Elena Dănilă • Andrei Dănilă ICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE SI SENSURI RECENTE ÎN LI M BA ROMÂNĂ ±£r LITERA EDITOR Vidraşcu şi fiii Redactor: Maria Onofraş Corector: Valentina Tifin Copertă şi design: Vladimir Zmeev Tehnoredactare şi prepress: Marin Popa Ne puteţi vizita pe jfe www.litera.ro O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucureşti, România Tel.: 021 3196390, 0752 548372, 031 4251619 e-mail: comenzi@litera.ro DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şi SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Copyright © Editura Litera, 2011 Toate drepturile rezervate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Elena Dănilă, Andrei Dănilă Bucureşti, Litera Internaţional, 2011 ISBN 978-606-600-252-3 I. Dănilă, Andrei 81'374.2:811.135.1'373.43=135.1 Tipărit la QRadin prinţ prin reprezentantul pentru România ©Kol ou rs, www.4colours.ro CUVÂNT-ÎNAINTE înnoirile prin care trec societatea şi, implicit, limba română, globalizarea, infuzia de informaţie care ajunge la publicul larg prin diferite medii (mai ales prin internet, televiziune, telefonie etc.) şi prezenţa tot mai pregnantă a tehnologiei digitale în viaţa cotidiană au impus necesitatea apariţiei acestui dicţionar, care explică inovaţiile lexicale actuale. Am avut în vedere vorbitorul care se întâlneşte cu o multitudine de termeni noi folosiţi zilnic în mass-media, la bancă, în mesajele de pe internet, la şcoală etc., încercând astfel să facilităm înţelegerea şi corecta lor utilizare. De aceea, am inventariat, definit şi exemplificat aici cuvinte, sensuri sau îmbinări stabile intrate din limbi străine sau create în română în ultimii cincizeci de ani, dar mai ales în ultimii douăzeci, când, după perioada comunistă, societatea românească s-a deschis către exteriorul care fusese până atunci inaccesibil, absorbind informaţii, comportamente, tipare şi tehnologii. De asemenea, informaţia din Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română este completată cu ilustraţii (având legenda în română, engleză şi franceză), cu o listă selectivă de caractere alfanumerice uzuale - element de originalitate în lexicografia românească - şi cu o Anexă care include date cu o importanţă deosebită (descoperiri, invenţii, momente istorice marcante etc.) din ultimii cincizeci de ani. Limba este într-o continuă schimbare. Cuvinte noi apar, sunt foarte cunoscute şi utilizate pentru un timp, unele intră în fondul principal lexical, altele, uneori, se estompează până la uitare. Dicţionarul surprinde cuvintele percepute acum ca neologisme. Vor mai fi fiind şi altele neincluse în dicţionarul nostru; în timp vor fi împrumutate, create, resemantizate şi alte cuvinte neologice, care, la rândul lor, vor fi şi ele analizate într-o altă ediţie sau într-o nouă lucrare. Mulţumim tuturor celor care au făcut posibilă realizarea acestui dicţionar: doamnei cercetător ştiinţific dr. Carmen Gabriela Pamfil, pentru încrederea arătată când ne-a propus elaborarea acestei lucrări, pentru sfaturile împărtăşite cu generozitate şi discreţie, doamnei dr. Maria Onofraş, redactor de carte, pentru sugestiile făcute şi, nu în ultimul rând, Editurii Litera pentru că a încredinţat proiectul unor autori tineri şi pentru condiţiile deosebite în care apare această carte. Elena Dănilă • Andrei Dănilă PREFAŢĂ în perioada actuală, lexicul limbii române, ale cărui disponibilităţi receptive s-au manifestat ori de câte ori conjuncturi favorabile i-au marcat istoria, cunoaşte importante acumulări de cuvinte care desemnează noile realităţi (tehnice, financiare, economice, sociale, culturale etc.) pătrunse în universul contemporanilor. De altfel, astăzi se produce o înnoire lexicală la nivel global, graţie mijloacelor informatice care favorizează comunicarea rapidă şi, mai ales, accesul populaţiei largi la informaţii de tot felul. Multe dintre cuvintele recente îşi vor găsi, fireşte, locul potrivit în limba română, căreia îi vor adăuga precizie, acurateţe şi supleţe. Dar, în stratul cel mai nou de neologisme intrate acum în română figurează şi multe barbarisme, cuvinte introduse, fără a fi fost necesar, din engleză, mai ales. Aceste anglicisme vor dispărea, desigur, peste câtva timp, asemenea franţuzismelor la începutul secolului trecut, printr-un proces firesc de decantare. Dar până atunci ele sunt frecvent folosite, în primul rând de anglofili; restul vorbitorilor români nu le cunosc sensul, întâmpinând adesea dificultăţi în înţelegerea unor mesaje din mass-media1, cu precădere. Elena şi Andrei Dănilă2, autorii Dicţionarului ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română, vin în sprijinul depăşirii unor asemenea neajunsuri. Buni cunoscători ai unor limbi de circulaţie universală, ei au utilizat, pentru realizarea acestui dicţionar, şi internetul, cu multiplele surse pe care acesta le pune la dispoziţia celor interesaţi (dicţionare, texte din presă, studii de specialitate etc.), care le-a permis alcătuirea unui inventar de cuvinte amplu, corect tratat. în tradiţia lexicologiei şi lexicografiei româneşti sunt considerate neologisme nu numai împrumuturile intrate în epoca modernă a limbii române (începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea), ci, pe bună dreptate, şi mai noile creaţii lexicale pe teren românesc, multe aparţinând registrului familiar, argotic şi, desigur, figurat. în acelaşi sens au procedat şi autorii dicţionarului de faţă, acordând egală importanţă împrumuturilor şi creaţiilor interne recente. Au adăugat însă şi numeroase construcţii fixe (idiotisme), în special sintagme, traduse (calchiate), mai ales din engleză şi franceză, în română, care vin să îmbogăţească semantismul unor cuvinte (şi nu numai neologisme) mai vechi. Au fost incluse şi unele neologisme nu tocmai recente, uzitate în româna interbelică, dar abandonate de vorbitori3 odată cu realităţile desemnate, după Război, când societatea română s-a închis şi a rupt legăturile normale cu lumea occidentală. în această situaţie se găsesc cuvintele reactualizate după 1990, de îndată ce au fost reintroduse stările de fapt, obiectele, activităţile etc. dispărute vreme de o jumătate de secol, aparţinând în special domeniilor juridic, financiar-bancar, economic, politic etc., precum: absenteism, abstenţionism, acciză, comodat, comodatar, contencios, corporatism, corporatist, credit, credita, creditor, cumul, cupon, debit, debitor, deflaţie, inflaţie, pluralism, pluripartit, radia, recesiune, recicla, reconversie, reescont, reeşalona, refinanţa, solvabil, stoma, subvenţiona, şomaj, şomer, trust etc. Cuvintele respective, mai mult sau mai puţin uzuale, sunt însă indispensabile vorbitorului actual, ele referindu-se la realităţi de strictă şi adesea de stringentă necesitate. Aşadar, în Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente sunt înregistrate, adesea pentru prima dată, mai toate cuvintele împrumutate din limbi străine şi create pe teritoriul limbii române în ultimele patru-cinci decenii. Inventarul Dicţionarului numără aproximativ 5 450 de cuvinte şi construcţii lexicale neologice, adică 5 450 de intrări. Elementele lexicale tratate pot fi încadrate în următoarele categorii: 1) împrumuturi de termeni noi din limbi străine, de obicei din engleză, dar şi din franceză: a) unele adaptate, chiar dacă deocamdată numai parţial, la sistemul fonetic şi morfologic al limbii române (au, de regulă, forme flexionare specific româneşti): accesoriza, acroşaj (publicitar), adict, adidas, advi-ser, airbag, antifurt, antiperspi-rant, audit, background, banner, bax, bestseller, betablocant, bip, bit, blazer, blister, blog, blogger, blura, bodyguard, bold („aldin”), brand, branding, briefing, broker, brokeraj, bujfer, bug, bumper, business, card, cart, [ catering, chart, check-in, chips, cip, climatizor, climatronic, clip, clona, clonă, computer, compute- t riza, comunitar, comunitarism, j concordanţier, concurenţial, consumism, crawl, criogenie, criza, croissant, curricular, cutter, cybercultură, deadline, dealer, \ dealership, decomuniza, leasing, : mop, mouse, multimedia, quarc, j pacemaker, racket, rating, reloca, j remake, repondent, respondent, ringtone, scoring, screening, scroll, shooting, socializa, sponsor, sponsoriza, spot, staf star, stent, (memory-)stick, sticks, stimulator (cardiac), stres, stresa, stripper, striptease, stripteusă, subcontract, summit, supermarket, suspans, sustenabil, tabloid, tabuiza, taliban, talk-show, target, targeta, teflon, teleconferinţă, teleprompter, teleshopping, temporiza, termoi-zola, termoizolant, tester, thriller, tomograf, toner, topic, top-model, trade-center, trademark, trend, troler, tsunami, tuna („orna“), updata, update, upgrada, upload, uploada, xerocopia, xerox, xeroxa, yahoo, zip, zoom etc. Acestor cuvinte li se indică etimonul. b) altele, neadaptate, utilizate ca atare: acquis (comunitar), adserving, adware, after-shave, al dente, all inclusive, anti-aging, army, baby-sitter, banking, beau-ty center, big brother, brain-dra-in, burnout, buy back, challange, checkout, check-up, checkpoint, cloning, comics, comeback, networking, new-wave, Playstation, pole-position, pop-art, pop-corn, real-time, reality-show, roaming, science-fiction, scoring, scratch, shopping, sign-in, sign-out, taekwando, tagliatelle, ticketing, tiramisu, undo etc. Pare neverosimil, dar asemenea barbarisme sunt destul de des folosite de vorbitorii actuali, depăşind adesea 100 000 de ocurenţe; astfel, internetul prezintă următoarele situaţii: account manager (136 000 utilizări), advertising (3 760 000), advisor (99 800), after school (217 000), challenge (530 000), downloada (562 000), real-time (555 000), tips (980 000), trademark (106 000) etc., pentru a ne opri doar la câteva exemple. Acest fapt obligă la includerea unor astfel de cuvinte în seria neologismelor recente (deşi multe dintre ele efemere), pe care lexicograful se simte dator să le descrie şi să le definească, să prezinte modele de utilizare a lor în context, să le descopere etimologia, să le stabilească domeniile de utilizare, regimul gramatical etc. în cazul cuvintelor neadaptate, nu este indicat vreun etimon anume, ci este precizat faptul că respectivele cuvinte aparţin unei limbi străine (Cuv. engl., Cuv. fr. etc.). 2) traduceri (calchieri) ale unor termeni sau ale unor îmbinări stabile (cel mai adesea sintagme) din engleză şi/sau din franceză în română, care adaugă sensuri şi construcţii ; noi în structura semantică a unor cuvinte vechi, neologice sau moştenite: a) descărca (= engl. download), acord (= engl. agreement), fereastră (= engl. window), pagină (= engl .page), parolă (= engl. password), plin (= engi.full), reţea (= fr. reseau, engl. network), tastă (= engl. dial, key) etc.; b) adresă (de poştă) electronică (= engl. electronic mail, fr. adresse electronique), aer condiţionat (= engl. air condi-tioning, air conditioner, fr. air conditionne), agenţie de rating (= engl. rating agency), bancă de date (= engl. data bank, fr. banque de donnees), bază de date (= engl. database, fr. base de donnees), carte electronică (= engl. electronic book, fr. livre electronique), cititor de cârduri (= engl. card reader), coadă-de-maimuţă (= engl. monkey tail), cuptor cu microunde (= engl. microwave oven), cutie neagră (= engl. black box, fr. boite noir), fructe de mare (= fr.fruits de mer, it.frutti di mare), lentile de contact (= fr. lentille de contact, engl. contact lenses), nume de cod (= engl. code name), război psihologic (= fr. guerre psychologique), război rece (= engl. cold war), reconstrucţie facială (= engl. facial reconstruction), spălare de bani (= engl. money-laundering), storcător de fructe (= engl. juice maker), telefon celular (= engl. cellphone), unitate centrală (= engl. central unit), supliment alimentar (= engl. food supplement), timbru verde (= engl. green tax); 3) Creaţii formate pe terenul limbii române: a) creaţiile lexicale interne, cele mai multe familiare sau argotice, au la bază atât cuvinte (vechi) româneşti, cât şi neologisme, dintre cele mai recente (provenite nu numai din limbile occidentale): aburi, amărăştean, aplaudac, asomator, bipui, blătui, blogări, blogărime, boldui, brandui, cafe-li, căpşunar, căpşuniadă, căpuşa, ceauşel, chatui, clica, cocălar, crăckui, cuponar, cuponiadă, decembrist, decoperta, furăciune, piarist, plopist, premergător, sal-vamar, secretiza, secretomanie, silicona, străinez, şedinţoman, şedinţomanie, şpăgui, teledon, tembeliza, teribilism, teribilist, termosistem, tonetar, traseism, traseist, ţeapă, ţepui, vrăjeală, zvonac, zvonistică etc.; b) o altă categorie ar reprezenta-o evoluţiile semantice create recent, mai ales prin procese metaforice, fără modele certe în limbile străine, dar cu posibile similitudini de generare. S-ar putea integra universaliilor lingvistice, care reflectă mentalul uman, în general. Acestea îmbogăţesc semantismul unor cuvinte vechi, precum cheie, în construcţiile apozitive: detaliu-cheie, sau capcană: maşină-capcană, în locuţiuni, ca la cheie ori în expresiile a yî pe sticlă, s. v. sticlă ori a fi paralel cu..., s. v. paralel. Cuvintelor respective nu li s-a mai precizat nici etimonul primar, în a cărui structură semantică nu se regăsesc sensurile şi unităţile frazeologice prezentate, şi nici etimonul calchiat, indicat cu cf., în situaţiile adecvate, menţionate mai sus. O atenţie deosebită s-a acordat abrevierilor curent utilizate în română, precum: AC, ASL, ATV, CD, CD-R, CD-ROM, CE, CEDO, CNP, CPU, CT, CV, LCD, PIB, RAM, RCA, RMN, ROBOR, RSS, SA, SMS, SPP, SRL, SUV, TFT, TVA, UE etc. Unele sunt împrumutate ca atare din diferite surse (CD, DVD, nick, rasta, SMS, www etc.), altele sunt creaţii interne (CAS, CSAT, CSM, NUP, ONG, OSIM, PF, PFA, PIB, RCA, SMURD, SPP etc.). De regulă, construcţiile primite numai sub formă abreviată din limbile străine şi utilizate ca atare de vorbitorii români au fost tratate sub intrarea abreviată (vezi, de pildă, CE, CEDO, CEO, SMS, VJ); cele care sunt cunoscute şi în forma neabreviată sunt tratate în articole speciale, sub cuvintele respective, unde apare şi menţiunea (abrev.) (vezi, de pildă, compact disc, rastafarian, nickname). Nu au fost uitate nici abrevierile alfanumerice, de tipul: 4 x 4, 3D etc., frecvent întâlnite în limbajul actual. Lista acestora este anexată la sfârşitul Dicţionarului. Paragraful etimologic reflectă, la rândul lui, situaţiile lexicale prezentate mai sus. Dacă pentru împrumuturile directe propriu-zise stabilirea etimonului nu pune probleme deosebite (ex. airbus o Din engl. airbus; bioenergie o Din fr. bioenergie, engl. bioenergy etc.), pentru categoria cuvintelor şi sensurilor noi provenite în urma traducerilor din limbi străine, efortul autorilor de a descoperi modelele calchiate (traduse) a fost considerabil. Prezentăm câteva exemple lămuritoare: cuvântul vechi fereastră, moştenit din latină (fenestra), şi-a adăugat sensul din informatică în urma traducerii cuvântului englezesc window; tot astfel, sintagma aer condiţionat provine din construcţiile engl. air conditioning, air conditioner şi fr. air condi-tionne; construcţiile respective fiind cuprinse în dicţionarele limbilor respective, s. v. air, a scutit indicarea sintagmelor model în prezentul dicţionar. Deci, cuvântul românesc aer (< lat. aer) s-a îmbogăţit cu sintagma respectivă, preluată în ultima vreme din franceză şi din engleză; bancă de date traduce pe engl. data bank, fr. banque de donnees; coadă de maimuţă calchiază engl. monkey tail; lentile de contact < fr. lentille de contact, engl. contact lenses; comandă vocală < engl. voice com-mand; spălare de bani < engl. money-laundering etc. Inspiraţi, autorii, în asemenea cazuri, au trimis cu cf. la cuvintele sau la construcţiile străine identificate a fi sursele celor româneşti. Creaţiile lexicale interne sunt, de regulă, derivate cu sufixe (benzinar < benzină +-ar; biodegradare < bio- + degradare; cf. fr. biodegradation; blogărime < blog + -ărime; naşpet < naşpa + -et; plasticat < plastic + -at; zvonistică < zvon + -istică etc.) şi creaţii analogice (agresiona de la agresiune, după ambiţiona; alcoolscop de la alcool, după bronhoscop; canabicultor de la canabicultură, după agricultor; şedinţoman de la şedinţă + -man, după meloman, mitoman; vitezoman de la viteză + -man, după recordman, sportsman etc.). Remarcabile sunt, de asemenea, definiţiile, întotdeauna analitice, corect formulate, clare, fluente, adesea completate cu sinonimele cuvântului respectiv. Deosebit de utile sunt indicaţiile privind pronunţia cuvintelor străine (încă) neadaptate la sistemul fonetic al limbii române, silabaţia, numai în situaţii generatoare de confuzii, formele gramaticale, variantele lexicale (ori de câte ori este cazul), ca şi scurtele contexte ilustrative de clarificare şi de utilizare a unor sensuri. Ilustraţiile, ca întotdeauna, înlesnesc identificarea realităţilor desemnate prin cuvintele definite. Ilustrarea Dicţionarului de cuvinte şi sensuri recente a revenit Editurii Litera, care îşi conturează astfel tot mai mult profilul. Bine conceput, original ca mod de prezentare a lexicului analizat şi ca soluţii lexicografice adoptate, Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente se adresează tuturor vorbitorilor actuali ai limbii române, de toate vârstele şi categoriile socio-profesionale, confruntaţi cu numeroase noutăţi lexicale. Ei pot descoperi aici termenii, sensurile şi îmbinările stabile recente cel mai des utilizate în viaţa cotidiană, precum şi datele necesare înţelegerii şi evaluării acestora, care se constituie, în ultimă instanţă, în argumente raţionale pentru acceptarea unora sau pentru respingerea altora. Numai ca urmare a unui asemenea proces fondat pe cunoaşterea lucrurilor, voinţa vorbitorilor avizaţi se va putea manifesta optim. Iar pentru şansa unei corecte informări oferite tuturor, Elena şi Andrei Dănilă ; merită recunoştinţa noastră. Carmen-Gabriela Pamfil 10 februarie 2011 1 Puţine neologisme recente au intrat în literatura beletristică, cea care operează o primă şi uneori o definitivă selecţie. Deocamdată, ele sunt prezente în presa scrisă şi vorbită; termenii speciali (tehnici, ştiinţifici etc.) figurează deja în manuale şi tratate. 2 Elena Dănilă, doctor în filologie, este cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" din laşi, departamentul Lexicologie - lexicografie, coautor la Dicţionarul limbii române al Academiei; Andrei Dănilă este profesor de limbă engleză la Liceul pentru elevi cu deficienţe de vedere „Moldova”, din Târgu Frumos. Ambii sunt coautori la Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Arc, Gunivas, Chişinău, 2007. 3 Asemenea cuvinte, chiar dacă figurau în dicţionarele din perioada respectivă, aparţineau fondului pasiv al limbii; vorbitorul comun nu le utiliza. ABREVIERI abrev. - abreviat, abreviere acc., - accentuat adj. - adjectiv, adjectival adv. - adverb, adverbial anat. - anatomie a. plast. - arte plastice ar. - arab; limba arabă arg. - argou, argotic astron. - astronomie bg. - bulgar; limba bulgărească biochim. - biochimie biol. - biologie cf. - confer chim. - chimie chin. - chinez; limba chineză cib. - cibernetică cinem. - cinematografie com. - comercial concr. - concret constr. - construcţii cosmet. - cosmetică cuv. - cuvânt den. com. - denumire comercială den. şt. - denumire ştiinţifică depr. - depreciativ diplom. - diplomaţie econ. - economie; ştiinţe economice electr. - electricitate electron. - electronică engl. - englez; limba engleză et. nec. - etimologie necunoscută exclam. - exclamativ f. - feminin fam. - familiar farm. - farmacie fig. - figurat filoz. - filozofie fin. - finanţe fiz. - fizică fiziol. - fiziologie fotogr. - fotografie fr. - francez; limba franceză genet. - genetică geogr. - geografie geol. - geologie germ. - german; limba germană glum. - glumeţ gr. - grecesc; limba greacă inform. - informatică interj. - interjecţie intr. - intranzitiv invar. - invariabil iron. - ironic it. - italian; limba italiană jap. - japonez; limba japoneză jur. - ştiinţe juridice; termen juridic jurnal, - jurnalism lat. - latin; limba latină lingv. - lingvistică loc. - locuţiune log. - logică m. - masculin mar. - marină mat. - matematică med. - medicină met. - meteorologie milit. - termen militar muz. - muzică n. - neutru ngr. - neogrec; limba neogreacă norv. - norvegian; limba norvegiană n. pr. - nume propriu p. anal. - prin analogie pedag. - pedagogie pers. - persoană p. ext. - prin extensiune p. gener. - prin generalizare pl. - plural polit. - politică port. - portughez; limba portugheză p. restr. - prin restrângere psih. - psihologie; psihiatrie refl. - reflexiv reg. - regional rom. - român; limba română rus. - rus; limba rusă s. - substantiv sanscr. - sanscrit; limba sanscrită sculpt. - sculptură sec. - secol (ul) sg. - singular sil. - silabă, silabaţie simb. - simbol sl. - slav; limba slavă sociol. - sociologie sp. - spaniol; limba spaniolă spec. - prin specializare srb. - sârb; limba sârbă statist. - statistică subst. - substantivat super. - superlativ s.v. - sub voce („sub cuvânt“) tc. - turc; limba turcă tehn. - tehnică telec. - telecomunicaţii telev. - televiziune tipogr. - tipografie tr. - tranzitiv ţig. - ţigănesc; limba ţigănească v. - vezi vb. - verb, verbal 4 AA s.n. Abrev. de la Alcoolicii Anonimi. abaHertâre s.f. (Med.) Pierdere sau diminuare marcată şi evidentă a facultăţilor mintale, o Cf. engl. abalienation, fr. abalienation. abatere, abateri s.f. Abatere fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit. Abatere monetară = factor de natură inflaţionistă care se caracterizează prin creşterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor şi serviciilor, manifestată prin majorări ale preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a unei monede. Abatere-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii, o De la abate. abdomen, abdomene ▼ s.n. (Mai ales la pl.) Exerciţiu fizic care constă în utilizarea intensă a muşchilor abdominali, prin apropierea repetată a toracelui de coapse, o Cf. fr. abdominaux (pl. lui abdominal). aberâ, aberez vb. I. Intr. A devia, a se îndepărta de la adevăr, de la normal, de la firesc (în legătură cu ceva); a susţine o aberaţie: nu este bine ce spui, aberezi! o Din it. aberrare. abdomen abdominal exercises exercices abdominaux aberant, ~ă, aberanţi, ~te adj. 1. Care deviază, care se abate de la adevăr, de la normal sau de la ceea ce este corect; care constituie o aberaţie: comportament aberant. 2. Care este contrar logicii, bunului-simţ; eronat: idee aberantă. 3. Care este absurd: situaţie aberantă, o Din fr. aberrant, it. aberrante. aberaţie, aberaţii s.f. (Genet.) Aberaţie cromozomială (sau genetică) = anomalie privind numărul sau structura normală a cromozomilor. (Psih.) Aberaţie mentală = deviere parţială sau totală a activităţilor mentale faţă de normal, o Din engl., fr. aberration. abisal, ~ă, abisali, ~e adj. (Psih.) Care se referă la subconştient, care aparţine subconştientului. Psihologie abisală = termen generic pentru denumirea curentelor psihanalitice care se ocupă cu studiul celor mai vechi şi mai profunde straturi ale personalităţii, accentuând rolul fenomenelor psihice, al dorinţelor, al tendinţelor afective în determinarea psihicului, o Din fr. abyssal. abraziv, ~ă, abrazivi, —e adj., s.n. (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare, o Din fr. abrasif. ABS [a-be-es] s.n. Sistem complex de frânare progresivă controlată, care permite şoferului să păstreze controlul direcţiei în timpul frânării şi care scurtează distanţa de frânare, o Din engl. A(nti-lock) B(raking) fe. S(ystem); cf. germ. A(nti) Sh b (lockier)s(ystern). abscons, ~ă, absconşi,. —se adj. Care este greu de înţeles, ascuns; (voit) obscur, o Din fr. abscons, lat. absconsus, -a, -um. absenteism s.n. 1. Absenţă frecventă dintr-un loc. -v* Absenteism parlamentar = practică a opoziţiei care constă în neparticiparea la lucrările parlamentului cu scopul de a întârzia sau de a împiedica votarea unor legi. 2. Lipsă de asiduitate absorbant DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA (în muncă); comportament al celui care este adesea absent. 3. (Polit.) Lipsă de interes a cuiva faţă de problemele politice şi sociale; neparticipare la anumite acţiuni politice, sociale etc.: absenteismul populaţiei la alegeri, o Din fr. absenteisme, engl. absenteeism. absorbant, ~ă, absorbanţi, —te adj., s.n. 1. Adj., s.n. (Substanţă) care absoarbe lichide sau gaze; absorbitor: hârtie absorbantă. ^ Tampon absorbant (şi subst. n.) = obiect special conceput (din vată, tifon etc.) care permite reţinerea unor lichide, folosit în scopuri igienice (în special în igiena intimă feminină pentru perioada menstruală). 2. Adj., s.n. (Substanţă) care reţine o parte din particulele sau din energia unei radiaţii. 3. S.n. (Chim.) Lichid sau solid care se îmbibă sau fixează în masa sa substanţe, particule sau energie din mediul cu care vine în contact, o Din fr. absorbant. absorbţie, absorbţii s.f. 1. (Econ.) Formă a fuziunii care constă în înglobarea de către o societate a uneia sau a mai multor societăţi comerciale, care îşi încetează existenţa. 2. (Jur.) Drept al unei instanţe superioare de a lua din competenţa instanţelor inferioare o cauză în curs de judecare. 3. Atragere de fonduri: absorbţia de fonduri europene nu este la nivelul necesar, o Din fr. absorption. abstenţiomsm s.n. Abţinere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot; doctrină care susţine această atitudine, o Din fr. abstentionnisme. abstinenţă, abstinenţe s.f. Renunţare, voluntară sau silită, la anumite medicamente sau droguri, la anumite activităţi etc., care pot genera dependenţă. Sindrom (sau criză) de abstinenţă = totalitate a simpto-melor provocate de întreruperea bruscă a consumului de droguri sau de anumite medicamente, o Din fr. abstinence. abstract, abstracturi s.n. Rezumat al unei lucrări ştiinţifice, o Din fr., engl. abstract. abureală, abureli s.f. (Fam.) Vorbărie, adesea, mincinoasă, înşelătoare, o Aburi + -eală. aburi, aburesc vb. IV. Tr. (Fam.) A convinge fără argumente solide, prin vorbărie (adesea mincinoasă); a păcăli, a înşela: l-a aburit şi l-a făcut să cumpere apartamentul, o De la aburi. aburitor, ~oâre, aburitori, —oare adj. (Fam.) Care încearcă să convingă fără argumente solide, prin vorbărie (adesea mincinoasă): vorbe aburitoare. o Aburi + -tor. abuz, abuzuri s.n. I. Lipsă de măsură, depăşire a limitelor normale; exces: abuzul de anglicisme poate fi supărător. > A face abuz = a abuza de ceva: el a făcut abuz de medicamente. Prin abuz = în mod abuziv. 2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală; ilegalitate, injustiţie. ^ Abuz sexual = infracţiune constând în întreţinerea de relaţii sexuale (prin forţare) mai ales cu minori, o Din fr. abus, lat. abusus, -us. abuzâ, abuzez vb. I. 1. Intr. A uza de ceva în mod exagerat; a face abuz: el a abuzat de medicamente. 2. Tr. A agresa; a molesta; a viola: infractorul a abuzat o tânără, o Din fr. abuser, engl. abuse. abuzat, ~ă, abuzaţi, —te adj. 1. Care a fost victima unui abuz. 2. Care a fost agresat, molestat; care a fost violat: femeie abuzată, o De la abuza. AC [a-ce] s. Abrev. de la aer condiţionat. accelerator, -oare, acceleratori, —oare s.m., s.n., adj. 1. S.m. (Fiz.; şi accelerator de particule) Instalaţie complexă, prin care se imprimă particulelor elementare (electroni, protoni etc.) viteze foarte mari, prin accelerarea lor în câmpuri electromagnetice. 2. S.m., adj. (Substanţă chimică, energie radiantă etc.) care măreşte viteza unei reacţii chimice sau a unui proces fizic. 3. S.n. (Cinem.) Procedeu folosit în cinematografie pentru imprimarea unor anumite mişcări de desfăşurare. 4. S.m. (Med.) Accelerator cardiac = agent capabil să mărească frecvenţa bătăilor inimii: adrenalina este un accelerator cardiac, o Din fr. accelerateur. accept, accepturi s.n. 1. Aprobare: jucătorul are acceptul antrenorului. 2. (Fin.) Consimţământ al cumpărătorului pentru achitarea unei cereri de plată emise de furnizor, o Din germ. Akzept. acceptanţă s.f. Fază a unui dialog sau a unei reacţii interperso-nale, realizată pe baza încrederii, afinităţii ori a consensului de idei. o Din engl. acceptance. acces, accese s.n. 1. (Inform.) Procedeu de căutare sau de extragere a unor date care se găsesc în memoria calculatorului sau care sunt stocate pe un suport electronic. 2. (Inform.) Posibilitate de conectare la internet, la altă reţea sau la alt sistem. 3. Posibilitate de a dispune de ceva: accesul la fondurile structurale este mult mai uşor acum. o Din engl. access, fr. acces. accesă, accesez vb. I. Tr. 1. (Inform.) A căuta sau a obţine informaţii dintr-o bază de date, din memoria unui calculator, dintr-un site web sau dintr-un dispozitiv de stocare electronică; a intra într-un program, într-o reţea etc.: a accesat un site nesecurizat. 2. (Inform.) A obţine o instrucţiune din memoria calculatorului cu scopul de a o executa; a face funcţional: informaţiile de pe hard nu pot fi accesate. 3. A avea acces la ceva; a dispune de...: România poate accesa fonduri europene. o Din engl. acces. accesare, accesări s.f. Acţiunea de a accesa şi rezultatul ei. o De la accesa. accesat, ~ă, accesaţi, —te adj. 1. Care este apelat; care este funcţional: baza de date accesată este virusată. 2. La care există acces; de care se dispune: fondurile accesate sunt nerambursabile. o De la accesa. accesoriu, accesorii ► s.n. 1. (Mai ales la pi.) Piesă anexă a unei maşini sau a unui aparat. 2. Element asociat unei toalete, dar care nu face parte din aceasta '. accesoriile tale se potrivesc foarte bine cu rochia, o Din fr. accessoire. acord DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE SI SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ accesorizâ, accesorizez vb. L Tr. A completa o toaletă cu unul sau mai multe accesorii, cu ceva auxiliar: şi-a accesorizat rochia cu o eşarfă, o Din fr. accessoiriser, engl. accesorize. accesorizâ re, accesorizări s.f. Acţiunea de a accesoriza şi rezultatul ei. o De la accesoriza. accesorizat, ~ă, accesorizaţi, —te adj. (Despre toalete) Care este completat cu unul sau mai multe accesorii: rochie accesorizată. o De la accesoriza. acciză, accizez vb. I. Tr. A supune impozitării, a percepe accize, o De la acciză. acciza bl I, ~ă, accizabili, —e adj. Care poate fi supus accizării. o Acciza + -bil. acciză re, accizări s.f. Acţiunea de a acciza şi rezultatul ei. o De la acciza. accizât, ~ă, accizaţi, —te adj. Care este supus accizelor: marfă accizată. o De la acciza. acciză, accize s.f. (Fin.; mai ales la pl.) Impozit indirect, perceput în unele ţări, asupra unor bunuri de consum: accizele la alcool, tutun, carburanţi, o Din fr. accise. account executive, account executivi [akâunt igzekiutiv] s.m. Angajat în cadrul unei firme care are grijă de conturile clienţilor, o Din engl. account executive. account manager, account manageri [akâunt mened3er] s.m. Angajat în cadrul unei firme care reprezintă legătura între accesorii (2) accessories accessoires companie şi un client şi care îi poate asigura acestuia suport tehnic, de planificare sau de optimizare a contului, o Din engl. account manager. accounting manager, accounting manageri [skâuntir) mened3er] s.m. Responsabil financiar în cadrul unei firme, o Din engl. accounting manager. achită, achit vb. I. Tr. (Arg.) A ucide pe cineva, a omorî: hoţii l-au achitat ca să-i ia banii. o Din fr. acquitter. achiziţie, achiziţii s.f. 1. (Psih.) Proces de dezvoltare de noi comportamente de către un individ. 2. (Inform.) Citire şi memorare a datelor de către calculator, o Din fr. acquisition. acidifiânt, ~ă, acidifianţi, —te adj. Care transformă o substanţă în acid. o Din fr. acidifiant, it. acidificante. acknowiedgement |>knâlid3 mant] s.n. Menţiune pe o carte, pe un articol etc. prin care se precizează apartenenţa la un anumit proiect, o Cuv. engl. aclimatiza, aclimatizez vb. I. Refl. (Fig.; despre oameni) A se deprinde, a se obişnui cu noi condiţii de viaţă: s-a aclimatizat uşor la noul loc de muncă, o Din germ. akklimatisieren. a comercial s.n. A rond. o Din fr. a commerciel. acomodâre, acomodări s.f. (Psih.) Modificare a activităţilor mentale (mai ales la copil), în vederea adaptării la mediu, la situaţii noi etc. ^ Acomodare socială = modificare a relaţiilor dintre (grupuri de) persoane care are loc (conştient) în scopul reducerii stărilor de încordare sau conflictuale. o De la acomoda. acoperi, acopăr vb. IV. Tr., refl. 1. Tr. (Sport) A străbate (o distanţă), a parcurge: atletul a acoperit distanţa într-un timp record. -O- A acoperi terenul = a fi activ pe terenul de joc oriunde este nevoie. 2. Refl. A se întinde pe o perioadă, pe o suprafaţă: această doctrină acoperă secolul al XlX-lea. 3. Tr. (Telec.) A asigura o recepţionare corectă într-o anumită zonă a semnalului de telefonie, de internet etc.: acest emiţător acoperă un sector foarte mare. 4. Tr. A mediatiza informaţia privind un eveniment, un fapt ce ţine de actualitate: ziarul acesta a acoperit mult mai bine subiectul summitului. o Cf. engl. cover, fr. couvrir. acoperire, acoperiri s.f. 1. (Fin.) Posibilitatea de a face faţă unei obligaţii, unei plăţi, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc.: acoperirea sumei se face eşalonat. + (Concr.) Totalitate a valorilor care asigură această posibilitate. Acoperire în aur = stoc de aur şi de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bancnotelor. Cec fără acoperire = sumă de bani înscrisă pe un cec, care nu se regăseşte în contul semnatarului. 2. (Fig.) Ascundere, tăinuire a unor vorbe, a unor acţiuni, de obicei, reprobabile: activitatea firmei era în realitate o acoperire pentru spălarea de bani. 3. Zonă în care se receptează un semnal de televiziune sau radiofonic. 4. Mediatizare a unui eveniment, o De la acoperi. acord, acorduri s.n. înţelegere, convenţie etc. privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare (politică, economică, financiară, electorală, culturală etc.), care se stabilesc între state, partide politice, organizaţii. ^ Acord cadru = înţelegere la nivel înalt, care serveşte drept cadru pentru convorbiri ulterioare. Acord comercial = înţelegere între două sau mai multe state cu privire la schimbul reciproc de mărfuri. Acord de plăţi = înţelegere între două sau mai multe state cu privire la modul de lichidare a creanţelor şi a obligaţiilor băneşti reciproce. Acord stand-by = linie de credit a Fondului Monetar Internaţional acordată unei ţări în cadrul unui acord negociat prin reforme economice. 2. Formă de remunerare a muncii prestate. ^ Acord global (sau colectiv) = formă de retribuire a muncii unui grup de lucrători în raport cu îndeplinirea cantitativă şi calitativă a normei stabilite pentru întregul grup. Acord progresiv = plată a muncii în proporţie acostament DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ crescândă în raport cu depăşirea normei. Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei. Plată (sau retribuţie, salariu) în acord = sistem de remunerare a muncii normate în raport cu rezultatele obţinute, o Din fr. accord, it. accordo, germ. Akkord. acostament, acostamente s.n. I. Fâşie laterală (nepavată) din platforma unei şosele, cuprinsă între marginea părţii carosabile şi marginea şoselei: a parcat maşina pe acostament. 2. Parte a căii ferate, lângă şine, acoperită cu un strat de balast, o Din fr. accotement. acquis [aki] s.n. Acquis-ul comunitar = ansamblul de drepturi şi obligaţii asumate de statele membre ale Uniunii Europene, de norme juridice originare (tratate) sau derivate (acte adoptate) care reglementează activitatea Comunităţii Europene şi a instituţiilor din UE, acţiunile şi politicile comunitare, o Din fr. acquis [communautaire]. acreditiv, acreditive s.n. (Fin.) 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deserveşte un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea mărfurilor în condiţiile prestabilite prin contract. + Document prin care se ordonă rezervarea acestei sume de bani. 2. Sumă de bani depusă de o persoană la o bancă pentru a-i sta la dispoziţie (la cerere) la o altă unitate, + înscris, document financiar prin care se certifică o asemenea depunere, o Din fr. accreditif, germ. Akkreditiv. acrilât, acrilaţi s.m. 1. (Chim.) Sare sau ester al acidului acrilic. 2. Material plastic sintetic folosit în stomatologie pentru confecţionarea protezelor, a diverselor aparate şi suporturi dentare etc. o Din fr. acrylate. acrilic, ~ă, acrilici, —ce adj. 1. Acid acrilic = acid mono-carboxilic nesaturat, uşor polimerizabil, sub formă de lichid incolor, cu miros înţepător, folosit la fabricarea unor materiale sintetice. 2. Care este obţinut cu ajutorul derivaţilor acidului acrilic. Fibră acrilică = fibră textilă sintetică obţinută prin polimerizarea nitrilului acrilic. Latex acrilic = răşină termoplastică. Vopsea acrilică (şi subst. n.) = emulsie obţinută prin dispersia în apă a pigmenţilor de culoare, pe bază de latex: a pictat un portret în acrilic, o Din fr. acrylique. acrobaţie, acrobaţii s.f. (Fig.; la pl.) Eforturi neobişnuite pentru a ieşi dintr-o încurcătură, dintr-o situaţie grea: a trebuit să facă tot felul de acrobaţii ca să evite problemele financiare, o Din fr. acrobaţie. acronim, ~ă, acronimi, —e adj., s.n. (Cuvânt) format din literele (iniţiale) sau din segmentele unor cuvinte, o Din fr. acronyme, engl. acronym. acronimte, acronimii s.f. Procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorul abrevierilor, o Din fr. acronymie. acroşa], acroşaje s.n. (Şi acroşaj publicitar) Element (termen, desen, imagine fotografică, semn grafic etc.), care face parte dintr-un mesaj sau dintr-o campanie publicitară, care este folosit în marketing pentru a ilustra capacitatea unei reclame sau a unei oferte (promoţionale) de a atrage atenţia, de a stârni interesul, incitând potenţialul client să vină în contact cu mesajul sau cu marca respectivă, la locul de prezentare sau de vânzare, o Din fr. accrochage. act, acte s.n. 1. Document eliberat de o autoritate prin care se atestă un fapt, o obligaţie, un drept, o învoială etc.; decizie a unei autorităţi cuprinsă în acest document. ^ Act adiţional = acord intervenit între părţile care au încheiat un contract, prin care ele convin asupra modificării, completării sau încetării ulterioare a acestuia. 2. (Spec.; la pl.) Document de identitate (prin care se legitimează cineva): prezentaţi actele la control! 3. (Lingv.) Act de vorbire - producere a vorbirii printr-o activitate individuală orientată spre un anumit scop (informativ sau pragmatic). Act lingvistic = funcţie pragmatică legată de limbaj (cerere, sfat, ordin, afirmaţie). 4. (Psih.) Act ratat = proces psihic al cărui rezultat vizat explicit nu este atins. 5. (La pl.) Volum de comunicări prezentate la congrese: actele Congresului de la Valencia. + Culegere de documente emise de către o adunare: actele adunării constituante, o Din fr. acte. activa, activez vb. I. 1. Tr. A pune în funcţiune, a face activ: poţi activa funcţiile ascunse ale telefonului. 2. Intr. A desfăşura o activitate: acel sportiv activează la clubul sportiv de 10 ani. 3. Tr. A intensifica, a stimula o activitate, un proces etc.; a face ca o substanţă, un fenomen să devină (mai) activ: duşurile reci activează circulaţia sângelui, o Din fr. activer. activare, activări s.f. Acţiunea de a activa şi rezultatul ei. o De la activa. activat, ~ă, activaţi, —te adj. Care este pus în funcţiune; care este activ: cartelă telefonică activată, o De la activa. actualiza, actualizez vb. I. 1. Tr. (Inform.) A utiliza ultima versiune a unui program deja instalat sau a bazei de date a acestuia; a updata: am actualizat antivirusul. 2. Tr. A face să devină actual, a aduce la zi; a updata: a actualizat informaţiile de pe site. 3. Refl. (Lingv.) A se exprima, a se realiza, a se concretiza: în această propoziţie subiectul se actualizează printr-un substantiv, o Din fr. actualiser. actualizâbil, ~ă, actualizabili, —e adj. Care poate fi actualizat, o Din fr. actualisable. actualizare, actualizări s.f. Acţiunea de a actualiza şi rezultatul ei. o De la actualiza. actualizat, ~ă, actualizaţi, —te adj. 1. (Inform.) Care reprezintă ultima versiune a unui program deja instalat sau a bazei de date a acestuia; updatat: antivirus actualizat. 2. Care este adus la zi; updatat: informaţiile actualizate din ziar l-au lămurit. adaos 3. (Lingv.) Care este exprimat, realizat, concretizat: complement actualizat printr-un substantiv, o De la actualiza. acţionâl, ~ă, acţionali, —e adj. Care ţine de acţiune, care se referă la acţiune; de acţiune, o Din fr. actionnel, engl. acţionai. acţionalism s.n. Analiză sociologică care se bazează pe conceptul de acţiune în explicarea vieţii sociale, o Din fr. actionnalisme. acţionalist, ~ă, acţionalişti, —ste adj., s.m, s.f. 1. Adj. Care ţine de acţionalism, care se referă la acţionalism. 2. S.m., s.f. Adept al acţionalismului. o Din fr. actionnaliste. acupresură s.f. (Med.) (Metodă terapeutică ce constă în) compresiunea scurtă a unui nerv, executată cu ajutorul degetelor, într-un punct special al tegumentului (punct de presiune), pentru îndepărtarea durerii, o Din germ. Akupressor, engl. acupressure. acupunctor, acupunctori s.m. Medic care practică acupunctura; acupuncturist. o Din fr. acupuncteur. acupunctura s.f. (Med.) Metodă chinezească terapeutică, profilactică, curativă şi de diagnostic, care se bazează pe stimularea cu ajutorul unor ace fine (din metale preţioase sau din oţel) a anumitor puncte de pe suprafaţa corpului, cu rolul de a activa centrii nervoşi, o Din fr., engl. acupuncture. acupuncturist, acupuncturişti ▼ s.m. Acupunctor. o Din germ. Akupunkturist. acvanaut aquanaut aquanaute JttMUi acut, ~ă, acuţi, —te adj. 1. (Psih.; despre stimuli) Care are o valoare maximă de intensitate ce nu este percepută de organele de simţ, senzaţiile dureroase apărând numai după scăderea acestei valori. 2. (Muz.; despre sunete) Care este înalt, cu frecvenţă mare: registru acut. o Din lat. acutus, -a, -um, it. acuto. acutizâ, pers. 3 sg. acutizează vb. I. Refl. A deveni acut, a se ascuţi: durerea s-a acutizat. ^ (Fig.) Conflictul s-a acutizat. o Din it. acutizzare. acutizâre, acutizări s.f. Acţiunea de a se acutiza şi rezultatul ei. o De la acutiza. acvacultura s.f. 1. Creştere a animalelor şi a plantelor acvatice în scopul comercializării lor; acvicultură. 2. Metodă de cultivare, fără pământ, într-o soluţie de săruri minerale, o Din fr. aquaculture. acvafobîe s.f. (Med.) Hidrofobie. o Din fr. aquaphobie, engl. aquaphobia. acvanaut, ~ă, acvanauţi, —te a s.m., s.f. Persoană care, cu ajutorul unui aparat, al unui dispozitiv etc. special, efectuează scufundări subacvatice de lungă durată; scafandru, o Din fr. aquanaute. acvanautic, ~ă, acvanautici, —ce adj. Care ţine de acvanauţi sau de scufundările marine, care se referă la acvanauţi sau la scufundările marine, o Din fr. aquanautique. acvaplân, acvaplane s.n. 1. Planşă de lemn, remorcată de o ambarcaţiune cu motor, căreia sportivul, ţinându-se de o coardă fixată dinaintea planşei, îi imprimă diferite moduri de alunecare. 2. Sport practicat pe o asemenea planşă. 3. (Mar.) Ambarcaţiune de transport având propulsie cu reacţie submarină. o Din fr. aquaplane. acvapianâre, acvaplanări s.f. Pierdere a aderenţei la şosea a unui automobil care se deplasează cu viteză mare, provocată de existenţa unei pelicule de apă între suprafaţa şoselei şi pneuri, o Cf. fr. aquaplanage, engl. aquaplaning. acvariofii, acvariofili s.m. Persoană care practică acvariofilia. o Din fr. aquariophile. acvariofilie s.f. Creştere a peştilor exotici de ornament şi a plantelor acvatice (în acvariu), o Din fr. aquariophilie. acvarist, ~ă, acvarişti, —ste s.m., s.f. Persoană care creşte animale sau plante în acvariu, o Din germ. Aquarist. acvaristică s.f. 1. Ştiinţa creşterii vieţuitoarelor în acvarii. 2. Pasiune pentru acvarii, o Din germ. Aquaristik. acvaterâriu, acvaterarii s.n. Combinaţie între un acvariu şi un terariu, constând într-o cutie cu trei pereţi de sticlă şi unul din plasă de sârmă, în care se introduce un vas cu apă, putându-se creşte amfibieni pentru studiu, o Din fr., engl. aquaterrarium. acvicultură s.f. Acvacultură. o Din fr. aquiculture. adaos, adaosuri s.n. Adaos comercial = diferenţa dintre preţul de vânzare a unui bun şi cel de achiziţie a bunului respectiv, o Cf. engl. markup. adapta : ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMANA adapta, adaptez vb. I. Tr., refl. (Lingv.) A (se) integra în altă limbă, suferind transformări conforme cu sistemul acesteia: nu toate împrumuturile recente din limba engleză s-au adaptat. o Din fr. adapter. adaptare, adaptări s.f. (Lingv.) Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei: adaptarea împrumuturilor din engleză este destul de dificilă în unele cazuri, o De la adapta. adaptat, ~ă, adaptaţi, ~te adj. (Lingv.; despre cuvinte de origine străină) Care a suferit transformări conforme cu sistemul limbii în care se integrează: împrumuturile din franceză adaptate sunt frecvente, o De la adapta. adaptor, adaptoare ▼ s.n. 1. (Electr.) Dispozitiv intercalat între un generator sau un trans-miţător şi un receptor, pentru adaptarea unui aparat electric la diverse întrebuinţări. 2. (Electr.) Piesă care permite introducerea în priză a unor aparate dotate cu ştechere diferite faţă de standardul prizei. 3. Dispozitiv care permite conectarea a două piese cu mufe diferite. 4. Dispozitiv al unui aparat fotografic destinat modificării distanţei focale a obiectivului, o Din fr. adapteur. add s. (Fam.) A da add = a) a adăuga o persoană în lista personală de prieteni, într-o reţea de socializare; b) a accepta cererea unei persoane de a fi admisă în lista personală de prieteni, într-o reţea de socializare, o Cuv. engl. adenom, adenoame s.n. (Med.) Tumoare benignă dezvoltată la nivelul unei glande, constituită din celule epiteliale, cu structura asemănătoare cu a glandei din care provine, o Din fr. adenome; cf. engl. adenoma. adenosarcom, adenosarcoame s.n. (Med.) Tumoare malignă a ţesutului glandular şi conjunctiv, o Din fr. adenosarcome; cf. engl. adenosarcoma. aderâ, ader vb. I. Intr. (Despre state) A se alătura unui tratat, nesemnat anterior, unei alianţe, uniuni internaţionale etc.: România a aderat la Uniunea Europeană, o Din fr. adherer. aderare, aderări s.f. Acţiunea de a adera şi rezultatul ei. o De la adera. aderenţă, aderenţe s.f. 1. (Med.) Alipire normală sau patologică a unor suprafeţe fiziologic separate una de cealaltă, din cauze congenitale sau ca urmare a unor cicatrici. + Ţesut fibros format în cavităţile seroase în urma unei infecţii sau intervenţii chirurgicale, unind organe care în mod normal sunt separate; bridă. 2. (Constr.) Fenomen de legătură între beton şi oţel în construcţiile de beton armat. 3. (Fig.) Solidarizare, aderare conştientă la ceva; legătură, conexiune, raport: şi-a manifestat aderenţa la ideologia de dreapta, o Din fr. adherence. adeziv, ~ă, adezivi, ~e adj., s.m. 1. Adj. (Despre materiale) Care aderă, care rămâne lipit după aplicare: pansament adeziv. “v* Bandă adezivă = scotch. 2. Adj. (Biol.) Organ adeziv = organ care fixează o vieţuitoare de un suport. 3. S.m. Produs, natural sau sintetic, folosit la încleierea şi lipirea a două suprafeţe din acelaşi material sau din materiale diferite; clei, lipici: cele două părţi au fost lipite cu adeziv. o Din fr. adhesif adezivitâte s.f. Proprietatea de a fi adeziv: această folie are o adezivitate mare. o Din fr. adhesivite. ADHD [a-de-haj-de] s.n. (Med.) Tulburare comportamentală care afectează mai ales copiii, mani-festându-se prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit subiect sau unei anumite acţiuni şi care, netratată, poate avea consecinţe negative pe termen lung (psihologice, sociale, economice); sindrom hiperkinetic cu deficit de atenţie, o Din engl. A(ttention) D(eficit) H(yperactivity) D(isorder). adict, adicţi s.m. Persoană care este dependentă de un drog sau de o activitate; dependent, o Din fr., engl. addict. adictiv, ~ă, adictivi, ~e adj. Care creează o dependenţă; care denotă o dependenţă: comportament adictiv. o Din fr. addictif, engl. addictive. adictolog, adictologi s.m. Medic specializat în adictologie. o Din fr. addictologue. adictologie s.f. Parte a medicinei care se ocupă cu studiul comportamentelor legate de adicţie şi al mecanismelor acesteia, precum adaptor (1) AC/DC AC/DC adaptor AC/DC adapteur adaptor (2) adaptor adapteur j adaptor (3) PS2/USB PS2/USB adaptor PS2/USB adapteur admin DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ adidas runningshoe chaussure de sport şiret shoelace lacet toc heel talon talpă intermediară middle sole semelle intercalaire talpă exterioară outsole semelle d'usure carâmb lateral nose of the quarter a/'/e de quartier şi cu tratarea ei. o Din fr. addic-tologie, engl. addictology. adicţie s.f. (Med.) Relaţia de dependenţă faţă de o substanţă, ; de un lucru sau de o activitate, în scopul obţinerii imediate a unei stări de plăcere, care creează dependenţă, având consecinţe grave asupra sănătăţii organismului şi, în special, a psihicului. + (P. restr.) Drogodependenţă. o Din fr., engl. addiction. adidas, adidaşi a s.m. (Mai ales la pl.) Pantof sau gheată pentru sport, făcută din materiale uşoare, o Din engl. adidas, den. com. (■ Dezechilibru alimentar = modificare în proporţia componentelor nutritive, având ca urmare surplusuri sau carenţe ale unor elemente în organism. Fibră alimentară v. fibră. Regim alimentar v. regim. Toxiinfecţie alimentară v. toxiinfecţie. o Din fr. alimentaire. alinia, aliniez vb. IV. Refl., tr. A integra sau a face să se integreze într-o ordine prestabilită, într-un sistem funcţional; a face să fie adecvat, potrivit cu ceva: cercetarea din România ar trebui să se alinieze la standardele internaţionale. o Din fr. aligner. aliniere, alinieri s.f. Acţiunea de a (se) alinia şi rezultatul ei. o De la alinia. all inclusive [ol-inklusiv] adj. invar. (Despre pachete de servicii turistice) Care include în preţul iniţial cazarea, masa, accesul liber la bar şi diverse activităţi recreative: a plecat într-o vacanţă all inclusive. o Cuv. engl. all right [ol-râit] loc. adv. în regulă! o Cuv. engl. all season [ol-sizan] adj. invar. Care este destinat utilizării în toate anotimpurile: cauciucuri all season. o Cuv. engl. alocare, alocări s.f. (Inform.) Atribuire a unei zone de memorie pentru date predeterminate, o De la aloca. alde vera s.f. Substanţă gelatinoasă, cu miros plăcut şi gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, care este folosită în farmacie sau în cosmetică, o Din fr. aloes. alopatîe, alopatii s.f. Tratare a unei boli cu remedii care declanşează efecte contrare simpto-melor caracteristice, o Din fr. allopathie, engl. allopathy. alpinism ► s.n. Alpinism utilitar = ascensiune sau ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA R escaladare a unor clădiri sau a unor obiective înalte, în scopul prestării unor servicii de curăţenie, întreţinere, reparaţii etc. Alpinism urban = buildering. o Din fr. alpinisme. alpinist, ~ă, alpinişti, ~ste s.m., s.f. Alpinist utilitar. alterare, alterări s.f. 1. (Med.) Modificare a stării generale a organismului în caz de îmbolnăvire: alterarea stării pacientului s-a produs rapid. 2. (Psih.) Alterarea eului = consecinţă negativă a unui conflict anterior, care se răsfrânge asupra adaptării actuale a eului. o De la altera. alternativ, ~ă, alternativi, ~e adj. 1. Care, prin practicarea sa, propune alte variante decât cele impuse de societăţile industriale şi tehnologice, de societatea de consum. ^ Medicină alternativă (sau complementară) = formă de terapie diferită, complementară medicinei convenţionale şi care include osteopatia, homeopatia, acupunctura, masajul, reflexo-terapia etc. 2. Care se opune curentului major dintr-un stil, dintr-o modă: rock-ul alternativ este foarte ascultat acum. o Din fr. alternatif engl. alternative. amaretti s.n. pl. Biscuiţi cu migdale, o Cuv. it. amărăşteân, ~ă, amărăşteni, ~e s.m., s.f. (Fam., depr.) Persoană săracă, amărâtă: la marginea amaretti amaretti amaretti satului stătea o familie de amărăşteni. o De la amărât, după bucureştean, ploieştean. ambulanţier, ambulanţieri s.m. Persoană care lucrează pe ambulanţă. o Din fr. ambulancier. ameliorator, amelioratori s.m. Substanţă care se adaugă în făină sau în aluat pentru a-i . ameliora calităţile, o Din fr. ameliorateur. amenajare, amenajări s.f. Aranjare, organizare a unei case, a unui interior, a unui teren etc. pentru a corespunde unui anumit scop, unei anumite utilizări: amenajările interioare sunt la modă acum. o De la amenaja. amfetamina s.f. Medicament sub formă de lichid incolor, cu efect stimulator asupra sistemului nervos central şi periferic, care înlătură temporar senzaţiile de foame şi somn: dopaj cu amfetamine. o Din fr. amphetamine, engl. amphetamine. alpinism utilitar rope access travail sur corde angiom DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE iN LIMBA ROMÂNĂ amorsa, amorsez vb. I. Tr. (Constr.) A pregăti o suprafaţă în vederea acţiunii ulterioare, de gletuire sau de văruire: am amorsat peretele înainte de a-l da cu var. o Din fr. amorcer. amorsa, amorse s.f. X. (Constr.) Substanţă lichidă, cu care se pregăteşte o suprafaţă, pentru uniformizarea capacităţii de absorbţie, pentru a creşte nivelul de aderenţă, în vederea acţiuni ulterioare, de gletuire sau de văruire: peretele se dă cu amorsă înainte de var. 2. (Inform.) Serie de instrucţiuni care permit începerea unui program, o Din fr. amorce. amortiza, amortizez vb. I. Tr. A recupera investiţii. -v- (Refl.) Maşina se amortizează în 10 ani. o Cf. fr. amortir. amortizâre, amortizări s.f. (Fin.) Acţiunea de a amortiza şi rezultatul ei. o De la amortiza. âmpex, ampexuri s.n. (Procedeu de) reluare rapidă a imaginilor de televiziune prin intermediul unei imprimări magnetice, în cadrul transmisiilor directe, o Din engl., fr. ampex. amplificator, amplificatoare s.n. Amplificator de antenă = amplificator anexat unei antene pentru asigurarea unei recepţii îmbunătăţite. Amplificator operaţional = amplificator electric utilizat în calculatoarele analogice. Amplificator stereofonic = ansamblu de amplificatoare pentru transmisia stereofonică a sunetului, o Din fr. amplificateur. amplitudine s.f. (Fig.) întindere, mărime a ariei de manifestare a unui fenomen; amploare: trebuie studiată amplitudinea fenomenului de drogodependenţă. o Din it. amplitudine, fr. amplitude. anabofizânt, ~ă, anabolizanţi, —te adj., s.n. 1. Adj. Care stimulează anabolismul: medicamente anabolizante. 2. S.n. Steroid sintetic, înrudit cu testosteronul, care favorizează producţia de proteine, conducând mai ales la creşterea masei musculare, o Din fr. anabolisant. analist, ~ă, analişti, ~ste s.m., s.f. 1. (Inform.) Analist-programator = persoană care studiază problemele informatice ce urmează a fi rezolvate şi identifică elementele folositoare tratamentului automat al acestora. 2. (Econ.) Analist de piaţă = persoană care se ocupă cu studiul situaţiei, al tendinţei pieţelor de capital. 3. Analist politic = persoană specializată în comentarea evenimentelor politice, o Din fr. analyste. analiză, analize s.f. 1. Cercetare, investigare sistematică, aprofundată a unei probleme, a unei realităţi, în vederea stabilirii unor concluzii documentate: trebuie să se facă o analiză clară a învăţământului românesc. 2. (Med.) Determinarea concentraţiei diferitelor substanţe din organism (mai ales a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic; investigare a unor secreţii ale corpului (sânge, urină etc.) în vederea stabilirii unui diagnostic: şi-a făcut analizele. + Rezultatul acestei investigaţii: este liniştit, analizele sunt bune. 3. (Inform.) Analiza informaţiei = marcare a elementelor unei informaţii stocate. Analiza discursului = împărţirea discursului în unităţi sintactico-semantice cu ajutorul calculatorului; parsare. 4. Analiza pieţei = fază a procesului de cunoaştere a pieţei, care permite caracterizarea complexă a fenomenelor specifice, prin prelucrarea ştiinţifică a informaţiilor şi examinarea lor conjugată, în scopul stabilirii diagnosticului pieţei şi al definirii cadrului de tendinţe ale evoluţiei acesteia. Analiză economică = modalitate de studiere, cunoaştere şi interpretare a activităţii economice la diferite niveluri de existenţă a acesteia, o Din fr. analyse, engl. analysis. analogic, ~ă, analogici, ~ce adj. 1. (Despre semnale electronice) A cărui valoare poate fi reprezentată printr-o funcţie continuă de timp şi variabilă valoric. 2. (Despre aparate, dispozitive, instrumente, sisteme etc.) Care generează, măsoară, prelucrează şi stochează semnalele a căror valoare poate fi reprezentată printr-o funcţie continuă de timp: centrală telefonică analogică. ^ Comunicaţie analogică = transmiterea informaţiilor folosind tehnica semnalelor continue, nediscrete, tranzitorii, prin intermediul telefonului, al radioului şi al televizorului. 4. (Inform.) Care este reprezentat de variaţia continuă a unei mărimi, o Din fr. analogique. android, androizi ▼ s.m. Robot, automat care imită corpul şi comportamentul uman. o Din fr. androide. android android androide andropâuză s.f. Diminuare a activităţii sexuale la bărbat (începând cu o anumită vârstă). / Sil. -pa-u-. o Din fr. andropause. andurânţă s.f. 1. Capacitatea de a rezista la eforturi fizice; rezistenţă. 2. (Tehn.) Rezistenţă a unui produs în condiţiile funcţionării la parametrii proiectaţi. + Rezistenţă mecanică (a unui motor), o Din fr. endurance. angiom, angioame s.n. (Med.) Tumoare vasculară, congenitală angioplastie DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ sau dobândită, formată prin lărgirea capilarelor sangvine sau limfatice şi care poate avea localizări diferite. / Sil. -gi-om. o Din fr. angiome, engl. angioma. angioplastie, angioplastii s.f. Refacere chirurgicală a unui vas sangvin sau limfatic, prin sutură, dezobstrucţie sau dilatare, o Din engl. angioplasty, fr. angioplastie. angioscop, angioscoape s.n. (Med.) Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. o Din fr., engl. angioscope. angro, angrouri s.n. Depozit, magazin etc. unde se vinde marfă cu ridicata, în cantitate mare. / Scris şi: en gros, engros. o Din fr. en gros. animator, ~oâre, animatori, —oare adj., s.m., s.f. î. (Persoană) care prezintă şi comentează un spectacol, o emisiune, o activitate: animatorul dezbaterii de aseară s-a descurcat foarte bine. 2. (Persoană) care animă un spectacol de varietăţi sau care i întreţine atmosfera dintr-un club de noapte: animatoarele din club erau îmbrăcate în roşu. o Din fr. animateur. animaţie, animaţii s.f. Element grafic animat (desen, imagine, pictogramă etc.), în general interactiv şi adesea creat în format 3D: a inserat animaţii pe un site web. o Din fr., engl. animation. anorexie, anorexii s.f. (Med.) Pierdere sau diminuare a poftei de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc. -Y- Anorexie mintală = diminuare sau repulsie faţă de alimente, însoţită de pierderea totală a poftei de mâncare, observată la bolnavii care prezintă tulburări psihopatice, în isterie sau în relaţie cu un conflict familial, o Din fr. anorexie. antamâ, antamez vb. I. Tr. A începe, a deschide, a iniţia o discuţie, un proiect etc.; a angaja: am antamat cu colegii mei un proiect, o Din fr. entamer. antecâlcul, antecalcule s.n. Calcul anticipat al costului sau al preţului unei lucrări, al unui serviciu sau al unui produs, efectuat înainte de execuţie sau de cumpărare; antecalculaţie. o Ante- + calcul. antecalculâ, antecalculez vb. I. Tr. A calcula dinainte, a face un antecalcul. o De la antecalcul. antecalculaţie, antecalculaţii s.f. Antecalcul. o Ante- + calculaţie. antecontrâct, antecontracte s.n. (Jur.) Convenţie prin care o parte sau ambele părţi se obligă să semneze în viitor un anumit contract, ale cărui clauze principale sunt determinate în prezent, prin stabilirea conţinutului esenţial, o Ante- + contract. antemergător, -oare, antemer-gători, —oare adj., s.m., s.f., s.n. 1. Adj., s.m., s.f. (Persoană sau autovehicul) care merge în faţa unei coloane oficiale: coloana preşedintelui avea în componenţă şi antemergători de la SPP. 2. S.n. Dispozitiv care ajută copiii să facă primii paşi. o Ante- + mergător. antenă, antene ▼ s.f. 1. Dispozitiv de transmitere în spaţiu sau de captare a undelor electromagnetice direct din spaţiu, conectat la aparatele care funcţionează pe baza acestui tip de unde, folosit în radiocomunicaţii. Antenă colectivă = dispozitiv cu echipament electronic, care permite recepţia posturilor de radio sau de televiziune pentru mai mulţi abonaţi. Antenă de emisie = dispozitiv de transmitere în spaţiu a undelor electromagnetice, conectat la aparatele care funcţionează pe baza acestui tip de unde, folosit în radiocomunicaţii. Antenă de recepţie = dispozitiv de captare a undelor electromagnetice direct din spaţiu, conectat la aparatele care funcţionează pe baza acestui tip de unde, folosit în radiocomunicaţii. Antenă parabolică = antenă cu un ecran reflectorizant în formă de paraboloid, folosită pentru receptarea şi pentru transmiterea la distanţe foarte mari a semnalului, prin satelit. Antenă sinfazică v. sinfazic.. Amplificator de antenă v. amplificator. 2. (Fig.; fam.; la pl.) Sursă de informaţii: şi-a întins antenele şi a aflat dedesubturile tărăşeniei, o Din fr. antenne. antenist, antenişti s.m. Lucrător specializat în ancorarea şi repararea antenelor de televiziune, o Din fr. antenniste. j antepronunţâ, antepronunţ vb. IV. Refl. A se pronunţa asupra unui eveniment, înainte de desfăşurarea acestuia, o Ante- + pronunţa. anti-aging [anti-eid3ir)j adj. invar. Care este destinat să antioxidant DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ lupte împotriva îmbătrânirii. ^ Medicină anti-aging = ramură a medicinei care se ocupă cu studiul posibilităţilor de a încetini sau chiar de a stopa procesul de îmbătrânire şi de a prelungi speranţa de viaţă, de a îmbunătăţi calitatea ei, utilizând diferite metode şi principii (elemente de nutriţie, exerciţii fizice, îngrijirea tenului, tratamente hormonale şi naturiste, vitamine, suplimente etc.). + Adj., s.n. (Produs de cosmetică) care este destinat să lupte împotriva îmbătrânirii tenului; antirid: mama şi-a cumpărat o cremă anti-aging. o Cuv. engl.; cf. fr. anti-âge. anticeârcăn, anticearcăne adj. invar., s.n. (Produs de cosmetică) care este destinat să acopere sau să estompeze cearcănele, o Anti- + cearcăn. antîcelulftîc, ~ă, anticelulitici, ~ce adj. Care combate celulita; împotriva celulitei: tratament anticelulitic; loţiune anticelulitică. o Din fr. anticellulitique. anticipat, ~ă, anticipaţi, —te adj. Care este realizat înainte de termenul sau de momentul fixat: plata anticipată a abonamentului. -£■ (Adv.) A plătit serviciile anticipat. 4- Alegeri anticipate (şi subst. f.) = alegeri care se organizează înainte de termenul fixat prin lege: s-a pus problema organizării anticipatelor dacă guvernul este remaniat, o De la anticipa. anticoncepţional, ~ă, anticoncepţionali, —e adj., s.n. (Substanţă, mijloc, procedeu) care previne sarcina prin împiedicarea fecundaţiei; contraceptiv: pilule anticoncepţionale. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. anticonceptionnel. anticonsumerîsm s.n. Mişcare politică şi socială care încurajează renunţarea la achiziţionarea excesivă a valorilor materiale, a posesiunilor etc. o Din engl. anti-consumerism, fr. anticonsumerisme. anticorupţie adj. invar., s.f. 1. Adj. invar., s.f. (Manifestare, acţiune, fapt) care se opune, care este destinat eradicării corupţiei: peste tot se desfăşoară campanii anticorupţie. 2. Adj. invar. (Despre instituţii, organisme) Care este destinat eradicării corupţiei: Parchetul Naţional Anticorupţie. o Din engl. anticorruption. antidepresiv, ~ă, antidepresivi, —e adj., s.n. (Farm.) (Medicament) care previne sau diminuează depresia nervoasă, o Anti- + depresiv; după engl. antidepressant, fr. antidepresseur. antidoping adj. invar. 1. (Despre teste) Care poate depista dopajul: rezultatul analizei antidoping a fost pozitiv. 4- Control (sau test) antidoping = control efectuat de autorităţile sportive pentru a identifica şi pedepsi folosirea substanţelor care îmbunătăţesc artificial performanţele sportivilor sau ale animalelor utilizate în competiţii sportive. 2. (Despre măsuri, atitudini, manifestări) Care este împotriva dopajului: politica antidoping a Federaţiei de atletism, o Din engl. anti-doping. antidrog, antidroguri s.n., adj. invar. 1. S.n., adj. invar. (Farm.) (Substanţă, mijloc, remediu) contra drogurilor: tratament antidrog. 2. Adj. Care se opune răspândirii, traficului şi consumului de stupefiante sau are ca scop îngrijirea şi recuperarea narcomanilor: brigada antidrog, o Din fr. antidrogue. antidumping [antidâmpirj] s.n. (Econ.) Politică comercială de apărare a unei ţări împotriva unui dumping străin, mai ales prin aplicarea unor taxe vamale protecţioniste. o Din engl., fr. antidumping. antiefrâcţie adj. invar. (Despre lacăte, dispozitive etc.) Care este instalat pentru a preveni efracţia: ferestre antiefracţie. o Din fr. antiejfraction. antiemetic, ~ă, antiemetici, —ce adj., s.n. (Farm.) (Medicament) care este destinat prevenirii vărsăturilor; antivomitiv. o Din fr. antiemetique. antievaziune s.f., adj. invar. (Manifestare, acţiune) care se opune, care este destinat eradicării evaziunii: sunt încurajate campaniile antievaziune. o Din engl. anti-evasion. antifading [antifedirj] adj. invar. (Despre instalaţii de radiocomunicaţii) Care are proprietatea de a reduce fenomenele de fading. o Din fr., engl. antifading. antifonâ, antifonez vb. I. Tr. A acoperi caroseria unui autovehicul cu un strat protector pentru atenuarea zgomotelor sau împotriva loviturilor, o De la antifon. antifurt, antifurturi adj. invar., s.n. (Dispozitiv) care împiedică furtul, semnalând orice pătrundere în spaţiul protejat (maşină, locuinţă, magazin etc.). 4- (Spec.) Dispozitiv pentru maşină care blochează roţile sau volanul, împiedicând sustragerea acesteia, o Cf. it. antifurto, fr. antivol. antiglonţ ► adj. invar. Care este destinat să împiedice trecerea gloanţelor. Geam antiglonţ = geam confecţionat din mai multe straturi, cel din mijloc fiind o folie specială de plastic, care nu permite trecerea gloanţelor. Vestă antiglonţ = vestă de protecţie, folosită în poliţie şi armată, confecţionată din materiale care nu permit trecerea gloanţelor, o Anti- + glonţ; cf. engl. bullet-proof fr. pare-balle(s). antigripâl, ~ă, antigripali, —e adj., s.n. (Medicament) care previne sau combate gripa: vaccin antigripal. o Din fr. antigrippal. antihistamrnic, ~ă, antihista-minici, —ce adj., s.n. (Farm.) (Medicament) care se foloseşte împotriva alergiei, atenuând sau blocând efectele produse de histamină. o Din fr. antihistami-nique, engl. antihistaminic. antimătreaţă adj. invar. Care combate mătreaţa: tratament antimătreaţă. ^ Şampon antimătreaţă = şampon care are în compoziţie substanţe ce combat mătreaţa şi previn apariţia acesteia, o Anti- + mătreaţă; cf. fr. antipelliculaire, engl. antidandruff. antioxidant, ~ă, antioxidanţi, —te adj., s.m. (Farm.) (Substanţă, medicament) care împiedică sau întârzie procesul de oxidare: antioxidanţii sunt foarte antiperspirant -ICl'IONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SEN : ÎN LIMBA ROMÂNĂ vestă antiglonţ bulletproof jacket gilet pare-balles importanţi pentru sănătate. o Din fr. antioxydant. antiperspirant, antiperspirante s.n., adj. invar. (Preparat, substanţă) care ajută la prevenirea sau la reducerea transpiraţiei; antisudorific: spray antiperspirant. o Din engl. antiperspirant. antipublicitâte s.f. 1. Anti-reclamă. 2. Tip de spyware conceput special pentru a opri mesajele de tip publicitar nesolicitate, o Din fr. antipubli-cite, engl. antipublicity. antireclamă, antireclame s.f. 1. Reclamă făcută prost, neinspirat, care nu suscită interesul publicului sau care deserveşte produsul respectiv: acest spot publicitar este o antireclamă pentru acel produs. 2. Campanie de publicitate prin care o firmă urmăreşte denigrarea unui produs al unei firme concurente; antipublicitate. o Anti- + reclamă; cf. fr. antipublicite. antirid adj. invar., s.n. (Produs de cosmetică) care este destinat să lupte contra ridurilor: folosesc o cremă antirid. o Din fr. antiride(s). antisolăr, ~ă, antisolari, ~e adj. (Despre obiecte, loţiuni, creme etc.) Care protejează împotriva soarelui, a radiaţiilor solare: la plajă este recomandată folosirea unei creme antisolare. o Din fr. antisolaire. cască antiglonţ bulletproof helmet casque pare-balles antispâm, antispamuri adj. invar., s.n. (Inform.) (Tehnică sau program) care este destinat să identifice şi să blocheze mesajele de tip spam. o Din engl. anti-spam. antispyware, antispyware-uri [antispăiuesr] adj. invar., s.n. (Program) care este destinat să prevină, să izoleze şi să şteargă un spyware. o Din engl. antispyware. antisudorific, ~ă, antisudorifici, —ce s.n., adj. invar. (Farm.) Antiperspirant: spray antisudorific. o Anti- + sudorific; cf. fr. antisudoral. antitabăc adj. invar. Antitabagic. o Din fr. antitabac. antitabăgic, ~ă, antitabagici, —ce adj. (Despre metode, tratamente etc.) Care este (folosit) împotriva tutunului şi a fumatului; antitabac. o Din fr. antitabagique. antitero adj. invar. ^2 Abrev. de la antitero-rist: trupe antitero. antiterorism s.n. Ansamblu de măsuri, antiterorist (1) antiterrorist antiterroriste prevederi etc. luate la nivel naţional sau internaţional în lupta împotriva terorismului, o Din fr. antiterrorisme. antiterorist, ~ă, antiterorişti, —ste t adj., s.m., s.f. 1. Adj., s.m., s.f. (Persoană) care este sau care luptă împotriva terorismului: brigadă antiteroristă. + (Milit.; despre unităţi armate) Care este special antrenat pentru lupta împotriva teroriştilor. 2. Adj. Care ţine de lupta împotriva terorismului, care se referă la lupta împotriva terorismului: trebuie luate măsuri antiteroriste. o Din fr. antiterroriste. antitrust adj. invar. (Despre legi, reglementări, instituţii etc.) Care, pentru a apăra libertatea concurenţei, se opune formării monopolurilor, extinderii trusturilor: politici antitrust, o Din fr. antitrust, engl. anti-trust. antitusiv, ~ă, antitusivi, —e adj., s.n. (Farm.) (Medicament, preparat etc.) care calmează tuşea: sirop antitusiv. o Din fr. antitussif. antivirâl, ~ă, antivirali, —e s.n., adj. (Farm.) 1. S.n. Substanţă, medicament care împiedică multiplicarea viruşilor. 2. Adj. Care îndepărtează acţiunea viruşilor: tratament antiviral. + Care distruge viruşii: a utilizat appenzell DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ un dezinfectant antibacterian şi antiviral. o Din fr., engl. antiviral. antivirus, antiviruşi s.n. 1. (Biol.) Substanţă care împiedică dezvoltarea viruşilor. 2. (Inform.) Program de calculator care poate să detecteze anumiţi viruşi, să-i elimine şi să recupereze datele şi fişierele infestate. (Adj. invar.) Program antivirus, o Din fr., engl. antivirus. antizgomot adj. invar. (Tehn.; despre dispozitive) Care atenuează zgomotul; antifonic. o Anti- + zgomot; cf. fr. anti-bruit. antrena, antrenez vb. I. Tr. (Inform.) A supune un program informatic unor noi teste, pornind de la caracteristici stabilite în cursul primelor teste, o Din fr. entraîner. anualizâ, anualizez vb. I. Tr. (Econ.) A da o periodicitate anuală, a raporta ceva la un an, a calcula ceva pentru un an. / Sil. -nu-a-, o Din fr. annualiser. anualizât, ~ă, anualizaţi, ~te adj. (Econ.) Care este raportat la un an, care este calculat pentru un an: inflaţie anualizată. / Sil. -nu-a-, o De la anualiza. anxietâ, anxietez vb. I. Intr. (Psih.) A stresa, a produce anxietate, o De la anxietate. anxiolitic, ~ă, anxiolitici, —ce adj., s.n. (Farm.) (Medicament) care atenuează sau reduce anxietatea; tranchilizant: anxioliticele sunt prescrise în psihoze. / Sil. -xi-o-. o Din fr. anxiolytique, engl. anxiolytic. apel, apeluri s.n. î. Apelare: fiecare apel telefonic se plăteşte. 2. (Inform.) Metodă de iniţializare a execuţiei unui program sau unui subprogram, o Din fr. appel, germ. Appell. apelă, apelez vb. I. Tr. 1. A telefona: apelează-l şi vei afla ce face. 2. (Inform.) A cere, a încerca să obţină date, informaţii printr-un program; a face să funcţioneze un program sau un subprogram, o Din fr. appeler. apelâbil, ~ă, apelabili, —e adj. 1. (Despre numere de telefon) Care poate fi apelat: acest număr nu mai este apelabil, a fost desfiinţat. 2. (Fam.; despre abonaţii unor reţele de telefonie fixă sau mobilă sau despre posturi telefonice) Al cărui număr de telefon este valid; al cărui telefon funcţionează sau este conectat la reţea: am plătit astăzi factura, de mâine sunt apelabil. o Din fr. appelable. apelâre, apelări s.f. Acţiunea de a apela şi rezultatul ei. o De la apela. apelât, ~ă, apelaţi, —te adj. 1. (Despre numere de telefon) Care este solicitat pentru o convorbire telefonică: numărul apelat este momentan ocupat. 2. (Despre abonaţii unor reţele de telefonie fixă sau mobilă sau despre posturi telefonice) Apelabil: abonatul apelat nu răspunde. + (Subst. m.) Persoană care utilizează un post telefonic: apelatul a răspuns imediat, o De la apela. aplaudâc, aplaudaci s.m. .(Fam.; depr.) Persoană conformistă, obedientă, care aplaudă în special pe cei care deţin puterea: peste tot sunt aplaudaci. / Sil. -pla-u-. o Aplauda + -ac. aplică, aplic vb. I. Intr. A solicita, a depune o cerere pentru o bursă, pentru o finanţare etc. o Cf. engl. apply. aplicânt, aplicanţi s.m. Persoană care face o cerere de finanţare a unui proiect, de acordare a unei burse etc. o Din engl. applicant. aplicator, aplicatoare ► s.n. (Med., cosmet.) Instrument folosit pentru aplicarea unei substanţe, a unui produs etc. pe o suprafaţă cutanată sau într-un orificiu, o Din fr. applicateur, engl. applicator. aplicaţie, aplicaţii s.f. 1. (Inform.) Program sau complex de programe destinat unei utilizări specifice (elaborare de texte, gestionare de baze de date, contabilitate etc.): se poate lucra cu mai multe aplicaţii în acelaşi timp. ^ Aplicaţie în timp real = software care presupune prelucrarea imediată a datelor, timp scurt de răspuns, interacţiune frecventă utilizator-sistem de calcul, fiabilitate în funcţionare, securitate a informaţiei. Aplicaţii open-source = software al cărui cod este disponibil pentru vizualizare şi modificare liberă. 2. Cerere (de finanţare a unui proiect, de acordare a unei burse etc.), redactată pe un formular tip, emis de instituţia care urmează să o evalueze: aplicaţiile se pot depune până la 30 aprilie, o Din engl., fr. application. apnee s.f. (Med.) Oprire temporară, voluntară sau involuntară, a respiraţiei, o Din fr. apnee. apometru,'apometre s.n. Aparat de înregistrare a cantităţii de apă care trece printr-o conductă într-un anumit interval de timp; contor pentru apă: apometrele de apartament sunt foarte utile, o Apă + metru, după gazometru. apostilă, apostilez vb. I. Tr. (Jur.) A pune o apostilă pe o cerere, pe un raport sau pe un alt act oficial, o De la apostilă. apostilâre s.f. (Jur.) Acţiunea de a apostila şi rezultatul ei. o De la apostila. apostilât, ~ă, apostilaţi, —te adj. (Jur.; despre cereri, rapoarte, alte acte oficiale etc.) Pe care s-a aplicat o apostilă, o De la apostila. aplicator applicator applicator apostilă, apostile s.f. (Jur.) Rezoluţie scrisă pe o cerere, pe un raport sau pe un alt act oficial; (p. ext.) semnătură pusă pe un asemenea act: acest document trebuie să aibă şi o apostilă, o Din fr. apostille. appenzell ► [âpenzel] s.f. Sortiment de brânză originar din Elveţia, care se prepară din lapte crud şi care are un gust fructat. o Din fr. appenzell, den. com. ( Asistent managerial = persoană care lucrează în strânsă legătură cu conducătorul unei firme, al unui proiect etc., căruia îi oferă consultanţă tehnică, specializată sau profesională; assistant manager. Asistent maternal = persoană fizică, atestată în condiţiile legii, care asigură, prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliu, creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau în încredinţare. Asistent social = persoană care asistă un individ, o familie, o colectivitate etc. ce se află într-o situaţie defavorizată, o Din fr., engl. assistant. asistenţă, asistenţe s.f. 1. Sprijin, ajutor (moral, medical, juridic, material etc.): persoanele în vârstă au nevoie de asistenţă. -y* Asistenţă juridică — ajutor competent, de specialitate, dat unei persoane, pentru a-şi susţine drepturile în faţa justiţiei. Asistenţă psihologică = totalitate a acţiunilor, măsurilor şi îngrijirilor acordate de o persoană specializată în vederea întăririi, fortificării şi însănătoşirii psihice a unui om. Asistenţă socială = sistem de ajutorare acordat unui individ, unei familii, unei colectivităţi care se află într-o situaţie defavorizată. 