncu-lacee. „Adonis vernalis,,. (Bot).
Fr. Adonis de printemps. Ger. Friihlings Teufel-sauge. Ung. Adoniszvirâg. Rus. Goriţvet.
255
Rusticitate.  Calitatea unei specii de a rezista la toate in-
teFreRusticite. Ger. Widerstandsfăhigkeit. Engl. Hardy. Ital. Rusticitâ. Ung. Ellenâlo kepesseg. Rus. Neprihotlivosti, Netrebovatelinosti.
Sacâz.      Reziduul din distilarea terebentinei.
Fr. Colophane. Ger. Kolophonium. Engl. Colo-phane. Ital. Pece greca. Ung. Gyanta, Kolofonium. Rus. Canifoli.
Salahor. Ziler, lucrător cu ziua.
Fr. Journalier. Ger.   Taglohner, Lohnarbeiter. Engl. Day-labourer, Day-workman. Ital. Lavo-ratore a giornata, Giornalicre. Ung. Napszâmos. Kus. Podionscic.
Şalău.      Peşte. ord. Teleosteeni, de apă dulce, „Perca flu-viatilis". (Zoo!.).
Fr. Perche. Ger. Barsch. Engl. Perch. Ital. Per-sico. Ung. Csapos siiger. Rus. Sudâc.
Salbă moale. Arbust de pădure fam. Celastrinee. „Evony-mus europaeus". (Bot.).
Fr. Evonyme, Fusain (d'Europe). Ger. Echter Spindelbaum. Engl. Pai-cha wood, Prickwood. Ital. Evonimo. Ung. Csikos kecskerâgo. Rus. Beresclet evropeischii.
Salcâm.  Arbore din fam. Leguminoaselor, originar din America. „Robinia pseudoacacia". (Bot.).
Fr. Acacia, Robinier, (Faux Acacia). Ger. Aka-zienbaum. Engl. Acacia, Robinia. Ital. Acacia, Robinia, Ung. Âkăcfa. Rus. Acaţia belaia.
257
Salcâm galben. (Drob), arbust fam. Leguminoase. „Cytisus laburnum". (Bot.). Fr. Cytise, Faux ebenier. Ger. Goldregen. Engl. '   Laburnum. Ital. Maggio ciondolo. Ung. Aranyeso. Rus. Jioltaia acâţia.
Salcâm galben. (Băşicoasă) arbust fam. Leguminoaselor Papilionacee cu flori galbene. „Colutea arborescens". (Bot.).
Fr. Baguenaudier, Faux-sene. Ger. Blasenstrauch. Engl. Blader senna. Ital. Sena nostrale. Ung. Pukkanto dudafurt. Rus. Puzârnic.
Salcie. Arbore din fam. Salicacee, numeroase specii. „Salix alba, vitellina,   rubra, etc". (Bot).
Fr. Saule, Osier. Ger. Silberweide, Weiden. Engl. White willow, Osier. Ital. Salice bianco, giallo, etc Ung. Fiizfa, feher-fiiz. Rus. Iva, Verbâ.
Salcie câprească. Arbore de munte. „Salix caprea". (Bot).
Fr. Saule marsault. Ger. Salweide. Engl. Goat willow. Ital. Salice lanato. Ung. Kecske fiiz. Rus. Cozia iva, Bredinâ.
Salcie (plângătoare). Arbore fam Salicacee. „Salix babv-lonica". (Bot.).
Fr. Saule (pleureur). Ger. Trauerweide. Engl. Weeping willow. Ital. Salice piangente. Ung. Szo-morîi fiiz. Rus. Placuciaia iva.
Sălcioară. Arbore cu frunze mirositoare, fam. Oleacee „Eieagnus angustifolia". (Bot).
Fr. Olivier de Boheme, Chalef. Ger. Schmale Ocl-weide, Paradiesbaum. Engl. Russian olive.1 Ung. Keskeny level'', Eziistfa. Rus. Loh, Dicaia măslina.
Şalupă.   O barcă cu motor servind la transporturi mici.
Fr. Chaloupe. Ger. Barkasse. Engl. Launch. Ital. Barcaccia. Ung. Motoros-csolnak. Rus. Motornaia lodca.
Samăna (a). A pune seminţele în pământ pentru a germina.
Fr. Semer. Ger. Săen. Engl. Sow. Ital. Seminare. Ung. Vetes, Vetni. Rus. Seiati.
Sămănătoare. Maşină pentru răspândit sămânţa în mod regulat.
Fr. Semoir. Ger. Drillmaschine, Breitsăetnasch-ine. Engi. Sowing, Seeder, Broadcasting. Ital. Seminatrice. Ung. Vetogep. Rus. Seialca.
Sămânţă.  Ovul  modificat după fecundaţie, care conţine embrion şi e apt a reproduce un nou individ. Fr. Graine, Semence. Ger. Same. Engl. Seed. Ital. Seme, Semenza. Ung. Mag. Rus. Semiea, Semenâ.
Samară.  (Bot.). Fructul uscat şi indehiscent, cu aripi.
Fr. Samare. Ger. Fltigelfrucht Engl. Samara. Ital. Samara. Ung. Szârnyas mag, Kepiilo mag. Rus. Crîlatca.
Sâmbure. Partea tare a fructului, care conţine sămânţa. (Bot.).
Fr. Amande, Noyau. Ger. Kern. Engl. Kernel. Ital. Bacco, Mandorla. Ung. Mag. Rus. Costocica.
Sânge.     Lichid roşu circulator în corpul animalelor superioare.
Fr. Sang. Ger. Blut. Engl. Blood. Ital. Sangue. Ung. Ver. Rus. Crovi.
Sânger.   Arbust de pădure. „Cornus sangumea". (Bot).
Fr. Cornouiller sanguin. Ger. Roter Hartriegel. Engl. Red Dogwood. Ital. Sanguinello. Ung. Ve-resgyiiriisom. Rus. Svidinâ, Glog,
15
258
/
259
Sanie.       Mijloc de transport prin alunecare (în timpul iernei).
Fr. Traineau. Ger. Schlitten. Engl. Sledge. Ital. Slitta. Ung. Szanko, Szân. Rus. Sâni.
Şantier,   (depozit) ue lemne. Locul unde de aşează lemnele.
Fr. Chantier (de bois). Ger. Holzlager. Engl. Wood-yard. Ital. Cantiere (per legnamî). Ung. Fa-raktâr. Rus. Sclâdocinoie miesto.
Şanţ colector. Şanţ mare care primeşte apa altor şanţuri mai mici.
Fr. Fosse collecteur. Ger. Sammelgraben. Engl. Feeder drain. Ital. Fosso collettore. Ung. Gyiijto-, ârok. Rus. Sobirâtelinaia canava.
Sărăcit,   (sol, pământ). Care nu mai are substanţe nutritive.
Fr. Epuise (appauvri). Ger. Miide, Ausgehagert. Eng. Exausted. Ital. Impoverito. Ung. Terme-ketlen  (Elszegenyedet). Rus. Istoşcenîi.
Sarcină,   (de lemne), (crosnă). Câteva lemne legate.
Fr. Cotret, Petit fagot. Ger. Bundei, Biischel. Eng'. Small faggot, Bunch. Ital. Fascinotto. Ung. Fakoteg. Rus. Viazânca drov.
Sare.       Mineral în natură. In chimie im compus mineral. Na. CI.
Fr. Sel. Ger. Salz. Engl. Salt. Ital. Sale. Ung. S6. Rus. Soli.
Sânziana. Plantă anuală de câmp, fam. Rubiacee. „Qallium mollugo". (Bot.).
Fr. Caille-Iait blanc, Gerbe d'or. Ger. Labkraut. Goldrute. Ung. Kozonseges galaj. Rus. Mâri.
Sapă.       Instrument de fier care serveşte la mobilizarea solului.
Ir. Houe. Ger. Haue, Hacke. Engl. Mattock, Hoe. Ital. Zappa, Marra. Ung. Kapa. Rus. Motâga; Capă, Ţâpa.
Săpun.    Preparat ce serveşte la curăţire şi desinfectare.
Fr. Savon. Ger. Seife. Engl. Soap. Ital. Sapone Ung. Szappan. Rus. Mâlo.
Sat. Aşezare mică de locuitori.
Fr. Village, Hameau. Ger. Dorf. Engl. Village, Hamlet. Ital. Villaggio. Ung. Falu. Rus. Selo, De-revnia.
Sbârciogi. Ciuperci comestibile, fam. Helvellacee. „Morchella esculenta". (Bot.).
Fr. Morille, Gyromitre. Ger. Speiselorchel, Stein-morchel. Ung. Kucsma gomba. Rus. Smorcioc.
Scadenţă. Termen de plată a unei datorii.
Fr. Echeance. Ger. Verfallzeit. Engl. Time of payment. Ital. Termine della scadenza. Ung. Le-jârat, Lejârati Ido. Rus. Sroc uplâtî.
Săpunel. Odogaci. Plantă anuală de câmp, fam. Caryophy-lâcee. „Saponaria officinalis". (Bot.).
Fr. Savoniere. Ger. Sîifenkraut. Ung. Szappan-gyoker. Rus. Mâliniânca.
Scândură. Bucată de lemn debitată la gater în lung, destul de largă şi puţin groasă.
Fr. Planche. Ger. Brett, Planke. Engl. Board, Plank, Bevel, Siding. Ha!. Tavola, Asse, Tavolone.
Ung. Deszka. Rus. Dosea.
261
Scândură de sămănat. (bavareză), care se întrebuinţează la pepiniere silvice.
Fr. Planche â semis. Ger. Saatbrett. Engl. Seed-board, Seedinge lath. Ital. Tavoletta per seminare.
Ung. Veto-deszka. Rus. Sieiatelinaia doscă.
Scantee. Licărire de foc, de lumină.
Fr. Etincelle. Ger. Funken. Engl. Spark. Ital. Scintilla. Ung. Szikra. Rus. Iscra.
Scăpărătoare, Amnar, aparat de aprins.
Fr. Briquet. Ger. Feuerzeug. Engl. Tinder-box. Ita1. Acciarino. Ung. Gyujto-szerszâm. Rus. Za-jigâlca.
Scară de reducere. Ustensil de desen şi geometrie.
Fr. Echelle de reduction. Ger. Verjtingter Mass-stab. Eagi. Scale of reduction. Ital. Scala di ndu-zione. Ung. Mercze. Rus. Maştâb umenişenia.
Scatiu.     (canar). Pasăre mică din familia Fringillide „Seri-nus serinus". (Zool.).
Fr. Serin. Ger. Girlitz. Engl. Serin-finch. Ital. Verzellino. Ung. Csiz. Rus. Viuroc canarecinîi.
Scatiu.     cintezoi. Pasăre mică, fam. Fringillidelor. „Acan-this spinus". (Zool.).
Fr. Tarin (ordinaire) Ger. Erlenzeisig. Engl. Sis-kin. Ital. Lucarino. Ung. Csiz. Rus. Cij.
Scatiu.     presură. Pasăre fam. Fringillide. „Emberisa rustica". (Zool.).
Fr. Cynchrame. Ger. Waldammer. Engi. Rustic Bunting. Ital. Zigolo boschereccio. Ung. Sârmăny. Rus. Ceciotca.
Şcoală forestieră. (Superioară şi secundară).
Fr. Ecole forestiere (superieure ou secondaire).
Ger. Fostakademie, Fortstschule. Engl. Forest-school. Ital. Accademia forestale. Ung. Erdeszeti iskola. Rus. Lesnâici şcola.
Scoaterea,  (lemnelor din pădure). Transportarea lemnelor dela locul tăierii la prima cale de comunicaţie. Fr. Transport (petit) du bois. Ger. Holzausfuhr. Engl. Wood carrying.  Ital. Smacchiatura. Ung. Fakihordăs. Rus. Vâvozca drov.
Scont.     Reducere, scădere dintr'o sumă.
Fr. Escompte. Ger. Skonto,  Diskonto, Abzug. Engl. Discount. Ital. Sconto. Ung. Leszâmitolâs, Diszkonto, Skonto. Rus. Schidca, Scont.
Scorţişoară. Arbore verde exotic, fam. Lauracee. „Cinna-momum aromaticum". (Bot.).
Fr. Cannelle. Ger. Zimmt. Engl. Cinnamon. Ital. Canneîla. Ung. Fahej. Rus. Corija.
Scoruş.
* Scroafă
Scule.
Arbust de pădure, fam. Rozacee. „Sorbus Aucu-paria, etc". (Bot.).
Fr. Sorbier (des oiseleurs). Ger. Gemeine Ebe-resche. Engl. Mountain asb. Itai. Sorbo degli uc-cellatori. Ung. Voros berekenye. Rus. Riabina.
Animal domestic. Femela porcului.
Fr. Laie. Ger. Bache. Engl. Wild sow. Ital. Cin-ghiala, Scrofa. Ung. Koca. Rus. Sviniâ.
Unelte pentru meseriaşi.
Fr. Outil. Ger. Werkzeug, Gerăt. Engl. Tools, Implements. Ital. Utensile. Ung. Szerszâm, Munka-szerszâm. Rus. Instrument.
262
263
Scumpie. (Lemn galben). Arbust de pădure, cu tanin, fam. Anacardiacee. „Rhus cotinus". (Bot.).
Fr. Sumac (des corroyeurs). Ger. Gerbersumach.
