PORTATIVI)
GERKMO-ROMMt.
EDITATÜ
de
THEOCHÄR ÂLEXI.
PBEŢIULtJ 4 SFANŢI.
BUCERESCI 1866.
Imprimeria Iuxne Wejss, steaua „Bisekica Ieni“ No. 1.
I *î
®aS bielfeitig ansgefprodjcne Sebürfuiß itad) einem beutfd)=rumä; nifdjeu SPärterbudj mit tateinifdjen Settern t;at mid) beranlaßt mit jageubem ©emüttje an bic äuSarbeituitg unb Snbrncftegung eine« fotdjen ju fdireiten. Sd) fagc mit jagenbent ©emütfje, lucit id) Ijicbitrd) nid)t nur SDÎii^c unb burdjroadjte Sliödjte, fonberu audj uodj baareS ®cüb auf’s ©f)iet fcţşe. ®ie SSerŞăltniffe ber Sittcratur in fftuntänien unb ©iebeit; bürgen, ben Şanptorten, tuo biefeS SßSerfdjcn 2lbfa(3 fiubeu tann, fiitb ju moljtbcf'aunt, ats baß idj e« nötfjig ßätte, über mein Bnubcrn rueit= läufige (SrMärungen ju geben.
®aräuf angemiefen unb aud) meinen ©tofj barin finbenb, bic 2(us= ftartitng meine« SSJerfrfjcnS ganj aus eigenen Sftittetn 31t befireiten, mußte id) bebadjt fein, beffen äitSbefjmtug meinen Kräften aitjupaffen unb fo übergebe id) basfetbe in feiner, wenn and) nidjt crfdjbpfeitbcn, aber bodj bem borgefiedten 3le^ meiner Stnftdjt nad), entfpreeßenben gorm ber Oeffeutlidjfeit.
äußer ben bcrattcteu SBörtcrn unb fofdjcit, bie irgenb einer 2ßiffen= fdjaft cigentljiimtidj finb, fjabc id) I)icr audj alte grembtubrtcr, bie in beiben ©pradjeit faft immer mit fefir wenig äbwcidjuug fid) glcidj biciben, bann alle bic gufammengefcfsteu Şnnpt; unb geitwörter, bic im 5Rumä= nifdjen nidjt burdj ein befonbercS 2Bort auSgebriidt werben, übergangen; cbenfo bie äuffüfjrung fo!d)cr Şanţrtwbrter, bie nad) Irid)tfafiiidien unb Dobermann geläufigen Sîegctn bon 3fitibörtcrn geformt werben, unter; taffen.
VI —
«Statt beffen mögen folgenbe Siegeln bienen:
Stile tut uorlicgcitben äBörtcrbud) nid)t aiifgeiiontmenen jufammcn: gefegten Sörter müffett in iljrett cinjelneit Sßeileu nacfjgefd^Iagen roerbeit, um bereit Ueberfeguttg tn’S tttumänifdje 31t bcroerfßettigett:
3. S3. 35unfefrotf>, fef»lt im SBörtcrbudje. @0 fd)lage man auf Stilltet, a. închişii (bei garbeit), Diott), a. roşiu, folglid) Suutelrotf), roşiu închisu.
hiebei ift 31t benterfeit, baß mau im 3iitmänifd)ett, bie im Seutfdfen ’,iifammeitgcfegtru SBörter roie oben in umgefefjrtcr 9ieißenfolge roieber= geben muß. Saß man bie and 3mei ©ubftantiuen sufammengefebten SB Örter int Siutnämfdjen bttrd) de glcicfjroic im gratt;öfifd)en »erbiitben muß, fei t)ier nod) erroäfjnt. ßitt SSeifpiel möge biefe Siegel beleudjten:
Oebetbudj, fefjlt im äBörterbndje, fo fudje man:
Oebct, 11. rugăciune, f., 33tt(ß, n. carte, f., alfo Ocbetblld), n. carte de rugăciuni.
NB. rugăciune fjţier als Sollectroname gebramf)t, muß im Siltmäuifdjett in ber äJicßrjaßl fielen.
Sie mit ben Siormörtcrn: auf, au, bei, 3« sc. jufamntengefeijteii, Ijier ltidjt öorfinbticfjeu 3e«tll|örter müffen ebenfalls auf obenbefößviebeue SScife mie bie (Jigenfdjaftgroörtet nadjgefdjlageu werben, nttbere mieber, betten biefcS SSorroort blöd einen Siadjbntd ber SSebentung »erleifjt, fittb im äiumänifdjcn eiitfad) 31t überfegen.
3- 33. Scadjfolgcu, a urma după, beffer aber einfad), a urma.
Sie beigegebenett îeferegeln mögen bad 35ud) and) für 2J?aitd)ett iiußbringeubcr utadjeit.
Setreffs ber Crtljograpßie ßatte id) es für ■überftüffig etwa« jn be; liierten, löte 2lufid)tcit bartiber fiitö fo Berfdfieben, baß es oor befinitroer (Sinigtntg berfelbeit auf einem litterarifdfen Eoitgrcffe, ber und in 21ttS=. ftdjt geftellt ift, Sitte«, was mau in biefer SScjietiuug unterneffmeit roelltej uerlorcitc SJiiiße rotire.
Sic fjier augeroanbte Crtßograpfjie ift bie in Sucarcft am meiften gcbrciud)lid)e.
Unb nun erroarte id) bas Urtfjeil ber Ceffcutlidjfeit.
SSucarcft, im Stuguft 1866.	Sljrdtijttr 5Ucri.
VII
(g r f ! ä r u n g
ber »orhommeniten J*lbh«r3Bngen.
a. bebcutet Adjectiv b. i. @igenfd)aft«t»ort,
f.	„	Femininum	„	„ tuciblidjeu @efd)(ed)t«	,	ftcţcit	nur
m.	„	Masculinum	„	„ tnânnlid)en ©efd)(ed)t«,	•	imd)	Sub-
n.	„	Neutrum	„	„ fiid)tid)eii	„	)	stantiven.
i.	„	Interjection	„	„ 3lu8rufl!ttg«!l>0rt,
part.	„	Particulum	„ „ Untftanb«tUort,
v. f)Ct§t vedî	„ „ ®iel)f,
v. a. bebcntct Verbum activam b. t. tlpitigc« ßeittüOl't, v. n.	„	Verbum neutrum	„ „ tcibcitbc« â^troort,
v. r.	„	Verbum reeiprocum „ „ Viictröil'fcitbcä ifeitnjort,
— bcbcntet bte SBicberljoIimg be« ©tnmmluortc«,
; jeigt bie ucrfdficbcneu Scbeutungcii ber SBBrtcr nn.
Scfcrcgcln.
----------
3« beit tuelfältigeu ©djrctbmeifcii, bie feit (Sinfüfmmg ber latcim. fdjen Vettern in bcr rumcimfdjcu ©djrift gebraudjt roerben, foittinett îmdjfotgcubr Sudjftaben bor, bie ba« neue rimtanifdjc ÎUppabet bilben: h, ă, a, b, c, d, e, c, e, f, g, li, i, i,	i, j, 1, m, n,
a, e, iu, b, tfdfe, b, fe, c, e, ea, f, g, f), t, ftumm, iü, bje, I, m, r, o. o, 6, p, q, r, s, 8, t, ţ, u, u, ix, v, x, z. o, e, oa, p, q, r, f, fdj, t, je, u, ftumm, ifl, n>, y, fet.
— VIII —
ă, tautet «ie ba« bumpfe e in geben, tommt meifien« at« 2tu«taut in beit SBörteru uot, ober entftetjt ana betn gcroöbutidjen a.
â, tautet tute ba« î, beffett SBetouung burd) beutfdje 33ucbflaben nidjt miebergcgcben «erben faun unb toimnt nur iu bem Stamme ber; jeuigett SBiJrtcr oor, bic in ben ©tammfpracbcn (lateinifdjen, italie; utfdjeu) mit einem einfachen a gefdjriebeu «erben.
c,	tautet oor e unb i «ie tfdje unb tfdji, Oor a, o, u «ie k, fott e« Oor e unb i aud) «ie k gefprodjen «erben, fo fdjreibt mau e« in Scrbinbnug mit einem h alfo eh.
d,	tautet mic ba« «eidjc f in 3tofe, ftatt beffen gebrauten ffiiete z.
e, am îtnfange ber SBbrter «ie je, im ©tarnnte «ie ba« bcutfdje e.
e, tjat ben gtcidjeu iiaut «ic â, unb rcirb in beujenigen Sorten ange-«anbt, bie in ber ©tammfpradje mit e gefdjrieben «erben.
e, îtbtiirjung für ea im ©tamme ber SBbrter, am Gsnbe barf biefe 2lb; titrjung nie gebraust «erben, inbem ba« a am (Snbc ber Sörter at« Seiten be« Femininums beibetjalten «erben ntub.
g,	oor	e uub i «ic	bfdjc, bfcfji, oor	a, o, u, «ie ba« beutfdje ga, go,
gn,	fott c« oor e	unb i and) «ie g auägefprocben «erben, fo nimmt
man wie beim c ein h bajit, alfo gli.
i,	tommt nur at« Qtnbfilbe oor unb ift ftumm.
î, bat eine befonbere Betonung unb mirb Oon SSieten jtatt be« ä, oou Stnbern «erben «ieber beibe gebraucht.
j,	«ie bje.
6, Stbfiirgung für oa.
q,	nur	ooit Senigen	in SSerbinbung	mit u angemanbt; qu tautet ganj
«ie	c, nämticb oor e unb i «ie	tfdje nnb tfdji, oor a, o, u «ie k.
ş, tautet «ie feb-tautet «ie 5.
ü, bto« at« Subfitbe unb iji ftumm.
sce, tautet «ie fdjte in ben oout ifateinifeben abgeleiteten SiJrtern.
eeh n n fdjti ,, ,,	,,	,,	„	,,
Sie übrigen SSucbftaben lauten ganj «ie im Seutfdjen.
A.
Stal, m. tipării, m.
Star, m. acuilla, f. vulturu, m.
Sla«, n. hoitü, m.
Stasfjaft, aafig, a. hoitosă.
21b, part. josü. 3djn 2f)alcr auf ober ab, dece talere mai multă sau mai puţină; ab Ultb pgcţcn, a merge şi a veni.
StBönbern, v. a. a schimba; a cor-recta; a varia; a declina; — ung, f., schimbare, f.; variaţiune, f.; declinaţiune, f.
Stbarbciten, v. a. a se osteni prin lucru; a se răfui (de uă datorie) prin lucrul seu; bag OrBbfte, a obli; fief) — a slăbi puterile selle prin lucru.
Stbart, f. soiă degenerată, rasă degenerată; varietate, f. —cu, v. n. a. degenera.
Stbâjlcu, v. a. a tăia ramurile, crăn-gile.
Stbbalgeu, v. a. a jupui, a despoia de pele a beli, fief) — a să osteni luptăndu.
Stbbefjaltcu, v. a. ben £ut — a ţinea pălăria josă.
Stbbeifjen, v. a. a demuşca, a rumpe eu dinţii.
Slbberufcn, v. a. a chema îndărăptu, a rechema, —ung, f. rechemare, f.
StbbeftcUcn, v. a. a contramanda, a anula commanda. —ung, contram andamentă, m.
Stbbettclu, v. a. a lua ceva de la cineva prin cerşită.
Stbbilbcn, v. a. a representa; a de-
semna.' —ung, f. portretă, m., cadra, f., representaţiune, f. SIbbinbcn, v. a. a deslega.
2lbbitte, f. rugarea de ei-tare, Bffcnt; licf)C— amendă onorabilă. —CU v. a. a se ruga de ertare, a se excusa; öffentlich — a face a-mendă onorabilă.
Stbbliittevn, v. a. a desfrunda, des-foia, fid) — a pierde frunza, foile. 2tbbKii()en, v. a. a pierde florile, a înceta de înflorită.
21bbred)en, v. a. a abate, a dărâma, a rumpe; a cullege fnă flore) cin Säger — a porni, am Sol)ne
—	a reţine din liSfă; bont greife
—	a abate din preciă; fid) cttuag
—	a se lipsi de ceva; — se rumpe, se sfârimă; fur} — a sfirşi far’ de veste, (vorba.)
Slbbrenncn, v. a. a arde cu totul; cine Saitonc, a da focă unui tună, cin (fcucrnicrf — a aprinde ună focă de artificiă. — v. n. a fi*arsă; a se stinge" încetă, încetă.
2lbbtingcn, v. a. einen bon cttuag
—	a deconcilia, a desfâtui. îlbbrud), m. înpuţinare, f. rabată
m; pagubă, f. prejudiciu, m. 3l6briil)en, v. a. a opări.
3lbbtirftcn, v. a. a peria, ülbbüfen, v. a. a se pocăi; —ung, pocăinţă.
2lbc, n. abceă, m., alfabetă, m. Stbcbud), n. Abecedariă, m. Slbcfdjiilcr, 3lbcfd)ii§, m. Abecedariă m.
2
«6f
ilbbadjmig, f. prăvălacu, in. v. S8ö=
fdjllltg.
Slbbampfeit, v. n. a se abori. — ung, aborafiune f, evaporaţiune, f.
2lbban!en, V. a. a congedia, a dos-titua. — v. n. a părăsi servi-eiulă, a abdica, a demisiona — ltng, destituar'e; abdicaţiune, de-misiune, f.
2tbbarbcn, (firi) rttonS) a şi cruţa ceva de la gură.
SCbbctîcn, v. a. a descoperi, a strin-ge (masa) ; a jupi.
Slbbcdcr, m. jupitorü, hingherii, m. —Ct, f. jupitorie, f.
Slbbormi, v. a. a se usca cu totul.
Slbbvucf, m. modeln, ţipară, exem-plariă, m. copie, f. —cil, v. a. a imprima, a face copia.
SJbbriicfcn, v. a. (ein ©einefjij a trage, a slobozi puşca.
ălbetlb, m. sără, f. apusă, m. ber Şeitige , — ajunul crăciunului, m.
Slbenbntal)!, —citbeffcrt, m. cină f. bab .peil. —, comunicare, f.
SIbenbbămmentng, f. amurgă, m.
Slbettbmufit, f. serenadă, f.
Slbenteucv, n. păţanie, aventură, f. —firi), adv. fantastică, bisară, extraordîhară. — lidjteit, bizarerie, f. —ver, aventurâtoriă, m.
3£bcr, c. însă.
Slberglaubc, m. superstiţiune, f. —ig, superstifiosă.
Stbcrnial, adv. ănc’uă dată, din nou.
Stbermiţş, m. nebunie, f. —ig, nebună.
Stbfaţreu, v. a. a pleca iu trăsură.
Slbfaijvt, f. plecare, f.
Slbfaft, m. cădere, f., scoborişă, m.; rămăşiţe, f.
ălbfaffeit, v. n. a cădea, a se slăbi, boit ber 9îcligion. — a apostasia.
_________________________________________.
îlbfajfett, v. a. a compune, a cou-cepta.
Slbfaffllltg, f. compunere, f.
Slbfeilnt, v. a. a depili.
Slbfcrtigcn, v. a. a expedia. —tittg, expediţiuue, f. respunsă, in.
Slbfeueril, v. a. a slobozi puşca.
21bfillbctl, v. a. a mulţămi, fid)—, a se învoi, —itng, învoire, f. îu-voielă, f.
Slbfliejjett, v. a. a decurge.
2lbflu6, m, decurgere f.
Sbforbertt, v. a. a cere.
8(bftt£)ren, v. a. a transporta, a cu-răţi (stomacliul) —eitb, curăfi-toru, (stomacliul, — ung, trans-portaţiune, f; curăţire, (stom.)
2tbfiibvungăniittcl, n. curăţenie, f.
2lbgabe, f. imposită, m. taxă, f. dajdie, f. contribuţiune, f. ,
Slbgang, in. plecare ; lipsă, f.
âlbgcbetl, v. a. a da, a preda, a libera, a delibera; a contribua; einen Sanfmauu, a face pe comerciantul, fid) mit etiuaâ —, a se ocupa de ceva; ftdj mit 3e= manbem —, a avea a face cu cineva.
Slbgcfăumt, a. şiretă, rafinată.
îlbgcfjen, v. a. a pleca; mit £obe —, a muri.
îlbgclebt, a. trăită, bătrină.
Slbgclegcu, a. depârtatu, singuratică.
SIbgclegcnfycit, depărtare, 'f.
Abgeneigt, a. reu-iubitoră, — Ijeit, f. aversiune, f.
Slbgeorbnetc, in. delegată, m. deputată, m.
Slbgcfngt, cin abgcfngter Şeittb, inimică declarată.
2tbgefanbtc, m. ambasadoră, m. v. âbgcorbiietc.
2(bgefc£|iebcn!)cit, f. retragere, f.
3
2lbf
Sfbgefdjmacft, a. fadü; absurdă. —î)eit, fadeţa, absurditate, f.
2lbgeinö{|itcn, v. a. desobicînui.
Slbgcjebrt, a. slăbită.
2lbgleiteit, v. n. aluneca.
Slbgott, m. idolu, m. 21bgbtterei, idolatrie, f. - tftf), idolatricfi.
Slbgrunb, m. prăpastie, f. abisii, m.
2tbgunft, f. ură, f. —günftig, uri-torii.
2(bgufj, m. modelă de turnată, m.
2lbl)alteit, v. a. a abţine, a detörce, —tltng, împiedecare, f.
21bl)attbclît, v. a. a trata despre ceva; a rabate ceva din preţiă.
Slbfiaitbctl, ». — fdlt, a lipsi, — totnmcn, a se pierde.
?lbf)aitblltltg, f. dissertaţiune, f.
2(bl)Ctng,' m. coborîşii, m. costă, f.
2lbf)£tngcu. v. a. a depinde.
2lbf)itltgig, a. coborîşă; dependinţe; — iglcit, coborire; dependinţă, f.
Slbfiabpeltt, v. a. a depăna.
21bf)âutcn, v. a a beli.
îlbţebctt, v. a. lua josu; a tăia (cărţile.)
2lbf|elfen, v. a. einer ■©ctdje, a întocmi unu lucru.
îlbbiitfe, f. remediu, ui.
2tblctuf, m. cumpărare, f.
2lb!aitfen, V. a. a cumpăra ceva de Ia cineva. —fiiufer, cumpăratoru, —lief), rescumperabilă.
Slbflaubeit, v. a. a culege.
Slbfontmen, v. n. 21bf)attbcu fein.
Slbfontmen, n. aboliţiune, cin giit= lidjeb —, învoială, f.
Sfbfommting, m. descendinte, m.
2Ibfill)(en, v. a. a răcori. —lung, răcorire, f.
2fblltuft, f. origine, f. familie, f.
2tbu
Slbtiirjcn, v. a. a abrevia, a scurta. —ling, abreviaţiune, scurtare, f.
Slblaben, a descărca.
2Iblaf?, m. lăsare, f. ertare, f. slobozire (de.păcate); dare drumul (apei); ofjne —, neîncetată — brief, carte de ertarea păcate-lorii, f.
2Ibtnffeu, v. a. a slobozi, lăsa, da drumul, scurge (unii iaşii) trage (vinul dintr’ună vasü) v. n. in-ceta.
îlblnuf, m. curgere, scursore ; de-cursu, împlinire f. (unei poliţe) —ett, a curge, a se scurge, a pleca, a se fina ; einem beit 9îang —, a întrece pe cineva.
Slblcgcn, v. a. a pune josu. depune, scote; părăsi; eilten Sib —, a depune unu jurăment; 3citgnifi —, a da mărturie.
ălblcgct, m. resadü, m.
21b(ei)tt«t, v. a. a evita, feri; ctlBClS bon fiii) —, a depărta ceva de la sine, —ung, excusare, f.
âlblcitcn, v. a. a deduce, a scurge, a abate, — ung. abatere, f. deducere, f.
Slbtcnfcu, u. Slblcitcit. —ung, v. 2(b= Icitung.
2(bliefcvtt, v. a. libera, lifera, — nntg, predare, literare, f.
2tblicgcu v. 2Ibgclcgen fein.
îlblbfctt, v. a. a deslega, a aes-piua, a ramplasa; —ung, des-pinare; ramplasare, f.
2lbntcid)ett, v. a. cine @ad)e —, a termina, liotări uâ affacere.
21bmnl)nett, v. a. a. desfătui, a dis-concilia.
Sfbtnarfd), m. pornire, f, plşcare, f. —iren, a porni, a pleca.
21btnattltng, f. slăbiciune, ostenelă, f.
2Ibnagcn, v. a. a rode.
1*
4
21bf
Ülbniifjcn, v. a. a cose ceva de ceva.
atbnatjme, f. decadinţă, împuţinare, f.
ülbnefpucn, v. a. Ina josü, redica; a scădea ;a cumpăra; — CV, cum-pärätoriü, muşteriu, m.
îlbneiguitg, f. aversiune, t'.
?IbnÜ(3Ctt, v. a. a ruina, a înve ehi liitrebuinfändü.
Slbovblten, v. a. a trimite ca de-legatü; —uitg, delegariune, de-putafiune, f.
Slbovtiveit, v. a a lepeda.
Slbţmdcit, v. a. a descărca.
älblpaffeit, v. a. a pindi occasiunea; a potrevi.
Slbpfiiidcn, v. a. culege.
3tbpratten, v. n. a reseri.
'.'Ibra:!)«!, v. a. a disconsilia, a desfätui, —ung, f. desfätuire, f.
Slbvebe, f. convenţiune. f. înţelegere, f. uidjt meijr in — fein, a nu mai fi vorbă, in — ftettcn, a nega.
îlbveife, f. plecare, f. —cn, v. n. a pleca.
Ülbveifjcit, v. a. a rumpe josü, a smulge, a derîma.
Slbridjtcn, v. a. a forma, a dressa.
Stbrinnen, v. n. a se scurge.
31bvi6, m. planü, desemnü, m.
3lbfage, —ung, f. refusü, m.
Slbfagen, v. a. a contramanda, v. n. a refusa, a renunţia, a abiliee.
Stbfaţş, m. intrerumpere, f. pausä, f. secţiune, f. articolü m. para-grafü, m. aliena, f. trecere (la marfă); terassă (la unü dein) podişul (unei1 scări) oljnc —, de o dată.
Slbfdjaffen, v. a. a desfiinţa, a aboli. —ung. f. desfiinţare, f.
2lbfd)alen , v. a. a curaţi de coje, de piele, a desghioca.
31 bf
21bfdf)âumcu, v. a. a lua spuma.
21bfd)CU, m. ură, îngreţoşare, f —tidţ, uritü, orribile, — feit, uriciune, f. grosăvenie, f.
'.'(bfdjitfen, a trimitte.
’Âbîdlieb, m. congediu, adio, m.
îlbfrfjlcig, in. deducere, f. scădere, f. auf — h conto; —cn, v. a. a deduce, a scădea, a da josü; feilt SBnffcv —, a se pişa.
Stbfrfjliigig, a. —c îlnttnovt, refusü, m.
Slbfdţlăgig, a. ă conto.
?lbfd)(uß, m. înclieere, f.
Slbfdptattcn, v. a. descătărăma, a deschinge.
Slbfdpteibcit, v. a. a tăia josü.
21bfdjnitt, m. parte tăiată; secţiune, f.
31bfd)vecfcn, v. a. a discuragea, a s părea.
21bfd)vcibcil, v. a. a copia, —ev, co-pistü.
21bfd)rift, f. copiă, f.
2lbfd)iittc(n, v. a. a scutura josü.
21bfd)toeifen, v. n. a se abate. — Ultg, abatere.
îlbfdjnibrcn, v. a. a nega prin ju-rämentü.
3tbfcgclu, v. n. a pleca (iiă nave).
Slbfeljcn, v. a. a devidea, a trece cu vederea, a prevedea, i pătrunde cu vederea, fid) bie @e= legenljcit —, a pendi occasiunea, einem ctluad —, a învăţa ceva numai prin vedere.
Slbfeiljen, v. a. a filtra, a strecura.
Slbfeitb, adv. la uă parte.
Slbfenbcil, v. a. a trimitte, a expedia. —ung, trimittere, f. ex-pedifiune, f.
2Ibfe(3en, v. a. a pune josü, a depune, a destitui, a vinde (marfă). —ung, destituţiune, f.
Kbt	«bi»	5
Slbfidjt, f. scopu, ni. intenţiune, f.
—lief), adv. cu intenţiune. Ulbfonbern, v. a. a separa, —ung, separaţiune, f.
«bfpanneu, v. a. a desprinde. Sibfprcdjeu, v. a. a desaproba. «bjprung, m. săritură, f. destare, f. îlbfpuicn, v. a. depăna, älbfpiiieit, V. a. a clăti.
Sibftamnten, a deriva, a se trage, — ung, origine, f. deriva-ţinne, f.
«bftcmb, m, distanţiă, f.
«bftatten, v. a. a da; einen SÖefurf) —, a face visită, ®nitf —, a mulţămi.
«bftciuben, V. a. a curaţi de prafü. 21bfted)CU, v. a. a junghia; a tăia uăbrasdă; — v. n. a contrasta, «bfteefen, v. a. a însemna, a ţepui. «bftccfţ'fnfţl, m. ţeruşă, m.
Stbftcfţen, v. n. a desta, a fi departe ; a abandona; a crepa, a muri.
îtbftcigen, v. n. a se da josü. — quartier, popasü, m.
«bftoßen, v. a. a abate.
«bereiten, v. a. a disputa, a contesta.
«bftufen, v. a. a înparţi treptată, j —ung, f. treptare, nuanţă, îlbftimtpfen, v. a. a toci, a ciuntă. Slbfturj, ni. prăpastie, f.; cădere, «bftiirţcn, v. a. a precipita, 'llbftuţsetl, v. a. a ciuntă, gibt, m. abate, in. egumenii, m. stareţă, m. —ci, monastice, f. egumenie, f.
«beeilen, v. a. a înparţi, a despărţi , a classifica. —Ultg, despărţire, f.; departementă, m. «btţun, v. a. a termina, a regula, a exoflisi (unu contă); a executa (un criminelu).
«bteffin, f. stanţă, f. îlbtvagen, v. a. a repurta, a aduce (venituri) a stringe (masa), ein @cbäubc —, a dărima nă di-dire; a respunde (nă datorie) a învechi (uă haină), îlbtrciben, v. a. a goni; ein Âinb —, a face de a lepăda, «btrcmten, v. a. a descose. îlbtrcten, v. a. a învechi umblăndă ; a ceda, v. n. a se retrage, a eşi; Don ctWaâ —, a abandona ceva.
«btrctnug, f. eessinne, f.
«btritt, m. eessinne, f. retragere;
treptă; plimbătore, f.
Stbtrodncn, v. a. a şterge; a usca;
v. n. a se usca deplin. Sbtriinnig, a. revoltată, rebeliă. — Werben, a părăsi partida sa, —cr, m. apostată, m. revoltată, m. —feit, f. apostasie, f. revoltă, f.
Slbttartctt, v. a. a ascepta. —ung, f. asceptare, f.
SlbttärtS, adv. in josă; de uă parte.
Stbwafdjeit, v. a. a spăla. 5tbwed)fcllt, v. a. ş. n. a se schimba, a varia. —b, a. schimbăndii, —ung, f. schimbare, f. variaţie, f. «btteg, m. cale abătută, f., auf Slbwcgc gerätsen, a se abate, a se retăci. —fante, a abătută, a. Slbttcljrcn, v. a. a reţine; a re-sista; a apăra.
Slbmcidjctt, v. n. a se detörce, a se i abate. —ung, f. abatere, f. ;«bttctfeit, a refusa, a respinge.
—ung, f. refusü, m. iSlbroelfcn, v. a. ş. n. a se usucă. Stbttenbcu, v. a. a intdree; a in-streina, a intimpina, «bwcubig, a.
6
21 d)
«ff
înstreiuată, — inadjcn, a în streina.
îlbttlcrfeit, v. a. a abate, a arunca josü ; a aduce (veniţii), lepăda, îibmefenb, a. absentu, ne fiind de facie.
îlbmefenfgit, f. absenţă, f. îlblBtfdjen, V. a. a şterge, îlfcjafjlen, V. a. a se răfui, a a cuita. —ung, f. răfuire, f. plată, f.
îlbjapfen, v. a. a descepui, a scurge pe cineva.
2lbţef)l'cn, v. a. ş. n. a slăbi; a se consuma. —ling, f. slăbire, f. Slbjcidjncn, v. a. a desemna; a marca,a însemna. —îttig, f. însemnare.
2165iei)cit, v. a. a trage, a scote, a abstrage; a subtrage; a scădea; —ung, f. tragere, f. abstragere, f. deducere, f.
Slfcjtelen, v. 3iclen. älbjtrfcln, V. a. a mesura cu compasul.
2tb',ud)t, soiu de animală, ălbjug, m. plecare, f.; scădere, f. rabatü, m.
îlbjupţen, v. a. a smulge, âlbjmirfcit, v. a. a pişcă. 21b;roingen, v. a. a silnici, a storce cu sila.
Slccuvateffe, f. exactitudine, f.
21 d)! int. ab, vai.
2W)(it, m. agată, m.
3ld)fe, f. ossie, f.
31d))c(, f. suptsudră, f. braţîi, m. umăru, m. —Juden, a da din umere.
2d)t, a. optu. îlcrfjt, v. <2cf)t.
21d)t, v. 2ld)tmig, f. attenţiune, f. îngrijire, f. — geben, a băga
semă; au# ber — laffcit, a uita, a negligea.
2ld)tbar, a. stimabilă, onorabilă.
2ld)tbarfeit, f. stimabilitate,1 f. onorabilitate, f.
21d)te, a. (ber, bie, ba#) optelea.
3id)tetf, m. octogenă, m. —ig, octogonă.
Sldjtel, n. a opta parte.
âldjtcit, v. a. a stima, a respecta.
2tcd)tcn, v. a. a proscrie, a exila.
SldjteuS, adv. a opta ore.
îldţtfad), a. înoptită.
3ldjtl)alb, a. şepte si jumătate.
2led)t(jcit, ©djtbcit, f. originalitate, f. autenticitate, f.
2id)tjât)rig, a. de optă anni.
2ld)t(o#, a. neatteutivă, nepăsăto-riă. —igfeit, înattşnţiune, f. ne-păsere, f.
Sdţtfant, a. băgătoră de sema, pă-sătoră. —feit, f. îngrijire, băgare de semă, f. luare aminte, f.
3M)tung , f. consideraţiune, f. stimă, f.
3fd)t;el)n, optă-spre-ţlece, —te, al optü-spre-jeeelea.
2ld)t;ig, optu deci.
Stedţjen, v. n. a geme, — n. geniere, f.
3lder, m. ogoră, m. —bau, m. a-gricultură, — emailll, agricultoră, m. ţeranu.
Slderu, v. a. a ară.
«bel, m. noblessă, f. boerime, d.
ălbelig, a. nobilă, m. boeru, m.
Stbeln, v. a. a nobili, a boeri, — n nobilire.
Slber, f. vena, f. — ober ju — a lua sănge.
Sbtcr, m, acuillă, f. v. 2lnr.
Siffe, 111. maimuţă, f.
tffcn, v. a. a amăgi.
au
an
pe-
aţter, m. cură, m. ăgatftein, v. arffat. ai)le, f. sulă, f.
afjnben, v. a. a resbnna, a pedepsi.
afptbung, f. resbunare, f. depsă, f.
adjncln, älptlid) fein, v.
semena.
afjnen, v. a. n. a presimţi, aünen, pl. strămoşi, pl. af)llf)err, m. străbună, m. adntlid), a. asemine. — menare, f.
aiţnung, f. presimţire, f. atjorit, m. paltină, m. aefjre, f. spicu, m. —nlefe, spicuire, aefjrenfpiţşe, f. barbă de spicu, f. alaun, m. petră acră, f. aibern, a. prostă, nătărău. —fjcit, prostie, nătărăime, f. aU, atte, alter, aUe8, a totă,
totă.
aUctlt, a. singură; — c. însă. aUcinig, a. singură, unică. aUemal, a. totă de a una. aUenfalib, ad. în totă caşul. aUentbalben, ad. pretutindenea. aUerbiitgb, ad. fără îndoielă.
aUgemein, a. universală, obstescu, generală.
aUgemeinf)cit, f. universalitate, f. aUgetualtig, a. totă puternică. aUgiitig, a. pre bună. aUmadjt, f. totă puternicie, f. —ig, totă puternică.
a!attmâl)lig, a. succesivă, — ad. încetă.
aUltmltenb, a. suverană. aU',u, aUţiibiel, aUţttfebr, ad. pre.
I attjumal)!, ad. toţi nă dată. feit, se- aimofeil, m. milostenie, f.
,aiţ), m. meda nopte (ce sparie.) ai8, căndă, pe căndă; cumă; că. atbbalb, adv. îndată. ai«baun, adv. atunci; apoi. aifo, adv. aşa, în consecuinţă. ait, bătrină; antică, aitaii, m. balconu, m. galerie, f. aitbacfcn, a. aitbatfenea SSrob, păine rece.
alte, m. bătrină, m. bătrină, f. alter, n. bătrîneţe, etate; anti-euitate, f.
aeltern, Sltern, pl. părinţi, pl. altern, v. n. a înbătrini. jaitlid), a bătrinelă. am, (an ben) prep. pe.
aUerburdţlaudjtigft, a. Herenissime. amareUe, f. vişină, f. —nbniim, m. aUcrgnöbigft, a. prea graciosă. j vişinariă. aUerbanb, a. diferită, de totă felă. j antboji, m. ilăă, m. atterbeiligcn, n. sărbătorea tutor ameife, f. furnică, f.
sfinţiloră.	amen,	amină,
atterfjeiligft, a. pre-sfăntă.	lamme,	f. doică,	f.	dădacă, f.
atterf)öd)ft, a. pre-înnalţată.	jammer, m. presură (pasere), f.
aUerţodlftbiefelbcn, Majestatea sa. amgfer, m. măcrişă, (plantă). aUerliebft, a. pre-plăcntă.	amfel,	f. merlă,	f.	(pasere).
aUermeift, ad. principalemente. aileşeit, ad. totă de a una. aUgcgemuort, f. pretutindinea pre-senţă, f. —mfirtig, a. pretntin-denea presinte. aUgematţ), ad. încetă, încetă.
amt, n. deregâtorie, f. slujbă, f.
oficiă,1 m.
amtloS, a. fără slujbă, amtbbruber, m. collegă, m. an, prep. la, pe, cătră, nou — an, dela.
8
Stab	Stnf
Stltbau, ui. uă parte clădită la uä bina; cultură ; eonstrucfiune, f. Stabauen, v. a. a clădi înpreunâudă a cultiva. Stabcbalteit, v. a. a nu lepeda (uă haină). Stabei, ad. alăturată. Stabeißcn, v. a. a muşca ceva. Stabelangen, v. Stnlangen. Stabeten, v. a. a adora. Slnbetcr, m. adoratoră, m. Stnbetung, f. adoraţiune, f. StabetungSttJfirbig, a adorahile. Slnbieten, v. a. offera, a presenta. 3titbictung, f. oferire, f. Slnbinben, v. a. a lega de ceva. mit einem, a se apuca cu cineva la certă. Slttblafen, v. a. a sufla; a sunna. Stablcdcn, v. a. a privi renjindă dinţii. Stablid, m. privire ; spectacolă. — en, v. a. a priivi. Slnblbcfen, v. a. a rilini. Stabredjen, v. a. a începe a rumpe, — v. n. a începe a se face ^ioă sau noapte; angebrochenes Dbft, pöma putredă. Stabrcnnen, v. a. a da focă la ceva — v. n. a se aprinde, a lua focă. Stabringen, v. a. a plasa, a întrebuinţa, a pune; a propune, — proposiţiune, f. raportă m. Stabringer) m. raportoră, v. Sln= geber. Stabrud), m. începere, f. StngeS — ţliori, pl. Slnbadjt, f. devoţiune, f. Slnbădjtelei, f. devoţiune falsă, f. älnbädjtetn, v. n. a face pe devo-tulu. Stnbiid)tig, a. devotă. Stabiid)tler, m. devotă falsă.	Slnbenfen, n. memorie, f.; suveniru, m. aducere aminte, f. Slnber, bet, bic bas anbere, al doilea; altă. Slcnbcrn, v. a. a schimba. Stnbernfalls, adv. în casu contrariu. älnberS, ad. altfeliă. Slnberttjalb, a. unu şi jumătate. Slenberung, f. schimbare, f. Slnbertueitig, a. altu — adv. în altă parte. Stabeuten, v. a. a notifica, a signi-fica, a annonsa, a face cunoscut, a ordona. —b, a. significativă; —ung, notificaţiune f.; semnă, m. Stabilsten, v. a. a. a imputa; a suposa; —ung, suposiţiune, f. imputare, f. Stabrang, m. affluinţă, f. grămă-dire, f. Sfabrangen, v. a. aînpinge, a strîn-ge, a grămădi. Stabringen, v. a. a se apropia cu putere. Stabroben, v. a. a ameninţa. Staeignen, v. a. a şî însuşi. Stneinanber, ad. la uă laltă. Staetnnnberfiigung, f. înprennare, f. Slnedetn, v. i. a ingreţoşa. Stnerben, v, a. a comunica prin nascere; a lăsa moştenire. Staerbieten, — mtg, n. ofertă, f. Slnerfennen, v. a. a recunosce, a mărturisi. Slnerfennung, f. recundscere, f. Stafadjen, v. a. a sufla, a aprinde. Stufall, m. atacă, m. SlnfaHen, v. a. a ataca, a se arunca pe cineva. Slnfang, m. începută, m. Sfafangett, v. a. ş. n. a începe. Stafcinger, m. începătoriă —in, f. ineepătoră, f.
9
«"9
Slnfänglid), sau anfangs, adv. la începută.
3tnfangsbudţftab,m. littera iniţială, f.
îlnfaffcn, v. a. apuca cu mâna.
9tnfed)tnng, f. attacu, m. tentaţiu-ne f.
Slnfetnbcn, v. a. a voi reu.
Slttfcffcln, a lănţui. »
91nfcucf)ten, V. a. a umeţli, a uda. —ung, f. udare.
Stnfeuevn, v. a. a da foeü la . . ; a îneuragia.
31nflelţen, v. a. a implora. —ung, implorafiune, f.
31nfrage, f. întrebare, f. —n, v. a. a întreba.
Slnfiigen, v. a. a inpreuna, a alătura.
3tnfiiljren, r. a. a commanda, a conduce; a înşela. —r, m. con-ductoru, commandantü.
3Infiifjntng, f. conducere, f. comandament«, m.; înşelare, f.
‘Slnfitllcn, v. a. a umplea.
31nfüllung, f. umplere, f.
3lltgabc, f. arvună, f; denonciaţiune; deelaraţiune, f. raportă, m.
Ulngafjen, v. a. a privi cu gura căscată.
Umgeben, v. a. a da a conto; a declara, a denoncia; feinen 91a= men — a se numi.
3îngeber, m. denunciatoru, m.
31ngebtnbe, n. presentü, m. cadou, m.
■ălngcblid), a. pretinsă, cum se ^lice.
eingeboren, a. înnăscută, naturală.
Angebot, n. propunere, f. cea d’in-tăiă dare f.
Httgcbung, f. denonciaţiune, f. de-claraţiune f.
SngcbeiŞen laffen, a. n. a aceorda
3UtgeIjen, v. n. a începe; a reuşi; a privi, a interessa; a se aprinde; a începe a se putrezi.
îlttb
ängeljören, v. n. a aparţine, a fi al cuiva.
31ngel)örig, a. aparţiindu fBîeitte —en, rudeniile inele; omenii mei. ängel, f. ţifină, f. balama, f. undiţă, f.
“Engelb, n. arvună, f.
Ungelegen, a. interesantă, importantă, ftd) etwas — fein laffen, a se interesa pre multă, îtngctcgenlţeit, t. afacere, f. îlngelegentlid), adv. stăruitoru. îtngcln, v. a. a prinde pescî cu undiţa.
îtngctoben, v. a. a promitte, a face juramentu. - nng, f. promissiune, f. juramentu, in.
SlngeUoeit, adv. deschisă de tottt. îlngcmeffett, a. conformă, convenabile, proporţionată; —bcit, f. conformitate, f.
Ülngencbm, a. agreabile, îluger, m. câmpie, f.
Slngefelfen, a. ilustru, stimată, considerabilă.
Sngcfeffcn, a. domiciliată, stabilită, îlngeftdţt, n. faciă, f. figură, f. o-bradu, m.
9lngctt)bt)ncn, v. a. a lua obiceiu. 3lngett>oljnt, a obicinuit.
Ängretfen, v. a. a apuca, a prinde, a pune măna; a ataca; —b, a. ofensivă ; — cr, m. atăcătoriă. Eingriff, m. attacu, m. îlngft, f. frică, f. temă, f. agonie, f îlcngftigen, v. a, a turmenta, a speria, a spăimenta. —ltng, f. spă-riere, f. spăimăntare, f. îlengftlid), a. fricosu, spăriatu. 2lengftlicţ)!ctt, f. temă, f. spăriere, f. îtnhalt, m. oprelă, f rasemii, in 9lnf)aUcn, v. a a opri, a reţine; unt ettnaS, — a cere, a solicita
I
10
an!
amu
ceva. fid) an etwab — a se ţine de ceva.
Slnfjattenb, a. necontenită.
Slnfjang, m. apendice, m. snple-mentu, m. adausă, m.
Slnljângcn, v. a. a spendura, a se ţine de ceva.
3lnt)aitglidl, a. ataşată, cineva cuiva.
Sllliage, f. plană, m. desemnă, m.
stabilimentă; m. disposiţiune f. anlangen, V. a. a sosi, a priivi, a attinge.
Slnlaitgcnb, ad. priivitoriă, attingă-toriu.
Slniafj, m. occasiune, f. motivă, m. anlauf, m. asttltu, m.
Slnf)âng(id)feit, f. atasamentă, m. antaufcn, v. a. a începe de a curge; favoră, m. plecare, f.	i a lua unu asaltă.
Slnbăufcn, v. a. a grămădi.
Sinfjeifdjig, ad. fid) ju ctniaS — macf)CU, v. r. a se obliga; a se angajea.
Silii) iSfje, f. înălţatură. f. delu, m.
an!)bren, v. a. a asculta.
Slnfauf, m. eumperare, f.
Slnfaufen, v. a. a cumpăra; fid) — v. r. a se stabili.
Sinter, m. ancoră, f.
Sintern, v. a. a arunca ancora.
Sinterten, v. a. a lănţui, a lega cu lanţuri de ceva.
Slntlage, f. accnsaţiune, f. pîră, f. învinoviţire f.
Slntlagen, v. a. a accusa, a piri,j a învinovăţi.
Siuflăger, m. aecusatoră, pîrîto-riu, m.
Slntleben, v. a. a lipi de ceva — v. n. a se lipi de ceva.
Slnfleiben, v. a. a înbrăca.
Slnîioţjfcn, v. a. a bate la uşă.
Sltlfuiibfen, v. a. a înoda, a lega înpreună.
Slufommcn, v. n. a sosi, a veni, a parveni, Wol)l ober Übel — a fi primită bine sau ren, uni'Cdjt — a se înşela.
Slnfbmntliug, m. noă venită, m.
Slntilnbigcn, v. a. a anonsa, a declara.
SUtfiinbigung, f. anunciă, m.
Slnfunft, f. sosire, f.
(siitlcgen, v. a. a pune, a plasa, a întrebuinţa; a stabili, a face, a fonda; c« war baranf angelegt, avea intenţiunea de . . . Slnlegefdjlofj, n. lacătu, m.
Slnleljen, n. Slnlcifje, f. împrumută, m.
a rădima. a lipi.
a conduce, a diri-
f. conducere, in-
Slntcbncn, v. a.
Slnlctnten, v. a.
Slnleitcn, v. a. gea. —Hltg, strucţiune, f.
Slnliegeit, v. n. a fi alăturată; a se interessa pre multă.
Slnliegen, n. grijă, f; interessu in; cerere, f.
Slnmadjeit. v. a. a lega, a înpreu-na ; geucr— a face focă.
îtatnatfd)iren, v. n. a se apropria. fid) nnntaficit, v. r. (cine ober einer ©adie) a’şî attribua, a u-surpa.
Stnntagenb, a pretenţiosă.
îlnntaglid), a. pretinsă.
Simnagnng, f. pretenţiune, f.
Slttmelbcn, vj a. a anonsa.
Slnmetbung, f. anonsare, f.
îlnmerfen, v. a. a observa, a remarca, a nota.
SSnntcrfung, f. observaţiune, f. remarcă, f. notă, f.
Stnmcrfungbwcrtf), a. remarcabilă..
îlnmutf), f. grafia, f. —ig, a gra-ţiosă, şarmantă.
Slmutgefa, v. a. a pironi, a prinde en eue.
Annapen, annäpern, v. a. a se a-propia.
Alltläpen, v. a. a cose la ceva. |
Annäfitrnb, aproximativii.
AtUMpcrung, f. apropriere, f.
AnnaplUf, f. acceptaţiune, f. prii-mire, f.
AuncpiUflt, v. a. accepta, a primii, a hia ; a admitte; a adopta: a suposa; ftcf) einer ©ad)e — a îngriji de unü lucro.
Anueptultcp, a. acceptabilii, agreabilii.
Annepmlidjtfit, f. graeiä, plăcere, f.
Auorbnen, v. a. a ordona, a dispune, a regula.
Anorbner, m. ordonatorii, m.
Anorbuung, f. arangementü, f. dis-posiţiune, f.
Anpaffen, v. a. a potrivi, a ajusta.
Anpftanjeu, v. a. a planta; ftcf) mo — a se stabili, a se fixa.
Anpflaujer, m. coloniştii, m.
Altpflaitjung, f. plantaţiune. f.
Anpralteil, v. a. a se lovi de ceva.
Anpreiffn, v. a a recomanda, a lăuda.
Auprcifung, f. recomandafiune, f.
Anprobtren, v. a. a incerca.
Anratpen, v. a. a sfătui, a consilia.
Anratpcn, v. 3îatf).
Anredjnen, v. a. a pune in contü, a at.ribua.
Anrebe , f. discursii adresată cuiva, m.
Anreben, v. a. a vorbi cuiva.
Anregung, f. îndemnare, f. inbol-dire, f.
Anreipen, v. a. a înşira — v. n a se înşira.
Anreiţeu, v.
aţipire, f.
Anrufung, f. invocare, f. rare, f.
Attrüprcn, v. a. a attinge.
Anfage, f. avertissementii, tificafiune, f.
Attfagen, V a. a annonsa, a dice, a arăta; a dechiara.
Allfäfug, a. domiciliată.
Anfcpaffeu, v. a. a face; a com-inanda; a găti; a ingriji, a aduce, a pregăti. —ung, f. commandă, f.
Attfdjauen, v. a a priivi.
Anfcpaucu, n. — ung, f. priivire, aspectö, m.
Aufdjcmftcp, a. instructivă, evidente.
Anfcpaulicpfeit, f. evidenţă, f.
Antcpfhl, m. aparinţă, f.
Anfcpeinenb, a. părută.
ftep anfcpicfeit, v. r. a se prepara, a se dispune.
Anfcplflg, m. lovitură, f. ciooniturä; f. scopă, m. proiectă, m.
Aufcplageit, v. a. a lovi, a afişa, a ţinti (cu puşca), bie Steife pat bir gut —, călătoria ţi au făcută bine
Snfd)lagjettel, m. afişă, m. placată, m.
Anfdjticfjcn, v. a. a lega de ceva,
' a se înpreuna cu cineva, a se uni cu cineva
Anfd)lufj, m. alăturare, f.
fid) attfcpmicgcn, v. a. a se potrivi tocmai.
Aufdjnatten, v. a. a încătărima.
Anfcpndbeu, v. a. a începe de a tăia
Anfăpuiirgcn, v. a a înnegri; a calomnia. —ung. f înnegrire, calomnie, f.
12
Anft
Aufd)n>ctlcn, v. a. a unfla, v. n. a se unfla; a se sui.
Anfefjcn, v. a. a priivi, a vedea; a considera.
Altfcljen, n. aeră, ni. exteriorii, m. apnrinţă, f. vadă, f. eonsidera-ţiune, autoritate; oljne — ber ißcr= fon, fără a baga în seină.
Anfeljlilid), a. însenmetate, f.
Anfefjuug, in —, în consideraţinne.
Anfcţjcit, v. a. a pune în contü, a preţui; a aplica.
Anfid)t, f. vedere, f. perspectivă, f.; aparinţă, f.; părere, f.
Anfidţtig, a. —locrbcit, a vedea.
fief) nnficbcln, V. r. a se domicilia.
Anfinnen, v. ßumutfjen.
Şlufţjannen, v. a. a prinde, a pune caii la trăsură.
Anfporncn, v. a. a înpintena; a incuragia. —ling, îneurageră, f.
Anfbrcdjen, v. nnreben.
Aitfprudţ, m. pretenţiune, f. drepţii, ni. —lob, a. fără pretenţiune.
Aufţiudcn, v. a. a scuipa pe cineva.
Anfialt, f. pregătire, f. disposiţiune, f.; stabilimentă, instituţii, m.
Allftanb, m. pînda, f. bună cuviinţă, f. graţia, f.
Anftünbig, a. convenabile, cuviincioşii.
Anftânbigfcit, f. bună cuviinţă, graţia.
Auftflrreit, v. a. a ţinti privirea, a priivi ţintifii.
Allftatt, prp. în locü.
Slnftauncn, v. a. a priivi cu mirare.
Altftedett, v. a. a vîri, a băgă, a întinge; a da focă; a molipsi, a infecta; —ub, a eontagiosă; —ling, f. molipsire, f. contagiune, f. infeeţiune, f.
Ant
îlufteljen, v. n. sta, a şiede bine, etwa« — taffen, a prelungi ceva.
Anftiercn, v. Anftarten.
Anftifter, m. pricinuitorul, m.
Anffiftung, f. prieinnire, f.
Anftimmcn, v. a. a intona.
Anftofj, m. ciocnire, f. lovire, f. scaii dală; of)llC —, foră sfielă, f.
Anftofjcn, v. a. a ciocni, lovi; a fi alăturată, mit bei' 3un8E —> a bîlbăi niţelă.
Anftofjcn, n, —ung, f. ciocnire, lovire v. Slrtftofjen.
Altftofţeilb, a. alăturată.
Anftbţjig, a. scandalosă.
Anftrcid)en, v. a. a văpsi, a spoi, a unge.
Anflreifen. v. a. a se atinge cu hainele de ceva.
Altftrcngen, v. a. a întinde, a se o-pinti; alte .fî reifte —, a şi pune tote puterile.
Anftrengung, f. opintelă, f. oste-nelă, f.
Anftrid), m. vopselă; f. lustru, m.
Aumdjen, v. a. um (Stmnb —, a cere, a căuta, a solicita.
2tnfucf»en, n. Anfudjung, f. peti-ţiune, f.
Antoften, v. a, a pipăi.
Antlţcil, m. parte, f. — nctjmon an . . . a lua parte, a se iu-teressa de . . .
Antliţş, n. facie, f.
Antrag , m. proposiţiune, f. of-fertă, f.
Anträgen, v. a. a propune, a oferă.
Antrcfţen, v. a. a afla, a întâlni.
Autreiben, v. a. a începe a mina; a inpinge; a aţiţa.
Antreten, v. a. a începe, a întreprinde; eilt Amt —, a întră in
13
31 n J	______ 3lrg
funcţiune; eine Gsvbfdţaft —, a lua posesiune de uă moştenire. 3Ultrtcb, f. înboldire, i. impul-siune, f. îndemnă, ni. Antritt, V. a. începută, m. intrare, f. 3llttlU0Vt, f. respunsă, m. 3liittnorteii, v. a. a respunde. 3ln»crfuri)cn, v. a. a încerca uă haină. Snocrtraucil, v. a. a încrede. 3Ullt>ad)fciI, v. n. a se înmulţi. 3tlilunlt, in. procurorii, advocată, sindicii, m. 3lnroaltfd)aftr f. procuraţiune, f. 3lmvaubrln, v. i. a apuca. Slnluanblung, f. accesă. 3llliuartfd)aft, f. dreptü de cliro-nomie, m. îtniucbetl, v. a. a sufla spre ceva. 3llUt)cifeit, v. a. a adresa, a îndrepta; a asigna; a povăţui. Stmucifung, f. asiguaţiune, f; po-vaţuire, f. 31ulOCltbbar, a. aplicabile. 31niueilben, v. a. a aplica, a întrebuinţa. Slntncilbllltg, f. aplicaţiune, f. întrebuinţare, f. Simnerbeit, v. a. a recruta, a an-gaje, unt etlnnb —, a cere ceva, a solicita ceva, a stărui de a priiini ceva. îlitlnerbung, f. recrutare; f. cerere, f. v. 3litH)Cfbcn. 3lllluefetlb, a. presinte. 31niucfeill)eit, f. presinţă, f. 3linuol)lter, in. vecini de aprdpe ; m. SlntuudjS, m. crescere, f. ere scutură, f. prăsilâ, f. ältlnurjeln, v. a. a prinde rădăcini. Slnjafjl, f. numără, m. cuantitate, f.	Slltjaljleil, v. a. a plăti ceva in-nainte, a plăti a conto. Slltjapfen, v. a. a da eepü. Slnjetdjen, n. semnă, marcă, f. îlnjeidjnen, v. a. a marca, a însemna. Sinjeige, 31n;cigung, f. indicafiune, f. dare de scire, f. înştiinţare, f; denonciaţinne; annunciă; semnă, m ; prezicere, f. 3lnjetgcn, v. a. a indica, a în-sciinţa, a annonsa, a denunsa, a declara. îllljeigcnb , a. indicativă, însciin-ţatoriă. ÎUtjCtger, m. —in, f. denuncia-toră, ni. denuneţatore, f. Slltjcttcln, v. ai a urdi. Sliijicljcn, v. a. a trage; a atrage; a pune (uă haine) — v. n. a se apropia. Slnjiclţcitb, a. interesantă, atragă-toră. îlnţictjliug, f. atracţiune, f. 3lnjug, m. apropiere, f. îmbrăcăminte, f. haină, f. Sllljiigltd), a. atingătoriă. îlnţiiltbcil, v. a. a aprinde, a inflama. 31pfel, m. meră, m. 'Hpfclbaitm, meră, m. 'Jtpottjflc, f. farmaeiă, f. spiţeria, f. Slpotficfcr, m. farmacistă, m. spi-ţeră, m. Äprifofe, f. dardară, f. îlpvifofctlbaum, in. fardară, m. 31rbeit, f. lucru, m. ostenelă, f. 3U'beitcii, v. n. a. lucra. Strbeiter, m. lucrătoriu, m. 3lvbeitfam, a. lucrătoriu, laboriosă, silitoră, activă. 3U'djc, f. arcă, f. 3lrg, a. reă.
14
Slft
Stuf
Slvger, m. supărare, f. indigna-(iune, f.
Sirgeritd), a. supăraciosu, niälini-ciosu.
Slrgent, y. a. supera: a indigna. Slrgerniß, ni. supărare, f. intristă-eiune, f. măhniciune, f.
Slrgtift, siretlicü, m. vieleşugiî, m. Slrgtiftig, a. şireţii, vicleanü. "SlrgloS, a. fără vicleşugă. Strgtno()ii, in. bănuelă, f. Strgroöljnen, v. a. a bănui. SlrgTOBfptifd), a. bänuitoriü.
Stritt, a. sermană, seraeö.
Sinn, in. braţu, m.
Strilic, f. sermană, seraeä, f.
Slnnce, f. armată, f.
Slcrtnel, m. mâneca, f.
Slvmlfudjtcr, in. eandelabru, m. sicrmlid), a. sărăcuţă.
SU'mfdliene, f. brăţare, pi.
Slvmfriig, a. serinanü, seraeö. Sirmfcligfcit, f. miserie, f. Slnnfpattge, f. braceletü, f. Slrmfeffcl, m. fotoilü, m.
Slrmut!), f. sărăcie, f. miserie, f. Slrfdl, m. cură, m. şedutu, m. Slrfdţbacfen, m. buca curului, f. Stl't, t. soiu, m. feliü, in. spoţiă, f. modu, m.
Slrtig, a. galantă, agreabilă, politi-cosö.
Slvtigl'eit, f. galanterie, f. politeţă, f. Slrtifrl, m. articolu, m.
Slvtifdjoctc, anghinarä, f.
Slt'ţcnci, f. medicamentă, in. re-, mediü, m. doctorie, f. leacu, m. Slvjt, in. medicö, m.
Slfdjc, f. cenuşe, f.
Slefdjer, m. lejtetöre, f. Slidjermitttnod), m. miercurea mare. Slft, m. craeü, m. creangă, f. ramă, m.
Slftig, a. cu ramuri, rämurosü, cräcosü.
Sltbfin, m. resuflare, f. respira ţiune, f.
Sltßeiuljolcil, f. respirafiune, f.
SUljeilllo#, a fără resuflare.
SUbenijug, v. SUfjcm.
Sltljmen, v. n. a resutia, a respira.
SUla#, in. atlasă, m.
Stellen, v, a. a săpa cu apă tare, a cauterisa.
Slebeitb, a. caustică.
Sin! auleă.
Slltdj, c. anco, şi, asseminea.
Sine, f câmpie cu flori.
Sllierţatt, ni. cucoşă sălbatică.
Sluerfjenne, f. găină sălbatică.
Sluerod)«, m. boă sălbatică.
Slltf, prp.. 1) pe, la, în, asupra; peste, spre, cu, —adv. în susu ; auf! auf! haide, auf baß, ca, c. să. 2) îu susu.
Slufbaueu, v. a, a clădi. —ung, constructiune, f. clădire, f.
StufbeljaUeit, Slufbemaffren, v. a. a păstra, a conserva, beit Şui auf: beţalteil, a ţine pălăria în capă.
Slufbcißen, v. a. a sparge cu dinţii.
Sluf&ieten, v. a. a commanda. a striga (in biserica) feine ftraftf —, a întrebuinţa tote puterile sale.
SlltfOmben, v. a. lega în susii; a deslega, einem etnia# —, a înşela pe cineva.
Slllfbleiben, v. a. a reinănea deşteptă, a privigliea; a sta deschisă.
Slufbliden, v. a. ridica priivirea.
Slufbliilţen, v. a. a înflori.
Slllfbraufen, v. n. a ferbe, a clocoti, a se înfuria. —nb, furiosu.
Slufbringett, v. a. a introduce, a aţiţa.
I
«uf
«uf
15
«îifbrmfl, m. ruptură, f. spargere, f.; plecare, f.
«nfbitrben, v. a. a împovăra; a imputa.
«ufbeden, v. a. a descoperi, «ufbringcn, v. a. a sili, a nevoi, «îtţbrefjen, v. a. a dessuci. «ufbrtlcfen, v. a. a deschide apă-sîndă.
«uf eilt anbei', adv. unul pe altul, unu după altü; de rîndă. «ufeiltfjalt, m. şedere, f. petrecere, f.; întârziere.
«ltfcrlegcn, v. a. a impune, a însărcina, a commanda.
Silf elfteren, v. n. a invia. «ufcrjlcljung, f. înviere, f. «ufertnedung, v. a. a învia, «ufcrjieţctt, v. a. a cresce (un copilă).
«ltffiibeln, v. a. a înşira, «llfjaljren, v. n. a sări în susu, a se deschide repede; a se în-foca, a se înfuria.
Slllffatleitb, a. surprindătoriă, frapantă.
«ltffaffcit, v. a. a apuca; a cuprinde, a înţellege, a precepe. «llfftubcn, v. a. a afla.
«ufforbevn, v. a. a invita; a provoca; a sili. —ung, invitare, chiemare, apelă.
«uffrcffen, v a. manca totă. «itffiiljren, v. a. a redica (un didu in susă) a conduce; a repre-senta, a esecuta. — v. r. a se purta.
«uffiitfiung, f. purtare, f.; repre-sentaţiune; presentafiune. «ufgabc, f. preposiţiune, f. pro-posiţiune, f. problemă, f. «ufgang, m. răsărită, m.; consu-maţiuue, f.
«ttfgeben, v. a. a da (duhul, o]
problemă, ceva de făcută, drumul la uă slugă) a părăsi; a însărcina.
«nfgcMaîen, a undată; mindru. «ufgebot, n. strigare, f. (pentru însoţire) proclamaţiune, f. «ufgtbnnfen, a. undată, îuginfatu, «ufgdjcit, v. n. a merge în susă, a se sui, a se înălţa, a resâri: a se ivi; a se deschide; a se desface (uă eusutură) a se sfirşi. «ufgeftärt, a. lămurită, luminată. Slnfgelb, n. agio, in. başă, m. «ufgclcgt, a. dispusă.
«ufgrrâumt, a. arangeată. «llfgcfdjnut, i. ferestete, uitete «ufgmiccft, a. deşteptă.
«ufgcloorfen , a. (naşă), întorşii, (buse), grdse.
«ufgtcfjcn, v. a. a vărsă, a turna de asupra.
Sufgvabcn, v. a. a desgropa. «ufgietfen, v. a. apuca, a prinde. «llfgu§, m. infusiune, f.
«itfbaben , v. a. a avea asuprişi, a purta; a avea a face ceva; a avea deschisă.
«uffţaltcn, v. a. a prinde, a opri, a reţine, a impedeea, a ţine deschisă.
«ufbÜngcit, V. a. a spenilura. «ufbäufen, v. «nfjăufcii.
«uffycbcn, v. a. a redica, a păstra;
a stringe; a desfiinţa.
«Itfbcbcn, n. —Ultg, f. redicare, f. desdinţare.
«llfbcitcvn, v. a. însenina, a lămuri; a îuvioşa. — vr. r. a se însenina.
«ufljtlfeit, v. a ajuta cuiva de a se redica, a restabila; a ajuta, «ufţettett, v. «uffjciteru.
«ufbcţjcn, v. a. a aţifa. — ung, aţi-fare, f.
Stuf
16
«uf
Sufljöten, v. a. a fina, a se sfîrşi. 'ilufl)itUcn, v. itnfbcd'eit. îluţfaufcn, V. a. a cuinpera totu. 'ilitjfciufer, m revendâtoriu, m. UUlffläreit, v. a. a lămuri, a limpezi , a curăţa, a lumina, a însenina. —ung, f. lămurire, f.
’âtufflcben, v. a. a lipi de ceva. dlUTt'ilbpfen, v. a. a descliea. ‘Äuftmipfen, v. a. a desnoda. Huffomineil, v. a. a merge în susu a se redica, a se scula de joşii; a cresce; a se însănătoşa; a veni în modă. ftujfunft, f. lecuire, f. îluflQbcn, v. a. a încarcă, a impune.
Auflage, fi imposită, m. taxă, f.; ediţiune, f.
SUtflaUCTH, v. a. a pîndi. îluflctuţ, m. grămădim, f.; rescdlă, f.; tumultu, rr..
Suflaufcn, v. u. a se sui în susü — v. r. fief) bif gilffc —, aşi răni piciörele aiergăudU.
Ulufleben, v. a. a reînvia, îluflcgen, v. a. a pune d’asupra, a impune; a imprima; geridjtlid) —, a interpella.
Ultflcfen, v. a. a culege, îluţlifgen, v. a. a pune pe ceva.
11U fio bem, v. a. a s’infiamma de uă dată.
'iluflbebar, a. solubilii.
Sluflbfcn, v. a. a deslega, a desface, a disolva, (topi) a aualida, a descompune.
îluflbfuug, f. deslegare, f. disol-vare, fi soluţiune, fi descom-positiune, fi analysâ, fi Sluttrtadjcn, v. a. a deschide; a lega de ceva, a desface, a pleca, a se duce, a se prepara, îlufmerîett, v. a. a însemna, a ad-
nota — v. n. a asculta, a lua aminte, a fi atentă.
Suţmcvtţam, a. attentivu.
S.llîmci'ffamfcu, fi attenţiune, luare aminte, fi ascultare.
Slufmuntern, v. a. a descepta, eine« ju ctlna® —, a încuragea pe cineva la ceva.
Slufmunterung, fi încurageare, fi
ălufitaljme, fi recepţiuue, fi prii-mire, fi adopţiune, fi
Sufncljmen, v. a. a priimi, a lua, a redica; a apuca, a adopta.
31ufopfern, v. a. a sacrifia —, opfe; rung, sacrificiu, m.
îhtfţXlffen, v. a. a fi attentivu; ei= nein —, a pîndi pe cineva.
Sluţpaffcr, m. pînditoru, m.
Stuţpuţj, m. gătire, f.
Slufpltţjcn, v. a. a găti, a înpo-dobi.
îluftăuinen, v. a. a arangea, a pune în renduelă, a curăţa.
Ulufredţt, a. drepţii — ad. în pi-cere, — erhalten, a mănţine,- a ţine în stare.
3Iufred)tf)aliung , fi manţenire, f. susţinere, fi
îlufregett, v. a a aţiţa, a anima.
31ufrct§en, v. a. a deschide repede a sminci, v. n. a crepa, a plesni, a se rumpe, a se descose.
Sufreijcn, v. a. a aţiţa la minie.
Slufridţtcn, v. a. îndrepta, a înălţă, v. r. a se redica, a se pune în-piciore.
3fllfvid)tig, a. şi ad. sincerii, dreptü. —leit, sinceritate, fi francheţă, f.
îlufmf, m. —ung, fi chiemare, fi apelă, m.
îluftufen, v. a. a chiema, a invita.
îtufruljr, m. revoltă, fi rebel-liune, fi, rescdlă, fi
auf_________
tufritfjrcn, v. a. a mesteca, a revolta, a reseoli, a aţiţa. tnfi'üfjrcr, m. rebellü. —ifd), revoltătorii, resvrfttitoru, m. tllffatţ, in. garnitură, f. coafură, f. scriere f.
îlufl'cfjaucn, v. n. a priivi in snsii. a băga se mă.
tuffdjcudjcn, v. a. a speria, tuffdjicben, v. a. a deschide; a (litiera.
illlffrfjlftţţ, m. licitaţie, f. scumpire, f. resfringătură, f. supratanâ, f. Slufftfjlngen, v. a. a deschide prin lovituri, a redica (ochii) a deschide (uă carte), feine ăSofpumg an einem Orte , a se stabili undeva, .f arte» — a da cu cărţile v. n. a scumpi, a sui preţii. tuffdjlnfî, m. explicaţiune, f. tllffdjneiben, v. a. a deschide tăiadu, v. n. a spune minciuni. tllffd)H«bcr, m. fanfaronii, —ei, f. fanfaronadă, f.
'Jtuffdjrrtfert, v. a. a descepta repede; a speri».
tuffdjreibeu, v. a. a nota, a scrie. tuffd)rctcn, v. a. a descepta prin strigări, v. n. a striga, îlllffdjrift, f. adressă, f. tlifid)u6, m. intărdiere, f. duffdjtuellen, v. a. a infla. v. n. a se înfia.
îtllffetjeit, v. n. a redica ociiii; a veghia; —, n. sensatiune, f. sgomotii, m.
tuffcfjer, m. inspectorii, m. veghetorii, m.
tllffttt)i, f. înspecţiune, f. direcţiune, f. supraveghiere, f. tuffiţîcn, v. a. a .şedea pe ceva, a se pune călare; a se înşela, tujfpalten, v. a. a crepa. iluffperrcn, v. a. descuia.
_________________tuf_________________1J
titffpringen , V. a. a sări, a se scula de uă dată; a să deschide.
tuffpiirctl, v. a a urmări, tuffiimb, m. insurecţiune, f. tuffteljen, v. n. a se scula; a se revolta.
tuffieigcn, v. a. a să sui. tllfftrUcit, v. a. a ridica; aşterne, a rangea, ©d)(ingen —, a întinde laţuri, 3ciigen —, a aduce marturi.
tllfftofje», v. a. a deschide înpin-gănd, a arunca'în susü; a ră-găi, v. n. a se lovi. tllfftrebeil, v. a. a se opinti, a se sili de a se sui, a se înnălţa. tufl'udjen, v. a. a căuta, a visita, tufl'udjmig, f. căutare, f. visitare, f. tuftî)aiicn, v. a. desglieţa —v. n. a se desglieţa. —n, desghe-ţare, f.
tuftifdjcn, v. a. a tracta, tllftrag, m. commissiune, f. ordin, m. maudamentu, m. tuftragcn, v. a. a serva; a însărcina, a da comisiune. tliftreiben, v. a. mina în susü, a stîrpi; a scorni; a afla cu greu (bani).
tltflvemien, v. a. a descöse, a des face —, v. n. a se descöse. tliftrcten, v. a. a deschide prin uă lovitură de pieiorfi, a sparge cu piciorul —- v. n. a umbla pe, a apare, a se presenta, a intra pe scenă, — rtuber jentimb, a se ridica iu contra cuiva ; mit etttmS —, a propune ceva. tuftritt, m. treptă, f. scară, f. per-ronü, m. scenă; evenimentîi, întimplare, f.
tufluadjcn, v. n. a se descepta, —n, desceptare, f.
2
18
Slug
Stu«
Slufn>nrf)fen, v. n. a cresce.
Sluftuanb, m. cheltuelă, f. lticsu, m.
Slufluärmcrt, v. a. a re’ncălrli; arc-noi (uă certă).
Slufroarteit, v. a. a servi; a visita ; einen mit etwa« —, a preserita ceva cuiva.
Slufroiirter, m. servă, in. ficioră, m. —in, f. servantă, f.
Stuftöiirt«, ad. în kusi'i.
Stufrcnrtung, f. servire, i.; visita.
Stuflwtfcn, v. a. a descepta.
Slllfroeifen, v. a. a arăta, a scote dovedi. —liltg, f. arătare, f.
Stuftnenben, v. a. a cheltui.
Sluftuerfen, v. a. a arunca în susă; a resfrânge; a întoree, deschide (uşa) v. r. a se arunca, se pune de sine.
Slttfluidpen, v. a. a cerui.
Stufiuideht, v. a. a dăpuua.
Sfltfîsnegeln, V. a. a revolta, a otita. —ung, f. revoltare, f.
Slufluicgler, m. revoltător, m. răs-colnicu, m. resvrătitoră, m.
SlufăEpren, v. ääerjefjtm âufŞjeidţnen, v. 2tuffd|mben.
Slnfjcigen, v. Stufroeifeu.
ăluîţicljen, v. a. a trage in susu, a întoree (ornică) a redica (per-deoa); a trage, a suge; a cresce (un copilă).
ălufjug, in. tragere, f.; paradă, f. pompă, f.; actă. m.
Stugaţifel, m. lumina ochiului, f. pupilă, f.
Suge, n. ochiă, m.
ältgcllt, v. a. a inocula; a se uita clipindă.
äugenblid, m. clipă, f. —lidţ, adv. îndată, iu clipă.
äugenbranite, f. lugcnfuaue, f. aprincânn, f.
Sugengla«, n. ochelari, pi. lorg-netă, 1'.
Slugenlib, n. pleopă, f.
Slltgenmafj, n. ochire, f. măsurare cu ochiul, f.
Slugemnert, n. ochire, f. ţintire, f. scopă, m. iutenţiune, f.
Slugenfdţeitt, m. vedere, f. aparinţâ, f. etnm« iu — nehmen, a inspecta: a examina ceva. —lid), a ş. adv. vederată, evidentă.
îlugentuimper, 1'. genă, t'.
âug'inoinf, m. semnă de ochii.
Slltgenţcnge, m. martoră oculară.
Slurifci, f. urecliinşă, f.
Slue, prp. din, dela — ad. finită, gata.
2Ut«at‘beitcit, v. a. a prelucra, i compune, a găti.
Stnânvbeituiig, t. elaborare, f. com-posiţiune, f.
2tu«arten, v. n. a degenera, —ung, f. degeneraţiune, f.
Stneatljmcil, v. a. ş. n. a expira: a inceta de a resufla.
Slltăbnden, v. a. a coce bine, a frige.
äusbebiltgen, v. a. a condiţiona, a reserva, a stipula, —ltng, f.
reservă, f.
SluSbeffent, v. a. a repara, derego. —ung, f. reparaţiune.
3lu«beuto, t. costigă, in. folosii, m.
ättäbiibeii, v. a. a forma, a cultiva. —ung, f. cultură, f.
äu«bln)en, v. a. a sufla, a stinge.
Slueblciben, v. a. a lipsi. — n, întârziere, f. lipsă, f.
2lu«bvciten, v. a. a întinde, a res-păndi, ftd) —, a se lăţi, a se intinde, a se respăndi, a se iu-prăştia. — ung, f. respăndire, f. publicare, f înlăfire, f.
Sîltbbntd), m. erupjâune, f.
au«
19
au«
ausBritten, v. a. a cloci. -ung, elocire, f.
Subbaucr, i". perseverinţă, f. auSbcutern, v. a. a suferi, a răbda, a ţine, —b, a perseverindä. 9(u«befjnbnr, a. intinsibilü, elasticii. —feit, f. intinsibilitate, f. elasticitate, f.
21u«bcfjnen, v. a. a întinde; a prelungi. —ung, f. întindere, f. 3tu«bru(f, m. expresiune, f. aubbrilrfrn, v. a. a storce. SlU«brii(Mid), n. adv. anume, ina-dinsü.
21u8brud«Doll, a. expresivă, îtndbitnftcn, v. a. ş. n abori. îlU'Sbiinftung, f. aborire, f. asudare, f.
SluSctuanber, ad. unul de altul, despărţită.
21u8ertoii[)(en, v. SluStoäljlcn. îiuSfall, m. escursiune, f. atacu, m. eşire, f.
SltSfnUcu, v. a. a cădea: v.-n, a se scutura; a se face; gut ober fd)lcd)t —, a eşi bine sau reu. îlusfludjt, f. fugă, f. sbnrare, f, eşire , f.; escursiune, f.; pretextă, in.
3!u«fllig, m. excursiune, f. ?Iu«forfrf)en, v. a. a cerceta, a espiti. 3ilt«frngcu, v. a. a întreba. 51u8fitf)r6ur,a. practicabilă, executabilă.
31u8fül)rcn, v. a. a oxporta, a transporta ; a executa, a eftectua. 2(u«füljrlid|, a. amănunţită - ad de amănuntul, detailată. —leit, f. amănunţire, f.
îtubftitjntug, f. exportare; f. executare, f.
Studgcibc, f. cheltuială, f.; ediţiune, f. i'ütSgang, m. c.şire, f.; sfirşită, in. eapetă, m.
'jluägcbflt, v. a, a publica ; a cheltui, fid)— a se cualifica.
2(u«gef)en, v. n. a eşi, a merge, a să duce; a se trece, a cădea (părul.)
Slubgtiaffcu , a. desfrînată. — l)Ctt, f. desfrinnre, f.
îlubgcnomnten, ad. afară, cu ex-cepţiune.
Jluăgcjcidjnet, a. alesă, deosebită.
?lu8g(eidjctl, v. a. a îndrepta, a ne-tedi, a uni; a împăca, a compensa; v. r. a se învoi. —ung, compensaţiune, f. învoire, f.
îtufgleiten, nubglitfdjen, v. n. a aluneca.
9Iu«grnbcu, v. a. a deagropa.
Slttbijaltcu, v. a a suferi, a suporta; a susţine, a răbda; v. n. a suporta.
Slubljavveu, V. a. a stărui, a ţine, a avea răbdare până in fine, a persevera.
2ln8bavnutg, f. stăruinţă, f. per-severanţâ, f.
91us()clfftt, v. a. einem —, a ajuta,
a asista.
31u«f)i>l|trn, v. a. a scobi, —uttg, f. scobitură.
î(u«t)of)tru, v. a. a lua pe de parte a ridica braţul spre a bate, tocit —, a incepe de departe.
SluSfetjrcu, v. a. a mătura; a cu-răţi.
SlltSflcibcil, v. a. a dasbrăca.
2(u«f(oţ)fcH, v. a. a scutura, a curaţi, a bate.
SüuSfommen, v. n. a eşi; a scöte la capotă, a ajunge ; mit einem gut —, a se împăca — n. sc6-tere la capetă, f. ajunsă, m.
îinsîriedjett, v. a. a eşi afară.
2ht8fmtbfd)aftcn, v. a. a spiona. —cr, m. spionă.
20
au«
au«
aitSfltnff, f. inijlocü, m. mediu, m. cliipă, m. scire, f. sciinţâ, f. des-desluşire, f.
StuSladţen, v. a. a deride, a Ina in risü; —, v. u. a înceta de a ride.
auäfiufjertfiltiertl), a. ridicolă. Sluslabcu, v. atdabnt.
91ltSlage, f. choltudhi; gabmtarü. ni
SluSlanb, n. streinätate, f. —tauber, streină, m.
SluSlangciI, v. a, n ajunge.
Sluälnffeil, v. a. a da drumul, i slobozi, a omite, a trece cu ve dorea, v. n. a se dechiara.
SluSlaffung, f. slobodire, t'. omi sinne, f.
SluSlauf, m. excurgere, f.
SlUSlaufeu, v. ii. a excurge, a s< si'irşi, a pleca (uă nave.)
‘äuälSufcr, m. alergătoră, m.
2(u«lecrcn, v. a. a deşerta. —ititcj, deşertare, f.
SluSlcgeil, v. a. a cheltui; a explica ; a interpreta, a tălmaci.
Slubleger, m. interpretă, m. täl-liiaciü, m.
31u6lcgung, f. explicatiune, f. tălmăcire, t‘.
2[u8(ieftrn, v. a. a libera, a remitte, a preda ; a trăda.
2tu«!iefcrung, f. deliberare, f. trădare, f.
SluStöfdjen, v. a. a stinge. —, v. n. a se stinge.
StuSIiJfdjltng, f. stingere, f.
SluSlöfcil, v. a. rescumpăva.
2tu«!bfmig, t'. reseumpäriire, f. des-legare, f.
91uSlöfungSbcrtrag, m. cartelă, m.
2[u«mad|cn, v. a. a desface, a des-gliioea; a termina, a determina; bas madjt nichts au«, nu face nimicü.	i
StuSmai'fd), m. inarşă, m, pornire, f. 9lu«mai'frf)iri'll, v. a. a se pune îu iiiurşu.
31u«mcffcu, v. a. a măsura, a coţi. 91u«mcffnng, f. măsurare, f. Ausnahme, excepfiune, f. reservă, f. 2lu8ncl)mett, v. a. a scöte afară, a excepta; v. r. a se deosebi; a şede bine.
ShlSttcljmenb, ad. alesă, extraordinară.
?Iu«ţiacfcit, v. a. a despacheta, 11 des bala.
SluSpffiitbcn, v. a. a secuestra. Sluâpfdnbwtg, f. secuestrare, f. 2lu«i)feifcit, v. a. a iluera, —, v. a.
a înceta de a filiera.
ÜluSraufen, v. a. a smulge. Slugräumen, v. a. a goli; a deşerta, 3lu«rcd)ucit, v. a. a calcula, —ung f. calculaţiune, f.
SluSrcbe, f. excusă, f. pretestă, m. SluSrcbcil, v. n. ş. a. a fina de a vorbi, a desduplica. âlusividjen, v. a. a ajunge. SluSrcijjcn, v. a. a smulge, a scote, ätuäreijjer, m. desertoră, m. SluSreitCîl, v. a. a eşi călare. îluSlV.lfcil, v. a. a scrînti. Sluărenfuug, f. serîntire, f. îluSridjten, v. a. a face, a executa, a efectua.
ŞluSrotten, v. a. a seca din rădăcină, a şterpi, —ung. f. sterpi re, f.
ŞfuSntf, m. exclamare, f. strigare, f. ältSntfcn, v. a. a exclama, a striga. ÜlltSrulp'n, v. n. a se odihni. SluSritfteu, v. a. a înarma, a în-destra —Ultg, f. înarmare, f. înzestrare, f.
îlusjaat, f. semenâtură, f. seminfă, f. Slusfăctt, v. a. a semena.
21
21u8
Su8
21u8fagc, f. arătare, f. mărturie, f. raportă, ni.
2Itt8fagcu, t. a. a $iee, a spune totü, a raporta, a ex]nine.
21u8|ilţ5, m. lepră, f. —Sţşig, a. le-prosü.
‘älugfcljatmt, v. a. a desgropa.
21u8fd)enfeit, v. a. aversă; a vinde băuturi cu amănuntul.
StuSfdjidcn, v. a. a trimite pe cineva, undeva.
'äluöfdjifbon, v. a. a trage, a scote afară.
2llt§fd)iffung , f. debarcare; plecare, f.
21u8fd)l«feH, v. n. a dormi de a-junsu.
2lu8fd)lag, m. lepră, f.; resul-tatu, m.
5ht8jd)lagen, v. a. a scote, a sferma, a mărunţi; a refusa — v. n. a
—lib, a. desfrenată. —ung, f. desfrenare, f.
SinsfclţCU, v. n. a părea, a căuta, a să arăta —, n. aerü, m. figură, apariuţă, f.
Slltßcn, ad. din afară, — Ijcr, Son, — de din afară.
Îlufîcrfjallj, prp. afară, exceptată.
äußere, iiußerlid), a. exteriorii, —n. exteriorii, m.
äußern, v. n. a emitte, fid) —, a
se declara.
?!ufierotbentUd), a. extraordinară.
Şlufjevft, ad. extremă, n. a. externă.
âufil'ruug, f. declaraţiune, f. expunere, f.
?lu8fo(3flt, v. a. a înceta; a suspenda; a expune.
Slliefld)!, f. vedere, f. perspectivă, f.
SluâftUUCU, v. a. a imagina, a inventa.
asvirli.
2lu8tdjließcn, v. a. ă eschide; include; a depărta.
21u8f(f)licfiltdj, a. exclusivă.
?lu8fdilufj, m. exclusiuue, f.
Vluäfdjmücfen, v. a. a împodobi, a orna.
SluJjdjiteiben, v. a. a detăia.
2hl8fd)mtt, m. tăietură, f.
Sluejdjöpfcn, v. a. a deşerta sco-ţindu.
îluSfdjrriben, v. a. a prescrie; a ordona prin scrisă.
?(u8fd)teten, v. n. a striga; a in eeta de a striga
ÎUtSfdjuj;, m. lepădătură; f. frunte; comitetă, m.
21uâfd)littcn, v. a. a versa; a goli; fid) Bor Sndjeit —-, a plesni de rîsă.
Sludfcßroetfcn, v. a. a tăia eu arcu; — v. n a se abate, a face ex-cesurî, a petrece în desfrenări.
ÎIubfBljucit, v. a. a împăca, îlu&fţtnmien, v. a. a desprinde, — ling, f desprindere, f. flubjpcieil, v. n. a scuipa; a vărsa, îlusfperven, v. a. cincu —, a în-cnea porta cuiva, îtuejpiclen, v. a. a fina jocul, ctttm8 , a juca ceva la loterie, îluâfpradţe, f. iirononciaţiune, f. accente, m.
îlllSiprcdţcn, v. a. a prononsa, a prononcia, a profera, syţşjprcijcu, V. a. a întinde, a crăci, illuäfprud), m. decisiune, f. sen-j tinţă, f.; oracolă, m.
■ îliK'ipiufeu, v. 2tu8jpcicu. I'llnijjpiilci!, v. a. a clăti.
‘ăusiipitmi, v. îtuffpiivcn. jSIuSficmb, m. datoria activă, f. |2IuSftatten, v. a. ă înzestra, a e-cuipa. —ling, f. înzestrare, f. 3IuSftcd)en, v. a. a lua, a trage cu
22
»n«
»u«
un instrumentă ascuţiţii; a grava, | ütotroef licit, v. a a usucă cu totulă. a scite, (ocliiulă) a tăia.	îtoărommcilt, v. a. a publica prin
Stoftctfen, v. a. a pune, a marca, tobă.
a însemna.	îluitl'OmţJCtClt, v. a. a publica eu
îtoftcljen, v. a. a suferi, a su- trimbifa.
porta.	3(u8iibcit, v. a. a exersa, a prae-
3(ll?ftc((on, v. a. a exposa; a suspenda; eine Duittnug —, a da cuitanţă; einen SBcdjfel auf 3r= luaitbcn —, a trage uă poliţă asupra cuiva, etnia« —jufietteu Iţabcn, a dojeni.
Stuetftcüci', m. — eine« äöcdffcl«, trassantü, in.
îtoftcflung, f. exposiţiune, f.; sus-pensiune, f.
Stofterbcn, v. n. a se stinge, s muri eu totul — n. stingere, f.
Stoffener, f. destre, f. îtoftntcni, v. a. a da destre, a îndestra.
SluSftodjcrn, v. a. a scobi (dinţii).
3tu«jîoţ)fcn, v. a. a împle.
îluofloiî, m. isliire; aruncare afară.
?lu«ftofjeil, v. a. a arunca afară; a goni.
Stoftl'ccfcn, v. a. a întinde, a alungă.
îtoftrricfjen, v a. a şterge.
3lu«fimtcn, v. a. a risijii.
StuSffrönten, v. n. a curge afară; a deborda.
Stofitcfjen, v. a. a alege.
2(uâtaitfd)ru, v. a. a schimba, a preface; a împărtăşi. — n. v. Xaufdţ.
?(nfter, f. stridie, f.
tica, a comite —ung, f. practicare, f.
2to«md)feu, v. n. a cresce mare desăvîrşitu; a cresce peste me-suri.
SluSlunfjf, f. alegere, f. alesetură, f.
Stu8tt)âl)ten, v. a. a alege.
Slugtoanbcrcr, m. emigrantă, m.
Slustuaitbcrn, v. n. a emigra.
îtomaubcntng, f. emigraţiune, f.
Stotutotig, a. streină.
SUt8lbärt8, adv. în afară, afară; în streinătate.
Ütolunfdjeu, v. a. a spăla, a clăti pe din lăuntră, — v. n, a încetă de spălată.
îtoiucdţfefn, v. a. chimba, —ung, schimbă, m.
21usnied)felung«ücrtrag, m. cartelă,
m.
SfuSlvrg, m. potecă,; chipu, mijlocii (de scăpare).
Stotueidjeu, v. n. a. face locă, a evita; a se feri.
Sluălueifen, v, a. a arăta, a dovedi, fief) —, a se legitima.
îtotuenbtg, a. exteriorii, din afară.
ätotnerfen, v. a. arunca afară, a scote, a rendui.
Stotljcilcn, v. a. împărţi, a di.stri I2fu8ttni'fcn, v. a. a procura; a efec-
f. distribnţiune, f. face să esă; a
bua; —ung, âtotrribcu, v. isgoni.
Stotl'CtCU, v. a. a störce călcîndu a lărgi, —, v. n. a părăsi, a cşi, Stotrinfcn , v. a.
ÜluStritt, m. eşire sertare, f.
tua.
Stotuifdjen, v. a. a şterge. StolWldţS, ni. excrescătură, f. Stoluurf, m. aruncătură, lăpăda-tură. f.
a goli (bîndă). îtojnbfeu, v. a. a plăti, evasiune ; de- StlxSgaljter, platnică, m.
'SluSjalţfung, t. plătire, f.
23
Sa
Sar
3lu$ţef)reu, v. n. a slăbi, a consuma,
‘Äuääefjrung, f. oftică, f. Susjeidjnen, v. a. a destinge, a deosebi.
SluSşcidjmtng, f. distincţiune, f. îlubţug, m. eşire, f; prescurtare, f.
estrasü, m.
Sin mei)! i. aoleu!
51yt, f. toporü, m.
B.
Sad), m. glrlă, f. părău, m.
Satf)e, f. seröfa selbatica, f. SadjfV, m. mascorü, m.
Sad'j'tclje, f. codobatură, f.
Sacîc, f, bucă, f.
Saden, v. a. a cöce.
Sacfenbart, m. favorite, pl.
Säcfer, m. pitarü, m. brutarü, m, —rei, f. pitărie, f. brutărie, f. Sadtoerf, n. coptură, f.
Sab, n. baia, f.
Saben, v. a. a scălda, a baia; Saber, m. bäiarä, m; hirurgu. Seiten, v. a. a prăji.
Sänbigen, v. a. înblănţlî; domoli. Sanblourm, m. solitară, m. verme
cordelatü, m.
Sange, a. ce are frică,, mir ift bange mii frică, einem — mnd)cn, ai face cuiva frică.
Saugigfeit, f. frică, temă, f. • Sauf, f. bancă, f.
Sanfart, Saniert, m. bitoncu. Sänfclfänger, ni. căntăreţu de uliţe. Snnfnote, f. biletu de bancă, m. Sann, m. anatemă, f. exeumine-care, f.
Sannen, v. a. afurisi, a excumi-
Söf)U, f. cale. f.: carieră,f. diurnii, ni. ncca, a exila.
Safjnett, v. a. a face cale, a neteiji. Snmtor, m. magiu, fermecătorii, m
Saljre, f. cosciugü, m Sal)l'tud), n. postavü pentru invă-iitu cosciugul
Siiţmtg, f. präjire, f; dospire, f. Sn!b, adv. Îndată, curindu, acuş. Salbig, a. prompţii.
Salbrian, m. odoleanu, n. (plantă). Saig, m. peliţă, f, pele, f; bun-dueü, m.
Sanncr, n. steagü, stindardü, m. Sannflncfi, v. Samt.
Sar, a. golii, descoperită; bani gata. Sär, in. ursă, m.
Serbin', m. barberu, m.
Sarbiercn, v a. a rade.
Sarţitf?, ad. desculţă —fiißig, desculţă.
Sarfiäuptig, a. cn capu golü.
fid) balgen, a se trînti, a se lupta.ISariil, f. ursoica, f.
Snlgcrci, f. luptă, bătae, f.	Sarmtjcrţig, a. milostivosu, mise-
Salfen, m bîrnă, f.	| ricordiosü.
Sad, m. pilă, f. mincia, f. balonuJSavmfjeräigfeit, f. milostenie, mini.; ballu, m.	j sericordie, f.
Snnb, n. panglică, f. legătură, f.; Satjd), a. bruscă.
cordonü, m.; balamale, f. pl Satlb in. tomu, m. volumu, m.; legătură, f.
Sar|d)ait, f. numerătorie, f. bani ata, pl. m.
ISavt, m. barbă.
Snr.be, f. legătură, f.; trupă, f. ,Scirtig, a. bärbostt.
24
Scb
Sctt
SärttHllfel, m. laba ursului, f.
Snfatt, ui. basaltü, m.
Safe, f. mătuşe; basä, temelie, f.
Saf;, m. basu, m.
Safjgeige, f. violoncelii, m.
Saft, m. liberü, (cöja de subf scorfa arborilorü.)
Saftet, f. bastiune, f.
Sau, m. flidire, f. coustrucţiune, f. clădire, f.
Saunnfdjlag, m. devisü, m. (tae-minü.)
Sauart, f. structură, f. arhitectură, f. cliipü, m. soiü, m. de didire.
Saud;, m. pântece, m.
Sandjgrimmett, n. colică, f.
Snudjgurt, m. chingă, f.
Saudjretmei', ui. gastrilogü, m.
Sauen, V. a a flidi, a. clădi, a construi; a cultiva.
Sauer, m. (Sagclbauer) cuşcă, f.
Satter, m. (Sauerbntann) ferranu, m. mojicü, m.
Saufatttg, a. ruinată, vechiü, caducă, —feit, f. caducitate, f.
Sauflöffe, f. plută de lemnü de cherestrea.
Saufuilft, f. arhitectură, f.
Saunt, in. pominü, in.
Saumeiftcr, m. arhitectă, m.
Sauntelu, v. n. a spenflura, a se huţa.
Sttttmett, v. r. —, a sări în susü (de unü calü.)
SaunttuoUe, f. bumbaeu, m.
SaitllUuoKctt, a. de buinbacu.
SattimuoMcubattm, ni. bumbäcaru.
Saueibad, in. bucosü.m. bueälatü, m.
Sattfd), m. bălţătură f; compressä, f. in — tinb Sogett in total.
Sattfdjctt, v. n. a se băşica.
Sattfdpg, a. băşicată.
Sauiucfen, n. arhitectură, f.
Scabfidjtigcit, v. a. a ţinti, a avea
de scopü
Send)tfU, v. a. a observa, a lua aminte, a lua in băgare de semä.
Scnmter, m. impiegată, m. amploiată, m.
Scäugftigeu, v. a. a speria, a înfricoşa.
Seantiuorten, v. a respunde, — Ultg, f. respunsă, m.
Scarbeitcn, v. a. a prelucra, a cultiva; a pregăti, a faäona. a manipula.
Scarbeitutig, f. mauipulafiune, f. lucrare, f.
Sebauett, v. a. a clădi; a cultiva.
Scbetl, v. n. a tremura.
Sedjer, m. paliarü, potiru, m.
Sedett, m. hasenă, m.
Schaden, v. a. a coperi (casa.)
Sebadlt, m. circumspecţiune, f. prevedere, cugetare, f. mit — eu göndire, cu cugetare: auf Sttvnb — a fi cu luare aminte la ceva.
Sebad)tfamfctt, f. circumspecţiune, f.
fid) Schaufelt, v. r. a mulţămi; a nu priimi ceva.
Sebarf, m. trebuinţă, f. nevoie, f.
Scbaucrlid), a. tănguibilă, de planşă.
Schauern, v. a. ai perea reu, aî fi milă; a tângui, a compătimi.
Sebedett, v. a. a acoperi, —mtg, f. acoperemîntă, m; escortă, f.
Sebenfett, v. a. a göndi; a considera. a reflecta, a cugeta.
Sebcttflid), a. periculosă; cu in-doielă, — feit, f. îndoielă f. göndire, f. nedumerire, f.
Scbcutcitb, a. importantă.
Sebcutung, f. înţeleşii, m,; însem-netate, f. semnificafiune, f.
Schienen, v. a. a servi, a sluji; a administra, a ocîrmui.
Schiente, m. servă, m. fecioră, m.
Sebtcmtng, f. servire, f. serviciu, m.
25
Bef
Bef
Bcbingcn, v. a. a stipula, a tocmi, a condiţiona, a statornici.
SScbingt, a. condiţionată, tocmită.
Bebtitgung, f. condiţiune, f.
Bcbrängcit, v. a. a silnici, a strini tora.
Bcbrältgniß, f. strimtöre, f. aflic-ţiune, f.
Bcbrof)en, v. a. a ameninţa.
'Sebvoljutig, f, ameninţare, f.
Bebrillten, v. a. a apăsa forte, a oprima.
Sebitrfcu, v. a. a avea trebuinţă.
Bebitrfniß, f. trebuinţă, f.
Bcbiltftig, a. ce are trebuinţă de ceva.
Beehren, v. a. a onora.
Beehrung, f. onorare, 1'.
SBertbett, Bccibigeit v a. a jura. a mărturisi, a adeveri.
Beeibigung, f. jurare, f.
fid> Bccifcrn v. r. a se sirgui.
Beeinträchtigen, v. a. a mărgini, a vătăma —img, mărginire, t. vătămare, f.
Befehlen, v. a. a ordonna, a com-manda, a porunci.
Bcfeblerifd), a. poruncitorii.
Befehligen, v. a. a commanda, a porunci.
'S cf ei) 1 öt) aber, in. commandantü, m.
i Sefcftigcn, v. a. a întări, a înţepeni; a întemeia; a fortifica.
Bcfeftigitng, f. întărire, f. iutemei-are, f. fortificaţiune, f.
Befcurfjten, v. Stnfeudjten.
Bcfiebcrn, v. a. a înzestra cu pene v. r. a prinde pene.
Befhtbcn, v. a. afla; fief) — v. r. a se afla.
Befiublid), a. aflătorii.
Befledeit, v. a. a păta.
fich Befleißigen,, v. a. a stărui, a se aplica.
Bcfliffen, a. sirguitoriü, aplicată.
Befolgen, v. a. a asculta, a executa.
Beforbercr, m. înaintătoru.
Bcfbrbern, v. a. a înnainta, a a-vansa, a expedia; a ajuţi, a fa-
Brcnbigcn, v. a. a tini, a sfirji.
Beengen, v. a. a strimtora.
Beengung, f. strimtorare, f.
Beerben, v. a. a moşteni, a cliro-nomîsi.
Beerbigcn, v. a. a îmr.orminta.
Bccrbigmtg, f. înmormiutare, f.
Bette, f. bobiţă, f.
Beet, n. strată, m.
Befahren, v. a. a naviga, a călători, a umbla unu drumii.
Befallen, v. a. a fi apucată, prinsă, atacată.
Befaßen, v. a. a apuca, a prinde, a pipăi — v. n. a cuprinde — v. r. fid) mit ctlua£, a se ocupa de ceva.
Sefelfl, m. ordină, comaudamentu, m. poruncă, f.
vorisa.
Befbrbcrung, f innaiutare, f. avan-sementă, m.
Befreien, v. a. a libera. —er, m. liberatorii, m. —ung, f. eliberare,
Befrembcn, v. a. a surprinde, a se părea ciudată.
Bcfrenibcnb, a. surprindetoru.
Bcfi't'iubnug, f. snrprisă, f
fid) Befrcunbcn, v. a. a să inprietiui.
Befreuubet, a. mprietimtii.
Befriebigcn, a mulţumi, a contenta, a satisface.
B.'fricbigung.-f. muiţămire, f. satisfacere, f.
Bcfntdţtcn, v. a, a fecunda, a face roditorii.
Befrudjtltng, f. fecundare, f.
20
beg
Sch
Sefugtliß, f. volnicie. f. împuternicire, f.
befugt, a. volnicită, inputernicitü. befühlen, v. a. a pipăi. iBefitrdjtcn, v. a. a se teme Scfürdjtmtg, f. temere, f. begaben, v. n. a dota, a dărui, a înzestra
begabt, a. dotatii f. begaffen, v. Slugaffen, fid) 'Begatten, v. r. a se inpreuna. a se futa.
Begattung, f. înpreunare, f. futare, f. fid) Begeben, a se duce, a merge; a se intimpla; fid; einer ©adje — a se lăsa de im lucru. Begebenheit, f. evenimentu, m. begegnen, v. a. a întelni. Begegnung, f. întâlnire, f.
Begehen, v. a. a celebra.
Begeljr, Begehren, n. poftă, f. cerere, f. pretentiune, f.
Begehren, v. a. a pofti, a cere, a pretinde.
Begehrfitf), a. demnă de poftită, desirabilü.
B.geiftcrn, v. a. a inpira, a entu-i siasma.
Begeiftcritttg, f. entusiasmu, m. Begier, Begicrbe, f. poftă, f. dorinţă, f. aviditate, i. lăcomie, f. Begierig, a. poftitorii, doritorii, a-vidü, lacomă.
Bcgieţsen, v. a. a versa pe, a uda. Beginnen, v. a. a începe, a intre-j prinde.
beglaubigen, v. a. a attesfa. a certifica, a assicura, a confirma; a! vidima.
bcglatlbigung, f. attestare, f; vidi-1 mare, f.
begleiten, v. a. a însoţi, a «com-! pagna.
begleitet, m. însoţitorii m.	|
beglcititng, f. însoţire, f. bcgliitfcn, v. a. a face norocită, a noroci.
Beguabigen, a erta, a pardona, a face graciă; a gratifica; begna-bigt tncrbctt, a si priiini ertarea. Seguabigung, f. pardonü, m. er-tare, f.
begraben, v. a. a îninormînt». begräbniß, n. înmormîntare, f. begreifen, v. a. a înţelege. Begreiflich, a. de înţeleşii, begriff, m. ideă, f. noţiune, f. înţelegere, f. furjer —, uă scurta noţiune, f.
begritnben, v. a. a fonda, begrüßen, v. a. a saluta, —ung, f. salutare, f.
Segünftigen, v. a. a favorisa, — uug, f. favorisare, f. avantagiü m. begütert, a. avutu.
Behaart, a. pärosü. behaftet, a. mit ettuatf — plinu, cuprinsă, atacată de ceva. betjagru, v. i. a place, a ticni. Behagtitf), a. priinciosü, tienitoru, Behaglicfjfcit, f. ticnă, comoditate, f. Behälter, in. păstrătorii, m. Scfjältniß, n. magasinu, m. p.is-trätore, f.
befjanblung, f. tractamentu, m. bebanbein, v. a. a tracta, behängen, v. a. a coperi. beharren, r. n. a persevera, a stârni, —lidţfcif, f. stăruinţă, f. perseverau;.!, f.
Beharrlich, perseverantü, stärui-forü.
bebauen, v. a. a ciopli, behaupten, v. a. a susţine; a sprijini, a apăra;	—ung. f. susţinere,
bchanfung, v. SBofjnitng.
behelf, m. pretextă, m. fid) bctjfri
■Sei
Sei
27
fen, v. a. a şi ajuta, bcfjelflid) a. ajuţiosu.
Sebclligcu, v. a. a supera.
Seljcttigung, f. supărare, f.
Seljcnb, promptü, inte, sprintenii.
Sehcnbigfcit, t'. sprintenie, f, iuţe-lä, t’.
Seljerbcrgen, v, a. a adăposti.
Sef)cnjd)cn, v. a. a domni, a sfa-pini.
45ef)errfd)er, m. domnitorii, m.
Scberţigcn, v. a. a lua la inimă.
Seţcrjt, a. curagiosu, inimoşii.
Scheren, v. a. a fermeca.
Sebörbe, f. deregătoriâ, f.
5um Schüfe spre trebuinţă, pentru.
Schüiflid), a. ajutorii, folositorii.
Schitlflidjfeit, f. asistenţă.
Sehutfam, a. circumspectă; chib-suitorii, luătoru aminte.
Schlttfamfeit, f. circumspecţinne, f.
Set, prp. la, lingă, în, pe.
Sctbehfllten, v. a. a ţine, a conserva, a păstra.
Seibeljaltung, conservare, f. păstrare, f.
Seibringeit, v. a. a aplica, a im părtaşi, a insufla, a da.
Scidjte, f. mărturisire, f. (ispove-danie, f.)
Scidjtcit, v. a. a mărturisi.
Sl'ibc, a. pl. ainîndoî.
Scibctlci, ad. de ambe feluri.
Scibcrfcitig, de ambe părţi.
Set rinnuber, ad. la na laltă.
Setfatl, m. aplausii, m. aproba-ţiuue, f.
Seifitgen, v. a. a alătura, a anexa.
Scigchcnb, beigefügt, alăturaţii.
Scigcfdjmncf, m. gustă streină.
Seihülfe, f. ajutoră, m. asistenţă, f.
Seifiltb, m. bastardă, m. bitoncă, m.
Scifommm, v. a. a se apropiea,
a ajunge, a egala, — bem Sd)6-bett — a îndrepta dauna.
