COjlKRTA DF GHKORGHK l'OI’OVICI V. Băcăuanu T. Donisă I. Hârjoabă \ DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC cu termeni corespondenţi în liitblle FRANCEZĂ GERMANĂ ENGLEZĂ RUSĂ Editura Ştiinţifică BUCUREŞTI, 1974 DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 5 Prefaţă Lucrările de geografie devin din ce în ce mai numeroase şi mai complexe. Aceasta reflectă rolul tot mai important pe care geografia îl îndeplineşte în societatea modernă. Cunoaşterea aprofundată a condiţiilor geografice se impune astăzi cu stringenţă, în conte^tu^ apelului lansat de oamenii de ştiinţă pentru menţinerea ecliăitfEilui natural, în vederea asigurării unor condiţii optime dezvoltării societăţii umane în viitor. Experienţa a demonstrat că neglijarea sau insuficienta cunoaştere a cadrului natural poâte’'-compromite efortul constructiv al omului. Tocmai jde aceeg,. /documentările geografice sînt tot mai des solicitate ^e ^ătre cei mai diferiţi specialişti. Dintre factorii geografici pard pot influenţ aactivitatea omului, relieful ocupă un loc de frunte. Sistematizarea urbană şi rurală, organizarea teritoriului, mecanizarea agriculturii, construcţia căilor de comunicaţii, a sistemelor hidroenergetice şi a celor de irigaţii etc., trebuie să ţină seama de caracteristicile reliefului şi de procesele geomorfologice. Iată de ce, pe lîngă geografi, un număr mare de alţi specialişti utilizează literatura geomorfologică. Uneori însă aceşti specialişti, studenţii şi chiar unele cadre didactice, întîmpină dificultăţi din cauza terminologiei care se îmbogăţeşte rapid, pe măsura dezvoltării geomorfologiei ca ştiinţă. Documentarea ştiinţifică, în vederea valorificării reliefului, presupune o cunoaştere tot mai temeinică a studiilor şi cercetărilor de specialitate, o înţelegere şi o utilizare corectă a terminologiei româneşti şi străine în domeniul respectiv. Se simţea deci nevoia unei lucrări unitare care să prezinte această terminologie şi să explice, pe scurt, conţinutul fiecărui termen. Discutarea terminologiei de specialitate se poate face în multiple şi variate forme. Uneori, o simplă noţiune poate prilejui o expunere amplă sau o prezentare ce s-ar putea face pe mai multe pagini. Am conceput însă acest dicţionar ca pe un instrument de lucru, simplu şi practic, util celor care vor să cunoască sensul unor termeni şi nu ca pe o lucrare de erudiţie care să epuizeze toate aspectele care ar putea fi discutate în legătură cu noţiunile abordate. Adăugarea corespondenţelor, în principalele limbi de circulaţie, conferă dicţionarului o şi mai largă arie de utilitate. PREFAŢA 6 Dificultăţile ce s-au ivit în timpul elaborării lucrării n-au fost puţine şi ele nu au putut fi învinse întotdeauna. în problema selectăriii termenilor ne-am condus după principiul includerii, In primul rînd, a termenilor de bază, consacraţi prin utilizarea curentă în literatura geomorfologică şi nu am luat în considerare toată terminologia populară care se referă la formele de relief, în ceea ce priveşte menţionarea tremenilor străini, aceştia au fost preluaţi din lucrările de specialitate (tratate, dicţionare). Desigur că unii dintre ei au putut scăpa atenţiei noastre, dată fiind vastitatea literaturii în care apar dispersaţi şi inconsecvenţelor de accepţiune. Am vrea să menţionăm faptul că, în cazul echivalenţelor prea numeroase, a trebuit să reţinem doar pe acelea care ni s-au părut mai adecvate. Au fost situaţii în care pentru unii dintre termenii străini — din domeniul morfologiei glaciare, periglaciare, marine, deşertice etc. — nu au putut fi găsite corespondenţe exacte în limba română, astfel că ei au fost transliteraţi conform sursei din care provin, după cum nici unor termeni româneşti de origine populară nu li s-au putut găsi echivalente în celelalte limbi. Atunci cînd, atît în geomorfologia românească, cît şi în cea străină, aceluiaşi termen i se dau sensuri diferite, am căutat să adoptăm accepţia cea mai larg răspîn-dită. Desigur că opţiunile noastre pot fi discutabile, dar am avut în vedere şi necesitatea unificării şi precizării terminologiei geo-morfologice, lucrarea de faţă putînd constitui,sperăm, un punct de plecare în acest sens. Adresăm şi pe această cale mulţumirile noastre colegului Şerban Dragomirescu, care ne-a fost de un preţios ajutor în verificare termenilor străini, precum şi tuturor acelora care ne-au sprijinit în elaborarea acestui dicţionar. Redactarea termenilor s-a făcut după cum urmează: A-F HÂRJOABĂ I., G-P DONISĂ. I., R-Z BĂCĂUANU V. AUTORII DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 7 îndrumări pentru folosirea dicţionarului Dicţionarul geomorfologic cuprinde aproape 1 800 de termeni, materialul fiind organizat alfabetic şi completat de un indice final, care conţine termenii echivalenţi în limbile franceză, germană, engleză şi rusă, cu trimiteri la cuvîntul-titlu la care se referă. Fiecare cuvînt-titlu este urmat de o succintă definiţie, în cadrul căreia acest cuvînt este reluat numai prin iniţială. Termenii compuşi, precum şi cei sinonimi, sînt evidenţiaţi în definiţie prin litere cursive, fiecare dintre aceştia fiind reluat drept cuvînt-titlu separat. De cele mai multe ori aceşti termeni, deşi consideraţi articole independente de dicţionar, nu au fost definiţi, ci s-au făcut trimiteri către cuvîntul de bază. în continuarea definiţiei, într-o paranteză dreaptă, s-au men* ţionat echivalentele în limbi străine în următoarea ordine: franceză, germană, engleză şi rusă. Sînt însă şi situaţii în care apar echivalente în limbile străine şi la acele articole de dicţionar la care s-a făcut numai trimitere la termenul de bază, întrucît acestea au echivalente independente. DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 9 a 1 Aa(lavă-) Haos de blocuri formate prin spargerea crustei de r&cire a lavelor, în condiţiile unei scurgeri lente. Termen originar din arhipelagul Hawaii. [lave en blocs jBlocklava, Schollenlava jaa lava / — ] 2 Ablaţiune a) Proces de reducere a masei unui gheţar prin topire, evaporare şi distrugere mecanică; b) Proces de îndepărtare a materialului fin de pe suprafaţa scoarţei terestre prin acţiunea areolară a diferiţilor agenţi geomor-fologici (apă, vînt etc.). [ablation /Ablation jablation laâ/iAifUfl] 3 Ablaţiune indirectă Topirea mai rapidă a gheţii şi a zăpezii în porţiunile acoperite de materiale care absorb căldură. [ablation indirecte /— jcovered ablation, indirect ~ \KoceenmH o6jiHi^un\ 4 Abluţiune Eroziune exercitată de curenţii marini de adîn-cime în rocile sedimentare neconsolidate sau chiar şi în rocile dure de pe fundul bazinelor marine şi oceanice. [— JAblution / — / — ] 5 Abraziune Acţiunea de eroziune exercitată de apa mărilor şi a lacurilor în zona litorală. în acest proces, rolul principal îl au valurile care acţionează în mişcare particule solide, sporindu-şi astfel eficacitatea. în literatura engleză şi germană termenul este folosit uneori în accepţiunea generală de eroziune, [abrasion /Abrasion, Brandungserosion jabra-sion, marine abrasion \a6pa3Ufi\ 6 Abrupt Porţiune de teren cu înclinare foarte mare sau cu poziţie verticală. Poate apărea în regiunile faliate, în zonele de ţărm sau acolo unde acţionează o eroziune puternică. Uneori A. pun în evidenţă o diferenţiere litologică. [escarpe, escarpement /Abdachung, Steilabfall fcliff, scarp, vscarpment \Kpymu3m\ 7 Abrupt de desprindere Abrupt format la partea superioară ii vcrsanţilor, ca urmare a desprinderii maselor de rocă care se Hiirpâ, sau alunecă pe versant. Adesea A.d. este denumit, impropriu, cornişă. Sin .rîpâ (zonă) de desprindere. [cicatrice d’ar-rachrment\A brifinische /scarp, landslide scarp Icmema cpbiea] AC 10 8 Ac Stîncă în formă de stîlp ascuţit. Formă caracteristică pentru crestele glaciare (ex. Acul Ciobanului din Munţii Făgăraşului), pentru regiunile vulcanice (v. A. pelean) şi pentru abrupturile formate în loess (v. A. de loess). [aiguille, gendarme jFelsnadel /needle, spine, aiguille luzAa] 9 Ac de loess Coloană verticală, mult efilată, care se formează prin detaşarea sa din pereţii de loess datorită proceselor de sufoziune şi spălare. [—/—/— l/ieccoeax m/ia] 10 Ac pelean Lavă răcită în coşul vulcanilor şi împinsă afară prin presiunea gazelor sau a magmei, sub forma unui stîlp. Numele este dat după acul vulcanului Mt. Pel£ din Martini-que. Sin. obelisc vulcanic. [aiguille peUenne, ^ d* extrusion / Lavanadel / obelisk, volcanic spine joâeAUCK, Aaeoebiu naneij] 11 Actualism Metodă de cercetare şi de interpretare a istoriei Pămîntului, bazată pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale, ţinîndu-se seama atît de asemănările cît şi de deosebirile specifice dintre condiţiile naturale din prezent şi cele din trecut. Preconizat încă de Leonardo da Vinci dar fundamentat şi introdus în ştiinţă de către Ch. Lyell (1797—1875), A. a apărut ca principiu materialist de interpretare a fenomenelor geologice. [doctrine de Vac-tualisme \A ktualismus, A ktualitătsprinzip /principie of actualism, of uniformitarianism, ^ of uniformity, law of actualism laKmyayiU3M] 12 Acumulare Proces de depunere a particulelor minerale sau organice prin acţiunea diferiţilor agenţi geomorfologici. în funcţie de condiţiile şi agentul care o determină, A. se diferenţiază în: A. marină şi A. lacustră (sedimentare), A. fluvială (aluvionare), A. eoliană. A. glaciară, A. delu-vială etc. [accumulation/A kkumulation, A ufschotterung I accumulation \aKKy\iyjiRi{un] 13 Acumulare antropică Acţiunea omului de depozitare a diverselor materiale, dînd astfel naştere unor forme de relief. [accumulation anthropique\anthropische Akkumula-tion janthropic accumulation laumporneeman aKKyMyjînmin] 14 Acumulare coluvială Proces de depunere, de obicei la baza versanţilor, a materialului fin provenit din şiroire sau din spălarea suprafeţelor înclinate. Prin A.c. se formează co-luvii. [«accumulation colluvialej— /— IKo/ifoeuaAbm.H aKKyjuy-AfllţUfl] 15 Acumulare deluvială Acţiune de depunere a materialului deplasat în urma fenomenelor de alunecarfe, creep, soli-fluxiune etc. [—/—/— IdeAtoeuaAbua.H aKKyMyA^ifU/t] 11 acumulare^nivalA 16 Acumulare eoliană Proces de depunere a particulelor transportate de curenţii de aer. [—' IpycAo] 49 Albie părăsită Sector din albie prin care nu mai are loc scurgerea obişnuită a apelor, datorită stabilirii unui alt traseu. Sin. braţ părăsit, braţ mort. [lit abandonni, faux bras jverlassenes Flutbett, blinder Arm jabandoned channel, false false river Icmapuya] 50 Albie de străpungere Porţiune de albie nou creată prin străpungerea pedunculului unui meandru, printr-un proces de autocaptare. [— /— jcut-off channel jcKeo3Hoe pycAo] 51 Alit Rocă afinată de culoare roşie, produsă prin procese de alterare a scoarţei terestre în condiţii de temperatură şi umiditate ridicate, caracteristice regiunilor ecuatoriale şi tropicale. A. conţine o cantitate mare de aluminiu şi fier, fiind sărac în silice. în regiunile ecuatoriale şi tropicale deosebit de umede, A. atinge grosimea de 50 m. Sin. alterit. [allite\A llit jallite jaAAUtn] 52 Alterare Modificarea mineralogică şi chimică a rocilor de la suprafaţa scoarţei terestre, prin procese chimice, biochimice şi fizicochimice. Sin. descompunerea rocilor, [alttra-tion jchemische Verwitterung jchemical weathering \xuMunec-Koe ebieempueanue] 53 Alterit v. Alit 54 Altimetrie v. Hipsometrie 55 Altiplanaţie Proces de nivelare a reliefului sub acţiunea alternării ciclice a îngheţului şi dezgheţului (factori crierglci sau periglaciari) din regiunile montane. Sin. crioplanaţie, echiplanaţie. [altiplanation jAltiplanation, Frostglăttung \alti-planation laAmunAamifUM\ 15 ALUNECARE CURGĂTOARE 56 Altitudine înălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră faţă de un anumit plan orizontal de referinţă, [altitude jHohe jaltitude / ebicomă] 57 Altitudine absolută înălţimea unui punct de pe suprafaţa scoarţei terestre faţă de nivelul mediu al Oceanului Planetar [altitude absolue /absolute Hohe / absolute altitude /aâcoA-lommn ebicoma] 58 Altitudine medie înălţimea medie a unei porţiuni din suprafaţa scoarţei terestre, înălţime calculată faţă de nivelul mării. [altitude moyenne jmittlere Hohe jmean altitude jcped-hhh ebicoma] 59 Altitudine relativă înălţimea unui punct de pe suprafaţa scoarţei terestre faţă de un plan de referinţă convenţional [altitude relative /relative Hohe /relative altitude \omnocumeAb-uan ebicoma] 60 Alunecare activă Alunecare de teren în cadrul căreia masa de roci este în curs de deplasare. 61 Alunecare areală Alunecare ce afectează mari suprafeţe de teren, materialul antrenat prezentînd grosimi mici (sub 5 m în mod obişnuit). 62 Alunecare asecventă Alunecarea unei mase de roci lipsită de stratificaţie, în cadrul căreia patul alunecării nu poate fi raportat la un plan de stratificaţie. [—/—/— \aceK6eu~ mutau onoA3ew>] 63 Alunecare în brazde v. Alunecare superficială 64 Alunecare consecventă Alunecare produsă în depozite stratificate, suprafaţa de alunecare (patul alunecării) corespun-ftnd unui plan de stratificaţie. [— / — / slide \KOHCeKeenmwAU onoA3eub] 63 Alunecare curgătoare Alunecare în cadrul căreia materialul antrenat în mişcare, îmbibîndu-se cu apă, capătă o mare fluiditate, astfel încît ia aspectul unui torent de noroi (alunecare de vale), cînd se canalizează pe unele adîncituri preexistente, sau al unei limbi de gheţar, cînd se efilează pe versanţi. A.c. constituie o formă de tranziţie între alunecarea areală şi curgerea noroioasă. Sin. curgere de gloduri, CUfftre de noroi, alunecare liniară, alunecare plastică, [coulie boutusâ, /■w de terre, ~ de boue jErdgletscher, Schlammstrom / parth fhw, ~ glacier, mud slide, flow lonAbieum] ALUNECARE DELAPSIVĂ 16 66 Alunecare delapsivă Alunecare ce se declanşează la baza versantului şi antrenează apoi treptat mase de roci situate spre partea superioară a acestuia. Sin. alunecare glisantă. [—/—/— IdeAxncueHbiu onoA3eub]' 67 Alunecare detrusivă Alunecare ce se produce începînd de la partea superioară a unui versant şi antrenează treptat mase de roci situate spre baza acestuia. Sin. alunecare împingâ-toare. [—/—/— Idempycueubiu onoA3enb] 68 Alunecare fixată v. Alunecare stabilizată 69 Alunecare glisantă v. Alunecare delapsivă 70 Alunecare în gruieţi v. Alunecare monticulară 71 Alunecare în holoage v. Alunecare monticulară 72 Alunecare insecventă Alunecare produsă în terenuri stratificate şi în cadrul căreia suprafaţa de alunecare (patul alunecării) interesectează, după un unghi oarecare, planul de stratificaţie. De obicei, materialul alunecat se desface în pachete care, deplasîndu-se cu o viteză mai mare spre suprafaţa de alunecare, suferă o uşoară mişcare de rotaţie. [— /— jslump tuHceKeenmHbiu onoA3eHb\ 73 Alunecare împingătoare v. Alunecare detrusivă 74 Alunecare lenticulară Formă de alunecare caracteristică pentru terenurile argiloase, care se pune în evidenţă prin corpul său asemănător unei lentile. 75 Alunecare liniară v. Alunecare curgătoare 76 Alunecare în masă v. Alunecare de profunzime 77 Alunecare monticulară Alunecare în cadrul căreia suprafaţa corpului de alunecare este fragmentată sub forma unor monticuli. Este un tip de alunecare foarte răspîndit în ţara noastră, din care cauză denumirile regionale sînt numeroase: A. în movile (Moldova, Transilvania), A. in gruieţi (Transilvania), A. în ţiglăi (Transilvania, Moldova), A. în holoage (Oltenia). 78 Alunecare în movile v. Alunecare monticulară 79 Alunecare în pachete v. Alunecare în trepte 80 Alunecare plastică v. Alunecare curgătoare 81 Alunecare de profunzime Alunecare ce antrenează pachete de roci a căror grosime depăşeşte adîncimea ^oarţei de alterare, antrenînd o parte din roca subiacentă. Sin. alunecare în masă. 17 ALUNECARE ÎN TREPTE 82 Alunecare în pseudoterase v. Alunecare în trepte 83 Alunecare reactivată Alunecare ce se produce în corpul stabilizat al unei alunecări mai vechi, datorită apariţiei unor condiţii noi de evoluţie a reliefului (modificarea pluviozi-tăţii, intervenţia omului etc.). 84 Alunecare stabilizată Alunecare în cadrul căreia masele de roci au încetat să se mai deplaseze, dar se păstrează încă microrelieful caracteristic de padine, valuri, monticuli sau trepte pe suprafaţa corpului alunecării, iar în zona de desprindere se păstrează încă un abrupt distinct. Sin. alunecare fixată. 85 Alunecare submarină Deplasarea în masă a unor imense cantităţi de roci sedimentare pe pantele reliefului submarin. [glissement sous-marin /submarine Rutschung /submarine slump, ^ slide Inodeodnbiu onojneHb] 86 Alunecare sufozională Alunecare ce se produce datorită slăbirii coeziunii rocilor prin fenomenul de sufoziune. 87. Alunecare superficială Tip foarte răspîndit de alunecare, în cadrul căruia materialul antrenat în mişcare are grosime mică. în mod obişnuit A.s. se produce în scoarţa de alterare fără a afecta roca subiacentă. Unele A.s. sînt denumite alunecări în brazde deoarece suprafaţa solului antrenat într-un astfel de proces prezintă discontinuităţi de forma unor brazde (brazde de alunecare). 88 Alunecare terasată v. Alunecare în trepte 89 Alunecare de teren Deplasarea naturală a maselor de roci pe o suprafaţă înclinată, de obicei umedă, sub acţiunea gravitaţiei. Aceasta se produce datorită ruperii echilibrului dintre forţa de gravitaţie şi frecarea internă a maselor de roci, ca urmare a unor procese naturale sau a intervenţiei omului. A.t. prezintă următoarele elemente morfologice principale: abruptul (rîpa) de desprindere, corpul alunecării, fruntea alunecării şi patul alunecării (suprafaţa de alunecare). Sin. fugiturâ, glimee. [glissement \Erdrutsch, Berg-rutsch, Bergschlipf \l and slide, landslip \onoji3eHb\ 90 Alunecare în trepte Deplasare în cadrul căreia materialul antrenat este dispus în trepte. Masa de roci antrenată în mişcare este, de obicei, groasă şi păstrează, în mare măsură, structura iniţială. Sin. alunecare în pseudoterase, alunecare in pachete, alunecare terasată. ALUNECARE USCATĂ 18 91 Alunecare uscată Deplasarea unei mase de roci uscate pe un plan înclinat (de stratificaţie, de falie etc.). [— Ifeuchte Massenbewegungen jlandslip, rockslide jcyxou onoAsetib] 92 Alunecare de vale v. Torent de noroi 93 Alunecare în valuri Alunecare la care suprafaţa materialului deplasat prezintă un aspect ondulat, iar valurile, de înălţime variabilă, sînt alungite perpendicular pe direcţia în care se produce deplasarea. 94 Alunecare de zapadă Deplasarea lentă a unei mase de zăpadă sub influenţa gravitaţiei. [glissement de neige \Schnee-rutschlsnow slide jcneoKHbiu onoA3enb] 95 Aluvionare Proces de acumulare, în albie şi în regiunea de vărsare, a rîurilor a materialului transportat de către acestea. Sin. acumulare fluviatilă. [alluvionnementjAn-schwemmung, AblagerungjalluviationjHaHoc cui/uoGuaAbHbix omAootcemu, naMbioanue] 96 Aluviu v. Holocen [— /Alluvium jalluvium jaAAioeuu] 97 Aluviuni Material detritic (mii, nisip, pietriş) transportat şi depus, relativ stratificat, de apele curgătoare. După condiţiile de acumulare se disting: A. de luncă, în general fine, depuse în timpul revărsărilor şi A. de albie minoră, de obicei grosiere. Sin. depozit aluvial, depozit fluviatil. [alluvions \A lluvionen, Flupablagerungen jalluvium, alluvial deposits, river ~ jpeHHbie Hanocbi, ^ omAootceHUH] 98 Aluviuni de albie minoră v. Aluviuni 99 Aluviuni de luncă v. Aluviuni 100 Alveolă de dezagregare Gol creat într-un conglomerat prin desprinderea unuia dintre galeţii componenţi; scobitură creată la suprafaţa unei roci grosiere (granit, gresie) datorită proceselor de dezagregare; Sin. buzunar de dezagregare. 101 Alveolă de dizolvare Scobitură rotunjită, cu diametrul de ordinul centimetrilor sau zecilor de centimetri, creată în calcare sau alte roci solubile, prin solvire. [alveole de dis-solution jLosungsnapfjsolution pan Ipacmeopemn men] 102 Alveolă eoliană Adîncitură creată pe suprafaţa rocilor neomogene, datorită eroziunii eoliene. 1 103 Alveolă de impact Scobitură ce apare în rocile moi prin forţa de lovire a picăturilor de ploaie, [traces de pluiejRe-genspur \rain prinţ \omneHamoK dootcdeebix KaneAb] 19 ANTICICLINAL 104 Amfiteatru de alunccare Zonă semicirculară cu alunecări de teren, de obicei în trepte. A.a. se formează, în mod frecvent, în bazinele de recepţie ale torenţilor. Sin circ de alunecare. 105 Amfiteatru morenaic Flancul concav, dinspre amonte, al unei morene terminale creată de un gheţar de vale şi care are aspectul specific de amfiteatru. [amphitheâtre morai-naiquelMorănenamphitheaterjmoraine amphitheatrejMopeHHbiu aMffiumeamp] 106 Amonte Partea dinspre obîrşie a unei văi sau a unui rîu, faţă de un punct de pe traseu.\amont lfluJ3aufwărts, ştrom-aufwărts /upstream /eepxoebe] 107 Amplitudinea reliefului v. Energia reliefului 108 Analiza geomorfologică Cercetarea analitică a reliefului care ţine seama de ansamblul caracteristicilor sale cantitative şi calitative (morfografie, morfometrie, geneză, vîrstă etc.). Aceasta îşi are originea în metoda de cercetare a reliefului fundamentată de către W. Penck, care a aplicat-o în special la studiul versanţilor. [analyse morpho-logique jmorphologische Analyse Imorphological analysis /eeo-MopţfjojiozmecKuu anaâU3, M0p$0A0emecKuu ~] 109 Anemolit Formaţiune concreţionară (stalactită, stalagmită, draperie, stilolit etc.) deviată faţă de verticală prin împingerea laterală a apei care se evaporă, sub influenţa curenţilor de aer din galeriile subterane, [anemolite jAncmolith/ anemolith laneMOAum] 110 Ansă Golf mic, cu conturul rotunjit. [anse \Bogenbucht / wide open bight \6yxmd\ 111 Antecedenţă Menţinerea cursului unui rîu şi adîncirea văii sale pe un traseu preexistent mişcărilor de înălţare tectonică care au afectat regiunea respectivă. ]antecedence / A ntezedenz Jantecedence laHmeifedeumnocmb] > 112 Ântecliză Zonă larg bombată a unei regiuni de platformă. Se extinde pe o suprafaţa mare şi are flancurile foarte slab înclinate. Ant. sinecliză. [ant^clise J — / — faHmeKAU3a] 113 Anthodit Grupare de cristale de forma unei flori sau a unei tufe, care se formează prin precipitare în golurile carstice. 114 Anticlinal Cută geologică cu zona axială ridicată în formă de boltă. Ant. sinclinal [anticlinal/Antikline, Antiklinale / anticline laHtnmjiumAb] ANTICICLINORIU 20 115 Anticlinoriu Sistem de cute care a fost supus unei mişcări de boltire în ansamblu. A. are aspectul unui anticlinal de mari proporţii, care are pe flancurile sale cute secundare. Ant. sinclinoriu. [anticlinorium /Antiklinorium janticlinori-um janmuKAUHopuu] 116 Antropogen v. Cuaternar 117 Aparat vulcanic v. Vulcan [volcan/Vulkan/volcano jeyA-Kamnecmu opeanu3M] 118 Aplatizare Proces natural prin care prundişurile de formă sferoidală capătă formă plată, [aplatissementjAbplattung/ flattening fynAoujenue] 119 Arc insular Arhipelag cu insulele componente dispuse în formă de arc. Sin. ghirlandă de insule. [arc insulairejlnselbogen, Inselguirlande jisland arc jocmpoenan dyza] 120 Arc montan Complex de culmi şi masive montane dispuse în formă de arc (ex. Arcul carpatic). [arc montagneuxl— \ mountain archjzopnaH dyea] 121 Arcadă Microrelief de forma unui arc suspendat, caracteristic pentru ţărmurile cu faleze calcaroase ca şi pentru regiunile carstice din interiorul continentelor. Sin. portal, [arche naturelle IFelstor, Felsfenster jnatural arch japKada] 122 Areic Teritoriu fără rîuri, fără scurgere de suprafaţă. Caracterizează regiunile deşertice. Termen propus de Emm. de Martonne în 1928. [areîque jareisch, abfluploses Gebiet /areic, aretic, undrained avea jdeccmoHUbiu] 123 Arenă granitică v. Grus granitic 124 Argilă Rocă sedimentară pelitică formată din particule cu diametrul în general mai mic de 2 microni (scara Atter-berg). în alcătuirea mineralogică a A. predomină silicaţii de aluminiu hidrataţi. A. este o rocă impermeabilă şi slab rezistentă la eroziune. Prin îmbibare cu apă devine plastică şi favorizează alunecările de teren, [argile/Ton/ clay leAuna] 125 Argilă cu blocuri Depozit de origine glaciară constituit dintr-o masă de material fin în care sînt înglobate fragmente mari de roci dure. [argile ă blocaux jBlocklehm, Geschiebe-mergel, Geschiebelehm /boulder clay, glacial till, ^ drift jea-AyHnan zauho] 126 Arhipelag Grup de insule, [archipel/Archipel, Inselreiche, Inselgruppe /archipelago, archpelago japxuneAaz] 21 AVALANŞĂ USCATĂ 127 Arie de subsidenţă v. Subsidenţă 128 Arierdunâ Dună situată în partea dinspre uscat a unui complex de dune litorale şi care este în general fixată. [arri ire-dune IHinterdiine jback-dune japbepdtom] 129 Arierplajă Porţiunea de plajă situată între linia atinsă de apele cele mai mari şi baza falezei, [arriere-plage /Hinter-strand jbackshore \apbepruiRjtc\ 130 As. v. Esker 131 Atol Insulă în formă de inel continuu sau cu mici întreruperi, constituită din recifi coraligeni. în interiorul A. nu există uscat de altă natură, ci un ochi de mare (lagoon), de adîncime mică. [atooll/Atoli, Lagunenriff, Kranzriff jatoll, reef atoli, reef ring jamoaa] 132 Atrio Culoar circular care înconjură un con vulcanic se-, cundar, îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi (ex. Atrio del Cavallo al Vezuviului). Sin. atrium, piano. [atrio, atrium / Ringtal, A trio, A trium jatrio, atrium, piano \ampuo] 133 Atrium v. Atrio 134 Autocaptare Proces prin care un rîu îşi captează propriile ape. A. se produce în cazul rîurilor cu meandre bine dezvoltate, prin reducerea treptată a pedunculului pînă la străpungerea sa definitivă. A. este, de asemenea, un fenomen caracteristic pentru regiunile carstice, [auto-capture / Selbstanzapfung jself-capture, auto-capture jcaMonepexeam] 135 Aval Sector de vale sau de rîu situat spre vărsare, faţă de un punct de pe traseu, [aval fstromabwărts, flupabwărts / down stream \uu3oebe] 136 Avalanşă Masă de zăpadă care se deplasează rapid pe ver-sanţii abrupţi ai munţilor. A. constituie un important agent geomorfologic, în zona muntoasă modelînd jgheaburi (culoare de A.) şi transportînd material detritic de dimensiuni diferite. Există două tipuri de A.: A. umedă (cea mai frecventă), cînd masa de zăpadă este înmuiată prin încălzire şi A. uscată sau A. rece, cînd masa de zăpadă este făinoasă. Sin. lavină. [avalanche /Lawine fsnow avalanche, avalanche jjiaeuHa] 137 Avalanşă de pietre Proces de rostogolire a unei mase de pietre pe versanţii cu înclinare mare. [avalanche-rocheuse / Steinlawine I debris avalanche /KaMeuHan nasun?] 138 Avalanşă umedă v. Avalanşă 139 Avalanşă uscată v. Avalanşă AVANDUNĂ 22 140 Avandună Dună litorală paralelă cu ţărmul, formată pe partea dinspre mare a acestuia. A. este activă (în transformare continuă), fiind alimentată cu nisipul spulberat de pe plajă şi atacată uneori de valuri. A. se deplasează continuu spre interiorul uscatului, în timp ce în spatele său se formează o nouă dună. Procesul se desfăşoară în lanţ. [avant-dune, dune d*estran jVordiine, Ştranddiine jforedune, ştrand dune lasandronă] 141 Avanplajă Sector de plajă situat între linia atinsă de apele cele mai mari şi linia apelor celor mai mici. [avant-plage /— / foreshore \aeaHtuiHotc\ 142 Aven Puţ carstic de dimensiuni variabile care comunică la partea sa inferioară cu o peşteră sau cu o galerie subterană. După factorii genetici se deosebesc A. de coroziune şi eroziune, A. tectonic şi A. de prăbuşire, [aven, abimej Schacht, Schlund/aven, karst-pit, open pit, swalletj Kapcmoebiu Kojiodey] 143 Aven de coroziune şi eroziune v. Aven 144 Aven glaciar Puţ deschis în gheaţă prin erodarea şi topirea acesteia de către apele iuxtaglaciare. La formarea sa participă şi procesele de prăbuşire. A.g. este o moară glaciară de mari dimensiuni, faţă de care se deosebeşte prin intervenţia fenomenelor de prăbuşire. [— / — / glacial fun-nelj Aednmoebiu KOAodeif] 145 Aven de prăbuşire v. Aven 146 Aven sufozional Puţ natural format în roci permeabile, datorită circulaţiei descendente a apei de infiltrare. Sin. horn de sufoziune. 147 Aven tectonic v. Aven DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 23 b 148 Babă Stîncă izolată, cu formă de ciupercă, modelată prin acţiunea vîntului care, antrenînd în mişcare fire de nisip, şlefuieşte mai puternic baza stîncilor. Sin. ciupercă eoliană, [roche-champignon/Pilzfels/mushroom-rockl spudoeudmn CKaAa] 149 Badlands Porţiune de versant puternic afectată de eroziunea torenţială, în cadrul căreia spaţiile intertorenţiale se reduc, prin intersecţia versanţilor, la muchii ascuţite. Termen de origine engleză, folosit prima dată în S.U.A. (statele North Dakota şi Nebraska) unde există o regiune cu relief intens degradat care poartă acest nume. Sin. pămînturi rele. [badlands, mauvaises terres j Badlands jbad-lands jdedneud, Heydoânbie 3cmau, dypubie 150 Bahada Cîmpie de acumulare formată pe fundul depresiunilor din regiunile aride şi semiaride, la partea inferioară a pedimentului, descrisă pentru prima dată în S.U.A. B. este acea parte a unei astfel de cîmpii de acumulare care rămîne totdeauna zvîntată, neacoperită de lacuri temporare. Sin. bajada. [bahada, champ d’ epandage, plaine de remblaiement lAufschwemmugsebene, Bahada, Fanglomerat-kegel /bahada, compound alluvial fan, piedmont alluvial plain, aggraded basin-plain jâaxada] 151 Bajada v. Bahada 152 Baltă a) Zonă largă de luncă inundabilă, cu numeroase lacuri (dintre care unele sînt temporare), cu gîrle, japşe şi cursuri părăsite (ex. Balta Brăilei, Balta Ialomiţei); b) Lac de dimensiuni mici, cu caracter temporar, [a) plaine inondable jHochflutbett \flood plain meadow/ — /; b) itang JTeich Ipool I — ] 153 Banc Zonă mai ridicată din albia rîurilor şi de pe fundul bazinelor marine sau lacustre (situată, de obicei, în sectorul zonei de şelf). B. se formează prin acumularea nisipului (B. de nisip), pietrişului (B. de pietriş), cochiliilor (B. de cochilii) sau a recifilor coraligeni (B. de recifi). După locul unde se dezvoltă, se deosebesc următoarele tipuri: B. fluvial, B. lacustru, B. marin, B. oceanic, [banc/ Bank jbank /6ama, omMe/ib] BANC DE COCHILII 24 154 Banc de cochilii v. Banc 155 Banc fluvial v. Banc 156 Banc lacustru v. Banc 157 Banc marin v. Banc 158 Banc de nisip v. Banc 159 Banc oceanic v. Banc 160 Banc de pietriş v. Banc 161 Banc de recifi v. Banc 162 Banchetă litorală Treaptă îngustă de abraziune, formată la piciorul unei faleze. [banquette, troitoir jGesteinsleiste, Brandungsplatte \rock bench, wave-cut bench jdeun] 163 Banchiză Cîmp de gheaţă marină rezultat din unirea unor sloiuri (floe), care, uneori, sînt presate lateral formînd hummock-uri ce dau aspect învălurat suprafeţei gheţii. Unele dintre sloiurile componente au o vechime de mai mulţi ani. Sin. pack. [banquise, packjPackeis jpack ice/6aHKU3] 164 Baraj Obstacol dispus transversal pe firul unei văi. B se poate forma prin acumularea materialului morenaic (B. mo-renaic), prin acumularea şi consolidarea lavelor (B. vulcanic), în urma unor procese de alunecare (B. de alunecare), prin acumularea unei mase importante de gheaţă (B. glaciar) sau poate fi construit de către om (B. artificial ). în spatele B. se acumulează apă, formîndu-se lacuri de baraj, [barrage jDamm, Wall, Taldamm, Talriegel\dam, wall \nAomum] 165 Baraj de alunecare v. Baraj 166 Baraj artificial v. Baraj 167 Baraj glaciar v. Baraj 168 Baraj morenaic v. Baraj 169 Baraj vulcanic v. Baraj 170 Bară fluvio-maritimă Val de aluviuni submers, format în zona de vărsare a rîului în mare şi orientat, de regulă, paralel cu ţărmul. La formarea sa participă, în afară de rîu, acţiunea valurilor şi a curenţilor litorali. [barre sous-marinej Sandbarre, Sandriff /bar, barrier bar/âap npuycntbeebiu] 171 Bară maritimă Val submers de sedimente (de regulă nisip, mai rar pietriş sau cochilii), format pe şelf sub acţiunea valurilor şi a curenţilor litorali, de obicei în faţa golfurilor. [barre maritime /Barre /barrier beach, offshore bar, bar beach, cuspate bar jâap âepezoeou, âepezoeoii nodeodnbiu 6ap] 25 BAZIN HIDROGRAFIC 172 Barcană Dună de nisip în formă de semilună, orientată cu partea convexă în direcţia din care bate vîntul. B are un profil asimetric, flancul convex fiind domol, iar cel concav, abrupt. Sin. dună în semicerc. [barkhane, dune en croissant / Barkhan, Sicheldune jbarchan, barchandune, crescent dune / âapxan] 173 Barieră coraligenă v. Recif 174 Barieră de gheaţă v. Faleză de gheaţă 175 Barrancos Ravine care fragmentează radiar flancurile conurilor vulcanice alcătuite din produse de extruziune slab cimentate. Termen de origine spaniolă, descris pentru prima dată în insulele Canare. B. se formează datorită acţiunii combinate a torenţilor de lavă, a apelor curgătoare şi chiar a avalanşelor de nisip sau blocuri vulcanice. [barrancos /Barrancos jbarranco jdappamoc] 176 Batimetrie Ramură a hidrometriei care se ocupă cu măsurarea adîncimii apei din mări, lacuri şi rîuri. [bathymitrie / Bathimetriejbathymetry \6amuMempuH\ 177 Batolit Corp intrusiv, de mari dimensiuni, format prin răcirea şi consolidarea magmei în interiorul scoarţei terestre. Prin procesele de eroziune ulterioare, B. poate fi scos la zi total sau parţial, [batholithe \Batholith jbatholith \6amoAum\ 178 Bazalt Rocă vulcanică bazică, de culoare închisă (cenu-şiu-negru). Este rezistentă la eroziune şi are proprietatea de a se desface în coloane prismatice care dau pereţi verticali cu aspect caracteristic [basalte IBasalt /basalt \6a3aAbm] 179 Bază de denudaţie v. Nivel de bază 180 Bază de eroziune v. Nivel de bază 181 Bazin de acumulare Zonă depresionară, acoperită cu apă sau uscată, în care se acumulează depozite detritice, produse de precipitare sau resturi organice, [bassin d*accumulation / 182 Bazin de fim v. Cimp de fim 183 Bazin fluviatil v. Bazin hidrografic 184 Bazin hidrografic Teritoriul de pe suprafaţa căruia îşi colectează apele un rîu. Sin. bazin fluviatil. [bassin hydro-graphique, ~ fluvial, >—' versant, impluvium, aire de drai-nage, rs d’alimentation jFlupgebiet, Stromgebietj, Flufibecken, Strombecken /hydrographical basin, river ^/, catchment ar ea, drainage ~ jpenmu âacceîm, eodocâopubiu ~ ] BAZIN LACUSTRU 26 185 Bazin lacustru Depresiune ocupată de apele unui lac. [bas sin lacustre /Seebecken jlahe basin /o3epHbtu âacceuu] 186 Bazin marin Zonă depresionară a scoarţei terestre ocupată de apele unei mări. [bassin marin /Seebecken jsea basin ] Mopcmii âacceun] 187 Bazin oceanic Regiune depresionară a scoarţei terestre de mari proporţii în care se află o mare cantitate a apelor învelişului hidrosferic. [bassin ocianique, cuvette ^ /Ozean-becken /ocean basin /oKeaumecKuu âacceuu] 188 Bazin de recepţie Parte componentă a unui organism torenţial. B.r. este reprezentat prin teritoriul, de obicei în formă de pîlnie secţionată longitudinal, de pe suprafaţa căruia îşi colectează apele un torent. [bassin de riception/Sammel-becken /catchment basin, headwater reception /eodoc-âopmn eopoma] 189 Bazin terminal Depresiune formată la capătul inferior al unei văi glaciare ocupată adeseori de un lac. B.t. este închis spre aval de morena frontală, (ex. marile lacuri din nordul Italiei: Maggiore, Como, Garda etc.).[bassin terminal/ Zungenbecken /terminal basin /KoueHHbiu âacceuu] 190 Belciug v. Meandru părăsit 191 Bifurcare fluvială a) Despărţirea unui rîu în două braţe care pot să se reunească sau să se îndrepte indepedent spre acelaşi colector; b) Locul de separare a unui curs de apă în două sau mai multe braţe Sin. ceatal. [bifurcation, dira-mation, divarication /Bifurkation, Gabelung /divarication, fork-ing, splitting /6u$ypKaijUH pei<\ 192 Bîtcă Proeminenţă rotunjită, de dimensiuni reduse, situată pe culmile interfluviale sau pe versanţi. Sin. gilmă. 193 Bloc de rocă Fragment de rocă coerentă, nerulat, a cărui lungime depăşeşte 20 cm. [bloc/Block /block /ea/iyn] 194 Bloc continental Sector al scoarţei terestre, de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau de depresiuni marine de mare adîncime. Partea periferică a B.c. este îndeobşte submersă, delimitarea faţă de bazinele oceanice sau marine făcîndu-se prin povîrnişul continental. [bloc continental, masse ~ jkontinentaler Block, ^ Masse /continental block /KOHmuneHma/ibHbiu 6aok\ 195 Bloc eratic Fragment de rocă dură de mare volum, transportat de gheţari la mari distanţe şi depus în regiuni cu altă constituţie petrografică. în Cîmpia germano-polo-neză există numeroase blocuri eratice, alcătuite din granit. 27 BRAŢ PĂRĂSIT aduse de gheţarii continentali pleistoceni din regiunile feno-scandice. [bloc erratique jerratischer Block, Findlingj erratic, erratic block, ^ boulder, glacial erratic, ice-rafted boulder jjppammecmu ea/iyn] 196 Bloc cu faţete v. Windkanter 197 Bloc glisant Fragment de rocă, de mari dimensiuni, care se deplasează lent şi intermitent pe versanţii montani. Deplasarea este mai activă în timpul dezgheţului sau a supraume-zirii solului. Sin. piatră glisantă, [bloc glissant, roche ~, pierre ~ jSchuttkriechen jrock creep, talus o / cKOAb3Hiyuu 6aok\ 198 Bloc oscilant v. Piatră oscilantă 199 Blocdiagramă Reprezentare grafică tridimensională, în perspectivă, a unei porţiuni din scoarţa terestră, în care sînt redate atît principalele trăsături caracteristice ale reliefului cît şi structura geologică. B. ilustrează sugestiv raporturile dintre structura geologică şi relief, [bloc-diagramme / Blockdiagramm Iblock diagram, schema block \6AOKduazpaMMa] 200 Bolovan Fragment mare de rocă rotunjit prin acţiunea rîurilor sau valurilor, [grosse pierre, bloc \ger '6lltes Steinblock / boulder, block / eAbiâa] 201 Bolson Depresiune tectonică din regiunile deşertice ale S.U.A. şi Mexicului, cu conturul aproximativ rotund, cu fundul acoperit de o cuvertură de acumulare detritică şi mărginită de un abrupt stîncos, la picioarele căruia există o suprafaţă de racord de tipul pedimentului. [bolson/Bolson Ibolson /âoAbcoH] 202 Bombă vulcanică Fragment fusiform de lavă consolidată prin proiectare în atmosferă în timpul erupţiilor vulcanice violente. B.v. are formă specifică de sîmbure — mult bombat la mijloc şi răsucit la cele două capete — datorită mişcării de rotaţie pe care o suferă în timpul răcirii sale în atmosferă, [bombe volcanique jvulkanische Bombe /vol-canic bomb leyAKaumecKaH 6om6q] 203 Braţ anastomozat v. Braţ de rîu [bras anastomose, criticul 6 \verwilderter Arm jbraided channel, anastomosed ^ re-ticulated ^/—] 204 Braţ fluvial v. Braţ de rîu 205 Braţ mort v. Albie părăsită [bras mort, lit ~ jA Itwasser / dead channel / — ] 206 Braţ părăsit v. Albie părăsită BRAŢ DE RÎU 28 207 Braţ de rîu Albie secundară, care se desprinde din albia principală a unui rîu şi pe care se scurge o cantitate mai mică de apă. B.r. se poate vărsa independent în alt rîu, lac, mare etc. sau poate reveni la cursul principal, în care caz se numeşte braţ anastomozat. Sin. braţ fluvial, \branche, bras de riviere, ^ d efluent, rame au j Fiu p arm, Flupzweig jri-ver branch, ~ channel IpyKae] 208 Brazdă de alunecare v. Alunecare superficială 209 Brazde de pietre Benzi (fîşii) paralele între ele, constituite din pietre colţuroase. Sînt caracteristice zonei periglaciare, unde formează cîmpuri întinse, [bandes de pierres jSteinband, Steinstreifen /stone stripes, strips, strings JicaMeHHbie 6o- P03dbl] 210 Brînă v. Poliţă 211 Butonieră Depresiune excavată în zona centrală (axială) a unui dom sau a unui brahianticlinal larg, mărginită de cueste situate faţă în faţă şi închisă, de obicei, la un capăt în formă de potcoavă, [boutonnidre, „bray" /Antiklinal-becken/ „weald“ lâymonepKa] 212 Buzunar de dezagregare v. Alveolă de dezagregare 213 Buzunar periglaciar Microrelief de forma unui buzunar, creat prin procese periglaciare în masa unei roci sedimentare neconsolidate şi umplut, ulterior, cu material de altă factură. Acest material se diferenţiază faţă de roca în în care este inclus prin componenţă mineralogică şi granu-lometrie. Sin. pungă periglaciară [poche de cryoturbation / Taschenboden / — InepuaMifua/ibHbie KapMQHbi] DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 29 c 214 Cala Termen spaniol desemnyid un golf mic format prin înecarea ravenelor sau văilor torenţiale, dar mai ales a dolinelor. Ţărmurile de submersie în lungul cărora abundă astfel de golfuri se numesc ţărmuri cu cala. [cala, calanque/ Cala /cala / — ] 215 Calcar Rocă alcătuită, în cea mai mare parte, din carbonat de calciu. Proprietatea C. de a se dizolva în apa care conţine C02 determină apariţia unor forme de relief specific (relief carstic), [calcaire \Kalkstein \limestone \u3eecmnnK\ 216 Caldeiră v. Calderă 217 Calderă Crater vulcanic de mari dimensiuni, mai mult sau mai puţin circular, cu pereţii abrupţi, format prin proiectarea în aer a unei mase importante de rocă în timpuj exploziilor (C. de explozie) sau prin prăbuşirea părţii superioare a conului vulcanic (C. de prăbuşire). în acest din urmă caz, fenomenul se produce datorită formării unui gol în interiorul vulcanului prin eliminarea lavelor în timpul erupţiilor sau prin răcirea şi contractarea acestora. în unele cazuri mai rare, C. se formează prin eroziune (C. de eroziune) ş i anume, partea superioară a unui barrancos pătrunde prin eroziune regresivă în interiorul craterului pe care îl drenează şi îl lărgeşte, mărindu-i considerabil diametrul. Sin. caldeiră. [caldeira jCaldera, Riesen-krater jcaldera I KaAbdepa] 218 Calderă de eroziune v. Calderă [caldeira d* erosion jErosions-kaldera \erosion caldera jjpoauoHHaH KaAbdepa] 219 Calderă de explozie v. Calderă [caldeira d’explosion / Explo-sionskaldera jexplosion caldera /KaAbdepa 63pbiea] 220 Calderă de prăbuşire v. Calderă [caldera d'effondrement / Einbruchskaldera jcollapse caldera InpoeaAbuan KaAbdepa] 221 Caldere îmbucate O serie de caldere circumscrise, [caldeira emboîtâe jeingeschachtelte Kaldera fnested calderas leAootcembie KaAbdepbi] CALOTĂ GLACIARĂ 30 222 Calotă glaciară Masă enormă de gheaţă care acoperă ca o saltea unele regiuni de uscat din zonele polare. Cea mai mare C.g. actuală este situată în regiunea antarctică unde acoperă o suprafaţă de 13 000 000 km2. în regiunea arctică cea mai mare c.g. se află în Groenlanda şi acoperă o suprafaţă de 1 726 000 km2. în timpul glaciaţiilor pleistocene, C.g. au acoperit jumătatea nordică a continentelor Europa, Asia şi America de Nord, în urma retragerii cărora a rămas un relief specific. Sin. gheţar regional (continental), inlandsis. [ca-lotte glaciaire/Eiskalottejice cap, sheet \jiednuK06an Kajiomd\ 223 Canal Formă antropică de relief negativ îngustă şi lungă, construită în scopuri hidrotehnice: irigaţii, asanări, alimentări cu apă, centrale hidroelectrice etc. [chenal \Kanal / channel \Kanan] 224 Canal lateral Canal săpat pe versant, în lungul văii, de către apa care curge pe flancul unui gheţar de vale. [— / — /lateral channel, marginal ~ \Map aurn AbHbiu năucul] 225 Canal de maree Canal modelat în grindurile litorale sub acţiunea mareelor. [chenal de maree / Gezeitenrinne jtidal channel, ~ inlet jnpuMeo-ommenou KaiiaÂ] 226 Canal de scurgere Parte componentă a unui organism torenţial. Are forma unui jgheab îngust şi adînc, prin care se scurge, într-un şuvoi unic, apa colectată în bazinul de recepţie al torentului. [canal d'ecoulement jAbflupkanal, Ablaufhanal, Abzugskanal j — /nanaa cmorca] 227 Canal de valuri Canal care traversează un banc de nisip sau este situat între două bancuri de nisip şi prin care se scurg apele rezultate din spargerea valurilor. [— /— jswash channel, ~ way jeoAHoeou KanaĂ] 228 Canion Termen de origine spaniolă, desemnînd o vale adîncă şi îngustă, cu versanţii foarte puternic înclinaţi, de obicei verticali sau în trepte. C. se formează în regiunile alcătuite din roci dure şi cu structură tabulară. C. se întîlnesc, de asemenea, în regiunile constituite din loess sau depozite loessoide. [canon \CaHon, Canyon /canon, canyon jmHbOH] 229 Canion submarin Vale submarină care secţionează şelful şi taluzul continental, avînd adesea aspect de canion. [canon sous-marin jsubmariner Canyon /submarine canyon / nodeodnbiu KaHbou] 230 Cap Proeminenţă continentală; porţiune de uscat care înaintează în mare. [cap /Hap /cape, head, headland, pointjMbic] 31 CARST 231 Capacitatea rîului Cantitatea totală de material ce poate fi transportat de un rîu în unitatea de timp. [capacite /— / stream capacity /—] 232 Captare prin alipire v. Captare laterală 233 Captare prin deversare Formă specifică de captare în cadrul căreia apele unui lac sînt captate de un rîu care îl interceptează într-un punct oarecare, provocînd debordarea spontană a apelor acestuia prin punctul respectiv. C.d. se poate produce fie prin ridicarea nivelului apei din lac fie prin străpungerea cumpenei de apă datorită eroziunii regresive sau laterale a unui rîu vecin. C.d. este o captare pasivă. [capture par deversement \ — jspontaneous capture /—] 234 Captare fluvială Proces de deturnare naturală a cursului unui rîu către un rîu vecin, [capture jAnzapfung, Ablenkung, Flupanzapfung jriver capture, ~ piracy, stream capture, ~ robbing.behead jpeHHOU nepexeam] 235 Captare frontală Captare fluvială în cadrul căreia rîul care efectuează captarea înaintează, prin eroziune regresivă, din partea opusă rîului care este captat. Cele două rîuri sînt dispuse „cap la cap". Sin. captare prin încălecare. 