Engl. Tanners sumach. Ital. Sommacco. Ung. Sărga cser szomorcze. Rus. Scumpiâ.
Scurtarea   unui trunchiu de arbore în buşteni sau butuci.
Fr. Tronconnement. Ger. Sti'tckeln. Engl. To cut into pieces. Ital. Tagliare in roechi o toppi. Ung. Hossztolâs. Rus. Razrabotca na briovna.
Secară.    Plantă de câmp cultivată, fam. Graminee. „fecale cereale1'. (Bot.). Fr. Seigle. Ger. Roggen. Engl. Rye. Ital. Secale. Ung. Rozs. Rus. Roji, Jito.
Secăriţă. (Iarba părului). Plantă herbacee din fam. Grami-neelor ce creşte în păşuni usiate, sterile. „Elymus ciinitus şi E. arenarius". (Bot.).
Fr. Ble (des sables). Ger. Sandhaargras. Engl. Lyme gras. Ital. Orzo arenario. Un>. Foveny ezim-bor. Rus. Pesciânîi ovios.
Seceră.   Instrument pentru tăiat grâu, iarbă, etc.
Fr. Faucille. Ger. Sichel. Engl. Sickle. Ital. Falce. Ung. Sarlo. Rus. Serp.
Secerătoare.   Maşină cu ajutorul căreia se  execută mai rapid seceratul. Fr. Faucheuse. Ger. Măhmaschine. Engl. Mower. Ital. Falciatrice (macchina). Ung. Aratogep. Rus. fâtea.
Secţiune (forestieră), (secţie). O parte din pădure pentru distribuirea lucrărilor.
Fr. Section (forestiere). Ger. Forstwirtschafts-bezirk. Engl. Forst working section. Ital. Sezione forestale. Ung. Uzemgazdasâgi osztâly, Kor. Rus. Hoziâistvenaia ciâsti.
Secuire.   Tăiere în coaja arborelui până la lemn pentru a-1 face să se usuce, .să moară. Fr. Ceinturage. Ger. Ringelung. Engl. Girdiing. Ital. Incisione a morte.   Ung.  Gyiiruzes. Rus. Zaviâlivanie na corne.
Secure mică. Topor mic de mână.
Fr. Hachot. Ger. Handbeil. Engl. Hacket, Hatchet. Ital. Ascia. Ung. Kisfejsze. Rus. Toporic.
Şef de atelier. Conducătorul unei întreprinderi mecanice.
Fr. Chef d'atelier. Ger. Werkfuhrer. Engl. Head-foreman. Ital. Capo-officina. Ung. Miikelj vezeto. Rus. Zaveduiuşti masterskimi.
Şef de gară.  Funcţionarul care conduce o gară.
Fr. Chef de gare (de station). Ger. Bahn (Sta-tions) vorstand. Engl. Ştation-master. Ital. Capo stazione. Ung. Vâsuti-ÂUo.Tiâs-Fo nOk. Rus. Na-ciâlnic stânţii.
Şef de tren. Funcţionarul care conduce mersul unui tren.
Fr. Chef de train. Ger. Zugfuhrer. Engl. Head guard. Ital. Capo treno. Ung. Vonat-vezeto. Rus. Ober conductor.
Semincer.   Arbore destinat să producă sămânţă şi deaceea se lasă netăiat la exploatarea pădurii.
Fr. Portegraine, Semencier. Ger. Samenbaum, Samentrăgend. Engl. Seed-tree, Mother-tree. Ital. Matricina,Guida, Salva. Ung. Magfa. Rus. Semenic.
Seminţe  (forestiere). Seminţele speciilor lemnoase de pădure.
Fr. Graines forestieres. Ger. Saatgut, Forstsa-men. Engl. Seed. of forest trees. Ital. Semi fores-tali. Ung. Mag. Rus. Semenâ lesnâie.
264
265
Seminţe  (proba). încercarea puterii de germinaţie a seminţelor, î
Fr. Graines (essai des). Ger. Keimprobe. Engl. Germinating test. Ital. Prova delle semente. Ung. Csirâztatâs, Csiravizsgălâs. Rus. Ispâtânie semiân.
Semînţiş. Plante mici ieşite din sămânţă. (Sămănătură).
Fr. Semis.  Ger.  Aussaat,  Sămling, Anwuchs. Engl. Sowing. Seedling. Ital. Semente, Semen-zale, Novellame. Ung. Magserdeny. Rus. Samosiev.
Semirtţiş preexistent. Pueţi de arbori cari răsar în pădure înaintea tăerilor de regenerare.
Fr. Semis preexistants. Ger. Vorwuchs. Engl. Advance growth. Ital. Novellame spontanee Ung. Magvetenyiiles. Rus. Samosiev.
Semnal de incendiu.   Semn convenit pentru a se da a-larma la incendiile de păduri.
Fr. Signal (d'incendie). Ger. Feuerlărm. Engl. Fire signal. Ital. Segnale d'incendio. Ung. Tiizria-do. Rus. Pojârnîi signal.
Seră.       Un loc acoperit cu sticlă pentru adăpostirea vegetalelor.
Fr. Serre. Ger. Gewăchshaus. Engl. Greenhouse. Ital. Serra-stufa. Ung. Virâghâz, Uveghâz. Rus. Oranjereia, Parnic tioplîi.
Serie de exploatare. Un şir de arborete supuse unor reguli precise de exploatare. Fr. Serie (d'exploitation). Ger. Bettiebsklasse. Engl. Working-sect'on. Ital. Serie di utilizzazione. Ung. Uzem osztâly. Rus. Hoziâiatvenaia ciâsti.
Servitute (forestieră). Sarcină impusă unui imobil în folosul
altui imobil. „     „. ,,,.
Fr Servitude (forestiere). G;r. Walddienstbar-keit. Engl. Forest servitude. Ital. Servitu fores^le. Ung. Szolgalom. Rus. Servitiit.
Sevă.       Lichid care circulă în diferite părţi ale vegetalelor.
Fr   Seve.  Ger. Saft. Engl.  Sap. Ital. Lmfa, Succo. Ung. Nedv, mezga. Rus. Rastitelmi soc.
Sfecla.    Plantă cultivată  de grădină, fam. Chenopodiacec. „Beta vulgar/s" (Bot).
Fr. Betterave,  Ger. Beisskohl,  Mangold, Zuc-kerrube. Ung. Cekla, Repa. Rus. Svi6cla.
Sfoară.    Serveşte la legat, împachetat, etc.
Fr. Ficelle/Ger. Schnur. Engl. String, Twine. Ital. Cordicella. Ung. Zsinor, Kotel. Rus. Şnur.
Sfredel.   Uneltă de atelier.
Fr. Foret, Meche. Ger. Bohrer. Engl. «orei, Drill. Ital. Trapano. Ung. Fiiro. Rus. Sverlo, Perka.
Silice.
Mineral în natură. In sol ca compus coloidal. 1-r Silice. Ger. Kieselerde. Engl. Sihceous earth. al  Si ice.  Ung.   Kova-foid. Rus. Cremmovaia cislotâ.
Serie de tăieri. O pădure sau o porţiune de pădure destinată a cuprinde tăieri succesive şi anuale.
Fr. Serie (de coupes). Ger. Hiebszug. Engl. Cut-ting series. Ital. Serie di tagli. Ung. Uzem osztâly.
Rus. Oceriodnaia ploşciadi.
Silvicultor. Persoana care se ocupă cu silvicultura.
° i Svlviculteur. Ger. Forstwirt, Forstman. Engl.
Fore'ster, Sylviculturist.  Ital. Selvicoltore. Ung.
Erdesz. Rus. Lesovod.
266
267
Silvicultură.  Ştiinţa  care se ocupă cu cultura pădurilor. Arta forestieră
Fr. Sylviculture. Ger. Forstwirtschaft, Forst-wesen, Holzzucht, Waldbau. Engl. Sylviculture, Forestry. Ital. Selvicoltura. Ung. Erdeszetan. Rus. Lesovodstvo, Lesovozraşcenie.
Simbrie. Salariul lucrătorilor şi servitorilor.
Fr.Gage. Ger. Lohn. Engl. Wages. Ital. Salario. Ung Zsold, Ber. Rus. Soderjanie.
Şindrilă  (şiţă). Aşchie de lemn pentru acoperit casele.
Fr. Echandole. Ger. Dachschindein. Engl. Shingle. Ital. Scandola, Scindula. Ung. Zsindely. Rus. Draniţa, Gont.
1 Ş Şleau.      O pădure cu specii amestecate, din Câmpia Ro-
l ţ mână (în special).
\t Fr. Peuplement melange. Ger. Mischwald. Engl.
\$ Mixed stand. Hal. Bosco mişto. Ung Vegyes erdo,.
. * Liget. Rus. Smeşenâi Ies,
Smalţ.      Email. (Techn).
Fr. Email. Ger. Emaille.  Engl.  Evamel. Ital. I * Smalto. Usg. Emailbevonat. Rus. Emâli.
2       Smeură.     Subarbust din fam. Rozacea. „Rabas Idaeus". (Bot.).
Fr. Framboisier. Ger. Echter Himbserstrauch. Engl. Raspberry. Ital. Lampone. Ung. Mâlna. Rus. Mălina.
Şipcă.      Bucată de lemn lungă, îngustă şi subţire, întrebuinţată în construcţiuni.
Fr. Latte. Ger. Latte. Engl. Lath. Ital. Corrente, Panconcello. Ung. Lecz. Rus Lata, Reica.
Sipică.       Plantă de câmp  anuală. Fam   Dipsacee. gen. „Scabiosa". (Bot ).
Fr. Scabieuse, Cephalaire. Ger. Skabiose, Schup-penkopf. Ung. Ordogszâm. Rus. Scabioza.
Smicele.     Cele mai mici rămurele.
Fr.   Jeunes pousses.   Ger.   Jahrestrieb. Ung. Ve:sz6. Rus. Pobeghi, Otrostchi.
Smirdar. Bujor de munte, ruji, arbust de munte. Fam. Eri-cacee gen. „Rhododendron''. (Bot.).
Fr. Rose des Alpes. Ger. Alpenrose. Ung. Ha-vasi rozsa. Rus- Rododendron.
Situaţie. Totalitatea condiţiunilor de expoziţie,, pantă şi altitudine.
Fr. Situation. Ger. Lage. Engl. Site. Ital. Gia-citura, Stazione.  Ung. Fekves. Rus. Polojenie.
Slăbire.   Starea plantelor în urma unei maladii sau o vegetaţie înceată.
Fr. Affaiblissement. Ger. Schwăchen. Engl. Weakness. Ital. Indebolimento. Ung. Sinylodni. Rus. Slabosti, Oslablenie.
Smirnă.   O răşină balsamică din orient produsă de arborele „Styrax benzoin", (Bot.).
Fr. Benjoin. Ger. Benzoeharz. Engl. Benzoin. Ital. Benzoino. Ung. Mirrha tomjen. Rus. Smirna, Lâdan.
Smoală.     Materie vâscoasă  ce se întrebuinţează la construcţii şi pavaj.
Fr. Poix. Ger. Pech. Engl.   Pitsch. Ital. Pece. Ung. Gyanta, Szurok. Rus. Smolâ.
268
Smochin.   Arbore exotic  fructifer, fam.  Moracee. „Ficus carica". (Bot).
Fr. Figuier. Ger. Feigenbaum. Engl. Fig. Ital. Fico. Ung. Fiigefa. Rus. Vitiaio iâgoda, Ingir.
Smulgere.   Scoatere din   rădăcină a arborilor.
Fr. Arrachage. Ger. Ausreissen. Engl. Pulling up. Ital. Svellimento. Ung. Kiszakit. Rus. Vâdior-ghivanie.
Snop.       (de spice, de flori). O legătură de spice, etc.
Fr. Qerbe. Ger. Oarbe. Engl. Sheaf. Ital. Co-vone. Ung. Keve. Rus. Snop.
Şoarece, (de câmp). Mic rozător de câmp stricător grădinilor, pepinierilor, etc. gen. „Arvicola". (Zool).
Fr. Campagnol. Ger. Feldmaus, Schermaus. Engl. Mole, Field-mouse. Ital. Arvicola, Topo, Campagnolo. Ung. Mezei eger. Rus. Poliovca, Po-levâia rnîsi.
"Şoarece. (Şobolan).  Mamifer rozător.  „Mus sylvaticus". (Zool.).
Fr. Rat (surmulot). Ger. Wanderratte. Engl. Brown rat. Ital. Ratto, Topo selvatico. Ung. Văn-dor patkâny. Rus. Mâşi.
Soc. Arbust de pădure, fam. Caprifoli.-.cee. „Sambucus
nigra, racemosa". (Bot.),
Fr. Sureau, Viorne. Ger. Holunder. Engl. Elder. Ital. Sambuco. Ung. Bodza. Rus. Buzinâ.
Social.     In silvicultură se  zice despre speciile  ce se pot acomoda cu mediul şi pot forma arborete pure.
Fr. Sociale. Ger. Gesellig. Engl. Social. Ital. Sociale. Ung. Szociâlis, Târsas. Rus. Liesoobra-zovâteli.
269»
Sobolul. (Cârtiţă). Mamifer insectivor care trăeşte sub pământ.  „Talpa europaea"(Zoo{)
Fr. Taupe. Ge\ Maulwurf. Engl. Mole. Ital. Talpa. Ung. Vakondok. Rus. ,Cr6t. ;.,-••'?•-?