Scil, n. secure, f.
Seifage, f alăturare, f.
Scitnnfig, a. ş. ad. aproximative. Scilcgen, v. a. a alătura, a adăogi, a pune de uă parte; einen Streit — a împăca.
Seilcgung eine« Streitet, împăcare, f.
Seileib, n. compătimire, f. Seileibăbcţeigung, f. condoleanţă, f. Seiliegenb, a adv. alăturată.
Seim, (bei bem) la.
Seimcngcn, v. a. a amesteca. Seimeffctt, v. a. a attribua, beii —, a da credinţă. Scimifdjcn, v. Seimengen. jScitt, n. osu, m. cioiană, m. pi* | ciorii, m.
Seittnhe, adv, mai, cam.
Sriname, m. prenume, f.
Seinern, a. de osă.
Scinflciber, m. pl. pantaloni, m.pl. Sciţi flid) ten, v. n. (einem) a se uui cu cineva.
Scifntnmcn, adv. la o laltă.
Sciffltţ, m. adăogire, f.
Scifdţlnf, m. împreunare, f. futare, f. Seifdjlafen, a se împreuna, a futa. Scifdjließcn, v. a. a alătura. Seifdţlnfj, m, alăturare, f.
Scifeţjeit, v a. pune lingă sau alăturea.
Scifein, v, a. a fi de facle, a fi presinte, — n. presinţă. f. Scifitj, f, şedere, f. asistentă, f. Seifiger, m. asesorii, m.
Scifibcn, v. a. a asista.
Scifpicl, n. exemplu, m.
Seifpielfoă, m. fără exemplu. Sctfţningen, (einem) a alerga cuiva în ajutoră.
Scifjen, v. n. a muşca; a minca.
28
Bef
Bei
Bcijjeilb, a. mincătoră, pişcâtoră.
Sciftunb, m. ajutoră, m. asistenţă, f.
Bciftcljcn, v. n. (einem) a ajuta, a da cuiva ajutoră, a asista.
Beiftener, f. contribuire, f.
©eifieuctu, v. a. a contribui, a ajuta la uă dare.
Beiftimtnen, v. n. a consimţi, a se uni; a aproba.
Beiftimmung, f. consimţire, f. aprobare, f.
Bciftrid), m. virgulă, f.
Beitrag, v. Söcifteuer.
Beitragen, v. Bcifîeuern.
Sri treten, v. n. a trece în partea cuiva, a se uni de socotinţa cuiva, a aproba.
'Beitritt, m. aprobaţiune, f. trecere in partea cuiva, m.
Sciwolţnen, v. n. a asista, a 6 pre-sinte, de facie; a fufa.
Beiwort, n. adjectivă, m.
Bcijc, f. argăselă, f. corodere, f.
Beiţciten, ad. timpuriu.
Beijen, v. a. a argăsi, a coriîde.
Bfijcnb, a. caustică.
Beţaljcn, v. a. a affirma, a asi-cura.
Bcjaţenb, a. affirmativă.
Bejahung, f. affirmare, f.
Bejajjrt, a. bătrină.
Bejammern, v. a. a plânge.
BejammernbWiirbig, a. deplorabile.
Belampfett, v. a. a combate.
Belcimpfutig, f. combatere, f.
Befanut, a. cunoscută, publică, —ntadjcit, a face cunoscută.
Befanntmad)ttng, f. publicaţiune f.;
Scfnnntfdjaft, f. cunoscii ţâ, f.
Bctepren, v. a. a intdree, a converti.
Befeurung, f. eonvdrtire, f.
Srfrnncrt, v. a. a cunosce, arecu-ndsce, a mărturisi.
Brfenutnijj, f. mărturisire, f.
Beilagen, v. a. a plânge.
Bcf(agen«witrbig, a. de plânsu, deplorabilă.
Befleibcn, v. a. a învestmânta, a îmbrăca; a administra.
Bclleibttng, f. investmentare, f; administrare, f.
Bcllcmnten v. a. a strînge inima.
Bcflcinmung, f. stringere de inimă, f.
Bcfomnten, v. a. a priimi, a avea, a prinde, — jn @efid)t — a vedea.
Betbftigcn, v. a. a ospăta; a întreţine.
Bclviiftigen, v. a. a confirma, a a-firma.
Sclrânjen, v. a. a încununa.
Befliegen, v. a. a face resbel cuiva, a combate.
B dritteln, v. a. a critica.
Beîfbnen, v. a. a încorona.
Beliimmcrn, v. a a întrista, — ftcf) nm Ctwab, a se îngriji de ceva.
Befitmntcrniß, f. întristare, mâhnire, grijă, f.
Bclabctt, v. a. a încărca.
Belobung, f. a. încărcare, f. povarâ, f.
Belagern, v. a. a îinbloca, a a-sedia
Lagerung, f. îmblocare, f. asediu, m.
Belang, m importanţă, f. inseiu-netate f.
Belangen, v. a. a urmări, a da iu judecată.
Belaßen, v. Belabcit.
Biictftigen, v. a. a incomoda, a supăra.
Belauben, v. a. a eoperi eu frundâ, a înfrundi.
îklailbt, a. înfrunzită,
SBclaucni, Sclaufrfjcn, pin di.
ÎBctailf, m. cătime, sumă totală. SSclebcn, v. a. a vivifica.
SBclcbt, a. viii, viou, însufleţită-desceptă.
SSctcg, m. piesă justificativă, dovadă; alăturare doveditore. Sclcfţcit, v. a. a acoperi, a aşterne, a îmbrăca; .a alătura, doved' Sclcbrnt, v. a. a învăţa, a instrua. Sclcţjruiig, f. instrucţiune, f. SSdeibiqetl, v. a a ofensa, ataca, a înfrunta.
Selcfeit, a. care a citită multă. îBcfcudjteu, v. a. a lumina, a ilumina.
SBfltcben, v. n. i. a voi, a dori, a pofti; ai place, ai prii. beliebig, a. după voinţă.
Selicbt, a. plăcută, iubită, stimată, ftcf) — mcidjcn, a se face plăcută. 23cKctt, v. n. a lătra. iBcloljlicit, v. a. a remunera, a recompensa, a resplăti.
93ctof)mtnrţ, f. recompensă, f. Sktilgcn, v. a. a minţi pe cineva. ScUtftigctl, v. a. a desfăta a veseli.
fid) 3Scmäd)ttgeu, eilte« $ingc«, v. a. a şi însuşi, a apuca. iSemădjtignng, f. însuşire, f. apucare, f. luare, f.
SSemamicn, v. a. a armă, a înzestra cu omeni.
Semcmmmg, f. eeuipementă, m. bemänteln, v. a. a îmbrobodi; a masca, (faptele sale),-Semeifteru, v. a. a domina, a stă-pîni.
33cmcrfbar, a. simţibilă, observabilă, simţitoru.
Semcrfnt, v. a. a însemna, a nota, a observa; a Zări, a vedea.
SBcmerîuttg, f. însemnare, f. obser-vaţiune, f.
Scmitleibcn, v. a. a tângui, a plânge, a avea milă.
SPcmittelt, a. cu stare, avută. Semoofjt, a. cu muschiă. iSemiif)«!, v. a. a osteni, a supăra, a necăji.
©ettad)bavt, a. învecinată. Senctdjridţtigcn, v. a. a insciinţa. a încunosciinţa.
Senqdjtljeiligen, v. a. a aduce cuiva pagubă, daună.
Seungen, v. a. a rode.
Sciifivbt, v. narbig.
SSenafdjen, v. nafdjcrt. benebeln, fam. fid) — a se inbăta. iSenetjmrn, v. a. a lua, — n. purtare, f.
Seiteiben, v. a. a pismui.
Sciiemicn, v. a. a numi, a chema, ißenetjen, v. a. a uda.
■Scngef, m. ciomngă, m. măciucă; f. mojică, m.
Scngelljaft, adv. mojicesce, necioplită.
Senötfjigen. v. a. a iBeiuiţjcn, v. a. a întrebuinţa, ffleobadjtcit, v. a. a observa Schaden, v. belnbnt.
Scţianţcrn, v. a. a înpavăda. SBejjflailJcn, v. a. a planta. SScqucm, a. comodă. — fid) S3e= tjurmeit, v. r. a se acomoda. 33cqitcm(id)ftit, f. comoditate, f. SSeratljfdjlagcit, v. a. a delibera, — fid), a se sfătui, a se consulta. ÎBeraubci!, v. a. a prăda, a răpi. 33craufd)cn, v. a. a îmbăta. SBcrcdjnen, v. a. a calcula, a socoti.
jîSevcdjrmng, calculă, m. socot^lă, f.
I
Beredjtigen, v. a. a volnici, a in-puternici, a autorisa.
Bcreben, v. a. einem jit etwa« — a indupliea; etwas, a hotărî ceva.
Verebt, a. elocuinte.
Berrbfnmfeit, f. eloeuiuţă, f.
'Bereichern, v. a. a inavuţi, a in-bogäf.i.
Bereifen, v. a. a. a cercui; a ro-peri cu brumă.
bereifen, v. a. a cerceta, a călători.
Bereit, ad. gata.
Bereiten, v. a. a găti. a prepara.
Bereite, adv. acum, chiar, deja.
Bereit)djaft, f. dispositiune, f; in — fein, a fi gata.
Bereitwillig , a. gata, disposatu, dispusă.
Bereitwilligfeit, f. grăbire, f. gräb-nicie, f., promptitudine, f.
'Bereiten, v. a. a se căi..
Bereitung, v. 3icite.
Berg, m. mimte, in.
Bergcmtottc, f. pergamotă, f. (pară)
Bergan, Bergauf, adv.în susü, cătră munte.
Bergen, v. a. a scăpa; a ascunde, a tăinui.
Bergig, a. muntosü.
Bergwerf, u. baia, f. mină, f.
Berid)t, m. relaţiune, f. raportă,m. referată, m.
Beridţtcu, v. a. a relata, a raporta, a refera.
Berichtcrftnttung, relatare, f. refe-rare, f.
Berichtigen, v. a. a îndrepta, a corecta; (a plăti uă datorie).
Beritten, a. călare.
Bernfteill, m. ambră, f. ehihrim-baru, m.
Berflen, v. a. a crepa, a plesni.
Berüchtigt, a. defăimată, faimosă
Beviicfen, v. a. a înşela, a ameţi.
Beruf, m. cliiemare, f. vocatinne, f; oficiu, m.
Berufen, v. a. a ehieina. — v. r. fich auf etwas — a se râdătna pe ceva, a apeila la ceva
j Beruhen, v. n. a sta. auf etwas auf einem, a ţine de — a depinde de . .
Beruhigen, v. a. a linişti; aaiina; a împăca.
Berühmt, a. renumită, faimosu, vestită.
Berühmtheit, f. renume, f.
Berühren, v. a. a atinge, a face menţiune.
Berührung, f. contactă, m. atingere, f.
Befaaen, v. a. a spune, a elice, a însemna, v. n. a Însemna.
Bcfagt, a. spusă, menţionată.
Bcfünftigcu, v. a. a alina, a domoli.
Befaţjtmg, f. garnisonu, m.
Befattfen, v. a. a îmbăta.
Bcfdţăbigcn, v. a. a vătăma; a păgubi. a dăuna.
Befdjciffett, a. tăcută, căutată, condiţionată.
Bcfchaffenhcit, f. cualitate, f. însuşire, f., stare, f. fire, t.-soiţi, m.
Befdţâftigcit, v. a. a îndeletnici, a oceupa.
Bi'fd)âfttg;tng, f. ocupaţiune, f. îndeletnicire, f.
Bcfdjcintcn, v. a. a ruşina.
Bcfdjiimt, a ruşinată.
Üffrijatten, v. a. a umbri.
BcJdjauen, v. a. a priivi, a căuta, a cerceta, a contempla.
Befd)ail(id), a. contemplativă.
Befdţeib, m. respuusă, m. sentinţă. — tfjmt, a respunde; — wiffen, a avea cunoscinţă.
31
Scfd)
23ef
»cfdjciöeu, a. cumpătată, modestă, ©cfdjeibenfjeit, f. discreţiune, f. cumpătare, f. modestie, f.
Sefdjemtgcn, v. a. a adeveri, a certifica, a atesta
»efdjettttgung, f. atestată, m. adeverinţă, f. cuitanţă, f.
®cfrf)eitfnt, v. a. a dărui.
»efemeren, v. a. v. »efdjentni. »efd)crurtg, f. dară, m.
»fjc^icten, v. a. a trimite; a pregăti, a ingiiji.
»efdjiefjt'lt, v. a. a detuna, a bombarda.
3cfd)iffctt, v. a. a naviga, a iuota. »efdjitrtpfen, v. a. a injura, a necinsti, a ocări.
Bffdjtrmt'H, v. ,a. a protegea, a a-pera.
»efdprtttfr, m. protectoru, m. »cfd)lafett, v. a. a futa, a îngreuna, »l’fdjlag, m. secuestru; m. fereed-turä, f.
Befdjlagett, v. a. a fereca. S9t'fcl)lagttel)imntg, f. seeuestrare, f. S3efcf>letc^ert, v. a. a spiona, a surprinde.
»efdtlcmitgcrt, v. a. a grăbi, a pripi. Bcfdflicjjen, v. a. a hotărî, »cfrijlicfjcr, m, eheiaru, m.
Befdţlltfb m. hotärire, f. conclu-siune, f.
Bcfdjmiereit, v. a. a minji, a mäs-gäli.
»efdjtttuticit, r. a v. »cfdjmiercu. »cfdpuntbeit, »efdjitnufeu, »cfdptif-fefn, »cfdjmtpficrtt, a mirosi sfo-răind; a şi viri liasu in toate. Bcfdjnciben, v. a. a tăia, a reteza, a tunde; a tăia înprejiură. »C|d)lteien, v. a. a ninge, »efdjijlltgen, v. a. a înfrumseţa, a »e excusa. ®te geiler eines 'Dien;
fdjrn — a da na faciä buna e-roriloru unui omă.
Bcftf)i'anfen, v. a. a mărgini, a îngrădi.
Befdţreibcit, v. a. a scrie, a descrie, a defina, a exprima, a lămuri.
»cfdffctbtmg, f. descriere, f. relaţiune, f. definifiune, f.
Sefdjuljcn, v. a. a incăiţa. 3efd)ttlbtgcit, v. a. a acusa, a imputa. a învinovăţi.
»cfdjulbigttng, f. învinovăţire, f. 3cfd)itmmeln, v. a. a înşela, »ejduiben, v. a. v. »ejdjtrmen. Befdjrotiţîeu, v. a. a îndupleca prin vorbe, a persuada.
»efdjtucrbc, f. sarcină, f. greutate, f; supărare, f. plângere, f. tânguire, f.
»cfdjvuereit, v. a însărcina, a in-povâra, a încărca; ftd) — a se plânge.
©e)d)iVH‘ritd), a. greu; incomodă, neplăcută, m.
»cfdjtuerlidjfcit, f. incommoditate, f. siipârăciune, f Sefdpt'crmjî, v. »cfdiroevbc. Befdţtuidjtigen, v. a. a domoli, a tace se tacă.
SSefrfpuorcn, v. a. a jura, a afirma, prin jnrâinîntu; a conjura; a snplea.
StfdjUliiri’f, in. conjurătoru, m. Befreien, v. a. a anima, a însufleţi. Bcfe()cn, v. a. a vedea, a priivi. Befcitigeu, v. a. a înlătura. Scjeltgen, v. a. a ferici.
Sefeit, m. mătură, f.
Si'feffrit, a domnită, stăpinitu, îndrăcită.
Sefctşcu, v. a. umple, a cuprinde, a plasa; a ocupa, a cuprinde ; a garnisi.
SSt'fcijuiig, f. garnitură, f. bordură, f.; ocupaţiune, f.
33cfid)tigen, v. a. a privi, a inspecta, a visita; a examina.
SSeficgcIil, v. a. a sigila, a pecetlui.
SS efteger, in. învingătorii.
SBrficgctt, v. a. a învinge, a birui.
39 (fingen, v. a. a cânta, a celebra.
fid) löcfinnnt, v. r. a fi aduce aminte; a sc göudi; a şî Ina seină.
a descânta, — v. r. a se vorbi, a se sfătui.
Scfpwngcn, Scfpriţşni, v. a. a stropi, a uda.
SefpiUcn, v. a. a spăla.
li'cffcr, a. mai bunii.
Seffmt, v. a. a înbunâtăţi, a îndrepta, a drege, a corecta.
Seftniiung, f. instalare, f; lefă, f.
ScftauD, ni. consistinţă, f. statornicie, f.
äkftliming, f. ennoscinţă, f. sim-'Qcftiintiig, a. statornicii.
fire, f. luare de soma, f. Sejür.iuiigtjfvaft, f. memorie, f. iSrfiţ, in. posesiune, f. ' avere, f. proprietate, f.
SBcfiftctl v. a. a poseda, a avea. Sffiţţcr, m. posesorii, m.
Sîcfiţîltug, f. posesiune, f. v. t3eft(j. -Befoffrit, a. beată, băuţii.
SSefoijfcit, v. a. a tälpui.
Scfolöc», v. a. a solda, a dea lefă. SBefoilfccr, a. deosebită.particulară, specială.
SScfonbcrä, adv. particnlaremente, speeiaiimente
Srjonnrn, a. ş. adv. înţelept«, eir-
conspectü.
SBefonncnfjcit, f. înţelepciune, f. re-flexiime, f. gondire, f. luare a
Seftanbtljcil, m. parte constălătdre ; principie, pl.
Seftärfen, c • a. a confirma, a întări.
tScftiitigni, v. a. a confirma, a a-deveri.
Srftatti.il, v. a. a înmormînta, a îngropa.
SBefte, a cel mal bnnü.
Scftrdjcu, v.. a. a mitui, a corumpe.
Scftcdţlid), a. mitarnieö , coruptibilă.
Scftedjiing, f. mituire, mită,	1".
eorumpere, f.
SBcflt'cf, n. etui de cuţite, m.
Soffcfjctt, v. n. a consista, a fi con-pusii de; auf ctttnid — a persista.
minte, f. chibzuinţă, f. minte- 39cftct)len, v. a. a fura, a prăda.
şiă, f,
lörforgcu, v. a. a îngriji,
a se teme.
i'Brftcigoii, v. a. a sui, a se sui. v. n.'BrftflIcn, v. a. a comanda, a po-! runci; a tocmi; a duce, (uă e-
Seforgnifţ, f. temere, f. îngrijire, f.i pistolă).
Sfforgt fetit, a se teme, a ii ingri- Scft'lfltug, f. commandâ, f. comi-
lită de ceva.
sinne, f.
Seforgimg, f. îngrijire, f. grijă, f. Skftimmcn, v. a. a determina, a ißefpamteii; v. niiîpamtcit.	! botări.
23efpeicn,v. nilipcicit.	Seftimmt, a determinată, hotărit.
fid) SBefpirgcllt, v. a. a se oglmdi, 33cftimntt!jcit, f. precisiune, f.
a se priivi în oglindă.
Scftimntnng, f. destinaţinne, f. me-
Befpvedjctt, v. a. a vorbi, a trata.j nire, f. sörte, f.
33
■Set
Seit
Beftmöglidjff, adv. pre cât se p6te mai bine.
Beflrafen, v. a. a pedepsi.
fid) Beftreten, v. a. a se sirgui, a se sili.
Bcftrcbuug, f. sirguinţă, f. silinţă, f
Beftrcidjen, v. a. a unge; a ireca; a ajunge.
Bfftveiten, v. a. a combate, a ataca: a contesta, bie SXnSQaOen — «. da bani de clieltuelä.
Beftrcuen, v. a. a presera.
Befinden, v. a. a fereca, a fermeca.
Bcftiirmen, v. a. a asalta; a supăra cu rugăciuni.
Bsftürjen, v. a. a speria, a consterna, a încremeni.
Befiürjl, a. speriată, consternată, încremenită.
Bcfudj, in. visită, f.
Befudjen, v. a. a visita.
Bcfubel'.I, v. a. a mînji, a întina.
Betagt, a. bătrină.
Betaften, v. a. a pipăi.
Betäuben, v. a. a asurzi; a ameţi, a amorţi; a încremeni.
Betbruber, in. bigotă, m. făţarnic.
83eteit, v. a. a se încliiua, a se ruga.
Betfjcuern, v. a. a jura, a (jice (ieü.
Betreuerung, f. jurare, f. afirmare, f.
Bftljören, v. a. a nebuni; a înşela.
Betljorung, f. nebnnire, şeducţiune, f. ilusiune, f.
Bctittelu, v. a. a întitula.
SBctradjt, m. privire, f. in in privire.
Bctradjten, v. a. a privi, a con teinpla, a considera.
Betrndhtuug , f. privire, f. medi-tare, f.
Setrag, m. sumă totală.
Betragen, v. a. a se sui la summa, fid) — a se purta; — n. purtare, f.
Betrauern, v. a. a plânge, a purta doliü.
Betraute, v. Berlrante.
Setreff, m. în privire, f.
Betreffen, v. i. a privi, a se in-timpla.
Betreff enb, a. privitorü, atingätorü.
Betreiben, v. a. a mîna, a duce, a purta, a face uă trebă cu sir-guinţă.
betreten, v. a. s călca, a intra, a bate (drumul,) a prinde (furîud) — a. trimită, nedumerită.
Betrieb, m. înănare, înboîdire; îndemnă, impulsinne, f.
Betriebfant, a. activă, iudustriosă.
Betriebfamteit, f. activitate, f. industrie, f.
Betrilifen, v. a. a înbăta.
Betroffen, v. Betreffen.
Betrüben, v. a. a tulbura; a întrista, a mălini.
Betrug, m. înşelăciune, f. fraudă, f.
Betrügen, v. a. a înşela, a frauda.
Betrüger, m. înşelătoră, m. frau-datoră, m.
Bctfdpocftcr , f. bigotă , _ f. făţarnică, f
Bett, ni. pată, ni.
Bettbecfc, f. plapomă, f. acopere-mîntă de pată, in.
Bettel, m. calicia, f. bagatelă, m.
Bettelei, f. cerşitorie, f. calicie, f.
Betteln, v. a. a cerşi, a cerşitori.
Betten, v. a. aşterne.
Bettgeftell, 'n. pată, m.
Bettler, m. cerşitoru, m.
Bettfnd, m. saltea, f. matraţu, f.
3
34
Sei«
33îf
Sctttlld), n. cearceafü, m. acopere-mîntu de patu
Settjcug, u. aşternută, m.
Seligen, v. a. a îndoi, a pleca, a umili.
Seule, f. înflatură, f. băşică, f.
Seintnifjigett, v. a. a nelinişti, a tulbura.
Scuvlailben, v. a. a congedia, a da voie de mersă, ftd)— aşi lua voie, a şi lua (lioa bună.
Seurtfjetleti, v. a. a judeca.
SeurtljeUutigbfraft, f. judecată, f.
Scntc, t'. pradă, t.
Solltet, m. pungă, bilunară, sacii.
Seuteln, v. a. a scutura, asgudui.
Scüölteni, v. a, a popula.
Seöoltenmg, f. populaţiune, f.
SeBottmiidjtigen, v. a. a autorisa, a înputemici.
SeOOV, c. înnainte de.
Seöontimiben, v. a. a da unii epi-tropu, unu tutoru.
Senotredjten, v. a. a privilegia.
Setiorfteljeit, v. n. a sta gata; a a-meninţa.
Seuoi'tţeilen, v. a. a înşela, a frauda.
Seluadjeu, v. a. a pădi, a preve-gliia.
Selnadjfetl, v. a. a se acoperi (de <Srbă).
Seltmffiictt, v. a. a înarma.
Semaljren, v. a. pădi, a preserva, a garanta.
Sîiuâbven, v. a. a adeveri, a dovedi, a cerca.
Seluălp't, a. adeverită, sigură.
Seroanbcrt, a. dibaciu, exersată.
Seiuanbt, bei fo bemanbten llniftân= beii; lucrul fiind aşa.
Selvanbtitijj, f. impregiurare, f. si-tuaţiune, f.
Seiniiffevu, v. a. a uda, a înple de apă.
Scinegcn, v. a. a mişca, a agita.
Setvcggt'tinb, m. motivă, m.
Setncgltd), a. mobilă.
Sctucgt, a. întristată, atinsă.
Seiuebreit, v. Seiuafftien.
Seinctnen, v. a. a plânge.
SeiueiS, m, dovadă, f. demonstra-ţiune, f,
Setueijett, v. a. a dovedi, a demonstra.
Setncttben, v. n. eb — taffen, a lasă să refnăie Ia ceva.
Scinerb, ni. cerere, f. stăruinţă, f.
fid) Semerbeu, v. a. unt etroab, a umbla după ceia, a ambiţiona.
Setuet'bltug, f. cerere, f.
Semerfcii, v. a. a arunca.
SetDerfjleffigeit, v. a. a înfiinţa, a efectua, a realisa.
Setnitttgcn, v. a. a încuviinţa, a concede.
Seluittigmig, f. concessiune, f.
Seluilllomimteit, v. a. a saluta, a priimi.
Seluivfeil, v. a. aeauda, a pricinui; a realiţla.
Seinirtbcn, v. a. a ospăta.
Selnirtf)fd)aftcit, V. a. a administra, a ocărmui, a iconomisi.
Setuirtljitng, f. ospătare, f.
Sctnobltbtll', a. locuibilă.
Seluobneit, v. a. a locui.
Seluof)tter, m. locuitori.
SeUntubever, m. admiratorii. •
Sciuunbern, V. a. a admira.
Seiuujjt, a, ştiută, cunoscută.
Scluiljjtlob, a. fără de simţire.
Seiuufjtfeitt, n. cunosciinţă, f. cugetă, m.
Seţaijieit, v. a. a plăti.
Stlb
Si«
35
Se.ţatjlung, in. răspundere, f. plată, f.
Sfjäljmcit, v. a. a domestici, a îmblănii.
Sejaitberu, v. a. a încânta, a fermeca.
Sejaubentb, a. încântătorii.
Seäaubevt, a. încântată, fermecata.
Sejeidjurn, v. a. a însemna, a deosebi.
Sejeidjmtng, f. însemnare, f. numire, f.
‘Bezeugen, v. a. a atesta, a întări.
Sejidftigcn, v. a. a acusa, a învinovăţi.
Sejieben, v. a. a întinde, a trage, a repurta; a trage, a priimi veniturile; ein Ipnub — a se muta intrimt casă. — v. r. a se repurta, a se rădama pe ceva.
Sejielienb, a relativii.
Seţirf, m. cercii, ni. ţinută, ni. sferă, f.
Sejltg, m. raportă, in. relaţiune, f.
'Scţîliecfeiî, v. a. a ţinti, a avea de scopu.
SejUiinger, m. învingătorii, m.
Sibtl, f. biblia, sfânta scriptură, f.
Stebev, m. castoru, in.
Sieber, a. bună, onestă.
Siegelt, v. a. a îndoi, a încovăia, a pleca, a strîmba.
Siegfam, a. indoibilö, f.
Siegttng, f. încovăitură, f. flexiune, f. mt ber Siegttng ber ©trage, unde dă strada în altă.
Siette, f. albină, f.
Sienenbairö, n. albinărie, f.
Sienettforb, m. stupă, m.
Siencnfdfluarm, in. roifl de albine.
Ster, n. bere, f.
Sierbvauer, m. berară, m.
Sierbraiterei, f. bererie, f.
Silb, n. imagină,’ f. iconă, f. cadril, f. cliipă, în.
Silben, v. a. a forma, a organisa, a sculpta, a (lugrăvi. Silbevanbeter, m. iconolatra, m. Silberfdjrift, f. hieroglifă, f. Silbbattcr, m. seulptorü, m. Silbfjauerinnft, f. sculptură, f. Si(blicf), a. simbolică, figurată.-Stlbner, in. seulptorü.
Sitblîig, in. imagine, f.
Silbfnm, a. flexibilă, tractabilu. Silbfältlc, f. statuă, f.
Stlbung, f. formaţiune, f; orgaai-saţiune; cultură, f.
SiHig, a. cuviinciosă, resonabilu, potrivită; eftină.
Silligeit, v. a. a aproba.
Silligfeit, f. cuviinţă, f. aprobare, f. SiUigung, f. încuviinţare, f. Silfenfvaut, n. măsălaru, m. SitnSftein, m. pumice, f.
Siltbe, f. legătură, f. brâu, m. Sinbcit, v. a. a lega; a eercui. Siubetvovt, n. coujuncţiune, f. Siltbfabeit, m. aţă; sforă de legată. Sinnen, prp. în timpii de, d'acum in. Siltfe, f, pipirigă, m.
Sivte, f. mesteacănă, m.
Sivfljaljn, m. Sir!l)eune, f. găinuşă, f.
Sivne, f. pară, f.
Sivnbaitm, m. păru, m.
Sib, prp. până.
Sifam, m. moşim, (materie). Sifambotf, moşită (animală).
S3tfcfjof, m. episcopă, m. vlădică, m. Stjdjofiid), a. episcopală, episco-pescu.
SifdjofSljut, in. mitră episcopescă, f. Sifj, m. muşcătură, f. muşcare, f. Stgdjett, n. bucăţică, f.
Siffcn, m. bucată, f.
Siffig, m. muşcăciosă, m.
Si8tl)um, n. episcopie.
36
»Ici
»IS
»iGlueilen, adv. câte-uă-dată.
»itte, f. rugăminte, f.
»itteil, v. a. a ruga.
»itter, a. amarü »itterfeit, f. amărăciune, f. »itterlid), a. amărelă, adv. amar nicu.
»ittfdjrift, f. suplică, f. petiţiime, f. »ittfteHer, m. petiţionară, m. »larfjfelb, n. câmpie, f.
»Iüf)en, v. a. a infla, a ingînfa. »löfjenb, a. iniiäciosü.
»Icifpmg, f. înflare, f.
»lauf, a. lucitoră. curată; golu. »lonffdjeit, n. cordă de corsetă. »lafc, f. băşică, f.
»Infcbafg, m. foi, pl. m.
»Iafen, v. a. a sufla.
»Iofcnpfîafter, n. visicătore, f. »Inţercljr, n. ţevă de suflată.
»laß, a. palidă.
»laßblau, a. albastru deschisă, »lüßc, f. palöre, f.
»latt, n. foie, f. frunză, f.-filă, f; tablă, f. facie, f. scândură (de masă).
»Iflttcr, f. bubă f. vărsată, m. »fättcrig, a. frum.losă, foiosă. »lattcrn, f. pl. vărsată, m. »latternarbe, f. semnă de vărsată, m.
»lattrrnarbig, a. cu semne de vărsată.
»lattloitS, f. lindenă de frundă. »lau, a. albastru, vînătă.
»liincii, v. a, a bate.
»fiitllidj, a. albăstriu.
»laufüure, f. acidă, m.
»led), m. tinicliea, f.
»lfdjcn, v. a. fa. a plăti.
»ledjcnt, a. de tinichea.
»Iccfen, v. a. a rinji dinţii.
»Ici, n plumbă, m.
»leiben, v. n. a remănea, sta; a dura.
»leid), a. palidă, stersă (culorea). »!cid)c, f. paliditate, albire, f. »leidjf!!, v. a. a albi.
»lcid)fud)t, f. blorosă, f.
»leiern, de plumbă.
»leiglanj, m. plumbă cristalisată. »leiplntte, f. litargiră, m.
»leibütte, f. plumbărie, f.
»leilotl), »Icifdjnur, »leintafj, m. »leimagc, f. cumpănă perpendiculară, f.
»Icircdjt, v. ©enfrecfp.
»leijUdcr, in. paharul lui Saturnu. »leitbc, f. orbitöre, f. terestra saă uşă falsă.
»lenbeil, v. a. a lua vederea, a năluci.
»lenbnierf, n. nălucire, f. nălucă, »lid, m. privire, f.
»liefen, v, a. a privi; fîd) — 1 offen a se arăta.
»linb, a. orbă »li'lbc, m. orbă, m.
»linbljeit, f. orbiciune, f. »linbfinge, ad. orbeşte. »(inbfd)icid)e, f. ceciliţlă fană felă de şerpe).
»fittfen, v. n. a luci, a străluci, a sclipi.
»lilljefn, v. n. a clipi, a face cu ociiiă.
»liţj, m. fulgeră, f.
»Itţşableiter, m. ferifulgeru, m.
»fiţşen, v. a. a fulgera.
»lifäftraf)!, m. săgeta de fulgeră, trăsnetă, in.
»Iod, in. butucă, m. trunebiu, in. tuinurugă.
»lodbatterie, f. baterie mişcătore. »ledabe, f. blocadă.
»(übe, a. slabă (de oeliiă); sfiosu.
SSog
SBot
37
StbbigEeit, f. sfieia, f.
Slöbftdjttg, a. slabă de ochü. SBlöbfimt, f. prostie, f.
SBlbbjtnmg, a. prostü.
SBIbcfen, v. a a sbera (6ia), a mugi. Stonb, a bălană.
Slofj, a. golü, descoperiü ; curatü, numai.
SSlbfje, f. golaciune, f.
SSlitfjcn, v. a. a înflori.
S3(iimd)cn, n. floricică, f.
33litme, f. flore, ft SEumettfoI)!, m. conopidă, f.
Stut, n. sänge, f.
Stutnbcr, f. vînă, f.
SlutaniT, a. forte scăpătat, forte sermanü; cu sânge puţină. Stutbnb, m. ucidere, f. masacrare, f.
Stutbüfjne, f. eşafodă, m. SSIutbiirfiig, a. sätosü de sänge, tölutcgct, (SMutiget) lipitöre, f. Stilteil, v. a. a sângeri, a curge sänge.
Stutftufi, m. curgere de sänge, hat morliogie, f.
Stütze, f. flöre, f. înflorire, f. Stufig, a. sângerată, săngerosu. Stutridjter, m. judecătorii crimi-ualicescü.
Stutfdjanbe, f. încestie, f. 331ntfd)änber, m. încestosă, m. Stutfdjutb, crimine de sänge, pä-catü de mörte.
SBluttrmrfî, f. cartaboşă de sänge. iBtutşeuge, m. martiră, m.
8ocE, m. ţapu, m. berbece, m. capră, f.
Sobcn, m. pămintă, m. fundă, m. podü, m.
ätobcntod, a. fără fundă.
>8oftft, m. băşica porcului.
8ogetl, m. arcă, m; arcadă, f; cola. iBogengang, m. arcadă, f.
Sogctmmfe, a. cu cola.
SBogtg, a. v. gebogen.
8ot)tc, f. scândură grossă.
SSoljten, v. a. a podi cu scânduri. 8ot)tte, f. bobă, m ; fasole, f. SBotjnen, v. a. a cirni.
Sobnev, m. eiruitoră, m.
8ol)ten, m. a sfredeli.
Soljrcr, m. sfredelă, m.
©biter, v. piuliţă, f.
©otttucrf, n. bastidnă, f.
93ofţcn, m. segetă, f. pană de fer. ©oot, u. luntre, f. barcă, f. Sooţâînedjt, m. marinară, m.
©orb, m. margine, f. ţermă, in. Sorg, m. împrumută, m. credită, m. datorie, f.
©orger, m. împrumutătoră, m, 'Sorte, f. scărţă, f.
©orn, m. isvoru, puţu, fontănă. ©brfe, f. pungă, f. bursă, f.
©orfte, f. pură de porcă. fief) ©orffalt, v. r. a se sburli, a se sborşi.
©orftig, ad. sburlitu, sborşită. ©orftoifd), m. mătură cu codă, stergătdre, f.
S3bdarttg, a. şi ad. de soiă reu; înreutâţitu.
©bfctjuug, f. peţjcşime, f.
©ofe, a. şi adv. reu, scelerată, me-niosu ; supărată.
©bf«t>irf)t, m. înreutâţitu, scelerat. ©Obfjaft, a. înreutăţitu, îndărătnic. Soweit, f. rentate, f. înrăutăţire, f.
©bStluIEig, a. şi adv. cu rea voinţă. 33b3rotttigfett, f. reavoinţă, f.
©Otc, m. curieră, m. mesagerii, m. ©otmăjjtgEeit,- f. putere, f. domnie, f. ©otfdjaft, f. veste, f.
©otfdjafter, m. ambasadoru, m. ©bttdjcr, m. putinară, m.
©attidj, m. cadă, f. putină, f.
SBrftd), a. pirlogă, părăsită, necul-tivatü.
Stacţatfcr, m. Sradţc, f. Stadjfelb,
n. pirlogü, m.
Sradimonat, m. Junie.
Staub, ra. ardere, f. aprindere, f. arsură, f; caugrenä, f.
Srailbicfjt, a. ce mirosă a arsă.
Staubig, a. tăcinnosă, arsü.
Braubfd)aţJCIt, V. a. a pune contri butinne ; a prăda.
Sranntiuein, m. raciiiü, m.
Srannfmetitbrewtcr, fabricant» de rachiä, rachierü.
Sronnttueinbrcmicrci, fabrică de rachiu, f.
Stalen, m. friptură, f.
Sratnt, v. a. a frige.
Srateniueilber, m. inturnätorü de frigare.
Sratpfamic, f. tigae de friptă.
Stntfpieß, m. frigare, f.
Sratltntrft, f. cântaţi de friptă.
Sraud), m. obiceiü, m. usü, m. datină, f.
Sraudjbar, a. utilă, de intrebuin ţaţă.
Sraudlbarleit, f. utilitate, f.
Sraudjcn, v. a. a întrebuinţa, a avea trebuinţă.
Staunt, v. a. a bereri, a face bere,
Sraucr, m. berarä.
Brauerei, f. bererie, f.
Stmtn, a. cafeniu, castaniă.
Sräune, f. culore cafenie, m.; şo-perlaiţă (boia).
Stdtmrn, v. a. a cafeni, a face cafeniu, :n.
Srnunfel)ldjcn, n. privighetöre de Riduri.
Staun!cE)!e, f. cărbune de pămîntă.
Staue — iu Saue mib Staue Ie= ben, a trăi in banchete, a petrece in veseiii.	!
Staufen, v. n. a i(iudui, a gini, a ferbe, a färnäi.
Sraut, f. logodnică, f. rairesä, f. Srnutbrtt, n. pată de nuntă. Bräutigam, ni. mire, m. logodnică, m.
Srautfrutc, f. pi. logodnici, pl. Stau, a. bravă.
Stedjbat, a. frăngihilă, fragilă. Srcdjcifen, n. ca(lma, f.
Sredjctl, v. a. a rumpe, a sferma, a fringe.
Srcdjmittri, n. vomitivă, medicamentă pentru a versă.
Srcdţţcug, v. Sredjcifcu.
Srei, m ciră, m.
Stcit, a. larg-ă, lată.
Sreite, f. lărgime, f. lăţime, f. Stehen, v. a. a întinde.
Stenife, f. tăună, m.
Srennbnr, a. arabilă, ardătoră. Srcnncifen, n. feră de arsă (peru, m.)
Sreuneffcl, f. urzici, pl. f.
Srenncu, v. a. a arde.
Stcunglae, n. linte convexă, f. Srct, Srett, n. seîndură, f.
Stejcl, n. covrigă, m.
Srief, m. epistolă, f. scrisore, f. Srieftafdţe, f. portofoliu, m. Briefträger, m. factoră, ni. ©riefluedţfel, m. corespondinţă, f. Briile, f. ochelari, pl. m.
Stingeu, v. a. a aduce; a scote;
a da, a duce.
Stode, f. fărină, f. fărmătură, f. Srbclcin, v. a. a fărma.
Srob, m. pâine, f.
Srobbădet, m. brutară, m. pitarii.
Stcbeln, v. a. a abori la fertă. Brombeere, f mură, f. Srombecrfîraud;, m. mură, m. Stefanie, m. fărmătură de păiue.
Snb
fi«ß
39
Srös>d)ril, n. gîlcă (la viţei).
-Brud}, m. ruptură, f. rumpere, f. frângere, f. spargere, f. spăr-. tură,' f. fracţiune, f. surpare, f. Srndibanb, n bandagiü, m. finidjbanbntadjcr, m. bandagistu, m. Sriidjig, a, rumptă; fragilü. Snid)ficil1, m. petră tăiată, f. Srudjfiitd, n. fragmentă, m.
Srütfe, f. punte, f. podü, m. Stüber, m. frate, m.
Srnberfinb, m. nep'otü, m. Sriiberlid), a. frăţesce.
Srnberniorb, m. fratricidiü, m. Srnbcrmörbcr, n. fratricidă, m. SriiS)e, f. demä, f; sosü, m. sucü, m. Srüfien, v. a. a opări.
a. forte ferbinte.
Sriil)(, m. luncă, f.
SvüUeit, v. a. a rîhni, a rugi. a mugi.
Sntinmbiir, m. omă posomorită. Srumntbafj, m. basă sbîrnăitoră. Srumtncn, v. n. a murmura, sbîrnăi. Svunnen, m. puţu, m. fbntănă, f. cişmea, f.
Sninnenfreffe, f. brăncuţă, f. (plan-
tă.)
25nmft, f. ardore, f. înfocare, f; gdnä. f.
Srüllftig, a. înfocată.
Stuft, f. peptă, m; şină, m. ţîţe. pl. f.
Srnftbcere, f. (liţlifă, f.
Sruflbein, m. cheiţă, f.
SniftbÜb, n. bustă, f.
Prüften, v. a. a se mindri. finiftf}S!)[c, f. coşul pieptului, finit, f. clocire, f. cloeiturä, f. finiten, v. a. a cloci.
Sttbc, m. băiată; strengară , m.
văietă, m.
Snbcnftreidp fiubcnftiicf, n. Snbrrci, f. drăcie, blăsfămăţie, f.
Siibifct), a. blăstămată, reu. find), n. carte ; — ‘JjnţiitV, conţă, m.
testen, f. de härtie. filld)billbcr, m. relioră, m. legätor de cărţi.
Sudjbnirtcv, m. typografd, m. Sudjbnidcrri, f. typograde, f. imprimerie, f.
8lld)biucfcrfd)RHÜ'jC, cernelă de ty-pograde.
Sud)C, f. fagă, m.
Sud)eicf)e, f. jiră, m.
Sudjcrauffetţer, in. bibliotecară, m. Siidjernorv, m. bibliomană, m. fiiid)erfaal, m. Südjcijaininhutg, f.
bibliotecă, fitidţcrfudjt, f. bibliomanie, f. Slld)finf, in. piţigoiă, m. Sud)baltcr, m. eontoristü, m. Sudjfjaltiing, f. contabilitate, f. Sucbbunbel, commerciu de cărţi. Sudjfjänbler, m. librarü, m. Snd)I)dnbIung, f. librărie, f. Surijmaft , f. jiru de îngreşată mascori.
Suchst, fiud)Sbaum, m. sinceriü, m. Südifc, t. cutie, f. tecă, f; carabină. Süd)fcmnad)er, m. earabinarü, m. armară, m.
Budjflab, m. litterä, f. fiud)ftabnirntl)fd, n. logogrltu, m. fiudiftobircii, v. a. a sloveni. fiud)ftüb(id), a. după litere.
Sud|t, f. şină de mare. fiudjtueiţcn, m. hrişcă, f. finde!, m. ghebă, f.
Sudclig, a. gbebosü. fiiidcn, v. r. a se pleca, fiiidling , m. plecăciune, f; ţiră serată.
Silbe, f. baracă, f. căsuţă de lemn. 33 ii ff el, m. bivolă, m.
Süffeln, v. n. lucra din greu. [fing, m. îndoitură, f.
40
Sfjar
(a.it
33iigel, m. scară, f. tortă, f. re rigă, f. cercă, m.
Biigefcifen, n. ferü da călcată.
Bügetfcft, a. ţepănă in şea.
Bügeln, v. a. a călca
Buglaljm, a. spetită.
Bugflüd, n. spate de carne.
Bufjte, m. amantă, m.
Buljlen, v. a. a face curte, a umbla după cineva.
Buljleret , galanterie , f. cochete -rie, f.
Büßne, f. podă de scânduri, m. scenă, f. tribună, f. catedră, f.
Bulle, BullodjS, m. taură, m. bu-haiä, m.
Bullenbeißer, m. ^evodă, m. dulău, m.
Bunb, m. legătură, f; unire, alia-ţiune, f; snopă, m.
Biinbel, n. legăturică, f.
Bmtbedgenoß, >n. aliată, m. confederată, m.
Bunbedlabe, f. lada legei.
Bünbig, a. legată; dreptă in-cheeatü.
Bttnbniß, n. alianţă, f.
Bunt, a. pestriţă, multicolora tă.
Bürbe, f. sarcină, f. povară, f.
Burg, f. castelă, m. pîrgă, m.
bSitrge, m. garantă, m. che^aşu.
Bürgen, v. n. a garanta, a ehe-Zăşui.
Bürger, m. eetăfeană, m. civite, m.
[Bürgerlich, a. civilă.
Bürgcrmeifter, m. pîrcălavă, m. capulă civilă, primară, m.
Bürgfdjnft, f. cauţiune, f.' chezăşie, f.
Burgiunrte, f. pîrgă cu turnă de pa dă.
Bltrfd), m. ficioră, m. ucenică, m. studentă; m piciu, m. ştrengarii, m.
Bürfd)eu, v. a. a vena.
Biirfîe, f. perie', f.
Bül'ften, v. a. a peria.
Burţelbannt, m. tumba, f.
Burjeln, v. n. a se da dea tumba
Bufi), m. tufă, f. ciucură, m.
Bitfdţef, m. snopşioru, m. buchet, m
Bufdţţofj, n. tufară, m
Bnfdjidjt, Bttfdiig, a. tufiă.
Bufdillepper, \n- tîlliaru de tufe.
Buţcit, m. sînu, m.
Bufenfrcunb, m. ainicu intimă, m,
Buße, f. penitenţă, f. pocăinţă, f. amendă, f.
Büßen, v. a. ş. n. a şi lua pedepsa, a fi pedepsită, a expia.
bußfertig, a. penitentă.
Bußfcrtigleit, f. penitenţă, f.
Büßung, f. expiaţiune, f. pedepsă.
Bütte, f. vană, f. putină, f.
Büttel, m. sergentă, m.
Butter, f. untă, ra.
Buttern, v. a. a bate laptele, a face untă.
G.
Vedeţi mai cu semă literile K. şi Z. @iebe inăbefonbere bie Bud)= ftaben unb 3.
Scttiicr, m. icre, pl. f.
Sbarfreitag, m. vinerea mare. Sljartnodje, f. septemăna mare.
SŞrifl, m. Christosă, m. creştină, in. (Sßrifiabenb, m. ajunulă erăciuuu. lui, m.
CS^riflfefî, m. crăciunî, m pl. Slirtftmonnt, m. Decemvre. Sitronat, n. chitră, t. (
Sânt
Sar
41
Sitcotte, f. lămiiă, f.
(Sitronenbaum, m. lăudă, m. Sommifjbvob, n. păine de muni-fluue, f.
CEontumaţ, f. carantina, f. ■
Sopulatioit, f. cununia, f. Sopultmi, v. a. a cununa.
Sitte Ijtcr nid)t dorfommenbett ?lu«-briicîe ftnb synonim ober fommett unter fi ober 3 b°>'-
D.
Sa, adv aici; acolo ; etă,atuncea. — conj. fiindcă, căci, cându; de şi macara; Sa Bin icf), dtă mc.
Sabci, ad. la acesta, acolo, de fa-cie ; nape — , aprope.
Sad), n. ncoperemintu, m. acope-rişu de casă, m.
Sacpbecfer, tn. acoperitorii, m.
Sadjfenftcr, n. lucarnă, f. ferestrăj iu podii.
Sacf)rinne, f. ulucii, m.
Sad)#, m. diltoru, m.
Sad)fcf)inbel, f. şmdirlă, f.
Sad)#t)M'B, m. căine venetoru de dihorî.
Saburd), ad. prin acesta, pe aice.
Safern ad. încătu, dacă.
Snfiir, ad d’aceea, pentru acesta.
Sagegeu, ad. conj. in contra.
Saiţcim, adv. acasă.
Saljer, adv. de aici, pc aici, conj. deci, de aceea, dreptü aceea.
Safjtit, adv. acolo, într’acolo; — {cin, a fi perdutu; — geben, a părăsi.
Sabingegcn, v. Ştngeg'eit.
Safjinteu, adv. înnapoi, în urmă.
Saljtntcr, adv. după, dindosü, din dereptu.
Samalig, a. de atuncea, de ore cându.
Sama!#, adv. atuncea.
Samjjirfd), m. căprioră. f.
Sâmifd), a. adv. smintită, într’o ureche, fără uă ddgă.
Samit, adv. printr acesta, cu a-cesta, — c. ca, ca să.
Sarnm, m. stavilară, f; şosea, f.
Sämmeti, v. a. a opri, a stavila.
Siimmcrig, a. ş. adv. într’amurgii.
Stimmern, v. a. a amurgi.
Sommerung, f, amurgii, m. şlori, m. pl.
Santpt, m. aboră, m; fumegare.
Satîtpfen, v. n. a abori, a fumega.
SSmpfeu, v. a. a înăduşi; a stinge; a ferbe înăduşitu.
Sämpfcr, m. înăduşitoru, m; stin-gătorii, m.
Sumpfig, a. cu neduşelă.
Snntpffdjiff, n. vaporii, m.
SaueBcn, adv. alăturea, lângă.
ratlicben, adv. acolo giosu.
Santcber, v. 9iicbcr.
Sauf, m. mulţămire, f. mulfămita, f. — fagen, — abftatten, a mulţam i.
Saltfbar, a. mulţumitorii, recunoscătorii.
Sanfbarfcit, f. mulţămire, f. recu-' noscinţă, f.
Snnfcit, v. p. a mulfăiui, a res-plătf.
Sauffagitiig, v. Sauf.
Samt, adv. atunci; Samt uttb matul, cote nă dată.
Samten, bon, de acolo.
Saran, ad. la acesta, de pe, presto, întru acesta.
Sdl'auf, ad. după, Ia, pe, despre acesta.
Xavau$, adv. din acesta
Xarben, v. n. a ave lipsă, a duce nevoie.
Xavbietcu, v. a. a oferi, a presenta.
Sarbriugcn, v. a. a oferi, a presenta, a aduce de facie.
Xatvin, adv. acolo, intrü aceea, în lăuntru,
Xargebm, v. a. da acolo, da de facie.
Sorin, v. Sorcin.
Sarlcgett, v. a. a pune de facie, a înfăcişă, a lămuri, spune, a arăta.
Xadclim, n. împrumută, m.
Xctvleif)er, m. împrumutător, m.
Samt, m. maţii, m.
Xavmbl'udj, m. snrpătură, f.
Xoratgidjt, f. patimă, liacă, f. colică, f.
Xnmtfaite, f. cdrdă, f.
Xamad), adv. apoi, după aceea.
Xarob, v. Savttbcr.
Xarreidjcn, v a. a întinde, a presenta.
XarfteHcn, v. a. a înfăcişă, a re-presenta, a arăta, a expune.
Xorftreden, v. a. v. Xarrcidjen.
Savtljun, v. a. a dovedi, a lămuri, a demonstra.
Xnvübcv, Srüber, adv. despre a-cesta, peste acesta.
Snrum, Xntut, adv pentru aceea, de aceea, dreptü acesta, dreptü aceea.
Saruntcr, Xrunter, adv. supt a-cesta, între, prin acesta, supt, dedesnptă; mai giosü, acolo giosă.
XnS, art, n. nu există în romă nepte.
Xnfclbft, adv. acolo însuşi, chiar acolo, într’acel locü.
Safcin, n. existenţă, f. viată, f presinţa, f.
Sabjcltige, pr. aceea.
Xafig, a. de acolo, dintr'aCelu locă. SaSmal, 'SieSntal, adv. astă dată. Sa§, c. că, ca, ca să, pentru ca, de, de căndu.
Saffdbc, pr. totu aceea.
Safidjcit, v. n. a sta acolo.
Sattel, f. curmală, f.
Sottclbanm, m. curmală, in. Saitbe, f. dogă, f.
Săudjen, v. i. a se părea.
Sauer, f. durare, f. ţinere, f. trăinicie , f. statornicie, f. soliditate, f.
Sauerljaft, a. durabilă, trainică;
solidă, stabilă, statornică. Sauerţauftigfcit, f. durabilitate, f.
trainicime, f. soliditate, f. Sattem, v. ă. a dura, a ţine, a trăi, a se păstra — v. i. aî părea reu.
Saunten, m. degetul mare, m.
palmacă, in.
Solit* , m. asă, m. (la cărţi de joc-ă).
Sacou, adv. dintr’aceea, despre acesta; dintr’insul.
Saoov, adv. de; denainte.
Saloiber, ad. dinprotivă, în contra Xnţu, adv. la acesta, la aceea, de aceea.
Snţtoifdjen, adv. între acesta, în mijlocu.
Sasmifcbeulunft, f. intervenţinne. f. Secitnalbrud), m. fracţiune decimală.
Scde, acoperemîntă, m. tavană, f. învălitură, v. şi SScttbede. Sodcl, m. capacu, m.
Xctfci^ v. a. a coperi; bcn Xifd)
Xcrb
Xitb
43
—, a pune masa; a escorta.— v. r. a se apăra.
Xedcr, m. acoperitorii,' m.
Xccîmantel, m. mască, f. pretextă, in.
Xcgcn, m. spadă, f.
Xrgcugefiiji, m. Xfgeufdjcibc, f. tecă
de spadă, t'.
Xef)Ilbar, a. ş. adv. întinsibilă, v. şi audbeljitbnv.
Xcljlteil, v. a. a întinde, v. şi ane: bftpien.
Xeid), v. Xntitm.
Xcirfjfel. f. oişte, f.
Xcitt, Xeittf, pr. tău, ta.
Xcinetljalbcit, Xcinetmcgcii, Xcinct;
miltfll, adv. din pricina ta, pentru tine, din causa ta,
Xeintge, pr. al tău, a ta.
Xcimuid), e. deci, aşa. dară.
Xnmiti), f. umilinţă, f. umilire, f. smerenie, f. modestie, f.
Xcmiitbig, a, umilită, supusă.
Xrmiitlţigeii, v. a. a umili.
Xntfbar, a. imaginabilă.
Xcntbud), n. agendă, f.
Xcitfctt, v. a. ş. n. gondi, aeugeta, a medita; a ’şî închipui.
Xenfet, m. cugetătoră, in.
Xctlfma!)!, n. monumentă, m.
Xeutmiiujf, f. medailă, f.
Xcufnnirbig, a. memorabilă.
Xrnfttmrbigfrit, lucru remarcabilă, — cn, pl. memorii, pl.
Xcnfjettei, m. memoriu, m.
Xrmt, c. deci, căci.
Xettltod), adv. totuşă, cu tdtă a-cesta.
Xrr, art. sp. e. Xer3Wenfd), omulu; pr. acela.
Xcrb, a. vîrtosă, tare, solidă, trai uicu; aspru.
Xrrbfjcit, f. vîrtoşie, f. trăinicie, f. soliditate, f. asprime, f.
Xevcittff, adv, cândva, uă dată, o-dinioră.
Xcveii, prp. din cari, de la cari.
Xeventfyalbeii, Xaciittucgeit, Xerntt= lUtHeit, adv. pentru acesta, de aceea, pentru dinşii.
Xcrgcftalt, adv. într’atîta, într’a-cestă cliipă — felă — modă.
Xcvgfeid)cn, a. atare, de acestu felă.
Xerjentge, acela, Xiejcnigc, aceea.
Xcnrtnßnt, ad. astă-feliă, într’atîta.
Xefifalld, adv. pentru acesta.
Xc|gleid)cn, Xerglridjcit, a. asse-menea, precum şi.
Xcßbalb, v. XcfjUicgnt.
Xcßtuegni, Xfßiuillni, de aceea.
XeftO, adv. atită mai ....
Xcuteil, v. a. a arăta, a face semn, a explica, a interpreta, a tîlcui — v. n. a arăta spre ceva
Xrutlirf), a. lămurită, distinctă.
Xeullidjîcit, f. lămurire, f. înţele-siine, f. claritate, f.
Xctltfd), a. germanii, germanică; nemţescă.
Xfiltuug, f. interpretaţiune, f. sensu, in.
Xid)t, a. şi adv. desă, masivă: compactă, solidă, strinsu, tare.
Xid)tf, Xidjtbeit, Xid)tigfeit, f. desime, f. soliditate, f.
Xidjtcn, v. a. a medita; a face poesii, versuri.
Xidjtcr, m. poetă, m.
Xidjteufd), a. poetică.
Xiditfunft, f poesiă, f.
Xid)Utng, f. poemă, f.
Xirf, a. grosă, înfiată.
Xictbaud), m. pînteoaşă, m.
Xidc, f- grosime, f.
Xididjt, n. desime de codru, f.
iXicb, m. hoţă, m. fură, m.
44
Sorfj	Sw
Sieberei, f. hoţie, f. furătură, f. Sicbifd), a, hoţescu, furişă. Sicbflflţf, m. furtişagă, in. Siele, f. podelä, f. scândură, f. Sieten, v. a. a podi, a scânduri. Sienen, v. n. a. sluji, a servi; a-juta, a folosi. Stcnet, m. slugă, f. servă, m. fi-cioru, f. Siencrfdjaft, f. slugime, f. servi-torime, f. Sieitfi, ni. slujbă, f. serviciu, m. officiu, m. Sienftng, m. Marţi. Sienftbnr, a. supusă la serviciu. Sienftbnrteit, f. servio, f. rohie, f. sclavie, f. Sienftbotc, m.' servă, m. slugă, f. domestică, m. Sienfîfcrtig, a. gata spre serviciu, serviabilă. SienftloS, a. fără serviciu. Sicnfhnngb, f. Sienftmiibdjcn, n slujnică, f. servantă, f. Ctcnfttuillig, a. gata de a serva, serviabilă. Stcnflţluang, m. silă de a servi. Stejelbe, pr. aceea. Siefer, e, c8, acesta, acesta. Sic8fnlt8, ad. într'acestă casă. SieSjătţrig, a. de aeestă aunu. £ic8ma(, adv. a. astă dată. SieSfeitig, a. de astă parte. Sictrid), m. cîrligă, m. Sietocil, a. fiindu că. Sing, u. lucru, ra. obiectă, m. Singen, v. a. a tocmi, a reţine. Sintc, Sinte, f. cenielă, f. Sirne, f. fată, f. slujnică; f. curvă, f. Sijîcl, f. spiuă, ro. Siîlelfinf, m. stigleţu, m. Sodţ, c. totuşi, dară, însă; uu-nini; cu täte acestea. £od)t, m. fitilă, ui. mueu, m	Soctor, m. doctoră, medică, m. Sotfc, f. păpuşe, f. Sogge, iu. doge, m. £o(]le, f. oorbu monedulă. Soi) ne, f. lafă, m. Solă), m. pumnaru, m. Sofmetfdjcn, v. a. a tălmăci. Solmetfdjer, m. talmaciă, in. dr.i-gomană, m. Som, m. domă, cathedrală (biserică mare). Somfjeri, ra. canonică, m. epis-copă, m. stareţă, m. SomKfctje, f. v. Som. Soinpfnfţ, m. pirulă, m. Sonilor, m. tunetă, m. Sonncrtcil, m. segetă de fulgeră. Somtrrn, v. i. a tuna. Sonnerfd)tag, m. trăsnetă, m. Sonncijtag, m. jnoî. Sonnevmetter, n. tempestă, f, furtună, f. SoppcldMet, m. acuilă eu duoa capete. Soppctgăngcr, m. duplimbaşu ; persona ce se crede a fi de uă dată îu duoe locuri, personă ee semănă in töte cu uă altă. Soppelberţig, a. falsă. SoppeDaut, m. diftongă, m. Soppeln, v. a. a dubla, a îndoi, a căptuşi, a căputa (cişmele). Soppclt, a. dublu, îndoită. Sorţ, n. sată, m. Sörfdjen, u. sătuleţu, m. Som, m. spiuă, m. ghimpe, m. Sorten, v. n. a usca. Sort, adv. acolo. Sortig, a. de acolo. Sofc, f. cutie, f. tabachere, f. Sotter, f. gălbăntişu, m. Srctdje, m. bălauru; smeu (de hărtie). Srafjt, m. sîrmă f.
25ret
45
Sutjtpmp c, i'. marionetă, f.
®rang, in. îmbulzeală, f. silă, f. strinsore, f; dorinţă, f. îmbol-
dire, f.
3?rängeit, V. a. a înpinge; a îndesi, a stringe; a apăsa, a silnici. a asupri; fid) burd) bad SSolf —, a se viri prin poporă. ®rcntgfal, n. asuprire, f. suferinţă, f. nevoie, f. cliinü, m.
Straußen, adv. afară.
3>rcd)dlerfianf, 3>ref)bnnf, f. scaunü, tesghea de strungarü.
®red)fcilt, v. a. a strungari. ®red)Mcr, m. strungarü, in.
®vcd, ni. cäcatü, m ; noroiü, m. ®redig, a. sehirnavü, pliuü de cäcatü.
®vd)Clt, v. a. a intorce; a învîrti,
v. si ®rcd)feltt.
®ref)ot*gcl, f. orgănaşu, ni.
®rti, trei.
®reicd, n. triangolu, m.
Xrciecfig, a. triangularu.
Svcieinig, a. triunieü.
®reieiuig!eit, f. treime, f. trinitate, f. troiţă, t.
Sreierlet, a. de trei feliuri. ®reifad), a. triplu, întreită, dreifarbig, a. tricolora.
Sretfufj, in. tripodü, in. ®veifi)ntg?fcf}, n. bobotea, f. ®reift, a. şi adv. îndrăşlneţu, ini-mosü ; obradnicü, neruşinaţii. Sveiftigfeit, f. îndrăşlnelă, f; obrad-nicie, f. neruşinare, f, dreißig, a. trei-^eci. dreißiger, in. oinü de trei-şlecî. dreißigfte, v. al trei-ţiecilea. drrijad, in. tridinte, f. furcă cu trei dinţi.
dreijeţn, a. trei-spre-şlece. dl'eijefjttîe, a. al trei-spre-deceiea.
®u
drefe^en, v. a. a îmblăţi, a tră-era ; a bate.
Srefdjer, in. îmblătitoră, in. dri fcţiflegel, m. îmblăciu, m. dritltd), in. pănşlă grosă, f. drilliitg, in. ®riBing0finb, n. trei fraţi de gemene.
dringen r p. n. burd) etwas —, ilt ctfufld, a pătrund-, a strebate, a se vîri; traf cttuasS —, a stărui la ceva; —bc @ejd)âfte, afaceri grabnice.
®ringenb, a. grabnică, urgiute; stăruitorii.
dritte, a. ală treilea.
®rittf}aib, a. duoî şi jumătate. ®rittljeit, drittel, n. a treia parte, uă treime, f.
droben, adv. susu, acolo susă. drohen, v. a. a meninfa, a ameninţa.
®tol)Hf, f. trîntoru, m.
®rcl)lten, v. n. a se cutremura, a scutura.
®ix!)ung, f meninţare, f. droUig, a. de rîsu, comică. drofŢcî, f. sturşlă, m.
®rüben, adv. dincolo, dritbei', v. doviiber.
®rucf, in. pressimie, f. apăsare, f.
ţipară, m. impressiune, f. ®ruc!en, v. a. a tipări, a imprima.
driicten, v. a. a apăsa.
®ntdcv, in. tipăritoră, in. impri-mătoră, ni. driicîer, v. Âlinfc.
®ntderci, f. v. Söudjbvndcvei. drncffcfjler, m. erată, f. greşelă tipografică.
driife, f. gîleă. f. înflatură, f. driifig, a. gîlcosă.
®U, pr, tu, mc.
40	Sun
ftd) Süden, v, r. * se pituli; a se umili.
Sudmciufev, m. făciarnică, m. prefăcută, m. retrasă, m.
Subeln, v. a. a cimpoi.
Sltbelfcicf, m. cimpoiu, in.
Suft, m. abore finit; mirosu, miresma, f.
Suftcn, v. a. a respătifli mirosă.
Sllibcit, v. a. a suferi; a tolera; — v. n. a pătimi.
Sltfbfr, rn. îngăduitorii, m; suferitorii, m.
Sutbfam, a. şi adv. îngăduitorii, m.
Snlbfnmteit, f, toleranţă, f.
Slllbuitg, f. suferinţă, f.
Slltinu, a, nătăreu, prostă, tontă, negliiobu, nerodă.
Snmmljeit, prostie, f. neghiobire, f. nerodie, f.
Slimmfoţif, m. nătărău, m. s. c.
Sltntpf, a. înăduşită.
Sumpfig, a. umedă, mucedă.
Silite, f. movilă, f.
Siittgev, m. gunoiă, m.
Siingeti, v. a. a gunoi.
Smttel, a. întunerieă, intunecatu, închisă, (de tote colörele); obscură, m.
Siiltfef, m. vanitate, f. încliipuire, f. socotinţă prea mare despre sine.
Simfelţ.’it, f. întunerecime, f. obscuritate, f.
Sunfeltt, v. a. a se întuneca.
Siinfett, v. n. a părea ; a socoti.
Sünit, a. supţire; rară.
Siitute, Siinnfjcit, f. supţietate, f. rărime, f.
Srntft, m. abore, f.
Sunfleu, v. ii. a abori.
Sitnfteu, v. a. a ferbe înăduşită.
Suuflig, a. aburosă.
Smiftfvei«, m. atmosferă, f.
Sur
Start), prp. prin. cu.
Stirdjcirbetten, v. a. a lucra deplină; a ciomâgi; a eji d'a-supra.
Sltrrf)Jll8, adv. absolumente, in ver şi ee eliipu; preste totă. — llirt,t, Jiic-l decum.
SlU'rtjbeijjnt, v. a a pătrunde nmş-cândă, a muşca până dincolo.
Slirdjbeuteln, v. a. a piclui, a ehic-lui (făina în mori) a se cutremura cn totul.
Surd)bof)ren, v. a. a sfredeli pană dincolo ; a străpunge.
Suvdjbl'edjen, v. îl. a sferma, a sparge; a pătrunde prin . . .
Surrtjbviltgcn, a trece, a duce prin-tr’ună locă; a vîrî, a băga prin ceva; a cheltui — v. n a trăi cum pdte.
£uvd)bt'orf|eii, a. ş. adv. măiestrită.
Surrfjbenfcn, v a. a gondi cu amăruntul. a reflecta.
Sltvdjbvâltgcit, v. a. a pătrunde, a străbate.
Sltrdjbrittgen, v a. ş. n. a pătrunde, a resbate.
Snrdjbriugenb, Surdjbringtid), a. patrundătoru.
Sttrdjeinanber, ad. ună întraltă, confusu.
Slll'dţfabrcn v. u. a trece prin — cil trăsura.
'Slirdjfafjrt, f. trecătore, f. pasagiu, m.
Slll'rtlfalf, m. diarie, t.
SlU'rt)falten, v. n. a cădea prăi — a cădea cu totul.
Suvd)fled)ten, v. a. îutrebletb
StU'rfjfl'cffetl, v a. a mănca pană dincolo.
Sltvdjgattg, m. passagiu, m.
Suvd)gäitgig, a. comună, obicinuit, pi este totă, generale, universale,
Durd)ge()en, v. a. a merge pr
a fugi.
®urd)gel)enbd, adv. în genere. jDutdjgretfen, v. a. pătrunde. 5)ui'd)grctfeitb, a. pătrundătoru. jDurdjfjaitett, v. a. a pătrunde bă-tîndă ; a tăia în doue. ©Utd)l)ed)e(n, v. a. a revila bine; a critica.
Sutrfjljeffeii, v. a. einem, a ajuta cuiva se scape, se trecâ. 2)urd)fod)en, v. a. a ferbe bine. Suvd)tonnncu, v. a. a trece prin, a pătrunde; a scăpa. Slirifjfreuţen, v. a. a se încrucişa. $tmf)lafjen, v. a. a lăssa se trecâ, a trece, a filtra, a strecura. ÎJuvdjlaudjt, f. Alteţă. $urd)laud)tig, 3urd)(rutd)ttgft, a.
Serenisime.
®urd)lanf, m. strecurare, passagiîi, v. şi Surtfjfntf.
©urdjlcmfctt, v. a. a prinalerga, a! cu sudcire; a asuda prin
-Dltldifdjaiteit, v. a. a să uita prin; a pătrunde.
©urdjfdjetlten, v. n. a luci prin, a se vedea prin.
3uvd)fd)cinenb, a. prinluciu, m. transparenţii, m, diafana.
®urd))d)icficit, v. a. a trage prin — a pătrunde trăgîndă.
Surdpdţîag, m. ciurfi; m. sitiş-câ, f.
Snrd)fd)tngen, v. a. ş. n. a străbate. a străpunge, a strecura.
$)urd)fd)ttngeu, v. a. a împleţeei.
®ui'djfd)(iiţ)feit, v. n. ş. a. a se strecura, a trece.
Sltrdjţdjnciben, v. a. a tăia in jumătate, sau în două.
Sui'rfljdimtt, m. printâiere’ f. mediu, in.
Surdjfcfjtuimmen, v. u. a trece îu-notîndu.
$ltrd)Jd)tl>iţjeil , v. a. a pătrunde ru snHorft! n Msurîa rjriu —
princurge; a pătrunde; a se scăpa in fugă.
2)	urd)(c6en, v. a. a petrece viaţa.
®ttrd)tefen, v. a. a citi din capii
până în fine.
®txrd)löd)ern, v. a. a găuri.
ftd) ®uvd)Utgen, v. a. a se scăpa pi iu minciuni.
©îtrdjmarfd), m. trecere, f. passa giu, m.
3)	urd)tnafd)h'eu, v. n a trece prin — a merge prin.
jDurdjmeffer, m. diametru.
$urd)muftent, v. a. a critica.
®uvd)red)nen, v. a, a calcula din capii până în fine.
Surd)reife, f, printreeere, f. pas-sagiü.
©urdjvetfenber, m. trecătorii, m pasageră, ra.
Surdţfeljen, v. a. a priivi prin —; examina, a cerceta.
Snvdjfetfjeit, v. a. a strecura prin a strecura.
ÎDltvdpebert, v. a. a ajunge la scop, a scdte la capetă.
£urd)fid)t, f. înspecţiune, f. revi-siune, f.
Surdjftdltig, a. transparentă, pre-vediu, diafană.
3)nvd)ftd)tigfeit, f. transparenţă, f. prevedie, f.
SJHcdjftedjen, v. a. a împunge prin —, a străpunge.
3)urd)fted)cvei, f. înţelegere prin-tr’ascunsă,
Sltvdjftecfen, v. a. a vili prin —, a străpunge cu aţă.
Surdjftofjen, v. a. a străpunge.
:2>nvd)ftvcirf)en, v. a. a şterge peste
48
<$d)t
— a şterge cu totă; a calatori pe undeva.
Şmrcfjfhtbiren, v. a. a studia bine.
$urd;fud)eit, v. a. a visita, a cer-ceta.
durchtrieben, a. viclenü, destrămată.
Eurdjtricbenljeit, f. viclenie, f. fi-neţă, f.
Eurdpuaten, v. a. a vădui.
3)urd)Uicben, v. a. ţese prin . . .
£«vd;U)trfen, v. a. a arunca prin ..
Surt^njillben, V. a. a împlăti prin fid) —, a trece încolecinduse ; a scăpa.
Sin'djnunterit, v. a. a erna, a păstra peste ernă.
Surdjlnirtcu, v. a. a împlăti cu ..
Eurdjmifdjeu, v. a. a scăpa.
2.lird)tt!«!)(en , v. a. a rescoli, a scormoli.
___________________®9ţ_______________
Surdjjâfjleu, v. a. a numera unu cote unu.
3)urtf;jie!jcn, v. a. a trage prin ...
Surdţjitg, m. trecere, f. passa-giu, in.
Surdjjmiingen, $urd)3umtgen, v. a. / a ticsi, a sili se trecă.
dürfen, v. n a îudrădni, a avea voie, a putea.
Eiirftig, a. lipsită, seracă, calică.
Eiirftigfcit, f. nevoie, f. lipsă, f. calicie, f.
Siirr, a. uscată, secă.
Eurrc, f. uscăciune, f. secetă, f
Surft, in. sete, f.
Surften, Sitrftcn, v. n. a avea sete.
Eurftig, a. setosă.
Eitficr, a. întuneeosă, obscură posomorită, tristă.
Elite, f cornă, m. leică f.
Suţjcn, v. a. a dice tu
Eltţenb, n. dusină.
E.
(Ebbe, f. refluxu, m.
(Eben, a. netedă, asemine ; plană ; sadea ; dri ptă; exactă; — adv. tocmai, chiar atita.
©benbaum, m. abanosu, m.
(Ebenbilb, n. portretă, in.
(Ebene, f. plană, m. şesă, ni,
(Ebenen, v. a. a netezi.
(Ebenfalls, adv. asemine, de asemine, totă aşa, ăncă.
(Ebenmaß, n. proporţiune, f. sime-, trie, f.
(Eber, m. poreă sălbatică.
(Sbercfcf)e, f. sorbă.
(Ed)t, a. adeverată, veritabilă, autentică, curată.
Gd)tfccit, f. veritabilitate, f. originalitate, f. autenticitate, f.
Sde, f. colţiă, m. unghiă, m. muche, f.
Gdig, a. eolţurosă, ungliiosă.
(Sbcl, a. nobilă; alesă; generosă, marinimosă.
(Ebelgefinnt, a. generosă.
Gbelt'nabe, m pagiă, m.
(Ebclmann, m. boieră, m. cavaleră, m. nobilă, m.
Gbelumtf), m. generositate, f.
(Sbclmiitljig, a. generosă.
(Sbelftein, m. petră preciosă.
Sge ober (Egge, f. grapă, f. greb-
49
<M)v
Eib
Egen ober Eggen, v. a. a grăpi, a grebla.
E!), (Stje, Sljer, înainte de, maî nainte.
El)e, t. căsătorie, f. imenu, m.
Ehebett, n. patul nunţi,
E()e6l'0d)CU, v. n. a preacurvi.
EI)ebved)er, m. preacurvarü, m. a-dulterä, m.
Eljebettt, Sf)ebeffen, ad. altă dată, maî nainte.
Ehegatte, Ehemann, m. sociu, m. consdrte, m. bărbaţii, m.
Ehegattin, f. soeiă, f. nevastă, f.
Efjegeftcrn, adv. alaltăerî.
Ehehälfte, v. Ehemann, Ehegattin.
Eheleute, pl. însuraţii, pl.
Efjdtg, a. din însoţire, legiută, din căsătorie.
G!)flidjett, v. a. a însoţi, a căsători, a însura, a mărita.
Eijelog, a. ne’nsofitü, necăsătorită.
Eljclofigfeit, f. feciorie, necăsăto-rie, f.
Ehemalig, a. ş. adv. de odinidre.
Ehemals, adv. odinidre.
Ehemann, v. (Sljegatte.
Ehepaar, n. însuraţii, pl.
Ebern, a. de bronsü, vîrtosu, tare,
Ef)efd)eibnng, f. despărţire, f. despărţenie, f.
Etjcfegen, ni. copii, pl.
Gtjeftcmb, m. căsâtoriă, f.
Spfienä, adv. cătă mai curîndu.
Ehrbar, a. onestă, onorabilă, venerabilă.
(Spbarfeit, i onestate, f. venera-bilitate, f.
Ebrbegierbe, f. ambiţiune, f.
Eljrbcgierig, a. ambiţiosă.
Epe, f. onoare, f. cinste, f. glorie, f. respectă.
Epen, v. a. a onora, a respecta, a cinsti.
Epcnbejeugung, respectă , lioma-giă, m.
Eprncrflänuig , f. reparaţiune de ondre, f.
Ehrenpforte, f. arcă de triumfă, m.
Ehrenrettung, f. apologie, f. »
Ehrenrührig, a. atingătoru la ondre, injuriosu, m.
Eht'tnfacbc, f. afacere de ondre.
EhrenfteHe, f. demnitate, ondre f.
Ehrerbietig, a. respectuosü.
Ehrerbietigfeit, f. f. respectă, m. reverenţă, f.
Sbrfnrcf)t, f. respectă, m. venera-ţiune, f. bomagiă, m.
Ehrgcij, m. ambiţiune, f.
Eljrgeijig, a. ambiţiosă.
Ebriid), a. onestă.
Ef)rlid)feit, f. onestitate, f.
Ef)rlog, a. defăimată, infamă.
Ehrlofigfeit, f. defăimare, f. infamie, f.
Ebrfam, a. v. Ebriid).
Sbrfitd)t, f. v. Ehrgcij.
Shrnergeffen, v. Ehrlos.
Ebrraiirben, pl. reverenţie, cuvio-şie (titlu bisericescă).
E()l'lnitrbig, a. venerabilă, respectabilă; Reveverend (titlu).
S[)rtȟrbigft, a. lleverendissime (titlu).
Ei, n. ou, m.
Eibe, f. Eibenbamn, m. tisă, f.
Eibifd), m. Eibifdjttmrjcl, f. palbă mare, f.
Eidjc, f. Eid)enbaum, m. stejară, m.
Sidjcl, f. ghindă, t.
Eidjcu, a. de stejară.
Eid)tjorn, n. Sidpörncben, m. veveriţă, f.
Sidpnajj, n. etalonü, m. măsură normală.
Eid)!im!b, m. stejerişu, m.
Eib, m. jui ementă.
4
50
Big
Gin
Bibani, m. ginere, m.	JÖigeittl)ünt(id), a. pronriu, carac-
Bibbl'lid), ra. calcare de jurămiutu, teristieü.
f. parjuriă, f.	| CSigcntliitmlicfiteit, f. caracteristică, f.
Bibbriidjig, a. parjuru.	iBigeittlidj, a. ji adv. al seu, pro-
Bibedlje, f. şopirlâ, f.	i priu, in faptă, in adeverii.
.Giberbunen, pl. pufă, ra.	jBigemnitte, m. ne’ndnplicare, ca-
Gibergand, găsea de Islanda, ©blid), a. jurată — adv. prin ju-rementă
Bibotter, v. iDottcr.
Bierflldjeii, in. jumări de oue, pancovfi, in. plăcintă de oue. Bierfîod, m. oariă, m.
Bifcr, ui. sirguiuţă, f. rivuă, f. \lelii, m; minie, f.
pnciu, in.
Gigemnilfig, a. ne’ndupiîcabilu, ca-priciosii.
Bignen, v. r. fid) ju etnia* —, a
fi bunii de ceva.
Bilaitb, v. Sujet.
Bifbote, m. curieră, m. estafetî, f. Bile, f. grabă, f. pripă.
Sitei!, v. u. a se grăbi, a se pripi.
Bifrvrv, m. revnitoru, m. geloşii, f/Bilenb, Bitenbb, adv. in grabă, în Bijei'll, v. a. a fi geloşii.	pripă.
Bifevjltd)t, f. gelosie, f.	Btif, (Blfi, a. unii spre-^leee.
Gifevfiidjtig, a. geloşii.	Bitfertig, grabnicu. gata de fugă.
Bifiinuig, Bivuiib, a. ovalii.	[Bifte, al unu-spre-decelea.
Sitjtel, n. nnspredecimii.	i
Bigen, a. propriu, al seu, insuşî al sen; curioşii.
Bigciier, v. Bigeutljitnier.
Bigenbnnbig, a. cu mâna propria.
Bigenf)Clt, f. propriime, f. particularitate , f. însnşime, f. idio-tismîi, m.
Bigciltiebi', f. amorfi propriu, m. egoismu, rn. iubire de sine, f.
Bigcnmiidjtig, a. arbitrară, înso-votniefi.
BigeiUUlfi, m. interesu, m. folosii propriii, m. egoismfi, m.
Sigcilllitţîifl, a. interesată, egoistie.
Bigeitb, adv. in adinsfi, anume.
Bigeujiiinjt, f. însuşire , f. cuali-tate, f.
Sigeilfd)aft*nmt, Ii. adjectivă, m.
Bigcnjtmi, m. capriciu, in.
Sigeuftnitig, a. eaprieiosu.
Bitig, a. grabnică.
Bltigft, ad. forte grabnică. Bitmcigen, dilîgenţă, f.
Biinev, in. vadră, f.
Bin, einer, eine, unul, una. Bimutbcr, p. «nul pe altul. Billăfdjern, v. a. a reduce in ce-nuşe.
BuiatŞmen, v. a. a respira, a re-sufla.
Bincmgig, a. chioră.
Sinbauiren, v. a. a îmballa. Billbnlfdiniveu, v. a. a inbalsama. Siltbailb, m. legătură (de cărţi). Sinbeificn, v. a. a muşca in ... fid) Binbettclll, V. r. a'si face intrare prin multe rugăminte.
Ginbiegeit, v. a. a îndoi.
fid? Bittbilbeil, a şi închipui, a’şl
Bigcntlium, n. proprietate, f. bunul imagina.
propriu.	jSilibilbmigdfraft, t. fantasie, ima-
Bigentlpimev, m. proprietarii, m. | ginaţiuue, f.
lBilîbinbeit, v. a. a, lega (cărţi).
51
Sin
(Sin
Einblafcn, v. . a sufla in întru. cufunda; a intrerumpe; a trece Einblätterig, a. monapetalu, cu uă prin capii; a se slăbi.
Einfalt, f. simplicitate, f. naivitate, f.
Einfältig, a. simplu, prostii, tontă. Einfäßigfeit, f. simplicitate, f. prostie.
Einfaficn, v. a. a încadra, a borda a încercevi; a îucliide, aîncnn-giura.
Einfaffltng, f. bordură, f. încadrare, f.
fid) Eiltfittben, v. r. a se afla (undeva).
Entflechten, v. a. a împleti; a a-nifisteca.
Biltflid'en, v. a. a cîrpi, a adăogi. Entfließen, v. a. a întina. Einflüßen, v. a. a inspira.
Einfluß, in. înfluinţă.
Eillfliifiern, v. a. a şopti, a (la sfaturi rele.
Siltforbera, v. a. a cerc, a exigea. Siltlemhtenb, a. lămurită, olarii, e-videntiî.
EilllöfCll , v. a. a scote (unu a-mauetii.)
Einmal, v. a. uădată.
Einmal, adv. altă dată; md)t —, nici Mişcării.
Einmarfrf), v. a. intrare, f. Eitimavfrflivcit, v. a. a intra. Shmtnucm, v. a. a îndidi. Einmettgen, v. a. a amesteca în . . Eimnietljeil firii, v. r. a lua cu chirie.
16 ie.
Eiubrecfictt, V. a. a sparge — v. n. a se rumpe, a se dărima, a se cufunda.
Einbrennen, v. a. a marca cu unii ferii ferbinte, a infera
Einbringen, v. a. a introduce, a căra în întru; a aduce (venituri) a raporta.
Etnbrocfen, v. a. ferma păina în supă.
Etllbvud), m. cufundare, f; spargere, călcare (de hoţi) apropiere (nopfi).
Einbußen, v. a. a perde, a suferi daună, pagubă.
Etuborren, v. n. a se usca.
fid) Etnbvangen, v. r. a se viri; a se îndesa.
Einbringen, v. a. a pătrunde, a intra în întru cu silă, a străbate.
Eiubrucf, m. impressiune, f. marcă, f. semnă, m; sensafiune, f
Eitlbriirfeit, v. a. a sferma, a strica adesindii, a rumpe, a suci.
Einerlei, a. de unii feliu, totiî de unul.
Eiuerntfll, v. a. a secera şi aduna, a căra la aria.
Etnfndj, a. şi adv. simplu; singuraticii.
Einfachheit f simplicitate, f.
Einfăbetir, v. a a înfira; a începe ceva.
Einfahren, V. a. a căra în întru ;|EiîUmtmmen, v. a. a îuvăli, a în-a desprinde (cai).	| făşura.
Einfahrt, f; intrare, f. portă, fnEilimiitljig, a. unanimă.
gură de baie, f.	iBiimiiljcn, v. a. a cdse în . . .
Einfall, in. dărimare, f. cufundare,'Einnahme, f. recetă, f. recoltă, f.
f. inva^iune, f; fantasia, f. ca-priţiu, in.
Eillfallen, v. n. a se dărima, a se
luare, f. (a unul oraşu). Einnehmen, V. a. a lua; a occupa ; a preocupa, a şarma.
52
(Jiu
(Jiu
(Jiuuefpnenb, a. preocup:*bilă, şarmantă.
©timeţmcf, m. vameşă, priimiforă.
fid) (Sinniftcit, v. r. a se aşeda.
S'inöbc, f. singnritate, f. pustie, f. deşertă m.
(Sinpadeu, v. a. a înpaclieta.
(Sinpbrfeln, v. a. a pune in sala-mnră.
(Sinpl'ăgeu, v. a. a întipări, a în-prima.
Sinquartircn, v. a. a löge«, a pune în locuinţă.
(Jinquai'timng, v. a. înlogeare, f. soldaţi pusă în locuinţă cu cineva.
Sinvammeîn, (Sinrnmmen, v. a. a bate cu xnaiul.
(Jiltraunten, v. a. a înloca, a pune undeva; a îngădui; a mărturisi ; a admitte.
(Silirebe, f. objeeţinne, t'. contrazicere, f. excepţiune, f.
(Sinrebctt, v. a. a îndemna, a sfătui.
(âinmdjeit, v. a. a da, a presenta.
Siitrciijcn, v. a. a înşira.
(StnrcifiElt, v. a. a rumpe; a dă-rima.
(Jinridjteil, v. a. a îndrepta, a or-ganiZa.
(Sinridjtung, f. îndreptare, f. organizare, f.
(Sinvieqcllt, v. a. a înZevora, a închide cu Zevorul.
Sini'Often, v. n. a înrugini.
(Sinfamfeit, f. singuritate, f. solitudine, f.
SiltfammHn, v. a. a cullege, a a-duna, a collecta.
(Sinfantmlcr, m. colleetoră.
©ttfaţş, m. punere, f; vadin, m. ©nfaitgen, v. a. a suge în sine; a absorba.
(Sinfdjalten, v. a. a întrecala, a băga ceva în şirul altora ; a însera.
(Sinfdjiirfcu, vi a. a recomanda cu dinadinsul.
Sinfdjarrcn, v. a. a îngropa, a ascunde în pămîntu.
©nf<f)enfen, v. a. a turna. (£'infd)i<fcn, v. a. a trimite în primire.
(Sinfdjiebeu, v. a. a băga, a vîpi. @infd)iebfel, n, parantesă. ©nicpicfien, v. a. a detuna, a dărâma cu totul; a arunca pâinea în cuptoriă ; a ţese.
(âinfdjiffen, v. a. îmbarca. Gsinfd)tafen, v. n. a adormi. (Jinfdjîageit, v. a. a bale în ceva ; a sparge (ferestra) v. n. a da inîna (la tîrguită) a trăsni; ase cuveni undeva.
@iufd)(etd)eu, v. n. fid) —, v. r. a se introduce pe nesimţită. Stnfdfiicfţen, v. a. a include; a în-cungînp, a cuprinde. @infd)lH(ftu, v. a. a înghite.
jSinfdjIummern, v. (giitfdjfafen. (Jinvitcfcn, v. a. a insera, a pu-: ©nfdjliirpfen, v. a. a sârbe.
blica. — v. n. a intra (soldaţii)., @infd)lufj, parentesă, f. alăturare, f. Sjuriichutg, f. inserţiune, f.	fid) ©infdjmeidjcfn, v. r.
(ăinfalben, v. n. n unge preste tot. (Sirtfalgen, v. a. a săra, a pune în sare.
©nfaljuitg, f. sărare, f. salamu ră, f.
Sinfam, a. singuratică, solitară.
se însura, a se linguşi.
©infdjmelgcit, v. a. a topi. Stnfdpmeben, einen ilîerbredjer, v. ;t.
a pune ferele unui scelerată. Ginfdjmieren, v. a. a unge. ®infd)nnlfen, v. a, îucatarăma.
(Siu
Gin
53
C£iufcl)ncibcit, v, a. a incresta, a întâia.
©nfdputt, m. crestetură, f.
(Şinfdptiiren, v.a.a stringe; fid)—, a se încorseta.
(Sinfdfrânfeu, v. a. a margini, a restrînge.
<$tnfd)ranben, v. a. a înşurupa.
<2titfdţreibcn, v. a. a înscrie.
(Sinfd)rtnnpfcri, v. a. a se sbirci, a se usca.
©nfegiten v. a. a binecnventa, a mirui, a consfinţi.
<Sinfcfjen, v. a. a pătrunde cu vederea ; a înţelege.
(Sillfeifeti, v. a. a săpuni preste totfi
©nfeitig, a. unilăturălu , superficială.
(Shtfenbcn, v. a. a trimite în prii-mire.	•
Ginfenten, v. a. a slobodi in giosă, a cobori în mormîntă.
(Siufetjeit, v. a. a inpune, a pune in . , . , a statornici, a aşeda.
(Siufid)t, f. Înţelegere, f. pătrundere, f.
Ginfidţtânott, a. inteligentă.
Ginftebetci, t'. eremitate, f. pustnicie, f.
(Siltfîebler, m. cremită, m. pustnicii, m.
QsiltfUbig, a. monosilabu, unosilabă.
(Sinftnfen, v. n. a se cufunda.
(SinSmald, adv. uă dată.
©infpanncn, v. a. a pune cai la trăsură.
©nfpetven, v. a. a închide.
fid) (Siufptnnen, v. r. a se invăli (in mătase).
(îtnfpvengcn, v. a. a uda, a stropi, a strica, a destruge, v. n. a întră repede.
Ginfpriycn, v. a. a stropi pesta totü, a stropi in întru.
(Sinfpntd), m. oposiţiune, f.
(Stuft, adv. uă dată, odiniöre.
(Stnfieden, v. a. întinge; a înghiţi (ocări).
Ginfteigeu, v. n. a se sui undeva, a intra suindu-se.
Ginftefictt, v. a. a pune în ... ; a conteni.
(Sinftinimen, v. n. a s’acorda, a consimţi.
(Smftimmig, a. solo; unanimă,univoce.
Ginftimnmng, f. acordă; in. consimţire, f.
(Siltftopfen, v. a. a umple; a ticsi.
(Sinftecidjen, v. a. a stringe, a băga în bndunari (bani); a spoi.
Siltflubireit, V. a. a studia, a învăţa pe de vostă (ună rolă) a se exerţa bine.
(Sinfturj, m. cufundare, f.
Giuftür5ci;, v. n. a se cufunda.
Crinfnueilcn, adv. într’acăsta, de uă camă dată.
Gmfftoâlig, a. provisoră, adinteriin.
Sintnudjcn, v. a. a cufunda iu ... a mufa.
(Sitltaufd)cn, v. a. a schimba, a face schimbă.
Gintf)eiten, v. a. a împărţi.
(Silltfjmt, v. a. a pune in . . . ; a închide.
(Sintbnig, a. monotonă.
(Sintradjt, f. unire, f. înţelegere, t. concordia, f.
Gintvag, m. — tljun einer 3ad)f, a vătarnă unu lucru.
Einträgen, v. a. a aduce; a înscrie; a aduce venită.
Eintrüglid), a. profitabilă, lucrativă, aducătoru de venită.
54
(îin
©mp
©illtreffeit, v. n. a sosi, a veni, a ajunge ; a se inplini.
©intreibclt, v. a. a mina în intru : a bate; a aduna; a stringe. Eintreten, v. n. a întră.
(Eintritt, m. intrare, f; început, ni. Sitltrortliril, v. n. a se usca, a seca. ©hmmfeit, v. a. a înmuia. ©inuerleibcil, v. a. a încorpora, a întrupa; a adăogi. (Siiiorrfîîiiibiiift, m. înţelegere, t'. fid) ©iiim-fteljen, v. r. mit einem —, a se înţelege cu cineva.
Einmal) bern, v. a. a veni intr’uâ ţerră spre a o locui.
©inmörts, adv. în lănntru. ©inmăjfevn, v. a. a înapa. ©inroebcn, V. a. a înţese. (Simoedfjfrln, v. a. a schimba. GiitUieidjeil, v. a. a înmuia, a muia in ceva.
©nmetijen, v. a. a sfinţi; a călugări ; a introduce (in misteriî); a hirotoni.
©muenbeil, v. a. a objecta, a o-pune.
Ginmerfeit, V. a. a arunca în . . ;
a objecta; a sferma (aruncând), (limuidellt, v. a. a învali, a înfăşură; a înfăşa.
©itimilligen, v. a. a consimţi, ©inuurteit, v. a. a înţesa — v. n.
a opera asupra cuiva, ©inrooiţner, in. locuitorü, m. Siirnmrf, m. objeefiune, f ©iiijapfeit, v. a. a trage, scote pe cepfi îiitr’iiuă vas; a începui, ©inşiittncit, v. a. a îngrădi. Giiljridjnen, v. a. a desemna în...;
a înscrie, a însemna.
(Sittjctn, a. şi adv. singură, unică, deosebită, unu câte mm. ©injieţen, v. a. a băga în întru, a trece prin ecva, a aduna ia
sine; a confisca; a strimta; a suge in sine.
©n;ig, a. unică, singură, extraordinară, minunată.
©iltjng, ui. intrare, f.
©iâ, n. gheţă,	i
©idbaljll, f. drmnă de glieţă.
©ifett, n. ferii, m.
©ifeabied) , n. tinichea, f. fern albă, ui.
©iieufjaftig, a. ferosu.
©ifenljaitbtcr, m. feraru, m.
©ifern, a. de ferfl.
©iăgaug, in. pornirea sloiuriloru de
gheţă.
©iSgrube, f. gheţărie, f.
CStgfdţoHe, f. sloiă de gheţă.
Sitei, a. vana, deşertă.
©itelfcit, f. vanitate, f. deşărtă-ciune, f.
Giter, iriî purele, f. punoie, f. ©iterig, a. puruiosu, punoi08ă. Ettern, v. n. a punicii, se punoi. ©imeijj, m. alliuşă de oue, m. ©Ctel, )n. greţă, f. desgustu. ©de!l)aft, a. grefosă, desgustosu. ©(felii, v. n. a se grăţoşa, a se desgusta.
©Ibogett, m. cotă, m.
©leub, ii. miseriă, f. ticăloşie, 1. ©leitb, a. iniserabilă, ticălosă. Slefailt, ni. elefantu, m. tildişS, m, ©IfenbeitL n. osu de fildişă.
Elle, f. cotii, m.
©ber, v. ©rit-.
Slfter, f. coţofană, f ©tnpfang, m. priimire, f. mtimpi-naie. • f.
©mţsfflitgeit, v. a. a priiroi, a iu-timpiuu.
©mţJtftngUdlfeit, f. susceptibilitate, f. ©mpţâitgitifţ, f. priimire in pântece, dlâmislire, f.
©mpţongfdjeitl, m. adeverinţă, f. reeepisă, f.
©mpfrijl, m. ©lllpjftjluiig, f. recomandaţii«! e, f.
(Smpfctjlen, v. a. a recomanda. CSntţjfiiibbar, a. simţibilă, m. Smpfinbelei, f. afectaţinne de sim-ţibilitate, f.
©mpfiuben, v. a. a simţi. ©mpfmb(id), v. ©mpftnbbor.
©mpOl', adv. în susă, snsu. ©mpbreit, v. a. a resenla, a revolta, a resvrăti — v. r. a se revolta.
©mpbrenb, a. revoltantu.
©mpbrcr, m. rescolnică, ni. rebeli«, m.
©mportircbe, t'. strană, f.
©mpbrmtg, f. rebeliune, f. revoltă, ©înfig, a. delosu, sirgnitoriă, riv-nică.
©mfigfeit, f. sirguinţă, f. rivnă, f. ©nbe, n. fine, >n. sfirşitu, m.
©nbeii , ©nbigen , v. a. a fina, a sfiiţi.
©ubltd), adv. în fine, în sfârşită, ©nbung, f. terminaţinne, f. ©ttburfacbe, t. canea finală, ©nburtfjeiţ, n. sentinţă definitivă, ©nbţtoecf, ni. ţintă, f. ţintire, f.
©IIg, a. strimtă, îngustă, desă strinsă.
©ugbriiftig, a. asmă, f. tică, m. GngbriifttgEeit, f. asmă, f.
Suge, f. strimtore, f.
©ngel, m. angelă, in. îugeru, m. ©ngellmirţ, f. angelică (plantă), ©ngerling, m. larvă, f.
©uglifd), a. angelic«, îngeresc«;
angleşleseă.
©litri, m. «epotă, in.
©ntobeln, v. a. a desnobila. ©ntftl'tfH, v. u. a degenera.
fid) ©iitnuBrni, v. r. eincb 3)tngeg a se desface de tină lucru, ©ntbfţjreit, v. a. a se lipsi. ©Iltbrijrtid), a. ce pete lipsi, de prisosu.
©ntbebvmtg, f. lipsă, t. privaţiune, ©ntbictfll, a ordona, a poronci; a îneunoscinţa.
©Iltbillbrn, v. a. a deslega, a libera, — v. n. a desgreuna, a face.
ftd) ltidţt ©ntblbbeii, V. r. a nu se ruşina, a îndrăştni.
©iltblbßen, v. a. descoperi, a des-goli.
©lltblbjjt, a. golă.
©lltbmineu, v. n. a s’infoca, a s’in-fiama, a arde.
©Iltbtcfcu, v. a. a descoperi.
©Iltc, f. raţă, f.
©ntcprcn, v. a. a desonora. ©ntcvbcn, v. a. a desmosceni. ©Htei'II, v. a. a încângi.
©nttobren, V. a. a scăpa.
GlltfaBctl, v. a. a scăpa, a cădea jos«, a uita.
©HtfaltCH, v. a. developa, a descreţi.
ftd) ©Ittfarben, v. r. a schimba fa-cia, a ]iierde facia.
©ntjrrnen v. a. a depărta, ©ntfeffeln, v. a. a descătuşa, a des-lega.
©mţlommril, V. a. a intlamma, a înl'oc».
©iltflirpen, v. a. a fugi. ©ntfmnbfn, v. a. a înstreina. ©IltliUjreil, v. a. it fura, a răpi uă fată mare.
©utfsibrer, in. răpitoră.
©iltgegen, ]>. adv. cătră, contra spre, întru, înprotivă, înainte, ©ntgcgncil, v. a. a replica, a res-piinde.
5S
Ein
Sin
CSutgcfjeii, v. a. a scäpa.
Entgelt, (Entgelb), ohne —, gratis, fără plată.
Entgelten, v. n. a lua resplätire, a suferi uă pedepsă.
Entgleiten, v. a. a scăpata, a scäpa lunecänduse.
Entglitten, v. a. a s’inflarama.
Entglitten, v. a. desbrăcina, a descinge.
Enthalten, v. a. a conţine; ftd) a se abţine.
EntljaftfiUn, a. reţinută, cumpătată
Enthaupten, v. a. a descăpăţiua.
Entheiligen, v. a. a desfinfi, a profana.
Enthüllen, v. a. a develi, a developa.
Entjungfern, v. a. a desfeciori, a desfeti.
Entfleiben, v. a. a desbraea.
Entfommeti, v. n. a scăpa.
Entlräften, v. a. a slăbi, a des nerva.
Entlaben, v. a. a descărca.
Entlaroen, v. a. a desmasca.
Entlaffen, v. a. a da drumul, a congedia, a libera.
Entlaufen, v. n. a fugi, a deşerta.
Entlcbigen, v. a a dessärcina, v. i. a se uşura.
Entlegen, a. depărtată.
Entlehnen, v. a. a împrumuta.
Entleiben, v. a. a omori.
Entmannen, v. a. a castra, a scopi.
Sntmaftcn, v. a. a descatargui.
Entnehmen, v. a. auf einen —, a trassa asupra.
Entncvbett, v. a. a desuerva, a slăbi.
Enträthfcln, v. a. gîci. a descifra.
Entreißen, v. a. a răpi, a smunci.
Enterich, in. răţoiă, m.
Entrichten, v. a. a plăti.
Entrinnen, v. Entlaufen.
Entruiijeln, v. a. a descreţi. jSntrüften, v. a. a minia, v. r. — a fi miniată, aţiţată.
Entfagen, v. n. einer ©ad)e, a re-nuncia.
Elltfaţj, m. mîntuire. f. ajutoră, m.
Stitfd)äbigen, v. a. despăgubi.
Sntfdieibcu, v. a. a decide.
Eutfcheibnngäpitnft, m. crisä, f.
Entfchlafcn, v. n. a adormi; amuri.
ftd) Entfdjlagcit, einer ©adje, a scăpa de unu lucru; a sä desbäerea.
Entfchleiern, v. a. a develi.
ftd) Etttfd)Iicfjen, v. r. a se decide.
EntJdijließnng, f determinare , f. decidere, f.
Sntfdjloffcit, a. decisă.
Entfdjloffcnheit, determinaţiune, f. decisiune. f.
Elttfdjlitmmern, a adormi.
Sntfd)litpfett, v. n. a scăpa.
Sntfd)iilbigen, v. a. a excusa.
Entfchulbigitng, f. excusare, f. ex-cusă, f.
Entfeelcn, v. a. a omori.
Sutfeelt, a. mortü.
Entfefşen, v. a. a desloca; a des-bloca; a arunca spaimă, frică, grodă. — n. spaimă, f. frică, groilă, f.
Eutfeblid), a. înfricoşată, grodavă.
Slltfiegctn, v. a. a despecetlui.
fid) Entfituien, v. r. a şi aduce a-minte.
Entfpintteit, v. a. a unii — v. r. a desvăli, a desfăşura; a se nasce.
Entsprechen, v. n. a respunde, a ti potrivită, a se potrivi.
Entfpringcn, v. n. a scăpa prin săritură, a fugi; a resări, a i*-vori.
Entjprofjeti, a. resărită.
Entfielen, v. a. a se nasce; a re-sulta; a proveni.
Entftcljcn, n. Entfteljung, f. începută, m. origine, f. naseere, f. Entgelten, v. a. a defigura. Entthronen, v. a. a detrona. Entiibrigen, v. Erübrigen. Entöijlfern, v. a. a despopula. Entwaffnen, v. a. desărma. Sntmcber — ober, seaü, seaiî; ori, ori; veri, veri.
Eutroeidfeu, v. n. a fugi, a scăpa. Enttt>eil)cn, v. a. a profana. Entrocnben, v. a. a fura.
Entwerfen, v. a. a projecta. EntWtcfeln, v. a. developa; a descurca.