236 Captare iminentă Captare care este pe punctul de a se realiza, (ex. captarea Şiretului la Bucecea de către un afluent al Sitnei). 237 Captare prin încălecare v. Captare frontală 238 Captare laterală Captare fluvială în cadrul căreia rîul captator pătrunde aproximativ perpendicular pe direcţia rîului captat, interceptîndu-1 într-un punct oarecare de pe traseu. O formă specială de C.l. este captarea prin alipire, [capture latârale \seitige Anzapfung jplanation stream piracy / —] 239 Captare subterană Captarea unui rîu de suprafaţă de către un rîu subteran, [dirivation souterraine junterirdische Anzapfung jsubterranean stream piracy jnod3eMHbiu nepexeam pem] 240 Carieră Formă de relief antropic creată prin exploatarea la zi a diferitelor substanţe minerale utile. [carriere/ Karriere /quarry \Kapbep\ 241 Carst Totalitatea proceselor de dizolvare a tocilor solubile (în special calcare) de către apele care curg la suprafaţă sau în interiorul lor, cît şi a formelor de relief create prin astfel de procese la suprafaţă sau în adîncime. Termenul provine de la regiunea Karst din Iugoslavia, [karst [Karst/ carst, karst iKapctri] CARST ACOPERIT 32 242 Carst acoperit Relief carstic format sub o cuvertură de roci insolubile şi permeabile. [karst couvert jbedeckter Karst / covered karst InoKpwmbiu Kapcm] 243 Carst nud Carst liber, descoperit. [karst nujnackter Karst / naked karst loânaMceHHbiu Kapcm, eoAbiu 244 Carst orientat Carst în cadrul căruia orientarea diverselor forme şi formaţiuni este determinată de direcţia fisurilor, planurilor de stratificaţie, liniilor de dizlocaţie etc., care impun de la început anumite trasee apei de ploaie sau celei rezultate din topirea zăpezii, [karst dirig6 Jgerichteter Karst / directed karst jmnpaejiembiu Kapcm, opuenmupoeaHHbiu 245 Carst de profunzime v. Endocarst 246 Carst superficial v. Exocarst 247 Carstificare Proces complex de dizolvare a rocilor solubile (în special calcare), de transport (în soluţie sau mecanic) şi depunere sau precipitare a produselor de către apele de circulaţie superficială sau subterană. La acestea se mai adaugă şi alte procese geomorfologice (surpări, prăbuşiri). C. determină apariţia reliefului carstic, [karstification / Ver-karstung, Karstbildung /karstification /KapcmucfjuKaiiun[ 248 Carstologie Ramură a ştiinţei care se ocupă cu studiul complex al carstului. [karstologie /Karstologie /karstology / Kapcmojio2UHy Kapcmoeedeme] 249 Cartare geomorfologică Reprezentarea pe hartă a formelor de relief şi a proceselor geomorfologice după observaţiile directe din teren, [leve gdomorphologique/geomorphologische Kartierunglgeomorphological mapping /eeoMopfioAoemecKoe Kapmupoeame] 250 Cartografie geomorfologică [Ramură a cartografiei caţe se ocupă cu reprezentarea reliefului pe hărţi, [cartographie gdomorphologique /geomorphologische Kartierung Igeomorpholo-gical mapping IzeoMopfioAozwecKaH Kapmoapa$un\ 251 Cartografiere geomorfologică întocmirea hărţilor geomorfologice pe baza observaţiilor directe din teren şi a datelor prelucrate după hărţi topografice, aerofotograme şi alte surse. Rezultatul final al C.g. este harta geomorfologică. [— /— Igeomorphological mapping /eeoMoptfjoAosunecKoe Kap-mo zpaţfiupoeauue] 252 Cascadă Cădere verticală de apă ce se produce în punctul unde albia unui rîu prezintă o denivelare bruscă. Prin analogie, deplasarea verticală a gheţii care provine dintr-un gheţar suspendat este denumită C. de gheaţă, iar curgerea 33 căpAţInă de zahAr pe un plan vertical sau puternic înclinat a lavei (de obicei prin debordarea acesteia după umplerea craterului) este denumită C. de lavă. Sin. săritoare, [cascade, chute d’eau / Wasserfall jwaterfall, fall, chute, cascade jeodomd] 253 Cascadă de gheaţă v. Cascadă [cascade de glace jEisfall / ice cascade Iyiedonad] 254 Cascadă de lavă v. Cascadă [cascade de lave /Lavafall/— / Aaeonaă] 255 Catacombă Galerie subterană în formă de culoar lung şi îngust, formată pe cale naturală sau artificială, [catacombe IKatakombe /catacomb \KamaKOM6a] 256 Cataracte Succesiune de praguri care apar transversal în albia unui rîu datorită schimbărilor de facies, cu trecere de la o zonă de roci dure la o altă zonă cu roci friabile. în sectoarele de vale cu C. viteza apei creşte, dînd naştere la repezişuri sau succesiuni de mici cascade. Uneori noţiunea de C. este folosită în sensul de cascadă de mari proporţii, cu debitul deosebit de mare şi înălţime considerabilă, adesea căzînd în trepte. Sin. gherdap. [cataracte jKatarakte / cataract jKamapaKmbi] 257 Catastrofism Teorie idealistă emisă în 1812 de către paleontologul francez Georges Cuvier, conform căreia în evoluţia Pămîntului s-au produs, periodic, unele evenimente catastrofale, bruşte şi violehte, care au modificat radical peisajul. Ulterior ea a fost înlocuită cu teoria evoluţipnistă. [catas-trophism fKatastrophentheorie jcatastrophism / Kamacmpo—'/ KdMemoe icoAbifo, eeueif] 268 Chei Sector de vale îngustă şi adîncă, cu pereţii verticali sau aproape verticali, săpat în roci dure. Cele mai frecvente apar în regiunile cu roci calcaroase. [gorge /Klamm Schlucht, Tobei Igorge lyuţe/iue] 269 Ciclu arid v. Ciclu eolian 270 Ciclu carstic Totatalitatea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief prin care trece o regiune carstică, de la apariţia primelor lapiezuri şi mici avenuri pînă la dispariţia ultimilor martori carstici (humuri) şi consumarea masei calcaroase. [cycle karstique /Karstzyklus /karst cycle / Kapcmoebiu ijuka\ 271 Ciclu de denudaţie v. Ciclu de eroziune 272 Ciclu deşertic v. Ciclu eolian 273 Ciclu eolian Totalitatea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief ce se succed în timp într-o regiune care evoluează sub un climat deşertic, cu tendinţa generală de nivelare a suprafeţei terestre sub acţiunea dominantă a vîntului Sin. ciclu arid, ciclu deşertic. [cycle aride jarider Zyklus /arid cycle /soAoebiu ifUKji, apudubiu nycmbiHHbiu 274 Ciclu de eroziune Categorie geomorfologică introdusă de geograful american W. M. Davis în 1909, prin care se înţelege totalitatea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief ce se succed în timp, într-o regiune care evoluează 35 CIRC GLACIAR de la un stadiu de mare fragmentare a reliefului (de obicei, regiuni montane) la un stadiu de slabă fragmentare a reliefului, cu forme estompate. Rezultatul final al unui C.e. este peneplena. Conform teoriei lui W.M. Davis asupra C.e., aceste procese se produc în condiţii de calm tectonic, în cadrul fiecărui C.e. se pot distinge trei stadii de evoluţie: stadiul de tinereţe, stadiul de maturitate şi stadiul de bătrîneţe, acesta din urmă confundîndu-se, în final, cu peneplena. Sin ciclu de denudaţie, ciclu geografic, ciclu geomorfologic, ciclu morfologic. [cycle d' irosion, ^ giogra-phique /Erosionszyklus, Abtragungszyklus jcycle of erosion, ^ of denudation fiţuK/i 3po3UU] 275 Ciclu geografic v. Ciclu de eroziune 276 Ciclu geomorfologic v. Ciclu de eroziune 277 Ciclu glaciar Evoluţia reliefului, conform teoriei ciclului de eroziune, prin acţiunea gheţarilor. [— / — /glacial cycle / ZAHlfUQAbHblU IfUKA, AedmKOQblU 21 & Ciclu marin Succesiune de procese geomorfologice şi forme de relief prin care trece zona litorală, în condiţiile menţinerii aceluiaşi nivel marin, pînă la realizarea profilului de echilibru al ţărmului, [cycle littoral, marin jmariner Zyklus / marine cycle, shore ~ \mopckou IfUKA] 279 Ciclu morfologic v. Ciclu de eroziune 280 Ciclu normal de eroziune Ciclu de eroziune care se desfăşoară sub acţiunea apelor de suprafaţă într-o regiune exoreică. [cycle d’ irosion normale /normaler Erosionszy-klus [normal cycle of erosion, fluvial geomorphic cycle \ HOpMQAbHblU IfUKA, 80dH0-3p03U0HHblU 281 Cinerit Rocă vulcanică piroclastică, cimentată, formată din material fin (psamitic şi pelitic) provenit din pulverizarea şi consolidarea lavelor în timpul erupţiilor violente (explozive) şi care se depun sub formă de strate mai apr$ape sau mai departe de locul erupţiei, în funcţie de mărimea granulelor, forţa exploziei şi viteza curenţilor atmosferici. [cin irite / Aschentuff/emerite, ash tuffjmiHâpum, eyAKam-uecKuu 282 Circ de alunecare v. Amfiteatru de alunecare 283 Circ glaciar Depresiune, circulară formată prin eroziunea gheţarilor montani la obîrşia văilor glaciare sau pe versanţii acestora. C.g. este străjuit din trei părţi de pereţi stîncoşi abrupţi, adesea verticali şi închis parţial spre aval (în direcţia evacuării gheţii din circ) de un prag, CIUPERCĂ EOLIANĂ 36 relativ scund, numit zăvor. în regiunile montane înalte, cu glaciaţie puternică, la obîrşia văilor principale se formează complexe de C.g. separate între ele prin creste secundare mici. Sin. căldare glaciară, kar. [cirque glaciaire / Kar Iglacial cirque fiţupK, nap] 284 Ciupercă eoliană v. Babă 285 CSmp Porţiune de teren netedă, limitată la suprafaţa unui spaţiu interfluvial din regiunile de cîmpie. [champ \Feld / field \ruioKop] 286 Cîmp de blocuri Suprafaţă întinsă, relativ plană, acoperită cu blocuri colţuroase rezultate în urma proceselor criogene. Sin. mare de pietre, haos de pietre, [champ de blocs /Felsen-meer, Blockmeer, BVockpackung /block field, stone block waste, felsenmeer IKdMeHHoe Mope] 287 Cîmp de dune Suprafaţă de teren slab fragmentată, acoperită cu dune de diverse tipuri. Sin. erg, kum. [champ de dunes, erg IDiinenfeld, Erg/dune field, erg /spz, KyM] 288 CSmp de fim Zonă de la obîrşia gheţarilor unde are loc acumularea firnului. Sin. bazin de fim. [nâvSjFirnfeld jfirn field, ~ basin IţfiupHoeoe noAe] 289 Cîmp de lapiezuri Suprafaţă calcaroasă degajată pe care s-a format o reţea deasă de lapiezuri. Sin. lapiaz. [champ de laptfs jKarrenfeld jkarren field jKappoeoe none] 290 CSmp de lavă Suprafaţa netedă de teren, de**mici dimensiuni, acoperită cu lavă [champ de lave /Lavafeld /lava field / Aaeoeoe nojie] 291 CSmpie Categorie de macrorelief caracterizată, în general, prin înălţime mică şi suprafaţă relativ plană. C. se suprapun vechilor scuturi continentale rigide, cu slabe deformări tectonice, prin opoziţie cu regiunile montane care corespund zonelor de geosinclinal, cu mobilitate tectonică accentuată, ceea ce explică relieful accidentat al acestora. C. se diferenţiază şi se clasifică după cîteva criterii de bază. După geneză se deosebesc: C. de acumulare, C. sculpturale şi C. structurale; după poziţia altitudinală: C. abisale, C. joase, C. înalte; după forma generală a suprafeţei: C. orizontale, C. înclinate (monoclinale), C. concave şi C. convexe, iar după modul de fragmentare: C. plane (netede), C. în trepte (terasate), C. colinare şi C. deluroase [plaine /Ebene / plain, plaine \paemm] 37 CÎMPIE DE ACUMULARE LACUSTRĂ 292 Cîmpie abisală Zonă aproape plată situată pe fundul adînc al mărilor sau oceanelor. [plaine abyssale jTiefsee-Ebene j abyssal plain, deep-sea ~ /aâuccaAbm.H paemm] 293 Cîmpie de abraziune Suprafaţă de teren netedă modelată prin eroziune marină. C.a. se întinde în lungul ţărmului pe o zonă a cărei lăţime este determinată de înălţimea valurilor, de amplitudinea mareelor şi de stabilitatea nivelului mării sau uscatului. [plaine d'abrasion /Abrasionsebene / plain of marine abrasion, erosion, wave-cut plain / a6pa3uoHMH paemm] 294 Cîmpie de acumulare Cîmpie formată prin procese de acumulare, în opoziţie cu cîmpia sculpturală (cîmpia de eroziune sau denudaţie). în funcţie de agentul care produce acumularea se deosebesc următoarele tipuri: C. a. eoliană, C. a. glaciară (morenaică), C. a. vulcanică, C. a. lacustră (lacustră), C. a. fluvială (aluvială) şi C. a. marină. Cînd are loc acţiunea combinată a unora dintre agenţii de mai sus se formează cîmpii de acumulare complexă, de exemplu C. a. fluvio-maritimă (deltaică), C. a. fluvio-lacustră, C. a. fluvio-glaciară, C. a glacio-maritimă, şi C. a. glacio-la-custră [plaine d'accumulation / Aufschiittungesbene jplain of accumulation /aKKyMyjiRmuemR paemm] 295 Cîmpie de acumulare eoliană v. Cîmpie de acumulare [plaine d’accumulation iolienne jăolische ufschiittungsebene /plain of eolation fcojioean paemm] 296 Cîmpie de acumulare fluvială v. Cîmpie de acumulare [plaine alluviale jfluviatile Ebene /alluvial plain, ^ flat, river plain / QAAtoeuajibmH paemm] 297 Cîmpie de acumulare fluvio-glaciară v. Cîmpie fluvio-glaciară 298 Cîmpie de acumulare fluvio-lacustră v. Cîmpie de acumulare 299 Cîmpie de acumulare fluvio-maritimă v. Cîmpie deltaică 300 Cîmpie de acumulare glaciară v. Cîmpie de acumulare [;plaine d’accumulation glaciaire /glaziale Aufschiittungsebene Iplain of glacial accumulation lAeduuKoeax Mopenmn paemm] 301 Cîmpie de ^cumulare glacio-lacustră v. Cîmpie de acumulare 302 Cîmpie de acumulare glacio-maritimă v. Cîmpie de acumulare 303 Cîmpie de acumulare lacustră v. Cîmpie de acumulare [plaine d'accumulation lacustre /limnische Aufschiittungsebene jlacus-trine plain /o3epmH aKKyMyARmuemn paemm] CÎMPIE DE ACUMULARE MARINĂ 38 304 C2mpie de acumulare marină v. Cîmpie de acumulare [plaine maritime /marine Aufschiittungsebene /coastal plain \mopckqh QKKyMyAHmuemn paemm] 305 Cîmpie de acumulare vulcanică Cîmpie formată prin acumularea produselor rezultate din erupţiile vulcanice (lave consolidate, bombe, lapili şi cenuşă vulcanică). A nu se confunda cu cîmpia de lavă, care este constituită, numai din pînze de lavă consolidată (trappuri). Sin cîmpie vulcanică [plaine d* accumulation volcanique/vulkanische Aufschiittungsebene / volcanic plain jeyAKanmecKaH aKKyMyAnmm-nan paemm] 306 Cîmpie aluvială v. Cîmpie de acumulare [plaine alluviale / alluviale Ebene /alluvial plain, ^ flat, river plain jaAAfoeuaAb-rnn paemm] 307 Cîmpie colinară v. Cîmpie [ — / — / — /yeaMicman paemm] 308 Cîmpie concavă v. Cîmpie [—/—/— /eozHyman paemm] 309 Cîmpie convexă v. Cîmpie [—/—/— \ebinyKAan paemm] 310 Cîmpie deltaică Cîmpie rezultată din zvîntarea naturală a uneia sau mai multor delte reunite între ele. Apariţia C.d. este legată de coborîrea nivelului mării sau de ridicarea epirogenetică a uscatului. Sin. cîmpie fluvio-maritimâ [plaine deltaîque/Delta-Ebene/delta plain/ deAbmoean paemm] 311 Cîmpie deluroasă, v. Cîmpie [—/ — / — /xoAMUcman paenuHa] 312 Cîmpie de denudaţie v. Cîmpie sculpturală [piniplaine /De-nudationsflăche /peneplain /deHydaifUOHHax paemm] 313 Cîmpie de eroziune v. Cîmpie sculpturală [plaine d'trosion/ Abtragungsebene/plain of erosion /spoJuowiaH paemm] 314 Cîmpie de eroziune glaciară v. Cîmpie sculpturală 315 Cîmpie fluvio-glaciară Cîmpie formată la periferia calotelor glaciare sub acţiunea apelor de topire care circulă pe sub masa de gheaţă sau la periferia acesteia, antrenînd o parte din depozitele morenaice ca şi unele materiale rezultate din eroziunea fluviatilă propriu-zisă, pentru a le depune sub forma unor imense conuri de dejecţie mult aplatisate. Sin. (z)sandre [plaine alluviale pro-glaciaire /glaziofluviatile Ebene, fluvioglaziale Ebene, Sandr-Ebene /glaciofluviatile plain, frontal ^ , outwash ^ , outwash apron /ţfiAroeuoeAMţu-aAbmn paemm, 3audpoe Entblos-sung jdenudation Idenydaiţus] deplasAri In masă 54 460 Deplasări in masă Deplasarea unor mase de roci mobile sau a unor pachete de roci dizlocate de pe versanţi, sub acţiunea directă a gravitaţiei. D.m. sînt favorizate de numeroşi factori secundari, cuin ar fi înclinarea versan- ţilor, coerenţa rocilor, circulaţia şi abundenţa apei sub- terane, cutremurele de pămînt etc. Sin. deplasări de teren, pornituri. [mouvement en masse, transport en ^ jMassen-transport, Massenbewegung jmass movement, dransport, ^ wasting Ijuaccoeoe nepeMeuţeme nopod] 461 Deplasări de teren v. Deplasări in masă 462 Depozit aluvial v. Aluviuni 463 Depozit coluvial v. Coluviu 464 Depozit corelativ Rocă sedimentară depusă în bazinele de acumulare de la periferia unei regiuni înalte sau din cuprinsul acesteia. D.c. servesc la stabilirea diverselor etape de evoluţie a reliefului, prin corelarea caracterelor şi vîrstei lor cu unele trăsături specifice reliefului din regiunea de provenienţă a materialului constitutiv. [—' deposit / AednuKoebie omAootcemn\ 468 Depozit loessoid Rocă neconsolidată, asemănătoare loess-ului, dar cu o componenţă granulometrică mai grosieră. [loessoîdes /Lehm jloess-like IAeccoeudnbiu ocadoK] 469 Depozit niveo-eolian Depozit format din materiale fine care rămîn pe loc după topirea amestecului de zăpadă şi 55 DEPRESIUNE INTERDUNARĂ praf acumulat eolian. [dipot niveo-eolien / — Jniveo-eolian deposit, niveo-aeolian niv-eolian ^ lcHexcH0-30A06biu ocadoK] 470 Depozit de terasă Materialul de acumulare (aproape exclusiv aluvionar) care intră în componenţa unei terase, [dipot de terrasse / Terrassenablagerung, Terrassenbedeckung \terrace deposit, cover jmeppacoebiu ocadoK] 471 Depresiune Sector al scoarţei terestre, de dimensiuni variabile, caracterizat printr-o altitudine inferioară faţă de regiunile înconjurătoare. După geneză se deosebesc :D. de baraj vulcanic, D. carstice, D. de deflaţie, D. de eroziune, D. structurale, D. de tasare, D. tectonice, D. tectono-vul-canice etc., iar după poziţia geografică: D. abisale, D. in-termontane, D. intramontane, D. intracolinare şi D. peri-ferice (D. de contact) etc. [depression /Depression, Senke, Vertiefung /depression /denpeccux, enaduua, Komjioeum] 472 Depresiune abisală v. Groapă abisală [depression abyssale / Tiefsenke jdeep, abyssal zone, >—' floor jaâuccaAbHaH denpeccux] 473 Depresiune de baraj vulcanic Depresiune formată prin apariţia unui lanţ vulcanic, în preajma unui alt lanţ montan, închizînd astfel o zonă mai joasă cu caracter depresionar. [depression de barrage volcanique /Depression durch Vulka-nische A bdămmung /volcanic-dammed depression /KomAoeuua eyAKanmecKou 3anpydbi] 474 Depresiune carstică Depresiune ce ia naştere în urma proceselor de carstificare din regiunile calcaroase (ex. poliile). [depression karstique/Karstdepression, Karstsenke jkarst de- fr pression /Kapcmoean KomAoeum] 475 Depresiune de contact v. Depresiune periferică 476 Depresiune de deflaţie Depresiune formată în regiunile aride şi semiaride, mai ales pe interfluviile plate, prin spulberarea materialelor mobile de către vînt. O varietate a D.d. sînt depresiunile interâunare. [cuvette de deflation / Deflationskessel, Windmulde /blowout, deflation basinjKom/io-suna ebidyeanun, 30Aoean enaduna] AII Depresiune de eroziune Depresiune formată într-o regiune constituită din roci friabile, în care eroziunea acţionează mai rapid decît în regiunile înconjurătoare, în care predomină roci mai dure şi care dau forme de relief mai înalte [depression d’ ârosion /Erosionssenke, Erosionsbecken /erosion depression \ipo3uomH KomAoeum\ 478 Depresiune interdunară v. Depresiune de deflaţie DEPRESIUNE INTERMONTANÂ 56 479 Depresiune intermontană Depresiune situată între lanţuri montane de sine stătătoare (ex. Depresiunea Panonică, Depresiunea Transilvaniei etc.). [dipression intermontag-neuse, bassin d’entremonts jintermontanes Becken, Inţermon-tansenke jintermontane depression, ~ basin jMeoKaopnan Kom-Aoeumy MeotceopHbtă npoauâ] 480 Depresiune intracolinară Depresiune situată în cadrul unei regiuni de dealuri. [depression intercollinnaire / — / — /eny-mpuyeajioeaH denpeccujt] 481 Depresiune intramontanâ Depresiune situată între culmile sau masivele montane constituente ale unui lanţ sau regiune montană unitară (ex. Depresiunea Petroşani, Depresiunea Domelor, Depresiunea Brad etc.). [bassin intramontagneux/ intramontanes Becken jintramount basin, intramontane o / MeolcedpHaM Konuoeum] 482 Depresiune ortodinalâ v. Depresiune subsecventă 483 pepresiune periferică Depresiune creată în rocile mai puţin rezistente de la marginea unui masiv montan. D.p. apar cel mai frecvent la periferia masivelor vechi, care sînt de regulă constituite din roci dure şi înconjurate de o zonă sedimentară cu roci mai puţin rezistente la eroziune. Sin. depresiune de contact [depression piriphirique jperipherische Senke jinner vale, ~ lowland jnepu^epmecKOH denpeccum] 484 Depresiune structurală Depresiune de origine tectonică în cadrul căreia stratele înclină către central său. Fundul D.s. este concav, reprezentînd o suprafaţă structurală cu cădere centripetă (ex. Bazinul Parisian). [depression structurale, bassin structural jStructursenke j structural basin /*--] 485 Depresiune subsecventă Depresiune ce se dezvoltă la baza „unei cueste, de regulă în lungul unei văi subsecvente. Sin. depresiune ortodinalâ. [depression subsiquente, ^ ortho-clinale /subsequente Senke, ~ Depression jsubsequent depression \cy6ceKeeHmHon denpeccun] 486 Depresiune de tasare Depresiune formată în regiunile acoperite cu loess, depozite loessoide sau alte roci în care se produc procese de sufoziune ce favorizează tasarea [dipression de tassement \ Nachsackungsdepression, Nachsackungssenke Idown-sagging depression, down-settling ~ /npocadoHwan Kom-Aoeuna] 487 Depresiune tectonică Depresiune care ia naştere datorită unor mişcări tectonice. [dipression tectonique jtektonische Senke Itectonic basin InieKmomHecKan denpecCun] 57 DEŞERT 488 Depresiune vulcano-tectonică Depresiune formată prin cobo-rîrea unei porţiuni din suprafaţa terestră datorită eliminării unei mari cantităţi de lavă din interiorul scoarţei, [depression volcano-tectonique jvulkanotektonische Depression, vul-kanotektonische Senke jvolcano-tectonic depression ImetcntOHO-«ymamHecKafi denpeccun\ 489 Deriva continentelor Teorie privind evoluţia configuraţiei scoarţei terestre, potrivit căreia continentele au fost grupate iniţial într-un singur bloc, Pangea, ce plutea pe un singur ocean. Din acest bloc sialic, care plutea pe o masă simatică, s-au desprins ulterior fragmente de diverse dimensiuni, migrînd în direcţii diferite şi dînd naştere continentelor actuale. Bazele acestei teorii au fost* puse în 1912 de către A. Wegener. Sin. drift continental, [derive des conti-nents jKontinentalverschiebung, Kontinentaldri/t \continental drift InepeMeufeMU.q MnmepuKoe] 490 Descompunerea rocilor v. Alterare 491 Descuamare Proces fizic de desprindere succesivă a stra-telor superficiale ale unei roci sub acţiunea unor agenţi geomorfologici, între care un rol important revine variaţiilor de temperatură. Sin. exfoliere. [desquamation, exfo-liation jAbblătterung, A ufblătterung, Abschuppung, Des-quamation/desquamation, exfoliation IdecKeaMăifUX, uteay-tuenue] 492 Descuamare sferoidală Desprinderea unor lamele concentrice de rocă, de pe suprafaţa blocurilor de stîncă sferoidale, prin procese de alterare şi dezagregare, [desquamation spM-r oi dale, exfoliation ~ / — fanion weathering, sph eroi dai ^ / ctfepoudajibHoe utejiyuteHue] 493 Destrucţie Totalitatea proceselor geomorfologice, generate de agenţii interni sau externi, care contribuie la reducerea altitudinii reliefului, [destruction jDestruktion jdestruption / decmpyKijUfl] 494 Deşert Regiune specifică zonelor cu climat arid, în care precipitaţiile sînt inferioare evaporaţiei potenţiale, lipsită de vegetaţie şi de scurgere superficială permanentă, evoluţia reliefului avînd loc sub influenţa directă a factorilor climatici. D. ocupă în prezent circa 20% din suprafaţa Pămîntului. în funcţie de condiţiile termice, importanţa $i distribuţia pe anotimpuri a precipitaţiilor se identifică: deşerturi tropicale, subtropicale, temperate, reci, litorale şi de altitudine, [d isert / Wiiste /desert jnycmNHb] DETERSIE 58 495 Detersie Acţiune de roadere, de şlefuire a scoarţei terestre exercitată de gheţari, [polissage glaciaire, detersion j Detersion, Glăitung, Schleif ung /glacial polishing, o detersion jde-mepcuH] 496 Detracţie Proces de dizlocare a blocurilor de rocă sub acţiunea gheţarilor, [arrachement IAusschiirfen, Detraktion \ pluching, quarrying IdempaKifux] 497 Detritus Material granular neconsolidat cu particule de diametru variabil, de la ordinul milimetrilor pînă la cel mult 1 — 2 cm, rezultat în urma proceselor de dezagregare. \dibris, ditritus, materiei detritique jDetritus, V erwitterungs-schutt, Verwitterungstriimmer jdetrital material, detritus, de-bris waste Idempumyc, dempum] 498 Dezagregare Proces fizic de distrugere a rocilor prin fragmentarea acestora în particule de diverse dimensiuni sub acţiunea variaţiilor mari de temperatură, a îngheţului şi dezgheţului, a acţiunii plantelor etc. [disagregation jVer-witterung, physikalische physischer Abbau, mechanische Verwitterung jmechanical weathering, physical ~ IţfiusunecKoe ebieempueame] 499 Diastrofism a) Teorie din sfera teoriilor mobiliste, care atribuie geneza unor fenomene de eroziune şi a formelor rezultate unor deformări lente ale scoarţei' terestre; este explicată astfel etajarea teraselor fluviatile. D. se opune atît fixismului, cît şi catastrofismului; b) Vezi mişcări tectonice, [diastrophisme jDiastrophism, strophische Bewe-gungen \diastrophism \duacmpo$U3M] 500 Difluenţ& Desfacerea unui curs de apă în două braţe care se varsă independent în acelaşi colector sau în colectori diferiţi. Uneori, termenul este folosit pentru desemnarea locului unde se produce acest proces. Ant. confluenţă. [diffluence /Diffluenz jdiffluence lâuţfiypKaifusi] 501 Dlfluenţă glaciară Despărţirea unui gheţar în două braţe ce înaintează în aval, de o parte şi de alta a unui interfluviu. 502 Diluyiu Termen utilizat în literatura mai veche pentru a desemna pleistocenul sau depozitele de vîrşţă pleistocenă. [— \Diluvium jdiluvium Idujttoeuu] 503 Disecare Acţiunea de fragmentare a unei suprafeţe relativ plane (cîmpie, platou etc.) prin ravinare sau o reţea densă de văi. [— IZerschneidung, Zertalung \dissection \pacHAeueuue] 504 Dislocaţie Deranjarea stratelor scoarţei terestre prin cutare (D. plicative) sau prin deplasări de-a lungul liniilor de falie 59 DOM DE GHFAŢA (D. disjunctive). [dislocation jDislokation j disloc ationj ducao-Katfux] 505 Dislocaţie disjunctivă v. Dislocaţie 506 Dislocaţie plicativă v. Dislocaţie 507 District geomorfologic Unitate taxonomică utilizată în cadrul regionării geomorfologice a unui teritoriu, delimitată după criterii morfosculpturale. Sin. raion geomorfologic. [idistrict giomorphologique jgeomorphologischer Distrikt \geo-morphological district / zeoMopţfioAoeunecKuu pauonJ 508 Divagare Deplasarea laterală sau pendularea albiei minore în cadrul şesului aluvial. [divagation /Schwingung /divaga- tion] â/iyxcdaHue] 509 Divergenţa teraselor Tendinţa de distanţare reciprocă şi progresivă a teraselor fluviale, în plan vertical, către un punct oarecare de pe traseul văii. D.t. este cauzată de mişcările tectonice diferenţiate de-a lungul văii, de mişcările eustatice negative, ca şi de modificările climatice care pot interveni în timpul formării diferitelor nivele de terasă [(divergence des terrasses / Terrassendivergenz jdivergence of ter-races IdueepeemuR meppac] 510 Doab Formă caracteristică de interfluviu îngust şi lung, cu aspect de colină, situat între două rîuri paralele. D. sînt caracteristice pentru regiunile piemontane adînc disecate, fiind descrise pentru prima dată în nordul Indiei. Sin, riedel. [doab / Riedel /doab/ doaO] 511 Dolină Microdepresiune carstică, adesea cu aspect de pîlnie, formată aproape exclusiv prin procesele de dizolvare a calcarului, [doline /Doline /cockpit dolina, doline j do auhq] 512 Dolină de dezgheţ Microrelief termocarstic, cu aspect de dolină, [doline de digel, caviti de fusion, entonnoir de fusionj — jthermokarst hollow / doAurn ommaueauun, Aedanou cmatcaH] 513 Dolină de prăbuşire Formă particulară de dolină la crearea căreia contribuie, în principal, procesele de prăbuşire. [doline d'effondrement fE in sturz doline fcollapse sink / npoeaAb-wr eopoHKa] 514 Dom Cupolă de strate sedimentare formată printr-o boltire uşoară, astfel că flancurile, care au cădere centrifugă, sînt slab înclinate. Relaţia dintre lungimea şi lăţimea structurii este de aproximativ 1:1. [dome /Dom, Kuppel /dome / tcynoa] 515 Dom de gheaţă Movilă de gheaţă care se formează în regiunile cu climat rece prin îngheţarea apei care iese la suprafaţă. [dâme de glace jAufeishiigel, Quelleiskuppe fnaled/. tuiAedb] DRAPERII CARSTICE 60 516 Draperii carstice Concreţiuni, cu aspect de pînză în falduri, care iau naştere prin depunerea calcitului în dreptul unor crăpături din plafoanele peşterilor, [draperies jGehănge \dra-pery, drip curtain / Kapcmoebte 3aeecbt] 517 Dreikanter v. Windkanter 518 Drift continental v. Deriva continentelor 519 Drumlin Termen irlandez desemnînd coline morenaice de formă alungită, cu lungimi de cîteva zeci pînă la cîteva sute de metri şi înălţimi de 5 la 40 m. Axa mare a D. este orientată în sensul mişcării gheţii din calota glaciară. D reprezintă îngroşări locale ale morenei de fund, datorate unor încărcături excedentare de material morenaic abandonate de gheţar. D. pot fi constituite exclusiv din material morenaic, dar pot avea şi un nucleu stîncos, în loc. D. se grupează, adesea, formînd „cîmpuri” de drumlinuri, orientate după o direcţie dominantă riguroasă. [drumlin /Drum-lin, Drum, Schildberg, Rucken-berg /drumlin, drum, mamil-lary hills / dpyMjtun] 520 Dună Formă de relief pozitivă, creată prin „troienirea" nisipurilor libere sub acţiunea vîntului. D. sînt caracteristice pentru regiunile aride şi semiaride, dar apar şi în celelalte regiuni ale globului, acolo unde există nisipuri neconsolidate. D. au înălţimi variabile, de la cîţiva metri la cîteva zeci de metri; în mod excepţional, ele depăşesc 100 m. După gradul de fixare se cunosc: D. mobile şi D. fixate (stabilizate). După orientarea D. faţă de direcţia vîntului, se disting: D. transversale (cele mai frecvente) şi D. longitudinale. Cele transversale au profilul asimetric: versantul dinspre vînt este lin, iar cel din partea opusă vîntului este abrupt. Forma D. este foarte variată. Din acest punct de vedere se deosebesc: D. în semicerc (barcană), D. conică, D. greblă, D. ovală, D. scut, D. parabolică etc. După poziţia geografică se cunosc: D. continentale, D. litorale şi D. fluviale. [dune jDiine jdund / dfona] 521 Dună conică v. Dună 522 Dună continentală Dună modelată în cîmpurile de nisipuri libere, vechi sau noi, din regiunile aride ale interiorului continentelor. în majoritatea cazurilor, aceste nisipuri sînt de origine fluviatilă şi reprezintă vestigii ale unor condiţii climatice mai umede din trecut, [dune continentale,o inttrieure / Binnenlanddune, Binnendiine, Kontinentaldune, Jnendiinej inland dune, continental o / MamepmoeaH d/om] 61 DYKE 523 Dună fixată Dună ale cărei nisipuri au fost imobilizate prin solificare sau prin plantaţii, [dune fix de, ~ stationnaire, ~ morte, ^ stabilisSe jbefestigte Dune, festliegende stiliste-hende tote ~ jestablished dune, fixed stăbilized r**,an-chored stationary ~ / satcperiAern/t drom] 524 Dună fluvială Dună modelată în nisipurile aluviale din şesurile marilor rîuri sau de pe podurile teraselor. ["—/—/ — / npupycAoecui diom, penmn ~ ] 525 Dună litorală Dună formată prin remanierea eoliană a nisipului de plajă din zona litorală. D.l. sînt, In general, transversale, [dune littorale, ^ câtiire jKustendiine, Ştrand-diine I Coastal dune, littoral shore ~ / 6epeeoean d/om] 526 Dună longitudinală v. Dună [dune longitudinale jLăngsdiine Strichdiine /linear dune, longitudinal r-*, seif ^ / npodoAb-mn d/om] 527 Dună mobilă Dună ale cărei nisipuri sînt neconsolidate şi sînt spulberate de pe versantul lin, depunîndu-se pe Versantul abrupt. în felul acesta D. se deplasează pe direcţia vîntului, dar cu viteze neînsemnate, [dune mobile, ^ mou-vante, ^ migrante, ^ vive jWanderdiine \travelling dune, mi-gratory ~, wandering ~ / âjiyxcdafoufast drom, deuotcyuffi-cr~ , He3aKpenAeHHaH ~ ] 528 Dună-greblă v. Dună 529 Dună ovală v. Dună 53Q Dună parabolică Dună în formă de semicerc, asemănătoare cu barcana, «faţă de care se deosebeşte prin aceea că este orientată cu flancul convex în partea opusă vîntului. [dune parabolique / Parabeldune /parabolic dune, upsiloi-. dal ~l napaâoAunecKaH dtom] 531 Dună-scut v. Dună [dune en forme de bouclier fschildfdrmige Dune jshield-shaped dune / iţupKyAbmx dtom] 532 Dună Sn semicerc v. Barcană 533 Dună transversală v. Dună [dune transversale jQuerdiine, TransversaldUne jtransverse dune / nonepeHmn dtom] 534 Dyke Termen englez desemnînd o formă de relief cu aspect de zid, creată prin dezvelirea unei intruziuni lâmelare rezistente, pusă în evidenţă prin eroziune diferenţială. [dyke IQuergang [dike, dyke, dyke wall\ datina, deima] e 535 Echidistanţi Distanţa pe verticală dintre două planuri orizontale succesive cu care se intersectează suprafaţa reliefului pentru a se obţine curbele de nivel, cu ajutorul cărora este reprezentat relieful pe hărţi, [iquidistance/ Ăquidistanz, Hohenlinienabstand /equidistance / eopuiouma-Abuoe ceueme, poeme pac6anme\ 536 Echilibru morfoclimatic v. Adaptare morfoclimatică 537 Echilibru geomorfologic Noţiune davisiană corespunzînd stadiului de maturitate avansată a reliefului, caracterizat prin foarte lente modificări ale profilului talvegurilor şi versanţilor [Squilibre giomorphologique —/—/—] 538 Echiplanaţie v. Altiplanaţie 539 Efuziune v. Erupţie vulcanică [effusion jEffusion \effusion\ 3$0y3un\ 540 Elevaţie periglaciară Proces geomorfologic caracteristic regiunilor reci cu îngheţ peren, care constă în împingerea de jos în sus a blocurilor de rocă împlkitate în solurile supraumezite, datorită presiunilor cauzate de îngheţ, orien-tîndu-le cu axa mare pe verticală. Sin. ridicarea pietrelor, [poussâe verticale de gel, soultvement gilival jFrosthebung / frost heaving/ ebtMopootcueame, Mopo3Hoe nyneme] 541 Elipsoid de referinţă Formă geometrică convenţională, cea mai apropiată de geoid, utilizată ca suprafaţă de referinţă pentru măsurătorile geodezice şi topografice, [ellipsotde de rifirence / Referenzellipsoid Jellipsoid of reference / 3/i/iuncoud pa3deoemn\ 542 Eluviu Material detritic neconsolidat, rezultat din alterarea şi dezagregarea rocilor şi rămas nederanjat pe locul de formare (in şitu). Pe suprafeţele orizontale sau slab înclinate, E. prezintă grosimi mari şi o stabilitate îndelungată, constituindu-se ca scoarţă de alterare prin diferenţiere verticală, [iluvium /Eluvium jeluvium / djitoeuu] 543 Emersiune v. Exondare 63 EROZIUNE ACCELERATĂ 544 Emisar a) Rîu prin intermediul căruia este scursă apa dintr-un lac; b) Limbă de gheaţă scursă dintr-o calotă glaciară sau dintr-un gheţar de platou, [a) imissaire / A usfîup I effluent, lake outlet / cmoKo3epa /; b) imissaire/ effluent, icestrdm, brae /—/—]' 545 Endocarst Totalitatea proceselor şi formelor carstice dezvoltate în interiorul masivelor calcaroase. Sin. carst de profunzime. Ant. exocarst. [karst profond, ~ sousjacent /tie-fer Karst, unterirdischer ~ jdeep karst, underlying ~ /ejty-ăoKuu Kapcm] 546 Endoreie v. Regiune endoreică 547 Energia reliefului Diferenţa de înălţime dintre două puncte vecine de altitudine maximă şi altitudine minimă. Sin. adîncimea fragmentării reliefului, amplitudinea reliefului, fragmentarea verticală a reliefului, [vigueur du relief, alti-tude relative I Relief energie/relative altitude, relief index, ^ intensity, amount of local relief/ jnepzua peAbeţfia] 548 Epiciclu Ciclu de eroziune întrerupt înainte de a se fi realizat complet. [ipicycle, subcycle /Teilzyklus /epicycle / jniiifUK/i] 549 Epigeneză (Epigenie) Fenomen ce caracterizează acele văi care se dezvoltă la început în roci moi, apoi, pe măsură ce se adîncesc, descoperă formaţiuni mai dure, structuri mai complexe şi lacune stratigrafice pe care le secţionează. Sin. supraimpunere. \_ipigSnie /Epigenese /epigenesis / 3rtueeMe3] 550 Epirogenezâ v. Mişcări epirogenetice 551 Eră geotectonică v. Orogeneză 552 Erg v. Cîmp de dune 553 Eroziune Proces geomorfologic de modelare a scoarţei terestre prin dizlocarea particulelor de sol sau de rocă, de către agenţii externi (ape curgătoare, gheţari, vînt, apa mării), parţial prin solvirea unor componente solubile. In sens mai restrîns, E. se referă numai la acţiunea sculpturală a apelor curgătoare. Uneori, E. capătă o accepţiune mult mai largă înglobînd şi transportul materialului dizlocat. [irosion /Erosion /, erosion /3po3Ufi] 554 Eroziune accelerată Eroziune intensificată datorită intervenţiei omului care, prin anumite acţiuni (despădurire, păşunat excesiv, arat iraţional etc.), poate deranja echilibrul natural. Sin. eroziune antropică. [irosion accttfrte / beschleunigte Erosion /accelerated erosion lycKopewum şpo3uÂ] EROZIUNE lN ADÎNCIME 64 555 Eroziune în adincime v. Eroziune liniară [irosion verticale, ^ en profondeur jTiefenerosion /vertical cutting, ^ erosion / 2Ay6mman 3po3un, donnan 556 Eroziune antropică v. Eroziune accelerată 557 Eroziune areolară Proces care constă în îndepărtarea (spăla- rea) particulelor fine de sol sau rocă prin acţiunea apei care se scurge laminar pe versant. Sin. eroziune în suprafaţă, eroziune laminară, eroziune superficială. [irosion superfi-cielle, en nappe, ^ en sur face, ~ areolaire jareale Abtra-gung, Flăchenspiilung, Flâchenerosion jsheet erosion, sheet--flow <—superficial sur face areal ~ / nAOCKocmmn 3P03UH] 558 Eroziune chimică v. Coroziune 559 Eroziune diferenţială Eroziune care pune în evidenţă, proprietăţile diferite ale rocilor dintr-o anumită regiune şi, în special, rezistenţa mai mare sau mai mică a acestora la acţiunea agenţilor externi. Sin. eroziune selectivă. [irosion diffirentielle [selektive Erosion jdifferential erosion Iduţfiţfiepeu-iţuaAbHQH 3po3UHy u36upameAbmH 560 Eroziune eoliană v. Coraziune [irosion iolienne \ăolische Erosion, Winderosion jwind erosionf 3oAoean 3po3un, eempo-ean 561 Eroziune fluviatilă Eroziune exercitată de către apa rîurilor. [irosion fluviale /Fluperosion, fluviatile Erosion \river erosion, stream ~ Ipeumx 3po3un, pa3Mbte] 562 Eroziune de fund v. Eroziune liniară 563 Eroziune glaciară Eroziune exercitată de către gheţarii montani sau gheţarii de calotă. Sin. exaraţie. [irosion glaciaire jGletschererosion, Glazialerosion /glacial erosion / jiedhUKoeati apo3un\ 564 Eroziune laminară v. Eroziune areolară 565 Eroziune laterală v. Eroziune liniară [irosion latirale/ Lat erai erosion, Seitenerosion, seitliche Erosion /lateral erosion, ~ cutting lâoKoeax 3po3un] 566 Eroziune liniară Eroziune exercitată de apele curgătoare în cadrul albiei minore şi de apele care se scurg temporar pe fundul ogaşelor, rigolelor, ravenelor şi torenţilor. E.l. acţionează atît asupra fundului albiei sau canalului de scurgere al torenţilor adîncindu-le (E. de fund9 în adîncime), cît şi asupra malurilor lărgindu-le (E. laterală), [irosion liniaire / Linear erosion /linear erosion lAUHeitMH 3po3un] 567 Eroziune moderată v. Eroziune normală 65 'ESKER 568 Eroziune nivală Eroziune exercitată de zăpadă, care se deplasează lent (alunecare de zăpadă) sau rapid (avalanşă). [irosion nivale /schnee-Erosion, Nivation jsnow patch erosion, nivation iHueajibnaji 3po3ux] 569 Eroziune normală Termen folosit în sensuri foarte variate Iniţial a fost introdus de W. M. Davis, în 1909, pentru a defini eroziunea fluviatilă. Ulterior, a fost restrîns la eroziunea rîurilor cu ieşire la mare (la regiunile exoreice). în prezent este folosit pentru eroziunea ce se desfăşoară în condiţii naturale, netulburate de acţiunea omului. Sin. eroziune moderată. Ant. eroziune accelerată, [erosion normale / Normalerosion jnormal erosion \HopMajibnaH 3po3un] 570 Eroziune regresivă Eroziune care se propagă din aval spre amonte cu tendinţa de a reduce, treptat, înclinarea talve-gului şi de a realiza profilul de echilibru, [irosion rigressive, retrograde, ^ remontante fruckschreitende Erosion, riick-greifender>j, riicklăufige r+s jhead erosion, headward regres-sive ~ jpespeccuemH 3po3un, omcmynatouţaH 571 Eroziune selectivă v. Eroziune diferenţială [irosion silective jselektive Erosion /selective erosion \u36upame/ibmn 3po3Ux] 572 Eroziunea solului Procesul de îndepărtare a orizonturilor superioare de sol, sau înlăturarea în întregime a acestuia prin acţiunea agenţilor externi, [irosion du sol/Bodenero-sion, Bodenzerstorung fsoil erosion \noHeeHHan 3po3tik] 573 Eroziune subaeriană Eroziune ce se desfăşoară pe supra> faţa uscatului, [irosion subairienne faupenburtige Erosion j subaerial erosion \cy6aepaAbHon 3po3un] 574 Eroziune superficială v. Eroziune areolară 575 Eroziune în suprafaţă v. Eroziune areolară 576 Erupţie vulcanică Totalitatea fenomenelor naturale legate de apariţia la suprafaţa scoarţei terestre a topiturilor magmatice. în cazurile în care componenţa chimică a magmei este bazică, erupţiile sînt liniştite şi lavele fluide se împrăştie pe suprafeţe mari. în cazul magmelor acide, vîscoase şi bogate în gaze E.v. sînt violente; lava este expulzată în amestec cu gaze, cenuşă şi fragmente de roci (piroclastite) construind aparate vulcanice complexe şi de mare înălţime. Sin. efuziune, extruziune. [iruption volcanique \Erup-tion, Vulkanausbruch jvolcanic eruption, irruption, ou(breakt outburst \eyAKanmecKoe u3eepotcenuet spymftm] 577 Esker Termen islandez desemnînd o formă sinuoasă, îngustă, de acumulare fluvio-glaciară, cu aspectul unui ram- JSTARELĂ 66 bleu de cale ferată, cu versanţi între 5 şi 20°, cu înălţimi de 10—-50 m şi lungimi de pînă la cîţiva kilometri. Orientarea E. corespunde sensului deplasării gheţarilor. Ele sînt alcătuite din nisipuri şi argile cu blocuri, din pietrişuri stratificate şi bine rulate. De Geer (1897) consideră că E. au fost formate de către apele provenite din topirea gheţarului şi care circulau priA tuneluri, prin crăpături în gheaţă sau în lungul marginii gheţii. Sin. ds, os, harju. [esker, âsj Esker, Os, IVallberg, Kiesriicken /esker, escar, eschar fecKep, 03, ce/ibz] 578 Estavelă Orificiu carstic care funcţionează alternativ şi ca ponor şi ca izvor. E. este în legătură cu o zonă de alimentare situată la un nivel superior şi care îşi descarcă apele printr-un canal legat de E., situat sub nivelul acesteia. Cînd apele provenite din bazinul de alimentare depăşesc debitul posibil de evacuare prin canalul de descărcare E. funcţionează ca izvor carstic, prin care urcă la zi surplusul de ape. Cînd alimentarea este mai slabă şi apele se elimină integral, E. funcţionează ca ponor. în cazurile în care E. est» situată într-o depresiune închisă, în perioadele cînd funcţionează ca izvor, poate da naştere unui lac carstic temporar. [, endogenous agent, ^ force fandoaembiu (fkucmop] 594 Factor exogen v. Factor geomorfologic [facteur exogene/ aupenbiirtiger Faktor, exogener >—' jexogenic agent, exoge-nous subaerial force \3K3ozembiu fiaKmop] 595 Factor extern v. Factor geomorfologic 596 Factor geomorfologic Factor genetic al reliefului din interacţiunea cărora rezultă configuraţia scoarţei terestre. F.g. naturali pot avea originea în forţele interne ale Pămîn-tului (F. endogeni, F. interni) sau în învelişurile externe ale acestuia (F. exogeni, F. externi). Aceste două categorii de factori se pot manifesta activ în cadrul procesului morfo-genetic (agenţi geomorfologici) sau pot fi pasivi ca, de exemplu, constituţia petrografică şi structura. Omul, prin activitatea sa, se manifestă adesea ca un important factor geomorfologic (F. antropic), [facteur geomorphologique] geomorphologischer Faktor /— /2eoMop$ojiozmecmu tfatcmop] 597 Factor intern v. Factor geomorfologic 598 Faguri Microrelief caracteristic pentru pereţii stîncoşi în care aflorează roci sedimentare slab cimentate şi, în general, cu granulaţie grosieră. F. se formează prin acţiunea combinată a dezagregării, coraziunii şi a impactului pluvial. [nids d'abeilles jGitterskulptur, Wabenskulptur jhoneycomb structure jcombi\ 599 Falez& Abrupt format prin acţiunea de eroziune a valurilor de-a lungul ţărmurilor lacustre, marine şi oceanice, [falaise / 69 FEREASTRĂ CARSTICĂ Kliff, Kiistenkliff jbeach scarp, wave-cut sea cliff iKAUţfiţf), âepeeoeou ycmyn, ^ oâpbie] 600 Faleză activă v. Faleză vie 601 Faleză falsă Abrupt format în fruntea unui corp de alunecare de la baza unei faleze, [falaise fausse, ^ d* iboulement / Unterkliff, Sekundărkliff/undercliff\nceedo-KAU$(fi\ 602 Faleză de gheaţă Faleză dezvoltată în zona terminală a gheţarilor de calotă ajunşi la ţărm şi din care se rup ice-bergurile. Sin. barieră de gheaţă, [falaise de glace, barriere de <—' jEiskliff jice cliff, ^ barrier, -—' front, >—' wall \jiednHOU kau$$> ' âapbep ] 603 Faleză moartă Faleză care a ieşit din sfera de acţiune a valurilor, fie prin retragerea apelor (datorită scăderii nive-velului acestora sau înălţării epirogenetice a uscatului), fie printr-o evoluţie îndelungată, care determină reculul falezei pînă la un punct unde acţiunea modelatoare a valurilor încetează [falaise morte, ^ ancienne jtoter Kliff, verlassener Ruhekliffj, abandoned cliff, ancient >—' jomMep- utuu KAucfitf), nomwymviu 604 Faleză plonjantă Faleză cu baza submersă, datorită fie ridicării nivelului apelor, fie coborîrii uscatului, într-un ritm suficient de intens pentru a nu se mai putea forma plaja de la picioarele falezei, [falaise plongeante junter-tauchender Kliff jplunging cliff \Hacmmm 3amonAeHHbtft KAUţfitf] 605 Faleză vie Faleză care se găseşte în sfera de acţiune a valurilor. Sin. faleză activă. 