Sofora.    Arbore exotic. Fam. Leguminoase. (Bot.) „Sophora japcnica".
Fr. Sophora (du Japon). Ger. Japanische Sophore. Engl. Japanese sophora. Ital. Sofora del Giap-pone. Ung. Japân Szofora. Rus. Sofora japonscaia.
Şofran.    Plantă exotică cultivată. Fam. Iridacee (Bot.) „Cro-cus sativvs".
Fr. Safran. Ger. Safran. Engl. Saffron. Ital. Zafferano. Ung. Sâfrâny. Rus. Şafrân.
Şoim.      (Uliu). Pasăre răpitoare din fam. Aquilidae (Bu-teonidae). „Buteo buteo"- (Zool.)
Fr. Buse (vulgaire). Ger. Mause bussard. Engl. Buzzard. Ital. Pojana. Ung. Egereszolyo. Rus. Socol.
Sol. (Pământ). Teren pe care stai, mergi, clădeşti etc.
Fr. Sol. Ger. Boden, Grund. Engl. Soil, Ground. Ital. Suolo. Ung. Talaj. Rus. Pociva.
Solid.       Corpuri având moleculele bine aderente.
Fr. Solide. Ger. Fest, Dicht, Solid.  Engl. Solid. Ital. Solido. Ung. Szilârd. Rus. Tverdâi, Crepkii, Nadejnâi, Tviordîi.
Soluţie.   Lichid care conţine substanţe minerale solubile.. (Pseudosoluţie-Colloid).
Fr. Solution. Ger. Lbsung. Engl. Solution. Ital. Soluzione. Ung. Oldat. Rus. Rastvor.
270
271
Somnul.
Sondă.
(Vegetalelor). Mişcări periodice ale vegetalelor.
Fr. Sommeil (des vegetaux). Ger. Schlaf der Pflan-zen. Engl. Sleep of plants. Ital. Sonno delle piante. Ung. Noveny-alvâs. Rus. Zimnii pocoi rastenii.
Instrument cu care se poate cunoaşte adâncimea apei sau natura solului.
Fr. Sonde. Ger. Erdbohrer. Engl. Earth-borer.
Ital. Sonda, Trivella. Ung. Foldfuro. Rus. Bur Pocivenîi burav. '
Şopron.   Magazie, Hangar. Loc de adăpost pentru vehicule, instrumente etc. Fr. Hangar. Ger. Wagenschoppen. Engl. Shed. Ital. Tettoia. Ung.Kocsi-szin. Rus. Sarâi.
Şopron.
Sorbul.
Sorbul.
Construcţia unde se depozitează cerealele.
Fr. Qrange. Ger. Scheune. Engl. Barn. Ital. Ca-panna. Ung. Szin. Rus. Sarâi, Ambâr.
(alb). Arbore. Fam.Rozaceelor. (Bot.) „Sorbus Aria".
Fr. Alisier (Blanc). Ger. Mehlbeerbaum. Engl. White-beam tree. Ital. Sorbo delle Alpi, Farinaccio. Ung. Lisztes berekenye. Rus. Mucinistaia riabina.
(Ascuţit, Torminal). Arbore din fam. Rozaceelor. (Bot.) '„Sorbus torrninalis".
Fr. Alouchir, Sorbier des bois. Ger. Elsebeer-baum. Engl. Chequer tree. Ital. Sorbo selvatico, Ciavardello. Ung. Borkocza, Berkenye. Rus. Bereca.
Şosea naţionala. Drum larg de circulaţie.
Fr, Chaussee (chemin) naţionale. Ger. Landstrasse. Enlg. National road. Ital. Strada nazionale.. Ung. Orszâg ut. Rus. Gosudârstvenoie şose.
Spălătorie. Atelier unde se spală rufele şi cârpele murdare.
Fr. Blancherie (Blanchisserie). Ger. Bleiche. Engl. Bleaching-field. Ital. Imbiancatoio. Ung. Moso-întezet, mosoda. Rus. Prâceşnaia.
Spanac.   Plantă ierbacee de grădină, cultivat. Fam. Cheno-podiacee. „Spinacia oleracea". (Bot.).
Fr. Epinard. Ger. Spinat. Engl. Spinage. Ital. Spinacia. Ung. Spenot, Parej. Rus. Şpinât.
Spânz.     Plantă ierbacee medicinală.  Fam. Ranunculacee gen. „Helleborus" (Bot.).
Fr. Hellâbore. Ger. Nieswurz. Ung. Fekete hu-nyar. Rus. Goriţvet.
Sparanghel,   Plantă  anuală  de   grădină. Fam. Liliacee, „Asparagus offtcinalts". (Bot).
Fr. Asperge. Ger. Spargel. Eng. Asparagus. Ital. Sparaggi. Ung. Spârgli, Nyulârnyek. Rus. Spârja.
Spărturi. Bucăţi de lemn tăiate (sparte) în sensul lungimii. Servesc )a încălzit.
Fr. Bois de fente. Ger. Spaltholz. Engl. Cloven wood. Ital. Legno di spacco. Ung. Hasâb fa. Rus. Colotîe drovâ.
Specie de lumină.   Arbore care creşte în Idcuri luminoase. (Heliofilă).
Fr. Essence de lumiere. Ger. Lichtholz. Engl. Light-demander. Ital. Lucivaga, Eliofila. Ung. Vi-Dâgossâgot igenylo, Fanem, Feny-fa, Feny-tiiro, Fa-nem. Rus. Svietoliubivîe porodî.
Specie de umbră. Arbore care creşte la umbră.
Fr. Essence d'ombre. Ger. Schattholz, Schutzholz. Engl.  Shade ,bearer,  Nurse-tree.   Ital. Pianta d'ombra. Ung. Ârnyekturo-fanem. Rus. Tenevâ-noslivîe porodî.
272
273
Spic.        Inflorescenţă specială, flori sesile (ca la grâu).
Fr. Epi. Ger. Aehre. Engl. Ear, Spike. Ital. Spi-ga. Ung. Kalâsz. Rus, Colos.
Spin.       Excrescenţă tare şi ascuţită pe unele vegetale în scop de apărare. Fr. Epine. Ger. Dorn. Engl. Thorn. Ital. Spina. Ung. Tovis. Rus. Şip, Coliucica.
Spiţă.      (De roată). Component al unei roţi.
Fr. Bras de la roue. Ger. Radarm, Speiche. Engl. Arm of a wheel, Spoke. Ital. Razza. Ung. Kullo, Kerek kullo. Rus. Spiţa.
Spontan. Se zice de o plantă ce apare îh mod natural.
Fr. Spontane. Ger. Wildwachsend. Engl. Gro-wing wild, Spontaneous. Ital. Spontaneo, Selvatico. Ung. Vadoncz. Rus. Estestvenoe proizrostânie.
Stâlp.      (Furcă). Piesă de lemn aşezată vertical în pământ.
Fr Poteau. Ger. Pfosten. Engl. Post, Pole. Ital. Palo. Ung. Oszlop. Rus. Stolb.
Stâlp.       (De mină). Lemn de construcţie pentru susţinerea pereţilor minei.
Fr. Etai (de mine). Ger. Grubenpfahl, Stempel-holz. Engl. Mine-prop. Ital. Legname da miniera. Ung. Oszlop, Bânyaoszlop. Rus. Rudnicinaia stoica.
Stamină. Organul sexual bărbătesc la o floare. (Bot).
Fr. Etamine. Ger. Staubblatt. Engl. Stamen. Ital. Stame. Ung. Porzo. Rus. Tâcinca.
Stâncă.    Cioară din fam. Corvidelor. „Corvus monedula". (Zool.).
Fr. Corbeau (choucas). Ger. Dohlenrabe. Engl. Jackdaw. Ital. Taccola. Ung. Koszikla. Rus. Vo- . rona (seraia).
- Stâncă.    Masă de piatră înaltă şi abruptă.
Fr. Rocher. Ger. Felsen. Engl. Rock. Ital. Rocca. Ung. Szikla. Rus. Scala, Utios.
Stânjen.  (de lemne). Figură de lemne de foc scurtate, circa 8 steri.
Fr. Corde (de bois). Ger. Klafter. Engl. Cord. Ital. Catasta. Ung. Ol. Rus. Sâjeni (drov).
t, Stânjcnei. (crini), (diverse culori). Plantă cu rizomi de baltă f sau de grădină,   fam. Iridaeee. „Iris germanica,
Pseudo-Acorus". (Bot.). Fr. Flambe, Iris. Ger. Schwertel, Schwertlilie. ____ Ital. Iride. Ung. Noszirom. Rus. Casâtic.
Staţie (de experienţă). Instituţie care se ocupă cu cercetări experimentale relative la cultura forestieră Fr. Station (d'experiences). Ger. Versuchsanstatt Engl. Experimental researches. Ital. Stazione di îicerche forestali. Ung. Erdeszeti-Kiserleti-âllomâs Rus. Opîtnaia stânţia.
Staţionar. Care rămâne în acelaş loc, în aceeaş pădure.
Fr. Stationnaire, Ger. Staţionar, Stillstehend. Engl. Stationary, Sedentary. Ital. Stazionario, Stativo. Ung. Âllando. Rus. Postoidnâi.
Statistica forestieră. Ştiinţă, care studiază cifrele ce arată producţia sau comerţul forestier, spre a scoate concluziuni utile.
Fr. Statistique forestiere. Ger Forststatistik. Engl. Forest-statistic. Ital. Statistica forestale. Ung. Er-desz sztâtisztika. Rus. Lesnâia statistika.
16
274
Staţiune. In silvicultură însemnează locul creşte abundent şi spontan.
Fr. Station. Ger. Standort. Engl. Station, Site.
Ital. Stazione naturale. Ung. Termbhely. Rus. Mestoproizrostânia.
unde o esenţă
Staul.      Grajd pentru oi.
Fr. Bergerie. Ger. Schafstall. Engl. Sheep-fold. Ital. Ovile. Ung. Akol. Rus. Ovecii zagon.
Stăvilar.
O lucrare (de lemn, zidărie sau beton) ce are de scop să reţină apa sau să-i micşoreze viteza.
Fr. Barrage. Ger. Verschliessung, Klause. Engl. Barrage. Ital. Sbarramento. Ung. Zsilip, Gât. Rus. Plotina, Zapruda, Greblea.
Stejar.     Arbore, fam. Cupulifere, genul „Quercus". (Bot.).
Fr. Chene. Ger. Eiche. Engl. Oak. Ital. Querce, Quercia. Ung. Tolgy. Rus. Dub.
Stejar.
Ster.
Steril.
(pedunculat). Tufan. Arbore de I mărime, fam. Cupulifere. „Quercus pedunculata". (Bot).
Fr. Chene (pedoncule). Ger. Stieleiche. Engl. Common oak. Ital. Farnia, Ischia. Ung. Kocsânyos tolgy. Rus. Dub letnîi, Dub stebeliciatâi.
Unitate de volum pentru lemne de foc, (aproape egal cu un m. cub.).
Fr. Stere. Ger. Raummeter. Engl. Stere. Ital. Stero. Ung. Urmeter (tiizifa). Rus. Ster.
Care nu are fructe. Pământ steril, acel impropriu de cultură.
Fr. Sterile. Ger. Unfructhbar. Engl. Steril, Un-fruitful. Ital. Sterile, Improduttivo. Ung. Terme-ketlen. Rus. Bezplodnâi.
t *
275
Ştevie.     (de grădină). Plantă anuală de grădină, fam. Poly-gonacee. „Rumex pattentia". (Bot.).,
Fr. Oseille-epinard, Dogue. Ger. Gartenampfer, Englischer spinat. Ung. Soska, Rus. Şciâveli.
H
"I
1
Stigmat.  Partea superioară vâscoasă a stilului, care primeşte polenul.
Fr. Stigmate. Ger. Narbe. Engl.  Stigma. Ital. Stimma. Ung. Bibe. Rus. Riliţe.
Stil. Partea pistilului care se înserează pe ovar şi poartă
stigmatul.
Fr. Style. Ger. Griffel. Engl. Style. Ital. Stilo. Ung. Bibeszâr. Rus. Stolbic Pestica.
Ştir. Plantă ierbacee, ruderală. fam. Amarantacee. „Ama-
rantus retroflexus". (Bot.).
Fr. Amarante reflechie. Ger. Rauhhaariger, Ama-rant. Ung. Parej. Rus. Şcir.
Stivă.      Grămadă de lemne.
Fr. Pile (de boisi. Ger. Holzstoss. Engl. Pile of wood, Stack. Ital. Pila, Mucchio*di legname. Ung. Farakâs. Rus. Ştâbeli (drov).
Stolon.    O ramură prelungită care devine rădăcină (la unele plante). Marcotaj natural. Fr. Stolon. Ger. Auslăufer. Engl. Runner, Sucker. Ital. Stolone. Ung. Kusko-szâr. Rus. Otvodoc.
Stomată. Mică deschidere pe epiderma frunzelor pentru respiraţie şi transpiraţie. Fr. Stomate. Ger. Spaltoffnung. Engl. Stoma. Ital. Stoma. Ung. Szâjademyilâs. Rus. Ustiţe,
27?
Strat frunzos. Cantitatea de frunze răspândite pe sol mai mult sau mai puţin regulat.
Fr. Feuilles (couche de). Ger. Blătterschicht. Engl. Leaf-bed. Ital. Strato o letto di foglie. Ung. Lomb-reteg. Rus. Listvenâi pocrov.