2. Asistenţă tehnică = serviciu de reparare a defecţiunilor unei maşini, instalaţii, ale unui aparat etc. furnizat clienţilor de un producător sau vânzător de bunuri de folosinţă îndelungată. 3. Asistenţă mutuală = înţelegere, colaborare politică, economică şi militară între state pentru realizarea unor obiective de interes comun sau pentru apărarea comună împotriva unui (eventual) atac armat, o Din fr. assistance; cf. engl. assistance. ASL [ei-es-el] s. (Fam.) Formulă utilizată mai ales în conversaţiile de pe reţelele de socializare sau de mesagerie instantanee, pentru a introduce informaţiile personale minimale legate de vârstă, sex şi localizare, o Din engl. A(ge), S(ex), L(ocation). ASLO s.n. sg. (Med.) Test pentru depistarea infecţiei produse de streptococul hemolitic şi care constă în evidenţierea anticorpului ce neutralizează streptolizina. o De la A(nti) s(trepto)l(izina) O. asociat, ~ă, asociaţi, —te adj., s.m., s.f. 1. Adj., s.m., s.f. (Persoană) care face parte dintr-o asociaţie. 2. S.m., s.f. Partener de afaceri. + (P. restr.) Fiecare dintre participanţii la capitalul social al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată. Asociat unic = persoană care a înfiinţat singură o societate comercială cu răspundere limitată. 3. Adj. (Despre idei, despre stări sufleteşti etc.) Care este unit, legat de altul. / Sil. -ci-at. o De la asocia; cf. fr. associe. asomâ, asomez vb. I. Tr. 1. A ameţi sau a anestezia animalele (la abator) înainte de sacrificare. 2. (P. ext.) A lovi mortal. 3. (Fig.) A deranja, a inoportuna, a stingheri puternic, o Din fr. assommer. asomâre, asomări s.f. Ameţire sau anesteziere a animalelor înainte de sacrificare, o De la asoma. asomator, asomatoare s.n. Instrument pentru asomare. o Asoma + -tor; cf. fr. assom-moir. assistant manager, assistant manageri [asfstant mened3er] s.m. Asistent managerial, o Cuv. engl. at [et] s. A rond. o Cuv. engl. ataşă, ataşez vb. I. Tr. (Inform.) A insera un fişier extern (document, fotografie, executabil etc.) într-un e-mail. o Din fr. attacher, engl. attach. ataşament, ataşamente s.n. (Inform.) Fişier extern (document, fotografie, executabil etc.) inserat într-un e-mail. o Din engl. attachment, fr. attachement. atelier, ateliere s.n. (Şi atelier de lucru) Sesiune de lucru interactiv în care mai multe' persoane (cercetători, artişti, studenţi, elevi etc.) se angajează în discuţii şi activităţi comune intense despre un anumit subiect sau proiect, formând un grup de lucru; workshop: am participat la un atelier de lucru despre lexi-cografia computaţională, o Din fr. atelier; cf. engl. workshop. atentât, atentate s.n. Acţiune violentă prin care se încearcă uciderea uneia sau mai multor persoane în scopuri politice: atentatul asupra primului ministru a eşuat. + (P. ext.) Act terorist: atentatul terorist de la New York i-a îngrozit pe mulţi, o Din fr. attentat. atenţionâl, ~ă, atenţionali, —e adj. 1. Care ţine de atenţie, care se referă la atenţie: concentrare atenţională. 2. Care atrage atenţia: semnale atenţionale. o Din engl. attentional. aterom, ateroame s.n. (Med.) Depozit de substanţe grase şi de colesterol pe pereţii vaselor sangvine, o Din fr. atherome. ateromatoză, ateromatoze s.f. (Med.) Stare patologică cauzată de prezenţa în număr mare a plăcilor de aterom pe pereţii arterelor mari şi mijlocii, o Din fr. atheromatose. ateroscleroză, ateroscleroze s.f. (Med.) Boală cronică degenerativă, caracterizată prin audit distrugerea fibrelor elastice ale pereţilor arteriali, prin înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroză), cu depunere de colesterol şi calciu (ateroame). o Din fr. atherosclerose. ATL [ei-ti-el] s. Tip de strategie de publicitate folosită pentru a face vânzare unui brand, care utilizează canalele tradiţionale, convenţionale de transmitere a mesajului către un publicul larg. + Publicitate exterioară de tip banner, poster, semne stradale etc., flyere, scrisori, e-mailuri, broşuri şi obiecte promoţionale (brichete, tricouri, şepci etc.). o Din engl. A(bove) t(he) l(ine). ATM,ATM-uri ► [a-te-me] s.n. Bancomat. o Din engl. A(utomated) T(eller) M(achine). atomicitâte s.f. (Econ.) Caracteristică a unei pieţe care este compusă din numeroşi cumpărători şi vânzători, fără ca vreunul dintre ei să fie preponderent, o Din fr. atomicite. atomizor, atomizoare ▼ s.n. Flacon sau dispozitiv pentru pulverizarea fină a unui lichid, o Din fr. atomiseur. T DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ M" atomizor atomizer atomiseur atrage, atrag vb. III. Tr. A absorbi fonduri dintr-o anumită sursă, cu destinaţii precise: este necesar să atragem fonduri europene pentru sprijinirea cercetării, o Cf. fr. attirer. atragere, atrageri s.f. Acţiunea de a atrage şi rezultatul ei: atragerea fondurilor europene este un obiectiv de mare actualitate, o De la atrage. !T ~2 ATM ATM GAB ATV, ATV-uri ▼ [a-te-ve] s.n. Vehicul cu patru roţi, cu motor puternic, destinat circulaţiei pe orice tip de teren, o Din engl. A(ll) -T(errain) V(ehicle). audienţă, audienţe s.f. 1. Public, auditoriu (la o conferinţă, la un curs, la un concert etc.): audienţa a fost încântată de prestaţia artistului. 2. Număr de persoane care urmăresc un anumit post (sau a unei anumite emisiuni) de radio sau de televiziune într-un anumit interval orar: creşterea audienţei este un obiectiv permanent al posturilor de televiziune; audienţă-record. Indice de audienţă v. indice, o Din fr. audience, engl. audience. audîobook, audiobook-uri [audi-obuk] s.n. înregistrarea audio (pe casete audio sau pe suport electronic) a unei cărţi, realizată de autor sau de actori profesionişti pentru a fi ascultată; carte audio, o Din engl. audiobook. audioconfermţă, audioconferinţe s.f. Teleconferinţă organizată prin intermediul reţelei de telecomunicaţii, prin utilizarea telefonului şi a faxului, o Din fr. audioconference. audiovizual, ~ă, audovizuali, —e adj. (Despre mijloace de comunicare şi de informare) Care se bazează pe perceperea auditivă şi vizuală: laboratorul audiovizual al şcolii este foarte practic în predarea limbilor străine. + (Subst. n.) Totalitate a mijloacelor de comunicare şi de informare în masă bazate pe acest fel de percepţii: audiovizualul este important în societatea actuală. / Sil. -zu-al. o Din fr. audio-visuel, engl. audiovisual. audit, audituri s.n. 1. Procedeu prin care persoane competente într-un domeniu verifică, evaluează (independent) conformitatea cu anumite criterii prestabilite (reguli de drept, de gestiune etc.), a unei activităţi sau a unei situaţii generale a unei firme, a unui proiect etc. audita DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMANĂ 2. Revizie contabilă detaliată a conturilor unui agent economic, făcută cu scopul de a descoperi erori sau fraude. / Sil. a-u-. o Din fr. aud.it, engl. audit, auditing. audita, auditez vb. I. Tr. A efectua un audit: au auditat firma la sfârşitul anului, o Din fr. auditer, engl. audit. auditâre, auditări s.f. Acţiunea de a audita şi rezultatul ei: auditarea proiectelor cu finanţare externă este obligatorie, o De la audita. audîtât, ~ă, auditaţi, —te adj. Care a fost supus unui proces de auditare: companiile auditate primesc dovezi privind rezultatele, o De la audita. auditor, auditori s.m. Persoană specializată într-un anumit domeniu, care exercită activităţi de audit (în paralel cu alte activităţi). / Sil. a-u-. o Din engl. auditor. audiţie, audiţii s.f. Identificare a sunetelor prin simţul auditiv; auz. (Psih.) Audiţie colorată = particularitate a unor persoane de a asocia constant imagini colorate la auzirea unor anumite sunete. / Sil. a-u-. o Din fr., engl. audition. aurofâc, aurolaci s.n., s.m. 1. S.n. Produs industrial de culoare aurie (cu luciu metalic), obţinut din lac amestecat cu bronz şi diluat cu eter, folosit în pictură sau folosit pentru lucrări de vop-sitorie. 2. S.m. (Fam.) Persoană cu o stare materială precară, care inhalează eterul din aurolac ca drog, pentru efectele lui halucinogene. (Adj.) Copil aurolac. / Sil. a-u-. o Den. com. austeritâte s.f. (Econ.) Gestionare strictă a economiei, care presupune măsuri de limitare a cheltuielilor publice, cel mai adesea prin creşterea presiunii fiscale şi eventual printr-o îngheţare a veniturilor, pentru a se ajunge la o redresare economică: România are acum un buget de austeritate. / Sil. a-us-. o Din fr. austerite. autarhie, autarhii s.f. 1. Capacitatea unei instituţii publice, mai ales teritoriale, de a-şi administra propriile interese în mod autonom, printr-o activitate cu aceeaşi valabilitate juridică precum cea a statului; autoad-ministrare. 2. Independenţă a indivizilor faţă de toate convenţiile sociale, considerate ca fiind străine naturii. / Sil. a-u-. o Din fr. autarchie, it. autarchia. autentifica, autentific vb. I. Tr., refl. (Inform.) A verifica identitatea (digitală) a unei persoane, de obicei prin indicarea unui nume de utilizator şi a unei parole, introduse în rubricile special create dintr-o pagină web, pentru a i se permite accesul la unele informaţii publicate acolo; a se loga: nu poţi vedea mesajele fără să te autentifici. o Din fr. authentifier. autentificare, autentificări s.f. (Inform.) Acţiunea de a se autentifica şi rezultatul ei; sign-in: pentru a intra pe forum este necesară autentificarea, o De la autentifica; cf. fr. authentification. autism s.n. (Psih.) Stare patologică manifestată prin trăirea intensă, excesivă a propriei vieţi interioare şi prin ruperea contactului cu realitatea exterioară, prin dificultăţi în comunicare, în stabilirea de relaţii cu alte persoane şi în utilizarea limbajului, şi care este întâlnită în unele forme de psihoze infantile sau ca manifestare tipică a schizofreniei la adult. / Sil. a-u-. o Din fr. autisme, engl. autism. autist, ~ă, autişti, —ste adj., s.m., s.f. (Psih.) 1. Adj., s.m., s.f. (Persoană) care suferă de autism. 2. Adj. Autistic. -v* Memorie autistă = nivel al memoriei care se află exclusiv sub controlul inconştientului. / Sil. -a-u-. o Din fr., engl. autiste. autistic, ~ă, autistici, —ce adj. (Psih.) Care aparţine autismului, care se referă la autism; autist. / Sil. a-u-. o Din fr. autistique, engl. autistic. autoband motorway autoroute autoironiza autoadeziv, ~ă, autoadezivi, ~e adj. Care este impregnat cu o substanţă specială şi care se lipeşte prin simplă apăsare; autocolant: afiş autoadeziv. > (Subst.) Etichete cu autoadeziv. / Sil. a-u-. o Din fr. autoadhesif. autoband s.n. Autostradă. / Sil. a-u-, o Cuv. germ. autobronzânt, ~ă, autobronzanţi, —te adj., s.n. (Produs) care permite bronzarea fără expunere la soare: cremă autobronzantă. / Sil. a-u-. o Din fr. autobronzant. autocitâ, autocitez vb. I. Refl. (Despre oameni) A se cita pe sine însuşi: s-a autocitat fără să vrea. / Sil. a-u-. o Din it. autocitare. autocitâre, autocitări s.f. Acţiunea de a se autocita şi rezultatul ei: în general, autocitarea nu este recomandată. / Sil. a-u-. o De la autocita. autocîtire, autocitiri s.f. Aflare a indicaţiilor înregistrate de un aparat de măsură de către beneficiarul unui serviciu pe bază de consum: autocitirea contorului electric nu mai este obligatorie. / Sil. a-u-. o Auto- + citire. autociavizâ, autoclavizez vb. I. Tr. A trata anumite materiale cu aburi sub presiune în autoclave. / Sil. a-u-. o De la autoclavă. autoclavizâre, autoclavizări s.f. Acţiunea de a autoclaviza şi rezultatul ei. / Sil. a-u-. o De la autoclaviza. autocolant, ~ă, autocolanţi, —te adj., s.n. 1. Adj. Care aderă fără a fi umezit, care se lipeşte prin simpla apăsare; autoadeziv: etichetă autocolantă. 2. S.n. Etichetă de hârtie sau de material plastic, cu caracter publicitar sau decorativ, care aderă la o suprafaţă prin simplă apăsare; sticker: şi-a pus autocolante cu fluturi pe maşină. / Sil. a-u-. o Din fr. autocollant. autocompătimi, autocompătimesc vb. IV. Refl. A-şi plânge de milă; a se compătimi singur. / Sil. a-u-. o Auto- + compătimi. autoconstrânge, autoconstrâng vb. III. Refl. A-şi impune să facă ceva. / Sil. a-u-. o Auto- + constrânge. autoexplică, autoexplic vb. I. Tr. A da o explicaţie pentru propriile acţiuni sau manifestări. / Sil. a-u-. o Din fr. auto-expliquer. autofinanţâ, autofinanţez vb. I. Refl. (Econ.; despre firme, instituţii etc.) A se finanţa din fonduri proprii. / Sil. a-u-. o Din fr. autofinancer. autofinanţât, ~ă, autofinanţaţi, —te adj. (Econ.) Care se finanţează din fonduri proprii. / Sil. a-u-. o De la autofinanţa. autofocus, autofocusuri s.n. (Fotogr.) Dispozitiv special pentru focalizarea automată a obiectivului unui aparat fotografic, a unui proiector etc. / Sil. a-u-. o Din fr. autofocus. autofreză, autofreze s.f. (Tehn.) Freză autopropulsată. / Sil. a-u~. o Auto- + freză. autogrefă, autogrefe s.f. (Med.) Autoplastie: autogrefa valvelor. / Sil. a-u-. o Din fr. autogreffe. autogunoieră, autogunoiere a s.f. Autovehicul pentru transportul gunoiului. / Sil. a-u-. o Auto- + gunoieră. autoimuîi, ~ă, autoimuni, —e adj. (Med,) Care este dirijat împotriva ţesuturilor propriului organism. > Boală autoimună = boală în care tulburările clinice şi leziunile sunt rezultatul perturbării mecanismelor de imunitate. + (Despre organisme) Care prezintă imunitate. / Sil. a-u-. o Din fr. auto-immun, engl. ! autoimmune. autoimufîiîâie s.f. (Biol.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptaţi împotriva propriilor constituenţi ai organismului. / Sil. a-u-. o Auto- + imunitate; cf. fr. auto-immunisation, engl. autoimmunization. autoîiwîtâ, autoinvit vb. I. Refl. (Fam.) A participa sau a inten-ţiona să participe la o întâlnire, manifestare etc., fără a fi invitat: s-a autoinvitat la petrecere. / Sil. a-u-. o Auto- + invita. autoironiza, autoironizez vb. I. Refl. A se supune autoironiei, a se ironiza pe sine însuşi. / Sil. a-u-. o Auto- + ironiza. automat DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ automat, ~ă, automaţi, —te adj., adv., s.n. (Tehn,) I. Adj. 1. (Despre aparate, maşini etc.) Care este acţionat printr-un dispozitiv mecanic sau electronic, fără intervenţia directă a omului. ^ Cutie de viteze automată = cutie de viteză care poate schimba vitezele în mod automat, în funcţie de anumiţi parametri (viteza de deplasare a automobilului, consum etc.). Pilot automat — mecanism folosit la bordul unor nave sau al unor aeronave care, plecând de la datele furnizate de un sistem de navigaţie, permite deplasarea pe o rută prestabilită, fără intervenţia pilotului. 2. (Despre anumite operaţii) Care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic, electronic etc.: conectare automată la reţea. 4* (Adv.) Yala se blochează automat. 3. (Fig.; despre manifestări sau despre acţiuni ale oamenilor) Care se face, se execută de la sine, în mod reflex, fără participarea raţiunii sau a voinţei: gesturi automate. ^ (Adv.) Am răspuns automat la întrebare. + (Adv.) Care se întâmplă într-un timp scurt, drept consecinţă a unui alt fapt: căderea guvernului ar duce automat la mărirea preţurilor. II. Adv. (Fam.) Care este previzibil, inerent, inevitabil: dacă aşa stau lucrurile, înseamnă automat că trebuie să facem ceva. III. S.n. 1. Aparat, maşină, dispozitiv etc. care, după primirea unei comenzi, efectuează o anumită operaţie sau un complex de operaţii fără intervenţia omului: automat bancar. + (Inform.) Model matematic folosit pentru studiul echipamentelor şi proceselor de prelucrare a informaţiei numerice, constituind abstractizarea unui dispozitiv de prelucrare a informaţiei. Automat programabil = echipament de prelucrare a informaţiei, care este folosit pentru aplicaţii în timp real, având un limbaj de programare simplificat şi oferind posibilităţi de conexiune cu calculatoare numerice. + (Cib.) Sistem definit de o mulţime de semnale de intrare, de stări interne şi de semnale de ieşire, astfel că pentru orice semnal care intră în sistem, acesta produce un semnal de ieşire care depinde de starea internă în care se găseşte sistemul. 2. Aparat care conţine dulciuri, băuturi răcoritoare, cafea, ţigări etc. pentru vânzare, distribuite prin declanşarea unui dispozitiv special, în urma introducerii de monede sau bancnote într-un orificiu şi apăsarea unui buton; distribuitor: automatul pentru cafea este pe hol. 3. Aparat pentru jocuri (de noroc). / Sil. a-u-. o Din fr. automate, germ. Automat, engl. automat. automedicâţie, automedicaţii s.f. (Med.) Tratament medicamentos iniţiat de un bolnav pentru sine, fără recomandarea medicului. Trebuie evitată automedicaţia exagerată. / Sil. a-u-. o Din fr. automedication. autonomie, autonomii s.f. 1. (Polit.) Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei naţionalităţi sau al unei minorităţi etc.) de a se administra singur în anumite domenii, cu excepţia celor de competenţa organelor centrale ale statului. ^ Autonomie locală = autonomie pe care statul o recunoaşte unităţilor teritoriale mai mici (comune, judeţe etc.) şi care cuprinde şi dreptul de a adopta o orientare politică şi administrativă independentă de cea a statului şi a organelor sale centrale. Autonomie universitară = dreptul universităţilor publice de a lua singure anumite hotărâri legate de procesul de învăţământ, de programe ştiinţifice, de încadrarea şi promovarea personalului didactic, de repartizarea fondurilor etc. 2. (Tehn.) Distanţă maximă sau timp maxim care se poate parcurge de un vehicul cu motor (avion, navă etc.), fără a avea nevoie să se alimenteze cu combustibil. 3. Capacitate a unui __________________ayran_______________________ DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ mecanism de a funcţiona o anumită perioadă de timp fără a se alimenta cu energie: autonomia telefonului este de 35 de ore. / Sil. a-u-. o Din fr. autonomie, it. autonomia. autoorganizâre, autoorganizări s.f. Organizare a unei structuri, a unui organism etc., independentă de factori externi. / Sil. a-u-. o Din fr. autoorganiser. autoplug, autopluguri s.n. Dispozitiv împins de un autovehicul (în special de un camion) pentru deszăpezirea străzilor iarna. / Sil. a-u-. o Auto- + plug. autopropulsâ, autopropulsez vb. I. Refl. (Despre vehicule, maşini etc.) A se deplasa folosind o sursă proprie de energie. / Sil. a-u-. o Din fr. autopropulser. autopropune, autopropun vb. III. Refl. A se propune singur (pentru o funcţie, o slujbă etc.). / Sil. a-u-. o Auto- + propune. autoriza, autorizez vb. I. Tr. (Inform.) A determina nivelul de acces atribuit unui utilizator autentificat pentru a accesa resurse securizate, care sunt controlate de către sistem, o Din fr. autoriser, engl. authorize. autorizare, autorizări s.f. (Inform.) Acţiunea de a autoriza şi rezultatul ei. o De la autoriza. autosesizâ, autosesizez vb. I. Refl. (Despre parchet, organe de control, instituţii etc.) A se sesiza i din oficiu, cercetând situaţii I semnalate în presă sau de către structuri, persoane etc. / Sil. a-u-. o Auto- + sesiza. autotrâiler, autotrailere s.n. Vehicul folosit pentru transportul pieselor grele. / Sil. a-u-. o Auto- + trailer. autotren, autotrenuri ^ s.n. Autovehicul cu una sau mai multe remorci. / Sil. a-u-. o Auto + tren; cf. it. autotreno. autoutilitară, autoutilitare s.f. Autovehicul de capacitate mică, destinat transporturilor curente, folosit de întreprinderi şi de unităţi comerciale. / Sil. a-u-. o Din fr. autoutilitaire, it. autoutilitaria. avâl, avaluri s.n. (Fin.) Garanţie specială de plată a unei cambii, o Din fr. aval. avalist, avalişti s.m. (Econ.) Persoană fizică sau juridică, alta decât giranţii, care garantează în plus plata cambiei, o Din fr. avaliste, germ. Avalist. avatâr, avataruri s.n. (Inform.) Imagine miniaturizată (persoană, obiect, animal etc.) special aleasă de un utilizator pentru a-1 reprezenta pe internet şi care este utilizat mai ales pe forumuri, în jocuri pe calculator etc. o Din engl., fr. avatar. AVC, AVC-uri [a-ve-ce] s.n. Accident vascular cerebral; atac cerebral, o Din fr. a(ccident) v(asculaire) c(erebral). aversă, averse s.f. (Met.) Precipitaţii bruşte, adesea de scurtă durată, dar abundente, sub formă de ploaie, grindină sau zăpadă: averse locale. ^ în averse = (despre precipitaţii) în cantitate mare şi de scurtă durată, o Din fr. averse. avi, avi-uri s.n. (Inform.) Format de fişier multimedia, o Din engl. A(udio) V(ideo) I(nterleave). aviâr, ~ă, aviari, —e adj. Care ţine de păsări, care se referă la păsări, o Gripă aviară = v. gripă. / Sil. -vi-ar. o Din fr. aviaire. avocado, avocado y s.n. Fructul avocatierului, care are culoare verde-gălbuie şi formă ovală, uleios, parfumat, o Din sp. avocado. avocado avocado avocatier, avocatieri s.m. Arbore tropical din familia lauraceelor, care creşte în America de Sud (Persea americana), o Din fr. avocatier; cf. port. abacateiro. ayran [airăn] s.n. Băutură tradiţională turcească nealcoolică, uşor sărată, pe bază de iaurt. / Scris şi: airan. o Cuv. tc. babeurre [baboer] s.n. sg. Preparat alimentar dietetic, uşor acidulat, derivat din lapte de vacă crud sau fiert, parţial degresat, şi folosit în alimentaţia sugarului, o Din fr. babeurre. baby-cart, baby-carturi [befbi-kart] s.n. Cart pentru copii (în parcurile de distracţii), o Din engl. baby-cart. baby-doll [beibi-dol] s.n. Cămaşă de noapte scurtă, largă şi uneori fără mâneci, pentru femei, o Cuv. engl. baby-sitter, baby-sitteri, ~e [beibi-sitor] s.m, s.f. Persoană angajată pentru a supraveghea copiii în timpul în care părinţii nu sunt acasă, o Din engl. baby-sitter. baby-sitting [beibi-sftir)] s.n. Supraveghere a copiilor în lipsa părinţilor de către o persoană special angajată, o Cuv. engl. bac, bacuri s.n. (Fam.) Abrev. de la bacalaureat. backdoor, backdoor-uri [bekdor] s.n. (Inform.) Software care permite accesul la un sistem informatic, ocolind procedurile obişnuite de autentificare, pentru a încerca să rămână nedetectat, o Din engl. backdoor. backgammon y [bekgheman] s.n. Joc de table practicat mai ales în varianta on-line. o Cuv. engl. background, background-uri [bekgraund] s.n. 1. (Muz.) Fundal sonor (melodie, suport armonic sau ritmic) care susţine şi completează partea solistică, instrumentală sau vocală 2. (Cinem.) Tehnică de filmare la care o proiecţie devine fundal. backgammon backgammon backgammon 3. (Fig.) Context, cadru (al unei acţiuni, al unui eveniment etc.): background-ul acestui colocviu este reprezentat de schimbul academic dintre aceste instituţii. 4. Informaţii esenţiale pentru înţelegerea unei probleme sau a unei situaţii: background-ul acestei afaceri este legat de prietenia dintre ei. 5. Totalitate a circumstanţelor, condiţiilor şi experienţelor care contribuie la formarea psihologică şi culturală a unui individ. 6. (Inform.) Imagine sau culoare expusă pe un site sau pe desktop, în fundalul câmpului vizual. 7. (Inform.) Aplicaţii şi procese care pot rula în fundal, fără ca utilizatorul să le monitorizeze direct: antivirusul poate lucra în background, o Din engl. background. backhand, backhand-uri [bekhend] s.n. (Sport) Lovitură executată cu reverul rachetei, la jocul de tenis, o Din engl. backhand. backing-vocaiist, backing-voca-lişti [bekirj-vocalist] s.m. (Muz.) Solist vocal care interpretează împreună cu solistul principal sau singur partea de fundal a unei melodii, o Din engl. backing vocalist. backing-vocals [beking-voksls] s.n. Cântăreţ sau grup de cântăreţi cu rol de voce secundară sau de suport armonic pentru vocea principală, o Cuv. engl. backpacking [bekpekitig] s.n. Formă de turism care presupune lipsa unei organizări prealabile, transport şi cazare cu metode cât mai convenabile din punct de vedere financiar şi care se practică având doar un rucsac, o Cuv. engl. ir. ,u*| JjifiU‘1 balerini bacon bacon bacon badlands [bedlendz] s.n. Formă de degradare a terenurilor argiloase, rezultată în urma ploilor torenţiale, în zone lipsite de vegetaţie, o Cuv. engl. badminton ► [bedminton] s.n. Joc sportiv asemănător cu tenisul, practicat cu o minge mică (de plută) prevăzută cu pene sau cu un fel de aripioare speciale din plastic, lovită cu racheta, în care mingea se joacă fără să atingă solul, iar numărătoarea punctelor se face ca la volei, o Din engl. badminton. bagâj, bagaje s.n. Bagaj de cală = bunuri ale pasagerilor care sunt în custodia companiei de transport (aerian) pe durata DICŢIONAR backspace [bekspeis] s.n. (Inform.) 1. Tastă care mută cursorul cu un caracter la stânga (în cazul tastaturilor IBM şi compatibile), ştergând de obicei caracterul respectiv. 2. Tastă (în cazul tastaturilor Macintosh) care şterge textul selectat sau, dacă nu este selectat nici un text, şterge caracterul din stânga punctului (cursorului) de inserare, o Cuv. engl. backstage [beksteid3] adj. 1. Care are loc sau care ţine de zona din spatele scenei, în special de cabinele artiştilor. 2. (Fig.) Care ţine de viaţa privată a oamenilor de scenă, o Cuv. engl. backup, backup-uri [bekap] s.n. (Inform.) Copie a unor informaţii din calculator, făcută cu scopul de a permite recuperarea acestora în cazul pierderii, rătăcirii, coruperii sau ştergerii lor. o Cuv. engl. bacon ▼ [beikan] s.n. Şuncă preparată din carne de porc grasă şi afumată, o Cuv. engl. RAT de: CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LI IVI călătoriei, fiind transportate în cală, şi pentru care s-a emis o etichetă de identificare. Bagaj de mână (sau de cabină) = bunuri ale pasagerilor, pe care aceştia le pot lua cu ei pe durata călătoriei în cabina avionului, o Din fr. bagage, engl. baggage. baghetă, baghete ▼ s.f. Pâine albă, lungă şi subţire, preparată dintr-un aluat special, specific patiseriei franceze, o Din fr. baguette. baghetă baguette baguette baisse [bes] s.f. (Fin.) Speculaţie la bursă practicată la operaţiuni de vânzări pe termen, constând în vânzarea titlurilor de valoare sau a mărfurilor la un curs ridicat cu scopul de a le răscumpăra, la expirarea termenului, la un curs mai scăzut, o Din fr. baisse. balânţă, balanţe s.f. (Econ., fin.) Comparaţie, raportare între indicatorii necesari a fi corelaţi, echilibraţi. ^ Balanţă badminton badminton badminton paletă racket raquette materială = situaţie recapitulativă cu indicatorii exprimaţi în unităţi naturale. Balanţa economiei naţionale = sistem de balanţe şi de tabele corelate care reflectă într-o formă sintetică procesul reproducţiei din cadrul economiei naţionale a unei ţări. Balanţă de plăţi = situaţie recapitulativă care exprimă raportul pe o anumită perioadă, de obicei un an, dintre totalitatea încasărilor şi plăţilor unei ţări în relaţiile sale cu străinătatea. Balanţă de conturi (sau de decontare) = situaţie recapitulativă care reflectă raportul dintre creanţele şi obligaţiile apărute într-o anumită perioadă, de obicei un an, în relaţiile unui stat cu alte state, indiferent de termenul scadenţei lor. Balanţă de venituri şi cheltuieli = situaţie recapitulativă care exprimă raportul dintre veniturile şi cheltuielile unei firme, unei instituţii etc. Balanţă de verificare = situaţie recapitulativă care reflectă raportul, de regulă de egalitate, dintre totalul rulajelor ori soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor unei contabilităţi, o Din fr. balance. balerini ► s.mu pl. încălţăminte femeiască uşoară, cu talpa plată, asemănătoare pantofilor de dans. o Din fr. ballerine. rama frame cadre racordaj stringing tamis balsam DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ balsam, balsamuri s.n. Substanţă lichidă parfumată extrasă din răşini sau din alte produse vegetale, cu diferite întrebuinţări (farmaceutice, cosmetice): balsam de păr; balsam de rufe. o Din it. balsamo. BAM s.n. Metodă de monitorizare în activitatea de afaceri, în tranzacţiile de bursă, bazată pe factori aleşi selectiv, o Din engl. B(usiness) a(ctivity) m(onitoring). ban, bani s.m. Bani electronici = stocare electronică a valorii monetare pe un suport tehnic, care poate fi utilizată pe scară largă pentru efectuarea de plăţi, fără a implica obligatoriu conturi bancare în acest proces, dar acţionând ca un instrument la purtător preplătit. o Cf. engl. [electronic] money. bana, banez vb. I. Tr. (Fam.) A interzice, a bloca definitiv accesul la un site, pe un forum etc. din cauza nerespectării repetate a regulamentului acestuia, o Din engl. ban. bananier, ~ă, bananieri, —e adj. Care produce banane, care se referă la cultura bananelor: plantaţie bananieră. (Fig.) Ţară (sau republică) bananieră = ţară cu organizare socială şi politică primitivă, o Din fr. bananier. banâre, banări s.f. (Fam.) Acţiunea de a bana şi rezultatul ei; interdicţie, suspendare, o De la bana. banât, ~ă, banaţi, —te adj. (Fam.) Căruia i s-a interzis banner (1) banner definitiv accesul la un site, forum etc. din cauza nerespectării repetate a regulamentului site-ului sau forumului respectiv, o De la bana. bancassurance [benksjbrans] s.f. (Fin.) Distribuţie de produse şi servicii de asigurare prin intermediul unei reţele bancare: produse financiare din categoria bancassurance. o Din fr., engl. bancassurance. bancă, bănci s.f. 1. (Fin.) Instituţie care efectuează operaţii financiare (de plată şi de credit) şi organizează circulaţia bănească. ^ Bancă de credit ipotecar = bancă specializată în acordarea de împrumuturi (pe termen lung), garantate cu bunuri imobiliare. Bancă de investiţii = bancă specializată, prin care se constituie, la dispoziţia clienţilor, fondurile necesare pentru lucrările de reconstrucţie şi de investiţii. Bancă-mamă = bancă cu una sau mai multe sucursale. 2. Instituţie care stochează ceva pentru a putea fi folosit ulterior. ^ (Med.) Bancă de organe = serviciu medical care recoltează, conservă şi distribuie organe destinate transplanturilor. Bancă de sânge = serviciu medical care recoltează, conservă şi distribuie sânge uman destinat transfuziilor. Bancă de spermă = serviciu medical care recoltează, conservă şi distribuie material spermatic destinat insiminărilor artificiale. Bancă de gene = colecţie de material genetic păstrat pentru a asigura accesibilitatea viitoare în scopuri de conservare, cercetare sau protecţie. 3. (Inform.) Bancă de date (sau de informaţii) = ansamblu de informaţii stocate şi exploatabile prin intermediul calculatorului de către mai mulţi utilizatori şi care acoperă un anumit domeniu, fiind format din două sau mai multe baze de date în general, o Din fr. banque, engl. bank. bancomât, bancomate s.n. (Fin.) Automat bancar, dispozitiv electromagnetic care, cu ajutorul unor cârduri magnetice, permite eliberarea de numerar (în moneda locală) din disponibilul de cont şi realizarea altor operaţiuni bancare (obţinerea de informaţii privind situaţia unor conturi, transferul de fonduri, plata facturilor etc.); ATM. o Din germ. Bankomat, it. bancomat. band, banduri s.n. Grup de muzicieni care cântă împreună; formaţie, o Din engl. band. bandleader, bandleaderi [bendlidar] s.m. 1. Conducător al unei formaţii instrumentale. 2. Şef de orchestră, o Din engl. bandleader. banking [benkir)] s.n. (Fin.) Activitate bancară: face banking cu BCR. o Cuv. engl. banner, bannere ▼ [bensr] s.n. 1. Bucată mare de pânză, material plastic etc., suspendată deasupra unei străzi sau pe o clădire, pe care se inscripţionează un slogan, titlul şi data unei manifestări, numele unui produs etc.: deasupra străzii era întins un banner cu o reclamă la o maşină. 2. Inserţie publicitară pe o pagină de internet, reprezentată de o imagine sau de o animaţie, incluzând un link la site-ul produsului căruia i se face reclamă, o Din engl. banner. bar, baruri s.n. Mobilier cu aspect de tejghea care, în casele cu arhitectură modernă, separă, de obicei, bucătăria de living. o Din fr., engl. bar. baron, baroni s.m. (Iron., depr.; şi baron local) Persoană foarte bogată, care face parte adesea din clasa politică şi care şi-a obţinut averea prin mijloace ilegale: baronii locali sufocă ţara. o Din fr. baron. bârter [bârtar] s.n. (Econ.) Troc, tranzacţie, o Cuv. engl. JHL BCA DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ bazooka ochitor ţeavă bazooka front sight tUbe bazooka guidort tu^e bas, basuri ▼ s.n. (Şi chitară bas) Variantă de chitară adaptată unui acordaj mai grav şi care are patru sau cinci coarde, o Din it. basso, fr. basse. basebal! ► [beisbol] s.n. Joc sportiv naţional nord-american, asemănător cu oina. o Cuv. engl. basic [beisik] s.n. (Inform.) Limbaj simbolic universal de programare, care este uşor accesibil, o Cuv. engl. basic-english [beisik-mglij] s.n. Formă simplificată a limbii engleze, creată pentru a servi ca limbă internaţională, o Cuv. engl. batant, ~ă, batanţi, —te adj. (Despre uşi, ferestre) Care se închide singur printr-o mişcare de rotaţie în jurul unei axe verticale, o Din fr. battant. bax, baxuri s.n. Cutie mare folosită la ambalarea şi transportarea produselor alimentare, cosmetice etc.: şi-a cumpărat două baxuri de apă minerală, o Din engl. box. bazat, ~ă, bazaţi, —te adj. (Fam.; despre persoane) Care este foarte bun (într-un anumit domeniu), care impresionează (prin ceva): Cornel este bazat în informatică, o De la baza. bâză, baze s.f. (Inform.) Bază de date = fişier alcătuit din date structurate în scopul optimizării şi prelucrării lor, fiecare conţinând câmpuri şi un set de operaţii de căutare, sortare, recombinare etc. o Cf. engl. database, fr. base de donnees. bazooka a [bazuka] s.f. Aruncător de grenade antitanc, o Cuv. engl. BCA, BCA-uri [be-ce-â] s.n. Material de construcţie folosit în zidărie, având forma unei piese paralelipipedice, fiind compus din beton celular autoclavizat. o De la B(eton) C(elular) A(utoclavizat). bas bass potenţiometru de volum volume control reglage du volume egalizator balancer reglage de la balance reper position marker repere de touche mecanism de acordaj tuning peg mecanique d'accordage buton pentru curea strap system bouton fixe-courroie • potenţiometru de tonuri bas bass tone control controle de tonalite des graves ' potenţiometru de tonuri înalte treble tone control controle de tonalite des aigus 44 baseball baseball baseball minge de baseball baseball balle de baseball mănuşa fielder's glove gant bâtă bat baton cască de bătaie batter's helmet casque de frappeur zonă de lovire hitting area surface de frappe măciulie knob , pommeau câmp de dreapta rightfield champ droit margine de teren outfield fence cloture du champ exterieur teren field terrain linie de avertizare warningtrack piste d'avertissement câmp de centru centre field champ centre bancă de jucători dugout abri des joueurs câmp de stânga left field champ gauche romb de intrare bază de bătaie infield home plate avant-champ marbre bielă ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ DICŢIONAR beach-bar, beach-bar-uri [bitj-bar] s.n. Snack-bar amplasat pe plajă, o Din engl. beach bar. beat, beat-uri [bit] s.n. (Muz.) Bătaie, timp; timpul forte al unei măsuri, o Din engl. beat. beauty center [biuti sentar] s.n. Centru specializat de tratamente cosmetice pentru femei şi bărbaţi, o Cuv. engl. beauty trend [biuti-trend] s.n. Tendinţă actuală în tratamentele cosmetice, o Cuv. engl. bec, becuri s.n. Bec economic v. economic. Bec (cu) halogen v. halogen. Bec cu xenon v. xenon. o Cf. fr. lampe, engl. lamp. bed&breakfast [bed-end-brekfast] s.n. Cazare având micul dejun inclus în tarif, o Cuv. engl. behaviorism [biheiviorism] s.n. Teorie apărută la începutul sec. al XX-lea, promovată de J. B. Watson, care pune la baza psihologiei studiul comportamentului, al relaţiei dintre stimul şi răspuns, eliminând din cercetarea psihologică conştiinţa, fenomenele vieţii psihice interioare o Din engl. behaviorism, fr. behaviorisme. benzinâr, benzinari s.m. 1. Lucrător într-o benzinărie. 2. Proprietar al unei firme care distribuie carburanţi, o Benzină + -ar. benzinâră, benzinare s.f. (Fam.) Maşină al cărei motor funcţionează pe benzină, o Benzină + -ară. berlină, berline w s.f. Sedan. o Din fr. berline, it. berlina. bermtidă, bermude s.f. Şort până deasupra genunchiului, o Din fr. bermuda, engl. Bermuda [shorts]. bestial, ~ă, bestiali, ~e adj. (Fig.; fam.) Care este formidabil, grozav: excursia a fost bestială. /Sil. -ti-al. o Din fr. bestial. best of, best of-uri [best sv sau best of] s.n. Listă sau colecţie care cuprinde cele mai bune exemple din ceva, mai ales melodii ale unui anumit grup sau artist: am cumpărat un best of Leonard Cohen. o Din engl. best of. bestseller, besteseller-uri [bestsebr] s.n. 1. Mare succes de librărie; carte de mare tiraj: a primit cadou un bestseller de Dan Brown. 2. (P. ext.) Mare succes comercial, o Din engl. bestseller, fr. best-seller. beta adj. invar. (Inform.) Versiune beta = etapă în dezvoltarea unui program sau a unei aplicaţii care are încorporate majoritatea caracteristicilor finale, dar care nu este încă definitivată, fiind prezentată publicului cu scopul obţinerii unui feedback de la utilizatori, o Din engl. beta, fr. beta. betablocânt, betablocante adj., s.n. (Med.) (Substanţă) care blochează fixarea adrenalinei pe receptorii beta-adrenergici ai sistemului simpatic: betablo-cantele sunt întrebuinţate în tratamentul hipertensiunii, o Din fr. betabloquant; cf. engl. betablocker. betatron, betatroane s.n. Accelerator de electroni cu ajutorul căruia li se imprimă acestora energii foarte mari. o Din fr. betatron. betel, beteli ▼ s.m. Piper originar din estul Indiei, ale cărui frunze sunt mestecate ca stimulent, o Din engl. betel. betel betel betel beton adj. invar. Care este solid; straşnic, nemaipomenit: argumentaţie beton. + (Fam.; mai ales despre femei tinere) Care arată foarte bine, care este extrem de atrăgător: are o prietenă beton, o Din fr. beton. bibliotecă, biblioteci s.f. 1. Bibliotecă virtuală (sau digitală ori on-line) = bibliotecă în care accesul virtual al cititorilor la cărţile în format electronic se face gratuit sau în baza unui abonament. 2. (Inform.) Colecţie organizată în seturi de instrucţiuni, programe sau fişiere de date: bibliotecă de programe, o Din fr. bibliotheque. bic1, bicuri s.n. Obiect de unică folosinţă, folosit pentru bărbierit. o Den. com. bic2, bicuri s.n. Instrument de scris format dintr-un tub de pastă colorată cu o mică bilă în vârf; pix. o Din fr. bic. BIC3 s.n. Cod caracteristic şi unic fiecărei bănci în parte, care ajută la identificarea băncilor, o Din engl. B(ank) I(dentifier) C(ode). berlină sedan berline bidimensional DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LI bidimensional, ~ă, bidimensionali, —e adj. Care are două dimensiuni: filmele bidimensionale sunt concurate de cele tridimensionale, o Din fr. bidimensionnel. bidonville, bidonville-uri [bidonvfl] s.n. Cartier periferic de locuinţe mizere, improvizate din deşeuri industriale, din tabla bidoanelor uzate etc., unde locuieşte populaţia săracă a unui oraş. / Scris şi: bidonvil. o Din fr. bidonville. big band [big-bend] s.n. (Muz.) Ansamblu orchestral de jazz, de mari dimensiuni, având peste 20 de instrumentişti, o Cuv. engl.; cf. fr. big band. big bang [big-beng] s.n. (Astron.) Teorie cosmologică conform căreia universul îşi are originea într-o stare primitivă hipercon-densată, un atom-materie de la a cărui mare explozie (ipotetică) este într-o continuă expansiune o Cuv. engl.; cf. fr. big bang. big brother [big brâdar] s.n. Denumire dată unei persoane, unei organizaţii sau unui sistem care are putere absolută, interzicând orice libertate şi supraveghind vigilent viaţa şi activitatea fiecăruia, o Cuv. engl. biju, bijuuri s.n. (Fam.) Bijuterie: îi plac mult bijuurile. o Din fr. bijoux. biker, bikeri [bâiksr] s.m. 1. Persoană îmbrăcată într-un costum din piele, cu ţinte, care merge pe o motocicletă (performantă). -4- Membru al unei bande de motociclişti care respectă un cod comun de comportament (adesea agresiv). 2. Persoană care merge pe bicicletă sau care face acrobaţii cu ajutorul acesteia: a participat la un concurs pentru bikeri. o Din engl. biker. bikini, bikini s.n. Costum de baie feminin format din două piese de dimensiuni reduse. + (P. restr.) Slip îngust, o Din engl., fr. bikini. bilet, bilete s.n. Bilet de (sau la) ordin = titlu de credit prin care semnatarul se angajează faţă de beneficiar să plătească o anumită sumă de bani, la scadenţă, o Din fr. billet. binder s.n. Strat de legătură, pe bază de bitum sau de gudron, pus între fundaţia unui drum şi stratul de uzură, folosit ca fundaţie la trotuarele de asfalt etc.; beton asfaltic. o Din germ. Binder. bingo s.n. Joc de noroc asemănător loteriei, o Din engl., fr. bingo. bio adj. invar. Abrev. de la biologic: este sănătos să mâncăm produse bio. (Adv.) Se simte mai bine de când mănâncă bio. bioacustică s.f. Ramură a biofizicii care se ocupă cu studiul producerii, structurii şi al funcţiei semnalelor acustice la organismele vii. / Sil. bi-o-a-. o Din germ. Bioakustik, engl. bioacustics. biocarburânt, biocarburanţi s.m. Carburant de origine vegetală sau animală; biocombustibil. / Sil. bi-o-. o Din fr. biocarbu-rant; cf. engl. biofuel. biocatalizator, biocatalizatori s.m. Substanţă organică sintetizată de organismele vii care activează sau accelerează o reacţie biochimică: enzimele, hormonii şi vitaminele sunt biocatalizatori. / Sil. bi-o-. o Din fr. biocatalyseur; cf. engl. ' biocatalyst. biocerâmic, ~ă, bioceramici, —ce s.f., adj. (Med.) 1. S.f. Tip de argilă pe bază de oxid de aluminiu pur, substituent al materialului osos. 2. Adj. Care este făcut din bioceramică: proteză bioceramică. / Sil. bi-o-. o Din engl. biocerâmic. biocibernetică s.f. Ramură a ciberneticii care se ocupă cu studiul principiilor şi al mecanismelor concrete ale comenzii, ale reglării, conservării, prelucrării şi transmiterii de informaţie în sistemele biologice, folosind metode matematice, de modelare analogă etc. / Sil. bi-o-. o Din fr. biocybernetique, engl. biocybernetics. bioclimâtic, ~ă, bioclimatici, —ce adj. Bioclimatologic. / Sil. bi-o-. o Din fr. bioclimatique. bioclimatolog, ~ă, bioclimatologi, —e adj., s.m., s.f. (Persoană) care este specialist în bioclimatologie. / Sil. bi-o. o Din fr. bioclima-tologue. bioclimatologic, ~ă, bioclima-tologici, —ce adj. Care se referă la bioclimatologie; bioclimâtic. / Sil. bi-o-. o Din fr. bioclima-tologique. bioclimatologie s.f. Ramură a climatologiei care se ocupă cu studiul influenţei factorilor climatici asupra organismelor vii. / Sil. bi-o-. o Din fr. bioclimatologie, engl. bioclimatology. biocombustibil, biocombustibili s.m. Biocarburant. / Sil. bi-o-. o Din sp. biocombustible. biocultură s.f. Cultură biologică. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioculture. biodegradâbii, ~ă, biodegrada-bili, —e adj. (Despre materiale, produse industriale etc.) Care se degradează sub acţiunea unor agenţi biologici, a unor microorganisme: pungile pot fi făcute din materiale biodegradabile. / Sil. bi-o-. o Din fr. biodegradable, engl. biodegradable. biodegradâre s.f. Proces de descompunere, de distrugere a unui produs, sub acţiunea unor agenţi biologici. / Sil. bi-o-. o Bio- + degradare; cf. fr. biodegradation. biodiesel [biodizel] s.n. | Biocarburant extras din materii organice (uleiuri vegetale, etanol, grăsimi animale). / Sil. bi-o-. o Din engl., fr. biodiesel. biodiversitâte s.f. Diversitate biologică care se apreciază în funcţie de bogăţia în specii (microorganisme, plante, animale etc.) a unui anumit habitat, de diversitatea lor genetică şi de interacţiunile ecosistemului analizat cu ceea ce îl înconjoară. / Sil. bi-o-. o Din fr. biodiversite, engl. biodiversity. bioenergetic, ~ă, bioenergetici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Ramură a biofizicii care studiază sursele energetice şi procesele energetice din materia vie. 2. Si. Sistem de terapie alternativă în care sunt utilizate masajul şi alte terapii fizice împreună cu psihoterapia. 3. Adj. Care aparţine bioenergeticii; care se bioplast DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ referă la bioenergetică. / Sil. bi-o-e-. o Din fr. bioenergetique, engl. bioenergetics. bioenergeticiân, ~ă, bioener-geticieni, —e s.m., s.f. (Med.) 1. Specialist în bioenergetică. 2. Terapeut care reglează energia vitală din corpul uman. / Sil. bi-o-e-, o Bioenergetică + -ian. bioenergie s.f. 1. Energie generată de activitatea organismelor vii. 2. (Psih.) Terapie care vizează restaurarea echilibrului psihosomatic prin eliberarea fluxurilor energetice. / Sil. bi-o-e-. o Din fr. bioenergie, engl. bioenergy. bioetică s.f. Disciplină care se ocupă de studiul problemelor morale ridicate de cercetarea biologică, medicală sau genetică. / Sil. bi-o-e-. o Din fr. bioethique, engl. bioetics. biofîltru, biofiltre s.n. (Biol.) Instalaţie pentru purificarea apei poluate cu ajutorul bacteriilor aerobe; filtru bacterian. / Sil. bi-o-. o Din fr. biofiltre. biogâz, biogaze s.n. Gaz rezultat prin descompunerea substanţelor organice, folosit drept combustibil; biometan. / Sil. bi-o-, o Din engl. biogas, fr. biogaz, germ. Biogas. biogenetic, ~ă, biogenetici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul apariţiei şi evoluţiei vieţii; biogenie. 2. Adj. Care aparţine acestei ştiinţe; care se referă la această ştiinţă. / Sil. bi-o-. o Din fr. biogenetique. biogeneză s.f. Teorie potrivit căreia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / Sil. bi-o-. o Din fr. biogenese, engl. biogenesis. biogenie s.f. (Biol.) Biogenetică. / Sil. bi-o-. o Din fr. biogenie. bioglâss s.n. Material asemănător sticlei (descoperit recent), care dă rezultate bune în realizarea protezelor medicale. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioglass. bioinformâtică s.f. Totalitate a mijloacelor informatice utilizate pentru cercetarea fenomenelor biologice; informatică biologică. / Sil. bi-o-in-. o Din fr. bio-infor-matique. bioinginer, bioingineri s.m. Specialist în bioinginerie. / Sil. bi-o-in-. o Cf. engl. bioengineer. bioinginerie s.f. 1. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe principii teoretice şi metodologice din biologie şi ştiinţele tehnice. 2. Inginerie genetică. / Sil. bi-o-in-. o Cf. en'gl. bioengineering. biologic, ~ă, biologici, —ce adj. 1. Care este natural, ecologic; (abrev.) bio: produse biologice. ^ Cultură biologică = cultură a plantelor care se practică fără a utiliza produse chimice (pesticide sau fertilizatori de sinteză) şi care se bazează exclusiv pe folosirea îngrăşămintelor organice; biocultură. 2. Care se prepară dintr-o materie vie. Armă biologică = armă purtătoare de viruşi sau de bacterii dăunătoare vieţii. / Sil. bi-o-. o Din fr. bio(logique). biomagnetism s.n. Capitol al biofizicii care se ocupă cu studiul câmpurilor magnetice generate de structurile biologice, precum şi cu acţiunea acestora asupra organismelor vii; proprietate a organismelor vii de a genera câmpuri magnetice. / Sil. bi-o-. o Din fr. biomagnetisme. biomarker, biomarkeri [biomârkar] s.m. 1. (Med.) Substanţă introdusă în organism pentru a facilita examinarea funcţionării unor organe sau a altor aspecte legate de sănătatea organismului. 2. (P. gener.) Substanţă folosită ca indicator al unei stări biologice. / Sil. bi-o-. o Din engl. biomarker. biomâsă s.f. (Biol.) 1. Totalitate a fiinţelor vii (vegetale şi animale) raportată la o anumită unitate de suprafaţă şi de timp. 2. Materie biologică: din bio-masă se poate obţine gaz metan. / Sil. bi-o-. o Din fr. biomasse, engl. biomass. biomateriâl, biomateriale s.n. Produs utilizat pentru fabricarea de proteze sau de organe artificiale, implantabile, ori de materiale utilizate în explorări, în laboratoare de analize etc. / Sil. bi-o-ma-te-ri-al. o Din fr. biomateriel. biomedical, ~ă, biomedicali, —e adj. Care aparţine biomedicinei; de biomedicină; care se referă la biomedicină. / Sil. bi-o-. o Din fr., engl. biomedical. biomedicină s.f. Domeniu interdisciplinar bazat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între cibernetică, biofizică, biochimie, biologie moleculară, biologie celulară şi medicină. / Sil. bi-o-. o Din engl. biomedicine, fr. biomedicine. biometân s.n. Biogaz. / Sil. bi-o-. o Din engl. biometan. biometric, ~ă, biometrici, —ce adj. Care ţine de biometrie, care se referă la biometrie: identificare biometrică. Paşaport biometric = paşaport care conţine un cip cu informaţii personalizate, unice pentru un individ (imaginea feţei, amprente digitale etc.). / Sil. bi-o-. o Din fr. biometrique, engl. biometric. biometrie s.f. Analiza caracteristicilor fizice unice şi nefalsifi-cabile ale unei persoane (voce, trăsăturile feţei, iris, amprentele digitale etc.): biometria permite identificarea unei persoane. / Sil. bi-o-. o Din fr. biometrie; engl. biometry. bionic, ~ă, bionici, -ce s.f., adj. 1. S.f. Ştiinţă interdisciplinară care studiază procesele biologice şi structura organismelor vii, cu scopul de a găsi în ele modele pentru elaborarea unor sisteme nonbiologice; biotehnică. -b Bionică informaţională = ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepţie, stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei la sistemele biologice, pentru transpunerea lor în tehnica informaţională. 2. Adj. Care aparţine acestei ştiinţe, care se referă la această ştiinţă. / Sil. bi-o-. o Din fr. bionique. bioplâsmă s.f. (Biol.) Materie organică vie care intră în compoziţia oricărui organism viu. / Sil. bi-o-. o Din fr. bioplasme. bioplăst s.n. Particulă cito-plasmatică vie capabilă de a se reproduce singură; celulă. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioplast. bioplastic ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA DICŢIONAR bioplastic s.n. Material plastic degradabil, obţinut din polimeri şi amidon. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioplastic. biopsie, biopsii s.f. (Med.) Extragere, pe cale chirurgicală sau prin puncţie aspiratorie, a unui fragment de ţesut dintr-un organism viu pentru a fi studiat la microscop cu scopul de a stabili diagnosticul. / Sil. bi-op-. o Din fr. biopsie, engl. biopsy. biorezonânţă s.f. (Med.) Metodă modernă de diagnostic şi tratament, neinvazivă şi fără emisie de radiaţii, care foloseşte un sistem computerizat ce poate detecta din timp, prin intermediul unor inductoare-receptoare magnetice, deficienţele sau modificările patologice la nivelul structurilor de unde energetice generate în ţesuturi, în organe sau în celulele organismului. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioresonance. bioritm, bioritmuri s.n. (Biol.) Ritm al activităţii organismului care este condiţionat de particularităţile biologice individuale. / Sil. bi-o-. o Din engl. biorhythm, fr. biorythme. BIOS s.n. (Inform.) Program de intrare-ieşire primar, care este situat într-un cip de pe placa de bază a unui calculator şi care are mai multe roluri, cel mai important fiind cel de apelare şi de furnizare a parametrilor tuturor componentelor conectate la placa de bază. / Sil. bi-os. o Din engl. B(asic) l(nput)/0(utput) S(ystem). biosecuritâte s.f. Proceduri şi măsuri proiectate să protejeze populaţia împotriva riscurilor biologice sau biochimice. / Sil. bi-o-. o Din fr. biosecurite, engl. biosecurity. biotehnologie s.f. 1. Studiu al corelaţiilor dintre parametrii civilizaţiei tehnologice şi adaptabilitatea fiinţei umane. 2. Utilizarea microorganismelor (bacterii, drojdii, mucegaiuri etc.), a culturilor de celule vegetale şi animale pentru producerea de substanţe utile necesare în agricultură şi în industria alimentară, în medicină şi în industria farmaceutică etc. / Sil. bi-o-. o Din fr. biotechnologie, engl. biotechnology. bioterapeut, bioterapeuţi s.m. Medic specialist în bioterapie. / Sil. bi-o-te-ra-pe-ut. o Din fr. biotherapeute. bioterapie s.f. (Med.) 1. Tratament al unor afecţiuni cu ajutorul unor produşi biologici (vaccinuri, extracte tisulare, produse organice etc.); (p. ext.) tratament înglobând toate remediile naturale (fitoterapie, fizioterapie, homeopatie, apiterapie etc.). 2. Transmiterea de către organismul unui individ a unei cantităţi de energie către organismul altui individ, în scopul ameliorării stării psihosomatice a acestuia din urmă. / Sil. bi-o-. o Din fr. biotherapie, engl. biotherapy. bioterorism s.n. (Ameninţarea cu) utilizarea de viruşi, bacterii, ciuperci, toxine sau microorganisme, cu intenţia de a provoca o maladie sau decesul fiinţelor umane, animalelor şi plantelor, pentru a atinge anumite obiective. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioterrorism, fr. bioterrorisme. bioterorist, ~ă, bioterorişti, —ste adj., s.m., s.f. 1. Adj. Care ţine de bioterorism, care se referă la bioterorism. 2. S.m., s.f. Partizan, adept al bioteroris-mului. / Sil. bi-o-. o Din engl. bioterrorist, fr. bioterroriste. biotic, ~ă, biotici, —ce adj. 1. Care se referă la viaţă, care aparţine vieţii. 2. Care este produs prin activitatea organismelor vii. / Sil. bi-o-. o Din fr. biotique. biotip s.n. Grup de organisme vii (vegetale sau animale) cu structură genetică identică. / Sil. bi-o-. o Din fr., engl. biotype. biotipologîe s.f. 1. Ramură a biologiei care studiază biotipu-rile. 2. Disciplină care studiază individul uman după criteriul structurii corpului şi existenţa unor corelaţii între caracteristicile morfologice şi psihologice, de natură temperamentală şi caracterială. / Sil. bi-o-. o Din fr. biotypologie, engl. biotypology. bip, bipuri s.n. 1. Semnal sonor de avertizare, cu intensitate slabă, emis de un aparat de comunicaţii; ţiuit. 2. (Fam.) Semnal scurt dat cuiva la telefon fără a aştepta să se răspundă. A da bip = a apela o persoană (pe telefonul mobil), fără a realiza o convorbire. 3. Sunetul cu care posturile de televiziune acoperă cuvinte obscene şi/sau înjurături. / Scris şi: beep. o Din engl. beep. bipârk, biparkuri s.n. Dispozitiv care permite gararea a două vehicule pe locul destinat pentru unul singur, prin suprapunere pe o platformă superioară, o Din fr. bipark. bipartîd, ~ă, bipartizi, —de adj. Sistem bipartid = sistem politic format din două partide puternice (care se succed la putere), o Bi- + partid; cf. fr. biparti. bipartit, ~ă, bipartiţi, —te adj. 1. Care este alcătuit din două părţi, care are două secţiuni. 2. (Despre convenţii, înţelegeri etc.) La care participă două părţi (două state, două partide etc.); bilateral, o Din fr. bipartite. bipăi, bipăi şi bipăiesc vb. IV. Tr. (Fam.) A bipui. o De la bip; cf. fr. biper. bipolar, ~ă, bipolari, —e adj. Care are doi poli. o Din fr. bipolaire. bipolarizâ, bipolarizez vb. I. Intr. (Despre forţe politice) A manifesta tendinţa de regrupare în două blocuri, o Din fr. bipolariser. bipolarizâ re, bipolarizări s.f. (Polit.) Tendinţă de regrupare a forţelor politice ale unei naţiuni în două blocuri, o De la j bipolariza; cf. fr. bipolarisation. j bipui, bipui şi bipuiesc vb. IV. Tr. j 1. A produce un semnal sonor: J antiradarul bipuie. 2. (Fam.) r A telefona cuiva, fără a aştepta răspunsul, în scopul transmiterii unui semnal; a da bip; a bipăi: m-a bipuit ca să ştiu când a ajuns acasă, o De la bip; cf. engl. beep. birou, birouri ► s.n. Birou 1 open-space = spaţiu de lucru deschis, pentru mai mult de zece persoane, destinat activităţilor [ care presupun comunicare I frecventă sau activităţi de rutină blat DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (cu un nivel redus de concentrare). o Cf. fr. bureau (open-space), engl. (open-space) office. bisexuâl, ~ă, bisexuali, —e adj. 1. Persoană care întreţine relaţii sexuale cu parteneri de ambele sexe. 2. (Biol.; despre plante şi animale) Care are organe de reproducere ale ambelor sexe; hermafrodit, bisexuat. o Din fr. bisexual, it. bissesuale. bisque ▼ [bisk] s.n Supă franţuzească cremoasă, condimentată, preparată pe bază de crustacee, mai populară fiind cea de homar, o Cuv. fr. V bisque bisque bisque bit1, biţi s.m. 1. (Inform.) Cea mai mică unitate de informaţie pe care o poate manipula calculatorul, echivalentă cu alegerea uneia din două alternative echiprobabile. 2. Cifră în sistemul de numeraţie binară, o Din engl., fr. bit. bit2, biţi s.m. Cap magnetic detaşabil al unei şurubelniţe, o Din engl. bit. biter [bitar] s.n. Lichior amar, preparat prin macerarea anumitor plante medicinale (siiedeze) în alcool de ienupăr, care este consumat în scopuri terapeutice sau ca aperitiv. / Scris şi: bitter s.n. o Din germ. Bitter, fr., engl. bitter. bizonâl, ~ă, bizonali, —e adj. Climă bizonală = sistem de aer condiţionat la maşini, cu ajutorul căruia şoferul şi pasagerul din dreapta îşi pot regla temperaturi diferite, în mod autonom, o Din engl. bizonal. bla-bla interj. (Fam.) Formulă care indică vorbăria multă şi fără rost. o Din fr. blablabla. BlackBerry, BlackBerrys şi Black-Berry-uri ► [blekberi] s.n. Tip de telefon mobil multifuncţional, cu un display performant de înaltă definiţie, dotat cu cameră optică, cu agenda, care permite accesul la internet, fiind folosit în special pentru a primi şi a scrie e-mailuri, datorită tastaturii qwerty. o Din engl. BlackBerry, den. com. black-out [blek-aut] s.n. (Milit.) Măsură de apărare antiaeriană caracterizată prin camuflaj total; întuneric complet, o Cuv. engl. blână, blănuri s.f. (Fam., arg.) A o călca la blană (sau a-i da blană) = a apăsa pedala de acceleraţie la maximum, blanc, blancuri s.n. 1. Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. 2. Pauză albă şi oscilantă care apare uneori în emisiunile mmvu .. Btm & t m ii J3 3! fi 9 73 U 1 BlackBerry BlackBerry BlackBerry de televiziune în urma unor defecţiuni tehnice, dând senzaţia de rupere a filmului. 3. (Inform.) Zonă dintr-un suport de date care nu conţine înregistrări; spaţiu nescris. + (P. gener.) CD sau DVD neinscripţionat; bulk. 4. Pauză într-o înregistrare pe bandă de magnetofon, în emisiunile radiofonice, o Din fr. blanc. blat1, blaturi s.n. 1. Foaie de aluat pentru tort. 2. Suprafaţa (netedă) a unor obiecte: hiatul de la bucătărie, o Din germ. Blatt. birou office bureau blat DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE V LIMBA ROMÂNA 50 blat2, blaturi s.n. (Fam.) 1. Pe blat = fără a plăti: a intrat pe blat la spectacol. A călători pe blat ori a face blatul = a călători I fără bilet într-un mijloc de transport public. 2. (Sport) Meci trucat: hiaturile din campionatul naţional s-au înmulţit îngrijorător. o Cf. rus. ânam. blazer, blazere [bleizar] s.n. 1. Veston cu dungi colorate, purtat ca uniformă în unele colegii engleze. 2. Jachetă bărbătească din stofa, catifea etc. (cu buzunare aplicate). 3. Jachetă de damă, purtată la ocazii, peste rochie, o Din engl., fr. blazer. blătui, blătuiesc vb. IV. Tr. (Fam.) A aranja dinainte, a truca rezultatul unor meciuri, o De la blat2. blătuire, blătuiri s.f. Acţiunea de a blătui şi rezultatul ei. o De la blătui. blătuit, ~ă, blătuiţi, —te adj. (Despre rezultatul unui meci) Care a fost trucat, aranjat dinainte, o De la blătui. blender, blendere ▼ [blendar] s.n. Aparat electrocasnic format dintr-un vas cu capac şi cuţit cu lame rotative care taie, amestecă sau lichefiază alimentele, o Din engl. blender. bleu ciel [bloe siel] adj. invar., s.n. (De) culoare albastru-des-chis. o Cuv. fr. blender blender blender I blimp s.n. (Cinem.) Carcasă inso-noră pentru aparatul de filmat, folosită în filmările cu priză directă de sunet, o Cuv. engl. blind date, blind date-uri [blâind deit] s.n. întâlnire romantică între două persoane care nu s-au văzut în prealabil, o Cuv. engl. blister, blistere s.n. Ambalaj care constă dintr-o folie transparentă de plastic lipită pe carton, folosit pentru mărfurile de mici dimensiuni, o Din engl. blister. blockbuster, blockbustere [blokbastsr] s.n. 1. Termen general pentru un film sau o piesă de teatru care a înregistrat un succes semnificativ la public. 2. (Cinem.) Producţii în care au fost investite sume mari de bani şi de la care se aşteaptă un profit pe măsură, o Din engl. blockbuster. block chords [blok kord] s.n. (Muz.) Stil pianistic constând în interpretarea unei piese în acorduri (blocuri, conglomerate j de sunete) la ambele mâini, o Cuv. engl. blocstart, blocstarturi 1 s.n. Dispozitiv în luarea startului pentru cursele de viteză, o cf. engl. starting block. blody mary [blâdi meri] s.n. Cocktail compus din vodcă şi suc de roşii, o Cuv. engl. blog, bloguri s.n. Site sau pagină web scrisă de obicei de un singur autor, sub formă de jurnal on-line (completat cu regularitate), în cadrul căreia sunt inserate informaţii sau comentarii din anumite domenii de interes pentru acesta şi a cărei caracteristică de bază este interactivitatea, vizitatorii putând scrie comentarii pentru fiecare articol în parte; weblog. o Din engl. blog ( Brand manager = persoană responsabilă de activităţile de marketing care ţin de o anumită marcă. Brand name - nume folosit pentru diferenţierea unui produs de altele şi care se poate referi la un produs, la o linie de produse sau la o companie. 2. Marcă înregistrată: brandul României este contestat, o Din engl. brand. branding [brendirj] s.n. Construirea unei imagini favorabile pentru un produs sau o companie; branduire. o Cuv. engl. brandolog, brandologi [bren-dolog] s.m. Persoană care se ocupă cu studiul brandurilor, o De la brandologie; cf. engl. brandologist. brandologie [brendologfe] s.f. Studiul brandurilor, o Din engl. brandology. brandul, branduiesc [brenduf] vb. IV. Tr. A crea un brand, o De la brand. branduire, branduiri [brendmre] s.f. Acţiunea de a brandui şi rezultatul ei; branding. o De la brandui. branduit, ~ă, branduiţi, ~te [brenduit] adj. Pentru care s-a creat un brand: produs branduit. o De la brandui. * ’*• ' t ‘ft 4 bowling bowling jeu de quilles bilă de bowling bowling ball boule de quilles quille popic frontal headpin quille-reine . pantofi shoes chaussures pfetâdeftow/ing ararea pop/ce/or SS5SX şanţ gutter dalot boxă pit fosse de reception linie de reper marker poirtt de repere linie de lansare foul line ligne de jeu pistă de elan approach piste d'elan brokeraj ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ DICŢIONAR brasero ▼ s.n. Recipient metalic portativ care este folosit pentru încălzit, o Cuv. fr., sp. brasero brasero brasero break1, breakuri ▼ [brek] s.n. Tip de autoturism al cărui compartiment de bagaje este integrat în interiorul maşinii, fiind prevăzut cu o uşă la spate, o Din engl. break. break2 [brek] s.n. (Sport) 1. Comandă dată boxerilor de către arbitru în timpul unui meci, cu scopul de a-i despărţi atunci când loviturile lor sunt neregulamentare, obligându-i să facă câte un pas înapoi pentru a se distanţa unul de altul. 2. Punct câştigat de un jucător de tenis pe serviciul adversarului. o Cuv. engl. break3 [brek] s.n. Abrev. de la breakdance. breakdance [brekdens] s.n. Stil de dans cu mişcări energice şi acrobatice, creat în Statele Unite ale Americii, caracteristic mişcării hip-hop; (abrev.) break3. o Cuv. engl. breakdancer, breakdanceri [brekdensar] s.m. Persoană care practică breakdance. o Din engl. breakdancer. breakdown [brekdaun] s.n. Depresie nervoasă, o Cuv. engl. breakfast, breakfasturi [brekfast] s.n. Micul dejun, o Din engl. breakfast. breaking news [breikirj niuz] s.n. pl. Ştiri de ultimă oră; news alert, o Cuv. engl. bref, brefuri adv., s.n. 1. S.n. Articol scurt, de câteva rânduri, nesemnat, adesea fără titlu, care se referă la o informaţie de importanţă minoră. 2. Adv. Pe scurt, o Cuv. fr. bricolâ, bricolez vb. I. Tr. 1. A face mici reparaţii, lucrări de amenajare într-o gospodărie. 2. A repara provizoriu: a bricolat motorul maşinii, o Din fr. bricoler. bricolâj, bricolaje s.n. Activitate casnică ocazională de reparaţii, de instalaţii etc. o Din fr. bricolage. brie ► [bri] s.n. Brânză franţuzească rafinată, cu miezul moale înconjurat de o coajă subţire, care se poate mânca, o Cuv. fr. briefing, briefinguri [brifir)] s.n. Reuniune de scurtă durată în care se dau informaţii, se stabilesc obiectivele şi metodele de acţiune ale unui anumit plan, program etc. ^ Briefing de presă = tehnică de comunicare, asemănătoare cu o conferinţă de presă, în care se supune atenţiei un singur subiect, o Din engl., fr. briefing. brise-glace [briz-glâs] s.n. Cuţit de spart gheaţă, o Cuv. fr. broadband [brodbend] s.n. Legătură la internet cu o rată de transfer foarte mare. o Cuv. engl. broadcasting [brodcastirj] s.n. Distribuţia simultană în timp real a oricărei transmisii media de la o sursă către mai mulţi beneficiari, prin intermediul oricărei metode de transport, o Cuv. engl. broadsheet, broadsheet-uri [brodjit] s.n. Cel mai mare format de ziar. o Din engl. broadsheet. broccoli, broccoli ► s.m. Varietate de varză de culoare verde, cu gust şi cu aspect de conopidă, o Din it. broccoli (pl. lui broccolo). brie brie brie .. ........ .” broker, brokeri [brokar sau broker] s. m. Agent de bursă care intermediază încheierea contractelor comerciale între vânzător şi cumpărător, schimbă cupoanele în acţiuni, cumpără şi vinde acţiuni, oferă sprijin în cursul negocierii etc. o Din engl. broker. brokeraj, brokeraje s.n. Activitate de intermediere în afaceri, efectuată de broker. o Din engl. brokerage. brokerare byte broccoli broccoli brocoli brokerare, brokerări s.f. Activitatea brokerilor. o De la broker. broscâr, broscari s.m. (Iron.) Italian, o Broască + -ar. brownian, ~ă, brownieni, ~e [brauniân] adj. 1. (Fiz.) Mişcare browniană = mişcare continuă şi dezordonată a particulelor microscopice aflate în suspensie într-un fluid, datorată ciocnirii acestora cu moleculele mediului. 2. (Fig.) Haotic, dezordonat: politică browniană. o Din fr. brownien. browser, browsere [brâuzar] s.n. Motor de căutare, o Din engl. browser. brunch, brunchuri [brântj] s.n. Masă luată între micul dejun şi prânz, o Din engl. brunch. BTL [bi-ti-el] s. Strategie de publicitate pentru vânzarea unui brand, care utilizează canalele neconvenţionale, inedite de transmitere a mesajului către public: zile calendaristice semnificative, vizite ale unor personalităţi marcante autohtone sau străine, lansări de carte, târguri, expoziţii, sponsorizarea unor evenimente publice de interes, organizarea de recepţii, baluri, concerte, acţiuni de caritate etc.,-promoţii face-to-face etc. o Din engl. B(elow) t(he) l(ine). bucătari, bucătăresc vb. IV. Intr. (Fam.) A face de mâncare; a găti: sâmbăta bucătăreşte. o De la bucătărie. buclă, bucle s.f. 1. (Inform.) Secvenţă din instrucţiunile unui program care se execută de mai multe ori până se satisfac anumite condiţii. ^ Buclă digitală = aparat electronic pentru redarea infinită a unei secvenţe sonore înregistrate. 2. (Cib.) Suită de ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA efecte în care ultimul corespunde celui dintâi, o Din fr. boucle. buffer, buffere [bâfar] s.n. 1. (Inform.) Zonă de memorie centrală a unui calculator, care serveşte ca intermediar la stocarea temporară a informaţiilor transmise. 2. Burete de mici dimensiuni folosit în cosmetică pentru îngrijirea unghiilor, o Din engl. buffer. bug, buguri [bag] s.n. Disfuncţio-nalitate a unui sistem informatic (hardware sau software), care este cauzată, adesea, de o eroare ori de o omisiune în proiectare şi care este sesizată ulterior, fie de utilizatorii sistemului respectiv, fie chiar de producător, o Din engl. bug. bugetâ, bugetez vb. I. Tr. (Econ.) A aloca din buget o anumită sumă, cu un scop precis: guvernul a bugetat autostrada, o De la buget. bugetâre, bugetări s.f. Acţiunea de a bugeta şi rezultatul ei. o De la bugeta. bugetât, ~ă, bugetaţi, ~te adj. (Despre sume de bani) Care a fost alocat din buget, o De la bugeta. buggy ▼ [bâghi] s.n. Maşină uşoară de divertisment, cu roţi mari şi cu diverse caroserii, utilizabilă pe orice tip de teren, o Cuv. engl. buildering [bildarir)] s.n. Căţă-rare, fără elemente de siguranţă, pe suprafaţa unor clădiri şi a altor structuri artificiale; alpinism urban, o Cuv. engl. built-in [bilt-in] adj. invar. Care este parte integrantă din ceva; încorporat: cuptor built-in. o Cuv. engl. DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ bulk, bulk-uri s.n. CD sau DVD neinscripţionat, o Din engl. bulk. bullet, bulleturi s.n. (Inform.) Simbol tipografic (cerc plin, cerc gol, romb, pătrat sau asterisc) utilizat la scoaterea în evidenţă a unui paragraf dintr-un text sau a unui articol dintr-o listă, o Din engl. bullet. bumper, bumpere ▼ [bâmpar] s.n. 1. Bară de protecţie, amortizor, tampon la maşini. 2. (Constr.) Stâlp de acostare, de protecţie. 3. Dispozitiv de cauciuc amplasat pe şosea pentru a determina şoferii să reducă viteza, fiind aplicat mai ales în zonele cu treceri de pietoni, şcoli, cartiere rezidenţiale etc. o Din engl. bumper. bumper (1) bumper pare-chocs bunăciune, bunăciuni s.f. (Arg., fam.) Femeie frumoasă, atrăgătoare. o Bun + -ăciune. bungee jumper, bungeejumperi [bând3i d3eâmpar] s.n. Persoană care practică bungee jumping. o Din engl. bungee jumper. bungee jumping ► [bând3i d3eâmpir)] s.n. Săritură de la mare înălţime efectuată de către o persoană legată cu o coardă elastică fixată de o construcţie (clădire, pod etc.). o Cuv. engl. bunkerâj s.n. (Mar.) Alimentare a unei nave cu combustibil, o Din engl. bunkerage. bunrâku s.n. Teatru tradiţional japonez de marionete, o Din fr., engl. bunraku (■' Golgi apparatus IV ‘ ^ fHEP ' appareil de Golgi J ^ . ' perete celular cell wall membrane squelettique vacuolă vacuole .. vacuole ■" granulă de amidon starch granule grain d’amidon celulă animală animal cell cellule animale reticul endoplasmatic endoplasmatic reticulum reticulum endoplasmique ribozom ribosome ribosome ■ lizozom -lysosome lysosome reticul" endoplasmatic endoplasmatic reticulum reticulum endoplasmique iii® mwm \ • citoplasmă cytoplasm cytoplasme membrană nucleară nuclear membrane .. membrane nucleaire ■■ nucleu nucleus noyau ■nucleol nucleolus nucleole '■ cromatină chromatin chromatine membrană celulară " cell membrane membrane cellulaire mitocondrie mictochondrion mitochondrie checkout partid politic de centru. 4- Centru-dreapta = poziţie politică de mijloc cu tendinţe de dreapta. Centru-stânga = poziţie politică de mijloc cu tendinţe de stânga, o Din fr. centre; cf. engl. center. CEO [si-i-âu] s.m. Abrev. de la chief executive officer. cerapastel s.n. (A. plast.) 1. Gen de pictură modernă, asemănător encausticii, a cărei materie picturală, ce constă din bastonaşe de ceară, ulei şi coloranţi de diferite nuanţe, se întăreşte în timp, păstrând strălucirea iniţială a pigmentului colorant. 2. Material cu care se realizează acest gen de pictură, o Cera- + pastel. cereale s.f. pl. Amestec de fulgi de grâu, ovăz, secară etc. care se consumă mai ales la micul dejun: a mâncat cereale la micul dejun, o Din fr. cereales. châcră, chacre [tjacra] s.f. (La anumite forme de yoga) Fiecare dintre cele şapte puncte care sunt considerate surse de energie pentru puterea fizică sau spirituală a corpului. / Scris şi: chakra. o Din engl. chakra. chador [tjâdor] s.n. Şal mare de pânză care este înfăşurat în jurul capului şi în partea de sus a corpului, lăsând doar faţa liberă, purtat mai ales de femeile musulmane, o Din engl. chador. chairman, chairmani [ţjermen] s.m. 1. Preşedinte al unei şedinţe. 2. Moderator, o Din engl. chairman. charter (2) charter charter chailenge [tjebnd3] s.n. (Sport) 1. Provocare. 2. Challenge-ro-und = etapă finală pentru disputarea unei cupe. o Cuv. engl. chaifenger, challengeri [ţjebnd3er] s.m. Sportiv care, în urma unei întreceri preliminare, a obţinut dreptul de a disputa un titlu de campion în meci direct cu deţinătorul titlului, o Din engl., fr. challenger. chart, charturi [ţfart] s.n. (Fin.) Reprezentare grafică a evoluţiei cursurilor şi a cifrelor de afaceri ale unei acţiuni pe o anumită perioadă, o Din engl. chart. charter, chartere ▼ [tjârtar] s.n. 1. Tip de contract de transport naval sau aerian, deosebit de cursele regulate, organizat în funcţie de necesităţi. 2. Avion sau navă care circulă conform unui asemenea contract, o Din engl. charter. chartism [tjarti'sm] s.n. Analiză financiară care studiază grafice pentru a face pronosticuri, pe termen scurt şi mediu, asupra evoluţiei cursurilor acţiunilor şi pentru a orienta strategiile de investiţii, o Din engl. chartism. chartist, chartişti [tjarti'st] s.m. Analist financiar care studiază grafice pentru a face pronosticuri, pe termen scurt şi mediu, asupra evoluţiei cursurilor acţiunilor şi pentru a orienta strategiile de investiţii, o Din engl. chartist. chat, chaturi [tjet] s.n. 1. Conversaţie on-line între utilizatorii unei reţele de internet, cu transmitere (aproape) instantanee a mesajelor electronice. 2. Program sau sistem de programe speciale care permite conversaţiile on-line. o Din engl. chat. chat rootm, chat room-uri [ţjet-rum] s.n. Spaţiu special creat pe internet unde utilizatorii pot comunica pe anumite teme. o Din engl. chat room. chatui, chatuiesc [tjetuf] vb. IV. Intr. (Fam.) A comunica pe chat. o De la chat. check-in, check-in-uri [ţjek-rn] s.n. 1. înregistrare a pasagerilor la îmbarcarea în avion, a clienţilor la sosirea în hoteluri sau în alte structuri de cazare, de obicei, prin semnarea într-un registru. 2. Locul în care se face înregistrarea pasagerilor, clienţilor etc. o Din engl. check-in. checklist, checklist-uri [tjeklist] s.n. Listă de cerinţe, de lucruri care trebuie făcute sau puncte care trebuie luate în considerare; catalog. + (Spec.) Lista operaţiunilor succesive necesare pentru verificarea bunei funcţionări a unui avion, a unui motor etc. o Din engl., fr. check-list. checkout [tjekaut] s.n. Procedură administrativă care presupune întocmirea şi achitarea notei de plată, la părăsirea hotelului de către un client, o Cuv. engl. checkpoint DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ checkpoint [tjekpoint] s.n. 1. Barieră sau intrare păzită, de obicei la graniţă, unde au loc verificări de securitate ale călătorilor. 2. Loc într-o cursă pe distanţă lungă în care este înregistrat timpul fiecărui competitor, o Cuv. engl. check-up [tjek-ap] s.n. Examen medical complet al stării de sănătate a unei persoane, o Din engl. check-up. cheddar y [tjedar] s.n. Sortiment de brânză, de origine englezească, preparată din lapte de vacă şi ulei de bumbac, porumb, cocos sau soia. o Din engl. Cheddar, fr. cheddar. fv « cheddar Cheddar cheddar cheder, chedere s.n. Garnitură de cauciuc folosită pentru izolarea diferitelor tipuri de geamuri, de uşi etc. o Den. com.; cf. germ. Keder, n. pr. cheeseburger, cheeseburgeri y [tjîzbargar] s.m. Hamburger care are un strat de brânză topită pe deasupra şi care se serveşte într-o chiflă, o Din engl. cheeseburger. cheesecake [tjîzkeik] s. Prăjitură pe bază de brânză, o Cuv. engl. cheie s.f., adj. invar. 1. S.f. La cheie = (despre apartamente, case etc.) care este complet finisat, care este bun pentru cheeseburger cheeseburger cheeseburger a fi dat în folosinţă. 2. Adj. invar. Care este esenţial, care reprezintă cel mai important element în desfăşurarea unui anumit proces: detaliu-cheie; reformă-cheie, cuvânt-cheie. / Sil. che-ie. cherimoya ▼ [tjerimoia] s. Fruct tropical de origine sud-america-nă, în formă de pară, de culoare verde, cu miez alb, cărnos şi dulce, cu seminţe mari, necomestibile, şi cu gust asemănător cu cel al unei mixturi de banane, ananas şi căpşune. o Cuv. engl. cherimoya cherimoya anone cherry [tjeri] adj. invar. Roşii cherry = sortiment de roşii de mici dimensiuni, cu fructe ele formă sferică de culoare roşie, foarte aromate, care cresc sub formă de ciorchine, o Cf. engl. cherry. chestionar, chestionare s.n. Metodă de investigaţie, de examinare, de tipul întrebări-răs-punsuri standardizate, folosită în diferite discipline, domenii etc.: chestionar de marketing. / Sil. -ti-o-. o Din fr. questionnaire. chestor-şef, chestori-şef s.m. Funcţie superioară în aparatul Poliţiei române care este echivalentă gradului de general de armată, o Cf. it. questore. CHF s. Abrev. de la Swiss Franc. chi [ki] s. Forţa vieţii, ale cărei existenţă şi proprietăţi stau la baza multor elemente de filozofie şi medicină chineazească. / Scris şi: qui. o Cuv. chin. chief [tjîf] s.m. (Fam.) Şef, conducător, o Cuv. engl. chief executive officer [tfif igzekiutiv âfisor] s.m. Director executiv al unei companii, al unei firme etc.; persoană care deţine această funcţie; (abrev.) CEO. o Din engl. C(hief) E(xecutive) 0(fficer). chief marketing officer [ţfif mârketir) ofissr] s.m. Funcţie în cadrul unei companii, al unei firme etc., care se referă la responsabilul pentru diverse elemente de marketing; persoană care deţine această funcţie; (abrev.) CMO. o Din engl. C(hief) M(arketing) 0(fficer). chitii ▼ [tjili] s.m. Specie de ardei iuţi, originară din America de Sud. o Din engl. chilii ( Cablu coaxial (şi subst. n.) = cablu format din două conductoare concentrice izolate. / Sil. co-a-xi-al. o Din fr. coaxial. cobbler [kâblsr] s.n. Băutură răcoritoare, obţinută din vin şi din alte băuturi alcoolice diluate, cu gheaţă şi ornamente din fructe, o Din engl. cobbler. coca-cola s.f. Băutură răcoritoare carbogazoasă, preparată din caramel şi substanţe vegetale extrase din frunze de coca decocainizate şi din seminţe de cola. o Din engl. Coca-Cola, den. com. cocaină s.f. (Farm., chim.) Alcaloid extras din frunzele de coca, derivat al tropanului, care este folosit ca anestezic local şi ca stupefiant. / Sil. -ca-i-. o Din fr. cocaîne. cocaimsm s.n. (Med.) Intoxicaţie acută cu cocaină. / Sil. -ca-i-. o Din fr. cocăinisme. cocainomân, ~ă, cocainomani, ~e s.m., s.f. Persoană care foloseşte sistematic cocaina pentru a-şi produce stări de euforie. / Sil. -ca-i-. o Din fr. cocainomane. cocainomame s.f. Obişnuinţă morbidă de a folosi cocaina ca stupefiant; viciul cocainoma-nului. / Sil. -ca-i-. o Din fr. cocainomanie. cocalâr, cocalari s.m. (Fam.) Persoană care se caracterizează prin deficit de cultură, lipsă de respect pentru ceilalţi, pretenţii nejustificate; mitocan. / Şi: cocălar s.m. o Din ţig. kokalo „os” + -ar. cocălâr, cocălari s.m. v. cocalar. cocktail, cocktailuri y s.n. 1. Băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (coniac, lichior, gin, vin etc.) şi diverse ingrediente. 