606 Falie Ruptură a scoarţei tereste de-a lungul căreia compartimentele opuse suferă o deplasare diferenţiată, paralelă cu suprafaţa de ruptură. Uneori F. se înscriu în relief prin denivelări [faille/Bruch, Sprung, Verwerfung jfault /câpoc, etâpoc] 607 Făgaş v. Ogaş 608 Feidj Termen arab desemnînd o depresiune alungită, modelată prin acţiunea vîntului între dune şi avînd forma unui culoar cu fundul acoperit de o cuvertură de nisip, [feidj /— / dune valley, feidshj—] 609 Fereastră carstică Deschidere formată prin prăbuşirea masei de calcar de deasupra unei galerii subterane, cu care ocazie poate deveni vizibil un curs de apă subteran, [fenitre karstique /Karstenfenster jkarst fenster, ^ window /#capcmo-eoe okho] FEREASTRĂ TECTONICĂ 70 610. Fereastră tectonică Porţiune din suprafaţa terestră in cadrul căreia relieful este modelat în roci tinere, dezvelite prin eroziune de sub rocile mai vechi din cuprinsul unei pînze de şariaj. Astfel, F. apare înconjurată de formaţiunile geologice neconsumate ale pînzei respective. [fenitre, ^ tectonique IFenster, geologisches tektonisches ~ /„fenster", inlier, geological window, tectonic ^\meKmoHunecKoe okho\ 611 Fierbători v. Vulcan noroios 612 Fiord Termen de origine norvegiană desemnînd un golf sau o strîmtoare îngustă, care reprezintă o veche vale glaciară invadată de apele mării. F. sînt străjuite de ver-sanţi stîncoşi abrupţi şi sînt închise la capătul dinspre larg printr-un prag submers. F. sînt caracteristice, pentru ţărmul vestic al Peninsulei Scandinave, unde depăşesec 150 km lungime şi 1 000 m adîncime. [fjord j Fjord /fiord fjord Iţfiuopd] 613 Firidă v. Nişă 614 Firn Zăpadă care se păstrează de la an la an, modificată prin topire şi recristalizare parţială, grăunţoasă şi tasată (compactizată). Prin evoluţie mai îndelungată F. devine gheaţă de gheţar. Sin. nâvâ. [nive /Fim ffirn Itfjuph] 615 Fisuri v. Crăpături 616 Fjâll v. Fjell 617 Fjărd Termen suedez atribuit unui golf sau canal îngust, ultimul situat între două insule din vecinătatea ţărmului sau între o insulă şi ţărm, orientat aproximativ perpendicular faţă de linia ţărmului, reprezentînd o veche vale glaciară cu adîncime foarte mică (cu versanţii abia schiţaţi) şi care a fost invadată de apa mării, [fjărd jFjârd / fjărd, fiard Itfbepd] 618 Fjell Termen norvegian atribuit unui masiv montan care se termină la partea superioară cu o suprafaţă netezită prin procese de eroziune şi acumulare glaciară, situată deasupra limitei pădurilor. Sin. fjăll. [fjell, fjăll \Fjeli, Fjâll Ifjell, fjăll /(fibeAbd] 619 Fliş Formaţiune geosinclinală sinparoxismală cu grosime mare, caracterizată, din punct de vedere facial, prin alternanţa repetată de depozite pelitice şi psamitice şi prezenţa unei anumite asociaţii de structuri sedimentare (sedimentare gradată, mecanoglife etc. [flysch jFlysch jflysch \0auiu\ 620 Floe Gheaţă care acoperă parţial mările nordice, plutind in sloiuri de circa 1 m grosime, [floe, glaţon jEisscholle, Scholle (floe, ice floe, ~ float IrtAatiynaH Abdum, ^ Aed] 71 FRUNTEA ALUNECĂRII 621 Fflrde Termen german desemnînd un golf sau un canal situat între două insule din apropierea ţărmului, sau între ţărm şi o insulă. F. reprezintă vechi văi modelate de cursurile de apă infraglaciare, care au fost acoperite de apa mării după retragerea gheţarilor [fdrd \Forde jfdrd /—] 622 Forland v. Vorland 623 Flux v. Maree [mont Se, flux, flot, flux montante jFlut, Stei-gen jflood-tide, rising tide\npume\ 624 Forme de relief Aspecte particulare ale reliefului scoarţei terestre, care se deosebesc între ele prin condiţii de geneză, trăsături morfologice şi dimensiuni proprii. După caracteristicile lor morfometrice, F.r. sînt împărţite în majore şi minore, în pozitive şi negative. [formes du terrain, ~ du relief jLandformen, Reliefformen, Oberflăchenformen /land-forms, relief features IţfiopMbi peAbeţfiă] 625 Forme majore de relief v. Forme de relief [formes majeures du relief jGroplandformen /major landforms iMeeapejibeţfîl 626 Forme minore de relief v. Forme de relief [formes mineures du relief jKleinlandformen /small landforms iMUKpopeAbeţfil 627 Forme negative de relief v. Forme de relief [formes niga-tives du relief jHâhlformen/negative landforms jompuita-me/ibHbie fiopMbi peAbetfa] 628 Forme pozitive de relief v. Forme de relief [Formes positives du relief / Vollformen jpositive landforms jnoAOJtcumeAbHbte ffiopMbi pe/ibeţpa] 629 Fosă abisală v. Groapă abisală [fossS abyssal / — / — /—] 630 Fragmentarea orizontală a reliefului v. Densitatea fragmentării reliefului 631 Fragmentarea verticală a reliefului v. Energia reliefului 632 Frana Alunecare în formă de cuib [/rana/—/—/—] 633 Franjuri periglaciare Structură periglaciară cu aspect fran-jurat, formată prin umplerea golurilor create de penele de gheaţă cu materiale diferenţiate faţă de cele ce alcătuiesc terenul în care sînt împlîntate. [dipot de coins de glacej aufgefiillte Eiskeilspalten jfossil ice wedgesl—] 634 Fruntea alunecării Element morfologic reprezentat prin-tr-un abrupt, de regulă în formă de semicerc sau festonat, care mărgineşte corpul alunecării în partea sa frontală (din direcţia în care acesta înaintează) [front, bout / — jtoe / ifipoHmajtbmsi nacmb otioasha] FRUNTEA TERASEI 72 635 Fruntea terasei Abruptul prin care terasa domină albia majoră sau podul terasei inferioare pe care se sprijină. F.t. este o suprafaţă înclinată, pînă la verticală,, care face racordul între muchia terasei şi baza acesteia, [talus de terrasse / Terrassenhang, Terrassenlehne /scarp of terrace / ycmyn meppacbi] 636 Fugitură (de teren) v. Alunecare de teren 637 Fuldj Termen arab pentru o depresiune asimetrică de dimensiuni mici, formată între dunele parabolice sau între bar-cane. [fuldj(Fuldj /fuldj Iţfiy/ibdxcu] g 638 Galerie a) Formă de relief carstic reprezentată printr-o cavitate subterană, relativ îngustă şi alungită, aproape sau chiar orizontală, săpată prin coroziune şi eroziune mecanică în lungul fisurilor, al planurilor de stratificaţie, al diaclazelor sau al faliilor; b) Formă de relief antropic rezultată în urma lucrărilor miniere sau de prospecţiuni; c) Microformă de relief biogen creată de animalele tericole. [a). galerie jGaler ie, Stollen jgallery, passage jea/tepe/t; b) galerie/Stollen, Strecke, Tunnelfăhrte jgallery jwmo uimpen; c) terrier jHohle, Loch jboring, burrow, terrier j.ioeoeuiqe, Hopa] 639 Galet Fragment de rocă mai dură, cu formă ovală sau rotunjită, ale cărui colţuri au fost tocite datorită acţiunii apei curgătoare sau a valurilor. Ca dimensiuni, G. se situează între prundiş şi bolovani (2 — 20 cm). [galet jGerolle, Roll-kiesel, Schotter, Strandgerolle, Strandkiesel jbeach pebble, cobble, pebble, shingle jeajiem, za/ibtca] 640 Gassi Termen arab desemnînd un culoar săpat de vînt între dune, prin deflaţie şi coraziune, făcînd să apară la zi substratul mai dur al nisipului mobil, [couloir interdunaire jGassi, Diinental, Windgasse jdune-valley, passage-way jjiywca] 641 Găvan v. Crov 642 Geanticlinal Porţiune a scoarţei terestre dintr-o regiune de geosinclinal, care a suferit o înălţare lentă şi îndelungată căpătînd aspectul unei boltiri, pe care sedimentele au grosimi mai mici decît în regiunile învecinate, [gianticlinal j Geantiklinale, Geoantiklinale jgeanticline jeeoaumuKjiUHaAb] 643 Gelifracte Blocuri de diverse mărimi şi forme, provenite din dezagregarea rocilor prin alternarea repetată a fenomenelor de îngheţ şi dezgheţ, [gilifracts jFrostsprengungs-schutt jfrost-shattered blocks, cryogenic stone eluviumj—] 644 Gelifracţie Dezagregarea rocilor sub acţiunea repetată alternantă a îngheţului şi dezgheţului. în acest proces un rol important revine apei pătrunsă în fisurile rocilor şi care, prin îngheţ, îşi măreşte volumul, exercitînd presiuni mari GELIVAŢIE 74 asupra pereţilor fisurilor. Sin. congelifracţie. [gilifraction, congelifraction, cryoclastisme, iclatement \Frostsprengung, Frostvevwitterung/frost-shattering, gelifraction, congelifraction, frost riving, ~ splitting, ~ wedging, ~ weathering /Mopomoe ebieempueanue] 645 Gelivaţie Acţiune exercitată de alternanţa îngheţ-dezgheţ asupra rocilor şi formelor de relief, [gelivation, action du gel \ Frostwirkung \frost-worh jMopo3Hoe emempueanue] 646 Generaţie de alunecări Alunecări de aceeaşi vîrstă. [genera-tion de glissement /Abrufschunggeneration j — \n0K0Aemn onoA3neu] 647 Generaţie de văi Grup de văi de aceeaşi vîrstă încrustate în aceeaşi suprafaţă de nivelare sau primordială, ori modelate de afluenţi de acelaşi ordin ai unui rîu principal, [gini-ration de vallies /Talergeneration Igeneration of valleys / noKoAemn doAUH] 648 Geocriologie Disciplină ştiinţifică care se ocupă cu studiul proceselor fizice (geologice, geomorfologice şi hidrogeologice) legate de acţiunea îngheţului şi dezgheţului în regiunile cu îngheţ peren sau periodic, cu particularităţile solurilor şi rocilor corespunzătoare, cît şi cu repartiţia lor teritorială. [giocryologie, cryopidologie jKryopedologie jcryopedology Iseo-KpuoAo 2uh , Mep3Aomoeedeme\ 649 Geocronologie Parte a geologiei care se ocupă cu determinarea vîrstei rocilor, stratelor, proceselor şi fenomenelor terestre din trecut, a formelor de relief şi chiar a Pămîn-tului ca planetă. Pe baza marilor discordanţe stratigrafice şi a evoluţiei vieţuitoarelor s-a elaborat o scară cronologică relativă, împărţind trecutul geologic al Pămîntului în ere, perioade şi epoci, iar pe baza metodelor radioactive s-a elaborat o scară cronologică absolută, [g iochronologie /Geo-chronologie, Erdzeitmessung Igeochronologie, geochrony / eeo-XpOHOAOZUH] 650 Geodepresiune Depresiune tectonică primară, aşa cum a rezultat ea din mişcările scoarţei terestre. Formă opusă geotumorii. [giodepression /GeodepressiOn \geodepression fzeo-denpeccjt\ 651 Geografie fizică Ramură a geografiei care se ocupă cu studiul elementelor ce alcătuiesc învelişul geografic (aer, apă, uscat, plante, animale) în interdependenţa şi condiţionarea lor reciprocă. [giographie physique jphysische Geographiej physical geography lopM pejtbeţfia] 758 Hartă morfografică Hartă geomorfologică specială pe care este reprezentat aspectul exterior al reliefului cu ajutorul curbelor de nivel, haşurilor, în perspectivă sau prin modele stereoscopice. Sin. hartă hipsografică, hartă orografică. [carte morphographique jmorphographische Karte fmorphogra-phical map \mop$ozpa$imecKQR Kapma] 759 Hartă morfometrică Hartă geomorfologică specială care, cu ajutorul indicilor, izoliniilor şi culorilor, redă caracteristicile cantitative ale reliefului ca: altitudinea, densitatea fragmentării, adîncimea fragmentării reliefului şi panta lui. [carte morphomitrique \morphometrische Karte /morphometri-cal map \M0p$0MempuHecKan Kapma] 760 Hariă orografică v. Hartă morfografică [carte orographiquej orographische Karte jphysiographic map jopo epaţfiuHecKan Kapma] 761 Hartă în relief Reprezentare tridimensională a reliefului cu ajutorul unor mulaje masive sau al unor foi din material plastic presate în matriţe care reprezintă relieful redus la scară, [carte en relief jReliefkarte /relief mapjpeAbe^nan Kapma] 762 Helictite Concreţiuni calcaroase în formă de spirală care se formează pe tavanul, pereţii şi pardoseala peşterilor, rami-ficîndu-se în toate direcţiile, [helictitesj — jhelictites, erratic stalactites /—] 763 Hidrolacolit Formă pozitivă de relief, rotundă sau ovală, cu înălţimi pînă la 40—50 m, care are în substrat o lentilă de gheaţă acoperită cu material mineral peste care se află, uneori, un strat de turbă. H. apar în regiunile periglaciare datorită presiunii exercitate de apa subterană care îngheaţă, în urma topirii nucleului de gheaţă se formează o mică depresiune înconjurată de un val de material care a fost împins lateral de gheaţă sau s-a deplasat prin solifluxiune pe flancurile H. Sin. pingo. [hydrolaccolite, pingo /Hydrolak-holith \hydrolaccolitht pingo, frost mound /eudpoAOKKOAum] 764 Hinterland Regiune relativ rigidă din punct de vedere tectonic, situată în spatele unui geosinclinal pe care îl hionosferA 88 împinge către forland. [arri&re-pays /Hinterland, Rucklandj hinterland, back land /xunmepAaud] 765 Hionosferâ Strat constitutiv al troposferei în care temperaturile se menţin, în general, negative, iar umiditatea mare favorizează ninsorile. Limita inferioară a acestui strat se situează la altitudini mai mari în zona caldă (4000—6000 m) şi coboară treptat spre poli pînă la 50—100 m sau mai jos. Poate fi considerată ca un etaj morfoclimatic distinct. Intersecţia limitei inferioare a H. cu suprafaţa terestră constituie limita zăpezilor perpetue. [—/—/ — /xuonocţfiepa] 766 Hipsografie a) Parte a geomorfologiei care se ocupă cu descrierea reliefului, îndeosebi sub aspectul altitudinii; b) Totalitatea formelor de relief dintr-o regiune dată, analizate şi caracterizate după altitudine. Sin. orografie. [.hypsographie /Hypsographie /hypsography / zuncoepaţfiusi] 767 Hipsometrie a) Parte a geomorfologiei care se referă la măsurarea altitudinii diverselor puncte de pe suprafaţa uscatului; b) Totalitatea elementelor care redau, pe o hartă, altitudinea reliefului. Sin. altimetrie, orometrie. [hypso-mHrie, altimitrie /Hohenmessung, Hypsometrie fhypsometry / simcoMempuH] 768 Hirtop Formă negativă de relief, cu aspect de amfiteatru, situat în cadrul unui versant sau la obîrşia unei văi torenţiale. La modelarea H. participă procese geomorfologice complexe. După procesul predominant, se pot deosebi H. de alunecare şi H. de eroziune. [—/—/— /eepmeâ] 769 Hîrtop de alunecare v. Hîrtop 770 HSrtop de eroziune v. Hîrtop 771 Hogback Termen de origină engleză atribuit unei forme de relief structural reprezentată printr-un versant abrupt care retează în cap strate de roci a căror înclinare depăşeşte 25°. H. se întîlnesc în regiunile cu structuri cutate, acolo unde procesele de versant sînt intense, datorită pantei mari. în cazul unor roci dure, puternic înclinate, H. ia aspectul unei creste. [crSte monoclinale, Schine, hogback, hog'back/ Schichtrippe, Grat, Ziegenriicken /hogback, hog-back, hog’s back /mohokAunaAbHhnU epeâeHb] 772 Holm Deal izolat de formă rotundă sau ovală, cu vîrf mai mult sau mai puţin rotunjit. [— /— /— /xoam] 773 Holoage v. Monticuli de alunecare 774 Holocarst Carst complet dezvoltat, avînd reprezentate toate formele superficiale şi subterane. Este caracteristic 89 HUMMOCK regiunilor în care calcarele au grosimi mari şi apar la zi, iar climatul este umed şi temperat. Sin. carst dinar ic. [holokarst, har st complet, >—' parfait jHolokarst, Ganzkarst/ holokarst /eoAOKacpm] 775 Holocen Subdiviziune a cuaternarului care durează de la retragerea calotelor glaciare şi pînă în prezent. De aceea i se mai spune şi postglaciar. Durata H. se apreciază la aproximativ 10 000 de ani. în timpul H. s-au produs oscilaţii climatice, şi implicit schimbări în desfăşurarea proceselor geomorfologice. Sin. aluviu. [Holocene jHolozăn, Post-glazialzeit IHolocene, Recent /eo/toifeu} 776 Horjuri Denumire utilizată în Munţii Făgăraş pentru grohotişuri. 777 Horn Vîrf piramidal în munţii înalţi din care pleacă radiar creste alpine separate între ele prin circuri şi văi glaciare (ex. vîrful Matterhorn din Alpii Elveţiei). Sin. Karling [horn, aiguille glaciaire, pyramide /Horn. Piramide, Karling jglacial horn, pyramidal peak, monument /tcapAum] 778 Horn carstic Gol subteran de origine carstică şi care se prezintă ca un coş (ogeac) ce se continuă în sus, vertical sau oblic, plecînd din tavanul unei peşteri. [—> spire /eopmmo] 781 Horst Compartiment al scoarţei terestre înălţat deasupra regiunilor învecinate faţă de care este separat prin falii. Ant. graben. [horst /Horst /horst, rift-block mountain /zopcm] 782 Hrubă sufozională Gol subteran de forma unei galerii de mici dimensiuni creat prin sufoziune în roci friabile (în special în cele loessice sau loessoide). 783 Ham Martor carstic sub formă de bloc izolat rămas din masa calcarului. Existenţa H. marchează ultimul stadiu al ciclu-lului carstic, [hum, piton karstique /Hum, Karstinselberg / hum, cockpit, pepino, pepino hill, haystack, mogotes/xyAt] 784 Hummock Blocuri de gheaţă dispuse haotic şi care se înalţă peste suprafaţa pack-ului. Apar datorită presiunii HUNIE 90 laterale mari pe linia de contact dintre floe [hummock \Hum~ mock Ihummock Imopocucmbtu Aed, mopoc] 785 flunle Organism torenţial incomplet, care, formîndu-se pe un versant puternic înclinat şi scurt, nu are decît un mic bazin de recepţie şi con de dejecţie, lipsindu-i canalul de scurgere. Termen geografic popular românesc, introdus în literatura de specialitate de G. Vâlsan. DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 91 1 786 Iceberg v. Aisberg [iceberg /Eisberg /iceberg, ice moutain / aucăepe, Aed amu zopa] 787 Icefjeld v. Gheţar de tip norvegian 788 Icestrom v. Gheţar de tip norvegian 789 Iluviere Proces de acumulare într-un orizont al solului (de regulă în B) a materialului spălat şi dizolvat din orizonturile superioare, [illuviation lEinschwemmung, Einschlăm-mung jilluviation jnpoijecc uAAweupoeamx] 790 Imersiune Scufundare sub apă a unei porţiuni de uscat din zona litorală. Sin. submersiune. [immersion, ennoyage jlm-mersion \immersion \uMMcpcun] 791 Impermeabilitatea rocilor Proprietate a rocilor de a nu lăsa să treacă apa prin ele. Sînt impermeabile rocile masive dar şi rocile cu pori foarte fini, umpluţi deja cu apă, aşa cum se întîmplă cu argilele şi marnele. I.r. măreşte scurgerea superficială a apelor care modelează intens relieful, [imp er-meabilite des roches JWasserundurchlăssigkeit, Impermeabil litat limpermedbility, imperviousness IHenponuifaeMocmb, eo-doHenpomifaeMocmb nopodbi] 792 Indice de aplatizare Valoare care exprimă gradul de aplatizare a fragmentelor de rocă dură. I.a. se calculează după L + l formula propusă de A. Cailleux: Ia = ----------------- (L = 2e lungimea particulei, l = lăţimea, e = grosimea). Pentru particulele sferice, valoarea I.a. este 1 şi ea creşte pe măsură ce particula este mai plată. Sin. coeficient de aplatizare, [iindice d’aplatissement IAbplattungsindex \platness index iKOdţfi&uiţu-enm ynAOliţeHHOcmu] 793 Indice de rotunjire Valoare care exprimă gradul de rotunjire a fragmentelor de rocă prin tocirea colţurilor prin diverse procese geomorfologice. Acest indice poate fi calculat după formula propusă de A. Cailleux: Ir = IrjL, unde L = lungimea particulei; r = cea mai mică rază de curbură a suprafeţei particulei în planul LI (l = lăţimea particulei). Pentru particulele sferice valoarea I.r. este 1 şi ea scade INEL DE PIETRE 92 pe măsură ce particula prezintă muchii sau vîrfuri mai ascuţite. Sin. coeficient de rotunjire, [indice d*tmoussi /Zur-undungsindex /roundness index, attrition ~ / — /Ko3ţfiţfiuifueHm oKpyejteHHocmu] 794 Inel de pietre v. Cerc de pietre 795 Infiltrafie Fenomen de pătrundere şi de curgere a unui fluid printr-un material poros. I. apei în sol sau în roci, sub influenţa forţei gravitaţionale, a forţelor capilare şi a presiunii hidrostatice, prezintă o deosebită importanţă pentru geomorfologie. Apa dizolvă în drumul ei o serie de substanţe sau antrenează în mişcarea sa unele particule fine. Prin lărgirea porilor şi a fisurilor se poate produce tasarea solului sau a rocilor, fenomen care generează apariţia unor forme negative de relief de tipul crovurilor, dolinelor etc. [infiltration jlnfiltration jinfiltration / UHţfiuAbmpayuH] 796 Ingresiune înaintarea apelor marine pe gurile văilor, ca urmare a creşterii nivelului marin sau a mişcărilor oscilatorii negative ale uscatului. I. dă naştere unor golfuri înguste şi alungite de tipul fiordurilor şi riasurilor. [ingres-sion /Ingression, Eingriff jingression \uHepeccun\ 797 Inlandsis v. Calotă glaciară [inlandsis /Inlandsis, Binnen-eis /inlandice\jiednnou ujum] 798 Inselberg Munte rămas izolat dintr-un masiv muntos care a fost denundat în condiţiile unui climat arid. De aceea I« este îngropat, parţial, sub materialul rezultat din dezagregare şi care nu a putut fi îndepărtat din lipsa apei ca agent de transport. I. reprezintă un martor de denudaţie. [inselberg /Inselberg /inselberg, lost moutain /eopa-ceudemenb, ocm-poem}i eopa] 799 Insulă Porţiune de uscat înconjurată din toate părţile de apă. I. au dimensiuni foarte diferite. Ele pot apărea fie în apropierea blocurilor continentale, cu care au făcut odinioară corp comun, fie la mare distanţă de ţărm, reprezen-tînd construcţii vulcanice sau coraligene. După origine şi poziţie se pot deosebi: I. continentale, I. oceanice, I. vulcanice, I. coraligene etc. [île /Insei /island, isle/ocmpoe] 800 Insulă ancorată Insulă legată printr-un tombolo de uscat sau de o altă insulă. [île rattachie /angegliederte Insei /tied island, attached ~ /npuKAtoueHHbiu ocmpoe] 801 Insulă continentală Insulă situată în regiunea şelfului făcînd parte din blocul continental. Ant. insulă oceanică, [île continentale/Kontinentalinsel/continental island!Mame-puKoebiu ocmpoe] 93 INUNDAŢIE 802 Insulă coraligenă Insulă formată în mările calde prin dezvoltarea coloniilor de corali, avînd ca suport creste muntoase sau aparate vulcanice submerse. De obicei I.c. au dimensiuni mici şi un relief foarte şters, [atoli, île corallienne / Koralleninsel Iatoli, coral island iKoppa/ioewu ocmpoe] 803 Insulă oceanică Insulă situată în largul oceanului, în afara platformei continentale, ridicîndu-se direct de pe fundul adînc al bazinului oceanic. Ant. insulă continentală, [île ocianique /ozeanische Insei /oceanic island, midoceanic oKeaHunecKuu ocmpoe, caMocmostme/ibubiu] 804 Insulă vulcanică Insulă formată prin acumulări de lavă rezultate în urma erupţiilor vulcanice submarine. Unele I.v. reprezinte conuri vulcanice care se înalţă deasupra apei; altele reprezintă platouri vulcanice. [île volcanique fvulka-nische Insei jvolcanic island {eynKanimecKuu ocmpoe] 805 Interfluviu a) Regiunea cuprinsă între talvegurile a două văi vecine; b) Regiunea care se întinde între două văi vecine, începînd de la limita superioară a versanţilor acelor văi. Mărimea interfluviilor este variabilă, lungimea lor depinde de lungimea rîurilor vecine, iar lăţimea de distanţa dintre cele două văi. Forma interfluviilor este şi ea diferită, în regiunile de cîmpie, I. au altitudine mică, sînt netede şi poartă denumirea de cîmpuri. în regiunile de podiş, I. pot avea formă de platou (pod), deal, colină, iar în regiunile montane de creste înguste, culmi domoale sau platforme de eroziune uşor vălurite sau netede. în regiunile piemontane, I. apar ca nişte culmi prelungi, paralele între ele, cunoscute sub numele de doaburi sau riedel. [interfluve / Riedel \interfluve, intervale, interstream area lMeotcdypenue\ 806 Interglaciar v. Glaciaţie [ipoque interglaciaire /Interglazial / inter glacial iMeotcAednmoebiu nepuod\ 807 Interstadiu glaciar v. Glaciaţie [interstade, Spoque intersta-diaire / Inter stadialzeit j inter stadial, inter stadial epoch Ijueotcc-maduajibubiu nepuod] 808 Intruziune Masă de magmă pătrunsă în partea superioară a scoarţei terestre, unde se răceşte şi se consolidează. După formă, I. poartă denumirea de lacolit, batolit, filon, sili, dyke etc. Prin denudaţie I. pot fi scoase la zi şi se impun în relief cu forme specifice, [intrusion jlntrusion Jintrusion / unmpy3un\ 809 Inundaţie Fenomen de acoperire a unui teren de către apele revărsate dintr-un rîu sau scurse de pe un versant. Pe terenul inundat se depun aluviuni datorită scăderii vitezei apei, în unele locuri se produc eroziuni, iar în altele apar INVERSIUNEDERELIEF 94 tasări în urma stagnării apei. [inondation [Inundation, Vber-schwemmung /inondation /3amonAemet naeodeme, oâeodenue] 810 Inversiune de relief Stadiu avansat de evoluţie a reliefului cînd formele iniţiale pozitive devin negative şi invers. De obicei I.r. apare ca o neadaptare la structură. I.r. pot apărea în regiunile cutate, în cadrul reliefului vulcanic sau al reliefului fiu viaţii etc. [inversion du relief / Reliefumkehr, Inversion, Reliefinversion /inversion of relief, inverted relief jmeepcuH pejibeţfia, oâpaufenue 811 Inversiunea reliefului fluviatil Denudarea versanţilor unei văi în aşa fel încît terasele ajung să constituie punctele cele mai înalte ale reliefului. Asemenea situaţii se întîlnesc în regiunile alcătuite din roci moi, care sînt denudate mai uşor decît aluviunile teraselor (la Iaşi, terasa de 160— 170 m a Bahluiului domină relieful sculptural al Cîmpiei Moldovei). [inversion du relief alluvial /Inversion des fluviatilen Reliefs /inversion of the alluvial relief /uneepcun (fi/uoeua/ib-uo2o peAbecfia] 812 Inversiunea reliefului regiunilor cutate Tip de relief ce rezultă atunci cînd eroziunea diferenţială distruge anti-clinalele cărora li se suprapun văi sau depresiuni, în timp ce sinclinalelor le corespund forme pozitive de relief, [inversion du relief plisse / Relief umkehr /inversion of relief/ uneepcun peAbetfia, ~ peAbeţfia CKAadnamou oâAacmb] 813 Inversiunea reliefului vulcanic Relief vulcanic la care eroziunea diferenţială a distrus vechile forme pozitive, alcătuite din material piroclastic mai friabil, şi a scos în evidenţă umplutura coşului vulcanic şi unele intruziuni. Umplutura coşului vulcanic apare ca un stîlp sau obelisc, iar dycke-urile, filoanele, sill-urile apar ca nişte creste, ziduri, sau colonade, [inversion du relief volcanique /Inversion des vulkanischen Reliefs /inverted relief /uneepcun eyAKanmecK020 peAbeţfia] 814 Involuţie Ondulaţie a unor strate subţiri de sedimente sau roci detritice care apar sub influenţa acţiunii îngheţului. Unele forme de I. sînt numite şiplicaţii. [involutions /Brodel-boden, Verknetungen/involutions, plications /—] 815 fpoteze geotectonice Ipoteze care caută să explice cauzele şi mecanismul mişcărilor orogenetice. Majoritatea ipotezelor emise au la bază energia termică internă, care este considerată fie reziduală (plecînd de la ideea stării iniţiale incandescente a Pămîntului), fie ca rezultată din dezintegrarea radioactivă. Unele ipoteze acordă un rol important, sau chiar determinant, forţei gravitaţionale. Nici una dintre ipotezele emise 95 12 VOR pînă acum nu reuşeşte însă să explice mulţumitor aspectele atît de complexe ale mişcărilor orogenetice. Dintre principalele I.g. amintim: I. contracţiei (Elie de Beaumont, 1829), I. pulsaţiilor (Bucher), I. izostaziei (J. Pratt şiAiry, 1869), I. geosinclinalelor (M. Read, 1886), I. cutării gravitaţionale (Schardt, 1893), I. curenţilor subcrustali (O. Am-pherer, 1906), I. radiomigraţionistă (V. V. Belousov şi V. E. Hain în 1942), I. translaţiei continentelor (F. Taylor 1910, A. Wegener, 1912), ipoteza tectonicii în plăci, ipotezele ondulaţiilor, plutonică etc. Unele dintre aceste ipoteze au fost reluate şi dezvoltate ulterior de către alţi cercetători care le-au pus de acord cu noile date geofizice. [hypo-theses tectoniques jgeotektonische Hypothesen fgeotectonic hy-pothesis I zeomeKmoHunecKue eunome3bi] 816 Istm Fîşie îngustă de uscat mărginită de ape şi care uneşte între ele două regiuni de uscat mai întinse (două continente sau o peninsulă de un continent). [isthme jlsthmus, Landenge, Hals listhmus, neck Inepeiueek] 817 Izoanabază Linie care uneşte punctele în care scoarţa terestră are aceeaşi viteză de înălţare. Ant. izocatabază. [isanabasellsanabasejisoanabase, isobase \u3oana6a3a, u3oâa3a] 818 Izobată Linie care uneşte punctele cu aceeaşi adîncime a bazinelor acvatice, redînd astfel aspectul reliefului sub-mers. Sin. curbă batimetrică. [isobathe jlsobathe jisobath / u3oâama, eudpou3o6ama] 819 Izocatabază Linie care uneşte punctele cu aceeaşi viteză de coborîre a scoarţei terestre, Ant. izoanabază. [isocatabase jlsokatabase /isokatabase \u30Kama6a3a] 820 Izohipsă Linie care uneşte punctele cu aceeaşi altitudine. I. ajută la reprezentarea reliefului pe hărţi. Sin. curbă de nivel. [isohypse, courbe de niveau jlsohypse, Hohenlinie / contour-line /u3oeuncay 2opu3oumaAb] 821 Izostazie Principiu potrivit căruia se stabileşte un echilibru relativ între poziţia pe verticală a unui bloc din scoarţa terestră şi greutatea lui. Ipoteza I. pleacă de la ideea că blocurile solide care alcătuiesc scoarţa sînt împlîntate în magmă, plutind pe aceasta. Orice creştere a greutăţii unui astfel de bloc ar duce la o mişcare de scufundare a lui şi orice scădere de greutate s-ar solda cu o înălţare, producîndu-se astfel mişcări izostatice. [isostasie jlsostasie/ isostasy \u3ocma3un ] 822 Izvor Punctul de ivire naturală la suprafaţa uscatului a apei dintr-un strat acvifer. Uneori, în jurul I. se formează o nişă de izvor, [source /Quelle jspring /ucmouHUK, podnm] DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 96 îjk 823 Îmbătrînirea reliefului Atenuarea contrastelor de altitudine şi a înclinării versanţilor sub acţiunea factorilor externi care au tendinţa de a nivela relieful. [vieillissement du relief \Ver alt ung des Reliefs [ — jdpxxjiocmb pe.ibeţfia, o-dpnxAeme ~ ] 824 înălţime a) Formă de relief care se înalţă deasupra regiunii înconjurătoare; b) Altitudine, [a) Sminence jAnhohe jernin-ence leo36biiueHH0cmb\ b) altitude, hauteur jHohe jheight / ebicoma] 825 încărcătura rîului Totalitatea materialului transportat de apele curgătoare în suspensie, prin tîrîre, rostogolire sau în soluţie. Sin. sarcina rîului. [charge de la rivihre jSchutt-last jload of a river \mapy3Ka pereţi] 826 încovoierea capetelor de strat îndoirea capetelor unor strate care apar pe versanţi, datorită deplasării gravitaţionale a materialului deluvial. [inflexion des tites de couches, fau-chager+j, crochet <—' JHackenwerfen der Schichtkdfpe, Haken-schlagen /outerop bending, <—' curvature /u32uâ zojiob CAoee] 827 îndoirea capetelor de strat v. încovoierea capetelor de strat 828 îngheţ Proces de transformare a apei din stare lichidă sau de vapori în stare solidă (gheaţă), cînd temperatura coboară sub 0°C. Prin î. apa care pătrunde în porii şi fisurile rocilor îşi măreşte volumul determinînd dezagregarea acestora. [gel jGefrieren, Frost \frost, freeze, freezing /3aMep3auue] 829 îngheţ peren Persistenţa îngheţului în partea superficială a scoarţei terestre sau numai în sol. î.p. apare frecvent în zona polară şi subpolară. [gel pirenne, permanent (stăn-diger Frost, Dauerfrost jpermafrost \eenmH Mep3Aoma] 830 îngheţ sezonier îngheţul stratului superficial de sol în anotimpul rece. Vara acest strat se dezgheaţă în întregime. [gel saisonnier / — /—/ ce30Hmn Mep3Aoma] 831 înşeuare v. Şa [ensellement, point bas, col, selle IEinsattellungt Sattel /col, saddle, wind gap, gap \cedAoeuwi] 97 KUM 832 întinerirea reliefului Accentuarea contrastelor de altitudine şi a înclinării versanţilor ca urmare a intensificării eroziunii şi adîncirii văilor datorită înălţării scoarţei sau a modificărilor climatice. [rajeunissement du relief / Verjiingung des Reliefs /rejuvenation of relief loMOAOMceHue pe/ibeţfia] • J 833 Jama Puţ carstic sau aven de mari dimensiuni. [jama, yama, mardelle IKarstschlot, Jama /jama, yama /ecmecrneen-hqh uiaxma, Kapcmoean noAocmb] 834 Japşă Depresiune din delta şi lunca Dunării, umplută cu apă doar în timpul revărsărilor şi svîntată în restul anului. 835 Jgheab de avalanşă v. Culoar de avalanşă 836 Jgheab de rostogolire Jgheab format prin rostogolirea blocurilor pe versanţii puternic înclinaţi, [chemin d* eboule-ment, glissoir fSturzbahn, Gleitbahn / landslide track / nymb CKOAbotcemHy ~ oâeaAăl k 837 Kamă Termen derivat din cuvîntul scoţian kame, reprezen-tînd o formă pozitivă de relief, alungită şi plată la partea superioară, care a luat naştere la marginea unui gheţar stagnant. Este formată din nisip şi prundiş tocit. Originea K. nu este prea clară, dar are un pronunţat caracter fluvio-glaciar. [kame /Kame, Gerollhugel /kame /kqm] 838 Kar v. Circ glaciar [kar /Kar jkar /nap] 839 Karling v. Horn \kar ling /Kar ling / kar ling \mpAUHz\ 840 Karren v. Lapiezuri [lapiis /Karren jkarren jKappbi] 841 Kevir Pustiu argilos sărat, din regiunile premontane din Iran, reprezentînd fundul unei depresiuni de tip playa. [k ivir I — jkewire /—] 842 Klippă Bloc de rocă de mari dimensiuni, izolat, deosebit de rocile din jur şi reprezentînd un rest dintr-o pînză de şariaj (K. tectonică) sau provenind prin alunecări subacvatice (K. sedimentară). [klippe jKlippe, Deckklippe jklippe, nappe-outlier ItcAimne, ocmaneif meKmoHUHecKoeo nonpoea] 843 Kum v. CSmp de dune [Aww/— Ikum/KyM] DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 98 1 844 Lac Masă de apă stătătoare acumulată într-un bazin lacustru. Caracteristicile fizice şi chimice ale apei L. ca şi caracteristicile morfometrice ale cuvetei L. sînt foarte diferite. în funcţie de geneza cuvetei, a apei lacustre, de proprietăţile fizice şi chimice ale acesteia, L. se pot clasifica în numeroase tipuri. Prin sedimentare şi abraziune, L. pot contribui la modificarea reliefului, creînd forme caracteristice de relief lacustru. \lac\See\lake\o3epo] 845 Lac de lavă Masă de lavă fluidă, de obicei bazaltică, ce se află într-un crater vulcanic (ex. L. Nyiragongo din Republica Zair), [lac de lave jLavasee, Feuersee/ lava lake j/iaeo-eoe o3epo] 846 Lac de pustiu Crustă strălucitoare de culoare neagră sau roşietică, formată din oxizi de mangan şi fier în condiţiile climatului deşertic. Ea acoperă rocile cu un strat gros de cîţiva milimetri. Aceste false lacuri apar datorită evaporării soluţiilor mineralizate care circulă capilar prin roci. Sin. patină deşerticâ. [vernis disertique /Wiistenlack /desert lacquer, ~ varnisch jnyembiHHbiu 3aaap] 847 Lacolit Masă de roci intrusive de formă lenticulară» intercalată între stratele scoarţei terestre. L. este legat cu rezervorul magmatic prin stîlpi de roci intruzive consolidate în fisurile prin care a urcat magma. Stratele de roci de deasupra L. au fost boltite de presiunea magmei şi această boltire se exprimă uneori şi în relief. Cînd este dezgolit prin denudaţie L. formează culmi greoaie, [laccolithe jLak-kolith jlaccolith, laccolite IjiaKKo/ium] 848 Lacrimi batavice Picături, de lavă consolidate în aer în timpul erupţiilor vulcanice. [— jSpritzer jdriblet, spatter/—] 849 Lagon Ochi de mare puţin adîncă cuprins în interiorul unui recif inelar (atol), [lagon /Lagune jlagoon, coral-reef lagoon /, Aazyua] 850 Lagună Bazin acvatic separat aproape complet de mare prin cordoane litorale sau bariere de corali care închid 99 LAPIEZURI LITORALE vechi golfuri [lagune, etang littoral /Lagune, Haff, Strandsee / " lagoon, pond, sound jAazym] 851 Lahar Termen indonezian desemnînd o curgere noroioasă care apare în cazul unor erupţii vulcanice însoţite de ploi abundente, cînd apa înmoaie piroclastitele şi acestea curg pe flancul conului vulcanic. Prin întărirea materialului, care conţine şi fragmente grosiere, se formează aglomerate a căror suprafaţă este ondulată sau prezintă numeroşi mon-ticuli. [lahar /Lahar, Schlammstrom jlahar, volcanic mud-flow IBpn3eebiu eyAKdHmecKuu nomoK] 852 Landşaft 1. în sens larg—peisaj. 2. în sens restrîns: a) unitate taxonomică în cadrul regionării geografice a teritoriului) ; b) categorie tipologică a geografiei regionale. [paysage jLandschaft jlandscape /Aandiua^m] 853 Landşaft geomorfologic v. Peisaj geomorfologic 854 Lanţ muntos Relief muntos cu structură complexă, alcătuit din culmi, masive şi depresiuni intramontane, care se aliniază pe o anumită direcţie pe distanţe mari. [chaîne de montagnes \Gebirgskette jmountain chain,>——' extârieur, berge haute jPrallhang, Prallufer, konkaves Ufer jmeander scar, undercut slope, concave bank, cut ^ \eozHymbili depee] 913 Mal convex (domol) v. Mal [rive convexe jGleithang, kon-vexes Ufer /convex bank, inner ~ , slip^off slope [ebinyKjibiu âepez] MANTA 106 914 Manta înveliş intern al Pâmîntului cuprins între suprafaţa de discontinuitate Mohorociâid (20 — 80 km adîncime) şi suprafaţa Wiechert-Gutenberg (2900 km adîncime). M. este alcătuită din roci ultrabazice în a căror componenţă intră minerale din seria olivină-spinel. Important este faptul că, cel puţin parţial, această materie este topită, prilejuind procesele şi fenomenele magmatice şi vulcanice care influenţează structura şi relieful scoarţei terestre. Totodată, mişcările oscilatorii şi cele orogenetice tind a fi explicate, tot mai mult, prin acţiunea curenţilor magmatici. \manteau jMantei fmantle jManmuHy oâojioHKa] 915 Mare Parte a hidrosferei reprezentată printr-o masă de apă acumulată într-un bazin marin. Caracteristicile fizice şi chimice ale apei marine sînt foarte variate, în funcţie de forma şi întinderea bazinului, de zona climatică în care este situată M., de gradul de comunicaţie cu Oceanul Planetar, de caracteristicile rîurilor şi fluviilor care se varsă în M., etc. Apa marină exercită o acţiune geomorfologică complexă (de abraziune, transport şi depunere) contribuind la modificarea reliefului, îndeosebi în zona litorală. M. pot fi clasificate după poziţia lor în raport cu continentele şi oceanele, după geneză, după gradul de comunicare cu oceanul, după unitatea structurală în care se situează etc. [rner JMeer, See /sea jMope] 916 Mare de pietre v. Cîmp de blocuri [chaos de blocs, champ de mer de rochersjBlockmeer, Felsenmeer /block mere, field, ~ waste, stone field \MMemoe Mope] 917 Maree Oscilaţie periodică a nivelului oceanului şi al mărilor deschise, în raport cu o poziţie medie, datorită acţiunii combinate a forţei de atracţie a Pămîntului, Lunei şi Soarelui şi a forţei centrifuge născută din rotaţia Pămîntului. Perioada de oscilaţie are o durată aproximativă de 12h25ra. M. se manifestă sub forma unor alternanţe de creşteri ale nivelului mării, cînd apa înaintează asupra uscatului (flux), şi scăderi ale nivelului mării, cînd apele se retrag (reflux). în unele strîmtori, fluxul şi refluxul se manifestă ca nişte curenţi marini puternici. Prin mişcările mareice apa marină acţionează intens asupra reliefului din zona litoralului, [mardes jGezeiten, Tieden \tides /npuAuebi u omAuebi] 918 Margine continentală v. Soclu continental [marge continentale IKontinentalrand /continental margin /nodeodnax oKpaum MamepUKoe] 107 MASĂ GLACIARĂ 919 Marmită Scobitură circulară sau ovală săpată în roci dure (în special în calcare) de vîrtej urile de apă care antrenează în mişcare şi fragmente de roci. M. apar în sectoarele în care albia rîurilor prezintă repezişuri şi cascade. în urma adîncirii văii, unele M. secţionate rămîn suspendate pe versanţi. [marmite de giants, mouille, cuve jStrudeltopf, Stru-delkessel, Brandungstopf, Riesentopf, Felskessel, Riesenkessel / giant's kettle, pot-hole, kettle hole, erosion hollow, water sink jucnoAUHoe KomeA, 3eop3uouHbiu 920 Marnă Rocă sedimentară pelitică alcătuită, în proporţii variabile, din minerale argiloase, din carbonat de calciu (25 — 75%), adesea şi din schelete de organisme calca-roase şi material detritic mai grosier. Prezenţa carbonatului de calciu şi a unor săruri mai solubile favorizează apariţia, pe M., a unor microforme de relief carstic (marnocarst, pseudocarst, clastocarst). în stare umedă, M. devine impermeabilă şi plastică, favorizînd apariţia alunecărilor de teren, [marne jMergel /mari /MepzeAb] 921 Marnocarst v. Clastocarst 922 Marsch Termen de origine germană desemnîndo porţiune de cîmpie litorală, mlăştinoasă sau lacustră, supusă acţiunii mareelor şi acoperită, cel puţin parţial, cu vegetaţie higro-filă. Prin îndiguire şi drenare, M. sînt transformate în poldere. [marais littoral, ~ maritime /Marsch, Marschlandj marsch, marsh, tidal marsh jMapiuu] 923 Martor de cuestă Formă de relief cu aspect de deal, măgură sau mesa, rămasă în urma retragerii unor cueste sau a marginilor abrupte ale unor platforme structurale, [avant-butte / Vorberg, Auslieger joutlier, island mesa jKyjcmoebiu uţuni] 924 Martor de eroziune Formă pozitivă de relief care se înalţă deasupra regiunii înconjurătoare. M.e. pot avea dimensiuni foarte diferite şi reprezintă resturi ale unor forme de relief mai vechi care au fost distruse, în parte, de eroziune şi denudaţie. După caracteristicile lor, între M.e. se pot deosebi: monadnock-uri, inselberguri, martori de cueste, popine. [butte-timoin, timoin d'irosion, relief risiduel/Auslieger, Restberg, Zeugenberg joutlier jocmaHeif] 925 Masă glaciară Bloc de rocă rămas suspendat deasupra unei coloane de gheaţă pe care o protejează de razele solare, în timp ce masa gheţarului din jur se topeşte mai mult. [table de glacier fEistisch, Gletschertisch /glacier table, ice ~ jiednu-Koebtu cmoA] MASIV MEDIAN 108 926 Masiv median Masiv cristalin vechi prins între munţi de cutare mai recentă. în timpul acestei cutări M.m. poate suferi unele mişcări pe verticală. [massif intermediaire / Ztvischengebirge jintermediary massif, median mass, ^ area / MeoKeopubiu Maccue] 927 Masiv muntos Grup de munţi cu trăsături morfologice proprii şi cu structură geologică unitară. Faţă de restul sistemului muntos din care face parte, M.m. este separat prin văi şi înşeuări accentuate, [massif \Gebirgsmasse, Gebirgsstock, Ge-birgsklotz, Massiv jmassive, massif /aopHbiu Maccue] 928 Masiv vechi Fragment de soclu continental vechi care a fost netezit anterior, dar pe care mişcările mai noi ale scoarţei l-au reînălţat. [massif ancien/A Itlandjoldland jdpeemu Maccue] 929 Matcă v. Albie minoră 930 Material morenaic Material detritic format din fragmente colţuroase de dimensiuni foarte variate. Acest material provine din eroziunea exercitată de gheţar şi din dezagregarea de pe versanţi. M.m. intră în alcătuirea morenelor. [materiei morainique /Morănenstoff jmorainic materialfMope-HHbiu MamepuaA] 931 Materiale piroclastice v. Piroclastite [matiriaux pyroclasti-ques ipyroclastische Materiale /pyroclastic material /nupoKjiac-muvecKue npodyKmbi] 932 Măgură Formă pozitivă de relief, adesea aproape conică, ce se înalţă izolată deasupra reliefului înconjurător. monceau /Kuppe Jknob, knoll, hummock /xoamuk, âyeop] 933 Meandru Sinuozitate accentuată a unui rîu care apare, de obicei, în sectoarele în care panta este redusă. Inerţia şi forţa centrifugă împing firul apei spre malul concav care, mai puternic erodat, devine abrupt, în timp ce pe malul convex se depun aluviuni, formîndu-se renii. Porţiunea de teren cuprinsă în bucla meandrului poartă numele de lob, iar legătura cu restul luncii sau terasei se face prin peduncul. M. se clasifică după forma şi stadiul lor de evoluţie, [m tandre jMâander /meander /Meandp, U3AynuHa] 934 Meandru adlncit Meandru a cărui albie minoră s-a adîncit în roca de bază, ca urmare a creşterii puterii de eroziune a rîului. Sin. meandru încătuşat. [mtandre encaissi/einge-senkter Măander, eingeschnittener Zwangsmăander / in-cised meander, entrenched enclosed ~ \epe3auHbiu Meandp] 935 Meandru compus Meandru de mari dimensiuni pe a cărui buclă apar sinuozităţi secundare, ca nişte meandre mai 109 MEROCARST mici. [m tandre compost /zusammengesetzter Măander /compound meander /cjiootCHbiu Meattdp] 936 Meandru divagant Tip de meandru caracteristic văilor cu lunci largi. Datorită eroziunii exercitată asupra malurilor concave, întregul sistem de meandre se deplasează spre aval. Sin. meandru liber, meandru rătăcitor, [m tandre diva-gant,~ de plaine alluviale/ Talbodenmăander, Wiesenmăander/ divagating meander j6/iyotcdaiouiuu Meattdp, nouMembiu 937 Meandru încătuşat v. Meandru adîncit 938 Meandru liber v. Meandru divagant [m tandre libre /freier Măander /free meander /ceo6odtibtu Meattdp] 939 Meandru părăsit Buclă a unui meandru prin care nu mai curge rîul în urma rectificării cursului său prin străpungerea pedunculului. M.p. rămîn ca nişte bălţi sau lacuri în formă de potcoavă care, cu timpul, se colmatează. Sin. belciug, meandru rectificat. [m tandre abandonnt, o recoupt, c dtlaissi/abgeschnittener Măander, verlassener Alt-wasser /abandoned meander, cut-off deserted loap, ox-bow lake /cmapuya, cmapopeuue] 940 Meandru rătăcitor v. Meandru divagant 941 Meandru rectificat v. Meandru părăsit 942 Meandru de vale Sinuozitate, buclă, pe care o face nu numai albia minoră ci şi versanţii văii, cel puţin de la un anumit nivel în jos. Pe malul convex, versantul înaintează ca un pinten de meandru, care are adesea mai multe nivele de terase, iar pe malul concav versantul este puternic înclinat, căpătînd uneori aspectul de amfiteatru, [m tandre de vallte/Erosionsmăander, Talmăander/valley meander/ doAuttttbtu Meattdp] 943 Megarelief Forme de relief de ordinul I care sînt reprezentate prin continente şi bazine oceanice. [—/—/ — /Ateza-peAbeffi] 944 Melcosopocinik Termen de origine rusă atribuit unui tip de relief reprezentat printr-o asociaţie de muncei şi dealuri rotunjite, cu altitudini între 300 şi 500 m, deasupra cărora, pe alocuri, urcă martori de eroziune. Este un relief îmbă-trînit care tinde spre nivelare, caracteristic zonei centrale a R. S. S. Kazahă. [— /— / hills of circumdenudation /mcakoco- nOHHUK\ 945 Merocarst Carst dezvoltat parţial, sau incomplet, limitat numai la unele forme subterane, cele de suprafaţă lipsind aproape complet. Este caracteristic începutului unei evo- MERZLOTA 110 Iuţii carstice sau, cel mai adesea, regiunilor unde calcarele au un facies marnos, cretos, puţin favorabil carstificării. [m irokarst jHalbkarst /merokarst \3aKpbimbiu Kapcm] 946 Merzlota v. Pergelisol 947 Mesa Fragment rămas dintr-im platou structural (de obicei bazaltic) care apare ca un mic pod ce domină regiunea din jur. [mesa /Mesa, Tafelberg /mesa /Meca, Me3a] 948 Meteorizaţie Totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care le suferă rocile la suprafaţa scoarţei sub acţiunea forţelor exogene. în cadrul M. se disting: dezagregarea şi alterarea, care duc la formarea scoarţei de alterare, [pro-cessus miteoriques / Verwitterung jweathering [ebieempueanue] 949 Mezorelief Forme de relief de dimensiuni nu prea mari care se datoresc, de obicei, acţiunii agenţilor externi. Aşa sînt văile, unele depresiuni, deltele, dealurile etc.