Entwirren, v. a. a descurca. Entwifdjen, v. Sntweid)cn. Entwöhnen, v. a. a desobicinui. Entwblfen, v. a. a desnora. Entwurf, iu. projectu.
EntWltr$cIn, v. a. a desrădăcina Entjaubern, v. a. a desfermeca. (Sntjieben, v. a. a sustrage. Entjiffern, v. a. a deţifra. Entjüdcn, v. a. a încânta, a răpi Entţiinbbar, (gntäiinbücf), a aprin flibilă.
Entjünbcn, V. a. a aprinde. SntjWei, adv. în doiu; ruptă, spartă Entjweien, v. a. a desuni.
Eţiijeu, m. ederâ, f.
Er, elă.
©ragten, v. a. a crede, a judeca.
— n. avisu, ni. opiniune, f. fid) Erbarmen, v. r. a avea milă, de . . . , a compătimi. Erbarmen, u. milă, f. compătimire, f.
Srbărmlidj, a. miserabilu, vrednică de milă.
©rbavnumgSbotl, a. milostivă, compătimitorii.
Erbauen, v. a. a didi, a clădi — fief) —, a se desfăta; a se cultiva.
Erbe, m. moşteniVoru, m.
Stbe, n. moseenire, f.
Erben, v. a. ?. n. a mosceni. Erbetteln, v. a. a dobîndi cerjindu. Erbeuten, v. a. a prăda.
Erbfciltb, m. inimică jurată. Erbfolge, f. succesiune, f. fid) Erbieten, v. r. a se oferă. Erbieten, n. Erbietung, f. ofertă, m. Erbitten, v. a. a dobîndi prin ru-gămentu.
Erbittern, v. a. a amari, a întărta, Erblnffcn, v. n. a se păli; a muri. Erbtaffcr, m. testatorii, m. Srbleidjen, v. Erblaffcn.
Erblid), a. mosceuitoră, hereditär. Srbtidcn, v. a. a dări, a vedea. Srbbtig, a. gata.
Srbrcdjung, f. spargere; vărsare,f. Srbfdjaft, f. moseenire, f. clirono-mie, f.
Erbfd)icid)cv, m. plndetoră, de uâ moseenire.
. Srbfe, f. madere, f.
- Srbfiinbe, f păeatu ereditară. Srbabfel, m. cartofă, m.
Srbball, m. globul pămîutescă.
. Srbbeben, n. cutremură, m. Erbbeere, f. fragă, m. Erbbeerfjflaujc, f. frăgară, ra. Srbbcfd)reibcr, m. gecgrafu, m. Srbbobcn, m faeia pămîntuluî. Erbe, f. pămîntu, m.
Srbcnge, f. istmu, m.
Erbeuten, v. a. a imagina, a închipui, a inventa.
Erbenliid), a imaginabilă. Erbgcfdjoff, n. rendul de fosă. Erbljar;, n. asfaltă de pămîntu, m. Erbigt, Erbig, a. de pămintă. Erbidjtcn, v. a. născoţi, a inventa.
ErbfreiS, m, pămîntă, m. pămin-tulă întregii.
ErMllUbe, f. geografia, f; geog-nosia, f.
(SvbJtüfjc, f. perigeu, m.
Erbrcidj, v. (Srbe.
fid) Srbreiften, v. r. a îndrăzni, a avea obrăznicia.
Erbroffeilt, v. a. a sugruma. Erbrüefru, v. a. a omori înădu-ţindă.
Erbftrid), Erbgürtcl, Z°nă, !• Erbnlbeu, v. a. a suferi, a pătimi, fid) Ereifern, v. r. a se mînia, a se . întărta.
fid) Ereignen, v. r. a se întîmpla. Ereilen, v. a. a ajunge, a prinde. Ererben, v. a. a mosceni. erfahren, v. a. a afla ; a încerca, erfahren, a. experimentată, ispitită.
Erfahrung, f. experiinţă, f. Erfiubcit, v. a. a inventa. Svfiubfam, Erßnberifd), a. inventivă. (Svfkfcit, v. a. a dobîndi prin rugăminte.
Erfolg, ro. urmare, f. resultată, in. saccesă, m.
Erfolgen, V. a. a resnlta. Srfotberltd), a. necesară.
Srforbn'tt, v. a. a cere. Svforbmtljj, f. trebuinţă, f. Srforfdfen, v. a. a cerceta, a espiti, a examina.
Erfragen, v. a. a găsi întrebîndu. fid) Erfrrdjm, a se obrâdnioi. Erfreuen, v. a. veseli, bucura, erfreulich, a- înveselitorii.
Erfrieren, a. îngbieţa, a degera. Srfrifdjen, v. u. a înprospâta; a răcori.
Erfrifdţenb, a. răeoritoră. Erfrifd;tuig, f. răcorire, f. ' Erfroren, a. îngheţată, degerată.
Erfüllen, V. a. a înplini.
Stgânjeil, v. a. a întregi, a înde-deplini, a complecta.
Ergünjenb, compleetându.
fid) Ergeben, v. r. a se da; a se întîmpla.
Ergeben, a. devotată.	i
Ergebenheit, f. devoţiune, f..
Ergeben)!, a. pre-devotă.
Ergebniß , n. resultată , m pro-ductă, ni.
Ergebung, f. sumisiune, f. resig-naţiuup, f.
Ergeben, v. n. a sosi; a fi publicată, — laffen, a publica, a e-mitte, 8ied)t — laffen, a da dreptatea, tun« über fid) - laffen, a suferi ceva; einem mol)! ober Übel —, a sta bine sau reă.
Srgeijeil, v. a. a sti'iuge prin sgir-cenie.
Ergiebig, a. spornică.
Ergiebigfeit, f. sporă, m.
Ergießen, v. a. a revărsa —. v. r. a se revărsa.
Ergüßen, v. a. a încânta, a desfăta, a veseli.
Ergrauen, v. u. a cărunţi, a îmbă-triui; a se crepa de ţlioă.
Ergreifen, v. a. a apuca, a prinde, a pune măua.
Ergrimmen, v. n. a se înfuria.
Srgrübeln, v. a. a descoperi bă-tinduşî capul.
Ergrünten, v. a. a aprofunda, a cerceta, a espiti.
Erhaben, a. innalt, innălţată; sii-blimă, redicată, in reliefă.
Erhalten, v. a. a priimi, a avea; a obţine; a conserva, a manţine, a întreţine.
Erholten, m. conservatorii, m.
Erhaltung, v. Erhalten.
flhf
0d
r>9
(h'pilb.fln, V. a. a se învoi la ( tocmelii, a cuinperä. fid) Grfjättgfn, v. r. a se spenşlura. I S'l'S)ärtftl, v. a. a dovedi, a întări. I Ssbftfdjm, V. a. a prinde.
Svpbftt, v. a' a redica în susă; a I înălţa; a priimi, a lua; a sui; i a lăuda.	j1
ffirlîfbiid), a. importantă.
(SrfţcbilUBr f. elevaţinne, impur- i tenţă,
(Stbciffttlfeil, v. a. a obţine prin
căsătorie.
(SvŞritmi, v. a. a însenina, a înveseli.
©rljeiţCU, v. a. a încălzi în destul. CSvîjflieu, v. a. a lumina, a illu-niina — v. n. a se dovedi. Wt'ljflt'ffll, v. a. a spendnra. ®r!;cud)e(it, a. obţine prin fâţerie, prin fâţernieie.
SrŞiţje», V. a. înferbînta, a îritoca; a aprinde.
©llţobcu, v. a. a înnălţa, a indica, fid) ®r!)olfii, v r. a se resnfla, a! şi veni în lire, a se restâbila,; a se despăgubi.
Svlţolimg, î. resuflare, i. odihnă, f. j repaosü, tu. reereaţiune, f. j Srhöltil, v. a. a înplini.
Srmt'.fllid), a. aminţibilă.
Sriuufni, v. a. a aduce, aminte, a-menţiona — fid), v. r. a şl aduce aminte.
'Svitutcnmg, f. snveniru, m. aducere aminte.
CSrîfttten, v. n. a se răci.
fidj ©vfnîtHt, a se răci, a căpeta
răeeîa.
©l'ftütimg, ■)'. raeălă.
Srîampfcil , v. a. a dobîndi prin resbolă, a coneuera.
®r?«îinf, a recunoscută.
Grffiuit(irf), v. Qrfcmibnr. ®rteiinttidbffir, f, recunoscinţâ, f. ®r!emitni§, f. recunoscinţâ, f. ©rîemumg, f. recunoseere, f.
Sl'tcr, tn. halconă, m. arcoră, f. (Srticfen, v. a. a alege.
©rflăren, v. a. a explica, a declara.
(Srtifttfrn, ©rflimmeti, a se sui a-căţarînduse, a se acăţăra. Övflingcu, v. a. a suna, a resuua. fid) ©vfilt)ilCil, v. r. a îndrăzni, fid) (Srfunbigeu, v. r. a se informa, a cerceta, a espiti.
Srfiinftclt, a. afectată, m @vl«ngeil, v a. a obţine.
©rliîfj, m, remittere, f. remîssinne, f. ertare, f. decretă, f. ordină, m. ©idnjţeit, v. a. a lăsa, a da, a slo-!. boşii; a remite, a evta. jSrläßlid), a. remisibilă, de ertată. iSrlanbrn, v. a. a permite, a erta, j: a acorda.
(©rlailbllifj, f. permisiune, f. voie, f. [©rlaubt, a. permisă, ertată, îngăduită.
■ @rland)t, a. Ilustrisime.
Gvlantnt, v. a. a prinde spierîud. Sflciuieni, a explica, a lăiunri. (Site, f. urină, m.
©llfbcit, v. a. a ajunge, a trăi până ce a apuca.
, Srţfbigeil, v. a. a desărcina; a slo-! boţii; a răndni.
|@vlcbigt, a. vacantă.
1 (Srtebioitng, f. vacanţă, f. jSrlfgfit, v. a. a omorî; a plăti. I®rlrid)tmi, v. a. a uşura; a min-
ÖO
Ero
Evtlf)
Erleichterung, f. uşurare; f. min gäere, f.
Erleiben, v. a. a suferi; v. Selben.
Erlernen, v. a. a învăţa.
©l'Iefcn, v. a. a culege, a alege.
Erleuchten, v. a. a lumina, a illu-mina.
Erliegen, v. n. a fi supusă, a dă-cea, a supeädea.
Erlogen, a. falsü, ©ab ift —, este minciună.
Erlofcljcn, v. a. a se stinge.
Erliifcn, v. a a rescumpăra, a mîn-tui; a stringe.
Erlofer, m. mîutuitoră, m.
Ermächtigen, v. a. a autorisa.
Ermahnen, v. a. a îndemna, a sfătui.
Ermangeln, v. n. a lipsi.
fiel) Ermannen, v. r. a se înbăr
bâta.
Ermatten, v. a. a osteni.
Ermorben, v. a. a omori, a asa şina.
Ermiiben, v. a. a osteni.
Ermuntern, v. a. a descepta, a în-curagea.
Ernähren, v. a. a nutri.
Ernennen, v. a. a numi.
Erneuern, v. a. a înnoi, a rennoi. a renuvela.
Erniebrigeu, v. a. a înjosi, a umili.
Ernft, m. ErnfHjaftigfeit, f. serioşi täte, f.
Ernft, Ernfthaft, a. seriosü, îna-dinsă.
Ernte, f. recoltă, f. secerişu, m.
Erntemonat, m. August.
Ernten, v. a. a recolta, a seceri.
Eroberer, m. învingătorii, m. biruitorii, m.
Erobern, v. a. a învinge, a birui.
Eroberung, f. biruiuţă, f. învingere, f.
Eröffnen, v. a. a deschide. Erörtern, v. a. a desbate, 'a examina, a resolva, a discuta. Erpicht, a. ?i adv. auf etmab — fein, pasionată pentru ceva. Erpreffen, v. a. a storce.
Erpreffer, m. storcătorii, m. Erproben, v. a. a espiti, a cerca. Erprobt, a. cercată, espititu. Erquiden, v. a. a recrea; a restaura.
Erratijen, v. a. a ghici.
Erregen, v. a. a stîrni, a afija. Erreichen, v. a a ajunge, a per-veni.
Erretten, v. a. a salva, a libera. Errichten, v. a. a redica, a înnălfa ;
a institua, a stabila.
Erringen, v. a. a câştiga, a do-bîndi prin luptă.
Errötfjen, v. n. a se roşi, a se ruşina.
Erfăttigcu, v. a. a sătura.
Evfap, m. desdăunare, f. despăgubire, f. compensaţiune, f. ecui-valentă, m.
Erfaufen, v. n. a se îneca.
Erfäufeti, v. a. a înneca.
Erfchaffen, v. a. a crea, didi. Erfchallen, v. a. a resuna. Srfchcinen, v. n. a se ivi; a se infăcioşa, a apărea.
Erfchcinung, f. ivire, f. aparifiune, f. visiune,. f.
Erfdjiejjen, v. a. a împuşca, Erfdjlaffen, v. a. a slăbi — v. r.
a se slăbi, a se relăsa. Erfchlagen, v. a. a ucide. Erfchleichen, v. a. a surprinde; a dobîndi prin ameţele.
Srfchbpfen, v. a. a scurge; a teni.
Etfd)reden, v. a. a speria, a spăi-mînta. — v, n. a se speria.
CI
Grrft
Sn»
(îvfd)rccl(itf), a, spăimântătoră, spă-ritoră,
Srfcfjrodcn, a. speriată.
(îrfdjitttrnt, v. a. a scutura, a sgi-<lui —, v. n. a se cutremura.
(h'fdjiittming, f. cutremurare, seu tnrare, f.
örfcfttueveil, v. a. a îngreuna, a in-povăra.
(îrfdjtuingen, v. a. a căsciga, a do-hindi.
(îrfcţcit, v. a. a vedea, a remarca, a observa — v. n. a alege, a destina.
St'ffţirH, v. a a desdăuna, a despăgubi, a compensa, a ecuivala.
(h'feţjlid), a. reparabilă.
Srfeţţung, v. (Jrîaţş.
Gh'ficţtlidj, a. veşlibilă, vederată.
Örfimicit, v. a. a imagina, a inventa, a nescoţi.
(Şrfinnitdj, a. imaginabilă.
(? tipare», v. a. a cruţa, a icouo-misi.
ßrfpantng, f. Qh’fpnvnijj, f. icono-misire, f.
(Srfpriejjlid), a. folositoră, avanta-giosă.
Cfrft, adv. întiă, mai întiă; la începută, mai nainte, de abia, numai de; tocmai.
Svflürfcit, v. n. a se întări, a se înputernici.
drftari'm, V. n. a se îngheţia, a se înţepeni; a amorfi.
©rftattcn, v. a. a înloca, a înapoia , a restitua, a raporta, a relata.
Sfftamicn, v. n. a se mira, a se minuna, a se uimi — n. mirare, f.
Girflaurtengunirbig, a. minunată, uimită.
Srftc, a. bcr, bir, bnd, întiul, întia; primul, prima.
(Srfledjcn, v, s. a înjunghia.
(îrftcjfgn, v. a. a cumpăra.
(Srffeigen, v. a. a ajunge suindu, a se sui.
Srfteitg, a. maî întiă, pentru prima ore.
Srfticfen, v. a. ş. n. a înăduşi.
©vfltid), v. Srften?.
(Srftrcdcit, V. a. a întinde, a lăţi.
(Jrftăvmen, v. a a lua eu asaltă.
(Jl'fudjert, v. a. a cere, a ruga, (pentru ceva.)
(Ertappen , v. a. a surprinde, a prinde.
Qirtf)Cilen, v. a. a da, a împărtăşi.
Srtbncn, v. a. a face se resune, a suna.
Srtrag, m. venită, m. folosă, m. adusă, m.
Ertragen, v. a. a suferi, a răbda, a suporta.
(Srtrâglidj, a. suferibilă, suportabilă.
Srtl'ânfcn, v. a. a înneca.
Srtrâiunt, a. imaginată, chimericu.
Qîrtrinfcit, v. n. a se înneca.
Ch'troţşcn, v. a. a dobîndi prin în-pismuire.
Snibrigcn, v. a. a cruţa, a ieono-misi.
@ttt>ad)cit, v. n. a se descepta.
(Jrmadlftn, v. a. a cresee; a re-sulta, a nasce.
Sviuâgcit, v. a. a examina, a considera.
@rn>«()teu, v. a. a alege.
(Srtrmljnen, v. a. a pomeni, a menţiona.
Snnörmen, v. a. a încălzi.
Srmavtrn, v. a. a aseepta.
Srtuedcn, v. a. a descepta; a excita, a aţiţa.
8:2
«fal-
ls (t
fîd) SniHifant, v. r. a se apăra, a nu se da.
ßnueitfall, v. a. a muia, a facej mole, a îndupleca.
(Snvet?, m. dovadă, mai bine Üt'= tvris.
Önueifcn, v. a a dovedi: a demonstra, face (unü serviciu). (SnveiStidj, a. dovedibilti, demonstrabilii — mncfirit, a dovedi, a demonstra.
(irwritmi, v. a. a lărgi; a lăţi, a întinde.
(îrivevb, m. câseigu, m; muncă, f; acuisijiunc, t.
(Sl'iVfVbi'II, v. a. a câsciga, a munci a merita, a actlira. ßvtvcvbfam, a. industriosu. Ünuetbjamfeir, f. industrie, f. (Svtvicbcvn, v. n. a replica, lävroifcfalt, V. a. a prinde. (Srnmnfdjt, a. dorită, favorabilă. (Snoilrgen, v. a. a sugruma.
(5rj, n. esu, mineral, bronsfcj <Srj, (se pune înnaintea titlurilorii, şi apoi înnaintea multor substantive şi adjective şi iuscul. ne^ă.) arbi.
Svjäqlcn, v. a. a spune, a povesti t'rsai't, f. soiri de esn.
(Steigen, v. a. a arăta, a marea, a dovedi.
(ârjettgcit, v. a. a produce, lîvseugnijj, n. producţii, m.
(ÎVjiffan, v. a. a cresce, a educa, (îrjiefar, in. pedagogă, m, guver-uoru, m.
(Srjiffaltg, f. edueaţiune, f.
Srjiefeu, v. a. a ochi, a ţinti la ceva; a ajunge.
«CJttteilt, v. n. a tremura. @rjiirnenf v. a. a întărită, a mânia, a irita.
CC,Vater, in. patriarhii, m. «Ijtvingen, v. a. a dobîndi cu sila, a forsa.
V tri)P, f. Ö)djf!lbamit, m. frasinii, lâjci, in. măgarii, in. asinii, m. ISţpf, f. (îfpntbnnni, m. plopii tremurătorii, m.
9f}bav, a. de miucatii.
Qtjjf, f. camimi, in. coşiţi, ni. ur-loiii, m.
(Sfieli, v. a. a miilea. — n. militare. f.
Qfieufffaev, m. coşaru, in. miu-erii, m.
(Sffig, m. oţetii, m. vină acru. m. (Sffigbtmtev, şi lîffigfanblcv, m. o-ţetară, m.
Sfittmnre, f. virtuală, f.
(îftvirf), m. pardoselă, f. petruire, f. (inîr'nă odae.)
(Itlidţc, p. pi, câţiva, unii, alţii, «tura, adv. ver uâ, uneori, cănd-_ va, pöte.
*5tiwntcţ, a. cotul, câtva, putiuciosâ. (Stiva?, pr. ceea, câtva, camă. (îltlf, f. bubă, bulină.
(Sltlenfpîegel, m. (numele unu pos-naşu dm veeul al 14.) posuaşu. (îilVCtfalbett, (’ilVPtnnKni, adv. pen-tru voi.
tîitvige, a. al vostru, âl'.trr, m. abcesii, m.
(îtvig, a. vecinică, eternii.
Civigfeit, f. vecii ic ic. eţemitale.
Jad), m. tabla, i'. tăbliţă, secţiu-jgaljvţeitg, n. vasu, in. bastimentu, m.
ne, t. meserie, f. celulă; despăr ţire, la unu dulapu.
Satftcr, m. aparătore, f. ventură-tore, f. eventailü, m.
Jadjcrit, Jadjcltl, v a. a face veutu cu eventailü.
Jacfel, f. torciă, f. flamboü, in. faclă, f. maşala, f.
Jacfcln, v. u. a filfăi.
Jăbdjen, in. firuleţă, m.
joben, m. firü, m.
Jöf)ig, a. capabilii, dibacii!, destoinici!.
<5«£)igfctt, f. capacitate, f. .dibâ cie, f.
Jaf|lte, f. stegü, in. stindartü, m. bandieră, f.
Jaftuenjmtftv, m. stegari!, m. fen-ribîi, m.
îycittnrid), v. jalţnenjunfer.
gatirbav, a. .umblătorii! navigabilă.
gâf)re, podi! de trecută omeni trecătore, f„
jaftrcn, v. a. a căra, a transporta, a duce; — v. n. a merge (in trăsură) a sări (au# belit Sctte — taffen, a părăsi; fal)V 511m Ţeujel, dute la dracul; fabve mo()(, merg! sănătoşii, adio.
gabrgelb, ii. nablu, in.
gat)rlâffig, a. negrijitoră, leneşii, nepăsătorii, neglîgenţu , indolentă.
jafirlafjigfeit, f. indolenţă, f.
jaljrmami, m. podară, m.
Jafil't, f. călătorie, voiagiă.
jŞci^rte, f. urină, f.
Jalb, a şargu.
.Salbet, f. falbară, f. gaiţe, m. şoimu, 111, jad, 111. cădere, f; scădere, f; în-tîmplare, f. casă, m.
Jadbaum, m. barieră, f.
Jadbcil, n. guilotinâ, f.
(falie, f. capcană, f. laţii, m.
Jaden, v. ti. a cădea, 11 pica ; a bate (la oclu.)
(fallen, v. a. a da giosă; a ucide;
eilt llltfjeii —, a da (îăbotărire. Jiidig, a. împlinită, de respunsu, de plătită.
Jadftricf, m. laţii, 111. jadfudjt, f. epilepsie, f.
Jadfüdjtig, a. epsilepticü. jalfd), a. falsă, calpă.
Jalfd) Iţeit, f. falsitate, f.
Jalte, încreţitură, f. creţii, m. Jütteln, v. a a încreţi, mărunta, galten, v. a. a încreţi, a pune în plică, a îndoi, bic .Şcinbe — a pune manele la ua lalta, a se închina.
(faljbcin, 11. osii de îndoită.
(faljcir, v. a. a îndoi, gang, m prindere.
Jangen, V a, a prinde; Jener — a lua focă.	/
Jangjălţlte, m. pl. colţii m. dinte tăitori! m.
Javbc, f. colörc, văpseă, f. facle, jiirbcp, v. a. a colora, a vapsi. Jarber, m. colori toni, m. văpsi-toră, m.
jcirbig, v. colorată, văpsitu. Jaunfraut, n. filiee. f.
jaljrroeg. in. drnmfi mare, m. Jafdjing, m. Jaftnadjt, f. cam»-cale f.	| vălă, 111.
fii
@d)t
£gc
gflfc, f. firă supţire, m. gafelci, f. fleoncărie, f. gafell)aft, m. fleancü. m. gafellt, v. i). a fieoncani. gafetl, m. firfl, m. aţă, f. gaben, gnfer, f. fibra, m. (firele în plante.) gaferidj, a. fibrosu. gafj, n. vasü, m. bute, güßdjeit, n. butoieşă, m. gaßbiuber, m. pntinarü, m. do-garü, m.
gaffen, v. a. a prinde, a cuprinde a apuca, a ţine; v. r. a şî veni in lire, a se domoli, a se găti. gcijjltd), a. cuprînsibilă, iuţelecti-bilă.
gnffung, f. fereeare, f. căptuşire, f'; prindere, f; conţinere, f. statornicie, f. domolire, f. cumpătare, f.
gaffungSfraft, f. facultate de înţelegere, f. gnft, adv. mai. gaften, v. n. a posti — n. postă, gatll, a. putredă; puturosu; leneş, negligentă.
gciitimjj, f. putrezire, f. gaulen, v. a. a putrefli. gaufenţen, v. n. a fi trîndavă, a lenevi.
gaitllenţcr,! m. leneşă, m. trîndavă. ganlfifbcr. m. friguri putrede, ganlljeit, f. putredclfi, f; lenevie, f. trîudăvie, f. goultljier, n. oradipă. in. gaitff, f. pumnă, m. ganftrcdjt, n. dreptul celui mai tare, ni.
gebruar, m. fevruarie, m. gcdjtbobeit, m. sală de arme. gedjtbcgcn, m. fleretă, m. gedjîen, v. n. a se lupta, a se bate cu fleretc; a escrima; a cerşi.
gcdjtcr, m. gladiatoră, m. eseri-moru. in. gcdjtfunft, f. scrimă, f. geber, f. penă, f. condeiă ; m. re-sorfi, m.
gebcrfcdjtcr, m. dispntătoră, m.
luptătorii cu condeiul, gehörig, a. penosă. geberfief, m. penă (netăiată), gcbcrfraft, f. elasticitate, f. gcbermcffcr, n. cnţitaşu de condee, (briciagă, m.) geberuief), n. păserî, pi. gcc, f. dină, f. fee, f. gege, f. ciură, m. gegen, v. a. a mătura, a curăţi. gcgfeucr, n. purgatorii, m. geijbe, f. duşmănie, resbelă. geljbebricf, m. cartelă, m. gebe, f. pl. veveriţă de Siberia. gei)l adv. cu lipsă; de giaba, în dadară, falsă, fetjlfaljven — ge= f»en — a se rătăci, fel)Ifd)lagetl, a nu se împlini, a nu reuşi, geffibar, a. falibilă, greşibilă. gefjtbarfcit, falibilitate, f. getjlbitte, rugementă vană. grijlcit, v. n. ş. a. a lipsi; a greşi, geljter, m. greşelă, f. erăre, f. defectă, m. gcl)tcrl)aft, a. defectuosă; necorect, gcljlgang, in. rătăcire, f. gel)(griff, m. apucătura greşită, me-prisă, f.
gc[)!tritt, m. pasă falsă.
grier, f. odihnă, f. repausu, m;
serbare, f celebrare, f. geicrabenb, m. ora de lăsată lucru. geier(td), a. solenelă, pomposă. geierlidjfeit, f. solenitate, f. pompă f. getent, v. n. ş. a. a serba, geieitag, m. serbătore, f. di de serbătdre.
geige, f. figă, f. smocliină, f.
gelb
geţi
65
geigenbaum, m. figü, ra. smochinii, m.
geigţcit, t. ingiosime, f. frică, f. poltronerie, f.
gcigberjig, a. poltrona, fricosă-rŞcigroarge, f. nigelü, m. bubă, f. Şfeil, a. şi ad. de vemja're. geile, f. pilă, f. geilenljauer, m. pilarü, m. geilid)t, geilfei, n. gcilfpiine, m. p.
geilftanb, pilituri, f. pl. getlfdjen, v. a. a întreba preţul, a se tocmi, gem, a. finii.
geillb, m. inimică, m. inamică m.
dujraan, vrăjmaşă, rn. geinblid), a. inimică, geinbfdjaft, f. inimiciţie, f. ina-micie, f. ostilitate, f. gcinbfelig, etc. v. geinblid), etc. geine, f. geiufjeit, lineţă, f. subtilitate, f. delicateţă, f. geift, a. grasă, geifle, gciftigfeit, f. grăsime, gelbel, n. plisă, f. gelb, n. cămpă, câmpie, f. sferă, f. tablă, f.
gelbbücfer, m. brutaru de armată, gclbbcm, m. agricultură, f. gelbbett, n. pată,de cămpă. gelbbinbc, f. eşarpă, f. gelbgefdjrei, n. strigată de res-belă, parolă, f.
gelbjâgcr, m. venătoră, plăiaşă gelblager, n. cămpire, f. gelbmeffcr, m. geometru, m. ingineră, m.
gelbmefjlunft, f. geometrie, f. gelbţioft, f. postă de armată. gelbfd|erer, m. hirurgă de căm-paniă.
gelbmcbel, m. sergent-majoră. gelbjeidjen, n. semnă militară, eşarpă; f. cocardă, f.
gelbjeugmcifler, m. general de artilerie
gelbjug, m. campania, f. gell, n. pele, f. peliţă, f. gelleifen, n. gemantană, m. gel?, gelfen, m. stîncă de petră, f. gelfid)t, a. petrosu. gend)el, m. anisonă dulce, gcnfier, ferdstră, f. genfterglaS, n. gemă, m. ochiă de ferestră.
gerfel, gerfeldjen, purcelă, m. gerleln, v. n. a purceii, a face purcei,
gern, a. depărtată, gerne, f. depărtare, f. gerner, adv. mai departe, mai încolo, apoi.
gernerţiin, adv. în viitoră. gernglaS, n. lorgnetă, f. gernrofir, n. telescopă, m. gertig, a. gata; gătită, făcută; deprinsă.
gertigen, v. a. a găti, a sevîrşi, a fina.
gertigfeit, f. dibăcie, f. adresă, f.
uşurinţă, f. gcfjef, f. lanţă, m.; chipotă, f. gefjeln, v. a. a înlănţui; a pe-deca; a robi.
geţi, n. serbăre, f. festă, f. geft, a. tare, vîrtosă, solidă, desă, compactă, ţt'pănă. geftiglcit, f. tărie, etc.
feftlid), a. solenelă, pomposă.
ejllidjfeit, f. solennitate, f. pompă, f. geftnng, f. fortereţă, f. geftung?bau, m. geftung«bau!unft, f. fortificaţiune, f. gett, a. grasă, m. gett, n. grăsime, f. gettgans, f. pingiună, 4. gcttig, a. grasă, grăsuliă. geţţen, m. strenţă, f.
5
66
»nt
St«
gcudjt, a. umedă, geudjtetl, v. a. a umedi. gcudjtigleit, f. umedelă, f. geltet, n. focă, m. incendiu, m. ardore, f.
geuerbranb, m. tăciune, f. geuerfriidc, f. vătrară, m. geuent, v. a. a face focii; a trage. geuerSbrunft, f. îucendiii, m. ardere, f.
geuet'fdfaben, m. daună de incendiu, f.
geuerfif)flufcl, f. lopăţică de focü. geuerfd)t»atmtt, m. eseă, f. generfpcienber 33erg, m. volcană, m. geuerfpriţţe, f. tulumbă de focü. gcnerftcin, m. cremine, f. Weiterung, f. încăldire, f. facere de focă.
geuertuerf, n. focă de artificiu, m. gelten» erfer, m. artificierii, m. generjattge, f. clesce de focü. geuerjettg, n. scăpăratoră, m. geurig, a. înfocată, ardetorü. gibel, f. abcdară, m. giber, f. fibră, f. gid)te, f. bradü molidă. gipber, n. friguri, m. pl. gieberfjaft, a. ca de friguri, infer-bintatü, m.
gieberfjiţje, f. paroxismă, m. gieberrittbe, f. chină, f. gtebel, f. violină, f. lăută, f. giebelbogen, in. arcă de violină. gicbellt, v. a. a cănta cu violină, gicblcr, m. violinistă, m. lăutarii, m.
gilj, m. pislâ, f.; sgîrcită, m. giläig, a. sgîreitu. gtljtauiS, f. păduche Iată, m . ginbelfjaub, n. casă pentru copii a-flafi, lapădafi, asilă, m. ginbelfinb, n. copilă aflată.
ginbett, v. a. a găsi, a afla, a descoperi.
ginger, m. degetă, m. gittgeqeug, m. avisă, m. gint, m. fringilă, f. ginite, f. vîrfă, ghindură (în slănină) fistulă, f. coşă, m. giltjler, a. întunecosă, obscură, posomorită, tri3tu. ginfterling, m. obscurantă, m. ginftetniji, f. întunericu , m. obscuritate, f.
giltte, f. prefăcâtură, f. fiută, f. fi ne fă, f.
gintijj, m. lustru, m. politură, f. girtliffett, v. a. a lustrui, a polăi. girfte, f. vîrfă, m. culmă, f. gild), m. pesce, m. gifcf)beilt, n. balenă, f. osă de pesce, m.
gifdfett, v. a. a pescui; a scote ceva din apă. gifcfjer, m. pescarii, m. gifdjergant, gi|"d)ertteţj, n. ciorpacă, m. volocă, ni. gifcf)fang, m. pescuire, f. gifdfotter, f. vidră, f. gifd)reicf), a. pescosă. gifdjtifran, m. untură de pesce, f. giftet, f. fistulă, f. gittid), m. aripă, f. gladj, a. lată; netedă, plană, glădfe, f. facie, f. suprafacie, f. glăcbeninŞalt, arieă, f. facie, f. glad)8, m. iiiă, m. latfent, v. n. flacăra, laben, m. plăcintă, f. glagge, f. bandieră, f. gtamme, f. focă, flamraă, f. gtammen, v. n. a flacăra, glanfe, f. costă, f. flanca, f. glafdje, f. butilcâ, f. flaconă, m. carafă, f.
glafdjenfiirbifj, m. titvă, f.
gtic
Pt
67
flafdicugug, m. scriptoă, f. fla)d)ncr, m. tinichegiu, m. flatterhaft, a sburdalnicü, nestar-tomicü.
(flattern, v. n. filfäi, a sburäei. (flau, a. slabă, flaum, m. flaunifebcr, f. pufu, m. fulgă, m.
fledjfe, f. venă, f. nervu, m. flcdjfig, a. venosä. ţţted)te, f. pecingene, f. ftcdjten, v. a. a împlăti, a lega. ffetî, m. locă, ra. petică, flccfen, m. pată, f. v. şi SOÎarftflerf. Tyfeiîen, v. a. a păta. gledig, a. pătată. ftcbcrmauS, f. liliacu, m. fftgel, f. îmblăcă; m. necioplită, m. impertinentă, m. flegelei, f. 'impertinenţă, f. flegelhaft, a. impertinentă, gießen, v. n. a implora, fleljentlid), a. eu rugămentă stă-ruitoru.
flcifd), n. carne, f. gleifd;banf, f. măcelărie, f. că-săpie, f.
gleifdjbritfje, f. (Iernă de carne, f. builonă, m.
gleifdjer, gleifdjßauer, glcifd)[)ader, m. măcelarii, m. căsapă, m. gleifdjcrßunb, m. dăvodu, m. du-leu, m.
fleild)id)t, fleifdjig, căniosă. fteiidjlid), a. trupescă. gleiß, sirguinţă, f. silinţă, f. apli-caţiune, f.
fleißig, a. sirguitoru, silitoră aplicată.
gtctfdjen , v. a. bie gâfjne, a rînj dinţii.
glideit, v. a. peteci, a cîrpi. flidruerl, n. cirpitură, f. gfieber, m. liliacu, m.
fliege, f. muscă, f.
(fliegen, v. a. a sbura. fliehen, v. a. a se feri; — v. n. a fugi.
fliefe, f. lespedă de petră, f. fließ, ba? golbcnc, velerul de aură. (fließen, v. n. a curge; a se topi. flicßenb, a curgătorii; curentă, f ließhafrier, n. hârtie sugătore, f. glimmern, v. n. a luci. fünf, a. sprintenă, promptă, flindertt, a luci, a seîntea. glinte, f. puşcă, f. fliutenfotben, m. strată de puşcă, m.
flintenfugcl, f. glonţă, m. ftintenlauf, m. ţeva de puşcă, f. ftintenfdjtofi, n. oţele de puşcă, f lisJpern, fliftcrn , glitftern, v. a. şopti.
flittcr, m. flutură, m. füttern, v. n. a luci. flittermod)cn, f. luna de miere, f. gib de, f. flocă, m. flodidjt, glodig, a. flocosă. floh, m- purece, m. ftöl)en, v. a. a prinde pureci, fior, m. flore, f. înflorire, f. — crepă, m. floß, n. plută, f. flößen, v. a. a duce cu pluta, flote, f. flantă, f. flöten, a flăuta; a resuna ca flaută.
flott, ad. luerben, a deveni pluti-toră; — leben, a trăi în veselie, flotte, f. flottă, f. find), m. blestemă, m. jurămentă. flndjcn, v. a. a blestema, a înjura, ftndjt, f. fugă, f. flildjten, v. n. a fugi, a dosi. gliid)tig, a. fugătoră, uşoră. gliidjtigfcit, f. iuţelă, f. uşurinţă, f, fliidjtltng, m. fugară, m.
68
S»r
Sort
3tug, m. sboră, rn. roiă (de albine) m.
Sliigel, ra. aripă, f. elaviră; ea-natu (de uşe, de ferestră). Slug?, adv. îndată,
Slugfatlb, m. pulbere măruntă, f.
nesipă măruntă, m,
Slugfdjrift, f. pamfletă, f.
Scrot, f. formă, f. formată, m.
modelă, m.
Sorinei, f. formulă, f.
Sornten, v. a. a forma, a fasona. Sormimt, v. a. a forma.
Sörotlid), a. formelă-. fjorfdjen, v. a. nntţ) etwas —, a cerceta.
5'Iur, f. şesă, m. cţmpă, m. plană; Sorfdjer, m. cercetoră, m.
m. vestibulă, ni
Slu§, m. curgere, f. topire, f.; riă, m. fluviă, m.; brr tuciffc—, pole albe.
Şlilgig, fluidă, licnidă.
ŞlUfeigfett, f. fluidă, m. licnidă, m.
Sluti), fluxă, m.; înundajiune, f.; undă, f.
Sodicii, ŞiiUcu, n. mîndă, m.
Solge, f. urmare, f. conseeuinţă, f. succesiune, f, şiră, m. rendu, m.
Solgeub, a. următoră.
Solgenbs, adv. în urmare.
Sclgerecţlt, a. consecuinte.
Solgent, v. a. a conchide.
Sclgcnmg, f. conehidere, f. eon-clusiune, f.
Solgefaţi, n. încbiare logică.
Solgewibrig, a. înconsecuinte.
Sclglicf), ad. în urmare, deci, asa, dar’.
Sclgfam, a. ascultătorii, supusă,
Solgfantfeit, f. ascultare, f. supunere, f.
Sbltev, f. tortură, f. chină, m.
Sorft, m. forestă, f.
Sbrftcr, m. pădurară, m. forestieră, m.
Sort, adv. înainte; departe; totu într’una, totă înnainte; afară; depărtată; dusă.
Sortau, adv. de acum innainte.
Sortbriitgcn, v. a. a duce, a scote afară; a înlesni cresferea — v. r, a şi ajuta mai departe.
Scrtbauer, f. continuare, f. durare,
I f. urmare,, f.
Sortbaitcrii, v. a. a continua, a dura, a urma.
Sovtbaumib, a. continuelă, neîncetată.
Sorrfafp'CH, v. a. a pleca; a. urma.
Sortfliegen, v. n. a sbura.
Sortfitprcn, v. a. a duce.
Sortgang, m. progresă, m. înaintare, f.
Sortgeljen, v. n. a se duce; a urma, a înnaiută.
Sortljelfeu, v. a. einem —, a ajută, a da ajutoră.
Sprtjagen, v. a. a goni.
Soltcnt, v. a. a tortura, a chiuni.; Sortfomnten, v. n. a innainta; a Soppen, v. a. a lua în risu. j scăpă; a reuşi, a proiita — n. Sorbcru, v. a. a provoca; a cere,; înnaintare, f. reuşită, f.
a pretinde.
Sörberu, v. a. a înainta, a grăbi, a pripi, a îndemâna.
Sorberung, f. cerere, f. pretenjiunef. SorreKc, f. păstrăvă, m.
Sortfbnuen, a. n. a se putea duce. Sortfnffen, v. a. a lăsa se să ducă. Sortlaufţen, v. m. a fugi; a urina de a fugi.
Sortlaufenb, a. necontenită.
Syrern
G9
Frau
Fortmadjen, v. a. a urma de a face.
îţfortmarfdjireit, v. n. a marja, a urma de a marja.
Fortpflanjeu, v. a. a proplanta, a transporta, — fief) —, a se res-păndi.
Fortpflauşmig, f. proplantare, f. reproducere, f.
Fortrcifeu, v. n. a pleca.
fyortreifţen, v. a. a rumpe, a lua cu putere şi a duce.
ţvortveiten, v. n. a pleca călare; a urma de a călări.
Fortriicfen, v. a. a înpiuge, a urma de a inpinge.
Fortrubern, ‘ v. a. a urma de a vîsli.
Fortfd)affen, v. a. a transporta, a duce.
ţVovtfdjicfen, v. a. a trimite mai de parte, a urma de a trimite, a spedui.
Fortfd)iebeu, v. a. a împinge înainte,
fid) gortfd)leid)cn, v. n. a se duce furişă.
Fortfd)Ieppen, v. a. a tîrî mai departe.
ţyortfdjveiten, v. n. a înnainta, a avansa.
Fortfdjriti, m. progresă, m.
Fottfeţjcn, a contiuna, a urma.
Forttrcibeu, v. a. a mina mai departe.
îyorttuQpvcu, v. u. a dura, a continua.
Fortît>ut)reub, a. continuelu.
Fortjieljcn, v. a. a trage înainte.
Fradjt, f. încărcătură, f. cliirie, f.
Ftad, m. fracu, ro.
Frage, f. întrebare, f.
Fragen, v. a. a întreba.
ţyranfe, f. farţamuri, pl. frânge, pl. f.
îyvanjbanb, m. legătură de piele.
Frau.ţbuum, m. merişoru, m. Frattjofe, m. I’raucesă, m. jVratlăbftfd), franeeodeşte.
Frafi, m. mâncare, f. nutrimentu, m. Fraţţe, f. cliimosire, f. cliimosi-tură, f.
Frau, f. femee, f. soţie, f. ddmnă, f. Frauenzimmer, n. femee, f. Fräulein, n. domniseră, f.
Fred), a. neruşinată, obraznică. Şyred)[)eit, f. neruşinare, f. obrăznicie, f.
Frei, a. liberă.
Freibeuter, m. piratu, m. ţyreibrtef, m. epistolă de libertate, privilegiă, m.
Freibeufcr, m. libertină, m. freien, v. a. a se însura — v. n. a pefi.
Freier, in. peţitorii, m.
Freifrau, f. barouesâ, f.
Freigebig, a. galantonă.
Frcigeift, v. Frcibenfer.
Freifjcit, f. libertate, f.
Freiherr, m. baronă, in. Frcţl)errfdjajt, f. baronie, f. Frcilaffuug, f. liberare, f.
Freilid), adv. firesce,
Freimaurer, m. franc-Zidară, francmasonă, m. — carbonarii!, m. FreimiUpig, a. francă, liberă; n-priată.
Freimiitljigfrit, f. franclieţă, f. Freifotpb, n. corpu de voloutarf, Frctfinn, cugetare liberală, f. Frcifinntg, a ad. liberală. Freifpredjuug, f. absoluţiune, f. deslegare, f
Frciftaat, m. republică, f. Frciftötte, f. asilu.
Freitag, m. vineri, m.
Fretmitlig, a. volontară. Freimittigfeit, f. bunăvoime, f. Fremb, a. streină.
70
gi'ö
güg
grcmbartig, a. streiniciosä. gwillbe, f. st-reinätate, f. grcmblilig, m. streină, m. greffeil, v. a. a măuca, a devora, înghiţi.
Treffer, m. lacomă, m. grefferei, lăcomie, f. grettdjeu, grett, n. furetă, m. grcitbc, f. bucurie, f. veselie, f. greilbciimHbdţeil, I1. femee publica, £. curvä, f. greubig, a. veselosu. jţrcubigfeit, v. gmtbc. fid; grellen, v. r. a se bucura, grciinb, m. amică, m. prietină, m. gremiblidj, a. amicală, plăcută. greitltb(id)feit, f. afabilitate, f. grambfdjaft, f. amiciţia, f. gl'fUcI, crimă, f. nelegiure, f. grcuelljaft, a. criminală, grebelfjaftigfeit, f. criminalitate, f. greucill, v. a. a nelegiui. griebe, m. pace, f. gricbffrtig, a. pacifică, pacinică. griebfertigfeit, f. păcînicie, f. griebiid), v. griebfertig. gricrni, v. n. a ave frigă; a îngheţa.
grifd), a. rece, frescă, prds'pătu. grifdjc, f. frescitate, f. grijd)(ing, m. purcelă sălbatică, griji, termină, m. sorocă, m. griffen, v. a. a prelungi; bctS fe;
bell —, a susţine viaţa, grol), a. veselă, voiosă. gröljlid;, a. v. grotj. grbljlidjleit, f. veselie, f. grofjloifen, v. a. a se bucura, a striga de bucurie, grofjne, f groljnbicnfi, m. clacă, f. robotă, f.
gröfjllCH, v. n. a robota, a claca —, feineit fiiftcn —, a se da plăcerilor trupeşei.
gröljiicr, m. clăcaşă, m. gro^lcicţiiaiii'bfeft, n. juoia verde, f. gronwt, a. piosă, cuviosă; blîndă. grötnelei, f. făţerie, f. grommen, v. n. a folosi, grömmigfeit, cuvioşie, f. pietate, f. grßntmler, făţarnică, m. grofcfj, m. bröscä, f. grofdjlaid), m. semînţă de brösce, f. groft, geru, m. fiori, pl. groftbenle, f degererătură, f. gröftcln, v. n. a avea cam frigă, a s’înfiora. groftig, a. gerosă. grudjt, f. fructă, m. rodă, m. grău, m.; folosă, m.
gntdjtbnr, a. productivă, roditoră. grudpbnrf'eit, f. fertilitate, f. rodire, f.
grudjttob, a. neroditoră, îndadară, inutilă, nefoiositoră. grudjtlofigfeit, f. dâdărnicie, f. ne-folosire, f. inutilitate, f. griifj, a. et adv. timpuriă, de vreme;
pripită; demineţă. gritfje, f. demineţă, f. griifyjaljr, n. griiffling, m. prinfa-veră, f.
griiljftiicf, n. dejună, m. griiljftiidEeil, v. a. a dejuna, grü^äritig, a. timpuriu; de demi-nineţa.
gltdjS, m. vulpe, f.; cală roibu. gudjSfdjmnnjcn, v. n. a linguşi. gltd)tc(, f. sabie lată; nuiea. glldjtefn, v. a. a băte. gllbcr, n. încărcătură, f. cară, m. gug, m. dreptă, m. facultate, f. gnge, f. încheetură; fugă (piessa de rnusică).
gitgen, v. a. a închea, a adăogi, a pune la uă lalta, a alătura, fid) itt	, a s’acomoda
la ceva.
71
mir
giigfid), a. cuvenită, potrivită, comodă, după cuviinţă, îţilgfattt, a. maniabilă, supusă, îţiibibar, a. pipăibilă; simţibilă. jţiif)Ieir, v. a. a pipăi; a simţi. /ţiif|Ilosb a. nesimţitoru.
Tfuljre, f. v. Ştiber. îyitfjven, v. a. a duce, a mana; a purta; a conduce; a aduce. $iif)rer, m. ducătoră, mănătoră;
călăutlă; cîrmuitoră.
5ţlll)rtof|H, m. chirie, f.
$l;lll)vmann, m. chirigiă, m. eă-răuşă, m.
îţllţrwevf, n. trăsură, f. îţiillf, f. plenitate, f. abundenţă, f. umplutură, f.
füllen, v. a. a umple; a mintii, füllen, v. fţofjleit, n. minţiă, m. îVilllfrt, n. umplutură, f. îfiUlimg, f. umplutură, f.
5Vmtb, m. aflare, f. găsire, f. fttmbgrube, f. mină, f.
Sţiltlf, cinci.
îţttnfed, n. pentagonă, m. fünfte, a. alu cincelea.
ÎViinf(f)cn, n. scenteeuţă, f. îţltllff, m, scentee, f. vţttttfelti, v. n. a scentea. tţmifelnageltieit, a. de totă noă. SVuttlen, v. n. a arunca scentee. Şţitr, prp. pentru, de, pe, spre, cătră.
tţiirbitte, f. mijlocire, f. fürbaß, adv. mai do parte.
?flU'd)e, f. brăddă, f. încreţitură, f. îţurdjen, v. n. a brăşlda, a încreţi. Sţuvdjt, f- trică, f. temă, f. 5ltrd)tbar, a. înfricoşată, groţlavă, înspăimăntătoră.
îţiirdţteil, v. a. a se teme, ai fi frică.
giiidjttrlid), v. Jurdjtbar.
tfiit
t?nrd)tlos, a. nefricosă.
5ţurd)tfaiJt, a. fricosă. fturd)tfatntett, v. fturdjt. giiirlieb, ad. mit ctincid — licfjnteit, a se mulţămi cu ceva. ftitrfpracfjc, f. v. jfitrbittc.
Sţiirjl, m domnitoră, m. principe, Fjürftenftnilb, m. demnitate de principe.
îţiirftentfyunt, n. principată, m. iţiirftlid), a. domnescă. fţurt, f. vadă, m.
(ţiifjrrcaljr, adv. ţleu. tţiirtnort, n. pronume, f.
Şţltrj, m. băşină, f.
(ţurjen, Şai'jCTl, v. n. a se băşi. tfuţel, m. posleţă, m.
Jitfl, m. picioră, m. urmă, f. basă, f. — etncd iBerged, polele muntelui.
rtltfibcben, m. podină, f. parchetă, m. gußeit, v. a. a găsi fundă, a pune piciorul pe ceva. ftußfttfl, m. prosternare, f. fußfällig, a. prosternată. Fußgänger, m. pedestră, m. tfltßfdjcmmcl, m. scăunelă, m. j^ltßfot)le, f. talpă, t. ftußftapfe, m. urmă, f.
/Vltßftcig, n. poteca, f. cărare f. jußtritt, m. lovitură de picioră, urmă, f.
ftußluolf, m. infanterie, f.
Şţlttter, n. căptuşeală, t.; nutrefă, m.
ftutterfnedjt, m. furagioră, m. füttern, V. a. a căptuşi; a da de mâncare.
Şutterfdţmiuge, f. venturătore de
grăunţe.
Fütterung, f. furagiă, dare de mâncare.
72
©ar
©att
©abe, f. dare, f. presentă, ra. ta-lentă, m. porţiixne, f. dosă, f. ©abel, f. furcă, furculiţă, f. ©abelbeicbfel, f. oişte în furculiţe. Säbelförmig, a. ca furculiţa, ©abetţxferb, n. calu de oişte, ©adern, v. n. a găgăi.
©affcn, v. n. a se uita fără scopu. ©ăl), v. 3âl).
©abnen, v. n. a căsca.
©iiţren, v. n. a dospi.
©algen, m. furci, pl. spendurătore, f. ©allaţjfel, m. gogoşă, f. ’
©alle, fere, f.
©aHenbitter, a. amară ca ferea. ©aUenfieber, m. friguri biliöse, ©attenfttdjt, f. gălbănare, f. ©atlerte, f. gelatină, f.
©aUidjt, a. biliosd.
©almei, m. calamină, f.
©ang, m. mersă, m. umbletu, m; lucrare (a unei trebî) drumă, m. eanală; m. cursă, n. coridoră; m. galerie, f. venă, f.; petră (de moră cu röte cu totă).
©ongbar, a. umblătoră, mergătorii, trecătorii.
©angbarfeit, f. cursă, m. trecere, f. ©ang unb gebe, obicinuită, ©öngelbanb, m. lisieră, f.
©äugeln, v. a. a duce eu lisiera;
a purta de nasu.
©anb, f. găscă, f.
©ttnfeblume, f. mărgărită, f. ©ânferidj, m. găscoiă, m.
©anj, gâltjlid), a. întregă, totă, deplină, plină.
©anjo, n. totală, m. totime, f. întregime, f.
©ar, a. gata, destul friptă; argă-
G.
sită; adv. pre, — nidjt, nici de cum — nidjtb, nimieă.
@arau$, n. finită; einem ben — madjen, a ruina, a ucide pe cineva de totă.
©arbe, f. snopă, m.
©ârben, v. a. a argăsi, a tabaci, ©iirber, m. argăsitoră, m. tabacă, m.
©arbertobe, f. argăselă, f.
©atfod), m. hangiă, m birtaşă, m. ©arfucye, f. hană, m. birtu, m. ©armadţen, v. a. a argăsi, a afina, ©arn, n. tortă, m. aţă, f. firă, m. reţele, f. pl.
©arftig, a. urîtă, slută, scîrnavu. ©arten, grădină, f.
©örtner, xn. grădinară, m. ©afjdjeti, stradellă, f. ulicioră, f. ©affc, f. stradă, f. uliţă, f. ©affenbube, m. strengară, m. ©affcxtîotb, m. noroiu, m.
©aft, m. öspetü, ra.; streină; eilten JU — bitten, a pofti pe cineva la masă.
©aftfrei, ©aftfreuitblid), ospetarnică. ©afifreibeit, f. ospitalitate, f. ©aftfreitttb, m. ospetară, m. ©aflgeber, ©aftljalter, m. ospetară, m. birtaşă.
©aflbof, m. ©aftlţau?, n. liotelă, m.
hană, xn.
©aftntafjl, n. dspăţă, m. masă, f. ©aflfîubc, f. ©afljimmer, f. odae de musafiri.
©aftmirtb, v. ©aftbalter.
©âten, v. a. a plivi.
©attc, m. sociă, m. bărbată, v. şi ©begatte.
©attcr, şi v. ©itter.
©attin, t. soţie, f. v. şi Sbegattin.
@eb
73
©eli
rugăciune,
f. infirmitate, fra-
m.
f. cuviinţă, f.
©attung, f. nein«, m. felü, m. soiu specie, f. genü, m.
©au, n. ferră, parte de locă, f. ©audjc, v. 3o«Äe.
©aubieb, m. fură, m.
©autelet, f. — tuet!, n. — l'pict, — poffen, m. prestidigetorie, f.; şarlatanărie, f.
©aufeltt, v. a a prestidigita, a gesticula.
©nullet, m. giongleru, m. presti-digatoru, sehimonisitorü, m. ©nut, m. cală, m.
©aumen, m. ceriulü gurei, ni. ©auner, m. furii, m. şireţii, m. ©Sinteret, f. şiretiicu, ni. hoţie, f.
©engtet, a. proscrişii.
©enrtet, a făcuţii, formatü, lucrată.
©eböd, m. coptură, f.
©ebndeneS, v. 39acf>nert.
©cbälf, n. bîrnăriă, f.
©cbarcn, v. a. a nasce; a făta; a produce, — n. nascere, f.; fa-tare, f.
©cbtirmuttcv, f. mitră. f.
©ebäube, n. didire, f. clădire, f. bina, f.
©ebetlt, n. osä, m. osemintu, m. ©eb elfer, ©ebell, n. lätrare, f. ©eben, v. a. a da, a înmâna, a darui.
©cberbe, f. gestii, m. aerii, m. fa-cie, f.
fid) ©eberbcit, v. n. a face gesturi a deveni.
©ebct, n.
©ebict, n. aşternută, nt. (cu patii cu totü)
©ebett, n. teritoriu, m.
©ebicteit, v. a. a ordona, a porunci, a comanda, a stăpîni, a domni.
©cbieter, ni. domnu, m. stupină, rn. poroncitoru, nt.
©ebicterifcf), a. comandatoru, categorică, imperiosă.
©cbinbc, n. legătură, f. fâşie, f ;
snopu, m. cercurile unui vasu, pl. ©ebtrge, n. munte, f.
©cbtrgig, a. muntosu.
©cbifi, n. dinţii, m. pl.; (lebalä, f. friu, m.
©ebliintt, a. cu fiori, înflorată, ©eblüt, n. sänge, m.; rasă, f. familie, f.
©ebogeu, a. îndoită.
©eboren, a. născută.
©eborgcu, a. adăpostită, ascunsă, ©ebot, ii. ordină, m. commande-mentu, m. ofertă, f.; poruncă, f. ©rbtöme, n. bordură, f. margine de blană, f.
©ebrannt, v. ^kennen.
©ebratcnc, n. v. 33raten.
©ebraudl, m. obiceiă, m. întrebuinţare, f. usä, m.
@cbraucl)cil, a întrebuinţa, a obi-cinui.
©ebräudjltd), a. întrebuinţată, obicinuită, usitatu.
©ebraufc, n. vijăitu, m.
©ebredjen, n. lipsă, f. defectă, in. viciu, m.
©fbtcdţeu, v. i. a ave lipsă, ©fbredjlirf), a. defectuosă, fragedă, ce so frănge-®fbred)lid)leit, gilitate, f.
©cbrocficu, v. S3red)ei ©cbriirtcl, n. färimeturi,
©ebvübev, pl. fraţi, pl ©cbviill, m. mugită,
©ebitlfV, f. datorie, tacsâ, f. dare,
©rbitbren, v veui, a se
©cf
@cg
©cbitfjrcnb, a. cuviincioşii.
©eblirt, f. nascere, f. facere, f.
fătare, f. origine, f. viţă, f. ©ebiirtig, a. născută, de nascere ©eburtäljelfer, m. mamosö, m. ©cbüfdj, n. tufişu, m.
©cd, m. obradnicü, m.
@cbad)t, a. pomenită, menţionată, ©ebädjtmf;, n. memorie, f.; suve-niru, m.
©ebante, m. gândire, f. idcea, f. ©ebarm, m. maţe, pl. m.
©cbcd, n. taeimu, m.
©ebeiljru, v. n. a prospera, a prii. ©cbciijlid), a. priitoru.
©cbcitfcn, v. a. a gândi, einer ©Cld)e —, a şi aduce aminte de ceva.
©ebiebt, n. poesiă, f. poemă, f. ©ebiegen, a. masivă, curată; a-dineu; bună.
©eboprclt, a. v. Soţjpclt.
©ebriinge, n. înbuldelă, f. înghesuia, f. presiune, f.
©ebvdngtîjeit, f. strinsore.
©ebllib, f. răbdare, f. patienţă, f. fid) ©eblllbcn, v. n. a avea răbdare, paţienfă.
©cbllibig, a. răbdătorii, paţientă. ©ebuiifen, a. umflată.
©ccignct, a. propriu, bun de . . ©cfflljr, f- pericolö, m. primejdie, f. risicu, m.
©afdljrbcn, v. a. a perieola, a risca, ©cfabrlicf), a. periculoşii, etc. ©cfafjrte, m. coinpanionu, m. camaradă, m. tovarăşă, m.
©efiille, pi. venituri pl. dări, pl. ©rfallcn, v. n. a plăcea, — fid) — laffcn, a îngădui.
©[•fallen, n. plăcere, f.
©efalfig, a. plăcută, eomplesinte. ©cfdttigfcit, f complesinţă, f. ©cfalffndftig, a. cochetă.
©cfangeit, a. prinsă, captivă, ©efangene, m. prisonieră, m. ©efangenncljmnng, f. prindere, f. @efnngenfd)aft, f. captivitate, f. prinsore, f.
©efimgnifî, n. închisore, f. prin-sâre, f.
©efeiß, n. vasă, m.
©efaßt, a. preparată; resolută. ®cfed)t, n. luptă, f. încăerare, f. ©efteber, n. peniţă, m.
©efţebert, a, înpenată.
©eftibe, n. cămpă, m. cămpie, f. @cf(cd)t, u. înpletitură, f.
©efledt, a. pătată.
©cfliffcntitdi, adv. înadinsu, ©cfliifter, n. şoptire, f.
©efliigel, n. paseri, pl.
©efolge, n. suită, f. cortegiu, m. alaiu, m.
©efrdfjig, a. măncăciosu. ©efrägigfeit, f. voracitate, f. măn-căeioşie, f.
©cfricren, v. n. a îngheţa.
©efroren, a. îngheţată; ©efioveited, îngheţiată, f.
©efiige, n. înciieetură, f.
©efiigig, a. mlădiosă, flexibulă; ascultătorii.
©efiid, n. simţire, f. siinţu, m. ©cfiibtto?, a nesimţitorul ©eţiif)l»od, a. simţitoru, sensibilă. ©efiiKt, a. plin, umplută.
©cgen, prp. cătră, spre, contra, asupra, la, după. (Vorbele germane cu ©cgen ce nu sunt însemnate mai joşă se traducă în romănesee cu: contra. Spre exemplu: ©rgennnţcigf, f. contra în-dieaţiune: ©egenorbre, contra or-dinu, contra mandare etc. ©egcnbilb, n. contrastă, m. ©cgcnbud), m. controlă, m.
©egcnb, f. locu, m. regiune, f. parte, f.
@etj
®ei
©cgeiteiuanber, adv. unul cătră altul, unii conta altora, ©egeneinanbcrfjatten, v. a. a compara.
©cgcnfaüä, adv. diu contra, din protivă, altfeliă.
©egeufiifjtcr, m. antipodă, m. ©egengift, n. antidotă, m. @egcni)nit, m. resistenţă, f. re-sistare, f.
©egcmnittci, v. ©egengift. ©egeittedjmiug, f. controla, f. con-tu-curentü, m.
©egemcbc, f. replică, f. rcspunsu,
ni.
©egcnfaţj, m. antitesS, f. @egenfd)rater, ni. controlorQ, m. @egenj<f)ttft, f. replică, f. ©egenfeite, f. reversă, f. ©egcnfcitig, a. reciprocă, ©egenfianb, m. objectîi.
©egentlieil, n. contrariu, ra. ©egcititfcer, prp. înprotivă. ©egemiovftclinng, f.; remuştrare, f.
objectiune, f.
©egenmart, f. presenfă, f. ©egenmăvtig, a. presinte. ©cgemtietjr, f. apărare, f. resis-tenta, f. apărare, f. împroti-vire, f.
©egemturfung, f. reacţiune, f. ©cgittcrt, a. cu uluci.
©egitet', m. protivnici, in. adversară, m.
@ei)âgc, n. v. ©cijcge.
©eijntt, m. cuprinsă, tu.; calibru, m. valdre intrinsecă; lefă, i'. a-puntemeiite, m. pl. salariu, ni @ef)a(ten, a. ţinută, obligată, ©efjaniifdjt, a. înpăvăsatu. ©etjnîfig, a. urîciosu, urîtă. ©efjăuft, a. grămădită.
©eljăufe, n. cdje, f. scoică, f. tecă cutiuţă, f. capsulă, f.
©eljecfe, n. cîrdu de pui de pasere eşitî dintr’uă clocitură.
©ctjege, n. îngrăditură, f.
©eţeint, a. secretă, tainică, ©cţeimuiji , n. secretă, m. mis-teră, m.
©eljeirmufmoll, mişte riosă. @ef)eimfrf)i'ciber, m. secretară, m. ©eijeimfcţirift, f. şîfră, f.
©eßeiß, n. ordină, in. poruncă, f. ®el)en, v. n. a umbla, a merge; faer STeig fängt nit 311 —, aloatul începe a dospi, Berieten —, a se perde, mie getitS 3£)licu ? cum vă aflaţi.
©etjcnl:, n. cingătdre, f.
©cl)Cllttcr, spendurată, 111.
©ebener, a. e$ ift ificr uid)t —, aici nu este curată.
©eljcitt, n. nrletă, m.
©eţirtl, n creerî, in. pl.
©eljblj, 11. pădurice, f.
©elţbr, n. audă, m.; audienţă, f. ascultare, f.
©efjortlţcit, v. 11. a ascultă de cineva.
©eljbreit, v. n. a se cuveni, a se cădea, aparţine.
@el)örig, a. aparţiitoră; cuvenită, ©eţbrig, adv. cum să cade. ©eßöriod, a. surdă.
@e()örnt, a. comată.
©eţorfam, a. ascultătoră, supusă, ©cfjovfamft, a. et adv. pre-supusă, ©cliiilfc, m. ajutoră, m. calfă, f. ©cl)mcrf, n. muvementul unui or nică, maşineria unui ornică. ©cier, ni. vultură, m. uliu, 111. ©cifcr, m. bale, f. pl.
©eige, f. violină, f. lăută, f. v. şi Siebel.
©eigen, v. a. a canta pe violină. ©cigcnŞorţ, n. colofoniă, m.
©eiger, m. lăutaru, m. violinîstu, m.
©cf
©et
©cif, a. grasă, voluptosu , des frenatä.
©eiieit, f. pl. boşe, pl. cAie, pl. ©eiif)eit, f. desfrenare, f. volupto sitate, f.
©cifjbiat, n. transa caprei, ©ciţţbocf, m. ţapii, m.
©eifj, f. capră, f.
©eifjel, f. amanetă; biciuşca, f. bi-ciü, in.; infrenare, f.
(Seiftein, v. a. a biciui.
(Seift, in. spirită, m. duliü, m. ©rifletevfdjciituitg, f. visiune, f. ffloiftr?gabe, f. talentu, in. ©cifteSgegcmonrt, f. nenimire, f. pre-senfa spiritului.
©eiftig, a. spirituală, intelectuală, ©fijiişiett, f. spiritualitate, f. ©ciftlld), a. spirituală; bisericescă;
duliovnicescă.
©eiftiiiţer, m. duliovnieă, preotă,
m.
©eifîlidjfeit, f. cleră, in,
©eiftloS, a. fără spirită.
©cifltrcid), a. spirituelă, cu spirită. ©eij, m. avaricie, f. sgîrcenie, f. ©cijett, v. n. a fi avară, sgîrcită, a cruţa.
©ejaitcţiâe, n. strigată de bucurie, ni. cliiotă, m.
©eiiâff, m. lătrată, tu.
©filintper, n. siluetă, m.
©efiingel, n. clopoţită, m.
©eflivre, n. sunetu, m.
©cfntdje, m. tunetă, ui.
©etriife, u. încreţitura maţelor, f. ©cfiinflclt, a. nenaturală, stricată, ©eladiter, n. risă, m.
©ciag, n. Aspeţă, m.
©cliiljmt, a. parelisată.
©fiänber, n. balustradă, f. ©eiangen, v. n. a ajunge.
, n. capacitate, f.; comodi täte, f.
©etaffeu, a. cumpătată, moderată, ©etciufig, a. uşoră, sprintenă, eser-ciată, obicinuită, lesniciosă. ©riäufigfcit, f. uşurinţă, f.
©clăltt, n. sunetulă, (clopoteloră). ©clb, a. galbenă.
©elbgiejjcr, m. alămară, m. ©elblid), a. gălbiniciosă. ©clbfdjitabel, m. june neînţeleptă. ©e(6fud)t, f. gălbinare, f.
©clb, n. bani, m. pl. monedă, f. ©elbfflfleil, m. eassă, f.
©elbtaţţc, f. cingătore, f. chimiru, m. ©dbtttâflci', m. garafă, m. scliiin-bătoră.
©elbforte, f. soiă de monedă, m. @elbttied)8tcr, schimbătoră, m. zarafii, m.
©clcgen, a. situată, aşezată; comodă, — adv. a propo. ©etegcnljeit, f. ocasiune, f. înpre-jurare, f. prilejă, m,
©clegcntlicfi, a. cu ocasiunea. ©eieljrtg, a. docilă.
©clcţrigfeit, f. docilitate, f. @cle[)rfantfcit, f. erudiţiune, f. ©clefjrt, a. erudită: scienţifică. ©clcfjrte, m. erudită, m. învăţată, tn.
©clcife, n. urmă de rAtă, f ©elcite, n. escortă, f. alaiu, m.
conducere, f. petrecanie, f. ©elciten, v. a. a conduce, a escorta, a întovărăşi, a conduce, ,a petrece.
©deitgbrief, m. epistolă de" trecere, f. paşaportă, m.
©efenf, n. înclieetură, f.
©elcnf, ©eleuffamfcit, a. flexibilă, docilă.
©didjter, n. clică, f.
©eliebt, amată, iubită.
©efiebtcr, amantă, m ibovnică, tn. ©etinbe, a. m61e, linii.
®em
©eit
77
©riinbigîeit, f. blîndeţe, moliciune, f. ©dingen, v. n. a reuşi, a isbutî. ©eliSpev, n. şoptire, f.
©eloben, v. a. a promite, a jura. ©etiSbnifj, u. jurare, f. făgăduinţă, f. @e(t, nu-e aşa.
©rite, f. coăţă, f.
©fltCH, v. n. a avea valore, a face — v. i. eä gilt mir, acesta me privesce, er gilt mir gleidj, mi este totă unä, e§ gilt, se prinde, ©elit be, n. jurămentă, m. ©riüfteit, v. n. a avea poftă, ©cntad), n. odae, f. cameră, f. ©ematf), a. încetă, comodă, — adv. încetă.
©emadjlidj, a. comodă în voie. ©emädjlidjtcit, f. comoditate, f. ©enteil)!, v. ©atte, Sljegattc. ©emälbe, n. tablou, m. cadra, f. ©emajf, a. conformă.
©emöfeljeit, f. conformitate, f. ©emajjigt, a. moderată.
©cmatter, n. didurl, m. pl.
©erneut, a. comună, ordinară, obicinuită, vulgară; ftd) — mcicfjen, a se ingiosi.
©emein, ©entetltbe, f. comună, f. ©emeinberatl), m. consiliul comunală, m. municipalitate, f. ©emeittneijî, in. spiritul publică, ©enteinfjeit, f. trivialitate, f. ©emeiniglid), a. în comună, ©emeimmţştid), a. de ună folosă pttblică, populară, ©rmcimiuţjtgfett, f. popularitate, f. folosă publică.
©emeinfdjaft, f. comunismă, m. ©emeinfdjaftlicf), a. în comună, ©emettgc, n. mestecătură, f. ©cmcffett, a. măsurată, precisă, ©cmobelt, a. fasonată.
©cmSbod, m. căprioră, m.
©emfe, f. căprioră, f.
©emitentei, n. murmură, f. ©emttrve, n. mirâită, m.
©emilfe, n. legumă, f.
©ermäßigt, a. obligată, silită, ©ctttiitl), n. cugetă, m. caracteră, m. animă, f.
©entiitf)tt(f), a. dulce, pacînică, plăcută.
©emiltf)s<avt, caracteră, in. ©emiitfjSbemegmtg , f. emoţiune, f. alteraţiune, f.
©enauitt,. a. numită, susnumitu. ©ettatt, a. exactă, acurată, ©enauigîeit, f. acurateţa, f. exactitudine, f.
©eneljntigen, v. a. a aproba, a încuviinţa, a priimi.
®eitef)tnigitlig, f. aprobaţiune, f. încuviinţare, f.
©eneigt, v. a. plecată, aplecată, dispusă.
©eneigttţeit, f. aplecare, f. favoră, m.
©enefen, v. n. a se însănătosa. ©enefltng, f. însănătoşare, f. vindecare, f.
©enicî, n. nucă, cefă, f.
©enießbar, a. buuă de mâncată, de beută.
©«ließen, v. a. a gusta, a se împărtăşi, a se folosi.
©enoß, m. sociă, m. compagnond, m.
©entig, a. şi adv. destulă.
©cnăge, f. ajungere, f. îndestulare, f. suficenţă, f.
©eniigen, v. a. ajunge, a îndestula.
©emtgfctm, v. ©enug.
©fnitgţam, a. frugală ; mulţămită; cumpătată.
©etuigfamfeit, f. frugalitate, f. mul-ţămire, f.
©enugtljitenb, a. satisfăcătord.
78
©er

©emigtljuung, f. satisfaetiune, f. ©enng, in. gustare, f.; folosire, f. ©epiid:, n. bagagiü, m. calabalicü, in.
©eptapper, ©cpfniiber, n. vorbire, f. fläncäife; f.
©epotter, n. sgomotü, m.
©epräge, n. marcă, f. cliipü, m. senmü, m.
©epröngc, n. pompă, f.
©cpttlffel, ii. piräitü, m.
©crtlbc, a. dreptü; direcţii; pă reche: sinccrü.
©erabljcit, f. dreptime, f. sinceritate, f.
©CVtlfiel, n. duräitü, in. duräitü, m. ©eriitf), ©erätfp'djaft, n. mobilă, f. acarctu, m. instrumente, m. pl bagagiü, m. calabalicü, m. efeetf, m. pl.
©evatljeit, v. n. a reuşi, a prospera; a întîlni; a sosi undeva din întiraplare, a cadea (între tîlharî).
©eratljeniofjl, n. cutf’b —, intr’unü norocu.
©erătijîammer, f. magasină de u-nelte, m.
©evaum, ©erBuntig, a. spaciosü, încăpătorii, —e ßeit, timpii îndelungată.
©cviiumigfeit, f. spaciositate, f.; încă pere, f.
©erduld;, n sgomotü, m.
©erben, v. ©arben.
@cred)t, a. giustü, m. dreptü, m. ©eredjtigfeit, f. giustiţiă, f. dreptate, f.
©evcdltfamr, f. dreptü, in. privilegiu, in.
©crcbe, n. vorbă, f. spuse, f. pl. @eretd)cn, v. n., 311 etroad —, a ajunge, a face; a se întorce, a veni.
©träge, n. întrecere, f.
©treuen, v. i. (ftdj) a se căi. ©enrijt, n. feliü de bucate; judecată; judecătorie, f. iurisdic-fiune, f. tribunalü, m.
@crid)t(idj, a. judecătoresciî, prin judecată.
@erid)t«bnr£cit, f. jurisdictiune, f. ©eridjtgbiener, m. aprodü, m. ©erichtdfjafter, m. judecătorii, ©eridjftdjerr, m. ©cricfjtSEjcrvfcfiaft, f.
stăpîntt jadecätorescü. ©crid)tdl)of, m. tribunalü, m. ®crid)tdftiittc, f. locul de osîndă, m. ©evtnge, a. mică; puţind; ren; ne’nsemuatü.
Scruigfiigig, a. neînsemnaţii, ©eringbaltig, a. de micü coprinsü, de mică valöre.
©ertngfdjâţştg, a. despreţiabilu. Scringfdiabimg, f. despreţii, m. ©ertnnen, v. n. a se închiega, a se slei.
©erippe, 11. sclieletü, 111.
©erippt, a. canalatü, brăddatu. ©ent, adv. bucurosü, cu plăcere; bine.
©erftc, f. ordü, m.
©erte, f. varga, f. nuia, f.
©erlief), m. mirosü, m.
©entdjlod, a fără mirosü.
©eriidjt, m. veste, f. faimă f.
vorbă, f. renume, f.
©enibett, v. n. a biue voi. ©cruntpel, n. duräitü, ni.
©eriift, n. schelă de diditiî, eşu-fodü, m.
©efammt, a. totü, intregü. ©ejammtŞrit, f. totabilitate, f.; întregime, f.
©ejaubte, m. ambassadorü, iu. trimisă, m. pnpftlidje —, nunciu, m. ©efanbtfdjaft, f. ambasadă, f.
©efastg, in. eäntü, m. melodic, f.
căutare, f. arie, f.
©cfattgltietfe, f. arie, f. melodie, f. ©ejcillfel, n. duşleîtă, m.
©efdjäft, n. afacere, f. trebă; profesiune; prăvălie, f.
©efdjäftig, a. ocupată; grabnică, ©efdjüftigf'eit, f. activitate, f. grabă, f. ©efdjättbet, a. desonoratft. ©efcŞefjcn, v. n. a se face, a se întîmpla, a eveni.
©efdjcibt, a. cu minte, prudinte, preceputü.
©efdjctif, n. dară, m. presentu, m. @ejd)id)te, f. istorie, f.
@efd)td)tltd;, a. istorică. @efd)id)b3fd)r£il)cr,m. istoriografă, m. ©cfdjicf, ii. destoinicie, f. adressă, f. dibăcie, f.; Sorte, f. ursită, f. ©efdjuftidjfeit, f. adressă, f. capacitate, f. dibăcie, f.
©efdjidt, a. (51t etwas) bună de ...;
capabilă, dibaciu.
©efdjieben, a. separată, despărţită, ©efdjirr, n. vasă, m.; hamuri, m. pl.
®efd)led)t, m. genă, m. sexu, m.
familie, f. rasă, f. generaţiune, f. ©efd)ted)t«Saltcv, n. generaţiune, f. @efd)ltd)tsname, m. nume de familie.
®efd)led)tsvegifler, n. ©efcf)iecf)tstn=
fel, f. genealogie, f. ©efdjletstricb, m. instinctu sexuelu, m.
©efd)Iepţ), n. tîraitură, f.
©efdjlinge, ©efdjltnle, n. inpleteci-turä, f.
©efdjmacf, m. gustă, m. • ©efdjmacfloftgfcit, f. negustoşie, f.
fadeţă, f. anostime, f. ©ejdjmacfOott, m. gustosä. ©ejdjmetbe, 11. giuvaerica, f.
©cfdjtiteibig, a. flexibilă, indoibilu, elastică.
©efdjmeibigîcit, f. flexibilitate, f. elasticitate, f.
©efdţmeifj, n. lăpădatură, f. scirnă, f. balegă, f. găinată, m. eăcatu, in.
©efdjöfif, n. creatură, f.
@eţd)o§, n. armă de focă, f.; cată, m. etagiä, m.
©efdjrei, 11. strigată, m. sbieretu, 111.; vorbă, f. larmă, f.
©efdjiif}, n. artilerie, f. tună, m. @efd)itf}ftnift, f. artilerie, f. @efd)Wnber, n. escadronă, 111. escadră, f. flotilă, f,
©efdjwiiţi, n. flencărie, f. moftă, m.
©efdjWăţştg, a. guralivă, ©efdjwä^igieit, f. gurälie, f. @efd)Wetgeit, v. n. a tăcea, a nu vorbi, a nu pomeni.
©efdjwiltb, repede, iute, în grabă, ©efdjnăubtgteit, f. uiţelă, f. grâb-nicie, f.
©efdjwifter, n. surori, f. pl. ©efdjwiflevfinb, n. vâră, 111.; vară, f. @ejd;mollen, a. unflată.
@cfd)Womte, m. jurată, m. ®efd)Wontengerid)t, n. juriu, m. tribunalul juraţiloru.
©efdjWulft, f. umflătură, f. ©efdjwitv, n. bubă, f. abscesă, m. ulceră, m.
©efell, m. sociu, m. ; compagnonu, m.; calfă, f.
©efcllen, v. a. a impreună; asocia, ©efellig, a. sociabilă, socială, ©efelltgfeit, a. sociabilitate, f. ©efellfdjaft, f. societate, f. adunare . f. tovărăşie, f. companie, f.
©efettfetjafter, m. compagnonă, m, tovarăşă, m.
so
©cfp
®et
@cfcüf(f)oftlicf), a. sociabilii, asociată.
©efep, n. lege, f.
©cfepblld), n. codü, tu.
©cfcpgcbci.b, a. legislativă, ©cfeţîgcber, m. legislatorü, m. ©c'fcpgcbmtg, f. legislaţiune, f. ©efeţîlid), a. legală.
©efeţşlob, a. anarehicü. ©ejeplofigfcit, f. angrchie, f. ©efcpmäfjig, a. legitimă, legală, ©efeţjt, a. aşezată, regulată, fi-r.atü, — aclv. dacă, admitemă caşul.
©cfcţjtDibrig, a. ilegală.
©efidjert, a. sigură, asigurată, ©cfidjt, n. vedere, f. obraţtă, m.
facie, f. figură, f.
©efid)tsbi(bitlig, f. aeră, m. fiso-nomie, f.
©cfidţtgfavbe, f. facie, f.
©cfidţte frcid, m. onsoută, m. sferă, f.
©efidjtdl'uiibe, f. fisonomie, f. ©cfidjtâfunbig, m. fisonomistă, m. ©efidjtSpmiît, m. punctă de vedere. ©cfiditSjug, in. trăsură, f.
©efintS, n. brîă de casă.
©cfinbc, n. domesticii, m. pl. ©cfinbel, n. vagabonzi, m. pl. ©efiintt feilt, a avea de gondă, i ti intenţionată, a ţinti, ©cfimmng, f. intenţiune, f. senti mentă, m. disposiţiune, f. ©efittet, a. civilisată, politicosă. ©cfottneit, a. intenţionată, liotărită. ©efottemb, n. rasolă, m.
©cfpatllt, n. atelagiă, m.
©efpetlft, n. stahie, fantomă, f. nălucă, arătare, f.
©efpiţlc, m. camaradă, m. com-panionu, m.
©cfpittnfi, n. torsătură, f. liră, m. tortă, m. ţesetură, f.
©cfpBtt, n. batjocură, f.
©efprad), n. convorbire, f. dia-logă, m. discursă, m. conversa-tiune, f.
©cfprad)ig, a. vorbitoră, limbută, ©efpradpgfeit, f. limbnţie, f. afabilitate, f.
©cfprenfelt a. pătată, marcată, ©eftabc , n. ţermure, f.
©eftalt, f. figură, f. formă, f. statură, f.
®cftaltet, a. făcută, formată, ©eftănbtg, a. — fetit, a mărturisi, ©eftälibniß, n. mărturisire, f. ©eftaiif, m. putdre, f.
©eftQtteil, v. a. a permitte, a erta, consimţi, a suferi, a conceda. ©eftattrmg, f. permisiune, f. eon-simţimentă m. concesiune, f. ©eftcljeit, v. a. a mărturisi, a de-chiara; a îngădui.
©efteilt, n. petră, f. stîncă, f. petri şă, m.
®eftel(, n. scaună, m. dulapă, m.
piedestală, .11.
©eftent, adv. eri.
©ejliefeit, a. încălţată cu eisme. @eftirn, n. stea, f. eonstelaţiune, f. 0efttritt, a. înstelată.
©eftober, n. spulberetură, f. ©eftottcr, n. bălbăită, m.
©cărând), 11. tufîşă, m.
©eftreift, a. vergată.
©eftrenge, v. ©trengc.
©eftrig, a. de erî.
©eftiite, v. Stuterei.
©efud), n. cerere, f. petiţiune, f. ©efitmme, ©efutltfe, n. sbirnăitu, m. ©cjttHb, a. sănătosă. ©efuilbbritmtcil, m. apă minerală, f. @efltltbl|eit, f. sănătate, f.
©ctajeit, n. v. S£âfc(luert.
©etigert, a. pestriţă ca tigru, ©etöne, n. sunetă, tn. resnnetă, m.
©OT
©cro
81
@?ti)f(', u. sgomotă, in.
©etrirnt, n. beuturä, t',
’i'di ©etraimt, v. r. a înflrăsni, a cuterla.
©rtreibe, n. grăă, ni. grăunţe. 1'. pi. Ifieu'eu, a. credincioşii, fidelă, loialii, ©etreiltid), a. cu credinţă.
©etroft, adv. liniştitu, sigură ftd) ©ctvöften, v. r. einer Satfje, « aştepta- cbva în linişte. -Getümmel, n tumultă, in.
Getüpfelt, n. punctată.
©eiibt, a. exersată, deprinsă, expertă.
(ScUftttciv m. cumătnt. m.
©ebjert, a. împătrită.
©eölerte, n. pătrată, ni. cuad'ratä @ftt>äd)S, n. plantă, f legumă, f. ©emadifeit, a. crescută; einer 2nd)e — fein, a se cuttöece bine la unii lucru.	•
©{roadjâfjnud, n. florărie, f. ©ettxifjr, adv. — ruerben, a dări ceva.
©etuäfiv, ©cnjälp.'leijhing, @ctuâf)v= fdjnft, f. siguranţa, f. cauţiune, f. garanţiej f.
©cu'âlţretl, v. n. a garanta, a res-purnle; a încuviinţa; a respnnde: a-încuviinţa; a promite, ©ctuâtjvmann, m. garantă, m. ©emifyrfame, f. gardă, f. locă de siguranţă, m.
©ell'iüjVUlig, f. împlinire, f.
©eundt, r. putere, f. forţă, f. vio lenţâ, f. putere, f. autoritate, f. ©clttahgcber, m. împuternieitoră, m. ©eroalttjerrfefjaft, f. despotisnnî, m ©r’.naltig, a. puternică, mare, considerabilă.
©ctualtiger, m. prevoţu, ro. ©etualtfatn, ©f'.ratitljâfig, -vio-
©etualtfnmfeit, .©cioalttfjâtigfcit, f.
violenţă, f.
©etonlttfjat, f. adu de violenţă, m. ©ttpanb, n. veştmentă, m. haină, f. îmbrăcăminte, f.
©etvaubt, a. dibăciă, deprinsă, ©etraitbtljeit, f. dibăcie, f. ©eHiavtcn, ©cniărtigcn, v. n. a as-cepta, a fi pregătită.
©evunrtig, adv. — fetit, \. ©ctuar-tigen.
©eltiâfd), n. inoftu, ni. flencărie, f. ©rtl'âffev, n. ape.'f. pl.
©ctuebe, n. ţesătură, f.
(Setnelir, n. armă, f. puşcă, f. (Sciticii), n. corne rămurbsc, m. pl. ©ctucvbe, n. profesiune, f. meserie, f. industrie, f.
©evuevbfant, a. industriosu. ©eiucrbfamfcit, f. industrie, f. ©etuidjt, n. greutate, f; impor-teuţă, f.
©etuimutel, n. grămadă, f. mulţime, f. furnicărie, f.
©fitmtltner, -n. lamentaţiune, f. văi-tătură. f.
©Ciuturi, in. cîştigu, m. profită, m. folosă, m.
©cttlimten, v. a. a cîstlga, do-bîndi.
©eiuiniter, m. eîstigătoră, m ©ennmift, m. v. ©ctoiiut. @e!nuuifud)t, f. interesă, ©cmimifudjtig, a. interesată, ©cluinfel, n gemetă, m.
©eiutrf, u. ţesătură, f.
©ciot ne, n. confnsiune, f. baosă, m. ©ctutjj, a. sigură, sciută, hotărită. ©emi§f)cit, f. siguranţă, f. certitudine, f.
©eruiffen, n. eonsciinţă, f. cugetă, m,
©eioiffenbaft, a consciinţosă.
©eroi jfenţoftigfeit, f. consciintime, f.
6
82
Oii)
©ln
©etDtffenâbijj, m. muştrare de eu-;@id)tbccre, f. cocăţlâ mare.
getă, de consciintä.	j©id)tbtüd)tg, a. paralitică,
©etoitter, u. tempesta, f. fur-!@iebet, n. vîrfă, m. froutouu, in.
tună, f.	j fruntiţă, f.
©ctutlţtgt, a. agerită, experimen- ©icbclbnd), n. frontonü, m.
tatü.
©etoogett, a. aplecată , favorabilă, de bine voitoră.
©etoogettbeit, f. bună voinţă, f. fa-vore, tavoră, m. aplecare, f.
(Sierig, a. lacomă.
©terigfett, f. lăcomie, f ©tejjbad), ra. piriu de pioie. in. ©iefjbnb, n. duşă, m.
©icfiberfen, n. lighenă, m.
®eft)Ol)iieil, ©etooljttt locrbcit, v. n. ©icgett, v. a. a versa; a turna; a a se obicinui, a se deda.	j uda; a respăndi.
©eiubtjncn , v. a. einen ju, nit et=j@icßcr, m. turnătoră, m. tttaâ —, a obicinui, a deda, pe ©iefieret, f. turnătorie, f.
©irfjfnmic, f- cană de udată. Oift, n. otravă, f. veniuă, m.
cineva cu ceva.
Ocloobntjcit, f. obiceiă, m.
©ctnbljnlid), a. obicinuită, ordi-|@iftig, a. veninosă, otrăvitorii.
nară, usitată, de rendă.	I@tftmifdjer, m. otrăvitoră, m.
©ctoblbc, f. boltă, f. prăvălie, f.’Oiftmifdjevci, f. otrăvire, f.
©ctoblbt, a. boltită.
Octnblf, n. nuori, m. pl.
Oettnii)!, n. mulţime, f.
Octoitrfclt, a. pătrată.
Oetoitntt, n. vermii, m. pi. Octourj, n. deresuri, m, pl. ©cttnirjijaft, a. cu deresuri, gus-tosu, aromatică.
Oifliitittel, n. Oiftarjenci, f- auti-dotă, f.
Otlbc, f. corporaţiune, f.
©ttnpcl, m. pirulă. f.; loută, m. ©ipfcl, m. virfă, m. culmă, f. ®tp8, m. ipsosă, m.
Otl'rClt, v. n.a ciripi ca porumbeleîe. lOitter, m. gratia, f. grilă, f. uluci,
©cwiitţnăgeleitt, n. cuişore, f. pl. | m. pl.
©ctuurjtoacirett, f. pl. băcănii, t. pl. ©lanj, m. lustru, m. lucire, f. Oegiifjnt, a. cu diufî, dinţată.	splenddre, f.
©Cjiinf, n. certă, f. dispută, f. '©lânjett, v. n. a luci, a străluci, ©cjtcnteit, v r. a se cuveni. :©lâltjettb, a. lucitoră, strălucitorii, ©ejtcmeitb, a. convenabilă, cuviin-j brilautu, eclatantă.
ciosă.	©tanjteinhmnb, f. muşama, f.
©ojicre, f. afectatiune, f.	©Iflsj, n. sticlă, f; paliară, m.
©ejtert, a. împodobită; afectată.	©lafer, m. sticlară, m.
©ejtjdjc, n. durletă, m. Aderare, f. ©tuSŞiitte,'f. fabrică de sticlă, f.
©labfdjrtbc, f. gemă, m.
©latt, a. netedă, sadea.
©lätte, f. netedime, f. Iudă, m.
©ejiidjel, n şoptire, f.
©ejiidjt, n. soiă, puiă, m.
©ejmttfdjer, u. ciripită, m.
©ejttmngen, a. silită, obligată; a-!@lattei8, ghefă,’ f. fectatu, geuată.	jÖtätten, v. a. a netedi, a lucia
n. reumatismă, m.	;@laţ5e, f. pleşugă, f.
©idţtig, a. reumaticosă.	j@(attbe, f. credinţă, f. ■
©Ici
©lü
«3
©laubett, v. a. a crede. ©fauOenSbel'cnntiuf}, n. credeü, m. ©laubcuögcHoji, m. coreligionarii, m.
©laitbenöfebrc, f- dogma credinţei, f, ©laubtjajt, ©taubraiirbig, a. credibilă, autentică.
©laubluürbigfcit, f. credibilitate, f.
autenticitate, f.
©(iittbtg, a credineiosü.
©fäubigev, m. creditorii, m. ©taublidj, a. de crezută, probabilă.
©laublidţfeit, f. probabilitate, f. ©leid), a. asemine, egală, de o formă, păreche, acelaşu. ©leidjavtig, a. omogenă, de unü feliă, sâmuitoru.
©teic^artigfcit, f. omogenitate, f. semenare, f.
©leidţbebcntcnb, a. sinonimă, ©letdjeti, v. n. a semena, a fi e-gală — v. a. a' netezi, a îndrepta.
©teidjcr, m. ecuatoră, m. ©leidjcvgeflalt, ©Icidjerrocife, adv.
totă în acelaşu chipă.
®teidjfaU<5, a. asemine. ©teigförmig, a. conformă, egală, sămmtoră.
©Icidjfomugleit, f. conformitate, f. ©tctdjgelteiib, a. ecuivalentă, do aceaşă valore.
®leid)gcit)id>t, n. ecuilibru, m. ®leid)gii(tig, a. ecuivalentă; indiferentă, egală, nepăsătoru. ®fcid)gii(tigfeit, f. ecuivalenţă, f.; indiferinţă.
©fcidţljttt, t. egalitate, f. ©leidţtaufeub, a. paralelă. ®lfid)laut, m. unisonăF m. consonanţă, f.
©letdflautenb, a. consonantă, egală, assemine.
©feidjinaß, n. proporţiune, f. simetrie, f.
©leidpnäftig, a. simetrica, proporţionării, de uă măsură, ©leidjmutf), f. indiferinţă, f. no-pasare.
©Ifidptamig, a. omologă, omonimă. (ŞHcicbnift, a. parabolă, f.; aserae-nare, f. comparaţlune, f, @feid)j'm)i, ai ca cum.
@(eid)ftmitg, a. identică, ©leirfţfăftmig, f. ecuipunere, f. e-galitare, f.
©leidptng, f. egalisare, f. asemănare. f.
©letdjötfl, adv. totă atită. ©leidjttne, adv. aşa precum, ©fetdjtuinfelig, a. ecniangularu. ©leidjWobl, adv. cu töte acestea, de şi, măcară că.
©leidfjettig, a. contimpurană, iso-hronă.
©leis, v. ©steife:
©Icißeit, v. n. a luci, a străluci, ©(ctfter, m. v. fpeud)ler, m.
©leiten, v. n. a aluneca.
@letfd)cv, m. gheţaru, m.
©lieb, n. membră, m. mădularu, m. ©licbermann, m. marionetă, f. păpuşă, f.
©liebcrroeife, ©liebmeife, adv. de arendai, articolă euarticolu, etc. ©Itebmafj, n. mădularu, m. ©limmcit, v. a. a mocui, a arde fără flacăre.
©Umniev, m. mică, f. sticlă ru-sescă.
Slimţjf, m. cuvenime, f. modera -ţiune, f. cumpătate, f. îngăduinţă. f. cruţare, f.
©limbjîig, a. cu blândeţe, cu cumpătare, etc.
©Utidjeu, v. ©letten.
©tÖcfd)eit, n. clopoţelu, m.
6*
84
©Ol
@ra
©lodc, f. clopotu. m.
©lodcilblltmc, f. clopoţelă, m. (flore), ©iodenfpeife, f. ©lodengitt, n. bronsă, metalü de clopotü.
©ledeilfpiel, n. sunarea clopofiloră. @sodeittl)urm, m. clopotniţă, f. ©lüdncr, m. elopbtară, m. ©lormdj, ©lorlriirbig, a. glorioşii, ©iiid, m norocii, ni.
©Iudeii, ©ludjcti, v. n. a clocăi. ©Iudeii, v. n. a reuşi ©ludljrnuc, ©Hufe, 1'. cioeă, f. ©liidlid), a. fericită, norocoşii. ©Iiidbball, m. joc-ulfi fortunei, ©(iidbbţibc, f. casă de lotărie. ©lădjclig, a fericită.
©liidfdigfeit, f. fericire, f. ©Itidbfoll, in. iritimplare. fericită, casă de uorocă.
©litdSlinb, n. o/nu norocoşii, favoritul fortunei.
©liidSriiler, v. Sbeiitcurer. ©iiidSfpiel, n. loterie, f. ©liidsftcnt, su. sfeoa fericire?, ©ludbnmfianb, in. cirenmstanjă norocosă,
@lud01UlinfcŞ,m. relicitafiune, f.gra-tulajiune, f.
©llilţen, v. a. a înfoca, a înroşi;
v. n. a fi roşu, a s’iurosî. ©litlţcilb, a. roşă ardinte.
©llltl), f. jaru, in.
©!1(!br, f. grafia, f. clemenţă, f. er-tave, f. părdouă, m. Suci' ©na= beli, Măria vostră.
©unbenbrob, n. pâine de milostenie.
©lUtbengefţalt; m. pensiune, f. re-compensiuue de graţia.
©niibig, a. grnfiosu, milostivă, ©olb, n. aură, m.
©olbanimer, f. presură galbenă, ©olbar.ipl, f. merlă galbenă.' ©elbf.lbcitfr, ni mirară, rn.
©olbc’.l, a. de aură, auriu. ■ ©olbfiugcr, m. degetul inelară, ©olbljaftig, a. conţiind aură. ©olbmadţcr, m. nlhimistă, m. ©olbfdjmib, m. v. ©olbavbeitiT. ©BlUlCIl, v. a. a nu pisimii, a hi-gădui.
©miner, m. patronă, m. protec-toru, in.
©Opel,’ m. vîrtejă. m.
©ofîc, f. vâlcea de scurgeri, f. ©Oîl, in. Dumneşleă, m.
©bttfl'botf, in. Mefcură, m. ©btterlelţre, f. mitologia, f. ©bttcrjpeife, f. ambrosie, f. ©ötterjpvuclj, in. oraclu, m. ©öttcrtrcmf, m. neetaru, m. ©ottebbimfi, m. cultă divină, ni. ©otteggclolţvtlţeit, ©otfebgelelţrfctm-fcit, f. teologie, f. ©ottebgcleljvter, iui teologă, m ©ottcSfjau?, n. biserică, f. ©ottcSlüftrrcr, m. blasfematoră, m. ©ottebUiţ'tcvmig, f. blasfemii, f. ©OtlCblctignci', ni. ateistă, m. ©ottcslcuguung, f. ateismă, ivi. ©Ottcbtifd), ni. cina de taină, st'fuita împărtăşire, f. cuminecare, f. ©otteburtljeil, n. ordalie, f. judecata lui D-deu ©ottebbcrgeffen, a. necuviosă. ©oltcdwort, m. biblia, f.
©ottljcit, f. Dumnedeire, f.
©cUltd), a. Dumnedeesen.
©ottlob, a. necuviosă, înrăutăţită', ©ottlofigtcit, f. necuvioşie, !'. înrăutăţire, f.
©Ottfclig, a. cuviosu, religioşii. ©Oltfeligfcit, f. cuvioşie, f. pietate, f.
©iiţşe, m. idolă.
©iiţjenbieiter, m. idolatru, ni. |@0ţ5enbirtlfl, in. idolatrie, f. -
|@uib, n. gripă,
f. mormentă, in.
Ora
@vi'
©rabr.i, m. gropă, f. fanţi!, m.j@i:afftvei;,- v. n. a pustii.
canaiü. m.	I@rcif?, ©rüjjtirf), a. gi-odavă, in-
©vnben, v. a. a săpa : a întipării fricoşată, urîtă.
(în inimă).	|@rii[iüctifcit, f. grozăvie, f.
©rablpiget, m. moşoroiu pe gropă. ©vatije, f. osii de pesce, in. ©rabmafjt, m. mausoleu, m. ehi-©van, a. aurii, cărunţii; vechili, notofu, m.	de mulţii,
C»vnBf(ţ)dţ., ii. sapă, f.	©râltrl, ,m. grădă, f.j cruzime, f.
<Srobfd)Vtft, f. epitafie, f.	©vaite», v. n. 9 se cărunţi; a se
©rnbftattc, i’. mormentu, m.'locu. crepa 4c dioă.
de înmormenture, f.	©taueu , ©raufen, v. n. a avea
©rnbftidţC'f, m. scalpcşu, m.	gradă. a se uigrodî, — ti.
©rai), tn. gradii, m. răngii, m gradă, f.
treptă, f	|@ranfopf, in. cărunţii.
©raînreu, v. a. a grada, a rafina. |@ratitKtf, a. sună. cenuşiu, ©rnbiueifc, a. gradaţii, treptată in ©rcuilid), ©rcţuentjcift, ©raufcnb, grade.	S a- grodavu. înfricoşitoiii.
©raf, m. conte, m comite, m. |®vaupe, f. cupe, f. pi.
©rnfeitffanb, in. demnitate de conte. |©vftlt-pcill, v. r. a grindina mă-©rafii!, f. contesă, f. comitdsă, runtu.
©wnpctiucttcv, n. grindinară, f. ©rai!«, m. grodâ, f. spaimă, f. frică, f.
©railfam, a. eviidü, barbară, cruelu.
©ciifiid), a. contescă, comitescă.
©vaffdjnft, f. contată, m. comi-tată, 111.
©Xam, mâhnire, f. întristare, f.
firii ©riiltirn, v. r. a se mălini, »'©raufanifeit, f. crudime, f.
se întrista.	j®raitfenb, a. v. ©râit(id).
©rcilttUri), a. supărată, !noroco-!@reif, ©rcijgcict, tn. grifă, m, nosă.	j condorii, ni. dineu, ni.
©randidjfcit, f. moroconosilate, f.j ©reifen, v. a. a apucă, a prinde, ©rnu, m. grăunţă (a GO-lea parte! a atinge.
de unu dramă).	;@mnfu, v. SQic'tuen.
©râu, m. grăunţulă, f. (3-a parte ©rcid, 111. moşnegii, bătriuu
dintr'ună gran).	im...«	-	„.«..aur.	........
©raliat, m. grănatu, m.
©ranatnţjfcf, m. rodie, f.
©i'anatapfelbaum, m. rodiii, m.
©rauate, f. rodie. f. grăuată,
©lilpp, m. scunipie, f.
©vas, n. erbă, f.
©vett, a. ascuţită, patrundatoru, orbitoră; aspru, ageră.
©veilje, f. graniţă, frontiere, f. hota.ru, in.
©renjcii, v. n. an .etwas —, a se
învecina.
©vcuţemoi, a. nemărginită.
Srafni, v. 11. a pasce erba, a cosi.'.Smişfette, f. cordonu, m. ©raSfrofd), ra, broseă verde, f. j@renipţaf)l, m. sfilpă de b.otară. ©raăbatm, m. paiii, firăde erbă, f.j ©reuet, v. ©râuri.
©vafiţţ, n. erbos«.	!©riebe,_ f. jmnară, i.
©rabinii <fe, f. pitulice, f.	'©viedjtfd), a. grecesc«.
8f.
©i'O
©VH
©lief, m. prundu, m. sfermăturî; grisă, f.
©rieftg, a. cu grisă.
©riff, m. apucare, f. mänunchift. ©riffcl, m. stilu, creionă, condeiü de plumbü.
©rille, f. grierii, m. gărgănnfi; ca prieie, f. fantasie, f. grijc, f. ©villcitfänger, m. care şi face grije.
©villcnţaft, ©rillig, a. capriciosil ©rtmm, in. iurie, f. turbare, f.
f. uebunie, f.
©rintntcii, n. colică, f.
©rimmig, a. furiosü, turbatu. ©rillb, m. cöje, f. bubă dulce, f. ©ritibig, a. seorţoşu; riiosü, le-prosu
©riubfopf, m. capii bubosu. ©vinfcil, v. n. a se rînji, a rînji. ©rob, a. groşii,' pro,stü, neciop-litu, ataeätorü.
©rcbljcit, f. prosfie, f. grosietate, necioplime, f.
©fobiait, ni. grosolanii, m. mojică, in. necioplitö, m ©röblid), adv. cu grosietate, cu necioplime.
©t'Oll, in. ură, f. dujniänie, f. pică, f.
©rolirtl, v. n. a avea dujmănie, a ii maniată; năcăjită.
©rog, a, mare.
©«gälten!, pl. buni, pi. ©rogalteroater, m. străbună, m. ©rüge, f. mărime, f. cuantitate, f. ©rogcnfrl, m. strânepotu, m. ©rogentfjcilfi, ©rögtentgeilS , adv.
în cea mai mare parte, ©rogijanlel, m. comereiă mare, m. toptangerie, f.
©roggânblrr, m. comerciantă în mare, m. toptangiu, m.
©TDgmtltţ, f. mărinimie, f. ©rogniiitljig, a. inarininioSă. ©rogmtttter, f. bună, f. bunică, f. ©rogoljcim, ©rogonfel» m. stră-unchiă, m.