2. Recepţie la care se servesc astfel de băuturi. 3. (Milit.) Cocktail Molotov = sticlă umplută cu benzină, folosită drept grenadă. / Scris şi: cocteil, o Din engl., fr. cocktail. \ • V cocktail (1) cocktail cocktail cod, coduri s.n. 1. Sistem sau suită de simboluri care au rolul de a reprezenta sau de a transmite o informaţie. ^ Cod de bare = reprezentare simbolică codificată, formată din bare fine paralele înscrise pe ambalajul unor produse, care permite identificarea rapidă a acestora şi a caracteristicilor lor (natura, originea, tipul, greutatea, preţul), prin folosirea unui cititor optic de coduri, conectat la un computer. Cod numeric personal (abrev. CNP) = cod unic al fiecărei persoane născute în România, atribuit la naştere şi care constituie un element obligatoriu în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale. Cod poştal = sistem de cifre, indicând localitatea şi numărul oficiului poştal al destinatarului, care se înscrie pe trimiterile poştale, pentru a fi cartate cu ajutorul tehnicii automate. 2. (Inform.; şi cod sursă) Suită de instrucţiuni redactate într-un limbaj de programare (înainte de crearea sau interpretarea unui program). 3. Nume de cod = cuvânt folosit pentru a ascunde numele obişnuit, din motive de protecţie sau pentru că este mai convenabil, o Din fr., engl. code. codă, codez vb. I. Tr. 1. A atribui un cod pentru clasificare sau identificare. 2. (Inform.) A traduce mesaje informaţionale într-un sistem oarecare pe baza unui cod. o Din engl. code, fr. coder. codă re, codări s.f. Acţiunea de a coda şi rezultatul ei. o De la coda. codec, codecuri s.n. 1. (Inform.) Program sau dispozitiv hardware care asigură codarea şi decodarea unei informaţii, prin comprimare, pentru a mări viteza transferului, sau prin decomprimare, la primirea lor. 2. (Telec.) Dispozitiv codor/ decodor care converteşte semnale video în/din sistem digital, pentru transmisia datelor, o Din engl. codec. codeinomame s.f. Dependenţă de codeină. / Sil. -de-i-. o Din fr. codeinomanie. codependent, ~ă, codependenţi, ~te adj., s.m., s.f. (Persoană) care este dependentă excesiv din punct de vedere emoţional sau psihologic de un partener care suferă de o boală sau de o adicţie şi care necesită sprijin, o Din engl. codependent. codependenţă s.f. Dependenţă excesivă din punct de vedere emoţional sau psihologic de un partener care suferă de o boală sau de o adicţie şi care necesită sprijin, o Din engl. codependency. codificator, -oâre, codificatori, ~oare s.n. (Inform.) Dispozitiv care efectuează codificarea; codor. o Din fr. codificateur. codor, codoare s.n. (Inform.) Codificator, o Din fr. codeur. combină DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ coeditâ, coeditez vb. I. Tr. A edita cărţi, reviste etc. împreună cu cineva. / Sil. co-e-. o Din fr. coediter. coeditâre, coeditări s.f. Acţiunea de a coedita şi rezultatul ei. / Sil. co-e-. o De la coedita. coeditor, ~oâre, coeditori, ~oare s.m., s.f. Persoană sau editură care se asociază cu alta în editarea unei lucrări, a unei reviste etc. / Sil. co-e-. o Din fr. coediteur. coeficient, coeficienţi s.m. 1. Factor aplicat unei valori: coeficientul preţurilor. 2. Coeficient de inteligenţă = scor derivat din diferite teste standardizate prin care se încearcă măsurarea inteligenţei; IQ. 3. Coeficient de îndatorare =rata care pune în evidenţă, în pasivul bilanţului unei firme, partea capitalurilor proprii şi cea a capitalurilor împrumutate. Coeficient de lichidare = rata care pune în evidenţă, pornind de la bilanţul unei firme, relaţia ce există între angajamentele pe termen scurt şi activele realizabile şi disponibile care permit întreprinderii să le facă faţă. o Din engl., fr. coefficient. coenzimă, coenzime s.f. (Chim., biol.) Component chimic activ al unei enzime, fixat pe aceasta cu ajutorul unui suport proteic inactiv, care este indispensabil activităţii enzimei; coferment. ^ Coenzima Q10 = substanţă lipo-solubilă cu caracteristici de vitamină, prezentă în fiecare celulă a organismului, unde îndeplineşte funcţia de producere de energie şi funcţia de antioxidant puternic. / Sil. co-en-. o Din fr. coenzyme. cofeinizât, ~ă, cofeinizaţi, ~te adj. Cafeinizat. o De la cofeină; cf. fr. cafeine, engl. cajfeinated. cofinanţâ, cofinanţez vb. I. Tr. A finanţa proiecte de investiţii împreună cu alţi deţinători de capital, o Din fr. cofinancer. cofinanţâre, cofinanţări s.f. Acţiunea de a cofinanţa şi rezultatul ei. o De la cofinanţa. cofinanţât, ~ă, cofinanţaţi, ~te adj. (Despre proiecte de investiţii) Care este finanţat împreună cu alţi deţinători de capital: acest proiect este cofinanţat de Guvernul României şi de Comunitatea Europeană, o De la cofinanţa. cofrâj, cofraje s.n. 1. îmbrăcăminte de scânduri, care susţine pereţii unui şanţ, galeriile unei mine etc. 2. îmbrăcăminte specială de protecţie pentru conductele neizolate. 3. Suport (de carton, cu diferite profiluri), folosit pentru ambalarea unor produse, o Din fr. coffrage. colaborator, -oâre, colaboratori, ~oare s.m., s.f. 1. Persoană care a colaborat cu Serviciul de Securitate din România, în perioada comunistă: după Revoluţie mulţi s-au dovedit a fi colaboratori ai fostei securităţi. 2. (Şi colaborator extern) Persoană care lucrează într-o instituţie, fără a fi salariatul ei permanent, o Din fr. collaborateur. colaps, colapsuri s.n. (Econ.) Prăbuşire economică; faliment, o Din engl. collapse. colateral, ~ă, colaterali, ~e adj. Care presupune pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante în zonele civile, în timpul unor operaţiuni militare, o Din engl. collateral, fr. collateral. colectiv, ~ă, colectivi, ~e adj. Acord colectiv v. acord, o Din fr. collectif. colesterol s.n. (Biol., chim.) Sterol caracteristic animalelor superioare, care se găseşte, liber sau combinat, în untura de peşte, în bilă, sânge, ţesut nervos, gălbenuş şi care reglementează permeabilitatea faţă de lichide a membranelor celulare; colesterină. > Colesterol bun = HDL—C. Colesterol rău — LDL. 0 Din fr. cholesterol. college-shirt [kâlid3i-Jsrt] s. Fustă cu pliseuri late. o Cuv. engl. collie y [koli] s.m. Rasă de câini ciobăneşti, de origine scoţiană, cu corpul şi blana lungi, de culoare maro sau neagră cu pete, folosiţi pentru paza turmelor de 01 sau drept câine de companie; câine care aparţine acestei rase. o Din engl. collie. coloână, coloane s.f. (Cinem.) Coloană sonoră = ansamblu de sunete (cuvinte, muzică etc.) care însoţesc imaginile unui film; pistă sonoră; soundtrack. o Cf. engl. soundtrack. comandă, comenzi s.f. (Inform.) Instrucţiune, semnal, parte integrantă a informaţiei transmise calculatorului de către utilizator, pentru a-1 determina să realizeze una dintre funcţiile sale de bază. Comandă vocală v. vocal, o Din engl. command. comă s.f. (Fam.) De comă = extraordinar, nemaipomenit: a văzut un film de comă. o Din fr. coma. combină, combine ► s.f. Combină muzicală = a) ansamblu de aparate electronice de înregistrare-redare a sunetului (tuner, pick-up, casetofon, amplificator de putere) montate într-un corp comun; b) sistem audio. Combină frigorifică = ansamblu frigorific, care este alcătuit dintr-un frigider şi un congelator, o Din fr. combine, engl. combine. combo DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN L combină frigorifică combine combine control cu termostat thermostat control .. commande de temperature garnitură magnetică ,, •...... magnetic gasket Declaraţie de venit global = formular prin care un contribuabil declară veniturile suplimentare obţinute pe parcursul unui an (şi pentru care nu a plătit încă impozit), o Din fr. declaration. declasifica, declasific vb. I. Tr. A face public, a suprima restricţiile de acces la date, informaţii, documente clasificate; a face să nu mai fie secret; a desecretiza. o Din fr. declassifier; cf. engl. declassify. dedasificâre, declasificări s.f. Acţiunea de a declasifica şi rezultatul ei; desecretizare: s-a propus declasificarea dosarelor celor doi afacerişti, o De la declasifica. declasiftcât, ~ă, declasificaţi, -te adj. Care este făcut public, care este pus la dispoziţia publicului; care nu mai este secret; desecre-tizat: dosare declasificate. o De la declasifica. declic, declicuri s.n. 1. Dispozitiv care permite eliberarea unei piese imobilizate. 2. Zgomot produs de acţionarea unui dispozitiv, a unui buton etc. o Din fr. declic. deCOdâ, deCOdeZ vb. I. Tr. 1. A des-un a transpune limbaj obişnuit un text codificat; a descifra un mesaj transmis pe baza unui cod. 2. A converti semnale audio sau video într-o formă diferită, din format digital în format analog. 3. (Inform.) A traduce o suită binară în valoarea sa numerică sau alfanumerică. o Din fr. decoder. decodare, decodări s.f. Acţiunea de a decoda şi rezultatul ei; decodificare. o De la decoda. decodăt, ~ă, decodaţi, —te adj. (Despre coduri, mesaje etc.) Care este descifrat; decodificat, o De la decoda. decoder, decodere s.n. (Inform.) Dispozitiv într-un calaculator electronic care permite decodarea informaţiilor, o Din fr. decoder, engl. decoder. decodifică, decodific vb. I. Tr. A decoda. + (Inform.) A transpune codurile atribuite simbolurilor unui alfabet într-o formă care să permită interpretarea simplă, directă, o De- + codifica. decodificare, decodificări s.f. Decodare, o De la decodifica. decodificat, ~ă, decodificaţi, —te adj. Decodat, o De la decodifica. decodificator, decodificatoare s.n. (Inform.) Circuit, dispozitiv care efectuează decodificarea; decodor, o Decodifica 4- -tor. decodor, decodoare ▼ s.n. 1. Aparat electronic care decodează anumite date, pentru a permite recuperarea informaţiei originale: împreună cu antena parabolică, trebuie să cumperi şi un decodor. 2. (Inform.) Dispozitiv într-un calculator electronic care permite decodarea informaţiilor, o Din fr. decodeur, engl. decoder. decofeinizat, ~ă, decofeinizaţi, —te adj. Decafeinizat. o De la cofeină; cf. fr. decafeine, engl. decajfeinated. decodor (1) decoder decodeur decomandat decompression chambre decomandat, ~ă, decomandaţi, —te adj. (Despre camerele unei locuinţe) Cu intrări separate, care nu comunică între ele. 4- (Despre apartamente) Care are astfel de camere, o Din fr. decommande. decompensâ, pers. 3 sg. decompensează vb. I. Tr., refl. (Med.) A-şi modifica sau a face să-şi modifice starea de echilibru funcţional. o Din fr. decompenser. decompresie, decompresii ► s.f. 1. Reducere a presiunii dintr-un recipient sau din cilindrul unei maşini. 2. Micşorare treptată a presiunii exercitate asupra unui scafandru sau asupra echipajului unui submarin scufundat, la ieşirea la suprafaţă, pentru a evita embolia gazoasă. 3. (Med.) Tehnică de diminuare a presiunii anormale care se exercită asupra organismului, după ce acesta a fost supus la o presiune mai mare decât presiunea atmosferică. o Din fr. decompression. decomunizâ, decomunizez vb. I. Tr. A înlătura, a desfiinţa proprietatea comună; a privatiza, o Din fr. decommuniser. decomunizâre, decomunizări s.f. Acţiunea de a decomunizâ şi rezultatul ei. o De la decomunizâ. deconecta, deconectez vb. 1.1. Tr. 1. A desface legătura stabilită între o maşină, un aparat electric şi un circuit sau o reţea electrică; a decupla: a deconectat televizorul de la priză. 2. (Inform.) A întrerupe conexiunea între un calculator şi reţeaua de internet. 3. (Med.) A debranşa aparatele, retrăgând firele, tuburile etc. care menţin în viaţă artificial un bolnav incurabil: la cererea familiei, bolnavul a fost deconectat. II. Refl. (Fig.) A se relaxa, a se destinde: ieşi la plimbare, să te deconectezi puţin! o Din fr. deconnecter. deconectare, deconectări s.f. Acţiunea de a deconecta şi rezultatul ei. o De la deconecta. deconectat, ~ă, deconectaţi, —te adj. 1. (Despre maşini sau aparate electrice) A cărui legătură cu un circuit sau o reţea electrică a fost desfăcută. 2. (Inform.; despre calculatoare) A cărui conexiune la reţeaua de internet a fost întreruptă. 3. (Med.; despre bolnavi incurabil) Care a fost debranşat de la aparate, retrăgându-se firele, tuburile etc. care îl menţineau în viaţă artificial: bolnavul deconectat a murit 4. (Fig.) Care este relaxat, destins: se simte deconectat după partida de pescuit, o De la deconecta. deconspirâ, deconspir vb. I. Tr., refl. 1. Tr. A da în vileag, a demasca o conspiraţie; a dezvălui un secret. 2. Tr., refl. A trăda sau a face să se trădeze identitatea sau intenţiile ascunse, o Din fr. deconspirer. deconspirâre, deconspirări s.f. Acţiunea de a deconspirâ şi rezultatul ei. o De la desconspira. deconspirât, ~ă, deconspiraţi, —te adj. 1. Care a fost dat în vileag, demascat, dezvăluit: secret deconspirât. 2. Care a fost trădat: spion deconspirât. o De la deconspirâ. decont, deconturi s.n. 1. Justificare amănunţită, pe bază de acte, a folosirii unei sume (primite). 2. Document, formular cu ajutorul căruia se face justificarea unor cheltuieli. 3. Sumă de bani, echivalentă a unor cheltuieli făcute în contul unei persoane fizice sau juridice, o Din fr. decompte. deconta, decontez vb. I. Tr. 1. A justifica, pe bază de acte, întrebuinţarea unei sume de bani primite. 2. A înapoia banii cheltuiţi în contul unei persoane fizice sau juridice. 3. A lichida obligaţiile de plată prin intermediul conturilor deschise la bănci, fără folosirea banilor în numerar, o Din fr. decompter. decontaminare, decontaminări s.f. Cameră de decontaminare = încăpere special amenajată în vederea eliminării agenţilor care au provocat o contaminare (radioactivă, chimică etc.) o Cf. fr. decontamination, engl. decontamination. decontextualizâ, decontextuali-zez vb. I. Tr. A scoate dintr-un context. / Sil. -tu-a-. o Din engl. decontextualize. decopertâ, decopertez vb. I. Tr. 1. A desface acoperişurile construcţiilor. 2. A dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafaţă), îndepărtând rocile sterile. + A îndepărta partea superioară a solului, în vederea executării unor lucrări de fundare sau nivelare, o De- + coperta. decopertâre, decopertări s.f. 1. Desfacere a acoperişului unei construcţii. 2. Dezvelire a unui zăcământ (care se exploatează la suprafaţă). + îndepărtare a părţii superioare a solului în vederea executării unor lucrări de fundare sau nivelare, o De la decopertâ. decopertât, ~ă, decopertaţi, ~te adj. 1. (Despre construcţii) Care are acoperişul scos. 2. (Despre zăcăminte) Care a rămas descoperit. o De la decopertâ. deget DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ decredibilizâ, decredibilizez vb. I. Tr. A face ca cineva sau ceva să nu mai fie credibil: acţiunile sale l-au decredibilizat. o Din fr. decredibiliser. decred i bii izâ re, decredibilizări s.f. Faptul de a decredibilizâ pe cineva sau ceva. o De la credibiiizâ. decrementâ, decrementez vb. I. Tr. (Inform.) A micşora cu o unitate sau cu o cantitate constantă oarecare conţinutul unui registru sau valoarea unei variabile, o Din fr. decrementer. decrementâre, decrementăm s.f. (Inform.) Acţiunea de a decrementa şi rezultatul ei. o De la decrementa. decreţel, decreţei s.m. (Fam.) Copil (nedorit) născut ca urmare a decretului ceauşist din anul 1966, potrivit căruia o femeie fertilă trebuia să nască minimum patru copii, o Decret + -el. decriminalizâ, decriminalizez vb. I. Tr. A face să treacă de la jurisdicţia criminală sau civilă la jurisdicţia corecţională. o Din fr. decriminaliser. deduce, deduc vb. III. Tr. (Fin.) A scădea din veniturile unei persoane fizice sau juridice o anumită sumă, din diferite motive, o Cf. fr. deduire. deducere, deduceri s.f. (Fin.) Scăderea din veniturile unei persoane fizice sau juridice a unei anumite sume, din diferite motive, o De la deduce. deductibil, ~ă, deductibili, —e adj. (Fin.) Care se poate deduce, o Din fr. deductible. deep house [dfp haus] s. Subgen al muzicii house, care îmbină elemente din stilurile jazz-funk şi soul. o Cuv. engl. deeptank, deeptank-uri [di'ptenk] s.n. (Mar.) Tanc de balast care poate fi folosit şi pentru încărcătură. o Din engl. deep tank. default, defaulturi [difolt] s.n. 1. (Inform.) Opţiune preselecta-tă aleasă de un program atunci când nu există altă opţiune specificată de programator sau de utilizator. 2. Incapacitate de plată, o Din engl. default. defavorizât, ~ă, defavorizaţi, —te adj. 1. (Despre oameni) Care este lipsit de o şansă, de un avantaj; dezavantajat. 2. (Despre regiuni, zone economice etc.) Care are o economie subdezvoltată. -Y- Zonă defavorizată v. zonă. o De la defavoriza. defectolog, ~ă, defectologi, —ge s.m., s.f. Specialist în defectolo-gie. o Din defectologue. defectologie s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul psihologic şi pedagogic al persoanelor cu deficienţe senzoriale, intelectuale etc. o Din fr. defectologie, engl. defectology. defetism s.n. Infracţiune care constă în răspândirea sau publicarea de zvonuri sau de informaţii false, exagerate ori tendenţioase, privind situaţia economică, politică şi socială a unei ţări în timp de război, o Din fr. defaitisme. defibrilator, defibrilatoare ▼ s.n. (Med.; şi defibrilator cardiac) Generator de stimuli electrici, de intensitate şi de durate reglabile, folosit în tratamentul fibrilaţiei arteriale şi ventriculare, o Din fr. defibrillateur. definire, definiri s.f. (Inform.) Definire a limbajelor de programare — descriere sistematică a limbajelor de programare, a conţinutului lor semantic, o De la defini. deflâţie, deflaţii s.f. (Fin.) Ansamblu de măsuri economice şi financiare în scopul scăderii pe termen lung a nivelului preţurilor. + Retragere din circulaţie a unei cantităţi de bancnote în timpul unei inflaţii, pentru a face să crească puterea de cumpărare a banului. + Creştere a valorii unei monede, o Din fr. deflation. defulâ, defulez vb. I. 1. Tr. (Psih.) A da curs liber ideilor şi tendinţelor refulate în subconştient; a acţiona pentru eliberarea tendinţelor refulate; a se purta în conformitate cu impulsurile (momentane sau refulate în subconştient), liber de interdicţii şi constrângeri, în scopul reducerii unor tensiuni psihice acumulate şi al echilibrării. 2. Refl. (Fam.) A se lăsa purtat de stări afective; a-şi descărca sufletul: s-a defulat spunându-şi povestea, o Din fr. defouler. defulâre, defulări s.f. 1. (Psih.) Manifestare liberă a ideilor şi tendinţelor refulate în subconştient, pentru a diminua sau a elimina cauzele unor tulburări psihice. 2. (Fam.) Descărcare a sufletului (prin destăinuire). o De la defula; cf. fr. defoule-ment. defulât, ~ă, defulaţi, —te adj., s.m., s.f. 1. Adj. (Psih.; despre oameni) Care a dat curs liber ideilor sau tendinţelor sale refulate anterior. 2. Adj., s.m., s.f. (Fam.) (Persoană) care şi-a descărcat sufletul (destăinuin-du-se). o De la defula. deget, degete ► s.n. Degetele-lui-Budha = fruct din familia citricelor, originar din India, împărţit în secţiuni care seamănă cu nişte degete şi care are coajă groasă, foarte puţin miez şi un miros puternic, fiind folosit de localnici DICŢIONAR degetele- lui-Bud ha Buddha's hand main de Bouddha pentru parfumarea locuinţelor sau a hainelor, o cf. engl. Buddha’s hand. degrade, degradeuri s.n., adj. invar. 1. S.n. Estompare treptată a intensităţii unei culori, a luminii; trecere treptată, fără o demarcaţie precisă, de la o culoare la alta (într-o pictură, pe o ţesătură etc.). 2. Adj. invar. (Despre fire textile) în culori care se estompează treptat, o Din fr. degrade. dejivrâ, degivrez vb. I. Tr. A înlătura stratul de gheaţă sau de chiciură format pe unele suprafeţe, o Din fr. degivrer. dejivrâre, dejivrâri s.f. Acţiunea de a dejivra şi rezultatul ei; dejivraj. o De la dejivra. dejivrâj, dejivraje s.n. Dejivrâre. o Din fr. degivrage. delabra, delabrez vb. I. Tr., refl. A (se) deteriora, a (se) strica, o Din fr. delabrer. delabrare, delabrări s.f. Deteriorare. o De la delabra. delabrat, ~ă, delabraţi —te adj. Care este deteriorat, o De la delabra. delegitimâ, delegitimez vb. I. Tr. A scoate în afara legii, a face să devină nelegitim, o Din fr. delegitimer. delegitimâre, delegitimări s.f. Acţiunea de a delegitimâ şi rezultatul ei. o De la delegitimâ. delegitimâ!, ~ă, delegitimaţi, —te adj. Care a fost scos în afara legii, care este nelegitim: mişcarea sindicală este delegitimată. o De la deligitima. deletâ, deletez [dilitâ] vb. I. Tr. (Fam.) A anula, a şterge; degrade ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ a distruge: trebuie să deleteze acele pagini, o Din engl. delete. delete, delete-uri [dilit] s.n. (Inform.) Tastă folosită pentru comanda prin care se permite ştergerea unui text sau a unei porţiuni dintr-un text, a unui fişier etc. dintr-un calculator. ^ (Fam.) A da delete = a şterge, o Din engl. delete. delimitator, delimitatoare s.n. (Inform.) Simbol care foloseşte izolarea textuală a diverselor părţi ale unui program, o Din fr. delimitateur. delocalizâ, delocalizez vb. I. Tr. A schimba amplasamentul (unei societăţi, unei firme etc.). o Din fr. delocaliser. delocalizâre, delocalizări s.f. Acţiunea de a delocaliza şi rezultatul ei. o De la delocaliza. delocalizât, ~ă, delocalizaţi, —te adj. (Despre societăţi, firme etc.) Al cărui sediu a fost mutat, o De la delocaliza. defogâ, deloghez vb. I. Refl. A iniţia şi a încheia procedura de ieşire dintr-un calculator, dintr-o bază de date, dintr-un sistem computerizat etc.: s-a delogat când a terminat de verificat informaţiile, o Din fr. deloguer. delogâre, delogări s.f. Procedură de ieşire dintr-un calculator, dintr-o bază de date sau dintr-un sistem computerizat etc.; logoff, logout, sign-out. o De la deloga. demachiânt, -ă, demachianţi, -te adj., s.n. (Produs cosmetic) care demachiază: lapte demachiant; loţiune demachiantă. o Din fr. demaquillant. demo, demo-uri s.n., adj. invar. 1. S.n. Software care poate fi testat de utilizatori o perioadă limitată de timp, înainte de a fi cumpărat; trial. + Versiune demonstrativă, de obicei incompletă, a unui joc pe calculator, prezentată publicului în scopuri publicitare, înainte de lansarea versiunii finale. 2. Adj. invar. Care reprezintă o versiune demonstrativă (a unui software, a unei interpretări muzicale etc.): am downloadat un antivirus demo. 3. S.n. Selecţie de interpretări muzicale prezentate de un artist unei case de discuri sau unui juriu în vederea obţinerii unui contract sau a acceptării într-un concurs: au înregistrat două demo-uri pentru casa de discuri, o Din engl. demo. democrat, ~ă, democraţi, -te adj., s.m., s.f. 1. Adj., s.m., s.f. (Persoană) care susţine democraţia şi principiile ei. 2. Adj. Partid democrat = partid politic care susţine democraţia şi principiile sale. 3. S.m., s.f. Membru al acestui partid. ^ (Adj.) Politicienii democraţi au intrat în campanie, o Din fr. democrat. demodufâ, demodulez vb. I. Tr. (Telec., inform.) A efectua o de-modulaţie. o Din fr. demoduler. demodulâre, demodulări s.f. (Telec., inform.) Efectuare a unei demodulaţii. o De la demodula. demodulator, demodulatoare ▼ s.n. (Telec., inform.) Circuit sau montaj electric în care are loc demodulaţia oscilaţiilor de înaltă frecvenţă modulate. + Parte a unui aparat de radio în care are loc demodulaţia. o Din germ. Demodulator, fr. demodulateur. demodulâţie, demodulaţii s.f. (Telec., inform.) Separare a oscilaţiei de frecvenţă joasă (audiofrecvenţă) dintr-un semnal modulat (de înaltă frecvenţă), o Din germ. Demodulation, fr. demodulation. demorfinizâre, demorfinizări s.f. Dezintoxicare aplicată morfino-manilor. o Cf. fr. demorphini-sation. demultiplexâ, demultiplexez vb. I. Tr. (Inform.) A separa informaţiile sau căile de transmitere pentru a le orienta spre mai mulţi destinatari, o Din fr. demultiplexer. deponent DICŢIONAR demultiplexor, demultiplexoare ► s.n. (Inform.) Aparat, program care selectează o anumită combinaţie de transmisii făcută de multiplexor la intrare, o Din fr. demultiplexeur. denial-of-service [dinâial-ov-sârvis] s.n. (Inform.) Tip de atac asupra unui server, în scopul diminuării drastice a capacităţii de operare sau chiar al opririi acestuia, o Cuv. engl. demm, denimuri ▼ s.n. Ţesătură groasă din bumbac, folosită în trecut la confecţionarea salopetelor şi a pantalonilor, utilizată astăzi pentru confecţii de tip bluejeans. o Din engl., fr. denim. denim denim denim denominalizâ, denominalizez vb. I. Refl. (Fin.; despre semne băneşti) A-şi reduce valoarea nominală, o De- -I- nominaliza. denominalizare, denominalizări s.f. Acţiunea de a se denomi-naliza şi rezultatul ei. o De la denominaliza. denotaţionâl, ~ă, denotaţionali, ~e adj. (Inform.) Semantică denotaţională = ramură a informaticii care studiază corectitudinea programelor. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. denotationel. denuclearizâ, denuclearizez vb. I. Tr. A interzice, pe baza unui tratat internaţional, producerea, experimentarea, stocarea şi folosirea armelor nucleare într-un anumit spaţiu, într-o zonă, într-o ţară sau într-un grup de ţări. + A înlătura dintr-un teritoriu dat, dintr-o zonă, ţară etc. prezenţa oricărei arme nucleare. / Sil. -cle-a-. o Din fr. denucleariser. depavâ, depavez vb. I. Tr. A scoate pavajul, o Din fr. depaver. de pava re, depavări s.f. Acţiunea de a depava şi rezultatul ei. o De la depava. dependent, ~ă, dependenţi, —te adj., s.m., s.f. (Persoană) care este intoxicată cu anumite substanţe psihoactive (alcool, droguri, medicamente etc.) şi care simte nevoia de a consuma periodic substanţa respectivă; adict. o Din fr. dependant. dependenţă, dependenţe s.f. (Med.) Stare patologică de intoxicaţie în care se află o persoană, ca urmare a obişnuinţei de a consuma în mod repetat anumite substanţe psihoactive (alcool, droguri, medicamente etc.) şi care se manifestă prin nevoia de a continua acest consum şi de a mări dozele; adicţie, toxicomanie: dacă nu te opreşti la timp, vei ajunge la dependenţă de alcool, o Din fr. dependance, engl. dependance. depieliţâ, depieliţez vb. I. Tr. A îndepărta pieliţa de pe fructe sau de pe legume, o De- + pieliţă. depila, depilez vb. I. Tr. A îndepărta părul de pe corp sau de pe faţă, prin mijloace chimice, electrice, mecanice etc., în scop estetic sau igienic; a epila. o Din fr. depiler. depilânt, ~ă, depilanţi, —te adj., s.n. (Produs) care serveşte la depilare. o Din fr. depilante. depilare, depilări s.f. Acţiunea de a depila şi rezultatul ei; epilare. o De la depila. depilator, ~oâre, depilatori, —oare ► adj., s.n. (Produs cosmetic sau aparat electric) care este folosit pentru depilare; epilator: este alergică la crema depilatoare. o Din fr. depilatoire. depolitizâ, depolitizez vb. I. Tr. A face ca anumite acţiuni, realizări, instituţii etc. să-şi piardă caracterul politic, o Din fr. depolitiser. depolitizâre, depolitizări s.f. 1. Acţiunea de a depolitizâ şi rezultatul ei. 2. (Filoz.) Concepţie în sociologia contemporană potrivit căreia, în stadiul actual de dezvoltare a societăţii, sub influenţa revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, instituţiile şi organizaţiile sociale şi-ar pierde conţinutul politic, o De la depolitizâ; cf. fr. depolitisation. depoluâ, depoluez vb. I. Tr. A elimina sau a reduce poluarea ori sursele ei: depoluează un lac. o Din fr. depolluer. depoluânt, ~ă, depoluanţi, —te adj., sjn., s.f. (Substanţă, procedeu etc.) care poate elimina sau reduce poluarea: au fost utilizaţi agenţi depoluanţi. o Din fr. depolluant. depoluare, depoluări s.f. Acţiunea de a depolua şi rezultatul ei: depoluarea apelor, o De la depolua. depoluăt, ~ă, depoluaţi, —te adj. Care a fost purificat; care este lipsit de poluare: râu depoluat. o De la depolua. deponent, ~ă, deponenţi, —te s.m., s.f. (Econ.) Persoană care încredinţează cuiva un lucru, o sumă de bani, hârtii de valoare, depilator depilatory depilatoire depozit DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA în temeiul unui contract de depozit, o Din it. deponente, lat. deponens, -ntis. depozit, depozite s.n. 1. (Fin.; şi depozit bancar) Bani sau obiecte de valoare încredinţate unei instituţii bancare spre păstrare (şi fructificare). 2. Depozit legal = fond de cărţi constituit prin predarea obligatorie de către tipografii sau edituri a unui număr de exemplare din fiecare tiraj, o Din lat. depositum; cf. fr. depot, it. deposito. depresie, depresii s.f. v. depresiune. depresiune, depresiuni s.f. 1. (Med.) Pierdere a energiei fizice sau morale. Depresie respiratorie = inhibare a automatismului respirator, de obicei ca efect secundar al unor substanţe farmaceutice. 2. (Psih.) Stare mentală caracterizată prin tristeţe patologică, autodeva-lorizare, dezinteres, anxietate, descurajare profundă şi persistentă, asociată cu o încetinire psihomotorie şi cu simptome somatice, determinată de diferiţi factori; deprimare, depresivitate. ^ Depresiune difuză = reducere a activităţii electrice a scoarţei cerebrale. (Psih.) Depresie anaclitică = sindrom depresiv din prima copilărie, care survine în urma îndepărtării brutale şi prelungite a mamei, după ce copilul a avut o relaţie normală cu ea. 3. (Econ.) Fază a ciclului economic care urmează după o perioadă de criză economică, în care producţia şi preţurile se menţin la un nivel scăzut, scade valoarea acţiunilor şi puterea de cumpărare a populaţiei, creşte şomajul. / Şi: depresie s.f. o Din fr. depression; cf. engl. depression. depresurizâ, depresurizez vb. I. (Fiz.) 1. Tr. A egaliza presiunea dintr-un spaţiu închis ermetic cu presiunea exterioară. 2. Refl. A pierde presiunea prestabilită: avionul s-a depresurizat. o Din fr. depressuriser. depresurizare, depresurizări s.f. (Fiz.) Acţiunea de a (se) depresurizâ şi rezultatul ei. o De la depresurizâ; cf. fr. depressurisation. depresurizat, ~ă, depresuri-zaţi, —te adj. 1. (Fiz.; despre presiunea atmosferică) Care a slăbit, a scăzut. 2. (Despre avioane, vehicule spaţiale etc.) Care a pierdut presiunea internă normală, o De la depresurizâ. deprogramâ, deprogramez vb. I. Tr. (Inform.) A anula un program. o Din fr. deprogrammer. deprogramâre, deprogramări s.f. (Inform.) Acţiunea de a depro-grama şi rezultatul ei. o De la deprograma. depunător, -oare, depunători, —oare s.m. s.f. (Fin.) Persoană care depune bani, obiecte sau hârtii de valoare spre păstrare, expertizare etc. o Depune + -ător. depune, depun vb. III. Tr. (Fin.) A depune bani = a încredinţa bani spre păstrare (unei bănci, unei case de economii, unei instituţii specializate etc.), ca garanţie etc. o Cf. fr. deposer. depunere, depuneri s.f. (Fin.) Acţiunea de a (se) depune şi rezultatul ei. + Sumă de bani depusă spre păstrare (la o bancă, la o casă de economii etc.). Depunere la vedere = depunere (de bani) fără un termen fix de păstrare, o De la depune. deranjament, deranjamente s.n. (La pl.) Serviciu care se ocupă de remedierea perturbării unei instalaţii, a unor circuite etc. o Din fr. derangement. derapa, derapez vb. I. Intr. (Fig.; despre situaţii, evenimente etc.) A se schimba defavorabil şi neprevăzut, o Din fr. deraper. derapaj, derapaje s.n. Acţiunea de a derapa şi rezultatul său. o Din fr. derapage. derusificâ, derusific vb. I. Tr. A înlătura instituţiile, obiceiurile etc. specifice Rusiei (sovietice), o De- + rusifica. derusificâre, derusificări s.f. Acţiunea de a derusificâ şi rezultatul ei. o De la derusificâ. desaliniza, desalinizez vb. I. Tr. A face să fie mai puţin sărat; a desăra. o Cf. fr. dessaler. desalinizare, desalinizări s.f. Acţiunea de a desaliniza şi rezultatul ei; desărare. o De la desaliniza. desalinizât, ~ă, desalinizaţi, -te adj. Care a fost supus procesului de desalinizare, care este mai puţin sărat; desărat. o De la desaliniza. descarcerâ, descarcerez vb. I. Tr. A scoate o persoană, cu ajutorul mijloacelor tehnice specifice, dintr-un vehicul ale cărui componente contorsionate în urma unui accident (rutier) împiedică ieşirea sau extragerea corpului din vehicul, o Din fr. desincarcerer. descarcerâre, descarcerări s.f. Extragerea dintr-un vehicul avariat în urma unui accident (rutier), cu mijloace tehnice specifice, a unei persoane accidentate sau antrenate în accident. ^ Echipă (sau echipaj) de descarcerare = grup de persoane specializate care participă la eliberarea pasagerilor rămaşi blocaţi într-un vehicul avariat în urma unui accident (rutier). Utilaj de descarcerare = utilaj specific folosit în accidente (rutiere) care permite decuparea, tăierea componentelor din tablă, metal etc. şi eliberarea fiinţelor aflate in interiorul vehiculului avariat, o De la descarcera. descărca, descarc vb. I. Tr. (Inform.) A face un transfer de unul sau mai multe pachete de informaţii sau date (fişiere, programe) între două calculatoare, două servere ori între alte sisteme sau dispozitive electronice, de obicei prin intermediul internetului; a downloada. o Cf. engl. download. descărcare, descărcări s.f. (Inform.) Acţiunea de a descărca şi rezultatul ei; download, down-loadare. o De la descărca. descărcat, ~ă, descărcaţi, -te adj. (Inform.; despre date sau fişiere) Care a fost transferat între două calculatoare, între două servere ori între alte sisteme sau dispozitive electronice, de obicei prin intermediul internetului; downloadat. o De la descărca. descentraliza, descentralizez vb. I. Tr. 1. A acorda autonomie detector administrativă unor organe locale. 2. A transfera o parte a conducerii şi a funcţiilor la un nivel inferior al unei organizaţii, întreprinderi, societăţi etc. o Des- + centraliza; cf. fr. decentraliser. descentralizare, descentralizări s.f. Acţiunea de a descentraliza şi rezultatul ei. + Independenţă administrativă acordată organelor locale, o De la descentraliza. descentralizat, ~ă, descentralizaţi, —te adj. (Despre organele locale) Căruia i s-a acordat independenţă administrativă, o De la descentraliza. descriptor, descriptori s.m. (Inform.) 1. Termen, expresie etc. care pot fi folosite drept cheie pentru căutarea şi regăsirea rapidă a informaţiilor într-un document sau grup de documente. 2. Informaţie stocată pentru a descrie structura, conţinutul etc. al unui program, o Din fr. descripteur, engl. descriptor. desecretizâ, desecretizez vb. I. Tr. A declasifica: s-au desecretizat unele dosare, o De- + secret + -iza. desecretizâre, desecretizări s.f. Acţiunea de a desecretizâ şi rezultatul ei; declasificare. o De la desecretizâ. desecretizat, ~ă, desecretizaţi, -te adj. Care poate fi cunoscut, care nu mai este considerat secret; declasificat: dosare dese-cretizate o De la desecretizâ. deserializâre, deserializări s.f. (Inform.) Operaţie executată la destinaţie, când informaţia, reprezentată printr-un şir de cuvinte, este transmisă serial de către sursă. / Sil. -ri-a-. o Cf. engl. deserialization. deshidratânt, ~ă, deshidratanţi, -te adj., s.m. (Substanţă) care provoacă deshidratarea, o Din fr. deshydratant. deshidratâre, deshidratări s.f. (Med.) Diminuare excesivă a apei în diferitele ţesuturi ale organismului (îndeosebi în sânge), prin insuficienţă de aport sau prin pierdere exagerată (transpiraţii, vomă, diaree), o De la deshidrata. ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIM deshidratat, ~ă, deshidrataţi, —te adj. (Med.) Care a pierdut în mod anormal apa din ţesuturile organice, ca urmare a transpiraţiei abundente, a vomei şi a diareii repetate, o De la deshidrata. design, designuri [dizâin] s.n. 1. Aspect exterior, mod de a se prezenta al unui lucru (din punct de vedere estetic). 2. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcţionali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul, citarea şi adaptabilitatea la funcţiile specifice a unui produsul industrial. + (P. ext.) Domeniu complex care include întregul orizont al armonizării estetice a ambientului, începând de la conceperea obiectelor uzuale şi a mobilelor până la urbanism şi amenajarea peisajului. 3. Plan menit să prezinte aspectul şi funcţiile unei clădiri, ale unui obiect etc. înainte de realizarea lor: designul clădirii a fost conceput de un tânăr francez, o Din engl., fr. design. designer, designeri [dizâinar] s.m. 1. Specialist în design; proiectant care se ocupă de estetica produselor industriale. 2. Creator de modă. o Din engl., fr. designer. desk, deskuri ▼ s.n. Masă de scris, birou, o Din engl. desk. desktop, desktopuri s.n. 1. Calculator de birou. 2. Ecranul principal de afişare al unui calculator, interfaţa grafică de comunicare cu utilizatorul, constând în pictograme care reprezintă fişiere; monitor, o Din engl. desktop. desk desk bureau BA ROMÂNA destinaţie, destinaţii s.f. (Inform.) Dispozitiv sau program care primeşte informaţii, o Din fr. destination. destocâ, destochez vb. I. Intr. A diminua stocurile prin punerea lor în vânzare, o Din engl. destock, fr. destocker. destocâj, destocaje s.n. Destocare. o Din fr. destockage. destocare, destocări s.f. Acţiunea de a destoca şi rezultatul ei; destocaj. o De la destoca. destructurâ, destructurez vb. I. Tr. A distruge structurile unui ansamblu; a desfiinţa structura a ceva. o Din fr. destructurer. destructurânt, ~ă destructuranţi, —te adj. Care are capacitatea de a destructurâ. o Din fr. destructurânt. detartrâ, detartrez vb. I. Tr. (Med.) A înlătura tartrul de pe dinţi, o Din fr. detartrer. detector, detectoare ► s.n. Aparat, dispozitiv utilizat pentru a detecta ceva. -$*■ Detector de proximitate = aparat electronic care detectează apropierea unei persoane sau a unui obiect de o zonă controlată. Detector de metale = aparat electronic pentru detectarea obiectelor metalice ascunse vederii. Detector de minciuni = poligraf; lie detector. Detector de radar — aparat electronic folosit de şoferi pentru a detecta dacă viteza maşinii este monitorizată de o unitate radar. Detector de fum = dispozitiv folosit pentru a detecta fumul de la incendii în încăperi, o Dinfr. detecteur, engl. detector. determinare ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ detector de fum smoke detector detecteur de fumee determinare, determinări s.f. Fermitate, hotărâre: în discurs s-a simţit determinarea candidatului de a face ceva nou. o Cf. engl. determination. determinat, ~ă, determinaţi, —te adj. (Fig.; despre persoane) Care este hotărât, decis, motivat: un concurent talentat şi determinat. o De la determina; cf. fr. determine. detoxificâ, detoxific vb I. Tr., refl. 1. A produce sau a suferi neutralizarea unui produs toxic. 2. A elimina substanţele toxice din organism, prin diferite metode (dietă, exerciţii fizice etc.). o Din fr. detoxifier. detoxificâre, detoxificări s.f. Acţiunea de a detoxificâ şi rezultatul ei. + (Spec.) Tratament medical pentru dependenţii de alcool sau de droguri care include abstinenţă până când sângele din organism este curăţat de toxine, o De la detoxificâ; cf. engl. detoxification. detoxificât, ~ă, detoxificaţi, —te adj. Care a fost supus detoxifică-rii. o De la detoxificâ. detoxifiere, detoxifieri s.f. Detoxifi-care. / Sil. -fi-e-. o De la detoxifia. devaloriza, devalorizez vb. I. Tr., refl. (Fin.) A(-şi) reduce valoarea (în raport cu aurul sau cu valutele străine); a (se) deprecia: în ultima lună leul s-a devalorizat, o Din fr. devaloriser. devalorizare, devalorizări s.f. (Fin.) Reducere oficială a valorii monedei naţionale în raport cu aurul, argintul sau cu valutele străine, o De la devaloriza. devalorizât, ~ă, devalorizaţi, —te adj. (Fin.; despre monede şi alte valori) Care şi-a micşorat valoarea; care s-a depreciat, o De la devaloriza. developer, developeri [divelopar] s.m. Developer imobiliar = dezvoltator imobiliar, o Din engl. developer. deveîopmentaîism s.n. (Econ.) Teorie care susţine că, pentru ţările din lumea a treia, cea mai bună modalitate de a se dezvolta o reprezintă crearea unei pieţe interne puternice şi variate, precum şi creşterea taxelor la importuri, o Din engl. deveîopmentaîism. deversa, deversez vb. I. Tr., refl. 1. Tr., refl. A scurge sau a face să se scurgă surplusul de apă dintr-un râu sau dintr-un lac de acumulare; a (se) vărsa; a (se) revărsa. 2. Tr. (Tehn.) A face să se scurgă un lichid (rezidual) într-o apă naturală, o Din fr. deverser. deversare, deversări s.f. 1. Scurgere a surplusului de apă dintr-un râu sau dintr-un lac de acumulare: pentru a preveni inundarea unor localităţi, s-au făcut deversări controlate. 2. (Tehn.) Scurgere a unui lichid (rezidual) într-o apă naturală, o De la deversa. devirusa, devirusez vb. I. Tr. (Inform.) A curăţa de viruşi programe, fişiere etc. dintr-un calculator sau dintr-un alt dispozitiv de stocare care permite acest lucru, folosind un software special, o Din fr. devirusser. devirusâre, devirusări s.f. Acţiunea de a devirusa şi rezultatul ei. o De la devirusa. devirusât, ~ă, devirusaţi, —te adj. (Despre programe, fişiere etc.) Care a fost curăţat de viruşi, folosind un software special, o De la devirusa. deviză, devize s.f. 1. Moneda unei ţări considerată în raport cu moneda altei ţări. 2. (Fin.; la pl.) Mijloace de credit şi de plată, reprezentate prin documente de plată (trate, cecuri etc.) şi hârtii de valoare (acţiuni, obligaţiuni, titluri etc.) (emise în valută străină), pe baza cărora beneficiarul are dreptul să obţină o anumită cantitate de valori. ^ Devize convertibile = devize care pot fi schimbate liber în altă monedă decât cea în care sunt exprimate, o Din fr. devise. dezabonâ, dezabonez vb. I. Tr., refl. A(-şi) anula un abonament, o Din fr. desabonner. dezactiva, dezactivez vb. I. Tr. A face ca un dispozitiv, un aparat, un program de calculator etc. să treacă în stare de inactivitate. o Din fr. desactiver. dezactivare, dezactivări s.f. Trecere în stare de inactivitate a unui dispozitiv, aparat, program de calculator etc. o De la dezactiva. dezactivat, ~ă, dezactivaţi, —te adj. (Despre dispozitive, aparate, programe de calculator etc.) Care este trecut în stare de inactivitate, o De la dezactiva. dezaicooiizâ, dezalcoolizez vb. j I. Tr. A trata alcoolismul unui l pacient. / Sil. -co-o-. o Din fr. desalcooliser. dezaicooiizâre, dezalcoolizări s.f. (Med.) Tratament în alcoolismul cronic, care constă în crearea unui dezgust faţă de băutură, pe principiul reflexelor condiţionate. / Sil. -co-o-. o De la dezalcooliza. dezambiguizâ, dezambiguizez vb. I. Tr. A înlătura ambiguitatea, a clarifica exprimarea prin eliminarea oricărui echivoc; a realiza o exprimare cu un singur înţeles posibil. / Sil. -gu-i-. o Din fr. desambiguiser. dezambiguizâre, dezambiguizâri s.f. înlăturare a ambiguităţii, clarificare a exprimării prin eliminarea oricărui echivoc. / Sil. -gu-i-. o De la dezambiguiza. dezarhivâ, dezarhivez vb. I. Tr. (Inform.) A extrage unul sau mai multe fişiere dintr-o arhivă electronică, în care au fost incluse prin compresie (pentru reducerea dimensiunilor), o Din fr. desarchiver. dezarhivâ re, dezarhivări s.f. (Inform.) Acţiunea de a dezarhiva şi rezultatul ei. o De la dezarhiva. dezarhivât, ~ă, dezarhivaţi, -te adj. (Inform.; despre fişiere) Care este extras dintr-o arhivă electronică, în care au fost incluse prin compresie (pentru reducerea dimensiunilor), o De la dezarhiva. dietetic DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SEI dezbâtere, dezbateri s.f. Discuţie sau analiză, sub toate aspectele şi din diferite puncte de vedere a unor idei, legi, proiecte etc., la întâlniri publice sau la adunări deliberante: dezbateri parlamentare. + (P. ext.; şi dezbatere publică) Discuţie asupra unei probleme de interes general; debate: dezbatere asupra vârstei de pensionare, o De la dezbate; cf. fr. debat, engl. debate. dezechilibru, dezechilibre s.n. Lipsă de echilibru. ^ Dezechilibru economic = lipsă de concordanţă între diferitele părţi componente ale procesului economic. Dezechilibru alimentar v. alimentar, o Din fr. desequilibre. dezinfiâţie, dezinflaţii s.f. (Econ.) Reducere a ratei inflaţiei, o Din fr. desinflation, engl. disinflation. dezinflaţiomst, ~ă, dezinflaţio-nişti, —ste adj. Care se referă la scăderea ratei inflaţiei, o Din engl. disinflationist. dezvoltator, dezvoltatori s.m. Dezvoltator imobiliar = persoană fizică sau juridică care întreprinde toate acţiunile necesare pentru dezvoltarea unei proprietăţi prin construcţia de apartamente, centre comerciale sau clădiri industriale într-o zonă sau pe un teren special ales în acest scop; developer imobiliar, o Cf. engl. developer. dhow ► [dâu] s.n. Navă cu velatură, având unul sau două catarge, folosită îndeosebi în regiunile arabe, o Cuv. engl. diâboio a s.n. 1. Jucărie (de origine japoneză) alcătuită dintr-un mosor subţiat la mijloc, care se aruncă în sus şi se prinde pe un fir legat între două beţişoare. 2. Proiectil la armele cu aer comprimat format din alice de plumb scobite în interior, o Din fr. diabolo. diafragmă, diafragme s.f. Dispozitiv mecanic de contracepţie pentru femei, din cauciuc sau din plastic, care, aplicat la nivelul colului uterin, împiedică ascensiunea spermatozoizilor, prevenind astfel concepţia, o Din fr. diaphragme, germ. Diaphragma. diabolo (1) diabolo JfP" * * diabolo t diagnostic, diagnostice s.n. (Inform.) Metodă de depistare, de localizare şi eventual de corijare a defecţiunilor subsistemului hardware sau a erorilor dintr-un program. / Sil. di-ag-. o Din fr. diagnostic. dialog, dialoguri s.n. Fereastră (sau casetă) de dialog v. fereastră. o Cf. engl. dialog box. dial-up [dâil-ap] adj. Conexiune dial-up = tip de conexiune la internet care utilizează o linie telefonică obişnuită şi un modem ce stabileşte o legătură temporară spre calculator, suportând viteze de transfer mici şi care se taxează, de obicei, în funcţie de durata utilizării, o Cuv. engl. diâsporă s.f. 1. Răspândire a evreilor, de-a lungul secolelor, în afara teritoriului strămoşilor lor. 2. (P. ext.) Totalitate a membrilor unei etnii, stabiliţi în afara teritoriului patriei lor: diaspora românească din Canada. / Sil. di-as-. o Din germ. Diaspora, gr. diaspora, fr. diaspora. dicţionar, dicţionare s.n. (Inform.) Tablă de corespondenţă utilizată pentru a specifica programele, secvenţele, datele alfanumerice etc. conţinute într-o arhivă şi structura lor (cazuală sau secvenţială). / Sil. -ţi-o-, o Din fr. dictionnaire. diesel [di'zel] s.n. (Fam.) Automobil care are motor diesel: mi-aş cumpăra un diesel, o Din fr. diesel, germ. Diesel. dietetic, ~ă, dietetici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Ştiinţă care are ca obiect studiul valorii nutritive a alimentelor, al bolilor cauzate de o alimentaţie neraţională, precum şi stabilirea regimurilor alimentare indicate diverselor dietetician DICŢIONAR categorii de consumatori (bolnavi, copii, sportivi etc.). 2. Adj. Care se referă la această ştiinţă şi la aplicaţiile sale: regim dietetic; aliment dietetic. / Sil. di-e-. o Din fr. dietetique. dietetician, ~ă, dieteticieni, ~e s.m., s.f. Specialist în dietetică. / Sil. di-e-te-ti-ci-an. o Din fr. dieteticien. diferenţă, diferenţe s.f. A face diferenţa = a fi foarte bun, a fi deosebit: portarul a făcut diferenţa în acel meci. o Cf. engl. (to make the) difference. digit, digiţi s.m. (Inform., electron.) Cifră, o Din engl. digit. digital, ~ă, digitali, ~e adj. 1. (Despre semnale sau informaţii) Care este sau care poate fi exprimat prin digiţii 0 şi 1, ce sunt în general reprezentaţi ca valori fizice, de tipul voltajului sau al polarizării magnetice. 2. (Electron.; despre aparate, dispozitive, instrumente, sisteme) Care generează, utilizează, prelucrează sau stochează date sau informaţii sub formă de semnale digitale: televizor digital. 4- Cablu digital = cablu prin care se pot transfera semnale digitale. Semnătură digitală v. semnătură. 3. Care presupune utilizarea calculatorului: revoluţie digitală, o Din fr., engl. digital. dîgitafîzâ, digitalizez vb. I. Tr. (Inform.) A transforma datele analogice în date digitale, recunoscute de calculator; a digitiza: cercetătorii digitalizează. o Din fr. digitaliser, engl. digitalize. digitali zare, digitalizări s.f. (Inform.) Acţiunea de a digitaliza şi rezultatul ei; digitizare: digitali-zarea cărţilor va facilita accesul cititorilor, o De la digitaliza. digitalizât, ~ă, digitalizaţi, ~te adj. (Inform.; despre date analogice) Care au fost transformate în date digitale, care sunt recunoscute de calculator; digitizat. o De la digitaliza. digitîzâ, digitizez vb. I. Tr. (Inform.) A digitaliza. o Din engl. digitize. digitizare, digitizări s.f. (Inform.) Digitalizare. o De la digitiza. ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ digitizât, ~ă, digitizaţi, ~te adj. (Inform.) Digitalizat. o De la digitiza. digitizor, digitizoare ▼ s.n. (Inform.) Dispozitiv utilizat pentru transformarea unei curbe plane într-un set de caractere binare, corespunzătoare coordonatelor punctelor reprezentative ale curbei, o Cf. engl. digitiser. i digitizor digitiser digitaliseur diido, dildo-uri s.n. Vibrator utilizat în scopuri erotice, o Din engl. dildo. dim sum ▼ s. Gustări uşoare de origine chinezească, în general sub formă de găluşte sau rulouri fierte la aburi, care au o mare varietate de umpluturi şi care sunt servite în cantităţi mici, ca aperitive pentru ceai. o Cuv. engl. ( dresuri s.n. 1. Ciorapi cu chilot; ciorap-pantalon. 2. Echipament pentru sport sau pentru balet, o Din engl. dress. dressing room, dressing room-uri s.n. Dressing2. o Din engl., fr. dressing room. dressing1, dressing-uri s.n. Sos rece, pe bază de vinegretă sau maioneză, folosit pentru asezonarea salatelor, o Din engl. dressing. dressing2, dressing-uri s.n. Cameră (de dimensiuni reduse), amplasată de obicei lângă dormitor, destinată depozitării hainelor, încălţărilor, accesoriilor etc.; dressing room. + (P. ext.) Dulap (de dimensiuni mari) în care se depozitează hainele, încălţările, accesoriile etc. o Din engl., fr. dressing (room). drift, drifturi s.n. Derapare controlată a maşinii în drifting. o Din engl. drift. drifter, driftere s.n. (Mar.) Ambarcaţiune de construcţie specială, utilizată pentru pescuitul marin şi pentru sport, o Din engl. drifter. drifting s.n. Tehnică folosită în sporturile auto, care presupune deraparea controlată a maşinii, astfel încât unghiul derapării părţii din spate să fie mai mare decât cel al părţii din faţă, iar roţile din faţă să fie îndreptate în direcţia opusă întoarcerii, o Cuv. engl. drink, drinkuri s.n. (Fam.) Băutură alcoolică, o Din engl. drink. drive, drive-uri [drâiv] s.n. 1. (Sport) Lovitură puternică la tenis, golf şi base-ball, care imprimă mingii o viteză mare şi o traiectorie razantă. 2. (Muz.; în jazz) Manieră de execuţie prin forţă impulsivă. 3. (Psih.) Tendinţă impulsivă, de natură instinctivă, o Din engl. drive. drive-in [draiv-in] s.n. Loc public (cinema, restaurant, fast-food etc.) care oferă servicii clienţilor, fără ca aceştia să-şi părăsească maşinile, o Din engl., fr. drive-in. driver, driveri s.m. şi drivere s.n. [drâivar] 1. S.m. Şofer. 2. S.n. (Inform.) Program care are funcţia de a acţiona ca o ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA interfaţă între o anumită componentă hardware şi una software. 2. S.n. (Electr.) Etaj amplificator cu tuburi sau tranzistori care atacă cele două etaje ale unui amplificator simetric, o Din engl., fr. driver. drive test, drive teste [drâiv test] s.n. Conducere a unui autovehicul înainte de a-1 achiziţiona, cu scopul testării fiabilităţii, confortului etc. acestuia, o Din engl. test drive. drog, droguri s.n. 1. Substanţă psihotropă al cărei consum poate duce la dependenţă şi care este, cel mai adesea, ilegală; stupefiant. ^ Drog recreaţional = substanţă psihoactivă, folosită pentru a crea sau pentru a intensifica o stare de relaxare. 2. (Fig.) Lucru de care cineva nu se mai poate dispensa: pescuitul este un drog pentru el. o Din fr. drogue; cf. engl. drug. droga, droghez vb. I. Tr., refl. A(-şi) administra sau a lua stupefiante, o Din fr. droguer; cf. engl. drug. drogare, drogări s.f. Acţiunea de a (se) droga şi rezultatul ei. o De la droga. drogat, ~ă, drogaţi, —te adj., s.m., s.f. (Persoană) care este intoxicată prin consum de droguri, de stupefiante, o Din fr. drogue. drogodependent, ~ă, drogode-pendenţi, -te s.m., s.f. Persoană care este dependentă de droguri; adict, toxicoman, o Drogo- + dependent. drogodependenţă s.f. Stare somatico-psihică determinată de consumul excesiv şi repetat al unui drog, cu instalarea fenomenelor de toleranţă, dependenţă şi apariţia sevrajului, în momentul încetării consumului; adicţie, toxicomanie, o Drogo- + dependenţă. drugstore [drâgstor] s.n. Magazin unde se vând produse cosmetice, farmaceutice etc. o Din engl. drugstore. drum&bass [dram end beis] s.n. Stil de muzică electronică ce provine din muzica rave. o Cuv. engl. ROMÂNĂ drumâr, drumari s.m. Persoană care se ocupă cu amenajarea sau cu întreţinerea drumurilor, o Drum + -ar. drummer, drummeri [drâmar] s.m. (Muz.) Baterist, o Din engl. drummer. dry [drâi] adj. invar. (Despre băuturi alcoolice) Fără zahăr; sec: a băut un dry gin. o Cuv. engl. dry farming [drâi fârmiio] s.n. Sistem de cultură agricolă, specific climatelor aride şi semiaride, fără irigaţii, o Cuv. engl. dry tooling [drâi tulir)] s.n. Formă de alpinism în care se utilizează echipament special pentru gheaţă şi zăpadă, dar care este practicat pe stânci uscate, o Cuv. engl. dual-band [dual bend] adj. (Despre telefoane mobile) Care poate funcţiona pe două frecvenţe diferite, o Cuv. engl. dual sim, dual sim-uri ▼ [dual sim] s.n., adj. 1. S.n. Telefon mobil în care se pot folosi simultan două cartele SIM. 2. Adj. (Despre telefoane mobile) Care poate funcţiona cu două cartele SIM în acelaşi timp: mi-am luat un dual sim. o Din engl. dual sim. dubla, dublez vb. I. Tr. A înlocui coloana sonoră originală a unui film printr-o coloană provenită din adaptarea dialogurilor într-o dual sim (1) dual sim double carte s/m DXA DICŢIOK altă limbă: au dublat filmul italian în germană, o Din fr. doubler. dublare, dublări s.f. Acţiunea de a dubla şi rezultatul ei. o De la dubla. dumă, dume s.f. (Fam.) Vorbă de duh; glumă, poantă, o Din ţig. duma. dum-dum s.n. Glonţ sau proiectil de infanterie, a cărui ogivă este tăiată în cruce şi care conţine mici încărcături de exploziv, astfel încât provoacă răni grave sau mortale, o Din fr. dum-dum. dumping, dumping-uri [dâmpirj] s.n. (Econ.) Vânzare a mărfurilor pe piaţa externă la preţuri mai scăzute decât acelea de pe piaţa internă şi de pe piaţa mondială, practicată de unele ţări pentru a elimina concurenţa. ^ Dumping valutar = vânzare a mărfurilor pe piaţa externă la preţuri mai mici decât cele practicate în mod obişnuit, din cauza scăderii valorii valutei naţionale. Dumping social = reducere a preţului de cost în dauna nivelului de trai al populaţiei, o Din engl., fr. dumping. durân s.n. Sticlă specială, cu rezistenţă mare la variaţiile bruşte de temperatură, din care se fac obiecte şi aparate de laborator, o Din engl. duran, germ. Duran (glas), den. com. durian 1 s. 1. Arbore tropical din Asia de sud-est şi din Africa, care produce fructe foarte apreciate. 2. Fruct tropical, mare, oval, cu o coajă acoperită de ţepi, care poate ajunge până la 3 kilograme şi care este foarte apreciat pentru gustul aromat, în ciuda mirosului greu. o Din engl., fr. durian. ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ duty-free, duty-free-uri [diuti-fri] adj., s.n. 1. Adj. Care sete scutit de taxe vamale. 2. S.n. Magazin (aflat mai ales în aeroporturi) din care pot fi cumpărate mărfuri scutite de taxe. o Din engl. duty-free. DVD, DVD-uri [di-vi-di] s.n. Mediu de stocare optic, cu o capacitate de aproape 7 ori mai mare decât cea a unui CD, care utilizează un mod diferit de scriere a informaţiei pe disc. o Din engl. D(igital) V(ersatile) D(isk) Muzică electronică = muzică realizată, compusă şi executată cu ajutorul unor tehnici şi instrumente electronice de analiză, înregistrare şi redare a sunetelor (magnetofoa-ne, sintetizatoare, calculatoare etc.), în vederea manipulării lor pentru realizarea unor efecte sonore care nu se pot obţine cu instrumentele tradiţionale. Adresă electronică v. adresă. Agendă electronică v. agendă. Bani electronici v. ban. Brăţară electronică = brăţară cu un radio transmiţător încorporat, folosită de poliţie în unele state pentru a monitoriza deplasările unor persoane considerate periculoase. Lentilă electronică = dispozitiv format din sisteme de electrozi sau din combinaţii de magneţi şi de electromagneţi, care produce un câmp electric sau magnetic de o anumită configuraţie şi simetrie, astfel încât poate modifica traiectoriile electronilor. Portofel electronic v. portofel. Poştă electronică v. poştă. Ţigară electronică v. ţigară. Vot electronic v. vot. ^ (Subst. n. pl.) Din cauza problemelor de la reţea mi s-au ars toate electronicele din casă. o Din fr. electronique. electroretinografie s.f. (Tehnică de) măsurare a potenţialului electric retinian la o excitaţie luminoasă. o Din fr. electroretino-graphie, engl. electroretinography. electrosolâr, ~ă, electrosolari, ~e adj. Care se referă la electricitatea obţinută prin folosirea energiei solare, o Din fr. electrosolaire. electroşoc, electroşocuri s.n. (Med.) Metodă de tratament cu aplicare restrânsă, care constă în trecerea de scurtă durată a curentului electric alternativ prin creier, determinând pierderea cunoştinţei, convulsii generalizate şi modificări intense ale funcţiunilor vegetative, folosită în anumite boli psihice, o Din fr. electrochoc, engl. electroshock. emoticon 1 DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSU RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ electrovâlvă, electrovalve s.f. Ventil, supapă cu deschiderea sau închiderea comandate de un electromagnet. o Din fr. electrovalve. eleron, eleroane ▼ s.n. 1. Fiecare dintre aripioarele mobile ale cârmei transversale a unui avion, montate pe marginea posterioară a aripilor şi a ampenajului avionului, prin manevrarea cărora se realizează mişcările acestuia în zbor. 2. Dispozitiv aerodinamic a cărui funcţie este de a mări aderenţa unui autoturism şi, uneori, de a îmbunătăţi estetica acestuia, o Din fr. aileron. elevat, ~ă, elevaţi, —te adj. 1. (Despre oameni sau despre educaţia, caracterul etc. lor) Care este superior, cu un spirit ales, cultivat, rafinat; nobil. 2. (Despre stil, limbaj, creaţii etc.) Care este de înaltă calitate, plin de rafinament, de o aleasă ţinută; ales, îngrijit: are un discurs foarte elevat, o Din fr. eleve. eligibil, ~ă, eligibili, —e adj. (Despre proiecte, cheltuieli specifice acestora etc.) Care îndeplineşte toate condiţiile spre a putea fi obţinut sau finanţat: proiectul trebuie elaborat cu mare atenţie pentru a fi eligibil, o Din fr. eligible, it. eligibile. elucubrânt, ~ă, elucubranţi, -te adj. Care este aberant, absurd, haotic: discursul său este elucu-brant. o Din fr. elucubrânt. e-mail, e-mailuri [î'meil sau imeil] s.n. 1. Serviciu de poştă electronică prin intermediul căruia se pot transmite mesaje sau transfera fişiere între două calculatoare ori adrese electronice; (abrev. curentă) mail: am trimis informaţiile prin e-mail. + (P. ext.) Mesaj primit sau transmis prin poşta electronică; (abrev. curentă) mail: am primit un e-mail cu felicitări. 2. Adresă electronică; (abrev. curentă) mail: dă-mi e-mailul tău. / Scris şi: email, o Din engl. e-mail < electronic mail e-marketing [f-marketirj] s. Promovare de produse sau servicii pe internet, o Cuv. engl. embargo, embargouri s.n. 1. Măsură de politică economică luată de o ţară sau un grup de ţări faţă de o altă ţară sau un grup de ţări, care se concretizează în ruperea relaţiilor comerciale. 2. Reţinere de către o ţară sau un grup de ţări a navelor comerciale sau a mărfurilor altui stat aflate pe teritoriul său (în condiţiile în care a survenit un conflict între statele respective). 3. (Fig.) Interzicere a difuzării prin mass-media a unor anumite ştiri sau documente înaintea unei date stabilite, o Din fr. embargo. embosâ, embosez vb. I. Tr. A inscripţiona în relief datele de identificare pe un card bancar, pentru a facilita citirea manuală sau automată a acestuia, o Din fr. embosser, engl. emboss. embosâre, embosări s.f. Acţiunea de a embosa şi rezultatul ei. o De la embosare. emerge, pers. 3 emerge vb. III. Intr. 1. (Despre corpuri, radiaţii etc.) A ieşi, a ţâşni la suprafaţă din apă. 2. (Fig.) A apărea, a se arăta; a se manifesta: supărarea emerge din mesajul său. o Din fr. emerger. emergent, ~ă, emergenţi, —te adj. (Despre ţări) A căror economie capătă o importanţă internaţională, o Din fr. emergent, engl. emergent. emergenţă, emergenţe s.f. 1. Apariţie bruscă (într-o serie de evenimente sau de idei): emergenţa unei orientări noi în ştiinţa limbii. 2. Punerea în evidenţă a unei proprietăţi suplimentare a unui tot, nedeductibilă din studiul independent al părţilor componente, o Din fr. emer-gence. emfatizâ, emfatizez vb. I Tr. A exagera (importanţa, cantitatea), aducând insistent în atenţie; a sublinia, a accentua, a reliefa, o Din fr. emphatiser. emisie, emisii s.f. Producere la un anumit moment şi dispersare în spaţiu (de unde electromagneti- ce, de particule elementare, de căldură, de vibraţii mecanice sau gazoase etc.): emisii de carbon, o Din fr. emission. emite, emit vb. I. Tr. 1. A elabora, a scoate şi a face cunoscute în mod oficial legi, hotărâri, mandate, acte normative etc.; a pune în vigoare. 2. A elibera (la cerere) chitanţe, facturi etc. o Din fr. emettre. emmental ▼ s. Sortiment de brânză, originară din Elveţia, de culoare galbenă, de o consistenţă medie şi cu găuri în interior, cu gust picant, preparată din lapte de vacă; emmentaler. o Din fr., engl. emmental. emmental emmental emmental emmentaler s. Emmental. o Din germ. Emmentaler. emo [emo sau imo] s. 1. Muzică rock, asemănătoare cu punk-ul, care se caracterizează prin linii foarte melodice şi versuri expresive. 2. Stil vestimentar şi de comportament care promovează hipersensibilitatea şi care este asociat cu preferinţele muzicale. 3. Adept al acestui stil: m-a impresionat sinceritatea acelui emo. o Din engl. emo(tional hardcore). emoticon, emoticoane ► s.n. Suită de caractere alfanumerice, utilizată într-un mesaj electronic pentru a forma o reprezentare grafică stilizată a unei feţe umane care exprimă emoţii, emula DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN .IMBA ROMÂNA 114 • • • • • • x emoticoane emoticons emoticones sugerează trăsături fizice, acţiuni, personaje etc. o Din engl. emoticon, fr. emodcone. emulă, pers. 3 sg. emulează vb. I. Intr. (Inform.; despre sisteme hardware sau software) A se comporta la fel ca alt sistem, o Din fr. emuler. emulare, emulări s.f. (Inform.) Procesul prin care un calculator sau un program imită modul de funcţionare al altui calculator sau program, o De la emula. emulator, emulatori s.m. (Inform.) Componentă a unui calculator care îi permite să aibă aceleaşi performanţe ca un calculator de alt tip. o Din fr. emulateur, engl. emulator. emulgator, emulgatori s.m. (Chim.) 1. Substanţă chimică folosită la obţinerea unei emulsii. 2. Substanţă chimică folosită la îndepărtarea grăsimilor din produsele textile, o Din germ. Emulgator. encapsulâre, encapsulări s.f. (Inform.) încapsulare, o Cf. engl. encapsulation. enchilada ▼ [entjilâda] s.n. Fel de tortilla, de origine mexicană, care se serveşte cu un sos de tomate condimentat cu chilii şi cu o umplutură de carne sau de brânză, o Cuv. sp. enchilada enchilada enchilada enclâvă, enclave s.f. Grup de populaţie străină, izolat în mijlocul masei indigene, o Din germ. Enclave, fr. enclave. enclavizâ, enclavizez vb. I. Tr. A realiza enclave de populaţie (de altă etnie), o Enclavă + -iza. energizâ, energizez vb. I. Tr. A da energie, a înviora, a revigora, o Din engl. energize. energizânt, ~ă, energizanţi, —te adj., s.n. 1. Adj. Care stimulează, care dă energie; tonic. + (Subst. n.) Băutură tonică ce poate conţine taurină, cafeină, alcool etc. 2. S.n. Medicament care stimulează activitatea psihică: doctorul i-a prescris ener-gizante. o Din fr. energisant; cf. engl. energiser. enter, enter-uri s.n. (Inform.) Tastă folosită pentru diferite funcţii, ca executarea unei comenzi, selectarea opţiunilor dintr-un meniu etc. o Din engl. enter. entertainer, entertaineri [entateinsr] s.m. Cântăreţ, dansator, comediant etc., angajat pentru a destinde atmosfera la petreceri, o Din engl. entertainer. entertalnment [entateinmant] s.n. 1. Petrecere agreabilă a timpului liber; divertisment. 2. Ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor etc. puse la dispoziţia turiştilor unei unităţi de cazare, staţiuni sau zone turistice, pentru distracţie şi relaxare, o Cuv. engl. eoliân, ~ă, eolieni, ~e ► adj. Care este acţionat sau produs de vânt: această turbină eoliană produce 100 kW pe oră. ^ Centrală eoliană = sistem conectat la reţeaua de distribuţie a curentului, în componenţa căruia intră turbine acţionate de vânt, redresoare, transformatoare şi corectoare ale factorului de putere al curentului. Turbină eoliană — dispozitiv ce transformă mişcarea kinetică a palelor unei elice în energie mecanică, o Din fr. eolien. epayment [i-peimant] s. Termen generic pentru orice tranzacţie financiară electronică (plata cu cârdul, transfer bancar etc.). o Cuv. engl. epilâ, epilez vb. I. Tr., refl. A (se) depila, o Din fr. epiler. epilâre, epilări s.f. Acţiunea de a (se) epila şi rezultatul ei; depilare. o De la epila. epilator, ~oâre, epilatori, —oare adj., s.n. (Substanţă sau procedeu) care ajută la epilare; depilator. o Din fr. epilatoire. ergonomie, ~ă, ergonomici, —ce adj. (Despre mobilier, utilaje etc.) A cărui formă, manevrare etc. este adaptată la condiţiile de muncă: este mult mai sănătos să foloseşti un scaun ergonomie pentru lucrul la calculator, o Din fr. ergonomique. eroare, erori s.f. (Inform.) Orice tip de funcţionare defectuoasă în timpul executării unui program, a unei proceduri, care aduce prejudicii derulării programului sau nu permite obţinerea rezultatului corect; mesaj care semnalează o funcţionare defectuoasă: programul dă eroare, o Din engl. error, fr. erreur. escape [iskeip] s.n. (Inform.) Tastă folosită pentru comanda prin care se întrerupe o anumită acţiune efectuată într-un calculator. o Cuv. engl. escoriâţie, escoriaţii s.f. (Med.) Eroziune a straturilor superficiale ale pielii sau ale unei mucoase. / Sil. -ri-a-. o Din fr. excoriation. ESP [e-se-pe] s.n. Program electronic de control al stabilităţii unui autovehicul, turbină eoliană wind turbine eolienne W eurocomunism ILUSTRAT DE CU' ITE Şl SENSURI RECENTE IN L care acţionează atât la nivelul frânelor, cât şi la nivelul cuplului motor, monitorizând eficienţa interacţiunii dintre anvelope şi carosabil şi stabilitatea tracţiunii, reducând astfel pericolul de derapare. o Din engl. Electronic) S(tabiliţy) P(rogram). espresso, espresso-uri s.n. (Şi cafea espresso) Sortiment de cafea neagră şi tare, preparată într-un aparat special, prin trecerea forţată a apei fierbinţi peste cafeaua măcinată mare. o Din it. espresso. espressor, espressoare ▼ s.n. Aparat cu ajutorul căruia se prepară cafeaua espresso. o Espresso + -or; cf. engl. espresso (machine). espressor espresso machine machine â expresso establishment [estăblijmant] s.n. (Sociol.) Grup de persoane, socialmente dominant, care îşi impune preferinţele, normele, regulile sale în diferite domenii, o Cuv. engl. eşalona, eşalonez vb. I. Tr. (Fin.) A repartiza, a distribui o sumă de bani în aşa fel încât plata să se efectueze pe rând şi la date succesive, dinainte fixate, o Din fr. echelonner. eşalonare, eşalonări s.f. Acţiunea de a eşalona şi rezultatul ei. o De la eşalona. etichetă, etichete s.f. (Inform.) Semn sau ansamblu de semne servind pentru a identifica o anumită instrucţiune în programul unui calculator; marcă, o Din fr. etiquette. etilotest, etiloteste s.n. Alcooltest. o Din fr. ethylotest. etnobiologîe s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul raporturilor dintre om şi mediul natural. / Sil. -bi-o-. o Din fr. ethnobiologie. etnobotânic, ~ă, etnobotanici, —ce s.f., s.n., adj. 1. S.f. Ramură a etnobiologiei care se ocupă cu studiul denumirilor populare ale plantelor şi al relaţiilor reciproce dintre om şi mediul vegetal. 2. Adj. Care aparţine etnobota-nicii, care se referă lâ etnobo-tanică. 3. S.n. pl. (Amestec de) plante care se consumă pentru efectele lor relaxante, halucinogene etc. şi care pot conţine şi droguri sintetice: consumul de etnobotanice poate duce la boli grave, o cf. fr. ethnobotanique, engl. etnobotanical. etnocentric, ~ă, etnocentrici, —ce adj. Care ţine de etnocentrism, care se referă la etnocentrism. o Din fr. ethnocentrique. etnocentrism s.n. Tendinţă de a judeca valorile altor culturi, ale altor etnii în raport cu propria cultură, considerată unic criteriu de apreciere a adevăratelor valori, o Din fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism. e-training [f-treinir)] s.n. E-lear-ning. o Cuv. engl. EUR s. Abrev. de la Euro. euribor s.n. (Fin.) Rata dobânzii la creditele în euro, practicată între principalele bănci europene, o Din engl. Eur(o) I(nter)b(ank) 0(jfered) R(ate). euristic, ~ă, euristici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi. 2. S.f. (Inform.) Metodă de cercetare care se bazează pe apropierea progresivă de o problemă dată. 3. Adj. (Filoz.; despre procedee metodologice) Care serveşte la descoperirea unor cunoştinţe noi; care se aplică metodelor de descoperire şi de invenţie. / Sil. e-u-. o Din fr. euristique. euro1-Element de compunere cu sensul „în, din Europa”, „al Europei”, „specific Europei”, „european”, o Din fr. euro-; cf. Europa, n. pr. euro2, euro s.m. (Fin.) Unitate monetară comună ţărilor membre ale Uniunii Europene, adoptată începând cu 1999; (abrev.) EUR. ^ (Adj.) Zona euro = uniune monetară şi economică, din care fac parte 17 dintre statele membre ale Uniunii Europene şi care au adoptat această unitate monetară ca monedă unică; (simb.) €. o /Din Euro, cuv. internaţional. euro3 s. (Cu determinări numerice de la 1 la 6) Standarde ale emisiilor toxice ale autovehiculelor ale Uniunii Europene, reprezentând clasa de poluare a motorului (în funcţie de care se stabilesc diferite taxe). (Adj.) Ne-am cumpărat o maşină Euro 3. o Din engl. euro. euroatlântic, ~ă, euroatlantici, —ce Adj. 1. Care se referă la ţările Europei ce aparţin Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). 2. Care aparţine structurilor europene din Alianţa Atlanticului de Nord (NATO), o Din fr. euro-atlantique. eurobâncă, eurobănci s.f. (Econ.) Denumire generică dată băncilor europene, care efectuează şi operaţii în valută străină, o Euro1- + bancă. eurocent, eurocenţi ▼ s.m. (Fin.) Subdiviziune a monedei euro2. o Cf. engl. euro cent. 10 eurocenţi 10 euro cents 10 cent ou centimes eurocetăţeân, eurocetăţeni s.m. Persoană care are naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene. o Din engl. euro-citizen, fr. euro-citoyen. eurocomunism s.n. (Polit.) Atitudine a unor partide comuniste din ţările occidentale ale Europei care consideră că trebuie să ţină seama, în activitatea lor, de realităţile istorice, economico-sociale din ţările proprii, manifestând o mai mare autonomie faţă de modelul sovietic, o Din fr. eurocommunisme. eurocredit ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ DICŢIONAR H6 eurocredit, eurocredite s.n. (Econ.) Credit acordat pe pieţele europene pe termen mediu de către băncile din circuitul euro-valutar. o Din fr. eurocredit. eurodeputât, ~ă, eurodepu-taţi, -te s.m., s.f. Deputat în Parlamentul Uniunii Europene, o Euro1- + deputat; cf. fr. eurodepute. eurofobie s.f. (Fam.) Ură, teamă faţă de modelul social-politic vest-european. o Din fr. europ-hobie, engl. europhobia. eurogără, eurogări s.f. Terminal de cale ferată care, în urma unor proiecte de modernizare implementate în conformitate cu standardele Uniunii Europene, oferă o accesibilitate crescută pentru persoanele cu dizabilităţi, zone comerciale extinse etc. o Euro1- + gară; cf. engl. eurostation. eu roi, euroi s. m. (Fam.; glum.) Euro2. o Euro2 + -oi. euromfting, euromitinguri s.n. Miting la care participă cetăţeni ai mai multor state membre ale Uniunii Europene, o Din engl. euromeeting. euroobligaţiune, euroobligaţiuni s.f. (Econ.) Obligaţiune emisă şi comercializată pe pieţele europene. o Din fr. euro-obligation. europarlament s.n. Parlamentul Uniunii Europene, o Euro1- + parlament. europariamentâr, europarlamen-tari s.m. Membru în Parlamentul Uniunii Europene, o Din fr. europarlementaire. europubelă, europubele ▼ s.f. Pubelă care respectă normele europene în privinţa managementului deşeurilor, o Euro1- + pubelă. eurosceptic, ~ă, eurosceptici, —ce s.m., s.f., adj. (Persoană) care manifestă euroscepticism. o Din fr. eurosceptique. euroscepticism s.n. Atitudine a celor care nu se arată favorabili procesului economic şi politic de integrare europeană, o Din fr. euroscepticisme. evaluâ, evaluez vb. I. Tr. A analiza un dosar, un proiect etc., în vederea aprobării, finanţării. / Sil. -lu-a. o Din fr. evaluer. evaluare, evaluări s.f. 1. Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei. 2. (Inform.) Determinarea de către un program a valorii unei expresii sau a acţiunii specificate de o instrucţiune a programului respectiv. / Sil. -lu-a-. o De la evalua; cf. engl. evaluation. evaluator, evaluatori s.m. (Econ.) Expert autorizat pentru a stabili valoarea unui bun sau a unei avarii, a unei pagube, a unui prejudiciu. + Expert care analizează oportunitatea unui proiect în vederea unei eventuale finanţări. / Sil. -lu-a-. o Din fr. evaluateur, engl. evaluator. evanescenţă, evanescenţe s.f. 1. Dispariţie lentă; estompare treptată. 2. însuşire a unui lucru, a unui fenomen etc. de a dura puţin, o Din fr. evanescence, engl. evanescence. evazionist, ~ă, evazionişti, —ste adj., s.m., s.f. (Persoană) care se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale, o Din engl. evasionist. evaziune, evaziuni s.f. (Fin.) Evaziune fiscală = sustragere a unei persoane fizice sau juridice de la obligaţiile fiscale, o Din fr. evasion. evergreen, evergreenuri [evargrin] s.n. Şlagăr, o Din engl. evergreen. evidenţiator, evidenţiatoare i s.n. Marker utilizat pentru a sublinia cu o culoare translucidă şi fluorescentă un fragment de text sau o parte a unei ilustraţii. o Cf. engl. highlighter, fr. surligneur. ex1- Element de compunere cu sensul „afară de”; „fost”, o Din lat. ex. ex2, ~ă s.m., s.f. (Fam.) Fost partener într-o relaţie: s-a întâlnit cu exul la o lună după divorţ, o Din engl. ex. ex aequo [ex ecvo] s.n. (Sport) Clasare la egalitate a doi concurenţi care ajung la linia de sosire în acelaşi timp; dead-heat. o Din fr. ex aequo. excedent, excedente s.n. (Econ.) Cantitate, valoare, sumă cu care veniturile, încasările sau resursele dintr-o balanţă depăşesc plăţile, nevoile, cheltuielile sau consumul. ^ Excedent bugetar = valoare cu care veniturile bugetului depăşesc cheltuielile, o Din fr. excedent. excedentar, ~ă, excedentari, —e adj. (Econ.; despre buget, balanţe etc.) Ale cărui venituri întrec cheltuielile, o Din fr. excedentaire. exchange, exchange-uri [extjeind3] s.n. Abrev. de la exchange office. exchange office [extjeind3 ofis] s.n. Birou de schimb valutar; (abrev.) exchange. o Cuv. engl. ex-comumst, ~ă, ex-comunişti, —ste s.m., s.f. Fost comunist, o Ex- -1- comunist. exe s.n. (Inform.) Extensie a unui fişier executabil, o Din engl. exe(cutable). executa, execut vb. I. Tr. (Inform.) A lansa un program sau o aplicaţie, o Din engl. execute, fr. executer. jjpPpr evidenţiator highlighter surligneur executâbil, executabile s.n. (Inform.) Program care poate fi executat, rulat direct de către procesorul calculatorului şi care permite lansarea unei aplicaţii sau a unei comenzi. ^ (Adj.) Fişier executabil, o Din engl. executable, fr. executable. executare, executări s.f. (Jur.) Executare silită = ansamblu de europubelă (euro)waste container (euro)poubelle extras DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNA măsuri prevăzute de lege prin care creditorul realizează, cu ajutorul constrângerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotărârea unui organ de jurisdicţie sau prin alt titlu, dacă debitorul nu-şi îndeplineşte de bună voie obligaţiile, o Din fr. execution. executiv s.n. Guvern al unei ţări: executivul a luat măsuri nepopulare, o Din fr. executif engl. executive. executor, ~oâre, executori, —oare s.m., s.f. (Jur.) Executor testamentar = persoană însărcinată cu aducerea la îndeplinire a unui testament după moartea testatorului. Executor judecătoresc = funcţionar însărcinat cu îndeplinirea unor acte de procedură şi cu executarea unei hotărâri judecătoreşti, o Din fr. executeur. exfoliere, exfolieri s.f. Gomaj, peeling. o De la exfolia; cf. fr. exfoliation. exit, exit-uri s.n. (Inform.) 