ICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE SI SENSURI RECENTE ÎN LI M BA ROMÂNĂ ±£r LITERA EDITOR Vidraşcu şi fiii Redactor: Maria Onofraş Corector: Valentina Tifin Copertă şi design: Vladimir Zmeev Tehnoredactare şi prepress: Marin Popa Ne puteţi vizita pe jfe www.litera.ro O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucureşti, România Tel.: 021 3196390, 0752 548372, 031 4251619 e-mail: comenzi@litera.ro DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şi SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Copyright © Editura Litera, 2011 Toate drepturile rezervate Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Elena Dănilă, Andrei Dănilă Bucureşti, Litera Internaţional, 2011 ISBN 978-606-600-252-3 I. Dănilă, Andrei 81'374.2:811.135.1'373.43=135.1 Tipărit la QRadin prinţ prin reprezentantul pentru România ©Kol ou rs, www.4colours.ro CUVÂNT-ÎNAINTE înnoirile prin care trec societatea şi, implicit, limba română, globalizarea, infuzia de informaţie care ajunge la publicul larg prin diferite medii (mai ales prin internet, televiziune, telefonie etc.) şi prezenţa tot mai pregnantă a tehnologiei digitale în viaţa cotidiană au impus necesitatea apariţiei acestui dicţionar, care explică inovaţiile lexicale actuale. Am avut în vedere vorbitorul care se întâlneşte cu o multitudine de termeni noi folosiţi zilnic în mass-media, la bancă, în mesajele de pe internet, la şcoală etc., încercând astfel să facilităm înţelegerea şi corecta lor utilizare. De aceea, am inventariat, definit şi exemplificat aici cuvinte, sensuri sau îmbinări stabile intrate din limbi străine sau create în română în ultimii cincizeci de ani, dar mai ales în ultimii douăzeci, când, după perioada comunistă, societatea românească s-a deschis către exteriorul care fusese până atunci inaccesibil, absorbind informaţii, comportamente, tipare şi tehnologii. De asemenea, informaţia din Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română este completată cu ilustraţii (având legenda în română, engleză şi franceză), cu o listă selectivă de caractere alfanumerice uzuale - element de originalitate în lexicografia românească - şi cu o Anexă care include date cu o importanţă deosebită (descoperiri, invenţii, momente istorice marcante etc.) din ultimii cincizeci de ani. Limba este într-o continuă schimbare. Cuvinte noi apar, sunt foarte cunoscute şi utilizate pentru un timp, unele intră în fondul principal lexical, altele, uneori, se estompează până la uitare. Dicţionarul surprinde cuvintele percepute acum ca neologisme. Vor mai fi fiind şi altele neincluse în dicţionarul nostru; în timp vor fi împrumutate, create, resemantizate şi alte cuvinte neologice, care, la rândul lor, vor fi şi ele analizate într-o altă ediţie sau într-o nouă lucrare. Mulţumim tuturor celor care au făcut posibilă realizarea acestui dicţionar: doamnei cercetător ştiinţific dr. Carmen Gabriela Pamfil, pentru încrederea arătată când ne-a propus elaborarea acestei lucrări, pentru sfaturile împărtăşite cu generozitate şi discreţie, doamnei dr. Maria Onofraş, redactor de carte, pentru sugestiile făcute şi, nu în ultimul rând, Editurii Litera pentru că a încredinţat proiectul unor autori tineri şi pentru condiţiile deosebite în care apare această carte. Elena Dănilă • Andrei Dănilă PREFAŢĂ în perioada actuală, lexicul limbii române, ale cărui disponibilităţi receptive s-au manifestat ori de câte ori conjuncturi favorabile i-au marcat istoria, cunoaşte importante acumulări de cuvinte care desemnează noile realităţi (tehnice, financiare, economice, sociale, culturale etc.) pătrunse în universul contemporanilor. De altfel, astăzi se produce o înnoire lexicală la nivel global, graţie mijloacelor informatice care favorizează comunicarea rapidă şi, mai ales, accesul populaţiei largi la informaţii de tot felul. Multe dintre cuvintele recente îşi vor găsi, fireşte, locul potrivit în limba română, căreia îi vor adăuga precizie, acurateţe şi supleţe. Dar, în stratul cel mai nou de neologisme intrate acum în română figurează şi multe barbarisme, cuvinte introduse, fără a fi fost necesar, din engleză, mai ales. Aceste anglicisme vor dispărea, desigur, peste câtva timp, asemenea franţuzismelor la începutul secolului trecut, printr-un proces firesc de decantare. Dar până atunci ele sunt frecvent folosite, în primul rând de anglofili; restul vorbitorilor români nu le cunosc sensul, întâmpinând adesea dificultăţi în înţelegerea unor mesaje din mass-media1, cu precădere. Elena şi Andrei Dănilă2, autorii Dicţionarului ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română, vin în sprijinul depăşirii unor asemenea neajunsuri. Buni cunoscători ai unor limbi de circulaţie universală, ei au utilizat, pentru realizarea acestui dicţionar, şi internetul, cu multiplele surse pe care acesta le pune la dispoziţia celor interesaţi (dicţionare, texte din presă, studii de specialitate etc.), care le-a permis alcătuirea unui inventar de cuvinte amplu, corect tratat. în tradiţia lexicologiei şi lexicografiei româneşti sunt considerate neologisme nu numai împrumuturile intrate în epoca modernă a limbii române (începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea), ci, pe bună dreptate, şi mai noile creaţii lexicale pe teren românesc, multe aparţinând registrului familiar, argotic şi, desigur, figurat. în acelaşi sens au procedat şi autorii dicţionarului de faţă, acordând egală importanţă împrumuturilor şi creaţiilor interne recente. Au adăugat însă şi numeroase construcţii fixe (idiotisme), în special sintagme, traduse (calchiate), mai ales din engleză şi franceză, în română, care vin să îmbogăţească semantismul unor cuvinte (şi nu numai neologisme) mai vechi. Au fost incluse şi unele neologisme nu tocmai recente, uzitate în româna interbelică, dar abandonate de vorbitori3 odată cu realităţile desemnate, după Război, când societatea română s-a închis şi a rupt legăturile normale cu lumea occidentală. în această situaţie se găsesc cuvintele reactualizate după 1990, de îndată ce au fost reintroduse stările de fapt, obiectele, activităţile etc. dispărute vreme de o jumătate de secol, aparţinând în special domeniilor juridic, financiar-bancar, economic, politic etc., precum: absenteism, abstenţionism, acciză, comodat, comodatar, contencios, corporatism, corporatist, credit, credita, creditor, cumul, cupon, debit, debitor, deflaţie, inflaţie, pluralism, pluripartit, radia, recesiune, recicla, reconversie, reescont, reeşalona, refinanţa, solvabil, stoma, subvenţiona, şomaj, şomer, trust etc. Cuvintele respective, mai mult sau mai puţin uzuale, sunt însă indispensabile vorbitorului actual, ele referindu-se la realităţi de strictă şi adesea de stringentă necesitate. Aşadar, în Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente sunt înregistrate, adesea pentru prima dată, mai toate cuvintele împrumutate din limbi străine şi create pe teritoriul limbii române în ultimele patru-cinci decenii. Inventarul Dicţionarului numără aproximativ 5 450 de cuvinte şi construcţii lexicale neologice, adică 5 450 de intrări. Elementele lexicale tratate pot fi încadrate în următoarele categorii: 1) împrumuturi de termeni noi din limbi străine, de obicei din engleză, dar şi din franceză: a) unele adaptate, chiar dacă deocamdată numai parţial, la sistemul fonetic şi morfologic al limbii române (au, de regulă, forme flexionare specific româneşti): accesoriza, acroşaj (publicitar), adict, adidas, advi-ser, airbag, antifurt, antiperspi-rant, audit, background, banner, bax, bestseller, betablocant, bip, bit, blazer, blister, blog, blogger, blura, bodyguard, bold („aldin”), brand, branding, briefing, broker, brokeraj, bujfer, bug, bumper, business, card, cart, [ catering, chart, check-in, chips, cip, climatizor, climatronic, clip, clona, clonă, computer, compute- t