Streche.  Muscă mare, ord. Dipterelor. „Tabanus bovinus". (Zool).
Fr. Taon (des boeufs). Ger. Viehbremse. Engl. Ox-fly. Ital. Tafano. Ung. Dongo. Rus. Ovod.
Structură.   Felul cum părţile sunt aşezate spre a forma întregul.
Fr. Structure. Ger. Bau. Engl. Structure. Ital. Struttura. Ung. Szerkezet. Rus. Structura, Stroenie.
Strung.    Uneltâ de atelier mecanic.
Fr. Tour. Ger. Drehstahl. Engl. Chaser. Ital. Ugnetto, Pettine. Ung. Vaseszterga. Rus. Grebenka.
Stufos.
Sturz.
Arbore cu multe frunze şi crăci.
Fr. Touffu, Feuillu. Ger. Starkblăttrig. Engl. Leafy, Folious. Ital. Foglioso, Frondoso. Ung. Lom-bos. Rus. Gustovetvistîi.
Pasăre de pădure din fam. Turdidelor. „Turdus viscivorus". (Zool.).
Fr. Draine. Ger. Misteldrossel. Engl. Mistletoe thrush. Ital. Tordela. Ung. Enyves rigo, Fagydngy rigo. Rus. Drozd deriabâ.'
Subarbust. Vegetal lemnos mic.
Fr. Sousarbrisseau.  Ger. Erdstrauch. Engl. Un-
SfcuSn^^"^6- ^ FăS-b0k°r
-E
Subetaj.   Vegetaţia lemnoasă ce creşte sub pădure. Etajul de crâng dintr'o pădure tratată in crâng compus.
Fr. Sous-etage. Ger. Unterholz, Mittelwald. Engl. Underwood, Coppice with standards. Ital. Sotto-bosco, Ceduo sotto fustaia. Ung. Aljfa alsfj, A116-măny. Rus. Podrost.
Subsol.    Pătura de sol aşezată imediat dedesuptul pământului vegetal.
Fr. Sous-sol. Ger. Bodengrundlage. Engl. Under-ground. Ital. Sottosuolo. Ung. Alsotalaj reteg. Rus. Podpociva.
Subteran. Care stă în pământ sau iese din pământ.
Fr. Souterrain. Ger. Unterirdisch. Engl. Subter-ranean. Ital. Sotterraneo. Ung. Foldalatti. Rus. Podzemnîi.
Succesiunea  (tăerilor). Rotaţia tăerilor, serie de exploatare Fr. Succession (des coupes). Ger. Hiebsfolge, Hiebszug. Engl. Succession of fellings. Ital. Suc-cesione dei tagli. Ung. Vâgâssorozat. Rus. Posle-dovatelinosti, Occredovânie ruboi.
Sudură.   Lipirea unor piese de metal prin metoda chimică.
Fr. Soudure, Brasure, Ger. Loten. Engl. Brazing, Soldering. Ital. Saldatura. Ung. Forrasztâs, For-rasztani. Rus. Paianie.
Sugătoare, (hârtie). Hârtie sugativă de birou.
Fr. Papier-buvard. Ger. Loschpapier. Engl. Blot-ting-paper. Ital. Carta sugante. Ung. Itatospapir. Rus. Propusknaia bumaga.
Sulf.        (pucioasă). Corp elementar din natură.
Fr. Soufre. Ger. Schwefel. Engl. Sulphur. Itak Zolfo. Ung. Ken. Rus. Sera.
278
Sulfină.   Plantă anuală de câmp, fam.Leguminoase. Meti-lotus offlcinalis". (Bot.). Fr. Melilot jaune. Ger. Gebrăuchlicher Steinklee. Ung. Somkoro. Rus. Melilot.
Supapă.  Organ al unei maşini pentru ieşirea gazelor.
Fr. Valve, Soupape. Ger. Ventil. Engl. Valve, Globe-valve. Ital. Vâlvoia. Ung. Szelep, Gâz-sze-lep. Rus. Klapan.
Suprafaţă. Partea exterioară a unui corp. Suprafaţa solului, apei, etc.
Fr. Superficie, Surface. Ger. Oberfiăche. Engl. Surface, Superficies. Ital. Superficie. Ung. Feliilet, Felszin. Rus. Poverhnosti, Ploşciadi.
Suprafaţa (terieră). Totalul suprafeţelor cercurilor de bază dela arborii unei păduri.
Fr. Surface (terriere). Ger. Grundflăche. Engl. Secţionai area. Ital. Superficie dei tronchi. Ung. Alapteriilet. Rus. Ploşciadi seienii.
Surcea.   Bucăţică de lemn luată cu un instrument ascuţit, Fr. Copeau. Ger. Holzspan, Hobelspan. Engl. Chip. Ital. Truciolo, Scheggia. Ung. Faszilânk. Faforgâcs. Rus. Strujca.
Surcele. Lemnele de foc (inferioare), sub formă de mici. bucă{ele.
Fr. Bois de dechirage. Ger. Abbruchholz Engl Broken wood. Ital. Legna morta. Ung. Rozsefa, Galyfa. Rus. Hmâz.
Surcele, Lemn mărunt rămas dela exploatare, care nu se întrebuinţează Ia nimic şi putrezeşte pe loc.
Fr. Remanents, Brindilles, Dechet. Ger. Abraum.
Engl. Chips, Refuse from fellings. Ital. Rima-suglio, Pacciame. Ung. Fahulladek. Rus. Strujchi, Hmîz.
27S
Surpare (de teren). Sfărâmarea şi năruirea terenului.
Fr.  Eboulement. Ger. Bergsturz.Engl. Landslip. Ital.  Frâna, Ammottamento. Ung. Hegyszaka-dăs, Hegycsiiszâs. Rus. Obvâl, Opolzeni pocivi.
Şurup.     Piesă obişnuită la maşini.
Fr. Vis, Boulon â vis. Ger. Schraube. Engl. Screw, Screw-bolt. Ital. Vite, Bullone. Ung. Csavar, Srof. Rus. Vint, Boit.
V   Şurupelniţă. Daltă mică de atelier.
IFr. Tournevis. Ger. Schraubenzieher. Engl. Screw-driver, Turn-screw. Ital. Cacciavite. Ung. Csa-*" varhiizo. Rus. Otvertka.
Susai.      Plantă anuală de câmp, fam. Compozee. „Sonehus arvensis". (Bot.).
Fr. Laiteron. Ger. Gănsedistel. Ung. Mezeicsor-bâka. Rus. Osot.
Susan.     Plantă exotică oleaginoasă, fam. Pedaliacee. „Se-samum indicum". (Bot.).
, Fr. Sesame. Ger. Sesam. Ital. Susano. Ung. Ânis. Rus. Cunjut.
Tablă albă. Material de învelitoare.
Fr. Ferblanc. Ger. Weissblech. Engl. Tinnet sheet-iron. Ital. Latta. Ung. Feher vas-lemez, Fefeer pleh. Rus. Belaia jesti.
280
Table (de producţie). Table ce cuprind cifre de creşterea anuală a pădurilor pe Hectar.
Fr. Table (de producfion).  Ger. Ertragstafel.
Engl. Experimental table, Ital. Tavola dei prodotti. Ung. Hozadek tâblăk. Rus. Opitnâe tabliţî.
Tăbliţe. Scânduri subţiri tăiate special pentru a face cutii sau lădiţe de ambalaj.
Fr. Feuillet (â caisse). Ger. Tăfelchen. Engl. Box shook. Ital. Tavolette. Ung. Lâdadeszka, Lâdale-raez. Rus. Doşcecichi, tabliţî.
Tăiere.    Lucrările de tăierea arborilor.
Fr. Coupe. Ger. Făllen, Schlag, Aushieb. Engl. Cutting, Felling. Ital. Taglio. Ung. Fadontes, Vâgâs. Rus. Rubca.
Tăiere (de ameliorare). Tăere ce se face într'un arboret, în vederea selecţionării indivizilor de viitor.
Fr. Coupe (d'amelioration). Ger. Erziehungshieb.
Engl. Improvement felling. Ital. Taglio di rni-glioramento, Sterzatura. Ung. Tisztito vâgâs. Rus. Prohodnâia rubca.
Tăiere    (anuală). Tăiere din fiecare an.
Fr. Coupe (annuelle). Ger. Jahresschlag. En^l. Annual felling. Ital. Taglio annuale. Ung. Evi vâgâs, Rus. Ejegodnaia rubca.
Tăiere. (în bande). Suprafeţele tăiate sunt nişte făşii de pădure înguste.
Fr. Coupe (par bandes). Ger. Saumschlag. Engi. Strip method. Ital. Taglii a striscie. Ung. Szala-gos vâgâs. Rus. Polosnâia rubca.
Tăierea   (crăcilor). Curăţirea pomilor în vederea fructificării.
Fr. Taille. Ger. Aestung, Beschneiden. Engl. Pru-ning. Ital. Potatura. Ung. Megnyeses, Felnyeses. Rus- Obrezca dereviev.
381
Tăiere (definitivă). Tăiere finală prin care se extrage tot materialul lemnos.
Fr. Coupe (definitive). Ger. Răumungshieb, End-trieb. Engl. Final-cutting. Ital. Taglio definitivo.
Ung. Ve'g vâgâs. Rus. Posliedniaia rubca.
Tăiere      (prin găuri) sau ochiuri. O tăiere circulară rasă.
Fr. Coupe (par trouees). Ger. Locherhieb. Engl. Gap-felling. Ital. Piccolo taglio raso circolare. Ung. Foltos vâgâs. Rus. Cotlovinaia rubca.
Tăiere (de grădinărit). Tăierea unei păduri prin extragerea arborilor.
Fr. Coupe (jardinatoire). Ger. Plenterhieb. Engl. Selection felling. Ital. Taglio a salto. Ung. Szâl-lalo vâgâs, Rus. Vîborocinaia rubca.
Tăiere     (închisă). O tăiere slabă.
Fr. Coupe (sombre). Ger. Dunkelhieb, Engl. Dark felling. Ital. Taglio oscura. Ung. Ritkito vâgâs. Rus. Slâbaia rubca.
Tăiere     (de însământare). Tăiere făcută în vederea provocării unei insămânţări. Fr. Coupe (d'ensemencement). Ger. Samenhieb. Engl. Seeding-felling. Ital. Taglio di seminagione. Ung. Veto vâgâs. Rus. Podgotovitelinaia seme-nâia rubca.
Tăiere.    (Metodă de). Diferite feluri de a doborî arborii.
Fr. Coupe (Maniere de faire Ia). Ger. Hiebsart. Engl. Management of. cutting. Ital. Modo di taglio. Ung. Vâgâs rendszer. Rus. Sposob rubchi.
Tăiere (preparatorie). Tăiere care pregăteşte arboretul în vederea unei fructificări intense şi deci re-gen. nat. a arboretelor.
Fr. Coupe (preparatoire). Ger. Vorhieb. Engl. Preparatory cutting. Ital. Taglio preparatorio. Ung^ Elovâgâs. Rus. Rubka (podgotovitelinaia).
Tăiere     (produsul)- Cantitatea de lemn obţinută.
Fr. Coupe (produit de la). Ger. Einschlag. Engl. Yield from felling. Ital Prodotto del taglio. Ung. Kitermeles, Rus. Rezultat rubehi.
Tăiere de răritură. Răritură intensă.
Fr. Coupe (claire), Eclaircie, Ger. Lichthieb. Engl. Light-felling. Ital. Taglio chiaro, Diradatura forte. Ung. Ritkito vâgâs. Rus. Prorejivanie.
Tăire (rasă).   Tăiere unică, prin care se ridică toţi arborii.
Fr. Coupe (â blanc etoc).  Ger. Kahlschlagbe-trieb. Engl. Clear cutting. Ital. Taglio raso (unico). Ung. Tarvâgâs. Rus. Sploşnâia rubca.
Tăiere de regenerare. Tăiere ce se face  în vederea reproducerii naturale a arboretelor.
Fr. Coupe (de regeneration). Ger. Verjiingungs-hieb. Engl. Regeneration felling. Ital. Taglio di ringiovanimento. Ung. Felujito vâgâs. Rus. Rubca vozobnovlenia.
Tăiere     (în scaun). Tăierea vârfului, coronamentului unui arbore.,
Fr.  Etetement. Ger. Entwipfelung, Abstutzen. Engl. Pollarding, Topping. Ital. Cimatura. Ung. Botolo vâgâs. Rus. Bezverşinaia rubca.
Tăiere     (secunda*ă). Tăiere de degajare a seminţişului în codru.
Fr. Coupe (secondaire). Ger. Nachhieb. Engl. Secondary felling. Ital. Taglio di sgombro. Ung. Utânvâgâs. Rus. Vtorostepenaia rubca, Promejiito-cinaia rubca.
Tăiere     (succesivă). Când se taie ici şi colo cei mai buni indivizi.
Fr. Coupe (jardinatoire successive). Ger. Femel-schlag betrieb. Engl. Selection cuttind system. Ital. Trattamento a taglio saltuario. Ung. Fokozatos, Felujto vâgâs. Rus. Postepenaia rubca.
283
Tăiere     (suprafaţă de). Locul unde s'a făcut tăierea.
Fr. Cpe (superficie de la). Ger. Hiebsflache. Eng Felling-area. Ital. Superficie della tagliata. Ung. Văgâsteriilet. Rus. Vârubca.