1. Mod de sistare a unui ciclu de operaţii într-un program de calculator. 2. Butonul cu ajutorul căruia se poate opri un astfel de ciclu: apasă pe exit ca să ieşi din fereastră, o Din engl. exit. exit poli, exitpoll-uri [eksit pol] s.n. Sondaj electoral efectuat la ieşirea de la vot a alegătorilor, o Din engl. exit poli. exod, exoduri s.n. (Fin.) Exod de capital = transferarea în străinătate a unor mari sume de bani. o Din fr. exode. exonera, exonerez vb. I. Tr., refl. 1. Tr., refl. A (se) elibera, a (se) achita (de) o obligaţie, (de) o datorie. 2. Tr. A fi scutit de o obligaţie, o Din fr. exonerer. expandâ, expandez vb. I. Tr. A întinde, a mări, a dilata, o Din germ. expandieren, engl. expand. expandâ re, expandări s.f. Acţiunea de a expanda şi rezultatul ei. o De la expanda. expandat, ~ă, expandaţi, —te adj. (Despre unele materiale, alimente etc.) Care are structură spongioasă: polistiren expandat. o De la expanda; cf. engl. expanded. expectativă, expectative s.f. Aşteptare a unui lucru (întrevăzut ca posibil), bazată pe anumite drepturi, promisiuni, probabilităţi sau calcule ori a unui moment (favorabil acţiunii); expectaţie. A fi (sau a rămâne) în expectativă = a fi (sau a rămâne) în aşteptare, pentru a interveni la momentul oportun, o Din fr. expectative. expert, ~ă, experţi, —te adj. (Inform.) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicaţie, capabil să ia decizii sau să rezolve probleme pe baza unor cunoştinţe prealabile şi a unor reguli analitice, o Din fr., engl. expert. expertiză, expertize s.f. Aptitudine, competenţă, experienţă pe care o are cineva într-un anumit domeniu de activitate o Din engl., fr. expertise. expo s.n. Expoziţie (internaţională). o Din fr., engl. expo(sition). export, exporturi s.n. Totalitate a operaţiilor cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse, prelucrate, completate sau reparate într-o ţară se scot şi se vând pe piaţa altor ţări; exportare. Export invizibil = câştigare de dividende provenind din activităţi ca turism, prestaţii de servicii (transport, asigurări etc.), transfer de tehnologie sau de dobânzi de la capitaluri plasate în străinătate etc. o Din germ. Export. exportă, export vb. I. Tr. 1. A trimite mărfuri peste hotare pentru vânzare sau pentru schimb comercial. + A vinde servicii cumpărătorilor din alte ţări. 2. (Inform.) A transfera informaţii într-un format care poate fi utilizat de alte programe, o Din fr. exporter, engl. export. expresie, expresii s.f. (Inform.) Combinaţie de valori, operatori şi identificatori, care conduce la un rezultat, o Din fr. expression. extensie, extensii s.f. 1. (Inform.) Set de caractere precedat de un punct, care se adaugă unui nume de fişier pentru a indica conţinutul sau funcţia sa ori apartenenţa sa la o anumită categorie. 2. (Şi extensie de păr) Meşă artificială, fixată pe păr pentru a-1 face să arate mai bogat sau mai lung. 3. (Şi extensie de unghii) Unghii artificiale, fixate pe cele naturale pentru a le face să pară mai lungi, o Din engl., fr. extension. externalizâ, externalizez vb. I. Tr. 1. (Psih.) A proiecta în afară imagini obiectuale şi spaţiale. 2. (Econ.) A transfera unele funcţii şi servicii din interiorul unei întreprinderi către o firmă exterioară, o Din fr. externaliser, engl. externalize. externalizâre, externalizări s.f. 1. (Psih.) Proces de proiectare în afară a imaginilor obiectuale şi spaţiale. 2. (Econ.) Transferare a unor funcţii şi servicii din interiorul unei întreprinderi către o firmă exterioară, o De la externaliza; cf. engl., fr. externa-lization. extra adj. invar. Care este de calitate superioară: film extra. o Din fir. extra. extrabugetar, ~ă, extrabugetari, —e adj. (Econ.) Care nu este prevăzut în buget; care se face în afara bugetului. ^ Fonduri extrabugetare = fonduri care provin din alte surse decât bugetul. o Din fr. extrabudgetaire. extracomunitâr, ~ă, extracomu-nitari, —e adj. Care nu provine, care nu face parte din Comunitatea sau, ulterior, din Uniunea Europeană, o Din fr. extracom-munautaire, it. extracomunitario. extra-light [extra-lâit] adj. invar. 1. Care conţine puţine calorii: iaurt extra-light. 2. Care conţine anumite substanţe în concentraţii foarte mici: ţigări extra-light. o Din engl., fr. extra-light. extranet s.n. (Inform.) Reţea de calculatoare care permite accesul controlat din exterior, pentru afaceri sau în scopuri educaţionale. o Cuv. engl. extraopţiune, extraopţiuni s.f. Serviciu (avantajos) plătit suplimentar în cadrul unui contract cu o firmă de telefonie mobilă, de internet, de televiziune etc. o Din engl. extra-option. extras, extrase s.n. Extras de cont (bancar) = a) document eyeshadow DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA electronic sau pe hârtie care indică toate operaţiile financiare dintr-un cont bancar realizate de către titular într-un anumit loc şi într-o perioadă de timp specificată; b) raport care prezintă toate plăţile făcute dintr-un cont, depunerile făcute în acel cont şi soldurile rezultate într-o anumită perioadă de timp; c) raport în care sunt înregistrate toate tranzacţiile cu instrumente financiare efectuate într-un cont, la o firmă, într-o anumită perioadă de timp specificată pe document, precum şi soldul contului la sfârşitul acestei perioade, o Cf. fr. extrait de compte. extrasenzoriâl, ~ă, extrasenzo-riali, ~e adj. Care este perceput pe alte căi decât cele senzoriale. / Sil. -ri-al. o Din fr. extrasen-soriel. extrasezdn s.n. Timpul din afara unui sezon de referinţă; off sea-son. + (Spec.) Perioadă în care afluenţa turiştilor este scăzută, aceştia beneficiind de preţ redus la cazare şi, eventual, la transport, la mâncare etc. o Extra- + sezon; cf. fr. hors-saison; engl. off season. extrateritorial, ~ă, extrateritoriali, ~e adj. Care este situat sau care se întâmplă în afara teritoriului unui stat, într-o zonă care oferă avantaje pentru exercitarea unei activităţi internaţionale (bancă, instituţie financiară etc.); off-shore. / Sil. -ri-al. o Din fr. extraterritorial. extravertit, ~ă, extravertiţi, ~te adj., s.m., s.f. (Psih.) (Persoană) care îşi îndreaptă atenţia spre lumea din afară; (persoană) sociabilă, deschisă. > Tip extravertit = tip psihologic, descris de C.G. Jung, caracterizat prin proiectarea tendinţelor psihice interioare asupra lumii înconjurătoare, prin exteriorizarea sentimentelor, prin sociabilitate. / Şi: extrovertît, ~ă adj. o Din fr. extraverti, it. estrovertito, germ. Extrovertiert. extremism s.n. Atitudine (politică), doctrină caracterizată prin idei, teorii exagerate, unilaterale, rigide, care, bazată pe ură şi intoleranţă, urmăreşte ca să se impună prin măsuri violente sau radicale, o Din fr. extremisme. extremist, ~ă, extremişti, ~ste s.m., s.f., adj. 1. S.m., s.f. Adept al extremismului. 2. S.m., s.f. Persoană care susţine idei extreme. 3. Adj. Care se referă la teoriile, ideile, opiniile, metodele, măsurile etc. împinse la extrem. + (Despre idei, opinii, teorii etc.) Care aparţine extremismului sau extremiştilor, care se referă la extremism sau la extremişti. 4. Adj. (Despre persoane sau despre atitudinea, manifestările, opiniile lor) Care depăşeşte limitele normale, moderate: gesturile lor sunt extremiste, o Din fr. extremiste. extrudâ, extrudez vb. I. Tr. A supune procedeului de extrudare, o Din fr. extruder. extrudare, extrudări s.f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastică, constând în trecerea forţată a materialului, supus unei forţe de compresiune, printr-o presă şi o filieră cu un profil dat. o De la extruda; cf. fr. extrusion. extrudât, ~ă, extrudaţi, —te adj. (Despre materiale) Care a fost prelucrat prin deformare plastică: polistiren extrudat. o De la extruda. eyeliner, eylinere ▼ [âi-lâinar] s.n. Produs cosmetic, sub formă de lichid colorat, tuş sau creion care se utilizează la machiajul ochilor, o Din engl. eyeliner. IH& eyeliner eyeliner eye-lmer eyeshadow ▼ [ăijedau] s.n. Produs cosmetic care se aplică pe pleoape şi în jurul ochilor pentru a-i scoate în evidenţă, o Cuv. engl. FI s. Abrev. de la Formula 1. facebook [feisbuk] s.n. Reţea extinsă de socializare pe internet, în care utilizatorii îşi pot crea un profil, pot căuta sau adăuga prieteni, pot trimite mesaje etc. o Cuv. engl. face-painting r [feispeintirj] s. Formă de artă care constă în picturi realizate direct pe faţă, în culori ce rezistă de la câteva zile până la câteva săptămâni, o Cuv. engl. face-to-face [feis-to-feis] adj. invar., adv. Faţă-n faţă: promoţie face-to-face; au discutat problema face-to-face. o Cuv. engl. facilitate^ facilităţi s.f. 1. (Inform.) Caracteristică a unui calculator, sistem de operare sau limbaj care permite facilitarea scrierii programelor, a organizării datelor ori a corectării erorilor. 2. (Econ.) Facilitate de plată = înlesnire acordată de instituţii financi-ar-bancare, de asigurări etc. clienţilor lor, pentru efectuarea anumitor plăţi sau pentru a avea acces la serviciile acestora. Facilitate fiscală = stabilire de scheme artificiale pentru a reduce valoarea de impozitat pentru un contribuabil. Facilitate stand-by = împrumut care se disponibili-zează unui debitor pe o anumită perioadă de timp, în anumite condiţii, o Din fr. facilite. facsimilâ, facsimilez vb. I. Tr. A reproduce exact un text, un desen, o pictură, o semnătură etc. prin copiere manuală, prin fotografiere sau prin scanare: au fost facsimilate manuscrisele lui Eminescu. o De la facsimil; cf. engl. facsimile. facsimilâre,facsimilări ▼ s.f. Acţiunea de a facsimila şi rezultatul ei. o De la facsimila. facsimilât, ~ă, facsimilaţi, —te adj. (Despre texte, desene, picturi, semnături etc.) Care a fost reprodus prin copiere manuală, prin fotografiere sau prin scanare, o De la facsimila. factoriâl, ~ă, factoriali, ~ e adj. Analiză factorială = metodă statistică destinată extragerii elementelor principale care determină variaţiile unei mărimi observabile. / Sil. -ri-al. o Din fr. factoriel. fâctoring s.n. (Econ.) Metodă prin care o societate comercială se poate elibera de debitele sale comerciale prin vinderea lor către anumite instituţii financiare. + Operaţiune prin care firme specializate se angajează să încaseze facturile neîncasate de societăţile comerciale contra unui comision, o Din engl. fâctoring. factuâl, ~ă,factuali, ~e adj. 1. Care se referă la fapte; care constă din fapte. 2. (Filoz.) Care caracterizează conceptele ce nu sunt introduse pe cale pur document facsimilat facsimile fac-simile 4* ; -o* ***** (i, ««." «*; *7*“/ OL w*k«r «j " * ft *** >„> ti* ■ actC. £. d- Ş* «***»/ fmâîs » • if. t «4K :■ »** *u m» factura DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSUR 120 logică. / Sil. -tu-al. o Din fr. factuel, engl. factual. factura, facturez vb. I. Tr. A întocmi o factură pentru o marfă. + (P. ext.) A expedia, a preda o factură, o Din fr. facturer. facturâre, facturări s.f. Acţiunea de a factura şi rezultatul ei. o De la factura. facturat, ~ă, facturaţi, —te adj. (Despre mărfuri) Pentru care a fost întocmită o factură. + Care a fost trecut pe factură, o De la factura. factură, facturi s.f. (Econ.) Act justificativ în care se consemnează caracteristicile privind vânzările şi cumpărările de mărfuri, mărfurile lăsate în păstrare sau în custodie, lucrările executate şi serviciile prestate. Factură consulară = document emis de un consulat pentru admiterea mărfurilor în ţara pe care o reprezintă. Factură fiscală = document fiscal emis de furnizor, care atestă provenienţa legală a mărfii şi care permite circulaţia sa în condiţii fiscale date. Factură proformă — document emis de vânzător, în care acesta specifică produsele ce se vor vinde, caracteristicile lor principale şi preţul acestora. + Formular tipărit pe care se întocmeşte un astfel de act. o Dinfr.facture. facturist, ~ă, facturişti, —ste s.m., s.f. Angajat care are ca responsabilităţi emiterea de facturi sau de bonuri fiscale şi care ţine o contabilitate primară, o Factură -I- -ist; cf. fr.facturier. fading, fading-uri [fedirQ s.n. 1. Scădere temporară a intensităţii undelor electromagnetice recepţionate de un aparat de radiorecepţie, datorită schimbărilor atmosferice. 2. Modificare a culorii unei ţesături provocată de acţiunea unui agent (lumină, apă etc.). o Din engl. fading. faianţă, faianţez vb. I. Tr. A acoperi cu plăci de faianţă: au faianţat pereţii. / Sil. fa-ian-, o De la faianţă. faianţâr, faianţari s.m. Muncitor specializat în faianţare; faianţa-tor. / Sil. fa-ian-. o Faianţă + -ar; cf. fr. fa'iencier. faianţare, faianţări s.f. Acţiunea de a faianţa şi rezultatul ei. / Sil. fa-ian-. o De la faianţa. faianţator, -oare, faianţatori, —oare s.m., s.f. Faianţar. / Sil. fa-ian-. o Faianţa + -tor. fair [fer] adj. invar., adv. (Fam.) (în mod) corect, cinstit, elegant, loial: nu mi se pare fair ce a făcut, o Din engl. fair. fair play [ferplei] s.n. Respect pentru reguli sau tratament egal pentru toţi cei implicaţi; cavalerism, corectitudine, obiectivitate, purtare corectă: a dat dovadă de fair play. 4- (Adv.) Dacă s-ar fi comportat fair play, ar fi avut mai mult de câştigat, o Din engl. fair play. fairway y [feruei] s.n. Parte de câmp, cu iarbă bine tunsă, care înconjoară obstacolele (găurile) la jocul de golf. o Din engl. fairway. falâfel ► s.n. Specialitate culinară originară din Egipt, care constă din crochete sau chifteluţe mici, preparate din năut condimentat, prăjite în baie de ulei şi servite cu pâine de tip lipie. o Din engl., fr. falafel. faliment, falimente s.n. (Econ.) Stare de insolvabilitate a unui agent economic, recunoscută şi declarată de o instanţă judecătorească; bancrută. A da faliment = a) (despre bănci, comercianţi etc.) a nu mai putea face plăţi din cauza lipsei lichidităţilor; b) (fig.) a nu izbuti fairway fairway fairway într-o acţiune, a da greş. o Din it. fallimento, germ. Falliment. falimentâ, falimentez vb. I. Tr., refl. A da sau a face să dea faliment: privatizările neinspirate au falimentat multe fabrici, o De la faliment. falimentar, ~ă, falimentari, —e adj. (Despre comercianţi, întreprinderi, unităţi economice etc.) Care este în stare de faliment; insolvabil, o Din it. fallimentare. falimentâre, falimentări s.f. Acţiunea de a falimenta şi rezultatul ei. o De la falimenta. fall-out [fol-aut] s.n. Cădere pe suprafaţa Pământului a unor pulberi radioactive acumulate în atmosferă în urma exploziilor nucleare, o Din engl. fall-out. falafel falafel falafel falocraţie s.f. Dominaţia bărbaţilor (şi a simbolului falie) asupra femeii. + Ideologie care are la bază asigurarea şi justificarea acestei dominaţii, o Din fr. phallocratie. fan, ~ă,/am, —e s.m., s.f. Admirator (entuziast, pasionat, fanatic) al vedetelor ecranului, ale cântecului, ale sportului: Leonard Cohen are mulţi fani. o Din fr., engl. fan. fanclub, fancluburi s.n. Grup organizat, ai cărui membri sunt fani ai unei vedete sau ai unui grup din divertisment, din sport etc. o Din engl. fan club, fr. fan-club. fansite, fansite-uri [fănsait] s.n. Site creat şi administrat de un fan, care poate conţine informaţii complexe, fotografii, noutăţi despre o anumită celebritate, carte, echipă etc. o Din engl. fansite. fantazâ, fantazez vb. I. Intr. 1. A-şi imagina, a plăsmui fantasme. 2. A spune lucruri imaginate. + A delira, o Din germ. fantasieren. fantazâ re, fantazări s.f. Faptul de afantaza. o De la fantaza. FAQ, FAQ-uri [ef-ei-kiu] s. Rubrică a unui site, a unui forum etc. care conţine cele mai frecvente întrebări ale utilizatorilor şi răspunsurile la acestea, o Din engl. F(requently) A(sked) Q(uestions). farcitâre,farcitări s.f. (Lingv.) Utilizare intenţionată a unor sintagme, expresii etc. sau sinonime, cuprinzând elemente din mai multe limbi, pentru a facilita înţelegerea într-o comunitate eterogenă din punct de vedere lingvistic, o Cf. fr. farcir. farfâlle ▼ s.n. Sortiment de paste făinoase italieneşti, în formă de papion sau de fluture, o Cuv. it. farfalle farfalle farfalle fariseic, ~ă, fariseici, —ce adj. (Fig.) Care este ipocrit, făţarnic, prefăcut: relaţii fariseice. (Adv.) L-a întrebat fariseic ce mai face. / Sil. -se-ic. o Din fr. pharisciique. fashion [fejbn] s.n. Modă, vogă. o Cuv. engl. fashion coordinator, fashion coordinatori [fejbn coordineitsr] s.m. Angajat al unei case sau al unei reviste de modă, care are responsabilitatea de a monitoriza constant publicaţiile de specialitate, de a colabora cu designerii pentru a fi în pas cu trendurile şi de a fi la curent cu cele mai noi tipuri de ţesături, materiale etc. o Din engl. fashion coordinator. fashionist, fashionişti [fejbnist] s.m. 1. Designer, stilist, critic, creator etc. de modă. 2. Persoană care urmează cu stricteţe tendinţele din modă. o Din engl. fashionista. fashion party [fejbn pârti] s. 1. Prezentare de modă. 2. Emisiune de divertisment, o Cuv. engl. fast-food, fast-food-uri [fâst-fud] s.n. Local în care se serveşte mâncare ieftină, preparată şi servită rapid, o Din engl. fastfood. fâtic, ~ă,fatici, —ce adj. (Lingv.) Care se referă la capacitatea pur exterioară a cuvintelor dintr-un dialog prin care se stabileşte sau se menţine contactul între partenerii de comunicare. ^ Funcţie fatică = funcţie a limbajului prin care se stabileşte sau se menţine contactul dintre partenerii actului de comunicare, o Din engl. fatic. fatwa, fatwe [fâtva] s.f. Sentinţă, recomandare cu caracter de precept, dată de o autoritate (religioasă), în islam, o Din ar. fatwa; cf. fr., engl .fatwa. faţeta, faţetez vb. I. Tr. 1. (Tehn.) A tăia sau a şlefui în faţete. 2. (Tipogr.) A prelucra clişee sau piese de stereotipie pentru a permite fixarea pe un suport. 3. (Med.) A efectua o construcţie protetică ce reconstituie partea vizibilă a dinţilor artificiali, o Din fr. facetter. faţetâre, faţetări y s.f. Acţiunea de a faţeta şi rezultatul ei. o De la faţeta. faţetât, ~ă,faţetaţi, —te adj. 1. (Tehn.) Care este tăiat sau şlefuit în faţete. 2. (Tipogr.; despre clişee sau piese de stereotipie) Care este prelucrat pentru a permite fixarea pe un suport, o De la faţeta. fax, faxuri ▼ s.n. 1. Sistem de telecomunicaţie care permite transmiterea unui document cu ajutorul unei linii telefonice; telecopie, telefax: a trimis cererea prin fax. 2. Aparat de telecomunicaţie care permite transmiterea sau primirea unui text, a unui desen etc. printr-o linie telefonică; telecopie, telefax: faxul este aşezat pe birou. 3. Document transmis prin fax; telecopie, telefax: a primit multe faxuri. 4. Numărul de telefon la care sau de la care se pot trimite documente printr-o linie telefonică; telecopie, telefax: numărul de fax este acelaşi, o Din engl., ir. fax. fax fax fax faxâ, faxez vb. I. Tr. A transmite prin fax. o Din fr. faxer. fax-modem, fax-modemuri ► s.n. (Inform.) Placă cu circuite ce se montează într-un conector de extensie al calculatorului, o Din engl. fax modem, fază, faze s.f. A fi pe fază = a acţiona prompt, la momentul potrivit. FBI [ef-bi-âi] s. Agenţie aparţinând Departamentului de Justiţie din SUA, care funcţionează atât ca un corp de investigare a infracţiunilor, cât şi ca serviciu internaţional de informaţii, o Din engl. F(ederal) B(ureau of) I(nvestigation). feat. DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 122 fax-moclem fax modem modem fax feat. [fit] s. Featuring. o Cuv. engl. feature [fîtjar] s.f. 1. Depeşă a unei agenţii de presă. 2. Articol în stilul specific unei anumite publicaţii, furnizat la comandă sau propus unor clienţi particulari în cadrul unui abonament special, o Cuv. engl. featuring [fîtjbrir)] s.n. Termen folosit în industria muzicală pentru a arăta o colaborare între mai mulţi artişti sau între mai multe formaţii, o Cuv. engl. fedam, fedaini s.m. Luptător de gherilă palestinian, o Din fr. fedayin, feddayin. federal, ~ă, federali, ~e adj. 1. (Despre state) Care are structura unei federaţii, care se întemeiază pe sistemul de organizare în federaţie. 2. (Despre organe, legi etc.) Care aparţine unei federaţii, care se referă la o federaţie, o Din fr. federal. federaţie, federaţii s.f. (Sport) Organ care coordonează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă: Federaţia de scrimă, o Din fr. federation. feedback, feedback-uri [fîdbek] s.n. 1. Informaţii care se referă la reacţia faţă de un produs, performanţa unei persoane în îndeplinirea unei sarcini etc. şi care sunt folosite ca punct de pornire pentru îmbunătăţirea respectivului produs, a performanţelor etc. 2. Retroacţiune care se manifestă la nivelul a diferite sisteme (tehnice, biologice, cibernetice etc.) pentru menţinerea stabilităţii şi a echilibrului lor faţă de influenţe exterioare. 3. (P. ext.) întoarcere, revenire, o Din engl. feedback, fr. feed-back. feeder,feedere [fîdar] s.n. Linie electrică fără derivaţie de transmisie a semnalului de înaltă frecvenţă de la emiţător la antenă sau de la antenă la receptor, o Din engl., fr. feeder. feeling, feeling-uri [fîlir)] s.n. 1. Stare afectivă. 2. (Fam.) Intuiţie; presimţire: am avut un feeling că aşa se va întâmpla. 3. (Muz.) Sensibilitate, simţire, o Din engl. feeling. fe\\â,feliez vb. I. Tr. A tăia în felii (mai ales produse alimentare). / Sil. -li-a. o De la felie. feliăt, ~ă,feliaţi, —te adj. (Despre produse alimentare) Care este tăiat în felii. / Sil. -li-at. o Felie + -at. felie, felii s.f. 1. Domeniu de interes sau de activitate: munceşte fiecare pe felia lui. 2. (Fam.) A fi pe felie = a) a avea abilităţi deosebite, acţionând (rapid şi) eficient; a fi pe fază: dacă vrei să-ţi vinzi marfa repede, trebuie să fii pe felie!; b) a se afla într-o situaţie bună, de succes: formaţia Taxi este pe felie; c) a fi la modă, în vogă: energizantele sunt pe felie; d) a avea o relaţie (sentimentală) deosebită: Dan este pe felie cu Bianca. fellow [febu] s.m. Membru al unei corporaţii, în universităţile engleze, o Cuv. engl. feng-shui ▼ [feng-Jui] s.n. Artă de a trăi, inspirată din cultura chineză, care încearcă să armonizeze raporturile dintre om şi mediul său înconjurător, pe baza unui sistem de legi care se presupune că guvernează aranjarea şi orientarea în spaţiu, în relaţie cu fluxul de energie (chi) şi ale cărui efecte pozitive şi negative se iau în considerare pentru stabilirea designului unei locuinţe, a unui spaţiu de lucru etc. o Din engl., fr. feng shui. broască feng-shui feng shui frog grenouille feng shui fenotîp, fenotipuri s.n. (Genet.) 1. Ansamblu de însuşiri şi de caractere aparente fizice, biochimice şi fiziologice, care se manifestă în mod vizibil la un individ şi care este determinat de baza ereditară şi de condiţiile de mediu. 2. Expresia unei singure gene sau a unei perechi de gene. o Din fr. phenotype, engl. phenotype. fenta,fentez vb. I. Tr. (Fam.) A înşela, a minţi, o Din fr.feinter. fereastră, ferestre s.f. (Inform.) Zonă rectangulară pe un ecran de vizualizare, în care sunt prezentate informaţii, cu ajutorul căruia se poate vizualiza un document, o foaie de calcul, o bază de date etc.; window: când ai prea multe ferestre deschise, calculatorul lucrează mai greu. > Fereastră (sau casetă) de dialog v. dialog, o cf. engl. window. feribot, feriboturi * s.n. Navă special construită şi amenajată pentru a putea transporta vehicule (trenuri, maşini etc.) şi oameni de pe un mal pe celălalt al unei ape. o Din engl. ferry boat, fr. ferry-boat. feromon, feromoni s.m. (Biol.) 1. Substanţă chimică (analogă hormonilor) care, secretată în doză infimă de un animal în mediul exterior, determină la indivizi de aceeaşi specie un comportament specific. 2. Hormon eliminat mai ales de insecte, ca mijloc de semnalizare. o Din engl. pheromone, fr. pheromone. feta 4 s.f. Sortiment de brânză originară din Grecia, asemănătoare cu telemeaua, care se produce din lapte de oaie sau de capră şi se păstrează în saramură. o Din engl., fr. feta. fezandâ, fezandez vb. I. 1. Tr. A supune carnea de vânat procedeului de fezandare. 2. Refl. (Despre carnea de vânat) A căpăta, în urma fezandării, un anumit gust. o Din fr. faisender. fezandare, fezandări s.f. Proces de frăgezire a cărnii de vânat prin menţinere (cu sare, mirodenii, oţet diluat etc.) la figurist DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ feribot ferry boat ferry-boat temperatură scăzută, prin expunere la vânt etc., timp de câteva zile. o De la fezanda. fezandât, ~ă, fezandaţi, —te adj. (Despre carnea de vânat) Care a căpătat o anumită frăgezime şi aromă, în urma supunerii la procesul de fezandare. o De la fezanda. fiâbil, ~ă, fiabili, —e adj. (Tehn.; despre sisteme tehnice, aparate, instalaţii, echipamente) Care prezintă siguranţă în funcţionare (în condiţii date şi într-un timp dat), o Din fr. fiable. fiabilitâte s.f. (Tehn.) 1. însuşirea de a fi fiabil; ansamblu de calităţi ale unui sistem tehnic, ale unui aparat, ale unei instalaţii etc. care determină capacitatea acestora de a fi utilizate un timp cât mai îndelungat (în scopul pentru care au fost construite); siguranţă în exploatare. 2. Mărime care caracterizează siguranţa în funcţionare a unui sistem tehnic, a unui aparat, a unei instalaţii etc. în conformitate cu normele precise. / Sil.yî-a-. o Din fr. fiabilite, engl. fiability. feta feta feta fibră, fibre 4 s.f. Fibră de carbon = material uşor şi extrem de rezistent, făcut din fire microscopice de carbon, folosit în industria aerospaţială, în industria automobilelor etc. Fibră de sticlă = material de construcţie rezistent la variaţii de temperatură, care se prezintă sub formă de fibre fine, realizat din sticlă în stare topită, folosit ca material termo- şi fonoizo-lant. Fibră optică = filament de sticlă cu secţiunea circulară, cu diametrul foarte mic, care transportă lumina de-a lungul său, fiind folosit pe scară largă în domeniul telecomunicaţiilor, unde permite transmisii pe distanţe mai mari şi la lărgimi de bandă mai mari decât alte medii de comunicaţie, fiind utilizat în locul cablurilor de metal datorită pierderilor mici de semnal şi a lipsei interferenţelor electromagnetice: de când avem televiziune prin fibră optică, semnalul este mult mai bun. Fibră sintetică = fibră obţinută prin filarea polimerilor din soluţie sau din topitură. Fibre alimentare = totalitate a reziduurilor fibroase provenite din alimente vegetale, care nu au fost hidrolizate de enzimele digestive, o Din fr. fibre, engl. fiber. fidelitate s.f. (Şi înaltă fidelitate) Reproducere perfectă, fără alterări, a unui sunet sau a unei imagini printr-un aparat de radio, printr-un televizor, printr-un sistem stereo, o Din fr. fidelite, engl. fidelity. fidelizâ, fidelizez vb. I Tr. A face să devină fidel, loial: socializarea la locul de muncă fidelizează angajaţii, o Din fr. fideliser. fidelizâre,fidelizări s.f. Acţiunea de afideliza şi rezultatul ei: strategii de fidelizare a clienţilor. o De la fideliza. fier, fiare s.n. (Fam.) A trage de (sau la) fiare = a) a face gimnastică la aparate; b) a face culturism: arată mult mai bine de când trage la fiare. fierbător, fierbătoare s.n. Cană electrică folosită pentru a încălzi sau pentru a fierbe apa. o Fierbe + -ător. fifty-fifty adv. Pe jumătate: dacă împărţim totul fifty-fifty, nu vor mai fi motive de discuţie, o Din engl., fr. fifty-fifty. f figaro s. m. 1. (Fam.) Coafor, bărbier. 2. (Fig.) Om descurcăreţ, ingenios, o Din it., fr. figaro. figură, figuri s.f. (Fam., glum.) A face figuri = a) (fig.; despre oameni) a face fiţe; b) (fig.; despre aparate, dispozitive etc.) a nu funcţiona (bine): maşina ne-a făcut figuri. A se rupe (sau a se sparge) în figuri = (despre oameni, mai ales despre tineri) a încerca să impresioneze cu orice chip (printr-un mod de viaţă extravagant, prin cheltuieli exorbitante, printr-un stil de îmbrăcăminte şocant etc.). o Din fr. figure. figurist, figurişti s.m. (Fig.; fam., depr.) Persoană care se dă în spectacol; persoană care face fiţe file 3ICŢI0NAR ILUSTRAT D sau care doreşte cu orice preţ să impresioneze, să epateze, o Din fr.figuriste. file, file-uri [fâil] s.n. Unitatea de bază pentru stocarea informaţiei care îi permite calculatorului să distingă un set de informaţii de altul; fişier, document creat într-un calculator, o Din engl. file. file sharing [fâil Jerirj] s.n. Capacitatea unui calculator de a folosi în comun părţi din sistemul sau sistemele locale de fişiere cu calculatoare aflate la distantă, o Cuv. engl. filtru, /iZtre y s.n. Filtru de cafea = dispozitiv care serveşte la prepararea cafelei prin infuzare. Filtru de polen (sau de aer) = dispozitiv din fibre poroase care nu permite microorganismelor, prafului etc. să ajungă în habitaclul, în motorul etc. unui autovehicul, o Din fr. filtre. filtru de cafea coffee filter filtre a cafe fimo ► s.n. Tip de polimer utilizat pentru realizarea unor bijuterii, accesorii etc. o Den. com. financiar, ~ă, financiari, ~e adj. (Econ.) ^ Autonomie financiară = situaţie a unui serviciu care îşi stabileşte singur încasările şi cheltuielile, având gestiune financiară independentă de aceea a organului care l-a creat şi care îl controlează. Blocaj financiar = neîndeplinire de către un agent comercial a angajamentelor de plată din cauza lipsei de lichidităţi. Gardă financiară = instituţie a administraţiei de stat având în atribuţie supravegherea şi constatarea respectării legislaţiei fiscale. Inginerie financiară = a) proces de reorganizare a finanţelor unei companii, fie atrăgând bani de la o altă sursă pentru a-şi putea achita obligaţiile către o altă companie, fie prelungind scadenţa împrumuturilor; b) afacere (ilegală) care are ca scop obţinerea unor profituri. (Fam.) Jenă financiară = (perioadă de) dificultate financiară în care se află o persoană, o familie etc. Reformă financiară = reformă prin care se aduc modificări importante sistemului de formare şi de cheltuire a veniturilor statului. Sistem financiar = ansamblu de criterii în baza cărora se desfăşoară activitatea financiară a unui stat. / Sil. -ci-ar. o Din fr. financier, it. finanziario. finanţâbil, ~ă, finanţabili, ~e adj. Care poate fi finanţat, o De la finanţa. finanţat, ~ă, finanţaţi, ~te adj. (Econ.) Care este subvenţionat, o De la finanţa. finanţator, -oare, finanţatori, ~oare s.m., s.f. Persoană fizică sau juridică care finanţează o instituţie, o întreprindere, o persoană, o acţiune etc. o Finanţa + -tor. finanţe s.f. pl. (Econ.) Ramură a ştiinţei economice care se ocupă cu studiul unui ansamblu de relaţii economice, o Din engl., fr.finance. finanţist, ~ă,finanţişti, ~ste s.m., s.f. (Econ.) 1. Specialist în finanţe. 2. Persoană care dispune de capital bănesc, o Finanţe + -ist. finisâj, finisaje s.n. Operaţie prin care se dă forma sau aspectul final unui obiect, unui produs, unei lucrări etc. o Din fr.finissage. firewall, firewall-uri i [fâiruol] s.n. (Inform.) Software şi echipamente care izolează două reţele de calculatoare una de alta, filtrând informaţia care circulă între cele două reţele, controlând ROMÂNĂ accesul la internet al utilizatorilor interni şi prevenind accesul părţilor externe neautorizate la sistemele şi informaţiile din reţeaua internă a organizaţiei; program de protecţie, o Din engl. firewall. firewall firewall firewall firmă, firme y s.f. 1. Inscripţie pe o placă, pe un zid etc. instalată la intrarea unei instituţii, a unei întreprinderi, a unui magazin, care indică denumirea, destinaţia şi caracterul acestora etc. + (P. ext.) Placă, panou etc. (adesea însoţite sau încadrate de motive şi desene ornamentale, lumini etc.) care conţin o asemenea inscripţie. ^ (Fam.) A-şi da cu firma în cap = a-şi face singur rău. 2. (Denumire convenţională sub care acţionează şi funcţionează o) întreprindere comercială, industrială sau asociaţie de producţie. (Fam.) De firmă = care este produs de o societate comercială de mare prestigiu: haine de firmă. Firmă-căpuşă = firmă constituită cu scopul obţinerii unor avantaje comerciale ilicite. Firmă-fantomă = firme care nu funcţionează la sediul declarat şi care practică evaziunea fiscală prin solicitarea unor rambursări ilegale de TVA. Firmă-mamă firmă (1) signboard enseigne fitoterapie fisiune nucleară nuclear fission fission nucieaire DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ neutron incident incident neutron neutron incident . produşi de fisiune (nuclee radioactive) fission products (radioactive nuclei) produits de fission (noyaux radioactifs) nucleu fisionabil fissionable nucleus noyau fissile ■■ reacţie în lanţ ' chain reaction reaction en chaîne v. mamă. Firmă-pirat = firmă care funcţionează ilegal. Firmă de recrutare v. recrutare. + (P. ext.) Sediul unei societăţi comerciale: am plecat imediat de la firmă, o Din germ. Firma, fr. firme, engl. firm. firmware [formwer] s.n. (Inform.) Microprograme elementare care sunt stocate în memoria unui calculator, care nu se pot şterge, constituind o sursă indestructibilă pentru sistemele moderne, o Din engl. firmware. fisc s.n. (Fin.) Instituţie a statului, investită cu dreptul de a stabili, de a încasa şi de a urmări plata impozitelor şi taxelor datorate statului de contribuabili. + Serviciu de percepere a impozitelor; administraţia finanţelor statului. + (P. ext.) Sediul acestei instituţii: m-am prezentat la fisc. o Din fr. fisc, it. fisco. fiscâl, ~ă, fiscali, ~e adj. (Fin,) Care aparţine fiscului, care se referă la fisc. -$■ Abatere fiscală v. abatere. Evaziune fiscală v. evaziune. Factură fiscală v. factură. Paradis fiscal = ţară care are o legislaţie fiscală foarte avantajoasă, mai ales din punct de vedere al impozitării; zonă off-shore. o Din fr. fiscal. diviziune nucleară nucleus splitting division du noyau nuclee fisionabile fissionable nucleus noyau fissile eliberare de energie energy release liberation d'energie neutron incident incident neutron neutron incident fiscalism s.n. Politică fiscală care se manifestă prin creşterea excesivă a obligaţiilor fiscale, o Din engl. fiscalism. fiscalist,fiscalişti s.m. Specialist în dreptul financiar, o Din fr. fiscalist. fiscalitâte, fiscalităţi s.f. (Fin.) 1. Ansamblu de legi, dispoziţii, măsuri etc. care se referă la fisc. + Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc. 2. Totalitate a obligaţiilor fiscale ale cuiva, o Din fr. fiscalite. fiscalizâ, fiscalizez vb. I. Tr. (Fin.) 1. A supune impozitului venituri, beneficii financiare etc. 2. A finanţa prin impozit, o Din fr.fiscaliser. f isca liza re, fiscalizări s.f. (Fin.) Acţiunea de a fiscaliza şi rezultatul ei. o De la fiscaliza. fisiune, fisiuni * s.f. (Fiz.) Reacţie nucleară, spontană sau provocată de acţiunea anumitor particule (neutroni lenţi sau rapizi) asupra unor nuclee grele care se scindează în două fragmente cu masă atomică mai mică, cu degajarea unei cantităţi foarte mari de energie, o Din fr., engl. fission, germ. Fission. fişier, fişiere s.n. (Inform.) Colecţie de date, programe etc. stocate în memoria unui calculator sau pe un suport magnetic, identificate printr-un nume şi printr-o extensie de nume. o Din fr.fichier; cf. engl. file. fitness s.n. 1. (Biol.) Capacitate a unui organism de a trăi şi de a se reproduce. 2. Condiţie fizică bună, sănătate. + (P. ext.) Practicarea regulată a unor exerciţii fizice (de flexibilitate, aerobic, musculare) pentru întărirea condiţiei fizice şi păstrarea sănătăţii; gimnastică de întreţinere, o Din engl., fr.fitness. fitonutrient, fitonutrienţi s.m. Compuşi naturali bioactivi din familia antioxidanţilor, întâlniţi în anumite plante, care joacă un rol important în prevenirea bolilor şi în încetinirea procesului de îmbătrânire, o Din engl. phytonutrient. fitoterapie, fitoterapii s.f. (Med.) Metodă terapeutică bazată pe utilizarea plantelor medicinale. + Totalitate a metodelor şi procedeelor folosite în tratamentul unei boli cu ajutorul plantelor medicinale, o Din fr. phyto-therapie, germ. Phytotherapie. fiţos IŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECEN j[26 fiţos, ~oâsă, fiţoşi, ~oase s.m., s.f. (Fam.) Persoană care face fiţe, mofturi. ^ (Adj.) Nu-mi place deloc tipul ăsta fiţos. o Fiţă + -os. fiţoşenie s.f. (Fam.) însuşirea de a fi fiţos. o Fiţos + -enie. fix, ~ă, ficşi, —se adj. Telefon fix (şi subst. n.) = aparat prevăzut cu un transmiţător şi cu un receptor, care, fiind legat de o instalaţie telefonică centrală, permite convorbiri la distanţă: vezi că sună fixul! o Cf. fr. (telephone) fixe. fixaţiv, fixative s.n. Produs pentru păr, care ajută la fixarea şi menţinerea coafurii, o Din fr. fixatif. fizz s.n. Băutură preparată din suc de citrice, care se amestecă cu brandy, gin, whisky, zahăr, ou etc., agitându-se într-un recipient special, o Cuv. engl. flag, flaguri s.n. (Inform.) Registru al unui calculator, care are rolul de a indica (ne) satisfacerea unor condiţii date şi care furnizează informaţii privind natura rezultatului unei operaţii aritmetice sau logice efectuate, o Din engl. flag. flamenco s.n. 1. Gen al muzicii populare spaniole din Andaluzia, care combină cântecul şi dansul pe un acompaniament de chitară şi castaniete. 4- (Adj.) Stil flamenco = stil melodic de interpretare vocală cu efecte de falset. 2. Dans popular andaluz. + Melodie după care se execută acest dans. o Cuv. sp. flanger, flangere [flend3ar] s.n. (Muz.) Aparat electronic (cu linii de întârziere), folosit pentru obţinerea unor efecte sonore speciale în muzica modernă, dând senzaţia de apropiere sau de depărtare a unui sunet produs de instrumente cum ar fi chitara sau orga. o Din engl. flanger. flaps, flapsuri s.n. Volet situat în partea dinapoi a planurilor unui avion, pentru a-i mări portanţa. o Din engl.flap, germ. Flaps. flash, flash-uri ► [flejl s.n. 1. Tub electric care produce un impuls luminos foarte puternic de scurtă durată şi care este folosit pentru fotografiere, la construcţia laserelor etc. + (P. ext.) Impuls produs astfel; blitz. 2. Ştire importantă transmisă cu prioritate la radio sau televiziune. 3. (Cinem.) Plan foarte scurt dintr-un film; apariţie a unei imagini pe un ecran. 4. (Inform.) Platformă folosită pentru producerea şi afişarea animaţiilor în browsere. 5. Abrev. de la USB flash drive. o Din engl., fr. flash. flashback, flashback-uri [flefbek] s.n. Secvenţă retrospectivă, intercalată într-un film ori într-o operă literară, prezentând o scurtă acţiune secundară, plasată în trecut, folosită pentru a introduce un episod anterior, o Din engl. flashback, fr. flash-back. flash-forward, flash-forward-uri [flej-forusrd] s.n. Secvenţă intercalată într-un film ori într-o operă literară, prezentând o scurtă acţiune plasată în viitor, o Din engl. flash-forward. flash mob [fief mob] s.n. Adunare publică a unor persoane care nu se cunosc, care efectuează împreună o anumită acţiune neobişnuită, pentru o durată scurtă de timp, după care se dispersează, totul fiind organizat prin intermediul internetului sau al telefonului mobil, o Cuv. engl. flashy [flejl] adj. invar (Despre culori) Care este foarte viu, ţipător: se îmbracă în culori flashy. o Cuv. engl. flatânt, ~&,flatanţi, ~te adj. Care laudă peste măsură; care flatează, o Flata + -ant. flatâre, flatări s.f. Acţiunea de aflata şi rezultatul ei. o De la flata. flash (1) flash flash flavonoid, flavonoizi s.m. Antioxidant hidrosolubil prezent în fructe, legume, ceai şi vin, care reduce incidenţa anumitor boli cardiovasculare, a cancerului şi a afecţiunilor degenerative legate de îmbătrânire, o Din fr. flavonoide, engl. flavonoid. flegmă, flegme s.f. (Fam.; fig.) Caracter al omului nepăsător, cu sânge rece, imperturbabil, calm. o Din fr.flegme. flex, flexuri a s.n. Polizor unghiular. o Den. com. flicker [flikar] s.n. (Psih.) Fenomen de fuziune parţială şi fluctuantă a senzaţiilor, când stimularea intermitentă ajunge la o frecvenţă critică, o Din engl. flicker. flip-flops s.m. pl. Şlapi. o Din engl. flip-flop. flipper [flipar] s.n. Mic levier la jocurile mecanice, controlat de jucător, care ajută la aruncarea bilei în joc. + Jocul propriu-zis. o Din fr., engl. flipper. flippers ► [fh'pars] s.n. pl. Labe de scafandru, o Cuv. engl. flit s.n. (Fam.) A da cu flit (cuiva) = a alunga, a ironiza, a-şi bate joc de cineva: şeful i-a dat cu flit. o Den. com. flitul, flituiesc vb. IV. Tr. (Fam.) 1. A mustra, a dojeni cu asprime. 2. A goni, a alunga, o De la flit. floppy-disc, floppy-disk-uri [flopi-disk] s.n. (Inform.) Suport magnetic pe care se stochează şi se reproduc informaţiile depuse în computer; dischetă, o Din engl. floppy disc. flow [flau] s.n. (Inform.) Curent, debit, flux. o Cuv. engl. focaliza DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ flysurf flysurf flysurf flow-chart [flau-tjart] s.n. (Inform.) Diagramă de programare la calculatoare, o Cuv. engl. fluidiza, fluidizez vb. I. Tr. A face ca circulaţia rutieră să se desfăşoare regulat, fără opriri sau ambuteiaje. / Sil.flu-i-. o Din fr. fluidiser. flutter [flâtsr] s.n. 1. (Med.) Stare de contracţie rapidă a muşchiului cardiac cu o frecvenţă foarte mare, în care inima nu mai poate pompa deloc sânge; pulsaţie accelerată. ^ Flutter atrial = afecţiune cardiacă, manifestată printr-un ritm rapid şi regulat, determinat de contracţiile frecvente şi regulate ale atriilor. 2. Oscilaţie a structurilor elastice ale unei aeronave, produsă de forţele aerodinamice la vitezele mari. o Din engl., fr. flutter. fluturâş, fluturaşi s.m. 1. Fâşie îngustă şi lungă de hârtie care cuprinde un text menit să înlocuiască, să rectifice sau să completeze un pasaj dintr-o lucrare, dintr-o ordonanţă etc. 2. Fâşie mică de hârtie sau de carton cu conţinut variat (electoral, de reclamă etc.) care se distribuie gratuit; flyer: fluturaţii electorali au împânzit oraşul. 3. (Fam.; şifluturaş de salariu) Fişă lunară cu datele din statul de plată pentru fiecare angajat. 4. (Fam.) Minge de badminton. o Fluture + -aş. flippers flux, fluxuri s.n. Flux de căldură (sau termic) = cantitate de căldură emisă de o sursă dintr-o suprafaţă dată, într-o unitate de timp. Flux de informaţie = ansamblu de date, informaţii şi decizii necesare desfăşurării unei anumite operaţii sau activităţi; raportul dintre cantitatea de informaţie şi timpul în care ea este transmisă, o Din engl., fr. flux. fly and drive [flâi end drăiv] s. Pachet turistic ce include un zbor regulat sau charter şi deplasarea, în continuare, în ţara de destinaţie, cu un autoturism închiriat, cu sau fără şofer, o Cuv. engl. flyer, flyere [flaisr] s.n. Fluturaş publicitar sau electoral, o Din engl., ir. flyer. flysurf a [flâisarf] s.n. Sport acvatic în care este utilizată o placă de surf, sportivul fiind tras pe apă de o parapantă; kiteboar-ding. o Cuv. engl. FMI [fe-me-f] s.n. Organism condus în mod oficial de Consiliul Guvernatorilor, cu sediul la Washington, format din câte un reprezentant din fiecare ţară membră (miniştri de finanţe sau guvernatori ai băncilor centrale care susţin poziţia guvernului ţării din care provin), ale cărui principale responsabilităţi sunt supravegherea sistemului monetar internaţional, elaborarea de recomandări privind politica financiară pentru membri, acordarea de credite pentru ţările cu dificultăţi ale balanţei de plăţi etc. o De la F(ondul) M(onetar) I(nternaţional); cf. engl. International) M(onetary) F(und). foaie,/oi s.f. Foaie de parcurs = act eliberat unui şofer, în care sunt indicate itinerarul şi însărcinările acestuia, o Cf.fr.feuille. foc, focuri s.n. Foc prietenesc — rănirea sau uciderea neintenţionată a unuia sau a mai multor soldaţi de către forţele armate de care aparţin sau de către aliaţii lor, în timpul luptelor cu tabăra adversă, o Cf. engl. friendly fire. focâccia ▼ s.f. Sortiment de pâine plată, originară din Italia, preparată cu diverse condimente şi cu ulei de măsline, care seamănă cu blatul pentru pizza. o Cuv. it. focaccia focaccia focaccia focalizâ, focalizez vb. I. 1. Tr. (Fiz.) A face ca unele particule, raze ale unui fascicul etc. să treacă printr-un singur punct. 2. Tr. A concentra, a regla diverse elemente, imagini etc. 3. Refl. A se centra, a se concentra, a-şi fixa atenţia asupra unui anumit subiect; a (se) focusa: s-a focalizat pe rezolvarea problemelor, o Din fr. focaliser. focalizare DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA 128 focalizare, focalizări s.f. 1. Acţiunea de a focaliza şi rezultatul ei; focusare. 2. Operaţie de reglare a unui instrument optic, astfel ca imaginea să fie văzută clar. o De la focaliza. focus grup,/ocus grupuri s.n. Grup de persoane selectate pentru a participa la un interviu focalizat pe o anumită temă, strict delimitată (lansarea unui produs, campanie electorală etc.), care este condus de un moderator şi care face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor, nevoilor şi opiniilor oamenilor, o Din engl. focus group. focusa, focusez vb. I. Tr., refl. A (se) focaliza: atenţia lor se focusează pe noul produs, o Din engl. focus. focusâre,focusări s.f. Acţiunea de a (se) focusa şi rezultatul ei; focalizare, o De la focusa; cf. germ. fokussieren. focusât, ~ă,focusaţi, —te adj. Care este centrat asupra unui lucru: proiect focusat pe investiţii, o De la focusa. folder, foldere [foldar] s.n. (Inform.) Recipient folosit pentru organizarea programelor şi a documentelor pe disc, fiind reprezentat pe monitor prin imaginea grafică (pictogramă) a unui dosar, o Din engl. folder. folia, foliez vb. I. Tr. 1. A înveli, a împacheta în folie de plastic (sau de aluminiu) alimente, haine, bagaje etc., pentru a le proteja: afoliat alimentele înainte de a le pune în frigider. 2. A aplica un autocolant pe un autovehicul, pe un geam etc. pentru a proteja de intemperii, de radiaţii ultraviolete etc. o De la folie. foliăt, ~ă,foliaţi, ~te adj. Care a fost învelit, care a fost acoperit cu o folie: geamurile maşinii sunt foliate. o De la folia. foiie, folii s.f. 1. Foaie subţire de material plastic din care se fac pelerine, glugi, umbrele pentru ploaie etc. + (P. ext.) Foaie foarte subţire din metal (aur, aluminiu etc.), din material plastic etc. Folie alimentară = foaie foarte subţire de plastic sau de aluminiu, folosită la învelirea alimentelor. 2. Copertă subţire din material plastic, în care se păstrează foi de hârtie, acte etc. 3. Autocolant care se aplică pe caroseria autovehiculelor, pe geamuri etc. pentru a proteja de intemperii, de radiaţii ultraviolete etc. o Din germ. Folie, it.foglia. foliere,folieri s.f. Acţiunea de a folia şi rezultatul ei. o De la folia. folk-country [folk-kântri] s.n. Amestec al stilurilor folk şi coun-try în muzica uşoară contemporană. o Cuv. engl. folk rock s.n. (Muz.) Combinaţie între rock-and-roll şi folk. o Cuv. engl. folk-song, folk-song-uri s.n. Gen de cântece care cuprinde atât piese folclorice, redate mai mult sau mai puţin modernizat, cât şi piese originale create în aceeaşi manieră şi care exprimă adesea critica sau revolta unui grup neintegrat ideologic în societate, o Din engl. folk song. fomist, ~ă,fomişti, —ste adj. (Fam.) 1. Care este flămând; amărât, sărăntoc. 2. Care este lacom, hrăpăreţ. 3. Care este mare consumator de energie, de resurse: se pare că este camfomis-tă maşina ta. o Foame + -ist. fond, fonduri s.n. 1. Strat de culoare sau ornament cu care se acoperă suprafaţa unei coli de hârtie. 2. Fond sonor = ansamblul sunetelor, al zgomotelor, al temelor muzicale care pun în relief un spectacol sau un film. Zgomot de fond = a) perturbaţie sonoră (de mică intensitate) care apare în orice mediu de transmitere a semnalelor; b) ansamblu de zgomote care se suprapun unui dialog. 3. Fond de ten -cremă semilichidă colorată (în nuanţele tenului), care se aplică pe faţă şi pe gât ca machiaj. 4. (Econ.) Fonduri structurale = fonduri ale Uniunii Europene destinate finanţării măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversiei zonelor afectate de declin industrial, combaterii şomajului etc. Fonduri extrabugetare v. extrabugetar. Fond de rulment = totalitate a mijloacelor băneşti şi materiale de care dispun unităţile economice în procesul activităţii lor; mijloace circulante. Fond de investiţii — entitate care acumulează bani de la mai multe persoane, pe care administratorul fondului îi investeşte, conform politicii de investiţii declarate, atât în instrumente ale pieţei monetare, obligaţiuni municipale sau corporatiste, acţiuni tranzacţionate pe piaţa bursieră etc., precum şi în alte valori mobiliare permise de autoritatea de reglementare, profiturile realizate astfel redistribuindu-se aceloraşi investitori, prin răscumpărarea unităţilor de fond. Fond mutual = portofoliu de investiţii administrat de o societate care investeşte banii participanţilor în acţiuni, obligaţiuni, depozite bancare şi/sau în alte valori mobiliare, o Din fr. fond, engl. fund. fondue ▼ [fondiu] s.f. Fel de mâncare originară din Elveţia, preparată din brânză topită, vin alb şi condimente, o Din fr., engl .fondue. fondue fondue fondue fonoabsorbănt, ~ă,/onoab-sorbanţi, ~te adj. (Despre materiale) Care are proprietatea de a absorbi sunetele, o Din engl. phonoabsorbant. fonoizolâţie, fonoizolaţii s.f. Izolaţie fonică, o Din engl. phonoisolation. fonotecă, fonoteci s.f. 1. Colecţie de înregistrări sonore pe discuri, formulă DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA Formula 1 Formula One Formule 1 pe benzi de magnetofon, pe casete, CD-uri, minidiscuri etc., care se foloseşte la sonorizarea unor producţii artistice (în cinematografie, televiziune etc.) sau ca arhivă. 2. Mobilă sau încăpere special amenajată, în care este depozitată o astfel de colecţie, o Din fr. phonotheque. font, fonturi s.n. (Inform.) Colecţie de caractere (litere, cifre, semne speciale etc.) care au anumite proprietăţi comune: lăţime, înălţime, stil, orientare, formă, o Din engl. font. footing [futirj] s.n. (Sport) Tip de antrenament în care se alternează alergările de viteză cu marşurile, pentru a întări rezistenţa gambelor şi a respiraţiei; jogging. o Din engl., fr. footing. forehanâ,forehand-uri [forhend] s.n. (Sport) Lovitură la tenis, executată cu partea exterioară a rachetei, o Din engl. forehand. forfait [forfet] s.n. (Econ.) Activitate de stocare a instrumentelor financiare în scopul finanţării exportului de bunuri de capital, o Din fr. forfait, engl. forfeit. forfetar, ~ă, forfetari, ~e adj. (Econ.; despre tarife, taxe, impozite etc.) Care este fixat dinainte la o sumă globală şi invariabilă, o Dinfr.forfaitaire. forfetare, forfetari s.f. (Econ.) 1. Impozit, taxă forfetară. 2. Modalitate de finanţare a comerţului exterior care combină mai multe tehnici bancare bazate pe operaţii de scontare; vânzare-cumpărare de creanţe, concretizate în titluri de credit, o De la forfetar. formal, ~ă, formali, ~e adj. (Inform.) Elemente formale de limbaj = elementele cele mai concrete şi mai uşor de analizat ale expresiei lingvistice, care sunt reprezentate prin literele din alfabet sau prin alt cod, prin poziţia cuvintelor în fraze, prin frecvenţa lor etc. Gramatică formală = noţiune matematică compusă din vocabular terminal şi neterminal, reguli de producţie şi axiomă cu ajutorul cărora se pot descrie limbaje. Limbaj formal = combinaţie de sintaxă şi semantică prin care se defineşte un limbaj de calculator; limbaj generat de o gramatică formală; limbaj artificial al computerului, o Din fr. formei, engl. formal format, formate s.n. 1. (Inform.) Schema organizării datelor sau a suporturilor de date în formă structurată. + Dispunerea zonelor de stocare a datelor pe suprafaţa unui disc. + Specificaţiile privind aşezarea unui text într-o pagină sau într-un paragraf. 2. Ideea-bază sau formula după care este realizat un program de televiziune original, care poate fi achiziţionat de alte posturi de televiziune şi transmis ca atare sau adaptat, o Din fr., engl. format. formată, formatez vb. I. Tr. 1. (Inform.) A modifica aspectul unui text marcat (prin selectarea formei şi a dimensiunilor corpului de literă, a rândurilor, a paragrafelor etc.) sau conţinutul unei celule selectate dintr-o foaie de calcul tabelar; a stabili un model de afişare, stocare sau tipărire a datelor. 2. (Inform.) A pregăti un disc pentru utilizare prin organizarea spaţiului de stocare: am formatat stick-ul. 3. (Fig.) A forma, a condiţiona: sistemul comunist îi formata pe toţi. o Din engl. format, fr.formater. formatâre, formatori s.f. (Inform.) 1. Modificare a aspectului unui text selectat (prin selectarea formei şi a dimensiunilor corpului de literă, a rândurilor, paragrafelor etc.) sau a conţinutului unei celule selectate dintr-o foaie de calcul tabelar; stabilire a unui model de afişare, stocare sau tipărire a datelor. 2. Pregătire a unui disc pentru utilizare, prin organizarea spaţiului de stocare, o De la formata. formatat, ~ă, formataţi, ~te adj. (Inform.) 1. (Despre texte) Al cărui aspect a fost modificat (prin selectarea formei şi a dimensiunilor corpului de literă, a rândurilor, paragrafelor etc.). 2. (Despre discuri) Care este pregătit pentru utilizare, prin organizarea spaţiului de stocare. o De la formata. formator, ~oâre, formatori, ~oare s.m., s.f., s.n. 1. S.m., s.f. Persoană însărcinată cu formarea profesională a unor specialişti într-un anumit domeniu: cursul a fost ţinut deformatori cu experienţă. 2. S.m., s.f. Formator de opinie v. opinie. 3. S.n. (Inform.) Program care realizează conversia de format a datelor, o Din fr. formateur, engl. formatter. formulă1 a s.f. Categorie de maşini cu caracteristici tehnice definite, destinate doar competiţiilor. ^ Formula 1 = cea mai înaltă clasă de curse de maşini cu un singur pilot; (abrev. curentă) FI. o Din fr. formule. formulă2, formule s.f. Tip de mâncare lichidă specifică pentru sugari, bazată pe lapte de vacă şi proteine din soia, care înlocuieşte laptele matern, o Cf. engl. [milk] formula. fornetti DICŢIONAR ILUSTRAI' DE C E Şl SENSURI RECENŢI fornetti ▼ s.n. pl. Produse de patiserie de tip fast-food. o Din it. fornetti, den. com. fornetti fornetti fornetti forţos, ~oâsă,forţoşi, —oase adj. (Fam.) Care are forţă mare, care este puternic. + (Iron.) Care este slab, pipernicit, o Forţă + -os. forum, forumuri s.n. Spaţiu pe internet unde utilizatorii pot lăsa mesaje sau pot discuta anumite subiecte cu alţi utilizatori: am găsit soluţii pentru problema mea pe un forum, o Din engl., fr. forum. forurmst, ~ă, forumişti, —ste s.m., s.f. Persoană care participă activ la discuţiile de pe diverse forumuri, o Forum + -ist. forward [foruard] s.n. 1. (Fin.) Operaţie de plată la termen. 2. A da (sau a face) forward = a retrimite un mesaj prin poşta electronică, o Cuv. engl. fotocolori metru, fotocolorime-tre ▼ s.n. 1. Instrument pentru aprecierea temperaturii culorii unei surse luminoase. 2. Aparat cu ajutorul căruia se analizează calitatea coloranţilor, o Din fr. photocolorimetre. fotocolorimetru (2) spectrophotometer photocolorimetre fotocopia, fotocopiez vb. I. Tr. A xeroxa, o Din fr. photocopier. fotocopiator, fotocopiatoare s.n. Aparat cu care se execută fotocopii; xerox. / Sil. -pi-a-. o Fotocopia -1- -tor; cf. fr. photocopieur. fotocopie, fotocopii s.f. Xerocopie. o Din fr. photocopie. fotofobîe, fotofobii s.f. (Med.) 1. Teamă patologică de lumină. 2. Senzaţie oculară patologică, dureroasă, însoţită de lăcrimare intensă, cauzată de lumina puternică, ce poate fi în relaţie cu o boală oculară (conjunctivită, cheratită, iridociclită) sau cu o inflamaţie a meningelui. o Din fr. photophobie, engl. photophobia. fotogalerie, fotogalerii s.f. Galerie foto (on-line). o Din engl., fr. photogalerie. fotoprotecţie s.f. Ansamblu de măsuri luate în vederea prevenirii efectelor negative ale radiaţiilor ultraviolete, o Din engl. photoprotection. fotostilou, fotostilouri s.n. (Inform.) Dispozitiv de desenare fotosensibil care se utilizează prin dirijare spre suprafaţa de afişare; indicator optic, o Cf. engl. light-pen. fototerapie s.f. Folosirea luminii în tratarea unor boli fizice şi psihice, o Din engl. photothera-py, fr. phototherapie. fractâli s.m. pl. (Inform.) Grupuri de forme similare; tehnologie de comprimare a datelor, o Din engl. fractals. fracţionâbil, ~ă, fracţionabili, —e adj. Care poate fi împărţit în mai multe fracţii, o Din fractionnable. fraieri, fraieresc vb. IV. Tr., refl. A (se) păcăli; a (se) înşela: m-a fraierit cu maşina. / Sil. -fra-ie-. o De la fraier. frame, frame-uri [freim] s.n. 1. (Inform.) Panou grafic într-o fereastră (în special într-un motor de căutare), care conţine o secţiune de date şi care permite mai multe vizualizări independente ale documentului. 2. Imagine dintr-o serie de imagini unice consecutive care alcătuiesc un fişier video: acest film rulează cu 30 de frame-uri pe secundă, o Din engl .frame. franciză, francize s.f. 1. Drept exclusiv acordat de o firmă cu renume unei alte firme de a efectua servicii sau de a vinde ROMÂNĂ mărfuri sub marca şi controlul ei. 2. Clauză de asigurare în virtutea căreia asigurătorul este exonerat de anumite riscuri, o Din engl., fr.franchise. frangleză s.f. Ansamblu de neologisme şi de structuri sintactice de origine engleză introduse în limba franceză, o Din engl., fr. franglais. frauda, fraudez vb. I. Tr. A comite o fraudă: au fraudat alegerile. / Sil. fra-u-. o Din fr. frauder. fraudare, fraudări s.f. Comitere a unei fraude. / Sil. fra-u-. o De la frauda. fraudator, -oâre, fraudatori, —oare s.m., s.f. Persoană care comite o fraudă. / Sil .fra-u-. o Din it. fraudatore. free-form [frf-form] s.n. (Inform.) Program al unei baze de date nestructurate, o Cuv. engl. freelance [frf-lens] adj. invar., s.n. 1. Adj. invar. Care este independent în profesia sa, care nu are contract de lungă durată cu un anumit angajator: jurnalist freelance. 2. S.n. Colaborare a unui jurnalist independent la un ziar, la un post de radio sau de televiziune, o Din engl. freelance, fr. free-lance. freelancer, freelanceri [frflensar] s.m. Persoană care lucrează pe cont propriu, fără a fi angajată la o firmă; liber profesionist, o Din engl. freelancer. freezer (1) freezer freezer frotiu freenet [frinet] s.n. (Inform.) Reţea gratuită de internet, o Cuv. engl. freestyle [frfstail] adj., s.n. 1. Adj. Care se referă la un concurs, la o cursă etc. în care există foarte puţine reguli referitoare la mişcările şi tehnicile folosite de competitori. 2. S.n. Dans de salon cu mişcări libere, o Cuv. engl. freestyle skydiving ► [frfstail skâidaivir)] s. Paraşutism neconvenţional care presupune cât mai multe acrobaţii, poziţii etc. ce permit viteze foarte mari şi salturi cu maşina ori motocicleta. o Cuv. engl. freeware [friuear] s.n. (Inform.) Aplicaţii tip software ce pot fi descărcate, stocate sau redistribuite gratuit, fără asistenţă din partea producătorului. ^ (Adj.) Folosesc un editor video freeware. o Cuv. engl. freezer ^ [frizar] s.n. 1. Frigider. + Congelator. 2. Maşină de preparat îngheţată, o Din engl. freezer. freezing rain [frizirj rein] s. Ploaie îngheţată, o Cuv. engl. fresh, fresh-uri [frej] adj. invar., s.n. 1. Adj. invar. (Fam.; despre oameni şi înfăţişarea lor) Care exprimă prospeţime, sănătate, tinereţe; vioi: astăzi eşti fresh. 2. S.n. Suc proaspăt obţinut prin stoarcerea fructului, o Cf. fr. jraîche, engl. fresh. frigorific, ~ă, frigorifici, —ce adj. 1. Care produce frig, care păstrează frigul; care ţine de frig, care se referă la frig. ^ Agent frigorific = substanţă (soluţii de clorură de sodiu, de clorură de calciu etc.) care produce sau transferă frig. Capacitate frigorifică = căldura preluată de un agent frigorific în timp de o oră. Instalaţie frigorifică = sistem tehnic compus dintr-un agregat frigorigen, dintr-o încăpere răcită, dintr-o instalaţie de comandă şi control şi din dispozitive anexe, care produce răcirea unei încăperi, a unui recipient etc., prin transfer de căldură. 2. Care este echipat cu o instalaţie de acest tip în vederea conservării alimentelor: cameră frigorifică. ^ Ladă frigorifică = ladă cu pereţi dubli, termoizolanţi, cu un sistem interior de răcire, care este folosită pentru păstrarea şi transportarea alimentelor, o Din fr. frigorifique. frisbee ▼ [frfzbi] s.n. Disc concav de plastic, aruncat de la o persoană la alta ca mod de petrecere a timpului în aer liber. + Joc în care se foloseşte acest tip de disc. o Cuv. engl. freestyle skydiving freestyle skydiving freestyle skydiving frison, frisoane s.n. (Med.) Contracţie involuntară a musculaturii, ducând la o succesiune de tremurături convulsive timp de secunde, minute sau ore, care apare la frig, emoţii şi îndeosebi la debutul bolilor cu febră mare. o Din fr.frisson. friteuză,friteuze [fritoeza] s.f. Aparat pentru prăjit alimente, o Din fr.friteuse. frontierist, ~ă, frontierişti, —ste s.m., s.f. Lucrător al Poliţiei de frontieră, o Frontieră + -ist. frotiu, frotiuri s.n. (A. plast.) Strat subţire de culoare, care lasă să se vadă, în transparenţă, firele pânzei, o Din fr.frottis. fruct 132 MM!! fruct, fructe t s.n. Fructe-de-ma-re = animale marine (crustacee, moluşte etc., cu excepţia peştilor), care sunt comestibile: am mâncat o excelentă salată de fruc-te-de-mare. Fructul-dragonului = pitahaya. Fructul-pasiunii = fruct originar din Brazilia, cu formă rotundă sau lunguiaţă, coaja groasă şi seminţe comestibile, bogat în vitaminele A şi C şi în fier şi a cărui pulpă este utilizată pentru a da gust băuturilor sau sosurilor; maracuya. Fructul-şarpelui = salak. o Din fr., engl. fruit. fructe-de-mare shellfish fruits de mer fructât, ~ă,fructaţi, —te adj. 1. (Despre unele alimente şi băuturi, mai ales despre vin) Care are aromă de fructe. 2. (Despre produse cosmetice) Care evocă parfumul, aroma unor fructe, o Fruct + -at; cf. fr.fruite. frustra, frustrez vb. I. Tr. A pune pe cineva într-o situaţie de frustrare: acest eşec l-a frustrat. + (P. ext.) A dezamăgi: conduita lui mă frustrează, o Din fr. frustrer. frustrânt, ~ă, frustranţi, —te adj. Care frustrează, care pricinuieşte o pagubă, care este cauza unei frustrări, o Din fr. frustrant. frustrâre, frustrări s.f. 1. Dezamăgire. 2. (Psih.) Tensiune psihologică apărută ca urmare a faptului că subiectul nu poate să atingă un anumit scop sau să-şi realizeze o dorinţă, o De la frustra. frustrât, ~ă, frustraţi, —te adj. (Despre persoane) Care este lipsit, privat de un drept, de un bun etc. + Care este privat de o satisfacţie (sexuală). + (P. ext.) Care este dezamăgit. o De la frustra. DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ fugpapier [fugpapi'r] s.n. Hârtie gumată folosită în tâmplărie pentru înnădirea furnirelor, o Din germ. Fugpapier. fuchsia [fucsia] adj. invar., s.n. (Culoare) roşu-violet, specifică petalelor florii cu acelaşi nume: şi-a cumpărat o bluză fuchsia. o Din fr., engl. fuchsia. fuII adj. invar. (Fam.) Care este aglomerat, plin: nu mai pot urca în tramvai, efull! o Cuv. engl. full board [ful bord] adj. invar. (Despre pachete de servicii turistice) Care include în preţul iniţial cazarea şi masa. o Cuv. engl. full-contact s.n. Sport care presupune lupta cu mâinile libere, foarte apropiată de karate şi unde loviturile sunt date fără control, o Cuv. engl. full-option [ful-opjbn] adj. invar. (Mai ales despre maşini) Care este echipat cu toate accesoriile din dotare, o Cuv. engl. full-time [ful-taim] adj. invar. Care este angajat cu normă întreagă; care priveşte un număr standard de ore de muncă, o Cuv. engl. fume [fiume] adj. invar. (Despre sticlă) Fumuriu: seturi de farfurii fume. o Cuv. fr. funcţie, funcţii s.f. (Inform.) Procedură care are, în limbajele de programare, un nume, care este memorată şi care returnează o anume valoare, o Din fr. fonction, engl. function. funcţionabil, ~ă, funcţionabili, —e adj. Care este funcţional. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. fonction-nable. funcţionâl, ~ă, funcţionali, ~e adj. Care este util, practic. + Care îndeplineşte condiţiile pentru a fi folosit; funcţionabil. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. fonctionnel funcţionalitate s.f. însuşirea de a fi funcţional. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. fonctionnalite. fundal, fundaluri s.n. Background. o Din it. fondale; cf. engl. background. fundrais er,fundraiseri [fândreizsr] s.m. Persoană care se ocupă de strângerea banilor din donaţii, o Din engl. fundraiser. funk [fânk] s.n. Gen de muzică de origine americană, bazat pe elemente de blues şi soul şi cu un ritm alert, o Cuv. engl. funky [fânki] s.n. (Muz.) Stil de interpretare instrumentală a bluesului, cu expresivitate aspră, fără artificii, cu contratimpi accentuaţi, apărut pe la mijlocul secolului al XX-lea, ca o reacţie la stilul cool. o Cuv. engl. furâciune, furăciuni s.f. (Fam., arg.) Furt. o Fura + -ăciune. furgonetă, furgonete ▼ s.f. Automobil (închis) care are în spate o platformă (acoperită) de fuzzy DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENŢI:: IN LIMBA ROMÂNĂ depozitare cu o uşă-oblon şi care este folosit pentru transportul obiectelor voluminoase şi grele, o Dinfr.fourgonnette. furnizât, ~ă, furnizaţi, —te adj. 1. (Despre mărfuri, servicii etc.) Care este pus la dispoziţie contra plată, în baza unei înţelegeri prealabile; livrat: piesele furnizate nu sunt corespunzătoare. 2. (Despre informaţii, ştiri etc.) Care a fost oferit cuiva: informaţiile furnizate au fost foarte utile, o De la furniza. futurism s.n. Curent literar-artis-tic, cu ecouri în arhitectură, în muzică şi în artele plastice, care proclamă un spirit de frondă, o negaţie totală a valorilor tradiţionale, propunându-şi să sincronizeze literatura şi arta cu epoca civilizaţiei moderne, a vitezei, a maşinii (şi să redea „frumuseţea vitezei”), spre o deplină libertate a expresiei, o Din fr. futurisme, engl. futurism, it.futurismo. futurist, ~ă, futurişti, —ste s.m., s.f., adj. 1. S.m., s.f. Adept al futurismului. 2. Adj. Care aparţine futurismului sau futuriştilor, care se referă la futurism sau la futurişti, o Din fr. futuriste, engl. futurist, it. futurista. futuristic, ~ă, futuristici, —ce adj. 1. Care presupune tehnologie sau design de ultimă oră: gadgeturile futuristice sunt cadouri excelente. 2. Care este inovativ, revoluţionar, o Din engl. futuristic. futurolog, ~ă, futurologi, —ge s.m., s.f. Specialist în futurologie; viitorolog, o Din fr.futurologue. futurologie s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul previziunii evoluţiei viitoare ştiinţifice, economice, sociale, tehnice etc. a umanităţii; ştiinţă a viitorului; prospectivă, viitorologie. o Din fr. futurologie, engl. futurology, germ. Futurologie. fuzionâ, fuzionez vb. I. Intr. A realiza o fuziune; a se contopi: cele două firme au fuzionat. / Sil. -zi-o-. o Din fr. fusionner. fuziune, fuziuni a s.f. 1. îmbinare, reunire între mai multe elemente pentru a forma un tot unitar. 2. (Polit.) Reunire într-o singură unitate a mai multor partide, organizaţii, grupări, state etc. 3. (Econ.) Reorganizare, prin contopire, într-o singură unitate omogenă a unor firme, instituţii etc.: fuziunea celor două firme le-a salvat de la faliment. 4. (Fiz.; şi fuziune nucleară) Reacţie nucleară de contopire a două sau mai multe nuclee atomice uşoare fuziune nucleară nuclear fusion fusion nucleaire pentru a forma un nucleu mai greu, însoţită de degajarea unei însemnate cantităţi de energie care poate fi utilizată prin realizarea reacţiei termonucleare dirijate. 5. (Fiz.) Topire a unui corp la o temperatură mai înaltă decât temperatura mediului ambiant. / Sil. -zi-u-. o Din fr., engl. fusion, it.fusione. fuzz [faz] s.n. (Muz.) Efect obţinut la chitara electrică cu ajutorul pedalei, prin distorsiune electronică (segmentarea formei de undă), o Cuv. engl. fuzzy [fazi] adj. invar. (Inform.) Care se referă la o teorie logică folosită în inteligenţa artificială şi la controlul sistemelor, în care predicativitatea poate avea grade de aplicabilitate, mai complicată decât simpla considerare ca fiind falsă sau adevărată, o Cuv. engl. G8 [ge 8] s. Grupul celor mai puternice opt state industriale (Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada şi Rusia), ale căror şefi de guverne se întâlnesc în mod regulat, o Din engl. G[roup of] 8. gadget, gadgeturi [ghed3et] s.n. Obiect mic, ingenios, mai mult sau mai puţin util, care amuză prin noutate: am un gadget multifuncţional, un pix cu un memory stick încorporat. + (P. ext.) Denumire generică pentru obiecte, aparate, mecanisme mici. o Din engl., fr. gadget. gafa, gafez vb. I. Intr. A comite, a face o gafă: am gafat când l-am sunat noaptea, o Din fr. gaffer. gafa re, gafări s.f. Acţiunea de a gafa şi rezultatul ei. o De la gafa. gafeur, gafeuri [gafcer] s.m. Persoană care face gafe; gafist. o Din fr. gaffeur. gafist, ~ă, gafişti, ~ste s.m., s.f. Gafeur: nu mai merg cu el, e un gafist. o Gafă + -ist. gag, gaguri s.n. 1. Efect comic în teatru şi în cinematograf care rezultă din asocierea unor evenimente, atitudini, situaţii contrastante şi surprinzătoare. 2. (P. ext.; fam.) Situaţie amuzantă, caraghioasă; glumă, poantă, o Din engl., fr. gag. găgman, gagmani s.m. Creator, specialist în gaguri, o Din engl. gagman. gajâ, gajez vb. I. Tr. A garanta ceva prin gaj. o Din fr. gager. galaxie, galaxii ▼ s.f. (Astron.) 1. Fiecare dintre sistemele de aştri, având forme şi mărimi diferite, din univers. + (P. restr.) Calea Lactee. 2. Galaxie cvasi-stelară (sau albastră) = quasar. o Din fr. galaxie, engl. galaxy. gală, gale s.f. (Cinem.) Gală de filme = serie de filme produse de aceeaşi ţară, prezentate într-un cadru festiv, o Din fr. galle, it. gala. galerie, galerii s.f. Magazin cu obiecte de artă. + Centru comercial de lux. + (P. gener.) Magazin universal, o Din fr. galerie, engl. gallery. galerist, ~ă, galerişti, ~ste s.m., s.f. Persoană care deţine o galerie de artă: un galerist trebuie să fie şi un bun impresar, o Din fr. galeriste. gambler, gambleri [ghembtar] s.m. Persoană care practică jocuri de noroc (pe bani). + (P. ext.) Persoană dependentă de practicarea jocurilor de noroc, o Din engl. gambler. galaxie galaxy galaxie gecko DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN game, game-uri [gheim] s.n. Joc video, o Din engl. game. game developer, game developeri [gheim divelopsr] s.m. Programator care creează jocuri video, o Din engl. game developer. gameplay [gheimplei] s.n. Nume generic pentru jocuri video, o Cuv. engl. gamer, gameri [gheimar] s.m. Persoană care practică jocurile video (on-line). o Din engl. gamer. gaming room [gheimig rum] s.n. încăpere a unui cazinou în care sunt dispuse mesele pentru jocurile de noroc şi automatele cu câştiguri, o Cuv. engl. garanţie, garanţii s.f. 1. Termen de garanţie = perioadă în care un producător răspunde de calitatea produselor sale. în garanţie = care nu a depăşit termenul de garanţie. 2. (Econ.) Angajament oficial al debitorului acceptat de creditor, cu asigurarea că datoria contractată va fi achitată. 3. (Econ.) Garanţie bancară = gir al unei bănci pentru clientul său, care îi dă acestuia posibilitatea să obţină credit de la o terţă persoană, o Din fr. garanţie, it. garanzia. gardă, gărzi s.f. 1. Gardă personală (sau de corp) = persoană sau grup de persoane care asigură paza unui demnitar, a unei personalităţi etc.; bodyguard. 2. Gardă financiară = instituţie a administraţiei de stat având în atribuţie supravegherea şi constatarea respectării legislaţiei fiscale, o Din fr. garde; cf. engl. guard. garden-party [gărdan-părti] s.n. Petrecere, recepţie mondenă organizată în aer liber (în special în parcuri) o Cuv. engl. gardian, gardieni s.m. Gardian public = agent de pază care supraveghează străzile unui oraş, pieţele, parcurile etc. / Sil. -di-an. o Din fr. gardien. gastarbeiter [găstarbaitar] s.m. Muncitor de origine străină într-o ţară. o Din germ. Gastarbeiter, engl. gastarbeiter. gâstric, ~ă, gastrici, ~ce adj. Inel gastric = instrument introdus printr-o operaţie chirurgicală efectuată unei persoane ce suferă de obezitate morbidă şi care constă din delimitarea părţii superioare a stomacului cu un inel din silicon, pentru a-i reduce capacitatea, o Cf. fr. anneau gastrique. gastrobiopsie, gastrobiopsii s.f. (Med.) Biopsie a mucoasei gastrice, în cursul gastroscopiei. o Din fr. gastrobiopsie. gastroenterologie, ~ă, gastroen-terologici, ~ce adj. (Med.) Care se referă la gastroenterologie, o Din fr. gastro-enterologique. gastroenterologie s.f. (Med.) Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul fiziologiei şi al patologiei tubului digestiv, o Din fr. gastro-enterologie. gâşcă, găşti s.f. (Fam.) Grup de prieteni (tineri) care se distrează împreună, fac excursii etc. A fi de gaşcă = a avea spirit camaraderesc, o Et. nec. gateway [ghetuei] s.n. (Inform.) Legătură între două programe sau între două sisteme sau reţele, o Cuv. engl. gay, gay [ghei] s.m. Homosexual. Comunitate gay = termen generic pentru grupul lesbienelor, homosexualilor, al bisexualilor şi al transsexualilor, care include atât persoanele şi organizaţiile care îi susţin, cât şi mişcările pentru drepturile lor civile, o Din engl., fr. gay. gazon, gazoane ▼ s.n. 1. Teren (pentru unele competiţii sportive) pe care se află asemenea iarbă. 4- Gazon artificial (sau sintetic) = imitaţie de gazon, făcută din polietilenă, peste care gazon artificial artificial turf gazon artificiel se toarnă granule de cauciuc ecologic, folosită în special pentru terenuri sportive. 2. Seminţe de diferite graminee din care creşte gazonul, o Din fr. gazon. gazpacho ▼ [gazpâtjo] s.n. Supă de origine spaniolă preparată din roşii, ardei graşi, ceapă, castraveţi, ulei de măsline şi care se serveşte rece. o Cuv. sp. gazpacho gazpacho gaspacho găinărie, găinării s.f. (Fam.) Afacere măruntă, ilicită: a făcut o găinărie şi acum e la închisoare. / Sil. gă-i-. o Găinar + -ie. găselniţă, găselniţe s.f. (Fam.) Situaţie de efect, inedită, găsită şi exploatată de cineva într-o anumită împrejurare; soluţie, rezolvare ingenioasă, o Găsi + -elniţă. găzdui, găzduiesc vb. IV. Tr. (Inform.) A închiria un spaţiu pe un server, pentru ca un site copiat în acea locaţie să poată fi accesibil pe internet, o cf. engl. host. găzduire, găzduiri s.f. (Inform.) închiriere a unui spaţiu pe un server, pentru ca un site copiat în acea locaţie să poată fi accesibil pe internet; (web) hosting: găzduirea site-urilor a devenit mult mai accesibilă ca preţ. o Cf. engl. web hosting. GBP s. Abrev. de la GreatBritain Pound. gecko ► [gheko] s.m. Nume dat mai multor specii de şopârle, cu capul mare şi plat, cu ochii globuloşi, cu degetele prevăzute cu gheare şi ventuze adezive, care trăiesc în regiunile tropicale şi subtropicale; şopârlă care aparţine fiecăreia dintre aceste specii, o Din fr., engl. gecko ( Generator electric = a) dispozitiv care produce energie electromagnetică sau electrică de o anumită formă, folosind energia mecanică, energia reacţiilor chimice etc.; b) dispozitiv care transformă energia mecanică în energie electromagnetică. 2. (Fiz.) Generator cuantic = generator sau amplificator electromagnetic, care funcţionează pe baza DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE: Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA fenomenului de emisie stimulată a radiaţiilor. 3. Generator de zgomot = dispozitiv electronic care produce o tensiune de zgomot pentru a fi folosită în măsurători, o Din fr. generateur. genetic, ~ă, genetici, -ce adj. Aberaţie genetică v. aberaţie. Informaţie genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă, capabilă să creeze secvenţe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. Inginerie genetică = modificare deliberată a caracteristicilor unui organism, prin manipularea materialului genetic al acestuia, o Cf. fr. genetique, engl. genetic. gentleman, gentlemani [d3ent9lmen] s.m. 1. Bărbat care are maniere, comportări distinse şi un caracter ales. 2. Gentleman driver = conducător neprofesi-onist de automobile de curse. 3. Gentleman rider = călăreţ neprofesionist. 4. Gentleman’s agreement = a) înţelegere verbală între părţi, fără consecinţe juridice, care creează numai obligaţii morale; b) acord internaţional simplificat (încheiat verbal, pe baza încrederii reciproce), o Din engl. gentleman. geocaching [gfokejîrj] s. Joc similar cu o vânătoare de comori, în care un obiect este ascuns undeva pe glob şi coordonatele sale sunt făcute publice pe internet, astfel încât participanţii să-l poată localiza cu ajutorul GPS-ului. o Cuv. engl. geodinâmic, ~ă, geodinamici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Disciplină care studiază modificările suferite de scoarţa terestră sub acţiunea diferiţilor agenţi. 2. Adj. Care aparţine geodinamicii, care se referă la geodinamică. / Sil. ge-o-. o Din fr. geodynamique. geoecologie s.f. Ecologia pământului. / Sil. ge-o-e-. o Din engl. geoecology. geoeconomie s.f. Ştiinţă care studiază strategiile statului şi raporturile de producţie în plan internaţional ce asigură dezvoltarea statului exclusiv pe cale economică, o Din fr. geoecono-mie, engl. geoeconomics. ROMÂNIA geoglifă, geoglife ► s.f. Reprezentare grafică, la azteci, realizată pe sol prin aranjarea unor pietre sau prin îndepărtarea straturilor de pământ de la suprafaţa terenului: cele mai multe geoglife se află în deşertul Nazca. o Din fr. geoglyphe, engl. geoglyph. geomagnetîsm s.n. Ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. / Sil. ge-o-. o Din fr. geomagnetisme. geomârketing s.n. Tehnică de marketing care ia în considerare datele geografice şi caracteristicile demografice şi socioeconomice ale populaţiei, o Din fr. geomârketing, engl. geomârketing. geomorfic, ~ă, geomorfici, -ce adj. (Geogr.) Care se referă la forma Pământului sau la configuraţia suprafeţei lui. / Sil. ge-o-. o Din fr. geomorphique. geopoiitic, ~ă, geopolitici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Disciplină care studiază politica externă şi relaţiile dintre state în funcţie de poziţia geografică a acestor state; geografie politică. 2. S.f. Politică externă a unui stat, stabilită în funcţie de poziţia sa geografică şi de factorii geografici. 3. Adj. Care aparţine acestei discipline, care se referă la această disciplină. / Sil. ge-o-. o Din fr. geopolitique, engl. geopolitics, germ. Geopolitik. geostrategic, ~ă, geostrategici, —ce adj. Care se referă la strategiile necesare în tratarea problemelor geopolitice. o Din fr. geostrategique, engl. geostrategic. gestiona, gestionez vb. I. Tr. 1. A avea în gestiune bunurile, fondurile unei instituţii, ale unei întreprinderi etc. 2. A administra un cont de pe un site: pentru ca vânzarea on-line să aibă succes, trebuie să gestionezi contul foarte bine. 3. A rezolva o problemă, a face faţă unei situaţii: am fost foarte mulţumit de modul în care ai gestionat această situaţie delicată. / Sil. -d-o-, o Din fr. gestionner. gestionabii, ~ă, gestionabili, —e adj. Care poate fi gestionat, o Din fr. gestionnable. gigolo DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE îi geoglifă gestuâl, ~ă, gestuali, —e adj. Limbaj gestual v. limbaj. / Sil. -tu-al. o Din fr. gestual. gheâţă, gheţuri s.f. Gheaţă uscată = dioxid de carbon în stare solidă, presat în formă de blocuri sau de cuburi compacte, care este folosit la păstrarea şi la transportarea alimentelor congelate, la tratarea metalelor, la crearea efectelor speciale etc. (Adj.) Bani gheaţă — bani în numerar, plătiţi pe loc; cash. o Cf. engl. ice. ghenă, ghene s.f. Loc special amenajat unde se aruncă gunoiul (menajer), o Din. fr. gaine. gherţoi, gherţoi s.m. (Depr.; arg.) Persoană fără maniere; bădăran, nesimţit: uite câte gunoaie au lăsat în camping gherţoii! o Et. nec. ghetou, ghetouri s.n. Cartier al unui oraş în care sunt obligate să locuiască grupuri de populaţie de o anumită rasă, naţionalitate sau religie (ca urmare a discriminărilor), o Din engl., it., fr. ghetto, germ. Getto. gheţâr, gheţari ► s.m. 1. Masă de gheaţă formată în munţii înalţi şi în regiunile polare, peste linia zăpezilor persistente, care de obicei se deplasează lent din cauza gravitaţiei. 2. Gheţar plutitor = aisberg, o Gheaţă + -ar; cf. fr. glacier. ghidonâ, ghidonez vb. I. Tr. (Fam.) A coordona, a conduce, a ghida pe cineva: dacă nu te descurci, te ghidonez eu prin telefon, o De la ghidon. ghiul, ghiuluri s.n. Inel (bărbătesc) masiv din aur (cu pietre preţioase), o Din tc. kiil. gif, gif-uri s.n. (Inform.) Format de fişier folosit la codificarea imaginilor digitale, foarte popular în rândul utilizatorilor de internet, datorită suportului gheţar plutitor iceberg glacier şi portabilităţii sale. o Din engl. G(raphics) I(nterchange) F(ormat). gift voucher, gift vouchere [ghfft vâutjer] s.n. Card cu valoare predefinită, cu care se pot face cumpărături în anumite magazine. o Din engl. gift voucher. giga, giga s.m. Abrev. de la gigabyte: şi-a cumpărat un hard de 300 de giga. gigabyte, gigabytes [d3igabâit, d3igabâits] s.m. (Inform.) Unitate de măsură pentru capacitatea de stocare şi de transfer a informaţiei, egală cu 1024 megabytes; (abrev.) giga. o Din engl.giga(byte). gigacalorie, gigacalorii s.f. (Fiz.) Unitate de măsură egală cu un miliard de calorii, o Din fr. gigacalorie. gigaflops, gigaflopşi s.m. (Inform.) Măsură a capacităţii de calcul, reprezentând un miliard de operaţii în virgulă mobilă pe secundă, o Din engl. gigaflops. gigahertz, gigahertzi s.n. (Fiz.) Unitate de frecvenţă egală cu un miliard de hertzi, o Din fr., engl. gigahertz. gigoletă, gigolete s.f. (Fam.) Femeie de moravuri uşoare, o Din fr. gigolette. gigolo s.m. 1. Bărbat tânăr întreţinut de o femeie mai în vârstă decât el. 2. Tânăr elegant, cu moravuri dubioase. / Acc. şi: o. o Din engl., fr. ^ gin-fizz 138 gin-fizz [d3m-fits] s.n. Coktail preparat din gin şi zeamă de lămâie, o Cuv. engl. gmkgo ▼ s.m. Arbore dioic, rămas aproape neschimbat din era terţiară, originar din China, care are frunzele bilobate, în formă de evantai (Ginkgo biloba), cultivat ca plantă ornamentală sau folosit în medicină pentru proprietăţile lui deosebite, o Din fr. ginkgo ( (Despre întreprinderi, societăţi comerciale etc.) Cu capital majoritar de stat = al căror principal acţionar este statul, o Din fr. majoritaire. majoritate, majorităţi s.f. Partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate. "v” (Polit.) Majoritate parlamentară = ansamblul partidelor şi grupărilor politice care deţin mai mult de jumătate din locurile din parlament. (Econ.) Majoritatea acţiunilor = cea mai mare parte a acţiunilor unei societăţi comerciale, o Din fr. majorite, germ. Majorităt. makemono ▼ s.n. (A. plast.) Pictură japoneză executată pe mătase sau pe hârtie de orez, conţinând scene sau peisaje, care se prezintă sub formă de sul şi se expune orizontal, o Şi makimono s.n./Din fr. makemono (< cuv. jap.). make-up, make-up-uri [meik-ap] s.n. 1. Machiaj al feţei. ^ Make-up artist = specialist care realizează machiajul unui artist, prezentator, model etc. 2. Produs cosmetic (fard, ruj, pudră etc.) makemono makemono makemono iMiiiiiiisiiMI makimono care se aplică pe faţă. o Din engl. make-up. makimono s.n. v. makemono. making of [meking av] s.n. Documentar care are ca subiect turnarea unui film sau pregătirea unui spectacol, concert etc.: DVD-ul are ca bonus un making of al concertului, o Cuv. engl. malabsorbţie s.f. (Med.) Tulburare de digestie cauzată de o deficienţă enzimatică şi de alterarea absorbţiei prin modificarea transportului alimentelor digerate din intestin în sânge şi limfă, o Din fr. malabsorption. malformaţie, malformaţii s.f. (Med.) Anomalie morfologică congenitală a unui organ, a unei părţi a corpului sau a întregului organism, o Din fr. malforma-tion. mail, malluri [mol] s.n. Complex comercial de mari dimensiuni, complet acoperit, cuprinzând magazine, restaurante, servicii utilitare, expoziţii etc.: s-a deschis un nou mail. o Din engl. mail. malnutrîţie s.f. (Med.) Nutriţie care este inadecvată sau insuficientă; subnutriţie, o Din fr., engl. malnutrition. malprâxis, malpraxisuri s.n. (Med.) Exercitare ilegală, improprie, nedeontologică sau neglijentă a profesiei. + (Spec.) Greşeală în activitatea medicală, care aduce prejudicii bolnavului: medicul a fost acuzat de malpra-xis. o cf. engl. malpractice. malware [mâluear] s. (Inform.) Software, de tipul viruşilor, care este creat special pentru a distruge un calculator sau pentru a afecta funcţionarea acestuia, o Cuv. engl. mamă, mame s.f., adj. invar. 1. S.f. Mamă-surogat (sau mamă purtătoare, mamă de împrumut) = femeie care naşte copilul unui cuplu, fiind inseminată artificial cu un embrion obţinut prin fecundarea ovulului unei alte femei care nu poate duce cu bine sarcina sau prin fecundarea ovulelor ei cu sperma prelevată de la bărbat. 2. Adj. invar. Principal: instituţie-mamă. > Firmă-mamă (sau companie-mamă) = sediul ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA central al unei firme, al unei companii etc., care are mai multe reprezentanţe, filiale etc. o Din fr. mere; cf. engl. mother, it. madre. mamogrâf, mamografe t s.n. (Med.) Aparat care este folosit pentru a efectua mamografii. o Din engl. mammograph. mamografie, mamografii s.f. (Med.) Radiografie a glandei mamare; mastografie. o Din fr. mammographie. mamoplastie, mamoplastii s.f. (Med.) Refacere a unui sân distrus sau diform; mastoplastie. o Din fr. mammoplastie. mamut adj. invar. (Fig.; despre lucrări, construcţii, proiecte, organizaţii etc.) De mari proporţii; colos: afacere-mamut, construcţie-mamut. o Din fr. mammout. management [mened3mant sau manâd3m9nt] s.n. (Econ.) 1. Ştiinţa, arta de a conduce. 2. Ştiinţa organizării şi conducerii întreprinderilor, prin elaborarea de sisteme, programe, metode, tehnici etc. menite să sporească competitivitatea şi să valorifice eficient resursele umane, financiare şi materiale. -y- Management integrat = sistem care integrează toate sistemele şi procesele unei organizaţii, ale unei firme etc. într-un cadru complet, care permite funcţionarea ca o singură unitate cu obiective unificate, o Din engl. management. manager, manageri [mened3er sau manâd3er] s.m. 1 (Econ.) Persoană care conduce, care administrează o întreprindere, o societate comercială etc.; director comercial. 2. Persoană care se ocupă de un sportiv sau de un artist procurându-i contracte, organizând spectacole şi ocupându-se de problemele financiare; impresar, o Din engl. manager. manageria, manageriez [mened3eriâ sau manad3eriâ] vb. I. Tr., refl. (Econ.) A conduce, a organiza, a administra o afacere, un proiect etc.; a a manageriza. o De la manager; cf. engl. manage, fr. manager. managerial, ~ă, manageriali, ~e [mened3eriâl sau manad3eriâl] adj. (Econ.) Care ţine de management, care se referă la management. / Sil. -ri-al. o Din engl. managerial. manageriza, managerizez [mened3erizâ sau manad3erizâ] vb. I. Tr., refl. (Econ.; rar) A manageria. o Manager 4- -iza. mandât, mandate s.n. 1. (Jur.) Contract prin care o persoană (sau o instituţie) dă alteia puterea de a o reprezenta şi de a acţiona în numele ei. 2. (Jur.) Dispoziţie, ordin. ^ Contract de mandat = contract prin care o persoană împuterniceşte pe alta să încheie acte juridice pentru ea sau în numele ei. Mandat de reţinere = ordin scris în virtutea căruia o persoană poate fi reţinută, un timp limitat, la dispoziţia organelor de jurisdicţie sau de anchetă. Mandat de executare = ordin emis de organul judiciar, prin care se dispune ca o persoană să execute o sancţiune contravenţională sau o pedeapsă maracas DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA cu închisoarea. 3. Putere conferită de către membrii unei societăţi reprezentanţilor săi; funcţia acestor reprezentanţi; durata exercitării acestei funcţii. Mandat de deputat (sau de senator) = împuternicire dată de cetăţeni celor aleşi de ei pentru a-i reprezenta în Parlament. + Durata exercitării acestei funcţii, o Din fr. mandat, germ. Mandat. mandată, mandatez vb. I. Tr. 1. A încredinţa cuiva un mandat; a împuternici: a fost mandatat să intervină. 2. A dispune, a ordonanţa plata unei sume de bani. o Din fr. mandater. mandatâre, mandatări s.f. Acţiunea de a mandata şi rezultatul ei. o De la mandata. manea, manele s.f. (Muz.) 1. Cântec de dragoste de origine orientală, cu melodie duioasă. 2. (Depr.) Cântec de petrecere specific periferiei urbane: se ascultă manele prea mult. o Din tc. mani. manelism s.n. (Depr.) Atitudine, comportament al manelistului. o Manele (pl. lui manea) + -ism. manelist, ~ă, manelişti, ~ste s.m., s.f. 1. (Muz.) Cântăreţ (şi compozitor) de manele. 2. (Depr.) Persoană care adoptă stilul de viaţă specific periferiei urbane (unde se ascultă manele), o Manele (pl. lui manea) -I- -ist. manelistic, ~ă, manelistici, ~ce adj. (Depr.) Care este specific manelismului; care ţine de manelism: atitudinea lui e cam manelistică. o Manele (pl. lui manea) + -istic. manelizâ, manelizez vb. I. Tr., refl. (Depr.) 1. Tr., refl. A adopta sau a face să adopte stilul de viaţă specific periferiei urbane (unde se ascultă manele): societatea românească se manelizează. 2. Tr. A da caracter de manea unei melodii, unui act artistic etc.: a manelizat o melodie cunoscută, o Manele (pl. lui manea) + -iza. manelizâre, manelizări s.f. Acţiunea de a (se) maneliza şi rezultatul ei. o De la maneliza. manevra, manevrez vb. I. î. Tr. (Fig.) A manipula pe cineva: îi manevrează cum vrea pe părinţi. 2. Tr. (Fig.) A mânui bani, afaceri etc.: manevrează bine firma. 3. Intr. (Fig.) A folosi diverse metode (incorecte) pentru a reuşi într-o acţiune; a unelti, o Din fr. manoeuvrer. manevrier, ~ă, manevrieri,'~e s.m., s.f. (Fig.) Persoană care ştie să manevreze cu iscusinţă pentru a-şi atinge scopul; manipulator. / Sil. -vri-er. o Din fr. manoeu-vrier. mângo ^ s.m. 1. Arbore din familia anacardiaceelor, care creşte în regiunile tropicale, cu florile mici, roz, parfumate şi cu fructul comestibil (Mangifera indica). 2. Fructul acestui arbore, cu miezul moale şi galben, suculent, galben-portocaliu, foarte aromat, o Din engl. mango, fr. mangue. mangustân, mangustani ▼ s.m. 1. Arbore din familia gutiferaceelor, care creşte în regiunile tropicale, având un fruct foarte apreciat; mangus-tanier (Garcinia mangustana). 2. Fructul acestui arbore, cu miezul dulce, compus dintr-o pulpă suculentă, de culoare albă, cu coaja tare, brun-roşcată, care are deosebite calităţi nutritive şi curative; mangustanier. o Din fr. mangoustan; cf. engl. mangosteen. mangustan (2) mangustanier, mangustanieri s.m. Mangustan. / Sil. -ni-er. o Din fr. mangoustanier. maniaco-depresiv, ~ă, maniaco-depresivi, ~e adj. (Psih.) 1. (Despre psihoze) Care se caracterizează prin alternanţa mai mult sau mai puţin regulată dintre accesele de excitaţie maniacă şi accesele de depresie mango (2) mango mangue melancolică. 2. (Despre bolnavi) Care suferă de această psihoză. "v* (Subst.) Este un maniaco-depresiv. / Sil. -ni-a-. o Din fr. maniaco-depressif. manipula, manipulez vb. I. Tr. (Fig.) 1. A influenţa opţiunea, comportamentul etc. unei persoane sau al unei colectivităţi prin diverse tactici (reprobabile), pentru a-şi atinge scopurile; a înşela, a manevra: politicienii manipulează electoratul. 2. A face să sufere modificări mai mult sau mai puţin cinstite: el manipulează banii publici, o Din fr. manipuler. manipulare, manipulări s.f. Acţiunea de a manipula şi rezultatul ei. Manipulare genetică - operaţii de inginerie genetică; acţiune de provocare a unei mutaţii genetice, o De la manipula. manipulator, manipulatori s.m. Persoană care manipulează; manevrier. o Din fr. manipulateur. mapă, mapez vb. I. Tr. (Inform.) A reprezenta localizarea în memorie a datelor în vederea facilitării accesului la acestea: mapează un site. o Din engl. map, fr. mapper. marâcas ▼ s.n. Instrument muzical de percuţie sud-ameri-can, având forma a două nuci de cocos, prevăzute cu câte un maracas maracuja DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA mâner, în interiorul cărora se găsesc nisip, grăunţe, bile etc., care, prin scuturare, produc sunete asemănătoare cu ale castanietelor, o Din sp. maracas. maracuja ▼ [maracuia] s. Fructul pasiunii, o Cuv. fr. maracuja Passion Fruit maracuja maraton adj. invar. De foarte lungă durată şi solicitant: anche-tă-maraton; şedinţă maraton. marcă, mărci s.f. 1. De marcă = (despre produse) de calitate superioară: vin de marcă. 2. Marcă înregistrată (sau marcă comercială) = formă de proprietate intelectuală (care apare ca nume, cuvânt, frază, logo, simbol, imagine sau combinaţie a acestor elemente), identificată prin simbolul ®, care reprezintă un însemn distinctiv utilizat de un individ, organizaţie comercială sau altă persoană juridică pentru a identifica un produs sau serviciu în faţa potenţialilor consumatori, şi pentru a arăta că toate produsele ce o poartă provin dintr-o sursă unică, pentru a face distincţia între produsele sau serviciile proprii şi cele ale altor entităţi. 3. (Inform.) Număr sau cuvânt asociat unei instrucţiuni, care o distinge de celelalte instrucţiuni ale programului, o Din fr. marque, engl. mark. marfă adj. invar. (Fam.) 1. Care este bun, de calitate; care este frumos: are un scuter marfă. (Adv.; exclam.) Nu mergem la şcoală? Marfă! 2. (Despre persoane) Care este de treabă, valoros: are nişte părinţi marfă. marginalizâ, marginalizez vb. I. Tr., refl. 1. Tr., refl. A situa sau a face să se situeze la marginea unui obiect, a unui fenomen etc. 2. Tr. A lăsa intenţionat pe cineva sau ceva în afara problemelor importante; a diminua, a reduce voit (şi pe nedrept) valoarea unor fapte, idei, persoane; a izola în plan social etc.: din cauza prejudecăţilor, au fost marginalizaţi de societate, o Din fr. marginaliser, engl. marginalize. marginafizât, ~ă, marginalizaţi, —te adj. Care este lăsat intenţionat în afara problemelor importante; (despre fapte, idei, persoane etc.) a căror valoare este diminuată, redusă voit (şi pe nedrept); care este izolat în plan social etc.: din cauza culorii politice sunt marginalizaţi. o De la marginaliza; cf. engl. marginalized. marijuana ► [marihuâna] s.f. Stupefiant cu proprietăţi halucinogene şi euforizante, extras din frunze, tulpini şi inflorescenţe de cânepă indiană, uscate şi mărunţite, care se fumează, o Din sp., fr. marijuana. marină, marine s.f. Port de mici dimensiuni, special amenajat pentru ambarcaţiuni de agrement. o Din it. marina. marker, markeri s.m. şi markere s.n. ▼ [mârkar] I. S.m. 1. Substanţă uşor identificabilă datorită proprietăţilor sale (fluorescenţă, radioactivitate, afinitate pentru anumite ţesuturi sau celule), introdusă în organism sau într-un produs organic pentru explorări funcţionale şi morfologice precise. 2. Genă mutantă cu efecte fenotipice detectabile, care permite localizarea altor gene cu acţiune marker (II) marker marqueur mai puţin evidentă. 3. Particularitate morfologică care poate permite identificarea corectă a unui cromozom. + Cromozom diferit de omologul lui datorită unei particularităţi morfologice. 4. Factor cu mare frecvenţă la suferinzii de o anumită afecţiune, care poate duce la identificarea populaţiei bolnave în cadrul populaţiei generale. II. S.n. Tip de carioca încărcată cu o pastă specială, persistentă, în nuanţe fluorescente, pregnante, cu vârf format dintr-un material poros, folosită îndeosebi la marcarea anumitor pasaje sau cuvinte într-un text. o Din engl. marker. marijuana marijuana marijuana market, marketuri [mârket] s.n. Magazin mixt, de mari dimensiuni. o Din engl. market. marketing s.n. 1. Ansamblul activităţilor, metodelor şi tehnicilor care au ca obiect analiza pieţei actuale sau potenţiale pentru un anumit produs ori serviciu, punerea în aplicare a mijloacelor care să permită satisfacerea nevoilor consumatorului sau, în anumite cazuri, stimularea ori provocarea acestora. Marketing electoral (sau politic) = utilizare a tehnicilor publicitare în scopuri politice. Marketing viral = tehnică de marketing care foloseşte prezenţa unor reţele sociale pentru a produce creşteri exponenţiale ale publicităţii făcute propriilor produse prin autoreplicarea procesului de viru-sare, în analogie cu răspândirea viruşilor informatici. Tehnici de marketing = studii de piaţă sau de motivaţie, prospecţiune, publicitate, promovare (a vânzărilor), geomârketing, distribuţie, stimulare a forţei de vânzare, matinal DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ service după vânzare, sondaj etc. (Adj.) Marketing manager — angajat care se ocupă cu promovarea imaginii organizaţiei, cu studiul pieţei şi al concurenţei, cu atragerea de noi segmente de piaţă şi cu semnarea de contracte comerciale. 2. Disciplină ştiinţifică care se ocupă cu studiul posibilităţilor satisfacerii optime a cererii pieţei, cu studiul eficienţei economice: cursuri de marketing, o Din engl., fr. marketing. marketizâ, marketizez vb. I. Tr., refl. A deveni sau a face să devină obiect de marketing, o Din fr. marketiser. marketizâre s.f. (Econ.) Proces (mondial) de edificare şi lărgire a pieţei, o De la marketiza. martini s.n. Vermut alb, roşu sau roz produs de firma cu acelaşi nume. o Din fr. martini. martor, ~ă, martori, —e s.m., s.f. 1. Element, probă de referinţă, care se utilizează pentru compararea rezultatelor unor experienţe de laborator. 2. Lot de animale sau de plante pe baza căruia se face comparaţia în experienţe medicale, agricole etc. o cf. fr. temoin marţial, ~ă, marţiali, —e adj. Arte marţiale = sporturi şi tehnici de luptă de origine japoneză şi chineză, precum karate, judo, aikido, kendo. / Sil. -ţi-al. o Din engl., fr. marţial, it. marziale. marţipân, marţipane ▼ s.n. Produs zaharos care conţine miez de migdale şi zahăr: tort de marţipan. o Din germ. Marzipan. marţipan marzipan massepain mascalzone [mascaltsone] s.m. Persoană lipsită de scrupule, de moralitate; neruşinat. + (P. ext.) Derbedeu, o Din it. mascalzone. mascara s.f. Rimei. / Acc. şi: mascara, o Din it. mascara. mascarpone ► s. Specialitate de brânză din Italia (Lombardia), de culoarea fildeşului, cu gust de smântână şi unt, folosită la prepararea unor creme sau a unor dulciuri, o Din it. mascarpone. mascat, ~ă, mascaţi, —te adj., s.m., s.f. (Poliţist sau reprezentant al forţelor de ordine) care poartă mască: arestare cu ajutorul mascaţilor, o De la masca. mască, măşti s.f. 1. Produs cosmetic care se aplică pe faţă: mi-am aplicat o mască antirid. 2. (Inform.) Vector binar pentru izolarea unor anumite zone ale unei date. o Din fr. masque, germ. Maske. mascotă, mascote s.f. Persoană mascată sau obiect (reprezentând de obicei un animal) care desemnează o competiţie sportivă, o echipă: mascota echipei de baschet, o Din fr. mascotte, engl. mascote. măser, masere s.n. (Electron.) î. Dispozitiv pentru generarea şi amplificarea radiaţiilor electromagnetice cu lungimea de undă de ordinul milimetrilor şi centimetrilor, bazat pe acelaşi principiu de funcţionare ca şi laserul, cu utilizări în radiolocaţie, radioastronomie etc. 2. Proces de producere şi amplificare a microundelor. o Din engl. M(icrowave) A(mplification by) S(timulated) E(mision of) R(adiation). mass, mass-uri s.n. Mesaj trimis unui grup mai mare de cinci persoane din lista unui utilizator al unei reţele de socializare, o Din engl. mass. mass-media s.n. pl. Nume dat mijloacelor de difuzare, de distribuţie sau de transmitere în masă a informaţiilor, a semnalelor purtătoare de mesaje scrise, audio sau video (presă, cinema, radiodifuziune, televiziune, agenţii de presă, videografie, teledistribuţie, telecomunicaţii etc.); (abrev. curentă) media, o Din engl., fr. (mass) media. maşter1, maştere s.n. şi maşteri s.m. î. S.m. Titlu universitar, mascarpone mascarpone mascarpone care îl precedă pe cel de doctor şi care se acordă unei persoane după terminarea a două, trei sau patru semestre de cursuri postuniversitare de specializare. + Persoană care are acest titlu. 2. S.n. Masterat: admitere la maşter, o Din engl. maşter. maşter2, masteruri s.n. înregistrare originală, de studio, a unei melodii, după care se realizează copii, o Din engl. maşter [copy]. masterând, ~ă, masteranzi, —de s.m., s.f. Persoană care urmează cursurile unui maşter, o Maşter + -and, după doctorand. masterat, masterate s.n. Studii de perfecţionare postuniversitară, care durează în general două, trei sau patru semestre; maşter1: m-am înscris la un masterat în lingvistică computaţională. + Perioada studiilor pentru obţinerea titlului de maşter: peste o lună termin masteratul. + Calitatea de maşter obţinută în urma acestor studii, o Maşter + -at, după doctorat. masterizâ, masterizez vb. I. Tr. A executa în calculator operaţiile finale, filtrarea, echilibrarea, egalizarea, mixajul etc. pentru obţinerea unei piese muzicale, o Din engl. maşter. maşină, maşini s.f. Maşină-cap-cană = maşină cu încărcătură explozivă care este acţionată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentatele teroriste. Limbaj (de) maşină v. limbaj. Maşină cu telecomandă v. telecomandă, o cf. fr. machine. matinal, matinale s.n. Emisiune radiofonică sau televizată de dimineaţă: am ascultat matinalul, o Din fr. matinal. matricial DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNÂ 182 matriciăl, ~ă, matriciali, —e adj. Imprimantă matricială v. imprimantă. o Cf. fr. imprimante matricielle, engl. matricial printer. matrimonial, ~ă, matrimoniali, ~e adj. Agenţie matrimonială v. agenţie. Anunţ matrimonial = anunţ publicat în paginile cotidienelor prin care o persoană ce doreşte să facă cunoştinţă cu o alta (în vederea căsătoriei) se autocaracterizează pe scurt, menţionând numărul de telefon sau adresa la care poate fi contactată. + (Subst. f. pl.) Rubrică într-un ziar, într-o revistă etc. compusă din asemenea anunţuri. / Sil. -ni-al. o Din fr. matrimonial. maturat, ~ă, maturaţi, —te adj. (Despre unele băuturi sau alimente, mai ales despre brânzeturi) Care a ajuns la calitatea, consistenţa etc. definitivă, care este gata pentru consum: brânză camembert maturată, o De la matura; cf. engl. mature, fr. mature. maximalizâ, maximalizez vb. I. Tr. A maximiza, o Din fr. maximaliser. maximiza, maximizez vb. I. Tr. 1. A da cea mai înaltă valoare posibilă unor fapte, idei etc.; a maximaliza: trebuie să fie maximizată eficacitatea proiectelor. 2. (Inform.) A mări o fereastră până la dimensiunea întregului ecran, o Din fr. maximiser, engl. maximize. maximizâre, maximizări s.f. Acţiunea de a maximiza şi rezultatul ei. o De la maximiza. M maxi-smgle, maxi-single-uri s.n. Single care conţine mai multe melodii, o Din engl. maxi-single. maxi-tâxi ▼ s.n. Microbuz care circulă pe un traseu prestabilit, cu opriri între staţii, la cererea călătorilor: a plecat la Bacău cu un maxi-taxi. o Din fr., engl. maxi-taxi. mână, mâini s.f. 1. Sursă (de informare, de aprovizionare etc.). ^ De la prima mână = direct de la sursă: a aflat de la prima mână despre această problemă. La mâna a doua = a) care este primit printr-un intermediar; indirect: informaţii la mâna a doua; b) care este folosit sau purtat de un posesor anterior; care este cumpărat sau achiziţionat după ce a fost folosit de altul; second hand: îmbrăcăminte la mâna a doua; maşină la mâna a doua. 2. Mâini libere = hands free. o Cf. engl. hand. mânecă, mâneci s.f. Mânecă de vânt = tub din pânză, de obicei în două culori (alb şi roşu), plasat în vârful unui catarg pentru a indica direcţia vântului, o cf. fr. manche ă air, engl. windsock. Mb1 s.m. Abrev. de la megabit. MB2 s.m. Abrev. de la megabyte. M-banking s. Abrev. de la mobile banking. Mbps s. (Inform.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea vitezei de transfer de date între două calculatoare; megabiţi pe secundă, o Din engl. M(ega) b(its) p(er) s(econd). Mcal s.f. Abrev. de la megacalorie. meci, meciuri s.n. (Fam.) Dispută, ceartă: am avut un meci cu vecinul în legătură cu locul de parcare, o Din engl., fr. match. meclă s.f. (Fam.) Faţă: are o meclă interesantă, o Cf. moacă. media s.f. Abrev. de la mass-media. media planning [media plenir)] s.n. Activitate din cadrul strategiei media, care constă în selectarea suporturilor de publicitate, în stabilirea orarului de difuzare, a orarului de apariţie succesivă a anunţurilor (în presa scrisă) şi în determinarea exactă a bugetului promoţional, în funcţie de costul de achiziţie al spaţiului, o Cuv. engl. media player, media playere [media plebr] s.n. (Inform.) Termen generic folosit pentru a denumi programe care redau fişiere multimedia pe calculator, o Din engl. media player. mediatecă, mediateci s.f. încăpere, spaţiu în care se află mijloacele audiovizuale folosite mai ales în învăţarea limbilor străine. / Sil. -di-a-. o Din fr. mediatheque. mediâtic, ~ă, mediatici, —ce adj., s.f. 1. Adj. (Despre informaţii, evenimente etc.) Care poate fi făcut public, transmis, prezentat prin intermediul mass-media. 2. S.f. Utilizarea informaticii în tehnicile de comunicare. / Sil. -di-a-. o Din fr. mediatique. mediatizâ, mediatizez vb. I. Tr. A face public, a transmite, a prezenta prin intermediul maxi-taxi van van mentora ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ DICŢIONAR mass-media: conflictele din occident au fost mediatizate pe larg. / Sil. -di-a-. o Din fr. mediatiser. mediatizât, ~ă, mediatizaţi, —te adj. (Despre evenimente, întâmplări etc.) Care este făcut public, care este transmis, prezentat prin intermediul mass-media: procesul a fost foarte mediatizat. / Sil. -di-a-. o De la mediatiza. mediator, -oâre, mediatori, —oare s.m., s.f. Mediator european = înalt funcţionar independent desemnat de Parlamentul European pentru a examina cazurile în care se presupune că există o proastă administrare în activitatea instituţiilor şi a organismelor comunitare. / Sil. -di-a-. o Din fr. mediateur. mediu, medii s.n. 1. Spaţiu material în care se află un corp sau în care se desfăşoară un fenomen fizic. Mediu de comunicare = ansamblul modalităţilor prin care se realizează comunicarea între două sau mai multe persoane, instituţii, ţări etc.: internetul reprezintă un mediu de comunicare globală. Mediu de stocare = formă specială de material folosit la stocarea fişierelor dintr-un calculator (dischetă, card de memorie, CD, memory stick etc.): au apărut pe piaţă noi medii de stocare. 2. Ansamblu de circumstanţe materiale sau morale; ambianţă care înconjoară o persoană: mediul universitar l-a stimulat foarte mult. o Cf. engl. medium., fr. medium. medulotransfuzie, medulotrans-fuzii s.f. (Med.) Transfuzie efectuată cu măduvă osoasă, pentru regenerarea acesteia la bolnavii cu anemie gravă aplastică, cu boală de iradiere etc. o Din fr. medullo-transfusion. mega1, mega s.m. Abrev. de la megabyte: am un MP3 de 4 mega. mega2- (Fam.) Element de compunere cu sensul „extraordinar de”, „deosebit de” etc. o Din fr. mega. megabit, megabiţi s.m. (Inform.) Unitate de măsură a informaţiilor, egală cu circa un milion de biţi; (abrev.) Mb1. o Din engl. megabit. megabyte, megabytes [megabăit, megabăits] s.m. Unitate de măsură pentru capacitatea de stocare şi de transfer a informaţiei, egală cu circa un milion de bytes; (abrev.) MB2, mega. o Din engl. megabyte. megacalorie, megacalorii s.f. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru căldură, egală cu un milion de calorii; (abrev.) Mcal. o Din fr. megacalorie. megahit, megahituri s.n. Hit care le depăşeşte pe celelalte de pe piaţa muzicală, o Din engl. megahit. megapixel, megapixeli s.m. (Inform.) Unitate de măsură a rezoluţiei unei imagini, egală cu circa un milion de pixeli. o Din engl. megapixel. megastâr, megastaruri s.n. Vedetă de cea mai înaltă clasă, o Din engl. megastar. melaminât, ~ă, melaminaţi, —te adj. (Despre materiale) Care este fabricat din melamină: parchet melaminat. o Melamină + -at; cf. fr. melamine. melamină, melamine s.f. 1. Clasă de substanţe derivate din amida acidului cianuric, întrebuinţate la fabricarea unor mase plastice rezistente. 2. Material plastic rezistent, obţinut pe bază de răşină sintetică, folosit pentru furniruirea mobilei (de bucătărie), a unor panouri decorative etc. o Din fr. melamine. melanom, melanoame s.n. (Med.) Tumoare malignă sau benignă, de origine pigmentară, localizată mai ales pe piele sau la ochi. o Din fr. melanome. melanonichie s.f. (Med.) Pigmentaţie în negru a unghiilor, o Din engl. melanonychia. melatonmă s.f. Hormon secretat de glanda pineală, înrudită cu serotonina, care acţionează asupra melanocitelor. o Din engl. melatonin, germ. Melatonin. memo, memo-uri s.n. 1. Raport (scris), circulară. 2. Bileţel pe care se notează o informaţie pentru a nu fi uitată: mi-a lăsat un memo pe birou, o Din engl. memo, fr. memo. memorie, memorii s.f. 1. (Inform.) Parte componentă a calculatorului care efectuează operaţiunile de citire şi scriere şi care permite înregistrarea, stocarea şi redarea informaţiei necesare alcătuirii unui program. ^ Memorie virtuală - zonă de stocare temporară (pe hard-disk) la care se apelează ori de câte ori un program necesită mai multă memorie RAM decât cea care se găseşte instalată într-un calculator. 2. Card de memorie v. card. o Din engl. memory. memory stick, memory stick-uri ▼ s.n. (Inform.) Dispozitiv portabil utilizat ca mediu de stocare de informaţii, prin conectarea la un port USB; flash drive, keydrive, pen drive; (abrev. curentă) stick: am nevoie de un memory stick de patru giga. o Din engl. Memory Stick. carte memoire Memory Stick meningiom, meningioame s.n. (Med.) Denumire generică pentru tumorile cerebrale sau medulare benigne, o Din fr. meningiome. meniu, meniuri s.n. (Inform.) Listă cu opţiuni din care utilizatorul o poate selecta pe cea necesară pentru o anumită acţiune, cum ar fi alegerea unei comenzi sau aplicarea unui anumit format pentru o anumită porţiuni de document, o Din engl., fr. menu. mental, ~ă, mentali, —e adj. Aberaţie mentală v. aberaţie, o Din fr. mental. mentenânţă s.f. Totalitate a operaţiilor de întreţinere şi de reparaţie ale unui sistem tehnic: servicii de mentenânţă. o Din engl., fr. maintenance. mentorâ, mentorez vb. I. Tr. A consilia, a coordona pe cineva mai puţin experimentat într-o activitate, o Din engl. mentor. mentorat DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 184 mentorat, mentorate s.n. Demersul de a consilia, de a coordona pe cineva mai puţin experimentat într-o activitate, o Din fr. mentorat; cf. engl. mentoring. merchandiser, merchandiseri [martjbndaizar] s.m. Responsabil principal pentru asigurarea prezenţei produselor la raft şi pentru promovarea lor, fără a face concurenţă neloială, o Din engl. merchandiser. merchandising [martjbndaizig] s.n. Ansamblu de metode şi tehnici de prezentare activă, în cele mai bune condiţii materiale şi psihologice, ale unui produs, la locul de vânzare, în scopul optimizării vânzărilor şi pentru a aduce un plus de satisfacţie clientelei în timpul căutării şi cumpărării produselor, o Cuv. engl. mercurial, mercuriale s.n. Lista cursurilor sau a cotaţiilor unor mărfuri care fac obiectul tranzacţionării la bursele de mărfuri sau pe pieţele angro. / Sil. -ri-al. o Din fr. mercuriale. meronimie s.f. (Inform.) Tip de relaţie anaforică, de apartenenţă a unei părţi la întreg, prezentă (în WordNet) în organizarea synset-urilor de substantive, o Din engl. meronymy. merţân, merţane s.n. (Fam.) Maşină de lux. + (Spec.) Maşină marca Mercedes, o De la Merc(edes), [pronunţat merţ(edes)] + -an. mesagerie, mesagerii s.f. Mesagerie vocală = (în telefonia mobilă) sistem care pune la dispoziţia utilizatorilor o căsuţă vocală ce permite stocarea mesajelor, răspunsuri automate şi redirecţionare. Mesagerie fax = sistem care permite gestiunea unui aparat fax şi a mesajelor fax prin intermediul unei aplicaţii sau prin tratarea lor similar cu un e-mail. Mesagerie instant = formă de comunicare în timp real între două sau mai multe persoane, prin intermediul calculatorului sau al altor dispozitive, folosindu-se un software specific, o Din fr. messagerie; cf. engl. messaging. mesaj, mesaje s.n. 1. (Inform.) Grup de cuvinte transportate ca o unitate de-a lungul unui sistem informaţional. 2. Mesaj publicitar = ansamblul informaţiilor transmise pe orice tip de suport către public cu scopul de a face cunoscut şi de a vinde un produs, o Din engl., fr. message. mesh, mesh-uri [mej] s.n. Panou de mari dimensiuni, format dintr-o plasă din vinii perforat ce oferă o rezistenţă cu un grad mare de transluciditate, pe care se imprimă mesaje publicitare, fiind postat pe clădiri, pe acoperişuri etc. o Din engl. mesh. mess s. Abrev. de la messenger. messenger [mesind39r] s. (Inform.; şi Yahoo Messenger) Program de comunicare on-line prin trimiterea simultană de mesaje audio sau scrise în timp real între doi sau mai mulţi utilizatori; (abrev. curentă) mess. o Cuv. engl. metadonă s.f. (Farm.) Derivat sintetic al morfinei, substanţă halucinogenă utilizată ca produs de substituţie pentru heroină în cura de dezintoxicare a dependenţilor de droguri în faza de sevraj; difenilpropilamină. o Dinfr. methadone, engl. methadone. metadrină s.f. Metamfetamină. o Din engl. methedrine. metal, metale s.n. (Fam.) Abrev. de la heavy-metal: de doi ani ascultă numai metal. metalimbaj, metalimbaje s.n. (Inform.) Limbaj de descriere adaptat la o definiţie formală a limbajelor de programare, o Meta- + limbaj; cf. fr. meta-langage, engl. metalanguage. metamfetamină s.f. Drog sintetic, cu efecte mai rapide şi de mai lungă durată decât amfetamina, folosit în mod ilegal ca stimulent; metadrină, speed. o Din engl. methamphetamine. metastâză, metastaze s.f. (Med.) Deplasare a unui focar patologic dintr-un punct al organismului în altul; localizare secundară a unei boli. + (Spec.) Răspândire a celulelor canceroase din focarul iniţial spre alte organe, ţesuturi etc. o Din fr. metastase. meteosensIblHtâte s.f. Sensibilitate asociată cu afecţiuni, tulburări, dispoziţii care, în condiţiile schimbării confortului termic, de presiune, de umiditate, electromagnetic etc., se manifestă prin diferite simptome somatice (durere, anchilozare) sau psihice (apatie, anxietate, agitaţie), o Meteo- -1- sensibilitate. metrosexuâl, metrosexuali s.m. Bărbat heterosexual căruia îi plac cumpărăturile, moda, care are o grijă deosebită pentru look-ul său (prin epilare, pensare, manichiură etc.) şi care are interese asociate în mod tradiţional cu femeile sau cu bărbaţii homosexuali, o Din engl. metrosexuâl. microbuz, microbuze < s.n. Autobuz destinat transportului unui număr redus de pasageri, o Din fr. microbus. microcalculator, microcalculatoare s.n. (Inform.) Calculator electronic cu elementele componente şi gabaritul foarte mici, a cărui unitate centrală este implementată cu ajutorul mimolette UCŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENŢI unui microprocesor (integrat); microcomputer, microordinator. o Micro- + calculator; cf. engl. microcomputer. microchirurgie s.f. Chirurgie practicată pe porţiuni minuscule ale corpului, cu ajutorul unui microscop, o Din fr. microchirurgie. microcip, microcipuri ▼ s.n. Semiconductor de mici dimensiuni în care este sau urmează să fie inserat un circuit integrat, o Din engl. microchip. microchip microchip microclimât, microclimate s.n. Totalitate a condiţiilor de climă (temperatură, umiditate, vânt etc.) specifice unor spaţii restrânse ca suprafaţă: pădurea are microclimatul ei. o Din fr. microclimat. microcomputer, microcomputere [mikrokompiuter] s.n. (Inform.) Microcalculator, o Din engl. microcomputer. microcredit s.n. Sumă mică / de bani (sub 25 000 de euro) împrumutată persoanelor fizice autorizate sau firmelor, care au mai puţin de 10 angajaţi pentru finanţarea unui proiect ce poate genera venituri; microfinanţare. o Din engl. microcredit, fr. microcredit. microdoză s.f. (Med., farm.) Doză foarte mică dintr-un medicament, utilizată cu scopul de a produce efecte benefice, evitându-se efectele secundare, o Din engl. microdose. microeconomic, ~ă, microeconomici, ~ce adj. Care ţine de microeconomie, care se referă la microeconomie. o Din fr. microe-conomique, engl. microeconomic. microeconomie s.f. Studiul activităţii şi al comportamentelor economice ale indivizilor, o Din fr. microeconomie, engl. microeconomics. microfiltru, microfiltre s.n. 1. Filtru de dimensiuni reduse. 2. Filtru de circulaţie de mică amploare, o Din fr. microfiltre. microfinanţâre, microfinanţări s.f. Microcredit. o Micro- + finanţare. microfome, microfonii s.f. Reacţie care se produce între un microfon în funcţiune şi difuzoarele sale atunci când amplificatorul întrece ca volum o anumită limită, o Din fr. microphonie. microinstrucţiune, microinstruc-ţiuni s.f. (Inform.) Instrucţiune corespunzând unui nivel de program elementar, o Din engl. microinstruction. microîntreprmdere, microîntre-prinderi s.f. Societate comercială cu număr redus de angajaţi şi cu o cifră de afaceri sub 100 000 de euro, care beneficiază de posibilitatea de a fi impozitată cu un procent redus faţă de alte societăţi comerciale, o Micro- + întreprindere. micron utrient, micronutrienţi s.m. Element chimic sau substanţă necesară, în cantităţi foarte mici, pentru creşterea şi dezvoltarea normală a organismelor vii. o Din engl. micronutrient. microprocesor, microprocesoare a s.n. (Electron.) Circuit integrat de mare densitate şi complexitate, realizat prin microminiaturizare pe plăcuţă de siliciu cu un număr redus de elemente cu componente integrate, specializat pentru operaţii de calcul, comandă şi control, aflat într-un calculator sau în alt sistem electronic, o Din engl. microprocessor. microsoft [mâikrosoft] s.n. (Inform.) Limbaj de programare de nivel înalt, larg răspândit, simplu, cu instrucţiuni formate din cuvinte ale limbii engleze şi notaţii matematice, o Cuv. engl., den. com. microundă, microunde s.f. (Fiz.) Undă electromagnetică de lungime foarte mică (între 10 000 şi 30 000 de megacicli pe secundă), o Dinfr. micro-onde. mici microprocesor microprocessor microprocesseur mijloc, mijloace s.n. (Fin.) Mijloace de plată = totalitate a modalităţilor şi a instrumentelor de plată/decontare utilizate pentru achitarea datoriilor persoanelor fizice şi juridice, contractate în relaţiile lor pe plan intern sau internaţional, constituite din numerar, cecuri, cambii, bilete la ordin, ordine de plată, dispoziţii de plată valutară, acreditive documentare. (Econ.) Mijloace circulante = totalitate a mijloacelor de plată în circulaţie într-o anumită ţară. Mijloace fixe = categorie distinctă de active corporale, reprezentate de obiectul sau de complexul de obiecte ce se utilizează ca atare, având o durată normală de utilizare mai mare de un an. o Cf. fr. moyen. milionâr, ~ă, milionari, ~e s.m., s.f. Persoană care posedă o avere evaluată în milioane (într-o anumită monedă). ^ (Fam.; depr.) Milionar de carton — persoană care s-a îmbogăţit în mod necinstit şi care, uneori, reprezintă un paravan pentru interesele altor persoane sau grupuri de persoane. / Sil. -li-o-. o Din fr. millionnaire, germ. Millionăr. milkshake, milkshake-uri [mflkjeik] s.n. Băutură rece, aromatizată, pe bază de lapte şi de îngheţată; (abrev.) shake. o Din engl. milkshake. mimolette ▼ [mimolet] s. Sortiment de brânză de origine olandeză, de formă sferică şi de culoare portocalie, o Cuv. fr. mimolette Mimolette mimolette mineriadă DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA 186 I mineriadă, mineriade s.f. 1. Denumire dată venirii repetate a minerilor din Valea Jiului la Bucureşti după 1990 şi acţiunilor lor reprobabile. 2. (P. ext.) Acţiune în forţă pentru anihilarea opoziţiei, o Miner + -iadă, după cruciadă. mingicâr, mingicari s.m. (Sport; fam.) Fotbalist care face jonglerii cu mingea fără a fi eficient, o Minge -I- -car. minicalculator, minicalculatoare s.n. (Inform.) Calculator cu o capacitate de memorie medie, dar cu o bună performanţă, utilizat autonom sau ca periferic al unui calculator central de mare putere ori ca parte componentă a unei reţele informatice; miniordinator. o Din fr. minicalculateur. minicâmeră, minicamere ▼ s.f. Cameră de luat vederi de dimensiunile unui aparat de fotografiat, pentru filme de 8 mm. o Mini- + cameră; cf. engl. minicam. minicamera minicam minicam minicardiogrâf, minicardio-grafe s.n. Electrocardiograf de buzunar, care permite persoanelor suferinde să-şi controleze singure şi oriunde funcţionarea cordului. / Sil. -di-o-. o Mini- + cardiograf. minicărting s.n. Carting de dimensiuni reduse, o Din engl. mini-carting. minicomputer, minicomputere s.n. Minicalculator. o Din engl. minicomputer. minifrigider, minifrigidere ► s.n. 1. Frigider portabil, care poate fi alimentat de la acumulatorul autoturismului. 2. Frigider de mici dimensiuni cu care sunt dotate de obicei camerele de hotel, o Mini- + frigider. minimaiism s.n. Mişcare sau stil în artele plastice, artele decorative, în cinematografie, literatură etc., în care se renunţă la ornamente şi se preferă simplitatea, mijloacele reduse etc. o Din engl. minimaiism, fr. minimalisme. minimalist, ~ă, minimalişti, ~ste adj., s.m., s.f. 1. Adj. Care respectă principiile minima-lismului. 2. S.m., s.f. Adept al minimalismului. o Din engl. minimalist, fr. minimaliste. minimaliza, minimalizez vb. I. Tr. 1. A diminua, a reduce (la minimum); a minimiza. 2. (Inform.) A reduce o fereastră, aşezând-o în bara de meniu de jos. o Din fr. minimaliser. minimalizare, minimalizări s.f. Acţiunea de a minimaliza şi rezultatul ei. o De la minimaliza. minimalizat, ~ă, minimalizaţi, ~te adj. 1. A cărui importanţă, valoare a fost redusă la maximum, fiind tratat ca un lucru lipsit de importanţă. 2. Care a fost redus la minimum, o De la minimaliza. minimârket, minimarketuri s.n. Magazin mixt de dimensiuni mici. o Din engl. mini-market. minimizâ, minimizez vb. I. Tr. A minimaliza, o Din fr. minimiser, engl. minimize. minifrigider (1) mini refrigerator mini-frigo minimizare, minimizări s.f. Minimalizare, o De la minimiza. miniordinator, miniordinatoare s.n. (Inform.) Minicalculator. o Din fr. miniordinateur. minolă, minole ▼ s.f. Fruct obţinut prin încrucişarea dintre mandarină şi grepfrut. o Din engl. minneola. minoritate, minorităţi s.f. Grup mic de oameni care diferă prin rasă, religie, limbă sau convingeri politice, de populaţia de bază dintr-o comunitate sau dintr-o ţară: minoritatea maghiară este grupată în centrul şi vestul ţării. Minoritate parlamentară = grup format din partea cea mai puţin numeroasă dintr-un corp legiuitor, o Din fr. minorite, engl. minority, germ. Minorităt. minune, minuni adj. invar. Care are calităţi (tehnice) excepţionale: detergent minune, medicament minune. mirror, mirror-uri [mfror] s.n. (Inform.) Termen tehnic care desemnează o copie fidelă a unui site. o Din engl. mirror. miso s. Condiment pe bază de pastă de soia fermentată, folosit în bucătăria asiatică, o Din engl., fr. miso ( (Geogr.) Optim de populaţie = densitatea populaţiei unei ţări care permite cea mai bună folosire a resurselor naturale, o Din fr. optime. optimiza, optimizez vb. I. Tr. A face să devină optim; a ameliora, a îmbunătăţi. + A face să corespundă unor exigenţe sporite: trebuie să optimizeze programul de editare, o Din fr. optimiser. optimizâre, optimizări s.f. Acţiunea de a optimiza şi rezultatul ei. + (Econ.) Ansamblu de lucrări de cercetare operaţională care urmăreşte găsirea celei mai bune soluţii pentru rezolvarea unei anumite probleme, o De la optimiza; cf. fr. optimisation. optimizat, ~ă, optimizaţi, —te adj. (Despre maşini, sisteme tehnice etc.) Al cărui randament a devenit optim, o De la optimiza. opţionâl, ~ă, opţionali, ~e adj. Care are caracter de opţiune; facultativ: activităţi opţionale. I + (Despre cursuri) Pentru care elevii sau studenţii pot opta, alegând dintr-o listă de mai multe cursuri: a ales un curs opţional de lexicografie. ^ (Subst. n.) Opţionalul de jurnalistică este foarte atractiv. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. optionnel, engl. opţional. opţiune, opţiuni s.f. 1. (Inform.) Alternativă disponibilă într-o interfaţă grafică (meniu, fereastră de dialog etc.) având rolul de a îndeplini o anumită operaţie: opţiunile din acest program sunt foarte bune. 2. (Econ.) Condiţie stipulată uneori în tranzacţiile comerciale, potrivit căreia o parte contractantă, care îşi asumă obligaţii ferme, acordă celeilalte părţi, pentru un anumit termen, dreptul de a alege între diferitele condiţii alternative ale contractului sau chiar dreptul de a renunţa la tranzacţie. + Contract standardizat şi tran-zacţionat pe piaţa reglementată care dă deţinătorului dreptul de a cumpăra sau a vinde un activ financiar sau fizic, la un preţ convenit şi la un termen viitor determinat. / Sil. -ţi-u-. o Din engl., fr. option. orb, oarbă, orbi, oarbe adj. Experiment în orb = experiment care se face fără a cunoaşte ipotezele de lucru. Experiment simplu orb = tip de test terapeutic în care medicamentul administrat sau o altă modalitate terapeutică folosită nu este cunoscută de pacient, ci doar de medic. Experiment dublu orb = a) tip de experiment terapeutic sau clinic în cursul căruia nici medicul, nici subiecţii testaţi nu cunosc natura medicamentelor utilizate, pentru evitarea fenomenelor de sugestie care pot interveni în aprecierea eficienţei tratamentului; b) metodă de testare comparativă a eficacităţii terapeutice, fie în cazul existenţei a două tratamente diferite pentru aceeaşi boală, fie în cazul unui medicament nou care este comparat cu unul placebo. o Cf. fr. en (double) aveugle, engl. double blind. orchestra, orchestrez vb. I. Tr. (Fig.) A organiza mişcări output DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE .Şl SENSURI RECENTE ÎN L revendicative, dezbateri, campanii etc., dând o amploare şi un ecou maxim; a coordona: a orchestrat toate acţiunile uniunii sindicale, o Din fr. orchestrer. ordinâtică s.f. (Inform.) Ştiinţă care se ocupă cu studiul calculatoarelor în raport cu mediul uman. o Din fr. ordinatique. ordinator, ordinatoare s.n. (Inform.) Calculator; computer, o Din fr. ordinateur. ordonanţă, ordonanţe s.f. Ordonanţă de urgenţă (abrev. OUG) = act legislativ al unui guvern emis în perioada vacanţei parlamentare sau în situaţii de urgenţă (care urmează a fi aprobate ulterior de parlament), o Din fr. ordonnance. ordonator, ~oăre, ordonatori, ~oare s.m., s.f. (Econ.) Ordonator de credite = conducător al unei instituţii bugetare, centrale sau locale, care are dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al unui stat, al unei instituţii etc. o Din fr. ordonnateur. oregăno ▼ s.n. Plantă din familia mentei (Origanum vulgare), ale cărei frunze sunt folosite drept condiment, o Din engl. oregano. organigrâmă, organigrame s.f. 1. Reprezentare schematică, redare grafică a structurii organizatorice a unei întreprinderi, a unei instituţii, a subordonării compartimentelor acestora, a tipurilor de legături între aceste compartimente etc. 2. (Inform.) Reprezentare (cu ajutorul unor simboluri grafice) a unui algoritm. 3. (Cib.) Diagramă logică, o Din fr. organigramme. organizaţie, organizaţii s.f. Organizaţie non-profit = organizaţie care are alte raţiuni de existenţă, separate de constituirea profitului. Organizaţie nonguvernamen-tală (abrev. ONG) = organizaţie care funcţionează independent de activitatea guvernului. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (abrev. OSCE) = organizaţie internaţională pentru securitate, care are rolul de a preveni conflictele, de a administra crize şi de a monitoriza şi sprijini reconstrucţia postconflictuală. o Cf. fr. organisation, engl. organization. orientativ, ~ă, orientativi, ~e adj. Care orientează sau serveşte la orientare. + Care informează; informativ. / Sil. -ri-en-. o Din fr. orientatif. origâmi ► s.f. (A. plast.) Artă tradiţională japoneză (ulterior şi instrument de educaţie şi terapie), prin care se obţin reprezentări din natură sau ale unor personaje imaginare, prin plierea sau tăierea unor bucăţi (pătrate) de hârtie, o Cuv. jap. OSB, OSB-uri ▼ [o-se-be] s.n. Placă rigidă stratificată din aşchii de lemn presate, o Din engl. O(riented) S(tructured) B(oard). OSCE [o-se-ce-e] s.f. Abrev. de la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. OSIM s.n. Abrev. de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. OUG [o-u-ge] s.n. Abrev. de la ordonanţă de urgenţă. OSB OSB panneau OSB * ROMÂNĂ outdoor [âutdor] adj. invar. Care se desfăşoară, care se găseşte în exterior, în aer liber. > Publicitate outdoor = formă de publicitate în care se utilizează mai ales display-uri în centre comerciale, panouri iluminate, reclame în staţiile de autobuz, pe taxiuri şi chioşcuri, publicitate în aeroporturi etc. o Cuv. engl. outfit, outfit-uri [âutfit] s.n. Ţinută, look: outfit pentru femeia modernă, o Din engl. outfit. outlet, outlet-uri [âutlet] s.n. Magazin în care se vând produse cu preţ redus, o Din engl. outlet. origami origami origami outline, outline-uri [âutlain] s.n. Descriere în linii mari a unui plan, a unui proiect etc. o Din engl. outline. outplacement [autpleismant] s.n. (Econ.) Asistenţă oferită de un angajator, de o firmă angajaţilor săi, care urmează să fie concediaţi, pentru a-i ajuta să găsească o nouă slujbă sau să aleagă o nouă carieră, o Cuv. engl. output, output-uri [âutput] s.n. 1. (Electron.) Punct al unui sistem, al unui aparat sau aparat electronic prin care un semnal este transferat spre exterior. 2. (Inform.) Transfer al informaţiei din memoria calculatorului spre exterior. 3. (Econ.) Totalitate a elementelor consumabile (parţial), folosite într-unul sau mai multe procese economice repetabile, o Din engl. output. ozonoterapie DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ outright [âutrait] s.n. (Fin.) Operaţie care constă în stabilirea condiţiilor cumpărării sau vânzării în valută, inclusiv a cursului valutei, urmând ca efectuarea propriu-zisă a tranzacţiei să se facă ulterior, o Cuv. engl. outsider, outsideri [autsâider] s.m. 1. Sportiv (sau echipă) care nu are prea mari şanse într-o competiţie: echipa este într-o poziţie de outsider. 2. (Fig.) Persoană care se simte sau este considerată ca nefăcând parte dintr-un grup (organizat pe anumite criterii); străin: se simţea un outsider în echipa noului proiect. 3. întreprindere rămasă în afara unei uniuni monopoliste. o Din engl. outsider. outsourcing [autsorsirj] s.n. (Econ.) Renunţarea la unele activităţi desfăşurate în cadrul unei societăţi şi contractarea lor din exterior (uneori chiar de la societăţi formate prin desprinderea din societatea contractantă), o Cuv. engl. overboost [ovarbust] s.n. Forţare a unei maşini până la limita maximă, o Cuv. engl. overcloeking [ovsrklokir)] s. (Inform.) Ansamblu de procedee menite să crească frecvenţa şi voltajele de funcţionare a procesorului şi frecvenţa de funcţionare a memoriei unui sistem în scopul creşterii performanţei, o Cuv. engl. overdraft, overdraft-uri [ovardraft] s.n. (Fin.) 1. Limită de creditare; descoperire de cont. 2. Neacoperire a unui mandat de plată, o Din engl. overdraft. overdrive, overdrive-uri [ovardraiv] s.n. 1. Dispozitiv interpus în transmisia unui automobil pentru a multiplica turaţia roţilor sau a micşora pe aceea a motorului, în scopul diminuării uzurii şi consumului; schimbător de viteză automat. 2. (Electron.) Difuzor pentru frecvenţe acute, o Din engl. overdrive. overlock [ovarlok] s.n. Maşină de cusut folosită în industria confecţiilor de tricot pentru asamblare şi tivire a tricotajelor, care produce un tighel din două fire. o Cuv. engl. . overnight [auvarnâit] adj. invar. (Fin.) Depozit overnight = depozit bancar la vedere, în lei sau în valută, pe termen foarte scurt, care se adresează în special persoanelor juridice, şi pentru care procentul de dobândă se negociază, în condiţiile în care suma depozitului este mai mare sau egală cu valoarea minimă, o Cuv. engl. oxitocmă s.f. (Anat.) Hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, cu un conţinut variat de aminoacizi, folosit ca medicament stimulator al muşchilor netezi, în special ai uterului (în timpul naşterii), în obstrucţia glandelor mamare etc. o Din fr. ocytocine. ozonoterapie, ozonoterapii s.f. Folosire a unui amestec de oxigen cu ozon în scop terapeutic, o Din fr. ozonotherapie. pacemaker, pacemakere [peismeikar] s.n. (Med.) 1. Dispozitiv electronic care se implantează în organismul pacienţilor, pentru a înlocui o comandă nervoasă deficitară. Pacemaker cerebral = implantare de electrozi pe suprafaţa creierului pentru autostimularea electrică. 2. Stimulator cardiac, o Din engl. pacemaker. pachet1, pachete s.n. 1. (Inform.) Totalitate a programelor prin care un calculator poate să dezvolte o anumită categorie de funcţii. + (P. restr.) Totalitate a programelor care servesc utilizatorului la realizarea operaţiilor necesare specifice. + Subdiviziune a unui mesaj, folosită în anumite tipuri de reţele. 2. Ansamblu de servicii care fac parte dintr-un program complet şi care sunt incluse într-un preţ comun, o Cf. engl., fr. package. pachet2, pachete s.n. 1. (Jur.) Set, ansamblu de legi, de măsuri, de propuneri legislative etc. 2. (Fin.) Pachet de (sau cu) acţiuni = număr de acţiuni de o anumită valoare emise de o societate comercială pe acţiuni, care se află în posesia unui acţionar şi care asigură deţinătorului un anumit număr de voturi în adunarea generală a acţionarilor. Pachet majoritar = număr de acţiuni emise de o anumită societate comercială pe acţiuni, care se află în posesia unui acţionar şi care depăşeşte procentul de 50%. 3. Pachet de asigurări = formă de asigurare globală pentru un ansamblu de bunuri şi/sau persoane (locuinţa şi dotările interioare, membrii unei familii, autoturismul etc.). o Din fr. paquet. packaging [pekid3ir)] s.n. Tehnică de ambalare a produselor care are în vedere prezentarea acestora cu scop publicitar: firmă de packaging. o Cuv. engl. pad, păduri s.n. Abrev. de la mouse pad: pădurile din silicon sunt cele mai eficiente. paella a [paelia] s.f. Mâncare tradiţională spaniolă, preparată din orez, legume, carne de pui, carne de iepure sau fructe de mare şi condimentată cu şofran. / Scris şi: paella. o Cuv. sp. paella paella paella pafarist, pafarişd adj., s.m. (Fam.) (Persoană) care are cunoştinţe foarte limitate în domeniul său de activitate: este pafarist în domeniul imobiliarelor. o p(e din) afar(ă) + -ist. pager, pagere t [peid3ar] s.n. Aparat mobil, de mici dimensiuni, care recepţionează mesaje scrise de la distanţă şi le afişează pe ecran, o Din engl. pager. pager pagina, paginez vb. I. Tr. (Inform.) A împărţi informaţia dintr-un document în pagini distincte, în vederea publicării (pe hârtie sau în format electronic). o Din fr. paginer. paginare, paginări s.f. (Inform.) Acţiunea de a pagina şi rezultatul ei; paginaţie, o De la pagina. paginaţie, paginaţii s.f. (Inform.) Paginare, o Din fr. pagination. pagină DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ pagină, pagini s.f. (Inform.) 1. Pagină web = secţiune de date aflată pe internet, de obicei în format HTML sau XHTML, care poate avea hyperlinkuri pentru navigarea de la o pagină sau de la o secţiune de pagină la alta. 2. Secţiune dintr-un corp de date din memorie care poate fi afişată pe monitor la un moment dat. o Cf. engl. page. paging [peid3ir)] s.n. Sistem de comunicare la distanţă folosind pagerul. o Cuv. engl. paintbail y [peintbol] s.n. Joc în aer liber în care participanţii simulează o confruntare cu caracter militar, utilizând arme cu aer comprimat ce au drept muniţie capsule cu gelatină colorată biodegradabilă şi al cărui obiectiv este, de obicei, capturarea steagului echipei adverse, o Cuv. engl. paf s.n. (Placă de) material lemnos, obţinut prin presarea rumeguşului de lemn în combinaţie cu diferiţi lianţi, din care se confecţionează în special mobile: masă de pal. o De la p(lacă) a(glomerată din) l(emn). pafm, palm-uri s.n. PDA. o Din engl. palm. palmares, palmaresuri s.n. Totalitate a unor succese sau victorii (sportive, artistice, literare etc.) obţinute de cineva: avea un palmares impresionant. o Din fr. palmares. paimtop, palmtop-uri s.n. PDA. o Din engl. paimtop. pampers, pamperşi [pempars] s.m. Scutec sau absorbant de unică folosinţă, confecţionat din hârtie moale, acoperită în exterior cu o folie subţire din material textil sau plastic, o Din engl. Pampers, den. com. panamericanism s.n. (Polit.) Mişcare de solidaritate continentală. care urmăreşte să dezvolte o mai strânsă colaborare între statele continentului american. + Doctrină care aparţine acestei mişcări, o Din fr. panamerica-nisme. panarabtsm s.n. (Polit.) Mişcare politică şi culturală care susţine unirea tuturor ţărilor de limbă şi de civilizaţie arabe. + Doctrină care aparţine acestei mişcări, o Din fr. panarabisme. panasiatfsm s.n. (Polit.) Mişcare politică şi culturală care susţine unirea tuturor ţărilor asiatice. + Doctrină care aparţine acestei mişcări. / Sil. -si-a-. o Din fr. panasiatisme. paneer ► [parnr] s. Sortiment de brânză, de origine indiană, cremoasă, preparată din lapte de vacă sau de bivoliţă, cu suc de lămâie sau cu zer, şi care este folosită mai ales în bucătăria asiatică, o Cuv. engl. panel1, panele s.n. (Econ.) 1. Eşantion stabil, reprezentativ al unei populaţii de la care se culeg date pentru anumite cercetări, în special privind activităţi de marketing: panel de anchetă. 2. Metodă de investigaţie repetitivă utilizată în ştiinţele social-istorice, în cercetările de marketing etc. pentru urmărirea evoluţiei unui fenomen prin solicitări de informaţii, la intervale stabilite în prealabil, de la aceleaşi grupuri de persoane, firme etc. 3. Reuniune-dezbate-re; masă rotundă (televizată). + Reunire cu un scop precis a unor grupuri de experţi, o Din engl. panel. panel2, paneluri [penal] s.n. (Inform.) Tablou de comandă, de instrucţiuni. ^ Control panel = parte din interfaţa grafică a sistemului de operare Microsoft Windows, care permite utilizatorilor vizualizarea şi modificarea setărilor de bază (adăugare sau eliminare de hardware sau software, gestionarea conturilor de utilizator etc.); panou de control, o Cuv. engl. paneuropeân, ~ă, paneuropeni, ~e adj. Care se referă la toate ţările Europei; din toate ţările Europei: la Bruxelles s-a desfăşurat un miting paneuropean. + Care ţine de paneuropenism, care se referă la paneuropenism. / Sil. -e-u-. o Din fr. paneuro-peen, engl. Pan-European. paneuropenism s.n. (Polit.) Concepţie care promovează ideea creării unei Europe unitare. / Sil. -e-u-. o Pan- + europenism. f - ::ki , paneer paneer panir pangâsius y s.m. Peşte de apă dulce, crescut mai ales în fermele piscicole din Asia de Sud-Est, a cărui carne este foarte apreciată, o Din lat. Pangasius, den. şt. panică, panichez vb. I. 1. Tr. (Fam.) A înnebuni, a scoate din minţi, a îngrozi: veştile primite l-au panicat. 2. Refl. A-şi ieşi din minţi, a-şi pierde capul: nu trebuie să vă panicaţi, o Din fr. paniquer. pangasius Pangasius panga paintbail paintbail paintbail paraben DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ papamobil popemobile papamobile panicard, ~ă, panicarzi, ~de adj., s.m., s.f. 1. Adj., s.m., s.f. (Depr.) (Persoană) care se lasă uşor cuprins de panică, influenţându-i şi pe alţii. 2. Adj. Care denotă, care manifestă (nejustificat) panică, o Din fr. paniquard. panicat, ~ă, panicaţi, ~te adj. Care este cuprins (nejustificat) de panică, o De la panica; cf. fr. panique. panicos, ~oâsă, panicoşi, ~oase adj. (Fam.) Panicard, o Panică + -os. panoramă, panoramez vb. I. Tr. 1. (Cinem.) A realiza cadre, priviri de ansamblu etc. prin mişcarea aparatului de filmat în sens orizontal sau vertical. 2. (Fig.) A descrie fenomene, evenimente etc., a relata pe larg: articolul a panoramat situaţia din învăţământul românesc. o Cf. engl. panorama. panoramă re, panoramări s.f. Acţiunea de a panorama şi rezultatul ei. o De la panorama. panotâj, panotaje s.n. 1. îm-brăcare a pereţilor cu panouri, cu căptuşeală de lemn, cu tablouri etc. 2. Panotaj stradal = montare de panouri publicitare (de dimensiuni mari) pe clădiri, în locuri special amenajate etc. o Din fr. panneautage. panou, panouri ▼ s.n. 1. (Inform.) Panou de control = control panel. 2. Panou publicitar = suport promoţional de dimensiuni mari, instalat pe stâlpi de susţinere, pe ziduri sau clădiri. 3. Panou solar = dispozitiv folosit în captarea panou solar solar panel panneau solaire luminii solare şi convertirea ei în energie calorică, electrică etc. o Din fr. panneau, engl. panel. panty [penti] s.n. Ciorapi-panta-lon. o Cuv. engl. panty-hose [penti-hauz] s.n. Piesă de îmbrăcăminte strânsă pe piele, purtată de femei, care combină pantalonul cu ciorapul, o Cuv. engl. papâia, papaia ► s.f. 1. Arbore fructifer din zona tropicală şi ecuatorială, din ale cărui fructe se extrage papaina (Carica papaya). 2. Fructul acestui arbore, comestibil, de culoare galben-portocalie, asemănător cu un pepene. / Scris şi: papaya. o Din it. papaia, fr. papaye. papamă s.f. Enzimă extrasă din fructul de papaia, folosită în tratamentul unor afecţiuni digestive, o Din fr. papa'ine, germ. Papain. papamobil a s.n. Maşină blindată aparţinând Papei, o Din it. papamobile. paparazzo, paparazzi [papa-râtso] s.m. Fotograf insistent, specializat în actualitatea mondenă, care caută în special să descopere diferite aspecte din viaţa privată a personalităţilor, o Din it. paparazzo. paperback, paperback-uri [peiparbek] s.n. Ediţie de masă, ieftină, o Din engl. paperback. paper clip [peipar klip] s.n. Agrafă de birou, o Cuv. engl. papier col le [papie kole] s.n. (A. plast.) Tehnică în pictura modernă care constă în lipirea pe pânză sau pe carton a unor fragmente de hârtie imprimată sau decorativă ca elemente de compoziţie; colaj, o Cuv. fr. papaia (2) papaya papaye papier mâche [papie maje] s.n. (A. plast.) Pastă plastică obţinută din hârtie macerată în apă, amestecată cu ghips sau caolin şi cu ulei de colofoniu, din care se confecţionează obiecte de artă decorativă sau imitaţii de sculpturi, o Cuv. fr. papiţoi, papiţoi s.m. (Fam.) Bărbat sclivisit şi neserios, o Et. nec. paraben, parabeni s.m. (Chim.) Ester al acidului parahidroxiben-zoic, folosit drept conservant în industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică, o Din engl., fr. paraben. parabolic DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ parapantă paragliding parapente voalură canopy voile semicelulă-half cell demi-caisson , stabilizator stabilizer stabilisateur bord de atac • leading edge bord d’attque bord de fugă •trailing edge bord de fuite A "curele de suspensie suspension lines suspentes .. pilot de parapantă paragliding pilot parapentiste parabolic, ~ă, parabolici, ~ce adj. Antenă parabolică v. antenă, o Din fr. parabolique, germ. parabolisch. parafarmaceutic, ~ă, parafarmaceutici, ~ce adj. Care se referă la parafarmacie, care ţine de parafarmacie. o Din fr. parapharmaceutique. parafarmacie s.f. Ansamblu al produselor care nu au utilizare terapeutică (produse de înfrumuseţare, de îngrijire a dinţilor, a părului etc.) care se pot găsi în farmacii şi în magazine specializate, o Din fr. parapharmacie. paraflow [paraflau] s.n. Paragel. o Din engl. paraflow. paragel, parageluri s.n. (Chim.) Substanţă obţinută prin condensarea parafinei clorurate cu hidrocarburi aromatice, care este folosită ca aditiv pentru coborârea punctului de congelare a uleiurilor minerale; paraflow. o Din it. paragelo. paragraf, paragrafe s.n. (Inform.) Grup de instrucţiuni ale unui program scris în unele limbaje de programare, o Din engl., fr. paragraphe. parai s.m. pl. (Fam.; glum.) Dolar american: a făcut rost de nişte parai, o De la para. paralel, ~ă, paraleli, ~e adj. (Arg.; fam.) A-i fi paralel = a-i fi totuna, a-i fi indiferent: mi-e paralel dacă vine sau nu. paraleliza, paralelizez vb. I. Tr. 1. A aşeza, a dispune paralel. 2. A compara (persoane, opere literare, fenomene etc.). o Din fr. paralleliser. paralelizare, paralelizări s.f. Acţiunea de a paraleliza şi rezultatul ei. o De la paraleliza. paralizant, ~ă, paralizanţi, ~te adj. Gaz paralizant = substanţă gazoasă care, pulverizată asupra cuiva în scopul protecţiei personale, îi provoacă atacatorului paralizie temporară, o Din fr. paralysant. paramedic, paramedici s.m., adj. 1. S.m. Persoană care are pregătire medicală, mai ales în domeniul medicinei de urgenţă, dar care nu are statut de medic, fiind considerat personal auxiliar (asistenţi, fizioterapeuţi, tehnicieni etc.): rolul paramedi-cilor este important. 2. Adj. Care se referă la aceste persoane: ambulanţierii paramedici. o Din engl. paramedic. paramedîcâî, ~ă, paramedicali, ~e adj. Care se consacră îngrijirii bolnavilor, fără să aparţină corpului medical: personalul paramedical a intervenit rapid, o Din engl. paramedical, fr. paramedical. parametrizâ, parametrizez vb. I. Tr. (Inform.) A programa un dispozitiv, definindu-i parametrii pentru a-i asigura o funcţionare optimă, o Parametru + -iza; cf. fr. parametrer. parametrizâre, parametrizări s.f. (Inform.) Acţiunea de a parametriza şi rezultatul ei. o De la parametriza. parametru, parametri s.m. 1. (Fiz., tehn.) Mărime proprie unui obiect, unui fenomen, unui mecanism, unui sistem fizic, tehnic etc., constituind o caracteristică constructivă sau funcţională. Parametru economic = unitate de măsură a aspectelor cantitative şi calitative ale proceselor şi fenomenelor economice. 2. Mărime măsurabilă care permite prezentarea mai simplă a caracteristicilor principale ale unui ansamblu statistic. 3. (Inform.) Simbol care desemnează datele preluate de către o procedură. 4. Elemenl într-un calcul, într-o operaţie intelectuală etc.: trebuie să luăm în calcul toţi parametrii problemei, o Din fr. parametre, engl. parametre. parmezan pa rasa iiing parasailing parachute ascensionnel paranormal, ~ă, paranormali, ~e adj. (Despre fenomene, stări, manifestări psihice etc.) Care se află în afara a ceea ce este normal; care nu poate fi explicat în stadiul actual al cunoştinţelor umane. ^ (Subst. n.) Paranormalul este de studiat, o Din engl., fr. paranormal. parapântă, parapante < s.f. (Sport) Tip de paraşută în formă de aripi, uşor manevrabilă, cu care se practică lansări de pe o înălţime pentru a realiza o plutire pe o distanţă cât mai mare. o Din fr. parapente. parapantsst, ~ă, parapantişti, ~ste s.m., s.f. Sportiv specializat în lansări cu parapanta. o Din fr. parapentiste. para psihologie s.f. Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul fenomenelor psihice paranormale, utilizând mijloace ştiinţifice, o Din fr. parapsycho-logie; cf. engl. parapsychology. parasail [paraseil] s.n. Paraşută utilizată în parasailing. o Cuv. engl. parasailing ^ [paraseilir)] s.n. Sport în care o persoană pluteşte în aer, fiind legată de o paraşută tractată de o barcă sau de o maşină puternică, o Cuv. engl. parasolar, parasolare ▼ s.n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) din material plastic, din metal sau din cauciuc, care este montat la obiectivul aparatului de fotografiat sau de filmat pentru a împiedica pătrunderea luminii suplimentare în aparat. 2. Apărătoare formată dintr-o placă transparentă, fumurie sau opacă, care este montată în interiorul unui autovehicul, parasolar (1) lens hood pare-soleil deasupra parbrizului, pentru a proteja şoferul de lumina puternică a soarelui. + Folie pliantă reflectorizantă care se montează pe parbriz, în interiorul maşinii, pentru a proteja bordul acesteia de acţiunea soarelui, o Din germ. Parasolar; cf. fr. pare-soleil. paraşută, paraşute s.f. (Depr.) Femeie uşuratică, paravânt, paravânturi s.n. Obiect din plastic transparent sau fumuriu, montat pe partea superioară a exteriorului portierelor unei maşini, pentru a proteja pasagerii de curentul prea puternic de aer. o Din fr. paravent. parc, parcuri s.n. Parc auto = loc destinat staţionării mai îndelungate şi reparării vehiculelor. Parc de distracţii = teren special amenajat pentru petrecerea timpului liber şi pentru amuzament, o Din fr. parc, germ. Park, engl. park. paritate, parităţi s.f. 1. (Fin.) Valoarea, exprimată în aur, a mai multor unităţi monetare. -£■ Paritate monetară = raportul de echivalenţă valorică între unităţile băneşti a două ţări, în funcţie de greutatea lor de metal de acelaşi fel (aur sau argint) sau de puterea de cumpărare. Paritate valutară = raport de egalitate a valorii în aur între diferite valute, stabilit prin lege. 2. (Jur.) Condiţii de paritate = situaţie de egalitate a părţilor în rezolvarea unor litigii, o Din fr. parite. parking, parking-uri s.n. Parcare: primăria a investit în două parking-uri de cartier, o Din engl. parking. parlament, parlamente s.n. Parlamentul European — organ legislativ al Uniunii Europene, ales (o dată la cinci ani) prin vot universal direct al cetăţenilor din statele membre, care controlează activitatea comisiilor şi votează bugetul comunitar, o Din fr. Parlement europeen. parlamentar, ~ă, parlamentari, ~e adj. Absenteism parlamentar v. absenteism, o Din fr. parle-mentaire, it. parlamentario. parmezan ▼ s.n. Varietate de caşcaval uscat, de origine italiană, care se foloseşte mai ales ras, presărat deasupra anumitor mâncăruri, o Din fr. parmesan, germ. Parmesan. parmezan Parmesan parmesan parola NTE ÎN LIMBA parolă, parolez vb. I. Tr. (Inform.) A securiza un dispozitiv, o instalaţie etc. cu ajutorul unei parole, ca modalitate de a permite numai utilizatorilor autorizaţi accesul la un calculator, la internet etc. o De la parolă. parolâre, parolâri s.f. (Inform.) Acţiunea de a parola şi rezultatul ei. o De la parola. parolă, parole s.f. (Inform.) Cuvânt convenţional, secret, folosit de către utilizatorii reţelei de internet (pagini web, poştă electronică etc.) pentru a li se permite accesul la diverse servicii; password. o Din fr. parole; cf. engl. password. parsâ, parsez vb. I. Tr. (Inform.) A împărţi (un text, o propoziţie etc.) în părţile sale componente, explicând forma gramaticală şi funcţia fiecărei părţi, precum şi relaţionarea dintre ele. o Din engl. parse. parsâre, parsări s.f. (Inform.) Acţiunea de a parsa şi rezultatul ei. o De la parsa. parsăt, ~ă, parsaţi, —te adj. (Inform.; despre texte, propoziţii etc.) Ale cărui elemente componente sunt analizate logic şi sintactic, o De la parsa. partajă, partajez vb. I. Tr. (Inform.) A face o resursă accesibilă mai multor utilizatori, prin intermediul unei reţele; (fam.) a sharui: îşi partajează fotografiile pe reţea, o Din fr. partager; cf. engl. share. partajâre, partajări s.f. (Inform.) Acţiunea de a partaja şi rezultatul ei; (fam.) sharuire. o De la partaja. partajăt, ~ă, partajaţi, ~te adj. (Inform.; despre resurse) Care este făcut accesibil mai multor utilizatori, prin intermediul unei reţele; (fam.) sharuit. o De la partaja. parteneriât, parteneriate s.n. Asociere a doi sau a mai mulţi parteneri (de afaceri) în vederea unui scop comun: şcoala desfăşoară un parteneriat cu Poliţia de proximitate. / Sil. -ri-at. o Din fr. partenariat. particulăr, ~ă, particulari, ~e s.m., s.f. (Mai ales la pl.) ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SEN SUI Persoană care are o afacere: particularii aduceau mai multă marfă, o Din fr. particulier, germ. Partikular. parti-pris, parti pris-uri [pâr-ti-pri] s.n. Părere preconcepută, apreciere subiectivă, părtinitoare. "O* A vorbi cu parti pris = a vorbi cu părtinire, o Din fr. parti-pris. partiţie, partiţii s.f. (Inform.) 1. Volum virtual al unui hard disk, cu capacitate şi accesare separată: toate trei partiţiile sunt pline cu documente. 2. Zonă din memoria internă a unui calculator alocată unei lucrări pe durata prelucrării sau unor componente ale sistemului de operare, o Din fr., engl. partition. partlţionâ, partiţionez vb. I. Tr. (Inform.) 1. A formata un hard disk, împărţind capacitatea sa de stocare în mai multe volume virtuale, cu capacităţi şi accesare separată. 2. A împărţi memoria unui calculator în subansambluri operaţionale. / Sil. -ţi-o-. o Din fr. partitionner, engl. partition. part-time [pârt-tâim] adj. invar. Loc de muncă cu durata de lucru redusă. + Activitate a căror realizare cere un număr redus de ore de muncă: job part-time. (Subst. n.) Am găsit un al doilea part-time. o Cuv. engl. pârty, parţy-uri s.n. Petrecere, serată: vineri mergem la un party la prietena mea. o Din engl. party. parţiăl, ~ă, parţiali, ~e adj. Examen parţial = examen care face parte din verificarea periodică a cunoştinţelor. (Subst. n.) Am avut un parţial la literatură. / Sil. -ţi-al. o Din fr. pârtiei. parură, paruri a s.f. Ansamblu de podoabe din acelaşi material şi cu aceleaşi motive ornamentale; garnitură asortată de bijuterii (colier, cercei, brăţară etc.). o Din fr. parure. pascâl s.n. (Inform.) Limbaj de programare orientat spre aplicaţiile cu caracter tehnic, ştiinţific şi economic, o Din fr. pascal. passing-shot, passing-shot-uri [pesiq Jot] s.n. (Sport; la jocul ROMÂNĂ parură parure parure de tenis) Minge lovită din rever sau trimisă în diagonală, care depăşeşte adversarul venit la fileu, o Cuv. engl. password, password-uri [pâsuard sau pesusrd] s.n. Parolă, o Din engl. password. pastilă, pastile s.f. (Electron.) Substrat semiconductor pe care este fabricat un circuit integrat, o Din fr. pastille, germ. Pastille. patch, patch-uri [peţf] s.n. (Inform.) Program prin care se face actualizarea altor programe, se rezolvă unele erori de funcţionare ale acestora ori unele probleme de securitate, o Din engl. patch. patchouli [patjuli] s. 1. Plantă exotică din care se extrage o esenţă foarte parfumată. 2. Ulei aromatic obţinut din această plantă, care se foloseşte în industria parfumurilor, a medicinei şi a insecticidelor, o Din engl., fr. Patchouli. patchtest [petjtest] s.n. Aplicare pe piele, adesea sub un leucoplast, a unei substanţe, în scopul determinării sensibilităţii la un anumit agent, o Cuv. engl. patchwork [peţfuork] s.n. 1. îmbinare de fragmente textile de diverse mărimi, culori şi modele, făcute, iniţial, pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte sau pentru performant a fi folosite în gospodărie şi devenite, ulterior, obiecte de artă. 2. Tehnică artistică care foloseşte astfel de îmbinări de materiale, o Cuv. engl. patronăt, patronate s.n. Mulţime de patroni sau totalitatea patronilor: consiliul patronatului din agricultură. + Organizaţie de patroni din anumite domenii, zone geografice etc.: patronatele s-au întâlnit cu ministrul muncii, o Din fr. patronat, germ. Patronat. pattern, pattern-uri [petarn] s.n. 1. Model simplificat, tipar care reprezintă structura unui fenomen sociologic, lingvistic, psihologic etc. 2. Model, tipar care se repetă în mod organizat, folosit în decoraţiuni, în industria textilă etc.: pattern-urile contemporane sunt inedite. 