riza, comunitar, comunitarism, j concordanţier, concurenţial, consumism, crawl, criogenie, criza, croissant, curricular, cutter, cybercultură, deadline, dealer, \ dealership, decomuniza, leasing, : mop, mouse, multimedia, quarc, j pacemaker, racket, rating, reloca, j remake, repondent, respondent, ringtone, scoring, screening, scroll, shooting, socializa, sponsor, sponsoriza, spot, staf star, stent, (memory-)stick, sticks, stimulator (cardiac), stres, stresa, stripper, striptease, stripteusă, subcontract, summit, supermarket, suspans, sustenabil, tabloid, tabuiza, taliban, talk-show, target, targeta, teflon, teleconferinţă, teleprompter, teleshopping, temporiza, termoi-zola, termoizolant, tester, thriller, tomograf, toner, topic, top-model, trade-center, trademark, trend, troler, tsunami, tuna („orna“), updata, update, upgrada, upload, uploada, xerocopia, xerox, xeroxa, yahoo, zip, zoom etc. Acestor cuvinte li se indică etimonul. b) altele, neadaptate, utilizate ca atare: acquis (comunitar), adserving, adware, after-shave, al dente, all inclusive, anti-aging, army, baby-sitter, banking, beau-ty center, big brother, brain-dra-in, burnout, buy back, challange, checkout, check-up, checkpoint, cloning, comics, comeback, networking, new-wave, Playstation, pole-position, pop-art, pop-corn, real-time, reality-show, roaming, science-fiction, scoring, scratch, shopping, sign-in, sign-out, taekwando, tagliatelle, ticketing, tiramisu, undo etc. Pare neverosimil, dar asemenea barbarisme sunt destul de des folosite de vorbitorii actuali, depăşind adesea 100 000 de ocurenţe; astfel, internetul prezintă următoarele situaţii: account manager (136 000 utilizări), advertising (3 760 000), advisor (99 800), after school (217 000), challenge (530 000), downloada (562 000), real-time (555 000), tips (980 000), trademark (106 000) etc., pentru a ne opri doar la câteva exemple. Acest fapt obligă la includerea unor astfel de cuvinte în seria neologismelor recente (deşi multe dintre ele efemere), pe care lexicograful se simte dator să le descrie şi să le definească, să prezinte modele de utilizare a lor în context, să le descopere etimologia, să le stabilească domeniile de utilizare, regimul gramatical etc. în cazul cuvintelor neadaptate, nu este indicat vreun etimon anume, ci este precizat faptul că respectivele cuvinte aparţin unei limbi străine (Cuv. engl., Cuv. fr. etc.). 2) traduceri (calchieri) ale unor termeni sau ale unor îmbinări stabile (cel mai adesea sintagme) din engleză şi/sau din franceză în română, care adaugă sensuri şi construcţii ; noi în structura semantică a unor cuvinte vechi, neologice sau moştenite: a) descărca (= engl. download), acord (= engl. agreement), fereastră (= engl. window), pagină (= engl .page), parolă (= engl. password), plin (= engi.full), reţea (= fr. reseau, engl. network), tastă (= engl. dial, key) etc.; b) adresă (de poştă) electronică (= engl. electronic mail, fr. adresse electronique), aer condiţionat (= engl. air condi-tioning, air conditioner, fr. air conditionne), agenţie de rating (= engl. rating agency), bancă de date (= engl. data bank, fr. banque de donnees), bază de date (= engl. database, fr. base de donnees), carte electronică (= engl. electronic book, fr. livre electronique), cititor de cârduri (= engl. card reader), coadă-de-maimuţă (= engl. monkey tail), cuptor cu microunde (= engl. microwave oven), cutie neagră (= engl. black box, fr. boite noir), fructe de mare (= fr.fruits de mer, it.frutti di mare), lentile de contact (= fr. lentille de contact, engl. contact lenses), nume de cod (= engl. code name), război psihologic (= fr. guerre psychologique), război rece (= engl. cold war), reconstrucţie facială (= engl. facial reconstruction), spălare de bani (= engl. money-laundering), storcător de fructe (= engl. juice maker), telefon celular (= engl. cellphone), unitate centrală (= engl. central unit), supliment alimentar (= engl. food supplement), timbru verde (= engl. green tax); 3) Creaţii formate pe terenul limbii române: a) creaţiile lexicale interne, cele mai multe familiare sau argotice, au la bază atât cuvinte (vechi) româneşti, cât şi neologisme, dintre cele mai recente (provenite nu numai din limbile occidentale): aburi, amărăştean, aplaudac, asomator, bipui, blătui, blogări, blogărime, boldui, brandui, cafe-li, căpşunar, căpşuniadă, căpuşa, ceauşel, chatui, clica, cocălar, crăckui, cuponar, cuponiadă, decembrist, decoperta, furăciune, piarist, plopist, premergător, sal-vamar, secretiza, secretomanie, silicona, străinez, şedinţoman, şedinţomanie, şpăgui, teledon, tembeliza, teribilism, teribilist, termosistem, tonetar, traseism, traseist, ţeapă, ţepui, vrăjeală, zvonac, zvonistică etc.; b) o altă categorie ar reprezenta-o evoluţiile semantice create recent, mai ales prin procese metaforice, fără modele certe în limbile străine, dar cu posibile similitudini de generare. S-ar putea integra universaliilor lingvistice, care reflectă mentalul uman, în general. Acestea îmbogăţesc semantismul unor cuvinte vechi, precum cheie, în construcţiile apozitive: detaliu-cheie, sau capcană: maşină-capcană, în locuţiuni, ca la cheie ori în expresiile a yî pe sticlă, s. v. sticlă ori a fi paralel cu..., s. v. paralel. Cuvintelor respective nu li s-a mai precizat nici etimonul primar, în a cărui structură semantică nu se regăsesc sensurile şi unităţile frazeologice prezentate, şi nici etimonul calchiat, indicat cu cf., în situaţiile adecvate, menţionate mai sus. O atenţie deosebită s-a acordat abrevierilor curent utilizate în română, precum: AC, ASL, ATV, CD, CD-R, CD-ROM, CE, CEDO, CNP, CPU, CT, CV, LCD, PIB, RAM, RCA, RMN, ROBOR, RSS, SA, SMS, SPP, SRL, SUV, TFT, TVA, UE etc. Unele sunt împrumutate ca atare din diferite surse (CD, DVD, nick, rasta, SMS, www etc.), altele sunt creaţii interne (CAS, CSAT, CSM, NUP, ONG, OSIM, PF, PFA, PIB, RCA, SMURD, SPP etc.). De regulă, construcţiile primite numai sub formă abreviată din limbile străine şi utilizate ca atare de vorbitorii români au fost tratate sub intrarea abreviată (vezi, de pildă, CE, CEDO, CEO, SMS, VJ); cele care sunt cunoscute şi în forma neabreviată sunt tratate în articole speciale, sub cuvintele respective, unde apare şi menţiunea (abrev.) (vezi, de pildă, compact disc, rastafarian, nickname). Nu au fost uitate nici abrevierile alfanumerice, de tipul: 4 x 4, 3D etc., frecvent întâlnite în limbajul actual. Lista acestora este anexată la sfârşitul Dicţionarului. Paragraful etimologic reflectă, la rândul lui, situaţiile lexicale prezentate mai sus. Dacă pentru împrumuturile directe propriu-zise stabilirea etimonului nu pune probleme deosebite (ex. airbus o Din engl. airbus; bioenergie o Din fr. bioenergie, engl. bioenergy etc.), pentru categoria cuvintelor şi sensurilor noi provenite în urma traducerilor din limbi străine, efortul autorilor de a descoperi modelele calchiate (traduse) a fost considerabil. Prezentăm câteva exemple lămuritoare: cuvântul vechi fereastră, moştenit din latină (fenestra), şi-a adăugat sensul din informatică în urma traducerii cuvântului englezesc window; tot astfel, sintagma aer condiţionat provine din construcţiile engl. air conditioning, air conditioner şi fr. air condi-tionne; construcţiile respective fiind cuprinse în dicţionarele limbilor respective, s. v. air, a scutit indicarea sintagmelor model în prezentul dicţionar. Deci, cuvântul românesc aer (< lat. aer) s-a îmbogăţit cu sintagma respectivă, preluată în ultima vreme din franceză şi din engleză; bancă de date traduce pe engl. data bank, fr. banque de donnees; coadă de maimuţă calchiază engl. monkey tail; lentile de contact < fr. lentille de contact, engl. contact lenses; comandă vocală < engl. voice com-mand; spălare de bani < engl. money-laundering etc. Inspiraţi, autorii, în