AL. BORZA
  DICŢIONAR
  etnobotanic
  cuprinzînd denumirile populare romaneşti şi în alte limbi ale plantelor din România 1
       Colaborator principal : AL. BELDIE
   Colaboratori: VAL. BUTURÂ, V. CODOREANU, I.MORARIU, A. NYÂRÂDY, C. PAPP, VIORICA PĂUN, ŞT. PETERFI, | I. POPU-CIMPEANU | , GH. SILAGHI, I. TĂZLĂUANU, EM. TOPA
 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 1968
Coperta dc EUGEN STOLAN
         (6$ST
               C U V î N T ÎNAINTE
         Prezentând această culegere de denumiri româneşti şi în alte limbi ale plantelor ce cresc spontan, subspontan sau sînt frecvent cultivate în România, trebuie să menţionăm faptul că încă de multă vreme s-au publicat culegeri parţiale de lexicografie botanică românească. Astfel, fără să mai amintim denumirile răzleţe de plante din dicţionarele mai vechi ale lui Cor bea şi Marsigli din secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea, primul vocabular botanic cu numiri româneşti de plante este cel al lui J. Benkd din 1783, urmat de vocabularele lui Gh. Şincai, M. Fuss, T. Cipariu, G. Bariţiu, Flora Moldovei (1841), lucrările lui F 1. Porcius; au apărut apoi: prima lucrare etnobotanică românească privind Moldova şi Muntenia de J. Szabo (1863), clasicele dicţionare botanice ale lui Z. C. Panţu {1902, 1906 şi 1929), culegerile de nume de plante ale lui G. Crainice a n u, A. G o r o v e i şi L u p e s c u, precum şi acelea datorate lui FI. Maria n, Al. Buia şi G. B u j o r e a n u. în afară de acestea, s-au mai dat la iveală numeroase încercări de lexicografie botanică românească, regională sau pe categorii de plante (nomenclaturi silvice, agricole, horticole, medicale, tehnice). Totuşi au mai rămas încă necunoscute numeroase denumiri româneşti de plante spontane şi cultivate din flora ţării noastre.
         în lipsa unui conspect general al denumirilor româneşti de plante, conceput metodic şi unitar, fiecare autor de manuale didactice, de tratate practice, comunicări ştiinţifice sau lucrări de popularizare simte nevoia să creeze nume româneşti pentru plantele tratate, neavînd de unde să cunoască numirile existente în literatura împrăştiată a nomenclaturii botanice româneşti. Prezentul dicţionar etnobotanic încearcă să curme acest neajuns, înmănunchind toate cunoştinţele noastre actuale asupra nomenclaturii botanice populare româneşti.
         Materialul lexical, care cuprinde peste 11 000 de nume româneşti de plante, referitoare la 2 095 de specii, a fost cules din numeroase publicaţii, precum şi din manuscrisele bibliotecilor şi arhivelor publice şi particulare. O cantitate considerabilă de denumiri inedite provine însă din anchetele şi însemnările autorului, făcute timp de peste o jumătate de veac. Ele au fost completate cu denumiri locale, populare, comunicate de diferiţi corespondenţi, între anii 1911 şi 1961, a căror listă se găseşte la sfîrşitul lucrării.
         Tot acest material documentar, pe lîngă interesul strict etnobotanic pe care-l prezintă, este şi de mare însemnătate lingvistică. El va putea fi cercetat din punct de vedere filologic, semantic, etimologic, istoric, dialectal etc., aşa cum s-a făcut cu marele Vocabular al numelor germane de plante al lui H. M a r z e 11.
         La denumirile populare am adăugat izvoarele de informaţie prin numărul bibliografic respectiv, trecut în paranteză, alături de care am menţionat obişnuit şi localitatea sau judeţul de unde au fost culese. Pentru simplificarea textului, la denumirile generalizate, comune, nu am
                                                                     o
mai indicai lungul şir de cifre bibliografice, considerîndu-le ca denumiri principale, standardizate. Acestea sînt indicate în partea l-a a dicţionarului cu litere cursive, imediat după numele ştiinţific al plantei respective. Celelalte numiri, de circulaţie mai redusă, sînt date în ordine alfabetică sub titlul „Alte numiriLa alegerea numelui popular principal am abordat insă preferinţă acelora date în lucrarea lui Z. C. P a n ţ u, Plantele cunoscute de poporul român. în Flora Republicii Socialiste România şi în Flora mică ilustrată de I. P r o d a n si A 1. B u i a, atunci cînd acestea nu sînt în dezacord cu principiile nomenclaturii botanice româneşti stabilite de Academia Republicii Socialiste România.
              evitat denumirile româneşti cărturăreşti, construite artificial, adeseori prin simpla (inducere sau adaptare a denumirii ştiinţifice la limba noastră. în mod excepţional, din această ultimă categorie am păstrat doar acele denumiri împămîntenite în terminologia uzuală a specialiştilor (agronomi, horticultori, silvicultori etc.).
         La plantele exotice, necultivate la noi, însă ale căror produse (fructe, seminţe, fibre textile, droguri etc.) se cunosc ca mărfuri de import, s-au dat denumirile populare ale produsului respectiv, indicîndu-se şi natura lui.
         La majoritatea speciilor se dau şi denumirile în limbile naţionalităţilor conlocuitoare: maghiară, germană (săsească şi şvăbească), uneori şi ucraineană, sîrbă şi caraşoveană (dialect croat din Banat), turcă şi bulgară, ceea ce ajută adesea la tîlcuirea numelor româneşti prin analogii, împrumuturi şi traduceri, şi arată străvechea înrîurire culturală reciprocă. S-au dat de asemenea denumirile plantelor larg răspîndite şi în limbile franceză, engleză şi rusă pentru a înlesni studiile lingvistice comparate.
         La numeroase plante am indicat rolul lor în viaţa poporului, în alimentaţie, industrie, tehnică, în medicina populară umană sau veterinară, în credinţele străvechi, precum şi prezenţa unor den urniri în folclorul nostru.
         Partea l-a a dicţionarului reprezintă conspectul alfabetic al denumirilor ştiinţifice de gr» uri şi specii de plante cunoscute de poporul român, după nomenclatura adoptată în Flora Republicii Socialiste România, cu indicarea la fiecare a tuturor numelor populare. Pentru speciile care între timp şi-au schimbat denumirea ştiinţifică legitimă, ca urmare a hotărîrilor luate în recentele congrese internaţionale de nomenclatură botanică, am indicat şi denumirea valabile actuală.
         Denumirile ştiinţifice ale speciilor cultivate la noi sînt precedate de semnul*
         Partea a Il-a este un index alfabdic al denumirilor populare româneşti, cu indicarea denumirilor ştiinţifice corespunzătoare.
         O asemenea lucrare nu poate fi, bineînţeles, socotită completă şi definitivă. Ea va putea servi ca bază documentară pentru cercetările viitoare în acest domeniu, care vor descoperi, desigur, noi elemente încă ascunse din bogatul tezaur etnobotanic al poporului român.
                                                                      AUTORUL
             PARTEA l-a
    CONSPECTUL ALFABETIC AL DENUMIRILOR ŞTIINŢIFICE ALE GENURILOR Şl SPECIILOR DE PLANTE, CU INDICAREA DENUMIRILOR POPULARE ROMÂNEŞTI Şl ÎN ALTE LIMBI
A
    ABIES alba MU1. - Brad Fam. P i n a c e a e
    Alte numiri: Brad nemeş (205); Bradău; Brădac; Brădaică ; Brădan ; Brădişor ; Brădoi; Brădui ; Brăduleţ ; Brădoaie; Bread; Buhaci (Făgăraş); Cepi (Banat); Haşcă (208 Mold.); Hăciugă (538 Trans.); II (Bucov.); Nemeş (M-ţii Sebeşului, com. E. P o p); Pin alb (412); Porob (208 Trans.); Sihlă (366, 367); Silhă (366, 367, 291); Silhă (205 Trans.).
    Magh.: Făsiis fenyft; Keresztes fenyo (238); Feh^r fcny6; Fej6r fenyo (412); Jcgenye fenyofa (114, 527, 530); FcnySfa (36. 237, 603). - Germ.: Edeltanne (114, 226, 411, 484); Gemeine Tanne (238); Silbcrtanne (226); Tannc (226, 114, 603, 411); Pcchbaum (411); WeiOlannc (114, 603, 411). - Franc.: Sapin (163). - Engl.: Silvcr fir (559). — Rus.: Pihla cvropeiskaia (573). — Turc.: £am (Ada-Kaleh). — Pol.: syhla; jel; jalyca (538).
—     Slrbo-cr.: Jela; Omora (616).
    Amintit adesea ln^colinde şi poezii populare.
    * ABUTILON tbeophrasti Medik. (A. utncennae Gărtn.)
—     Prislolnic
    Fam. Malvaceae
    Alte numiri: Bună dimineaţa (425 Mold.); Buruiană de tătarcă (103); Crucea plinii (410, 289, 291); Crucea popii (320); Dalac (Olt.); Floarea crucii (320, 470, 289, 291); Floarea plinii (291); Teişor (425, 584, 603).
    Magh.: Sârga vagy selyemmâlyva (603). — Germ.: Ballonmalve, Samtpappel (411, 603).
    Fructul se pune pe azime la nunţi şi pe prescuri, ca un sigiliu a cărui urmă rămlne după coacere; mai este folosit ca model de zugrăvire a caselor ţărăneşti. Din scoarţă se face fuior (146), iar fiertura plantei se foloseşte contra diareii la bovine.
    *   ACANTIIUS lonyifolius Host (A. mollis L.) - Talpa ursului
    Fam. Acanthaceac
    Alte numiri: Brinca ursului (513); Buelea mamei bune (Banat); Matrună (259, 291, Banat); Mătrună (163); Pălămidă (543); Spinul tălpii ursului (36).
    Magh.: Medvc talpu fii (36). — Germ.: Bărenklau (543). — Engl.: Bear’s brcech (444).
    ACER L.
    Fam. Accraccae
    Magh.: Juhar. — Germ.:      A horn ; Johholz; Loffel-
baum; Lcimbaum. — Franc.: firable. — Engl.: Maple.
—     Rus.: Klion.
    Accr cainpestrc L. — Jugaslru
    Alte numiri: Arţar (320); Claniţă (127 Leordina, Maram.); Giugastru (289, 234, 133, 291, 190); Jugrast; Mustăreţ.
    Magh.: Jâvorfa, Iharfa, Juharfa (237). — Germ. : Ahom; Ahombaum (237). — Franc.: firable champetre (421); — Rus.: Klion polevoi (573, 603). — Caraşov.: Elen. — Engl.: Common maple (444). — Pol.: Biloklen, zugastro (407).
    Acer negundo L. — Arfar american (415, 614, 464, 528)
    Alte numiri: Arţar (406); Arţar frăsiniu (114); Arţar alb (464); Cleon; Cleon american, Cleon bălan, Cleon minunat, Cocoşel, Jugastru american.
    Magh.: Koris juhar (114); Korislevelii juhar (603, 527, 530). — Germ.: Eschen-Ahorn (603, 464); Eschen-blăttriger Ahorn (114). — Engl.: Pinnated maple (114); Box elder (537). — Rus.: Klion iasenclistnli (603).
    Acer platanoides L. — Arfar, Paltin de clmp Alte numiri: Arţar coaje (560, 417); Arţar mic (411); Arţariu (320, 428)'; Arţâraş (351); Aţar (179, 291); Jugastru (319, 320, 500, 406); Paltin (411, 455).
    Magh.: Jokori juhar (114); Korai juhari (114, 603, 530, 527); Kupafa (288). - Germ.: Ahom (411, 226); Ahombaum (411, 543); Beincnbaum (411); Faulbaum; Lchne; Leinbaum (22G); Spindelbaum (411); Spitzbaum (226, 114, 4S4, 603). — Caraşov.: Javor.
    Acer pscudoplatanus L. — Paltin, Pallin de munte Alte numiri: Arţar alb (319); Arţar de codru (455); Palten (428, GOI).
    Magh.: Hegyi juhar (114, 603, 530, 527); Fcjer jivorfa (237, 370); Jâvorfa (25); Juharfa (235); Platânos fa 237, 370); Plătim juhar (111). — Germ.:              Bergahorn
(114, 226, 603, 181); Ahom (226); Acrie (370, 237); Faulbaum (226); GroBer MaOholdcr (370, 237); GroOer WeiOahorn (370); Gcmciner WeiOahom (370, 237); Leinbaum (226); Mahorn (370); Masern (237); Milzbuhm (235); Traubenahorn (201); Urle (237, 370); 'Waldesche (370, 237). — Franc.: firable sycomore (111). — Engl.: Sycomorc maple (559). — Rus.: Klion garnii (573).
—   Ucr.: Iavir (201). — Caraşov.: Naklcj.
    Amintit in cinlcce şi poveşti populare.
    Acer tataricum L. — Gladiş, Glădiş; Arfar tătăresc (la silvicultori)
    Alte numiri: Arţar (184, 161, 172); Arţariu (114, 407); Gladeş (565); Jcstrilă (66); Lemn tătărăsc (363 Mold.); Jugastru negru (407); Verigar (133, 325); Veri-gariu (289, 63, 184, 470, 431, 461, 320, 455, 179, 291).
    Magh.: Tatâr juharfa (530); Talar juhar (603, 527); Fekete gyiirii juhar (114); Fekcte gyiirii (827). — Germ.: Tatarischer Ahom (226, 114, 34, 603); Tartar Ahorn (201); Schwarzer MaBholder (226); Schwarz Răsp (226).
—   Rus.: Klion talarski (603, 573); Cemoklion (573).
—   Ucr.: Ciomoklen (201).
    ACHILLEA L.
    Fam. Compositac
    Magh.: Cickafark; Egerfark. — Germ.: Schafgarbe.
—   Rus.: Tisiacelistnik.
    Acliillea carlilayinea Lcdeb. — Slrănutătoare (179, 320)
    Alte numiri: Bănuţi albi, Cănăcei, Ciucurei, Rotiliţe albe, Rotocele albe (320); Rotoţele albe (179); Schin-teuţe albe.
    Acbillea collina Becker — Sorocină Alte numiri: Coada şoricelului; Şereşinâ (66); Tor-mac alb-
    Acbillea crithmifolia W. ct K. — Limbricariţă (Zimbru, jud. Arad.
 ACH
  10
ACO
    Afhillea distans W. ct K. — Coada şoricelului de munte (291)
    Aehillea mlUefolium I.. - Coada şoricelului Alte numiri: Alunele (63, 163. 182, 289, 291, 522); Brădăţel (506); Ciureşică; Coada şoarecii (127); Coada şoarecelui (5-13, 354, 234, 242. 259, 433, 19, 35, 320, 237, 486, 291); Coada hlrcelui (602); Coada Irirţului (434); Crcstăţea; Crlvalnic (103, 102, 407); Garva (412); Iarba oilor (412); Iarba şoarecelui; Iarbă strănutâtoare; Pris-ncl (320); Kolăţele albe; Şorecie (465); Sorocină (163, 3.3. (>.3. 142, 182. 291); Strănutâtoare; Ţiţă forcoteci (434).
    Magh.: Cickoro (389); Egerfarkucickoro (302, 541); Kgerlarkfii (370, 28, 36, 235); Egârfarkufu; Cickafark-koni: Ko/.finseges cickafark (530, 526). — Germ.: Gemeine Scliafgarbe (226, 201, 543, 370, 320. 411, 385, 34, 235, 'Ml: Achillenkraul (411); Garbe; Garlenblume ; Garben-^.■.•kriu'tif!; Garbenkraut (226); Garbenmieder (150); Ciiior (235). — Engl.: Yarrow. — l'cr.: Derevcn zaga-zievku Ci'tl). — Rus.: Tişiacclistnik. — Caraşov.: Nisev-
         -   Pol.: Bilholovnyk (407).
    Veche pianlă medicinală (contra nădufului, durerilor (1'. stomac, pentru răni, tăieturi (436)).
    Aehillea ueilreichii Kem. — Coada şoricelului (3) Aehillea pnnnonica Scheele. — Coada şoricelului (74,
7.3)
    Alte numiri: Piinea lui Dumnezeu (96 Paloş, jud. Braşov).
    Fiertura se foloseşte contra bolilor de stomac (96). Aehillea plariniea I.. — Rotofeie albe (289, 290, 320, o<17, .306, 455)
    Alte numiri: Bănuţi albi (68); Bumbişori; Bunghişori albi (Vatra Dornei); Burculiţe; Cănăcei (68); Ciucurei albi ((>S); Coada şoricelului (458. 319); Iarba păduchilor r<(>): Floarea miresei (Budeşli, Hotarele, jud. Ilfov); Iarbă de strănutat (259, 290,’ 320, 179, 291); Rotăţele (601. 291); Rotiliţe albe (506); Tarcom sălbatec (412); Scinteutc albe (68); Strănutătoarc (551, 133).
    Magh.: Bollia fu (36): Csukor (65); Fehâr boglâr ; 1-Vher virâjju cickafark (600); Morzsika; Tetii fii (36); Vad tarkonv (112); Vad larkony cickafark (830). — Germ. şi sus.: Bcrtramgarbc (600); Batzcr; Boglărcher (226); Deutsclier Bertram (389. 464); Hermestăder Isotzko-echeltcher : Knăufel ; Knăufchen ; Knăufelblume ; Măd-che:i; .Mădchenblunic ; Meter ; Pfeffcrkrautblume ; Popa-cher; Salzblumc ; Sauermilchblume ; Silbcrknoprchen ; Spăngelbliime ; Spăngelchen ; Sziscrsziptchcr ; Sternchen ; WaiO Bunii cltcher. WaiO Rumpschker; WaiO Benutzker; WaiO Saitbumbellcher ; WaiB Szăkwiblam ; Weilles Kăschen (226). — Franc.: Herbe a dlcrnuer (121): Boutons d’argent C>ii0). — EmjL : Sneezewort. — Uns.: Ciholnik obiknovennli (373). — Pol.: Darevij (407).
    Aehillea s«*liurii Schultz — Bip. — Roma ni fii de munte (363); Românită
    Aehillea setacea \Y. ct K. — Coada şoricelului Alte numiri: Alunele (93); Sorocină (93). ACHROASTHES vezi MALAXIS ACORELLUS vezi CYPERVS ACOMTIM L.
    Fam. Banunculaceae
    Magh.: Sisakvirâg. - Germ.: Eisenhut; Sturmhut.
-   Franc.: Aconil. - Engl.: Aconite. - Rus.: Akonit; Akanil; Bord.
    Aconltum anthora L. — Omag galben (325, 597, 446,
 542, 419)
    Alte numiri: Crucea păinlnlului (163); Mărul lupului (320); Omac (433); Omag (434, 63, 433, 320, 179, 291); Omag cucuiet (363); Omeag (63, 433, 179, 320, 291); Omeag galben (2i9. 291, 603, 319); Omiac (320, 291); Omiac galben (289, 63,      19, 228, 291);     Omiag       galben
 (320); Toaie (320, 179, 291, 433).
    Magh.: M6regolo sisakvirâg (603, 530); Sisâkfii (225).
 —    Germ.: Giftheil (228, 3fc9); Eisenhut (603).
    Aconltum calllbotryon Rchb. — Iarba bubei (291, 433)
    Alte numiri: Iarba bubelor (433); Omag.
    Aconltum lasiaDlhum (Rchb.) Simk. — Omag galben
    Alte numiri:      Omac:  Omag (291);        Omeag       (291);
 Omeag galben (411); Omiac.
    Aconltum mol da vie uni Hacq. — Omag (603, 542)
    Alte numiri:      Mărul  lupului, Omac (291);             Omag
 albăstriu (597); Omeag; Omiac (291 Trans.); Toaie (291 Mold.).
    Aconfluni napellus L. (In sens larg, cuprinzlnd speciile: A. romanicum WoL A. tauricum Wulf., A. callibotryon Rchb.). — Omag 'Alte numiri: Borel; Caii popii (103 Bucov.); Coif (201, 35); Iarba     coifului (36); Floarea    Domnului (103
 Mold.); Iarba fierului (536); Iarba jermilor (95); Iarba viermilor (433); Mărul lupului (602. 35, 291, 190); Nap lupesc (36); Năpuşor (320, 133, 500, 161); Omac (19, 289, 602, 433, 237, 38, 302, 291); Omeac (19, 319); Omeag (320, 234,   346, 120, 888, 455, 35, 366, 464, 25,   179,    289,
 118, 602,     500, 71, 433, 19. 291, 190); Omiac     (190,   320,
 237, 319,     35, 289, 273, 370, 354, 267, 19, 291); Omiafi
 (237); Toadc (35); l oaie (289, 35, 179, 500,        433,    566,
 302, 201, 190, 234, 320).
    Magh.: Farkas fii, I-'arkas gydktr (412); Farkas rtpa (412, 36); Kisasszonpapucsvirâg (288); M6rges fii (36); Sisak fii (412, 36); Sisakvirâg (412, 302, 387); Tetii fii (28, 237). — Germ.: Blauer Eisenhut (389, 484); Blaucr Sturmhul (237) ; Echter Sturmhut (201) ; Eisenhut (385) ; Eisenhiillein (267); Uiwenmăulchen (226); Narrenkappe (237); Sturmhut, Tăul:chen im Nest (226); W'olfskraul (237). — Franc.: Char de Yenus (421). — Engl.: Comnion monkshood. — Rus.: Boret aptecinli (407). — l'cr.: Omeg (407); Lintcki, Toaia (201). - Pol.: Omeg (407); Omieg, Borec, Omak, Toja (107).
    Se foloseşte In medicina populară: zeama plantei vindecă răul copiilor (190); face să crească părul (190); frunza fiartă in vin vindecă muşcătura de şarpe (190); fiert e bun contra păduchilor la vite (190). Amintită In credinţe populare.
    Aconltum paniculatiini Lam. — Mărul lupului (291)
    Alte numiri: Omac (C5, 291); Omejg, Omiac (291); Toaie (291 Mold., Bucov.).
    •    Aconltum stoerklanum Rchb. — Cocoşei (Lunca Ilvei)
    Alte numiri: Fasolică (Breaza, jud. Prahova); Păpu-caşi; Păpucci (506); Trei cumnate supărate (603); Umag cu flori gerlic (= albastre).
    Aconltum tauricum Wulf. — Iarbă rea (Caransebeş)
    Alte numiri: Iarba bubii (Scărişoara, jud. Alba); Omag (320).
    Aconltum toxlcum Rchb. — Omag vlnăt
    Alte numiri: Omac vlnăt, Omag, Omag de dealuri (363, Borca).
    Aconltum varienatum L. s. str. — Omeag (179, 291. 320, 433)
    Alte numiri (aproximativ indicate de autori, deci nesigure): Omac (44, 433, 291); Omag (3.0, 179, 325, 291); Omiac (179, 320, 291 Trans.); Toaie (433, 291, 179, 320).
    Aconltum vulparla Rchb. — Omag (603, 320, 179, 291)
    Alte numiri: Omac; Omiac (320, 179, 291); Toaie (320).
    Magh.: Farkasolo sisakvirâg (530, 603); Kisasszony-papucsvirâg (288). — Germ.: Wolfseisenhut (603, 226, 389); Wolfskraut (226).
    * ACOHUS calamus L. — Obligeană Fam. A r a c e a e
    Alte numiri:     Albigeană   (411);  Buciumaş (582);
Calamar; Calamuz (133) ; Călin ; Calm (182, 302, 259, 602, 19, 320, 291, 58); Calmenă (320); Calmeşă (19); Calmusâ (28); Calmuz (133); Călmează (135); Colm (35); Crin de apă (428); Paporatncc; Papură roşie (536 Mold.); Speribană (182, 354, 302, 35, 291, 58); Speribană tărcată (370, 289, 19, 35, 291); Spetează. (588, 35, 302, 182, 185, 602, 19); Spetează pestriţă (35, 320, 291 Trans., 58); Spetează tărcată (35, 320, 291, 58, 133, 237, 28 Trans.); Spetejoară (182); Spiribană (320); Tartarachi (407); Trestie mirositoare (35, 182, 277, 289, 500, 201, 588, 133, 320, 291).
    Magh.: Kalmus (370); Kâlmos (302, 530); Kâlmus (235, 28); Orşovi kâlmos; Sârga vizi liliom (36, 237).
—   Germ.: Kalmus (370, 302, 201, 411, 235, 237); Gemei-ner Kalmus (385). — Franc.: Roşeau odorant (421).
—   Rus.: Air bnlotnli (573). — Ucr.: Tatarske zilbe (201). - Pol.: Ahyr (607).
    ACTA EA spieata L. — Orbalţ Fam. Ranunculaccae
    Alte numiri: Boz (223); Buruiană de orbalţ (103 Mold.); Buruiană dc orbanţ (433, 102); Cristof (135); Cristofoare (346); Crislofor (133); Cristoforă (289, 455, 182, 133, 291); Cristoforea (319, 320); Cristoforiţă (346); Hristofoară (363, Botoşani); Hristoforiţâ (190); Iarba cristoforului (289, 19, 179, 319, 455, 351, 291, 320); Iarba fiarelor (228); Iarba lui Hristofor (190); Iarba orbal-ţului (433, 516, 242); Iarba Sf. Cristofor (289, 133, 139, 234, 281, 320); Iarba lllharului (102, 133, 163, 182. 190, 234, 289, 291, 320, 433, 4c5); Iarbă de orbalţ (95); Iarbă de orbanţ (259, 433, 179, 133, 319, 225, 455, 234, 291); Mura pădurii (577); Mură de vite (99); Orbanţ (289, 179, 320, 182, 367, 366, 291).
    Magh.: B6ka bogy6 (603); Farkas szolo (389); Fiizeres bgkabogyo (530); Orbâncz (367). — Germ.: Christofs-kraut (389); Christophskraut (464, 363, 603, 34); Gemei-nes Christophskraut; Schwarzbuschwurzel, Schwarzbăsch-wurzel (226). — Engl.: Baneberry, Herb Cristopher (444).
—   Ras.: Voroneţ kolosovidnîi (603,     573).   — Pol. :
Adamvo rebro (407).
    Odinioară folosită ca plantă de leac contra ciumei (Cristofor, patronul vindecării), bolilor de piele, orbalţului (96). Se dă vitei pentru a rumega (99, 436); vindecă răni de tăietură (190).
    ADENOSTYLES alllarlae (Gouan) Kcrn. — Ciucuraşi Fam. Compositae
    Alte numiri: Bosacă (289, 320, 455, 133, 163, 291); Ciucurelcle Maicii Domnului (291); Floarea ciumei (289,
319,  320, 455, 163, 103, 291).
    * ADIAXTIIL'M capiUus-veneris 1.. — Părul felei (19,
320,  500)
    Alte numiri: Aspcnchiu (320, 133); Buricul vincrei (320); Buruiana de bubă neagră (120); Părul fetei mişele (36); Părul Maicii Domnului (133); Părul Maicii Precistei (320); Părul orfanei (847, Bucov.).
    Magh.: Arva leâny haj (228); Ârva leâny haja fii; Venus haja fii (36). — Germ.: Frauenhaar (228). — Franc : Capillaire de Montpellier (421). — Engl.: Maidenhair fern (444). — Pol.: Kudyckanizna (407).
    Drogul (Ilcrba capillorum veneris) se foloseşte In medicina populară.
    ADOXIS I..
    Fam. Ranunculaccae Adonis aeslivnlis L. — Cocoşei de cîmp Alte numiri: Chimen ciinesc (289, 179, 163, 320, 291); Cocoşei (163, 412, 320, 603, 411); Iarba cocoşului (259, 133, 163. 411, 319, 291); Ruscuţă (455, 601, 291); Ruscuţă dc primăvară (601); Ruscuţă văratică (289, 320, 291); Ruşcuţă (120, 141, 163, 139); Scinteiţă (434); Scrinlitoare (543); Spînz (133).
    Magh.: Hărics (530); Hdrils (237); Kakas virâg (412, 25, 237); Nyâri herics (603, 600, 530); Sârga kukorts (237); Velesi herics (526). — Germ.: Adonisblume (411); Adonisroschen (843, 600, 363); Das wilde Feld-Sommer-Acker-Maricn-Rofel (237); Rolcs Korngckrăutig, Rălsrl (226); Somnieradonis (226,464); Slinkcndos (Stinkiges) Gekrăut, Stinkiges Gckrăulig (226).
    Adonis autiimnalis L. — Rusculă tomnatică (289, 291, 320, 325, 603)
    Aite numiri: Cocoşei (163); Cocoşei tomnatic (289, 291, 320, 363); Ruscuţă de toamnă (190); Ruşcuţă tom-natecă (Mold.).
    Magh.: Oszi herics (421). — Germ.: Hcrbst-Feucr-roschcn (603).
    Adonis flamniea Jacq. — Ruscuţă (163, 259, 291, 603) Alte numiri: Cocoşei (163, 289, 291); Culoarea focului (551, Bacău);    Picătură de sînge   (190).
    Magh.: Lângszinii hdrics (603, 530). — Germ.: Herbst-adonis (201); Scharlachrotes Feuerroschen (603). — l'cr.: Ociki (201). — Pul.: Horycvil ohnystyj (407).
    Adonis vernalis 1.. — Ruscuţă primăvăralică Alte numiri: Bulbuc (434); Buruiana calului (103): Buruiană dc talan (103. 13); Buruiană neagră (103); Chioara găinii; Cocoşei (163, 574); Cocoşei de cîmp (133); Dediniţă (425 jud. laşi); Dediţă (434); Dediţei galbeni (118, 63); Dediţi (66, 384); Dediţei galbeni (486); Iarbă de talan (357); Ruscuţă (259. 602, 133, 179, 163, 291, 600); Ruscuţă de primăvară (485. 440); Scinteiţă (412); Spănţ (133); Spinţ (289, 291 Dobr.); Spînţ (433, 35); Splnţ de deal    (Iaşi); Splnz (602, 425); Spinz albastru;
Splnz dc cal;    Spînz de vite, Spînz galben (103);    Sprenţ
(433, Mold.);    Sprenţuri (Mold.).
    Magh.: Tavaszi herics (603. 600, 530); Tvuk szem (412). — Germ.: Friihlings-Teufelsauge (385); Friihlings-adonis (201, 484); Fruhlingsadonisroschen (603); Teufels-auge (484). — Rus. : Goriţvet vesennii (407). — l’cr.: Goriţvit (201). — Pol.: Horycvit (407).
    Adonis volfjensis Stev. - Buruiana talanului (102, 103)
ADO
  12
AGR
    Alte numiri: Ruscuţă; Ruscuţă primăvăratică, Splnţ (291).
    ADOXA moscbatelllna L. — Frăguliţă Fam. Adoxaceae
    Alte numiri: Moscuşor (133, 163, 458, 289, 320, 319, 291); Moscuţă (320); Muşcuşor (363).
    Magh.: P6zsmafii kokzkagyongy (359); Pdzsmaszagu kockagyongy (530). — Germ.: Moschuskraut (389, 484); Bisamkraut (363).     - Franc.: Herbe musqude (421).
—    Engl.: Moschalel; Toronhall clock (444). — Pol.:
Pizir.aczek (407). — Sirbo-cr.: Moskovica (407).
    AEGILOI'S cvllndrica Host. — Ciucure (217), Costrei (320)
    Fam. G r a in i n c a c
    ALMH'ODIl'M podafinirla L. — Piciorul caprei Fam. l/mlielliferac
    Alte numiri: Buruiană dc orbalţ (66 Trans.); Laba urv.il'.i (Oii.).
    M'Ujh.: Baklopp (389); Kccskc lâb (412); Podagrafii (530, cal). - Germ. şi sâs.: GciflluD (226, 603, 484); Gemeincr GciQfuQ (201); Gierschi (226, 363); Gder; Gcîrgckmlich; Holundcrgckrăul; Schicrling; Schirr-gckreidicli; Schwcinsgckrăutig; Zirka (226). — Engl.: Goulwcid. Bishop’s wced, Ground cldcr, Herb Gerard (111). - l'cr.: Siifl’, Scleslo (201) - lius.: Suit’ oblk-itovennaia (535, 003). — Pol.: Borsevka (107). — Sirbu-cr. Jurcevac (107).
    Utilizată di* popor ca planlă de leac.
    •   AKSCILLS hippocasUtnuiu L. — Castan sălbatic, Castan porcesc
    Fam. H i p p o c a s t a n a c e a e Alic numiri: Aghistin (163); Castan (75, 601, 599); Castan dc cai (179, 470, 35, 234, 320, 516); Castan dc India (103, 464); Castanul calului (133, 163, 455, 35,
319. 231, 320, 289, 500, 63, 161, 291); Castanul porcului; Castan ; Ghistin (Baia Mare).
    Maijlt.: Vadgesztenye (412, 28, 327, 387f, 527, 603, oM>); Fulur bokrctafa (830); Bokrcla fa (412, 530, 527); G'.-'stenye (288); Logeszlcnye (412, 114, 527); Voros loy< s/.Iciivl- (114). — Germ.: Gcmeine RoDkaslanie (603); Kas!anii-nl>aum (226); Wilde Kastanic (237); RoBkasta-nie (220, 201, 404, 303); Rolbliihende RoDkaslanie (114).
—    Franc.: Marronier d'Inde (114); Marronicr Faux Cliatai^niir (421). — Engl.: Horse chcslnut (114). Com-mon liorsc clieslnul (559); — Rus.: Konskii kaştan (201).
—    Sirkn-cr.: Madjal, Divlji kaslan (407).
    AETIIIOXEMA saxatilis L. R. Br. - Tăşculilă (319, 320)
    Fam. Cruciferae Germ.: Slcinlăschel (389).
    AETIR'SA cynapium L. — Pătrunjelul ciinelui Fam. Umbclliferae
    Alte numiri: Buciniş (411); Cucută mică (72, 163, 133, 35, 289, 273, 320, 118, 161, 291); Pătrănjelul clinului (35, o99, 325); Pătrinjel clincsc (125, 411); Pătrlnjică (163); Pătrunjel dc clmp (141); Pătrunjică (35); Petringei clineşli (319, 320, 161); Petringelul ciinelui (161,319, 320); Petrinjcl ciinesc (120, 201, 500); Petringică (319, 291); Petrinjeii ciinelui (289, 19, 291); Petrinjică (289); Petrunjel sălbatic (536); Petrunjică.
    Magh.: Adâz (530, 826); Koldusfu (235); M6rges ădâz (830, 603, 389). — Germ.: Gemeine Hundspetcrsilie (389, 603); GlciBe (411, 226); Hundspetersilic (201, 226,
34, 235); Wilde Petersilie (226, 235); Wilde Pitersilich (226). — Franc.: Ethuse cigue, Petite cigu8 (421). — Engl.: Fool’s parsley (444). — Rus.: Kokorlş (573); Sobacia petruşka; Kokorlş oblknovennii (603). — Ucr.: Pseaceaia petruşka (201). — Pol.: Blekit, Bolehniv, Blekot, Mordow-nik (407). — Strbo-cr.: KokoriS perSunjak (407).
   •    AGAPANTHUS umbellatus L’Herit. — Crin albastru (jud. Galaţi)
   Fam. L i 1 i a c e a e
   Germ.: Liebesblume (257); Blaue Tuberose (295).
   * AGAVE americana L. — Limba boului (Bucureşti)
   Fam. Amaryllidaceae
   Alte numiri: Haluz (547); Roadă (Bucureşti); Săbor (320); Spin (79).
   AGERATUM lioustonlanum Mill. — (A. mexicanum Sims.) - Pufule/i (291, 485)
   Fam. Compositac
   Alte numiri: CInepă de apă (163); Pufuşor (465,
492, 600); Pufuleţ; Vanilie.
   Magh.: Kendcrpakoca; Kdkbojt (600). — Germ.: Lcbcrbalsam (226, 600); Vanilie; Zinerarie (226). — Engl.: Fioss-fiower. — Pul.: Zcniszck (407).
   AGRIMONIA eupatoria L. — Turifă mare
   Fam. Rosaccac
   Alte numiri: Asprişoară (451); Boitoreană (184); Buruiană dc friguri (14); Canipoală (320); Coada racului (588, 291 Bucov.); Cornăţcl (433); Dumbravnică (551); Gălbănare de gernic (291 Bucov.); Gălbinare dc germe (184); Lipici, Lipicioasă ; Mătcuţă ; Scai mărunt (433); Scăişor (412); Sora fragilor (Orşova); Turicioară (184, 320, 179, 163, 289, 291); Turiţă (184, 320, 366, 179, 163,
319, 289, 433, 367, 601, 291); Turiuţă (139, 320); Tur-teţă marc (597).
   Magh.: Aprobojtorjân (412, 541); Kozonsdges parlofu (530); Parlofu (237, 370, 28); Bojtorjân (370); Bojtor-jânos pârld (541); Tiido fii; Patika pârlofii (603); Koldus-Iclii, Patikai pârlofii. — Germ.: Ackermcnnig (484); Echter Ackermennig (421); Lungenkraut (226); Kccb-kraut (237); Odermcnnig (226, 370, 363). — Rus.: Rcpci-nicck aplccinli (603).
   Folosită In medicina populară pentru boli dc plămlni.
   AGHOPYRON Gaertn. (Triticum L., Agropgrum Râm. el Schull.)
   Fam. Gramineac
   Ayropyron brandzae Panţu ct Solacolu — Pir (584).
   Agropyron canin uni (L.) Pal.-Beauv. — Pir păduref (291)
   Magh.:   Szakâlos tarackbuza; Boiondbuza (530).
—    Germ.: Hundsquccke (291). — Engl.: Bearded couch grass (444). — Pol.: Pszcnica (407). — Strbo-cr.: 2ilo (407).
   Aflropyrun junceuiu (Jusi.) — Pir de mare (255, 548 Dobr.)
   Agropyron repens (L.) Pal.-Beauv. — Pir
   Alte numiri: Albei (180, 291); Chir (289, 302, 120, 139, 291, 35, 234, 602, 433); Chirău; Griul miţei (547 Bucov.); Iarba ciinelui; Pir gros; Pir mic (133, 161); Răgălie (180, 120, 291, 602); Tirău.
   Magh.: Ebgy6gyit6 pâzsit; Buzaperje; Kutyapcrje; Kutyaperje (120, 370, 28, 237); Ktisz6tarackbuza (530); Perje (28, 237); Tarackbuza 302,526). — Germ. şi săs.: Hundsgras (237); Gemeine Quccke (389); Queckengras (201, 237); Gras, Graswurzel, Maschar, Maschargras,
AGR
 13
 ALC
 Leicliter Maucher, Pchirr, Ptchirr, Tchirr, Ptchirrwurzle, Quccke, Schneidiggraskeid, Schneidiggraswurzel, Tschirr-gras (226). — Franc.: Chiendent (291). — Engl.: Couch grass, Scut eh, Twitch (444). — Ucr.: Perii (201). — Pol.: Pyrij (407). — Slrbo-cr.: Pirika, Pirevina (407). AGROSTKMMA gltbago L. - Neghina Fam. Caryopliyllaceae
    Alte numiri: Barba împăratului (289, 320, 133, 179, 141); Coroniţă (320); Curcubea (320, 526); Curcubeu (179); Floarea cununei (289, 19, 320, 179); Flocoşele (289, 320); Flocoşicâ (289, 320, 179); Iarba vlntului (201); Nebunele (411); Nedină (426); Neghină de holde (363 Mold.); Neghină neagră (161, 133); Neghiniţă (433, 145); Negină (143, 25, 193); Noptiţă (133); Obsigă (504); Trei fraţi pătaţi (133); Zâzanie (470); Zizanic (289, 500, 179, 411, 133, 320, 366, 182, 367, 291, 193, 319); Zizanic (182, 291).
    Magh.: Konkoly (237, 357, 25, 370, 359, 526, 530); Vetisi konkoly (603, 530). — Germ. şi sus.: Kornradc (389, 484); Dobel (411); Fioringras (201) ; Feldradc (226) ; -J.olch (543, 411); Kornnelte; Komnăgeltcin (237) ;Korn-rade (226, 603); Maden (237); Rade (363); Radei, Ruarl (226); Raden (543, 411); Schlechtes Korn (543); Schwin-delloch (411); Trespe (543, 237); Unkraut (543). — Franc.: ■ Nielle de bl6s (291). — Engl.: Corn cocklc (444). — Rus.: Kukol' posevnei (603). — Ucr.: Kukol (201).
    Rădăcina se foloseşte In mcdicina populară contra diareii. Amintită In clntece şi credinţe (190). ALDROVANDA vesiculosa L. - Otrăfel (603)
    Fam. Droseraceae
    Germ.: Wasserfalle (603); Blasigc Wasscrhade (389). AGROSTIS L.
    Fam. Gramineac
    Magh.: Tippan . — Germ.: StrauBgras, Windhalm.
 —  Rus.: Poleviţa.
    Agrostls canina L. - Bucăţel (163, 259., 291, 319, 320) Magh.: Ebtippan (530). — Pol.: Mietelnica, mietlica ;407). — Strbo-cr.: Rosulja (407).
    Agrostls stolonifera L. (A. alba Auct.) — Iarba ctmpului Alte numiri: Cătuşnică (133); Iarba vlntului (179, 289, 291, 133); Lină de baltă; Măhărîtă (456); Măleaţă (Călăraşi); Mărlţă (486 Măcin); Moleaţă ; Ovăşniţă (453); Ovezică (Valea Roşie, jud. Ilfov); Păiuş (320, 289, 179, 291).
    'Magh.: Szortippan (412). — Germ.: Fioringras (389).
 —  Pol.: Matlica (407). — Sirbo-cr.: Rosulja (407).
    Agrostls tenuls (A. vulgaris With.) — Păiuş (291) Alte  numiri:   Firuţă (542); Păiuşină.
    Magh.: C6ma     tippan (530). — Germ.: Rotes   StrauD-
 gras (389). — Engl.: Common bent grass (444).
    AILANTHUS altlsslma (Mill.) Swingle (A. glandulosa Desf.) — Cenuşer
    Fam. Simarubaceae
    Alte  numiri:   Arbore puturos (470, 320, 179, 464,
 289, 163, 291); Brlnca ursului (141); Cenuşar (431, 492); Ciumac; Crucea pămlntului (141); Lemn acru (434); Lemn domcslic (Jiana, jud. Mehedinţi); Mastacăn, Mastacin (Devesel, Jiana, jud. Mehedinţi); Nelemn (163, 464); Nuc puturos  (468 Bozovici);  Nuc sălbatic; Nucar;     Oţătar
 (425); Oţetar (44, 418, 492); Oţetnic; Pic»lan ; Pom nărod (434).
    Magh.: Bâlvănyfa (114, 334, 603). - Germ.: Gotter-baum (114). — Franc.: Vernis du Japon (421). — Engl.: Trec of lieaven (559). — Pol.: Bizderko, Chiwian (407). AJUGA L.
    Fam. I. a b i a l a e
    Ajugu chninaepilys (L.) Schrcb. — Tămlifă de clmp Alte numiri: Filimină de cîmp (Teiuş, jud. Alba); Rută sălbatică (36); Tămiiţâ (601, 13); Tămiiţă galbenă (161); Vineriţă de arătură (3); Vineriţă galbenă (161).
    Magh.: Kalincainfii (526, 530); Kalintza fii (25, 237); Szennyes infii (530); Vad ruta (36). — Germ.: Acker-giinsel (389); Gelber Giinsel (257); Feldzypresse (237).
—   Franc.: Bugle Pelit-pin (421). — Engl.: Grounde pine (114). — Rus.: Dubrovka elocikovidnaia (573). — Pol.: Dobrovka (407). — Sirbo-cr.: Ivica (407).
    AJuga reptuns L. — Vineriţă
    Alte numiri: Barba boierului (547 Bucov.); Bugulă (500); Buruiană de sub alun (jud. Braşov); Cearta casei (289, 63, 588, 163, 291); Goniţă (103); Frunză de orbalţ (98, Romuli); Frunză de sub tufă (98 Năsăud); Iarbă întăritoare (36); Iarba spurcului (96 Ponor-Alba); Lavren-tină (320, 289, 63, 179, 133); Lupariţă (Muşca, jud. Alba); Suliman (470); Tacin (153); Tămlică; Tămiiţă (259, 433, 455, 133, 190); Vineţică (293, 470, 320, 289,179, 133).
    Magh.: Nadâly fii (36); Oslorindâs infii (530). —Germ. : Blaue Blumc ; Eidcchsenblume ; Eidechsengekrăutig (226); I’eldzpyrcssc (411); Kcrzohen; Kerzenblume (226); Kriechendcr Giinsel (201, 226, 484); Natlernblumc, Nattemgekrăutig; Wilde Basilic (226). — Rus.: Dubrovka polzuciaia (573). — Ucr.:      Dubrovka (201). — Pol. :
Bohorodycnyk (407). — Sirbo-cr.: Ivica (427).
    Ajuga gcnevensls L — Suliman
    Alte numiri: Gubănaş (291 Bucov.); Iarbă dc greutate (433, 95); Lavrentină ; Vineriţă ; Vineţică (320, 289, 179, 163, 291).
    Magh.: Infii (541). — Germ.: Giinsel (484); Heidc-giinsel (287).     —   Pol.:   Bratcyk, Dabrowka (407).
—   Strbo-cr.: Ivica (407).
    Ajuga laxmanni (L.) Benth. — Barba boierului Alte numiri: Adamască (147, Mold.); Adămească (190); Avramească; Avrămască (433, 102, 103); Avră-measă (291); Avrămească (75, 184, 179, 13, 291, 289, 433, 103, 163); Cărstănească; Chica voinicului (141); Cîrstăneasă (291); Cirstănească (184, 289, 179, 433, 163); Creştinească (103); Cristenească (184, 289); Cristinească (13, 103); Dumbăţ (199); Iarba boierului (594 Bucov.); Iarbă broştească (139); Limba boierului (592, 551); Mila domnului; Milostivă ; Veninariţă (433).
    ALCHEM1LLA L.
    Fam. Rosaceae
    Magh.:    Bokâl; Palâstfii; Harmattartâ pecărlapi.
—   Germ.: Frauenmanlel. — Engl.: Lady’s mantie.
—   Rus.: Manjetka.
    Alehemllla acutlloba Opiz. (A. aculangula Bus.) — Colacul babei (Zizin, jud. Braşov)
    Alte numiri: Iarbă băloasă (Trans.); Nalbă, Scrln-titoare (Măneciu, jud. Prahova).
                                                                       Alcliemllla vulgaris L. — Creţişoară Alte numiri: Brumăric (602, 291); Creţărcl (96 Beia, jud. Braşov); Creţişor (320, 19, 354, 267); Făină de in (304 Răşinari); Pălaşcă (411); Plască (289, 320, 234, 179, 120, 411, 291); Plaschc (384); Plcască (28, 234,
 ALI
 14
 ALL
2.S9); Pleaşcă (133. 291); Rătunjir (96 Sohodol, jud. Braşov): Umbra muntelui (602); Umbrarul doamnei; Umbrarul muntelui (291 Bucov.).
    Magh.: Boldogasszonpalăstja ; Bokal (389); Csillag gerepezin (412): Kozonsfges palâstfii (603); Oroszlân-talpfii (370, 28); Erdei palâsirii; Palâst (120). — Germ.: Frauenmaiilcl (267, 370. 363); I.iiwenfuB (201). — Franc.: .Manteau de Nolre Dame (421); Picd-de-lion (120).
-   Engl.: I.ady’s mantie (III). — l'cr.: Perevertneţa (201). - pol.- Hadynnvk. prywrotnik (-107). — Sirbo-cr.: Vi-rkuta (-107).
    I.a Beia (jiul. Braşov) frunzele se pun pe bube, iar liorli- in lapti- \e dau pentru dureri de cap.
    Alte numiri peniru specii neidcntificale: Poala Sf. Morii.
    A1.IS.MA plaiittijio-aquntica I.. (A. plantago L.) —
Limbarită
    Fam. Alismataceae
    Alte numiri; Brincariţă (154); Limba bălţii; Limba bilţilor (184, 320. 2S9, 63, 291); Limba broaştei (456, 3, 455. 320. 289, 141, 184, 139, 411, 133, 291); Limba oii (291); Limba vacii (436, 99); Pătlagina apei (139, 184. 133. 161. 458. 320, 289, 291); Pătlagina bălţii; Pătlagina bălţilor (289); Păllăgină de apă (289, 291, (33, 141); Plastur; Platagină de apă (19, 291, 257); Plă-langinâ de apă (31, 320); Plătăgina bălţilor (320, 291); Podbal de apă (133); Podbcal de apă (184, 455, 320, 0>5. 289. 31, 19. 120. 141, 291); Rahnă (78).
    Magh.: Hidor (359, 830); Vizi hidiir (530); Yiziuti fii (237). - Germ. : Froschloffel (411. 389, 484); Frosch-kraiil (363); Gemcinnr Froschloffel (226, 201); Kriilen-liiffel (226); Wasserwegerich (237). — Franc.: Plantain d’eau (421); Fluteau (436). — Engl.: Waler plantain (444). — Rus.: Ciaslulia podorojnikovaia (573). — l'cr.: Jabeneţ (201). — Pol.: Baba. Zabiniec (407); Babczany.
—   Sirbo-cr.: Vodena bokvica (107).
    Se foloseşte in medicina populară la .,pocitură" (paralizii) şi „lingoare” (febră tifoidă) (99. 136).
    ALI.IARIA nfffriiiulis Andrz. — l’sturoiţu
    l'am. Cruciferae
    Alte numiri: Aişoarâ (289. 163, 179, 291); Aişor (289. 63, 163, 179); Ainşoară (289, 163, 291); Aiuşor; (289. 133. 103, 411, 291); Bruncuţă usturoaic (363, Mold.). B iruiană de bubă rea (96); Buruiană de perit (13); Buruiană peniru răni; Floare de lungoare (141, 133); Frunza voinicului (179. 133, 289, 63, 319, 320. 291); Gălbenele (141); Gălbinelc (133); Iarba tăieturei (141); Iarbă de boale (289. 179, 291); Iarbă de lingoare (28, 279, 370, 173, 267. 291, 233, 63, 19, 133, 319. 366, 320. 370); Iarbă de rană (141); Iarbă de toate boalele (289, 133, 319, 141. 455, 291); Rădăcină de lingoare (lungoare) (141): l'sturoaie (259, 179, 291); Usturoiasă (291); Yindecă-lOJre (259, 319, 141, 179, 133, 291); Yindecea (141); \ i'idecuţă (289, 319, 320. 133, 128, 148, 291); Voinicică (259, 133. 145, 291).
    Magh.:    Hagymaszygufii (28,      237); Hagymaszygu
szegecs (603, 387. 530); Hagymâzfii (237, 28); Fokhagy-maszagufii (370); Kănycsombor; Szegecs (530). — Germ.: Knoblauch-Hedericb (389, 454); Knoblauchskraul (267, 226. 370); Knoblauchkraul (237); Asphodill (411). - Engl. Garlic muslard, Hedge garlic (444). — Rus.: Cesnocinik aptecinli (603). — Caraşov.: Ranajka bujod. — Pol.: Casnok (407); Kinskyj (407). - Strbo-cr.: Cesnjaca (407).
   ALLIl.M L.
   Fam. Liliaceae
   Alllum ammophilum Heuff. (A. flavescens Bess.)
-   Aişor (180, 291)
   Alte numiri: Ceapa ciorii de clmpie.
   Magh.: Halâvânyhagyma (530). — Germ.: Sand-Lauch (389).
   Allium ampeloprasum L. — Ceapă de vară (180, 291,
319, 320)
   Germ.: Sommer-Lauch (291). — Franc.: Aii d’Orient (291); Aii Faux Poireau, Grosail, Carambole (291).
-   Engl.: Wild leek (444).
   Alllum asealonieuin L. — Hajme Alte numiri: Aliim (Banat); Agi mă (234, 163, 595); Ajimi; Ai hajmă (363); Ai de pădure; Ai sălbatic; Arpa; gic (366); Arpagică (120); Asmaciu (120); Aţmaciuc (120); Barabuleancă (Hăneşti-Dorohoi); Ceapă bllndă; Ceapă franţuzească (191, 473, 170); Ceapă nemţească (Mold.); Ceapă turcească (Dobr.); Ceapă măruntă (237); Ceapă tufoasă (237); Ccpşoare (273); Dragme (Bihor); Hagimă (238, 425, 237, 61, 446, 366, 481, 289, 120, 500, 291); Hagimaţuchi (120); Hajimi; Hajme turceşti; Harpagicâ
(120); Hasmatuclii (120, 133); Hasme (163, 179, 328); Haşme (319, 123, 366, 259, 500, 133); Haţmaţuchi (120); Hăjmiţe (369); Hăjmuţe (Poieni, jud. Cluj); Horcegi (180, 291); Poroi; Pur (289, 179, 291); Pur de grădină; Salată (289, 179, 150, 291); Vlaşiţă, Vraşiţă (291, In satele din jurul mlnăstirii Horezu).
   Magh.: Magyvâhagyma (25); Mogyord hagyma (237, 530). — Germ.: Acschlauch (237); Aschlauch, Ăschloch (226); Schalotlcn (237, 34); Schalotte (Hegi). — Franc.: £chalolle (291). — Rus.: Luk-şalot (477). — Pol.: Bara* bolanka. — Strbo-cr.: Ylasic, Lintica (407).
   Allium atropurpureum \V. et K. — Ai negru (548 Trans.)
   Alllum ciirinatum L. — Ai ciciu (363 Mold.)
   Alllum cepa L. — Ceapă
   Alte numiri: Arpagic (190, bulbii mici); Cabă ( = ceapă de toamnă, 603 Tecuci); Cebulă (190 Istria); Ceapă bulgărească (190, Mold.); Ceapă de apă ; Ceapă de arpagic ; Ceapă de grădină; Ceapă hasmă; Ceapă lunguiuşc (61); Ceapă măruntă (61); Ceapă moldovenească (190); Ceapă rusească (190); Cepoi (190, Mold.); Cepşoară de vară (412); Ciaclama (45); Hagimă (453); Hajmă ; Harpagică ; Herpcjică ; Hoccgi (68, 2, 434); Orccag (190, 349); Par-pangică (396, Haţeg); Samulastră (ceapă rămasă din anul trecut); Ţeapă (Maccd.); Ţeapi (Maced.).
   Soiuri: Ceapă: dc Dărăşti, de Filiaşi, de Macău, de Tlrgu Frumos, de Ţibucani, dc Făgăraş, dc Turda, de Reghin, Roşie de Turcia, Topuz clntar, dc Buzău (600); Albă (74, 75, 180, 455); Albă de Buzău (163); Albă românească ; Dulce (Tg. Mureş); Neagră ; de Egipt (163); de Erfurt (562. 523, 163); de Spania (562, 163); de Portugalia (5§4); dc iarnă; măruntă ungurească; măruntă franccză (523); slrbească; vlnătă (Banat); Ca pogaşia (Banat); bulgărească; moldovenească (190); roşie (190, 163).
   Plantele cu inflorescenţa nedeschisă: Bubuşliu, Budulan (594, 592). Inflorescenţa: Duboi (Mold.); Hluj (Mold.).
   Magh.: Hagyma (541, 412, 237, 238, 600); Pirihagyma, Dughagvma, Kortehagyma, Minddghagyma, Palănkhagy-ina, Tllelohagyma (Cluj); Veres hagyma (237); Vfiros hagyma (412, 28, 530, 527, 36). - Germ.: Zwicbel (226,
ALL
 15
ALL
237, 600); Zwicfel (237); Enkelzwiebel; Familienzwiebel; Fatcho (226); Gemeine Zwicbel (34, 235); Samcnzwiebel; Schapoi (226); Sommerzwiebel (201); Steckzwiebel; Stupfzwiebel (Timişoara); Zwergzwiebel; Zwiebek (226).
—    Franc.: Oignon (291, 600, 436). — Engl.: Onion (600, 444). — Rus.: Luk repceatii (600). — Ucr.: Ţebulca; Luk (201). — Caraşov.: Luk.
    Are nenumărate întrebuinţări în medicina populară, pentru bube, bătături, indigestii şi boli lumeşti (436), pentru a vindeca apa la cai (190). Amintită în cîntece şi credinţe (190).
    Allium fistulosum L. — Ceapă dorească (133, 259, 291, 319, 320). Ceapă de iarnă (72, 201, 273. 547)
    Alte numiri: Ai turcesc (195); Ceapă (179); Ceapă lungă (179, 289, 320, 291); Cepşoare (289, 291); Egipteancă; Hajme (425); Turlă (133).
    Magh.: T61i hagyma (530, 527); Torcik foghagyma
(195). — Germ.: Winterzwiebel (201). — Franc.: Ciboule (291). — Engl.: Welsh onion (444). — Rus.: Luk-batun (573). — Ucr.: Ţebulca (201). — Pol.: Cibula (407); Plodzist. — Sirbo-cr.: Arslana (407).
    Alllum flavum L. — JIajmă păsărească (291 Galda de Sus).
    Alte numiri: Aişor galben; Ceapă sălbatică.
    Allium montanum Schmidt. (A. senescens Auct.,
A.   fallax R. et Sch.) - Leurdă (120, 237, 319, 320)
    Alte numiri: Ai (291, 433); Aişor (291); Floarea raiului (291 Bucov.); Usturoi (433).
    Magh.: Erdei foghagyma (237). — Germ.: Berg-Lauch (389); Bergknofel (237). - Pol.: Cibula hyrska (407).
    Alllum obliquum L. — Ceapa ciorii din Cheie
    Allium oi'hroleueum W. et K. — Ai sălbatic (163, 179, 289, 291, 320, 328, 411)
    Alte numiri: Aiuş (163 Banat); Pur (320, 163, 179, 289, 291).
    Allium olcraeeuin L. — Ai sălbatic (19, 163, 259, 291, 320, 346), Leurdă (19, 320)
    Magh.: £rdes hagyma (530). — Germ.: Gemiise-Lauch (226); Wilder Knoblauch (389). — Franc.: Aii polager (291, 421). - Engl.: Field garlic (144).
    Allium ophioscordon Link — Ai de toamnă (249, 319, 320)
    Alte numiri: Ai tomnatic; Usturoi (319); Usturoi de toamnă (320, 291).
    Germ.: Perlzwiebel, Rockenbolle (291).
    Allium paniculntum L. — Ai sălbatic (179, 320)
    Alllum porrum L. — Praz
    Alte numiri: Ai (543); Ai sîrbesc (195 Trans.); Ajimă (Balta, jud. Mehedinţi); Ceapă albă (547, Mold.); Ceapă bllndă (319, 63, 500, 455, 367, 135, 291, 320, 179); Coada vacii (133); Hagimă (120); Hajme (320); Horceag (133); Por (320, 369, 411); Poroi (470, 179); Poroaică (320); Poriu (289, 63, 19, 412, 133, 291, 190); Praj (425, 234,
463, 120, 133, 190, 14, 291, 407, 470, 289, 35, 179, 291); Pur (320, 289, 273, 412, 35, 133, 291).
    Soiuri: Praz: de iarnă lung, de vară scurt şi gros, Canuş (600); Caras (428).
    Magh.:       Por£hagyma  (527, 530, 600); Pârhagyma
(412, 28, 36, 527). - Germ.: Lauch (543, 600, 363); Porre (411). — Franc.: Aii poireau “(543, 600); Poireau
(600). — Engl.: Leek (600). — Rus.: Luk-porei (573, 600). — Pol.: Cybula, Perlivka, Por (407).
    Se foloseşte în medicina populară peniru Irînji (190) Amintită în cîntece.
    Alllum roliindum L. — Pur
    Alle numiri: Ai (320, 289, 133, 179, 291); Aiul şarpelui (133, 152); Arpagic; Coada vacii; Horceag; Lumînă-rică; Poriu (133); l'sluroi (433); Usturoi sălbatic (482, 182).
    Alllum sallvum L. — Usturoi, Ai Alte numiri: Ai de grădină (190, 198, 320); Ai de primăvară; Ai de loamnă (163); Ai de vară (133, 163, 289, 319, 320); Ai jidovesc (319); Ai usturoi (363 Mold.); Aii (Maced.); Alic (190 Maced.); Aliu (44, 237, 291, 190, 151 Maced.); Amu (190 Maced.); Baib (Mold.); Ceapă albă; Osturoi; Pur (163); Scăloi (554); Usturoi (259,28, 71, 800, 63, 291. 190, 486, 133); Usturoi de iarnă (562); Usturoi de primăvară (562); Usturoi de toamnă (163. 133); Usturoi de vară (289, 291, 133, 320, 424); Usluroni (193).
    Soiuri: Usturoi: de Cenad, de Copălău (de Moldova), de Obidiţi (600); Recambol (523).
    Magh.: Foghagyma (25, 223, 530); Fokhagyma (541, 237, 412, 36, 426, 368, 600). - Germ. şi săs.: Knăufel-knoblauch ; Knefelknobloch (226); Knoblauch (237, 201, 226, 34, 223, 196, 600); Knobel (237); Knoblănk ; Kno-bloch (226); Knofel (237); Oberspeil; Speil; Spel (226).
-   Franc.: Aii (600, 136). - Engl.: Garlic (600, 444).
—   Rus.: Luk-cesnok (573).       —   L'cr.: Cesnok (201).
—   Caraşov.: Beli luk.
    Se foloseşte al îl in medicina populară umană contra muşcăturilor veninoase (190), la colici, crampe şi viermi intestinali (101), cil şi in medicina populară veterinară.
    Allium sfhoeiioprusiim L. — Arpagic (163, 320, 367, 562, 601)
    Alte n imiri: Ai de ciorbă (363 Mold.); Ai de pădure (320); Ai tufos (547, Bucov.); Aiul ursului (320); Aiuş (180, 291); Ajmă (320); Arbagic (78, 289. 54, 473, 455, 163, 182, 325, 291, 600); Arbăgică (133); Arpacaş (152); Arpacic (346, 291); Arpacică (289, 500, 161, 289, 455, 133, 291); Arpagică (320, 412. 518, 163); Ceapă măruntă (273); Ceapă turcească (64); Ceapă cu foi subţiri (237); Cepşoară (36, 163); Cepşoară măruntă (412); Chişărău (289, 163, 182, 133, 180, 291); Dinte (Maramureş); Hagimă (367, 120, 201, 190); Hagiumă (190); Hajme (jud. Braşov); Hajme turceşti (320, 237); Harpacică (289, 291); Harpa-gic (133); Harpagică (139, 320, 163); Hărpăgică (Bucov.); Haşmă turcească (163, 120); Hladimc (Mold.); Horcede (127 Maramureş); Leurdă (320); Orceag (500, 562): Parpangică (396); Pur; Puri (320, 319, 289, 500, 163, 133, 291).
    Magh.: Aprohagvma (412); Dughagyma (600); Hagyma (367); Kilsiny hagyma (36); Mel61o hagyma (412, 237, L.27, 530); Mogyoro hagyma (412); Pirike hagyma.
-   Germ.: Schniltlauch (237, 543, 201, 226, 34, 411); Schnittlof (226); Schnillling (226,237); Schnirling (226); Steckzwiebel (600). — Franc.: Aii civette, ciboulelte (421); Petits oignons (600). — Engl.: Small onion; Seed-ling (600). — Rus.: Luk-rezaneţ (573). — l’cr.: Trem-bulka (201). — liulg.: Arpagik (601). — Turc.: Arpacik
(601). — Pol.: Luk. Zrizovanec Iribulka (107). — Sirbo-cr. : Drobnjak, VlasaTv (407).
    Alllum sporodoprasimi L. — Aiul şarpelui Alte numiri: Ai ciorăsc (506); Ai de năsîp (363 Mold.); Ai sălbatic (28, 237, 320); Ceapă bllndă (366); Ceapă
 ALL
 16
ALT
lungă (412); Cepşoară (36); Praj (363, 412); Praz (273); Prazul iepurelui (259, 163, 291); Pur (320, 289, 179, 133, 291); Usturoi, Usturoi de pădure (237).
    Magh.:    Kigyo hagyma (237, 412, 28, 36, 341).
—    Germ.: Sclilangenlaucli (226, 195, 389); Feldzwiebel
(237); Rockenbolle ; Wilder Knoblauch, Wall Knoblauch (220).  — Franc.: Aii serpentin (195); Aii rocambole
(121). - Engl.: Viper’s garlic (195); Sand leek (629).
—    Rus.: Luk pricesnocinli (535). — Pol.: Rokambul (441).
    Allium iirsinuni I.. — I.eurdă
    Alte numiri: Ai ciorăsc (506); Ai de pădure (319, 17(i. 289, 1!).'., 45"», 103. 179, 133, 291); Ai sălbatic (195); Aiuli : Aiuţi de munle (127 Maramureş); Aliu (198 Maced.); Aliu de iunie (201 Maced.); Leoardu (259, COI, 291); l.eordă ( 105).
    Magh.: Kigyo hagyma; Medvehagyma (195, 25, 237, :i:î I. 530): Posz-hagyma; Sahunâs (288).          —   Franc.:
Ail-des-bois (291). — Germ.: Bărenlaueh (225, 389): Mchlblumc (220); Nainfcl (237); Schiarmnach (220); Waldknoblaucli (237). — Engl.: Ramson (144). — Rus.: Luk medvejii (573); Ceremşa. — liulg.: I.evurda (601).
—    Pol.: Cvbula inedvcza (407).      — Sirbo-cr.: Crcmos
(107).
    Allium victorlalis L. — Ai de munte (291)
    Alte numiri: Ai (291, 433); Aiul şarpelui (195); Lcurd (291); Usturoi (133).
    Magh.: Râtyolos hagyma (308); Gyozdelmes fii (228).
—    Germ.: Allermannshamisch (289); Langer Allerman-shen (228). — Rus.: Ceremşa (573); Kolla. — Pol.: Siotkovyczosnek (407).
    Allium vlneale L. — Ceapa ciorii (139)
    Alte numiri: Pur, Samulastră; Usturoi sălbatic (190). Magh.: Bajuszos hagyma (530). — Germ.: Hundslauch (359). — Engl.: Crow garlic (444).
    ALNUS Mill.
    I’am. Betulaceae
    Magh.: Egerfa; £ger. — Germ.: Erlenbaum ; Erle.
— Franc.: Aune. — Engl.: Aldcr. — Rus.: Olha.
    Alnus ylutlnosa (L.) Gărtn. — Anin negru, Anin, Arin Alle numiri: Anin (190, 554); Alin; Alin negru
(320); Aninaş; Arin negru (259, 133, 854, 473, 315, 320, 234, 319, 155, 182, 163, 127, 325, 291, 95, 96, 542); Arinc (594, 190); Lipicios.
    Ariniş (asociaţie dominată dc arin), (426); Anine, Rlnză (amenţi, 505), Coduri (tufe mici de arin, 426), Corim (tufe dc arin, 396 Ţara Oaşului).
    Magh.: Enyves ăger (527); Egerfa (228, 28, 237); £gorfa (228); M£zgâs âger (603, 527); Mlzgâs Egerfa (114, 530). - Germ. şi săs.: Erle (226, 411); Erlbaum (226, 225); Erlslaude (226); Klebrige Erle (201); Otter-baum (363); Roth-Erle ( 14); Schwarzerle (114, 603, 389, 196, 454); Florile: (Kălzchen); Irlen Knepesker, Erlene Knospen, Erlene Knorcher, Erlenkloppelchen, Mitzker, Slriezelchen (226). — Franc.: Aune (436); Aune commune (291). — Engl.: Common alder (114); Black alder (559). — Rus.: Olha kleikaia (573). — L'cr.: Cio-ciuaia olha (201). - Pol.: Olcha, Olsza (407). - Strbo-cr.: Joha 407 .
    Alnus Incnna (L.) Moench. — Anin alb, Arin alb Alte numiri: Alin alb (320); Anin (289, 320, 334, 5 13,
493, 179, 291); Anin cenuşiu (289, 179, 328, 291); Anin
roşu (505, 291); Anine (ameţiţii, 505); Arim (455); Arime
  (599); Arin (289, 320, 234, 455, 179, 291); Arin cenuşiu (320); Arin de munte; Arin roşu (291).
  Magh.: Hamvas 6ger (603, 527); Hamvas tfgerfa (530). — Germ.: Erle, Erlenbaum (543); Grauc Erle (201); Grauerle (389); WciOe Erle (603). - Franc. : Aune blanchâlrc (121). — Engl.: Speckled alder (559).
  —   Rus.: Olha seraia, Olha eloha (535).
  Alnus vlrldis (Chaix) DC. — Anin de munte, Liliac de munte
  Alte numiri: Anin verde (539); Aninaş (320, 259, 179, 291); Arin de munte (411, 586, 325, 542); Arin verde (319); Iliac; lliac de munte (M-ţii Rodnei); Liliac (127 Maram.).
  Magh.: Zold £ger (603). — Germ.: Bergerlc (411); Griinerle (389, 603). — Franc.: Aune vert (421). — Rus.: Olha zelenaia (573). - Pol.: L.elic (407).
  *   ALOlî I..
  Fam. I.iliaceac
  *       Alo!8 arhorescens Mill. — Doftor (99 Drăguş, Făgăraş)
  *   Aloe (erox Mill. - Fiere de urs (291 Săcele)
  Alle numiri:      Doctor; Doflor, Grebenic; Rizac;
  Sabur (291, 473, 599); Sloletnic.
  *   Aloe suerotrlna Lam. — Fiere de urs (291 Săcele) Alte numiri: Doctor; Grebenie: Rizac; Sabur (291);
  Sloletnic.
  *   Aloe vera L. — Doflor (65)
  Alle numiri: Doctor; Fiere dc urs (291 Sâccle); Rizac, Sloletnic; Udagaci (463, identificare Indoclnică). ALOPECUnUS L.
  Fam. Gramineac
  Magh.: Ecselpâzsit. — Germ.: Fuchsschwanz. — Franc.: Vulpin. — Engl.: Foxlail. — Rus. : I.isohvost.
  Alopecurus aequalis Sobol. — Poponeţe (456 Macin) Alopeeurus yenieulalus 1.. — Coada vulpii (325, 542) Alte numiri: Coada şoarecelui.
  Alopecurus laguriformis Schur — Coada vulpii (586) Alopeeurus pratensls L. — Coada vulpii Alte numiri: Coadină (163, 291); Codină (63, 289, 320, 455, 179, 163, 291); Iarba bălţii (201); Jioaie llnoasă (128); Vulpină (500, 320).
  Magh.: Reti ecsepâzsil (530); Roka farka fii (36).
  —   Germ. şi săs. : Fench (411); Fuchsschwanz (201, 226); Fuchsschwanzgras; Maucherl; Gat Maucherl (226).
  —   Franc.: Vulpin (421). — Engl.: Meadow foxlail (444).
  —   Rus.: Lisohvost legovoi (573). — L’cr.: Smişnezilie (201). — Pol.: Wyezynice (407); Sisi ogon. — Strbo-cr.: Repak (407).
  ALSIXE vezi MISl’ARTIA ALTHAEA L.
  Fam. M a 1 v a c c a c
  Althaea palllda W. et K. (A. biennis (Winlerl.) Borb.)
  —   Nalbă albă (74, 75)
  Alle numiri: Nalbă mare (320,          179, 289); Nalbă
  rumenă (320, 179, 289, 328, 291).
  Magh.: Halvâny ziliz (530). — Rus.: Ştok-roza bied-naia (873). — Pol.: Malv blidna (407).
  Althaea cannablna L. — Camileac (103 Dobi.) Magh.: Kender ziliz (541). — Strbo-cr.: Sljez (107). Althaea offlelnalis L. — Salbă mare Alte numiri: Nalbă (411, 601); Nalbă albă (2c9, 002, 63, 360, 133, 19, 102, 277, 32», 412, 322, 28, ."O, 3Î9,
ALt
O
AMA
35,  3, 455, 133, 179, 601, 481, 291); Nalbă hună (500, 161); Nalbă dc cimp; Nalbă de luncă (602, 470); Nalbă de pădure (412); Rujă (65, Dorohoi).
    Magh.: Feh6r mâlyva (412); Fchdr mâlva (36); Fcj6r mâlva (235); Lâgygejdr mâlva (370); Mahola; Mazola (28, 237); Orvosi ziliz (530, 527, 603); Ziliz (302). - Germ.: Gebrăuchlichcr Eibisch (389, 603); Allhce (411, 237); Arzeneilicher (226); Eibisch (291, 322, 302, 411, 226, 363, 235); Eibischkraut (370, 226, 238); Eibischgekrăutig
(226) ; Ibisch (237); Eibischwurzcl; Langenkraut; I.un-genkraut (226); Sibisch (237). — Franc.: Guimauve (322). — Engl.: Marshmallow (444). — Rus.: Dukaia roja (873). — Ucr.: Pseaceaia ruja, Cccz (201). — Pol.: Zyginarck (407). — Sirbo-cr.: Belislez (407).
    *   Althnea roşea (L.) Cav. — Nalbă de grădină Alte numiri: Cabuliştc (68); Nalba (75, 454, 65, 601, 492, 96, 600); Nalbă de ai marc (65); Nalbă Înaltă (320,
319); Nalbă învoaltă; Nalbă marc (433, 320, 319, 68, 291); Nalbă mare de grădină (259, 19, 470, 237, 543, 25, 179, 291); Nalbă roşie (259, 602, 360, 470, 161, 179, 291); Rojă; Roză; Ruj; Rujalină (259, 291, 360); Rujă (434, 14, 65, 627); Rujă de păluleu (65, 806); Rujă neagră (280); Ruji de Rusalii (483); Ruji dc botă; Ruji pe tuleu ; Trandafir cu pari; Tufănică.
    Magh.: Mâlyva ziliz (527); Mâlyva; Mâlyva roşa (25, 237); Mâlyva r6zsa (603, 600). — Germ.: Eibisch (843); Herbstrose (237); Malve (527); Pappelrose (226, 603); Rosenpappel (237, 226); Rosenmalve (226); Stock-rose (226,    237,  257); Topfchen; Weberrose (226).
—    Franc.: Rose tr6miere (322, 600). — Engl.: Hollyhock (444); Marshmallow (600). — Rus.: Ştokroza rozovaia (573); Şcitok-rozovaia (603); Maliva (600).
    ALYSSUM L.
    Fam. Cruciferae
    Magh.: Ternye; Ternycfii. — Germ.:        Steinkraut.
—    Franc.: Alysson. — Engl.: Alison. — Rus.: Buracioc. Alyssum cnlyclnum L. (numele valabil astăzi: A.
alyssoides L.). — Ciucuşoară *
    Alte numiri: Albiţă (603, 291, 289, 320, 133, 141. 163, 182); Bărbişoară (133, 163); Buruieni albe (152); Disculeţ (291, 289, 320, 133, 141, 163, 182).
    Alyssum desertorum Stapf. (A. minimum Willd.) Bărbişoară (133, 289, 291, 603)
    Alte numiri: Albiţă (133); Bărbuşoară (411).
    Germ.: Hederich (411).
. Alyssum linlfolium Steph. — Ciucuşoară (603) Alyssum minimum Willd. vezi A. deserlorum Stapf. Alyssum minutum Schlecht. — Bărbişoară (163) Alyssum montanum L. — Ciucuşoară (363 Mold.) Alyssum repens Baumg. — Cuişoară (603, 542)
    Alte numiri: Albişoară (Munt.); Albuşor; Ciucuşoară (291); Cuişoară de munte (419).
    Magh.: Havasi ternye (603). — Pol.: Buracok (407). Alyssum saxatile L. (A. arduini Fritsch). — Bărbişoară (161)
    AMARANTHUS L.
    Fam. Amaranthaceae
    Magh.: Ecsetpâzsit. — Germ.: Fuschschwanz. — Rus.: Şciriţa.
    Amaranthus albuş L. — Ştir alb (325, 482, 508, 440), Ştir (603)
    Magh.: Feh6r disznopartj (603). — Germ.: WciCcr Fuchsschwanz (603). — Rus.: Şciriţa belaia (573).
    Amaranthus angustifolius Lam. (A. silvestris Desf.)
—     Ştir
    Alte numiri: Moţul curcanului (433, 163, 291); Nasul curcanului (433); Ştir mic (281, 289, 133, 163, 291); Ştir roşu (363 Mold.); Ştir porcesc (Botoşani); Ştir prost (163, 291).
    Magh.: Cigâny disznopar6j (603); Esterparej (237, 28). — Germ. şi săs.: Zigeuner-Fuchsschwanz (603); Meyeramarant (237); Gcineincr Tausendschon (201); I.obodjcuart; Nider Stucr ; Parrigekreir ; Rotcr Mauchert; Rolcs Gekrăulig; Ruit Gekraidich; Ruit Puni; Ruit Mauchert (226); Samtblume (363); Tschirr; Zichgekrău-tig; Zagekraidich (226). — Rus.: Şciriţa jminda (603).
—     Pol.: Szarlat kovio tmilosci, Sminda (407). — Sirbo-cr.: Tralor (107).
    * Aînnranllius onudalus L. — Moţul curcanului
    Alte numiri: Bojor (Xăsăud, 239, 184, 291); Bujor (65, 163, 182, 291); Busuioc roşu (289, 154, 320, 179, 182, 601, 291, 492); Clonţul curcanului (594, 592 Mold.); Muclan, Mucul curcanului; Nasul curcanului (494, 428, 433); Ştir (433, 325); Ştir roşu (79); Trompa elefantului. Magh.: Csâkos disznoparcj (603); Pulykaorr (600).
—     Germ. şi săs.: Fuchsschwanz (226, 603, 600); Parre; Puikablam ; Puikageschlander; Puikaschlotter; Puika-schlubber ; Puikanuas ; PuikaschăD (226); Puikaschnuabel
(227); Puikaschwanz; Rotcr Amarant, Roter Katzen-schwanz; Schwarzblaltemblatt (226). — Franc.: Ama-rante, Queue de renard (291, 600). — Rus.: Şciriţahvosta> taia (603, 873). — Pol.: Buracky, Samit, Lisiogony (407)
—     Sirbo-cr.: Stir (407).
    Amaranthus crispus (Lcsp. ct Th6ven.) N. Terrac.
—     Ştir creţ (452, 603, 548).
    Alte numiri: Căpriţă (Valea Roşie, jud. Ilfov). Amaranllius hypoehondriacus L. — Ştir de ogoare (508 Bucureşti)
    Alte numiri:     Ştir (19); Ştir roşu (Comana, jud.
Ilfov).
    Magh.: Szuros amarânt (454).
    Amaranthus lividus L. — Ştir prost (179, 150, 259, 488)
    Alte numiri: Moţul curcanului (291); Ştir (320); Ştir mic (452); Ştirişor (Botoşani).
    *     Amaranthus paniculatus L. (A. sanguineus L.p.p.,
A.  hybridus L. ssp. cruentus (L.) Thcll.) — Ştir roşu
    Alte numiri: Bojor (Trans., 259, 433, 154, 291); Bojoroaică, Bujor (154); Coada vulpii (133); Giţa turcului ; Mucul curcanului; Ştir (601, 190); Ştir roşu de grădină (Mold., Munt.); Ştir de grădină (412).
    Magh.: N6met par6j (412); Veres pardj (25, 237).
—     Germ.: Rother Meyeramarant (237); — Rus.: Şciriţa mctelciataia (603). — Pol.: Scyryca horodova (407).
    Amaranthus retroflexus L. — Ştir Alte numiri: Chir (148); Ştir alb (506); Ştir de porci; Stir porcesc; Ştir sălbatic (289, 500, 63, 603, 325, 291, 526, 320, 133); Ştir verde (289, 500, 63, 320, 133, 291); Ştiriţă.
    Magh.: Bârsony virâg (36); Diszn6partj (530); Dudvâs disznoparăj (603); Ezer sz6p (412); Szoros disznoparcj
(526). — Germ. şi săs.: Laboda ; Mal (226); Meieramarant; Melde, Parre (226); Parregekrait; Parrigekrădich ; Porri; Rauhhaarigcr Amarant (226); Rauhhaariger Fuchsschwanz (603, 359, 454, 22 i); Rauchstengel-Tausendschon (201); SLauer; Stschirr; Walt Puikaschliidder; Walt Ruset;
AMA
 18
 AND
Wilde Rcsede (226). — Rus.: Şciriţa zaprokinutaia (573, 603). - Ucr.: Şcer (201). - Caraşov.: Stir. AMAIIYLL1S belladouua L. — Crin roşu (600) Fam. Amaryllidaceae
    Germ. şi sds.: Rotc I.ilic (600); Schăfflilich; Schifflilie Spak : Spallilicli; Specklilie ; Tscliolaster (226). — Strbo-cr. Zvanika (107).
    *   AMOHPHA frulioosa 1.. — Salcim mic; Amorfă (la silvicultori şi horticultori)
    Mugii.: Gyulogakig (527); Kinincs (603, 600, 527 530). — livrm.: Falsclu-r Indigo ((303). — Franc.: Indigo bălani, Cytise commuii (291); Faux indigo (000). — Engl.: Aiaeia (000). — Pul.: Niedoszla. Zielny iiulycht (407).
—   Sirbo-cr.: Bezlika (107).
    AH YCîDALl S 1.. l-am. R o s a c e a e
    * AinyyUalus coiiiiininLs I.. (Primus amţigdalns Balscli.)
—   Migdal
    Alle numiri: Amigdal (131, 237, 412, 309, 36, 133); Badem. Baem (lf>3. 291 Maced.); Bagim ; Bădiniu ; Mandulă (19, 133, SOC»): Măgdălan ; Mendulă (190 Istria); Pom de mandulă (237).
    Magh.: Csemege inandula (114); Mandola fa (412, 25, 237, 238); Mandula fa (603. 36); Mondola fa (237, 368).
—   Germ.: Echter Mandelbaum (114); Mandelbaum (603, 363, 237, 238, 226): Mandel (848 Ban. 226); Mandelkern (813). — Franc.: Amandier (163). — Engl.: Almond (114).
—   Rus.: Mindal obiknovennli. — Pol.: Migdalina (407).
—   Sirbo-cr.: Mjendev (407).
    Amintit In cîntece (190) şi folosit In medicina populară pentru curăţarea pieptului, la răni, rtie, pecingine (190).
    Amygdalus nnua L. (Prunus nana (L.) Stokcs) — Migdal pitic
    Alte numiri: Cais păsăresc (163); Cais sălbatic (291 Dobr.); Cersic; Clicrsit; Chersic (103 Iaşi); Chcrsig; Copăcei; Migdal păsăresc (259, 320, 179, 103, 359, 291); l’ersecuţe: Persic pitic (431); Piersic sălbatic.
    Magh.: Gyalogmandula ; l langa brack (389); Hanga mandila (112); Torpe mandula (603, 527). — Germ.: Wilde Mandel (226); Zwergmandel (603, 389, 481, 226); Zwergmandelbaum (603).         —   Engl.:   Dwarf Russian
almond (559). — Rus.: Mindal nizkii (603, 573). — L'cr.: Bobovnek (201). — Pol.: Koslankovati, Babcuk (407).
—   Sirbo-cr.: Bobovnik (407).
    ANAGALLIS L
    Fam. 1» i i m u 1 a c e a e
    AnaHallis arvensLs L. (A. arvcnsis ssp. phoenicea (Gou.) (Sch. el Kell.) — Scinteuţă
    Alte numiri: Aurică (412); Buruiana bureţilor (184); Buruiană de rinduri roşii (98); Coardă de găină (131, 412); I'ocşor (433); Gonitoare, Gonitoarea vacii (103); Iarbă de păsări (412); Intiţă (163, 179, 133, 259, 320, 1, 291); Năsturaşi; Nigelariţă (Mold.); Ochişor (855, 133, 179, 289, 320, 184, 291); Ochişor roşu (319); Paperină (412); Plescaiţă (428); Răcuină (Mţii Apuseni, 428); Rocoină roşie (161); Rocoină (179, 133, 289, 320,154, 412, 291); Roşuţă (102); Scălci mici (133); Sclntcic (405); Scinteiuţă (133, 601); Scinteiuţă roşie (516); Schintioară (433); Sclnleuţi (99); Sclipeţi (179, 289, 151, 320, 411, 291); Soponelul calului (558 Mold.); Văcariţă (551).
    Magh.: Lud hur (412); Mezei tikszem (530, 526) Tyuk hur (412); Tyuk szem (370); Tyuk szemfti (28, 237). — Germ.: Gauchheil (484, 363). — Franc.: Mouron des champs (291, 436). — Pol.: Kocatnycka kurzyslad (407). — Strbo-cr.: Krika, Mokrica.
    Folosită în mcdicina populară veterinară (436) şi amintită în cîntece (190).
    Anayallis caerulea Gou. (A. arvensis ssp. coerulea (Gou.) Sch. ct Kell.) - Roşufu (102, 103)
    Alte numiri: Buruiana bureţilor (154 Sălaj); Buruiană dc rinduri roşii; Cimbru de deal al broaştei (103); Cim-burel de baltă al broaştei (102, 103); Iarba rlndunelei mici (133); Intiţă; Ochişor albastru (319); Răcoină albastră (161, 363); Răcoină; Rocoină, Sclipeţi.
    Magh.: Kek tikszem (526). - Pol.: Kokatnycka (407).
    *    ANASTATICA liierocliunlica L. — Mina Maicii Domnului (19, 234, 291, 433, 601)
    Fam. Cruciferac
    Alte numiri: Palma Sf. Mării; Roza Ierihonului. Magh.: Jcrichoi r6zsa (530). — Germ.: Jericliorose (257). — Franc.: Rose de Jăricho (291). — Pot.: Zmart-wychwslanka (407). — Strbo-cr.: Razvijnzat (407). ANCHUSA L.
    Fam. Boraginaccae
    Anchusa italica Rctz. — Limba boului
    Alte numiri: Miruţă (558).
    Germ.: Ochsenzungc (291). — Franc.: Langue de boeuf (291); Bourrache bâtarde (291). — Pol.: Mio-dunka (407).
    Anchusa ochroleuca M. B. — Iarbă de bou sălbatică (19, 133, 289, 319)
                                                                               Anchusa offlcinalls L. — Limba boului Alte numiri: Atraţel (120); Boroanţă (558, Mold.); Iarbă dc bou sălbatică (291, 319, 289, 19, 133); Limba-riţă (500); Miruţă (259, 19, 370, 320, 470, 319, 473, 102, 103, 163. 179, 291); Roşii (289, 19, 320, 319, 133, 179,
 102, 291).
    Magh.: Atraczdl (389); Orvosi atracel (530); Okor-nyelvfu (370, 28, 36, 237). - Germ.: Fărberkraut (543); Ochsenzungc (543, 237, 201, 411, 484, 36, 3); Rothe Zunge (543). — Rus.: Yolovika aptecinli (573). — Ucr.: Volovek (231). — PjI. : Farbownik lekarski (407). AîVDItOMEDA polifolia L. — Ruginare F'am. lîricaccae
    Alte numiri: Merişoarc sălbatice (434):
    Germ.: Porst (499); Grănke (291); Wilder Rosmarin (389); Polei-Grănke (257). — Engl.: Bogrosemary (559).
 —    Pol.: Bagicnko (161). — Strbo-cr.: Blatnik; Nadkist (407).
    ANDROPOGON vezi Bothriochloa.
    ANDROSACE L.
    Fam. Primulaceae Magh.: Gombafu; Gombavirâg.
    Androsace araebnoidea Schott (A. villosa L. var. arachnoidea (Nym. et Ky.) Nym. — Laptele sttncii (163, 179, 289, 291, 367, 411), Lăptişor (440, 419).
    Germ.: Steinbrcch (411). — Pot.: Naradka (407).
 —    Sirbo-cr.: Okloh (107).
    Androsace cbainaejasiiie Wulf. — Lăptişor (163, 289, 291, 320, 325, 601, 512), Laptele stîncii (289, 320, 319, 133,
 103, 155, 291)
AND
 19
ANG
    Pol.: Naradka, Andruszek (407). — Sirbo-cr.: Muzkio-klop (407).
    Androsace elongata L. — Buricarifă, Buruiană de in (?) (412)
    Magh.: Ciugar gombavirâg (530); Miikocs (412).
    Androsace lactea L. — Laptele stlncilor (180, 291, 3fi3)
    Alte numiri: I.aplele stlncii (542); Lăptişor alb (319).
    ANEMONE L.
    Fam. Ranunculaceae
    Magh.: Pâpics. — Germ.:         Windroschen.  —   Engl. :
anemone.— Rus.: Vetreniţa.
    Anemone narcisslflora 1.. — Oife (291, 603, 542), Omeluţe (291, 445)
    Anemone nemorosa L. — Floarea Paştilor
    Alte numiri: Breabăn alb (Zagra, jud. Bistriţa-Năsăud, 506 Trans.); Breaben alb (127 Marain.); Clopoţei (Muşca, jud. Alba); Dedeţei albi (500); Dediţei sălbatici (133); Floare de paşti; Floarea păsărilor (289, 19, 133, 160,
319,  320, 237, 291); Floarea Paşlelui (601, 574); Floarea Paştelui albă; Floarea Paştilor albă; Floarea vlntului (179, 320, 289, 367, 133, 366, 291); Floarea vlntului albă; Floarea Vinerei Sfinte (454); Găinuşe (289, 163, 291); Muscarici albi (320); Muscerici albi (289, 500, 133, 179, 163, 319, 291); Mustenici alb (19, 228); Oiţe (289, 63, 179, 133, 163, 320, 291); Pataci (133); Păştiţă (367, 289, 163, 500, 366, 291, 190); Plinea Paştelui (102); Puichiţă (Bocşa); Pupegioi (428); Rotiliţă (291); Turcu-leţ (259, 163, 291); Zlac (259, 800, 133, 320, 319, 291).
    Magh.: Berki szellorozsa (603, 530); Fejdr berek-virâg (28, 237); Fej6r boglâr virâg (228); Kakukvirâg (255). — Germ. şi săs.: Windroschen (603, 226, 389 484); Erdbeerblume, Geiflblume, Hănkelblăm, Hinkel-blume, Kuckuckblume, -blumchen ; Kucku ; Kuckuck, Maienblume, Osterblume, Pfingstblume, Waisz Haszel-tcher, WeiBes Haselchen, Weifler HahnenfuD (226); Wei-fle Waldklichenschelle, Wilde Waldktichenschelle, Wind-blume (237); Windroschen (226). — Franc.: Sylvie, Paquette, Fleur du Vendredi-saint (291). — Rus.: Vetreniţa belaia (603); Vetreniţa dubravnaia (573). — Pol. : Jahlycka, Niestreţek (407).
    Anemone ranunculoides L. — Păştiţă
    Alte numiri: Breabăn (396, Roşia-Abrud); Dădăţei (366) Dedeţei (161, 366); Dedeţei galbeni (319); Dediţei galbeni (179, 163, 289, 500, 320, 291); Floarea păsărilor (320); Floarea Paştelui (577); Floarea Paştelui galbenă; Floarea Paştilor (133, 179, 163, 320, 603, 289, 291); Floarea Paştilor galbenă (163, 115, 63, 291); Floarea vlntului (320); Floarea vintului galbenă (161); Găinuşe (180, 500, 291); Găinuşe galbenă (133, 163, 289, 319, 63, 320, 291); Gălbinele (500); Muscarici galbeni (320); Muscerici galbeni (179, 163, 289, 291); Oiţe (161, 320); Oiţe galbene (363 Mold.); Plinea Paştelui (163, 297, 291, 289); Plinea Paştilor galbenă.
    Magh.: Boglâros kokorcsin (389); Boglâros szellorozsa (603, 530). — Germ. şi săs.: Gelbes Windroschen (226, 603, 484); Gelbes Haselchen, Geel Haszeltcher Giel Kuckucksblom, Kuckuckblume, Kuckublam (226); Osterblume (226, 543); Osterblumchen (226); Windroschen (543).
    Anemone silvestris L. — Oife (163, 289, 291,       325,
603, 526)
    Alte numiri: Brebene (320, 237); Dedeţei (273) ; Dedeţei de pădure (320, 179); Dediţă (320); Dediţei dc pădure (289, 163, 291); Dediţei sălbatici (289, 291, 163); Floarea vlntului (201); Floare albă; Oici (139); Oiţe sălbatice (291, 289, 163); Papici (36); Palaşli (139)-; Pătaţi (320, 120).
    Magh.: Erdei szellorozsa (603, 530); Pupila (237, 36); Pipats Tii (36); Sz61virag (237). — Germ.: Waldeberb-liimclu'n (484); Wald Kuckcnschelte (237); Wilde Win-(Iblunie (201). — Caraşov.: Belocvetic.
    * AMîTIIUM jjravcolens L. — Mărar Fam. Umbelliferac
    Alte numiri: Crop (201); Chimcn dulce (235); Marar; Marari (407); Marariu (155, 412, 369, 36, 19, 190); Mărar de grădină (133, 161); Mărar tare; Mărnriu (131, 237. 139, 320, 273); Mărăraş (190); Mirariu (493); Morar (326); Morariu ;
    Magh.: Kerti komlny (238); Kapor (387, 237, 412, 28, 36, 420, 600, 530, 603). - Germ.: Fcnchel (238); Kapper (600, 363); Dill (411, 228. 34, 184); Dillcn, Dill-kraut (237); Garten Dillc (201); Gcmeiner Dill (603).
—     Franc.: Aneth, FenouiI bâtarcl. — Engl.: Dill (600).
—     Rus.: Ukrop pahueii (603); Ukrop ofrorodnii (573).
—     Ucr.: Krop (201). — Pol. : Koper, Krop (407). — Sirbo-cr.: Kopar (407).
    Folosită în medicina populară contra bolilor aparatului urinar şi a durerilor de stomac (96, 436). Amintită in cîntece (190).
    ANGELICA L.
    Fam. Umbelliferae
    Angelica archangelica L. (Archangelica officinalis Hof-fm.) — Angelică
    Alte numiri: Aglică (411); Angelică sălbatică (325); Angelină (19, 139, 163, 35, 291, 133, 463, 302, 289) ; Anghelică (234, 198, 163, 601, 588, 324, 184, 280, 147); Anghelică sălbatică (389); Anghelină (602, 38); Anghi-lică (198); Antonică (180); Buciniş (602, 320, 234, 133, 141, 291, 302, 184, 289); Cucută marc (133).
    Magh.: Angyel gyok£r; Angyelika (302); Angelika (368); Angyal fii (228, 389); Kerti angyalfu; Angelika fii (36). - Germ. : Engelwurm (603, 389, 302, 201, 484, 603); Brustwurzel (228, 411); Brustwurz (389); Angclikc (363); Erzengelwurz (322). — Rus.: Diaghili aplecinii
(573). - Ucr.: Deghil (201). - Pol.: Arcydzicgel (407).
—     Sirbo-cr.: Krajovac (407).
    Folosită în medicina populară şi pe alocuri cultivată în acest scop.
    Angelica sylvestris L. — Angelină sălbatică (163, 289, 291, 320)
    Alte numiri: Angelică (36); Angelică sălbatică (164,
319); Anghelică (237); Antonică (433, 198, 180); Anto-nigă (433, 198); Borşer (433); Brustan (304) ; Crastavan
(433); Crastavan de munte (304); Iarbă rădăcină (36).
    Magh.: Erdei ângelika (530); Angyalfu (237); Angya-lika (28); Angelika fii (237); Angelika gyokgr (36). — Germ. : Angelika (237); Beercndolde (411); Brustwurz (484); Engelwurz, Kleine, wilde Brustwurz, Wald Engelwurz Wiesen Angelik (237); Wilde Angelika (201); Wilde W as-ser (237). — Rus.: Dudnik lesnoi (573), — Ucr.: Degil (201). — Pol.: Dziegiel (407); Buhyta. — Sirbo-cr.: Krajovac (407).
 ASJT
  20
 AST
   AXTENXARIA dlolca (L.) Gărln. - Parpian
   Fam. Compositac
   Alte numiri: Brlnca mlţii (133); Floarea palului (201); Flocoşele ; Laba mlţii (133); I.lnariţă ; Ollenoală (412); Părălei (291 Bucov.); Părpian (366, 120, 163);. Perplan; Sclntciuţă de munlc (Vad, jud. Maramureş); Schiliduş (304); Semcnic (193); Simînic (Banal); Siminic de clmp; Siminic dc deal; Siminoc (417); Sunătoare de munte (133); Talpa miţei (277, 133, 179, 237, 320, 470, 289, 291, 163, 588); Talpa, pisicii (36C).
   Magh.: Parlagi gyopâr (120, 28, 237); Csăpvirig (389); Drâgulab (427); Macskatalp (530); Sziiros fii (412). — Germ.: F'uhlhorn (3C3); Katzenpfolclu-n (220, 484); Bergruhrpflanzc, Rolhcs Mausohrlcin, Wciflos Mausohrleln (237); Friilil. Ruhrkraul (201). — Franc.: Pied-de-chat (421). — lins.: Koşacia lapka dvudomnaia (573). — Ucr.:     Koccacea (201). — Pol.:         Cmyn,
Ukwap, Szarota (407). — Sirbo-cr.: Grizavac (107).
   AXTIIEMIS L.
   Fam. Composilae
   Anlhemls nrvensls L. — Romanifă dc cimp (163, 320, 325, 363, 542)
   Alte numiri: Mărucă (120, 139, 320); Mărună, Mă-runcă (120); Muşeţel prost; Roman (434); Romaniţâ (412); Romaniţă proastă (179, 320); Romaniţă puturoasă (1); Românită de cimp (133); Romoniţă (127, 412); Romoniţă de clmp (289, 319, 455, 291); Romoniţă proastă (291, 289).
   Magh.: Parlagi pipit^r (526, 830); Montika (412).
—    Germ.: Acker Hundskamille (389). — Franc.: Fausse-camomille (291). — Rus.: Pupavka polevaia (573). — Pol.: Zajecznik, Woloweko (407).
   Antbemls cotula L. — Românită puturoasă (133, 163, 325)
   Alte numiri: Fulică (259, 133, 291); Fuliu (133); Marariu ciinesc (36); Marariul ciinclui (259, 291); Mă-rariul ciinelui (320, 19, 237, 455): Mărarul ciinelui (141, 133, 281, 411, 319); Momoriţă (259, 319, 133, 291); Mor-moriţă (141); Morună (190); Moşeţel prost (289, 179, 291); Muşeţel de cel ciinesc (133); Muşeţel prost (320); Ochiul boului (133, 228, 320); Roman (289, 133, 291); Roman puturos (319); Romaniţă proastă; Romanoi (190); Romăniţa ciinelui (536); Romon (M-ţii Apuseni); Romoniţă puturoasă (320, 289, 455, 319).
   Magh.: Nehizsagu pipitlr (530); Biidos montika (365); £b kapor (36, 28, 237, 365); Vad szekfii (228). — Germ.: Stinkende Hundskamille (389, 454). — Rus.: Pupavka voniuciaia, Sobaciaia romaşka (573).
   Antheinls maeranlha Heuff. — Floare de perină broş-tească; Iarba metricii (Sălciua, jud. Alba)
   * Antbemls nobllls L. — Romani/ă marc (120, 139)
   Alte numiri: Aurată (320); Floare seefiu (36); Muşeţel (320); Muşeţel roman (470); Roman (320); Romaniţă
(599); Româniţă, Romoniţă (320).
   Magh.: Szekfii virâg (412, 36). — Rus.: Pupovka blagorodnaia (573). — Germ.: Romischc Kamille (491).
   Anthemla Unctorla L. — Floare de perină
   Alte numiri: Bubă In cap (163, 190, 250,291); Bunibi-şor (289, 163, 250, 599, 291, 190); Floare de gălbinare (Buru, jud. Cluj); Gălbenele; Gălbinele (Iasi); Iarbă de perină (289, 163, 455, 291, 179); Joldcală (538); Margarete galbene (492); Mărgărit galben (436); Romaniţă,
Romaniţă galbenă (3); Romăniţă (516); Romaniţă mare galbenă (161); Romoniţă galbenă (319); Sînzicne (13); Şoldea, Şordeală, Şuldcală (538).
   Magh.: Feslo pipiler (530). — Germ. şi săs.: Fărber-Hundskamillc (34); Fărberkamille (226, 201, 389, 484); Gilbblumc (411); Schlipfblume, Schlippblaum, Schlip-fgekrăulig, Schlippekraidich (226). — Franc.: Cola des teinluriers (421); Camomillc des teinturiers (436). — Rus.: Pupavka krasilnaia (573). — L'cr.: Jovmclo (201). — Pol.: Babkv, Hejnik (407). - Bulg.: Zeltilo, Zăltilo (407).
    Folosită dc popor la vopsii în galben. AXTIIEIIH'.L'M ramosiini L. — Liliuţu Fam. L i 1 i a c c a e
   Alle numiri: Aişor (320, 366, 28, 382, 237); Aişor galben (225); Limba păsării (60 Borzcşli, jud. Cluj); I’aingănel (363); Păinginel (179, 320, 289, 291); Păinji-nel (133); Pcleala miresei (102 Fălticeni, Iaşi); Voalul miresei (Iaşi).
   Magh.: Agas licilyc (530); Kirâly dărdârskaja (28, 237); Okor fark (288). — Germ. şi săs.: Ăstige Zaunlilic Dobrenk, Goldwurzel (226); Affogill (237); Walt Kno-l)loch , Walt Zwibel, Wilder Knoblauch, Wilde Zwiebel (226); Zaunlilic (484); Zaunblume (363); Wolbes (226).
—   Rus.: Venecinik vetvislli (573).
    AXTHOXAXTHLM odoratum L. - Viţelar Fam. G r a m i n e a e
   Alle numiri: Iarba finului (291); Iarbă mirositoare (289, 320, 63, 179, 470,291); Paiangină; Pălciană (289, 291 Mold.); Păleină (558, Mold).; Parangină (Trans., 289, 500, 63, 320, 179, 133, 455, 181, 120, 291); Paragină (291).
   Magh.: Borjupâzsit (530). — Germ.: Buchgras (359,
454). — Pol.: Wanitravka, Tomka (407). — Sirbo-cr.: Slodkatrawa (407). — Franc.: Flouve odoranle (421).
—   Rus.: Duşislli kolosok (573).
   AXTIIRISCLS Pers.
   Fam. Umbelliferae
    Anlhriseus cerefollum (L.) Hoffm. — Asmătui Alte numiri:     Asamţui (001); Asmaţuc (195);
Asmaluchi (28, 601); Asmăţile, Asmătui de grădină (603); Aţinaţuchi; Azmaţucă (320); Chervăl (304); Chervel (267); Hasmaciucă (320); Hasmaţuclii (289, 63, 433, 470, 35, 179, 163, 603, 601, 291); Haţmaţuchi (195, 289, 291); Haţmăţuchi (35); Hazmacic (536); Hiasmă (Maced.); Tulburea (273, 118); Turbure (320, 289, 237, 63, 433, 319, 35, 291, 19); Turburea (35, 179, 163).
   Magh.: Kerli turbolya (603); Baraboly (389); Tur-bolya (28,237); Turbuluja (237, 36). — Germ.: Echtcr Kerbcl (359) Garlenkerbel (226, 603); Kerbel (267, 226, 34); KOrbelkraut (237). - Franc.: Cerfeuil (421). - Rus.: Kuplri sadovii (573). — Pol.: Kcrvel, Ezechrzyca (407).
—   Sirbo-cr.: Krosuljica (407). — Turc.: Asmacik (601). Aulbrlseus scnndiclna (Web.) Mannsf. (A. caucalis
M. B.) — Asmătui (Alba Iulia)
   Antbrisciis sllvestris (L.) Hoffm. — Ilaşmaciucă (133, 163, 289, 291, 325, 603, 542)
   Alte numiri: Amărăciune (304 Răşinari); Aţmaţai (133); Buciniş; Cucută (433); Harmagiuc (133); Haţmaţuchi (141); Nadimarugă (201); Pieplcnele vinerei (551); Turbure (133); Turbure sălbatică (319); Turiţă.
 A NT
 21
AQU
    Magh.: Erdei turbolya (G03, ">30); Vad lurbuja (36).
—     Germ. şi săs.: Wiesenkerbel (257, 603); Brabel, Bra-bclngekraidich (226); Waldkcrbcl (484); GroOcs Kcr-belkraut (201); GroDer Klctlenkerbel (34); Walt Murr, Wilde Mohrc (226). — Franc.: Cerfeuil sauvage (121). Rus.: Kupiri lcsnoi (535, 603). — Pol.: Biloholovka, Szczwol (407).
    Anthrisous tricliosperma Spreng. (numele valabil astăzi: A. cerefolium (L.) Hoffm. ssp. trichosperma (Sclnilt.) Wimm. et Grab.) — Asmăfui sălbatic (163,        179, 289
291, 320)
    Alte numiri: Asmăţui; Asmăţui veninos (320) ; Bara-boi, Barlaboi (470), Hasmaţuchi (603); Marariul muntelui, Turburea (291).
    Magh.: Utezdli turbolya (121). — Rus.: Kupiri dlin-nonosikovîi (573).
    A\TII YLLIS vulneraria L. - Vătămătoare
    Fam. Leguininosac
    Alte numiri: Capul turcului (96 Cetea, jud. Huned.); Iarbă dc răni (133, 320); Iarba faptului (-133, 95); Iarba osului (98 Borşa, jud. Maram.); Iarba rănii (289, 433, 291, 585, 133); Iarbă de vatăm (319, 179, 257, 133, 291); Tarhă rit». v:ihlm2TCîirfl_ (2W, 433; 470T 320; "257, 291); Nălucă (96 Cetea, jud. Huned.) ; Ranătoare (470); Rănel-vană (201); Rănoloarc (179); Rănuloasă-^(363); Rănă-loasă; Rcnoloarc (289, 500, 319, 133, 291)'; Sculătoare (133); Trifoi galben (412); Trifoiul racului (433, 291 Buc.); Yălămălură (257).
    Magh.: Csodaherc (389); Macska here ( llv2); Nyul szapuka (603, 530).    — Germ.:     Gemeiner Wrundklee
Walt Kliblaum, Wilde Kleeblume (226); Wundklee (603, 385, 201, 389, 363, 484). — Rus.: lazvcnnik Linneia (603). - Ucr.: Perelet (201). — Pol.: Komuska (407).
—     Sirbo-cr.: Ranjenik Ickcrski (407). — Engl.: Kidney vetch (191).
    * AXTIRIUIIXUM majus L. - Gura leului
    Fam. Scrophulariaccac
    Alte numiri: Aslan (68); Buruiană de in (320, 19, 237, 319); Capul'cîTnelui (36); Căscate (65, 433, 291 Trans.); Floarea cataimei (412); Gură dragă (65, 433, 291 Trans.) ; Gura mielului (133, 320, 289, 63, 133, 291 Trans., 190); Gura moroiului (594 Mold.); Gura morunului (179, 320, 289, 63, 433, 291); Gura muroniului (291 Banat); Gura ursului (65, 433, 291 Trans.); Gurila Icului (14); Guriţa mielului (Mitreni, Hotarele şi Chirnogi, jud. Ilfov); Guriţă; Leoaie (320, 319); Leoaie mare
(319).
    Magh.: Ebfejii fii (36); Haj fu (412); Kerti oroszlânszâj Len levelii fii (28, 237); Oroszlânszâj (587 Zalău); Orosz-lâny szâj (365); Oroszlâny szâj fii (237); Pitypang (412);. Szâtinko; Tâtink6; Tâtino6 (525); Tâtogalo (426); Tâtogd, Tâtoka (587). — Germ şi săs.: Lowenmaul (237, 600); Lowenmăulchen, (411); GroOcs Lowenmaul (226, 201); Gemeiner Lowenmaul (363); Leinkraut (370, 237); FăsclimaiclLcher, Fischmăulchen (226); Fraucnf-lachs (237); Fischamâulchen (257 Banat); Gărtchen-lowenmăulchen, Gartchclicwcmaieltchcr (226); Haas-maul (257 Banat); Haphaptcher, Hăntchcr, Hiindchcn (226); Krakagoschl, Krakaplum (257 Banal); Kusclii-clier (226); Lingmaietcher (226); Liiwcnzahn (411); Liingenmăulchen, Macktclier, MaialLcher, Măulchcn, Pui-kamaul (226); Quaka, Quakamaul, Quakarpluin (257,
Banat); Rabclkraut (237); Schlongemclchcn, Schlange-nmăulchcn (257); Trutluihninaul (226);          —   Franc.:
Gueule-de-loup (291, 600). — Engl.: Snapdragon (600).
—     Rus.: Lvinii zev sadovli (573, 484). — Ucr.: Vuvan-cck (201). — Jiulg.: Ilini iratika. — Pol.: Levyky, Lvyna past (407). — Sirbo-cr.: Zjevalica (407). — Caraşov.: Gurice ; L’slaila.
    APEHA spica-venli (L.) Pal. Beam. — Iarba vtnlu-
lui
    Fam. Gramineae
    Magh.: Szeltippan (389, 530). — Germ.: Windfahne (389). — Franc.: Epi du vent (196). — Rus.: Metliţa oblknovcnnaia (573). — Pol.: Mitla rolowa (107). —S/r-bo-cr. : Svrakoperac (407).
    * APILM yraveolens L. — J'elină Fam. Umbcllifcrae
    Alle numiri: Acliiu (163, 147); Celer (133, 35, 19,
319,  289, 291 Trans.); Celină (536 Iaşi); Sălină (38, 320,
289,  291); Selăr (133); Selcr (133, 35, 319, 370, 320, 289, 500. 291); Selcr de grădină (319); Sclină (120, 19, 133,
319,  119, 320, 289, 291); Silairci, Sindirci, Singhirei; Ţalâr (79 Naidăş); Ţalină (319); Ţălăr (79); Ţalear (369); Ţelăr (Someşul Rece); Ţclcr (133, 523, 35, 61, 78, 79, 320, 291); Ţeleră (201); Ţclină dc grădină (500).
    Magh.: Kerti celler (603); Cellcr (28, 587, 600); Czeller (28); Zfllcr (587, 830). — Germ.: Echtcr Sellerie (603); Gemeine Sellerie (201); Sellerie (226, 34, 363, 600); Zeilor (370, 365). - Franc.:       Celdri (120, 600).
—     Engl.: Celery (600). — Rus.: Sclderci pahueii (603);
Seldcrei (600); Selderei obîknovennli (573).     — Ucr.:
Salcra (201). — Pol.: Salera, Salcry, Selcr (407). — Strbo-cr.: Ac priosti iii celer (-107,) — Caraşov: Ccler.
    APOSERIS îoetida (L.) Lcss. - Sulăfică (319, 320) Fam. Composi lac
    Alte numiri: Crestate (127 Maram.); Ingerca, Măză-raş (320); Salata dinilor (320, 319).
    Magh.: Erdei csigakel (530). — Germ.: Hainsalat (151); Stinkkohl (389).
    Aquilcyiu vuljjaris L. (inel. ssp. nigricans (Bauing.) Jâv.) — Căldăruşă(e)
    Fam. Ranunculaccae
    Alte numiri: Artăniş (15 M-ţii Ceahlău); Candeluţă (291, 234); Căldare (126); Cănăcci (382, Mold.); Cerceluşi (Mold.); Chipigicuri (Niculiţel); Cinci coade (133,
319,  366, 320, 259, 19, 488, 367. 291, 346, 68, 84 Trans.); Cinci clopoţele (19, 88, 384, 316); Cinci clopoţei (133,
319,  366, 320, 289, 602, 455, 367, 291); Cinci cote (22, 65 Cimpeni, jud. Alba); Ciocănaşi; Ciucurci (304); Clrligei (61); Clrlobatiţă (jud. Huned.); Clopoţei (141, 320, 65, 370, 500); Clopoţei cornuţi (133, 289, 291); Clopoţele (320); Cornuţi (141, 320); Cupe (68, 127, Maram.); Floarea clopotului (36); Focuşor (428); Toporaşi (165, 318, 32, 289, 63, 291); Toporaşi dc grădină (319, 500); Ţur-ţalăi (506 Cacova Ierii).
    Magh.: Harangvirăg; Haragvlrâg (370, 28, 36); Ha-ragvirâg lâb; Galambvirâg (412, 28, 600); Kozdnsiges liaraglâb (603). — Germ. şi săs.: Akelei (600, 201); Agclev (370); Franschaigeltchi, Frauenschilhlein, Her-gotlschaigcllchcr, Hcrgottschiihchen, (226); Gemeine Akelei, Glockc, Glockenblume, Kleâkn, Mintchenblam, Monclisschiilichen, a) Min(d)sn- schailtcher, b) Mintsch-
c)    Minzn- d) Minclin — Mintchn- e) Mintjem-; Mind-jen, Mintchen f) Min(d) scl-, g) Mantschn-; Munts-
 ARA
 22
ARI
chn-; Măntschn- li) Minggen-; Minden-; Mindcr- i) Min-ggel- j) Minkel- (226). — Franc.: Ancolie de jardins (600); Gants de Notre-Dame (421). — Engl.: Columbine (600).
—    Rus.: Yodosbor obiknovennli (603). — Ucr.: Iastru-beţ (201). — Caraşov.: Kollici.
    ARADIDIOPSIS tbaliann (L.) Hcynli. (Slenophragma Ihalianum Cel. )— Giscarilâ (65 Turda)
    Fam. Cruciferac
    Magh.: Ludfii (530). - Germ.: Gănscrauke (257); Ackerkrcsse (359). — Pol.: Gesiowka (407). — Strbo-cr. : Guscarica (407).
    ARAUIS I..
    Fam. Crucifcr a e
    Magh.: Lucirii:  Ikravirâg. — Germ.:      Gănsekressc.
—    Franc.: Arabelle. Rus.: Rezuha.
    Ara bis alpina I.. — Giscarilâ
    Magh.: Havasi ikravirâg (603, 600). — Germ. şi săs.: Alpcnkrcssc (2S7); Alpcngănsckresse (226, 603, 359, 600); Fraijeorsvaltcher, Friihjahrsveilchen (226) Găn-sekraut (363); Mănncrtrai, Mănnertrcuc, Mărzveilchen, Miarzvaltcher, Nachtveilchen, N'uachtvcoltchen Veil-chcn, Yoltchcn, Waisz Wăntervoltchcn, WeiOes Winter-veilchen (226). — Franc.: Tourclte, Corbcille d’argent (291, 600). - Engl.: Rock crcss (600). — Pol.: Gesiowka (407). — Sirbo-cr.: Guscarica (107).