[— / — / — / Me3opeAbe(fi\ 950 Microrelief Forme de relief de dimensiuni mici cum sînt: movilele, muşuroaiele, ogaşele, crovurile etc. Omul creează numeroase forme de microrelief antropic (ramblee, halde, gropi, movile etc.). Ant. macrorelief. [microrelief jMikrore-lief, Kleinformen / — /MUKpope/tbefi] 951 Migrarea dunelor Proces de deplasare lentă a dunelor în sensul circulaţiei vînturilor dominante. Deplasarea se dato-reşte spulberării nisipului de pe versantul expus vîntului şi depunerii lui pe versantul opus. [migration des dunes, mouvement ~ /Dunenwanderung Migration der Dunes / migration of dunes iMuapaifUH drou] 952 Mineral greu Mineral eliberat dintr-o rocă endogenă (un silicat complex, cel mai adesea), a cărui densitate este mai mare decît cea. a bromoformului (2,95). Identificarea în laborator a M.g. dintr-o rocă sedimentară (aşa numita metodă a M.g.) îngăduie cunoaşterea originii materialelor detritice şi a condiţiilor bioclimatice ale eroziunii corelate. [miniral lourd jSchwer miner al jheavy mineral jniHOtceAbiu MunepaA] 953 Miodobore v. Toltre 954 Miogeosinclinal Fosa externă a unei depresiuni geosin-clinale situată lîngă craton, unde nu există manifestări vulcanice ofiolitice. Este separată de partea internă (eugeo-sinclinal) printr-o zonă mai puţin scufundată, care este şi ea acoperită de ape sau este uscată, [miogeosynclinal JMio-geosynklinal jmiogeosyncline IMUoeeocuHfCAbHaAb] 111 MIŞCĂRI HIDROCRATICE 955 Mişcări batigenetice Termen propus de H. şi G. Termier pentru a indica mişcarea de scufundare a fundului bazinelor oceanice şi marine. Ant. mişcări epirogenetice. [mouvements bathyginitiques /negative Bewegungen/negative movements / ompuiţame.ibHbie deuncemn] 956 Mişcări diastrofice v. Mişcări tectonice [mouvements distro-phiques /diastrophische Bewegungen /diastrophic movements / duacmpocfimecKue deuotcenuH] 957 Mişcări epirogenetice Mişcări de înălţare lentă a scoarţei terestre, care provoacă retragerea apelor şi extinderea suprafeţei continentelor. Termenul a fost utilizat şi cu un sens mai larg pentru a indica mişcările oscilatorii ale scoarţei. De aceea a apărut necesitatea de a se vorbi de M.e. pozitive, pentru a desemna mişcările de înălţare, şi de M.e. negative, pentru a indica coborîrea. Adoptarea termenului de mişcări batigenetice, pentru mişcările de coborîre, permite să se menţină termenul de M.e. în sens restrîns şi care corespunde etimologiei cu vîntului. Sin. epirogeneză. [mouvements ipUrogeniques /epirogenetische Bewegungen /epeiro-genetic movements/3neupoaeumecKue\ deuotcemx, KOJieâa-mejibHbie deuotcemn 3eMtwu Kopbi] 958 Mişcări eustatice Mişcări de ridicare sau de coborîre a nivelului Oceanului Planetar. După cauzele care le produc distingem: (a) mişcări hidrocratice care se datoresc modificării volumului de apă, mai ales ca urmare a formării sau topirii gheţarilor şi (b) mişcări geocratice, cauzate de modificarea capacităţii depresiunilor marine şi oceanice, ca urmare a unor mişcări ale scoarţei sau a colmatării. M.e. negative, (de coborîre a nivelului mării) provoacă regresiuni marine, exondarea unei părţi din platforma continentală, adîncirea văilor şi formarea teraselor fluviatile eustatice. M.e. pozitive (de înălţare a nivelului mării) provoacă transgresiuni marine, inundarea unor văi cu formarea de golfuri de tip ria, fiord sau liman şi provoacă aluvionarea şi colmatarea văilor. Sin. eustatism. [mouvements eustatiques/eustatische Bewegungen, ^ Meeresspiegelschwankungen /eustatic movements, f** changes in sea level /3ecmammecKue deuotceHun, *** KOAeâanuH ypoenn Mupoeoeo oxeam] 959 Mişcări geocratice v. Mişcări eustatice [mouvements goicra-tiques, eustatisme de diformation, >—' diastrophique /geokra-tische Bewegungen/geocratic Earth-mouvements, diastrophic eustatism / eeotcpamuvecKue deuotcenuji] 960 Mişcări hidrocratice v. Mişcări eustatice [oscillations gla-cio-eustatiques, fluctuations <—' /glazial-eustatische Niveau- MIŞCĂRI IZOSTATICE 112 schwankungen fhydrocratic Earth-movements, glacio-eustatic fluctuations of the sea level, glacioeustatism /eudpoKpamunecKue deuoKemm] 961 Mişcări izostatice Mişcări pe verticală ale anumitor compartimente ale scoarţei terestre care au ca urmare menţinerea stării de echilibru izostatic. Unele blocuri ale scoarţei a căror greutate scade, datorită eroziunii puternice sau a degajării lor de sub calotele de gheaţă, se înalţă, iar alte blocuri, îngreuiate prin acumularea de sedimente sau prin instalarea calotelor glaciare, se scufundă, [mouvements iso-statiques jisostatische Bewegungen [i sos tătic movements fu30C-mammecKue dsuotceHun] 962 Mişcări neotectonice Mişcări tectonice mai recente decît ultimele cutări care au afectat o regiune oarecare. Unii autori consideră ca neotectonice doar mişcările pliocene şi cuaternare; alţii consideră neotectonice numai mişcările actuale ale scoarţei terestre, atît din regiunile de geosinclinal cît şi din cele de platformă. [mouvements nSotectoniques, tectonique recente active jrezente Krusten-bewegungen junge ~ \neotectonics, recent tectonics, neotecto-nical movements/ueomeKOHUuecKue deuofcenuH] 963 Mişcări oscilatorii Mişcări de înălţare sau scufundare lentă a unor porţiuni din scoarţa terestră, de natură izostatică sau determinate de curenţii magmatici subcrustali. Pentru mişcările de înălţare (pozitive) se utilizează termenul de mişcări epirogenetice, iar pentru cele de scufundare (negative) a fost introdus termenul de mişcări batigenetice. [— / — / — /eeKoebie KOAeâamft 3eMHou Kopti, Ko/ieâamejtbHbie deuotce-huh seMHOu Kopbiy 3neupoeemHecKue deuotcenun] 964 Mişcări orogenetice Mişcări de cutare şi de înălţare a scoarţei terestre, în urma cărora se formează relieful muntos. [mouvements oroginiques /orogenetische Bewegungen, gebir-gsbildene ^ fotogenic movements jopoeenunecKue deuMcenuH, 2opooâpa3oeamejibHbie 965 Mişcări, seismice . Mişcări ondulatorii pe care le suferă scoarţa terestră şi în parte şi apa în timpul cutremurelor de pămînt. Undele longitudinale afectează atît scoarţa solidă cît şi mediile fluide, iar undele transversale şi cele superficiale afectează numai scoarţa, [mouvements stis-miques /seismische Bewegungen /seismic movements IceăcMU-necme deuMcenun] 966 Mişcări strofice v. Mişcări tectonice [— fstrophische Bewegungen / — Icmpoţfiuueacue deuotcetiuft] 113 MONADNOCK 967 Mişcări tectonice (strofice) Mişcări ale scoarţei terestre care duc la cutarea, fragmentarea, înălţarea, coborîrea sau deplasarea orizontală a unor compartimente ale scoarţei terestre, [mouvements tectoniques \tektonische Bewegungen, Krustenbewegungen /tectonic movements \meKmoHUHecKue deu-otceHuri] 968 Moară glaciară Puţ aproape vertical prin care se rostogolesc apele de topire de pe suprafaţa unui gheţar, [moulin de glacier jGletschermuhle /glacial mill, glacier ~ well \jiednmn Me/ibHuiţa] 969 Mofete Emanaţie de C02 care apare în faza finală a activităţii vulcanice, degajîndu-se la temperatura obişnuită. Apele subterane dizolvă C02 din M., transformîndti-le în ape bicarbonatate care intensifică dizolvarea calcarelor şi depun travertin în jurul izvoarelor, [mofetţes /Mofetten \mo-fettes iMOţfiemmbi] 970 Mogote Termen spaniol, desemnînd un hum de mari dimensiuni, cu pereţi verticali şi creştetul plat, caracteristic carstului din regiunile tropicale (de ex. în Podişul Pinar del Rio din vestul Cubei. [mogote, karst ă pitonsfKegelkarst, Turmkarst fmogotes, conekarst, haystack, pepino hill /—] 971 Molasă Formaţiune orogenică post-paroxismală constituită dintr-o stivă foarte groasă de roci detritice. Depozitele de molasă reprezintă faza tîrzie de evoluţie a geosinclinalului, repauzînd discordant pe depozitele de fliş. [molasse \Mo-lasse /molasse / — MOAaccă] 972 Molisol Strat de sol sau roci care se dezgheaţă în timpul verii la partea superioară a stratelor subiacente care rămîn permanent îngheţate (pergelisol). Datorită impermeabilităţii stratului îngheţat de sub el, stratul dezgheţat se îmbibă cu apă devenind plastic şi favorizează producerea solifluxiunilor, chiar pe terenuri cu înclinare foarte mică. Sin. strat activ. Ant. pergelisol, permafrost. [mollisol, zone active, couche Mollisol, Auftauboden, Flie/Jschicht/active layer, mollisol \denmeAbHbiu caou] 973 Monadnock Martor de eroziune sub forma unui munte izolat, care se înalţă deasupra unui relief peneplenizat. Duritatea mai mare a rocilor din care este format sau poziţia sa i-au permis să reziste mai bine. De aceea se disting M. de poziţie şi M. de rezistenţă. Termenul s-a generalizat de la Mount Monadnock din statul New Hampshire (S.U.A.) format pe această cale. [monadnock, relief residuel jMonadnock, Restberg, Resthugel /monadnock, erosional residual moun-tain. residual mountain, ~ hill iMonadHOK] MONADNOCK DE POZIŢIE 114 974 Monadnock de poziţie Monadnock situat pe cumpăna de ape şi care nu a fost încă atacat de eroziune. [monadnock de position IFernling /watershed monadnock, mosore /—] 975 Monadnock de rezistenţă Monadnock alcătuit din roci mai dure şi care a rezistat mai bine eroziunii şi denudaţiei decît regiunea din jur. [monadnock de r esistance \Hărtling \ strong monadnock, ^ residual hill tmeepdbiiu] 976 Monoclin Tip de structură, caracterizat prin înclinarea stra-telor de roci într-o singură direcţie. [structure monoclinale / monoklinale Struktur, Monokline jmonocline, homocline, ho-moclinal structure \MOHOKjiunajib, zoMOKmmjib, MOHOKAuuctAb-nan cmpytcmypa'] 977 Mont Formă de relief jurasian reprezentată printr-o culme muntoasă care se suprapune unui anticlinal, reprezentînd un caz tipic de relief conform prin adaptare la structură. [mont I — /— /—] 978 Monticuli de alunecare Microforme de relief cu aspect de movile care apar pe suprafaţa corpurilor de alunecare. Sin. gruieţi, holoage, ţiglae, copîrşaie. [monticules de glisse-ment /4 Imonticles, mouHds /—] L , jW. (tfj, 979 Morenă Masă ă6 material detritic transportat de gheţari şi depus acolo unde se topeşte gheaţa. M. se clasifică după poziţia lor în cadrul gheţarului şi după existenţa ori absenţa deplasării materialului de către gheţar. Se disting astfel: M. de suprafaţă (laterale sau mediane), M. interne, M. de fund, M. terminale, M. marginale, M. mobile, M. depuse etc. [moraine \Morane jmoraine iMopenă] 980 Morenă de ablaţiune Morenă formată prin depunerea materialului de pe suprafaţa gheţii în urma topirii gheţarului stagnant, [moraine d*ablation jAblationsmorane /ablation moraine, superglacial till laâjimţuoHHaH Mopem] 981 Morenă de avalanşă Acumulare de material sub forma unui val morenaic produsă de avalanşa care, în drumul ei, antrenează în mişcare şi fragmente de rocă. [moraine d’avalanche / Lawinenmorăne / avalanche moraine / AaeuHHan Mopena] 982 Morenă depusă Morenă formată prin depunerea materialului transportat de gheţar în urma topirii acestuia. Sin. mo. renă fixată [moraine d epos ie \Stopelmorăne /deposited moraine IcmaiţuoHapHaA Mopena] 983 Morenă fixată v. Morenă depusă 115 MORENĂ DE NUNATAK 984 Morenă frontali Morenă formată la periferia calotelor glaciare (sau la capătul gheţarilor de vale) prin topirea gheţii şi depunerea pe loc a materialului transportat de gheaţa în mişcare. Sin. morenă marginală, [moraine frontale /Stir-nmorane /frontal moraine I(fipoHmaAbHax Mopena] 985 Morenă de fund Materialul morenaic antrenat în mişcare la baza gheţarului şi rămas pe loc după topirea gheţii. Materialul acestei morene provine prin exaraţie şi, în parte, prin deplasarea spre baza gheţarului a unor fragmente din M. interne sau de suprafaţă, [moraine infirieure, ~ de fond IGrundmorăne, Untermorăne Iground moraine, bottom <—' / doHHdH Mopena, ocnoenan ^ , noddoHnaH 986 Morenă internă Material morenaic încorporat în masa gheţarului, ca urmare a afundării în gheaţă a unor fragmente de rocă din M. de suprafaţă, [moraine interne //nnenmo-răne jenglacial moraine \enympeHHaH Mopena] 987 Morenă de împingere Val de material neconsolidat, împins de gheţar în înaintarea sa şi căpătînd astfel aspect de M. frontală, [moraine de cisaillement, ~ de poussee, crSte de poussee/ Stauchmorăne, Schubmorăne/ice-pushed ridge, ice-push moraine \nanopnaR mopena, nanopnaR Honemian 988 Morenă laterală Morenă situată pe flancul limbii gheţarului sau al văii glaciare. Este alcătuită din materialul provenit din dezagregarea rocilor de pe versanţi şi rostogolit pe limba de gheaţă [moraine laterale, ~ d'eboulis /Seitenmo-răne, Randmorăne /lateral moraine, flanking valley-side^ / doKoean Mopena, depeeoean 989 Morenă marginală v. Morenă frontală [moraine marginale /— / marginal moraine, peripheral ~ \Kpaeean Mopena] 990 Morenă mediană Morenă de suprafaţă situată în zona axului longitudinal al limbii unui gheţar. Provine din morenele laterale ale gheţarilor care, după confluenţa lor, formează o limbă de gheaţă unică, [moraine midiane \Mittelmorăne ] medial moraine jcpeduHH Mopena] 991 Morenă mobilă Morenă care se deplasează odată cu gheţarul (pe suprafaţa acestuia, în interior sau la baza sa) [moraine mouvante JlVandermorăne/moving moraine, carried mo-raine in transit jdsujtcyuţaRCH Mopena] 992 Morenă de nunatak Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor care alcătuiesc nunatak-urile şi care se acumulează pe suprafaţa gheţii înconjurătoare. [— / — /nunatak mo-raine j—} MORENĂ RECESIQNALĂ 116 993 Morenă recesională Morenă marginală care s-a format in locul în care, în retragerea sa, marginea gheţarului a stagnat un timp. [:moraine de retrăite /Ruckzugmorăne jrecessional moraine, retreatal ~ IcmaditMbHax Mopena] 994 Morenă stadială Morenă terminală care marchează extinderea maximi a gheţarului într-o perioadă stadială. [moraine stadiaire IStaiialmorăne jstaiial moraine IcmiduxjibMH mo-pena] 995 Morenă de suprafaţă Morenă situată pe suprafaţa gheţarului. După poziţia lor, M.s. pot fi împărţite în: M. laterale, M. mediane şi M. de nunatak. [moraine superficielle / Oberflăohenmorăne, Obermorăne Jsurface moraine fnoeepXHOC-mnan Mopena] 996 Morenă terminală Morenă formată la capătul inferior al unui gheţar de vale prin depunerea întregului material transportat pînă acolo. M.t. are forma unei potcoave cu convexitatea spre aval. Flancul concav este puternic înclinat formînd un amfiteatru morenaic; flancul convex este domol. [;moraine terminale lEndmorăne, Stirnmorăne /terminal moraine, end ^ , head-valley >—' \kohchh2h Mopena] 997 Morfogeneză a) Proces complex de formare şi modelare a reliefului; b) Ramură a geomorfologiei care se ocupă cu studiul formării şi evoluţiei reliefului, [morphogenie, morpho-genese, geomorphogenese \Geomorphogenese, Geomorphoge-nie jmorphogeny, morphogenesis, geomorphogenyjMop$oeeHei\ 998 Morfografie Parte descriptivă a geomorfologiei care se ocupă cu descrierea şi clasificarea formelor de relief după aspectul lor exterior, [geomorphographie jGeomorphographie /geomor-phography \M0pcf)02pa(f)UH\ 999 Morfologie terestră v. Geomorfologie [morphologie terrestre \ Morphologie der Erdoberflăche/tnorphologylMopffioAoaux cytuu] 1000 Morfometrie a) Parte a geomorfologiei care se ocupă cu caracterizarea cantitativă a. formelor de relief prin dimensiunile reale sau cu ajutorul unor indici ca: altitudinea medie, adîncimea medie, panta medie, energia reliefului, densitatea şi adîncimea fragmentării etc.; b) Analiza cantitativă â caracteristicilor particulelor unor sedimente şi depozite în vederea reconstituirii unor aspecte ale proceselor geomorfologice din trecut, [morphomitrie /Morphometrie / morphometry \MOp$OMempun] 1001 Morfoscopie Studiul formei, al aspectului suprafeţei granulelor care alcătuiesc rocile şi depozitele detritice, în vederea 117 MUNŢI ÎNALŢI reconstituirii unor trăsături ale vechilor procese geomorfologice. [:morphoscopie jMorphoskopie jmorphoscopy /—] 1002 Morfosculptură Aspectele reliefului şi formele create de procesele exogene, în special de cele sculpturale. [— /— /— / MopfiocKyAbnmypă] 1003 Morfostructură Aspectele reliefului şi formele determinate de influenţa structurii geologice şi ale mişcărilor scoarţei. [—/—/—/ MopţfiocmpyKmypă] 1004 Morfotectură v. Geotectură [—/—/— jMopffîomeKmypa] 1005 Movilă Formă pozitivă de relief, de regulă de origine antro-pică, de mici dimensiuni, şi cu aspect de calotă sferică. M. sînt frecvente în regiunile de cîmpie şi de dealuri, unde au fost construite ca semne de hotar/morminte sau puncte de observaţie. Sin. gorgan, tumul, [tertre \Hugel jterp, mound \ Kypaan] 1006 Muchea terasei Linia de racord între podul şi fruntea terasei. [bord de la terrasse [Terrassenkante jedge of terrace lâpoem me-ppacbi] 1007 Muncel (pl. muncei) Munte cu altitudine, mică. Sin. munţi joşi. 1008 Munte Formă pozitivă de relief care poate avea înfăţişări foarte variate. Este caracterizată prin altitudine absolută mare, de obicei peste 800 m, şi îndeosebi printr-o mare energie a reliefului. După modul în care s-au format M. se pot clasifica în: M. tectonici (de încreţire sau de faliere), M. vulcanici şi M. de eroziune, [montagne fGebirge, Bergj mount, mountain Izopă] 1009 Munţi de acumulare v. Munţi vulcanici 1010 Munţi-bloc Munţi formaţi prin fracturarea puternică a scoarţei terestre şi înălţarea diferenţială a blocurilor rezultate. [monţagnes-blocs jBlockgebirge, Schollengebirge, Bruch-schollengebirge, Bruchgebirge /block mountains, fault-block eAbtâoebie eopti, câpocoebie~] 1011 Munţi de eroziune Porţiune dintr-un podişi înălţat care, disecată prin eroziune, prezintă un relief foarte accidentat, asemănător celui montan, [montagnes d’ irosion jErosions-gebirge, Abtragungsgebirge, Denudaţionsgebirgejerosion mountains, pseudomountains, mountains of denudation ljp03U0HHbie ZOpbi] 1012 Munţi înalţi Munţi a căror altitudine depăşeşte, în general, 250Q m. [hautes montagnes /Hocfigebirge Jhigh mountains, A ipine ~ /eticoKue eopbt] MUNŢI DE INCREŢIRE 118 1013 Munţi de tncreţire Munţi tectonici formaţi prin acţiunea mişcărilor de cutare şi de înălţare a scoarţei terestre. Au caracteristic faptul că, în cuprinsul lor, stratele de roci sînt cutate. M.S. apar de obicei, sub forma unor lanţuri muntoase. [montagnes de plissement /Faltengebirge jfolded moun-tains, fold JcKAadHanwe zopbi] 1014 Munţi întineriţi Munţi care, după un îndelung proces de denudaţie, au fost afectaţi de noi mişcări de înălţare. Aceasta a dus la o reactivare a eroziunii cu o creştere considerabilă a energiei de relief, fără a se modifica însă vechile planuri structurale. [— / — Jrejuvenated mountains \omoao-DtceHHbie eopbi] 1015 Munţ! joşi Munţi a căror altitudine nu depăşeşte 1000 m. Sin. muticei, [basses montagnes /Bergland /low mountains / HU3KUe zopbl, HU3KOZOpbe] 1016 Munţi mijlocii Munţi a căror altitudine se menţine între 1000 şi 2500 m. [moyennes montagnes jMittelgebirge \subdued mountains, upland jcpedueebicomHbie zopbi, cpedneeopun, cpedneeopubiu pejibe$\ 1017 Munţi micşti Munţi la formarea cărora au participat atît mişcările de cutare, cît şi cele de faliere care au determinat înălţarea diferenţială a diverselor compartimente. [■—/—/ complex mountains IcK/iadnamocâpocoebie zopbi] 1018 Munţi regeneraţi Munţi vechi, recutaţi şi reînălţaţi într-o nouă fază orogenetică. [—/—/— leo3pootcdeHHbte zopbi] 1019 Munţi reziduali Munţi rămaşi izolaţi, dominînd regiunea înconjurătoare, care a fost erodată, [monts risiduels jRest-berge Irelict mountains, residual ^ locmanifoebie zopbi] 1020 Munţi tabulari înălţimi izolate cu vîrfuri plate şi netedef care pot reprezenta o suprafaţă structurală, [montagnes tabulaires \ Tafelberge /table-mountains jcmo/ioebie zopbl] 1021 Munţi tectonici Munţi formaţi prin mişcări tectonice. Se pot împărţi în munţi de încreţire, munţi-bloc şi munţi micşti. [montagnes tectoniques jtektonische Gebirge /tectonic mountains ImeKmom'iecKue zopbi] 1022 Munţi vulcanici Munţi formaţi prin acumularea materialului piroclastic şi a lavelor rezultate în urma erupţiilor vulcanice. Se prezintă sub formă de conuri vulcanice izolate sau de lanţuri vulcanice. Sin. munţi de acumulare, [montagnes voi-caniques jvulkanische Gebirge jvolcanic mountains /eyAKamnec-me zopbi] 1023 Muşcel Deal prelung cu coamă teşită şi versanţi moderat înclinaţi în Subcarpaţii dintre Dîmboviţa şi Argeş, unde se 119 MYCHELITE desfăşoară „Depresiunea celor şapte muşcele". Este de regulă despădurit, fiind acoperit de păşuni, fineţe şi livezi, căpătînd astfel preponderent o accepţiune economică. [haute colline /— / — /—] 1024 Muşuroi Formă pozitivă de microrelief cu aspect de calotă sferică şi care, în general, este de origine biogenă (ex. M. create de cîrtiţe). [butte jErdhaufen /cast, heap /Kowă] 1025 Muşuroaie înierbate Microrelief sub formă de muşuroaie pe care cresc plante ierboase şi arbuşti mici. Apar frecvent în regiunile cu climat periglaciar, în care alternarea proceselor de îngheţ-dezgheţ provoacă o deplasare verticală diferenţiată a particulelor de rocă, ducînd la crearea muşuroaielor pe care vegetaţia se dezvoltă abundent. M.î. apar însă şi sub influenţa circulaţiei animalelor pe. terenurile cu păşuni umede unde, prin intersectarea cărărilor, se creează muşuroaie aliniate în reţea. Sin. thufur. [buttes gazonnees, buttes, mottes, thufurs / Thufur, Rasenhiigel jearth hummocks, thufurs IjadepneHHbie kohku] 1026 Mychelite Microforme endocarstice cu aspect de ciupercă, situate pe planşeul peşterilor. Reprezintă stalagmite care au prinsă, la partea superioară, un fragment dintr-o crustă de calcit, care s-a format la nivelul respectiv peste un strat de aluviuni. Restul crustei şi aluviunile au fost erodate. n 1027 Neck Termen englez desemnîrid o formă pozitivă de relief vulcanic cu aspectul unui stîlp. N. reprezintă umplutura coşului vulcanic care, datorită durităţii mai mari, a rezistat mai bine denudaţiei. Prin aceasta N. poate fi considerat ca un martor de eroziune reprezentînd totodată şi un caz de inversiune de relief, [neck, piton, culot /Neck, Turm, Lava-pfropf, Pfropfberg /volcanic neck, plug, volcanic c, pin-nade, tower jneKK] 1028 Neotectonică Totalitatea mişcărilor neotectonice. Termen propus de V. A. Obrucev. [tectonique ricente, ~ vivante / Neotektonik, lebendige Tektonik /neotektonics \HeomeKmo-HUKQy HoeeumaH meKmomm\ 1029 Netezirea reliefului v. Nivelarea reliefului 1030 N£v6 v. Fim [nivi \Firn, Firnschnee JnSvi, firn IţfiupH] 1031 Nisip Rocă detritică mobilă alcătuită din particule cu dimensiuni de 0,02—2 mm. Este uşor modelat de acţiunea vîntului, favorizînd apariţia unor forme de relief eolian. [sabie jSand jsand jnecoK] 1032 Nişă Formă negativă de relief cu aspect de mic amfiteatru. După agentul care le-a generat se pot deosebi: N. de abra-ziune, de izvor, de meandru, de nivaţie, eoliană. Sin. firidă, [niche, abri-sous-roche /Bahne, Halbhohle, Nische jniche, abri, rock-shelter /miua, eueMKa] 1033 Nişă de abraziune Scobitură formată la piciorul falezei de către valuri.[encoche, entailleIBrandungshdhlkehle, Brandungs-kehle, Hdhlkehle fnotch, nip jnpuâouHaH muia, eoAuonpuâou-mn 1034 Nişă eoliană Scobitură de ordinul metrilor creată prin cora-ziune pe abrupturile în rocă şi, în special, la baza lor. [niche iolienne jăolische Hdhlkehle / — Inuuta ewdyeaHUH, KomeA ~ ] 1035 Nişă de izvor Nişă care se formează în jurul unui izvor prin eroziunea apei. [nichejQuellnischefspring sapping niche/—] 121 NIVEL INFERIOR DE DENUDAŢIE 1056 Nişă de meandru Nişă săpată de rîu în malul concav al, unui meandru [— /— jmeander niche, crescentic wall conical wall '■**'/—] 1037 Nişă de nivaţie Scobitură de forma unui căuş, modelată pe versant de către zăpezi, [niche de nivation, ~ nivale jNiva-tionsnische, Nivationsmulde, Firnmulde jsnow niche, nivation hollow, ~ cirque, ^ wsll / nueai^uoHHan muta] 1038 Nivafie Totalitatea proceselor de modelare a reliefului prin acţiunea zăpezilor şi a firnului. Se formează nişe de nivaţie scochine, potcoave nivale etc. Termen propus de F. E. Ma-thes în 1899. [nivation /Nivation, Schnee-Erosion /nivation, snow-erosion Inueaifuh] 1039 Nivel de bază Nivelul reprezentat prin punctul terminal al talvegului din zona de vărsare a unui rîu şi care, prin eroziune regresivă, comandă modelarea profilului longitudinal al rîului respectiv. N.b. poate fi reprezentat printr-o mare, un lac sau alt rîu în care se varsă rîul considerat. Se pot deosebi N.b. local şi N. b. general. Sin. bază de eroziune, nivel inferior de denudaţie, bază de denudaţie. [niveau de base de V irosion /Erosionsbasis \base level of erosion /ypoeehb 6a3uca opo3uu, 6aiuc 3po3uu] 1040 Nivel de bază carstic Nivel dedesubtul căruia, într-o masă de calcare, încetează modelarea acestora prin coroziune şi eroziune. [niveau de base karstique jkarstische Erosion-basis jkarstic base level of erosion jKapcmoebtu 6a3uc 3po3uu] 1041 Nivel de bază general Nivelul Oceanului Planetar care serveşte ca nivel de bază tuturor rîurilor ce se varsă direct în ocean, cît şi afluenţilor acestora. [niveau de base ginirale, sur face de base /absolute Denudationsbasis, <—' Erosionsbasis, Denudationsniveau, Erosionsniveau /base level of erosion / oâuţeu 6a3uc 3po3uu> eAaeubtu ~ ,a6co/tromHbtu 1042 Nivel de bază local Nivel de bază reprezentat printr-o mare interioară, lac sau rîu principal în care se varsă rîul considerat. Şi un prag de roci dure, care comandă acţiunea sectorului de rîu din amonte, poate fi un nivel de bază local [niveau de base local jdrtliche Erosionsbasis, lokale lo-kale Denudationsbasis/local base level of erosion iMecmwau 6a3UC 3P03UU] 1043 Nivel de eroziune v. Suprafaţă de eroziune [niveau d* irosion / A btragungsniveau, Denudations flăcke /erosion level frposuoa-Hbiu ypoeenb] 1044 Nivel inferior de denudaţie v. Nivel de bază [— /unteres De-nudationsniveau l — ImotcHbiu ypoeenb denydaifm] NIVEL MARIN 122 1045 Nivel marin Nivelul mediu al oceanului sau al mării care serveşte ca plan de referinţă pentru determinarea altitudinii reliefului şi a adîncimii bazinelor marine şi oceanice. \niveau de la mer jMeeresspiegel, Seehdhe \sea level \ypoeenb Mopn\ 1046 Nivel de referinţă v. Plan de referinţă 1047 Nivel superior de denudaţie Nivel a cărui altitudine este în funcţie de climat şi deasupra căruia nu se pot înălţa vîrfu-rile muntoase, deoarece ar fi distruse rapid de denudaţia foarte intensă, manifestată prin dezagregare, acţiunea gheţarilor şi a vîntului. [niveau superieur de denudation, niveau de crStes/oberes Denudationsniveau jtop level of de-nudation jeepxmu ypoeenb denydaifuu] 1048 Nivelarea reliefului Totalitatea proceselor geomorfologice care duc la reducerea altitudinii generale a reliefului şi la crearea unor suprafeţe de nivelare aproape plane. N.r. se realizează prin tocirea formelor pozitive prin procesele sculpturale şi umplerea formelor negative cu depozite şi roci sedimentare prin procese de acumulare. Sin. netezirea reliefului. [aplanissement du relief jNivellierung, Relief-nivellierung, Planierung der Erdoberflăche japplanation, de-planation \ebipaemeauue peAbetfia, ynjioufeuue 1049 Nivelment Determinarea instrumentală a altitudinii unor puncte de pe suprafaţa terestră, [nivellement jNivellement / leveling/meeAupoeKa] 1050 Nivocarst Procese carstice şi forme produse de apa provenită din topirea zăpezii care conţine mult bioxid de carbon. în mare măsură procesele respective se produc sub stratul de zăpadă. Sin. carst nival. [nivo-karst /Nivo-karst jnivo-karst /—] 1051 Nod orografic Masiv muntos din care pleacă culmi muntoase în diverse direcţii, [noeud orographique jGebirgskno-ten /rnountain knotjzopubiu y3ejî\ 1052 Nunakol înălţime cu vîrf rotunjit care se ridică deasupra masei unui gheţar [— / — / nunakol, rognolj—] 1053 Nunatak Termen din limba eschimoşilor desemnînd o înălţime stîncoasă, ascuţită, care se înalţă deasupra calotei de gheaţă în Groenlanda şi prin extensie în Antarctica. Are de obicei versanţi puternic înclinaţi, datorită faptului că flancurile sale sînt erodate de gheaţa în mişcare, iar deasupra nivelului gheţii se manifestă o dezagregare intensă a rocilor. Termenul a fost introdus în limbajul ştiinţific de exploratorul A. E. Nordenskjold. [nunatak /Nunatak / nun ataklHyuamm] DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 123 o 1054 Oază Porţiune de teren fertilă în cuprinsul unui deşert, unde apa freatică, aflată la mică adîncime, favorizează dezvoltarea vegetaţiei. în O. modelarea eoliană a reliefului este mult atenuată, [oasis /Oase /oasis joa3Uc] 1055 Oază antarctică Teren neacoperit de gheaţă în Antarctica (cunoscut sub numele de O. Banguer) şi unde modelarea reliefului se face subaerian, mai ales sub acţiunea geli-vaţiei. [— /— / oasis lanmapmmecmu oa3UC] 1056 Obcină Culme muntoasă prelungă, rotunjită, uneori aproape plată cu aspect de pod, cu înălţimi absolute cuprinse între 900 şi 1600 m, pe care, din loc în loc, se înalţă vîrfuri domoale (ex. Obcinele Bucovinei). 1057 Obelisc vulcanic v. Ac pelean [piton, obilisque fObelisk, Turm jobelisk, spine, spire, pointed piliar InaAeij] 1058 Obîrşia văii Capătul superior al văii. în funcţie de agentul modelator şi de constituţia geologică, O.v. poate avea o morfologie variată. Văile glaciare au obîrşii reprezentate prin circuri glaciare; văile fluviatile din regiunile în care eroziunea este slabă (cîmpii, podişuri, peneplene) au la obîrşie o formă larg evazată şi puţin adîncă, cu aspect de amfiteatru; în regiunile cu relief accidentat şi eroziune intensă, O.v. sînt reprezentate prin rîpi de obîrşie care au versanţi puternic înclinaţi, atacaţi de procese geomorfologice intense. [tSte de vallie/Talanfang, Talbeginn, Quell-gebiet jvalley head, headwater /ucmok] 1059 Ocean întindere vastă de apă sărată, ca parte a hidro-sferei, acumulată într-un bazin delimitat de continente. Fiind cele mai mari mase de apă, O. reprezintă un agent geomorfologic care participă intens la modelarea reliefului, în special spre marginile lor, unde apa în mişcare sub formă de valuri, curenţi, maree acţionează asupra scoarţei. [ocian /Ozean / ocean loKeau] 1060 Oceanul Planetar Ansamblul oceanelor şi mărilor globului terestru, privite ca nivel de referinţă unitar pentru procesele desfăşurate pe uscatul terestru. [Ocian planitaire / Weltmeerl— /Mupoeou oKean] OCHIURI GLODOASE 124 1061 Ochiuri glodoase Porţiune mică de teren noroios datorită unor izvoare ascendente care sînt bogate în gaze ce antrenează noroiul spre suprafaţă în drumul lor. Cînd cantitatea de gaze este mare se formează vulcanii noroioşi. Sin. salfe, gloduri. 1062 Odontolite Microforme concreţionare carstice care apar ca nişte cupe foarte mici ce zimţuiesc marginea unor draperii sau văluri carstice, [odontolites jOdontolithen jodontoliths j odoumoAumbi] 1063 Ogaş Formă negativă rezultată din eroziunea liniară, avînd, în general, adîncimi de ordinul zecilor de centimetri şi lungimi de sute sau zeci de metri. Talvegul O. este paralel cu suprafaţa topografică a versantului pe care se formează. Datorită dimensiunilor reduse se nivelează uşor prin lucrările agricole curente. Sin făgaş. [şillon, strie, canne-lure, rayure jKritze, Furche jfurrow /eodopoum, âopo3da] 1064 Oglindă de alunecare Suprafaţă lustruită formată pe rocile plastice prin alunecarea depozitelor de deasupra [glissiire / Gleitflăche jslip-plane, slickenside \3epKaA0 CKOAbDtcemn\ 1065 Organism torenţial v. Torent [organisme torrentiel, torrent / Sturzbach, W ildbach \torrent \3po3uowHan pumeuHa] 1066 Orgă geologică Coloane verticale formate în unele roci (în special în bazalte şi calcare) prin fisurare. Coloanele bazal-tice au forme prismatice regulate, datorită fisurilor create prin contracţie în timpul răcirii şi consolidării. Uneori asemenea coloane calcaroase reprezintă stalactite şi stalagmite unite. Termen utilizat pentru prima dată de J. Cvijid. [orgue giologique, orgue, tuyau d'orgue jgeologische Or gel, Erdor gel, Or gel/orgue, sandpipe, organ-pipe j—] 1067 Orogen Regiune mobilă a scoarţei terestre care a suferit mişcări orogenetice soldate cu formarea unui relief muntos. [orogine /Orogen /orogen lopoeen] 1068 Orogeneză în sens etimologic, totalitatea proceselor şi fenomenelor care se soldează cu formarea reliefului cutat şi cu precădere a munţilor. în timpul O. scoarţa terestră este supusă unor mişcări complexe care duc la cutarea stra-telor de roci şi la înălţarea lor sub forma unor lanţuri muntoase. Eforturile radiare şi tangenţiale provoacă formarea a numeroase falii care, uneori, favorizează manifestarea erupţiilor vulcanice. O. se manifestă în regiunile de geo-sinclinal. Cauzele şi mecanismul O. nu sînt pe deplin cunoscute şi de aceea s-au emis numeroase ipoteze geotectonice care caută să le explice. în evoluţia scoarţei terestre s-au produs mai multe O., (ere geotectonice) ultima fiind cea alpină. [orogen ise, orog iniefOrogenese, Gebirgsbildung jorogeny, 125 OSTROV orogenesis, mountain buildingjopo2eHe3UCy opoeene3, opoze-HUHy eopoo6pa3oeaHUH\ 1069 Orografie v. Hipsografie [orographie \Orographie jorography, orology lopoepatfun) 1070 Orometrie v. Hipsometrie [orometrie lOrometrie jorometry / opoMempun] 1071 Os (pl. osar) v. Esker [os \Os, As, Wallberg jos \3cKep, ceAb2, 03] 1072 Ostiole Revărsări de materie semilichidă formînd muşuroaie de noroi înalte pînă la 20 cm, înconjurate sau nu, de un inel de pietre. Apar în regiunile periglaciare cu îngheţ peren, [ostioles, îlots terreux, flaques de terre, poussee de mollisol, eruptions de boue /Erdflecken, Feinschuttinseln / tundra ostioles, soil mottlingsj — ] 1073 Ostrov Insulă fluviatilă aluvială de formă alungită, creată prin acţiunea de aluvionare în albia minoră. [île fluviale, îlot, jFlupinsely Schutt, Holm/ river island, inch, islet, holmj ocepedoK] p 1074 Pack v. Banchiză [pack IPackeis Ipack ice /naK, noAnpwAU nan] 1075 Padină a) Vale uscată înierbată din relieful carstic; b) mi-crodepresiune în deluviile de alunecare. [— /— jpadiny / 3anaduHa] 1076 Pahoehoe Termen hawaiian desemnînd curgeri de lavă bazaltică a căror suprafaţă prezintă neregularitâţi. Acestea se datoresc atît deformării crustei prin curgere, cît şi acţiunii gazelor care sînt degajate din lavă şi care produc umflături şi rupturi ale crustei. După aspectul suprafeţei, se pot deosebi: lavă cordată, festonată, încreţită, scoriacee etc. [pahoehoe lava, lave lisse jStricklava, Fladenlava jpahoehoe lavajmea nexyxy, eoAMUcnuutAaea] 1077 Paleogeografie Ramură a geografiei care se ocupă cu studierea evoluţiei învelişului geografic şi cu reconstituirea peisajului geografic din diferitele etape ale istoriei geologice a Pămîntului. [paliogiographie\Paldogeographie jpalaeogeo-graphy, paleogeography InaAeoeeoepatfiux] 1078 Paleogeomorfologie Parte a paleogeografiei care studiază evoluţia reliefului în trecut, reconstituind configuraţia acestuia şi procesele geomorfologice din diferite perioade geologice, [paliogiomorphologie, paldomorphologie jPalăo-geomorphologie I palaeomorphology, palaeogeomorphology, / na-AeozeoMoptfoAoeiM] 1079 Paleomagnetism Caracteristicile cîmpului magnetic terestru din trecutul geologic. Ele pot fi reconstituite prin cercetări paleomagnetice, cu ajutorul cărora se determină orientarea în roci a unor particule cu proprietăţi magnetice care s-au aranjat după liniile de forţă ale cîmpului magnetic terestru din momentul formării rocilor respective. Ulterior, datorită consolidării rocilor, aceste particule nu şi-au mai putut schimba orientarea. Datele paleomagnetice vin tn sprijinul rezolvării unor probleme de geotectonică, cum ar fi deriva continentelor, confirmată pe această cale. [pal Somagnetisme / Palăomagnetismus Ipalaeomagnetism, paleomagnetism, archeomagnetism J naAeoAtaeHemu3m] 187 PANTĂ CRITICĂ Palinologie Parte a paleontologiei care se ocupă cu studiul polenului, sporilor şi ale altor resturi vegetale fosilizate pentru a stabili vîrsta depozitelor sau rocilor în care acestea se găsesc, precum şi condiţiile fizico-geografice existente In timpul formării lor. [palynologie jPalynologie jpalyno-logy \mmwAozuR\ Palisadă Creastă stincoasă formată din bolovani, coloane, bare ce se înalţă deasupra terenului înconjurător pe un aliniament, [palissade JPalisade jpalisade jnaAUcad] Palse Termen de origine finlandeză desemnînd hidrolacoliţi care apar în regiunile cu strat gros de turbă. [palses jPalsen, Palsa, Torfhiigeln Ipalsa bogs, palsas jmop^Mbie âyepbi] Pană de gheaţă Gheaţă formată prin îngheţul apei pătrunsă în fisurile rocilor, în regiunile cu îngheţ peren. P.g. au formă conică sau lamelară. Prin presiunea exercitată, datorită creşterii volumului prin îngheţ, ele pot lărgi fisurile provocînd dezagregarea rocilor în care s-au format. După topirea gheţii, fisurile astfel lărgite se umplu cu material transportat din orizontul superficial. Dacă fenomenul se petrece în materiale loessoide, iau naştere astfel penele de loess. [coin de glace, fente de gel jEiskeil /ice wedge / jtedxHoă kauh] Pană de loess v. Pană de gheaţă [coin de loess, ~ de lehm / Ldpkeil, Lehmkeil Iloess wedge /jteccoebiu kauh] Panfan Suprafaţă de nivelare realizată în regiunile aride prin distrugerea tuturor inselberg-urilor şi acoperită cu o cuvcrtură proluvială rezultată din unirea conurilor de dejecţie. Constituie ultimul stadiu al procesului de nivelare in regiunile aride, fiind o pediplenă perfectă. Termen folosit pentru prima dată de A. C. Lawson în 1915. [pedi-ments soudis, ^coalescents \ Panfan Ipanfan, desert plain / — ] Pantă înclinarea unui versant, a unei suprafeţe de teren, a profilului longitudinal al unui talveg. P. se exprimă prin valoarea, în grade, a unghiului format de linia considerată şi un plan orizontal. Uneori, această înclinare se exprimă prin cădere care indică numărul de metri cu care coboară terenul pe distanţa orizontală de 100 m(%) sau de 1000 mţ0/^) [pente, inclinaison, diclivite JBoschung, Fall, Gefălle jslope, declivity, angle of inclinaison lyKAon] Pantă critică Valoarea maximă a pantei unui versant la care materialul ce îl alcătuieşte rămîne în repaus. Depăşirea acestei valori duce la deplasarea materialului. Fiecare tip de rocă Îşi are panta sa critică. Sin. unghi de taluz PANTĂ DE ECHILIBRU 128 natural, pantă limită [pente-limite, talus d' iquilibre jkritische Gefalie, Maximalboschung, natiirlicher Boschungswinkel / angle of repose, criticai slope, angle of rest jepanuHHbiu yKAon] 1088 Pantă de echilibru Panta care asigură stabilitatea unui versant, în condiţii fizico-geografice stabile, sau, în cazul unui rîu, asigură scurgerea apei şi a încărcăturii lui fără eroziune ori aluvionare. [pente d’ equilibre jGleichgewichts-gefălle, Normalgefăllejprofile of equilibrium \y kaohpaeHoeecux] 1089 Pantă Urnită v. Pantă critică 1090 Pantă medie Valoarea medie a pantei dintr-o anumită regiune. [pente moyenne/mittlerer Boschungswinkel, ~ Ge-făllswinkel /average slope icpednbiu yKjion, ~ yeoAb nadenun CKAOHOS] 1091 Paradeltă Porţiune dintr-o deltă care a început să fie erodată. [— / — / paradelta/—] 1092 Parageosinclinal Geosinclinal care este cuprins într-o regiune de platformă şi are mobilitate redusă, [parageosynclinal / Parageosynklinale jparageosyncline, intracratonal geosyncline, marginal ^ /napaeeocuHKAunaAb] 1093 Parapet de lavă Formă pozitivă de microrelief cu aspectul unui val care înconjură un lac de lavă. Se formează prin revărsarea sau aruncarea lavei peste marginile lacului. [anneau de lave jLavaring \lava ring /Aaeoeoe KOAbiţo] 1094 Pas Loc mai coborît, înşeuare, care favorizează traversarea unei culmi sau a unui lanţ montan, [col, pas /Pap fpassage / nepeeaA, nepexod] 1095 Patină deşertică v. Lac de pustiu [patine du desert /Patina/ patina/—] 1096 Patul alunecării v. Suprafaţă de alunecare [surface de glissement, glissilre /Gleitflăche /sliding plane, slip ~ /Aootce OMA3HH\ 1097 Patul meandrelor Porţiunea de fund de vale mărginită de două linii tangente la buclele celor mai accentuate meandre. în cuprinsul său se menţine cursul rîului în deplasarea lui laterală într-o anumită etapă, [lit des mian-dres, zone des miandres /Măandergurtel, Măanderstreifen / meander belt /none MeaudpoeyAooKe ~ ] 1098 Pavaj deşertic Suprafaţă de teren acoperită cu lespezi de roci rămase pe loc, în timp ce materialul fin a fost spulberat de vînt. [pavage disertique/Wiistenpflaster, Steinpf-laster /desert pavement, pebble mosaic, ~ armor /nycmbiHmx Mocmoean] 189 PEDIPLENĂ 1099 Pavaj glaciar Suprafaţă de roci dure, plană sau uşor ondulată, care a fost netezită de gheţari. [— /— / glacier pave-merit, ice ~ / jiedmKoean Mocmoean] 1100 Pavaj periglaciar Suprafaţă uşor înclinată pe care apar blocuri aşezate pe feţele plate. Sortarea şi aşezarea blocurilor, care provin din gelifracţie sau din depozite glaciare, se face prin procesele periglaciare. [dallage de pierres, pavage de blocs ISteinplattenboden, Steinpflaster, Steinpflasterbodenj boulder pavement, stone ] 1101 P&mînturi rele v. Badlands [mauvaises terres j —/badlands j Heydoânbie 3eM/iu, dypnbie âpocoebte 1102 Păpuşi de loess Concreţiuni calcaroase de forme şi mărimi diferite care apar în roci loessoide sau în orizontul C al unor soluri [poupees du loess jLdppuppen, Ldpmănnchen, Lop-kindl, Ldpmandeln /loess puppen, -—' kindchen, ~ mănnchen, lime concretions in loess jotcypaenuKu] 1103 Păr peleean Spiculi de lavă bazică consolidată putînd atinge 2 m în lungime şi 0,01 şi 0,05 mm în diametru. Numit după Pele, zeiţa hawaiană a focului, [cheveux de Peli, filaments vitreux jPeles Haar, Lavafaden jPele’s hair, fii-liform lapilli, capillary lava /eo/iocbi IJe/te, eo/iocucmbte jianujiu] 1104 Pediment Suprafaţă netedă sau uşor înclinată (1 — 7°) modelată în roci dure, la poalele unei regiuni muntoase care o domină prin versanţi abrupţi. Spre partea inferioară, această suprafaţă este acoperită de un strat de material sedimentar grosier, care constituie bahada. P. se formează în regiunile cu climă aridă sub acţiunea dezagregării şi a apelor de şiroire, care provoacă o retragere a versantului, acesta păstrîndu-şi înclinarea. Prin lărgirea P. şi distrugerea, aproape totală, a masivului muntos se ajunge la formarea pediplenelor. Unii geomorfologi consideră că P. se pot forma şi în alte condiţii climatice identificînd pedi-mente periglaciare, de vale etc. Termenul a fost folosit pentru prima dată de Dutton în 1882. [p&diment, glacis / Pediment, Spulpediment, Felsfupflache /pediment, rock plane, c floor jneduMeHtriy npedeopmH CMAucrnan paemm] 1105 Pediplanare Procesul de formare şi lărgire a pedimentelor pînă la distrugerea masivului muntos, în locul căruia apare o pediplenă. A. fost propus de A. D. Howard în 1942. [pidiplanation / Pedimentierung \pediplanation / nedunjiamifun, nedunjieHi43aitu.H] 1106 Pediplenă Formă de relief cu aspect de cîmpie foarte netedă, parţial acoperită cu un strat subţire de material detritic, PEDUNCULUL MEANDRULUI exprimînd stadiul matur al unui ciclu de eroziune !n condiţiile unei clime aride. Rezultă din alăturarea pedimentelor care au înlocuit aproape în întregime relieful înalt din care mai rămîn doar unele inselberg-uri ce domină P. Termen utilizat pentru prima dată de Maxon şi Anderson în 1935. [pidiplaine jPediplain, verwachsene aride Felsebene fpedi-plain, peneplain of semiarid erosion InedunneH] 1107 Pedunculul meandrului Porţiune îngustă de teren care leagă lobul meandrului de restul şesului sau de versant. P. m. este distrus uneori de eroziunea laterală, producîndu-se rectificarea cursului apei. [pidoncule, isthme, col, racinej Măanderhals /meander neck fmeuKa U3Ay*4UHbi, ~ Meandpoeou rnnopbi] 1108 Peisaj geomorfologic Modul de îmbinare a tuturor formelor de relief şi a proceselor geomorfologice dintr-o regiune oarecare, dînd astfel nota specifică reliefului acelei regiuni, în funcţie de formele sau procesele predominante, distingem pg foarte variate, ca cele glaciare, deşertice, montane, de cîmpie, vulcanice etc. Sin. landşaft geomorfologic [paysage morphologique /geomorphologische Landschaft /morphological landscape / eeoMopfioAoeuHecmu Aonduia^m, MopfioAoeunec- KUU~] 1109 Pelit Rocă sedimentară alcătuită din particule cu dimensiuni mai mici de 0,02 mm. [pilite jPelite jpelite /neAumti] 1110 Peneplenă Suprafaţă de nivelare avînd forma unei cîmpii joase, uşor ondulate, deasupra căreia pot apărea unii martori de eroziune. Se formează prin lărgirea văilor, micşorarea pantei versanţilor şi scăderea