asemenea cazuri, au trimis cu cf. la cuvintele sau la construcţiile străine identificate a fi sursele celor româneşti. Creaţiile lexicale interne sunt, de regulă, derivate cu sufixe (benzinar < benzină +-ar; biodegradare < bio- + degradare; cf. fr. biodegradation; blogărime < blog + -ărime; naşpet < naşpa + -et; plasticat < plastic + -at; zvonistică < zvon + -istică etc.) şi creaţii analogice (agresiona de la agresiune, după ambiţiona; alcoolscop de la alcool, după bronhoscop; canabicultor de la canabicultură, după agricultor; şedinţoman de la şedinţă + -man, după meloman, mitoman; vitezoman de la viteză + -man, după recordman, sportsman etc.). Remarcabile sunt, de asemenea, definiţiile, întotdeauna analitice, corect formulate, clare, fluente, adesea completate cu sinonimele cuvântului respectiv. Deosebit de utile sunt indicaţiile privind pronunţia cuvintelor străine (încă) neadaptate la sistemul fonetic al limbii române, silabaţia, numai în situaţii generatoare de confuzii, formele gramaticale, variantele lexicale (ori de câte ori este cazul), ca şi scurtele contexte ilustrative de clarificare şi de utilizare a unor sensuri. Ilustraţiile, ca întotdeauna, înlesnesc identificarea realităţilor desemnate prin cuvintele definite. Ilustrarea Dicţionarului de cuvinte şi sensuri recente a revenit Editurii Litera, care îşi conturează astfel tot mai mult profilul. Bine conceput, original ca mod de prezentare a lexicului analizat şi ca soluţii lexicografice adoptate, Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente se adresează tuturor vorbitorilor actuali ai limbii române, de toate vârstele şi categoriile socio-profesionale, confruntaţi cu numeroase noutăţi lexicale. Ei pot descoperi aici termenii, sensurile şi îmbinările stabile recente cel mai des utilizate în viaţa cotidiană, precum şi datele necesare înţelegerii şi evaluării acestora, care se constituie, în ultimă instanţă, în argumente raţionale pentru acceptarea unora sau pentru respingerea altora. Numai ca urmare a unui asemenea proces fondat pe cunoaşterea lucrurilor, voinţa vorbitorilor avizaţi se va putea manifesta optim. Iar pentru şansa unei corecte informări oferite tuturor, Elena şi Andrei Dănilă ; merită recunoştinţa noastră. Carmen-Gabriela Pamfil 10 februarie 2011 1 Puţine neologisme recente au intrat în literatura beletristică, cea care operează o primă şi uneori o definitivă selecţie. Deocamdată, ele sunt prezente în presa scrisă şi vorbită; termenii speciali (tehnici, ştiinţifici etc.) figurează deja în manuale şi tratate. 2 Elena Dănilă, doctor în filologie, este cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" din laşi, departamentul Lexicologie - lexicografie, coautor la Dicţionarul limbii române al Academiei; Andrei Dănilă este profesor de limbă engleză la Liceul pentru elevi cu deficienţe de vedere „Moldova”, din Târgu Frumos. Ambii sunt coautori la Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Arc, Gunivas, Chişinău, 2007. 3 Asemenea cuvinte, chiar dacă figurau în dicţionarele din perioada respectivă, aparţineau fondului pasiv al limbii; vorbitorul comun nu le utiliza. ABREVIERI abrev. - abreviat, abreviere acc., - accentuat adj. - adjectiv, adjectival adv. - adverb, adverbial anat. - anatomie a. plast. - arte plastice ar. - arab; limba arabă arg. - argou, argotic astron. - astronomie bg. - bulgar; limba bulgărească biochim. - biochimie biol. - biologie cf. - confer chim. - chimie chin. - chinez; limba chineză cib. - cibernetică cinem. - cinematografie com. - comercial concr. - concret constr. - construcţii cosmet. - cosmetică cuv. - cuvânt den. com. - denumire comercială den. şt. - denumire ştiinţifică depr. - depreciativ diplom. - diplomaţie econ. - economie; ştiinţe economice electr. - electricitate electron. - electronică engl. - englez; limba engleză et. nec. - etimologie necunoscută exclam. - exclamativ f. - feminin fam. - familiar farm. - farmacie fig. - figurat filoz. - filozofie fin. - finanţe fiz. - fizică fiziol. - fiziologie fotogr. - fotografie fr. - francez; limba franceză genet. - genetică geogr. - geografie geol. - geologie germ. - german; limba germană glum. - glumeţ gr. - grecesc; limba greacă inform. - informatică interj. - interjecţie intr. - intranzitiv invar. - invariabil iron. - ironic it. - italian; limba italiană jap. - japonez; limba japoneză jur. - ştiinţe juridice; termen juridic jurnal, - jurnalism lat. - latin; limba latină lingv. - lingvistică loc. - locuţiune log. - logică m. - masculin mar. - marină mat. - matematică med. - medicină met. - meteorologie milit. - termen militar muz. - muzică n. - neutru ngr. - neogrec; limba neogreacă norv. - norvegian; limba norvegiană n. pr. - nume propriu p. anal. - prin analogie pedag. - pedagogie pers. - persoană p. ext. - prin extensiune p. gener. - prin generalizare pl. - plural polit. - politică port. - portughez; limba portugheză p. restr. - prin restrângere psih. - psihologie; psihiatrie refl. - reflexiv reg. - regional rom. - român; limba română rus. - rus; limba rusă s. - substantiv sanscr. - sanscrit; limba sanscrită sculpt. - sculptură sec. - secol (ul) sg. - singular sil. - silabă, silabaţie simb. - simbol sl. - slav; limba slavă sociol. - sociologie sp. - spaniol; limba spaniolă spec. - prin specializare srb. - sârb; limba sârbă statist. - statistică subst. - substantivat super. - superlativ s.v. - sub voce („sub cuvânt“) tc. - turc; limba turcă tehn. - tehnică telec. - telecomunicaţii telev. - televiziune tipogr. - tipografie tr. - tranzitiv ţig. - ţigănesc; limba ţigănească v. - vezi vb. - verb, verbal BIBLIOGRAFIE Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călăraşi, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaş, Gabriela Pană-Dindelegan, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Nemira, 2001. Monica Busuioc, Maria Păun, Zizi Ştefănescu-Goangă, Dicţionar esenţial de neologisme ale limbii române, Bucureşti, Corint, 2009. I.-Aurel Candrea - Gh. Adamescu, Dicţionarul enciclopedic ilustrat. Partea I: Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi de I.-Aurel Candrea. Partea II: Dicţionarul istoric şi geografic universal de Gh. Adamescu. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, [1926-1931]. Jean-Claude Corbeil, Ariane Archambault, Marele dicţionar vizual în 5 limbi, Bucureşti, Litera, 2008. Giacomo Devoto, Gian Carlo Oii, Vocabolario della lingua italiana, Milano, Le Monnier, 2009. Florica Dimitrescu, Dicţionar de cuvinte recente (DCR2). Ediţia a Il-a. Bucureşti, Logos, 1997. Emile Littre, Dictionnaire de la langue frangaise, Chicago, Encyclopaedia Britannica, 1991. Florin Marcu, Noul dicţionar de neologisme. Bucureşti, Editura Academiei, 1997. Florin Marcu, Constant Maneca, Dicţionar de neologisme. Ediţia a IlI-a. Bucureşti, Editura Academiei, 1978. Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Dicţionar universal ilustrat al limbii române. 12 volume. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Bucureşti-Chişinău, Litera, 2010-2011. Valeriu Rusu, Dicţionar medical. Ediţia a IlI-a, revizuită şi adăugită. Bucureşti, Editura Medicală, 2007. Marius Sala, 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create, Bucureşti, Humanitas, 2010. Ioana Vintilă-Rădulescu, Dicţionar normativ al limbii române ortografic, ortoepic, morfologic şi practic, Bucureşti, Corint, 2009. Rodica Zafiu, 101 cuvinte argotice, Bucureşti, Humanitas, 2010. Das Wdrterbuchnetz - http:// germazope.uni-trier.de/Projects/WBB/ Diccionario de la lengua espanola de la Real Academia Espagnola (DRAE) -http: //buscon. rae. es/drael/ Dicţionar enciclopedic, voi. I-IV, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1993-2009. Dicţionar enciclopedic ilustrat (DEI), Chişinău, Cartier, 1999. Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a Il-a revăzută şi adăugită. Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2009. Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române, Autori: Eugenia Dima, Doina Cobeţ, Laura Manea, Elena Dănilă, Gabriela E. Dima, Andrei Dănilă, Luminiţa Botoşineanu, Chişinău, Arc, Gunivas, 2007. Dicţionarul limbii române (DLR), Serie nouă, tom. VI-XIV, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1965-2010. Dicţionarul limbii române modeme. [Bucureşti], Editura Academiei, 1958. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). Ediţia a Il-a revăzută şi adăugită. Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005. Le Nouveau Petit Robert, Paris, Dictionnaires Le Robert, 2011. Le Tresor de la Langue Frangaise Informatise (tlfi) - http://atilf.atilf.fr/ Mic dicţionar enciclopedic. Bucureşti, Editura Enciclopedică - Univers Enciclopedic, 2005. Micul dicţionar academic (MDA). Bucureşti, Univers Enciclopedic. A-C - 2001, D-H - 2002,1-Pr - 2003, Pr-Z - 2003. Tesoro della lingua italiana delle origini (tlio) -http ://tlio.ovi.cnr.it/TLIO/ index2.html The Oxford Dictionary online, Oxford University Press; http:// oxforddictionaries. com/. Vocabolario della lingua italiana di Nicola Zingarelli, Bologna, Zanichelli editore, 2007. CARACTERE ALFANUMERICE SPECIALE 2.1 [2 punct 1] loc. (Despre sisteme de sunet) Care este compus dintr-un subwoofer şi doi sateliţi. -y* (Subst.) Şi-a luat un 2.1. 2 în 1 loc. (Despre şampon) Care conţine şi balsam de păr: şamponul 2 în 1 îmi face părul foarte moale. + (Despre cafea instant) Care conţine şi un alt produs (zahăr, lapte-praf etc.). o Din engl. 2 in 1. 3 în 1 loc. (Despre cafea instant) Care conţine încă două produse (de obicei zahăr şi lapte-praf): 3 în 1 este mai slab decât nessul simplu, o Din engl. 3 in 1. 5.1 [5 punct 1] loc. (Despre sisteme de sunet) Care este compus dintr-un subwoofer şi cinci sateliţi. 7.1 [7 punct 1] loc. (Despre sisteme de sunet) Care este compus dintr-un subwoofer şi şapte sateliţi. 2D [2 de] loc. Care este bidimensional: primele jocuri video erau 2D. o Din engl. 2D. 3D [3 de] loc. Care este tridimensional. ^ Ochelari 3D v. ochelari, o Din engl. 3D. 4D [4 de] loc. Care are patru dimensiuni, -y- Ecografie 4D v. ecografie. o Din engl. 4D. 4G [4 ge] loc. Tehnologie 4G = cea de-a patra generaţie de servicii wireless pentru telefoane mobile, care îşi propune viteza maximă de download de 100 Mbit/s atunci când utilizatorul este în mişcare (în tren, în maşină etc.) şi de 1 Gbit/s atunci când utilizatorul stă pe loc (sau se deplasează încet), o Din engl. 4G. 4x4 [4 ori 4] loc. (Despre maşini) Care are tracţiune integrală cuplabilă. (Subst.) Şi-a luat un 4x4 din târgul de maşini. 7D [7 de] loc. Cinema 7D = concept recent în entertainment, care combină tehnologia 3D cu efecte senzoriale (adieri de vânt, stropi de apă, vibraţii, atingeri la nivelul picioarelor etc.), scaunele din sală mişcându-se în trei planuri (lateral, faţă-spate şi sus-jos). o Din engl. ZD. @ a rond © Semn care desemnează copyright-ul. ® Semn care desemnează marca înregistrată. cronologie (1960-2011) DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE AL LIMBII ROMÂNE 1960 13 februarie: Franţa testează prima sa bombă atomică în Sahara. 30 martie: Intră în funcţiune prima staţie meteorologică automată din România. 9 mai: SUA au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă. 24 septembrie: în SUA a fost lansat primul portavion cu instalaţie nucleară „Enterprise". IBM a creat RPG - limbaj de programare pentru domeniul economic. 1961 12 aprilie: Zborul primului cosmonaut din lume, luri Gagarin, la bordul navei Vostok I. Zborul a avut o durată de 108 de minute. 25 mai: Preşedintele SUA, J.F. Kennedy anunţă lansarea unui proiect care să permită ajungerea omului pe Lună înainte de sfârşitul anilor '60. 30 octombrie: URSS a efectuat o explozie experimentală nucleară de 50 megatone, considerată a fi cea mai puternică explozie nucleară din istorie. 1962 26 ianuarie: Lansarea sondei Ranger 3 pentru a studia Luna. 2 februarie: Planetele Neptun şi Pluto s-au aliniat pentru prima dată în 400 de ani. 20 februarie: A fost lansată nava cosmică Mercury-Atlas 6, care realizează primul zbor american pe orbita Terrei, avându-l la bord pe astronautul John Glenn. 23 februarie: 12 ţări europene formează Agenţia Europeană Spaţială. 24 mai: Astronautul american Scott Carpenter a orbitat de trei ori în jurul Pământului în capsula spaţială Aurora 7. 10 iulie: A fost lansat, de la Cape Canaveral, „Telsar", primul satelit de telecomunicaţii, ceea ce a făcut posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic. 1 noiembrie: Din URSS a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinaţia Marte, având la bord staţia automată interplanetară Marte-1. 1963 16 iunie: A fost lansată nava cosmică Vostok-6, aparţinând Uniunii Sovietice, pilotată de Valentina Tereşkova, prima femeie cosmonaut. 20 iunie: Reprezentanţi ai SUA şi URSS au semnat un acord de instalare a unui „telefon roşu” între Washington şi Moscova, pentru a permite dezamorsarea rapidă a posibilelor conflicte. Linia telefonică a devenit operaţională din august 1963. 1 septembrie: A luat fiinţă prima unitate specializată în domeniul informaticii şi automatizării în Armata Română. 23 decembrie: Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „Bucureşti". La Stanford University, a fost creat mouse-ul pentru calculator. 1964 5 ianuarie: Prima întâlnire, după secolul al XV-lea, dintre liderii Bisericii Romano Catolice şi ai celei Ortodoxe; papa Paul al Vl-lea şi patriarhul Athenagoras I s-au întâlnit la Ierusalim. 29 ianuarie: URSS lansează doi sateliţi ştiinţifici, Elektron I şi II, cu ajutorul unei singure rachete. 12 octombrie: URSS a lansat Voshod I în spaţiu, prima navă spaţială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. 16 octombrie: China a detonat prima bombă nucleară. 1965 18 martie: Cosmonautul rus Alexei Leonov păşeşte pentru prima dată în afara unei nave spaţiale, pentru 12 minute. 21 mai: Debutează la Televiziunea Română, emisiunea „Teleenciclo-pedia" - care a deţinut recordul de audienţă până în anul 1990. 3 iunie: Astronautul Edward White este primul american care iese în afara unei navete spaţiale. 18 iulie: A fost lansată staţia automată rusească „Sonda 3“ care a fotografiat partea nevăzută a Lunii. 26 noiembrie: A fost lansat primul satelit artificial francez, „Asterix-1“, Franţa devenind a patra putere spaţială din lume. 1966 3 februarie: Staţia rusească automată „Luna 9", lansată la 31 ianuarie 1966, a realizat prima aselenizare şi a transmis imagini ale suprafeţei lunare. 1967 15 ianuarie: Louis Leakey anunţă descoperirea unei fosile preumane în Kenya - Kenyapithecus africa-nus. 27 ianuarie: Semnarea de către URSS, SUA şi Marea Britanie a Tratatului privind utilizarea paşnică a spaţiului cosmic pentru următorii 60 de ani. 27 ianuarie: Trei astronauţi americani (Virgil Grissom, Edward Withe şi Roger Chaffee) au murit, fiind carbonizaţi de un incendiu izbucnit la bordul navetei spaţiale „Apollo 1", în timpul simulării unei lansări a acesteia de la Cape Canaveral, SUA. 4 februarie: A început construcţia primei autostrăzi din România -pe traseul Bucureşti-Piteşti. 29 martie: Este lansat Le Redou-table, primul submarin nuclear francez. 24 aprilie: Naveta cosmică sovietică „Soiuz-l“, pilotată de V.M. Koma-rov, care devine primul astronaut ucis în timpul misiunilor spaţiale, naveta prăbuşindu-se la aterizare. 12 iunie: „Venera-4“ devine prima sondă care intră în atmosfera planetei Venus. 14 iunie: China testează prima sa bombă cu hidrogen. 27 iunie: Primul ATM (bancomat) din lume e instalat în Enfield, Londra. 10 octombrie: Intră în vigoare Tratatul privind utilizarea paşnică a spaţiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA şi Marea Britanie. 