    Arabis hirsuta (I..) Scop. — Giscuritfi (120, 320, 367,
455)
    Germ.:    Gănsekrcsse  (257); Haariges Blăltchcn ;
Horich Blitchen, Hăubcrhloltchen, Raberblettchen (226)
    Arabis hirsuta ssp. glubra (L.) Thcll. — Turicea, Turicel. Turnică. Turnijâ, Turnuri/u, Turnuşel (291).
    Arabis lurrita L. — Barbuşoară de munte (363), Turicea (163)
    *    AHACHIS hypojjaea L. — Arahide, Alune americane
    Fam. Leguminosac
    Alte numiri: Alune dc păminl (133, 513); F'islaschi Fislăci dc pămint (88. S92)
    Marjh.: Amcrikai mogyoro (603. 365); Foldi mogyoro (365): Burmogyoro (603).-Germ.: ErdnuB (603). — Franc. : Ararhidc. Pislache de terre (291). - Rus.:       Zemlianoi
orei» (177); Kitaiskii orcla (573). — Pol.: Zota orzacha (407). — Engl.: Pca mit, Ground nut (491).
    ARCHANGELICA vezi ANGELICA
    AiumiM i..
    Fam. C o m p o s i t a e
    Ma'/h.: Lapu, Bojtorjân. — Germ.: Kletle. — Franc.: Baradane. — Engl.': Burdock. — Rus.: Lopusnik.
    Aretiuni lappa L. (Lappa major Gărtn.). — Brustur, Brusture, Lipan
    Alte numiri: Blustur ; Bruscălan (128, 434); Brusculan (387); Brustan (426); Brustulan (387); Brustur mare (161, 225, 353); Brusture negru (431); Brustur amar (412, 459, 436); Caftalan (357); Calcoceni; Capitalei
(127); Captalan (433); Capul călugărului (320); Căpcălan Ciulin (120); Ciulină (120); Circei (320); Clococean (99); G'himpoasă (320); Iarba boierului (536 Iaşi); Lapuc (289, 433, 184,- 234, 470, 35, 152, 163, 63, 291); Lipcan (120, 366, 433); Nădai (434); Scai (320); Scai mărunt (120); Scaiul oii (602); Scaete (304, 434); Scăete mare (319, 320, 433); Sgae (133); Sgăice (482).
    Magh.: Bojtorjân (35, 237, 389, 320); Brustuj (265); Kcserii lapu (320, 412, 370, 36, 28, 237); Kozons6ges
bâbakalâcs (530); Kozons6ges bojtorjân; Lapu (412); Szdles lapu (36, 223); Nagy lapu; Nagy bojtorjân (527).
—   Germ. şi săs.: Gemeine Klette (226, 389); Klette (226, 320, 363, 237, 201, 484); Guarzluet, Kuauzelklett, Polzter, Pouzter, Polzterblett, Polztemgekraidich, Polzterstan-gel, Stachelchen (226); GroCe Klette (223); Kletten-wurz (370); SpiOklette (411). — Franc.: Bardane (120 421, 436). — Rus.: Lopuşnik bolşoi (873). — Ucr.:-Lopuk (201).
   Aretiuni minus (Hill.) Bernh. (Lappa minor Hill.)
—   Brustur
   Alte numiri: Brusture (289, 601); Lipan (289, 320 234, 455, 179, 601).
   Arctium tomentosum Mill. (Lappa tomenlosa Lam.)
—   Brustur
   Alte numiri: Brusture (259, 291, 601); Brusture dc munte (184); Capitalei (127 Maram.); Lapuc (291 Banat); Lipan (179, 234, 289, 291, 320, 601); Scai; Scai alb (201), Ucr.: Pipeak, Peplinek (201). — Pol.: Didovnyk Lapyx, Lopian, Lopion (407). — Sirbo-cr.: Cicak, Lapak (407,).
   Folosită de popor ca plantă de leac.
   ARCTOSTAPH YLOS uva-ursi (L.) Spreng. - Strugurii ursului
   Fam. Ericaceac
   Alte numiri: Afine (412); Camnincă (276, Bucov.); Mcrişorul ciinelui (513, Bucov.); Porumbcaua ursului (412); Sărbezelc (66); Sărbăzele roşii; Sârbezi (66); Strugurel (320): Strugurele ursului (412 Bucov.); Strugurul ursului (19, 120, 139, 320); Strugurul urşilor (320).
   Magh.: Kukojca (412); Fanyar kokojsza ; Mcdveszolo; Medve gerezd. — Germ.: Bărentraube (358, 201, 389);
—   Franc.: Arbousier raisin d’ours (421). — Engl.: Bear-berry (559). — Rus.: Tolokniarka aptecinaia (573) Tolo-knianka medvejia. — L'cr.: Kaminke (201). — Pol.: Borovka (407).
   AREMOXIA agrimonoides (L.) DC. — Turifă mare, Turice (320)
   Fam. Rosaccac
   AREXARIA serpyllifolia L. - Sludenifă (184, 163, 325, 603, 433, 601)
   Fam. Caryopliyllaceae
   Alte numiri: Buruiana herniei (184 Certeşti-Tutova); Năsipariţă (320,  184, 201, 319, 257, 291); Stodeniţă
(535, 433); Stodiniţă (538 Mold.); Sludelniţă (141).
   Magh.: Kukuk homokhur (603, 530).         — Germ.:
Gemeines Sandkraut (603); Sandkraut (201); Spark
(411). — Ucr.: Pinok (201). — Bulg.: Studeniţa (601).
—   Slrbo<r.: Sludenica (601).
   ARISTOLOCHIA clematitis L. — Cucurbefică, Mărul lupului
   Fam. Aristolochiaceac
   Alte numiri: Boaşclc popii (320, 234, 470, 179, 289, 588, 291); Buruiană de rimpf (133); Buruiană de remf (320, 412); Clocotici (182); Cucurbeţea (366, 289, 470,
290,   179, 291); Cucurbeţică (152); Desagii popii (152); Fasola calului (102, 103); Fasola cioarei (182, 259, 602, 291 Mold.); Fasola dracului (190); Fasola vermelui (190); Fasole grecească; Fasolea ciorii; Fasolică; Flsoiul ciorii cel mare (304, Răşinari); Floarea lupului (412); Ghemele popii (289, 291); Lăpădătoare (289, 291); Lepădătoare (182, 319, 320, 234, 470, 179); Lingura popii (182, 289,
432,   588, 291); Locotiţă (152); Lungorice (103); Măr
ARM
 23
ART
lupesc (131); Mişcoriţă (434); Nucuşoară (152); Păsulică (182, 289, 63, 291 Banat); Păsuliţă (468 Banat); Piperul lupului; Poma vulpii (133); Puturoasă (96 Sibiu); Rămf (237) Remf (63, 19, 289, 366, 602, 320, 234, 555, 473, 367, 179, 163, 291); Rlmf (195 Trans.).
   Magh.: Farkas alina (412, 28, 36, 237, 370); Farkas g£ge virâg (412); Farkas ful; Hczâg gyokcr (412); I.ikasir Kozfinsdges farkas-alma (603, 526, 530); Pipavirăg.
—   Germ. şi săs.: Biberwurz ; Diinnc Oslerlucoy, Hol-
zwurz (237); Gemeine Osterluzei (226, 603); Luparitza (226); Klcinc Ostcrlucey (237); Osterluzei (128, 411, 20 370); Stinkcnder Rimf (226). — Rus.: Kirkazon lomo-nosovidnti (603, 535). — Ucr.: Kukornek (201). — Pol.: Filynnyk; Smolnik (407). — Sirbo-cr.:         Vneja jabn-
cina (407). — Caraşov.: Poljska tragula.
    Plantă toxică, folosită in medicina populară. ARMENIACA vulgaris Lam. (Prunus armcniaca L.)
—   Cais, Zarzăr
   Fam. Rosaccac
   Alte numiri (in parte peniru fructe): Abricoz (Mold.); Apricoază; Apricoz (319, 289, 500, 291); Caisinc (Bihor); Caisine(Sebeş); Căişîne(61) ; Garzoane(Ciuguzel, jud. Alba); Georgealene (434); Giorgioleane, Jordoline, Măgdălane, Măndule,   Mlndule;   Modolanc (434);    Piersic dc    vară
(Trans.);  Tinghirelc, Zardalei, Zarzalinc, Zarzălii,  Zar-
zăn; Zarzărei; Zărzăline (61); Zordolini (Banal).
   Magh.: Barack (527, 587); Kajszi barack (603, 527); Kajszin barack (114); Tengcribaratzk fa (235). — Germ.: Aprikose (603, 225, 484); Aprikosenbaum (235); Măriile (226). —   Franc.: Abricoticr commun     (114). — Engl.:
Apricot (114).   — Rus.: Abrikos obiknovennli (603).
—   Pol.:  Abrykosa,  Zardela (407). — Strbo-cr.:     Nati-
picrka (407). — Turc.: Kayisi. — Caraşov.: Kaisa.
   ARMERIA elongata (Hoffm.) Koch (A. vulgaris Willd.) - Limba peştelui (201)
   Fam. Plumbaginaceae
   ARM OR ACI A rusticana (Lam.) G. M. Sch. (numele valabil astăzi: A. lapathifolia Usteri). — Hrean Fam. Cruciferae
   Alte numiri: Ahrean (35, 163, 291 Maced.); Chircan (370); Hărean; Hăren (237); Hărin (320); Heran (428); Herean (99, 436); Heren (320,237); Hiran (354); Hirean (320, 289, 118, 370, 35, 369, 28, 179. 131, 291, 190); Hran (193, 139); Hren (320, 412); Hroni (407); Irean (289, 133, 79, 291 Trans.); Rădăcină sălbatică (289, 320, 133, 190, 320, 291); Radiche sălbatică (19); Rean ; Tormac; Usturoi (19, 133, 291, 190, 320, 2S9).
   Magh.: Orrfacsor6 torma (603); Torma (425, 530, 412, 370, 28, 237). - Germ.: Kren (226, 237); Loffel-kraut (411); Loffelkraut-Kren (201); Meerreltich (421, 226, 370, 237, 201); Meerretting (411, 363). - Franc.: Cranson (436). — Engl.: Horseradise (491). — Rus.: Hren (459); Hren dcrevenskii, H. dikii (573, 603). — Ucr. : Hrin (201). — Pol.: Hrin, Chrzan (407). — Sirbo-cr.: Cren, Kren (407). — Caraşov.: Stlcec.
   Se foloseşte în medicina populară la tuberculoză, reumatism, dureri de cap (99, 436).
    ARNICA montana L. — Amică Fam. Compositae
   Alte numiri: Carul pădurilor (163, 277, 289, 271, 433, 302, 184, 234, 291, 58); Carul zlnelor (163, 289, 271, 302, 184, 234, 291, 58); Ciudă (433); Cujdă (182, 291); Iarba soarelui (51 Certegea, jud. Alba); Podbal (163); Pod-
bal de munte (277, 289, 271, 433, 302, 234, 133, 291); Podbeal dc munte (163, 19, 120, 455, 319, 234, 184, 291, 85); Roit (58, 406 Scărişoara, jud. Alba); Tabacu cimpului (58, 51); Ţiţa oilor (Vad. jud. Maramureş).
    Magh.: Arnika, Angyalitolfu; Arnytfkfii (389); An-gyalgyoker; Hegyiamika (302, 530); Kappanor; Mâriafii ; Hegyi ârnyek fii (238). — Germ.: Arnika (411, 385, 235, (181); Berg Wohlverle (201); Wohlvcrlcich (226, 484, 163); Wohlvcrlei (302, 31, 238). — Rus.: Arnika gomaia
873). — Ucr.: Angehlske zile (201). — Pol.:       Tabuka
esna, Trankhomy (407).
    Hizomul, frunzele şi florile se folosesc In medicina populară la răni.
    ARIUIEYVniEHlM elalius (!„.) I. el C. 1‘resl. (Arena elalior L.) — Ovăscior (118, 320, 581, 601)
    Fam. Gramincae
    Alle numiri: Ovăz francez (291 Năsăud); Păiuş (Blaj).
    Magh.: Cigânyzab (530); Zab (389). - Germ.: Glattha-fer (389); Franzosisches Raygras (257). — Franc.: Fenas-sc (421). — Engl.: Tall oat grass (491). — Rus. : Raigrass franţuzskii vlsokii (573). — Pol.: Wyepka (407). — Strbo-cr. : Pahorka (407).
    AHTEMISIA L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Urâm. — Germ. şi săs.: BeifuD; Gartenwer-mut; Guartewiaremt, Flohgekrăut, Wcrmut, Wiaremt.
—     Franc.: Armoisc. — Rus.: Polin.
    * Arteniisia abrotanuni L. — Lemnul Domnului
    Alte numiri: Alimană; Alimon (180, 291); Focşor (426); Iarba lui Dumnezeu (65, 291, 346); Lămiiţă; Lemn domnesc (281); Lemn dulce (Sebeş); Lemnul lui Dumnezeu (291, 65, 320, 237, 428, 28); Lemnuş (133, 289, 426, 320, 234, 319, 68, 510, 291); Lemnuş verde (65, 291); Pelin domnesc (320, 319); Rosmalin (103); Rosmarin ; Rozmalin (102); Rozmarin ; Ţipruş (Banat).
    Magh.: Abrula (237); Istenfâja (25, 237); Istenfa; Vdnasszonycitrus (65). — Germ.şi săs.: Aberraute (226, 237); Abrand (237); Eberraute (226, 237); Eberreis (226,  257); Gebiricheom (226); Garthagel, Gertheil
(237); Gebirgbaum, Gat Wiaremt, Guter Wermut, Stab-kraut (226); Stabwurz (477); Uadraut (226). — Franc. : eurone citronnelle (291); Aurone (436). — Engl.: South-ernwood (537). — Rus.: Kustarnikovaia polîn. — Pol.: Bis derevo (407). — Sirbo-cr.: Bozje drvce (407).
    Folosită în medicina populară contra durerilor de stomac (436). Amintită în cîntece şi credinţe (190).
    Arlemisia absinlhium L. — Pelin, Pelin alb
    Alte numiri: Iarba fecioarelor (133); Lemnul Domnului (Vatra-Dornei); Pelin bun (320, 234, 302, 319, 65, 35,455, 133, 289, 602, 63, 3); Pelin de grădină (128); Pelin de Rusalii (470); Pelin negru (193); Pelin verde (470); Pelinaş (428); Peliniţă (3, 320, 319); Pelini (407); Pilin (65 Dobrogea); Piloniu (302, 35, 291 Maced.); Poien de cel mare; Polene (65).
    Magh.: Bârâny urâm; Biirok (Trans.); Feher iirom (412, 302, 237, 530); Fej6r iirom (412, 28, 235); Kâl-vinista tapl6; Urâm (16); Ned6s fii. — Germ. şi săs. : BeifuD (201, 411); Bieremt, Flohgekrăutig, Fligekraidich (226); Gemeiner Wermut (235); Guter Wiarmet; Wea-met (226); Wermut (201, 226, 370, 302, 363, 389, 484); WeiOer Wermut (226, 237). — Franc.: Armoise absi-nthe (421); Absinthe (436). — Engl.: Absinth, Worm-wood (491). — Rus.: Polene (R.S.S.Mold.); Polin’gor-
 ART
 24
AHU
 kaia (573). - Ucr.: Polen (201). - Pol.: Polyn; Piolun (407). - Strbo-cr.: Pelen, Pelcn golki, Pelin (407, 601).
 —  Bulg.: Pelin (601). — Caraşov.: Pelin.
    Folosită In medicina populară ca aperitiv şi digestiv, la bolile de ficat (58, 436) şi dureri dc stomac. Amintita In cîntece şi datini populare (190).
    Artemlsla anaua L. — Peliniţă
    Alte numiri: Buruiană dc ţară (289, 291); Coada raiului; Drăgun (412); Drahuii: Hanus; Lemnişor; Lemnul Domnului; Lemnul Maicii Domnului; I.obojană; Mălin (291 Trans.); Măteluţă, Mărună ; Mătura beciului; Mătura Maicii Precista (65, 291 Trans.); Mătura împăratului (Trans.); Mătura raiului; Mătură turcească (65, 291); Măturică (434); Măturică mirositoare (Bucureşti); Mă-turice; Măturişcă (05, 131, 291); Măturiţă (434, 291, 428); Măturiţă Maicii Domnului; Măturoiul raiului; Mindră (426); Năfurică (320, 387, 289, 179, 325, 291); Năzdrăvan; Părul Maicii Domnului (Maram.); Ploiţă; Poala Maicii Precista ; Rujmalin (436); Rujmelin (Bucova, jud. Caraş-Sevcrin); Salată împărătească (112); Sdranon ; Smirnă (Lunca Ilvei, jud. Bislriţa-Năsăud); Tarcon (412); Tămlioară (79, Banat); Tămiiţă ; Ţiproş (Trans.); Ţipruş ; Untdelemniţă ; Vetricică ; Zdrahun.
    Magh.: Târkony iirom (412). — Germ. şi sus.: Găn-segras; Guisegras, Himmelsbesen, Himmelzbaszem, Mat-terjesusgekraidich, Moldauer Kraut ; Molncrkraut (220).
 —  Franc.: Rose Iremiere (430).
    Artemlsia austriaca Jacq. — Peliniţă (13, 71, 118, 482)
    Alte numiri: Pelin (320, 179, 103, 325, 291); pelin alb (601); Pelin mic 148).
    Artemlsla cnmpestrls Jacq. — Pelin nemirositor, Pelin de drumuri
    Artemlsla drocuneulus L. — Tarhon
    Alte numiri: Dracon (28); Matricea (133); Taracon (37); Tarahon (291); Tarcăn; Tarcon (320, 19, 543, 36, 182, 289, 602, 291 Trans., 237, 412, 19); Taralion (319, 133, 179, 289, 602, 500, 433); Tarcum ; Tărhană (Banat).
    Magh.: Târlion; Târkon ; Târkony (237, 412, 28, 600): Târkony fii (36); Târkony iirom (530). —Germ. şi săs.: Bertram (226, 411, 543, 31); Biartrem (226); Dragon (226, 34); Dragun (411, 543); Drăgun, BeifuO (220, 201); Estragon (226, 600); 1-iaferlof (220); Kaiserschat (543); Pfcfferkraut a) Fafer- 1.) 1-iefer- c) 1-oeffer-; Pfef-ferlaub (220). - Franc.: Estragon (291, 384). - Engl.: Tarragon (600). — Rus.: Polin’cstragon (573); Estrahon (600). — Ucr.: Tragon (201). — Pol.: Aslragon (407). Strbo-cr.: Kozlalz, Zakozlik (107). — Turc.: Tarliun (367, 421, 257).
    Artemlsla maritima L. — Cătrănică sălbatică (354 Babadag)
                                           Artemlsla petrosa (Baumg.) Jan. ssp. carpatica Borza (A. baumgarleni Bess.) — Pelin alb (291), Pelinufă
    Artemlsla poDtlea L. — Peliniţă
    Alte numiri: Iarba Sf. Sofia (412); Poieniţă (513, 366); Pelin (259, 320, 179, 291); Pelin mic (320, 470, 354, 38, 133, 120, 277, 289, 291, 19, 237, 28); Peliniţă mielului (139, 363).
    Magh.: Bârâny iircim (237, 28, 16, 530); Seprci-kerisepre) Urom (412).        - Germ. şi sus.:           BeifuD
 (543); Gartenzypresse, Gottesliolz (226); Kleiner Fel-dwermut (237); Tamelzgekrait, Walt Ziprcsz, Walt Zipre-sch, Wilde Zypresse (226). — Franc.: Armoise (291).
    Ucr.: Poliovei polen (201). — Pol.: Cyprisek (407). Artemlsla scoparia \V. et K. — Pelin de mături Alte numiri: Pelin (412); Pelin de pureci (320, 234, 179, 289, 291); Peliniţă (407).
    Magh.: Fekete urom (412); Sepro fii (36); Sepr6 iirom (412, 530). — Germ. şi săs.: BeifuO (363); Besen-beifuD, Waelt Baszem, Wilder Besen (226).
    întrebuinţată la sate peniru confecţionarea măturilor.
                                          Artemlsia vulgaris L. — Pelinariţă, Pelin negru Alte numiri: Iarbă bărboasă; Mături (426); Mătu-riţă (434); Muna boerului; Pelin (354, 120); Pelin de clmp
(128); Pelin păsăresc (Turda); Pelin sterp (28, 133); Pelin sterp negru (267); Peliniţă neagră (363); Pelinul calului (13, 428); Ştir negru (354); Vetricel.
    Magh.: Anyadii; F6reg mag; Fekete iirom (28, 237, 288,10,530); Szent Jânos fiive; Tapl6 iir6m (237).-Germ. şi săs.: Besenkraut, Baszcmkraut, Besengekrăutig, Bcsznekrădicli (226); BcyfuB (412, 237, 267); Fligek-raidich, Flohgekrăulig (226); Gemeiner BeifuO (226, 201); Gemeiner Wermut (237, 484); Johannisgckrăutig (226); Scliwarzcr Wermut (237); Wermut (226) a) Gro-Ger \\. b) Hoher W. c) Wilder W. (226); Walt Wearemt; Walt Wearmăt (226). — Franc.: Armoise, Hcrbe â ccnt-goflls (291). — Ucr.: Ciornobili (201). — Pol.: Bylnik (107). — Sirbo-cr.: Komoljika (107).
    Amintită In poeziile populare.
    Alll'.M mm-iilalum L. — Rodul pumintului I-'am. A r a c c a e
    Alte numiri: Aron (163, 102, 133, 35, 484, 354, 36, 320, 289, 19, 602, 470, 291); Aionă (412); Baltag (Mold.); Barba lui Aron (163, 102, 133, 179, 35, 454, 412, 237, 320, 289, 272, 63, 19, 234, 470, 291, 257, 190); Calendarul codrului (548); Călindar (35, 289, 291); Ceapa zlnelor 98 Rebrişoara-Năsăud); Cocoşaică (63, 291); Cocoşească ; Cocoşică (141); Cocoşoaică (133, 179, 320, 35, 289, 190, 291); Ghimber nemţesc (89, 370); Hribă (180, 291); Jidănaş (103 Iaşi); Limba broaştei (434); Limba vacii; Mărcel (411, 120, 133, 35, 289, 291, 190); Marceţi (180); Marceţiu (112, 237, 320, 19); Murccţ (120); Murt (370, 59 Trans.); Murţ (354): Piciorul viţelului (179, 237, 111, 133, 35, 320, 289, 273, 03,190, 234, 291); Porumbul cucului (291, 35); Porumbul şarpelui (131); Purcei; Rădăcină dc friguri (111, 412); Săgeată (551 Mold.); Timp (35, 289, 291 Banal); Ungurean (139); Ungurcancă (120, 141, 133, 179, 234, 320, 201, 35, 470, 291, 190); Unguroancă (103, 75, 428, 591, 592, 103); Unguroaică (412).
    Magh.: Arongvokt-r (237, 412); Aron szakâl (412); Aron szakâla, Borju lâbfii (237); Bornyu lâb fii (36); Konlyvirâg (358, 389); Nemet gyombdr (370, 36); Siijfii (237); Sul fii (412); Suly fii (28). — Germ.: Aron (411); Aronwurz (237, 267, 370); Bcrgaron (411); Gefleckter Aron (201); Gcstecktcr Aron (237); Gcfleckler Aron-stab (389); Deutschcr Ingwer, Fieberwurzel (411); Pfaffen-pint (237); Zchrwurz (237). — Franc.: Gouct, Pied-dc-veau (291). — Ucr.: Aronovaca buda (201). — Pol.: Aronova buda (407). — Sirbo-cr.: Aronika (407). — Caraşov.: Godinka.
    în popor csle răsplndită credinţa că o fruclificaţie bogată a plantei indică rod bogat la semănături. Sc foloseşte In medicina populară la „trlnji”.
 AMU
 -5
ASP
    ARL'NCL'S vulgaris Raf. (nume valal>il astăzi: A. silvester Kosl) — Barba popii
    Fam. Rosaceac
    Alte numiri: Barba caprei (223); Barba ţapului (291); Bors (127 Maram.)i Coada priculiciior, Cornul dracului, floarea smcului (291); Frunză de urbalţ (Vad, jud. Maram.); Muma pâdurci (291).
    Magh.: Ttindărftirt (603); Kecskebak szakâla (223).
 —    Germ.: GeiObart (603, 389); Bart der Ziege (223).
 —    Rus.: Voljanka oblknovcnnaia (603, 573). — Pol.: Tavolha, Kolosata (407).
    ASAItUM eoropaeum L. — Pochivnic, Piperul lupului
    Fam. Aristolochiaceae
    Alte numiri: Buba inin^i (18-1); Buruiana frigurilor Buruiană de atac (436); Chipăruş (588, 411); Chiperul lupului (259, 602, 182, 184, 433, 182, 290,    184, 291);
 Dafin mic , Ficăţea (411); Lingura popii (133, 180, 588, 182, 290, 184, 63, 291); Nejitnică (26, 291 Bucov.); Păsulică (133); Pipăruş (141, 411, 179, 133, 182, 290, 184, 234, 289, 602, 291, 190); Pochilnic (103, 154); Pohio-nic (433); Pochipnic (103); Pochilnic (190); Pohlvnic (277, 468); Popionic (86); Popllnic (133, 152, 316, 319, 28, 354, 370, 320, 190); Popilnic (139); Popivnic (120, 411, 179, 290, 346, 184, 234, 470, 320, 259, 500, 599, 291, 600, 571, 492, 190, 237, 19); Popivnic (133, 319); Popovnic; Polihnic (127 Maram.); Potivnic (370); Pri-bolnic (133); Trierei, Tulipin (111); Urechea hlrţului (şoarecelui) (Mărul, jud. Caraş-Severin); Urechea omului (588 Mold.).
    Magh.: Kapotnyak (603, 370, 25, 237, 3S9, 600); Kapolnyak fii (36); Kapolnyik. — Germ. şi fus.: Euro-păischc Haselwurz (226, 603,        201); Haselgekrăulig,
 Haszelkraut (226); Haselwurz (267, 389, 411, 370, 237, 363, 454); Hasclwurzel (226, 237); Kellcrhals, Kroten-kraut, Lcberblume, Scidclbast (411); Spcigckrăutig, -kraut (226). — Franc.: Asarbaco (600); Oreille d’hommc (421); Cabaret (600). — Rus.:     Kopllcn cvropeiskii (573). —
 Ucr.: Podllsnck (201). — Pol. :     Kopalcn, Kopytnik
 (407). — Sirbo-cr.: Kopilnik (407).
    Folosilă In medicina populară contra tuberculozei şi a frigurilor (436). Amintită în cinlece (190).
    * ASCLEPIAS syriuta L. — Ceară (325)-------------
    Fam. Asclcpiadaccac*
    •Alte numiri: Călugăriţă; Căluşnic (390); Ceara albinei (600, 492, 68, 291); Ceară dc albine (68); Ciucurel Ciucuri; Clonţonei (Valea Vîlsanului); Cuişoare (65, 433, 291, 68); Mocofană; Petreancă (103).
    Magh.: Ktizons6gcs selyemkdro (527); K£pin, Pamut kepin (600); Vad dohâny (527). — Germ.: Hasenohr-chen, Krapindel, Krapindeltchcr, Krăpindelbaum (226); Scidcnpflanze (226, 600). — Franc.: Herbe â la ouăle (291). — Engl.: Common milkweed (491). — Pol.: Las-locnyk (407). — Rus.: Bolocinik (477).
    ASPARAGUS L.
    Fam. L i 1 i a c e a e
    Asparagus offieinalls L. — Sparanghel
    Alte numiri: Asperag (Banal); Coasta dracului, Coasta vrăşmaşului (103); Iepurcl (320); Păr (652 Banal), Ra-gila pămtntului (103, 363); Sparang (425); Sparangă (139, 289, 78, 35, 412, 543, 28, 523, 455, 133, 175, 411, 148, 406, 257, 291, 407); Sparanghel bun (259, 320, 179,
 291); Sparangin (259, 38, 179, 257, 291); Spargă (412,
369, 370, 28, 36, 354, 291, 389, 370, 63, 133, 35, 320, 291); Spârangă (320); Sperenghea (63); Sperghea (289, 133, 291); Sperghie (328); l'mbra cucului (35, 291); Umbra iepurelui (320, 500, 71, 63, 38, 455, 3H7, 133, 163, 291).
    Magh.: Aszpârâgusz, Aszpârâg (587); Aszpârâtusz (587 Zalău, Satu-Mare); Boszorka koro (412); Kerti spârga (Tg. Mureş); Nyulârnyfk fii (237); Spârga (370, 28, 237, 16, 600); Spârga fii (36); Spârga nyulâmyăk (530); Szentgyorgv Iova farka (412). — Germ.: Gemeiner Spargel (226); Spărgcl (226, 543, 370, 389, 428, 411, 237, 600). — Franc.: Asperge (600). — Engl.: Asparagus.
—    Rus.: Sparja (600); Sparja aptecinaia (873). — Ucr.: Sparagc (201). — Pol.: Holodok sparaha (407). — Sirbo-cr. : Sparga, sparoga (107).
    Asparagus tenuifolius Lam. (A. silvestris \V. et K.)
—    L'mbra iepurelui
    Alte numiri: Sparanghel (366, 320); Sparanghel săl-balic (163, 179); Sparangiu (320, 179, 291).
    Rizomul plantei: Coada schimbării; Trupul omului.
    ASPEHLGO proeumbens L. - Lipicioasă (133, 163, 179, 289, 291, 320, 366), Lipici
    Fam. Boraginaceae
    Magh.: Magiszăk (112); Zordonka (389). — Germ.: Liegendes SchaiTkraul (201, 389). — Franc.: Rapetle couchec (121). — Rus.: Ostriţa lejaceaia (873). — L’cr.: Mocreţ (201). — Pol.: Lepczyca, Oslrozielle (616). — Sirbo-cr. : Krapavak (407).
    ASPEIILLA L.
    Fa pi. Rubiaceae
    Magh.: Miige. — Germ.: Waldmcisler. — Rus.: lasmcnnik.
    Asperula aparine Scholt. vezi Galium aparine L.
    Asperula arvensis L. — Lipitoare (19, 144, 163, 289, 291, 319, 320, 325), Mama pădurii (319).
    Germ.: Feldmeier, Halsgekrăulig, Halsgekraidich, Hal-swurzel (226).
    Asperula capitala \V. ct K. — Sinziene de munte (291)
    Pol.: Bacwica (107). — Sirbo-cr.: Pervenac (407).
    Asperula glauca (L.) Bcss. — Sinziene de toamnă (19, 120, 133); Sunzuicnc albe (66 Sincel)
    Pol.: Adkasnyk (407); Iasmenuk.
    Asperula huniilusa M. 13. — Lipitoare albă, Buruiană de inimă
    Asperula odorata L. — Mama pădurii, Vinarijă
    Alle numiri: Asprişoară (180); Avirufă (452); Buruiana muscului (412); Buruiană de perit negru (436); Cucuruz de pădure (133); Dumbravnic (320); Floarea pădurii (133); Muma pădurii (320, 133, 179, 141, 433, 291); Sculătoare (Banal); Sinziene de pădure (354, 19, 133, 141, 320, 370, 25, 588); Sînjuane de pădure (259, 63,
319, 133, 291); Sinziene (500); Slnzuiene de pădure (120); Tămîioasă (588, 304); Vinarie (588); Yinăriţă (320, 601); Vineriţă (492).
    Magh.: Csillag szivfu (412, 28); Csillagos mâjfu (370); Erdei meşter; Erdodisz; Csillagos mâjus fu; Ragado f»l (36); Szagos muge (530). — Germ.: Echter Waldmeister (389); Waldmeister (370, 201, 484, 363). - Franc.: Reine des bois (421). — Engl.: Sweet woodruff (491). Ucr.: Morseanka (201). — Pol.: Maranka (407). — Sirbo-cr.: Ptrvenac (407).
ASP
 26
 AST
    Asperula taurina L. — Steluţe
    ASPHODELINE Iuţea (L.) Rchb. - Ai de pădure (237, 320), Aişor (273)
    Fam. L i 1 i a c e a e
    Magh.: Sârga holyc (237). — Germ.: Goldwurz, Gold-wurzcl (237).
    * ASPIDISTRA elatior Blumc — Pana cocoşului Fam. Liliaccac
    Alte numiri: Aron (103, Iaşi); Floare dc stuh ; Porumb (Bucureşti).
    ASPLEXll.M L.
    Fam. P o 1 y p o <1 iartae
    Magh.: Bodorka. — Germ.: Milzfarn. — Rus.: Kostc-ncţ. — Pol.: Sted/.ionka.
    Aspleniiiiii adiaiitiiiii-niyrum L. — Pârul Maicii Domnului.
    Alic numiri: Pârul fclci (289, 257, 2!)1 Trans.); Părul Maicii Precistc (289, 291).
    Magh.: Fekete bodorka (603). — Germ.: Scliwarzcr Strcifcnfarn (603, 389). — Rus.: Kostcneţ ciornli (573).
    Asplenium riita-murnrla L. — Ruginifă (291, 421, 542)
    Alle numiri: Fcriguţă (291 Bucov.); Spinarea lupului (163).
    Asplenium septentrionale (L.) Hoffm. — Părul Sfintei Mării (201)
    Asplenium trickoiuanrs 1.. — Straşnic (35, 163, 289, 291, 855, 601, 5-12)
    Alte numiri: Acul pămlnlului (289, 170, 35, 163,291, .">88); Dorul Miticei Precistc (433); Feregea (96 Sibiu); I crigea vărgată, Ferigca vinătă (547 Bucov.); Fcricuţă 291); I-'ercgâ sălbatică (433, 95); Ferigă măruntă; Părul doamnei; Părul Maicii Domnului (291, 289, 72, 588. 35, 99, 436); Pocitoc (127 Maram.); Teişor (425). Magh.: Aranyos bodorka (603, 530); L<5p fii (36).
—    Germ.: Brauner Streifenfarn (389); Rotcr Stcinbrech (125). — Rus.: Kosteneţ volosovidnli (573). — Pol.: Ras.» skalna (407). — Sirbo-cr.: Slezinica crvena, Kamena paprat (107).
    Asplenium viride Huds. — Pocitoc (127 Maram.) ASTI-R L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Cercpcsin. — Pot.: I Iajslra, Gwiazdosl (407).
—    Sirbo-cr. : /.viezdan.
    Asler alpinus L. — Ochiul boului Alte numiri: Ochiul lui Christos (454); Ruşuliţă; Rujnici de munte (Trans.); Sclntciuţe de munte (492); Steluţă (520).
    Magh.: Havasi gerebesin (600). — Germ.: Johannis-blume (411); Sternblume (363, 600). — Rus.: Gomaia margaritka (600). — Pot.: Hajstra (407).
    Aster ninel!tis L. — Stelifă
    Alte numiri: Flori cojocăreşti (190); Flori dc Ierusalim (412); Gălăţencc (Mold.); Iarba vlntului (Trans.); Ochii boului (182); Ochiul boului (128, 133, 289, 320, 455, 179, 291); Rujă de toamnă (63); Rujă vlnătă(63); Ruşă (190); Ruşă de toamnă (152, 141);Ruşă de toamnă vinătă (289, 319, 133, 291); Ruşă vinătă (289, 182,291) Ruşcă vinătă (179); Ruşcuţă vinătă; Sclnteiuţe (600, 492); Steiţă (500); Steiţă vinătă (319); Steliţă vinătă (289, 63, 291, 320); Steluţă sălbatică (190); Steluţe vinete (190); Vărsătoare (403).
    Magh.: Csillag gerebesin (600, 527, 530); Csillag mdes virâg (412). — Germ.: Bachbliimchen (226); Bergaster (226, 389, 600); Beinenblume, Sternblume (226). — Franc. : Aster, Oeil-de-Christ (600). — Rus.: Astra romaşkovaia (573); Astra evropeiskaia (600). — Ucr.: Astra (201).
—     Pol.: Astra Basantyr (407).
    *    Aster laevigntus Lam. — Săponele (289, 291, 319, 320)
    Alte numiri: Săpunele (163); Soponeală (133). Magh.: Osii bânat (Cluj).
    Aster linosyris (L.) Bemh. (Linosyris vulgaris DC.)
-     Coamă de aur (133, 201, 320)
    Alic numiri: Albă (184); Buruiană de vlnt rău (102); Iarba vîntului (103).
    Magh.: Aranyos gerebesin (530). — Germ.: Goldasler (359); Goldhaar (257, 454); Goldschopf (201). - Rus.: Grudniţa oblknovennaia, Lcnok (573). — Ucr.: Zolo-loceper (201).
    * Aster novae-angliae L. — Săpunele (68)
    Alte numiri: Dumitraş ; Floarea Sf. Mării; Pocrovă; Salbă moale (318, 65); Sălcioară; Sclntciuţe (600); Stele chineze; Vinetele.
    * Aster novi-belyli L. — Sctnteiufe (492, 600)
    Alte numiri: Cătarc (Livadia de clmp, jud. Hunedoara); Floarea Sf. Mării; Ncrisnică, Nireasă (434); Omăt, Omă> ţel, Poala Sf. Mării (14); Pocrovă ; Salbă moale, Sălcioară Săpunele (65); Stele chinezc; Steluţă; Vineţele.
    Magh.: Gerebesin (600); Oszi bănat. — Germ.: Schlci-
    Aster sallgnus Willd. (A. salicifolius Scholler non Lam.). — I'lori de toamnă (Cojmăneşti, jud. Gorj; Ciuguzcl, jud. Alba)
    Alic numiri: Dumilriţă; Floarea Sf. Mării; Floarea studentului; Iarba Clujului (54); Sălcioară; Soponcle
(425); Ungurenci; Vinete ; Vineţele ; Ziua crucii.
    Magh.: Csillagvirâg; Oszi bânat. — Germ.: Slrolib-lume.
    Aster trlpolium L. — Albăslrică (382, 384)
    Alte numiri: Liliac de clmp, Liliac de toamnă (Doro-hoi); Liliac sălbatic, Pocrovă, Răchiţică de toamnă, Rimoncă (Babadag); Tămiiţă de clmp, Vădănel, Vădăncl sălbatic, Yădănic (352, 354).
    Magh.:   Pozsgâs gerebesin (530); Sziki gerebesin
(527). — Germ.: Meerstrands-Slcrnblumc (34); Salzblu-nte, Salzblam (226); Strandaster (226, 257, 389). — Rus.: Ceakovaia oblknovennaia (573).
    ASTRAGALUS L.
    Fam. Leguminosac
    Magh.: Bdka. — Germ.: Tragant, Bărenschote. Astragalus alpinus L. — Chiluluş (Răşinari) Astragalus australia (L.) Lam. — Piatră linte (133, 163, 179, 289, 291, 320, 603)
    Astragalus cleer L. — Cosaci (603)
    Magh.: Holyagos b6ka (603, 530). — Germ.: Kicher Tragant (389, 603, 484).
    Astragalus dasyanthus Pali. — Zăvăcustă (103) Astragalus glycyphyllos L. — Unghia găii Alte numiri: Buruiana ghebosului (184); Cosaci; Foaia pădurii (434); Iarba limbricilor (433, 95); Laba glştii (74,75); Măzăriche dorească (127 Maram.); Măză-riche sălbatică de iarbă (Lunca Ilvei); Unghia căţelei (13); Unghia găinii (320, 526, 133, 289, 319, 291).
AST
 27
AVE
   Magh.: £des csudfU. — Germ.: Bărenklee, Biarnkli (226); SuDer Tragant (603); Wildes SuDholz (226). - Pol.: Bohorodyca roşa (407). — Strbo-cr.: Orlovi nokti (407).
   Astragalus monspessulanus L. — Unghia găii roşie; Iarbă dulce (363).
   Astragalus onobryrhis L. — Cosaci Alte numiri: Unghia găii (139); Unghia găinii (201). Magh.: Zâszl6s b6ka (603, 530). — Germ.: Fahncn-tragant (484); Langfahniger Tragant (603); Traganth (201). — Vcr.: Porteanet (201).
   Astragalus vlrgalus Pali. — Cosaci de nisipuri (116 Galaţi)
   Alte spccii cunoscutc sub numele de Cosaci: A. pelerfi Jâv., A. pseudopurpureits Guşul., A.romeri Simk.
   ASTRANTIA major L. - Ştcnie Fam. Umbellifcrac
   Alte numiri; Cinstea cimpului, Faptul marc (291 Bucov.) ; Iarbă de orbalţ (96); Iurpăsătoare (547 Bucov.); Ştevie de munte (291, 603).
   Magh.: Zâpoca (603). — Germ.: Sterndolde (484); Grofie Sterndolde (603). — Pol.:    Naprasnyca (107).
—    Strbo-cr.: Patran (407).
   ATHAMANTA hungarieu Borb. - Brie (328, 603) Fam. Umbelliferae
   ATHYRIIM filix femina (L.) Rotii. - Spinarea lupului (141, 163, 289, 291, 603, 542)
   Fam. Polypodiaccac
   Alte numiri: Feregă (179, 289, 412, 291); Feregea (412); Ferctă (412); Ferică (289, 179, 291); Filice (412).
   Magh.: Erdci holgyharaszt (603); Ordogborda; Pâ-prâd, Pâprâgy, Pâtrân (412). — Germ.: Gemcincr Frauen-fam (603); Waldfarn (389).
   ATRAGENE vezi CLEMATIS
   ATRIPLEX L.
   Fam. Chenopodiaceae
   Magh.: Lâboda ; Maglapd. — Germ.: Mcldc. — Franc.: Arroche. — Rus.: Lebeda.
   *    Atriplex bortensis I.. — Lobodă Alte numiri: Lobodă albă (133); Lobodă albă de grădină (523, 455); Lobodă bobată (412); Lobodă bună (289, 320, 179, 180, 291); Lobodă domncască ; Lobodă porcească (428); Lodobă roşie (425); Lobode albe (289, 320,- 291); Lobode roşii; Lobode roşii boiereşti; Lobode roşii de vărzare (Zlalna, jud. Alba); Lobodină (452 Banat); Lobogină (Olt.); Spinat, Ştir (412); Ştir alb, Ştir roşu ; Talpa glştei (412).
   Magh.: Eper pârej (474); Feh6r laboda (426); Kert laboda (237, 603, 530); Laboda (412, 6C0); Laboda pâre (36); Ostor (412). — Germ.: Gartenmelde (226, 603, 237, 34, 201, 600); Goldspinat (226). - Franc.: Arrochc des jardins, Bonne-dame (421); Arroche (600). — Engl.: Orrach (600). — Rus.: Lebeda sadovaia (603, 573); Lebeda (600). - Ucr.: Loboda (201). - Pol.: Loboda, Libioda, Maczyniec (407). — Strbo-cr.: Loboda (407).
   Atriplex Utoralls L. - Căpriţă (133, 163, 289, 291, 603, 433), Lobodă (133, 163, 291, 433)
   Atriplex nltens Schkuhr — Lobodă de drumuri (179
289, 291, 320, 603)
   Alte numiri: Lobodă (179, 289, 291, 320); Lobodă albă (74, 75); Zlmblă (96).
    Atriplex oblongifolia \V. et K. — Lobodă porcească (Piatra Neamţ), Lobodă (179, 291, 320)
    Atriplex pa tuia L. - Lobodă (19, 291, 320, 412) Ştir, Talpa glştei (412)
    Magh.: Tcrcbdlyes laboda (526, 530); Laboda (288); Ostor (412). — Germ. şi săs.: Gemeine Melde, Schăszmel SchiOmeldc (226).
    Atriplex roşea L. — Lobodă (291), Căpriţă (Tecuci) Alriplcx tatnrlca L. — Lobodă sălbatică Alic numiri: Căpriţă (134, 508); Lobodă (500, 179, 28!), 320, 291).
    ATHOI’A helhiilonna L. — Mătrăgună Fam. Solanaccac
    Alic numiri: Cinstită (103); Cireaşa codrului (63); Cireaşa lupului (35, 133, 163, 277, 179, 346, 289, 602, 271, 433, 161, 320, 231, 170, 588, 291, 190); Doamna codrului (35, 289, 63, 433, 291, 97); Doamnă mare (35, 133, 179, 289, 470, 152, 291); Floarea codrului (28, 65, 133, 291); Floarea cucului (271); Guglţii, Gugulii (493); Iarba codrului (35, 366, 384, 370, 28, 411, 111, 133, 179,
319, 316, 289, 271, 470, 19, 320, 155, 254, 291, 237,190, 97, 235); Iarba lupului (433); Împărăteasa buruienilor (38, 1 11, 133, 291, 259, 63, 271, 320, 234, 188, 190, 97); împărăteasă (38, 163. 103, 277, 179, 259, 433, 161, 320, 79, 470, 152, 291); Măndrăgună (193): Malragonă (25); îMădrăgunc (193); Mătrăgiunc (133, 319, 259, 320, 231, 291, 190); Mătrăgună doamnă marc (38, 289,271,320, 234, 291, 190, 68); Mătrăgună iarbă marc (234, 320); Mătrăgună iarbă bună (35, 289, 320, 291, 190); Mătrăgună marc (Mold.); Nădrăgulă (35, 133, 319, 259, 271, 433, 19, 320, 120, 25, 291 Trans.); Năgrăgulă ; Papalău ; Ţilidonic (1^2).
    Magh.: Alom lio/.o fii (36); Farkas bogyo (412); Bolond fii; Farkas cseresnye (237); Farkas cscresznye (412, 370, 28): Mandragora (28); Maszlagos nadragulya (530); Nadragulya (237, 412, 320, 530, 587); Nadraguja (557 Zalău); Nagy fii (237, 16); Natraguja (587); Natra-gulya (237, 235); — Germ. şi săs.: Alraun (411); Boll-wurz (237); Burchert (235); Gemeine Tollkirsche (226); Irrbeere (411); Melregunegekraidicli, Metregunckir-schken (226); Saukraut, Schlafbccre. Schleppanhinge-krăutig: Schlabuncgekraidich (226); Tcufelsbeere, Toll-beerc (237); Tollkirsche (237, 322, 226, 411, 385, 235, 484); Tollkirsch (226); Tollkraut (237, 363); Tollwurz, Waldnachtschaltcn, Walkenbaum (237;; Wolfsbeere (370); Wolfskirsche (237, 111); Wuthbeere (237). — Franc.: Belle-dame (322); Mandragore (120); Mandelgloire (120)
—    Engl.: Bancwort (491) — Rus.: Krasavka belladonna
(535). — Pol.: Mătrăgună (407); Nadragula ;     Carycka ;
Tesak (407). —      Strbo-cr. : Paskvica (407)
    Plantă otrăvitoare şi medicinală (se extrage alcaloi-dul atropina). Folosită in medicina populară pentru dureri de picioare, şale, mlini, friguri (190). Amintită în credinţe populare, cintece, poezii.
    ATROPIS vezi PUCCIXELLIA A VENA L.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Zab.     — Germ.: Hafer.      — Franc.:    Avoine.
—    Rus.: Ovios.
    A vena fatua    L. — Odos
avi:
AVIZ
    Alte numiri: Costrcl (320, 120); Oschidă; Ovăz sălbatic (289, 163, 291, 190, 319, 133, 140); Ovăsică (543); Zizanie (133).
    Magh.: Hdla (530, 526); Vad zab (237, 526); SzttrOs zab (526). — Germ.: Flughafer (411, 237, 291); Sand> liafer (411); Tauber Hafer, Wilder Hafer (237); Wind-hafer      (237, 543, 291).  — Franc.:     Follc-avoine     (291).
—   Rus.: Ovios pustoi (573). — Pol.: Gluchy owies, Owie-sek (407). — Sirbo-cr.: Ovas divljak (407). — Engl.: Wildoat (491).
    Aoena flavescens L. vezi Triselum flavescens
    A vena saliva     L. —   Ouăz
    Alte numiri: Ovăz alb, Ovăz negru (320); Ovăscior (111); Ovlsc (102 Mold.); Ovoz (235); Ovicz; Zob (452 Banat).
    Magh.: Abrak zab; Zab (412, 370, 28, 365, 235); Abrak zab (530). — Germ. şi săs.: Gemeiner Hafer (235); Hafer      (370, 226, 34, 201); Huawer,    Huaber, Saathafer
(226).      — Franc.: Avoine (421). — Engl.: Oat           — Rus.:
Ovios oblknovcnnli; O. posevnoi (573). — Ucr.: Oves
(201). - Pol.: Polanka (407). - Strbo-cr.: Odur (407).
  —   Caraşou.: Ovas.
  Cultivată ca plantă furajeră. Se foloseşte In medicina populară Ia dureri de din ti (95), reumatism şi tuse (99). Amintit In cîntece (190).
  Avena sterllls L. — Obsigă (425)
  Avena strfgosa Schreb. (numele         valabil azi:     A.    nuda
  Hfijer) - Odos        (179, 289, 291, 320, 601)
  Alte numiri:      Ovăz negru (289,     133, 163,   291);      Ovăz
  prost (289, 179,      320, 163, 291).
  Magh.: Vad zab (601). - Germ.: Rauh-Hafer (291); Sand-Hafer (491). - Franc.: Avoine-rude (291). - Rus.: Ovios şcetinistli (573); Ovios golii, O. tatarskii (573). AVEXASTRUM Jessen Fam. Gramineae Magh.: Vad zab.
  Avenastrum pubescens (Huds.) Opiz (numele valabil azi: Helicolrichon pubescens (Huds.) Pilger) — Ovăscior (Cetea)
B
   BALDISGERA vezi PIIALARIS BALLOTA nlyrn I.. - Cătuşe (133, 1G3, 219)
   Fam. I. a b i a t a c
   Alte numiri : Cătuşcă (473); Urechea porcului; Urzicii moartă (137).
   Magii.: Pcszerce (389); Fekete peszlcr (527, 530).
—    Germ. şi săs.: Balde (363). Briihnessel, Bienengekrăut, Dannessel (226); Duingckraidicli, -hăifteher, GottsvorgeQ (226, 389, 481); Mausblume, Mausblam, Ncssclblume, Nesselgekriiut, Nieszelblauf, Nieszelgekriiil, Schwarzer GottvergeG Stinkandorn, Walt Bai(n)kraut; Wildes Bie-nenkraut (226).
   BARDARAEA vulfjnrls R. Br. — Cruşăfea Fam. Cruciferae
   Alte numiri: Bărbişoară (180); Bărbuşoară (542); Crudeţie (19); Cruzăţea (28, 320); Frunza voinicului (320).
   Magh.: Borbdlafii (527); Kfizonsdges borbâlafii (603, 530, 526); T£li tormafii (28). — Germ. • Gemeine Winter-kresse, Kălberblume (226); Barbarakraut (484). — Franc. : Herbe de Saint-Barbe, Girarde jaune. — Rus.: Surepka oblknovennaia (603). — Pol.: Rzezurcha zineva (407). Sirbo-cr.: Barica (407).
   BARTSIA alpina L. - Bursucă (163, 179, 289, 291, 320, 325, 542)
   Fam. Scrophulariaceae .
   Magh.: Kantusfu. — Germ.: Gemeiner Alpenhclm (291)
   DECKMAXXIA erucneformis (L.) HosL — Jerboi de bahnă (357)
   Fam. Gramineae
   Alte numiri: Chir de apă, Chir dc bahnă (384);Grlu de baltă; Iarbă de bahnă, Ierboi (381); Mohor (382, 384); Mohor sălbatic (384).
   Magh.: Hernydpâzsit.
   * BEGOXIA L.
   Fam. Begoniaceae
   Magh.: Begonia; Betonia; Petunia. — Germ.: Bego-
nia.
   * Begonia rex Putzeys — Begonie (163, 554)
   Alte numiri : Barşoniţă (Muşca, jud. Alba); îngeraşi; Urzică.
   Magh.: Begonia (600). — Germ.: Begonie (600).
—    Engl.: Begonia (600). — Rus.: Begonia velkalennaia (600). — Caraşov.: Antelici; îngeraşi.
   *    Begonia semperflorens Link et Otto (B. Hookeri Sweet). - Gheajă (492, 600)
   AJte numiri: Begonie (600); Beţivă (Iaşi); Ceară roşie ; Crăciuniţă; Curechi; Curechiuş ; Dumitriţă; Gheţar; Gheţişoare; Hrişcă (103); Mireasă; Paşte (14); Sulică ; Ţigancă (65, 291); Yadană (103); Yiaţa omului; Viişoară; Zăhărel (492).
   Magh.: Mindignyil6 begonia (603); Begonia (600); Begonia Viktoria; Gecske; J£gvirâg (600). — Germ. şi săs.: Immerbliihende Begonie (226); Begonie (226, 600); Christuslrăni(c), Christuszăhre, FleiOiges Lieschen, Im-mciblin. Immerbliihend, Immerbluhcnde Begonie, Jesu-
străne, Klettermuskat, Klăttermuschkatn, Pfarrerblumc, Fuareblaum; Teppichkonigin, Tcppichkinegăn, Wasser-bliimchen, Wasserfuchsie, Wainmerblim, Weinbeerblu. me, Wuinstockriislein (226). — Franc.: Begonia, Ton. jours fleuri (600). — Rus.: Begonia msiacinaia (600).
    *    Begonia nielalllen G. Schm. — Crăciun (I I), Viata omului
    * Begonia snnguinea Raddi — Ghe/işoare
    Alte numiri: Bucuria casei, Gheaţă; Veselia casei. Alte specii cultivate, cu aceleaşi numiri populare:
B.    maculata Raddi, B. arborescens Raddi, B. evansiana Andrews, B. fuchsioides Hook, B. manicata Brongn., B.lu-ber-hybrida Hort.
    BELLIS pcrennis L. — Bănufi Fam. Compositae
    Alte numiri: Bănuţe; Bânuţci (62, 65, 71, 72, 133. 141, 163, 190, 289, 291, 320, 366, 542); Bănuţele (163 179, 281, 289, 320); Blidărei (304); Boglarcă (65, 291); Boglari (65, 163, 291, 433); Bumbicei; Bumbişori; Bum-buşcuţe (68, 163, 291); Bumbuşori (163, 291, 289, 433); Bumbuşte (65, 163, 291, 433); Burculiţe (163,           291,
63, 179, 289, 291, 320); Cocoşei; Dutculiţe; Floare frumoasă (133,      141,   163,   259,   291,   366,   411);
Floarea giştii (536 Iaşi); Floarea paştelui (454); Floricele frumoase (63, 133, 163, 289, 291, 319, 320); Frumuşică (500, 547 Bucov.); Fruşiţă (63, 120, 133, 163, 289, 291,
319,  320, 433, 411); Iarbă frumoasă (133); Mărgărită (120, 500, 547); Minuţc (61, 201); Năsturaşi (542); Năsturei (190, 320); Ochiul boului (190); Părăluţe (141, 163,
289,  291, 433, 517, 492, 542, 600); Păşcuţe (133, 161, 163, 180, 291); Roloţclc (382 Banal); Sclnteioară (65, 163, 291); Scintei (54); Scînteuţă (98, 289, 291, 433); Steluţe (54).
    Magh.: Fruzsina, Fruzsinka, Furus (120); Kis szâ-zsorszip (365); Szâzsor sz£p (28, 237, 530, 600); Szâz-(szâsz) forint (228); Szâzszorszîp nevii virâg(36); Szirâny r6zsâcska (370); Vadszâzssorsz6p; Szilklai râzsa; Ta-vaszi fii. — Germ. şi săs.: Bugelauercher; Bumbutz-zer, Gartcheszisze, siesz (siiO); Gemeines Gănsebliimchcn (226, 600); Knăufelchen (226); MaGliebe (363, 411); MaOliebchen (201, 226, 600); Hărziptcher, Sziszesziptcher (226); a) Azinszeszeptcher, b) Szisznsziptcher, c) Sziszimt-cher, d) Asitcherziptcher, e) Zisnziptcher, f) Saszerziptcher, g) Woszertchiptcher (226); Tausenschon (226, 237,
370,  484,   600); Tausendschonchen, Tausntschintcher,
Tiisntschintcher, Tăusntzintcher, Tausintschentcher, Wirtelchen; Wirkeltscher, Wessertschiptcher (226).
—     Franc.: Paquerette (120, 600); Petite marguerite
(120). - Engl.:     Daisy  (600). - Ucr.: Stokrete (201).
—     Pol.:  Przypoludnik (407); Stekretka. — Strbo-cr.:
Krasuljak ozimac (407). — Caraşov.: Bumbica; Năslarii (440).
    BERBERIS vulgaris L. — Dracilu, Acriş Fam. Bcrberidaccac
    Alte numiri: Acriş roşu (36, 63, 118, 190, 195, 259,
290,  291, 399, 354, 370, 411, 581); Agriş (61); Agriş roşu (19, 25, 35, 133, 163, 179, 289, 290, 320, 346); Cătină
BER
 BET
de riuri (464); Ciulini; Cloceni (133); Corleş (538); Dra-cenă (133, 234); Dracină (120,133, 139, 319); Dragină (114, 133, 320,  346, 412, 411); Drăcilă (35, 133, 179, 190,
289, 291, 500,   433, 492, 574,     600); Drăcină (601); Dră-
ghină; Drăgină (35, 289, 325, 500); Glojdan (538); Holeră, Lemn galben (35, 133, 141, 163, 234, 237, 289, 290, 291,
318,  320, 346, 366, 367, 500, 433, 464, 412); Măcriş boe-rcsc (320); Măcriş cu spini (314); Măcriş de rluri (38, 133, 195, 291, 234, 259, 290, 464, 455); Măcriş de spini (133, 319, 320); Măcriş roşu (320, 581); Măcrişcl; Măcri-şul caprt-i; Măcriş de clmp (538); Măcriş iepurcsc (38, 03, 103, 179,    289, 290. 318,    320, 433); Măcriş păsăresc
(133); Măcriş    spinos (3 >, 63, 133, 163, 195, 259, 290,
:',19, 320, 464, 588); Măcriş spin (19, 133, 327).
    Magh.: Botbâlva, Leânysom (237); Makris (288); Soskafa (530, 527, 28, 237, 603, 412); S6skabokor (363); Savanyu s6skal>okor (114); Veros soskafa (370); Kozon-seges soskafa (527); Soska borbolya ('>27, C00); Vercs egres (235). — Germ şi sus.: Bcrberitze (226, 111, 484, 600); Berhcritzcnslrauch (201); Gemeincr Sauerdom (114, 226, 237, 373); Sauerdom (34, 421, 411); Sauer-racli (237); Schăszburgcr Agrcsch (22G); Weinphlăd-ding (37): Walt (Wildc) Agrcsch (226): Gemeiner Straucli (235). — Franc.: fipine-vinette (114); Oseille gpineuse.
-     Engl.: Berbery (114); Devil’s bit (600). - Ucr.: Kes-les (201). — Pol.: Kwasnica (407); Kalina Wleska. — Sirbo-cr.: Drac (596).
    *     BERGEMA erasslfolla (L.) Fritsch (Saxifraga cras-sifolia L.) — Crăciunifă (600)
    Fam. Saxifragaceae
    Alte numiri: Badan ; Carnaval; Crăciun ; Crăciunel; Fragă ; Ianuarie ; Viorea albă (Bucova, jud. Caraş-Severin).
    Magh.: Borlevdl; J6gvirâg (600). — Ras.: Badan
(600).
    BEnTEROA incnna (L.) DC. (Farsetia incana R.Br.) — Ciucuşoară (163, 179, 320, 603, 849)
    Fain. Cruciferae
    Alte numiri: Albiţă (1G3, 179, 291, 320); Baghităriu, Buruiană de bagliiţă; Buruiană de poală albă (102); Mălaiul vrăbici; Păsatul vrăbiei (13).
    Magh.: Fehir hamuka (603); Hamuka (530). — Germ.: Grau-Sleinkraut (603); Graue Kresse (484). — Rus.: Ikolnik serii (603). — Pol: Zmagliezka (407). — Sirbo-cr. : Sivka (407).
    DERULA anguslifolia vezi SIUM ereclum
    BETA L.
    Fam. Chcnopodiaccae
    Beta trigyna \V. el K. — Sfeclă sălbatică (la Cazane)
    Magh.: Fehdrvirâgii rdpa (603).
    * Beta vulgarls L. — Sfeclă
    Alte numiri: Buraci; Burgundă (Bihor, Satu-Mare); Gogoneţ (Timocul slrbesc); Napi (237, 325, 426, 428) ; Napi albi, Napi de zahăr, Napi pentru vite ; Pange (120); Pangele (320); Rlpe (426); Sfeclă de borş; Sfeclă pangcle (179); Sfleche, Sfleche albă, Sfletcă albă; Sfeglâ (19, 89, 370); Ţeclă, Ţeglă, Ţigle.
    Magh.: Kozonsâges rdpa (603); R6pa (603); Val6di răpa (827). — Germ. şi săs.: Gebaute Runkeriibc (603); Rote Riibe (347); Runkelrube (34, 201, 226); Riibcrethc
(411); Riibc, Riep, VVeiUe niibe, Waisz Riep, EOriibe, Aszriep, Schwcinsrubc, Schwănzraep (226); Rep (257
Trans.). — Engl.: Beet. — Rus.: Sviokla oblknovennaia (603). — Ucr.: Burak (201). — Caraşov.: Cervena repa; Rep.
    var. altisslma Doll. — Sfeclă de zahăr Alte numiri: Gurguni (33); Sfeclă albă; Sfeclă dulce; Sfleche de ţucor (29).
    Săs.: Zackerriep (226). — Rus.: Sviokcla sahamaia (573) var. rapacea Koch (E. vulgaris ssp. esculenta (Salisb.) Garke)
    f. alba DC. - Sfeclă albă
    Alte numiri: Ţecle, Ţecle albă (193); Napi, Napi albi, Napi de mărhăi, Napti de boi; Rădăcină albă, Sfeclă pentru vite; Sfleche.
    f. rubra Doll. — Sfeclă roşie
    Alte numiri: Ţecle roşie (193); Napi (433); Napi roşii (36, 133); Napi dc niîncare; Pangele (179, 320); Pangică (Mold.); Ripă; Sfeclă (369); Sfeclă pangele (179, 320); Sfeclă de masă ; Sfeglă (370); Ţigle ; Ţuică (Salonta); Sfeclă dc borş.
    Magh.: Cekla (600); Tzikla (237, 370); Veres răpa (36, 237); Voros c£kla; Tz6gla (367). — Germ. şi săs.: Rote Riibc (34, 226, 237, 370, 600); Rut Raip, Ruiltrai-pmblett (Blalt); Rutreipmsiom (Samen); Zweckla (226).
—    Franc.: Betterave rouge (600). — Engl.: Bcetroots
600). — Rus.: Szolovai sviokla (600).
    f. lulea DC. — Sfeclă pentru vite Alte numiri: Burcaci, Napi; Napi galbeni, Rădăcină galbenă, Sfeclă; Sfeclă de nutreţ (566); Sfeclă de nutreţ galbenă.
    var. clcla L. — Sfeclă mangold (485).
    Alte numiri: Burgundici; Mangold ; Napi de nutreţ; Sfeclă de frunze; Sfletcă (434).
    Germ. şi săs.: Griines Kraut; Gri Kraut, Mangold, Romischer Kohl, Romische, Rimesch (226); Runkelrube (238). — Rus.: Sviokla • Mangold *, Sviokla listovaia.
    BETOXICA ofliclnalls L. (Stachys officinalis (L.) Trev.) — Vindecea Fam. L a b i a t a e
    Alte numiri: Buruiană de artritis (289, 602, 412); Buruiană de tăietură (594); Creţişor (179, 234, 289, 291, 320, 602, 597, 588, 455); Cuişoriţă (180, 291); Iarba bubii (36); Iarbă de rană (320); Iarbă de răni, Iarba tăieturii (19, 133, 289, 291, 319, 366, 602, 433, 455); Iarba tUha-rului (594, 592); Iarba vlntului (99, 436); Frunza tăieturii (19, 28, 133, 267, 289, 291, 320, 588); Frunza tejului (384); Sovlrvariţă (234, 289, 291); Sclăpăţ, Sclipeţ
(95); Vindecă (319); Yindecuţă (133).
    Magh.: Bakfii (370); Seb fii (28, 237); Orvosi tisztes-fii (527, 530, 3). - Germ.: Eidechsenblume (226); Fall-kraut (201); Maiennessel, Zegunesch Balsemt Zigeuneris-cher Balsam (226); Zehrkraut (237). — Franc.: B6tni6 436). — Rus.: Bukviţa aptecinaia (573). — Ucr.: Iakov-ka (201).
    BETULA L.
    Fam. Betulaceae
    Itelula verrucosa Elirh. (D. alba L., D. pendula Roth)
—    Mesteacăn
    Alte numiri: MasLacln ; Măstăcan (602); Mesteacăn alb (93, 237, 243, 319, 543, 588); Mestecan (19,412); Mestecăn (234, 320); Mestecănaş (479); Mesticăn (357, 505, 464, 599).
BET
 31
EOi
    Magh.: Fehăr nyirfa (114); Nydrfa; Nyirfa (16, 28, 36, 237, 370, 412, 236); Gyalog nyir (412); Kozons6ges nyir (603); Kâz6ns6ges nyirfa (530, 527). — Germ şi săs.: Birke (34, 234, 235, 363, 370, 385, 411, 484, 585); Bir-kenbaum (543); Moor Birke (603); Nordische Birke (114) ; WeiObirke (201, 543); Hăngebirke (603). Amenfi: Merzis-chor (Kătzchen); Birkenkldppelchen ; Birkukklappeltcher, Hasenlăppchen : Hausneapptcher (226). — Franc.: Bouleau blanc (114).    —  Engl.: (Common) Bircli (114). — Rus. :
Berioza belaia; Berioza borodavceataia (603). — Ucr. : Bilaia bereza (201). — Pol.: Brzoza (407). — Strbo-cr.: Breze, Breza bela (407); Breşa.
    în medicina populară se foloseşte contra eczemelor (96).
    Betula pubescens Ehrh. — Mesteacăn pufos (418, 603, 472, 574, 539 la silvicultori)
    Alte numiri: Mestecăn (320); Mestecânaş (289, 291, 320, 6)1).
    Rus.: Berioza puşistaia.
    Se foloseşte în mcdicina populară contra tifosului şi febrei tifoide.
    Betula huinilis Schrank — Mestecănaş; Mesteacăn pitic (118, 472. 601, 539)
    Magh.: Torpe nyir (603). — Germ.: Strauch Birke (603). — Rus.: Berioza nizkaia (603).
    Betula nana L. — Mesteacăn pitic (418, 472, 440), Mesteacăn tirîtor (472, 601)
    Rus.: Berioza karlikovaia (603).
    B1DENS L.
    Fam. Compositae
    Bfdens jernuus L. — Ctrligioare (163, 289, 291, 320).
    Alte numiri: Dintele dracului (133, 320); Doi dinţi (122, 139, 141, 161, 163, 289, 320); Iarba puricelui (133); Iarbă roşie (19, 125, 133, 163, 291, 320, 325, 433,452); Lichitoare; Puriţă (102); Răculeţ, Stuh, Tăşculiţă, Troscot (133); Turiţă (Mold.).
    Magh.: B6kol6 farkasfog (530). — Germ. şi săs.: Lăuse, Zeltzigeunerische Lăuse, Zigeunerisches Gekrăutig, Zigoenesch Găkrădich, Zigeuncrische Lăuse, Zigeuner, Wolfzăhne (226).      — Rus.:     Cereda ponikşaia (535).
—   Pol.: Uezep (407).
    Bidens tripartitus L. — Denlifă (133, 163, 299, 291, 320, 325)
    Alte numiri: Cinipioară; Cîrligior (133, 259, 291, 587); Dentică (133, 289, 291, 320); Denţică (289, 291); Dindiniţă (133); Dintele dracului (28, 237, 320, 542); Dintele lupului (412); Dinţii babei (456 Siriu); Doi dinţi (133, 139, 141, 163, 289, 291, 320); Iarbă roşie (179,228, 289, 291, 320, 433); Lichitoare; Păduchi de ţigani (289, 291); Puriţă; Tariţă; Turiţă (127, 320, 426); Turiţă mare (319).
    Magh.:    Farkafog (237); Subâs farkasfog (530).
—   Germ.: vezi numirile de la B. cernuus. — Rus.: Cereda triohrazdelnaia (573). — Strbo-cr.: Kozji rogovi (407).
    Inflorescenţele slnt folosite in medicina populară pentru proprietăţile lor diuretice şi diaforeticc.
    BIFORA radlans M. B. - Puciognă (133, 291, 319, 320)
    Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Buruiană pucioasă (120, 133, 152, 291); Buruiană puturoasă (319, 320); Iarbă puturoasă (133, 163, 237, 291, 319, 320, 328); Scărişor (434).
   Magh.: Hâromlevelii biidosfu (36); Poloskafii (526); Poloskaszagu pakilincs (603, 530); Pakilicsfii; Temon-dâd-fii (237).  — Germ.:    Hagelkraut, Hagelgekrăut,
Kraidich, Stinkcndes, -iges Gekrăut, Stinkiges Gekrăutig (226); Strahlender Holsame (226, 454); Strohlcn-Holsame (603); Wilde Petersilie (226);
   BIGNONIA catalpa vezi Cat al pa bignonioiiles BIGNON1A radicuns vezi Campsis rudicans BISCUTELLA lupvijjiiln L. — Odielarifă (111, 163, 179, 259, 291, 319, 320)
   Fam. Cruciferae
   Alte numiri: Chelârea (163, 179, 289. 291, 320); Clielărel (133, 141, 179, 289, 291, 319, 320); Ochelari (133, 291); Ochilari (289, 320); Ochilariţă (289, 291, 542).
   Magh.: Kiizonsdges korongpâr (603). — Germ.: Glatte Brillenschotte (603); Brillenschotte (363).
   BLECIIXL’M spicuut (L.) Sm. — Scăriţa muntelui (603, 549, 542)
   Fam. 1-» o 1 y p o d i a c e a c
   Magh.: Bordaharaszt (603); Bordapâfrăny. — Germ.: Gemeiner Rippenfarn (603). — Rus.: Derbeanka kolo-sislaia (603).
   BLYSMUS coiuprcssus (L.) Panz. (Scirpus compressus (L.) Pers.) - Pipirig (133, 325, 542)
   Fam. Cyperaccae Magh.: Kalâszkâka (830).
   BOLBOSCHOENIJS mariliinus (L.) Palia (Scirpus maritimus) (L.) — Pipirig (325), Rogoz (289)
   Fam. Cyperaceae
   Magh.: Zsioka (Sziki-kâka) (530). — Germ.: Strand-binse (389); Strandflechtenbinse (196); Maargras ; Meer-binse, Rohr (226). — Franc.: Triangle (196). — Engl.: Bubrush. — Rus.: Klubnekamiş morskoi (573). BORAGO officinalis L. — Limba mielului Fam. Boraginaceac
   Alte numiri: Alior (433); Arăricl; Arăţel (38, 102, 163, 291, 319, 320); Arăţicl (161, 179, 289, 470, 602); Areţel (35, 102, 237, 289, 291, 385); Atrăţel (411); Boranţă (35, 133, 163, 150, 237, 2K9, 291, 319, 320, 366, 602,588); Boranţă roşie (412); Laptele ciinelui (433); Limba boului (412); Limba ciinelui (411); Limba mieluşelului (601); Mierea ursului (428); Olrăţel (35, 163, 190, 237, 289, 291, 319, 320); Olroţel (412).
   Magh.: Atraczd (412); Bârâny-nyclv; Hegyes utifu (36); Okomyelv ; Pirilo-fii (412); Kerti okornyelv (237).
—   Germ.: Buretsch (237, 428); Hundszunge (411); Wohl-gemuth (237); Borelsch (363, 484). — Pol.: Ogorecznik (407). — Sirbo-cr.: Porec (407). — Rus.: Ogurecinik aptecinli (573).
   Frunzele şi florile slnt folosite In medicina populară la oblojeli dc răni.
   *   BOSWELLIA curieri Birdw. — Tămlie (răşina plantei din import)
   Fam. Burseraceac
   Germ.: Gemeiner Weihrauch, Olibaum (291). — Franc.: Encens, Oliban (291).
   BOTRIOCIILOA ischaemuni (L.) Keng (Andropogun ischaemum L.) — Bărboasă (133, 163, 179, 289, 291, 320, 325)
   Fam. Gramineae
BOT
BÎU
    Alle numiri: Barba caprci (1G1); Buzallc (456 Baba-dag); Costrei (Olt.); Flscă (291, 325); Sad (102, 103); Sadină (163, 289, 291, 320, 574); Sadinar (Olt.); Tlrsă.
    Magh.: Sikârfii, Fenyerfii (530). — Germ.: Finger-bartgras; GănscfiiQclicn ; Glanzgras; HcnnenfuD (226); Flockgras (201). — Pol.: Sobie Irawka (407). — Strbo-cr.: Brkas (407); Berkas. — liitlg.: Sadina (601).
    BOTR YCIIIL'M lunarin (L.) Sv. - Limba cucului (133, 163, 259, 291, 470, 603, 601, 542)
    Fam. Ophioglossaccac
    Alic numiri: Coian (291 Bucov.); Dragoste (290, 291, 320, 545); Iarba dragostei (127, 163, 291, 325); I.ăpăriţă (133): Limba şarpelui; I.imbar (190, Mold.).
    Magh.: Mold rula; llold fii (412, 530); Kozonseges holdruta (603. 530). — Germ.: Gemeine MondrauLc (603).
—   Rus.: Grozdovnik klinci-lrava (603). — Sirbo-cr.: Papradnic (407).
    Alte specii mai puţin frecvente, cu aceleaşi numiri populare: 13. mullifidum (Gmel.) Rupr., B. ramosum (Roth) Asch. (B. malricariaefolium (Retz.) A. Br.). BRACIIYPODIIM Pal.-Beauv.
    Fam. Gramincae
    Draehypodlum pinnatum (L.) P. B. — Obsigă (259, 291, 319, 325, 389)
    Alte numiri: Bălănică (456 Siriu, jud. Buzău); Grlu sălbatic (133, 161, 488); Obsigă (163, 179, 289, 320); Oschigă (411); Ovăsică (411).
    Magh.: Gorkalâsz (359); Kurtatop (520); Tollas szăl-kaperje (530). — Germ.: Fieder-Zwenke (359); Trespc
(411).
    Braebypodlum silvatieum (Huds.) P. B. — Obsigă (133, 291)
    Alle numiri: Grlu sălbatic (133); Obsigă (163, 179, 259, 320).
    Germ.: Wald-Zwcnke (359).
    HRASSICA L.
    Fam. Cruciferae
    linissica f lunga (a Ehrli. — Muştar alb sălbatic (163, 289, 291, 352, 603, 455)
    Alle numiri: Muştar alb (139, 320); Muşlar sălbatic (133).
    Ilrassua juncca (L.) Czern. — Muştar sălbatic (446 M-rca Cocoş)
    Magh.: Joveveny kâposzla (541). — Rus.: Gorciţa polevaia (573).
    Iirassica napus L. (B. campeslris DC. et auct., non L.)
—   .Xapi
    Alte numiri: Brojbe (291); Broajbe (35, 133, 163, 289, 320, 500, 455); Ciuş (133); Colză (163); Curechi chinezesc (161); Curechi de cimp (163, 363 Mold.); Hardal; Napi cureceşti (291); Napi de mirişte; Napi de vară; Napi sălbatici (179, 279, 290, 320, 438); Năpuşori de clmp (161); Pere de pămlnt (190); Rapiţă (71, 72, 163, 179, 190, 193, 261, 259, 320, 433); Rapiţă colţa; Rapiţă colza; Rapiţă de clmp (179, 290, 320); Rapiţă măruntă (482); Rapiţă sălbatică (51, 179, 289, 290, 320, 325); Ripac, Rlpac (103); Rips (201); Tumep; Tuş (120).
    Magh.: KarrS r£pa (527, 237); Kerek r6pa (527); Repczekâposzla (603, 527); Tovis răpa (28); Kâposzla repeze (527); Vadkâposzla; R6pa repeze (526); Tarl6-rtpa (527). — Germ.: Raps (347); Rcpskohl (210, 603);
Steck-Rube (237, 428). — Engl.: Tumip rooted cabbage.
—    Rus.: Raps; Briucva (603); Cotiza; Colza. — Ucr.: Repa (201).
                                                                                      ssp. oleifera DC. (ssp. napus (L.) Schwarz) — Colza ssp. raplfera Metzger (ssp. napobrassica (L.) Schw.)
—    Xapi
    Brassfen nlgra (L.) Koch (Sinapis nigra L.) — Muştar negru (161, 325, 363)
                                                                                      Alte numiri: Hardal (102); Horşli; Horşlită (102,
103, Mold.); Muşlar (133); Muştar dc clmp; Muştar sălbatic (179); Rapiţă dc muştar (259, 291, 319); Rapiţă sălbatică (179).
                                                                                      Magh.: Fekele muslâr (603); Francia muştar (527).
—    Germ.: Schwarzer Senf (34, 228, 237, 398, 603).
—    Franc.: Moutarde noir (491). — Engl.: Black muslard (491). — Rus.: Gorciţa ciornaia (603). — Pol.: Gorczyka (407). — Sirbo-cr.: Gorusica (407).
    Brassioa oleracea L. — Varză, Conopidă, Gulie var. capitala L. (ssp. capitala (L.) Duchene) — Varză Alte numiri: Broazbc (426); Curechi, Curechiu (19, 63, 179, 237, 291, 370, 426, 500, 433); Curechi alb; Curechi căpăţină (161); Curechi creţ; Curechi cu căpă-ţină (23, 320, 370); Curechi de iarnă (291); Curechi de murat; Curiti de murat; Varză albă (79); Varză căpăţină; Varză cu căpăţină (179, 320); Varză creaţă; Varză de grădină (63, 500); Varză de iarnă (289, 291, 320,370); Varză de toamnă; Varză roşie (44); Varză văratică, Vearză.
    Magh.: Kâposzta (25, 370, 603, 412, 428, 516, 600); Fozelek kâposzta (530, 527). — Germ. şi săs.: Gemiise-kohl (603); Kohl (206, 226, 370, 600); Kumst (226); Kumpes (227); Kampes, Kompes, Kumpes, Kuompes; Kampeskraut; Kumpcskraut; Samcnhaupt; Săcmhăft; Samekraut; Semkrăkl; Samenkraulhaupt; Săomkrail-hăft (226). - Franc.: Chou (600). — Engl.: Wliile cabbage (600). — Rus.:        Kapusta belokaceannaia (603).
—    Rul.: Capusta (201). — Pol.: Kapusta glouiasla (407). — Sirbo-cr.: Kapustzeljni (407).
    var. aeephala DC. (B. oleracea convar. acephala (DC.) Alef) — Varză furajeră
    Alte numiri: Calarabe, Chelărabe (320); Chclărade (179); Curechi nemţesc (139); Varză creaţă (161); Varză dc nutreţ ; Varză de frunze.
    Magh.: Takarmâny kâposzta. — Rus.: Kapusla kormovaia; Kapusla lislovaia. var. botrytis L. — Conopidă
                                                                                      Alte numiri: Brocoli (625); Carfiol (133, 63, 289,
291, 320, 500, 523, 455); Carlafiol (289, 291, 412);Carta-fior (412); Cartifiol (19, 237, 320, 369, 370, 411); Cheno-pidă (536 Iaşi).
    Magh.: Kârfiol; Karlifiol (237, 370); Kartifiola; Virâg kâposzla (237, 412); Virâgos kâposzta (412); Kelvirâg. — Germ.: Blumenkohl (201, 226, 237, 370, 543, 411, 600); Karfiol (543, 411); Kardiwiol; Karviol (226). — Franc.: Choufleur (600). — Engl.: Cauliflower
(600). — Rus.: Kapusta zvetnaia (600). — Ucr.: Kara-fiol (201).
    var. (lenunifera (DC.) Thcll. (B. oleracea ssp. gemmifera (DC.) Schwarz) — Varză de Bruxelles
    Alte numiri: Verzişoară (320, 179, 289).
                                                                                   Magh.: Biinbos kel (600). — Germ.: Sprossenkohl; Hosenkohl (600); Hoscnkraut. — Franc.: Chou de Bruxel-
 BRA
 33
 BRO
Ies (600). — Engl.: Brussels sprauts. — Rus.: Kapusta Briusselskaia.
    var. googylodes L. (B. oleracea ssp. gongylodes (L.) Duchcs.) — Gulie
    Alte numiri: Brozbă (387, Olt.1; Calarabe (289, 291, 500, 523, 455); Caralambe (133, 163, 289, 291, 320, 455, 600); Carababe (19, 133, 289, 412); Cararabe (291, Trans.); Călărabc; Călărubă (267); Chelărabc vinele, Chelărabi; Chclărabic .(61, 79); Chelârade; Corelabe (369); Coro-lob; Curechi (133); Gulie de iarnă; Gulioarc (600); Gulimani; Nap porccsc (601).
    Magh.: Karlâbd (426); Kalorâb; Rdpa kâposzta (112); T«SIL kalerâb6; Korai karalâbe; K6sei karalâbâ (600). - Germ.: Kohlrabi (201, 389, 411); Kleinc Kolil-riiben; Kohlriiben (600). — Franc.: Chou-rave (120).
—   Engl.: Turnip-cabbage. — Rus.: Kolrabili rednaia kapusta; Kolrabi (600). — Ucr.: Calarepa (201). — Pol. : Kalarepa (407). — Caraşov.: Keleraba.
    var. sabnuda L. (B. oleracea var. bullala DC.) — Varză creaţă
    Alte numiri: Chel (291, Olt.); Chel varză creaţă; Chil (291, Trans.); Curechi (118); Curechi creţ; Curechi de vară (259); Curechi nemţesc (412); Varză băşicată (161); Varză chel; Varză de vară (289); Varză nemţească (179, 289, 291, 320, 455).
    Magh.: £des kaposzta (412); Kelkâposzta (600); Olasz kâposzta (412). — Germ.: Blasenkohl; Kohl, Kil; Kilkraut; Kohlkraut (226); Wirsingkohl (600). — Franc. : Chou frise (600). — Engl.: Savoy cabbage (600). — Rus.: Savoiskaia kapusta. — Caraşov.: Kel (455).
    Brassica rapa L. (B, campeslris L., B. napus L.)
—   Rapifă
    Alte numiri: Broajbe (291); Brojbă (120); Brozbă, Brozbe (120, 147); Brozbe de vite; Curechi de cîmp (365 Mold.); Curechi sălbatic (412); Muştar negru (133); Nap rotund (25, 36,         133, 237, 320); Nap, Napi (19,  179,
201, 291, 320, 411);       Napi cureceşti (291); Napi de mirişti
(1); Napi sălbatici (36, 179, 291, 320); Navetă (548); Rapiţă colza; Rapiţă de cîmp (291); Rapiţă măruntă (548); Rapiţă navetă; Rapiţă sălbatică          (111, 148,  163,
179, 259, 291, 320,          505, 560, 494, 584, 173, 411,  599,
492); Ripac (10, 103); Rlpac (102, 103).
    Magh.: Kâposzta repee; Rdparepce (527); Rcpcc (365); R6pa kâposzta (530, 527); Târlo răpa; Kerek răpâ (600). — Germ.: Kohlriibe (235); Riibsen (600).
—   Engl.: Rape. — Rus.: Kapusta polevaia (603).
—   Ucr.: Ripa (201). — Bulg.: Rapica (601).
    BRIZA media L. — Tremurătoare
    Alte numiri: Berbecuţ (Iara); Fllflitoare (291, 320, 179, 289); Iarba cucului (203); Iarba iepurelui (133, 141, 179, 289, 291, 320, 366); Iarbă tremurătoare (357 Bacău); Lacrimile lui Christos (127); Lacrima (lacrimile) miresei (506, 497 Trans.) ; Măzăriche (127); Parangin
(133); Parasin (133, 141, 179, 289, 291, 319, 500); Părasin (120); Ploşnicioară, Ploşniţari (358); Semincioare ; Tremurici (404, 506); Trămurici; Tremurice.
    Magh.: Gyongyocske (288); Nyulperje (28,              201);
Resgâfii. — Germ. şi săs.: Brautzăhre: Braulzăir, Hascn-brot; Huasnbruit, Maschegras; Monschengras (226); Zittergras (201,     226); MOnschenhirse; Maschehirsch,
Ziergras, Zauergras, Zitterblume, Zidderblam, Zitterchen, Ziddertcher, Zidder-, Zitter-, Zătters-, Zisegras (226).—
  Franc.: Langue de fcînmc, Amourctte (291). — Rus.: Treasunka srednaia. — Ucr.: Treaseneţ (201). — Pol.: Draczka (407). — Strbo-cr.: Trcslica (407).
  BROMUS L.
  Fam. Gramineae
  Magh.: Rozsnok. — Germ.: Trcspe. — Rus.: Coster. Bromus orvensis L. — Obsigu
  Alte numiri: Păiuşan, Ovăscioarâ; Zizanic (120). Magh.:    Rozsnok (389, 530); Mezci rozsnok (530).
  —    Germ.: Trcspe (257, 389); Ackerliespe (22G, 389); Korngras (226). — Franc.: Ivraic. — Rus.: Kostior polevoi.
  Bromus coininiitntus Schrad. — Vătămătoare (548) Alic numiri: Măciucă; Oschidă, Oschigă (434).
  Magii.: Bokolo rozsnok (530). — Pol.: Sloklosa (107).
  —    Sirbo-cr.: Owsik (107).
  Bromus crcclus Iluds. — Obsigu (602)
  Magh.: Sudăr rozsnok.
  Itromus iuermis Lcyss — Tirsacă (431), Obsigă (584,
  600)
  Magh.: Arva rozsnok (530, 600).
  Itromus japonicus Tliunb. (li. palulus M. ct K., B. mulliflorus Host) — Obsigu (3)
  Alte numiri: Iarba ovăzului, Iarba vlntului, Ocsigâ, Orsigă (3); Ovăzoaicâ, Păiuşan.
  Bromus mollis L. (Ii. Iwrdaceus L. p.p.) — Obsigă Alte numiri: Oschidă, Oscliigă (134); Păiuş (412). Magh.: Fed61 rozsnok (412).
  Bromus ramosus Huds. (Ii. asper Murr.) — Obsigă Alte numiri: Gnopă (517, Bucov.); Iarba ovăzului (291); Iarba vlntului (163); Ocsigâ, Odae, Opsigă, Orsigă, Osigă (291, 339); Oscliigă (506); Secărea, Usigă (291). Germ.: Wald Trespc (289).
  Bromus ramosus ssp. henckeni (Lange) Schinz ct Thell. (numele valabil astăzi : Ii. benekeni (Lgi) Triimen)
  —    Măchifă
  Bromus secaiinus L. — Secarea (133, 141, 289, 291, 320, 366, 455)
  Alle numiri: Coslrei (120); Crapă (133); Iarba ovăzului (19, 133, 289, 290, 291, 320); Iarba vinlului (133,
  289, 290, 291, 320, 500); Mcgarâ (127); Obsiga buruiana dracului; Obsigă (118, 133, 289, 291, 319, 320, 325, 366, 500, 551); Obsingă (426); Ocsigâ (19, 141, 289, 291); Ocsîgă (320); Odae (133, 201, 289, 291); Opsigă (19, 120, 133, 289, 291, 320, 412); Orsigă (19, 133, 291, 320); Oschigă (141); Osigă (19, 120, 133, 289, 291, 320); Oresică
  (412); Ovsigă (120); Ozică; Toibă (133); Usigă (133,
  289, 291, 320); Zizanic (133).
  Magh.: Arva rozsnok (412); Rozsnok (28); Gabona rozsnok (530, 526). — Germ.: Dori, Diurt, Duiert, Diiurt, Durt (226). — Ucr.: Melleţa, Slocolos (201). — Pol.: Dîrsa (407). — Sirbo-cr.: Sloklas (407).
  Bromus slerilis L. — Obsigă (118, 179, 289, 291,
  319, 320, 500).
  Alte numiri: Iarba osului (179, 320); Iarba ovăzului (19, 179, 289, 291, 319); Iarba vlntului (289, 291, 319, 500); Obsigă mare; Ocsigă (19, 289, 291, 319); Odae (179, 289, 291, 319); Opsigă (19, 289, 291); Orsigă (19, 179, 289, 291, 319, 320, 542); Oschigă (141); Osigă (19, 179, 289, 291, 320); Secărea (179, 259, 291, 320, 488); Usigă (289, 291).
  Magh.: Meddorozsnok (530). — Germ.:               Taubliafor
  (359).
3 - C. 65
 13 RO
  34
BUX
    Broinus tecloriiin L. — Obsigă (5-12)
    Alte numiri: Măcliţă; Ovczică.
    BItl CKKXTIIALIA splriilifolla (Salisb.) Rclib. - Coacăză (10, 163, 2S9, 291, 325, 133, 601, 512)
    Fam. Ericaceac
    Alic numiri: Brăduţ de pîrleală (301, Sibiu); Coacăză de munte (140); Negară (48); Păltinoi; Troscoţcl (43-1, ■li’").
    C.erni.: Erika (181); C.ligori (257).
    ♦ DIIIWKIIA slblrlcu Slcv. (Anchusa sibirica Iljin)
-     Cvrinibe (163)
    l-am. n o r a g i n a c e a c
    Alle numiri: Busuioc păsăresc (6(1 Cibu. jucl. Alba): Nii-mă-uita mare (C'.luj I.
    Magh.: Olasz nefelejls (Cluj), lin VOMA I..
    I 'am. C u c u r b i t a c c a c llryonia allta I.. — Mutătuare
    Alte numiri: Bodioică (139): Brei (35. 184, 189, 289, 201. 470. 133); Căţărătoare: Cireaşa ciinelui (412); Cucur-belă (10); Cucurbetă sălbalică; Cucurbeţca (99, 133. 179, 181, 234, 237, 289, 291, 320, -170); Cucurbeţeană (125); Cucurbeţică, Cucurbcţea (19); Curcubeţea (95, 184, 259, 433); Cucurbeţc (257); Cutcubeţe (28); Gurare; împărăteasă (35. 133, 163, 179. 201, 277. 289, 291, 320, 325, 470, 500, 433, 597, 473); Ludaic de pâmlnt (434); Morcova ielelor (453); Morcovci (133); Mutătoarc cu poame negre (35, 184, 234, 291. 320, 500); Poamă sălbatică; Suitoare (304 Trans.); Tidvă de pămlnl (19, 184, 320): Tilhărea ; Turbeaza ciinelui (367, 600 Olt.); Turnări (575 Trans.): Zdimotă.
    Magh.: Biidos giinnye (412); I-'oldi lOk (16, 28, 228, 237. 365, 235): Ehcseresznye; Gflnnye (412); Kuszd-r.-pa : Fekele gonnyc (530). — Germ.: llam.kiirbis, C.all-kiirhis. Giclil gckrăutig, (lichtrebe (226); Gichlriibc (237, 111): Schwarzbecrigc Zaunriibe (226); Tollriibe (411); Zaunriibe (31. 228, 237, 363. 484); Wildcr Kiirbis (226, 235); Zaunriebe (235). — lins.: Pcrestupcn belii (573).
    Veche plantă medicinală, folosită In medicina populară ca hemostatic, contra cheliei, a durerilor de cap. la orbalţ, malrici. la scabie (cu pucioasă), la vătămături (190). Sr mai dă vacilor pentru stimularea laptelui. Amintită iu diferite credinţe populare.
    Itryouia dioira Jacq. — Mulătoare cu poame roşii (133, 289, 291, 500)
    Alle numiri: Brei (558); Brlu; Buruiană bolundă (506); Cucurbeţca (66, 99. 321, 506); Cucurbeaţă (588); Curcubeţea (99); împărăteasă (433, 588); Morcovci (133); Mutătoarc (148, 163, 239. 289, 291, 320, 325, 367, 433, 388. 473, 599, 542); Mutătoare roşie (363); Poama ciinelui ; Tidvă de pămint (588); Tilvă de pămlnt (320); Znirnă.
    Magh.: Piros gounye (412): Vorosh6ju foldi tok.
—     Germ.: Rote Zaunriibe (287). — Rus.: Perestupen dvudomnli (573).
    IILMAS L.
    Fam. Crucifcrae
    Ilunins erurago L. - llrem/u (320, 366, 367, 603) Alte numiri: Hreaniţi (291); Brăbin (133).
  Magh.: Tarajos sziimcs<3. — Germ.: Senfblăttrige Zackenscholte (603).      - Pol.:       Rukiewnik (407).
  —    Sirbo-cr.: Reausak (407).
  nunlas orlcntalls L. — Brăbin (163, 179, 225, 289,
  290, 291, 325, 603, 542)
  Alic numiri: Bănică, Brabin (320); Breabăn (319); Breabeni; Colţul lupului (290, 291); Racamete; Susan.
  Magh.: Magas sziimcso (603). — Germ.: Holic Zacken-scholtc (603). — Rus.: Sverbiga vostocinaia (603).
  DU.Ml.M bulbooastaniun L. (Carum bulbocastanum Koch) - Măndălaci (291, 320, 470)
  Fam. U ni b e 11 i f e r a e
  Alte numiri: Alună de pămlnt (198); Alunele (291); Alunică (Tecuci); Alunică porcească; Baraboi (363); Barlaboi (195, 577); Măndănac (120); Măndănaci (291); Mindălaci, Mindănaci (163).
  Germ.: Erdknotcn (363); Erdkaslanie (257). — Pol.: Orzechownik rzepnic (407). — Strbo-cr.: Koprac (407).
  —    Franc.: Noix de lerre (491).
  BITLELRUM L. N
  Fam. Umbelliferac
  Magh.: Buvakfu. — Germ.: Hasenohr. — Rus.: Voloduşka.
  Bupleuruni diverslfollum Roch. (fi. graminifolium Valii.) — Urechea iepurelui (163, 291, 363, 433), Anasonul cailor (133)
  Magh.: Rovidsugâru buvakfu (530).
  Bupleurum fnlratum L. — Urechea iepurelui (133, 163, 291, 433)
  Alte numiri: Urcche tătărească (133, 139, 320); Urechelniţă (133).
  Bupleuruni longifoliuni L. — Salată (201)
  Bupleurum rotundifollum L. — Urechea iepurelui Alte numiri: Dosnică bărbătească (75); Lăutoare (289, 291); Ureche tătărească (179, 289, 291, 320); Urechelniţă (289, 291, 320, 433); Urechiuşe (433).
  Germ. şi săs.: Wildcr Kiimmel; Walt Kim (226); Daumkraut (226); Taubcnkraut, Hasenohrlein (363).
  Alte spccii mai frecvcnte, cu aceleaşi numiri populare:
  B.   affine Sad., B. praeatlum Noth. (fi. junceum L.), fi. tenuissimum L.
  BUTOMUS umbellatus L. — Crin de baltă Fam. Butomaceae
  Alte numiri: Finul cămilei (133, 161, 179, 289, 291, 320); Finul ciinelui (133, 319,    320); Garoafă de apă
  (412); Ghiocel (412); Micşunea de baltă (179, 259, 291,
  320); Micşuneaua apei (133, 141, 289, 291, 320, 455); Papură de rogojină (131); Păpurică (63, 133, 179, 259, 291); Pipirig Înflorit (412); Roşăţea (291, 320); Ţipirig cu flori (Olt.).
  Magh.:     Yirâgkâka,   Virâgos   k&ka,     Gy6k6nykăka,
  Fiilemule-fu (212). — Germ.: Schwanenblume, Wasser-licsch (290). — Franc.: Jonc-fleuri (290).
  BUXUS senipervirens L. — Cimişir, Merişor Fam. Buxaccac
 BUX
 35
 BUX
   Alte numiri: Băngiu (163, 291, 464); Bănuleţ (65, 163, 291); Bănuţei (65, 120, 163, 237, 291, 320, 346); Bănuţi (65, 120, 237, 291, 320); Bănuţei, Bucccl (412); Cimişeriu (133, 289, 291, 320, 500); Cimişier (412, 599); Cimişoriu (133); Cinşir (141 Munt., Olt.); Clctaică, Coacăze, Drogoniţe; Iadară (96); Iedere (346); Lemnul Domnului (446); Merişor turcesc (114, 133, 141, 289,
291, 320, 470, 500, 464, 588, 455); Pospang (65, 291); Puspan (127, 320); Puşpan (123, 506); Simişir (291 Maced.); Simşir (464); Sospain; Sospan; Verdeaţă (Maram.).
    Magh.: Puspâng (28); Puszpâng (603, 600, 527 492); Puszpâng fa (412) ; Puszpânt; Telizold (28); Tdli-zcild puszpângfa (114); T£lizoldpuszpâng (527). — Germ. şi sris.: EcHter Buchsbaum (114, 237, 600, 543, 411, 226); Buchsăstclien (226); a) Busz-, b) Bukz-, c) Fusz-,
d) Fiiszc- baum (603, 543); Fuszneski-r (226). — Franc.: Buis eommun (114). — Engl.: Box (114). — Rus.: Samşit (600). — Pol.: Buckszplan (407). — Sirbo-cr.: Zel?nica, Zclcnika (407).
    Aminlit in credinţe şi cintece populare (96, 190).
t
     CALAMAGHOSTIS Adans.
     Fam. Gramincac
     Magh.: Xâdlippan. — Germ.: Rcilgras. — Engl.: Small rccd. — Pus.: Veinik.
     Ciilumnfiroatls urimdlnncen (L.) Rolh. (C. silvatica (Schrad.) DC.) - Trestioară (145, 473, 601, 542)
     Calama(jroslfs cnnescens (Web.) Rolh. (C. lanceolata Rolh.) - Trestioară (291)
     Calamagrostis eplgcios (L.) Rotii. — Trestie <te clmp Alle numiri: Ghijarcâ (456 Sibiu); Iarbă roşie (133,
  289, 320); Iarbă sălbatică (425); Pănuşilă (133); Paragină (14); Slrsaică; Stuf (133, 141); Stuh (111, 201, 289,
  320, 411); Stuh de clmp (133, 289); Şişcă ; Şovar (454); Trestie mică (118, 179, 259, 320, 600); Trestie noduroasă
  (412).
     Magh.: Arva kâka (412); Siska nădlippan (530).
  —    Germ.: I.and-Rcitgras, Landrohr (226); Reilgras (201) ; Rolirgras (226, 411); Schilfarliges Rcitgras (389). — Engl.: Bushgrass (114). — Rus.: Veinik nazcmnli (573). — L'cr.: Şuvar (201).
     Calamagrostis pseudopliragmites (Hali.) Koel (C. lito-rea DC.) - Trestioară (339, 542)
     Magh.: Parti nâdtippan (530). — Germ.: Ufer-Reit-gras (196); Ufer-Schilf (291).
     Calamagrostis varia (Schrad.) Host (C. montana (Gaud.) DC.) - Stuh sălbatic (319)
     CALAMLVTIIA Adans.
     Fam. L a b i a t a e
     Calamintlia acinos (L.) Clairv. (Salureja acinos (L.) Schecle) — Dosioc de clmp (95 Năsăud)
     Se foloseşte In medicina populară contra reumatismului.
     Calamintlia clinopodium Spenn. (Clinopodium vulgare L., Salureja vulgaris (L.) Fritsch) — Apărătoare (163, 179, 320)
     Alte numiri: Busuioaca cerbilor (433); Iarba stupului, Izmă sălbatică (319); Somnişor (163, 433).
     Germ.: Dann-ncssel (226); Wirbelborste (484); Wirbel-dost (226, 389); BettfuD (363). — Franc.: Pied-de-lit (421).
  ^ Calamintlia intermedia (Baumg.) H. Braun (numele valabil astăzi: C. officinalis Moench) — Izma pădurilor (163, 179, 277, 320, 473)
     Alte numiri: Iastnă (139, 320); Izmă de munte (320, 120); Izmă sălbatică (133); Izmuşoară (133, 320); Minlă de munte (19, 133); Minlă sălbatică (179, 320); Voej; niţă (131).
     Germ.: Bergthymian (484); Bergmunze (363); Oranl; Urunt; Uirank (226). — Rus.: Paliucina lesnaia (573).
     Calamintlia nepeta (L.) Savi (Salureja nepeta (L.) Schecle) — Izmuşoară (163, 179, 320)
     Alte numiri: Cătuşnică (3G3 Mold.); Iazma munţilor (363); Tzmă (320, 433, 179); Mintă (433).
     Calaminlha officinalis vezi C. intermedia Calamintha silvatica vezi C. intermedia Calanilntba sulilsodonta Borb. (Salureja brauneana (Hoppe) Jâv.) — Izmuşoară de deal (Sebeş)
   CALE\DULA L.
   Fam. Compositae
   Magh.: Koromvirâg. — Germ.: Ringelblume, Gold-blume. — Franc.: Souci. — Engl.: Pot marigold. — Rus.: Nogotki.
   Cnlendula arvensis L. — Hilimică (120, 163, 289,
320, 325)
   Alte numiri: Călinică; Filimică (120); Gălbinele (289, 320).
   Calendula officinalis L. — Filimică Alle numiri: Boance; Calce (163); Calinică (320); Ciildâruşă (431); Călinică (35, 133, 163. 179, 289, 320, 470); Chilimichc (133, 139); Cilimică (302); Cilimină; Cili mini (65); Cilimnii (68); Cilimnini; Ciulumnini (65); Coconiţe (Oltenia); Crăiţe; Fetişcă (133, 320); Filimină (19, 35, 63, 231, 289); Filimini (54, 65); Filincică (163
321); Filumini (65); Floare (426); Floare galbenă; Flori oşcncşli (425); Gălbenare; Gălbenea; Gălbenele (14, 133, 470, 192); Gălbcnică ; Gălbenioare (193); Gălbinei; Gălbincle (35, 63, 133, 179, 234, 289, 320, 507, 425, 588); Gălbănuşe; Gălbinuşe (320, 65, 425); Gălbioare; Hili-mică (35, 133, 163, 201, 234, 279, 289, 320, 324); Năcoţele ; Ochi galbeni (65); Ochişele (79); Ochiul boului; Ogriş-tene; Roşioară (35, 128, 133, 163, 234, 259, 319, 320); Roşiori (54); Roşuliţă (19, 35, 163, 231, 289, 319, 320); Rugincle; Ruguliţă (320); Rujinei (168); Rujinele (65); Rujinică (134); Rujnică ; Rujuliţă (35, 133, 163, 234,
319, 320, 289); Ruşiori (54, 168); Ruşnică (35, 179, 289. 320); Ruşnici (35, 33, 289, 319, 234, 320); Ruşori (54); Ruşuliţe (28); Salomic (434); Sălunină; Silinii (65); Silimini; Silinini (65); Silunini; Stlncuţă (425); Sulunină (65, 118); Tătăişi (426); Vlzdoage (428).
   Magh.: Fiilemile (427); Kerti koromvirâg; Olâhvirâg (288); Sârga perenisz; Tiizvirâg (28, 427). — Germ.: Goldlack ; Dranjălblam ; Dringelblume (226); Goldblume (322); Ringelblume (201, 226, 425); Ringelrose ; Schili-niin (226). — Franc.: Souci (322). — Engl.: (Common) Pot marigold (460). - L'cr.: Nakot (201).
   Florile slnt folosite în medicina populară, pentru colorarea unor alimente şi condiment.
   CALLA palustris L. — Coada smeului Fam. Araceae
   Alle numiri: Iarba şarpelui (543); Scălccle; Scălciuţe (96 Beia, jud. Braşov); Tămîiţă (543).
   Magh.: Sârkânygyok (359). — Germ.: Drachenwurz (543, 389); Feldzypresse, Schlagkraut, Schlangenkraut (543); Schweinsohr, Ekclblume (359).
   Amintită in diferite credinţe populare (96). CALLIANTHEMUM eorinndrlfolium Rchb. (Ranun-culus rutaefolius L.)—Zinişoarâ, Floarea smeilor, Floarea zînclor (319)
   Fam. Ranuncujaceae
   *    CALLISTEPHUS cbinensls (L.) Xees. - Ochiul boului
   Fam. Compositae
 CAL
 38
 CAM
    Alic numiri: Austrieci; Bohorodiţă (14); Bulgărele (1-1); Crisanteme; Domniţe; Fingele; Floare albă (61); Hori arimeneşti; Flori boiereşti; Flori bulgăreşti (14); Flori domneşti (382); Flori rotate; Garoafe; Garofiţe (65); Gura paharului; Nemţoaică ; Palaneţe (68); Pene dc ale domneşti; Pene de toamnă (65); Pene ficioreşli nerii (65); Rotoghele (-134); Roate; Roţi; Rotii (382); Rotogoale (65); Rujă ; Rujă dc toamnă (65, 506); Tălmă-zoaice ; Tătăişi (84, 68, 426); Urechea boului (68).
    Magh.: Oszi rozsa (387, 426). — Germ. şi săs.: Feder-aster. C'.artenaster (226); Băffeloch, Bickablam, Bitschi-kau, Buffclaugc, Herbstblume, Herbstrosc, Jakobinchen, Oclisenauge, Păckelink, Palatschinkenblumc, Popa, Pupa, Popalblaum, Sonnchcn. Sonnenblume, Sonnenbliimchen, Spalier. Stierbhimc (220). — Caraşov.: Icsenia ruja.
    CALLITIUCIIE verna (numele valabil astăzi: C. palus-tris 1.. em. Drucc) — Drenfe
    Alle numiri: Linte dc apă (412); SI caua bălţei, Steluţă (320); Sicrie dc bălţi (133).
    Magh.: Lancse fii (412); Tavaszi mocsârfii (603); Tavaszi mocsârhur (530). — Germ.: Friihlings-Wasserslern (603, 359). — Franc.: Ctoilc d’cau (291). —. Rus.: Volotnik scsenli (603).
    CALIAAA vulgarls (L.) Huli. — Iarbă neagră
    Fam. Ericaceac
    Alte numiri: Coacăzc (61, Orşova); Pernaj, Pernej; Tăulă (500); Troscoţel (-134).
    Magh.: Csarab, Seprovirâg. Hangafu (412); Csarap (530). — Germ.: Besenhcide, Heidekraut (385); Gemeine Heide (34, 363). - Iius.: Vcrcsk obiknovcnnii (573).
    Se foloseşte In medicina populară contra tăieturilor. Amintită la cintcce populare (190).
    CALTHA palustris L. — Calcea calului
    Fam. Ranunculaccae
    Alte numiri: Bilbor; Bolboci (103); Bulbuc (63, 120, 163, 289, 320, 500); Bulbucă (320); Bulbucei (179, 289): Bulbuci (289); Bulbuci de ballă (163, 180); Calce (19, 03. 103, 118, 125, 179, 237, 289, 320, 412, 411, 601); Călci (123) ; Canjană; Capră nemţească (63, 163, 179, 289, 320, 500). Căriciu; Ceapă nemţească; Chelchcză, Gălbinele: Gloanţă; Grlnişoarc de 11 mare; Jorca galbenă (131); Laba gtşlii, Ochiul boului; Salce (259, 320, 500); Sculci (163, 28, 179, 320. 19, 370, 354).
    Magh.: Golya virâg (412); Golyahir (530); Mocsâri golyahir (603); Mocsârvirâg (28. 37, 370); Sârfu (237); Sârvirăg: Sârga viola (36); Szenlgyorgyisojâto (288); Tarack (412): Viola (36). — Germ. şi săs.: Butterblume
(411); Dotterblume (226, 207); Dodder (226); Essisch-blume: Eszichblaum, Kaltscli (226); Kclch (411); Kro-ten-, Kruan-, Krotn-Blumc, Krotensalat, Kruanzclat (226); Kuhblume (237); Maarblume, Muarblumc, Maar-blath, Muarblelt (226); Mattcnblume, Mosbluine (237); (237); Rischblume, Raschblaum (226); Schmcrgcl (237); Schmalzblume (237, 411); Sumpfblume (237); Sumpf-dotterblume (34, 226, 237, 603); Wasserblume (370); Wilder Salat, Walt Zelăt, Walt Zolot (226). - Franc.: Buele d’eau (120); Populage (421). — EngL: Kingcup, marigold, May blob (-144). — Rus.: Kalujniţa kolotnaia
(573).
    Sub aceleaşi numiri este cunoscută şi G. laelha Sch. N. et Ky. (C. palustris ssp. laeta (Scbott., N. et Ky.) Hegi). Se pare că majoritatea datelor pentru C. palustris se referă In realitate la această specie.
   CALYSTEGIA R. Br.
   Fam. Convolvulaceae Magh.: SOvănyszulâk. — Germ.: Vărwinde. Calystegla pubescens Lindl. — Zorele bătute, Răcărelc, Volbură.
   Calystegla silvatlea (Waldst.) Griseb. — Cupa vacii (179, 320, 470)
   Alte numiri: Buruiene de ficat alb, Ceai pescăresc, Fascomină (103); Volbură (320); Volbură sălbatică (319); Volvură (179, 320, 470).
   Magh.: Erdei s6v£nyszulâk. — Germ.: Wald-Winde; Wald-Vărwinde.
   Calystegla seplum (L.) Roem. et Schult. (Convolvulus sepium L.) — Cupa vacii
   Alte numiri : Beriscă (485 Lctea, jud. Tulcea); Holbură (589); Holbură mare (28); Păinjinel (201); Rochiţa rlndunclci (133); Volbură urcătoare (440); Volbură (179,
288, 470); Volbură de garduri (289, 133, 161, 319); Volbură marc (588, 63, 289, 588, 133, 19, 237, 320, 319); Volvură (289, 470).
   Magh.: Kupa (601); Nagyszulâkfii (237, 25); Sov^ny-szulâk (530, 526); Szulâk (255). — Germ. şi săs.: Ufer-Winde, Ufer-Vărwinde, GroOe Wnde (196); Winde, Brcilblăltrigc W., Bratbleddrich W., Brei te W., Brit W„ Dicke W„ Dăck W., Groflblăttrige W., Gruiszblied-rich W., GroBc W., Gruisz W. (226); Zaunwinde (226, 237, 201, 484); Gemeine Zaunwinde (389). — Franc.: Coupe (601). — Ucr.: Dzvenehe (201).
   CAMEL1IVA Cr.
   Fam. Cruciferae
   Magh.: Gomborka. — Germ.: Leindotter. — Rus.: Rljik.
   Camelioa alyssum (Mill.) Thell. (numele valabil astăzi: C. sativa (L.) Cr. ssp. alyssum (Mill.) Thell.) — Oul inului (481)
   Camellna mleroearpa Andrz. (C. sylvestris Wall.)
-    Oul inului (179, 320)
   Alte numiri: Gălbenuşc (179, 320); Gălbenuş; Gălbenuşul inului (179, 320); Lubiţă (179, 320).
   Camellna saliva (L.) Cr. — Lubiţ Alte numiri: Gălbenuş (297); Gălbenuşc (259, 320); Gălbenuşa inului (141); Gălbenuşul inului (133, 259, 297, 320); Oul inului (102, 133, 141, 289, 297, 320).
   Magh.: Repcse gomborka (603). — Germ.: Flachs-dotter (411); Gemeiner Leindotter (359). — Engl.: Gold of pleasure (444). — Rus.: Rljik iarovoi (603). CAMPANULA L.
   Fam. Campanulaccae
   Magh.:    Harangvirâg. — Germ.:         Glockenblume.
—    Engl.: Bellflower. — Rus.: Kolokolcik. — Caraşov.: Căldăruşe, Catlici.
   Campanula abietina Gr. et Sch. — Clopoţei (411), Căciula cucului
   Campanula bononlensis L. — Clopoţei Campanula carpatica Jacq. - Cădelniţă (492), Clopofei (163)
   *    Campanula fenestrellala Feer. — Cunună albă Alte numiri: Amor, Floarea miresei, Prima iubire, Primul amor (103); Trifoiaş.
   Campanula glomerata L. — Ciucure (289, 325), Cin-curică (433)
CAM
 39
 CAP
  Magh.: Puffogato.
  Campanula inacrostacbya Kit. — Clopoţei (133, 141), Clocofel (141)
  *  Campanula medium L. — (’.lopofei
  Alle numiri: Clocoţei (120); Clopoţele (19, 412). Magh.: Bogrevirag (412).
  Cainpanula patula L. — Cupa oii •Alte numiri: Bulbuci (Bistriţa); Clăbuţul cucului; Clopoţel; Cupe dc clmp ; Ţlţa vacii.
  Campanula persieifolia L. — Clopofei (492)
  Alte numiri: Bulbuci; Căciula cucului; Clopot mlnăs-tiresc; Clopoţei dc clmp (434); Clopoţel (500); Ochiul boului (28, 320).
  Magh.:   Oregharangvirâg (25); Puffogat6 (288).
  —  Germ.: Glockenblume, Blaublattcrblume, Blaucs Glo-ckcn (226).
  Campanula rapunculoides L. — Rlnză (rizomul) (456) Campanula rapuneulus L. — Clopofei (133, 289, 543, 486)
  Campanula rotundlfolia L. — Albăslrică (201) Campanula traclielium L. — Bu'buci CAMPHOROS.UA ovata W. ct K. (C. amua Pali.)
  —  Pelinifă (384 Floreşti-Iaşi)
  Fam. Chenopodiaceae
  Alte numiri:  Buruiană de brincă, Peliniţă        mînun-
  ţică (384).
  C. monspeliaca L. — Glodurarifă (Caracal, coin. G h. T u r c u)
  *     CANNA indica L. (numele valabil astăzi: C. genera-lis L. H. Bail.) - Belşifă (28, 133, 163, 289, 601)
  Fam. Cannaceae
  Alte numiri:  Canaidă;        Canain; Cană   (14, 65, 79,
  492); Canele ; Limba boului; Popuşoi.