©rogfprcdţb'r, ©rogpraljfcr, @rog= tl)Uer, m. fanfaronii, m. moftangiu. m.
©rogiprcegerfi, f. fanfaronadă, t. ©rogfprerfjci'ifrf), a. falnică ; fanfaronii.
©rofîMtcr, m. bună, m. moşu, m. ©rotte, f. grottă, f.
©riibtgen, n. gropiţă, i.
©rubc, f. gripă, f.; mină, f. ©ritbeiei , f. scobitură, f.; gou-dire, f.
©riibelil, v. a. a scobi ; a se gândi.
©rubcnflrbtit, f. exploataţiune de mină, f.
©nibenarbfiter, m. mineră, m. băeră, m.
®rnbcnlid)t, n. candelă de minoră, f.
©rubenniaffer, n. apă în mine, f. ©ruft, f. gropă, f. morinentă, m. ©rummet, n. otovă, f.
©rilll, a. verde.
©rmtb, m. fundă, m. fundamentă, m. tenieiă, m. badă, f. teritoriu. m.
©ruilteib, n. sloiă de glieţă, m. ©rihtben, v. a. a fonda, a întemeia, a basa.
©ntnbfalfd), a. de totă falsă, ©nmbfefte, f. temelie, f. fundamentă, m basă, f,
©runbgad.'e, f. basă, f. ©runbgelcgrt, a. învăţată adiueă, forte învăţată.
©nttlbgrfey, n. lege fundamentală, f.
@UI
©Üt »
87
©runbljeif, n. rocoină, f. anagalisă, m. (plantă).
©nillbfierr, ra. proprietarii, m. ©runblagc, f. basă, f.
©riUlbttd), a. din fundă, funda mentală; solidü, adineü. @riinb!id)feit, f. soliditate, f. ©ritnblilig, m. plevuşcă, f. ©nntblinif, f. basă, f.
©vunbtoä, a. fără fundă, nefun-datü, impracticabilă.
Ovmtbmauet', f. <lidü fundamentală.
©rattbrig, m. plană, m.
©ntllbfuţŞ, m. axiomă, f. princi piu, m. maximă, f.
©ruilbfäule, stilpă fundamentală; fundamentă, m.
©ruubfpradje, f. limba originală, f. ©rimbftctn, m. petră fundamentală.
©nmbfleuer, f. imposită pe avere nemişcătore, imposită funciară. ©l'Ullbfloff, m. elemente, m. pl. ©riuibftrid), m. linie fundamen tală, f.
©rtinbfiiid, n, avere nemişcătore, f. moşie, f. piessă capitală, t. ©runbftiiţje, f. basă, f.
©runbteţt, m. orgiuală, m. ©rütlbuug, f. fondaţiune, f. sta-bilare, f.
(Srttnbjaf)!, f. numără cardinală, m. ©ntnbjtnd, m. embatică, m.
©nitlc, n. verde, m.; vcrdefă, f. erbă, f.
©rlintn, v. n. a înverdi.
©Viinfnb, a. verde.
©riiltfillf, in. presură verde, ©riinlid), a. vercliă.
©vitltfpon, in. cotlelă, f. fflritnţpcdjt, m. gheunöe, f. ©nmjeu, v, n. a grobăi.
©ruß, m. salutare, f.; complimentă, ip.
©rügen, v.' a. a saluta.
©riipe, f. grîu, or$ă pisatu.
©udot, v. n. a se uita.
©lider, ©UCÎglnb, n. lorniettă, *f. ©udfenfler, n. ferestruică, f. ©ndlaftcn, m. camera obscură, portativă, f. panoramă, f.
©ulbett, m. tiorină, m.
©ültig, a. valabilă, curentă. ©Ültigi'cit, f. valabilitate, f.
©Ultft, f. favöre, f. bunăvoinţă, f.
iubire,' f. aplecare, f. ©itußbejeitgimg, f. favöre, f. ©ültftig, a. favorabilă.
©ünftluig, m. favorită, m.
©nrgel, f. git.legiă, m.
©urgelu, v. a. a gargarisa. ©urgelnmffcv, n. apă de gargari-sată, f.
©urfc, f. castravete, f.
©urt, m. brîu, m. cliingă, f. curea, f.
©iivtel, m. eingătore, f.; ţlonă, f. ©iirtcit, v. a. a încinge, a în-chiuga.
©ürtlov, ra. chingară, m. alăma-ru, iu.
®ug, ni. vărsare, f. vărsătură, f.
plöe mare, f. versătore, f. ©Itgregen, m. plöe mare.
©ugftciit, m. pdtră scobită, petră de vărsată v. şi ©offr.
©Ut, a. bună, adv. bine.
©ut, n. bună; m. avere, f. moşie, f. proprietate, f.
©Utndjtcn, n. părere, f. avisă, m. ©utartig, a. de bună cualitate, bună.
©Utbcfinbcn, n. aprobaţiune, f. ©utbünfcit, v. ©utadţteu.
©Ute, n. bună, in.
©utc, ©utlţfit, f. bunătate, f.
Sütft&efdjnjicr, m. visitatorü, m. rovisorit.
©üttn'bcftcttrr, m. comisionară, in.
@lltf)aben , datorie de luată, credită, in.
©ufiierjtg, @utnn:t[)ig, a. bunü 1» inimă.
©utljei'jtgfeit, f. bunătate de i-nima, f.
@iüig, a. bună, binevoitor«.
©iitigf'cit, f. bunătate, binevoinţă.
@itt(id), a. eu bunătate, pacinicu. ©utsfjerv, m moşieră, ia.
©llţtljilt, f. binefacere, f.
©UttllSicr, m. binefăcătorii, m, ©uttfjntig, a. binefăcătorii, ©uttlţatigfeit, f. binefacere, f. ©Utttnttig, a. de bună voie, voluntarii.
(Şntmittigfcit, f. bună voinţă, com-plesiriţă.
@t)psi, m. ipsbsii, m.
H.
.'pani, u. peru, m.
©aatbeuteî, m. resilă, m.
.'Öanrffin, a. finii, pro--finii.
©aarig, a. păroşii, ni.
©aarfcmm, m. peptine, f. ©aar.ffein, a. deraenunlul. ©narfrüttdler, tu coaforii, ni. fri serii, m.
©aarfotfc, f. dulufii, m.
©trartod, a. pleşugu, fără peru, ©narnabri. f. acu de peru. ©Uflrfdţai'f, u. torte tăetoră, forte ascuţită.
©aarficb, n. sită de peru. ©nanuad)®, n, pomadă, f. öaanmefet, m. papilotă, f.
©abeit, v. a. a avea, a poseda, a ţine.
©abcuidţtd, m. calică, w.
©abfv, eber ©afer, m. ovedü, m. ©nbfiaft, ad. — werben, a avea, a prinde.
©nbidţt, m. vulture, m,
©abfeligfeit, f. avere, f.
©âtferîitig, ©âtffel, m. paie tocată, f. ©admcffev, n. cuţitu de tocată, m. ©aber, m strenfă, f. peticii; cartă, f. dispută, f. .
©nbcr.l, v. n. a se certa, a disputa.
©ftţett, m. portă, m. schelă, f. ©aferei, f. avarie, f.
©aft, f. prinsöre, f. arestu, m. ©nftcit, v. n. a se lipi, a se ţine lipită: a se gararfta. ©ögebereiter, ©ägeretter, in. pădurarii, m.
©ngebtitfţe, f. carpănti, m. ©agebltttc; f. căcăduşă, m. eceri-peciu, m.
©agebont, m. măcieţu. m.
©aget, m. grindină, f.
©ngrlit, v. i. a grindina.
©ögen, v. SinljngcH.
©ager, a slabii.
©agerfrit, f. slăbiciune, f.
©agcfteij, m. holteiu, m. celibatară, ficiorii bătriuii.
©flbfltdjt, f. aviditate, f. lăcomie, f.jöäticr, m. gaiţă, f.
©ftbptcfjtig, a. avidă, lacomă, ©attteiî, n. sec ură de tocată, ©«de, f. secară, f.: sapă, f. ©atfeit, m. cirligu, in.
©at)lî, in. cocoşii, m.
.!©abttt'tlfu§,'m. ranuucuiă, m.
; ©aljnenfaimil, m. cresta cocoşu-' lui.
©acfett, v. a. atoea; a tăea; a săpa.!©af)iivci, ra. comată, m.
•Şmt
.pnu
8»
.‘5aifi)d), m. scvaiii, m. (pesce). >'3aui, in. parcü, in. pădurice, f. JÖött, a. jumătate.
•falben, §qfb«', prp. pentru, din causa de.
■'d.llbgefdjojj, n. "mtresolu, m. '\3«tbfţrmb, n. şemisetă, f.
•Üsfibinjet, f. peninsulă, f.
■'ialbivtll, v. a. a împărţi in doue, a jumătăţi.
tpalbfugei, f. hemisferä, t'. •Dnlbfticfrl, m. boîiucuţă, f. botină, f.
tpatbmcgb, adv. mijlociu, pe jumătate.
•’Öflfjte, f. jumătate, f.
-ţSaîjtev, f. căpăstru, m.
©alftern, v. a. a căpăstru.
■tlaii. nt. v. ©tflflü. tpnüc, t'. aulă. f. hală, f.
■Ödttttnin, n. aleluia.
■ijalîtn, v. a. a sun'a, u resuna. ■ţtnlnt, u. paiü, m. cocoană,, m. .Şa(md)en, n. firii, m.
Ş3nl§, m. gîtu, m.
■Şftldbftllb, n. legătură, sgardâ, cravată, f.
ftahsbutbc, f- cravată, f. .Ualetadjsmb, a. periculoşii, mejdiosă.
■ŞjfllSgcvidjt, n. tribunal» uahi, ni.
■fi)a'.§lvagei!, m guleru, m.
Ajtatejlarriţj, a- îndărătnică, naţii.
■’palrftan'igfidt, f. obstina Jiune, f.
•ţtalătudj, n. şalu de gătii, m. cravată, f.
ăjfltt, m. ţinere, f. stare, f. nicire, t. redemă, m.
întreţine, a reţfcie, a popri, a păstra, a observa; a tace .ţjnttuug, f. ţinere, f. susţinere, f. Şalimfe, m. blăstămatii, m. r.iî-şelu, m.
•Şăntijcf), a, pîainăreţu, maliţioşii, ■'şammfl m. berbece bătută, in. .'âmtunelu, 'v. a. a bate berlicci. ţiammer, m. ciocanii, m. ©timmcrdţcii, n. ciocănel», m. .tmmmevmeifler. m. director? miei fabrice de ferii.
Şamrnpnoei'f, n. fabrică, de fererie. .ţiantftev, m. eiureiu pestriţă, m ■Şanb, f. mană, f. fladie —, palmă, f.
— soli, pumnii, m. itpatibfictfeu, n. spălătorii, m. H-I gbeiui, ni. jtficnbbetl, n. seenriţă. f. j.'Janbblld), in. manuală, m. jŞâubcfîatidţeii, n. batere în pâlnii, j f. aplanau, m.
j§anbei, m. eomerciă, m. negoţ»,
I in. Urgii, m.
iŞrtlîbfllt, v. a. a făptui, a lucra, a trata, a face, a negaţia, a tir-! gui, a se tocmi, i 'öaubclsbvict, m. carte de coiner-prl-j ciu, f. registru, m.
,•‘Oanbelfriiaft, f. negoţ», m. com.-r-
criuH-i ciu, m.
itpatibelăbicitcr, .ŞmiMmigdbiciier, m. calfă. in. corni, m. băiat» ă,-obşti- prăvălie, m.
i’aubclăgeift, m. spirit» mercantilii, m.
.‘Oanbclbgeuofi, in. tovarăşii, m. a-sociatu. m. companion», m. stator- ftnnbelbgmcljt, n. tribunal» comei-eialti. m.
Şaltbav, a. durabilii, trainică. Ujfmbelobtrr, m. commerciantă, m. •Şaltbavteiţ, f. durabilitate, f, con j.^anbstdtattr, m. pi. commerciiiuţi.
sistenţii, f.	-1 m. pi
Ratten, v. a. a ţine, a îuanţine, abţianbelSmaiilt, m. commerciantu, m.
ponbfaft, n. ligbeună, in. paubicf!, a.et adv. virtosu, robustă, pattbgclb, n. arvunii, f. panbgefenf, n. înehietură de mană. pattbgenifitge, n. luptă. 1'. patlbgrciflid), a. pipăibilă, lămurită, palpabilă.
panbgriff, m. iipucăturăj, f. dibăcie, f.
patlbljabe, i'. mănunehiS, rn. tortă, codă, f. mănuşă,' f, panblplbett, v. a. a oeirmui, a mania. a administra, panbfjabuttg, f. ocîrmuire, f. ma-niementu, in. administraţiune, f. pflnblcttgen, v. a. a ajuta, a fi ajutoră.
panblnngcr, m. rendaşă, iu. paitblitng, f. acţiune, f. actă, m.
negoţiii, ui. prăvălie, f. paitbreidputg, f. ajutorinţă, f. pattbfdjlog, m. dâre de măne, pro misiune, f.
Panbfdjrift, f. scrisöre, f. panbfdmlj, m. mâimşiă, f. panbfdjuljinadicr, m. mâunşiară, m. panbtl)iercn, v. a. v. patibljabeit. panbtud), ii. stergară, m. pro sopil, m.
pattbtiofl, f. pumnii, m, pnnbuict'l. n. meserie, f. profc sinne, f.
panbnietfer, ro. paitbtuerfSmann, m. meseriaşii, io. profesionistă, m. paiibnirrfiduujd), m. panbuierfSgc;
felie calfă (le meseriaşu, f. patlblocrfâgClig n. uneltă, f. instru-menlă de meseriaşu, m. panbjug. m. parafă, f. patlf, m. cânepă, f. pöltfen. a. de cânepă, pönfliug, m, stiglijă, m.
Jpattg m. aplecare, f. v. şi 216; l;nng.
pöngcniaUe f pată spenşlurată, m. pangen, ober păugcii v. n. a a-tirna, a fi spenşlurată. piingen. v. a. a spenşîura. pünfefn, v. a. a batjocori, a po-lecri.
panSniurft m. arleehinu, in. pflppcvn, v. i. a se împedecâ, a se întrerumpe; a nu fi in ren-dnela.
pnrfe, f. bârfă, f. barpă, f. pörilig. ni. liarengă, ni. scumbrie, f. parte, f. greblă, f.. parat. m. supărare, f. fid) pürnten. v. a. a fi superată, a fi întristată.
partnloS, a. fără grijă; înnocinte. partt, m. pişată, urină, m.
Partien, v. Îl. a fjc pişa. partttfdj, m. pavădă, f. armătură, f.
in — geraten, a se nriniă. Porten, v. n, a ascepta. parfd), a. aspru.
part, a. vîrtosă, dură, tare, aspru, solidă; greu. parte. f. durime, f. tărie, f. asprime, f.
pörtcit. v. a. a întări. a aspri, pavtfjerjig, a. tteîndurătoră, dură. partljerjigfcit f. neîndurare, f. duritate. f.
partleibig a. încuetă, iu. partfeibigleit f. ineuere, f. pârtlid), a. virtoşiu, aspriu. partitödig. a. îndărătnică, obstinată.
partnadigteit. t îndărătnicie, f.
obstinaţiune, f. pnrţ, n. reşină, f. parjidjt, parjig, a. reşinosu, m, piigdjen, n. epuraşu, m. pöfdjer, m. arşeru, m. culuggiu. m. pafe, tu. epure, m.	>
pafcibltfd], m. alună, m.
tän
•'ptiu
»1
tofcimifi, f. alună, f. tafenfufi, m. pieioră de epure; m.
fricosü; m. poltronii, m. tafpel, m. et f. verteju, m. dăpă nătore, f.
tafpeln, v. a. a dăpăna. tafe, m. ură, f.
■Raffelt, v. a. a urî. tiifilidj, a. urîtu, diformă, dtfigu rată, slută.
ttifjlidjfeit, f. urâciune,' f. etc.
.taft, f. grabă, pripă, toftig, a. grabnică; pripită, iute, pe apucate.
tüt|d)elll, v. a. a desinerda. taube, f. căită, f. bonetă, f. Haubenlerche, % cioeărlanu cucuiată. taubcnflotf, m. bonetaru, in. capă de lemnă, m.
tnudj, m. suflare, f. aspiratiune, f. ţaitdjen, v. a. a sufla; aspira, tatlbcgeil, m. spadă cu doue ascuţişuri, sfâdnică, m. - luptătorii, m. tauen, v. a. a toca; a tăia, a lovi, a bate; a ciopli.
tonei', m. tăetoru, ni. maseoră sălbatică, — pl. colţii masco-rului.
taufe ober ţiaufen, m. grămadă, f. töufeln, v. a. a pune în gramade micî.
taufen, v. a. a grămădi, taufeniucig, a. cu grămada, ţăufig, a. adese, ţfiufung, f. grămădire, f. taupt, n. capă; eăpătenio, f şefă, m. (in compuneri) princi pulu.
tnuptbinbe, f. legătură de cupă, 1 diademă, f.
tauptbud), m. maestru, m. tnnptbaar, m. părul din capă. touptfiffen, n. pernă, f. tduptling, iu. şefă, m.
taurtmanu, m. căpitană; in. tttUptfadjc, f. lucru de căpăte-nîo, m. principală, m. tauptfiidjlid), a. principală, adv, principalimente. tauptfdjliiffcl, v. 2>ietridj. tauptfpradje, f. limbă originală, f. tauptftobt, f'. capitală, tauptftraße, f. cale, f. taupt’.cort, n cuvent principală, in.; substantivă, in. tauptţabl, n. num cm cardinală, taub, n. casă, f. locuinţă, f. do-inicilu, in.
tailbarnie, m. sermanu ruşinoşă, m. ţânSdîCU, n. căsuţa, f. taufen, v. n. a şedea, a locui; a pustii, taufen, m. inorunn, in. taufeublafe, f. eleiu de ’pesec, iu. tailSflur, f. vestibulă, ni. tindă, f. sală, f. tanbfrau, f. stăpîna casei, t. toubfrieben, m. pacea casnică, f, tauegenofj, m conlocuitorii, ni. ţaubgriătll, in. mobile, f. unelte, f. taubfjaltcn, v. n. h ţine casă, a economisa. tflll«haiter, m. ţii tor ă descasă, me-nagioru, economă, m. — lja(te= rin, f. menageră, f. economă, f. tauSi)iiltig,a. menagiosă, economii. tttll«f)altmig, m. menagiă, ni.; e-conomie, f. toubţerr, ni. stăpinul casei, taubljofmeifler, m. maestru de bo-t-clO, in. majordomii, ni. taufiren, v. n. a colporta, taufirev, ni. colportorii, ni. taubfucdjt, m. rendaşiî, m. tnubîreuj, n. supărare casnică, f. ţaubleute, pl..chiriaşi, tiiublidj, a. casnică.
Şef
Şei
Şnudniamibloft, f. mâncare cas-j.Şeft, n. et ni. inammcliiu, m.
nicâ, f.
■'pfiltSîîîixttcr, f. mumă (le familie, f.
■Pcueuntcr, m. (atâ de familie, m.
Şuntdrocfcit, n. căsnicie, f. mepa-giti, in.
Şflltbmirtl), in. ospetarfi: stăpinul casei.
Şcm«»tvtf)fd)nff, f. menag-iu, iii.
ŞausgiitS, m. chirie, f.
•ţ»ailt> f. piele, f..
•păutdţCII, n. pefiţâ, f.
■Şiinten, v. a. a jupi, fief) —, v. r a schimba peloa.
•häutig, a. pelosfi.
Şaujiiljnc, pl. colţi. m.
■Pebammc, f. mdşa. f.
Prbebnimi, Şcbcl, m. .'pebcrifnt, n, drugului.
Şcbert v. a. a redica, a inklţa, a înlătura; a reduce (fracţii).
Şebl'iicv, m. evreii, in.
•Pebräerin, in. ovreică, f
Pebintg, f. redicare, f.; reditcţiime (de fracţii).
caictii, m.
Şef teii), v. a. iucopcia, a agrafa. ■Şefiei), v. a. a lega: a cose; a broşura: a fixa.
Şcftşţ, a. tare: amarnicii, vehementă. violentă, f.
Şcftigfeit, f. violenţa, f. velie-nienţâ, f.
■prfjlor, m. tăimiitoru. m.
Şcibe, f. stepă, f.; pădttre, f.
Şeibe, ni. paginii. in.
Şfibegriilje, 1. supă de hrişcă, f. ŞcibefiUH, n. hrişcă, f.
•ŞctbefrQUt, II. mărăcinii, m. Şcibelbecvlmfcf), m. alinării, m. Şetbelbcere, f. afină, «.
Şcibcferd)e, f. ciocârlie, f Şeibeii&eîel)VCV, m. misionani, m. Şeibcutlpini, n. pâgănie, f. Şeibevfîter, m. pădurarii, m. Şeibniid). a. păgânescu.
■Şeii, n. fericire, f. prosperitate, f. salutare, f.
Şeii, a. sâiiâtosu. vindecaţii. Şrilitnb, in. mcntiiitorii, m.
Şcdţcf, f. peptine, f. scarmeim, in. Şcilurt, f. citraţimto, f. cură, f. Şedjeln, v. a. a peptena, a scăr- vindecare.
mâna.	jŞcit&nv, a. vindecabilii, tn.
Şed)t, in. sciucă, f.	iŞeilen, v. a. a vindeca.
Şedc, f. gardă, m. îngrăditură. f.j.Şeilig, a. sfanţii : sfAnţitu.
•Pedeli, v. a. a cloci.	öeilige, m, ct f. sfântii, m. sfân-
Şecfemofe, f. roşă sălbatică, f. ) tâ, f.
•Peer, n. armată, f. trupă, f. j.Şeiltgejt, v. a. a sfânfi.
Şcerbfltut, in. înarmare, f. eonvo-|Şeitigfctt, f. sfânţciiio, f.
care la arme.	j.peiligiltanjeiib, sfântifăcătoru.
Şcerflitdţtig, a. — werben, a de-IŞetfigfpredjung, f. canonizare, f.
seria, a fugi din armată, f. |,Şei(igtI)ltin, ii. siuictuaru, m. reli-Şecvfiiljvtr, ui. generalii, in. şeful: cuie, f.
armatei, m.	uŞrtligmtg. f. sfânţire, f.
Şeerjdjaar, f. armată, f.	Şeiftraft, f. putere de vindecare.
.'5rerfd>au, f. revista armatei, f. jŞeiUntnt, ii. erbă medicinală,, f. .Şecvjlvnfje, f. cale, f:	iŞriihulbf, f. terapeutică, f.\
Şefe, f. drojdie, f.	iŞeiltmift, f. medicină, f.
.ÖeilloS, a. scelerată, nelegiuită. jŞclb, m. erou, in. voinică, m. bpciUoftgîeit, f. nelegiuire, f.	ŞelbennilUf), m. eroismu, m.
Şcilmittef, i). remediu, m.	Şcfbciuniithig, a. eroică.
Şcilfain, a. tămăduitorii, salutară.[helfen, v. n. a ajuta, a folosi.
ŞeilţmuEeit, f. vindecare, f. salu-
britate, f.
.'pcilung, f. vindecare, f.
■Ofilit, adv, a casă.
focutiatl), f. patrie, ti
Ştiute, f. Şeiradjcn, n,. grierii, m.
Şcitllfatteit, v. u. a recadea.
Şeimfutlft, f. ajungere a casă, f.
■îiciltiifd), a. indigenă, casnică, de a casă.
Şcuillid), a. domestică; tainicii, secretă.
Şcintfuţteil, f. domesticie, f. tai-nicie, f. secretă, in.
Şeitnvcife, f. Şcimiueg, m. rcin-tdreere a casă.
Şeimfudjcu, v. a. a visita, a cerceta.
bpcimfudjmtg, f. visitare, f. cercetare, f.
Şrimtfide, f. răutate ascunsă, f.
Şcimtiitfifd), a. cu pică, maliciosă.
Şeitnmel), n. doră de patrie,
Şeiratlj, f. însoţire, f.
Şciratljcu, v. a. a insora, — v. n, a s’însora, a se merită.
•ÖciratljSgut, n. destră, f.
Şeifdjcn, v. a. a cere, a exigea.
Şeifer, a. răguşită.
Şcifcrîeit, f. reguşelă, f.
Şeift, a ferbiute.
Şriţjcn, v. a. a numi, chiema; dice, poronei.
'>cifj[)UHgcr, m. foine grodavă, f.; lăcomie, f.
Şrijjljiingevig, a. flămândă grodavă lacoma.
Şrilei', a, senină, veselă, viuo'să.
Weiterleit, f. veselie, f.
.Şifijetl, v. a. a încărdi.
•Şeîfcv, m. ajutoră, in.
Şef jcrSfjclfer, m. mână de ajutoră, f.
$cfl, a. et ad. clară, limpede : deschidă. (in töte compunerile cu culori).
fpcttcr, m. lescaic, f.
Şeltlt, m. coifă, in.
Şrfmgitter, — uificr, n. gretâriil coifului.
.§01110, n. cămaşe, f.
Şenmtcn, V. a. a iufpedeca, a opri.
âcmmjdiu!), m. pedică, f.
Şcmiming, f. împedicare, f. oprire, f. intărdiere, f.
ŞcttgŞ, ni. armăsarii, m.
Wentel, ni. tortă, f. ureche, f.
Şcnteu, v. a. a spenduru,
Şcufer, m. hinglieru, m. spendură-toră, m.
Ştiute, f. găină, f.
Şcu, adv. aici, înedee. (In compuneri şi păstreda insemnarea şi la conjugare se desparte de verbă).
Şovablajjcnb, a. condescemliută, cătadictică.
Şn'flblaffmig, f. coudesceudiuţă, f. catadiesire, f.
,'pernbfcţ3iiug, f. ingiosire, (.
ŞcrabtDiirbtgiUig, f. degradaţiune, f. ingiosire, f.
Ştratl, adv. încoce, aprdpe — v. i. apropriaţi
Şerntmaljutig, f. apropriere V.
Şeirauf, ad. in susă, in edee,, in susă.
Şt-ratiă, adv. afară, (vedi Nota la Şcr).
ŞevaiîSforbrittng, f. provocare, f.
94.

-v
per
.ficvaB'Sgflbc, f. edifiune, f. .Şcranbgtbcr, m. editorii, m.
.Şerbc, n. sarbedü, strapädetoru; aspru; tristă.
6crbc, 6cvbi gleit, f. sărbeţlie, f. etc. gerbet, adv. aici; incöee. (ve(li Nota la trier).
.'Verberge, f. ospătărie, f. gasdä, f. adäpostü, m.
©crbcigrn, v. a. v. SScfjcvbevg’ctt. .Şrrbetcn, v. a. a rosti rugăciunea. Jperbft, m. tomnä, f.
6crbftlid), a. tomnaticii.
©erb, m. vatră, f.
6ccibe, f. turmă, f. eirdü, m. ■ijevein, adv. in întru, incöce in întru. — v. i. înfrăţi, (vedi Nota la -6er.)
6cvgnng, in. venire incöce, f. a-propriero f.; cursă, m. 6crfomrnen, n. venire în cöce, f.; detragere, f. datină, f. viţă, usü, m. obiceiü, m.
.Şeifomtnftd), a. îndatinată, obicinuiţii, m.
■Şevfltnft, t. origine, f. familie, f. -Vţerteiten, v. a. a conduce iu eöce; a deduce.
-fterleitug, f deducere, f. fidj .rcrniadici;, v. r. über Sfloaä, a se arunca asupra ceva. •6ernad;, adv. apoi, după aceea. .ŞrnteŞnten, v. a. a găsi, a afla; 3cmanbcit —, a dojeni pre cineva. ®as f)at iljtt I)ergcnonmien, Aceea l’a slăbită.
6cntcmin;, v. a. a numi de reudu. .'■peniiebcr, adv. giosu, aici giosu, v. 9ticbev, .yerab, herunter, fpcrr, m domuii, m.
6crre;ti)itHfV, m. pl. fraţii uniţi (sectei).
.ficrrifd), a et adv. domaescă; imperios ă.
■ftcvriid), a. manifieu, pomposu, splendidă, exellinte, deliciosu. Şcrrlidjîeit, f. manîficenţiă, f. ete. ^perifdjaft, f. domnire, boerime, f.
domnü ?i donină, stăpînu, tp. pl. .ţperrfdjaftfidjr, a. domnescă, boe-reseă.
tpcvrfdjcu, v. a. a domui, a domina.
Şcnjdjcv, m. domnitori, m. suverană. m.
jŞcrrtdp'itdit, f. domnimanie, f. 6err|'iid|tig, a. imperiosă.
§CţttiE|rcn, v. a. a provepi, a deveni.
§erfagcn, r. a. a recita, a rosti, ipcrftnmmcn, v. a. v. îlbjlammeii. .Şerftetteiî, v. a. a pune aici, a res-tabila, ß restaura, rierftettuug, f. restabilare, f. restaurare, f. herüber, adv. dineoce, de asta parte; peste.
Şentm, adv. îngiuru, înpregiuru.
ba —, pe aici (v. nota la jjer). .fteruminiifen, n. trăpădare, f. Şmtmlaufcv, —flreidjer, m. vagabondă. tu.
.fyerumtrftgev, m. coljfbrtori, m. fpcnmter, adv. îngiosă, (v. nota la ipeij.
Şeruntcnuărtb, adv. cătră în giosu. ipcraor, adv. la ivela, la arătare, (v. nota la-Şcr).
6erBorbringcii, v. a. a produce; a profera.
ficriorgcljeu, v. n. a merge, a eşi afară, a resulta. a urma. •iperoodjcbeit, v. a. a redieă la i-velă; a face se bată la ochi. ţierBortljlin, v. a. a pune la ivela;
ftd) —, a se distinge. fpettuărM, ad. cătra incöce,
Aperţ, n. isimă, f.; euragiu, m.
fielt
fum
95
Şcrjbvrtficnb, a. ce rumpe inima ;j petrun^ătoru.
Şerjen, v. a. a săruta.
ŞerjcnSattgff, f. bătaie ăc inimă.
Şcrjenbfrciibe, f. bucurie de i-nimă. f.
Şer}f)ajt, a. inimosă, cttragiosă, in-dradneju.
Şerjjjaftigfett, f. inimositate, etc.
Şcrjig, a. şarmantă, plăcută.
Şer;fioţ)fcit, n. bătae de iuimă,. f. palpitafiune, f.
Şcrjlid), a. cordială. — gcvtt, din tătă inima.
Şerjlidjfcit, f. cordialitate, f.
$er;na genb, a. navrantă.
Şcrjog, m. duce, m.
Şcrjoglid), a. ducală.
Şerjogtbum, m. ducată, m.
,ficr^u, v. .Şerbet.
Şeţşe, f. gonă, f.
Şeţicn, v. a a goni, a amu(h, a afifa.
Şeii, n. fonii, m.
Şctldjetci, f. făferie, f. hipocri-sie, f.
Şeudtefn, v. a. a făţări, a face pe hipocritul.
Şcudjfcr, m. hipoeritu, m.
Şeudflcrifdj, a. făţarnică , prefăcută.
Ş etter, adv. est-timpă.
Şeuerig', a. din acestă anttă.
Şeuernte, f. cosă, f.
Şeugctbcl, f. furcă de foită.-
Şeitlcţt, v. n. a urla.
Şeuttionat, m. Julie, luna lui Ctip-toru.
Şeujd;ober, m. stogă de foită in. claie de fonă, in.
Şeuîrfjredc, f. lăcustă, f.
Şeute, adv. astă-di, a-ţli.
Şentig, a. de astă-di.
Şcrc, f. fermecătore, f. vrăjitore, f. şişeă, f.
Şoţett, f. a fermeca, a vrăjitori. Şcpetttltctfter, a. vrăjitorii, ni. fermecătorii , m.
Şcţerct, f. vrăjitorie, f. ferntecă-torie, f.
Şic, Şiebei, v. Şi ev, Şicvbei.
Şirb, m. lovitură, f.; ev fjat einen —, este cu cbefă.
Şicnicbett, adv. aici giosă, in acestă lume.
Şicr, idv. aici, in acestă iocu; etă
Şieratt, adv. la, in, într’ acesta. Şierauf, adv. pe, in şi după acesta. Şicrattb, adv. din şi pnn acesta. Şicrbei, adv. lângă acesta. Şicrburdj, adv. prin acesta.
Şiercirt, adv. aici in' intru, intru acesta.
Ştcrgegen, adv. din contra, contra acesta.
Şicrfjer, adv. act, ici.
ŞierljcrWârtS, adv. cătră aici. Şicr()itî, adv. aici în colo. tŞieruiit, adv. cit sau prin acesta;
| aşa dară.
(Şiemcid), adv. după aceea. iŞiernădţjl, adv. aici apropo , pe lingă acesta.
jŞterncben, adv. aici alăturea. Şievfetn, n. presinţă, f.
Şicrbei, adv. despre acesta. Şievuntcr, adv. între acesta. ŞteiDCUt, adv. dintr’ acesta. Şiertuicbcr, adv. în contra acesta. Şierjtt, adv. pentru acesta. Şierţtutfcfjen, adv. între acesta. Şicjig, adv. d’aici, locală. Şimbecre, f. smeură, f. Şitnbcerjlraurf), m. smeură, m. smeurişă. m.
Şimmcf, m. ceră, m.paiadisă, m.
fiimnielö», .finimeliuiirîs, adv. cä-trä cerü.
imitielbctt, n. patflcu baldahinfi, ui. .fiimmelţalţrt, f. înălţare, f. Şimtnelegcgrnb, i. regionă, zonă, f. .v>immetöfd)(ÜffcI, m. giovbee, Î. .ymrotefBfhid), m. eliinatu, m. .'Jimiuţifd), a. cerescu, in.
§ill, adv. încolo, a 00.0.
.'finall, adv. in giosu.
.Şiliabtrittvts, adv. cătră în 'giosü. ■?>iltaü, .pinaiif, adv. in snsü. .'fiimufiuärt?, ad. cătră in snsü. ţuitaug, adv. afară; l)ier —, ţie aici; — gelfnt, jidţ — jeţeit über Ctlna«, a nu-î pasc de ceva. ifiltailSniÄrtg,. cătră afară. .Şinfcringcn, v. a. a duce acolo; a petrece.
.'filltidicf), a. iinpedeeătoriî. .'pillţcvil, v. a. a mipedcea. •fitvöcrnijj, f. înipddeeare, t'. .Şinbimt, f. cervă, f.
.'fiübunfl, adv. prin.
.pineitt, adv. in întru.
.’jmcimoiütb, adv. cătră în intru .ptnfalleu; v. n. a cădea acolo, a peri.
.fi infüllig, a. pevlbîîu, cadnefi, slabă ftiltfäÜiglfir, f. ţtericîtine, f. slăbiciune. t.
■fiiiifoit, ..fiinfiir, adv. dalei în Cl/lo.
■t>iligoitg, f. m. ducerea acolo, re-posare, f.
.pingelit!!, v. a. a da, a abandona; a părăsi.
.piîtgcbmtg, f. abandonă, m. părăsire, 1.
ftittgrgeit, adv. din contră. Âiiugeiţeu, v. n. a merge acolo, a reposa, — taffen, a lăsa se treeă. §tr.î;a!ten, v. a. a ţinea în colo,
a intârdia, a prelungi; a presanta.
şilifeit, v. n. a şchiopa.
.fiuitenb, a. şchiopă, şinlangrtt, v. a. a ajunge, acolo, a tinde, a da; a ajunge.
.Şiniângtidţ, a-cientfi.
piulättglidlleit, i. suficienţă, f pinlegeu, v. ai a pune acolo, fidj
—	v. r. a se pune acolo, a se culca.
fidj .ŞntmndţCit, v. r. a se duce undeva.
ptmien, adv. UQtt —, de aici. Şimnfion, v. a. a răpi, a lua iute.
pinrrirf)en, v, piulaugc». .fmu'eidţettb, v." .Şinliimţlidj.
fiiliridi!;'!!, v. a. dirrgea încolo; a execufa.
pitind) rung, 11 execuţmne, fi .’ninftdţt. f. prijvinţă, f.
.fiinţau, adv. îridărăpţiî, dinapoi;
—	feţei!, a uegligoa, a dispre-ţiu.
.ş-itttaufeţuug, f. neglig-ere, f. dis-prejiă, m.
pinten, adv. in dosii, îndărăptu, dinăpc i, — ticlfcj , in urmă, pre tărdiu
pinter, prp. dnpfi, îndosu. pintubnefe. f. bucă de curu, f. pinterfctirbencr, m remasă în viaţă, ni.
pintct'bringrn, v. a. a avertisa, a raporta. . pimer&ringmtg, raportă, m. pintergelgu, v. a. a înşela, .pinlrrgvitnb, ui, fundă, m, pinlrvltalt in. reţinere, f. pirnlă, t. pintrvleffcn, v. ai a lăsa, a test*;' a da comissiune.
Şintcrlegen, y. a. a depune, a consemna.
•Şinterlift, f. eircumvenţiune, f. fi-neţă, f. falsitate.
Şinterltflig, a. falsă, fină.
.şinterriids, Şintemiirte, adv. din-dărăptu.
.‘pinterfaß, m. vasală, m.
.funterireiben, v. a. a rumpe (uă afacere); a împedeca.
.Şiniertrcibung, f. împedecare, f.
Şir.tritt, m. murire, f. reposare, f.
.Ştniiber, adv. dincolo, hinunter, adv. îngiosu.
.ŞintDCirlg, adv. cătră acolo.
.ŞitUDeg, m. drumu. cătră.
Şimneg, adv. in colo, departe —i.
peî, lipstsce, fugi.
.‘oittweifert, v. a. a arăta; a cita.
Şin:ieI)Cl1, v. a. a trage cătră ...;
a se muta undeva.
$in$u, adv. acolo la acesta, cătră acesta, — eiten, a se grăbi de a veni, — ft’ijen, — tf)Un, a a-dăogi; — tontmen , a surveni.
.Şinjufiigung, f. adăogire, f.
Şinpfeţmig, f. adăogire, f. apu-nere, f.
ŞiobSpoft, f. nuvelă funestă, f.
Şibţic, f. cosă, f.
■fiirn, n. creerî, m. pl.
Şirngefţrinnft, n. himeră, f.
.Şirnfdjăbel, m. crană, f, căpă-ţină, f.
tnirfd), m. cerbă, m.
.‘ytrfcfjfânger, m. cuţită de venS-j.ŞBrîjftcug, adv. celă multă.
mare; in — gerailjen, a se in-foca.
Şi^ig, v. ferbinte, înfocată, a-prinsă.
Şobel, m. rindea, f.
Şobrfn, v. a. a rîndi.
Şed), a. înaltă, înălţată; — nd)=
“ ten, — galten, — f<ţâ<jen, a stima; ţ)of)e ©d)ule, universitate, f.
Şod), adv. înaltă; în compuneri: pre.
Şodjndjtimg, f. consideraţiune, f. Şodjaltar, m. altarul mare. Şodjcunt, m. litnrgia mare. Şod)beutfd), a. radicală germanesce. Şodjtuiirben, @uer , Reverenţia Vostră.
Şod)fa()reub, a. măreţă, sumeţă, imperiosă.
■godjfürftlid), a. Serenissime. Şodjgcboren, a. illustru.
§od)gcrid)t, n spînşlurătdre, f;
locă de osîndă.
Şod)Şerâig, a. marinimosă. Şodjmiltt), m. mîndrie, f. sume-' ţie, f.
Şodjntiitljig, a. mîndru, sumeţă. ŞodjrotI), a. roşă închisă, ponso. Şcdjfdjwanger, a. aprope de facere, fiodjfelig, a. reposată.
ŞiStfjft, adv. pre multă (în compuneri).
.ŞBtfjfte, a. cel mai'înaltă, supremă.
tdre, m.
. Şirîdjîafer, m. rădaşcă, f.
Şivfe, f. meiă, m.
Şirt, m. păstoră, m. ciobană, m. Şirtenflote, f. flueră, m.
Şiffcn, v. a. a redica, a înnalţa. •Şiţblattev, Şiţşblafe, f. spusă, f. .ŞiŞe, f. Jerbinţelă, f. căldură
iŞodjfiift, n. archiepiscopată, m. Şodjtvabcnb, a. îngînfată. Şodjberratţ, m. crimenă de lese-maje state.
Şod)t»cî)Icbri, a. nobilă. §od)tt>ol)Igebcren, pre-nobilă. Şod)âeit, f. nuntă, f.
Şodgeitleute, pl. nuntaşi, m. pl.
98
■Şodjţeitmutter, f. socră, —»ater, socru micii.
■Şocfe, f. v. SBiiitbel.
Şocfeil, v. a. a lua îu spate sau în circă, v. n. a se sui în spa tele cuiva; a şedea.
Şiicfcr, m. ghăbă, f. cocoşă, m. ■SŞobe, f. coie, f. b6şă, f.
£>of, m. curte, f. cercă (in giurul luuei).
epoffatjig, a. priinibilă la curte. ■Şoffnljrt, f. sumeţie, f. vanitate, f. $0ffâ()rtig, a. sumeţă, mîndru, în-gînfată.
•Şofgebtiuid), in. ettichettă, f. §ofgcrid)t, n. curte superiore de judecată.
Şofgitt, n. domenă, f.
Öoffjalten, v. n. a resida. Şoffjaltung, f. curte, f. residenţă, f. Şofiren, v. a. a face curte. $of!ager, n. residenţă, f.
Apofleben, n. viaţă de curte, f. Şofleute, pl. curtisani, pl. ăpbfttd^, a. politicosu.
■&bf!id)feit, f. politeţă, f.
■Ööfltttg, m. curtisană, m.
.Şofmctfter, m. —imt, f. guver-noră, m. guvernantă, f. Şofmeifient, v. a. a critica; a guverna, a invăţa.
Şofnavr, m. bufonă de curte. §offdjranj, m. curtisană, m. §offtaat, m. curte, f.
Öiilje, f. înnălţime, f.
Şoljett, înnălţime; Alteţa, f. Şofjeltcb, n. cântecul cănteceloră. ŞoţîjJrtejlcr, m. pontifice, f.
.'î>oi)l, a. deşertă, scobită.
■Ööljle, f. bortă ; pescere, f. ÖoljlgejdjKffen, a. concavă. •Şoljlîptegel, m. oglindă concavă, f. .'Jobtung, f. scobitură, f. jbofjlltieg, m. strimptură, f.
©olpt, m. disprefiu, m. sarcasmă, f. §öljnert, v. a. a batjocori, a sar-casma.
Şofjngetădjter, m. risu sarcastică. •Şbfjttifd), a. despreţuitoră, sarcastică.
£ofjn(ad)sn, v. a. v. Şbfjiteit. jpocEei', m. precupeţu, m.
Şbcfeit, v. n. a precupi.
Şolb, a. favoritoră; plăcuta, gra-ţioşă, amabilă.
Ajolber, §ottttnber, §ot(er, m. socă,
m.
Şolbfcltg, a. plăcută, graţiosă, amabilă.
Şofbfeligfeif,’ f. grafia, f. amabilitate, f.
Apolett, v. a. a duce, a aduce, a lua, Htljeni —, a respira, jjbfle, f. iadă, m. infernă, m. |>ijttenf)tn;b, m. Cerberă, m. Ipbttenftein, m. petra iadului, (lapis infernalis).
§o£(ifd), a. infernală.
Şolper, m. inegalitate, f. hurducătură, f.
■Şotberig, a. inegală, hurducătoră. ■ŞJolţ, n. lemnă, m.
Ajolţapfel, m. pâdurefă, m. ^olţartig, a. lemniceosă.
Ajofjaţt, f. top^ă, in. tpolţbtrrte, f. pară selbat că, f. .'potjbocî, m. trunchiă, m.
.Şotţeni, a. de lemnă.
.Şoljtg, a. lemnosă.
j3o!;fd)nitt, m. sculptură în lemnă,
tpoljiuerf, u. lemnărie, f.
^olţttntrnt, m. cariă, m.
§onig, m. miere, f. jjotitgfudjeit, m. turtă dulce. ■Şortigretiţ, a. mierosă.
Apontgfdieibc, f. fagură de miere, m. jpotngjeim, m. miere de roiu, f. Apopfen, m. hameiu, m-.
m
Şutt
99
fiöl'bm', a. audibilii.
Şordjen, v. n. a asculta. Şoratfcigcu, n. spuse, ra. pl.
Şbrer, m. ascultătorii, in. auditorii, m.
Şortt, u. cornü, m. kornartig, a. ca cornul.
ŞBrnevtt, a. de cornü.
Şorafjciut, f. pele corndsä, f. Şornig, a. comosu.
^>orut§, f. respă, f.
Şantung, m. luna lui fevmarie, fäurarü, m.
Şbrvoljr, n. cornü acusticü, m. Öörfat, m. auditoriu, ra.
Şorft, m cuibü, movilă, f. ßorften, V. a. a face cuibü.
Şort, in. adapostü, in.; protec-torü, in.
Şofc, f. ismenă, f. pantaloni, in. pl. ŞofentafdjJ, f. bu^unaru, m. Şofcntrăger, m. bretelă, f.
Şub, m. redicare, i! frabjdj, a. frnmuşelă.
Şubelei, f. lucrare prosta; sîcăi-tură, f.
Şlibeln, v. a. a lucra prostcsce, r.etrainicesee; a sieăi.
Şuf, m. copită, f.
Şufe, f. ogorü, in.
Şufeijen, a. potcovă, f.
Şuffd)mtb, m. potcovitorü, ra. Şiifte, f. .şoldă, m.
Şiiftelafjnt, a- deşelată.
Şiigcl, m. movilă, f. delă, m. co lină, f.
Ştigcltg, a. delosü.
Şuîjlt, n. piiiu, ra.
ŞiUpterauge, n. bătătură, f. (la piciorü).
Şilfjnergeisr, m. uliü, m. Şii^nerŞauS, n. găinărie, f. co-toţii, ra.
Şiifpterfteige, f. cuşcă, f.
Şutb, f. gracie, f. favorii, m. Şulbtgett, v. n. a jur-a credinţă; a adora.
Şufbtgitug, f. omagiu, m.
ŞulbretfE), a. graciosü; clementă, Şiilfe, f. ajutoră, m.
©iiiflob, a. fără ajutoră, delăsată. Şiilfloftgîeit, f. delăsare, f. ŞulfSbebiirftig, a. necesitosă. Şiîlfdmtttel, n. remediu, m. resor-ginţă, f. resursă, f.
Şiiifbquelle, f. resorginţă, f. rerae-diă, m.
ŞiilfbtrifpptU, —Uolfer, pl. arme, trupe auxiliare, de ajutoră. ŞiilfSroort, Şiilfdţcitroort, n. verbu auxiliară, m.
ŞiiUe, f. acoperementu, m. învăli-tură, f. velă; btc — Itr.b jţiitte,cu îmbelşugare, f. bie irbtfdje —, trupul muritoră.
Şitttcn, v. a. a acoperi, a învăli. Şiilţs, f. cöje, f. peliţă, găoce, f. Şiitjen, v. a. a desghioca. Şiilfettartig, a. leguminicio3u. Şii(fenfrud)t, f. legumă, f. (fasolo, linte, masere, bobă, etc.) Şutitmel, f. bîrdâunu, ra. bon-dară, m.
Şunttneln, v. n. a sbirni.
Şumtner, in. raeă de mare, m. ornară, m.
ÖUtttpC, f. pâhară mare, in.
Şmtb, m. câne, m.
ŞltubîVt, a. uă sută.
Öunbertcrlci, adv. uä sută de fe-liuri.
öunbcrtfältig, a. însutită.
Öiittbin, f. căţea, f.
.Şlinbifd), a. căinosu.
Şunbbfott, m. porcă de cane. Şuubbfijtterei, f. porcie de câne. Şutlbâtuge, m. pl. dilele de cup-toru.
7*
100
ŞunbStBUtl), f. turbare, (a căneloră). Şuuger, m. föme, f.
Şungcrig, a. flămendu.
.'Jungem, v. n. a flămenşli. Şungcrgnotl), f. fömete, f.
Şiipfen, y. n. a sălta, a hopăi. Şiirbc, f. plasă, f. gardă, m. Şiirbeu, v. a. a îngrădi.
-ţiure, f. curvă, f.
Şureubnlg, m. bitoneü, m.
Şuren, v. n. a curvi.
Ş'ttrcnpauS, n. casă de curve, f. bordeie, m.
Şurcntoirtf), gaşldă de curve, f. pe-ilevenc-hifi, m. —tu, f. gă^doe de curve, f. pedevenchiă, f. Şttreutnirtljfdjaft, f. curvie, f. Şurer, m. curvară, m.
Şuverci, f. curvie, f.
Şnrifd), a cnrvosă.
Şurenfinb, v. Şurenbalg
Şurttg, a. iute, repede.
Şurtigfeit, f. infelă, f.
Şuften, y. n. a tuşi.
Şujlcn, m. tuse, f.
Şut, rn. pălărie; căpăjînă, şlaliarfi),
Şut, f. padă, f. şiune, f. pascei fetit, a băga semă.
Şiiten, v. a. a pă^li.
Şiitcr, m. păşlitoră, m.
Şutmndjcr, m. pălărieră, in.
Şutfdjc, f. scăunelu de peciore
Şutfdjc, f. legănă, m. glenciă,
Şiitte, f. colibă, f.; gheretă, tră, f.; fonderie, f.
Şilttentnerf, n. fonderie, f.
Şiitung,
3d), pr. eu.
3ge(, m. ariciă, m.
3fjv, voi, a ei.
S^retEjalBeit, adv. pentru ea, din eau^la eî.
3îîifj, m. et n. iltisü, m.
Suttner, Sutmerbnr, 3ntmcrfort, adv. totă-de-a-una.
3ntmer!)nt, adv. totu-de a-una.
3tnnicrmcŞr, adv. totă maî multă.
3unncvn)âî)rcnb, a. necontenită, per-petuelu, permaninte.
Smpfavjt, m. doctoră, tuitoră, m.
Stupfen, v. a. a altui.
3n, p. în, la, prin.
Subegriff, f. cuprinsă, m.
Snbntnft, f. ardore, f. rîvnă, f.
3nbrunfftg , a. cu rîvnă, dore.
Snbcm, c. căndă, în ___________ ____
3'nbeß, ynbeffcn pană atuncea, totuşi.
Snglttdjeit, v. Scfţglcidjen.
Sngrintm, m. pisma, f. ără a cunsă, f.
Sugrimmig , a. cu pismă, cu ascunsă, f. «
3ttgtucr, m. enivahară,
Snîjaber, m. posesoră, m.
3nf)0lt, eonţinere, f.
3ulnge, f. alăturare, f.
Sulänber, m. pămenteanu, digenă, m.
fvnlăubifcŞ, a. pămentenescă digenă.
Snliegenb, a. alăturată.
3nne, adv. rnitten —,
—Şalten, a se opri beu, a băga de semă.
Pîlinetr, adv. Boit din întru.
Sab
Sam
101
Sunete, Snnerfte, Snmenbige, a. interiorii, internă.
Smtertjalb, prp. între, în întru; pană.
Sinternd), a. înterioră, internă. Snntg, a. intimă.
Snntgfett, f. intimitate, f.
Snnung, f. corporatiune, f.
Snfafj, m. locuitoră, m. 3n«befonbcre, v. 93efoitberS. Snfdjrift, f. inscripţiune, f.
Snfe(, f. insulă.
SrtâgeŞeim, v. ©cţetrn.
Snügemetlt, adv. în genere. Sndgefammt, adv. tofî înpreună. Snfonberijeit, f. particularimente, specialimente.
Snjlünbig, a. stăruitoră. Sntettigenjblatt, n. föie do anun-ciurî.
Smueubig, v. Snncre.
Snjhnfdjen, adv. între acăsta. Srben, a. de pămentă.
Srbifcb, a. pămentescă.
Stgeub, adv. — reo, undeva, — einer, 6re cine, ver unu.
J.
Sa, adv. da, ei.
Sagb, f. venätöre, f.
Sagbbar, a. de venată.
Sagen, v. a. a goni, a vena.
Säger, m. venătoră, m.
Săi), a. repede, iute, grabuică; prăpăstiosă.
Saljttltgâ, adv. repede, iute, pră-pastnică.
Saţr, n. ană, m.
3af)tbudj, n. anală, f. hronică, f.
SabreSfrijl, f. termină de ună annă.
SafjreSroedife!, f. schimbarea a-nului, f. ană noă, in.
Sere, a. şi adv. rătăcită. — fiib= ren, — (eiten, a rătăci, — gefjen, a se rătăci, — reben, a vorbi întru aiurea, — luerben, a se încurca, — (ein, a se înşela. Srreit, v. n. a greşi, a umbla rătăcită.
Srrgattg, m. labirintă, cale rătăcită, f. rătăcire, f.
Srregefjen, n. rătăcire, f.
Srrgarten, m. labirintă.
Srrglauben, m. ereticie, f. Srrgliiubig, a. eretică.
Srrig, a greşită, falsu.
Stricare, f. doctrină eretică, f. Srrtebrer, m. eretică, m.
Srrltdjt, n. lumină amăgitdre, f. Srrfîerit, m. planetă, m.
Srrtljum, m. erore, f. greşelă, f. Srrung, f. scăpare din vedere, f. errore, f.
Srrroeg, m. v. Srrgang.
Sfegrimm, m. morocănosă, m.
*■ ACÄDZTOEI y
3al)rgang, m. ană, cursul anului. 3af)rgebad)tnifj, n. aniversară, m. Sabrgeijnlt, n. lefă anuală. Sabrgelb, n. pensiune, f. Saljrijunbevt, n. secolă, m.
Süffig, a. de ună ană.
Sflbnucirft, m. tergă slobodă, m. SabreSjeit, f. anotimpü, m. serlonu. 3al)Vtaufeitb, n. miauu, m. 3n!)râebcnt, n. deciană, m. deceniu, m,
Säbjorn, m. furie, f.
Săbîontig, a furiosă.
Summer, m. lamentare, f. plan-
102
Seid)
Sof
f. tînguire, f.; miserie, f. ticăloşie, f, calamitate, f.
3ämmctlidl, a. calamitosü, ticälosü; miserabilü; tinguibilü.
Sommern, v. n. a se lamenta, a se väita.
Sammcrboll, v. Somntcrlid).
Säten, v. ©öten.
Sondern, v. n. a striga de bucurie ; a se bucura; a da chiote.
3f, adv. odată, vre odinidre, cote, ebtü ; je nun, ei bine, — me!)r, cot mai mult; nici uă dată.
ScbcnfoüS, adv. în totü casai.
3eDev, p. fiecare, fiecine.
SebcniMim, pr. totü omul, fiecine.
Seberjcit, adv. în totü timpü, ver şi cändü.
Sebod), adv. însă, totuşi, dară.
Sebmcbcr, Scglidjer, v. 3eber.
Selângerjcltcber, n. frunda caprei; f.
3ental0, adv. ver uă dată.
Setnanb, pr. öre eine.
3ener, n. prp. acelü, aceea.
Senner, Sanitär, m. Januarie, f. Genarie, f.
Senfcitg, prp. et ad. dincolo, de partea cea l’altă,
Senfeitig, a. de dincolo, de partea cea l’altă.
SefuS, Isusü, Sefuâ (Sfjriftlt^, Isus Christosü.
Seţşig, a. de acum, actuelă, modernă.
Seţît, adv. acum, acuş.
Sod), n. jugă, m.
Scf;annibbccre, f. cocăşlă, f.
Sotjannisbeerfîraud), m. coeăşlil, m. SaljanmSbrob, n. roşcovă, f. SoIjannigbrobbQum, m. roşcovă, m. 3oţnitnt«TOitnntţen, n. verme luminătorii.
Subcl, m. iubilaţiune, f.
Subclfeft, n. iubileă, m. Subelgefdjrei, n. Subelgcfang, m.
iubilaţiune, f. v. şi Sandten. Slibeftt, v. a. a se bucura, v. şi Sandten.
Sudjten, 3ud)tenlcber, m. iuftu, m, Süden, v. n. a mîncn, v. a. a scărpina.
Sube, m. evreü, in. iudeu, m. ji-dovü, m.
Subenpccţ, Subcnljor;, n. asfaltu, m. Sübtfd), a. evreescü.
Sltgenb, f. junefă, f. tinereţă, f. Sugcnblid), a. junesefi.
Suli, luna lui Julie.
Sung, a. june, tînc-rih Siingcr, m. învăţăţelu, m. ucenică, m.
Sitngfcr, Snngfrait, f. feciörü, f. Snngferltd), a. ieciorescă. Sungfernftonb, m. tetie, f. SunggefcE, m. ficiorü, m. Siingliitg, m. june, m. flăcău, m. Süngfl, adv. nu de multă, mai de ună-şli.	m
Suni, luna lui Junie.
Snnfcr, m, boernaşă, m.
Suft, adv. tocmai.
SuroeU, n. giuvaeră, m.
Sumelicr, SuttelUjănbel, m. ginvaer-giă, m.
K.
Sobei, f. Sobeltou, m. funie de corabie, f.
Sodici, f. <5!ă, f. eahlă, f. SocţElofcu, m. sobă de 6!e, f.
Şofer, m. gîndacă, m. Soffce, m. cafea, f. Soffrebonnt, m. cafeu, m. Soffrtf;oue, n. cafenea, f.
Sam
Sar
103
Süfig, m. cuşcă, f.
Kal)I, a. pleşuvă; golă, deşertă. Sat)Iţ|eit, f. pleşuvie, f. golăciune, f Safjit, m. luntre, f. caieă, m.
Sai, m. cheu, ni.
Satfer, m. împerată.
Saiferlid), a. împărătescu, impe-rătescă.
Âaiferfdjnitt, m. operaţiune împă-ratesă.
Saifertfmm, n. împărăţie, f.
Salb, n. viţelă.
Salben, v. n. a făta (vaca). Salbamten, f. pl. maţe, m. pl.
(bune de mâncată).
Salenber, m. calendaru, m.
Sal!, m. vară, m.
Salfartig, a. vărosă.
Salfîjiitîe, f. vărărîe, f.
Salt, a. rece.
Saltbliitig, a. flegmatică, rece. Saltbliitigfcit, f. sânge rece, f. flegmă, f.
Salte, f. recelă, f. frigă, m.
Sölten, v. a. a reci.
Saltfinn, m. indiferinţă, f. Samafdjc, f. glietă, f.
SanteeI, n. cămilă, f.
Satneelparber, m. camilopardă, m. girafă, f.
Samille, f. romăniţă, f.
Saminfeger, m. caminară, m. co-şară, m. urlueră, m.
Samm, m. peptene, m.; crestă, f. Stimmen, v. a. a peptăna. Sammer, f. cammeră, f. Sammcrbiener, m. fecioră, servi-toră de casă, m.
Stimmern-, m. cămăraşă, m. (mare) şambelanu, m.
Snmmerfrait, f. camarieră, f. fată în casă, f.
Sammergut, n. domenă, f. bună de domenă, m.
Sammerljerr, m. v. Siimtnercr. Sammerjungfer, f. fată în casă. Sammcrfüftdjcn, n. subretă, f. Santmermagb, Santmermübdjen, v. Sammerjmtgfer.
Sammcrmttfif, f. musică de ca-pellă.
Sammertraiter, f. doliă mică. Sarnmertud), m. cambresină, f. Sammadjer, m. peptănară, m. Sammrab, m. rotă cu dinţi. Sammluottc, f. lănă peptănată, f. Santpf, m. combatere, f. luptă, f. Sümpfen, v. a. a combate, v. n.
a se lupta.
Sümpfet-, m. luptătoră, m. Sanbelţttder, m. (lahară de gheţă. Sanindjen, n. epure de moscă, m. Sünndjcn, n. cănuţă, f. Sannengiefjer, m. turnătoră de canne; f. politică.
Sanotte, f. tună, m.
Sanoniren, v. a. a da cu tnnu, — n. tunărie, f. canonadă, f. Sanonircr, m. tunară, m.
Sânte, f. muche, f Satlţcl, f. amvună, m. catedră, f. Sanjelei, f. eancelerie, f. SaiVjCleifdţretber, n. eaneelistu, m. Sanjler, m. cancelieră, m.
Sapaun, m. claponă, m.
Sapaunen, v. a. a ciapona.
Sapcr, f. caperă, f.
Sapernftrand), m. caperă, m. Süppdjen, n. şopcuţă, f. căciu-liţă, f.
Sappe, f. şdpcă. f. căciulă, f. ca-pacă, m.
Sappţaitm, m. căpetelă, f.
Sapfrl, f. capsulă, f.
Sarfuufel, m. rubină foeosă, m. Sarg, m. sgîrcită, scumpă.
Sargcn, v. n. a se scumpi. Sargţeit, f. sgîrcenie, f.
104
Sau
Sei)
Santiejj, n. eornifä, f.
Salfpjen, m. crapü, m.
Saften, m. robă, f. cărufă, i Sanier, m. cărufaşă, m.
Sart't, m. furcă de ferii de sä-patü.
Saften, v. n. a juca la eărfî Sartenfiapier, m. hârtie de eărfî, f. mo cava, f.
Sartlfaune, f. tunii, m.
Sartoffel, f. cartofă, f.
Safe, in. brîmjfi, f. caşă, m. Säfefjaus, m. —(antmer, f. brîn-(lârie, f.
Säfelramm, Sâfelaben, in. brîndă rie, f.
Säfelräntttter, m. brindaru, m. Säfemtlbe f. vermî de brîndă, m. pl. Saftet, Säfig, m. brîndosă. Sajîanic, f. castană, f. Sajtantenbautn, m. castanii, m. Säftdjen, n. lădifă, f. cutiufă, f. Safteten, v. a. a munci', a chinui. Safteiung, f. muncire, chinuire, f. Saften, m. ladă, f. cutie, f.
Sater, m. cotoiü, m.
Sattun, m. pândă de bumbacii, f. Săijdien, n. pisicufă, f. ftd) Saţfbalgen, v. r. a se sfădi, se sgirea. fiatşe, f. pisică, f.
Saţşenmufif, t. .jarivâri, m. Sabenfprung, m. săritură de pisică, f. mică depărtare.
Saubertoelfd), n. încurcătură, idio-tismii, m.
Sauen, Säuen, v. a. a mestica. fid) Säuern, v. r. a se pituli.
Sauf, m. cumpărare, f.; tîrguelâ, f. Saufen, v. a. a cumpăra, a tîrgui. Säufer, m. cumpărătorii, n. tîrgui-toră, m. muşteriu, ni.
Sauffaljter, m. căpitănii unui vasü comercială; vasă comercială.
Sauffafjrtijetfdjtff, n. vasu comercială, m.
Saufljaug, n. magasin publică, m.
Sauf: ober jbanbelslfen:, m. com-mereiantu, m.
Săuflidj, a. prin cumpărare, — an fid) bringen, a cumpăra.
Saufleute, pl. commercianfî, pl.
Saufmann, m. commerciantă; v. şi ■ŞanBelsmamt.
Saufmännifdj, a. eonunercială.
Saufntannfdjaft, f. corporafiune de commercianfî.
Saunt, adv. abia.
Sauj, m. Sâitjletu, n. cocoveică, f. ber hmnberlidje —, omă curiosă; ber retdje —, omul bogată.
Sebbefje, f. concubinată, m.
SebtSntanu, tn. concubină, m. fii-toră, m.
Sebgtnetb, n. concubină, f. tii-töre. f.
Secf, a. îndrădnefu, obraznică, m.
SedŞett, f. indrădnelă, f. obrăd-nicie, f.
Secfltdj, a. cu indrădnelă.
Segel, m. popică, f. conă; m.
Segctbnlfn, f. — fitnţş, m. dramă de popicî.
Segeln, v. n. a se juca in popiei, ftdj —, a se da de a dură.
Segelfdfnitt, m. taetură conică, f.
Segelfdjub, m. jocă în popice, m. v. şi Segetbaljn.
Setjle, f. gîtldju, m.
Seljtfobf, — fnoten, m. nodul git-lejuluî.
Sel|llaut, m. sonă guturală.
Sel)lfudjt, f. sopirlaifă, f.
SefjrauD, m. dansă repede (la finitele unui bală).
Sefirbefen, m. mătură, f.
Sebrbitrfîe, f. perie, f.
Sollten, v. a. a mătura; a intoree, a inturna — v. n. a se intörce. Set)rid)t, m. gunoiu, m.
Seßrfeite, f. dosă, m.
Seidjen v. n. v. Seudjen.
■Seil, m. pană, f, (de lemnu). Seiler, m. porcü sălbatică, m. Seim, m. germă, m.
Seimen, v. n. a germina.
Sein, Seiner, Seine, Seine«, pr. nie! unü, nie! una.
Seinerlei, adv. de nici unu felia. Seineätoegg, adv. în nie! unü ehipü, nici într’ună feliü, de locü. Seinmat, adv. nici uă dată.
Seid), m. potirü, m. poharu, m. ; cuminecătură, f.
Sette, f. bîtă, f.; mistrie, f. (a pe-trarilora).
Setter, m. pivniţă, f.
Seilerei, f. pivniţărie, f. Settcrgefdjoß, u. beciü, m. Settermeijler, m. pivniţară, m. Seltner, m. bäeatü de birtü, m. Selter, m. căleătorie, f. teseuire, f. Seltern, v. a. a călca, a teseui. Seltertreter, m. teseuitorü, m. Sennbar, Sennttid), a. cunoscibilü, de cunoscută.
Sennen, v. a. a eunosce.
Senner, m. cunăscătoră, m. Senntnifj, f. cunoseinţă, f. Sennjeidjen, n. marcă, f. seranü, m. Serbe, f. îucrestătură, f.
Şerbet, m. măraru, m. harmaţu-chiă, m.
Serbljotţ, n. răboşu, m.
Scrfer, n. închisore, f. temniţă, f. puşcărie, f.
Serfermeifter, m. temniţeru, m. Settern, v. a. a inebide, a pune iu temniţă.
Seri, m. berbantü, m.; flăcău, m, Sern, m. simbure, f.; merüü, m.
Sernbetßer, m. eocotraustu, m.
Serngeßäufe, m. inima fructelorü, m.
Serntg, a. simburosü; tare.
Scrnobft, n. pömä eu simbnri, f.
Sentfd)uß, m. nemerire iu mediu, m.
Serţe, f. luminare, f.
Seffel, m. căldare, f.; adincä-tură, f.
Seffeter, Scffelfdjtäger, m. căldăra-rü, m.
Seffetflider, m. căldăraru cărpa-ciü, m.
Sette, f. laufü, m.; şiră, m.
Setten, v. a. a lânfui, a lega iu lanţuri.
Settenglieb, n. —ring, m. inelü de lanţu, m.
Scttenredjnung, f. aritmetică complicată, f. calculă complicată m.
Sefţer, m. eretică, m.
Scţşerci, f. ereticie, f. eresie, f.
Se^ergerid)t, n. ineuisifiune, f.
Seule, f. măciucă, t; şoldă, m.
Seufdl, a. castă, curată.
Seufd)t)eit, f. castitate, t.
Sibilţ, m. naguţă, m.
Sidjererbfc, f. mădăriche, f.
Sidjern, v. n. chicoti, a ride.
Siefcr, m. falcă, f.; ureche de pesce, f; brndü, m.
Siel, m. pennă, f. (condelu) ţevă de penă; talpă, f. (de corabie).
Stelen, v. a. a împăna; a pune talpă.
Stelljolen, v. a. a calfata.
Sternen, m. ureche de pesce, f.
Sien, m. Stenßolj, f. lemuă răşi-nosü, m.
Steno!)!, n. oleiä de bradă, m.
Sienruß, m. fulingine de bradü, ra.
Sie«, Siesfanb, m. prundu, m.
|Stefel, Siefeljlein, m. eremiae, f.
106
Sir
Sta
Siefîg, a. prundosu.
Kiese, f. miţă, f. pisică, f.
Silite, f. muche, f. cântă, f. margine, f.
Sinimeit, v. a. a muchia.
Sillb, n, copilă, m.
Sillbbett, n. pată de facere, ni. hăluşlie, f.
Sutbbetterin, f. hălăuşla, f.
Sinberblattern, f. pl. vărsată la copii.
Siuberci, f. Sinberpoffen, m. copilărie, f.
SiltbCVlltOrb, m. copilicidă, m.
Kinbermürber, m. copiliciditoră, m. —tdre, f.
Siifberanljnte, f. dădacă, f.
Sinbernratter, f. mdşă, f.
Sinbern, v. a. a face.
Siîlberjlldjt, f. crescere, f. educa-ţinne, f. disciplină, f. pedagogie, f.
Sinbefîinb, n. nepotă, in.
Sinbeăftatt, f., cinci! an — anncfp
ITten, a adopta.
Sinbljeit, f. copilărie, f.
Sinbifd), a. eopilărescă.
Sinblid), a. fiescă.
Sinn, n. barbă, f.
Sinnbaden, in. Sinnlabe, f. falcă, f.
Sippe, f. margine, f. muche, f.
Sippen, v. n. a alege, a ciopli, a rădica se se eumpănescă.
Kirdje, f. biserică, f.
Sirdjenbnint, m. excomunicare, f.
Sird;eifbnfje, f. amendă onorabilă, f.
Sirdjcngebrandj, m. rită, m.
Sirdjenrtotb, m. sacrilegiu, m.
Sirdjcr.redjt, m dreptă eanonicescă, drită "biserieescă, m.
Sinţcilfltlf)!, m. strană, f.
Sircbencntcr, — fcfjrcr, pl. sfinţi părinţi.
SirdjetfDcrbeffcnntg, f. reforma-ţiune, f.
Kirdjentierfanunlung, f. conciliu, m.
Sircbfjof, m. curtea biserici, f.; ţin-terimă, m. cimiteră, m.
Sird)!itf), a. biserieescă.
Siriftmeffe, Strafe, Sirdţnieifje, t. Sirdjîreifyfeft, n. serbarea hramului, f.
Sirdjner, m. sacristană, m.
Sirdjfpiel, n. enorie, f.
Sirdjfprenget, m. eparhie, f.
Sirdjiljiira, m. clopotniţă, f.
Sirdjuater, m. curatoră biseri-cescă, m.
Strre, a. înblănşlită, blăndă.
Sirren, v. a. a înblănşli; a chema cîtcaîndu.
Sh'fdjbauni, m. cireşă, m.
Sirfd)e, f. cireşă, f.
Sirfdjîtmffer, m. rachiu de cireşe, m.
Sifldjen, n. lădiţă, f.
Sifte, f. ladă, f.
Kitt, m. cimentă, m. Iută, m. dein, m.
Sittel, m. fustă, f.
Sitten, v. a. a cimenta, a clei.
Sifşel, m. gîdilitură, f.
Stţjelig, a. gîdilieiosă; delicată.
Siţşeln, v. a. a gideli.
Slabbe, f. condica necurată, ciornă, f.
Slaffen, v. n. a crepa, a plesni; a fi crepată, deschisă.
Slaffen, v. n. a lătra.
ftläffer, m. lătrătură, in,
Slaficr, f. stânjenii, m
Klaftern, v. a. a pune în stăn-jenă.
Klagbar, a. acusabilă.
Klage, f. plângere, f. tânguire, f. plănsore, f. cerere, f. petiţiune, f.
Klagen, v. n. a se plânge; v. a. a acnsa, a pîri.
Kläger, m. jeluitouă, m. acusa-torü, m.
Klagefadje, f. procesă, m.
ÄläglidE), a. de plănsă, de tângui tu;
tragică, deplorabilă.
Klamm, a. ţepănă, strimtü, strinsü. Klammer, f. scovä, f.; paren-tedä, f.
Kammern, v. a. a înscova, v. şi Sinflamtnent.
Klang, m. sunetă, m.
Klappe, f. căpăcelu, m. klappen, v. n. a clămpăni, a ca-dea si a se închide cu larmă, f. Klapper, f. diriitore, f.
Klappern, v. a. a dîriî. Klapperfdjlange, f. crotalü, m. Klapps, m. plesnire, f.
Klappfen, v. a a plesni.
Klar, a. curată, clară, limpede. Kläre, f. claritate, f. limpeştelă, f. Klaren, v. a. a limpedi, a clarifica.
Klarheit, v. Kläre.
Klärlid), ä. cu claritate.
Klatfd), m. plesnită, m.
Ätatfdje, f. făcătore de vorhe. Klatfd)en, v. a. a plesni; a face vorbe.
Klätfdjerei, f. vorbe, f. pl. Kintfdjpctft, a. vorbitoru.
Klauben, v. a. a culege.
Klaue, f. ghiară, f.
Klauje, f. chilie, f. pusnioie, f. Klausner; m. pusnieä, m. ere-mitü, m.
Kleben, v. n. a se lipi —, v. a. a lipi.
Klcberig, a. lipiciosu, cleios K. Klcbrigtcit, f. cleioşie, f.
K'lccts, tn. pată, f.
Kledfcn, v. a. a păta.
Klee, m. tirifoiü, m.
Klciben, v. Kleben.
Kteib, n. haină, f.; vestmentă, m
Kleiben, v. a. înbrăea, a învest-menta.
K’leibermotte, f. moliä de haine, f.
Kleiberfd)ranf, m dulapă, m. garderobă, m.
Klcibertradjt, f. portă, m. modă, f.
Kleibnng, f. imbrăcare, f.; îmbră-cäinentü, m.
Kleie, f. tăriţe, f. ph; mătreţă, f.
Klein, a. mică, măruntă.
Kleine, (ber, bie, bas) micul, mica.
Kleinem, v. SUerfleinern.
Kleingläubig, a. puţină credin-ciosă.
Kleiuljäubler, m. detailistă, m.
Kleinheit, f. miesorime, f.
KIcinigleit, f. mărunţisă, m. bagatelă, f.
Kleinlid), a. mică, umilită.
Kleinmut!), m. puţininimie, f.
Kleinmiitljig, a. puţininimosă, abătută, descurageată.
Kleinob, n. guvaeră, m. pre-ţiosă, m.
Klciftcr, m. cirü, m. cleiä de făină, f.
Kleiftcm, v, a. a cirui, a încleia.
Klemme, f. cleşte, f. strimtöre, f.; încleştare, f.
Klemmen, v. a. a strînge, a încleşta.
Klempner, m. tinichigiä, m.
Klepper, m. cală prostă.
Klette, f. scaiä, m.
Klettern, v. n. a se căţera, a se urca.
Klimmen, v. Klettern.
Klimpern, v. n. a dindini, a drin-gäni.
Klinge, f. custură, f. pînşhă, (de sabie) spadă, f.
Klingel, f. clopoţelă, m.
108
iîlM
$ni
Klingelbeutel, m. (la catolici), diseu
m.
Klingeln, v. n. a suna (clopoţelul).
Kliitggebidjt, n. sonetă, f.
Klinfe, f. clempă, f. favorit, m.
iîlippe, f. stîneă, (in mare).
Klippern, v. n. a clempăni, a clăii-}eni.
Klirren, v. n. a fünftem, a suna.
Klttfd^, m. pleoscă, m.
Klitfd)en. v. n. a pleoscăi.
Kloben, m. grămadă, m. cleşte, m.
Klcipfel, ober Klöppel, m. maiă, in. limbă de clopotii, m. împlăti-toru, m.
Klopţen, v. a. et n. a bate.
Klopfer, m. bătătoră, eiocanü, m.
$opffed)ter, m. gladiatorii, m. luptătorii, m.
Klopftfolg, n. maiu, m.
Klöppeln, v. a. a împlăti cu ciocănele.
Kloß, m. bulgăre, in. găluşcă, f.
-jîtoftcr, n. mănăstire, f.
Ălofterbraber, m. frate, m.
Klofîerfrnu, K'ofierftŞroefter, f. aoră,f.
Ä'Iöftcrlid), a. raonăstireseă.
A'toţj, m. butucii, m. truncliiă, m.
Kluft, f. crepăttiră, f. despicătură, f. abisu, m.
Klüftig, a. cu despicăturî, etc.
Klug, a. prudentă, mintosă, inţe-leptă.
Ätügetn, v. a a isteţi.
Klugheit, f. prudenfie, f. minte, f. înţelepciune, f.
Klügler, m. isteţu, tn.
KtUglic^, ,S1ug, adv. înţelepţesce, cu minte, cu prudenţie.
Äiutnpen, Klumpig, a. bulgărosu.
Ülumpfitg, m. picioră botocănosă.
Knabe, m. băiatu, in.
Kitacfen, v. a. a sferma, a sparge, v. n. a troseăi.
fînatfttntrfl, f. cirnatu afumată, m. ffnncf, m. pocnită, m. ftnaUcti, v. n. a pocni.
■Snaţjp, a. strimtă, tocma, de abia. Knappe. m. pagiu, m. feciorii, m. argată, m.
Ä'nnrren, v. n. a scîrţăi. finauct, flnäuel, m. gliemii, m. -Knauf. m. boldă, m.
Kttaufer, m. sgîrcită, m. avară, m. Kltauferei, f. avariţie, f. sgîrcenie, f. ffnauferig, a. avară, sgîrcită. ffitaufern, v. n. a fi avară, sgîrcită. Knebel, m. gliemă, m. boldii, m.
căluşă, m. ciomagă, m. fînebelbart, m. musteţe, f. pl. -finebeln, v. a. a lega, a lega gura. Knecht, m. servă, m. slugă, f. robă, m.
Knecfjten, a. robi.
Knedt)tifd), a. servilă.
Knecfitfcbaft, f. robie, f. sclavie, f. Kneif, m. cosoră, m. cuţitaşă cu menunchiă do lemmî. jt'ncifcn, ober ft'ncipen, v. a. a- pişcă; a bea.
Kneipft^eufc, Kneipe, f. cîrcimă, f. ffneipfangc, f. cleşte, m.
Suetcn, v. a. frământa.
Knieten, v. a. a strivi; a indoi; — v. n. a se încovăi, a plesni, a crepa.
ftnider, m. titireflă, v. jfnaufer, etc. Knicfâ, ra. înelinaţiune, f. reve-rinţă, f. (de fete).
Knie, m. genuchiă, m. otnie&anb, n. legătură de ciorapi, f. jaretteră, f.
Kniebeuge, f. Kniebug, m. KnieFeble, f. iudoitură de genuchiă, f. jfntcbcugmig, f. îngenucheră, f. Äuiren, v. n. a îngenuchia.
109
fiob
fiep
finiefdjeibe, f. discul, osul genu-chiulni.
finicftiicf, n. portetă pana la genuchiă, m.
filliff, m. pişcătură, f.; viclenie, t. finipps, finirp?, m. omü mică, m. popirtagü, m.
finirjdjnt, v. n. a seîrţăi, a scrijni. Änifteril, v. n. a pîrsni. fi'nittel, b. finitttel. finoblcmdj, m. usturoiü, m. Äncblancf|brii!)e, f, ciorbă de ustu-roiu, f.
finbdjel, m. nodü, m. încheetura, f. ÄUCd)cn. m. osü ra. finodjenfrafj, m. eariu, m. Änocbenarttg, a. osiö, ca osulü. finodjig, a. ososü. filtoUcn, in. montă, ra. bofü, ra. tuberculă, f.
finoßig, a. nodorosü, botocănosă, tuberculosü, filiopf, m. nasture, m. burubü, m.
butonu, m. nodü, m. fincpflocfi, n. gaură pentru bumbi, butonieră, f. finovpel, ra. sgîreiă, m. fincrpclig. a. sgireiosă. finorrcn, m. nodü, m. finerrig, a. nodorosü. finobpe, f. mugură, m. bobocu, m. fino&pen, v. n. a boboci, a înmuguri.
finbtdf)£n. n. noduleţă. finbîeilt, v. a. a face noduleţe. finden, m. nodü, m. finotig, a. nodorosü. finiipfen, v. a. a înoda, a lega. finurren, v. n. mirai, a hîrâi; a chiorăi (maţele), finurrig. a. mîrăitoră. fi'niittcl, m. ciomagă, m. fiobev, in. eaşarcă, f.
fiobolb, m. posnaşă, m. mascara-giă, m. coboltu, m. fiedf) m. bucătară, m. fiodjnt, v. a. a fierbe, a bucătari;
v. n. a se fierbe, fiödjcr, m. cucură, f. fibdjin, f. bucătăresă, f. fiocfifalj, n. sare, f. fiöbcr, m. nadă, f. fioberit, v. a. a înădi, a ameţi, fioffcr, m. gemantană, m. fiofll. m. vardă nemţescă, f.
Jioljle, f. cărbune, m. fioljlenfjrenner, fibfjter, m. cărbu-nară, m.
fiofjlenbrennerei, f. cărbunărie, f. fioţlfcucr. n. jară, ra. fiofjlgavîcn, m. grădină de legume, f.
fioljlvcibi, m. calaravü, m. gulii, pl. fioljlriibe, f. napă, m. fiolbc, f. fiolbcn, ra. măciucă, f.; strată de pnşcă, ra. spioü, m. (de porumbă).
fioiler, m. guleru, m.; gîtară, m.;
căpchiere, f. fiollevig, a. căpchiu. fiomina, n. virgulă, f. fiomnicn, v. n. a veni, a sosi, a ajunge; a sosi, a ajunge; a se apropia; jn |M)Clt —, a costa; bnnon —, a scăpa, a fugi; tjin= tcr clinag, a descoperi, fiomcbienjettcl, m. afişă, m. fiönig m. rege, m. craiü, m. fioiiigill, f. regină, f. crăiesă, f. Äöniglicb, a. regală, crăescă. fioniglid) gcfinnter, ra. regalistă, m. fibuigrcid), n. regată, m. crăirae, i. fiblligSmorb, m. regicidă, m. fi’änigSmörbcr, m. regicidă, m. ficniglljum, v. A’bmgrcidţ. fibnnen, v. n. a putea, a sei. fiopf, m. capă, m.
no
Soft
Ära
Sofifm, a. cu hrană, cu mâncare.
Sofigältgcr, m. pensionară, m.
Soflgctb, SoftfjauS, n. Soflfdfnle, f. pensionă, m. pensionată, m.
Sbftlid), a. prejiosu; excellinte, de-lieiosu, manificu.
Softfpielig, a. costitorü, eostisi-torü.
Sbfibfrädjter, m. alegătorii (bucate).
tină, f.; eă-
Söpfcu. v. a. a descăpăţina. Sopfbănger, m. ipocrită, m. Sopft)ângerci, f. ipocrisie, f. Sopfliffen. n pernă de capă. Sopfnufj, f. lovire pe capu, f. itoufpiiţj, m. coafură, f. gătdlă, f. Soppel, f. sgărdâ, f. legătură, f. Soppetn, v. a. a lega la uă laltă. Soraltr, f. mărgenă, m.
Sorb, ra. coşii, m.; refuză, m. •ft'orbtoagcn, m, braşovdncă, f. căruţă, f.
Soriutl)C, {. stafide de Corinthă, f. Sort, Sorfbamn, m. Sorlljolj, n.
pluta, f. dopă de plută. Sorfjtbpfcl, m. dopă de plută, m. Sorîjicljer, m. racă de scosă dopiî m. trage-dopă, m.
Sorn, m. grăunţe, f.; secară, t. Sorniiljrc, f. spică de secară, m. oîontblutne, f. neghină, f.
Sbrndfett, n. graunţică, f. Sornelbaum, m. —ftrfdjbanm, m. cornă.
Äorncttirfdje, f. comă, f.
Saniert, v. a. a grăunţi; v. n. a face grăunţiosă; energică, ner-vosă.
•jfonmmrui, m. verme de grîne. Sbrpcr, m. corpă, m. trupă, m. Sbrperlidj, a. corporală, tmpescă, materială.
Sbrpcrfcfjaft, f. eorporaţiuue, f. Sbrpmuett, f. lume materială, f. Soft, f. hrană, f. roasă, f. mâncare, f Softbnv, a. costătoră, scumpă, pre-ţiosă.
Soflbavleit, f. preţiositate, f. scum-pie, f.
Soften, v. a. a gusta Sofien, v. n. a costa.
Sofien, pl. costul, ni. cheltuelă, f. Sofienfrei, a. necostitoră, fără cheltuelă.
Sott), in. noroiu, cată, ra.
Sbtljc, f. dulapă, m Sotffig, a. noroiosă
Sradien, v. n. a pocni, a trăsni.
Srbdijen, v. n. a crocăi.
Stade, f. globă, f.
Sraft, f. putere, f. tărie, f. forcie, f. vigore, f.
Svbftig, a. tare, puternică, forte, energică.
Staftloă, a. slabă, feblu.
Sraftlofigfeit, f. slăbiciune, f. fe-bleţă, f.
■Sraftmef)!, n. scrobelă, f.
Sraftboll, a. puternică, vigurosă, energică.
Sragen, m. guleră, m.
Srâ()e, f. ciorâ, f. Sriiljcit, v. n. a cu (ca4:ocoşul). Scaljn. m. vîrtejă,
m. drugă de vîr
Srarn, m. trafică, f. precupeţie, f.
Iii
fl\X
fee
marfa, f. nemicurl, pl. bagatelă, f.
ft'ontlmbe, f. prăvălidră, f. frarneit, v. a. a precupi; a res-coli.
fâmer, m. precupeţu, m. negufă-torü mică.
frammetsoüget. m. sturdî pitari, f rampe, f. bordă, m. (la pălărie), frampeltt, v. a. a scărmâna. främpeu, v. a. a resfrange. frampf, m. circeiu, m. spasmă, f. frnmpfpaft, a. convulsivă, frampffitllenb, a. antispasmatieu frauid), m. cucöra, f. ftanf, a. bolnavă, amalatu, — roer= ben, a se bolnăvi, f räufeln, v. n. a fi bolnaviciosu, a bolnăvici.
frällfen, v. a. a mălmi, a supăra, a întrista, a mortifia fraulenfjaus. n. spitalu. m. franfljaft, a. bolnaviciosu. franlpeit, f. b61ă, f. malatie, f. fränftid), a bolnaviciosu, mala-tivü.
f rättlung, f. supărare, f.' mâhnire, mortificare, f.
franj, m. cunună, f.; guirlandă, f. ftanjdjett, u. cunună mică, £.; coterie, f. cereuşoru, ra. franjcn, v. a. a cununa cu flori, frnpf, frapţen, m. gogoşi, f. fratşbiirfte, f. perie de frecată, f. ftatşe, f. fraţşeifeu, n. redetöre, t. ftaţşe, f. riie, f.
f l'aţjett, v. a. a sgeria, a scărpina.
fraţjer, m. sgeritoru, m. scărpăna-toru, (mai alesă vină) sgeri-toru.
fratşfufî m. reverinţă prosta. frägtg, a. rîiosu. fvaud, a. creţii.
fraufe, f. încreţitură, f. fräufeln, v. a. a încreţi; ftd) —, a se încreţi, fraitfcmiinje, f. ismă, f. frauSpaarig, —tijpftg, a. creţă, cu eapu creţă.
frânt, n. plantă, f. legumă, erbă, f. varţlă, f.
frauterfcnner, m. —fuubige, m, botanistü, in. erboristu, ra. frauterfuube f. botanică, f. frtmtjunfcr, m. cuconaşii prostu. frcbb, m. raeă, m. frebgartig, a. răcosu, carcinosă. frebfeit, v. a. a prinde raci. frcb«gpng, m. dare înapoi, f. mersă înapoi, m.
frebSfdjaben, m. carcinomă, f. freibe, f. tibişiră, m. cretă, f. freiben, v. a. a scrie albă, a ti-bişeri.
f reioenrttg, a. ca tibişirul, ca creta, fretbtg, a. tibişirosă, cretosu. f reib, m. cercă, ra.; districtu, m.
sferă, f.; impregiume, f. freiScunt, n. adraiuistraţiunea ţinutului, etc.
fretSlauf, ra. circulaţiune, f. freißen, v. n. a se munci, (la facere).
frcţfe, f. năsturelu, m. hrăniţă, f. freuj, n. cruce, f.; nevoie, f.; suferinţă, f. chină, m. uecaşlă, m. frettjbra», a. forte onestă, freujbruber, —fairer, m. cru-cierü, m.
f reujen, V. a. a face cruce, a pune crucişă.
freujer, m. cruciară, m. creifară, gologanu, ra. freujgang, m. crucişă, freujfa^rt, f. cruciadă, f. freujigen, v. a. a restigui. fvettjigtmg, f. restignire, f.
112
Äru
Sun
ftreiijlabm, a. deşelată.
Äcujroctfe, a. încrucişată.
Ämt^iig, v. ÂreusfaŞrt. ft'riccfjen, v. u. a se tîrî.
Ärifdieiib, a. cu îngiosire, linguşitorii.
Äricg, ra. resbeld, in. resboid, m. Kriegen, v. n. a resbela, a beligera. .triegcr, m. resbelnicü, in. Äriegcrifd), a. resbelicosd. Äiicgöbcmfunft, f. arhitectură militară, f.
Äricgfcfaffe, f. cassă militară, f. ÄriegSijcer, n armată, f. ÄtiegSfncdlf, m. soldată, m. Äriegbfuitfi, f. artă militară, f. tactică, f.
.'îriegtSţltdjt, f. disciplină militar."', f. ,'[rippe, f. lăsă, f.
.'irhpcllt, v. a. a grifona.
Svonc, t'. coronă, f.
Ä't'ölien, v. a. a corona. Ärcrtlcudjtcr, ja. lustru, in. .‘U'Oüprinä, m. princid.
Srömntg, f. coronare, f.
•iircpf, m. guşă, f.
Ärcpftg, a. guşată.
Srfite, f. broscă ţestosă, f. ftriide, f. eîrligu, m. cîrje, f.
Ä’rug, in. ulcioru, m. cană, f. i'frümdjen, n. fărimăturieă, f. Ä'ntmme, f. miedu de păineţ far-mătură, f.
jîntnim, a. strîmbu.
Ä'riiinme, Krümmung, f. strimbä-tură, f. indoitură, f.
ÄTümtlten, v. a. a strimba , a îndoi, — v. r. a se încolăci, a se strîmbu, a se cotiţi (calea). Â'Tttmmlicmg, a. strîmblinică. Ärmnntffnb, m. cîrjă, f.
Ä'ruppel, m. schilavă, m.
Âriippelig, a. schilavă.
Snifte, f. obje, f. scorţă, f.
fiiibel, m. cadă, f. doniţă, f. ciu-bărd, ni. găletă, f. (măsura). Äüdje, f. bucătărie, f. ifltdţen, m. plăcintă, f. turtă, I jfiidjengarten, m. grădină de legume, f.
Äüd)engefd)in:, n. vase de bucătărie.
itiidjenlateii:, n. latinescă pröstä, f. Äiidjenjettel, m. fbie de bucate, f. Âiid)ictn, n. puişoră, m.
Sudud, m. cucd, m. ăîufe, f. cofă mare, f. fiiiffer, v. Sottdţcr.
Sugel, f. glonţd, in. ghiulea, f. bilă, f.
&'ugelbiid)[e, f. carabină gliintuiţă, f. Ältgflid), a. rotundă, sferică. Sltgcllt, v. n. a se restogoîî.
Silit), f. vacă, f.
Subcuter, f. ţiţa vaeeî, f. fiubflaben, in. balegă de vacă, f. $lt!)f|trt, m. văcaru, m.
Âiiljl, a. recbre, rece, recoritoră. &iif)Ie, f. et n. recorelă, receiă. &iil)ien, v. a. a răcori, a reci. Äüpifnß, n. vasă de răcorită, ătipn, a. îndrădnc-jă, curagiosă, cutezătorii.
Siiljnljett, f. îndrăsnelă, f. cura-giă, in.
®ilf)nlidj, adv. cu îndrăsnelă, ete. Â'uppodcit, f. vacină, f. vărsată de vacă, f.
Äinimici, in. chiinionă, m. filtmrrter, m. mâhnire, f, supărare, f.
Äüriflltcrlid), a. miserabilă, adv. abia.
Siimnient, v. r. a se mălini, a se îngriji.
Ämtb, a. cunoscută, publică. — îrtadjen, a publica — werben, a deveni publică.
Saft
113
Sap
ijevhmft, t. gravura, f. b, m. estampä, f. grafi
:arc, f. ărămărie, £ cupolă, f. (boltă de bi-
f. pe(levencherie, f. vo-
v. a. a pedevenclii. m. pedevenchiü, m. iltvbcl, f. cocirlă, f, mă
dovleaeă, m.
strinsü,
bic fdjttmqe
Süttbbar, a. cunoscută, publică, notoriă.
Sllllbbarfeit, f. notoritate, t’. etc.
ifblllbe, f. şcire, f. însciinţare, f.
Sutlbe, m. muşteriu, m. cumpără-torü, m. praticä, m.
Suilbig, a. expertă, cunoscătorii.
Äfiinbigen, v. a. a însciinţa.
SunbuiadjUlig, f. însciinţare, f.
Smtbfdjaft, f. scire, f. informaţiune, mustcrime, f. certificată, m.
Sunbfdjaftcr, m. emisarü, m. spionă, m.
künftig, a. viiftru.
Suntel, f. furcă, f.; şedătore, f.
Slinft, f. artă, f.; fermecătorie, f.
Äimftaubbriuf, ni. termenu tec-nicü, m.
Sünfteiei, f. artificiu, f. mäestrie, f.
SfiUftCtll, v. n. a maeştri.
Suujifleiß, m. industrie, f.
Sunftgrifj, m. apucătură meşteşugită, f.
Sunftfjänbter, m. ncguţătoră de cadre, m.
Smifttammer, f. cabinetn de cn-riosităţi.
Siinftler, m. artistă, m.
ftültftlid), a. artificială.
Sunftmäfjtg, a. tecnică, după regulile arfei.
Smtfimd), a. ingeniosă.
Suitfireitcr, m. voltigeră pe cală.
trSunftridţter, m. critică, m.
ttmtftftitcf, m. capă de opere.
SnnftOevftiinbigcr, m. cunăscatoră în arte, m.
Sunftroerf, n. objectă artistică, m.
Sunfttuort, n. termenu tecnică, m,
.tilge, f. v. Siife.
Supfer, n. aramă,, f.
Supferig, a. arămosu.
S'npfern, a. de aramă.
Sltpferfdţntib, m. arămară, dărară, m.
Sitpferftedţer ramă), m Supferftedţr Supfcrftid) vură,
Supfevttu Suppel, f.
serici'
Suppeiei trire,
Stippelit,
Supptet turbe, .....
nieră, m. türbiß, m.
Siirfdjner, m. blănaru,
Surţ, a. scurtă; puţină, tiirje, f. scurtime, f.
SlUjen, v. a. a scurta, scădea. tSfirţlid), adv. în scurtă; odi-niörä.
Surjftdţtig, a. scurtă la vedere, scurtă la minte.
Surjfidjiigc, m. scurtă la vedere, m. şpurtu la minte, m. furăfidjtigJeit, f. vedere scurtă, f. Surjtoeilc, f. petrecere, f. scurtare de tknpă.
Surjmcilen, v. n. a şi petrece. Surţtucilig, a. scurtătoru de tltfî, m sărutare,
Sfiffen, v. n. a sărută.
Sfiffen, n. pernă, f.
Stifte, f. ţermure, t. maiu, m. Sfiftenbch'O^rer, in. gardă de ţer-' mure.
Sitftenbeluofjncr, m. ţermurară, m. Sfiftcnfaţrer, m. corabie ce umblă pe la ţermuri, cabotieră, m. titftenfafrt, f. cabotagiă, m.
Sfiftcr, m. sacristană, m.
8
m
Sab
Sai
ÄUtfdjc, f. calescă, f. carită f. ca-rosă, f.
Äiitfd)enTnac§er, m. earosieru, m. .tutfdjenbocf, m. capră, f. (trăsuri). $Utfcf);rtt!)ov, n. porta mare. Äutfdjer, m. cucieru, m. vizitiu, m
Äutfcfjiren, v. u. a mana caii tr.i-surei
Sutte, f. mantie, f.
Suttel, f. maţe, m. pl.
Äur, m. aefiune la' uä rainä, f.
L.
Sab, Saab, m. ohiagu, m.
Sabett, v. a. a închiega; a recrea —. v. r. a se recrea.
Sabcnb, a. recreativă.
Sabtraut, n. inchegätöre. f.
Sabfai, f. Sabitng, f. recreare, f. mîngăere, f.
Sache, f. noroi, baltă noroiosă; risü, m.
Säcfjetlt, v. n. a suride; — n. surisü, m
Sachen, v. n. a ride.
Sachenb, a. ri(lendä.
Sacher, m. rîţlitoru, m.
Sächerltch, a. de rîţlă, ridicolă.
Säd)'‘r!id)f:eit, f. ridilime, f. ridi-colitate, f.
SadjS, m. salmu salară, m. (pesee).
Sachtaube, f. turturică de India, t'.
Sachter, m. stinjenü, m.
Sad, m. Iacă, m. lustru, m. ce-ruelä, f.	•
Sacffirttifj, m. lustru de China.
Sattheit, v. a. a lustrui.
Sacfirer, m. lustruitorü, m.
Sacfemtfi, n. colörea sorasorelui.
Sabe, f. ladă, f.
Sabeil, m. oblonă, m prăvălie, f. magasinä, m.
Saben, v. a. a încărca; a invita, a pofti, (bor ©eriiht) a cita.
Sabenbtener, m. băiată de ptavă lie, m.
Sabenflttgel, m. oblonă, m. uja prăvăliei, f..
Sabenhüter, m. päditoru de prăvălie, m.
Sabefchaufcl, f. incărcătore, f. (la tunu).
Sabeflocf, m. vargă^e încărcată, f. Sabung, f. încărcătură, f. povară, f. citaţiune, f.
Sabmtgbfchem, m. adeverinţă de încărcare, conesementu, m.
Saffe, in. tontü, neghiobü, m.
Sage, f. sitUaţiuue, f. posiţiune, f.; rxndä, in.
fager, n. dauere, f. patü, m. cul-cuşă, m. depositu, in. cämpire, f. tabără, f. castră, m. lagheră, m. Sagerbier, n. bere de păstrată. Sagerbuch > m condică de maga-sie, f.
Sägern, v. a. et n. a campa, a tăbărî, a decca, a fi culcată, a aşeţla, a deposita; — v. r. a se aşe^a, a se culca.
Sagerobft, m. pöme de păstrată, f. pl.
agetjill«, m. chirie de maga-sinü, t.
Sahnt, a. şchiopă.
Söhnten, v. a. a paralisa.
Söhtnung, f. paraiisarc, f.
Sahn, m. pelelä, f. firu, m. Sahnntachcr, m. petelarü, in.
Satb, m. — SBrob, păine, f.
Saich, Saiche, Saichjett, f. timpul de ouata (a pescelorii).
Saichen, v. n. a oua.
San
San
115
Saienbvuber, m. mireanü, m.	Sanbfee, m. Iacă, m.
Sa!;, f. salamnrä, f.	Sanbfiţţ, m. casă de ferra, f.j
Sa!en, m. postavu, m.	pindä, f.	i'anbSftnb, n. indigenă, tn. pUrain-
SaHen, v. n.	a bîlbăi,	a gingäni.	tenă, m.
Sairm, n. mielü.	Sanb8!ned)t, m. lanschenetu, m.
Samtneu, v. a. a făta mieî.	SanbSteute, pl. compatrioţi, pl.
Santpc, f. felinară, m. lampă, f. SanbStnantt, m. compatrioţii, m. Santo, n. ţerră, f. pămcntu, căni-Sanb8tnannfd)aft, f. compatriotime, f.
pö, m.	Sanbreiter, m. gcndarmu, m.
Satlbabel, m. nobleţă din provin- Sanbfptţţe, f. limbă de ţerră, f.
cie, f.	’	Sanbftabt, f. oraşu provincialii, m.
Sanbanbaucr,	m. cultivatorii, m.	Sanbftailb,	m. deputată	provin-
Sanbbrtlt, m.	lucru de	cämpü, m. cialü, m.	—flattbe, pl.	adunare
agricultură, f.	provincială,	f.
Sanbcn, V. n. a sosi la ţermurî. a Snnbftrafte, f. drumfi de ţerră, m. eşi la uscaţii; — v. a. a des- cale, f.
cărca, a desbarea.	Sanbftreidjer, in. vagabondă, m.
Sauberen-, Jiirft, m. principe dom- Sanbflrtdj, m. plasă, f. districtü, m.
nitorü, m.	Snnbflunn, m. redicarea armatele rit,
Sanbedbertucifung, f. exilare, f. f. östea compusă de toţi bărbaţii Sanbflüdltig, a. fugitivă.	unui stată.
Sanbfratfjt, f. transportă pe us- Sailbtag, m. dietă, f.
cată, m.	SanbübM), a. obicinuită în ţerră.
Sanbgraf, n. landgravu, m.	Sanbung, f. desbarcare, f. eşire la
Sanbgut, m. moşie, f.	uscată, m.
Saitbfjait«, n. villa, f. casă de SanbDolf. n. ţerreni, pl.
ţerră, f.	Sanbtucljr, f. miliţia ţerrenescă, f.
Sanbfartc, f. cartă geografică, f. Sanbniirtf), m. economä, in, agri-Saublcnte, pl. ţerreni, m.	pl.	cultorä, m.
Sänblidj, a. ţerrenescă.	Sang, a. lungă.
Sanbntadjt, f. putere, armata con- Sange, adv. timpă îndelungată, tute tinentală, f.	—, cot timpă. |o —, atiîu timpă.
Sattbtnamt, m. ţerrană, m.	Sânge, f. lungime, f.
Sanbmeffer, m. geometru, m.	Sangen,.v. a. a tinde, — v. n. a
Sanbpfleger, m. prefectă,	m.	ajunge.
Sattbplage, f. easnă publică, chină Sâng(ict), a. lungueţu.
publică, in.	SangntittE), f. îngăduinţă, f.
Saîfbredjt, n. dreptul ţerreî, m. Sangmiitfjig, a. mdulgiute. Sanbregen , m. ploie îndelungată, Sang«, Sanguin, prp. dealuugul.
plăte universală, f.	Sangfatn, a. încetă, tărdiu.
Snnbfdjaft, f. provincie, f.; câmpie, Sangfamfeit, f. îneetime, f. tăr-f. peisagiă, iu.	fliime, f.
Sanbfdjaftsmalcr, m. pictoră ■' de Söngft, adv. de mnl'.u. cămpii, m. peisagistu, m. -	- Sängjten«, adv. cel multă.