Talaşi      (lână) de lemn. Fire subţiri de lemn servind Sa ambalaj.
Fr. Laine (de bois). Ger. Holzwolle. Engl. Wood's wool Ital. Lana di legno. Ung. Fagyapot. Rus. Drevesnaia şersti.
Taluz.      Pantă, înclinarea unui terasament.
Fr. Talus (pente). Ger. Abdachung, Boschung. Engl. Slope. Ital. Scarpata. Ung. Lejio. Rus. Scât.
Tamariscă. Cătină roşie. Plantă care creşte pe marginea apelor. „Tamarix gallica". (Bot).
Fr. Tamaris commun. Ger. FranzOsische Ta-mariske. Engl. Tamarisk. Ital. Tamerice. Ung. Fra-nezia tamariska. Rus. Qrebenşcic, Tamârix.
Tanin.      Substanţă ce se află în coaja arborilor, pentru tă-, băcit.
Fr. Tanin. Ger, Tannin. Engl. Tannin. Ital. Tan-nino. Ung. Tannin. Rus. Tanin.
Tap. Animal domestic. Masculul caprei.
Fr. Bouc. Ger. Bock. Engl. Goat. Ital. Becco. Ung, Kecske-bak. Rus. Coziol.
Ţăran,     Locuitor dela ţară.
Fr. Paysan. Ger. Bauer. Engl. Countryman. Ital. Contadino. Ung. Paraszt. Rus. Crestianin,
284
285
Târâtor.  Tulpină orizontală, târându-se pe sol.
Fr. Rampant. Ger. Niederliegend. Engl. Creeping. Ital. Strisciante, Prostrato. Ung. Kuszo. Rus. Polziicii (stvol).
Târg        (de lemne). Negoţ de lemne sau locul unde se face.
Fr. Marche (au bois). Ger. Holzmarkt. Engl. Wood-market. Ital. Mercato di legname. Ung. Fa kereskedes. Rus. Liesnoi rânoc.
Tar hon.   Plantă aromatică de grădină, fam. Compozee. „Ar~ temisia dracunculus". (Bot). Fr. Estragon. Ger. Dragun, Estragon. Ung. Urom. Rus. Estragon.
Tarii        (de cubaj). Table conţinând cifre  pentru cubajul lemnelor.
Fr. Tarif (de cubage). Ger. Massentafel. Engl. Volume-table. Ital. Tabella di cubatura. Ung. K0-. bozo tabla. Rus. Tabliţî obioma.
Târnăcop.  Instrument cc serveşte la spargerea şi mărun-ţirea solului. Fr. Pioche, Hoyau, Ger. Karst, Hacke. Engl. Proug-hoe, Mattock. Ital. Zappone, Piccone. Ung. Csâkâny. Rus. Chircâ.
Ţăruş,     Bucată de lemn sau fier ascuţită ce se pune în pământ Cla măsurători).
Fr. Piquet. Ger. Absteckpfahl. Engl. Stake. Ital. Paletto. Picchetto. Ung. Karo, Covek. Rus. Colîşec.
Taur.       Animal domestic. Masculul vacii.
Fr. Taureau. Ger. Stier. Engl. Bull. Ital. Toro. Ung. Bika. Rus. Bâc.
Ţeava.     Conductă pentru fluide la maşini.
Fr. Tuyau, Tube. Ger. Rohr. Engl. Pipe, Tube. Ital. Tubo. Ung. Csb. Rus. Truba.
Technician. Inginer technic,
Fr. Ingenieur (technique). Ger. Techniker. Engl. Technician. Ital. Tecnico, Ingegnere. Ung. Techni-kus. Rus. Technic.
Teehnologie   (forestieră). Arta de a exploata pădurile.
Fr. Teehnologie forestiere. Ger. Forstbenutzung.
Engl. Forest-utilization. Ital. Tecnologia fores-tale. Ung. Erdohasznâlattan. Rus. TechnoI6ghia (lesnâia).
Tei. Arbore de pădure, fam. Tiliacee, genul „ TU ia". (Bot).
Fr. Tilleul. Ger. Sommerliiide, Linde. Engl. Lime, Tillet. Ital. Tiglio. Ung. Hârsfa. Rus. Lipa.
Ţelină.    Pământ necultivat,
Fr. Terre vague, Friche. Ger. Unland, Brache.
Engl. Waste land, Fallow. Ital. Terreno incolto, Terreno sodo. Ung. Parlag, Ugar fold. Rus. Zâlej, felina.
Ţelină.    Plantă cultivată de grădină, fam. Umbellifere. „A-pium graveolens". (Bot.).
Fr. Celeri, Ache. Ger. Sellerie. Ung. Celler. Rus. Selderei.
Temperamentul (speciei). Modul cum se comportă specia faţă de agenţii naturali.
Fr. Temperament. Ger. Lichtbedarf. Engl. Shade-endurance. Ital. Temperamento di un essenza. Ung. Fenyigenyeseg, Fenyigenyes. Rus. Otnoşenie c svietu.
286 /
Tencuială.   Spoială protectoare. I Fr. Enduit (protecteur). Ger. Schutzanstrich, Ver-putz. Engl. Covering, Plaster. Ital. Intonaco/ In-voltura di riparo. Ung. Vakolat, Vakolâs. Rus. Ob-mâzca predohranitelinaia. /
Terasament. (lucrări de). Transportarea pământului la a-numite lucrări.
Fr. Terrassement. Ger. Erdbau. Engl. Earth-work. Ital. Sterramento, Terrazzamento. Ung. Ved-gât, Toltes, Foldmii. Rus. Zemleanîe rabotî.
Teren,     întindere de pământ considerată ca putere productivă.
Fr. Terrain. Ger. Ackererde, Grund. Engl. Ve-getable soii, Ground. Ital. Terra vegetale, Terreno. Ung. Terep, Ter. Rus. Prostrânstvo, Ploşciadi.
Teren      (de aluviuni). Teren (sol) format de materiale a-duse de ape. Fr. Terrain (d'alluvion). Ger. Schwemmboden. Engl. Alluvial soil. Ital. Terreno   di alluvione. Ung. Ulledek fold. Rus. Aluvionâlinîi nanos.
Teren argilos. Teren compact, care conţine multă argilă.
Fr.  Terrain argileux.  Ger. Tonhaltiger Boden. Engl. Clay-ground. Ital. Tereno argilloso, com-patlo. Ung. Agyagos-talaj. Rus. Glinistaia pociva.
Teren calcaros. Care are mult var, carbonat de calciu.
Fr. Terrain calcaire. Ger.   Kalkhaltiger Boden. Engl. Lime-ground. Ital. Terreno calcare. Ung. Meszes-talaj. Rus. Izvestcovaia pociva.
Teren      (despădurit). Pământ după care  s'au  scos toţi arborii.
Fr. Terrain (deboise). Ger. Rodeland. Engl. Cull-land. Ital. Terreno disboscato, Ung. Irtvâny, Ir tas. Rus. Obezlesenaia ploşciadi.
287
Teren      (forestier). Suprafaţă pe care se află o pădure. Se \ zice şi sol forestier sau împădurit.
Fr. Terre â bois, Sol boisâ.  Ger. Holzboden. Engl. Forest soil. Ital. Terreno boschivo. Ung. Erdo talaj. Rus. Lesnâia ploşciadi.
Terenurilor, (clasificarea) după natura sau fertilitatea lor.
Fr. T^rrains (classif ication des). Ger. Bodenschăt-gung. Engl. Assessment of yeld-quality of soil. Ital. Classificazione dei terreni. Ung. Talajbecslâs. Rus Clasificâţia zemeli,
Tericiu. Pământ format din amestec de humus cu substanţe minerale.
Fr. Terreau. Ger. Pflanzenerde. Engl. Vegetable mould. Ital. Terriccio. Ung. Televeny fold. Rus. Lesnâia zemlea, Dernovaia zemlea.
Ţesut (lemnos). Structura lemnului formată din vase şi compusă din celuloză. (Bot.).
Fr. Tissu (ligneux). Ger. Holzgefiige, Holzge-webe. Engl. Texture of wood. Ital. Tessuto leg-noso. Ung. Faszovet. Rus. Tcâni (drevâsnaia).
Ţesut vegetal. Complex de celule formând o unitate fiziologică.
Fr. Tissu vegetal. Ger. Pflanzengebilde. Engl. Tissue. Ital. Tessuto vegetale. Ung. Novenyi-Szo-vet. Rus. Rastitelinaia tcâni.
Ţigărarul (mesteacănului). Insecte din ord. Coleopterelor, fam. Curcuiionide. „Rhynchites betulae". Răsuceşte frunza foioaselor ca o ţigară, ca să depună ouăle.
Fr. Rhynchite (du bouleau). Ger. Schwarze Bir-kenstecher. Engl. Birch-tree weevil. Ital. Rinchite della betulla. Ung. Nyirfaorrmanyos bogâr. Rus. -   Beriozovîi listoviort.
Timpuriu. Se zice de un fruct ce se coace înainte de vrem3.
Fr. Hâtif. Ger. Zeicig, Fruhzeitig. Engl. Early, Precocius, First. Ital. Primaticcio. Ung. Korâi. Rus. Râmi.
288
Tisă.        Arbore mic, fam. Conifere. Ornamental. „Tatcus baccata". (Bot.).
Fr. If. (commun). Ger. Echte Eibe. Engl. Piew tree. Ital. Tasso. Ung. Tiszafa. Rus. Tis. /
Toamnă. Anotimp al anului. 22 Sept.—21 Dec.
Fr. Automne. Ger. Herbsţ. Engl. Autumn. Ital. Autunno. Ung. Osz. Rus. Oseni.
Tocilă.    Aparat de ascuţit uneltele.
Fr. Meule â aiguiser. Ger. Schleifstein. Engl. Grindstone, Grinding mill. Ital. Moia da affilare. Ung. Koszoru-ko. Rus. Tocilo.
Tomberon. Căruţă pe 2 roate, c?re se răstoarnă pentru a se putea descărca.
Fr. Tombereau. Ger. Stiirzkarren. Engl. Dung cart. Ital. Barroccio, Carro a basculla. Ung. Fbl-dbntokocsi. Rus. Dvucolca.
Topor.     secure. Instrument de tăiat arborii, (despicat, fasonat, etc).
Fr. Cognee, Hache. Ger. Beii, Axt. Engl. Felling-axe, Hatchet. Ital. Scure, (Ascia). Ung. Balta Fejsze, Szekercze. Rus. Top6r.
Toporaşi. Micşunele, violete, tămâioare. Plantă anuală de de pădure, fam. Violacee. „Viola odorata". (Bot.).
Fr. Violette. Ger. Veilchen. Engl. Violets. Ital. Violette. Ung. Ibolya. Rus. Fiâlca duşistaia.
Torent.   Curs de apă neregulat, furios şi periodic.
Fr. Torrent. Ger. Regenbach, Giessbach. Engl. Torrent. Ital. Ţorrente. Ung. Vadpatak, Vîzmosâs. Rus. Silcvoi potoc.
289
Tracţiune.   Termen în mecanică. \ Fr. Traction. Ger. Zug. Engl. Extension, Stress.
\ Puii. Ital. Trazione. Ung. Hugâs. Rus. Rasteajenie,
Trăgător, (de compas). Instrument de desen.
Fr. Tire-Iigne. Ger. Ziehfeder, Reissfeder. Engl. Drawing pen. Ital. Tira-linee. Ung. Kihuzotoll. Rus. Reisfeder, Certejnoie pero.
Trandafir. Arbust spinos de grădină, cu flori mirositoare.
(mulţime de varietăţi şi specii), fam. Rozacee. „Rosa centifolia". (Bot.).
Fr. Rose (â cent feuilles). Ger. Rose, Zentifolie.
Engl. Rose. Ital. Rosa. Ung. Rozsa virâg. Rus. Roza.
Transformare. Schimbarea în acelaş regim a metodei de tratament.
Fr. Transformation. Ger. Umwandlungsumtrieb. Engl. , Transformation. r Ital. Trasformazione. Ung. Âllab valtoztatâs, Âllomâny âtalakitâs. Rus. Prevraşcenie, Izmenenie.
Transhumantă.   Migrarea periodică a turmelor, pendulare sezonală.
Fr. Transhumance. Ger. Schafherde-Auswande-rung. Engl. Annual migration. Ital. Transumanza. Ung. Nyâj vândorlâs. Rus. Perecociâvîvanie stad.
Transmisie. Termen în mecanică.
Fr. Transmission. Ger. Wellenleitung. Fngl. Shafting. Ital Trasmissione ad albero. Ung. Ero-âtvital, Transzmisszio. Rus. Transmissia.
Transplantare.   Mutarea unei plante dintr'un loc într'aHul.
Fr. Transplantation. Ger. Verpflanzung. Engl. Transplantation. Ital. Trapiantamento. Ung. Eliil-tetes. Rus. Peresâjivanie, Peresâdca.
Transport, (de lemne). Scoaterea lemnelor din pădure departe: (transport propriu zis).
Fr. Transport (de bois). Ger. Holztransport, Hplz-abfuhr. Engl. Transport of wood. Ital. Trasporto del legno. Ung. Faszăllitâs. Rus. Transport,/ Pe-revozea.
Traversă (de cale ferată). Piese de lemn aşezate jpe pământ pe care se aşează liniile feraate.