  Magh.: Kânâ (627); Rozsa nâd (28); Virâg nâd (530).
  —  Germ.: Kanna (226); Blumenrohr (298).
  CANN’ABIS sa ti va L. (C. saliva ssp. culta Serebr.)
  —  Clnepă
  Fam. Cannabinaceac
  Alte numiri:  Aldan (180,     433); Cînapă (434); Clnepă
  de iarnă (412);  Clnepă de           toamnă (319, 412); Cinipă
  (45, 486); Dudăi (434); Dudău; Durhaiu; Durhălani (434); Durhău; Durzoi (434); Haldani (434); Haldari ; Haldaroi; Halduri (434); Handări; Handur; Haşiş (473, 599); Hladan (434); Hladari; Hlandov; Holdane (433); Holdani; Pordici (exemplarele mici de clnepă ce rămln după culesul cinepii mari din cînepişte, In Transilvania).
  Magh.: Kender (28, 237, 412); Magas kender (412); Vetett kender (603); Virâgos kender (412). — Germ. şi săs.: Hanf (226, 603, 237, 34); Baftling (411) Herbsthanf, Mcsch, Semenhanf, Femei. Cotoare Înalte:               Hândur,
  Cotoare mici: Gerabel, Getzadder, Grabei, Negrief, Orlef, Rabel, Rabelhunf, Unterhanf, Geschweinze, Gcwăcks, Hanfbacht, Hanfgebacht, Hanfgebachtsel, Hunefgebăi-sich, Hunefgebrăli, Hunfgebrău, Hanfgebrăusel, Hanf-geschweinze, Hanfgewiihl, Hanfgezarrc, Hunefgezudder (226). — Franc.: Chanvre (421). — Engl.: Hemp. — Rus. : Konoplea (573). — Ucr.: Konoplea (201). — Bulg.: Kenever, Konop. — Caraşov.: Konoplik.
  *     CAPPARIS splnosa L. — Capere (bobocii florali din import)
  Fam. Capparidaceae
    Magh.: Kaporna (543). — Germ.: Kader (543, 411)
—   Rus.: Kaperţl (477).
    CAPSELLA bursa-pastoris (L.) Medik. — Traista ciobanului
    Fam. Cruciferae
    Alic numiri: Arior (133); Buruiană dc friguri (19, 63, 180, 289, 319, 320, 602. 433); Coada pisicii; Iarbă de friguri (133, 259, 319, 320, 500, 455); Păsăţel (434); Păscuţă ; Paştele calului (102, 133, 289. 297); Paştele cailor (179. 289, 320); Plosca ciobanului (411); Punga babei (367); Punga popii (19, 63, 201, 133, 139, 289, 319.. 367. 500, 562); Punguliţă '319, 320); Rapăn ; Straiţa ciobanului (5C0); Straiţa popii (133, 289, 319, 320); Taşca ciobanului; Tăşculiţă (63, 179, 289, 320); Tăşculă (118); Traista văcarului.
    Magh.: Pâsztorlăska (389, 603). — Germ. si săs.: Hirlentăschel (226, 389); Hirtentaschc (201); Baslstark (411); Beutelgckrăulig, Baitelgckraidicli, Beulelkraut, Bailkraut, Beutclmacher, Baitelmacher, Brotschissclgc-krăulig, Brutschăszelgckraidich, WeiOes Gekrăulig. W'aisz Gekraidich. WeiQ (staudiges) G., Waisz (steinich) Gekrai-dicli, Hcrbstgckrăutig, Hiarbeslgekraidich, Hirtcntăsch-clicn, Hirtntaschker, Hungerkrăutig, Hangcrgekraidich (226); Gemeines Hirlentăschcl (603); Pfenniggekrăutig, Fanekgckraidich, Fătu-kgekrcidich, Pfcnnigischgekrăut(-ig). Fincgcschgckrăit(-dich), Tăschchen, Taschker, AVanzcn-gckrăutig, Wanzgekraidicli (226). — Engl.: Shcpherd’s purse (444). — Rus.: Pastuşia sunka (603). — Ucr. : Bordinjok (201). — Caraşov.: Velicdan.
    CAPSICl'M anuuum L. — Ardei Fam. Solanaccae
    Alte numiri: Ardei borcănos ; Ardei dc cel borcănos
(134); Ardei gras (601); Ardei iute (2, 6)1); Ardei lung; Ardeică (195); Ardei roşu (5 <9); Ardei lungi; Beşică
(433); Boia; Chiparcă (2); Chipăruş (35, 289, 195, 320, 234, 433); Chipăruş roşu (433); Chipăruşă (289, 195); Chipearcă (396); Chiper; Chipcr borcănos ; Chipcr chipo rat; Chiper de cel dulce ; Chiper iute ; Chiper lung ; Chiptr roşu; Chipcr gras; Paprică (12, 13, 35, 36, 118, 120, 133, 201, 265, 289, 318, 500, 433, 412); Paprică verde (426); Piparcă (28, 35, 120, 195, 237, 320, 426); Piparisă (259); Pipăruşă (500, 433); Pipăruşcă (201); Pipăruş (35, 133, 179, 195, 289, 320); Pipărită (133, 433); Piper turccsc (19, 35, 133, 195, 289, 320, 133, 112): Piper roşu (35, 133 139, 195, 259, 320, 433); Poprică (1, 2); Popivnic (133); Tiuper amar; Tiuper dulce.
    Magh.: Ardej (265); Bors fii (36); Csipos paprika
(426); Kerti bors (36); Paprika (34, 237, 265, 365, 412); Torok bors (28, 237, 414). — Germ. şi cus.: Pfcfferschote (226); BeiGbeere (201); Paprika, Pfefferone, Feffcroni (griinc Schote), Fefferomtsche, Parschen Fefferon, Paprika, Suasz Fefferoni, Spanischer Pfeffer, Tchiperusch, Tiirkisches Gestiipp ; Tirkesch Gestapp (226); Tiirkisclu-r Pfeffer (237). — Rus.: Pereţ slrucikovli (573); Pen*ţ krasnli. — Ucr.: Perceta, Perciuga (201). — Franc.: Poivre d'Espagne (491). — Engl.: Red pepper (491;. Varietăţi de cultură mai importante: var. grossum (L.) Sendtner. — Gogoşari (13), Arde gras (218, 603, 426)
    Magh.: Gogosâr (427); Paradicsompaprika. — Germ.: Gogoschar, Paradeispaprika,
 CAR
 40
CAR
                                      var. longum (DC.) Sendtner. — Cornul caprei Alte numiri: Bucureştean, Chipcr, Ciuper, Pepercchi (444); Pipăruş (425); Tiperi corni lungi (344). var. eerasiforme (Willd.) — Ardei cireaşă (603) var. fruteseens L. — Ardei american, Ardei de Caiene
(319)
   Cultivată In apartamente.
   CARAGANA Lam.
   Fam. Leguminosac
   *    Caragana arborescens Lam. — Tufă lemnoasă (173, 492)
   Magh.: Bors6fa (603). — Germ.: Erbsenstrauch (603).
   —   Rus.: Jcllaia acalia.
   Caragana frutex (L.) K. Koch (C. fruteseens (L.) DC.)
   —   Tufă lemnoasă (2f>9, 291, 320, 387, 440)
   CARDAMINE L.
   Fam. Cruciferae
   Magh.: Kakukayâl; Kakuklorma. — Germ.: Schauin-kraut. — Engl.: Bitter cress. — Rus.: Serdecinik. Cardumine amnrn L. — Slu/iitul cucului (201, 409) Alte numiri: Hrean de apă (127); SU-rniţă.
   Magh.: Yizilorma (541). — Germ.: Hillerkraul (201); Bilterkressc (411); Uittcres Schaumkraut (003); Schaum-kraut(201). — Rus.: Gorki serdccinik. — L'cr.: Tudovnek, Yadianaia kropevka (201).
   Cardanifnc flexuosa W'ilh. (C. sitvatira I.iiik.) — Rlj-nică (603)
   Cardoinlne birsula L. — Rijnică (179)
   Cnrdamlne Impatiens L. — Rijnică (133, 179, 259, 320, 325, 603, 455)
   Alte numiri: Iarba mălrişii (45); Stupii ni cucului (133).
   Cardamlne pralensis L. — Slupitul cucului Alte numiri: Iarba cocoşului (120); Paştele calului (133, 148, 289) ; Paştele cailor (182); Pastele ciinelui (320) ; Punga popei, Rijnică (133); Scuipatul cucului (133, 141, 179, 289); Sgrumealu (141); Spumăriţă (182); Spumcală (133, 179, 182, 289, 320, 500); Stuchitul cucului (182).
   CAIIDAMIXOI'SIS nrenosa (L.) Hay. — Frigurele (291, (.03)
   Fam. Cruciferae
   Maţ/h.: Kiizonsdgcs foszlâr (530); Kiizonseges kovi-foszlar (603). — Săs.: 1 Ian"iTblam (226).
   CAR DARIA draba (L.) I>sv. (Lepidium draba L.)
—   Urda vacii
   Fam. Cruciferac
   Alte numiri: Căl(unaş (471); Caprilemă (133, 163, 289, 291, 320); Cresuţă ; Floare albă (445); Hrăniţă (133, 289, 320, 603, 412); Hreniţă (603); Iarbă lungă dc lac (36); Iarbă lungoare (412); Iarbă căiască (431); Xăsurcl
(412); Soc de clmp (Beba veche, Jud. Timiş).
   Magh.: Utszlli zsâzsa (530, 526, 603); SâsfQ (36); Sâsa fii (412). — Germ.: Grauc Kresse (259, 603, 484); Hungerblumchenkresse, Pfoilkressc, Stadiges Gekrăutig, WeiBes Gekrăutig, NVanzengekrăutig (226). — Franc.: Passerage-Drave (291). — Engl.: Hoary cress, Hoary Pepperwort (444). — Rus.: Klopovnik krupkovidnli (603). CARDITS L.
   Fam. Composilao
   Magh.: Bogâncs. — Germ.: Dislol. — Rus.: Cerlo-poloh. — Caraşov.: Bodlica.
   Carduus aeanlboldes L. — Spin
   Alte numiri: Cătină (140); Crăpuşnic (133); Pădu-chemiţă (320); Pălămidă (500); Părumbel (133); Scâete (179, 320); Scâiete (63, 259); Scai (63, 141, 179, 289,
   320,   433); Scai roşu (63, 118); Scai voinicesc (120); Schin (313, 320, 239); Schin clinesc (319); Spin muscă-lesc (144); Unghia ursului (133, 161).
   Magh.: UteszMi bogancs (530). — Germ.: Brachdistel, Felddistel, Dislel (226); Dom, Dombusch, Domstrauch (543); Korndistel (226); Slacheldistel (226, 543); Weg-Distel.
   Carduus eundlcans W. et K. — Scai (Cazane) Carduus erlspus L. — Pălămidă (201)
   Germ. şi săs.: Brachdistel, Brochcdaszel, Brachfeld-distel, Brochfialtdaszel, Distel, Daszel, Felddistel, F'ialt-daszcl,   Kickel,     Kickligc  Dislel, Kicklich         Dăstel,
   Krause    Dislel, Stachdaszel,  Stechcndc Dislel,        Stechan
   Daszel (226).
   Carduus liamulosus Ehrh. — Armirai sălbatic (225) Carduus nutans L. — Ciulin
   Alte   numiri:           Cucuruzul măgarului (434); Ghimpan
   (485 Calafat); Scai (163, 179, 289, 320, 433); Scaielc (148); Scăicle (148, 163, 179, 289, 320, 411, 601); Schin (28, 163, 289, 320); Spin (28, 163. 179, 289, 320).
   Magh.: Szamârlovis (25, 36. 237). — Germ.: Dislel (411). — l’cr.: Ciorlopoloch (201).
   CAREX L.
   Fam. C y p e r a c e a e
   Magh.: Săs; Sât6. — Germ.: Hiedgras, Segge, Busch-riscli, Risch, Rischigcs Gras, Hisch, Rohr. — Rus.: Osoka.
   Carex areiuirla L. (C. ligerica Gray.) — Rogoz (133, 273, 320)
   Alte   numiri: Pir roşu (470); Răgoz (133);               Rojinâ
   (434); Săgeţcl (133).
   Carex brevleollls DC. — Rogoz (Clicile Turzii)
   Magh.: M6rgcs sâs (433).
   Carex earjopliyllea Latour. (C. verna Chaix, C. praecox Jacq. non Schreb.) — Rostogol (542)
   Carex t-urviila AII. — Coarnă (542)
   Germ.: Krumm-Scggc (389).
   Carex digitala I.. — Iarbă lată Germ. şi săs.: Risch, Răsch, Rischigcs Gras (226); Riischlich Gras.
   Carex dlstnns L. — Rogoz Magh.: I<ai săs (530).
   Carex dlstlclia Huds. (C. intermedia Good.) — Rogoz
   (120)
   Carex divulsa (Slokcs) Good — Rogoz (133)
   Alte numiri: Pir roşu (133); Sicrat.
   Magh.: Zttldes săs (530).
   Carex elala AII. (C. hudsonii Bennct) — Rogoz mare Magh.: Zsomb^k sâs (530). — Germ.: Slclfe Segge
   (196); Polsler-Segge (359).
   Carex graellls Curt. (numele valabil astăzi: C. acuta L.) — Rogoz aspru (201)
   Alte numiri: Rogoz (500).
   Carex hlrla L. - Rogoz (71, 72, 179, 289, 320, 455) Alle numiri: Pir roşu (179, 259, 320, 473); Rfigoz Rogoj (455); Rogoji (171, 289, 320).
   Germ.: Risch; Iloscli (226); Rauhe Seggr.
   Cnrex huinlILs l.eyss. — Rogoz (Clmpia 1'rans.) Magh.: Tiirpe sâs (530); Lappnng sâs (528). — Germ.: Erd-Segge (196).
 41
 CAR
    Carex palrael I-'r. Schultz — Rogoz de pâdure (Sebeş) Carex pauelflorn Lightr. — Rog>z (M-ţil Scmenic) Carex pendula Huds. (C. maxima Scop.) — Rogoz mar£ (Banat)
    Carex pilona Scop. — Scradă, Şouar (206)
    Carex praeeox Schreb. (C. schieberi Schrk.) — Rogoz (28, 237, 581, 455)
    Carex rlparla Curt. — Rogoz (412, 416, 6)1)
    Alte numiri: Răgoz (601); Rogoz marc (379). Magh.: NâdifU, Sâs (412).
    Carex *llvatlca Huds. — Şovar (266, 512)
    Carex stellulala Good. (C. echinala Murr.) — Zlac Carex vulplna L. — Rogoz (179, 320, 601, 512)
    Alte numiri: Rogoj (179, 320); Răgoz (320, 601). Magh.: Mocsâri sâs (530); Hoka sâs (528). — Germ.: Risch, Schneidiges Rohr (226).
    CAHLIMA L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Bâbakalâcs; Disznotovis. — Germ.: Kbcrwurz ; Sonnendislcl; Wclterdislel. — Rus.: Kolicinik.
    Carllnu ucaulblfollu AII. (C. ulzka Hacq.). — Sila zlnelor
    Carllna acaullH L. — Turtă
    Alic numiri: Ceapă ciorască (86, 127, 133, 17<), 231,
289, 290, 319, 320, 470, 433); Ceapa ciorii; Ciropoi (289,
290, 433); Ciorlopelog (290, 288); Ciorlopcloagă (289,
290, 433); Ciumuhai (259, 290, 433, 588); Ciurul zlnelor (289, 290, 433, 588); Ciurul zorilor (133, 180, 290, -133); Colacul babii (36); Găinuşă (290, 133); Iarba ciutei, Iarba lupului (433); Mărul ciobanului (456 Siriu); Nevăs-tuică (433); Pălămidă ; Plinea babei (133); Punga babei (86, 133, 179, 234, 237, 289, 319, 320, 470, 500, 433, 155, 411); Sita zlnelor (290, 234, 433); Spinul cerbului (412); Tălăişe (86, 120, 133, 179, 234, 237, 289,290, 319, 320, 470, 433, 455, 411); Tulă (370); Turcea; Turlă dulcc (133); Turtă dc munlc (433); Turtă oloagă (319): Turtea (19, 86, 133, 159, 234, 289, 290, 320, 384, 500, 433); Turtea oloagă (319); Turlică (28, 133, 289, 290, 433); Turtie (139, 267, 290, 433); Turtei (411); Turturea (179 103, 234, 289, 320, 433).
    Magh.: Bâba kalâcs (28, 237, 370); Bâba kalâcs fii (36); Korteny (412). — Germ. şi săs.: Eberwurz (201, 237, 267, 370, 428, 411); Distel, Dăstel (226); Gcbirgs-dislcl, Grasdislel, Silberdislel, Sălwerdăstel (226); Sonnendislcl (359); Welterdistel (226). — L’cr.: Dcvlatnic (201).
    Carllna vulgaris L. — Turlă (201)
    Alte numiri: Ceapa ciorii, Punga babei, Sita zlnelor; Turtea (320); Turturea.
    CARPESIUM cernuum L. — Dosnică galbenă (133, 163, 289, 325)
    Fam. Compositae
    Alte numiri: Caractei; Carcctei (179, 163, 289); Guleraş (133, 180, 411).
    Germ.: Schwammpfeffcr (411); Kragcnblume (363). CARPINUS L.
    Fam. Betulaceae
    Magh.: Gyertyân ; Gyertyânra. —.Germ.: Hainbuche.
—    Franc.: Chnrme. — Engl.: Hornbeam. — Rus.: Grab.
    Carplnus beiulus L. — Carpen, Carpin
    Alle numiri: Carpăn (133, 201); Carpin (163, 259, 331, 400); Gărniţâ (120); Glrnilă (411); Grăbariu ; Mus-lăreţ (Tecuci, com. C. D ă m ă c e a n u).
    Magh.: Feh6r gycrtyânfa (114); Gyerlyânfa (25, 238, 131, 370, 412); Kozonsges gyerlvânfa (603). — Germ.: Hagcbuche (226, 543. 411); Hainbuche (603, 235, 363, 34); Gemeine WriObiiclic (226, 201, 484); Gemeiner Hornbaum (114); Karpen, Bauch (226); Waisz Bach; Weillc Buche (226): WeiBIniche (201, 226, 370, 543); WciObuchehombaum (114). — Franc.: Charme commun (114). — Engl.: Hornbeam (114); European hornbeam (559). — Rus.: Grab oblknovcnnii (491). — Ucr.: Hrab (201). — Turc.: Kara pelit. — Caraşov.: Gaber.
    Carpinus orienlalis Mill. (C. duinensis Scop.) — Curpi-nilă
    Alte numiri: Carpen de pietriş (456 Babadag); Finag
(574); Grăbar (163, 574); Sfincac (163, 179, 289, 320, 571).
    CAIITIIAMLS L.
    Fam. C o 111 p o s i I a e
    Carthanius lanatus L. (Kentn<phyllum lunulum Duby)
—   J’inlenoagu (519)
    Magh.: Vad szcklice (603); Szamâr sâfrâny (389).
—   Germ. : Wolligcr Saflor (389). — Rus. : Saflor şeritislli (573).
    Cnrfliiiiiius liiirloritis L. — Şofrănaş Alte numiri: Crăpuşnic (320); Pinlenoagă (289, 325); Şăfrânei (12); Şofran (35, 133, 201, 289, 320, 560, 433,
493); Şofran dc grădină (280,         17); Şofran roşu (152,
320); Şofran prost (74, 75); Şofran sălbatic (28, 36, 133, 273, 370); Şofrănel (19,      120, 133, 179, 182, 237, 289,
320, 470. 505, 602, 581, 455, 561); Uruian (250).
    Magh.:    Paraszt sâfrâny (237); Sâfrânyos szcklicc;
Totsâfrâny (28); Vad sâfrâny (36, 370, 412). — Germ.: Fărbcrsafior (201, 226, 237); Safran, Saffer, Safranblume, Sofferblaum (226); Wilder Scfran (370). — Rus.: Saflor krasilnli (477). — l'cr.: Crochiz (201).
    Carum Lulbocastanum vezi Bunium bulbocaslanum CARUM earvl L. - Chimen
    Alte numiri: Chim (133); Chim de clmp (28); Chim sălbatic (354); Chimăn (1, 2, 30.); Chimen de clmp (161, 322, 602); Chimeon (139); Chimin (19, 35, 63, 71, 72, 118, 120, 133. 289, 370, 433, 411); Chimin de clmp (411); Chimin sălbalic (320); Chimion (75, 120, 133. 179, 234, 322, 324, 366, 367, 500, 543, 597, 50); Chimion de clmp (163, 234, 259, 320, 601); Chimion sălbatic (163, 179, 289, 310); Chiminoc (1, 2, 426); Chiminog; Chimişor (234, 302, o3, 259, 320); Cimin (19, 36, 120, 320); Cumin (36, 412); Limă (133); Negralică (320); Piperuş (127); Săcărică; Săcărea (25, 385, 433); Secară (180, 163, 234); Secărea (19, 35, 133, 148, 179, 289, 302, 310, 318, 320, 325, 500, 433, 355); Secărică (63, 133, 148, 163, 179, 201, 289, 320, 302, 602, 433, 543); Secăriţâ (234, 289); Tarhon (127); Tipăruş.
    Magh.: K6m6ny (36, 302, 370, 412); R6ti kominy (28); Hasznos komcny (387). . — Germ.: Kiimmel (34, 226, 302, 322, 370, 385, 543. 411); Kim, Kimm.Wiesen-kiimmel (226); Silau (411). — Engl.: Caraway (444).
—   Rus.: Tinin oblknovennii (573). — L’cr.: Kmin (201).
—   Caraşov.: Kim.
    CARYA Nult. — Caria, Ilicori (la silvicultori, horticultori)
    Fam. .1 u g 1 a n d a c e a e
CAS
  42
CEN
    Magh.: Hikori-di6. — Germ.: Hickory-Nuflbaum.
—   Engl.: Hickory
    La noi se cultivă sporadic prin parcuri dendrologice sau de agrement, următoarele specii: C. cordiformis (Wangh.) K. Koch, C. glabra (Mill.) Sweet, C. laciniosa (Michx.) Loud., C. ovata (Mill.) K. Koch, C. pecan (Marsch.) Engl. et Graebn., C. tomentosa (Lam.) Nutt.
    QSSIA L. — Siminichie, Frunza mamei (451) (frunzele şi fructele ca drog importat)
    Fam. Leguminosae Germ.: Mutterblătter.
    La noi se importă ca droguri frunzele şi fructele de Ia C. acutifolia Del. şi C. angustifolia Valii., folosite în farmacie ca purgative („Folia Sennae”, „Folliculis Sen-nac”). Dc Ia C. fistula L. se importă păstăilc cilindrice lungi dc 80 — 70 cm, brun, cunoscute sub numele de mană, al căror endocarp dulce acrişor are acţiune uşor diuretică („Fructus Cassiae fistulosae”)-
    CASTAN EA saliva Mill. (C. vesca Gaerln.) — Castan Fam. Fagaccac
    Alte numiri (pentru arbore şi fructe): Adistin (426); Anhistiii (369, 426); Aghistină (194, 223); Castan bun (63, 79. 114, 539, 440); Castan (195, 320); Căstăniu (464); Găsi inie; Gastane (428); Găstanc (Cluj pe piaţă); Ghistină (195, 237); Gustinc (Poieni, jud. Cluj).
    Magh.: Edes gesztenye; Gesztenye (223, 37, 412, 195); Gesztcnye-fa (237, 28, 235, 365); Gcsztenyik (412); Nagybânyai gesztenye; Szelid gesztenye (603, 530, 527); Szelid gesztenye fa (114); Nemeş gesztenye. — Germ.: Echter Kastanienbaum (114); Kastanienbaum (603, 543, 411, 237); Kastanie (237); Kăsten (223); Maronenbaum (411). — Franc.: Châtaignier commun (114). — Engl.: Sweet (Spanish) chestnut (114, 559). — Rus.: Kaştan posevnoi (491).
    Amintit In cintece populare (190).
    CATABROSA aquatica (L.) P. Beauv. — Lăcrămifă (320)
    Fam. Gramineae
    Alte numiri: Iarba tainei (36).
    Magh.: Forrâspcrjc (541); Sârfii (36). — Germ.: Gcmeines Quellgras.
    * CATALPA bignonloides Walt. (Bignonia catalpa L.)
—   Catalpă (la silvicultori, horticultori)
    Fam. Bignoniaccac
    Alte numiri: Trlmbiţar (492); Vanilie (464).
    Magh.: Trombitafa, Szivarfa. — Germ.: Trompeten-baum (196).
    Alte spccii cultivate la noi, cu aceleaşi denumiri: C. speciosa Ward., C. ovala Don.
    CAUCALIS lappula (Web.) Grande (C. daucoides L.)
—   Ruşinăloare (603)
    Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Asmăţui măgăresc; Dupi; Ghiurluci (Studina); Pătrlnjel sălbatic (131); Ruşinea fetei.
    Magh.: Kozdnsâges drdogbocskor (603, 530); Tiiskds orddgbocskor (526). — Germ. şi săs.: Haftdolde (363); Kainzel, Kinzeltcher, Kainzelgekraidich, Kardătsche, Kartătschker, Klettchen, Klatcher. Schweinchen, Schwain-tchen, Kleines Stachelschweinchen, Kli Stachelschwai-tschen (226). — Engl.: Small bur-parsley (444). — Rus : Priţepnik lipucikovli (603).
    CELOSIA cristata L. -r- Creasta cocoşului Fam. Amaranthaceae
    Alle numiri; Busuioc roşu; Oţetar (425); Serped (320); Talpa glştii (133).
    Magh.: Kakastartj (426, 600). — Germ. şi săs.: Hahnenkamm, Hahnenkămmchen (226); Halmenkree; Kockoschkamtcher (226).
    CELTIS australls L. — Stmbovină Fam. U 1 m a c e a e
    Alte numiri: Mierea ursului (114); Slinbovin (289, 325, 601, 492).
    Magh.: Ostorfa (603). — Germ.: Ziirgelbaum (603).
—    Franc.: Micocoulier de Provencc (114). — Rus.: Karkas (603).
    Se mai cultivă la noi prin parcuri şi grădini C. occi-dentalis L., cu aceleaşi numiri populare.
    CENTAUHEA L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Buzavirâg; Imola. — Germ.: Flockcnblume, Bisainblumc, Bisamknopf, Biirsle, Fcldbisamblume, Gras-bisamblume, Harthaupt, Korngekrăulig.
    Centaurea austriaca Willd. — Iarba mărinului (98, 267) Alte numiri: Covragi (66); Iarba cerii; Iarbă băloasă
(96).
    Magh.: Ido6rzo buzavirâg (530).
    Utilizată în medicina populară contra pielrei la băşică şi contra mărinului (96).
    Centaurea axillaris Willd. — Vinefele (179, 320) Centaurea liana lira Roch. — Drăgani (66 Sănccl) Centaurea calcitrapa L. — Scai ghimpos (145, 179,
320, 367)
    Alte numiri: Pasul drochiei (289, 133); Scaiete (148); Scaiul dracului, Scai mărunt, Scai voinicesc (367); Scă-iete (179, 289, 320); Vădană.
    Magh.: Uti buzavirâg (530). — Germ.: Stemdistel (363, după B a u m g.).
    Centaurea cyonus L. — Albăstrifă Alte numiri: Albastră (320, 302, 289, 163); Albăstrea (588, 468, 198, 320, 289, 63, 68, 163, 601, 148); Albăstrele (65, 470, 163, 492, 600); Buruiană mnerie (Cacova Ierii); Clopoţel (195); Corobatică (289, 182, 320); Corobatică albastră (161, 141); Corobeţică (320); Dioc (289, 320); Droc (320); Floare dc grlu; Floare vlnătă (36); Floarea griului (182, 65, 36, 366, 141, 161, 320, 289, 118, 500, 63, 319, 179, 367, 195, 201, 58); Floarea paiului (289); Ghioc (366, 320, 183, 289, 195, 367); Iarba frigurilor (267 M-ţii Apuseni); Măturică (120, 180 Olt.); Măturele ; Mneriori (426 Ţara Oaşului); Neghină (65); Potroacă (133); Sglăvoc (320, 141, 289, 63, 195); Slăvoc (320 182, 139, 320); Slovoc (120); Tătăişă vlnătă; Vineţea (195, 133, 237, 320, 411); Vineţele (28, 19, 535,“ 179, 133, 319, 389, 500, 63, 141, 320, 384, 597, 302, 470,163, 385, 267, 58); Vineţică (277); Vineţică de clmp; Vine-ţioară (320).
    Magh.: £gi virâg; Buzavirâg (302, 36, 600); K6k-buzavirâg (237, 370, 28, 527, 526, 530); K6k imola (527); K6k virâg (36); Imola (237); Vetdsi szukkttlO. - Germ. şi săs.: Blaue Komblume (370, 226, 267); Blbk (226); Blaue Sonnenblume ; Blo Sannblam, Hungerblume (226); Komblume (302, 226, 237, 411, 385, 201, 600, 484).
—    Engl.: Cornflower (600). — Ucr.: Vaseliok, Beavali (201). — Caraşov.: Gorv ţvet.
    Florile se folosesc In farmacie şi In medicina populară,
 CEN
  13
 CER
    Centaureu dlffusa Lam. — Măturică (651 Babadag), Pesmă
    Cent aurea Jacea L. — Albăstrifă (179, 320)
    Alte numiri: Cicoare (Muşca, jud. Alba, leac pentru inimă); Corobatică de clmp (161); Covrag (396); Dioc (320, 179); Ghioc (320, 179); Iarba cerii; Iarba mălinului ; Sglăvoc, Smoc (179, 320); Zlâvog.
    Magh.: Imola buzavirâg (530); R6ti imola (527); Pezsma csukullO (412). Germ.: Gemeine FJockenblume (201). — Franc.: T6te de moineau (421). — Ucr.: Poliovei vaselior (201). — Caraşov.: Glavoci.
    Sporadic utilizată ca plantă de leac.
    Centaurea jurlnaefolla Boiss. — Măturele (148, 179, 289, 320)
    Centaurea mieranthos Gmcl. (C. sloebe L. ssp. micran-thos (Gmel.) Hay.) — Iarbă de plămini (96 Trans.)
    Magh.: Kozons6ges buzavirâg (530); Utazâli imola
(527). — Germ.: Harthaupt (226).
    Folosită In medicina populară contra durerilor dc piept.
    *     Centaurea niosehata L. (numele valabil astăzi: Amberboa moschata (Pers.) Lcss.) — Pejmă
    Alte numiri: Bumbi; Cănăfior (425); Didinele ; Parfumaşi (425); Pesmă (319, 133, 280, 19); Pufuleţi; Scăi-şori; Spoitori (120).
    Magh.: Joszagii pezsma; Pezsma (427, 367); Pezsma rozsa (237). — Germ.: Bisamflockenblume (543, 237); Pisdcnblaum (226); Pisemblom, Bisamknopf (287); Gel-ber Sultan (195).
    Plantă ornamentală şi tinctorială.
    Centaurea nervosa Willd. (C. plumosa Kcrn.) — Sglăvoc (179, 320)
                                                                            Alte numiri: Dioc, Smoc; (320, 179); Zglăvoc (458). Centaurea nigrescens Willd. — Corobatică (161, 234) Alte numiri: Iarba marinului; Smoc (161). Centaurea pannonica (Hcuff.) Hay. (numele valabil astăzi C. jacea L. ssp. angustifolia (Schrank) Grcmli)
-     Pesmă (217)
    Centaurea phrygia L. s. str. — Dioc (133, 179, 190, 289, 320, 433, 411)
    Alte numiri: Bulccă (45); _Corobatică. (433, 133); Fierea pământului (433); Floarea florilor (133, 259, 433); Floarea griului (133); Ghioc (433, 133, 179, 320, 190) ; Iarba junghiului; Sglăvoc (289, 433, 320, 133, 179); Smoc (320, 289, 433, 179); Vineţele (133); Volovatic (434) ;, Zglavac, Zglăvoc (190).
    Germ.: Flockenblţime (411).
    Folosită în medicina populară; se pune In scalda copiilor bolnavi.
    Centaurea reichenbacliioides Schur — Ciolobol de sllncă (446 Trascău)
    Centaurea scabiosa L. — Sglăvoc (14)
    Centaurea solstillalis L. — Scai galben (179, 289, 320) Alte numiri: Pălămidă (320, 289, 179); Sglăvoc galben (102); Vădană.
    Magh.: Sâfrânyos buzavirâg (530).
    Centaurea splnulosa Roch. — Ciolobol (163, 179, 289,
320,  440)
    Alte numiri: Bundiarăi (Turda); Covrag; Sglăvoc (179, 163, 320, 259).
    CENTAURIUM umbellatum Gilib. (Erylhraea centau-rium (L.) Pers.; numele valabil astăzi: C. minus Moench)
—     Potroacă, Fierea pămlntului
   Fam. Gentianaceac
   Alte numiri: Buruiană de friguri (436, 66); Buruiană de viermi; Cintaură (470, 320, 385, 182, 259, 470, 289, 273, 35, 163, 179); Cintoaie (133); Cocoşei de grădină; Crucea pămlntului (190); Fiere de pămlnt (28); Floare de friguri (289, 602, 63, 163); Floare de viermi; Floare roză de friguri; Frigor (320, 234, 289, 35); Frigurele; Frigurică (320, 470, 588, 182, 234, 470, 289, 433, 35,163 179); Fumărică beşicoasâ (411); Ghinţură (588); Ghin-ţurea (190); Ginţură (190); Hierea pămlntului (35, 320); Iarbă de curcă (411); Iarba frigurilor (45, 66); I?rbă de friguri (237); Iarbă gonitoare de friguri ; Iarbă Începătoare dc slnge (131); Ochincele (190); Potrocea (426, 433); Potrocoţea (426); Potrocuţă (289, 385, 163); Put-roacă (320); Sănfirei de clmp (Bozovici); Sclnteuţă (133); Scăunel; Sclnteuţă dc friguri (234); Taulă (433); Trocănă (434); Ţintaulă (35, 289, 433, 320, 190, 179); Ţintaură (35, 289, 500, 433, 234, 182, 588, 470, 320, 190, 601, 599, 103, 542, 63, 163, 277, 133); Ţintorie.
   Magh.: Cinlorja (288); Czintoria; Ezerjofii (302, 237); Foldepc; Foldi epe (302); Foldi epăje (16); Foldi epcfu (302, 237); Kis ezerjofii ; Nagyobbfoldepefii (36); Ordogcsipetfii, Szâzforintos fu; Szâzforintos fol-depc (830); Szintorja (237).      — Germ.:     Tausend-
giildcnkraut (385, 370, 302, 201, 34, 454, 237) ; Ackerkraut, Blasenerdrauch (411); Erdgalle, Fieberkraut (237).
—  Franc.: Herbe a Ia fievre (436). — Rus.: Zolototl-seacinik zonticinîi (573). — Ucr.: Ţenturiea (201). — Caraşov.: Blestod tresche.
   Utilizată In medicina populară contra frigurilor (190), ca tonic, stomahic şi febrifug.
   *   Alte specii, cu aceleaşi numiri populare: C. pulchellum (Sw.) Druce, C. uliginosum W. et K.
    CEXTUNCULL S minimus L. — Ochişor, Scinteiuţă (133) Fam. Primulaceae
   Magh.: Centike (530). — Germ.: Kleinling (363, 257).
—  Rus.: Păilăţegolovnic.
   CEPHALANTHEnA C. Rich.
   Fam. Orchidaceae
   Magh.: Madârsisak (530); Himelkc (389). — Germ.: Waldvoglein (257); Kopfstendel (389).
   Ccphalanthera alba (Cr.) Simk. (C. pallens (Sw.) L. C. Rich.; C. damasonium (Mill.) Druce) — Căpşunică (319, 320)
   Ceplialanthcra longifolla (L.) Fritsch —. Buruiană de junghiuri (103 jud. Iaşi)
   Folosită In medicina populară contra junghiurilor. Cephalantbera rubra (L.) L. C. Rich. — Căpşunică (319, 320)
   CEPHALARIA Schrad.
   Fam. Dipsacaceae
   Magh.: Fejvirâg ; Cserebub. — Germ.: Schuppenkopf.
—  Rus.: Golovccatka.
   Cepbalaria transsilvanica (L.) Schrad. — Sipică (180, 289, 601), Bărburel
   Cepbalaria uralensis (Murr.) R. et Sch. (C. corniculala R. ct Sch.) — Sipică (Blaj)
   CEnASL'S Adans.
   Fam. Rosaceae
                                                                   Cerasus avium (L.) Mnch. (Prunus avium L.) — Cireş Alte numiri: Cerăş pădureţ (464, 289 Trans.); Cerăş păsăresc (161); Cireaşe (Maced.); Cireş păsăresc (259,
 CER
  44
 CliR
114, 470); Cireş sălbatic (259, 36, 470, 464); Ciureş; Mălin (411); Mălin păsăresc (363); Mocru (133, 411); Vascuşoară (543); Vişin (366, 369, 36, 289, 74, 500, 63, 71,'473, 504, 464).
    Soiuri de ţrucie: Albăne; Albe nemţeşti; Amare (generalizat); Băşicate; Boambc de Cotnari (499, 521, 596); Bomboasc ; Cisnâdicne (406); Ciorăşti, Crengate ; Crăieşti, Crăiesli moldoveneşti; Delc timpurii (61); De Cisnădie; De mai (61); De pădure (179, 289, 320, 464); De Slnpctru (61); Drugănelc de Piteşti (499, 521, 596); Drinţoasc; Dulci (319); Galbene; Galbene pietroase (596); Gălbioare, Goldane, Hulloane; Inimă de porumbel; Lipicioase (183); Hădine.şti, Maiuse; Mistriţe; Moacre; Moacre dc Apahida (>21); Moacre albe (negre); Negre (199); Negre dc Ispas, Negre mărunte; Mari dc Trăieni, Mici dc Trăieni; Oarzâne, Oicguşc, Orâdanc; Ollanc (193, -126); Pădureţe (126); Păsăreşti (fii, 133, 179. 320, ■170, 426, 411); Pietroase; Pietroase <le Lcordeni 1(50, 521, 596); Pietroase de Trăieni (406); Pietroase dc Cotnari (596); Pietroase negre; Pietroase dc Cisnăilioara (106); Pietroase româneşti (596); Pletoase; Pîrgaviţă (61, 193); Huşii, Hoşii grase; Roşii dc Dobra; Roşii dc Vişani (596); Hoşii pietroase (106, 596); Hoşii zaharoase; Scorţoase dc Rlmnicul Sărat (521); Sarbcdc ; Sălbatice (generalizat); Şclabe; Trăsnit oare (trosnitoare); Virtoasc negre; Vărgate mari (406).
    Magh.: lides cscresznyc fa (114); Cscresznye (36, 530, 412); Cscresznycfa (603, 237, 36, 28); Cseresznyc-szăr (Cluj); Meggy (36); Msujâasercsznye (527); Vad cscresznycfa (359, 238, 36). -foernV; Kirschc (484, 385); Ahlbaum (111); Kirschbaum {237,411, 238, 513); Kir-schcnbaum (237); SuDkirsclic (226); SuQkirschbaum (114); Traubcnkirschenbaum (363); Vogclkirsche (603, 201, 513, 389); Wcichsel (484); Wilder Kirschbaum (235); Vogclkirschbauni (411). — Franc.: Cerisier des oiscaux
(121); Cerisier merisier (111). — Engl.: Ma/.zard (491); Gean (114); Swcet clierry (191). — lins.: Vişnea pticia (603); Ccreşnia (573). — l'cr.: Cercşnia (201).
    var. duracino I.. — Cireş pietros (163, 179, 320); Cireşe drăgăncle (179); Cireşe pietroase (603); Cireaşă moacră (320).
    var. jullanu L. — Cireş de Ispas (320); Cireş dulce (320).
    Uleiul extras sc foloseşte în medicina populară contra durerilor dc Încheieturi şi a pietrei la rinichi, iar cleiul icoarţci contra tusei.
    Cerasus frutlcosa (Pali.) Woron. (Primus fruticosa Pali.; P. chamaecerasus Jacq.) — Cireş de Bărăgan (179, 320, 131, 464)
    Alic numiri: Cireş pilic (320, 179, 440, 539, 461); Cireş pitic dc Bărăgan ; Vişin pilic (603); Vişin sălbalic' (120, 19, 133, 566); Vişinei (320, 133, 603, 597, 601); Vişinei sălbatic (320, 133).
    Magh.: Cscplesz meggy (603, 527, 830). - Germ.: Zwergkirschc (603). — Franc.: Merisier (120). — Engl.: Ground chcrry (414). — Rus.: Vişnia -stepnaia (003).
    Cerasus vulgarls Mill. (Cerasus acida Gacrln., Primus cerasus L.p.p.) — Vişin
    Alte numiri: Antep (163); Cireş amar, Cireş sjilbalic (320); Dişin (Bibor); Ghişin; Gişin; Gişen; Gişnăf; Jişin (Trans., 13); Vişan (Mnceri.); Vişăn (125) ; Vişinai*; Vişine (Banal, Bihor); Zişinar.
   Soiuri de fructe: Mocăneşli (499, 521, 596, 406); Spaniole (499, 521, 596); Turceşti (499, 596); Crişane (499, 406); Păsăreşti; Mari de Buftea, Turceşti mar, Slicloase (596).
   Magh.: Bonzii megyfa (114); Meggy (237); Meggyfa (237, 603); Tenncsztett meggy (827). — Germ. şi săs.: Baumweichse), Garlenkirschc, Hennenzahnkirsche, Mălsch, Mătskchirsch, Schusch (226): Sauerkirsche (603) 223); Sauerkirschenbaum (114); Zahmkirsche (226); Weichsel (237, 201, 226, 385); Weichselkirsche (226); Weichselbaum (237). — Franc.: Griottier (120). — Engl.: Cherry (114).  — Rus.: Vişnea oblknovennaia (603).
—  Rut.: Veşnea (201).
   CEHAST1LM L.
   Fam. Caryophyllaceae
   Magh.: Madârhur (530, 600, 389). — Germ.: Horn-kraut (600, 359).   — Engl.:   Snow-in-sunimcr (600).
—  Rus.: Iaskolka (573).
   Cerasliuin alpiiiiini I,. — Cornut (180, 411, 542) Cerasliuin arveu.se 1.. — Cornuf (163, 320, 603,601, 482)
   Alte numiri: Cănăiiţă (103).
   Cerasliuin lnnalum l.am. (C. villosum Baumg.) — Lina caprclor (603, 512)
   Alte numiri: Slcluţă albişoară (133).
   Cerasliuiu lri(|yiiuiii Vili. (numele valabil aslăzi: C. cerastioides (I..) Brilt.) — Cornuf (M-ţii Hclezal) Cerasliuin vulualuin I,. (('.. cuespilosum Gilib.). — Struna cocoşului (133, 179, 289, 320)
   Alic numiri: Cornuţă (201); Iarbă dc smidâ (96 Trans.); Paştele găinilor.
   Magh.: Gyepes madârhur (830). — Germ.: Rasigcs Hornkraut (389); Gemeines Hornkraul (201). — Rut.: Rogoncc (201).
   CERATOCAIIPLS arennrlus L. - Ciulei (325, 603
601)
   F'am. Chcnopodiaccae
   Magh.: 1 lomoki szarvasinag (603). — Rus.: Hogaci pesceanli (603); Rogaci uslcli pole pesceanli (573). CERATOC1-PIIALLS Moench.
   F’am. Ranunculaccae
   Ceratocepliiilus falcatus (I,.) Pers. (Ranunculus falcalus L.) — Ptoşnicur (133, 103)
   Alte numiri: Cornişor (161, 133); Scceriu (161). Ceratocephalus tesllculaliis (Cr.) Hoth. (Ranunculus orthoceras DC.) — Ploşnicar
   Alte numiri: Aricar; Aricor (179, 289. 320); Bărbă-cari; Cornişor (259, 320); Comulcţ (180); Cornuţăi (320).
   CEI1ATOMA slliqua L. — Roşcove (fruclelc din import)
   F'am. Legumi n osac
   Alte numiri pentru fructe: Coarne de marc (133, 433); Cornul caprei; Cuzeruţi (Salonic); Pila lui Slnlion (426); Pila lui Sflnlu Ioan (131); Plălică (601).
   Magh.: Szent Jânos kenyere (237, 25, 131). — Germ.: Bockskornlein, Johannisbrot (237).
   CERATOPIIYLL1JM demcramii L. — Cosor (133, 163, 190, 259, 320)
   Fam. Ccratophyllacoae Alte numiri: Brădiş (289, 163, 440); Corn; Frunza cicorii (201); Otrăţel.
   Magh.: Tocsagaz. — Germ.: Hornerblall (303); Horn-blalt.
CER
 45
 CHE
  Alte specii cu aceleaşi numiri populare: C. submer-sum L.
  *   CERCI S sillquastrum L. — Arborele Iudei (163, 276, 320, 464, 492, 600)
  Fam. Lcguminosae
  Alte numiri: Arbore dc ludea (596); Arborele lui Iuda (603).
  Magh.: Judăsfa (603, 600). — Germ.: Judasbaum (603, 163, 600). - Franc.: Arbre dc Judec (600, 163); Gainer commun (600). — Engl.: Judas-troe (600, 559).
  —  /î/w.: Yaciannik olmcikovli, Iudeiskoie derevo (600).
  *  CKIIKLS flagelllforniis Mill. - Şarpe (44)
  Fam. Cactaccac
  cerlnthe l.
  Fam. Boraginaceae
  Cerlnthe glabru Mill. (C. alpina Kit.) — Pidosnic Alte numiri: Ceritică, Somnoroasă .
  Cerlnthe minor L. — Pidosnic
  Alte numiri: Bobolar (184); Cercşică (201); Ceriţicâ (184, 133, 234, 320, 412, 179, 289, 63, 190); Dosnică (163); Dosnică femeiască (75); Dosornică (163); Somnoroasă (184, 234, 320, 133, 141, 179, 289, 63, 190).
  Magh.: Szeplolapâ (545); Viaszfii (472). — Germ.: Gclber Saumelk ; Milchbluine ; Taubengekrăutig ; Tauben-kraut (226); Wachsblume (365, 484). — Franc.: Melinet.
  —  Rus.: Voskoţvetnik. — Ucr.: Ostroveţ (201).
  Plantă meliferă, folosită in medicina populară. CETERACH offielnarum (L.) Eilld. — Unghia ciulei
  (603).
  Fam. Polypodiaceae
  Alte ntimiri: Limba cerbului (412); Unghia gâii (276b). /
  Maglf:   L6pfii (412,  257); Pikkelyharaszt (603).
  —  Germ.: Milzfarn (603). — Rus.: Skrebniţa aptecinaia.
  *    CHAE.NOMELES japonlea (Thunb.) Lindl. (Cijdonia japonica Pers.) — Merişor (Oltenia), Rodie (103 Baia Mare, Roman)
  Fam. Rosaceac CIIAEROPH YLLIJM L.
  Fam. Umbelliferae
  Magh.: Baraboly, Turbolya. — Germ.: Kălberkropf.
  —  Rus.: Buteni.
  Cliaerophyllum aromallcum L. — Antonică Alte numiri: Antonică de scăldători (433); Antonigă (289, 163, 190); Borşer (289, 163); Crastavan (163); Obrintitoare (96 Trans.); Laba gîştei (190).
  Folosită in medicina populară la „obrinteală”. Chaeropbyllum liulbosum L. — Baraboi Alte numiri: Alunele (289, 320, 163); Barabulă(120); Barlaboi (289, 320, 455, 179, 120); Gusnică (289, 320, 163, 163); Guşniţă (180, 163, 133); Mindălaci (133).
  Magh.: Mogyor6s baraboly (603); Baraboly (412, 557, 25, 237); Beriboj (587 Zalău, Bogdana); Bubolicska (587); Vad turbolya (237); Buboricska; Bubujicska, Bubulicska (587); Csemege baraboly (530). — Germ. şi săs.:  Kerbelrube  (603, 389); Wălscher Korbel (237).
  Brabel, Szikereboi, Grabbel, Ingerbircher (226). — Franc. : Pomme de terre (120); — Rus.: Kervelnaia repa (573).
  —  Bulg.: Baraboi (601).
  Chaeropbyllum clcutarla Vili. (Ch. hirsutum L.p.p.)
  —  Asmătui sălbatic (603), Cucotă (127 Maram.) CHAMAE\ERIO\ angustlfollum (I..) Scop. (Epilo-
  bium angustifolium L.) — Sburăloare
   Fam. Oenotheraceae
   Alte numiri: Bisacăn (Şugag, Gh. A n g h e 1 şi M. Sadoveanu); Blrsacăn (Maram.); Ceaiul lui Ioan; Iarba lui Sf. Ioan (190); Iarba Sf. Ion (290, 163); Prisa-căn (Jina, Gh. A n g h e 1); Pufuliţă (842) ; Răchiţică (290, 189); Răscoage (235, 603, 163, 601, 574, 163, 190); Răscoge, Sburăloare de pădure (290)
   Magh.: Erdei der^ce (603, 530); Vigâsvirâg (527).
—    Germ.: Gemcinos l'nholdenkraut (603); Jungfern-
kraut (830). — Rus.: Kiprci uskolislnli, Tvanceai, Kapors-kii ccai (421).
   * CHAMAEROPS liumilLs I.. - Finic (133)
   Fam. P a 1 in a e
   * CIIEIRAXTIK S ebeiri L. - Micşunele
   Fam. Cruciferae
   Alte numiri: Floare dc violă (237, 25, 320); Floare de vioară (259, 19. 319, 133); Foalchin de iarnă, Foal-chine galbene ; Foaltine (289); Levcoaie (500, 412, 133); Luvcoaie galbenă (289, 319); Micsandră (289, 148, 133, 120, 141, 320); Micsandră galbenă (289, 63, 320); Micşu-nele de grădină ; Micşunele galbene (63, 500, 461); Micşu-nele ruginii (584); Micşunele ruginite (259, 473, 148, 151, 325, 603, 320, 599); Micşunică (148, 133); Şaboi (103, -500); Şiboi (120, 454); Văzdoagă, Vezdroagă (120); Vioală (68, 61, 320); Vioaia de iarnă (65) ;'Vioală galbenă (63, 320); Vioară galbenă (19, 289, 319, 63, 133); Vioară roşie (133); Violă galbenă (411, 237).
   Magh.: Ibolya (474); Sârga viola (28, 237, 603); Viola virâg (131). — Germ.: Gelbe Levkoje, Gelbe Viole, Gelbe Veigel (237); Gelbes Veil (226); Gelbes Veilchen (226, 237); Gelbveilchen (226); Gemeiner Goldlack (226, 603); Goldlackveilchen (226); Goldener Lack (237); Lackviole (237, 411); Levkoje (543, 363); Mărzveilchen (237); Morzveilchen, Winterveilchen (226). — Franc.: Giroflee (120). — Rus.: .leltofiol sadovii (573). — Bulg.: Violka (601). - Maced.: Şiboi (151).
   Amintită in poezia şi credinţele populare (190, 373).
   CHELIDOMU.M mnjus L. — Roslopască, Xegelariţă
   Fam. Papaveraceae
   Alte numiri: Ai de pădure (320, 237); Alindurişe (566); Buruiană de cele sfinte (13); Bueţi de peslngine galbenă (79); Buruiană de negei (366); Buruiană de pecingine; Buruiană de tătarcă ; Buruiene sfinte (13); Calce mare (133, 289, 18, 320, 182); Chica maramgic; Crucea voinicului (133, 289, 234); Gălbănare, Gălbinele ; Godie, Hărmiaiu (120); Hilindunea (566); Iarbă de negei (320); Iarbă de negi (179. 289, 602, 152); Iarba rindunelei (133, 411, 259, 433, 320: 566, 152, 198, 234, 190); Iarba rindunicii; Lăptiugă; Mac sălbatic; Măse-lanţă (588); Xegeloasă (411); Oiască (433); Paparună; Plescăniţă (182); Pleoscăriţă (289); Răstopască (277); Răstopastă (120, 273, 370, 500, 63); Răstipastie, Răsto-pastie (182); Răstupească; Rostopachie (128); Roslo-palniţă (428); Rostopast (133, 179, 161, 320, 36); Rosto-pastă (411, 120, 72, 320, 182, 234, 190, 96, 98); Rosto-paste (133, 411, 289, 19, 320, 284, 28, 182, 237); Rotopaste mică (411); Rostopastică (152); Rostopol (425); Roslo-paţe (267); Rostopaţie (433); Rostopatiţă (434); Rosto-pească (242); Rotopască (433); Sălăţea (133); Scalce mare (588); Scălci mici (19); Scinteiţă (500); Schinteiţă galbenă; Sclnteuţă galbenă (19, 320); Tătărcele.
   Magh.: Arannval versengo (365); Fecskefu (389); Rosztopâszt fu (36); Vfllejâro (288); Vdre huUat6 (365);
CHE
 46
 CHft
V£rehull6 (365); V6rehullofu (370, 237, 557 la Zalău); V6rehuIlo fecskefu (603, 530); V£rehull6 virâg (557 Jibou); V6rhull6fu (28); VereshJfii; V6rtereszto fecske fu (587).
—    Germ. şi săs.: Augenaderkraut (411); Christileiden-gekrăutig (226); Feigwarzenkraut (411); Gebirk (237); Gemeines Schollkraut (226, 603); Gift, Giftiges Gekrău-lig, Goldenkraut, Goldenkrăutig. Goldkraut (226); Gold-wurzel (237); <5roschelkraut (370, 267, 237); Hundsge-krăutig, Hundsmilch (226); Samenwirbelkraut (411); Saumilch (226); Schellkraut (411, 428); Sch611kraut (389, 31. 201, 363, 481); Schwalbe (411); Schwalbenkraut (237); Warzengckrăut, Warzengekrăutig, Zitlergekrăut ^22 '»)■ — Rus.: Cistotcl boişoi (603); Cistotel volotli (•‘>73). — l'cr.: Hladeşnik (201). — Caraşov.: Kruna Isusova.
    Amintită In clntecclc populare, şi folosită mult In medicina populară, contra negilor şi bolilor de piele. CHENOPODIUM L.
    Fam. Chenopodiaceae Chenopodium album L. — Lobodă (25, 425)
    Alte numiri; Căpriţă ; Laba glştei (3); Lobodă bolundă ; Lobodă ciinească (434); Lobodă nebună; Piciorul caprei (289, 320, 434, 411, 148); Piciorul glştei (3); Spanac porcesc (500); Spanac sălbatic (289, 290, 440, 133, 603, 148, 601, 526); Splnac sălbatic (161); Talpa giştei (163, 500); Trepădătoare (201); Verze (434).
    Magh.: Laboda (28); Feh6r libatop (603. 526); Feh€r-levelii libatop (530). — Germ. şi săs.: GeiOfuO (411); Loboda, Melde, Parri, Parrigekreit, Purii, ScheiOmelde, SchiDmelde, SchiOmeldengekrăut (226); WeiB Melde (389). — Franc.: Poule grasse (421). — Rus.: Mar’belaia (603). — l'cr.: Sobaceaia mar’ (201).
    *    Chenopodium ambrosloides L. — Tămtifă Alle numiri: Tămlioară (61); Tămiiţă de grădină (320); Ţifroş, Ţifruş (54).
    Magh.: Fodorka, Joszagu mirhafti (237); Mirhafii (603). — Germ.: Jesuiten-Tce (603); Wohlriechender
GănsefuO (237). — Franc.: Th6 du Mexic (421).
    Folosită in medicina populară şi amintită In cintecc. Chenopodium bonus-henrlcus I.. — Spanacul ciobanilor (133, 179, 289, 320, 603, 601, 512)
    Alte numiri: Buruiana spurcului; Dalac; Fierul plugului (86 Trans.); Fraga tătarului (133); Iarbă infăinată (133, 289, 320); Iarbă lnfărinată (19); Iarbă piciorul glştei (36); Iarba spurcului; Lobodă albă (320); Spanacul oilor (440); Spanacul stlnelor (470, 163, 259, 320, 163). Magh.: Lud lâbfu (36); Paraj libatop (603, 530).
—    Germ.: GănsefuO (201); Guter Heinrich (226, 603, 389); Heinrich am Wege (389); Kobold (201); Otretzell, Schafschwanz, Strudelgekrăutig, Wildes Myrrhengekră itig (226). — Franc.: £pinard sauvage (421). — Ucr.: Micinek (201).
    Folosită In medicina populară.
    CheDopodium botrys L. — Tămiiţă Alte numiri: Izmă (320, 25); Peliniţă grecească (289, 320, 179, 603); Smirnă de grădină (36); Studeniţă (433); Tămlioară (543); Tămlioasă; Tămiiţă de grădină (319); Vineriţă (133).
    Magh.: Fodorka (25, 237); Kerlimirhafii (36); Myrha-fii (237); Torok majorânna (603); Rubijank6 libatop (530). — Germ.: Erdwcihrauh (411); GănsefuO (543); Gartenmyrrhengekrăut (226); Gundelkraut (411); Katzen-schwanz, Klebriger GănsefuO, Moldauer Zypresse, Motten-
gekrăutig (226); Mottenkraut (603, 389); Myrrhe, Tote Leute, Wildcr Rosmarin (226); Wohlriechender GănsefuO (237); Zypresse, Zirrmitchel (226). — Rus.: Mar duşis-taia (603).
   * Chenopodium follosum Achers. — Fragă fălărască Alte numiri: Fraga tătarului (320, 133, 319); Frăga-
riţă, Frăgărică (320); Iarbă înrămată (133).
    Magh.: Eperlibatop (530); Tatăreper libatop (603).
—    Germ.: Melde GănsefuO (454); Erdbeerspinat (603). Chenopodium liybridum L. — Spanac porcesc Alte numiri: Buruiană de bubă rea (366, 28, 237,
319, 367, 320, 289, 133, 179, 141); Buruiană dc beşica cea rea (412); Cione (133); Frunze de piatră (320); Iarba zgăibii (96 Trans.); Lobodă; Lobodă puturoasă (96 Trans.); Papelă (412); Piciorul glştii (133); Talpa gîşlii (320. 289, 179, 139, 603, 433, 411, 141); Tămlioară (513); Tămiiţă (120).
    Magh.: Piros paponya (412); Pokavârfii (25, 237); Pokolvâr libatap (526); Pokolvâras libatop (530). — Germ.: GănsefuO (543); Gănselblume (411); Hohlenkraut (237); SchiOmeldc (226); Schweinsmelde (603). — Ucr.: Mar, Bişesnek (201).
    Utilizată In medicina populară.
                                      Chenopodium murale L. — Iarba drumurilor (163) 179,259, 320), Frunză de potcă (289, 133, 463, 421, 319, 601) Germ.: SchiOmeldc (226); Stauderich (603). Chenopodium polyspermum L. — Ştir (226)
    Germ. şi săs.:   Statauer   (226); Fischmelde (389);
Stinkiges Gekrăutig (226).
    Chenopodium rubrum I.. — Talpa giştei (139), Troscot
(320)
    Chenopodium urbieum L. — Iarba drumurilor (179, 320), Lobodă
    Chenopodium vul varia L. — Lobodă puturoasă Alte numiri: Buruiană dc bubă rea (470); Lobodă pute a ţiri (179); Spanac puturos (319, 325); Susai puturos (412).
    Magh.: Biidos laboda (412); Budos libatop (603, 530); Ku*.ya laboda (412). — Germ. şi săs.: Bocksmelde (603, 359); SchiDmelde; Schalzmaicl, Stinkender GănsefuO (226); Schamkraut (257). — Franc.: Arroche puanlc (421). — Engl.: Stinking gooscfoot. — Rus.: Mar voniu-ceaia (603).
    Chenopodium îvolfil Simk. — Lobodă mică (Turda) CIILOHOC YPERl'S lonyus (L.) Palia (Cypcrus longus L.) — Căprişor (325)
   Fam. Cyperaceac Rus.: Săilădlinnaia (573).
    CHOXDRtLLA junoea L. - Răsfug (133, 141, 190, 289, 320, 325, 601)
    Fam. Compositac
    Alte numiri: Ameţeala cailor; Ameţeala oilor (180); Ghiţion ; Mestec (601); Mestecă (601); Mestică ; Răsfulg (190); Saclz (456 Babadng).
    Magh.:   Nyulpar6j (830).   — Germ.:     Knopelsalat
(363 Mold.).
    Folosită In medicina populară.
    CHR YS.WTHEMUM L.
    Fam. Compositae
    Chrysanthemum alplnum L. — Velricea (163)
    *   Chrysanthemum onrlnnlum Schousb. (Ch. trico’or Ilort.). — Ochiul boului (51)
CHft
47
CHR
    Alte numiri: Floare de aur (603); Margaretă (465); Romaniţă (454); Romaşcă (14 pt. var. aureum Willd.); Tălăişe (51).
    Magh.: Nyâri margareta (600). — Germ.: Sommer-chrvsantheme (600); Popablani (226); Mărgărite (600); Lie'bdich (226). - Engl.: Painted daisy (460).
    *    ( hrysunthenium cinerariaefoUiim (Trev.) Vis. — Tutuiţi (61, 65)
    Alte numiri: Biz; Boglar (54); Bumbişori (65); Căn-cci (65); Căsuţi (56); Clntăcei (602); Floarea raiului (65. 433); Măturiţă Maicii Preacurate (68); Mătura raiului (68); Muşăţăl (318, 65); Plituţe (54); Romaşcă (13. 14); Romoniţă (68); Rută, Tămiioară (65); Virnanţ
 (433).
    Chrysanthemum corymbosum I.. — Xăpraznic (542)
    *    ( hryşanthemum indieum Auct. (numele valabil astăzi: Ch. horlorum Bailcy) — Tufânică, Crizanteme
    Alte numiri: Bumb, Cătăline (65); Crczantină; Cre-zentină (Olt.); Crijan; Crizantemă de toamnă (163); Crizantime (65); Crizantine (65); Crizantine de toamnă; Dimitriţe (289, 163); Duboc ; Dumitriţe (14, 425); Floarea morţilor; Floride toamnă (61, 79); Flori de iarnă (65, 291); Gura paharului (289, 455); Iernăreţe ; Pelin (65); Pelinaş; Pene de iarnă (65); Ruji de toamnă (65); Spil-cuţă (406); Tătăişi (65); Tomnatice; Tufănele (492, 600, Vatra-Dornei); Tufănici.
    Magh.: Boglârka, Katalinka; Krizantin (426); Kri-zant, Krizsânt (587); Oszi rrizsa, Urom rozsa. — Germ.: Balsamine (226, In multe variante de exprimare); Brautroschen, Deisemloffel, Freiblume, Herbstbal sami-ne, Herbstblume, Herbstchrvsantheme, Herbstkantor, Herbstkantorblume, Herbstwinterblume, Hochzeitblu-me, Kampferblume, Kantor, Kantorblume, Kirmes-blume, Sommerbalsamine, Sommerchrysantheme, Som-merherbstblume (226); Wucherblume (600). — Caraşov. : Martinscheije, Trandafir de Sf. Martin.
    Chrysanthemuni leucantbemuni L. (Leucanthemum vulgare L.) — Ochiul boului
    Alte numiri: Aurată (195, 320, 163, 325, 319, 289, 234, 133); Aurică (412); Coada racului (103); Floare grasă (412); Floarea camilului (36); Floarea soarelui; Foaia tăietorului; Foaia tăieturii; Ghiezuri; Iarba tăieturii (433); Iarba junghiului; Margarete (492, 601, 600, 542); Mărgărită (289, 63, 455, 234, 320, 163, 179, 601); Piinea oii (468 Banat); Roman (320, 120, 426, 354, 28, 234, 319,195); Romaniţă mare (163, 320, 234, 195, 133, 179); Romoniţă mare (320, 289); Salomii galbene (65); Tătăişi (128, 320, 63, 289, 179, 127); Tufănică (133, 150).
    Magh.: Balzsamm-pârtamag (412); Kamilos virâg (28); Margareta (530, 527, 557, 600, 587); Papkisziirom-szomedet (288); Okorszemvirâg (28); Szekfii (36). — Germ. şi săs.: Mărgărite (600); Bickelblam, Buffelauge, Feld-liebdich, Fohlenblume, Hiarwestpupa, Johannisblume (226); Kăseblume (600); Kokotzblam, Kotzeblam, Kuh-blume, Liebesblume, Liebtdich, Liptichblam, Liptichge-kraidich (226); Margarete, Păchelink, Plastschin-keblam, Sonnenblume (226) ;Gro0es MaOliebchen, Wucherblume (600). — Franc.: Grande Margurite des prts (600); Marguerite (421). — Engl.: Spring daisy (600).
 —    Caraşov.: Obrtsci.
    Folosită In medicină populară la tăieturi şi In scăldă-turi.
    Chrysunthemum macrophyllum W. et K. — Vetricea (128, 289), Iarba raiului
    Chrysanthemum maximum Ramond. — Ochiul boului de grădină (Oradea), Margarete mari (Cluj)
    Germ.: GroOe Wucherblume, Liebtdich (226). Chrysanthemum millefolium Willd. (Tanacelum mille-folium (I..). Aitch.; Chrysanthemum millefoliatum Willd.)
 -    Yalentiţă (74. 75)
    Chrysanthemum morifolium Ram. (Chrysanthemum sinense Sab.) — Tufănică (601)
    *    Chrysanthemuni parthenium (L.) Bernh. (Pyreth-rum parthenium Sm.) — Granat
    Alte numiri: Bcci muscat (65); Bumbişor (465); Bunghişori; Creasta cocoşului (65 Trans.); Firirică (65); Floarea camfurului (291 Bucov.); Grădiştea lui Domnu Christos (65, Vad, jud. Maramureş ; Grănat; Granaţ (19); Iarbă amară (470, 289, 319, 163, 291, 133); Iarbă creaţă (65); Iarbă mare (470); Laba glştii (65 Trans.); Margarete de grădină (Valea Ierii); Matrici (428); Mătrice (259, 19, 319, 237, 433, 291); Mătricea (481, 133); Mătriţe (433, 65, 291); Mostrăţăl ; Muşeţel; Muşăţăl; Muşăţel; Muşcata lui Christos (54); Muşeţel alb (Breaza, jud. Prahova) ; Muşeţel de grădină (472 Mitreni, jud. Ilfov); Năsturei (Bucureşti); Ochiul boului; Părăluţe; Poala Maicii Precista; Poala Sf. Mării (133, 163, 433, 470, 237, 65, 319, 289, 19, 291, 454); Roman; Romaniţă Romăniţă; Romăniţă de grădină ; Romoniţă (61, 425, 65); Smirnă (68, 291 Trans.); Spiculeţe ; Spilcuţă (473) ; Spil-cuţe (Cloşani, jud. Mehedinţi); Tarhon (319, 433. 163, 289, 291, 133); Tufănică albă ; Vetricea.
    Magh.: Anya mehfii (237); Apro margareta, Boglâr, Kenydrmorzsa; Oszi aranyvirâg (530); Kerti szekfii (28, 237), Nâdrafu (237). — Germ. şi săs.: Mutterkraut, Mutterkraucherblume (226,     428,   291,   237); Dack
 (dick) lunkgiarich Boglarcher, Waisz Bumbalt-cher, Waisz Bumpschker, Gărtchenkamille, Kăschen, Knăufchen, WeiBes Knăufelchen, Gelbes Mădchen, Măd-chenblume Met(t)er, Mătert, Metrink, Mertert (226); Mekram (237); Met(t)erblume, Milchblume, Poklarcher, Sauermilchblume, WeiGes Spăngelchen, Szăkwi, Gelbe Kamillenblume (226).     — Franc.:       Grande-Camomillc
 (291). - Engl.: Feverfew (444).
    Se foloseşte In medicina populară contra durerilor de cap şi de urechi (jud. Maramureş).
    Chrysanthemum rotundifoliuni W. et K. — Ochiul boului (411)
    Alte numiri: Bugiene; Mărgărită, Roman, Romoniţă mare, Tătăişi.
    Germ.: Rindsauge (411).
    *    Chrysanthemum roseum Web. et Mohr (numele valabil astăzi: Ch. coccineum Willd.) — Tufănică (454) Magh.: Piros margarltta (446 Tg. Mureş). CHRYSOPOGOX gryllus (Torner) Trin. (Andropogon gryllus Tomer ap. L.) — Sadină Fam. Gramineae
    Alte numiri: Cipcină (Banat-Brebu); Păruşcă (Bră-neşti, jud. Ilfov;); Sad pletos (574); Sad.
    Magh.: Eles mos6fii (530); Elesmosd (359). — Germ.: ReiOwurzel (rădăcina); Goldbart (389).      — Caraşov.:
 Paratina, Sonce; Zepina.
    CHR YSOSPLEMI M alternifolliim L. - Splină (291,
 320, 603, 601, 542)
    Fam. Saxifragaceac
 CIC                                                                           48
    Alte numiri: Arginţică de pădure (136, 99); Aurariţă ; Bulbucei de pădure (Borşa, jud. Maram.); Bulbuci (127 jud. Marain.); Buruiene de spurcat (102); Spiinuţă (320, 291).
    Magh.: Arany vesclkc (603, 530). — Germ.: Gold-Milzkraut (603, 363); Gemeincs Milzkraut (389); Milz-kraut (34, 484). — Franc.: Dorine (136). — lins.: Selc-zionocinik obiknovennii (603).
    * CICER arietinum I.. — Xuul
    Fain. Leguminnsac
    Alle numiri: Bob nfuit (78): Dungăţea (133); Năliut; Nohol (163, 111, 120, 17!), 133, 320, 289, 35, 190); Nohut (■163): Noul (269, 35, 19U); Ţeaţirc (Maccd., derivă din ,,ciciT ' latin, după C a pi d a n).
    Magh.: Bagolvborso (003): Csiseri borso (365, 600); Iloh agborso (28). —Germ.: Kichcrcrbsc (603, 55). — Franc. : l'ois chichc (120, 600). — Engl.: Chickpca (600). — Rus.: Nut baranii (603).
    Amintită In cintecele şi poeziile populare.
    CICEKI1ITA alpina (L.) Wallr. — Mulgedium alpi-num (L.) Less.) — Susai de munte (363), Mleci (Trans.)
    Fam. Compositac
    Germ.: Milclilallich.
    CICUORIVM L.
    Fam. Compositac
    * Cicborlum endivia L. — Cicoare de grădină
    Alle numiri: Andivă (Sebeş, 601); Andivie (78, 133); Cicoare (133, 201, 524, 277, 601, 13); Cicoare dc iarnă (411); Cicorie (320, 289, 433, 127); Endivic (19, 319,
 320, 412); Endivie albă (36); Salală (320); Salată dc cn-divic (412, 319, 320); Ţicoric.
    Magh.: Endivia salâta (412, 28); Fch6r haltân kor6 (36): Kâlângkoro cikoria (131). — Germ.: Zichoric; Baldriansalat, Cichorie (411); Wcgwarlc (201). — Franc.: Endivic (601). — Engl.: Endivc. — Ucr.: Tirpanck (201).
    Cichoriiiin inlylius 1.. — Cicoare
    Alic numiri: Cicoară (377); Cicoarc dc cimp (161); Cicoară dc vară (237, 319, 320, 289, 133); Cicoarc sălbatică (363, 411 Mold.); Cicoric (28, 19, 36, 320, 289, 602. 35); Cicoric amară (-111); Cociţă (Carova Terii); Dornici; Dudău; Floarea secerei (I.ipova); încingă-loarc (96 Braşov); Mcstică ; Scai voinicesc (319, 131, 320); Scăiuşct dc casă (426); Sporiş (Orşova);
    Magh.: Cikoria jajkoro (517); Kalâng (28, 237); Katăngkoro (237, 36); Kâvekalâng; Mczei cikoria (527); Mezci katâng (527, 530); Tzikoria (237, 370, 36); Tzi-koria fu (36). — Germ. şi săs.: Zichoric (226, 385); Bittcr-kraut (411); Cichorie (237); Hindlăuflc (411); Kar-dcnslcngel, Schikore, Wegblume (226); Wcgwarlc (237, 226, 385, 363, 484); Wcndel, Wendclblumc, Wcndcl-slengel (226); — Franc.: Chicorâc sauvage (436). — Rus. : Ţikorii obiknovennii (573).
    Folosită In medicina populară contra gălbinării, Ia tăicluri şi răni. Amintită In credinţe şi cînlccc populare.
    C.ICLTA vlrosa L. — Cucută de apă
    Fam. Umbelliferac
    Alic numiri: Buciniş (193, 320); Buciniş dc apă (289,
 320, 237, 389); Buciniş dc ballă (179, 133, 319, 289, 320); Buruiană veninoasă (412); Cucută (120, 141, 71, 433, 267, 440, 486, 412, 18, 36, 201); Cucula bălţilor (470); Cucută de baltă (584); Cucută mică (179, 451, 289, 320); Fluer (131); Înveninată (319); Plutniţă (180).
 CIR
    Magh.: Biirok (412, 36); Gyilkos csomorika (603 389); Vizi biirok (237); M6rges csomorika (365). — Germ.: Apolhekerschierling (267, 237); Giftiger Wasserschier-ling (226, 201, 603); Glatt Schaierlenk (287 după Scliu 1-1 c r u s); Kukuta (226, împrumutat de la români); Parzcnkraut (237); Pfefferschierling (237, 226); Schier-ling (226); Wasserschicrling (237, 226, 34, 484, 389); Wiiterich (237, 363); Wutschierling (237). - Rus.: Veh iadovilli (603). — Rut.: Duruka (201).
    *    CINEHA1UA eruenta Mass. (Senecio cruenlus Aucl.)
—   Rătătorni(ă
    Fam. Compositae
    Alle numiri: Cruciuliţă, Pctimbroasă; Spălăcioasă
(542); Spălătăcioasă.
    *     CIMVAMO.ML'M zeylanicum Blume — Scorţişoară (scoarţa, produs dc imporl)
    Fam. Lauraccae
    Magh.: Fababdr (412); Fah6j. — Germ.: Zimmcl, Zimmetrinde (237).
    CIRCAEA L.
    Fam. Oenotheraccae Circaea alpina L. — Tilişcă (363)
    Alte numiri: Telişcă, Vîrtilică, Vrătilică.
    Circaea luletiana L. — Tilişcă
    Alte numiri: Buruiană pentru prunci (98 Budureasa-Bihor); Iarba vrăjitoarei (289, 291, 320); Telişcă (133, 289, 320, 28, 319, 411, 179, 141, 19, 120,291); Vlrlilică, Vrăcioară (201); Vrăjitoare (133, 259, 320, 411, 179, 120), Vrătilică (179, 259, 120); Vrolilicâ (133, 259, 320, 120).
    Magh.: Kozonstfgcs \ arazsl6fii (603, 530); Varâzslo-fu (28).
    CIRSIIM Mill.
    Magh.: Aszat, Bogâcs. — Germ.: Kratzdislcl. Cirsiiim orvense (L.) Scop. — Pălămidă Alte numiri: Colomodă (396 Banal); Colomnidă; Crăpuşnic (63, 433, 179, 320); Gălbinarc (133); Pălămidă seacă (433); Polomidă (28, 320, 289, 115, 319,145, 190, 19); Polomnidă (237 Luduş, Clmpia Trans.); Scăielc (63, 179, 320).
    Magh.: Zab-lovis (28, 237). — Franc.: Cliardon I16-moroidal (136). — L'cr.: Osot, Holovatncc (201). — Rulg.: Palamida (601).
    Folosită In medicina populară şi amintită în cîntcce. Cirsiuni boujarli (Pili. et Milterp.) Schullz.-Bip. — Crăpuşnic (179)
    Cirslum canuni (L.) AII. p. p. em. M. B. — Pălămidă (141, 163, 179, 289, 320); Limba oii (163, 179,289,320,
601)
    Clrsiuin decussotum Janka. — Crăpuşnic (179, 320) Alte numiri: Crăpuşnică; Scai (320).
    Cirsiuin crlsllliales (Jacq.) Scop. — Coiful lupului (99, 436), Castravan
    Folosită în mcdicina populară umană şi veterinară (99). Cirslum furiens Griseb. et Sch. — Crăpuşnic. (433, 411)
    Alic numiri: Prlsad, Şofrănel (411).
    Cirsiuni oleraceum (L.) Scop. — Crăstăval Alic numiri: Căpuşnic (259, 179); Crăpuşnic (320, 231, 133, 289, 455, 433); Crăpuşnic galben (363) ;Lăptu-cică (156 Siriii); Scăiuş (434).
    Cirsiuin palustre (L.) Scop. — Crăpuşnic (141, 433)
 CIR
  19
CLE
    Alte numiri: Căpuşnic (133); Crăpuşnic bălan (363) Crăstăval (141); Spin (133).
    Magh.: Mezei pezsma (Cluj).
    Clralum rivulare (Jacq.) AII. — Caplalan (96 Trans.)
    Clrslum vulgare (Savi) Ten. (C. lanceolatum (L.) Scop.) — Scai
    Alte numiri: Ciulin (133); Crăpuşnic (433, 320, 179); Ghimpe (163, 320, 179); Mărăcine (Rucăr); Prlsad de clmp; Rostogol (133); Scaietc (179, 289); Scăictc (320, 133); Spini (Cacova-Ierii).
    Amintită In clntcce populare.
    ('.Irslum ualdsteinli Rony. — Mlece (319), Susai (Borşa, jud. Maram.)
    *    CITMJLLUS vulgaris Schrad. (numele valabil astăzi: C. lanalus (Thunb.) Mansf.) — Pepene verde, Lube-nifă, Harbuz
    Alte numiri: Arbuj ; Arpusă (257): Boşar (78, 470
320,  289, 35, 182, 163, 179); Bostan (61, 434); Curcubete (61); Die, Dii (426); Duleţi (61); Himanic (35); Himunic ; Leabeniţă (426); Lebeniţă (523, 366, 35, 289, 320, 433, 601, 19, 182, 426); Lebeniţă verde, Lcbiniţă; Lubă (120); Lubeniţă verde (72); Ludăi (61); Lumbiniţă (463); Pepene (61); Pepene grecesc (28); Şiarchin (35); Tigvă de tină (131); Trăgulă, Zămos (61).
    Soiuri: Lebeniţă albă (Banat); Lebeniţă de Arad (Banat, 600); Lebeniţă ţigledă, Lebeniţă verde (Banat); Lebeniţă de Lovrin (Banat, 600); Lubeniţă de Craiova, Lubeniţă roşie, Lubeniţă slrbească (Olt.); Pepeni Brăi-leni, Pepeni de Arad (600); Pepeni negri, Pepeni negri de Tecuci (446); Pepeni şerpeşti (piaţa Bucureşti); Pepeni verzi; de Barcea, de Tirgu Frumos (600).
    Magh.: Gorog dinye (412, 28, 600, 530, 235). — Germ.: Griine Pfebe, Graue Fenn, Gărădi, Gorogdinye, (226) Wassermelone (226, 600, 34, 235); Wasserpfebe, Was-serfen, Wassărfidn (226). — Franc.: Melons d’eau-Pas-teques (600). — Engl.: Water melon (600). — Rus.: Arbuz (600, 573); Kavun (573). — Caraşov.: Lubeniţă.
    Folosită în medicina populară si amintită In clntcce (190).
    * ermus l.
    Fam. Rutaceac
    Citrus aurantium L. (Cilrus vulgaris Risso) — Portocal
    Alte numiri: Naranză (133); Nărămză (182); Naramţă (463); Naramz (419, pentru var. amara); Narancc (133, 28); Naranţă (320); Nărozmă (267); Neramce (193, la Anonymus Caransebeş, cea mai veche numire românească din anul 1699); Noronci (426); Noronţă (320); Pomoroa-ncă (434); Pomoroanţă (434); Portucal (120); Purdaca-lic (Maced.).
    Magh.: Narancs (28); Narancsfa (603). — Germ.: Apfelsinenbaum (543, 226); Orange (603); Orangenbaum (543); Pomeranzenbaum (225). — Franc.: Citronnier oranger (421). Engl.: Orange tree. — Rus.: Pomeraneţ bigaradia (677).
    Qtnis limon Burm. f. (C. medica (3. limon L., C. limo-num Risso) — Lămti
    Alte numiri (pentru plantă şi fruct): Alămii (163, 120, 133, 289, 198, 141); Chitră (411, 28, 543, 163, 320, 601, 603); Citroană (411); Lemonie (Maced.); Limon; Măr de ţitron; Ţitrom (426); Ţitron.
    Magh.: Citromfa (36, 603); Citronfa ; Citronad (603); Czitromfa (28); Czitrom (223, 120); L6monya (120).
—    Germ.: Zilronc (543, 411); Zitron, ZitronenapfeI Zitronenbaum (226). — Franc.: Citronnier (120); Citronnier limonnier (421). — Engl.: Lemon tree. — Rus.: Limon (603). — Rulg.: Limona. — Caraşov.: Lemona.
    Citrus paradlsll Macfad. (C. decumana var. racemosa Roem.) — Grepfrut (fructul)
    Engl.: Grapefruit.
    Citrus retleulala Blanco (C. nobilis Andrews, non Lour.) — Mandarine (fructele)
    Citrus trifollata I.. (numele valabil astăzi: Pancirus trifoliala (L.) Raf.) — Lămii sălbatic (In oraşe) CLEMATIS L
    Fam. Ranunculaceae
    Magh.: B£rcse. — Germ.: Waldrebe. — Rus.: I.omonos. Clemutis alpina (L.) Mill. (Atragene alpina L.) — Curpen de munte
    Alte numiri: Curpăn; Curpănaş; Curpeniţă (320, 464, 543, 133); Năpraznic (320, 473, 133); Năpraznlcâ (120); Ţiţa caprii (45,).
    Clema tis Integrlfolia L. — Clocofei Alte numiri: Clocotici (120); Clocuţă (28); Clopoţei (492); Curpen; Curpen scurt (179, 320); Dosnică vinătă (259, 133); Faţă-n-fată, -Gură închisă (103); Luminoasă (163, 139, 320, 179); Mărgea (259).
    Folosită în medicina populară la spălatul rănilor de „cel perit” (184).
    Clematis reeta L. — Luminoasă Alte numiri: Brilioancă (133); Curpen de pădure (141); Horneai, închegâtoare (133): Napreasnă (32): Năpraznic (259, 19, 133, 237, 120, 354, 128, 370, 320); Năpraznică (289, 133, 179, 320); Sburătoare (180); Viţă albă (141, 133).
    Magh.: Palackfu (28, 237); Kaszanyiig b^rese (603, 530); L6torma (370). — Germ. şi săs.: Aufrechte Waldrebe (226, 603, 201, 389, 484); Teufel (s) tabak (226); Brennkraut (237); Walt Taback, Wilder Tabak, Wolf-skraut, Wolweskraut (226).
    Tulpina şi frunzele slnt considerate dc popor medicinale.
    Clematis vitalhn L. — Curpen, Vilă albă Alte numiri: Archit (464, 320, 289, 163, 411); Clocoşei Curmeu (434); Curpăn de pădure (190); Curpănaş (75); Curpen alb (289 Banat, 114, 13, 436); Curpen de pădure (179, 133, 234, 464, 320, 289, 161, 431, 492, 574, 603, 542, 539); Curpeniţă (190); Curpin, Curpini albi, Curpini negri; Hălăciugă (456 Siriu); Luminoasă (179, 133, 234,
464, 366, 320, 182, 289, 500, 63, 201, 190); Luminos Năpraznic (320); Năpraznică (190); Vie pădnreană; Viţişoară.
    Magh.: Fclfuto iszalag (114); Szalag berese (530): Kozonsigcs szalag; Venike (28, 288). — Germ. şi săs. : Gemeine Waldrebe (226, 114, 603, 201, 389); Holzliebe. Kurpen (Împrumutat de la români); Lebendigcr Zauin, Leitseil, Liele, Lei, Loal, Liene, Lienenblume, Lienen-gekrăutig, Siele (226); Tausendzwirn (411); Wilde Rebe (543); Waldrebe (34, 484). — Franc.: Herbe aux gueux (436, 421) —\Rus.: Lomonos vinogradolistnli; L. obîk-novenli (403, 573). — Rut.: Lomonos prosterne! (201).
—    Engl.: Old-man’s-beard.
                                      Folosită In medicina populară la poccală (paralizie) pentru creşterea părului şi contra tusei (99, 190, 436). Clematis vltlcella I.. — Yifişoară (179, 320)
    Alte numiri: Clocoşei (179, 320).
i - c. 05
 CLI
 50
    Germ. şi săs.: Italicnischc Weinrebo (201); Blaue Waldrebe, Wănnblam, Windenblume (226). — l'cr.: Borodavencc (201)
    CLIXO PODIUM vezi CALAM ÎS TU A
    •  CNICUS benedlclus I.. — Schinel Fam. Compositac
    Alle numiri: Iarbă amară (322); Scai amar (002); Şofran sălbatic (36, 131).
    Magh.: Vad sâfrdny (36). — Germ.: Benediktiner-kraut (36). — Franc.: Chardon Mnit (22). — Engl.: Bles-sed thistle (-141).
    Cultivată sporadic la sate, ca plantă medicinală.
    •   COGCINIA Indlon Wighl (Cephalandra indica N’and.)
-   Tărlăcuţă (179, 320, 367, 433)
    Fam. Cucurbitaceae
    Alte numiri: Curcubeţea (320, 133. 179); Tărlăcuţ ; Tătarcă (320, 133. 412): Tătărcuţă (3(17).
    Magh.: Gatârka (412).
    COFFEA arabica L. — Cafea (seminţele)
    I'am. Rubiaceae
    Magh.: Kâl6; kâv£. — Germ.: Kaffe : Boline.
    •     COIX Inerymn-Jovi L. — Lacrimile Maicii Domnului (103)
    Fam. Gramineae
    Alle numiri: Malane, Mătănii, Melane (103).
    Magh.: Măria kcinnve (365). — Germ.: Trănengras (257).
    COLCHICl'M autumnale L. — Rrinduşă de toamnă Fam. L i 1 i a c e a e
    Alte numiri: Bălură (289, 35, 1J9, 163. 320, 302, 470): Bllnduşcă (434); Brinduş (354); Brinduşa morţilor (289, 35, 297, 385, 163, 302); Brinduşă (370, 500, 63, 141, 325, 232, 139, 320, 125, 237, GOI); Brinduşei (289, 63. 35. 133, 141, 163, 320); Brinduşele (133, 260); Brin-duşi (289, 118, 433, 35, 267, 133, 320, 2s); Brinduşiţă
(601); Brlnduşle; Ceapa ciorii (320, 412. 302, 289, 63, 433, 35, 58); Crinul mlţii (103 Mold.); Ghicitoare; Ghicitori (289. 35. 302); Giglţele : Jiorele de toamnă (434); Rusiea de poiană (289, 35. 302 Braşov); Şofran (601).
    Magh.: Eb virăg (112); Kek kiikorics; Kikerics (365, 530); Oszike (412); Oszi kikerics (530); Oszi kikerica
(600); Oszi kikirics (320. 389); Oszi kiikorcseny ( 37,
223,i: Oszi kukocsdn (28); Oszi kiikutcsin (370); Oszivirăg (288).-Germ. şi săs.: Herbstzeitlose (359. 226, 302, 385, 600. 484); Baschbrandusch (226); Herbstblume (237); Lichtblume, Nackte Jungfer (237); Zeitlose (370); Zeitlose (26). — Rus.: Şafran dikii (601). — liulg.: Brcnduşka (421). — Pot.:    Szafran (601). — Sirbo-cr.:      BrnduSa
(601). — Caraşov.: Brandusa.
    •  COLEL'S blumel Benth. — Urzicufă Fam. L a b i a t a e
    Alte numiri: Gura leului (Olt.); Mireasă (Olt., 65); Nevastă frumoasă (103); Noroc; Poala Maicii Precista (68); Ureche; Urechea porcului, l'rsomic ; L’rzică (Bucureşti); Urzică de grădină (Bucureşti); Urzică moartă. Magh.: Kurvavirâg (Tg. Mureş); Virâgoslăn (387). COLITEA arboreseens I.. — Iieşicoasă, Salclm galben
    Fam. Leguminosac
    Magh.: Borsâ fa (412); Pukkanto dudafiirt (603, 114, 827); Varju kfirom (412); Viiriis Ta (365). - Germ.: Blaseastraucli (114, 201, 603, 363). - Franc.: Bagnenau-
dier. — Engl.: Commonbladder senna (114). — Rus.: Puzimik drevovidnli — Ucr.: Milhurcnka (201).
   COMA RUM palustre vezi Potentilla palustris
   *   COM.MELIXA L.
   Farh. Commelinaccse
   Conimelina coelestis Willd. — Vineţele, Chip de om (79)
   Conimelina communls L. — Sctnteioară (Oltenia) Alte numiri: Attmătoare (Oltenia); Cheiţa raiului
(426); Ghcţişoară (Oltenia).
   COXIOSELIMJM vaglnnlum (Spreng.) Thell. (C. fis-cheri Wimm. et Gr., C. tataricum Fisch.) — Schinduc (325, 480, 603, 601), Rucinişel (320, 470)
   F’am. Umbelliferae
   Magh.: Dtfrderezle (603). — Germ.: Schierlingssilgc (287, 603).
   COMUM maeulatum L. — Cucuta, Duciniş F'am. Umbelliferae
   Alte numiri: Angelică; Bolihlavă (103); Busunic, Buznic (434); Cornută; Cucută marc (455, 289, 273, 500, 161, 320, 234, 470, 133, 179, 601, 599, 277, 265); Dudău (1, 381, 35); Dudac (470); Dudac (182, 289, 434,
320,   302, 234, 179); Duduniş.
   Magh.: Bosvdnv; Biidiis biirok (302); Biirok (370, 28, 237, 288, 530);'Foltos biircik (365, 530, 603); Kukuta (288, 226); Kukute (235); Nagy biircik (28, 237, 235); Patikai biirok. — Germ.: Blutschierling (237); Gefleckter Gartenschierling (201); (iefleckter Schierling (226, 235, 484, 603); Hundspetcrsilie (237); Schierling (237, 543, 370, 302, 226, 363, 411, 34); Schiarlăng (226); TollkCr-bel, Wuthschierling (237). — Franc.: Cigue (436). — Engl.: Hemlock. —Rus.: Omcr piatnistii (603). — Ucr.: Bleko-taţa (201).
   In medicina populară rădăcinile se fierb cu rădăcini de nalbă contra durerilor de picioare, iar frunzele contra umflăturii (436, 58). Mult clntată In poezii populare (adunate de Ion Pop u-C t m p e a n u).
   CONSOLIDA (DC.) S. F. Cray Fam. Ranunculaccae
   Consolida ajaels (L.) Schur (Delphinium ajacis L.; numele valabil astăzi: Consolida ambigua (L.) Ball. et Heywood) - Surguci (133, 163, 259, 320, 325, 603,601) Alte numiri: Bonzari (Lunca Ilvei); Cătănioare (Ban.); Ciocănaşi; Ciocul ciorii; Ciocul păsării (68); Coconaşi, Crăcuţe; I-'loarea griului (M-ţii Apuseni); Flori domneşti (289, 179, 320); Gllceavă; Nemţişori (600, 425, 492); Nemţişori de grădină (2K9, 320, 133); Ocheşele, Păpucei, Pinteni (68); Pinlenaşi de grădină (319); Tătăişi; Topo-raşi (289, 319. 320); Ţîţa caprii (65).
   Magh.: Egynyâri szarkalâb (484); Kerli szarkalâb (530, 603). — Germ.: Garlen-Ritlersporn (603); Ritter-sporn (226, 257, 600); Hăschen im Nest, KrăhenfuOchen, (Blaue) Regmerblume, Schwănzchen, Striezel, Striezel-blume, Tăubchen im Nest (226). — Engl.: Larkspur (600). — Caraşov.: Kăculice; Kapile.
   Consolida regalls S.F. Gray (Delphinium consolida L.) — Xemfişori, Xemfişori de ctmp, Toporaşi
   Alte numiri: Albăstrioare (74); Buruiană de făcut copii (433, 234, 35); Ciocănaşi (434); Ciocănci (500, 320, Ciocul berzii (445 Munt.); Ciocul păsării (66); Ciocul babii (434); Ciocul ciocirliei (63); Cizma cucului (433, 65); Clrligei; Glonţul naglţului; Clonţul cocostlrcului
(434); Coada rlndunicii (434); Cornul plugului; Creasta
 CON
 51
 COR
cucului (13); Cununioare (469, Bozovici); Doselnică mică (Olt.); Dosnică (Olt.); Floare domnească (133, 411, 517,
465,   454); Flori domneşti (133, 411); Gheata catanei; Gllceavă (320, 179, 289, 433, 35); Mărariul clmpului (179, 289, 35, 133); Pintenaşi (320, 289, 351, 526, 440, 500, 63, 433); Pintenaşi de clmp (433, 3, 319); Pintene, Pinteni (120); Somnoroasă (13); Surguci; Taponişi (133, 141, 139, 35, 289, 120); Tatnici (133, 35, 433, 320, 289, 133, 411, 35, 289, 120, 179); Tătănească (190); Toporaşi de clmp (102); Toporici (35); Toporişi (190, 289, 500, 433, 19, 3, 120); Toporuş (370, 354, 28).
    Magh.: Farkas fii; Kisasszonypapucs (587); K6k-sârkantyuvirâg (370); Mczei szarkalâb (530, 526, 603); Rontofu; Szarkalâb (426, 587); Sarkantyuvirâg (28, 237); Viola szarkalâb (600). — Germ. şi săs.: Rittersporn (600, 464, 363, 226, 411); Feldrittersporn (226, 237, 201); Ackerritterspom (389, 603); Blaue Blume (226); Blauer Rittersporn (370); Kornblume, Kornrittersporn, Kră-henfiiDchen, Mohrenblume, Schwănzchen, Blaues Sten-gelchen, Stierel, Stratzel, Wilde Striezelblume (226); Toporaschka (227); Tschokenanschker (226). — Franc. : Pied d’alouettc (431). — Rus.: Jivokost (603); Jivokost posevnaia (573). — Ucr.: Senoşvet (201). — Caraşov.: Trorekanogo = piciorul coţofanei.
    CONVALLARIA majalis L. — Lăcrămioare, Mărgări-tărel
    Fam. L i 1 i a c e a e
    Alte numiri: Cerceluşi (133, 163, 190, 35, 289, 320, 234); Clocoţele (120, 35, 411, 65, 320, 412, 28); Clopoţei
(602); Clopoţel (346, 320); Clopoţele (133, 120, 179, 163, 267, 38, 359, 320, 366, 354, 234, 190); Coada cocoşului
(320); Curpină de pădure (96 Slncel-Odorhei); Dum-brăvioară; Floarea turcului (179, 133, 35, 289, 320, 234, 190); Flori domneşti (28); Georgiţe (163, 35, 289, 366); Iarba lui SHntu Gheorghe, Iarba mărgăritarului (131); Lăcrimiţă; Landaş (515) ; Lantaş; Lilion bun (434); Lilion alb; Mărgărit (163, 150 Olt.); Mărgăritar (35, 71, 433, 320, 28, 470, 277, 492); Mărgăritare (120, 517, 148, 234); Mărgăritărel de pădure (454); Mărgăritari (179, 289); Mărgea (320); Mărgeluţă (320); Păhăruţe; Sunete (28); Sufleţeală (346, 35, 320); Sufleţele (133, 267, 588, 289, 370, 320, 366, 354, 234, 190); Umbrăvioară.
    Magh.: Kakukvirâg; Gyongy virâg (370, 25, 530, 389); Mâjusi gyonyvirâg (530); Szentgyorgyvirâg (412); Szelencs. — Germ.: Maiglockchen, Marienzăhnchen (226); Wohlriechendes Maiglockchen (201); Gemeine Maiblume, Gemeindeblume (226); Maiblume (370, 267); Maibliim-chen (411); — Franc.: Muguet (120). — Engl.: Lily of the valley — Rus.: Landlş maiskii (573). — Ucr. : Landiş, Ranec (201).
    In medicina populară din flori se prepară ceai pentru dureri de piept (96).
    CONVOLVULUS L.
    Fam. ConvolvuTaceae
    Magh.: Szulâk. — Germ.: Winde. — Franc.: Liseron
—   Rus.: Viiunok.
v/ Convolvulus -arvensls L. — Volbură
    Alte numiri: Bolbură (601); Bună dimineaţa (141); Cămaşa domnului (5U0J‘; Cămaşa lui Dumnezeu (163); Cămaşa Maicii Domnului (190); Forfecări (289, 500, 19,
320,   3, 319, 190); Fusta doamnei (96, Turnu-Roşu, jud. Sibiu); Fusta rindunicii; Holboră (289); Holbură 0289, 36, 234, 470, 133, 425, 139, 320^3, 455, 428, 14l,
601, 201, 190); Holbură mică (28); Poala Maicii Domnului (259, 63, 179, 320); Poala rindunicii (289, 63, 179, 470, 133, 320); Polomidă (28, 133); Ponete (120); Poponeţ (120); Rochia rindunelei (120); Rochiţa păsăricii (190, 141); Rochiţa rindunelei (289, 63, 566, 470, 234,
411,  133, 141, 320, 96, 190); Rochiţa rindunicii (379, 234, 411, 599); Struna giştei; Volbură mică (237, 320,
411); VolvurăJ289, 470, 133, 320); Zorele (190).
    Magii.: "Apro szulâk (526); Folyandârszulâk (526); Kisfnlâkfii (237, 28); Kurta csiga (412); Mezei szulâk (357  530); Szulâkfii (36). — Germ.: Ackerwinde (226,
237, 411, 201, 454, 389); Ackeme Feldwinde (411); Feldwinde (411); Kleinblăttrige Winde (226, 237); Krau-se W*nde (226); Winde (363). — Rus.: Viiunok polevoi (873). — Ucr.: Poliova pamteţa (201). — Caraşov.: Pll-ninca ; Pombior ; Poponac ; Tocrak.
    Utilizată in medicina populară la „pocitură”, băi la picioare, tăieturi, răni, băi pentru răceală. Amintită in cîntece populare (190, 436).
    * Convolvulus tricolor I.. — Răcorele (259, Olt.)
    Magh.: Torpe szulâk (600). — Germ.: Zwergwinde
(600). — Franc.: Belle de jour (120, 600). — Engl.: Mor-ning glory (600). — Rus.: Viiunok triohţvetnli (600, 573); Ţvetnaia krasavita.
    COnALLIORRHIZA triflda Châtel. (C. innala R. Br.)
—     Buzişor, Burzoşi (180)
    Fam. Orchidaceae
    (’.ORCHORUS olitorius L. — Iută (fibrele, ca produs textil de import)
    *    COREOPSIS tinetoria Nutt. — Lipscănoaice (179, 289)
    Fam. Compositae
    Alte numiri: Albiniţe (Oltenia); Catifeluţe; Coconiţe (Oltenia); Dalie (470); Flori ca stelele (65); Flori de sticlă Gherghine (470); Gărgăuni (Oltenia); Guriţa cocoanei; Lipscănoaie (163, 320); Nemţişor (Olt.); Ocheşelc (102); Ochianele, Ochii Anicăi; Ochii fetei (102); Ochiul An-cuţei, Oltencuţă (Bucureşti); Scinteioară; Scinteiuţe; Steluţe; Tufănele (102).
    Magh.: Magszigony (412). — Germ. şi săs.:      Scho-
nauge, Augelchen, Bărenzunge, Zigeunerische Blume, Buffelauge, Fluttertchcr, Flutturblam, Gesichtsschiin-lieit, Goldbliimchen, Kaffeeblume, Kinnesblume, Kotric-tcher, Kukoiltcher, Liebchen, Liebtdich, Liptichblamt-cher (226); Mădchenauge (257); Gelbes MaOliebchen, Pfarrerbliimchen, Popelblam, Samtblumchen. Hcrri-sches Scheibchen, Sonnenbliimchen, Splănzker. Stern-bliimchen, Sternchen, Strohblume (Giel, gelb) Tetei-schker, Teufelchen, Teufclsauge, Tschingerblam, Tschin-gercher, Wachsbliimchen, Zebra (226).
    C.   grandiflora Nutt. şi C. elegans Host, au aceleaşi denumiri populare.
    * CORIANDRUM sativuin L. — Coriandru
    Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Anason; Buruiană pucioasă (180, 19,
320,  367); Chimen (179, 289, 273, 433, 320, 470); Colean-dră (320); Coliandru (463, 425); Culeandră (35, 602); Iarbă puturoasă (19,^320, 543, 82); Ienupăr (Balinteşti-Galaţi); Piper, Piper alb (Olt.); Pucioasă (180); Puciognâ (19, 320, 370); Puturoasă (28).
    Magh.: Koriander (527, 530); Kerli koriander (603); Koriandrom (28); Koriandrom fa (237); Pakilints fii (28, 237); Paklintsfii '370); Tcmondâdfii (370, 280, 237).
con
  52
COR
—   Germ.: Gemeiner Koriander (201); Garten-Koriander (603); Koriander (411, 543, 322, 237, 370, 201, 363).
—   Franc.: Coriandre (322). — Rus.: Koriandr (477).
—   l'cr.: Kolcandra (201).
    COnM'S L.
    Fam. Cornaceae Cnrnus mas L. — Corn
    Alle numiri:    Cinepislu (Dozovici); Coarnă (320,
125); Cornar; Corn voinicesc (464, 161, 289, 133); Corn voinicel: Comiţii (319. 320); Corniţe (fructele, Cluj); Dreniu (100 Istria).
    Magh.: Husos som (530. 527, 603): Husos somfa (114); Somfa (412. 25. 10. 238). - Germ.: Diirlitze (226 fructele); Korncllkirsclicnslraucli, Toernebuhin (235); Diirlitzcnkirsclichen (220); Gelber Hartriegel (201); Diirrkrautlilzen Baum (111): Hartriegel (363); Kornell-bauni (411): Kormllkiische (114. 226, 31, 454, 603, 600).
—   Franc.: Cornouiller. - Engl.: White dogwood (114); Cornelia» cherry (55‘t): Dogberry trec (600). — Rus.: Kizil (-177). — l'cr.: Deren (201). — Caraşov.: Dron.
    Cnrnus sanyulnea 1.. — Singer
    Alte numiri: I.emn pucios (180, 411): Singerel (319,
320, 461); Slnginel (426).
    Magh.: Gyiiriifa (237, 28); Veres gyiirii (412); Veres gyiirii fa (235): Veres gyiirii somfa (414. 114); Veres-gyiirii som (530, 600). — Germ. şi săs.: Eberesch (411); Hartholz, Huartholz (226); Hartriegel (226, 237, 238); Harlrccker (237); Harnstrauch (454): Hundsholz (226); Gemeiner Hartriegel (114); Roter Hartriegel (226, 201, (i<>3, 600); Szenscher, Scauscherell (226); Wilde Kor-nellkirsche (237).  — Franc.:     Bois sanguin (436). —
F.ngl.: Dogwood (000); Red dogwood (559). — Rus.: Svidina krovavo-krasnaia. — l'cr.: Svedena (201).
    Folosit In medicina populara veterinară. Amintit In credinţe populare (190).
    COROMLLA varia I.. - Coronişle Fam. I. e g u ni i n o s a e
    Alle numiri: Amărăciune. Amărltă; Ciocirlan (470, 1G3. 289); Corniş (201): Coroniţă (320. 500. 103); Cununa (155. 320, 133): Cimuiiiţă (179. 320. 289, 63): Floare de Irinji (289, 63); Mazăre sălbatică: Sămăchişă (320, 133. 289, 500. 319); Sămpchişle (179. 470, 163, 289); Sămcişă (03); Turcaban; l'nghia găici (470, 289, 63); l'nghia găinci.
    Magh.: Tarka koronafiirl (003, 530). — Germ. şi săs.: Krdhoprcn, larthiip (226); Kronwicke (34); Tataren-hlume. Tatterblaum; Wicke. Wăck, Wilde I.uzeme. Walt I.uzeme (226). — Franc.: Faucillc (421). — Rus.: Yiazel piostrii. — l’cr.: Kukovnaţa (201).
    CORONOFL'S proeumbens Poir. (numele valabil aslăzi: C. squamalus (Forsk.) Ascliers.) — Talpa slancei (— cioa-rei) (291, 319, 549).
    Fam. Cruciierae
    Magh.: Yarjulâb (530). — Germ.: KrăhcnfiiQ (389).
—   Rus.: Voroniia prostiortaia lapka (573).
    CORTl'SA malthloll L. — Ciuboţica ursului Fam. I’rimulaceae t *
    Alte numiri; Ciuboţca, Ciuboţică (601); l'rechea ursului (133).
    Magh.: Nyaperec (389). - Germ.: Bărensanikal (363); Heilglockchen (389).
    COIIYDALIS Vent.
    Fam. Papaveraccae
    Magh.: Kankalin, Kcltike. — Germ.: Lerchensporn.
—   Rus.: Hohlatka.
    Corydalis enva (L.) Schw. et Koerte — Brebenei Alte numiri: Breabăn (320, 133, 426, 497); Breabăn alb, Breabăn roşu (197); Breabeni (320, 497); Brebcn, Brebenea, Brebenel alb, Brebenel roşu, Brebenele, Breljcni, Breberei, Brcberi (497); Floarea Slngeorgiului (36); Grefeenei albi (75).
    Magh.: Odvas keltike (003. 530); Szentgyiirgy virâga
(36). — Germ. şi săs.: Erdrauch (363); Hohlwurz (389); Gemeiner oder hohlcr Lerchensporn (226); Hohler Lerchensporn (603); April, Aprilblumc; Buschor; Wilde Glockenblume, Kerzenblume ; Kuckucksblumc ; Pfingst-chen ; Prăllblain ; Walt Puikamaul; Wingertgekrăulig; Wingertbiiterin (226).
                                        Corydalls marsehalllona (Pali.) Pers. — Brebenei Alle numiri: Breabăn (320, 289, 497); Breabăn galben, Breabăn roşu (497); Breabeni (320, 289, 179); Brebenaşi; Brebenea (289, 601); Brebenel galben, Brebenel roşu (497).
    Corydalls solida (L.) Sw. — Brebenei Alte numiri: Breabăn (320, 497); Breabăn alb, Breabăn roşu <497); Breabeni (497, 455, 179); Breben, Brebenea ; Brebenel alb ; Brebenel roşu ; Brebenele; Brebeni; Breberei; Breberi (497); Cerceluşi (Muşca, M-ţii Apuseni); Gura leului (456 Babadag).
    Magh.: Ujjas keltike (603). — Germ.: Lerchensporn (484); Grimmwurz (389). — Rus.: Hohlatka Gallera.
—   Caraşov.: Brebornica.
    COR YLL'S L.
    Fam. Betulaceac Corjlus avellana L. — Alun
    Alte numiri: Alunar; Alunaş; Alunei (381); Fundici; Rlnză (103, amenţii masculi); Tufă (133, 289, 434, 426,
320).
    Magh.: Erdei mogyoro; Kozonseges mogyoro (603, 114, 530, 527); Mogyoro (288); Magyor6fa (35); Magyaru (428); Mogyordbokor (368); Mogyorofa (370, 28, 412, 223, 235). - Germ. şi săs.: Hasel (226, 484, 365); Hasel-nuB (201, 237); HasclnuQstrauch (363); Gemeiner Hascl-slrauch (389, 226); Haselbaum, HaselnuOstaiule (226).; HaselnuOslraiicli (226, 235); Hasclstaude (226); Hasel-straucli (226, 411); Gcmcines Hasel (603, 114); Stein-liasel (226); Fructul: HaselnuO (226):       Inflorescenţa:
Hasclbliile; Haselbiiscbelchen ; Hasclkălzclicn ; Haszel-mitzker; Hyselkătzchen ; HaselnuOkloppelclien ; Haszel-naszmitzker; Hasenlappen ; Striezelchen (226). — Franc. : Coudrier noisetier (114). — Engl.: European hazel (559); Hazel (114).    — Rus.: Leşcina oblknovennaia (603).
—   Cer.: Lişena, Oreşnec (201).
    Folosit In medicina populară. Amintit In credinţe (190).
    Corjlus eolurna L. — Alun lurcesc Alte numiri: Alun (237, 289, 433); Alun sălbatic (66).
    Magh.: Mogyor6fa (237); Torfik mogyoro (114, 603, 527). — Germ.: Haselbusch ; Haselstaudc (237); Turkischc Hasel (603, 114). — Franc.: Coudrier de Byzancc (114).
—   Engl.: Turkish hazel (559). — Rus.: Leşcina drevo-vidnaia (603).
 53
 CRO
   Corylus maxima Mill. (C. tubulosa Willd.) — Alun ursăresc (Tismana şi Topcşti-Gorj)
   COHYVEPHOHLS eaoescens (L.) Pal. Bcauv. - Iarba nisipului (Sulina)
   Fam. Gramineae
   Germ.: Silbergras (Hegi). — Rus.: Bulavonoşeţ sedoi (573).
   *  COSMOS blplunatus Cav. — Fluturaşi (425)
   Alte numiri: Bărăbaţi (Bucureşti); Carajoi; Cătinuţu
(425); Ferfen ; Floare dc mărar; Floarea doamnei (Bucureşti) ; Floarea mărarului (Oltenia); Flufurei (Oradea); Fluturi; Glţa cucoanei; Mărăraş (515); Mărâriţă (14); .Mărăriţe japoneze (600); Margarete ; Mărgărite japoneze (402); Mustaţa flăcăului; Năsluraşi (Bucureşti); Ochii baciului (425 Iaşi); Ochiul boului; Ochiul cavalerului (425 Iaşi); Ochiul fetiţei; Pctrişor (Bucureşti); Şapte fraţi (Budcşti); Scăişor (Bucureşti); Steluţă (Olt.); Steluţe (Niculiţcl).
   Magh.: Csillag (600); Lepkevirâg (600); Pillango-virâg (387f). — Germ. şi săs.: Herrische Blumc ; Zigcune-rischc Blumc ; Flulterblam ; Fraucntrcue ; Grabblumc ; Giibcschhlam ; Herbstscheibchcn ; Hcrbstsonncnblumchen, Jungc Herrcn ; Husar; Laiserblam ; Liebtdich ; Mădchcn ; Margarete ; Margarctcnblumchen ; Miickenblumc ; Pfarrcr-blumc ; Pluderhosen ; Popa ; Scheibchen ; Steinblumc ; Stengelblumc ; Stcrnblume ; Sternchen (226); Schmuck-korbehen (600).
   Sc mai cultivă la noi C. sulpbureus Cav. — Fluluruşi galbeni (Budcşti).
   COTIMUS cojniygriu Scop. — Scumpie Fam. Anacardiaccac
   Alte numiri: Liliac (601); Oţctar (120); Hui; Seum-cliie; Scumpină (114, 182, 289, 464, 528); Scunchic.
   Magh.: Cscrszomoriczc (114); Szomcircc (359); Sârga szomoreze (114). — Germ.: P'chter Periickenstrauch (114); Pcriickcnbaum (603, 389). — Franc.: Sumac fustet (114).
—  Engl.: Smoke trec. — Rus.: Scumpia kojcvemaia (603). — Strbo-cr.: Rui (Sviniţa). — Caraşov.:    Ruj.
   Folosită In medicina populară pentru proprietăţile sale antiseptice şi astringente.
   COTOXEASTER Integerrlma Mcdik. - Bircouce Fam. Rosaceae
   Magh.: Molyhos madârbiro (530); Szirti madârbiro
(603). — Germ.: Steinmispel (603). — Rus.: Kizilnik ţelnokroinli (603).
   Alte specii spontane cu acelaşi nume popular: C. melanocarpa Lodd., C. tomentosa (Ait.) Lindl. CIIAMBE L.
   Fam. Cruciferac
   Crambe maritima L. — Ilodolean (325)
   Alte numiri: Tlrtan, Varză dc marc (603).
   Crambe talarla Scbcok. — Ilodolean (133. 120, 163, 289, 440, 455), Tlrtan (120, 133, 289, 320, 603, 601) Magh.: Buglyos tâtorjân (603); Tatâr kcnydr (28); Tar olj An (28); Tâtorjân (120). — Germ.: Tartarcn Meer-kohl (603); Hodolan (257 după F u 0, Împrumutat de la români). — Rus.: Kartan tatarskii (603).
   CRATAEGUS monogyna Jacq. — Păducel, Mărăcine Fam. Rosaccae
   Alte numiri: Câcădarâ; Gherghin (289, 602, 63, 464, 588, 114, 874); Ghcrghinar (603, 574); Gheorghin (464, 289, 163); Gheorghinar (464, 114); Măceş (61, 273);
  Mâccşti (217 Marain.); Măcicş (425, 543); Mălai moale (Zăgujeni, jud. Caraş-Scvcrin); Mălaiul cucului (434); Mălai nesărat; Mălăet (652); Mălăieş; Mănăel (Bozovici); Mărăcin (63). Fructul: Cicineşe (426); Clcăcele ; Cuişoare
  (434); Măşicşc.
  Magh.: Cserc galagenva (412); Csipkcfa (288); Gala-gonya (235); Galagonyafa (370); Galagonyavirâg. — Germ. şi săs.: Gemeincr \VeiQdom ; Dorn (226); Dorngewăchs
  (543); Hageapfelbaum ; Hageăpfelchendorn (226); Hage-dorn (226, 238); Huhnerapfeldorn ; Kastlappeltcherstaun Kiependorn (226); Lăuschen (543); Meschiăschebom (226); Meelschwarzdorn (370); Tschondăsch (-ker)-dom ; Zitzmalai (226); WeiQdorn (543, 235, 484); Spitzblăttrigcr WeiOdom (114); Wchdorn (226). Fructul: Hagcapfel
  —    ăpfelehen ; Hagedomăpfclchen ; Hulinerapfcl; Kasll-appeltchcr; Kiepenăpfclchen; Rote Kirschchen; Me-schiăsche; Moschenkirsche ; Tirntcher; Tschăndăschke (226). — Franc.: Aub^pine. — Engl.: Hawthorn. — Rus.: Boiarlşnik odnopesticinii. — Caraşov.: Corveni trn.