altitudinii relative a interfluviilor, reprezentînd ultimul stadiu al ciclului davi-sian de evoluţie a reliefului. Conceptul de P. a fost introdus de W. M. Davis în 1889. [pin iplaine /Peneplain, Fastebene, Endrumpf, Rumpfflăche, Endrumpflăche /peneplain, pene-plane, old plain IneHemen, noumu-pasHuna, npedeAbmn pae-Hum] 1111 Peneplenă disecată Peneplenă în care rîurile şi-au adîncit văile în condiţiile reactivării eroziunii, prin mişcări de înălţare a regiunii respective sau prin coborîrea nivelului de bază. Sin. peneplenă întinerită, [piniplaine dissequiej zerschnittene Fastebene jdissected peneplain IpacHAeHeuHbiu nenenjieu] 1112 Peneplenă exhumată Peneplenă care, după ce a fost acoperită cu sedimente, este din nou scoasă la zi prin denudaţie. [piniplaine exhumie jabgedeckte Fastebene jresurrected peneplain /omnpenapupoeaHHbiu nenenjieu, ormonambiu ~ ] 131 PERIGLACIAR 1113 Peneplenă fosilizată Peneplenă peste care apele marine au depus sedimente, îngropînd-o. [piniplaine fossilisie, ^ ensevelie, ~ enfouie jbegrabene Fastebene, fossilisierte ~ \fos-sil peneplain, burried ~ /3aKOHcepeupoeaubiu nenenjieu] 1114 Peneplenă întinerită v. P. disecată [piniplaine rajeunie /— / rejuvenated peneplain IoMOAOMenbiu nenenjen] 1115 Peneplenizare Proces complex de modelare a reliefului, care se soldează cu netezirea accentuată a suprafeţei scoarţei pînă la aspectul de peneplenă. P. se produce în condiţiile unei stabilităţi tectonice îndelungate a regiunii respective şi a stabilităţii nivelului de bază care comandă modelarea ei. în aceste condiţii, denudaţia duce la lărgirea văilor, la tocirea interfluviilor şi la micşorarea pantei versanţilor povocînd o nivelare accentuată a reliefului, [piniplanation / Einrumpfung jpeneplanation I nenenAeHU3aifUM] 1116 Peninsulă Porţiune de uscat, de dimensiuni şi contururi variabile, care înaintează într-o mare sau într-un lac, fiind înconjurată de apă din trei părţi [presqu’île, pininsule jHalbinsel, Fastinsel /peninsula jnoAyocmpoe] 1117 Perete Versant abrupt format de obicei pe roci dure. Sin. abrupt [mur, muraille, paroi jFelsenwand, jrock-wall, rock face, wall jcrnema] 1118 Perete de desprindere v. Abrupt de desprindere 1119 Pergelisol Strat de sol şi roci care nu se dezgheaţă nici în timpul verii, rămînînd îngheţat de-a lungul anilor. S-a constatat că în R. S. S. A. Iakută (U.R.S.S.) grosimea acestui strat ajunge pînă la 400—600 m. Vara se produce dezgheţul superficial pe o grosime de 0,5 m pînă la 4 m, formîndu-se molisolul. Sin. permafrost, merzlota, tjălle. [perg iii sol, tjale pirrenne / Permafrost, Dauerfrostboden, Pergelisol j pergelisol, permafrost /eenuan Mep3Aoma/mojiuja mhozo-AemHbiă Mep3Aombi] 1120 Pergelisol relict v. Permafrost relict 1121 Pergelisol uscat v. Permafrost uscat 1122 Periglaciar în sens propriu, literal, termen care se referă poziţional la o regiune situată la periferia unei calote glaciare. în sensul actual, lărgit, se referă la o regiune cu condiţii climatice asemănătoare celor de la periferia calotei, la condiţii climatice de acest tip (cu îngheţ permanent, dar şi intermitent) şi la depozite, structuri şi forme de relief create în trecut şi în prezent în condiţii în care îngheţul şi dezgheţul joacă un rol important. Termen introdus de W. Lozinski în 1909. [piriglaciaire jPeriglazial jperigla-cial InepueAmfuaAb] PERIOADĂ GLACIARĂ 138 1123 Perioadi glaciari v. Glaciaţie [piriode glaciaire jEiszeit, Glazialzeit /glacial phase, ~stage /AednuKoebiu nepuod] 1124 Perioadi interglaciari v. Glaciaţie [ipoque inter-glaciaire / Interglazialzeit /interglacial period /MeotcnedmKoebiu nepuod] 1125 Perioadi orocratici Perioadă de paroxism orogenetic (cînd mişcările orogenetice au intensitate şi extindere maxime). [piriode orocratique, paroxisme orogin itique lorokratische Pe-riode /orocratic period /opoKpamunecKuă nepuod] 1126 Perioadi pediocratici Perioadă de relativ calm tectonic între două perioade de paroxism diastrofic. [piriode pidio-cratique jpediokratische Periode /pediocratic period /neduoKpa-muuecKuu nepuod] 1127 Perlsip v. Cordon litoral [cordon littoral, poulier /Nehrung, Peressyp /bar /nepecbinb] 1128 Perle de cavemi Mici concreţiuni calcaroase care amintesc de aspectul perlelor şi care se găsesc pe planşeul unor peşteri, în mici cavităţi, [perle de caverne, dragie /Calciterbse, Hdh-lenperlen /cave pearl /—] 1129 Perluvii Depozit de blocuri, bolovani şi alte fragmente grosiere care au rămas în loc după spălarea materialului fin cu care erau amestecate iniţial. Aşa se întîmplă în cazul spălării unor depozite morenaice şi a unor aluviuni [— /— /— /nepAioeuu] 1130 Permafrost Termen propus de S. W. Mttller în 1947 v. Pergelisol [ — /Permafrost/permafrost /—] 1131 Permafrost relict Permafrost format în condiţii climatice diferite decît cele actuale, care nu mai favorizează formarea, ci doar menţinerea acestui orizont. [— /—/relict permafrost / pejiuKmoean Mep3Aoma\ 1132 Permafrost uscat Strat de sol cu temperatură negativă, dar fără gheaţă datorită lipsei apei. [— /— /dry permafrost/ cyxan Mep3Aoma] 1133 Permanenţa continentelor şi oceanelor Ipoteză care pledează în favoarea existenţei blocurilor continentale şi a bazinelor oceanice din cele mai vechi timpuri, probabil de la începuturile formării scoarţei terestre. Această ipoteză este astăzi infirmată de cercetările noi, care dovedesc tinereţea bazinelor oceanice şi a unor întinse porţiuni de uscat, [permanence des boucliers continentaux et des ociansj Permanenz der Kontinente und Ozeane/permanence of the continental shields and ocean basins /nepAtaneHniHocmb mo-mepuKoe u oneanoe] 133 P1EM0N 1134 Permeabilitate Proprietatea rocilor poroase de a permite trecerea apei prin porii şi fisurile lor. [ptrmiabilite /Permea-bilităt, Durchlăssigkeit jpermedbility, perviousness /npouuyae* Mocmby eodonpoHiufaeMocmb eopnbix nopod1 1135 Peşteră Formă de relief carstic care apare ca un gol subteran de mari dimensiuni, rezultat în urma acţiunii apelor subterane asupra rocilor carstificabile. Aceste goluri se lărgesc pe alocuri formînd săli, iar în alte părţi se îngustează mult formînd coridoare. Unele P. sînt străbătute de cursuri de apă sau adăpostesc lacuri subterane. în multe cazuri pereţii P. sînt tapisaţi cu formaţiuni concreţionare de tipul stalactitelor, stalagmitelor, draperiilor, vălurilor carstice etc. în unele P., din zăpada pătrunsă prin avenuri se pot forma lentile de gheaţă. P. se clasifică după prezenţa sau absenţa apei, după regimul temperaturii (care depinde de orientarea peşterii în plan vertical) etc. Sin. grotă, cavernă. [grotte, caverne jGrotte, Hdhle, Hâhlung /cave, grottoj neiyepa, Kapcmoeax neujepa] 1136 Peşteră moartă Peşteră uscată în care, din lipsa apei, nu se mai manifestă fenomenele de coroziune, eroziune sau depunere. [—/— / dead cave \Mepmean neuţepa] 1137 Peşteră vie Peşteră prin care circulă apa, contribuind la dezvoltarea ei prin coroziune şi eroziune; sînt prezente şi procese de depunere care duc la apariţia de noi formaţiuni concreţionare. [—/ — /active cave/—] 1138 Petrografie v. Litologie 1139 Piatră oscilantă Bloc de rocă rezultat prin dezagregare şi care, avînd o formă mai mult sau mai puţin rotunjită la bază, poate fi balansat cu uşurinţă. Sin. bloc oscilant, [pierre br antante fschwankender Stein j log an stone, loggingr*w rocking ~ /KaHOKfUfUUC/t KQMeub] 1140 Piaţă de adunare a apelor Regiune joasă, adesea afectată de o mişcare de scufundare lentă, în care se adună, unin-du-se, mai multe rîuri. Termen folosit pentru prima dată în literatura geografică românească de G. Vâlsan. [conver-gence hydrographique, noeud ^/— / — /—] 1141 Picior de munte Culme muntoasă secundară, scurtă, care coboară domol de pe o culme principală spre fundul unei văi sau depresiuni, [contre/ort, iperon jSporn jspur jgopwau ompoe] 1142 Piemont Formă de relief cu aspectul unui vast plan înclinat care face racordul între o regiune muntoasă şi regiunile joase din jur. De obicei, se formează prin acumulare, în urma unirii conurilor de dejecţie create de rîuri la ieşifea PIEMONT DE ACUMULARE din munte (p. de acumulare), dar se pot forma şi prin procese sculpturale (P. de eroziune), [piemont, piedmontj Bergfupflăche, Piedmont, Vorgebirge /piedmont Inpedeopua.H paemm, npedaopmn aAAweunAbmn *143 Piemont de acumulare v. Piemont [piemont alluvial j Pied-montebene, Bergfufiebene lpiedmont alluvial plain, mountain apron InpedzopmH aAAioeuaAbH2H paemm] 114*1 Piemont de eroziune v. Piemont 1145 Pietriş Depozit constituit din fragmente de roci dure, rotunjite datorită travaliului apelor curgătoare şi cu dimensiuni cuprinse între 2 — 200 mm. Prin cimentare se formează conglomerate. Sin. prundiş. [gravier, cailloutis \Schotter, Kiesj gravei / epaeuu, eaAenmk] 1146 Pillow-lava Structură formată prin separarea lavei în blocuri rotunjite în condiţii de consolidare subacvatică. [lave en coussins jKissenlava jpillow lava, ellipsoidal ba-salts InodyiuenmH Aaea, nodyufamax U47 Pingo v. Hidroacolit [pingo j Pingojpingo \6yjieyHHnk\ 1148 Pinten de meandru Picior de munte scurt care înaintează în bucla unui meandru de vale [iperon\Talsporn/meander spur iMeandpoeaM mnopa] 1149 Pipkrake Ace de gheaţă de cîţiva centimetri înălţime şi care au în vîrf cîte o pietricică pe care au ridicat-o de pe sol prin creşterea lor în înălţime. P. contribuie la dislocarea şi deplasarea sfărîmăturilor de rocă. [pipkrake, aiguille de glace, filament de hirisson de ^ jEisnadel, Kammeis, Haarstein, Nadelstein, Stengelstein /pipkrake, needle ice /Ae-dmbiu uboak, ^ cme6eAb\ 1150 Piramidă coafată Formă pozitivă de microrelief, cu aspect de stîlp piramidal, care are în vîrf un bloc de rocă dură. P.c. este alcătuită din material eterogen necimentat, în care predomină fracţiunea fină. Acest material friabil este uşor spălat din jurul piramidei care este protejată de blocul pe care îl poartă în vîrf. Sin. piramidă de pămînt. [cheminie de fie, demoiselle, nonne, pilier de terre jErdpyramide, Erd-pfeiler, Erdsăule jearth pillar, o pyramid, hoodoo, demoiselle hill j3eMARHan nupaMuda] * 1151 Piramidă de pămînt v. Piramidă coafată 1152 Piroclastite Termen general ce se aplică unor^ roci^ formate din particule solide de dimensiuni diferite, proveniîeTcfin erupţiile vulcanice. Particulele reprezintă fragmente de lavă întărită şi fragmente din rocile dislocate şi sfărîmate în timpul exploziilor vulcanice. După mărimea particulelor se pot deosebi: bombe vulcanice, lapili şi cenuşă vulcanică. 135 PLAJĂ Termenul a fost propus de Grabau în 1924. [materiaux Pyroclastiques /Auswiirf linge, pyroklastische Produhte jpyro-clasts, pyroclastic rocks, volcanic debris JnupoKAacmuuecKue npodyicmbi u3eepotcetaM] 1153 Pisc Vîrf ascuţit care se înalţă pe o culme sau pe o creastă de munte, [pic \Spitze, Gipfel Ipeak, pikejnuK] 1154 Pîlnie carstică Dolină care se continuă în jos cu un ponor larg avînd forma unei pîlnii. [entonnoir karstique, gouffre / Karsttrichter jkarstic funnel \KapcmoeaH eopoHKa, Konycooâ-paimn ~ ] 1155 Pîlnie de sufoziune Formă negativă de microrelief cu aspect de pîlnie, formată prin sufoziune. [— /— /— lcy—wave-cut platform, wave ~ \a6pa3uoHHan nAam$opMa\ 1178 Platformă bietajată v. Platformă [—/—/— \nAuma] 1179 Platformă continentală Marginea submersă a continentelor care se înclină uşor de la ţărm spre povîrnişul continental, marcată, în general, de izobata de 200 m. Suprafaţa P.c. este destul de netedă, fiind brăzdată în unele locuri de văi submerse. Unele forme pozitive mai înalte de pe P.c. ies la zi sub formă de insule continentale. Lăţimea P.c. poate varia de la cîţiva kilometri pînă la peste 1000 km. Prin abraziune, P.c. se lăţeşte în dauna uscatului. Sin. şelf. [:plate-forme continentale, plateau continental jSchelf, Konti-nentalschelf, Kontinentaltafel/continental shelf, shore platform liueAbtf), MamepuKoean omMeAb] PLATFORMĂ DE EROZIUNE 138 1180 Platformă de eroziune Treaptă de relief cu suprafaţă aproape plană reprezentînd un rest dintr-o peneplenă. Sin. nivel de eroziune, suprafaţă de eroziune, suprafaţă de denudaţie [plate-forme d’ erosion / Erosionsplatte /erosion platform / jpo-3uoHHax nmmffiopMa] 1181 Platformă structurală Suprafaţă plană de relief, orizontalSk sau slab înclinată, care se înscrie peste un strat de roci dure, dezgolit prin denudaţie. Uneori, stratul de roci dure poate fi acoperit de un strat relativ subţire de roci friabile, îndeosebi luturi, în care sînt modelate forme de microrelief, însă aspectul de ansamblu este dat de forma impusă de stratul mai dur. [plate-forme structurale/Struk-turplatte, Schichtplatte, Schichtflăche /structural platform, stra-tum plain /cmpyKmypmn nmmfiopMa] 1182 Platou Formă pozitivă de relief cu suprafaţă plană sau uşor vălurită şi care este orizontală sau slab înclinată, fiind mărginită de abrupturi sau de versanţi puternic înclinaţi. După altitudine, se poate vorbi de platouri înalte şi de platouri joase, [plateau /Plateau, Tafellandfpla-te au, plateau plain /nAamo] 1183 Platou bazaltic v. Platou de lavă [plateau basaltique /Basalt-plateau, Basalt tafelland /basalt plateau /6o3aAbmoeoe n/uimo\ 1184 Platou carstic Regiune care, în general, este plată şi pe care apar numeroase forme carstice, [plateau karstique /Karst-gebiet/karst plain/Kapcmoeoe nAamo] 1185 Platou interfluvial Interfluviu larg cu suprafaţa plană. 1186 Platou inalt v. Platou [haut plateau fHochplateau, Hoch-flăche /high-plateau /ttAocKoeopbe] 1187 Platou jos v. Platou 1188 Platou de lavă Platou format prin revărsarea de lave bazal-tice care, fiind fluide, se scurg la mare distanţă de locul erupţiei dînd un relief plat. Spre deosebire de cîmpiile de lavă, P.l. sînt mărginite, în general, de versanţi puternic înclinaţi. Sin. platou bazaltic. [plateau de lave /Lavaplateau, Lavatafel /lava plateau, basalt ~ \6aiaAbmoeoe nAamo] 1189 Platou vulcanic Platou modelat de către agenţii externi în materialele provenite din erupţiile vulcanice (lave şi piro-clastite) [— /— / volcanic plateau /eyAKamnecKoe nAamo] 1190 Plaur. Insulă plutitoare formată din împletirea rădăcinilor şi rizomilor de stuf şi peste care se depun resturi organice şi praf. Adesea este mobilă. [— /— /plav, reed swamp/ crtAaeuHa] 139 PODIŞ 1191 Playa Termen spaniol desemnînd partea centrală, plată, a depresiunilor din regiunile aride care este acoperită de apa unor lacuri temporare, în care se depun materiale fine rezultate din formarea pedimentelor (materialul grosier rămînînd pe bajada). în Sahara i se spune sebka şi sebkha; în Tunisia — şot\ în Africa de Sud — pfannen\ în America Latină — salina şi salares; în Iran — kevir: în pen. Arabică — khabari; în Asia Centrală — takîr. [sebka, sebkha, playa /Playa /playa, pan jn/iax] 1192 Pleistocen Prima parte a cuaternarului, care, din punct de vedere climatic, s-a caracterizat prin alternarea de perioade reci (glaciare) cu perioade mai calde (interglaciare). Sin. diluviu. [Pleistocbne jEiszeitalter, Pleistozăn, Diluvium /Pleis-tocene, glacial epoch, ice age /nAeucmoifeH, njieucmoiieHoean inoxa] 1193 Plicaţii v. Involuţii 1194 Pluviodenudaţie Eroziune exercitată de către picăturile de ploaie, [irosion sous le choc des gouttes de pluie /Tropfen-arbeit /raindrop impact /—] 1195 Poartă a) Loc îngust pe traseul unei văi, datorat apariţiei unor roci mai dure; b) Vale largă care taie un lanţ muntos, Îngăduind accesul într-o altă regiune; c) Regiune joasă Intre două lanţuri muntoase [porte jPforte jgateway \eopoma] 1196 Pod natural Pod format în regiunile carstice reprezentînd o porţiune rămasă din tavanul unei peşteri care, în rest, s-a prăbuşit (ex. P.n. de la Ponoare, jud. Mehedinţi). [pont naturel jNaturbriicke /natural bridge jecmecrneembiu Mocni] 1197 Podul terasei Suprafaţa plană şi aproape orizontală a terasei care, spre axul văii, domină fruntea terasei, iar în partea opusă este dominată, la rîndul ei, de restul versantului sau de fruntea unei terase mai înalte. P.t. este limitat de muchia şi ţîţlna terasei, [surface de terrasse /Terrassen-flur, Terrassenflăche j sur face of terrace,Ttop of ~ IrtJtouţadKa meppacbi] 1198 Podiş Formă complexă de relief alcătuită din interfluvii largi, adesea în formă de platou, situate cam la aceeaşi altitudine şi separate între ele prin văi care pot fi adînci. P. au întindere mare şi altitudini care, de obicei, depăşesc 200 m. Sînt însă şi podişuri mai joase sau unele foarte înalte. Unele P. se suprapun regiunilor de platformă (ex. Podişul Moldovei), altele se situează în regiuni de oro-gen (ex. Podişul Transilvaniei). în unele cazuri, P. fac parte integrantă din lanţurile muntoase, avînd altitudini POLDER 140 foarte mari (ex. Podişul Pamir). [plateau jTajelland, Platte / table land InAamo] 1199 Polder Porţiune de cîmpie maritimă de tip marsch, cîştigată pe seama mării prin lucrări de îndiguire şi de desecare. Termenul apare pentru prima dată în Cîmpia maritimă flamandă în secolul al XlI-lea. [polder; renclâture /Polder, Koog /polder, dyked marsh, dyked land JnoAbdep] 1200 Polie Depresiune carstică închisă, alungită, mărginită de versanţi abrupţi şi avînd fundul plat, tapisat cu o cuvertură aluvionară, situat la nivelul bazei de carstificare. P. sînt străbătute de rîuri cu scurgere temporară sau permanentă care adesea se revarsă. Unele P. adăpostesc lacuri. P. provin prin unirea mai multor uvale sau doline, ori din prăbuşirea tavanului unor peşteri şi sînt axate adesea pe linii de falie. In ierarhia formelor carstice negative, după ponor, dolină şi uvală, P. sînt cele mai mari. După origine se pot deosebi: P. tectonice, de prăbuşire, de îngemănare a uvalelor, complexe etc. [polje \Polje jpolje, polye, interior valley, karst ~ \noAbe] 1201 Polie complexă Polie la a cărei formare au participat atît procese exogene, cît şi tectonice, [polje d’origine complexe / -/-] 1202 Polie de îngemănare a uvalelor Polie rezultată din evoluţia mai multor uvale învecinate, care ajung să se unească, formînd o singură depresiune de mari proporţii. [—/—/—/ [noAbe o6pa3yfoujuecM nymeM cAunmn epynnu CMeytcubix eoponoK] 1203 Polie de prăbuşire Polie rezultată din prăbuşirea tavanului unei peşteri de mari dimensiuni. [— jEinsturzpolje / — jnpo-eaAbme noAbe] 1204 Polie tectonică Polie formată prin scufundarea unei porţiuni de scoarţă ca un mic graben sau ca un sinclinal. Apare în regiunile cutate, procesele carstice jucînd un rol secundar în formarea lor. De aceea calcarul se găseşte în substrat nefiind îndepărtat, [polje d’origine tectonique jtektonische Polje/tectonic polje jnoAbe meKmomuecKo eo npoucxootcdemn] 1205 Poligoane de pămînt v. Soluri poligonale 1206 Poligoane de pietre Acumulări de fragmente colţuroase de roci cu aspectul unor mici valuri cu contur poligonal. Apar în regiunile periglaciare, mai frecvent în cele cu pergelisol sau cu un sezon rece extrem de aspru, unde alternanţa de îngheţ-dezgheţ a provocat deplasări diferenţiale ale particulelor, scoţînd la suprafaţă pe cele mai grosiere şi deplasîndu-le prin triere spre periferia poligoanelor de sol. 141 POTCOAVĂ NIVALĂ Dimensiunile lor variază între cîţiva metri şi mai multe zeci de metri în diametru. Forma poate fi deopotrivă convexă sau concavă. [polygones de pierres, tries /Stein-polygone, Sţeinnetzboden \stone polygons, sorted ~ /KaMennbie MHoeoyzoJibuuKu, omcopmupoeambie cernu] 1207 Poligoane de uscare Mici poligoane de sol sau de roci peli-tice consolidate, separate printr-o reţea de fisuri care au apărut în urma contracţiei prin uscare a solului sau rocilor. Apar în locurile care au fost inundate temporar, [polygones de stchage, >—• de dessication, sols cellulaires/ Trocknungspoly-gone /mud crack polygons, mud polygons, fissure cellular soils ImpeujUHHO-nojibeoHa/ibHbie o6pa3oeanus] 1208 Poliţă Suprafaţă structurală îngustă, suspendată la o anumită înălţime pe un versant abrupt. Sin. brînă. [banquette / Bank, Gesims, Leistte /bench, berm JOepMa, cmynenb, ycmyri] 1209 Ponor Gol carstic sub forma unei fisuri lărgite (verticală sau înclinată), prin care se scurg subteran apele de suprafaţă. Apare pe fundul dolinelor, poliilor, văilor seci. [ponor ponor-gouffre, chantoir, boi-tout, ouverture beante /Ponor Katavothre /ponor, pit-ponor, katavothron, swallow hole /no-nop, Kamaeompa] 1210 Popină Martor de eroziune care se ridică deasupra luncii sau a teraselor de luncă. Reprezintă lobul unui meandru rectificat. Sin. grădişte, [iperon sectionni/abgeschnittener Sporn, Umlaufberg /cut-ojj-lobe /ocmaneii oâmeKanu/t] 1211 Pomituri v. Deplasări Sn masă 1212 Portal carstic v. Arcadă [portail karstique, vodte ~ jtorartige Grotte/cave arch/—] 1213 Portal litoral v. Arcadă [arche, porte /Brandungstor, Felstor / sea arch, natural portal /eopoma] 1214 Portiţă Deschidere într-un cordon litoral prin care laguna sau limanul comunică cu largul mării, [bouche, entrie, grau, pass/Einfahrt, Einlaff, Pap, Tief/gat, gate, inlet /npopbiea] 1215 Postglaciar v. Holocen [piriode postglaciaire /Postglazial-zeit /postglacial period /nocneAedHUKoeaH nepuoda, ~ 3noxă] 1216 Potcoavă nivală Relief de acumulare periglaciară cu aspect asemănător unui val curbat ca o potcoavă, cu concavitatea spre partea superioară a versantului unde închide o mică depresiune. P.n. este alcătuită din blocuri de roci care s-au rostogolit şi au alunecat pe limba de zăpadă care se menţine mai mult timp în spatele ei. [bourrelet de congire, ~ de pont POVÎRNIŞ CONTINENTAL 142 de neige, ~ d' evacuation, fer-ă-cheval nival / — jprotalus moraine, nivation protalus /ea/i y nodnooKUH cueoKHmoe] 1217 Povîmiş (taluz) continental Marginea submersă a blocului continental care limitează platforma continentală, avînd o înclinare nu mai mare ca a acesteia. De obicei, această înclinare depăşeşte 7°, dar în unele cazuri poate ajunge şi pînă la 40°. P.c. se întinde de la adîncimea de aproximativ 200m, pînă la 3000 — 4000 m. [pente continentale, talus continental / Kontinentalabhang, Kontinentalabjall, Kontinentalboschung, Kontinentalhang jcontinental slope /MamepuKoeuu ckaoh] 1218 Pradolină Vale pleistocenă orientată în lungul marginii calotei glaciare în Cîmpia germano-poloneză. Unele rîuri actuale ca Warte, Vistula etc. urmează parţial traseele unor P. Sin. urstromtal. [chenal pro-glaciaire /Eisrandtal, Urstrom-tal Imarginal channel, proglacial <—', pradolina jnpadoAUHa] 1219 Prag fluviatil Porţiune mai ridicată de pe fundul albiei minore a unui rîu ce produce scăderea adîncimii apei şi creşterea vitezei ei de curgere. P.f. pot apărea datorită durităţii mai mari a anumitor roci sau datorită unor mişcări de înălţare locală a scoarţei. [haut-fond, maigre, seuil /Furte Schwelle, Untiefe f Crossing, riffle, shoaljnopoe] 1220 Prag glaciar Microrelief specific văilor glaciare, cu aspect de val, în spatele căruia s-a exercitat acţiunea de subsă-pare a gheţarului, [barre glaciaire, seuil rocheux jFelsriegel, Riegel jglacial threshold, rock-bar, riegel \pmenb\ 1221 Prag de lichiditate v. Limită de lichiditate 1222 Prag de plasticitate v. Limită de plasticitate 1223 Prag submarin Formă pozitivă de relief submers care apare ca o porţiune mai ridicată a fundului marin separînd două depresiuni, [seuil sous-marin /Schwelle jrise, sili, swell /nopoe] 1224 Prăbuşire Căderea tavanului unei peşteri sau al unui alt gol subteran, [ecroulement, ejfondrement jEinbruch, Einsturz, Zusammenbruch /caving-in, collapse, falling-in \o6eaA\ 1225 Pripai Fîşie de gheaţă prinsă de ţărm şi care nu este mişcată nici de valuri şi nici de maree, [pied de glace /Eisfufi /ice-foot lnpunaut âepeeoeou Aed] 1226 Privai Formă negativă de relief cu aspect de canal, care face legătura între braţele fluviului şi depresiunile lacustre din luncă şi deltă. 1227 Procese de acumulare Procese geomorfologice de depunere a materialelor transportate de agenţii externi sau interni. Prin aceasta ia naştere relieful de acumulare reprezentat 143 PROCESE EROZIONALE prin forme foarte variate ca: dune, conuri de dejecţie, cordoane litorale, cîmpii aluviale, conuri vulcanice, etc. După agentul care produce acumularea, se pot deosebi P.a. fluviatilă, marină, eoliană, glaciară, lacustră, deluvială, vulcanică etc. [processus d'accumulation /A kkumulations-prozesse /accumulation processes \aKKyMyAnmu6Hbie npoifeccbi, KOHcmpyKmuenbie 1228 Procese de albie Procese de eroziune (liniară, laterală, regresivă), transport şi aluvionare, care se produc în cuprinsul albiei minore a unui rîu. [—/—/ — jpycAoebie npo-tfeccbi] 1229 Procese carstice Procesele de dizolvare, eroziune şi precipitare chimică ce duc la formarea reliefului carstic, [pro cessus karstiques jkarstische Prozesse Jkarstic processes \Kapc-moebie npoyeccbi] 1230 Procese deluviale v. Procese de versant 1231 Procese de denudaţie Procese care se soldează cu îndepărtarea de material din sol, ajungîndu-se la scoarţa de alterare sau la roca vie. [processus de dânudation jDenud atins-prozesse jdenudation processes IdenydayuoHHbie npoifeccbi] 1232 Procese destructive Procese geomorfologice în cadrul cărora formele externe sau interne provoacă distrugerea formelor de relief preexistente, [processus destructeurs / zer storende Vor gange /destructive processes, wasting >—> jnpoifeccbi pa3py-lueHUfl] 1233 Procese endogene Procese geomorfologice determinate de acţiunea forţelor interne. în această categorie pot fi incluse procesele legate de mişcările orogenetice, oscilatorii, seismice, 9au de vulcanism. în general, P.e. sînt acelea care au generat trăsăturile majore ale reliefului terestru (continentele, bazinele marine şi oceanice, lanţurile muntoase, etc.). [processus internes /endogene Prozesse, ~ Vorgănge, innen-bUrtigen r** jendogenous processes, hypogene >—', internai >—' / 3HdoeeHHbte npoyeccu, enympeHHbte 1234 Procese eoliene Procese - geomorfologice determinate de acţiunea vîntului. Aceste procese sînt complexe căci sînt caracterizate prin coraziune, deflaţie şi acumulare eoliană, ducînd la apariţia unor variate forme de relief eolian ca: dunele, babele, serir-urile etc. [processus ioliennes jăolische Vor gange / aeolian processes / soAoebie npoifeccbt] 1235 Procese erozionale Procese geomorfologice de eroziune exercitate de apă, gheaţă şi aer în mişcare, [processus d’ irosion JErosionsv or gange j processes of erosion, erosion processes 13po3uoHHbie npoiţeccu] PROCESE EXOGENE 144 1236 Procese exogene Procese geomorfologice care se produc sub acţiunea forţei gravitaţionale, şi a celor rezultate din energia primită din afara Pămîntului, în spccial sub formă de radiaţie solară. în această categorie pot fi înglobate toate procesele fluviatile, marine, lacustre, de versant, eoliene, glaciare, periglaciare, biogene. [processus externes /exogene Prozesse, aufienbiirtige Vorgange jexogenetic processes, exo-genous ~ , externai ~ l3K3oeeMHbte npoyeccbi, eueudHbie 1237 Procese geomorfologice Totalitatea proceselor generate de agenţii interni sau externi şi care conduc la modificarea reliefului terestru, [processus giomorphologiques jgeomorpho-logische V or gange jgeomorphic processes / zeoMopţfioAoeimecKue npoifeccbi] 1238 Procese glaciare Procese geomorfologice legate de formarea, existenţa, mişcarea şi topirea gheţarilor. Masele de gheaţă în mişcare exercită o acţiune de roadere a scoarţei terestre şi de transport a unor mari cantităţi de fragmente de roci care sînt depozitate acolo unde se topeşte gheaţa. P.g. se soldează cu apariţia formelor de relief glaciar ca: văile glaciare, circurile, morenele etc. [processus glaciaires fglaziale Vorgange /glacial processes /a/ifiifuaAbHbie npoifeccbt] 1239 Procese gravitaţionale Procese geomorfologice care se produc sub acţiunea directă a forţei gravitaţionale. Aşa sînt prăbuşirile, surpările, alunecările de teren, curgerile de noroi, soliflucţiunile şi creep-ul. [—/—/— /epaeumaifUOHHbie npoyeccbi] 1240 Procese litorale Procese geomorfologice specifice zonei litoralului oceanic, marin sau lacustru şi care se produc sub acţiunea valurilor, a curenţilor sau a mareelor. Ele duc la crearea unor forme de relief specifice cum sînt: platformele de abraziune, falezele, plajele, cordoanele litorale etc. [processus littoraux jKUstenprozesse jshore processes jâepeeo-ebie npoyeccbi\ 1241 Procese orogenetice Procese complexe generate de acţiunea forţelor endogene şi care se soldează cu formarea munţilor. [processus orogenitiques j or o gene Vor gange fotogenic processes 12opoo6pa3oeameAbHbie npoyeccu] 1242 Procese sculpturale Procese geomorfologice de erodare şi de îndepărtare a unor materiale de la suprafaţa scoarţei terestre. Ele se produc prin acţiunea apelor curgătoare, a gheţarilor, a vîntului, a valurilor şi a curenţilor marini sau lacustri, a zăpezilor perene sau sub acţiunea directă a gravitaţiei. Aceste procese duc, de obicei, la apariţia unor forme 145 PROGRADARE negative de relief, [processus sculpturaux jSkulpturprozesse/ sculpture processes fcKyAbnmypHbte npoijeccu] 1243 Procese de versant Procese geomorfologice care au loc pe versanţi prin acţiunea forţelor exogene. Sînt reprezentate prin eroziune areolară şi liniară, alunecări de teren, curgeri de gloduri, solifluxiuni, surpări, rostogoliri, creep. Intensitatea acestor procese depinde de valoarea pantei, de struc-stura geologică, de condiţiile climatice, de mişcările scoarţei, de învelişul vegetal şi de modul de utilizare a terenului. [processus de pente \A bhangsprozesse, Hangprozesse jslope processes \cKAOHoebie npoijeccbi] 1244 Profil de echilibru Profilul longitudinal al unui rîu, a cărui pantă permite ca în fiecare punct rîul să aibă atîta forţă cît îi este necesară pentru a-şi transporta încărcătura fără a produce nici erodarea şi nici aluvionarea albiei, [profil d' equilibre, ~ r igularis e, courbe d' iquilibre \A usgleichspro-fii, Ausgleichsgefălle, Erosionsterminanta, Gleichgewichts-profil, Normalgefăllskurve /profile of equilibrium, graded profile jnpo^uAb paenoeecuH, Kpuean HopMaAbHbiu npotfuAb 3P03U0HHQH mepMUHatima] 1245 Profil geomorfologic Reprezentare grafică a unei secţiuni verticale a reliefului, rezultată dintr-un profil topografic pe care se trece structura geologică şi se delimitează formele sau tipurile de relief, indicîndu-se şi denumirea lor. [profil g iomorphologique, coupe «—>lmorphologisches Profil jgeomor-phic profile jaeoMopfioAozmecKuu npotfiuAb] 1246 Profil longitudinal Profil geomorfologic sau topografic la care planul vertical secţionează forma de relief în lungul axei sale mari. în cazul văilor, P.l. este orientat în lungul lor şi se realizează unind punctele cele mai joase de pe fundul albiei minore, [profil longitudinal, ~ en long /Lan-genprofil, Lăngsprofil, Gefăllskurve jlong profile, longitudi-nai ~ \npodoAbHbiU npofiuAb] 1247 Profil topografic Mod de a reda aspectul reliefului printr-o linie rezultată din intersecţia suprafeţei scoarţei terestre cu un plan vertical, [coupe topographique, profil ~ jtopo-graphisches Profil jtopographic profile \monoipa$UHecKuu npOţpUAb] 1248 Profil transversal Profil construit după o direcţie transversală faţă de axa mare a formei de relief, [profil transversal, en travers /Querprofil /transverse-profile, cross ~ / none-peHHbiu npoţfiuAb, ~ pa3pe3] 1249 Progradare (a ţărmului) Procesul de înaintare a liniei de ţărm spre mare, în special datorită depunerii aluviunilor PROLUVIU 146 aduse de rîuri. Se manifestă mai ales prin extinderea deltelor. Noţiune formulată de D. W. Johnson în 1919. Ant .retrogradarea ţărmului, [progradation jVorschieben, Vor-riiken, Anwachsen jshore line progradation, accretion/—] 1250 Proluviu Depozit alcătuit din material grosier, puţin rulat şi slab sortat, depus mai ales de torenţi la baza versanţilor sau chiar pe versanţi, acolo unde panta scade mult. [— / Proluvium fproluvial InpoAtoeuu] 1251 Promontoriu Porţiune mică de uscat cu relief înalt care înaintează spre larg pe ţărmurile marine, oceanice sau lacustre. [promontoire, eperon, nez /Vorsprunge, Sporn, Vor-gebirge fheadland, for el and, ness, promontory, nore, nose /muc] 1252 Provincie geomorfologică Unitate taxonomică de regionare geomorfologică delimitată după criterii geostructurale şi avînd o întindere mare şi relief variat, [province giomor-phologique / — jgeomorphological province, geomorphic ~ / ee0M0p$0A02wecKaH npoeuHifua] 1253 Prundiş v. Pietriş 1254 Psamite Roci detritice alcătuite din particule cu dimensiuni între 0,002 şi 2 mm. [psammites jPsammite, kleinklastische Gesteine jpsammite, psammyte, arenite / ncaM-Muntbi] 1255 Psefite Roci detritice alcătuite din particule cu dimensiuni mai mari de 2 mm. [psdphites/Psephite, grobklastische Gesteine /psephite jnce(fiumbi\ 1256 Pseudocarst v. Clastocarst [pseudo-karst /Pseudokarst / — / nceedoKapcm, eAUHUcmbiu Kapcm, jtootcHbiu^] 1257 Pseudoteras& v. Terasă de denudaţie [pseudo-terrasse /Pseudo-terasse /pseudoterrace \Aootcmn meppaca] 1258 Pseudovukan Depresiune de forma unui crater care nu este întovărăşită de nici o manifestare vulcanică recentă, fiind produsă prin căderea unui meteorit sau printr-o prăbuşire. [pseudo-volcan /Pseudovulkan jpseudovolcano jncee-doeyAKau] 1259 Puţ carstic v. Aven [puits karstique /Karstbrunnen, Karst-schacht jcockpit, sinkhole, open pit jKapcmoebiu KOAodeiţ] r 1260 Ra v. Salpausselkă 1261 Rabotaj glaciar Acţiunea de netezire şi de şlefuire executată de către gheţari, \rabotage \Abbhobelung jglacial planing and polishing}jiedHUKoean wjtU(f>06Kă\ 1262 Racordarea teraselor fluviatile Acţiune prin care se stabilesc legăturile şi raporturile de altitudine, geneză şi vîrstă dintre fragmentele de terasă dispuse în lungul unei văi sau al unui sistem de văi. [correlation des terrasses j— \cor-relation of terraces jKoppeAmţUH meppacbi} 1263 Radovine Goluri create în sol şi în rocile superficiale ale scoarţei, în locul unor rădăcini de arbori şi arbuşti care au dispărut. Ele sînt umplute adesea cu material alogen — provenit de la suprafaţă — şi sînt deosebit de evidente în abrup-turile formate pe seama depozitelor de loess şi de roci loessoide. 1264 Raion geomorfologic v. District geomorfologic 1265 Raionare geomorfologică v. Regionare geomorfologică 1266 Rama depresiunii Versanţi i, abrupturile şi înălţimile situate de jur împrejurul unei suprafeţe mai coborîte cu caracter depresionar. [bord du bassin /Beckenrand/— joâpoM-neme KomjioeuHbi, ~ denpeccun] 1267 Rambleiere Acţiunea de construire a unui rambleu, de înălţare a unor porţiuni mai joase de teren prin depuneri de pămînt adus din altă parte, [remblaiement\Schiittung, Auf-schiitiung, Auffullung Jupbuilding, packing /3aKAadKa] 1268 Rambleu Formă de relief antropic efectuată în vederea ridicării terenului pe care se construiesc şosele, căi ferate etc. El are aspectul unui mic dig cu înălţimi variabile faţă de terenul înconjurător, [remblai fAuftrag fembankment juacbinb] 1269 Rampă Declivitate, exprimată în procente, a unei căi de comunicaţii terestre, în urcuş, [rampe /Rampe jramp /pajuna] 1270 Rapidă v. Repeziş [rapide /Stromschnell /rapid /—] 1271 Ravenă formă de relief cu aspect de şanţ, care ia naştere pe suprafeţele înclinate, formate din roci friabile, în urma RA VIN ARE 148 scurgerii torenţiale. Convenţional, se consideră că R. prezintă adincimi de la 2—3 m pînă la cîteva zeci de metri. Cei mai mulţi dintre specialişti definesc R. ca pe o formă de eroziune torenţială, mai avansată decît ogaşul, caracterizată printr-un talveg în care apar mici trepte, repezişuri sau marmite. în interiorul său eroziunea conformă este înlocuită, în mare măsură, de cea regresivă. Sin. rîpâ torenţială. [ravin, ravine jRachel, Rinne, Runse, Wasserri/3 / gulch, gully, ravine joepae, pvimema] 1272 Ravinare Acţiunea de formare a ravenelor, datorită scurgerilor torenţiale; proces de eroziune liniară pe versanţi, care are drept consecinţă apariţia ravenelor. [ravinement jZer-schluchtung, Zerrachelung /gullying, gully erosion, ravining / oepa 2ooâpa3oeaHue] 1273 Raza Pămintului Distanţa de la centrul Pămîntului pînă la suprafaţa sa. Pămîntul fiind un elipsoid are raza .polară cu circa 21 km mai mică decît raza ecuatorială. După Kra-sovski, raza polară este de 6 356 863 m şi cea ecuatorială de 6 378 245 m, iar după Hayford raza Pămîntului este de 6 356 912, iar raza ecuatorială de 6 378 388 m. [rayon de la Terre l Radius der Erde jEarth radius \3eMH0u paduyc] 1274 Readaptare morfoclimatică Punerea în acord a evoluţiei reliefului unei regiuni cu noile condiţii determinate de schimbările climatice, [riadaptation morpho-climalique /mor-phoklimatische Wiederanpassung / — /Mop$oKAUMamwecKoe npucnoco6neme\ 1275 Recesiune glaciară Retragerea şi subţierea gheţarilor, prin ablaţie, ca urmare a încălzirii climei. Sin. recul glaciar. [retrăite des glaciers fRiickzug des Gletschers, Zuruckweichen des Gletscher jglacial recession tomcmynaHue siednuKoe, omcmy-nAeme ~ ] 1276 Recif Formă de relief biogen, emersă sau submersă, cu aspect stîncos, constituită din scheletele sau cochiliile unor vieţuitoare care trăiesc sub formă de colonii în apele calde ale mărilor şi oceanelor. Recifii se formează în apele puţin adînci. Atunci cînd poziţia lor altitudinală este deasupra nivelului apei, ori coborîtă la mari adîncimi, înseamnă că scoarţa a suferit mişcări tectonice pozitive sau negative, ori s-au produs oscilaţii mari ale nivelului mării. După forma pe care o au se pot deosebi: recifi litorali, recifi barieră, reci fi inelari (atoli), [r icif / Riff /reef Ipuţfj] 1277 Recif barieră Recif care se prezintă sub forma unor culmi submerse cu lungimi de zeci şi sute de kilometri separate de ţărm prin zone mai adînci, cu aspect de canale (ex. 149 REGIM DE PLATFORMĂ „Marea barieră," din nord-estul Australiei, cu o lungime de peste 2000 km), [ricifbarriăre jWallriff, Barriereriff, Damm-riffjbarrier reefj 6ap*epHbiu puţf>, âepezoeou 1278 Recif coraligen Recif construit de corali, [ricif corallien /Ko-rallenriff /coral reej jKoppaiAoebiu puffi] 1279 Recif de coastă v. Recif litoral 1280 Recif inelar v. Atol 1281 Recif litoral Recif situat în imediata apropiere a ţărmului. Sin. recif marginal, de coastă, [recif frangeant jFranzenriff / fringing reefj Kpaeebiu pu$] 1282 Recif marginal v. Recif litoral [recif cotier jKustenriff, Strandriffj onshore reef Jâepeeoeou puţfi] 1283 Rectificarea cursului (albiei) riului îndreptarea cursului (albiei) sinuoase a rîurilor, ca urmare a evoluţiei normale a meandrelor sau datorită intervenţiei omului, [rectification de la rividrej— \— /—] 1284 Rectificarea meandrelor îndreptarea unor cursuri sinuoase în urma secţionării pedunculelor meandrelor divagante. [recoupement du m tandre, sectionnement du c/Halsabsch-neidung, Halsabschnurung, Măander durchbruchj neck cutoffj—] 1285 Recul glaciar v. Recesiune glaciară 1286 Reculul versanţilor v. Retragerea versanţilor 1287 Reflux Fază a mareelor caracterizată prin retragerea temporară şi periodică a apelor marine şi oceanice din zona litorală. Acest proces, împreună cu fluxul, contribuie în mare măsură la modelarea ţărmurilor şi a platformelor litorale. [reflux, jusant \Ebbe \ebb, falling, dide, outgoing / omAue] 1288 Reg Suprafaţă netedă, caracteristică regiunilor deşertice ale Saharei occidentale, situată în porţiunile mai coborîte ale reliefului şi acoperită cu pietrişuri aduse de torenţi şi cu nisipuri grosiere, sin. serir [reg, desert de pierres JKieswiiste, Steinwiiste /gravei desert, reg jpee] 1289 Regim de geosinclinal Ansamblul condiţiilor tectonice şi structurale ale unităţilor de geosinclinal, caracterizate printr-o mare mobilitate a scoarţei, care determină aspectul şi particulatităţile reliefului lor. [rigime de giosynclinal / — / — / ZeOCUHKAUHOAbHblU p€DK UM] 1290 Regim de platformă Totalitatea condiţiilor tectonice şi structurale ale unităţilor de platformă caracterizate prin-tr-o mobilitate redusă a scoarţei, care determină o «anumită REGIONARE GEOMORFOLOGICĂ 150 evoluţie şi un anumit aspect al reliefului, [regime de plate-forme /— /— /nAamţfiopMeHHbiu peztcuM] 1291 Regionare geomorfologică Subdivizare geomorfologică a unui teritoriu, în funcţie de particularităţile sale geostruc-turale, morfostructurale şi morfosculpturale. Cu această ocazie se pot stabili diferite unităţi taxonomice: provincii, ţinuturi (regiuni), districte (raioane) etc. Sin. raionare geomorfologică. [division morphologique jgeomorphologische Ray-onnierung I — leeoMopcfioAosmecKoe pauouupoeauue] 1292 Regiune abisală Regiune a fundului mărilor şi oceanelor corespunzătoare adîncimilor mai mari de 2000 m. Sin. zonă abisală, [region abyssale fabyssische Zone Jabysmal re-gion, ~ zone \a6uccajibwui oâjiacmb] 1293 Regiune areică Regiune (zonă) lipsită de rîuri cu scurgere regulată (ex. deşertul Sahara). [pays ariique /flufiloses Ge-biet Iareic zone, riverless ~ jâeccmoHHaH oâmcmb] 1294 Regiune aseismică Regiune a scoarţei terestre în care cutremurele se manifestă rar şi cu intensitate redusă. Astfel de regiuni corespund vechilor platforme şi scuturi de pe glob, cum ar fi: Platforma Rusă, Scutul Canadian etc. [rigion asiismique jaseismische Region jaseismic region / aceucMMecKan oânacmb] 1295 Regiune batială Regiune a fundului mării, suprapusă talu-zului continental, cu adîncimi cuprinse, aproximativ, între 200 şi 2000 m. Sin. zonă batială. [region baihyale jbathyale Zone Jbathyale zone \6amuaAbmn oâ/iacmb] 1296 Regiune endoreică Regiune drenată, de rîuri ce nu au legături cu reţeaua hidrografică tributară oceanelor şi mărilor. Astfel de situaţii se întîlnesc, de obicei, în zonele aride şi semiaride unde rîurile se varsă în lacuri fără scurgere, sau se pierd treptat ca urmare a evaporaţiei şi infiltraţiei. Evoluţia geomorfologică a regiunilor endoreice nu este influenţată de nivelul de bază general, ci de nivelele de bază locale (ex. regiunea lacului Ciad din Africa), [rigion endoreiquej abfluploses Gebiet jendoreic region lâeccmoHHax oâjiacmb] 1297 Regiune exoreică Regiune drenată de rîuri tributare mărilor şi oceanelor, [rigion exoriique/— jexoreic region/—] 1298 Regiune geomorfologică* Importantă unitate taxonomică de regionare geomorfologică, ale cărei limite se stabilesc în funcţie de particularităţile morfostructurale ale teritoriului. De exemplu, Carpaţii Meridionali, Podişul Moldovei, Cîmpia Română, sînt regiuni geomorfologice ale României. Sin. ţinut geomorfologic. [—/—/—/ eeoMop0oAO2mecKaH oâjiacmb] 151 RELIEF 1299 Regiune de geosinclinal v. Geosinclinal 1300 Regiune neriticâ Regiune puţin adîncă a fundului mărilor, situată în apropierea ţărmurilor. Ea se suprapune platformei continentale (şelfului) cu adîncimi pînă la 200 m, reprezentînd o continuare directă a cîmpiilor litorale. Din această cauză se mai foloseşte şi termenul de zonă neritico-li-torală. Pe suprafaţa sa au loc cele mai intense procese de sedimentare care contribuie la apariţia formaţiunilor de nisipuri, pietrişuri şi mîluri însoţite de sfărîmături de cochilii sau alte resturi organice. Sin. zonă neriticâ. [region neri-tique jneritische Zonejneritic zone fnepumosax o6mcmb\ 1301 Regiune de platformă v. Platformă 1302 Regiune seismică Regiune în care se produc cutremure frecvente şi de mare intensitate. Regiunile seismice se caracterizează, de obicei, prin vulcanism şi mare mobilitate tectonică. Mişcările seismice mai intense influenţează uneori şi evoluţia reliefului din aceste regiuni (ex. R.s. mediteraneană, R.s. circumpacifică etc.) [region seismique jseis-misches Gebiet /seismic region, ^ zone jceucMUHecKan oâjiacmb] 1303 Regolit Scoarţă de dezagregare şi alterare care se formează pe versanţii slab înclinaţi. Ea este alcătuită din sfărîmături de roci de dimensiuni diferite amestecate cu materiale fine, care s-au format pe loc. [regolite jRegolith jregolith, mantie rock IpezoAuni] 1304 Regresiune Retragerea apelor marine (oceanice) de pe o suprafaţă oarecare, condiţionată atît de mişcări epiroge-neticc pozitive, cît şi de mişcări eustatice negative. în urma acestor retrageri iau naştere cîmpii maritime exon-date (emerse), cu suprafeţe uşor înclinate spre mare sau ocean. Cîmpiile formate în urma regresiunilor marine se pot rccunoaşte şi după dispoziţia sedimentelor: depozite grosiere peste formaţiuni mai fine. Ant. transgresiune, [ire-gression marine /Regression jregression Ipezpeccux] 1305 Regularizarea albiei Proces natural, sau artificial, de corectare a talvegului şi a malurilor albiilor unor artere hidrografice [rdgularisation du lit \Flufiregulierung \stream grada-tion lypeeyAupoeanue pycjta] 1306 Reîntinerirea reliefului Creşterea energiei şi a fragmentării reliefului, ca urmare a reactivării factorilor modelatori interni şi externi. în acest caz se poate vorbi şi de un ciclu - morfologic, [rajeunissement du relief j Verjungung des Reliefsj rejuvenation \oMOAootceme peAbecfkî] 1307 Relief Totalitatea formelor suprafeţei terestre sau a unei regiuni oarecare. Noţiunea are o accepţie foarte largă, RELIEF DE ACUMULARE 152 utilizîndu-se pentru forme cu aspect, dimensiuni şi caracteristici dintre cele mai variate — începînd de la cele de talia continentelor şi bazinelor oceanice (megarelief), pînă la cele din cuprinsul unui şes, sau al uniii versant (microrelief). Relieful major al suprafeţei Pămîntului ia naştere