Fr. Traverse (de chemin de fer). Ger. , Eisen-bahnschwelle. Engl. Railway-sleeper. Ital. Traversa di ferrovia. Ung. Vasîiti talp fa. Rus. Spăla jeleznodorojnaia.
Trăznet.  Lovitură de fulger la suprafaţa pământului.
Fr. Coup (chute) de foudre. Ger. Blitzschlag. Engl. Flash of lightning. Ital. Colpo di fulmine. Ung. Viilâmcsapâs. Rus. Udâr molnii.
Trepădătoare. Plantă erbacee anuală, fam. Euforbiacee. „Mercurialis annua". (Bot.).
Fr. Mercuriale (annuelle). Ger. Qemeines Bin-gelkraut. Engl. French mercury. Ital. Mercorella.
Ung. Egynyâri-szelfu.
Trestie. Plantă vivace de apă, fam. Gramineelor, „Arundo Donax". (Bot.).
Fr. Canne, Roşeau. Ger. Rohr. Engl. Cane. Ital. Canna. Ung. Olasz-nâd. Rus. Trostnic, Camâş.
Trestie (stuf). Plantă ierbacee, vivace, fam. Graminee. „Phragmites co munis". (Bot.).
Fr. Roşeau (â balais). Ger. Teichrohr. Engl. Com-mon reed. Ital. Canna di padule. Ung. Nâd. Rus. Camâş.
Trifoi (alb). Plantă ierbacee, fam. Leguminoase. „Trifo-lium repens". (Bot.).
Fr. Trefle (blanc). Ger. Weissklee, Wiesenklce, etc. Engl. White clover. Ital. Trifoglio bianco, La-dino. Ung. Feher lohere. Rus. Clever (bielii).
291
Trifoi       (violet, comun). Plantă furajeră din fam. Leguminoase. „Trifolium pratense". (Bot).
Fr. Trefle (violet). Ger. Wiesenklee. Engl. Red. clover. Ital. Trifoglio comune, Bolognino. Ung. Lohere. Rus. Clever.
Trimete (a). A expedia, etc.
Fr. Envoyer. Ger. Zusenden, Ubersenden, Kon-signieren. Eng'. To consign, To send. Ital. Inviare, Spedire, Consegnare. Ung. Kuldeni, Szâllitani. Rus. Poslâti, Otprâviti.
Trombarul negru. Insectă din ordinul Coleopterelor, fam.
Curculionidelor. Vătămătoare pădurii. „Otyorrhyn-cus niger". (Zool,).
Fr. Otiorhynque noir. Ger. Qrosse schwarze, Russelkăfer. Engl. Black weevils. Ital. Otiorinco nero. Ung. Nagy fekete orrmânyos bogâr. Rus. Crat-conosic ciornîi.
Troscot.  Plantă ierbacee anuală, fam. Polygonacee. „Poly-gonum aviculare". (Bot.).
Fr. Traînasse, Herbe â cochon. Ger. Schweine-gruse. Ung. Madâr Keseriifu. Rus. Greciha pti-ciaia.
Trufanda. Produs de grădină obţinut înainte de epoca normală.
Fr. Primeur. Ger. Erstlingfrucht. Engl. Early ve-gelable. Ital. Primizia. Ung. Uj termes, Koraiter-mes. Rus, Pervinca, Scorospolka.
Trunchiu. Partea din arbore întrebuinţată ca lemn de lucru, Fr. Tronc. Ger. Stamm. Engl. Trunk, Stern. Ital. Tronco. Ung. Ronkofa, Uonko. Rus. Stvol.
Tubercul. Excrescenţă a rădăcinilor la unele plante.
Fr. Tubercule. Ger. Wurzelknolleu. Engl. Tubercule. Ital. Tubero, Tubercolo. Ung. Gyokergu-mo. Rus. Clubeni.
293-
Un
Tufă.        Un buchet de lucruri mărunte de acelaş fel fel de plantaţie.
Fr. Touffe. Qer. Biischel. Engl. Bunch. Ital Ciuffo, Frondame. Ung. Bokor, Bokrosiiltetes. Rus Cust.
Tufănică. Crizantemă. Dumitriţă. Plantă ornamentală de grădină, fam. Compozee. „Chrisanthemum indicam". (Bot.).
Fr. Chrysantheme. Ger. Wucherblume. Ung. Oszi rozsa. Rus. Hrizantema.
Tufă (râioasă). Tufă albă, stejar, arbore din fam. Cupu-lifere, „Quercus pubescens". (Bot.).
Fr. Chene (pubescent). Ger. Wolleiche. Engl. Hair -oak. Ital. Quercia bianca. Ung. Molyhos tblgy, Rus. Dub puşistîi.
Tufăriş.   Loc acoperit cu arbuşti şi mărăcini.
Fr. Hallier, Maquis. Ger. Gebiisch, Gestrăuch. Engl. Thicket. Ital. Macchia, Prunaio, Macchione. Ung. Suriiseg, Cserjes. Rus. Custârnicovaia, Zâ-rosli.
Tufărit.    Loc acoperit cu tufişuri.
Fr. Buissonneux, Ger. Strauchig. Engl. Bushy. Ital. Cespuglioso. Ung. Bokros. Rus. Zarosşii custârnicami.
Tuferiş.   Mai mulţi arbuşti.
Fr. Touffe (d'arbrisseaux). Ger. Gestrăuch. Engl. Shrubs. Ital. Gruppo di cespugli, Macchione. Ung. Cserjes. Rus. Custârnichi.
Thuia. Arbore răşinos, fam. Coniferelor, genul „Thuja". (Bot.).
Fr. Thuya (oriental, d'occident). Ger. Lebens-baum. Engl. Chinese arbor vitae. Ital. Tuja, Albero della vita. Ung. Tuja, Eletfa. Rus. Tuia.
Tulichină. (Tulcină, creiţa). Arbust veninos din fam. Thy-meleaceae cu fr. lanceolate sesile cu fructe (bace) roşii. „Daphne Mezereum". (Bot.).
Fr. Daphne. Ger. Echter Seidelbast. Engl. Me-zereon. Ital. Camelea, Mezereo. Ung. Farkas bo-roszlân, Boroszlân. Rus. Volcie lico.
Tulpină. (Bot.). Partea aeriană a unei plante, care poartă frunzele şi florile.
Fr. Tige, Fut, Cime. Ger. Stengel, Stamm. Engl. Stalk, Shoot. Ital. Fusto, Caule. Ung. Torzs. Rus. Stvol, Stebeli.
Turbă.     Plante palustre carbonizate în apă. Material combustibil.
Fr. Tourbe. Ger. Torf. Engl. Peat, Turf. Ital, Torba. Ung. Tozeg, Turfa. Rus. Torf.
Turbare. (Laur, ciumăfaie). Plantă erbacee, veninoasă, fam. Solaneelor. „Datară Strarnonium". (Bot.).
Fr. Pomme epineuse, Stramoine. Ger. Alraune; Steckapfel. Engl. Thorn-apple. Ital. Stramonio. Un >. Farkasalma. Rus. Durmân.
Turbieră. Locul de unde se extrage turba.
Fr. Tourbiere. Ger. Hochmoor, Torfmoor. Engl. High moor, Turfpit. Ital. Torbiera. Ung. Tozeg-telep. Rus. Torfianâia razrabotca.
Turmă.    Un grup de animale domestice.
Fr. Betail. Ger. Viehherde. Engl. Live-stock. Ital. Bestiame. Ung. Nyăj, Csorda.  Rus. Stădo,
Turnarea (unui metal topit). Operaţie de metalurgie.
Fr. Coulage. Ger. Guss. Engl. Casting, Foun-ding. Ital. Getto, Fusione. Ung. Femontes. Rus. Litio metâla.
294
295
Turnătorie (în forme). Lucrare de metalurgie.
Fr. Fonte (moulage). Ger. Lehmguss, Hartguss. Engl. Loam (chil!) casting. »taJ. Ghisa in forme. Ung Vasontes, Vasontode. Rus. Otlivka (vă glinie, vă jestocoiu koroiu).
Tuş. Material pentru desenatul planurilor.
Fr. Encre de Chine. Ger. Ausziehtusch, fliissige Tusche. Engl. Ink, Indian ink. Ital. Inchiostro di China. Uffg. Kinai-tus. Rus. Kitaiskaia tuşi.
Turturică, Pasăre  fam.  Columbidelor. „Columba turtur". (Zool.).
Fr. Tourterelle. Ger. Turteltaube. Engl. Turtle-dove. Ital. Tortora. Ung. Gerle, Gerlicze. Rus. Gorliţa.
Tutore.
Tutun.
O bucată de lemn, care susţine un puiet.
Fr. Tuteur. Ger. Baumpfahl. Engl. Tree-prop.
Ital. Tutore. Ung. Szelkaro. Rus. Col dlia pod-viâzchi dereva.
Plantă ierbacee cultivată, fam. Solanee. „Nicotiana Tabacum". (Bot.).
Fr. Tabac. Ger. Tabakpflanze. Engl. Tobacco.
Ital. Tabacco. Ung. Dohâny noveny. Rus. Tabac.
u
Ulei
(de uns). Material de întreţinerea maşinilor.
Fr. Huile de graissage. Ger. Schmierol. Engl. Lubncating oii. Ital. Olio. Ung. Gepolai. Rus. Sma-zocinoie maslo.
Uliu, (erete). Pasăre răpitoare, fam. Falconide. „Accipiter nisus",t (Zool.). Fr. Epervier. Ger. Sperber. Ea*!. Sparrow-hawk. Ital. Sparviere. Ung. Heja. Rus. lăstreb.
Ulm.        Arbore fam. Urticacee. „Ulmus campestre" etc.(Bot).
Fr. Orme champetre. Ger. Ulme, Riister (Feld-ulme, Bergulme). Engl. Elm, Wychelin. Ital. Olmo. Ung. Szilfa (mezei). Rus. Berest, Caragâci.
Umbelifere. Familie de plante cu florile aşezate în formă de umbrelă.
Fr. Ombelliferes. Ger. Doldenpflanzen, Schirm-pflanzen. Engl. Umbelliferous. Ital. Ombrellifere. Ung. Emyos virâgzatu noveny. Rus. Zonticinîe.
Umbra nopţii. (Medicinală). O plantă erbacee fam. Sola-neelor. „Solanum Dulcamara". (Bot.).
Fr. Douce-amere, Vigne de Judee. Ger. Bitter-nacht schatten. Engl. Bittersweet. Ital. Dulcamara.
Ung. Keseredes csucsar. Rus. Paslion gorchii.
Umbrar.    O reuniune de crăci, frunze care dau umbră.
Fr. Ombrage. Ger. Schatten. Engl. Shade. Ital. Ombra. Ung. Lugas. Rus. Otenenie.
Umed.     încărcat de lichid sau vapori.
Fr. Humide. Ger. Feucht. Engl. Moist. Ital. U-mido Ung. Nedves, Nyirkos. Ruî. Vlâjnîi, Sâroi.
Umiditate.   Proprietatea unui sol de a reţine apa. (Pedologie).
Fr. Humidite. Ger. Feuchtigkeit. Engl. Moisture. ■Ital. Umiditâ. Ung. Nedvesseg, Rus. Vlâjnosti (pocivî).
/
297
Umplutură. (Rambleu). Pământ adus şi aşezat în grămadă spre a înălţa terenul.
Fr. Remblayage. Ger. Erddamm. Engl. Emban-king. Ital. Diga, Argine di tera. Ung. Fold toltes.
Rus. Nâsâpi.
Unelte (de pădure). Instrumente de cari se servesc lucrătorii de pădure.
Fr. Outils (forestiers). Ger. Forstgerăte. Engl. Forest-tools. Ital. Arnesi forestali. Ung. Erdeszeti szerszăm. Rus. Liesnîe orudia.
Unghiu.   (de reflexie, de refracţie). In optică, unghiul razei luminoase cu normala planului.
Fr. Angle (de reflexion, refraction). Ger. Aus-fallwinkel, Brechungswinkel. Engl. Angle (of reflexion, of refraction). Ital. Angolo (di riflessione, di rifrazione). Ung. Fenytdresi szog, Fenyvissza-verddesi szog. Rus. Ugol otojenia.
Unsoare, seu, grăsime. Material pentru ungerea angrenajelor maşinilor.
Fr. Graisse. Ger. Fett, Schmiere, Talg, Ol. Engl. Fat, Grease, Tallow, Oii. Ital. Grasso, Sevo, Sego, Olio. Ung. Zsir, Faggyu. Rus. Smâzocinîe veşcestvâ.
Urmă (dâră). E făcută de o fiinţă, sau un obiect mergând.
Fr. Piste. Ger. Făhrte, Spur. Engl. Track, Foot prinţ. Ital. Pista, Traccia. Ung. Nyom, Labnyom. Rus. Slied.
Urmuz.    Arbust de ornament. „Symphoriearpus raeemosa". (Bot).
Fr. Arbre aux perles. Ger. Schneebeere. Ung. Lâgymâny-bogyo. Rus. Sntejnic.
Urs. Mamifer omnivor. „Ursus etiropaeus". (Zool.).
Fr. Ours. Ger. Bar. Engl. Bear. Ital. Orso. Ung. Medve. Rus. Medviedi.
Urzică.     Plantă ierbacee anuală ruderală, fam. Urticaceee. „Urtica dtoica, urens". (Bot.). Fr. Ortie. Ger. Nessel. Engl. Nettle. Ital. Ortica. Ung. Csalân. Rus. Crapivâ.