  Amintit frecvent In poeziile populare.
  Alte specii de la  noi, cu aceleaşi numiri    populare:
  C.  nigra     W. et K., C. oxijacantha L. şi C.     penlagyna
  \Y. et K.
  CHEPIS L.
  Fam. Compositac
  Mujh.: Zorgi» fii; Zergefu. — Germ.: Grundfeste ; Pippau; Saumclk, Zigeunerblume. — Rus.:               Skcrda.
  —    L’cr.:   Strişnek.
  C re pis biriinls L. —  liurbu lupului (103, 601, 542),
  Gulbenoasu
  Crepis capillarls (l..( Wallr. — Sunătoare de cimp (3(»3) Crepis   foetida I.. -  Sunătoare (133, 320)
  Alte numiri:       JJarba lupului; Lăptuca iepurilor;
  Măsălariu ; Pojarniţâ (133).
  Crepis pulclira L. — Gălbenuşi (556)
  Alte numiri: Barba lupului (133, 141); Lăptuca iepurilor, Măsălariu; Pojarniţă; Sunătoare (133).
  Crepis rlioeadlfolia M. B. — Sunătoare (289)
  Alte numiri: Barba lupului (180); Găină părăsită (11). Crepis setosa Hali. f. — Gălbenuşi (179, 259, 328, 440, 542)
  Alte numiri: Iarba găinii (433); Iarba găinilor (179, 259); Nechită (433).
  CROCliS L.
  Fam. Iridaceac
  Magh.: Sâfrâny. — Germ.: Safran. — Rus.: Safran.
  —    Ucr.: Sofran. — Caraşov.: Brcnduşa.
  Crocus banaticus Gay. (C. iridiflorus Hcuff.) — lirin-duşă (152, 234, 320, 433)
  Alte numiri: Brinduşă albastră (320); Brinduşă de munte (320); Brinduşă dc toamnă (489, 455, 542); Ghiocei (133); Miţuvelc; Şofran (152); Şofran dc toamnă (71); Şofrănel (63, 505, 601, 259).
  Magh.: Oszi sâfrâny (530). — Germ.: Herbslsafran (226, 359); Brandusch (226).
  Croeus heuffelianus Herb. (C. vernus L. ssp. heuffe-lianus Heuff.) — Brinduşă de primăvară
  Alte numiri: Brinduşă (421); Brinduşă albastră (320); Brinduşă de munte (320, 419); Brlnduşc (259); Brlnduşe albastră (259, 179); Brînduşi (320); Nuscea; Şofran (72, 259, 433); Şofran de primăvară (328).
  Magh.: Tavaszi sâfrAnv (530). — Germ. şi săs.: Friihlingssafran (25. 454, 259, 226); Auslngchriindusch ;
 CRO
  54
CUC
Austagezeillose ; Branduscli; Friihjahr(s)brandusch ; Friih-jahrskokosche ; Fruhjabrszcitlosc ; Keckesczker; Kiker-liz ; Kuckuschblaum ; Kuckul/'.blaum ; Sommerbrandusch ; Zeitlose (226).
    Croous moesiacus Ker. — Brinduşă galbenă (163, 179, 289. 320, 446)
    Alte numiri: Brinduşă (320, 433, 163); Brinduşă galbenă de primăvară (45')); Brlnduşe (289. 163, 179); Brinduşi; Şofran galben (133); Şofrănel galben; Şofrani
(574).
    * Crocus sntivus L. — Şofran
    Alle numiri: Brinduşă (133, 470): Şofran bun (71); Şofran de grădină Cili): Sofran primăvăratec (454) ;Şofvan galben (161).
    Crocus vernus Wulf., non Hill., nec Mill. (numele valabil astăzi: C. neapolitanus (Ker.-Gawl) Mordarel)
-     Brinduşă (127, 161, 320)
    Crorus varle}|alu< Mo])pe ct Hornschuch. — Brinduşă (179, 320, 433. 599). Şofrănel (505)
    Florile se folosesc pentru colorat in galben (599). CH YPSIS neulenta (L.) Aii. — Ghimparilă F’am. Gr amincac
    Alte numiri: Iarbă ghimpoasă (366. 455, 320, 133, 289); Iarba vălămăturii (234, 139, 133, 179, 289, 455,
320,  139, 133); Mărăcină măgărcască (351 Babadag); Mohor (133).
    Rus.: Skntniţa koliuccaia (573).
    CLCl'HAJ.l S buccifer L. — Guşa porumbului Fam. C a r y o p li y 11 a c e a e
    Alte numiri: lioboşică (320); Boboşcă (319); Buruiană de orbalţ (Ocoliş, M-ţii Apuseni); Buruiană de plescaiţă (102); De plescăjiţă (13); Mazăre bulbucată (412); Plesca-ghiţă (103); Plescagiţă (102, se vindecă bubele „plescă-gite”); Schintciţe (543).
    Magh.: Hojag liorso (412): Ligcti szegfiibogyd (603); Szegfubogyo ^530): Sikcsillag (359). — Germ.: HiihnerbiO (412|; Gauchheil (543); Gemeiner Taubenkropf (603); Taubenkropf (484, 363, 389). — Rus.: Yoldirnik iagodnli (003).
    * CICLMIS L.
    Fain. Cucurbilaceae CiK umls melo L. — I’epene galben Alle numiri: Boşari (Muntenia); Bostan galben (411); Cantaloşi (163 Munt.); Canlalup (163); Caune; Gălboni; Harbuz (320); Himunic ; leurâ : Peapene (369, 35) ; Pca-pine (131, 35); Pepen (28, 133. 179); Pepen galben (179); Pepene (320. 78, 79, 470, 412, 289, 19, 319, 555, 523, 148, 315, 163, 601): Pepene dulce (319. 320, 500); Pepene rlios (78); Pepeni canlalupi; Pepeni inecăcioşi; Pepini; Pepini galbeni (133); Pepini galbeni la miez; Pepini scorţoşi; Piepeni; Piepeni galbeni; Popone; Ylegi; Zămos (289, 433, 139, 320, 179, 190, 120).
    Soiuri cultivate: Poplani; Scorţoşi; Ţucăr; Turchestan (600); Turceşti; Verzi; Ananas (523); Ananas de iarnă (523); Canlalup (600); Ciogari (600); Ispalian ; Bakir (600); din Persia ; Mandarin (523); Portughez ; Melemen (600); Prescot timpuriu ; Prescot argintiu ; Sian ; Topo-tami (600); Canlalup Carmelil; Dolo; de Tlrgu-Frumos (405).
    Magh.: Cerhaju, Ananâsz (426); Dinnye (26, 235, 600); Sârga dinnye (412, 530, 527, 600). — Germ.: Gemeine Melone (336); Melone (201, 600); Pfebc (226, 411); Pea-dem (238); Zuckerpfebc, Zakerfcdin (226); Zuckcrmclone
(226, 600). - Franc.: Melon (660); Cantaloup (120); Melon suerd (120). - Engl.: Melon (600); Jellow melon (600). - Rus.: DInea (477). - Ucr. : Dlnea (201).
—     Caraşov.: Dinja.
   Cucumls sotlvus I«. — Castravete Alte numiri: Căslrăveţi (61, 179); Clstrăveţi (Maced.); Crastavetc (425, 139, 320, 328, 359, 115, 120, 470, 412,
543.  366, 369, 367, 319, 190); Cucumar (259, 63, 433,
412); Oglrcăi (Gilău); Pepene (Bucov. 139. 320, 259, 63, 433, 75, 234, 133, 13, 201, 127, 363, 190). In Moldova vrejul se numeşte „pepeni”, iar fructul „crastaveţi” (428 Iaşi); Pepeni (428); Pepeni irinăci; Pepeni murători; Pepeni rlioşi (75, 425); Pipeni; Scărtăvete (79); Sclrta-veţi (Beiuş); Ugorci.
   Soiuri: Castravete rusesc (Mitreni); Castravete lănci (Milreni); Castraveţi de Odvin (Timişoara).
   Magh.: Ogorka (587); Uborka (428, 318, 600,530, 587); Ugorka (412, 28, 587). — Germ.: Gemeine Gurke (226, 201): Gurke (543, 226, 600, 257). - Franc.: Con-combres (600). — Engl.: Cucumbcr (600). — Rus.: Ogurcţ (600). — l’cr.: Ogorko (201). — Bulg.: Krasta-vec (601). — Caraşov.: Krastavica.
    Amintită adesea In credinţe şi clnlece populare.
   *  CLCLRK1TA L.
    Fam. Cucurbitaceac Cueurbila maxima Duch. — Dovleac Alte numiri:    Biciloc (126); Bolovcni munteneşti
(Sebeş); Boslan ; Bostan de ţară (pc Tirnavc); Bostani moldoveneşti (Sebeş-Pclreşli); Bostani moldoveneşti de fript (Vidrasău); Bostani munteneşti; Bostani turceşti (Mold.); Dovleac alb (601); Dovleac turcesc (601 Oltenia); Dovleac alb turccsc; Dovleci fără vreji; Dovleci plăcinlari sau bălani (Valea Roşie, jud. Ilfov); Do-vlele românesc (320, 179); Dovletc turccsc (Oltenia); Dovlcţi (limocul slrbesc); Dubleţi; Dubleţi dei turceşti (Peciencşca-Banat); Dupleţi (jud. Maram.); Ludaie bolgărească (Scbiş-Arad); Ludaie porcească (Scbiş-Arad); Ludaie turcească de mlncat (Bihor); Ludaie (Maram.); Ludăi (79); Ludăi albi; Ludăi turceşti; Ludli; Sămlntar; Tigbă ; Tigve (463).
   Magh. : Doblcc; Tok; Siitotok (530, 600). - Germ.: Kiirbis (600); Feldkiirbis (295).     — Franc.: Courgcs
(600). — Engl.: Gourd (600). — Rus.: Tlkva bol.ţaia,
(600).
   Cueurblta pepo L. — Bostan, Dovleac Alle numiri: Bcrbeniţă; Bcrbiniţc (Poieni, jud. Cluj); Bolovan; Bostan domnesc; Boslan porcesc (425, 523); Bostani turceşti (320); Bostănel (234, 179, 289); Bostani de porci; Bostan de ţară; Bubă (152); Burodsă (133); Cabac; Cucurbătă (426, 320); Cucurbctă (35, 182, 320, 234, 133); Cucurbcală (289); Cucurbetă porcească (433,
289,  319, 320, 234); Cucurbetc; Cucurbete de nutreţ; Cucurbilă (133); Cucurbitc româneşti (79); Curcubătă; Curcubctă albă; Curcubetă galbenă ; Curcubele ; Curcube-luşc; Doflani; Dovclci (Munt.); Dovleac furajer; Dovleci gaibeni; Dovleci pestriţi; Dovleci porceşti (Munt.); Dovlcte (433, 35, 320, 470); Dovletc turcesc (289, 179); Dovlcţi albi, negri (Olt.); Duleţi; Duvleac (120) ; Harbuji albi; Harbujoaică ; Harbuz (500, 127 Maram.); Hârboane
(434); Ivere; Iviră albă; Iviră galbenă; Lobeniţă; Libiniţă (96 Beia, jud. Braşov); Lubă (234, 133, 319, 320, 282, 63, 433); Lubeniţă (234, 289, 63, 433, 133,267,
412,  369, 25); Lubeniţă mică (131); Ludaie (434); Ludaie
 55
 CYN
dc curechiu ; I.udaie porcească; Ludan; Ludăi (434); Ludău (412); Ludic (Cluj); Ludie albă; Lurbă (35); Pepenaş (237); Pepene (237, 193); Pepene de porci
(426); Pepeni porceşti; Pepeni verzi lungi; Pepcnuţ (237); Tăbac ; Tătarcă (133); Tărtăcuţe rotunde; Tidvă (133); Tilvă (267); Tllv; Troacă (133); Zbacă (131).
    Magh.: Dinye (237); Disznodinyc (28, 235); Disztdk ; Doblecz; Fozeldktok (527); Fozo tok ; Kozonsbges I6k (530); Sârga dinye (237); Tok (112, 28, 36, 426, 223); Tok mag (541); Uri tok (527). — Germ. şi săs.: GroBer Kurbis (235); Gcmeiner Kiirbis (226, 235); Kurbis (267, 223, 226, 201, 34, 363, 484); Kirbcs ; Kibes ; Brat-, But Ut-, Fcld-, Hals-, Kocli-, Ricsen-, Schweins-Kiirbis (226).
—     Franc.: Citrouille (120); Courge pipon (120). — Engl.: Puinpkin. — Rus.: Tikva obîknovennaia. — L’cr.: Harbuz; Ticva (201). — Caraşov.: Tikva.
    Folosită în medicina populară (51, 96). var. melopcpo L. — Bostan alb (133, 234, 259, 428) Alte     numiri: Bostănel   (320);  Căun;    Cealma (179);
Cucurbelă (234, 289); Cucurbelă albă (320, 319); Dovleac
(601); Dovleac turcesc (289, 320, 179, 234, 277); Dovleac alb (179, 289, 320); Pepene (118); Pepini; Tărtăcuţe; Zămos (425).
    var. oblonyu Ser. — Dovlecei CUSCUTA L.
    Fam. Cusculaccae
    Alte     numiri: Fideluţă ; încurcătoare ; Incurcăloarea
păsăricii ; I.imba păsăricii; Mătase (163); Torţei (526); Tortul păsăricii; Turţel.
    Magh.: Arankanemzets6g (52G); Aranka (526, 530, 557); Fecskefonal; Funyiig (389). — Germ.: Flachsseide (267, 226); Kleeseide ; Kleetcufel; Krătze ; Seide ; Seid-gras ; Seid(en)klee (226); Teufelszwirn (226, 389). — Rus. : Povilika (573).
    Cuscuta campestrls Yuncker — Torţei Alte numiri: Gălbază
    Cuscuta epilinum Weihe. — Ini/ă (382), Cuşciucă (201) Cuscuta epithymuin (L.) Murr. — Torţei Alte     numiri: Barba dracului    (180);   Borangic (470,
366,  320, 289, 63,  588, 179,  163);  Cinepa  dracului (366);
Gălbază (134, 367); Gălbează (367, 36fi); Iarbă dc crcs-cut părul (36); Iniţă (289, 500, 63, 470, 179, 320); întorţel (426, 19, 289, 3^0, 163); Iriţă (320, 179, 289); Lipici (320, 470. 179, 289, 63); Mătasa trifoiului (455); Părul Sf. Mării (289, 63, 588); Rîie (63); Steagul zînelor (289, 63, 588); TortateU-1-1.5, 6îifc Totorţel (320); Turţel (289, 179, 320). V ^
    Cuscuta europaea L. — Tortei
    Alte numiri: Borangic (289, 63, 141, 133, 367, 234, 470, 320, 190); Cătină (411, 120); Cinepa dracului (411, 120, 367); Culorţel (354); Gălbază,(434); Iniţă (289,
36,   141, 411, 133, 234, 470, 320); întorţîiT(289, 370, 19, 133, 237, 370, 28, 234); Iriţă (141, 289, 133, 234, 320, 190); Lipici (133, 234, 470, 320, 289, 63, 141); Mătuşe (190); Păr (66); Părul Sf. Mării (289, 63, 141, 133, 234,
320); Rlie (63); Steagul zînelor (289, 63); Torcăţel (127 Maram.); Tortoţel (118, 63, 320); Turţel (234, 133, 320, 289).
    Folosită In medicina populară contra limbricilor (436). -Cuscuta lupullformis Krock. (C. monogyna Vahl).
—     Torţelul sălciilor, Holbură
    Cuscuta trifolli Bab. (C. arvensis Beyrich p.p.) — Gălbează (382)                                                  —
    Alte numiri: Boală; Boală In trifoi; Boala trifoiului (382); Circel (382 Răchiţi-Botoşani); Mătasa iepurelui (382 Cuciurul-Bucov.); Mătăsică (382 Răchiţi-Botoşani) ; Mătreaţă (382); Negeluţă (382 Yiişoara, jud. Suceava); Rîie (382 Valea Iadului-Bihor); Turţel (382 Dorohoi şi Botoşani); Turtuţel (352); Ylrsal; Virsatul pâmîntului (382); Virsatul trifoiului (382).
    * CYDOXIA oblonii» Moli. - Gutui Fam. Rosaceae
    Alle numiri (pentru pom şi fruct): Alămlioară (163, 133, 455, 433, 320, 289, 63); Gădunie (Maced.); Gîtli ; Gutaic; Gutai; Gutani ; Gulai (133, 493); Gulăi (120, 13, 201); Gulăn (79); Gutei (139); Gutln (Banat); Gutic (237); Gutlie; Gulii (426, Olt., 493, 463, 363,
369,  78, 79, 234, 289, 500, 63, 433, 310, 114, 320, 133, 120, 237); Măr butii (Tulea, jud. Bihor); Pom cotei (36).
    Magh.: Birs (412, 603, 527); Koziinseges birs (527); Birsalma (237, 530,     36, 318,    288); Birskorte ; Birs-
almafa (235, 288); Kozonscges birsalma (114). — Germ.: Gemeine Quitte (201); Quitte (237, 603, 375, 226); Quitt (226); Rite (237); Quiltenbaum (363, 226, 235, 543); Gcmeiner Quittenbaum (114, 226). — Franc.: Coignas-sier commun (114). — Engl.: Quince (114). — Rus.: Aiva obîknovennaia (573); Aiva prodolgovataia (603).
—     L’cr.: Gutei, Pegva (201). — Caraşov.: Dunja.
    var. pyriforinis (Kirchner) Rehder — Gutui pere (319, 446)
    var. malifoniiis (Mill.) Schneid. — Mere gulii (319, 426), Mere gutui
    CYMBALARIA nmralis (Linaria cymbalaria (L.) Mill.) G. M. Sch. — Floarea miresei, Beteala miresei (Bucureşti) Fam. Scroplt ulariaccae Magh.: Krzike (Cluj).
    CYXAXCHUM aeiituiii L. - Plechiuşcă (156) Cynnncliuni vincetoxlcum (L.) Pers. (V incetoxicum officinate Moench) — Iarba fiarelor, Brilioancă Fam. Asclepiadaceae
    Alte numiri: Barba ciutei (184); Briliancă (267, 370,
27); Buruiană dc tăietură (102); Buruieni de băşică rea (425 Bîrnova-Iaşi): Coarne de pămlnt (103); Iarba aerului (470); Iarba cerii; Iarba ferii (433); Iarba fierului (455, 289, 184, 319, 234, 320, 190, 193); Iarba rlndunelii
(36); Lumineaţă (267, 370); Luminietre (354); Luminoasă (133); Luminos (28); Mărul lupului (Borzeşti-Turda,
433); Pana sburătorului (103 Iaşi, Birlad); Postaia lupului (Şugag, jud. Alba); Rinduniţă (63, 139, 259, 201, 184, 234, 179, 163, 190, 320); Rindurică (470); Rlndu-riţă.
    Magh.: Ebfojto fii (412); Kecske gyokdr (370); Fecskegyok£r (389); Fecske fu (28, 237); Major fecskcfii
(37); M^reggyUok. — Germ.: Hundswiirger (34); Gemeine Schwalbenwurz (226); Schwalbenwurz (201, 389, 267); Giftwurzel (411, 237); Gichtgekrăutig; Stănkăn Rimf (226); Schwalbenwurz (370, 237). — Franc.: Dompte-venin (421). — Rus.: Lastoven aptecinii (573). — Ucr.: Laskoveţa (201).
    Plantă otrăvitoare, folosită in medicina populară pentru dureri de picioare. Amintită In credinţe populare.
    * CYXARA scolymus L. — Anghinare Fam. Compositae
    Magh.: Articsoka (412). — Germ.: Artischocke, Berg-dislel (411). — Franc.: Artichaut. — Engl.: Artichoke.
—     Rus.: Artişok posevnoi (477).
 CYX
 56
 CYT
    CYiVODOX duclylon (L.) Pers. — Pir-gros Fam. Grainincac
    Alte numiri: Chirău; Costrei (103); Curcubcu;Iarba ciinelui (133, 470, 320, 289, 179, 411, 389); Iarbă clinească (411); Iarba vintului (412); Năgară; Pir (283); Pir dc ţelină (Hotarele, jud. Ilfov); Pir roşu (133); Por (111); Taroţ (434); Tirău.
    Magh.: Csillagpâzsit (530. 526, 389); Taraczkfu (412).
—   Germ. şi săs.: Bermudagras, Hundszalingras (389); Hundsgras (411); Hundszahn (201); Mauchertstengel <2*2C>; Qucckengras (411). — Franc.: Chiendent (421).
—   Rus.: Svinoroi paliceatii (573). — l'cr.: Jalubok (201). CYNOGLOSSLM officlnalc L. - Arăriel
    Fam. Boraginaceac
    Alte numiri: Arăţel (320,   455, 237); Arăliel (259,
500, G3, 35, 72, 277, 163. 179, 470); Ariei (133)'; Atrăţel (370, 133, 354, 28. 120); Limba boului (193): Limba citii (102); Limba ciinelui (412, 470. 163, 277. 354, 36,
370, 237, 456, 289, 500, 63, 19, 133, 179, 35, 320, 325, 201, 190); Limba cucului; Limba mielului; Lipici; Otră-ţcl (12d); Otrăţelc (102); Papucul doamnei; Plescăită roşie (163. 289. 63); Plescăită roşie (35); Poamele miţei (291).
    Magh.: Aratzel (237); Atracel (28); Ebnyelvii fii (412, 370, 36): Kozonseges kutyanyelvii fii; Kutya nyclvii fu (237, 527). — Germ.: Hundszungc (237, 370, 484, 363). — Rus.: Cernokorcn (573). — l’cr.: Sobacei (201). — Caraşov.: .Tenska navala.
    Scoarţa rădăcinii se foloseşte in medicina populară. CYXOSLRUS crislatus L. — Pieplănurifă Fam. G r a ni i n e a c
    Alte numiri: Creasta cocoşului (412); Iarba cerbilor (Bucov.); Iarba ciinelui (320).
    Magh.: Ebfark fii (412). — Germ.: Gemeincs Kamin-gras (201). — Rus.: Grebnevik oblknovennii (573). CYPERLS L.
    Fam. Cyperaccae
    Magh.: Palka. — Germ.: Binsc. — Franc.: Soucliet.
—   Rus.: Săită.
    Cypcrus flavescens L. (Pi/crcas flavescens (L.) Rchb.)
—   Căprişor (133, 163, 179, 289, 320, 325)
    Cy penis fuscus L. — Căprişor (179, 289, 320. 325), Cuprisoară (411).
   CYPMPEDIUM calceolus L. - Blaborntc
   Fam. Orchidaceae
   Alte numiri; Blabornică (180, 163); Blăbomic (289, 500, 433, 133); Clonţon (45); Condurul doamnei (411, 163, 574); Floarea cucului (36); Gluga ciobanului (433); Papuc (163, 289); Papucul doamnei (133, 180, 289, 500,
433,  163, 163, 325, 446, 201, 190); Papucul Maicii Domnului (517); Păpuc (133, 320); Păpuciul doamnei (389); Păpucul doamnei (363 Mold., 455, 320); Păpucul domnului (45); Păpucul vinerei (320).
   Magh.: Czipticzim (365, 389); Kakuk virâg (36); Papucsvirâg (530); Rig6 pohâr (28, 237). — Germ.: Frauenschuh (237, 411, 389); Gemeiner Frauenschuh (226, 201); Gemeine Venus (237); Herrenschuhchen; Herrgoltschuh-schiihchen (226); Marienpantoffel; Marien-schuh ; Pfaffen (237). — Rus.: Venerin başmaciok nasto-iaşcii (573). — Ucr.: Cercvecihe (201).
   CYSTOITERIS fragilis (L.) Bernh. - Feregă (Şugag-Alba, 96 Boiţa-Sibiu)
   Fam. Polypodiaceae
   In medicina populară se folosesc frunzele in băi contra răcelilor (96).
   CYTISLS L.
   Fam. Lcguminosac
   Magh.: Zanot. — Germ.: Geiflklee. — Rus.: Rakit-nik.
   Cytlsus albuş Hacq. — Drob (179, 320, 325, 433, 440), Drog (179, 320)
   Cytlsus auslrlacus L. — Drob (320)
   Cytlsus heuffeli \Yierzb. - Drob (179, 259, 320, 433, 440), Drog (179, 320, 289)
   Cytlsus hirsulus L. — Drob de munte (133, 320, 328, C03)
   Alte numiri: Bobiţel; Drob ; Drog; Lemnul bobului.
   Cytlsus nigricans L. — Grozamă mare (19, 25, 133, 237, 289, 320, 464)
   Alte numiri: Bobiţel (289, 603, 411, 179, 320, 464); Drob (163, 289, 433, 179, 320); Drog; Grozamă (120); Lemnul bobului (325, 179, 603, 163, 289, 320, 464, 440,
874); Piciorul găinii.
   Magh.: Gerezdes zanot (28, 237). — Germ. şi săs.: Bohnenkraut (237); GciOklec (411); Wilder Ginster, Walt Jonisl; Wildes Lowenmăulchen, Walt Libmmaielt-cher (226).
D
    DACTYLIS ylomeraln L. — Golornăf l-'ani. Gramineae
    Alte numiri: Coslrea (jud. Bihor); Gălămoz (601); Golomoţ (63, 389, 291); Golomoz (601); Iarba ciinelui (Mold.); Iarbă clinească (320); Iarbă noduroasă (566); Mohor (jud. Bihor); Nodolioană ; Noduroasă (289, 500, 63, 320, 133, 163, 179, 523, 291); Obţigă (434); Talpa iepurelui (103).
    Magh.: Com6s ebir; Ebir (389). — Germ.: Knaul-gras (600); Knăuelgras (600, 201); Knăuel-, Hundsgras (389). — Rus.: Eja sbornaia (573, 600). — Ucr.: Mitlcţa (201).
    *   DAHLIA cultoruin (D. variabilis Dcsf., D. roşea Cav., D. pinnata Cav.) — Gherghină Fam. Compositac
    Alte numiri: Alicne (61); Bcrbinc; Cartoafc ; Car-toşcă; Cărtoafă; Dalie (35, 411, 584, 148, 141, 179, 320, 289,291, 601); Dalii (492, 406); Dalii; Delii; Glicor-ghinc (61,     79,  506); Ghcorghini (65); Gheorghini
albi; Gheorghini roşii; Gherghel (382); Gherghine dc grădină ; Ghergină (425); Georghină (320); Gcorgină (35, 366, 128, 411, 182, 367, 455, 289, 118, 433, 133, 291, 506); Gorghină (65 Turda); Hercnie ; Herghinâ : Hcrhină ; Lcordină (426); Lcurdini (65, 291 Trans.); Huji; Ruji <lc barabou (506); Talie (Munt.); Tălii (Munt.); Tvlcnci (517).
    Magh.: Dâlia (600); Gorgin^.; Gyorgyina. — Germ. şi săs.: Dahlie (411, 226j^60df; Gcorgine (226, 411, 601, 201); Jorjin; Rcjine^^^f^erbstgeorginc (226). — Rus.: Ghcorghina izmencivaia (600).       — Iiulg.: Ghiorghina
 —  Ucr.: Gheorghina (201). — Caraşov.: Gcorgină. Amintită In poezii populare.
    DAPUNE L.
    Fam. Thymelacaccac
    Dapbne blagavana Frever — Iederă albă (291, 506. 603)
    Alte numiri: Blagaiană (459 Sinaia), Floare de Sf. Ana (191 Sinaia); Ghiocci de Postăvar (291 Săcelc-Bra-şov); Tulichină (440); Tulichină galbenă (585).
    Magh.: Brassoi boroszlân (603). — Germ.: Konigs-blumc (389, 603, 484).
    Dapbne cneorum L. — Tămiifii
    Alte numiri: Broştean de pădure; Mclin de pădure; Tămiiţă fermecătoare (66 Turda); Tămliţe; Tulichină (603).
    Magh.: Henye boroszlân (603, 530); Mezci borostvân.
—   Germ.: Steinrosel (603, 389). — Rus.: Volcinik boro-vik (603); Volceiagodnik borovik (573).
    Dapbne laureola L. — Dafin (114)
    Alte numiri: Dafin mic (412); Iederă albă (603); Lemn clinesc (412).
    Magh.: Babirka boroszlân (114, 603); Tetii fa (412).
—   Germ.: Lorbeer-Seidelbast (114, 603, 257). — Engl.: Spurge Laurel (114). — Rus.: Volcinik lavrovii (603); Volceiagodnik lavrovolistnli (573).
    Dapbne mezereum L. — Tulichină Alte numiri: Afin sălbatic (133); Ccrlcpeiu (434); Chiperul lupului (289, 190, 234, 320, 139, 63, 464, 35,
 291); Clciţă (320, 470, 464, 289, 63, 161, 470, 133, 179 35, 190, 291); Cilipciu (134); Circaşa lupului; Dafin (133, 141 Borca); Dafin mic (320, 133, 120, 412); Lemn clinesc (289, 19, 237, 464, 412, 500, 63, 320, 319, 133. 28, 455, 35, 291, 190); Lemnul ciinelui; Liliac de pădure (291); Liliac sălbatic (103); .Mălin sălbatic (291 Trans.); Masalari (127); Piperul lupului (289, 470, 179, 133, 35, 291. 470, 464, 320. 133, 114, 250, 325. 291); Popionic; Salbă moale (201); Sălcuţă (468 Bozovici); Teiul lupului; Tilichin (464, 320, 133, 289, 35, 291, 436, 190, 99); Tilip-chin (250, 291, 190); Tilipin (190); Tirlichin (103 Baia); Tulchin (164, 133, 35, 291); Tulcină (234, 464, 320, 289, 133, 35, 250, 291, 190); Tulichină lupului; Tulichioară (Mold.); Tulicipe (536 Iaşi); Tulipin (237, 28, 455, 35, 291); Tulipină (120, 366, 367, 291); Tulpin (464, 320,
 319,  289, 133, 35, 190); Tulpină (470, 464, 289, 597, 354, 35, 250); Turliplin (127 Maram.); Ţapchin (291 Bucov.); Ţolul lupului (325).
     Magh.: Borozslan (120); Farkas boroszlân (603, 114, 530, 365, 600); Farkas borş (370, 28); Farkas hârs (412, 237); Farkas lobor (237); Tetii fa (412); Vadboroszlân
 (288). — Germ.: Berg-Scidclbast (603): Gcmeiner Seidel-bast (226, 114, 201); Kellerhals (237, 226); Lehmstockel-chen (226); Pferferbaum (237); Rotcs Stăudchen (226); Seidelbast (237, 370); Wădkirschen (257); Wildcr Lorbeer ; Zeiland (226); Seidelbast (484, 600, 363). — Franc.: Bois joii (421, 600); Bois gentil (120, 600); Daphne bois gentil (111); Laureole communc (120). — Rus.: Volcinik obiknovennii (603); Volceiagodnik volcie llko (873).
 —     l’cr.: Pcrcţdcchei (201).
     Folosită in medicina populară contra durerilor de dinţi şi pentru spălarea vilelor contra păduchilor (190). Aminlită în clntece populare.
     DATL'RA stramonluui L. — Ciumufaie
     Fam. Solanaceac
     Alte numiri: Alaur (35, 234, 320, 289, 182, 179, 133, 163, 291); Arici (45, 98); Bolăndariţă (179, 234, 291 Trans.); Bollndariţă (163, 289, 271, 370, 63, 182, 35, 370, 28); Bollndeaţă (602); Bolondariţă (133); Bolun-darine (235); Bolundariţă (320, 19, 354, 120); Bolundare; Bolundău; Buruian (190, 594, 592, Mold.); Buruiană bolundă (M-ţii Apuseni, Ocoliş); Buriană ca capul ciinelui
 (428); Cimahaie (Dorohoi); Cimahai (Botoşani); Ciumă-faia cucului; Ciumăfai (190); Ciumăhai (291 Bucov.): Ciumăhaic (98 Salva); Ciuma fetei (289, 500, 63, 271, 543, 366, 234, 320, 133, 455, 411, 179, 35, 291, 190, 201); Ciumăfoaie (190, 594, 592 Mold.); Ciumuhai (425 Mold.); Ciumare (547, Bucov.); Corcută (Banat); Comută (289, 63, 182, 133, 291 Banat); Comuţă (55); Durducan (Săveni-Dorohoi); Iarba dracului (320); Laor (320, 384, 25); Laur (19, 161, 320, 277, 35, 455, 367, 358, 72, 133, 34, 470, 182, 366, 302, 389, 273, 602, 500, 63, 271, 433, 179, 190, 291); Laur porcesc (588, 163, 190, 599, 594, 592); Laură (133); Laure (28, 320); Măr ghimpos (543); Măr spinos (320); Mărul porcului (289, 63, 281, 179, 234, 470, 38, 320, 291); Maslag (120, 320); Măslag (120); Mandra-gună; Matragon; Mătrăgună (13); Mătrăguna gunoiului (536 Mold.); Ncbunariţă; Nebună (594, 190 Mold.);
DAU
  58
 DIA
Nebuneală (163); Papuc (291, 257); Părul porcului (163 Mold.); Plcoască (96); Porc (190, 594 Trans., Mold., Buc.); Pocnitoare (Moineşli); Porculean (Munt., 506 jud. Ialomiţa); Porculeţ (Partoş, corn. E. Pop); Purcei; Sarsalam; Tătură (289, 273, 63, 19, 234, 470, 179,35, 291, 190); Turbare (161, 133); Turbare cornută (271); Turbăciunea ciinelui (156 Măcin); Turbârie.
   Fructele: Buhăieşi sau porci.
   Magh.: Battanto (28); Csiida fa (120, 235, 237, 601); Csattano maszlag; Maszlag (25, 370, 237, 120, 288); Kozonsiges redoszirom (368); Maszlagos redoszirom 1530); Pukkanto (302): Putyanto (237, 28); Redoszirom ; Toviskes diszny6. — Germ. şi sâs.: Gemeiner Stechapfcl (226, 322, 238); Botschen (238); Bickastcngcl (226); Dollkraut (237); Kiihplălschc (226); Igclkolbcn (237); Muntschikat: Pntzblume ; Patzengekrăutig; Platschcn-blalt; PlătsclungL-krăul; Platschengckrăutig; Platzen-folalt; Puppelngckraidich ; Puppelnslaum (226); Rauch-apfel (237); Saustengcl; Schumefaic (226); Stechapfcl (385, 411. 843, 370, 302, 363, 201, 454); Stcchdorn (237); Stechkraul (428); StachclnuG (237) ; Florile: Palzc; Plătschenltuschchen ; Platschc, Plălsche ; Platze ; Puppel (226); iruclul: Bicke ; Fcrkelchcn ; Kickel; Munlsch ; Sau; Schwein, Stachelschwein (226). — Franc.: M6tel (120); lVinime epineuse (322, 421). — Engl.: .limsonweed.
—   lins.: Durman obiknovcnnii (573). — Ucr.: Durman (201).
   IIAUCLS corola L. — Morcov l-am. U in b e 11 i f e r a e
   Alte numiri: Bilă (M-ţii Apuseni); Buruiana ruşinii (M-ţii Apuseni); Carete (Zagra. corn. E. Pop); Careţi (Trans.. 506); Caroţi (412); Cinstea femeilor; Cinstea felei (434); Merlin (190 Istria); Mircov (Năsăud); Morcodi; Morcoghei (Mold.): Morcoghi (Gilău): Morcogi (289, 320, 289. 84); Morcohi; Morcogei (Mold.); Morcoi (289, 289, 19); Morcoji (426, 61); Morconi (434): Morconiu (452 Banat): Morcov de cimp (133, 28, 237); Morcov galben (363); Morcov sălbatic (280, 320, 455, 500, 71, 38,291, 190); Morcove (139); Morcovei; Morcozi (426); Morcuri; Morcoi; Murcoi (354, 289, 320, 19, 28, 354, 3); Mure (133, 259, 287); Muroci (Zlatna): Nap galben (412, 131); Nap galben de cimp (36); Nap roşu (131); Pctrinjei sălbatic (36); Rădăcină dulce (412); Ruşine (48, 434); Ruşinea fetei (320, 133, 155, 259, 35, 179, 291, 190); Sculătoare (13).
   Magh. : Cukor murok; Murok (237, 28, 421, 16, 587, 527, 530, 600); Murok r6pa (237); Ndmet murok (412); Sârga murok (112); Sârga răpa (237, 412, 370, 28, 603, 365, 557): Vad petreselyem (36); Vad murok (36, 526, 530). — Germ.: Gemeine Mohrc (226); Gemeine Mohr-riibe (201); Ehre (226); Gelbe Riibe (237, 411, 34); Wilde Mohrc (226, 484); Karotte (363, 600); W:ildc Mohrrube (237); Mohre (543, 237, 370, 603, 600); Mohrrube (543, 237); Schande; Schandgekrăutig; Treue (226). Planta cultivată: Gelbe Riibe (226, Buziaş); Mohrc; Sommermohre (226). — Franc.: Carotte (600). — Engl.: Carrot (600). — Rus.: Morkov oblknovennaia (873); Morkov posevnaia, M. ogorodnaia (= ssp. sativus); Morkov dikaia (603); Morkovka (600). — (’cr.: Morkov (601).
   DELPIIIMUM elotuin L. — Xemfisor Fain. Ranunculaccae
                                                                             Alte numiri: Floare domnească (492, 600); Floarea domnului (543); Gheata cătanei (406); Mărariul clmpului (320); Nemţişor de munte (574); Tatnişi; Totnici (320). Magh.: Kvelo szarkalâb (600); Szarkalâb (Cluj).
—   Germ.: Rittersporn (543); Staudenrittersporn (600).
—   Rus.: Ţar-zelve (573). — L’cr.: Ţar-zile (201). DEXTARIA L.
    Fam. Cruciferae
    Dentaria bulblfera L. (numele valabil astăzi: Carda-mine bulbifera (L.) Cr.) — Colţişor
    Alte numiri: Brlncă; Chipăruş (103); Cinichioară (103 Mold.); Dinţură (133); Răchiţi (291 Comana, jud. Ilfov).
    Magh.: Guinotcrmo fogasir (530); Hagymâs fogasir (603). - Germ.: Knollentragende Zahnwurz (359); Zwie-bel-Zahnwurz (603, 530). — Rus.: Zubianka klubnenos-naia, Zubniţa lukovicinaia (573, 603).
    DenUiria jjlandulosa W. et K. (numele valabil astăzi: Cardamine glanduligera (W. ct K.) O. Schw.) — Breabăn (163, 291, 574), Mărunţiş (465 Bozovici), Zlac (102) DESCHAMPSIA Pal. Beauv.
    Fam. Gramineae
    Deschampsia eaespilosa (L.) Beauv. (Aira caespitosa I..) - Păius (291, 440, 455, 542)
    Alle numiri: Iarba bălţii; Iarbă bălcaţă; Năgară; Păiuşul bălţilor; Pipiriguţă (291); Tîrsan (Trans., 506); Tirsă; Tirsoacă (291); Tirsoci (Trans.).
    Magh.: Pâzsitos svGdbuza (530). — Germ.: Rasen-schmiele (389). — Rus.: I.ugovik dernistîi.
    Deseliumpia flcxuosn (L.) Trin. (Aira flexuosa L.)
—   Păiuş (163, 325, 542); Tirsoc (402).
    Magh.: Vanyiga sv6dbuza (530). — Germ.: Flitter-schmiele (389). — Rus.: Lugovik izvilislli (573).
    DESCURA1XIA sopliia (L.) Webb. (Sisymbrium sophia L.) — Voinicică (545)
    Fam. Crucifcrae
    Alte numiri: Buruiană de friguri (102, 103); Chelea crucii (423).
    DIANTHUS L.
    Fam. Caryophyllaceac
    Dianthus armeria L. — Cocoşei (304, Trans.)
    Alte numiri: Buruiană de speriat (13); Garoafe de pădure (Mold.).
    Magh.: Szeplos szegfii (541). — Germ.: Biischel-Nclkc (287, 359, 454).
    *   Dianthus barbalus L. — Garoafe Alte numiri: Anghel (65); Buruiene dc ghiţei (102, 103); Buruiene dc jerme (102, 103); Cărlnjea (65 Someş); Cărujca (65); Cocoşei (65 Borşa); Cuişoare (65); De jerme; Garoafă dc grădină (325); Garoafă turcească; Garofiţe (454); Garofiţe de grădină (603, 163, 179, 163, 289, 291); Grozdică (65); Gvordici; înger (65); Neghinele (54); Piclrucele (65 Huned.); Puşca lupului (68, 291); Sacfiu ; Sacfiu nemţesc ; Sacfiu turcesc (65 Turda); Sacfiu tărcat (434); Samfiu (Maram.); Sălcuţă (54 Cer-teze); Sanfiu (65 Maram.); Scaunul popii (65, 291 Tj-ans.) ; Sclnteuţă (352, Bucov.); Secfiu (65 Tirnave); Segfiu (65 Blaj); Susfirăgi (65 Oravita); Ţefliu (65 Pănade); Ursărcle (65, 291 Bucov.); Ursinică (454); Ursuele (65, 291 Bucov.); Vizdoage (65 Trans.); Vîzdoance ungureşti (65, 291 Trans.); Zaschiu sălbatic (65 jud. Alba).
    Magh.: Toriik szegfii (600); Szakâllos szekfii (603, 530); Szekfii (426); Szekfiivirâg (Pctrisat). — Germ.:
DIA
 59
 DIC
BarLnclkc (226, 603, 600, 201); Hcrrisclie Blumc; Brcn-nende Liebe ; Marienroschcn ; Năgelblumc; Stcinnagel-blumc ; Steinnăgelcben ; Tausendschonchen ; Hermann-stădtcr Veilchcn (226). — Engl.: China camation (600).
-    Ucr.: Hvozdck (201).
   Dlanthus calllzonua Schott ct Ky. — Garofiţa Pietrei Craiului.
   Alte numiri: Buruiene de ghiţei (103); Buruiene de germe (102, 103); Garoafa Craiului.
   Dlanlhus carthuslanorum I,. — Garofi(ă J Alte numiri: Buchet de clmp (436); Bumbuşca lupului ; Bumbut (M-ţii Apuseni); Buruiene dc ghiţci (102, 103); Buruiene de jerme (102); Caramfilc (180,291); Cismuţa cucului (95); Cocoşel roşu (304); Cuişoare (289, 179, 320, 291); Cuişor de cimp (Crişana); Dc germe, Floare domncască; Garoafă călugărească (161,           363);
Garoafe rfp. rlmp H79. 289. 118, 145, 320, 291) ; Garoafe sălbatice (179, 259, 320, 291); Iarba urltului (98, 806 Runcul Salvei); Lipitoare (Trans.); Pecingină (Banat); Puşca lupului; Puşcuţa lupului (96 Slrcmţ-Alba); Sanfiu de clmp; Sclnteie; Vlzdoage (98 Romuli); Yiţdoagă (45, 98 Năsăud); Vizdoancc dc clmp (Trans.).
   Magh.: Koszegfii; Barât szegfii (603. 530); Kb ibolya (412); Szekfii (288). - Germ.:      Feldnăgelblume ; Feld
steinnăgelchen; Grasnăgelblumc; Nădelchen; Năgelblumc ; Picknadel; Steinnăgelblume; Steinnăgclclien; Wiescnnăgelblumc (226).       — Ucr.: Hvozdck polcvoi
(201). — Caraşov.: Kalanfir.
   * Dlanlhus caryophyllus L. — Garoafă V
   Alte numiri: Buruiene de ghiţci; Buruiene dc germe (102, 103); Calamfir (65); Carafilă (182, 120, 291); Caram-filă (103, 35, 291 Maced.); Caranfil (120); Chirişor (Tecuci); Cocoşei (jud. Cluj); Cuişoară de grădină (190, Mold.); Cuişoare (182, 470, 179, 320, 289, 63, 500, 433, 319, 412, 133, 291); Cuişoraş (320) ; Dc germe (102, 103 Tecuci); Flori domneşti (320, 19, 319, 289, 28, 65, 35, 133, 291); Garoafă de ghiveci (Munt.); Garoafă de grădină (319, 133, 414, 289, 500, 63, 161, 320, 291, 201); Garoaflc (35, 291 Maced.); Garofe (65 Valea Putnei); Garofil (28, 411, 133, 289, 320, 486, 120, 291); Garofiţă (440,
601); Garofiţe (291 Bucov.); Ignelc (45 Trans.); Neghină (320); Neghine (320, 237); Neghinea (367, 19, 366); Neghinele (54); Negină (319, 133, 182, 289, 291); Neginea (319, 133, 289, 291); Pahiu (595); Sacfiu (65, 319, 367, 289, 500, 63, 133, 470, 179, 320, 291); Sacfiu îngrămădit; Sanfie (65 Ţara Oaşului); Sansiu (68 Borşa); Saschiu (68); Sămferel (65); Schinteuţă (65 Turda); Scinteiuţe (65, 115); Secfiu (65 Zlatna); Sccfii (Satu-Marc); Sinfcrei (468); Simferel (65 Banat); Slmfireanje (Reşiţa); Sînfi-reag (61); Slnfiregi; Sînvireni tărcaţi (61); Văzdoagă (133); Văzdoance umplute (65); Vlzdoagă (289, 500, 63,
319, 182, 320, 291); Vlzdoage: Vlzdoage de Rusale; Vlzdoance umplute (291 Trans.). J
   Magh.: Kerti szegfii (412, 28); Pompâs szegfii (412, 603); Szagos szegfii (412); Szegfii (412, 237, 65); Szegfii bors (412); Szegfii virâg (237). — Germ.: Berliner Markt-nclkc; Năgelein, Nelke (237); Prachl-Nclke (603); Steinnelke (411); Garten-Nelke (287, 201). — Franc.: Giroflie (120); Oeillct Giroftec (421). - Engl.: Camation.
—    Rus.:  Gvozdika sadovaia, Gvozdika gollandskaia
(573). - Ucr.: Hvozdek sadovei (201).
   * Dianthus chlnensls L. — Cuişoare (179, 289, 291,
320, 603)
   Alle numiri: Caranfilă (Dobrogea); Garoafă nemţească ; Garoafe; Garoafă de grădină (600); Garofiţe (179, 426, 289, 603,291); Garofiţe rari (Breaza, jud. Prahova) ; Para focului (79 Naidăş); Sacfiu ; Saschiu ; Scaunul popii; Scaunul lui Dumnezeu (65); Sclnteuţă (65 Trans.); Secfii (65, Borşa); Slnferi; Vlzdoage ; Vlzdoance goale (65).
   Magh.: Nyâri szegfii (600) ; Punkosdi szegfii. — Germ.: Gartennelke (600).
   Dlanthus collinus W. et K. — Cocoşel (304 Sibiu)
   Dlanthus compaclus Kit. — Garofiţe de munte (179, 289, 291, 325)
   Alte numiri: Făhiu (595 Sălaj); Garoafe (603, 179, 320, 389, 542); Garafile de munte (320); Garofiţă ; Iarba urltului (Trans., 506); Ignele (54); Vlzdoance de clmp (Trans., 506).
   Dianthus deltoides L. — Garofiţe (492, 600); Garoafă (406)
   Magh.: Kecskc virâg (288); Evelo szegfii (600); Mezci szegfii (530). — Germ.: Kleinblumige Nelke (600).
   Dlanthus gtyantcus D’L'rv. — Scaunul cucului (291, 325, 603); Cocoşel (304)
   Dianthus henteri Heuff. — Cocoşel (304 Trans.)
   Dianthus saxijjenus (Scliur) (D. carthusianorum var. saxigenus Schur) — Petricele roşii (66 Trans.)
   Alte numiri: Buruiană de friguri (45 Munt.); Puşca lupului (66 Trans.).
   Dianthus simoiikaianus Peterfi — (D. petraeus NV. et K. ssp. simonkaianus (Pel.) Tulin) — Petricele albe (66 Trans.)
   Dianthus spieulifolius Schur — Rarba ungurului (180, 289, 291, 325, 603, 542); Căsuţe albe (Trans.)
   Dianthus snperhus L. — Garoafe de munte
   Alte numiri: Barba ungurului (291); Buruiană de urli (436, 99); Carafile (190 Maced.); Cuişoară de grădină (190); Flori boiereşti de clmp (99); Flori domneşti (320, 289, 133, 291, 190); Foi domneşti (190); Garoafa Sebeşului; Garoafe (133, 289, 320, 291); Garoafe sălbatice (259, 179, 291, 320); Garofil (133, 259, 320, 291); Garofiţe ; Garofiţe de munte (291); Iperige (180); Sclnteuţe (190 Trans.); Steluţe albe (Durău).
   Magh.:     Buglyos szegfii (603); Vadszegfii (288).
—    Germ.: Prachtnelke (603). — Franc.: Mignardisc des pres (291, 436).
   Dianthus tenuifolius Schur — Garoafă roşie (57 Scărişoara)
   Dianthus trifasciculatus Kit. — Cocoşel (Trans.)
   *     DICEN'TRA spectabills (L.) Lemairc — Inima Domnului (54, 65, 291)
   Fam. Papavcraceae
   Alte numiri: Băşti; Borzălăi (65, 291 Transilvania); Cercei (54); Cerceii doamnei (603, 291, 600, 492); Cercelică; Cerceluşi (Muntenia); Cercelul doamnei (141); Cercică (65, 291 Muntenia); Ciorceluş (79 Naidăş); Ciurcei (65, 291, Borşa-Maram.); Clopoţei (426, 54); Creasta
cocoşului (Trans.); Giongioalâ (468 Bozovici); Inima Maicei Domnului (291 Mold.); Inimi (Sebeş); Lacrimile lui Hristos (325, 291); Tontoloji (Trans.).
   Magh.: Sziwirâg (603, 426, 600, 65). — Germ. şi săs. : Zweifarbige Herzblume; Flammendes Herz (226); Flie-gendes Herz (600); Bienenblume (226); Frauenherz (603); Glockelchen (226); Herzblume (226, 600); Herzchen;
 DIC
 DOR
                                                                                  Hcrzgluckelchen ; Herzkeid ; Klitra ; Liebchcn ; Puika-gesclilotter. Truthahngcschlottcr; Spetackel (226).
—   Franc.: Cocur de Mărie (291)
                                                                                     D1CTAMXUS albuş L. (Dictamnus fraxinella Pers.)
—   Frăsinel
    I-'ain. Rutaceac
                                                                                  Alte numiri: Fraţinel (19); Franţincl (370); Frănţincl (370, 354, 28, 45): Iarba o mie bună (36); Floarea focului
(454); Floarea luminei (454); Frăţiori.
    Magh.: Ezerjo (389j; Fzerjo fii (237, 566, 28, 36, 530); Korislevelii ezerjo fii (387, 530, 365, 603); Koris-fa levelii (370); Szarvasgyoker (389). — Germ. şi săs.: Diptam (411, 389. 3f>3: 484) ; Gurrenblume, Gurnblaum ; Licbstiickcl (226); Mcister Diptam (370); Neistaechelchcr (226); W'eiQcr Diptam (267, 237, 201. 603); Weiflwurzeli-ger Diptam, Spechtwurz (226. 389). — lins.: Iaseneţ kavkazskii; Iaseneţ belii (573). — L'cr.: Iaseneţ (201). Folosită in medicina populară.
    DIGITAL1S L.
    Fam. Scrophulariaceae Ui«|ilalls yraiidiflora Mill. (D. ambigua Muir.) — Degetar
    Alte numiri; Clopoţclc (434); Degelariţă (234, 320, 455. 190, 291. 179, 320, 289, 63, 35); Degetărel (574); Dogclărică (597); Degeţel (133, 35, 289, 601, 63, 148); Degeţel dc pădure; Floarea dcgelarului (201); Iarba degetului (36); Iarbă de plămini (96 Ponor); Iarbă dc tripăl (133, 95 Sălciua); Năpăslrocel (133); Ţlţa oii (133, 320, 111, 320, 179, 289, 63, 35, 473, 190, 234, 367, 366); l'rechea boului (156 Siriu).
    Magh.: Gyiiszii fii; L'j fii (36); Gyiiszii virâg (112); Sârga gyiiszii virâg (257). — Germ.: Fingcrhut (363, 484); Gelbe Glockelchen (226, 257). — Rus.: Naperslianka krupnoţvclkovaia (573). — L'cr.: Naperslcanka (201).
—   Caraşov.: Zvonika.
    Se foloseşte In medicina populară la bolile dc piept (90).
    Dlfjllulls lannta Flirh. — Cuccnfă (103)
    Alte numiri:    Cuccnţi (103); Degetar; Degelariţă
(234); Degeţel dc clmp (602,1; Ţlţa oii (234).
    (ierm.: Fingcrhut (322).
    *   nigltnlls purpurea I.. — Degefel roşu Alte numiri: Degetar (273, 133, 600, 406); Degctariţă (289. 602, 63, 320, 470, 179, 163, 291); Degetărel roşu; Degetăruş (320); Degclăruţ (492); Deget roşu (325); Degeţel (320, 527); Năpăstroccl (63, 133, 291); Ţlţa oii (Mold.).
    Magh.:   Gyiiszii virâg (600); Piros gyiiszuvirâg.
—   Germ.:   I-ingcrhut (322); Rotcr Fingcrhut (257).
—   l'ranc.: Gant dc Notre Dame ; Gantcl6c (291). — Engl.: Foxglovc (600). — Rus.: Napcrstianka purpurnaia (873).
    DIGITAIIIA sangulnolls (L.) Scop. — Meişor (133, 179, 291, 320)
    Fam. Gramineac
    Alte numiri: Barba caprci; Meişor roşu (325, 526); Mohor roşu (133, 320, 179, 455, 259, 291); Păiuş (133); Slngcrică (Munt.); Talpa glştii (Munt.).
                                                                                  Magh.: Piros muhar (359); Piros ujjasmuhar (526, 530). — Germ.: Bluthirse; Teufelspratzcn (389); Blut-fingergras (201). — Franc.: Manne terrestre (421). — Rus.: Rosicika krovianaia (473). — l'cr.: Boz psiacci (201). DIPLOTAX1S lenuifnlla (I..) DC. - Puturoasă Fam. Cruciferae
   Alle numiri:     Cerenţel; Rădichioară (133); Ridi-
chioară (Mold.).
   Magh.: N6mct fii (603). — Germ.: Astiger Doppel-samc (603). — Rus.: Dvuradka tonkolistnaia (573, 603). D1PSACUS L. — Varga ciobanului Fam. Dipsacaceae
   Magh.:    G61yahugy (389); Mâcsonya (530, 527).
—  Germ.: Kardcndistel (389). — Franc.: Cârd fere (592).
—  Rus.: Vorsianka (573).
   Dlpsneus laeinlatus L. — Scâete (319, 513, M-ţii Apuseni)
   Alle numiri: Porci (513 Trans., Năsăud); Scai (319); Scaiul măgarului; Scaiul voinicului (13); Scăiuş (545); Varga ciobanului (325).
   Germ.: Kardendistel (454). — Rus.: Vorsianka razdcl-naia (573). — Caraşov: Cosljuga.
   Dlpsneus pilosus L. — Scăiuş (289 Bucov., 291, 325, 542)
   Alte numiri: Scaiul voinicului (141); Varga ciobanului (111, 291); Varga păstorului (319, 19).
   Dlpsneus silvester Huds. — Varga ciobanului Alte numiri; Ccaşcă (63); Ciulin (319, 19, 320, 96); Clrd (289 Banat, 63, 163, 182, 291); Crucea voinicului; Iarba ciobanului (547 Bucov.); Iarbă voinicească (289, 63, 133, 234, 320, 291); Lugaciu (182, 289, 63, 291); Măciuca ciobanului (455, 163); Porci (Trans., 506); Scai (319, 19, 320, 120); Scai voinicesc (259, 500, 433, 291, 436, 99, 145, 601); Scai de ochi (291 Bucov.); Scaiul popii; Scaiul voinicului (13, 63, 289, 291, 448); Scăetc (320); Scăiele (319, 289, 19, 120, 182,291); Spinul voinicului (433); Şuvar (Trans., 304); Varga păstorului (133, 234, 320, 455, 259, 291); Voinicel (433).       *
   Magh.: Tovises lapu (131). — Germ. şi săs.: AVildc Kardc; Bickastcngcl; Kolbigc Dislel; Fcrkeldistcl; Kardcnstengcl; Pur(t)schcstangcl; Saugekraut; Spraun-zcgckraidicli (226). Inflorescenţa: Bctzker; Bicka; Karden-slcngclapfcl; Kolbclicn ; Schwein ; Stachclchcn ; Stachcl-sclnvein ; Tschuiklcher; Zuga (226); Wald-Kardendislel (389).
   Utilizată In medicina populară Ia dureri de ochi, friguri.
    DOLICHOS lablab L. — Fasole turcească (Mold.) Fam. Leguminosac
    Alle numiri: Fasole dc floare, Fasulc dc floare (14). Magh.: Diszpaszuly (600). — Germ.: Zierboline (600).
—  Franc.: Haricots griinpants (600). — Rus.: Lobia eghiptskaia; Lekorstiviai fasol (600).
   DORONICUM L.
   Fam. Compositac
   Magh.: Kecske gyokdr (257); Zergcvirâg (257, 530); Zcrgcfii (359). — Germ.: Răuberblalt (226); Gemswurz (359). - Franc.: Doronic (421).
   Doronleum austrlacuin Jacq. — Iarba ciutei Alte numiri: Cujdă (133); Ncvăstuică (433, 291 Bucov.).
   Magh.: Kecskefu (412).
   Doronleum carpaflcum (Griscb. et Sch.) Nvm. — Cujdă (586, 542)
   Doronleum columnae Ten. (£>. cordatum (Wulf.) C. H. Schultz) — Cujdă (291)
   Doronleum liunnnrlciim (Sadl.) Rchb. fii. — Iarba căprioarei
 DOR
 61
 DUV
  DOIIYCMLM Vili.
  Fam. Leguminosae
  Magh.: Pofaszâmy; Dârdahere. — Germ.: Backen-klec.
  Doryenlum germanirum (Gremli) Rikli (7). suffruti-cosum Auct. non Vili., D. pentaphyllum Scop.) — Sulifică (150)
  Alte numiri: Fălcală; Trifoiul caprelor (150).
  Germ.: SpieOklec (363).
  Doryrnlum herbaeeiim Vili. — Sulifică Alte numiri: Brincuţă de pisică (163, 133); Falcâţie (320); Fălcată (320, 290, 289, 291); Floarea vinului; Mcrişor (436); Suliţioară (320, 290, 291); Sunătoare (320, 259, 290, 291); Trifoi sălbatic (434); Trifoiul caprelor (320, 289, 290, 291); Vinuţ (Trans.).
  Germ.:   Backenklee  (484); Erdhopfcn, Hasenklee;
  Holzklee; Bartklee; Lehmslock; "WeiOe Blume (226).
  —  Franc.: Pervanche (436).
  DRABA neinorosn L. — Flămtnzică (133, 163, 289, 291, 328, 603)
  Fam. Cruciferae
  Alte numiri: Dalmă (291 Bucov.).
  Magh.: Daravirâg (603, 530). — Germ.: Hungerbliim-chen (603, 484). — Rus.: Krupka pereleskovaia.
  DRACAEXA draeo L. — Stnge de nouă fraţi (133, răşina ca produs de import)
  Alte numiri: Singele dracului (558 Mold.); Slngelc smeului (133).
  Magh.: Sârkânyfa (365).
  DRACOCEPHALUM molduvica L. — Mătâciune Fam. L a b i a t a e
  Alte numiri: Busuioc de munte (65, 163, 291 Maramureş) ; Busuioc mlnâstiresc; Busuiocul stupilor"; Busuiocul stupului (289, 291, 320, 163, 179); Melisă (454, 190); Melisă românească (454); Melisă turcească (320, 289, 163, 470, 179, 291); Mătăcină (68, 411, 163, 289); Mătăcină turcească (237); Mătăcine (291); Mătăciune turcească (319, 289, 320, 291); Mintă turccască (320); Roinită (470, 289, 163, 291 Mold.).
  Magh.: Kerti sârkânyfej (527); Olâh mehfii (427); Sârkânyfa (600); Torok mihfii (237, 427). — Germ. : Melisse (411); Tiirkische Melisse (237). — Franc.: Melisse turque, Melisse de Moldavic (291). — Rus.: Malocinik (873). — Ucr.: Jmiegolovek (201).
  Cultivată ca plantă meliferă şi rareori sălbăticită. Sc mai cultivă sporadic la noi ca plantă ornamentală :
  D. ruyschiana L. — Mătăciune (201)
  DROSERA L.
  Fam. Droscraccae
  Magh.: Harmatfii. — Germ.: Sonncntau. — Franc.: Rossolis. — Rus.: Rosianka.
  Drosera inlt miedla Hayne — Roua cerului
  Alte numiri: Iarba fetelor; Mană de apă ; Rouă (133).
    Droscru rotundlfolla L. — Roua cerului Alte numiri: Iarba cerii; Iarba ferii (433); Iarba fiarelor (35, 291, 289, 602, 150, 320); Rouă (35, 201,320, 289, 291); Roua soarelui (Mold., Bucov.).
    Magh.: Harmatfii (603, 530); Napharmat; VcriUkfii.
—   Germ.:  Mannagras (411); Sonncnthau (34,         363).
—   Ucr.: Posnek (201).
    DRYAS octopetaln L. — Arginfică (190)
    Fam. Rosaceac
    Alte numiri: Argcntură (Mold., Banat); Argenţică (359); Argintărită (190, 592, 594); Cerencel (163, 320, 455, 291); Cerenţel (163, 179, 259, 291); Schintiuţă (190); Sclintită (Mold.).
    Magh.: Magcssikri (603, 412, 389). - Germ.: Silber-wurz (603, 257, 389).
    I)R YOPTERIS Adans.
    Fam. Polypodiaceac
    Germ.: Schildfaru. — Rus.: Şcitovnik.
    Dryopterls fllix-mns (L.) Schott — Ferigă, Spala dracului
    Alte numiri: Barba sasului (320, 201); Făliuţă (547, 133 Bucov.); Feligă (302, 35, 271, 234, 133, 289); Ferecă ; Feregă (35, 470, 320, 271, 389, 148, 259, 234, 237, 28, 133, 179, 291); Ferică (35, 302, 320, 271, 259, 179,291, 17); Ferice .(Trans., 98); Ferigea (35); Firică (35, 179, 289, 98); Filiuţă (320); Firlgă ; Iarba şarpelui (71,63, 302, 35, 354, 234, 237, 115); Iarba şerpilor (267); Limba cerbului (558); Limba şarpelui (176 b); Năvalnic (35, 139, 320, 500, 234, 385, 141, 120, 75, 289); Spasul dra cului (320, 234, 267, 354, 120, 302, 133, 289);
    Magh.: Erdei paizsika (603); Kigyofu (237); Ordog borda (28); Pâfrâny; Pâprâny; Szâmyas ordog borda (237). — Germ.: Kchter Wurmfarn (603): Fam (543); Farnkraut (543, 267); Gemeiner Milzfarn (201); Gemei-nes Farnkraut (237); Nattcrngekrăutig (226); Schild-farn (389); Schlangenwurzel (237); Wurmfarn (302, 226, 389, 385). — Ucr.: Paparona (201). — Caraşov.: Navala. Rizomul se foloseşte ca vermifug.
    Dryopterls spinulosa (Miill.) O. Ktzc (numele valabil astăzi: JDrijopteris carthusiana (Vili.) Fuchs) — Ferigă (289, 291,' 542)
    Alte numiri: Feligă; Feregă; Ferică, Filuţă, Firică, Iarba şarpelui, Năvalnic, Spasul dracului, Spata dracului (289, 291).
    Germ.: Dornfarn (389). — Engl.: Narrow buklcr fern (414). — Franc.: Fougere (291).
    Dryopteris tbelypteris (L.) A. Grav (numele valabil astăzi: Thelypteris palustris Schott) — Ferigă de baltă, (603, 578)
    Magh.: Mocsâri pajzsika (603). — Germ.: Sumpffarn (389); Sumpf-VVurmfam (603). — Engl.: Marshfcrn (444).
—   Rus.: Şcitovnik bolotnli (603, 573).
    DUVALJOUVEA serolinn (Rottb.) Palia — Căprişor
(328)
E
    ECHALLllM cliitcrium (1,.) A. Rich. — Plesnitoare Fam. Cucurbitacoac
    Alic numiri: Castravele sălbatic (133, 161); Măr porcesc (412); Pocnitoare (291 Constanţa).
    Magh.: Ugorkâs magrugo ; Ugorkâs mag (112). — Germ. Sprilzgurke (257). — Rus.: Beşenli ogureţ (573).
    ECU IXOCHLOA erus-galli (L.) Pal. - Beauv. (Pani-cum crus-galli L.) — Costrei, Iarbă bărboasă l-'am. Gramineae
    Alte numiri: Costrei adevărat (Munt.); Iarbă ghim-poasă, Mohor (133, 320, 291); Mohor de cel lat (11): Mohor gros (320. 291); Mohor lat (584, Mold., Banal); Mohor mare (425); Mohorul găinilor (319, 320); Muşai.
    Magh.: Kakaslâbfii (526).     —  Germ.: Hiihnerhirse,
Igelfennich (389). — Rus.: Ejovik petuşee proso (573).
—   Franc.: Patle de poule (421).
    ECHI.XOPS L.
    Fam. Compositac
    Magh.: Labdatovis; Szamârkenyer. — Germ.: Kugel-distel . — Franc.: £chinope. — Rus.: Mordovnik.
    Ecliinops coinmuiatus Juratzka (E. exaltatus Schrad.)
—   Tătarnică
    Alte numiri: Arinurar (436, 99); Căpăţinoasă (320); Măciuca ciobanului (179, 289, 182, 320, 291, 163); Rostogol (289, 291); Roslofol (182, 320, 179); Scăete (320, 182); Scăiete (289, 179).
    Magh.: Palakszeli szamârkenyer (530, 527). — Germ. : Kugeldistel (291).
    Folosită in medicina populară veterinară.
    Ecliinops ritro L. var. rulhcnicus (M.B.) Hay. — Tătarnică (492)
    Alte numiri: Apărătoare (120); Măciuca ciobanului (406); Scai voinicesc (74); Spin (492) Spin albastru (600). Magh.:       Disznobogâncs, Kek szamârkeny£r (600).
—   Germ.: Kugeldistel (600). — Franc.: Boule azurie
—   Engl.: Globe thistle (600). — Rus.: Chovnic (600); Mordovnik russkii, Krylai (o73).
    Ecliinops spkaerocephalus L. — Rostogol Alte numiri: Arici (289, 184, 320, 291 Banat); Buruiana dracului (184); Căpăţinoasă (289, 184, 163, 291); Măciuca ciobanului (289, 184, 133, 141, 320, 455, 291); Scăete (154, 259, 320); Scai (259, 433, 320, 291); Scai rotunjor (184, 289, 291); Scai gogoneţ (412); Scai rotund (201); Scăiete (291).
    Magh.: Fehdr szamârkenyer (530, 527); Lapta borz (412). — Germ.: Distel mit den Knorzchen, Hagelgans, Kloppelchen (226); Rundkopfige Kugeldistel (226, 201); Stachelschwein (226); Kugeldistel (363, 454). — Rus.: Mordovnik şarogolovli (573). — Ucr.: Perekotepole (201). ECHIUM L.
    Fam. Boraginaceae
    Magh.: Kigyoszisz. — Germ.: Natterkopf. — Franc.: Vipirin. — Rus.: Rumianka.
    Ecliium allissimum Jacq. (E. ilalicum Auct.) — Coada vacii
    Altp numiri: Capul şarpelui (140); Ursoaică.
    Ec'hlum rlihnim Jacq. — Capul şarpelui
    Alle numiri: Cap de cocoş. Capul ariciului, Şovar (601); Yiperiiiă.
    Kchiuni vulgare I.. — Iarba şarpelui, Yiperină
    Alic- numiri: Boranţă (412); Buruiană de liprică (103); Buruiană de pelagră (75); Buruiană de roşeaţă (103); Capul viperei (163, 133, 320); Capul veveriţei (201); Coada vulpii (434, Banal); Iarba lui cel slab (96 Yăli-şoara-Alba); Iarba nâpîrcii (434); I.imba boului (412); Lingură de vini (Ardeova, jud. Cluj); Mierea ursului (102, 434); Molane (Trans.); Ochiul miţei (Bucov., 289, 63, 291); Ochiul veveriţei (291); Rumeneală (434); Sudoarea calului (98 Rebra); Unguri (Trans.); Ursoaică (431); Yiperică (118, 500, 63);
    Magh.:   I\£k kigyoszisz (527); Terjoke kigyoszisz
(412); Nyulrakolya (288). — Germ.: Gemeiner Natter-kopf (226, 201) Bauchgekrăut, Blaume Blume, Brachge-krăutig, Blaue Kickel, Dannessel, Eidechsenblume, Eide-chsengekrăutig (226); Hundsgekrăut, Natterblume, Nat-tergekrăutig, Natternkraut, Steinklce, Zwanggekrău-tig (226); Nattcmkopf (484). — Ucr.:          Zmiia (201).
—   Engl.: Yiper's bugloss (444).
    Se foloseşte în medicina populară în surmenaj, anemie, dureri de dinţi şi contra brîncii la porci.
    ELAEAGXL'S nngustiîolia L. — Sălcioară
    Alte numiri: Dafin sălbatic (36); Măslin (369, 65, 291); Măslin sălbatic (291, 513, 289, 65, 346, 237, 133, 412, 19, 320, 411); Răchiţică (289, 163, 603, 120, 133, 291, 328); Salcă ce miroase frumos (65); Salcă domnească (Banal); Salce mirositoare (289, 133); Salcie (65); Salcie mirositoare (513, 431, 291, 492); Sălcioară mirositoare (464); Sălciuţă mirositoare (114).
    Magh.: Eziistfa (412); Keskenylevelu eziistfa (603, 527); Olajfiiz (600, 527); 01ajk6piiezustfuz (114); Tovi-ses eziistfa; Vad borostyânfa (36); Vad olajfa (237).
—   Germ.: Gemeine Olweide (114); Olbaum (226); Oleas-ter (237, 363); Olweide (603, 226, 600); Paradiesbaum
(411); Schmalblăttrige Olweide, Weide (226); Wilder Olbaum (237). — Franc.: Chalef (600); Olivier de Boheme
(600). — Engl.: Common olive (559); Olive tree of Bohc-mia (600); Russian olive, Oleaster (559). — Rus.: Loh uzkolistnii (603, 600, 573).
    ELATINE I.. - Piperul apelor (133)
    Fam. Elatinaceae
    Magh.: Lâlonya. — Germ.: Tiinnel. — Rus.: Provo-Iocinik. — Engl.: Water-wort.
    Cu aceeaşi denumire se mai cunosc la noi: E. alsinas-trum L., E. ambigua Vighl, E. hexandra DC., E. hydropiper L., E. triandra Schkuhr.
    ELODEA eanadensis L.C. Rich. (numele valabil astăzi: Anacharis eanadensis (L.C. Rich.) Planchon) — Ciuma apelor, Lipitoare (382)
    Germ.: Wasserpestc (257). — Rus.: Yodianaia zaraza (573).
    ELYMUS L.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Hajfii; Hajperje. — Germ.: Haargras. — Rus.: Kolosniak.
    Elyimis nsper (I.ink) Hnnd.-Mazz. — Perişor
ELY
  64
   Alte numiri: Iarba părului (289, 133, 320, 291); Liniă (289, 133, 320, 291); Secăriţă (320, 133, 289, 291).
   Elymus europneus L. (numele valabil astăzi: Hordely-mus europaeus (L.) Jessen) — Or: pădureţ Elymus sabulosus M.B. — Perişor EMPETRL'M nlflriim I.. — Poama momiţei l-am. Empetraccac
   Alte numiri: Bobiţâ (320, 455, 289, 133, 178, 319, 291); Ciulini (Călăţele, corn. E. Pop); Yuietoarc (319, 111, 320, 133, 179, 355, 133, 291, 601); Vuitoare.
   Magh.: Mâmorka (389). — Germ.: Rausch- o. Kră-hcnbcerc (389). — Franc.: Camarinc noirc (421). — Rus.: Voronika, vodianka cioi naia (573). — L'cr.: Bohmeana liloda (201).
   KPHEDHA dlstacliya L. - Circel l-am. Gnetaceae Alte numiri: Slăbănog.
   Magh.: Csikofark (G03, 530). — Germ.: Gemeines Mccrtraubchen (603). — Rus.: Hvoinik dvukkoloskovii (573).
   EPILOBIOI L.
   Fam. Oenotheraceae
   Magh.:      Fiizike; Nyelcsvirâg. — Germ.: "Weiden-
roschen. — Rus.: Kiprcinik.
   Epilobium angustifolium vezi Chamaenerion annusli-folium
   Epllobium hlrsutum L. — Puf uliţă Alte numiri: Limbricaş (291 Bucov.); Răscoagc (433); Sburătoare (289, 433, 184, 432, 320, 291); Sbură-toarc dc apă (291 Bucov.).
   Epllobium inontanum L. — Pufulilă (518), Faţă-n faţă (102)
   Epilobium roseum Schrcb. — Cirligei (45, 426, jud. Hunedoara), Răcitoaică (201)
   EPIPACTIS Zinn. - Mlăstinilu (133, 291, 319, 320, 325)
   Fam. Orchidaccac
   Magh.: Bibak; Noszofii. — Germ.: Waldstcndel; Sumpfwurz. — Rus.: Dremlik.
   Sub acelaşi nume se cunosc la noi : E. alrornbens (Stoffin). Schull., E. helleborine (I,.) Cr., E. latifolia (L.) AII.. E. palustris (L.) Cr.
   EQIISETOI L.
   Fam. Equisctaceac
   Magh.:      Zsurlo; Kannamoso (Zalău). — Germ. :
Schaclitclhalm; Bungertkatzenschwanz, Buschkalzen-schwanz, Gurrenschwanz, Kannengekrăutig, Katzens-cliwanz; Katzcnkiigel; Milchkalzcnschwanz, Wiesen-kalzenschwanz, Zinngekrăutig, Zinnkraut; Scliaflhalm Ziekrokt. — Franc.: Pri-le. — Rus.: Hvoşei.
   Equisetum arvense L. — Coada calului Alte numiri: Barba sasului (259, 63, 433, 19, 133, 111, 455, 182, 545, 237, 154, 234, 412, 28 320, 291); Barba ursului (289, 115, 602, 433, 133, 163, 603, 385, 515, 184, 234, 597, 320, 291, 527, 601, 543); Bota calului,
Bota cucului   (Trans.,  indivizii fertili); Brădac  (456);
Brădişor (320, 259, 63, 433, 291, 154, 179); Brăduştean Brăduleţ, Coadă; Coada goală (Tg. Mureş); Coada iepei (154, 234, 237, 19); Coada mlnzului (184, 234, 320, 289, 433, 545, 185, 133, 141, 291); Coada şoplrlei (14); Codăic (184); Codlic  (Trans.,  289, 63,  291); Iarbă de   cositor
(19, 237, 234, 320, 289, 133, 152, 154, 151, 545, 257,291);
Mlnzoaică, Nodăţică (Munt.); Opinlici (102 Fălticeni);
Părul porcului (289, 602, 433, 163, 179, 19, 133, 182, 184, 234, 320, 545, 455, 291); Peria ursului (213, Trans, ind> vizii sterili); Perie ursească (indivizii sterili); Siruşliţă.
    Magh.: Csik6fark (Cluj); Fentofti (28, 237); Kanna mosâ (237); Kanna surlo (288); Kanna moso zsurl6 ; 1.6 fark fii (237, 36, 370, 28); Medveszakâl; Mczei zsurlâ (603, 530, 527); Sikârtalmos6fii; T61mos6 (237); Tzicn mos6 fii (36); Zsurlo fii (412). — Germ.: Acker-Schach-tclhalm (603, 226, 385); Acker-Kannenkraut (267); Kannenkraut (237,        411,   543, 370); Kassenschwcif,
Kassenzugel, Pferdeschwanz, RoQschwanz (237); Scha-chtelhalm (237, 543, 389, 201); Schafthalm (237, 389); Schafthen (237); Zinnkraut (226, 370, 389, 34). - Franc. : Prele des cliamps (421). — Rus.: Hvoşei polevoi (603, 873). — L’cr.: Screpen (201). — Caraşov.: Peperic.
    Mult folosită ca plantă medicinală.
    Equisetum fluvlatile L. (E. limosum L) — Pipirig (421, 845).
    Alle numiri: Peperig (59 Romuli-Năsăud).
    Equisetum hlemale L. — Pipirig (433, 473, 601)
    Alte numiri: Coadă; Iarbă de cositor (320); Piperig
(601); Pipirig de munte (603).
    Equisetum palustre L. — Barba ursului de bahne (291, 603 Bucov., 542)
    Alte numiri: Barba sasului (96 Beia); Barba ursului; Coada şoplrlei (103); De dlnsele (103 r. Iaşi).
    Sc foloseşte In medicina populară la boli de piept (96).
    Equisetum pratense Ehrli. — Coada calului de rituri (Teiuş), Luioane (603)
    Equisetum sllvntlciun L. — Coada calului (184, 291, 513, 574)
    Alle numiri: Barba sasului (154, 291); Brădac (456); Brădişor (184, 291); Barba ursului (291 Bucov.); Coada iepei (174); Coada mlnzului, Codlie; Iarbă dc cositor (184); înecătoarc (513 Munl.); Părul porcului (184, 291); Ruşinea ursului (603, 291 Predeal, 542).
    Magh.: Beka lâb.
    Equisetum telmateja Elirh. (E maximum Lam.) — Coada calului
    Alte numiri: Barba sasului (180, 291); Barba ursului (133); Brad (90); Brădac (651); Brădişor (470, 179, 320, 182, 289, 291); Codlic dc a mare (Săcădatc, jud. Sibiu); Părul porcului (603, 470, 320, 182, 179, 259, 291, 601).
    ERIGEROX I..
    Fam. Composilac
    Magh.: Kiillurojl. — Germ.: Bcrufkraut. — Rus.: Melkolepcslnic.
    Erl«eron acer I.. - Slelufe (35, 179, 289, 291, 320)
    Alte numiri: Bălrîniş (320); Bunghişor (35, 163, 291 (Bucov.); Cuşmuţă (291 Bucov.); Flori de toamnă (Slncel); Ochiul boului (35, 289, 291); Ochiul boului de clmp (320 179); Sleluţa şoricelului (161).
    Eri||cron alpinus L. — Ochiul boului, Stelufe (291)
    *  Er yeron cnnndensls I . — Bătrlnit}
    AUu numiri: Buruiană ac dalac (96 Boiţa); Buruiană de pete (103); Coada vacii (470, 63, 433, 320, 179, 163, 291); Coada hulpii; Coada lupului; Cruguliţă (411); Mălurică; Spirince (289, 320, 455, 133, 291); Spirincea (289, 170, 179, 291); Steluţă (289, 470, 366, 320, 179, 163 291); Sleluţa şoricelului (133); Slruţa mirelui (291 Bucov.) Şoricel (289, 63, 470. .'120, 179, 133, 163, 411, 291).
 ERl
ERY
  Magh.: Bctyâr k6r6 (526); Betyârk6ro kiillorojt (530). — Germ.: Altmann Kraut (363); Diirrkrautwurz
  (411); Jakobsblume, Măuseschwanz (411); Saumelk, Wilries Pfefferkraut (226). — Ucr.: Pcrclct (201).
  Erlgeron podollcus Boss. — Ochiul boului, Slelule (291)
  Erlgeron unMorus I.. — Bunghişor (328, 419) ERIOPHORUM L.
  Fam. Cyperaccac
  Magh.: Gyapjusâg ; Gyapjufii. — Germ.: 'NVollgras ; Mitzker. — Rus. :    Puşiţa
  Erlophorum angustifollum Honck (E. polystachion L.)
  —  Bumbăcariţă
  Alte numiri: Bumbac (320); Bumbac de clmp (19, 289, 145, 320, 237, 28, 291); Canaşei, Canaşe (Voşlăbeni, com. E. Pop); In de baltă (543); Lînărică (289, 145, 320, 179, 291); Lînăriţă (289, 148, 566, 291); Pipirig (434).
  Germ.: Wildc Baumwolle, Judenfeder (237); Woll-gras (843, 237); Flachs-Gras-, Quispel- Feber- Seiden-Flockenbiese (237). — Franc.: Linaigretle (291). Eriophorum latlfolium Hoppe — Bumbăcariţă Alte numiri: Bumbac de cimp (320, 291); Bumbăcel (103); Linariţă (201); Lînărică (291); Lînăriţă (320, 291). Magh.: Nyulacska (288). — Franc.: Linaigrette (291).
  —  Ucr.: Kloceanka (201).
  Eriophorum scbeuzeri Hoppc — Bumbăcariţă Alte numiri: Lînărică (291).
  Eriophorum vaginaluni L. — Bumbăcariţă (512)
  Alte numiri: Coada veveriţei (Trans.); Iarbă de rovină (Nucşoara, com. E. P o p).
  Alte numiri neidentificate specific: Fluluraş (127 Maram.), Coada miţei.
  ERITRICHIUM nanum Schrad. — Ochiul şarpelui
  Fam. Boraginaceae
  Alte numiri: Ochi de şarpe (291).
  Germ.: Himmelsherold. — Franc.: Oreille de souris.
  —  Rus.: Nezabudacinik (573).
  EftODIUM clcutarium (L.) L’H6rit. — Pliscul cucoarei Fam. Geraniaceae
  Alte numiri: Bănat (433); Ciocul berzei (259, 433); Clonţul cocostircului (103); Cucute (133, 161); Cumătră, Floarea vinului (433); Greghetin (259, 433,179, 320); Iarba şoarecului (96 Cetea); Muşcată, Muşcata vinului
  (433); Năprasnică (180); Pălăria cucului (433); Pliscul berzei (328); Pliscul cocorului (259, 320, 603, 601); Poala Sf. Mării (433); Priboi (289, 433, 179, 320, 27).
  Magh.: Biirok g6morr (603, 530, 526). — Germ. : Reiherschnabel (363, 201, 484). Knochengekrăutig (226);
  —  Rus.: Aistnik (573); Juravelnik (603). — Ucr.: Igolka (201).
  Sub aceleaşi nume se mai cunoaşte: E. ciconium (Jusl.) L’Hirit.
  EROPHILA verna (L.) Chevall. (Draba verna L.) — Flămtnzică
  Fam. Cruciferae
  Alte numiri: Foamete (320); Păştele (468 Bozovici); Urda ţărcii (201); Urda vacii (139, 320, 500).
  Magh.: Daravirâg (603, 530). — Germ.: Hungcrbliim-chen (484). — Rus.: Vesnianka vesenniaia (603, 573).
  —  Ucr.: Holoden (201).
  ERYXGIUM L.                      %
  Fam. Umbelliferae
    Magh. :   Iring6, Feher vagy k£ktovis. — Germ.:
Mănnertreu, Donardistel. — Franc.: Panicaut. — Rus. : Sinegolovnik.
    Eryngium eampestre L. — Scaiul dracului
    Alte numiri: Amărea (112); Buruiană mucedă (M-ţii Apuseni); Căruţa dracului; Ghimpe tâfălog (-111); Iarba măgarului (Banat); îndrăcită (320); Morcov de deal (jud. Galaţi); Rostogol (603); Scai ; Scai de cimp ; Scai mneriu (M-ţii Apuseni); Scai muced (36); Scai vînat (120, 411); Scaiul vintului (170, 179, 133, 141, 289, 320); Scai voinicesc (139, 320); Scăieţi (434); Scăiuş (133); Schin; Schin otrăvitor (14); Sperioasă (436. 99); Spin alb (412); Spinele dracului (237, 320); Spin de mucedă (96 Geoagiu, 605 M-ţi Apuseni); Spinţa dracului (370); Spinul dracului (179, 19, 237, 289, 133, 354, 28, 320); Spinul Sf. Mării (412); Spintl vintului (179, 319, 411, 277, 289, 320. 440); Sporiul casei; Tăvălici (468 Bozovici).
    Magh. : Feher hâtu tovis (412) ; Macska 16-vis (370) ; Mezei iringo (530,        603,  527) ; Ordog-
nadrag (237, 25); Tcivises fii koro (36). — Germ. şi săs.: Blokes (226); Bcckendistel (237); Blokedistel, Distel (226); Feldmannstreu (226, 237, 201, 603); Laubdislel
(411); Feldmannsfrau (484); Mannslreu (370,           411);
Mutterhanklich, MuUerhanklichdistel (226); Radendislel (237); Taubcndistel (226); WeiOes Klettchen (226); Ge-meine Mănnertreu (537). — Franc.: Panicaut, Chardon Roland (421, 436). — Rus.: Sinegolovnik polevoi (573, 603). — l'cr.: Pliden (201). — Caraşov.: Beli trn.
    Folosită in medicina populară contra durerilor de dinţi. Amintită in poezii şi credinţe populare.
    Eryngium niaritiniuni L. — Yilrigon (103, sudul Dobrogei)
    Folosită ca plantă medicinală, pectorală şi cardiacă.
    Eryngium planuin L. — Scai vinăl
    Alte numiri : Buruiană de cirtiţe (Racoviţă); Buruiana smeului (96, Făgăraş); Mărăcini (Turnu-Roşu, jud. 8ibiu); Scai albastru (433); Spinul vintului (320); Spin albastru (433); Spin vlnăt (602, 234, 603); Spin de mucedă (96 Geoagiu); Şipul vintului (201).
    Magh.: Kek iringo (541, 350, 603); Kekringo (Cluj); Kek tovis (237, 28); Szamâr tovis (541). — Germ. şi sus.: Mănnertreu (484), Blo Bickicher, Blakes, Blockdistel (226); Blaue Distel (226, 237); Dislelstaude, Dornendis-tel, Kichel, Blaues Klettchen (226), Marinekraidich, Blo Mitzker, Mutterhanklich, MuUerhanklichdistel, Pfer-dskichel, Schlipfgekrăutig, Wiesenklette, Wisnklăt. Blau-es Wispelchen, Witfrauendislel (226) — Ucr.: Senii holov-nec (201).
    Plantă medicinală, folosită contra tusei convulsive (96, 603).
    ERYSIMLM L.
    Fam. Cruciferae
    Magh.: Repcs^ny; Sărga viola (impropriu). — Germ.: Schottendotler. — Franc.: Yelar . — Rus.: Jeltuşnik-
    Erysimum repandum L. — Bărbuşoară (603)
    Alte numiri: Micsandră galbenă; Micsandrc sălbatice (603).
    Germ.: Scholtendolter (359, 454); Brach Schoterich (603); Goldkraut (222); Gcldkraut (226); Hederich (363 Mold.); Tausendguldengekrăutig, Tausendgiildenkraut (226).
    Erysimum silvestre (Cranlz) Scop. — Bărbuşoară (412
5 - c. eo
ERY
  66
 EUP
   Eryslmum wlttnianni Zaw. — Micsandre sălbatice (179, 289, 320, 603)
   Alte numiri: Bărbuşoară, Gălbinoasă (320).
   ER YTHRONILM dens-tnnis L. - Cocoşei
   Fam. L i 1 i a c e a e
   Alic numiri: Călugărei (127 Maramureş); Călugări (Ciglean, ji d. Sălaj, com. E. P o p); Cicibolă (66); Ciocul babei (Trans.); Cocorei (133, 179, 289, 500, 63, 488, 440, 320); Cocoşei clineşli (319); Dediţei (141); Dinlelc ciinelui (500. 411, 320, 133. 201); Dintele ochiului (411); Ghicitori (259 Pilcşli); Măseaua ciutei (328); Ruscuţc (133); Turcarelc (179, 289, 320).
   Magii.: Kakasmandiko (530); Kankuska (288); Tava-szika (389); Piros lavaszi (237); Piros tavaszika (28); Veres kakas virâg (237); Veres kanlos (28). — Germ. şi săs.: Ackerusel, lluiuls/.ahn (-111, 237, 389, 363, 201, 4K4); HahnenfuB, Hăhncben, Kockesch (226); Kockes-chbleam, Kockoschamandiko (226, 257): Kokoschtcher (2S7 după FuB, Fronius, Rcsscn, Schullerus, KrauQ); Kockesche, Kockoscheblam (226); Somimvadonis (411); Tschokănblam, Waldkeckeschker (226. 257); Zahnlilie (389). — Rus.: Sobacii zub (873). — l'cr.: Jalubok (201).
—   Caraşov.: Pclid.
   EUGENIA earyophyllnta Thunb. (Canjophijllus aroma-licus L.; numele valabil astăzi: Stjzijgiiim aromaticum (L.) Merr.ct Perry) — Cuişoare (mugurii Tlorali uscaţi, ca produs de import)
   Fam. Myrlaceac
   Alte numiri: Aromai (28); Caraboi (320).
   Magh.: Szegfiiszcgfa (365); Szegfiiszer (28); Szeg-fiiszerszâm (237). — Germ.: Gewiirznclke (543, 237, 257); Kirschmyrlhe (226); Schlangenschwanz (411); Gewiirznăgelein (237).
   EUONYMUS L.
   Fam. Celastraceae
   Magh.: Kecskerâgo; Papsiiveg. — Germ.: Spindel-baum, Pfaffenkappe): Pfaffenkiippchen. — Engl.: Spin-dle Irce. — Franc.: Fusain. — Rus.: Bercsklet.
   Euonymus europarus I..     — Salbă moale, Yoniceriu
   Alic numiri: Caprifoi (36); Clocuţă (120); Grujarcă (433); Lemn clincsc (289, 316, 320, 319, 455, 404, 234); Lemnul ciinelui (320, 19); Parastasul popii (434); Pomiţă dc slnger, Singer (412); Voinicar ; Yoiniceriu (320, 164).
   Magh.: Csikos kecskerâgo (114, 603, 530); Kecske râgo (237, 412, 235); Kecskerâgo fa (36); Kecskerâ-gofii (28). — Germ. şi săs.: Gemeiner Spindelbaum (226 114); Pfaffenkăppchen, Hainhiitchen (226); Kuropăi-scher Spindelbaum (603, 484); Belschnblam, Perlenblume Betschnholz, Betschcnstauden, Hartholz, Viereckiger Har-Iriegel, Hannenholz, Viereckiges Holz, Hiihnerkirsch-bauin, Hundsholunder, Hundsholz, Kiippelchenstrauch (226); Spielbaum (237); Spindelbaum (237, 201, 238); Katzenholz, Kriillbaum, Kriillholz, Maulholz, Moschen-holz, Perlenblume, Pfaffenholz, Pfaffenkăppel, Pfaffen-kăppclholz, Pfaffenkăppelslaudc (226). Fructul: Betsch, Giftige Blume, Bubapierl, Puppenperle, 1 Iennenkirsche, Holzkirschchen, Huinkirsch, Hundsdiirlilze, Hundshol-zkirschchen, Hundskirsche, Walt Kakanatschkcr, Kapu-ziner, Torichtes Kirschchen, Wilde K., Kriillchen, Ruit Laplicher, Role Bollchcn, Walachischcr Pfaffe, Pfaffen-kappe, Tschinnellclier (226), (vezi interpretarea lingvistică a aceslor numiri la H. Marzcll (257)). — L'cr.: Vercsled (201).
    Euonymus latlfolius (L.) Mill. — Salbă moale
    Alte numiri: Lemn ciinesc (190); Salbă (599); Salbă marc (543); Yerigariu, Voniceriu (133)'.
    Euonymus verrueosus Scop. — Lemn rtios, Salbă riioasă
    Alte numiri: Cerceii babei (163, 464, 259); Salbă moale; Voinicer.
    Germ.: Moschenholz: Măschnholz. Faffehurnholz (226).
    EUPATOHIUM eannablnum L. — Cincpioară: Ctnepa codrului
    Fam. Compositae
    Alle numiri: Canipoale (201); Clnepă de apă (370); Cinepa vrăghiei; Dobromnic, Dobronic, Dobrovnică, Dumbrojnic (190); Dumbravnic (161, 320, 133, 190); Iarbă dc Inlruiele (95 Runcul Salvei); Sburătoare (13); Smeoaică, Smeiţă (103).
    Magh.: Kender pakoca (365); Vizi kender (370, 389); Pakoca (389); S6dkender (530). — Germ.: Wasser-hanf (389); Hanfăhnlicher Wasserdost (226, 201); Gi-chgekrăutig, Gichtrebe (226); Leberklette (411); Wasser-doster (370); Wilder Hanf (226, 34, 363, 4f4). - Rus.: Poskonnik konopliovii, Sebaş (573). — L'cr.: Davnek (201).
    EUPII ORBIA L.
    Fam. Euphorbiaceac
    Magh.: Tejfii, Kulyatej. — Germ.: Wolfsmilch, Boses Gekrăulig, Goldkraut, Hundsgekrăulig, Hundsmilch, Pschemalichgkraidich, Saumclk, Saumilk (226); — Franc.: Fuphorbe. — Rus.: Moloceai.
    Euphorbia iimyydaloides L.. — Alior (96, 320, 603, 434)
    Alic numiri: Aior; Arior (320, 120, 436); Harcn; Laptele ciinelui; Laptele cucului de pădure (574).
    Magh.: Erdeitejfu (530); Erdei fiitej (603); Kutyan-yelviifii (237, 28). — Germ.: Rolcs Blăttchen, Fischgekrău-lig, Fischkraut, Milchgckrăutig, Spitzblăttclien, Wolfs-gekrăutig, Wolfskraut, Wolfsgekrăut (226); Wolfsmilch (226, 237); Wundenblătlchen (226); Wald-Wolfs-milch (603); Mandelblăltrigc Wolfsmilch (226, 484, 389).
—   Rus.: Molociai mindalevidnli (603, 573).
    Euphorbia an)|ula(a Jacq. — Laptele ciinelui (603, 133)
    Euphorbia ayraria M. B. — Laptele ciinelui (433), Alior (133)
    Euphorbia rnrniolica Jacq. — Lăptuca ciinelui (Vad, jud. Maramureş)
    Alle numiri: Alior (433); Laptele ciinelui (433, 542).
    Eupliorhia ryparissias L. — Alior, Laptele ciinelui
    Alte numiri: Aior (35, 190); Alcur, Alinor (190); Alion (190 Oltenia); Alior de cîmp (250); Alioriţă, Aribi (184); Aricu (jud. Timiş); Arior (289,          163,   190);
Buruiană de friguri (36, 190); Buruiană de negei (35, 180); Buruiană dc riie măgărească ; Buruiană măgărească (35, 110); Lapte broşlesc (Trans.); Laptele cucului (290 Munt., 184, 289, 273, 63, 35, 182, 455, 190); Laptele lupului (35, 190); Laur (456 Vemeşli, jud. Buzău); Lăptic (Pianul de jos, com. F. Pop); Liliuăr (Bucium-Şasa, com. E. Pop).
    Magh.: Farkaskulyatcj (365); Farkasfutej, Farkastej 474); Farkas tejfii (530); Kutyatej (288). — Germ. şi săs.: Wolfsmilch (226). Hundsblumc, Hundsgekrăulig Hundsmilch; Laptche kinesk (= lapte ciincsc), Milch-
 EUP
 EUP
blumc, Milchgekrăutig, Saumilch, Sterbcgekrăulig, War-zengekrăutig, Wolfsgekrăutig, Wolfskraut (226). — L’cr.: Pseka molociko (201). — Caraşov.: Mleka.
    Eupborbla esula L. — A tor, Laptele ciinelui
    Alte numiri: Alior (133, 433, 237, 28, 320); Buruiană dcTfccci (289, 318, 319, 237, 2 «, 320, 603); Arior (133, 320* Buruiană de rlie măgărească ; Buruiană măgăreascâ (319, 289, 163, 320, 257); Iarbă de negei (370); Laptele cucului.
    Magh.: Ebtejfu (36); Farkas tej (370); Kis sârfii (237, 235); Sârtejfur (530); Kutyatej (288). - Germ.: Wolfsmilch (238), Eselsmilch (237); Hundsmilch (235); Trufesmilch (237); Gemeine Wolfsmilch (389).
    Folosită In medicina populară contra negilor.
    Euphorbia gerardiana vezi E. seguieriana
    Euphorbla helioscopia L. — Alior, Laptele cucului
    Alte numiri: Aior (133, 179, 289, 234, 412, 366, 163, 320); Aleur (367); Areu (505, 344); Ariu (434); Arior (133, 179, 289, 500, 234, 320); Buruiană de friguri (133,
367,  259, 500, 63, 320); Buruiană de negei (133, 179, 289 63, 19, 234, 253, 120, 320); Buruiană măgărească (133,
179,  289, 63, 234); Iarbă de negei (370); Iarbă de rîie (319, 320); Laptele ciinelui (367, 455, 319, 19, 133, 179, 289, 433, 234, 28, 320); Laptele lupului (289 Trans., 63, 259, 237).
    Magh.: Ebtejfu (237); Farkastej (370); Kissârfiitej (412); Kutyatej (28, 237).
    *     Eupborbla latbyris L. — Buruiană de venin (99, 443, 446, 614)
    Alte numiri: Boabe de greaţă (434, Banat); Boabe de venin (Crişana, Oltenia); Iarbă lăptoasă (131); Pirule
(434).
    Magh.: Nagysâr ebtej, Repesztogyokdr (365); Tejc-fii (131). — Germ.: Spring-Wolfsmilch (257). — Franc.: Epurge (436).
    Cultivată la ţară ca plantă medicinală, cu acţiune purgativă drastică, contra bolilor biliare.
    *     Euphorbia marginala Pursh. — Floarea miresei (Olt.)
    Alte numiri: Floare boierească (Oltenia); Floare domnească) (Galaţi); Flori de cauciuc (Oltenia); Laptele ciinelui, Laptele lupului (600); Lalele (Olt.); Otravă (Munt.); Voalul miresei (161).
    Magh.: EzQst (Cluj); Farkaslevelu kutyatej (600). Germ. şi săs.: Bergsclinee (600); EdelweiC (226); Pizul-cherblam (226, de la românescul piţulă).
    Eupborbia myrsinites L. — Laptele ciinelui (492, 600)
    Euphorbia palustris L. — Arior de baltă (289, 325), Alior (456)
    Euphorbia pannoniea Host. — Laptele ciinelui (325, 433, 492), Alior (433)
    Euphorbia peplus L. — Laptele ciinelui (139) Euphorbia plalyphyllos L. — Laptele ciinelui Alte numiri: Arior (133); Buruiană de negei (289, 320, 319. 182); Buruiană de negi, Buruiană măgărească (133); Laptele cucului (182); Laptele lupului (133). Euphorbia polycbroma Kern. — Laptele ciinelui (406) Euphorbia salicifolia Host. — Alior (603, 433), Laptele ciinelui (3, 433)
    Euphorbia seguieriana Xcck. (E. gerardiana Jacq.) —
—     Alior (433), Laptele ciinelui (433), Laptele cucului (603)
    * Euphorbia splendens Bojer. — Alior roşu (Băile
1  Mai)
    Euphorbia stricta L. — Alior
    Alte numiri: Aior, Arior, Buruiană de riie măgărească, Laptele ciinelui, Laptele cucului.
    Euphorbia viiiosa W. et K. — Laptele cucului Euphorbia virgala W. et K. — Alior, Laptele ciinelui
(433), Laptele cucului (603)
    ELPIinASIA L.
    Fam. Scrophulariaceae
    Magh.: Szemfii, Szâlkacsâk; Szcmvidito. — Germ.: Augentrost. — Rus.: Oceanka.
    Euphrasia rostkoviana Hayne — Silur Alte numiri: Bureniţâ, Bureniţă albă (289); Burieniţă (289, 179, 320); Buruieniţă (2S9, 449); Buruieniţă albă (370); Buruiniţă (320); Buruniţă (289, 179); Dinţură (289, 179, 320); Dragostea fetei (289, 542); Floare de ochi (289); Mingăierea apelor (289, 179, 320).
    Euphrasia salisburgensis   Hoppe — Floarea mucezii
(66 Poşaga, jud. Alba)
    Euphrasia stricta Wolff — Silur Alte numiri: Bureniţă (320, 234, 319, 133, 289, 234); Bureniţă albă (320, 234, 319, 289); Burieniţă (289); Buruiană albă (320); Buruieniţă (320, 234, 289); Buruieniţă albă (19, 234, 354, 133, 370); Buruniţă (139, 320, 234, 133, 289, 120, 455); Buruniţă pentru durere de ochi; Dinţură (588, 289); Dragostea fetei (289); Floare de    ochi (19, 133, 237, 289, 234, 319,         588);  Ghinţură;
Mingăierea apelor (102, 133,   289, 370,         411); Studelniţă
(436).
    Magh.: Szemfii (370);      Szemvidito          fur (237, 28).
—     Germ.: Augentrost (237,  370, 267,         363).  — Franc.:
Casse-lunettes (411). — Ucr.: Cahaneţi (201).
    Folosită in medicina populară umană (dureri dc cap şi de stomac) şi veterinară .pentru vitele care „varsă singe”.
F
    FAUOI* YHLM Mill.
    Fam. Polvgonaceac
    Fagopyrum baldschuanicum vezi Polygonum baldsch.
    Fagopyrum convolvulus vezi Polygonum convolvulus
    Fagopyrum dumelorum vezi Polygonum dumetorum
    *     Fafiopyrum esculentum Moench (Polygonum fagopyrum L., Fagopyrum sagiltalum Gilib.) — Hrişcă
    Alle numiri: Hirişcă (28, 63, 118, 120, 237, 319, 412, Rişcă (63, 179, 289, 470); Tălarcă (179, 237, 289, 170).
    Magh.: Hajdina (412, 370); Hajdina pohânka (237); Haricska (370, 112, 28); Hâritska (237, 235); Karicska
(288); Koziinsegcs pohânka (603, 527); Poliânka (28,
365); Talârka (197, 237, 412). — Germ.: Buchweizen (257, 603, 201, 226, 235, 237, 370, 484); Ritschke (226); Haidenkorn (34, 235, 237); Harilsch (226). — Franc.: Renou6e Sarrasin (421). — Engl.: Buckwheat. — Rus.: Greciha posevnaia (573, 603); Talarka (Maram.). — L’cr. : Hrecika (261, 477).
    *     Fagopyrum fataricuiii (L.) Gărtn. (Polygonum tatari-cum L.) — Hrişcă tătărească
    Alle numiri: Grlu negru (366, 367); Hrişcă (366, 367, 566, 455); Hrişcă deasă (133); Hrişcă mare (319); Iarbă roşie lălărcască (161); Rişcă, Tărtăcuţă (133); Tătarcă (243).
    Magh.: Talâr pohânka (365, 603, 257); Talârka (527).
—  Germ.: Tatarischer Buchweizen (603). — Rus.: Greciha talarskaia (603, 573).
    FAGL’S sylvatiea L. — Fag
    Fam. Fagaceac
    Alle numiri: Buhaci (exemplare tinere, formind desişuri, 486 Siriu); Făgoaie (434).
    Magh.: Bikk (412); Bikkfa (28, 36, 235, 412); Biikk (412); Biikkfa (603). - Germ. şi săs.: Buche (226, 411); Bich, Bauch, Baoch, Păoch, Beuch (226); Buchbaum (363); Blulbuche, Bergbuche (499); Fruchtbuche, Gemeine Buche (226); Gemeine Rolhbuche (114, 235); Rotbuche (163, 226, 235, 603, 484); Samenbuche: Sim-bauch, Saumbuche, Siumbach, WeiGbuche (226). Fructul: Buchecker, Eckcrkeid (226). — Franc.: H6tre (114).
-  Engl.: Beech (114). - Rus.: Buk (603, 573). -Ucr.: Buk.
    FALCARIA sioides (Wib.) Ascli. (F. rivini Host) (numele valabil astăzi: F. vulgaris Bernh.) — Dornic (133, 179, 289, 320, 603, 526)
    Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Cosiţa secerii (363 Mold.); Limba şopirlei (14).
    Magh.: Sarlofii (603, 389, 526, 530). — Germ. şi săs. : Sicheldolde, Daszel (226); Gemeine Sichclmăhre (226, 603); Sichclgekrăutig, Săchclkraidich (226). — Franc.: Falcaire de Rivin (421). — Rus.: Rezak obiknovennii (573); Rczak poruceikovidnîi (603).
    FEKULAGO Koch
    Fam. Umbelliferae
    Ferulago gallienifera (Mill.) Koch. (F. nodiflora Scop., non L.) - Lopăfă (363 Mold.)
    Germ.: Seckcnkraut (363).
  Ferulago silvatica (Bess.) Rchb. — Mărar păsăresc (Teiuş, jud. Alba)
  FESTUCA L.
  Fam. Gramineae
  Magh.: Csenkesz. — Germ.: Schwingel. — Rus. : Ovseaniţa. — Ucr.: Costren.
  Festuca dryniela Mert. et Koch — Scradă (456 Siriu)
  Festuca ovina L. - Păiuş (118, 128, 133, 179, 289.
  319, 586)
  Alte numiri: Felică; Iarbă de munte (412); Lupăgea (320); Năgară (133); Păiş (28, 412); Păiuşcă ; Pârul porcului (163, 325).
  Magh.: Juh csenkesz (530); Juhperje (412). — Germ.: Schafschwingel, Scliweinsgaar (22). — Franc.: Poil de chicn (421).
  Festuea porcii Hack. — Păiş (148)
  Alte numiri: Păiş, Păişor, Păiuş (145).
  Festuea pseudovina Hack. — Păiuşcă (63, 179, 289,
  320, 439).
  Magh.: Sovâny cscnkesz (530).
  Festuea sulcata (Hack.) Nym. — Iarba calului (434)
  Alte numiri: Părul porcului (434).
  Magh.: Barâzdâs csenkesz (530). — Rus.: Tipciac (873). — Caraşov.: Svinescea.
  Festuea vaginatu \Y. el K. — Păiuş de nisipuri (Olt.)
  FICARIA verna Huds. (numele valabil astăzi: Ranun-culus ficaria L.) — Untişor, Grtuşor
  Fam. Ranunculaccae
  Alte numiri: Băşicuţa porcului (486 Olt.); Brinza vacii (496); Calce mică (133, 237, 289, 319, 320, 496, 455); Călcea mică (411); Ceairot (Dobrogea); Ciobotele cucului (320); Fetică (562); Grlnişor mărunt (Strehaia); Iarba rindunelui mici  (289,  455,         496); Salată de clmp (133,
  289, 319, 320,   496,  562); Salata cucului (Cirţişoara);
  Salata mielului (562); Salată mică (28); Salată nemţească (Arpaşu-de-Sus); Salată sălbatică (411); Sălăgea (133,
  180, 289, 320,   434,  496);        Sălăţe (120); Sălăţea (133,
  496); Sălăţele (127 Maram., 320); Sălăţică (63, 72, 118,
  434); Săliţie (320); Sălătuţă (Gădălin, jud. Cluj); Scălci mici (133); Scinteuţă galbenă (237, 289, 320); Untişorul vacii, Untul vacilor (496).
  Magh.: Galambsalâta, Kakuksalâla, Kereklevelii salâta Kereksalâta (587); Aranryal versengo (28, 237); Madâr salâta (578 Zălau); Salâta boglârka (530, 603); Salâta szirontâk (120); Sojâto (288); Szentgyorgyi salâta; Salâta (120). — Germ. şi            săs.: Scharbockskraut (226,
  237, 201, 484, 389, 603); Entensalat (226); Feigwarzcn-kraut (237); Feigwurz, Grassalat, Hinkelblume, Hinkel salat (226); Kleines Scholkraul (237); Kradderblam, Krotenblume, Krotensalat, Maarblume, Salatblumc (226); Schullcrsalat (226). — Engl.: Lesser celandine, Pilewort (444). — Rus.: Cistcak vesennii (873, 603) — Ucr. : Zaiacea salat (201).
  Folosită In medicina populară contra bolilor dc piele, scorbutului şi hemoroizilor.
  * FICUS carica L. — Smochin
  Fam. Moraccae
 FIL
 70
FRA
    Alte numiri: Acoperămlntul Maicii; Hic (Maced.); Smochin sălbatic (431); Smocve (Timocul sîrbcsc).
    Magh.: Fuge (412, 28); Fiigcfa (603, 368). - Germ. şi săs.: Feige (603); Feigcnbaum (412, 411); Fijcbum, Fejebum (287). — Rus.: Injir (422); Smokovniţa, Vinnaia iagoda, Figa (573). — Rut.: Smocovncţa, Figa (201).
—   Bulg.: Smokinca (601). — Caraşov.: Tmoka.
    FILAGO L.
    Fam. Composilae
    Filago nrvensis L. (Gnaphalinm arvense 'Willd. ) — Flo-coşele (179, 289, 320, 325, 542)
    Alte numiri: Albumcală, Caractei, Cenuşie, Firicică, Floarea pratului (320); Iarbă iiiuceclă ; Lînăriţă, Mucezca, Mucezeală, Mucezătoare, Mucczică (319); Muşeţel de pierit (13); Parpian; Semcnic (320); Siminoc, Simioc (320); Talpa miţei.
    Magh.: Gyapjas pend-szvirâg (539). — Germ.: Ackcr-fatlen, Schimmclkraut (389). — lius.: Jabnic paşennli (578).
    Filano germanica L. — Firicică (133, 163, 179, 289, 320, 325, 542)
    Alte numiri: Albumcală, Caractei, Cenuşie (133, 163, 179, 289, 320); Cenuşlic, F'iricca (141); Flocoşelc, I.înariţă 133, 141, 163, 179, 289, 320); Mucezea (163, 179, 289, (320); Mucezcală (133, 320, 179,259); Mucczică (133, 111, 163, 289, 320); Mucczător (133); Parpian, Siminoc, Talpa miţei.
    Magh.: Penăszvirâg (530). — Germ.: Schimmelkraul (257). — Rus.: Jabnik (873).
    Filago minima (S.) Pers. — Ochişoară (320)
    Alte numiri: Mucezeală (319); Semcnic, Siminoc (320). FILIPEXDLLA Mill.
    Fam. Rosaceae
    Fillpendula vulgarls Moench (F. hexa petala Gilib., Spiraea Filipendula L.) — Aglică
    Alte numiri: Aglice (163); Aglici (163, 179, 184, 190, 289, 291); Agliş (163, 190); Agrice (163, 190, 195); Anglică (190); Balabon (184); Barba caprei (133, 163, 184, 291,
319); Cîrtiţe (96); Coada mielului (434); Ferecă albă (133, 184, 289, 291); Ferece albă (19, 237) ; Feregea albă (412); Ferice (133, 139, 184, 289, 291, 319); Ferigc albe (Trans., 133, 181. 289. 291); Fcrigca (163, 184, 291); Ferigea albă (163, 184, 291, 492); Fcriţe (354); Fericea (470); Firigea (179, 289); Firigea albă (179, 289); Floarea soarelui de cimp (133, 1G3, 184, 289, 291, 319); Iarba culorilor (433); Iarbă neagră (412); Iglice (190, 195); Mărgăritar (434); Mărcuţele (103); Oglică (190, 195, 470); Oglicc (133, 154, 190, 195, 289, 291); Smeoaic (456 Siriu); Taulă (133); Teişor (133, 141, 163, 184, 190, 282, 291); Tetrici albe (25); Turiţă albă (384).
    Magh.: Gyalogorodgborda, Koloncos legyezofii (603); Koloncos bajnoc (530); Varju inogyoro(237); Varju mogyo-r6fii (412). — Germ. şi săs.: Knolliger Spierstrauch (201); Roter Steinbrech (237); Schafblume (257); Schăfblem-chen (257, 484, laFuD, Fronius, Schuster); Knolliges MădesuO (421, 226); Mădesiifl (226, 484); Wie-senkonigin, Gelbe Blume, Dreimal-in-einer-Nacht, Essig-blume, Hirse, Hirsch, Hirseblume, Langstieligc Moschen-hirse, I.unkslilich Maschhirsch, Vogclhirse, Vegelliirsch (226). - Engl.: Dropwort (444). - Rus. : Labaznik (573, 503). - L'cr.: Balaban (201). - Bulg.: Aglika (601).
—   Sirbo-cr.: Jaglika (601, 195). - Turc.: Aglek (195).
—   Caraşov.: KrcSet.
    Se foloseşte In medicina populară contra cczemclor. Filipendula ulinnria (L.) Maxim (Spiraea ulmaria L.) — Crefuşeă.
    Alte numiri: Aglică (133); Aglice (517); Barba caprei (19, 28, 36, 237, 277, 259, 291, 319, 354, 602, 500, 433); Borş (127 Maram.); Caprifoaie (179, 289, 470, 433, 585); Pepenică (103); Răcuşor (99 Nereju, 436); Slntlnică (291, 257, 433); Taulă (Munt., 289, 133, 602, 433); Teişor (133, 190).
    Magh.: Borvirâg, Kecskeszakâlfii (36); Legyezo baj-noca; R6ti legyezâ (28, 237); R6ti legyezofii (603); Tund6r furt, Vercs korontâ. - Germ.: Echtes MădesuO (603); GciObart, GeiOfuO, Johannis-GeiD, Weiscnwebel (237). — Franc.: Reinc des prăs (421). — Rus.: Labaznik viazolistii (603, 573).