18 octombrie: Staţia interplanetară automată „Venus-4“, lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafaţa planetei Venus. 3 decembrie: Chirurgul sud-african Christian Barnard a efectuat, cu succes, primul transplant de inimă din lume. 1968 11 octombrie: NASA lansează „Apollo 7“, prima misiune cu oameni la bord, astronauţii: Wally Schirra, Donn F. Eisele şi Walter Cunningham. 22 octombrie: „Apollo 7“ a aterizat conform planului, în Oceanul Atlantic, după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei. 9 decembrie: în SUA a avut loc prima demonstraţie a utilizării mouse-ului. 21 decembrie: „Apollo-8" efectuează primul zbortranslunarşi orbitează în jurul Lunii. Astronomii Frank cronologie (1960-2011) DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE AL LIMBII ROMÂNE Borman, Jim Lovell şi William A. Anders devin primii oameni care văd partea nevăzută a Lunii şi planeta Terra în întregime. Au fost descoperiţi radiopulsarii. în cadrul Universităţii Stanford apare primul laborator de cercetare a inteligenţei artificiale. S a fondat INTEL (în Silicon Valley), companie de semiconductoare, principalul producător mondial de microprocesoare. 1969 15 februarie: A fost inaugurată linia ferată electrificată Bucureşti -Braşov, prima de acest fel din România. 2 martie: Primul zbor al supersonicului franco-britanic pentru călători, Concorde 001. 16 mai: Misiunea spaţială sovietică, „Venera-5“, aterizează pe Venus, transmiţând date despre atmosferă. 16 iulie: Este lansată racheta „Saturn V" în cadrul misiunii „Apollo 11“ care va duce pentru prima dată oameni pe Lună. 20 iulie: Astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului „Apollo 11“, este primul om care păşeşte pe suprafaţa Lunii. Echipajul se va întoarce pe Terra pe 24 iulie. I octombrie: Supersonicul franco-britanic Concorde 001 depăşeşte viteza sunetului. 29 octombrie: la fiinţă internetul. Leonard Kleinrock a unit două calculatoare, transmiţând 2 simboluri din University of California (Los Angeles) către Stanford University. 21 decembrie: Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46 000 km. 1970 II februarie: Japonia devine cel de-al patrulea stat din lume (după URSS, SUA şi Franţa) care a lansat un satelit pe orbita Pământului. 31 martie: Satelitul „Explorer 1“ reintră în atmosfera Pământului, după 12 ani pe orbită. 9 aprilie: A fost inaugurat Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni. 24 aprilie: Este lansat primul satelit chinez. 30 iulie: IBM a anunţat o nouă serie de mainframe - System/370. 15 decembrie: Staţia interplanetară sovietică „Venera-7“ a aterizat pentru prima dată pe suprafaţa planetei Venus. Apare discheta, utilizată pentru înmagazinarea datelor folosite de calculatoare. 1971 6 iunie: A fost lansată nava „Soiuz-ll“, prima navă cosmică de transport, într-o misiune ce a durat 23 de zile, 17 ore şi 40 minute. 28 octombrie: Marea Britanie devine a 6 naţiune care lansează un satelit pe orbită, „Prospero X-3“, din Australia. 15 noiembrie: Compania Intel a produs primul său microprocesor -modelul 4004. 2 decembrie: Lander-ul sovietic Mars-3 atinge suprafaţa planetei Marte. Acesta reuşeşte să transmită timp de câteva secunde date. 21 decembrie: A fost creată organizaţia umanitară „Medici fără frontiere" - „Medecines sans frontieres", care are ca scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale. 1972 martie: RayTomlinson foloseşte pentru pirma dată semnul „@” pentru a lega numele utilizatorului de adresa unde este stocată poşta electronică a persoanei şi scrie primul e-mail prin intermediul unei reţele. Se lansează pe piaţă primul joc video pentru acasă, „Odessey”. 1973 1 ianuarie: Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca intră în Comunitatea Europeană, care mai târziu va deveni Uniunea Europeană. 5 aprilie: La clinica chirurgicală nr. 2 din Târgu Mureş, o echipă de medici, condusă de prof. dr. loan Pop de Popa, efectuează prima operaţie pe cord deschis din România. 30 iunie: Cea mai lungă eclipsă totală de soare a secolului al XX-lea (6 min 20 s). 1974 20 septembrie: Inaugurarea oficială a drumului naţional Transfăgărăşan, magistrală cu o lungime de peste 90 de km, situată la o altitudine de 2 040 m. 22 octombrie: A fost inaugurat Centrul Naţional de Fizică Bucureşti. 1975 ianuarie: a fost creat calculatorul Altair 8800, cu care a început era microcalculatoarelor. aprilie: Bill Gates şi Paul Allen înfiinţează compania „Micro-Soft”, care în 1977 devine „Microsoft”. Bill Gates şi Paul Allen realizează primul limbaj de programare pentru PC, „Basic”. 15 aprilie: A fost creată Agenţia Spaţială Europeană. 15 iulie: A avut loc primul zbor cosmic, cu primul echipaj Soiuz-Apollo din istoria cosmonauticii. Se comercializează în Marea Britanie primele afişaje cu cristale lichide pentru calculatoare de buzunar şi pentru ceasuri electronice. 1976 26 ianuarie: România devine membră a „Grupului celor 77“. 1 aprilie: A fost înfiinţată compania „Apple". 18 iulie: Gimnasta româncă Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice. 20 iulie: Nava spaţială americană „Viking-1" a atins suprafaţa planetei Marte. 1977 Apare Apple II, primul computer personal comercializat sub forma asamblată şi tot primul care dă rezultate cu adevărat bune. Calculatorul avea un microprocesor de 1 MHz, 4 kB RAM. 1978 22 iunie: Este anunţată descoperirea unui satelit al planetei Pluto, Charon. 25 iulie: în Anglia se naşte primul copil conceput prin fecundare artificială, Louise Brown. Un savant francez a elaborat conexiunea SCART. Apple scoate pe piaţă primul floppy disk drive, conceput pentru computerele personale. Apare telefonul celular. 1979 9 noiembrie: Timp de 10 minute lumea s-a aflat în pragul războiului nuclear din cauza unei defecţiuni 16 mai: A fost inaugurat sistemul hidroenergetic Porţile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească şi tot atât în partea iugoslavă. 3 decembrie: Au fost inaugurate lucrările de construcţie a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II de la Drobeta-Turnu Seve rin. cronologie (1960-2011) DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE:' Şl SENSURI RECENTE AL LIMBII ROMÂNE în funcţionarea calculatoarelor sistemului american de apărare NORAD. 16 noiembrie: S-a dat în folosinţă, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului bucureş-tean între staţiile „Timpuri Noi“ şi „Semănătoarea" (8,63 km). 18 decembrie: Adunarea Generală a ONU adoptă Convenţia care protejează femeia împotriva discriminării în domeniul politic, economic, social şi cultural. România va ratifica Convenţia la 7 ianuarie 1982. 1980 15 februarie: A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România. 17 iulie: Au fost inaugurate lucrările de construcţie a centralei nucleare de la Cernavodă. 18 iulie: Lansarea primului satelit indian de pe cosmodromul Sriharikota. 12 noiembrie: Naveta spaţială „Voyager 1“ a retransmis pe Pământ prima imagine din apropierea planetei Saturn. La Spitalul Fundeni a fost efectuat primul transplant renal din România de către prof. dr. Eugen Proca. 1981 12 aprilie: Lansarea navetei spaţiale „Columbia" - începutul programului cosmic Space Shuttle. 4 mai: Dumitru Prunariu devine primul cosmonaut român care a zburat în spaţiu. 12 august: în SUA au început vânzările calculatorului personal IBM PC Model 5150, cu procesor Intel 8088 de 4,77 MHz (la preţul de 1565 dolari). Este comercializat primul notebook Osborne I, creat de Adam Osborne. 1982 2 mai: Canalul american de televiziune „The Weather Channel" (TWC) a emis pentru prima dată prin cablu. 5 mai: Sonda sovietică „Venera-14“ a aterizat pe Venus. 1 octombrie: Compania Sony a început producerea primului player de CD-uri (modelul CDP-101). 26 decembrie: Pentru prima dată, revista „Time" a numit „omul anului" nu o persoană, ci calculatorul. 