116
Sau
Seift
Sangtuetle, f. uritü, in. vreme lungă,!Saftigfeit, f. incomoditate, f.
f. enni, m.	jSaftpferb, n. cală de transportată
SaUgtueilig, a. urieiosu, enuiosü. j sarcini, langwierig, a. îndelungată. jSafiträger, ni. liamalü, m. Sangmicrigfcit, f. indelungime, f. jSnfitr, m. asurü, m.
Satlje, f. îanciă, f.	|Satcin, n. latineseä, f.
Saujeitmter, —träger, iu. läncicrü, Sateimfd), a. latinescü^ m.	jSaterne, f. lanternă, t. felinarü, iu.
Sappen, m. petecii, m. strenta, f. Vafermnadjcr, m. lampagiii, m. Sappcrei, Sappalie, f. bagatelă, f. Satfrfje, m. Sgţjdje, f, papneu cäl-Säppifd), a. prostii, nebunaticii, co-J cată, m.
pilărescii.	Satte, f. laţu, m.
Sntdjc, f. Särdjenbaum, m." me-Satten, v. a. a lăţui.
ledii, m.	-Sattid), Sättig, in, lăptucă, t.
Santi, m. larmă, f.	;Sattuerge, f. electuariü, m. (medi-
Särmen, v. n. a face larmă, a cament).
striga.	;Saţş, m. peptarü, in. capacö, m.
Same, f. larvă, f. mască, f.	;Sau, a. călduţă, .Jtimparatü, moii-
Saft, a. lăsată, ostenită, leneşă, j ciosü. raffen, v. a. et n. a lăsa; a or- Saub, n. frunderitü, m.
dona, a face; v. n. et i. a şe- Sflllbe, f. colibă, f. umbrarü, m. dea (Haina bine).	Sauberfftitte, Saubfjiitte, f. colibă, f.
Saßfjcit, f. leneşie, f. trindävie, f. Snubciljfitteufeft,' Saubfjitttenfrft, n. Saffig, a. nepăsătoru, negligeută. serbarea tabernacolilorü , (la e-Säffigteit, f. nepăsătorie, f. negii- vreii),
genţă, f.	Saubfrofd), m. bröstecü, m.
Saft, f. povară, f. sarcină, f. greu- Snubljolj, n. frundarö, m.
täte, f.	Saubig, a. frun^losü.
Saftbar, a. insäreinabilü. - SanbWer!, n. frunţierime, f.
Saften, v. n. » apăsa.	Saucf|, m. usturoiü, m. pradö, m.
Softer, n. viciu, m.	Sauer, f. pîndă, f.
Sfiftcrer, m. defăimătorii, m. huli- Säuern, v. a. a pindi.
torü, in.	Sauf, m. cursă, m. ţeva pusei, f.
Saftcrfjnft, a. viciosu.	.	| peciorü, m. (de animale).
Safterbaftigfeit, f. vicisitudine, f. Saufbafjn, f. carieră, f. arenă, f. Säfterlid), g. infamă, ticălosu, de-Saufburfdje, m. beată de alergată, m, faimătoră.	Saufen, v. n. a fugi, a alerga, a curge.
Säflern, v. a. a defaima, a pro- Säufer, m. ni alergătorii, m. cu-fana, a huli.	rierü. nj.w
Saflerrebc, f. blasfemă, f.	Sanffeucr, m. focă curgătorii, m.;
Saftcrfdjrift, f.; libelu, m.	| iuţelă mare.
Säftcrung, t injurie, f. blästemü, ni. Saufgrabttt, m. şanţu de asaltü, m. Säflig, a. insärcinosü, supărăciosă, Sflsflettcl, Saufpafj, m. dare de neplăcută.	1 dvumu, f.
117
Sch
Seil
Sauge, f. lejie, f.
Sauge«, v. a. a leşia.
Saugen.irtig, a. lesiosü.
Saugcnfaij, n. alcali. m.
Säugncn, V. a. a tăgădui, a nega,
Saune, f. umoră, capriciu, m. fantasie, f.
Samtig, a. viosu, cu chefu, cu u morü.
Sauuifdj, a.- capriciosü.
Saurer, m. pîndătoru, m. spionfi, m.
Sau«, f. păduche, f.
Sanţdjeu, V. n. a asculta; a pindi a spiona.
Saufen, v. a. păduchea.
Sauferei , f. bagatelă, f. sgliirce nie, f.
Saufefudjt, f. păducliioşie, f.
Saufig, a. paduchiosu.
Saut, m. sunetü, tonö, m.
Saut, a. tare, prp. conform.
Saute, f. lăută, f.
Sauten, v. n. a suna.
Saufen, v. a. a suna.
Sautcmjt, Saittefdilagcr, m. lăutarii, in.
Sauter, a. clarü, curată, limpedü, numai.
Sauterleit, f. curăţenie, f. limpe-ţlelă, f claritate, f.
Säutem, v. n. a curaţi, a purifica, a clarifica, a rafina, a rectifica.
Sauraarra, v. Sau.
Saumine, Samine, f. lavinä, f.
Samcubcl, m. levantü, m.
Saţiren, v. n. a trepäda.
Sayiren, v. a. a da curăţenie, a a curaţi, f.
Sehen, v. n. a trăi, a vieţui, esista, a düra.
Sebenbig, a. viu.
SebenSalter, n. vîfstă, f. etate, f.
SebeitSart, f. manieră, f. felul de viaţă, f.
Seben3bfid|rcibcr, in. biografă, m. Scbengfiilte, f. puterea vieţeî. ScbcnsSgeift. m. spirilii de viaţă, principii de viaţă, in.
SebcnSgröfje, f. mărime naturală, f, SebenSfraft, f. forcie vitală, f. Sebenlang, a. pe viaţă, căt va trăi, perpetă, viagerii.
Scbeitâianf, m. cariera vieţeî, f. Sebenbliriit, n. einem bas — auSr blafen, a lua viaţa.
Sehen Stuft, f. aeră vitală, gadu oxigenâ, ni.
Scbensmittcl, n. merinde, pi. mij-loce de trăită.
ScbenSorbnnng, f. regirnă. Sebeugftrafe, f. osîndă la morte, f. SebenSunterţalt, m. subsisteuţă, f. Sebensmaubci, m. viaţă, purtare, f.
conduită, f.
Scher, f. ficată, m.
Sebemobt, n. adio, in.
Sebbaft, v vioiü.
SebfjaţtigEeit, f. vioiţie, f. vivacitate. Sebtudjcn, v. fpfefferEudjcit.
Scbtos, a. fără viaţă, inanimată. Sebloftgfeit, f. lipsă de viaţă, f. Scbtagc, pl. filele vieţeî, f. pi. •ebjeiteix, pl. bei —, pe eăndu trăia.
Sedjjen, v. n. a crepa de uscăciune, a arde de sete; a arde după ceva.
Set!, a. spartă, găurită.
Secf, m. spărtură, f. gaură, f. Scdcu, v. a. a linge.
Setter, m. lingătoru, m.
Scdcr, Scderţaft, a. gustosu. Scderbiffen, m. bucăţică gustdsă, f. friandisă, f.
Sederijaftigfcit, f. friandisă, f. Sccfermaul, u. măncaciosu, m.
118
ÎCÎ)
Set
Seber, n. pele, f. üosn — jtefjcit, a scöte din tocă.
Srbcrbcmb, m. legătură în pele, m.
Sebent, a. de pele.
Sebettnaave, f. pelerie, f.
Sebig , a. deşertă, golă, vacantă, ne’nsurată.
Scbiglitf;, adv. numai, singură.
Scer, a. golü, deşertă, vacantă, secă.
îceren, v. a. a goli.
Sefje, f. bu^lă, f.
Segen, V. a. a pune, a aşeda; a culca; @icr —, a oua; Ucf) —, a se. pune, a se culca, i#*se a-şe<la, a se linişte, a se alina, a înceta.
Scgejcit, f. timpulă ouăreî.
Seîjen, Sef)tt, Seljngut, m. feudă, in.
Sefjeitbar, a. feudabilu, .
Selpibarîcit, f. feudabilitate, f.
Seljnt, m. Iută, m.
•Scbmarttg, a. ca lutul.''
Sdpnig, a. lutosu.
SeŞrer, m. învăţătorii, m. prote-soră, m. dascală, m.
Seljrgcbăube, n. sistemă, f. edificiu învâţăturei; scolă, f.
Seljrge bid)t, n. poesie didactică, f,
Sc^rgelb, n. banii pentru învăţătură, ra.
Srijr&crr, Seljnitcifter, m. maestru.
Scfjrjaljr, n. ană de învăţătură, f.
Sterling,- Sefjrjirage, m. ucenică, m.
Seljrreid), a. instructivă.
Selji'faţ}, m. tesă, f. teoremă, f. dogmă, f.
Seljtfpnid), in. sentinţă, f. •
Seţrftuljl, m. catedră, f.
Sefjrftmibe, f. lectiune, f. .
Sefjrţeit, v. Sefp'jafjr.
Setb, m. trupă, corpă, m. pîntece, m. talie, f.
Seibarţt, în. doctoră de casă, m.
Seibbinbe, f. legătură, f. brîu, m.
Seibdten, n. corsetă, m.
Seibcontpagnte, compania de padă, de gardă, f.
Scbne f. radimu, m. dosă, m. jScibeigen, a. sclavă
Seinen, v, a. a răţlăma, a sprijini; a.feudă; a împrumuta; — v. n. a se rezemă, a se sprijini.
Scfjllftuljl, m. scaună cu dosă, m. fotolă, m.	*
Scfjvantt, n. profesorie, f. catedră, f. protesură, f.
Scfjranftalt, f. scdlă, f. institută, ni.
Sefjl'art, f. metodă, f.
Seljibegierig, a. studîosă.
Sefjrbegriff, m, sistemă, f. cuprinsul unei învăţături, m.
Seljrbrtcf, m. atestată de învăţătură, f.
Scf)rbur)cf|e, Scţrjungc, m. ucenică, m.
Scljre. f. doctrină, f. învăţătură, f.
SeŞren, v. t». învăţă.
Scibeigenfdjaft, f. sclăvie, f.
ScibcebctDcgiing, f. moţiune, f.
Seibcberbe, m. moştenitorii naturală, m.
Seibebţrudjt, f. fătă, m. fructu trupului.
Seibcbgrbfjc, f statură, f.
Seibcffcn, n.- Scibfpeife, f. mâncarea favorită, f.
Seibebftrafe, f. puniţiune, f. pe-depsă corporala, f.
Seibgarbe, SetbniadE/e, f. gardă de corpă, f.
Seibljaft, Scibţaftig, a. întrupată, însuşi.
Seibtid), a. trupescă, corporelă; er SBruber, frate adevărată.
iSeibregiment, m. regimentul de padă.
IScibrcntc, f, venită pe viaţă.
Seibrod, m. jachetă, f. feibfdimerj, m. durere de pîntece. Seibfcfeieiben, n. taeturi de pîntece. i'eibftüdcfen, n. aerai favorită, m. Seibjlufe, v. ţllacfeftnbl,
Seidjborn, v. ŞUţinerauge.
Seidfe, t. cadavru, trupă mortu;
f. îrnnormîntare, f. Seicfenbegangnifj, n. inmormenta-re, f.
i?eicfjenfe,egleitring, f petrecanie, f. Seid) eit fran, f. femee ce spală pe unu mortu.
Seitfellfeuä, n. casa unui mortu. Seicfentnufif, f. musică funebră, f. Scitferijîein; m. petră pe mor-mentö, ni.
Seitfentept, m. oraţiune funebră, f. Seidjeatud), n. pande de facie pentru unü mortu.
Setdjeimwgen, m. caru funebru, m.
carü de mortu, m.
Seidjenjisg, m. petrecanie, f, Seitfmam, m. cadavru, m.
'/cteilt, a. tişurS, lesne, sprintenă, leichtfertig, a. uşura (de minte). Scidfltfertigfeit, f. uşurinţă, f. (a minţei).
Veid)tgläubig, a. credulă. Wjcfegtäubigfeit, f. credulitate, f. Scitfetgfeit, f. uşurinţă, f.
Seid)tfimi, m. uşurinţă de minte, f. Seidfefinntg, a. usurü de minte. Selb , n. durere, f. supărare, mâhnire, f. părere de reu, f. do-liü, m.
Selben, v. a. a suferi, a paterni, a păţi.
Scibcnb, a. suferindă.
Seibcnilirfj, a. passabilu, passivuf Setbenfd)aft, f. passiune, f. Seibenfdjaftlidj, a, passionatu.
S'ei benSgefdhicîjtc, f. istoria patime-lorü (lui Christosu).
Seiber, i. spre nenorocire.
Seibig, a. tristu.
Seiblid), a. tolerabilă, suportabilă, suferibilă.
Seibiragenb, a. supărată, mâhnită, jălitoră, dolitoru.
Setblnefeit, n supărare, f. mâhnire, f, aflictiune, f. tristeţă, f. părere de reu, f. regretă, m.
Seier, f. liră, f. e8 ift immer bie nlte —, este totă plănsdrea cea veche.
Sejermaun, m. flaşnetistă, m. or-guistă, m.
8eieru, v. n. a canta cu flaşnetă,
Seifeibliotfe!, f. cabinetă de lectură. ra.
Seifeaffc, f. cassă de înprumută. f.
Seifen, v. ş. a împramuta, a lua în prmuntu, a se împrumuta.
Seifejonă, n. munte de pietate, f. casă de împrumută, f.
Scifeauf, m. aldămaşă, m. arvună, f.
Seim, m. cleiă, m.
Seimen, v. a. a clei, a încleia.
Seimig, a. cleiosă.
Sein, in. ină, in.
Seinen, a. de ină.
Seinofe, n. oleiă, m.
Seinmonb, f. pîndă.
Sctmuanbijänbler,’ rn. pîmjlaru, m.
Seife, a. încetă, lină.
Seifte, f. cingă, f. cercevea, f. margine, f. dungă, f.
Seiften, m. calapodă, m.
Seiften, v. a. a da, a împlini, a efectua ; genüge — , a îndestula; Gsib —, a depune jurămentu.
Sciffenbeule, f. baboiă, m.
Seiftcubntd), m. surpătură, f.
Stiftung f f. înplinire, f. depunere (de jurămentă) dare, f.
Seitbanb, n. cordieă de condusă, f.
Scite, f. cdstă, f. (de munte).
Seiten, v. a. a conduce. a povăţui, a guverna.
Seiter, m. conducätorü, m.
Setter, f. scară, f.
Seiterfproffe, f. spete dă, f.; carü, m. Seitpnnb, m. căue conducătorii, m. Settriemeit, m. hăţă, m.
Seitfett, u. liÄfü, m.
Scitftern, in. steoa polară, t.
Senben, f. pl. şele, f. pl. joldu, m. Scnbetilapm, a. deşelatu.
Scttfctt, v. a. a pleca; a îndreptă, a ocirmui, a mena, a guverna.
Senfrieineii, v. Seitriemen.
Sentfam, a. docilii, îudoibilu. Senffd)Clt, n. inimă (de trăsură). Senă, m. primăvera, f.
Senjtnoimt, m. luna lui Martie. Serdfe, f. ciocîrlanu, m.; lneledü, m.
Serdjenftreicpen, Serdjenftrid), m. prinderea sau trecerea cioeîrlani lorö, f.
Sernett, v. n. a învăţa.
Sernjeit, v. Sefjrjeit Sefart, f. variantă, f.
Şefe, f. culegere, f. |
Sefen, v. a. a culege; a ceti. Sefepult, m. scrinü de cetitü, m. Sefer, m. cetitorü, m. lectoră, m. Seferlidj, a. cetibilü, lisibilü.
Sefejeit, f. timpu culesului, m. Setten, in. lutü, m.
Setter, f. literă (de plumbü).
Seţşett, v. a. a veseli, a desfăta: fid) —, a se veseli.
Septe, a. din urmă Septeng, Scppitt, Septtidj. adv. odi-niöre, în fine.
Seudjte, f. luminătorii, m. lanternă, f.
Send)teu, v. n. a lumina, a luci, a
străluci; a respäudi scinteia.
Sfitdjtcr, in. sfejnicu, m. cande-. labru.
Sendfttplirm, m. farä, m.
Seugnett, v. a. a nega, a desavua.
Seilte, pl. ömeni, pl. persone, pl. lume, f.
Seutcfipen, a. sfiiciosü.
Seutfeltp, a. afabilă, umană, a-priatu, f.
Sentfeligteit, f. apriare, f.
Sldjt, n. lumină, f. luminare, f claritate, f.
Sid)t, a. luminosu, clară, (in compuneri cir culori) deschisă.
Sichten, v. a. a lumina, a rări (uă pădure) a redica (anchira).
Sidţterlof), adv. eu flacără.
Sid)tgicfjcr, Stditţiclfer, m. făclierii, m.
Sidjtţllt, m. stingătoru la lumină, m.
Sidjtmeffe, f. întîmpinarea Domnului.
Sidjtnteffcr, m. fometru, m.
Sidjtpupc, —fdjeere, f. mucărî, pl.
Sidjtfcpcii, a. ce se terne de lumină.
Sidţtftptrm, m. perdea de lumânare. f.
Siiptfdjtllippc, f. mucul lumăuărei, t,n.
Sidjtflrapl, m. radă de lumină, f.
2id)troll, a. luminosă, clară
Sieb, a iubită, plăcută, dragă.
Stebdugetn, v. a. a se iuta cu ochi înamoraţi.
Sicbdjcn,*m. amantă, f. iubită, f. drăguţa, f.
Siebe, f. amoru, m. iubire, f. dragoste, f.
Stebelei, f. drăgostire, f. cochetărie, f.
Siebcltt, v. n. a cocheta.
lumină, a Sieben, v. a. a ama, a iub •StcbeitStriirbig, a. amabilă.
gilt

121
StebcnâlUiirbigfett, f. amabilitate, f. lieber, adv. mai bine. giebcbatigelegcnljett, f. intrigă de amorü.
iltebcSbiertfl, m. şaritate, f. giebeStrcmt, m. elisirü de amorü, filtVu, m.
iiiebcbUoK, a. plinü de amoru. giebfjaber, m. amantă, m.; amatorii, m.
?icb[)abciTt, f. curiositate, f. pasiune, f. iubire, f.
Üiebfofeit, v. a. a dragosti. SJtebfofmtg, f. drägostire, f. gieblidj, a. plăcută, dulce, mîn-găio'să.
2icblid)fett, f. dulcime, f. delicateţă, f.
Stebititg, m. favorită, m.
Sicblod, a. fără iubire., rece, ne-simţitoră.
gteblojîgfcit, f. neiubire, f. etc. i'icbveid), a. graciosă, iubitoră, com pătimitoră.
Stebrcij, m. atragere, f. graţie, f. Stebfdjaft, f. amoruri, m pl. giebftc, m. amantă, m. amantă, f. Sieb, m. căntecă, m. giebdjert, n. căntecelă, m. l'iebei'lid), v. destrămată, libertină, crailicosă.
giebcrtidjfeit. f. libertinagiă, m. crailicu, m.
giefevn, v. a. a furnisa. a da. iîteferang, f. furnisare, f. fliegen, v. a. a plăcea, a fi culcată; a şedea, a sta.
Siegcnfdjaft. f. avere stâtătore, f. nemişcâtore.
Sieutenant, m. locotenentă, m. gtlie, f. crină, m. gimonte, f. lămîe, f. gimomcnbaum, m. lămîă, m. i'inbc, f. lină dulce.
Sinbcnbaum, m. teiă, m.
Stnbcrtt, V. a. a alina, a uşura, i'tltbcrung, f. alinare, f. gillbnntrnt, m. bălaoră, m. Linienblatt, n. transparentă, m. ifinf, a. stingă.
ginîifd), a. stingaciă, neghiobă. gintă, adv. la stingă, aitfc, f. linte, t.
i'infcitglaS, n. linte de sticlă, f. iîiţjpe f. huilă, f.
Lispeln, v. n. a şopti, iîift, f. dibăcie, f. viclenie, f. tinetă, f.
giftig, a dibaciă, viclenă, fină.
iîiţţc, f. laţă, m.
l'ob, n. lăudă, f. lăudare, f.
Loben, v. a. a lăuda, gobenennivbig, a. lăudabilă, ifobgefang, goblicb, n. bimnă, f. Sîobfjllbelei, f. linguşire prostă, f. i'bblid), a. lăudabilă, onorabilă, gobptetfetî, v. a. a lăuda, a mări. Lobfingen, v. n. a cauta laude, gobjpvud), m. elogiu, m.
Lod), n. gaură, f.
Lodjerig, a. găurită, găunoşii, gbdiern, v. a. a găuri, i'octe, f. ţlnlufu. m.
Locfett, v. a. a dulufi ; a ameţi, a ademeni, a atrage, goder , a. rară, rărită, clătina-toră.
Locttg, a cu dulufî.
Socfpfcife, f. flueraşă de ademenită, in.
îodfpeife, f. nadă, f.
Labern, v. n. a flăcăra.
Löffel, m. lingură, f. gbffelfraut, n. lingurică, f.
Löffeln, v. n. a mânca cu lingura. Lobbcijc, gofjbriilţe, f. argăselâ, f. LoI)e, f. flacără, f.; argâselă, f. Loben, v. a. a argâsi; a tăbăci.
Soîjgar, a. argăsită, tăbăcită, (.'oljgiirbcr, m. argăsitoră, m. tabacii, m.
i'obfudjen, m. turtă de arsă, f.
(rămăşiţă după tăbăcită).
£o!)n, m. lefă', f. salară, m. re-compendă, f. retribuţinne, f. plată, f.
i’oŞneit, v. a. a plăti, a resplăti,
—	v. n. a merita.
Sof)nfutfd)e, f. birjă, f. l'b|nung, f. lefă, f. soldă, f.
>_'ooü, n. Iotă, m. biletă de lotă-rie, f. sorţi, pl.; Sorte, f. ursită, f.
Üoofeit, v. a. a trage la sorţi, “orbeci-, m. laură, m. dafină, in. iîotbccrc, f. bobiţă de dafină, f.
80$, a. et adv. desbiuată, desprinsă , clătinindus e, slobodă, liberă. In compuneri cu nume se pune la finitul loră şi însemnă: fără saă nu.
SoSaibeiten , v. a. a lucra spre a desface, a descurca; — brcdjen, v. a. a isbucni; — binbett, v. a. a deslega; —breiuicrt, v. a. a da tocă; —bringen, v. a. a desface;
—	briideit, v. a. a slobozi; — îaîjren, v. n. auf einen, a sări a-supra cuiva; —geben, v. a. a da drumul, a slobodi; — gefjcn, v. n. a se slobozi, • oitţ fttună —; a merge spre ceva; - Ijelfen, v. n. einem —, a ajuta cuiva se scape, —laufen, v. n. a reseuin-păra; — foiumcu, v. n. a scăpa;
—	(offen, v. a. a slobozi; —mo= (fielt, v. a. a desface, a desprinde; —reifjen, v. a. a rumpe; —fagen, v. r. fid) —fagen, a despice, a se retrage; —fdjiefjen, v. a. a slobozi, auf jemanbeit —, a trage asupra cuiva; a se re-
pezi asupra cuiva; —fd)(agen, v. a. a lovi; a vinde cu ori ce preţă, —fţ>rcd)en, v. a. adessăr-ciua, a' declara nevinovată; — tuerben, v. n. a se desface, a scăpa; —ttndeln, v. a. a desfăşură, a descurca; — âieljeu, ’v. n. auf einen —, a se lega de capul cuiva.
Sbfdjblatt, n. fdie de liărtie sugă-tore, f.
Sbfdjeil, v. a. a stinge; a şterge.; a stimpăra, a alina, a potoli; a descărca din corabie.
Üöfd)paf>ier, n. hârtie sugătdre, f. (.'bfdjung, f. stingere, f. portolire, f. ştergere, f.
£ofe, a. slabă; destrămată, b'bfegefb, n. bani de rescumpărată. ifbfcn, v. a. a deslega, a desnoda; a rescumpăra, a scote (amanetă) a stringe bani pe mărfuri ven-dute.
ifiSdfidj, a. ce se pote desface, deslega, topi.
Soggcbnng, f. dare drumul, f. t'ocfaufung, f. rescumpărare, f. b'oâfpred)Hng, f. absoluţiuue, f. (lcssărcinare, f.
îofung , f. semnală, m.; bani proveniţi din vendare.
t'otl), n. Iotă, (ăă niesura ca 5 ’/, dramuri).
Sbtfie, Sbtt)ung, plumbuire, f. b'btljeu, v a. a plumbui. lîotfjvcdjt, a. perpendicolară.
>'otf)fc, ilotljetnami, m. mărinară pe ţerinurî.
Sottcrbube, m. strengară, m. mi-şelă, in.
îotto, b’ottofriel, n. lotonă, m.
Sfbtue, m. leă, m.
£nd)8, m. rîsu, m.
Üudjäangfn, pl. ocbî ageri, pl.
Siide, f. lacună, f. gaură, f. spär-Sügenljaft, a. mincinosü, m,
tură, f. lipsă, f.
Sildcitbüßer, m. în lipsă, îndeplini-toni locul altuia.
Südig, a. găurită, spartă.
Silber, n. mortăciună, f. boită, in. Sübcrlid), v. Şirbcrlid).
Suft, f. aeră, in.
Suftarf, f. gaţlu, ni.
Suftbatt, m. ballon aerostatică. Säften, v. a. a Ventura, a aerisa.
Siignev, m. raiucinosă, m.
Sute, f, lucarna, f. ferestruică, f. Süminel, m. nătărău, rn.
Sump, m. calică, ra. mişelă, jn. Sunipctt, m. strenţă, f. Sunipengeftiibel, Sutnpeiioolf, n. ca-nailă, f.
Sumperci, f. calicie, f. fleacă, m.
nimicuri, pl.; crailîcu, m. Suntptg, a strenţărosă, calică. Sunge, f. plămîni, pl.
Sllftci'fcf)einung, f. meteoră, m. fe-
nomenă, f.	!Şungeilfud)t, f. oftică, f.
Suţtbidjt, a. liermetică.	|SungeufÜd)tig, a. ofticoşii.
Suftgeift, m. silfa, silfidă, f.
Suftpiminef, Suftfreig, m. atmosferă, f.
Sltftig, a. aerosă, aerică; spulbe.-ratu, sburdalnică.
Suftfflppe, f. capacă, (la sobe).
Snftfeer, a. golu de aeră.
Suftlod), n. resuflătore, f.
Suftpumpe, f. maşină de seosă aeră, f. pneumatică.
Suftrbljve, f. ţeva de dusă, f. gî-tiţă, f.
Suftfdjiff, n. aeronave, f. bal-lonă, m.
£uftfd)iffer, m. aeronavă, in.
Suftfdţiffaljrt, f. aeronavigaţiune, f.
Suftftrcid), m. lovitură în ventă, f.
Suftjicfjer, m. ventilatorii, m.
Sug, m. Suge, f. minciună, f.
Sägen, V. n. a minţi.
Şutite, f, fitilă, (la tună).
Suft, f. plăcere, f. petrecere, f;
poftă, f. dorinţă, f. gustă, m. Suftbarfeit, f. petrecere, f. Suftbirne,-f. curvă, f.
Sufleu, v. i. a ave poftă, plăcere. Süftern, a. pofticiosă, cupidă. Siiftcrnfjcit," f. poftieiune, f. cupiditate, f.
Suftfciţrt, f, promenadă în trăsură sau in nave.
Suftig, a. voiosă, veselă.
Suftigfeit, f. veselie, f.
Sufltgmadjer, m. veselitoră, masea-ragiă, m.
Suftfeudje, f. bălă lumescă.
Suftfpiel, n. comedie, f. Snflltmnbcln, v, n. a se preumbla. Sutljernncr, m, luterană.
SlUtcv, m. posleţă, in. rachiu, m.
M.
2)i,aal, n. marcă, f. pată, f. âficmfj, v. iDfajj.
SKrtdjcn, v. a. a face, a produce;
fid) aug beut Staube —, a fugi. fDiadjeret, f. — lucrî, n. făcătură, f. fNadjcrlofpt, m. plată de făcută, f.
2)înd)t, f. putere, f. tăriă, f. for* cie, f. uutoritate, f,
5Diâd)tig, a. tare, puternică, eunos-cătoră (einer ©pradie). SJÎadjtfprud), m. sentinţă barata numai pe dreptul putereî.
124
9)ia;ţ
9Haf
9Kad)tlDort, n. cuventu puternică, m. SJÎnfoc, f. maivă, f.
SDÎâbcEjcn, n. fetiţă, f. copilă, f.
SOÎa big, a. vermoSu. SJÎagajimicrmnitcr, m. magasinerü. in.
STÎagb, f. slujnică, servantă, f. äßagen, in. storaacliu, in. rindă, f. yjîegcr, a. slabă.
SJÎagcrfcit, f. slăbiciune, f. ättßijen, v. a. a cosi. i'JîâIjer, m. cositorii, in. yjîa^I, m. prăn^iit, in. masă, f. 2)îal)Icil, v. a. a înăcina. iOîafjlţcit, (. v. ilinfji. iOidl)«e, f. comă, f. iJJÎfllptcn, v. a. a aduce aminte, a îndemna; a sili.
SDJâfţrdjcn, n. basma, f. povestă, f. fabulă, f.
SDfâfircften^nft, a. fabuloşii, băs-mosu.
ÎOlăfire, f. scire, f. veste, ’f.; glubă, f. iDîat, m. luna lui Main, f. ‘JJiaiMiimdjcn, n. clopoţei, pl. SJÎniJafcr, m. gîndăcelfi,. m. yiiaiä, ni. porumbă,' 1«. cucu rusă, m.
2Kajeflâtfc»er6redjen, m. crimă de lese majestate, f.
SKafel, m. pată, f. grilşelă, I. 'JJlăfelei. f. samsarie, f. samsar-lică, m.
SDÎiifltlt, V. a. a samsari.
SJlitfler, 111. samsarii, 111. Uftäflcrgebüijt', f. samsaviatică, f. SDÎafrele, f. scrumbie, f.
3JfaI, adv. dată, einmal, uă dată;
mie Diel mal, de câte ori.
9Jialen, v. a. a dugrâvi, a de-pinge.
SJÎaler, m. ilugravii. m. pletoră, m. ©ialerci, f. (lugrâvelă, pictură, f. iDialcrifd), a. pitorescă.
Sialter, m. maltru, (mesură).
ălîalţ, ni. malfă, ni. (de bere). iUîammon, m. eomorâ; avuţie, f. 9D1 alt, pr. (vedî gramatică). SDiandjer, a. ore care, 6re cine, a-tare, ver unul, câţi va. '.'Jlnnrilfrici, «. felurită, diferită. lOiandjnial, adv. uneori, câte ăă dată.
Sliaitbel, f. migdală, f.; cincîspre-decime, f.
'JJiatibelbnum, 111. migdală, m. Stamm, m. pl. duhurile, m. pl. iüinugel, f. mîngăleă, m.
'Hlangel, m. lipsă, f. defectă, 111. illîangclfiaft, a. defeetnosă, eu lipsă, ălîangelfjaftigfcit, f. defeetuositate, f. SBÎangeln, v. i. a lipsi, — v. a. a iniilgăli.
ÎDÎanier, f. manieră, f.
©ianicrlid), a. cu manieră, politi-cosă.
3>ianierlid)Ieit, f. nianlerie, politeţă, f.
3Rami. m. ontă, bărbaţii; soldată, m.
Şîaruibar, a. nubilii.
2)îattlt6arfeit, f. pubertate, f. SDînmidjen, n. omuleţă; Liârbâ-tujfi, m.
Siamiljait, a. bravă, voinică, cu-ragiosă.
SOiatmfţafttgfeit, f. voinieie, f. cu-ragiă, 111.
îliannijeit, f. bărbăţime, f. SÄamtigfaltig, a feliuritu, diferită. 'Dianigfaltigfcit, f. feliurime, f. iOiâmtlid), a. bărbăteseă; masculină.
ib'iilfnlidjfeit, f. bărbăţie, masculinitate, f.
iötamiäbilb, 11. oină, m.
2Jiauilbfud)t, f. andromanie, f. iWam;8füd)tigf a. andromanică.
125
®iaî
SR au
ÎRannSjudţt, f. disciplină mili-jfflcafţ, n. mesurS, fi tară.	r.Öcaßcn, c. fiind-eă.
SRnnmucib, n. ermafrbditn, ■ m. ia- SRafţţţabc, ibiaRgcbuitg, ". itad) —, talcul, m.	! după măsură, în proporţiuno.
SRantcI, m. mantă, f.	jSRäßig, a. cumpătată, măsurată,
SRfirbcr ni. dihoră, m.	■ j potrivită, moderată,
i'îatf, n. măduvă, f.	1 SDîcifjigert. v. a. a modera, a eurn-
SJîarf, f. marcă, fi frontieră, f. ti-1 păta.
nutii, ţeră, fi; pondă de aufă, m. 12Riijjigîdt, f. cumpătate, modera-SRartc, f. marcă, fisă, f.	j }iune, f.
SRnrfetenber, m. — in, f. vivan-iSRiifjigttng, f. cumpătare, rnode-
dieră, ni. vivandieră, f.
SRarîgrnf, ni. margravă, (titln).
SRartig, a. înăduvosu.
SRarft, m. tîrgu, in.
âftarftcn, v. a. a se tocmi.
SRarftflctfni, m. tîrgu, ni. oră-ş'elii.
SRavftForb , m. eoşu de tîrguclă, m.
SRarttţilaij, m. piaţă, f.
îDialftfdjracr, m. şarlatanu, m.
3DÎarîtfrfjrcierei, f. şarlatanărie, f.
SRarmor, m. marmoră, f.
SRarone, f. castană mare.
SDîarfcf), m. marşu, m.
SRarfdţlanb, n. fera noroiosă, f.
SRarjtaU, m. grajdn unui principe.
SRartev, fi chină, m. tortură, fi muncă, f.
SRarteril, v. a. a chinui, a tortura, a munci.
SDirtrttjrer, m. martira, m. mucenică, in.
SRörg, m. luna lui Martie.
SRafdjr, f. fundă, f. nodu, m. cocardă, f.
SRafdjtlte, f. maşină, fi
âRafdjietiewniijjig, a. ca maşina, mecanică.
2)îafd)inemnetftcr, m. maşinistu, m.
ÎJiafcr, m. vârgătură, fi
SRajcr, f. pată, f.
SRajern, fi pl. vărsată.
rare, fi
ÎOÎaglicbe, f. frumuşică, (flore). SRilţircgel, f. măsură, fi disposi-ţiune, f.
SRnfjftab, m. măsură, fi iOiaft, fi ingrăşare, fi; m. catartfi, ni.
Sftrtftbann, m. maţul şezutului, ra. SRâţtcit, v. a. a îngrâşa.
SJÎaftfovb, m. podişoră înprejurul eatartului, m.
SRaftur.g, v. bie tDîaft. SRatfrialmaare, fi mărfuri de spiţerie, m. pl. iVatraţe, fi saltea, fi 'JJiatrbnc, fi babă, fi Slatrofc, m. corăbievă, marinară, m. SRatfd), m. el adv. capotă, (in cărţi) strivitură, fi SRatt, a. lăngedă, ostenită, sar-bedă, fără inimă, fără putere. SRiittc, f. rogojină; fi cămpie, pajişte, fi
SţRattigfcit, fi, lăngedime, f. slăbiciune, fi
3Ji(Htrr, fi didă, m. mură, m. dRoucrbrcdjer, m. berbece de sfărâmată, m.
SDîonerbnjd), m. gaură în ţlidă, breşă, fi
SRaitertt, v. a. a ţlidi.
SDÎauerftcin, m. cărămidă, fi n. gură, fi
126
SMj
Met.
Mautaffe, m. cască-gura, f. Maulbeerbaum, frăgaru, dudă, m. Maulbeere, f. dudă, f.
Mäutdjen, n. guriţă, f.
ÎDÎauten, v. n. a strimba gura. Mautefet, m. Mauttbier, n. mulü. catiru, m.
Mantforb, m. botniţă, f. Manttrommcf, f. drîmbă, f. Mautwerf, n. gurälime, f. Manfnnrrf,' m. cîrtiţă, f.
Malterer, m. jidani. in.
Maud, f. şdrece, in.
Mattfcfalle, f. capcană, f. prindä-tore de söreci.
Mattfen, v. n. a prinde şorecî. v. a.
a fura, a chilipirgi.
Mauferei, f. furtişagu, f.
Maujetobt, a. mortulemuu.
Maut, f. vamă, f. earvasara, f. Mautner, m. vameşii, m Medern, v. n. a sbera (capră). Mebiţitt, f. medicină, doctorie, f. Mebijincr, m studentă do medicină, m.
Mebiţintren, v. n. a Ina doctorii. Mebiţiltifdj, a. medicală.
Meer, n. mare, f.
Meerbufcn, m. sînă de mare, golfu, m.
Meerenge, f. strimtdre de mare, f. canaiă, nu
Meercbftuttj, f. tluesul, ralurile măreî, f.
Meerfafte, f. miţă de mare, f. Mecrjwicbct, m. eăpă de mare, f. Mebl, n. făină, f.
Mef)tj)ânbter, m. făinaru, m.
Mehlig, a. fâinosu.
Meblfpeife, f. aluatură, f.
Meljltau, m. rouă, 'f rugină pe plante.
Mebr, a. mat multă.
Meţrentlţeit?, adv. cea mai mare parte, cel mai mare numeru. Mehrheit, f. pluraritate, f. mulţime, f. majoritate, f.
Mehrmalig, a. mai multe ori, re-p’etată.
Mehrmals, adv. mai multe ori repetată.
Mef)r;aht, f- pluraru, m. numeru mai mare, majoritate, f.
Meibeit, v. a. a evita, a se feri. Meieret, f. Meiergut, n. Meierlţof, m. moşioră, f.
Meile, f. milă, f.
Meitcr, m. turlucă, m.
Meiit, pr. meu, al meu.
Meitteib, m. parjură, f. călcare de jurămentă, f.
Meinen, v. n. a socoti, a göadi, a cugeta.
MeinerfeitS, adv. din parte mi. Meinethalben, adv. pentru mine. Meinung, f. opiniune, f.
Meifd), m. braga, f.
Meifdţen, v. a. a mesteca.
Mcife, f. piţigoiu, m.
Meifiel, f. custură, f. daltă, f. Meifjctir, v. a. a dăltui.
Meift, n. cel mai multă.
Meiftenş, adv. cele mai de multe ori.
Meiftcr, m. maestru, m.
Meifterljnft, a. maestrosă, perfectă. Meiftcru, v. a. a maestrisa; a sta-pîni; a corecta.
Meifterfdjaft,- f. nmestrime, f. Meifterftiid, n. capă de operă, m. iMelbc, f. lobodă, f.
Meibeit, v. a. a annuncia, a în-sciinţa, a raporta, a menţiona. Melbung, f. îmteiinţare, f. raportare, f. menţiune, f.
Metirt, a. amesticatu.
Mehten, v. a.'a înmulţi, a înmări. 'Melfen, v. a. a mulge.
3)1 er Io, f. merlä, f.
SOÎefrbud), m. carte de liturghie, f. iOîeţfe, f. Iitnrgie,f.;tirgii slobodă, m. idJcffcrt, v. a. a mesura. äJteffcr, in. mSsurätoru, m.
50! eff er, n. eufitü; m. iOccffcr^cft, m. manuncbiu de cu-fit«, m. •
50leffet)d|mibt, m. cufitaru, m. 5D!ef}frcif)cit, f. privilegui de a avea tirgü slobodă.
'Hiefsgeltmnb, n. vestmentu de li-turgle, f.
SWefftaS, in. Messia.
IDÎefţţncţ, n. aramă, f. iKeffittgcil. a. de alamă. SDÎcffingpttc, f. alaraărie, f. SKeffingnxmrc, f. marfă de alamă, f. 5Diefifette, f. lanfü de mesuratu, m. iUicjilrammer, 50iefjmcuui, m. negu-ţătoru de tirguri.
2)!cfifuilft, f. geometrie, f.
50!e§ner , m. eclesiarhu, sacris-tanu, m.
50ietf), m. medü, m. îDiettc, f. rugăciune de nöpte, li-turgia de nöpte.
ăJtdţe, f. mertieö, (măsura); curvă, f. fEReţşelet, f. măcelă, ni. masacru, m. Didjclt!, v. a. a maeeli, a masa-I era, a omori.
50îetşger, v. fticifdjer. äJleudjdmorb, m. ucidere, f. asasi natu. m.
5D!eud)clmörbcr, m. ucigătorii, ucigaşii, m. assasinü,. m.
5Dîeu(f)eln, v. a. a asasina. SDîeudjliugg, a. pe nesciute, in ascunsă, din dărăptu.
2)îeute, f. cîrdu de căni; eîrdu, m. SDienterei, f. turburure, rescdlă, f. complotu, m.
ăJîetue; f. pescgru, (pasere).
SDÎtcmen, v. n. raiorlăi.
STÎcIotte, f. pepină, f. fDîentme, f. poltronă, laşă, m. SDÎcttge, f: cuantitate, f. mulfirae, f. Sîengen, v. a. a amesteca.
50îeugfe(, n. amestecătură, f, 50iettfdj, in. omu, — n. slujnică, f. SJienfdţcnatter, n. vîrste de amu, f. SJÎetlfdjcitfrinb, m. misantropü, iu. 5D!enfd)?nfemblid), a. misantropicu. ăJîtnfdjenfrcffer, m. antropofagă. 3J!ettfd)cttfrcunb, m. filantcopă, m. âKdtfdjettfratnblid), a. filantropică, umană.	,
50!enfdjeilfreutţb(td)feit, f. umanitate, f.
ăJienfdjeugefdjtcdjt, n. genul ome-nescu, m.
ăJîenfdfienţag, m. misantropie, f. 5Dîenfd)en!otIf, m. căeată, m. SKenfdjenitebe, f. umanitate, filantropie, f.
aJiettfdjenfaţjung, f. instituţiune o-meneseă, f.
2J!enfd)cnfct)fli, f. sfielăde omeni, f. 2J!ettfd)eitţd)lag, m. rasă, specie, f. 5D!enfd)f)eit, f. omenime, f. 5Dîenfd)tid), a. omenescă, umană. âJîenfd)lid)fcit, f. umanitate, f. SRenfdfmerbung, f. inearnaţiune, f. 5D!ergc(, m. margă (soiu de pă-mentu grasă).
50},ergcten, v. a. îngrâşa pameutul. fWerfen, v. a. a îusemna; a dări, a lua stima, a pricepe, a înţe» lege.
SJÎerflidj, a. însemnabilu, însem-, natu.
50!er!maal, n. semufi, m. marcă, f. SKerfur, m. mercuriu, in. argintă viu, m.
2JicrfurialifdŞ, a. mercurială. iDîerfroiirbtg, a. remarcabilă. ÜKerfmürbigfeit, f. însemnătate, f. lucru remarcabilă, m.
128
äM
2Ri6
2Kilbtf|atigfeit, f. binefacere, f. SJÎilj, f. splină, f.
SDiinber. a et adv. mai mică, mai puţină.
3Äinbcrjöt)rig, a. minorenă, ne-Vîrstiiicu.
SDiüfberjüIjrigfeit, f. minoritate, f. ©îinjbent,
a înpuţina, a u
esora.
ÎDJinbcrung, f. înpuţinare, f. Siinbcft, a. eel mai puţină. SKinbeften«, adv. cel puţin.
mină, f.; baia, f.
n. regnul minerală, v. a. a mina, a săpa i
ăKine, f. aiiineralrcicf),
SPiinirai,
subt pămentu.
SJÎinne f. ambre, f. v. Siebe. SlîttmenfăHger, m. trubadură, iu SDÎifcfjbar, a. amestecabilă. ăliijdjetl, v. a. a amesteca. iJîtfdjmafd), m. amestecătură, f. fflîifcfjimg, f. amestecătură, f. SDÎtfţreî, 1. mespilă, f. ajîifpelbcmnt, m. mespilă, nj. 2Rifjad)tcn, v. a. a dispreţui. ălîijjbilligcu, v. a. a desaproba, descuviinţa.
ăJîtjsbrcmd), m. nlmsă, m. ‘.Kiibraildjen, v. a. a abusa. 3Ri|brâ«d)li(|, a. abusivă. iüiißcrrbit, m. discreditu, m. 3Ki|beilteit, v. a. a înţelege i a explica reu.
SRlţibcmuug, f. rea explica ţiuiic ajiiffctljat, 1'. crimă, f. faptă rea SDiiffetfjiitcr, m. eriminelă, m.
Hîilbig, a. vermosă.
SOiîlri), f. lapte, m.; lapţi (de pesce).
iViildjartig, a. ca laptele.
SKilrf)aid), m. blă de lapte.
3Rild)bart, m. barbă de fulgi; papă lapte, m.
SDiildtbrob, n. eosonacă, colaeu, m.
3)(i!d)bruber, m. frate de lapte.
3)îild)frau, f. lăptăresă, f.
SBitdjijaar, n. pufă, m.
SBîildjig, a. lăptosă.
SRilîfţrciljin, f. smintînă, f. cai-macă, m.
üKildjftrnße, f. calea lăptbsă (pe ceră).
SKildjlunrm, a. caldişoră.
SOiitbc, a. fragedă, domolă, u. şură.
SOÎilbe, f. bunătate, f. tendreţă, f. îndnplicare, f.
SOÎilbcrn, V. a. a stempera ; a alina, a domoli; îndulci, a înpuţina.
SKiibcrung,	. stemperare, t. ali-
nare, f.
3JiiIbf)er$ig, a. blîndu de inimă, şariabilu; darnică.
îPîilbfierjigteit, f. blindeţă, bunătate, f.
SÄilbreidj, a. pre darnică.
©{ilbtbfitig, a. binefăcătorii, dar-
a. în neunire, în"
a. reudispusă. a. disonanţii.
:3îi§gcfd|âţ;f, n. făptură desfigurată, f.
2?Sßgett.i8<f)S, n. producţiune diformă, f.
SîiSgtiiden, v. n. a neuemeri. äBtfgütUtCtt, v. a. a pismud Mißgriff, m. meprisă, f. erore. f. 3J?l§gitnff, f. plsmă, invidia, f. îDîtfgilnjiig, a. pismosă, iuvidiosă. iöitfljcmbeüt, v. a. a maltrata. SKigfjanbfang, f. maltratare, f. tSîtgljeiratl), f. căsătorie nepotrivită, mesalianţă, f. iWigljeffig, eordie.
Sffigbctttgfett, f. neunire, discordie, f. iSţigjafjr, n. annu neroditoru. :Dii§feiraen, v. a. a necunosce, a deseunoseo.
SD’tißÜang, m. dîe»îm>n+s r 3Hi|laumţcf),
SJiijjlautenb, a.
3)îi|îeiten, v. a. a desconduce SJigüdj, a. periculos«, critică - '3?i§!icf)fcit, f. incertitudine, ui ricolă, m.
ŞDîijjliTtgen, v. a. a nenemen, reuşi.
■Jîigmutf), f. descuragiă, m. melancolie, f.
:0{i§măi!jtg, a. descnragiată, melancolică.
2J!iţjraf!jen, v. a. a deseoncila, a dessfătui — v. n. v. ăHigiitigeit. ilRifjratEjtmg, f. deseonciiiare, f. iDligton, m. disonanţă, f. äSifitönec, v. n. a disona. Îtlîijjtrauett, v. n. a discrede, a nu se încrede. — n. diseredere, f. jUtgtrauifd), a. discreditoră. iliigtiergniigen, n. displăcere, f. iiitfjbergniigt, a. nemulţămită. tß?ißÖcr|altniB, n. disproporţiune, f. :Wigöerf‘aub, m. rea înţelegere, f.
SUißöcrflällbltijj, n. mesinţelegere, f. 3JltgBerflei)en v. a. a înţelege ren. 27îiftt>ad)«, m. nerodire, f. sterilitate, f.
SRtfl, m. balegă, f gnnoiu, m. SMijlbeet, n. strat«, cu gunoiü, m. SJiiftel, f. văscă, m.
SRifJctt, v. a. a gnnoi, a balega. SRtftgabel, f. furcă de gunoiü, f. ălHflgauifţC, f. apă de gunoiü, f. IKit, prp. cu (în compuneri con). SDÎilbegriffen, a. inclnsivu. ŞŢÎitbrtngen, v. a. a aduee cu sine.
SBÎiteinanber, adv. unul uă laltă.
DJÎiteffen, v. a. a manea a manea ceva cu cineva. SKiteffcr, m. pl. cojii, f. pl. ŞDîitgefiif)!, n. simpati Sîitgift, f. destră, f.
ÎWitglieb, n. membru,
SfHtŞin, adv. aşa darii, in urmare. SJcitlcmt, m. consonantă, m.
SJîiiteib, SJÎirtribcn, m. conpăti-mire, f.
SJKtleibig, a. eonpătîmitoru. STiitlcibSbejeiigung, f. condoleanţă, f. S0!ttmeilfd), m. aprdpe, m. Sfitnidjten, adv. nici de cum. SHitfcfjulbig, m. complice, m. SSittag, m. miada-di; sudă. iOîittăgig, a. de amiadă-di. DKittagScffen, n. prându, m. 3)îittag0freiS, m. meridianü, m. 2Jîittc, f. mijlocă, mediu, m. iWittcl, n. mijloc, mediu, remediu, m.; mijlocă, m.
iWittcfalter, n. vecul de mediu. OJiittelai t, f. felü mijlociu, m. ÎDÎitteKbav, a. mediată.
SJlittefbarfeit, f. mediătate, f. SBiittclbiîtg, n. lucra mijlociu, m. 3SttfrQânbif^, a. mediteranică.
9
130
SDlol)
äJfov
SDÎittclmâfjig, a. mijlociu, mediocru. SWittelmăjjigteit, f. mediocritate, f. SXiittelpunft, m. centru, m. älttttelfdjlag, m. solă de roijlocü. SKtttelâtr.ann, m. SJtittctpcrfon, f. mijlocitorii, m.
SJÎttteljt, prp. prin mijlocirea. Sftittelftaub, m. stare mijlocie, mediocritate, f.
äifitteltoort, n. participii, m.
SKittcn, ad. — in, auf, unter etc. în mediii de; — burd), prin mijlocii.
SMitternadjt, f. m<5(Uţ nöpte, f. nordă, m.
S)littetnitd)ttg, a. de md^â-nopte. SJÎittljeilbar, a. comunicabilii. ăJiitfjetlen, v. a. a eommunica. ălîittlj ctlettb, a. communicativă. âîiittfjeilung, f. comunicaţînne, f. SOÎtttler, m. mijlocitorii, m. SJiittlere, a. mijlociii.
SJiittlenneite, adv. într’ aceea. âJtittWod), m. mereuru, m. âJiituuter, adv. cu aceea, cote uă dată.
3Kittoer6en, v. n. a concura. SJÎttiuerber, m. concurenţii, m. aJîitmerBung, f. concurenţă, f. ăKitwirfen, v. a. a concura, a con lucra
SDlitmirfung, f. concursă, m. ăJtober, m. putregaiu, m. muci-gaiă, m.
SJÎobcrtg, a. putregiosu, muei-găiosă.
SKobcrn, v. n. a putrezi. ăHobifd), a. modernă.
SJÎogctt, v. n. a voi, a pofti; a putea; a avea dreptul.
SDÎijglid), a. putincioşă, possibilă. SJÎoglidjfett, f. putinţă, f. possibi litate, f.
2)îo!jn, m. macă, m.
dlioljc, m. arapă, m. maură, m, 2Jîo(d), m. salamandra, m.
SOÎolfeit, f. (jeră, m.
Sdiolfig, a. ţlerosă. ajîoitat, m. lună, f.
IDionaitid), a. mensuală, pe fiecare lună, lunară.
Sffionatflujţ, m. fire, f. rîndurî pl. m. 2Kbnd|, m. monachă, călugără, m. 2Köndjeret, f. monacbie, călugărie, f.
SKöndpfd), a. călugărescă. iWonb, m. lună, f.
ŞDÎonbftnftentifi, f. eclipsă de lună, f. SDÎonbfdjetn, m. lună (lumină), fflîonbfudjt, f. lunaticie, f. 2Koubjiid)ttg, a. lunatică. âJiouftraitţ. f. chivotă, m. âJîontag, m. luni, f.
9JÎ00V, n. morsstă, m.
SLÎÎOOrig, a. morastinosă.
2Ä003, n. mnscliiă, m.
Slîooftg, a. musehiosă.
SDcop-S, m. mopsă, m. (căne). SDicrcfjet, f. sbircioţu, m.
2Jiorb, m. ucidere, f.
3Horbbrenner, m. incendaru, m. SRorben, v. a. a ucide.
3Rorber, m. ucigătoră, m. SKijrbergrnbe, f. antru de ucigătoră, m.
SDtorberifd),a. deucigaşă, săngerosă. SHorbadid), a. de morte; amarnică. SKotblufl, f. plecare, plăcere, f. de a ucide.
SKorbtţat, f. ucidere, f.
2Korgett, m. dimineţă, f. ostă, m.
resărită, m.
SDÎorgen, adv. măine. 5Diorgenbämmerung, f. £ori, pl. SDÎorgenbtis^, a. de dimineţă, matinală.
2Jîorgenlanb, n. orientă, m. 3Korgcnlanb:r, m. orientală, m.
ajîuit
131
Küß
iKovgenrotl), n. auroră, f. SKorgcnfîeni, m. lueeaferă, m. äKorgennrärtS, adv. cătră orientă. âJÎOtfd), a. putredu. SOiötfer, m. piuă, piselucu, m. SKijrferfcute, f. SJlörferflöfjel, m. pi-lugă. SRbrteî, m. tencuelă, f. eimentă, m. SKofi, m. mustă, m. SOÎotte, f. molie, f. ăJiitde, f. capriciu, m. SDciide, f. muscă, f. ţinţară, m. DKuden, STOucffen, v. n. f. nid)t —, a nu îndrasni a sufla. SDÎilbe, a. ostenită. SWiibigleit, f. ostenelă, f. SOÎuff, m. miuocară, manşonă, m ; mirosă a mucigaiă, m. SDîitîte, f. ostenelă, f. neca^u, m. SKiiljen, v. a. a se osteni. Sflîiiljle, f. moră, f. SUîitljlgang, m. petrele eu rotele intr’uă more. 2Jîiil)lfaftot, m. coşu, m. SJiüßllneßr, f. stavilă, f. SHÎufjme, f. mătuşă, f. SOÎiHjfattt, a. osteniciosă. äUüljfamfett, f. ostenelă, f. 2Jîitl)feligfeit, f. neca^lu, m. greutate, f. äftulbe, f. albie, f. trdcă, f. SDîfttter, m. morară, m. ăJîumeret, f. mascaradă, f. mo-mărie, f. Slîiritb, m. gură, f. Sliunbart, f. dialectă, m. ăJîitnbel, m. et f. pupilă, f. Ülhmbcn, V. n. a plăcea, a prii. SJiitnben, v. n. a se versa; a comunica. STÎilnbig, a. vîrstnică, maiorenu. SJiiinbtgfeit, f. vîrstnicie, f. maiore-nitate, t. SKUnbltd), a. verbală.	3Kunbfd)cnE, m. pohamieă, m. 2Jîitnb)d)enfantt. n. păharnieie, f, 'iRurtbfliid, n. imamea, f. 2J?itnbung, f. gură, f. revărsare, f. SDlunfetlt, v. a. a şiopti. SKiittfîer, ra. catedrală, f. âSţmttcv, a. deşteptă, alegru, sprintenă, violă, veselă. ÜKunterfcit, f. alegresă, veselie, f. •Dîiinje, f. monetă, f. medailă, f.j mintă, f. SDÎiinţett, v. a. a moneta; auf ettttaS gemültät fein, a ţinti la ceva. SKiinjer, m. monetară, m. SDcÜUjfuß, ra. lege monetară, f. SJlünjforte, f. soiă de moneta, m. SJtiil'bc, a fragedă, mole. îKiirbigfcit, f. fageşlime, f. 3Jlurmellt, v. a. et n. a murmura, a mîrăî. SWunneltljter, n. marmită, f, 'Diurnii, v. u. a mirăi. Dîitrrtfd), a. mîrăitoră, posomă-rită, inorăcănosă. 2Kufd;c(. f. scoică, f. ăJîufetifoljtt, m, elevă lui Apolon, studentă, m. •Hiuflf, f. musică, f. 3)îug!ate. f. muscată, f. 3Ku8îdtetter, 2Jiu8fatrocin, m. muscată, f. STîuStel f. musebiă, m. 3Äu«Ee(ig, a. musculosă. ălîugfete, f. muschetă, f. ăftujj, n. piselifă, marmeladă, f. 9Jîufj, n. nevoie, f. silă, f. IDiuße, f. timpu liberă, m. TOiffen, v. n. a trebui, a debe, a fi silită. älfiißtg, a. neocupată; riadarnieă. ÎDÎiifftggang, m. haimănare, f. neo-cupare, f. lenevie, f. SKüßtggättger, m. baimanagiă, leneşă, m. 9K
132
Öfttdj
9îad|
SRtljîh-, n. modelă, m. ţipară, m. eşantilonă, m. prubă, f.
SJÎufiet'fjaft, a. de modelă, exem-plarnicü, minunată.
SJhlfton, v. a. a examina, a face revisiune.
iFtufienmg, f. revistă, f.
tDîutf), m. curagiü, m. inimă, f. chefu, m.
9Kut£)tg, a. curagiosă, inimosă.
'HÎUtbtoS, a. descuragiată.
3Jhltf)tofigfeit, f. descuragere, f.
ÜJlutljmafjen, V. a. a prepune; a socoti.
2)îltt|ma6Iicfi, a. probabilă, prepu-nabilă.
fflîutfjmcijjung, f. prepunere, f. socotinţă, f.
9Kutf|roitte, m. sburdare, f. SJlitt^roilIig, a. sburdalnieü. ăJhtţter, f. maică, mamă, mumă, f. 9)iiitterdjen, u. mămucă, măicuţă, f. 5KutiCrEont, n. secară taciunosă, 1. SRiitterlidj, a. mămescu, materni. tOÎutterföt}nd)en, n dragumamu, m. 'Wutterfpradje, f. limbă maternu, f. S0înttert!jctt, m. matrimoniu, m. iKutterrciţ;, m. spiritü naturală. iüJcütje, f. căciulă, f.
SKiişenmaiţer, m. carafă, m. e;i-ciularu, m.
2Jîivrfje, f. smirna, f.
IST.
D?(l6e, f. butucii de rota, f.
ÎRabef, m. bancă, m.
Ftabenring, m. cercă de feră la rdtă, m.
9?ad), prp. după, dapră, despre, la, în, spre, câtva, de, cu, pe (în compuneri), după, apoi.
9îadj(iffcn, v. a. a contrafuee, a îngîna, a maimuţa.
9îad)al)tncn, v. a. a imita, a îngîna.
Sîadjatjnter, m. imitatoru, îngînă-torü, m.
92a^af)mung, f. imitaţiune, f.
9?ad)bav, m. vecină, m.
'Jîadjbarfidj, a. vecină, vecinescă.
9îad)barfd|aft, f. veeinitate, f.
9îad)bilb, n. copie, f.
Sîacţbilben, v. a. a copia, a con-traface.
Dîadjbent, c. după ce; după cum, după.
'JJa<f)ben!en, v. n, a cugeta, a medita.
??ßrfibcnf!icf), a. meditativă.
îîftd)băiet, m. ediţiune ilegală, f.; stăruinţă, însemnătate, f. energie, f.
9tad)bniden, v. a. a imprima fără voiea autorului.
9iadjbdid!ici), a. energică, puternică.
9îadjeifer, m. Dîadjetfcrung, f. emu iaţiune, rîvnâ, sirguinţâ, f.
9îad)eilen, v. n. a alerga după.
9îad)etnatiber, adv. unul după altuia.
9îad;etl, m. luntre, f.
9îad)folge, f. succesiune, f.
Oîadifolgen, v. n. a urma, a succeda.
Sîadjfotger, m. următoru, succesorii, m.
9îad)for[d)en, v. n. a cerceta, es-codi.
9Zad)forfd)U!tg, f. cercetare, f. per-ctiisiţiuue.
9Jad)frage, f. întrebare, cerere, f.
9îadjfrageit, v. n. a se informa, a întreba.
‘Jfndjgeöen, v. a a da d’asupra; v. n. a să slăbi, a ceda — n. cedare, f.
9îadjgie6ig, a. îngăduitoru.
9îad)giebtgfcit. f. îngăduinţă, f.
SÎUdjŞaH, bi. resur.etü, ecou, m.
yîadţŞadcil, v. n. a resuna.
‘Jtad)!}iingen, v. n. a urma.
9îad) faltig, a. durabilii, necontenită.
ißadjljcr, adv. după aceea.
9îad)ljetbfî, m. postimnă, f.
l'Jtad)l)ei'ig, a. posterioru, următorii.
■Jiacţîjut, f. garda din darăptă; a rierü-gardä, f.
iJiadjiagen, v. n. einem —, a urmări.
Sîadţflang, m. resunetîi, m. amintire, f.
9îad)!lingeit, v. n. a resuna. '
9îad)fommett, v. n. a urma.
9îad)îomtnen, pl. următorii, des-cendinţiî, pl.
Olacfyfommenfdjaft, f. posteritate, f.
Diadjlbmmling, m. următorii, m.
9îad).laf3, m. rabatu, m. lăsare, er-tare, t. moştenire, elironomie, f.
ÎRadjtaffen, v. a. a lăssa, a erta, a da unu rabatu. v. n. a se slăbi.
Sîadjlăfiig, a. negligentu.
üladjläffigteit, f. negligenţă, f.
'îîadjmadjen, v. a. a face ăncă; a contraface.
9îad)malen, v. a. a copia unu tablou.
3îadjmalig, a. următorii, posteriorii.
‘Jiacfjmală, adv. după aceea.
9îarf)metTeu, v. a. a remesura.
9îad)mittag, m. după prăndiu, după amiaţli.
9îad)ltal)mc, f. reluare, rambursare, f.
9îad)reî>e, f. epilogii, m. üble —. rea reputaţiune, rea dicere, f. vorbe rele, f.
9!ad)rid)t, f. scire. nuvellă, veste, f.
’Jîadtridjter, m. hingherii, m.
9îad)ridjtlid), adv. spre scire, spre sciinţă, f.
Dînchrnfjm, m. renume, f. (după morte.)
9îndpageu, v. n. a re^iee.
9îad)îa|, m. conclusiune, f.
92ad)fd)tagen, v. a. a căuta (iu carte) a contraface (bani).
SUadjţtfiliijţel, m. cheeă falsă, f.
’Jîac^fdjrctben, v. a. a copia.
92ad)fd)vetbtr, m. copistü, m.
92ad)fd)rtît, f. posteriptfi, apostila, m.
9tad)fdjufi, m. descărcare, împuşcare după, f.; adăogire, f.
DîadjîeŞen, v. a. a pune după, a îndărătnici, einem —, a urmări pe cineva.
9îad)fei}tntg, f. urmărire, f.
Sîacţfidjt, f. ingăduinţă, f.
9Jad)fuf;tig, a. îngăduitoru, indulgentă.
92ad)fimten, v. n. a medita, v. şi tfîadjbeufen.
ţiîâcbft, adv. forte aprdpe; prp.lăngă, după.
SîadjfteŞen, v. n. einem —, a fi mai giosă de eătu altă.
iKacţftcfien, v. a. a pune după; v.n. einem —, a pîndi, a prigoni pe cineva.
yiadpüctlmig, f. pîndire, prigonire, f.
9îâdjftenS, adv. căt de curendu.
9îadjjîreber., v. n. einer ©adje —, a se sirgui după, a ambiţiona.
9îad)fi:d|en, v. a. a cerceta, a vi-sita; a cere.
9? aö)fucf|ung, f. cercetare, visitare, f.; cerere, f.
Nad)t, f. nöpte, f.
9(ad)tbfden, m. —topf, m. —ge= fdjirr, n. fuealö, ölä, f.
9îadj:cffcn, n. cină, f.
9iad)ifltle. f.. bahnă. f.
Nad)tgletd)c', f. ecuinopfiä, m.
'Jiadjtijaube, f. bonetă de nöpte, f.
9iad)tt)eil , m. desavantagiü, m. daună, f.
9îad;thci!ig. a. desavantagiosfi.
9(ad)tj)tin, v. a. a contraface.
9(ad)tigad, f. privighetöre, f.
Nadjtlager, Nachtquartier, m. adăpostii de nöpte.
Nädjtiid;, a. nopturnü.
Nad)tmat)(, ra. cină, f.
Nachtmujtf, f. serenadă, f.
9iad)tmii(5C, f. bonetă de nöpte.
Nadjtrob, m. eodarmie, v. şi 9îad)= t)Ut.
Nachtrag, in. plata restului, f. su-plementü, in.
Nachfragen, v. a. a aduce apei; a înscrie pe urmă; a îndeplini (ver unü restă de bani); einem cttraS —, a finea minte, (spre a resbnna).
Nad)tfchrt>ârnier, m. craiă de nöpte, m.
Nachtftuhl, m. scaunü găurită, m. scaunu de nöpte.
Nadjttifd), m. inasă de nöpte, tö-letă, f.
Nad)ttcpf, v. Nachreden.
Nidjitnanblcr, m. noctambulă, m
9(ad)tne!), n. resimţire, f.; dureri după facere.
Nachreifen, v. a. a arăta, a îndrepta.
Nachtneifnng, f. îndreptare, f.
‘Nadjîue'î, f. posteritate, f.
'■iadhjeidjnen, v. a. a copia.
Nadjţiehen, v. a. a trage după
sine.
Nad);ug, m. suită, f. halaiă, m.
v. s. Nadjtrab.
Naden, m. cefâ, f.
9tadenb, Nadt, ad. golă.
Nadtf)eit, f. golăciune, i.
9îabc(, f. acu, m.
92abe(biid)fe, f- acariu, m.
9îabclgelb, n. n. bani de cheltudlă ce se dă femeiloru.
9îabdhol5, n. brădărie, f. Nabelfiffen, n. perinufă de ace 91abcffopf, m. gămălia acului, f. 9faMer, m. acariü, m. (fabricanţii). Sîablertuaarcn, f. acarie, f.
Nagel, m. unghie, f.; cuiu, m. Nageln, v. a. a pironi, a ţintui, a cui.
9îage!nett, a. de totu nou. 9îagcIt>robe, f. bis auf bte — tri.î= fen, a bea să nu rămîe nici uâ picătură.
Nagclfdjmib, m. cuieră, pironară, m.
Nagen, v. a. a röde.
Nagcttb, a. rozătorii.
9îa!je, a. et adv. apropo.
Nähe, f- apropriere, f.
Nahen, v. n. a se apropia.
Nähen, v a. a cöse.
Näher, Nähter, m. cusăloră, m. Nähern, v. a. a apropria Näherung, f. apropriere, f. Nähnabel, f. aeü de cusută. 9Whrahntcn, m. gliergbefu de cusută, m.
Nähren, v. a. etn. a nutri, a hrăni, a alimenta.
Năbrenb, a, nutritivă, hrănitorii. 9îahrhaft, a. nutribilü.
9?äl)ring, m. degetară, m.
Nahrloş, a. inutribilă.
135
(ttctf
Olef)
9iäl)rftiinb , m. clasa muncitori-; loră, f.
9îaljrung, f. nutrimentă, hiană, f.
9fn|rung§mittel, n. merinde, f. pl. alimentă, m.
Hiaţrunggtorge, f. grija vieţeî.
9?ci!)|eibP, f. ibisiră, m.
91al)t, f. cusătură, f.
Sîâtîjcrci, f. eusutorie, f,
Sîatţerin, f. cusutăresă, f.
9f81)5cug , n. unelte de cusută, f. pl.
9iame, m. nume, m.
. 9îantenlo8, a. anonimă, fora nume; nespusă.
ţJîamcnSfpft, n. serbare onomas-ti ca, f.
(JidtnenSjug, m. şifră, monogramă, f.
91aiTt£ntlid), a. a nume, pe nume.
Hfnmfjaft, a. considerabilă; renumită; einen — tnodjen, a numi pe cineva.
‘Jîântlid), adv. adică, va să ţlică.
yîârnlicţc, a. aeelaşu.
îidpf, m. strachină, f. blidă, m. eastronă, m.
‘jinrfce, f. cicatriciă, f. rană vindecată, f.
Oinrbctt, v. n. a se vindeca uă rană, a se cieatrisa.
îîorbig, a. eu cicatricie, f.
‘jiarr, m. nebnnă, m. smintită, m mascaragiă, m.
Siarrenţnng, n. spitală de nebuni.
'Jiarrenpoffc, f. Sînrrenfireiii), m. nebunie, mascara, f.
Sinrrcrtfeil, n. einen eint — J/mmt: führen, a purta pe cineva de naşă.
9îarrî)eit,- f. nebunie, f.
9îiirri[d;, a. nebună, smintită.
91nfd)en, v. n. a linge, a gustări.
9îâfd)cr, m. lîngătoru, m.
9îaţd)erri, f. lingăie.
9iafdţl)aft, a. lingătoră.
Sftafdpoer!, n. gustăriturî, f. pl. ÜRäjeln, v. n. a nasila, a vorbi pe naşă.
9infenbanb, n. botniţă, f. Shfenriimpfcn, n. strimbare de naşă, f.
9îafenftiiber, rn. bobîrndcă, f. Hiafelneis, a. pre curiosă, ţifnosă. 9îd®l)0rn, n. rinoceră, m.
9îdfi, a. udă, umedă.
Sftäffe, f. ume^elă. f.
9îâffen, v. a a uda, a urneai, — v. n. a se pişa.
SMfjlidj, a. uduţă, umeţlelă.
Sîotion, f. naţiune, f.
Sfatter, f. viperă, f.
9îdtur, f. natură, f. ţJlaturbegebcnfjeit, f. fenomenă, m. 3îatnrforfd)er, m. fisică, m. 9îaturtunbe, îîdturleljre, f. fisică, f. 92atür!id), a. naturală, firescă. îîatnrtricb, m. instinctă, m.
Sîebel, m. negură, f. cdţă, t. 9îebelig, a. negurosă.
Sîebeln, v. n. a neguri, a se in-ceţa.
9îeben, prp. lingă, alăturea, pe lingă, afară de (în compuneri, laterală).
91ebenbuf)ler, m rivală, m. 9?ebcnfad)e, f. lucru indiferentă. Ifebcnumflanb, m. incidenţă. ţJîebemuort, n. adverbă, n*.
'Jicbft, prp. cu, împreună, dicdcn, v. a. a supăra, a hâţui. Dîcderei, f. hăţuire, supărare, f. 9îedifd), a. hăţuitoră, glumeţă. Sleffe, m. nepotă, m. îîeger, m. negru, arapă, m. 9?ef)men, v. a. a lua, a priimi, a prinde, a apuca, a accepta; et-
136
Sleit
Stic
lva§ auf ftd) —, a sa însărcina; etwa« übel —, a se supăra. Sleljmer, m. priimitoru, m.
Sîeib, m. invidie, pismă, f.
Sleiber, m. invidiosü, pismuitoră, m.
Sleige, f. plecare, cădere, f. re-măşiţe, drojdii, pl.
Steigen, v. a. a pleca.
Steigung, f. plecare, aplecare, f. Sleit!, adv. nu, ba.
Sleite, f. gaţţdfă; euîşoră, f.
Sîeniten, v. a. a numi.
Sîemter, m. denominatoru, in. Sîetmung, f. numire, f.
Sleitnrcort, n. nume substantivă. Slcrb, m. nervii, m.
Sîernenfteber, n. friguri nervöse, f. pl.
Sîerbig, a. nervosă.
Steffel, f. urzică, f.
Slejfeltudj, n. muselină, f.
Stefi, n. cuibü, m.
Steftei, n. cuibarü (ou m.)
Sîejîet, f. şuoiffi, f. laşii.
Sîefteln, v. a. a inchea.
Stett, a. netă.
Sîettigfeit, f. netedie, f.
SÜß, n. reţea, f.
Sicţjcn, v. a. a uda, a umeţli. Sîeţjljaut, f. retină, t. (în ochii). Sicii, a. nou, prdspătă.
Sleite, n. noutate, f.
Sieuerbing«, adv. din nou, de cu-rîndfi.
Sleuerlid), n. et adv. de enrîndu. Steuerung, f. înoire, inoitură, f. Steugierbe, f. curiositate, f. Sîeugierig, a. curioşii.
9ieuî)eit, f. noutate.
Sfeuigteit, f. nuvelă, f.
Stculid), a. urni-di, de ună-di. Sîeuliug, m. novitü, m.
Sîeim, a. noăe, m.
Sîemtauge, n. lampretă, f. (peece).
Sîicf)t, adv. nu.
Sîidjte, f. nepotă, f.
3îid;tcrf<f)einung, f. neinfacioşare. f.
Slidjtig, a. nulii, de nimicu; deşertă.
Sltdjtigfeit, f. nulitate, f. nimi-cie, f.
Shdftti, adv. nimicu.
Sltdjts&ebcuteiîî), a. ne’nsemnätorö, insignificativu.
SticfjtSluürbig, a. nevrednică, mi-serabilu.
Stidjtgloürbigfeit, f. nevrednicie, ml-serabilitate, f.
Süden, v. a. a clipi, a face semnă cu capă, a scăpata capul.
Süe, Süemalä, adv. nici nă-dată.
Slteber, a. et adv. giosu, inferiori: ingiositu, (în compuneri in giosă).
Sîtebcvbeutftfj, n. dialeotă germană.
91 tebergcfdŞlagen , a. descuragiată, întristată.
Sîiebergefd)lagen!jeit, f. descuragiare. întristare, f.
StieberŞauen, v. a. tăia, a bate giosu.
Slteberfnteen, v. n. ingenunebia.
Sîiebertommen, v. n. a nasce.
Slieberlage, f. depunere, f. depi sită, m.; cotropire (a unei alinate).
Sîteberlajjett, v. a. a lăsa, a sic boţii în giosu; fidj —, v. r. a se aşeda, a se statornici.
Sîieberlaffung, f. slobozire in giosu: statornicie, colonie, f.
Sîieberlegen, v. a. a pune giosu, a depune, a abdica, a demisiona: fid) —, a se culca.
Sîiebertegung, f. demisiune, f. etc.
3tiebermad)en, v. a. a da giosu, a1 ucide, a mäeela.
Kiebertetfjett, v. a. a dărâma.
9lieberfd|iefjen, v. a. a ucide prin puşcăturî.
9itcberfd)(ag, m. drojdii, f. pl.
9Heberfd)tageu, v. a. a ucide, a abate; a stempărn.
Stieberfdjlagcub, a. stempărătoră, întristătorii.
Sitfberfdjrei&cn, v. a. a scrie.
Sttebevfetşen, v. a. a puue giosu; ftd) —, a se pune giosu, a şedea.
diicbcrfinfei:, v. n. a cădea giosu, a se cufunda.
Stieberträdjtig, a. ingiositu, ticalosü, mişelfi.
Stieberträdjtiglett, f. îugiosire, ticăloşie, mişelie, f.
9?iebenntg, f. aşedătură, f.
9tieberTOärt§, adv. spre ingiosü.
Stiebfid), a. frumuşelu, delicaţii, elegantă,
Dîirgeub, Sîivgcitb«, adv. nicăirî.
9ttf(|e, f. colimiă, f.
Siifj, f. lindină, f.
'Xctjtett, v. n. a cuibări; a cloci.
'Jître, f. undină, f. nimfă, f. ft-meuşcă, f. dină de apă, f.
9iod), aiiv. ancă; —c. nici.
9tcdjmaligf a. de ăncă-uă-dată, repetată.
9!od)mal§, adv. ăncă-uă-dată.
‘Jîonnc, f. călugăriţă, f. maică, f.
Jîorbeu, m. nordu, m.
9iSrb(ttî), a.septentrională,de nordu, nordică.
Scorbofl, m. nordostă, m.
91orbpof, m. arctică, boreală, polul de nordu, m.
'Jîorbfdicin, m. 9?ovbtid)t, n. aurora boreală
Dîorbflern, m. stea polară, f.
Dibftei, n. jumătate ocă (mesură).
9!otc, f. notă; însemnare, f.
9totfj f. nevoie, necesitate, f.
SîiebUdjlett, f. eleganţă, f., gra-^JÎotfjbnngenb, a. urgentă, impe-ţie, f.	j riosă
Stcbrig, a. giosu; aşeijatu, sedu; 9cotl)bttrft, f. nevoi, necesitate: ingiosită, prostu, derindîi.	feine — om'idjten , a şi face
32iebrigîcit, f. îugiosire, f.	trebă.
9îiemal8, v. Dîte.	IŞtafljMirftig, a. nevoiaşă, abea de
Dltemanb, pr. nimenö.	| ajunsă.
Stiere, f rânuncliiu, ni.	|9iotbgebnmgcn, a. coustrinsă de
Stiefeln,, v. n. a ploa măruntă, a’ ncccesitatc
cerni.
Sîtefen, v. n. a strănuta.
Sticfjbraud), m. usufruptii, m.
Slict, n. ţintă, f.
Sîieten, v. a. a ţintui.
Stictpferb, n. ipopotamu, m.
Stimmer, Stimmermeljr, adv. moi uă dată (mai multă).
9îimmerffltt, a. nesaţiabilu, ncsă-turabilu.
îtippen, v. 'u. a sorbi cote putină.
9îi)tt)ig, a. trebuincioşă, necesară.
Stbtfjigcil, a. sili; a pofti.
9îotI)teibcitb , a. nevoiaşă ; suferi-toră.
91otf)uagef, m. înlocuitoriu de nevoie.
Dtotfjfjfennig, m. bani de reservă.
Stot&Weljr, f. apărare silită.
Stotfjroenbig, v. StBtljig.
9totI)TOenbtgfett, f. trebuinţă, necesitate, f.
138
Obe
Obe
3îothîud)i, DZotljäudjtigung, f. vio-.S'iüfter, f. nară, f.
lare, f. silnicie, f.	|91u(jbar, utilă, de întrebuinţată.
Oletljjüdjtignt, v. a. a silnici, a fRupamoenbung, f. aplieaţiune cu viola.	folosö.
fftotorifd), a. cunoscută.	Uîupbartcit, f. utilitate, f.
9tu, n. clipă.	jShtpen, m. întrebuinţare, f. utili-
fKiidjterit , a. ajună, treflă ; sar-1 täte, f. folosă, cîştigă, m.
bedă.	1 [Sîtt^olj, n. lemnă de cheres-
OÎUbel, f. frecăţeî, f. pl. fidea, f. j trea, m.
SÎUbeht, v. a. a îndopa.	iSiÜpltd), a. folositoră, utilă, profi-
3iun, adv. acum, c. deci, aşa tabilă.
dară.	j9?üf3lid)feit,	f. folosinţă,	utilitate,	f.
Diunntebr, adv. acum.	Siuplcă, a.	nefolositorii.
3(unme!jrig, a. de acum.	i'Jîuţţniefjer, f. usufruptoră.
9îur, c. numai, adv. abia.	IDÎufiniefjung, v. 9îiegbrauif).
3htj;, f. nucă, f.	'Piiiţung, f.	folosire, f.	usufruptu.
‘Jlufjbamn, m. nucă,	m.	1
O.
Db, c. de, dacă, decumva. — ale —, ca cum (in compuneri sus d’asupra).
Obadjt, f. grijă, luare aminte, pa(lă, f.
Obbad), n. adăpostă, m.
Oben, adv. susă, d’asupra.
Ober, a. de susă, superioră, (în compuneri supra şi superioră.).
Dbcrăltefte, m. staroste, m.
Oberarm, m. partea braţului de susă.
Cberaufft’fjer, m. înspectoră generală.
Cberaufftcfjt, f. înspecţiune generală.
Oberbefehl, m. comandamentă su-perioru,
Cbcrbett, n. acoperământul patului.
Oberfelbperr, m. generalisimus.
OberfIad|e, f. suprafaeie, f.
Oberflădflidj, a. supraficielă.
Cberförfter, m. supraforestriară.
Obergertd)t, n. tribunalu superioră.
Dbergefcff, m. calfa ce d’intăiă, m.
Obergewalt, f. autoritate, supre-maţiune, f.
Oberhalb, adv. deasupra.
Oberljanb, f. dosul maneî; pre-domnire, f. bic — behalten, a apuca deasupra.
Oberhaupt, n. şefă, domnitoră, m.
OberhauS, n. camera de susă (parlamentul lor(liloră la Anglia).
Oberherr, m. suverană, m.
Oberherrfdjaft, f. suveranitate, f.
Oberhofgeridjt, n. tribunalu superioră de justiţia, m.
Qberlebcr, n. căpută, f.
Oberleib, m. bustă, f.
Oberlippe, f. bu^la de susă.
Obcrpfarrer, m. protopopü, m.
Oberpriefţer, m. protopopă, in.
Oberndjter, m. prim-judeeătoră,
m.
Oberrod, m. surtucă, m.
Obe
Chn
139
Oberft, a. cel mai din susă, cel! mai superioră.
Oberft, m. colonelă, m.
öberft=§icutenant, m. locotgjpentă-colonelă, m.
Oberftwachtmeiffer, m. maioră, m.
Oberwärtä, adv. însusă.
Oberwelt, f. lumea de susă, t. pă-mentă, m.
CbgleidEj, adv. deşi; măcară, cu töte.
Obîjut, f. paţlă, f. apărare, f. îngrijire, f.
Obig, a. sus^isă, suspomenită.
Oblate, f. bulină, i.
Oblatenbâcîcr, m. bulinară, m.
Obliegen, v. n. einer @adje —, a se ocupă de ceva, a se în dălătnici; e8 liegt mir ob, este datorinţa mea.
Obliegenheit, f. datorinţă, obligaţiune, f.
Obrigfeit, f. autoritate, f. magis trată, m.
Obrigteitlid), a. de magistrată; —i Şerfon, f. magistrată, —e SSiltbe, f. magistratură, f.
Obrift. v. Oberft.
Obfl, n. fruptă, m. pomă, f.
Obftbaum, m. pontă (roditoră).
Obftîunbe, f. pomologie, f.
Obfiwein, m. vină de pöme.
ObftWcrî, n. pomărie, f.
Obmalten, v. n. a domni, a ocărmui, a predomni.
Obwohl, v. Obgleich.
Ocean, v. SSBeltmeer.
Cd)er, m. ohru, (minerală), m.
Od)§, m. boă, m. dobitocă, m.
Ociober, m. luna lui Octombrie.
Oculiren, v. a. a sădi.
Oebe, a. pustiă, deşertă, — f. pustietate, f.
Oben, v. SIthem.
Ober, c. saă.
Cbermeiniwg, m. agrimonie, f.
Ofen, :n- cuptoră, m. sobă, f.
Offen, a. deschisă, descuiată; descoperită, căscată.
Offenbar, a. et adv. vederată, manifestată.
Offenbaren, v. a. a arăta, a descoperi, a manifesta, a publica.
Offenbarung, f. arătare, descoperire, relevaţiune, f.
Offenheit, f. sinceritate, fran-cheţă, f.
Offenherzig, a. deschisă, francă, sinceră.
Offenherjigfeit, f. francheţă, f.
Öffentlich, a. publică. — adv. în
„ publică.
Öffentlidjfeit, f. publicitate, f.
Offnen, v. a. a deschide; a des-
„ tupa; a descuea.
Öffnung, f. gaură; deschidere; f. scaună, m.
Oft, adv. adese, de multe ori.
Öfter, Oftmalig, a. desă, repetată.
Ofteften, adv. am —, cele mai multe ori.
Oheirn, m. unchiă, m.
Oht, n. oleu, untă de lemnă, m.
Öhfbaum, m. măslină, m.
Cljlen, v. a. a unge cu oleu.
Öh% a- oleiosă.
Ohlnng, f. mituire, f.
ÖljljWcig , m. ramură de măs lină, f.
Ohm, Ohme, f. cadă, (măsură de-2 vedre).,
Ohne, prp et adv. fără.
Oljumacht, f. slăbiciune, neputinţă, leşină, m.
Ohnmächtig, a. slabă, neputinciosă, leşinată.
1-10
'.pad
'jitsu
Oljr, n. ureche, f.; audu, m. „ turtă, f.
©Ijr, n. tortă, ureche, f. Oljrenbläfer, m. pîritoră, şoptitoră, vorbitorü de reu.
Ofirengeljäng, n. eereelu, m. Cbrenfdjmals, m. eeră din urechi,f. Obrenjtuang, m. durero de urechi. Ohrfeige, f. palmă, calcavura, f. O^tftugcv, m. degetul cel micii. 01)rt(ijJţ)rf)en, n. bărbie de ureche, i. Dfjtriitg, m. eereelü, m.
Ogrraurm, m. ureeherniţă, f.
OliSC, f. măslină, f. olivă, f. Olisenfarbc, f. verde închisu. Operment, n. auripigmentu, in. Opfer, n. sacrificiu, m. jertfă, f.: victimă, f.
Opferbetfjcr, m. cupă sacră, f. Opfern, v. a. a sacrifica, a jertfi. Orange, v. Şomiiteranje. Orangenbaum, m. portocal«, m. Orbelt, m. ordină, m. decora-jiune, f.	j
©rbensbanb, n. eordonă, m.
Orbenâbrnber, m. frate călugării. Orben«gctfîlic£)c. m. călugării, m. Orbentltd), a. regulată, ordinară; obicinuită.
Orbcr, f. ordină, m. poruncă, f. Orbncn, v. a. a rendui, a regula. Crbltung, f. renduelă, f. ordine, f.
clasă, f. rangă, m.
Orgel, f. organă, m.
Orgeln, v. n. a ergana.
Orgclroerf, n. orgănită, m.
Orfan, m. viforu, m. vijelie, f. Ort, m. loeă.
Ortlid), a. locală.
Ortjdţaft, f. districtă, m. ţinută. Off, Offen, m. ostă, resărită, m. Ojîcrabcilb, m. ajunul pasciloră, m. ţifterfeft, n. serbătârea pasciloră. Offcriid), a. de pascî.
Offcnt, f. pascî, pl.
Offlicf), a. din ostă, de resărită. Otter, f. viperă, f.
Otteruaeîiicbt, n. pui de vipere. Ostil, v. ©inmb.
P.
ă. pereche,
paar, n. pereche, eu soţu.
paaren, v. a. a împerebia, a împreuna.
‘ßaarlseifc, a. cu păreche, cote uă pereche.
'Badjt, m. 'ţjad)tuitg, f. arendă, f.
jiadjten, v. a. a arenda, a lua în arendă.
Bad)ter, m. arendaşă, m.
'Badjtgelb, u. arendă, f.
'Badltgut, n. moşie arendată, f.
Şad, m. et n. pachetă, balotă, eo-letă, m. legătură, sarcină, f.; lepădătură, f.
“Baden, v. a. a apuca, a prinde, al
împacheta, a încărca, — v. r. a se căra.
Şader, m. împaehetatoru, legătonî, m.
Badet, n. pachetă, xn.
Şadbaden. m. cirligă, m.
jiadfncdjt. m. rîndaşă, hamală, ui.
'Bacfltobel, f. undrea, f.
'Ballnfdi, m. sabie, f.
"Ballaft, m. paiaţă, m.
Bafinbautn, m. palmă, m.
'fialmc, f. palmă, m.
Balmfonntag, m. dumineca florii-loră, f.
'panier, n. stegă, m.
Panffcr, Şanfievrab , n. r6tă de m6ră ee în töree doue petre, f. Şantier, in. panteră, f. pantoffet, m. pantofä, f. pantofdmadjer, m. pantofarü, m s4SailtoffciŞol3, n. lemnü de plută, m.
pauset', m. pantera, f. armătură, f. Şanjent. v. a. a panţera, a pune armătură.
papier, n. hărtie, f. papierftaube, f. papirü, in, (plantă). ‘•Pappe, f. eirü, m.; mucava, f. ‘Pappel, f. plopü, m. pappclwcibc, f. plopü negru, m, ‘pappen, v. a. a cirui, a lipi eu eirü.
pappcnbecfel, in. mucava, f. pappenfliel m. bagatelă, f. nemi-curi, pl.
pabft, m. papă, f. päbfttid), a. papalü. pabfHljum, n. papismü, in. parabieS, n. raiü, paradisü, e-denü, m.
Şaratiefifd), a. de raiü, de paradisü, forte fromosü. parber, v. Pantljer.
‘pari, n. pereelip, pari ; rămă-şagă, m.
pariren, v. a. a paria, a face re-mäsagü; a se supune, a asculta.
parole, f. parolă, f. cuventü, m. Partei, f. partidă, f.
Parteigänger, m. partisanü, m. parteiifdj, Parteilid), a. partisanü, parţinetom.
parteilidjteit, f. partenire, f. parteilos, a. fora partenire.
Partei, f. partidă, parte, f. partitei, n. particulă, părticică, f. pnrjf, f. deiţa sortei, f.
Paß, m. paşă. m.; pasagiu; paşa-portü.
paffatminb, m. pasatü, m. paffett, v. a. a potrivi; — v. n. a se potrivi, a veni bine; auf etwa« —, a pîndi; baS paßt wie eine f^auft aufs Singe, să prinde ca nucă in parate.
Paffenb, a. potrivită, giustü. Paßgänger, m. caiü ce umblă în pasü.
paffion, f. passiune, patimă, f.; patimile domnului.
Pafftren, v. a. et n. a trece, merge, a se întîmpla.
Paffipfd)Ulb, f. datorie passivă, f. Paftete, t. pastetă, plăcintă, f. Paftinaf, m. pastinacu, m. pater, m. părinte, m. paternofter, n. tatälü nostru, m.: mătănii, f.
patlje, m. et f. naşii, m. naşă, f.;
ţinu, m. fină, f.
Patfjengclb, n. darü de "boţeau, in. Pattjetifd), a. patetică, patrone, f. modelă, tipării, m.; fi-şicu.
Patrontaftţe, f. fîşieară, m. Patfdjen, v. a. a flăscăî, a da păi mişdre; — v. n. a pleoscâi, a fleo3căi.
pante, f. ţirnb.nlă, f. tobă mare, f. Pauten, a bate toba mare; a bate.
Paufd), v. 93aufd). ped), n. răşină, f.
Ped)tmunt, m. bradu, ni. pcdjfactet, f. toreie de răşină, i'. pebetl, m. pedelii, m. (servă la universitate). • .
Pein, t. durere, suferinţă; muncă, f. chină, m. neeaşlă, ra. peinigen, v. a. a tortura, a chinui, a munci.
142
Şfâ
W
Şetlligmtg, f. chinuire, muncire, f. Şeiultcl), a. durerosă, chiuuitorü, muncitorü.
Şeitfdje, f. biciu, m.
Şeitfdjcn, v. a. a biciui.
Şelifcut, m. pelicanii, m.
Şelj, m. pele, f. blană, f. cöje, f. scorţă, f.
Şeljen, v, a. a beli; a altui. Ţ'clţfutter, n. căptuşclă do blană, f. Şclţtg, a. blănosă.
Şeljbmnrc, f. blănărie, f.
Şcrle, f. mărgea, f. mărgărita-ru, in.
fericit, v. n. a face mărgele, a face spumă.
Şertciinmtter, f. scoică de mărgă-ritaru, f.
Şerifdfeit, n. picăriă, f. ŞcrţJcnbicM, f. perpendiculă, pendulă, f.
Şerţinibictetitlji', f. pndulă, f. Şcriide, f. perucă, f.
Şetfifo, m. persicotfi, rachiu de persecî.
Şerfott, f. personă, f.
Şerfiilllidj, a. personală. Şev(onIiif)feit, f. personalitate, f. Şefi, f. ciumă, f.
Şeftig, a. pestilentă, ca ciuma. Şcfliicilăiat, a. pestilenţială. Şetcrfilie, f. petrănjelu, m. Şetfdjnft, f. sigila, m. peeetă, f. Şfab, m. potecă, cărare, f.
Şfflfţe, in- popă, f.^
Şfaljl, ni. păru, stîlpă, ţăpuşă, m. Şffiljlcn, v. a. a înţăpuşî, a pune pari, a bate stilpi.
ŞfaŞImevt, n. gardă de pari, m.
palisadă, f. .
Şfalţgraf, m. comite palatină. Şfaitb, n. amanetă, m. ipotecă, f. Şfatibeit, v. a. a secuestra, a amaneta.
Şfânbung, f. secuestrare, f.
Şfcmiie, f. tigaie, f. tingire, f.
Şfaitnfudjeil, m. plăcintă, prăjitură, f.
Şfarrcr, m. preotă, m. pastoră, (la luterană).
Şfarrergemcitibe, f.-poporă, m. e-norie, f.
Şfarrfinb, n. poporană, m.
Şfau, m. păună, m.
Şfnuljeitnc, f. păuniţă, f.
Şfeffer, m. piperă, m.
Şfeffcrbcmm, m. piperă, m.
Şfefferbiicijfe, f. piperniţă, f.
Şfeffergurfe, f. murătură, f.
Şfcfferfudjen, m. turtă dulce, f.
Şfeffermiinîe, f. mintă, ismă, f.
Şfeffern, v. a. pipera.
Şfcfferttiiffe, f. pl. găluşcele de turtă dulce, f.
Şfctfc, f. pipă, lulea, f. ciubucu, m. flueru, m.
Şfcifen, v. n. a fluera — n. flue-rare, f.
ŞfetfeilbeiM, m. capacu de lulea, m.
Şfetfeitîopf, m. pipă, lulea, f.
Şfetfsnmat^Er, m. fluerară; pipară, m.
ŞfeifeitrSltmet, m. curăţitoră de lulea, de ciubucu, m.
Şfeifeitrofjr, n. ciubucu, m.
Şfetfcr, m. flueritoră, m.
Şfcit, m. segetă, f.
Şfeiler, m, stilpu, m. colonă, f.
Şfeilerfpiegel, m. oglindă mare.
Şfenttig, m. bană, m. para, f.
Şfemtigfudjfer, in. sgireită ce tremura după ună bană.
Şferdie, m. balegă, f.
Şferdje, f. ocolă, m.
Şferdjell, v. a. a balega; a Îngrădi ună locă, a baga oile in ocolă, — v. n. a se balega.
143
«He
Pfu
Pferb, n. cală, ra.
^3ferbegefct)trr, n. liamurî, pl. ?ßferbegurt, m. chingă, f. pferbcfncdjt, tn. rîndaşă la caî. pferbemift, m. balegă de cală, f. Pferbefdjmemmc, f. adăpătore de caî.
Pferbeftatt, m. grajdă, m.
Pfiff, m. fluerată, m. fluerătură, f.; viclenie, f.
Pfifferling, m. lucru de nimica. Pfiffig, a. vicldnü.
Pfiffigfeit, f. viclenie, f.
Pfingflen, n. rosaliî, pl.
Pftrfidje, f. persică, f.
Pftrfidjbaum, m. persică, ra. pftanse, plantă, f.
Pflattgen, v. a. a planta, a sădi. Pflanjer, m. plăntătoră, m. coloniştii, m.
pflanjfdjntf, f. pepinerie, f.; semi nară, f.
Pflanjfdjüter, ra. seminaristă, m. Pflanjflabt, f. colonie, f. Pflanjung, f. plantaţiune, f. plan tagiu, m.; colonie, f.
Pftafler, n. plastră, m.; pardoselă, f. pavagiă, m. căldârimă, m. pflafterer, m. pardositoră, m. pflajîern, v. a. a pardosi, a pava. pflafterraljme, f. maiă, berbece, m.
de bătută pardosela. Pflaftertretev , ra. ingineră de po-dură, m.
Pflaume, f. prună, f. Pflaumenbaum, m. prună, m. Pflaumenmus, ra. mustă de prune, ra. Pflege, f. grijă, îngrijire, f. căutare, f. cultură, f. crescere, f. ocirmuire (a dreptăţi) întreţinere, f.
Pflegemutter, f. Şflcgebater, m.
mamă, tată, adoptivă, f.
Pflegen, v. a. a griji, a îngriji;
a căuta, a cultiva, a eresce, a ocîrmui; a întreţine.
Pflegefot)!t, ra. fiu adoptivă, m.
Pflegling, m. copilă adoptivă.
Pflegung, f. v. Pflege.
Pflidjt. f. datorinţă, datorie, obligaţiune, f.
pflidjttg, a. îndatorată, obligată.
Pfliclftraäfsig, a. potrivită cu da-torinţa
pflidjttljeil, m. parte legiuită, f.
Pflidjţmibrîg, a. în contra dato-rinţî.
Pfloct, m. ţepuşă, cuiă, in.
Pfliiden, v. a. a culege; a curăţî, a curăţî, a smulge.
Pflug, m. plugă, m.
Pflügen, v. a. a ara.
Pflüger, m. autorii, plugaru, m.
Ipftugfcţinr, m. ferul plugului cel lată, m.
Pflngfterje, f. eornu plugului, m.
Pforte, f. portă, f. intrare, f.
j Pförtner, m. portară, m.
Pfofle, f. stîlpă, m.; scîndură grdsă.
pîfote, f. labă, f.
Pfriem, m. Pfrieme, f. sulă, f.
Pfropf, pfropfen, m. dopă, m. as-tupuşă, m.
Pfropfen, v. a. a astupa ; a altui; fiel) Uoll —, a se îndopa.
Pfropfmeffcr, n. cuţită de altuitu, m.
iPfropfreifi, ra. ramură de altnită, f.
Pftopfjiefjer, m. v. Sorfjieljer.
pfriinbe, f. beneficiă eeclesias-tică.
Pfrünbner, m. beneficieră eclesia-stică.
Pfnţl, m. baltă, mocirlă, f. no-roiu, m.
Pfuljl, m. perinuţă, f.
Pfunb, m. funtă, (măsură ca de 173 dramuri).
144
ţpitt
Xob
Xfufdjitt, v. a. et n. a faco lucru reu, in ctiua« —, n strica uuü lucru, a se apuca de ceva fără a înţelege.
Xfufdjer, ni. meşterii strică, m. Xfufdjerei, f. meşterie-strică, f. Xfiiţşe, f, flescărie, f. apă cu no-roiu, f.
Xtdelljäring, m. masearagiu, m. j3ide, f. pică, f. (armă).
Pilger, m. peregrină, in. liagiă, m. Xilgerflafdje, f. ploscă, f. '(3i(gerfd)aft, f. peregrinată, m. lia-gialîcă, ni.
tßiSe, f. hapü, m. einem eine — ju Berfdjlwftii gelten, a da cuiva să ingliiţe noduri, ijjilj, m. burete, m. ißinfcl, m. pincelă, pomălufu, m.
bidinea, t'.; tontă, m.
X'ippS, m. cobe, f. iţMffen, v. n. a se pişa.
'43iftoIe, f. pistolă, m. tţjifîoUenljalfter, m. tocă de pis-tdle, m.
Şfacferet, f. necadu, cbină, m. si-căitură, f.
'ţllagc, f. necarlă, chină, m. supărare, f. ostenelă, f. bătaie, (ce-rescă).
gingen, v. a. a necăji, a chinui, a supera, a munci, a pedepsi. ■Jilait, m. plană, proiectă, m. desemnă; câmpă, şeşlă, m. ‘jjfantren, v. a. a face dreptă, a obli, a netedi.
glonte, f. seîndnră, f.; gardă, m. ‘JSlönfeln, v. n. a trageri, a tiraila. 'isianflei', m. tirailoru, m.
‘i'lappcrei, f. trîueăitură, flencăi-tură, f.
'i'lappcdjaţt, a. treneăitoră. X'iappent, V. n. a trencăi, flencăi. Şfarrcn, v. n. a reeni.
Xlat)d)en, XUăfd)ent, v; n. a pleos-căi, a plesni.
ţpiatt, a. Iată, turtită.
Xtattdjfo-, n. tăbliţă, f.
Xlattbeutfd), n. germană de rendu.
Xiatte, f. tablă, f.
Xlatte, Xpiatteifen, n. feră de călcată, m.
Şlatfen, ober glatten, v. a. a calea; a turti, a lăţi
Xiattcrbfe, f. măsăruică, f.
Şlatterbtngg, adv. fore contradicere, negreşită, cu totă.
Xldttfrait, f. călcătore, f.
Xlntt^cit, f. platitudine, f. prostie, gogamanie, f.
Xlaţş, m. piaţă, f. locă, m.
Şlatşen, v. n. a crepa, a plesni, a pocni.
Şlaţjregen, m. ploie repedă, mare.
Şfaubercr, m. limbută, m. vorbă-reţu, m.
Xlauberei, f. limbuţie, f. vorbe, f. pi-
Xlaubcrfiaft, a. limbută, vorbă-reţă.
Xlaubeni, v. n. a limbuţi, a vorbi, a trăncăni.
ţploubertafdje, f. limbută, f.
Xlo^fid), adv. fără veste, repede.
Şlump, a. grosolană.
'•plumpen, v. n. a cădea.
Xlumpţeit, f. grosolanitate, f.
Şlunbtr, m. vechitură, f. strenţe, t. pi.
Şlfmberer, m. jăfuitoru, m, prădătorii, m.
Xlunbcrlammcv, f. cămară de ve-eliituri, f.
XUiubevn, v. a. a prăda, a jăfui.
Şliinbermtg, f. prădare, f. jăfui-rie, f.
XUif4, m. plisă, f.
'Pöbel, m. plebă, f, prostime, f.
pöbelhaft, pöbclmäfiig, a. plebescă, mojicosă.
pod)brett, Ipodjfpief, n. sbîrlinu, m. Podjen, v. a. et m. alovi, a pocni, v. n. a bate (iuima); auf etinaS —, a se făli, a se lăuda de ceva.
Pode, f. etc. v. 33Iatter, etc. üobagra, n. podagrä, f.
Poet, v. $id)tcr.
USofal, m. pocalü, m. pödel, m. salamură, f. pödelfleifdj, n. carne sărată, t. şuncă, f.
bßöcfeln, v. a. a săra; a pune în salamură.
«Pol, m. polă, m.
'pole, in. polonezii, m.
Poliren, v. a. a polăi, a lustrui. 'Politur, f. politură, f. lustru, m. Polfter, m. perină, f. polftem, v. a. a căptuşi cu pe-rini.
polterabenb, m. ajunul nunţi, şa-rivari, m.
Poltergeift, m	m
poltern. v. a. durai, a hodorăgi, a durdui.