    Ff.MBRIST YLIS annua (AII.) R. ct Sch. - Pipirig mărunt (Sulina)
    * FOEXICULLM vulgare Mill. - Molură F'am. U mbellifcrac
    Alte numiri: Anason (179, 289, 320, 360, 470, 433, 557); Anason dulce (585); Anason marc (179, 277, 289, 320, 602, 585); Anason nemţesc (35, 133, 234, 433) ;Ani-son dulce (35, 63, 161, 163, 234, 289, 320, 360, 500); Anus (425 Mold., Dclcni); Baden (433); Basamac; Chi-min dulce (35, 320, 411); Chimeon (433); Chimion (36, 322, 603, 433, 599); Chimion de grădină dulce (133); Cumin (36); Fenhicl (Sebeş, jud. Alba); Fcniccl (602); Fincan (411); Fincen (289, 412); Finchil, Fincăl (602); Hanos; Hanus (35, 239, 289, 385); Marariu de casă (201); Mărar dulce (118); Mălură (139); Molotră (433); Molo-tru (19, 28, 63, 128, 133, 237, 273, 289, 320, 354, 370, 433, 412, 463); Secărea (38, 63, 179, 289, 320, 470); Secară dulce (133); Secărea de grădină (19, 35, 133, 243, 289,
 319, 320, 360, 500); Toaie (387).
    Magh.: fides komăny (603, 412, 530); Anis (Cluj); Kerti kom£ny (322, 412). — Germ.: Fenchcl (34, 226, 363, 411); Gcmeiner Fenchel (201, 226, 385, 603). - Franc. Fenouil (322). —Engl. :Fennel. — L’cr. -.Vlosshii Krop (201).
 —    Bulg.: Kopăr (Dobrogea). — Caraşov.: Padian.
    * FOI1S YTHIA Vahl. - Clopoţel galben (464)
    Fam. 01 e a c e a e
    Magh.: Aranyeso (Cluj). Germ.: Goldregen.
    La noi se cunosc speciile: F. suspensa (Thunb.) Valii.,
 F.   viridissima Lindl. şi F. intermedia Zab. ( = suspensa x viridissima), cu mai multe varietăţi horticole. FRAGARIA L.
    Fam. Rosaceae
    Fragaria moschata Duch. (/•’. elalior Ehrh.) — Căpşuni
    Alte numiri: Căpşuni de grădină (523); Fragă (320); Fragi (179, 289, 433); Fragi de grădină (523); Fragi de cîmp (433); Pomniţe (Trans., 127 Maram., 320).
    Magh.: Fut6eper, Oltotteper (587 Zalău); Kerlieper (587); Kerti szamdca (603,         527, 530); Magasszâru
 szam6ca, Moszkusz szamâca, Szam6ca. — Germ.: Gartencrdbeere (201); Zimmt-Erdbeere (603,               389).
 —    Rus.: Zcmlianika muskusnaia (603); Klubnikâ (573, 477). — L’cr.: Klubncka, Iahoda (201).
    Fragaria vesca L — Fragi
    Alle numiri: Afrangc (190 Maced.); Buruiană de fragi (237); Căpşuni; Frag (148, 190, 273, 473, 601); Fragi
 FRA
 71
 FUM
de clmp (601); Fragă (35, 71, 73, 115, 139, 115, 201, 237, 320, 366, 585, 486); Fragele (190); Fragi dc pădure (19,385, 63, 163, 259, 320, 603. 602, 584); Fragi iepureşti (35, 63, 133, 163, 179, 289, 470);                     sălbăticit
(319); Fran/ă (35); Pomiţă (133, 163, 602, 500) f Pomniţâ (Trans. 259 320, 426); Yărăguţe (jud. Maramureş).*’ Magh.: Balmica ; Eper (412 36); Eperj (412,28.16); Eperfii (237.370); Frdei eper; Erdei szamoca 378, 603, 527,530); Foldi eperj (237): Foldi eper, Szamoca (587).
—   Germ.: Buscherdbeerc (226); E.dbecrc (226,237,363, 484); Erdbeerkraut (370,237); Frasch (de la românescul fragi); Gemeine Erdbcerc (226); Waldcrdbeerc (31,201, 226,389,603). — Engl.: Wocd strawbery. — Rus.: Zemlca-nika lesnaia (603,573,477-). — L'cr.: Sunuţa (201).
    Fragnria viridis Ducii. (F. collina Elirli.) — Căpşuni Alle numiri: Caprină, Caproană, Căpşună marc (412); Căpşune (127, 133); Căpşun de clmp (592); Căpşun dc deal (161); Căpşun de pădure (592); Fragă de pădure (412); Fragi (179, 320, 433); Fragi dc cîinp (19, 133, 603, 433); Frăguţe; Pomiţclc.
    Magh.: Csattogo (587); Csallogo szamoca (603, 530, 527); Kapsa (288); Szamoca (412); Szimolca (112).
—   Germ. şi săs.: Grascrdbcere ; Katzcncrdbeere ; Kapl-schun (226); Kancher; Knackelcrdbeere (226); Kncckel-beere (389, 603); Krauterdbeere (226); Wicsencrdbccrc (34). — Rus.: Zcmlianika zelionaia (603, 573); Zemlca-nika poluniţa (573). — Caraşov.: Jagodicica.
    Utilizată in medicina populară contra durerilor stomacale şi pentru vindecarea muşcăturilor dc cline. Frangula alnus vezi Rhamnus frangula FRAXINUS L.
    Fam. O 1 e a c e a e Fraxinus excelslor L. — Frasin
    Alte numiri: Fracşln (426); Frapsin (35, 163, 290, 464); Frapţin (Beiuş); Frapţin (Ban.); Frasen (19, 28, 267, 320); Frasin (35, 163, 290, 602, 428, 464, 315); Frăpţinel (M-ţii Semenic); Iesic, Iasig (190 Istria).
    Magh.: Korisfa (389, 530); Koris (527). - Germ.: Buchesche (411); Esche (411, 359, 34). — Franc.: Frcne
(429). — Engl.: Ash (559). — Rus.: Iascn (573).
    în medicina populară se foloseşte contra icterului, a pietrelor la rinichi, a reumatismului, gutei şi a ciumii cailor.
    Fraxinus holotricha Koehne (F. pallisae W’illm.)
—   Frasin (440)
    Fraxinus omus L. — Mojdrean Alte numiri: Frasin (286); Frasin de munte (63, 179, 289, 290, 320, 366, 470, 433); Frasin negru (Mold.); Frasin urm (161); Frasin (Ban.); Frasin urm (363 Mold.); Frăsiniţă (114 Ban.); Galeş; Moşdrean (114, 470); Urm (63, 133, 179, 259, 320, 500); Um (19, 190).
    Magh.: Vad kOris (412); Virâgos kârisfa (114); Manna-k<5ris (257); Virâgos koris (527). — Germ.: Blumenesche (114). — Franc.: Frâne fleuri (421); Frâne a fleurs (114). — Engl.: Flowering ash (14).
    Fraxinus oxycarpa* Willd. — Frasin (87, 440), Frăsi-nică (601)
    *     Recent s-a dovedit că numele legitim este F. angusli-folia Vahl., care la noi este reprezentat prin ssp. pannonica So6 et Simon.
    FRITILLARIA L.
    Fam. L i 1 i a c e a e
    *      Fritillaria imperlalis L. — Lalea peslrilă (62, 289, 325, 492)
    Alte numiri: Barba împăratului (190, 572 Olt.); Ccrccluş. Ciucurei (Olt.); Coroană, Coroana împăratului (320); Coroană împărătească (161, 273); Crin mărmurit
 (412); Lalea (179, 289, 320); Mireasă (Ban.).
    Magh.: Hatkotu (412); Csâszârkorona. — Germ. şi săs.: Kaiscrkrone ; TanggcUcher (226). — Rus.: Riabcik ţarskii (573). — Caraşov.: Carka kuna.
    Fritillaria mcleayris L. — Iiibilică (133, 257, 325, 389, 446)
    Alte numiri: Bibilic (161); I.alca (289); Laica pestriţă (71, 257, 259); Oul nagiţului (133).
    Magh.: Kockâs lilion (Koluliliom). — Germ. şi săs.: Schaclibrctt-tulpe (363, 151); Kibitzei (389); Gemeine Schachblumc (226); Tulpc, Tolupin (226, 257).
    Fritillaria orienlulis Adam (/•’. tcnella M. B. ; F. dege-niana J. Wagn. ; F. montana Hoppc) — Lalea pestriţă (71, 163, 179, 180, 289, 320, 389)
    Alic numiri: Căldăruşc (j d. Braşov): Laica (133.289).
    Magh.: Kclcli kockâs liliom. — Germ.: Herrgotls-scliiilichcn (227 Sighişoara); Zarlc Schachblumc; Herr-gottsschiigclchcn (389). — Rus.: Reabcik gornli (573).
    *  FLCIISIA L.
    Fam. Onagraccae
    *  Fuclisia eoocinea Ait. — Cerceluşi (65, 426)
    Alte numiri: Acaţi (sudul Trans.); Cănăcei ; Cănăcel (65); Ccrcei, Ccrccl; Ccrccluţ (Olt.); Ciucurei (65); Clopoţei (434); Focic (Gilău); Giorgioale (468 Bozovici); Mireasă (Olt.).
    *  Fuchsia hybrida Voss — Cerceluşi
    Alte numiri: Ciucurei (61); Ccrcci, Cercel (600); Clopoţei ; Podoaba ferestrelor (601).
    Se mai cultivă la noi F. magellanica Lam., F. fulgens Mocino et Sessc, F. boliviana Carr., cu aceleaşi numiri populare.
    FUMARIA L.
    Fam. Papavcraccae
    Fumaria officinalis L. — Fumăriiă
    Alte numiri: Corcodan (120); Curcodană (180); Fierea pămlntului (273); Fumărică (35, 133, 163, 190, 234, 289, 320, 412, 411); Fumul pămlntului (19, 35, 133, 163, 190, 320, 354, 370); Guşa porumbului (412); Iarbă de curcă (19, 28, 35, 63, 133, 163, 180, 190, 320, 237,289, 534, 366, 543); Iarba fumului (36); Sactere (428); Săftă-rea (35, 133, 320); Safterea (63, 190, 289, 320); Saftlră (150, 320); Sălfărea; Săftină (201); Saftire (139); Scf-terea (35, 163, 234, 259, 588).
    Magh.: Epefu (412); Fcildfusftu (28, 36, 237, 370); Orvosi fiistike (603); Kozonslgcs fiistike (530). — Germ. : Alprauch (237); Erdrauch (34, 201, 237, 370, 543, 428, 411). — Rus.: Dlmeanka (603, 573).
    întrebuinţată ca plantă medicinală contra bolilor de piele, stomac şi splină (603).
    Fumaria sclileiclieri Soy.-Willcmct. — Fumărifă (603)
    Alte numiri : Cel perit (74, 75); Sludeniţă (13).
    Alte specii, cu aceleaşi numiri populare: F. parvi-flora Lam., F. roslellala Knaf, F. vailantii Lois.
G
    GAGEA Salisb.
    Fam. L i 1 i a c e a c
    Gagea arvensls (Pers.) Dum. — Scînteulă (63, 148, 163, 289, 320)
    Alte numiri: Brumărca (148); Ceapa ciorii (257, 29, 325); Scălci mici (133); Scînteiuţă (133, 148).
    Magh.: Tyuktar£j (530). - Rus.: Gusinliluk (573). Gagea lutea (L.) Kcr.-Gawl. (G. silvatica (Pers.) Loud.)
-     Laptele păsării (163, 179, 289, 320)
    Alte numiri: Floare veselă (163); Plisc păsăresc (319, 320).
    Magh.: Fiivirâg (288); Tyuklar^j (530). — Germ. şi săs.: Goldstern (226); Gilbstern (484); Gclbes Krăhen-fuGchen ; Gelbes Krăhenrchchen ; Grasblume, Grasblaum ; Komblume; Krăhenzwiebel ; Wilde Hyazinthc; Walt Harzintche ; Sternblumchen (226); Acker Gilbstern (389); Acker Goldstern (257); Karaboi (de la românescul Cara-boi, 299, 364); Zirrcblămchen (257).
    Gagea pratensis (Pers.) Dum. — Ceapa ciorii Alte numiri: Sclnteuţă (320).
    Magh.: Tyiiktarăj (530). — Germ.: Herbstzeil (411); Gilbstern (389). — Rus.: Guinli luk lugovoi (573).
    * GAILLARDIA Foug.
    Fam. Compositae
    * Gaillardia arlstata Pursh var. grandiflora Pursh
-     Fluturei (65)
    Alte numiri: Ochii băieţelului (428 Deleni, jud. Iaşi); Ochii cavalerului (425 Albeşti, jud. Vaslui); Steluţă (65).
    * Gaillardia hlspida Hort. — Stelufă (Blaj)
    Magh.: Kossuthvirâg (Cluj). — Bulg.: Aniuşa nahladi
(Vllcov).
    * Gaillardia picta Don. — Fluturei (492, 527)
    Alte numiri: Ceasornic (Bucureşti); Coarde (600);
Cocarde (492).
    Magh.: Papagâj ; Kohârka virâg (600). — Germ.: Bărenăugelchen ; Gardedame ; Gardidam ; Kaiscrbart; Kokardenblume ; Licbldich (Liptich); Sonnenblumchen ; Stohblume; Tiirkischc Năgclblume (226).           — Engl.:
Blanket flower (600).
    *    Gaillardia pulchella Foug. (G. hybrida Hort.) — Fluturei (221, 379, 387, 492)
    Alte numiri: Ceasornic (Bucureşti); Fluturaş ; Margarete (Munt.); Ochii băieţelului (42 i Dele ii. jud. laşi); Ochii cavalerului (425 Albeşti, jud. Vaslui); Margarete galbene (492).
    GALANTHUS nivalis L. - Ghiocei Fam. Amaryllidaceae
    Alte numiri: Aişoară (163); Aişor (289, 19, 133, 163, 320, 190); Aiuşoară; Aiuşor (163); Clocoţăi de omăt 363 Mold.); Clopoţei (289, 500, 63, 133, 179, 163, 320); Clopoţei albi (127 Maram.); Clopeţi de primăvară (319); Coconei (289, 190, 161, 133, 179, 141, 163, 320); Ghiocei de ghioc (259, 179, 320); Gheocei mici (289, 273, 500, 179, 133, 320); Ghiocei mici (198, 246); Ghilicei (190); Ghiligei (180 Trans.); Ghioci (320); Ghiorele (163); Gioare (190); Gioarele (289); Giorelc (320); Luşte (190); Primăvăruţă (190, 366, 367); Primăveriţă (320, 289, 63, 411, 133, 201); Usturoiţă (163).
    Magh.: Gy6cavirâg (288); Hovirâg (28, 237, 600),
—   Germ. şi săs.: Schneeglockcfren (226, 411, 543, 201, 363); Glockchen (600); Glockelchen; Waisz (weiO) Ke-keschker; Glockenblume; Marienzăhnchen ; Mărzglock-chen ; Pipz-, Pir-, Pitzblam ; Schneeblumchen ; Schneef-locke (226); Waissgebbel; Wintertorichte ; Zettel- blumchen (226). — Franc.: Perceneigc (600). — Engl.: Snowdrop
(600). — Rus.: Voiasisjnik (600). — L’cr.: Snijnoţvet (201). — Caraşov.: Nopolak.
    Amintită In poezia populară.
    GALEGA officinalls L. — Ciumurea Fam. Leguminosac
    Alte numiri: Bican dc pădure (163 Slncel. jud. Harghita); Bobiţel ; Ciumar (320); Ciumarc (320, 433, 319); Ciumărc (320, 319); Iarba ciumei (320, 35, 289, 602, 433, 455, 163, 133, 190, 287); Scrintitoare (320, 289, 602, 470, 358, 163, 179, 603, 45); Unghia găii (1).
    Magh.: Kecskcrula (603, 530); Pcstisolofii; Eboldal.
—   Germ.: GeiQraute (603, 385, 363, 454); Jahrmarkl-
blume (226, 257). — Rus.:        Kozlialnik  aptecinli (573).
—   l'cr.: Pulovca (201).
    GALEOBDOLON luleum Hiuls. (numele valabil astăzi: Lamium galeobdolon (L.) Nath.) — Gulbinilă (63, 133, 289, 319)
    Fam. Labiatae
    Alte numiri: Gălbcniţă (180, 190); Sugcl galben (601, 289, 574, 63); Urzică moartă (133. 412); Urzică moartă galbenă (513); Urzică galbenă (190, 500); Zebrea (127 Maram.).
    Magh.: Arvacsalân (412); Sârga ârvacsalân (530).
—   Germ.: Goldnessel (226, 389); Waldnesscl (226, 363). Schnurrchen; Briihnessel (226). — Franc.: Ortie jaune (421). — Rus.: Zelenciuk jioltli (573).
    GALEOPSIS L.
    Fam. Labiatae Galeopsis ladanum L. — Tapoşnic Alte numiri: Balbisă (163, 180); Chipul miţei (179, 259, 320); Cincpiştă (66 Turda); Faţa miţei (320, 259, 133); Tapaşnic (325); Tăpoşnic (601); Zcabră (179, 133, 289, 320); Zebre (320).                     ——
    Magh.: Piros kandcrkcfii (530). — Germ.: Ackcrhohl-zahn (226, 257, 389, 484); Dann-Nessel; Natternblumc (226); Hohlzahn (363). — Rus.: Pikulnik ladannikovii; Medunka (573).
    Galeopsis pubescens Bess. — Zabru (Trans.)
    Alte numiri: Urzică moartă (Rucăr).
    Galeopsis speciosa Mill. (G. grandiflora (L.) Mill.)
—   Cinepiţă (45)
    Alte numiri: Cinepeiţă (Cacova Ierii); Faţa miţei (363 Mold.); Zeabră (163); Zabră (Trans.).
    Galeopsis tetrahit L. — Lungurică (Bucov., 163, 289, 325, 574, 542)
    Alte numiri: Cinepiţă (la moţi, jud. Cluj); Faţa miţei; Tapoşnic; Urzică moartă pădureaţă; Urzică pădurcaţâ (133); Zebre (320); Zebrea (nordul Trans.).
 GAL
 74
GAL
   Magh.: Tarka kenderkefii (530). — Germ. şi săs.: Bienenkraut; Dannekraut; Danncsscl, Danneslel; Ge-meiner Hohlzahn (226); Grofler Hohlzahn (389, 484).
—  Rus.: Pikulnik jabrei (573).
   GALINSOGA R. et P.
   Fam. Compositac
   Galinsoga parvlflora Cav. (G. quinqueradiata R. ct P.)
—  Busuioc sălbatic (434)
   Alte numiri: Ardei sălbatic (B u j.* jud. Bihor); Buruiana câtanelor (B u j. jud. Bistriţa-Năsăud); Buruiana sărăciei (Ocoliş, jud. Alba); Buruiană nemţească (Ru-căr, 425 jud. Huned., B u j. Slngeorz-Băi); Buruiană rea (B u j.. jud. Suceava); Buruiană rea şi lipicioasă (Mold.); Buruiană ca ardeica (Timişoara); Buruiană creaţă (Mold.); Buruiana viermilor (434, B u j. Cluj); Busuioacă (66 Zla-tna, 204, Trans., B u j. Crişana şi jud. Prahova); Busu-ioccasă (jud. Cluj); Busuioccască (201 Trans., B u j. jud. Cluj); Busuioc de clmp (127 Maram.); Busuioc pentru porci (jud. Huned.); Busuioc dc cucuruz (Şugag, jud. Alba); Busuioc nebun (102, 434, B u j. Bogdăncşli, jud. Maramureş) ; Busuiocul dracului (434 Buc., 410, B u j. jud. Suceava); şi jud. Bacău); Busuiocel (102); Franţ (Lunca Ilvci); Gălbinioară (B u j. Supuru de Sus, jud. Salu-Marc); Iarba câtanelor (B u j.); Iarbă cătuncască ; Iarba porcului (B u j. Cluj); Iarba sărăciei (jud. Cluj); Năsturei (Buj.); Ochiul găinii (B u j. Crişana); Rlie (Buj. jud. Xeainţ); Rlie rusească (102 Slătioara, jud. Suceava); Rlia pămlntului (Buj. Grumăzeşti, jud. Neamţ); Ro-colnă (Buj. Bucureşti); Rocoină grasă (Buj. Năsăud); Sărăcie (B u j. Vinerea, jud. Hunedoara); Slăbănog (B u j. Tg. Jiu); Slobonog (Trans., 127 Maram.); Spernică (B u j. Supuru de Sus); Strugurei (Buc.); Ureşchiţă (B u j. Banal).
   Magh.: Gombvirăg (526); Kicsiny gombvirâg (530).
—  Germ. şi săs.:      Găngelkraut (484); Knopfkraut;
Bienenkraut; Franzosenkraut; Gartenpcst; Gekrăutig ; a) Amerikanisches G., b) Bukarester G., c) Deutsches G., d) Frisches D., e) Italicnischcs G., f) Neues G., g) Schuste-risches G., h) Torichles G., i) Unnutzes G., j) Walachisch-lănder G., k) Wascharhăller G., 1) WeiOes G., m) Zaipner G. n) Zigeunerisches G. ; Grabcngekrăutig; Hungerblume ; Hungergekrăutig; Hungcrkraut; Amerikanische Klec-seide; Kriegsgekraut; Kricgsgekrăutig; I.obodye (după 1. română); Neumodegekrăutig ; Pflanzenpesl; Prasilich-gekraidich ; Pfefferenengekrăul; Schustergekrăutig, Serne ; Teufelsgekrăutig ; Teufelskraut ; Wassergekrăutig ; Zapp-gekraidich ; Zirkusgekrăutig (226). — Caraşov.: Pcpriâika.
   Galinsoga quadriradlata R. et P. (G. aristulata Bickn., G. caracasana (DC.) Schultz; numele valabil astăzi: G. ciliata (Raf.) Blakc) — Busuioc de clmp (426 M-ţii Apuseni)
   Alte numiri: Blsliocul cimpului (426 Ccrtcze jud. Maram.); Bosioacă ; Busioacă ; Busuioacă (456); Busuioc sălbatic (426 Certeze, Băile Victoria); Răcovină, Re-corină, Rocoină (426 Certeze).
   Magh.: Paprikafu (Băile Victoria).
    *      Buj. = numiri comunicate dc G. Bujoreanu şi colab. (Natura XIV, 1962, p. 17) şi referitoare la Galinsoga, fără precizarea speciei.
   GALILM L.
   Fam. Rubiaceae
   Magh.: Galaj. — Germ.: Labkraut. — Rus.: Podma-rennik.
   Gallum aparlne L. — Lipicioasă (98, 179, 289, 320)
   Alte numiri: Asprişoară (411, 320, 2 9, 201); Clinii babei (102); Comăţel (289, 320, 180); Iarba faptului (433); Iarbă lipitoare (36); Lene (Crişana); Lichitoare; Lichiciu (99 Xereju); Lipici (179,       320, 289, Munt.);
Lipitoare (127 Maram.); Scai mărunt (289, 180, 319,
601, 148, 320, 133, 19, 234, 366); Turită (320).
   Magh.: Ragados galaj (530, 826); Ragadâly (237, 28,
288); Ragadanls (237); Ragadâ fii (36). — Germ.: Klct-terndes Labkraut; Kleber (226); Klimmendes Labkraut (389, 484); Gekleber; Zittriges Gekrăutig; Geziser; Gczitlcr (226); Klcberkraut (411, 237); Klebergekrăutig; Klebgekrăutig; Klettchen ; Klibsblumc ; Klibsgekrăutig (226); Rcim (226); Rabelsame (237); Schleppanhinge-krăulig; Zigeuncrlaus; Ziser; Zitler; Zittergckrăutig (226). - I'ranc.: Gratteron (436); (436); Gaillot grat-teron (421). — Rus.:          Podmarcnnik ţepkii, Lepciţa
(573). — Ucr.: Mokreţ (201). — Caraşov.: Polepkovat.
   Se foloseşte In credinţe populare (fetele sc Încing cu plantele, ca să sc uite feciorii la ele).
   Gallum cruciuln (L.) Scop. (numele valabil astăzi: Cruciata chersonensis (Willd.) Ivhrcndorf) — Smtntlnică (163, 289, 601, 542 Trans.)
   Alte numiri: Buruiene dc roce (103 jud. Succava); Iarba crucii (36); Slnzucnc (320).
   Magh.: Keresztes galaj (530); Keresztcsfii (36).
—    Germ.: Gelbe Johannisblumc; Klibsgekrăutig (226).
   Galium flavcscens Borb. (G. flavicans Borb., G. ochro-leucum Kit., G. marisense Simk.). — Stnziene gălbenii (Alba-Iulia)
   Gallum mollugo L. — Stnziene (98, 179, 320)
   Alte numiri: Drăgaică (179, 289, 320); Peteala reginei (103 Iaşi); Slnzicne (128, 179, 289); Sinzănie (179, 259); Slnzenic albă (161); Slnziană albă (601); Slnlicnc albe (363 Bacău).
   Magh.: Felâllo galaj; Kozonsdges galaj (530). — Germ.: Gemcines Labkraut; Gczitter; Joliannisgckrăutig; Johan-nisgurtel; Johanniskraut; Kleber; Klebergekrăutig ;Lie-besgekrăutig (226); WeiOes Labkraut (201). — Rut.: Cosmatrava (201).
   Sc foloseşte In farmacie (tulpina Înflorită), In medicina populară contra bolilor lumeşti, precum şi In diferite credinţe populare.
   Gallum purpureum L. — Stnziene roşii (320)
   Alte numiri: Stnziene roşii sălbatice (133); Slnzuiană roşie (19).
   Gallum rotundlfollum L. — Stnziene (320)
   Alle numiri: Floarea Sf. Ion (320); Răcuină (Olt.); Simzucne ; Sinjuene ; Slnzuiene (320).
   Gallum rubloldes L. — Stnziene rodie (363 Piatra Neamţ, M-rile Neamţului, Văratec, Agapia)
   Rădăcinile se folosesc pentru vopsit.
   Gallum schultesli Vest — Cucută de pădure (Bucov., 1G3, 289, 290, 325, 601, 542)
   Alte numiri: Cucută (433); Sămcuţă (290 Bucov.); Slmcuţă; Slnzicne de pădure (26).
GAL
 75
 GEN
    Gallum verum L. — Sinziene, Drăgaică
    Alte numiri: Floarea lui Slntion (319, 19); Floarea lui Sflntul Ion (289, 500, 63, 163, 320, 412, 133, 190); închcgăloarc ; Samzieni (234); Sănjene (237); Sânziene ; Slmziene (289, 234, 118, 500, 63, 433, 3, 193, 366, 601, 179); Slmziene galbene (289, 433); Slmianâ (601); Sln-juane (289, 163, 133, 190); Slnjuanc galbene (319, 3); Slnzene (289); Slnzenie (289, 433, 320, 179); Sinziene galbene (320, 542, 325, 246); Slnzuienc (Trans. 289, 63, 289, 133, 190); Smlntlnică (436).
    Magh.: Kâsa fii (237, 28) ; 0116 fii; Sz. Antal virâga (228); Tavaszi galaj; Tejolt6galaj (830). — Germ. şi săs.: Gelbes Labkraut; Friihlingslabkraut (484) ; Echtes La-kraut; Johannisblumc; Johannisgurtcl; Johannisge-krăutig; Johanniskraut (226); Labkraut (34, 237, 411); Mcgerkraut (237); Szinsiăn (226); Unser Frcucn Bettsroh (225, 237); Waldbcrstrech (237). - Franc.: Gailk't lait jaune (436). —                       Bulg.:       Dragaika (601). — Caraşov.:
Iversci cvetic; Prepaidic.
    Folosilă In medicina populară contra brtncei (crisipel). Amintită In poezia populară. După anumite credinţe aduce noroc la vile, belşug In casă şi viaţă lungă. încheagă laptele.
    GENISTA L.
    Fam. Lcguminosac
    Genista alliida Willd.                        - Drog (103, 179, 289, 320,
325)
    Genista oliflosperina (Andrae) Simk. (C. linctoria ssp. oligosperma (Andrae) Borza) — Drog (128, 179, 289. 320)
    Alle numiri: Drobişor (411); Drob (179,                         320, 289,
433); Drobuşor (179, 289, 320); Ginistru (320, 163,179, 289); Grozamă (179, 320, 289); Jinistră (411).
    Magh.: Kdtegy (412). — Germ.: Geiniste (411).
    Genista ovata W. et K. (G. linctoria var. ovala (W. et K.) Schultz) - Ginistră (363 Mold.)
    Alte numiri:                    Drucşor (jud. Maram.); Forostău       (98
Salva).
    Se foloseşte în medicina populară la fracturi şi zdro-bituri (98).
    Genista sagittalis L. — Grozamă
    Alte numiri: Buruiană păroasă (363 Mold.); Drog (289, 320,179); Ginistră (320); Groancă (Almaş, jud. Arad); Groangă; Grozană; închcgăloarc (96 Odorhci); Iarba intruielelor (99 Drăguş-Făgăraş; băi pentru întruiele = reumatism).
    Magh.: Szâra szegett rekettye (114); Szârnyas rekely-ye (603, 530); Vad sârga gerezde (28, 237). — Germ. : Flugelginster (484); Grausen (601); Grolîsame (Sighişoara) ; Pfriemcnkraut (237). — Caraşov.: Grosama.
    Se foloseşte In medicina populară contra reumatismului.
    Genista tlnctoria L. — Drobifă
    Alte numiri: Bobiţel; Brabă ; Brobiuţă (320); Dinitră (201); Drebsoi; Drebuşor (320); Droh (320, 289, 433, 470, 464, 102, 179); Drobişor (120, 289, 315); Drobiţa boiangiilor (133, 163, 239, 293, 320, 464); Drobşor (320); Drobuşor (114, 239, 455, 131, 179, 120, 291, 320, 102, 133); Drog (470, 289, 318, 102, 179, 291,874); Droghiţă (320, 291, 289, 488, 315, 409, 436, 190, 99); Flori galbene ; Genislră (289, 291, 464, 315, 163); Ghinistră (320); Ginistră (411); Ginistru (320, 259, 291, 464, 315, 179, 13, 163, 250, 190); Grogană (190); Grozamă (320, 289, 35, 291, 464, 318, 163, 411, 128); Grozamă mică (320,
459, 291, 315, 133); Grozană (190); Inistrea (320); Inistru (320, 259, 291, 488, 464, 315, 163, 250, 190, 257); Lemnul bobului; Schinistră (320); Şinistră (139).
    Magh.: Ârva rekettye (412); Festo rekettye (603, 530 ; Nytil- vagy fest6 rekettye (114); Sârga festo fii (235).
—   Germ.:     Fărbeginster   (226,  "114);     Farber-Ginster
(603, 201); Wilder Ginster, Holzgekrăutig, Holzklee (226); Ginist (411); Wildes Pfefferkraut, Schlipfgekrăutig (226); Pfriemenkraut (411); Fărberginster (34,            238,
454); Schlepkrockt (235).       - Franc.:     Gendt (436);
Genet des teinturiers (421). — Engl.: Dyer’s greenwood (114).  — Rus.: Drok krasilnîi (421,             603).— Ucr. :
Kruleliţe (201).
    Se foloseşte la vopsit lina şi inul în galben, precum şi în medicina populară la gălbinarc şi poceală (paralizie).
    Genista tinctoria L. ssp. elata (Monch) A. et G. (G. elata (Monch) Wend.; numele valabil astăzi: G. tinctoria ssp. elalior (Koch) Simk.) — Floare galbenă de venin (96 Sohodol-Braşov)
    Alte numiri: Potolnic.
    GENTIANA L.
    Fam. Gentianaccae
    Gentiana acaulis vezi G. kochiana
    Gentiana amarella L. — Fierea pămlntului (370)
    Alle numiri: Angeră (201).
    Gentiana asclepiaden L. — Lumlnărică Alte numiri: Beşicuţă (Bucov., 289, 163); Brilioancă 320); Coada lupului (433); Coada vacii (141, 433) ; Creasta cocoşului (434); Cupe (434, 179); Fierea pămlntului (63); Gălbinarc (Necrileşti, jud. Alba); Ghinţură (63,179, 302); Iarba tăieturii (M-ţii Apuseni, Băişoara); Inţură (289 63, 179, 320); Inţură rlndunie (363 Mold.); Inţurea (289 179, 320); Lumlnărea (878); Luminarea pămlntului (320,
601); Lumlnărică pămlntului (289, 63, 302, 163, 325, 133, 492, 542); Ochincele (179); Tăietoare (417); Tăietură (Bucov., 289).
    Magh.: Fecske tâmics (412, 530). — Germ.: Kânigs-kerze (411); Schwalbenwurzenzian (484). — Rus.: Gore-ceavka lastovncvaia (573).
    Se foloseşte în medicina populară ca stimulent (în rachiu), la dureri de cap, gălbinare, năduf (astmă) (96). Minerii din Apuseni folosesc tulpinile ca fitil pentru explozii.
    Gentiana buUjarica Vel. — Limba cucului (419) Gentiana clusii Perr. et Song. (G. acaulis L. p.p.,
G.  vulgaris Beck) — Cupe
    Alte numiri:      Angeră (320); Fierea pămlntului;
Ghinţură (299); Ghinţurele ; Ochincele (289); Ocinceave (133, 289); Ocincele (320); Ocinceve (319, 320); Poala Sîntămării (Vad, jud. Maram.).
    Gentiana cruciata L. — Ghinţură, Fierea pămlntului Alte numiri:      Buruiana tăieturii (102 Fălticeni);
Cupe; Engeră (133); Enţură (259, 433, 179, 320); Fierul pămîntului (237, 133); Fierea ursului (319); Ghinţurea (289, 234); Gindură (128); Ginţură (320, 242); Guzură (234); Hierea pămlntului (434, 436, 99); Iarba crucii (36); Iarba tăieturii (Trans.); Inţură (179, 320, 133, 289) ; Inţură otintă (363 Mold.); Inţurea (320); Ochincea (289, 320, 179); Ochincele (289, 320, 234); Ochinchele (133); (133); Ochişele; Potroacă (144, 141); Şcrpinţă (Bucov., 289); Tăietoare (98 Trans.).
    Magh.: Kereszlfu (36); Kigyâfu (237, 28); Kigy6-nyelvfii (237); Szent Lâszlofiive (36, 368); Szentlâszld-
 gen
ger
(ărnics (830).    — Germ.: Blaues Blumchcn; Erdgallc
(226); Kreuzenzian (226. 484); Kreuzblătlriger Enzian (389); Kreuzformiger Enzian; Sparrensliche (237).
—    Franc.: Croiselte (436); Genliane croisclte (888).
—    Rus.: Sokolii percliot (873).
    Se foloseşte In medicina populară umană şi veterinară, la boli de stomac ţi răni.
    Gentiana knclilana Perr. et Song. (G. acaulis I„. p.p.)
—    Cupe, Cupe mari*
    Gentiana lulea I.. — Ghinţură
    Alic numiri:      Abrămcască (125); Cahincea (38);
Dunţură (271, 320, 163, 120, 411, 38, 370); Engerc (120); Enţură (289, 120, 271, 133, 286, 302, 163, 470, 325, 179, 320. 35. 139); Fierea pămlntului (433, 367, 133, 139, 320); Ghimbcre de munte (127 Maramă; Ghinţurică; Ginţură (320); Ginţură amară (101); Ginţure (267, 235); Hinţură; Ianţură ; Ienţură ; Inţură (179, 170, 133, 163, 259, 602, 320); Inţură galbenă (161, 303 Mold.); Inţurea (179, 163. 35, 470. 289, 320); Inţurică ; Ocliincca (289, 602, 271, 320, 179, 153); Strigoaic ; Stcgeră (320); Ţinţură (Trans.).
    Magh.: Danlia fii (36); Danczia (412. 321, 28); Dancz-ka (gyciker) (412); Szent Lâszlo kirâly fiive (28); Tâmics (302); Enciân; Sârga tâmics; Danka; Ordogmdzc.
—    Germ.: Bittcrwurz (428, 411); Enzian (302, 235); Inskcn (235); Gclber Enzian (267, 359, 370). — Franc.: Genlianc jaune, Grandc gentianc (421). — Rus.: Gorc-ceavka jeltovclnaia (573).
    Plantă medicinală, folosită ca stimulent al funcţiunilor gastricc şi ca febrifug; sc utilizează şi in mcdicina populară.
                                                 Gentiana pliloglfolia Schott. — Ghinţură Alle numiri: Ginţură, Inţură, Inţurea (320).
    Gentiana pneumonanthe L. — Ghinţură Alte numiri; Lumănărca (426 Cerleze, jud. Maram.); Ocliincca albaslră (133); Otinţea vinătă (246).
    Magh.: Tiidulârnics; Kornistârnics (530).         —  Germ.:
                                             Erdgalle ; W'iesenenzian (226); I-ungenbluine (484). I-olosilă ca plantă de leac pentru plămini.
    Gentiana praecox A. ct J. Kern. — Buruiana de ghing (98 jud. Maramureş).
    Gentiana praecox A. el J. Kern. ssp. carpatica (W'etlst.) Jâv. (G. carpatica Wctlst., G. carpaticola Borb.) — Limba cucului (Scărişoara, jud. Alba). Iarba şerii (96 Ponor, jud. Alba).
    Gentiana punctai» I.. — Ghinţură Alte numiri: Dinţură (271); Engeră (133); Enţură (259, 133, 271, 433, 320); Fierea pămlntului (133, 433); Ghimbcre (jud. Maram.); Ghimbcre de munlc (127 jud. Maram.); Ghinţiure (19); Gimbere de munlc (98 Trans.); Ginţură (320); Inţură (320, 133, 289, 602); Inţură roşie (363 Mold.); Inţurea (289, 320); Ochincea (320, 2S9,
602, 271); Ochincele (133); Ochincclc galbene (161); Potroacă (133).
    Se foloseşte In medicina populară ca stimulent, la dureri dc stomac şi ca febrifug.
    Gentiana ulrlculosa L. — Fierea pămlntului (96 Şimon-Braşov)
    Se dă vitelor contra bolilor interne.
    Gentiana verna L. (G. aestiva (Schm.) Scliull) — Ochincele (500)
     * Vezi şi numirile de la G. clusii.
    Alte numiri; Arcl (201); Enţură; Ginţură (800); Ocincclc (320).
    Magh.: Kakos illa (288); Csukrosibolya. — Ucr.: Olesnec (201).
    GEIIAMUM L.
    Geranium columbinum L. — Iarba vlntului (Trans.), Briboi (184)
    Geranium divaricatiim Elirli. — Măicuţă (103 Iaşi, Vaslui)
    Geranium lucidum I,. — Pliscul cocorului
    Alle numiri: Ciocul berzei; Ciocul cocorului (133); Grcgenţin ; Grchetin ; Pliscariţă ; Pliscul cucoarei (133); Priboi: Sovirf.
    Geranium macrorrbizum I.. — Priboi
    Alle numiri: Banat (163 Trans.); Bănat (65, 476, 54, 433, 98); Briboi (Trans. 426); Bribor (95 Negreşti, jud. Maram.); Bulură (Turnu-Roşu, jud. Sibiu); Cumătră (433, 65); Floarea raiului (99); Floarea vinului (65, 433 Trans.); Floarea viorii (476); Laba glşlii (Lunca Ilvci); Mascal (352 Tg. Neamţ); Mănlănac (98 Năsăud); Muşcată (54, 530); Muşcata jinului (68, 433); Pălăria cucului; Pliscul cucoarei (433); Poala Slntci Mării (433, 65); Talpa gişlii (65, Trans.).
    Magh.: Kandilla golyaorr (387, 603); Borvirâg (65).
—     Germ. şi săs.: Banat; Bcnal; Bonot; Pinal, Pinok; Şpinol (226); Spanăcket; Donateblădder (257); Donalcr-krcokl (257 Sighişoara); Banilnkrăit (226); Banotck (257 Braşov); Brunnenblume ; Kardobcncdikt; Riecjien-blăllcr (226). — Caraşov.: Zdravac.
    Sc foloseşte in mcdicina populară peniru albeaţă, dureri dc slomac, dc şale şi bube in gil.
    Geranium palustre Torner — Frigări (99)
    Se foloseşte in medicina populară contra junghiurilor şi a frigurilor.
    Geranium phacum L. — Pălăria cucului
    Alte numiri; Andrişcă (180); Bănat; Cumătră (433); Ciocul berzei ; Ciocul cocorului (133); De dinsele (Bucov., 289); Floarea vinului (433 Trans.); Muşcată (433); Pliscariţă (320, 179, 259, 63); Pliscul cucoarei (133, 433); Poala Sinlei Mării (433); Priboi (289, 63, 433, 320, 455); Sovirf (289, 320).
    Magh.: Fodros golyaorr (603, 530). — Germ.: Storch-schnabcl (201); Bărcnăugclclicn ; Gurrcnblume ; Kuckuckblume ; Rollibrauner; Scliafaugc ; Tcufclsaugc (226).        —
Ucr.: Yolosnek (201).
    Ulilizată In crcdinţe populare (289).
    Geranium pratense L. — Greghelin
    Alte numiri: Căiţunii popii (Rucăr); Ciocul berzei <289, 133, 163, 500, 63, 433, 320, 455, 602); Ciocul păsării (Turda); Gărbcciu (120); Gregclin (320, 28); Gregheţel (133); Greliclin (19); Grcghcţui (289); Grcgolin; Iarbă dc holbură; Iarbă dc junghiuri (96); Iarba junghiurilor
(433); Pliscul cocorului (63); Pliscul cucoarei (163, 133, 289, 500, 320, 433); Săgctărică (411); Săgeţică (Bucov.,
289,  148, 163); Săgclură (Sebeş, jud. Alba).
    Magh.: Kâk daruorrfu (28); R6ti golyaorr (603, 530). — Germ. şi săs.: Wiescnslorchcnschnabcl (226,
603,  389, 484); Blaublalterblume; Făltbonot (226); Pfeilkraut (411); Schafauge; Schokoladcbcchcrchen; Walt Panatnkrăt (226); Wildes Roscnkraul; Wilder Benedikt; Wilder Muskal (226).
    Folosită In medicina populară contra junghiurilor.
    Geranium pusillum L. - Buchet (163,^325, 603, 542)
 GER
 OLE
    Alic numiri: Buruiană dc junghiuri (133); Priboi sălbatec (96); Săgcţică (133).
    Folosită in medicina populară conlra durerilor dc stomac.
    Geranium pyrenaieuni Burm. — Pliscariţă Alic numiri: Grchelin ; Pliscul cocorului; Sovirf (381). Geraniuiii rolierlinniim L. — Xupraznică Alic numiri: Bănal (98); Buruiene dc roşcată (103 jud. Iaşi): Buruiană dc săgetură (102 Fălliceni); Ciocul berzei; Iarba pirciului (Trans., 98); Iarba singelui (96 Ponor-Alba); Iarbă de pîrci (Trans.); închcgătoarc (133, (588, 290 Bucov., 603, 574, 412, 289, 602, 307); Priboi 470, 603, 68, 574); Priboi căpresc (Banat, 289, 290.
602); Sovirf (470); Ursan (103 Tceuci).
    iXlagh.: Golyafii ; G61yaorr; Taltyii-galaj (412);
Nehlzszagu golyaorr (603, 530); Bakbiizii gerely ; Szagos g61yaorrfii. — Germ. şi săs.: Ruprechlskraul (226, 603, 389, 484); Schaszrogekraidich (226).
    Se foloseşte in medicina populară la reumatism, iar la vile pentru răni.
    Gernnium rolundifolium L. — Priboi Alte numiri: Grelietin ; Pliscariţă ; Pliscul cocorului; Sovirf.
    Geraniuin silvaticum L. — Fratele priboiului (289, 603 Trans.)
    Alte numiri: Baerilc inimei (184); Briboi (163, 289, Trans.); Grehetin; Pliscariţă; Pliscul cocorului (281); Sovîrf.
    GELM L.
    Gemn montanum L. (Sieversia montana R. Br.) — Mărţişor (603, 446, 601, 542, 419)
    Alte numiri:      Cerenţel; Crinceş; Cuişoriţă; Ridi-
chioară.
    Magh.: Nyulszemfu (603). — Germ.: Berg Xelkenwurz (603, 389, 484). - Franc.: Benoit (421).
    Geum reptans L. (Sieversia reptans R. Br.) — Plăci nţele (Banat), Mărţişor (492)
    Geum rivale L. — Călţunul doamnei Alte numiri: Călţun (367, 366); Colţunul doamnei (133, 163); Comanacul ciobanului (291, 257); Condurul doamnei (133); Cerenţel (320, 259, 163, 179); Crinceş (289, 320, 163, 179); Cuişoriţă; Hreaniţă (133); Papucul doamnei (367, 366); Rădichioară ; Ridichioară.
    Geum urbanum L. — Cerenţel
    Alte numiri: Albeaţă (184); Bărbuşoară (412); Buruiană pentru inima ai rea (96 Yidacutu-Odorhci); Buruiană de cui (152); Cerculeţ (133); Crenceş (320); Crinceş (259, 184,   470,  182, 133,   320, 289,      19, 163, 585); Cuişoriţă
(179,  289,  184, 234,   320, 133, 163, 585); Iarba faptului
(433   Trans.); Rădichioară   (289,     602, 433, 182, 179, 133,
163,   184,  234, 470,   139, 436,        201, 99); Răghicioară;
Răgicioară (103 Mold.); Ridichioară (289, 412, 504, 184, 139); Ridichioară     (585);       Vercnţăl.
    Magh.: Erdei      szegfii; Gyok6r   (28);     Ibolya szegecs
(412); Kozonsdges gyomb6rgyok6r (530); Palakmenli gyombdrgyokir (603); Szekfuszagufii; Szentbcnedekfii.
—   Germ. şi săs.:    Stadlnclkenwurz   (484);   Heil oller Well
(257); Ackerkohl      (411); Bcnediktenkraut      (603, 226, 34,
389); Gemeine Nelkcmvurz; Holzwurzel (226); Nelkcn-wurz (201); Karnifwurzel (346, 287). — Franc.: Benoîlc (436). — Rus.: Gravilat gorodskoi (573). — l’cr.: Hrekncţ (201).
    Se foloseşte In medicina populară umană la dizenterie, hernie, astm, cit şi in cca veterinară.
    GLADIOLUS L.
    Fam. Iridaccac
    Gladiolus (jandavensis Van Houltc (G. psiltacinus X cardinalis) — Gladiole
    Alic numiri: Călane (Sebeş); Crin roşu (65, 411); Focşor (433); Focuşor (434); Gladioanc (piaţa Cluj); Gladioalc (65, 148); (iladioli (Olt., 425 Mold.); Rogoz (154); Săbiuţă (600 Vatra-Dornei); Săgeţel (454); Spicul vieţii (M-rea Adam); Strlmloare (Oltenia).
    Magh.: Dâkoska (530); Kardvirâg (426, 587, 600); Kardoska (237); Lândravirâg (587); Kiskard (237); Lcg£nyvirâg (389); Sâsvirâg (587). — Germ. şi săs.: Gladiole (226, 600); Allerhandmannsharnisch ; Feuerlilie
(411);   Kaiscrkrone; Karollcher; Klări; Klariblam; Klaros ; Krolenbliime ; Rischblume ; Rohrblume ; Schiff-lilie (226); Siegwurz (600); Striezel; Zwiebelblume; Zwicbelgladiolc (226). — Franc.: Glaieul (492). — Engl.: Gladiolus. — Rus.: Spajnik (573). — L’cr.: Mecek (201).
    Gladiolus imbrieatus L. — Săbiuţa Alte numiri: Cocardău (127 Maram.); Cocoşică (436, 127 Maram.); Cordău (127 Maram.); Crin de apă (412); Crin vinăl (366, 133, 179, 320, 319, 289); Floare vlnătă
(412);   Pana cocoşului (102,     103 Fălticeni); Rogoz
(133); Săcărele (320); Săcerele (133, 179, 259); Săgeată (320); Săgeţca (289, 133, 320); Săghioară (133, 320, 289); Spatarcază; Spălează (289 Banat).
    Magh.:   Fedetekes dâdoska (530); Dâdoska; Săs
liliom; Viola noszirom (412). — Germ.: Johannisbliim-chen (226); Schwerllinic (411). — Franc.: Gaieul (436).
    Ulilizală in mcdicina populară conlra bolilor lumeşti (99).
    GLAL'CIL'M eornieulatum (L.) Rudolph — Mac cornut Fam. Papaveraceac
    Alte numiri: Mac sălbatic; Macşor; Paparoane (585, 433, 163); Paparună (163, 411); Păpărună (201).
    Magh.: Veresszaru mâk (530, 526, 603). — Germ.: Hornmohn (411, 201); Roter Hornmohn (603, 389).
—    Franc.: Glaucienne (421). — L’cr.: Bilmak (201). GLAUX maritima L. — Şerperilă (320)
    Fam. Primulaccae GLECIIOMA L.
    F’am. Labiatae Gleohoma hederareum L. — Silnic Alle numiri: Brincă (184); Buruiană rotundă de bube (96 Vidacutu-Odorhei); Buruiana leacului (184); Buruiana zgăibii; Buruiană de orbalţ (M-ţii Apuseni); Cătuşnica copiilor; Coada ielelor (389, 35); Coarda ielelor (234,
290, 585); Creasta uăilor (Scărişoara, jud. Alba); Frunză de zgaibă (M-ţii Apuseni); Iarba cărtiţelor; Iarba mătri-lilor (98 Runc-Năsăud); Iedera zînelor (141); Mărul lupului; Nejălnică (102 Fălticeni); Nejelnică (154, 433, 585, 35); Nejelmnică (290 Bucov.); Nejernică (433); Nejitnică (102 Fălticeni); Olbalţ (184, 585, 35); Orbalţ (Ban., 289, 63, 290); Pelungoasă (289, 500, 367, 455, 184, 234, 35, 320); Piperul apelor (320); Prelungioasă (588); Prelungoasă (389, 63, 184, 470, 35, 290, 179, 320); Priste-nior (120); Pristinioară (180); Pristinior (120,      320);
Rănunchioară (289, 71, 184, 234, 38, 190, 133); Rărun-chioară (320, 1); Rălundioară (320, 190); Rotundioară (289, 189, 14, 234, 35, 290, 179, 190, 325, 354, 320, 133); Rolunjioară (289, 63, 139, 184, 234, 35, 290, 455, 290,
GLE
370, 133, 179, 141, 411, 289, 542); Silnică (19, 120, 354, 28, 370, 320); Silnic (470, 289, 500, 63, 179, 141); SUnică (184, 35, 290, 289, 63, 133); Supărare.
    Magh.: Kerek nădrafii ; Pokolvarfii. — Germ.: Gemeine Gundelrebe (359); Gundelrebe (370, 226, 363); Gunder-mann (484) ; Balsam ; Bienengekrăut; Biencngekrăulig ; Blăttchen; Blaues Bruhncssclblumchen; Laufendes Ge-krăut (226); Gartenliopfen ; Hasensalat, Wilder Majoran, Nachtschattenblăltchen, Pfcrdsbalsam, Unterhopfenblătt-chen, Untembblăltchen, Unterrebe (226). — Franc.: Courroie de St. Jean (421). — Rus.: Budra pliuşcevid-naia (573). — l'cr.: Kotovnck (201).
    Folosită in medicina populară la varice, cit şi In diferite credinţe.
    Glechoma hirsiilimi \V. et I\. — Silnic
    Alte numiri: Coarda ielelor (290 Munt.); Cătuşnica copiilor; Iarba zgăibii (Trans.); Ncjelmnică; Orbalţ (290 Bucov.); Prelungoasă (290); Pristinioară ; Pristinior; Rănunchioară; Rănunchioarâ de pădure (513); Rărun-chioară; Rotundioară (290); Rătungioară (290, 481); Rotunjoară (290); SUnică (290 Trans.).
    Folosită ca şi precedenta.
    GLEDITSCHIA trlacanthos L. - Glădi/ă, Plătică
    Fam. Leguminosae
    Alte numiri: Gladici (601); Gladice (600); Gladicie (406); Gladiş (601); Gledice (118); Gledicie (179, 133, 289, 63, 318, 320); Glediţă (103 Mold.); Roşcov sălbatic (63, 464, 472, 513); Roşcovar (Olt.); Salcim (289, 318, 179, 320); Salcim boieresc.
    Magh.:   Hajtiis lepânyfa (114); Korona akâc (62
Băile Victoria); Lepdrnyfa (412, 527, 600). — Germ.: Christusakazie (226); Christusdom (226,       603,   484);
Kleine Akazie (226). — Engl.: Honey locust (114, 559).
    GLYCERIA R. Br.
    Fam. Gramineae
    Glyeeria oquatlea (L.) Wahlenbg. (numele valabil astăzi; G. maxima (Hartm.) Holmb.) — Mană de apă
    Alte numiri; Iarba raţelor ; Iarbă rea (Bălteni-Vaslui); Mană (412); Mana apei (163); Mănişoară (412); Roua cerului (133, 163, 320, 325); Spetează (1).
    Magh.: Harmat csenkesz (412); Vizi harmalkâsa (530). — Germ. şi săs.: Rohr, Rur ; Liesch (359); Tschauen-kruir; WassersiiOgras (226). — Rus.: Mannik vodnii (573).
    Glyeeria flultans (L.) R. Br. — Rourică
    Alte numiri: Firuţă (455, 320, 163, 133); Firuţă dc baltă (161); Iarbă dulce (411, 133, 320); Iarbă dulce dc baltă (133. 161); Plutitoare (133, 320); Rochia cerului (201); Romică (163).
    Magh.: Harmatkâsa (365). — Germ.: Lakritze (411); Mannagras (389); SiiOgras (201); Sonncnthau (411).
—    Franc.: Herbe de la manne (421). — Rus.: Mannik plavaiuşcii (873). — Ucr.: Mokosnaka trava (201).
    Glyeeria nemoralis Uechtr. et Koern. — Mana apei, Roua cerului (163)
    Glyeeria plleata Fr. — Mană de apă, Roua cerului (163)
    •   GLYCI.VE hispida (Mocnch) Maxim. (Soja hispida Moench; numele valabil astăzi: G. maxima (L.) Merr.)
—    Soia
    Fam. Leguminosae
    Alte numiri: Fasole japoneză (290, 1G3, 179, 03); Fasole soia (Munt.); Păsulă (131).
78                                                   GRA
    Magh.: Szoja-bab (365, 603). — Germ.: Soja Bohnc (603). — Franc.: Soja, Soya (601). — Rus.: Soia şceti-nislaia (603). — Engl.: Soy bean (491).
    Glgcine sinensis vezi 1 Vislaria sinensis GLYCYRHIZA L.
    Fam. Leguminosae Glyoyrhlza eebinata L. — Lemn dulce Alte numiri: Ciorlng; Ciorlngan ; Ciorânglav (1); Ciulungraf (530 Măcin); Firuţă (190); Iarba lui Daraboiv ; Iarbă dulce (259, 602, 470, 455, 318, 139, 58, 190); Iarbă tare; Plutitoare dulce (190); Rădăcină dulce (289. 602, 271 234, 470, 366, 14, 318, 139, 320, 58, 190); Reglisă (543); Unghia găii (352); Zeliznec.
    Magh.: Edes fa; Higviricz (412); fidesgyokdr (603).
  —   Germ.: Russischcs SiiOholz (603); SiiCholz (543).
  —   Rus.: Solodka şcelinislaia (603,  873). — Franc.:
  R6glissc (421).
    Glyeyrhiza glabra L. — Lemn dulce Alte numiri: Dulcişor (320); Iarbă dulce (289, 602, 455, 38); Rădăcină dulce (320, 234, 28, 237, 486, 289, 602, 271, 35, 599); Reglisă (35).
    Magh.: fides fa; Cukorkor6; fides gyok6r (25, 237, 238); M6zgyok6r; Ordogoldal. — Germ.:        Gcmeines
  SiiOholz (226); SiiOholz (237, 235); Lakritzwurzel (230); SiiOwurz (237); Siifle Wurzel (226).
    GNAPHALILM L.
    Fam. Compositae
    Gnaphallum silvatleum L. — Floarea patului (319) Alte numiri: Mărgică ţeapănă (133); Siminic sălbatic
  (319).
    Gnaphalium uliginosum L. — Siminoc (428)
    Alte numiri: Buruiană de căimăccală (98 Budureasa, jud. Bihor); Floarea ciinelui (412); Iarbă de apă; Iarbă flocoasă; Iarbă llnoasă (36); Llnărică (412).
    Magh.: Gyapjas fii (36); Gyopâr (412); Vizi săs fii (36); Iszapgyopâr (530). — Germ.: Sumpfruhrkraut (484).
    * GOMPHREXA globosa L. — Bobonei (Bucureşti) Fam. Amaranthaccae
    Alte numiri:   Bondinaşi (Bucureşti); Bumbuşcuţe
  (426); Cirişel (Munt.); Cipuţ (426, Ccrtczc, jud. Maram.); Flori dc iarnă (426 Certeze); Floricele de iarnă (Certeze); Pupi (426 Certeze); Scinteiuţă (426).
    Magh.: Goly6 fiiz^ny (600). — Germ.: SLrohblume
  (600); Kugclamarant (600). — Franc.: Immorlcllcs (600). GOMOL1MON Boiss.
    Fam. Plumbaginaceae
                                                                        Gonioliinon besserianuin (Nym.) Novak (Statice besse-riana R. et S.) — Umbra furnicii (103 Constanţa), Tlrtan. Goniolimon tataricum (L.) Boiss. (Statice talarica L.)
  —   Sărăturică (Blaj)
    * GOSSYPILM L. - Bumbac Fam. M a 1 v a c e a e
                                                                        Alte numiri: Bumbăcar (273, 500); Bumbăcel (320). Magh.: Gyapott (28, 223, 237, 573); Pamuk (28); Pamut (237). — Germ.: Baumwolle. — Bulg.: Bumbak
  (601). — Strbo-cr.: Bumbak (601). — Caraşov.: Pamuk.
  —   Rus.: Hlopcialnic. — Franc.: Coton. — Engl.: Cotton. Denumirile dc mai sus se referă la ambele specii cultivate la noi: G. hirsutum L. şi G. herbaceum L.
    GRATIOLA officinalis L. — Avrămească Fam. Scrophulariaccae
    Alte numiri: Avrămască ; Avrămeasă (163, 601, 148); Avrămească crestcncascâ; Cârstănească; Cărslincască
 GYM
 79
GYP
  (195, 366, 367, 195); Crestăncasă (289, 602, 133) ; Crestă-nească; Creştinească (35, 234); Cristenească ; Cristincască (198); Cristenească (246); Iarbă de om sărac (297); Japse (1); Lemnul Domnului (201); Mila Domnului (182, 179, 133. 35, 366, 139, 320, 289); Milostivă (120, 141,
411, 182, 163, 179, 133, 35. 588, 1-18, 366, 470, 289, 320); Potroacă (35, 588. 470, 320, 163, 2^ 9); Roză dc deal; Yeninarită (320, 179, 163, 133, 328, 141, 259, 602, 601, 145, 599, 542).
   Magh.: Istenkegyelme; Cikorka (530); Csikorgofu ; Innyujlofii. — Germ.: Gnadenkraut (411, 484); Gottes-gnadenkraut (201); Purgirkraut (34). — Ucr.: Bojderevo (201).
   Veche plantă medicinală, folosită in popor. Amintită In poezii populare şi strigături.
   G YMXADEMA R. Br.
   Fam. Orchidaceao
   Gvumndenia conopea (L.) R. Br. — Ură (Bucov., 259, 601, 849)
   Alte numiri: Limba cucului (98 Trans.); Mina Maicii Domnului (75); Palma păminlului (436).
   Magh.: Tarbibircs (389); Szunyoglâbu bibircsvirâg (530). — Germ.: Gemeine Hoswurz (389).
   Se foloseşte în medicina populară contra sirilisului. Sătenii o dau vilelor pentru a da lapte bun (98).
  Gymnndenln odornlissima (Nath.) L. C. Rich. — Ură (289, 549)
  GYPSOPHILA L.
  Fam. Caryophy llaceae
  Gypsophila elegnns M. B. — Floarea miresei (465, 492, 600)
  Magh.: Fâtyol virâg (600). — Germ.: Weifles Schle-fcrkrauL (Gipskraul) (484). — Engl.: Baby’s brceth (600).
  —  lins.: Ţvetok neveslii (600).
  Gypsophila miirnlis L. — Vălul miresei (434)
  Alte numiri: Săpunel (434); Spărgele (360).
  Magh.: Mezei fâtyolvirâg (526); Mezei dercefii (530).
  —  Germ.: Schleiergekrăutig (226).
  Gypsophila pnniculata L. — Jpcărige
  Alle numiri: Coroana miresei (Lunca Ilvei); Floarea miresei (513, 531, 492); Gipsariţă (289, 163); Iperigc (179, 133, 320, 289); Ipsoriţă (179, 133, 320, 289); Sculuricc (Prundu Birgăului, jrd. Bistriţa-Năsăud); Strălucită (201).
  Magh.: Fâlyolvirâg (Băile Victoria); Bugly6s dercefii; Szappangyok^r (603); Csillagvirâg; Pipiske; Rezgo.
  —  Germ. şi săs.: Schleierkraut; Brautschleier; Geziser;
  Gezilter; Jungfer im Grunen; Papierblume; Schleier-blume (226); Schleicrgras (227); Schleierkraut (226, 600); Zittergras (226). — Rus.:      Kacim  (603);  Perekati-polc
  (600). — Ucr.: Leşcţ (201). — Caraşov.: Dretalo.
H
   HAEMATOXYLON eampechlanum I.. — Răcan (produsul colorant, din import)
   Fam. Leguminosae
   Alte numiri: Blacan (320); Scorţiţâ (Bucov., 1G3, 289).
   Magh.:    K£kfa (365).  —  Germ.:  Blauholz (513).
—   Turc.: Bakam (601).
   HAPLOPH YLLUM suaveoleus (DC.) G. Don. (//. biebersleinii Spach.) — Gălbinele (71, 78)
   Fam. Rutaceae HEDERA helix L. - Iederă Fam. Araliaceae
   Alte numiri: Boroştean (120); Buruiana sburâtorului (99, 436); Ederă (151, 114, 237, 179, 36, 163, 234, 464, 289, 273, 19, 320); Edera celor frumoase (234); Edera zînelor (320, 234); Fanchiu (370); Hederă (234, 431, 320, 139, 289, 179, 163); Hîrleţ; Iadără; .Iedera celor frumoase (133, 319, 320, 289); Iederă de pădure (161); Iedera zine-lor (320, 133, 328, 163, 319, 182. 289, 500); Iederuţâ; Iegeră (434); Sarcie (96 Vidacut-Odorhei); Sirdar (182).
   Magh.: Borostyân (237, 120, 603, 600); Erdei szârtsa (28); Fai borostyân (228); Folyo borostyân (370, 36); Horostyân; Repk&iy borostyân (114); Gyiimolcstelen borostyân (237); Cserje borostyân (114); Ortikzold (Buziaş). — Germ.: Baum Epheu (114); Buschefeu (226); Epheu (411, 226, 22$, 370, 237, 603, 363, 600); Laufcndes, Wintergriin (226). — Franc.: Lierre (436). — Engl. : Tree ivy (114); Ivy (600, 114). - Rus.: Pliuşci (603, 600). — Ucr.: Bliusi (201). — Caraşov.: Br.Mjan.
   Folosită In medicina populară pentru năduşeală, dureri de picioare, oontra sburăturii (histerie, halucinaţie), la fracturi, boli de copii (favus) etc. Fetele se spală cu ea ca să le crească părul. Lăstarii conţin o substanţă colorantă galbenă cafenie, folosită la vopsit. Amintită In cintece.
   HEDYSARUM L.
   Fam. Leguminosae
                             Hedysarum grandlflorum (L.) Pali. — Dulcişor Hedysarum hedysaroides (L.) Schinz et Thell. (II. obscurum L.) - Dulcişor (133, 289, 318, 320, 603, 411) Alte numiri: Cap de cocoş (133, 289, 318, 320); Coca-şel (319, 320); Dulcişoară (201).
   Magh.: Balta virâg (412); Havasi baltavirâg (603); Spanyol I6here (369). — Germ.: AlpensuDklee (603); Gebirgs-Hahnenkopf (201); Pietschenkraut (411); Spani-scher Klee (369). - Ucr.: Metla (201).
   HELEOCHLOA alopecuroides (Pili. et Mitt.) Host (Crypsis alopecuroides (Pili. et Mitt.) Schrad.) — Ghim-parifă (319)
   Fam. Gramineae HELEOtHARIS R. Br.
   Fam. Cyperaceae
   Heleocharis palustris (L.) R. et Schult. — Pipiriguf (133, 289, 320, 542)
   Alte numiri: Cipirig (320, 289, 179); Pipirig (179, 289, 433, 320, 411); Rogoz.
   Magh.: Mocsâri ârva kâka (530). — Germ.: Schniele
411); Sumpfbinse (389).
    Heleocharis nclcularis (L.) Roem. et Schult. — Pipi-riguţ (325)
    llELIAXTHEMmi Mill.
    Fam. Cistaceae
    Ileliantheinuiii nlpestre (Jacq.) DC. — Mălăoaie Alte numiri: Foroslău (411, 426); Ferestrău (291); Iarba osului (289, 320, 179, 163, 291); Mălăoi (291); Rujă (458, 291); Ruja soarelui (291).
    Magh.: Havasi tetemtdldo (603). — Germ.: Alpen Sonnenroschen (603, 389); Kistroschen (411)..
    Folosită frecvent în Maramureş, în medicina populară, contra diareii; sc mai dă la vitele care se umflă.
                                                              Ilollanthemuni nummularium (L.) Mill. — Iarba osului Alle numiri: Ferestăetoare (320, 242, 98, 133); Ferestrău (433, 455, 298, 291); Forostău (99 Clopotiva, 120, 103, 133); Herestăietoare (289, 291, 139); Iarba ursului
(433); Mălăcel (291, 150, 433); Mălăiel (120 Zlatna, jud. Alba şi ju4. Cluj); Mălăez (120); Mălăioi; Mălăloi (291, 433); Mălaiul oii (Muşca, jud. Alba); Mălăoi (133, 289, 320); Rădăcină de smăhoaie (Certeze, jud. Maramureş) ; Rujă (289, 455, 133, 433, 320); Ruja soarelui (289, 291, 133, 433, 320, 139); Ruje (291); Stlrniţă (291, 433); Sunătoare (133).
    Magh.:   Kozonseges tetcmtoldo (603); Foraszt6;
Telem; T61di (25). — Germ. şi săs.: Gemeines Sonnenroschen (226, 389, 603); Sonnenroschen (484); Bruch-gekrăutig; Bruchkraut (226); Tăcknturem, Tătt(e)n-, Tăttem- (226) - Franc.: Herb* d’or (291).
    Folosită în medicina populară pentru „vătămătură” (99) şi „năduşeală” (98).
    Ilelianthemuni rupifragum Kern. — Mălăoaia stln-cilor (Belioara-Turda)
    Alte numiri: Iarba osului (259); Mălăoaie (259, 603).
    * HELIAXTHUS L.
    Fam. Compositae
    * Helianthus nunuus L. — Floarea soarelui
    Alte numiri: Ierboaie (Tulea, jud. Bihor); Ochiul soarelui (320); Patonea (Somova-Tulcea) Răsărită (387, 65, 103, 74, 433, 75, 13); Rujă (426); Ruja soarelui (426); Rujă de cimp (426); Rujă d« soare (452, 434, 65); Ruji (426 Trans.); Rujoancă (434); Rumăniţă mare (141); Soarea soarelui (289, 433, 133, 139, 234, 250, 190, 436); Sora soarelui (289, 800, 366, 320, 179, 367, 350, 148); Soreancă (382); Sorini (513 Bucov.); Ţăde de bllia (Popeni, j*d. Sălaj).
    Magh.: Napraforgo (237, 28, 387f. 600, 530); Nap-virâg (412); Tany6r virâg (237, 412, 28). — Germ.: Sonnen-blumc (226, 411, 237, 34, 600, 484); Sonnenwiede ; Sonnen-wirbcl (237). — Franc.: Soleil (436); Grand soliei (836).
—     Engl.: Sunflower (600). — Rus.: Podsolnecinik (873).
—     Caraşov.: Unceaca (201); Slutasestra. — Ucr.: Sol-nesnek (201).
    Amintită in cintece populare.
    * Helianthus tuberosus L. — Xapi porceşti
    Alte numiri: Baraboi (96); Baraboi înfloriţi (Laz, jud. Alba); Baraboi porceşti (412); Brojbă (562, 128); Brojbc (455, 289, 433, 470, 290, 163, 179, 291); Brozbă (61, 412, 320); Bulibă, Cartoafe de iarnă; Cartofei (Jilava-
6 - c. 65
 hel
  82
 HEL
Bucureşti); Cartofi dulci (Niculiţel); Cartofi porceşti (OH.); Ciocaribe (Năsăud); Ciocarcpi (Trans.); Crumpi porceşti (434 Uzdin, Banat); Damoveţi; Floarea bara-boiului (Sebeş); Floare soare de grădină (79); Flori galbene (79); Gălbinele (513); Gherghine galbene (Olt.); Gulii (Mold., 289, 433, 290, 139, 425, 133, 290) ;Guraline (Trans.); Măr de pămtnl ; Mere de iarnă ; Mere de pămlnt (29(1. 319. 237, 102, 289. 133, 133, 320, 291); Morcov (OII.); Morcovi porceşti (433. 320); Napi de pămlnt (OUI); Napi (290. 2X9. 433, 513j, 369); Napi turceşti C29(i. 289v 133, 05. 179. 319. 133. 320, 291); Napti (Trans.) ; Nali ; Napul porcului (111); I’ere iernatice (05); Picioarcă (19. 289. l"î8, 433. 290. 455, 179, 32(1. 133); Picioare ( 170); Piciocă (118. 20')); l’iciocă iernatică (Gilău, jud. Cluj); Picioci: .Picioci curale (120 Certeze. jud. Maram.); Picioci de păminl ; Piciocile lui Dumnezeu ; Piciogne (05); Picioncă (37(i); Picionci (jud. Maram.); Piciorcă (139, 133 Trans. pe Tirnave); Piciorce (320); Piciorci
(427); Picioance (Tulea, jud. Bihor); Pirole (433); Putoacă (133. 28); Sfeclă (Trans.); Topinambur (1. 320).
    Magh.: C.sicsoka (305. 530, 587); Csoka (587); Dizsno burgonva; Karorepa (412); Krumpivirăg; Kukovicska (857 şimlcu.): Picsoka (205, 587): Pilyoka (237, 587); Putzok repa (28. 237); Putz6ka (237); Totrdpa (288); Tsilsoka (370, 28, 237). — Germ. şi sâs.: Ătschcputschika (220): Ciciocablum (Buziaş); Erdapfel (370, 237); Erd-bime : Cielbe Blume; Gulje ; Gelbe Herbslblumc; Katner-blaum:  Knollige Sonnenrose; Pischiorip; Pitschokă:
Pitschokcblaum; Regulzbir (220); Sanbrod (411): Sol-dalenbliime (220); Sonnenblume (226. 201); Topinambur (237):  Tschipareoka ; Tsochkcripa ; Tiirkische Riibe :
Turkischcriibcnblume : WinlcrerdnuB ; Winterpilscheokc : Zigeuiier (226). — Franc.: Topinambour (421). — Engl.: .lerusalem artichoke. — lins.: Podsolnecinik kluhncnosnii
(573): Topinambur (177); Zemleatnaia zruja (573).
    IIELICIIHYSrM Mill. corr. Pers.
    l-am. Compositae
    llelichrysiim nrennriuni <L.) Moench. — Siminoc
    Alte numiri:   Budiene (180, 291 Bucov.); Cirişar
(Munt.): Floarea patului (133); Flori de paie (500): Iarbă flocoasâ (411); Imortele (500): Mărgică (180. 291); Ochişori (180. 291); Semcnic (289. 180, 182. 411. 118. 291): Siminic (179. 259. 125. 188. 152. 320. 115. 001. 21,190. 234. 133. 320).
    Germ.: KdclwciG. Kalzenpfolclien (411); Sandimmor-telle (484). — Franc.: Immorlelle des sablcs (421). — Rus.: Ţmin pcscianii (573). — Sirbo-cr.: Semanj ak (601).
    Aminlilă in cîntece populare (190).
    *      llelicbrysuin brnetpaluin (Veni) Willd. — Flori de paie
    Alle numiri: Floare de hârlie (Niculiţel): Floare de paie (454, 133); Flori de birlic (434): Flori uscate; Imortele (320, 517, 289, 454); Nemuritoare (103 Mold.); Pai (Munt.); Paiş (543); Ruji de paie (05); Scăiuş (Slngeorz-Băi); Uscăţele.
    Magh.:    Szalmar6zsa; Szalmavirâg (426.        600).
—   Germ.: Dachstroh ; Sloppel; Stoppelfeld ; Stroh (543); Slrohblume (600). — Engl.: Everlasting (600); Slraw-flower (460). — Rus.: Suhoţvct (600). Ţmin priţvetni-kovii (573).
    HKLIOTROPILM L.
    Fam. Boraginaceac
    llellotroplum europneum L. — Vanilie sălbatică (179, 184, 289, 325, 423)
    Alte numiri: Buruiana dalacului (184); Iarba soarelui (36); Floarea soarelui (289, 320); Olphii soarelui (320, 363 Mold.); Ochiul soarelui (3, 163/ 133, 184, 201); Vanilie de clmp (320, 179, 184, 289).:"
    Magh.: Napra năzo fii (36). — Germ.: Sonnenwende (201). - Ucr.: Jovte zile (201).
    Pe alocuri se foloseşte In medicina populară contra dalacului.
    * llellotroplum peruvlanum L. — Vanilie
    Alte numiri: Floarea damelor; Floarea iubirii (454); Floare de vanilie (434); Vanilie dc grădină.
    Magh.: Vanilie (600). — Germ.: Vanilie; Vanillen-hlume (226).
    Hellotroplum sunvcolens M. B. — Vanilie de clmp. Ochiul soarelui
    HELLEUOni’S L.
    Fam. Ranunculaceae
    Magh.: Hunyor. — Germ.: Niesswurz.
    Helleborus dumeforum W. ct K. — Splnz (320, 433) Alle numiri: Bojoţel (320); Culcurig (325, 603, 440); Splnţ (-133).
    * Helleborus niger L. — Spin:
    Alte numiri: Bojoţel (133); Boţăţel (133, 120, 454); Boz (133); Bozăţel (320, 120); Bujorei (163); Cucurig (133); Culcurig (163); Iarba nebunilor (320, 191, 120); Iarbă şerpească (36); Iarbă strănutâtoare (36); Ruscuţă (133) ; Spănţ (120, 133); Spănz (133); Spin (120); Spinţ (120, 65); Spunz (120); Slrigoae (201); Trandafir de iarnă (133, 433).
    Magh.: Fekete hunyor; Fekete zsâzsja (16); Kigy6 fii (30. 325); Priiszszento fii (36); Tâlyogyoktr (587).
—     Franc.: Pied de griffon (120); Patte d’ours (120).
—     Rus.: Moroznik cernii (573). — Ucr.: Cenereţa (201). Rădăcina se foloseşte în mcdicina veterinară populară,
punîndu-sc in urechea porcilor bolnavi de brlncă. Helleborus odorus W. el K. — Splnz Alte numiri: Bojoţăi (Cobişniţa, valea Timocului); Bojoţei (163. 289. 455, 320); Bojoţel (133, 179, 289, 320); Boţăţel (411); Boţotel (133); Bozoţei (574); Cucurig (289); Cutcurcchiu : Culcurig (133, 163, 289, 320, 325, 155); Niprcală (180): Spinţ (289, 433, 163).
    Caraşoi’.: Cucureci.
    Plantă loxică. folosilă In medicina populară veterinară.
    Helleborus purpurasceus \V. et K. — Spinz Alte numiri: Barba lupului (289, 163); Bojoţel (133, 163, 190, 289); Boşuţă (163): Boţăţel; Bozăţel (190); Coada popii (346); Cucurig (133, 190); Cutcurig (223, 190): Iarba nebunilor (Trans., 346, 289, 500, 133, 320. 190); Ouăle popii (289. 320); Poranici (133); Spanţ (190); Spănz (133); Spin (385 Clmpulung-Mold.); Splnţ (455. 289, 433, 65. 234. 179, 320, 148, 601); Spunz (235).
    Magh.: Fehtr zâszja (412); Kigy6fii; Hiinyor (603, 387, 530); Papkalap: Papmonya (288); Pfuszentegyo-k£r (235). — Germ. şi sos.: Nieswurz (484); Aslrichwurzel; Astrichwuerzelblăom : Bărentrappa ; Glockenblume (226); Kircheschlăszel (235); Kockeschblam ; Hahnenblumc ; Kockeschwurzel; Kuckuckblume; Kuckuckschuhchen ; Kuckuckwurzel; Luppwurzel (226); Spunzblam ; Spunz-kraidich; Spunzwurzel (226). — Franc.: Ne-me-touchez-pas (436).
 HEL
 83
HES
    Se foloseşte In medicina populară veterinară contra dalacului la cai şi brlncii la porci.
    * Helleborus viridls L. — Sptnz
    Alte numiri: Spănţ (320); Spun ; Spunţ (28); Spinz sterp (246).
    Magh.: Huny6 (237); Paponva (28, 237).
    HELODEA vezi ELODEA
    * HEMEROCALLIS L.
    Fam. L i 1 i a c e a cj
    *    Hemerocallis lillo-osphodelus L. em. Scop., em. Ilyl. (//. flava L.) — Crin galben
    Alte numiri: Crin de toamnă (163); Crin broştesc (36); Crinul finului (163, 133, 320, 289. 63); Dreţ galben (65, Blaj); Stinjeni (133); Stinjeni galbeni (319); Stinjini (320, 259, 63); Stînjini galbeni (320).
    Magh.: B6ka liliom (36). — Germ.: Gelbe Lilie ; Gelbe Taglilie; Gelbe Tuberose; Gelbes Trichterclien; Gelbe Tulipe (226).
    * Hemerocallls fulva L. — Crin galben
    Alle numiri: Căciţă galbenă (M-ţii Apuseni): Caşiţă (65); Cosiţă galbenă; Crin (Munt.); Crin de toamnă (221): Crin roşu (Bucov.); Crinul focului (363 Mold.); Crinul finului (320, 289, 63); Crinul broaştei (131); Crini; Crin (14); Frunză lată (M-ţii Apuseni, Cacova lerii); Găitane galbene (65); Lalele (Jorăşti, jud. Galaţi); Liliom (65); Lilion (Petreşti, jud. Alba ); Lilion galben (68, Trans.); Păpurică galbenă; Păpuşoieş; Solele (Argi-neşti, jud. Dolj); Stinjen roş (320); Stinjeni (Banat); Stlnjinel (Mitreni, jud. Ilfov); Stinjinei galbini (65); Stinjini (289, 63); Şuvar sălbatic (Tulea, jud. Bihor); Tulipan galben (426 Certeze, jud. Maram.); Tulipani (Veza-Blaj); Tulpeni galbeni (65).
    Magh.: Liliom. — Germ.: Gelbrole Taglilie, Zigeunc-rische Blume, Feuerlilie, Kaiserkrone, Krotenblume, Kro-tenlilie, Lilie, RoOlilie, Rischlilic, Schaclililie, Todeslilie, Gelber Trichter, Wilde Tuberose, Gelber-Roter Turm (226).
    HEPATICA Mill.
    Fam. Ranunculaceae
    Hepatica nobllls Mill. (//. Iriloba Gilib., Anemone hepatica L.) — Trei răi, Poptlnic iepuresc
    Alte numiri: Breabăn (Trans.); Crucea voinicului (180, 133); Floarea paştilor (65, 346, 411);'*Flori de juară (65); Foaie de jioară (370); Foaie de juare (28); Foaie a vioară (179); Foaie de vioară (259, Trans., 133, 319, 237, 163, 500, 320, 19); Iarba fiarelor (412); Iarbă trei răi (133); Micşunele (195 246); Miorele (127 Maram., In jurul Sighetului); Ochiul boului (36); Oiţă (411); Popivnic iepuresc (289, 237, 179, 120, 320); Saie de giarc (354); Trei crai (133); Trei răi boieresc (363 Mold.); Trier (320); Trierei (500, 320);          (102 Mold.; Muş-
ca, jud. Alba, 66 Gherla, 468 Bozovici).
    Magh.: Erdei . mâjvirâg (603); Mâj fii (36); Mâjvirâg, Mâjkokorcsin (530); Mogyoroalyarii (237, 28): Nemeş măjfii; (370); Okorszemfii (36, 412); Okiir szemfii virâg (412); Sziiroske (288). — Germ. şi Săs.: Baschel-valtche, Blaucs Haselchen, Blaues Veilchen, Blo Haszelt-chen, Blo Valtchen, Biischclveilchen (226); Edelleber-kraut (237, 370); Hasclblume, — hliiinchcn, Hassăl-gekreidich, Hasclgckrăutig, Hasselvaltchi, Haselveilchen, Kuckuckblam, Kuckuckblume (226); Leberblume (237); Leberkraut (363); Leberblumclien (226, 389, 484); Wald-
Leberblumchen (603); Osterblume, Plippblamtchi, Spai-gekreidich (-Kreut), Speigekraut, Speigekrăutig, Ues-terblămtchen, Uisterblom, Walt Vergiszmainicht, Wildes YergiDmeinnichl (226); VVald Leberbliimchen (603)-
—   Rus : Pecionocinita obîknovennaia (573, 603). — Caraşov.:  Cupit nic.
    Hcpiitiea transsllvanlca Fuss (Anemone transsilva-nica Houff.) — Crucea voinicului Alle numiri: Trei răi (133).
    Magh.: Erdâlyi mâjvirâg (603). — Germ.: Windro-schen (389).
    HEHACLEIM L.
    Fam. Umbelliferae
    llernclcuiii palninlum Baumg. — Plăcinta porcului (Trans.)
    Alte numiri: Laba ursului de munte (574); Talpa ursului (003).
    Magh.: Tenyeres mcdvelalp (603).
    Ileraelcum sphondylluni L. (inel. ssp. sibiricum (L.) Simk.) — lirlnca ursului
    Alte numiri: Bădrăgan ; Bridă (180); Brinca pămln-tului; Buruiană dc dalac (184 Carpen, Calafat), Crucea păminlului (325, 179, 473, 163, 231, 320, 289, 433, 75, 184, 182, 603, 436, 501, 513, 42, 99); Drele (14); Laba ursului (120, 433, 28); Păstîrnacul vacii (363 Mold.); Sclipel (120); Talpa ursului (120, 291); l'reclica porcului.
    Magh.: Medvetalp (2S); Medvetalpu fii (236); Med-velalpfii (237); Termetes medvetalp (603). — Germ.: Bărenklau ; Bărwurz (237); Garsliges Gekrăutig, Gemei-ncr Bărenklau (226. 484); Partsch, Porst (237); Schierling, Sclnveinsgekrăutig, Wilde I’aslinakc (226); Wiescn-Bărenklau (603). — Franc.: Iierce (436). — Rus.: Borşee-vik obiknovennii (573, 603).
    IIEHMARIA L.
                                                                    Fam. Caryophyllaceae Ilcrninria ylnbra L. — Feciorică Alle numiri: Bosorogă ; Buegea faptului (652 Bozovici); Buruiană de surpătură (412); Fapt mlnlţăl (103, Fălticeni); Fecioară (597); Iarba datului (Banat, 289, 163); Iarbă de surpătură (141): Iarba faptului (Banat,
289); Iarba fecioarei (289, 320, 234, 133, 163); Iarba feciorilor (289, 19, 320, 412, 455, 179, 234, 319, 133, 163); Iarba surpăturii (320, 289, 602, 188, 111, 179, 120, 411, 133, 163, 234); Sincerică.
    Magh.: Kisporcfii; Porczika (412); Szakadâst gy6-gyito fii. — Germ.: Bruclikraut (201); Druckkraut (363); Harnkraut (111). — Rus.: Grijnik gladkii (603, 573).
—   l'cr.: Hreajneţ (201).
    Se foloseşte in medicina populară.
    Ilcrniariu iiicuun Lam. -* Feciorică (163)
    Alle numiri: Iarba surpăturii; Săpunaş (603). IIESPE1US L.
    Fam. Cruciferae Ilespcris iiialroDalis L. — Aoplicoasă Alle numiri: Floarea nopţii (588, 133); Liliac de grădină (Olt.); Liliac franţozesc (180); Liliac franţuzesc; Liliac nemţesc (Trans.); Micşunca (290) ;Mirodea (180, 628); Mirodenie (320, 289, 133, 588,290); Mirodie (411); Pupăză (Plavişeviţa); Şibiog (290 Trans.);/ Vioaie de noapte, Vioaie dc primăvară (65); Vioară de noapte (289, 320, 133, 588, 290); A'ioarea de noaplc (367, 356)
                               "n
HES
 84
 OLH
    Magh.: Est61i kisasszony, Estike (587);            Holgy estike
(603, 530); Mâriagyâsz.       — Germ.:     Nachtviole        (411).
—    Rus.: Veceraiţa nocinaia fialka (603).
    Hesperis nlvea Baumg. — Mirodea (603)
    Hesperis Iris tis L. —    Mirodenie
    Alte numiri: Floarea      nopţii (133, 139, 320); Nopli-
coasă, Vioară de noapte (133).
    HIBISCl'S L. l-am. M a 1 v a c e a e
    *    Hiblseus cannnlilniis L. — Chenaf (fibrele textile «lin import)
    Alte numiri; Clnepă de Bombay.
    Rus.: Kenaf (477;.
    HibLseus esculenliiM I.. (numele valabil astăzi: Abel-muschus esculenlus (I..) Moencli) — Bame
    Alte numiri: Bambe (289, 320, 366, 234, 179, 133, 1C3); Bainbic (139); Bamie (78, 139); Bamne (la macedoromâni) ; Boambe; Zămoşiţă (120).
    Magh.: Bămd (600); Gombb (408). - Germ.: Gombo ; Rosenflitle, Ibisch. — Franc.: Gombo. — Engl.: Bamia, Gobbo (600). — Turc.: Bamya. — Bulg.: Bamea.
    HibLseus trlonum I.. (//. ternalus Cav.) — Zămoşifă Alte numiri: Brlncă (425 Delcni, jud. Iaşi); Buruiană ce se invlrteşte (Întoarnă) după soare (184); Bamie beşi-coasă (363 Mold.); Bombă beşicoasă, Bombă dc clmp (161); Cavan (163); Ciulină; Curcubeţică măruntă; Floarea ursului (102); I.ubenicioară (Olt.); Macul cioarei (133, 28. 163, 184); Nalbă mare (412); Zămoşiţă beşicoasă (3, 319); Zlmoşiţă (163).
    Magh.: Dinnycfii (389); Dinyehibik (412); Varju mâk (28, 542, 603). - Germ.: Stunden Ibisch (603); Ibisch (184, 389). — Franc.: Fleur d’une-heure (291).
    Se foloseşte in medicina populară ca fiertură In ainss-tec cu mentă şi secară la' tulburări .gastrice.
    H IKK ACUM L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Holgymal (389). — Germ.: Habichtskraut (226). — Franc.: fipervifcre. — Engl.: Hawkwecd (444). -- Rus.: Taslrebinka (573).
    Illeraeluin ourantlocum L. — Rusulifu Alic numiri: Botcană de clmp, Ciucalău dc clmp Vad. jud. Maram.); Culcuşul vacei (455); Focărită de munte (Vad); Gălbenele (133); Gălbcnuţ ; Gălbioară (155): Hulleneoală (320); Hultenioară (455) ; Roşioare (133. 19); Ruşulică; Roşuliţă (133); Rugiuliţă (19); Huguliţă (320); Rujnici (127 Maram.); Rujulică (320); Sinfjeroasă (319, 320, 289, 179, 133, 458); l'rechea şoarecelui (455); Vuiturică (455); Vulturoancă (161). Se foloseşte In medicina populară veterinară. Hieraeium bauhlnl Schult. — Culcuşul vacii (436, 99) Folosită in medicina populară contra epilepsiei (99, 436) şi la dureri dc urechi.
    Hieraeium caespltosum Dun. (II. pralense Tausch.) —
—    Yullurică
    Hieraeium hoppeanum Schult. — Yullurică Hieraeium lachenalil Gmel. (H. vulgalum Fr.) — Yullurică (Blaj)
    Hieraeium piiosella L. — Vullurică Alle numiri: Buruiene de (pentru) călcat, Buruiană pentru trlntitură, Călcătură, Ciubărul cloştii (103, Făl-iceni); Culcuşul cloştei (103); Culcuşul vacii (179, 133, 90, 133, 141, 289, 234, 432, 320); Gălbeioarc (179, 289, 320); Hultuneală (133); Hullenioală (289, 234, 320, 179);
  Hultenioară (141. 289, 234, 320, 133, 190); Hultuioală (190); Iarba eretei (320, 179, 289, 234, 289, 133, 190); Iarba găinilor; Incheietoare, Ochiul şarpelui (133); Opinlic (180); Urechea şoarecelui (133, 289, 141, 161, 179, 36, 289, 234, 320, 190); Vulturoancă (411, 133).
  Magh.: Eg«5r fiii fii (36). - Germ.: Babitskraut (484, 201). Sperbcrblaum (411); — Engl.: Mouse-ear ltawk-wced (444). — L'cr.: Necui- biler (201).
  Ilieraslum umhellatum L. — Iarba vulturului (163, 289, 320, 325).
  HIEHOCIILOft R. Br.
  Fam. G r a m i n c a c
  Magh.: Szentpcrjc. — Germ.: Mariengras. — Rus.: Zubrovka.
  Hleroeliloe austrnlls (Schrad.) R. el Sch. — Iarba Sfintei Mării (163)
  Hleroeliloe odoratn (I..) Beauv. — Iarba Sfintei Mării (1, 163, 325, 574)
  Alte numiri:   Laliţă   (456  Bahadag); Parangină;
  Scardă.
  H1MAXTOGLOSSIM hlnlnum (L.) Spreng. - Ouăle popii (133, 291, 389)
  Fam. Orchidaceae
  Germ.: Bocksgcil, Riemenzungc (389).
  *    IIIPPEASTIILM strlatum (Lam.) Hyl. var. fulgl-dum (Ker-Gawl.) Hyl. (H. rutilum Ker-Gawl.) — Gramofon. Hramafon
  Fam. A m a r y 11 i d a c e a c IIIPPOPIIAfi rhamnoides L. — Călină albă Fam. Elacagnaccac
  Alte numiri: Călină (201, 289, 320,    601);   Cătină
  cenuşie (133); Călină dc riu (603).
  Magh.: Penge bipâfa, Bengc k6pii homoktfivis (114); Homoklovis (603, 600). — Germ.: Sanddorn (603); Wei-dcnhlăltrigcr Sanddorn (201); Wcidcnblăttrigcr Schleh-dorn (600). — Franc. : Agrousier (436); Grinet ou saulc tfpineux (600). — Engl.: Sea buckthorn (114). — Rus.: Oblcpiha. — l'cr.: Kapşuncţ (201).
  HIPPLllIS vulgaris L. - Coada calului (139, 163,
  289. 320, 325, 603, 433, 455, 411)
  Fam. I I i p p u r i d a c e a c
  Alte numiri: Brăduţ dc apă (455); Coada mlnzului (179, 289, 433); Iarba sasului (411); Porob (433); Silhă
  (433).
  Magh.: Vizilofark (603).   —  Germ.: Tannenwcdel
  (603); Schaclitclhalm (411). — Engl.: Mare’s lail (444).
  —    Rus.: Hvoslnik oblknovcnnli (603).
  HOLCL'S lanalus L. — Flocoşică Fam. Gramineae
  Alte numiri: Plocoşiţă; Iarba cailor (320. 289, 455, 141, 133, 179); Iarbă dulce (455); Olei (3, 179, 289, 320); Oleu (179, 201, 320, 455); Ovăz dulce (133, 141, 179, 289, 320).
  Germ.: Honiggras (201, 389). — Engl.: Yorkshlre fog (444). — Rus.: Bucharnik (573). '— Ucr.: Solodnek (201).
  HOLOSCHOEM'S vulgaris Link. (Scirpus holoschâenus L.) — Pipirig (238)
  Fam. Cyperaceae
  IIOLOSTELM uinbellalum L. — Cuişorifă
  Fam. Caryophyllaceae
  Alte numiri: Cel perit (74); Cerenţcl (133, 141); Cuişo&ţc (133, 289, 319, 320); Cuişoare sălbatice (141);
Garoafă (133); Păscuţă (5, 434); Ridichioară (141); Hocoţd (289, 320).
    Magii.: Tavaszi olocsân (530); Tavaszi olocsâny (603).
—     Germ.: Nclkengras (389); Gemeine Spurrc (603); Spur-rc (481). — Rus.: Kosteneţ zonticinii (603, 573).
    IIOMOG YXE alpina (L.) Cass. — Rotungioare (325) Fam. Compositac
    Alte numiri: Iarba orbalţului (127 Maram.); Iedera zînelor (141); Pristenior (411).
    Magh.: Havasi szattyu (389). — Germ.: Brandlatlich (291); Alpenlattich (389, 484).
    llordelymus europaeus vezi Elymus europaeus HOHDEUM L.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Arpa. — Germ.: Gerste.
    * Hordeum dlslielion L. — Orzoaicâ
    Alte numiri: Orzoaie (320 Maram.; 426); Orz (139); Orzoică.
    var. iiudum L. — Alac (Mold.), Orzec (201).
    *    Hordeum hexaslichou L. (H. vulgare ssp. hexasti-chon (L.) f;clak) - Orz iernatic (161, 289, 320, 325, 455), Orzoaica (366, 566)
    Hordeum inurinuiii L. — Orzul şoarecilor (161, 163, 179, 320, 325), Orz şorecesc (542)
    Magh.: Egiir ârpa (530, 484). — Germ.: Mau se gerste (484).
    Hordeum vulgare L. (//. vulgare ssp. polystichon (Hali.) Sch. ct Kcll.) - Orz
    Alte numiri: Iecimie (190 Istria); Orz de primăvară. Orz de toamnă (Banat, 426); Orz tuns; Orz ţepos,Orzoai-că dc primăvară; Urz (366, 543).
    Magh.: Ârpa (28, 36, 235, 365, 370, 412). - Germ.: Gerste (34, 201, 235, 370, 543). — Rus.: Iacimcni obîk-novennli (573). — Ucr.: Iacimcn (201). — Caraşov.: Jecmen.
    Folosită !n medicina populară, umană şi veterinară. Amintită Jn cintece populare.
    * HOSTA Tratt. (Funkia Spreng.)
    Fam. Liliaceac
    *    Hosta pluntuyineu (Lam.) Aschcrs. (Funkia alba Smet.) — Crin de toamnă (289, 425)
    Alte numiri:    Crin (Hanu-Conachi); Crin de apă
(468 Bozovici); Crin dc august (Buziaş); Crin de sacsin, Crin francez (Olt.); Crinul finului alb (161); Crin grecesc ; Liliac de mare (14).
    Germ.: Lilie, Tabakblumen, Trichterchen (226); Was-serlilie (Buziaş). — Bulg.: Liliabeala. — Engl.; Plantain lily (560).
    *    Hosta ventricosa (Salisb.) Stearn. (Funkia ovala Spreng.) — Crin de toamnă (289)
    Alte numiri: Cală (65); Crinul finului albastru (161). Magh.: Liliom (412); Japânliliom . — Germ.: Kaiser-blatt (226).
    HUMULUS lupulus L. — Hamei, Hcmei Fam. Cannabinaceae
    Alte numiri: Amei (Banat, Munt.); Cumlău (434); Curpăn (133, 190); Hamei sălbatic (325); Hămei (128; 148,320, 602, 455, 366, 566, 601); Himei (28, 363, 320, 599, 574); Homei (320); Măiugă (Gătaia); Mălugă (434); Mămăiugă; Mămălugă (434); Mei (Jebel); Meiugă (Sa-lonta); Muiugă (Gherman, jud. Timiş); Mulugă (434); Peste de pădure (190); Tofolean (103 Ciuc); Vină de hamei, Viţă de hamei (133).
   Magh. : Fclfulo komlo (603); Komlo (16, 28, 237, 412, 365, 600). - Germ. şi săs.: Hopfen (237, 370, 226,603,
454);- Hame (226); Hop, Houpt, Wilder Hopfen, Happ-hâz, Hosat (226); Klellcrhopfen (600); Liene, Schmiele, Schmirz, Siele (226). — Franc.: Houblon (600). — Engl. : Hop. — Rus.: Hmcli obiknovennii (600). — Ucr.: Hmili (201).
   Utilizată in medicina populară şi amintită în cintece şi credinţe (190).
   Iluperzia selago vezi Lycopodium selago
   HYACINTHLS orientalis L. - Zambilă
   Fam. I. i 1 i a c e a e
   Alte numiri: Floarea viorelei (19, 289, 319); Coron-cuţă (65, Cliiraleş, jud. Cluj); Lalea (Tecuci); Miliori (Bulei, jud. Arad); Micsă (65); Tăvuşi (Reşiţa); Viorele (133 Bocşa, jud. Caraş-Severin); Zambinâ (Hotarele, jud. Ilfov); Zambul (289, 320); Zambulă (428); Zîmbiluri (Niculiţel)
   Magh.: Hiăczint (412); Iâcint (600). — Germ şi săs.: Aksint (257); Bassilutt, Garlenhyazintchen, Garten-jasminchen (226); Hyazinthe, Hărzintchc (201, 226, 600), Iazint, Iuzintchi, Jozint, Suzintche, Zuzintche, Iasminchen, Wasserlute (226); WeiOe Hyacinthe (237); Wăhlesch Blommen; Herzinchen, Osterschellchen, Măr-zvcigl, Schliissclblumc, Schinlerblommen, Schillerblem-clicn, Passiluten, Bassiluten (287) . — Engl.: Hyacinth.
—   Turc.: Sumbiil (601).
   IIYDIIAXGEA opuloidcs (Lam.) C. Koch (//. hor-tensis Sm.; numele valabil astăzi: H. macrophylla (Thunb.) DC.) — Hortensie
   Fain. Saxifragaccac
   Alte numiri: Călin (468 Bozovici); Ortensă (Rticăr); Ortanţă (Bucureşti).
   II  YIJHOCIIAItlS inursus-ranae L. — Iarba broaşlelor
   Fam. Hydrocharitaccae
   Alle numiri: Limba broaştei (179, 259, 320).
   IIYOSCYAMUS nifjer L. — Măselarifă, Măsălarilă
   Fam. Solanaceae
   Alle numiri: Bob (412); Bolundiloare (36); Buruiană de măsele (428); Ciumască (103 Cacica, 385); Iarba lui Sîntu Ion (13); Masalari (133, 139, 235, 128); Masalariu (267, 320); Masalariţă (322, 302, 133, 325, 597); Maslad (127 Maram.); Măsălar (38, 125, 163, 13, 179, 190, 152, 259, 234, 602,); Măsălariu (201,    370,); Măsălarniţă
(426); Măselarie (19); Măselar (25, Rucăr); Mătrăgună (102); Nebunariţă (19, 35, 63, 120, 133, 179, 182, 234, 237, 289, 271, 602, 433, 411); Nebuneală (433); Nebunăriţă (190, 320); Sunătoare (38, 63, 133, 152, 190, 234, 271, 209, 320).
   Magh.:   Belend (237); Betendfii (238); Belendek
(25, 237, 302); Bilind; Bolondfii (28, 370); Bolondito belendek (530); Bolondito csalmatok (365); Bolondito fa (237); Bolodito fii (36). — Germ. şi săs.: Bilsenkraul (235, 237, 226, 267, 302, 363, 370, 322, 358, 425, 454); Bilsen gekrăut (226); Bilsengekrăutig; Bilsenstengel (226); Dollkraut (237); Maszelaritz, Pappeltchen, Poc-ken, Pockenblume, Pockengekrăut, Pockengekrăutig, Poc-kenkraut, Pockenstengel (226); Rindswurzel, Saubohne, Schlafkraut (237); Schwarzes Bilsenkraut (201); Teu-felsauge (237); Tollkraut (411); Zigeunerkraut (237).
—   Franc.: Jusquiane (322). — Engl.: Henbane (444).
—   Ucr.: Volce iagoda (201). — Rus.: Belena ciomaia (573).
 HYP
HYP
    Utilizată In medicina populară contra durerilor de dinţi.
    UYPEHICUM L.
    Fam. (i u t l i f e r a e
    Hypericum aeulum M6nc)> (numele valabil astăzi: U. telrapterum Fries) — Sovirvarifă (603)
    Hyperleuni eleyans Stcph. — Floare de friguri Folosită In medicina populară contra frigurilor (9G). Hypericum niaeulaluin Cr. — Sunătoare (133)
    Alte numiri: Iarba spaimei (433); Brincuţă dc pisică, Fălcăţea '133): Lujerică ; Merişor (96 Trans.); Pojarniţă dc indoială (363 Mold); Sovlrvariţă (145); Suliţică, Suliţioar;'). Trifoi căpresc, Trifoiul caprelor (133).
    Folosită In mcdicina populară la tuberculoză şi bube dulci (96).
    Hypericum perloratum L. — Sunătoare, Pojarnifă Alic numiri: Asunăloarc (320); Buruiană dc foc ghiu (99): Buruiană de năduf; Buruiană dc pe rozor (Lisa); Crucea voinicului (Hurez); Drobişor (127 Maram.); Floare dc foc viu (Dejani); Floare de năduf (Sebeş); Floare de sunătoare (Munt.); Floare galbină (jud. Huned.); Floarea lui Ioan; Harnică (Yiştea de Sus); Hemei de pămlnt (412); Iarba lui Sf. Ioan (35, 36, 03. 141, 133, 179, 190. 231, 289, 320, 412, 411); Iarba crucii (Mărgineni); Iarba spaimei (Trans.); Iarba slngelui (120); Iarbă sunătoare (36); Iarba spurcaţii (98 Lupşa); Jale de inuntc 411); I.cmnie (Zimbru, jud. Araci, 99 Nereju, 436); închcgăloarc (Şinei Nouă); Osul iepurelui (Hucăr); Pojar (103 Suceava;; Saniloare (3, 19, 25, 38, 133, 179, 190, 234, 237, 289, 320); Sănitotirc (289, 319, 320); Sbu-rătoarc (133); Sunaică (Orşova); Sovirf galben (456); Sunătoarie; Şerlai (133); Şovlrvariţă (359).
    Ma'/h.: Cscngo fii (30, 389); Cscngiiljuka; Cscngo orbânefu (305); Cscngo virâg (Cluj); Kozonseges orbănc-fii (0"3, 530); Linkaslevclii fii; Linka (412); Orbânfii; Szcnt .Jânos fii (365); Szent Jănos fiive (16, 36); Vărfii.
-   Germ. si săs.:     Bergandorn (411); Abwcichgekrăut
(220); Blul Chrisli (226); Fchtcs Johanniskraut (603); (jcmcincs Johanniskraut (201, 226,          484); Gcmcincs
  Harten (226); Gehonesblom (257); Harthen (226, 389); Herrenkraut (237); Kirjau (226); Johanniskraut (34, 267. 370, 385); Johannispflanze (237); K ar noul (257); Krătzgekrăutig, Kreuzblume, Kreuzchristibliite, Mut-terjesagekrăutig, ScheiOgckrăut, Schlipfgekrăutig (226).
  —  Franc.: Miile pertuis (436). — Engl.: Common St. John’s wort (444). — Bus.: Zveroboi pronzionnoistnli, Z. obiknovennii (603). — Ucr.: Zdorovnek (201).
  Florile şi toată planta se folosesc allt In farmacie cit şi In medicina populară la dureri de stomac, boli de fical, de rinichi, eczeme, pojar etc. Se mai dă vitelor clnd urinează slnge.
  *  H YSSOPUS officinalis L. - Isop
  Fam. L a b i a t a e
  Alle numiri: Cimbru de cel bun (133, 237, 319); Cimbru de grădină (319, 320); Culecel bun (320).
  Sc foloseşte In medicina populară sub formă de ceai pentru dureri de piept, reumatism şi scrofuloză.
  HYPOCHOEHIS L.
  Fam. Compositae
  Hypoohoeris maculata L. — Iarbă împuşcată (99 Nereju)
  Alle numiri:   Iarba stlrpitului (433); Lăptucă    (Intor-
  sura Buzăului);    Lăptuca porcilor  (133).
  Se foloseşte in mcdicina populară, plămădită In rachiu, pentru dureri dc stomac.
  Hypofhoerls radicala L. — Buruiană porcească (133, 163, 289, 319, 325, 412, 512).
  Alte numiri: Salata porcului (133); Scai porcesc (412)
  Magh.: Disznyobojlorjân, Disznd mogyord (412); Malacfii (389);    Pelyvahordâ (830). -     Germ.:    Ferkel-
  kraut (154). —     Franc.: Porcclle  (421). — Engl.: Cal’s
  car (441). — Rus.: Paznic korolkokomevoi (573).
  Hypoehoeris unlfloru Vili. (H. heloelica Jacq.) — Anghi-narea oilor (419)
  Alte numiri : Bujor (M-ţii Ciucaş); Calapăr de munte (Trans.).
  Germ.: Freudenkraut (363).
               I
  IBEHIS L.
  Fam. Cruciferae Iberls amara L. — Lilicele (600)
  Alte numiri: Pelin bun; Sflntu Petru (425 Albeşti,
  Mold.); Zăpejioare (Breaza, jud. Prahova).
  Magh.: Tatârvirâg (600). — Germ.: Verbene (226).
  Schleifenblume (600) (sc referă la diverse specii); Bistri-tzer Blume, Blaues Bliimchen, Wiener Blumchen, Bren-nendc Leibe, Dreimal in der Nacht, Kaffeeblume, Kot-chelack, Krautblume, Kreublume, Krengebliihsel, Monat-lorbeer, Nachtveilchcn, Schokoladeblume, Sieben Schwes-terchen, Sperr(l)-die-Augen, Sternblume, Stockbrut,
  Strohblume, Teufelchcn, Trauerblume. Tiitzkachell-cher, Veilchen. — Engl. : Candytuft (600).
  * Iberis piniala Jusl. — Limba mării (325)
  * Iberls spiiiperflorens L. — Limba mării (150);
  Lilicele (150); Omăţel (103)
  * Iberis sempervirens L. — Lilicele (492, 600)
  * Iberis umhelluta L. — Limba mării Alte numiri: Lilicele (000); Limbuşoară (133); Omă-
  ţăl (103); Punga ciobanului (133); Saşti (Yatra-Dornei);
  Traista ciobanului (133).
  Magh.: Tatârvirâg (600). — Germ.: Bauernsenf (603);
  Schleifenblume (600). — Engl.: Globe candytuft (460).
  ILEX aqulfolium L. — Laur (603, Zimbru, jud. Arad),
  Finic ghiinpos (114)
  Fam. Aquifoliaceac
  Magh.: Magyal (365); Magyalfa (600); Teii magyal (114); Teii  magyalfa (603). - Germ.: Hulse (114); Hiil-
  sen (600); Stechpalme (603,  484). — Franc.: Houx  (114).
  — Engl.:      Common   holly (603); English holly  (160).
  — Rus.: Paruv ostrolislnii (603).
  ILLIC1UM veruni Hook — Bădian (drogul din import,
  163, 289, 320, 411)
  Fam. Magnoliaceae
  Alte numiri: Anason franţuzesc (289); Anison franţuzesc (163); Badian (289, 453, 163, 601); Steluţe (74).
  Franc.:    Badiane (601). — Engl.: Anise-trce   (559).
  IMPATIENS L.
  Fam. Balsaminaccac
  * Impatiens balsamina L. — Canale Alte numiri: Borjomină, Bucuria casei (65); Cana-
  cicică (Budeşti, jud. Ilfov); Cana giugiuc; Canaluţe (320, 289, 179, 133); Caneluţc (320); Cavaler; Călţuni (Hotarele, jud. Ilfov); Cănăţe (Bucureşti); Cănâruţe (465); Cerceluşi (Hotarele); Chersăgci; Chison papuc (Sincel, jud. Alba, 65); Ciucurcl (65); Copăcei (289,
  133, 465, 454, 14, 492, 603); Cucoşel; Ghiaţă (Olt.);
  Iarbă ce moaie vinele, Iarbă Întăritoare a vinelor (36);
  Lenrm de apă (65); Naciluri (Somova-Tulcea, 103); Papu-cei; Păpucaşi (Trans.,); Păpucaşi deşi (434); Păpucii domnişoarei (68, Veza-Blaj); Păpucichi (426); Pene domneşti (513, M-ţii Apuseni); Pejişori (14); Persăcei (468, Bozovici); Pin tini (Băile Victoria); Răchiţele (425 Deleni, jud. Iaşi); Răchiţică (434); Sălcioară (jud^/Ploughman's spikcnard (441). Arge?); Ţicrsăc (68); Ţipăruşi (65); Viişoară (Olt.).,      (873).
  Magh.: In eresztofii; Kisasszonycipo (557); Kisasszo-
  nypapucs (603, 600). — Germ. şi săs.: Feigbohnenblume,
  Fischmăulchcn> Fuchsblăin (226); Gartenbalsamine (226, 603); Herrgottschuhchen, Junge Herren, Kischischăm-pămpusch, Konigsblume, Lowenmăulchen. Ohrhăngel, Puikageschlotter, Spalier (226); FleiOigcs Lieschen (600). Impatiens noli-tanyere L. — Slăbănog Alte numiri: Brăduleţ, Brie (289, 500, 133, 163, 182, 320, 411, 289. 500); Buruiana celor slabi (184); Călăpăr (201); Iadeş (Olt.); Iarbă roşie (127 Maram.); Ploponog (133); Răchiţele (500,); Sclăbănog (513 M-ţii Apuseni); Slăbănoagă (184, 179. 566, 1 18, 234, 320, 289); Slăbănov (320); Slobonog (19, 320, 366, 367, 120); Slobonov (184, 259, 133, 234, 152, 120).
     Magh.: Krdei nenyuljhozzăm (530, 603); Hozzâm-nenyulj (412); In crcszldfii (28); Uveg szâru fu (38)
  —   Germ.: Kraul-riihr-mich-nichl-an (389); Bingelkraut. (411); Drudenblume, Ruhrmichnichtan (226); Springkraut (226, 201, 411,484, 363); Wald Springkraut (603). - L'cr.: Kamferl (201).
     Folosită în medicina populară pentru proprietăţile sale diuretice.
     *     Impatiens roylei Wolpers (numele valabil astăzi: I. glandulifera Royle) — Papucul doamnei (M-ţii Apuseni)
     Alte numiri:     Pantofii   doamnei,   Papucaşi.
     *     Impatiens sultani Ilook. — Papucul domnişoarei (Buziaş)
     Alte numiri: Beţivă (425 Mold.); Busuiacâ, Busuio-cel (14); Busucel; Cană, Cangei (OU.); Chipăruşi (14); Ciucicăi (Oit.); Coăcei (jud. Galaţi); Dragă Mărioară, Garofiţă (Olt.); Piersecele (Olt.).
     Maglu: Czigănykorona ; Cukorvirâg (126); Yizifukszia Vizivirăg — Germ.: Christi Zăhre, Kisblume, Fwiges Kraut, FleiOiges Lieschen, Lieschen, Ohrgehăngc (tcher), Wasserblume, Wasserfuchsie, Zierde (226).
     IMLA L.
     Fam. Compositac
     Inulu britannicu L. — Solovirvârilă (Bucov., 2-S’J, 328)
     Alte numiri: Amică (96 Colun, jud. Braşov); Buruiană de durere de toate (M-ţii Apuseni); Buruienile lui Sf. Vasile, Floare de albeaţă ; Floarea albi ţii ; Floare de gălbe-nare (99 Nereju); Gălbioară (186 Macin): Harnică (Sibiu, 96); Iarbă mare (3); Iarba lingurii (36); Sovîrvariţă (542); Văduva ce ţipă copiii (513 M-ţii Apuseni, Cacova Ierii).
     Magh.: Kalân levelii fii (36); Reti peremizs <530).
  —   Germ.: Wiesenalant (226, 600); Gelitz, Goldblume, Hennenblume, Kleine Sonnenblume, Schlipfgekrăut (ig) (226).
     Sc foloseşte In medicina populară la răni (96) şi găl-binare (99).
     Inula conyza DC. — Moartea puricelui (133, 141, 184, 289, 324), Avrămească (184 Mirceşti-Pulna).
     Magh.: Erdei peremizs (530); Bolba ellen valo fii (36); Szârazrii (228). — Germ.: Ruhrwurzel (228). — Engl.: — Rus.:                                        Deveasil bolşoi
  (873).
     Inula ensifolia L. — Buruiană pentru vint (78)
     Inula (jerinanica L. — Cioroi (163, 179, 289, 320, 326)
 INTU
 88
 ISA
    Alte numiri: Buruiene pentru lespezi; Clrcbun (103 Constanţa, Agigca); Floarea dc gălbinarc (95 Lupşa, jud. Alba).
    Magh.: Hcngeres peremizs (830).
    Folosită In medicina populară contra gălbinării.
    Inula hirta L. — Floare galbenă (184)
    Inula helenium L. — Iarbă mare, Oman Alte numiri: Alaut (201); Bruscălan (Banat); Holman (152); Homan (35, 133, 190, Olt.); Iarbă mare frumoasă (328); Iarbă neagră (Munt.); Lacrimile Elenei (325); Ochiul boului (602); Omac (433); Omag (602); Smînti-nică.
    Magh.: Nagy ormcny gyoker, Ormeny fii (28); 0rm£ny gyoker (302, 16): Orv^ny fii (25, 237) ; Orveny gyoker (370, 237, 530); Orvenyto. — Germ. ?i sâs.: Alant (267, 370, 302. 237, 34); Âlantblume, Alanlblatt, Alantge-krăutig (226); Alantwurzel (226, 543); Hchter Alant (358, 226, 201); Helenenkraut (237); Kaptalanblădder, Koschănkoprech, Mutter(n)blatt, Wilde Sonnenblume (226). — Franc.: Aunle (436). — Rus.: Dcviasil vlsokii (573, 488). — l’cr.: Deveatoselnek (201).