în urma interacţiunii factorilor interni şi externi, iar trăsăturile sale depind de acţiunea acestor factori şi de raporturile în care aceştia se găsesc într-o anumită perioadă. După aspectul, geneza şi factorii modelatori, după caracteristicile pe care le prezintă, sau după alte criterii, se pot face diferite clasificări, deosebindu-se, de exemplu, R. muntos, R. de cîmpie, R. sculptural, R. de acumulare, R. fluviatil, R. glaciar, R. de deşert etc. [relief /Relief /relief, landfprms /peAberfi] 1308 Relief de acumulare Totalitatea formelor de relief dintr-o regiune create în urma proceselor de acumulare. Ţinînd seama de natura acumulării putem deosebi: relief de acumulare fluviatilă, marină, glaciară, deluvială, eoliană, bio-genă etc. Ant. relief de eroziune, [relief d' accumulation / A kkumulationsrelief / accumulation relief / QKKyMyAnmueHbiu peAbeţfi] 1309 Relief adaptat la structură Relief ale cărui forme corespund cu structura geologică, cum ar fi culmi cu structură anti- , clinală, depresiuni (văi) cu structură sinclinală etc. Sin. relief conform [relief structural/strukturbedingtes Relief/ structural relief, structurally-controlled relief /nepeuHHO-meKmo-m'tecKuu peAbetfj] 1310 Relief alpin Relief muntos înalt, caracterizat printr-o structură morfologică complexă şi printr-o largă dezvoltare a formelor glaciare. Vîrstă sa este, de obicei, terţiară, [relief alpinjalpines Relief’ Hochgebirgsrelief/Alpine relief, high mountain ~ jaAbnuucKuu peAbeţfi, eucoKoeapHbtu^ 1311 Relief alveolar Microforme de coraziune care se pot vedea pe suprafeţele verticale expuse vînturilor ce antrenează numeroase particule solide. Alveolele pot lua naştere însă şi ca urmare a acţiunii altor factori modelatori, [ciselure eolienne /Zieselierung /chiselling /KaMeHHax peiuermă] 1312 Relief antropic Categorie a reliefului biogen creată ca urmare a activităţii omului asupra scoarţei terestre. în această categorie se încadrează, de pildă, haldele, rezultate în urma lucrărilor miniere, digurile, rambleele, debleele etc. Se pot deosebi forme antropice de natură sculpturală sau de acumulare. Sin. relief antropogen. [relief anthropique/an-thropisches Relief /anthropic relief /aumponozembtu peAbeţfi] 1313 Relief antropogen v. Relief antropic 153 RELIE&4|g DENUDAŢIE 1314 Relief appalaşian Relief de munţi vechi, peneplenizaţi, afectat de mişcări de ridicare, în urma cărora eroziunea acţionează selectiv. Porţiunile constituite din roci; mai dure se transformă din nou în culmi, iar cele formate din roci friabile permit sculptarea mai uşoară a văilor 'şi a depresiunilor. în felul acesta, odată cu evidenţierea particularităţilor litologice, eroziunea scoate în evidenţă şi structura cutată a regiunii. Din loc în loc, în sectoarele cu roci dure, se mai păstrează unele mărturii din vechea suprafaţă peneplenizată. Acest relief este caracteristic pentru Munţii Appalaşi din estul Americii de Nord, de unde îşi trage şi numele. [relief appalachien jappalaschisches Relief jAppalachian relief, Appalachian topography jonnajia-nuecKuu mun pe/ibe\ 1316 Relief carstic Relief care se dezvoltă, în general, pe seama rocilor solubile şi, în special, pe seama rocilor calcaroase. Numele său derivă de la regiunea Karst din R. S. F. Iugoslavia, constituită din calcare puternic modelate de coroziune. El înglobează atît forme endocarstice (grote, galerii, stalactite şi stalagmite etc.), cît şi forme exocarstice (lapiezuri, doline, uvale, polii, hum-uri, turnuri etc.). Un relief asemănător celui dezvoltat pe calcare poate apărea şi pe gipsuri, sare (halocarst), loess şi alte roci detritice (clasto-carst). [karst, relief karstique jKarstrelief /karst topography/ Kapcm, Kapcmoebiu pe/ibeţfi] 1317 Relief climatic Relief creat prin acţiunea dominantă a unor elemente climatice: regimul termic şi de umiditate, vîntul etc. Distribuţia sa pe glob are un caracter zonar, ca şi condiţiile climatice (ex. relieful eolian din zonele tropicale deşertice, relieful glaciar din zonele polare etc.), [morphologie climatique \klimatische Morphologie /climatic morpho-logy iKAUMammecKaH mop&oaozuh peAbeţfiă] 1318 Relief conform v. Relief adaptat la structură 1319 Relief deluvial Totalitatea formelor care iau naştere în urma proceselor de versant (surpări, alunecări, procese de eroziune areolară şi liniară etc.). [—/—/— IdeAtoeuaAbHbie ţfiopMbi peAbeţfia] 1320 Relief de denudaţie Relief creat ca urmare a acţiunii destruc-tive a factorilor externi. El înglobează atît formele sculpturale, cît şi pe cele structurale. în acelaşi sens se folo- RELIEF DERIVAT 154 seşte adesea şi noţiunea de relief de* eroziune. Unii autori consideră că R.d. reprezintă doar relieful creat de procesele de transport în masă (deluviale). [relief de denudation/ A btragungsrelief j denudation relief jdeuydaijUOHHbiu peAbecfi] 1321 Relief derivat Relief provenit din transformarea unor forme mai vechi, dar care nu mai seamănă cu acestea. De exemplu» colinele, dealurile şi platourile sculpturale din Podişul Moldovei reprezintă un relief derivat din cîmpia maritimă sarmato-pliocenă. [relief dirivâ /— /— /—] 1322 Relief eolian Relief creat datorită acţiunii vîntului, prin coraziune, deflaţie şi acumulare. El este caracteristic pentru regiunile aride şi semiaride, dar se poate întîlni şi în alte părţi ale globului [relief iolien \dolische Formenjaeolian re-lief/jo/ioebiu peAbeţfi] 1323 Relief de eroziune Noţiunea de relief de eroziune se foloseşte în două sensuri: a) în sens larg are aceeaşi accepţie ca şi relieful de denudaţie; b) în sens restrîns se referă doar la relieful creat în lirma acţiunii destructive (sculpturale) a rîurilor. [relief d'erosion jErozionsrelief /erosion relief / 3p03U0HHblU peAbeţfi] 1324 Relief exhumat Relief vechi care a fost fosilizat sub depozite mai noi şi apoi dezgolit datorită acţiunii sculpturale a factorilor externi, [relief exhume/exhumiertes Relief jexhumed topography /otmonanubiu pe/ibeţfi, omnpenapupoeaHHbtu 1325 Relief fluviatil (fluvial) Totalitatea formelor de eroziune şi de acumulare create de către rîuri. [relief fluvial /Fluvial-relief/fluviatile relief /(fijitoeuajibHbtu peAbe$] 1326 Relief fosilizat (îngropat) Relief carc a evoluat normal, sub-aerian, dar care a fost apoi acoperit de sedimente mai noi, datorită unor transgresiuni marine din diferite perioade geologice. De exemplu, relieful soclului cristalin precambrian din fundamentul Podişului Moldovenesc, fosilizat sub stiva depozitelor ordovician-siluriene, cretacice şi neogene. [relief fossilisi /fossilisiertes Relief /fossilized relief /noepeâen-Hbtit pejtbeţfi] 1327 Relief de geosinclinal Relief cu aspect predominant muntos, care a luat naştere în timpul ultimei faze de evoluţie a unui geosinclinal: macrooscilaţiunea. El se caracterizează prin altitudini mari şi fragmentare puternică, reflectînd întru-totul mişcările tectonice recente şi intense din cuprinsul acestor unităţi morfostructurale ale scoarţei terestre. Ant. relief de platformă. [—/—/— /aeocumAUMAbHbiu peAbeţfi] 1328 Relief glaciar Totalitatea formelor create prin exaraţie, detracţie, detersie şi acumulare glaciară. Particularităţile 155 RCL!£P L1T010G1C sale sînt condiţionate de tipul gheţarilor care i-au dat naştere. Din acest punct de vedere se poate deosebi un relief glaciar creat de gheţarii continentali şi un relief glaciar montan, [relief glaciaire /Glazialrelief jglacial relief jAednuKoebiu peAbeţfi] 1329 Relief granitic Relief petrografic care se dezvoltă pe seama graniţelor şi a rocilor granitoide. El se caracterizează, în general, prin prezenţa unor forme masive, cu suprafaţe larg boltite, prin văi puţine cu versanţi convecşi, acoperiţi cu blocuri de dezagregare şi profil longitudinal cu trepte şi repezişuri. Particularităţile sale se datoresc atît proprietăţilor fizice şi chimice ale rocilor pe care se formează, cît şi condiţiilor specifice de modelare. Zonalitatea climatică are o mare influenţă asupra dezvoltării reliefului granitic, în condiţiile climatului tropical, de exemplu, se dezvoltă forme de tipul „căpăţînilor de zahăr" şi al arenelor granitice, în timp ce climatul rece, periglaciar, favorizează apariţia vîrfurilor piramidale, a „acelor", haosurilor de blocuri etc. [relief granitique \granitisches Relief jgranitic relief /epammHbiu peAbeţfi] 1330 Relief îmbătrSnit Relief puţin accidentat, caracterizat prin altitudini reduse, prin energie şi fragmentare mică, datorită predominării îndelungate a acţiunii sculpturale a factorilor exţerni Ant. relief întinerit [relief vieilli /veraltetes Relief jaged relief jdpnxAbiu peAbeţfi, cmâpbiu^J] 1331 Relief îngropat y. Relief fosilizat [relief enf oui, ~ enseveli / begrabenes Relief jburried relief /noepeâeHHbtu peAbeţfi] 1332 Relief jurasian Relief muntos dezvoltat pe o structură în cute simple, cu preponderenţa formelor adaptate la structură: culmi anticlinale (rrionts) şi depresiuni sau văi sincli-nale (vaux). Se întîlnesc însă şi unele forme de relief neadaptate la structură: văi şi depresiuni anticlinale (com-bes), văi transversale (cluses) etc. [relief jurassienjjuras-sisches Relief j Jurassian reliefjtopcKUU peAbeţfi] 1333 Relief lacustru Relief de abraziune şi acumulare creat prin acţiunea apei lacurilor. El se aseamănă, în oarecare măsură, cu cel din zona litorală a mărilor, dar are dimensiuni mult mai reduse, [relief lacustre jlakustrisches Relief jlacustrine re-ltef ]o3epHbiu peAbeţfi] 1334 Relief litologie Totalitatea formelor de relief a căror geneză, evoluţie şi aspect exterior şînt condiţionate predominant de natura rocilor pe care se dezvoltă (ex. relieful carstic, granitic, argilos etc.), Sin. relief petrografic. [relief con-ditionni par la lithologie / — /— /AumoAoeunecKuu peAbeţfi] RELIEF MARIN 156 1335 Relief marin Relieful creat prin abraziunea şi acumularea marină în zona litorală (faleze, plaje, perisipuri, terase marine etc.) [relief marin, dittoral jmarines Relief Imarine relief jmajiaccoeeHHbiu pe/ibeţfi, peAbeţfi MopcKoeo npoucxootc-denun] 1336 Relief matur Relief caracterizat prin culmi rotunjite şi văi largi, rezultat în urma sculptării îndelungate a unor regiuni relativ stabile din punct de vedere tectonic, [topographie mature, relief ^ jreifes Relief /topographie maturity \3peA\AU pe/itefi] 1337 Relief monogenetic (în sens morfoclimatic). Relief creat într-un singur sistem morfogenetic. De exemplu, în regiunea ecuatorială, în regiunile polare etc., relieful este modelat de către aceiaşi agenţi externi, în aceleaşi condiţii climatice încă din ţerţiar. [relief monoginique Jmonogenes Relief / monogenetic relief \moho aenemuuecKuu peAbeţfi] 1338 Relief morenaic Relief de acumulare glaciară, obişnuit cu aspect vălurit. El se poate forma atît din depunerile gheţarilor continentali, cît şi ale celor de munte. Ţinînd seama de caracterul morenelor care i-au dat naştere, se pot deosebi diverse forme de relief morenaic: amfiteatre, drumlinuri, esker, salpausselka etc. [relief morainique, topographie Morănenrelief /morainic relief /MopeHHbiu peAbeţfi] 1339 Relief periglaciar Relief format în regiunile reci ale globului (neocupate de gheţari), ca urmare a acţiunii îngheţului şi dezgheţului repetat. Deşi după etimologie s-ar părea că este localizat doar în jurul gheţarilor, R.p. este mult mai extins, ocupînd aproximativ 1 /6 din suprafaţa uscatului. [p triglaciaire, relief o / Periglazial, Periglazialrelief /peri-glacial, ^ relief InepuaAstifuxAbHbiu peAbeţfi] 1340 Relief petrografic v. Relief litologic [relief p ttrographique / petrographisches Relief jpetrographic relief jnempoapaţfiimec-kuu peAbeţfi] 1341 Relief de platformă Totalitatea formelor de relief create în condiţiile unităţilor geostructurale de platformă. El caracterizează cea mai mare parte a podişurilor şi cîmpiilor de pe suprafaţa globului care au, în mod obişnuit, altitudini reduse (sub 500 m), energie de relief sub 200 m, văi largi cu terase etc. [relief de plate-forme /— /— jnjiamfiopMeHHbiu peAbeţfi] 1342 Relief policiclic Relief major în cuprinsul căruia se pot identifica mai multe trepte de nivelare, etajate, formate în condiţiile unor înălţări şi peneplenizări succesive (cicluri de eroziune). Noţiunea a fost utilizată mai mult în litera- 157 RELIEF STRUCTURAL tura geografică din perioada interbelică şi are la bază con-cepţia lui W. M. Davis. [relief polycyclique jpolyzyklisches Relief ipolycyclic relief I noAUifUKAtiuecKuii peAbeţfi] 1343 Relief poligenetic Relief creat în mai multe etape succesive şi în condiţii morfogenetice diferite. De pildă, o mare parte din relieful zonei temperate care poartă amprenta modelării glaciare, periglaciare şi a celei fluviale actuale [relief polyginique jpolygenetisches Relief jpolygenetic relief jnoAuae-nemuvecKuu peAbeţfi] 1344 Relief primar (primordial) Relief creat de primul sistem morfogenetic ce a acţionat asupra unui teritoriu. De pildă o mare parte din suprafaţa cîmpiei pliocene din sudul Moldovei are un relief primar ce a luat naştere prin retragerea apelor marine, în timp ce Cîmpia Moldovei (J ij iei) are un relief derivat din cîmpia iniţială, [relief primiţif / Primar-relief, Urreliefj iniţial relief fnepeoumaAbHbiupeAbeţfi, nepemnuu peAbeţfi] 1345 Relief relict Relief creat în alte condiţii morfogenetice, existente în trecut şi care nu s-a adaptat condiţiilor morfogenetice actuale (ex. relieful glaciar din Carpaţi). [formes hirities, relief relique /vererbteFormen /inheritedformes of relief, relics forms, relicts ~ IpeAUKmoebtH peAbeţfi] 1346 Relief rezidual Resturi dintr-un relief mai vechi, distrus în cea mai mare parte datorită evoluţiei îndelungate (ex. inselbergurile). [relief r Ssiduel \Restberge /residual relief focma-moHHbte ţfiopMbi peAbeţfia] 1347 Relief ruiniform Relief caracterizat prin prezenţa unor forme proeminente, înconjurate de blocuri de dezagregare, ce lasă impresia unor construcţii ruinate. în această categorie se încadrează unele forme carstice, gresoase, granitice etc. [relief ruiniforme, rochers ruiniformes jruinenfdrmige Felsen, Kastellfelsen j c astei lat ed rocks jpyuHHbtU peAbeţfi] 1348 Relief sculptural Totalitatea formelor de relief dintr-o anumită regiune, care a luat naştere în urma acţiunii destructive a factorilor externi. Intensitatea eroziunii şi caracteristicile reliefului sculptural depind, în mare măsură, de constituţia geologică a terenului. în funcţie de factorul morfogenetic principal se pot deosebi forme şi tipuri de relief sculptural fluvial, relief sculptural glaciar, eolian etc. [formes sculptu-rales, ~ de destruction jSkulpturformen, Destruktionsformen / sculptural forms, destructional <—' IcKyAbnmypnbiu peAbeţfi] 1349 Relief structural Relief de denudaţie ale cărui trăsături morfologice sînt determinate de particularităţile structurii geologice (ex. un platou a cărui formă este condiţionată de RELIEF SUBMARIN 158 structura tabulară a regiunii, o cuestă etc.). [relief structural, formes structur ales fStrukturformen (structural landscape, tec-tosequent ^ , structural forms, structurally-controlled relief / cmpyKmypHbiu peAbeţfi.] 1350 Relief submarin Totalitatea formelor de relief care se găsesc sub nivelul cel mai coborît al apelor bazinelor marine şi oceanice, [relief sous-marin jsubmarines Relief, unterme-risches >—' /submarine relief, undersea ~ Inodeodnbiu peAbeţfi] 1351 Relief de sufoziune Relief condiţionat de acţiunea apelor de infiltraţie şi de circulaţia lor subterană. Datorită acţiunii mecanice a acestor ape, iau naştere mici depresiuni de tasare, surpări de maluri etc. [— /— /— lcyţfiţfi03U0HHbtit peAbeţfi] 1352 Relief tectonic Relief creat prin acţiunea predominantă a forţelor tectonice, [relief tectonique /tektonisches Relief (tectonic relief \meKmoHmecmu peAbeţfi] 1353 Relief tînăr a) Relief accidentat, cu energie mare şi intense procese de modelare; b) Relief creat recent (ex. o cîmpie marină recent exondată, un şes etc.). [relief dans le stade de jeunesse, relief jeune /Relief im Jugendstadium /infantile land forms, juvenile relief, topographie youth /MOAodou pe-Abeţfi, tOHblU 1354 Relief vulcanic a) Forme sculpturale şi de acumulare create în urma activităţii constructive şi destructive a vulcanilor (conuri, platouri bazaltice etc.); b) Forme de relief care iau naştere pe seama formaţiunilor vulcanice în urma acţiunii factorilor externi (barrancos-uri, planeze, neck-uri, dyke-uri etc.). [relief volcaniquejvulkanisches ReliefIvolcanic relief \ vulcanic ~ leyAKamuecmu peAbeţfi] 1355 Renie Mică plajă nisipoasă sau pietroasă, care se formează pe malurile convexe ale rîurilor sinuoase (meandrate) [croissant fSandzunge, Kieszunge jscroll, meander flood-plain Ipeunou nAHOtc] 1356 Reper stabil Termen folosit de Al. Surell (1841) pentru nivelul de bază. 1357 Repeziş a) Porţiune cu pantă accentuată din albia unui rîu, unde apa curge foarte repede. Sin. rapidă; b) Povîrniş, suprafaţă puternic înclinată, abruptă, [a) rapide, saut jStromschnell, Wildwasser, Laufen /rapid jâbic- mpurn, cmpeMHUHa, eodocKam , b) escarpe, escarpement / Pral-Ihang, Steilhang, Steilabfall, Fluhjscarp, precipice, bluff, M/fi-] 189 REVERSUL CUESTEI 1358 Reprezentarea reliefului Redarea, reproducerea reliefului cu ajutorul hărţilor, profilelor, blocdiagramelor, schiţelor panoramice, aerofotografiilor etc. [repr isentation du relief I Reliefsdarstellung I — Iu3o6paotceme peAbeţfia] 1359 Reptaţie v. Tirire 1360 Resurgenţă Reapariţia la zi unui curs de apă, care pe un sector oarecare a circulat subteran. Termen creat de A. Martel în 1887. [râsurgence IWiederausflup/resurgence / ebtxoă] 1361 Retragerea (reculul)falezei Proces de evoluţie a falezei datorat acţiunii destructive a valurilor şi a altor agenţi modelatori. [recul de la falaise\Seekliffsruckzug\recession of cliff lomcmy-name KAu$$a] 1362 Retragerea versanţilor Retragerea treptată a versanţilor către axul interfluviului, ca urmare a şlefuirii lor continue de către procesele deluviale. în condiţiile climatului arid retragerea aceasta se face fără micşorarea înclinării versanţilor, în timp ce în regiunile umede declivitatea lor se reduce treptat. Sin. reculul versanţilor. [recul des versants / Riickzug der Gehănge jrecession of slopes \omcmynanue ckao-Hoe] 1363 Retrogradare (a ţărmului) înaintarea spre uscat a liniei de ţărm datorită acţiunii erozive a valurilor. Ant. progra-dare. [recul du rivage jZuriickschiebung des Ufers jretrogra-dation \omcmyname MopcKoeo depeşa] 1364 Reţea hidrografică Totalitatea formelor de scurgere liniară a apei care, circumscrise unui bazin hidrografic, contribuie la modelarea reliefului, creînd ogaşe, ravene şi văi fluviale de diferite dimensiuni, [riseau fluvial, ^ hydro-graphique, systime fluvial IFlupnetz, Stromnetz, Stromsystem Istream system, river ~ \penma cemb, eudpoapatfmecKan 1365 Revărsare Ieşirea apelor rîurilor din cuprinsul albiilor minore şi răspîndirea lor pe suprafaţa luncilor. în timpul revărsărilor au loc procese de formare a grindurilor fluviale şi de aluvionare a şesurilor. [dibordement, crue, inondationjFlut, Hochwasser, Uberschwemmung \flood, inundation Imeodnenue, 3amonAeme, pai am] 1366 Reversul cuestei Suprafaţa opusă frontului cuestei, a cărei înclinare este conformă cu structura geologică şi care are un caracter structural. Iniţial, cuesta a fost definită de W. M. Davis ca o formă asimetrică de relief, ce se dezvoltă pe structurile monoclinale, caracterizată prin frunte şi revers (platou). Astăzi prin cuestă se înţelege REZIDURI DE DEFLAŢIE 160 doar abruptul, fără revers, [revers de cuesta, o de câte / Riickseite, Stufenlehne, Stufenflăchejback slope, outfacing ~ outface, dip-slope jmbiAoeaH nacmb nydcmbi, hoaozuu ckaoh fcyjcmbi] 1367 Reziduri de deflaţie Forme proeminente şi blocuri din regiunile aride puse în evidenţă datorită spulberării dintre ele a materialului mai fin (nisipos), [râsidus de dâflation j De fia-tionsruckstand /deflation residues /—] 1368 Ria Golf îngust şi lung reprezentînd o vale fluviatilă de pe 0 cîmpie de eroziune invadată de apele mării (submersă). Riasurile sînt caracteristice pentru nord-vestul Franţei şi al Peninsulei Iberice. Termen propus de F. von Richthofen în 1886. [ria IRia/ria Ipuac] 1369 Riedel v. Doab 1370 Ridicarea pietrelor v. Elevaţie periglaciară 1371 Rift Depresiune tectonică alungită, sub forma unui graben de mari dimensiuni, situată de obicei la partea superioară a dorsalelor muntoase medio-oceanice. Riftul dorsalei atlantice, de pildă, are lărgimi de 25—50 km şi adîncimi de 1 — 3 km. Unii autori consideră că şi marele graben est-afri-can ar reprezenta tot o vale-rift. [rift \Rift /rift Ipucfim] 1372 Rigolă Şanţ mic, cu aspect de brazdă, care se formează pe suprafeţele înclinate, datorită scurgerilor temporare de apă. [rigole jRinne frill, runway, runnel jnpoMOum] 1373 Rimaye Termen de origine franceză care se atribuie crăpăturilor situate la contactul dintre masa de gheaţă (zăpadă) şi pereţii stîncoşi din regiunile muntoase. Formarea acestora se datoreşte diferenţelor termice dintre roci (pereţi stîncoşi) şi gheaţă [rimaye j Bergschrund /bergschrund, schrund-line lâepziupyud] 1374 Rippelmark Termen german desemnînd ondulaţii ale suprafeţei unui material granular neconsolidat produse de vînt, curenţi acvatici şi valuri. R. se pot clasifica după forma profilului transversal, forma crestelor, orientarea crestelor faţă de direcţia curentului etc. [ride de plage, ^ d’oscilla-tion,~de courant/Rippelmarke, Rippel, Wellenrippel, Schwin-gungsrippel, Strandrippel/ripple-mark, current ripple, sand~, oscilation >—' Ipstâb] 1375 Rippelmark de curenţi Rippelmark cu flancurile asimetrice create de curenţii de apă pe fundul nisipos al rîurilor, lacurilor şi mărilor, [rideau de courant \Stromungsri^pel\ normal ripple, current-ripple Ipxfib menemn] 161 RÎU CAPTATOR 1376 Rippelmark eolian Rippelmark creat de vînt pe suprafaţa nisipurilor libere, [ride Solienne, ride de sabie jWindrippel j wind ripple leempoeaM px6b, 30A0eax pjtâb] 1377 Rippelmark de interferenţă (încrucişat) Rippelmark de formă reticulată datorită acţiunii a doi curenţi cu direcţii perpendiculare. [ride croisee, >—' en losange jrautenformige Rippel jinterference ripple-mark, rhomboidal ripple-mark /—] 1378 Rippelmark simetric Rippelmark cu profil transversal simetric. [ride symetrique jsymmetrisches Rippel /symmetrical ripple jcuMMempuHHbiu 3hok pn6u\ 1379 Rippelmark de valuri Rippelmark creat de către valuri [ride d’oscillation \Wellenrippeljwave ripple leoAHonpuâouHbiu 3hok pndu] 1380 Ritmul fragmentării reliefului v. Densitatea fragmentării reliefului 1381 Rîpă Formă de relief abruptă care ia naştere în urma unor surpări, a eroziunii torenţiale accentuate, sau a altor procese de sculptare a scoarţei. Ţinînd seama de geneza, aspectul lor sau de alte caracteristici, se pot deosebi: R. de desprindere, laterale, de obîrşie, de prăbuşire, torenţiale etc. [— /— /— / ejtyâoKuu oepae, pbtmeuna] 1382 Rîpă de desprindere v. Abrupt de desprindere [niche d’ar-rachement jAbripnische jlandslide scarp / —] 1383 Rîpă de obîrşie Extremitatea superioară a unei ravene, sau a altei forme de eroziune, creată în urma unei accentuate eroziuni regresive, a proceselor de surpare etc. [tite de valide / Talhaupt jvalley headj—] 1384 Rîpă torenţială v. Ravenă 1385 Rîu Apă curgătoare care drenează o vale bine individualizată. Important factor modelator al reliefului, [riviăre / Flup, Strom/ river, stream Ipeică] 1386 Rîu captat Rîu sau porţiune de rîu, care în urma unui proces de captare, a trecut de la un bazin hidrografic la altul, [riviere capturde, ~ ddtournee fangezapfter Flup, dbge-lenkter verlegter ^ /captured river, diverted stream jnepe-xemenmH pena] 1387 Rîu captator Rîu care îşi măreşte bazinul prin captarea unor artere hidrografice aparţinînd altor bazine, [cours d’eau capteur, pirate, riviere conqudrante jAblenker, Răuber-flup/diverter, diverting stream, pirate captor r* Ipem nepe-xeamnuifă] rIu decapitat 162 1388 RIu decapitat Rîu care în urma unui proces de captare a fost deposedat de partea sa din amonte. [yuu pejibecfia] 1463 Stadiu de bătrineţe (senilitate) v. Stadii de evoluţie a reliefului [stade de vieillesse, senilite jGreisenalter /old age /dpnxAbiu eoipacm pe/ibe—' /Sotifluktionsrumpfflăche /altiplanation terrasse, equi-planation ~ /eoAbifoea.n meppaca] 1551 Terasă aluvială Terasă modelată în întregime în aluviuni. [terrasse alluviale /alluviale Terrasse, Schotterrasse /alluvial terrace, fi 11 ~ laAAfoeuaAbua.H meppaca] 1552 Terasă antropică v. Agroterasă [terrasse de culture /Anbau-terrasse, Kulturterrasse jfield terrace \aumponoeemtaH meppaca] 1553 Terasă climatică Terasă a cărei geneză este determinată de schimbările climatice dintr-o anumită regiune. Climatul se reflectă prin intermediul variaţiilor regimului hidrologic al rîurilor, lacurilor etc. [terrasse climatique/klimatisch be-dingte Terrasse /climatic terrace, climate induced ~ /kaumq-munecKaH meppaca] 1554 Terasă de cultură v. Agroterasă 1555 Terasă de denudaţie Treaptă de relief din cadrul versanţilor care se aseamănă cu terasele fluviatile, dar care are o geneză diferită. Asemenea trepte iau naştere în urma proceselor de modelare a versanţilor prin eroziune selectivă, alunecări în trepte etc. Ele sînt considerate pseudoterase. [banquette de glissement /Denudationsterrasse /landslip terrace /deHydaifuoHHaH meppaca] 1556 Terasă epiglaciară Treaptă săpată în gheaţă de către cursurile de apă supraglaciare. [—/— /epiglacial bench / - ] 1557 Terasă de eroziune Terasă al cărei pod şi frunte au fost modelate prin eroziune, fie în roca de bază, fie în aluviuni mai vechi, [terrasse rocheuse, ~ d' irosion jErosionsterrase, Felsterrasse /rock terrace, cut stream-cut ~ /jpo3uoHHaH meppaca] 1558 Terasă de etiaj Terasă fluviatilă, mixtă, care are la partea Buperioarâ o cuvertură subţire de aluviuni. Cea mai mare parte a frunţii acesteia este sculptată în rocile de bază ale regiunii [—/—/— /MeotceuHaH meppaca] 1559 Terasă eustatică Terasă a cărei geneză este determinată de variaţiile nivelului general al mărilor şi oceanelor (mişcările eustatice). [terrasse eustatique/eustatische Terrasse/eus-tatic terrace /jecmamuHecKOH meppaca\ 1560 Terasă fluviatilă Treaptă de relief din lungul rîurilor, care ia naştere din vechi albii majore, ca urmare a adîncirii arterei hidrografice, [terrasse fluviale /Flupterrasse, Talter- TERASA FLUVIO-GLACIARÂ 182 rasse, fluvîatile Terrasse /river terrace, fluvial stream ~/ penuan meppaca] 1561 Terasă fluvio-glaciară Terasă modelată în depozite glaciare, sau fluvio-glaciare, de către apele provenite din topirea gheţarilor, [terrasse fluvio-glaciaire/fluvioglaziale Terrasse/ fluvio-glacial terrace I^A/oeuoeA/tifuaAbHan meppaca] 1562 Terasă goleţi v. Terasă de altiplanaţie [repiat de goletz, terrasse de goletz /Golez Terrasse/ — / aoAbifoean meppaca] 1563 Terasă lacustră v. Terasă litorală [terrasse lacustre / Ufer-terrasse, Seeterrasse/lake terrace, lacustrine terrace/—] 1564 Terasă litorală Treaptă de relief din zonele litorale, care a luat naştere în urma coborîrii nivelului apelor lacustre, marine sau oceanice, [terrasse littorale /Strandterrasse, Kus-tenterrasse jcoastal terrace, shore -—• /âepeeoeax meppaca] 1565 Terasă locală Terasă care se formează numai în anumite sectoare ale văilor, ca urmare a secţionării unor vetre de iaz, conuri de dejecţie, datorită rectificării unor cursuri meandrate sau altor cauze, [terrasse locale, ^ non-cyclique /Lo-kalterrasse/local terrace, noncyclic ~ /AOKaAbHan meppaca, Mecmmn ~] 1566 Terasă de luncă Treaptă cu altitudine redusă (obişnuit sub 10 m), sculptată în aluviunile şesurilor sau creată prin aluvionare în timpul revărsărilor. [—/—/— /nouMeHMH meppaca] 1567 Terasă marină v. Terasă litorală [terrasse marine /Kiisten-terrasse, Meeresterrasse /marine terrace, raised beach, sea terrace iMOpcmn meppaca1 1568 Terasă de meandru v. Terasă locală [terrasse de m tandre, ~ de concaviti de m tandre /Măanderterrasse, Măanderkerb-terrasse /meander-scar-terrace, meander-kerb swing ^ / AOKaAbmn Meandpoean meppaca] 1569 Terasă mixtă Terasă al cărei pod s-a format prin aluvionare, iar fruntea a fost sculptată atît în aluviuni, cît şi în roca de bază. Acest tip este larg răspîndit în cursul mijlociu şi superior al văilor. 1570 Terasă monogenetică Terasă ale cărei aluviuni provin dintr-o singură albie majoră, deci au fost depuse, pe toată suprafaţa sa, în aceeaşi perioadă (au aceeaşi vîrstă). [terrasse monogtnique/— /— iMOHOzeHemmecKan meppaca] 1571 Terasă monolaterală Terasă situată pe o singură parte a văii. [terrasse non-coupte /hohenungleiche Terrasse/unpaired terrace, unmatched~, alternate^/—] 183 TERASĂ STRUCTURALĂ 1572 Terasă de plajă Treaptă în plajă, corespunzătoare diferitelor nivele marine caracteristice (ex. pentru nivelul valurilor de furtună sau pentru nivelul mareelor înalte etc.). [terrasse de plage, gradin de ^ jStrandterrasse jbeach terrace, beach berm /—] 1573 Terasă planetară Terasă a cărei formare este condiţionată de variaţia nivelului general al Oceanului Planetar şi care se întîlneşte în majoritatea văilor din marile cîmpii ale globului. T.p. este o terasă eustatică. [—/—/— IrutaHe-mapnan meppaca] 1574 Terasă poligenetică Terasă cu suprafaţă uşor înclinată, formată pe seama unor acumulări depuse în etape diferite. Ea se formează atunci cînd patul unui rîu se deplasează continuu în aceeaşi direcţie, adîncindu-se treptat. Ca urmare a acestui fapt aluviunile, deşi formează o singură pînză, nu mai sînt sincrone, ci s-au depus în etape diferite — cele mai îndepărtate de albia actuală sînt mai vechi şi cu cît ne apropiem de aceasta aluviunile sînt tot mai recente. Alu-vionarea, ca şi realizarea podului terasei, s-au făcut în mai multe etape. [terrasse polyginique, ~ de glissement la-/ ir al IGleithangterrasse jpolygenetic terrace jnoAueeHemuHecKaH meppaca] 1575 Terasă regională Terasă proprie numai anumitor regiuni ale uscatului, fiind condiţionată de mişcările epirogenetice, do variaţiile climatice regionale, de prezenţa unor bazine cndoreice etc. Aceasta nu se poate paraleliza cu terasele planetare, [terrasse rigionale \regionale Terrasse /regional terrace Ipeeuona/tbHajt meppaca] 1576 Terasă In rocă Terasă care are podul şi fruntea sculptată în rocilc din substratul geologic al regiunii, fiind lipsite do aluviuni. Aceste terase cu structură simplă pot fi formate atlt în roci dure, compacte, cît şi în unele depozite de acumulare mai vechi (ex. în acumulările piemontane). [terrasse rocheuse jFelsterrase /rock-terrace, cut ~ \Kopenmn meppaca] 1577 Terasă structurală Treaptă de relief de dimensiuni reduse din cadrul versanţilor sau al altor abrupturi, a cărei suprafaţă topografică corespunde cu suprafaţa unui strat de roci dure. Ea se formează prin denudaţie selectivă şi nu are nimic comun cu terasele propriu-zise; este o pseudo-terasă. [terrasse structurale jSchichtterrasse, Hangleiste \rock terrace, structural terrace, terrace of differential erosion/ cmpyKmypmH meppaca] TERASĂ SUBMARINĂ 184 1578 Terasă submarină Treaptă de relief situată sub nivelul şelfului, pe povîrnişul continental sau în zona abisală [repîat sousmarin / Tiefseeterrasse /deep-sea terrace /—] 1579 Terasă de versant Terasă fluviatilă care prin poziţia sa aparţine versanţilor văii, deosebindu-se astfel de terasele de luncă. [—/—/— InadnouMeumn meppaca]' 1580 Terase bilaterale Terase care aparţin aceluiaşi nivel, cu altitudini similare, fiind situate de o parte şi alta a unui rîu. [terrasses couplles, ^ appariees jhohengleiche. Terrassen, paarige ~ Ipaired terraces, matched <—', matching >—'/—] 1581 Terase concordante Terase paralele cu profilul longitudinal al albiei văii din care fac parte, [terrasses paralleles, ^ con-cordantes Iparallele Terrassen jparallel terraces iKomopdaHmr Hbje meppacbi] 1582 Terase convergente Terase ale căror altitudini descresc din amonte către aval datorită intervenţiei unor mişcări tectonice, [terrasses convergentes / — / — /KoneepzenmHbie mep-pacbt] 1583 Terase discordante Terase ale căror altitudini diferă de la un sector la altul al văii, ca urmare a unor mişcări neotectonice locale. Profilele lor longitudinale nu mai sînt paralele cu cel al albiei actuale şi nici paralele între ele. [terrasses discordantes / — /—\ducKopdanmHbie meppacbi] 1584 Terase divergente Sistem de terase fluviatile ale căror altitudini cresc dinspre amonte către aval. în această categorie se încadrează şi terasele eustatice. [terrasses diver-gentes /— /—dueepzenmHbie meppacbi] 1585 Terase în foarfecă Terase caracteristice unor văi care pătrund în zone de subsidenţă. Datorită acestei situaţii, altitudinile teraselor din amonte scade treptat spre zona de subsidenţă. Terasele mai înalte coboară sub nivelul teraselor mai joase şi se încrucişează ca braţele unui foarfece. Unele forfecări se pot realiza şi în cazul ridicării unui sector dinspre aval. [terrasses entrecroisSes jgekreuzte Terrassen /intersecting terraces /—] 1586 Terase îmbucate Terase fluviale rezultate din alternanţa unor faze de eroziune şi de acumulare. Eroziunea nu reuşeşte să secţioneze în întregime aluviunile depuse în faza precedentă, încît fiecare cuvertură de aluviuni noi este mai redusă decît precedenta şi îmbucată în ea. [terrasses emboîties /eingeschaîtete Terrassen /inner valley terraces, in-set fili-in-fill ~ /ejioxcemue meppacbt] 185 TIP GENETIC PE RELIEF 1587 Terase rezemate Terase formate în timpul unor faze de eroziune, care au alternat cu faze de acumulare. în urma eroziunii, aluviunile mai vechi au fost secţionate pe toată grosimea lor. A urmat apoi o nouă aluvionare, care a creat o nouă terasă ce se sprijină pe fruntea celei mai vechi, iar procesul se poate repeta de mai multe ori. [—/—/—/ HajiootceHHbie meppacbi, npucjioHenbie 1588 Terasete Mici trepte de relief late de 30—80 cm, care apar pe versanţi, paralele cu curbele de nivel. Ele se pot forma în urma unor procese deluviale, periglaciare sau în urma păşunatului. [terrassettes, banquettes, gradins, degres fStu-fen, Leisten, Schafstiege jbenches, terracettes, lobate soils, berms /—] 1589 Teren degradat Suprafaţă de pămînt care, datorită proceselor de eroziune, alunecare etc. este scoasă parţial sau total din circuitul economic. [—/—/— Ideepadupoeambte 3eMAU] 1590 Termocarst Totalitatea proceselor, formelor şi microfor-melor care iau naştere la suprafaţa calotelor de gheaţă, a gheţarilor, zăpezilor perene şi a terenurilor îngheţate (criocarst), în perioadele cu temperaturi mai ridicate ale aerului şi care ne amintesc de morfologia carstică. Ca urmare a topirii gheţii se pot forma unele lapiezuri, mici depresiuni cu aspect de doline, mici grote etc. [thermokarst / Thermokarst /thermokarst /mepMOKapcm] 1591 Terra rossa Depozit rezidual constituit din hidroxizi de aluminiu şi de fier şi din minerale argiloase de culoare roşie-brună. Astfel de depozite se formează de obicei în regiunile cu un climat cald şi umed datorită alterării calca-rclor impure şi altor roci. Sînt foarte răspîndite în regiunile tropicale umodo şi mediteraneene. Sub formă fosilă se tnttlnoHC şi In alto regiuni, [terra rossa, terre rouge/Terra rossa, Roterde /terra rossa, red earth /meppa-pocca] 1592 Thololite Formaţiuni endocarstice care se prezintă ca nişte cupole de piatră agăţate de tavanul peşterilor. 1593 Thufur v. Muşuroaie înierbate 1594 Tillit Morenă glaciară de fund, veche, consolidată, constituită din argilă cu blocuri, [tillite jTillite jtillite \eaAymmx ejtuna] 1595 Tip genetic de relief Ansamblu de forme de relief rezultat din acţiunea unor procese geomorfologice asemănătoare sau înrudite, care prezintă anumite trăsături caracteristice comune (ex. relieful fluviatil, eolian, glaciar etc.) [— /— /genetic type of landforms /eenernuuecKuu mun peAbeţfia] TÎRÎRE 186 1596 Tîrîre Transportul unor particule de către apă, vînt sau alt agent, fără ca acestea să fie ridicate de pe suprafaţa pe care se sprijină şi se deplasează, [transport par traînage, reptation jGekriech, Kriechen jtraction, ^ transportleo/iovenue] 1597 Tjăle v. Pergelisol 1598 Toltre Formaţiuni de calcare recifale miocene care se prezintă ca nişte culmi stîncoase cu altitudini mici. Ele se întîlnesc în R. S. S. Ucraineană (zona subcarpatică), în partea nordică a R. S. S. Moldoveneşti şi în România pe valea Prutului între Ştefăneşti şi Ripiceni. Sin. miodobore. [— /— /— ImoAmpbiy Muodoâopu] 1599 Tombolo Termen italian sub care este desemnat un cordon litoral care leagă o insulă de ţărm. După numărul limbilor de nisip putem deosebi: T. simplu, dublu sau chiar triplu. [itombolo, fleche de jonction jlnselnehrung, Hals, Tombolo! tombolo, connecting bar /moudoAo, nepeuMa] 1600 Torent a) Curs de apă vijelios, temporar, care se formează pe suprafeţele înclinate ale terenului în urma unor ploi mari sau a topirii zăpezilor; b) Formă de relief care ia naştere în urma acţiunii apelor torenţiale. Acesta are aspectul unui bazin hidrografic în miniatură, caracterizîndu-se printr-un bazin de recepţie, un canal de scurgere şi un con de dejecţie. Sin. organism torenţial, [torrent jSturzbach, Wildbach /torrent /nomok\ 1601 Torent de blocuri v. Torent de pietre 1602 Torent de lavă Curgere de lavă care se formează pe flancurile conurilor vulcanice în timpul erupţiilor, [coulee de lave, torrent de torrent de feu jLavastrom /lava flow, lava stream, ~ river l/iaeoewu nomoK] 1603 Torent de noroi Curgere de noroi care îmbracă forma unui organism torenţial. Ea apare atunci cînd materialul pus în mişcare este îmbibat cu apă, depăşind limita de plasticitate. Sin. alunecare de vale. [coulie de boue, boueuse / Schammstrom Jmud-flow, ~ -stream, ^ -spate \zpnieBViu no-ttwk] 1604 Torent noroios Scurgere torenţială cu debit solid foarte bogat, încît apa se apropie de aspectul unei paste fluide. [coulte boueuse\Schlammstrom\mud stream, mud-flow/epH3eebiu nomoK, ceAeebiu^] 1605 Torent de pietre Formă de deplasare liniară, în lungul unor jgheaburi, a blocurilor şi bolovănişurilor din regiunile montane înalte caracterizate prin condiţii periglaciare. Ele iau naştere de obicei pe versanţii slab înclinaţi (5—6%). Sin. 187 TREPTE DE PIEMONT torent de blocuri. [coulie de pierres /Blockstrom, Schuttstrom, Steinstrom /rock stream, block <—', stone river foaMeunan peKa] 1606 Transfluenţă Fenomen specific gheţarilor de vale care, datorită grosimii mari a gheţii, în zona unor înşeuări, deversează peste anumite culmi joase interfluviale, legînd astfel două văi glaciare, [transfluence / Transfluenz jtransfluence /—] 1607 Transgresiune înaintarea apelor marine asupra uscatului, datorită unor mişcări eustatice pozitive sau datorită unor mişcări epirogenetice negative. Existenţa unor transgresiuni din trecutul geologic poate fi stabilită şi după structura depozitelor marine: peste formaţiuni mai grosiere se găsesc formaţiuni mai fine. Ant. regresiune. [transgression/ Transgression /transgression jmpaHC2peccun\ 1608 Translaţia continentelor v. Deriva continentelor [transla-tion, derive des continents /Kontinentaldrift)continental drift / KOHmuHeHma/ibmH mpaHCJiHiţun\ 1609 Transport Acţiune de deplasare a unor particule solide de către diverşi agenţi externi. Există astfel T. fluviatil, T. eolian, T. în masă etc. [transport / Transport, Verfrachtung / transportation, transport \nepenoc\ 1610 Tranşeu Şanţ sau săpătură îngustă şi cu lungime mare, executată de om în diferite scopuri, [tranchde \Schanze / trench \oKon] 1611 Trapp-uri Pînze de lave bazaltice suprapuse, pe seama cărora se formează platouri. Atunci cînd sînt secţionate de văi, aceste pînze de lave dau naştere la trepte structurale şi poliţe deosebit de pitoreşti, [champs de lave\Trappsjtrapps/ mpawtbt] 1612 Treaptă de confluenţă Denivelare situată la gura unei văi glaciare socundare în punctul de confluenţă cu valea principală care esto mai adîncâ. [gradin de confluence IKonfluenz-iluft loonflu$ne$ st$p \KOH0A)O3HmHan cmynenb, ycmbeean 1613 Trecătoare Loc strimt, îngust, care favorizează trecerea apelor sau circulaţia locuitorilor dintr-o parte în alta a unor munţi sau dealuri înalte, [defili, pertuis, e'troit /Enge, Zwinge /strait fnepeean] 1614 Trepte de alunecare Microforme de relief, cu aspect terasat, care iau naştere în cuprinsul versanţilor, datorită proceselor de alunecare în bloc. [banquetles de glissement jRutschungs-leisten jcatsteps, terracettes \onoA3Hehbie cmynem] 1615 Trepte de piemont Trepte de relief etajate pe flancurile unor culmi muntoase (cute mari) care, după concepţia lui W. Penck, se formează ca urmare a echilibrării tempo- TRIERE 188 rare şi relative, a raportului de forţe dintre factorii tectonici şi denudaţie. [gvadins marginaux, ~ de piedmont / Piedmonttreppen, Gebirgstreppen, Randstufe jpiedmont trep-pen, ~ benchlands, ~ steps Inpedaopnbie Aecmnuifbi] 1616 Triere v. Sortare 1617 Trog v. Vale glaciară [auge, vallee en auge jTrogtal fglacial trough, trough valley /mpoe, mpoeoeax domm] 1618 Troguri îmbucate Sistem de văi glaciare modelate în faze diferite; cele mai noi s-au adîncit în cadrul celor mai vechi. La contactul celor două generaţii de văi etajate se mai păstrează nişte umeri sculpturali (replats). [auges emboîtees / ineinandergeschachtelte Trdge / trough-in-trough valleys JeAOOtceHHbie mpozu] 1619 Trovanţi Separaţiuni sferoidale în depozite nisipoase slab consolidate (ex.în D. Feleacului-Cluj, în nisipurile din Podişul Moldovenesc etc.). [gris sauvages /— Jsarsen, ^ stones / Kpynubie necnemKoebie KOHKpeijuu] 1620 Tuf vulcanic Rocă formată prin consolidarea cenuşelor vulcanice. \tuf volcanique jvulkanische Tuff/volcanic tuffj eyAKanmecKuu myţfi] 1621 Tumul v. Movilă [tumulus jTumulus / tumulus iKypean] 1622 Tunel antropic Galerie subterană deschisă la ambele capete, folosită în diverse scopuri, [tunnel /Tunnel jtunnel, tube/ myuHeAb] 1623 Tunel de lavă Galerie deschisă la capete, formată sub crusta de lavă, ca urmare a evacuării din sectoarele respective a unor lave mai fluide, [tunnel de lave jLavatunnel, Lavaschlanch, Stromungsrohre /lava tunnel, ^ tube jjtaeoebiu myHHenb] 1624 Tunel natural Galerie naturală, deschisă la ambele capete, care se formează în rocile solubile datorită coroziunii. Astfel de forme se întîlnesc însă şi în unele roci sedimentare din zona falezelor şi chiar în rocile vulcanice (tunele sub-bazaltice). \boiau, tunnel / Tunnel jtunnel lecmecmeeHHbiu my- HâAb] 1625 Turbă Cărbune inferior format prin încarbonizarea parţială a? unor resturi de plante de mlaştină. Această rocă sedimentară ia naştere în condiţiile unor mlaştini neaerisite care favorizează turbificarea. [tourbe/Torf/moss, peat Imopţfi] 1626 Turbărie Regiune bogată în turbă sau cu caracter mlăştinos, cu o vegetaţie bogată din resturile căreia se formează turba. 