Ponteranje, f. portocală, f. Ponteratiiţenbaum, v. Orangenbannt. Pomf), m. pompă, f. alaiă, m pomphaft, Pontrö«, a. pompo popanj, f. mâtălialâ, portofrei, a. francată, pofament, n. ceprăşlărie, f. pofamentirer, m. eeprăşlară, m. pofaune, f. trîmbifâ, f. buciuma, m.
pofaunen , v. n. a trîmbifă, a bu-cima.
poffe, f. posnă, f.; scliimonositură.
f. mascara, f.
Poffen, m. posnă, f. poffett! i. nimicuri.
Poffcnljaft, a. posnosă. poffcnreifjer, —mactjcr, m. masca-ragiă, m.
Poffenfptcl, n. posnă, f. farsă, f. poffiertid), a. posnatică. pofi, f. posce, f.; scire, f. con-deiu, m.
Poftbote, m. curieră, m. poftcn. m. postă, locă, m.; con-deiă, m.
PoftljanS, n. posce, f. poftfnedţt, poftillon, m. surugiă, m. postilionă, m.
Poftîutfdje, f. diligenfă, f. Poftpapier, n. hârtie de posce, f. poftfcript, v. 91adjfd)rift. pojljeidjett, n. timbru poştală, m. poftjlig, m. înhămare poştală, f. potafdje, f. potaşă, m. pottfifd), m. fisetră, m. prăbcnbe, v. pfrilnbe. prodjt, f. pompă, m. splendore, f. lucsă, ni.
Prachtausgabe, f. ediţiune de lucsă, f. prttd)tig , a. măreţă, pomposă ;
fromosă, minunată, pradftfegel, m. obeliscă, m. Practicircn, v. a. a practica, prägen, V. a. a tipări; a bate monetă.
Hkaljlen,
mîndri.
, casier, m.___________,---------, —
praljlcrifd), a. falnică, fanfaronă. prallen, v. fi. a resări. prangen, v. n. a străluci, a face paradă.
Pranger, m. locă de ruşine, ear-cană, m.
Praffetn, v. n. a pîrîi, a pîrsui. pl'affen, v. n. a se destrăma, a fi desfrânată.
Praffcr, m, desfrânată, destremată, m.
10
145
Prebtgen, v. a. a predica, a spuue cnventare.
prebiger, m. predicatorii, ra. prebigermiSncff, m. călugără predicatorii, m.
Şrebigt, f. cuventare, f. predică, f. Pret«, m. preciü, m.; valöre, f. premie, f. etwa« — geben, a pä răsi ceva.
preibcourant, m. preciü-curentü, m pretfelbeere, f. smeurä, f. greifen, v. a. a preţui, a lăudă. preiSfrfjrift, f. scrisöre premiată, f. PreiStvürbig, a. preciuibilü, vrednică de preciü. grelle, f. svirlire, f.
Pretteit, v. a. a ameţi, a înşela, greller, m. înşelătorii, m. bretteret, f. înşelătorie, f. preffe, f. presă, f. teascü, m. preffeit, v. a. a stringe, a tescui, a înghesui.
priefter, m. preotü, iereu, m. prieftercimt, n preoţie, ierie, f. prieflerltd), a. preoţescu. priefkrfdjaft, f. preoţie, f. prieflertt>eil)C, f. hirotonire, f. prtnjltd), a. de princiü.
Prtfe, f. prinsătură, f.; prisä, f. pritfdje, f. laiţă, f.
'ţJrit)at, a. privată, particulară, probe, f. prubă, f. cercare, f. do vadă, f. încredinţare, f. spe-rienţă, f.
Probeblatt, n. Probebogeu, Proben briuf, m. corectură, f. probcil, v. a. a încerca, a cerca, prob tren, v. a. a încerca, probft, v. propjl. propbejetijen, v. a. a proroci, propfl, m. proestosă, m. egumenă, protopopă, m. proţşeu, v. a. a cotinga.
Proţţig, v. SCrofeig.
Profjtuagell, m. cotingă de tună, f. iProjefjorbitung, f. procedură, f. prüfen, v. a. a cerca, a cerceta, a examina.
Prüfung, f. examenă, m. cercetare, încercare, f.
Prüfling, m. canditatu de cercetată, in.
Prügel, m. ciomagă, m. — pL bătăi, f, pi.
'Prügelei, f. ciomăgire, f. bătălie, f.
'Pnmt, m. strălucire, f. fală, f.
mîudrie, f. pompă, f. paradă, f. PnmtUoH, a. pomposă.
Pfalmbud), n. psaltire, psaltichie, f. Pfalmgefaitg, m. psalmodie, f. pubbiltg, m. budincă, f. pubcl, 'pubclbunb, in, cane mi-ţosă, m.
'puber, m. pudră, in.
'puberii, v. a. a pudra; a futa. 'Puffen, v. n. a pufni.
'put«, m. pulsă, m. pulSaber, f. arterie, f. put«fd)lag, m. pulsaţiune, f.
'pilit, m. masă de scrisă, f. pltlber, n. pulbere, f. erbă de puşcă, f. prafă, m.
'Pumpe, f. tulumbiw f. pumpeu, v. a. a ^împrumuta pe credită; a scote ţiu tulumba. puntperiticEct, m. pâine de să-care, f.
Pltnft, m. punctă, m.; articolu, ni.; periodă, f.
Pimltiren, v. a. punctua, a însemna cu puncturî.
Pünltlidj, a. exactă, ponctualu. pünftliif)feit, f. exactitudine, ponc-tualitate, f.
Puppe, f. păpuşe, f.
PltrgcittJ, f. curăţenie, f.
tßurgirrit, v. a. a curaţi.
Şltrpur. in. purpură, porfiră, f. Şurpurfdjnedte, f. purpură, m. ißup, m. gătire, gătitură, f. po dobă, f. toaletă, f. ornamentă, ţ'uljen, y. a. a găti, a curaţi, a
şterge, a griji, a împodobi, a orna.
Şuptifd), m. toaletă, f.
Şu^jimmcr, n. cammeră de gă-tire, f.
o.
Gnabbcllt, v. n. a tremura. Ottadfalber, m. şarlatană, m. Guabcrflein, m. cubă de petră, m. Otiatfeit, v. n. a oeăi.
Otliitcn, v. n. a ţipa, a răcni. Quader, m. cuacheră, m.
Quaf, f. chină, m. tortură, f.
muncă, f.
Quälen, v. a. chinui, a tortura, a munci.
Guaîtn, m. fumă grosă.
Qualmen, v. n. a fumega grosă. Qltalfter, m. flegmă, f.
Ouatfteru, v. n. a scuipa flegmă. Quappe, f. v. milialţă, m.
Quart, m. caşă, m. (prospătă) brîn^ă, f.
Quarffäffc, m. brimjă prospătă, f. Quart, n. cuartă, m. litră, f. Quartier, n. locuinţă, f. aparte-mentă, m. cuartiră.
Quartiren, v. a. a pune în locuinţă, a încuartirui.
Ouară, n- cuarţă, m.
Ouafte, f. moţă, ciucure, f.
Ouedfilber, n. argintă viu. m. mercură, m.
Ouettaber, f. vină de apă, f.
Quelle, f. isvoră, m. fontănă, f.
Quellen, v. n. a isvori; a se îmfla.
Oltelliuaffer, n. apă de fontănă, de isvoră, f.
Gncnbel, m. eimbrişoră, m.
Quentinen, n. drahmă, f. dramă, m.
Quer, a. et ady. curmediţă.
Quere, f. curmeţlelă, f.
Guerfad, m. desagă, f.
Guetfdjen, v. a. a strivi, a turti, a storce.
Guetfdjung, f. strivelă, f. turtire, f. storcere, f.
Quieclcn, v. n. a ţipa.
Quitt, a. cuită, mîntuită, exofli-sită.
Quitte, f. gutuiă, f.
Quittenbaum, m. gutuiă, m.
Quittieren, v. a. a euitui.
Quittung, f. cuitanţă, f.
II.
iSîabutift, m. şicanoră, m. res-I tălmăcitoră, m.
Sîacpe, f. resbunare, f.
J3iad)en, m. gura fereloră.
9ian, f. varga de ventrele, f.
Sîalmtte, f. resfrăngătură, f.
9iabe, m. corbă, m.
9îa6enaa8, v. 91a«.
Siabenăltern, pl. părinţi denatu-’9lâd)en, v. a. a resbuna.
raţî.	]3iäd)er, m. resbunătoră, m.
Sînbenftcin, m. locă do suplieiă, m. 9îacpgier, m. poftă de resbunare, f.
10*
148
9îfln
Diät
Kacfer, m. porcü de cane.
Kab, rötä, f.
Kabbved)ett, v. a. a sfărma pe rötä; a vorbi reu uă limbă.
Kcibdjen, n. rotiţă, f.
Köbelßfilljrer, m. capul unui completă, m. şeful unei rescu-lărî.
Kabemacfjcr, m. rotară, m.
Kabel!, m. burieana rea, f.
Käbcrn, v. a. a chinui, a munci, a sfärma pe rötä.
Kcibermerf, n. rotarie, f.
Kabircn, v. a. a rade.
Kabfpcrre, f. piedecă de rötä f.
Kabmelle, f. grindeinl röte!, m.
Kaffen, v. a. a smulge la sine.
Dfafjm, m. smîntină, f. caimacu, m.
Kafpitcu, v. a. a smîntini, a lua caimacul; a încadra.
Kafjmen, ni. cereevea, f. ramă, ca-dră, m. poliţă, f. gherghetu, m.
Kain, m. islaşlă, m.
Kamme, Kammei, f. berbece, m.
Kammein, v. n. a se goni, a se înperechea.
Kaitb, m. margine, f. bordură, f.
Knnbbufaten, m. galbenü ferecată.
Kdnbcrn, v. a. a face margine; a fereca.
Kanbgloffe, f. apostilă, f.
Kauf, m. margine, f.
Kang, m. rangü, m.
Kailje, f. strengarü, m.
Känfe, pi. intrig!, f.
Känfemad)er, m. intrigantă, m.
Kanten, m. Kante, f. crangă, f. ramură, f. curpenu, m.
Kanten, v. n. ftd) — v. r. a se sui, a se lipi împrejură, a se curpeni.
KiintcboII, a. intrigantă.
Kaisen, m. desacă, m.
Kanjel, m. desacă, m.
Kanjig, a. rîneedă, m.
KanjtOJt, I. ranţiune, f. reseum-părare, f.
Kappe, m. cală negru, m.
Kappeln, v. n. a fi smintită. Kappier, m. fleretă, f.
Kafcfj, a. iute, repede.
Kafd)tnad)er, m. decatiră, m.
Kafcn, m. brasdă, f.
Dinfen, v. n. a fi înfuriată, turbată.
Kafenb, a. înfuriată, furiosu. Dîaferet, f. furie, f. infuriere, f. Kaftren, v. a. rade.
Kaftrmeffer, n. briciă, m.
Kagpel, f. pilă, rădăitore, f. KaSpeln, v, a. a rade, a ră^ăi. KaSpelfpane, m. dl. piluituri, f. pl. Kaffel, f. seirţăitore, f.
Kaffellt, v. n. a dirăi, a dîngăni. Kafl, f. repaosă, m. resuflare, f. odihnă, f.
Kafîen, v. n. a se odihni, a se re-sufla.
KaftloS, a. neobosită.
KafHoftgfcit, f. neobosire, f.
Katl), m. consiliu, m. sfată, m. Katzen, v. a. a consilia, a sfătui.
KatfjfjanS, n. sfată, m. ospiciu municipală, m.
Kütfjlid), a. consiliabilu, sfătescu. Katpmann, m. consilieră, m. Katfjfam, a. consiliabilă.
Katfjfdjlag, m. consiliă, m. sfată, Katljfdjlagen, v. n. a se consulta. Katljfdjlufj, m. decretă, m, liotă-rire, f.
Katl)biener, m. sergentă, m. Kcitljfcl, n. enigmă, ghicitöre, f. KiitI)feIIjaft, a. nepricepută, mis-teriosă.
9îau
9îed
149
IRatljâljert, m. senatoră, m. SJat£)<!fd)lufî, m. liotărire, v. şi 9îatljţdjtug.
9îatŞef(^reiber, m grefierii municipalii.
ÎRatfjâfdjraberei, f. grefa, f.
9îatte, SRaţjc, f. şiorece, gus-m. cloţanit, m. jRaub, m. răpire, pradă, f.
9îaubeu, v. a. a răpi.
(Räuber, m. tilliarü, m.
^Raubgier, 9îaubfud)t, f. rapacitate, f.
^Raubgierig, a. rapaciu. iRaubneft, n. cuibii de tilharî, m. 9îaud), m. fumfi, m. îRaudjen, v. n. et a. a fumega. IRaudjer, m. fumătorii, pipaşă, m. 3îaud)erig, a. afumaţii. iRdutfieru, v. a. afuma. iRändjerluerl, n. parfumă, m. 9îaitdjfaug, m. coşii, m. urloiü, in.
caminu, liormi, m.
9taudjfjânfcler, m. blănării, m. 9îaucf)iG, a. fumegosă.
9îâubtg, a. leproşii.
SRaufbegeit, m. spadă de bătălie; bătăiosu, m.
SRnufcu, v. a. a scărmăna, a smulge;
a se încăera.
$Raufer, m. bătăiosu, m.
9îaul), a. aspru.
9îaul)tg!ett, f. asprime, f.
5Roum, m. spaciă, m. loe.îi, m. '"Räumen, v. a. a deşerta, a curăţî, a face locfi. iRaunen, v. a, şopti. îRaupe, f. omidă, f.
Sînupen, v. a. a curaţi de omide. 3îaufdj, m. îmbătare, f.
9îaufct)en, n. vîjăitu, m. iRaufdjen, v. n. a vîjăi.
IRnufdjgolb, n. ficu, m.
SRăufţtern, v. r. fidj —, a şi curaţi gîtu.
SRaute, f. rută, (plantă); diamantii polăitu.
SRebe, f, viţă de vie, f.
SRebcriblatt, n. foie de viţă, f. ŞRebt)ul)ii, n. poterniche, f.
Sîcdjett, m. greblă, f. iRedţen, v. a. a grebla.
9îed)cnbud), n. carte de aritmetică, f.
Sîedjeufunft, f. aritmetică, f. 9îed)citfd)nft, f. dare de sănia, f. SRcdjnen, v. a. et n. a calcula, a socoti; a conta.
9îfd)tter, m. calculatorii, contabilă, m.
5Red)ttung, f. calculă, m. contă, m.. socotelă, f.
Sîcdjuunggfiibrer, m. contabilă, m* SRcd)t, n. dreptă, m. giustiţiă, dreţitate, f.
3îed)t, a. dreptă, giustă , veritabilă.
$Red)tcit, v. n. a disputa. 5Red)tfcrtigmtg, f. justificare, f. 9îed)tglâubtg, a. ortodoxă.
9fcd)tlicf), a. juridică, judicăto-rescă, judicătoră, onestă. 5?ed)ttid)feit, f. onestitate, f. 9fed)tmäfjig, a. legitimă. (Redjtmäßigfeit, f. legitimitate, f. 9îcd)tS, adv. in drăpta. 9ledjt)djaffcn, a. onestă. 9îed)tjd)afjcnl)eit, f. onestitate, f. 9îcd)tfd)reibuug, f. ortografie, f. 3îcd)t«gclcl)rfamleit, f. jurispruden-tă, f.
9îcd)t8gelcl)rter, m. juristă. 9îed)t«i)aubcl, m. 9îedjt8fadje, f. procesă, m. pricină, f.
5Red)t§ţiftcgc,f. administraţiunea gius-tiţiî.
9îcdeu, v. n. a întinde.
150
Sei
Sei
9îebe, f. vorbă, f. cuvintare, f. dis-cursü, ni.
Scbefuilft, f. retorică, f.
Sieben, v. n. a vorbi, a grăi.
SebenSart, f. frasă, f. expresiune, f.
Scblid), v. Scdjtfdjaffcn.
Seblier, m. oratorü, m.
Sebnerbffljnt, f. tribună, f.
Sieblierftuf)!, m. amvonü, m.
Seff, n. cirlig.il, in.
Siege, a. mişcată; — tnadjen, a mişca, a ajija, — Werben, a sc mişca.
Siegel, f. regulă, f.
Siegelte)«, v. Unregelmäßig.
Scgetniäfjig, a. regulatü.
Scgclmäjjigfeit, f. regularitate, f.
Siege», v. a. a mişca.
Segen, m. plöe, f.
Segenbogen, m. euveubeü, m.
Segcnfdjirm, m. umbrelă, f. cor-telă, m.
Siegieren, v. a. et n. a guverna, a regna, a domni.
Siegterung, f. regnă, guvernă, m. domnire, f.
Segiernngbfovnt, Segiernng«oerfaf=
fnng, f. guvernementü, m.
Segtntent, n. guvernementü, m.; re-gimentü, m.
Siegncit, v. i. a ploa.
Segucrifd), a. ploiosü.
Seglatn, a. activă.
Segfcmifcit, f. activitate, I.
Sicgung, f. mişcare, f.
Sei), n. căprior;!, f.
Sieibeifen, n. redetöre, f.
Scibcn, v. a. a freca.
Seid), ni. imperiă, domnie, regată, in.
Sicidj, a. avută, bogată.
Seidjcn, v. a. a presenta, a întinde , a furnisa. — v. n. a ajunge.	i
Seidjljaltig, a. avută, bogată.
Seidjlid), a. îndestulătoru, inbel-şugătoră.
Scidjsapfcl, m. globă imperială.
Seid)«tag, m. dieta imperiului, f.
SeidjStbaler, m. rindală, m.
Sieidjtfjnin, m. avuţie, bogăţie, f.
Seif, m. brumă, f.
Seif, m. cercă, m,
Seif, a. coptă.
Seife, f. coacere, f.
Seifen, v. n. a se cöce.
Steifen, v. i. a brunii, a cădea brumă.
Sîeiflid), a. bine cuvenită.
ScifrocE, m. crinolină, f. mala-covă, m.
Seilje, f. şiră, m. rendu, m. rangă, bev Seilje nadj, unul după altul.
Seimen, v. a. a înşira, a rendni. a pune în rangă.
Sciljen, m. şiră, in.
Seiner, m. bîtlană, m. stircă.
Seini, m. rimă. f. versă, m.
Seimen, v. a. a rima, a face versuri.
Sein, a. curată, pură.
Seinfjeit, f. curăţenie, f.
Scinigen, v. a. a curaţi, a purifica.
Seinigfeit, v. Scinbcit.
Seiiiignng, f. curăţire, purificare, f.
Seilllidj, a. ouraţelă, m. cură-ţică, f.
Scinlidjfeit, f. curăţenie, f.
Siei«, m. oredă, m.
Stei«, n. vargă, mlădiţă, nuia, f.; gateje, f. pl.
Seife, f. călătorie, f. voiagiu, m.
Seifefertig, a. gata de plecare.
Seifrgeriitl), n. bagagiă, calaba-lîcă, m.
Sen
SK iu
151
Seifen, v. n. a călători, a voiagea. Seifenbe. m. cälätorü, voiagioră, m. Seifeßaß, m. pasă-portă, ni.
Seifig, n. gateje, f. pl.
Sciâmud, m. pilafu, m.
Scibaug, n. fa. — ueîjtncn, a lua fuga.
Seißblei, n. ereionu, condeiă de plumbu, m.
«Reißbrett, n. tablă de desemnă, ni. Steißen, v. a. a rumpe; a sfărma, a sfâşia; a smînci; a răpi. Steißen, n. (in ©liebem) revma-tismă, m.
Seißenb, a. repede; ravissantă. Seißfebev, f. condeiu de desemnă, m.
Seißfoßlc, f. condeiu de cărbune, m. Seiß}eug, n. cutiuţă cu eompasu, f. Seitbaßn, f. manegiu, m. ipo-dromu, m.
Seiten, v. n. a călări.
Seitenb, adv. călare.
Seiter, m. călăreţă, *m.
Seiterei, f. cavalerie, f.
Seitgurt, f. chingă, f.
Seittnedjt, m. rîndaşă la cai.
Sei}, m. aţiţare, f.; atragere, f graţia, f.
Seijbar, a. ţivnosă.
Seijen, v. a. a aţi ţa, a provoca; a atrage.
Seijenb, a. atrăgătoră, şarmantă. Seijung, f. aţi ţâre.
Scligion, f. religie, f.
Sennbnljn, f. hipodromu, in. carieră, f.
Sennen, v. n. a alerga.
Senner, m. alergătoră, m. Senntljicr, n. tarandă, renă, m. Sentamt, n. camera venituri-loră, f.
Sente, f. venită, m.
Senten, v. n. a aduce venită.
Scnntmeifter, m. vistieră, m.
Seft, m. restă, m. rămăşiţă, f. Setten, v. a. a mîntui, a scăpa. Setter, m. mîntuitoră, m.
Settig, m. ridiche, f.
Settung, f. mîntuire, scăpare, f. Sene, f. căinţă, f.
Seiten, v. i. eb reut mid), a se eăî, a i părea reu.
Seuig, a. căită, pocăită.
Sfjcbe, f. schelă, f.
Sßcbcr, m. proprietară de corăbii.
Sfjeumntifd), a. revmatică.
Sidjten, v. a. a îndrepta; a judeca; a pregăti.
Sidjter, m. judecătoru, m. Sidjterlid), a. judiciară.
Sidjtig, a. dreptă, tocmai. Sitfjtigfeit, f. giusteţâ, f.
Sidjtţilaţ, m. locu de supliciu, de executare, m.
Sid|tfdjcit, n. dreptară, m. Sidjtfdjnur, f. dreptară ; modelă, exemplă, m.
Sid)iung, f. direcţiune, f.
Sicfe, f. căprioră, f.
Sicdjcn, v. n. et a. a mirosi. Siegel, m. verigă, f. (jâvorCL, m. Siegeln, v. a. a pune şlăvoru, a trage veriga.
Siemen, m. curea, f.
Siemer, m. curerară, m.
Siefe, m. gigantă, uriaşă, m. Siefeiu, v. n. a ţirţira. Siefenförmig, Siefenniaßtg, a. gi-gantescă, colosală.
Sieß, n. topă, m.
Siff, m. stîncă, rîpă, (în mare). Sinb, n. vită cornută, f. boă, m. Sinbe, f. coje, f. scoxţă, f. crustă,!'. Sinbuieţ, n. v. Sinb.
Sing, m. inelă, m.; cercă, m.
152
Stoff
Stuf)
Singeln, v. n. fidj —, a se încîrliga. SRiitgen, v. a. a stdrce, a smunci;
v. n. a se lupta; — u. luptă, f. Singer, m. luptătoră, m. Sîingniauer, f. rtidu încungiură-torü, m.
Sing«, ad. — Ijcrum, — umtjcr, jură înprejură.
Sinne, f. canală, m.
Sinnen, v. n. a curge.
Sippe, f. cöstä, f.
Siâpe, f. pînicură, f.
Sifi, ra. ruptură, f.; deseronă, m. Siffig, a. crepată, despicată.
91itt, m. călărie , f. călăritură , f.
cavalcadă, f.
Sitter, m. cavaleră, m.
Sitterfporn, m. piutenul cavaleru lui, (plantă).
9îittmcifter, ni. căpitană do cava lerie, m.
Sip, m. Sipc, f. crepătură, f. Siţşen, v. a. a sgîria.
Sobbe, v. (geeljnnb.
Socpe, m. râie, f. (pesce).
Sbdfeln, v. n. a liorcăi, a trage de mirte.
3îocf, m. surtucu, m. ghorocă, m.
giustă pe corpă, m.; iustă, f. ÎRoifcn, m. furcă, f.
Sogen, m. icre, f. pl,
Soggen, m. secară, f.
Soli, a crudă, cruntă.
Şoptit, f. cruzime, f.
Sopr, n. trestie, f.
3îol)fbrontincl, f. cucostîrcu de baltă. Sbpre, f. ţdvă, f.
Soprftbte, Soprpfcife, f. flueră, m. Stoffe, f. fişică, m. rolă, m.
Stoffen , v. a. a da do a dura, a rostogoli, a mîngălni, a prăvăli. SoHpolj, n. mîngăleu, m.
Sofffhtpl, m. scaună pe rotife, m. Somnnpaft,a. romantică.
Sonrantifd), a. romantică.
Sömer, m. Romană.
Soitbel, f. rotondă, f.
Soft, f. roşă, f. trandafiră, m. Sofenbufdj, m. trandafiră, m. Sofenîl'flnj, m. curöna de trandafiră, f. cunună de rose, f. mătănii, f. pl.
Sofeitflocf, m. trandafiră, m.
Softne, f. stafidă, f.
Soff, n. cală, m.
Sofjfatnnt, Sofjtäufdper, Sofjpänb= Ier, m. gembaşă de cai.
Sofî, m. rugină, f.; grătară, m. Sofie, f. grătară, m,
Sofien, v. n. a se rugini.
Softig, a. ruginită.
Soflmtg, f. prăjire, f.
Sotp, a. roşă.
Sbtpc, f. roşelă, f.
Sbtpel, n. condeiă, creionă roşă. Sbtpen, v. a. et n. a înroşi, a roşi v. r. a se înroşi.
Sotpfudjg, iu.*cală roibu, m. Sotpgârber, m. tabacă, m. argăsi-toră, m.
Sotpgtejjer, m. bronţleră, m. pin-tenară, m.
Sotpfcplcpen, n. gîtu roşă.
Sotplnuf, m. brîncă, f.
Sbtplicp, a. rosatică.
Sotpftift, n. creionă roşă. Sotptoălfcp, n. limba hofiloră, f. Sotte, f. bandă, f. cîrdă, m. Sotten, v. r. ftd) —, a se aduna. Sottmeifter, m. caporală, m.
, m. muci, m. pl.
Sofşig, a. mucosă.
Stibe, roeiffe —, pîstărnocă, ra. brojbă, f. gelbe —, morcovă, — rotpe, —, sfeclă, f.
Subel, f. rublă, f.
SucpIoS, a. scelerată, nelegiută. Sucploftgfeit, f. nelegiuire, f.
Sîutfjtbar, a. publică.
Kudjtbarfeit, f. publicitate.
Kud, m. smîncitură, f.
ÜviicEBItcf, m. reprivire, f.
Kiicfen, m. dosu, m. spinare, f. Kiiden, v. a. împinge, a mişca, a se apropia.
KMenljalt, m. pîndă, f.
KildfaH, m. recădere, f.
Kttdgüngtg, a. retrogradei, m. — ntadjen, a desfiinţa.
Kiidgvab, n. spinare, f.
Sîiicf'balt, m. reţinere, f.
Kiidfdjr, Kiicffunft, f. reîntârcere, f. KüdfingS, adv. indäräptü, din dosu.
Kilctmnrfd), m. retragere,
Kăcffeite, f. dosu, m.
Kiic£ftd)t, f. coDsideraţiune, t. Küdfpradje, f. convorbire, f. Kiicfflanb, m. restfi, m. restanţă, f. Küdflünbig, a. restantă.
Kildtotmb, f. ţlidu. din dărăptii, m. KüdtuärtS, a. indărăptă, în apoi. Kildtutrhing, f. reactiune, f. Kiicfjug, m. retragere, retretă, f. Kiibe, m. dulău, m.
Ktlbel, n. cîrdă, m. turmă, f.
3tliber, n. vîslă, lopată, f.; ocîr-muire, f.
Kuberen, v. a. a mina cu lopata, cu vîsla.
Kuf, m. chiemare, strigare, f. strigată, m.; reputaţiune, f. veste, f. Kufen, v. a. a chiema, a striga. Kttgc, f. dojana, f. reprimandă, f.
Kuljnt, m. renume, f. glorie, f. slavă, f.
Kiifjtnen, v. a. a lăuda, a mări; ftdj —, a se mări, a se lăuda a se făli.
Küfjmlidj, a. gloriosă, măreţă. Kuptnrebig, a. fălosu, măreţă. Kuf)mfud)t, f. ambiţiune, f. Kuffmfiidjtig, a. ambiţiosă. KitîjmDoll, v. Kiiljinftdj.
Kuljr, f. diarie, f. trapădă, m. Kăbren, v. a. a mişca; a mestica. Kitfjrei, n. ouă bătută, m. pan-covă, m.
Kiifjtmtg, f. emoţiune, f. intris-'f.
iliuin, m. ruină, — n. f. ruină, f. KiilpS, m. răgăitu, m.
Kitlpfcu, v. n. a răgăi.
Kummet, m. tumultă, m.
Kummelei, f. calabalîcă, m. Kumor, m. rumoră, tumultă, m. larmă, f.
Kumoren, v. n. a face larmă. Shtmţieln, v. n. a hodorogi. Kumpeltuerf, n. hodorogituri, f. Kumpf, m. trupă, m. trunchiu. Kümpfen, v. a. bie Kafe strimbă din naşă.
Kunb, a. rotundă.
Kunbe, f. rotundelă, f.
Kitnben, v. a. a rotunji. Kunbgefang, m. rotundă, tecă în giură, m.
Kunblid), a. rotundă.
Kunbltng, f. rotundire,
Kilgen, v. a. a dojăni, reprimanda.jKunge, f. cercelă de
Kufjc, f. repaosă, m odihnă, t.
linişte, f. pace, f. tăcere, f. Kufjeit, v. n. a se ohdihni, a se rădema.
KunMrtibe, f. sfeclă Kunjcl, f. încreţitură tură, f.
jKunjeltg, a. sbîreitu.
Kllpepunlt, m. puntă de ră$e- Kuitţcln, v. a. a sbîrci, a încreţi.
mare.	KUpfen, v. a. a smulge, a jupui.
Kuljig, a. liniştită, pacînică. !Kufj, m. funingine, f.
154
Äßtlt
©al
Siußig, a. funingihosu. 3iüftbaunt, m. grindă de schelă f. Sfciften, v. a. a pregăti, a înarma. 9iüftev, m. ulmü, m. (arbore.) 3iüftfjou8, n. SRiiftfamnicr, f. arse-nalü, m.	SRiiftig, a. robustă, voinicosü. Siiiftuug, f. pregătire, f. armatură, f. Sîutfje. f. varga, nuia, f. 9iutfd)cn, v. n. a luneca. 9tütteln, v. a. a sgudui, a scutura.
S.
©aal, m. sală, f. salonu, m. ©aat, f. seminţă, f. semenătură, f. bucate, f. pl. ©aatţcit, f. timpu de semănată, m. Säbel, m. sabie, f. Snbcllt, v. a. a tăia cu sabia. 3ad)e, f. lucru; afacere, trebă, f.; causă, f. faptă, m. ©adjhtnbig, a. expertă. Sädjlid), adj. neutru. 3ad)t, ©ad)te. a. încetă, lină. eadjttialter, m. advocată, proeu-ratoră, m. ®ad, m. saeă, m.; btidunară, m. ©adelt, v. a. a pune în sacă. Sadgaffe, f. fundătură, f. ©Scmaitlt, m. semănătoră, m. ©den, v. a. a semăna. Saffian, m. marochină, m. ©aflor, m. safloră, m. (plantă). Saft, m. sueă, m. şlemă, f. Saftig, a. sucosă, demosă. ©agr, f. spuse, f. pl. tradiţiune, f. basma, f. ©dge, f. ferestreu, m. lieres-treu, in. Sagen, v. a. a (lice, a spune.' Sägen, v. n. a ferestrei, a heres-trei. ©ngefpäiic, m. pl. rugumăturî de la ferestreu. ©atjlie, f. smîntînă, f. căiinacă, m. ©aite, f. cordă, f. iSsalbaber, m. şarlatană, m. ©albe, f. alifie, f.	©albei, f. silvie, (plantă). Salben, v. a. a mirui; a unge eu alifie. ©albung, f. miruire, f. ©alm, m. somnă, m. (pesce). ©altniaf, m. salmiacă, ţipirigă, m. Salpeter, m. salitră, f. ©alpeternrtig, a. salitrosu. ©alpetergrube, f. salitrărie, f. ©alpeterig, a. salitrosă. ©albe, f. salvă, f. detunare, f. Salţ, n. sare, f. ©aljbergujcrf, n. salină, f. ©alţbnifje, f. salamură, f. ©alţen, v. a. a săra. ©alăfaf, n. solniţă, f. ©alţig, a. sărată. ©alţlade, v. ©aljbriilje. ©aljfăure, f. acidă de sere, m. ©ame, m. seminţă, f. grăunţă, f. Saitienfluf], m. sculamentă, m. ©amijd), a. tăbăcită intr’ună felă deosebită. ©ammellt, v. a. a strînge, a adnna, fief) —, a se aduna; a şi veni în fire. ©ammelplaţj, m. locă de adunare, m. ©annnet, ©antmt, m. catifea, f. ©ammetcit, a. catifiă, de catifea, ©ammtev, m. strîngătoru, m. adu-nătoră, m. ©ammhntg, f. adunătură, f. stvin-8 ore, f. colecţiune, f. ©anunţ, prp. înpreună, cu.
	
©au
SämiUtlid), a. toţi, cu toţii. Samftag, m. sâmbătă, f.
©anb, m. nesipă, m.
Sanbbaitf, f. bancă, culme de nesipu, f.
Sanbeit, v. a. a nesipa. ©aitbgrube, f. nesiperie, f.
Sailbig, a. nesiposu.
Sanft, a. domolă, lină, blîndă. Sällfte, f. pătaşea, litieră, f. Sanftheit, Sanftmut!), f. blîndeţă, f. ©öliger, m. cântăreţii, m.
©arg, m. cosciugü, m.
©atail, m. satană, f. diavolii, m. Satamfdj, a satanescă, diavolescă. ©att, a. săturaţii, sătulii.
©attel, m. şea, f.
©attelgurt, m. chingă, cingă, f. ©attelîned)t, m. şaisu, m. Sattelfnoţif, m. boldü de .şea, m. ©attelll, v. a. a pune şeaua. Sattheit, f. saturare, f.
Sättigen, v. a. a sătura. (Sättigung, f. saturare, f.
©attler, m. şelaru, m.
©attfaill, a. de ajunsă, destulă. Saţ}, m. punere, f.; sărire, f. săritură f.; compunere, f. aşedă-tură la fundă, f.; frasă, f. ©aţţltng, f. statornicire, stătută, f.
constitnţiune, f.
©au, f. scrofă, f.
Sauber, a. curată, eurăţelă. ©auberfeit, f. curăţenie, f. Snubcrlid), a. eurăţelă.
Säubern, v. a. a curaţi.
©auborfte, f, peru de porcă, m. ©alter, a. acru.
Sauerampfer, m. măcrişu, m. ©auerbritnnen, m. apă minerală, f. ©auerei, f. porcie, f. scrofărie, f. ©auerlraut, n. vardă acră, f. ©nuerlid), a. acrişoră.
©aiieru, v. n. a s’inăcri.
©(ţa	155
Säuern, v. a. a înăcri.
Sauerteig, m. aluatu, m. Sauertopfifd), a. posomorită, ©aufeu, v. a. a bc.
Säufer, m. beţivă, m.
Sauferin, f. beţivă, f.
Săugame, f. doică, f.
Saugen, v. a. et n. a suge. Säugen, v. a. a da ţifă, a aplica. Săugerocrf, n. tulumbă, f. Säugling, m. copilă de {iţă, m. Săugtljier, n. animală sugătoră, m. Snuifcb, a. porcosă, scrofosu. Säule, f. colonă, f. stilpă, m. Säuleugang, m. colonadă, f. pe-ristilă, m. pridvoră, m.
Saum, m. tivitură, f. margine, f. Säumen, v. a. a tivi, v. n. în-tărdia.
©aumfattel, m. şea de povară, f. ©numfelig, a. leneşă, negligentă. Saumfeligfeit, f. lenevie, f. Saumtljier, n. animală sărcinaru, m. Säure, f. acrelă, f.
©auriiffel, m. botă, m.
Săufelu, v. n. du^lăi.
Saufen, v. n. a şuera.
Sdţabe, f. biată (insectă); redă-t6re, f.
Sdjaben, v. a. a rade.
©djabernacf, m. rentate, frencliiă, m. Schäbig, a. terfelită.
©djadjeru, v. a. a precupi.
Sd)ad)t, f. grdpă, f.
©djadjtcl, t. cutie, f. alte —, babă, f. hircă, f.
©d)âd)teil, (la ovrei) a tăi vite. Srf)âd)ter, m. liahamă, m.
Sdjabe, m. pagubă, f. stricăciune daună, f.
©(haben, v. n. (einem ©iiige) a dăuna, a strică, a vătăma. Sdjabenfrcube, f. bucurie reută-ciosă, f.
156

@dj(t
©djabeitfvolj, a. ce se bucură de daună.
©djabljaft, a stricată, vătămată, ©dţăblidţ, a. stricăciosă, vătămă-toră.
©djäbüdjfeit, f. stricăciositate, f. ©dţablod, a. desdăunată, despăgubită.
©djabloSijaltung, f. desdăunare, f.
despăgubire, f.
©djaf, n. oae, f.
©djâfdjen, n. oiţă, f.
©djâfer, m. ciobană, m.
©dţnfcret, f. stînă, f.
@d|iiferftuubc, f. timpă de amoră, de drăgostire, m.
©Raffen, v. a. a face, a crea; a avea de lucru; a se ocupa; a •poronci, a pofti; a procura, ©dfaffner, m. vătafă, m.
©djafijirt, v. ©dţSfer.
©cbaft, m. c6dă, f. mănuncliiă, m. Sänften, v. a. a pune codă, a trunchi.
©djafluotte, f. lână, f.
@d)8!cr, m. şăgalnică, m. ©djaîerci, f. şagă, f.
©djöfcrn, v. n. a şăgui.
©djaf, a. anostă, f.
©dţale, f. eojă, f.; căşeă, f. ©djăleit, v. a. a desghioea, a curaţi de coje.
©djnltg, a. scorţosă.
@d)nlf, m. şiretă, viclenă, m. ©djntnţaft, a. şiretă. ©djalff|aftigleit, f. viclenie, f. ©djallbnarr, m. nebună de viclenie, f.
©d|aÜ, m. sunetu, m.
©djcillen, v. n. a suna.
©djatlMjvc, f. acustică, f. ©d)afl(od), n. gaură de sunetu, f ©djatmei, f. lioboo, f.
©galten, v. n. a eîrmui, a dispune.
?djaltl)ier, n. animală ţestosă, m. ©djnttjaljr, n. ană bisectă, m. ©djaltag, m. di de bisectă, m. ©d)nm, f. ruşine, f.
©djant, ©dţamtŞeile, f. ©djamgtie;
ber, n. părţile de ruşine, f. pl. ©djcitrteit, v. r. ftcŞ —, a se ruşina.
©djcmdţcift, a. ruşinosă. ©djamljafttgfett, f. ruşinetate, f. ©djatjtloij, a. neruşinată, ©djantloţigîeit, f. neruşinare, f. ©djcrabe, f. ruşine, f. necinste, defăimare, ocară, f. desonore. ©djiinbeit, v. a. a desonora, a defăima.
©djniibflecf, m. pată de ruşine, f. ©djiiTibitd), a. slută, urită, infamă, ©djanblidjfeit, f. urieiune, infamie, f.
©djaiibtţnt, f. infamie, f.
©rfjanf, m. cîreimă, f.
©djattje, f. şanţă, m.
©djansgrăber, m. pioneră, m. ©dţar, f. cîrdă, m. bandă, f. cetă, f.
©djerbod, m. scorbută, m. (böla). ©d)ilt'f, a. ascuţită, ageră; iute; tare; aspru.
©djiirfe, f. aseuţişă, m. agerime, f.
iuţelă, tărie, asprime, f.
©djdrfen, v. a. a ascufi, a ageri. ©d)arfrid)ter, m. hingheră, m. executorii, m.
©d)Qrfficf)tig, a. ageră vcdetoru. ©djarffidjtigfcit, f. vedere ageră, f. ©djarfftnn, m. isteţime, iscusinţă, f. ©djarffmitig, a. isteţă, iscusită, ©djarladj, m. scârbită, m. ©djartadjfieber, n. friguri scarla-tinî, f. pl.
©dţnrmiiiţel, n. bătaiă între puţini, f.
©d;«rtticr, n. balama, f.
©dm
©dje
157
©djärpc, f. eşarpă, f.
©Darren, v. a. et n. a rîcăi. ©djarte, f. stirbitură, f.
©djartig, a. ştirbă, ştirbită, ©djarttmdje, f. patrolă, f. @d)arlDäd)ter, m. pasnieu, m. ©Ratten, m. umbră, f. ©djattenlnlb, n. fantomă, f. ©djatteiirifj, m. silhuetä, f. ©djattig, a. umbrosä.
©djattireit, v. a. a umbri, a nuansa.
©djaUtnutg, f. umbrire, f. nuan-sare, f.
©djatitle, f. casetă.
©djaţş, m. comörä, f. tesaurü, m.;
amantă, m. amantă, f.
©djâţjbar, a. stimabilă.
©djä^barfett, f. preciă, m. va-löre, f.
©djâţen, v. a. a preciui, a taxa. ©djiiţşcr, m. preciuitorü, m. taxa-torä, m.
©djaţjtatnmer, f. visterie, f. ©djai^mciftcr, m. vistieru, m. ©d)ä(jung, f. preciuive, f.
@d)au, f. vedere, f. inspectiuue, f. revistă, f.
©djaufittljtie, f. teatru, m. scenă, f, ©(Şttuber, m. fiori, m. pl. grödä, f. ©djauberţaft, a. grozavă, gröd-nicä.
©Räubern, v. n. a se îngrodi, a se înfiora.
©djaiicn, v. n. a privi, a căuta, a se uita.
©dmuer, m. fiori, m. pl.
®djcmcrig, ©djauctliil, a. înfio-ritoră.
©djaufel, f. lopată, f.
©djaufeln, v. a. a lopăţi.
©djauiel, f. glenciu, m. dulapă, m. ©djaufelii, v. a. a legăna, a da în dulapă.
©djcmtii, m. spumă, f.
'Ssdjäunteit, v. n. a spumi, a face spumă.
©djaumig, a. spumosä.
©diauplaţş, m. scenă, f.
©djaufpiel, n. spectacolă, m. ©djcrafpieler, m. aetorä, m. @djaufptel()«ug, n. teatru, m. ©d)auftnelfunff, f. arta dramatică, f. ©djede, m. cală pestriţă, m. ©d)edig, a. pestriţă.
©djebel, m. crană, f.
©d)eel, a. chiorişă.
©djeet[ud|t, f. invidie, f. pismä, f. ©djeelfüdjtig, a. invidiosă, pis-mosä.
©djeffel, m. scafă, f. (mesură). ©djetbe, f. discă, m. semnă, ţintă, f.; gemă, m.; fagură, m. ©djeibenfdjicfien, n. dare la semnă, f. ©djctbe, f. tecă, f. despărţitură, f. ©djeibetunft, f. chimie, f. ©djeibclillie, f, linie de despărţire, f.
©dţctbcmiinje, f. monetă mică, f. @d)eibcit, v. a. a despărţi, a descompune.
©djetbenmffcr, n. apă tare, f. ©djeibung, t. despărţire, f.
©djeitt, m. părere , aparenţă, f ;
lumină, f. lucire, f.
©djeinbar, a. apărută, ©djeinbarfeit, f. aparenţă, f. ©dmntdjrtft, m. creştin falsă, ©djeuten, v. n. a luci, a părea. @d)einf)etlig, a. hipoerită. ©djcintob, m. mortă părută, ©djctjjen, v. n. a se căca.
©djeit, n. ţandăra, f. blană, f. ©djcttel, m. virful capului, cres-cetă, m.
©djeitelit, v. n. a face cărare, ©djeiteriţaufen, m. rugă, m.
I
158
@£fic
®d)t
©djcitcrn, v. n. a se rumpe, a se sferma.
©djcEe, f. clopofelă, durgăleu, m ©gelten, v. n. a suna, a (lîrgăi. ©djellengeleit, n. şlîrgăită, m. ©d)cflfifc|, m. gadä, m.
@d)ettfrQUt, n. rostopască, f. (planta). ©d)elnt, m. mişelă, m.
©djelinerci, f. mişelie, f.
®d)elmifd), a. mişelă, mişelache. ©djelten, v. a. et n. a ocări. @d)cmn, n. modelă, m.
©dientet, m. seäunelü, m.
©djcnf, m. cîrcîmară, m.
©d)enfe, f. circimä, f.
©cßenfel, m. pecioru, şoldu, m. ©dienten, v. a. a cinsti, a dărui;
a turna, a vărsa, a ţine circimä. ©djenfung, f. dăruire, f. ©djcufttrirtlj, m. circimarü, m. ©djerbett, m. ola, f.
©djcvbc, m. hircö, in.
©d)cre, f. forfici, f. pl.
©djerett, v. a. et n. a tunde, fid) —, a se căra.
©djereret, f. necaşlă, m.
©djerflein, n. dinaiü, m. ©djcrtucnsel, m. văietă, m. ©djerroenjeln, v. n. a stărui după cineva cu linguşiri.
©djerj, m. glumă, f.
©djerjen, v. n. a glumi.
©djerjcug, n. uneltele de băr-beră, f.
©d)cr}t)nft, a. glumeţă.
©djm, a. spăriosă, sfiosă.
©djeu, f. frică, sfielă, t.
©djeudje, f. mămie, f.
©dgudjen, v. a. a speria, a alunga. Sdjcuctt, v. a. a avea frică, sfielă. ©djeuer, ©djeuttc, f. şură, f. (Srdjeucnt, v. a. a freca, a spăla. @djeucr»t>ifdj, m. spălătorii, m. ©djeitml, n. monstru, m.
©dicufilid; , a. crîncenu, hidosă, înfricoşată.
©d)fitf;tid)îeit, f. grozăvie, f. @d)id)te, f. strată, m.
©djidjtcil, v. a. a despărţi, a a-şeşa în straturi.
©djicfen, v. a. a trimitte; — v. r. a se cade.
©djidtid), a. cuvenită.
©dprftidjfeit, f. cuviinţă, f. @d)icffal, n. sorte, ursită, f. ©djicfimg, f. trimitere, f.; Sorte ursire, f.
©djicbett, v. a. a împinge.
©djiebcr, m. împingătorii, m. dă-voru, cîrligu, m.
@d)icb8ridjtcr, m. arbitru, m. ©djicbsfprud), m. arbitragiă, m. @d)tcf, a. peşlişă, strîmbă, oblică. ©d)icff, f. peţlişime, oblicitate, f. ©djtcfer, m. ©djicferftctn, m. ar-desie, f.
©djiefev, in. ţapă, m. ţăpuşă, m. ©dpcieri, v. n. a chiori.
@d)iclcitb, a. chiorişu.
©djienbeht, n. fluerul piciorului, m. ©djiene, f. şină, f.
©djicttcit, v. a. a fereca.
@d)ier, adv. mai, aprope de. @d)ierltng, m. cucută, f.
©djießeit, v. n. a isbucni, a trage a da.
©d)icfjge)oeIjr, n. puşcă, f. armă de focă, f.
©djtejjpltlDer, n. erbă, f. prafă de puşcă, m.
©d)icßfd)ctbe, f. semnă, m.
©d)ifj, n. nave, f. vasă, m. corabie, f.; boltă de biserică, ©djtffbar, a. navigabilă. @d)iffbcmfunfî, f. arhitectura navală, f.
©djiffbrud), m. naufrăngere, f. nau-fragiă, m.
159
©d)i
@d)l
<2djiff6ritd)t(ţ, a. naufrăntu, nau-fractü, naufragiu.
©djtffett, v. n. a naviga.
©djiffcr, m. navigatorii, m. coiă-bieră, m.
©djtffaţrt, f. navigaţiune, f.
©djtlb , ra. egidă, f. pavedă, f.; însemnă.
©djilberljatt«, n. gheretă, f. ©dnibent, v. a. a descrie; — v. n a carauli, a fi de pa(lă. ©djiibcrung, t. descriere, f. ©djifbtröte, f. brdscă ţestosă, f. @d)i(bU)ad)e, f. sentinelă, caraulâ, f. @d)tif, n. trestie, f.
@d)immet, m. mucigaiă, m.; cală albă, suru.
®d)timnelig, a. mucigăiosă. ©djimmetn, v. n. a se mucezi. ©d)imntcr, m. lucire, f.; splen-(lore, f.
©djtmment, v. n. a sclipi, a luci. ©dţtntpf, m. ocară, f. afrontu, m.
injurie, f. necinste, f.
©djtmpfett, v. n. a ocări, a înjura, a însulta.
@d)itttţ>flid), a. de ocară, inju-riosü, însultătoră.
©djimpfttameti, m. poreclă, f. ©djimpfluort, n. injurie, ocară, f. ©djinbaitger, m. locu de hinghe-ritiî.
@d)illbel, m. şindirlă, f.
©d)iltbcln, V. a. a şindirli. @d)iltbcn, v. a. a beli.
@d)inber, m. belitorü, hingheru, m. ©djinberei, f. belilorie, liinghe-rie, f.
©djtubmiiljre, f. globă, f.
©djtttfcu, m. şuncă, f.
Sdţtrnt, m. scutu, m. paravanu, m. coijorocu, m.
©diinnbad), n. şopronu, m. a-ventu, m.
©dliadjt, f. bătae, f. bătălie, f. @d)tad)tbcmt, f. măcelărie, f. ©djladţteit, v. a. a măceli, a tăia (vite).
@d)lad}tţ'elb, n. cămpfi de bătălie, f.
©d)lad)topfer, n. victimă, f. ©djladjtovbnung, f. regulă de bătălie.
@d)ladc, f. spumă, (la metale), ©djlacfig, a. spumosă, impurii. ©d)taf, m. somnii, m.
©d)tafcn, v. n. a dormi.
©djlcifertg, a. somnorosü. ©djlnfent, v. n. a moţăi.
©djlaff, a destinsă, slabă. ©d)la[ţf|ett, f. destinsime, f. ©djlafgejcll, m. companionu de pată, m.
©cfitafljofc, f. ismenă, f.
©djlaflo«, a. fără somnă. ©cfilafloftgfcit, f. insomnie, f. ©djlaftniipc, f.; scufie de nopte, bonetă de nopte, f; tîndală, f. ©djlafrod, m. halată, ni.
@d)lafort, f. culcuşă, m. @d)tafjud)t, f. letargie, f. ©djlaftrunf, m. beutură innaintea culcări, saă spre a dormi. Sdjiaftrunfcn, a. somnorosă. ©dilaftoanbler, m. somnanbulu, m. ©d)lag, m. lovitură, f. căută (pa-seriloră), tactă, parchetă, m. (de pădure); viţă, f. soiă, in.; damla, f. apoplexie, f. ©djlagabcr, f. arterie, f. ©djlagbaitm, m. barieră, f.
@d)lage, m. pl. bătăi, f. pi. @d)lâgel, m. maiă, m. berbebe, m. (de lemnă).
©flageli, v. a. a bate, a lovi, a ciocni; au« ber ?trt —, a degenera — v. n. a se lovi, a se
160
©dj(
©djl
isbi; bie Uf|l' — jeljn, orele sună deee.
©djlägerei, f. bătaie, t.
©d)iagflltjj, m. damla, apoplexie, f. ©d)!amm, m. mocirlă, f. tină, f. noroiü. m.
©djiatmnig, a. mocirlosü, noroiosü. ©djlampe, f. femee scîrnavă, f. ;ad)!ar.ge, f. şerpe, m.
©djlüngcln. v. r. fid) —, a se şerpui, a s’intortila.
©djinilf, a. subţire (în talie). ©d)(aut()dt, f. snpleţă, f.
©djlnppe, f. daună, f. perdere, f.; pantofü, f.
©d)!au, a. dibaciü, isteţu, viclenii.
@d)(aud), m. burdufü, m. bul-bdna, f.
©d|îaud)fpriţ;e, f. tulumbă, f. ©d)I(iu[)eit, f. dibăcie, isteţie, f. vicleşugu, m.
©djlaufopf, m. dibaciö, isteţii, vi-clcnü, m.
@d)!ed)t, a. reu.
©djiedjtcrbingS, adv. fără îndoielă. ©d)ied)tljin, adv. de a dreptul, simplu.
©djledjtigfeit, f. reutate, f. reutä-ţime, f.
©djltddtueg, adv. v. ©d)lcd)tl)in. ©d)leljc, f. porumbicä, f. ©djldicnbauni, m. porumbicü, m. ©dllcidjett, v. n. a merge pe vîr-ful degetelorü; |td) baUOU —, v. r. a se şterge.
©djieidjcr, m. viclenii, m. ©d)ieid)i)anbel, m. contrabandă, f. @d)teitf|flänb(er, m. contrabandierü, m.
©d)(eifhafjtt, f. glenciü, m.
©djieife, f. .bandă, f.; fundă, f.;
codă (de rochie) f. lafü, m. ©djicifcn, v. n. a tîri; a demola,
a dărîma, a strînge (uă epistolă).
©dţieifett, v. a. a ascuţi, a toci. ©djieifer, m. ascuţitorii, tocitorii, m. ©djieifftein, m. tocilă, f.
©(Meint, m. flegmă, f. mîsgă, f. ©dţleimfteber, n. friguri flegmiise. ©djieimig, a. flegmosö, misgosü. ©d)Ienfcrit, v. a. a bălălui. ©djleppe, f. codă (de rochie), f. ©djtcilbcr, f. praştie, f.
©dţicubcnt, v. a. a prăstia, a a-ruuca.
©djfcmiig, a. repede, iute, de grabă, sirguitn.
©d)(eufe, f. stavilă, f. canalii, m. ©djieier, m. voalü, m. velii, in. ©dţlid), m. intrigă, f.
@d)Iid)t, a. sadea; simplu. @d)li(ţten, v. a. a netezi; a descurca; a împaca.
©djlicjjeit, v. a. a închea; a in-cnea, a cuprinde.
©djtieficr, m. portarii, încnetoru. ©djliefîlid), a. finalii; adv. înfine. ©djlirnnt, a. reu, înrăutăţită, ©djliitge, f. laţii, m.
©djlingef, m. mişelii, m.
©dţlingeit, v. a. in ciiianber —, a înlăţui.
©djiingeit, v. a. a înghiţi, ©dţiitten, m. sanie, f.
©d)lttt(d)U[), in. pecioronge, pl, m. patină, m.
©djliţj, m. tăiătură, f. crepătură.
f. (la rochie).
©dţli^cn, v. a. a crepa.
©djiofî, n. brdscă, f. lacătfl, m.; castellii, m.
©djiofie, f. grindină, f.
©djlofjen, v. i. a grindina, ©dţioffer, m. lăcătuşii, m. 5djlottei'ig, a. bălălăindă, hîţiindă.
©djlottern, v. n. a tremura ; bă-lălăi, a se clătina.
©d)Iud)t, f. văgăună, f. abisă, m. ©djindjjen, n. suspină, m. suspi-nare, f.
©d)!ud m. înghiţitură, f. ©djludtn, v. a. et n. a înghiţi, ©djlnmtncr , m. somnu uşură, m. aţipire, f.
©djlltmmern, v. n. a dormita, ©djlunb, m. gîtu, m. gură, f. (de prăpastie) prăpastie, f.
<5 djtiipfen, v. n. a scăpa, a se luneca, ©djliipfrig, a. lunecosă. ©djlupfnnnfel, m. cotlonă, f. ©djHirfen, v. a. a sorbi.
©djlufi, m. conclusinne, f. finită, m. înelieere, f.
©d)liiffcl, m. chee, f.
©dţiiifTelbart, m. florea cbeeî. Sdfiüffelbcin, xn. clieţă, f. ©djliiffelblutne, f. ghiocea, f. ©djlnffefiod), n. gaură de broscă, f. ©d)Iiiffig, a. hotârită.
©dllufjreim, m. refrenă, m, ©djntnd), f. ocară, ruşine, f. ©djxnadjten, v. n. a lîngesi. ©d)mad)ttg, a. slabă, uscată, ©dmtadfjaft, a. gustosă, nostimă, ©djtnadijaftigfeit, f. gustoşime, f. Sd)îltndio8, a. fără gustă, anostă. ©djmăŞen, v. a. a defăima, a înjura, a ocări, a necinsti, ©djmăfjlid), a. defăimătoră, a-marnică, grozavă.
©djmnfjnng, f. defăimare, înjurare, £ ocară, f.
©djtttaf, a. îngustă.
©djmiilen, v. a. auf einen —, a fi mîniată pe cineva.
©djmMern, v. a. a micşora, a în-puţina,
©contai,, n. untură de poreu, f. ©djmaroţtn, v. n. a linge.
©djmaroţşer, a. lingătoră, m. ©dimaug, m. banchetă, m. ospă-tare, f.
©djmaufen, v. n. a manca bine, a bancheta.
©djmedcn, V. a. a gustă; — v. n.
a avea gusta.
©djmeidjelci, f. linguşire, f. ©djnteidjelljaft, a. linguşitoră. ©djmeidftln, v. a. a linguşi, ©djnteidjter, m. linguşitox-ă, m. ©djmeifjen, v. a. a arunca, ©djtnelj, m. smalţă, m. emailă, m. ~ djnteljbcir, a. topibilă, topitoră, fusibilă.
djmelje, f. turnătore, f. djmetjen, v. a. a topi.
©djmeljer, m. turnătoră.
»iîdjmers, m. durere, f.
Sdţmerjcn, v. n. a durea, ©djmerjljaft, ©djmerjltdj, a. dure-rosă.
Sdjmcrjltnbernb, a. alinătoră. ©djmetterling, m. fluture, m. ©d)mcttern, v. n. a (lirnăi. ©d)tninb, m. ferară, m. faoră, m. ®d)ttliebe, f. fei-erie, faoi-ie, f. ©djmicben, v. a. a faori, a fe-reri. fRanfe —, a cloci, a face intrigi.
©djtniegcn, v. a. a pleca, a potrivi. — v. r. a se alatura, a se potrivi, a se da de ceva saă de cineva.
©djmierbud), n. ciornă, f. ed)nriere, f. unsdre, f.
©d)mitrnt, v. a. a unge, a minjî. Sdjnticrig, a. unsurosu, mînjită. ©djminîbofjne, f. fasole, f. ©d)min!e, f. snlimană, m. rame-nălă, f.
©djmtnfen, v. a. sulimeni. ©djmollen, v. n. a se bosunfla. ©dimoren, v. a. et n. a prăji.
11
162
Sdţit
Sdjit
Sdjmud:, m. podobă, f.; giuvae-ruri, m. pl.
Sdjmiiden, v. a. a podobi, a in-podobi.
(SchntudloS, a. simplu, fără podobă.
Schmudfäftdjen, n. scrină, m. ©d)inuge(eu, v. a. a contrabanda, a trece mărfuri pe ascunsă peste plaie.
@d)fltuglcr, m. contrabandieră, m. Sdjmuujctu, v. n. a simbi. ScţmulJ, m. scîruăvio, f. necurăţenie, f. mîujeaiâ, f.
©djmntşcn, v. n. a se mînji. ©djtnuhig, a. scîrnavă, necurată. Sdjuabcl, m. ciocă, m.
Sdjnade, f. ţinţară, m.; glumă, f. ©dţnacfifd), a. glumefu.
©djnalle, f. cataramă, f.
Sd)Italien, v. a. a încătărăma; v. n.
a pocni, a plesni.
©djnappeu, v. u. a liăpui. ©djttappljan, m. bandită, m. ©djîtappS, m. ţuică, f. rachiu, m. ©djnappfad, m. traistă de druină, f. ®d)ttard)en, v. n. a horeai. Schnarre, f. scirţăitore, f. tsrdjttarrat, v. n. a înverti scirţăi-torea.
©djnattern, v. u. a gîgai. ©dţnauben, ©djuaufett, v. a. et n.
a sufla, a sforcăî, a sforăi, ©dptauţe, f. botă, m. rîtu, ni. Srfţnaitjcn, v. a. a curaţi nasul, seü luminarea.
©dţnccfe, f. mielcă, m. ©djnedenfötmig, a. spirală, ©chnedenlinie, f. spirală, m. Sd)nce, m. dăpadă, f. neaua, f. ©djneegeftijber, n. viforă, m. vis-colă, m.
©djncibe, f. tăifă, m.
©dpteiben, v. a. a tăia —, ©efid)= tec —, a se schimonosi. Sdjuctber, m. croitoru, m, Sdţneibcrtohn, m. fasbnă, m. Sdjnetbcrn, v. a. croitori.
Schneien. v. i. a ninge.
Schnell, a. iute, repede, grabnică, promptă, curindă.
Schnellen, v. a. a repedi. v. u. a se repezi.
Sdjnctligfcit, f- iuţelă, f. grabă, f, Sd)neHtuage, f. cântară, ra. Schnepfe, i. b-cagiă, m. şnepă, m. edjuiegetu, v. a. a netedî. Sdjnippd)CH, n. pocnită (eu degete).
Sdjnippifdj, a. ţivnosu.
Schnitt, m. tăiere, f. tăietură, f.: secerişu, m.; croială, f.; falie (de păne).
Sdjnittet:, ra. seceritoră, m. Sdjnittbanbcl, m. negofu cu co-tulă; lypseănie, f.
Schnittlandf, m. arpagicu, m. Sdjnitţein, v. a. a tăceţi. Sdjniţjîuert, n. sculptură, f. SdţnbbC, a. despreţuitu; frivolă; vană.
©djnörfel, m. linie încolăcită, f.
ornamentă, m.
Schnüffeln, v. n. a muşlui. ©djltnpfen, m. guturaiă, m. trona, f. Sdptupfen, v. a. a trage tabacu. odjuupftaba!, m. tabacă de naşă, de trasă.
Sd)Hitpftabaî3bofe, f. tabacheră, f. od)ltnpftud), n. basma, batistă, f. ©dptuppc, f. mucă de lumenare, ra. ©djiutr, f. sforă, funia, f. ©djnitrbruft, f. corsetă, in. «sdpmreit, V. a. a stringe cu sforă;
v. r. a se încorseta.
©djnürleib, m. corsetă, m. ©djmtrrbart, m. mustaţă, f.
Sdjr
<S.d)u
163
SdltlUlTC, f. scîrţăitore, fi; basma, f. Sdjuurrcit, v. n. a sforeai, 11 torce, (miţa) a sfîrăi.
Schnurrig, a. posnaşă, de ridu. Sdpmrftvnd'S, adv. de a dreptul. âii)obtr, m. claie, f. grămadă, f. slogü, m.
Sd;ocf, n. saidecime, "f.
Sdjofle, f. bulgăre, (de päniintü) sloiu,(de ghetä).
Sd)01t, adv. deja.
Sd)ön, a. frumosü, formosu. Sd)önbnnf, m. facia întîu tipărită, f.
Schöne, f. fromosä, f.
Sdjonen, v. a. a cruţa, a păstra. 3d)öngeift, m. beletristü, m. ©d)önl)eit, f frumoseţă, f. ©ä)ünfd)rcibefiutft, f. caligrafie, f. Sd)bnfct)vcibciv m. caligrafii, in. Sdjommg, f. cruţare, f.
Sdjooff. m. sinu, m.
Sihoofffuib, u. copilă favorită, m. Sdjopf, m. pică, f.
Sdjöpfen, v. a. a scote apă, a puisa.
Schöpfer, m creaţoru, m. SdjBpfltng, f. creaţiune, f.
Schöppe, m. asesorii, m.
Schoppen, m. şopronă, m.
3d)bppd, in. berbece, m. Sdţornfteitt, m. coşă, in. urloiă, ni. camină, m.
Sdjornftcinfeger, ra. coşară, tir-luieră, caminară, m.
Sdjbffling, m. mlădiţă, f.
Sdjote, f. păsterî, f. pl.
3d)râgc, a. diagonală.
Sdjrcunntc, f. sgăritură, f.
Sdjl'Ctnî, ni. scrină, dulapă, m. Sdjraufe, f. barieră, f.
Sdjranfett, pl. f bariere, f. limită.
m. margine, f.
Sciftanbc, f. şiurupu, m.
2d)l'aitbcn, v. a. a şiurupi. 2d)ranbcmnutter, f. mutercă, f.
Sd)rau6enjiet)er, m. şiurupeliiiţS, f. 3d)rccî, m. spaimă, f.
3d)fedbtîb( n. staine, f. spectru, m. Sdjvcden, m. spaimă, frică, f. Sdjrecîen, v. a. a speria.
Sdjrecfbaft, a. speriosă, fricosu. Sd)rcu(id), a. teribilă, înfricoşată, spăimîntătoră.
Sdjrct, m. strigată, ţipată, m. Schreibart, f. stîlu, m.
3d)reibbud), in. caîeţii, m. ~d)reiben, v. a. et n. a seri.
djrcibcr, m. scriitoru, m. Sdjrcibţeng, n. unelte de scrisă, f. pl.
3d)rciciib, a. strigătorii.
Sdjrein, v. Sdjranf.
Sdjmner, y. jEtfdffer.
Sdjretten, v. a. a păşi.
Sdjrift, f. serisore, f.; încrisă, m. Sdjriftgte-fier, m, turnătorii de Utere, Sdji'iftfajien, m. caştie, f. Sdjriftlid), a. în înscrisă. 3d)riftfeţşer, m. copipositorii, cu-legătoră, compuitoră, deţaru, m. 3d)riftfteHer, m. autbră, m.
Sdţritt. m. pasă, m. umbletu, m. Sdjroff, a. prăpăstiosă; aspru. Schroffheit, f. prăpăstoşie, f. asprime, f.
Sdţvopfcn, v. a. a crestături, scrijeli.
3d)rott, m. pliunbă (de vînată). Sdlllb, m. împingătură, f. transportare (unui individă acusatu dintr’uă jurisdieţiune in altă). Sdţubîctrren, m. robă, f. -5d)ubfnjten, m. SdjitMabe, f. cutie, ladă, f. (ce se trage afară). 3d)iid)tcnt, a. sfiiciosu. Sdjiichternheit, f. sfielă, f.
Sdjltft, m. ticălosă, mişelu, m.
11*
164
©ef)it
rdjiu
©djuţ, m. papucă, m. glieta, f. ©djubftitfer, m. cirpaciä, m. ©djufymadjct', m. cismară, m. ©djuljttudjfc, f. ciruelă de cisme, f. vaxä, ni.
0d;ulb, f. datorie, f.; culpa, f. vină, f.
©d)ulbbrief, m. obligaţiune, f. ^la-pisü, m.
©djltlbig, a. datoră; culpabilă, vinovată.
©djlllbtgr, m. culpabilă, m. vinovată, m.
Sdjlllbigfcit, f. datorinţă, f. ©djltlbner, m. debitoră, m. datornică, m.
@d)lilbfd)cin, m, dapisă, m. obligaţiune, f.
©drille, f. şcolă, f.
©djitlcr, ra. şcolară, ra.
©djulţeriett, f. vacanţă, f.
©djuüer, f. umeră, m.
©djultijeijj, ©djulţe, m. jude, m. ©djuţjpc, f. solfă, m.
©c^uppert, v. a. a curăţa de solţu. ©Ruppig, a. solţosă.
©djur, f. tunsurä, f.
©djiircit, v. a. a aţiţa.
©diurtc, m. blăstămată, ticälosu, m.
©djurfcnfiretdj, m. blăstămăţie, ticăloşie, f.
©d)ur;, m. ©djiirje, f. otrepu, m.
tablieră, f. şurtă, m.
©djiirjeil, v. a. a înnoda, ©djurjfcli, n. otrepă, şurţu de pele, m.
©djllfj, rn. puscătură, dătătură, f. ©djüffet, f. farfurie, strachina, f. blidă, in.
©djltjjmeite, f. distanţă căt bate . puşca.
©djuftcr, v. ©djuţjnrndjcr. ©djnffcrfrtcif, in. cuţitu de cismară.
d)Utt, m. grămadă, movilă de dărăpănături, f.
©djiittcln, v. a. a scutura, a clătina, a sgudui—, ben $oţ)f —, a da din capă.
©djiitte», v. a. a turna, a versa, ©djllţş, m. protecţiune, f. stavilă,, f. scută, m.
©dîu^blattern, f. p. altoitură, f. ©djiiţjc, m. dătătoru, m. arcbebu-sieră, m. ţintătoră, m.
©d)ii(3en, v. a. a protegea, a stavila, a scuti.
©djuţşfjetligc, m. patronă, m. ©dm^ţcrr, m. protectoru, ni. ©djtnad). a. slabă, neputineiosă, debilă.
©d)U)ăd)C, f. slăbiciune, debilitate, f.
©d)tt)äd)Clt, v. a. a slăbi; a desfeti. ©d;umd)f)eit, v. ©djitmdţc. ©d)ttiâd)lid), a. slăbiciosă, infirmă delicată.
©djuiädjlidjlcit, f. infirmitate, f. ©djmnbî'Clte, f. escadronă, m. ©djtuager, m. cumnată, m. ©dptmlbe, f. rîndurea, f. rîndu-rică, f.
©dţttmtt, m. cuantitate.
©d)inamm, m. burete, m.
©d)ttmn, m. lebedă, f.
©djiuürtgel, m. limba (clopotului) măneră, m.
©djtnauger, a. grea, îngreunată, chendelă.
©d)U)öngern, v. a, îngreuna; a amesteca.
©dnucuigetfdjaft, f. îngreunare, f. chendelie, f.
©dfitmnf, m palavră, f. posnaţie, f. ©dfitxmfen, v. n. a se clătina; a fi nehotărită,
©djtnărtfett, v. ©djiueiifcit.
©dţttmng, m. codă, f.
<24»
165
©dj»
lit, f. greoitate, f. ne-f. greutate, f. (la pu-
adv. cu greu.
, m. ceutru de greu-
sabie, f. armă, f.
, m. armariu, m.
nepotă, m. ne-
©djwänjeln, v> n- a *^a c6dă;
a linguşi.
©djroânsen, v- a- a negligea. ©djroären, m. buboiö, m. bubă, f. @<J)Vuârcn, v. n. a se cdce (bubă) a se puroi.
@d)Warm, m- cîrdu-> m. roiă, m. urdie, f.
©djtöävmcn, v. n. a roi; a umbla iu petreceri neertate; a fantasa. ©Ctpuänner, m. craiă, m. fanaticii.
<S(fjruärrrtetet, f. crailică; m. fana-tismü, m. entusiasmă, m. @d)Wârmeriţd), a. fanatică, entu siastică.
©cţroarte, f. şorieă, m. scdrţă, f. ©djtoarj, a. negru.
©djttmrse, m. negru, arapă, m. ©djtuărje, f. negrelă, f.
©djtöärjett, v. a- înnegri, ©djwarjfiittftfev, m. magică, m. ©dptmţşen, v. n. a flencâni, a limbuţi.
©djmiiţşsr, m. flecă, m. limbută, m. ©djiuăljerei, f. flecărie, f. limbu-şire, "f.
©cf)ttmţşt)aft, a. flecărosă, limbută, ©djttmţşfjafttgleit, f- flecărie, lim-buţie, f.
©dpnebe, 1« bet — fein, a fi spin-durată, a fi neliotărită. ©djtucben, v. n. a pluti în aeră. ©djwefel, m. puciosă, f. sul-fure, m.
©djtocfrtjjötsdjen, n. cbibrită, m. ©d)tuefe!ig, a- sxrlfurosă.
@d)tuefcln, v. a. a sulfura. <S(^tt>efelfâure, f. acidă sulfurică, m.
©djrneif, m- c6dă, f.
<25cf)tt»eifert, v. a. a iucovăî. ©cbrocifftern, m. cometă, m. ©djroeifung, f. încovăire, f.
©djmetgcn, v. n. a tăcea, ©dptieigfam, a. tăcută.
©elftem, n. porcă. m. maseură, m. ©djtoemerci, f. porcărie, f. scro-fârie, f.
©cf) tu einige!, m. ariciu rîtosă; omă Beîrnavă, in.
©djtucimfdj, a. porcosă.
©dpucifţ, in. sudore, f.; sănge, m, ©dpueiţjcn, v. a. a lipi feru la uă laltă.
@d)tuc!gen, v. n. a se inbuiba. ©dpoelger, m. părăsită, m. ©dimclgcrifd), a. imbuibătoră, Iu-xuriosă.
©djmefle, f. pragă, m.
©djtnellen, v. a. a înfla, a creşce, ©dţmcmme, f. clătire, f. plutire, spălare, f. scăldare, scăldătore, (de cai).
©djmcmmen, v. n. a pluti; a a-duce cu sine plutindă; a scălda (caii); a uda.
©dpneitfen, v. a. a clătina; a clăti.
©dpncitfuttg, f. clătinare, f. clătire, f. întorcere, f.
©d)tt>er, a. greu.
@d)tt>ere, greutate, f. pondă, m. ©djiuevftiliig, a. greoioă, necioplită.
djroerfătfigfcit, cioplire,
©dpuertraft, tere.)
©djtocrtid),
©djtucrpunft, täte,
2djroevt, n.
©dpuertfeger, m.
Sdiroeflcr, f. soră ©djmefterfmb, n. potă, f.
©djtticjîevfofjrt, m. nepotă, m.
160
' ©d)!t>
rc fj
©djtüiebbogcn, m. arcă, m. arcada, f. cliirairiö, m.
©djrcicgerciftera, pl. socri, m. pl. ©djwicgcrmutter, f. so ură, f. ©dpuicgcijolpi, m. ginere, m. noră, m. ©dpnicgertodjter, f. noră, f. ©djroiegeröatcr, m, socru, m. ©djttucle, f. bătătură, f.
©dinnelig, a. cu bătături, ©djnricrig, a. dificilă ©diroiragfeit, f. dificultate, f. ©djlmmmcnv. n. a innotă; a pluti.
©d) tu hunter, m. innotătoru, m. ©d;unmn:E)aul, f. peliţă de inno-tatö.
©dguinbcl, m. ameţelă, f. ©dmrinbclei, f. moftangerie, f. ©dmunbcEig, a. ameţită.
©rijniinbeii. v. n. a peri, a des cresce, a se micşora; ase slăbi, a se usca; a se retrage, ©djlvhlbfudjt, f. oftică, f. ©djroinbfiidjtig, a. ofticosu. ©dpuinge, f. venturătore, f.; a-ripă, f.
©dpuingen, v. a. a Ventura; a bate (din aripi) a clătina; fid; —, a se aridica.
©djnringung, f. vibraţiune, f. osci-laţiune, f.
©djrotrren, v. n. a sbîrnăi. @d)lDiţ3cn, v. n. a asuda, ©dgi'brcn, v. n. a jura.
©dpubrer, rn. jurătoru, m.
©djtöiil, a. pîhlosă.
©djloiUe, f. pîhlă, f.
©d)Umlft, f. înflătură, f. înghîn-fare, f.
©d)UmEfitg, a. înghînfaiu.
©d)li>ung, m. saltare, f. aruncare, f.; oscilare, f.; sboră, m. înr-pulsă, m.
d)tt)Ung!raft, f. putere, foreie
centrifugă, f.
©cfjtuungrab, n. balancier®, m.
djlUltr, m. jnrementă, m.
©cEaue, in. esclavü, m.
©cEnbcrei, f. eselavagiă, m. ©clnbtfd), a. servilă.
©ed)?, n. cord. şese.
©cdtSccf, n. hexagonă, in.
©erfljlr, etc. v. ca Svitte, etc. Scd)§luod)en, f. pl. lâurlie, f. ®ed)btt>bd)neriu, f. lăudă, f.
©edf!, n. saculeţă, m.
©ccîclmciftcr, m. vistieră, m.
©cct, m. vină de Canari.
©ce, m. Iacă, m. beleşteă, m.
©ec, f. mare, I. oceană, m. ©eefnfjrer, m. marinară, m. ©eefabrt, f. navigaţiune, f. ©ecfjajcn, m. portă, m. schelă, f. de mare.
©ccic, f. sufletă, m.
©eelenfcEjre, f. psihologie, f. ©eelenmcffe, f. parastasă, m. ©ecleute, m. pl. inai'inari, ni. pl. ©cclforger, m. pastoru, m. preotu,ni. ©eenniniT, m. marinară, m. Seeräuber, m. corsară, m. pi-ratu, ni.
©ecfd)aben, m. avarie, f.
©ccflabt, f. oraşă maritimă, m. ©eercartS, a- cătră mare.
©ccrorien, n. marină, f.
©cgel, n. ventrelă, f.
©egcln, v. n. a pluti, a inota eu co rabia.
©egen, m. beuedicţiune, f. bine-cuventare, f. prosperitate, f. hară, m.
©cgiint, v. a. binecuventa. ©egnung, f. binecuventare, t. ©eben, v. a. etn. a vedea; a privi, a dări.
©ţfjcr, m, profetu, m. proorocă, m.
«et
ÎCţj
107
«etjerro^r, n. telescopu, m.
Sctjrte, cordă, f. nervü, m.
Scfjnen, v. r. fuf) nadj etwas —,
a dori ceva,
Scl)ntd)t, a. nervoşii, vînosu. Scbltlid), a. doritoru, cu nerăbdare.
Scl)nfud)t , f. dorinţă, f. nerăbdare, f.
Se f)nfud)t§öoU, a. doritoru.
Scljr, adv. pre, forte, tare.
«cid)t, a. nu adincu, supreficială. Selbe, f. mătase, f.
Seiben, a. de mătase. Seibenmanufaftur, f. mătăsărie, f. «eibenwaare, f. mătăsărie, f Seibenwurnt, m. —raube, f. verme, gîndacu de mătase, m. Scibenjeug, n. mătăsărie, f.
■Seife, f. săpunii, m.
Seifen, v. a. a săpuni.
Seifenfteber, m. săpunaru, m. Seifig, a. eăpunosă.
Scitic, f. Seiner, m strecură-tore, f.
Seiţen , v. a. a strecura, a filtra.
Seil, n. frânghie, f. funie, f.
Seiler, m. tunarii, m. funicră, m. Seilerbahn, f. funărie, f. Seiltânjcr, m. jucătoru pe funie, m.
«ernten, v. a. a scurge mierea, Sein, feine, feiner, pr. seu, sa. «einige ober Seine, (ber, bir, ba?)
alü seu, sa.
«einetljalben, Seinetwegen, Seinei Witten, adv. pentru dineul.
Seit, prp. de la.
Seitbem, adv. din acel timpii. Seite, f. parte, f. lăture, f. costă;
facie, f. pagină, f.
Seitenblicf, m. privire în lăture, f. Seitwärt?, adv. în lăture.	1
Seitwärts, adv. înlăture.
Sflbanbev, pr. amindoi.
Selbige, Selbiger, Selbige?, p. ace-laşu.
Selbft, pr. însuşi.
©elbftbcflecfuug, f. onanie, f. ma-labie, f
Selbfigcfpräd), n. monolog®, m.
Selbftlantcr, m. vocalu, rn.
Sclbftmorb, m. sinucidere, f.
Selbftänbig, a. îndepedinte.
Selbftfud)t, f. egoismu, m.
Selbftfüd)tigc, m. egoistă, m.
Selig, a. ferice, fericită; reposată.
Seligfeit, f. fericire, f.
©cligntadjer, m. salvatoru, mîn-tnitoră, m.
«ettcrte, f. felină, f.
Selten, a. tară, neobicînuitu, extraordinară, curiosu, unică.
Seltenheit, f. raritate, f. etc.
Seltfatu, a. straniu, bifară.
Seltfantîeit, f. bifarerie, f.
Semmel, f. jimblă, f.
Senben, v. a. a trimite, a expedia.
Seubnug, f. trimitere, transportă, m.
Senf, m. muştaru, m.
Sengen, v. a. a pîrli.
Senfblei, n. sondă, f.
Senfcn, v. a. a sloboşli, a seo-bori; fief) —, a se lăsa.
©enfrcdjt, a. perpendiculară, dreptu îngiosă.
Senfal, m. samsaru, mesitu, m.
Senfe, f. cosă, f.
September, m. Septemvrie.
Seffel, m. scaunu, m. şlefu, m.
Stocii, v. a. a pune, a plasa, a arangea; a fiesa, a ord ona; a compune; a făta,— v. n. a rări; Über ben ghifj ■—» a sări peste
168
@id
©ocf
gîrlă; an bag 2anb —, a debarca; v. r. a şedea.
©eţjer, in. compositoră, culegătorii, m.
©eudje, f. böla contagiosa, f. epidemie, f.
©eufjett, v. n. a ofta, a geme, a suspina.
©eufjer, in. suspină, m. gemetă, m, Siegel, (."secere, f.
©idjer, a. sicurä.
©idjerljeit, f. sicuranfä, f. @id)erlicf), adv. de sicurü.
©idjer«, v. a. a a8icura, a garanta.
©id)t, f. vedere; liadj —, la pre-sentaţiune.
©itfjtbar, a. vîsibilă.
©idjtbarfeit, f. visibilitate, f. Sitten, v. a. a ciurai, a cerne, ©ie, pr. ea; ei; eile; Doiunia-Vostră.
©ieb, n. ciurü, m. sită, f.
©ieben, v. a. a ciurui, a cerne. Sieben, a. şopte.
©ied), a. bolnăviciosă.
©iedjbett, n. pată de facere, m. ©iedjen, v. n. a fi bolnavă, ©iedjljaub, n. spitală, m ©ieben, v. a. a ferbe, a clocoti, ©ieg, m. învingere, f. biruire, f. victorie, f.
©iegel, n. sigilă, m. pecete, f. ©iegellad, n. ceră roşie, f.
Siegeln, v. a. a sigila, a pecetlui.
©iegen, v. u. a învinge, a triumfa, ©iegetmad)«, n. cera roşie, f. ©ieger, m. învingătorii, triumfătorii, m.
@icge8jeid)en, n. trofeă, f.
©iegreidj, a. vletoriosă.
©ielje: i. ătă.
©idern, v. n. a se strecura.
©über, n. argintu, m.
©iberarbeit, f. ©itbergefdjirr, n. ar-giuterie, f.
©überarbeitet, m. argintară, m. @il6crn, a. de argintă, argintiă. ©ilberjeug, n. argintărie, f. ©itnpel, a. simplă.
@im§, m. briă, m. poliţă, f. (fe-renăscă).
©ingen, v. a. et n. a cănta. ©iitgftiicf, n. arie, f.
©ingfpiet, m. operă, f.
©ingtucifc, f. melodie, f.
©iltfen,' v. n. a se cufunda, a scădea; a cădea; ben 2J2utfj — laf= fen, a perde curagiă.
©intt, m. sensă; înţelesă, m. siw-ţimentă; spirită, dubă, m. ©ittnbilb, n. simbolă, m.
©innen, v. u. a göndi; medita, ©inngebidjt, n. epigrama, f. ©innlidj, a. sensuelă.
©inntidjfcit, f. sensualitate, f. ©ilintob, a. fără înţelesă, sensă. Sinnreidj, a. ingeuiosă. ©iunüerroanbt, a. sinonimă, ©internat, c. fiind că Sitte, f. obieeiă, m. moravuri, f. pl. ©ittenlcljre, f. morală, f.
Sittenlos, a. imorală, ©ittenloftgfeit, imoralitate, f.
Sittig, a. modestă.
©itttidj, a morală.
©ittlidjfeit, f. moralitate, f. ©ittfam, a. modestă.
©ittfamleit, f. modestie, f.
Siţş, ra. şedinţă, f. situaţiuue, f.
residenţă, f. şezută, m.
©iţîen, v. n. a şedea.
©iţung, m. şedinţă, f.
©fijj'e, f. schisä, f.
©fijjiren, v. a. a esebisa.
©o, adv. aşa.
©ode, f. ciorapă, m.
©ou
169
Spa
Sobbrentten, n. acrelă in gîtă.
Sofa, n. canapea, f.
©oble, f. talpă, f.
Soßn, m. fiü, m.
Soldjer, Solche, Soldje«, pr. a-tare.
Soldjergcflatt, adv. intr’acestu chipü.
Solb, m. lefd, f.
©otbat, m. soldatü, m.
Siilbner, m. simbriaşu, năimită.
Sole, f. salamura naturală, f.
©öden, v. n. a trebui, a debe; a se cădea, a se dice.
Sommer, m. vară, f.
Sommerflecfcn, Sommcrfproffen, m.
pl. pete in obrarlu.
Sommerjeug, n. stofă de vară, f.
Sonad), v. fjolgltcf).
©onber, prp. fără.
©onberbar, a, separabilü; curiosü, ciudată.
Sonberbarfeit, f. singularitate, cu-riositata, f.
Sonberlidj, a. mai alesă, bită, minunată.
Sonberling, m. omă ciudată, cu-riosă.
©onbcrn, v. a. a separa.
Sonnabenb, m. sâmbătă, f.
©oune, f. söre, m.
Sonnen, v. a. a pune la söre. Sonnenaufgang, m. răsărită söre-lui.
Sonnenblume, f. flörea söreluf. ©onnenfinfterntß, f. eclipsă de söre, f.
Sonnenfdjein, m. lucirea sörelui,
f.	söre, f.
©onnenfdjirm, m. umbrelă, f. cor-tiţoră, m.
©onuenftäubdjen, n. atomă, f. Sonnenuntergang, m. apusă söre- ©paßen, \ lui, in.	Spaßhaft,
Sonnig, a. cu söre.
Sonntag, m. duminică, f.
©onft, adv. altă feliă, f.; altă dată. Sorgen, v. n. a îngriji, a griji, a avea grijă.
Sorgenfrei, a. fără grijă.
Sorgfalt, ©orgfamfcit, f. atenţiune, băgare de seină, luare aminte, f. Sorgfältig, a. cu luare aminte, a-
deose-
KO

Spaßmacher, m. glumeţă, m.
Spät, a. întârziată, adv. türdiu. Spaten, m. sapă, f.
Spaß, v. Sperling.
Spaţiercn, v. n. a se preumbla. Spajicrfa^rt, f. preumblare în caretă, f.
Spatiergang, m. preiimbhcre, f. Sped)t, m. pică, f.
Specf, m. slănină, f.
Speer, m. lanţin, t.
Speicfjc, f. spiţă, f. (de röta). Speidjel, m. scuipată, m. bale, ^ t. pl.
Spcicfjcdccfer, m. linguşitorii ingio-sitü.
Spcidjeln, v. n. a băii.
Speicher, m. chambariu, m. grä-narü, m.
Speien, v. a. et n. a scuipa; a -vărsa, a borî.
Spetnapţ, m, seuipatore, f.
Spcife, bucată, f. mâncare, f. SpcifeljauS, n. restauraţiune f. hirtă, m.
Spcifefammer, f. cămară, f.
Speifett, v. n. a manca, a fi la masă.
Spenbe, t. dare, f.
Spcnbeu, v. a. a dărui.
Sperber, m. eperveră, m. (pasere), Sperling, m. vrabie, f.
©perrbauttt, m. barieră, f.
Sperre, f. oprire, f. inoiiidere, f.
f.; împiedecare, f.
Sperren, v. a. a închide; a opri, a împiedeca.
Sperrtarif, a. de totu deschisă. Spefen, pl. cheltueli, pl. f. Spiperei, Spejerciiuaare, f. drogue, mărfuri de dresuri, f. pl. ©peiţercitjânMer, m. hăcană. Spillen, v. a. a împăna.
Spiegel, m. oglindă, f.
Spiegelfechterei, f. prefăcătorie, f.
Spielen, v. r. fid) —, a se oglindi, piei, n jocă, m. jucare, f. ettttad aufs — feßen, a pune ecva in pericolä.
Spiegeln, v. a. et n. a se juca; a căuta (pe un instrumentă); a bate în multe culori.
Spieler, m. jucătoră, m. artistă, m.
Spielerei, f. jucărie, f.
Spiclîarte, f. carte de jocă, f.
Spicltente, f. pl. lăutari, m. pl.
Spielraum, m. locă de jocă.
“jricfnfjr, f. ornică cu mu(lică, m,
Spieß, m ţepă, m. ţepuşă, m, frigare, f. lanciă, f. suliţă, f. pică, f.
Spießbürger, m. cetaţenă simplă.
Spießen, v. a. înfepuşa, a stră-pnnge, a înţăpa, a pune ţapă.
Spicßgefell, ui, tovarăşă la uă faptă rea.
Spiefiglauţ, m. antimoniu, m.
Spießrute, f. nuiea, f.
opinat, m. spănacă, m.
Sphtbel, m. fusă, m. sulă, m. vîr-tejă, in.
Spinne, f. paengenă, m.
Spinnen, v. a. et n. a torce.
Spinnegetaebe, n. ţesătură de pa-engene.
Spinner, m. toreătoră, m.
Spiunrab, n. rdtă de torsă, f.
Spinnrotfen, n. furcă, f.
Spion, m. spionă, in.
Spiritus, tar. spirtă, m.
spital, m. spitală, m.
Spiß, a ascuţită, m. mişelă, m.
SpißbiiDerei, f. mişelie, f.
trpißbiibifd), a. mişelosă.
Spiße, f. virfă, m.; dantelă, f.
Spißen, v. a. a vîrfoşi.
Spißfinbig, a. ageră, subtilă.
Spr
Spu
171
Spiţşfinbigleit, f. agerime, subtilitate, f.
Spiţîig, a. vîrfosă.
Spiţname, m. poreclă, f.
©ptţjfăule, f. piramidă, f.
Splitter, m. aşchie, ţandură, f. Splittern, v. a. a sfărîniă, a a-scliia.
Splittcrrid)ten, v. a. a judeca dea-mănuntul.
Sporer, m. pintenaru, m.
Sporn, m. pintenii, m.
Spornen, v. a. a da, a pune pinteni.
SpontfircidjiS, adv. în fuga mare. Sporteln, pl. venituri latărale, rn. pl.
Spott, m. batjocură, f. ironie, f. Spötteln, v. n. a batjocori, a lua în rîsă.
Spötter, m. batjocoritorii, m, Spötterei, f. batjocură, f. Spottgcbidjt, n. Spottfcljrift, f. satiră, f.
Spottgelb, n. preeiü de nimica. Spbttiid), a. batjocurosfl, ironicii. Spottname, m. poreclă, f. Spottiuoljlfeil, a. torte eftinS. Spradje, f. limbă, f.; grăiă, m.
limbagiă, in. stilă, m. Spradjeigenţcit, f. idiotismă, m. ©prad)forfd)er, m. filologă, m. Sprad)lcf)re, f. gramatică, f. Sprndjlcljrcr, m. gramaticală, m. Sprndjlod, a. mntă.
Spradjridjtig, a. corectă. Spradjroljr, n. ţevă de vorbită, f. Sprcdjnrt, f. manieră de vorbită, f. Spredjen, v. a. et n. a vorbi, a dice, a pronuncia.
Spredjer, m. vorbitoră. oratoră, m. Spreiten, v. îluebreitcn.
Sprciţcn. v. a. a crăci.
Sprengel, m. ocolă, m. diecesă, f.
Sprengen, v. a. a rumpe, a face se sară, a arunca in aeră; a stropi.
Sprengfonne, f. stropitore, f. Sprettîeln, v. a. a stropi, a pestriţa.
Spreu, f. posderie, f.
©pridltnort, ni. proverbă, m. Spridnuörtlid), a. proverbială.
priefjeit, v. n. a răsări. Springbrunnen, m. fontina sări-tore, f.
Springen, v. n. a sări ; a plesni, a crepa; a sălta, a isbueni. Springer, m. săritorii, m. săltă-toră, m.
Springfeber, f. edrdă elastică, f. Sprite, f. pumpă, tulumbă, f. Spriţşen, v. a. a stropi.
~ priţşenlcute, pl. pompieri, m. pl. ©probe, a. aspru, fărîmosă. Sprbbigteit, f. asprime, f.
Sproffe, f. spetedă, f. mlădiţă, f.
(de arböre).
Sprofjcn, v. n. a resări, a cresce. Sprotte, f. ţiră, m.
Sprud), m. hotărire, f. sentinţă, f. judecată, f. aforismă, f.; proverbă, m.
Spvnbclu, v. n. a clocoti, a bolborosi.
Sprühen, v. a. a împrăştia, a . aţeseia.
Sprung, m. săritură, f. săltare, f.;
crepătură, f.
Spurten, v. n. a scuipa.
Spurt, m. nălucă, f. staehie, f.
sgomotă, m.
Spule, f. pană de condeiă, f. ţevă, f.
Spulen, v. a. a depăna.
Spülen, v. a. a clăti.
Spltub, m. dopă, cepă, in. Spunbcn, v. a. a dopa, a cepui.
J72
«ta
Sta
Spur, f. urmă, f.
Spüren, v. a. a simţi; a urmări. Staar, m. albiţi, f.; graoră, m. Staat, m. stătu, m.
Staatbfleib, n. haiue de ceremonie, f.
Staatbflug, a. politică. Staatbflugheit, —tunbc, — tefjre, ___ — funft, —rDtffenfdjaft, politică, f. Staatsmann, m. politicü, oină de stătu, m.
Staatbummäljung, f. revoluţiune, f. Stab, m, varga, f. cîrjă, f. băfă, m.; stată, (militară).
Stabeifen, u. feră îu şine, m. StcrbSoffiţicr, m. ofieieră de stată majoră, m.
Stadiei, m. ghimpe, m. spină, m. acu, m.
Stachelbeere, f. agrişă, f. Stadjclbeerftraud), m. agrişă, m. Stachelig, a. ghimposă, spinosă. Stacţetn, v. a. a îughimpa, a îmboldi, a afiţa.
Stacfet, n. palisadă, f. uluci, in. pl. Stabt, f. oraşă, m. cetate, f. Stübter, m. orăşeuă, m.
Stabtfunbig, a. publică în oraşă. Stabtratl), m. magistrată, m. Stabttnage, f. cumpăna publică, f. Staffel, f. treptă, f. spcteijâ, f. Staffelet, f. stativă, f.
Staffiren, v. a. a garnisi. Stafjirung, f. garnitură, f.
Staţi, m. oţelă, m.
Stählen, v. a. a oţeli; a întări. Stăţlern, a. de oţelă.
Staţlfeber, f. penă de oţelă, f.
condeiă de £eră, m.
StaţlgrUn, a. verde închisă.
Stall, m. grajdă, m.
Stallfnecht, m. rendaşu de car. m. Stallmeifter, m. maestru de călărită, m,
Stallung, f. grajdă, m.
Stamm, m. trunchiă, m. viţă, origine, f. neamă, rn. Stammaltern, pl. primi părinţi, m. pl.
Stammbaum, m. arbore genealogică, m.
Stammbuch, n- albumă, m. Stammeln, v. n. ghiugăi, a bil-băi.
Stammen, v. Slbflammeit. Stämmen, v. a. a sprijini; fief) —, a se sprijini.
Stammhaft, a. robustă. Stammhalter, m. ţiitorul, susţiito-rul unei familii.
Stämmig, a. robustă.
Stammler, m. brlbăitoră, m. Stammrcgifler, n. genealogie, f. Stammnater, m. originară, m. Stammmort, n. cuventă primitivă. m.
Stâmpel, m. timbru, m. marcă, f. Stämpeln, v. a. a timbrui, a marca. Stampfen, v. a. a pisa, a piuli. Stanb, m. stare, f. posiţiune, f.
locă, m. rangă, tu. cualitate, f. Stanbarte, f. standartă, f.
Stanbbilb, m. statue; f.
Stäubchen, n. serenadă, f. Stanbebmäßig, a. coviinciosu. Staubebperfon, f. personă de cualitate, f. de rangă.
Stanbhaft, a statornică, «tanbfjaftigfeit, f. statornicie, f. Stanbpunft, m. punctă de vedere, tanbrcdjt, n. consiliă de resbelă.
Stânge, f. prăjină, f. băţă, m. Stängel, m. coceană, m. paiă, m. cddă, f.
Stänfer, m. putere, f. (personă) sfadnică, m.
Stiinferei, £. putöre, f. sfadă, f.
âe morte, m,
Stânîern, v. a se sfădi.
©tapei, f. schelă, f.
Stapeln, v. a. a face teaneu, a grămădi, a pune pe schelă talpa corăbii.
Stapelort, Stappelplaţş, m. Stapel= flabt, f. oraşă eu portă; locă de dapusătorie, m.
Star!, a. tare, puternică.
Stüvfe, f. putere, f.; scrobdlă, f. Störten,■ v. a. a întări; a scrobi. Stärfun g, f. întărire, f.
Starr, a. ţapenă, înţepenită. — anfeţen, a se uita ţintă.
Starren, v. n. a înţepeni. Starrheit, f. înţepenire, f. Starrlopf, m. îndărătnică. Starrföpfig, a. îndărătnică. Starrfinn, m. îndărătnicie, f. Starrfudjt, f. îiiţepenire, f.
Stat. a. fixă, fermă, necontenită. Statt, f. locă; — Ijaben, a avea locă, oon Statten gehen, a merge bine, ju Statten fotnmen, a vine bine.
Statt, prp. în locă de.
Stätte, f. locă.
Statthalter, m. gnvemoru, m. Stattpalterei, f. guvernementă, m. Stattlid), a. pomposă, magnifică;
însemnată.
Stanb. m. prafă, m.
Stäuben, v. a. a curaţi de prafă. Staubig, a. prăfosă.
Staube, f. pomnişoru, m.
Stängel, ete. v. Steni Steppe, f. pustie, f. si Steppen, v. a. a cose Sterbebett, n. pată Sterben, v. n. muri.
Stcrblid), a. muritorii.
Sterblidficit, f. mortalitate,
Stern, m. stea, f.
Sternbilb, n. constelafiun Sternbeuter, m. astrologă, . Sternbeutuug, v. Sternfceutefnnjl StcrnfjeU, a. stelosă,
Sternhimmel, m. firmamentă, m. Sternfunbe, f. astronomie, f. Sternîunbige, m. astronomă, Sternpnţje, Sternfdutppe, f.
şlătore, t.
Steratuarte, f. observatoriă, m. Şterg, m. ©terţe, f. codă, f.
Stet, v. Stät.
Stets, adv. totü de a una.
Steuer, f. dajdie. f. contribuţiune, taxă, f. imposită, m.; eîi'mă, f. Steuerbar, a. cîrmuibilă. Stcuerborb, m. stribordă, m. Steucrfafjc, f. cassa de contribu-ţinui, f.
Steuermann, m. pilotă, m. Steuerntannsînnft, f. pilotagiu, m. Steuern, v. a. a contribua, a guverna, a cîrmui, v. n. einer Sa= dje —, a remedia unui lucru. Steuerpflichtig, a. contribuabilă. Stieb, m. punsură, f. junghiă, m. Stidlblaft, n. scutul la mănunchiul săbiei, m. popanţă, m ; atu, m. Stidjelei, f. sarcasmă, f.
Stidicln, v. n. a sarcasma.
Stiden, v. a. a broda, a gherghef ă.	-	-
Stiderci, f. broderie, f. Stidrabmen, m. gherghefă, Stieben, v. a. a împrăştia a se împrăştia jSticf, a. (in vinte) măşti mutter, f. mamă Stiefel, m. cismă ghetă, f.
Stiefelpolj,
Stiefelete, f.
174
Sti
Sto
Stiefelfnedjt, m. trăgătore de cisrnă, f.
Stiefeln, v. a. a incâlţa cu cisrae.
Stiefelnudjfe, f. vaxă, m.
Stiege, f. scară, f. treptă, f.
Stiegliţj, m. stigleţă, m.
Stiel, m. măuunchiu, m. codă, f.
Stier, m. taoră, m.
Stift, m. colţu, m. cuiii, m. con-deiu, m.
Stift, n. fondaţiune, aşeţlămenţă, m. mănăstire, f.; episcopie, f. capitolü, m.
Stiften, v. a. a fonda ; a pricinii, a face.
Stifter, m. fondatorii, m. pricinuitorii, m. autorii, m.
Stiftedjütte, f. tabernacolu, m.
StiftbfirdfC, f. catedrală, f.
Stiftung, f. fondaţiune, f. aşcde-mentă, m.
Still, a liniştită, lină; tăcută.
Still, i. tăcere.
Stille, f. linisce, tăcere, f.
Stillen, v. a. alina, a potoli, a li-nisci, a aplica, a da {iţă.
Stillfdpueigen, n. tăcere, f.
Stifffdjtucigcnb , a. în tăcere , tăcută.
Stiffjlanb, m. stare, f.; încetare, f. poprire, f.
Stimme, f. voce, f. glasă, m.; opi-niune, f. votă; m.
Stimmen , v. a. a acorda, a potrivi ; einen —, a dispune, v. n. a se acorda, a se potrivi; a potrivi; a vota.
Stimmgabel, f. furculifă Ionică, f.
Stimmung, f. accordare, f.; dispo-siţiune, f. cliefu, m.
Stinten, v. n. a pute.
Stinfenb, a. puturosu.
Stirn, f. frunte, f.
Stauern, v. a. a scobi, bie 3âf)nc —, a scobi dinţii.
Stod, m. bastonă, m.; rendu, in. cată, m. etagiă, m. în compuneri de totă.
Stodcn, v. u. a se opri, a se în-trermnpe, a înceta, a s’incliega
Stodfifd), m. ştoefişă, (ună pesce); fi proşţu, m.
Stod'lfauS, n. închisori, f. temniţă, f.
Stodnng, f. întrerumpere, f. o-prire, f. încetare, f. stagna-fiune, f.; închegare.
Stocflucrf, n. cată, rendu eta-
_ giu, m.
Stoff, m. materie, f. stofă, f.
StBbnen, v. n. a geme.
Stolle, f. stingenu, (de lemne); soiă de plăcintă, f.
Stolpern, v. n a se împiedeca.
Stol;, ni. mindrie, trufie, fudulie, fală.
Stol;, a. mîndru, fudulă, fălosă, falnică.
Stopfen, v. a. a astupa ; indppa.
Stoppel, f. tuleie, f.
Stoppelfelb, n. cămpu golu după secerişu; mirisce, f.
Stopfet, m. dopă. m.
Stor, m. cigă, f.
Stord), m. cucostircu, m.
Stören, v. a. a tulbura, a reseoli, a seormoli, a derangea.
Störer, m. tulburătoră, m.
Stbrig, a. îndărătnică.
Störung, f. tulburare, f. derau-geare, t.
Stoß, m. lovitură, f. isbire, f.; grămadă, f.
Stößel, m. pilugu, m.
Stoßen, v. a. et n. a împinge, a lovi, a ciocni; a pisă.
Stoßgebet, n. rugăciune scurtă, f.
Stoßuogcl, m. pasere răpitore, f.
Str
Stottern, v. n, a bilbăi; a gîn-gănî.
Stracfg, adv. de a dreptul, (strafbar, a. culpabilü, vinovatrL Strafe, f. pedepsă, f. osîndă, f. Strafen, v. a. a pedepsi; a globi, — mitf) @0tt, a da de minciună.