    Folosită In medicina populară umană contra tusei (190), la lingoare (96, 436), rlie, dureri de cap (99) şi contra căderii părului; dc asemenea In medicina populară veterinară. Legată de diferite credinţe (190).
    Inula oculus-ehristl L. — Iarbă mare (201)
    Inula sallcina L. - Cioroi (133, 163, 179, 289, 320. 325)
    Alle numiri: Avrămească (184 Cociu, jud. Bacău); Ochiul boului (363 Mold.).
    Germ.: Hindaugs (363). — Rus.: Deviasil şerohovalii, Devcasil bolosoi (573).
    IHIS L.
    Fam. I r i d a c e a e
    Magh.: Noszirom . — Germ.: Schwertlilie. — Rus.: Kasatik. — l 'cr.: Koşuleţ.
    * Iris florentina L. — Slinjcnei (35, 277, 470, 597) Alte numiri: Crin, Crin albastru (Comana, jud. Ilfov);
 Crin vinăt; Floare vinătă, Lilie, Lilic vinătă (35); Rădăcină de micşunca (320, 289, 366, 163); Spetează (Budeşli, Mitrcni, Hotarele, jud. Ilfov); Sllnjeni (35, 470, 62); Stlnjeniţă, Sllnjini, SUnjini vineţi (35).
    * Iris germanica L. — Stinjenei, Stinjinei
    Alte numiri:     Caciţă (513, M-ţii Apuseni); Ceapă;
 Coada cocoşului (127 Maram.); Cocoară mnerie (426); Cocoş; Cocoşei vineţi (336 jud. Cluj); Cocoşei; Cosiţa fetelor; Crin (65, 289, 451, 320, 133); Crin albastru (500); Crin vlnăt (289, 602, 63, 319, 133) ; Floare vinătă (289, 133, 319, 320, 354); Frunză lată (513, M-ţii Apuseni); Găitane vinete (65, Trans.); Iarbă lată (65); Lilic (289, 433, 320); Lilie sălbatică (411); Lilie vinătă (289, 602,1 19, 133, 319, 320, 237, 28); Lilion (68); Lilion albastru (M-ţii Apuseni); Lilion vlnăt (jud. Hunedoara); Liliu vlnăt (370); Paparigă, Păpurică; Pescuţi (65); Sabie (Banat); Sanfii (Bihor); Spetează (Arad, 320, 600); Stlnj (Hanu-Conachi, Munt.); Stlnjene (387, 602, 221, 584, 148, 14); Stinjenei de grădină (584); Stlnjeni (289, 439, 54, 68, 179, 127, 62, 120, 148, 600); Stlnjeni
albaştri, Stinjeni vineţi (133); Stlnjeniţă (Banat 289» 79); Stînjin (500, 120); Stlnjin vlnăt (320); Stlnjinaşi (65); Stinjinei mnerii (65); Stinjinei de grădină (71); Stlnjineu (Argineşti, jud. Dolj); Stlnjini (289, 65, 63, 320, 325, 473,); Stlnjini mnerii (Bogdana, Poieni, jud. Cluj); Sllnjini vineţi (289, 319, 68, 320); Stlnjin (jud. Cluj); Stinjinei (425 Mold.); Sovlrîşcă (434); Şuvar (Crişana); Tulipan (426).
    Magh.: Kdk liliom (237, 370, 25, 16); Kdk noszirom (387, 530); Pompâs noszirom; Noszirom (600); fîkes kardvirâg, Nemet kardliliom. — Germ. şi săs.: Schwert-lilic (226, 237, 600); Bachblume (226); Blaue Lilie (237, 370); Bifelfiirz, Blauer SpicD, Blaue Tulpc, Gărtchen-lilie, Gartenkrotenblume X226); Goldwurz (411); Hunds-lilie, Krotenblume, Lilie, Palaschblam (226); Todesli-lie (226). — Engl.: German iris. — Bulg.: Fialki.
    Iris gramlnea L. — Caşifă (jud. Cluj)
    Iris halophila Pali. — Săghioară (384 Cristeşti-Iaşi 382)
    Alte numiri: Creasta cocoşului (384); Crin galben (384); Papură de clmp (384); Papură de şes (384 Iacobeni); Păpuriş, Păpuşoiul cioarei (384); Stănjenel sălbatic (384). Iris pseudacorus L. — Stlnjeni (Sttnjini) galbeni Alte numiri: Colţul lupului (Olt.); Crin de apă (500, 201); Crin galben (120); Lilic galbenă (Trans. 289, 19, 133, 237, 354, 28, 320, 363 Mold.); Liliu galben (370); Spetează, Spetează galbenă, Spetează sălbatică (434); Spclcgioară (Strchaia); Sllnjeni (Cibu, jud. Alba, 581); Stinjenei păpuros (161); Stinjenei dc baltă (492, 161); Sllnjeni dc baltă (179, 289); Stinjinei de baltă (71, 63); Stinjinei galbeni (118).
    Magh.: Sârga liliom (237, 28); Sârga noszirom (530); Sârga vizi liliom (370). — Germ.: Wasserschwertlilie (201, 34, 226); Kritcnblumc, Lilie, Lilienrohr, Rischlilie, Rolir, Rohrblume, Săbelrohr (226); Gelbe Lilie (226,
237); Gelber SpicO (226); Gelbe Wasserliliom (370); Wasserlilie, Wiesonlilie, Zogcrrohr, Zwicbclrohr (226); Sumpf Schwertlilie (484). — Franc.: Flambe d’eau (436). - Engl.: Yellow flag (444). - Rus.: Kasatik jieltli (575).
    Folosită in medicina populară conlra gălbinării (436). Iris pumilu L. — Răfişuare (133, 289)
    Alte numiri: Cocoşei păsăreşti (Oarda dc Jos, jud. Alba); Crin galben (133); Spetează (543); Stlnjeni (133, 139); Stinjinei (63, 289).
    Germ.: Schwertlilie (543); Blaue Lilie, Gartenblume (2J6); Schwarzc Blum (Liebling, jud. Timiş).
    Iris riilheniea Ker.-Gawl. (/. caespitosa Pali.) — Ca-şifă (45); Găşiţă (433)
    Iris variegata L. — Stlnjeni pestriţi (163, 289)
    Alic numiri: Lilion păsăresc (Teiuş); Stlnjeni (139,
289); Sllnjeni dc pădure (179, 289); Stlnjeni pestriţaţi (179, 289); Sllnjini, Stinjinei (289).
    ISATIS tinctoria L. — Drobuşor Fam. Cruciferae
    Alte numiri: Boiengioae (289, 179); Boiengioară (320); Boitoriu (161); Bolungioae, Cardamă (411, 179, 133, 320, 289); Cardaman (133, 320); Cardamină (411); Cardamon (320, 289 Trans.); Clrdamă (363 Mold.); Cor.
[SA
daman (201); Drob (139, 320, 120, 566); Droghiţă ; Drobişor (566, 320, 133, 289, 280, 190); Drobiţă (36); Drobşor (161, 426); Drobuşoară (320, 179, 289); Iarbă de zugrăvit (36); Iarbă văpsătoare (131); Laba miţei (190); Paslel (273); Rijnică (133); Solovlrv (370).
    Magh.: Fest6 csuilcng (603, 365); Festo fii (131, 36); Sziifu (370). — Germ.: Bergkresse (411); Fărber Waid (603, 34, 201); Gartenkresse (411). — Franc.: Pastel des teinturiers (421). — Engl.: Woad (444). — Rus.: Vaida krasiinaia (603, 573). - L'cr.: Uriktl (201).
    Se foloseşte In medicina populară la dropică, cit şi contra gâlbezei la oi (190).
   ISOPYHLM Ihalictroides L. — Guinuşi
   Fam. Ranunculaccae
   Alle numiri: Buruiene de spurcai, Buruiene minin-ţele (103 Iaşi); Floarea ciutei (289 jud. Argeş); Floarea paştilor (66 Gherla); Florile paştilor (66 Cluj); Iarba porumbilor (425); Mărunţele (103 Iaşi); Orzişor (103); Sclipeţi (133); Turiţă albă (133, 603, 289, 320).
   Magh.: Câmolylevclii galambvirâg (530); Galamb-fii (412); Galambvirâg (387,  603). — Germ.: Windro-
schen (226). Aprilblume (226); Muschclbliimchen (603, 484); Osterbliimchen, Tolldocke, WeiDcs Muschelblum-chen, —Rus.: Raznoplodnik (603, 573).
J
    JASMIMM L.
    Fam. O 1 c a c c a e
    Jasmlnum (rutlcans L. — Iasomie sălbatică Alte numiri: Iasmin; Iasomie (454).
    * Jasmlnum offlcinale L. — Iasomie
    Alle numiri: Iasmin (28, 237, 320); Iasomie (454). Magh.: Jăszmin. — Germ.: Jasmin.
    JIGLANS L.
    Fam. Juglandaceae
    *     Juglans tinerea L. — Xuc cenuşiu (604, 472, la silvicultori), Nuc american cenuşiu (267, 604, la silvicultori)
    *     Juglaus nigni I.. — Xuc american (163, 350, 604, 603, 566, 406, 492, la silvicultori).
    Juglans regia 1.. — Xuc
    Alte numiri: Nucar; Nuc costeliv (Drajna de Sus, jud. Prahova).
    Magh.: Dio (237); Diofa (603, 412, 235, 530); Olasz-dio, Oreg dio, Papirhaju, Pompâs di6fa (114, 530); Kodijo ; Papir dio ; Tokos dio. — Germ.: Edler WallnuObaumm (114); NuDbaum (411, 603, 543, 235); WallnuDbaum (363, 34, 201); WalnuO (226, 484); W'elscher NuDbaum (226); Inflorescenţele (săseşte): Mitzker, Nassbcmmitzker,-NuObliite (226). — Franc.: Noyer (436); Noyer cominun (114). — Engl.: Walnut (114). — Rus.: Oreh (573); Oreh greţkii (603, 477); — L'cr.: Voloskii orih (201).
    Folosit In medicina populară la riic (190), tuse, reumatism (65), boli dc piept. Amintit In cintece populare (190).
    JLMXS L.
    Fam. Juncaccac Juncus bufonins L. — Iarba bivolului Juncus compressus Jacq. — Brudăţel (127 Maram.) Părul porcului
    Germ. şi săs.: Biese, Bast, Maargras, Musgros, Pipi-rick, Salzgras, Sdlzgras (226). — Rus.: Silnik.
    Juncus conglomera tus L. — Pipirig, Cipirig (320) Alle numiri: Iarba mlaşlinei (320); Mociară lungă (127 Borşa); Pipiriji (426 Certeze, jud. Maram.); Hugină ; Spetează (320).
    Juncus effusus L. — Pipirig, Rugină Alte numiri: Calm, Calmus, Călmcază (133); Cipirig (179, 320); Iarba mlaştinei (320, 289, 179, 133); Mocioară lungă (127 Maram.); Papirig (36); Papură (133); Părul porcului (103 Mold.); Simsă (289, 500. 320, 133, 179); Spetează (289, 500, 320, 133, 179,); Ţipirig (289).
    Magh.: B6ka szittyo (830); Kâka (25); Sikattyu ; Szittyo (389, 530). - Germ.: Biese (226); Binse (226, 389); Flatter Simse (201); Flatler Binse (389); Risch (226); Simse (20, 226). — Engl.: Soft rush, Rush (629). — Rus. : Sitnik rashodiaşciisia. — Ucr.: Serii vodea (201); Sitnik (573).
    Juncus filiformis L. — Pipirig (M-ţii Ţarcu)
    Juncus glaucus vezi J. inflexus
    Juncus inflexus L. — (J. glaucus Ehrh.) —         Pipirig
(320)
    Alte numiri: Cipirig, Iarba mlaştinei, Rugină,     Simsă,
Spetează (320); Ţipirig (Hărman-Braşov).
    Germ.: Biese ; Bast (22C).
    Juneus tenuis Willd. (./. maccr S.F. Gray) — Brădă-fel (127 Maram.)
    Juncus trifidus L. — Purul porcului (434) JLMPEHUS L.
    Fam. Cupressaceae Juniperus coinmunls I.. — Ienupăr Alte numiri: Anaperi (433,); Archiş (35, 195, 455, 182, 184, 234. 289, 271. 433, 290, 302. 179, 133, 163); Archit (195, 320); Boabe de brad (184); Brădişor (195,
19. 237, 412. 320, 366, 120); Bradul ciumei (163); Brazi pitici ; Bulimoacă; Ceatină (271, 133); Ccatăne (320); Ceten (133); Cetenă (208. 35, 234, 289, 433. 290, 19, 302, 182, 179); Cetin (208, 470, 133): Ceiină (35, 195, 237,
181, 289, 271, 63, 290, 320, 302, 277. 120, 163, 58); Feniar (Lipova); Finior (433,      208):   (lliipăr, Ghiper (456
Siriu); Globurău (Banal); Hclimoacă (465 Lisa, jud. Braşov); Hilimoacă (99 Făgăraş): Holomoacă :      Ialovăţ
(302, 38, 289, 271, 290. 433, 385, 201); Ieniper; Ienuper (843, 897, 855, 234. 470, 205. 179, 1 11); Ineapăr (205); Inepcr (320, 205); Inibahar (155. 302. 35, 290, 259, 602, 433, 184, 208); Inipahar (320. 35, 290, 289, 500, 181, 234, 152, 205, 133); Iniper (13!), 188. 302, 133, 29, 259, 154, 234, 205, 133, 1): Ircapăn (302); Iunipăr (433); Iuniper (290, 289, 271, 412, 320, 184, 231, 370, 208. 179, 35); Jerebene (Banat); Jinăpăn; Jincapăn ce inslină (66 Turda); Jinept (Cluj); Jip inie (434); Jireapăn (Banat, Bucov., 289, 433, 290, 181, 35.); Jirepcn (208); Jincapăn (Turda); Jneap; Jneapăn (289, 500, 71, 271, 63, 433, 290, 366, 184, 58, 98, 235); Jncapâr (118.
290, 184, 35), Jnepen (289, 425, 63, 433, 290, 184, 179); Molelc (66 Banal); Şinap (28, 133); Şolovăţ (433): Şncapi'n (346); Şncapen (208, 320); Şnep (237, 198); Şnepen (205); Turlei (205, 433,); Zolovăţ (154 Banal şi Bucov.).
    Magh.: Boroka (302); Borsfenvo (237); Borsfenyofa (370, 28, 235); Borsika (288); Gyalog fenyo (237.412,
2S,  16,); Tiiskes fenyo. — Germ. şi tus.: Gcmeiner Wacholder (237, 302, 385, 363, 201, 235); Waclioldcrbaum (543); Wacholdestaude (237, 370). Lrdtănnschen (226); Diiren Staudc, Feuerbaum, Kaddigbaum (237); Kram-metsbeerstrauch (235); Kranwebbaum (237); Krum-merpe, Krummerpearl, Krummerpiarelslâun, Krăumer-stăun Schnapin (226); Pseudobaccle (săseşte): Krammet-beere, Kraminetbeerkirsche (226). — Franc.: Genevrier (120). Engl.: Juniper. — Rus.: Mojjevelnik (603). — Ucr.: Ialoveţ (201).
    Pseudobacele sint folosite in medicina populară In tuse (199), reumatism, boli nervoase, guturai (95, 90) sau macerate in ţuică sau rachiu, ca aromatice. Juniperus sabina L. — Ceiină de negi Alte numiri : Brădişor (603, 434, 96, 492); Cătină de negi (114); Cetenă dc negi (588, 473, 163, 320, 597, 289, 328, 179); Cetină (464, 601); Jineapăn ce nu inslină (jud. Cluj); Nclotă (120); Tărcăliş, Tărcci, Turcei (Bre-bu, Banat).
    Magh.: Nehlzsagu bordka (387, 114, 603): — Germ.: Gemeiner Sabenbaum (603); Săbenbaum (411); Gemei-
JUN
  92
JUN
ner Sadebaum (114); Sadebaum, Schniapin, Siegelbaum, Stinkwacholder, Wacholder (226). — Franc.:                 Gen6-
vrier sabine (114). — Engl.: Savin (114,589). — Rus.: Mojjevelnik kazaţkii (421). — Bulg.: Cetina (601). — Sir-bo-cr.: Cetina (601).
    în popor se foloseşte la boli veneriie.
    •luniperus sibirica Loud. (J. nana Willd.) — Ienupăr pitic
    Alte numiri: Borşicâ (M-ţii Ciucaşului); Gliipăr, Ghi-piT (486 Siriu); Giuneapine (290, 205 Maced.); Hirmoacă (29U Trans., 205); Ineapăr (205); Incpen (205, 320); Jna-
par (19); Jncapăn (M-ţii Făgăraşului); Jneapăr (289,
290); Jnepen (289, 290, 179); Molote (205); Ncghipcr (M-ţii Ciucaşului); Şneapcn (320); Turcei (128, M-ţii Retezatului); Turtei (Nucşoara, com. F.. Pop).
    Magh.: Havasi boroka, Torpe boroka (603). — Germ.: Zwergwacholder (603, 34, 454).
    Pseudobacele, Împreună cu fruclelc dc coacăză dc munte, se folosesc în medicina populară in ceaiuri pentru boli de rinichi şi vezica urinară (154).
    Junipenis virginiana L. — Ienupăr de Virginia (la silvicultori)
K
  *  KEHIIIA Japonlca (Thunb.) DC. — Teişor (163, 179, 259, 320. 492)
  Fam. Rosaccae
  Alte numiri: Urzicuţă (Bistriţa, jud. Vllcea); Trandafir galben (08, 259).
  (ierm. şi sâs.:  Buchblume,  Btichelchen, Buchholz,
  Buchrosc, Frtihlingsrose, (ieal I.apteblamtcher, Gelbes Roschcn, (ioldroschen, Hagelbuchelchen, Korfus. Pfingst-rtfschen, Zigeuner (220).
  KICKXIA elnllne (L.) Dum. — Avrămească (184) I*’am. Scrophulariaccac
  Magh.: Tâtika (530). — (ierm.: I.ein Kraut; Wăld I.iwemcltchcr, Tănnclkraut (389).
  KNAUTIA L.
  Fam. Dipsacaccac
  Knautln arvensls (I..) Coull. — Muşcatul dracului (289, 320, 542)
  Alte numiri: Călugăraş (1K0); Muşcata dracului (379, 179); Ochiul boului vlnăt (96 Bcia, jud. Braşov); Ver-zoasă (434).
  Magh.: Kel6sfii (370); K6kbojt, Mczei verfii (830).
  —  Germ. şi sâs.: Ackcrwitwenblumc (484); Bisamblumc, Bumbuschkcn, Bliffelauge, Drachenauge, Grumtblumc. Pfarrerblumc, (Wildes) Teufelchcn, Zigeunerchcn (226),
  —  Rus.: Korostavnik polcvoi (573). — Caraşov.: Simi hitchiţc.
    Knaotla longlfolla (W. et K.) Koch - Muşc al u dracului (289, 320, 419)
    Knaulla silvallca (I..) Duby — Muşcatul dracului
(289); Verzoasă (434)
    KOBRESIA simpll«luH<ula (Wahlenb.) Mackenzie (K. caricina Willd.) — Rogoz pitic (M-ţii Bucegi)
    Fam. C y p f r a c f a e ROCHIA Rolh.
    Fam. Chenopodiaceae
    Rochia prost rata (I..) Schrad. — Iarbă vlnloasă Rochia Hcoparia (I..) Schrad. — Mături Alle numiri: Mătură dc curte (Mitreni, jud. Ilfov); Mătură de grădină (14, 65, 161, 13, 120); Măturele (Munt.. Olt., 320); Mături de grădină (234, 320, 133, 289, 118, 433, 455, 179, 19); Mături de ţeară (259); Măturică (190, 96).
    Magh.: Kerti seprufii (603, 530); Seprufu (600); Torriksepro (389). — (ierm.: Besenkraut (603, 226, 484, 389); Besen, Besengekrăutig (226); Garlenbesen (226).
    Se foloseşte la confecţionarea de mături. Amintită In credinţe populare (190).
    KIIAYA senegalensis Ciuill. et Perr. — Acaju. Mahon (lemnul, In merceologie şi industrie)
    F'am. C c d r e I 1 a c e a c
L
    LABURNUM anagyroldes Medik. (Cytisus laburnum L.) — Salctm galben
    Fam. Leguminosae
    Alte numiri: Bobiţel (500, 120); Bobiţel mare (133, 161); Drob (163) ; Grozamă (500); Lemnul bobului (133, 161).
    Magh.: Aranyeso zanot (114); AranycsO (603, 600).
—    Germ.: Goldregen (34, 484, 603. 600, 226); Gemeiner Bohnenbaum (114); Ginstcrhaum (226); Schotenbaum (363). — Franc.: Faux tbtnicr (114). — Engl.: Golden chain tree (160).      — lins.:     Bohovnik   anaghirevidnli
(603); Zolotoi dojdl (600).
    LACTUCA L.
    Fam. Compositae Lactuca chaixii vezi L. quercina Lactuca muralis vezi Mycelis muralis Lactuca quercina L. ssp. saglltata (W. et I<.) Soo (L. chaixii Auct., non Vili.) — Crestăfea (179, 320)
    Alte numiri: Susai (320, 179); Tllhărca (179, 320, 325).
    Lactuca sagittata vezi L. quercina
    *   Lactuca saliva L. — Lăptuci, Salată Alte numiri: Lăptiucă (190); Lăptuc (Olt.); Lăptucă căpăţtnă; Lăptucă creaţă; Lăptugă; Maroie (35, 120,
289, 425, 320); Maroli (Mold. 35, 289, 139, 133); Marule (145, 75, 38, 259); Mărule (320, Dobrogea); Salată cu căpăţlnă (61); Salată de grădină (118, 319, 72, 201); Salată mărule; Salată mică (61); Salată necreată (Munt.); Salată roşie (Blaj); Sălată (320); Sălatră (470); Sălatc (Trans.); Şălată (318,        426,  320. 237, 265);
Şălată ca limba oii, Şălată cu căpăţlnă, Şălată creaţă (Blaj); Şălată de grădină (320); Şălată de iarnă (Tirnă-veni); Salate (Trans.); Şălate (Bihor); Şălatră (426); Şelată; Şelată căpăţlnă; Şelată creaţă (Banat); Şelată limba oii; Şelatc (Turda); Şelate creţe, Şelate galbene (Cluj); Şelatră.
    Magh.: Fejes salâta (587 Zalău); Fosalâla (587 Şăr-măşag); Fozetek salâta (530); Salâta (268, 237, 357f,
412, 28, 36); Sojâta (288). - Germ.: Gartenlatlich (411); Gartensalat (237, 226); Kopfsalat (226); Lattich (411, 201); Maiensalat (226); Salat (226, 237, 201, 600); Samen-salat (226); Winlersalat. — Franc.: Salade chicorGe (120); Laitue (600, 120). - Engl.: Salad (600); Garden lettuce (444). — Rus.: Latuk-salat (600, 573); Latuk posevnoi (573). — L’cr.: Salat (201).
    Amintită in clntcce populare (190).
    Lactuca scariola vezi L. serriola
-    Lactuca serriola Torner (L. scariola L.) — Salată sălbatică (131, 201)
    Alte numiri: Crestâţea (470); Lăptucă amară (370); Lăptucă sălbatică (500, 319); Lăptuci; Palma tllharului
(434); Susai (410,       515); Susai ţigănesc (Comana,
jud. Ilfov); Tllhărea (470).
    Magh.: Keszeg salâta (526, 530): Keserii vad salâta (370). - Germ.: Zaunlattich (389, 600); Giftlattich (370); Wilder Lattich (201). — Engl.: Prickly lettuce. — Rus.: Latuk lesnoi (573). - Ucr.: Deka salata (201).
    Lactuca vlrosa L. — Crestăţea (585)
    Alte numiri: Susai (320); Tllhărea (588).
    Germ.: Saumelk, Saumialk (226).
    Lactuca vlmlnea (L.) Presl. — Lăptuci
    *   LAGENARIA slceruria (Molina) Standl. — Tidvă, Tigvă
    Fam. C u c u r 1) i t a c e a e
    Alle numiri: Boslănei (363 Mold.); Cătrun (Dobr.); Cătrună (513); Ciugai (Tulea, jud. Bihor); Cucurbătă (78); Cucurbătă de cucută (Slngeorz-Băi); Cucurbetă de tras (237); Curcubălă (Laz, jud. Alba); Curcubetă (78, 79, 259, 112, 513); Curcubetă de betcă (Teliuc, jud. Huned.); Heber (320); Leică (Maced.); I.upoaie (425); Pară curcubetă (79): Peapine de acei de luău (426 Ţara Oaşului); Sămlnţar; Sărăboi (599); Tărăni (79); Tibgă (Mitreni, jud. Ilfov); Ticvă (120); Tigbă; Tigvulită (Munl.); Tilvă (320); Tingă (289); Titvă (237, 120, 543, 320, 179); Tiugă (320, 179); Tivde (Dobr.); Tivgă (Olt., Ml, 601); Tilv (320, 289); Trăgace; Tragulă (Banat); Trăgulă (320, 237, 216); Trăgule; Troacă (179, 289, 470, 320 Timocul slrbesc); Triov (320); Tugâ (Olt.).
    Magh.: Tok (112, 36); Kopely (36); Lopolok (237): Szivotok (237, 28). — Germ. şi sus.: Flaschcnkiirbis (226, 237,   295); Fullerkiirbis; Fallerkirlics; Heber;
Heberkurbis ; Hcbcrkirbes ; Hewer (226); I.anghals Kur-bis (237); Kiirbis (543); Weinkiirbis (226). — Bulg.: Tokvo (526).     —   Sirbo-cr.: Tikvo (526). — Franc. :
Gourde boutcille (191). — Engl.: Bolile gourd, Calabash gourd (491).
    Fructele se folosesc ca vase pentru apă şi sare, ca sifoano pentru Iransvasal lichide şi ca plutitoare la Înot.
    * LALLEM.WTIA Ihcrkn (M. B.) Fisch. et Mey.
—     Sancu
    Fam. I. a I) i a t a e
    LAMILM L.
    Fam. L a b i a t a c
    Lamium album L. — Urzică moartă, Sugel alb Alte numiri: Faţa miţei (320); Mierea ursului cu flori bălăi; Urzică albă (320, 289, 602, 500, 63, 35, 588,179, 163, 291, 470, 319); Urzică creaţă (Bucov., 470, 289, 38); Urzică moarlă albă (363 Mold., 201); Urzică surdă; L’rzici mortfireţe (433, M-ţii Apuseni).
    Magh.: Ârvacsalân; Feher ârvacsalân (530, 527); Fejdr holttsalân (28); Fej6r hoit csalâny (237); Holl-csalâny (370); Peregteto. — Germ.: WeiOe Taubnessel (226, 370. 201, 481); Bienengekrăulig; WeiOe Bienen-krautblume ; Bruhnessel; Bliitende B. ; SiiDe B.; Tote B. ; WeiOe B.; WeiOe Briinesselblume ; Dann-Nessel; WeiCes Gekrăutig ; Heiterbriihnessel; Heiterkraut; WeiOes Hen-nenhaupt ; Honigbriihnessel; Honiggekrăutig; Hum-mel(n)gekrăutig ; Katzenkraut; WeiOe Maiennessel; Miihl-chen ; Miihlchenblume (226); Miihlchengekrăutig ; Nessel: WeiDe Nesselblume; WeiIJes Nesselkraut; Sburrtcher; Schnurrblfimchen. Schnumhengekiăulig, Schnurie. Schnnrrgekrăutig (226); Taube Nessel; Totd Nessel (237).
—     Franc.: Ortie blanche (536). — Engl.: W'hite dead nettle (444). — Rus.: Iasnotka belaia (573). — Ucr.; Bilai Kropeva (201).
 LAM
 96
 LAT
     Folosilă In medicina populară la dureri de stomac, tuse şi scurgeri albe
     Lamlum amplexlcaule L. — Urzică moartă (526), Urzica moartă a calului (201)
     Magh.: Bârsonyos ărvacsalân (526). — Germ.: Hennen-haupt (226). - Engl.: Henbit (444). — Ucr.: Conseanca cropeva (201).
 i Lamium galeobdolon vezi Galeobdolon luUum Lamlum maeulatum I.. — L’rzicâ moartă Alle numiri: Sugel (001); l'rzică de clmp (411). Magh.:        Arva csalân (412); Foltos csalân (530).
     Grrm.: Bienensaug (484); Ackernessel (411); Nessel-liluino; Sclinurr(e) (226); Taubnessel (411). — Franc.: Ortie rouge (421).     - Ras.: lasnolka pialnistaia (573).
 —   f'araşoi’.: l’rlva coprina.
     Lamluin ptirpiireuiu l.. — Urzică moartă Alic numiri: Buruiană dc ceas rău (430, 99); Gălbe-niţă (13.1): Sugarei (411); Sugel (63, 182, 289. 325. 601); Ţigancă ((>3); Urzica ciinelui; Urzică roşie (500).
     Magh.; Piros ărvacsalân (530). — (ierm.: Biencnge-krăutig; Bienenkraut; Rote Bienenkrautblumc; Briih-nessel; Role Briihnessclblume ; Dann-Nessel; Drohnen-schădcl(chen); Slinkiges Gekrăutig; Hahnenhaupt; Hah-nenkăînmchen ; Hahnenschădel; Hennenliaupl ; Herbsl-gekrăulig ; Honigblume ; (Botes) Hummelngekrăutig (226) ; Forsch (411); Rote Maiennessel; Milcligi-krăulig: Nattern-blume ; N'aUerngekrăutig ; (Role) Nesselblume ; Nessel-gekrăut ; Pfaffenhabnenhaupl ; Schnurrblumchen ; Schnurr--(chen)gekrăulig ; Sclinurre ; TolenhăupUhen; Wingert-bhime; Wingertgekrăulig (226). — Franc.: Ortie rouge (430). — Engl.: Red dead neltle (444). - Rus.: lasnolka purpiirnaia (573).
     Folosilă In medicina populară conlra ..ceasului rău” (epilepsie) (99, 436).
     I.APPA vezi ARCTIUM LAPSAXA eomnmiiN I.. — Zgrăbunfirfi Fain. O o in p o s i I n r
     Alte numiri: Buruiană de brlncă (13); Buruiană de orbalţ (102 Fălticeni):       Iarbă de zgăibi (163, 259);
 Iarbă de zgaibă (32»>. |.',5. 133, 259, 319. 141); Iarba zgăibii (133, 191, 2K9. 455); Salată clinească (133); Salalu ciinelui (289, 179. 455. 320); Scai; Scăieliu (412).
     Magh.:    Bojtorjăn ; Bojlorvăny (412); Bojtorjăn-
 salăta (530). - Germ. şi *ăs.: Heinkohl (226,389. 484); Orbalzgekraidich (220). — Franc.: Poule grasse (421).
 —   Engl.: Nipplewort (411).
     LAPPl I.A Fabr.
     Fam. B o r a g i n a c e a e
     Lappula deflexa (Whlbg.) Oarcke — Lipici (325)
     Lappuia inyosolls Moencli. (/.. erhinata (iilib.) — Lipici (325); Turcei (Banat)
     Magh.: Csiinpaj (389); Mizsot (530). — Germ.: Igel-snine (389).
     LAniX deeldua Mill. - Lorice, Zadă Fam. P i n a c e a e
     Alte numiri: Brad roşu (208); Brad de vară (201); Cadrin (434); Cădrin (Poiana Stampei, com. E. Pop); Cătiin (131); Crin (208, 464, 139); Crin de munte (574, 120); Dăcrin (464. 162); l.ariş (208): Larită (513. 208. 580. 71, 431. 325, 542, 103)TRariţ ( iSTTTZad (208, 289, 133. 404. 513. 325, 277); Zadră (208, 289. 470, 464); Zăduţ (208); Yiadă (Belioara-Poşaga de Sus, jud. Cluj).
    Magh.: VeresfenyS (114, 365); VOrflsfenyd (603),
—   Germ.: Lărche (226, 603, 34, 163); Lărchenbaum (201. 363). - Franc.: Mâlfeze (114, 183). - Engl.: Larch (114); European larch (559). — Rus.: Listvenniţa evropeis-kaia (603). — Ucr.: Moderevo (201).
    LASER trllobum (L.) Borkh. - Aerel (319)
    Fam. Umbelliferae LASERPITIL.AI L.
    Laserpltlum alplnum W. et K. (L. Krapfii Cr. ssp. marginatum (W. et K.) Thell. — Chimionul capului (319, 320)
    Laserpltlum arcbangellea Wulf. — Zmeoaie, Zmăhoaie (69, 127 Borşa)
    In Maramureş este o importantă plantă medicinală. Laserpltlum laUfollum L. — Zmeoaică Alte numiri: Aerel (150, 133); Chimionul capului 320, 133, 319); Pidosnic (481); Somnoroasă (455, 179. 320, 163); Somnorel (180).
    Magh.: Bordamag (603, 530). — Germ.: Maiwurzel; Smaiwurzel (226); Laserkraut (363). — Rus.: Gladlş şirokolistnli (603).
    Laserpltlum prutenlcum L. — Somnoroasă (133, 148, 179, 325, 325, 566, 455, 601)
    Alle numiri: Aerel (133); Lipan (190). tn popor se foloseşte la scăldătura copiilor pentru a le produce somn.
    LATHRAEA squamarla L. — Muma pădurii Fam. Orobanchaccae                                   ,
    Alte numiri: Buricul pămlntului (163, 289, 179, 319); Buruiană de trlnji (75); Codrul cucului (Strchaia); Crucea pămlntului (102 Fălticeni); Cucuruz de pădure (234, 320, 133, 163, 289, 319, 190); Cucuruzul pădurilor (Trans., 179, 259); Floarea şarpelui (163, 234, 289, 500, 133, 190); Goniloare (Gura Văii, jud. Mehedinţi); Iarba şarpelui (320, 179, 289, 163); Iarba vălămăturii (Muşca, Jud. Alba); Lintea drutului (201); Murea pădurii (319, 320, 133); Murea pădurilor (179, 289); PâduroalcS (Olt.); Năvalnic de ăl mare (Baloleşti, jud. Mehedinţi); Porumbul cucului (Baloteşti); Kăsug negru de vite (436,         99); Roşi-
oară sălbatică (133); Solzarie (500); Şerpariţă (289, 179, 163, 411); Şerpăriţă (320) ; Sudoare (434); Trlnji (103 Iaşi); Unlişor (102 Fălticeni).
    Magh.: Fogalsân (370, 28); Kânya vicsorg6 (530).
—   Germ.: Schuppenwurz (370, 454, 201); Kreuzblume;
Schlangenkraut (411).— l'cr.: Cecereţa (201); Petrov krest cesvlciatli (603).                            ^
    Folosită In medicina populară veterinară; uscată sc dă la vite pentru a da mai mult lapte.
    LATHYRUS I„.
    Fam. Leguminosae
    Latbyrus apbaea L. — Linte galbeni (319), Linte sălbatică
    Germ.: Platterbse (363); Wilde Erbse (389, 484). Latbyrus hlnutus L. — Piedica !>tntului (Trans.) Alte numiri: Măzâriche (319, 320).
    Latbynu lallfollns L. — (L. megalanthus Sleud.)
—   Mănerei de pădure (603)
    Alte numiri: Garole (Lunca Ilvel); Ghlara doarel; Mazăre sălbatică (133); Măzărea (45).
    Latbyrus niger (L.) Bemh. — Orâţticâ Alle numiri: Buruiene de ceas rău (103 Fălticeni, Iaşi); Buruiene nicre (102); Cizmucă (Jud. Maram.);
 LAT
 97
LEM
Iarbă neagră; Linte neagră (179, 163, 289, 318, 319); Lintea pratului (584); Mălurici (179, 318, 289); Măzărica cucului (318, 289); Măzăriche neagră (148, 289, 318,
319,  363); Măzărichea cucului (318, 179, 148); Pupegioi; Pupejoare; Pupezele.
    Magh.: B6rs6 (131); Fekete lednek (530); Feket£16 lednek (603).     — Germ.: Schwarze Platterbse (226);
Schwarze Walderbse (603). — Franc.: Gcsse noire (421).
—     Rus.: Cina ciornaia (603).
    * Lathyrus odorntus L. — Stngele voinicului
    Alte numiri: Agrişai (Rucăr); Costete (Bogdana, jud. Sălaj); Floare de mazăre (133, 19, 28, 237); Floarea mazărei (320); Hărăgică (190); Indrişai (133); Indrişaie (Mold., 289, 318, 290, 190); Indrişaim (289, 318, 148,
290,  601); Indrişain (289, 318, 290, 320, 179); Indruşaim (289, 318, 148, 290, 601); Măzărată (65); Măzărea (190); Măzărică (133); Măzăriche; Măzăruică (54); Măzăroi (320, 19, 133, 237); Oreşniţă (411): Pejmă (84).
    Magh.: Bors6ka virăg (237, 28); Szagos lednek (603); Szagos biikony (405). — Germ.: Blumenwicke; Erbs-blume ; Gartenblume ; Ginster; Organistenblume (226); Spanische Wicke (237, 226); Wicke (226). — Franc. : Pois de senteur (600). — Engl.: Sweet pea (600, 444).
—     Rus.: Duşistii goroşek (600); Cina duşistaia (603).
—     Turc.: Ytri-sahl (601).
    Lathyrus pratensis L. — Linlea pratului Alte numiri: Lene (103 Fălticeni); Linte de praturi (320, 289, 319); Măzăriche (320, 500, 141); Somnoroasă 103 jud. Iaşi).
    Magh.: Parlagi lednek (387f, 530); Reti lednek (603).
—     Germ.: Gelbe Wicke (484); Honigblume (226); Wiesen Platterbse (226, 603); Wilde spanische Wicke (226).
    *    Lathyrus sativus L. — Măzăroi (603, Sebeş şi Laz, jud. Alba)
    Alte numiri: Linte albă (133, 319, 320); Lintea pratului (139, 320); Măzăriche (319, 320); Măzăroaie. Magh.: Cifraborsd; Szeges lednek (603).
    Lathyrus sylvester L. — Bob de ţarină (138, 163, 289, 318, 366, 367)
    Alte numiri: Holburică; Limba glştii (75); Linte sălbatică (319); Lintea pratului; Măzărică (133); Măzăriche (163, 289, 556, 315, 320, 319); Scrlntiţe (9, 518); Ungecăi (163, 289, 318).
    Magh.: Legdnyvdrocske (255). — Ucr.: Cerevecihe (201).
    Lathyrus tuberosus L. — Oreşniţă Alte numiri: Alune de pămînt (103); Boboşior (179); Bobuşor (320, 163, 315, 259, 63, 184, 367, 366); Ciuni (315, 63 Trans.); Fasolică (289, 63, 318, 320, 179); Făsuiţă (315, 289, 179); Humă; Linte de rît (3); Măzerel (63); Măzărică (315, 63); Măzerică (320, 17$r259); Orăşniţă (148); Orăştică (133); Prisc păsăresc (320); Slngele voinicului (434, 542, 492); Ţigani; Ţlrţăriţă; Ţună (28); Ură; Ureşniţă (434); Urlta fetei (103).
    Magh.: Foldi mogyor6 (28); Mogyorâs lednek (603, 526); Mogyor6s biikkony (368); Tsunya (25). — Germ. şi săs.: Erdnufl ; AckererdnuG ; Baraboi; Bleuelchen ; Erbsblume ; Erbse; Erdbirnchen; Erdknorzchen ; ErdnuQ ; ErdnuOblume; Flette; Gehleber; Gezitter; Gezitter-gekrăutig; Ginster; Heiligchristauge ; Kleber; Kroten-veilchen; Reif; Spanischwickenblume; Spinnwetten-blume ; Ure ; Urseblam ; Uritblam ; (Wildes) Veilchen ; Wicke; Winterwicke; Wolfsbcere (226). — Engl.: Earth-
nut pea (444). — Bulg.: Oreşak (601). — Strbo-cr.: Oresak
(601).
    Lathyrus venetus (Mill.) Wohlf. — Măzărichea cucului (289)
    Alte numiri: Mălurici (179, 259); Orăştică (259). Lathyrus vernus (L.) Bernh. — Orăştică, Pupezele Alte numiri: Lintea cucului; Linte neagră; Mazăre sălbatică (500); Măzărica cucului (133); Măzăroi păsăresc (jud. Alba); Papegioare (234); Pepingeoi (434); Pipigioi (179, 284, 259, 133, 315, 190); Pupăgioare (Olt., 315, 259, 133, 190); Pupăză (198, 133, 315, 259 Munt., 246, 190); Pupegioare (318. 289, 179); Pupegioi (426); Pupu-zele (234).
    Germ. şi săs.: Feigbohnenblume; Orbălzgekraidich; Organistenblume; Ursblam; Wilde spanische Wicke 226).
    *  LAURUS nobilis L. - Dafin Fam. Lauraceae
                                                                      Alte numiri: Bibci (382); Ciumăfaie (141); Ciuma fetei (141); Frunzişoară; Laur (28, 36, 62, 72, 141, 243, 370,
412); Liorbe (Bocşa-Vasiovei, jud. Caraş-Severin); Liubău (Trans.); Liuber (320); Liurbă (25); Liurber (237, 320); Lurbăn (35); Lurhen (Trans. 289); Lurber (133); Tur-bare-1141).
    Magh.: Babăr (412); Bab^rfa (603, 237); Bajfu (36); Borosty^nfa (370, 36); Luborfa (28, 237). — Germ. : Lorbeer (603); Lorbeerbaum (843, 370, 237); Lorbeer-rose; Lorbeerrosenbaum (843). — Franc.: Laurier (120).
—   Engl.: Laurel (889). — Rus.: Lavr blagorodnli (603).
—   Strho-cr.: Dafina (526).
    *     LAVA\DULA angustlfolia Mill. (L. vera DC.) -Levănfică, Levenfică
    Fam. L a b i a t a e
    Alte numiri: Aspic (455, 289, 433, 320, 179, 163,
320,   411, 800, 198, 38, 63, 133); Levand (35, 133, 289); Levcnţică de grădină (71); Livant (470, 289, 433, 35, 897, 63, 325); Livantă (411); Livanţ (602); Livanţică (433, 470, 63); Livan (463); Spichinel (320); Spichinat (179, 289, 433, 237, 500, 63, 19, 120).
    Magh.: Levendula (25, 237, 600); Levendula fii (36).
—   Germ.: Lavandei (237); Lavendel (600, 237, 226); Spicke (411, 237, 226); Spickenard (237). — Franc.: Lavande (120). — Engl.: Lavender (600).
    LAVATERA thurlngiaca L. - Nalbă (179, 289, 320, 451)
    Fam. Malvaceae
    Alte numiri: Ghilie (515); Nalbă sălbatică; Rujă de deal (14); Rujă floare mare (363 Mold.); Salvie albă (289, 603).
    Magh.: Nagyvirâgii pojzo-sajt (603). — Germ.: Pappel-rose (600).
    LEMNA L.
    Fam. Lcmnaceae
    Lemna gibba L. — Lintiţă (366, 488)
    Alte numiri: Lintariţă; Lintea bălţilor; Lintea broaştei ; Linte sălbatică (488); Lintiţă de apă; Mătrcaţă; Sdreaţă (488).
    Lemna minor L. — Linii fă
    Alte numiri: Dreţe (320); Lentiţă (259); Linte de baltă; Linte broştească (259, 320); Linte sălbatică (3, 19, 289, 319, 320, 488); Lintea bălţilor (259, 63, 488); Lintea broaştei (259, 488); Lintea broaştelor (259, 63);
LEM
LEU
 Lintiţă dc apă (133, 289); Linţuşcă; Sdreaţă (455, 289); Sdreţe (289).
    Magh.: Etekalcncse (830, 857) ; Lcncsc (359); Beka-mâle (887). — Germ.: Wasserlinse (389). — Franc.: Lcnliculc (421).
    Lemna trisulca L. — Linli/ă
    Alte numiri: Dreţc (320); Lcntiţă (179, 259); Lintea bălţilor (179, 259, 63, 488); Lintea broaştei (259, 488); Lintea broaştclor (259, 63, 179); Linte de baltă; Linte broştcască (259); Linte sălbatică (Trans., 259, 19, 320,
 (455); Lintiţă de apă (259); Linţuşcă; Măhăreaţă ; Măt-reaţă (103); Sdreaţă (259, 179, 488); Sdreţe (259).
    Magh.: Bâkalencse (030). - Germ.: Wasserlinse (363).
    •      LEXS culinari* Medik. (Lens esculenta Monch) - Linie
    Fam. Leguminosae
    Alle numiri: Făsuică, I'ăsuiţă (320).
    Magh.: Leneşe (603, 412, 428, 365, 600); I.cntse (28,
 238). - Germ.: Linse (226, 603, 363, 600. 201); Lănlscli; I.inz (226). — Franc.: Lentille (600). — Engl.: Lenţii (600). - Jius.: Ceceviţa (600). - L’cr.: Soceoveţa (201). LEOXTOI’OniLM alpinum (L.) Cass. - Alhumeală Fam. Compositac
    Alte numiri: Albumiţă (163, 419); Caractei; Floare albă (366); Floare de colţi (542); Floare domnească (Tecşeşti, jud. Alba); Floare de stlncă ; Floarea doamnei (163, 289); Floarea domniţei (163, 289): Floarea reginei (163, 179, 320, 325, 63, 446, 458, 259, 366, 367); Floarea sllncei; Flocoşele (163, 79, 320. 289); Lînărică (118, 63); Linariţă ; Mucezea ; Mucezcală : Prcscurclc (com. E m. Ţ o p a); Siminic (63, 500. 446); Siminoc ; Steluţă (134 Trans.): Steluţe de munte (180); Talpa miţei; Tudcliţă (163, 320, l«i>, 289 Ceahlău); Studeliţe (com. E m. T o p a).
    Magh.: Havasi gyopăr (389). — Germ.:             EdcIwciO
 (4*4, 389).
    LKOXTODOX autumnali* L. — Capul călugărului (163. 328, 548)
    Fam. C o in p o s i l a e Magh.: Barâlfejfii (330).
    LEOXLHLS L. lam. Labiatae Leonurus cardiaca L. — Talpa giştei Alte numiri:     Apucăloarc (Olt.); Buruiana orbal-
 ţului (Ocoliş, jud. Alba); Buruiană de bleasnă (102); Călijnică (433); Cătuşniţă ; Cervană (412); Cione (179, 289, 602, 433, 19, 234, 319, 320); Ciorvană (412); Creasla cocoşului (320, 19, 28, 289, 128, 354, 370, 602, 433, 234,
 319,  120); Gisdei (411); Iarba căşunăturii (133); Iarbă flocoasă (320, 289, 433, 3, 234, 319, 179); Iarbă de dat (98 Salva); Laba lupului (M-ţii Apuseni, Cacova Ierii): Santa, Santa; Lingorică (433); Somnişor (Bucov., 289, 433); Talpa lupului.
    Magh.: Erosito fii (547); Gyongyajak (541, 527); Gvongyhum (412); Sziv fii (412, 28, 36); Szivercisito fii (370); Szuros gyongyajak (603, 530); Bozontos gyongyajak (527). — Germ.: Angerblumc; GănsefuO (411); Hcrzgekrăutig (226); Herzgcspann (226, 370); Hcrzsperrc ; Madenblatt; Madcngekrăulig; Multerblatl; Muttergc-krăutig (226); — Franc.: Agripaume (42J). — Engl.: Molherwort (585). — L'cr.: Huscacii slid (201). — Caraşov. : Mrlva copriva.
    Leonurus marubiaslrum L. (numele valabil astăzi: Chailurus marubiaslrum L.) — Talpa lupului
                                                                              Alte numiri: Ciinburel sălbatic; Cione; Iarba flocoasă ; Iarbă neagră (M-ţii Bihorului); Poala Maicei Preciste (141); Poala Sf. Mării (141, 289, 405); Talpa glştei. Magh.: Gyongyajak; Pernele gyongyajak (530, 603).
—    Germ.: Muttergekrăut (226).
    LEPLD1UM L.
    Fam. Cruciferae
    Lepidium campestre (I..) R. Br. — Hrenifă (163, 179, 289, 320, 328, 603)
    Alte numiri: Coada oii (Almaş, jud. Arad); Urda vacii (163, 179, 289, 320).
    Magh.: Zsâzsa (603, 530). — Germ.: Brotschiszclge-krăutig (226); Fcld Kressc (603, 226, 389); Staudigcs Gekrăutig; WciBes G.; Steingckrăutig (226). — Engl.: Peppenvort (444). — Rus.: Klopovnik polevoi (603).
    Lepidium cartilagineum (J. May.) Tliell. (L. crassifo-lium W. et K.) — Ilrean sălbatic (66)
    Alte numiri: Hrăniţel, Răjucă (363 Mold.).
    Lepidium latifolfuni L. — Hrenoasă (384, 603)
    Alte numiri: Hrean de sărătură (382 Botoşani); Ridichioară (384).
    Lepidium ruderale L. — Păducherniţă Alte numiri: Buruiană de friguri; Buruiană de roşte (13); Caşul cioarei; Gogoaşc; Mărăraş de friguri (433); Moartea slclniţelor (320, 179, 234, 259); Pâsăţelul vră-ghiuţei (103); Păsăţel, Păsăţelul dealului; Rumegătoare (103 Fălticeni); Sprâhaiţ (433); Usturoi turcesc.
    Magh.: Biidos zsâzsa (603, 830); Csiinâz fii (412).
—    Germ.: Burzelbaumdorn (411); Schult-Kressc (603 454, 359); Steinbende Kresse (?) (201). — Rus.: Klopov nik musornli (603). — L’cr.: Klapavnck (201).
    Folosită In mcdicina populară conlra frigurilor; dc asemenea ca insecticid.
    * Lepidium satlvum L. — Creson Alte numiri: Bruncuţ (150); Caprilemă (289, 161,
366); Caprilon (180); Cardamă (163, 120, 180); Cherdame (133); Crelică de grădină (412); Hrăniţă (120); Hrăniţel (120, 133); Hrcaniţă (133); Hrcniţă (320, 161, 133); Hreniţel (139); Măcriş dc grădină (412); Resuche (133). Magh.: Kerti zsâzsa (603); Salâta torma (412).
—    Germ.: Garlen Kresse (603, 201). — Franc.: Cresson dore (297); Cresson (601). — Engl.: Garden cress (259).
—    l'cr.: Firulia (201).
    LELCOJL’M L.
    F'am. Amaryllidaccac
    Leucojuin aestlvuin I.. — Ghiocei bogaţi (289, 325) Alte numiri: Cocoşei (259, 433); Gheocci; Gheocci bogaţi; Ghcocei mari (289); Ghiocei (Trans., 289, 19); Ghiocei dc baltă (Munt.); Ghiocei mari (289, 273, 500); Luşc (599); Luşte (228, 426); Noduţe (289); Omăluţc; Omătuţe (320, 289); Imctuţe (800); Peleşei (289). Leucojuin vernum L. — Ghiocei bogaţi Alle numiri: Cocoşei (133, 289, 433, 320, 180); Gheocei (289); Gheocci bogaţi (289, 320, 179); Gheocei mari (289, 179); Ghiocei (Trans., 289, 19, 319); Ghiocei mari (133, 320, 190); Ghiocei albi (454); Ghioci (320); Luşte (320, 190, 179, 133, 289); Luscuţe; Luşti (127 Maram.); Noduţe (133, 179, 139, 320, 289, 129); Omăluţe (179); Omăluţc (289, 190); Omctuţc (133, 488, 500); Pelsci (289).
 LEU
 99
 LIL
    Magh.: Arva virâg (412); Gy6csvirâg (288); Tozika (389). — Germ. şi săs.: Rriihlingsknotenblume; GroDes Schneeglockchen ; Bruchblume ; Gartenschneeglockchen ; Glockc ; Glockenblume ; Himmelsschliisselchen ; Keckesch-ker; Klopezelltscher (226); Knotenblume (3S9); Lusch-Ichcr; Vollcs Mareinzăhnchcn; Mărzblumc; Schliissel-bliunc (226); Sommerturchen (454); Schneeglockchen ; Treber(n)blume ; (Veol) Waissgebbel; Wintertârichte (226).
—   Franc.: Nivdole. — Engl.: Snowflake (444).
    Amintită in cintece populare.
    LEUZEA salina Spreng. — Limba oii (354 Iacobcni, jiul. Suceava).
    Fam. Compositae
    Alte numiri: Iarbă marc (354); Limba oii de cea amară, Sleghie turcească (354 Alexandru cel Bun, jiul. Iaşi).
    * LEVISTICL'M officinale Koch. — Leuştean Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Buruiana lingoarei (346, 289, 120, 65); Buruiană de lungoare (234, 289, 366, 152, 133, 358, 367); Leoştean (320, 412, 2*); Leuşten (234, 243); Libistoc; Liuştean (426); Luştrean (65 Veza-Blaj); Păscănaţ (Bozovici).
    Se foloseşte în medicina populară contra umflăturilor, a lungorii (tifos şi febră tifoidă), ca diuretic şi expectorant. cit şi pentru stomac, frecţii şi dureri de cap (96, 603, 436, 190).   Amintit  în cîntece populare (190).
    Magh.:   Lestyân  (387, 256, 412, 366, 237, 120, 38,
603, 530); Leostyân (600); Lobostok (237). - Germ.: Beinholz (411); Liebstock (237); Liebstockel (411, 226, 237, 385, 603, 594); Leuschtan ; Loschtchan (226).
—   Franc.:  Liv^che (436, 600). — Engl.: Lovage   (600).
—   Rus.:   Liubislik  aptecinîi (603); Liubislik  (600).
—   Ucr.: Liubestoc; Zorea (201).
    LIBAN'OHS montana Cr. — Smeoaie (133, 141, ISO, 289, 320, 325, 421)
    Fam. Umbelliferae                         '
    Alte numiri: Tămiioară (133, 180, 289, 320); Tămî-ioară albă (133, 161); Toporaş (133).
    Magh.: Tomj6nillat (603, 530). — Germ.: Bcrgfenchcl (484); Hirschheil-Bergfenchel (603); Berg-Heilwurz (291).
—   Rus.: Poreznic promejutocîi (490).
vJ LIGULARIA glauca (L.) Hoffm. — Curechi de munle 259 Rodna. 328); Varza iepurelui (382).
    LIGUSTICUM mutellina (L.) Cr. - Brioală Alte numiri: Brie (603, 19, 289, 163, 526); Chimen de munte (163, 259); Chimenul ursului (163); Chiminul ursului (319, 133, 289); Mărarul ursului (150); Smăhoaie (69 Petrova, jud. Maramureş).
    Magh.: Havasi medvegyok6r (603); Medvekomeny (389). — Germ.: Alpen-Bărwurz (389, 603); Bănvurz (484).
    LIGUSTRUM vulgare L. — Lemn ciinesc, Mălin negru Fam. O 1 e a c e a e
    Alte numiri: Caprafoi; Caprifoi (433); Călin ; Caşie
(433); Cireş de pădure (411); Comăţel (Băiţa, com.
E.  Pop); Corn (412); Cununiţă (433); Lemnul ciinelui (505, 489, 193, 411, 599, 289, 433, 290, 190, 133, 320, 234, 464); Mălai negru; Mălin (411); Măliniţă (163, 133, 290, 139, 320, 234, 164, 179, 120, 201); Mirtoi (382); Salbă moale (133); Tulichioară (141). — Fructele: Nebunele (Năsăud, com. E. Ţ o p a).
    Magh.: Fagyal-fa (16, 28, 237, 235); FogolyfU,.(370); Gyiirii fa (412); Veszos fagyal (114, 600). — Germ. şi săs.:   Gemeine Rainweide (226. 237, 201); Hartriegel
(34, 238); Beerenfackel; Fackel (226); Faulbaum. (411); Liguster (600); Hundsholz (226); Kreuzdom (411); Wilder Lorbeer ; Wilder Lorbeerbaum.; . Stcauchholz ; Tintkirschenbaum -liolz, -staude; Urmdholz; Wacholder (226); Rainweide (237, 411, 484); Zaunriegel (238). Fructul: Arzkirschchen ; Arznorchen ; Beerenfackelkirsch-chen ; Biarnfackelpepetsker ; Beerenfackelweinbeerchen ; Hundskirsche ; Schwarzes Kirshchen ; Lorbeerkirschchen ; Străuchknăspertcher ; Tint; Tintkirsche ; Tăntknăsper ; Tăntknepeskcr; Tintknorze ; Wfildes Weinbeerchen (226).
—     Franc.: Troene (421, 114, 600). — Engl.: Privet (114).
—     Rus.: Viriucinea (600). — Ucr.: Vovcia iahoda (201). Se foloseşte in mcdicina populară veterinară. Amintită în cintece (190).
    LILILM L.
    Fam. Liliaceae
    *    Liliuni bulbiferuin L. — Coroana împăratului (Lunca Ilvei), Crin (433), Lilic (433), Lilie galbenă (Lunca Ilvei).
    Magh.: Sârga liliom (Tg. Mureş); Tiizes .liliom (237, 530); Tiizes lilion (28). — Germ.: Feuerlilie (226, 237, 484, 389); Hundertjahreblume; Kaiserkrone; Konigs-krone; Gelbe Lilie; Gelber Stengel; Pferdslilie (226).
    * Lilium candidum L. — Crin, Crin alb
    Alte numiri: Crin de grădină (63, 163, 179, 234, 259,
320); Lilie (289, 500, 433, 179, 234, 163); Lilie albă (Trans., 289, 237, 234, 133, 455, 320, 163, 28); Liliom (Pecica, jud. Arad); Liliom alb (Gilău, jud. Cluj); Lilion (Chiraleş, reg. Cluj, 65); Lilion alb (Teliuc, jud. Huned., 506 M-ţii Apuseni, 426); Lilioane (Cheia, jud. Cluj); Liliu (412).; Muşcată (M-ţii Apuseni, Băişoara); Piparoase (Munt.); Stinjinei albi (68); Zambac (ţigăneşte) (Comana, jud. Ilfov).
    Magh.: Feh6r liliom (365, 600); Fej6r liliom (28) 237); Liliom (36, 237, 428); Liliom virâg (36); Sziiz virâg
(412). — Germ.: Kaiserkrone (226); Lilie (543, 411, 237, 363); Madonnenlilic (600); WeiDe Lilie (226, 237, 484, Buziaş, 201); WciOer Stengel; W'eiOer Turm (226).
—     Franc.: Lis (120); Lis blanc (600). — Engl: White lily (600); Madonna lily.
    Se foloseşte in medicina populară contră durerilor de ochi şi a bubelor (96).
    Lilium mnrtagon L. —. Crin de pădure Alte numiri: Aior (320); Aişoară (163); Aişor (320, 163, 319, 289, 28, 195); Aişor dc cimp (65); Aişor dc pădure (163); Ai dc pădure (320, 289, 237, 195,' 133, 163); Aiuşor; Aiuşoară (163); Alior (320); Cealma turcească (161); Crin (289, 433, 454); Crin pestriţ (289, 179, 163, 320); Crin sălbatic (411, 120, 133, 320); Fere (133) ; Fiere (179, 319, 133, 163, 289, 320); Leurdă (133); Lilie (179, 133, 259, 433, 320); Răsfug (Şinca Nouă); Răsug de oi (99 Nereju, 61); Untişor (103 Iaşi); Ustu-roiţă (163).
    Magh.: Erdei liliom (237, 28); Torok turbân liliom (237); Turbân liliom (387, 541). — Germ.: Blutlilic (411); Tiirken-Bund (411, 389); Buttcrspeil (226); Goldw.urzel (237); Klibsblume (226); Turkenbundlilie (226, 484, 201); Turkenlilie, Tirknlilich (226); Tiirkischer Bund (237).
—     Rus.: Lilia kudrevataia, L. ccalinovaia (490). Ucr.: Masleanca (201).
 LIM
 100
 LOL
  LIMODORUM aborUvum (L.) Sw. - Garbîţă (289,
  291), Gărbiţă (133)
  Fam. Orchidaceae LIMOMUM Mill.
  Fam. Plumbaginaceae
  LIMOMUM gmellnl (Willd.) O. Ktze. (Statice gmelini Willd.) - Sică (603)
  Alte numiri: Albăstrele (Iaşi); Apărătoare (Olt.); Ridichioară (603).
  Magh.: S6virâg (603). - Germ.: Strand-Nelke (603). Llmonlum vulgare Mill. (Statice limonium L.) — Limba peştelui (163, 381, 603, 601)
  Alte numiri: Garofa mării (201); Garofiţă de mare; Garofiţa mărei (161); Limba boului.
  Germ.: Meer-Sandnelke (201). — Engl.: Sea lavender (444). - Ucr.: Podborodca (201).
  L1MOSELLA aquatlca L. — Canarul bălţii Fam. Scrophulariaceae
  Magh.: Iszaprojt (603). — Germ.: Sumpfkraut (363); Wasser-Schlammkraut (603). — Engl.: Mudwort (444).
  —   Rus.: Lujniţa vodeanaia (603).
  LINARIA Adans.
  Fam. Scrophulariaceae
  Lluarla genlstlfolla (L.) Mill. — Buruiană de in (3) Alte numiri: Grozamă (3); In sălbatic (3).
  Llnarla vulgaris Mill. — Linârifă Alte numiri: Bumbac de clmp, Bumbăcariţă (133); Buruiene de fapt (120 Slătioara, jud. Suceava); Buruiană de in (289, 63, 320, 455); Colţul lupului (433, Trans.); Firicică (133); Gălbenare; Gura leului (133, Munt.) ; Gura leului de clmp (433); Gura miţei (289, 115, 63, 179, 320, 455); Iarba urlciunii (Trans.); Iarbă de vatăm (433); In sălbatic (543, 19, 320, 289, 500, 63, 133, 179, 234, 139, 455, 190); Inărică (Bucov., 289, 273, 500, 201); Ineţ (103); Inişor; Inişor de alior (234); Iniţă (500, 465); Lînăriţă (531); Prostovanic (96 Cetea); Sculătoare (433); Trăpang (133).
  Magh.: Gyujtovânyfu (603, 526, 530); Lenlevelufii; Tâtogatâ; Vadtâtos. — Germ.: Fischmăulchen (226); Flaschkraut (545); Frauenflachs (226); Gemeines Lein-kraut (226, 484, 603, 201); Happkopp (226); Lowenkraut (843); Lowenmăulchen; Speinkraut (226).      — Ucr.:
  Leneanca (201).
  Se foloseşte In medicina populară la trlnji şi la boli de vite (96, 190).
  LIXNAEA borealls L. - Gronov (325)
  Fam. Caprifoliaceae LINUM L.
  Fam. L i n a c e a e
  Magh.:     Ler. — Germ.: Lein, Flachs. — Franc.: Lin.
  —   Engl.: Flax. — Rus.: Lion.
  Llnum auBtrlacwn L. — Ineaţă
  Alte numiri: In de clmp (179, 320); Inuşor (179, 289, 320).
  Llnum eathartlcum L. — lnuţ de ctmp (127 Maram.) Folosită In medicina populară ca purgativ.
  Llnum extraaxllare Kit. — Inul zînelor (127 Maram.), In de munte (603)
  Llnum fin vum L. — In galben
  Llnum      hlnulum L. — In   mare (179,     289, 320,
  325, 603), Inişor de deal (103)
  Llnum      perenne L. - Ineaţă  (179,  289, 320, 325,
  603)
    Alte numiri: In de clmp (179, 320); Inuşor (179, 289, 320).
    Linuni tenulfollum L. — In de ctmp Alte numiri: Ineaţă, Inuşor.
    * Llnum usllatlsslmum L. — In
    Alte numiri: In de fuior, In dc sămlnţă. în medicina populară se foloseşte pentru dureri de piept şi gliei (190). Amintită in cintece (190).
    LIPARIS loeselli (L.) C. Rich. - Moşişoare (389) Fam. Orchidaccae
    *    LIPPIA triphylla (L’H6r.) O. Ktze. (L. cilriodora
H.B.K.) - Lămliţă, Alămliţă (163, 195)
    Fam. Verbenaceac
    LISTERA ovata (L.) R. Br. - Buhai, Buhăeş (102) Fam. Orchidaceae LITHOSPER.MUM L.
    Fam. Boraginaceac Llthospermum arvense L. — Mei păsăresc Alte numiri: Argint; Arginţică; Buruiană de sat (184); Dughie (566); Mărgeluşe (163, 179, 320, 366, 601); Parlng (566); Zmeiţă (13).
    Magh.: Gyongykoles (603, 530, 526). — Germ.: Acker-slein (34); Steinsame (454, 603, 359); Wilder Isop; Walt Aisbet (226). — Franc.: Grtrnil (421). — Engl.: Grom-well (444); Bastard alkenet (444). — Rus.: Vorobeinik polevoi (421).
    Lithospermum offlclnale L. — Mei păsăresc Alte numiri: Grluşorul vrabiei; Iarba omului (291 Bucov.); Mălai păsăresc; Mălai pietros (412); Mărgeluşe (320, 179, 163, 289); Mohor (133); Rădăcină roşie (412).
    Magh.: Gyongy ktimag (412); Koinag (365); K(jmagvu gyongykoles (530); Madâr koles (412, 370, 28); Madâr kolez (237). — Germ.: Steinsame (484, 389); Meerhirse; Perlkraut; Steinhirse (237); Steinsife (370); Steinsame (363). — Franc.: Grâmil (421). — Engl.: Groinwell (444).
—    Rus.: Vorobeinik (490).
    Llthospermum purpureo-coeruleum L. — Mărgeluşe Germ.: Buschhonigblume, Baschhunichblaum (226).
    *   LOBULARIA maritima (L.) Desv. - Rezedă albă (Băile Victoria)
    Fam. Cruciferae
    Magh.: Feh£r rezeda ; M6hecskcvirâg.
    LOLILM L.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Vad6c. — Germ.: Lolch. — Franc.: Ivraie.
—    Engl.: Rye-grass.
    Lollum perenne L. — Zizanie
    Alle numiri: Grâuşor (566); Iarbă de ţelină; Iarbă englezească (366, 259, 133); Neghină (320, 289, 133); Nighină (259); Obsigă (259, 500, 320, 133, 163); Odos (289, 320, 133, 163, 179); Osigă (455); Pir (96); Raigras (289, 320, 179, 163); Raigras englezesc (566, 455, 454, 600); Sălbăţă (289, 500, 133); Sălbăţie (320, 289, 163, 133); Selbăţea (133); Usigă (289, 320, 163, 179).
    Magh.: Angolperje (600); Bolonditd (288); Konkoly ; Rosnok (36); Utszăli vadoc (357,    530); Vad6cz ■ (36).
—    Germ.: Englisches Raygras; Deutschcs W'eidelgras (600). — Engl.: English ryc-grass (600).
    Sc foloseşte In medicina populară In băi contra reumatismului (96).
    Lollum temulentum I.. — Sălbăţie Alte numiri: Beţie (Muşca, jud. Alba); Ciormoiag (500, 320); Năgară (120); Nebuneală (235); Nebunariţă
I.ON
 101
 LUP
(387); Neghina (500); Obsigă (289, 500, 320, 470); Odos; Usigă (470); Zizanie (289, 118, 133, 320).
    Magh.: Sztklilo vadoc (530); Sz6ditd vadocz (305); Uszogos konkoly (235).     — Germ.: Taumellolch (34);
Femmelt ; Tollkorn (235). — Engl.: Darnel (444). LOMCEHA L.
    Fain. Caprifoliaccae
    Germ.: GeiOblatt, Heckenkirsche. — Rus.: Jimolost.
—   Franc.: Chdvrefeuille. — Engl.: Honeysuckle.
    *   Lonieera cuprlfollum L. — Caprifoi, Caprafoi Alte numiri: Caprifoaie (133); Căpriţă; Caşie (Trans., 289, 433, 133, 25, 234); Catrafoi (Rccca, jud. Maramureş); Curpen (243); Curpen alb (161, 320); Curpene alb (320); Frunza caprei (213); Ghiară (458 Bozovici); Stlnjeniţă (120).
    Magh.: Jerikoi loncz (114, 600); Kâsia (52); Kâzsia-virâg (426). — Germ. şi săs.: GeiGmemme; Geszman; Honigblume, Hunichblam ; Immergriines Geifltblat; Kruzifix, Kruksifiksi; Specklilie ; Specklilienbaum (226); GeiOblalt (201). — L'cr.: Provertnek (201).
    Lonh-eru nigru L. — Caprifoi (163, 182, 289, 433, 411)
    Alle numiri: Căpriţă; Caprifoi (182, 433); Caşie (182 163, 289, 433): Cununiţă (433).
    Germ.: GeiOblatt (411); Hundsbeere (226); Jelănger-jelieber (411); Knochenholz (226).
    Loniceru xylosleum L. — Caprifoi Alle numiri: Bolunzele (Belioara-Poşaga de Sus, jud. Cluj); Caprafoi (289, 433, 28, 320); Caprifoaie (133); Căpriţă; Caşie (133, 259, 433); Curpen alb (133); Curpen dc munte (114); Cununiţă (433); Lemnul cînelui.
    Magh.: Csont fa (25); Csont fii (237); Ukorke (830); Ukorke loncz (114); Veres ukorke (25, 237). — Germ.: Beinholz (226); GeiOblatt (237, 484); Heckenkirsche (226, 114); Jasmin, Jesemintcher; Knochenholz (226).
—   Franc.: Chevre feuille â balais (114). — Engl.: Fly honeysuckle (114).
    LORA\'THUS europaeus L. — Vise de stejar Fam. Loranthaceae
    Alte numiri: Bob, Chilă de vise (Olt.); Mărgărinlar (120); Mărgărit (289, 470, 464, 320, 179); Mărgăritar (289, 433, 320, 145, 464, 133, 163, 120, 601); Ovăz păsăresc ; Ovlsc; Ovisc păsăresc; Vîscul stejarului (379).
    Magh.: £)osk>dd fakin (114); Fa gyongy (237); Fai gyongy; Gyongy âg (28). — Germ.: Aftermislel (235); Riemenblume (363); Riemenmistel (603); Vogellein; Vogelleinbeere (237). — Franc.: Perle fine (120). — Rus.: Remneţvetnik evropeiski (603). — Ucr.: Omela dubova (201).
    LOTUS L.
    Fam. Leguminosae Lotus eorniculatus L. — Ghizdei
    Alte numiri: Bichină sălbatică (434); Culbeccască (433, 133); Drob (433); Ghiara miţii (Trans.); Ghizdei mărunt (259, 318, 320, 603); Ghizdei (318, 163); Măzăriche ; Moartea găinilor (434); Motocei (289, 318, 182, 163); Rochia rindunicii (45); Sămătişe (127 Maram.); Trifoişte (259, 315, 179, 152, 163); Unghia găii (96); Visdei (289, 434, 318, 133):                  1
    Magh.: Szarvas kerep (603, 527, 530, 600). — Germ.: Gemeiner Schotenklee (603, 201); Daugekrăut; Erdhop-fen; Gelbes Gekrăutig; Gemeiner Homklee (226); Holz-klee ; Harter Klee ; Honigklee ; Lehmstock ; Steinklee ;
  Wilder Ginster (226). — Rus.: Liadveneţ rogatii (603, 600). — Ucr.: Komaneţa (201).
  Lotus tenuls Kit. — Floarea clmpului (384 Chişineu-Criş); Jongea (384 Babadag)
  Lotus uliginosus Schkuhr — Ghizdei mare (179, 289,
  320,   325, 585)
  Alle numiri: Culbecească (433); Ghizdei (179, 289,
  320,   451)
  LUDWIGIA palustrls (L.) Elliot. — Broscarifă (Banat) Fam. Onagraceae LUNARIA L.
  Fam. Cruciferae Lunarla annua L. — Pana sburătorului Alte numiri: Năvalnic (182); Treizeci de arginţi (Ţelna, com. E. P o p).
  Magh.: Hold fii (36); Kerti holdviola (603); Judâs-p£nz (600). — Germ.: Judas Silberling (603); Mondviole ; Silhcrling (600). — Franc.: Monnaie de panne (600).
  —  Engl.: Honesty (600). — Rus.: Lunnik (600). Lunaria redlviva L. — Lopăfea
  Alte numiri: Lopăţică (289, 325); Pana sburătorului (542); Păslăială (382).
  Magh.: Erdei holdviola (603); Judâspenz. — Germ.: Forellensc uppe (Sebeş, jud. Alba); W’ildes Silberblatt (603); Mondviole (600, 363). — Caraşov.: Piskavica.
  *  LUPIXUS L.
  Fam. Leguminosae
  Germ.: Blauer Klee, Bohnenblume, Kaffeeblumen, Klecblume. Kleekern, Wolfsbohne.
  *  Lupinus albuş L. — Cafeluţe
  Alte numiri: Cafea (433); Cafele (179, 289, 318,320,
  455); Niprală (120).
  Magh.: Gerezdes viola (427). — Germ.: Wolfsbohne (291).
  *  Lupinus angustifolius L. — Cafeluţe (470).
  Alte numiri: Bob (Lancrăm, jud. Alba); Floarea pote-cului (Laz, jud. Alba); Ghiara miţei (Şugag, jud. Alba).
  *  Lupinus hirsutus L. — Cafeluţe (470)
  *  Lupinus luteus L. — Niprală
  Alle numiri: Cafele; Cafeluţe (455); Floare niprală (133); Floare niprală galbenă (133, 25, 412, 320, 237); Măzăriche turcească (412); Niprală galbenă (120, 320).
  Magh.: Farkas bab (412); Gerezdes viola (427); Sârga furtos viola (28, 237); Viola bab (412). — Germ. : Feigbohne (237).
  *  Lupinus mutabiiis Sweet — Cafei*
  Alte numiri: Cafea (Şugag, jud- Alba); Ghiocei (Lunca Ilvei).
  Magh.: Gerezdes viola.
  Cultivată mult In grădini, In jud. Bistriţa-Năsăud, ca plantă ornamentală.
  *  Lupinus polyphyllus Lindl. — Cafeluţe (492, 600) Alte numiri: Bob (Lancrăm, jud. Alba); Cafea; Cafea
  americană; Cafei (65); Cavei; Floarea petcului (Laz, jud. Alba).
  Magh.: Evelo csillagfiirt (600); Oltott keresztes viola.
  *  Lupinus vartus L. — Cafeluţe
  Alte numiri: Cafea (161, 433); Cafei (65, 599); Cafele (239, 320); Cafeu (411).
  Germ.: Kaffeebaum (411); Wolfsbohne (291).
 LUZ
 102
LYC
     LUZLLA DC.
     Fam. Juncaceae
     Magh.: Perjeszittyâ. — Germ.: Hainsimse, Marbel
 — Engl.: Wood Mush. — Rus. : Ojika.
     ' Lnziiln cnmpestrls (L.) DC. — Mălaiul cucului Alte numiri:      Griul  cucului (103); Macul cucului
 , (M-ţii' Ciucaş\ilul, 437); Papură flocoasă (412).
     Luzula luzuloides (Lam.) Dandv et Wilm. (L. nemorosa (Poli.) E. Mey, L. albida (Hoffm.) DC.) — Mălaiul cucului Alte numiri: Chinarul luncii (133); Horşti; Părăşin; Păuniţă : Scrădci (455).                      '
     Luzula pllosa (L.) Willd. — Mălaiul cucului Alte numiri: Horşti (179); Iarba mlaştinei; Mlăşti-niţă (201); Părăşin (291); Păuniţă (291 Bucov.); Rugină, Spetează.
     Luzula sudelica (Willd.) DC. — Credci de munte Luzula silvatica (Huds.) Gaud. (L. maxima (Reichard) DC.) — Horşti
     Alte numiri: Cununiţă de capre (320); Mălaiul cucului (133,   155); Părasin (180); Credci.
     LYCIINIS L.
     Fam. C a r y o p h y 11 a c e a e ..Magh.: Şzurnyovirăg. — Germ.: Lielilnelke. —.Rus.: Zorka.
     Lyehnis clialeedoniea L. — Arşinic Alte numiri: Arsinic (319. 65); Arsenic; Buchet roşu (M-rea Adam):       Chinezoaică (Slobozia, jud. Galaţi);
 Cruciuliţe (179, 320, 289, 163, 603); Floare de sica (28, 237, 133, 320. 163); Focşor (Jiana, OII.); Focul drăguţii (51, 62): Garoafe roşii (65); Garofiţă de grădiniţă (Găl-binaşi. Munt.); Lemnuş (506 Cacova Ierii); Opăţel (320); Para focului (79); Pene de mătasă (Trans., 65); Piclruccle (65); Scaunul popii (65, jud. Braşov); Scînteioară (Slivi-ţeşti, Olt.); Sclnteiuţă (68, 84); Sclnteiuţă roşie; Stele; Urşinic (65).
     Magh.: Csillagvirâg; figei szcrclcm (603, 405); Tsilag virâg (237, 25). — Germ. şi săs.: Alte Verbene (226); Brennendc Liebe (226, 603); Făiliblauf (226); Feuer-nelke (226, 600); Hennannslădter Veilchen (226); Ieru-salemsblunie (237); Mariennischen ; Morgcnroschen ; Mua-sersch Nagelblam; Offizierslern; ' Strohblume (226).
 —    Franc.: Croix Jerusalem ; Croix Mat le (600). — Rus.: Smolevska (600).
     Lyelinls coronaria (L.) Desr. — Flocoşcle, Curcubeu Alte numiriBarba Împăratului (290, 455, 133, 320, 179, 289): Catifele (45); Califcliiţe (Vama Buzăului); Curcubea (320); Curcubău (Banat); Floarea cununei (290, 320. 133, 319, 289, 19, 190, 291); Flocoşică (290, ' 320,' 259, 291); Neghină (320); Neghină dc pădure (65); Neghina pădurii (jud. Huned.); Noptiţă (179); Opăţel
 (574); Talpa stincci (320); Trandafir sălbatic (456 Siriu); . Trei fraţi pătaţi (179.?); Urechea iepurelui (Cernica-I3ucureşti).
     : Magh.:. Bârsonyos szunjovif^g (6.03); Kâssai Rosa .(?8): — Germ. şi săs.: EdelweiB; Eselsohr; Flokasz; '. Gartenrade ; Gewandblume ; Kaschirroschi; Kroncnlicht-nelke ; Hcrmannstădter Năgelblume ; Muschblaum ; Nacht-veilchen ; Pfarrerbliimchen ; Pfiihlchen; Pliischblume; 'î'oltcher; Radei; Samlnelkc (226); Vcxiemelke (359).
 —    Rus.: Goriţvet kojistîi (603).
     Lyt'lfnls flos-eueull I.. — Floarea cucului Alte numiri: Cocoşei (127 Maram.); Cuculeasă (179,
 320. 163,- 289); Schinteuţa lupului (Trans.).
    Magh.: Kakuk szunyogvirâg (603, 530); Kakuk szekfii (389). — Germ.: Kuckuckslichtnclke (226, 484); Feuer-blume ; Fleischblume ; Fleischerblume ; Gurrenblume ; Hascnblume ; Klibsblume ; Krătzblume (226); Kuckcuks-blume (226), 389); Năgelblume; RoDblume; Steinge-krăutig (226); WiederstoD (363). - Engl. : Ragged robin (444). — Rus.:    Goriţvet kukuşkin ţvet (603,      490).
—    Caraşov.: Polske mesedinke.
    LYCIUM halimifolium Mill. - Călină de garduri Fam. Solanaccae
    Alte numiri: Acatinâ; Călină (425, 601, 13, 289, 179,
320, 234); Cătină dc grădină; Cătină roşie; Cinepa dracului (163); Cltină, Dereza ; Dracilă ; Dragilă ; Dragila lumii, Dragină, Drazilă; Liţei; Liţion (318, 434, 63); Meliţie ; Misică (Tg. Jiu, com. E. Ţ o p a); Mlrliţă
(434); Miţă, Miţăşoară (Bcrczniţa, Olt.); Năsadă (Mitreni, Munl.); Povii; Răchişoară (163, 63); Rechişoară (289); Sălcioară (Colibaşi, Munt.); Sălcuţă (Olt.); Ternena; Unghia caprei (163, 63); Zăhărică (163, 63 Bucov., 289).
    Magh.: Kozonsegcs 6rdogc6ma; Semfu-semfa (827); Semfa szopoka (114). — Germ.: Bocksdom (484); Gemei-ncr Bocksdom (226, 114); Gichtrebe; Lebcndiger Zaun; Tcufclszwirn (226). — Engl.: Common matrimony vine (559); Duke of Argyll’s teaplant (444); Barbary buck-thorn(114) — Rus.: Dcrcza oblknovnnaia (490).
    *   LYCOPERSICON esculcntum Mill. (Solanum lyco-persicum L.). — Pătlăgele roşii, Roşii Fam. Solanaceae
    Alle numiri: Bărcdiu; Bărădici (61); Doinade, Do-mate ; Dumade (jud. Iaşi); Dumate (Dobrogca); Gogonele ; Gălăţană (jud. Huned.); Mihlcle; Nătlăgele (425 Mold.); Paradaice (434); Paradaise (289, 434, 500, 179, 365, 470, 320, 78, 133); Paradice; Paradici (Trans.); Paradise (823, 455); Părlăgele; Parmagele; Patlage; Patlage roşii (120); Pătlăgele (428); Pătlăgică roşie; Pătlăgele roşii (179, 289, 320); Părădaice (Bihor); Pără-daise; Părădăi (Banat, 78); Părădăici; Părădăici roşii (Vatra Domei); Părădaişi (Banat, 61); Pătlăgele (289, 500, 319); Pătlăgele de Paradis (289); Pătlăgele galbene (Oltenia); Păllăgcne (Timocul slrbesc); Pătlăgică (433); Pătlăgică roşie; Pătlăjani; Pătrăgene roşii (Maced.); Piridăici (79); Porobici (Bilior); Porodăi (jud. Braşov) ; Porodăici (jud. Braşov); Porodeici (jud. Huned.); Poro-dici (433, 75, 426 Băile Victoria); Porodiciuri (Bihor); Tomate (600).
    Magh.: Paradicsom (600, 822); Paradicsom alma (412).
—    Germ.: Tomate (226, 600); Bulgarische Paradeis; Liebcsapfel (226); Paradeis (226); Paradeisapfcl (226, 201); Paradicsapfel (34, 425). — Franc.: Tomates (600).
—    Engl.: Tomato (600). — Rus.: Pomidor (600). — Caraşov. : Paradaica. — Turc.: Pallican (601). — Ucr. : Pomidor (201).
    LYCOPODILM l.
    Fam. Lycopodiaccac
    Magh.: Korpa fii. — Germ.: Bărlapp; Hexeninelil.
—    Engl.: Clubmass. — Rus.: Plaun.
    Lycopodium alplnum L. (Diphasium alpinum (L.) Rothm.) — Brădişor (603, 542)
    Germ.: Teufels Hoscnband (603).
    Lycopodium nnnollniim L. — Cornişor (289, 485, 601, 542)
    Alte numiri: Brădişor (289, 433, 601); Briul vintului (Sălişte-Beiuşoara, com, E. Pop); Neţotă (127 Vişeu);
 LYC
 103
LYS
Pârul porcului (433); Pedicuţă; Picdica găinci (127 Maram.).
   Germ.: Schlangcnmoos (603).
   Lycopodlum clavatum L. — Brădişor, Pedicuţă, Brlnca ursului
   Alte numiri:    Barba ursului; Brîul vlntului (492
Beiuş; Pietroasa-Bihor, com. E. Pop); Brluşorul vintului (Buziaş); Bunceag (120, 133, 139); Bunget (127 Borşa, Moisei); Chcdicuţă (320, 302, 289, 234, 574); Chindicuţă (488); Coada aior de vlnt (Trans., Măguri); Cornăţel (456 Siriu); Cornişor (324, 302, 320, 513, 401); (63, 433, 35, 289, 179, 470); Crucea pămlntului (133); Iarba aior din vlnt; Iarba ursului (500); Laba lupului (411, 120); Laba ursului (433, 133); Muşchi de pămlnt; Muşchi de piatră (412); Netotă (127); Pălămidă (411); Părul porcului (433); Pcelccă (Trans., 513); Pccleca ursului (Trans.); Pcdecuţă (190, 601); Pcdică (302, 289,
602); Piciorul lupului; Picdccă (513); Picdica calului (Caransebeş); Picdeca găinei (127 Maram.); Picdica vintului (434); Piedecuţă (71, 63); Piedicuţă (148, 458); Podicâ (35); Praful strigoilor (133); Talpa ursului (36).
   Magh.: Farkasnyom ; Farkas talt; Foldi fenyo ; Gyalog moh (412); Kapcsos korpafu (603, 530); Korpa fii (302); Medvetalpfii (36). — Germ.: Bărenklauc (411); Băiiapp (411, 302).
   Plantele fierte servcsc la colorarea linei in verde. Amintită in diferite credinţe populare.
   Lycopodiuin eomplanatum L. (Diphasium complana-lum (L.) Rothm.) — Şerpuşor (603, 601)
   Lycopodiuin inundatum L. (Lepidotis inundata (L.) Borner) — Brădişor (603)
   Lycopodlum selago L. (Iluperzia selago (L.) Trev.)
—    Brădişor
   Alte numiri: Brăduţ (601); Chedica ursului (120 jud. Cluj); Cornişor (320, 458, 463, 133, 179, 289, 433); Cornişor de munte (320, 179, 289); Laba ursului (433); Liaba ursului (Albac, jud. Alba); Natote (28, 433); Netoată (433, Trans., 98 Romuli-Năsăud); Noatătă (411, 133); Noatotă (120, 133); Părul porcului (433); Pedecă (Salva, com. E. Pop); Picdica ursului (120, jud. Cluj); Pedicuţă (411, 433); Şoldină; Struţuşor (433).
   Magh.: Fenyo korpafu (603, 530); Rdszeg gyorgyfiive (28); Moly; Serke fii (28). — Germ.: Kampferkraut (411); Tannen-Bărlapp (603, 389).
   Folosită in popor la spălat pe cap peniru .mpiedicarea căderii părului, precum şi ca insecticid (98).
   L YCOPSIS arvensls L. — Ochiul lupului (133, 150,
291, 603, 601)
   Fam. Boraginaceac
   Alte numiri; Miruţă sură (Mold.).
   Magh.: Farkasszem (530); Nyako (359); Mezci farkas-szem (603). — Germ.: Gemeines Wolfsaugc; Krummhals (389); Acker Krummhals (603).
   LYCOPUS L.
   Fam. L a b i a t a e Lycopus europaeus L. — Cervanu Alte numiri: Carvană (163, 120, 179, 320, 133); Cătuşă (201); Ciorvană (163, 120, 289, 320, 133); Cior-vancă (133); Coroană (163); Corvană (179, 289, 320); Durerea inimii (291 Bucov.); Iarba lui eeas rău (433); Piciorul lupului (180, 603, 133); Ţcrvqnă (179, 163, 120,
320, 139).
   Magh.: Vizi peszdrczc (28, 530): Vizi pesztcrcc (603)
—   Germ.: Wolfsfufl (201, 484). — Franc.: Pied de loup.
—   Engl.: Gipsy-wort (444). — Rus.: Ziuznik evropeiski. Lycopus cxaltatus L. fii. — Cervană (601)
   Alte numiri: Carvană; Corvană (320); Trandafirul broaştei; Ţervană (320).
   LYSI.MACHIA L.
   Lysiinachia nuinmularia I,. — Drele Alte numiri: Afic (184); Banul popii (433, 163); Gălbăjoară (120); Coada racului (133); Cosiţă (99 Clopo-tiva); Duminecea (320, 290, 184, 163, 289, 433); Dumine-cuţă (99, 436 Nereju); Duminiţă (290, 28, 133, 184, 289, 63); Dumitriţă (Iaşi); Floare dc lungoare; Gălbăjoară (120); Gălbănuşe (14); Gălbăşoară (603, 432); Gălbenele (290, 289, 63, 433); Gălbenele de pădure (320, 179, 290, 184, 289, 433); Gălbenioarc; Gălbinelc (163, 154, 190,
290); Grcţcl (98); Iarbă dc lingoare; Iarbă de lungoare (500); Inima pămlntului (433); Lungoare; Lungorică (102); Maţele ghinilor (98 Budureasa); Maghiranul pămin-tului (96 Slreinţ); Oloagă (426 Certeze); Scrlnliloare (Banal, 289, 133); Scrînlilură.
   Magh.: Fiilor fii (Cluj); Lizinka; Penzes fii (511); Penzlevclii fii (412, 28, 36). — Germ. şi săs.: Munzkraut (484); Pfennigkraut (226); Rundblăltrigcr Gilbweiderich (603); Bachbungengckrăulig; Laufcndes Gekrăutig (226;) Schleppanhingekrăutig ; l’negekraidich ; Wasserblume ; Zopfgekrăulig (226). — Frunc. : Monroyere (436). — Engl. : Crceping Jenny (629). — Rus.: Vcrbeinik, Lugovoi ciai (490).
   Se foloseşte in medicina populară la băi pentru creşterea părului şi pentru „niinurujală”, contra brincei şi a durerilor dc dinţi (96, 98, 99, 436).
   Lysiinachia punctata L. — Gălbinele Alle numiri: Banul popii; Drcţc; Duminicea (433); Floare de lingoare (289, 179); Floare dc lungoare (289); Gălbenele dc pădure (433); Iarbă de lingoare (289, 179); Iarbă de lungoare (163, 289, 325, 603); Inima pămin-tului (433); Mărul cucului (163); Rădăcină de lingoare
(289); Rădăcină dc lungoare (320, 289); Sovavirf (96 Vidacutu-Odorhei).
   Germ. şi săs.: Gilbweiderich ; Hărcncs Spumcnkraut; Maringekraidich ; Mutler(n)gekrăutig ; Nachengckrăulig (226). — Rus.: Vcrbeinik.
   Folosilă in medicina populară la vindecarea lungoarci (febra lifoidă). Frunzele sc pun pe răni (96).
   Lysiinachia vulgaris L. — Gălbinele (133, 289, 585) Alte numiri: Băsacăn (Trans.); Buruiană dc argint (99 Clopoliva); Buruiană de friguri (102); Filimică ; Filimină (133); Floare dc lingoare (585, 289); Floare dc lungoare (320, 133, 289); Gălbăjoară (133); Gălbenele (289, 320, 141); Gălbigioarâ (201); Iarbă dc lingoare (455, 289); Iarbă de lungoare (289, 320); Iarba singclui (96 Ponor, jud. Alba); Lămiioară (Zimbru, jud. Arad) ; Lingoare (446); Mărul cucului (120); Rădăcină de lingoare (289); Rădăcină de lungoare (320, 133, 289); Ruşnici; Silimină (133); Urzică neagră (M-ţii Apuseni).
   Magh.: Lizinka (530). — Germ.: Gilbweiderich (389); Friedlos ; Mullergekrăulig (226); Weiderich (363). — Engl. Friedlos; Multergekrăulig (226); Weiderich (363).
—   Engl.: Yellow loosîstrife (441). — Rus.: Vcrbeir.ijţ Oblknovcţinli (190). — Ucr.: Zmovep (201).
 LYT
 104
LYT
   Folosită In medicina populară ca plantă de leac la boli de slnge, friguri, febră tifoidă, „argint" (sifilis); decoctul se dă şi la vitele bolnave de slnge (96). LYTHRUM L.
   Fam. Lythraceae
    Magh.: Fiizeny; Csovirics. — Germ.:             Weiderich.
—  Engl.: Loosestrife. — Rus.: Derbennik.
   Lythrum salk-aria L. — Ruchitan Alte numiri: Brăilcancă (184); Călbăşoară (603); Clrligăţea; Colbăşoară (602, 180, 603); Floarea zlnei (Botoşani); Florile zînelor (184, 289, 35); Gălbejoară
(320); Lemnie (75, 102); Lemnuş (120); Lemnuşcă (35, 184); Sburătoare (436); Sburătoare bărbătească (154, 35, 289); Sburătoare bărboasă (602).
   Magh.: R6ti fuzdny (603, 387, 527, 530). - Germ. şi săs.: Weiderich (389); Blut-Weiderich (603); Regne-gekraidich; Weidengekrăutig; Wildes Bienenkraut (226); Weiderich (484, 363). — Rus.:             Derbennik ivolistnli,
Plakun (490). — L'cr.: Zolotneţa (201).
   Se foloseşte in medicina populară la „poceală" (paralizie), precum şi In farmacie pentru ceaiuri diuretice.
   Lythrum vlrgalum L. — Răchilan (163, 179, 289, 320)
M
   *    MACLURA pomlfera (Raf.) C. Schneid. (M. auran-tiaca Nutt.) — Maclură (la silvicultori şi horticultori)
   Fam. Moraceae
   Magh.: Maklura. — Germ.: Osagedorn (603). — Engl. : Osagc orange (559).
   *    MAGNOLIA L. — Magnolie (nume generalizat pentru toate speciile din cultură de la noi)
   Fam. Magnoliaceae
   *    MAIIOMA aquifollum (Pursh.) Nutt. — Mahonie (la horticultori), Floarea mortului (Mitreni, jud. Ilfov)
   Fam. Berberidaceae
   Germ.: Goldspitzblatt; Griincs Roscnblatl (226).
   MAIANTHEMUM biîollum (L.) F. W. Schnndt. -Lăcrămifă
   Fam. L i 1 i a c e a e
   Alte numiri:  Clopoţele,  Dumbrăvioară, Lucrămiţă
(289, 133); Lilion sălbatic (434); Umbrăvioară (179, 133, 259).
   Magh.: Arnyăkvirâg (530). — Germ.: Hirsemaiblumc; Maiblume (226); Zweiblatt (363); Schattenbliimchen (454). — Engl.: May lily (444). — Rus.: Mainik dvulist-nli (573).
   *    MAJORAXA bortensls Mnch. — Măgheran, Ma-gheran
   Alte numiri: Iederă (61); Maderan (148); Măeran (488, 602); Măerană (125); Maghiran (277, 163, 603, 588, 148, 65, 115,    35);  Maghirău (601); Maghiuran,
Maieran, Maiorean (65); Măderan (190); Măderan turcesc (190); Măgeran (500, 318, 65, 310, 369); Măgerean (234); Măgerean de grădină (318); Măgherean (65); Măghieran ; Măghiran (289) 163); Măghirean (Olt.); Măjirean (131); Maioran (190); Măieran (19 Banat); Măierană (61 Banat, Huned.); Mărgăran; Mederean (476 Trans.); Megerean (476); Megieran (131); Megherean (65); Meghiran (Lunca Ilvei); Mighiran   (65); Mighiran (601); Pupi  (61);
Sovirf (Iaşi).
   Magh.: Majorăn     (426,   36). — Germ.: Dost  (389,
411); Mairan (Tim.); Garten Majoran (226); Maieran (385); Majoran (226, 237); Pfefferkraut (411); Wurst-kraut (21). — Rus.: Maioran sadovli (573). — Franc.: Marjolaine (491). —   Engl.: Marjoran (491).
   Se foloseşte pentru aromatizarea clrnaţilor şi a vinului, iar In medicina populară la „cel perit” şi bătăi de inimă (190). Amintită In cîntece populare (190).
   MALACHIUM aquatlcum (L.) Fries. (Myosoton aqua-licum (L.) Moench., Slellaria aquatica (L.) Scop.) — Plescăită (163, 289, 603, 433)
   Fam. Caryophyllaceae
   Alte numiri: Corniţei (319); Plescăiţă.
   Magh.: Vizi csillaghur (603). — Germ.: Wasser Weich-kraut (201); Weichmiere (484). — Engl.: Water click-weed (444). — Rus.: Meagkovolosnik vodeanoi (603).
—    Ucr.: Polevoi gorceac (201).
   MALAXIS paludosa (L.) Sw. (Hamarbya paludosa (L.) O. Kuntze) - Molişoare (133, 325, 389), Ofrei (363 Mold.)
   Magh.: Bibapr6d (389). — Germ.: Fischblume (389).
—   Engl.: Bog orchid (444). — Rus.: Meakotniţa bolot-naia (573).
   MALUS Mill.
   Fam. Rosace a e
   Malus pumlla Mill. (M. syhestris Mill. ssp. mitis (Syme) Mansf., M. domestica Borkh.) — Mur
   Soiuri: M. acre (60. 84); M. acrişoare ; M. acruţe (60); M. de alămlie; M. albastre ţigăneşti; M. albe (60, 116); M. albe de vară (60); M. albişoare; M. albuţe (60); M. ariuşe (34, 37, 434, 20, 38); M. ariuşi (60); M. ariug (195); M. ariuşe de vară (434); M. astrahan (163); M. astrahan alb (511, 406, 521); M. astrahancă albă; M. astrahancă roşie (521); M. astrahan roşu (403, 499. 521); M. aţăganc (3, 7); M. de aur (33, 60); M. de ale aurului (60); M. dc aur de vară (60); M. auriu (603); M. aurii de Petrinzel; M. bădeşti, M. bolunde (60); M. bomboane sau lazuene; M. bostăneşti (60); M. borovinca ; M. botane ; M. bolişe (39); M. botu oii (17, 60, 61); M. bozeşti (2); M. braşo-veneşti; M. brezeşti; M. bulzeşti; M. budieşti; M. bul-ceşti; M. baiabrude; M. bălăţeşti (60, 116); M. băluşii; M. băneşti; M. bănăţeneşti dc iarnă (434); M. bănţi; M. barcanele (442); M. barze (60); M. batule (406, 2, 5, 12, 25, 84); M. batule dulci (1, 84); M. beci; M. blăjeşti (60); M. boatur (54); M. bodeşti; M. bodeşti de iarnă
(434); M. bocane (60); M. bulgăreşti; M. bulzăneşti; M. bulzeştene, de Bulzeşti, M. bunesc. M. bunici, M. de-a bunului (442); M. busuioace (39, 60); M. busuioceşti (406); M. buturete (60); M. călugăreşti (60, 133); M. calvil alb (499); M. calvile (23. 163); M. calvile albe de iarnă (521, 406); M. calvil anis, M. calvil; de august (406); M. calvil Italia; M. calvile roşii de iarnă (406); M. calvile roşii de toamnă (521, 406); M. calvile roşii dc vară (406); M. calvile de zăpadă (499, 521); M. calvine; M. de Canada (22); M. r»nete de Canada (518, 499, 521, 406); M. clineşti; M. capăruţe ; M. cardinal; M. cărigate ; M. carigoase (60); M. renete Carmelit (406): M. carpine (479): M. casoica albă (596); M. carolca (163 ; M. renet Cassel (406, 596); M. de ceapă (60); M. Celini (406); M. cepeşti (60); M. de ceapă roşii; M. cernite (60); M. chis-trui (442); M. chetroşele (190, 424); M. chitaica anis; M. chitaica Candil; M. chinezeşti 521); M. cicolane; M. cidru ; M. cenădeşti; M. dc Cisnădic (406); M. ciuperce-neş i (434); M. clar alb (406); M. clococişi; M. ciuchine (163); M. coadeşe = coadişe, codeşti, coadcş (32,        60,
190, 442, 190, 133); M. cu coadă lungă (32, 60); M. cu coadă scurtă; M. cocane; M. cocoşete; M. colnice (60); M. cojoace (163); M. combcte (434); M. coricov ; M. cormoşe (60); M. coronet; M. coşi, M. cotnărcle (501); M. crăciuneşti (442); M. crccineşti (60, 190); M. crcţcşli (406, 596, 190, 6, 7, 8, 9, 54 163); M. creţeşti aurii (518); M. c eţeşti de iarnă (8)6); M. creţeşti roşii de Breaza (815); M. creţ'şti roşii; M. creţeşti vărgate (406); M. cre-ţe>ti de Doiceşti; M. creţeşti aurii de Muscel M. creţeşti aurii de Vîlcea (.r»21); M. cujinăreşti; M. culduci (60); M. curcubăţane, M. curcubăţane de iarnă; M. curcubă-ţaniţe (434); M. curcubetariţ (1)3); M. curcubătarniţe; M, curcubeşteşti; M. curculuşe de iarnă (434); M. doftane
 MAL
 106
 MAL
(479, 133); M. domneşti (1, 2, 8, 12, 15, 54, 60, 499, 531, 518, 32,   39,     3,    9) ; M.    domnicele (442, 163, 190,
60); M. dubovea; M. dulci (193, 234, 433, 106, 442, 2 3, 8, 10, 12, 28, 60, 84, 504, 2 4); M. dulci domnicele; M. dulci cu faţa albă ; M. dulci cu faţa roşie (60, 190); M. dulci neal.o.te; M. dulci tomnatice; M. dulci dc vară, M. de djlceţi (60, 190); M. dulcuţe (60); M. dumitreşli (60); M. dungate (163); M. clungăţele (2); M. făinoase (2, 6, 60); M. fier roşu; M. fetesc; M. flocoase (193, 425); M. fontoşe (31); M. frumoase de Boskoop; M. frumos galben (451); M. furnicăreşti (60): M. galbene, M. de Geoagiu (16, 60, 4); M. geoanite (434); M. geogene-şti, geoageşti, geoageneşti (32, 163); M. roşii de Geoagiu ; M. garoafe albe (1 >3); M. găvănoase (1 >3); M. geor-geneşti; M. gheţoasc (60, 54); M. gieşti; M. dc ghiaţă; M giurgeneşti (60); M. (Ic gl îjă (60, 54); M. gotane; M. grăniţereşti (60); M. jrase ; M. grust -eţe; M gurguetc (163, 90);    M. girguiale,   M.  gurgueşli; M. guşat (193);
M. gustave; M. gutui (54, 442); M. gutîi (546, 33) ;M. ca gutuia (17, 51); M. haţeganc (60); M. hăţăgăneşti (36); M. 1 lazău (163); M. hilerţi (60); M. holovan smeu-ru ; M. hreance (434); M. dc iarnă (161, 30); M. iepureşti (60, 190); M. iernatice = iernăreţe (60, 3, 13, 14, 18, 19); M. împărat Alexandru (406); M. Incenuşate (60); M. ind mgate (60 Abrud); M. In puncte (cu puncte); M. iordeşti; M. japoneze ; M. iegheşe (434); M. iolotan ; M. iolatan, ionătan, ionatane, ionatani (14,                39,
61, 499, 521, 406, 518, 596); M. iolgeneşti; M. ionatane de vară; M. jujanc (19, 84); M. jujeneşti (2, 54); M. jujineşti (60); M. leneş (442); M. de livezi (161); M. leşeşti (60. 190); M. lidăre; M. londone; M. Pepin de Londra (499, 521); M. de Londra (Timişoara); M. London bolovan (84); M. luncăneşti (60); M. lungăreşti; M. lungăreţe (60); M. lupeşti (60 Cacova); M. Iuţi; M. mădă-neşti; M. mălăiete (60); M. măneşti (61); M. marineşti; M. măsance (499); M. maşance (9, 16,); M. măşanc; (23); M. maşanche; M. masanche albe, M. masanche roşii (79); M. maşanclii (9, 79, 518); M. mărşante (17); M. marşanche (4, 60, 61); M. mărşanchc (61); M. mistreţi; M. moşanche (31); M. maşanche albe şi roşii; M. maşan-che pemeşti; M. masace; M. măşane; M. dc mătase (84,   60); M. măzârate (60); Merar; Micrar; Merişor
(259, 367, 433); M. mcrLşoare (259); M. cu miezul roşu (31, 34, 37); M. cu miez roşu văratice (434); Merişor galben; Merişor roşu (406); M. merineşti (60); M. mocăneşti (3, 60, 54); M. de Mada (32, 60); M. moldoveneşti (31); M. moşeşti (500); M. moţate; M. motrune (141); M. murgi (400, 442); M. munteneşti (442); M. munteneşti coadişe; M. munteneşti rotunde (60, 190); M. muşcate (603); M. muşcătariu (60); M. muşcătariţă = muşcă-tariţ (193); M. mustos (501); M. Napoleon (499); M. năroade; M. nebuneşti (60, 190); M. nemţeşti; M. neves-teşti (193, 428); M. cu niezu roşu (60); M. nobile aurii; M. nobile de Şovar (406, 603); M. norance (60); M. oai; M. oarzăne (193, 8, 14, 17, 18, 19, 20, 22, 84, 193. 479, 499); M. ocesc (442); M. olăneşti; M. omnăreşti (479); M. Ontario; M. orădeşti (406); M. orăşeneşti (61); M. orzăneşti; M. orzeşti (60); M. de oţăt; M. parişi, M. parme; M. panabrici (60); M. panarici (21, 84); M. pară de foc (603); M. părădai (60); M. parije (Turda); M. parmen (2, 84); M. parmene aurii (406, 518); M. parmene aurii noui (406); M. parmene de aur; M. parmene aurii (le Urnă (603); M. parodeşti; M. păropsc; M. păsătoase
 (2, 84); M. pastile (60); M. patanale; M. pătule, patulc (5, 6, 13, 603, 499, 521, 518, 6, 8, 14, 17, 84, 596, 442, 23, 32, 4, 18, 19, 20, 21); M. pătule albe (84); M. pătule verzi (23, 84); M. pătulate (60, 479); M. pere (60, 190, 442); M. pereşti; M. pestriţe (193); M. petroşele; M. pe-truşele (60); M. pietroase (5, 39, 60, 479); M. pitriceşti; M. plotogene (60, 61); M. plotogoase (61); M. pogăci; M. pogace (603); M. pogăşi (61); M. poienici (5, 288); M. poinice (8, 499, 821, 596, 38, 406); M. poinice galbene; M. poinice verzi; M. pomice (12, 5, 14,84); M. pomogele; M. popeşti (17, 19, 21, 84, 133, 60, 190); M. popeşti de Cisnădie (499); M. porceşti (442); M. porgăci; M. poroşiu ; M. portocalii (521, 518); M. posade (60); M. posape (17, 84); M. posapete (60); M. posat (406); M. posmăgcle
 (411); M. Poz; M. prescurate; M. primăvăratice; M. pro-covene (442); M. pupăzate; M. rambur de iarnă (406); M. ramburele (163); M. ranete = renete, rănete (61,
 20,   61); M. raneturi (60); M. răpănoase; M. regeşti (603); M. riioase (25, 60); M. rinele (39); M. rlpoase (19); M. rocoicenc; M. roşii (26, 60, 84, 190); M. roşii de Danzig; M. roşii de Geoagiu (84, 406); M. roşii geogeneşti; M. roşii moldoveneşti (442); M. roşii dc Stellin (406); M. roşioare (28, 60, 61);       M. roşior;          M.                    roşiuţe ; M. rotate (60); M.
 rotilate (60,        190, 84);          M. rotogliele; M. rolungioarc
 (60); M. rotunjoare de vară; M. rotunde (60, 190); M. roz de Barna; M. roz de Yirginia (80, 499, 406); M. rozmarin albe (499, 603); M. rozmalinc; M. ruginite; M. ruşioare (60); M. rutilale (113); M. săine; M. de sadă (20, 60, 61); M. sălcii (2, 17, 60, 61, 84, 190); M. sălcinii (193, 518); M. sălcive;     M.                                sălciue  tomnatice;  M. Săl-
 ciuc văratice        (434); M. sălciei; M.                             sănasă (60 Bobllna,
 jud. Huned.); M. sălşiţă; M. sanere (24); M. de Sln-petru (79, 3, 4, 16, 25, 60, 61); M. dc Slnlămărie (28, 60,
 61); M. de Slntilic (61, 84, 16); M. sarbede (16); M. sarbete (60, 61); M. sărlicc (24); M. săvăeşti (sau săbăcşti) M. scorţoase (60); M. searbede; M. sele (31); M. dc sămlnţă (60, 190); M. senator; M. şerbăneşti (19, 84); M. de Sflntu llie (60, 61); M. siculane (60, 603); M. slblice
 (434); M. Slovenea; M. de Sicula (5, 406); M. slneici
 (434); M. slnzicne; M. slnzeneşti (60); M. smeurc (60, 190); M. şovar (499); M. şovare; M. şuar; M. şofran tomnatic; M. şofran de vară; M. stafide; M. stăneşti; M. stătinc (23. 84); M. sterpe (60); M. ştclinăr ; M. Steitin ; M. Stettin roşii (499, 596); M. Strudcl (Bistriţa); M. strugurele dc iarnă (434); M. strugurii (60); M. sunătoare (60, 163, 190); M. sunători (442); M. sure (60); M. stri-hoase; AI. stuhoase (163); M. lafle; M. de Taiga ; M. de Ţaligrad (60, 190); M. tămăşeşti; M. tămăeşti (60); M. tanere (32); M. tăpălăneşti; M. ţărăneşti (39); M. tărce-şti (60); M. de tlrg (80); M. tari; M. lari de Chinda; M. tiroica (596); M. tirolca (11); M. timpurii (217); M. ţigănci roşii; M. ţigancc (60, 190); M. ţigănci (442); M. ţigăneşti (13, 15, 22, 24, 61, 25, 84d); M. ţipărate (32, 60); M. ţitroane (60); M. ţilron ; M. dc toamnă (25,
 26,   31, 39, 479); M. tomnatice (60, 479); M. trandafirii (163); M. Irotuşc; M. truvor; M. tufoase (61); M. tuie-neşti; M. turtite săseşti; M. turtişe (190); M. ţurcane (442); M. de ultoaie (60, 84); M. ungureşti (161); M. unse (60, 190); M. untonsc (406); M. unsuroase; M. dc unt; M. urseşti (60, 190); M. urdaşc (60); M. urzeşti; M. urzii (60, 442); M. urzi urii (5); M. vanilie (31); M. de vară (16, 17, 38, 84); M. văratice (193, 18, 20, 37, 84, 60, 425); M. vărgate (193, 60); M. veriţoare (60, 190); M.
107
verzi; M. vieşti    (499,     112, 190); M. în vînă unsă (434);
M. de vie (5);      M. dc       vin; M. vinele (60,   190, 21,  25,
84); M. vioase      (60);     M. viuşcle (38); M.    vlrtoase;   M.
voivodeşli (60,     190);        M. voinicele.
    Magh.: Almafa (28, 36, 235, 428, 530); Nemeş almafa (603). - Ger:n.: Aprelbaum (201, 267, 543, 411, 484); Veredelter Apfelbaum (235). — Franc.: Pommier (421).
—    Engl.: Apple (111). — Rus.: Iablonea (573). — Ucr.: Iablonka (201). — Caraşov.: Goriţa.
    Folosit în medicina populară pentru boli dc stomac, insomnie, în pomezi pentru crăpăturile pielii, astenie nervoasă.. răceli. Merele se tescuiesc obţinîndu-se cidrul (vin de mere) şi sc usucă pentru iarnă, făcindu-se „foase”. Mărul joacă un marc rol în poveslirilc şi în cînleccle po- | porului.
    Mnlus sylveslri.s (I-.) Mill. — Măr pădurcl
    Alle numiri: Arbore scliinoşcl (263 Mold.); Coricov (291); Corobeaţă (Şăineanu); Mere acre; Mere dc vin (291).
    Magh.: Yadalma (603). — Germ.: Holzapfel (603).
—    Franc.: Pommier commun (421). — Engl.: Crab apple (444). — Rus.: Iablonea dikaia (603).
    Din fructc se face ţuică şi oţet, iar lemnul esle utilizat pentru cioplit.
    MALYA L.
    Fam. M a 1 v a c c a e
    Magh.: Mâlyva. — Germ.: Kăsepappel. — Franc. : Guimauvc. — Rus.: Prosvilincac.
    *    Malva crispa L. — Floarea zgăibii (426 Certele in M-ţii Apuseni)
    Alte numiri: Caşul popii; Nalbă (433); Nalbă creată (319, 161, 603, Blaj).
    Har cullivată in grădini din nordul ţârii şi sălbăticită. Utilizată în medicina populară la arsuri, răni, iritaţii ale pielei, furuncule, umflături. Constituie nutreţ dc calitate pentru vaci (603).
    .Malva neglecta Wallr. — Caşul popii
    Alte numiri: Bănuţi (208) ; Caş (319); Caşul copiilor ; Colăccl; Colăceii popei; Covrigei, Covrige; Nalbă sălbatică; Nalbă rotundă (412, 363 Mold.); Turtele (516 Ruc'tr).
    Magh.: Apro mâlyva (412); Bâbakalâcs (255); Kerck-levelii mâlyva; Papsajt; Papsajt mâlva (830, 408, 603); Uti mâlva. — Germ.: Kăsepappel; Pappel (226); Gemeine Kăsepappel (454, 603, 359). — Engl.: Dwarf mallow (444). — Rus.: Prosvirncak prenebrejennii (603).
    Sc foloseşte în - medicina populară ca şi M. pusilla; dc asemenea ca plantă de nutreţ pentru cornute, iepuri etc. (603).
    Malva pusilla Sm. — Nalbă miră
    Alte numiri: Bănicei (Dcjani); Caş (259, 302); Caşi (179); Caşul babei; Caşul popU (182, 597, 302, 141, 289,
179, 237, 19, 139, 161, 470); Căşiuţii popii (237); Căşuţ (133, 28); Colăcei ; Colăceii babii; Covrigei; Nalbă (289, 433, 19, 13 411, 385, 139, 234); Nalbă albă (242); Nalbă măruntă (289, 19, 133, 302); Nalbă sălbatică (277); Năl-buşoară (133); Pîinca Domnului, Plinişoară, Turta Domnului (456 Ciucurova)
    Magh. : Apr6 mâlva (530, 603, 237); Pap sajt (237, 302); Papsajt fii (25); Pap sajtja (36). — Germ şi sus.: Bulzker (226); Gănsepappel (411, 237); Hasenpappel (411, 237); Kăschen; Kăsebăckel; Kăsebăckelgekrău-tig; Kăseblatt; Kăsegekrăutig; Kasekraut (226); Kă-
senkas; Kăsenpappcl (237); Kăsepappel (237, 411); Kăsepappelchen (226); Kleine Kăsepappel (603); Kraut-kăse (226); Pappel (237); Pappelblumchen; Pappel-kăsc (226); Pappelkraut (411); Pfaffenkăs (237); Pocke (226); Rundblăttrige Kăssepappel (237).