1983 1 ianuarie: ARPANET schimbă protocolul de bază NCP în TCP/lP, ceea ce permite apariţia internetului. 19 ianuarie: Apple a creat calculatorul personal „Apple Lisa", primul calculator care utiliza o interfaţă grafică. 8 martie: IBM a început să producă calculatorul IBM PC/XT. 23 martie: Propunerea preşedintelui american Ronald Regan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu baza în spaţiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, sub numele de Iniţiativa de Apărare Strategică, supranumită şi „Războiul stelelor". 13 iunie: Sonda „Pioneer-10" a devenit primul obiect artificial, care a părăsit sistemul solar. 25 octombrie: Prima apariţie a editorului de text Microsoft Word. A fost elaborat protocolul NetBIOS. La Universitatea Wisconsin se dezvoltă conceptul de nume domeniu (domain names). Se dezvoltă staţiile de lucru Desktop. 1984 24 ianuarie: Este lansat Apple Macintosh. 27 mai: Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigaţie, ca importanţă, după Canalul Suez şi Canalul Panama; lucrările de construcţie au început în 1973. 25 iulie: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitşkaia a devenit prima femeie din lume care a efectuat o ieşire în spaţiu. septembrie: Apare jocul computerizat „Elite". 24 decembrie: în reţeaua computerizată Fido a avut loc transmisiunea primului mesaj intercontinental (din Jakarta, Indonezia, spre St. Louis, SUA). Apar discurile optice de înmagazi-nare a informaţiilor procesate pe calculatoare. 1985 1 ianuarie: Au fost înregistrate primele domenii: .arpa, .com, .edu, .gb, .gov, .mii, .net, .org, .us. 17 iunie: Şi-a început emisia canalul Discovery. 20 noiembrie: Primul sistem Microsoft Windows (versiunea 1.01) a fost introdus pe piaţă pentru cumpărare. A fost înfiinţată compania Corel. 1986 9 ianuarie: După înfrângerea în lupta pentru patent cu Polaroid, Kodak a renunţat la domeniul pozelor foto instantanee. 19 ianuarie: Pentru prima dată a fost detectat virusul computerizat Brain, care infectează pe scară largă sistemele PC MS-DOS; apare primul virus troian, camuflat sub forma programului PC-Write. 24 ianuarie: Are loc prima survolare a planetei Uranus cu nava spaţială „Voyager 2“. 28 ianuarie: Catastrofa navetei spaţiale „Challenger", a cărei explozie, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauţi aflaţi la bord. 19 februarie: A fost plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale ruseşti MIR. 4 martie: A început să fie tipărită ediţia britanică „Today", la editarea căreia s-au folosit pentru prima dată procesarea computerizată a textului, precum şi tiparul ofset color. 26 aprilie: S-a produs accidentul de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, aflată la 200 km de Kiev. 26 mai: Comunitatea Europeană adoptă Steagul European. 23 decembrie: Dick Rutan şi Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu un avion numit „Voyager", fără să-l realimenteze cu combustibil. 1987 23 februarie: A explodat supernova 1987A - prima supernovă care putea fi observată cu ochiul liber. 2 aprilie: IBM a prezentat noul model de calculatoare personale Personal System/2 (PS/2), cu arhitectură Micro Channel, sistemul operaţional Operating System/2 şi un floppy disk de 3,5 inch cu capacitatea de 1,44 MB. 9 aprilie: La instalaţia termonucleară „Tokamak-10" a fost obţinută plasmă cu temperatura de 90 000 000°C. 30 aprilie: Pilotul NASCAR Bill Eliott a stabilit cea mai mare viteză a unui automobil produs în serie -342,5 km/h. 11 iulie: Populaţia Pământului a ajuns la 5 miliarde oameni. 24 iulie: IBM-PC lansează DOS Versiunea 3.3. 7-21 septembrie: în laboratorul naţional Los-Alamos, SUA, a avut loc prima conferinţă internaţională referitoare la viaţa artificială. cronologie (1960-2011) DICJIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE AL LI 6 octombrie: Microsoft a elaborat sistemul operaţional „Windows 2.0", precum şi prima versiune a editorului Microsoft Excel. 18 decembrie: Larry Wall a publicat prima versiune a limbajului Perl. în SUA, compania Maglite a început producerea elementelor de standard AAA. în SUA, a fost creată prima versiune a programului Adobe Photoshop -Photoshop 0.63. 1988 15 martie: NASA a publicat dovezi ce demonstrau accelerarea distrugerii stratului de ozon. 5 mai: Televiziunea niponă a efectuat prima transmisiune în direct de pe Muntele Everest, cel mai înalt munte din lume. august: Programatorul finlandez Jarkko Oikarinen a creat sistemul de mesaje IRC. 23 octombrie: în Japonia a fost elaborat jocul video Super Mario Bros. 2 noiembrie: Activitatea internetului american a fost paralizată de primul vierme de reţea - Morris. 15 noiembrie: Lansarea primei (şi unicei) navete cosmice sovietice „Buran". 21 decembrie: Primul zbor al celui mai mare avion din lume - An-225. în China a fost înfiinţată compania de telecomunicaţii Huawei. GSM devine standard internaţional de telefonie digitală celulară. 1989 10 aprilie: în SUA s-a început producerea procesorului Intel 80486. 25 aprilie: Motorola a prezentat cel mai mic şi mai uşortelegon mobil la acel moment - Motorola MicroTAC. 26 iulie: \n SUA, studentul Robert Morris a fost acuzat de crearea şi lansarea virusului de calculator care îi purta numele. 25 august: Voyager II traversează planeta Neptun şi satelitul său Triton. 9 noiembrie: Zidul Berlinului este demolat de protestatarii din Estul şi Vestul Berlinului, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului şi a statului german. decembrie: Revoluţia Română care a dus la sfârşitul regimului comunist din România şi la căderea lui Nicolae Ceauşescu. decembrie: ANSI standardizează Limbajul C. Microsoft a prezentat prima ediţie a programelor Microsoft Office. Apar primele firme de comercializare servicii de acces internet: este momentul în care internetul începe să devină accesibil publicului larg. 1990 30 ianuarie: Deschiderea primului restaurant McDonalds la Moscova. 14 februarie: Sonda americană „Voyager-1" a transmis imaginea „Pale Blue Dot", pe care Pământul e fotografiat de la distanţa de 6 miliarde de km. 2 aprilie: în Taiwan a fost înfiinţată compania Asus. 20 aprilie: Este lansat telescopul Hubble. 22 mai: Microsoft lansează sistemul operaţional „Windows 3.0“. 5 septembrie: Compania IBM a anunţat folosirea legăturilor optice ESCON. 13 noiembrie: A fost scrisă prima pagină World Wide Web. Compania Pioneer Corporation a lansat vânzările sistemelor de navigaţie prin satelit pentru automobile. 1991 10 aprilie: Pentru prima dată, cu ajutorul sateliţilor meteorologici, a fost observat procesul formării unui ciclon. 23 iunie: A fost lansat jocul video „Sonic the Hedgehog" pentru platforma Sega Mega Drive (primul joc din această serie). 23 august: în SUA au început vânzările consolei de joc Super Nintendo Entertainment System. 25 august: Studentul finlandez Linus Torvalds a pregătit prima versiune Linux. 1992 25 martie: Cosmonautul rus Serghei Krikalev se întoarce pe Pământ după 10 luni petrecute la bordul staţiei orbitale MIR. 11 septembrie: La Pasadena, SUA, la expoziţia „World Of Commodore" a avut loc prezentarea primului calculator pe baza cipsetului AGA -Amiga 4000. 1993 17 februarie: Academia Română a hotărât trecerea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului şi a formei „sunt" în loc de „sînt”. 24 februarie: în Japonia a fost elaborat limbajul de programare „Ruby". 26 februarie: Domeniul .ro este înregistrat în baza de date IANA. 10 aprilie: Realizarea primei transmisii, prin radio, între echipajul unei navete spaţiale americane şi cel al altei navete spaţiale. Un astronaut american de pe staţia Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul staţiei orbitale ruse MIR. 16 iulie: La Londra a fost prezentată Amiga CD - prima consolă de joc de 32 biţi, care folosea CD-ROM. 1 noiembrie: A luat fiinţă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht. Se încheie primele acorduri de roaming pentru GSM. 1994 ianuarie: Lansarea platformei Yahoo. 