Straff, a. întinsă.
Straffheit, t'. întinsime, f. Strafgcfefe, u. lege penală, f. Sträflid), a. pedepsibilu, vinovaţii. Strafprebigt, f. dojana, f.
Strai)!, m. ra$ă, f.
Strahlen, v. n. a luci, a străluci, a respăndi rade.
Strahlenbrechung, f. refracţiuue, f. refrăngere, f.
Strahlenfronc, f. nimbu, m. Strampeln, v. u. a da din pieere. Strampfcit, v. n. a da din pi-cere.
Straub, m. ţermure, f.
Stranben, V. n. a fi aruncaţii la ţermurî; a face naufragiu. Stranbredft, n. dreptfr fermuraru, m.
Strang, m. funie, f. streangii, m. Strangulireu, V. a. a spenduva. Strapaje, ostenelă, f.
Strape,jicrctt, v. a. a osteni.
Straße, f. drumu, m. stradă, f. Straßenlaterne, f. reverberă, f. Strafet, f. straţă, f.
Sträuben, v. r. a se oppune. Strauch, m. tufă, f.
Strauchbieb, m. hoţu de codru, ni. Straucljeln, v. n. a se împiedeca. Strauß, m. (pasere) struţlu, m. Strauß, m. buclietu, m.; luptă, f. Streben, v. n. a se opinti, a se sili, a ţinti.
Streife, f. întindere, f. spaciii, m. depărtare, f.
Str	175
Streifen, v. a. a întinde; bab (bei luchr —, v. a. a pune giosu armele.
Streich, m. lovitură, f. bummer —, prostie, f.
Streicheln, v. a. a neteţli.
Strcidjcn, v. a. a neteţli, a şterge, a înlătura, a întinde; v. n. a trece, a umbla, a se întinde.
Streichriemen, m. pele de brice, f.
Streif, Streifen, m. vargă, f. dungă, f. bandă, f.
Streifen, v. a. a scerge, a rade trecăndă, a atinge, a vătăma, a colinda, a jupui.
Streiferei, f. excursiune, f.
Strcifioadje, f. patvuilă, f.
Strcifmunbc, f. rană uşbră, f.
Streifung, m. excursiune, f. spedi-ţiune, f.
Streit, m. certă, f. dispută, f. polemică, f.
Streitayt, f. baltagă, m.
Streiten, v. n. a se certa, a se disputa, a se bate, a se lupta.
Streiter, n. luptătorii, dispută-tom, m.
Streittg, a. disputabilu, de price, înpricinatfi.
Streitigfeit, f. dispută, pricină, f.
Streitfadjc, f. procesă, m. pricină, f.
Streitfiidjtîg , a disputătoru, Jir -nosu.
Strenge,, f. severitate, f. asprime, f.
Strenge, a. severă, aspru.
Streit, f. ascernutu pentru vite, m. ascernută de pac, de frundă, m.
Strcnbiidjfe, f. nesiperniţâ, f.
Streuen, v. a. a presera, a im-prăscia.
Strcitfanb, m. nesipu, m,
Strich, m. dungă, f.; sboru, m. trecere, f. — SanbcS, parte de locă.
170
©um
©tü
©trief, in. frîngbie, f. funie, f. Striefen, v. a. et n. a îmbiaţi (ciorapi). ©trieferei, m. imblătitură, f. Striegel, m. ţeselă. ©triegefn, v. a. a Jesela. ©trof), n. paie, f. ©troljfatf, m. mindiru, m. saltea, f. de paie. ©troptmtOue, f. femee măritată fără bărbaţii pentru cătva timpii. Strom, m. cursii, m.; fluviu, m. riu, m. ©tl'ömeu, v. n. a curge, a se revărsa. Stromttcife, adv. în puroe. ©trofeu, v. n. a fi plinii. ©trübet, m. virtijă, m.; învîrtita, (plăcintă). ©trumpf, m. ciorapu, m. ©trunf, ra. coceanii, m. Stiibiţen, n. cămăruţă, f. odăiţă, f. ©tube, f. cameră, f. odaie, f. ©tubeuţibder, m. casnicii, m. ©tufienmăbdjcn, n. camerieră, f. ©tiilf, n. bucată, f. piesă, f. ©tütfgicßer, m. turnătoru de tunuri, m. ©tiicfgut, m. bronsiî de tunü, m. ©tiicftveife, a. în bucăţi. ©tiicfiucrf, n. lucru necompletă, m. ©tufe, f. treptă, f. gradă, m. ©tufengcing, m. gradaţiune, f. Stu^t, ©tuţlgcmg, m. eşire, f. ©tufrHfţne, f. dosu scaunului, m. ©tufntur, m. stucatură, m. ©tulpe, f. capacu, m. resfrîn-tură, f. Stumm, a. mută. ©tummljeit, f. mufime, f. f' ©tiimmef, m. mucu, m. ©tiimperu, v. a. a meşterstrica. Stümperet, f. meşterstricare, f. Stümper, m. meşterstrică, m.	©tumpf, Stumpfen, m. mucu, m. ciuntătură, f. ©tumpf, a. ciuntatu; tocită, fără . ascuţită. Stunbc, f. oră, f. cesă, m. lec-ţiune, f. ©tünbtidj, a. pe cesă, pe oră. ©turm, m. ventă mare, m. furtună, f. asaltü, m. năvală, f. ©türmen, v. a. a asalta, a năvăli; v. n. a furtuna, a suna de focu, de asaltü. Stttrmifcţ), a. furtuuosă, învifora-tică. ©turmtuctter, n. furtună, f. vi- forfi, m. ©turj, m. cădere, f.; resturnare, f.; cascadă, f. ©tiirjeu, v. a. a arunca, a resturna; v. n. a cădea, a se resturna. ©tute, f. eapă, f. ©tiiţşe, f. sprijenü, m. re di mii, m. ©tuţţen, v. a. a tăia, a ciuntă; a resfrănge, v. n. a se mira, a se nimi. ©tilgen, m. carabină, f. ©tüpcu, v. a. a re(lima, a spre-şini. Staţiei-, m. dandiă, m. ©tuţitg, a. uimită; îndărătnicii. ©Utfjcn, v. a. a căuta; a cere. ©ucfjt, f. patimă, f. passiune, f. ©Itb, m. fertură, f. ©üb, ©Üben, m. sudu, m. miada- <lî, f. ©ubeln, v. a. et n. a fişeli, a lacra reu, necurată. ©übfitf), a. de sudă, de mia(!a-(ii. Summen, ©itmfcn, v. n. a sbir-năî, ©umtutren, v. a. a aduna. Sumpf, m. Iacă, m. baltă, f. mo-rastină, f.
Jftîl
Î8u	177
’S-ilubc, f. perată, in.
©Ünbcnfall, m. căderea primului omă, f.
©ilnbcnfdptlb, m. vină, f.
©iinbcr m. peeâtosă, vinovată, m. ©ilubflutl), m. potopii lui Noa, m. Siinbijaft, a. pecătosă.
©îtnbigen, v. n. a păcătui, ©itnb'.id), a. pecătosă.
©Uppr, f. supă, f. ciorbă. ©Ufi, a. dulce.
(Süße, f. dulciţă, f.
Süßen, v. a. a îndulci, ©jißljotj, n. erbă dulce, f. ©ii|licf), a. dulcişoră. ©plbe, f. silabă, f.
©plbeumnţi, n ritmö, m.
T.
Xabaî. m. tutunu, m.
Jabafbofe, t'. tabacliieră, f. Jabafdpfeife, f. pipă, f.
^Jafrcl, m. defectă, ni. dojeană, t. reprimandă, certă, f. ocară, f. 2.0bdi)«ft, a. dojenabilu.
Jnbetll, v. a. a dojeni, a certa, a reprimanda.
Jablcv m. dojănitoru, m Jafel, ni. tablă, f. masă, f.
Jafeln, v. n. a mesi.
Jâţellt, v. a a tăbli, a parchetui. Jafeltnd), n. masă, f.
Jafelroert, n parclietagiS, m. Jafett, m. tafta, f.
Jag, m. di, m. .
Sagebud), n. jumalfi, m.
Jagcbieb, m. leneşă, m.
Jagclof)n, m. simbrie dilnieă. f. Jagelöljner, m. lucrătorii cu şlioa. Jagen, v. n. a se face di. Jagcreife, f. călătorie de nă (li. Jttgltd), a. de tdtă ţtiia, cuoti-dienă, dilnică.
Jafelttierf, n. fnnietü de corabie, in. Jafeln, v. a. a funia.
Jalg, m. seu, cenuşă, m.
Jalgig, a. seossu.
Jatg(id|t, n. lumenare de seu f. Janb, m. nimicuri, pl. vanitate, f. Jfinbelet, f. îndălătnieire, f. tîn-dălie, v.
Jonbellt, v. n. a se îndălătnici.
Jänbler, m. îndălătnicitoră, m. tin-dală, f.
3Tamte, f. bradă, m.
Jăltnen, a. de bradă.
Jannenjapfett, rn. păpuşoiă de bradă, m.
JailJ, m. dansă, m. jocă, m.
Jauţcn, v. n. a dansa, a juca.
Jaajcr , m. dânsătoră, m. jucă-toră, m.
Japfcr, in. bravă, voinică, vitesă, curagiosă.
Japferfeit, f. voinicie, f. vitejie, f.
Sappen, v. n. a pipăi; a bate din piciore.
Jafd)e, f. buşlunară, m.; pungă, f. geantă, f.
Jafdjenfpieler, m. cscanmtoru, m. prestidigitatoru, m.
Jafdjentltd), n. batistă, f.
Jajd)emtţr, f. ornică, m.
Jafdjemubrterbud), n. dicţionară portativă, ni.
Jaffe, f. t»să, f. cesă, f.
•foite, f. tastă, f. (de claviră).
Saften, v. a. a pipăi.
Jaţşe, f. labă, f.
Jan, m. frîngbie, f.
Janb, a. surdă; taube 'Jiufj, nucă secă, f.
Jiiubdjen, n. porumbelu, m.
12
178
Seu
Saube, f. porumbelü, m.
Saubfjeit, f. surditate, f. Saubftltmm, a. surdü-mutü. Saud)«!, v. a. a cufunda; a în muia.
Saudjer, m. cufundaciu, m. Saufbedett, m. cristelniţa, f.
Saufe, f. botedü, m.
Saufen, V. a. a boteza.
Säufer, m. bote^etorü, m.
Saugen, v. n. a fi bunü de ccva. Saugcmd)tb, m. oinu de nemicü, m. Sangtid), a. bunü , cuveniţii , po trivitü.
Snumei, m. ameţială, f. imbä-tare, f.
Saumefig,
Sanmefu,
dea de auieţ-euia.
Saufdl, m. schimbü, in. iaufd|eu, v. a. a schiml Säufdjen, v. a. a ameţi,
Säufdjettb, a. înşelătorii.
Sälifdjuitg, f. înşelare, f. ilusmne,, Saufenb, a. mie.
Saufenbcrlci, a. de uä mie de feluri.
Saufcnbfadj, a. inmiitü. Saufcnbfiinftfer, m. magicienii, es-camatorü, m.
Saufcnbftc, a. al miilea. SaujeitbUJCtfe, a. cu mira.
Sauniert, n. funietü, m.
Seid), m. iadă, in.
Setg, in. aluatü, m.
Setgtg, a. aluatosü.
Setter, m. farfurie, f.
Settertud), n. servieta, f.
Senate!, m. {inorü, m. (la tipografi). Seftfnd), m. covorü, m.
Seufel, m. diavolü, dracü, m. Senfefet, f. drăcie, f.
Seufelifd), a. diabolică, dräcosü. Seufeldbrecf, m. assa foetida.
IScufelbferl, in. omü al dracului. iSfiaf, n. vale, f.
Sfialcr, m. talerü, m.
Sf)nt, f. acţiune, faptă, f.
Später, m. antorü, faeatorü, m. Sptig, a. activü, sirguitorü. Sijätigteit, f. activitate, f. sir-guinffi, t.
Sf)ätlid), a. infapta.
Sbatfadje, f. faptü, m.
Sfput, m. rouă, f.
Sljaneu, v. i. a rouă; a desgiiefa, a se topi.
SfjaulBCtter, n. desgliefü, m.
SI)ce, m. ceaiü, m.
Sfjecfannc, f. ceainicü, m.	f,
Sftccfeffet, m. samovarü, m.
~ ()Cer, in. păcură, f. cätranü, m. Sljeeren, v. a. pacuri, a unge cu cätranü.
ni. parte, f. porţiune, f. — neunten, a se împărtăşi; jit — werben, a cădea, parte; id) tuet; iteä Slietl«, din parte im. stjeilbar, a. impărţibilit, divisibilü. Sljctlbarfctt, f. divisibilitate, f. SI)ci(d)cn, n. părticică, f.
Sfjcilcn, v. a. a ijnpârţî.
Xfjcitljilbcr, m. iuipărtăşită, com-pagnouü, m.
Sljciltjafttg, a. împărtăşită.
Sl)eifitabme, f. împărtăşire , luare de parte, f.
Sfjetluelpncnb, a. impărtăşitoru, !u;i-tor de parte, coudoleantü. Sfjeifneljmer, f. interesată, m. to-varoşă, compagnomi, m. Sbeilnebmnng, v. Slfcilnaljme.
Stetig, c. în parte; t(jeils=t£)etts, de uă parte, de altă parte,
?b ?»•
Sbetlung, f. împărţire, f. Sljeiluugdâeidţen, n. devisu, m. S§etfwetfe, adv. în părţi.
Xi
•9
Xan
179
XIjeuev, a. scumpă, preţioşu. Xbeucrung, f. scumpete, f.
Xl)ier, n. animală, dobitocu, m. fearä, f.
Xfjierarjt, m. veterinară, m. Xfyievgartcit, m. parcă, m. Xfyierljaub, m. menajerie, f. Xbicrtfd), a. animalică, dobito-cescă.
îfjtertreiS, m. Zodiacul, in. X()ierretd), n. imperiul auimale-ioră, m.
Xboit, m. Iută, m.
Xfjönern, a. de Iută.
XI)einig, a. lutosä.
Xtlgbftl', a. de sterpită, de stersu; ainortisabilü.
Xilgcn, v. a. a sterpi, a rade, a scerge, a cuitui.
Xitgmtg, f. sterpire, f. amorţise-mentă, m.
Xitlte, f. cernela, f.
Xintetlfaß, n. călămară, f. Xintenfifd), m. cracatiţă, f. Xintenfied, m. pată de cemelă, f. XintenKedS, m. v. Xinteiifled. Xifd), m. masă, f.
Xildjlcr, m. masară, m. timplaru, m. Xifd)tndj, n. masă, f. facie de masă, pâudătură, f.
Xf)or, m. nebună, prostă, tontă, in., |Xitel, m. titlu, m.
tlior, n. portă, f.
'Xt)0Vl)cit, f. nebunie, prostie, f, Xböridjt, a. nebună, prostă.
Xfjvan, m. untură de pesee, f. Xljräne, f. lacrimă, f.
Xt)väneii, v. n. a plânge, a versa lacrime.
Xljroii, m. tronu, m.
Xbrou^tmntel, m. baldachinu, m. Xbun, v. a. et n. a face; a pune. Xfmnlid), a. practicabilă, de făcută.
Xljitr, f. uşă, f.
Xljitrcmgel, f. ţiţîna uşi, f. xijttrbanb, n. balama, f.
Xl)nrf)ütcr, m. portarii, m.
Xţltrnt, m. turnă, m.
Xljiirmer, m. păditoră de turnă, m. Xjjüri'dpueüe, f. pragul nşeî, m. Xicf, a. adîncu, glosă.
Xiefe, f. adincime, f.; fundă, m. Xiejfmn, m. melancolie, f.; cugetare adincă, f.
Xieffmntg, a. melancolică; cu cugetare adincă.
Xiegel, m. tigăifă, f.
Xiger, m. tigru, m.
Xitelblfltt, n. frontispiciă, m. Xoben, v. n. a bubui, a dudui, a face larmă.
Xodjtcr, f. fiică, fiâ, fată, f. Xod)trifprcid)e, f. limbă derivata din altă, f.
Xob, m. morte, f.
Xobeitangft, f. agonie, f.
Xobcbfall, m. morte, f.
Xobfrtllb, a. inimică de morte. Xoblid), a. mortală, de morte. Xobt, a. raortu, reposatn.
Xbbten, v. a. a omorî, a uccide. Xobtengeţiţiţje, n. sclielettă, f. Xobtettgvăbcr, in. îmmormîntoru, m. Xobtfdjlng, m. uccidere, f. Xobt)ct)(ägcv, m. uccigătoi-u, m. Xotl, a. nebună, furiosă, turbată, îndrăcită.
Xofifjaud, n. casă de nebuni, etc. XolHjcit, f. turbare, nebunie, furie, f.
Xotttopf, m. nebunatică, m. Xollfiibn, a. nemernică. Xoltîiiljnijett, f. nemernicie, f. Xiilpel, m. tontă, m.
Xon, m. tonă, sonă, sunetu, m. accentu, m.
12*
180
■tra
Sre
îonart, f. tonă, m. gamă, f.
Sönen, v. n. a suna, a resuna.
Sonfunfî, f. musică, f.
Tonleiter, f. gamă, f.
Sonne, f. bufoiă, m.
Sonfefîer, m. compositoru, m. (de musieă).
Sopf, m. olă, f
Sbpfer, m. olarii, m.
Töpferarbeit, f. Sopfcrgcfd)irr, n. olărie, f.
Sorf, m. tisicu, m.
Sorte, f. turtă, f.
Stab, m, trepădu, m.
Srabant, m. dorobanfu, m.; sateliţii, m.
Traben, v. n. a trepăda
Trüber, f. pl. tescovină, f.
Srodjt, f. sarcină, f.; portă, m. modă, f. costumă, m.
Sradjteit, v. a. a ţinti, a căuta, a se sirgui.
Tî'âdjtig, a. încărcaţii, însărcinată; a făta.
Sragbar, a. portativă; productivă.
Srögc, a. leneşii, puturosă.
Sragcbanb, n. bretellâ, f.
Srageljtrnmel, m. baldachinu, in.
Trägerlo^n, m. hămaliatieă, f.
Sragen, v. a. et n. a duce, a produce, a aduce, a sprijini, in’SS ©ud) —, a trece în condică, f
Stöger, m. hnmală, m. dueätorü, purtătoră, m.
Trägheit, f. lenevie, f.
Srantpcln, v. n. a tropăi, a tre-peda.
SrampeMjier, n. dromedaru, m.
Stanf, m. beutură, f.
Srönfe, f. adapătdre, f.
Träufelt, v, a. a adăpa; a udă, a muia.
Srappe, m. drapie, f.
Sraube, f. strugură, in.
Sraubcnfaft, m. mustü de stru-guru, m.
Statten, V. n. einen —, a se încrede în cineva; v. a. a cununa.
Stauer, f. doliu, m. jale, f. tris-teţă, f.
Stauern, v. n. a fi tristă, a se întrista.
Sratterfpicf, n. tragedie, f.
Sraufe, f. picături, f. pl. streşnă, f.
Sraufein, v. n. a pica.
Sraufcn, v. n. a pica din streşnă.
Sraulid), a. familiară, intimă.
Staunt, m. visă, m.
Srauutbilb, n. visiune, f.
''Staunten, v. a. et n. a visa.
Srăutncr, m. visetoru, m.
Srfiuntcrct, visătură, f. reverie, (.
Srâumerifd), a. visetoru.
Sraurig, a. tristă, mîhnită.
Traurigfett, f. tristăciune, f.
Sraufcficin, m, certificată de cununie, m.
Staut, a. prâ iubită.
Srauuug, cununie, f.
Sreff, Steffel, n. treflă, f.
Sreffen, V. a. et n. a nimeri; a atinge; Stnflalten —, a lua măsuri; —be Antwort, respunsă nimerită.
Steffen, n. ciocnire, f. bătălie, f.
Treffer, m. nimerelă, f.
Srefftid), a. excelintu, minunată.
Srcibf|auS, n. florărie, f.
Steibjagb, f. gână, f.
StcibciS, n. gheţă plutitor», f.
Srciben, v. a. a goni, a mina, a purta, v. n. a umbla, a se mina, a umbla rătăcită.
Stennbat, a. separabilă, despăr-fibilă.
‘Srennbarfeit, f. separabilitate, f. despărţibilitate, f.
Sreitnen, v. a. a separa, a des-
181
Sri
părţi, a curma, a deseöse, deosebi, a desuni.
Xvennpunlte, pl. m. trema, f.
Trennung, f. separaţiune, f. despărţire, f. desunire, f.
Xrenfe, f. seară, f.
Xreffe, f şiretă, m. galonu, m.
Xl'iten, v. n. a călca; a păşi; a merge.
Xreu, a. credinciosă, fidelă, leală, exactă; adevărată.
Xmte, f. credinţă, fidelitate, lealitate, f. exactitate, f.
Xreuperţig, a. sinceră, francă, cordială.
Xreufjerjigfett, f. sinceritate, fran-cheţă, cordialitate, f.
Xveulidj, adv. exactemente, fide-lemente, în tocmai.
Xreulob, a. perfidă, necredinciosu.
Xreulofigîctt, f. perfidie, necredinţa, infidelitate, f.
Xrid)tcr, m. titvă, f. crateră, m.
Xricb, m. minare, f.; mlâdiţă, f. aplecare, f. impulsă, m
Xricbfeber, f. cordă mişcătore, f. ressoră, m.; motivă, m.
XvtcNuge, n. ocbiă urdurosă.
Xriefăugig, a. cu ochii niduroşiî.
Xrtcfen, v. n. a picura; a curge; a fi . de totă udă.
Xrift, f. păşiune, f.
Xriftig, a. puternică, însemnată.
Xriller, m. trilă, m.
XrtHent, v. n. a face triluri.
Xrinfbar, a. de beutu.
Xritlfen, v. a, et n. a bea.
Xrittfer, m. beutoru, m. beţivă, m.
Xrinfgdb, n baeşişu, m.
Xrinfjprud), m. toastă, m.
Xtippein, v. n. a tropoti," a tro-poi.
Xripper, m. sculamentu, m.
Xl'itt, m. pasă, m. umbletu, m. călcare, f. scară (de tresură) f.
Xtotîett, f. secetă, f. uscăciune, f.
Xroctnen, v. a. et n. a usca.
Xrobbel, f. moţă, m. ciucure, f.
Xrobcl, m. vechituri, f. pl.
Xvöbclmaitn , m. neguţătoru cu vechituri, m.
Xrobeln, v. n. a vinde vechituri, a precupeţi.
Xröbcl, v. XviSbelmami.
Xt'og m. albie, f. trocă, f.
Xrommel, f. tobă, f.	[m.
XrontmelfeH, n. pelea tobei, f.; auşlă,
Xrommeln, v. n. a bate toba.
Xrontmclfdjlăgcr, m. tamboră, m.
Xrompete, f. trompetă, f. trîm-bîţă, f.
Xronipctcn, v. n. a sufla trompeta.
Xrompeter, m. trompetară, trîmbi-ţaşă, ni.
Xropf, in. prostă, neghiobă, m.
Xl'Opfbnb, m. duşă, m.
Xröpfdjcn, n. picăturiţă, f.
■Xropfeit, m. picătură, f.
Xropfjleitt, m. stalactită, f.
îrofj, m. grămadă, mulţime, f. calabalicul armată, m.
Xroft, m. mînghăere, consolaţiune, f.
-tröffen, v. a. a mînghăea, a eon-sola.
Xrofter, m. consolatoră, mingliăi-toru.
Xrbftlid), a. consolatoră, mîngliăi-toră.
Xroftlofigfeit, f. desperare, f. de-solaţiune, f.
Xvotţ, m. îndărătnicie, opunere,' împotrivire, f.
;Xroţţeit, v. n. a se îndărătnici, a se opune, a se împotrivi.
Xrolţtg, a. îndărătnică, împotrivi-toră.
îroşîopf, m. îndărătnică, impo trivitoră, capriciosă, m.
Xroţstfipfifl, a. v. Xroţşig.
Xriibc, a- tulbure; întunecată, închisă, tulburată.
3Triiben, v. a. a tulbura; bag SScttcr trübt fid), timpul să închide.
•îriifiţal, n. mâhniciune, întristă-ciune, miserie, ticăloşie, f.
Xriibţelig , a. măhnitu, întristată; ticălosă.
Xrübfinn, m. inelancoliă, f.
Xrttbftmttg, a. melancolică.
Xriiffel. m. truflă, f.
Xnidjfff;, m. stolnică mare, f.
Xrug, m. înşelăciune, f.
Xrugbtlb, n. fantomă, f.
Xrügeit, v. Setrügen.
îrugfdjlufj, m. sofismă, paralo-gisină, f.
Xrulje, f. ladă, f. sinetă, m.
Xriimmer, pl. dărimaturî, ruine, f. P1-
Xruntpf, m. triumfă, m. atu (în cărţi).
Xrumpfeu, v. a. a bate cu ună atu. v. şi Slbtntmpfeit.
Xnutf, m. beutură, f.; beţie, f.
Xl'imfen, a. beată, ameţită.
Xntllf'citbolb, m. beţivă, in.
Xnutfcitljeit, f. beţie, f.
Xrupp, m. trupă, bandă, f.
Xruppc, f. trupă, f.
Xrtttl)an, m. curcană, m. — Ijenuc, f. curcă, f.
Xruţ= unb ©dptţşbitnbnijj, n. alian-ciă ofensivă si defensivă.
Xitd), n. postavă, m. p'mdă, f. batistă, f.
Xudjen, a. de postavă.
Xudjfjällblcr, m. neguţătoră de postavuri, m.
Xudjmadţcr, in. postovară, m.
Xltdjfdjerev, m. decatiră de pos-tavu, m.
Xüdjtig, a. voinică; capabilă, bună, solidă.
Xiidjtigleit, f. capacitate, f.
Xiide, f. reutate, f.
Xiicfifd), a. reutăciosă.
Xugenb, f. virtute, f.
Tngcnbljaft, a. virtuosă.
Xulpf. f. tulipană, m.
îummeln, ftdf) —, v. n. a se grăbi, a alerga.
Xuntmel, m. carieră, f.; câmpii de bătălie, m.
Xüttdje, f. tencuelă, f.
Xitud|cn, v. a. tencui.
Xltllfc, f. salce, f. sosă, m. (Iernă, f.
Xnnfen, v. a. a imuia, a întinge.
Xlintnäpfdjeil, n. salcelniţă, f. so-sieră, t.
Xiipfcl, m. punctă, m. petişoră, f.
Xüpfclig, a. punctată, pătată.
Xiipfclit, v. a. a puncta, a păta.
Xiipfeit, sau îupfcn, a. atinge cu vîrful.
urftg, m. perusică, f.
XuniCH, v. n. a face exerciţiuri de gimnastică.
Xurncr, m. gimnastică.
Xurniev, n. turjiieră, m.
Xurnhuift, f. gimnastică, f.
Xurteltäubdjcn, n. turturică, f.
Xurtcltaubc, f. turturea, f.
Xufdj, m. fanfară, m.
Xufdje, f. tuşă, m. (coldre).
Xu(d)fll, v. a. a desemna, a umbri cu tuşă, a călfata.
Xpran, m. tirană, m.
Ueb
Ueb
183
U.
liebet, n. reu, m.
Uebelteit, f. grefă, f.
Itebelllang, m. disonanţă, f. Ucbelflanb, in. ren, m. llebeltfjat, f. faptă rea, f. cri-, rm'nu, m.
Uebcttffüter, m. făcătorii de rele. Uebeltuolleub, a. reuo vitorfi.
Hebelt, v. a. a exersa; a îndeletnici; a pnne in practica.
Ueberbeden, v. a. a acoperi.
Itrberbem , lleberbieß, adv. afară d’accea.
llfberbeitten, v. a. a cugeta, despre . . .
Ueberbntß, m. desgustare, f. uritu, in.
lleberbriifjig, a. sătul, desgus-tatu.
Uebereilen, v. n. a se grăbi forte,
Ueber, prp. pe de asupra; supra;| v. a. a grăbi, a pripi, în compuneri se traduce cu.Uebereilimg, f. pripă, grabă, f. supra, vorbele compuse cu lieberem, adv. (în compuneri), în-
lleber ce nu se vorn afla aici trebue căuta la expresiunele originale şi prepusu acestora pre-posiţiunea de mai snsfi snpra. 2We fjicr nidjt üovftnbitdjeu mit über gnfamntcngefcţştcu îfiiirter milffeit beim ©tamtmuortc nad)
tru una, înnnire.
llebereinnnbct', adv. unul preste altul.
, Ueberemftmimen, v. n. a se învoi.
: llcbcreiufuiift, f. învoire, f.
' Uebercillftunmen, v. a. a acorda, a potrivi, v. n. a se potrivi, gcfdjlagen unb bitrd) âiorieţjimg llebereinftimmimg, f. acordu, m. be« aionnorteb snpra iibcrfefeti proporţiune, f. rnerben.	Illebcrfaljrcn, v. a. a da cu trăsura
lieberall, adv. pretutindinea.	j	peste.
Itcberantroorten, v. a. a preda, ajUeberfafjrt, f. trecere, f. pasagiu, elibera.	I	m. traversare, f.
Ueberarbcitcii, v. a. a prelucra peste Ueberfatt, m. năvălire, f. atacă
putere.
Ueberau«, über alle SOiaßen, adv.
preste măsură, afară din cale. lleberbein. n. snpraosă, m.
Ueberbteten, v. a. a oferi marlleberfliigeln, v. a. a învinge, multă.	i birui.
Ueberbteibfel, n. remăşifă, f.	lleberflufi, m. îmbelşugare, super-
Ueberblitf, m. ochire, f. revistă, f. fluitate, f. prisosă, m.
neasceptatu, m.
Ueberfatteu, v. a. a ataca, a surprinde, a apuca.
Ueberfliejjen, v. u. a curge peste.
Uebcrblidcn, V. a. a ochi, a revista.
Ueberbriitgen, v. a. a aduce. Ueberbringer, m. aducătorii, m. Ueberbuffeilt, ftefi —, v. r. a se
da de peste capul.
lleberflüßig, a. de prisosă. Ueberfiibren, v. a. a dovedi, llebergabe, f. predare, f. llebergang, m. trecere, f. passagiu, m. transifinne, f. llebergebcn, v. a. a preda.
1S4
Ueb
Ucb
llebcrgeljen, v. n. ;i trece.
UeberŞanb, adv. — nehmen, a apuea deasupra, a cresee.
Ucbcrljangcn, v. n. a fi pleeatü afară.
Uebevljängeit, v. a. a acoperi, a lua pe.
Uebtrbäufcti, v. a. a grămădi.
Uebcrljauţit, adv. in genere.
lleberljeben, v. a. a dispensa, a a seuti; ftd) —, v. n. a se min-dri. a se redica peste.
llcberţtlt, adv. pe deasupra, afară d’aeea.
Itebcrböven, v. a. a trece cu au Zul.
Uebcrtjüpfeit, v. n. a sări peste..
Ueberirbtft^, a. cerescü.
ltebevfotnmeit, v. a. a priimi.
Uebcvlabclt, v. a. a descarcă, din ce va în altü ceva; a îucăra peste mesură.
Uebcrtaffcn, v. a. a lăsa.
Upbeviaft, f. sarcină peste mesură, f.
Uebertaufen, v. n. a curge peste, a se reversa, a trece.
Ucberlflufev, m. fugară, desertoru, m.
llebertaut, a. forte, pre tare.
Ucbetiebeit, v. a. a trăi mai multu de căt altă.
Ucberiegen, v. a. a pune pe; a se gondi, a chib^ui.
Ueberfegeti, a. superiorii, întrecă-toril.
Uebericgett^cit, f. superioritate, întrecere, f.
Ueberlegmig, f. gundire, f. chib-Zuire, f. reflexiune, f.
Ueberlcfeit, v. a. a ceti în pripă.
Ueberlieftrtt, v. a. a preda.
Ucbcrfiefenmg, f. predare, f.
Uebeviiften, v. a. a înşela.
Uebermatben, v. a. a remite, a trimite.
Ueborntfld)t, f. putere superioră, f. preponderanţă, f.
Ucbrrmadjinig, f. trimitere, f.
Utbermannnt, v. a. învinge, a birui.
Uebermafjig, a. afară de mesură.
Uebcrmorgctt, adv. poimătie.
Ucbernmtij, m. mindrie, trufie, o-brâdnicie, f.
Uebermittfjig, a. mîndru, trufosü, obraznicii.
Ucberimdjten, v. n. a adăposti peste ndpte.
Uebcrttabmc, f. preluare, f.
lUbcritcIjmci!, v. a. a prelua, a se însărcina.
Ucbeutrbnicv, m. primitorü, m.
Uebcn'afdjen, v. a. a surprinde.
Ucbcrrafcfiuiig, f. surpriză, f.
UebtlTCbeit, v. a. a îndupleca.
Ueberrcbuug, f. înduplecare, f.
llebevreidjen, v. n. a atîrna peste; v. a. a preda, a presenta.
Ueberreidjung, f. predare, f. pre-sentaţiune, f.
Uebmeif, a. pre copţii.
Uebcrrcitcn, v. n. a trece călare; v. a. a da peste cu călii.
Ueberrefl, m. restiî, prisosii, m.
Ueberrocf, m. surtucii, m.
Uebemimpetn, V. a. surprinde.
UcBerîrtjatten, v. a. a umbri.
Uebcvfdjauen, v. a. a ochi, a privi,
Ueberfdjicfcn, v. a. a transmitte.
llebevfd)lag. m. calculă, m. devisă, m. guleru resfrîută.
Uebcrfdjtagen, v. a. a resfrînge; a calcula; v. n. a se da dea peste capul.
Ue6evfcf)naţjţjen, v. n. a nebuni
Ueberfdpretbeit. v. a. a prescrie, a seri d’asupra.
Ueberfdjriucn v. a. a striga mai tare de cot altă.
Ueb
Ueb
185
llcbcrtragen, v. a. a transporta, a transmite, ciitcnt ettoaS —, a sarcina pe cineva cu ceva.
Uebertrag, m. transportă (de contă).
Uebertreffett, v. a. a întrece. .
Uebertraben, v. a. a exagera.
Uebettretbung, f. exageraţiuue,
n. et a. a pune pi-viola; a
unu
Uebertrctcu,
eiorul peste; a călca; a trece.
Uebcrtreter, m. călcătoră, i trecătorii, m.
Uebertrctuug, f. trecere, f.
Uebcrtneben, a. exagerată,
Uebcrtvitt, m. — ju einer embertt SMigtott, scliimbarea legii, re-liginnei.»
lleberoortbeilen, v. a. a înşela.
Uebemmdjen, v. a. a supraveghia.
Ueberluălttgen, v. a. învinge, a birui.
Uebenueifen, v. a. a convinge, v. Ueberfiifjrat.
Ucbmucifung, f. convingere, f.
Hcbcnucrfen, v. a. a pune, bett SDiart= tel —, v. a. pune mantaoa.
Ueberroidjttg, Uebenuirgenb, a. pre-ponderantă.
Ucbcrnncgeii, v. a. a întrece cu greutatea; a întrece.
Ucbernnnbei!, v. a. a învinge, a birui.
Uebenoiubcr, m. învingătoru, birni-toră, m.
Ucbmuinbung, f. învingere, f. silă, t'.
Uebevrointcrn, v. n. a erna.
llebcvjeugett, v. a. a convinge.
, llcbevjeugung, f. convicţiune, f.
i Ucbevjteben, v. a. a trage peste, a îmbrăca, a acoperi.
i UcberjteŞer, m. pardesiu, m.
Uebetfeţjen, V. Îl. a trece; a tra- 1 duce, a tălmăci.
Ueberfeţşer, m. traducatoră, m. tăi- 1 maciu, in. translatoră, m.
Ut'berfi’bltng, f. traducţiune, tălmăcire, f.
Uebevftcpt, f. inspecţiune, f ochire, f.
Ueberftcf)tttd), a. transpectoralu, ce se pote lesne privi.
Ueberftmtlicf), a. transmintală, me-tafisieă.
Uebetfptittnett, v. a. a întinde peste; a întinde pre.
Ueberfpemnt, a. pre întinsă, pre-tenţiosă.
Ueberfpammng, f. pre întindere, f. pretenţiune, f.
Ueberfprmgett, v. n. a sări peste, v. a. a omite.
Ucbevfteben, v. a. a îndura.
Ueberfletgen, v. n. a se sui peste.
Uebcrfltmmcit, v. a. a intrece prin votu.
Uebcvftrat)tc!t, V. a. întrece prin lucire, splendore.
Uebevftreic^en, v. a. v. 23cftteitf)cn.
Ueberftrcuen, v. a. a presura.
Ueberftvbmen, v. a. a se reversa.
Uebeiftilrjen, v. a. a acoperi cu, ftdj —, a se resturua; a greşi pripindtise.
Uebertäubcn, v. a. a intrece prin strigată.
186
Umf
Unit
Utberjug, m. acoperemintu, m. fa-cie, f. (de pernă etc.)
Ufblld), a. obieinuitu, usitată. Urbîiti)Eeit, f. isterica, 1'.; obiceiu, m.
litnfiiüen, v. a. a pritoci, a împlea din nou.
Umgang, ni. processiune, f. m. vi-sitare, nmblare, f.
Umgänglich, a. apriatu, sociabilă.
Utbrig, a. et adv. rcmasă, restu, UmgaitgSfpradje, f. limbă de con remăşiţa, de	prisosii.	j versaţinne,	f.
Ucbrigenb, adv. înfine, in sfîr-jUmgeben, v. a. a impreginra, a în-ŞÎt.	I cnngiura.
Ufbung, f. exerciţiu, m. îndeletnî! Umgebung, f. impregiurfi, m. nicire, f.	[Umgebung, f.	impregiură,	m.
Hftr, n. ţermure,	i'.	jUmgîfjen, v.	n.	a	umbla	înpre-
uţr, f. ornieii, iu. orologiu, m.;j giuru; a împregiura, a încun-eesu, m. oră, f.	giura; a umbla, a petrece, r
Uf)cma(f)er, m. orologeru, ni. orni cară, m.
U1)U, m. buhă; f.
Ulntf, f. ulmü, m.
Utn, prp. în giuru, pe la, eotră, spre, despre, pentru.
Umatfern, v. n. a ara din nou; a ara înpregiuni.
Umönbern, v. a. a face altfeliu
Umarmen, V. a. a îmbrăcioşa.
Umarmung, f. îmbrăeioşare, f.
Umbilben, v. a. a reface, a face din nou.
Umbliittern, v. a. întorce foia.
Umbrechen, v. a. a frînge; a face columne, (la tipografi).
Umbringen, v. a. a omori.
Umbreljen, v. a. a întorce.
Umbructen, v. a. a imprima din nou.
Umfadrn, v. n. a cădea giostî, a crepa, (de animale)
Umfang, m. cuprinsă, m. circumferinţă, f.
Umfärben, v. a. a vopsi altfel».
Umfaffen, v. a. a coprinde; a închide.
Umformen, v. a. a transforma
Umfrage, f. întrebare în giuru, m.
a face, a se purta; a se arăta staliii.
Umgicßcn, v. a. a turna din nou, Umgruben, v. a. a săpa, a săpa din nou.
Umgrenţen, v. a. imprăjmui. Untgiirtcn, v. a. a încinge. Umljaben, v. a. a fi îmbrăcată, a avea pe sine.
Umţalfen, v. a. a îmbraeişă. Umgängen, v. a. a lua pe sine. Umbauen, v. a. a abate, a da giosu.
Umber, adv. în giuru, v. şi .ne; rum
Umbin, adv. nidt)t — fănnen, nu putea face altfeliu.
Umbnften, v. a. a Învăli.
Umfebr, f. întărcere.
Umfebren, v. a. a întorce, returna, v. n. a se întorce, a se re-tUrna.
Umfippen, v. a. a resturna; v. n. a se resturna.
Umflammern, v. a. a strînge. Umfleiben, v. a. a îmbrăcă altfe-liă; fief) —, v. r. a schimba hainele.
Umfommen, v. n. a peri. a muri.
1.:
Uraf
Umft
18?
UtnfrctS, m. cercii, cuprinşii, im-pregiurü, m. periferie, f.
Utnfreifcn, v. a. a se învârti în pregiurü.
Umlagern , v. a. a se pune în pregiurü.
Umlauf, m. circulaţiune, f. învârtire în pregiurü.
Umlaufen, v. n. a se învârti; a ctreula.
Umlegen, v. a. a pune în pregiurü, a impregiură; a pune.
Umlcnfen, v. a. a întorce, (trăsura).
Umliegenb, a. diu pregiurü.
Umleudjten, v. a. a lumina in pregiurü.
Umlegen, v. a. a pune, a lua pe sine.
Umballen, v. a. a paelieta altü feliü.
UmpflartJCH, v. a. sădi, a resadi, a planta, a semăna în pregiurü.
Umpflügen, v. Untarfent.
Umrcifeil, v. a. a călători in giurü.
Umreiten, v. a. a călări în giurü: a da giosü cu calü
Umrcnncn, v. a. a da giosü fu-gindü.
Umringen, v. a. a impregiură.
Umriß, m. centură, f.
Umrül)tcn, v. a. a amesteca.
Umfacfen, v. a. a pune in altü saeü.
Umfatteln, v. a. a schimba şaoa
Umfaß, m. schimbă, m. trecere, f.
Umfdjaffett, v. a. a transforma, a chimba.
Umfdjattetl, v. a. a umbri, a acoperi prin umbră.
Umfdjiffen, v. a. a na\ iga in giurü.
Umfdjlag, m. conv rtl, f.; res-frăntură, f. gulerü, m.
Hmftfjlagen, v. a. a da giosü, a resfrănge, v. n. a se schimba . (ventul) a se resturna. Umfdjlcient, v. a. a înveli Umfdjlicßen, v. a. a închide; v. n.
a conţine.
Vtmfdflingcn, v. a. a îmbracişa, a înlăţui.
Umfdjmcifjeit, v, Hnnuerfcn. Umfcfjmel’jen, v. a. a turna din. noü.
UmfdjnaUen, v. a. a încinge. Umfrf)i'ci6nt, v. a. a scrie din noü, a cireonserie, a perifrasa. Umfdfreituing, f. perifrasă, t. Untfdjrift, f. înscripţiune, f. Umfdjütten, v. a. a versa.
Umfdjtueif, m abatere, degresiune, f, Umfegeln, v. n. a naviga în giurü, Uinfeßcn, fid) —, v. n a se uita în dărăptu, în giuru, a lua sema.
llmfeßen, v. a. a chimba; a trans-planta; a vinde, jllmfidjt, f. circumspecţiuno, f. Umfidjtig, a. circumspectü. Umftnfcn. v. n. a cădea giosü. Umfouft, adv. de gebă, în dadarîi, gratis.
Umfpauueit, v. a. a înhama altfeliu; a cuprinde cu palma. Umfpitmcn, v. a. impregiură cu tire.
Umftaub, m. circumstanţă, f. îm-pregiurarc, f. Umftänbe, pl. forme, ceremonii, f. pl.
Uluftitnblid), a. cu demănuntul; ce-remoniosu.
Umftefjen, v. a. a sta în pregiurü;
v. n. a crepa (de vite). Umftofjcn, v. a. a resturna.
Umfturţ, m. restnrnare, f. cădere, f.
Umfmrţcn, v. a. a re-turna.
Umtaufen, v. a. a boteza altfeliu. jUnbällbtg, a. neinfrinatu. Umtaufdien, v. n. a schimba.	jUnbcbngen, n. nepriinţă, f.
Umtrieb, m. uneltire, f.	jUnbeholfen, a. nedibaciü, greu.
Umtttäljen, v. a. a rescoli, a res- Unbenommen, a. ertatü, îngăduiţii.
turna.
Ummäljltug, f. intörcere, f. res-colă, f.
llmmedfifeln, v. n. a schimba.
Ummeg, m. cotitură, f.
Ummeljen, v. a. a resturua prin ventü.
Ummenbcit, v. a. a intörce.
Ummerfeit, v. a. a da giosü, a res turna.
Ummitfeltt, v. a. a înfăşora.
Ummtnbcn, v. a. a infăşora.
UmmöUett, v. a. a innottra.
Umroiibleu, v. a. a rescoli, a rima.
Umjäunen, v. a. a îngrădi.
Umstehen, v. a. a trage impre-giurü, m. a se muta; v. r. a se primeni.
Umjtngeln, v. a. incongiura
Um;ttg, m. mutare, f. procesiune, f.
litt, în compuneri, ne KB. Zicerile compuse cu Un ce nu să vorü afla aici trebue căutate la Zicerile originale, la acaroră însemnare se va prepune unii ne. SDte mit Un jufammengefeţ^ ten SBbrter, mctdje Ijicr ntdjt oor= fotntnen, miiffen bei bercii £tamm= mort aufgefudţt tntb benfelben bnd SSormbrtdien ne oorncfcfet mcrben.
Unabhängig, a. îndepedinte.
Unabhängigleit, f. independinţă, f.
itimblăffig, a. ne’ncetatu.
Uttabfehbar, a. neimaginabiln.
Unabmeubbar, a. neintimpinabilu.
Unădjt v. Uncdjt.
Unaufhorltd), a. ne’ncetatu.
Unaubbletblid), a. sigură, nere-niăîbilă.
Uttbeflänbtg, a. nestatornică. Uttbeugfam. a. îndărătnică.
Ullbitbe, Ullbill, nedreptate. UttbiUig, a. neresonabilă, inică. Uttb, c. şi.
Itnbanf, m. îngraţie, f. nerecu-noşcere, f.
Unbaufbar, a. ingrată, nereeunos-cătoră.
Uiteinig, illteinb adv. în neunire. Utiettblid), a. nefinită.
Unentgelblid), a. de göbä, gratisu. Unerhört, a. neauZitu.
Unfehlbar, a. negreşită.
Unflatl), m. scîrnăvie, scîrnă, f. Unfläthig, a. scîrnavă.
Urform, f. desformă, f.
Unförmig, a. diformală, neformală. Uttfriebe, m. nepace, nelinisce, f. Unfug, m. neorinduială, f. Ungeadjtet, a. et adv. neluatn în băgare de seină, neobservată; cu töte, măcar că.
Ungebiil)rf f. necuviinţă, f. Ungcbitbrig, a. necuviinţosu. Ungebiil)rltd)feit, f. necuviinţă, f. Uitgebunbeit, a. nelegatö; slobodă. Ungcbltlb, f. nerebdare, f.
Ungefähr, a. et adv. din întîm-plare.
Ungehalten, a. mîniosă.
Ungeheuer, a. monstruosu, forte mare.
Ungeheuer, n. monstru.
Uttgemnd), n. supărare, f.
Ungemein, a. raru, extraordinară. Ungereimt, a. absurdă.
Ungefdjlad)!/ a. necioplită, necivi-lisată.
UngeftaUet, a. diformată, urîtă.
Unfi
Unt
189
Ungeftüm, a. amarnică, bruscă. Ungeftüm, n. amamicie, f. Ungejiefer, n. insecte vetemătore. Ultgeţogen, a reu crescută. Ungleid), a neegală, nepotrivită. Unglud, n. nefericire, f. nenorocire, f.
Ungliidlttf), a. nefericită, nenorocită.
Ultgnabe, f. disgraeie, f.
UnJjeii, u. nenorocire, f.
Unheimlich, a. necomodă, neplăcută.
Ultholb, a. neapriată.
Ultljolb, m. stabie, f.
Untc, f» brdscă, f.
Unfoften, pl. clieltueli, f. pl. Untraut, n. buruiană, f.
Unfunbe, f. neştiinţă, f.
Untunbig, a. fără ştiinţă, neispitită.
Unleugbar, a. nenegabilă, netăgă-duibilă.
Unletblid), a. nesuferibilă.
Ulllujl, t. neplăcere, f. nepoftă, f. Unmeufd), m. barbară, tirană. Unntiinbig, a nevîrstnică. Untnüitbigfeit, f. nevîrstnicie, f. Unnuttl), f. uemnore, f. nechefă, m. Xlrtpäßlicf), a. nu pre sănătosă, saifu.
Unperfönlilf), a. inpersonală.
Unrat!), m. lepădătură, f. scîrnă-vie, f. gunoiă, m. necurăţenie, f. Unredjt, n. nedreptate, f.
Unredjt, a. nedreptă.
Unfăglid), a. neexprimabilă. Unfdjeinbar, a. nearătosă.
Unfdjlitt, n. seu, m.
Ultfdjulb, f. inocenţă, f.
Uujelig a. nefericită, nenorocită. Unfer, pro. nostru.
Unfrig, a. nostru.
Unfilllt, m. absurditate, f.
Itnfinnig, a. absurdă.
Uttftât, a. nestatornică.
Unftattfjaft, a. neingăduibilu. Unflern, m desastră, m.
Unten, adv. giosă.
Unter, prp. sub, suptă, întră, intre, în (în compuneri între în). Ituterabtljcilung. f. subdivisiune, f. Unterbleiben, v. n. a remănea. Llnterbred)en, v. a. întrerumpe. Unterbrechung, f. întreiumpere, f. Unterbringen. v. a. a adăposti. Unterbcffen, adv. într’aceea. Unterbrüden, v. a. a suprima. Untcrbrildung, f. supressiune, f. Untere, a. de giosă. llntereinanber, adv. în confusiune, una eu alta.
Unterfangen, v. r. fid) —, a în-drăsni.
Unterfutter, n. căptuşelă, f. Unterfüttern, v. a. a căptuşi. Untergang, m. apusă, m.; ruinare, perdere, f. perire, f.
Untergeben, a. supusă.
Untergeben, v. a. a apune, a se cufunda; a peri
Untergraben, v. a. a întregropa. Unterhalb , prp. in partea de giosă.
Unterhalt, m. întreţinere, f. subsis-tenţă, f.
Unterhalten, v. a. a întreţine; a a-musa.
Unterhaltenb, a. de petrecere, amu-santă.
Unterhaltung, f. întreţinere, f. petrecere, f.
Untcrhaubcln, v. a. a trata; a mijloci.
Untei'bânblcr, m. mijlocitoră, m. Untcrhanblung, f. negoţiare, f. Unterhofen, f. pl. ismene, f. pl. Unterirbifd), a. subpămentescă.
190
Uttf
l(m>
Unterjochen, v. a. a subjuga.
HnterJommen, v. n. a se adăposti.
Untertommen, n. loeü, m.
Unterlage, f. aşternută, m.
Unterlaß, ohne —, m. fără contenire, necontenită.
Itnterlaffen, v. a. a lăsa, a nu face, a omitte.
Unterlegen, v. a. a pune de de-suptü, a aşterne.
Unterleib, ni. pântece, m.
Unterliegen, v. n. a subjâcea; a succeda, a fi învinsă.
Untermengen, — nttfdjeti, v. a. a intr’amesteca.
Unternehmen, v. a. a întreprinde.
Untcrnehmenb, a. întreprinzătorii.
Unternehmung, f. întreprisă.
Unterorbnen, v. a. a subordona. Untcrpfaub, u. v. $fanb.
Unterreben, v. n. fidj —, a se convorbi.
Unterrebung, f. convorbire, f.
Unterricht, sn. instrucţiune, f.
Unterrichten, v. a. a înstrua, a învăţa.
Unterrod', in. fustă, f.
Unterlagen, v. a. a opri.
ltnterfagung, f. oprire, f.
Unterfd)ale, f. ceşcă, f.
Unterfd)eibcn, v. a. a despărţi; a deosebi.
Itntcrfdjeibung, f. deosebire, f.
Unterfdjieb, m. osebire, f.
tlnterfdjiebcn, a. osebită.
Unterfchlagen, v. a. einem ein Sein —, a pune piedeca eu picioru; a sfeteresi.
ilnferfd)leif, m. înşelare, f. contrabandă, f. sfeterisire, f.
Unterfchreiben, v. a. a subsemna, a iscăli.
Unterfdjriebene,- m. subsemnată, iscălită, m.
Unterfd)rift, f. subsemnătură, f. semnătură, f. iscălitură, f.
Un terfeht, a. bundocu.
Unterftnfen, v, n. a se cufunda.
Unterftehen, v. u. fid) , a in-drädtii.
UnterfteUen, v. a. a pune de de-desuptü.
Ullterjiüöctl, v. a. a ajuta, a da ajutoră; a sprijini.
Unterftttfşuttg, f. ajutoră, m.
llnterfucf)en, v. a. a căuta, a examina, a visifa; gerichtlich —, a se informa.
UntevftKhnng, f. examinare, visi-tare, f.
Unterlaufen, v. a. et n. a cufunda.
Unterthau, m. supusă, m.
Unterthan, tljänig, supusö.
Unterthäuigfeit, f. supunere, f.
Unterwärts, cotră în giosu.
Unterwegs, ad. pe drum.
tlnterlueifen, v. a. a instrua.
Unterwcifmtg, f. instrucţiune, f.
Unterhielt, f. infemü, m.
Unterwerfen, v. a. a supune, v. r. fid) —, a s« supune.
Untertnüblen, v. a. a subgropa.
Unterwürfig, a. supusă.
Unterwürfigfeit, f. supunere, f.
lintcrjeichnen, v a. a subsemna, a semna, a subscrie, a iscăli.
tînterjeidjming, f. subscriere, f. is-călire, f.
Unterstehen, fid) einer @ad)e —, v. r. a se însărcina cu ceva.
Untljflt, f. blăstămăţie, f. faptă rea, f.
Untfjätig, a. neactivu.
Unthätigfeit, f. neactivitate.
Unumgänglich, a. trebuitorii.
Unt>erglfi(f)lid), a. necomparabilü.
llnüerljofft, a. Unoermuthet, a. nees-peratü.
A
©ai
©er
101
Uubcrfjolcn, a. et ad. pe facie, arătată.
llttöetmögen, n. neputinţă, f. Unöermtnftig, a. neghiobă, prostü. Unbcrjdjämt, a. obradnicu. Unöerjtfyümtljett, f. obrädnicie, f. lUiDcrfdjulbet, a. nevinovată. Unberjcßettg, adv", neprevedutu, ne-asceptatu.
Uuöerfeßrt, a. neatinsă, nevătămată.
Ultberftanb, a. ne’nţelegere, f. prostie, f.
llitberftänbig, a. ne’nţelegătoru, prostă.
Unueru'anbt, adv. ţintă, ünbertueilt, adv. ne’nţărţliată. UnUmttbelbar, a. neschimbätorö, Untttejen, n. iieormduelä, f. llmtietter, n. vreme rea, timpu reu. llntrdtteit, in. indiguaţiune, f. UinutUtg, a. indignată.
Utmnrtfjbav, a. sterpä.
UmnoS)!, a. n. bolnavă, reu. Unttulrbig, a. nevrednică, nedemnă. Hnţaţt, t. numeră nefinită. Utt)äf)lig, a. forte numerosă.
Unţeit, f. timpă nepotrivită. Unjeitig, a. prea timpuriă. Hnjterrifi’b, Utijicmiid), a. necuviin-ciosă.
Utijitdjt, f. desfrinare, f.
Itnjiidţtig, a. desfrinată.
Unjulauglid), Unjnrarfjpnb, a. nede-ajunsă.
Utt;ulâfftg, a. ne'ngăduibilu. lUtJltredjmtngSfKljig , a. incapabilă de a judeca.
Üppig, a luxuriosă, desfrenată. Üppigfcit, f. iuxuriositate, voluptate, f.
llrnljn, tn. străbună, m.
Uralt, a. străvechiu.
Ural tern, pl. străbuni, strămoşi, m. pl.
Urbar, a. arabilă, cultivată. Urenftt, m. stră uepotă. Urgroßmutter, f. străbună, f. Urgroßbater, m. străbună, m. Urţeber, m. autoru, m.
Urilt, m. pişată, m. llrhutbc, t. documentă, m. Urîunblid), a. documentală.
Urlaub, m. congediu, m.
Urne, f. urnă, f.
Urjadje, f. causă, f. pricini, f. Urfprung, m. origine, f. Urţpritngtidj, a. originară, primitivă.
Urtpril, n. sentinţă, f. judecată, f.; llrttjeilen, v. a. et n. a judeca, a gocoti.
UrtŞcilâfraft, f. facultatea de a judeca.
Utmfitien, pl. unelte, f. pl.
©afe, f. vasă (de, flori).
©atev, ni. tătă, părinte, m. Satertanb, u. patrie, f. ©aterlanbgfreunb, m. patriotă, m. ©aterlanbslicbe, f. patriotismă, m. ©dterltd), a. părinteseu.
©atermorb, m. patricidă, m. ©aterunier, n. tatălu nostru.
©eildţcn, a. viorica, f.
©cmtflfcudjc, f. şaneru, m. ©erabfolgett , v. a. a îmăna, a preda.
©trabvebctt, v. a. a hotărî, a conveni.
Serabrebuug, f. convenţiune, f. ©erabfältmen, v. a. a nogligea.
192
Ser
Ver
Verabftfjeuen, v. a. a urî, a detesta.
Vcrabfdjeuuug, f. ură, f. detestaţii] ne, f.
Vcrnbfdjicbcn, v. a. eongedia, a da drumü.
Veraccorbircn, v. a. a tocmi.
Veradjten, v. a. a disprefni.
Verndţtung, f. dispreţă, m.
Veralten, v. n. a se învechi.
Veraltet, a. învechită, vechili.
Veränberlidj, a. schimbăeiosă, nestatornică.
VerânberlidjFeit, f. schimbăcioşie, f. nestatornicie.
Veränbern, v. a. a schimba, a preface.
Veränberung, f. schimbare, prefă cere, f.
Veranlaffett, v. a. a pricinui; a o casiona, a îndemna, a prileji.
Vernniaffiing, f. pricină, ocasiune, f. prilejă, îndemnă, m.
Veranftaltcn, v. a. a orindui, a a-rangea.
Veranttuorten, v. a. a respunde, a fi responsabilă.
Verantmortltdţ, a. respomlabilu.
Vernnttuortlidjfeit, f. responsabilitate, f.
Verantwortung, f. respundere, f.
Verarbeiten, v. a. a lucra.
Verargen, v. a. a găsi de reu, a ocări.
Verarmen, v. n. a se însărăci
Verarmung, f. însărăcire, f.
Veräußcrlidj, a. de vendută.
Veräußern, v. a. a vinde, a in-streina.
Veräußerung, f. vindere, înstrei-nare, f.
Verbanb, m. legătură, f.
Verbannen, V. a. a exila, a is-gohi.-
Verbanuung, f. exilare, f. exilă, m. isgonire, f.
Verbauen, v. a. a consuma $*■ dindă; a închide S'dindu; a Sidi reă.
Verbeißen, v. a. a ţinea cu dinţi (vorbele, durerea).
Verbergen, v. a. a ascunde.
Verbefferit, v. a. a corecta, a îndrepta, a derege.
Verbeugen fitî) —, v. a. a se pleca, a face plecăciune.
Verbeugung, f. plecăciune, f. re-verenţiă, f. eopliinentă, m.
Verbieten, v. a. a opri.
Verbinbeit , v. a. a lega; a împreuna; a obliga, a îndatora.
Verbinblid), a. obligată, îndatoritorii.
Verbinblidjfcit, f. obligaţiune, îndatorire, f.
Verbinbuug, f. legăture, unire, f.
Verbitten, v. a. etttmä fid) —, v. a. a impedeca ceva prin rugăminte.
Verbittern, v. a. a amări.
Verbleiben, v. Vteibeu.
Verblenben, v. a. a ameţi; a a-demini.
Vcrbieubung, f. ameţire, f.
Vcrbiitijen, V. n. a deflori, a trece.
Verblüfft, a uimită.
Verblümt, a. alegorică.
Verbluten, v. r. fief) —, a perde sângele.
Verblutung, f. perdere de sănge, f.
Verborgen, a. ascunsă.
Verbot, n. oprire, f.
Verbrämen, v. a. a face uă res-frăntură, căptuşită cu blană.
Verbraud), m. consumaţiune, f.
Verbrandjen. v. a. a consuma.
Verbrechen, v. a. a comitte tină crimenă, uă faptă rea.
SSer
Ver
193
Serbretten, n. crimenă, in. faptă rea, f.
Verbredjer, m. criminelă, m. făcătorii de rele, m.
Verbretfterifd), a. criminelu, criminalii.
Verbreiten, v. a. a respăndi.
Verbrennen, v. a. a arde.
Verbriefen, v. a. a întări prin îm scrisă.
Verbriibern, fief) —, v. r. a se înfrăţi.
Verbrüberung, f. înfrăţire, f.
VerbrUften, v. a. a opări.
Vcrbunben, a. unită, legată, aliată; obligată.
Verbitnben, v. a. a alia, a uni; m —, a se alia, a se întruni,
Verbürgen, v. a. et n. a garanta, a chisăşui.
Verbürgung, f. garantare, cliisă-şuire, f.
Verbacftt, m. prepusu, m.
Verbacfttig, a. cu prepusu, suspectă.
Verbantmcn, v. a. a blăstăma; a osîndi.
Verbmnmlid), a. de blăstămată, o. sîndibilă.
Verbanttnnift, f. osîndă, muncă ve cinică, f.
Verbantpfen, v. n. a abori.
Verbauten, v. a. a datori.
Verbauen, v. a. a mistui.
Vcrbantidj, a. lesne de mistuită.
Verbauung, f. mistuire, f.
Verbecf, n. podul corăbii.
Verbecfen, v. a. a ascunde cope rindă.
Verbenten, v. Verargen.
Verberbeu, v. n. et a. a strica, a corumpe.
Verberblid), a. corumptibilu, per niciosu, stiicăciosu.
Verberbnift, f. eorupţiune, f. v. Verberben.
Verbieten, v. n. a îngroşa, a îndesa.
Verbienen, a. v. a merita, a învrednici; a cîştiga, a agonisi. Verbienft, m. cîţtigă, m. agoni-selă, f.
Verbienft, u. merită, m,
Verbienftlici), a. meritătoru. Verbingen, v. a. a alcătui; a tocmi, a năimi.
Verbingung, f. tocmire, năimire; f. Verboimetfcfteu, v. a. a tălmăci. Verbolmetfifiung, f. tălmăcire, f. VerboţJbeln, v. a. a îndoi. Verboţjpelung, f. îndoire, f. Verborren, v. n. a se usca. Verbrängen, v. a. a respinge. Verbreifacften, v. a. a întrei. Verbrieften, v. i. (e8 oerbrieftt mid)) a se supăra, a se necăji. Verbrieftiid), a. necăjiciosă, supă-răciosă.
Verbrieftlidjteit, f. deplăcere, f. Verbroffen, a. leneşă.
Verbroffenfteit, f. lene, f.
Verbruft, m. deplăcere, f.
Verbuften, v. n. a perde mirosul. Verbuuteln, v.	a.	a	întuneca.
Verbünnett, v.	a.	a	supţia.
Verbunften, v.	n.	a	abori.
Verbut'fteu, v.	n.	a	muri de	sete.
Verbiiftern, v. a. a înnora, a posomori.
Vcrebcln, v. a. înobila, a perfecţiona.
Vereftelidjen, v. a. a mărita, a însura. Verefjelidjung, f. măritare, f. în-surare, f.
Vereftren, v. a. a onora, a cisti, a adora; a dărui.
Vereinter, m. adoratorii, m.; curte-sanu, m.
13
194
Ser
Ser
Sercţntng, f. cistire, adorare, f. dăruire, f.
Sereljntngbltiiirbig, a. venerabile, respectabilă.
Sereibett, v. a. a jura.
Hierein, m. asoţiaţiune, f. unire, f. societate; unire, f.
Seretnbar, a. unibilă.
Scrcinfadjcn, v. a. a simplifica.
Sereinigen, v. a. a uni, a în-preuna.
SereimgiUtg, f. uniune, reunire, f.
Scrcilljclneit, v. a. a despărţi.
Hlereiteln, v. a. a nimici.
Screitgcit, v. a. a strimta, a îngusta.
Sererbcn, v. a. a lăsa de moş tenire.
Setetotgen, v. a. a învecinici.
Serfoţren, v. n. a trăta, a se purta.
Serfaljreit, n. purtare, procedură, f.
Scrfall, m. decădere, ruină, f.; scadenţă, f. soroeü, m.
Scrfaltcn, v. n. a decădea, a cădea în ruine; a se împlini sorocul (poliţă).
Serfaüjeit, f. —tag, m. scadenţă, f. sorocu, m.
Scrfălfdjcn, v. a. a falsifica.
Sei'fiiligtid), a. eaptibilii, de prinsă.
Scvfcirbcrt, v. r. fid) —, a schimba facia.
Scrfaffen, v. a. a compune, a alcătui, a scrie.
Serfaffcr, m. autoru, m.
Serfaffltng, f. composiţiune, f. con-stituţiune, f.
Serţ'affungSmâfîig, a. constituţională.
Serfaitlcil, v. n. a se putrezi.
Serfault, a. putredă.
Scrfedjteii, v. a. a apăra.
Serfef)(eit, v. a. a greşi.
Serfeinent, v. a. a face mai fină. Serfcrtigen, v. a. a face, a fabrica, a confecţiona.
Serfertigung, f. facere, f. fabricare, f. confecţionare, f.
Scrfinfteni, v. a. a întuneca. Scrftnftenmg, f. întunecare, eclipsă,f. Scrjftegeit, v. a. a se' perde în aeră.
Scrfliefjett, v, n. a se împrăştia în aeră.
Serfludfeit, v. a. a blăstăma. Serfotg, m. urmare, continuare, f. Sevfolgett, v. a. a urmări, a prigoni.
Scrfolgung, f. prigonire, urmare, t. Scrfligcu, v. a. a ordona, a dispune; fid) —, v. n. lrofjtn —, a se duce undova.
Sei'fiigimg, f. disposiţiune, orîn-duelă, f.
Serfiibrett, v. a. a transporta; a scöte din minte, a seduce. Serfiifjrer, m. seductoră, m. ScVţiiljm'ifdj, a. seducătoră. Scrfitlfning, f. sedueero, f. Sergangen, a. trecută. Sergangcnljeit, f. trecută, m. Sergăngltd), a. trecătoră.
Seigebeit, v. a. a da, a distribua;
a pardona, a ci ta.
Sergebend, adv. ghidară.
Sergeblid), a. Zadarnică. Scrgeblid)feit, f. dadarnicic, f. Scrgebltng, f. dare; pardonă, m. ertare, f.
Sergeljen, v. n. a trece; v. r. fid) —, a greşi; a păcătui.
Sergeljen, n. greşelă, f. pecată, m. Scrgeltcn, v. a. a resplăti. Sergeltung, f. resplătire, f. SergeiTeti, v. a. a uita. Sergeffenbrit, f. uitare, f. Sergejjlid), a. uităciosă.
Sßergeuben, v, a. a resipi.
Zergießcn, v. a. a versa.
Zergießung, f. versare, f.
SSergiften, v. a. a otrăvi.
Zergiftung, f. otrăvire, f.
Zergießmeinnidjt, n. miosotisü, m. oehiü şerpelui, nu me uita (floricică).
Zergleidj, m. eomparaţiune, f.; in-voielä, f.
Zcrgteidjcu, v. a. a compara; v. r. fid) a se învoi.
Zetgletd)mtg, f. comparare, £.
Zevgnügcn, v. r fid) —, a şi petrece, a se desfăta.
Zevgnügen, n. desfătare, f. plăcere, f.
Zergniigt, a. desfătată, veselă.
Zergolben, v. a. a auri.
Zergolber, m. auritoră, m.
Zergolbung, f. aurire, f.
Zcrgbntten, v. a. a îngădui, a suferi.
Zergbtterit, v. a. a idolatra.
Zergbttermtg, f. apoteosă, trie, f.
Zergrabeit, v. a. a îngropa.
SSergi'eifeu, v. a. a trece, vinde; fid) —, v. r. a apuca greşită; fiel) an etttas —, a îndrăsni de a pune mana pe ceva.
Zeigrbßerit, v. a. a înmări; a înmulţi.
Zergrbßermtg, f. îumărire, f. înmulţire, f.
Zergrbßefungägtäs, n. microscopă, m.
aSergünftxgung, f. concesiune, f.
Zergiiteit, v. a. a bonifica, a despăgubi.
Zergiitung, f. bonificare, despăgubire, f.
SSet^aft, m. arestă, m.
Zcrl)aftcn, v, a. a aresta.
Zcvbaftmtg, f. arestare.
Zerfallen, v. n. a se perde încetă încetă (sunetă).
Zerbalteit, v. a. a reţine, a opri, v. r. a se purta, a se — a sta.
Zerijalten, n. purtare, f.
Zerl)ältniß, n. proporfiune, f. re-laţiune, f.
Zcrbältnißmäßig, a. proporţională.
Zcrbaltmtgbbefebl,rn- instrucţiune, f.
Zcrljanbetn, v., a. a vinde, a se desface de; a trata, a negoţia.
Zet'banblungen, pl. tractamentă, na.
Zcrbiingen, v. a. a acoperi de..., einem fîferbe — , a lăsă frîul unui cală; a voi, lăsa, (despre sorte).
Zerbfingntß, n. sorte, f.
Zet'bängntßboII, a. fatală.
Zetbarren, v. n. a stărui, a re-
mânea.
Zerbarrfdjeu, v. a. a învîrtoşa.
Zerbcirtung, f. invîrtoşare, f.
Zerfjaßt, a. urîtă.
Zerbâtfdjeln, v. a. a strica (ună copilă).
Serbau, m. palancă, f.
Zerkauen, v. a. a ciuntă.
Zcvljeeren, v. a. a devasta, a pustii.
Zerbeeruttg, f. devastare, pustiire, f.
Zctbel)leit, v. a. a tăinui.
33erl)eiratfjeit, v. a. a mărita; a însura.
Zerbeißen, v. a. a promitte, a făgădui.
Zerbeißung, f. promisiune, f. făgăduinţă, f.
Zerbeffen, v. a. a procura.
Zeiberrltdjen, v. a. mări, a glorifica.
Zerbiubern, v. a. a împedeca.
196
îier
33 er
33cr()öf)neit, v. a. a batjocori.
33etf)öv, n. ascultare, examenü, procesă verbală, m.
33etfjören, v. a. a întreba; a alifii, a asculta.
33et'f)iillcit, v. a. a înveli, a acoperi.
33eri)migertt, v. n. a muri de fome.
3$er!junţen, v. a. a strica.
âlet'ijm'Clt, v. a. a risipi prin cur-văritu.
2?Cl'f)UVt, a. curvaru.
23erl)iiten, v. a. a feri, a pârli.
Serirreit ftd), v. r. a se retăci.
S3erjagett, v. a. a isgoni.
Sierjöfrbar, a. prescriptibilă.
Sîei'jftŞfen, v. a. a se învechi; a prescri.
3>erjâf}t'Ultg, f. prescriptiune, f.
33tfjüngern, V. a. a întineri, a în-juni.
SSerjiiltgt, a. întinerită, injunitu.
SJerJaunt, a. reu cunoscută.
23erlaţjpen, v. a. a strevesti (a se îmbrăca cu haine neobicînuite spre a nu fi conoscută).
Scrfauf, m. ven^are, f.
SJet'îaufeit, v. a. a vinde. 33erfâuflid), a. de vendutu.
îicvteljr, m. negofu, m. ; rela-ţiune, f.
35ei'tcf)l'en, v. a. a întoree pe dosă; a sta în relaţiune.
33erîd)l't, a. întorsă pe dosă.
33ei'fel)i't!;ctt, f. lucru pedosă.
Serîemten, v. a. a condsce reu; (a imputa cuiva ceva sp. e. cualitaţî care nu le are) a me-cunösce.
SSerîetten, v. a. a Inlănfuî.
23ei'fettung, f. înlănţuire, f.
Sßevfitten, v. a. a lipi.
33erllagett, v. a. et v. ainffngen.
23erf(ebett, v. a. a astupa cu cleiu. ’ 95ert(eibeit, v. 33et'îa)>ţ>en. SSerffetnern, v. a. a micşora. 33efleiffent, v. a. astupa cu ciru. S5erfni5tf)ern, v. a. a face osă. SSerlltiipfen, v. a. a înnoda, sßerlöljjcin, v. a. a întrupa, tßerfriecfjen, v. r. ftd) —, a se ascunde.
33er!riippeln, v. a. a schilavi. 33crfiimmern, v. a. a amari, a tulbura ; v. n. a peri. 33evfiimmerung, f. amărire, f.; pe-
rire, f.
SBei'fiittbtgeit, v. a. a anuncîa, a publica; a predice.
SSerliinbigmtg, f. publicare, f.; prezicere, f.
aSerfuţspetlt, v. a. a votri.
SJevftirjeit, v. a. a scurta; a tăia. SSerf'iirjimg, f. scurtare, înpuţi-nare, f.
SSerladjeit, v. a. a deride, v. şi Shtsladjen.
SBetlabett, v. a. a încărca.
Sierlag, m. edare, f. ediţiune, f. 33erlaugcn, v. a. a cere.
Verlangen, n. cerere, f. poftă, f. SSerlängevn, v. a. a prelungi. SSerlättgerung, f. prelungire, f. SSerlarben, v. a. a masca.
33et'laffen, v. a. a lăsa, a părăsi. SSerlaffen, a. părăsită. 33erlaffenfd)aft, f. moştenire, f. 33et'Iauf, in. decursij, m. trecere, f. Verlaufen, v. n. a decurge; ftd) —, a se respăndi; a se rătăci, a se perde.
35evlâugnen, v. 33erfeugnen. SSerläumben, v. 33crleumbpu. 33erlouten, v. i. eS ttertautet, 'se Zice, se spune.
33erlebeit, v. a. a şl petrece viaţa. 33et'lebt, a. bătrinu, neputinciosă.
197
»er
»er
»erlegen, v. a. a strămuta; a rătăci; a edita.
»erlegen, a. veehifi, stricată; ne dumerită.
»erlegenţcit, f. nedumerire, f. »erleget, m. editorä, m.
»erleiden, v. a. a acorda, a da. »erleiten, v. a. v. »erführen, »erlernen, v. a. a desvăţa. »erlefen, v. a. a ceti.
»erleben, v. a. a vătăma. »er(e(jmtg, f. vătămare, f. »crleugnen, v. a a renega; a des-minţi.
»erleumben, v. a. cliviti, a înnegri, a calomnia.
»erlemnbmtg, f. clivitire, f. calomnie, f.
»erlieben, ft cf), v. r. a se înamora, »erliebt, a. înamorată.
»erlteren, v. a. a perde.
»erloben, v. a. a logodi, »ertöbnifj, »erlobung, f. logodnă, f. »erlobte, m. logodnică, m. »erlognen, v. a. a plăti.
»erloofen, v. a. a trage lotonä. »erlöfdjen, v. n. a se stinge, »erloftbung, f stingere, f.
»ertuft, m. perdere, pagubă, daună, f. »erlufltg, adv. ftd) einer S-adje — madjett. a perde ceva. »ermaßen, v. a. a lăsa în moşte nire.
»ermüd) tnifj, n. legată, m. »ermäljten, v. a. a mărita, a în sura.
»ermaf|tung , f. nuntă, f. cununie, f.
»ermaljnen, v. (grmafjnett. »erntalebeieit, v. a. a blästäma. »ermejjren, v. a. a înmulţi, »ermeiben, v. a. a se feri, a e-vita.
»ermeiben, v. a. v, »leiben.
»ermengeit, v. a. a amesteca, »ertncffen, v. a. amesura; ftd) —, a greşi mesurindă ; a şi eşi din măsuri, a îndrăsni.
»ermeffen, a. îndrăsneţă, necumpătată.
»ermeffenfjeit, f. îndrăsnelă, f. »ermiet^en, v. a. a închiria, »ernuetljer, m. închiriătoră, m. »crmtnbern, v. a. a împuţina, »ermtnbernng, f. împuţinare, f. »ermtfdjen, v. a. a amesteca, »ermiffcn, v. a. a lua de semă lipsa unui lucru.
»ermitteln, v. a. a mijloci, »ermittelft, adv. prin.
»ermittelung, f. mijlocire, f. »ermittlet, m. mijlocitoră, m. »ermobern, v. n. a putrezi, »ermöge, adv. în virtute de... prin. »ermögen, n. putinţă, f. putere, f. avere, f.
»ei'tttögenb, a. puternică, avută, »ermutnmen, v. a. a masca; a îmbrobodi.
»ermutben, v. a. a presupune, »erinutfjlidj, a. probabilă, de bună semă.
»ernadjiäffigen, v. a. a negligea. »entarten, ftd) —, v. r. a se închide rana, a se cicatriza, »crnarren, v. r. ftd) —, a se nebuni.
»erneljmen, v. a. a audi, a asculta; a înţelege; a întreba, »ernefjmtid), a. înţeligibilă. »erneţmung, f. ascultare; întrebare.
»erneigen, fief) —, v. r. a se pleca, »erneigung, f. plecăciune, f. reverenţă, f.
»erneinen, v. a. a nega. »erneinytb, a. negativă, »etneinmtg, f. negare.
198
23er
23er
23ermd|ten, v. a. a nimici.
ăSeriudjlung, f. nimicire, f.
23ermeten, v. a. a (intui.
23ernunft, f. ra(iune, minte, f.
23ernünftelei, f. subtilitate, f.
23eritunfte(n, v. n. a subtilisa.
23entültftig, a. miutosö, rafiona bilă.
23ernunftleljrc, f. logică, f.
23emmtftfoS. a. ira(ionabilü.
23erortmcn, v. a. a ordona, a porunci, a dispune, a orîndui.
23erorbmtttg, f. orînduielă, f. poruncă, f. disposi(iune, f.
23er(iad)teit, v. a. a arenda.
25trfmdeit, v. a. a inpacheta.
25crpaffen, v. a. a scăpa.
23erţ)efien. v. a. a împu(i, a molipsi.
23erpfänbeit, v. a. a amaneta, i (Jălogi.
23er()(legeit, v. a. a griji, v. şi pflegen,
23etj)flid)ten, v. a. a obliga, a îndatora.
23ei'ţ)ftidjtung, f. îndatorire, f.
23erţ)fufd)en, v. a. a strica.
23ei'praffett, v. '-Bcrfdjweiiben.
23erţntţ)pen, v. n. a se păpuşi, a se face midă.
25erqucffen , v. n. a se infla prin ume^elă.
33errainmellt, v. a. a baricada.
33cvr<immelung, f. baricadă, f.
23evratf)eu, v. a. a trăda.
23errâtŞer, m. trădătoră, ip.
23errâtf)erei, f. trădare, f.
33erriitl)erifd), a. trădătoru.
23erraud)ett, v. u. a fuma; a se duce în fumu.
23erred)nen, v. a. a depune soco-telă, a pune în contă; a greşi în contă.
25emdjnung , f. dare de cdntă, f.
punere în eomptij, scriere în comptu.
23errccten, v. n. a crepa.
23erreifen, v. u. a pleca, a pleca în călătorie.
äSevratfeit. v. a. a scrînti.
25evrcnfuug, f. scrîntire, f.
Sßerremien, v. a. a tăia (drumul cuiva).
23errid)ten, v. a. a face, a isprăvi.
23errid)tung, f. facere, f.
25etriegeln v. a. a şlăvori.
23errittgerit, v. a. a înpuţina,
23crroften, v. n. a rugini.
23erritdjt, a. blăstămată, infamă, ticălosă.
23errud)tf)ett, f. blăstămăfie, infamie, f.
23erruden, v. a. a desloca, a în-pinge din locă; a sminti.
33erritc£t, a. smintită.
23cmi(ftljeit, f. smintire, f. nebunie, f.
33eirufcn, v. a. a vesti de reu, a destriga.
SÖcrfagrit, V. a. a refusa, v. n. a face lipsă, a nu respunde la asceptare, ba« @emcljr Ijat mir berfagt, arma mea nu a luatăfocă.
3Scrfal3en v. a. a săra pre multă.
25crfammeln, v. a. a aduna.
sSctjnmmlung, f. adunare, f.
Sîerfauern, v. a. a înăcri.
Setfauent, v. n. a se înăcri.
25erfaufeit, v, a. a cheltui cu befie.
23erfâumen, v. a. a perde, a scăpa întâr^iindă.
23erfäunratfj, f. perdere, (prin întârziere).
2?erfdjad)ern-, v. a. a vinde.
23erfd)affen, v. a. a procura, a fur-nisa.
23crfd)ömt a. ruşinosă.
3Serfd)ämtfjeit, f. ruşinare, f.
^Serfdjanjen, v. a. a întări cu şanţu.
SÖerfdjnnjmtg, f. şanţurile, f. pl.
Slerfrfjarren, v. a. a îngropa.
äkrfdjeiben, v. n. a muri, a reposa.
Sci'lrtjeilfeil, v. a. a dărui; a vinde (vinii) cu litra şi ocaoa.
2Serftf)erjcn, v. a. a perde prin nepăsare.
SSerfdjeudţen, v. a. a speria.
33erfd)t<feit, v. a. a trimite, a se expedia.
9Serfd)ieben, v. a. desloca; a amina.
58erfd)ţeben, a. diferită, deosebită.
Slcvjdjicbcnfjeit, f. diferinţă, deosebire, f.
33erfd)iebent(id), a. în chipă diferită.
Scvfdjiejjcn, v. a a consuma tră-găndă.
iicrfd)immc(n, v. n. a mucesi.
SUerfcfţirnntclt, a, mueesită.
33erfd)lafeu, v. a. petrece dor-mindă.
3Jcrfd)(ag, m despărţire, f.
Î8erfd)(agen, v. a. a închide (cu scânduri) a face uă despărţi tură; fief) —, a se perde, a se rctăci.
58crfd)(ageil, a. retăcită; prefăcută, isteţă.
Sîerfdjlagenijeit, f. isteţie, f.
3ţerfd)lcd)tern, v. a. a înrentăţi.
3Jerfd;(eieren, v. a. a înveli, a în-brobodi.
33evfd)teimen, v. a. a se umplea de flegmă.
Serfdjletfjen, v. a. a vinde, (în prăvălie).
3Serfd)leubern, v. a a arunca, a asvîrli, a risipi.
ä&rfdjlicfjcn, v. a. a încuiea, a în chide.
3jev)d)liefnutcţ, f. încuiate, f. închidere, f.
2Serfd)(intmrrn, v. a. a face maî reă, a înreutăţi.
25erfd)(imntcntng, f. înreutăcire, f.
iîerfdjUligcn, v. a. a înlăţui ; a în-ghiţi. '
Ucrfdjloffen, a. închisă; tăcută.
33evfd)ludett, v. a. a înghiţi.
S)erfd)ntnd)ten, v. a. a se topi, a se usca.
33cr)d)ntâf)cn, v. a. a desdemna, a dispreţui, ii nu se catadicsi, a primi ceva.
$8crfd)mal)ltng, f. desdemnare, f. dispreţuire, f.
3Serfd)merjen, v. a. uita durerea; a suporta.
$îerfd)tmcren, v. a. a consuma un-ghîndă; a mînji.
îkrfdjiniţât, a. şiretă, vicleană.
5Serfd)miţjtf)cit, f. şiretlîcă, viole-şngă, m.
3)erfd)naţ)peu, fief), v. n. a o sfecli, a se da do golă.
Skrfdjnanbcn, 'JÖcrfdjnanfcn, v. n. a resufla.
SJerfdjnciben, v. a. a tăia, a întrebuinţa tăindă; a strica tăindă, a jugăni.
3)erfd)neictt, v. n. a acoperi de Zăpadă.
'ilerfdpiittcne, m. scobită, n. eu-nucă, m.
îferfdjoben, u. v. SSerfcfjicben.
®crfd]Oliett, v. a a cruţa.
Serfdjänetn, v. a. a înfrumseţa.
ätofdjönermtg, f. înfrumseţare, f.
®evfd)offcn, a. v. Serfdţiejjen.
33cvfd)retben, v. a. a întrebuinţa scri-indă; a ordona, a comanda prin înscrisă, a asieura prin înscrisă, a obliga; ftd) —, v, r. a greşi scriindu.
iBerfdjreten, v. a. v. SSevrufeit.
30erfd)rof)cn, a. smintită.
200
58er
Ser
jöerfdjub, tn. amînare, întârziere, f.
58erfd)u(beu, v. a. a îndatori, a împovăra cu datorii, a avea multe datorii; a vinui.
58erfd)ufbet, a. îndatoraţii.
Serfdţjiitten, v. a. a vărsa: a im-plea (uă gröpa).
'üerfdjmeigen, v. a. a tace, a ascunde.
3ferfd)Wellen, a. n. a se înfla.
Serfdjtuemmeiî, v. a. »a inunda.
SJerfdjWenben, v. a. a cheltui, a resipi, a perde.
iictţdjmcnber, m. resipătoră, m.
58erfd)miegcn, a. tăcută, taciturnă.
93erfd)roiegenl)eit, f. discreţiune, f.
58erfd)Winbcn, v. n. a dispărea.
SSerfdjwiţşen, v. r. a împlea de su-ddre; a uita.
Sierfcfltt)Ören, v. a. a abjura; fid) v. r. a conjura.
ăieijdjmorene, m. conjuratoru.con-spiratoră, m.
Serjdpubrmig, f. conjuraţiune, con-spiraţiune, f.
Serfeţicn, v. a. etwa« —, a greşi în ceva; mit eittmS —, a înzestra; (ein Simt, ein @efd)âft —,) a exersa, a avea; fid) v. r. a greşi.
Serfeljen, u. greşelă, f.
Serfeţrett, v. a. a vătăma.
Serfcnben, v. a. a trimite, a expedia.
Serfenbnng, f. trimitere, f.
Serfengen, v. a. a pîrli.
Scrfenteu, v. a. a cufunda, — in ba8 @rab, a sloboZi în moroi entă pe ună corpă inortu.
Serfeffen, a. auf etwa« — fein, înnebunită dupe ceva.
Serfeţşen, v. a. a transpune; a des locui, a transporta, a muta, a
transplanta, a retăci, a trage (uă lovitura) a respunde. !58ersfllfj, n. ritmă, m.
58erfidjerer, m. asicuratoră, m. Serfidjcni v. a. a asicura. Serfidjerttng, f. asicuranţă, asicu-rarc, f.
Serfiegeltt, v. a. a pecetlui. Serfiegcn, v. n. a seca.
Serfilbem, v. a. a argintui. Scrftnfen, v. n. a se cufunda, a se dărîraa.
Serfimilidjen, v. a. a înfăcişa sensului.
3)er8mad|er, m. versificatorii, m. îievfoffen, a. beţivă.
SSerfbljnen, v. n. a împăca. äJetfijfjnlid), a. împăcătoră. ’Berfbţmmg, f. împăcare.
SSetforgen, v. a. aprovedea, a griji, a pune bine, a aşeda. îierforgung, f. aşeZare, f. iîerfpăten, fief) v. r. a întârZia. Serfpeifeu, v. a. a consuma măn-căndă.
’Berfpetren, v. a. a închide, a îu-cuea.
58cvfpielen, v. a. a perde (în joeă). SSerfpOtten, v. a. a batjocori. SSerfpottung, f. batjocorire, f. 3ferfpred)en, v. a. a promitte, a făgădui, fid) —, v. r. a greşi vor-bindă; a se logodi.
Sevfpriţşen, v. a. a stropi. SSerfpiireu, v. a. a simfi.
'SerftiifjlcH, v. a. a oţeli.
Serftaitb, m. înţelecţiune , înteli-ginţă, f. minte, f.
58erftünbig, a. inteligentă, mintosu. Serftdnbigen, v. a. a explica, a în-seiinfă, a tălmăci,
•Berftânb(id), a. de înţelesă. SSerftällbnifj, n. înţelegere, f. "Brrftävfeu, v. a. a întări.
201
»er
»er
»erflatten, v. a. a permite, a erta, a da voie.
»erfiattdjen, v. a. a scrinti. »erfîecfcn, v. n. a ascunde. »evjWjetl, v. a. et n. a înţelege, a sei, a pricepe.
»erfteigen, fid) —, v. r. a se arunca pre susä.
»erfteigevn, v. a. a licita, »erfteigerung, f. licitaţiune, f. »erfieiueru, v. a. a petrifica. »erfteßen, v. a. a pune altfeliu, reu; a preface, a se fäferi. »erftettling, f. prefacere, t. »erftettern, v.a. a plăti taxa, a vămui, »erftimmen, v. a. a desacorda. »erftimmt, a. desaeordată; fora chefu.
»erftocîen, v. a. a învîrtoşi; v. n. a se înrăutăţi.
»erftocft, a. învârtoşată; înrSută-ţi tu.
»e’rftodnng, »erftod'tţieU, f- înreu-tăţire, f.
»erfto^ten, a. furişă.
»erftopfen, v. a. a astupa. Serftoţjfnng, f. astupare; neeşire. încuiere, f.
»erfiovben, a. mortă, repausatu. »etftören, v. a, tulbura.
»etftoţj, m. greşelă, f.
»erftojjen, v. a. a respinge, a îs goni, v. n. a greşi.
»crftrcidfen, v. n. a trece, »erftiimmeln, v. a. a ciunti, »erftttmmetnng, f. ciuntire, *• »erftummeu, v. n. a înmiiţi; a tăcea.
»ertagcu, v. a, a amina, a a-diurna.
»ertönbflit, V. a. a petrece în nimicuri.
»ertaufdjcu, v. a. a schimba, a preschimba.
»erteufctt, a. îndrăcită.
»ertijeibigen, v. a. a apăra, a de-fende.
»ertfjribiger, m. apărătoră, defen-soru, m.
»ertljeibignitg, f. apărare, f. »ertfjeiten, v. a. înpărţî.
»erttjenern, v. a. a scumpi.
»cvtfjnn, v. a. a cheltui, a petrece cu nimicuri.
»erliefen, v. a. a adînci, fief) —, v. r. a se cufunda.
»ertiefuug, f. adincătură, f. »ertitgeu, v. n. a sterpi, a prăpădi.
»crtifgmig, f. sterpire.
»ertrag, m. contractă, m. învoielă, f. coavenţiune, f.
»ertragen, v. a. a suferi; fid) —, v. r. a se suferi.
»ertrftglidj, a. sociabilă, de train. »erträglicfjfeit, f. sociabilitate, f. »ei'traiten, v. n. einem —, a se încrede cuiva.
»ertvanlicf). a. familiară, »ertvanlidţf'eit, f. familiaritate, f. »ertraut, a. intimă, familiară, »ertrante, m. confidentă, m. »evtrciben, v. a. a isgoni, a goni;
bie 3fit — , a petrece timpul, »ertreten, v. a. a representa, a înlocui.
»erfud,, m. încercare,	isSnonit“’ m:	.
— - -	-	, v. a. a cheltui prin
»erfuetjen, v. a. a incejÄ*'' »evmdjer, m. ispitâtmăf un. »erfudptng, f. ispită,! fi/iC-Aprj'£ »erfiinbigen, fid), v. i\n »5^1. »ertilBen, v. a. # mduiciw 1" *‘
pufuri; a petreep bîndă. fetlion'ncn, v. n. a se usca. ©ertr/ften, v. a. a da speranţă: a yrtfrta că vorba.
202
Stfev
söer
ăjertufdjeu, v. a. a ascunde, v. şi SSerfjeljlen.
iieriibofll, v. a. a lua de reu. îieviitien, v. a. a face, a comite, a exersa.
SJermteŞvett, v. a. a desonora. Smtltetntgeit, v. a. a desuui. äientttgiitupfei!, v. a. a ocări, a inegri.
ißei'ttliglittfen, v. n. a se nenoroci. Sermtrehrigcit, v. a. a mînji. Ücnuiftflltcit, v. a. a defigura, a schimonosi.
SJentntreuen, v. a. a fura, a delapida. Üci'lUlJtCfCll, v. a. a schimonosi. ä?entrfacf)en, v. a. a pricinni, a causa, a ocasiima.
“ienivt^eifen, v. a. a osîndi, a hotărî.
îlentvtŞeifmtg, f. osîndă, f. hotă-rire, f.
’l'Ci'Oieifäitigcit, v. a. a înmulţi. ăSerbierfadjeii, v. u. a îupătra. tBetBOÖfoirmtrtcn, v. a. a perfecţiona.
SSerhottftiiiibigftt, v. a. a complecta. Üeriualjt'Clt, v. a. a păstra, a conserva, a griji, fief) —, v. r. nor etluaS —, a se scuti, a se apera de ceva.
Sjerlualjrlidj, adv. în păstrare, — nicbcrfcgen, a depune. 3>n:H)nfjvlo[eit, v. a. negriji. äJernmfinntg, f. păstrare, f.; protestare, f.
îlerniniţct, a. orfană. ■
Scrlnaitcu, v. a. a administra, licnualts't', m. administratorii, directorii, m.
äievnmltmig, f. administraţiune, f. Sßfmianbeln, v. a. a schimba, a preface.
Sertuanbt, a. ruditu, semenu. äienuailbtc, iu. rudă, f. semenu, m.
ăJmtmn&fcfjaft, f. rudenie, seme-nare, f.
älentmvnen, v. SBanien.
'Ucnneben, v. a. a întreţese. Us'eriuedjfeltt, v. a. a schimba, iücrluegeit, a. cutedetoru, îndrăd-ueţfi.
'iicrmegeitijeit, f. cutezanţă, f. ©ertnciiett, v. a. a sutla.
©ernifl)reit, v. a. a opri. Üenuetgeni, v. a. a refusa. älcmieigcntug, f. refusare, f. Sertuetien, v. n. a petrece, a sta, se opri.
HJmueint, a. roşu de plânsu, iîrrmet«, m. dojana, f.
35ertneifeit, v. a. a trimite, a a-dresa; a exila, i'evmelfevt, V. n. a se veşteji. Sertnenben, v. a. a întdree; a întrebuinţa; fidf) —, v. r. für eilten —, a mijloci, a întrevede. SieriDniblllig, f. întrebuinţare; întrevedere, f.
SSerhicrfett, v. a. a arunca, a le-peda; a desaproba.
‘Bevll)t’rf(id), a. de lepedatu, reu. tScrlüefen, V. a. a administra; v. n. a putredi.
'iicnueblidj, a. putredibilu. SSevUitfung, f. administraţiune, {.;
putrezire, f. îlenutdjcil, a. trecută. îSerimdeln, v. a. a încurca, iienuirfelt, a. încurcată. tSertuicfehutg, f. încurcare, f. SJcrlniefene, m. exilată.
Sîevlnilbent, v. n. a se însălbă-tăei.
;8eniulbert, a însalbătăcitu , incultă.
SertoiKigeit, v. SSetmfligeir. ‘ăSerloihbeit, v. a. a ,depă natotfi; a uita, a învinge.
203
33er
33ie
©etwirfett, v. a. bctd ?e6en —, a merita mortea; a per de viaţă.
33ertt)ir££tc£)Clt, v. a. a înfiinţa, a realisa.
33em>trîttd)ung , f. roalisare, f. înfiinţare, f.
33evmirmt, v. a. a încurca.
"Bttmillt, a. încurcată, confu.su.
33ernnrntltg, f. încurcare, încurcătură, f.
ÎOernrifcfţeit, v. a. a scerge.
33ernnttcni, v. n. a se strica prin timpü.
93ertt)ttttnet, a. văduvă.
SScntiöljnett, v. a. a obieînui ren, a deprinde ren.
33em>otfen, v. Şerwerfeit.
Sietmorren, a. încurcată, confiisu.
a.3enr ţyyenfjeit, f. încurcală, con-iiismne, f.
33ertnuttbbaf, a. vulnerabilă, răni-bilü.
33erttmnbeit, v. a. a răni, a vulnera
ăSertnunbent, fid) —, v. r. a se mira, a se minuna.
33et'tfmnberuitg, f. mirare, minunare, f.
Smuiutbttltg, f. rănire, f.
33ertuiin(cf)eit, v. a blăstăma.
33emmufd)ung, f. blăstemu, m.
33erltntrjen, v. a. a drege pre multă.
33ertt>iiften, v. a. a ruina, a pustii.
SSerttrfifter, m. pustiitorii, m. rui natoru, m.
îkrrmtftuug, f. pustiire, ruinare, f.
"Berjagcn, v. n. a se deSturagea.
Serţngt, a. descurageatu.
SSerjagtljeit, f. descurajare, f frică, f.
äierjüfjlen, v. r. ftd) —, a numera greşită.
ălerjitrteln, v. a. a strica, a moleşi.
SSerjeŞnfndjeit, v. a. înzeci. î8crje|mt, v. a. a manca, a 'consuma.
33crţel)umg, f. consumare, con-sumaţiune, f.
SScrjcirfjuctt, v. a. a însenina, a nota.
33cvjoid)lttB, n. însemnare, f. 33evjetljen, v. a. a erta, a par-dona.
Sttjeifjutţg, f. ertare, f. pardonu. 33erjerren, v. a. a schimonosi. 33ei'jernutg, f. schimonosire, f. 3Scijid)t, a. renunciare, — leiffett, a renuneia.
33ci'ţtef)ett, v. a. a strimba; a strica (un copilă) ftd) —, a se lungi, a trece.
3Serţicnmg, f. ornafnentă, înpodo-birfe, f.
3Scrţimtcit, v. a. a cositori, a spoi cu cositoră.
îkvţiiifcil, v. a. a dobiudi. 'Betrogen, ă. strimbată, stricată. jBerjogerit, v. a. a întărdia. SSevjiSgermtg, f. întardiere, f. 33erjoHcn, v. a. a vămui, îtajiicfuitg, f. convulsiune, f. iöerjug, m. îutărdiere, f. 'Bcrjroctfellt, v. n. a despera. 'Sei'Jtvdfelnng, f. desperare, f. 33e8ţier, f. vecernia, f. ilctlct, f. şişcă, f.
Setter, m. vară, m.
3Siff), n. vită, f. animală, m. do-bitocă, m.
3SicI)(U'jt, m. veterinară, m. 33tcf)tfd), a. dobitocesou, brutală, ilieljfcudje, f. epizotie, f.
'Btef)5Utf)t, f. viticultură, f.
'Bici, a. et adv. multă.
Bielerlet, a. de multe feluri. 33ietfad), a. do multe ori. sßielfrnji, m. măncăciosă, m.
*
&
204
Voll
asor
Vielleicht, a. putp.
Vielmals, adv. de multe ori. Vielmehr, adv. mai curindü, diu contra.
Vielweiberei, f. poligamie, f.
Vier, etc. patru etc.
Vierfdjriitig, a. grosolană, liiertet, n. cuartü, sfertu, in. Vierteljahr, n. trimestru, m. Viertelftunbe, f. cuartü, sfertu de öra.
Viole, v. Veilchen.
Violet, a.violetö.
Violine, f. violinS, f. lăută, f. Viper, f. viperă, f.
Vließ, u. velerü, m.
Vogel, in. pasere, f.
Vogelbauer, m. cuşcă, f.
Vogclbunft, in. plumbu lneruutü, in. Vogelfrci, a. proscrisu.
Vogelhaus, n. coteţu, m.
Vogt, m. curatoru, m. epitropü, m prefectö, m.
Vogtei, f. prefectorie, f.
Volt, n. poporü, m. norodü, naţiune, f. mulţime, f.
Völfcrrcdjt, n. dreptul ginteloru. Vblfcrfdiaft, f. poporü, m. naţiune, f.
Volfrcich, a. populată.
Voffßlteb, u. căută naţionalu. Volfsmeugc, f. populaţiune, f. uo-rodü, m.
VollStljum, n. naţionalitate, f. VolfSthümlid), a. naţionalu.
Voll, a. plinii.
Vollauf, adv. destulü.
'Vollblütig, a. sängerosu, pletho-uicü.
'Vollbriitgcu, v. a. a isprăvi, a găti, a împlini.
VoHeubeit, v. a. a isprăvi, a găti. VotlenbS, adv. cu totul.
Völlerei, f. îmbuibare, f.
Vollführen , v. a. a executa, a isprăvi, găti, a fini.
Völlig, a. totalü.
Volljährig, a. majorenu, vîrst-nicu.
Volljährigfcit, f. virsUiicie, f. Volllommeli, a. perfefctü. Voflfonuueuheit, a. perfecţiune, f. Vollmacht, f. inputernieire, f. procura, f.
VoKfinnbig, a. complectă, întregu, de totü.
VoÜftältbigfeit, f. întregime, f. Vollftredeu, v. a. a executa, a îndeplini.
VoUftredmtg, f. executare, îndeplinire, f.
Vollwichtig, a. deplinii la cumpănă, —e Sufaten, ducaţî, galbeni, blaue! saü ferecaţi. Volljähltg, a. complectă.
Volljiehcu, v. a. a executa, a e-fectua.
Vollzieher, m. executorii. Vollziehung, f. executare, f.
Von, prp. de.
Voueitianber, adv. de la uä l'altä;
—	legen, — bringen, — taffen,
—	madjen, — reißen, — trennen, a despărţi de la uă l’altä, etc.
Vouuöthen, adv. necesarü, trebu-inciosu.
Vor, prj). înainte.
Vorabenb, m. ajunü, m.
VoUälfertt, pl. strămoşi.
Voran, ad. înainte.
Vorarbeit, f. prelucrare, f. Vorarbeiten, v. Arbeiten şi Vor. Voran«, adv. înainte.
Voransfeţşmtg, f. suposiţiune, f. pre-posiţiune, f.
Verbauen, v. a. a intimpina, v. şi Vauett et Vor.
Vorbebad)t, m. preeugetare.
Vet
■205
Vor
Vorbehalt, in. reţinere , f. reser-vä, f.
23orBc^altcil, v. a. a reserva.
Vorbei, adv. pedinainte; trecută.
Vorbenamtt, Vorbemelbet, a. sus-disü, suspomenitü.
Vorbereiten, v. a. a pregăti, a prepara.
'Vorbereitung, f. pregătire, f.
Vorbcridjt, m. precuventare, f.
Vorbeugen, v. a. întiinpina, v, şi Vor.
Vorbeigcţenbe, m. trecătoră, m.
Vorbitb, n. exemplu, m. modelü, m.
Vorbote, m. prevestitorii, m.
Vorbringen, v. a. a propune, a dice, a expune.
Vorbere, a: cel dinainte.
Vorbergrunb, m. faeie, f.
Vor bi fern, »or bem , adv. altă dată, înainte de acesta, mai n’ainte.
Vorbringen, v. n. a avansa.
Voreilen, v. n. a se pripi.
Voreilig, a. pripită.
Voreiligfeit, f. pripire, f.