Uscăciune   (secetă). Starea de a fi uscat.  Vreme lipsită de ploaie.
Fr. Secheresse. Ger. Trocknis, Trockenheit. Engl. Dryness, Drought. Ital Secchezza, Siccitâ. Ung. Szârazsâg. Rus. Zâsuha.
Uscat      (la aer). Se zice de un lemn care se usucă complect în aer liber.
Fr- Seche (â i'air). Ger. Lufttrocken. Engl. Air-dried. Ital. Scccato all'aria. Ung. Legen szâraz. Rus. Suh6i.
Uscătorie.   Instalaţie de uscat seminţele forestiere.
Fr. Secherie.  Ger.  Darrenanstalt, Samendarre. Engl. Seed-husking establishement. Ital. Secca-toio. Ung. Magpergeto. Rus. Semianosuşilnia.
Uscătură. Lemn mort. Uneori e lemnul subarboretului sau al produselor culturale (curăţiri etc).
Fr. Bois mort. Ger. Raffholz, Tegeholz, Raum-holz. Engl. Dead wood, Undesirable schrubs in oak coppice wood. Ital. Legno morto, L. delle ri-puliture, Sotto bosco. Ung. Fekii fa, Hullott fa.
Ras. Suşniâc.
Uscălură. Lemn mort înaintea doborirei.
Fr. Bois mort en estant. Ger. Diirrholz, Leseholz, Engl. Dead standing tree, Dead wood. Itai. Legno morto in piedi. Ung. Tovon kiszâradt fa. Rus. Su-hostoi.
Usturoi. Plantă anuală de grădină, fam. Liliacee. „AHam sativum". (Bot.).
Fr. Aii. Ger. Knoblauch. Ital. Aglio. Ung. Fok-hagyraa. Rus. Cesnoc.
298
Utilizare. întrebuinţarea, punerea în valoare (a unei păduri, unui teren), etc.
Fr. Utilisation. Ger. Verwertung. Engl. Utilisa-tion. Ital. II trarre utile, Utilizzazione. Ung. Fel-hasnâlâs, Ertekesites. Rus. Isp61izovanie, Polizo-vanie, Upotreblenie.
Uzufruct. Folosirea de un lucru, de venitul lui, — proprie-prietatea nudă fiind a altuia.
Fr. Usufruit. Ger. Nutzniessung. Engl. Usufruct.
Ital. Usofrutto. Ung. Haszonelvezet. Rus. Prâvo. p61izovania, Polizovanie.
Vâlcea.    Vale mică.
Fr. Vallon. Ger. Talmulde. Engl. Cove, Swale. Ital. Valletta, Vallone. Ung. Volgyecske. Rus. Bâlca, Bâlocica, Dolînca.
Vale.        Spaţiul între 2 munţi. Bazinul unui curs de apă.
Fr. Vallee. Ger. Tal. Engl. Valley. ital. Valle, Vallata. Ung. Volgy. Rus. Dolina, Uscelie.
Valoare   (actuală). Valoarea pădurii în momentul estimaţiei.
Fr. Valeur (actuelle). Ger. Ietztwert, Vorwert. Engl. Present value. Ital. Valore attuale. Ung. Jelen âllomâny ertek. Rus. Stoimosti (nastoidşciaia).
Valoare comercială, în bani. Echivalentul în bani al lucrului pe piaţă.
Fr. Valeur venale, pecuniatre. Ger. Marktpreis.
Engl. Sale-value. Ital. Prezzo corrente. Ung. Kereskedelmi ertek, Eladâsi ertek. Rus. Denejnaia ţennosti.
299
Valoare  (de cultură). Valoarea reală a unei seminţe după procentul germinativ.
puritate X fac. germ. Formula este:--
Fr. Valeur (de culture). Ger. Bauwert. Engl. Cul-ture value. Ital. Valore culturale. Ung. Csirazoke-pesseg, Csirazo ertek. Rus. Culturnaia stoimosti.
Valoare de întrebuinţare. Valoarea unor lucruri cart dispar prin întrebuinţare normală.
Fr. Valeur d'emploi. Ger. Gebrauchswert. Engl. Value of use. Ital. Valore d'uso. Ung. Hasznâlatr ertek. Rus. Tehnicescaia ţennosti.
Valoare  (de viitor). Valoarea în viitor a pădurii.
Fr. Valeur (d'avenir). Ger. Nachwert. Engl. Fu-ture value ItaL Valore futuro. Ung. Jovoertek. Rus. Ţenosti (buduşceaia).
Vânat.     Carne de animal sălbatic.
Fr. Venaison, Gibier. Ger. Wildprît. Engl. Ve-nison; Ital Selvaggina. Ung. Vadhus. Rus. Dici.
Vânătoare. Urmărirea, prinderea şi uciderea vânatului.
Fr. Chasse. Ger. Jagd. Engl. Hunting. Ital. Caccia. Ung. Vadoszat. Rus. Ohota.
Vânător. Omul care vânează.
Fr. Chasseur. Ger. Jâger. Engl. Hunter. Ital. Cacciatore. Ung. Vadâsz. Rus. Otrotnik.
Vanilie,   plantă exotică cu fructe aromatice, fam. Orhidacee. „Vanilia planifolia". (Bot.).
Fr. "Vanilie. Ger. Vanilie. Engl. Vanilie. Ital. vainiglda. Ung. Vanillia. Rus. Vanili.
300
301
Vânzare.  Cedarea unui lucru în schimbul unui preţ.
Fr. Vente. Ger. Verkauf. Engl. Sale. Ital. Ven-dita. Ung. Eladăs. Rus. Prodâja.
Vânzare (prin bună înţelegere, cu toptanul).
Fr. Vente (â l'amiable). Ger. Handverkauf. Engl. Sale by agreement. Ital. Vendita a trattativa privata. Ung. Eladâs Szabad-Kezbol. Rus. Prodâja bez torgov.
Vânzare (în picioare). Vânzarea arborilor pe loc.
Fr. Vente (sur pied). Ger. Blockverkauf. Engl. Sale of standing trees. Ital. Vendita del bosco in piede. Ung. Lâbon valo ertekesitds, Tovon valo ertekesites. Rus. Prodâja na corniii.
Vânzare cu toptanul, cu ghiotora, in acord, la întâmplare.
Fr. Vente â forfait. Ger. Akkordlohn, Abstockungs-vertrag. Engl. Job contract, Job payment. Ital. Cottimo, Vendita a cancello chiuso. Ung. Tomegel-ladăs. Rus. Poştucinaia prodâja.
Var. Oxid de calciu, obţinut prin arderea pietrei de var.
Fr. Chaux. Ger. Kalk. Engl. Lime. Ital. Calce. Ung. Mesz. Rus. fzvesti.
Varul.     (a arde). A stinge varul cu apă spre a face mortar.
Fr. Cuire la chaux. Ger. Kalk loschen. Engl. To-burn lime. Ital. Cuocere Ia calce. Ung. Mesz-oltâs. Rus. Gaşenie izvesti.
Vară.       Anotimp din Iunie—Septembrie.
Fr. Ete. Ger. Sommer. Engl. Summer. Ital. Es-tate. Ung. Nyâr. Rus. Lieto.
Vârî.       (unui munte, arbore, etc).
Fr. Cime, Faîte, Houppier, Ger. Gipfel, Scheitel. Engl. Top, Summit, Crown. Ital. Vetta, Cima, Corona. Ung. Csucs. Rus. Verşina, Verhuşca.
Variaţie. Apariţie la un individ a unui caracter ce lipsea la antecedenţi.
Fr. Variation. Ger. Verănderung. Engl. Variation. Ital. Variazione. Ung. Vâltozâs. Rus. Izmenenie, Variaţia.
Varietate.   O subdiviziune a speciei, cu diferenţe mici.
Fr. Variere. Ger. Spielart. Engl. Variety. Ital. Varietâ. Ung. Fajvâltozat. Rus. S6rt, Variaţia, Rasa.
Varşe.     Un fel de coş de răchită sau de sârmă întrebuinţat la pescuit.
Fr. Nasse. Ger. Reuse.   Engl.  Bow-net. Ital. Nassa. Ung. Varsă. Rus. Verşi.
Vârstă.    Vârstă, numărul de ani al unei păduri sau arboret dela naştere.
Fr. Âge. Ger. Alter. Engl. Age. Ital. Etâ. Ung. Kor. Rus. Vozrast.
Varză.     Plantă bis anuală de grădină, fam. Crucifere. „Bras-sica oleracea". (Bot).
Fr. Chou. Ger. Kohl, Kopfkohl. Ital. Câvolo. Ung. Kâposzta. Rus. Capusta.
Vas. (Bot). Tub format din celule servind pentru circu-
laţia sevei.
Fr. Vaisseau. Ger. Gefăss. Engl. Vessel. Ital. Vaso. Ung, Edenyek, Edenypamat, Faldeny, Edeny-nyalâb. Rus. Sosud.
302
303
Vâsc de brad.  Plantă parazită pe arbori, fam. Lorantha-cee. „Viscum album". (Bot).
Fr. Gui, Morve. Ger.  Gemeiner  Mistel. Engl. Mistletoe. Ital. Vischio. Ung. Fagyongy. Rus. Omela.
Vâsc de stejar.   Plantă parazită pe arbori, fam. Loran-thacee. „Loranthus europaeus". (Bot.). Fr. Loranihe. Ger. Riemenblume. Engl. Mistle. Ital. Vischio (di querce). Ung. Fakin. Rus. Omela na dube.
Vegetaţie (intrare în), producerea din nou a ramurilor, a frunzelor.
Fr. Repoussement. Ger. Ergriinung. Engl. Revi-ving. Ital. Ributtare, Rigermogliare. Ung. Kizoldil-les, Kirligyezes. Rus. Naciâlo veghetâţii, Troganie v rost.
Velniş.    Arbore de pădure. „Ulmus Effusa". (Bot.).
Fr. Orme. Ger. Ulme, Riister. Engl. Elm. Olmo. Ung. Virâgos szil. Rus. Viâz.
Ital.
Venit.      Ceeace produce un fond, un capital.
Fr. Revenue, Rendement. Ger. Ertrag, Waldrente. Engl. Revenue, Rent. Ital. Beneficio, Renta. Ung. Jâradek. Rus. Dohod.
Verde.     Culoare. (Se zice de o plantă cu frunze perzistente).
Fr. Vert (toujours). Ger. Jmmergum. Engl. Ever-green. Ital. Sempreverde. Ung. Orokzold. Rus. Ze-lionâi.
Verigă.    Piese de metal la un lanţ.
Fr. Maillon. Ger. Ketteneisen. Engl. Chain iron. Ital. Maglia, Ung. Lânczszem. Rus. Koliţo.
Verigar. Arbuşti de pădure, genul „Rhamnus". (Bot.).
Fr. Fusain. Ger. Spindelbaum. Ital. Fusano. Ung. Benge. Rus. Joster.
Versant. Scoborâşul pe o coastă a unui munte.
Fr. Versant. Ger. Abhang. Engl. Declivity. Ital. Versante. Ung. Lejto, Hegylejto. Rus. Sclon.
Vcrzitură,  cocleală, acetat de cupru ce se face pe vasele de bucătărie, etc.
Fr. Verdier. Ger. Griinspan. Engl. Verdigris. Ital. Verderame. Ung. Zold bevonat sârgarezen, Griinspan.. Rus. Mednaia nâchipi.
Veşteji (a se), (a se trece). A începe să  se  piardă, ofilească, scadă. Fr. Se faner. Ger. Verwelken. Engl. Wither, Wilt Ital. Appassirsi, Avizzirsi. Ung. Fonnyadt, Elfo-nyadni. Rus. Viânuti, Uviadâti, Spadâti.
Veveriţă. Mamifer rozător de păduri. „Sciurus vulgaris". (Zool.)
Fr. âcureuil. Ger. Eichhornchen. Engl. Squirrel. Ital. Scoiattolo. Ung. M6kus. Rus. Bielca.
Vergea.   Drug de fier mai mic.
Fr. Barreau. Ger. Eisenstange.   Engl. Bar. Ital. Stânga, Stelo. Ung. Vasrud. Rus. Stânga.
Vidra.      (lutra). Mamifer carnivor, cate se hrăneşte cu peşti. „Lutra vulgaris". (Zool.).
Fr. Loutie. Ger. Fischotter.. Enjl. Otter. Ital. Lontra. Ung. Vidra. Rus. Vadra.
304
305
Viespe.    Insectă din ord. Hymenoptere  fam. Viespidelor. „V. Germanica (Crabro)". (Zool.).
Fr. Guepe. Ger. Wespe. Engl. Wasp. Ital. Vespa * comune. Ung. Darâzs. Rus. Osâ.
Viezure. Mamifer omnivor plantigrad. „Meles Taxus". (Zool.).
Fr. BSaireau. Ger. Dachs. Engl Badger. Ital. Tasso. Ung. Borz. Rus. Barsiic.
Viitură    (de ape). Umflarea râurilor şi revărsarea pestf maluri.
Fr. Crue. Ger. Hochwaser. Engl. Hard. I*al. Piena. Ung. Vizâradăs. Rus. Razliv.
Vindecarea. Cicatrizarea rănilor la arbori.