3. (Inform.) Şablon utilizat în web design. o Din engl. pattern. pauşăl, ~ă, pauşali, ~e adj. Tarif (sau preţ) pauşal = plată, sumă de bani pentru un anumit serviciu, care se plăteşte uniform, fiind stabilit în baza experienţelor sau a unei evaluări. Asigurare pauşală = asigurare pentru bunuri, persoane etc. în urma plăţii unei prime de asigurare unice. / Sil. pa-u-. o Din germ. Pauschale. pay-per-view [pei-par-viu] s. Program sau pachet de programe de televiziune care necesită plata suplimentară pentru a fi recepţionate, o Cuv. engl. pay tv [pei ti-vi] s. Canal de televiziune comercială cu acces plătit, care nu poate fi urmărit decât de telespectatorii care au achitat un abonament şi dispun de un decodor (cu cod de acces sau cu cartelă), o Cirv. engl. PC, PC-uri [pi-sf] s.n. (Inform.) Calculator, computer, o Din engl. P(ersonal) C(omputer). PDA, PDA-uri ► [pe-de-â] s.n. Dispozitiv electronic de mici dimensiuni, care are mai multe funcţii (alarmă, agendă, consolă pentru jocuri, acces la internet, înregistrare video, editare de documente, radio etc.); palm, paimtop. o Din engl. P(ersonal) D(igital) A(ssistant). pdf, pdf-uri [pe-de-fe] s.n. (Inform.) Format de fişier care permite salvarea şi trimiterea documentelor electronice, păstrând aşezarea în pagină, indiferent de programul folosit pentru vizualizarea sau imprimarea acestora, o Din engl. P(ortable) D(ocument) F(ormat). pedală, pedalez vb. I. Intr. (Fig.) A insista asupra unui lucru, a sublinia ceva: a pedalat prea mult pe acest subiect, o Din fr. pedaler. pedigree [pedigri] s.n. (înscris care atestă) genealogia unui animal domestic de rasă (cal, câine etc.). o Din fr., engl. pedigree. peeling, peeling-uri [pilig] s.n. Tratament cosmetic care constă în exfolierea unui strat superficial de piele, în scopul atenuării defectelor epidermei (puncte negre, pete etc.). + Substanţă sub formă de lichid sau cremă, care este folosită pentru eliminarea impurităţilor pielii, pentru favorizarea unei respiraţii mai bune a acesteia şi pentru ameliorarea aspectului ei. o Din engl. peeling. peer-to-peer [pfar-tu-pisr] s. (Inform.) Tip de reţea în care fiecare calculator poate avea rolul de server pentru celelalte, permiţând accesul la fişiere şi la periferice fără un server central, o Cuv. engl. penne ▼ s.f. pl. Tip de paste făinoase de origine italiană în formă de tuburi de mici dimensiuni, cu striaţii, o Cuv. it. penne penne penne pensie, pensii s.f. Pensie privată = sumă plătită lunar, după pensionarea angajatului, din-tr-un fond de pensii capitalizat şi administrat privat, o Din fr. pension, germ. Pension. penthouse, penthouse-uri [penthaus] s.n. Apartament de lux, cu o suprafaţă generoasă, care ocupă ultimul etaj al unei clădiri: a cumpărat un penthouse într-un bloc nou. o Din engl. penthouse. perceptual, ~ă, perceptuali, ~e adj. Care ţine de percepţie, care se referă la percepţie, o Din fr. perceptuel. perfecţiomsm s.n. (Psih.) Tendinţă exagerată, maladivă spre perfecţiune, care poate merge până la obsesie. / Sil. -ţi-o-, o Din fr. perfectionnisme. perfecţionist, ~ă, perfecţionişti, ste adj., s.m., s.f. 1. (Adept) al perfecţionismului. 2. (Persoană) care suferă de perfecţionism: dacă nu ai fi perfecţionist, am pleca mai repede. / Sil. -ţi-o-. o Din fr. perfectionniste. performânt, ~ă, performanţi, Se adj. 1. (Despre sisteme, aparate, maşini etc.) Care are un randament ridicat: utilaje performante. 2. (Econ.) Care este foarte competitiv: produsele acestei firme sunt performante, o Din fr. performant. performer DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ performer, ~ă, performeri, ~e s.m., s.f. Sportiv, echipă, cal de curse etc. care a obţinut o performanţă într-o întrecere, o Din engl. performer. periclitânt, ~ă, periclitanţi, ~te adj. Care periclitează; primejdios. o Din fr. periclitânt. periferic, periferice s.n. (Inform.) Dispozitiv situat în afara unităţii centrale a unui calculator, servind la introducerea, la memorarea sau la extragerea de date: calculatorul este dotat cu următoarele periferice: imprimantă, scaner, modem, o Din fr. peripherique; cf. engl. peripheral. periferizâ, periferizez vb. I. Tr. A marginaliza. o Perifer(ie) -I- -iza. periurbân, ~ă, periurbani, ~e adj. Care este situat în jurul unui oraş. o Din fr. periurbain. perlă, perle s.f. (Fig.; iron.) Eroare grosolană (şi ridicolă): perlele de la examenul de bacalaureat, o Din fr. perle. permis, permise s.n. Permis de muncă = document oficial care se eliberează, la cerere, unei persoane care doreşte să se angajeze într-o ţară străină, o Din fr. permis; cf. engl. work permit. permisiv, ~ă, permisivi, —e adj. Care manifestă o mare toleranţă faţă de comportamentul non-conformist; îngăduitor, tolerant: şcoala a devenit foarte permisivă. o Din fr. permissif. per pedes loc. adv. Pe jos: am întârziat pentru că am venit per pedes. o Cuv. lat. persoană, persoane s.f. Persoană fizică (abrev. PF) = om considerat ca subiect cu drepturi şi cu obligaţii, care participă la raporturile juridice civile. Persoană fizică autorizată (abrev. PFA) = persoană fizică ce este autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă. Persoană juridică = organizaţie, instituţie etc. care, având o alcătuire de sine stătătoare stabilă şi un patrimoniu propriu pentru a îndeplini un anumit scop admis de lege, este subiect cu drepturi şi cu obligaţii, deosebit de persoanele fizice care intră în componenţa ei. o Din fr. personne, engl. person. personalizat, ~ă, personalizaţi, —te adj. Care este individualizat: sistemul de operare permite folosirea unei interfeţe personalizate. o De la personaliza. pertinent, ~ă, pertinenţi, —te adj. (Inform.; despre sisteme informaţionale, stocuri de informaţii) Care are calitatea de a satisface cerinţele obiective de informare ale unui beneficiar, o Din fr. pertinent. pesto ▼ s.n. Sos italian pe bază de busuioc, usturoi, seminţe de pin, parmezan şi ulei de măsline: îi place să folosească pesto atunci când pregăteşte paste pentru prieteni, o Cuv. it. pesto pesto pesto pet1, peturi s.n. Polimer termoplastic, materie primă importantă pentru produsele realizate de industria fibrelor sintetice, utilizat pe scară largă drept ambalaj în industria băuturilor şi în industria alimentară; recipient fabricat din acest polimer: râurile sunt pline de peturi. o Din engl. P(oly) E(thylene) T(erephthalate). pet2, peturi s.n. Animal de companie: petul lui preferat este un căţel. + Fig. (Fam.) Persoană care este tratată cu o deosebită afecţiune sau indulgenţă, o Din engl. pet. petabyte, petabytes [petabâit, petabaits] s.n. (Inform.) Unitate de informaţie egală cu o mie de milioane de milioane (IO15), 250 bytes. o Din engl. petabyte. pet shop, pet shop-uri [pet Jop] s.n. Magazin specializat în vânzarea de animale de companie şi produse pentru întreţinerea acestora, o Din engl. pet shop. pexâl, pexaluri s.n. Ţeavă flexibilă formată din două straturi de polietilenă expandată care au între ele un strat de aluminiu, folosită la centrale termice, instalaţii sanitare etc. o De la p(olietilenă) ex(pandată) - al(uminiu) - p(olietilenă) ex(pandată), den. com. PF, PF-uri [pe-fe] s.n. Abrev. de la persoană fizică. PFA, PFA-uri [pe-fe-â] s.n. Abrev. de la persoană fizică autorizată. PFL [pe-fe-le] s.n. Material lemnos sub formă de plăci aglomerate, o De la p(lacă) f(ibro) l(emnoasă). pH [pe-hâj] Indice care arată cât de acidă sau cât de alcalină este o soluţie, exprimând activitatea (sau concentraţia) ionilor de hidrogen din acea soluţie, cu ajutorul unei scări logaritmice: mi-am luat un gel de duş cu pH neutru, o Din engl., fr. pH. phare [fâre] s. Instrument de preaderare finanţat de Uniunea Europeană pentru a asista ţările din Europa Centrală şi de Est candidate la aderarea la Uniune, o Din engl. P(oland and) H(ungary:) A(ssistance for) R(estructuring their) E(conomies). phishing [ffjlr)] s.n. (Inform.) Fraudă prin care utilizatorii unui site cunoscut (aparţinând unei firme de prestigiu) sunt păcăliţi să-şi introducă datele personale şi pe cele ale contului bancar sau ale cârdului pe un site fraudulos, copie fidelă a site-ului firmei, pentru o revalidare a contului, cu scopul de a le lichida conturile. o Cuv. engl. physalis ► [fisâlis] s. 1. Plantă din familia solanaceelor, specifică zonelor temperate şi subtropicale, cu fructe mici, portocalii, comestibile şi decorative. 2. Fructul produs de această plantă, o Din fr., engl. physalis. piarist, ~ă, piarişti, —ste s.m. (Fam.) PR. o PR [piar] + -ist. pilot DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMANĂ piaţă, pieţe s.f. (Econ.) Sferă a circulaţiei mărfurilor; categorie economică a producţiei de mărfuri în care îşi găseşte expresia totalitatea actelor de vânzare-cumpărare şi a relaţiilor care se stabilesc în cadrul acestora, într-un spaţiu determinat; cererea şi oferta de mărfuri. Economie de piaţă = formă modernă de organizare şi de funcţionare a economiei, în care raportul dintre cerere şi ofertă determină priorităţile în producerea bunurilor, metodele de organizare şi combinare a factorilor de producţie, libera iniţiativă şi circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor, excluzând orice intervenţie a statului şi a monopolurilor, ceea ce face posibilă valorificarea optimă a resurselor disponibile la un moment dat. Piaţă de capital = ansamblul operaţiunilor în care se tranzacţionează valori mobiliare (acţiuni, obligaţiuni etc.) între emitenţii şi posesorii lor, în calitate de vânzători, şi deţinătorii de capital (investitori), în calitate de cumpărători. Piaţă efectivă = a) clientela unei firme la un moment dat; b) volumul efectiv al vânzărilor unei firme, într-o anumită perioadă. Piaţă geografică = zonă în care sunt localizaţi agenţii economici implicaţi în piaţa produsului. Piaţă în extindere (sau dezvoltare) = piaţă în care vânzările de bunuri se află în creştere. Piaţă monetară = ansamblul operaţiunilor de atragere şi de plasare a banilor (şi instrumentelor de credit pe termen scurt), la nivelurile ratelor dobânzilor determinate liber de intermediarii financiari, în scopul reglării pe termen scurt a deficitelor de lichidităţi. Piaţa mondială = ansamblul physalis (2) physalis physalis relaţiilor care se stabilesc între ţările participante la circuitul economic mondial. Piaţa neagră = ansamblul operaţiunilor ilicite, în care oferta de comercializare a unor bunuri se situează sub nivelul cererii. Piaţă potenţială = a) numărul de clienţi potenţiali ai unui produs; b) volumul sau valoarea maximă a vânzărilor unei firme într-o anumită perioadă de timp. Piaţa produsului = piaţă care cuprinde toate produsele interschimbabile sau substituibile. Piaţa valutară — ansamblul operaţiilor de vânzare-cumpărare de valută. Piaţa cumpărătorului = piaţă unde oferta este mai mare decât cererea. Piaţa producătorului (sau a vânzătorului) = piaţă unde cererea este mai mare decât oferta, o Cf. fr. place, engl. market. PIB, PIB-uri s.n. Abrev. de la produs intern brut. PIBOR s. (Fin.) Rata dobânzii practicată la împrumuturile in-terbancare pe piaţa interbancară pariziană, o Din engl. P(aris) I(ter) B(ank) 0(ffered) R(ate). pichetă, pichetez vb. I. Tr. A forma un pichet de grevă la poarta unei instituţii, a unei întreprinderi etc.: protestatarii ecologişti au pichetat intrarea în centrala nucleară, o Din fr. piquetter. pickhammer, pickhammere [picâmar] s.n. Ciocan pneumatic. / Scris şi: picamăr. o Din germ. Pickhammer. pickles [pfkalz] s.n. Conservă de legume, fructe etc. în oţeturi aromatice, folosită drept condiment, o Cuv. engl. pictogrâmă, pictograme s.f. (Inform.) Icoană: pictogra-mele de pe monitor, o Din fr. pictogramme. pictoriâl, pictoriale s.n. 1. Revistă periodică care conţine multe imagini. 2. Imagini dedicate unui anumit subiect dintr-o revistă: pictorialul gimnastei a atras multe comentarii. / Sil. -ri-al. o Din engl. pictoriâl. pidgin s.n. Formă simplificată a unei limbi, în special engleză, olandeză sau portugheză, în care sunt amestecate elemente din limba locală şi care este folosită pentru a facilita comunicarea dintre persoane care nu vorbesc aceeaşi limbă, o Din fr., engl. pidgin. piercing, piercing-uri ▼ [pfrsir)] s.n. Practică ce constă în gău-rirea unui organ (limbă, buză etc.), a unei părţi a corpului, pentru a introduce un inel, o bijuterie etc.: şi-a făcut un piercing. + Inel, bijuterie etc. folosit în această practică: avea piercing-uri pe tot corpul. o Din engl. piercing. piercing piercing piercing pieţâr, pieţari s.m. (Fam.) Persoană care vinde diferite produse într-o piaţă: pieţarii au produse naturale, o Piaţă + -ar. pilot, piloţi s.m., adj. invar. 1. S.m. Pilot automat (sau de comandă) = sistem de conducere automată a unei nave sau aeronave (care ţine locul omului calificat în acest sens): pentru o perioadă de timp, a lăsat avionul pe pilot automat. 2. Adj. invar. Care serveşte ca model: copiii din localitate învăţau la o şcoală-pilot. 4- Episod-pilot = program de radio sau de televiziune care este prezentat cu scopul de a testa reacţia publicului în vederea unei producţii de mai lungă durată. Staţie-pilot = instalaţie experimentală în care se realizează prototipuri. Ştiinţă-pilot = ştiinţă care orientează alte discipline, prin conceptele şi metodele ei. o Din engl. pilot. pin .1 SENSURI RECEN LIMBA ROMÂN, 220 P'nl> Pi™ s-m- (Electron.) Terminal al unui circuit integrat, o Din engl. pin. pin2,pinuri s.n. 1. (Fin.) Numărul personal al unui proprietar de card care permite accesul la contul bancar al acestuia. 2. Cod de acces cerut la deschiderea unui telefon mobil, pentru a putea accesa informaţiile de pe cartela SIM şi reţelele de telefonie, o Din engl. P(ersonal) I(cLentification) N(umber). pina colada y [pfnia kolada] s.f. Cocktail de origine spaniolă, care conţine rom alb, suc de ananas şi nucă de cocos: băutura ei preferată este pina colada. o Cuv. sp. pina colada pina colada p/na colada pinata ▼ [piniâta] s.f. Păpuşă (în formă de animal), suspendată de tavan, de un copac etc., care conţine jucării şi dulciuri şi pe care copii legaţi la ochi o lovesc cu un băţ pentru a o rupe: atracţia aniversării fiicei sale a fost pinata. o Cuv. sp. ping, ping-uri s.n. (Inform.) Instrument de reţea folosit pentru a verifica dacă un anumit calculator poate fi accesat prin intermediul unei reţele de tip IP. o Din engl. ping. pin-up gir! [pin-ap garl] s. Fată cu înfăţişare atrăgătoare, care apare în fotografii pe coper-ţile revistelor, în reclame etc. o Cuv. engl. PIP s. Funcţie a unui televizor sau a unui monitor de a vizualiza mai multe programe sau imagini în acelaşi timp. o Din engl. P(icture) I(n) P(icture). pipeline, pipeline-uri [păiplain] s.n. 1. Conductă (magistrală) pentru transportul la distanţă al gazelor, al petrolului etc. 2. (Inform.) Tehnologie care permite un tratament ultrarapid, constând în faptul că ieşirea unui program constituie intrarea unui alt program, o Din engl. pipeline. piramidâl, ~ă, piramidali, ~e adj. Joc piramidal = fraudă constând în dezvoltarea unui model de afacere nesustenabilă în care participanţii fie depun bani, fie antrenează şi alte persoane în joc, plata sau serviciile promise fiind direct proporţionale cu suma depusă sau cu numărul de persoane implicate, o Cf. engl. pyramid scheme, fr. vente pyramidale. piranha ► [pirânia] s.m. Mic peşte carnivor, deosebit de vorace, care trăieşte în fluviile din America de Sud, cu fălci puternice şi dinţi foarte tăioşi, care vânează în grupuri, atacând animale, inclusiv fiinţe umane, o Cuv. port. pirât, piraţi s.m., adj. invar. 1. S.m. Persoană care săvârşeşte acte de piraterie: s-au luat măsuri contra piraţilor din Somalia. ^ Pirat al aerului = persoană care comite o piraterie aeriană. Pirat informatic = persoană care practică pirateria informatică. 2. Adj. invar. Staţie-pirat = staţie radiofonică sau de televiziune clandestină. Navă-pirat = navă armată al cărei echipaj săvârşeşte acte de piraterie, o Din fr., engl. pirate. piratâ, piratez vb, I. Tr. (Inform.) A distribui şi a utiliza fără autorizaţie programe de calculator, filme, muzică etc. o De la pirat. piratare, piratări s.f. (Inform.) Acţiunea de a pirata şi rezultatul ei. o De la pirata. piratât, ~ă,pirataţi, —te adj. (Inform.; despre programe de calculator, filme, muzică etc.) Care a fost distribuit şi utilizat fără autorizaţie: au găsit în calculatorul lui filme piratate. o De la pirata. piraterie, piraterii s.f. Acţiune, faptă întreprinsă de un echipaj al unui vas asupra altui vas, cu scopul de a-1 jefui, de a-1 captura; jaf, tâlhărie pe mare. ^ Piraterie aeriană = (infracţiune constând în) acte de ameninţare şi de violenţă comise de o persoană înarmată sau de un grup de asemenea persoane înarmate asupra echipajului unui avion, în scopul de a-1 deturna. (Inform.) Piraterie informatică = utilizarea sau copierea ilicită a programelor de calculator, a filmelor etc. o Din fr. piraterie; cf. engl. piracy. pistă, piste s.f. 1. înregistrare (grafică) a unei melodii sau a unui fragment de melodie; track: am mixat cele patru piste de chitară. 2. (Inform.) Zonă virtuală a unui hard disk, subdivizată în sectoare, pe care sunt înregistrate informaţiile, o Din fr. piste; cf. engl. track. pitahâya ► s. 1. Cactus originar din Mexic şi America de Sud, al cărui miez cărnos poate fi folosit pentru salate, aperitive sau torturi. 2. Fructul produs de acest cactus; fructul-dragonului. / Şi: pitaya s. o Cuv. engl. pitâya s. v. pitahaya. planificat DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ pitch, pitch-uri [pitj] s.n. Termen folosit în special în publicitate, atunci când un client solicită ofertele mai multor agenţii, atât ca idee creativă, cât şi ca buget, o Din engl. pitch. piţipoâncă, piţipoance s.f. (Fam.) Femeie de moravuri uşoare; pipiţă. o Et. nec. pix, pixuri s.n. Pix cu gel = instrument de scris care foloseşte cerneală gelificată sau pe bază de apă şi care are în vârful minei o mică bilă. o cf. engl. ballpoint pen. pixel, pixeli s.m. (Fotogr., inform.) Cel mai mic element (punctual) în care se poate descompune o imagine obţinută prin fotografiere, prin tipărire sau creată pe un ecran. / Acc. şi: pixel. o Din engl. pixel. pizza, pizze a [pitsa] s.f. Mâncare de origine italiană, sub formă de tartă preparată dintr-un aluat special, peste care se pun, în straturi, bucăţele de carne, peşte, brânză, ciuperci, roşii şi condimente înglobate în ou bătut şi care se coace în cuptor: am mâncat o pizza excelentă cu fructe de mare. o Din it. pizza. pizzar, pizzari [pitsâr] s.m. Persoană care face pizza. o Pizza + -ar. pizzerîe, pizzerii [pitserfe] s.f. Local în care se vinde şi se consumă pizza. o Din it. pizzeria. placă, plăci i s.f. 1. (Inform.) Placă de bază = suportul fizic dintr-un computer care conţine circuitele şi componentele de bază ale acestuia. 2. (Med.) Proteză dentară mobilă. 3. Placă bacteriană (sau dentară) = strat subţire de substanţă organică ce acoperă suprafaţa dinţilor, alcătuit din glucide şi bacterii, care pitahaya (2) pitahaya pitahaya eliberează acizii ce atacă smalţul dinţilor: pentru tratamentul plăcii dentare se recomandă şi folosirea apei de gură. o Din fr. plaque; cf. germ. Platte. piacebo s.n. 1. Medicament inactiv administrat mai mult pentru beneficiile sale psihologice, decât pentru cele fiziologice. Efect piacebo = efect terapeutic constatat după administrarea unui produs piacebo. 2. Preparat farmaceutic inactiv, asemănător ca formă, culoare şi gust cu un anumit medicament, administrat pacientului în scop experimental, pentru a testa, prin comparaţie, efectele farmaceutice ale medicamentului respectiv şi reacţiile psihice ale pacientului, o Din engl., fr. piacebo. plafona, plafonez vb. I. 1. Tr. (Fin.) A fixa limita maximă a unor sume de bani în cadrul unei operaţii financiare: salariile au fost plafonate de guvern. 2. Refl. (Fig.; despre oameni) A rămâne la un anumit nivel de cunoştinţe; a nu depăşi un anumit stadiu de dezvoltare; a nu progresa, a se limita: a început să se plafoneze de când nu mai frecventează biblioteca. o Din fr. plafonner. plafonare, plafonări s.f. (Fin.) Acţiunea de a (se) plafona şi rezultatul ei: plafonarea pensiilor i-a nemulţumit pe mulţi, o De la plafona. plafonât, ~ă, plafonaţi, —te adj. 1. (Fin.; despre fonduri băneşti, credite etc.) Care poate fi folosit numai până la o anumită limită: creditul pe care îl poate primi este plafonat de condiţiile impuse de bancă. 2. (Fig.) Care este mărginit, limitat: intelectuali plafonaţi, o De la plafona. planner, planneri [plenar] s.m. Agendă, organizator, o Din engl. planner. planifică, planific vb. I. Tr. A întocmi un plan; a programa, a organiza, a coordona şi a conduce în bază unui plan; a organiza o activitate, întocmind planul după care se vor desfăşura diferitele ei faze; a face o planificare: am planificat activitatea din proiect pentru acest an. o Din fr. planifier. pizza pizza pizza planificâre, planificări s.f. Acţiunea de a planifica şi rezultatul ei: este necesară o planificare a excursiei. + (Concr.) Document care conţine o asemenea activitate: profesorii trebuiau să facă planificările anuale, o De la planifica. planificât, ~ă, planificaţi, —te adj. Care a fost supus unei planificări; care se execută conform unei planificări, unui plan: excursia planificată nu mai poate avea loc. o De la planifica. planificator planificator, planificatoare s.n. (Inform.) Program specializat al sistemului de operare al unui calculator, destinat alocării resurselor sistemului în vederea desfăşurării unor activităţi, o Cf. engl. scheduler. planning [plenirj] s.n. 1. Program, plan de muncă şi de producţie într-o firmă, într-o întreprindere. 2. Planning familial = control al naşterilor, practicat voluntar de un cuplu familial, o Cuv. engl. plasmă, plasme s.f. 1. Substanţă aflată într-o stare de agregare asemănătoare stării gazoase (fiind considerată cea de a patra stare de agregare a materiei), alcătuită din electroni, ioni, atomi neutri şi fotoni, care emite radiaţii electromagnetice, îndeosebi lumină. 2. (Şi ecran sau televizor cu plasmă) Televizor al cărui ecran utilizează lumina produsă prin excitaţia electrică a unui amestec gazos: are o plasmă cu diagonala de un metru! o Din fr., engl. plasma. plâstic, ~ă, plastici, —ce adj. Plastic money = bani de plastic, o Din engl. plastic. plasticât, ~ă, plasticaţi, —te adj. Plastifiat: lambriu plasticat pentru baie. o Plastic + -at. plastifiâ, plastifiez vb. I. Tr. 1. A supune operaţiei de plas-tifiere; a trata cu un plastifiant. 2. A îmbrăca, a acoperi un document, un material etc. cu un material plastic (adesea transparent), pentru a-1 proteja; a lamina: mi-am plastifiat certificatul de naştere. / Sil. -fi-a. o Din fr. plastifier. plastifiât, ~ă,plastifiaţi, —te adj. (Despre documente, materiale etc.) Care este îmbrăcat, acoperit cu un material plastic (adesea transparent), pentru a fi protejat; laminat, plasticat: actele plastifiate sunt mai protejate. / Sil. -fi-a. o De la plastifia. plastiflere, plastifieri s.f. 1. Mărire a plasticităţii unui material (cu ajutorul plastifianţilor sau prin încălzire). 2. Acoperire a unui document, a unui material etc. cu un material plastic (adesea transparent), pentru a-1 proteja; laminare. / Sil. -fi-e-. o De la plastifia. plat, ~ă, plaţi, —te adj .Apă plată = apă de băut necarboga-zoasă. o Din fr. plat. platân, platane * s.n. Disc metalic plan, din aluminiu sau din oţel, pe care este aplicată o peliculă subţire de pulbere feromagnetică, şi care reprezintă componenta unui hard-disk pe care sunt stocate datele, o cf. fr. plateau, germ. Platte(n). plâtă, plăţi s.f. Plată compensatorie = sumă neimpozabilă plătită angajaţilor disponibi-lizaţi, al cărei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat în luna anterioară disponibilizării. Plată electronică = sistem de plată la distanţă, efectuat prin reţeaua informatică, o Cf. fr. payement, engl. payment. platformă, platforme ▼ s.f. 1. (Inform.) Infrastructură unitară a unui calculator, specifică unei configuraţii aparte, ce determină tipurile de programe care pot rula. 2. (Inform.) pantof cu platformă platform shoe chaussures â semelles compensees Program sau grup de programe folosit de programatori pentru dezvoltarea rapidă de aplicaţii web. 3. Platformă de comunicare — ansamblul programelor şi serviciilor care oferă suport pentru comunicare (telefonie mobilă, internet etc.). 4. Pantofi cu platformă = pantofi, cizme sau sandale care au talpă foarte groasă, ajungând şi până la 15 cm, făcută din lemn de plută, plastic sau cauciuc, o Din engl. platform. plauzibilitâte s.f. însuşirea de a fi plauzibil; verosimilitate. + (Inform.) Probabilitatea ca un anumit subansamblu informaţional să nu fie atins de eroare. / Sil. pla-u-. o Din fr. plausibilite. play-back, play-back-uri [plei-bek] s.n. 1. Redare, reproducere a unei înregistrări pe bandă electromagnetică sau pe disc. 2. Dublare a vocii unui actor, a unui cântăreţ. 3. Interpretare mimată a unei înregistrări anterioare. 4. Tehnică prin care înregistrarea sunetului o precede pe aceea a imaginii; sincronizare a unei imagini cu sunetul imprimat pe o bandă, o Din engl. playback. play-boy, play-boy [pleiboi] s.m. Tânăr elegant, cu fizic plăcut, care duce o viaţă uşoară şi care are succes la femei (profitând de acestea), o Din engl. playboy. player, playeri s.m., playere s.n. [pleiar] (Inform.) 1. S.m. Jucător (de cărţi, de jocuri video etc.): era cel mai cunoscut player de pe internet. 2. S.n. Dispozitiv electronic (conectat la un sistem polaroid DICŢIONA audio sau la un monitor) care transformă datele stocate pe un suport de înregistrare (CD, DVD etc.) în sunete sau imagini, o Din engl. player. play-girl [pleigarl] s.f. Tânără elegantă, cu fizic atrăgător, care este foarte admirată de bărbaţi (de care profită), o Cuv. engl. play-list, play-list-uri [plei-list] s.n. Succesiune a melodiilor alese pentru a fi difuzate într-un program sau într-o emisiune muzicală de radio sau de televiziune; set-list. o Din engl. playlist. playmate, playmate-uri [plei-meit] s.n. Model feminin care apare nud în revista Playboy, în posterul pliat din mijlocul revistei şi care se bucură de o mare popularitate. + (P. ext.) Femeie din modeling care arată foarte bine. o Din engl. playmate. play-off, play-off-uri [pleiof] s.n. (Sport) Meci care se joacă pentru a se putea decide câştigătorul unei competiţii: echipa s-a calificat în play-off~ul Campionatului Mondial, o Din engl. play-off. Playstation ▼ [pleisteijan] s.n. Consolă de jocuri video: a primit cadou un playstation. o Cuv. engl. ploaie, ploi s.f. Ploaie îngheţată = fenomen meteorologic care constă în îngheţarea, înainte de a atinge solul, a picăturilor de ploaie ce străbat un strat atmosferic inferior cu temperatură Playstation ILUSTRAT Df- CUVINTE Şl SENSURI RECE! negativă; freezing rain. o Cf. engl. freezing rain. plopist, ~ă, plopişti, —ste adj., s.m., s.f. (Fam.) (Persoană) care nu ştie nimic într-o anumită problemă, într-un anumit domeniu etc. (dar care pretinde că ştie): era plopist în materie de maşini, o [A fi în] plop + -ist. plotter, plottere ► [plotar] s.n. (Inform.) Periferic al unui calculator care este utilizat pentru executarea unor desene liniare definite prin coordonate: a listat un afiş de dimensiuni foarte mari cu ajutorul unui plotter. o Din engl., fr. plotter. plubbing [plâbir)] s.n. Perindare (de obicei nocturnă) prin puburi: plubbing-ul este la modă. o Din p(ub) + (c) lubbing. plug and play [plâg end piei] s.n. (Inform.) Standard al conexiunii perifericelor calculatoarelor, acestea necesitând doar conectarea pentru a opera perfect, fără nici o intervenţie din partea utilizatorului. ^ (Adj.) Monitor plug and play. o Cuv. engl. plug-in, plug-in-uri [plag-in] s.n. (Inform.) Program care se integrează într-un alt program, deja instalat, îndeplinind funcţii specifice (filtrare de imagini, de sunet etc.): am nevoie de un plug-in pentru a vedea fişiere video pe internet, o Din engl. plug-in. pluridisciplinâr, ~ă, pluridisciplinari, —e adj. (Despre domenii ştiinţifice) Care se referă la mai multe discipline; care este fundamentat pe transfer de concepţie şi metodologie (adaptată) din mai multe discipline; multidisciplinar, interdisciplinar: peste tot se solicită proiecte pluridisciplinare, o Din fr. pluridisciplinare. pluripartît, ~ă, pluripartiţi, -te adj. (Despre sisteme politice) Care admite coexistenţa mai multor partide, o Din fr. pluripartite. pocnitoare, pocnitori s.f. (Arg.) Prostituată, o Pocni + -toare. MBA ROMANA podcast, podcast-uri s.n. (Inform.) Fişier multimedia care se poate descărca de pe internet pe un media player, pe calculator etc. o Din engl. podcast. plotter plotter plotter pointer, pointere [pointar] s.n. (Inform.) 1. Element reprezentând o adresă, pe baza căreia pot fi legate componentele unei structuri; indicator de adresă. 2. Cursor, o Din engl. pointer. pointing stick, pointing stick-uri [pointir) stik] s.n. (Inform.) Dispozitiv asemănător unui mic creion, având funcţii similare unui mouse şi care este întâlnit cu precădere la laptopuri. o Din engl. pointing stick. polariza, polarizez vb. I. Tr. (Fiz.) A transforma lumina naturală prin fenomene de reflexie, refracţie, birefringenţă etc. în lumină polarizată, în care vectorul câmp electric şi vectorul câmp magnetic prezintă direcţii preferenţiale de oscilaţie, o Din fr. polariser, engl. polarize. polarizâre, polarizări s.f. (Fiz.) Acţiunea de a polariza şi rezultatul ei. o De la polariza. polarizât, ~ă, polarizaţi, —te adj. (Fiz.) Care a fost supus acţiunii de polarizare: ochelari polarizaţi, o De la polariza. polaroid, polaroizi s.m. 1. (Fo-togr.) Procedeu fotografic care permite obţinerea automată a fotografiei, imediat după pole-position DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE îi expunere, cu materiale fotosensibile speciale. + Aparat fotografic construit pe baza acestui procedeu. 2. Placă polarizoare utilizată pentru construcţia farurilor şi a parbrizelor de automobile, o Din engl. polaroid, fr. polaroide. pole-position [pol-pozfjbn] s.n. (Sport) Cel mai bun loc al grilei de start într-o cursă, o Cuv. engl. poliester, poliesteri s.m. (Chim.) Produs macromolecular care are structură filiformă, solid, incolor, cu rezistenţă chimică, mecanică şi termică bună, care se obţine prin policondensarea unui acid dicarboxilic cu un alcool care conţine două sau mai multe grupări hidroxil în moleculă şi care se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice, a materialelor plastice armate etc. / Sil. -li-es-. o Din fr. polyester. polietilenă ▼ s.f. (Chim.) Polimer sintetic solid, obţinut prin polimerizarea etenei, de culoare albă, cu densitate mică, insolubil în solvenţi, cu stabilitate chimică ridicată, folosit ca material anticorosiv şi dielectric, la fabricarea foilor şi peliculelor pentru ambalaje, a unor obiecte tehnice şi de uz casnic. / Sil. -li-e-. o Din fr. polyethylene, germ. Polyăthylen. poligraf, poligrafe s.n. Aparat folosit pentru a detecta, prin înregistrarea efectelor fiziologice şi a reacţiilor emotive provocate de întrebări, dacă cel interogat spune adevărul sau minte; detector de minciuni, lie detector, o Din fr. polygraphe. polish, polish-uri [polij] s.n. Polishare. o Din engl. polish. polisha, polishez [polija] vb. I. Tr. A utiliza abrazivi şi curăţători chimici pentru netezirea şi nivelarea suprafeţei maşinilor şi pentru îndepărtarea zgârieturilor fine, a petelor şi a zonelor oxidate, o Cf. engl. polish. polishare, polishări [polijare] s.f. Acţiunea de a polisha şi rezultatul ei; polish. o De la polisha. politolog, ~ă, politologi, ~ge adj., s.m., s.f. (Persoană) care este specialist în politologie. o Din fr. politologue. politologic, ~ă, politologici, ~ce adj. Care ţine de politologie, care se referă la politologie. o Din fr. politologique. politologie s.f. Ramură a ştiinţelor sociale care se ocupă cu studiul activităţilor, relaţiilor, instituţiilor politice, fenomenului politic în ansamblul său; ştiinţă politică, o Din fr. politologie. poliţă, poliţe s.f. Poliţă de asigurare = document emis de o instituţie specializată prin care se certifică încheierea unui contract de asigurare a vieţii sau a bunurilor materiale ale unei persoane, cu menţionarea termenilor şi a condiţiilor stabilite, o Cf. engl. Insurance policy, fr. police d’assurance. poliţie, poliţii s.f. Poliţie comunitară = departament de poliţie care se ocupă cu asigurarea ordinii şi liniştii publice, cu paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public sau privat. Poliţie de proximitate = grup de persoane cu atribuţii poliţieneşti care asigură securitatea locuitorilor din anumite zone, cartiere etc. Poliţie judiciară = secţie a poliţiei care se ocupă de urmărirea infractorilor de drept penal, pentru a-i deferi instanţelor judecătoreşti. Poliţie sanitară = instituţie sanitară care supraveghează şi controlează punerea în aplicare a metodelor de ocrotire a sănătăţii oamenilor, a animalelor domestice etc. Poliţie rurală = poliţie care acţionează în zonele rurale, o Din fr. police, germ. Polizei. pomelo (2) pomelo pomelo poli, poll-uri s.n. 1. Listă electorală. 2. Urnă pentru voturi. 3. Număr de voturi rezultat în urma alegerilor. 4. (P. ext.) Sondaj de opinie, o Din engl. poli. polua, poluez vb. I. 1. Tr. A face ca mediul înconjurător, ape, aerul etc. să devină nocive, din cauza materiilor chimice reziduale, a deşeurilor industriale, a gazelor de eşapament etc.; a infecta, a vicia: în multe zone, gaterele au poluat apele. 2. Refl. (Despre mediul înconjurător, ape, aer etc.) A deveni nociv din cauza materiilor chimice reziduale, a deşeurilor industriale etc.: în ultimii ani mediul înconjurător s-a poluat. 3. Tr. (Fig.) A deteriora, a denatura: polemica a poluat cursul firesc al sesiunii. / Sil. -lu-a. o Din fr. polluer. poluant, ~ă, poluanţi, ~te adj. (Despre substanţe chimice, deşeuri, gaze de eşapament, factori etc.) Care poluează, care infestează apa, aerul etc.: fabrica a deversat substanţe poluante în apă. + (Subst. m.) Poluanţii din aer sunt tot mai periculoşi. / Sil. -lu-ant. o Din fr. polluant. poluare, poluări s.f. Acţiunea de a (se) polua şi rezultatul ei: poluarea Deltei Dunării rămâne o preocupare a guvernului. + Complex de fenomene nocive mediului înconjurător, care perturbă echilibrul ecologic natural. / Sil. -lu-a-. o De la polua. poluat, ~ă, poluaţi, ~te adj. (Despre aer, ape, mediul înconjurător) Care a devenit nociv prin contactul cu materii port-bebe DICŢIONAR chimice reziduale, cu deşeuri, cu gaze toxice etc.: în râurile poluate nu mai trăiesc peşti. / Sil. -lu-at./De la polua. pomelo < s.n. 1. Arbore fructifer exotic care produce citrice foarte mari (Citrus maxima sau Citrus grandis). 2. Fructul acestui arbore, comestibil, de culoare galbenă-verzuie, de mărimea unui pepene, cu coaja groasă de 1,5 cm, cu pulpa gălbuie, acidulată şi uşor amară, o Din fr. pomelo, engl. pomelo. poncho, poncho-uri ▼ [ponţfo] s.n. Pelerină (scurtă), de formă pătrată, cu o deschizătură la mijloc prin care se introduce capul, originară din America de Sud: acum sunt la modă poncho-urile. o Din sp. poncho. poncho poncho poncho pool [pul] s.n. 1. (Econ.) Convenţie monopolistă prin care se fixează preţuri pentru unele mărfuri sau se influenţează cursul hârtiilor de valoare. 2. Pool metabolic = depozit comun de substanţe intermediare în metabolism. + Cantitate totală disponibilă de substanţe de un anumit fel. 3. Grupare de mai mulţi producători, o Cuv. engl. pop s.n. Curent artistic manifestat mai ales în SUA şi Anglia, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, apărut ca protest faţă de unele forme ale culturii contemporane. ^ (Adj.) Cultura pop este o cultură de masă. + (P. restr.) Gen de muzică ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIME apărută în Europa, la mijlocul secolului al XX-lea şi răspândită apoi în SUA, care s-a desprins de schemele muzicale tradiţionale, acordând o mare importanţă ritmului şi adaptând motive inspirate din folclor şi din muzica americană, îmbinate cu elemente de jazz, blues, rock. (Adj. invar.) în anii ’90 era la modă muzica pop. o Cuv. engl. pop-art s.n. Curent artistic contemporan afirmat mai ales în SUA şi Anglia, care postulează demistificarea artei, întoarcerea spre o nouă orientare realistă, introducând în compoziţii colaje, obiecte de uz cotidian, rezultate ale producţiei de masă, de tehnică modernă, obiecte găsite în natură, elemente de creaţie folclorică, de publicitate etc. o Cuv. engl. popcorn ▼ s.n. Floricele de porumb, o Cuv. engl. poponâr, poponari s.m. (Arg.) Homosexual, pederast. o De la popou. pop-rock s.n. Stil de muzică ce combină elementele din muzica pop cu cele din muzica rock. o Cuv. engl. pop-star, pop-staruri s.n. Interpret faimos de muzică pop. o Cuv. engl. populism s.n. Concepţie (politică) bazată pe metode demagogice. o Din fr. populisme. pop-up, pop-up-uri [pop-ap] s.n. (Inform.) Ferestre nedorite, de obicei conţinând reclame, care se deschid automat la accesarea unor anumite pagini web. o Din engl. pop-up. porcin, ~ă, porcini, ~e adj. Gripă porcină v. gripă, o cf. fr. grippe porcine. popcorn popcorn popcorn ROMÂNĂ porridge t [porid3] s.n. Mâncare specifică bucătăriei engleze, preparată din fulgi de ovăz sau de porumb, o Cuv. engl. porridge porridge porridge port, porturi t s.n. (Inform.) 1. Intrare hardware a plăcii de bază a unui calculator, care permite conectarea unui periferic (imprimantă, scaner etc.): port USB, port serial etc. 2. Conexiune virtuală sau logică a unui calculator, care este folosită de programe pentru transfer extern de date, cele mai comune fiind porturile TCP şi UDP. o Din engl. port. port USB USB port port USB portabilitâte s.f. 1. însuşirea de a fi portabil. 2. (Inform.) Calitate a unui limbaj de programare, scris pentru un anumit calculator, de a putea fi utilizat pe un alt calculator, o Din fr. portabilite, engl. portability. portal, portaluri s.n. (Inform.) Site web care oferă o multitudine de servicii şi informaţii (e-mail, forum, motor de căutare, ştiri etc.). o Din engl. portal. port-bebe, port-bebe-uri s.n. Suport de forma unui rucsac în care este pus copilul, pentru a fi purtat pe spatele sau pe pieptul persoanei care îl duce. o Din fr. port-bebe. portofel DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ portofel, portofele s.n. Portofel electronic = aplicaţie care permite realizarea unor transferuri de bani pe cale electronică sau a unor tranzacţii on-line. o cf. fr. portefeuille electronique. portofoliu, portofolii s.n. 1. Portofoliu de credite = totalitate a creditelor acordate de către o instituţie financiară tuturor clienţilor săi, la un moment dat. 2. Totalitatea titlurilor lucrărilor contractate de o editură, în scopul tipăririi lor. + (P. ext.) Totalitatea lucrărilor executate de o firmă de prestări de servicii, o Din it. portofoglio; cf. engl. portfolio. portschi, portschiuri s.n. Dispozitiv pentru transportarea schiurilor. + Suport fixat pe capota autoturismelor pentru transportarea schiurilor. o Port- + schi. POS, POS-uri [pos sau pi-au-es] s.n. Dispozitiv electronic care permite plata cu cârdul, o Din engl. P(oint) Off) S(ale). post, posturi s.n. (Inform.) Postare, o Din engl. post. posta, postez vb. I. Tr. (Inform.) A publica (un text, un film etc.) pe internet: am postat fotografiile făcute pe internet, o Cf. engl. post. posta de rare adj. invar. Care are loc după aderarea la Uniunea Europeană: în perioada postade-rare au avut loc multe schimbări, o Post- + aderare. postare, postări s.f. (Inform.) Acţiunea de a posta şi rezultatul ei; post. o De la posta. postceauşist, ~ă, postceauşişti, —ste adj. Care urmează perioadei ceauşiste. o Post- + ceauşist. postcomumsm s.n. (Polit.) Perioadă ulterioară căderii comunismului, o Post- + comunism. postcomumst ~ă, postcomu-nişti, —ste adj. Care aparţine perioadei de după căderea comunismului, care se referă la această perioadă; care este din această perioadă; care este caracteristic acestei perioade: perioada postcomunistă a fost dificilă, o Post- + comunist. postcurativ, ~ă, eSIIFT^S postcurativi, —e adj. Care urmează după vindecarea unei boli: se recomandă repaus KiflH postcurativ. o Post- BPHHj + curativ. postdată, postadatez MG9BP vb. I. Tr. A pune pe un document, pe HNHUI o scrisoare etc. o dată ulterioară re-dactării: a postdatat declaraţia, o Din fr. postdater. postdatare, postda-tări s.f. Acţiunea de a postdata şi HH| rezultatul ei. o De la postdata. postdatat, ~ă, postdataţi, —te adj. A cărui dată este flHHIfl posterioară celei a redactării: scrisoare postdatată. o De la postdata. postdecembrist, ~ă, postdecem-brist, —ste adj. Care aparţine perioadei de după Revoluţia din decembrie 1989 din România, care se referă la această perioadă: guvern postdecembrist. o Post- + decembrist. postdoc1 adj. invar. (Fam.) Abrev. de la postdoctoral: are o bursă postdoc. postdoc2 s.m., adj. invar. (Fam.) Abrev. de la postdoctorand: cercetătorul postdoc trebuie să îşi încheie proiectul la data stabilită. postdoctorăl, ~ă, postdoctorali, —e adj. Care are loc după doctorat; (abrev.) postdoc1: studii postdoctorale. o Din fr. postdoctoral. postdoctorand, postdoctoranzi s.m. Persoană care face studii postdoctorale; (abrev.) postdoc2. o Din fr. post-doctorant. postelectorâl, ~ă, postelectorali, —e adj. Care are loc după alegeri; care ţine de perioada de după alegeri: în perioada postelectorală nu mai sunt aşa multe mitinguri, o Din fr. postelectorâl. poster, postere a s.n. 1. Suport promoţional tipărit, afiş de dimensiuni mari, ilustrat, poster(1) poster poster care prezintă un mesaj concis, comercial sau electoral, într-un spaţiu public. 2. Afiş decorativ reprezentând diverse imagini, portrete etc.: şi-a pus postere pe pereţi, o Din engl., fr. poster. postgaranţie, postgaranţii s.f. Service acordat pentru un produs după expirarea garanţiei acestuia, o Post- + garanţie; cf. engl. post warranty. post-it, post-it-uri ▼ s.n. Bucată de hârtie cu o porţiune adezivă pe o parte, creată special pentru a fi lipită pe un obiect sau pe o suprafaţă, pentru a o scoate în evidenţă şi pentru a o putea dezlipi cu uşurinţă: a lăsat un post-it pe monitor, ca să nu uite de întâlnire, o Din engl. post-it post-it post-it note post-it preorăşenesc DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ postprocesâre, postprocesări s.f. 1. Transformare a datelor de ieşire ale procesorului în program de lucru efectiv. 2. Operaţii secundare necesare pentru a transforma un produs digital brut într-un produs finit, o Cf. engl. postprocessing. postprocesor, postprocesoare s.n. (Inform.) Program care transformă datele de ieşire ale procesorului în program de lucru efectiv, o Din engl. postprocessor. postproducţie s.f. (Cinem.) Referinţă temporală folosită pentru a desemna anumite etape ale filmului (editarea, mixajul şi distribuţia), după ce înregistrarea este terminată: unele probleme legate de sunet se pot rezolva şi în postproducţie. o Din engl. postproduction. posttraumâtic, ~ă, postrau-matici, —ce adj. Stres post-traumatic = stare de nelinişte emoţională şi psihică care apare după o traumă fizică sau psihică şi care implică tulburări de somn şi amintirea permanentă a experienţei trăite, o Cf. engl. post-traumatic stress (disorder). postuniversitâr, ~ă, postuniversitari, —e adj. (Despre forme de învăţământ) Care urmează după absolvirea universităţii; pe care îl urmează absolvenţii unei universităţi: cursuri postuniversitare. o Din fr. post-universitaire. poştă, poşte s.f. (Inform.) Poştă electronică = reţele utilizate pentru a transmite şi a recepţiona mesaje cu ajutorul internetului; e-mail. o Cf. engl. electronic-mail. pps, pps-uri [pe-pe-se] s.n. Format de fişier care conţine o prezentare grafică interactivă; ppt: avea două pps-uri despre mediu, o Din engl. P(ower) P(oint) S(how). ppt, ppt-uri [pe-pe-te] s.n. Pps. o Din engl. P(ower) P(oin)T. PR, PR-i [piâr] s.m. Specialist în relaţii publice; piarist. o Din engl. P(ublic) R(elations). pragmatică s.f. (Inform.) Ansamblul de relaţii dintre caractere sau grupe de caractere şi semnificaţia atribuită acestora în contextul în care sunt utilizate. o Din fr. pragmatique. preaderâre adj. invar. Care a avut loc înainte de aderarea la Uniunea Europeană: perioada preaderare a fost importantă pentru România, o Pre- + aderare. preamplificator, preamplifica-toare s.n. Amplificator care este folosit într-un lanţ de transmisie înaintea unui amplificator principal, pentru a ridica nivelul semnalului de intrare al amplificatorului principal şi pentru a realiza adaptarea de impedanţă necesară. / Sil. pre-am-. o Din fr. preamplificateur. precomandâ, precomand vb. I. Tr. A comanda o marfă înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare: am precomandat o imprimantă performantă, o Pre- -t- comandă. precomândă, precomenzi s.f. Comandă făcută pentru o marfă, înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare: a făcut o precomândă pentru noul model de telefon, o Pre- + comandă. precompilator, precompila-toare s.n. (Inform.) Program care prelucrează un text-sursă, înainte de faza de compilaţie, o Din fr. precompilateur. preconsultâre, preconsultări s.f. Consultare prealabilă, o Pre- + consultare. predefim, predefinesc vb. IV. Tr. (Inform.) A stabili o condiţie iniţială, în aşa fel ca ansamblul valorilor de control al unei bucle (sau valoarea unui parametru) să fie fixate, o Din engl. preset. prefinanţâre, prefinanţări s.f. Alocare de resurse, cu titlu provizoriu, pentru finanţarea unei operaţiuni economice, în aşteptarea mijloacelor de finanţare permanente, o cf. engl. advance financing. preîncărcător, preîncărcătoare s.n. (Inform.) Secvenţă de instrucţiuni a căror execuţie implică încărcarea şi executarea altor instrucţiuni până când întregul program pentru calculator este încărcat în memorie. o Preîncărca + -tor; cf. engl. bootstrap. prelucrăre, prelucrări s.f. (Inform.) Totalitate a operaţiilor care se execută între primirea datelor şi producerea rezultatelor. + Prelucrarea limbajului natural = domeniu interdiscipli-nar, care vizează atât informatica, cât şi lingvistica, având ca obiect de studiu interacţiunile dintre limbajul uman (natural) şi calculator, o Cf. engl. (natural language) processing. premergător, premergătoare ▼ s.n. Suport mobil alcătuit dintr-un scăunel fixat pe un schelet cu roţi şi care este folosit pentru a ajuta copiii mici să-şi păstreze echilibrul atunci când învaţă să meargă, o Pre- + mergător; cf. engl. baby walker, fr. trotteur. premergător baby walker trotteur premium adj. invar. (Despre produse) Care este de cea mai bună calitate: benzină premium. o Din engl. premium. premomţie, premoniţii s.f. (Fenomen de) presimţire a unor fapte viitoare (fără motivare raţională): a avut o premoniţie în privinţa accidentului, o Din fr. premonition. preorăşenesc, -eâscă preorăşeneşti adj. Care se află în jurul oraşului, la intrarea în oraş; periurban: transport preorăşenesc. o Pre- + orăşenesc. prepay DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ prepay [pripei] adj. invar. Cartelă prepay (sau prepaid) = cartelă de telefonie mobilă pentru care utilizatorul plăteşte la achiziţionare o anumită sumă, în contul căreia poate efectua convorbiri telefonice, poate naviga pe internet etc.; cartelă reîncărcabilă. o Cuv. engl. preplătit, ~ă, preplătiţi, —te adj. (Despre servicii) Pentru care s-a plătit în avans: card preplătit de cadouri, o Pre- + plătit; cf. engl. prepaid. presâr, presari s.m. 1. (Fam.) Jurnalist: presării erau prezenţi la locul accidentului. 2. (Arg.) Poliţist, o Presă + -ar. preselecţie, preselecţii s.f. 1. Selecţionarea prealabilă printr-un examen, înainte de selecţia definitivă. 2. (Tehn.) Operaţie preliminară care permite, în unele cutii de viteză, determinarea unei combinaţii alese dinainte, o Din fr. preselection, engl. preselection. presesiune, presesiuni s.f. Perioadă în care se dau examene înaintea sesiunii propriu-zise: studenţii au intrat în presesiune. o Pre- + sesiune. presing, presinguri s.n. 1. (Sport) Sistem tactic practicat în jocurile sportive prin care fiecare component al unei echipe aflate în apărare îşi supraveghează în permanenţă adversarul direct, pentru a-i anihila acţiunile ofensive. + Predominare în iniţiativa de joc; presiune exercitată asupra adversarului. 2. (Fig.) Presiune exercitată asupra cuiva: presingul asupra guvernului a crescut, o Din engl. pressing. presiune, presiuni s.f. 1. Presiune fiscală = măsură economică de constrângere, exercitată printr-un impozit sau printr-un ansamblu de impozite. 2. Grup de presiune = asociere de persoane care, printr-o acţiune concertată, încearcă să exercite o presiune asupra statului, a opiniei publice etc., pentru a apăra interesele membrilor săi sau pentru a susţine anumite poziţii morale, ideologice, o Cf. fr. pression fiscale. presopunctură, presopuncturi s.f. v. presupunctură. press-release [pres-rilfs] s.n. Comunicat de presă: a organizat un press-release în care anunţa succesele firmei sale. o Cuv. engl. presupunctură, presupuncturi s.f. Gen de acupunctură, de origine asiatică, constând în masarea şi presarea unor puncte ale tegumentului care sunt, din punct de vedere energetic, în legătură cu anumite organe ale corpului. / Şi: presopunctură s.f. o Din it. pressopuntura. pret-â-porter [pret-a-porte] s.n. Confecţie de serie, de calitate superioară, concepută de un stilist la modă; fabricarea acestui gen de îmbrăcăminte, o Cuv. fr. preview, preview-uri [priviu] s.n. 1. Prezentarea unui document înainte de tipărire. 2. Vizionare a unui film înainte de premieră: preview-ul acestui film este foarte sugestiv. 3. Recenzie prealabilă (înainte de apariţia unei cărţi), o Din engl. preview. prezidenţiăl, ~ă, prezidenţiali, ~e adj., s.f. pl. 1. Adj. Care aparţine unui preşedinte, care se referă la un preşedinte; care este propriu unui preşedinte; care emană de la un preşedinte. 2. S.f. pl. Alegeri prezidenţiale: la prezidenţiale au candidat trei politicieni. / Sil. -ţi-al. o Din fr. presidentiel. prieten, prieteni s.m. Fals prieten = cuvânt sau expresie dintr-o limbă străină care prezintă o similitudine formală înşelătoare cu un cuvânt din limba maternă a vorbitorului: „magazine” are sensul de „revistă” în limba engleză, o Cf. fr. faux ami, engl. false friend. prietenâr, prietenari s.m. (Arg.; fam.) Prieten, amic: prietenarii săi s-au adunat în faţa blocului. o Prieten + -ar. prietenos, ~oâsă, prietenoşi, —oase adj. (Despre dispozitive electronice, interfeţe ale unor programe, aparate etc.) Care este plăcut, agreabil, uşor de utilizat: programul are o interfaţă prietenoasă, o Cf. engl. friendly. primă, prime s.f. 1. Recompensă suplimentară (în bani sau obiecte) oferită cuiva ca încurajare pentru executarea la timp, în bune condiţii, a unor sarcini, a unor angajamente, pentru efectuarea unor servicii etc.: şeful i-a dat o primă. + Spor adăugat la retribuţia persoanelor care prestează munci primejdioase, în condiţii cu un anumit grad de periclitate. 2. (Şi primă de asigurare) Sumă care se plăteşte iniţial sau periodic de către asigurat unei societăţi de asigurare pentru asigurarea unor mărfuri, persoane sau bunuri. 3. Recompensă acordată de stat pentru încurajarea unei activităţi comerciale sau industriale. Primă de export = primă, în bani sau sub forma unor scutiri de taxe şi impozite, acordată de stat exportatorilor pentru încurajarea comercializării anumitor mărfuri. Primă de casare = sumă plătită unei persoane ca fiind parte din preţul de achiziţie al unui autoturism nou, suportată prin modalitate nerambursabilă de către stat, în schimbul predării spre casare a unui autoturism uzat. o Din fr. prime. prime-time [prâim-tâim] s.n. Segment din grila unui program de televiziune sau de radio, reprezentând emisiunea principală, difuzată la ora de maximă audienţă, o Cuv. engl. prinţ, printuri s.n. (Inform.) Document imprimat; listare, printare: am pe birou un prinţ de 20 de pagini, o De la printa. printâ, printez vb. I. Tr. (Inform.) A lista; a scoate la imprimantă, o Cf. engl. prinţ. printare, printări s.f. (Inform.) 1. Acţiunea de a printa şi rezultatul ei; imprimare, listare: printarea textului a mers uşor. 2. Prinţ, o De la printa. printât, ~ă, printaţi, —te adj. (Inform.) Care a fost listat, o De la printa. prinţ screen, prinţ screen-uri [prfnt skrin] s.n. (Inform.) Comandă care salvează ca fotografie tot ceea ce este pe ecranul calculatorului în acel moment, produs DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ prin apăsarea unei taste: am nevoie de un prinţ screen pentru comunicare, o Cuv. engl. prioritizâ, prioritizez vb. I. Tr. A ierarhiza proiecte, scopuri etc. în ordinea priorităţii: trebuie să prioritizezi ceea ce ai de făcut în următoarea perioadă, o Din engl. prioritise. prioritizâre, prioritizări s.f. Acţiunea de a prioritizâ şi rezultatul ei: prioritizarea activităţilor este absolut necesară pentru eficientizarea lucrului, o De la prioritizâ. privât, privaţi s.m. (Fam.) Persoană care are o afacere, o societate comercială etc. proprie; privatizat, o Din germ. privat, fr. prive. privatiza, privatizez vb. I. 1. Tr. (Econ.) A trece din proprietatea statului în proprietate particulară, a încredinţa sectorului privat activităţi, întreprinderi, regii, bunuri publice, servicii publice etc. care mai înainte au aparţinut sectorului public, în scopul rentabilizării sau creşterii rentabilităţii economico-so-ciale: statul a privatizat toate hotelurile. 2. Refl. A(-şi) înfiinţa o întreprindere particulară; a iniţia o afacere: s-a privatizat imediat după Revoluţie, o Din fr. privatiser. privatizâre, privatizări s.f. Acţiunea de a (se) privatiza şi rezultatul ei. + Trecere în proprietate particulară a unei întreprinderi, a unei regii, a unui bun public etc.; politica de trecere a acestor proprietăţi către persoane fizice sau juridice private, o De la privatiza; cf. engl. privatization, fr. privatisation. privatizat, ~ă, privatizaţi, —te adj., s.m. 1. Adj. Care a trecut din proprietatea statului în proprietate particulară: hotel privatizat. 2. S.m. (Fam.) Privat: privatizaţii din cartier o duceau bine. o De la privatiza. proamericân, ~ă, proamericani, —e adj. Care este favorabil americanilor (din Statele Unite), care susţine pe americanii (din Statele Unite), care este de partea americanilor (din Statele Unite): politică proamericană. o Din engl. pro-american. problematizâ, problematizez vb. I. 1. Intr. A face din orice lucru o problemă; a complica inutil lucrurile: este prea stresată, problematizează prea mult. 2. Intr. A crea, a formula probleme, a pune întrebări: copilul trebuie să ştie să problematizeze. 3. Tr. A sistematiza pe probleme: a problematizat toată lista de activităţi, stabilind unde sunt probleme, o Din fr. problemati-ser, engl. problematize. problematizânt, ~ă, problemati-zanţi, —te adj. Care dezbate sau ridică probleme; care stimulează gândirea: clonarea este o subiect problematizant. o Problematiza + -ant. probiematizâre, problematizări s.f. 1. Acţiunea de a problematiza şi rezultatul ei. 2. Metodă de învăţământ de tip euristic, care constă în a crea probleme cu scopul de a declanşa activitatea independentă, efortul personal şi gândirea ale elevului sau ale studentului, o De la problematiza. procedură, proceduri s.f. (Inform.) Metodă de rezolvare a unei probleme, defalcată în etape succesive; funcţie executată de un subprogram, făcând parte din sintaxa limbajelor evoluate, o Din fr. procedure. proces, procese s.n. (Inform.) Secvenţă predeterminată de evenimente definite de obiectul sau de efectul procesului, derulându-se în condiţii date într-un sistem sau la trecerea de la un sistem la altul, o Din engl. process. procesă, procesez vb. I. Tr. 1. (Inform.) A decodifica şi a prelucra informaţiile prin intermediul unui procesor, într-un calculator. + (Fam.; glum.) A analiza o situaţie: lasă-mă o clipă, să procesez ce ai spus. 2. A supune o materie primă unui proces special de fabricare: carnea de porc se procesează de către firme specializate, o Din engl. process, germ. prozessieren. procesare, procesări s.f. Acţiunea 2 de a procesa şi rezultatul ei. o De la procesa. procesât, ~ă, procesaţi, —te adj. (Inform.) Care a fost prelucrat prin intermediul unui procesor: informaţii procesate. 2. Care este obţinut printr-un proces special de fabricaţie: lapte procesat, o De la procesa. procesator, procesatori s.m. Persoană specializată în procesare; procesor: procesatorii materiei prime ar trebui să aibă subvenţii de la stat. o Procesa + -tor. procesoman, ~ă, procesomani, —e s.m., s.f. Persoană care are mania de a intenta procese juridice fără să aibă motive serioase, o Proces + -man. procesomame s.f. Mania de a intenta (nejustificat) procese, o Proces + manie, după megalomanie, mitomanie. procesor, procesoare s.n. 1. (Inform.) Set de circuite microscopice, cip care are rolul de unitate centrală de calcul şi de control într-un calculator şi care interpretează şi execută instrucţiunile; unitate centrală de prelucrare. 2. (Inform.) Aparat electronic sau circuit integrat m specializat pentru operaţii complexe sau pentru transformarea esenţială a semnalelor. 1! 3. (Inform.) Program general al unui sistem de exploatare care execută o funcţie complexă omogenă. 4. Procesator, o Din engl. processor, fr. processeur. producător, ~oâre, producători, —oare s.m. 1. Persoană, societate, întreprindere care asigură finanţarea şi turnarea unui film cinematografic; producer. 2. (Arg.) Hoţ (de buzunare): producătorii operează adesea în tramvai, o Cf. engl. producer, fr. producteur. producer, produceri [prodiusar] s.m. Producător de filme, o Din engl. producer. produs, produse s.n. 1. Produs intern brut (abrev. PIB) = indicator sintetic al economiei naţionale care reprezintă valoarea monetară a tuturor bunurilor şi serviciilor finale prof DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 230 furnizate de agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unei ţări. Produs naţional brut = indicator macroeconomic format din produsul intern brut la care se adaugă producţia finală brută a agenţilor naţionali care-şi desfăşoară activitatea în străinătate şi din care se scade producţia agenţilor economici străini realizată în interiorul ţării. 2. Produs de apel (sau de atracţie) = produs destinat atragerii unui segment de piaţă sau realizat cu ocazia unui eveniment special (salon comercial, lansare, sărbătoare). 3. Produs bio = produs alimentar biologic, pentru care nu s-au folosit îngrăşăminte chimice de sinteză, pesticide, conservanţi de sinteză: produsele bio au mare căutare acum. o De la produce; cf. fr. produit. prof, ~ă, profi, ~e s.m., s.f. (Fam.) Abrev. de la profesor, profesoară. profesionalism s.n. Practicare a unei îndeletniciri ca profesionist; activitate a unei persoane care face un lucru datorită profesiei pe care o are şi pe care o stăpâneşte foarte bine; însuşire, calitate a unui profesionist. + Conştiinţă profesională. / Sil. |Sj[l -si-o-. o Din engl. professiona-lism, fr. professionnalisme. profesionism s.n. 1. Profesionalism. 2. Ramură a artei, a sportului etc. practicată ca profesiune. / Sil. -si-o-. o Din it. professionismo. profesionist, ~ă, profesionişti, —ste s.m., s.f., adj. 1. S.m., s.f., adj. (Persoană) care practică o profesie, o meserie etc., care lucrează într-un anumit domeniu de activitate, în temeiul unei pregătiri corespunzătoare şi fiind remunerată pentru aceasta: pentru a face proiecte de calitate trebuie să lucrezi cu profesionişti. 4- Liber-profesio-nist = persoană care exercită o profesiune pe cont propriu, fără a fi angajată permanent într-o instituţie, într-o întreprindere etc. + (Spec.) (Sportiv) care practică un sport şi este plătit pentru aceasta. + (Spec.; s.f.) Femeie de moravuri uşoare, care practică prostituţia; prostituată. 2. S.m., s.f. (Depr.) Persoană versată: profesionişti în înşelătorii. 3. Adj. (Despre activităţi, profesiuni etc.) Care este practicat, făcut de persoane de profesie: box profesionist. / Sil. -si-o-. o Din it. professionista, germ. Professionist. profi adj. invar. (Fam.) Abrev. de la profesionist. ^ (Adv.) Lucrează profi. profil, profiluri s.n. 1. Datele personale ale unui utilizator înregistrat pe o reţea de socializare, însoţite de fotografii, prezentarea hobby-urilor etc.: profilul său poate fi văzut de toată lumea. 2. Profil psihologic = fizionomia psihică a unei persoane, obţinută sub formă de grafic, în urma analizei rezultatelor unor teste. 3. Produs laminat din oţel ori din alte metale sau mase plastice, care are diferite forme, o Din fr. profil, engl. profile, germ. Profil. profiler, profileri [profâilar] s.m. Psiholog specializat în efectuarea profilului psihologic al unor infractori (mai ales criminali): urmăresc un serial despre profileri. o Din engl. profiler. profit, profituri s.n. (Econ.) Beneficiu reprezentând diferenţa dintre activul şi pasivul unei firme comerciale; plusvaloarea privită ca un rezultat al întregului capital investit. ^ Profit comercial = parte a plusvalorii creată în sfera productivă, o Din fr., engl. profit. profitabilitate s.f. Capacitatea unei întreprinderi de a genera un profit; rentabilitate, o Din engl. profitability. proformă, proforme s.f. (Econ.) Document conţinând toate elementele unei facturi valabile în operaţii bancare, vamale etc. ^ (Adj. invar.) Factură proformă. o Din engl. pro forma, it. proforma. prognoza, prognozez vb. I. Tr. A elabora o prognoză; a prevedea. o De la prognoză; cf. germ. prognostisieren. prognozâbil, ~ă, prognozabili, ~e adj. Care poate fi prognozat. o Prognoza + -bil. prognoză, prognoze s.f. 1. Estimare a apariţiei şi a desfăşurării în timp a unui fenomen, a unui proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariţia şi evoluţia. + Estimare a valorilor probabile pe care le vor lua în viitor anumite mărimi nesigure, inconstante din prezent. 2. Parte a ştiinţei conducerii, reprezentând activitatea pregătitoare pentru planificare, care constă în determinarea tendinţelor şi perspectivelor dezvoltării diferitelor sfere de activitate socială (tehnologie, ştiinţă, economie, relaţii sociale etc.). 3. (Med.) Prevedere a evoluţiei unei boli în conformitate cu diagnosticul, forma clinică şi stadiul acesteia, o Din fr. prognose, germ. Prognose. program, programe s.n. (Inform.) Set algoritmic de instrucţiuni codificate utilizat de un calculator pentru rezolvarea unei probleme; software, o Din engl. program. programă, programez vb. I. Tr. (Inform.) A întocmi programul operaţiilor care trebuie efectuate la un calculator pentru rezolvarea unei probleme (complexe). o Din engl. program, fr. programmer. programabil, ~ă, programabili, ~e adj. (Inform.; despre calculatoare, operaţii etc.) Care poate fi programat, o Din fr., engl. programmable. programabilitâte, programabi-lităţi s.f. (Inform.) însuşirea de a fi programabil, o Din engl. programmability. programare, programări s.f. 1. (Inform.) Operaţia de elaborare a programului în vederea rezolvării unei probleme la computer. + (Listă de) instrucţiuni într-un anumit limbaj, realizate pentru a fi executate de un computer. Limbaj de programare v. limbaj. 2. (Psih.) Programare neurolingvistică = sistem terapeutic care, bazân-du-se pe un set de modele de prompter DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ comportament, are ca finalitate definirea eficienţei personale, o De la programa. programat, ~ă, programaţi, —te adj. (Inform.; despre procese) Care este comandat algoritmic printr-un program, o De la programa. programatecă, programateci s.f. (Inform.) Bibliotecă de programe informatice, o Din fr. programmatheque. programatic, ~ă, programatici, —ce adj., s.f. 1. S.f. (Inform.) Ştiinţa programării informatice. 2. Adj. Care aparţine programaticii, care se referă la programatică. o Din engl. programmatic, fr. programmatique. programator, -oare, programatori, —oare adj., s.m., s.f. (Inform.) (Persoană) care este specializat(ă) în crearea unui program pe calculator, care programează, care face programare: românii sunt recunoscuţi ca fiind foarte buni programatori, o Programa + -tor; cf. engl. programmer, fr. programmeur. program officer [progrem ofissr] s.m. Angajat în cadrul unei firme care este responsabil cu implementarea unui proiect, o Cuv. engl. prohibitiv, ~ă, prohibitivi, —e adj. (Despre legi, măsuri, hotărâri etc.) Care restrânge, care opreşte, care interzice ceva în mod legal. + Care are caracter de interdicţie, prin implicaţiile sale; care este atât de ridicat încât nu poate fi plătit: multe produse au preţuri prohibitive, o Din fr. prohibitif germ. prohibitiv, proiect, proiecte s.n. 1. Formă pregătitoare, premergătoare a unei lucrări, a unei redactări etc. (care urmează să fie definitivată). 2. Prima formă a unui plan (economic, politic, social etc.), a unei legi etc., care urmează să fie discutată, îmbunătăţită şi aprobată pentru a primi caracter oficial şi pentru a fi pusă în aplicare: proiectul propus a fost aprobat. + Desfăşurarea, punerea în practică a unui astfel de plan: proiectul s-a încheiat anul trecut, o Din germ. Projekt, engl. project, fr. projet. proiector, proiectoare ▼ s.n. 1. Videoproiector: pentru comunicare a folosit un proiector. 2. Bloc optic sau parte a unui bloc optic folosit de autoturisme pe timp de ceaţă, montat foarte aproape de suprafaţa de rulare, o Din engl. projector, fr. projecteur. proiecţie, proiecţii s.f. (Psih.) Mecanism prin care fiinţa umană transpune în activităţile sale propria personalitate: acţiunile sale erau o proiecţie a întâmplărilor nefericite pe care le-a trăit. + Mecanism de apărare prin care bolnavul percepe în lumea exterioară propriile impulsii, idei, intenţii, conflicte interioare sau le atribuie, în mod inconştient, unei alte persoane, o Din engl., fr. projection. promitent, ~ă, promitenţi, —te adj., s.m., s.f. (Persoană fizică sau juridică) care se angaiează să cumpere sau să vândă un bun, un serviciu etc. ^ Promitent cumpărător = persoană fizică sau juridică care se angajează să * achiziţioneze un bun, un serviciu etc. Promitent vânzător = persoană fizică sau juridică care se angajează să vândă un bun, un serviciu etc. o Cf. engl. promissory. promo, promo-uri s.n. Publicitate, reclamă sub forma unui film scurt: am văzut un promo bun pentru camere foto. A face promo = a face publicitate, o Din engl. promo. promoter, promoteri s.m. Responsabil comercial care se ocupă de promovarea produselor unei firme prin informarea vizitatorilor unui magazin în care se desfăşoară o promoţie despre mecanismul şi premiile pe care le pot câştiga şi oferirea spre degustare a produselor; hostess. o Din engl. promoter. promotor, -oare, promotori, —oare s.m., s.f. Promotor de vânzări = promoter. o Din fr. promoteur. promoţie, promoţii s.f. Campanie publicitară, însoţită de oferte promoţionale, reduceri de preţuri etc.: a cumpărat televizorul foarte convenabil în timpul unei promoţii, o Din fr. promotion, engl. promotion. promoţionâl, ~ă, promoţionali, —e adj. Care vizează sau care favorizează creşterea vânzărilor unei firme: preţurile promoţionale atrag cumpărătorii. Obiect promoţionâl = obiect purtând o inscripţie personalizată (nume de marcă, simbol, siglă, număr de telefon, e-mail, adresă poştală, slogan etc.), folosit ca suport promoţionâl în diverse acţiuni (o manifestare comercială, un eveniment special în viaţa firmei, conferinţe, seminarii, vizite de prospectare, vânzare etc.): în campania publicitară au folosit ca obiecte promoţionale şepci, tricouri şi pixuri. / Sil. -ţi~o~. o Din engl. promoţionâl, fr. promotionnel. proiector ( projector projecteur promova, promovez vb. I. Tr. A face publicitate unor produse comerciale, în scopul creşterii vânzărilor: pe internet este promovat un nou model de tabletă PC. o Cf. engl. promote. promovare, promovări s.f. Campanie publicitară destinată să crească vânzările pentru un produs: promovarea noului parfum a mărit vânzările, o De la promova. promovat, ~ă, promovaţi, —te adj. (Despre produse comerciale) Pentru care s-a făcut campanie publicitară: maşina promovată este performantă, o De la promova. prompter, promptere ► s.n. 1. Teleprompter. 2. (Inform.) Şir de caractere afişate pe primele prooccidental USTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ DICŢIONAR II. prompter (1) teleprompter prompteur poziţii ale liniei curente de pe ecranul unui calculator, o Din fr. prompteur. prooccidental, ~ă, proocciden-tali, —e adj. Care manifestă simpatie pentru Occident; care este favorabil occidentalilor, o Pro- + occidental. proof-reading [pruf-ridirj] s.n. Corectură profesionistă a unui document: traducerea are nevoie şi de un proof-reading. o Cuv. engl. propulsa, propulsez vb. I. Tr. 1. A imprima o mişcare de înaintare (cu ajutorul unui propulsor). 2. (Fig.) A stimula, a da avânt: albumul i-a propulsat în topuri, o Din fr. propulser. prosciutto ^ [projiuto] s.n. Bucată de pulpă de porc uscată sau/şi afumată, care se serveşte sub formă de felii foarte subţiri, o Cuv. it. prospecta, prospectez vb. I. Tr. (Econ.) A cerceta piaţa comercială în vederea încheierii de contracte: firma germană prospectează piaţa din România, o Din fr. prospecter. prospectare, prospectări s.f. Acţiunea de a prospecta şi rezultatul ei. o De la prospecta. prospectivă, prospective s.f. Cercetare sistematică a viitorului, pornind de la analiza influenţei conjugate a factorilor tehnici, ştiinţifici, economici, sociali etc. care determină evoluţia lumii moderne; futu-rologie. + (P. ext.) Atitudine ideologică, politică, culturală etc., mod de gândire şi acţiune cu caracter previzional, orientat spre explorarea viitorului, o Din fr., engl. prospective. prospecţiune, prospecţiuni s.f. (Econ.) Cercetare economică. / Sil. -ţi-u-. o Din fr. prospection. protocol, protocoale s.n. (Inform.) Convenţie hardware şi software de schimb a informaţiilor între două sisteme, o Din engl. protocol. provider, provideri [provâidar] s.m. Furnizor de servicii: trebuie să iei legătura cu providerul de internet, o Din engl. provider. provizion, provizioane s.n. Suma afectată de o companie pentru acoperirea unei obligaţii sau a unei pierderi virtuale, viitoare sau eventuale, o Din engl. provision. proximitate, proximităţi s.f. Detector de proximitate v. detector. Poliţie de proximitate v. poliţie, o Din engl. proximity, fr. proximite. pseudocod, pseudocoduri s.n. (Inform.) Limbaj utilizat în proiectarea şi documentarea programelor, obţinut prin grefarea unor reguli sintactice pe limbaj natural. / Sil. pse-u-. o Din engl. pseudo-code. pseudoinstrucţiune, pseu-doinstrucţiuni s.f. (Inform.) prosciutto prosciutto Instrucţiune destinată să furnizeze informaţii referitoare la rezervarea unor zone de memorie şi să le iniţializeze cu valori specifice. / Sil. pse-u-. o Din engl. pseudo-instruction. psihedelic, ~ă, psihedelici, -ce adj. (Psih.) 1. Care aparţine psihedelismului, care se referă la psihedelism. + (Despre stări sufleteşti) Care rezultă din folosirea de halucinogene. 2. Care evocă viziuni, vise ale unei asemenea stări. + (Despre muzică, pictură) Care se caracterizează prin efecte de lumină, culoare, atmosferă sonoră etc. ce evocă viziuni, halucinaţii, vise produse prin drog: a fost la un spectacol de muzică psihedelică. o Din fr. psychedelique, engl. psychedelic. psihedelism s.n. (Psih.) Stare de visare trează, specifică, provocată de unele halucinogene, o Din fr. psychedelisme. psihoanaleptic, ~ă, psihoana-leptici, —ce adj., s.n. (Farm.) (Substanţă psihotropă) care are acţiune psihotonică, euforizantă. o Din fr. psychoanaleptique. psihoanalgezse, psihoanalgezii s.f. Calmare a senzaţiilor dureroase prin psihoterapie, o Din fr. psychoanalgesie. psihochinezie s.f. (Psih.) Facultate paranormală de a influenţa obiectele fizice sau evenimentele prin procese mentale. / Scris şi: psihokinezie. o Din fr. psychokinesie. psihocibernetică s.f. (Psih.) Ştiinţă interdisciplinară care se ocupă cu studiul mecanismelor neurocibernetice ce stau la baza diferitelor procese psihice, o Din engl. psycho-cibernetics. psihodiagnostic, psihodiagnostice s.n. Rezultat al psihodiagno-zei. / Sil. -di-a-. o Din fr. psychodiagnostique, engl. psychodiagnostic. psihodiagnoză, psihodiagnoze s.f. Metodă de explorare a personalităţii indivizilor sau a grupurilor de indivizi prin intermediul tehnicilor psihologice. / Sil. -di-a-. o Din fr. psychodiagnose, engl. psychodiagnosis. psihosexolog DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE: Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ psihodinâmic, ~ă, psihodina-mici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Studiul proceselor psihice apărute de-a lungul existenţei individului, din punct de vedere dinamic. 2. Adj. Care aparţine psihodinamicii, care se referă la psihodinamică. o Din fr. psychodynamique. psihodisleptic, ~ă, psihodislep-tici, —ce s.n., adj. (Substanţă psihotropă) care produce tulburări psihice asemănătoare psihozelor, o Din fr. psychodysleptique. psihodometru, psihodometre s.n. Aparat pentru măsurarea timpilor de reacţie psihică în condiţii diferite, o Din fr. psychodometre. psihodrâmă, psihodrame s.f. 1. Metodă psihoterapeutică modernă care foloseşte improvizaţia jocului dramatic, pe o temă dată, ca mijloc de exteriorizare a trăirilor şi gândurilor bolnavilor şi de dezvoltare a spontaneităţii acestora. 2. (Sociol.) Test folosit ca mijloc de selecţie a candidaţilor pentru anumite posturi care necesită multă dezinvoltură în relaţiile cu publicul, o Din fr. psychodrame. psihoendocrinologie s.f. (Psih.) Ramură a endocrinologiei care se ocupă cu studiul influenţei sistemului endocrin asupra vieţii psihice, o Din fr. psycho-endo-crinologie. psihoenergetică s.f. (Psih.) Disciplină biofizică care se ocupă cu studiul fenomenelor energetice ale psihismului, o Din fr. psycho-energetique. psihoenergizânt, ~ă, psihoenergi-zanţi, —te s.n., adj. (Psih.) Psiho-tonic. o Psiho- + energizant. psihofarmacologie, ~ă, psihofarmacologici, —ce adj. (Farm.) Care aparţine psiho-farmacologiei; care se referă la psihofarmacologie. o Din fr. psychopharmacologique. psihofarmacologie s.f. Ramură a farmacologiei care se ocupă cu studiul acţiunii medicamentelor asupra comportamentului psihologic, o Din fr. psycho-pharmacologie. psihofizic, ~ă, psihofizici, —ce s.f., adj. 1. S.f. Curent psihologic care se ocupă, pe cale experimentală, cu studiul raporturilor dintre fenomenele psihice şi fizice pe bază de observaţie şi de experiment. 2. Adj. Care aparţine psihofizicii; care se referă la psihofizică; de natură psihofizică. 3 Adj. Care aparţine atât psihicului, cât şi fizicului, o Din fr. psychophysique, germ. Psychophysik. psihogen, ~ă, psihogeni, —e adj. 1. (Despre factori de ordin psihic) Care este susceptibil să perturbe echilibrul mintal. 