189 TURN [tourbi ere, fagne ITorfmoor, Moor jturfpit, peatland, moss land, moor, peat bog\mop$HHUK\ 1627 Turbârie înaltă Microunitate cu relief biogen, cu suprafaţă convexă creată prin acumularea îndelungată a turbei generată de vegetaţia cu Sphagnum. Sin. Turbârie bombată. [tourbi ere haute, <—' bombie jHochmoor jhighmoor bog, raised bog I — ] 1628 Turbârie joasă Turbărie cu suprafaţa plană, [tourbiire basse, fen \Niedermoor, Flachmoor jlow moor /—] 1629 Turn Formă de relief proeminentă, izolată, cu aspect prismatic care se formează pe seama calcarelor, conglomeratelor şi a altor roci. [tour JTurm ItowerjâauiHn] DICţlONAR GEOMORFOLOGIC 190 t 3 1630 Ţărm Zonă relativ îngustă, situată la periferia lacurilor şi mărilor, la contactul dintre uscat şi apă. Ţ. este supus continuu acţiunii apei care îl modelează ca urmare a proceselor de abraziune şi de acumulare. Configuraţia Ţ. se modifică lent, dar continuu. După aspectul şi caracteristicile lor morfologice se pot distinge: Ţ. înalte, joase, de submer-siune, de ingresiune etc. [rive, rivage, bord, littoral, câte /Kiiste, Ştrand Icoast, shore jâepee] 1631 Ţărm de abraziune Ţărm în lungul căruia predomină formele de eroziune marină, [câte d'abrasion, ~ d* irosion marine / Abrasionskuste, Brandungskiiste jmarine erosion coast, abra- • sion shore line,shore line of retrogradation /aâpa3uoHHbtu âepee] 1632 Ţărm de acumulare Ţărm în lungul căruia predomină formele de acumulare marină sau lacustră, [câte d*accumulation jAnschwemmungskuste jmarine deposition coast joKKyMy-AnmuQHbiu âepee] 1633 Ţărm cu cala v. Cala [câţi â calanque jCalakuste jcalas coast/—] 1634 Ţărm concordant v. Ţărm de tip dalmatin [câte longitudinale, *—' concordante /konkordante Kiiste, Konkordanzkiiste, Lăngs-kiiste Iconcordant coast, conformable longitudinal ~ Jkoh-KopdauniHbiu âepee, cozaqchviu npodoAbubiu ~] 1635 Ţărm coraligen Ţărm în lungul căruia se găsesc recifi de corali. Este caracteristic mărilor tropicale unde se formează recifi barieră, atoli etc. [câte corallienne /Korallen-kiiste jcoral-reef coast \KoppaAoebiu 6epez] 1636 Ţărm deltaic Sector de ţărm din zona deltelor, [câte delta-ique jDeltakiiste jdeltaic coast, delta shore line, river-deposi-tion coast jdeAbmoebiU âepez] 1637 Ţărm diagonal Ţărm cu direcţie oblică faţă de structură [câte oblique jDiagonalkuste, Schragkuste /diagonal coast, obli-que ~ IduaeomAbHbiu âepez] 1638 Ţărm discordant Ţărm al cărui aspect general nu ţine seama de structura geologică, fiind în dezacord cu aceasta. El poate fi transversal, diagonal etc. Sin. fărm de tip 191 ŢĂRM DE INGRESIUNE anatolian. [câte discordante jdiskordante Kiiste, Diskordanz-kiiste Idiscordant coast IducKopdanmHbiu âepez, HecozjacHbiu 1639 Ţ&rm cu dune [câte â dunes \Dunenkiiste /dune coast jâepee C dtOHQMu] 1640 Ţ&rm de emersiune Ţărm format în urma unor mişcări epirogenetice pozitive sau eustatice negative, [câte d'Smer-sionlAuftauchkiistelcoast of emergence joMepcuoHHbiu âepea] 1641 Ţărm cu estuare Ţărm jos care se formează prin submersiu-nea uşoară a unor cîmpii litorale joase, plane sau colinare. Ca urmare a fenomenelor de flux şi reflux, gurile şi chiar cursul inferior al rîurilor sînt continuu spălate şi transformate în estuare, [câte ă estuaires \A estuarkiiste jestuary coast / 3cmyapo6biu âepee} 1642 Ţărm extern Ţărm format de cordoanele litorale din faţa lagunelor. [rivage extârieur /Au/3enkiistenlinie jouter shore-line jenernubiu âepez] 1643 Ţărm cu faleză Ţărm înalt de abraziune în lungul căruia sînt prezente falezele, [câte ă falaise \Kliffkiiste j cliff ed coast / KAUffiffioetau âepez] 1644 Ţărm cu fiorduri Ţărm înalt de submersiune, caracterizat prin prezenţa unor golfuri şi strîmtori întortocheate, înguste şi adinei, de origine glaciară. [câte a fjords \Fjordkiiste jfjorded coastt firth ~ / (fiuopdoebiu âepee] 1645 Ţărm cu fjărd Ţărm jos cu golfuri şi strîmtori înguste, aproximativ perpendiculare pe linia de ţărm, de origine glaciară. Deosebirea dintre ţărmul cu fiorduri şi ţărmul cu fjărduri constă în aceea că primul este înalt, iar ultimul jos. [câte â fjărde IFjărdenkiistetFjârdkuste jfiard coast, fjard^ $bepdo8biu âepez] 1646 Ţărm cu fOrden Ţ&rm cu golfuri înguste, reprezentînd porţiuni submerso ale unor v&i formate de către apele sub-glaciare, [câte ă fârden /FdrdenkUste, Fdhrdenkiiste /forden coast/—] 1647 Ţărm de gheaţă Ţărm sculptat în gheaţă. [— flnlandeis-kUste jbarrier of shelf ice /jied/tHOU 6epez\ 1648 Ţărm glaciar Ţărm care poartă urmele unei modelări glaciare mai vechi, [câte de modeli glaciaire, ^ glaciie jGletscher-kiiste, glazialumformte Kiiste (glaciated coast jâepee c ZAjttju-QJlbHblM paCHAenueM] 1649 Ţărm de ingresiune Ţărm care s-a format prin invazia apelor marine sau lacustre asupra uscatului, datorită unor mişcări eustatice pozitive sau epirogenetice negative. După ŢĂRM INTERN 192 aspect Ţ.i. pot fi: joase şi înalte. Sin. ţărm de submersiune. [câte d’ingression /Ingressionskiiste, Eingriffskiiste jingression coast /umpeccuoHHbiu âepee] 1650 Ţ&rm intern Ţărmul lagunelor dinspre continent. [rivage intirieurjInnenkiistenlinie linner shore-lineleuympeHHUu âepee] 1651 Ţ&rm înalt Ţărm dintr-o zonă în care relieful are altitudini mari. [câte 6lev6e\Hochhiiste jhigh coast, bold >—' /ebicoKuu âepee\ 1652 Ţărm îndinţat Ţărm cu promontorii ascuţite, distribuite relativ regulat şi separate de mici golfuri triunghiulare. [câte indentdejgezahnte Kiiste jindented coast ^yânambiu âepee] 1653 Ţărm jos Ţărm corespunzător cîmpiilor de nivel de bază. [câte basse, -—• plate Jniedrige Kiiste, Flachkiiste flow coast / hu3kuu âepee] 1654 Ţărm cu lagune Ţărm jos de emersiune, caracterizat prin prezenţa lagunelor, [cote ă lagunes JLagunenkiiste, Haffkuste / lagoon coast, lagoon-type of ~ jmeyhbiu âepee] 1655 Ţărm cu lande Ţărm jos de emersiune care are aspectul unei cîmpii nisipoase cu numeroase mlaştini şi lacuri maritime. [câte ă landesj— /— /—] 1656 Ţărm cu lido Ţărm jos, de emersiune, cu lagune separate de mare prin cordoane litorale libere. Sin. ţărm de tip mexican, [câte ă lido jNehrungkiiste / — /—] 1657 Ţărm cu limane Ţărm jos care se formează prin submer-siunea unor cîmpii litorale şi prin pătrunderea apelor pe gurile unor rîuri care se transformă în limane. [câte ă li-mans ILimankiiste /liman coast Iaumohmuu âepee] 1658 Ţărm liniar rectificat Ţărm la care capurile au fost abradate, iar în golfuri s-au construit cordoane şi plăji. în felul acesta ţărmul capătă un aspect aproape liniar, [rivage rigularisi / A usgleichskiiste jgraded shore line \auhcuho ebipaeneHHbiu âepee] 1659 Ţărm longitudinal v. Ţărm de tip dalmatin [câte longitudinale jLăngskiiste /longitudinal coast line /npodoAbHbiu âepee] 1660 Ţărm marin v. Ţărm [câte marine /Meereskuste jsea coast I MopcKou âepee] 1661 Ţărm cu marşe Ţărm jos, de emersiune, care se prezintă ca o cîmpie litorală mlăştinoasă provenită dintr-un ţărm cu lagune. Lagunele au fost intens colmatate şi transformate în mlaştini, [câte ă veys \Marsch jmarsh coast /Mapiuesbiu âepee] 1662 Ţărm muntos Ţărm înalt datorită prezenţei munţilor în imediata sa apropiere, [câte montagneuse jGebirgskiiste / mountain coast ImeopbiHbiu âepee] 193 ŢĂRM DE TIP DALMATIN 1663 Ţărm paletiform Ţărm înalt, de submersiune, cu golfuri-gra-benuri şi promontorii-horsturi. Liniile de ţărm corespund unor planuri de falie. [—/—/— /AonacmHbiu âepee] 1664 Ţărm primar Ţărm nemodificat de valuri, cu trăsături rezultate din acţiunea altor factori. [câte primaire, ~jeune / junge Kiiste /primary shore tine, ^ coast /nepeuuHbiu âepee, nepeonananbuhiu 1665 Ţărm rectiliniu Ţărm înalt sau jos, lipsit de sinuozităţi importante, [câte rectiligne jgeradlinige Kiiste, glatte Kiis-tenlinie jrectilinear shore-line, smooth shore, straight shore-line, graded ~ \npnMOAUHeunbiu âepee, ebipoenenubiu ^ ] 1666 Ţărm cu ria Ţărm de submersiune caracterizat prin prezenţa golfurilor de tip ria. Astfel de ţărmuri se întîlnesc în peninsula Bretagne (Franţa), în sudul Angliei, în nordul Spaniei (Galicia) etc. {câte â rias /Riaskuste jria coast, ^ shoreline jpuacoebiu âepee] 1667 Ţărm cu skjărs (şer) v. Ţărm de tip finlandez [câte ăskjârs/ Skjârkiiste jskerry coast jmxepHbiu mun âepeea] 1668 Ţărm de submersiune v. Ţărm de ingresiune [câte de sub-mersionlUntertauchkiistejcoast of submergence, shore-line o f unepeccuoHHbiu âepee'] 1669 Ţărm transversal v. Ţărm de tip anatolian [câte transversale/ QuerkUste jtransverse coastline fnonepenubiu âepee] 1670 Ţărm de tip anatolian Ţărm înalt de submersiune, caracterizat prin prezenţa unor promontorii separate de golfuri largi. El se formează în condiţiile unor ţărmuri cu structură orografică transversală (culmi muntoase perpendiculare pe ţărm). în urma submersiunii, capătul culmilor dinspre ţărm se transformă în promontorii, iar spaţiile dintre ele favorizează apariţia golfurilor („anses"). Sin. ţărm transversal, discordant, de tip atlantic, [câte transversale, ~ â structure transversale /transversale Kiiste jtransverse coast, un-conformable ^ InonepeuHbtH mun âepeea, aHamoAUHecKuu mun 1671 Ţărm de tip aralic Ţărm jos de submersiune format prin invazia apelor peste o cîmpie litorală cu dune. Ca urmare a acestui fapt, dunele mai proeminente s-au transformat în mici insule şi peninsule. [—/—/— japoAbcmu mun âepeea] 1672 Ţărm de tip atlantic v. Ţărm de tip anatolian [câte de type atlantique jatlantischer Kiistentyp /Atlantic type coast jamnaH-munecKuu mun âepeea] 1673 Ţărm de tip dalmatin Ţărm înalt de submersiune, caracterizat prin prezenţa unui mare număr de insule, peninsule, ŢĂRM DE TIP FINLANDEZ 194 golfuri şi canale, orientate paralel cu direcţia generală a liniei de ţărm. Se formează în condiţiile unor zone litorale cu culmi muntoase paralele cu ţărmul. în urma ingresiunii culmilor iau naştere insule şi peninsule, iar văile şi depresiunile se transformă în golfuri şi canale. Sin. ţărm concordant, ţărm longitudinal, ţărm de tip pacific, [câte de type dalmate jdalmatischer Kiistentypus, Kanalenkuste/ Dalmatine type coast\daAMammecmu mun Oepeea] 1674 Ţărm de tip finlandez Ţărm jos de submersiune, caracterizat prin numeroase insule (skjărs, în lb. suedeză), bălţi şi mlaştini. Acest ţărm provine din coborîrea sub nivelul mării a unei cîmpii glaciare cu morene, drumlinuri, oesere etc. în urma submersiunii, acestea se transformă în mici insule şi promontorii, iar spaţiul dintre ele dă naştere la canale întortocheate şi golfuri puţin adînci. Sin. ţărm cu skjărs [câte a skjars/Schărenkuste /glacial deposition coast / {fuHAHHdcKuu mun âepeza] 1675 Ţărm de tip mexican v. Ţărm cu lido 1676 Ţărm de tip pacific v. Ţărm de tip dalmatin [câte de type pacifique jpazifischer Kiistentyp / Pacific type coast jmuxo-okeancKuu mun âepeea] 1677 Ţărm vulcanic Ţărm înalt, stîncos, sculptat în formaţiuni vulcanice recente, [câte volcanique jVulkankuste jvolcanic coast \eyAKaHmecKuii 6epez] 1678 Ţiglăi v. Monticuli de alunecare 1679 Ţinut geomorfologic v. Regiune geomorfologică DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 195 u 1680 Ued Vale largă, cu scurgere intermitentă din regiunile aride ale Africii de Nord şi Peninsulei Arabice. în urma scurgerilor tumultuoase — care sînt foarte rare — albiile uscate, nisipoase ale uedurilor sînt presărate cu numeroase blocuri şi bolovănişuri. Unii autori consideră uedurile nişte văi fluviale relicte, din perioadele climatice mai umede. Sin. wadi. [oued jWadi /wady, wadi /eadu, yadu, yeâ] 1681 Uluc Formă negativă de relief, cu aspect de jgheab sau de vale puţin adîncă, care poate avea origini diferite: de exemplu, U. de alunecare, U. de contact, U. glaciar, U. litoral etc. {rigole, canal\Rinne /flume \okoao6] 1682 Uluc de alunecare v. Uluc 1683 Uluc de contact v. Uluc 1684 Uluc glaciar v. Vale glaciară 1685 Uluc litoral v. Uluc 1686 Umăr Formă de relief care se prezintă ca o proeminenţă (o treaptă secundară rotunjită) din cadrul unui versant. U. se întîlnesc de o parte şi de alta a unor văi glaciare. Formarea lor se poate explica prin instalarea unui gheţar de dimensiuni mai mici într-o vale glaciară mai veche, şi prin existenţa unor roci mai dure faţă de restul versantului etc. [replat, dpaulement/Schulter, Abflachung/bench, replat InAeno mpoeă] 1687 Unghi de frecare interioară Unghiul a cărui tangentă trigonometrică reprezintă coeficientul de frecare interioară dintre particulele unei roci. Acest unghi este mai mare la depozitele compacte şi mai redus la cele afînate, deranjate. £1 depinde şi de granulometrie: este mai accentuat la rocile cu granule mari şi mai mic la rocile cu bobul fin. Cînd roca se îmbibă cu apă, unghiul de frecare interioară se micşorează la jumătate faţă de valoarea lui iniţială, reducînd însăşi stabilitatea rocii. [angle de friction inttrieure jWinkel der inneren Reibung /angle of inner friction /yeo/ib enympeu-neeo mpeuun] 1688 Unghi de taluz natural v. Pantă critică UNITATE DE RELIEF 196 1689 Unitate de relief Teritoriu bine conturat care prezintă aceleaşi caracteristici geomorfologice. [unite de relief /— /— / pejibefimn edumifă] 1690 Urne crioconitice Mici adîncituri formate prin topire, în zăpadă sau în gheaţă, datorită particulelor fine de material melanocrat care absorb radiaţia solară. Cînd fragmentele sînt mai mari se formează puţuri crioconitice. [urnes de cryoconite, trous de <—', trous de midi, baignoirs \Kryokonit-locher, Mittagslocher, Schmelzlocher /cryoconite holes, dust welles /—] 1691 Urstromtal v. Pradolină [chenal pro-glaciaire j Urstromtal / proglacial channel, icemarginal urstromtal \npadojima\ 1692 Uscat Suprafaţă a litosferei neacoperită de apele Oceanului Planetar, constituită din continente şi insule. U. ocupă 149 000 000 km2 (29%) din suprafaţa planetei noastre. [terre, terre ferme jFestland /land jcyiuă] 1693 Uvală Formă carstică de suprafaţă, cu aspect depresionar, provenită din unirea mai multor doline. U. au contur oval sau sinuos, diametre de ordinul zecilor sau al sutelor de metri şi adîncimi pînă la cîteva zeci de metri. [,,sotch,,t ouvala jUvala juvala jyeana] DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 197 V 1694 Vad Porţiune din albia minoră a unui rîu caracterizată prin maluri joase şi apă puţin adîncă, prin care se poate trece de pe un mal pe altul, [guit haut-fond, seuil, maigre /Untiefe, Furte, Schwelle, Vbergang \shoal, ford, Crossing, riffle /nepeKam, âpoâ] 1695 Val Formă de relief jurasian reprezentînd o vale sinclinală. [val/— \val I — ] 1696 Val de alunecare Formă de relief, cu aspect de val, care se formează pe unii versanţi deluviali, ca urmare a deplasărilor de teren. De multe ori pe aceşti versanţi se întîlnesc mai multe valuri de alunecare, continui sau fragmentate, care sînt orientate, în general, paralel cu baza cornişei [ride de glissement, vallum de ^ J Rutschkrăuselung jslip-wa-rinkle, slip-ridgej cKmdKa cnoA3anuri] 1697 Val de refulare Val natural de pămînt situat la extremitatea inferioară a unor zone cu alunecări de teren. El se formează ca urmare a presiunii exercitate de deplasările de pe versant. De cele mai multe ori acesta este despărţit de restul alunecărilor printr-un sector ce pare nederanjat. [bourrelet de refoulement jStauungwulst /pressure ridge Jdeţfjop-MaiţUH ocmeamn onoji3m] 1698 Val morenaic Formă de relief glaciar care corespunde mo-runolor frontale. Întrucît în pleistocen au existat mai multe perioade şi stadii glaciare, pe suprafaţa cîmpiei germano-po-loncze şi în alte regiuni se găsesc numeroase valuri (şiruri) morcnaice. [rempart morainique, vallum ^ jWallmorane /moraine rampart, ~ wall \Mopembiu eaĂ\ 1699 Vale Formă negativă de relief, îngustă şi prelungă, cu o pantă longitudinală domoală, dar continuă, într-o singură direcţie, creată prin acţiunea dominantă a apelor curgătoare. La o vale se poate deosebi un sector superior cu j>ante longitudinale mai accentuate, uneori chiar cu praguri şi repezişuri şi cu profil transversal mai îngust; un sector mijlociu, mai evoluat, cu pante mai domoale şi cu versanţi mai deschişi şi un sector inferior, cu şesuri din ce în ce mai largi şi versanţi estompaţi sau în trepte. în profil VALE ANACLINALĂ 198 transversal o vale este formată din albie minoră, albie majoră (luncă) şi versanţi care pot fi simpli sau în trepte, în afară de V. fluviatile se întîlnesc şi V. glaciare, V. eoliene, V. tectonice sau de altă natură. Luîndu-se în considerare diferite criterii de clasificare, precum şi caracteristicile morfologice, se pot stabili mai multe tipuri de văi [;valide/Tal/ valley /doAum] 1700 Vale anaclinală Vale a cărei direcţie generală este contrară înclinării stratelor. Aceste văi sînt de obicei scurte, cu profil transversal simetric şi pante longitudinale relativ mari. Ant. vale cataclinală [valide anaclinale /Anaklinaltal /anacli-nal valley jauaKAUHaAbHCUi doAurn] 1701 Vale antecedentă Vale situată într-o regiune care a suferit ridicări tectonice. Pe măsura înălţării scoarţei, valea se adînceşte, menţinîndu-se pe acelaşi traseu. Se înţelege de la sine că o astfel de vale este mai veche decît mişcările tectonice pozitive din regiunea respectivă. [valide antecedente jAntezedenztal, antezedentes Tal/antecedent valley /aurne-uedeumnan doAuna] 1702 Vale anticlinală Vale instalată în partea axială a unui anţiclinal. în acest caz este vorba de o inversiune de relief. Uneori astfel de văi se transformă în mici depresiuni care poartă numele de butoniere. Ant. vale sinclinală. [valide anticlinale /A ntiklinaltal / anţiclinal valley / aHmuKAUHaAbttaH doAurn] 1703 Vale asimetrică Vale ai cărei versanţi au înclinări diferite. Asimetria poate fi condiţionată de aspectele geologice, climatice, astronomice etc. De aceea, se poate vorbi de asimetrii de natură structurală, petrografică, tectonică, climatică, determinate de mişcarea de rotaţie a Pămîntului (astronomice) sau care se datoresc altor cauze. Ant. vale simetrică [valide asymdtrique /asymmetrisches Tal/asy-metric valley /accuMempmecKan doAum] 1704 Vale în canion v. Canion 1705 Vale cataclinală Vale caracteristică regiunilor cu structuri monoclinale, care este orientată în conformitate cu înclinarea generală a stratelor. Profilul transversal al acestor văi este simetric. Acelaşi sens se dă astăzi văilor consecvente cu care, adesea, se confundă. Ant. vale anaclinală. [valide cataclinale /Kataklinaltal /cataclinal valley /KamaKAU-MAHan doAum] 1706 Vale în chei v. Chei 1707 Vale consecventă Vale conformă cu panta suprafeţei originale de emersiune. în această categorie se încadrează văile 199 VALE IZOCLINALĂ (rîurile), care se instalează pe suprafaţa cîmpiilor de acumulare marină şi care urmăresc înclinarea acestor suprafeţe originale ale uscatului. Astăzi tot mai mulţi geografi consideră că văile consecvente sînt conforme cu înclinarea generală a stratelor din regiunile cu structuri monoclinale. în felul acesta conţinutul iniţial al acestei noţiuni s-a înlocuit cu conţinutul noţiunii de vale cataclinală. [valide con-s dquente/konsequentes Tal, Abdachungstal, Ursprunglichestal/ consequent valley \KOHceKeeHmnan doAum] 1708 Vale de falie Vale situată în lungul unei falii, [valide de faille IBruchtal, Spaltental, Verwerfungstal jfault-valley /câpo-coean doAuna] 1709 Vale diagonală Vale care străbate diagonal regiunile muntoase constituite din culmi, cute sau zone geologice diferite. [valide diagonale /Diagonaltal jdiagonal valley \duae0MAbH0H doAUHCÎ] 1710 Vale epigenetică Vale care se instalează pe suprafaţa unor regiuni constituite din roci moi, apoi, pe măsură ce se adînceşte, descoperă roci mai dure. cu discordanţe strati-grafice, pe care este obligată să le secţioneze. Adîncirea acestor văi se face normal, fără intervenţia mişcărilor tectonice. în cazul cînd regiunea suferă şi o mişcare de ridicare, atunci valea are un dublu caracter: antecedent şi epigenetic. Sin. vale supraimpusâ [valide dpigenique surimposde jepigenetisches Tal /epigenetic valley, superposed ** IwueenemmecKaH doAuna] 1711 Vale fluviatilă Formă de relief care apare ca urmare a activităţii de eroziune exercitată de o arteră hidrografică. Termenul se foloseşte pentru a sublinia originea văii, deoarece în unele cazuri se poate vorbi şi de văi create de alţi factori (gheţari, tectonică etc.). [valide fluviale, fiu-viatile /Flufital /river valley /peuHOJt doAuna] 1712 Vale glaciară Vale creată prin acţiunea sculpturală a gheţarilor (exaraţie). Astfel de văi sînt caracteristice, de obicei, gheţarilor montani şi prezintă ca trăsătură distinctivă un profil transversal cu versanţi abrupţi şi fundul rotunjit (forma literei U) şi un profil longitudinal cu pante şi contrapante sau în trepte. Sin. trog. [valide glaciaire/ Gletschertal, Glazialtal /glacial valley /AednuKoeax doAuna] 1713 Vale insecventă Vale care nu manifestă o orientare bine definită faţă de înclinarea cîmpiilor iniţiale, [valide insd-quente /insequentes Tal /insequent valley /UHCeKeeHmnan doAuna] 1714 Vale izoclinală v. Vale monoclinală [valide isoclinale /Iso-klinaltal /isoclinal valley /uioKAUWiAbHan doAuna] VALE LONGITUDINALĂ 200 1715 Vale longitudinală Vale orientată în acelaşi sens cu direcţia culmilor sau a cutelor dintr-o regiune oarecare. V.l. sînt caracteristice regiunilor muntoase formate din culmi, cute sau zone petrografice paralele. O V.l. poate fi sinclinală (adaptată la structură), anticlinală, sau paralelă cu flancul unor cute etc. [valide longitudinale {Lăngstal jlongitudinal valley jnpodoAbHan doAum] 1716 Vale moartă Vale care în prezent nu mai este modelată de factorii ce i-au dat naştere, [vallee abandonnee, ^ morte / verlassenes Talfdead valley /Mepmean doAUHa] 1717 Vale monoclinală Vale caracteristică structurilor mono-clinale, cu o direcţie generală transversală faţă de căderea stratelor. Datorită acestui fapt, astfel de văi au un profil transversal, asimetric, cu un versant conform, mai estompat şi un versant orientat contrar căderii stratelor (cuestă). Foarte mulţi specialişti le atribuie numele de văi subsecvente. Sin. vale izoclinală, ortoclinală, homodinalâ. [valide monodinale jMonoklinaltal jmonodinal valley, homodinal ~ / MOHOKAUHdAbHClH doAUHQ] 1718 Vale moştenită Vale creată într-o etapă veche de modelare de către un agent care a dispărut. Ulterior în această vale s-a instalat un nou agent modelator (ex. o vale fluviatilă preluată de un gheţar), [valide hdriteejErbtaljinherited valley lyHacAedoeanmn doAum] 1719 Vale oarbă Vale închisă la capătul dinspre aval, caracteristică regiunilor carstice, [vallee aveugle /Blindtal \blind val-ley /cAernx doAunaJ 1720 Vale obsecvenţă Vale cu direcţie opusă faţă de cea consecventă. Orientarea sa este inversă faţă de înclinarea generală a suprafeţei de emersiune. în prezent tot mai mulţi geografi consideră obsecvente văile caracteristice structurilor mono-clinale, care sînt orientate invers faţă de căderea stratelor geologice (anaclinale). [vallee obsequente jobsequentes Tal / contraclinal valley, obsequent ~ \o6ceKeetimuan doAurn] 1721 Vale ortoclinală v. Vale monoclinală 1722 Vale părăsită v. Vale moartă [valide abandonnde jverlassenes Tal jabandoned valley faaâpoiueHHax doAum] 1723 Vale periglaciară Vale prelucrată de către procesele periglaciare, cu fundul acoperit de depozite detritice şi partea superioară a versanţilor teşită, [vallon de remaniement pdriglaciaire /— /periglacial valley, modified periglacial ~ / nepuBA/ufuaAbHax doAuna] 201 VALE SUBMARINĂ 1724 Vale periglaciară cu fundul plat Vale prelucrată în condiţii periglaciare, care prezintă fundul plat datorită eroziunii laterale sau datorită umplerii cu aluviuni de aport lateral. [valide pdriglaciaire â fond plat / — jflat-bottomed periglacial valley InAockodoHHUH nepuaAHijuaAbmH doAum] 1725 Vale reconsecventă v. Vale resecventă [valide re-consd-quente/— /— /—] 1726 Vale resecventă Vale a cărei direcţie corespunde cu a văilor consecvente, dar care nu s-a instalat pe o suprafaţă originală de emersiune, ci pe o suprafaţă mai nouă, sculpturală, derivată din cea iniţială. Sin. v. reconsecventă. [valide resdquente jresequentes Tal jresequent valley jpeceKeeHmHOH donum] 1727 Vale seacă Vale lipsită de un curs de apă. Astfel de văi se întîlnesc în regiunile carstice, în regiunile piemontane, aride etc. Sin. sohodol. [valide seche JTrockental jdry valley / cyxan doAum, cyxodoA] 1728 Vale simetrică Vale ai cărei versanţi sînt egal înclinaţi. Din această categorie fac parte văile în chei, în canion, cele simetrice normale, cele cu terase pe ambii versanţi etc. Ele se dezvoltă de obicei în regiunile constituite diii roci omogene, cu structuri tabulare, în cîmpiile de nivel de bază etc. Ant. vale asimetrică, [valide symdtrique jsymmetrisches Tal Isymmetric valley IcuMMempmmn doAum] 1729 Vale sinclinală Vale situată în lungul axului unui sinclinal ; vale adaptată la structură. Sin. val. Ant. vale anti-clinală. [valide synclinale, val fSynklinaltal /synclinal valley / cuHKAunaAbhan doAuna] 1730 Vale de străpungere Vale care taie în întregime o culme sau un lanţ de munţi [valide percde jDurchbruchstal jbreach valley Ick«o3hwi doAum] 1731 Vale structurală Vale adaptată la structură, de tipul văilor sinclinale, văilor de falie, cele de contact litologie etc. Văi care îşi datorează originea sau forma structurii, [valide structurale jStrukturaltai jstructural valley \cmpyKmypmn doAuua] 1732 Vale subglaciară Vale creată de cursurile de apă infraglaciare (care curg pe sub gheţarii continentali), [valide sous-gla-ciaire fsubglaziales Tal jsubglacial valley jnodAednuKoea.H do- AUHCÎ] 1733 Vale submarină a) Prelungirea pe platforma continentală a unei văi ce debuşează direct în mare. Aceasta s-a putut forma prin eroziune fluviatilă subaeriană, fiind ulterior VALE SUBSECVENTĂ 202 acoperită de apele marine; b) Vale asemănătoare canioane-lor submerse de care se deosebeşte, în special, prin profilul transversal, cu versanţi mai domoli. [valide sous-marine / submarines Tal, unterseeisches ~ /submarine valley, drown-edc/nodeodmn doAuna, nodeodnbiu /canton] 1734 Vale subsecventă Vale cu direcţie, mai mult sau mai puţin, perpendiculară pe înclinarea generală a unor cîmpii de acumulare marină. Aceste văi se dezvoltă în zonele mai puţin rezistente ale cîmpiilor amintite, plecînd de la văile consecvente deja formate. Unii specialişti consideră că văile subsecvente se dezvoltă în regiunile cu structuri monoclinale şi au o direcţie oarecum perpendiculară pe înclinarea generală a acestora. Vezi şi văi monoclinale. [vallSe subsiquentejsubsequentes Tal/subsequent valley/ cyâceKeenmnaa doAuna] 1735 Vale de sufoziune Vale caracteristică regiunilor formate din roci carstificabile, care a luat naştere prin tasare sufozională sau prin unirea unor şiruri de doline de sufoziune. [—/—/— \cy$$o3uonmR do/ium] 1736 Vale supraimpusă v. Vale epigenetică [ifalie surimposie jepi-genetisches Tal jsuperimposed valley /superposed /ceepx-mAootcemR doAuna] 1737 Vale suspendată Vale fluviatilă sau glaciară a cărei albie, în zona de vărsare, se află la un nivel superior nivelului rîului colector. Aceste văi prezintă repezişuri (trepte de confluenţă), [vallee suspendue, <—'perchie /Hăngetal, hăn-gendes Tal /hanging valley, lateral hanging j perched ™ / eucAnas doAuna] 1738 Vale tectonică Vale instalată în lungul unor accidente tectonice ale scoarţei, [valide tectonique jtektonisches Tal /tectonic valley ImeKmonmecKan doAuna] 1739 Vale tlnără Vale în cuprinsul căreia procesele de eroziune sînt deosebit de active. Ea se caracterizează prin profil longitudinal accentuat, versanţi abrupţi etc. [valide jeune / Jungtal /young valley /moAodan doAuna] 1740 Vale torenţială Vale creată de un rîu cu regim torenţial. [valide torrentielle/Wildtalftorrential valley/—] 1741 Vale transversală Vale caracteristică regiunilor cutate, care are o orientare perpendiculară pe direcţia cutelor sau a culmilor principale, [valide transversale/Quertal jtransverse valley, diaclinal ~ InonepeHmn doAum] 1742 Vale fn „V“ Vale cu profil transversal în forma literei „V“. [valide en „V”, en trăit de scie /V-forminges Tal, Kerbtal/ V-shaped valley, saw-cut slot, gash /V-o6pa3nan doAuna] 203 VÎRF 1743 Varve Termen de origine suedeză destinat depozitelor fine care se formează în condiţiile unor ape reci, liniştite, carac-tcristice lacurilor glaciare. Ele sînt formate din pături mai grosiere, corespunzătoare depunerilor din timpul verii şi pături mai fine care s-au format în timpul iernii. Culoarea lor constituie, de asemenea, un element distinctiv. Pe baza V. suedezul G. De Geer a putut stabili în 1910 o cronologie exactă a perioadei postglaciare în Peninsula Scandinavă. [varves \Warven jvarves jeapebt] 1744 Ventifact Bloc sau proeminenţă de rocă dură mode-lută de vînt. 1745 Vermiculaţii Microrelief cu aspect de şănţuleţe sinuoase, vermiforme, create prin acţiunea apei sau a vîntului, pe Moama unor roci solubile, moi sau eterogene, [vcrmicula-tions \Rillen, Furchen jvermiculations, rills /—] 1746 Versant Formă de relief înclinată reprezentînd un flanc de vale, de deal sau de munte. Versanţii se pot clasifica după formă, după structura geologică sau după alte criterii. [versant\Talhang/valley side, slope, versant j ckjioh] 1747 Versant de acumulare Partea inferioară a unui versant, mai domoală, caracterizată printr-o cuvertură subţire de depuneri coluviale. [versant d*accumulation jHaldenhang / wash slope \aKKyMyAnmu6Hhiu ckjioh] 1748 Versant sculptural Partea superioară a unui versant, mai „ abruptă, caracterizată prin procese deluviale active. Materialul rezultat din sculptarea acestei părţi este antrenat către baza versantului. Unii versanţi au caracter sculptural po toată întinderea lor, de la partea superioară pînă la bază. [— /Steilwand /gravity slope JcKyAbnmypnbiu ckjioh] 1749 Virgaţie Orientare structurală a catenelor muntoase, caracterizată prin prezenţa unor noduri orografice din care se desprind culmi divergente (în evantai), ce închid între ele depresiuni poligonale, [divergence jVirgation jvirgation / eup-iaifux] 1750 VlroagA Vale de dimensiuni reduse, îngustă şi adîncă, cu versanţii abrupţi, creată de obicei de organismele torenţiale. 1751 Vllcea Vale de dimensiuni mici, largă, puţin adîncă, cu versanţi slab înclinaţi, cu fundul concav, lipsită de albie minoră, [italion, v aliat\Tdlchen, Dellej „cove", „dale" > „dell" Ido/tUHKa, Aoxcâuna, 6oako] 1752 Vlrf Partea cea mai înaltă a unor munţi şi dealuri. După aspectul şi caracteristicile lor, pot fi: ascuţite, teşite# VÎRSTĂ RELIEFULUI 204 conice, piramidale etc. [pic, cime, sommet \Gipfel, Spitze / peak, summit /nuK, eepiuum] 1753 Vîrstă reliefului Timpul care s-a scurs de la apariţia unei forme de relief pînă în prezent; vechimea reliefului unei regiuni. Vîrstă se consideră din momentul cînd relieful respectiv a căpătat trăsăturile principale care-1 caracterizează şi astăzi, (de ex. vîrstă pliocenă — relief format în pliocen). Pentru stabilirea vîrstei reliefului se folosesc metode morfologice stratigrafice, paleontologice, radioactive etc. [âge du relief/Alter der Oberflăchenformen jage of land-forms /eoipacm peAbeţfia] 1754 Vorland Termen de origine germană desemnînd o unitate structurală rigidă a scoarţei terestre, situată în faţa unei regiuni cutate. Vorlandul şi hinterlandul unei regiuni muntoase se stabilesc după poziţia cutelor care sînt înclinate (răsturnate) spre vorland (ex. Platforma Moldovenească este o unitate de vorland faţă de Carpaţii Orientali). Sin. forland. [avant-pays / Vorland jforeland IţfiopAand] 1755 Vulcan Formă geologo-geomorfologică creată în urma apariţiei la suprafaţa scoarţei terestre a magmei. De cele mai multe ori V. se prezintă ca nişte înălţimi conice, cu altitudini diferite formate din lave, sfărîmături şi cenuşă [volcan /Vulkan jvolcano /eyman] 1756 Vulcan activ Vulcan ale cărui procese eruptive sînt în plină desfăşurare, sau care a erupt în cursul perioadei istorice. [volcan actif Jaktiver Vulkan, tătiger ~ /active volcano j deucmeytouţuu eyyiKan] 1757 Vulcan adormit Vulcan activ ce nu erupe o perioadă de timp. [volcan assoupi, sommeillant, <***> dormant jruhender Vulkan, schlummernder /dormant volcano /nozacumu eyjiKan, 6e3deucmeytoufuu 1758 Vulcan compus Vulcan constituit din mai multe conuri şi cratere [volcan compost, ~ complexe jzusammengesetzter Vulkan, mehrachsiger polyzentrischer ~ /compound voi-cano Ic/tootceMMbiu eyakoh] 1759 Vulcan noroios Formă de apariţie la suprafaţa a gazelor provenite dintr-un zăcămînt de hidrocarburi, la care se adaugă ape subterane şi noroi. Acest fenomen duce la apariţia unor mici cratere în jurul cărora se formează conuri joase, noroioase. Sin. fierbători, salfe. [volcan de boue/Schlamm-vulkan, Salze, Schlammsprudel /mud volcano, ~ cone /zpn-seebiu eyAKau, ca/tb3a] 205 VULCAN DE TIP PELEEAN 1760 Vulcan-scut v. Vulcan de tip hawaiian [volcan en bouclier, ~ plat, r*j surbaissS fSchildvulkan, flacher Vulkan Jshield voi-cano, flat ~ ltqumoo6pa3Hbiu eyAKan] 1761 Vulcan de sfărîmături v. Vulcan de tip Bandai-San [volcan explosif, ~ ponceux jexplosiver Vulkan jexplosive volcano / HacbtnHbiu eyAKan] 1762 Vulcan stins Vulcan care şi-a încheiat activitatea de milenii, sau în timpul unor perioade geologice mai vechi. Datorită acestui fapt relieful iniţial prezintă modificări determinate de factorii externi, găsindu-se într-un anumit stadiu de destrucţie. (ex. munţii vulcanici din România), [volcan iteint jerloschener Vulkan, untătiger ^ jextind volcano /no-myxiuuu eyAKan] 1763 Vulcan de tip Bandai-San Se caracterizează printr-o lavă foarte vîscoasă, acidă şi bogată în gaze, care se întăreşte înainte de a ajunge la zi. Aceste lave, întărite pe coş sub formă de dopuri, împiedică degajarea gazelor, favorizînd astfel explozii puternice care aruncă în aer vechiul con. Conul este format numai din materiale piroclastice (ex. vulcanul Bandai-San din Japonia, Krakatau dintre Djawa şi Sumatera ş.a.). Sin. vulcan de sfărîmături. [—/—/— IeyAKan muna Sandau-Cana] 1764 Vulcan de tip hawaiian Vulcan cu lava bazice foarte fluide, ce se scurg pe distanţe mari sub formă de pînze şi torenţi. Craterul lor are forma unui bazin cu fundul plat şi pereţi verticali. Conul este masiv, cu suprafaţă foarte întinsă şi pante mici (con-scut). Sin. vulcan-scut. [volcan de type hawaien / Vulkan des hawaiischen Typs/lava dome, volcano of Hawaiian type /eaeaucKoeo muna eyAKana] 1763 Vulcan de tip islandic Vulcan cu erupţii liniştite, lipsite de exploiil, care revarsă lave bazice, foarte fluide. Erupţiile au loc tn lungul unor crăpături (erupţii liniare), iar în locul conurilor propriu-zise iau naştere nişte forme joase, prelungi, cu flancurile domoale (ex. erupţia liniară Lacki din Islanda ce se Întinde pe o lungime de cca 30 km). [— / — / jlceland type of volcano /eyAKan ucAandcKoao muna] 1766 Vulcan de tip maar Vulcan de explozie constituit numai din coş şi crater. El se pune în evidenţă doar prin prezenţa unor plinii numite maar. [maarej Maar /maar jjuaap] 1767 Vulcan de tip peleean Vulcan caracterizat printr-o lavă foarte vîscoasă, bogată în bioxid de siliciu, care se întăreşte pe coşul vulcanic. La partea superioară a coşului, lava, împinsă de jos în sus, se solidifică în interiorul crustei formate anterior, dînd naştere astfel unei cupole de extru- VULCAN DE TIP STROMBOLIAN 206 ziune. Erupţiile au caracter exploziv, fiind însoţite de cutremure şi nori de gaze incandescente. [\volcan de type peleen / Vulkan des PelSe- Typs/ Pel ian type of volcano J eyAKan muna nene] 1768 Vulcan de tip strombolian Vulcan cu erupţii explozive, prezentînd o lavă fluidă, bazaltică, cu multe gaze. Erupţia este însoţită de explozii ritmice, în timpul cărora sînt aruncate bombe şi scorii vulcanice. Erupţia este centrală, iar în jurul craterului se formează un con proeminent, alcătuit din alternanţe de lave şi proiecţiuni vulcanice, [volcan de type strombolienjVulkan des Stromboli-Type s\Strombolian type of volcano j eyAKan muna CmpoAtâoAu] 1769 Vulcan de tip vezuvian Vulcan cu erupţii centrale explozive, cu lavă vîscoasă, bogată în bioxid de siliciu, care se consolidează pe coşul vulcanic, formînd dopuri de lavă. Acumulările de gaze duc la explozii puternice care aruncă mari cantităţi de materiale piroclastice. Conurile sînt proeminente, constituite din sfărîmături şi intercalaţii de lavă. Sin. stratovulcan. [strato-volcan, volcan mixte jStratovulkan / strato-volcano, bedded~, j eyAKan muna Besyeun] 1770 Vulcan de tip vulcanic v. Vulcan de tip vezuvian (stratovulcan). [volcan de type vulcanien jVulkan des Vulcano-Typsj Vulcanian type of volcano jeyman muna ByAKana] 1771 Vulcanism Totalitatea proceselor geologice legate de erupţiile vulcanice; activitatea vulcanilor, [volcc/misme fVulka-j nismus jvolcanism, volcanicity jeyAKanu3M] 1772 Vulcanocarst Carst format pe roci eruptive, reprezentat prin forme de suprafaţă de tipul lapiezurilor şi dolinelor şi prin mici peşteri. Aceste forme apar şi se dezvoltă în urma dizolvării feldspatului plagioclaz din rocile vulcanice de către apele meteorice, [pseudo-karst dans Ies roches voi-caniques IPseudokarst auf vulkanischen Gesteinen jpseudo-karst in volcanic rocks JeyAKanoKapcm] w*y*z 1773 Wadi v. Ued 1774 Windkanter Bloc de piatră din regiunile aride care, în urma modelării sale de către vînt, prezintă mai multe muchii şi feţe. Sin. bloc cu faţete. [cailloux taillâs ă facettes, ~ iolisis, ^ faconnts, bloc carene / Windkanter, Kantengerolle, Kantengeschiebe, Fazettengeschiebejwindkanter, faceted pebble, glyptolith faoAoebie mhozozpqhhuku] y 1773 Yardang Microcorelief de coiţ£iune format din creste separata de jgheaburi Întortocheate, caracteristic pentru pustiurile argiloase din Asia Centrală. Y. sînt orientate pe direcţia vtntului dominant şi pot atinge 3—6 m înălţime şi ctţiva metri lăţime, [jardang, yardang /Yardang jyar-dangInpdahdz] z 1776 Zandre v. Cîmpie fluvio-glaciară 1777 ZApeal veşnice Zăpezi care nu reuşesc să se topească de la un an la altul şi care, prin acumulare, pot contribui la formarea gheţarilor. Acestea se întîlnesc mai ales în regiunile polare şi la partea superioară a munţilor înalţi, creînd condiţii pentru o modelare caracteristică a reliefului. Sin. gdpexi perene, zăpezi perpetue, [neiges persistantes, ~ per-manentes, ~ pirennes jandauernder Schnee, perennierender <—», etviger )persistent snow, permanent perennial ^ jeen- Hbte cneza] 1778 Z&por Baraj de sloiuri de gheaţă care determină ridicarea nivelului apei în spatele său. Z. se formează în perioadele de dezgheţ, în sectoarele unde scurgerea sloiurilor este ZĂTON 208 împiedicată, [barrage, embâcîe /Eisbarre, Eisbarriere /ice-jam, ice-dam \3am0pbi] 1779 Zâton Lac lung şi îngust din regiunea litorală, situat între perisipuri paralele sau sub formă de evantai. [lett/— /— / MexcdfOHHue nomotcemn] 1780 Zăvor Prag constituit din roci dure sau din formaţiuni morenaice, care închide circul glaciar spre aval, separîndu-1, în oarecare măsură, de valea glaciară. După topirea gheţarului prezenţa acestor praguri favorizează apariţia lacurilor glaciare de circ. De multe ori apele secţionează aceste praguri, formînd, în aceste sectoare, cascade şi repezişuri. [:verrou, seuil rocheux j Riegel, Schwelle /rock-bar, cross-cliff, riegel jcKaAucnmu nopoe] 1781 Ziduri eoliene Forme de coroziune diferenţială din regiunile aride (ex. Sahara), reprezentînd stînci sau grupări de stîlpi eolieni, orientate pe anumite direcţii, avînd aspectul unor ziduri ruinate. 1782 Zonalitate geografică Succesiunea latitudinală a zonelor climatice şi fizico-geografice ale suprafeţei Pămîntului. Se deosebesc astfel: o zonă caldă, două zone temperate şi două reci. Acestea la rîndul lor se împart în mai multe subzone. Fiecare dintre ele oferă condiţii diferite pentru modelarea scoarţei de către agenţii exogeni, de aceea se vorbeşte de o geomorfologie climatică, de zone morfoclimatice etc. în cazul munţilor există o etajare a elementelor cadrului natural, care, într-o anumită măsură, aminteşte de zonalitatea latitudinală. [zonaliti gSographique / — jgeographic zonality / eeozpafimnan 3omAbHocmb\ 1783 Zonă abisală v. Regiune abisală [zone abyssale jdbyssUche Zone jabysmal zone laâucca/ibuaM 3ona] 1784 Zonă de alterare Partea superioară a scoarţei terestre asupra căreia acţionează factorii externi, contribuind astfel la transformarea rocilor şi mineralelor. Grosimea acestei zone depinde de alcătuirea geologică a scoarţei şi de condiţiile climatice ale regiunii respective. Depozitele de alterare se numesc şi alterite. [zone d*altiration jVerwitterungszone /zone of alteration j3om ebieempueanunJ 1785 Zonă batială v. Regiune batială [zone bathyale jbathyale Zone jbathyal zone lâamuaAbmn 3om] 1786 Zonă de desprindere v. Abrupt de desprindere 1787 Zonă de divagare Regiune care datorită particularităţilor sale geomorfologice favorizează divagarea şi deplasarea rîurilor care o străbat. în această categorie se încadrează 209 ZONĂ TIDALĂ şi o zonă din partea nord-estică a Cîmpitei Române, cuprinsă între Argeş şi Şiret, cu lăţimi de 10 — 30 km, în curo, datorită mişcărilor de subsidenţă, rîurile părăsesc udoMca vechile lor trasee, deplasîndu-se spre est-nord-est. Aici văile sînt foarte largi, terasele — cu excepţia celor Joase — dispar, apa freatică este aproape de suprafaţă otc. (V. şi subsidenţă) [zone de subsidence jSenkungszone / subsidence zonej3om nocmenenuan onycKamn] 1788 Zonă geografică Subdiviziune a suprafeţei terestre cu carac-toristici climatice şi fizico-geografice proprii, determinate do distribuţia latitudinală a elementelor cadrului natural (ex. zona caldă, zonele temperate etc.) [zone giographique ( geographische Zone jgeographic zone jeeoapaţfiimecKaR 3ona] 789 Zona îngheţului peren Regiune caracterizată prin' îngheţ inultianual (îngheţ veşnic), [zone du gel perenne /Permafrost-sone, Dauerfrostzone Ipermagel zone/mhoBOAeniHHH kpuoau-mo30Ha, Mep3AomnaM 3om] 1790 Zonă litorală Porţiunea din lungul ţărmurilor marine şi lacustre, în parte uscată, în parte acoperită de ape, în curo se găsesc forme de relief litoral, actuale sau mai vechi. Ka este formată din litoralul propriu-zis, supralitoral şi Hublitoral. [zone littorale jLitoralzone, Kustenbereich jCoastal area, littoral zone Inoâepeotcbe, AumopaAbHan 3oho] 1791 Zonă morfoclimatică Zonă a suprafeţei terestre în care condiţiile climatice de ansamblu imprimă anumite carac-tcristici factorilor modelatori şi reliefului creat de aceştia. ])c pildă zona temperată, unde rolul principal revine eroziunii fluviale şi proceselor de versant; zona tropicală, unde dezagregarea, alterarea, vîntul sînt factori modelatori principali etc. în cuprinsul unei zone morfoclimatice pot acţiona mai multe sisteme morfogenetice. [zone morpho-cli-matiquelmorphoklimatische Zone Imorphoclimatic zone iMopţfio-KAUMamiMecKQn jom] 1792 Zona neritlcA v. Regiune neriticâ [zone neritique /neritische Zone /neritic zone \nepumosaH oâmcmb, ~ 3om] 1793 ZonA tidalA Porţiune din zona litorală care în timpul fluxului este acoperită cu ape, iar la reflux devine uscat; zona de pendulare a mareelor. Sin, estran. [zone tidale, ~ d'oscillation de la mafie, ~ du balancement de la mărie / Gezeitenraum, Watt jtidal zone, watt jeamm] DICŢIONAR GEOMORFOLOGIC 211 INDEX pentru termenii corespondenţi in limbile FRANCEZĂ GERMANĂ ENGLEZĂ RUSĂ Index uhuissement 1490 abţine 142 uhlution 2 dolienne 446 indirecte 3 ubrasion 5 ubri-sous-roche 1032 uccumulation 12 unthropique 13 colluviale 14 tîolienne 16 fluvio-glaciaire 18 fluvio-lacustre 19 fluvio-marine 20 glaciaire 21 lacustre 22 littorale 23 marine 24 nivale 25 torrentielle 26 volcanique 27 action du gel 645 adaptation morpho-climatique 28 k la structure 29 uffaissement 1490, 1532 par compaction 1532 affleurement 34 uffluent 35 affouillement 36 Agi; du relief 1753 ugent endog&ne 37 exogene 38 externe 38 agglom^rat 42 aggradation 43 aiguille 8, 1470 d'extrusion 10 glaciaire 777 pel^enne 10 de glace 1149 aire d'alimentation 184 de drainage 184 ajustement isostatique 46 allit 51 alluvionnement 95 alluvions 97 alt^ration 52 altim^trie 767 altiplanation 55 altitude 56, 824 absolue 57 moyenne 58 relative 59, 547 alveole de dissolution 101 amont 106 amphitheatre morainique 105 analyse morphologique 108 andmolite 109 anglede friction int^rieure 1687 anneau de lave 1093 anse 110 ant£c£dence 111 ant£clise 112 anţiclinal 114 anticlinorium 115 aplanissement du relief 1048 aplatissement 118 arc insulaire 119 montagneux 120 arche, 1213 naturelle 121 archipel 126 areique 122 arene granitique 745 arete 406 argile 124 â blocaux 125 arrachement 496 arri&re-dune 128 - pays 764 -plage 129, 1168 assise 1471 atoli 131, 802 atrio 132 atrium 132 auge 1617 auges emboîtdes 1618 auto-capture 134 aval 135 avalanche 136 rocheuse 137 avant-butte 923 - c6te 1167 - dune 140 INDEX 214 avant- pays 1754 -plage 141, 1167 aven 142 badlands 149 bahada 150 baie 722 baignoirs 1690 banc 153, 1164 bandes de pierres 209 banquette de glissement 1555, 1614 banquettes 162, 1208, 1588 banquise 163 barkane 172 barrage 164, 1778 barrancos 175 barre glaciaire 1220 maritime 171 sous-marine 170 barrifcre de glace 602 basalt e 178 basse plaine 319 basses montagnes 1015 bassin 438 d'accumulation 181 d’entre monts 479 fluvial 184 hydrographique 184 intramontagneux 481 lacustre 185 marin 186 oc^anique 187 de r^ception 188 structural 484 terminal 189 -versant 184 batholithe 177 bathym^trie 176 berge 911 haute 912 bifurcation 191 bloc 193, 200 car6n£ 1774 continental 194 erratique 195 glissant 197 blocaille 739 bloc-diagramme 199 boiau 1624 boi-tout 1209 bolson 201 bombe volcanique 202 bord 1630 du bassin 1266 de la terrasse 1006 bosse 932 bouche 1214 bouclier 1422 bourrelet de cong&re 1216 d’dvacuation 1216 fluvio-maritime 736 de pont de neige 1216 de refoulement 1697 de rive 735 bout 634 boutonnidre 211 branche 207 bras anastomos£ 203 d^fluent 207 de mer 1477 mort 205 rdticute 203 de riviere 207, 701 bray 211 brisure 1395 butte 1025 gazonn£e 1025 - t^moin 924 cailloutis 1145 cailloux faţonnds 1774 6o\is6e 1774 tailtes k facettes 1774 cala 214 calanque 214 calcaire 215 caldeira 217 d’effondrement 220 emboîtee 221 d’^rosion 218 d'explosion 219 calotte glaciaire 222 canal 1681 d'^coulement 226 cannelure 1063, 1517 caîion 228 sous-marin 229 cap 230 capacit£ 231 capture 234 par d^versement 233 laterale 238 carriâre 240 carte gdomorphologique 752 hypsographique 753 hypsom^trique 754 morphochronologique 755 morphodynamique 756 morphog£n£tique 757 morphographique 758 morphologique 752 morphom£trique 759 orographique 760 en relief 761 cartographie glomorphologique 250 215 INDEX casacade 252 de glace 253 de lave 254 catacombe 255 cataracte 256 catastrophisme 257 caverne 259, 1135 cavit£ de fusion 512 cendre volcanique 266 cercle de pierres 267 chaîne de montagnes 854 volcanique 855 champ 285 de blocs 286, 916 de dunes 287 d'£pandage 150 de lapies 289 de lave 290, 1611 chantoir 1209 chaos de blocs 751, 916 charge de la riviere 285 solide 441 charriage 1510 chemin d'£boulement 836 chemin£e 393, 1481 de iâe 1150 karstique 778 chenal 223, 1514 de mar£e 225 pro-glaciaire 1218, 1691 cheveux de Pete 1103 chicot 352 chott 1520 chute d'eau 252 de pierres 261 cicatrice d’arrachement 7 cime 1752 cinlrite 281 cirque glaciaire 283 ciselure ^olienne 1311 clapiers 857 classement 1457 coin de glace 1083 de lehm 1084 de loess 1084 col 831, 1094 colline 348, 440 colmatage 349 colonne 350 combe 354 comblement 349 competence 355 c6ne adventif 367 d'avalanche 357 de d^jection 358 d'lboulis 361 emboît£ 