26 octombrie: Matematicianul englez Andrew Wiles a anunţat rezolvarea Marii Teoreme a lui Fermat. Apare prima versiune de HTML -Hypertext Markup Language, limbajul de programare pentru paginile web. 1995 3 februarie: Este lansată naveta spaţială „Discovery", pentru o misiune comună americano-rusă de opt zile, la bordul său aflându se un cosmonaut rus şi 5 astronauţi americani. 21 aprilie: Exploratorul Teodor Gh. Negoiţă devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediţii ruse de cercetare. 17 mai: Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătuşu a reuşit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest (8 848 m). 29 iunie: Navele spaţiale Atlantis (SUA) şi MIR (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat vreodată în jurul Pământului. 24 august: Microsoft lansează sistemul operaţional „Windows 95“. 10 decembrie: Reţeaua americană de televiziune prin cablu CNN a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo. La Timişoara are loc prima fertilizare in vitro şi embriotransfer uman din România. cronologie (1960-2011) DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE. AL LIMBII ROMÂNE 1996 ianuarie: Lansarea proiectului de cercetare Google la Universitatea din Stanford. 10 februarie: Supercalculatorul Deep Blue, fabricat de IBM, îl înfrânge la şah pe campionul mondial Garry Kasparov. Totuşi, la 17 februarie scorul final va fi de 4-2 pentru Kasparov. 5 iulie: Oaia Dolly, primul mamifer clonat din celule adulte, s-a născut la Roslin Institute în Midlothian, Scoţia. Dolly a murit pe 14 februarie 2003. 31 iulie: Curtea Federală din New York a anulat legea, care limita libertatea cuvântului în internet. 6 august: NASA anunţă că meteoritul ALH 84001, care provine de pe Marte, conţine forme de viaţă primitivă; s-au descoperit substanţe minerale care de obicei, pe Terra, sunt de origine biologică. noiembrie: în Japonia s-au început vânzările primelor discuri si playere DVD. 4 decembrie: A fost inaugurată filiala din România a companiei Microsoft. Apar cartelele SIM GSM prepay. 1997 martie: în SUA s-au început vânzările primelor discuri DVD, precum şi a playerelor. 7 mai: Compania Intel a prezentat oficial procesorul „Pentium ll“. 4 iulie: Nava spaţială americană „Pathfinder" a aterizat pe Marte. 11 decembrie: Este adoptat acordul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la Conferinţa ONU de la Kyoto, Japonia. 1998 12 ianuarie: Un număr de 19 ţări europene, între care şi România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea donării umane -primul text de drept internaţional constrângător elaborat în acest domeniu. 9 martie: Lansarea platformei de mesagerie instantanee Yahoo Messenger. 25 martie: Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 ţări. 13 mai: India a devenit al şaselea stat deţinător de arme nucleare. 28 mai: Pakistanul devine al şaptea stat nuclear. 25 iunie: Microsoft lansează „Windows 98“ (prima ediţie). 7 septembrie: în SUA, a fost fondată Google Inc. 20 noiembrie: Rusia a lansat în cosmos primul element al Staţiei Spaţiale Internaţionale - modulul „Zaria“, moment ce marchează începutul construcţiei staţiei. 1999 I ianuarie: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote). 21 martie: Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard şi britanicul Brian Jones, a reuşit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile. II aprilie: India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI. 15 aprilie: A fost înregistrat site-ul livejournal.com. 7-9 mai: Prima vizită a Papei loan Paul al ll-lea în România. 12 octombrie: Populaţia Pământului a ajuns la cifra de 6 miliarde de oameni. 25 octombrie: A avut loc primul transplant de cord, executat la Spitalul de Urgenţă Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Şerban Brădişteanu. 3 decembrie: Naveta americana Mars Polar pierde contactul cu Pământul după ce ajunge în apropiere de Marte. Proiectul, în valoare de 165 de milioane de dolari, este anulat. Apare playerul digital. 2000 17 februarie: Microsoft lansează „Windows 2000“. 3 mai: Primul caz cunoscut al virusului „ILOVEYOU" este descoperit la un calculator din Hong Kong. Este considerat unul din cei mai distrugători viruşi de calculator. 2001 15 ianuarie: Se naşte proiectul colaborativ Wikipedia, bazat pe o idee a lui Jimmy Wales. 14 februarie: Prima aterizare a unui aparat cosmic, „NEAR Shoema-ker”, pe suprafaţa unui asteroid (433 Eros). 23 martie: Staţia orbitală MIR, cântărind 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul Pământului. 24 martie: Compania Apple Compu-ters a elaborat sistemul operaţional „Mac OS X“. 23 aprilie: Compania „Intel" a prezentat noul procesor "Pentium 4". 2 iulie: Robert Tools, din SUA, a devenit primul om căruia i s-a implantat 0 inimă artificială, cu ajutorul căreia a trăit 151 zile. 25 octombrie: Microsoft a lansat sistemul operaţional „Windows XP“. 2002 1 ianuarie: Bancnotele şi monedele euro au fost introduse în 12 ţări ale Uniunii Europene. 1 aprilie: Olanda a devenit prima ţară din lume unde eutanasia a fost legalizată. 1 mai: La Salonul Internaţional al Invenţiilor şi Produselor Noi de la Geneva, ediţia nr. 30, România a câştigat 67 de medalii (din care 15 de aur) şi trei premii speciale, ceea ce a clasat-o pe primul loc între cele 44 de ţări. 5 iunie: La Institutul de boli cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din Bucureşti a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intervenţie chirurgicală constând în explanta-rea cordului pacientului, repararea şi redimensionarea în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa. 2 septembrie: Specialiştii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră naţională, un transplant de măduvă într-un caz de leucemie acută. 2003 1 februarie: Naveta spaţială americană Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului, la intrarea în atmosferă, toţi cei şapte astronauţi pierzându-şi viaţa în catastrofă. 20 martie:Începutul Războiului din Irak. 23 aprilie: La Beijing se închid toate şcolile pentru două săptămâni din cauza virusului SARS. iunie: A fost lansată versiunea în limba română a enciclopediei online deschise, Wikipedia. 15 octombrie: Prima misiune chineză în spaţiu; China a trimis o capsulă spaţială - Shenzhou 5 - având la bord un astronaut - Yang Liwei. 18 decembrie: A fost elaborată versiunea 2.6 a sistemului operaţional Linux. 2004 1 ianuarie: Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localuri. cronologie (1960-2011) DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE SI SENSURI RECENTE AL LIMBII ROMÂNE 4 ianuarie: Vehiculul explorator MER-A (Spirit) aterizează pe Marte. 24 ianuarie: Vehiculul explorator MER-B (Opportunity) aterizează pe Marte. 15 mai: Josh Findley a descoperit cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 - 1. Numărul conţine şapte milioane de cifre. 8 iunie: Pentru prima dată după 1882, s-a produs un fenomen astronomic deosebit: planeta Venus a trecut prin faţa Soarelui, între orele 05.20 şi 11.24 GMT, fenomen observat de peste trei sferturi din populaţia Terrei. 16 iunie: 0 echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck (Austria) a publicat în revista de ştiinţă „Nature" un articol în care anunţa realizarea primei „teleportări"; experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spaţiu în altul, ci transferarea proprietăţilor fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nici o cale de comunicare între cele două particule de lumină. 21 iunie: Prima navă cosmică particulară „SpaceShipOne" a ieşit în cosmos. 31 iulie: Valve Software a închis ultimul server WON. 20 noiembrie: în SUA a fost lansat observatorul orbital „Swift". 