    Frunzele şi rădăcinile se folosesc în medicina populară ca infuzii în inflamaţiile căilor respiratorii, dureri de stomac, de inimă, apoi sub formă de cataplasme in inflamaţii, abcese, ulceraţii, hemoroizi, dureri de gît, lovituri. Fructele comestibile sînt apreciate de copii (603).
    Malva silvestris L. — Nalbă
    Alte numiri : Bănuţei (446); Caşul popii (597); Colăcei (102); Călăceii babii (289, 182, 302, 63, 366, 35, 96); Creaţă ; Floricele negrii (Certeze, jud. Maram.); Mălagă (35, 163, 152, 302); Nalba calului cea măruntă; Nalbă albă (436, 98); Nalbă de clmp (101); Nalbă mică; Nalbă sălbatică (370, 500, 370, 473, 3); Vărsat.
    Magh.: Csuszoka; Fiidzorozsa; Mâlva (412, 235); Nagvpapsajt. — Germ.: Eibisch; Ebischkraut (543); Gaut (gut) Nalbe; Kăsegekrăutig; Kăsekraut (226); Kăsepappel (302, 235); Pappelchen (226); Rosenpappeln (370); Roflpappel (226, 302); Wilde Weberrose (226); Wilde Kăsepappel (603, 484); — Franc.: Guimauvc (136). — Engl.: Mallow. Ris.: Prosvirncak lesnoi.
    Plantă veche medicinală. Frunzele şi florile slnt folosite în medicina populară la bube, umflături, abcese, apoi ca emolient şi expectorant contra tusei, a durerilor dc piept şi în afecţiunile ochilor (96, 101,436). Amintită în cintece populare şi boccie (190).
    MARRLBIUM L.
    Fam. L a b i a t a e
    Magh.: Pemet; Pcmct fii. — Germ.: Andom. — Engl. : Horehound. — Rus.: Şandra.
    Marrubium peregrinuiu L. — Călusnică sălbatică (179, 289)
    Alle numiri-: Cătuşnică (470); Gutuiţă (179, 289, 470); Smciţă (428); Unguraş (179, 289); Voronică (179, 289, 302, 470, 412).
    Marrubium praecox Janka — Unguraşe (267)
    Marrubium vulgare L. — Yoronic, Unguraş
    Alte numiri: Bălţură (180, 163, 154, 35, 588, 289, 603, 602); Cătuşnică (120, 184, 470, 433, 237); Cătuşnică sălbatică (19, 154, 259, 38); Cătuşniţă (436); Gutuiţă 470); Iarbă flocoasă (237, 25); Iarbă mambie (36); Smeiţă ; Unsuroasă (370); Voronic, Voronică.
    Magh.: Fch£r pemetefii (527); Feh6r pemete (302); Fej6r pesz^rtze (28, 237); Fejes tomottfu (370); Pemet fii (237); Orvosi pemetefii (603, 600, 530, 527); Pesz6rtc fii (36); Pesz6rce, Poszerice. — Germ.: Andom (34, 302); Berg Andom (201); WeiOer Andom (237, 370). — Engl.: Hoarhound. — Ucr.: Terphe zilie (201).
    Sc foloseşte în medicina populară contra durerilor de mijloc (436).
    MARSILEA quadrifolia L. — Peştisoară, Trifoiaş de baltă (513).
    Fam. Marsileaceae
    MATRI CARIA L.
    Fam. Compositae
    Matricaria chamoniilla L. — Muşeţel, Romaniţă
    Alte numiriMamoriţă (120); Mărariul ciinelui (190); Matricea (412, 128, 302, 182); Mătricea (35, 289, 602, 63, 433, 234, 470, 179, 58); Momoriţă (190); Morună (152, 259, 63, 38, 161, 302. 133, 139, 190); Moşiţel (35,
 MAT
 108
MEL
259, 302, 234, 179, 182); Muşăţea (131); Muşcăţcl (120); Muşeţel de clmp (597); Ochiul boului; Poala Slntci Mării (412);  Roman (378);         Romaniţă bună    (289, 63, 179,
470, 302); Romaniţă mică (161); Romaşcă (13); Romă-niţă (120, 201, 133, 38, 190); Romlniţă (324); Romon
(575);  Romoniţ; Romoniţă (411,       120,    139, 412, 289,
115, 54, 813, 246, 234, 237, 35, 190, 436, 291); Romoniţă bună (58); Romoniţă mică (500); Rumaniţă (128); Ru-mlniţe (54); Rumoniţă (28).
   Magh.: Anya fii (36); Kamilla; Kamillos virăg (131); Kamilla szSkfiivirâg; Mezei szelefii (28, 237); Monlika
(412);  Musac61 (288);      Nâdra fii (36);   Orvosi szăkfii
(302, 530); Pipitdr; Szegfii (412); Szcjfii (36); Sz6kfii 412, 370, 16, 557, 235); Sz6kfuvirâg; Szigfii (557); Szikfii (412, 587); Szikvirâg. — Germ şi săs.: Chamille (237); Echlc Kamille (226, 484); Fraunszakwi (226); Fcldkamillen (370); Kamille (302, 543. 411, 201, 385); Mutlerkraut (363); Romcy (237); Szăkfiblam ; Zuchcrgek-răut (226). — Franc.: Camomillc commune (302, 436); Flcur de S-le Anne (302). — Engl. : Wild chamomile (444).— Rus.: Romaşca      aplccinaia (573,   477). — L’cr.:
Rumeanok (201). — Caraşou.: Romaniţa.
   Veche plantă medicinală, cu proprietăţi calmante şi dezinfcctanle, utilizată In medicina populară la răni, tuse, răceală, dureri de dinţi, dureri de stomac, „urdinal”, „năduf” etc. (58, 190, 436). Amintită In cintece şi credinţe populare. Din flori se extrage antcmina, cu acţiune insecticidă.
   Matrlcaria Inodora L. — Romanifu nemirosUoare (3, 85, 68, 179, 289)
   Alte numiri; Chioara găinii (102); Mărăriţă (103); Mărarul broaştei; Moşiţel prost (179, 289. 63, 291 Bucov.) Muşeţel prost (325, 479, 481); Ochiul boului (434); Pene albe (506 M-ţii Apuseni, Ocoliş); Roman (289,            63,
128, 66); Romaniţă neadevărată (289, 179); Românită proastă; Romaniţă puturoasă; Romon bolund (599); Tătăişi (426 Certeze, com. V. SoranJ.
   Magh.: Ebsz6kfii (526); Kutyakapor (288); Szag-tulan szekfii (541). — Germ. şi săs.: Geruchlose Kamille (226, 389, 484); Walt Săkwi (226).
   MATTEUCIA strulhfopteris (L.) Todaro (Slrulhio-pteris germanica Willd., Onoclea struthiopleris (I,.) Hoffm.)
—  Spală dracului
   Fam. P o 1 y p o d i a c e a e
   Alle numiri: Feregă (127, 289, 328, 179, 291); Ferică (179, 289. 291); Ferigă (289, 291); Pana sburătorului (433, 574).
   Germ.: StrauGfam (359, 291, 603).
   *       MATTIIIOLA Incana (L.) R. Br. — Micsandre, Micşunele
   Fam. Cruciferae
   Alte numiri: Canacichc (Maced.); Fiolă (426); Floare de vioară; Flori In cruci; Flori in crăngi (Trans.); Foalcer (65, jud. Cluj); Foalchinc ; Foaltăr (65, Lunca Ilvei); Foaltine (290 Trans.); Garoafă albă (131); Garoafe (289, 290); Levcoaie roşie (290, 289, 319, 133, Trans.); Micsandre de vară (492, 600); Micşunele bătute (426); Micşunele de fereastră; Micşunele de iarnă; Micşunele inglizeşti; Micşunele dc toamnă; Micşunele greceşti; Micşunele pitice (454); Micşunică (Mold., 259, 290); Siboi (133); Sivoi (290 Mold.); Şaboi (Niculiţel); Vilai (Trans.); Vioală albă (61, 63 Trans.); Vioaia roşie (161, 63); Vioaie (65); Vioaie albe; «Vioaie bătute (68); Vioară
roşie (Trans., 290, 289, 319);^Violă (65); -iviorca roşie (Trans., 190, 455) y Viorea de tot fealiul (133); Viorele dc fereşti (Huned.).
   Magh.: Csokros viola; Eşti viola; Feh6r viola; Lila viola (426); Kerti viola (603); R6tes viola (587); Vad-kaucc; Viola (587); Fej6r szegfii (131); Mindenflle viola (131); Nyâri viola (600). — Germ.: Braunveil; Braunveil-chen; Lamberten (336); Sommerveilchen; Sommer-levkoje (226, 600); NVinterlevkoJe (226, 603); Veilchen (226); Zwergveilchen (226);
   La noi se mai cultivă M. bicornls (Sin.) DC. — Micsandre (554); Vioaie.
   MEDICAGO L.
   Fam. Leguminosae
   Magh.: Lucerna. — Germ.: Schneckenklee. — Franc.: Luzerne. — Engl.: Medic. — Rus.: Liuţerna.
   Medlcago falca ta L. — Culbeceasă Alte numiri: Colbăcească (163); Cobclcească (163,
318, 289, 455); Cobilcească (179); Cubelcească (318, 289, 433, 455); Cubilccască (163, 289, 179); Culbeceascâ (163, 603, 411); Gliizdci (289, 63, 455, 433, 455, 318, 566); Lucerna galbenă (163, 603); Luţernă (318, 179); Seminoc (13); Trifoi (179, 259, 433, 411, 315); Trifoi sălbatic (434); Trifoiaş sălbatic (Bucov., 163, 289, 318); Virtejul pămlntului; Zizdeu.
   Magh.: Sârga lucerna (527); Sarlos lucerna (602, 530, 527). — Germ.: Klee (411); Laufendes Gekrăutig; Lchmstock (226); Lichelklec (584); Medischkraut (411). Medlcago lupulina L. — Trifoi mărunt Alte numiri: Buruiană pentru negei (13); Cobilcească, Cubilccască; Drob (133); Ghizdci (179, 289); Luţernă (133); Luţernă neagră (161); Trifoi; Trifoiaş galben (4.44); Virtejul pămlntului (455).
   Magh.: Komlâs lucerna (603, 530, 527). — Germ.: Erdhopfen ; Honigklee (226); Hopfenklec (226, 603, 484, 359); Lehmstock ; Steinklee (226).
   Medlcago minima (L.) Bartol. — Virtejul pămlntului -Medlcago orbicularis (L.) AII. — Virtejul pămlntului Alte numiri: Cobilcească, Culbccească.
   *    Medicago saliva L. — Lucernă Alte numiri: Bulbeciai; Culbecească ; Ghizdci (133); Iţcric; Liţercă; Liţcrie; Liternă; Lucernă albastră; Lucernă de Banal (600); Luţăndră (103); Luţărnă (601); Luţearnă (369); Trifoi frinccsc; Visdci (120).
   Magh.: Bânsâgi lucerna (600); Burgundlai sz6na; Francia 16hcre (369); I<6k lucerna (527); Lucerna (603, 412, 265); N6met 16her (412); Takarmâny lucerna (387, 530, 527). — Germ.: Banatcr Luzerne (600); Luzerne (184, 601). — Franc.: Luzerne (120). — Engl.: Lucemc.
—    Rus.: Liţţerna posevnaia                            I
   MELAMP YRL'M L.
   Fam. Scrophulariaceae
                                                                             Magh.: Csormolya. — Germ.: Wachlelweizen. — Engl. : Cowwheat. — Rus.: Mareannik. — Ucr.: Korovoniz. Melampyrum arvense L. — Ciormoiag Alte numiri: Carpcnă (63, 289, 319); Ciurmoiac (120); Codroniu (163); Condroniu (Banat, 289, 63, 325, 163); Dosnic (95); Grapăperiţă (120); Grlu negru (319, 289,
63, 19); Griul prepeliţei (289); Griul prepeliţelor (289); Miază-noaple (2X9, 63, 319, 603); Păduroi (63); Sor-cu-frale (63, 432); Soră cu frate (98).
Mfiî,
MEL
   Magh.: Csormoly (120); Csormolya (288, 120); Csâ-rmttlye (120); Tsormolya (28); Mezel csormolya (530,
526). — Germ.: Katerweizen (226).
   Utilizată In mcdicina veterinară populară fi In diferite credinţc (98).
   Mtlampyrum harbaliim \Y. ct K. — Ciormoiag (367, 440).
   Alte numiri: Frăţiori; Griul prepeliţei (367); Grtu-for (Beba Veche, Jnd. Timiş).
   Mriampyrum blbarlense Kern. — Miază-noapte Alte numiri: Gălbinare (66); Miezul nopţii; Soră cu frate (66); Ziua cu noaptea (98).
   Sporadic folosită In medicina populară, In băi pentru reumatism, Împreună cu alte plante, şi contra gălbinării (95).
   Melampynim crUtatum I„. — Ciormoiag Alte numiri: Bob de grlu (434); Buruiană de săgclă-tură (436, 99); Carpenă (133); Codroi; Dinţariţă ; Gră-padă (180); Grăpăperiţă (143); Grlu negru (63, 133); Griul prepeliţei (163, 141,133); Griul prepeliţelor (179); Griul potlmichilor; Miază noapte (102, 133, 141, 163, 179); Racul pămlntului (434); Scrab (133); Scrabă (150); Sor cu frate.
   Magh.: Tarâjos csormolya (530, 603).        —   Germ.:
Kuhweizen (363).
   Folosită de popor ca plantă medicinală contra „săgc-tăturii” (nevralgie) (99, 436).
   .Melanipyrum nemorosum L. — Sor-cu-frate Alte numiri: Carpenă (486, 367, 237, 366, 28, 289, 19 120, 133, 319, 179); Carpină (486); Ciormoiag (Trans., 259, 179); Frate cu sor (133); Fratele şi sora (103); Griul prepeliţelor (133); Grlu negru (366); Miază noapte (Banat, 289, 237); Scrab (Mold., 133, 289, 141).
   Magh.: Kdkiistflkti csormolya (603); Gyertyânallya fU (237, 28). — Germ. şi sâs.: Blauer Kuhweizen (201); Blauer Wachtelwelzen (226); Kuhweizen (237); Hain-brand (484, 389); Mausblume; Mausblam (226); Tag-und-Nachtkraut (237).
   MELANDRYUM Roehl.
   Fam. Caryophyllaccae
   Magh.: Mdcs virâg; Szappanvirâg. — Germ.: Licht-rrtschen ; Nachtnelke. — Engl.: Lychnis. — Rus.: Drioma.
   Melandryum album (Mill.) Garcke (numele valabil astăzi': Silenc alba (Mill.) E. H. L. Krause) - Opaiţâ Alte numiri:       Iarba vlntului (433); Mierea cucului
(66 Slncel, jud. Alba); Opaiţ; Opaliţăl (289); Opali-ţel (133, 320, 289, 179).
   Magh. :Feh6r mdcsvirâg (603, 530). — Germ. şi sâs. : WelGes Marienroschen (226); Faptgekraidich ; Seif blume ; Selfgekrăutig; WeiDe Nachtnekle (603, 484).
   Melandryum noetlfloruin (L.) Fr. — Buruiană de ba-ghiţă (103).
   Melandryum rubram (Weig.) Garcke (M. sylvestre (Schkuhr) Rtihl.) — Luminiţă de munte (433)
    Alte numiri: Apăliţel (320); Opaiţ; Opăţel MELICA L.
   Fam. Gramineae
   Magh.: Gytingyperje; Gyângypâzsit. — Germ.: Perl-gras. — Rus.: Perlovnik.
   Mellra nutans L. — Mărgică (180, 542)
   MHIou unlflora Retz. — Mărgică (133, 141, 361,
180.  289, 366, 367, 542)
   MELILOTUS Mill. em. Adans.
   Fam. Leguminosae
   Magh.: Somk6r6. — Germ.: Honigklee. — Franc.: Mllilot. - Engl.: M«ilot. - Rus.: Donnik.
   MHilolDfi albuş Medik — Sulţină albă
   Alle numiri : Molotră (433); Molotru (289, 318, 433); Molotru alb (289, 318. 179); Sulchină albă (74); Sulcină (289,318); Sulcină albă (318,259, 433, 161, 75, 3); Sulfinâ (289, 318, 541, 277); Trifoi mare (3).
   Magh.: Fehăr somkdro (603, 527, 530, 600); Sârkerep (370); Somk6r6 ; Somkoro lohere (412). — Germ.: Stein-klee (370); WeiDer Holzklee; WeiOer Honigklee (226); WeiOer Stcinklee (603, 600). — Franc.: Mllilot blanc (600). — Engl.: White melilol (444). — Rus.: Donnik belii (600, 477, 603).
   Plantă bună furajeră şi meliferă. VIrfurile plantei Înflorite se folosesc In farmacie.
   MeUlotus offlelnalls (L.) Lam. — Sulţină, Sulcină
   Alte numiri : Iarbă de piatră (318, 3, 289, 302, 133, 588, 234, 179, 19, 35, 319); Molotru (259, 366, 120, 315,
602, 500, 433, 133, 35, 190); Molotru galben (302, 234 179, 315, 289, 35); Salcină (201); Solcină (66); Sufulf (133, 289, 318, 500, 19, 237. 35); Sufulg (180); Sulchină (115. 436); Sulfină galbenă (600); Surcinâ (190).
   Magh.: Nagyl6here (237); Sârga somkorâ (600); Sârkerep (237); S6mkor6 (302); Somkorâ fii (237, 36,
28); Sdskerep (28). — Germ.: Gelber Honigklee (389); Gelber Steinklee (603, 201); Gemeiner Honigklee (226,
454); Ginsterstengel; Holzgekrăutig (226); Honigklee
(600); Holzklee ; Kleeblume ; Lehmstengel; Lehmwurzel (226); Steinklee (226, 237, 302); Wendelstengel; (Wilder) Ginster; WTilde Luzeme (226). — Franc.: Mtlilot jaune (436, 600). — Engl.: Common melilot (444). — Rus.: Donnik jioltli (600). — L’cr.: Mordik (201). — Caraşov.: Budnic.
   Plantă aromată, meliferă şi furajeră, folosită In medicina populară pentru „năduşeală” şi „poală albă”. Planta uscată se aşază Intre haine şi lengerie, pentru a le feri de molii; se mai foloseşte In cosmetică şi pentru aromati-zarea tutunului. Amintită In cintece şi credinţe populare (190).
   MELISSA offlelnalls L. - Roiniţă, Mătăcină
   Fam. L a b i a t a e
   Alte numiri : Alămliţă (103, Mold.); Buruiana stupilor; Buruiana stupului; Buruiană de stup (65); Busuiocul stupului; Cătuşnică (433, 65); Floarea stupilor (602,
35,  302); Iarba albinelor (36); Iarba roilor (35, 302); Iarba stupilor (602, 366, 367); Iarba stupului (289, 433, 500, 63, 603, 133, 141, 179, 201, 234, 35, 302, 455, 574, 190); Izma stupilor (65); Lămiiţă (411, 103); Mătăciune (259, 120. 470. 133, 38, 179,~366, 367, 577, 190); Măţăcină (38, 65); Melisă (411, 35, 470, 603, 179, 289, 412, 597,
322, 588, 473, 68); Melisă turcească (470); Mintă turcească (319, 35, 63); Motoacă (35); Motocină (Trans., 65); Poala Sf. Mării (Slngeorz-Băi); Răstupească (68); Roiştc (366; 302, 38, 133, 259); Stupelniţă; Voioşniţă dc albini (Olt.).
   Magh.: Citronszagu melifii (603); Kerti măh fa (25, 237); N£hfu (237, 412, 302, 36, 235); Orsovi citromfu (527); Citromfu (527); MWu (830). — Germ.: Bienen-gekraut (226); Bienenkraut (226, 237); Citronmelisse (322); Citrpnenbaum-Melisse (411); Citronenmelisse (302,
603); Gartenmelisse (237); Herzkraut (411); Melisse
MEL
 110 v
 MEN
(237, 363, 235); Zitronenbliiten (Buziaş); Zitronenmeli-sse (237). — Franc.: Citronelle (302). — Engl.: Balm (444). — Caraşov.: Matocina.
    Se foloseşte pentru frccatul coşniţelor cu care se prind stupii roiţi, fiind uneori cultivată pentru acest scop; de asemenea în medicina populara sub formă de ceai, pentru dureri de dinţi, de urechi şi de piept, apoi ca expee-torant şi cardiac.
    MELITT1S mellssophyllum L. — Dumbravnic
    Fam. Labiatae
    Alle numiri: Avrămească (Şinca Nouă); Bribonic Alba Iulia, com. E. Pop); Dobrişor (411); Dobromnic (259, 133); Dobronic (259, 63, 433, 152, 161, 141, 234, 179, 133, 28); Dobronică (289, 139, 120); Dobrovnic (411, 133, 455, 120); Dobrovnică (289, 120, 237); Docrov-nică (289, 19, 234, 133, 19, 319); Drimbovnic; Dubraj-nic (289); Uubravnic (319); Dumblamnic (Şesuri, jud. Huned.) ; Dumbrajnic (234, 182); Dumbrahnic (127); Dumbrainic (179, 289, 433); Dumbravnică (118); Dum-brăvan (127 Maram.); Hrămească (Sebeş); Iarba albinei (131); Iarba albinelor (36); Iarba ciutei (9& N'creju, 436); Ibavnic (98); Priboinic (Tumu Roşu); Sulcină de pus printre straie (367); Todoruşă; Umbranic (246).
    Magh.: Erdei mâhfii; Dobronika (237, 28); M6hfii (368, 603, 530); Măhvirâg (389). — Germ.: Immenblume (484, 603, 389); Immenblatt (363). — Franc.: Mălissc de bois (436). — Engl.: Bastard balm (444).
    Plantă aromată, meliferă, folosită în medicina populară contra herniei (plămădită în alcool), a paraliziei, a durerilor de cap şi de git (fumigaţii); planta uscată se aşază între haine, contra moliilor.
    MENIU A L.
    Fam. Labiatae
    Magh.: Fodorm6nta. — Germ.: Minzc. — Franc.: Muilhc. — Engl.: Mint. — Rus.: Meata.
    Mentha aquatiea L. — Izma broaşlei
    Alte numiri:      Bolcjniţă (Cetatea Colţii-Haţeg);
Bueţi de meaţă (79); Buruiana dalacului (184); Gnintă neagră (133); Iarba cucului (131); Izma apei (184, 254, 289); Izmă (440, 316); Izma bălţilor (184, 259, 179); Izmă de apă (184, 120, 111, 133); Izmă de baltă (440); Izmă broştească (154, 234, 96); Izmă lungă (Veza-Blaj); Izmă porcească; Izmă proastă; Izmă creaţă; Izmă neagră (131); Mintă bălţilor; Mintă broştească (19); Mintă broaştei (289, 433, 133, 234, 455); Mintă broaştelor (289, 179); Mintă calului (363 Mold.); Mintă dc apă (201, 370); Minlă neagră (433); Nenlă bătrlnească; Nintă broştească (Turda); Poleai; Veşniţă (493); Voştină (45).
    Magh.: Fekete menta ; Tălisalâta; Vizitorma; Yizi-menta (603, 370, 237, 830, 827,); — Germ.: Bachminze
(411); Krauser Balsam; Krolenbalsam (226); Krote-nminze (237); Wasserbalsam (226); Wasserminzc (226, 484, 389); Wassermiinze (370, 237, 201).
    Se foloseşte In medicina populară ca stimulent în convalescenţă şi contra palpitaţiilor.
    Mentha arvensis L. — Izmă proastă (526)
    Alte numiri; Izma broaştei (456); Cătuşnică (201); Mintă (426); Mintă broaştelor.
    Mentha erispa L. — Izmă creaţă
    Alte numiri: Creaţă (433, 65); Creţişoarâ (433); Diană (Banat); Gizmă creaţă (68): Giugiumă creaţă (433); Iarbă creaţă (61, 237, 843, 133, 238); Iarbă neagră (Olt.); Izmă dc apă (161); Izmă (65, 235); Izmă bătrlnească
(65); Izma creaţă a cerbilor (277); Izmă de grădină; Marcicină (Sălaj); Macicină (Poeni, jud. Cluj); Mătăcină creaţă (96); Mentă ; Mentă creaţă (425); Mintă (68, 238); Mintă creaţă (68, 14, 346, 201, 259, 602, 500, 63, 433, 19, 133, 68, 13, 363); Minlă dc apă (161); Minlă moldovenească ; Mninlă creaţă (65); Mnintă neagră; Nintă (65); Nintă creaţă (455, 65); Nintă rece; Trandahir.
    Magh.: Fodorminla (28); Fodorminta (235); M6nla.
—    Germ.: Balsam (226); Balsem (235); Gartenbalsam; Krausbalsam; Krăusel (226); Krauseminze (226, 201,
411, 543, 235); Krausenmunlz (428). - Ucr.: Mealka (201). .
    Mentha lonfjlfolia (L.) Nalh. - Izmă \
    Alte numiri: Boejniţă (182); Bolcjniţă (45); Boleş-niţă (184); Giosmă (Novaci); Giugiumă; Gnintă (433); GnTntă căiască (434); Iarbă creaţă (Muşca, jud. Alba); Iarba guşteriţii (433); Izma broaşlei; Izmă broştească (436); Izmă bună; Izmă de cimp (411, 133, 120, 28, 237); Izmă de leac ; Izmă lungă (437 Veza-Blaj); Izmă proastă (289, 182, 154, 179); Izmă sălbatică (Trans. 289, 120, 184, 411, 354, 455); Mentă (74,75,542); Mentă de clmp (237); Mintă (289, 433, 19, 412, 366, 369, 179, 133, 234, 182); Mintă broaştelor (179); Mintă calului (412, 184, 234, 289, 500, 455); Mintă cailor (319); Mintă de cîmp; Mintă de clmpuri (182, 19, 289, 179); Mintă de grădină ; Mintă de munte (370); Mintă dc pădure (184); Mintă sălbatică (289, 500, 428, 36, 184, 234, 455, 19, 179,
412, 319); Nintă (428); Ninlă broştcască (Trans.); Ninta broaştei; Nintă de cimpie ; Sanciruţa broaştei (M-ţii Apuseni); Trandafirul broaştei; Voejniţă (182, 433); Voeşiţă; Voeşniţă (433); Voeşteniţă (184, 289, 319, 179, 190); Voeştniţă (500, 113, 18ZTl9, 237, 319, 455, 190); Yoiaşlniţă (120); Yoşlină; Voştniţă (Trans., 289).
    Magh.: Erdci mlnla (370, 603, 530); Hcgyes m6nla (412); Lo m£nta <237, 38, 527); M6nta (412); Vad infnla (36). — Germ.: Ackerminze (411); Balsam (226); Ber-genwiirze (370); Feldminze (411); Katzenbalsam ; Krolenbalsam; Pfcrdsbalsam (226); Pferdminze (411); RoO-miinze (237); Minze (363).
    Mentha piperlta L. (M. aquatiea x spirala) — Izmă bună
    Alte numiri: Borşniţă (65); Camfor (426 Certeze); Diană (434); Ferent; Ghiazmă (182, 603, 35); Giazma broaştii (65); Giugiumă (35, 182, 433); Gninlă (433); Iarbă neagră (Olt.); Iasmă (Maced.); Izmă (584, 588, 523, 182, 472, 75, 79, 470, 65, 35, 179, 289, 320, 500,71, 433, 74); Izmă de grădină (385); Izmă de leac (289, 602,
35,  179); Izmă domnească; Izmă spirtoasă (Niculiţel); Mentă (322); Mintă (289, 370, 71, 433, 182, 411, 179, 101); Mintă bună (433, 444, 586): Mintă de chicuşuri (433); Mintă de grădină (179, 35, 259, 602, 63); Minlă de leac; Mintă moldovenească (65); Mintă neagră (242); Mintă rece (14, 13); Mintă sură; Mnintă neagră (65); Nintă (425, 65); Nintă broştească (65); Nintă de camfor; Ninlă de chicătură; Ninlă de picuşuri (433); Nintă rece
(65).
    Magh.: Borzos mlnla (527); Borsosm6nta (587); Borsosminta (587); Borsmtnla ; Borsminta (587); Fodor-m£nta. — Germ. şi săs.: Pfefferminze (411, 226, 322); Alaschgekrait; Balsam ; Barminta (226); Frauenminze
(411); Gcbrannlwcinbalsam ; Geslriippbalsam ; Krăusel; Palebosemt (226); Pfefferminzgekrăulig (226); Pfeffer-miinze (201, 385).
MEN
 111
MIR
    Yeclic plantă medicinala, cultivată In staţiuni de plante medicinale şi in grădini ţărăneşti. în farmacie este folosită ca dezinfectant {„Oleum Menthae piperilae”). în medicina populară se utilizează frecvent sub formă de ceai, In dureri de stomac, diaree şi pentru poftă de mîncare. Mentlia pulegium L. — Busuiocul cerbilor Alte numiri: Apărătoare (163, 289, 179); Bisiocul cerbilor (28); Brinolă (411); Busuioc (28); Busuioc de cimp (163, 411, 259); Busuioc sălbatic (434); Busuiocul calului (434,); Busuiocul fetelor (28, 133); Diană sălbatica (431); Izmă proastă (289, 163, 179, 163); Nintă
(411); Muşeţel de cîmp (75); Mintă flocoasă (363, pentru var. hirsuta); Nintă (425 Iaşi); Polegină (411); Polei (Trans., 289, 354, 370); Trandafir de baltă; Trandafirul broaştelor (434).
    Magh.: Csombormenta (527, 530); Putnok fii (237, 370, 28). - Germ.: Brunelle (411); Flohkraut (484, 389); Polei (411); Poley (237, 370).
    Mentlia spicatu L. em. Huds. (M. viridis L.) — Iarbă creafă (128)
    Alte numiri: Buruiană creaţă; Izmă (277); Mintă cailor (412); Mintă încreţită (319, pentru var. crispata); Mintă sălbatică (412); Mintă; Nintă; Nintă bună; San-ciruţă ; Voştină.
    Magh.: Feh6r menta; Fej£r menta; L6 m6nta (412). Mentlia suaveolens Ehrh. (M. villosa Huds., var. lamarckii (Ten.) Brig.) — Izmă creaţă (65)
    Alte numiri: Creaţă ; Giosmă creaţă ; Izmă ; Izmă bătrînească; Izmă turcească; Mintă; Minlă creaţă; Nintă ; Nintă creaţă (65).
    * Menlha verticillata L. — Izmă creaţă (28, 237)
    Alte numiri: Iarbă creaţă (237); Mentă (36); Solovîr. MENYANTHES trilollata L. - Tri[oişte Fam. Gentianaceae
    Alte numiri: Bobul broaştei (E. Pop, Bilbor); Plu-mlnare (433); Pluminea; Trei fraţi (289, 161,163, 277, 133, 179, 35, 141); Trifoi amar (Trans., 289, 602, 163, (588, 267, 389, 319, 470, 277, 354, 85); Trifoi de baltă 855, 163, 470, 179, 289, 602, 58); Trifoi de lac (35, 133, 411, 237, 18); Trifoişte de baltă.
    Magh.: Bolyliosvirâg; Elecke (389); Kescrii lohere (302); Keseru vidrafii; Yidrafii (302, 28); Vidra elecke
-     Germ.: Bieberklee (385, 237); Bitterklee (111, 34, 385, 302): Dreiblăltriger Fieberklee (201); Fierberklee (267, 389, 237); Scharbocksklee; Wasserklee (237); Zolten-blume (363); — Engl.: Buekbean (444).— Bus.: Vahta triohlistnaia (490). — l'cr.: Yadeanei bobovnic (201).
    Veche plantă medicinală, mult folosită în medicina populară, ca tonic, febrifug şi antiscorbutic. MERCl'HIALIS L.
                                                                         Fam. Eupliorbiaceae Mercuriali» annua L. — Trepădătoare Alte numiri: Bree; Brei (133, 184, 289, 433, 182, 366, 367, 237, 396, 35, 190); Brei de cîmp (35, 163, 289, 588); Brei de pădure ; Brei de pămlnt (184); Brie (Trans., 19, 259, 370, 152, 384, 370, 25, 237, 38); Briie (154, 133,
35); Buruiană clinească (366, 133, 148, 289, 35); Mustă-toare (133); Slăbănog (133, 433); Slăbănog de cimp (120, 133); Slobonog de cîmp (139); Slobonov (35, 28, 289, 433, 184, 182); Slobonov de cîmp (35, 289).
    Magh.: Haslâgyit6 fii (370, 25, 237); HasinditS; Sztifii (389). - Germ.: Bingelkraut (370, 237, 389); Kuhgekrăutig (226). — Rus.: Prolcska odnoletneaia.
   A fost odinioară plantă medicinală (purgativ drastic). Sc foloseşte şi astăzi sporadic In medicina populară, ca şi M. perennis.
   Mercurialis perennis L. — Brei
   Alte numiri: Bree; Brei de pădure (289, 433, 184); Brciul părului (433); Breiul pămlntului (120); Bresea-căn (486 Siriu, jud. Buzău); Brie (470, 267, 289, 63); Briu Brîu negru, Briie (470, 319, 154, 234, 179); Buruiană clinească (184, 234, 179, 319, 289, 63, 433); Slăbănog (433); Slobonov (433, 319, 184, 289); Slobonov de clmp (161); Spicul ierbii (127 Borşa); Trepădătoare (184, 234, 470, 141, 179, 289, 574, 433, 601).
   Magh.: Szdlfii (603, 530). — Germ.: Ringelkraut (267, 363, 484). — Engl.: Dog’s mercury (444). — Rus.: Prolcskia mnogoletneaia (603, 490).
   Aceleaşi întrebuinţări ca la .1/. annua.
   *  MESEMBRIAM1IEMUM L.
   Fam. Aizoaceae
   Magh.: J£gvirâg. — Germ.: Zaserblume, Judenbart (226); Eispflanze.
   *     Mesembrianthemum erystallinum L. (numele valabil astăzi: Cryophylum cristallinum (L.) N.E.Br.) — Gheaţă
   Alte numiri: Barba caprei (65, 163, 291); Floare de ghiaţă (65, 291); Gheţară (289, 163, 291); Gheţişoară (801); Ghiaţară; Iarbă de ghiaţă (133).
   Frecventă în cultură, prin grădini, ca plantă ornamentală suculentă cu flori viu şi variat colorate.
   La noi se mai cultivă M. pyropaeum Haw., M. tigrinum Haw., M. violaceum DC. etc., cu aceleaşi numiri populare.
   *  MESPILLS germanica L. — Moşmon
   Fam. Rosaceae
   Alte numiri: Gorun (289, 433); Hosporuşe; Maşmule (Maced.); Măceş (433, 133); Măcieş (433, 190); Mişculă (120, 133); Mişculariu (Haţeg); Moşmoal (179, 470); Moşmoană (406); Moşmol (289, 500, 141, 367, 543, 366, 75, 190); Moşmolă (120); Mostachiu (63); Muşmul ; Muşmulă (120); Scoruş (273, 500).
   Magh.: Borisu nâszpolya (114); Nâspolya (603); Nuspolya fa (28). — Germ.: Echter Mispelstrauch (114); Echte Mispel (603); Gemeine Mispel (226); Mispel (226, 341); Mispelbaum (411, 543, 363). - Franc.: Nefle (120); Ntflier (573). - Engl.: Medlar (114, 444). - Rus.: Muş-mula obiknoveninaia; M. ghermanskaia (603, 477).
   Fructele, uscate şi fierte cu mac, se folosesc în medicina populară contra gălbinării (318h).
   Meum mutellina vezi Ligusticum mutellina
   MILLIUM elfusum L. - Meişor (179, 289, 291, 328, 440, 842)
   Alte numiri: Mălai (133, 412, 428); Mei (289, 234, 133, 291, 428); Mei pădureţ (179, 291).
   Magh.: Kâsa fii; Koles (412); Kolos (477). — Germ.: Waldhirse (389). - Engl.: Wood millet (444).
   MINUARTIA verna (L.) Hiern. — Mierluţă (603, 542)
   Fam. Caryophyllaceae
   Magh.: Alszirom (389); Ludhur (421, 541). — Germ.: Miere (389).
   *  MIR ABILI S jaiapa L. — Barba împăratului
   Alte numiri: Ardeiaş (Bucureşti); Chişculiţe (Fileşti); Floarea împăratului; Flori tomnatice (425); Frumoasa de noapte; Frumoasa nopţii (133, 476); Frumuseţea nopţii; Garoafe (Hanu Conachi); Garoafe oloage ; Holtei;
MOE
 112
MYC
Noptiţă (133, 289, 161, 163, 366, 492, 600); Norea (259, 133, 163, 454); Norele dc grădină (454); Podoaba zilei; Tutun; Tutunaş (14); Zorele de noapte (470); Zorele pitice (492).
   Magh.: Estike (600); l'-jjeli dâma (426); Pompâs esodavirâg (603); Tfikvirâg (412). — Germ. şi săs. :\Vunder-blume (603, 226, 600); Augenblume; Brcnnende Liebe; Feigbohnenblunie ; Kattnerblaum ; Nachtfrăulein (226);
—   Franc.: Belle-de-nuil (600). — Engl.: Marvel-of-Pcru (600, 460). — Rus.: Nocinaia krasaviţa (600).
   MOEIIRIXGIA I..
   Fam. Caryophyllaceae Magh.: Csilre. — Germ.: Nobelmierc.
   Moehrlnyin inuscosu K. — Scinteiufe albe (Vad, jud. Maram.)
   Moelirliifjlu trlnervla (L.) Clairv. — Merinană (180, 542). MOLIMA cocrulea (I..) Monch. - Iarbă albastră (133, 163, 289. 291. 328, 389, 601).
   Fam. Oramineac
   Alte numiri: Şuvar (426 Certeze, jud. Maram.). Magh.: Ktkperje (541). — Germ.: Pfeifengras. MOXOTROPA bypopltbys L. — Sugătoare Fam. Monotropaceae
   Magh.: Elosdi gazillat (389); Fenyospârga (603).
—   Germ.: Fichtenspargel (603, 454,291); Ohnblatt (363,
291). — Franc.: Sucepin (291). — Engl.: Yellow bird’s nest (444). — Rus.:     Podielnik obiknovennii (603);
Vertleaniţa podelnik (573).
   •MOHLS L.
   Fam. M o r a c e a e
   ♦Morus alba L. — Dud, Dud alb, Frăgar Alte numiri: Agud (504, 148, 198, 289, 500, 63, 433, 78, 479. 139, 179, 163, 425, 291); Agud alb (289, 602, 464. 363, 291); Agut (163); Aior, Alior (133); Cemice (Maced.); Cirici (433, Maced., 291); Ciriciu (464); Dud pletos (Olt.); Frag (Bihor); Frag cu frâguţe; Frag cu fragi albănc; Frăgar alb (319, 65); Frăgariu (19, 412,
36, 133, 493); Iagod (464, 79, 470, 289, 433, 179, 133, 291); Iagud; Iagud alb (61); Morvar; Mur (412, 464, 131, 195, 488); Pomniţar (369, 426, 127 Maram.); Pom-niţar cu pomniţe albe; Pomniţar cu pomniţe galbene; Pomiţele; Pomniţer (Trans.); Pom jitraiu ; Rinză (fructele) (434); Sarcoji (433); Sole, Solcar, Solcov, Solco-viţă, Sorcoci; Sorcoji (291); Sorcov, Sorcov bălan, Şol-coci, Şorcoci; Şorcoji (65); Şorcov bălai, Şovcar, Şovcar bălan, Şovcovetă, Şovcoviţă.
   Magh.: Eperfa (412, 63); Faji eper (Cluj); Feh6r eperfa (603, 114, 524, 530); Fejir eperra (28); Olasz eperfa; Szeder (412); Selyemeperfa; Szederfa (131); Szederj (412); Szedery (131); Selycm eperfa (114). — Germ.: Baumerdbeere; Erdbeere (226); Erdbeerbaum (411, 226); Maulbeerbaum (411); Seidbaum (226); WeiDer Maulbeerbaum (201, 603); WeiflfriiclUiger Maulbeerbaum (114). — Franc.: Mârier blanc (114, 421). — Engl.: White mulbcrry (114). — Rus.: Tul belii (603); Ielkoviţa belaia (540). - L'cr.: Morva (201).
   Morus nlgra L. — Dud negru
   Alte numiri: Agud (179, 163, 289, 433, 504, 195, 470, 139, 291); Agud negru (289, 161, 464, 363, 291); Agut negru (161, 464); Agut (163); Aior; Alior (133); Cirici (433); Dud (179, 148, 367, 289, 433, 470, 406, 291); Frăgar (Trans., 289, 433, 195, 367, 61, 65, 366, 369, 51, 291); Frăgar negru (319); Frăgariu (112, 36, 133);
Iagod (133, 433, 179, 291); Iagud (470); Iagud negru; Module; Module sure (61); Mur (195, 412, 455); Mură (602, 433, 133, 291); Pomniţar cu pomniţe negre; Sarcoji
(433); Sorcov negru, Şovcar.
    Magh.: Eperfa (412, 36); Fekete eperfa (603, 114, 28, 530); Szederper; Szeder eperfa (114); Savanyti eperfa TorOk szeder. — Germ.: Erdbeerbaum; Seidbaum (226); Schwarzer Maulbeerbaum (603, 226); Schwarzfriichtiger Maulbeerbaum (114); Fructul: Baumerdbeere; Erdbeere (226). — Franc.: Mflrier noir (114, 536). — Engl.: Black mulbcrry (114, 537). - Rus.: Tut ciornli (421, 421); Tut cernii (573); Jelkoviţa ciornaia (574).
    ♦MUSA paradislaea L.— Banane (fructele)
    Fam. Musaceae MUSCARI Mill.
    Fam. L i 1 i a c e a e
    Muscări bolryoldes (L.) Mill. — Porumbei Alte numiri: Ceapa ciorii (289, 133, 118, 63, 433, 179); Cocoşei (289, 433, 179); Floarea viorelei (63); Porumbul cucului (Olt.).
    Magh.:   Eper gyongyike (530); Szentgyorgybiitykâ
(587). — Germ.: Bisamhyazinthe (484); Leljevoalcher (389, săseşte).
    Muscarl coniosum (L.) Mill. — Ceapa ciorii Alte numiri: Aiul ciorii (195); Ceapă ciorească (237, 320); Floarea viorelei (Trans. 289, 163, 133); Porumbei (133); Zambilea (259, 163); Zambul (133, 163, 289).
    Magh.: Kigyohagyma ; Kigyâklk (587); Mezei Jâcint (28); Mezei jâtzinl (237). — Germ. şi săs.: Schopfbliitige Meskathyazinthe (226); Ackernesselzwiebel (411); Dob-rich (226); Feldzwiebel (237); Krăhenknoblauch ; Kră-henschQhchen (226); Hyacinthe (336); Krăhenzwiebel, M&schenknoblauch, Tuberki, Wolbes, Wilde Zwiebel (226). — Rus.: Leopoldea hohlataia (573).
    .Muscarl racemosum (L.) DC. non Mill. — Ceapa ciorii
    Alte numirii: Cosoşci (289, 433, 179); Floarea viorelei (63, 133); Porumbei (133, 179, 259, 500); Zambul
(133).
    Magh.: Gyongyvirâg (288). — Germ.: Blaue (Diinne) Hyazinlhe, Blaues Striezelclien, Năgelchen (226).
    Muscnrl tenulfollum Tausch — Ceapa ciorii Alle numirii: Corcodan păsăresc (Teiuş); Floarea viorelei, Zambilea, Zambul (179, 289).
    Magh.: Karcsu gyongyike (530). — Germ.: Bisambya-zinthe (484); Năgelchen (226).
    MYAGRLM perfoliatum L. — Golicică (603)
    Fam. L i 1 i a c e a e
    Alte numiri: Dringe; Gălbinuş (133); Lubiţ (237); Lubiţă (133); Lubiţiu (19); lubiţ (120).
    Magh.: Gomborka (412); Korbbly (237); Korkoly (28); Ureges 16gyfog6 (603); Vel6si 16gyfog6 (526). -Germ.: Flachsdotter, Leindotter (237); Hohldotter (359).
    MYf.ELIS muralls (L.) Dum. (Lactuca muralis (L.) Frcscn) — TUhărea
    Fam. Compositac
    Alte numiri: Crcstanie (19); Crestăţea (289, 319, 125, 320, 237, 133, 141); Făgeţea (96 Boiţa-Sibiu); Floarea hoţului; Foaia făgetului (Siriu); Foaia tllharului (99); Iarba tllharului (436, 96); Salată clinoasă (201); Susai de pădure (133, 290, 289,       319); Susai pădureţ
(290, 289, 512, 549); Susai sălbatic (179, 320, 259, 290);
MYO
 113
MYR
  Susai dc munle (141); Susai dc pădure (19, 320, 237); Susaiu pădureţ (179, 320).
  Magh.: Scbfu (237); Toivaj sebfii (237, 28);
  Utilizată in mcdicina populară la răni. tăieturi (90, 99, 436).
  M YOSOTIS L.
  Fam. Boraginaccac
  Magh.: Nefelejls. — Germ.: VergiGmeinnicht. — Engl.: Forgct-mc-nol, Scorpion grass. — Rus.: Nezalnidka.
  Myosolls alpestris F.W. Schmidt — Xu-mă-uila (65,
  454, 492, 600).
  Myosolls arvensis (L.) Hill. — Ochiul şarpelui (179, 190, 289, 291).
  Alte numiri: Nu-mă-uita (541); Urechca şoricelului.
  Alyosotis pulustris (L.) Nath. — Xu-mă-uita
  Alte numiri: Griul cucului (Bucov., 289); Ochii păsă-ruicii (Trans., Bucov., 289, 63, 542, 325); Ochişorii şarpelui ; Ochii şoarecclui (133); Ochiul şarpelui (Trans., 289, 500, 128,133,63, 179,141, 411,455); Şcrpeliţă (500); Urechea şoarecelui (366, 179, 289); Urechea şoricelului (03).
  Myosotls silvatica (Ehrh.) Hoffm. — Xu-mă-uita
  Alte numiri: Befele (65); Calamandrină ; Camandrină (412); Griul cucului (Bucov., 289); Ochii păsăruicii (Trans., Bucov., 289, 63); Ochiul şarpelui (Trans., 289, 500, 63, 179); Şerpeliţă (500); Urechea şoarecelui (289, 190); Urechea şoricelului (63).
  MYOSURUS minimus L. - Codifucă (133, 289, 325).
  Fam. Ranunculaccae
  MYRICARIA germanica (L.) Desv. — Cătină mică
  Fam. Tamaricaceae
  Alte numiri: Călină (291, 289); Călină roşie (291, 289, 179, 464, 440, 163, 436); Lemn de apă (Trans.); Pelin (127, Maram.); Tamariscă (19, 354); Tamarişcă (291, 289, 179, 464, 163); Urfen de zăvoi (Vad, jud. Maram.) Zdreviţe (102); Zdreviţ (489).
  Magh.: Csermely (603, 530); Tainariska (28); Tama-riszkc (389). —  Germ.: Porslbirkc (603); Tamariske
  (34, 226); Meenveide (226); Rispelstrauch (163); Wachs-bauin ; Porsit (389).
  Se foloseşte In medicina populară contra tifosului, febrei tifoide şi a bolilor li meşti.
  M VmOPIIYLI.lM spicalum L. - Penifă
  Fain. Halorayaceae
  Alle numiri: Brădiş (289, 291); Brădiş galben (291); Brădişor; Cosor     (103); Mălura bălţii (163, 289,  291);
  Molura băltii (289, 291); Prisnel (155, 289, 291); Prisnel (143, 281, 291); Vise de apă (291, 379, 549).
  Magh.: Siillohinâr (3S7f, 603, 522). — Germ.: Tau-scrulblall (303). - Engl.: Water-milfoil (444). - Rus.: Uruli kolosislaia (003).
  Myriopliylluin  verlicillatum                   L. — Peniţă
  Alle numiri:    Brădiş (289, 17, 291); Brădiş galben
  (291); Brădişor.    Cosor  (163); Mălura bălţii (289, 133,
  179. 291); Molura bălţii (289, 291); Prislnel (120); Prisnel (179, 289, 291); Vise de apă (325, 291).
  Magh.: Siillohinâr (003, 530). — Germ.: Tausendblatt (389). — Engl.: Watcr milfoil (444). — Rus.: Uruli mulovcealaia.
  *     MYH1STICA frayrans Houtt. — Nucşoară (fructul din imporl).
  Fam. Myristicaccac
  AJ^p numiri: Frunzişoară (133. 209); Nucă arăpească şi Corb ea (1700)); Nucă de mare; Nucşor Tl45, 273, 001); Nucuşoară (35, 493).
  Magh.: Muskâldiofa (305); Szcrecsendio (131); Sze-rencsendiofa (368); Szetsendio (28, 237). — Germ.: Macis (291); Muscalc (237); MuskalnuO (291); MuskalennuO (237); Muskatblule (291).— I'ranc.: Macis; Noix-muscade (291). — Engl.: Nulmeg (491). — Rus.: Muskalnii oreh
  (491).
  *  .MYRTL'S coinniiinis L. — Miri
  Fam. M yrlaceae
  Magh.: Mirlusz. — Germ.: Myrthc. — Franc.: Myrte.
  —  Engl.: Myrtle. — Rus.: Mirt.
N
    XAJAS minor AII. - Inarifă (291, 411)
    Fam. Najadaceac Germ.: I.einkraut.
    NÂRCISSUS L.
    Fam. Amaryllidaccae
    Majh.: Nârcisz. — Germ.: Narzisse. — Franc.: Nar-cisse. — Engl.: Daffodil. — Rus.: Narţis.
    * Nârcissus poelicus L. — Coprine
    Alic numiri: Caprine (163, 65); Căprine (470, 289); Cocoriţă (Recea, jud. Maram.); Cocoşei (Muşca, jud. Alba); Cuprine (115,     99); Flori de primăvară (65);
Fulie (289); Găluşte (54); Gheocei (179, 289); Ghiocei albi (470); Ghiocei de munte; Ghiocei de grădină (500, 179, 289, 63); Narcise (36, 237, 412); Narcis alb; Nevestele (267 Trans.); Rusculiţe (434); Ruscuţă plină şi goală (65 Chiraleş, jud. Cluj); Sanacadele, Zamacadale (163); Zarnacadele (455, 63, 141, 179, 470, 289, 387, 492).
    Magh.: Havadi (285); Nârcissus virâg (28); Nârcis (412). — Germ. şi săs.: Narcisse (201); Manschettcher WeiOe Narcisse ; Pfarrersche Narzisse (226).
    Se foloseşte In medicina populară la boli dc piept şi bătăi de inimă.
    * Nârcissus pseudonarcissus L. — Zarnacadele
    Alte numiri: Burţi (35); Căprine (35, 289); Coprine (35, 455, 259); Gheocei (35, 179, 289); Ghiocei de grădină (289, 179, 470); Narcise; Narcis galben (161);
    Germ.:   Gelbe Narzisse (226, 484); Grasnarzisse;
Volle Narzisse (226). — Franc.: Chaudron, Porillon Nar-cissus jaune (196). — Engl.: Wild daffodil. — Caraşov.: Jili mac; Puci gus.
    Nârcissus stellaris Haw. (N. radiiflorus Salisb.) — Coprine
    Alte numiri: Caprine (133); Căprine (179, 289, 470); Coprine sălbatice; Coprine dc clmp; Cuprine (190, 96); Cupriniţe (190,    96);  Fulie (150); Ghiocei dc munte
(179, 289); Ghiocei albi (470); Luşte (Arada, jud.
Alba); Narcise ; Roşculeţe (Piatra Ceţii, com. E. P o p.); SUnjiniţe (Zlatna, 66 Bucium, jud. Alba); Unguroance; Unguroaice (Caransebeş); Zarnacadele (179, 133, 289, 470, 455).
    Se foloseşte în medicina populară, sub formă de ccai, In boli de piept şi de inimă. Amintită în cintece.
    * Nârcissus lazetta L. — Zarnacadele (289).
    Alte numiri: Căprine, Coprine; Ghiocei, Ghiocei dc grădină (289).
    XARDUS stricta L. — Ţăpoşică Fam. Gramineae
    Alte numiri; Cipcinar (Mal, jud. Caraş-Severin); Iarbă alunecoasă (291); Iarbă aspră (366, 133, 179, 201, 289, 411, 291, 319); Iarbă ţeapănă (191); Năgară ; Negară; Parlac (Maram. com. E. Pop); Păişiţă (148, 179, 289, 291); Păiuş; Păiuşiţă (291); Păr de lup (426); Păr dc porc (127 Maram.); Părul porcului (Trans., 513); Păruşcă (Trans., 291); Pemej (Bistra, com. E. Pop); Spernej (Sălciua, jud. Alba); Şipcină (Borlova, jud. Caraş-Severin) ; Ştim ; Tiptină (MunfeTe'TVIic).
    Magh.: Kezskeszakâl (288); Nagâr (359); Szorfii (830). - Germ.: Borstengras (411, 379, 291); Steifes
Hirschhaar (201). — Engl.: Matgrass (444). — Rus. : Bclous — Ucr.: Ostrakoli (201).
   NASTURTIUM officinale R.Br. - Năsturel
   Fam. Cruciferae
   Alte numiri: Aişir (150); Bobllnic (259, 433,   148,
(133, 35, 184); Bobomic; Bribornic (433); Brîncuţă (289, 133, 35, 141, 411, 184, 139,384); Brîncuţă voinicească ; Bruncuţă (25); Bruncuţă de apă (363 Mold.); Bubolnic (19); Cardamâ (366, 367, 601); Cardamă de izvoare (133, 259, 154); Creson (277, 555, 411, 38, 179, 289, 184); Crcviţă; Frunza volnicului; Hrăniţă (411); Hreniţă (133, 141, 289, 184, 35, 585); Iarba voinicului Măcriş (102); Măcriş de baltă (184,    133, 433, 325);
Măcriş de mare (411); Năsturea (289, 433, 184, 179, 355); Pribolnic (133); Voinicică ; Voinicea.
   Magh.: Borsereju fii; Bojti kakuk torma; Vizitorma (603); Kanyafii (389); Orvosi zsâzsa. — Germ.: Brun-nenkresse (603, 411, 389); Kresse (411, 543); Meeramp-fer (411).— Franc.: Oseille d’6tang. — Engl.: AYater-cress (445). — Rus.: Jeruha aplecinaia.
   Planta tinără se foloseşte ca salată de primăvară; de asemenea în medicina populară (277).
   *     NELUMBO nucifera Gaertn. — Dreţe, Regina Chinei.
   Fam. Nympheaceae
   NEOTTIA nidus-avis (L.) L.C.Rich. - Trlnji
   Fam. Orchidaceae
   Alte numiri: Buruiene de trînji (103 jud. Iaşi); Cuibul pămlntului (289, 179, 574, 291); Cuibul păsării; Cuibul rlndunclii 291, 234, 139, 320); Cuibul rîndunicii (133); Cuibuşor (133, 289, 133, 542, 319, 363, 291); Moşnegei (103 Bucov. şi jud. Iaşi); Trinji (133, 289, 291) ; Trînjişori (75).
   Magh. : Madârteszek (389, 530); Pornyike (288). -Germ.: Nestwurz (389, 484); Wurmwurz (291); — Rus.: Gnezdovka nastaiaşceaia.
   Se foloseşte în medicina populară conlra trinjilor (hemoroizi).
   NEPETA L.
   Fam. Labiatae
   Nepeta cataria L. — Căluşnică
   Alte numiri: Cătuşă mică (346); Cătuşine (163); Cătuşinic (470, 182, 289, 588); Cătuşinică (19); Floare de nimica (346); Iarbă flocoasă (133, 234, 182, 319, 163, 289, 19, 179); Iarba mitei (234, 566, 182, 319, 163, 133, 133, 289, 19, 179, 588, 455); Iarba vintului (234, 139, 163, 133, 289, 19, 179, 455); Mintă miţei (234, 470, 289, 163); Poala Sf. Mării (120, 139); Smeiţă (433); Urzică moartă.
   Magh.: Macska menta (368, 28, 547); Macskafu; Matska fu (237, 370); Matska menta (237, 36, 16); Matska nâdra fii (237); Erdei esombor (530); Gyongymenta; Illatos macskamenta (527, 603). — Germ.: Andorn (411); Bienengekrăut; Bienenkraut (226); Gemeine Katzen-minze (226, 389); Katzenkraut (411, 237); Katzenmiinze (370); Katzenminze (603). — Rus.: Kotovnik koşacii (G03).
 NEP
 116
 NIC.
    Folosită !n mcdicina populară pentru tuse, ,,nădu-şeală”, dureri de cap; se mai pune pc burta copiilor bolnavi dc dizenterie (98). Pisicile mănincă cu plăcere planta.
    Nepeta pnnnonica L. — Poala Sf. Mării
    Alte numiri: Cătuşnică ; Iarbă flocoasă ; Iarba miţei: Iarba vintului; Mălricca (133); Minla miţei; Poala Maicii Precistc (367, 366); Sporiş (Orşova).
    Magh.: Macskamcnta (830, 827, 603).            — Germ.:
 Balsam ; Katzenminze ; Orant ; Orantkraut (226).
    * XERIl'M oleander L. — Leandru
    Fam. Apocynaceac
    Alte numiri : Dafin trandaf r (120) : I.andru ; I.avrâ (Somova, jud. Tulcea); I.eandăr (134):     Lendru (463);
 Liandru (65, 133, 1X2, 291, 451); Oleaiuiăr (128); Olc-ander (387); Oleandră (103, I I); Oleandru (125, 411, 148, 182. 163. 234, 133, 65. 289. 50(1. 03, 133, 13. 96, 190, 600, 291); ricnndră (63, 163, 291); llcandru ; l'li-andru (61).
    Magh.: Oleânder     (600, 503).    — Germ.   şi săs.: —
 Oleander (411, 603,    226. 600);   Oliandel:  Iloliander;
 Oleanderbaum (226)     .— Franc.:    l.auricr   rose (120,
 600, 291); Oleandre (120). — Engl.: Lamei (600). — Rus.: Olcandr (600). — Bulg.: I.aura.
    Se foloseşte In medicina populară pentru friguri (190).
    NESLIA panieulala (L.) Desv. — Drob (259, 603).
    Fam. Cruciferac
    Magh.: SOmorje (603). — Germ.: Finkensame (603); Zackenschote (363).
    NICANDRA pliysaloides (I..) Ciărln. — (.ăldănişa popii (Burila .Mare, jud. Mehedinţi).
    Fam. Solanai-eac
    Alte numiri: Desfăcătoarea cea mare (103 jud. Iaşi); Iarba zgăibii (66 Sălciua. jud. Alba).
    Plantă subspontană, folosită în popor ca medicament contra zgăibii.
    * XICOTI.AXA I-
    Fam. Solanaceae
    * Xleotiana alata L.K. et Otto — Regina nopţii
    Alte numiri:    Floare  de  lăbac; Floarea dimineţii
 (Teliuc, jud. Huned.); Floarea duhanului (Pecica. jud. Arad); Floarea miresei ((îrădiştea. jud. Ilfov); F'loarea nopţii (Bucureşti); Tiulun; Tutun; Tulunaş.
    Magh.: Diszdohăny (53(1, 600). — Germ.: Slcrnblumc; Tabak ; Tabakblume : Ziertabak (226); WeiIJer Zierlabak (600) . - Engl.: Flowering lobacco (600, KiO). — Rus.: Tabac duşistii (600).
    *    Meoliana rustica I.. — Tutun turcesc (63, 133, 118, 289, 601)
    Alte numiri; Bacon (163, 133, 289, 319); Baconiţă (319, 259, 163); Bacum (201); Duhan (78); Duhăniţă (289 Banat, Transilvania); Duan (431); Mahorcă; Tabac ţigănesc (289. 319); Tăbac (65. 63); Tăbac rotund (237, 28); Tăbac turcesc (237, 28, 19); Tiuliun ; Tutiun (78); Tutun (78, 63, 542); Tutun de pipă; Tutun leşesc (Drăgo-teşti, jud. Dolj); Tutun ţigănesc (289, 118); Tulu-niţă (237).
    Magh.: Bassa dohâny (237); Kapadohâny (603, 387f, 527); Torok doliâny (237, 28). - Germ.: Kleiner (tiirki-scher) Tabak (237). — Rus.: Mahorka (477); Masarak tutun (Caucaz).
    *     Vicollana silveslris Spreg. et Comes — Regina nnplii
 (425)
    Alte numiri: Floarea nopţii (Bucureşti).
    *  \icoliana tnbaeum L. — Tutun
    Alte numiri: Bacon; Baconiţă (133); Duhan (Trans., Banat, 455, 289, 182, 235. 190); Tabac (455, 486, 101, 120,133. 289, 19, 182.843,36); Tăbac (346, 237, 148); Tubac (237); Tiutiun (Mold., 182, 289, 190, 148, 601); Tiulun (120, 139, 543): Tutiun (78).
    Magh.: Dohăny (237, 28, 36, 235); Tabâk (34); Tobăk (28, 36, 288). - Germ.: Rauchlabak (237); Tabak (235, 237, 543, 225). - Rus.: Tabak virghinskii (477).
-      l'cr.: Tiutiun (201). - Turc.: Tutun (601).
    Sc foloseşte In mcdicina populară la dureri dc ochi, rîie şi ca insecticid contra păduchilor la animale (190,
599): sc mai utilizează şi pentru vopsii.
    XlttELLA I-.
    Fam. Ranunculaccae
    Ni'iella arvensis L. — Xegruşcâ
    Alte numiri: Bolbuc; Bruş (180); Bruşi (163); Ccr-nuşcă (366, 367, 289, 63, 433. 133, 163); Cernuşie (234, 179); Chimen de cimpuri (234): Chimen negru (133); Chimion de cimpuri (289, 179); Lconuşcă; Neghină (273); Negrilică (433, 561, 133); Negroaică (139); Negruţă (289, 133, 141); Nigeluţă (289, 63, 133, 141); Pipăruţă ; Piperuţă (215. 179, 289, 118); Tuluoaie (Slngeorz-Băi, jud. Bislriţa-Xăsăud).
    Magh.: Yettei kandilla ; Kalicavirâg (545). — Germ.: şi sas.: Feldschwarzkiimmel ; Fluderhosc ; Walt (Wild) Raukichc (226); Schwarzkiiminel (484); Wilder Sclnvarz-kiimmel (603). — Rus.: Cernuşka (573, 603).
    *  Nijirlla dumascenn I.. — Chica voinicului
    Alte numiri: Barba boierului (163, 289, 180); Barba Icului (65, 163); Boarpe (163); Boarzc (289, 133, 163, 319); Boaze (133); Morăriţă (163); Negruşcă (133, 517, 139); Nigeluţă (289, 163); Paiangăn (163); Paianjen
(599); I ncheşel (Oltenia); Yergură Învelită (133, 289, 161).
    Magh.: Borzas-kala (600); Torok kandilla (603). — Germ. şi săs.: Braut in Haarcn (226); Jungfcr im Griinen (226, 600); Fludergatch ; Fludcrheosn ; Galchcblaum ; Hudelchen ; .lungfărtchen im Blauen ; Muaserblauf, Solda-tenblume; Muasertcher, Soldat, Pludergatch, Pluder-hosen, Pluderhosn, Pudergatcl’, Puderhosn, Raukichc, Slrubelheosn (226). — Engl.: I.ovc-in-a-misl (600, 144).
    *  \i||ella saliva I.. — Xegrilicu
    Alte numiri: Cernuşcă (289, 433, 120); Chimen negru (603, 289, 602, 161, 3, 28); Chimin negru (237, 411); Chimion negru (319, 289, 3, 367); Cumin negru (36); Negruşcă (201, 289. 366, 602, 433, 367); Nigeluţă (161); Piper (Oltenia); Piper negru.
    Magh.: Fekete kominy (237, 28, 36, 603); Sziiros Kandilla (603). — Germ.: Schwarzkiimmel (603); Echler Schwarzkummel (201); Jungferlich (411); Nordensamen ; Schwarzer Koriander (237); Schwarzcr Kiimmcl (237, 111); Spargensamcn (237). — Rus.: Cernuşka (603, 573).
    Seminţele aromatice se pun In brlnza telemra.
    MttKITELLA I,.C. Rich.
    F'am. O r c h i d a c c a e
    M||ritella nij|ra (K.) Rchb. f. — Slngele voinicului (146, 542).
    Alle numiri: Musuccl (ciobanii brăneni de pc Bucegi, com. M o r a r i u).
    Germ.: Kohlroschen (196).
    Mfirltelln ruhra (Wetlsl.) Hichl. (X. miniata (Cr). Janch. — Slngele voinicului (116, 542)
NYM
   Alte numiri: Musuccl (ciobanii brăneni de pe Bucegi, com. Morari u).
   Germ.: Kohlroschcn (196).
   XOXXEA Medik.
   Fam. Boraginaceac
   \onnea alrn Gris. — Iarbă dulce
   Nonnra pulln (L.) DC. — Ochiul lupului (603).
   Alte numiri: Ghiara miţei (Oltenia); Mintă ursului (Crişana).
   Magh.: Apâcavirâg (530); Piszifiile (288). — Germ. : şi săs.: Braimes Xapfkr&ul; Gekreidich vor det Blaut-pische (Blutharnen) (226); Krumhale (336); Schwarz-braunc Nonee (226); Schwarzc Honigblumc (226).
   XOTHOLAEXA marantae (L.) R.Br. — Mucoasă (201).
   Fam. Polypodiaceae
   Xl'PHAR luteum (L.) Sm. — Xufăr galben
   Fam. Nymphacaceac.
   Alle numiri: Creaţă (426); Manufăr (291, 133, 163); Xanufăr (139, 133); Nanufăr galben (363); Xăfuri, Nofâri (103, Mold.); Nufăr (141, 120, 289, 190, 601, 291, 139); Plămună galbenă (28, 38); Plumină galbenă (Trans., 2X9, 237); Plută (289, 179, 291, 35), Plută galbenă (35, 289, 291).
   Magh.: Sârga virâgu vizi tok (28, 237); Sârga vizi-virâg (389); Tavi rozsa (G03). — Germ.: Tciclirosc (389); Gelbe Seerosc (237, 291); Gelbe Tciclirosc (603, 201); Scerose (363). — Franc.: Xănuphar (120); X£nuphar jaunc (421). — Engl.: Yellow water-lily; Brandy-bottlc (444). — Rus.: Kublşka jioltaia (603, 573). — L'cr.: Movnecc (201). — Turc.: Nufăr, Nufer (601).
   X YAIPIIAEA L.
    Fam. Nymphaeaceae Xymphaea alba L. — Xufăr alb
   Alte numiri:    Coroflete (Oltenia); Crin de mare;
Curalice (412); Iarba pluminei; Xanufăr alb (363 Mold.); Xanufăr (201, 412); XcnuHr (273, 500); Xufăr (600,74, 63, 75, 289, 4 16, 601); Plămlnă (102); Plămînă albă (500); Plămună; Plămună albă (179,        38); Plătagină;
Plomlnă (103); Plomlnă albă (sau dc baltă) (103); Plo-mună; Plumieră (133); Plumieră albă (Trans., 289, 190); Plumină (133); Plumină albă (325, 63, 370. 354. 28, 190); Plop (133); Plută (Munt., 179, 289, 133, 190); Tidvă de apă ; Titvă de apa (Trans., 289 19. 190).
   Magh.: Feher tiind^rrozsa (603); Fejer vizi tok (370, 28, 237); Yizitok (412); Tavirozsa (600). — Germ.: Sce-bliimen (370); Wasscrtulpc (237); W'eiOc Seerosc (603, 237); Scerose (600). — Franc.: Xenuphar (600). — Engl.: Water-lily (600). — Iius.: Kuvşinka (600); Kuvşinka bclaia (573, 603). — L’cr.: Babreak (201). — Turc.: Xufcr, Xufar (601).
   Se foloseşte In popor ca medicament cu funingine conlra gălbezii la oi (190).
   Xyinphaea lotus L. var. tberinalis (DC.) Tusz. — Drefe
   Alte numiri: Floare de tău (603); Xufăr (411). Magh.: Hevizi tiinderrozsa (603). — Germ.: Seeblume ; Seerosc (411).
    NY.MPIIOIDES pcltala (Gmcl.) O. Klzc. - Plulică Fam. M c n y a n t h a c e a e
   Alte numiri: I'lominică ; Plutniţă (103); Trifoi amar ; Trifoi de apă (412).
   Magh.: Eleczki- (112). — Germ.: Scckannc; Teich-blumc (291). — Franc.: Petit nenuphar; Petit volet â franges (291). — Engl.: Fringed water-lily (444).
  - <h'
O
   OUI ONE Guertn.
   Fam. Chenopodiaceae
   Oblone pedunculata (Grufb.) Moq. (numele valabil astăzi: Halimone pedunculata (L.) Acll.) — Ghirin
   Ohione vernu-ifera Moq. (numele valabil astăzi: Iluli-mone portulacoides) — Ghirin Alle numiri: Lobodă (38 1).
   * OllIMUM hasilirum L. — Busuioc Fam. Labiatae
   Alte numiri: Basic: Băsileac (2‘Jl, Maced.); Băsiioc
(420); Biesnioc (265); Bisioc (426); Bizilioc (291 Maced.); Biziloc (182, 163); Borjolică (65); Bosioc (65, 231, 476, 36,289, 54, 291, Trans.); Bosioc roşu (65); Bosioc verde 65); Bosiog; Bosioace (426); Bosîioc (65); Bosioc; Bosioc rotund (426); Bosoioc (242, 133); Bosuioc (601); Bucioc (180, 433, 291 Trans.); Busîic; Busioc (493, 234, 470, 120, 289, 291, Trans.); Busioc de grădină (319); Buslioc; Mălăcină (163, 133, 28, 289, 602, 19, 291, 455, 182); Mătăcină (133); Megioran (131); Văsileac (163, 152, 291 Maced.).
   Magh.: Basalikom (28, 237); Baselicom (427); Basi-likus Iu (36); Bazsaika; Bazsalikom (412, 600); Bisziok (265); Buszuiok. — Germ. şi s«s.: Basilicum (201, 237, 363); Basilic ; Frisilic ; Prasilich ; Weisz prcsilk (226); Basilienkraut (237, 411, 600, 291); Bossiock; Echtes Basilienkraut (226); Presilgenkraut (291). — Franc.: Basilic (436, 600, 291); Herbe royale (291). - Engl.: Basil (600). — Rus.: Bazilik ogorodnli, Bazilik duşistli.
—    Ucr.: Vaselok (201) — Bulg. :Vasilki; Bosilek (601).
—    Sirbo-cr.: Bosiljok (601). — Caraşov.: Bosiliac.
   Plantă ornamentală aromatică, meliferă, medicinală
şi insecticidă.
   ODOXTITES Zinn.
   Fam. Scrophulariaceac
   Odontites lutea (L.) Clairv. (numele valabil astăzi: Orlantha lulea (L.) Kerner) — Burunifă, Silur (412). Magh.: Szalkacs6k (412). — Germ.: Augentrost (389). Odontites rubra (Baumg.) Gilib. — Dinţură (179, 289, 291, 325)
   Alte numiri: Dunţură (133, 289, 319); Iarba dintelui (133, 291, 603).
   Magh.: K6sdi fogorom (603).      —  Rus.: Zubcialka
osenniaia (573).
   *    ODONTOSPEHMUM pygmaeum (Coss. et Dur.) O. Hoffm. — Roza Ierihonului
   Fam. Compositac
   Planta, considerată ca simbol al Învierii (râmurclele uscate se redeschid dacă slnt umezite) se vindea odinioară şi la noi de comercianţii ambulanţi.
   OEXAXTHE L.
   Fam. Umbelliferae Oenanlhe aquatiea (L.) Bir. — Mărăraş Alte numiri: Butoi (456 Măcin); Chimcn dc apă (133, 163); Chimion de apă (35,289); Chimion dc baltă (289, 35, 163); Cucuţică (163); Cucuţică de baltă (289, 35,. 179); Cucută dc baltă; Foiachin (411); Gioian dc baltă (161); Joiană (179); Mărarul bălţilor (259, 38,133); Pătrun-
jelul broaştelor (35, 163); Petrinjelul broaştelor (289’
189); Selină sălbatecă (411).
    Magh.: M^lelykoro (530); Vizi borgyok^r (603, 530).
—   Germ.: Pferdekummel (226); Wasserfenchel (603, 359, 226, 363); Schierling (226). — Rus.: Omejnik vodianoi (603).
    Oenanllie fislulosa L. — Alună de pămlnt (131). Oenanlhe sllaifolia M. B. — Joiană, Gioiană (150) OEXOTIIERA bieunis L. - Luminiţă (163, 111, 289, 603, 601)
    Fam. Onagraceac
    Alle numiri: Iarba asinului (289, 291); Lumina nopţii (201); Luminare; Lumlnărică ; Luminiţă de noapte (319); Luminiţa nopţii (133, 163, 161, 190, 289, 291); Puluman (127 Petrova, jud. Maram.).
    Magh.: Ligetsz6pe (603, 530). — Germ.: Faules Măd-clien ; Nachtblume ; Nachlschallen (226); Nachtkerzc (363, 184); Trichtcrchen (226). — Rus.: Oslinnik dvi-lelnii (603, 573). - Ucr.: Perkleta (201). - Engl.: Eve-ning primrose (491).
    Utilizată în medicina populară ca emolient, purgativ şi depurativ.
    *  OLEA europaen L. — Măslin (fructele importate,
măsline)
    Fam. O 1 e a c e a e
    Alle numiri: Masin (35); Măslin (35, 118, 289, 291, 366, 431, 543, 601, 410). Fructele: Măsline (463); Mesline (493); Mazline.
    Magh.: Olajfa (237,     365). — Germ.:     Olivenbaum
(163, 543); Oelbaum ; Oelbeerbaum (237); — Franc. : Olivier (163,421). — Engl.: Olivetree. — Rus.: Măslină; Măslină dikaia (573). — Ucr.: Maselna (201). — Maced. : Masin (151, 291).
    OMPHALODES scor ploi des (Hannke) Schrad. - Lipici (133)
    Fam. Boraginaccae
    Alte numiri: Forţei, Holeră (133).
    Germ.: NabelnuO (389). — Rus.: Pupocinik (573). OXOBRYCHIS viciaefolia Scop. — Sparcelă Fam. Leguminosae
    Alte numiri: Bartacin ; Bortocină (434); Iarbă săracă ; Parcetă (382); Sparchetă (148); Sparsetă (412, 366,289, 179, 318); Sparţclă (603); Sparţet; Trifoi (412); Trifoi turcesc (412, 500, 201); Trifoi işpânesc.
    Magh.: Ballacin (600); Szamârhere (412); Takar-mâny ballacin (573, 530, 603); Takarmâny baltaczin; Varju borso (412); Vorosvirâg (288). — Germ.: Esparsetlc (201, 226, 600); Esparseltenklee (226); Bortazin (226); Eselswicke (336). — Franc.: Esparcette; Sainfoin (600).
—   Engl.: Sparcet (600). — Rus.:      Esparţet  viskolis
tnîi (873). — Ucr.: Iasparzela (201).
    OXOXIS L.
    Fam. Leguminosae
    Oiionfs arvenais L. (numele valabil astăzi: O. repens L. ssp. repens) — Osul iepurelui
    Alte numiri: Asudarea calului (184); Asudoarea calului (184 Jibou); Asuda calului (184       133); Asudul
calului (Trans., 189, 602, 318, 291); Asudul capului (Trans.,
0X0
 120
ORC
289, 291); Buruiană de lingoare (Munţii Apuseni); Caşul iepurelui (161); Colţul iepurelui ; Dermolin (150, 291 Trans.); Dirmotin (Olt. 181, 588, 289, 500, 433, 184, 182, 291); Dirmolin ; Dârmolin (133); Iepure (Sita Buzăului); Lingoare (433); I-ungoare (133, 56); Pătros (Şinca Nouă); Sâlâşiloarc (Trans., 289, 184, 318, 588, 291, 133, 19); Sălăşlioaru (179); Sosinâ (127 Maram.); Sudoarea calului (Mold., Trans., 318, 201, 179, 182, 411. 588. 69, 291, 133, 19); Sudoarea capului (259, 315, 291, 133): Sulcină puturoasă (319).
    Magh.: Neh£zsagu iglice (530); Szagos iglice (603). Germ. şi săs.:     Klebrige Hauhcckcl (226); Hauhechel;
Asudarea calului; Bărengekrăul; Bărengras; Bărcn-klee (226): Bocks nauhechel (603, 359): Holzklee (226); Feldhauluckel (291); Pferdsklee ; PfcrdsscInvciB ; RoOklee ; RoBsclnvciB; ReodBschwcszt (226); Stink Hauhechel (201); Wolfskraut; Wundenkraut (226). — Franc.: Bu-grane (436). — Engl.: Restharrow (460). — Rus.: Stalnik paşcnnii (603). — l'cr.: Yolcena (201).
    Frecvent folosită in medicina populară ca afrodisiac şi contra herniei şi „lungoarei” (tifos). Se dă şi la vite cind urinează slnge şi clnd „se Încuie”.
    Ononis spinosa L. — Osul iepurelui
    Alle numiri: Asudul calului (Trans., 195, 237, 289,
602,  488, 25, 302): Asudul capului (Trans., 259); Bobul coaşei (99, 436); Caşul iepurelui (161): Ciocul cioarei
(66); Colţul iepurelui; Dirmolin (OII., 302, 289,       500,
433, 443, 195. 455, 234, 190); Lemnie (128, Reşiţa); Lingoare (433); Lungoare (433); Pir; Sălăşiloare (3. 259, 28, 194, 455, 302;; Să'ăşlioară ; Sudoarea calului (289, 500, 433. 195, 3, 411, 139, 234, 412, 566, 302, 428, 190); Sudoarea calului puturoasă (161); Sudoarea capului (289, 3, 382); Sufină (Banat); Zilezitoare (28).
    Magh.: Ekedkadâly (54); Eke nyiig ; Iglicz ; Iglicze ; Ogliczetovis (412); Iglitze (237, 28): îglilze fii (36); Iglitzc tovis (237); Okorguzs ; Ttiviscs iglice (302, 603, ; Zânot (237). - Germ.: Hauhechel (411, 302, 363); Hausechel (237); Stallkraut (428).
    Sc foloseşte în medii ina populară Ia „vălămătură”, dureri de mijloc (fiartă in rachiu) şi peniru băi la oameni slabi (99. 190).
    OXOPORDOX aoanthlum L. — Scai măguresc
    l-'am. Compositae
    Alte numiri: Ciulin (289. 470. 179); Ghimpe marc (289, 179. 291); Pălămidă (289, 179, 291); Prisad de clmp ; Scai (289. 231, 291); Scai mare (319); Scai muced (118); Scaiele (289): Scăetc (234, 190); Scăiete (291); Scăiete muced (289, 291); Scai voinicesc (190); Schin alb (434); Schin dc buboaie ; Sita zinelor (Banat. 299, 291).
    Magh.: Szamârbogâncs (487); Szamârlovis (389). — Germ. şi sus.:     Brachdislcl; Dislel; Garstige D.;
Kicklich (slachlig) D.; Schăndliche D.; Tiirkischc D.; Cble D. ; WeiDe D. (226); Eseldislel (184); Felddistel; Hciterdislcl (226); Krebsdistel (363). - Engl.: Scotch thistle (411). — Rus.: Tatarnik oblknovennii (373).— l'cr.: Cirolopolh (201).
    Folosită in medicina populară la dureri de picioare, iar roua de pe plantă contra pistruilor de pe obraz (190).
    OXOSMA arenaria W. el K. - Olrălel (133, 163, 179, 152, 234, 289, 433)
    Fam. Boraginaceae
    Alte numiri: Eoranţă (133, 163, 234, 289, 433); Bără-nuţi (586): Limba mielului (433).
   Magh.: Homoki vdrto (603). - Germ.: Sand-Lolwurz (389, 603).
   OPIIIOGLOSSLM vulgatum L. — Limba şarpelui Fam. Ophioglossaceae Alle numiri: Grăitoare dc rău
   Magh.: Kigyo nyelv (603. 530); Kigyd nyelv fu (412) 36). — Germ.: Xallerzunge (411, 603, 389). — Franc.; Langue-de-serpenl (536). — Engl.: Addcr’s tongue (444).
—     Rus.: Ujovnik oblknovennii (573, 603).
   Amintită In credinţele populare.
   OPIIRYS cornuta Slev. - Albină (180, 289, 291) Fam. Orchidaceac
   *  OPLXTIA Mill.
   Fam. Cactaceac
   *     Opunlia ficus-indira (L.) Mill. — Limba soacrei (103).
   Alle numiri: Stoletnec; Sloletnic.
   *  Opuntia vulyaris Mill. — Limba soacrei ORCI1IS L. - Poroinic
   Fam. Orchidaceae
   Alte numiri: Barba cucului, Boabele cucului, Cizmele cucului, Floarea cucului (Muşca, jud. Alba); Puţa cucului (Vad, jud. Maram.).
   Magh.: Kosbor. — Germ.: Knabcnkraut. — Rus.: latrişnic.
                                                                         Oroliis coriophoru L. — Ploşniţoasă (103 Fălticeni) Orchis maculata L. — Mina Maicii Domnului (75,103) Alle numiri: Bojor; Bujorcni; Limba cucului (102); Iarba şarpelui (96); Minuşiţa Maicii Domnului (103 Bucov.) ; Palma Maicii Domnului (103 jud. laşi, jud. Neamţ).
   Magh.: Pornyike (288).
   Sc foloseşte in mcdicina populară la spălături contra muşcăturilor dc şarpe.
                                                                         Oreliis maseula L. — Poranici (289, 433, 483, 542) Alte numiri: Bujor (433); Gemănariţă (433, 141); Limba cucului (127 Maram.); Poranic bun (25); Poraniciu (319, 19); Poroinic (141, 408); Salepi (139); Salep (412); Sculătoarc ; l'ntul vacii (433).
   Magh.: Vit6z (412); Piros kiikortscn (25). — Germ.: Kuckucksknabcnkraut (196).
   Orchis militaris L. — Poroinic (302, 470)
   Alte numiri: Bujorei ; Bujori (470, 302); Gemănariţă (302); Poranic ; Poranici (302); Poronică (302); Sculă-loare ; Untul vacii (470).
   Magh.: Bergoburjân; Fiilcs kosbor (530); Kosbor (302); Mcreszto fii; Pornyike (288). — Germ.: Behelmtes Knabcnkraut (389, 481); Fischmăulchcn (226); Helm-knabcnkraut (226, 201); Knabcnkraut (302). — Ucr.: Slociok (201).
   Orchis morio L. — Untul racii
   Alte numiri: Boaşa coliţei (coliţiei); Boaşelc popii
(319); Bojor; Boşie; Bujorel (63); Bujorei (234, 163); Bujorcni (Caransebcs); Bujori (433); Buruiene de copii (103jud. Iaşi); Gemănariţă (433, 234); Gcmenariţă (500, 63); Goniloare (Oltenia); Poranici (63, 433); Poroinic (289, 71, 433, 234); Salep (234, 588, 367):,Sculă-loarc (163, 234, 433); Unt şi brlnză (102 Fălticeni); Untişor (Mold., 289, 145).
   Magh.: Agâr kosbor (530); Kosbor fii (36); N6szo fii (36, 412); Pornyike (288); Vittz fii (370). Germ. şi sus.:    Bor(o)schhlam ; Buschor (blam); Hoslcrblam ;
Kcrzcnblume ; Knabcnkraut (370); RrahenTuO (226); Kuckucksblume (226, 389, 484); Rote-Wilde Maiblume;
ORC
ORO
Maisalzbliimchcn; Pipeschoi; Regelblam, Unkcnblume Rugulzblam ; Taiibtrichblunie ; Salep ; Salzblumc (226); Slehauf (389); Triften-Knabenkraut (201).
    Orchls pulustris Jacq. — Bujori
    Alle numiri: Bojorilă (Ollenia); Cinceaşăi (Trans.) Cizma cucului (jiul. Arad'.
    Germ şi săs.: Kerzcnblume; Kiarzblam; Kcinigs-blume: Kinegesblr.m (226).
    Orebls papllionatea L. — Gemănarifă (163, 179, 289,
433).
    Alte numiri: Bujorei (179, 601, 289); Bujori; Poranici (133); Poroinic (179, 289, 133); Sculăloare (163, 179, 289, 133, 451).
    Orthls purpuren Huds. — Poroinic Alte numiri:    Bujori  (179, 289,  433); Gcmănariţă ;
Poranici (289, 433); Poroinică (289); Sculâtoare; I ntui vacii (433).
    Orcbis sanibucina L.
    Alte numiri: Bozior (319).
    Orebis simia Lam. — Pribolnic (433).
    ORIGAXL'M vulgare L. — Sooiru Alte numiri: Arigan (38, 163, 182, 433, 291); Broască (163, 180, 291, 433); Budcană (134); Busuioc dc pădure (Şugag, jud. Alba); Busuiocul feciorilor (Săsciori. jud. Alba); Dosi (182, 180, 231, 470, 133, 28, 319, 19, 38, 529, 63, 237, 291); Foroslău (133); Furuslău (133): Măgeran sălbatic (319); Măgheran (346); Milet (316); Milol (231, 170, 133, 319, 18, 182, 35, 289, 63, 433,150,291); l‘o;:la Sf. Mării (Lunca Ilvci); Rigan (103); Solovir (234, 2<S); Solovîrf (190); Solovirc(412, 133, 57, 470, 180, 310, 35, 141, 2?9, 63, 71, 366, 411 120, 426, 505, 565, 460, 560, 417, 291 Trans.); Solovîrv (319, 19, 35, 412, 370, 289, 433, 237, 190, 291 Trans.); Sovavlrf (98); Sovirc (182, 28,289, 63, 291); Sovirf (182, 133, 201, 141, 2K9, 74, 433. 35, 588,
437,   455, 120, 385, 411, 354 , 436, 145. 601, 291, 599); Sovîrf roşu (456); Sovavirv (35, 366); Sovovirv (152, 289, 133,319, 190, 291 Trans.); Şovirv (259, 152, 267, 111, 346, 180, 455, 148, 601, 548, 163,); Surulf (120, 201); Suvaivlrv (Bucerdca Yinoasă. com. F. Pop); Trifoişlc
(411); Ylrf (71).
    Magh.: Fekele gvopăr (237, 412, 36); Murva pilc
(412); Szufa (120); ‘Szufii (237, 16, 370, 28, 36,120); Szurok fii (28, 36, 237); Szurokszagu fii (302); Vad majo-rânna (527); Vadcsombor ; Vargâk festo fiive. — Germ. şi săs.: Dost (237, 543, 302, 226, 3*9); Doslcn (5 13, 370, 237, 267, 34, 201); Doslcnkraut (411); Knechlenma-joran, Knechlnmedjerum (226); Reitgras (411); Szala-werf (226); Sleinklee (411); Wohlgemulh (237). — Franc.: Marjolaine sauvage (436); Sovutfz (120). — Rus.: Duşiţa obîknovennaia.
    Folosită în mcdicina populară la „înlruiele”, „cel pierit” şi conlra bubelor (95), cît şi ca plantă linclorială pentru vopsit în roşu şi negru (127, 599). ORXITHOGALOI L.
    F'am. Liliaceae
    Magh.: Madâr tej; Sârma. — Germ.: Milchslern. — Engl.: Star-of-Bethlehem. — Rus.: Ptiţemlecinic.
    Omlthogalum boucheanuin (Kunth.) Aschers. — Luşcă (163, 179, 289, 411)
    Alte numiri: Băluşcă; Ceapa ciorii; Găinuşe (179, 159).
    *  Ornllhogalum eaudalum Ait. — Luşcă albă (212) Alte numiri: Ceapă; Limba boului; Păpuşoi (14).
    Omilliofjoluiii gussonei Ten. (O. lenuifolium Guss.)
-   Băluşcă (289, 800)
    Alte numiri: Ceapa ciorii (433); Găiniţă (259); Laptele păsării (289, 273); Luşcă (289, 489); Plisc păsăresc (141, 289, 500).
    Ornitliogaliim narlionin^e Toin. — Luşcă (19, 28, 237) Ornifho(jaliim nulans L. — Ceapa ciorii Ornithogalum pyrcnaicnn L. — Băluşcă (179, 289, 449) Alle numiri: Ceapa ciorii (269, 179); Găinuşe (179, 289); Luşcă (Trans., 179, 2£9); Pliscul cioarei (133). Franc.: Aspergetle (1T6). — Engl.: Bath asparagus. Ornillioyaluiii pvmuitia'e L. — Lăluscă (440), Luşcă (521)
    Germ. şi săs.: Dobra, Dobrenblaum, Krahenzwiebcl (220, 389); Grosser Mi’chstern (226, 389, 484); Grosse Vogdmi!ch ; Tubarki, Weisse Sleinchen, Wildc Zwicbel (226); \Yerb( skuînmling (389).
    Oriiidiofialiim imilx Ihituin L. — Băluşcă Alle numiii : Ceapa cicrii (163, 432); Ceapă ciortască (126); Gi'iniţă (133, 163, 201, 289); Garcafă bărboasă (367, 163, 366, 36, 289, 273); Laplele păsăiii (367, 163,
266, 36, 289, 273); Lurcă (155, 133, 189, 289); Plisc păsăresc (163, 133, 289, 500); Rogojea (472).
    Maqh : Csillagszcklii, Csillagvii âg (472); Madârtejfu (36). - Germ.: Ackci zwii bel (389, 184); Nachtvcilchen (226). - Rut. : Brendiuşca (201). - Engl.: Star-of-Beth-leliem ( I I I). — Rus.: Belie branduşki (573).
    0RXITII01*L’S salivus Brol. - Seradelă (1), Sa-radelă
    Fam. Leguminosae OROHAXCHE L.
    Fam. O r o b a n c li a c e a e
                                    Magh.: Szador, Yojvirag, Kendcrkokorcsin. — Germ.: Sommerwui z. — Engl.: Bi ocmrape. — Rus.: Zaraziha. Orobanelir allia Sleph. — Iarba cucului (603) Orobnnehe caryophyllatfa Sm. (O. vulgaris Poir.).
-   Verigei (63, 141, 190, 289, 500, 601)
    Alte numiri: Bujor (184); Crăielici (184, 289, 63); Crăiliciu (141, 500); Crălici (184, 289); Floarea untului (184, 289, 63); Iarba untului (289,184,141, 455); Iarba vinlului (190); Să^eala lui Dumnezeu (481,-190, 289, 500, 63,319); rnlişor (ISO); Verilel (319, 411, 289). Orobaiiflic «•iiiuana Wllr. — Tifoaie, Sminllnică
                                                                       Orohanclic jjraeilis Sm. — Verigei (234, 289, 400) Alle numiii : Crăielici (289); Crălici (179, 289); Crăiliciu (231, 500); Floarea unlului (289, 179, 234); Iarba untului (289, 231); Săgeata lui Dumnezeu (179, 289, 5C0, 231); Yericel (201); Veriţel (234, 289).
    Orohanchc Nava Mari. — Goniloare (66 Borzeşli, jud. Cluj)
    Orohaiiclie lucorum A. Br. — Verigei Orohanchc lulea Baumg. — Crăielici (19, 120)
    Alle numiri : Iarba untului (139); Săgeata lui Dumnezeu (19); Verigei (139).
    Orohanche major L. — Crăielici (28)
    Orohanclic purpuren Jacq. (Phelipea coerulea (Vili.) C. A. Mey.) — Lupouie
    Alte numiri: Lupoaică; Ţiţa vacii; Vericel (201). Orohanche ramosa L. — Lupoaie
ORY
OXY
   Alic numiri: Bobilnic (18-1); Busuioc sălbatic (184, 289); Gonitoare; Tlţoi.
    Orobanche vulgaris vezi O. caryophyllacea Orlhantha lulea vezi Odontites lulea OHYZA sativa L. - Ore:
   Fam. Gramineae
   Alle numiri: Oriz (291, 35); Perinei, Pilau, Rişcaş (Poieni, jud. Cluj); Rişcaş (-126); Urez (493, 289, 370, •112, 35, 28, 291); L riz (35, 291 Maced.).
   Magh. : Koles, Ris (28); Rizs (465); Rizskasa (370); Torok koles (412). - Germ.! Reis (543, 370, 411, 201).-Franc.: Riz (291). Engl.: Rise.— Rus. : Ris posevnoi (573).
—   L'cr. Rij (201). — Bulg.: l’ilav. — Grec. :  Pilafi. —
Sirbo-cr.; Pilaf (14). — Turc.; Pirinc.
   Amintii in cinlccc populare (190).
   OXA1.IS L.
   Fam. O x a 1 i d a c e a e Oxalis aeelosella L. — Măcrişul iepurelui Alte numiri : Macriş ca trifoi (28); Macriş <lc pădure, 96); Macriş iepuresc(190, 17): Macriş păsăresc (411, 30); Macriş trifoios (19, 267); Macrişor de pădure, Macrişor iepuresc ; Macrişor (412, 19, 139, 511); Macrişor de pasăre (28); Macrişor trifoios (19, 237, 28, 289): Macrişul caprei; Macrişul iepurelui (389); Macrişul capiei de pădure, Macrişul caprelor; Măcriş iepuresc (133,234, 289,500,133); Macriş păsăresc (289, 133, 319, 234); Măcriş trifoios (289, 370, 500, 133, 319, 234); Macrişor (235); Măcrişor iepure; c
(319); Măcrişor trifoi (363); Măcrişor trifoics (577); Măcrişul caprei (Trans., 289, 542, 601); Măcrişul cucului, Pita cucului; Trifoi acru (133, 412) ; Trifoi iepuresc (412); Trifoiu măcriş.
   Magh. : Apr6 soska (28); Erdei madârsoska (530); Fecske s6sdi, Fecske soska (412); Hârom levelu s6ska
(237); Macska here (412); Madârsutka (3G), 389, 288, 601); Nyulkenyir (389); Soska fii(237). — Germ.: Ainpfer, Hasen-ampfer, Hausmamkrisch, Hausnampfer (226); Sauerklee (267, 411, 363), Wald Sauciklee (603).-Engl. : '\Vood-sorrel (229). — Rus. : Kisliţa oblknovennaia (603, 573).
-  Rulg. : Mokrea (601).
    Folosită in medicina populara sub formă de ceai pentru dureri dc piept (96) şi ca pastă din planta proaspătă pentru oblojit rănile.
    Oxalis eornleulala L — Trifoi Oxalis dcppel Lodd. — Trifoi (Blrlad)
                                    Oxalis slrlcla L. — Mucrişorul iepurelui (526) Magh. : Lohere levelu madârsâska (530). — Germ. : Brunnenampfer, Hasenampfer, Hascnklcc, Klee (226).
    OXYCOCIS quadripetalus Gilib. (numele valabil astăzi : Vaccinium oxycocos L.) — Răchifele (289, 325, 421, 427)
    Fam. Ericaccae
    Alte numiri: I’omiţă dc baltă (133, 161); Răcitclc
(289).
    Magh. : Tozcgâfonya (603).— Germ. : Sumpf Mossbeerc (603). — Franc. : Gannabcrge (573). — Engl.: Cranbeny (414). — Rus. : Kliovka (573).
    OXYHIA dloyna (L.) llill. - Măcrişel (310)
    Fam. P o 1 y g o n a c e a e
    Magh. : Savaska (389). - Germ. : Săuerling (389). OXYTHOPIS DC. - Luntricică Fam. Leguminosae
    Magh.: Csajkar, Gsajavirâg. — Rus.: Ostrolodocinic Oxytropis eampcslris (L.) DC. — Luntricică (133, 163, 289, 318, 325, 542); Lunlrişoară (133)
    Oxytropis pllosa (L.) DC. — Luntricică (440)
p
    PADUS Mill.
    Fam. Rosaccae
    Padus mabaleb (L.) Borkh. (numele valabil aslăzi: Prunus mahaleb L.) — Vişin turcesc
    Alte numiri: Antep (180); Cireş mirositor (363 Mold.); Mălin (179, 291); Vişin (601).
    Magh.: Tiirok mcggy (603). — Germ.: Kirschenbaum (363); Weichselkirsche (603); Fclscnkirsche (114). — Rus. : Ceriomuha duşistaia (603); Vişnea ccrnilnaia (573).
    Pa dus raeemosa (Lam.) C. K. Schneid. (numele valabil aslăzi: Prunus padus L.) — Mălin
    Alte numiri:   Ciremcar (Bucureşti); Liliac (601);
Mălin alb (28, 133, 433); Mălin negru (133, 1X2, 289, 319, 500, 464); Prun sălbatic (133, 182, 289, 291, 461 Trans.).
    Magh.: Biidos cseresznye (112); Vad csercsznye fa (28, 237); Zclnicc meggy (111, 603, 530). — Germ.: Ahl-kirschbaum (237); Traubenkirsche (114,        389,  603);
Faulbaum (389); Maienbaum (484). — Engl.: Kuropcan bird cherry (559). — Rus.: Ceriomuha oblknovennaia (603).
    PAEOMA L.
    Fam. Ranunculaccac Paeonla offlelnalls L. em. Willd. — Bujor Alte numiri: Băbărujă (54, 291); Bajoroji, Bajaruji (65); Bojor (133,139, 223, 346, 433,601); Bonjur (Breaza); Bujă (182, 446, 434); Bujoară (184); Bujor alb (179); Bujor de grădină (601); Bujor roşu (28, 96, 133); Bujorel; Buşor (133, 182, 184, 234, 289, 291, 319); Rljioară (182); Roză de Rusalii (412); Roză (36); Roşioară (163, 184); Roză de Rusalii (234); Ruj (65); Rujă (434); Rujă bujă (54, 127, 426); Rujă bujă roşie (Trans.); Rujă de Rusalii (133, 163, 289, 291, 318, 319, 500); Rujămbujă (65, 291); Rujă roşie (65); Ruje (65, 152); Ruji mari (65); Rujioară (179, 234, 182, 289, 291, 602, 433); Ruşii dc Rusalii (141); Ruşioară (133, 184, 234, 289, 291, 455); Ruşoară (319, 500); Tubarojă (65); Tubaroză.
    Magh.: Basardsa (28, 36); Bazs; Bazsal; Bazsăl (412); Bazsar6zsa (412); Piros bazsarâzsa; Punkosdi rozsa. — Germ. şi săs.: Gichtrose (34); Paeonie (363); Păonic (411); Blutrose; Dicke Rose; Dreifaltigkeitsrose; Fiillfaflblume; Palaschblam (226); Pfingslrose (226, 411); Webcrrose (226). — Franc.: Pivoinc femeile; Pivoine des jardins (291). — Engl.: Peony. — Bulg.: Bozur
(601).
    Utilizată In medicina populară; din flori se prepară ceai contra durerilor de piept.
    Paeonla peregrina Mill. var. romanica (Brandza) A. Nyâr. (P. romanica Brandza) — Bujor românesc Alte numiri: Bujor (68, 179, 184, 289, 433); Bujor de munte (163); Bujor de pădure (Niculiţel, 574); Rljioară ; Ruje (182); Ruje de Rusalii (179, 182, 289); Rujioară (179, 289, 433); Smirdar (163).
    Paeonla tenulfolla L. — Bujor de ctmp (440), Bujor
    *    PALAQIUM gutta (Hook.) Baillon. — Gutapercă (produsul din import, In comerţ şi industrie)
    Fam. Sapotaceae
  PAL1LRLS spina-ebristi Mill. (P. aculealus Lam.)
  —  Păliur (26, 291, 603, 464, 601, 539 Maced.)
  Fam. Rhamnaceae
  Alte numiri: Dracă (103); Mărăcin; Mărăcine (103); Spinul asinului (36); Spinul Iui Christos (603, 464, 412). Magh.: Szârnyas benfie (412); Szamâr tovis (35).
  —  Germ.: Christusdom (603). — Rus.: Derji-derovo (603).
  —  Bulg.: Cilir.
  PAMtl.M 1..
  Fam. Gramineae
  *  Panleum tapillare L. — Mei mărunt (110, 179,
  289, 325)
  Alte numiri: Mălai mărunt (567); Meişor (179, 289); Mei (411); Mei păsăresc (289, 179, 325).
  Panleum niilliaeeum L. — Mei
  Alte numiri: Coleşă (78); Garon (237); Mălai (Mold., Trans. 289, 28, 78, 139, 470, 566, 469); Mălai mărunt (3, 28, 63, 133, 163, 201, 237, 289, 370, 379); Mălai mărunţel (190, 433); Mălăiuş (Banat); Mei păsăresc; Mei bun Munt.); Mei galben; Mei măciucal; Mei negru; Mei roniăncsc (Munt.); Mei sălbatic (141); Meliu (Maced.); Mohor (120, 500); Parinc (133, 237, 289); Părinc (78); Păring; Părlng; Păsat (Trans., 19, 63, 78, 133, 190, 201, 289, 426, 433); Păsat măninţel (Satu-Mare); Pisat mănln-ţăl (Crişana); Sârăcin, Sărăcir, Serg, Sirac, Sorg (190 Istria).
  Magh.: Koles (28, 235, 237. 365); Kolos (370, 600).
  —  Germ.: Gemeine Hirse (201, 235); Hirse (34, 226, 237), 370). - Franc.: Millet blanc (600); Millet (120); Panic (120). - Engl.: Millet (600). - Rus.: Proso (573,
  600, 477). - l’cr.: Proso (201).
  Amintit In cintece populare.
  PAPAYER L.
  Fam. Papaveraceae
  Magh.: Mâk. — Germ.: Blumenmohn ; Mohn ; Papier-blume; Riesenmohn; Voller Mohn. — Franc.: Pavot.
  —  Engl.: Poppy. — Rus.: Mak.
  Papaver argemone L. — Mac iepuresc (201), Mae subţire (161)
  *   Papaver bruetealum Lindl. — Mac roşu de grădină (179, 289)
  Papaver duhium L. — Mac de clmp (163, 179, 289, 603, 473, 599)
  Alte numiri: Mac (61, 289); Mac alb (36).
  Magh.: Bujdosd mâk (603, 530). — Germ.: Saal-mohn (603).
  *   Papaver orientale L. — Mac de grădină (Vatra-Domei)
  Alte numiri: Mac (406); Mac regal (Muntenia). Magh.: Evelo kerti pipacs (600). — Germ.: Garten-mohn (600). — Franc.: Pavot de Toumefort (600).
  —  Rus.: Mak vostocinii (600).
  Papaver pyrenaieum L. (numele valabil astăzi: P. rhaelicum Leresche)
  ssp. eorona-sanc tl-slpphani (Zap.) Borza — Mae galben
  Germ.: Alpenmohn (484).
  Papaver rhoeas L. — Mac roşu
 124
    Alte numiii: Mac (139, 179, 182, 242, 289, 410, 565
600); .Mac dc clmp (63, 38, 68, 161, 179, 234, 277, 289, 363, 454, 492); Mac dc grădinii (492, pentru f. paeoni-florum 600); Mac iepuresc (19, 35, 63, 133, 289, 319, 385. 602, 500); Mac păsăresc (Banal); Mac sălbatic (19, 35, 118, 133, 201, 237, 289, 343, 602, 500, 411); Macul cucului (Banal); Măcuţ (65); Paparoane (161, 277, 433); Paparună (133); Păpăruie (35, 63, 182, 602); Pipaci (Banat); Pipijoarc (Banat).
    Magh.: Biidos mâk ; Mezei mâk (587); Mâk (600); Mâk virâg (412); Pipacs (302, 527, 530, 526); Pilypalatty-virâg; Pipast mâk (28); Pipatsmâk (237); Szarvas vad măk (36); Vad mâk (25, 237, 412); Varju mâk (16); Velcsi pipacs (603). — Germ. şi săs.: Ackermohn (34); Fcldmohn (226, 237, 411); Feidrose (237); Gartenmohn (600 pentru f. paeoniflurum); Klalschmohn (201, 226, 302, 385. -151, 600); Klatschrose (237); Komblume (226); Kominohn (226. 237); Kornrose (237, 111); Makablaum ; Mohn; Mohnblume (226); Tcur Molin (603); Sciden-mohn (600). — I'ranc.: Coquelicot (600). — Rus.: Mak samoseika (603, 573); Mak liutikovii (600).
    * Papaver somnlferum L. — Mac
    Alte numiri: Afion (Maced.); Aşiaş (35, 163); Aşiaşiu (163 Maced.); Mac alb (133, 289, 319); Mac albastru german; Mac dc grădină (13, 19, 35, 63. 65, 115, 133.179, 201, 231, 250, 289, 325, 319, 603, 602, 500, 588, 473,
411,  600); Mac învoit (65); Mac negru (133); Mag(Orlat, jud. Sibiu); Mac bun (250); Moaci (Olt.); Paparoane (120. 141, 433); Paparună (120, 141); Somnişor (35, 133, 163).
    Magh.: Evomâk (235); Kerti mâk (365, 587); Kerti pipacs (600); Mâk (28, 36, 265, 367, 412, 428); Mâk virâg (2j}8); Tcrmesztett mâk (603, 527). — Germ. şi săs.: Gartenmohn (201, 226, 502, 411); Mackichi, Molin-kopf (226); Mohn (226, 235, 237); Muach (226); Mohnblume (226, 411); Muog (235). - Franc.: Pavot des jardins (484, 436). — Engl.: Poppy (600); Opium poppy (460). — Rus.: Mak snolvornli (477); Mak sadovli (600).
—     l'cr.: Samosiinii mak (201).
    Se foloseşte In medicina populară pentru somnul copiilor şi la hernie. Amintită In cintece şi credinţe (190).
    PARIETARIA officinnlis Willd. (numele valabil astăzi: P. erecla Mcrt. et Koch) — Parachernilă
    Fam. L'rticaceae
    Alte numiri: Griul potirnicliei (35, 133, 141, 190, 259, 291, 170); Griul polimichilor (38, 179, 259, 291, 588); Mătrice (180, 291, 433); Părecherniţă (190, 411); Părechcriţă (201); Pir (36); Politriche (411); Urzică moartă (Oltenia).
    Magh.: Falfii (36, 370); Koronlo fii (36); Orvosi falfii (603): Perje fii (36). - Germ.: Glaskraut (34, 363, 370, 603); Mauerraute (411). — Rus.: Postcnniţa apteci-naia (603); Posleniţa priamaia (573). — L'cr.: Pomirnek (201).
    Se foloseşte In mcdicina populară la boli dc rinichi, vezică, răceli.
    PAI1IS quadrifolla L. — Dalac
    Fam. L i 1 i a c e a e
    Alte numiri: Aişoară (163); Aişor (163, 259, 290, 291, Buc., 433); Aiuşoară ; Aiuşor (163); Boaba lupului
(290); Boaba vulpii (133, 163, 180, 291, 433, 574); Bobită (289, 290, 291, 433, 574); Bobiţa lupului (63, 133, 289, 291, 319, 433); Buruiană dc beşică (102 Fălticeni); Buruiană dc bubă (291, 433, 574); Buruiene dc bubă
neagră (103 Fălticeni); Buruiană dc dalac (433); Foaie dc dalac (170); Frunză de zgaibă (jud. Cluj); Iarba stelei (36); Mărul lupului (133, 290, 291, 433); Mură de gliile (Şinca Nouă); Poala vulpoi (180); Poama vulpei (133, 139, 234, 289, 290, 291, 319); Răsfug (63, 179, 289, 290, 291, 470); Strugurul lupului (63, 133, 289, 290, 291,
319,  500, 133); Turta lupului; Usluroiţă (163).
    Magh.: Csillâr (389); Tsillag fii (36); Ndgylevclu
varjuszem (530); Varjuszcm (530). — Germ.: Einbeere (34, 291, 363, 389); Sclnvarzblalternblalt (226); Kreuz-blalt (359); Vicrblăttrige Einbeere (201).       — Franc.:
Raisin de renard; Parisctte (291). — Rus.: Yoronii glaz cctlriohlistnli (573). — L’cr.: Voroneace oko (201).
    Veche plantă dc leac. în mcdicina populară veterinară se dă la vile clnd urinează slnge şi cînd nu rumegă.
    Parnassla palustris L. — Şopirlaifă albă (133, 289, 291, 325, 603, -145 ,601)
    Fam. Saxifragaccac
    Alte numiri: Coroniţă (513); Floricelc de flori albe (242); Floriţe albe (M-ţii Apuseni); Plcscaiţă (433); Pleşcaiţă (291 Buc.); Şopirlaiţă (179, 234, 289, 291, 566); Şoplrliţă (291, 542); Şoplrlică ; Şoplrliţă albă (291).
    Magh.: Fchtfr mâjvirâg (421). — Germ.: Studenten-rosclien (603). — Rus.: Belozor bololnli (603, 573).
-     L cr.: Borel (201).
    * PAIITIIEXOCISSIS Plancli.
    Fam. V i t a c e a e
    *    Pnrtlienofissus inserta (Kcm.) Frilscli (numele valabil astăzi: P. vilacea Hilch.) — Iederă (Birlad)
    * Parllienocissus <iuiii(|iiefolia (L.) Plancli. — Vi'/u de
Canada (la horticultori)                             ’
    Alle numiri: Căţărători; Iederă (434); Iederă cu cinci foi (179, 231, 319); jic bolundă (6o); Jîo, sălbatică (65, 291 Trans.); Jiţă^albadcă (65, 291 Trans.); Poamă sălbatică; Rîuruşcă (431); Rug (425 jud. Iaşi); .Vie deia bolundă (65) : Vie sălbatică (14); Vin sălbatic (Ponoarele, jud. Alba); Viţă; Viţă americană (464, 539); Viţă puturoasă (65, 291 Trans.); Viţă sălbatică (65, 291 Trans.,
320,  506); Viţă sălbatică americană (492).
    Magh.: Tapado vadszollo (527); Otlevelu vadszollo (603, 527); Vadszollo. - Germ.: Wilder Slock; Wilder Wein ; Wilde Weinbeere ; Wilder Wcinbeerstock; Wilde Rebc (226); Jungfernrebe (291); Kanadisclie Rebc (603).
—     Franc.: Vigne vierge (291). — Engl.: Virginia crceper (559). — Rus.: Dikii vinograd pialilislnii (603).
    Partlionofissus tricuspidaln (Sici), el Zucc.) Planch.
(Ampelopsis Iricuspidala Sicb. et Zucc.; A. veilcliii robusta Hort.) — Vi/d de Canada
    Alte numiri: Viţă salbalică (Bucureşti).
    *    PASSIFLOnA coerulca L. — Ccasornic (14, 163, 259)
    Fam. Passifloraccae
    Alle numiri: Coroana lui Clirislos (Bucureşti); Coroana lui Isus (Băile Victoria); Cununiţa lui Clirislos (Trans.); Cununa Domnului (M-ţii Apuseni); Floarea suferinţei (163, 289).
    Magh.: Golgotai virâg (603). — Germ.: Clirisluskrone (226).
    * PASTIXACA saliva I.. — Păstirnac, Păstărnac Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Nap păsăresc (36); Paslirnac (600);, Păscănat (Banal); Păslănac (63, 179, 273, 289, 470,433, 431); Păstănat (61); Păstămaclii (139); Păstănag (265);
PED
PEL
 Păstărnap (19, 120); Păstărnaţ (363 Mold.); Păslcmac (354); Pastinac (201, 412); Pastlnac (61); Pastlrnac (28, 118, 179, 289); Păstlrnac sălbatic (433); Păslrănac ; Păstrănaţi (Trans.); Păslrenac (Banal); Păstrlnog (Trans., 289, 63); Pcslărnac; Pcstcmac (Bihor); Pcslemap (428); PoslArnac (463); Poslărnachi (Mold., 289); Postîmac (Mold.. 259); Poslirnap (Trans., 289, 63); Poslornaci (Munt.); Prăştănap (Banat).
    Soiuri cullivate la noi (var. horlensis): P. Ic iarnă ; P. dc vară ; P. lung (523); P. gros; P. scurt (455); P. timpuriu ; P. rotund (603).
    Magh.: Cigânypetrcselyem (541); Moh repa (36, 370); Pânăcz (412); PăszUrnak (541); Pasztimâk ; Peslernâk (28. 36, 268, 603, 557, 600); Peszternât (557); Peszler-nok (288); Pcszlerna (557); Vadpetrezselyem (;'>41).
 — Germ. si sâs.:     Gemeine Paslinake (226); Gemeiner Pastinak (201, 603); Pacikanak; Paschkenal ; Pasch-kernat; Paslinak (34, 226, 363, 370, 411, 600); Paslernak, Păsternak; Pesternak (226). — Franc.: Panais (600).
 —   Engl.: Parsnip (444).    — Rus.: Paslernak (600);
 Paslernak ogorodnii (603. 573). — l'cr.: Paslernak (201).
 —   Bulg.: Pasternak (601).
    PEDICULAR1S L.
    Fam. Scrophulariaccae
    Magh.: Kakastar^j; Kakastare ; Kokaslari ; Kokas-ta;ej; Tetufii. — Germ.: Lăusekraut. — Rus.: Mltnik.
 —   l'cr.: Huedeţea.
    Pedleularis l:aunigartenii Simk. — Darie (180) Pedleularis e* m isa 1.. ssp. comosa şi ssp. rampestris (Gris.) Jăv. - Darie (179, 289)
    l'cr.: Molotua trava (201).                  '
    Pedleularis exaltata Bess. — Darie (133, 179, 190, 234, 259)
    Pedleularis palustris I.. — Pintenel (412)
    Alte numiri : Iarba păduchelui (131); Iarba păduchilor (412).
    Pedicularis vertieillala I.. — Yirtejul pâminlului (133, 289, 319, 325, 440, 5Î2, 419)
    Alte numiri: Darie (325); Păduchcr (133, 319, 411); Păducheriu (179, 289).