Fr. Recouvrement. Ger. Uberwallung. Engl. Oc-clusion of wounds. Ital. Cicatrizzazione delle ferite. I
Ung. Sebforradâs, Sebheggedes. Rus. Zajivle-nie răni. ;
i
Viorele.   Plante anuale de pădure, fam. Liliacee „Scilla bi- i folia". (Bot.).
Fr. Scille (â deux feuilles). Ger. Zweiblătterige- » Meerzwiebel. Ital. Viola. Ung. Ketlevelu-Csillag-virâg. Rus. Prolesca.
Virgină   (pădure). Formaţiune forestieră lipsită de amestecul omului. (O pădure neexploatată deloc).
Fr. Foret vierge, Climax. Ger. Urwald. Engl. Virgin forest. Ital. Foresta vergine. Ung. Oslerdo. Rus. Devstvenâi lies.
\
Vişin.      Arbore fructifer de grădină, fam. Rozacee. „Pru- 1 nus cerasus": (Bot.). > Fr. Griottier. Ger. Weichsel, Sauerkirsche. Ital. } Visciolo. Ung. Meggyfa. Rus. Vişnea. j
Vişin turcesc. Arbore de pădure, fam. Rozacee. „Prunus Mahaleb". (Bot.).
Fr. BoisdeSainte-Lucie. Ger. Steinweichsel. Ung. Torok megy. Rus. Antipca, Magalebscaia vişnea.
Viţă (săi >atică). Viţă agăţătoare dc arbori. „Ampclopsis"
(Bot.).
Fr. Vigne (sauvage). Ger. Wilder Weinstock. Engl. Wild wine. Ital. Abrostine, Abrostolo. Ung. Vad Szoloto. Rus. Dichii vinogrâd.
Viţă de vie. Arbust sarmentos, cultivat, fam. Vitacee. „Vitis. vini/era". (Bot.).
Fr. Vigne commune. Ger. Wcinrebe. Engl. Wine secds. Ital. Vite. Ung. Szoloto, Szolo. Rus. Vino-grâdnaia Lozâ.
Viteză.    Iuţeală. (Termen de mecanică.)
Fr. Vitosse. Ger. Geschwindlgkeit. Engl. Velocity Speed. Ital. Velocitâ. Ung. Sebcssdg, Gyorsasâg. Rus. Scor6sti.
Vivace. Se zice de o plantă care trăeşte mai, mulţi ani sau care fructifică de mai multe ori în cursul existenţii sale.
Fr. Vivace, Pârenne. Ger. Perennire.nd. Engl. Pe-rennial. Ital. Vivace, Perenne. Ung. Evelo noveny. Rus. Mnogoletnic.
Vizuină. Gaură în pământ unde se ascund unele animale.
Fr. Terrier. Oer. Bau Hohle Engl. Burrow. Ital. Tana, Buca. Ung. Odu, Barlany, Lynk. Rus. Nora, Log6vişte, Berlâga.
Volant. Piesă mare (roată) la maşini pentru uniformizarea iuţelei.
Fr. Volant. Ger. Schwungrad. Engl. Fly-wheel. Ital. Volano, Volante. Ung. Lenditokerek. Rus. Mahovik, Mahovoe Koleso.
306
307
Volumul (lemnului). Cantitatea de lemn (evaluată Ia arbori).
Fr. Volume (du bois). Ger. Holzmasse. Engl. Volume (of wood). Ital. Cubatura (del legno). Ung. Fatomeg. Rus. Obiom, Zapâs.
Vrabie    Pasăre mică din fam. Fringillide. „Passcr domesti-cus". (Zool.). Fr. Moineau (domestique).  Ger. Haussperling. Engl. House-Sparow. Ital. Passeru oltremontana. Ung. Hâzi vereb Rus. Vorobei.
Vreascuri. Bucăţi mici de lemn ce rămân pe loc în pădure după exploatare.
Fr. Remanents, Dechets. Ger. Abraum. Engl. Re-fuse from fellings, Chips. Ital. Frondume, Pacciame
Ung. Forgâcsfa. Rus. Hmîz.
Vulpe. Mamifer carnivor, fam. Canide. „Caniş vulpes". (Zool.).
Fr. Renard. Ger. Fuchs. Engl. Fox. Ital. Volpe.
Ung. Roka. Rus. Lisa, Lisiţa.
Vultur. Pasăre răpitoare din ord. Accipiterelor, fam. Gy-paetidae. „Gypaetus barbatus". (Zool.).
Fr. Gypaete (barbu). Ger. Bartgeier. Engl. Bear-ded-vultur. Ital. Avvoltoio degli agnelli.Ung. Sza-kâllas-Keselyii. Rus. Ario).
Zăcământ. Dispoziţia straturilor minerale în pământ.
Fr. Gisement. Ger. Lagerung. Engl. Bedbing. Ital. Giacimento. Ung. Kozet-reteg. Rus. Zâleji, minerala.
Zad. (crin, zadră). Arbore răşinos de munte cu frunzele
căzătoare, fam. Coniferelor, genul Larix. (Bot.).
Fr. Meleze. Ger. Lărche. Engl. Lark. Ital. Larice. Ung. Vorosfenyo. Rus. Listveniţa.
Zambilă. Plantă anuală de grădină, fam. Liliacee. „Hyacin-thus orientalis". (Bot.). Fr. [acinthe. Ger.  Hyazinthe.   Esgl. Hyazinth. ItaL Giacinto. Ung. Jâcint. Rus. Ghiaţint.
Zâmbrii   Arbore de pădure (răşinos), fam. Conifere. „Pinus Cembra". (Bot.). Fr. Arole. Ger. Zirbelkiefer. Ung. Czirbolya fenyo. Rus. Chedr sibirschii.
Zăpadă.   Apă îngheţată, care cade în fulgi albi şi uşori.
Fr. Neige. Ger. Schnee. Engl. Snow. Ital. Neve1 Ung. Ho. Rus. Snieg.
Zarzăr.    (Cais). Arbore fructifer de grădină. „Prunus arme-niaca". (Bot.).
Fr. Abricotier. Ger. Aprikosenbaum. Engl. Apricot tree. Ital. Albicocco. Ung. Kajszinbarack. Rus. Abricosovoie derevo.
Zăvoi de salcie. Loc ocupat numai cu sălcii.
Fr. Saulaie (saussaie). Ger. Weidenheeger. Engl. Willow culture. Ital. Saliceto. Ung. Fiizes. Rus. Ivneâc.
Zeama bordeleză. Se obţine tratând o soluţie de sulfat de cupru cu calciu stins (var).
Fr. Bouillie cuprifere (bordelaise). Ger. Bordeaux briihe. Engl. Copper mixture (Bordeaux). Ital. Bol-tiglia bordolese. Ung. Bordoile rezeso-oldat. Rus. Bordoscaia jidcosti.
308
Zeomfer. (Funicular). Transportul aerian al lemnelor pe cablu sau sârmă.
Fr.   Teleferage.  Ger. Drahtseiiriese, Seilbahn.
Engl. Cable way-skidder. Ital. Teleforo. Ung. Sordony pâlya. Rus. Funicular, Podviesnaia doroga.
Zi de plată. Ziua când se plătesc lucrătorii.
Fr. Jour de paye. Ger. Zahltag, Lohnungstag. Engl. Pay-day. Ital. Qiorno  della   paga. Ung. Fizetesi nap. Rus. Deni rasciota rabocih.
Ziuaş.      Om care lucrează cu ziua.
Fr. Journalier. Ger. Tagarbeiter, Taglohner. Eng'. Daylabourer. Ital. Giornaliero. Ung. Napszâmos. Rus. Podionîi raboc.i Podionşeic.
Zmeură.  Fructul zmeurului. „Rubus idaei'.s". (Bot.).
Fr. Ronce, Framboisier. Ger. Himbeerstrauch. Engl. Raspberry. Ita'. Lampone. Ung. Mâlna. Rus. Mălina.
Zonă (forestieră). Suprafeţe denumite convenţional după o plantă tip.
Fr. Zone (forestiere). Ger. Forstliche Zone. (După Mayr sunt 6 zone forestiere pe glob : Palmetum, Lauretum, Castanetum, Fagetum, Picetum şi Alpi-netum). Ung. Erdd tâj. Rus. Liesnâia zona.
Zoologie. (Forestieră). Partea zoologiei, care se ocupă de animalele din pădure.
Fr. Zoologie (forestiere). Ger. Forstzoologie. Engl. Forest zoology. Ital. Zoologia forestale. Ung. Âl-lattan (erdeszeti). Rus. Zoologhia.
Zorel®.    Plante anuale de grădină, fam. Convolvulacee „fpo-rnoea purpurea". (Bot.). Fr. Liseron pourpre. Ger. Trichterwinde. Ung. Hainalka virâg. Rus. Ipomea, Viunoc, Utreniaia, Zarcâ.
1NCHEERE
Greutăţile materiale mari cari s'au ivit în timpul tipărirei acestei lucrări şi cari au întrecut posibilităţile noastre financiare — mai ales că nu am avut nici un sprijin de nicăeri — au avut drept rezultat întârzierea apariţiei „Dicţionarului" cu 2 luni de zile.
Cerem scuze D-lor colegi şi-i rugăm să ne dea posibilitatea să putem scoate lucrarea în a ll-a ediţie.
Mai, 1936.
31.1
ERRATĂ
Am fi dorit ca această errată să nu existe, dar împrejurările technice sunt mai tari decât intenţiunile noastre.
Dăm mai jos o errată scurtă pentru cuvintele al căror înţeles a ieşit alterat, rugând pe cititor ca toate celelalte erori de: ortografie, punctuaţie, de litere, de accent sau de aranjare să le îndrepteze singur şi cu indulgenţă pentru arta tipografică.
La ediţia următoare toate erorile de fond şi de formă cu siguranţă vor dispărea.
Pagina	Cuvâitul	In loc de:	Se va citi:
13	Afinul	Cerinca	Cernica.
14	Alarmă	Csengetes	Csenyetes.
26	Argint	Argen o	Argento
29	Aşezarea tăerii	Raspoloienie	Raspolojenie.
37	Biclorură	Corossive	Corrosive.
40	Boalele etc.	Planzen etc.	Pflanzen etc.
43	Botanică	Planzenlehre	Pflanzenlehre.
46	Brebenei	Cordalis	Corydalis.
49	Buprestide	Celeoptere	Coleoptere.
56	Călduri	Calvo	Caldo.
67	Cascadă	Watterfall	Waterfall.
69	Cauţiune	Kancio	Kaucio.
72	Certificat	bizongitvâny	bizonyitvâuy.
73	Cicatrice	poranenice	poranenia.
74	Cioată de vânt	Stumpl	Stumpf.
75	Ciocan	Woldhatnmer	Woodha'Timer.
75	Cioplire	Squrdatrura	Squadratura.
77	Ciupercă	Gril	Grib.
80	Coacere	Aouteur	Aouter.
80	Coada calului	ital. Coada	Ital. Coda.
Pagina	Cuvântul	In loc de:	Se vi citi:
80	Coada calului	Ackersc achtel	Ackerschachtel
80	Coajă	scârţă	scoarţă
80	Coală de desen	Rojzpapir	Rajzpapir
85	Confiscare	Elkobozâs	Elkobzâs
88	Corecţiunea tor.	Corection	Correction
£8		selvîh	selevîh
92	Cretă	Ital. Creta	Ital. Gesso
94	Cui	Sze	Szep
100	Demonta	deszerelni	Leszerelni
103	Desfrunzi (a)	Defe iller	Defeuiller
105	Diametru redus	1.20	1.30
109	Doborâre	Fenglli	Felling
127	Floarea soarelui	Podsolnecimc	Podsolnecinic
134	Furt	Rubberwy ofood	Rubbery of wood
138	Ger	a ione del	azione del
145	Hamei	Luppol	Luppolo
147	Hotar	c nfine	confine
149	Iarnă	In Dreverno	Inverno
149	Iască'	vesnaia	Drevesnaia
154	încărcătură	Nagrucza	Nagruzca
154	închiria	Hajoberlet	Hajsber;et
156	lnfructescenţă	se va adăuga la	Engl. compound fruit
164	Jir	Bauchecker	Buchecker
166	Lâncezând	rostu	rosta
168	Leguminonse	Hiilseiiplanzen	Ger. Hulsenpflanzen
174	Lemn noduros	Knorrkolz	Knorrholz
193	Mestecăniş	se va adăuga	Ung. Nyires
196	Mugure	Rogy	Rii >y
198	Muşuroire	Behăufleung	Behâufelung
204	Nueliş	1 m.	1 m. 30.
220	Pătura moartă	descopuse	descompuse
220	Peduncul	Bliitenstief	Bliitenstiel
221	Periant	Virâglepel	Virâglevel
222	Perimetru	circumferinţă	circonferinţă
222	Perioadă de aşt.	Transiton	Transition
227	Pitulice	Wood, Wren	Wood-Wren
229	Plantă cultivată	Kulturpfanze	Kulturpflanze
231	Plop de Canada	Konadai	Kanadai
312
Pagina	Cuvân'ul	în loc de :	Se va cili:
235	Populament		
	amestecat	Nasajdaanie	Nasajdenie
238	Precipitaţii		
	atmosferice	Nieederschlăge	Niederschlăge
260	Scară de	Echelle de reduc-	Echelle de reduc-
	reducere	tion.	tion.
265	Silice	al. Si ice	Ital. Silice.
283	Tăiere (supra-		
	faţă de)	Cpe	Coupe.