26 decembrie: Un cutremur urmat de un tsunami a devastat Indonezia şi alte zone din Asia de Sud-Est. >005 12 ianuarie: Lansarea sondei „Deep Impact", cu misiunea de a ţinti cu un proiectil special nucleul cometei Tempel 1. 14 ianuarie: Aterizarea sondei Huygens pe Titan, cel mai mare satelit al planetei Saturn. 27 aprilie: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a efectuat primul său zbor din Toulouse, Franţa. 4 mai: Browserul Firefox a fost copiat de peste 50 000 000 ori. 8 iunie: A fost lansată prima versiune publică a „warsow". 12 octombrie: A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, Shenzhou 6, pentru 5 zile pe orbită. 2006 15 ianuarie: Sonda spaţială americană Stardust, care are la bord particule de praf ale cometei Wild2, se întoarce pe Terra. 19 ianuarie: NASA lansează prima sondă spaţială către Pluto. Sonda, numită New Horizons va călători iniţial cu 57 000 km/h, ulterior va zbura cu 75 000 km/h, după ce va folosi gravitaţia lui Jupiter şi va ajunge la Pluto în iulie 2015. 20 februarie: A fost inaugurată „Low Racoviţă", prima staţie românească din Antarctica. 25 februarie: Populaţia lumii a atins cifra de 6,5 miliarde de locuitori -estimare efectuată de Biroul de Recensământ a Statelor Unite. 28 februarie: Pentru prima dată în Europa, un animal domestic a fost găsit infectat cu virusul H5N1. 9 martie: La Hanovra, Germania se deschide cea mai mare expoziţie din lume de tehnologia informaţiei, CeBIT. iulie: Lansarea reţelei de socializare Twitter. 24 august: Uniunea Astronomică Internaţională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” şi lăsând sistemul solar cu numai opt planete. 1 septembrie: Leul românesc trece la convertibilitate totală. 13 septembrie: Cea mai mare planetă pitică a sistemului solar, cunoscută până acum sub numele 2003 UB313, primeşte numele oficial Eris. 9 octombrie: Coreea de Nord a anuntat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunităţii internaţionale şi a avertizărilor ONU. 8 noiembrie: Microsoft a finalizat oficial elaborarea sistemului operaţional Windows Vista. decembrie: Se creează WikiLeaks, organizaţie nonprofit care are ca scop publicarea on line a unor documente private, secrete, clasificate care nu sunt destinate publicului, acestea fiind provenite mai ales din scurgeri de informaţii. 2007 9 ianuarie: Apple Inc. lansează noul model IPhone în cadrul Macworld Expo. 30 ianuarie: Microsoft lansează Windows Vista şi Microsoft Office 2007. 14 martie: Autorităţile americane au aprobat fabricarea unui medicament, care pe timpul testelor s-a dovedit a fi eficient în încetinirea evoluţiei cancerului la sân. 18 martie: Lansarea sistemului de plată PASMO a transportului public în Tokyo, Japonia. 3 aprilie: Trenul de mare viteză din Franţa (TGV) a doborât recordul de viteză pe şine de cale ferată, ajungând la 578,8 km/h. 24 aprilie: Oamenii de ştiinţă de la laboratoarele Observatorului Spaţial European din Silla, Chile au anunţat descoperirea unei noi planete, numită Gliese 581 C, asemănătoare Pământului şi care se află în afara sistemului nostru solar. 6 august: A fost descoperită cea mai mare planetă din galaxia noastră. Numită TrES-4, aceasta este situată în constelaţia Hercules, la aproximativ 1 435 ani-lumină de Pământ. 22 decembrie: Racheta purtătoare franceză Ariane 8 a transportat pe orbită primul satelit african. 2008 4 februarie: Iranul a inaugurat primul său centru spaţial şi a testat o rachetă care va fi utilizată pentru plasarea în spaţiu a unui satelit. 11 iulie: Pe teritoriul a 22 state au început vânzările iPhone 3G. 10 septembrie: Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) pune în funcţiune Large Hadron Collider (LHC), un accelerator de particule gigantic, destinat descoperirii secretelor creării Universului. 6 octombrie: Impactul meteoritului 2008 TC3 cu Terra devine primul eveniment de acest fel anticipat. Meteoritul a fost descoperit când se afla la o distanţă de planeta noastră aproximativ egală cu cea dintre Lună şi Pământ. 22 octombrie: India lansează Chandrayaan-1, prima sa misiune de explorare a Lunii fără echipaj uman. 18 decembrie: în SUA a fost eliberată licenţa primului cosmodrom privat din lume. De aici, Virgin Galactic îşi va efectua zborurile orbitale. 31 decembrie: Ceasurile atomice trebuie să înregistreze o secundă în plus pentru a ţine pasul cu mişcarea de rotaţie uşor încetinită a planetei. decembrie: Numărul utilizatorilor internetului a depăşit cifra de un miliard. 2009 1 ianuarie: Irlanda devine prima ţară din lume care interzice folosirea becurilor incandescente. cronologie (1960-2011) DICŢIONAR ILUSTRAT DE CUVINTE Şl SENSURI RECENTE AL LIMBII ROMÂNE 23 ianuarie: A fost lansat primul satelit („Ibuki", japonez) pentru determinarea conţinutului gazelor de seră din atmosfera Pământului. 3 februarie: A fost anunţată descoperirea celei mai mici exoplanete denumită C0R0T-Exo-7b. 7 martie: A fost lansat telescopul cosmic american „Kepler“, destinat descoperirii vieţii extraterestre. 21 aprilie: UNESCO lansează World Digital Library. 12 iunie: în SUA s-a trecut de la televiziunea analogică la cea digitală. 22 octombrie: S-au început vânzările sistemului operaţional Windows 7. 13 noiembrie: NASA anunţă că a descoperit o mare cantitate de apă pe Lună. 2010 4 ianuarie: A fost inaugurată oficial clădirea Burj Khalifa din Dubai, cea mai înaltă structură construită de om pe Pământ (828 m). 15 ianuarie: Are loc cea mai lungă eclipsă solară a mileniului al lll-lea (11 minute şi 7,8 secunde). 22 ianuarie: Echipajul Staţiei Spaţiale Internaţionale a obţinut acces direct la internet. 19 februarie: A fost confirmat oficial elementul chimic cu numărul 112, propunându-se denumirea „coperni-ciu“ în cinstea lui N. Copernic. 3 aprilie: în SUA s-au început vânzările primei tablete iPad Apple. 3 aprilie: în Marea Britanie şi-a început emisia primul canal de televiziune 3D din Europa. 8 aprilie: Primul avion din lume cu elemente solare a efectuat un prim zbor. 16 mai: în Japonia, pentru prima dată în lume, robotul l-Fairya oficiat o ceremonie de căsătorie. 5 iunie: NASA a anunţat, că staţia automată interplanetară americană Cassini a descoperit pe Titan, satelitul lui Saturn, semne de viaţă. 21-23 iunie: Primele Jocuri Olimpice ale roboţilor-androizi, la Harbin, China. 22 octombrie: Staţia Spaţială Internaţională a depăşit recordul pentru cea mai lungă şedere umană continuă în spaţiu, ea fiind locuită în permanenţă din 2 noiembrie 2000 (3641 zile). 17 noiembrie: Cercetătorii de la CERN captează 38 de atomi de antihidrogen pentru o şesime de secundă. Este prima dată în istorie când omul captează antimaterie. 2 decembrie: NASA anunţă descoperirea unei bacterii care supravieţuieşte în arsenic. 16 decembrie: Revista Science a anunţat „Descoperirea ştiinţifică a anului 2010“: crearea primei punţi de legătură între universul cuantic (microcosmos) şi cel vizibil, o reuşită a fizicienilor americani. Economia Chinei o depăşeşte pe cea a Japoniei (măsurat în PIB), trecând pe locul doi în lume (după SUA). 2011 10 ianuarie: NASA a anunţat că a descoperit cu ajutorul telescopului spaţial Kepler prima exoplanetă ce are o mărime apropiată de cea a Terrei. 18 februarie: Universitatea Yale a construit primul dispozitiv antilaser din lume. 28 februarie: în Japonia s-a realizat primul marathon din lume, la care au participat roboţi. 9 martie: A intrat în exploatare cel mai puternic supercalculator din Rusia. 11 martie: în Japonia s a produs un cutremur cu magnitudinea de 9° pe scara Richter, urmat de un tsunami devastator, care a deplasat cu 10 centimetri axa de rotaţie a Pământului. 18 martie: Sonda spaţială Messenger de la NASA a devenit prima navă spaţială care orbitează planeta Mercur. ESfclflTO n?„"7*.rP'7 f ,;?? » ,.:r U'jinih-iL' Ci.fi1? ^^.3 ISBN 978-606-600-252-3