368 d’lruption 366 cone de glissement 356 de jaillissement 362 de lave 363 părăsite 367 rocheux 364 torrentiel 358 volcanique 366 c6nelets de lave 780 confluence 371 discordante 372 cong^lifluction 1451 cong^lifraction 373, 644 conglomerat 375 continent 377 contrefort 1140 contre-pente 378 convergence hydrographique 1140 morphologique 379 des terrasses 380 cordilltere 383 cordon appuye 386 libre 385 littoral 384, 1127 cornet 388 corniche 389 de neige 390 corps du glissement 392 corrasion 382 correlation des terrasses 1262 corridor karstique 387 corrosion 391 c6te 344, 1630 d'abrasion 1631 d'accumulation 1632 basse 1653 â. calanques 1633 concordante 1634 corrallienne 1635 deltaique 1636 discordante 1638 k dunes 1639 eiev^e 1651 d'^mersion 1640 d’^rosion marine 1631 â. estuaires 1641 k falaise 1643 k fjârds 1645 k fjords 1644 k fOrden 1646 glaci^e 1648 indent^e 1652 d'ingression 1649 jeune 1664 k lagunes 1654 k landes 1655 k lido 1656 k limans 1657 longitudinale 1634, 1659 INDEX 216 cote marine 1660 de modelă glaciaire 1648 montagneuse 1662 oblique 1637 platte 1653 primaire 1664 rectiligne 1665 k rias 1666 k skjărs 1667, 1674 k structure transversale 1670 de submersion 1668 transversale 1669, 1670 de type atlantique 1672 de type dalmate 1673 de type pacifique 1676 k veys 1661 volcanique 1677 coteau 440 couche 1471 active 972 coude de capture 394 coutee de boue 65, 1603 boueuse 65, 1603, 1604 de lave 1602 de pierres 1390, 1605 de terre 65 couloir d’avalanche 425 interdunaire 640 coupe g£omorphologique 1245 topographique 1247 courbe bathym£trique 427 d’^quilibre 1244 hypsographique 428 hypsometrique 429 de niveau 430, 820 cours d’eau capteur 1387 d'eau d&apitd 1388 couverture de detritus 1411 cratere 395 adventif 396 meteorique 397 craton 399 creep 408 creeping 408 crâte 405 dentetee 406 monoclinale 771 pre-littorale 407 de pouss^e 987 crevasse 409 crochet 1404 des tetes de couches 826 crochon 1404 croissant 1355, 1415 crotite desertique 419 ferrugineuse 420 siliceuse 421 crue 1365 cryoclastisme 644 cryokarst 410 cryologie 648 cryopedologie 648 cryoplanation 411 cryosphfcre 412 cryoturbation 413 crypto-depression 414 cuesta 423 cu lot 1027 cuve 919 cuvette 438 de deflation 476 oceanique 187 de surcreusement 439 cycle aride 273 d'erosion 274 d irosion normale 280 geographique 274 karstique 270 littoral 278 marin 278 dallage de pierres 1100 debit solide 441 deblai 442 debordement 1365 debris497 declivite 443, 1086 defiie 444, 1613 de capture 445 deflation 446 deglaciation 447 degradation 448 degres 1588 delta 449 digite 450 interieur 452 de lave 453 de maree 454 en patte d’oie 450 pro-glaciaire 455 de tempete 451 demoiselle 1150 denivelation 457 densite de l’entaillement 458 denudation 459 depât de coin de glace 633 correiatif 464 fluvio-glaciaire 466 glaciaire 467 niveo-eolien 469 pro-glaciaire 466 de terrasse 470 depression 471 abyssale 472 de barrage volcanique 473 d’erosion 477 intercollinnaire 480 217 depression intermon-tagneuse 479 karstique 474 orthoclinale 485 pdripherique 483 structurale 484 Rubs^quente 485 de tassement 486 tectonique 487 volcano-tectonique 488 ddrivation souterraine 239 derive des continents 489, 1608 ddsagr^gation 498 dtfsert 494 de pierres 1288 rocheux 750 desquamation 491 sphlroîdale 492 destruction 493 detersion 495 detritus 497 (Wtroit 1477 diastrophisme 499 diatr&me 393 diffluence 500 dlramation 191 dislocat ion 504 dinposition des roches 1478 difitrict g^omorphologique 507 divagation 508 divarication 191 dlvergence 1749 'd©9 terrasses 509 dlvision morphologique 1291 donb 510 doctrine de l’actualisme 11 doline 511 de dâgel 512 d'effondrement 513 dAme 514 dc glace 515 d răgete 1128 drainage fluvial 1418 Houterrain 1419 nuperficiel 1420 torrentiel 1421 draperies 516 drumlin 519 dune 520 continentale 522 cAtifcre 525 en croissant 172 d’estran 140 fix^e 523 cn forme de bouclier 531 int^rieure 522 littorale 525 longitudinale 526 migrante 527 dune mobile 527 morte 523 mouvante 527 parabolique 530 stabilisee 523 stationnaire 523 transversale 533 vive 527 dyke 534 6boulement 1506 eboulis 739 ordonis 733 stratifiis 733 dchelle geochronologique 1407 echine 771 iclatement 644 ecole giomorphologique 1511 ecorce terrestre 1412 icoulement 1416 fluvial 1418 souterrain 1419 superficiel 1420 torrentiel 1421 ecroulement 1224 effondrement 1224 effusion 539 egratignure 1476 ellipsoîde de rdference 541 iluvium 542 embâcle 1778 embouchure 746 imersion 588 ^minence 824 imissaire 544 enceinte 1456 encoche 1033 encorbellement 389 engraisse 1415 ennoyage 790 ensellement 831, 1507 entaille 1033 entonnoir de fusion 512 karstique 1154 entr^e 1214 ipaulement 1686 iperon 1141, 1148, 1251 sectionni 1210 ipi 1403 ipicycle 548 ipiginie 549 ipoque interglaciaire 806, 1124 interstadiaire 807 iquidistance 535 iquilibre geomorphologique 537 erg 287 irosion 553 accilirie 554 INDEX 218 irosion areolaire 557 chimique 391 differentielle 559 dolienne 560 fluviale 561 glaciaire 563 laterale 565 lineaire 566 du lit 555 mecanique 382 en nappe 557 nivale 568 normale 569 en profondeur 555 regressive 570 remontante 570 retrograde 570 selective 571 du sol 572 sous le choc de gouttes de pluie 1194 sabaerienne 573 superficielle 557 en surface 557 tourbillonnaire 583 verticale 555 eruption de boue 1072 volcanique 576 escarpe 6, 1357 escarpement 6, 1357 de faille 1529 esker 577 esquisse geomorphologique 1410 estavelle 578 estran 1162 v5stuaire 58U etang 152 littoral 850 etroit 1613 eugeosynclinal 581 eustatisme 582 de deformation 959 diastrophique 959 exaration 584 exfoliation 491, 585 spheroîdale 492 exhumation 586 exondation 588 exsudation 589 extrusion 590 faci&s petrographique 591 facteur anthropique 592 endogene 593 exogene 594 geomorphologique 596 fagne 1626 faille 606 falaise 599 ancienne 603 d'eboulement 601 fausse 601 de glace 602 morte 603 plongeante 604 fauchage des tetes de couches 826 faux bras 49 feidj 608 fen 1628 fenetre 610 karstique 609 tectonique 610 fente de gel 1083 fer-â-cheval nival 1216 filament de glace 1149 vitreux 1103 filon couche 1433 fissure 400 fjâll 618 fjârd 617 fjell 618 fjord 612 flaques de terre 1072 fl&che 1403 de jonction 1599 floe 620 flot 623 fluctuation glacio-eustatique 705, 960 flux 623 montant 623 flysch 619 fond rocheux de la terrasse 1447 ford 621 formes de destruction 1348 heritees 1345 majeures du relief 625 mineures du relief 626 negatives du relief 627 positives du relief 628 du relief 624 sculpturales 1348 structurales 1349 du terrain 624 fosse 1508 abyssale 629, 738 d’effondrement 727 tectonique 727 frana 632 front 634 fuldj 637 galerie 638 galet 639 geanticlinal 642 219 gel 828 pirenne 829 permanent 829 saisonnier 830 geiifluxion 1451 gelifraction 644 geiifracts 643 gdlivation 645 gendarme 8 g^n^ration des glissements 646 de valiees 647 geochronologie 649 geocryologie 648 g£odepression 650 geographie physique 651 g£oi'de 652 geologie structurale 1535 geomorphogenâse 997 gdomorphographie 998 geomorphologie 653 appliquee 654 dynamique 656 generale 657 regionale 658 geosphâre 662 geosynclinal 663 geotectonique 664 geotumeur 666 geyser 672 ghourd 696 gilgai 697 Gipfelflur 698 glace fossile 668 de glacier 669 de mer 670 morte 671 de neve 667 glaciaire 1466 glaciation 703 glacier 674 alaskien 687 de cirque 675 compose 689 continental 676 diffluent 677 de montagne 679 mort 680 de piedmont 681, 687 de piemont 681, 687 de plateau 682 polaire 683 pyreneen 691 regenere 684 senile 680 suspendu 691 transfluent 692 de type alaskien 687 de type alpine 688 de type groenlandais 676 INDEX glacier de type himalayen 689 de type normal 688 de type norvegien 690 de vallee 693 de vallee simple 688 glacierization 702 glacio-isostasie 706 glaciologie 707 glaciotectoniqu e 708 glacis 709, 1104 d’accumulation 710 alluvial 711, 714 d’erosion 713 glaţon 620 glint 716 glissement 89 de neige 94 sous-marin 85 glissi&re 1064, 1096 glissoire 836 glyptogen&se 717 gnamma 719 gneiss 720 gobi 721 golfe 722 gonflement 723 gorge 268 gouffre 1154 gour 725 goze 726 graben 727 gragins 1588 de confluence 1612 marginaux 1615 de piemont 1615 de plage 1572 graniţe 728 en forme de matei as 1399 granulometrie 729 grau 1214 gravier 1145 gravite 730 gris 732 sauvages 1619 grdve 1162 gr&zes litees 773 grosse pierre 200 grotte 740, 1135 glaciaire 741 littorale 742 grumeau 345 gue 1694 guirlande de pierres 695 guyot 747 gypse 699 halokarst 749 hammada 750 haut-fond 1219, 1694 INDEX 220 haut plateau 1186 haute colline 1023 plaine 317 montagnes 1012 hauteur 824 helictites 762 herisson de glace 1149 hogback 771 hog’back 771 Holocene 775 holokarst 774 horn 777 hornitos 780 horst 781 hum 783 hummock 784 hydrolaccolite 763 hypotheses tectoniques 815 de la derive des continents 1538 hypsographie 766 hypsometrie 767 iceberg 45, 786 île 799 continentale 801 corallienne 802 fluviale 1073 oc£anique 803 rattach^e 800 volcanique 804 illuviation 789 îlot 1073 terreux 1072 immersion 790 imperm^abilite des roches 791 impluvium 184 inclinaison 443, 1086 indice d'aplatissement 792 d’emoussd 793 infiltration 795 inflection des tetes de couches 826 infra-structure 1446 ingression 796 inlandsis 797 inondation 809, 1365 inselberg 798 interfluve 805 de confluence 743 interstade 807 intrusion 808 inversion du relief 810 du relief alluvial 811 du relief plisse 812 du relief volcanique 813 involutions 814 isanabase 817 isobathe 818 isocatabase 819 isohypse 820 isostasie 821 glaciaire 706 isthme 816, 1107 jama 833 jardang 1775 jusant 1287 kame 837 kar 838 karling 839 karst 241, 1316 complet 774 couvert 242 dirige 244 imparfait 587 nu 243 parfait 774 pârtiei 587 â pitons 970 profond 545 sousjacent 545 superficiel 587 karstification 247 karstologie 248 kevir 841 klippe 842 kum 843 lac 844 de lave 845 morainique 1452 laccolithe 847 lagon 849 lagune 850 lahar 851 langue de glace 884 glaciaire 884 lapies 840, 857 â cannelures 864 de diaclases 860" littoraux 861 â m^andres 862 nus 863 â puits 866 â. rigoles 865 sous-cutan^s 858 lapilli 867 latdrite 868 la vage du sol 878 lave 869 en blocs 1 boueuse 873 en bourrelets 870 cord^e 870 en coussins 1146 INDEX 221 lave froncee 872 lisse 1076 scoriacee 874 en tripes 872 lehm 877 lessivage du sol 878 lott 1779 Iove geomorphologique 249 Icvee 734 naturelle 735 de rive 735 lido 879 ligne climatique des neiges 886 orographique des neiges 888 regionale des neiges 886 de crete 895 de faille 896 de faîte 895 des neiges 892 de partage (des eaux) 426 des plus basses mers 885 de la plus grande pente 894 des plus hautes mers 890 de rivage 897 liman 880, 882 fluviatil 881 limite de liquidite 887 des neiges 892 de plasticite 889 litnon 907 lit 1471 abandonne 49 des hautes eaux 47 ordinaire 48 majeur 47 des meandres 1097 mineur 48 mort 205 lithogen&se 898 lithologie 899 lithosph6re 901 liltornl, 900, 1630 lobe du m4andro 902 looss 903 loossoîdes 468 loi de Baâr 876 loupe de glissement 906 maare 908, 1766 macrorelief 909 magma 910 maigre 1219, 1694 manteau 914 superficiel de debris 1411 marais littoral 992 maritime 992 mardelle 833 marees 917 marge continentale 918 marmites de geants 919 marne 920 masse continentale 194 de glissement 392 massif 927 ancien 928 intermediaire 926 materiei detiitique 497 morainique 930 materiaux colluviaux 353 pyroclastiques 931, 1152 mauvaises terres 149, 1101 meandre 933 abandonne 939 compose 935 deiaisse 939 divagant 936 encaisse 934 libre 938 de plaine alluviale 936 recoupe 939 de vallee 942 mer 915 de rochers 916 merokarst 945 mesa 947 microrelief 950 migration des dunes 951 mineral lourd 952 miogeosynclinal 954 mofettes 969 mogofce 970 molasse 971 mollisol 972 monadnock 973 de position 974 de resistance 975 monceau 932 mont 977 montagnes 1008 - blocs 1010 d’erosion 1011 de plissement 1013 tabulaires 1020 tectoniques 1021 volcaniques 1022 montee 623 monticules de glissement 978 monts residuels 1019 moraine 979 d’ablation 980 d'avalanche 981 de cisaillement 987 deposee 982 d’eboulis 988 de fond 985 frontale 984 inferieure 985 222 INDEX moraine interne 986 laterale 988 marginale 989 mediane 990 mouvante 991 de poussee 987 de retrăite 993 stadiaire 994 superficielle 995 terminale 996 morphogenie 997 morphogenese 997 morphologie 653 climatique 655, 1317 structurale 660 terrestre 653, 999 morphometrie 1000 morphoscopie 1001 motte 345, 1025 mottureaux 697 mouille 919 moulin de glacier 968 mouvements bathygenetiques 955 par bonds 1398 diastrophiques 956 des dunes 951 epeirog&iiques 957 eustatiques 958 geocratiques 959 glacio-isostatiques 706 isostatiques 961 en masse 460 neotectoniques 962 orogdniques 964 seismiques 965 tectoniques 967 moyennes montagnes 1016 mur 1117 muraille 1117 nappe de chariage 1160 d’eau souterraine 1157 de lave 1159 phreatique 1156 neck 1027 neiges perennes 1777 permanentes 1777 persistentes 1777 neve 288, 614, 1030 nez 1251 niche 1032, 1035 d’arrachement 1382 eolienne 1034 nivale 1037 de nivation 1037 nids d'abeilles 598 nivation 1038 niveau de base g^n^ral 1041 de base de l’drosion 1039 de base karstique 1040 de base local 1042 de cretes 698, 1047 d'^rosion 1043 de la mer 1045 de reference 1170 superieur de denudation 1047 nivellement 1049 nivo-karst 1050 noeud hydrographique 1140 orographique 1051 nonne 1150 nunatak 1053 oasis 1054 obelisque 1057 ocean 1059 planetaire 1060 odontolites 1062 organisme torrentiel 1065 orgue 1066 g^ologique 1066 orogene 1067 orogenese 1068 orog^nie 1068 orographie 1069 orom£trie 1070 os 577, 1071 oscillation glacio-eustatique 705 ^ ostioles 1072 oued 1680 ouvala 1693 ouverture b^ante 1209 pack 163, 1074 pahoehoe lava 1076 pain de sucre 263 paleogeographie 1077 paleogeomorphologie 1078 pateomagnetisme 1079 paleomorphologie 1078 palissade 1081 palses 1082 palynologie 1080 parageosynclinal 1092 paroi 1117 paroxisme orogenetique 1125 pas 1094 passe 1214 patine du desert 1095 pavage de blocs 1100 d^sertique 1098 pays areique 1293 223 INDEX paysage 852 morphologique 1108 pediment 1104 coalescents 1085 soudes 1085 p&Liplaine 1106 pidiplanation 1105 pidoncule 1107 pilite 1109 piniplaine 312, 335, 1110 dissequee 1111 enfouie 1113 ensevelie 1113 exhumie 1112 fossilisie 1113 rajeunie 1114 piniplanation 1115 peninsule 1116 pinitentes 1429 pente 1086 continentale 1217 d’iquilibre 1088 limite 1087 moyenne 1090 pergelisol 1119 piriglaciaire 1122, 1339 piriode glaciaire 1123 orocratique 1125 pidiocratique 1126 postglaciaire 1215 perle de caverne 1128 permanence des boucliers con-tinentaux et des ocians 1133 pirmiabiliti 1134 pertuits 1613 pesanteur 730 pic 1133, 1752 pled de glace 1225 de vaches 264 piidmont 1142 piimont 1142 alluvial 710, 1143 plerraille 739 pierre branlante 1139 glissante 197 pilier(s) 351, 1470 de terre 1150 pinacles 351, 1470 pingo 763, 1147 pipkrake 1149 pirate 1387 piton 1027, 1057 karstique 783 plafond 698, 1161 plage 1162 suspendue 1166 soulevie 1166 plaine 291 abyssale 292 d’abrasion 293 d'accumulation 294 d’accumulation eolienne 295 d’accumulation glaciaire 300 d’accumulation lacustre 303 d’accumulation littorale 322 d’accumulation volcanique 305 alluviale 296, 306, 905, 1515 alluviale pro-glaciaire 315, 1401 cotiere 339 deltaique 310 d’irosion 313 glaciaire 316 horizontale 329 inondable 152 d’inondation 905 de lave 321 maritime 304 de niveau de base 328 de piimont 330 ravinie 334 de remblaiement 150 plan de faille 1169 planation 1171 laterale 1172 plancher 1174 plan&ze 1173 plasticiti des roches 1175 platţau 1182, 1198 continental 1179 karstique 1184 de lave 1188 plate-forme 1176 d’abrasion 1177 continentale 1179 d'irosion 1180 structurale 1181 playa 1191 Pliistocfcne 1192 pli 436 pluie de pierres 261 poche de cryoturbation 213 point bas 831, 1507 polder 1199 polissage 1519 glaciaire 495 polj i 1200 d’origine complexe 1201 d’origine tectonique 1204 polygones de dessication 1207 de pierres 1206 de sichage 1207 triis 1206 ponor 1209 -gouffre 1209 INDEX 224 pont naturel 1196 portail karstique 1212 porte 1195, 1213 poulier 1127, 1403 poupees du loess 1102 poussee de mollisol 1072 verticale de gel 540 presqu’île 1116 processus d’accumulation 1227 de d^nudation 1231 destructeurs 1232 eoliennes 1234 d’^rosion 1235 externes 1236 geomorphologiques 1237 glaciaires 1238 internes 1233 karstiques 1229 littoraux 1240 meteoriques 948 orogenetiques 1241 de pente 1243 sculpturaux 1242 produits volcaniques clastiques 1544 profil d’^quilibre 1244 geomorphologique 1245 en long 1246 longitudinal 1246 r^gularise 1244 topographique 1247 en travers 1248 transversal 1248 profondeur 30 moyenne 32 progradation 1249 promontoire 1251 province geomorphologique 1252 psammites 1254 psephites 1255 pseudo-karst 1256 dans Ies roches volcaniques 1772 pseudotectonique 704 pseudo-terrasse 1257 - volcan 1258 puits karstique 1259 pyramide 777 Quaternaire 422 rabotage 1261 racine 1107 rajeunissement du relief 832, 1306 rameau 207 rampe 1269 rapide 1270, 1357 rascles 857 ravin(e) 1271 abyssale 738 ravinement 1272 rayon de la Terre 1273 rayure 1063, 1476 readaptation morpho-climati-que 1247 recif 1276 barriere 1277 corallien 1278 cotier 1282 frangeant 1281 recoupement du meandre 1284 rectification de la riviere 1283 recul de la falaise 1361 du rivage. 1363 des versants 1362 reflux 1287 reg 1288 regime de geosynclinal 1289 morpho-climatique 1441 de plate-forme 1290 region abyssale 1292 aseismique 1294 bathyale 1295 endoreique 1296 exoreique 1297 neritique 1300 seismique 1302 regolite 1303 regression marine 1304 regularisation du lit 1305 relief 1307 d'accumulation 1308 alpin 1310 anthropique 1312 appalachien 1314 conditionne par la lithologie 1334 de denudation 1320 derive 1321 de destruction 1348 enfoui 1331 enseveli 1331 eolien 1322 d'erosion 1323 exhume 1324 fluvial 1325 fossilise 1326 glaciaire 1328 granitique 1329 jeune 1353 jurassien 1332 karstique 1316 lacustre 1333 littoral 1335 marin 1335 mature 1336 monogenique 1337 225 INDEX relief morainique 1338 de plate-forme 1341 piriglaciaire 1339 pitrographique 1340 polycyclique 1342 polyginique 1343 primitif 1344 relique 1345 risiduel 924, 973, 1346 ruiniforme 1347 sculpturale 1348 sous-marin 1350 dans le stade de jeunesse 1353 structural 1309, 1349 tectonique 1352 vieilli 1330 volcanique 1354 rcmblai 1268 remblaiement 1267 rempart morainique 1698 rt*ncl6ture 1199 rcplat 1686 de goletz 1550, 1562 sous-marin 1578 reprisentation du relief 1358 reptation 408, 1596 riseau fluvial 1364 hydrographique 1364 risidus de diflation 1367 risurgence 1360 retrăite des.glaciers 1275 revers de c6te 1366 de cuesta 1366 ria 1368 ride de courant 1374 croisie 1377 iolienne 1376 de glissement 1696 en losange 1377 d'oscillation 1374, 1379 de plage 1374 de sabie 1376 symitrique 1378 rideau de courant 1375 rift 1371 rigole 1372, 1681 rimaye 1373 rivage 1630 extirieur 1642 intirieur 1650 rigularisi 1658 rive 911, 1630 concave 912 convexe 913 exterieur 912 riviere 1385 capturie 1386 conquirante 1387 riviere detoumie 1386 de pierres 1390 souterraine 1391 roche 1392, 1469 -champignon 148 glissante 197 rocher 1392, 1469 rochers ruiniformes 1347 roches moutonnies 1393 ra 1396 ruisseau 701 ruissellement diffus 1417 en filets 1516 rupture de pente 1395 ruz 1396 sabie 1031 salpausselkă 1397 saltation 1398 sapement 1486 saut 1357 schiste 1518 scories 1414 sebka 1191 sebkha 1191 secteur triangulaire 1173 sectionnement du miandrel284 sidiment 1424 sidimentation 1425 siisme 437, 1426 selle 831, 1507 siniliti 1463 seiţtiers de moutons 264 a6Hccajn>Haa AenpeccHH 472 30Ha 1783 KOTJIOBHHa 738 o6jiacTb 1292 OKeaHHnecKaH KOTJIOBHHa 738 paBHHHa 292 aGnHUHOHHaa MopeHa 980 a6juiuH5i 2 a6pa3HOHHaa iuiaTK 141 arrpaAai^HH 43 arrjioMepaT 42 arpoTeppaca 44 afic6epr 45, 786 aKKyMyjMTHBHan paBHHHa 294 Teppaca 1548 aKKyMyjWTHBHbie npoueccbi 1227 aKKyMyjiHTHBHbift 6eper 1632 pejibe(J) 1308 ckjioh 1747 uijiett(J> 710 aKKyMyjumHH 12 aKTHBHbiit cnoft 1472 aKTyajiH3M 11 amiHT 51 ajuHOBHajibHaa paBHHHa 296, 306 Teppaca 1551 ajunoBHajibHbifi nuiencj) 711 ajunoBHfi 96 ajiTHnjiaHaiţHH 55 ajibnnftcKHft rpe6eHb 406 jie^HHK 688 peju»e(J) 1310 aHaiejiHHajibHafl aojiHHa 1700 aHaToJiHHecKH fi thii 6epera 1670 aHeMOJiHT 109 aHTapKTHnecKHfi oa3Hc 1055 aHTeKJiH3a 112 aHTeiţefleHTHafl aojiHHa 1701 aHTei^efleHTHocTb 111 aHT HKJIHHa JIb 114 aHTHKjiHHajibHaji flojiHHa 1702 aHTHKJIHHOpHfi 115 aHTpOHHHeCKHfi <|>aKTop 592 aHTponoreH 422 aHTponoreHHan aicicyMyjiHiţHH 13 Teppaca 1552 aTHponoreHHbifi penbecj) 1312 aHTponoreHOBbi fi nepHofl 422 armaJianHecKH fi thh peju>e4>a 1314 apajibCKHfi thh 6epera 1671 apHAHufi iţHKJi 273 apbepAioHa 128 apbepmuHK 129 apKafla 121 apxnnejiar 126 aceficMHHecKax o6jiadb 1294 aceKBeHTHbifi onojneHi» 62 accHMeTpHHecKax AOJiHHa 1703 aTJiaHTHnecKHii THn 6epera 1672 aTOjm 131 aTpno 132 6a3anbT 178 6a3ajibT0B0e nnaTO 1183, 1188 6a3HC 3p03HH 1039 6ajuca 1751 6aHKa 153 6aHKH3 163 6ap 6eperoBoft 171 npHycTbeBbift 170 6apaHHbie n6bi 1393 6appaHKoc 175 6apxaH 172 6apbepHbitt pH(J) 1277 6aTHanbHaH 30Ha 1785 o6jiacTb 1295 6aTHMeTpHHecKan KpHBaa 427 6aTHMeTpHH 176 6aTonHT 177 6axaaa 150 INDEX 26* 6auiHfl 1629 6e£jieHA 149 6e3AeâCTByiomHft ByJiieaH 1757 6eH4 162 6eper 900, 911, 1630 c rjiHUHHJtbHLiM pacHJieHe-HHeM 1648 c flioHaMH 1639 6eperoBaH aKKyMyjifl u,hh 23 AaM6a 735 AiOHa 525 30Ha 900 jihhhh 897 MopeHa 988 HOABOAHaH no)K6HHa 1509 paBHHHa 322 CTpejiKa 1403 Teppaca 1564 6eperoBoă Baji 384 jieA 1225 o6puB 599 noABOAHbiH Gap 171 pH(J) 1277, 1282 ycTyn 599 6eperoBbie Kappbi 861 npoiţeccti 1240 6eprmpyHA 1373 6epMa 1208 6eccT04Haa oSjiacTb 1293, 1296 6eccTOHHbift 122 6noreHHLiM pejibe 1315 6H(J)ypKaiţHa 500 peK 191 6;iOKAHarpaMMa 199 6jry»vţaHHe 508 6jiy»cnaiomaH ^ioHa 527 6ny5KflaiomHH MeaHAP 936 6jiioAua 417 60K0Baa MopeHa 988 3p03HH 565 6ojii>coh 201 6opo3fla 1063 6poBKa TeppaCti 1006 6poA 1694 6pocoBwe 3eMJin 1101 6yrop 932 6ynryHHHK 1147 SyTOHepica 211 6yxTa 110, 722 6bidpHHa 1357 BaA» 1680 Ban 734 y II0AH03KHH CHOKHHKOB 1216 BajiyH 193 BajiyHHaH rjiHHa 125, 1594 BaHHa 438 BapBu 1743 BaTT 1793 BeKOBBie KOJie6aHHH 3CMHOfi Kopbi 963 BeHeu 267 BepTe6 768 BepxHHfi ypoBeHb ACHyAaiţHH 1047 BepxoBOAica 1156 BepxoBbe 106 BepinHHa 1752 BepxHHH rpaHHiţa nnacTHH-hocth 887 BCTpOBaA 3P03HH 560 p*6b 1376 Be4Ha« Mep3JioTa 829, 1119 BeHHbie CHera 1777 B36poc 606 B3Mopbe 1484 BHAH0-JieAHHK0Bbee ouioace-hhh 466 BHprauwH 1749 BHCfl4aa AOJiHHa 1737 CHHKJLHHaJIb 1436 BHCKHHft JieAHHK 691 njiH3K 1166 BJioaceHHbie KanbAepbi 221 Teppacw 1586 TporH 1618 BJIOKCHHblM ByJIKaHHHeCKHa KOHyc 368 BHeinHbie npoueccw 1236 BHeniHHft 6eper 1642 BHyipeHHHH MopeHa 986 AejibTa 452 BHyTpeHHMii 6eper 1650 BHyipeHHHe npoiţeccu 1233 BHyTpHyBajioBan AenpeccHH 480 BorHyiaa paBHHHa 308 BorHyTbiii 6eper 912 BOAHO-JieAHMKOBbie 0TJI05KCHHH 466 B0AH0-3p03H0HHblft IJHKJI 280 BOAOHenpoHH LţaeMocTb nopoflbi 791 BOAHonpH6oftHaH HHma 1033 B0A0H0CHbiă cjiott 1157 BOAonaA 252 BOAonpoHHuaeMocTb ropHux nopoA 1134 BOAopa3Aeji 426 BOAopoHHa 1063 BOAOpOHHbl 1517 BOAoc6opHaa BopoHKa 188 BOAoc6opHbift 6acceîiH 184 BOAOCKaT 1357 B03BbimeHH0CTb 824 B03pacT penbe^a 1753 iohoctb pejn>eKfleHHblft JieflHHK 684 BOJiHKCTafl uaBa 870, 1076 BOJiHOBOft Kanan 227 BOJiHonpH6ofiHaH HHma 1033 B0JlH0npn60ftHWft 3HaK pji6b 1379 B0Ji0CHCTbie jianHjw 1103 bojiocw nene 1103 BOJIOHCHHC 1596 BopoTa 1195, 1213 BnaflHHa 471 Bpe3 H3rw6a ncpexBaia 445 Bpe3aHHbiM MeaH^p 934 BcnyHHBaHHe 723 ByjiKaH 1755 KCJiaHCKoro Tuna 1765 Tuna BaHA^H-CaHa 1763 THna Be3yBHH 1769 Tuna ByjiKaHa 1770 Tuna Ilejie 1767 THna Ctpom6ojih 1768 ByjIKaHH3M 1771 ByjiKanHMCCKaH aKKyMyjmiMBHaH paBHHHa 305 ByjucaHHHecKaH aKKyMyjiHUKH 27 6oM6a 202 iţenb 855 3pynuHH 576 ByjiKaHHnecKHe ropbi 1022 mnaKH 1414 ByjncaHHHecKHă 6eper 1677 KOHyc 366 opraHH3M 117 OCTpOB 804 neneji 266 pejibeg» 1354 Ty* 1620 xpe6eT 855 UHHepHT 281 ByjiicaHHHecKoe H3BepHeeHHe 576 njiaTO 1189 ByjiKaHHHecKott 3anpyabi 473 ByjneaHOKapeT 1772 BbIBeTpHBaHHC 948 BbmysaHHe 446 BbieMKa 442, 1032 BbiMopa^KHBaHHe 540 BbinyKJian paBHHHa 309 BbmyKJibift 6eper 913 BMpaBHeHHHft 6eper 1665 BbipaBHHBaHHe pejibe(j)a 1048 BbicoKan paBHHHa 317 BbicoKHe ropbi 1012 BbicoKHă 6eper 1651 BwcoKoropHbiit pejibe 1310 BwcoTa 56, 824 bwxoa 1360 BbimejianHBaHHe noHBbi 878 raBaHCKoro THna ByjncaHa 1764 ranoT 747 ranepeH 638 rajieT 639 raneHHHK 1145 rajioKapCT 749 rajibKa 639 raMMa/ţa 750 reă3ep 672 reHeTHHCCKHfi THn pejibcoJiorHHecKaa CAHHHiţa 1483 Kapia 752 KapTorpaojiorHHecKKe npoiţeccbi 1237 reoMopojiorHHecKHft aHajiH3 108 JiaHflma(J)T 1108 Ha6pocoK 1410 npoHjn> 1245 panoH 507 ycnoBHbiâ 3HaK 1434 4>aKTop 596 3CKH3 1410 reoMop(J>oJiorH4ecKoe KapTHpo-BaHHe 249 KapTorpa(J)HpoBaHHe 251 noApa3AejieHHe 1483 poăoHHpoBaHHe 1291 re0M0p4>0Ji0rHH 653 reocHHKJiHKajib 663 reOCHHKJIHHaJIbHblft pe3KHM 1289, pejieb(J> 1327 reoctfcepa 662 reoTeKTOHHKa 664 reoTeKTGHHHecKKe THnoTe3bi 815 reoTeKTypa 665 reoTyMop 666 reoxpoHonorHHecKaH micajia 1407 reoxpoHOJiorHH 649 rHAporpa^HHecKan cctb 1364 INDEX 270 rHApoM3o6aia 818 rHApoKpaTHnecKHe abhhcchhh 960 THAPOJiaKKOJIHT 763 THHC 699 rHncorpaHx 766 rHncoMeTpHHecKaa KapTa 754 KpHBax 429 rHncoMeTpH» 767 THpJIO 701 TJiaBHblâ 6a3HC 3p03HH 1041 rneTHep 674 rjieTHepHbiâ JieA 669 rjiHHa 124 rjiHHHCTbifi KapcT 1256 tjthht 716 rjiHHToreHe3 717 rjiySHHa 30 TJiy6HHHaH 3P03HH 555 rjiy6oKHă KapcT 545 OBpar 1381 nibi6a 200, 345 mbi6oBaH jiaBa 874 rJibiGoBbie ropbi 1010 rjiHuuajibHbie npoiţeccbi 1238 rJiHUHajibHbiH u,hkji 277 rjifliţHo,ztficjioKauHH 704 rJWUHoeBCTaTHCM 705 rJlHUH0H30CTa3HH 706 nnmHOJiorHH 707 r JlH LţHO TeKT OHHKa 708 THeâc 720 to6h 721 TOJiOKapcT 774 roJioi^eH 775 roJiwfi KapcT 243 roiib4> 722 roJibiţoBan Teppaca 1550, 1562 TOMOKJiHHajib 976 ropa 1008 ropa-CBHAeiejib 798 ropH30HTajn> 820 r0pH30HTajibHaH paBHHHa 329 r0pH30HTajibH0e ceneiuie 535 ropHan Ayra 120 nopo^a 1392 CHCTeMa 1443 uera. 854 ropHHTo 780 ropHbiă JieAHHK 679 MaccwB 927 OTpor 1141 y3eji 1051 ropoo6pa30BaHHH 1068 r0p006pa30BaTejibHbie abhhcc-HJM 964 npoiţeccbi 1241 ropCT 781 rpa6eH 727 rpaBHfi 1145 rpaBHTauHOHHbie npoueccbi 1239 rpaBHTaiţHH 730 rpaHHT 728 rpaHHTHWH pejibe<}) 1329 rpaHHua nJiacTHHHocTb 889 rpaHHHHbiH yKJioH 1087 rpaHyjioMeipHH 729 rpaHK KpyTocTb 1408 rpe6em> 405 rpe6HeBaa jihhhh xpe6Ta 895 rpHGoBHflHaa cxajia 148 rpoT 740 rpyHT 1491 rpyHTOBaa BOAa 1157 rpjneBaa JiaBa 873 rpH3eBbiâ BynKaH 1759 ByjiKaHHnecKHft iiotok 851 iiotok 1603, 1604 ry6a 722 AaăKa 534 AajiMaTHnecKHâ thii 6epera 1673 ABHHeymaacfl AK>Ha 527 MopeHa 991 AerpaflaiţHH 448 AerpaAHpoBaHHbie 3cmjih 1589 Ae fiica 534 AefiCTByiouiHfi ByAKaH 1756 AejibTa 449 AejibTOBaH paBHHHa 310 CJIOHCTOCTb 1474 AejibTOBbifi 6eper 1636 AejiiOBHajibHaft aKKyMyjrauHH 15 AejiioBHajibHbie opMbi pejibea 1319 AejiioBHajibHbiH iujieu^ 712 AenioBHfi 456 AejmncHBHbifi onoJi3em> 66 AeHyAaiţHOHHaa noBepxHOCTb 1498 paBHHHa 312, 335 Teppaca 1555 AeHyAauHOHHbie npoiţeccbi 1231 AeHyAauHOHHbifi pejibeJifiiţHH 446 271 INDEX £eopMauHfl ocHOBaHHH onoji-3HH 1697 AeHTejibHbiii cjioîi 972 AHaroHajibHan AOJiHHa 1709 flHaroHajibHbift 6eper 1637 flHaCTpOa 1463 pejibe^) 1330 AypHbie 3eMJiH 149, 1101 AiOHa 520 ecTecTBeHHan AaM6a 735 rnaxTa 833 eCTeCTBCHHblH moct 1196 TyHejib 1624 >KCJic3HCTaji Kopna 420 xcejio6a 738 5Keji06K0Bbie Kappbi 864 Hcepno ByjixaHa 393 3kojto6 1681 HCypaBHHKH 1102 3a6pomeHHa« AOJiHHa 1722 3aflepHCHHbie kohkh 1025 3aKJiaAKa 1267 3aKOH Ea3pa-Ea6HH3 876 3aK0HcepBHp0BaHHbiH neHenjieH 1113 3aKpenjieHHan AioHa 523 3aKpbiTbitt KapcT 945 3ajmB 722 3aMep3aHHe 828 3aHAP 1401 3aHflpoBaa paBHHHa 315 3anaflHHa 417, 1075 3aTonjieHHe 809, 1365, 1485 3aTopw 1778 3eMJieTpaceHHe 437 3eMJMHaH nHpaMHAa 1150 3eMHa« Kopa 1412 3eMHoâ pa^wyc 1273 3epKano CKOJibMceHHH 1064 36jijih 1452 30Ha BbIBeTpHBaHHH 1784 noCTeneHHaa onycKaHHH 1787 3pejibiii pejibe 1336 B03pacT pejibea 1464 3y64aTbifi 6eper 1652 Hrjia 8 H36HpaTejibHaa 3po3HH 559, 571 H3BeCTHHK 215 H3rn6 tojiob cjioeB 826 nepexBaTa 394 H3JIOM CKJIOHa 1395 H3JiyHHHa 933 H3oaHa6a3a 817 H3o6a3a 817 H3o6aTa 818 H3o6pa»ceHHe pejibC(J)a 1358 H3ornnca 430, 820 H30KaTa6a3a 819 HioKJiHHajibHan AOJiHHa 1714 H30CTa3HH 821 H30CTaTHHeCKHe ABH5KCHHH 961 H30CTaTHHeCK0C IIpHJiaHCHBaHHe 46 HMMepCHJi 790 HHBepCHH ByJIKaHHHCCKOrO pc- jibea 813 pejibeHKauHfl 247 KapcTOBaH BopoHKa 1154 KOTJIOBHEa 474 nemepa 1135 nonocTb 833 KapcTOBeAeHKe 248 KapcTOBoe okho 609 nuaTO 1184 KapcTOBbie 3aBecw 516 npoueccbi 1229 KapCTOBblfi 6a3HC 3p03HH 1040 KOJiOAeu 142, 1259 KoppHjţop 387 pejn>e 1316 UHkji 270 KapcTOJiorHH 248 KapTa B03pacTa pejn»e(J)a 755 reHeTHnecKHx $opM pejibeojiorHH. 655 MopoJiorKH pejibe^a 1317 CHeroBaa rpamma 886 Teppaca 1553 KJimme 842 Kjma 379 KOHrejiK^paKUKH 373 K0Hrji0MepaT 375 KOKeMEaa Mopena 996 KOHeHEbifi 6acceîiH 189 KOHceKBeHTEaji AOJiHHa 1707 KOHKGpflaHTHbie Teppacbi 1581 KOHKopAaHTEbiii 6eper 1634 KOHceKBeHTEbm cnoji3eHb 64 KOEdpyKTKBEbie npoueccbi 1227 KOHTHKeHTajlbEaH TpaECJIHIţHH 1608 KOHTHHCHTaJlbHblâ 6jiok 194 KOHTpaKUHOHHan Teopnfl 1537 KOHyc BbiHoca 358 refi3epa 360 jiaBHHbi 357 onoji3HH 356 ocbmH 361 KOHycoo6pa3HaH BopoHKa 1154 KOH 1278 KOppeJMTHBHbie OTJIOÎKeHHfl 464 KoppejumHH Teppacbi 1262 K0PP03HH 391 Koca 386 CTpejiKa 1404 KocBeHHaa a6jiHUHH 3 KOCOCJIOHCTOCTb 1474 KOTJlOBHHa 471 ByjiKaHHHecKoă 3anpyAH 473 BblAyBaHHH 476 KOTeji BbiAyBaHHH 1034 KOHKa 1024 KOHKH 697 K034»J)HUHeHT ynJIOmeHHOCTH 792 QKpyrjieHHOCTH 793 273 KpaeBaa MopeHa 989 KpaeBuă pH(j) 1281 KpaTep 395 KpaToreH 399 KpeMHe3eMHaa KopKa 421 KpHBas paBHOBecHH 1244 KpHociHKOBbie koh-KpeiţHH 1619 KpyTH3Ha 6 CKJTOHa 443 KyM 287, 843 KynoJi 514 KypraH 1005, 1621 Kyacrra 423 KyacTOBtiiî nţHT 923 JiaBa 869 nexyxy 1076 jiaBHHa 136 jiaBHHH&H MopeHa 981 jiaBOBan /ţejibTa 453 jiaBOBoe Kojibiţo 1093 03ep0 845 none 290 jiaBOBbift KOHyc 363 na Jieiţ 10 noKpoB 1159 n0T0K 1602 TyHenb 1623 jiaBonaA 254 jiaryHa 849, 850 jiaryHbift 6eper 1654 naKKOJiHT 847 jiaHAina(J)T 852 naniuijiH 867 jianbe 857 jiaTCpHT 868 jie^HHK 674 ajibnnftCKoro THna 688 AOJIHHblft CJIOHCHblft 689 ApeBOBHflHbift 689 hjiockhx BepniHH 682 npe/ţropHoro THna 681 CKaHflHHaBCKoro THna 690 THna MajiacnHiia 687 jieAHHKOBan aKKyMyjiiiUHH 21 AOJiHHa 1712 KajioTa 222 MopeHHa» paBHHHa 300 MoCTOBaa 1099 paBHHHa 316 TpeujtfHa 409 niJiH(})OBKa 1261 3p03HH 563 JieflHHKOBbie OTJIOÎKeHHK 467 jieflHHKOBbift rpoT 741 JieAHHKOBbiâ Kojiofleu 144 nepHofl 1123 pejn.eHa 522 oTMejn» 1179 MaTepHKOBbift JieflHMK 676 OCTPOB 801 CKJIOH 1217 MaTpaiţeBHflHaa 0TAejibH0CTb rpaHHTa 1399 MeaHflp 933 MeaHflpnpyiomHe Kappbi 862 MeaHflpoBaH uinopa 1148 Merapejibej) 625, 943 MeacropiiaH KOTJlOBHHa 479,481 MeacropHbift MaccHB 926 nporH6 479 Me^KAypeHbe 805 Meaceimafl Teppaca 1558 MOKfllOHHbie IIOHHHCeHHH 1779 MeHejieflHHKOBbiH nepnoA 806, 1124 MOKCTaflHajibHbiîi nepHOA 807 Me3a 947 Me3opejibe4> 949 MejiKoconoHHHK 944 Meprejib 920 Mep3JioTHa5i 30Ha 1789 Mep3jioTHbie nepTyp6auHH 413 Mep3Ji0T0BeAeHHe 648 MepTBaH .qoJiHHa 1716 nemepa 1136 MepTBbiă jiefl 671 neflHHK 680 Meca 947 MecTHaa Teppaca 1565 MeCTHblfi 6a3HC 3p03HH 1042 MeTeopHTOBbift KpaTep 397 MHrpaiţHH flioH 951 MHKpopejibeiJ) 626, 950 MHoreocHHKJiHHajib 954 MHOAo6opbi 1598 MHpOBOM OKCaH 1060 MHOrOJieTHHH KpH0JlHT030Ha 1789 MOKpblH IIJIfDK 1167 MOJiacca 971 M0Ji0Aafl AOJiHHa 1739 Mojiofloii pejibe4> 1353 MOHaflHOK 973 MOHoreHeTHnecKaa Teppaca 1570 MOHoreHeTHMecKHfi pejibei}) 1337 MOHoreHHaH paBHHHa 325 MOHOKJlHHajIb 976 MOHOKJIHHajlbHaH flOJIHHa 1717 CTpyKTypa 976 MOHOKJiHHanbHbiii rpe6eHb 771 Mope 915 MopeHa 979 MopeHHbifi aMHTeaip 105 Baji 1698 MaTepnan 930 pejn»e 1338 Mopo3Hoe BbiBeTpHBaHHe, 644, 645 nyneHHe 540 MopcKan aKKyMyjwTHBHafl Teppaca 1549 aKKyMyjMTHBHaH paBHHHa 304 aKKyMyjifliţHfl 24 Teppaca 1567 MopCKHH 6acceim 186 MopcKoîi 6eper 1660 JieA 670 jiHMaH 882 ijhkji 278 M0p(J)0AHHaMHHecKaH KapTa 756 Mop4>oreHe3 997 M0p(J)0HereTHMecKafl cncTeMa 1442 Mop4>orpaHHecKa$[ KapTa 758 Mop4>orpa4>HH 998 MopoKJiHMaTHHecKaH a^anTa-UHH 28 30Ha 1791 CHCTeMa 1441 MOp(J)OKJIHMaTHHeCKOe npH-cnoco6jieHHe 1274 Mop4>ojiorHMecKHM aHajiH3 108 jiaHAma(J)T 1108 Mop4)OJiorHH cyniH 653, 999 MopîoMeTpHHecKaa KapTa 759 MOpOMeTpHH 1000 MopîocKyjibnTypa 1002 Mop^ocTpyKTypa 1003 MopOTeKTypa 1004 MO(J)eTTbi 969 Mbic 230, 1251 Ha6yxaHHe 723 HaBOflHeHHe 809, 1365 HaropHbiîi 6eper 1662 Harpy3Ka peKH 825 HaflBHr 1510 HaAnoftMeHHaH Teppaca 1579 HaKJioHHaH paBHHHa 318, 324 HajieAb 515 HajioaceHHe 1504 Teppacbi 1587 HaHoc ajuiioBHajibHbix otjto-HCeHHH 95 HaMbiBaHHe 95 HanjiacTOBaHHe 1473 HanopHan KOHenHaa MopeHa 987 275 INDEX HanopHaa MopeHa 987 HanpaBJieHHbiH KapcT 244 HacjioeHHe 1473 .HacbinHMM ByjiKaH 1761 Hacbinb 1268 He3aKpenjieHHa« AtoHa 527 HeKK 1027 HeoTeKTOHHKa 1028 HeOTeKTOHHHeCKHe ABHÎKeHHH 962 HenpoHHuaeMoeTb 791 HepHTOBaH 30Ha 1792 o6jiacTb 1300, 1792 HecorjiacHoe cjinaHHe 372 HecornacHbiă 6eper 1638 HeyfloâHbie 3eMJiH 149, 1101 HMBajibKaa aKKyMyjifliţHH 25 3P03HH 568 HHBauHcHHaa HHiua 1037 HHBaiţHH 1U38 HHBejiHpoBKa 1049 HH5KHHfi ypOBeHb ACHyAaiţHH 1044 HH3KHe ropbi 1015 HH3KHM 6eper 1653 HH3Koropbe 1015 HH3MeHHaH paBHHHa 319 HH3M6HHOCTb 319 HH30Bbe 135 HHiua 1032 BbiAyBaHH» 1034 HOBeâman TeKTOHHKa 1028 Hopa 638 HOpBeXCCKHâ THn Jie^HHKOB 690 HopMam>Ha« apo3Hx 569 HopMajibHbiiâ npcxjmjib 1244 UHKJI 280 nyHaTax 1053 oa3Hc 1054 ofoaji 1224» 1506 o6bojp&hc 809 o6c3rnaBJieHHaji pexa 1388 o6ejmcK 10 o6Ha)KeHHe 34 o6Ha3Kem>iH KapcT 243 o6ojioHKa 914 «V»-o6pa3HaH AOJiHHa 1742 o6paTHbiH yKJioH 378 o6pauţeHHe pcjn>eOJiorHH 657 o6luhh 6a3HC 3po3HH 1041 OBpar 1271 0Bpar006pa30BaHHe 1272 OAOHTOJIHTbl 1062 oAPHxjieHHe pejibea 823 03 577, 1071 o3epo 844 03epHaa aiacyMyjwuHH 22 (aKKyMyjiHTHBHafl) paBHHHa 303 03epHbiâ 6acceăH 185 pejibe^) 1333 oKeaH 1059 oKeaHHMecKHH SaccefiH 187 OCTpOB 803 OKon 1610 OKpyrjiue Kappbi 866 oJieAeHeHHe 703 0M0Ji03KeHHe penbe^a 832, 1306 0M0Ji0HceHHbie ropbi 1014 oMOJioaceHbift neHenneH 1114 onnuBHHa 65 onojneHb 89 onoji3HeHbie CTyneHb 1614 opneHTHpoBaHHbiă KapCT 244 oporeH 1067 oporeHe3 1068 oporeHe3HC 1068 oporeHHnecKHe abhjkchhji 964 oporeHHH 1068 oporpa(J)HHecKaH Kapia 760 CHeroBas rpaHHiţa 888 oporpa<|>HH 1069 opoKpaTHHecKH» nepHOA 1125 OpOMeTpHH 1070 ocaAOK 1424 oceAaHHe 1532 ocepeAOK 1073 ocHOBHan MopeHa 985 oCTaHeiţ 388, 924 odTCKaHBLa 1210, 1415 TeKTOHHTOCKoro noxpoea 842 ocxaHUOBue ropu 1019 QcraTOHBax paBHHHa 335 0 1324 otkoc 1527 OTJIHB 1287 OTJioaceHHe 97, 1424 OTMejib 153 OTMepjLUHH KJIH 603 OTHocHTejibHan BbicoTa 59 OTnenaTOK AoacAeBbix Kanejib 103 QTnpenapHpoBaHHe 586 INDEX 276 OTpHuaieJibHtie abhxcchhh 955 4>opMbi peJibe(J)a 627 OTnpenapHTOBaHbiâ neHenjieH 1112 pejibe 1325 OTCOpTHpOBaHHbie ceTH 1206 oTCTynaHHe KJiHnfl 1077 najieoreoMop4>ojiorH.q 1078 najieoMarHeTH3M 1079 najieiţ 1057 najiHHOJiorMH 1080 najiHcaA 1081 najibueo6pa3HaH ACJibTa 450 napaSoJiHHecKaa AK)Ha 530 napareocHHKJiHHajib 1092 napa3HTHHecKHH KOHyc 367 Kpaiep 396 neAHMeHT 1104 neAHOKpaTHHecKHfi nepHOA 1126 neAHmiaHaiţHH 1105 neAHuneH 1106 neAHnneHH3auHH 1105 nejiHTbi 1109 neHenjieH 1110 neHenneHH3auHH 1115 nepBHHHan paBHHHa 333 nepBHHHOTeKTOHHHeCKHM pejib- e* 1309 nepBHHHbiu 6eper 1664 pejibe$ 1344 nepBOHanajibHbiâ 6eper 1664 pejibe<ţ> 1344 nepeBan 1094, 1613 nepeiiMa 1599 nepenaT 1694 nepenoM CKjioHa 1395 nepeMemeHHH MaiepHKOB 489 nepeMeTHbiif jicahhk 677 nepeHoc 1609 nepecbim» 1127 nepeyrjiy6jieHHe (jieAHHicoBoe) 1489 nepexBaneHHaH pena 1386 nepexoA 1094 nepemeeK 816 nepHrjMUHajib 1122 nepHrjifliţHajibHaH AOJiHHa 1723 nepHrjmuHajibHbie KapMaHbi 213 nepHrjiHUHajibHbiă pejibe4> 1339 nepHepHHecKaa AenpeccHH 483 nepjiioBHâ 1129 IICpMaHCHTHOCTb MaTepUKOB H 0KcaH0B 1133 necoK 1031 necnaHHK 732 neTporpa4>HHecKHH pejibett) 1340 nemepa 1135 nemepoBeAeHHe 1459 iihk 352, 1153, 1752 nHpoKJiacTHHecKHe npoAyKTbi 931 npOAyKTbl H3Bep5KeHHH 1152 njiaBynafl JieA 620 jibAHHa 620 njiaxop 285 njiaHai^HH 1171 njiaHe3 1173 njiaHeTapHaa Teppacca 1573 nuacTHMHOCTb nopoA 1175 njiacTOBa» aoijia 1433 HHTpy3HH 1433 paBHHHa 338 njiaTo 1182, 1198 njiaT^opMa 1176 miaTopMeHHbiâ pexcHM 1290 pejibe<|) 1341 îţoKOJib 1446 njiaa 1191 iuiefiCTOiţeH 1192 njieiiCTOueHOBaH snoxa 1192 iuieno Tpora 1686 njiHTa 1178 njiocKaa paBHHHa 331 njiocxoropbe 1186 njiocKOAOHHa« nepHrjwuHajib-Han AOJiHHa 1724 IIJlOCKOCTHaH 3P03HH 557 njiocKocTb c6poca 1169 iuiOTHHa 164 njioma^Ka 1533 Teppacbi 1197 njiyTOHHHecKaa TeopH* ropo-06pa30BaHHH 1542 iijudk 1162 no6epe»cHe 334, 1790 noBepxHocTHaa MopeHa S95 noBepxHocTbbitt KapcT 587 ctok 1420 HOBepXHOCTb BbipaBHHBaHK» 1501 CKOjn>)KeHHH 1496 noBopoT nepexBaTa 394 noracHTH ByjucaH 1757 norpe6eHHaa 3p03H0HHan n o BepxHocTb 1500 277 INDEX norpe6eHHLic noHBbi 1453 norpe6eHHLiîî penbe 1326, 1331 noABemeiiHaH cHHKJiHuanb 1436 noABeineiiHbiâ: KOHyc Bbmoca 359 noABOAHaa AOJiHHa 1733 oKpaHHa MaTepHKOB 918 noABOAHbiH KaHbOH 229, 1733 onojneHb 85 pejibe4) 1350 .noAAOHHafl MopeHa 985 HOA3eMHa« pena 1391 noA3eMHbiii nepexBaT pckh 239 noTOK 1391 CTOK 1419 noAKanbiBaHHe 1486 noAneAHHKOBaa AOJiHHa 1732 noAMbiB 36 noAOuiBa 1174 noAyiueHHaa jiaBa 1146 noAymaTaa JiaBa 1146 nofiMa 47, 905 noâMeimaH Teppaca 1566 noăMCHHbia MeaHAP 936 HOKaTOCTb 1527 noKHHyTbift kjuhJmJ) 603 noKOJieHHH aojihh 647 onoJi3Heă 646 noKpoBHbiâ JieAuuK 676 noKpHTbie Kappw 858 noKpwTbiM xapCT 242 noJiHreHeTHHecKan Teppaca 1574 nojmreHeTimecKHH pejn»e 1343 noJinreHHaH paBHHHa 332 noJiHroHajibHbie rpyHTbi 1454 nOJIHCHHTeTHHeCKHH JieAHHK 689 nojih i^HKJiHnecKH iî penbeKHTejibHbie opMbi pejib-e*a 628 nojiyocTpoB 1116 noJibAep 1199 nojibe 1200 o6pa3yiomecHa nyTeM cjihh-hhh rpynnbi CMexoibix Bopo-hok 1202 TeKTOHHHeCKOrO npOHCXOÎK- AeHHa 1204 nonffpHbifi JieAHHK 683 naK 1074 iiohop 1209 nonepe^Han AOJiHHa 1741 AioHa 533 nonepeHHbiă 6eper 1669 npoHjib 1248 pa3pe3 1248 nonepeMAWH thii 6epera 1670 nopor 1219, 1223 nopoAa 1392 nocjiejieAHHKOBaH nepHOAa 1215 anoxa 1215 nocTeneHHoe onycKaHHe 1490 iiotok 1600 noTOKOBaH aKKyMyjumHH 26 noTyxuiHfi ByjucaH 1762 noHBa 1449 noHBeHHaa 3po3HH 572 noHTH-paBHHiia 1110 noflc MeaHAPOB 1097 npaAOJiHHa 1218, 1691 npeAropHaa annioBHanbiiaH paBHHHa 1142, 1143 paBHHHa 330, 1142 CKajiHCTax paBHHHa 1104 npeAropHbie jieciHHUbi 1615 npeAejibHaa paBHHHa 335, 1110 npeAJieAHHKOBa« AenbTa 455 npHâoHHaa unuia 1033 npn6oHHbie Kappbi 861 npH6epe»aie 1484 npH6pe»CHbifi 6ap 407 npH3MaTHnecKHe kojiohhm 351 npHKJiaAHaH reoM()ponorHfl 654 npHKJHoneHbiĂ octpob 800 npnjiHB 623 npHjiHBo-OTJiHBHaH AenbTa 454 npHJIHBO-OTJIHBHOfi KaHan 225 npHJlHBbl H OTJlHBbl 917 npHMeHeHHe k CTpyKType 29 npHMopbe 1505 npmiaa 1225 npHpycjiOBaa A^Ha 524 npnpycjioBbih Ban 735 npHcnoHeHHbie Teppacbi 1587 npHTOK 35 npoBanbHan BopoHKa 513 KanbAepa 220 npoBanbHoe nonbe 1203 npoAOJibHaH AonHHa 1715 AioHa 526 npoAOJibHbitt 6eper 1634, 1659 npotfwnb 1246 nponHB 1477 nponioBHanbHbiâ KOHyc 364 mneft 714 nponioBHft 1250 npOMotoa 1372 npoHHiţaeMoeTb 1134 npopbrea 1214 npocaAOHHaa KOTnoBHHa 486 npcxjwjib paBHOBecHH 1244 npoiţecc HnnioBHpoBaHHx 789 npoiţeccbi pa3pymeHHji 1232 INDEX 278 npHMOJiHHefiHbiâ 6eper 1665 ncaMMHTM 1254 nceBAOByjiKaH 1258 neeBAOKapeT 1256 nceBAo-KJiH4> 601 nce^HTU 1255 nyjibcaiţHOHHa* rHnoTe3a 1543 nycTbiHHan KopKa 419 MocTOBaa 1098 nycTMHHbifi 3arap 8<6 Uhkji 273 nycTMHb 494 nyTb o6Bana 836 CKO Jlb^KCHH 51 836 nyHHHa 738 paBHHHa 291 paBHoe pac6aHHHe 535 pa36yxaHHe 723 pa3JiHB 1365 pa3MbiB 448, 561 pa3MbiBaHHe 448 pa3pwxneHHe nopoa 33 paMna 1269 pacceneHHaH paBHHHa 334 paccjioeHHe 585 pacTBopeHHH «nea 101 pacHJieHeHHe 503 pacHJieHeHHbiâ neHenjieH 1111 per 1288 pereHepnpoBaHHBiâ jicahhk 684 peruoHajibHaH reoMopojiorHH 658 Teppaca 1575 perojiHT 1303 perpeccHBHaH 3po3H« 570 perpeccHH 1304 pexa 1385 nepexBaTHHiţa 1387 pejiHKTOBan Mep3JioTa 1131 pejiHKTOBbiâ pejibecJ) 1345 pejn>e<|> 1307 MOpCKOTO npOHCXO*AeHHH 1335 pejibe^Han eAHHHiţa 1689 KapTa 761 peceKBeHTHan aojiHHa 1726 peHHah AOJiHHa 1711 AioHa 524 noâMa 1515 ceTb 1364 Teppaca 1560 3P03HH 561 peHHo-MopCKott Ban 736 penHoe ycTbe 746 peHHoâ GacceâH 184 jniMaH 881 nepexBaT 234 peHHOfi HJW5K 1355 pejibe(J) 94 CTOK 1418 penHbie HaHocbi 97 0TJi0»ceHHH 97 peineTMaTbie noMBbi 1454 pnac 1368 pnacoBbiâ 6eper 1666 pnrejib 1220 pHTMHHHO-CJIOHCTbie OCaAKH CKJioHa 733 PH$ 1276 pn4>OBbiâ o6pbiB 1530 Ph4>t 1371 pOBHaH HH3MeHHOCTb 327 POAHHK 822 pocbinb 751 pyHHHbifi pejibe 1347 pyxaB 207 pycjio 48 pycjioBbie npoiţeccw 1228 pbiTBHHa 1271, 1381 pa6b 1374 TeneHHH 1375 cajibnayccejnce 1397 cajn>3a 1759 caMonepexBaT 134 CaMOCTOHTeJIbHblft OCTpOB 803 caxapHan rojioBa 263 c6poc 606 cSpocoBaa BnaAHHa 727 AOJiHHa 1708 jihhhh 896 c6pocoBbie ropbi 1010 c6pocoBbiâ o6pbiB 1529 CBepxHajioxeHan AOJiHHa 1736 CBo6oAHbie Kappbi 863 CBoSoAHbiă MeaHAP 938 ceAHMeHTai^HH 1425 ceAJioBHHa 831, 1507 ce30HHa# Mep3JioTa 830 ceăCM 1426 cefiCMHnecKaa o6jiacTb 1302 cettcMHHecKHe abh^cchhh 965 cejieBbiă noTOK 1604 cejibr 577, 1071 cepHp 1428 ceppaKH 1427 cHjia TJDKecTH 730 CHjun> 1433 CHMMeTpHHHafl AOJiHHa 1728 cHMMeTpHHHbitt 3HaK p«6h 1378 cHHeKJiH3a 1438 CHHKJIHHaJIb 1435 CHHKJiHHajibHaa AOJiHHa 1729 CHHKJlHHOpHâ 1437 ch$oh 1432 cxana 1469 279 INDEX CKajiHCTbitt nopor 1780 CKaTbiBaHHe 1394 CKB03Ha» flOJIHHa 1730 CKB03H0e pycno 50 CKB03Hblft JieAHHK 692 CKJiaAKa 436 cnoji3aHHH 1696 CKJiaAHaTO-cGpocoBbie ropbi 1017 CKJiaAHaTbie ropbi 1013 ckjioh 1746 CKJlOHOBbie npoueccbi 1243 CKo6oBHAHbift 6ap 1404 CKOJi3JHJUHfi 6jiok 197 CKyjibnTypHaH paBHHHa 335 CKyjibiiTypHbie npoiţeccbi 1242 CKyjibnTypHbiH pejn>e 1016 cpeAHbift yKJioH 1090 yrojn» naAeHHH ckjiohob 1090 cpeAHHH BbicoTa 58 rjiySHHa 32 MopeHa 990 CTaAHH oJieAeHeHHH 1466 3BOJHOUHH pejibe^a 1462 CTaAnajibHaH MopeHa 993, 994 CTajiarMHT 1468 CTajiaKTHT 1467 CTapniţa 49, 939 CTapopenbe 939 CTapwfi pejibecJ) 1330 CTaiţHOHapHaH MopeHa 982 CTeHKa 1117 cpbiBa 7 CTeimafl 6JiK>AUa 417 CTOK 1416 CT0K03epa 544 ctoji6 350, 1470 CTOJiOBbie ropw 1020 CTpaTH(J)HKaUHH 1473 CTpaTOByjiKaH 1475 CTpejiKa 1403 CTpeMHHHa 1357 CTpOoJiorHfl 660 AOJiHHa 1731 njiaT(J)opMa 1181 noBepxHOCTb 1502 Teppaca 1577 CTpyKTypHbitt pejibe 1349 CTyneHb 1208 cy6aepajibHaH 3po3HH 573 cy6ceKBeHTHa*i AenpeccHH 485 AOJiHHa 1734 cy6cTpyKTypHaa noBepxHOCTb 1503 cyrjiHHOK 877, 907 cy03H0HHafl BopoHKa 1155 AOJiHHa 1735 cyo3HOHHbitt pejibecJ) 1351 cy 1335 TajibBer 1531 Ta(J)OHH 1522 TBepAbim 975 TBepAblft ctok 441 TeKToreHe3 1534 TeKTOHHKa 1535 TeKTOHHHecKaa BnaAHHa 727 AenpeccHH 487 AOJiHHa 1738 teKTOHHnecKHe ropw 1021 ABH>KeHHH 967 TeKTOHHHeCKHfi IIOKpOB 1160 pejibe^) 1352 TeKTOHHHeCKOe OKHO 610 TeKTOHO-ByjiKaHHMecKan Aen-peccHH 488 Tejio onoJi3HH 392 TeopHH H3ocra3HH 1540 TepMOKapCT 1590 Teppa-pocca 1591 INDEX 280 Tcppaca 1546 TeppacHpoBamic 1545 TeppacoBbiH oca^oK 470 TeppHKOH 748 TecHHna 444 TC(J)p0xp0H0Ji0rHH 1536 THxooKeaHCKHH tmii Gepcra 1676 TOJiTpbi 1598 TOJima MHoroJieTHbiH Mep3-JIOTbl 1119 tom6ojio 1599 TonorpaHjib 1247 Topoc 784 TopocHCTbiîi JieA 784 Top(J) 1625 TOp4)HHHK 1626 Top4>HHbie 6yrpbi 1082 TpaHcrpeccHH 1607 TpaiIC(J)JII03HTHbIH JICAHHK 692 Tpannbi 1611 TpemHHO-noJUiroHajibHbie 06-pa30BaHHH 1207 TpemHHHbie Kappbi 860 TpemHHbi 400, 409 Tpor 1617 TporoBaa AOJiHHa 1617 TyHHejib 1622 TbiJioBa» nacTb KyscTbi 1366 TH5Kejibiii MHHepaji 952 ya,mi 1680 yBaji 348 yBana 1693 yBajiHCTaa paBHHHa 307 yeA 1680 yrojib BHyTpeHHero TpeHHH 1687 OTKoca 1087 yKJiOH 1086 paBHOBecHH 1088 yHacjieAOBaHHaa AOJiHHa 1718 ynJionţeHHe 118 pejibeapBaTep 1514 4>auHH 591 4>ecTOHHaTaa JiaBa 871 4>HHJiflHACKHâ T«n 6epera 1674 4)H3HHecKaa reorpa<}>HH 651 (})H3HHecKoe BbiBeTpHBaHHe 498 (j)HopA 612 (j)îiopAOBbiîî 6eper 1644 4>hph 614, 1030 ^jhphoboc nojie 288 (|)HpHOBbIH JTCA 667 1325 4»jiK)BHorjumHaju>HaH aiacyMy-JIHtţHH 18 paBHHHa 315 Teppaca 1561 4>JHOBHorjumHajibHbie OTJioace-hhh 466 4>jnoBHo-o3epHaH awcyMyjiH-ijhh 19 opMbi pejibe^a 624 A5KH 637 4>bejibA 618 <{>bepA 617 4>bepAOBbiH 6eper 1645 xanoT 747 xaMa^a 750 XHMHHeCKOe BbiBeTpHBaHHe 52 xHHTepjiaHA 764 xHOHOC(J)epa 765 xojim 440, 772 xojimhk 932 xojiMHCTan paBHHHa 311 xyM 783 UHKJI 3P03HH 274 UHHepHT 281 iţHpK 283 UHpKyjibHaa A*oHa 531 UOKOJib Teppacw 1447 iţ0K0JibHaH paBHHHa 336 nacTHHHo 3aTonneHHbiâ kjih4mJ> 604 nacTOTa pacHjieHeHHH pejibea 458 neTBepTHHHbift nepnoA 422 UiapHA3K 1510 mapHjuKHbifi noKpoB 1160 meîfoca MeaHApoBofi rnnopbi 1107 Hsny^HHbi 1107 inejiymeHHe 491 281 INDEX uiejib(J) 1179 iiiejiboBaH paBHHHa 339 mejibioBbift jieA 1513 nncajia 3ajio)KeHHji 1408 mJieHcJ) 709 mJiH(i>OBKa KaMHCH 1519 rnoTTbi 1520 LUTOJIblIH 638 uiTpaHfl 1521 HiTpeK 638 UITpHXOBKa JieAHHKOBaH 1476 mxepubiHL thq 6cpera 1^67 rnxepbi 1444 iiţHT 1422 mHT006pa3HbiH ByjixaH 1760 3BreocHHKjmnajib 581 3BOp3HOHHbIH KOTeJI 919 3BOP3HJI 583 3BCTaTH3M 582 3BCTaTHHecKaH Teppaca 1559 3BCTaTH4CCKHe flBHHCeHHfl 958 KOJie6aHHfl ypOBHH MHpOBOrO oKeaHa 958 3K3apaiţHH 584 3K3oreHHbie npoiţeccbi 1236 3K3oreHHbiă areHT 38 (JjaKTop 594 3KCcyflaiţHH 589 3KCTpy3HH 590 3JIHnCOHA pa3ABOeHHH 541 snioBHâ 542 3MMepcHOHbiă 6eper 1640 3MMepCHH 588 3HAoreHHbie npoiţeccbi 1233 3HAoreHHbiă areHT 37 (JraKTop 593 3HeprHH pejibe^a 547 sojioBan aracyMynHUHH 16 BnaAHHa 476 30Ji0Baa paBHima 295 ptâh 1376 3P03HH 560 30JioBbie MHororpaiiHHKH 1774 npoueccw 1234 30Ji0Bbiîi pejibe 1323 ypOBeHb 1043 3P03HH 553 3ppaTHHecKHH BajiyH 195 3pyniţHH 576 3CKep 577, 1071 3CTaBejuia 578 3CTyapHH 580 3CTyapoBbifi 6eper 1641 34>y3HH 539 iohmh peju>e 1332 H3bIK OnOJI3HH 883 Hp^aHr 1775 Redactor: IOANA NICULESCU Tehnoredactor: GHEORGHE POPOVICI Coli de tipar: 11,83 Tirajul: 2200 ex. Bun de tipar 18.XII. 1973 Tiparul executat sub comanda nr. 1244 la întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918'* str. Grigore Alexandrescu nr. 89-07, Bucureşti. Republica Socialistă România