2. (Despre boli, halucinaţii etc.) Care apare din cauze de natură psihică, o Din fr. psychogene. psihogeme s.f. Ansamblu de tulburări psihotice şi nevrotice determinate de factori psihogeni; boală psihogenă, o Din fr. psychogenie. psiholepsie, psiholepsii s.f. Scădere bruscă, de scurtă durată, a tensiunii psihologice, manifestată prin suspendarea proceselor intelectuale, o Din fr. psycholepsie. psiholeptic, ~ă, psiholeptici, —ce s.n., adj. (Medicament psihotrop) care are acţiune hipnotică, sedativă şi neuroleptică. o Din fr. psycholeptique. psihologic, ~ă, psihologici, —ce adj. Care aparţine psihologiei, care se referă la psihologie sau la fenomenele care fac parte din domeniul ei de cercetare. -y- Moment psihologic = moment potrivit pentru a influenţa pe cineva, pentru a determina producerea unui anumit fapt, soluţionarea unei probleme etc.; moment de tensiune în aşteptarea producerii unui fapt. Asistenţă psihologică v. asistenţă. Profil psihologic v. profil. Război psihologic v. război, o Din fr. psychologique. psihologie s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul psihicului, cu legile proceselor psihice şi cu particularităţile psihice individuale (caracter, temperament etc.). -y* Psihologia copilului = ramură a psihologiei care pune accentul pe caracteristicile psihice de vârstă ale copilului şi adolescentului. Psihologie pedagogică = ramură a psihologiei care se ocupă de fundamentarea psihologică a procesului instruc-tiv-educativ. Psihologia muncii = ramură a psihologiei care are ca principal obiectiv studiul compatibilităţii om-maşină-mediu şi selecţia profesională. Psihologie animală = ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul genezei şi al stadiilor de dezvoltare ale psihicului la animale; etologie, zoopsihologie. Psihologie experimentală = psihologie care are ca obiect observarea obiectivă a reacţiilor şi comportamentelor, iar ca metodă verificarea ipotezelor şi deducţiilor prin experienţă. Psihologie fiziologică — ramură a psihologiei care combină metodele psihologice cu cele fiziologice pentru a stabili mecanismele neurologice şi fiziologice corespunzătoare diferitelor fenomene psihice, precum şi influenţa activităţii psihice asupra funcţiilor neuro-vegetative. Psihologie generală = ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul proceselor, al sistemelor şi al însuşirilor psihice, integrând şi problematica generică a personalităţii. Psihologie socială = ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul vieţii spirituale a societăţii, care, împreună cu ideologia şi cu ştiinţa, alcătuieşte conştiinţa socială. Psihologie abisală v. abisal, o Din fr. psychologie. psihologizâ, psihologizez vb. I. Tr. A interpreta discipline, ştiinţe etc. din punctul de vedere al psihologismului. + A acorda o importanţă exagerată fenomenelor psihice, o Din fr. psychologiser. psihorigiditâte s.f. (Psih.) Atitudine a unei persoane incapabile de a se adapta la situaţiile noi, fiind lipsită de dinamism adaptativ. o Din fr. psychorigidite. psihosexolog, ~ă, psihosexologi, —ge s.m., s.f. Psihoterapeut care se ocupă de problematica disfuncţiilor sexuale şi a celor conexe acestora, o Psiho- + sexolog. psihostimulant DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ psihostimulant, ~ă, psihostimu-lanţi, —te s.n., adj. (Farm., med., psih.) (Substanţă psihotropă, medicament) stimulator al sistemului nervos central; psihotonic. o Din fr. psychostimulant. psihoterapeut, psihoterapeuţi s.m. Psiholog sau medic specialist în psihoterapie, o Din fr. psychotherapeute, germ. Psychotherapeut. psihoterapie, psihoterapii s.f. Psihoterapie de susţinere = terapie psihică de scurtă durată destinată să ajute un pacient care trece printr-o perioadă de criză: bolnavii de cancer ar trebui să facă psihoterapie de susţinere, o Din fr. psychothera-pie, engl. psychotherapy. psihotest, psihoteste s.n. Test psihologic, o Din engl. psycho test. psihotonic, ~ă, psihotonici, —ce s.n., adj. (Psih., farm.) (Medicament, substanţă) care are o acţiune stimulatoare asupra psihicului; psihoenergizant. o Din fr. psychotonique. psihotrop, ~ă, psihotropi, —e s.n., adj. (Psih., farm.) (Substanţă) care acţionează în mod chimic asupra psihicului, o Din fr. psychotrope. pub, pub-uri [pab] s.n. Bar, tavernă, o Din engl. pub. pubelă, pubele ► s.f. Recipient portabil în care se depozitează provizoriu deşeurile menajere, o Din fr. poubelle. public s.n. Public-ţintă = categorie de persoane către care se adresează un produs comercial, artistic, un serviciu etc.: publicul-ţintă al acestui produs este reprezentat de tineri, o Cf. engl. target public, fr. public cible. publică, public vb. I. Tr. (Inform.) A posta pe internet, o Din fr. publier. publicitar, ~ă, publicitari, -e adj. Care aparţine publicităţii, care se referă la publicitate; care serveşte pentru publicitate; care se ocupă de publicitate: mesaje publicitare. Pauză publicitară = scurtă întrerupere a unei emisiuni de televiziune pentru a face reclamă unor produse, servicii etc.: în timpul pauzei publicitare a sosit şi al doilea invitat. Panou publicitar v. panou, o Din fr. publicitaire. publicitâte, publicităţi s.f. Faptul de a face sau de a deveni cunoscut publicului, difuzare în public; situaţia a ceea ce este public; ansamblul mijloacelor utilizate pentru a face cunoscut un produs, o firmă etc., prin informarea cumpărătorului asupra calităţii, preţului, utilităţii: publicitate făcută unei mărci de automobil. Agent de publicitate = persoană angajată de o firmă comercială pentru a prezenta produsele firmei respective şi a le face reclamă. Agenţie de publicitate = firmă specializată în creaţia, designul, plasarea în media a reclamelor, planning-ul şi execuţia campaniilor promoţionale. A face publicitate = a face reclamă pentru ceva sau cineva, a promova ceva sau pe cineva, a face cunoscut; (fam.) a face promo. o Din fr. publicite, engl. publicity. pubelă waste container poubelle public relations [pâblik rileijbnz] s. 1. Stabilirea şi promovarea unei relaţii favorabile cu publicul. 2. Departament care se ocupă cu promovarea imaginii publice a unei persoane, a unei firme, a unei instituţii etc. o Cuv. engl. publisher, publisheri [pâblijbr] s.m. Persoană sau instituţie implicată în industria de editare; editor, o Din engl. publisher. pucist, ~ă, pucişti, —iste s.m., s.f. Persoană care participă la un puci sau care este susţină-toarea unui puci. o Din germ. Putschist, fr. putschiste. punct, puncte s.n. 1. Punct fierbinte = a) zonă militară periculoasă, în care au loc confruntări: Afganistanul este încă un punct fierbinte; b) (p. ext.) loc sau subiect propice izbucnirii sau agravării unui conflict social, politic etc.: legea salarizării unice reprezintă un punct fierbinte. 2. Punct de rating = concept folosit pentru analizarea audienţei, măsurând impactul unei anumite campanii publicitare şi reprezentând procentul din totalul impresiilor audienţei, o cf. fr., engl. point. punk [pank] s.m., adj. invar. Mişcare punk = manifestare a tinerilor din Occident, în special din Anglia şi SUA, caracterizată prin respingerea violentă a unor stări sociale date, prin adoptarea muzicii rock, a îmbrăcămintei şi a coafurilor extravagante, prin nonconfor-mism sfidător. Modă punk = modă stridentă, extravagantă, caracteristică anumitor categorii de tineri, o Cuv. engl. punkism [panki'sm] s.n. Mişcare contestatară a anumitor categorii de tineri din Occident, manifestată prin îmbrăcăminte, coafură şi machiaj extravagante, o Din engl. punkism. punkist, ~ă, punkişti, —ste [pan-ki'st] s.m., s.f. Adept al mişcării punk: s-a anunţat o manifestare a punkiştilor. o Punk + -ist; cf. engl. punkiest. punter, punteri [pântar] s.m. Agent economic care cumpără şi vinde repede, fără a stoca marfa pentru multă vreme, o Din engl. punter. pupitru, pupitre i s.n. 1. (Tehn.) Pupitru de comandă = tablou, instalaţie (în formă de masă înclinată) pe care sunt montate comenzile pentru măsurarea şi controlul operaţiilor unui proces tehnologic sau de altă natură. 2. (Inform.) Organ al unui calculator, care are rolul PVC DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de a reuni toate comenzile manuale de funcţionare, o Din fr. pupitre. purtător, ~oâre, purtători, —oare s.m., s.f. Purtător de cuvânt = persoană împuternicită să difuzeze un mesaj, în special ştirile şi textele documentelor oficiale ale unor instituţii, partide, organizaţii etc.: purtătorul de cuvânt al guvernului, o Cf. fr. porte-parole. pusher, pusheri [pujbr] s.m. (Arg.) Traficant, o Din engl. pusher. push-puil [puj-pul] s.n. 1. (Cib.) Organ de comandă care, atunci când este împins, determină o acţiune oarecare, iar când este tras, determină inversul acesteia. 2. (Electr.) Montaj amplificator în care două elemente cu caracteristici simetrice funcţionează în opoziţie, o Cuv. engl. push-up [puj-ap] adj. invar. Sutien push-up = sutien făcut pentru a ridica sânii, o Cuv. engl. put s.n. (Fin.) Tip de contract prin care cumpărătorul achită vânzătorului un premiu pentru a obţine un lot de titluri financiare, într-un timp determinat şi la un preţ prestabilit, o Cuv. engl. putere, puteri s.f. Putere de circulaţie (sau circulatorie) a banilor = valoare pe care o au banii sau pe care o reprezintă (efectiv) sumele de bani în circulaţie. Putere de cumpărare (a banilor) = cantitate de mărfuri şi de servicii care poate fi obţinută în schimbul unei anumite sume de bani, al unei unităţi băneşti pe care populaţia o poate plăti într-o perioadă dată. o De la putea. put option [put opjn] s. Drept de a vinde un activ de bază la un preţ prestabilit şi la o anumită dată. o Cuv. engl. puzzle, puzzle-uri ▼ [pâzal] s.n. 1. Joc (englezesc) de perspicacitate, care constă în reconstituirea unui întreg, a unei imagini din fragmente decupate: copilul a primit în dar un puzzle. 2. (Fig.) Totalitate a elementelor pe care un raţionament logic trebuie să le pună împreună pentru a reconstitui realitatea faptelor: piesele puzzle-ului începeau să se aşeze în mintea sa. o Din engl. puzzle. puzzle puzzle PVC [pe-ve-tje] s.n. Polimer creat din etilenă şi clorură, care este folosit pe scară largă pentru ţevi, rame de geamuri, mobilă, ustensile casnice etc.; policlorură de vinii, o Din engl. P(oly)V(inyl) C(hloride). pupitru de comandă control panel pupitre de commande MBBW flHK flMl jRf bHp Q10 s. Coenzima Q10 v. coenzimă. qigong [ţjîgor)] s.n. Gimnastică tradiţională chineză pentru cunoaşterea şi conservarea energiei vitale, constând în mişcări lente, exerciţii respiratorii şi de concentrare, o Din engl. qigong, fr. qi gong. qualrc, quarcuri [kuârk] s.n. (Fiz.) Particulă elementară ipotetică care ar reprezenta constituenţii ultimi ai materiei, a cărei prezenţă a fost postulată de fizicianul M. Gell-Mann în 1964. o Din engl., fr. quark. quasag, quasagi [kuasâg] s.m. Obiect cosmic extragalactic, cu dimensiuni unghiulare reduse, dar cu strălucire foarte intensă; galaxie stelară (sau cvasistelară). o Din engl. quasag. quasâr, quasari ± [kuasâr] s.m. (Astron.) Obiect cosmic, probabil extragalactic, cu strălucire de zeci sau sute de ori mai puternică decât a celor mai mari galaxii, care este sursă puternică de radiaţii electromagnetice, o Din engl., fr. quasar. quick [kufk] s.n. Tip de băutură răcoritoare, o Din engl. quick. quinoa ► [kinoa] s.f. Plantă erbacee anuală care creşte pe platourile înalte din Anzi, fiind cultivată pentru seminţele mici, relativ rotunde, de culoare alb-cenuşiu-gălbui, foarte nutritive şi bogate în proteine, o Cuv. sp., fr. qwerty [kuarti] adj. (Despre tastatura unui telefon, a unui calculator etc.) Care respectă standardele necesare pentru scrierea în limba engleză pe o tastatură, având literele q, w, e, r, t şi y ca prime taste de la stânga la dreapta pe primul rând. o Cuv. engl. seminţe de quinoa quinoa quinoa rack, rack-uri ► s.n. Cadru metalic pe care se fixează diferite aparate, componente ale unui sistem, o Din engl. rack. râcket, rackeţi s.m. şi rackete s.n. 1. S.m. Hoţ, bandit (care obţine bani prin violenţă): erau terorizaţi de nişte rackeţi. 2. S.n. Extorcare (de bani) prin şantaj, intimidare şi violenţă. 3. S.n. Bandă de hoţi care obţin banii prin astfel de mijloace. o Din engl., fr. racket. racketball [râketbol] s.n. Sport care se joacă cu o minge mică şi tare şi cu o rachetă scurtă pe un teren de handbal cu patru laturi, o Cuv. engl. racketeer, racketeeri [râketer] s.m. Escroc, pungaş, o Din engl. racketeer. racletă, raclete s.f. Lamă flexibilă de oţel, care serveşte la curăţarea sau la răzuirea unor suprafeţe: a curăţat parbrizul de gheaţă cu racleta. o Din fr. raclette. raclette t [raklet] s.n. Fel de mâncare tipic elveţian, preparat pe bază de brânză topită prin expunerea la o sursă de căldură, care se mănâncă prin răzuirea părţii înmuiate pe măsură ce este gata. o Cuv. fr. racolâ, racolez vb. I. Tr. A recruta o persoană pentru o anumită activitate (reprobabilă), atrăgând-o prin promisiuni, presiuni etc. o Din fr. racoler. racolâj, racolaje s.n. Racolare, o Din fr. racolage. raclette raclette raclette rack rack racolare, racolări s.f. Acţiunea de a racola şi rezultatul ei; racolaj. o De la racola. racoler, racoleri s.m. 1. Persoană care racolează. 2. Persoană care face propagandă pentru un partid, care face publicitate pentru o marfă etc. o Din fr. racoleur. racord, racorduri s.n. (Fig.) Legătură între două părţi ale unui întreg: racord între trecut şi prezent, o Din fr. raccord. racordâ, racordez vb. I. Refl. (Fig.) A se lega; a se corela: este necesar să ne racordăm la stilul de muncă european, o Din fr. raccorder. radia, radiez vb. I. Tr. (Jur.) A şterge un nume, o menţiune dintr-un registru, dintr-o listă etc., în mod oficial; a scoate din evidenţă: am radiat maşina din registrul auto. / Sil. -di-a. o Din fr. radier. radicaliza, radicalizez vb. I. Tr., refl. 1. A (se) orienta spre reforme radicale. 2. A deveni sau a face să devină radical: s-au radicalizat măsurile antifraudă. o Din germ. radikalisieren. radiestezie DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE. tN LIMBA radiestezie, radiestezii s.f. 1. Receptivitate particulară a unor persoane la radiaţiile electromagnetice emise de anumite corpuri. 2. Metodă de a detecta obiecte, boli etc. prin intermediul unei baghete, a unei pendule etc., bazată pe această receptivitate particulară. / Sil. -di-e-. o Din fr. radiesthesie. radiestezist, ~ă, radiestezişti, ~ste s.m., s.f. Persoană care practică radiestezia. / Sil. -di-e-. o Din fr. radiesthesiste. radiobalizâ, radiobalizez vb. I. Tr. A echipa cu instalaţii de radiobalizaj. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiobaliser. radiobalizaj, radiobalizaje s.n. 1. Radiobalizare. 2. Instalaţie de semnalizare a unui drum aerian sau maritim printr-un procedeu radioelectric. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiobalisage. radiobalizare, radiobalizări s.f. Acţiunea de a radiobaliza şi rezultatul ei; radiobalizaj. / Sil. -di-o-. o De la radiobaliza. radiobaliza, radiobalize r s.f. Aparat terestru de radionavi-gaţie, care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepţionate; radiofar. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiobalise. radiochirurgie, radiochirurgii s.f. Tehnică neurochirurgicală neinvazivă care permite tratarea afecţiunilor intracraniene de dimensiuni mici, cu o iradiere precisă şi puternică, în condiţii stereotaxice. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiochirurgie. radiobaliza radio beacon radiobalise radioghidâ, radioghidez vb. I. Tr. A conduce o navă, un avion etc. prin radioghidaj. / Sil. -di-o-. o Din fr. radioguider. radioghidaj, radioghidaje s.n. Dirijare de la distanţă, prin mijloace radiotehnice, a unei nave, a unui avion, a unui navete spaţiale etc. prin metode radioelectrice. / Sil. -di-o-. o Din fr. radioguidage. radiografie, radiografii s.f. (Fig.) Analiză, evaluare precisă: în cartea sa a făcut o radiografie a societăţii româneşti actuale. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiographie. radioimunologie s.f. Tehnică de dozaj al moleculelor biologice mari prin utilizarea anticorpilor marcaţi de izotopii radioactivi. / Sil. -di-o-. o Din fr. radio-im-munologie. radioimunoterapie, radioimuno-terapii s.f. Utilizare a anticorpilor legaţi de un element radioactiv, în tratamentul intravenos al unor forme de cancer, în special al limfoamelor. / Sil. -di-o-. o Din fr. radioimmunotherapie, engl. radioimmunotherapy. radiopirât s.n. Post de radio clandestin. / Sil. -di-o-. Scris şi: radio pirat, o Din fr. radiopirate. radioprotecţie, radioprotecţii s.f. Complex de măsuri pentru apărarea omului şi a naturii de efectele nocive ale radiaţiilor. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiopro-tection. radioreleu, radiorelee s.n. Sistem de radiocomunicaţie constituit din două staţii terminale şi un lanţ de staţii intermediare de recepţie şi de transmisie. / Sil. -di-o-. o Din engl. radiorelay. radiorezistenţă, radiorezistenţe s.f. 1. Rezistenţă a organismelor vii sau a celulelor, ţesuturilor, organelor la acţiunea nocivă a radiaţiilor. 2. Proprietate a unor celule sau ţesuturi de a-şi pierde în timp radiosensibilitatea, prin acţiunea repetată a unor doze de raze X. / Sil. -di-o-. o Din fr. radioresistance. radiosondă, radiosonde ± s.f. (Met.) Aparat de sondaj meteorologic, pentru cercetarea păturilor superioare ale 4 © I radiosondă radiosonde radiosonde atmosferei şi transmiterea informaţiilor printr-o staţie de radioemisie. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiosonde. radiostereografie, radiostereogra-fiis.î. (Med.) Metodă radiologică prin care imaginea radiografică apare tridimensional. / Sil. -di-o-, o Din fr. radiostereographie. radiostimulâre, radiostimulări s.f. Metodă de stimulare a creşterii plantelor prin tratarea seminţelor cu radiaţii. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiostimulation. radiotelegrafie s.f. Comunicaţie telegrafică prin unde electromagnetice; telegrafie fără fir. / Sil. -di-o-. o Din fr. radio-telegraphie. radiotelefon, radiotelefoane s.n. Aparat telefonic portabil de emisie-recepţie, care este folosit pentru efectuarea de radioco-municaţii bilaterale pe distanţe relativ scurte, cu ajutorul undelor radio. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiotelephone. radiotelefonic, ~ă, radiotele-fonici, ~ce adj. Care aparţine radiotelefoniei, care se referă la radio telefonie. / Sil. -di-o-, o Din fr. radiotelephonique. radiotelefome, radiotelefonii s.f. Sistem de comunicaţie radiotelefonică în ambele sensuri rambutan DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE SI SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ între două posturi, echipate fiecare cu aparate de emisiune şi de recepţie. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiotelephonie. radioteleghidât, ~ă, radioteleghidaţi, ~te adj. Care este teleghidat prin unde radio. / Sil. -di-o-. o Radio + teleghidat. ranch, ranchuri [rentj] s.n. Fermă de dimensiuni mari în vestul SUA, în Mexic şi în Australia, specializată în creşterea vitelor, o Din engl. ranch, sp. rancho. rancher, rancheri [rentjbr] s.m. Proprietarul unui ranch. o Din engl. rancher. radiotelescop, radiotelescoape ▼ s.n. Instalaţie pentru recepţio-narea şi studierea radioundelor emise de corpurile cereşti. / Sil. -di-o-. o Din fr. radiotelescope, germ. Radiotelesckop. radiotelescop radio telescope radiotelescope radix [reidiks] (Inform.) Bază de numeraţie. o Din engl. radix. raft, rafturi a s.n. Ambarcaţiune gonflabilă manevrată cu pagaia şi utilizată pentru coborâri rapide, în practicarea raftingului. o Din engl. raft. râfting s.n. Sport nautic ce implică coborârea unui râu de munte (cu ape repezi) cu ajutorul unui raft. o Din engl. rafting. raliu, raliuri s.n. (Sport) Competiţie sportivă (automobilistică) de regularitate, pe distanţe mari, prima cameră de focalizare first focal room premiere cabine focale combinată adesea cu probe speciale (de viteză, îndemânare etc.), în care concurenţii trebuie să atingă un punct determinat, o Din fr. rallye, engl. rally. RAM, RAM-uri s.n. (Cip de) memorie volatilă a unui computer, din care informaţiile stocate se pierd atunci când unitatea este deconectată de la curent, o Din engl. R(andom) A(ccess) M(emory). râmă, rame ► s.f. Rama foto digitală = ecran, de obicei de tip LCD, dotat cu un soft de vizualizare a pozelor şi cu o capacitate de stocare mare. o Cf. engl. digital photo frame, fr. cadre photo numerique. ram bol s. Sortiment de brânză topită franţuzească, care are varietăţi afumate, condimentate cu piper sau cu nuci. o Cuv. fr. rambutân ► s.n. Fruct exotic, originar din Asia de Sud sau Indonezia, de mărimea unei prune, cu coaja roşcată şi acoperită reflector secundar secondary reflector reflecteur secondaire reflector parabolic parabolic reflector reflecteur parabolique camera secundară de focalizare second focal room deuxieme cabine focale structură de suport support structure bouclier annuiaire ■■ laborator laboratory ...... ■I-11 laboratoire şină circulară circular track rail circulaire •• ranger ramă foto digitală digital photo frame cadre photo numerique cu ţepi, cu miezul alb, zemos şi dulce şi gustul uşor acid. o Din fr. ramboutan. rânger, rangeri [reind3sr] s.m. Jandarm care patrulează în parcurile şi pădurile din anumite state, o Din engl. ranger. rap [rep] s.n. Stil de muzică dis-co, de origine afro-americană, în care versurile (cu mesaj violent şi rebel) sunt recitate pe un fond muzical foarte ritmat. ^ (Adj.) Muzică rap. o Din engl. rap. rapper, rapperi [repar] s.m. (Muz.) Persoană care cântă sau care apreciază muzica rap. o Din engl. rapper. râptus s.n. (Psih.) Impuls brusc şi necontrolat care pune subiectul în situaţia de a îndeplini acte violente şi grave, fiind un simptom al epilepsiei, al schizofreniei şi al psihozei maniaco-depresive. o Din fr. raptus. rar, rar-uri s.n. Format de fişier arhivat, care permite transferul mai rapid, prin comprimarea datelor, o Din engl. R(ochal) AR(chive). rasdaq [rasdâk] s.n. Sistem electronic de tranzacţionare ram butan ram butan ramboutan ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA a valorilor mobiliare, reglementat şi controlat de Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare, bazat pe concurenţa dintre diverşi formatori de piaţă care a funcţionat între 1996 şi 2005. o De la R(omanian) A(ssociation) of S(ecurities) D(ealers) A(utomated) Q(uotation). râsta s.m., adj. Abrev. de la rastafarian. rastafariân, rastafarieni s.m., adj. 1. (Persoană) care face parte dintr-o mişcare religioasă mesianică de origine jamaicană, cu reguli distincte de comportament şi de vestimentaţie, ce includ fumatul de canabis, o dietă fără carne de porc, unele fructe de mare şi lapte şi care presupune aranjarea părului într-un mod specific; (abrev. curentă) rasta. 2. S.m. Adept al întoarcerii culturale la Africa şi la muzica reggae; (abrev. curentă) rasta. o Din engl. rastafarian; cf. fr. rastafari. rată, rate s.f. 1. Raport, procent. ^ (Econ.) Rata dobânzii = raportul procentual dintre dobândă şi suma împrumutată. Rata finanţării interne = raportul dintre sursele de autofinanţare şi valoarea investiţiei. Rata anuală a natalităţii = raportul dintre numărul născuţilor vii într-un an şi numărul total al populaţiei. 2. Curs valutar: care e rata de schimb? o Din germ. Rate. ratificâre, ratificări s.f. (Polit.) 1. Acţiune juridică prin care un stat îşi însuşeşte, prin intermediul organelor sale competente, un tratat internaţional; ratifica-ţie. ^ Instrument de ratificare = act prin care un stat face cunoscută îndeplinirea formalităţilor cerute de legea internă pentru exprimarea consimţământului sau în legătură cu un tratat, cu o convenţie (internaţională) etc. 2. Aprobare a unui act, a unei legi pentru a le conferi deplină valabilitate. De la ratifica. ratificât, ~ă, ratificaţi, —te adj. Care a fost aprobat, care a fost supus operaţiei de ratificare: tratat ratificat, o De la ratifica. ratificâţie, ratificaţii s.f. Ratificare. o Din fr. ratification. rating, rating [reitirj] s.n. 1. (Fin.) Indice al clasamentelor băncilor în funcţie de creditul care li se poate acorda, -$■ Agenţie de rating v. agenţie. Ratingul (riscului de) ţară = indice prin care se estimează capacitatea şi dorinţa unei ţări de a face disponibilă valuta necesară serviciului datoriei externe. 2. (Fin.) Proces de evaluare a situaţiei (şi stabilităţii) financiare a unui titlu de împrumut, cu scopul de a aprecia riscul legat de rambursarea datoriei sau de plata dobânzilor. 3. Grad de risc prezentat de un agent economic, de economia unei ţări etc. 4. Evaluare, apreciere. Rating service = agenţie care stabileşte gradul de popularitate a unui produs, a unei firme etc. 5. Indice al gradului de audienţă a unui post de televiziune, a unei emisiuni de radio sau de televiziune etc., care se stabileşte prin raportul dintre numărul telespectatorilor la un anumit moment dat şi telespectatorii potenţiali care au acces la un televizor. ^ Punct de rating v. punct. A face rating = a obţine audienţă mare la o emisiune de televiziune sau de radio. 6. Situaţie estimată a credibilităţii unei personalităţi, o Din engl. rating. ravigot ► adj. Sos ravigot = sos rece, picant, cu usturoi, muştar, anşoa etc. o Din fr. ravigote. ravioli ▼ s.m. pl. Fel de mâncare de origine italiană, care constă în paste umplute cu carne tocată, spanac, brânză etc. şi servite cu sos. o Din it., fr. ravioli. rădăcină, rădăcini s.f. (Inform.) Spaţiu de stocare pe un memory ravioli ravioli ravioli rebranding DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ stick care nu este alocat unui anumit fişier: salvează documentul în rădăcina stickului. o Cf. engl. root. răspundere, răspunderi s.f. (Jur.) Consecinţă rezultată din neîndeplinirea unei obligaţii legale. Răspundere civilă auto (abrev. RCA) = asigurare prin care persoanele prejudiciate în urma unui accident auto, produs din vina conducătorului auto asigurat, primesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau decesul ori vătămările corporale suferite, o De la răspunde. răuplatmc, ~ă, răuplatnici, —ce adj. s.m., s.f. (Persoană fizică sau juridică) care nu îşi achită datoriile sau obligaţiile băneşti (la timp); neplatnic: pe lista de la administraţie sunt mulţi răuplatnici. o Rău + platnic. ravigot ravigote ravigote război, războaie s.n. Război rece = stare de criză, de tensiune în relaţiile internaţionale, fiind existentă mai ales după cel de al Doilea Război Mondial, provocată de conflictul dintre cele două sisteme (capitalist şi comunist), dar care nu ia forma unui conflict armat. Război psihologic = stare de tensiune, de hărţuială nervoasă, psihică, iniţiată şi întreţinută cu scopul de a zdruncina moralul (adversarului) şi de a demoraliza populaţia, o Cf. engl. war, fr. guere. R&B [ar-end-bi] s.n. Gen de muzică afroamericană specifică mai ales anilor ’90 din secolul trecut, care include elemente din hip-hop, funk, rap şi soul. o Din engl. R(hythm) and b(lues). RCA, RCA-uri [er-tje-â] s.n. Abrev. de la răspundere civilă auto. reabilită, reabilitez vb. I. Tr. A renova o clădire, un cartier etc.: blocul nostru a fost reabilitat. / Sil. re-a-, o Din fr. rehabiliter. reabilitare, reabilitări s.f. Acţiunea de a (se) reabilita şi rezultatul ei. / Sil. re-a-, o De la reabilita. reabilitat, ~ă, reabilitaţi, —te adj. (Despre clădiri) Care a fost renovat. / Sil. re-a-, o De la reabilita. reactor, reactoare s.n. 1. Reactor nuclear = instalaţie complexă în care prin reacţiile în lanţ de fisiune a nucleelor atomice ale elementelor grele radioactive se produce energia degajată. 2. Motor termic folosit pentru propulsia unui vehicul, prin transformarea energiei chimice a combustibilului în energie cinetică a jetului de fluid evacuat sub presiune; motor cu reacţie. / Sil. re-ac-. o Din fr. reacteur. reâcţie, reacţii s.f. 1. Reacţie antigen-anticorp = reacţie imună rezultată ca urmare a punerii în contact a grupărilor determinante ale antigenului cu situsul de combinare al anticorpului prezent în serul sangvin, cu aplicaţii în medicină. Reacţie de respingere = rejet. 2. Avion cu reacţie = avion dotat cu motoare termice reactive care pot fi aeroreactoare (cu sau fără compresor) şi motoare-ra-chetă (în general pentru viteze supersonice). Motor cu reacţie -reactor. / Sil. re-ac-. o Din fr. reaction. reader, readere s.n. [rfdar] s.n. Dispozitiv sau element de software utilizat pentru a citi sau a obţine date stocate pe casete, cârduri sau alte medii, o Din engl. reader. ready-made [redi-meid] s.n. (A. plast.) Tehnică ce constă în expunerea unor (montaje de) obiecte detaşate de funcţiile lor, a unor piese compuse din elemente industriale, a unor roci, a unor fragmente de opere de artă etc. + Obiect creat prin această tehnică, o Din engl., fr. ready-made. realitâte, realităţi s.f. Realitate virtuală v. virtual. / Sil. re-a-, o Din fr. realite, engl. reality. reality show, reality show-uri [rieliti Jau] s.n. Emisiune de televiziune care reprezintă un simulacru, în care realitatea brută este cosmetizată, prelucrată şi remontată în studio, o Din engl. reality show. realiză, realizez vb. I. Tr. A-şi da seama de ceva: am realizat ce s-a întâmplat, o Din fr. realiser, engl. realize. realizator, -oâre, realizatori, —oare s.m., s.f. Persoană care conduce operaţiunile de pregătire şi de realizare a unei emisiuni, a unui spectacol etc.: realizatorul spectacolului a organizat totul. / Sil. re-a-, o Din fr. realisateur. real-time [rial tâim] adj. invar. (Despre sisteme) Care acţionează în timp real sau cu o valoare redusă a timpului de răspuns faţă de instrucţiunile pe care le primeşte, o Cuv. engl. reasigură, reasigur vb. I. Tr., refl. A (se) asigura din nou; a reînnoi o asigurare. / Sil. re-a-, o Re- + asigura; fr. reassurer. reasigurare, reasigurări s.f. 1. Acţiunea de a (se) reasigura şi rezultatul ei. 2. Operaţie prin care o societate de asigurare transferă riscurile asumate, parţial sau integral, asupra uneia sau mai multor societăţi de asigurare. 3. Sumă depusă pentru această operaţiune. / Sil. re-a-, o De la reasigura. reasigurator, -oâre, reasiguratori, —oare adj., s.m.., s.f. (Societate de asigurări) care preia parţial sau integral riscurile ce depăşesc capacitatea de plată a celui care s-a reasigurat. / Sil. re-a-, o Reasigura + -tor; cf. fr. reassureur. rebranding [ribrendirj] s.n. Schimbarea a brandului (a logo-ului, a numelui) unei companii sau al unei organizaţii, realizată de obicei printr-o nouă campanie de advertising, un set nou de broşuri sau de afişe cu un stil vizual diferit, un nou ambalaj pentru un produs existent etc. o Cuv. engl. recall DICŢIONAR ILUSTRAT DL CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIM recall [rikol] s.n. 1. Procentul de documente relevante primite de la o bază de date ca răspuns la o solicitare. 2. Rechemare în service a unei maşini (sau a unui lot de maşini), pentru a se verifica şi a rezolva o anumită problemă, o Din engl. recall. recapitalizâ, recapitalizez vb. I. Tr. A transforma valori din nou în capital, a proceda la modificarea capitalului, o Din engl. recapitalize, fr. recapitaliser. recapitalizâ re, recapitalizări s.f. Acţiunea de a recapitaliza şi rezultatul ei. o De la recapitaliza. receiver, receivere ▼ [risivsr] s.n. Receptor al unui telefon, al unei antene (satelit). o Din engl. receiver. receiver receiver recepteur receptor, -oâre, receptori, —oare s.m., s.f. (Med.) Persoană care primeşte sânge de la un donator, o Din fr. recepteur. recesiune, recesiuni s.f. Fază a ciclului economic constând în scăderea producţiei, diminuarea produsului intern brut, reducerea investiţiilor, restrângerea afacerilor comerciale, financiare sau de bursă, creşterea şomajului etc. + (P. ext.) Criză (economică). / Sil. -si-u-. o Din fr. recession. rechm, rechini s.m. (Fig.) Persoană influentă într-un anumit domeniu de activitate: rechinii din showbiz. o Din fr. requin. recicla, reciclez vb. I. Tr., refl. 1. Tr., refl. A(-şi) perfecţiona pregătirea profesională într-un sistem organizat, pentru a corespunde cerinţelor ştiinţei şi tehnicii actuale. 2. Tr. A introduce deşeuri, reziduuri etc. într-un proces tehnologic, pentru a obţine refolosirea şi valorificarea lor sau în scopuri ecologice, o Din fr. recycler. reciclâbil, ~ă, reciclabili, ~e adj. Care poate fi reciclat: deşeuri reciclabile. o Din fr. recyclable. reciclâre, reciclări s.f. Acţiunea de a (se) recicla şi rezultatul ei: reciclarea hârtiei este foarte importantă, o De la recicla. recidiva, recidivez vb. I. Intr. (Fig.) A reitera o acţiune (în general remarcabilă): a recidivat cu încă un succes în plan literar, o Din fr. recidiver. recidivâre, recidivări s.f. (Fig.) Acţiunea de a recidiva şi rezultatul ei. o De la recidiva. recidivă, recidive s.f. (Fig.) Faptul că a face aceeaşi greşeală: a recidivat cu greşirea calculelor, o Din fr. recidive. reclâmă, reclame s.f. 1. Publicitate făcută prin afişe, radio, televiziune, internet etc., pentru cumpărarea anumitor mărfuri, pentru folosirea anumitor servicii, pentru vizionarea unor spectacole etc.: reclama este sufletul comerţului. ^ A face reclamă = a face publicitate. 2. Articol (dintr-o publicaţie), afiş, placardă, panou, prospect etc., folosit în acest scop: oraşul era împânzit de reclame luminoase, o Din fr. reclame, germ. Reklame. recompartimentâ, recompar-timentez vb. I. Tr. A reface o nouă compartimentare (după alte criterii): mi-a plăcut cum a recompartimentat apartamentul, o Re- + compartimenta. recompartimentâre, recom-partimentări s.f. Acţiunea de a recompartimenta şi rezultatul ei. o De la recompartimenta. recompartimentat, ~ă, recom-partimentaţi, ~te adj. A cărui compartimentare a fost refăcută (după alte criterii): apartamentul recompartimentat m-a impresionat. o De la recompartimenta. reconstrucţie, reconstrucţii s.f. Reconstrucţie facială = metodă de refacere a feţei persoanelor cu identitate necunoscută, care se bazează pe caracteristicile morfologice ale craniului, o cf. engl. facial reconstruction. reconversie, reconversii s.f. 1. Adaptare a unor industrii, a unor ramuri industriale, a forţei de muncă etc. la necesităţi noi, la condiţii noi economice etc. BA ROMÂNĂ 2. Schimbare a profesiunii, a activităţii, datorită unor condiţii noi economice: reconversia profesională este o soluţie pentru şomeri. / Şi: reconversiune s.f. o Din fr. reconversion. reconversiune s.f. v. reconversie. record adj. invar. Care constituie un maxim niciodată atins sau cu totul excepţional: cifră-record; vânzare-record. o Din fr. record. recorder, recordere ▼ [rikordar] s.n. Aparat pentru înregistrarea şi redarea unor imagini, sunete, informaţii etc. o Din engl. recorder. recording [rikordig] s.n. Faptul de a înregistra producţii muzicale cu scopul difuzării lor ulterioare, o Cuv. engl. recordman, ~ă, recordmani, ~e [rekordmsn] s.m., s.f. Sportiv care a stabilit un record; sportiv care deţine un record, o Din fr. recordman. recreaţionâl, ~ă, recreaţionali, ~e adj. Care recreează. + (Despre droguri) Care se iau ocazional, pentru recreare, pentru relaxare. / Sil. -cre-a-. o Din engl. recreaţional. recredibilizâ, recredibilizez vb. I. Tr., refl. A face să-şi câştige sau a-şi câştiga credibilitatea: trebuie să recredibilizăm învăţământul românesc, o Din fr. recredibiliser. recredibilizâre, recredibilizări s.f. Acţiunea de a recredibilizâ şi rezultatul ei: se impune o recre-dibilizare a societăţii româneşti, o De la recredibilizâ. recreditiv, recreditive s.n. (Fin.) Dispoziţie dată de bancă unui reeşalonat DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ titular de cont, în numele acestuia, băncii corespondente, pentru anularea sau revocarea înainte de termen a acreditivului, o Din germ. Recreditiv. recruta, recrutez vb. I. Tr. A identifica, a selecta şi a angaja persoane pe baza unor criterii, pentru o anumită activitate: a fost recrutat pentru a lucra în domeniul cercetării, o Din fr. recruter, germ. rekrutieren. recrutare, recrutări s.f. Acţiunea de a recruta şi rezultatul ei. Firmă de recrutare = firmă specializată în identificarea, selectarea şi angajarea persoanelor specializate în diferite domenii, punându-i în legătură cu potenţialii angajatori, o De la recruta. recrutat, ~ă, recrutaţi, —te adj. (Despre persoane) Care a fost selectat în vederea angajării într-un anumit post: candidaţii recrutaţi sunt foarte bine pregătiţi, o De la recruta. recrutor, recrutori s.m. Angajat al unei firme care se ocupă cu identificarea şi recrutarea unor persoane specializate în diferite domenii, punându-i în legătură cu potenţialii angajatori, o Din fr. recruteur. rectificâre, rectificări s.f. 1. (Jur.) înlăturare a erorilor materiale strecurate în dispozitivul hotărârii asupra numelui, calităţii sau asupra unui calcul efectuat de către un organ de jurisdicţie, printr-un înscris. 2. Rectificare de buget = dispoziţie a guvernului prin care se stabileşte suplimentarea sau reducerea fondurilor alocate diferitelor ministere, instituţii etc. o De la rectifica. recupera, recuperez vb. I. 1. Tr. A lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o anumită cauză: am recuperat zilele pierdute săptămâna trecută. 2. Refl. A-şi recăpăta capacitatea de muncă: după două zile de odihnă s-a recuperat, o Din fr. recuperer. recuperare, recuperări s.f. 1. Acţiunea de a recupera şi rezultatul ei. 2. (Econ.) Lichidare a unei datorii privite din punctul de vedere al creditorului, o De la recupera. recuperator, ~oâre, recuperatori, —oare s.m., s.f. Persoană angajată de cineva să recupereze (prin ameninţări, violenţă) bani, bunuri etc. de la un datornic: îl căutau recuperatorii, o Din fr. recuperateur. recurent, ~ă, recurenţi, —te adj. 1. Care revine, care se repetă: tema iubirii este recurentă în toate stilurile literare. 2. (Lingv.) Formă recurentă = formă cu mai multe ocurenţe, o Din fr. recurrent. recurşiv, ~ă, recursivi, —e adj. (Inform.; despre programe) La care o parte poate solicita executarea întregului program în timpul derulării, care se pune în mişcare în mod repetitiv şi automatic, o Din fr. recursif, engl. recursive. redevenţă, redevenţe s.f. (Fin.; în economia de piaţă) Datorie, obligaţie, rentă care se plăteşte periodic, la date fixe şi sub formă de cotă fixă. o Din fr. redevance. redevenţiâr, ~ă, redevenţiari, —e s.m., s.f. Persoană care trebuie să achite o redevenţă. / Sil. -ţi-ar. o Din fr. redevancier. redimensionâ, redimensionez vb. I. Tr. 1. A recalcula dimensiunile unei construcţii, ale unei maşini etc. 2. (Fig.) A aborda ceva dintr-o perspectivă nouă, prin prisma unei noi concepţii; a restructura: şi-a redimensionat teoria, o Din fr. redimensionner. redimensionâre, redimensionări s.f. Acţiunea de a redimensi-ona şi rezultatul ei. o De la redimensionâ. redimensionat, ~ă, redimen-sionaţi, —te adj. 1. Care are dimensiuni recalculate: motor redimensionat. 2. (Fig.) Care este restructurat, regândit: proiectul casei a fost redimensionat. o De la redimensionâ. redresa, redresez vb. I. Tr., refl. (Fig.) A aduce sau a reveni la o stare, la o situaţie etc. bună; a (se) reface: afacerile au început să se redreseze, o Din fr. redresser. reducere, reduceri s.f. (Mai ales la pl.) Diminuare a preţului unei mărfi; discount: a început perioada de reduceri, o De la reduce. redundant, ~ă, redundanţi, —te adj. 1. (Telec.) Care se referă la redundanţă, care prezintă redundanţă. 2. (Inform.) Care conţine informaţii identice în mai multe părţi ale aceluiaşi sistem de informaţii, o Din engl. redundant, fr. redundant. redundânţă s.f. (Telec.) Informaţie transmisă în plus faţă de strictul necesar, care asigură exactitatea transmiterii informaţiei (în prezenţa perturbaţiilor). o Din engl. redundance, fr. redondance. reescont, reesconturi s.n. (Fin.; în economia de piaţă) Faptul de a reesconta. + Sumă de bani egală cu dobânda cuvenită unei bănci pentru achitarea anticipată a unei poliţe deja scontate, inclusiv comisionul perceput de bancă pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţia de reescontare. / Sil. re-es-. o Din fr. reescompte. reescontâ, pers. 3 reescontează vb. I. Tr. (Fin.; în economia de piaţă) A vinde cambii unei bănci, înainte de scadenţă, în scopul accelerării rotaţiei capitalului şi al lărgirii plasamentelor; a efectua un reescont. / Sil. re-es-. o Din fr. reescompter. reescontare, reescontări s.f. (Fin.; în economia de piaţă) Acţiunea de a reesconta şi rezultatul ei. / Sil. re-es-. o De la reesconta. reeşalonâ, reeşalonez vb. I. Tr. A eşalona datorii, stabilind noi termene. / Sil. re-e-. o Re- + eşalona. reeşalonâre, reeşalonări s.f. Acţiunea de a reeşalona şi rezultatul ei. Reeşalonarea unei datorii = reorganizarea ratelor de rambursare a creditului, a comisioanelor şi dobânzilor aferente pe o perioadă de timp mai lungă decât cea prevăzută iniţial, o De la reeşalona. reeşalonat, ~ă, reeşalonaţi, —te adj. (Despre datorii, credite etc.) Care este eşalonat din nou, cu un nou termen de plată, o De la reeşalona. refinanţa DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ refinanţa, refinanţez vb. I. Tr. A achita suma pe care un client o mai are de plătit din vechiul credit şi a-1 lichida pentru a obţine unul nou. o Din fr. refinancer. refinanţa re, refinanţări s.f. Acţiunea de a refinanţa şi rezultatul ei. o De la refinanţa. reflectorizânt, ~ă, reflectorizanţi, ~te adj. Placă reflectorizantă = strat alcătuit din numeroase bile mici de sticlă, înglobate într-un material plastic transparent şi colorat, care reflectă bine lumina incidenţă şi care se utilizează în semnalizarea rutieră. Triunghi de semnalizare (sau reflectorizant) = accesoriu în formă de triunghi, confecţionat dintr-un material reflectorizant (de obicei de culoare roşie), care este plasat pe şosea, la mică distanţă de un autovehicul imobilizat (din cauza unor pene, accidente etc.), pentru a semnaliza existenţa unui obstacol în trafic, o Din fr. reflectorizant. refiexoterapie, reflexoterapii s.f. (Med.) Metodă terapeutică prin care se urmăreşte vindecarea unor boli prin folosirea anumitor reflexe, o Din fr. reflexotherapie. refolosi, refolosesc vb. IV. Tr. 1. A da o nouă întrebuinţare unor materiale, obiecte etc., după o prealabilă prelucrare; a reutiliza. 2. A folosi din nou un procedeu, o metodă; a reutiliza. o Re- + folosi; cf. fr. reutiliser. refolosibil, ~ă, refolosibili, ~e adj. (Despre materiale) Care poate fi refolosit. o Refolosi + -bil. reformă, reforme s.f. Transformare politică, economică, socială, culturală (cu caracter limitat sau de structură) a unei stări de lucruri, pentru a obţine o ameliorare sau un progres; schimbare care se produce într-o anumită orânduire (fără a se modifica structura generală a acesteia). ^ Reformă financiară = reformă prin care se aduc modificări importante sistemului de formare şi de cheltuire a veniturilor statului, o Din fr. reforme, germ. Reform. reggae [reghe] s.n. Stil de muzică de origine jamaicană, care este caracterizată de un ritm puternic şi sincopat, o Din engl., fr., it. reggae. regie, regii s.f. 1. Lucrări în regie = lucrări publice, executate de către stat sub supravegherea agenţilor săi. în regie proprie = (despre construcţii, reparaţii etc.) care este executat de beneficiar cu mijloace proprii. 2. (Econ.) Formă de organizare a unor întreprinderi, care are ca obiect exploatarea de bunuri ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia şi care se caracterizează prin personalitate juridică proprie şi gestiune separată de a statului (dar legată de bugetul statului); (p. ext.) administraţia, personalul, sediul unei întreprinderi cu o astfel de formă de organizare, o Din fr. regie, germ. Regie. regim, regimuri s.n. Regim alimentar = folosire a alimentelor şi a băuturilor în conformitate cu anumite reguli impuse de condiţiile de sănătate sau de boală ale unei persoane, o Din fr. regime. regionaliza, regionalizez vb. I. Tr. A împărţi un teritoriu în regiuni, o Din fr. regionaliser. regional iza re, regionalizări s.f. Acţiunea de a regionaliza şi rezultatul ei. o De la regionaliza. registru, regiştri s.m. 1. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea numărului telefonului chemat. 2. (Inform.) Dispozitiv folosit la calculatoare, fiind destinat stocării temporare a informaţiei, o Din engl. registry, fr. registre. regularizare, regularizări s.f. (Fin.) Ansamblu de acţiuni care urmăresc să limiteze variaţiile cursului unui titlu de bursă, o De la regulariza. re inscriptibil, ~ă, reinscripti-bili, ~e adj. (Despre CD-uri, DVD-uri) Care poate fi inscripţionat, şters şi inscripţionat din nou. o Din fr. reinscriptible; cf. engl. rewritable. reinserţie, reinserţii s.f. 1. (Med.) Fixare în acelaşi loc a unei porţiuni detaşate dintr-un ţesut. 2. Reintroducere a unui deţinut, a unui prizonier, a unei persoane deficiente etc. în societate, într-o activitate productivă: reinserţia şomerilor, o Din fr. reinsertion. reîncărcâ, reîncarc vb. I. Tr. A încărca o cartelă cu o sumă de bani în contul căreia utilizatorul poate efectua convorbiri telefonice, poate naviga pe internet etc. o Re- + încărca; cf. fr. recharger. reîncărcâbil, ~ă, reîncărca-bili, ~e adj. Care poate fi reîncărcat; pre-pay. ^ Cartelă reîncărcabilă = cartelă pre-pay. o Reîncărcâ + -bil; cf. fr., engl. rechargeable. rejet, rejeturi s.n. (Med.) Ansamblul reacţiilor (imunitare) ale organismului primitor împotriva ţesuturilor grefate; reacţie de respingere, o Din fr. rejet. rejucâ, rejoc vb. I. Tr. A juca din nou un meci, o piesă de teatru, un spectacol etc. o Re- + juca. rejucâre, rejucări s.f. Acţiunea de a rejuca şi rezultatul ei: comisia a solicitat rejucarea meciului, o De la rejuca. relansa, relansez vb. I. Refl. (Fig.) A relua o activitate, a se angaja din nou într-o acţiune: s-a relansat în politică, o Din fr. relancer. relativiza, relativizez vb. I. 1. Refl. A căpăta un caracter relativ. 2. Tr. A da, a imprima un caracter relativ (unei afirmaţii), o Din fr. relativiser; cf. germ. relativieren. relativizare, relativizări s.f. Acţiunea de a relativiza şi rezultatul ei. o De la relativiza. relaţionâ, relaţionez vb. I. Tr. 1. A pune în relaţie două sau mai multe aspecte, fenomene, evenimente etc. 2. (Fig.) A intra în relaţii cu alte persoane; a socializa: relaţionează bine cu ceilalţi copii la grădiniţă, o De la relaţie. relaţiomsm s.n. (Filoz.) Concepţie potrivit căreia realitatea este un sistem de relaţii logice. / Sil. -ţi-o-, o Din germ. Relationis-mus, engl. relationism. replay relaţiomst, ~ă, relaţionişti, ~ste adj., s.m., s.f. (Adept) al relaţionismului. o Din engl. relationist. relaxoterapie, relaxoterapii s.f. (Med.) Tratament prin relaxare, o Din fr. relaxotherapie. relevanţă, relevanţe s.f. Calitatea de a fi relevant; însemnătate, semnificaţie: amănunte fără relevanţă, o Din fr. relevance. relocâ, relochez vb. I. Tr., refl. 1. A (se) relocaliza. 2. A (se) muta (cu tot cu familie) într-o altă localitate, ţară etc., în urma relocalizării sediului firmei la care este angajat sau în urma angajării la o altă firmă, situată în altă localitate, o Cf. engl. relocate. relocaliza, relocalizez vb. I. Tr., refl. A(-şi) schimba amplasamentul, a (se) plasa într-un alt loc: a relocalizat sediul firmei, o Dinfr. relocaliser. relocalizâre, relocalizări s.f. Acţiunea de a relocaliza şi rezultatul ei. o De la relocaliza. relocare, relocări s.f. Acţiunea de a reloca şi rezultatul ei. o De la reloca. remake, remake-uri [rimeik] s.n. Versiune nouă a unui film (de succes) turnat mai demult: am văzut un remake excelent după „Les Liaisons dangereuses”. o Din engl. remake. remaniâ, remaniez vb. I. Tr. 1. A transforma parţial o maşină, o instalaţie, o construcţie etc., după o deteriorare, cu scopul readucerii în starea de funcţionare sau pentru a-i îmbunătăţi caracteristicile funcţionale. 2. A înlătura defectele unor materiale sau ale unor produse care nu corespund prescripţiilor tehnice impuse, dar care nu sunt considerate rebut total. / Sil. -ni-a. o Din fr. remanier. remaniâbil, ~ă, remaniabili, ~e adj. Care poate fi remaniat. / Sil. -ni-a-. o Din fr. remaniable. remaniat, ~ă, remaniaţi, ~te adj. Care este schimbat prin remaniere: guvern remaniat. / Sil. -ni-at. o De la remania; cf. fr. remanie. ILUSTRAT DE: CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN remaniere, remanieri s.f. Remaniere ministerială (sau guvernamentală) = schimbare în componenţa unui guvern, intervenită în urma demisiei sau demiterii unui ministru ori a trecerii acestuia la conducerea unui alt minister: / Sil. -ni-e-. o De la remania; cf. fr. remaniement. remember [rimembsr] s.n. îndemn de a ţine minte, de a-şi aminti mereu ceva (important); ţine minte! aminteşte-ţi! o Cuv. engl. reminder [rimâindar] s.n. Mesaj, scrisoare care are rolul de a-i aminti cuiva ceva important, o Cuv. engl. remisiune, remisiuni s.f. (Med.) Ameliorare sau dispariţie temporară a manifestărilor unei boli. ^ Remisiune completă = dispariţie a simptomelor unei maladii fără ca aceasta să fie vindecată. / Sil. -si-u-. o Din fr. remission. remix, remixuri s.n. (Muz.) Melodie obţinută prin combinarea unor părţi dintr-o piesă deja existentă cu sunete noi, de obicei electronice, o Din engl. remix. remixâ, remixez vb. I. Tr. A combina părţi dintr-o piesă deja existentă cu sunete noi, de obicei electronice, pentru a obţine o nouă melodie, o Din engl. remix. remulâdă, remulade ► s.f. Sos picant, preparat din untdelemn, zeamă de lămâie, muştar şi verdeţuri, o Din fr. remoulade. remuu, remuuri s.n. 1. Variaţie treptată a înălţimii apei unui râu sau a unui canal, produsă în zonele în care mişcarea uniformă a curentului este împiedicată: vara trecută s-a manifestat un fenomen de remuu la vărsarea Şiretului în Dunăre. 2. Contra-curent în lungul malurilor unui curs de apă. 3. Turbion, vârtej de apă care se formează în urma unei nave în mers. 4. (Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde se întâlnesc curenţii ascendenţi şi descendenţi. / Sil. -mu-u. Scris şi: remu. o Din fr. remous. rentabilitate, rentabilităţi s.f. Rata rentabilităţii = raport între beneficiul realizat de o întreprindere şi preţul de cost al producţiei, o Din fr. rentabilite. rentabiliza, rentabilizez vb. I. Tr. A face rentabil: bun manager, a reuşit să rentabilizeze fabrica. o Din fr. rentabiliser. rent a car [rent 9 car] s.n. Serviciu de închirieri de automobile, oferit de unele agenţii sau hoteluri, o Cuv. engl. renting s.n. Formă de leasing, care constă în închirierea de mijloace de transport, de apartamente etc. o Din engl. renting. repartitor, repartitoare s.n. 1. Dispozitiv electronic de evidenţiere indirectă a cantităţii de energie termică emisă de corpurile unei instalaţii de încălzire centrală: s-au montat repartitoare la calorifere. 2. Dispozitiv pentru repartizarea circuitelor în centralele telefonice, o Din fr. repartiteur. repelent, repelente s.n. Substanţă care, prin calităţile sale organoleptice, îndepărtează rozătoarele, insectele etc. o Din it. repellente, germ. Repellent. re mu ladă remoulade remoulade repetabilitâte s.f. însuşirea a ceea ce este repetabil; capacitatea de a reproduce aceeaşi acţiune sau serie de acţiuni, o Din engl. repeatability, fr. repetabilite. replay [riplei] s.n. 1. Reluare imediată a fazelor interesante într-o transmisie sportivă (directă) la televiziune. 2. (Fam.) A da replay = a revedea o anumită fază, un anumit pasaj dintr-un film etc. o Cuv. engl. repondent ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA DICŢIONAR repondent, reponcLenţi s.m. Persoană care răspunde la un sondaj de opinie; respondent. o Din fr. repondant. reprezentare, reprezentări s.f. 1. (Polit) Reprezentare proporţională = mod de scrutin în care se acordă fiecărui partid sau fiecărei formaţiuni politice participante la alegeri un număr de locuri în parlament proporţional cu numărul de voturi obţinut. 2. (Inform.) Reprezentare binară = codificare a informaţiei, folosind sistemul de numeraţie în baza 2. o De la reprezenta. reprint, reprinturi [riprfnt] s.n. Retipărire, o Din engl. reprint. reproductibilitâte s.f. însuşirea a ceea ce este reproductibil. o Din fr. reproductibilite. reprogramâ, reprogramez vb. I. Tr. 1. A programa din nou: filmul a fost reprogramat pentru săptămâna viitoare. 2. (Inform.) A reface un program. 3. A practica o manipulare genetică care să permită unei celule, unui organism să îndeplinească un anumit program, diferit de programul iniţial, o Din fr. reprogrammer. reset s.n. î. (Inform.) Comandă care permite unui calculator să se reseteze; resetare. A da reset = a reseta. 2. (Inform.) Aducere a unei celule de memorie binară la zero. 3. (Electron.) Aducere a unui dispozitiv cu mai multe stări de funcţionare în starea iniţială, o Din engl. reset. reseta, resetez vb. I. Tr. A reporni calculatorul fără a opri alimentarea cu energie; a da reset. o Din engl. reset. resetare, resetări s.f. Acţiunea de a reseta şi rezultatul ei; reset. o De la reseta. respingere, respingeri s.f. (Med.) Reacţie de respingere, rejet: uneori, după transplanturi se manifestă reacţii imunologice de respingere, o De la respinge. respondent, respondenţi adj. invar., s.m. (Psih.) 1. Adj. invar. (Despre comportamente, reacţii, reflexe condiţionate) Care corespunde unui stimul uşor identificabil. 2. S.m. Repondent. o Din engl. respondent. responsabilizâ, responsabilizez vb. I. Tr., refl. A face ca cineva să devină sau a deveni responsabil; a obişnui pe cineva să-şi asume anumite responsabilităţi, o Din fr. responsabiliser. responsabilizâre, responsabilizări s.f. Acţiunea de a responsabi-liza şi rezultatul ei. o De la responsabiliza. resursă, resurse s.f. (Inform.) Totalitate a mijloacelor de care dispune un calculator pentru a executa un program sau pentru a executa, simultan, mai multe programe, o Din fr. ressource. reşapâ, reşapez vb. I. Tr. (Tehn.) A recondiţiona benzi de rulare ale unor anvelope uzate prin adăugarea (prin diverse tehnici) unui nou strat de cauciuc, o Din fr. rechaper. reşapâbil, ~ă, reşapabili, ~e adj. (Tehn.; despre anvelopele roţilor) Care poate fi reşapat2: cauciucuri reşapabile. o Din fr. rechapable. reşapâj, reşapaje s.n. (Tehn.) Reşapare. o Din fr. rechapage. reşapâre, reşapări s.f. (Tehn.) Acţiunea de a reşapa şi rezultatul ei. o De la reşapa. reşapat1, ~ă, reşapaţi, —te adj. (Tehn.; despre anvelopele roţilor) Care au banda de rulare recondiţionată, o De la reşapa. reşapat2 s.n. (Tehn.) Reşapare: uneori e mai bine să duci cauciucurile la reşapat. o Din fr. rechape. retail, retail-uri [riteil] s.n. Vânzare cu amănuntul a unor bunuri, a unor servicii destinate consumului propriu şi nu pentru o vânzare ulterioară, o Din engl. retail. retail banking [riteil benkir)] s. Ofertă de produse şi servicii a unei bănci adresate persoanelor fizice (credite, depozite, cârduri şi servicii asociate cârdurilor), o Cuv. engl. retailer, retaileri [riteilar] s.m. Agent economic care vinde cu amănuntul unele bunuri, unele servicii destinate pentru consum propriu şi nu pentru o vânzare ulterioară, o Din engl. retailer. retinol s.n. (Farm.) Vitamina A. o Din fr. retinol, engl. retinol. retro adj. invar. (Despre persoane) Care indică o preferinţă pentru fenomene din trecut. + (Despre stil, muzică, modă) Care marchează o întoarcere (reluând sau imitând un stil mai vechi): îi place să asculte muzică retro. (Adv.) Adesea se îmbracă retro, o Din fr. retro. retroacţiune, retroacţiuni s.f. 1. Acţiune de răspuns la o altă acţiune. 2. Efect retroactiv. 3. (Inform.) Feedback; reacţie, o Din fr. retroaction. retroceda nt, ~ă, retrocedanţi, -te adj., s.m., s.f. (Jur.) (Persoană) care dă ceva înapoi, care retrocedează. o Din fr. retrocedant. retrocedat, ~ă, retrocedaţi, —te adj. (Despre bunuri, teritorii etc. cedate sau pierdute anterior) Care a fost dat înapoi cuiva, o De la retroceda. retrocesiune, retrocesiuni s.f. (Jur.) 1. Asigurare încheiată din nou de un reasigurator, prin care transmite o parte din suma asigurată unei alte societăţi. 2. Acţiune a unui stat de a retroceda altui stat un teritoriu pe care acesta îl cedase anterior, o Din fr. retrocession. retrogradabil, ~ă, retrogradabili, —e adj. (Mai ales despre echipe sportive) Care se află situat, într-un clasament, pe un loc de pe care se poate retrograda, o Din fr. retrogradable. retroproiector, retroproiectoare ► s.n. Aparat de proiecţie destinat să reproducă imagini pe un ecran plasat în spatele persoanei care îl foloseşte: a folosit retro-proiectorul pentru comunicare. -v- Folie pentru retroproiector = foaie subţire, transparentă, din plastic, pe care s-au imprimat informaţiile ce pot fi prezentate cu ajutorul retroproiectorului. o Din fr. retroprojecteur. reţea, reţele s.f. 1. Reţea de telecomunicaţii = ansamblul liniilor, staţiilor de amplificare şi al releelor care realizează comunicaţiile pe un anumit teritoriu. rezervă DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMANĂ 2. (Inform.) Ansamblu de două sau mai multe calculatoare şi de terminale interconectate între ele (prin cablu, linie telefonică, unde radio etc.) care permite utilizatorilor să acceseze datele de pe oricare calculator (dacă acest lucru este permis), fără să fie nevoiţi să se afle fizic în apropierea calculatorului de pe care accesează datele respective. Reţea extinsă = reţea specială de computere care funcţionează pe o suprafaţă întinsă prin intermediul liniilor digitale specializate şi al protocoalelor de comunicaţie standard, utilizate pentru transmisiile sau/ şi recepţiile de date electronice la distanţă. Reţea locală = reţea de computere sau staţii de lucru interconectate fizic prin intermediul cablurilor de reţea, care utilizează resursele unui singur computer (foarte bine dotat din punct de vedere software şi hardware, denumit server) şi care funcţionează într-un cadru geografic relativ restrâns. Reţea virtuală privată = model de reţea privată care conectează două sau mai multe reţele locale aflate la distanţă una faţă de cealaltă; via internet. 3. Organizaţie clandestină formată din persoane dominate de acelaşi ţel: hoţul a fost lăsat liber pentru a se putea depista întreaga reţea. o Cf. fr. reseau, engl. network. reţelistică s.f. (Inform.) Ansamblul echipamentelor hardware şi software care se folosesc pentru conectarea calculatoarelor (între ele, la internet etc.). o Cf. engl. networking. reutilizâ, reutilizez vb. I. Tr. 1. A utiliza din nou după o prelucrare prealabilă. 2. A recupera resurse de materiale refolosibile din sfera producţiei materiale sau a consumului şi a le reintroduce în circuitul economic; a refolosi. o Din fr. reutiliser. reutilizâbil, ~ă, reutilizabili, —e adj. Care poate fi reutilizat: pet-uri reutilizabile. o Din fr. reutilisable. reutilizâre, reutilizări s.f. Acţiunea de a reutilizâ şi rezultatul ei: a ţinut un discurs despre reutilizarea hârtiei, o De la reutilizâ. revalorizâ, revalorizez vb. I. Tr. 1. A aduce la valoarea iniţială idei, doctrine etc.; a da o valoare nouă: au revalorizat o concepţie. 2. (Fin., econ.) A ridica cursul oficial al valutei naţionale în raport cu aurul şi cu valutele străine: Banca Naţională a revalorizat leul în raport cu euro. o Din fr. revaloriser. revalorizare, revalorizări s.f. Acţiunea de a revaloriza şi rezultatul ei. o De la revaloriza. review, review-uri [riviu] s.n. Recenzie a unui film, a unei piese, a unei cărţi etc. o Din engl. review. reviriment, revirimente s.n. (Fin.) Reviriment de fonduri = mod de a achita o datorie prin transferul unei creanţe echivalente cu suma datorată, o Din fr. revirement. revitalizâ, revitalizez vb. I. Tr. A reda noi puteri; a revigora: în perioadele de anemie trebuie să revitalizaţi pielea şi părul, o Din fr. revitaliser. revitalizâre, revitalizări s.f. Acţiunea de a revitaliza şi rezultatul ei: este necesară o revitalizare a părului cu produse naturale, o De la revitaliza. revolving [rivolvir)] s.n. Tip de fond de creditare în care noi credite pot fi acordate pe măsură ce sunt returnate cele acordate anterior, o Cuv. engl. rezervă, rezerve s.f. Rezervă-aur = cantitatea de aur păstrată de băncile de emisiune ca garanţie pentru biletele de bancă emise şi pentru lichidarea datoriilor către alte ţări, în cazul în care nu există o altă posibilitate de lichidare a acestora. Rezervă bugetară = parte din veniturile unui buget, constituită ca rezervă în vederea acoperirii deficitului bugetar creat de cheltuieli neprevăzute sau prin nerealizarea integrală a veniturilor. Rezervă de stat = cantitate de bunuri materiale de strictă necesitate, care sunt acumulate şi păstrate de stat cu scopul de a asigura continuitatea procesului de producţie şi necesităţile de consum ale populaţiei, în cazul apariţiei unor situaţii (nefavorabile) neprevăzute. Rezervă lichidă = retroproiector overhead projector retroprojecteur lentilă optică " optical lens lentille optique oglindă mirror miroir cap de proiecţie projection head tete de projection plan de proiecţie optical stage platine de projection. rezidual a) cantitatea de aur disponibil (în monede sau în lingouri), precum şi valutele şi devizele liber convertibile în aur, de care dispune o bancă, o ţară etc. şi care sunt destinate operaţiilor internaţionale; b) totalitatea mijloacelor băneşti, existente sub orice formă, negrevate de nici o sarcină, disponibile la o bancă, la o întreprindere etc. Rezerve obligatorii = segment determinant din resursele de credit ale băncilor comerciale pe care acestea sunt obligate să le păstreze în conturile lor, la banca centrală, o Din fr. reserve. rezidual, ~ă, reziduali, ~e adj. (Psih.) Delir rezidual = idei delirante care rămân după o stare psihotică acută de tip confuzional. (Fin.) Valoare reziduală = a) diferenţa rezultată prin scăderea din valoarea recuperărilor din mijloace fixe (materiale, piese de schimb recuperate) scoase din funcţiune la expirarea datei normate de serviciu a cheltuielilor făcute cu scoaterea din folosinţă a mijlocului fix respectiv; b) (pentru firmele de leasing) valoarea la care, la expirarea contractului §' ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE: îi de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator. / Sil. -du-al. o Din fr. residuel. reziliâbii, ~ă, reziliabili, ~e adj. (Jur.; despre contracte, convenţii etc.) Care poate fi reziliat. / Sil. -li-a-. o Din fr. resiliable. reziliat, ~ă, reziliaţi, ~te adj. (Jur.; despre contracte, convenţii etc.) Care este desfăcut, anulat. / Sil. -li-at. o De la rezilia. rezoluţie, rezoluţii s.f. (Inform.) Număr de linii ce pot fi afişate într-un spaţiu egal cu înălţimea ecranului, o Din engl. resolution. rezolva, rezolv vb. I. Tr. (Fam.) A rezolva pe cineva = a ajuta pe cineva să soluţioneze o problemă: l-am rezolvat cu dosarul de credit, o Din engl. resolve. rezonanţă, rezonanţe t s.f. Rezonanţă magnetică nucleară (abrev. RMN) = test care foloseşte câmpul magnetic şi energia undelor radio pentru a prelua imagini ale organelor şi ale structurilor din interiorul corpului, în scopul localizării tumorilor şi modificărilor din ţesuturi o Cf. engl. N(uclear) M(agnetic) R(esonance). RFID [ar-ef-ai-df] s. Metodă de identificare automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor la distanţă prin unde radio, o Din engl. R(adio)-F(requency) Id(entification). ricotta ^ s.f. Sortiment de brânză italiană, care se prepară din zerul rezultat din prepararea altor brânzeturi, o Cuv. it. rezonanţă magnetică nucleară nuclear magnetic resonance resonance magnetique nucleaire MBA ROMÂNĂ ridger ► [rid3ar] s.n. Utilaj folosit pentru executarea digurilor mici, în lucrări pentru irigaţii sau pentru reţinerea zăpezilor pe terenurile agricole, o Cuv. engl. riff, riffuri s.n. Frază muzicală scurtă, simplă şi rimată, care este repetată de o orchestră în executarea unei piese de jazz: cele mai bune riffuri de chitară au fost incluse pe acest album, o Din engl., fr. riff. rigatoni ▼ s.n. pl. Tip de paste făinoase de origine italiană, în formă de tuburi scurte şi striate, o Cuv. it. iii rigatoni rigatoni rigatoni rigips s.n. Material pentru construcţii sub forma unei plăci din gips cartonate pe exterior; gips-carton. / Acc. şi: rigips. o Den. com. ringtone, ringtone-uri [rmgtaun] s.n. Sunet de apel la telefoanele mobile: vreau să descarc nişte ringtone-uri gratuite, o Din engl. ringtone. riometru, riometre s.n. (Telec.) Radiotelescop acordat pe o frecvenţă fixă, având o antenă dirijată spre zenit pentru a detecta variaţia fluxului radiaţiei, o Din engl. riometer. rizoto ► s.n. Mâncare de origine italiană, preparată din orez, unt, sos de roşii şi parmezan, o Din fr., it. risotto. rom DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSUR -Mg sau totale Pl procesele i logice, în < ^sa asupra : înconjurăt Jnr 1 engl. roboi ijj|y robotiza, 1 ridger ridger billonneur RMN, RMN-uri [re-me-ne] s.n. Abrev. de la rezonanţă magnetică nucleară: şi-a făcut un RMN. roadshow, roadshow-uri [reudjau] s.n. Turneu care include mai multe spectacole, o Din engl. roadshow. roadster, roadstere [râudstar] s.n. Maşină sport cu două locuri, deschisă şi echipată cu o capotă uşoară, pliabilă, o Din engl. roadster. roaming [raumir)] s.n. Serviciu oferit de companiile de telefonie mobilă prin care se oferă şi acoperire internaţională, permiţân-du-se utilizarea aceleiaşi cartele sim şi în alte ţări, contra unor tarife prestabilite, o Cuv. engl. roast beef, roast beef-uri ► [raust bif] s.n. Friptură din muşchi de vacă, foarte puţin fript, aproape crud la mijloc; porţie dintr-o astfel de friptură, o Din engl. roast beef. robor s. Rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, care este stabilită de BNR. o Din engl. Ro(manian) (Inter)b(ank) 0(jfer) R(ate). robotică s.f. Domeniu pluridisciplinar al ştiinţei şi tehnicii, care se ocupă cu studiul proiectării şi al tehnicii sistemelor mecanice, informatice sau mixte şi a roboţilor, în scopul înlocuirii parţiale rizoto risotto risotto A*' sau totale a omului în procesele tehnologice, în acţiunea sa asupra mediului înconjurător etc. o Din fr. robotique, engl. robotics. robotiza, robotizez vb. I. 1. Tr. A înzestra procesul de producţie cu sisteme automatice, informatice şi cu roboţi, pentru a înlocui omul în operaţii repetabile sau nocive. 2. Tr. (Fig.) A transforma oameni în roboţi. 3. Refl. (Fig.; despre oameni) A acţiona ca un robot, o Din fr. robotiser. rocker, rockeri [rokar] s.m. (Muz.) 1. Cântăreţ de rock. 2. Adept al muzicii rock; fan al cântăreţilor de rock. o Din engl. rocker. rockereală, rockereli s.f. (Fam.) Muzică rock: pune mai bine o rockereală. o Rocker + -eală. rockeriţă, rockeriţe s.f. (Muz.) 1. Cântăreaţă de rock. 2. Adeptă a muzicii rock; fană a cântăreţilor de rock. o Rocker 4- -iţă. rockotecă, rockoteci s.f. Discotecă în care se ascultă muzică rock. o Rock + (disco)tecă. ROL s.m. Abrev. de la Romanian leu. role playing [rol pleir)] s. Exerciţiu folosit de obicei în training-urile de vânzări în care o persoană joacă rolul unui agent de vânzări şi altă persoană rolul unui cumpărător, cu scopul de a exersa abilităţile în vânzare, o Cuv. engl. roii cage [rol keid3] s. Cuşcă de protecţie montată în interiorul unui autovehicul cu rolul de a proteja ocupanţii în cazul unui accident, în special în situaţiile de rostogolire, o Cuv. engl. roller1, rolleri ▼ s.m. Persoană care se deplasează cu ajutorul patinelor cu rotile, o Din engl. roller. roller2, rollere s.n. Pix cu gel. o Din engl. roller (ball pen). rollercoaster [rolarkaustar] s. Montagne russes. o Cuv. engl. roll-on, roll-on-uri [rol-on] s.n. Recipient de uz cosmetic sau medical, echipat cu o bilă care permite aplicarea substanţei pe piele, o Din engl. roll-on. rol l-ove r [rol-auvsr] s.n. (Fin.) Metodă prin care un credit pe termen mijlociu sau lung acordat de o bancă este refinanţat prin mijloace băneşti împrumutate pe termen scurt de la alte bănci, o Cuv. engl. rom1 s.n. (Inform.) Memorie accesibilă numai la citire al cărei program a fost înregistrat la fabricare sau la montare, o Cuv. engl. rom2, romi s.m. Ţigan. / Scris şi: rrom. o Din ţig. rrom. rutină DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA românce [romens] adj. invar., s.n. (Film) romantic, o Cuv. engl. romani s.f. Limbă vorbită de ţigani, o Din ţig. rommani; cf. fr. romano. ron, roni s.m. Abrev. de la Romanian new leu; leu greu. room-service [rumservis] s.n. Serviciu asigurat de un hotel prin care clienţilor li se poate aduce masa sau băutura în cameră, o Cuv. engl. roquefort t [rokfor] s.n. Sortiment de brânză fermentată de origine franţuzească, din lapte de oaie, care este însămânţată cu un mucegai special, o Din fr. roquefort. rotary [rotari] s.n. 1. Sistem de foraj mecanic în industria petrolieră, cu circulaţie continuă de fluid şi cu rotirea garniturii de foraj. 2. Sistem de telefonie automată în care unele organe sunt acţionate de o mişcare de rotaţie continuă, o Cuv. engl. rota vi rus, rotaviruşi s.m. şi rotavirusuri s.n. (Med.) Virus care poate cauza gastroenterite, mai ales la copii, o Din engl., fr. rotavirus. rotring, rotringuri ► s.n. Stilou cu vârf tubular, de diferite diame-tre, utilizat la desenul (tehnic) în tuş. o Din fr. rotring. rottweiler ▼ [rotvaitor] s.m. Rasă de câini de pază, de origine germană, de talie mare, cu părul negru, scurt, o Cuv. germ. router, routere ► [ruter] s.n. (Inform.) Dispozitiv hardware sau software care conectează două sau mai multe reţele de calculatoare, o Din engl. router. rovinietă, roviniete s.f. Vinietă care atestă plata taxei de circulaţie pe drumurile publice din România. / Scris şi: rovignetă. o Ro(mânia) + vinietă. rotring / RSS, RSS-uri [ar-es-es] s.n. (Inform.) Protocol deschis de publicare a informaţiei pe internet, o Din engl. R(eally) S(imple) S(yndication). rtf, rtf-uri [re-te-fe] s.n. Format de fişier tip document, care permite transferul de grafică şi de text formatat între diferite aplicaţii: trimite-mi rtf-urile în ataşament, o Din engl. R(ich) T(ext) F(ormat). ruletă, rulete s.f. Ruletă rusească = joc de noroc, cu puternică implicaţie psiho-patologică, în care partenerii mizează pe însăşi viaţa lor, îndreptând spre tâmplă un pistol, încărcat cu un singur glonţ, a cărui poziţie în încărcător nu se cunoaşte, o Din engl., fr. roulette. rutină, rutine s.n. (Inform.) Set de instrucţiuni care poate avea o utilitate generală sau repetată, putând constitui un program sau o parte a unui program, o Din engl., fr. routine. router router routeur SA [es-â] s.f. Abrev. de la societate pe acţiuni. sabatic, ~ă, sabatici, —ce adj. An sabatic = an de studiu acordat periodic universitarilor, în care aceştia nu au obligaţii didactice, o Din fr. sabbatique; cf. engl. sabbatical. sablâj, sablaje s.n. îndepărtare a resturilor de ipsos, silicaţi etc. de pe o piesă dentară turnată cu ajutorul unui jet de nisip sub presiune, o Din fr. sablage. sabie [sabl] adj. invar., s.n. (Care este de) culoarea nisipului: şi-a luat o rochie sabie, o Din fr. sabie. sadomasochism s.n. (Psih.) Sadism combinat cu masochism, care se manifestă la acelaşi individ. o Din fr. sadomasochisme. sadomasochist, ~ă, sadoma-sochişti, ~ste adj., s.m., s.f. (Psih.) (Persoană) care suferă de sadomasochism. o Din fr. sadomasochiste. saikei ▼ s. Artă de origine japoneză, realizată prin îmbinarea a două tehnici: bonsai şi suiseki. o Cuv. jap. sâlak s.n. 1. Specie de palmier originar din Indonezia, cu frunzele lungi, de până la şase metri. 2. Fructul acestui arbore, cu coaja maro-roşiatică, solzoasă, de mărimea unei smochine mature, care are gust dulce şi uşor acid; fructul şarpelui, o Din engl. salak. (> ' spaghete spaghetti spaghetti (timp de emisie la radio sau TV) destinat difuzării de mesaje publicitare. 3. Spaţiu virtual v. virtual, o Din fr. espace, engl. space, germ. Spatium. spălare, spălări s.f. Spălare de bani = practica efectuării de tranzacţii financiare pentru a ascunde identitatea, sursa sau destinaţia banilor câştigaţi ilegal, astfel încât aceştia să fie convertiţi în bunuri care să pară a fi achiziţionate pe căi legale, o Cf. engl. money-laundering. speaker, speakeri, s.m. şi speake-re s.n. [spikor] 1. S.m. Persoană care informează publicul, prin intermediul unui microfon, într-o sală de sport, într-un aeroport etc. 2. S.n. Difuzor: am două speakere noi pentru maşină. / Scris şi: spicher. o Din engl. speaker. speech, speech-uri [spiţj] s.n. Discurs ocazional; alocuţiune, o Din engl. speech. speed [spid] s.n. (Arg.) Metamfetamină. o Cuv. engl. speed bumper, speed bumpere ▼ [spid bâmpar] s.n. Dispozitiv de cauciuc amplasat pe şosea pentru a determina şoferii să reducă viteza, aplicat mai ales în zonele cu treceri de pietoni, şcoli, cartiere rezidenţiale etc. o Din engl. speed bumper. speed bumper speed bumper ralentisseur speed dating DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ speed dating [spi'd deitir)] s.n. Activitate socială organizată, în cadrul căreia persoanele în căutare de relaţii romantice poartă scurte conversaţii cu potenţiali parteneri pentru a verifica dacă există interes reciproc, o Cuv. engl. speed dial [spfd dâial] s.n. Tastă de comenzi rapide, o Cuv. engl. spelling s.n. Modul în care un cuvânt este despărţit în \ silabe, o Cuv. engl. spfn-off s.n. Formă de reorganizare a unei societăţi comerciale constând în împărţirea întregului său patrimoniu între două societăţi existente sau care sunt înfiinţate în acel moment, ori desprinderea unei părţi din patrimoniul său şi alipirea ei la patrimoniul altei societăţi existente sau care este astfel înfiinţată, o Cuv. engl. spirulină ▼ s.f. Algă spiralată ver-de-albăstruie, care creşte atât în apele dulci, cât şi în cele sărate şi care este folosită în medicina naturistă pentru efectele de întreţinere, de tonifiere şi de de-toxifiere a organismului, o Din engl. spirulină, fr. spiruline. praf de spirulină spirulină powder spiruline en poudre spitalizare, spitalizări s.f. Perioadă în care cineva este internat şi îngrijit într-un spital. ^ Spitalizare la domiciliu = formă de asistenţă medicală prin care un bolnav (care are o afecţiune uşoară) este tratat la domiciliu de către medicul de familie, o De la spitaliza. splitter, splittere s.n. Dispozitiv care permite ca un semnal de la o sursă unică să poată fi trimis către două receptoare în acelaşi timp: am două televizoare acum, aşa că îmi trebuie un splitter. o Din engl. splitter. spoiler, spoilere ▼ s.n. 1. Volet al unei aeronave care serveşte pentru frânarea aerodinamică şi diminuarea portanţei aripii, în scopul pierderii rapide a înălţimii. 2. Dispozitiv aerodinamic al maşinilor, care are rolul de a mări stabilitatea la viteze mari şi de a reduce rezistenţa aerodinamică. o Din engl. spoiler. sponsor, sponsori s.m. 1. Persoană, asociaţie, firmă etc. care sponsorizează (pe cineva sau ceva): avem nevoie de sponsori pentru spectacol. 2. Alcoolic în recuperare care ajută un alt alcoolic să lupte cu dependenţa, o Din engl. sponsor. sponsoriza, sponsorizez vb. I. Tr. A susţine financiar, a garanta (o antrepriză, un club sportiv, un meci, un spectacol etc.). o Din fr. sponsoriser; cf. engl. sponsor. sponsorizare, sponsorizări s.f. Acţiunea de a sponsoriza şi rezultatul ei. o De la sponsoriza. sponzorizât, ~ă, sponsorizaţi, —te adj. Care a fost susţinut financiar, o De la sponsoriza. spot, spoturi s.n. 1. Spot publicitar = anunţ publicitar sau reclamă comercială prezentate la radio ori la televiziune. 2. Bec mic, de regulă încastrat în mobilier. 3. (Fin.) Operaţie de plată imediată (la vedere). o Din engl. spot. SPP [se-pe-pe] s.n. Abrev. de la Serviciul de Pază şi Protecţie. spray, sprayuri ► [sprei sau Jprei] s.n. Dispozitiv pentru pulverizarea unor substanţe cosmetice, a unor insecticide etc.; atomizor. + Substanţă (cosmetică, insecticidă etc.) pulverizată din atomizor. o Din engl., fr, spray. sprayâ, sprayez vb. I. Tr., refl. A pulveriza, cu ajutorul atomizorului, o substanţă cosmetică, un insecticid etc. o De la spray. spread, spread-uri [spred] s.n. (Fin.) Diferenţa dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare în cazul valutei străine, o Din engl. spread. sprinkler, sprinklere ► [sprinkbr] s.n. Dispozitiv de stropire cu apă, având un senzor care detectează căldura provocată de un incendiu şi care se declanşează în caz de pericol, o Din engl. sprinkler. spumă, spume s.f. Spumă de păr — mousse. Spumă poliuretanică — material sintetic multifuncţional, care poate fi utilizat pentru montarea, umplerea, izolarea termică şi fonică, etanşarea, fixarea etc. rosturilor din beton, tencuială, cărămidă etc. o Cf. fr. mousse, engl.foam. spyware, spyware-uri [spâiuear] s.n. (Inform.) Software care permite utilizatorului obţinerea de informaţii ascunse despre computerele altor persoane, prin transmiterea în mod ascuns a datelor de pe hard diskul acestora, o Din engl. spyware. squash [skuoj] s.n. Joc asemănător tenisului de câmp, practicat cu rachete, pe terenuri închise, jucătorii trimiţând mingea într-un zid. o Cuv. engl. squatter, squatteri [skuotar] s.m. Persoană care ocupă, fără aprobare, o locuinţă abandonată ce urmează să fie supusă demolării, o Din fr., engl. squatter. spray spray spray stick DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LI SRL, SRL-uri [se-re-le] s.n. Abrev. de la societate cu răspundere limitată: multe SRL-uri au dat faliment. SRS [se-re-se] s.n. (La autoturisme) Sistem suplimentar de limitare a mişcării care, în eventualitatea unei coliziuni, comandă umflarea instantanee a airbagului, pentru a suplimenta acţiunea centurii de siguranţă, ce împiedică lovirea şoferului de volan sau a pasagerului din dreapta de planşa de bord. o Din engl. S(upplemental) R(estraint) S(ystem). stabilizâ, stabilizez vb. I. Tr. A fixa şi a menţine valoarea monedelor naţionale la un anumit curs. o Din fr. stabiliser. stabilizâre, stabilizări s.f. Acţiunea de a (se) stabiliza şi rezultatul ei. + (Fin.; şi stabilizare monetară) Fixare şi menţinere a valorii unei monede naţionale la un anumit ansamblu de măsuri, luate de către stat în acest sens. o De la stabiliza; cf. fr. stabilisation. staf, stafuri s.n. Grup de persoane cu atribuţii speciale (de conducere a unei întreprinderi, a unei organizaţii, a unei acţiuni etc.), sub direcţia unui şef; stat-major. + (P. ext.) Sediul conducerii, administraţiei unei organizaţii, al unei instituţii etc. / Scris şi: staff. o Din engl. staff. standard adj. invar. Abatere-standard v. abatere, o Din fr. standard, engl. standard. stand-by [stend-bai] s.n. 1. (Fin.) înţelegere dintre o bancă şi client, potrivit căreia banca acordă acestuia dreptul de a obţine credite succesiv, după nevoi, într-o perioadă convenită (de la 3 la 5 ani). Acord stand-by v. acord. 2. Mod stand-by = stare de veghe a unui aparat conectat la reţeaua electrică, neutilizat o perioadă de timp: calculatorul a intrat în stand-by. (Fam.) în stand-by = în aşteptare: proiectul este în stand-by. 3. (în transportul aerian) Lista pasagerilor care solicită un bilet la un zbor mai devreme sau mai convenabil; listă de aşteptare, o Din engl. stand-by. standing [stendirj] s.n. 1. Grad de civilizaţie materială a unei persoane, a unui popor. 2. Confort, estetică a unui imobil. 3. Poziţie înaltă ocupată într-un clasament sportiv, o Cuv. engl. stand-up comedy [stend-ap ko-medi] s.f. Spectacol de comedie improvizat, sub formă de dialog cu publicul, care este practicat în cluburi, săli de teatru etc. o Cuv. engl. star, staruri s.n. 1. Vedetă de cinema; stea. 2. Personalitate marcantă (în cinema, în muzică, în sport etc.). o Din engl. star. stâr-system s.n. (Cinem.) Sistem de producţie şi de comercializare cinematografică bazat pe publicitate şi pe cultul vedetelor, o Cuv. engl. start-up [stârt-ap] s.n. 1. (Inform.) Procesul de pornire a calculatorului. 