Vorenigfinbcn, v. a. a presimţi.
Vorentpfinbitng, f. presimţire, f.
Vorcntfjalteu, v. a. a reţine pe ue-dreptü.
VorentŞaltnng, f. reţinere pe ue-dreptü.
Vorerimtevmtg, f. preeuventăre, f.
Vorcrft, adv. mai îuteifi.
Vorermâpnt, a. susdisü, pomenită.
Vorfabr, m. preafostu, m. ;4. străbuni, m. pl.
Vorfahren, v. u. a trage cu trăsura ; a întrece cu trăsura.
Vorfall, m. întimplare; f.
Vorfällen, v. n. a se întimpla.
Vorfallcnb, a. întimplătoră.
Vorfinbcn, v. a. a găsi.
Vorforbent, v. gorbetn.
Vorfüfjreu, v. a. a preseuta. Vorgang, m. împregiurare, procedură, f.
Vorgänger, m. preafostă, predece-soră, m.
Vorgängig, a. precedentă.
Vorgeben, v. a. a da innainte; a pretexta, a preface .
Vorgebirge, n. capă, in. promen-toriă, m.
Vorgeblich, a. v. Slugcblid). Vorgefühl, m. presimţire, f. Vorgehen, v. n. a preceda; a proceda.
Vorgcmelbet, a. susdisü, suspome-nitu.
Vorgefchmad, m. gustă în’ainte. Vorgefeţite, m. şefă, m.
Vorgeftern, adv. alaltaerî. Vorgreifen, v. a. a apuca în’ainte. Vorhaben, v. a. etioag —, avea în minte sau în’ainte.
Vorhaben, n. plană, m. proiectă, m. Vorhalten, v. a a ţinea îu’aiute ;
a remustra.
Vorhanben, a. a mâne, de facie. Vorhang, m. perdea, f. cortină, f. Vorhaut, f. prepuţă, f. peliţă, 1. Vorher, adv. nai’nainte. Vorherbeftimmung, f. predestiua-ţiune, f. ursită, f.
Vorljergcljenb, a. precedentă. Vorhcrfehrn, v. a. a prevede. Vorl)erfcl)ung, f. prevedere, f. Vorhin, adv. fa. de curîndă, numai acum.
Vorig, a. precedentă, trecută. Vorjährig, a. din anul trecută. Vorteilen, v. a. a lua mesurî, a tace preparative, f. iVortenntnifj, f. prenoţiune, f. Vorfommett, v. n. a se întimpla; I eft fommt mir bor, mi se pare.
206
'Por
Sor
Portabel!, v. a. a chema, a cita
Portabung, f. eitaţiune, t'. chemare în judecată, f.
Porîângfî, adv. de multă.
Povlaffcn, v. a. a lăsa înainte, a admite.
SBorlaffmtg, f. admitere, f.
Porlauftg, a. preliminară, de uă cam dată.
Potlnut, a. pripită, vorbitoră înainte de timpă.
Sortegtoffri, m. lingură mare, f.
Porlcgcn, v. a. a pune înainte.
Porlcgfdjloß. n. lacatd, m.
Porlcfett, v. a. a ceti, a prelege.
Porlcfung, f. cetire, prelegere, f.
3?orleţ3t, a. penultimă.
Porltcbe, f. preiubire, f.
Porlilgett, v. a, a minţi înnaintea cuiva.
Pormaltg, a. fostă, de odiniore.
'Formate, a. odiniore.
Pormauer, f. bastiune, f
pormittag, m. în aintea prânzului; înainte ameduluî.
Pormttltb, m. tutoră, m. epitropu m. curatoră, m.
Pormunbflţaft, t'. epitropie f.
Pont, ad. în’ainte.
PontantC, m. nume de boteză.
Porneam, a. notabilă, alesă; însemnată, deosebită.
Pontcfjnicit, v. a. a pune înaintea sa, a se pune a face; a întreprinde; a lua la examinată; ftd) etroas —. a şi prepune.
'Ponteţmlidj, adv. mai alesă.
Porrang, m. întiietate, f.
Porratf), m. provisiune, f.
porrätlpg, a. ce se află de facie, în provisiune
Porrat^ţan#, n. magasină, m.
Sorredjt, n. privilegiă, m.
Porrcbc, f, precuventare, f. preface, m.
Povrciter, m. surugiu, m. porricfjtcit, v. a. a pregăti, porrtdjtmtg, f. pregătire, f. meca-nismü, m.
Porrtg, m. desemă, m. schisă, f. Porrüdm. v. a. et n, a înainta, porfaal, m. autisală, f.
Porfagett, v. a. a (lire, a dicta. Porfaţj, m. propusă, m. inten-ţiune, f.
Porfttţjlid), a. propusă, cu inten-ţiune.
Porfd)citt, m. jitm — fotttmnt, a
se ivi, a veni Ia lumină; jitm — bringen, a descoperi, a aduce la lumină.
Porfdjiebctr, v. a. a împinge înainte. Porfcţiegm, v. a. @elb —, a împrumută bani.
Porfdjlng, m. propunere, f. propo-siţiune, f.
Porfdjlagcit, v. a. a propune. Povfdjitefi, a. pripită.
Porjdjvctbcn, v. a. a prescrie, a ordona.
Porfdjlift, f. modelă, (de crisă); instrucţiune, f. ordonare, f. Porfcţllb, m. ajutare, f.
Poifdjltf), in. căpută, f.
Pot'fd)uI)en, v. a. a căputa. Porfcfjuft, m. împrumută, m. a-vansă, m.
Porfdjitţîcn, v. a. a pretexta. Porfetjcn, ftdj —, v. r. a şi lua sema.
Porfel|uitg, f. providenţă, f. pronie, f.
Porfctţrit, v. a. a pune înainte; a şi propune.
Porfidjttg!eit,f. prevedere, f. precum-fiune.
207

Borfidjtig, a. prevedetorä, cireums-pectü.
Borfiljeit, v. n. a preşedea.
Borfiţşenbe, Borftţşer, m. preşedinţii, m.
Borforge, f. îngrijire, f. preingri-jire, f.
Borfpattn, m. c:ü de posee, m. pl.
Borfpannett, v. a. a pune cai de posee.
Borf(lieget», v. a. a înşela prin promisiuni false.
Borfpiel, n. preludiu, prejocîi, m.
Borfptelcit, v. a. a juca pe unu instrumentă.
Borfprmtg, m. avansa, f. întreeă-tore, f.
Borftubt, f. suburbie, m. mahala, f.
Borftcmb, m. comitets, m. preşe-
#4«, f-
Boiftelfen, v, n. a fi în facie; a preşedea, a administra.
Borftefjer, ni. preşedinte, m. director», m.
Borftctte», v. a. a pune înainte; a presenta; fiel) —, v. r. a şi închipui.
Bestellung , f. presentaţiune, re-presentaţiune, f. închipuire, f.
aSorftrecfeil, v. a. a întinde în nainte, a avansa, a împrumuta.
Bortanje», v. n. a începe, a purta danţinlii.
Boitiinjcr, m. predansătoru, ni.
Bortijeil, m. avantagiă, ni. folosu, m. cîştigă, m.
Boitltfiltjajt, a. avajnfagiosă.
Bortim», v. a a pnne înainte, fid)
Binare f. marfă, f. Bkarentager, n. magasină, m. ăBflbf, f. fagură de miere, f.
Suacf)
—, v. r. a se a se deosebi, a se distinge.
'Bortrab, m. fruntarmie, f.
Bortrag, m. referat», m. raportă, m. proposiţiune, f. dicţiune, f.
Beiträgen, v. a. a purta în ainte; a propune, a expune, a raporta, a refera.
Bortrefflidj. a. excelentă; minunat», alesă.
B Oltrcfflidjfeit, f. excelenţă, f.
Bortieteu, v. a. a păşi în ainte.
Beitritt, m. rangă, m.
Borurtbeit, n. prejudiciu, m.
Bormalte», v. n. a predomina, a predomni.
Bormanb, in. pretextă, m.
Bonuflit«, adv. în ainte.
Bonueife», v. a. a presenta, a îu-facioşa.
Bormclt, f. lumea ce a fostă în aintea de noi.
Bortuenben, v. a. a pretexta.
Bortucrfe», V. a. a împuta.
Borniiffe», n. offne fein —, fără scirea sa.
Bortniiş, ni. curiositate indiscretă.
BorttlOlt, n. precuvântare, f.
Bornmrf. ni. imputare, f.
Borjeidjctt, u. semnă, presemnu, m.
93orţetgen, v. a. a arăta.
Borjeit, f. timpă vecliiă, m.
Borjieţeir, V. a. a prefera.
Boi,(immer, n antişambră, f.
Bot(ug, m. preferinţă, f.
Boi(iigtid), a. preferabilă, alesă, adv. mai alesă.
Borjiiglidjfeit, f. preferabilitate, f.
w.
jBJad), a. desceptu.
|30ad)C, f. sentinellă, f. carau-
1 lă, f.
SBadjevt, v. a. a fi desceptü, a pri veghea.
âBacfjfjofber, —ftraudj, m. inuperu, m. SBadjmeifter, v. SEßacfittneifter. 2Bad)parabe, f. paradă, f. äöadjg, n. eeră, f.
ÜBncfifam, a. vigilentă, en privig-here, deşteptă.
2Bad)fcmifeit, f. vigilenţă, f. privig-here, f.
SBadjl'cn, v. n. a cresce.
Sßiicfjl'eru. a. de eeră. äßadijSferje, f. făclie, f. âUadibftocf, m. vîrtelniţă, f. ©ad)StfpuT!, n. vegetaţiune, eres-cerc, f.
Sadjt, v. Sffiadje.
26ad)tmeifter, m. sergent» ma joră.	*
SBadjtcl, f. pătrîniehe, f.
SÖadjtcr, ni. păditorS, m. SBadittbuvm, m. turnă de padă, m. SiSadrlig, a. ee se clatină, clătina.
äöabe, f. pulpă, f.
SSîaffe, f. armă, f.
SBaffenfjnitb, n. arsenal», m. 4Baffenfd)lllib, m. armară, m. ©Jaffenftillftanb, m. nrmistare, f. SSaffnen, V. a. a înarma, âllagr, f. cumpănă, f.
SBagtn, m. căruţă, f. cară, m. äÖagen, v. a. et n. a euteda, a în drădni.
SBaljl, f. alegere, f. lilăljlen, v. a. a alege.
SBifijlev, m. alegătoru, m. SBaljliţmtd), m. devisă, f.
ÎBnfjlfîatt, f. âBaljlplaţi, m. câmpul bătălii.
SBaţtfttmme, f. suffragiă, m. votă. SBdljrt, m. părere, f. nălucire, f.
închipuire falsă, f.
Sâfjnen, v. a. a crede, a socoti, a i să părea.
SBalpiftmt, —tuiţj, m. smintire, nebunie, f.
2ßal)tiftnnig, a. smintită, nebună. SBaljr, a. adevărată.
SJiitjren, v. n. a ţinea, a dura. SBaljvett, v. a. a păcii, a feri, a apăra.
äBäpvettb, prp. în, pe căndu, ăBaţrţaftig, a. adevărată.
'IBaijrfŞeit, f. adeverü, m.
SBaijrlid), adv. în adeveru. ÎSciljnieljmen, v. a. a observa, a băga de semn.
2ßnf)rnel)mimg, f. observare, băgare de semă, f. âilafjrfageit, v. a. a predice. Sln^rfagcr, m. predicătoru, m. SBabrfngerei, f. predieătorie, f. 5Ba^r|djeinlid), a. probabilă. âSaf)r|’d)dn(idjteit, f. probabilitate, f. äöäfjrung, f. durată, f.; valută, vaiere, f.
SBafjrgeidfjen, n. semnă, m. marcă, f.
Säägett, V. a. a cumpăni, a căn- 3Blubt«fdje, f. gentă de vena-ţări.	j tore, f.
âSagetlfd)mifVe, f. nnsdre, f. untură, f.
ăBagenttmibr, f. postcusă cu vîr-tcju, f.
2Sagercd)t, a. otisontală.
SSageftiitf, n. cutesare f.
SBatff, f. orfană, orfană, f,
Si-talb, m. pădure, f.
2Bn!bf)0vn, n. buciumă, m.
SBcitbig, a. pădurosă. ăBalbntertfd), m. orang-utangă, m. S&lalbuug, f. pădurişă, m.
3Bsgf)at$, m. cutesătoră, m. 28a(fmitf)(e, f. dîrstă f. ăBagfd)rt!e, f. discu de cumpănă, in. iS?a!fen, v. a. a dîrsti.
San
209
Salfer, Salfmitlfer, m. dirstarü, m.
Saß, m. valü, m. stavilă, f.
Salladj, m. calü, in.
^11'allen, v. n. a da unde, valuri.
Sallfafjrt, f. hagialicü, peierina-giü, m.
tlBaüftfd?, m. chită, m.
Sattntiß, f. nucă, f.
SaHrof?, n. rosmarü, m.
Sallung, f. clocotire, f. emo-ţiune, f.
■3ßallpurgifjnad)t, f. sămbata şisce-lorö, f.
Scilfd), a. italiană.
galten, v. a, a cîrmui, a guverna, ţd)alten ;wb —, a dispune, a disposa.
Sßalje, f. vülö, m.
Salden, v. a. a netedi cu valii; a valsui.
3®älgeu, v. a. a rostogoli, a prăvăli.
SatjcnfBrmig, a. cilindrică.
Saljer, in. valsü, m.
Sanitub, m. vestă, f.
Saitb, f. $idü, in. fpnntjdje, —, paravanü, m.
Sattbel, f. purtare, f.
äßanbeltmr, a. schimbăciosu, nestatornică.
Sanbelbnrfeit, f. nestatornicie.
Satlbcitt, v. n. a merge, a cală-
Sanbere
giosül
Säubern, v. n. a meige, a călători (pe giosü).
Sauberfdjaft, f. călătorie pe giosu. Säuberung, f. călătorie, i. Sanblatt?, f. păduche de lemu, m. Sange, f. bucă, f. äßcmfelniutf), m. nestatornicie, f. Sailtelnttifljig, a. nestatornică. Saufen, V. n. a se clătina.
Samt, a. cănau Sanne, f. albie,
Sanft, m. burtă,
Sanţe, f. peduclie Sappen, in. armie, f. insemnü, in. Sappeuftlttbe, f. heraldică, f. Sappenfdjilb, u. tabla de armie, f. Sappnen, v Safftten.
Samt. a. caldü.
Sfeärnte, f. căldură, f.
Särmenteffer, m. termometru, m. Sännen, v. a. a încălzi.
Santen, v. a. aavertisa.
Şantung, f. avertisementn, m. Sorte, f. tumu, m.
Sorten, v. n. a ascepta; — v. a.
a îngriji, a pädi.
Särter, m. îngrijitorii, păzitorii, îiinrtltnq, f. îngrijire, f. pătlire, f. Sarimt, adv. de ce.
Sar$e, f. negü, m.
Sab, prp. ce.
Safdlbedett, n. lighenu, m.
Siifdje. f. spălătnră, f.; rufe, pl. Safdjett, v. a. a spăla, j Safener, m. spălătorii, m.
Soffer, n. apă, f.
Saffcrbidjt, a. nepatrunsu de apă. Saffcrfolf, m. cataractă, m. Safferijofc, f. tromba de apă, f. Säffertg, a. apätosü.
Safferleitnng, f. acuedueü, m. Saffermaferei, f. acuarelă, f. Safferntelone, f. pepine, f.
Söffern, V. a. a uda.
Safferfdjetl, f. idrofovie, f. tur-. bare, f.
Snfferfnc(|t, f. idropieă, f. Söffermtg, f. udare, f.
Säten, v. a. a merge prin apă, a trece în vadu.
Satte, f. vată, f.
Seben, v. a. a ţese.
Seher, ni. pansară, m. ţesătorn, m.
Ui
SBeberfdjiff, n. suveică, f.
2Bed)fel, m. schimbare, f.; eambiü, m. poliţă, f.
SBedjfelbalg, m. copilü schimbată, m.
2Sed)felban!, f. bancă, f. 2Bed)felgefd)äft, u. zarafie, f. äBedffelntädler, m. samsarü de poliţe.
.'edffeln, v. a. a schimba.
3 ed)fefred)t, n. legea poliţeloră, f. .lecf)fetfeitig, a. v. ©egenfcitig.
■ ■'•eäjiiex, m. zarafu, in.
'.-'cd, SQSecfcn, m. băţu (de păini). Beden, v. a. a descepta.
Bebel, m. apărătoră, m. tülebeln, v. a. a da din c6dă, a face ventu.
SBeber, c. — nod), nici, nici.
5öcg, m. drumü, m. cale, f.
2Beg, adv. absentă, er ift plecată; fd^Ied^t—, simplu, pe scurtă; —i. pleca, departe, äßegbeifjeit, v. a. a demuşca. SSebtafen, v. a. a sufla de . . . ÜBegbletfiett, v. n. a se lipsi, äüegbredjcn, v. a. a derumpe. SOBegbringen, v. gortbringen. SBegbrangcit, v. îBerbriingen. SBegeil, prp. pentru, din causa. SSBrgfaţren, v. n. a pleca în trăsură.
ÎSegfattetl, v. n. a cădea, a re-mănea la uă parte.
Sieg fangen, v. a. a prinde. îBegfliegen, v. gbrtflicgen. ÎBegfitljren, v. a. a duce, transportă.
îBeggcben, v. a. a da. äßcggeljen, v. n. a se duce. 3Beggen>Bl)nen, v. a. a înstreina. SSeggicjjen, v. a. a versa. 2Segf)eben, v. a. a lua ridicăndă; fjcbe bici) »eg, cară-te.
iSBcg^olen, v. a. a lua.
Söegfommen, v. n. a se perde.
SBeglnffen, v. a. a slobozi; a lăsa afară, a omitte.
SBeglaufen, v. n. a fugi.
©cglegeit, v. a. a pune giosu.
SBegnebnten, v. a! a lua.
SSlegrâumen, v. a. a griji.
Siegreifen, v. n. a pleca.
SBegrcifjen, v. a. a rumpe.
SBlegfdjaffen, v. a. a duce, a lua, a
griji-
iffiegfdfcnfen, v. a. a dărui.
SBegfdjcren, v. a. a rade giosu; firi) —, v. r. a se căra,
äßegfdjiden, v. a. a trimite, a spe-dui.
3Bcgfrf)tebcn, v. a. a înpinge, a deplasa, a da la uă parte.
3Bcgfd)iebcn, v. a. a inpinge, a deplasa.
$segfd)Ieid)en, fief) —, v. r. a se face nevedutft.
©egfdjnappen, v. a. a luă din gură, a apuca.
Sâegfdjneiben, v. a. a detăia.
3Begfd)lcubern, v. a. a asvîrli.
3Begfd)iittten, v. a. a vărsa.
SSBegfdjtnimmen, v. n. a înota in-tr’altă parte.
©egfegeln, v. 'ăbfegeln.
2Begfepen, v. a. a se uita in alta parte.
ăBegfefjneu, fidj —, v. n. a dori într'altă parte.
SSegfenben, v. SBegfdţidcn.
âBegfeţşen, v. a. a pune la uă parte; fid) —, v. r. über ctlunä a nu considera ceva.
SBegfieljien, v. a. a fura, fid) —, v. r. a se fura.
ÎSegfleflen, v. a. a pune de uă parte
Jöegjfojjen, v. a. a respinge.
2Beî
2Sct
2! 1
3Bcgftvcid)«t, v. a. a şterge. SSegtragcn, v. a. a duce. 31'cgtvcibcit, v. a. a goni. Söegroetfett, v. a. Semanben —, a dres sa pe cineva în altă parte. SBcgil'etfev, m. eălăudu, m. ÎSegmenbrit, v. a. a detorce. SSegluerfen, v. a. a lăpăda. SSßcgtoifcijcit, v. a. a şterge. SBegjieben, v. a. a trage; v. n. a . se depărta de Ia unu locă, a se muta. a pleca.
SS5eI), QBcljr, i. vai.
SB el), 5öcf)e, adv. — tijmi, ii face ren; a durea;, a ofensa; fid) — tf)Uit, a se răni; a şi face unu reă.
3Bel). n. văietă, in. durere, f. 2Bel)e, f. durere de naseere, f. î!M)Clt, v. ii. a sufla, bate (vântul) a filfăî (steagul).
3Bel)ftagc, f. tânguire, f. plângere, f. Î0el)f(agetl, v. n. a se tângui, a plânge.
ÎScljmutf), f. întristare , f. melancolie, f.
3f*3el)mittf)ifţ, a. tristă, melanco-lică.
SBeljnratter, v. Hebamme,
$öel)l', f. apărare, f. armă, f.; cţle-tură, f. fid) jitr — feţjcn, a se apăra.
Sßcfjreit, v. a. a apăra, a impe-deca, a stavila.
ÎSelfrljaft, a. capabilă de a purta arme; — madjett, a înarma. ÎSefirloS, a. neînarmată, slabă, äöeljrftanb, m. miliţia, f.
$3etb, n. fenice, f. muere, f. alteb —, babă, f.
SSribifdj, a. muerescu.
Süetblid), a. femeescă, feminină. SBeibbbtlb, n. muere, femee, f. îSetbSBOtf, n. mueretă, ni.
2ßrid), a. mole.
sSBetdjbtlb. n. teritoriulă unui oraşă. 2ßeid)C, f. molăciune, f.
Jßridjeit, v. a. a muia.
SBcidjen, v. n. a se retrage, a se feri, a se da în apoi.
3B,eid)ţrit. f. molăciune, f. ÎSetdjbctjig, a. simţitoru, duiosă. Î0cid)f)cv3tgfnt, f. sensibilitate, duio-şime, f.
2Brid)lid), a. molatică.
9SJcid)ficî)fett, f. molăciune, f. SBeidjling, m. molatică, m.
Sfficidjfet, f. vişină, v. şi Slmareffe. SBcibc, f. păşiune, f.
SBcibcit, v. a. et n. a pasce. Söciblid), a. tare, bine.
Sleibmnnu m. venetoră, m. ŞSeigern, v. a. et r. a refusa. Weigerung, f. refusare, f.
Sfikifc, f. hirotonisiră, f. năruire, f. consacrare.
3®rif)eil, v. a. a consacra, a dedica, a devota, a mirui.
2ßcit)cr, m. iaşlă. m.
Seiljîcffcf, m. căldăruse, f. Î3ril)ttad)tcit, f. crăeiuni, pl. 5Scif)raud), m. tămîe, f. âBeifjttmffer, n. apă sfânţită. Î0ei()it>cbel, m. stropitöre, f.
“Sirii, c. pentru eă, fiindă-că. SDBetlanb, a. et nd. reposată, fostă. SBcildjcit, n. momentă, m. clipită, f.
Söeilc, f. restîmpă, m. fange —, urită, m.
SBrifett, v. n. a întărdia, a petrece undeva.
SSeifer, m. cătunu, m.
SBein, m. vină, m.
SBeinbaii, m. viniculfură, f. äöetnbeere, f. strugure, f. îffictnbcrg, m. viă, f.
“JBeincn, v. n, a plâDge.
15*
212
ÎL'ci
'ÄCU
îlîfttteilid), a. plângăciosu.
ÎL'eincffig, m. oţâtă de vină, m. îfieingarten, m. vii, f.
ÎBeiligcifî, m. spirtu, m.
ÎBeillfjaitij, u. cîrcimă, f. îBeinfjeber, m. titvă, f. îBetulefe, f. culeşii, (viilorfi).
ÎBeiltkfer, m. eulegătoru (de vi ÎSi'imiiouar, m. luna lui Octomvrie. äßeinmoft, m. mustii dulce, m. îBcinftein, m. petră acră, i'.
50eillftO(f, m. butucă de vie. îBeintranbe, f. strugure, i'. îl'eife, f. modă, chipu, feliu, in.
melodie, arie, f. îl'eife, m. înţelepţii.
ÎBcifc, a. înţelepţii. îBeifen, v. a. a arăta, a îndrepta; oott fid) —, a respinge; aug bem ipatlţe —, a goni din casă.
SBeifer, ni. arătătorii, in. •
Î0eicf[)eit, f. înţelepciune, f. îtieisfid), a. cu înţelepciune, üüeifj, a. aibă.
îBciffngen, v. a. a predice, a proroci.jüüeltgeiftlitfie. m. preotu di ©eiffagev, m. proroeü, profeţii, m. î'Jeltgefdjidpe, f. historia ÎBeiffagnng, f. prezicere, proro cire, f.
îScifjbfedj, n. tinichea, f.
Î0ei|bucţf, f. carpenii, m.
ÎBetB&orn, v. .Şagcbovtt.
ÎL'cifje, f. albelă, f. îl!eifîeit, v. a. a albi, a spoi.
ÎScijffiflfj, ni. pesce albă, margă-şitorii.
SÖcifjgerbev, m. tabacii de peî albe, m.
ÎBeifflirf), a. albiu, albiciosu. îBcifjjeug, n. rofărie, f.
Söciftntg, f. arătare, f. instrucţiune, f.
ÎBfit, a. largii; depărtată, departe; meit beffer, mult mai bine.
ÎBeite, f. lărgime, f. depărtare, ’f. ÎBcttcr, a. et adv. mai largii; mai departa, mai în colo. îffieitiaafig, a. spajio.su; depărtată; amănuntă.
îBeitlattfigfeir, i. spaţiositate, f. pre lărgime, f. amănunţime, f. äÖcitfcf)ttteifig, a. pre largă, ame-nuntu.
ÎBeifen, m. grău; tiirfiftf)er —, porumbă, in.
îtkldjer, e, cS, prp. care.
ÎBeil, a. vestejită. îBeiîett, v. n. a se vesteji.
ÎSclle, f. undă, f. vaiă, m. SBritenfünuig, a. valm-osă.
ÎBelt, f. lume, f.
ÎBrfiall, n. universu, m.
ÎBritalter, n. vecu lumii.
ÎBdtbalf, m. globă, m. üBcltbürger, in. cosmopolită. îBcItgebto&e, m. universu, ui. îBeltgegenb, f. partea, regiunea lumii, f.
de mirii, universală, f.
îBcSîlinb, m. omu lumeseu, .materialistă.
ÎBeltfiug, a. înţeleptu, espitită, politică.
îMtfugef, f. v. grb&all.
ÎCcitfid), a. kunescă, profană, mi-renescă.
SQMttoeife, m. fîlosofă, m. SBettbefreig, m. tropică, m.
ÎBenben, v. a. a întorce; v. n. a se întârce, firf; alt (Jemntiben —, a se adressa cătră cineva. îBenbung, f. întdreere, f.; bic Sadjc f)at eine —, lucrul s’a întorşii altfeliă.
îSniig, a. puţină, niţelă. îBemgfîenS, adv. ceiă puţină.
213
SBet
3Btb
ÜSenn, c. dacă, de .şi, măcar că, ca töte că.
®etr prp. cine.
îderbegeib, n. bani de angage-mentu.
.îBerben, v. a. a înrola, a angagea: unt etitmş —, a Stărui după ceva; unt cin IKnbdjen —, a voiri, a peţi uă fată.
SBerber, m. înrobitorii; peţitorii, m.
ÎBerbung, f. înrolare, f.; peţire, f.
23evbcii, v. n. a deveni, a se face.
ÜBcrjen, v. a. et. n. a arunca, a asvîrli; a făta.
îdcrft, n. urzelă, f.; schelă, f.
SSerg, m. ctlţu, m.
îiîcrf, n. opu, m. uvragiu, m.
3Btrf(eittf, pl. lucrători, pl.
îdevfmciftcr, m. meşterii, m. maestru. m.
üöerfftntt, f. locu de lucru, m. a-telieü, m.
SSSerffteHig, adv. — madjcit, a executa, a efectua, a pune în executare.
'Berftng, tn. di de lucru.
ffllerfuerfîifnbtge, m. expertă, m.
Söertjfug, n. micită, f. instrumentă, m.
3Sernmtb, m. pelinu, m.
îdcvtb, m. valöre, preţu; ni.
2Bertfj, a. valabilă, vrednică; scumpă, — fdjiitţcn, a stima.
SSefetl, n.fiinţă, f. substanţă, natură, f. chipu, manieră, f. nici Scfcit — danda na f.
îfieferttlid), a. esenţială, prind pală.
îdeăpe, f. vespă, f.
SBcfjţalb, adv. pentru ce.
58efl, m. vestă; apusă, ’occidentu, m.
SBcffe, f. vestă, giletca. f.
30eft(id), a. occidentală.
3B?tte, f. prinsöre, f. remăşagu, ni
SSettcifer, m. emulaţiune, f. concurenţă, f.
ffietteifera, v. u. a rvalisa, a s’in-trece.
SBettcr, n. timpii, vreme, f. 3Sftterglaă, n. barometră, m. 'îi'ettciicudjtcn, v. i. a fulgera, îiicttent, v. i. a lumina. SBcttertuenbcriid), a. sehimbăeiosă. Srttremtcn, n. cursă, f. alergare spre a se întrece.
SSeftftrcit m. concurenţă, f. dispută, f.
ÎSotţei!, v. a. a toci. a ascuţi. ÎBeţsfteilt m. tocitöre, f. äöidjfc, f. ceruiclă, f. vaxu, ni. SSidpen, v. a. a cerui, a vaxui; a liate.
Î0id)t, ni. ticălosă, m. armer —, omă sirmană. äöirijtig, a importantă , insom-imtă.
28id)tigîett, f. importanţă, f. însemnătate, f. î'-'ide, f. iM.lflarică, f.
Slicfet, ni. papilotă, f. îl'idelbnnb, n. fişa, f.
Şffiilfelîillb, n. copilă înfăşată, m. îiMdt’ltl, v. a. a înfăşora, a. dă-păna.
ffiMbber, m. berbece, m. îl'ibcr, prp. contra, împotrivă, ©tberbntcf, m. reacţiune; f. contra presiune, f. tipărire pe a douc
tacie.
SfiMberfn()rett, v. n. (einem) a se în-timpla.
S55iber[)adcn, m. cîrligu. îdibert)alt, m. resistinţă, f. reţinere, f.
SQJiberfjalteit, v. n. a resista. ÎBiberlcgen, v. a. a refuta, a îu tîmpina.
©L'.rlegmtg, f. refutare, f.
îffiibcrlid;, a. neplăcută, grefosu.
SibeniatiMidj, a. în contra natu-rei, fireî; inaturalü.
SEBibcrţiavt, in. potrivnicü, m.
2Sibfvrnt!)en, v. a. a deconsiüa, a desfätui.
Sßiberiedjtltd), a. illegalü, nedrepţii.
SBiberrebe, f. contradicere, f.
SBtbcrrcbeit, v. a. a replica, v. şi 2Bibenat[)m.
31'tbcmif, m. recliieinare , retragere, revocare, f.
Sibemifctl, v. a. a revoca, a retrage.
îdibernif(id), a. revocabilii.
Sstberfadjer, m. adversară, m. îm-potrivnieu.
iSJibcrfeljcn, fidj — , v. r. a se opune.
âiiibcrfcţşlid), a. opositoru.
SBiberfeţîltdjfeit, t. oposiţiune, f.
Sßibcrfinnti], a. absurdü, paradoxu.
îCiberfinii, m. contra sensu, in.
SMbevfpenftig, a, îndărătnicii.
SBibcrfpenftigEcit, f. îndărătnicie, f.
®ibct'fjived)ett, v. a. a contradiee, f.
SMbcrftcmb, m. împotrivire, opunere, resistinfă, f.
Silberjieljcn, v. n. a se împotrivi, a se opune, a resista.
Stberftrebcil, v. n. » se opune, a resista.
SBibevftl'citcit, v. n. a combate ■ în contra.
SSlbennavtig , a. contrariu, neplă-cutG, grefoşă.
üüjiberniärtigfeit, f. contrarietate, f. adversitate, f.
KJlbenuitlc, m. antipatie, f. aversiune, î.
îi'ibmrn, v. a. a dedica.
îSibrig, v. SBJibevlid).
îfiiibrigcnfaltS, adv. în easu contrariu, dacă nu.
3iiic, adv. cum.
31'icbcl)ppţ, ni. pupăda, f.
SBiebcr, adv. eră, Graşi; în compuneri: re.
SBicbcrcrlanguug, f. recîstigare, f. ÎL'iebcrerftattuug, f. restituţiune, 1'. SSitbergabc, f. redare, f. 'ÎBicbergcborni, m. regenerată, in. îfliebcrgcburt, f. regeneraţinne, f. ©irberfjerftcllni, v. a. a restabili. îiMcbcrijolcn, v. a. a repeta. î6icbcr()olnng, f. repetifiuue, f. SMcbcrfnneu, v. a. rumega. ££Btebcrfef)Vf f. re’ntoreere, f. îfilţebcrEoinmeii, v. n. a reveni. îfi5iebcrfd)all, 111. ecou, in. SSicberfdjaîIen, v. n. a resuna. îdicberfdirill m. reflectă, m. äßicbcrfdjcinen, v. n. a reflecta. Î0u'berfel)eii, v. a. a revedea, îdicbcrtiiuffv, m. anabaptistu, m. îfi cbenim, v. 3Biebrr. äßicber»cretiligung, f. reunire, f. 3Sicber»cvfaiifcii, v. a. a revinde. ÜBicge, t. legănă, m.
Stfliegcn, v. a. a legăna.
SSicfjcrii, v. n. a rîcni. ifiiiefe, f.	scamă,	f.
5Bic]"e, f.	livade,	f.	fînăţu, m.
SBJiefel. f. nevăstuică, f.
SSîebiel, adv. cată. ît'Ub, a	sălbatică,	m.
îtîiib, Jßilbbrct,	n.	venată, m.
SJilbbtcb, iu. braconierii, m.
Silbe, m. sălbatică, m.
ÎBilbfaiig, ni. june sburlaticu. Î0ilbf)cit, f. sălbătăcie, f.
KMlbliiß, f. pustie, f.
SBilbfdjur, f. blană de lupă, f.
f. voienţă, f. voie, f. •SăiUfaŞren, v. a. a îndeplini, a face voinţa cuiva.
ffitßfäljrig, a. gata, plecată a face voinţa cuiva, serviabilă.
a consimţi.
steagü
m. stegu
îBtHig. v. 2BilIfâhria.
3'Jilltgen, v. n. îBilKgfeit, f. buna voinţă îBidfommen, n. bună venire, îGittfomnttn, a. bine venită. îijidfiUjr, f. placă, voinţă, f. ÎBililiil)ritd|,a. arbitrară, (lupe placă, äßimntcta, v. a. a furnica. 2'Jinmtern, v. n. a lamenta, a geme. ®ttnţ>el, m. leţu, m.
îBimpen, f. gen;
®mb, m. vontă,
SJutbbcittcl, m. moltnngm,
®itlbe, f. seripcă, f. vîrtejiu, iu. SEBrabef, f. faşă.
©inbetn, v. a. a înfăşa.
SSinben , v. a. a încolăci, a înfăşură, a suci; a scote, a mînci; Ärätlje, a împlăti cununi; a vîr-teji.
'ÎBinbfputb, m. ogară, m. SJinbSbraut, f. vijelie, f.
v. 5Btttbf)unb.
SBiubmtg, f. încolăcire, f. cale în spirală, respnnte.
®iuf. m. semnă, semnală, m. Sfiinfel, m. unghifi, m.
SSBinfelIjaden, m. compostoră, m.
ungheru, m.
®tn!clig, a. ungbiurosă. ÎBinfelmajţ, n. goniomet.ru, in. 3Binîelrcd)t, a. rectunghiularu.
ÎSiltfeljüge, m. pl. pretexturi, in. pl.
SßinEcn, v. a. a clipi, a face semnă, a cbiema.
ÎBuifeltt, v. n. a scliiiălăi, a geme. ît'tHter, m. ernă, f.
38interq«itl, n. efeu, m. Jöiutcniiount, m. luna Ini Noemvrie. Söintern, v. i. a erni.
SCinjev,
Sffiutjig,
3Siţ)fei, m.
ÎSiv, pr. noi.
SBitbcl, m. creştetă; volbură, f. Sßirbeiu, v. n. a se vîrteji. SSHrbclliunb, m. vijelie, f.
SBirfcn, v. a. et n. a lucra, tui; a produce; a ţese; a efectu.
ăBirtlid), a. în faptă, în adeverii, în realitate.
SBivtfam, a. lucrătoru, activă. SBirtfamfeit, f. activitate, f. SBirfuttg, f. lucrare, f. efectă, m.
resultată. äfßirfungbloS, a fără efectu. iffitrrett, v. a. a încurca.
SBtrrnjarr, m. încureală, f.
SBirtf), m. birtaşă, m. gospodară, m. casnică, economă.
SBirtljbar, v. 33ci»ol)nbai'.
SBirtfjlidj, SBirtfjfdjaftlid). a. economă.
SBirtţlfdţajf, f. economie, f. căsnicie, f.; cîrcimă. f.
2Birtlj§fjau§, m. cîrcimă, f.
SBSifdţ. m. stergătoru, m. petecă, m. SBifdjett, v. a. a şterge.
SBifdpv, m. stergătoru, m.; dojana, f.
SSibpcrn, v. n. a şopti, ifiţifîbegierbc, f. curiositate, f. äßifibegimg, a. curiosu.
SSîiffcit, v. a. a scie; jlt — tiptil, — luffcn, a însciinta. SBiffenfdjaft, f. sciinţă, f. cunos-cinţâ, f.
SBiffenjdjaftlid), a. sciinţifică. SBiffentltd), adv. în adînsă. SBtßmutll, m. vismută, m.
SSittcrn, v. a. a simţi, a mirosi. SBitternng, f. timpu, m. vreme, fă temperatură, f.
21S
218 Sob	Soţ
Sittenutgälcl)«, f. meteorologie, f Sittroe, Sittfrait, f. văduvă, f. SBittroenflanb, m. veduvie, f. Sitttucr, m. veduvü, m. Si£, m. spiritu, m. isteţie, f. Stţşelct, f. secătură, f. Siţiellt, v. n. a întorce vorbele. Stţşig, a. istefu. SStljtgen, v. a. a isteţi, a ageri, a face eu minte. SBiţştirtg, Sibbolb, m. întorcătoru de vorbe. So, adv. unde. So6et, adv. la ce, la care. Sodjc, f. septămănă, f. Sodfcubett, n. hâlăudie, f. Sod)tltblatt, n. foie bebdemo-narâ, f. Sodjfttfdivift, f. jurnal liebdemo-nară, m. Sodfentng, m. di de lucru. Södfentlid), a. pe septemana, heb-demouaru. SiSrijuerin, f. bălăudă, f. Sobnrdj, ad. prin ce, Sofern, e. dacă. Sofiiv, adv. pentru ce. Soge, f. valii, m. undă, f. Sogegcit, adv. în contra. Sogig, a. cu valuri, undosu. Sofjer, adv. de unde. Sofjin, adv. unde. Scfjl, n. bine, m. Sol)t, adv. bine; feŞr —, pre bine. SoţfflcŞtbor, a. pre stimaţii. Sofjlait, i. eî bine, bai de. Soţlauf, adv. — feilt, a fi bine, a se afla bine. Solflbcbădjtig, a. bine cugetată. Sobfbefinbeit, m. sănătate, bună aflare, f. Solflbe^agen, n. priire, f.	Sofjlbefţaltett, a. sânătosu, în bună aflare. Sofflbeleibt, a. pre grasă, frirte grasă. Soljlebef, a. nobilă (titlu). Soblebelgebomt, a. pre nobilă (titlu). Sobfelpiüürben, Surer, Eererenţia Vostră (titlu). So^fergrfien, m. prosperitate, f. norocă, m. fericire, f. So^lfaljrt, f. fericire, f. prosperitate, t. Sof)ffeif, a. eftinu. Soblgcartct, a. bine crescută. Soblgebilbet, a. bine făcută. Soljlgeboim a. nobilă, (titlu). SoţlgcfaUen, n. plăcere, t. Soljlgememt. a. sinceră. Soljlgcmutlj, a. fără grije. Soblgeitcigt, a. pre afeeţionatu. Sof)lgergt()eit, a. bine făcută, bine execatu; bună. Sol)lgeritd), a. mirosu, m. Soblgcfdfmacf, m. gustă bună, m. Soljlgcfittet, a. cu moravuri bune. Sofjlgeftaltct, a. bine făcută. Sobfgemogert, a. binevoitorii. Solflgcăogrn, a. bine crescută. Sof)lîţnbenb, a. avută. Soblflang, m. SoljUnut, f. bani. -nie, simfonie, f. Sobtitiugeixb, Soljllnutenb, a. i.armonios«. Sofflmemsnb, a. prietineseu, amicală. Solflrirdfenb, a. mirositorii, odori-riferentă. Sobffdfmcdetlb, a. gustosă. Sol)lfcitl, n. sănătatate, bună aflare, f. Soljlftaub, m. stare buuă, f. avuţie, f. Solfftbnt, f. binefacere, f.
Sun
Sor	Sun ‘417
So!)ltlj(itcr, m. binefăcătorii, m. Sofyltljätig, a. binefăcătorii. Saijttljättgi'eit, f. binefacere, f. Sobltfyltn, v. a. a tace bine. Soljl&erbient, a. bine meritată. SoŞImottett, n. bunevoinjă, f. Soîfftootteub, a. binevoitorii. Solţnbar, a. locuibilă, de loeuitu. Solţnett, v. a. a locui, a şedea. So|nfjaft, a. şedetoru, cu locuinţa. Sofjitijnuö, n. locuinţă, f. Sol)ltftţ5, m. domiciliu, m. reşedinţă, f. Softtlltng, f. locuinţă, f. Sol&ett, v. a. a bolti. Söltmng, f. boltă, f. Solf, m. lupă, m. Sblfcit, v. n. a făta lupi. Sblftlt, f. lupoieă, f. Solftfd), a. luposü. Solfntild), f. laptele cănoluî (plantă). Soite, f. noră, m. Sölten, fid), v. r. a se înnora. Solfeitbrud), m. pioe mare, f. Soltiq, a. norosu. Soite,' f. lâna. f. Sottett, a. de lână. Sotten, v. a. a voi, a vrea. Sott£)ir:tblev, in. lânaru, m. Sottig, a. lânosu. Soltfrinir, f. tunderea oiloru, f. Sottlift, f. voluptate, f. desfrenare, f. SoHiiffig, a. voluptosu, desfrânată. Somit, adv. cu ce. Sonne, f. plăcere, desfătare, f. deliciu, m. Sonnerctd), a. deliciosu, plină de desfătare. Sorsn, adv. de ce. in ce, in care. SoretH, adv. unde, în ce. Sorfeht, v. a. a Ventura. Sorin, adv. în ce v. şi Sorein. Sornadţ, adv. dupe ce, pe ce.	Sort, n. cuventu, m. vorbă, f. Sortbriidjig, a. ce nu şi ţine cu-vcntulu. Sbl'tcrbnd), n. dicţionară, in. lexicon«, m. vocabularu, m. Sortforfdjer, m. etymologistă, m. Sortforfdptng, f. etymologie, f. Sortfiignng, f. construcţinne, f. syntaxâ, f. Sbrttid), a. din cuventu în cuviinţă, în tocmai, literală. Şovtregiftcr, n. nomenclatură, f. Sortîd)luatt, m. mulţime de cuvinte, f. Sortfpiel. n. întdrcere de cuvinte, f. Soutftreit, m. logomaliie, f. Sortncrieţşmig, f. transposiţiune, f. Sortberftanb, m. înţeleşii literală. Sorttl'cdpcl, m. certă, f. discus-siune, f. dispută, f. Soriiber, adv. despre ce. Sonmter, adv. intre ce, sul) ce. Sofclbft, adv. unde. Sol'Oll, adv. din ce, din care. Sonor, adv. înaintea cui, de ce. Soignobc, m. voivodn, m. ffioţlt. adv. pentru ce. Sract, m. dărâmăturile , rămăşi-ţile, unei corăbi naufrânte. Sud)cr, Surfjerci, f. cămătorie, usură, f. Sutfjerer, m. câmătară, m. usu-riern. Slldffrn, v. n. a cămători; a se plodi (buruenele). Sndţb, m. crescere, f. crcscătură, f. talie; f. statură, f. Slld)t, v. Saft. Siilţlcn, v. a. a rima, scormoli ; a reseoli. Sulft, m. înflătură, f. buhăituri, f. Sulftig, a. înfiată, buhăită. Sunb, a. rănită, rnnosu.
B«E)
ÎPiinbarjneifitnff, f. chirurgie, f. 'Bunbai'jt, m. chirurgii, m. 21'imbe, f. rană, f.
‘ffillltbeifcil, n. sondă, f. ESnilbenntacif, n. semnü de rană, m JBmiber, n. mirrane, f. miracolü, m. îBimbcrbtng, n. minune, miracolü, m.
®tmbcrli<f), a. ciudată.
5Bunbcvn, v. n. a minuna ; v. r. a se mira, a se minuna. ®)tllberfcf)Bll , a. frumosu de mirare.
‘ähnibeiinoll, a. minunată, miracii-losä.
‘ffinnbermerf, n. minune, f. mira-colö, m.
Sunbfteber, n. friguri causate de răni.
'ISltnbtttittef, n. remediu de răni. üitunfdj, m. dorinţă, f. poftă; f. 'IBünfdjelnitfjC, f. vargă magică, f. ’JßünfdjEn, v. a. a dori, a pofti. Sünfd)enStt)ertff, a. demnă de dorită.
Üüil'be, f. demnitate, f. ffiitrbig, a., demnă.
‘iöürbigen, v. a. a stima.
SEltrf, m. aruncătură, f.
ÎBiil'fef, m. cubö, exaedru, m. ®ürfein, v. a. a .ae juca în cubî. ffiüvgeit, v. a. a sugruma, îiiiirgengel, m. ângerul exterminatorii, ângerul morţi.
SBurnt, m. verme, m. ffîurnten, v. n. a se necăji, a avea durere.
ÎBuimtg, a. vermosă. iHsurntnirf)(, n. făina de cară, f. 'liitirjt, f. cărnată, m.
IBiirge, f. dresuri, f. pi.
'Eltrţcl, f. rădăcină, f.
ÎBurjclu, v. n. a prinde rădăcini, a se înrădăcina.
'libirjeltt'ort, n. cuvent.ă radicală. 'EittSClt, v. a. a drege.
'Ü'ttrjbüfb a. aromatică.
'Eiirjlaben, m. băcănie, f. 'ffiiirjitng, f. dregere, f.
ÎBuft, m. scîrnăvie, f.
'ffiltff, a. deşertă; sălbatică; des-frînată.
®iifîe, f. pustietate, f stepă, f. ®utl), f. furie, f. turbare, f. ©iitljcit, v. n. a se înfuria, a turba.
©iitfjwb. a. înfuriată, turbată. ■Ji'iitljericf), a. tirană, omă crudă, m.
z.
3ß(fc, f-	m. ţepuşe, f. cornă, m.
turture, f. dinte, f. colţii.
,8«<teb v. a. a colţura, a ţepuşa.
3«cfig, a- colţnrosă, dintnrosă, ţe-puşosă.
3'.tgel, m. v. ©dfiuanj.
ßagen, v. a. a avea frică, a se descuragea, a se teme.
3«gf)(lft, a- temosu, siîiciosu, fricoşii.
3ogţ)afrigfett, f. temă, f. sfiire, f.
3öSje, a. cleiosă, cleiosă, mlcdiosă.
Bâfjigfeit, f. 3b()Ifeit, f. eleosie, f. 3af)l, f. numără, xn. jjaljlbnr, a. platnică.
3ab!cn, v. a. a plăti, ţţnblcn, v- a- a nnmcra.
3al)lcr, m. platnică, m.
3öblcr, m. numerătoră, m.
3abIlo8, a. fără nnmeru, nenume-rabilă.
3o^Inieiftcr, m. maestru casieră, m. gatjlpfcimig1 a. marcă de calculată.
218
.5M1
3«
Ralţlrcid), a. numorosă.
'Ratjhtng, f. plătire, f. RatjlungiSfcifjtg, a. solvabilii. Raljtoort, n. cuventü numeraru, ni Răstit, a. domestică.
Räumen, v. a. a dumestici; fid) —, a se reţine.
Ralpt, m. dinte, m.
Rabmu'jt, m. dantistă, m.
Raf)ltCll, v. n. a face dinţi. Ralpififtcl, f. fistulă de gingii. Rdljnffeifti, Îl. gingie, t.
3<li)llio$, a. fără dinţi.
Hafpifiide, f. stirbătură de dinte, f. Rfiljre, f. lacrimă, f.
Range, f. clesee, ni.
Ranf, in. certă, sfadă.
3aufapfcl, in. mărul discordii, in. Rantcn, V. a. a certa, v. n. a se certa, a se sfădi.
Răufer, m. sfadnică, m.
Rauferei, v. Ranf.
Răutiţd), a. sl'adnică.
Rapfen, m. cepü, in. dopă, m. Rapfen, v. a. a scote pe cepü. Rapfcuftttirf). m. retretă, f. Rappeln, v. n. a trepăda, a da din mâni sau din picere.
Rargc, f- cereevea, f. privadă, m. 5<irt, a. fragedă, gingaşii Rartgefiilţl, n. delicatesă, f. Rartîjeit, f. delicatesă, f.
Rartlid), a. delicată, tendrn. Rartlid) frit, f. tendreţă, f.
Rnbfcr, f. v. jţafcr.
Rattber, ni. farmecă, m.
Ranberer, m. fermecătoră, m. magică, ni.
Räuberei, f. fermecătorie, f. Ronbcrin, f. fermecătore, f. Raubcrifd), a. fermeeătoră, magică. Rauberlatcrne, f. laterna magică, f. Saitbcrmittel, n. farmecă, m.
Raubcnt, v. n. a fermeca; v. a. a produce, a face prin fermecare. Raubcrfiimnte, f. voce încăntătore. Räubern, m. v. Rügern.
Raum, m. friu, m.
Räumen, v. a. a pune frîă, a în-frîna.
Rautl, in. gardă, m.
Raunfmtig, m. ochiul boului (pasere) m.
Raufen, v. Sînufeit.
Redjbriiber, m. beut.oră, m.
Rcd)e, f. societate, f. tovărăşie, f.
cbeltuielă, f.
RedţClt, v. u. a bea de ajm-.su, a bancheta.
Rcdjfrci. a. scutită de a plăti pentru mâncată şi beută.
Rede, f. eîrcelă, m.
Rcpe, f. degetu de pieioră, m. Rcpcil, saă Refjlt, a. deee.
Ref)cnt, n. dijmă, f. tjeciuelă, f. Repun, v. n. a se consuma, v. a, ii consuma, a manca, a trăi. Rcbrgcib, n. Rcprpfemtig, m. bani de clieltuelă, pl. viatică, f. Reljnmg, f. cheltuelă pentru mâncare, f.
Reidicn, n. semnă, m. marcă, f. ReidicnBud), n. carte de desemnă. Reidjeitfimft, f. arta de desemnă, f. Reicpenmeiftcr, m. maestru de desemnă, ni.
Reidpicit, v. a. a desemna, a marca-Reidptcr, m. desemuatoră, marcatorii, in.
Reidjmmg, f. desemnă, m.; semnare, f.
Reigcfinger, m. degetul arătătoru ni.	»
Reigen, v. a. a arăta.
Reigcr, in. arătătoru, m.
Rciprn, v. a. învinovăţi, a acu,sa. Reife, f. liniă, f. rondă, m. şiră, m-
\
250
3?r
3>f
3eifig, m. ţiţcănu, m.
3eit, f. timpii, m. vreme, f.
3citaltev, n. vecü.-m.
3citgenoffc, m. contimporană, m.
3cttig , a. coptă; de vreme, timpuriu.
3citioitg, f. câtva timpii.
3eitfeben«, ad. căt voi, vei trăi.
Bcitlid), a. vremelnică.
3cit(mnft, m. termină, m. epocă, f.
ÎJcitl'flum, m. spaciă de tinipă, m. periodă, f.
3citrctfiiumg, f. cronologie, f.
3eitfd)Vift, f. toie periodică, f.
3citmig. f- nuvelă, f. jurnalu, diur-■.uihl. in. galetă, f.
3citungSblatt, n. diurnalu, m. jurnalu, m. sgadctă, f.
3eit»crtrci6, m. petrecere, f.
3eitmort, n. verbu.
3ctte, f. chilie, f. celulă, f.
3elt, in. cortă, m.
3efter, m. cală umblătoră. m.
3entltcr, m. cântară, m. (44 '/2 ocale).
3epter, u. sceptru, m.
3CV, părticică ce se pune în aintea verburiloră, însemnă: despărţire, desfacere, sfârmăre, resipire totală. Aici se vorn arăta numai cuvintele compuse ce an deosebite însemnări, cele l'alte să traducă în Romănesee prin verbul originală, şi părticica 3cr deosebită prin alte cuvinte potrivită, sensulu în genere prin: cu totul. sp. e. 3ci'ftfll?cii, se traduce, fraişeit a sgîrea, 3c'r; cu totul, a sgirea cu totul.
3cv rotvb im fRomäräfdjen gctuö^n= lief) burd) cu totulă audgebriieft.
3evbvcdjcit, v. a. a sfărma.
3crbred)(id), a. sfărinăeiosă.
3cvbröctrin, v. a. a fărmă.
3crfltc§nc, v. n. a se topi.
grvgefjeii, v. n. a sc topi.
3cvgtiebcnt, v. a. a analisa.
3crlnffen, v. a. a topi.
3cvlegcn, v. a. a analisa. a descompune.
3evhttnţ)t, a. strenfurosă.
3cvvbtlb, n. sehiraonositură, f. caricatură, f.
3evreu, v. a. întinde în töte părţile, a scöte trăgămln; a sfâşia.
3crfd)lngeit, v. a. a sfărma în bucăţi; a bate cu totul; v. r. a se färma, a so strica.
3et)d)nicttcvn, v. a. a sfărma.
Berfeben, v. 3evlegeu.
3crftövcn, v. a. a dărîma, a pustii.
3erftrcuen, v. a. a împrăştia, firi) — v. r. a se döstrage; îţcrftvcut fein, a fi dăpăcitu.
3evftveiimtg, f. destragerc, f. abe-raţiune, f.
3erftreut, a. împrăştiată, dăpăcitu, aberantă.
3evtviimmern. v. a. a dărîma.
•jetcrgefdjrci, n. strigată in nevoie, m.
3cttc(, ni. biletă, m. ţidulâ, f.
3eug, m. et n. materie, f. stofa, f. n. nneltă, f. lucru, m.
3eugc, m. martoră, m.
3cugcu, v. n. a mărturisi, a pune mărturie.
3eitgf)au§, n. arsenalu, m.
3eugmad)cr, m. postovară, m.
3eugui§ , n. mărturie, f.; atestată, m.
3eugfd)mieb, m. ferară, m. (fabri-cantă de unelte).
3eugimg, f. producere, t.
Beugungâglieb, n. puia, f.
3idc, f. edă, m.
Bitfţacf, m. ţicţacă, m.
3icge, capră, f.
3îcgcl, f. cărămidă, £.
picgelftcnt, cărămidă, f.
Btegtnbocf, m. ţapă, m.
Bieget', m. urdă, f. ßicgcrtüfe, v. Bieget'-.gtcglcr, m. cărămidarii, m. Btejjbrunncn, m. pntü, m.
Biegen, v. a. a trage; tiicfjter — a face lumenări; eilt SSüd)fett=;
—, a ghintui uă ţeva dej carabină; a întinde ; a cresce, a educa.
Biffigelb, n. pensiune, f.
Biegung, f. tragere f.
Biet, n. ţintă, f. scopü, m. liotnru, m. termină, m.
E>te£cit, v. a. a ţinti.
Bienten, v. i. ftef) — v. r. a se cuvine, a se cădea.
3temer, m. spinare, f. (de vacă tăiată).
Bieinlici), a. pasabilă, binişoră. Bieraffe, m. poponeţă, m.
Bteratl), in. ornamentă, m. Btorbcngel, in. poponeţă, m.
BtCl'be, f. ornamentă, ni. poddbä, f. Bieren, v. a. a orna, a podobi;
fiel) —, v. r, a sc împopoţa. Bieterci, f. împopoţare, f.
3krlirf), a. gentilă, mindru. Btertidjfeit, f. gentiütate, n druţie, f.
Biffcv, f. tifrä, f.
Biffetblntt, n. cadranu, m. 3tgeuncr, m. ţigană, m.
Biinbcl, f. ţimbală, f.
Bimmel', n. cameră, f. odaie, f, Biinmci'Qfbeit, f. dulgberie, f. Binraierleute, pl. dulgheri, m. lemnari, m.
Bimmermann, m. dulgherii, m. lemnarü, m.
Billlllicrn, v. a. a dulgheri.
Bimtnt, 3'himet, m. seorţişăra, f. Bimperlidj, a. fasolită.
Billf, m. ţincu, m.
3infe, f. dinte (de furculiţă).
Rinn, m. cositorü, m.
Biuttern, a. de cositorü.
Bimtober, m. cliinevariu, m.
3ins, m. dare, f. chirie, f.
BittSbar, a, tributară, m.
Btnfe, f. dobîndă, f. camătă, f. BinSjaM, f. indictionă, m.
Bipfel, m. colţii, m. vîrfă, m. Btpbertcin, n. podagră, f.
Bittet, m. cercă, m. crugu, m.;
eompasă, m.
Birfelfönnig, a. eercularü.
Btrfein, v. a. a mesura cu com-pasă; a umbla, a se întorce în cercă; a circula.
Bitten, v. ti. a ciripi.
3iKs)ct'.l, v. n. a şopti.
3ifc()etl, v. n. a tiuera.
Bitijcr, f. chitare, f. cobdă, f. 3i*teraa(, m. ţiumotă electrică. Bittern, v. n. a tremura.
Bobct, m. samură, m.
Boţe, f. camarieră, f. fată ’n casa, f. Bögeni, v. n. a intărdia; a prelungi.
Bogermtg, f. înţărdiere, f.
Bögluig, m. elevă, ucenică, m. Boit, iii. palmacu (măsură de lungime), m.
Boit, m. vamă, f.
Botttmr, a. de vămuită. Bottbereitcr, in. plăiaşă, m.
Bollen, v. a. a plăti vamă; a plăti, a dedica.
BbUttcr, m. vameşu, m.
Bone. f. şionă, f.
Bopf, m. codă, f.
Born, m. mînie, f. întertare, Bontig, a. mîniată, întertată.
Bote f. mascara, f.
Boten Fjaft, a. mascaragiosu. Botenreifjer, m. mascaragiă, m.
H
I >
,i; i Uit
m \
222
3'trf
ăuf
Sottig, a. flocosu, m.
3lt, a. prp. la, in, pe, de, pentru, spre, 2) adv. închisă.
3ubaucn, v. a. a închide piintr'unü.
3it6c!)ör, v. 3ttgcl)ör.
3itbcv, m. ciuberu, m.
3ubereiten, v.a. a prepara, a pregăti.
3uberatmtg, f. pregătire, f. preparare, f.
3«bt1tben, v. a. a lega.
cUtbringcn, v. u. a petrece.
3ubufie f. pagubă.
3ubüßett, v. a. a păgubi.
3ttdjt, f. disciplină, f. ereseere, f.; ruşine, f.; soiü, m.
3u(f|tţausţ, n. casă de eoregerc, închisore, f.
. 3üd)tig, a. ruşinosu, cu bună purtare.
3üd)ttgen, v. a. a pedepsi.
3üdjtigung, f. pedepsire, f.
3iid)tlilig, m. individă închisu,
3lt(btto§, a. desfrânată, destrămată.
3ltdjtIoftgfeit, f. desfrânare, f. destrămare, f.
3ttd)tmetfter, m. pristovu, m.
3ud)tO(hS, m. taură, m.
3udjtnitf)e f. varga de înfrânată, f. flagelă, m.
3utfen, v. n. a trasări; v. a. btc Sldjfrin —, a da din umeri, beii ®cgcii —, a trage sabia.
3it(fer, m. daharii, m.
3uderbäcfet, m. cofetară, m.
3licîcr6iicteret, f. cofetux-I, pi.; cofetărie, f.
3ucfcrbl'0b. n. pismete, m.
3uderbitd)}e( f. daharniţâ, f.
3uiîererbţe, f. masare de grădină, f.
3ucferau8, m. glaselă, f,
3udet'bltt, m. căpăfină de da-haru, m.
3ltcfcvrol)r, n. trestie de ţlahară, f.
3ttcfimg, f. convulsiune, f.
3übäutllien, y. a, a închide, prin-tr'ua edetura.
3iibedeu, v. a. a acoperi.
3ubem, adv. afară d’acefea.
3ubenfeit, v. a. (einem etUur-3) a meni, a destina.
3nbvângcit, fief) —, v. r. a se vîri, a se îndesa.
3'ubreben, v. a. a închide înver-tindă.
3ltbrtitgiidj, a. vîritoră, împortunu.
3llbttltgltd)îeit, f. împortunitate, f.
3nbriidcit, v. a. a închide (apă-sîndă).
3itcigncn, v. a. (fief) ctnmS) —, a şî însuşi ceva; einem etlunS —, a imputa cuiva ceva; eilt (Blid) —, a dedica.
3uetgnung, f. însuşire, f. imputare, f. dedicare, f.
3ucrfennen, v. a. a recundsce, a adjudeca.
3uerfcmutltg. f. adjudecare, f.
3lirvft, ad. înteiu.
3ufatt, m. întîmplare, f. Sorte, f. hasardă, m.
3ltfnIIcit, v. n. a' se închide; a cădea în parte.
3ufiitttg, a. din întîmplare, în-tîmplătoru.
3ujertigcn, v. a. a expedia, a trimite.
3ufüden,	v.	a.	a	cârpi.
3uf(iegett,	v.	n.	a	sbnra cătră.
3uflie|en,	v.	n.	a	curge.
3uf(öficn,	v.	a.	a	insufla.
3uf(ud)t, f. adăpostire, f. refugiu, m.
Suftug, m. acurgere, concurgere, f.
3ufrage. f. întrebare, f.
3ufrieben, a. mulţămită, liniştită.
3ufriebenţett, f. mulţămire, f.
Bnfrieren, v. n. a înghefa.
3nţilgeil, v. a. a pricinui; aadăoga.
3innt)l', f. aducere, f. transportă, m.
3ut>
223
3»füf)rcu, v. a. a aduce.
3ufüHcit, v. a. a implea.
Bug, ra. tragere, f. trăsură, f. trăsătură, f.; pereche, f. procesiune, f. expediţiune, f. in beit tetjtcu 3iigen, tragere de mdrte, f.
3ltgabe, f. adaosu, m.
3ugaug, m. intrare, f.
Bugängtid), a. apriatu.
J^ugBritcfe, f. punte de redicatü.
jfcgeben, v. a. a adăogi; a erta, a permite.
Sugegen, a. de facie,
3ltgeijeu , v. n. a merge cătră; a se închide; a se întîmpla.
3itgepr, n. atribuţiune, f.
3ugeprat, v. n. einem , a apar-tene cuiva.
3ugeprtg, a. aparţinendu.
3üge(, m. frenă, m.
3tigcfto3, a. ne’nfrenată , desfrânată.
3iigettoftgfett, f. ne’nfrenare, f. des-ireuare, f.
3ugemiifc, n. legumă, f.
3ugcfetten, v. a. a întovărăşi, a' asocia.
3ugeftel)eit, v. a. a acorda.
3ugetplt, a. devotată.
3uf)âttgcn, v. a. a acoperi cu uă perdea.
Suptten, v. n. a batea, a da în ... a lovi; a ciopli.
3npfieltî, v. 3uprtrfn.
piUpilcit, v. n. a se vindeca.
3uf)örat, v. a. a asculta.
3uprcr, m. ascultatoră, m.
3uîtfjreu; v. a. a atârna cătră; a întoree.
3uKapţ)eit, v. a. a închide clapa; a închide.
3uttatfdjcn, v. a. einem ©eifatt —, a aplauda.
3ufieben, v. a. a lipi, a astupa li-pindü.
3ufnitţ>fen, v. a. a încheea.
3ufomntcn, v. n. a se cuveni; — taffen, a trimite.
3ufoft, f. bucate de mâncată pc-lîngă altele.
3uftmft, f. viitoru, m.
Bufiinftig, a. viitoru.
piutage, f. adaosă, m.
3u(aitgen, v. n. a lua; a ajunge.
3ulcingltd), a. de ajunsă.
3ulaffett, v. a. a lăsa închisă; a admite, a îngădui să se facă.
3ul8ffig, a. admisibilă.
3ug(cicb, adv. de-uă-dată, totă a- 3ulaflltnfî , f- admissiune, f. er-
tnneea.
3ugluft, f. curentă de aeră, f. 3ugod)â, m. bou de jugă, m. 3ugţ>ferb, n. cală de trăsură, m. 3ugţ>fldftcr, n. vesicatore, f. 3ugrcifcn, v. a. a lua.
3ugbief), n. vită de trăsură, f.
tare, f.
Pilllauf, m. strîngere, adunătura, f.
3ulaufctt, v. n. a se aduna, a se strînge, a alerga spre . . .
3uiegen, v. a. a închide, a astupa puniudu ceva de asupra, a a dăoga.
3ug»ogel, m. pasăre de trecere, f. 3uîantCH, v. a. a clei.
Sugttmtb, m. curentă de ventă, f. 3utef3t,‘ adv. în fine, în sfirşitu.
3u|aben, v. a. a avea închisă. Bufjad'eitt, v. a. a încopcia.
3ulötf)eu, v. a. a lipi eu plumbu 3um, (ju bem) la.
3ut)Ciltcn, v. a. a tine închisă, a|3umad)en, v. a. a închide, a astupa, acoperi cu mâna.	j3uutal, adv. cu osebire.
3umauent, v. a. a închide cu didu.
3iinteffcn, v. a. a mesora ceva cuiva; a atribua.
3uniutf)en, v. a. a presupune, a pretinde.
3umutf)ung, f. prepusu, m. pre-tenţiune, f.
3unad)ft, ad. alăturea, lingă.
3unageln, v. a. a batea eu cuie.
Rtutciljcn, v. a. a cose.
3anal)tncn, f. crescere, sporire, f.
âltttame, m. pronume, m. poreclă, f.
äänöbar, a. inflamabilă.
3iinbrn, v. n. a lua focu, a da focii.
3intber, m. materie lesne de a-prinsfi, f.
Siinbljblţcfjcn,■ n. chibritü, in. că-trăniţă, f.
3ünbfrnut, n. escă, f.
3uitcS)men, v. n. a cresce, a spori.
3uttcignnp, f. aplecare, f.
3»nft, f. corporaţiune, f.
3u»ge, f. limbă, i.
Billige!», v. n. a limbuţi.
''«orbneil, v. a. a orîndui.
3upfen, v. a. a scărmăna; a trage.
jjuţifropfen, v. a. a astupa.
3ur, in locü de 3u ber.
3itved)itctt, v. a. a atribua; a imputa.
3ured}nuiig, f. imputare, f.
3nrerf)f, adv. bine; în compuneri: in ordine.
3itred)tineifitng, f. dojenire, f.
3ltrcbnt, v. n. a îndemna.
jtireicljetT, v. n. a ajunge.
;’itretd)enb, a. de ajunsă.
3ureiteil, v. a. a dressa. — v. n. a călări cătră.
3ltrid)teit, v. a. a îndrepta spre ceva; a pregăti, iibcl —, a strica.
Suridjtung, f. pregătire, f.
Suriegeln, v. a. a încbuea cu veriga.
3ürnen, v. n. a se mânia, a se su-pera.
3uriicf, ădv. în dărăptă, în apoi. In compuneri şi păstre^lă sensul şi se traduce şi prin: re. Jlt bfn ^iifanuiietigejcßten ®örtern tnirb 3«rii(f cntioeber burd) obigce ®Kr:--dien, ober inbbefonbere "burd; re iiberţeţjt.
3urüc£fdjoubent, v. n. a se retraţe înfiorîndă-se, îngrodindu-se.
3uriitfetl, v. n. a se da cătra . . .
3urii(Hegen,. v. a. a pune la iui parte; einen ffîeg —, a face unit drumu, fin 3at)l' —, a petrece unii ană.
3uviitffd)rcden, v. a. a respinge spe-rindă, a speria; v. n. a se retrage sperindu-se.
3uriidfe§eu. v. a. a negligea, a pune îndărăptă.
3uriicfftefjen, v. n. a fi mai giosu.
3urüdtreten, v. n. a păşi înapoi; a renunţa.
3nruf, m. strigare, f. aclamaţiune, f.
3untfen, v. n. a striga cuiva; a chema.
3lll‘ilften, v. a. a înarma; a pregăti.
.3uriiftxmg, f. înarmare, f. preg-ă-tire, f.
3ufagc, f. promissinne, f. făgă-duela, f.
3u{ogeil, v. a. a promite, a făgădui.
3njanttnen, adv. împreună, la uă laltâ. In compuneri şi păstredă înţelesul.
Piufammcnberufung, f. convocare, f.
äufaimnenbrücten, v. a. a îndesa la uă lalta, a compresa.
Sufammenfugung, f. înpreunare, f.
3«
;.u
Sxsfcnuncitţajtg, ra. conexiune, co herinţă, f.
Sufammenfunft, f. adunare, f. in-tilnire. f
p.ufammenlanf, m. concursă, m. 3ufammenrotUmg, f. adunare, f. injammenfcfsung, f. compunere, f. combinare, f.
Sufommcuftcßnng, f. COT punere, f. Klt'CimmeUtteffcit, v. a. a so întîini. Sufammenjieiţeit, v. a. a contrage, a adstriuge, a prescurta. Siifummenjicţung, f. contracţiune, adstringere, f.
3ufaf3, tn. adaosu, suplement, m. .Vitfdiaiijett, v. a. a procura. 3nfd;arrcn, v. a. a acoperi cu pă-mentu.
.?ufd)aunt, v. n. a priivi, a se uita 3«fd)OUer, in. priivitorü, m. spectatorii, nt.
Bufdjiden, v. ©dpdctt.
3ufd)lag, m. adjudecare, f. Sujdjlagcu , v. a. pufni; a adjudeca.
£nfd;!icßEit, v. a. a închide, a in-cuea.
Sufdjmeifjen, v. a. a pufni, âufcfmalleit, v. a. a iucopcia. Sufeţnappeit, v. a. a se închide; a häpui.
Bltfcpnitt, m. croielä, f.
3ufd)neiben, v. a. a croi. Bufdjnih'rlt, v. a. a strînge. 3llfrf)tcibcit, v. a. a scrie, a tr- ce prin înscrisă; a atribui. Sttfdireiten, v. n. a păşi cătră. flufdjriff, f. scrisore, f. epistolă, f. 3utd)li§, m. adaosu, m. iinfefjen v. a. a priivi, a fi spectatorii.
3ufcf)riib 3ufef|cnb«, adv. veşlindă cu ochii.
| Sufeţjen, v. a. a adăogi, a perde;
a pune, v. n. einem —, a ataca, a a Ina de aprdpe.
3ufid)crn, v. a. a da asicurare.
PiUftdjenmg, f. asicurare, f.
3uficgcln, v. a. a pecetlui.
Pillfperreit v. a. a incuea.
3ufpif}cn, v. a. a ascufi.
3ufpredien, v. 3u«beu.
3ufpvingen, v. a. a veni în ajutorii ; auf — , a se arunca pe ceva.
3ujpntdi, m. visitare, f. ÎDpartă ■ şire, f. mîngăeire, f. consola-ţiune, f.
3ufpunbett, v. a. a astupa.
»ufiaub, m. stare, f. condijiune, f.
3«ftdnbig, a. apartiindü; iocuindă.
tjllflcljcn, v. n. a aparţine; a se cădea, a cuveni.
3uftctleit, v. a. a da, a preda.
3ltftimmuug, f. aprobare, f. in cu-viinţare, f.
3uftopfen, v. a. a astupa.
3uftbpffein, v. a. a astupa.
3uftofjcjt, v, a. et n. a împinge; a închide impingindü, a se închide împingăndă; a se în-timpla.
Stiftiirjen, v. a. auf etwa« —, a se arunca pe ceva.
3ult)at, f. adăogirre, f.
jţutljun, v. a. a închide (ochi).
3utrage:t, v. r. fiel; — , a se în-tîmpla.
3utrdglid), a. avantagiosă, prii-
toră.
3utvancn, v. a. (einem etwa«) a se încrede.
3utraiten, n. încredere, f.
3ntreffcn. v. n. a se nemeri; a se intîmpla.
3ntrinfen, v. a. et n. a bea în sănătatea cuiva.
Jlltritt, m. apropriere, f. intrare, f.
1G
22G
3«e
3tm
3u0er(iijfig, a. sicurü.
3uberjtd)t, f. încredere, f. con-fienţă, f.
3uberfidftlid), a. cu iucredere, sicurü.
3ut>or, adv. înainte.
3lt»örbcrft, ad. mai n’ainte de töte.
3ut>orfommeub, a. politicosü.
3unjadjb, m. acrescementü, ra. a-daosü, m.
3u>tmd)feit, v. n. a cresce la ui laltă; a spori.
3urt>ege, — bringen, v. a. a a-duce la cale.
3ult>el)en, v. n. a se acoporî prin ventü.
3uioeileit, adv. cate uă dat.i.
3lttt)etfeit, v. a. a adresa, a recomanda.
3ult'enbcu, v. a. a intörce; a procura.
3«vntde(rt, v. a. a înfăşora.
3ntt)iber, adv. contrariu; urîtă, neplăcută.
3uäte[)ett, v. a. a trage la uă laltă; a închide; a chema, a pofti la ceva; ftdj —, v. r a şi atrage.
3îuang, m. silă, f.
3lt)iii;gcn , v. a. a încleşta, a stringe.
Swanţig, a. doue deci.
3i»att}iger, m. sfanţă, m.
3«)ar, adv. de şi, măcar că, in adevcrü, cu töte că.
3n)ed, m scopă, m. felii, m.
3n)C(tbtcnttcb, a. propriu, convenabilă.
3n>ecfc, 3rcecf, m. ţintă, f. cuiă, m. pironu, m.
3roe<feu, v. n. auf etroab —, a ţinti la ceva.
3!OC(f!o3, a. liră ţintă.
3wedmâfjig , a. potriv ită , cuviincioşi.
3lnccftt)tbrig, a. necuviineiosu, ne-cuvenită.
3tnet a duoi.
3weibcutig, a. ecuivocă.
3tnctfaltcr, m. fluture, m.
3wtifel, m. îndoieli, f.
3tpeifrlbaft, a. îndoielnică. 3weifdtt, v. n. a se îndoi. 3weifelfud)t, f. scepticismă, m. 3wcif(er, m. sceptică, in.
3wetg, m. ramură, f.
Bloeigtg, a. rămurosă.
3lt>etfamtif, m. duelă, m. 3>ueinicibctct, f. bigamie, f. 3tt>cinntd)8, m. rapitică, f-3iucrd)fctt, n. diafragmă, f.
3tuerg, m. pitică, m.
3ă)etfd)gc, f. prună, f.
3töidel, m. curpenă, m.
3'nidelbart, m. mustaţă, f. i3tutdc;t, v. a. a pişcă.
3'titebat!, m. pesmete, m.
3>tnebct, m. cepă, f.
3loiefpalt, m. 3ă>ietrad)t, f. discordie, f. neunire, f.
3tt>ieIIicb, m. pîudă grosă. 3>otet£tltg, m. gemenă, in.
3tntnge, f. clesce, m.
3witigen, v. a. a sili, a silnici. !3>t)inger, in. drumă acoperită, m. spaţiă intre ţlidulă şi casele u-nui oraşă.
3unnt, m. aţă, f.
3Wtrueu, a. de aţă.
3>otrult;âi;(, m. ghemă de aţă, m.
3tt>ifd)en, prp. între.
3wifd)curaum. m. întervală, m. 3tt>ifd)enfat}, m. parantesă, f. 3n>ifd)erfptcl, n. îutre-actă, m. Btotfdjcnjcit, f. întervală, m.
227
m- c
3toiftig, a. 3ttntfdjern, 3ttntter, m. 3roitterbing
erta, f. neunire, f. aeuaitü. v. n. a ciripi, fetelcü, m.
, n. lucru fără neam, m.
3mo, v. £\vei. âroiilf, a. douespre-$ece. 3loöifccf, n. dodooagonü, Sreicct.
TABLA
de coteva
numiri de Naţiuni, Ţerrl, Oraşe, Fluvii, etc.
(Nu conţine do cot acelea care diferedă în cele doue limbi.)
SadjClt, n.Aix- Capella.f. Aachen«,in. 3tbţ)ffimen, n. Abissinia, f. Sibpffinier, m. Abissinianu, m. 2!brinnoprl, n. Adrianopoli, m. bag Slbriatifcţc Sfîcer, MareaAdria-ticâ.
bag (Sgeiftfjc 23îecr, Marea Egei.eă, Archipeiagă, m.
Slcgpptcn, n. Egliipetă, m. Slegtjpter, m. Eghipţianu, m. 3lgneîf)cln, (Siebenbürgen) Agnita, f. (în Tranailvania).
Albanien, n. Ţerra Arnaufescă, Albania, f.
aibanier, m, Arnăută, m. 21'cpnnbricn, n. Alexandria, f. îllgavbien, n. Algarva, f.
SUgier, n. Algeria, f.
'Jllgierer, m. Algeriană, m. bir SUpen, pl. Alpii, pl.
31f, f. Oltă, ni. (România). Üntcrifaner. m. Americană, m. Slntonitcr, m. Amonită, xn. Smoriter, in. Amoriană, m. Slnbalufien, n. Andalusia, f. änbalnjier, m. Andalusiană, m. bie Snbeu ober Sorbillerag, pl. Andii, pl.
ălngermanulanb, v. Ungermanntanb. '3Uibbad),n. Onolsbacă, Anspacă, m.
bie 2lntillifci)en 3nfclit, pl. Antiliî, pl. 5lntioci)icn, n. Antioehia, f. Antwerpen, n. Anvers, ni. bie 2lppennincn, bie îlppeninifdjcn (Scbirge, pl. Munţii Apeninz. îlpulicn, n. Apulia, f.
Squitanicn, n. Aquitania, f. Slrabien, n. Arabia, f.
Srabcr, m. Arabă, m.
Slrtfjipcl, m v. äegeifdje SDZccr. Statenieit, m. Armenia, f. Armenier, m. Armenü, m. Srvagoincn. n. Aragonia, f.
21 fielt, n. Asia, f. îlffprieu, n. Asiria.
Slfiurien, n. Asturiî, pl,
Stben, n. Athina, f.
Sltljcner, m. Athiniană, m. fHetliiopien, n. Etiopia, f.
Sluggbura, n Aucsburg, Ausburg. SBaijcl, ăabplon, n. Yavilonă, m. Babilonă, ni.
Sabplonier, m. Vaviloniană, m. Babiloniană, m.
Sabcit, n. Bada, f.
23aben=33abcn, n. Băile de Bada. 'Boier, in. Bavaresă, m.
Baierin, f. Bavaresă, f.
Baicrn, n. Bavaria, f.
äSrit
®ie
220
t>ie Balearif-djcn Snfcln, pl. Balea-rele, pl.
Barbar, (Berber), m. Barbară, m, Barbarei, (ridjtigcr Berberei) Barbaria, f.
Bafel, n. Bala. Basla, f.
Basier, m. Baleasu, ra.
Bntaber, m. Batavianu, m. Batabien, n. Batavia, f.
Bauten, n. Budisinu, Budisu, m. Belgien, n. Beldia.
Be gier, m. Belgiană.
Bclgrab, n. Bălgradă.
'Bengalen, n. Bengalin, f.
Bergamo, n. Bergama, f.
Bergen im £>cnnegatt,n, Monsä. m. Bergen, op. 3C01*t, Bergü op Zoom. Bergfd)Ottc, in. Scoţiană de munte. Biel, n. Bienna, m.
Bifanj, n. Besanson, m.
Biftriţş, n. Bistriţa, f.
Btafcnborf, u. Blajin, m. ber Sobcnfec, tn. Laculă do la Constanţa.
Böljme, m. BohemQ, m.
Böhmen, rt. Boliemia, f.
Boucr, n. Botina, f.
Bononiett, n. Bologna f.
Bosporus, m. Bosforă, m.
Botşen, m. Bolsano, m.
Brnbnitter, in. Brabansonu, m. Branbcnburg, n. Brandeburgă, m. Branbenburgcr, m. Brandenbur-glriană, m.
Brafiliett, n. Bresilia, f. Braunfdpocig, n. Brunsvică, tn. Bregenj, 11 • Briganţa, f.
Brcifad), n. Brisacu, m.
Bremen, n. Brema, f.
Britanici-, Britte, m. Britanu. Britauien, n. Britania, f.
Brittifdj, a. Britanică, m.
BrooS, n. Orăştia, f.
Briigge, u. Brugesu, m.
Bruntrute, n. Porentru, sau Brun-tru, m.
Sriiffel, n. Bruxelles.
B ud) weiter, n. Burvilleră.
Burgunb, n. Burgogna, f. Bitrgunber, m. Burgliignonu, m. Gannrifdje Snfeln, insuliţe Canari ce.
Ganbien, n. Candia, f.
Ganbicr, m. Candiotă, m. Gappnbocien, n. Capadocia. Snppnbocicr, m. Capadociană, m. Garpatfjen, pl. Carpafii, pl. ba« Ga8pifd)c SJieer, Marea Cas-pieă, f.
SaftiliancV, m. Cnstiliană, m. Sajîilien, n. Castilia, f.
Gatalonien, f. Catalouia, f. Entnlonicr, m. Catalonianfi, m. Gtjalbca, n. Calde«, f.
Gpalbäer, m. Caldeană, ra.
(Sf)iitcfer, m. Chinesă, m.
Gbltr, m. Coară, m.
Soblenj, n. Coblenţa, f.
Gbln, n. Cologna, f.
Gonftnntinopcl, n. Constantinopolu, Ţăligradă, Stambulă.
Gorfe, m. Corsicnnă, m.
Gortrif, u. Curtreă, m,
Goflniţj, n. Constancia, f. Gremouifdţc, n. Cremască, m. Gnrlanb, n. Curlandia, f.
Gurldnbcr, ni. Curlandiană, ra. Gppern. u. Chipria, f.
Gppricr, m. Cliipriotă, m. ©antaSfuS, n. Damască, ra.
3Diine, m. Danemarciană, m. -Sânemarf, n. Danemarca, f. ®cinţ5ig, n. Danţică, m.
©anţşiger, m. Danţicană, m. 25eutfd)er, m. Germană, Nemfă, in. 2>cutfd)lanb, n. Germania, f. Ţerra nemţescă; f.
ü iebenţof, u. Tliionvillu, m.
230
@rö

bfl' Oltiepcr, in. Boristenu, Dnie-grautfuril) am SJiain, Francfort peru, m.	pe Mainü.
ber Smieflcr, m. Niesterü, m. Domingo, bte Snfcî —, insula St. Domingo. bic $onau, f. Dunărea, f. Danu-biü, m. Oornif, n. Turne, m. Srcbbeit, n. Drestla, f. £mfird)c;t, n. Dunclierha, f. Sbingburg, n. Edimburgü, m. Sqcr, n. Egra, f. ©ibe, f. Elba, f. Slfaß, n. Alsasü, m. (SlfntTer, m. Alsasianü, m. önglanb, n. Anglitera, Englitera, f. Anglia, f. Snglänbcr, m. Anglers, m. Engleză, m. (Spirub, m. Epiru, m. ©rfurtl), n. Erfortü, m. Sriangcn, n. Erlanga, t. SfdjlBcilcr, n. Envilierü, m. bic Stfcf), Adign, m. Sitropa, n. Europa, Evropa, t. Snröpacr, m. Enropianü, Evro-pianu. (Suyin, m. Euxina, f. bic @itj:uri|d)e äJleerenge, f. Bos-phorulü, m. Jţinnlaiib, n. Finlanda, f. vŞtmie, ginnlänber, m. Finlan-dianü, m. (ţiuftriligra, n. Fenetranga. f. glammanber, m. Flammandü. m. ţţlâmifd), a. Flamandă. jVlanberit, n. Flandra, f. (Vlcrcll?, n. Fiorinţa, f. (Vlorentilicr, m. Fiorentianu, m. (Vogarafd), n. Fägärasü, m. (ţranîcnlanb, n. Franeonia, f. Îţrfiîifc, Franconianü, m. Jranîenberg, n Framontü, m.	granffurtf) an btr Ober. Francfort pe Oderö. JVrantrcidj. n. Francia, f.. (VroitjOfc, m. Francesü, m. JVrciburg, n. Friburgö, m. JVvir.nl, n. Friulü, m. (Vrtcfc, ftricblänbcr, m. Frisonü. (Vricblänbcrih, f. Frisonü, f. JŞricblanb, n. Frisa, f. iV’.illffirdjcn, n. Cinci-biserici, Funf-cliirha, f. ©alijicn, n. Galiţia, f. Oalilöa, n. Galilea. f. ©aüiäcr, m. Galileüanü, m. ©aflieil, n. Galia, f. ©aüicr, n. Galü. ©abCDTlicn, n. Gaseonia, f. ©aSconiev, m Gasconü. ©clbcm, n. Geldra, f. (Serif, n. Geneva, f. (Senfer, m. Genevianü, in. ©ent n. Gantu, m. @enua, f. Genova, f. ©ermanien, n. Germania, f. ©lavub, n. Glarisü, m. ©otlje, m. Gotu, m. ©otbifdl, m. Gotică, m. ©otblanb, n. Gotica, f. ©öttingen, n. Gotinga, f. ©rnnabn, n. Grenada, f. ©raubüllbcn, n. ţerra Grisonj-lorfl. ©reifemalbc, v. Gripsvalde. ©rcBcliltgcn, n. Graveünii, pl. ©ricdje, m. Grecă, Elină, m. ©ricdjcnlanb, n. Grecia, Elada, f. ©ricdjifd) = ®cif3cnbnrg, n. Aiba-Grecia, f. Belgradü, m. ©rölllaitb, n. Groenlanda, f. ©rbnüinbcr, m. Groenlandesu. ©rö’tlällbcrin, f. Groeul&ndesä, f.
bcr .fi>arţ3, Herţiniana, f,
^pelccîicn, i. Helvetia, f.
.peniifgai!, n. Henotulă, m. |>ennnHnflabt, n. Săbiu, m. ŞerjCgenbufd), n. Codru Ducele, m, Bois-!e-Duc.
Şcffe, m. Hessiană, m. fpelft'rt n. Hessa. f.
.fuiiboficut, n. Indostană, m Şinterţjomincnt, n. Pomerania ul terioră, f.
fjod)blvrgnnb, n. Comitatea, Francs Comitatea, f. fiotlonb n. Olanda, f.
■tmllänbcr, m. Olandesă, in. ©clfletn, n, RoîSosG, Holstainulă
Julia.
Äfirirtben, n. Carir.tia, f. Sarntbncr, m. Carintiană, m finrntbncrin, f. Carintiană, f. Sartlfeigc:
Safebou,
r, ci. Cartaginiană, m. n. Casovia, f. ber Äirdjenficiüt, m. Patrimoniu Sf. Petru.
Slaufenburg, n. Clnjfi, m. Sleinaften, n. Asia minoră, f. Na-tolia, Anatolia, f.
SSeinpontmern, n. Pomerelia, f. Slcinftfjenf, n. Şinca mică, 1'. Sopcnljagcn, f. Copenhaga, f. Sorinii;, n. Corintă. m.
Sorintljer m. Corintimană, m. Sorintljerin, f. Corintiniană, f. Srctin, r.. Carviola, f.
Ärnfon, n. Cracovia, f. iftroatien, f. Croaţia, f.
ISrenflabt, (Siebenbürgen) Braşovă. bacebcnicn, n. Lacedemonia, f. bopplont, n. Lapponia, f, f'aSfilänbcr, m. Lapponă, m. b'r.ppliiîiSerin, f. Lapponesă, f. I'oufiţş, f. Lusaca, f.
Souftţcr, m. Lusaciană, m. baufiţcriit, f. Lusaciană, f. b'eiitingen, n. Linanga, f. îciţijig, n. Lipsea, f. l'eipţiger, m. Lipscanu, m. Scmberg, n. Leopolă, m. betonte, f. v. (ffiorgentanb. betjbfn, n. Leyda, f. bicflnnb, n. Livonia, f. biffobon, n. Lisbonia, f. bitbauen, n. Lipovenia, f. bitfjauer, m. Lipoveană, m.
.fjotteutot, m. HotientotS.
£>cßuffllu. n. Satulungil.
Sdiricr, m. Ilirianu, m.
Uttţricn, n. Iliria, t,
Snbiciî, f. India, f.
3nbicr, 3nbianer, Indiană, m. Snbofton. v. .fuiiboftcm. Dngermonillanb, n. Ingria, In-gremania.
Srlor.b, n. Irlanda, Hibernia, f. Srirtnber, m. Irlandesă, m.
O.ßlonb, n Islanda, f.
(yelänbcr, m. Islandesă, m. Stoliäner, m. Italiană, m.
Atolien, n. Italia, f.
Safian, n. Japcnă, m.
3aţ>nnejer, m. Japanesă, m.
Sute, m. Jidovfi, evreu; hebreă, m Siilidi, n. Jnlieră, m.
©rcfjbriiaui cn, n. Marea-Britania, f. ©rofifdjeuf, n. Şinca mare. @ro§locirbein, n. Oradea mare. fpaag, n. Heia, f. Haga, f. .fmnncoer, n. Hanovra, f. .’panoMrcuier. m. Hanoverană, m.
Soffern, pl. Cafrele, pl. S’cffcrnianb, n. Cafreria, f. Sainrterid), m. Cambreă, m. ftaitc.nn, n. Canaana, f.
Sctnnncier, m. Canaană, m. Sarifburg, m. (Siebenbürgen) Alba
232
SJÎcb
Kor
Siuorno, n. Livorna, f. l'ombarb, m. Lombardü, m. bic Sombavbei, f. Lombardia, f. i'tfttboil, 11. Londra, f; iiotfjringen, n. Lorena, f. £otf)ritigcr, m. Lorenü, m. ilötnen, n. Luvetni, m.
Vufitauien, n. Lusitania, f. Portu galiă.
Siittid), n. Liegiu, m. i’iiţşelburg, i'uţjciiburg, n. Luxemburgs, m.
Viibelftein, n. Petra mică, f. bie ăRnaS, Mesa, f. äÄäfjren, n. Moravia, f. iüdäfjve, in. Moravianü, m.
SÎZntlailb, n. IWilanS, ra.
SJÎailătibrr, m. Milanesu, m. Kiailänber, f. Milanesă, f. ber SKaiii, Mena, f. ăRoill,, n. Maianţa, f. iOîajovfa, n. Majorcu, in.
SJiarie ©infiebellt, n. Maica preoes-tea Ermiţilorii. (Notre Dames des Hermites).
bie SKarf, Marea, f. (la Marche). SKarfid), n. Sf. Maria din bai (St.
Marie aux mines.)
Kdarienburg, (Siebenbürgen) Hermann, in
Kfarofd), (gluji .iu Siebenbürgen) Murcfii, m.
Kîartiniqne, bic 3ttfcf — , Marti-nica, f.
Kîflurnimitnfter, n. Marmutierfl, m. Kîedjeln, n. Măline, pl. '.Oiocfleubiirg, n. Meckelburg, m. SDdecftenburger, m. Meckelburgianu, m.
Kîcdlenburgcrilt, f. Meckelburgia-n ă. f.
fflîcber, n. Media, f, dJîeber', m. Medu, m.
'Jiebcrilt. f. Mediană, f.
ăJdebifdj, a. Medu, medâ.
KîciŞen, n. Misnia; f.
'Dîcyico, n. Mexicü, ra.
SJiejicaitcr, f. Mexicană, m. ăJiitben, n. Mudonu, m. bob ăKittlănbifdje ’SDÎecr, Marea Me -diteranea.
îKobr, ra. Etiopianü, m. Nigru, in.
HarapS, m. Mauru, n:.
2Roţrin, f. Etiopiana, f. Nigră, f.
Harapoieă, f. Maurifă, f. DJÎobrenlailb, n. Etiopia; Mauri-tania. £.
bie Kdolbau, f. Moldova, Romania dincolo de Milcovu. bie 3Jîoliitfifd)en 3ufelit, Molueil, pl. ăJîorgenlaitb, n. Levanta, f. Orien-tulil.
KÎOtffau, n. Moscova, f. bie SKojel, Mosela. f.
:l)dül)Ibndj, n. Sas Sebeşu, in. Khmtpelgarb, n. Moatebilliardu, m.
’JKnndjeif, n. Municu, m.
'Diündjner, m. Municianu, m. SWilndjncrin, f. Municiană, f. SJhtrteit, u. Moratü, m.
Katolicn, v. â'lcmaften.
Kcapel, n. Napoli, in.
Keapolitaner, m Napolitauu, in. ber Keder, Necru, m.
Kieberbretagne, n. Bretania de joşii, f.
bie Kicbcrlaitbe,' pl. Ţerrile de josu,
Kieberlänber. m. Belgiu, m. ber Kieberrijeiu, in. Riuulu	de
josu.
9iicberfad)fen, n. Saxa inferioră, f.
Saxonia de josu, f. ber Kiel, Kiclfîrom, m. Nilulu, ra. Kitmuegen, n. Nimegu, ra. KorbŞaufen, n. Nordhusu, in. Kortnanbie, f. Norma ndia, f.
w
©am
233
Stovmaubicr, Sconttantt, m. Nor-‘iibi'bgtcit, f. Frigia, f.
maudü, m.
Stortoegeu. n. Norvegia, f. Kottuegcr, m. Norvegianü, m. ber Obctrljetn, Rinulü de susu. ©berfadjfen, n. Saxa superiora, Sa-xouia de suaü.
Ofen, n. Buda, f.
Ovatltett, n. Oranga, f. bte Orfabtfdjen Unfein, pl. Orca-dele, pl.
Oeflcrrctd), Ceflretdj, n. Austria, f. Oeflcrreidiev, m. Austriaca, m. Oeflerreid)ifd)c 9licbevlar.be, pl. Belgia, f-
Ojtofi, n. Ujtuzu.
Oftfrie^lanb, n. Ostfrisa.
Oftgottjc, m. Ostrogotu, m. Oflgotj)in, f Ostrogotă, f. Ofliitbtctt, n. Indele orientale, In-dele mari, pl.
bte Oftfec, f. Marea Baltică, f. bte Cttomauifdje Şforte, Porta otomană, f.
'pctbuancr, m. Padnanü, m. fßaläftma, n. Palestiuä , sfântă, f.
fpattuonten, f. Panonia, f. gattt.
^art^cr. m. Partü, m.
'ßavtlji(d), a. Particü.
Werften, f. J’ersia, f. dJerfcr, m. Persiană, ns.
Peruaner, m. Peruvianü, m. bte iJJfalj, Palatinatalü, m. bifäljer, m. Palatină, in.
'liftrtb, n. Fereta, f.
'l'Ijniijiev. in. Frigianu, m.
^iacerja f. Piacetn.ia, f.
Şicarbte, f. Picardia, f.
Ştcatber, m. Picard u, in. ber ţiico, Piculu (mimte).
'{Sole, 'iiolat, m. Poloneză, Poiată, in.
'$otcn, f|3ol, n. Polonia, f. Komment, n. Pomerania, f. $omtncr, tu. Pomeranianu, m. Portugal, n. Portugalia, f. ißortitgtefe, m. Portugesü.
'iiofett, n. Posnavia, f.
'43rag, n. Praga. ißreufien, n. Prusia, f. fjfreuffe, m. Prusiană, m. baS 'j3t)reniiifd)e ©ebtrge, Pireneile. Stappotrftcin, n. Ribopetra, f. SîappoUStuctler, n. Riborăşălu , m. (Ribauvilliers).
Statbct, Statt?, m. Raseionu, m. Siät^crit:, f. Rascia, f StegenSburg, n. Ratisbona, f.
Steps, n. Coltalmü, m. ŢerraiSterfjmavft, n. Miercurea, f.
Iber Stbcin Rinnlö, m.
Un- bctS S?l)ft;;t!)«l, n. Valea Rinului, f. bte Stbonc, f Rouă, m.
StbobuS, n. Rodosă, m.
Stbobifcr, m. Rodiotü, m. 3?bobtţmn, f. Rodiotă, f.
Stont, n. Koma, f.
Sîbmer, m. Romană, m.
Stcfeitau, (©tebenbürgen) Rajaovu, m.
ba« votbe SOîeer, Marea roşia, f.
bte $l}tttp|>tnifd)en Unfein, Filipi- <!totbct[)unnpafj,-m. Tnmn roşă, m.
nele, f. pi.
*l'btlippburg, n. Filisburg, m. 'ßbiltjier, m. Filistinu, ra. '•iîîbocicr, m. Fociaau, m. 'iJbäntcicn, f. Fenicia, f. Şl)8i;tcier, ra. Feniciană, m.
Kliffe, m. Rusă, Muscalü, m. IStujjtanb, n. Rusia, f.
,3t t) ff et, n. Lila, f.
©aargemunb, n. Sargbemina, f. ?ad)fen, n. Saxa, Saxonia, f. ©amariter, n. Samariteanu, in.
234
©te
33ir
Seletstat, m.
n. Scoţia, f. i. Şvabă, m.
Samaritcrin, f. Samariteanä, f. Saint=©aKen, n. Santü-Galu; m. ©arocenc, m. Sarasinä, m. ©arbilüeit, f. Sardinia, f.
Sdrbinier, in. Sardă, in.
Sßt'binifd). a. Sardiotö. bie Sau, f. Sava, f. (fluviu) ©üDcparb. m. Savoiardü,
©aüotjen, f. Savoia, f.
SdjaffljnufeH, n. Şafusa,
Sdjäfjburg, n. Şighişoră,
Mc ©chelbe, f Escotulă,
Sdjţeften, n. Silesiă, f.
©d)Icfier, m. Silesianü,
©d)lcttflabt, f.
Schotte, itrdjottlönber, in. Scoţiană,
©djottlanb,
©djttiabe, m ©djtnaben, n. f bab fdjtöarje Wim, Marea migra, f. bei ©djlr'arjstiaib. Pădurea negră, f. Sd)tt>eben, Svedia, f.
©djinebe, m. Svedü, m. bie ©djroeiţ, Helveţia, f ©dUneişer, m. Helveţiauă, m. SclaBCltien, f. Esclavonia, f. Seelanb, n. Selanda, f.
©eclanbcr, m. Selandesü.
Sibirien, f. Siberia, f.
©iciliaucr, m. Siciliaim, m. Sicilicn, n. Sicilia, f.
Siebenbürgen, n. Transilvania, f.
Ardeală, m.
Sicfcenbürger, m. Transilvanianü, Ardeleană, m.
Sicbenbörfcr, pl Secelii, pl.
Sitten, n. Sionă, in.
©iui$, n. Eclusa, f.
Solotipirn, n. Solera.
Spanien, n. Spania, Hispania, f. Spanier, m. Spaniolă, m. Steintljal, n. Valea Stinci, f. (Ban de la Roche).
Stciennart. n. Stiria, f. StciermärJer, m. Stlriaiiö, m.
todfjoint. n. Stocolma, m. ©tuplmeigenburg, n. Alba regală, n. (Albe Royale).
Sübamerifa, n., America meridională, f.
Sübcrmannlanb, n. Sudermania, f.
ilbinbiett, n. Ţerile australe, bie Siibfce, Marea pacifică, ber Sunb, Sundulă, m.
©utibgan, n. Sungoulă, m.
Sprieit, n. Siria, f.
jdtnofd)=Ujit>ar, n. Gherla, f. ber Xajo, Tagulu, m.
Xartlau, n. Hălhiă, pl.
Xatar, (unridjtig Xartar) m. Tătară, m.
bie Xatnrei, f. Tătăria, ţerra Tă-
tariloră.
XetneSOar, n. Timişora, f.
Xeutfd), v. Xeutfd). bie Xemfe, Tamisulă, m.
Xfjefţaţien, n. Tesalonia, f. Xljeffalonid), ii. Tesalonichia, f. Xbeffalonier, m. Tesalonicliiană, m. Xöutöfd), n. Timişă, m.
Xör}burg, f. Branu, m.
Xpracicn, n. Traeia, f.
Xljurgait, n. Tirgovia, f.
bie Xibcr, Tibru, m.
ba§ îobte SDÎeer, Laeulă asfaltieă.
Xrier, n. Treviî, pl.
Xrebent, Xrient, n. Trientă, m.
(Treizeci, Trente).
Xiirf, m. Turcă.
bie Xiirîet, f. Turchia, f. Xmperiulă Ottomanu.
Ungar, m. lingură, Maghiară, m. Ungarn, n. Ungaria, Panor.ia, f. bie SSenbee, f. Vandea, f.
SBenebig, n. Veneţia, f. pBcnctiancr, m. Veneţianfi, m. [SMrgiuien, n. Virginia, f.
235
2ßar
3>w
bie äfogcfcit, baä 5Bogefifd)c @c birge, Vosgii.
55oiţoutmeîn, n. Pomerania cite-riorä, f.
bo8 Skbtlanb, n. Ţera Vadului, f. ÜBalbcnfcr, Söaflifcr, m. Valisn, m. bie SSoIbftätte, Oraşele forestiere. SSBallad), ni. Românii, in.
2i>aUnd)et, f. România, Muntenia, f. 3Ballib, n. Gallif, f.
Sfßallifcclatib, n. ValesulQ, m. SSoßoit, m. Valonü.
®älfd)lattb, n. Italia, f. ®älfd)iieitburg , n. Noucastelil.
(Neufchatel), m.
Sünrfc^ait, n. Varşovia, f.
Sffillfignn, n. Vasselona, f. bie Seid)fel, Vistula, f. bie 3Bcfer, Visurga, f. Veserü, m, SEBefterreicf), n. Austrasia, f. SBcftgotfjc, in. Visigotiî, m. SJeftiubien, n. Iudele occidentale, 3Bcftţ)ljalc, m. Vestfalianü, m. ü!eftbf)dlen, n. Vestfalia, f. bie Söetterou, Veteravia, f.
Söicit, n. Viena, f.
3Biener, n. Yienesu, m. gabent, n. Saverna, f.
Reiben, n. Cotlea, f.
Piigenncr, m. Ţiganii, m.
3üricf), n. Zuricu, m. ßrceibritden, n. Done-Pnnte.