2. Afacere proaspăt înfiinţată: numele ales pentru firmă este foarte important pentru un start-up. o Din engl. start-up. stâtus, statusuri s.n. (Inform.) Opţiune în anumite programe de socializare folosită pentru a transmite celorlalţi utilizatori informaţii despre disponibilitatea sau despre caracterul activităţilor desfăşurate, o Din engl. status. steak, steakuri i [steik] s.n. Friptură la grătar, o Din engl. steak. stent, stenturi s.n. (Med.) Mică proteză sub formă de cilindru metalic extensibil, montat în interiorul vaselor sangvine, în special al arterelor coronariene, pentru a le dilata în caz de stenoză, o Din engl., fr. stent. stereo adj. invar. Care aparţine stereofoniei, care se referă la stereofonie; cu proprietăţi stereofonice; stereofonic. (Adv.) Ascult melodia stereo. / Sil. -re-o. o Din fr. stereo. stereofonie, stereofonii s.f. Procedeu de înregistrare şi de reproducere a sunetelor caracterizat printr-o reconstituire a repartiţiei spaţiale a surselor sonore, care dă ascultătorului senzaţia că se află chiar în apropierea sursei. / Sil. -re-o-, o Din fr. stereophonie. stereotâxic, ~ă, stereotaxici, —ce adj. Care se referă la stereotaxie; care ţine de stereotaxie. o Din fr. stereotaxique. stereotaxie s.f. Tehnică de reperaj în trei dimensiuni utilizată mai ales în cursul intervenţiilor neurochirurgicale. o Din fr. stereotaxie. steward, stewarzi [stiusrd] s.m. Bărbat din personalul de bord al unui avion, al unui vas sau al anumitor autocare ori trenuri, însărcinat cu servicii de cabină şi restaurant, care răspunde de confortul pasagerilor şi al echipajului, o Din engl. steward. steak steak steak stewardesă, stewardese [stiuardesa] s.f. Femeie din personalul de bord al unui avion, al unui vas sau al anumitor autocare ori trenuri, însărcinată cu servicii de cabină şi restaurant, care răspunde de confortul pasagerilor şi al echipajului: stewardesa verifica bagajele de mână. o Din engl. stewardess. stick1, stickuri s.n. Abrev. de la memory-stick: dă-mi stickul, să-ţi copiez documentele. stick2, stickuri ► s.n. Deodorant sub formă de baton, o Din engl. stick. sticker DICŢIONAR stick? stick stick LIMBA ROMÂNĂ sticker, stickere [sti'kar] s.n. Autocolant. o Din engl. sticker. sticks, sticks-uri a s.n. Produs alimentar din paste făinoase sub formă de beţişoare crocante, o Din engl. sticks (pl. lui stick). sticky notes [sti'ki nsuts] s.n. Bucată de hârtie, de diferite mărimi şi culori, care poate fi lipită pe ceva, datorită unei substanţe adezive ce este aplicată pe una din feţele ei. o Cuv. engl. sticlă, sticle s.f. (Fam.) A fi pe sticlă = a apărea într-o emisiune pe ecranul unui televizor: am fost pe sticlă aseară, nu m-ai văzut? stiletto t s.n. Toc stiletto = toc foarte înalt şi îngust al pantofilor sau al cizmelor pentru femei, o Cuv. it. stilism s.n. Cercetare şi determinare a caracteristicilor unui material, a formei unui obiect industrial, corespunzătoare tendinţelor şi gusturilor unei anumite clientele, o Din fr. stylisme. stilist, ~ă, stilişti, —ste s.m., s.f. 1. Creator de modă. 2. Specialist în estetica industrială, o Din engl. stylist. stimulator, stimulatori s.m. şi stimulatoare s.n. 1. S.m. (Şi stimulator de creştere) Substanţă, agent care stimulează funcţii, organe anatomice; (spec.) substanţă organică activă conţinută în plante sau obţinută prin procedee chimice care, în cantităţi mici, accelerează dezvoltarea plantelor. 2. S.n. Stimulator cardiac = proteză cardiacă electronică, implantată în corp şi conectată la inima unui cardiac, cu scopul de a realiza o stimulare a muşchiului cardiac prin şocuri electrice minime, şi de a-i regulariza contracţiile; pacemaker. o Din engl. stimulator. stimulent, stimulente s.n. 1. Medicament, substanţă care stimulează, excită o funcţie, un organ anatomic sau reconfortează un organism obosit; excitant: unii sportivi fac uz de stimulente. 2. (La pl.) Venit suplimentar acordat pentru performanţe suplimentare şi rezultate spectaculoase: guvernul a tăiat stimulentele anumitor categorii de bugetari, o De la stimula; cf. fr. stimulant. stoc, stocuri s.n. Stoc de siguranţă - stoc suplimentar menit să asigure alimentarea producţiei în cazul unor dereglări de aprovizionare. în (sau pe) stoc = (despre mărfuri) care se află în depozitul producătorului (fără a fi solicitat de cumpărători): da, avem cauciucuri pe stoc. o Din fr., engl. stock; cf. germ. Stock. stocă, stochez vb. I. Tr. 1. (Fig.) A fixa, a înmagazina date, informaţii etc. în memorie. 2. (Inform.) A înmagazina în memoria calculatorului: mai bine nu stochezi informaţii pe partiţia C. o Din fr. stocker, germ. stocken, engl. stock. stocâre, stocări s.f. Acţiunea de a stoca şi rezultatul ei. o De la stoca. storcător, storcătoare ► s.n. Storcător de fructe = aparat folosit la presarea sau la stoarcerea fructelor zemoase, pentru a extrage sucul, o Cf. engl. juice maker. stornâ, stornez vb. I. Tr. A rectifica în jurnalul de contabilitate înregistrări făcute eronat, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea trecută greşit, o Din it. stornare. stornâ re, stornări s.f. Acţiunea de a storna şi rezultatul ei; storno. o De la storna. stornât, ~ă, stornaţi, —te adj. (Despre înregistrări contabile eronate) Care a fost rectificat în jurnalul de contabilitate, o De la storna. storno s.n. Stornare. o Din it. storno. stranier, stranieri s.m. (Fam.) Sportiv român care îşi desfăşoară activitatea la un club din străinătate: stranierii au fost convocaţi la echipa naţională. / Sil. -ni-er. o Din it. straniero. strategic, ~ă, strategici, ~ce adj. Investitor strategic v. investitor, o Din fr. strategique. străinez, străinezi s.m. (Fam.) Străin, o Străin + -ez. streaming [strimir)] s.n. (Inform.) Tehnologie cu ajutorul căreia fişierele video sau audio se pot vizualiza sau asculta în timp real pe internet, în timp ce se încarcă; videostreaming. o Cuv. engl. Street fashion [strft fejbn] s.n. Modă care nu este elaborată de casele specializate, ci este generată în rândul oamenilor obişnuiţi, fiind asociată culturii tinerilor din marile centre urbane, o Cuv. engl. streetball [stritbol] s.n. Baschet care se joacă în special în parcările, în parcurile etc. din zonele urbane, o Cuv. engl. subprogram DICŢIONAI llssftî storcător de fructe juice maker extracteur de jus stres, stresuri s.n. 1. Nume dat oricărui factor agresor (traumatism, frig, căldură excesivă, zgomote, emoţii puternice, unele medicamente etc.) care provoacă organismului uman o reacţie anormală: evitaţi stresul. 2. Acţiune traumatizantă produsă de asemenea factori asupra fiinţei umane; efectul, şocul produs: stresul slăbeşte rezistenţa individului. 3. (Med.) Ansamblu tulburărilor psihice şi metabolice prin care organismul uman răspunde unui agent stresant, încercând să se apere şi să-şi menţină echilibrul de bază. Stres posttraumatic v. posttraumatic. 4. (Psih.) Stare de încordare sau de tensiune neuropsihică. / Scris şi: stress. o Din engl., fr. stress. stresâ, stresez vb. I. Tr. 1. A produce stres; a tulbura, a deregla organismul uman datorită unui stres. 2. A supune fiinţa umană la stres, tulburând-o, angoa-sând-o: l-a stresat ninsoarea cât a condus. (Refl.) Se stresează când vede fulgere, o Din fr. stresser, engl. stress. stresânt, ~ă, stresanţi, —te adj. Care este capabil să provoace un stres: a fost o călătorie foarte stresantă. o Din fr. stressant. stresâre, stresări s.f. Acţiunea de a stresa şi rezultatul ei. o De la stresa. stresat, ~ă, stresaţi, —te adj. (Despre oameni sau despre organismul lor) Care se află într-o ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA stare de încordare; tensionat: este un tip destul de stresat. + (Despre păr) Care îşi pierde strălucirea naturală şi este predispus la cădere, ca urmare a acţiunii unor factori precum temperatura prea ridicată sau prea scăzută, vopsirile repetate, ondularea permanentă etc. o De la stresa. stretch, stretch-uri [stretj] s.n. Exerciţiu fizic ce are ca scop stimularea ţesuturilor, pentru a le face mai elastice; stretching. o Din engl. stretch. stretching [stretjlr)] s.n. Stretch. o Cuv. engl. string, string-uri s.n. Denumire dată unor obiecte extrem de mici (ca un atom faţă de sistemul solar), componente ale lumii microscopice, o Din engl. string. stripper, stripperi [strfpar] s.m. Bărbat care face striptease. o Din engl. stripper. striptease [strfptiz] s.n. Spectacol constând în dezbrăcarea lentă şi progresivă, executată pe un fond muzical ori de dans: fuseseră la un bar de striptease. o Cuv. engl. stripteusă, stripteuse [striptoeza] s.f. Femeie care prezintă numere de striptease (în localuri de noapte), o Cf. fr. stripteaseuse. stud-book [stâdbuk] s.n. Registru în care sunt înregistrate genealogia şi performanţele cailor de rasă. o Cuv. engl. studiu, studii s.n. Studii aprofundate = studii postuniversitare cu durata de două semestre, o Cf. fr. etudes approfondies. styling [stâilir)] s.n. Arta aranjării părului, o Cuv. engl. stylish [stăilij] adj. invar. Care este stilat; la modă. o Cuv. engl. subcanâl, subcanale s.n. (Inform.) Componentă a canalului de intrare-ieşire, care reprezintă circuitele utilizate pentru controlul operaţiei de transfer de date între un echipament periferic şi memoria principală a unui calculator, o Cf. engl. subchannel. subcontrâct, subcontracte s.n. Contract încheiat cu o companie sau cu o persoană în scopul prestării de servicii pentru altă companie, în cadrul unui 27 proiect mai mare. o Din engl. subcontrâct. subcontractâ, subcontractez vb. I. Tr. A angaja o firmă sau o persoană din afara unei companii pentru a presta servicii în cadrul unui proiect mai mare. o Din engl. subcontrâct. subcontractânt, ~ă, subcontrac-tanţi, —te s.m., s.f. Persoană sau firmă din afara unei companii, angajată pentru a presta servicii în cadrul unui proiect mai mare; subcontractor. o Cf. engl. subcontractor. subcontractâre, subcontractări s.f. Acţiunea de a subcontracta şi rezultatul ei. o De la subcontracta. subcontractor, ~oâre, subcontrac-tori, —oare s.m., s.f. Subcontrac-tant. o Din engl. subcontractor. subfinanţâ, subfinanţez vb. I. Tr. A aloca resurse financiare insuficiente, o Sub- + finanţa; cf. fr. sous-financer. subfinanţâre, subfinanţări s.f. Acţiunea de a subfinanţa şi rezultatul ei: subfinanţarea a dus la colapsul sistemului, o De la subfinanţa. subfinanţât, ~ă, subfinanţaţi, —te adj. Pentru care nu s-au alocat fonduri suficiente, o De la subfinanţa; cf. engl. underfinanced. submediocritâte s.f. Persoană, lucrare etc. lipsită total de calităţi. / Sil. -di-o-. o Sub- + mediocritate. submediocru, ~ă, submediocri, —e adj. 1. (Despre acţiuni, creaţii etc.) Care denotă lipsă de calităţi; care are o valoare scăzută: a scris un roman submediocru. 2. Care are o inteligenţă, o pregătire etc. mai slabă decât a unui om mediocru. + (Despre lucruri) Care este de calitate inferioară, îndoielnică. / Sil. -di-o-. o Sub- + mediocru. subprogrâm, subprograme s.n. (Inform.) Secvenţă a instrucţiunii destinată unui calculator care permite rezolvarea unei părţi a problemei şi care poate fi încorporată într-un program principal, o Din engl. subprogram. subrutină DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA subrutină, subrutine s.f. (Inform.) Unitate independentă de program, plasată în memorie în altă zonă decât programul principal, o Din engl. subroutine. subwoofer, subwoofere ► [sabufgr] s.n. Difuzor pentru frecvenţele joase alimentat de ambele canale, pentru redarea basului; woofer. o Din engl. subwoofer. sufix, sufixuri s.n. (Inform.) Partea finală a unei adrese electronice, care indică originea geografică sau domeniul de activitate, o Din fr. suffixe. suiseki ▼ s. Arta japoneză a aranjării pietrelor, o Cuv. jap. summit, summituri [sâmit] s.n. întâlnire (politică) la cel mai înalt nivel, o Din engl. summit. sumo s.n. (Sport) 1. Luptă japoneză care se desfăşoară pe un ring special, în care este declarat învins cel care cade primul pe podea, care atinge podeaua cu mâna sau care scoate în afara ringului unul ori ambele picioare. 2. Sumotori. o Cuv. jap. sumotori ► s.m. Persoană care practică sumo; sumo. o Din fr. sumotori. sunder s.n. (Telec.) Receptor. o Din engl. sounder. super adj. invar. (Fam.) Care este extraordinar, desăvârşit, perfect: o maşină super. o Din engl. super. supercalculator, supercalcula-toare s.n. (Inform.) Calculator de capacitate foarte mare, cu putere sporită de calcul şi cu posibilitatea efectuării simultane a zeci de aplicaţii, obţinute, în special, prin maximizarea puterii individuale a procesoarelor pe baza unor tehnologii corespunzătoare, o Din engl. supercomputer. supercupă, supercupe s.f. (Sport) Competiţie între câştigătorii unor mari cupe naţionale sau continentale: Supercupă Europei a fost câştigată de Fiorentina. o Din engl. Super Cup. superficializâ, superficializez vb. I Tr. A privi, a trata lucrurile super ficial. o Din fr. superficialiser. superfilm, superfilme s.n. Superproducţie, o Din engl., fr. superfilm. superlong adj. invar. Care este extrem de lung: ţigarete superlong. o Din engl. superlong. supermârket, supermarketuri s.n Magazin de dimensiuni extinse, cu autoservire, care este organizat pe diferite departamente, oferind o varietate largă de alimente şi de produse casnice, o Din engl. supermârket. superproducţie, superproducţii s.f. Film realizat cu mijloace şi efecte de mare spectaculozitate (decor grandios, montare fastuoasă, distribuţie prestigioasă etc.); superfilm. o Dinfr. superproduction. superputere, superputeri s.f. (Polit.) Stat care dispune de mari forţe economice, militare etc., având capacitatea de a influenţa evenimentele şi de a-şi exercita puterea la scară globală, având preponderenţă în politica internaţională: Statele Unite ale mage mage mage sursă DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ avion supersonic 07 supersonic plane avion supersonique Americii reprezintă o superputere. o Din engl. superpower. supershow, supershow-uri [superjou] s.n. Spectacol de amploare, la realizarea căruia se folosesc mijloace şi efecte artistice cu o spectaculozitate deosebită; superspectacol. o Din engl. supershow. supersonic, ~ă, supersonici, -ce a adj. (Despre corpuri sau vehicule în mişcare) Care are o viteză mai mare decât viteza sunetului. Avion supersonic = avion cu reacţie construit pentru a efectua zboruri cu viteze mai mari decât viteza sunetului, o Din engl. supersonic. superstâr, superstaruri s.n. Sportiv, artist etc. care este deosebit de cunoscut, o Din engl. superstâr. super trendy [supăr trendi] adj. invar. Care este foarte la modă: şi-a luat o pălărie super trendy. o Cuv. engl. supervizor, ~oâre, supervizori, -oare s.n., s.m., s.f. 1. S.n. (Inform.) Program de control care supraveghează activitatea unui sistem de calcul; monitor. 2. S.m., s.f. Persoană care supervizează un film, un spectacol, un text etc. o Din engl. supervisor, fr. superviseur. supliment, suplimente s.n. Supliment alimentar = preparat care are rolul de a suplimenta nutrienţii (vitamine, minerale etc.) ce lipsesc din dieta unei persoane, o Cf. engl.food supplement. suport, suporturi s.n (Inform.) Echipament, material destinat memorării, înregistrării informaţiei în sistemele de calcul, o Din engl., fr. support. supraactiv s.n. (Fin.) Sold disponibil înregistrat după plata creditorilor şi restituirea aporturilor membrilor unei societăţi în lichidare, o Supra- + activ. supracalificât, ~ă, supracalificaţi, —te adj. Care are o calificare superioară celei obişnuite: noul director era supracalificat. o Supra- + calificat. supracorecţie, supracorecţii s.f. (Telec.) Corecţie aplicată în sisteme de transmisiune, care produce distorsionarea semnalului de ieşire în sens contrar distorsiunii sale iniţiale, o Supra- + corecţie; cf. fr. surcorrection. supradimensiona, supradimensionez vb. I. Tr. (Fig.) A prezenta în mod exagerat mărimea, importanţa reală a lucrurilor: avea darul de a supradimensiona cele mai banale întâmplări. / Sil. -si-o-. o Supra- + dimensiona; cf. fr. surdimensionner. supradotâre, supradotări s.f. Capacitate intelectuală, aptitudine etc. ieşită din comun, superioară celei considerate normală, o Supra- + dotare. supradotât, ~ă, supradotaţi, —te adj. Care este înzestrat cu calităţi deosebite: era un copil supradotat. o Supra- + dotat; cf. fr. surdoue. supradozâ, supradozez vb. I. Tr. A introduce în organism o doză excesivă dintr-un medicament, o Supra- + doza; cf. fr. surdoser. supradozâre, supradozări s.f. Acţiunea de a supradoza şi rezultatul ei. o De la supradoza; cf. fr. surdosage. supradoză, supradoze s.f. Doză (de droguri) care depăşeşte gradul toleranţei organismului: a murit din cauza unei supradoze. o Supra- + doză; cf. fr. surdose, engl. overdose. supramodulâ, supramodulez vb. I. Tr. (Telec.) A efectua o supramodulaţie. o Supra- + modula; cf. fr. surmoduler. supramodulaţie, supramodulaţii s.f. (Telec.) înregistrare a unor semnale electrice de audiofrec-venţă cu valori mai mari decât cele permise într-un anumit sistem şi pe un anumit purtător, o Supra- + modulaţie; cf. fr. surmodulation. surdină, surdinez vb. I. Tr. 1. A diminua, a atenua. 2. (Telec.) A face improprii vibraţiilor sonore suporturile liniilor instalate pe imobile, o Din fr. sourdiner. surf ► [sarf] s.n. 1. Sport nautic care constă în plutirea în picioare pe valuri, pe o planşă de lemn sau de material plastic (având un catarg pe care este întinsă o velă); surfing. 2. Placa cu care se practică acest sport, o Din engl. surf. surfer, surferi [ssrfar] s.m. Sportiv care practică surful: doi surferi fuseseră atacaţi de un rechin, o Din engl. surfer. surfing [sarfir)] s.n. Surf. o Cuv. engl. sursă, surse s.f. Pe surse = indicaţie vagă, convenţională, eliptică, care transmite în primul rând refuzul de a-i identifica pe transmiţătorii (demni de încredere) ai unor informaţii, o Din engl., fr. source. ii synset surf (1) surf surf sushi A [sujî] s. Preparat culinar sub formă de cilindri mici de orez fiert, înveliţi într-o algă, având la mijloc o legumă, iar deasupra icre de Manciuria, felii de peşte crud, creveţi şi fructe de mare. o Cuv. jap. suspâns, suspansuri s.n. Moment dintr-un film, dintr-un spectacol, dintr-o operă literară etc. când acţiunea se întrerupe (temporar) într-un punct culminant, ţinând pe spectator sau pe lector într-o stare de maximă tensiune, de emoţie în aşteptarea deznodământului. + Stare de maximă tensiune, emoţie provocată de un astfel de moment: suspansul îl sufoca, o Din fr., engl. suspense. sustenâbil, ~ă, sustenabili, ~e adj. (Despre proiecte, acţiuni etc.) Care poate fi susţinut, o Din engl. sustainable. sustenabilitâte s.f. Calitatea de a fi sustenâbil. o Din engl. sustainabiliţy. SUV, SUV-uri [suv sau es-iu-vf] s.n. Autoturism care poate avea trei rânduri de scaune, cu locuri pentru cinci sau şapte persoane, care îmbină spaţiul util al unui break cu capacitatea de a face off-road. o Din engl. S(port) U(tility) V(ehicle). swap [suop] s.n. (Fin.) Operaţie valutară de creditare la valori echivalente, în valute diferite şi pe anumite perioade de timp, BA ROMÂNĂ între două sau mai multe bănci, o Din engl. swap. swapping [suopirj] s.n. (Inform.) înlocuire a unui program cu altul în memoria unui calculator, o Cuv. engl. SWIFT [sufft] s. Succesiune de 8 sau 11 caractere, care include codul BIC al băncii, ţara, locul şi sucursala, fiind utilizat pentru a permite schimburi de informaţii privind operaţiunile monetare internaţionale, o Din engl. S(ociety) for W(orlde) I(nterbank) F(inancial) T(elecommunication). switch, switch-uri [smţj] s.n. î. (Inform.) Dispozitiv care realizează conexiunea diferitelor segmente de reţea. 2. Modalitate de plată a importului de mărfuri, utilizată când debitorului îi lipsesc mijloacele de plată, o Din engl. switch. symphonic metal [simfonic metal] s. Gen de muzică metal care are elemente de muzică simfonică, o Cuv. engl. synset s.n. (Inform.) Clasă sinonimică, o Cuv. engl. sushi sushi şablonizâ, şablonizez vb. I. Tr. A aplica mecanic o idee, o manieră de lucru etc. considerată ca model, o Şablon + -iza; cf. germ. schablonisieren. şantajâbil, ~ă, şantajabili, ~e adj. Care poate fi şantajat, o Şantaja + -bil. şantajist, ~ă, şantajişti, ~ste s.m., s.f. Persoană care şantajează, care practică şantajul, o Şantaj + -ist. şantajor, -oâre, şantajori, —oare s.m., s.f. Şantajist. o Şantaj + -or. şedinţomân, ~ă, şedinţomani, ~e s.m., s.f. (Iron.) Persoană care are mania de a convoca multe şedinţe şi de a discuta mult în timpul acestora, o Şedinţă + -oman, după meloman, mitoman. şedinţomame s.f. (Iron.) Practică, obicei de a convoca multe şedinţe, de a prelungi în mod excesiv discuţiile din cadrul acestora, o Şedinţă + manie, după megalomanie, mitomanie. şerpâş, şerpaşi s.m. Persoană originară din Nepal, din nordul Indiei sau din zonele învecinate, care însoţeşte expediţiile din Himalaya şi care duce poverile, o Din fr. sherpa, engl. Sherpa. şerveţel, şerveţele ▼ s.n. Bucată (pătrată) de hârtie subţire (parfumată), foarte fină şi poroasă, special confecţionată, care serveşte la ştergerea (şi împrospătarea) feţei şi a mâinilor sau ca batistă pentru nas. ^ Şerveţele umede = bucată mică de hârtie sau de material textil, umezit cu ajutorul unor substanţe speciale (parfumate), şerveţel napkin lingette care este folosit pentru curăţare sau dezinfecţie. o Şervet + -el. şild, şilduri s.n. Placă de avizare de-a lungul străzilor, şoselelor etc. o Din germ. Schild. şlem s.n. (La rugbi, tenis etc.) A reuşi marele şlem = a câştiga toate meciurile sau toate turneele care au loc într-un sezon, o Din fr. chelem, germ. Schlemm; cf. engl. slam. şmen, şmenuri s.n. (Arg.) Schimb ilicit de valută; (p. ext.) escrocherie, o Et. nec. şmenâr, şmenari s.m. (Arg.) Persoană care înşală la schimbarea ilegală a banilor, o Şmen + -ar. şmotru, şmotruri s.n. (Fam.) î. Instruire (severă); mustrare, dojană; bătaie: pentru năzbâtia lor copiii au avut parte de un şmotru. 2. A face şmotru = a face curăţenie: sâmbătă fac şmotru prin casă. o Din rus. cmomp. şoc, şocuri s.n. 1. Undă de şoc = a) suflul unei bombe; b) undă seismică de mare intensitate; c) undă caracterizată printr-o variaţie bruscă a vitezei, presiunii, greutăţii specifice şi temperaturii, din cauza vitezei mai mici de propagare a variaţiilor de presiune care apar în fluid; d) (fig.) ansamblu de repercusiuni, adesea supărătoare, ale unui eveniment. 2. (Fiziol.) Stare patologică gravă, caracterizată printr-un dezechilibru fizic şi psihic, care poate fi provocată de cauze de natură diferită (traumatism, operaţie, hemoragie, infecţie etc.): şoc traumatic. Şoc termic = creştere bruscă a temperaturii corpului. + (Psih.; şi şoc nervos) Formă particulară de dezechilibru acut al unor funcţii psihice, provocată de o emoţie puternică. -V- (Med.) Tratament de şoc — metodă terapeutică constând în crearea unei perturbaţii bruşte bolnavului. 3. (Econ.) Terapie de şoc = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice şi social-politice, în trecerea la economia de piaţă. 4. (Fig.) Impresie puternică, violentă: accidentul văzut i-a produs un şoc. o Din fr. choc. şuntare şocant, ~ă, şocanţi, —te adj. Care impresionează (în mod neplăcut), care contrariază: am primit o veste şocantă, o Din fr. choquant. şoma, şomez vb. I. Intr. A nu avea sau a nu găsi de lucru; a fi şomer, o Din fr. châmer. şomaj s.n. 1. Fenomen social cauzat de situaţia economică defavorabilă, constând în persistenţa inactivităţii forţate a unui fost salariat sau a unei părţi a foştilor salariaţi, care nu mai găsesc de lucru. ^ Ajutor de şomaj v. ajutor. Rata şomajului = raportul dintre numărul şomerilor şi numărul persoanelor angajate într-o activitate la un moment dat. Şomaj tehnic = întrerupere temporară a activităţii unei părţi a salariaţilor unei întreprinderi, cu diminuarea salariului, din cauza situaţiei economice defavorabile sau datorită unei probleme funcţionale: mulţi angajaţi sunt în şomaj tehnic. 2. Situaţie, stare a şomerului, care nu găseşte de lucru (din lipsa cererii forţei de muncă): este în şomaj de două luni. o Din fr. chomage. şomer, ~ă, şomeri, —e s.m., s.f. Persoană aptă de muncă, pusă în situaţia de a nu găsi de lucru, ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIME de a nu se putea angaja nicăieri, din lipsa cererii de forţă de muncă, în condiţii economice defavorabile: numărul şomerilor a crescut, o Din fr. chomeur. şpagă, şpăgi s.f. (Fam.) Bacşiş, mită. ^ A da cuiva şpagă (sau bacşiş) = a oferi cuiva o sumă de bani necuvenită, pentru un anumit serviciu; a şpăgui. o Cf. rus. mnaza, srb. spag. şpăgâr, şpăgari s.m. (Fam.) Persoană care primeşte sau pretinde şpagă, o Şpagă + -ar. şpăgui, şpăguiesc vb. IV. Tr. (Fam.) A da şpagă, o De la şpagă. ştift, ştifturi s.n. (Fam.) Lucru fără valoare, neinteresant: nu a cumpărat nimic interesant, numai ştifturi. o Cf. germ. Stift. ştirist, ~ă, ştirişti, —ste s.m., s.f. Persoană care prezintă ştiri în direct, la un post de radio sau de televiziune, o Ştire + -ist. ştrumf, ştrumfi ► s.m. Numele generic al unor creaturi fictive, de culoare albastră, care sunt personajele principale ale unei serii de desene animate cu titlu omonim, o Din fr. Schtroumpfs; cf. engl. Smurfs. şunt, şunturi s.n. 1. (Electron.) Dispozitiv de derivare a curentului electric, conectat între două puncte ale unui circuit electric, pentru a-1 proteja sau pentru a-i modifica calibrul porţiunii de circuit cuprinse între aceste puncte prin preluarea unei părţi de curent electric. 2. (Fiziol.) Derivare a circuitului sangvin pe alte căi circulatorii decât cele normale, punând în legătură circuitul arterial şi pe cel venos. o Din fr., engl. shunt. şuntâ, şuntez vb. I. Tr. (Electron.) A deriva curentul electric dintr-un circuit, o Din fr. shunter. şuntâ re, şuntări s.f. Acţiunea de a şunta şi rezultatul ei. o De la şunta. tab, taburi s.n. Abrev. de la transportor auto blindat. tabâsco s.n. Sos picant preparat pe bază de piper roşu, oţet şi condimente, o Din sp., engl., fr. tabasco. tabletă, tablete ▼ s.f. (Inform.) 1. (Şi tabletă PC) Calculator portabil de mici dimensiuni, de ultimă generaţie, la care accesul se face prin touch screen, fără a mai fi necesare tastatura sau mouse-ul. 2. (Şi tabletă grafică) Unitate de intrare a unui calculator care permite achiziţia şi digitalizarea graficelor, a imaginilor grafice etc., cu ajutorul unui pad pe care se poate scrie, o Din fr. tablette, engl. tabiet. tabletă grafică graphics tabiet tablette graphique tabloid, tabloide adj., s.n. 1. (Publicaţie) ale cărei pagini au ca dimensiune jumătate din formatul obişnuit al unui ziar. 2. (Publicaţie) ale cărei materiale aduc în prim-plan fenomene sociale minore ca impact global, dar atractive din perspectiva senzaţionalului (infracţiuni grave, crime, scandaluri etc.), ale cărei informaţii sunt insuficient verificate sau marcate de subiectivism, fiind prezentate într-un limbaj colocvial sau chiar vulgar; ziar de scandal, o Din engl. tabloid, fr. tabloide. tablou, tablouri s.n. (Inform.) Ansamblu structurat de informaţii organizate secvenţional în memoria unui ordinator, o Din fr. tableau. tabuizâ, tabuizez vb. I. Tr., refl. A deveni tabu. / Sil. -bu-i-. o Din fr. tabouiser. tabuizâ re, tabuizări s.f. Acţiunea de a (se) tabuiza şi rezultatul ei. / Sil. -bu-i-. o De la tabuiza. tabulâre, tabulări s.f. (Inform.) Imprimare, vizualizare a unui text pe hârtie sau pe ecran, o De la tabula. tackle [tekl] s.n. (Sport) Deposedare neregulamentară de minge a adversarului, acţionând asupra acestuia cu piciorul, cu capul, cu genunchii, cu pieptul, prin acroşaj etc., la fotbal, la rugbi etc.; tackling. o Din engl. tackle. tackling [teklir)] s.n. Tackle. o Din engl. tackling. tae-bo s.n. Sport care combină mişcări de taekwando şi de aerobic executate în viteză, în scopul îmbunătăţirii formei fizice a practicanţilor, o Cuv. engl. ( Test grilă v. grilă. 3. (Inform.) Test beta = a doua etapă din testarea unui program de calculator, înainte de a fi lansat pe piaţa comercială. 4. Mijloc fizic sau chimic de recunoaştere şi măsurare a unui fenomen, proces biologic etc. -0- Control (sau test) antidoping v. antidoping. (Med.) Test cutanat = metodă de cercetare a sensibilităţii pielii la diferiţi microbi sau produse chimice, o Din fr., engl. test. test cross [test kros] s.n. (Biol.) încrucişare între un individ cu caracter dominant, necunoscut genetic, cu un test complet recesiv, pentru a determina dacă individul respectiv este homozi-got sau heterozigot. o Din engl. test cross. tester, testere ► [testar] s.n. 1. Aparat, dispozitiv folosit pentru testări. 2. Mostră, eşantion dintr-un produs cosmetic, parfum etc. care este pus la dispoziţia clienţilor, pentru ca aceştia să-i testeze proprietăţile, o Din engl., fr. tester. tetra pak, tetra pak-uri s.n. Ambalaj individual, confecţionat din carton special (aseptic), destinat conservării şi comercializării de produse alimentare (îndeosebi lichide), o Din engl. Tetra Pak. text, texte s.n. 1. (Inform.) Date alcătuite numai din caractere standard pentru calculatoare, fără nici un cod special de formatare. Format de text = format al textului cules, inclusiv clişeele şi albitura, aşezat în formă de pagină pentru a fi tipărit, ale cărui dimensiuni se exprimă în unităţi tipografice. 2. (Fam.; la pl.) Afirmaţii, argumente, aprecieri făcute cu scopul de a convinge, de a impresiona pe cineva: m-am săturat de textele lor! o Din engl. text, fr. texte. textmarker, textmarkere [textmarkar] s.n. Instrument de scris folosit pentru evidenţierea textului, care foloseşte o cerneală specială ce acoperă textul cu o peliculă colorată, fără să-l şteargă sau să-l ascundă, o Din engl. textmarker. TFT, TFT-uri [te-fe-te] s.n. (Inform.) Tip de ecran cu cristale lichide, care are un substrat tester(1) tester tester | cu tranzistori ce controlează i fiecare pixel în parte: TFT-urile i s-au ieftinit, o Din engl. T(hin) | F(ilm) T(ransistor). ! TGV, TGV-uri a [te-d3e-ve] s.n. ! Tren electric din Franţa, care I poate circula cu viteze de până j la 320 km/h. o Din fr. T(rain ă) G(rande) V(itesse). thai [tâi] s. Mâncare cu specific thailandez: mănâncă thai în fiecare zi. o Din engl. thai. thrash metal [Gref metal] s.n. Subgen extrem al muzicii heavy metal, caracterizat prin viteză foarte mare a execuţiei instrumentale şi agresivitate, o Cuv. engl. thriller, thrillere [Grilsr] s.n. Roman, piesă de teatru sau film (cu scene violente), care provoacă stări emotive puternice lectorului sau spectatorului, ţinându-1 într-o tensiune permanentă prin tehnica suspansului, o Din engl. thriller. tichet, tichete s.n. Tichete cadou = bonuri valorice folosite ca instrument de plată în unităţile economice afiliate pentru produse nealimentare, fiind oferite angajaţilor în completarea veniturilor salariale. Tichete de masă — bonuri valorice folosite ca instrument de plată pentru produsele alimentare, fiind oferite angajaţilor în completarea veniturilor salariale. o Din fr., engl. ticket. ticketing [tfketir)] s.n. Serviciu de ticketing = serviciu care se ocupă cu vânzarea de bilete (pentru spectacole, meciuri etc.). o Cuv. engl. tofu tie-break, tie-break-uri [tâibrek] s.n. (Sport) î. Modalitate de a stabili câştigătorul unei confruntări, în cazul în care adversarii au făcut remiză. 2. Situaţie de egalitate în care se mai joacă un set pentru a se decide câştigătorul unui game la jocul de tenis, o Din engl. tie-break. tiff, tijf-uri s.n. (Inform.) Format de fişier folosit la codificarea imaginilor digitale, o Din engl. T(agged) I(mage) F(ile) F(ormat). tiflografie, tiflografii s.f. 1. Sistem de scriere în relief pentru nevăzători. 2. Desen în relief accesibil percepţiei tactile a nevăzătorilor, o Din fr. typhlographie. tîlsit t s. Sortiment de brânză, originară din estul Prusiei, cu găuri de forma unui bob de grâu, cu o coajă cerată sau acoperită cu un mucegai roşiatic, o Din engl. tilsit. timbru, timbre s.n. Timbru verde = partea din preţul echipamentului electric sau electronic destinată acoperirii costurilor procesului de colectare şi reciclare a deşeurilor din aceste echipamente, o cf. green tax. time-management [tâim mened3ment] s. Utilizarea optimă a resurselor pentru a obţine rezultatele scontate, într-o anumită perioadă de timp. o Cuv. engl. time-out [tâim-aut] s.n. (Sport) Pauză solicitată de antrenor pentru a face unele recomandări tehnico-tactice echipei pe care o conduce, o Cuv. engl. timeshare [tâimjear] s.n. Cumpărare a unei locuinţe dintr-o staţiune turistică de către mai mulţi clienţi, fiecare dintre aceştia ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LI Mii având dreptul să petreacă în ea un interval de timp proporţional cu suma achitată; time-sharing. o Cuv. engl. time-sharing [tâim-Jerir)] s.n. 1. Metodă de leasing constând în închirierea de utilaje de valoare ridicată (calculatoare, maşini etc.) la mai mulţi abonaţi în acelaşi timp. 2. Timeshare. o Din engl. time-sharing. time sheet [tâim Jlt] s.n. Document care stabileşte durata de timp folosită efectiv pentru încărcarea sau descărcarea unei nave. o Cuv. engl. timing [tâimio] s.n. (Sport) Stabilire a folosirii timpului de joc. o Cuv. engl. tipizat, ~ă, tipizaţi, —te adj. Care a fost supus procesului de tipizare. Formular tipizat (şi subst. n.) = imprimat care se completează în vederea întocmirii unui act. o De la tipiza. tips, tips-uri s.n. (Mai ales la pl.) Sfat practic, o Din engl. tips (pl. lui tip). tiramisu ▼ s.n. Prăjitură de origine italiană pe bază de brânză, ouă, biscuiţi, cu aromă de cafea şi lichior de cacao, o Din it. tiramisu. tiramisu tiramisu tiramisu titular, ~ă, titulari, —e adj., s.m., s.f. (Persoană) care se bucură de un drept juridic sau bancar: titularul de cont trebuie să se prezinte la bancă, o Din fr. titulaire. titularizare, titularizări s.f. Ocuparea unui post de titular în învăţământ. + (P. ext.) Examenul organizat în acest scop: titularizarea se va desfăşura în luna iulie, o De la titulariza. titularizat, ~ă, titularizaţi, —te adj. Care a devenit titular al postului în care funcţiona până atunci în mod provizoriu. 287 o De la titulariza. toaleta, toaletez vb. I. Tr., refl. (Fam.) A(-şi) face toaleta. A toaleta copaci = a tăia crengile (uscate) din coronamentul copacilor, în scop estetic sau de prevenire a accidentelor produse de căderea acestora, o Din fr. toiletter. toaletâre, toaletări s.f. Acţiunea de a (se) toaleta şi rezultatul ei. o De la toaleta. toaletă, toalete s.f. Toaletă ecologică = toaletă mobilă care constă într-o cabină din material plastic sau din fibră de sticlă, independentă de reţeaua de apă, fiind folosită mai ales în locurile publice aglomerate, o Din fr. toilette. toast, toasturi t [taust] s.n. Felie de pâine prăjită, o Din engl., fr. toast. toast toast toast toaster, toastere ► [tâustar] s.n. Aparat electrocasnic pentru prăjit pâinea: toasterele s-au ieftinit în ultimul timp. o Din engl. toaster. tofu ▼ s.n. Pastă preparată din lapte de soia şi un agent de coagulare, având un aspect de brânză şi un gust relativ neutru, fiind folosită în combinaţie cu diverse alimente, o Din engl., fr. tofu ( Unitate centrală de prelucrare = procesor; CPU. o Din engl. Unit. unitâte2, unităţi s.f. Unitatea de Primire Urgenţe (abrev. curentă UPU) = departament cu program permanent, din cadrul unui spital, specializat în tratarea pacienţilor care sunt aduşi sau se prezintă în regim de urgenţă, în urma unor accidente, crize etc. o Din fr. unite. uniune, uniuni s.f. Uniunea Europeană (abrev. UE) = confederaţie politică, socială şi economică, organizată în Europa, care are personalitate juridică internaţională, fiind compusă din 27 de state, o Din fr. Union europeenne, engl. European Union. updata, updatez [apdatâ] vb. I. Tr. 1. A actualiza. 2. (Inform.) A face un update: trebuie să updatez antivirusul, o Din engl. update. updata re, updatări [apdatâre] s.f. Acţiunea de a updata şi rezultatul ei. o De la updata. updatat, ~ă, updataţi, —te [apdatât] adj. (Inform.; despre programe) Care a fost actualizat: antivirusul meu este updatat. o De la updata. update, update-uri [apdeit] s.n. (Inform.) 1. Actualizare a unui produs software, prin înlocuirea acestuia cu o nouă versiune care adaugă de obicei caracteristici relativ minore sau corectează erori descoperite după lansarea pe piaţă a programului. 2. Modificare a unui sistem sau a unui fişier de date pentru a-1 aduce la zi: trebuie să caut un update pentru sistemul de operare. o Din engl. update. upgradâ, upgradez [apgradâ] vb. I. Tr. (Inform.) 1. A face un upgrade: trebuie să upgradezi programul antivirus; ai putea să-ţi mai upgradezi maşina până când îţi vei lua alta nouă. 2. A trece la un abonament mai bun, cu mai multe funcţionalităţi: mi-am upgradat pachetul de la providerul de internet, o Din engl. upgrade. upgrade, upgrade-uri [âpgreid] s.n. Termen care denumeşte procesul de îmbunătăţire a unui uzură DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMÂNĂ produs tehnic (calculatoare, software, maşini, etc.): trebuie să fac un upgrade pentru sistemul de operare, o Din engl. upgrade. upload, upload-uri [âpbud] s.n. (Inform.) Acţiunea de a trimite spre un server conectat la internet unul sau mai multe fişiere (componente software); uploadare: am făcut un upload pe site-ul formaţiei: am pus nişte fotografii recente, o Din engl. upload. uploada, uploadez [aplaudă] vb. I. Tr. (Inform.) A trimite spre un server conectat la internet unul sau mai multe fişiere (componente software); a încărca: nu uita să uploadezi paginile site-ului. o Din engl. upload. uploadare, uploadări [apbudâre] s.f. Upload. o De la uploada. uploadat, ~ă, uploadaţi, —te [apbudât] adj. (Inform.; despre fişiere) Care a fost trimis către un server conectat la internet, o De la uploada. UPS, UPS-uri 4 [iu-pi-es] s.n. (Inform.) Echipament montat pe traseul alimentării cu energie electrică al unui consumator, cu scopul de a-1 proteja de variaţii periculoase ale parametrilor curentului de alimentare şi de a-1 alimenta pentru o anumită perioadă de timp după întreruperea accidentală a alimentării cu energie de la sursa iniţială; sursă de curent neîntreruptibilă: UPS-ul intră în funcţiune când se întrerupe curentul electric, o Din engl. U(ninterruptible) P(ower) S(upply). up-to-date [ap-tu-deit] adj. invar. 1. Care este la curent, adus la zi, conform ultimelor progrese ale tehnicii: calculatorul de bord al maşinii foloseşte o tehnologie up-to-date. 2. Care este modern, o Cuv. engl. UPU s. Abrev. de la Unitatea de Primire Urgenţe. urban, ~ă, urbani, —e adj. Care este legat de cultura hip-hop: modă urbană, o Din fr. urbain. urbanism s.n. Ştiinţa proiectării şi planificării lucrărilor de construire, de sistematizare, de reconstruire sau de restructurare a unei aşezări omeneşti (oraş, sat etc.), împreună cu complexul de măsuri social-economice, tehnice, igienice etc. care se iau în vederea satisfacerii necesităţilor materiale şi social-culturale ale noilor aşezări; urbanistică. > Certificat de urbanism = document care atestă faptul că un teren poate fi destinat construcţiei unor imobile, o Din fr. urbanisme, it. urbanismo. urechism, urechisme s.n. (Fam.) Lucru spus fără a şti despre ce este vorba, fără a fi informat: urechismele tale nu sunt argumente. o Ureche + -ism. urechist, ~ă, urechişti, —ste s.m., s.f. (Fam.) 1. Persoană care interpretează o melodie după auz, fără să cunoască partitura. 2. Persoană care lansează urechisme; persoană care este documentată insuficient, din auzite, o Ureche + -ist. URL, URL-uri [u-re-le] s.n. (Inform.) Set de patru caractere separate prin punct, reprezentând un mod uniform de a localiza un fişier sau un document pe internet; adresă a unei pagini de internet, o Din engl. U(niform) [sau U(niversal)] R(esource) L(ocator). UPS UPS aiimentation sans interruption (ASI) uroterapie, uroterapii s.f. (Med.) Folosirea terapeutică a urinei, o Din fr. urotherapie. USB, USB-uri [u-se-be] s.n. (Inform.) Port care este folosit pentru conectarea perifericelor la o unitate centrală: am o placă de bază cu patru USB-uri. o Din engl. U(niversal) S(erial) B(us). USB flash drive [u-se-be fief drâiv] s.n. Memory stick; (abrev. curentă) flash, o Cuv. engl. USD s.m. Abrev. de la United States Dollars. user, useri [iuzar] s.m. Utilizator; consumator, o Din engl. user. utilitâr, ~ă, utilitari, —e adj 1. (Depr.) Care este preocupat de interese materiale. 2. (Subst. f.) Autovehicul folosit pentru transportul de marfă, o Din fr. utilitaire. utilizabilitâte, utilizabilităţi s.f. Caracterul a ceea ce este utilizabil, o Din fr. utilisabilite. utilizator, -oâre, utilizatori, —oare s.m., s.f. Persoană care utilizează (o maşină, un aparat etc.). + (Inform.) Persoană care foloseşte un calculator, o aplicaţie, o pagină de internet etc.; user. o Din fr. utilisateur; cf. engl. user. UV [u-ve] s.n. Abrev. de la (radiaţie) ultravioletă. ^ Indice UV = măsură relativă a gradului de risc prin expunerea la radiaţia ultravioletă, o Din fr. U(ltra-) v(iolets). uvioterapie, uvioterapii s.f. (Med.) Folosirea terapeutică a razelor ultraviolete, o Din fr. uviotherapie. Cizo s.n. Băutură alcoolică de anason, originară din Grecia: a primit cadou o sticlă de uzo. / Scris şi: ouzo. o Din fr. ouzo. uzură, uzuri s.f. (Fig.) Diminuare progresivă a eficienţei, a autorităţii sau a credibilităţii unei instituţii, organizaţii etc.: uzura unui guvern; uzura poliţiei, o Din fr. usure. vacuumâre, vacuumări s.f. 1. (Fiz.) Vidare. 2. (Constr.) Extragere a apei în exces dintr-un beton proaspăt turnat prin aplicarea pe suprafaţa pieselor a unor panouri în interiorul cărora se face vid. / Sil. -cu-u-. o Vacuum + -are; cf. fr. vacuumage. vacuumât, ~ă, vacuumaţi, —te adj. (Despre alimente perisabile) Viciat. / Sil. -cu-u-. o Vacuum + ~at. valabil, ~ă, valabili, —e adj. (Fam.; glum.; despre persoane) Care corespunde unei anumite exigenţe, aşteptări; care este valoros: este un tip valabil. o Din fr. valable. valid, ~ă, valizi, —de adj. Care este (admis ca) adevărat, autentic; căruia i se recunoaşte o valoare, un fundament, un temei; valabil: premisele acestei declaraţii sunt valide, o Dinfr. valide. valida, validez vb. I. Tr. 1. A confirma validitatea unui act de piocedură, a unui mandat electiv etc : alegerile au fost validate şi de observatori. 2. A verifica valabilitatea (unui test), atestându-1 ca hind valid, o Din fr. valider. validabil, ~ă, validabili, —e adj. (Despre acţiuni juridice, alegeri ctc ) Care poate fi validat, o Din h validable. validare, validări s.f. Acţiunea de a valida şi rezultatul ei. ^ Validare a alegerilor = recunoaştere oficială a rezultatelor unor alegeri, o De la valida. validat, ~ă, validaţi, —te adj. Care este atestat ca valid: candidaţii validaţi au sărbătorit evenimentul, o De la valida. validitate, validităţi s.f. (Jur.) Situaţia unui act, a unui tratat, a unei acţiuni juridice de a întruni toate calităţile cerute de lege; valabilitate, o Din fr. validite, engl. validity. valoare, valori s.f. Valoare nutritivă (sau energetică) = calitate a unui aliment de a satisface necesităţile energetice şi de substanţe ale unui organism. Valoare nominală = valoare indicată pe o acţiune, pe un bilet dc bancă, monedă, timbru etc. (care uneori nu corespunde cu valoarea reală); valoare oficială. Legea valorii = lege obiectivă a producţiei de mărfuri, potrivit căreia producţia şi schimbul de mărfuri au loc pe baza timpului de muncă socialmente necesar, o Din fr. valeur. valorificâbil, ~ă, valorificabili, —e adj. Care poate fi valorificat, o Valorifica + -bil. valorificat, ~ă, valorificaţi, —te adj. Care este pus în valoare; a cărui valoare este pusă în evidenţă; valorizat. + (Despre surse de energie, materii prime etc.) Care este folosit (în procesul de producţie) cât mai raţional, cât mai rentabil etc. o De la valorifica. valorificator, —oâre, valorifica-tori, —oare adj. Care valorifică, care pune în valoare ceva. o Valorifica + -tor. valorizâ, valorizez vb. I. Tr. 1. A pune în valoare; a conferi sau a recunoaşte o valoare; a valorifica, a valora. 2. (Filoz.) A formula judecăţi de valoare. 3. (Econ.) A influenţa (preţurile) în favoarea producătorilor, a ridica artificial preţurile; a subvenţiona (vânzările) pentru menţinerea preţurilor, o Din fr. valoriser. valorizânt, ~ă, valorizanţi, —te adj. Care valorizează; care înlesneşte o valorificare; valorizator: meserie valorizantă. o Din fr. valorisant. valorizare, valorizări s.f. Acţiunea de a valoriza şi rezultatul ei; valorificare, o De la valoriza. valorizat, ~ă, valorizaţi, —te adj. Care este pus în valoare, o De la valoriza. valorizator, ~oâre, valorizatori, —oare adj. Valorizant. o Din fr. valorisateur. valutâr, ~ă, valutari, —e adj. (Fin.) Care se referă la valută, care ţine de valută. ^ Curs valutar v. curs. Dumping valutar v. dumping. Schimb valutar v. schimb, o Valută + -ar. vandâbil, ~ă, vandabili, —e adj. Care poate fi vândut, comercializat (uşor). o Din fr. vendable. viaţă ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ DICŢIONAR vandabilitâte s.f. însuşirea de a fi vandabil, o Vandabil + -itate; cf. engl. vandability. vandâlic, ~ă, vandalici, —ce adj. (Fig.) (Despre manifestări, atitudini etc.) Care este necivilizat, barbar; crud. o Din fr. vandalique. vandalizâ, vandalizez vb. I. Tr. A distruge cu sălbăticie, a nimici: vandalizaseră toate maşinile din parcare, o Din engl. vandalise. variabil, ~ă, variabili, —e adj., s.f., 1. Adj. (Econ.) Capital variabil = parte a capitalului cheltuită pentru cumpărarea forţei de muncă, care îşi modifică valoarea în procesul de producţie. 2. S.f. (Inform.) Element al limbajului formalizat reprezentând un nume care semnifică o clasă ai cărei membri sunt denotaţii săi posibili. 3 S.f. (Şi variabilă statistică) Caracteristică care poate prezenta variaţie sub acţiunea conjugată a factorilor esenţiali şi întâmplători, putând lua un număr finit sau infinit de valori (diferite de la un element la altul al unei colectivităţi). / Sil. -ri-a-. o Din fr. variable. variântă, variante s.f. Drum (temporar), canal care ocoleşte pe o anumită porţiune traseul principal, ajungând în acelaşi punct final: mai bine mergem pe variantă, că nu este aglomerat. / Sil. -ri-an-. o Din fr. variante. vasectomie, vasectomii s.f. (Med.) Rezecţie a canalelor deferente în scopul sterilizării la bărbaţi, o Din fr. vasectomie. vărsământ, vărsăminte s.n. (Econ.) Predare, depunere a unei sume de bani la dispoziţia cuiva, pe baza unei obligaţii legale. + (P. gener.) Plată a unei sume de bani. + Sumă de bani predată sau depusă la dispoziţia cuiva, o Din it. versamento, fr. versement. vânzâre, vânzări s.f. Vânzare-record = a) obiect vândut (la licitaţie) pentru o sumă de bani foarte mare; b) produse vândute în număr neaşteptat de mare: vânzare-record de bilete. Agent de vânzări v. agent. Director de vânzări = angajat al unei firme din domeniul vânzărilor, care promovează imaginea firmei, se ocupă cu studiul pieţei şi al concurenţei, atrage noi segmente de piaţă etc. o Cf. engl. sale. vedere, vederi s.f. (Fin.) La vedere = a) pe baza căruia se face restituirea banilor la prezentarea într-o instituţie financiar-ban-cară; b) (despre dobânzi) care se aplică sumelor depuse într-o instituţie bancară a căror utilizare nu este condiţionată de un termen fix de depozitare. Depunere la vedere v. depunere, o De la vedea. vedetism, vedetisme s.n. (Depr.) Preocupare, atitudine, tendinţă de a epata, de a se face remarcat cu orice preţ prin aspect neobişnuit sau prin manifestări exagerate: vedetismele lui mi se par ridicole. + Atitudine de supraestimare a propriilor calităţi, o Vedetă + -ism. vedetist, ~ă, vedetişti, —ste adj. (Ca) de vedetă, caracteristic vedetelor (de cinema, de teatru etc.). + (Subst. m.; depr.) Persoană care urmăreşte să epateze, să iasă în evidenţă cu orice preţ. o Vedetă + -ist. verb, verbe s.n. (Inform.) Parte a unei instrucţiuni care precizează întrebările puse unui computer, o Din fr. verbe. verbalizâ, verbalizez vb. I. Intr. A formula în cuvinte, cu voce tare, ceea ce era interiorizat: te va ajuta să scapi de temerile tale dacă vei verbaliza. o Din fr. verbaliser, engl. verbalise. verbalizâre, verbalizări s.f. Acţiunea de a verbaliza şi rezultatul ei. o De la verbaliza. verbalizât, ~ă, verbalizaţi, —te adj. Care a fost exprimat în cuvinte, o De la verbaliza. verbiâj s.n. Abundenţă de cuvinte inutile, fără rost; flecăreală, vorbărie. / Sil. -bi-aj. o Din fr. verbiage. verde, verzi s.m. (Mai ales la pl.) Membru al unui partid ecologist: verzii au ţinut o conferinţă de presă, o Din fr. vert. vergetură, vergeturi s.f. (Med.; mai ales la pl.) Dungă sau şir de dungi de culoare violacee (apoi sidefie), localizate în regiunea abdominală, pe fese, pe picioare etc. cauzate de întinderea sau de ruperea fibrelor elastice ale pielii, şi care apar în timpul sarcinii, în caz de obezitate, în boli endocrine etc.: tratament cosmetic contra vergeturilor. o Din fr. vergeture. versatil, ~ă, versatili, —e adj. (Despre persoane) Care are o mare capacitate de adaptare; care este pregătit pe mai multe domenii. + (Despre dispozitive) Care are multe utilizări şi aplicaţii, o Din engl. versatile. versatilitate s.f. Faptul, însuşirea de a fi versatil: versatilitatea monitorului este deosebită, o Din engl. versatility, fr. versatilite. versiune, versiuni s.f. 1. Manieră (personală) de a prezenta, de a interpreta o întâmplare, o situaţie, un fapt etc.: era o versiune mai bună decât precedenta. 2. (Inform.) Una din variantele unui program: am descărcat versiunea 2.4. şi mi se pare mai bună. 3. Fiecare dintre formele concrete, diferenţiate, sub care se poate manifesta un fenomen, o acţiune etc.; aspect particular diferit faţă de forma considerată de bază sau tipică a unui fenomen, a unei manifestări etc.; variantă. / Sil. -si-u-. o Din engl., fr. version. verzişor, verzişori s.m. (Fam.) Dolar, o Verde + -işor. veselie, veselii s.f. într-o veselie = fără a-şi impune limite: a călătorit cât a vrut, într-o veselie. vestă, veste s.f. Vestă antiglonţ v. antiglonţ. o Din engl., fr. veste. viâgra s. (Farm.) Medicament pentru disfuncţii erectile, o Den. com. viâţă, vieţi s.f. Asigurare de viaţă = mod de asigurare care garantează contractantului sau unei persoane desemnate de acesta o sumă de bani sau o rentă în cazul decesului asiguratului sau în cazul atingerii de către acesta a termenului stabilit prin contractul de asigurare, o Cf. engl. life Insurance. vibrator DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE: Şl SENSURI RECENTE IN L.IM )Q vibrator, vibratoare s.n. 1. (Constr.) Aparat care serveşte la îndesarea prin vibrare a unor materiale granulare sau păstoase de construcţie. 2. Aparat utilizat în scopuri erotice; dildo. 3. Aparat folosit pentru oxigenarea apei din acvariu, o Din fr. vibrateur. vibromasâj, vibromasaje s.n. Masaj efectuat pe bază de vibraţii (electrice). o Din fr. vibromassage. vibromasor, vibromasoare s.n. Aparat pentru vibromasaj. o Din fr. vibromasseur. viciu, vicii s.n. Imperfecţiune a unui lucru, care-i determină neconcordanţa cu destinaţia lui; deficienţă, defect, neajuns al unui lucru, al unui sistem, al unei metode, al unei acţiuni etc. -v" (Jur.) Viciu de consimţământ (sau de voinţă) = alterare a voinţei părţilor la încheierea unui act juridic, împiedicând ca această voinţă să fie liberă sau conştientă şi determinând o cauză de nulitate relativă a actului. Viciu de fond = mod defectuos în care este interpretată o lege în redactarea unui act juridic sau administrativ, ducând astfel la anularea acestuia, o Din fr. vice. vid, ~ă, vizi, vide adj., s.n. 1. S.n .în vid — (ambalat) prin scoaterea aerului; vidat. 2. Adj. (Inform.) Care caracterizează o informaţie nulă. o Din fr. vide. vidâj, vidaje s.n. (Inform.) Afişarea conţinutului memoriei interne pe un suport, o Din fr. vidage. vidat, ~ă, vidaţi, —te adj. (Despre produse alimentare) Care este ambalat prin scoaterea aerului, în vid; vacuumat: a cumpărat brânzeturi vidate, o De la vida. video1- Element de compunere cu sensul „(referitor la) imagine”, „care se poate vedea”, „care reproduce sau înregistrează imaginea”. / Sil. -de-o-, o Din fr. video-, engl. video-. video2 adj. invar., s.f., s.n. 1. Adj. invar. Care se referă la tehnicile şi sistemele de înregistrare, de transmisie, de reproducere etc. a imaginii sau a semnalelor de televiziune; care foloseşte aceste tehnici sau aceste sisteme. -v- Casetă video = videocasetă. Joc video = a) aparat electronic sau BA ROMÂNA program de calculator ce permite unuia sau mai multor jucători să simuleze, prin diverse comenzi electronice, pe ecranul unui televizor sau pe un monitor propriu, diverse jocuri, mai ales sportive; video joc; b) joc practicat pe un astfel de aparat; video joc. Semnal video = semnal care conţine elemente ce permit transmiterea la distanţă a sunetului şi a imaginii. Sistem video = sistem care permite transmiterea la distanţă a sunetului şi a imaginii. Supraveghere video = sistem de supraveghere a locurilor publice cu ajutorul camerelor video care transmit imaginile înregistrate într-un sistem televizat cu circuit închis. 2. S.f. Tehnologie care permite capturarea electronică, înregistrarea, procesarea, stocarea, transmiterea şi redarea unei secvenţe de imagini reprezentând scene în mişcare. 3. S.n. Abrev. de la videocasetofon: ne-am luat un video. 4. S.f. Abrev. de la videofonie. / Sil. -de-o-, o Din fr. video, engl. video. videocâmeră, videocamere ▼ s.f. 1. Cameră pentru înregistrări video; cameră video, telecameră. videocamera (1) video camera camera video afişaj cu cristale lichide liquid crystal display ecran â cristaux liquides capac de mufe buton de zoom ocular terminal cover zoom button eyepiece couvre-prises commande du zoom oculaire buton pentru iluminare din spatele subiectului backlighting button touche de retroeclairage buton pentru ecran panoramic widescreen/data code button touche ecran large/code de donnees buton de înregistrare recording start/stop button touche d’enregistrement ' curea de mână hand strap dragonne acumulator rechargeable battery pack pile rechargeable întrerupător de alimentare/funcţii power/functions switch commutateur alimentation/fonctions difuzor speaker haut-parleur fantă pentru card card slot slot de la carte memoire videofonie DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE IN LIMBA ROMANĂ videocasetofon videocassette recorder magnetoscope întrerupător de alimentare power button interrupteur d'alimentation buton de control al compartimentului de casetă cassette compartiment control controle du logement de la cassette compartiment de casete cassette compartment logement de la cassette căutare/operaţiuni rapide track search/fast operation buttons changement de piste/lecture rapide afişaj' display afficheur 2. Sistem folosit în televiziune, format dintr-o telecameră şi un videorecorder portabil. / Sil. -de-o-, o Din engl. video camera. videocasetă, videocasete t s.f. Suport multimedia în formă de casetă, de dimensiuni standard, care conţine o bandă magnetică ce permite stocarea unor imagini filmate şi a sunetului adiacent şi redarea lor cu ajutorul unui videocasetofon; casetă video, telecasetă, videogramă. / Sil. -de-o-, o Din engl. videocassette, fr. videocassette. videocasetofon, videocasetofoa-ne a s.n. Aparat care permite înregistrarea şi redarea videocase-telor pe un ecran de televiziune; (abrev. curentă) video. / Sil. -de-o-, o Video1- -I- casetofon. video chat, video chaturi [video tjet] s.n 1. Serviciu care presupune o convorbire erotică on-line, videocasetă videocassette videocassette buton de redare ploy button touche de lecture buton de înregistrare record button touche d'enregistrement buton de oprire stop button touche d'arret asistată de calculatoare echipate cu camere web, pentru care utilizatorii plătesc un anumit tarif pe minut pentru a intra în legătură cu angajatele firmei care oferă aceste servicii. 2. Convorbire on-line între doi sau mai mulţi parteneri de discuţie aflaţi în locuri diferite, asistată de calculatoare echipate cu camere web. / Sil. -de-o-. Scris şi: videochat. o Din engl. video chat. videoclip, videoclipuri s.n. Clip. / Sil. -de-o-, o Din fr. videoclip. videocomunicâţie s.f. Ansamblu de tehnici ce permit înregistrarea şi transmiterea de informaţii sub formă de imagini fixe sau animate (televiziune prin cablu, prin satelit etc.). / Sil. -de-o-. o Din fr. videocommunication. videoconfermţă, videoconferinţe s.f. 1. Procedeu modern de telecomunicaţie, prin care mai multe bandă magnetică magnetic tape bande magnetique bobină reel bobine persoane aflate în locuri diferite pot participa la o conferinţă prin intermediul unui sistem format din calculatoare, camere video şi reţea telefonică, prin utilizarea difuzării imaginilor de televiziune. 2. Conferinţă bazată pe acest procedeu. / Sil. -de-o-, o Din fr. videoconference. videocontrol, videocontroale s.n. Supraveghere video. / Sil. -de-o-, o Din engl. video control. videoconvertor, videoconvertoare s.n. Convertor al imaginii. / Sil. -de-o-, o Din engl. video convertor. videoconvorbire, videoconvorbiri s.f. Convorbire prin intermediul unui sistem de videocomunicaţii. / Sil. -de-o-, o Video1- + convorbire; cf. engl. video conversation. videodise, videodiscuri s.n. Disc optic pe care sunt stocate imagini şi sunete filmate. / Sil. -de-o-, o Din engl. videodise, fr. videodisque. videofon, videofoane ► s.n. Videotelefon. / Sil. -de-o-, o Din fr. videophone, engl. videophone. videofonie, ~ă, videofonici, —ce adj. Care se referă la videofon; care este realizat prin videofon. / Sil. -de-o-, o Din engl. video-phonic, fr. videophonique. videofonie s.f. 1. Sistem de transmisie a imaginii şi a sunetului prin cablu telefonic; videofrecvenţă )2 videofon videophone videophone receptor handset combine rat de: cuvinte şi sensuri recente în index de apelare automată automatic dialling index index de composition automatique afişaj display afficheur cablu de receptor handset flex cordon de combine. reglare a volumului soneriei ringing volume control commande de volume de la sonnerie led pornit/oprit on/off light voyant de mise en circuit selectoare de funcţii function selectors selecteurs de fonctions reglarea volumului difuzorului receiver volume control commande de volume du recepteur videotelefonie. 2. Tehnică ce permite înregistrarea imaginilor şi a sunetului pe un suport magnetic sau digital şi redarea acestei înregistrări pe un ecran de vizualizare; (abrev.) video. / Sil. -de-o-, o Din engl. video-phony, fr. videophonie. videofrecvenţă, videofrecvenţe s.f. (Telec.) Fiecare dintre frecvenţele cuprinse în spectrul semnalului de imagine al unui canal de televiziune. / Sil. -de-o-, o Din fr. videofrequence, germ. Videofrequenz. videogrâfic, ~ă, videografici, —ce s.f., adj. (Tehnică) ce permite realizarea de imagini (artistice) cu ajutorul computerului. / Sil. -de-o-, o Din fr. videoprojecteur. videografîe, videografii s.f. 1. Fotografie obţinută prin mijloace video2. 2. Producţie de film cu ajutorul metodelor de înregistrare electronică a imaginilor şi a tehnicilor electronice postproducţie (montaj, trucaj, sonorizare). 3. Listă care conţine titluri ale unor producţii de film (din anumite perioade, ale unui anumit autor etc.). / Sil. -de-o-, o Din fr. videographie. videogrâmă, videograme s.f. înregistrare video2; videocasetă. / Sil. -de-o-, o Dinfr. videogramme. videointerfon, videointerfoane s.n. Interfon care utilizează tehnologia video2. / Sil. -de-o-. o Din fr. video interphone. videointervfu, videointerviuri s.n. Interviu realizat prin tehnici video2. / Sil. -de-o-, o Din engl. video interview. videojoc, videojocuri s.n. Joc video2. / Sil. -de-o-, o Cf. engl. video game, fr. jeu video. video jockey [video d3okei] s.m. Persoană care alege, mixează şi prezintă înregistrări muzicale la un post de televiziune; (abrev. curentă) VJ. o Din engl. V(ideo) J(ockey). videomâtică s.f. Totalitate a echipamentelor de calcul destinate prelucrării, sintezei imaginilor vederii artificiale; videotecă. / Sil. -de-o-, o Din fr. videomatique. videoplayer, videoplayere [vfdeopleier] s.n. Videoca-setofon care pemite doar ' redarea videocasetelor pe ecranul televizorului la care este conectat. / Sil. -de-o-, o Din engl. video player. videoproiector, videoproiectoa-re ▼ s.n. Dispozitiv conectat la un aparat video, la un calculator, la un DVD player etc., pentru a proiecta imagini sau filme, la distanţă, pe un ecran de mari dimensiuni; proiector. / Sil. -de-o-, o Din fr. videoprojecteur. videorecorder, videorecordere [videorikorder] s.n. Videocase-tofon care permite înregistrarea programelor de televiziune pe videocasetă şi redarea ulterioară a înregistrărilor. / Sil. -de-o-, o Din engl. video recorder. videoproiector videoprojector videoprojecteur vitaminiza DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNA videoreportâj, videoreportaje s.n. Reportaj realizat prin tehnici video. / Sil. -de-o-, o Din fr. video reportage. video sharing [video Jerirj] s. Sistem informatic care permite utilizatorilor să încarce producţii video2, documente, informaţii etc. pe internet, pentru a le pune la dispoziţia şi altor persoane interesate./ Sil. -de-o-, o Din engl. video sharing. videostreaming [videostrimir)] s.n. Streaming. / Sil. -de-o-, o Cuv. engl. videotecă, videoteci s.f. 1. Colecţie de videocasete. 2. Dulap cu rafturi pentru păstrarea videocasetelor. 3. încăpere în care se păstrează şi se vizionează videocasetele. o Din fr. videotheque. videotelefon, videotelefoane s.n. Telefon echipat cu un ecran de vizualizare care permite interlocutorilor să se vadă reciproc în timpul convorbirii; videofon. / Sil. -de-o-, o Din engl. videote-lephon, fr. videotelephone. videotelefonie s.f. Transmitere de semnale video2 prin intermediul firelor de telefonie; videofonie. / Sil. -de-o-, o Din engl. videotelephony. videotransmisiune, videotrans-misiuni s.f. Transmisiune a unor imagini video2 prin mijloace electronice. / Sil. -de-o-, o Din fr. videotransmission. vierme, viermi s.m. (Şi vierme informatic) Worm. o Cf. engl. worm, fr. ver. viitorolog, ~ă, viitorologi, —ge s.m., s.f. Specialist în viitorolo-gie; futurolog. / Sil. vi-i-. o De la viitorologie. viitorologie s.f. Futurologie. / Sil. vi-i-. o De la viitor; cf. fr. futurologie, engl. futurology, germ. Futurologie. vintage [vintid3] s.n., adj. invar. 1. S.n. Haină, accesoriu de modă care datează din epoca în care a fost creat (înainte de anii ’60 ai secolului trecut), care nu este copia modernă a unui model vechi. ^ (Adj.) Şi-a cumpărat o rochie vintage. 2. Adj. invar. Care caracterizează ceva din trecut, de foarte bună calitate, mai ales ceva care reprezintă ceea ce este mai bun în domeniul său. o Din engl., fr. vintage. vip, vipuri s.n. Persoană foarte importantă, căreia i se rezervă un tratament special, o Din engl. V(ery) I(mportant) P(erson), fr. vip. vira, virez vb. I. Tr. (Fin.) A trece o anumită sumă de bani dintr-un cont în alt cont; a face un virament, o Din fr. virer. virament, viramente s.n. (Fin.) Operaţie contabilă care constă în trecerea unei sume de bani dintr-un cont în altul; plată fără numerar, realizată prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care plăteşte în contul beneficiarului. ^ Cont de virament = cont deschis la o instituţie bancară, prin care se fac şi se primesc plăţi, fără a se întrebuinţa banii în numerar. + (Concr.) Document în baza căruia se face o asemenea plată, o Din fr. virement. virtual, ~ă, virtuali, —e adj. 1. Imagine virtuală = imagine obţinută prin intersectarea prelungirilor unor raze de lumină dintr-un sistem optic, fără a putea fi înregistrată pe un ecran. Obiect virtual — obiect format prin intersectarea razelor convergente care ies dintr-un sistem optic special. 2. (Despre noţiuni din mecanica cuantică) Care nu desemnează obiecte sau fenomene reale. 3. (Inform.) Care funcţionează indiferent de structura fizică şi logică utilizată: disc virtual. Memorie virtuală v. memorie. 4. (Inform.) Care este simulat (cu ajutorul calculatorului): i-am trimis o felicitare virtuală de ziua ei. Realitate virtuală = tehnică de simulare prin imagini de sinteză tridimensională, în care utilizatorul are, datorită unor dispozitive speciale dotate cu senzori şi conectate la un computer, o percepţie globală şi imediată a mediului simulat cu care poate interacţiona fără limitări de spaţiu sau timp. Spaţiu virtual = cyberspaţiu. / Sil. -tu-al. o Din engl. virtual, fr. virtuel. virus, viruşi s.n. şi virusuri s.m. (Inform.) Instrucţiune informatică parazită, fişier executabil care are capacitatea de a se multiplica, de a contamina alte sisteme informatice, programe, sisteme de telecomunicaţii etc. şi care poate altera, uneori într-un mod ireversibil, funcţionarea altor programe, poate produce pierderea sau coruperea datelor de pe mediile de stocare sau din memoria unui calculator, o Din engl., fr. virus. virusâ, virusez vb. I. Tr. A introduce (voluntar sau involuntar) într-un sistem informatic, într-un program, într-un sistem de telecomunicaţii etc. un virus informatic. -y- (Refl.) Calculatorul meu s-a virusat. o De la virus. visceral, ~ă, viscerali, —e adj. (Fig.) Care este profund, intim, inconştient; care provine din profunzimile fiinţei omeneşti; instinctual: frică, ură viscerală. ^ (Adv.) O urăşte visceral. o Din fr. visceral. visiting professor [vizitir) profesar] s.m. Profesor invitat să susţină anumite cursuri, pentru o perioadă determinată, la o altă universitate, o Cuv. engl. vistavision [vfstavi'39n] s.n. Sistem de cinema pentru format normal, care foloseşte o peliculă rulată orizontal, astfel încât pe negativ fotogramele sunt dispuse transversal, o Din engl. VistaVision, germ. Vistavision; den. com. vitalizâ, vitalizez vb. I. Tr. A da viaţă, putere, vigoare, o Din fr. vitaliser. vitalizări, ~ă, vitalizanţi, —te adj. Care vitalizează. o Din fr. vitalisant. vitalizare, vitalizări s.f. Acţiunea de a vitaliza şi rezultatul ei. o De la vitaliza. vitaminiza, vitaminizez vb. I. 1. Tr. A suplimenta cantitatea de vitamine din unele alimente. 2. Refl. A urma un tratament cu vitamine, o Din germ. vitaminisieren. vitaminizare DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Q4 vitaminizare, vitaminizări s.f. Acţiunea de a vitaminiza şi rezultatul ei. o De la vitaminiza. vitaminizât, ~ă, vitaminizaţi, —te adj. Care este îmbogăţit în vitamine: lapte vitaminizat. o De la vitaminiza. vitaminos, -oâsă, vitaminoşi, —oase adj. Care conţine (multe) vitamine; care este bogat în vitamine. + Care se referă la vitamine: carenţă vitaminoasă, o Din fr. vitamineux. vitaminoterapie s.f. Metodă de tratare a unor boli sau a unor consecinţe ale acestora cu ajutorul vitaminelor, o Din fr. vitaminotherapie. vitaminoză, vitaminoze s.f. (Med.) Boală provocată de surplusul de vitamine în organism, o Din fr. vitaminose. vitezomân, ~ă, vitezomani, -e s.m., s.f. Şofer care are mania vitezei, o Viteză + -man, după recordman, sportsman etc. vitezomame s.f. Manie pentru viteză excesivă, o Viteză + manie, după grandomanie, mitomanie etc. vizitator, -oâre, vizitatori, — oare s.m., s.f. (Inform.) Utilizator care accesează o pagină de internet, o Cf. fr. visiteur. vizuâl, ~ă, vizuali, —e adj. 1. Care ţine de vedere; care se referă la simţul văzului; de vedere. ^ Câmp vizual = porţiune din spaţiu pe care o poate cuprinde cineva dintr-o singură privire. 2. Care se adresează văzului. ^ Arte vizuale = Totalitate a artelor care se caracterizează prin recursul la reprezentări picturale, sculpturale, fotografice etc. Identitate vizuală v. identitate, o Din fr. visuel. vizualizâ, vizualizez vb. I. Tr. 1. (Tehn.) A permite observarea vizuală pe un ecran a unui fenomen cercetat: puteţi vizualiza pe ecran rezultatele experimentului. 2. A afişa, a face să apară pe un ecran informaţiile rezultate în urma unui proces de prelucrare. / Sil. -zu-a-. o Din fr. visualiser, engl. visualize. vizualizâ re, vizualizări s.f. Acţiunea de a vizualiza şi rezultatul ei. / Sil. -zu-a-, o De la vizualiza. vizualizât, ~ă, vizualizaţi, -te adj. (Despre imagini, reprezentări etc.) Care este obţinut prin intermediul văzului; care reprezintă o percepere cu ajutorul simţului văzului. / Sil. -zu-a-. o De la vizualiza. VJ [vid3ei] s.m. Abrev. de la video jockey. vob, vob-uri s.n. (Inform.) Format de fişier video complex, specific DVD-urilor, cu o calitate foarte bună a imaginii şi a sunetului, incluzând şi subtitrarea şi un meniu de opţiuni: ţi-am copiat două vob-uri pe stick. o Din engl. V(ideo) Ob(ject). vocabulâr s.n. (Inform.) Ansamblu finit de simboluri utilizate în limbajul informatic, o Din fr. vocabulaire. vocâl, ~ă, vocali, —e adj. Comandă vocală — tehnologie care permite ca anumite dispozitive, operaţii, instrucţiuni etc. să poată fi activate direct prin vocea utilizatorului, fără folosirea butoanelor, a comutatoarelor, a mouse-ului etc. şi care este folosită la telefoane mobile, la anumite tipuri de maşini, de electrocasnice. Recunoaştere vocală = a) proces de convertire a cuvintelor din format audio în format digital care poate fi utilizat ulterior pentru tipărire, arhivare sau căutare; b) modalitate de securizare prin permiterea accesului într-un spaţiu protejat doar după recunoaşterea caracteristicilor vocii vorbitorului autorizat, o Cf. engl. voice command, speech recognition. vocaţionâl, ~ă, vocaţionali, —e adj. Care se referă la vocaţie; profesional: învăţământ vocaţio-nal. o Din engl. vocational. vocoder, vocodere ▼ s.n. 1. (Telec.) Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată şi apoi reconstituită artificial, pentru a se obţine o inteligibilitate sporită. 2. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real a undelor sonore, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite, cum ar fi imitarea vorbirii cu ajutorul instrumentelor muzicale clasice. 3. (Inform.) Aparat care analizează sunetele, permiţând sinteza răspunsurilor vocale într-un sistem informatic. / Acc. şi: vocoder. o Din engl. vocoder, fr. vocodeur. voiceband [voisbend] s.n. Aplicaţie pentru unele tipuri de telefoane mobile care permite transformarea vocii umane într-un instrument în timp real. o Cuv. engl. volatilitâte s.f. 1. (Inform.) Caracteristică a unei memorii al cărei conţinut se pierde prin dispariţia tensiunii de alimentare. 2. (Fin.; şi volatilitate financiară) Amplitudinea cu care preţul unui instrument financiar, al unui activ, a unei mărfi etc. este aşteptat să fluctueze în orice direcţie, într-o anumită perioadă de timp. o Din fr. volatilite. vocoder (2) vuvuzelă DICJIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ volatilizâ, volatilizez vb. I. Tr. (Fam.) A şterpeli, a fura: hoţii i-au volatilizat banii din buzunar, o Din fr. volatiliser. volum, volume s.n. (Inform.) Partiţie, o Din engl. volume. voodoo [vudu] s.f. Complexul | riturilor derivate din culturile ! africane, răspândite mai ales în Haiti, în cadrul cărora spiritele | sunt invocate prin dansuri şi cântece ritmice în timpul cărora se intră în transă, considerată | ca posesiune sau identificare cu spiritul invocat. (Adj.) Practici voodoo. + (Spec.) Magie neagră, o Din engl. voodoo. voriand, vorlanduri [forland] s.n. (Geol.) Platformă aflată în faţa unui masiv muntos pe care îl înconjoară, o Din germ. Voriand. vot, voturi s.n. 1. Modalitate prin care membrii unui corp electoral, ai unei adunări deliberative, ai unor organizaţii etc. îşi exprimă opţiunea. ^ Vot de încredere = vot prin care I parlamentul se declară de acord cu politica sau cu un act al guvernului. Vot de neîncredere = vot prin care parlamentul se desolidarizează de politica sau de un act al guvernului, acesta fiind obligat să-şi dea demisia. 2. (Şi buletin de vot) Foaie de i hârtie scrisă sau tipărită care cuprinde numele candidaţilor (şi siglele partidelor) şi care este folosită în procesul votării. 3. Vot electronic = modalitate de exprimare a opţiunii în cadrul unor alegeri prin mijloace electronice, o Din fr. vote, it. voto. voucher, vouchere [vâutjer] s.n. 1. Document de călătorie eliberat unui turist de o agenţie de turism sau de o firmă de transport, reprezentând contravaloarea serviciilor (transport, hotel, restaurant etc.) achitate şi care urmează a fi prestate. 2. (P. ext.) Document care poate fi folosit, în loc de bani, pentru a plăti ceva. o Din engl. voucher. voyeur, voyeuri [voaior] s.m. (Psih.) Persoană care găseşte plăcere în a asista, fără a fi văzută, pentru satisfacerea propriilor porniri erotice, la un act sexual sau la o scenă erotică; voyeurist. / Scris şi: voaior. o Din fr. voyeur. voyeurism [voaiorism] s.n. (Psih.) Preferinţă sexuală constând în obţinerea plăcerii prin simpla privire, fără a fi văzut, a unui act sexual sau a unei scene erotice, o Scris şi: voaierism./ Din fr. voyeurisme. voyeurist [voaiorfst] s.n. (Psih.) Voyeur. o Din fr., engl. voyeurist. vrăjeâiă, vrăjeli s.f. (Fam.) înşelătorie; minciună: a convins-o cu tot felul de vrăjeli. Nu ţine vrăjeala = nu mă păcăleşti, o Vrăji + -eală. vu s.m. (Telec.) Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicaţii. o Din fr. vu. vulgarizâ, vulgarizez vb. I. 1. Refl., tr. A deveni sau a face să devină vulgar: în ultima vreme limbajul presei s-a cam vulgarizat. 2. Tr. A trata ceva în mod simplist; a banaliza: unii vor să vulgarizeze ştiinţa, o Din fr. vulgariser. vulgarizâre, vulgarizări s.f. Acţiunea de a (se) vulgariza şi rezultatul ei. + Lipsă de decenţă; vulgaritate: vulgarizarea unor filme din ultimi ani este destul de dezamăgitoare, o De la vulgariza. vuvuzeâ, vuvuzele s.f. v. vuvuzelă. vuvuzelă, vuvuzele ▼ s.f. Trompetă de aproximativ un metru lungime folosită de către suporteri pe stadioanele din Africa de Sud, în timpul meciurilor de fotbal. / Şi: vuvuzeă s.f. o Din cuv. zulu vuvuzelă. walkie-talkie ► [uoki-toki] s.n. Aparat radiotelefonic portabil de emisie-recepţie, construit pentru comunicaţii la distanţe scurte; talkie-walkie. o Din engl., fr. walkie-talkie. Walkman, walkmane y [uokmen] s.n. Radiocasetofon portabil de dimensiuni reduse, la care audiţia se realizează cu ajutorul căştilor, o Din engl. Walkman. Walkman Walkman walk-over [uok-suvsr] s.n. 1. Calificare a unui sportiv, rămas singur în competiţie, prin neprezentarea sau eliminarea adversarului. 2. Cursă hipică la care nu participă decât un singur cal. o Cuv. engl. wall pa per, wallpapere [uolpeipar] s.n. (Inform.) Imagine folosită ca fundal pe monitorul calculatorului. o Din engl. wallpaper. WAN [uân sau van] s. (Inform.) Reţea extinsă de calculatoare care conectează oraşe, regiuni sau ţări şi care include linii de telecomunicaţie publice şi elementele de legătură şi conectare necesare, o Din engl. W(ide) A(rea) N(etwork). WAP [uâp] s. Tehnologie care permite accesul de pe un telefon mobil la serviciile oferite de internet, o Din engl. W(ireless) A(pplication) P(rotocol). wasabi [uasâbi] s.n. Pastă picantă şi parfumată, preparată cu un condiment specific bucătăriei japoneze, o Din engl., fr. wasabi ( A trage la xerox = a xeroxa. (Fam.) Tras la xerox = identic. xerox (1) xerox . xerox 2. (P. ext.) Copie făcută cu acest aparat; fotocopie, xerocopie: a pus xeroxurile pe birou. ^ (Adj.) Copie xerox, o Din engl. xerox, den. com. xeroxa, xeroxez vb. I. Tr. A multiplica un text, o imagine etc. prin folosirea xeroxului; a fotocopia, a xerocopiâ, a xerografia: vreau să xeroxăm această carte, o De la xerox. xeroxâre, xeroxări s.f. Acţiunea de a xeroxa şi rezultatul ei. o De la xeroxa. xeroxat, ~ă, xeroxaţi, —te adj. Care a fost tras la xerox: carte xeroxată, o De la xeroxa. xilmă s. f. Medicament din categoria anestezicelor locale cu acţiune mai puternică decât cea a novocainei, utilizat în chirurgia dentară şi generală, de obicei în asociere cu adrenalina, folosit şi ca antiaritmic ventricular; lidocaină, xilocaină. xls, xls-uri [ix-el-es] s.n. Format care desemnează un document Excel, o Din engl. (E)x(ce)l (Work)s(heet). XML [ix-em-el] s.n. Limbaj de structurare a datelor, utilizat mai ales pentru gestionarea şi transferul de informaţii pe internet. o Din engl. (e)X(tensible) M(arkup) L(anguage). yahoo [iahu] s.n. Cel mai important portal de pe internet, care oferă servicii on-line, pornind de la un cont unic (provider de e-mail gratuit, cu spaţiu de stocare nelimitat, program de conversaţie etc.). o Cuv. engl. yakuza s. 1. Denumire dată membrilor unei organizaţii japoneze de tip mafiot. 2. (Gen de) film de aventuri creat în Japonia, foarte apreciat de japonezi, asemănător filmelor cu gangsteri. 4- (Adj.) Film yakuza. o Cuv. jap. yesman, yesmeni şiyesmani s.m. Persoană care aprobă fără discernământ părerile celor din jur, oportunist; (p. ext.) persoană slugarnică, o Din engl. yesman. yeti s.m. Fiinţă primitivă asemănătoare omului, care se presupune că trăieşte mai ales în zona zăpezilor permanente din Munţii Himalaya. o Din engl. yeti ( (Adj.) Meditaţie zen. o Din fr. zen. (