    Germ.:    Stephanstorner  (411). — Rus.: Milnik nm-
 tovciatli (573).
    * PELARGONIUM L’Herit Fam. Gcraniaceae
    Magh.: Budoskati (255); Muskâtli ; Muszkâtli ; Musz-kâta (587). — Germ. şi sâs.:       Storchschnabel; SiiOes
 Gepossel ; Hartes ; Heidendorferchen ; Brennendc Liebe ; Slinkenue Liebe ; Stinkendcs Liesel ; Moldauerische Apfel-bliiten ; Moldauerisches Muskal ; Oleandermuskat; Olean-c’erpelargonie ; Pelargonie ; Posschen ; Rcischen ; Rosen-kraut; Rosenmuskat (226); Rosenstrăuchclchen (227); Samlmuskat; Schonheit; Schwalbennest; Sieben Schwes-terchen ; Stinkende ; Stinkiges ; Trichteriges ; Tiirkisches ; Efeu ; Efeumuskat; Kreuz Christi; Kreuzmuskat; Kletter-moldauerisch, Klettermuskat (226); Muskat (226, 601); Muskalkraut (601); Pelargonie, Schlingelmuskat, Schlings-pelargonie, Wachspelargonie, Wingertmuskat, Zimmere-feu (226).
    Pelargonlum liellulum Sweet. — Muşcată (289, 500, 488)
    Alte numiri : Indruşaim (289, 455); Lămiiţă. (54); Muşcat (259, 488); Muşcată (289, 500. 455); Muşcată de oală; Muşcată ţilroană (54).
    Pelargonium grandiflorum Willd. — Colâcel, Nalbă Pelur(jonium graveolens L’H£rit. — Muşcată Alte numiri: Muşcată creaţă (M-ţii Apuseni). Pelargonium odoralissimum (L.) Ait. — Muşcată Alle numiri: Dranic (Mold., com. Popovici-Blznoşanu); Floare creaţă (61); Floarea miresei; Indruşaim (68. 259, 555, 488); Indruşin (Yalra Domei); I.ăiliiiţă (54); Muşcat (289, 588, 455); Muşcată alămlie (65); Muşcată ca ţitroana (65 Trans.); Muşcată creaţă; Muşcată care miroase (68); Muşcată de oală (84); Muşcală de ţitroana (54, Trans.); Muşcală dulce (96 Vidacutu-Odorhei); Muşcală roză (011.); Muşcatăr rotund (65); Muşcatei (120, 128, 133, 28, 289, 320); Muşcaţi ca mărul; Rotundă (65); Runcă ; Urzică (14).
    Magh.: Almanuiskâta ; Angolmuskâtli; Muska (120); Muskâla; Măjvirăg (557). — Germ.: Muskatkraut; Da-menmuskal ; Gepossel; Muskal; Muskatellergepossel; Penatulcher; Riechendes Rosenkraut; Rosenmuskat; Rosenstrăuchelchen ; Scheibliges ; Terpentinchen; Woh-Iriechender Storchschnabel (226).
    Folosită in medicina populară; frunzele se pun pe tăieturi şi răni.
    Pelargonium peltatuin (L.) Ait. — Colăcel Alte numiri: Floarea ca via (Olt.); Gheţuşcă (14); Muşcată (492); Nalbă; Pelargon (Blrlad); Pilargonie pansele ; Pilargonie roz (425 jud. Iaşi); Saclz (jud. Galaţi); Saclzel (Dobrogea); Talpa glştii (Btrlad).
    *      Pelargonium radula (Cav.) L’H£rit. (P. roseum Ait.) — Muşcată creaţă
    Alte numiri: Americană (Dobrogea); Belagoni (65); Colăcel; Creaţă (Oltenia); Floare creaţă; Indruşaim (455 Munt., 289); Lămiiţă (54); Liubocică (14); Liză (103 Neamţ); Muşcarlă creaţă (jud. Arad); Muşcat (289, 455); Muşcat creţ (Olt.); Muşcată (65, 289, 500, 455); Muşcală crestată (Banat); Muşcată de oală; Muşcată de ţilroană (54); Muşcată increstată (65); Muşcăţel
(289); Muşcatirc creţ (Gilău, jud. Cluj); Nalbă; Pelargonie (500).
    Magh.: Erdeslevelu muskâtli (603); Reczes pelargonium, Tyuklâbu muskâta. — Germ.: Bursten-Slorch-schnabel (603); Rosengeranie ; Zipfiges Gepossel; Zipfiges Posschen; Hiibschriechendcr Muskat; Schongeschni-tzelte Kraus; Rosenkraut; Zitronat; Zilronenblume; Zilronenkraut; Zilronenkraus ; Rosenstrăuchelchen (226).
    Folosilă în medicina populară contra constipaţiei la sugari.
    Pelargonium zonale Ait. — Muşcată Alte numiri: Bidoş (Gilău, jud. Cluj); Bruscan (Bozovici); Brustan (Olt.); Colacec (Mold.); Colăcel; Duble (Rucăr); Floare (Banat); Floare lată (61); Floare roşie; Floare roşie dc sacslie (61); Floare rotată (61); Flori de cirip ; Flori de fereastră (68); Flori de hlrb (M-ţii Apuseni); Flori de oală (Trans., 79); Flori roşii (61); Garoafe (Olt.); Lipcă (434); Liză (Vatra Domei); Maivă (Tulea, jud Bihor); Muşarlă (Arad); Muşcat (79); Muşcal alb (Blrlad); Muşcat de oală (Dobrogea); Muşcală albă (Munt.); Muşcală ca nalba (65); Muşcată puturoasă; Muşcată rotată (65); Muşcată roşie (65, Munt.); Muşcală roză (65); Muşcată tărcată (Trans.); Muşcăţi (Sebeş); Muşcaţi mute (Trans.); Muşcatir (Gilău, jud. Cluj); Nalbă (65, 425); Pelargonie (63); Pene domneşti; Petac (Olt.); Pilargoane; Pirigoane;
PEP
 126
 PEU
Puie Lizl (65); Puturoasă (Olt.); Rotundă puturoasă (65); Tarhană (Tiur, jud. Alba).
    Magh.: BGdta Lizl; Klăra; Mălyva (426); Muskătli (600). — Germ.: Muschkatl; Stikendcs Lieschen (600).
—   Caranoo.: Muşcatlici.
    Se foloseşte In medicina populară, la tăieturi, bube (prin aplicarea frunzelor).
    PEPUS portul* L. — Mălreafă Fam. Lvthraceae
    Alle numiri: Mătasea broaştelor (133); Troscoţel (112).
    Magh.: Henye tfcsahur (603. 530); Porcsffl ; Porcsinfii (412); R£ti demulka (389): Tocsahur (530). — Germ.: Sumpfquendcl (201, .'1X9, 603). — Engl.: Water purslane
(III). — Mus.: Bulerlak portulakovidnli (603). — l'er. : Uiblec (201).
    • PKRSICA voltarh Mill. (Prunus ţxrsica (L.) Batsch)
—   Piersic, Persie l-am. Rosaceae
    Alle numiri: Chearsic; Chersic (280, 431); Chersăc ; Herhic, Hiarbic (35); Marila (412); Persec (79, 114, 237, 500, 411); Persec de toamnă (118); Perseg (28); Persoc (426); Piarsăc; Piarsic (309); Piersăc (79, 363); Plersiş (Banat); Piersec (19, 319, 426, 406, 461. 492, 72. 521, 596) ; I*ierzic (Munt.); Ptersăc ; Ptersoc (426); Tersăc ; Tiersăc (426).
    Maqh.: Barack fa (28); Baraczk ; Mandola baraczk (412); Oszi barack (603, 412, 527); Oszi barack fa (114); SzArtis baraczk (112). - Germ.: Pfirsich (226, 237, 603, 484); Wirsch (237); Pfirslchbaum (114, 201, 235, 226, 363, 111); Blutpfirsich : Fleischpflrsich ; llerbslpflraich ; Meranz ; Sommerpfirsich ; Wasserpfirsich ; Wingertpflr-slch ; Wolf; /.uckerpfirsich (226). — Frâne.: Picher (114).
—   Engl.: Peach (114). - Rum.: Persik (603). - L’er.: Broscvenc-a (201).
    var. nuelpenlea (I..) — Sectar ine (fructele. Sebeş) Fructele slnt amintite In ctnlece populare (19(1). PKTAS1TES Mill.
    Fam. (lomposilae
    Magh.: MiriRyfii. — Germ. fi fâs.:        Mutlemblall ;
Prstwurz; Polztrr; Polzterhlctt. — Rus.: Podbel.
    Petasllrs albuş (I..) Giirtn. — Cucuruz (133, 289, 325, 542)
    Alte numiri: Brustur (506 Trans.); Brustur dulce; Captalan dc cel mare; Căplalncl (133); Cucuruz alb
(434); Cucuruz de munlr: Cucuruzul caprei (Banat); l.aba ursului (433); RădAcina ciumei (133).
    Pelaslfes hybrldu* (I..) Gacrtn., Mey. el Schrcb. (P. officinalis Moench) — Hrustur (141, 179, 190, 234, 280, 470, 433)
    Alle numiri: Broscălan (434); Brustur dulce (19, 131, 179. 190. 231, 289); Brustur roşu (319); Brusturul măgarului (131); Buedea ciumei (163, 433); Captalaci (234, 470); Captalan (190, 234, 325, 366, 470, 574, 542); Cap-lâlan (13); Căplalaci (190); Căplălaci (179. 259, 433); Căptălan (163, 179, 289); Căstălan; Clococean (434); Cucuruz (190, 289.       433); Cucuruzi (179, 234, 289
470); Cucuruz roş de captalan (434); Floarea ciumei (201); Gulă de baltă (103); Iarba pălăriei (36); Iarba părului (141); Lipan (141): Podval mare (Olt.): Rădăcina ciumei (19, 179, 190. 234. 289. 366. 470); Smlntlnică (433); Sudoarea laptelui (120. 179. 2X9, 433).
    Magh.: £deslapu (131); Kalap fO; Mirigy fO (36); Szamărlapâ (131). — Germ. fi ads.: Bastard Prstwurz (389); Arzneiliche Pestwurz (226); Gebriuchllche Pest-wurz (201, 484); Polzterbledder (226). — Engl.: Butter-bur (444). — Ucr.: Kluboknek (201).
    Folosită In medicina populară; rădăcina pisată la dureri de cap (190); ceaiul din frunze, împreună cu alte buruieni, la răceli.
    • PETR OSELIYU1I hor teme Hoff.n. - Pătrunjel Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Găgăuţ (sudul Dobrogei); Macdeadon (35, 291 Maced.); Magdanos (35. 163, 291 Maced.); Mai-danos (Dobrogea); Mirodea (OII.); Mirodie (35, 61); Mlrodli (OU.); Pătlăgele (61); Pălrinjăi (Bihor); Pătrăn-jeni (493); Pătrănjel (61): Pălrănjei (493); Pălrinjei; Pătrinjei (179); Pălrinjei (13, 425. 426, 463); Pătrungel (61) ; Pătrunjei (291); Petrenjei (28); Petrenjel (71. 120, 148, 223, 289, 426); Pelrinjăi (476); Petringel (369); Petrinjei (19, 133, 118, 193. 225, 273, 289); Petrinjel de casă; Petrinjel (63. 120. 133, 148, 201, 234, 237, 289,
433,  523); Petrinjel (35. 63, 289. 291, 433, 411); Petrinjel (291); Petrunjei (289, 602); Petrunjel (242, 289, 602); Pintrijel (190, 234); Pilrinjăl (463); Pltrinjel (425).
    Magh.: lVterzselyem (237, 603, 601, 600); Petresl-rom (237); Petreselyem (28, 36); Petrezsely (223); Petre-zselyem (120, 223, 237). — Germ.: Gemeine Petersllle (226); Grtinzeug; Pelersecn; Petersllle (34. 201, 226, 237, 411); Petersell; Pteriing; Pelersllge (237); Wurzel Pelersilie (600). - Franc.: Perşii (291). - Engl.: Parsley (600). — Rua.: Pelruşka (477); Pelruşka kudrevala (603).
-     l’cr.: Pelruşka (201, 600). - Maced.: Machedon; Magdanos (151).
    Utilizai mult In medicina populară ; frunzele tub formă dc praf sc Iau Împotriva durerilor de cap, Iar seminţele pentru dureri dc stomac, împotriva gazelor; se mal foloseşte la umflături, fracturi, dureri de băşică, „vâlăină-tură".
    • PETTMA bybrlda Hori. - Huna dimineaţă (431) Fam. Solanaceae
    Alte numiri: Hetoană ; Bctone (434); Hctonlc (425, 426, 79); Belunie (486); Bl Ioane; Lelcuţă; Parfum; Peognie (Olt.); Pvlonle (79. 451, 465, 486); Petunie (14, 65, 492, 600); Tolcerut (434); Vinele (79).
    Magh.: Petunia (6<t0). — Germ.: Metonla ; Petunie (600). — Franc.: Ptlunia.
    PElf.EDANLM L.
    Fam. Umbelliferae
    Magh.: Hajszirom ; Kocsord. — Germ.: Haantrang.
—     Rus.: GoricJnlk. — Rut.: Berevoloca.
    PeueeăaBum alaaLirarn L. — Mărarul porcului (180,
603)
    Praecdaoun amtriaeum (Jacq.) Koch. — Mărarul |j porcului (133)
    Prutcdiinm t»r\ar!a (L.) Lap. - Somnoroasă (201) Peueedaaam rbabrael (Jacq.) Rchb. (nume valabil astăzi: P. carviţolia VIII.) — Chimin porcesc >
    Prore danwn lallfollnm (M. B.) DC. — Limba şarpt-lui (384)
    Alte numiri: Floarea ţigăncii; Leuştean de bahnă; Leuşlean sălbatic; Morcov sălbatic (384).
    Prore ăamun sfflrttialr I.. — Chlminul porcului (19, 120)
PHA
    Alte numiri: Chimenul cailor; Chimcnul porcului (133); Chimionul porcului (120).
    Peucedanuni oreoselinum (L.) Mocncli. — Pălrinjel de cimp (433)
    Alte numiri: Chimin porcesc dc cimp; Chimionu-porcului (603); Cucută mică (133); Pătrinjei de cîmp; Pătrinjei sălbatic; Petrinjel ciinesc (133); Petrinjel de clmp (98 Maram.); Petrinjelul ciinelui (133); Pitrinjel de clmp (433); Scaunul ălor bune (95 Trans.); Somnoroasă (99, 436).
    Magh.: Citrom kocsord (603, 530).
    Se foloseşte In medicina populară la „vătămăluri” şi fiartă In lapte contra insomniei şi reumatismului. Sc mai dă la vite cind urinează singe (98, 99, 436).
    Peueednnuni palustre (L.) Moench. — Chimin porcesc (36)
    Alte numiri: Cumin porcesc; Cumin sălbatic (36); Molotru porcesc (412).
    Magh.: Diszn6kom6ny (36, 412); Kom£ny (288); Vad kom£ny (36). — Engl.: Hog’s fenncl; Milk parsley (444).
    Peucedanuni laurieum M. B. — Chiminul porcului (163)
    PHALARIS L.
    Fam. Gramineae
    Phalaris arundinaeea L. (Baldingera arundinacea (L.) Dumort.)
    * var. piola (L.) Nym. — Iarbă albă
    Alte numiri: Briul Maicii Domnului (Trans.); Buruiană de mătasă; Buruiana fetelor; Chirău mîndru ; Coada miţei (54); Cordele (65); Cordeluţe; Ierbuliţă (201); Iarbă bălaie; Iarbă boierească (14, 133, 161); Iarba boierului (168); Iarba canaraşului (291); Iarba cănăra-şului (133); Iarba canarului (325); Iarbă creaţă (68); Iarbă crestată; Iarbă dalbă (79); Iarbă de mătasă; Iarbă ghilană (428); Iarba lui Timoftc; Iarba miţei (54); Iarbă neagră şi mare (Munt.); Iarba popilor; Iarba preoţilor ; Iarbă şerpească (62); Iarba şarpelui (Trans.); Iarba şerpii (65); Iarbă sură ; Iarba şierţească (68); Iarbă tărcată (65, 291); Iarbă tărcăţică (14); Iarbă vărgată; Ierbăluţă (133, 163, 179, 289, 291, 455, 601, 549); Ierbă-luţă stufoasă; Ierbăluţă vărgată (161); Panglică; Pangli-tuţă (179, 289, 320, 455); Pantlicuţc (65); Pănăşiţă (456 Măcin); Perei (Banal); Petele (65); Piciorul vrabiei (133, 161); Planticuţă (OII.); Plăntişi (61); Tirău bălan; Trestioară (434).
    Magh.: Pântlikafu (530). - Germ.: Bandgras (226, 291); Gras ; Grasblume ; Himmelgras ; Kaisergras ; Ma-schengras; Meergras; Pfarrergras (226); Rohrblăttriges Landgras (201); Rohrartiges Glanzgras (291, 389); Weisz Ptchirr, WeiDe Quecke ; Seegras ; Sleingras ; Rohr (226).
—     Franc.: Chiendent ruhan (291). — Engl.: Reedgrass
(444).  — Rus.: Dvukislocinik trosnikovidniii (573).
—     l'cr.: Tureţca trava (201).
    * Phalaris canariensis L. — Iarba cunăraşului
    Alte numiri: Alpist (180); Iarbă boierească (133); Iarba cănăraşilor (163); Iarba canarului (139); Meiul canarilor (150, 291); Mei lung (150, 291).
    Magh.: Kanâr fii (365). — Engl.: Canary grass (444).
—     Rus.: Kanaricinik (573).
    * PIIARBITIS Choisy
    Fam. Convolvulaccac
    Pharbills hederneea (L.) Chois. — Zorele (179, 289)
    Alle numiri: Dimineaţă (14); Hărăgele (14); Răcorele (Munt., Olt., 281); Volbură (484); Zorele albe (600).
    Magh.: Feh^rvirâgu hajnalka (600). — Germ.: Trich-terwiiule (600).
    Pliarliilis purpuren (L.) Voigt (nume valabil astăzi: Ipomocu purpurea (L.) Rolh) — Zorele
    Alle numiri: Adormiţele (291); Barba Împăratului (65, 163, 291, 411); Bună dimineaţa (425, 434, 465, 600); Căţărătoare, Căţărători, Căţărători înfloriţi, Căţiitori; Clopoţei (426); Dimineaţă (14); Floare de harag (434); Floarea bună dimineaţă; Floarea gramafonului; Garoafe; (iramafon (134); Gura paharului (425); Hărăgele (14, 431); HolburăHolbuxă. bună (68); Holburică. (65); Norele; NTouraş (434); Palifoane; Pansele boiereşti (526 Bucureşti); Porosică ; Răcorele (289, 434); Rochiţa rindunelii (Olt.); Rozete (65); Schimbăcioase (291); Suiiaipaşi (Niculiţel); Tolcere (68); Volbură—păroasă (454); Zbinţuitori (434); Zomele ; Zorele urcătoare" (600).
    Magh.: Hajnalka (524, 600); D61inyil6 (587); Delig-nyilo (587); Delignyito (587). — Germ.: Acker-Nesselviole
(411); Fullerblumc ; Fiillerchcn ; Gartnerwinde ; Purpur-windc ; Regenstern (226); Trichterblume (226, 291, 600); Winde (226). — Franc.: Liseron pourpre (291). — Engl.: Moming glory (600). — Rus.:         Grammafonciki (600).
—     Bulg.: Vicerni izorki; Sifa.
    * PHASEOLIS L.
    Fam. Leguminosae
    Magh.: Bab; Paszuly ; Fanujka ; Fuszujcka; Paszuj ; Fulopaszulv. — Germ.:       Bohe. — Franc.:      Haricots.,
—     Engl.: Bean. — Rus.: Fasol.
    Phaseoluş niultiflorus Lam. cin. Willd. (nume valabil astăzi: Ph. coccineus L.) — Fasole mare (289, 318, 603) Alte numiri: Babane roşii; Fasole (289, 318, 496); Fasole bihalcă (65); Fasole bihoaică (Cheia, jud. Cluj); Fasole bivolească (Trans.); Fasole cu flori roşii (500); Fasole de Arabia ; Fasole d-aia pentru flori (Olt.); Fasole ghibolărească ; Fasole grasă . (65); Fasole pestriţă (433); Fasole roşie (Trans.); Fasole spaniolă (161); Fasole urcătoare (517); Făsaică ce se urcă (65); Făsui cu teaca lată Olt.); Fisaică ce se urcă ; Mazăre bivolărească ; Mazăre roşie ; Păsulă (289, 318); Păsulă grasă (65); Păsulă sălbatică ; Postac pentru flori (Şugag, jud. Alba).
    Magh.: Bivalfuszujka (săcueşte); Bombanjia paszuly (426); Torok paszuly; Tiirbab (527); Bivalypaszuly (587, (527); Bivajpaszulj ; Bivajfuszujka ; Bondopaszuly (587); Bivaly paszuly (603). — Germ.: Biiffclfisolen; Biiffel-bohne ; Fcuerbohne ; Zierbohne (226); Turkische Bohnc 295). — Rus.: Fasol’ mnogoţvelkovaia (573); Fasol’ ognennokrasnaia (603).
    * Pliaseolus vulgaris I.. ssp. vulgaris — Fasole Alle numiri (inclusiv de soiuri): Baclău (Maced.);
Baghi (Somova, jud. Tulcea); Bob (133, 543); Bob turcesc (131); Broancă ; Colţuroasă (163, peniru var. gonospermum Savi); Fajolă (190 Istria); Fansolă (190); Fansule; Fansule de rude (Trans.); Fasoale agăţătoare (Olt.); Fasoi ţucăr galbine ; Fasolă (190); Fasolă mititică (363); Fasole albă (190); F. albăstruie ; F. arici (190); F. bobică ; F. boambe (190); F. banibulea; I-’. cireşele (190); F. clujene (Rodna Veche); F. copăcei; F. cuşulenci (pestriţe) (425 Ceplcniţa); F. cu araci ; F. cu hărac (133); F. cu par (133, 455); F. cu pui galbeni (Trans.); F. cu stllp (Luncoiul de Sus, jud. Huned.); F. cu bobul bălţat; F. cu viţe (213); F. curve (190); F. dc arac (Murfatlar);
PHA
 128
 PHI
F. dc arac pestriţă (Fileşti. jud. Galaţi); F. dc gradină
(600); F. dc harag (133, 190, 289, 318, 125); F. de lună; F. de lună albă (428); F. dc oloagă (I.uncoiul de Sus, jud. Huned.); F. dc par (237, 289, 318, 319, 425); F. dc porci; F. dc unt (Vatra-Dornci): F. do zahăr; F. flagcruţ (523); F. fără viţe (243); F. fidcluţă ; F. franceză (523); F. franţuzească; F. gălbănuţă; F. galbenă; F. galbenă dc plat ; F. galbene; F. galbină aurie (523); F. gogoneaţă ; F. gninunată; F. granal; F. grasă (oloagă şi dc rudă); F. grase (425);     F. grasă  gălbuie; F. grasă      oloagă; F.
grasă pe arac;      F. grănat (Trans.); F. gura     rlndunicii;
F. jumătate bombe; F. lată : F. linte măruntă (Buhuşi); F. mărunţică;       F. metru  (Munt.): F. moldovenească;
F. oacheşă (Trans.); F. obădală; F. oloagă (28, 133, 148, 190, 237, 318, 319, 446, 426. 562, 523. 112, 411, 600); F. oloagă dc Dobrogca : F. oloagă ca pucioasele ; F. ologă (161); F. ouşoarc      (oloagă) (190, 425); F.       ovreiască;
F. oul păsării (Trans.); F. pestriţă ; F. plumbuşori (Buhuşi); F. popească: F. pucioasă (190); F. putără; F. rangău ; F. roşie; F. sălaică (Sllha. jud. Timiş); F. sintiliese (Buhuşi); F. şărpi; F. tărcată (Trans.); F. lungă (190); F. negre (190); F. tufoşă; F. ţigăncuşe ; F. ţucără (148); F. urcătoare (562); F. uriaşă (523); F. verde; Fasolie (19); Faso-lică (145); Făsui (38, 61, 133. 147, 179, 259, 315, 602, 428, 601); Făsui oloagă; Făsui pestriţă; Făsui ţucără; Făsui verde: Făsuiţă; Făsulă (148, 601); Fasulc (190); Făsule (602, 463); Fasuliu (318 Maced.): Fisuli; Fisuliu (Maced.); Fisaică (35); Flsaică dc pocie (Trans.); Fisaică albă (de clmp); Fisaică cu buric; Fisaică mărunţică (albă): Fisaică oloagă ; Fisaică orlălcască ; Fisaică roşie ; Flsaica tărcată; Fisaică vlnătă; Fusaică (Trans.); Fu-sei (133); Fusoi: Fusulc cu haraci (28); Fusuli; Fusolc (99, Drăguş, jud. Braşov); Fusole albă (Trans.); Fusole pestriţă: Fusole oloagă (Trans.); Fusole de pociumpi sau rude; Fusoi de pocie (Trans.); Fusoi oloagă (Trans.); Fusoi grasă; Fusoi galbenă cu păstarca (Trans.); Mazăre (78, 318, 426); Mazăre albă (Trans.); Mazăre bolondă (126); Mazăre care stă corciu (426); Mazăre cu cătrinţă ; Mazăre cu păstăi (426); Mazăre cu rude : Mazăre dc fire (In mălai) (Trans.); Mazăre de grădină (133, 289, 318, 319); Mazăre de iarnă; Mazăre de-a mălaiului (426); Mazăre de 40 zile; Mazăre de 6 săplămini: Mazăre grasă; Mazăre gălbinuţă; Mazăre gălburie; Mazăre hiţioană; Mazăre mare (Rodna Veche); Mazăre mininţică ; Mazăre oloagă; Mazăre oloagă dc păstae; Mazăre oloagă gălbinuţă ; Mazăre oloagă pe un picior; Mazăre pc rude (Maram.); Mazăre pestriţă; Mazăre pistriţă; Mazăre putredă; Mazăre torciată (446); Mazăre turcească (131); Mazăre văratecă; Mazere (289); Mazine; Postaică galbenă ; Postaică verde (446); Postări de boambă (125); Păsui; Pasole (148); Păsulă (19, 35, 133, 148, 289, 318, 319, 369, 601); Păsulă albă (61); Păsulă albă dă pă cucuruz ; Păsulă albă prin tcnchiu ; Păsulă albă tuzuc (oloagă) (Bihor); Păsulă bobolică; Păsulă bobolocată (Banat); Păsulă ca cafa (Bihor); Păsulă cirnă ; Păsulă comaşie; Păsulă cu boambă; Păsulă cu buricu negru (Banal); Păsulă cu pară (Bihor); Păsulă cu Urşi (61); Păsulă cu viţă (Bihor); Păsulă dă pă tirş (Banat); Păsulă domnească ; Păsulă fără par (Bihor); Păsulă fără tirş (79): Păsulă fără viţă (Bihor); Păsulă galbenă (61); Păsulă gălbenuţă; Păsulă gălbenuţă tuzuc (Bihor); Păsulă gălbinoasă; Păsulă grasă (61); Păsulă lată (dc iarnă) (Ban.); Păsulă moale (61); Păsulă neagră (Bihor); Păsulă neagră cu
tufa (Banal); Păsulă oloagă (61); Păsulă putăr; Păsulă sălaică (Banal); Păsulă suitoare ; Păsulă tărcăluţă (Bihor); Păsulă leacă (126 Someşul Rece); Păsulă uloagă; Păsulă uscată; Păsulă verde (446 Banat); Păsulă fără tirş (79); Pisulă (190 Banal); Pisoi (Orlat, jud. Sibiu); Postac (Sebeş); Tea (Olt.); Teacă pentru mincare (Banat); Tecă (Olt.); Ţirţărică; Ţucără (Niculiţcl).
    Magh.: Bob (237); Bonlanivalo paszuly; Fasz6jka
 (288); Faszujka (36); Faszulyka (237); Feh6r grânat paszul (felfuto); Fuszika (235); Fuszulyka (237); Gyalog paszuly (412, 600); Egylâbu paszuly (600); Gyalog fuszulyka (28, 237); Grănât paszuly; Koros fuszulyka (28, 237, 427); Kozons£ges bab (365); Kdzons6ges paszuly (527); Olâli bors6 (427); Paszuj ; Paszuly (237, 603, 427,
 600); Rătz bors6 (237); Torok bab (131); Torok bors6 (427, 412); Vaj paszuly; Veteininy bab (603); Vetem6ny paszuly (527); Zold paszuly. — Germ.: Bohnc (226, 543); Buschbohnc (226, 600); Bodcnbohnc ; Zwergbohne (226, 237); Zwergfisole (237); Zwcrgfissole (235); Donner-kraut; Krbsc; Feigbohne (226); Fisole (237); Fisolen (237, 363); Gartenbohne (34, 421, 600); Gemeine Bohne (226); Gemeine Fisole (235); Griine Fisolen (Tim.); Schlangenbohnc ; Slangclfisole (237); Stcckenfisole (238); Slcngelbohne (237); Auflaufende Feigenbohne; Gar-tcnfisole; Klimme(r)nde F.; Laufende F.; Strau-chbohne; Hauchende Feigenbohne; Kauzende (ho-ckende) F. ; Kauzfeigbolmc; Niedere F.; Stehende F. 226). Soiuri: Adler; Bicke, SI ier; Budaker; Bulter; Feigbohne; Rote F.; Scheidigc F.; Schlaggetroffene F. ; Schwarzc F. ; Schwarzpicklich (sclnvarzgeflecht) F. ; Tarckich(bunt) F.; WeiBe F.; Gcrsten ; Kaiscr; Kubaner F. (adusă de un sas, din Cuba); Kugel; Paradies; Schlangen ; Schwefel; Sechswochcn ; Senndorfer; Sieben-wochen ; Spargel; Vanilie ; Wachs ; Wallendorfer F.; Winter; Zuckcr; Zwcrg (226). Alte numiri săseşti: Buschbohnc ; Granat ; Hudelchen ; Kockeschgăln, Hahncngcilcn ; Kiigclchcn ; Kurwicher ; Moschcnei(chcn); Schlaggetrof-fenc; Tagundnacht ; Zuckcrbohne (226).          — Franc.:
 Haricot (436). — Engl.: Kidney bean. — Fus.: Fasol’ (603). Kolovaia fasol’ (600). — Caraşov.: Pasuni.
    Folosilă in medicina populară (pisată, se pune pc bube dulci (93)). Amintită 111 clnlcce (190) şi diferite credinţe.
                                        var. orhroleuciLS Savi — Mazăre galbenă (Sebeş) var. allms Heberle — Fasulc hicioane (Trans.); Mazăre cu păstaia lungă (Sebeş); Mazăre de-aia cu păru galbenă ; Mazăre galbenă cu par; Mazăre lungă subţire; Mazăre păstaie lungă; Mazăre roză cu par.
    var. niger Martcns — Mazăre scurtă cu postae crudă (Sebeş)
    PIIEGOPTEMS robertfana (Horfin.) A. Br. - Ferigă (179. 291)
    Fam. Polypodiaceac
    Alic numiri: Fcrcgă, Fcrică (179, 291).
    *      PIIILADELPIIIS L. - Lămiifă Fam. Saxifragaccac Philadelphus coronnrlus L. — Lămiilă Alle numiri: Ananas (Bucova, jud. Caraş-Severin); As-omie (65); Căjmină (54); Clocotici; Florar (Trans.); Florile rusaliilor (jud. Alba); Iajmin (65); Iasmin (14, 79, 139, 163, 133); Iasmin dc grădină (Trans., 114, 133, 259,
 319,   291, 325, 500); Iasomie (65, 133, 141, 259, 492); Iasomie dc grădină (163); Iazmin (51, 65); Iazomic (291);
PHL
 129
PHY
Josmen; Lemn alb (Năsăud); Limonade (65); Mălin alb (Recea, jud. Maram., 99); Mălin alb de pe lemn (65); Pom alb (382); Pomul raiului (434); Rosmalin cu miros mlndru şi frumos (382 Teodoreşti, jud. Suceava); Sărincaş (102 jud. Iaşi); Scumpină (Livadia de cimpie, jud. Huned.); Sipică (Munt.); Sirinderică (163, 179, 289, 291, 325, 603); Zevios (139); Zosmen.
    Magh.: Jâzmin (587); Jâzmina; J6zsamen (603); Olasz jlzsamenl (114); Jâzmint; Jâzmil (587). — Germ.: (Blasser-Pfeifcnstrauch (603); Baumjasminchen (226); Falscher Jasmin (226,         484); Gemeiner Pfeifen-
straucli; Jasmin ; Jasminchenbaum ; Jasminstrauch (226); Pfcifenslrauch (363); Todesjasminchen; WeiOe Blumen (226); Wohlricchender Pfcifenslrauch (114). — Engl.: Mock orange (444). — Caraşov.: Beloţvetic.
    Ceaiul din flori se foloseşte în medicina populară pentru „poală albă" (99)
    Philodendron pertusum vezi Monslera deliciosa PHLELM L.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Kom6csin. — Germ.: Lieschgras; TimotW-gras. — Franc.: Phltfolc. — Engl.: Timothy. — Rus.: Timofeevka.
    Phleuin alpiniim L. ssp. eoînniutaluni (Gaud.) Huit.
—   Iarba iepurelui (291)
    Alte numiri: Iarba lui Timoftc (291); Mohor de munte (Trans.); Simoftă (291).
    Pbleuni poniculatum Huds. — Coada vulpii (133) Alte numiri: Codină; Ştir (133).
                                                                     Phleum pratense L. — Timoflică Alte numiri: Iarba lui Timofteu (71, 500); Iarba lui Timofte; Iarba lui Timofti (133, 179, 289, 291, 455); Iarba lui Timoftei (201, 411); Măturoi (133); Simoftă (291); Simofticâ (179, 289, 291, 455); Timofli (133).
    Magh.: Mezei komocsin (530, 600). — Germ.: Lieschgras (411); Timotheegras (226, 291); Tymothcusgras (201, 291); Wiesenlieschgras (201, 226, 291, 600). - Franc. : F16ole des prăs ou Timothy (291, 600); Marsctte (291, 421). — Engl.: Timothy grass (600); Timothy (III).
—   Rus.:  Timofeevka lugovaia.
—   Ucr.: Branka; Troşcea (201).
    * PHLOX L.
    Fam. Polemoniaceac
    Phlox drummondii Hook. — Brumărele (163, 465 492)
    Alte numiri: Schinteuţe.
    Magh.: Lângvirâg (600). — Germ.: Flammcnblumc (600).
    Phlox panlculala L. — Brumărele Alte numiri: Arsenică (382 Tcodoreşti, jid. Suceava); Blrsacăn (426); Botcuţe (jud. Huned.); Buchet (126); Găzdoi (434); Grănoasă (65) ; Liliac nemţesc (102, Munt.); Liliecuţ (434); Liurbău de toamnă (65); Oieguşi (Recea, jud. Maram.); Răciţele de toamnă (Vatra Dornei); Rotocoale (65); Sălcioară (Rucăr); Sămăcişă (65); Sbură-toare; Scaunul Domnului; Ursărele (65).
    Magh.: Lângvirâg (412). — Germ.: Flammenblume (226, 600); Ewig® Braut; Monatlorbeer; Seifblume; Strohblume; W'eidenblume; Winterblume (226). PHLOMIS L.
    Fam. L a b i a t a e
    Magh.: Bundi; Maoskahere. — Germ.: Filzkraut; Brandkraut. — Rus.: Zopnik.
    Phlomis pungens Willd. — Bundifa vlntului (133, 163, 289, 291)
    Alle numiri: Scorgoi (163, 179, 289, 291, 326, 440); Solovîrfiţă (133, 259, 291). Phloiuis tubentsa L. — Solovlrfifă (84, 179, 259, 291, 325, 440, 574)
    în medicina populară sc pune în baie la leuze (184).
    * PIIOENIX dactyliferu L. - Curmal Fam. P a I in a e
    Alle numiri: Fenic (291); Finic (36, 118, 289, 291,
369.  412, 493); Gurmaţă (Maced.).
    Magh.: Datolyapâlma (365); Pâlma (36, 412); Pâlma szllva (25); Pimp6 fa (412). - Germ.: Dattel; Dattel-baum (226); Dattelpalme (226, 291); Tiirkische Bilse (226). - Franc.: Dattier (291). - Engl.: Date. - Rus.: Finikovaia palma (477). — Caraşov.: Datulis. — Turc.: Kiirma (601); Khurma (367).
    PIIRAGMITES coniinunis Trin. — Trestie, Stuf Alle numiri: Nadă (265); Năclad (insula plutitoare) (jud. Cluj); Pană (jiul. Galaţi); Papură (411); Pipirig (543); Slohuri; Stuf de baltă (161, 588); Stuh (103, 289. 500, 325, 179, 234, 382, 601, 139, 120); Stuh de baltă (63, 133, 179. 289); Stuv; Suică (103); Sulică (103); Tresce; Trescie; Trestie de baltă (588); Trestie de acoperit (412).
    Magh.: Fedel nâd (389, 412); Fedonâd (28); Kâka (412); Lâp (insulă plutitoare); Nâd (28, 237, 265, 412, 530, 526); Nâdgvokdr; Toszel. — Germ.:          Besen(chen)-
rohr, Biirslchcn, Deckrohr; Gemeines Schilfrohr; Gras-rolir (226); Rohr (226, 237, 370); Rohrburstchen (226); Schilf (237, 543, 411); Schilfrohr (34, 201, 389); Schofl-rohr : Wischchen ; Waschkn ; Wuselchen (226). — Engl. : Reed (14 1). — Rus.: Troslnik (573). — L'cr.: Trosti (201). — Caraşov.: Trsca.
    Folosită în mcdicina populară la umflături. Amintită în cintece şi legende (190).
    PIIYLLITIS scolopenclrium (L.) Neum. (Scolopendrium vulgare Sin.) — Năvalnic, Limba cerbului
    Alte numiri: Ferigă (133); Iarbă dc urechi (141); Liniar (385 Bucov.); Limba boului (127 Maram., 545); Limba oii (Băile Herculane); Limba vacii (19, 133, 291, 302, 320. 470, 289. 28, 545); Limba vecină (Lunca Ilvei, 98, 120, 190, 242); Limba vecinei (179, 320, 470, 28, 102, 133, 455, 234, 163, 545, 259, 433, 201, 302, 277, 436, 99, 291, 320. 03, 584, 58, 291); Limbariţă (Trans.); Odolan ; Podbal (133); Razele soarelui; Spata dracului; Spasul dracului (141).
    Magh.: Nyelv: Gimnyelv (353); Szarvasnyelv (302); Szarvasnyelvfii (25, 36, 237, 370). — Germ.: Hirschzunge (237, 370, 389, 603, 543); Milzkraut (237). — Franc. : Languc de cerf (421). — Engl.: Hart’s-tongue fern (444).
—     l\r.: Turea (201). — Caraşov.: Iezice.
    Folosită în medicină populară la tuse, răni, „fierbinţeală” etc. (58, 98, 99, 436).
    * Pil YLLOCACTL'S Link.
    Fam. Cactaceae
    Phyllocaetus nekennanni (Haw.) S. D. — Limbă (65, 291), Talpa ursului (Buziaş)
    Alte numiri: Bostan (ji d. Hunedoara); Limba vecinii (14); Broască (OU.); Limba boului; Palmă (65); Sto-lelnic.
    Phyllocaetus phyllanlhoides (DC.) Link — Broască (Olt.)
PHY
PIM
    Pil YSALIS alkekengi I- - Păpălău Fam. Solanaceae
    Alte numiri: Babuschii; Băşicuţă de roşeaţă (181 Hălăreşli. jud. Vaslui); Beşică(74); Beşicuri (291, 35, 63, 74, 103, 163, 289); Beşicuţă (141); Boborea; Boborică (412); Boboslii; Bobushii; Bubuclic (11); Bubuşlie: Buruiană de a bubă (35, 184, 234, 291); Buruiana bubei (163); Buruiană de bubă (63, 291, 585); Ceraşa evreului de pădure (151); Ceraşia evreului; Cereşie beşicală; Cereşia jidovului (412); Cireaşa evreilor (35, 63, 184, 291, 289, 470): Cireaşa evreului (163); Cireaşă jidovească (277); Cireaşa ovreilor (588); Cireaşa ovreiului (133. 163, 141. 234): Curcubeţică (14); Dălac (Sebeş); Fusui sălbatec; (•lieorţ'liînar; Gogoaşe (35, 103, 184, 289, 291, 470); Gogoşi (Trans.); Iarba bubei (35, 163, 184, 289, 291. 389, 170): Măsălare (Banal); Papală (234); l’apalău (19. 120, 133. 184. 234); Papalei (289); Papal heşicos (363 Mold.); l’apăl (2671; Papele (35, 120, 133, 163. 179, 1T>4, 289, 291, 366, 470); Pepele (201); Pupele de pădure (141); Puturoasă (Tunui Hoşu).
    Magh.: Moharcz (412); Pâponya (389, 601); Zsido cseresanye (412). — Germ. şi sus.:      Blasenkirsche (34);
Gemeine .Judenkirsche ; Hasenslaude (226); Judenkirschc (201, 267. 291, 226, 389, 454); Pappellclier; Platsche; Rotes Kirschchen; Schlotter (226); Schliilte (201, 226, 363). — Franc.: Papele (120); Amour-en-cage; Cerise en chemise (291). — Engl. : Chinese lantcrnplant (460).
—   l'cr.: Mihurka (201). — Caraşov.: Scumpica.
    Folosită In medicina populară In durerile de urechi
la copii; de asemenea se dă la vite contra dalacului şi a bolii de gură şi picioarc.
    PHYTELMA L.
    Fam. Campanulaceae
    Magh.: Raponc; Varju korom. — Germ.: Teufels-kralle; Rapunzel. — Franc.: Raiponce. — Engl.: Rain-pion.
    Phyteumn orbirulnrr I- — Schi nu/ă (163, 289)
    Alte numiri: Bănică (289); Bănică (163); Spinuţă (163, 259).
    Phyteumu spicalum L. — Cărbuni (328, 512), Cărbunari (127 Maram.)
    Ptayleiinia splelforine Rocii. (Ph. Yagneri A. Kern.)
—   Cărbuni (289, 319)
    Alle numiri: Cărbunari (Vad, jud. Maram.); Schinuţă ; Spinuţă (289).
    în Maramureş se foloseşte ca plantă medicinală („colburi de cărbunari clnd doare pieptul").
    PhyteiiniH lelraiiieriini Schur — 1‘uşca dracului (Vad, jud. Maram.)
    în Maramureş cu aceaslă plantă (şi cu tămiie) sc afumă copii speriaţi.
    PH YTOLACCA anierieanu (Ph. derandra I..) — Clrmiz Alte numiri: Bob dc mare (OII.); Carmuză (412); Cărmăz (133); Cărmlz (63, 289, 588): Cărmuz (412); Clrmuz (117); Rumeioară (163, 234, 289); Rumenioară 63. 133, 163, 289, 470); Rumeneală (486); Strugurel (Olt.); Struguri de mare (Olt.).
    Magh.: Alkermes (412); Alkormiis (412. 600); Vfrfiirt (412). — Germ.: Kerinesbeere (600); Kermespflanze (34).
—   Rus.: Lakonos ainerikanski (573). — Caraşov.: Velika bulad musca. — Turc.: Kirnuz (601).
    PICEA ables (I..) Karst. (P. excelsa Link) — Molid Fam. P i n a c e a e
    Magh.: Jegenye. — Germ.: Fichle (389). — Franc. : Ivpic6a (421). — Engl.: Sprucc ( 559). — Rus.: El’ (573).
    Alte numiri: Brad (65,290,289, 433, 205, 242, 411, 289, 433, 234, 470, 320, 179, 543); Brad Înalt (205) ;Brad negru; Brad roşu (63, 161, 179, 205, 133, 259, 290,237, 464, 366, 320, 411, 603, 470, 363); Brădaică (433); Buhaci
(134); Chin (208); Chin Înalt (161); Molete; Molid alb (242); Molid gras; Molid săc (434); Molidar (133, 179, 205, 234, 259, 290, 320, 464, 601); Moliduţ ; Molidv (205); Molidv roşu (120); Molift (205, 234, 133, 366, 179, 290, 65. 141, 320, 289, 63, 433. 473, 470, 574, 601, 492, 379, 131, 464); Molin; Molilv (208); Molilvă roşie (139); Moliv (276 Trans.); Molizel (208); Padină ; Păhui (434); Pin roşu (208, 319, 500); Silhă (470); Tirş; Tlrscior (434).
    Fascia/ia: Brlnga vintului (Măguri In M-ţii Apuseni); Mătura ielelor (Scărişoara).
    Fructul: Cucuruz de brad; Pere de brad; Tulei de brad.
    Scoarfa: Foit.
    Răşina: Mlzgă (M-ţii Apuseni).
    Magh.: Lucfenyo (603, 527, 530); Lucfenyofa (114); Szurkosfenyo (235). — Germ.: Fichte (34, 201, 226, 603, 543, 411); Fichtenbauin (513); Gebirgetannc (226); Rolfichte (411); Rollannc (34, 201); Tanne; Trauer-fichte (226). — L'cr.: Smereka, Jaleţca (201). — Caraşov.: Ciomaia iela.
    Mugurii lineri şi răşina se folosesc In medicina populară in afecţiunile pulmonare şi gastrice, cit şi la vindecarea tăieturilor. Amintit In credinţele populare.
    PICHIS lileracioides L. - Amăruţă (133, 163, 259, 366)
    Fam. Compositae
    Alle numiri: Amărea (412); Iarba găii (133, 163, 259. 328, 366); Iarba găii amară (363).
    Magh.: Ekes keserogyok6r (530); Keseriifii (389); Magvaroll (412); Keseriigyok6r (530). — Germ.: Bilter-kraut (363. 359); Gelbe Saumelk (226). — Engl.: Ox longue (444). — Rus.: Gorbinka.
    PIMP1XELLA I..
    Fam. Umbelliferae
    *    Pinipinelln auisum L. — Anason, Anison Alte numiri: Anason românesc (163, 289, 291, 470, 602); Anason verde (470); Anis (163, 243, 291, 289, 319, 320, 433); Aniş (455, 195, 369, 36, 35, 190); Anos (190,195); Bădtan (35, 289, 291 Trans., 602, 433); Bidean (162); Chimin dulce (198, 320, 327) ; Chimcn dulce (190); Chimin de grădină (237, 320); Chimin dulce de grădină (133); Chimion de grădină (319); Chimion dulce (319, 500);
I lanus; Hanos (190, 195); Mololru (190, 195, 237, 319, 500); Molură (433); Oneş ; Oniş ; Secare (320) ; Secărea (237); Secărea de grădină ; Tarlion (486 întorsura Buzăului).
    Magh.: Keleli anizs (603). — Germ.: Anis (603),
—     ]{us.: Bedreneţ anis ; Anis nasloiascii (573). — Turc.: Anason (601).
    Piiiipfnella major (L.) Huds. — Pălrinjei , sălbatic (267), Petrinjei de clmp (603)
    Plmplnellu saxifraya L. — Petrinjei de clmp (19, 133, 237, 289, 325, 603, 584)
    Alle numiri: Buruiana sărăciei (Maram., com. E. Pop); Pălrinjei; Pălrinjei de cimp (302, 433, 497); Pălrinjei sălbalic (139. 412); Pătrunjel de clmp (379,
601); Petringei sălbatici (302); Petrişei de cimp (28):
PIS
Petrigci sălbatici (19); Petringel de clmp (319); Petrungel sălbatic; Pctrinjei sălbatici (354); Petrinjel sălbatic (120); Pctrinjelaş (139, 133); Pctrunjel sălbatic (133); Rădăcina sărăciei (127 Maram.).
    Magh.: Bâba-ire ; Bâba-irja (365); Bâba-irefu (36); Csaba-irc (28); Csaba irja; Erfii; Foldi ti)m6nyfu (36); Hasznos folditomj£n ; Kdzonsgges folditdmj£n (603, 530); Râkfark (28); Râkfarkfti (237); Tomjdn (365); Tsabaire (237). - Germ.: Biberlein (237); Bibemclle (302, 363, 484); Gemeine Bibemelle (226); Pimpernclle; Stein-peterley; Steinpfcfrer (237); Wilde Pastinake, Walt Păsternak (226); Steinbrcchartige Bibemelle (603).
—   Rus.: Bedrcneţ kamnelomkovli (573). — Caraşov.: Smcdac (493).
    Rădăcina se foloseşte In medicina populară la răgu-şeală, boli dc gll, dc gură şi ca diuretic şi expeclorant.
    PINGLIf.LLA I.. — Foaie grasă Fam. Lenţi bulariaceae
    l’inguiciila alpina L. — Foaie grasă (163, 179, 289) Alte numiri: Grăscioară (163, 289); Grăşătoare (133); Ingrăşătoare (133, 163).
    Plnuulcula vulgaris L. — Foaie grasă (542)
    Alte numiri: Grăsună (412); Granţă (72); Iarbă untoasă (412); Ingrăşătoare (601); Limbă de piatră (Sighet).
    Magh.: Hiz6ka (412). - Germ.: Fettkraut (363).
—   Franc.: Grassettc (421). — Engl.: Butterwort (409).
—   Rus.: Jireanka (576).
    In mcdicina populară veterinară „se dă la oi şi la marhă care se strică pentru ceva”.
    PI\US L.
    Fam. P i n a c e a e
    Magh.: Fenyo. — Germ.: Kiefer, Fohre. — Franc.: Pin. — Engl.: Pine. — Rus.: Sosna.
    Plnus cembra L. — Zimbru
    Alte numiri: Chin ; Livan (208); Pin ; Pin dc munte (127 Maram.); Tisar (603); Zimbrel; Zimbrişor (208).
    Magh.: Cirbolya-fenyo (365, 603). — Germ.: Zirbel-kieler (34, 389, 603); Zirbe; Arve (389). - Engl.: Swiss stone pine (559). — Rus.: Kedr evropeiski (603); Sosna kedrovaia (573).
    Pinus mugo Turra (P. montana Mill.) — Lneapăn Alte numiri: Cătan (163); Călin (208, 289); Gătim
(290); Căţin ; Cetină strlmbă (363); Câtuni (208); Dirzâu Durzăi; Durzău (127, 163, 205); Gneapăn (163, 2.40. 179, 289); Gneapen (205); Jep (179, 208, 603, 208, 192); îndorsăi     (jud. Bihor); Jepi (290,    163, 472, 440,     584,
208, 574,     290, 289, 586, 440, 473,   367, 366, 597,     133,
190, 72, 71); Jepi de munte (412); Jip (208, 179,133, 472, 208, 290, 289, 555, 45); Jîp (208); Jipel; Jipuţ (205); Jip mare (434); Jipuşor (208); Jneap; Jneapcn (208); Jntp (179, 290, 208, 289); Jnepen (208, 574, 267); Jup (133,     208, 19); Molift mic (133); Pehin (434);      Pin;
Pin pitic    (208, 163); Pin de piatră   (412); Pin strlmb;
Pin tlrilor (472, 599); Pin mic (161); Şneapăn (267); Şneapăn mare (290, 289).
    Magh.: Balzam fenyo (412); Krumpuc fenyo (235); Henyefenyo (412) ; Tiirpe-fenyo (603). — Germ.: Latschen, Legfohre (344); Zwergkiefer (31); Bergfohre (603); Krummholz (235, 484).
    Plnus nlgra Am. — Pin negru (la silvicultori)
    Alte numiri: Brăduiţă (45, jud. Cluj); Pin austriac (26, 473, 114, 492 la silvicultori); Pin negru austriac (603, 472, la silvicultori).
    Magh.: Fekete-fenyo (603, 530, 387); Fekete-fenyofa 114). — Germ.: Scliwarzkiefer (603, 114). — Rus.: Sosna avstriiskaia ciomaia (603). — Caraşov.: Mulcaţ. Plnus pallasiana Lamb.
    ssp. banatica (Endl.) Fuk. — Pin negru de Banat (172, la silvicultori), Pin (208)
    Pinus sil vest ris L. — Pin
    Alte numiri: Brad (139, 208); Brad de munte (208, 161, 273); Căţuni; Cetină (139, 208); Chifăr (208, 470); Chifer (289, 179); Chin (280, 289, 574); Jolcă (Borşa); Luciu (289, 208); Malele; Molete (133); Molid (133, 19, 354, 28); Molidv (208); Pin de munte (161); Pin roşu; Pin silvestru (26, 205, 472, 839, 492 la silvicultori); Pinel;    Pinişor; Pinii  ţ (208); Schin; Silhă (237);  Silhă
(208);    Sosenca; Tin ;  ZadJ_(120, 208, 574); Zeadă  (208).
    Conul: Pere, Porci (Căiăţele, com. E. Pop).
    Magh.: Krdei-fenyo (603, 410, 237); Erdei fenyofa (114); FejC*r-fenyo (28, 235); Gyantâs fenyO; Lucfa (237);      Topolyafa. —    Germ.: Fichte (226, 363);   fohre
(22*5, 237, 34); Gemeine Fohre (603); Gemeine Kiefer (226, 114, 34); Kiefer (201, 484); Kienbaum (237); Meerlannc (336); Tanne; Zeder; Zedertanne (226).
—     Franc.: Pin sauvage (120). — Engl.: Scotch pine (114). — Rus.: Sosna Icsnaia. S. oblknovennaia (573).
    *     IMMJS slrobus L. - Pin strob (26, 603, 492, 114,
472,  459, la silvicultori)
    Engl.: Weymouth pine (114).
    * PIPER nigrum   L. — Piper (fructele       din import)
    Fam. Piperaceae
    Alle numiri: Chiper (115); Ciper; Imbiriu (565); Chipere (463); Piper negru (565, 599); Piperiu (237,
412,  36); Tiper (387).
    Magh.: Bors (237, 412, 428, 28, 36); Fekele-bors (365).    — Germ.:    Pfeffer (237).      — Engl.:    Pepper.
—     Caraşov.: Papar.
    Folosit In medicina populară la friguri, reumatism etc. Amintit in diferite credinţe.
    * PISTACiA vera L. — Fistic (seminţele din import) Fam. Anacardiaceac
    Turc.: Fistik (601).
    PISUM L.
    Fam. Leguminosae
    Magh.: Burso (237, 530). - Germ.: Erbse (34, 237).
— Franc.: Pois (421). - Enjl.: Pea (441). - Rus. : Goroli (573).
    Pisum nrvense L. (P. salivum ssp. arje.ise (L.) Celak.)
—     Mazăre de cimp
    Alte numiri: Borşeu (426); Mazăre (433, 425); Mazăre de nutreţ (163); Mazăre dulce (455 Banat); Mazăre furajeră (1, 600); Mazăre mare (133, 319, 318, 291); Mazăre sălbatică; Mazăre verde (425); Măzăroi (603); Mazere (120); Mazere de clmp (161).
    Magh.: Borso (235); Mezei-borso (120); Takarmâny-borso (603, 600, 530). — Germ.: Gemeine Erbse (235); Felderbse (411); Futtererbse (603, 600). — Franc.: Pois commun (120); Pois de champs (600). — Engl.: Forage pea (600). — Rus.: Goroh polcvoi (603); Kortovoi Goroh
(600); Goroh-peliuşca.
PLA
    Pisiun elallus Stev. (P. salivam ssp. e Iuti tis (Slev.) A. et Gr.) - Mazâre sălbatică (179, 289, 291, 603, 412,
601), Linlişoară (412)
    Magh.: Sudâr bors6 (603); Vad borso (412). — Germ.: Wilde Hrbse (603). — Rus.: Goroh vlsokii (603).
    •   Plsum sa li vum I.. (/\ satiuum ssp. sativum) — Mazăre
    Alle numiri: Borsocă (Bihor); Borş (Banat); Borşâu (Bihor); I'usaică ; Liniă ; Mazâre albă; M. cu catrinţă; M. de gradină (600): M. de lirse. M. dulce; M. fugaşă (jud. Huned.); M. galbenă; M. grăbită (jud. Huned.); M. landră (Munt.); M. mică (Banal); M. moldovenească; M. neagră; M. doagă (133, 319); M. sură; M. semănătoare (363); M. sirtosiţă ; M. ţucără ; M. ţita-n borş (jud. Huned.); M. urcătoare (Banat); Măzăriche (Maram.); Mazere (19, 486. 523. 455, 412, 369, 500, 28, 201); Mazere dc clmp; Mazere de grădină (486); Pasulă ; Pasulă de par; Pasulă oloagă (Bihor); Piză (190 Istria).
    Magh.: Borso (412, 370, 28, 600); Cukorborso (116); Takarmăny (526); Yetein6nybors6 (365, 603). — Germ.: Krbse (411, 226, 543, 370); Gartenerbse (600, 484); Gemeine Hrbse (201); Geiniiseerbse (603); Saaterbse; Zuckererbse (226). — Franc.: Petil pois (600, 363).
—    Engl.: Garden pea; Field pea (444). — Rus.: Goroh posevnoi (603); Sadovoi goroh (600); Goroh krasnoţ-vetuşcii; G. heloţveluşcii. — Ucr.: Horoh (201). — Caraşov. : Graşac.
    Amintită tn diferite credinţe populare (190). PLANTAGO 1..
    Fam. Plantaginaceac
    Alte numiri generice (sau neidentificale specific); Minciună; Sămlnţa purcelului (133); Limba oii (226).
    Magh.: Otifii (587, 530, 389); Otilapu (587). - Germ. şi săs.: Adernblatt; Amblăttchen; Blattemblăllchcn ; Fădniges Blăttchen; Fischkorbchen; Fischblăltchen; Heilblăltchen ; Kolbesblăttchen ; Kolbeschen ; Korbchen-blume ; Kdrbchenblăttchen ; Korbchengekrăutig ; Korn-keid ; Krotenblume; Lungenblăttchcn ; Lungengckrăutig; Mitzker ; Pipirick ; Pipirickblett; Schafzunge ; Schneidc-blăttchen ; Schneidegekrăutig ; Spitzwegblătchen ; Steig-blătchen, Steigwegblăttchen (226); Spitz-Wegerich (389); Stopfenblatt; Strierelchen (226); Wegcrich (226, 201); Weggerăut; Weggekrăutig ; Weggras ; Wiechmilzker ; Wundenblăttchcn (226).        — Franc.:      Plantain (421).
—    Engl.: Plantain (444). — L'cr.: Sodorojnck (201).
—    Rus.: Podorojnik (573).
    Planluyo eornuti Gouan — Iarba minciunii (352, 354).
    PlunUiyo yentiunoides Sibth. et Sin. — Limba oii (433).
    Alte numiri: Minciună; Patlagină; Pătlagină (433); Plătagină (291).
    Plantayo indica I.. (P. pst/llium I..) — Ochiul lupului (180, 291), Strugurele vulpii (412)
    Plantayo lanceolala L. — Pătlagină îngustă (133, 302, 325, 597, 549, 542)
    Alte numiri: Căruţele ; Coada şoricelului; De căruţă ; Iarba tăieturii jud. Cluj); Limba oii (434, 433, 370, 128, 201); Limba bălţilor ; Limba broaştei (179) ; Limba şarpelui (434,92); Limbariţă (179); Minciună (433, 101); Patlagină (324, 322, 289); Pătlagină (141, 473, 179, 101); Pătlagniţă (434); Pătlagină (289, 602, 433, 291); Pătlă-gină Îngustă (289, 602, 63, 291); Plantagină (486);
Plalagină Îngustă (354); Platagină (411); Plătagina bălţilor (179); Protagină.
    Magh.: Kigyonyelvfu ; Keskenyutifu ; Keskenyleve-lu-utifu (302); Ordog-borda; Utilapi (255). — Germ.: Bankertgekrăulig ; Fischblăttchen ; Kolbeschen ; Lungengckrăutig ; Lungenkraul; Mitzkerbliite (226); SpiOmin-teling (411); Spitz Wegblăltchen (226); Spitz Wegerich (322,  302,   226); Spitzes Stopfenblatt; Steigblăttchen
(226). — Ucr.: Podorojnec maici (201). — Franc.: Herbe a cinq coles (322).— Engl.: Ribworl (444). — Caraşov.: Jilavnic.
    în medicina populară sc foloseşte împotriva tusei; frunzele sc pun pe răni şi tăieturi pentru a opri slngera-rea (92, 101).
    Plantago major L. — Pătlagină
    Alte numiri: Ballagină (184); Iarbă dc cale (36); Iarbă grasă dc grădină (412); Iarba bubei (434); Iarbă mare; Limba boului (201); Limba oii (319, 35, 289,
602,   500, 63, 433, 133, 190, 291, 19, 184, 415, 370, 411, 234, 543), Mama ploaie (Trans., 289, 63, 38, 163, 291); Mama ploii (184); Minciună (434, 433, 237, 28, 133, 101, 62); Mama pădurii (602); Palagină (411, 436); Parlagină; Pallagea (412); Patlagină (289, 74, 75, 237, 133, 190); Patlagină lată; Pallagine (133, 28); Pălagină (Şinca Nouă); Părlaghie ; Părlaghină ; Parlagină ; Pătlagină lată (826); Păllăgină (601); Pindanică (35, 184, 291 Maced.); Pirlangină; Plantagea (412); Platagină (133, 384, 19, 234, 411, 190); Platangină (133, 500, 412, 237); Platarniţă (Trans.); Plăcinţica vacei; Plătagină (35, 184, 470, 289, 179, 291); Plătagen; Plătanger (426); Platangină (35, 234, 242, 488, 426, 190); Plltagină (184); Plîtangină (259, 192); Plotanger (426).
    Magh.: Juh-nyelv (370); Szdles-levelti litifii; Nagy utifii (526, 530); Otifii (237, 412); Utilapi (288); Otilapu (412, 25, 36, 237). — Franc.: Plantain (436). — Germ.: Fischblăttchen (226); Froschloffel (843); GroDer Wegerich (201, 226); Kolbeschen; Liigenblatt; Mutlerblăt-Ichen ; Ochsenzungc i_Schcnkerblăttchcn (226); Schafzunge (411); Spitzwcgblăltchcn; Steigblăttchen; Wegblăt-tchen ; Wcchblcttche (226); Wegerich (543, 237); Wegrich (237). - Or.:       Babka (201).
    Arc multe Întrebuinţări In medicina populară. Frunzele sc pun pe răni şi sc folosesc la boli de ochi; zeama sc dă copiilor contra limbricilor, iar din rădăcină se face ceai contra afecţiunilor pulmonare şi gaslricc.
    INanlayo media L. - Patlagină (259, 433, 477, 586, 588, 455).
    Alle numiri: Iarbă de cale (131); Limba mlnzului (201); Limba oii (434, 433); Minciună (433, 19); Patlanjer
(420); Parlagină (M-ţii Ciucaş); Pătlagină (470); Pătlagină bună (289, 179, 291); Pătlagină moale (289, 179); Pătlagină mică (434); Păllaginc (139); Plantagină (425); Platagină (3, 259, 19, 455); Platangină; Plătagină (470, 179); Plălangină.
    Magh.: R£li utifii; Ctifu (131); Utilapi (288); l'Jti-lapu (16). — Germ.:       Fischblăttchen; Frierengekrăulig,
Kolbeschen (226); Schafzunge (428, 226); Wegblăltchen Wegerich (226).
    Folosită In medicina populară In afecţiunile pulmonare.
    *  PLATANUS L. — Platan
    Fam. Plalanaceae
\
POL
  Magh.: Platănfa. — Germ.: Platane. — Franc.: Platane. — Engl.: Plani*. — Rus.: Platan.
  La noi sc inai cultivă sub acelaşi nume : P. hibrida Brot. (P. aceri folia (Ait.) Willd.), P. occidenlalis L„ P. orienlalis L.
  PLAT.WTIIEHA hifolia (L.) L.C. Rich. — Sltipiniţă (325, 601, 503)
  Fam. Orcliidarcae
  Alte numiri: Bujor alb (jud. Maram.); Lirba c.'işunatu-lui (433); Iarba cjşunăturii (133); Lcnrdacă (jud. M \ram.); Untul vacii mirositor; Violele dc noaple.
  Magh.:    Sârkvirăg (530); Lapâr (3S.)). — Germ.:
  Breikolbchen (389). — Rus.: Liubka.
  In medicina populară se foloseşte rădăcina. PLEL'ROSPERMUM uiislriuciim (L.) Hoffm. — Mur-coveancă (289, 325, 603, 601)
  Fam. Umbelliferae Magh.: Borzamag (603).
  PLUMBAGO L.
  Fam. Plumbaginaccac
  *  Plumbago capensis Thunb. — Amor (163)
  Alte numiri: Amoraş (440); Floarea amorului (163, 325) Plumbago europaea L. — Amur (387)
  POA L.
  Fam. Gramineae
  Magh.: Perje. — Germ.: Rispengras. — Franc.: Patu-rin. — Rus.: — Meatlik.
  Poa alpina L. — Firişca şoplrlelor (291, 512)
  Alte numiri: Firicea ; Firişor; Fin ; Fin dc livadă ; Firuţă (586); Floarea finului; Iarbă deasă.
  Poa annua L. - Hiruşor (133, 289, 291, 110, 519, 512)
  Alte numiri: Firicea (289, 603, 179); Firişor (566); Firuşor (289, 179); Firuţă (133); Fin; Fin dc livadă; Floarea   finului; Iarbă   deasă; Iarbă dulce de    baltă;
  Plutitoare (133).
  Poa bulbosa L. — Firicea
  Alte  numiri:  Firişor, Fin,   Floarea finului,    Iarbă
  deasă.
  monstr. vi vi para Koel. — Aramă, Iarbă dc slatină (Banat), Firuşa şopirlelor (512)
  Poa compressa L. — Firuţă (586, 512)
  Poa laxa Haenke (P. tremula Aucl., n )n Schur)
  —  Firulă cu clopoţei (291, 319)
  Alte  numiri:  Firuţă   (482); Firicea; Firicel, Firişor
  (231)
  Poa minor vezi P. tremula Poa nemoralls L. — Iarbă deasă Alte numiri: Firicea; Firişor; Firuţă de lină (161); Fin; Fin de livadă; Floarea finului; Hiruşor dc pădure (500).
  Magh.: Ligeti perje     (530); Bcrki tippan (389). —
  —  Germ.: Hain Rispengras (389). — Rus.: Meatlik boro-voi (573).
  Poa pratensis L. — Firuţă
  Alte numiri: Firuşoară (201); Firicea; Firişor (180, 163, 291); Firuşcă; Fin (163, 179, 290, 289, 291); Fin de livadă; Floarea finului (179, 163, 290, 339, 259, 367, 291); Hiruşor; Iarbă deasă; Ovezică (Munt.).
  Ucr.: Vlnoveţi (201). — Engl.:       Wiregrass (600);
  Meadowgrass (444).
  Poa tremula Schur (P. minor Auct., non Gaud.) Probabil aceleaşi numiri populare ca la P. laxa.
    Pna triviali» L. — Şuoar de munte (133, 145, 259) Alle numiri: Firicea; Firişor; Firuşor (133); Firuţă (2S9. 179, 291); Fin (179, 289, 29); Fin de livadă; Fin de livezi (289, 179, 291); Floarea finului; Iarbă deasă Şovar dc munte (133, 601?); Şuhar; Şuvar (190, 148); Şuvăr de munte (325, 512, 549, 291); Şuvărel (190). Amintită In cintece populare (190).
    POLEMOMl'M cDpruleiini L. — Scara domnului Fa iii. P o I e m o n i a c e a c
    Alle numiri: Scara doamnei (201); Scăricea (179, 133, 289, 291).
    Magh.: Csatafii (359); Himcsukk (412); Kek csatâr-virâg (357). — Germ.:    Jakobsleiter (291); Blaues Sper-
kraut (201. 389): Himmelsleiter (291); Spcrkraut (411. 363). — Engl.: Jacob's ladder (444). — Rus.: Siniuha golubaia (573). — Ucr.: Proşivka (201).
    * POLYANTHES tuberosa L. — Chiparoase Fam. Amarvllidaceae
    Alte numiri: Chiparos (Banat); Chiparos (Trans.); Tiparoase (188, 259 Trans.); Tuberoze (163, 454, 412, 289, 601, 600); Tuberoze de grădină (161); Tuberoze albe (319).
    Magh.: Tubarozsa (412. 600). — Germ.: Tuberose (226, 600); Tuberosenstengel (226). — Franc.: Tubireuse (600, 601). — Engl.: Tuberose.
    POL YCXEMUM arvense L. - Sclrţlitoare Fam. Chenopodiaceac
    Alte numiri: Cărţăitoare (120); Hericică (411); Troscot de clmp (161); Troscoţel (133, 289, 411, 291); Troşcovă (133).
    Magh.: Procogo fii (359); Torzon (530). — Germ.: Knorpelkraut (359); Knoterich (411). — Franc.: Cla-quet (120). — Rus.: Hruplcavnik.
    POL YGALA L.
    Fam. Polygalaceae
    Magh.: Pacsirtafu ; Csdszcszârny. — Germ.: Kreuz-blume. — Engk.: Milkwort. — Rus.: Istod.
    Polygala amara L. — Amăreală
    Alle numiri:   Grozamă (Trans.); Şerpariţă (139).
    Magh.: Kcrcszt fii; Keserii pacsirtafu (603); Teje-loke; Tejncvelo-fii. — Germ.: Bittere Krcuzblume (34, 603); Bremtzwurz (363).
    Polyyala comosa Sckuhr. — Amăreală Alte numiri: Iarba crucii (131); Iarbă lăptoasă (179, 289); Şcrpariţă (289); Şerperiţă (151); Şoplrliţă (289). Magh.: Keresztfu' Keresztgyokir; Soktejiifu (131).
—   Rus.: Istod hohlatvii (603).
    Polygala major Jacq. — Iarbă lăptoasă (291, 603) Alle numiri: Apărătoare (103); Seceruici (96 Teleac, jud. Harghita); Şoplrlaiţă (291).
    Polygala vulgaris L. — Amăreală Alte numiri: Iarbă grasă (133); Iarbă lăptoasă (36, 163, 482, 588, 289, 291, 179); Oloisă (133); Seceruici (96 Teleac, jud. Harghita); Serpariţă (588, 195, 133, 163, 234, 289. 291); Şoplrliţă (163, 179, 470, 588, 289, 601, 603, 291); Tămlioară (98).
    Magh.: Hegyi pacsirtafu (603, 530); Tejes-fii (36).
—   Germ.:  Blaue Maiblume; Rote Maiblume; Roter
Lehmslock ; Sommerblume.-bliimchen (226). — Rus.: Istod (573).
POL
 134
    Folosită In medicina populară, in afecţiuni pulmonare; fiartă In lapte se dă pe faţă pentru cicatrizarea urmelor de vărsat (96, 95).
    POL YGOXATL'M Mill.
    Fam. Li1i a c e a e
    Numire neidentificată specific : Cheia pămlntului (103).
    Magh.: Salamon-pecsel (530); Siilyfii (530, 389).
  —  Germ.:     Salamonssiegel (389). — Engl.:       Solomon’s
  seal. — Rus.: Kupena (573).
    Polyyonatum latifolium (Jacq.) Desf. — Coada cocoşului
    Alte numiri: Cerceluşi (155, 320, 179, 289, 291); Clopoţele (179, 289, 291, 320); Cocoşi (201); Creasta cocoşului; Iarbă dc dureri (289, 291 Banal); Pecelea lui Solomon (379, 289, 63, 584, 588, 455, 291).
    Germ. şi săs.: WciBwurz; Kockcschgălwurz, Hahn-enhoden (226).
    Polyyonatum multifloruin (L.) AU. — Coada cocoşului
    Alte numiri: Ccrccluşi (289, 179); Clopoţele (289, 179); Iarbă de dureri (289); Iarbă de durori (291); Pecetea lui Solomon (289, 19, 63).
    L’cr.: Langiş, Scumpia (201).
    Folosită In mcdicina populară conlra podagrei.
    Polygonatuin odoraluin (Mill.) Drucc (/\ officinale AII.) . — Coada cocoşului
    Alte numiri: Cerceluşi (155,     179, 289, 291, 320);
  Clopoţele (289, 179, 291); Cocoş (234); Cocoşi (291); Coada racului (133, 28); Creasta cocoşului (75); Iarbă de dureri (133. 289, 234); Iarbă dc durori (291); Pecelea Iui Solomon (289, 131, 19, 319, 320, 316, 63, 411, 455, 291, 133).
    Magh.: Gyengc gyiikâr (226); Kakas farkfii (28, 237); Salamon pecsăt; Salamon pecz£t (131). — Germ. şi săs. : Gclcntwurz (411); Hundslilie (34); Kockoscligăl; Nattcrnblume (226); Salamonssiegel (389); Scheide-blăttchcn ; Schmeinkwurzel (226); Salomonsflegel (543); Wilde Gemeindeblutne; Wilde Maiblume; Wildes Mai-glockchen (226); WeiDwurzel (237); Wundengekrăutig (226).
    Rizomul este utilizat in popor contra podagrei.
    Polyyonatum verticUlalum (L.) AU. — Coada cocoşului
    Alte numiri: Cerceluşi; Clopoţel (291); Clopoţele
  (320).
    Magh.: Pâvafarku salamonpecsât (530). — Germ.: Maibliimchen (201); Schminkwurz (411); Weiflwurz-Uches (201).
    POLYGONUM L.
    Fam. Polygonaceae
    Magh.: Keseriifu. — Germ. şi săs.: Katzcnschwanz; Knoterich ; Puikaschnuebcl, Truthahnschnabel. — Engl.: Knotgrass. — Rus.: Goreţ.
    Polygonum ampblblum L. — Sălcufă (Banal)
    Alte numiri: Iarbă roşie broştească (161); Troscot de apă (319); Troscotul broaştelor (363).
    Magh.: Vidrakeseriifii (603, 526, 530). - Germ.: Răt-sel, Raizl (226); Wasser Knoterich (603, 484); Weiden-gekrăutig, Waidngekraidich (226).
    Polygonum arenarium W. et K. — Troscot
    Polygonum nvlculare L. — Troscot
    Alte numiri: Brebenel (411); Costrei; Hericică (133, 120, 180, 291); Iarba găinilor (127 Maramureş); Iarbă
  grasă dc grădină (319, 3); Iarbă noduroasă (273); Iarbă roşie (133); Laba găinii (506 M-ţii Apuseni); Porcin (319, 28, 33); Porcină (134); Sporiş (289, 602, 63, 433, 411, 182, 470, 148, 291); Tărsoacă (133); Tirsoagă (118); Tîrsoacă (289, 63, 433, 3, 182, 470, 319, 179, 148, 291); Trăgănătoare (201); Troscănel; Troscot gras (319); Troscotă (426, 319); Troscoţcl (128, 28, 133, 120, 289, 118, 602, 63, 433, 381, 101, 601, 291, 182, 237, 161); Troscovă (19, 133, 289, 133, 28, 120, 334, 291); Troţăl (jud. Cluj).
    Magh.: Disznopăzsit; Madăr-kcserufii; Porcsin kcse-riifii (603, 826, 530); Porsirii (28, 237): Szârbutykiifii; Ytfraltalo porcsin. — Germ. şi săs.: Begris (226); Bur-zelkraul (237); Gănsegekrăutig; Gănsegras; Gănsc-kraut; (ioldgras; Hămsel; Hennengras (226); Kas-senblut (149); Krauses Gras; Laufcndcs Gekrăut ; Maargekrăutig ; Maargras ; Schleppgckrăutig ; Schweins-gekrăut; Schweinsgekrăutig; Schweinsgras; Stcinge-krăutig; Steingras ; Troskozell (226); Vogel Knoterich (385, 229, 603, 201, 484); Weggekrăut; Weggekrăutig; Weggras (226). — Franc.: Trainasse (436). — Engl.: Knotgrass. — Rus.: Goreţ pticii (573). — L’cr.: Spo-reşc ptociiu (201).
    Ceaiul din plantă sc foloseşte contra diarcii. Arc utilizări şi In medicina veterinară (101, 136).
    Poly(|wiium bistorta L. — Răiculeţ
    Alte numiri:     Buruiana rlndunicii (Trans.); Cărli-
gală (120); Cărligel (516); Cârligele (133, 28); Cărligaţi (133); Cărligăţie (237); Cirligat (289, 291, . 179, 163); Cirligăţică (470, 163): Clrligeţe (28, 354); Cirligaţi (289); Clrliguţi (455): Ginţură (99, 436); Iarba balaurului (36); Iarbă roşie (231,     225,   289,   588,   433, 133,  179, 139,
291); Iarba şarpelui (36, 373); Lemn dulcc ; Moţul curcanului (133); Nodurar (455, 133); Nodurariu (289, 161, 133, 234, 291); Rădăcina şarpelui (201); Rădăcina şerpilor (133,237, 289, 19, 234, 291); Scoriş de munte; Şcr-pariţă (412); Troscot (325, 139); Troscoţcl; JHa fiului (291 Bucov.).
    Magh.: Kigyogyoker (412, 28, 237); Kigyogy6k (412); Kigyorangfii (36); Kigyos keseriifu (603, 520); Sărkânyfii (36); Tekert csikszăr (365). — Germ. şi săs.: Krcbswurz
(237); Knoterich (363); Naltern-Knoterich (34); Natter-wurz (226, 201); Naltcrwurzel (237); Puikaschnuabel (226); Rother-Knolerich; Rotes Schwănzchen, Rot Schwanzker (226); Schlangen-Knoterich (603,                559,
226). — Franc.: Serpentaire (436); Renouie (559). —
—   Engl.: Snake-root, Easter-ledges (444). — J?us.: Goreţ zmeinU (573). — Ucr.: Kizhe zUe (201).
    Rizomul plămădit In rachiu se dă la dureri de stomac şi diaree. Se mai foloseşte In medicina populară veterinară (436).
    Polygonum convolvulus L. — (numele valabil astăzi; Bilderdykia convolvulus (L.) Dum.) — Hrişcă deasă (290, 291, 440, 525)
    Alte numiri: Hrişcă urcătoare (603); Troscot de cereale; Volbură (455).
    Magh.: Szulâk keseriifu (526); Szulânk pohânka (530). — Germ.: Winde, Wănn; Windenartigcr Knoterich (226); Winden-Knotcrich (291, 603); Windender Kn6terich (389). — Franc.: Renouâc (421). — Engl.: Black bindwecd (444). — Rus.: Goreţ viuşciisea(573); Grcciha viuşceaiasca (603).
POP
    *    rolygnnum «iispidaluin Sici). c*t Zucc. — Boroslean de toamnă (500 M-ţii Apuseni).
    Alte numiri: Flori de loanină (Trans.); Mncriş (M-ţii Apuseni); Mălin de toamnă (Trans.).
    Polygonum dumetonim I.. (numele valahii astăzi : Rilderdykia dumetonim (I..) Dtun.) — Hrişcă deasă Alte numiri:-Holbură sălbatică (426); Hirişcă deasă (Trans., 289, 19, 291); Iarbă roşie; Riscă (133).
    Polygonum fagopyrum vezi Fagopyrum csculenlum Polygonum liytlropipcr L. — i)iniele dracului Alle numiri: Ardeiul dracului (I0f>); Ardeiul porcului (43-1); Buruiana jermilor (M-ţii Apuseni); Buruiana viermilor; Clnepă de apă (111); Iarbă iule (289, 179. 470, 588. 291); Iarba puriccilor (273); Iarba purecilor (190); Iarba puiicelui (131); Iarbă roşie (289, 19, 351,
438,  201, 179, 470, 319, 455, 291, 139); Iarba viermilor; Piparcă sălbatică (431); Piper de apă (131); Piper de vale; Piperiu dc apă; Piperiu dc purcci (412); Piperul bălţii (179, 289, 602,588,291, (303, 181); Piperul broaştei (179, 289, 602, 291); Piper de bălţi (470); Piper de baltă (455); Troscot piperai (319); Troscot roşu (363 Mold.).
    Magh. :    Borsos keseriifu (603,      530);' Ebgyomber
(412); Vi/.ibors (131). — Germ. şi săs.: Augcngekrău-tig; Baltagekraidich; Christiblul ; Chrislileidengekrău-tig ; Flohgekrăutig (226); Gabclkraut (411); Gekrăutig ; Pfelziges Gras; Hanfgekrăulig; Hetzclgckrăutig ; Hun-degekrăutig ; Jesumuttergckrăulig ; Maargras ; Maria Dau-men-Kraut; Mallerjes spandcl; Muttergollcsgekrăulig ; Puikageschledcr; Puikaschnuabcl; Hălscl; Rălselge-krăutig ; Seichergekrăulig ; Slchirr ; Wasscrgekiăutig (226); Wasscrpfeffer (603, 301, 226); Weidengekrăutiig; Wci-dengras; Wilder Paprika (226). — Franc.:                 Henouec
poivre d’eau (421). — Fngl.: Water-pepper (855). —
—     Mus.: Goreţ perccinii (573). — Ucr.: Horcea (201).
—     Caraşov.: Papricica.
    Folosită In medicina populară veterinară în tratamentul rănilor de la picioarele viţeilor; de asemenea la colorarea linei In galben.
    Polygonum indicam vezi P. orientale Polygonum lapatliifolium I.. — Iarbă roşie (3, 289, 426, 433)
    Alte numiri:      Buruiana gennii (434); Chipăruş;
Iarba puricelui (289, 19); Iarba purecilor (289); Iarbă amară (426); Iarbă de făcut copii (13); Ninta broaştei; Răchiţică (433); Ruşinea fetelor (127 Vişeul de Sus); Troscot porcesc (31, 319); Troscot scămos (363); Troscoţel (3).
    Polygonum mile — Buruiana viermilor (M-ţii Apuseni) Alte numiri: Buruiana jermilor, Iarba jermilor (M-ţii Apuseni); Slăbănog (15).
    * Polygonum orientale L. — Moţul curcanului
    Alte numiri; Bojor (319); Cănăcei (Trans.); Ciucu-rani (Trans.); Ciucuri (M-ţii Apuseni, 65, 291); Mucul curcanului (14); Nasul curcanului (433, 425, 291, 426, 62); Sosna; Ştir (433).
    Magh.: Diszes keseriifu (603). — Germ.: Jiidischer Knoterich ; Puikablam (226); Wilder Pfeffer. — Franc.: Cordon de Cardinal (291).
    Polygonum perslcaria L. — Iarbă roşie Alte numiri: Ardeiaşi; Ardeiul broaştei (Munt.); Buruiana jermilor (vermilor) (M-ţii Apuseni); Buruiana germii (434); Iarbă iute ; Iarba jermilor (M-ţii Apuseni);
Iarba porcilor; Iarba puricelui (289, 19, 133, 319, 291); Iarba purecilor (289, 412, 179, 291); Iarba ţlnţarilor (112); Iarba viermilor; Iarbă amară (426 Certeze); Puricarniţă ; Puricică ; Puricioasă (133); Răchiţică (433); Tălăiş (133); Ruşinea fetelor (127 Vişeul dc Sus); Magh.:                   Diszno-hunyor (174); Hunyor (16,28). —
    Germ. şi săs.: Flohknoterich (389); Augengekrău-tig; BuHchnstigekrăutig ; Christigekrăutig; Chiristilei-dengckrăutig ; livagekrăutig (226); Floh Knoterich (603.
181); Gemeiner Knoterich; I Iundsgekrăutig; Kreuz-chrisligekrăulig ; Krotcngckrăutig ; Muttergekrăutig ; Mut-tcrf'oltcsgckrăutig ; Gckraidich ; Pfetzendes (beiflend) Gek-krăul ; Rălscl: Stinkiges Rălsclgekrăut; fnter Christi Leiden ; Weidengekrăulig; Wilder Paprika (226). —
—   Franc.: Pied rouge (436).
    In medicina populară sc foloseşte Ia opărcli la picioare (se pune in Încălţăminte); planta se mai aplică pe rănile vitelor să nu facă viermi (19, 96, 436).
    Polygonum viviparum L. — Iarba şoplrlelor (603.
601,    542).
    Alte numiri: Iarbă roşie; Iarba şopirlei; Rădăcina şerpilor (411); Răculeţ.
    Magh.: Fiadzo keseriifu (603). — Germ.: Knollchen-Knotcrich (603, 389); Natterwurz (411).
    POL YPODIUM vulgare L. - Iarbă dulce Fam. Polypodiaceae
    Alle numiri:   Buruiană dulce (184); Ferecei (19,
367); Fereci (302, 184, 234,289, 133, 345); Ferecuţă (302,   29, 184,   231, 237, 548); Feregă (411, 179, 47,
128, 302, 289, 367); Feregă dulce (470); Feregea; Fere-guţă (179, 597, 302, 289, 63. 359, 163); Fereguţă dulce; Fereşea : Fericuţă (426); Ferigă (184, 289, 63); Feriguţă (181,   302, 289,  379, 277, 603, 584,   574, 410); Feri-
guţă dulce (72); Feristoi (267); Ferucuţe (28); Iarbă dulce de munte (234, 289, 179, 133, 545, 455, 325, 163, 411, 139); Iarbă dulcc de pădure (96 Vidaculu-Odorhci); Iarba şerpului (133); Lemn dulcc (Trans.); Năvalnic (133); Rădăcină dulce (434, 127); Rădăcină dulce de munte (161, 133); Spasul dracului (133).
    Magh.: Angyal-edesgyoker; fidesgyokerii pâfrâny
(302, 387); £desgyoker (255); £destovu pâfrâny (603); Komdz (237, 28): Ordog-oldalborda; Orseb-gyogyitofii 36). - Germ.: KngelsiiQ (226, 237, 267, 411, 201); EngelsiiDwurzel (302); Farnkraut (411); Gemeiner Tiip-felfarn (602); Tiipfelfarn (389, 201); Wildes SuD'Wurzel (226).  — Franc.: Fougerolle (436). —    Rus.: Mongonoşka
(575).  — Ucr.:   Paporatnic (201). —   Caraşov.: Paprad.
    POL YSTICHUM Roth.
    Fam. Polypodiaceae Polystichum aculeatum vezi P. setiferum Polystlchum lobalum (Huds.) Woynar — Creasta cocoşului (603, 542)
    Magh.: Erdei veseharaszt.
    Polystiehum lonchllis (L.) — Feregă (289, 320)
    Alte numiri: Ferigă de brădel; Şarpe (542). Polystlchum setiferum (Forsk) Moore ex Woynar
—   Feregă, Ferică (289)
    Polysticum spinulosum vezi Dryopteris austriaca ssp. spinulosa
    POPULLS L.
    I-am. Salicaccae
    Magh.: Nyârfa. — Germ.: Alber ; Kope ; Kopcnbaum Pappclbaum . — Franc.: Peuplicr. — Engl.: Poplar. —
POP
 136
 POT
—    Rus.: Topol. — l'cr.: Topolca; Trcpeta. — Caraşov.: Topola.
   Popiilus alba L. — Plop alb
   Alte numiri:     Iblan; Pleop (133); Plomp, Plomp
bălan; Plop (290, 289, 71, -133, 28,-188,455,234); Plop argintiu (604, 205, 543); Plup (Maccd.); Plută (290, 259, 500, 71, 433. 179, 133, -17, 455, 141, 874).
   Magh.: Ezustlombu nvârfa (114); Fchtr-nyârfa (603); Fejer-nvârfa (237, 830, 827); Nyârfa (25). - Germ.: Albcrbaum (411); Pappelbaum (363); Silberpappel (114, 603, 313. 226. 454, 201. 411); Săhverpappel (226); Weiflc Pappcl (237); — Franc.: Peuplicr blanc (114). — Engl.: White poplar (114, 889). — L'cr.: Bila topolca (201). — Rus.: Topol screbristiii (573).
   *    Popiilus eanadensis Moncli. (P. x euramericana Guinicr) — Plop canadian, Plop de Canada. Plop negru hibrid. Plop euramerican (114, 464, 248, 459 ia silvicultori şi horticultori)
   Populus t-anescens (Ait.) Smith. — Plop cenuşiu (267, 604, 539)
   Alte numiri: Plută (179).
   Populus nigra L. — Plop negru Alte numiri: Pliop negru; Plop (277, 179, 385, 597, 28, 470, 35, 289, 433, 291); Plopotaş; Plută (433, 120, 603, 434); Plutaş.
   Magh.: Fekele-nyârfa (114, 603, 530, 527); Jegeny fa (237); Nyârfa (16, 25). - Germ.: Albcr (226); Pap-pelweide (237, 411); Schiffbaum (226); Schwarzpappel (411, 34, 603, 237, 114, 226, 454); Pappel; Pappelbaum (226). — Franc.: Peuplicr noir (114). — Engl.: Black poplar (114, 559).      —  Rus.: Topol cernii (575).
   ssp. pyramidalls (Rozier) Celak. (P. italica (Dur.) Monch.) — Plop piramidal, Plop negru piramidal (la silvicultori şi horticultori)
   Alte numiri: Pleop; Plop (289. 273, 115, 433. 543); Plută (366, 259, 72, 273, 483, 601); Plutaş (103 Iaşi); Topele; Topoli.
   Magh.: Jegenyefa (412); Jegenye-nyârfa (114, 530, 527). — Germ.: Espel; Fischbum ; Meerweidc (226); Pappel (543, 226); Pappelbaum (543, 226); Plapperbaum (226); Pyramidenpappel (226, 114, 603); Rast; Schiff-bauni (226). — Engl.: I.ombardy poplar (114). — Bulg.: Pluta (601). - Slrbo-cr.: Pluta (601). - Rus.: Topol piramidalnli (573).
   Populus nigra var. thevestlnu (Dode) Bean — Plop algerian (472, 459 la silvicultori).
   Populus tremula L. — Plop tremurător Alte numiri :Nufăr alb (190 Munt.); Plomp; Plop (426, 289, 433, 28, 179, 235, 291); Plop de munte (289, 72, 63, 19, 319, 325, 133, 455, 601, 325, 542); Plop trcmuriciu (412); Plop dc pădure (470); Plot; Plută (433, 190 Munt.).
   Magh.: Jegenyefa (16); Nyârfa (412, 28, 235); Nyârrezgo (412); Remcgo nyârfa (114); Rezgo-nyârfa (114, 387, 603, 527, 530). - Germ.: Aspe (226); Espe 226, 543, 201, 411, 235); Espenbaum (543); Wasserespe; Weiflbuche (226); Zitterpappel (34, 201, 843, 226, 114, 603, 235, 484). — Franc.: Tremble. — Engl.: Aspen (114). - Ucr.: Oseka (201). - Rus.: Osina (573). Amintit In legende şi cintece populare.
   PORTULACA L.
   Fam. Portul acaccae
   Portulaca grandiflora Hook. — Agurijioară
   Alte numiri: Ciuelănaş; Floare de nisip (428); Floare de piatră (465, 492, CC0); Glieţişoară (434); Gheaţă (79); Grăjnicioară (Munt.); Iarbă grasă (267,      412);
Iarbă grasă dc grădină (417, 454); Nvdli (79); Pietricele; Pietricică (Munt.); Torcire (36); Portolac (jud. Galaţi) ; Portocală (65, Trans.); Portulac (543,    102,
jud. Galaţi); Porlulacă (267); Portulace (179); Portu-lachie (426 Certeze),
   Magh.: Eziist maglaptt (412): Kerti portula (603); Kovirâg; Nagyvirâgu porcsin rtfzsa (600); Ports-fu (36); Puskapor. — Germ.: Gartcnportulak (226); Garten Por-tulak (603); Krapler; KrăhcnfuB (226); Mterrose ; Pflas-terblume (226); Portulak (226, 543); Foi lulakbliimchen (220); Portulakroschcn (CC'0); Purzclan; Sandblume; Sandroschcn ; Staubblume ; Steinblumc (226); Wurzel-kraut (543). — Franc.: Sourpicr (600). — Engl.: Purs-lane, Moss rose (CC0); Sun rose, Sun plant, Rcse moss (460). — Bulg.: Kaviorciki.
   Portulaca oleratea L. — Iarbă grasă.
   Alte numiri; Buruiană grasă (M-ţii Apuseni); Dragoste (65, 346, Trans.); Floare de piatră (588); Graşiţă; Iarbă de grădină (133); Iarba porcilor; Iarbă grasă de grădină (237, 319, 28, 19, 133); Iarba tunului (433); Pita porcului (434); Forcin (411, 120Porcină (133, 179, 120, 139); Troscot gras (19, 131, 133); Urechelniţă
(433).
   Magh.: Kover porcsin (603, 530); Porcin; Porcsfii Porcsin; Porcsinfii (120); Portsfii; Portsinfii (237). Germ.: Gemeiner Portulak; Fettgekrăutig (226); Fet-thenne (411); Nider (Niedcrer) Slchirr (226); Portulak (237, 411); Wegtritt (237); Wilder Portulak (201, 603, 454); Wilde Steinblumc (226). - Ucr.: Curcacii slid (201). — Caraşov.: Slaninca.
   POTAMOGETON L.
   Fam. Polamogetonaccac
   Magh.: B6kaszol6; Uszânyfii. — Germ.: Laichkraut.
—    Engl.: Pondvecd. — Rus.: Drest.
   Polamogefon crispus L. — Broasca apei
   A’te numiri: Limba apei; Paşă.
   Germ.: Froschlatlich (389); Hcchtgckrăul, Hccht-gekrait (226).
   Polamogeton lucens L. — Broasca apei (179, 289,
454, 601) ; Limta apei
   Potamogeton naluns L. — Broscarifă (133, 163, 289, 325, 446, 601)
   Alte numiri: Broasca apei; Lasca broaştei (412); Limba apei (289, 179); Notătoare (133, 289); Nufăr (102 Fălticeni).
   Magh.: Hinâr (412); Usz6 btkaszolo (530). - Germ.: Kruanagretz (226); Saamkraut (363).
   Potamogeton pectlnatus L. — Broasca apei, Limba apei
   Potamogeton perfollatus L. — Broasca apei, Limba apei
   Potamogeton pusillus L. — Broasca apei, Limba apei.
   POTENTILLA L.
   Fam. Rosaceae
   Magh.: Pimpo. — Germ.: Fingerkraut; Funffinger-kraut. — Rus.: Lapceatka.
   Potentllla alba L. — Cinci degete (75, 99, 103, 184, 436)
PRI
    Alte numiri: Alte cinci degete (184); Cele cinci degete (103 Mold.); Găinuşe, Găinuţe; Palma voinicului (251 Bucov.); Scrintitoare (500); Scrlntitoare (267).
    Folosită In medicina populară veterinară la „apucătură” (99,430).
    Potentilla unserinn L. — Coada racului Alte numiri: Argentină (195); Argindeană (184); Arginţică (195); Arginţel; Buboasă (184); Buruiană de scrinte (103); Buruiana junghiurilor. Buruiana scrinte-tului. Buruiana scrintiturii (M-ţii Apuseni); Coada dracului : Forosloi (433); Iarba glştii (36); Iarba sclinliturii
(433); Iolul ; Sclinliţă (566); Prititoare (96 Turnu Roşu); Sclintea (412): Scrintee (133); Scrintitoare de baltă (161); Scrintcală ; Scrintitoare (18, 128, 566, 537, 163, 319, 289, 354, 28); Scrinlitură (267); Troscot; Yinlricea
(433); Zolotnic (103).
    Magh.: Liba-pimpo (412. 603, 451, 367, 530); Lud-hâtu-fii (36); Pimpo (412); Pipe-fu (412, 28, 237). — Germ. şi sâs.: Butterbliimchen ; Faptgekraidich ; Gănsebliim-chen (226); Gănse Fingerkraut (226, 603); Gănsegekrău-tig; Gănsckraut (226); Gănserich (389, 237); Krolcn-bliimclien (226); Silberkraut (389); Silberblăttriger Găn-serich (484). — Eus.: Lapceatka gusinaia (573).
    Folosită In mcdicina populară la scrinlitură şi friguri.
    Potentilla arenaria Borkh. — Buruiana junghiului (184), Scrintitoare
    Potentilla argentea L. — Scrintitoare (3, 145, 259, 328, 603, 601, 542)
    Alte numiri: Buruiene dc cel perit (102); Buruiene de spăriet (103); Cervilcă (103 Dobrogea); Iarba vătă-măturii (66 Trans.); Periţele (103).
    Germ.: Bruchgekrăutig (226).
    Polentllla aurea Torner — Sclipeţi Potentilla chrysantiia Trev. — Gălbenuşe, Găinuşi (179)
    Potentilla erecta (L.) Răusch (P. tormentilla Neck.)
—    Sclipeţi
    Alte numiri: Calidemia (412); Cinci degete (139, 201); Găinuşe (133); Ghimneriu (Beiuş); Iarba faptului (267 Trans.); Sclipăţ (426); Sclipăt (193); Sclipeţei (277); Scrintitoare (201); Scrintitoare (433, 289, 179, 588, 602); Scripăţ (190); Strimsurea (98 Maram.).
    Magh.: Kinafii ; Timp6 ; Varjulâb (412); Vergyoker (237, 28, 527); Vdrontopimpo (603, 530); V^rhasgyd-k6r. — Germ.: Blutwurz (201, 603, 237); Fingerkraut (201); Heilwurz; Ruhrwurz (237). — Ucr.: Peatcţa (201).
    Se foloseşte In medicina populară la „strinsură la coş” şi contra bătăturilor (98, 190).
    Potentilla heptaphylla Juslen (P. rubens (Cr.) Zimm.)
—    închegăţică (291, 603)
    Potentilla micrantha Ram. — Găinuşe Alte numiri: Frăgurel (603); Găinuţe.
    Potentilla palustris (L.) Scop. (numele valabil aslăzi: Comarum palustre L.) — Şapte degete (133, 201, 291, 320,
323, 603, 601)
    Magh.: T6zeg pimpâ (603). — Germ.: Blutauge (603); Siebenfingerkraut (363); Sumpf-Blutauge (603). — Engl.: Marsh cinquefoil (447). — Rus.: Sabelnik bolotnîi (603).
—    Ucr.: Simpaleciok (201).
    Potentilla procumbens Sibth. — Rumeneală (184, 289, 325, 366, 603), Roibă (133)
    Potentilla recta L. — Buruiană de cinci degete (13, 133, 163, 184, 289, 325, 366, 603)
    Alic numiri:     Buruiana    apucatului   (apucăturilor);
Buruiana gălbinării (184); Cinci degete (354); Forostău
(433); Găinuţe (184, 234, 163, 179, 259); Gălbenuşe (179, 184, 234, 289); Iarba faptului (433); Sclnteioare (154); Sclintitoarc (120); Scrintitoare (120, 366); Scrintitoare (179, 163, *259, 139, 194, 231, 154).
    Potentilla reptans L. — Cinci degete Alic numiri: Arginţie (411); Băerile inimei (184); Buruiană dc cinci degete (367); F'răgărea galbenă (133); Frunză de cinci degete (25, 133); Iarbă cu cinci foi (36, 131); Iarba degetelor (488, 13, 154, 234, 163, 133, 132, 289, 433, 151); Ochiul boului (141, 289, 133, 152, 433, 184, 19); Scrintitoarc (367. 133);
    Magh.: Judâs-pimpo (530); Otlcvclii-fii (36); Otujju-fii (28). — Germ.: Fiinffingcrkraut (411). — Maced: Măna Marţului (151).
    Potentilla rubens vezi P. heptaphylla Potentilla supina L. — Scrintitoare Alte numiri: Arginţie (411); Gălbenuşe (179, 259) Schintiţă (432); Scrintitoare (411);
    Magh.: Henye-pimp6 (830). — Germ.: Silberblume
(411).
    Potentilla taurlca Willd. - Ci(i)ndejete (74, 75) Potentilla ternata C. Koch. — Scinteiuţă de munte Petrova, jud. Mrram.); Jesre (Banal).
    Potentilla Ihuringlaca Bernh. — Forostău (45) Potentilla tormentilla vezi P. erecta PRENANTHES purpurea L. — Salata iepurelui (148, 289, 319, 325, 601, 574, 542)
    Alte numiri: Crestăţea (289, 180, 133, 319); Frunza voinicului (48 Riu de Mori); Susai de pădure (133); Tâlhărea (133, 319); Tllhărea (289, 148).
    Magh.: V6rsalâla (530); Nvulsalâta (389); Havasalji v£rsalâta (530). — Germ.:        Hasenlattich (484,     389).
—   Rus.: Kosogomik krasnli (573).
    PRIMULA L.
    Fam. Primulaceac
    Magh.: Tavaszika ; Kankalin ; Kâsavirâg ; Kulcsvi-râg; Germ. şi săs.: F'eldschliisselblume ; Gartenschliis-selblume; Himmclschliissel; Kolăscheblam ; Lămmer-blume ; Primei Schlusselblume ; W’iescnschlusselblume ; Wingertblumc. ; — Franc.: Primevcre. — Engl.: Primrose.
—   Rus.: Pcrvoţvct.
    Primula auricul» L. ssp. serratifolia (Roch.) Jâv. — Urechea ursului
    Alte numiri: Ciuboţica cucului (161); Ciuboţica ursului (133); Nu mă uita ; Urechea şoarecelui (601); Urechiţa ursului (133, 412); Urcchiuşe (543, 411).
    Magh.: Czifra kankalin (412); Kâsavirâg (288). Primula columnae Ten. — Degeţel (434)
    Magh. : Kâsovirâg (288).
    Primula elatior (L.) Hill. — Ciuboţica cucului (148, 492, 574)
    Alte numiri: Aglici (446 Vad, jud. Maram.); Agrişei; Ţlţa vacii (492).
    Magh.: Sugâr-kankalin (530). — Germ. şi săs.: Kolăscheblam (326); Schlusseblumclien (226). — Caraşov.: Jaglici.
    Primula halleri Honck. (P. longiflora AII.) — Anghe-lină (603, 419)
    Primula farinosa L. — Ochii broaştei (267)
/
 PRU
    Alte numiri: Angliei; Ţiţa vacii (291).
    Primula longiflora vezi P. hallcri Prlmula minima L. — Ochiul găinii (419)
    *      Primula obconica Hance — Găltifene (Livadia dc clmp, jutl. Hunedoara), Mireasă (Lunca Ilvci)
    Primula officinalis vezi /’. veris Primula veris I.. em. (P. officinalis (L.) Hill.) — Ciu-bofica cucului
    Alic numiii: Aglică (120): Afţlice (182, 431, 360); Aplicei (163, 131): Aglicei (134); Agliciu (195); Agliş 195) : Agliţ (35 I. 370) ; Agricea ; Anchicel (163) ; Ancliccl
(289): Anglu-lină (180); Anglicci (289, 360, 133, 182); Angliei (133, 319): Anglicin (163); Angliciu (195, 179, 231. 289. 19); Angulicc (163. Maced.); Calce (543); Calţă (150i; Cinci clopoţcle (267); Cinci foi (412); Clieiţi colorate (Valra-I)ornei); Ciobăţica cucului (446); Cio-boţica cucului (513, 542, 574, 601, 547, 367); Ciuboţică
(601); Ciubotele cucului; Ciobotă inică (367); Cioboţică (367); Cizma cucului (426, 63); Cizmele cucului (588); Mlneca doamnei (96) Yidacutu-Odorhci); Oglicc (289, 433, Banat); Ogliciu (500); Oglincei; Talpa glştei (412); Ţiţa caprei (96); Ţlţa oii (182, 163, 289, 433); JHa vacii (411, 179,152, 259, 433); Urechiţa ursului (133).
    Magh.: Sârga kokorcsin (237): Kâsavirâg (370. 237); Kakukvirâg; Kankalin (412); Kâsvirăg; Kezlyiivirâg (412); Kukukvirâg; Lud-lâb (412); Szentgyorgyvirâg, (28. 237); Tavaszi kankalin (530); Tavaszika. — Germ. şi săs.: Aglei; Akcley (267); Dolterblume (543); Eclite Scliliisselblumc (226); Fastenblume; I-'riihlings Schliis-sclblumc (237); Feldschliisselblume (226): Gelbe Schliis-selblume (201,     481); Himinelschliissel (clicii) (226);
Himnielscliliisselblumc (237); Kolascheblam (226); Pri- ' inel (449); Schliisselblume (411, 226); Pelerschliissel-blume (237); Wilde Berthcngen (237). — Engl.: Cowslip, Paigle (444). — l'cr.: Boja rucica (201). — Rus.: Pcrvo-ţvet islinnli (573).
    Primulii vulynris Huds. (P. acaulis (L.) Hill) — Aglice, Aglici (Banal)
    Alle numiri: Aglicea; Aglicei (127): Agriccle (195, 216. 363 Mold.. Roman); Ivglkvlc (Olt.); Greciuleni ((icoagiu. Petroşeni, Mărul): (ireciurei: Giicioroi (603); Iglicc (61); lglicele (Oltenia); Oglicelu (Oltenia); Oglişlei (61).
    Germ.: Hinkelblume (226).
    PKL.NELLA L.
    Fam. Labiatae
    Magh.: Gyikvirâg; Gy6kfii. — Germ.: Braunelle.
—      Rus.: Cernogolovka.
    Prunella alba vezi P. laciniala
    Prunella grandiflora (L.) Scholler — Iarbă neagră (291, 433)
    Alte numiri: Busuioc negru ; Coroabe; Busuioc de pădure (291).
    Prunella laciniala (L.) Nath. — Iarbă neagră, Busuioc sălbatic (179)
    Prunella vulgaris L. — Busuioc sălbatic Alte numiri: Buruiană de bubă rea ; Busuioc de cimp (394, 370, 289, 63, 319, 139, 120, 163, 19, 237, 412, 291); Busuioc roşu (237, 289, 63, 219, 102, 179, 291); Coroabă (291, 180); Gluga ciobanului; Iarba lui Antonie (412); Iarba lupăriei (261); Iarbă neagră (179, 411); Iarba şoplrlei (36); Izmă sălbatică (M-ţii Ciucaş); Plescaiţă
(433); Rupturi (103 Iaşi); Şopirlaiţă (289, 433, 139, 291,
 201); Şoplrliţă (63).
     Magh.: Gyek-fii (237, 36); Gyik-fu (412); Szekfii (370); Szilvafu (36, 412). — Germ. şi săs.: Braunscil (370); Eidechscngekrăutig ; Kirchlerblăltchen ; Krebetz-bliclchcr (226); Knolcnwurz (411); Wilder Majorau (226). - Engl. .v-Self-lieal (414).
     PIIIJXL'S L. L/S-e/t\y . Fam. Rosaceae Primus cerasifera Elirli. — Corcoduş, Mirobolan (la horticultori şi pomicultori)
     Alte numiri (pentru arbore şi fructe); Beşicuţe (571); Boambc (571); Bobolane (434); Buburuţc (81); Buburuze; Calaban (871); Câcicioase (54); Coadeşe (434); Coconcţ (571); Codllcuţe (84); Codulcuţe (Trans.); Col-cotuşe (34); Corcodel (571); Corcudcl; Criliinc ; Crlndă-neşti, Căculeţe (84); Cudulcuţ (571); Cudulcuţe (1, 5,
 84); Culcuduţ (54); Culcuduşe (319); Curcude ; Curcudel (179, 259, 571); Cucudcle (Trans.); Curcuduş (120, 571); Dulcuţc (84); Galbene ; Gogoncte ; Ipatelc ; Muşmuş (571); Noşcşti (434); Puhai (54); Rogo.delj Rotunde (571); Trecătoare; Văratice (84); Vârăneşti (434); Zarzăr;
 Zarzăre (543, 571).               ---------J —
     Magh.: Paradicsom-szilva (603, 571, 527, 530); Rozsa-szilva. — Germ.: Kirsch-Pflaumenbaum (603); Juden-kirsclie (571). — Engl.: Cherryplum (444). — Turc.: Gocddje (571). — Rus.: Sliva rastoplrcnnaia, Alblcia (573).
     var. pissardii (Carr.) C.K. Schneid. — Corcoduş roşu (525, la horticultori)
 I ^   * Primus domestica L. — Prun, Perj (Mold.)
 I* Fructe (soiuri): albe (Olt.); albănc (5, Trans., Ban.); \albcuţă (6, 7); albişoarc ; albuţă (3, 48); albănuţă (3, I. 5); albe de vară (1, 2); albişor; albuşc (7); albuţe (5); Avram (163); de baniţe (377); bardace; bărdace ; baro-bace (163); beşinoase; bistriţenc (603); bistreţ (163); bistriţe; bistriţii; bobircane; bombi; bordaci (133); bosniece ; bostăneşti, boleşti, botişe, boleşele, botoşele; bristiţe; brontoş, broşteşti, bruinării (552); bruinării rotunde (116); buburuze, bucălăi ; calare (Bihor); căloase, călugăreşti, căneşti; căpănăi (84); capancc (434); cărnoase ; cireşe (133); ciorăşli, dc cioară, cloluşi, coghioaşc, colduşenc, colduşene roşii, coadeşe, cristiriţe ; dodoloaţe (446); domneşti (12, 3, 2); domneşti galbene (406); distriţe ; doronţe (434); drugoane (61); foşele, fortoşe ; foşoşe; galbene, gălbănuţe, galbene de vară, ghermă-noase; gorgoloase (61); cu grumaz (54); grase; grase româneşti (521); cu glt; gltlănoase, gogonete; gogoşele; gogoşi guşate; goldane (163); guşate; hitioane (434); iernatice; Împărăteşti, istireşti, lopoşc, late, linguratc, buleşti; lungi (84); lungărcţi, macine, marabel; măstreţe (163, 517); marabel; înărene (54); moiene ; timpurii de Mediaş (406); mestreţe (163, 517); mocăneşti ; moldoveneşti (116); negruţe (54); noroanţe (54); oantă (445); oţetari; ouă albastre (552); ouă galbene (406); ouşoare albastre, ouşoare galbene (482); ca părădăile (54); părădăici, pălămidre; perse (75, 139, 319); pietroase' (74); plrgave; poame albe, poame colduşe (Maram.); poame ciorăşti (431); poame grase, poame hitioane, poame po-gănice; poame popeşti (25); poame poroabe; poame porumbare ; poame vinete (Maram.); pomăi (Maram.); popeşti; roşii (84, 603, 532); roşioare, roşioare de Dem-suş (4 18); roşiuţe (146); roşuţe (54); schincşli (54);
PUL
  slabe (81); strimbe, strugureşti, şercăiene ; tămlioasc tlr/.ii (552) ; de toamnă (21, 81); lomnatice ; tomnatice Urzii galbene (116); tuleu gras (499. 521, 106, 552); turceşti (81); lurcoane ; de ţară, ţigănci, ţigăneşti; tlr-nosliv ; ţiţa caprei (115); ţiţoase (5-1); ulluite (84); ursă-cuţă (Bihor); urseşti (81); de vară (1); văralicc (116); vinete (494^ vinete româneşti (603); vinăce ; virvoare (8-1); ' vonincjîjy-
      Magh.: Szilva fa ; Nenieszilva. — (ierm.: Zwetschken-baum ; Pflaumenbaum. — Mulg.: Sliva. — Rus.: Sliva oblknovciuuiia. — Franc.: Prunier. — Engl.:              Plum.
  L ''Prunus insililin Jusl. — Goldan (fructele pe alocuri ■ prune sau poame)
      Fructe (soiuri); albe ; albeşti ; albuţe (Trans.) ; avrame
  (425); barclace ; băluşele (161, 426); bleoance (Banal); boţişi, botocuţe (81); ciorăşti (8, 28) ; doreşti (319); coa-deşe ; coltucele (161); corcoduşe (504, 455); crăndâneşti (84); crihinc (13, 14, 17, 19, 20, 54, 133, 289, 464); cri-hine albe (54); crihine negre (17); crişine (54); culcuduşc (464) ; culducuşe (133, 201, 289, 319); curcuduşe (Mold.); drugoanc (Banat); firticuşc (133, 219, 289, 319); flrţî-guşe (84); forcoşe; galbene (84d); gildane (470, 431, 464); girlănoase (363); cu gil ; gillanc (Munl.) ; gogoneţ (179, 289, 464, 481); grase (25, 84); grase dulci (319); grase mici (319, 425); bilioane (25); merinţe (84d); mocăneşti (2); morobele; ploscale; poame, pomuţe; popeşti (84); prunişoare ; renglote (296); ringlote (1, 2, 5, 18, 84); ringloate (84); ringlonte (74); scolduşc (296); simonice; ţigăneşti (3, 84); tuleu gras (81); zarzănc (325).
      Magh.: Kokenyszilvafa (235). — Germ.: Kriekclbaum
  (238). — Engl.: Bullace. — Rus.: Sliva ncnaslofaşceaia.
      Prunus spinosa L. — Porumbar
      Alte numiri: Coţobrci (281); Coţobrel (133, 179, 182, 291, 302, 319, 500, 464); Corobrel (379) ^Curcudel; Mărăcine (63, 96, 179, 190. 289? 291, 302, 326, 366, 464) ; Mărăcine alb (602); Porumb (434); Porombrel, Porumbarii! (161, 234); Porumbea (235); Porumbel (63, 96,
  114,   118, t82, 190. 201, 234, 273, 289, 291, 319, 500, 464, 411); Porumbrei (Maram.); Porumbrel (87, 289); Scoro-bar (289); Scorombar (9, 179, 291, 326, 601); Scorumbar (470, 464); Scorumbariu (133, 302); Spin (19, 28, 41, 63, 289, 291, 302, 319, 354, 500, 464); Spinul cerbului (133); Spin scorumbar (182); Ţrm (179, 454); Ţlm (289, 464).
      Fructele : Coroabe (133); Coţobrele (66, 396, 433, 434); Porlmbe (16); Porîmbi (61) ; Poroabe (434); Porumbe (133, 602, 434); Porumbele (139, 326, 354, 470, 433); Porumbrele (387); Scoroabe (190).
      Magh.: K8kdny (587, 530, 527, 389, 603); Kok6ny-tdvis (235); Kokiny (587); Kok6ny-fa (16). - Germ.: Schlehdorn (484, 389, 603); Schlehendorn (235, 226); Schlehen (34); Schlehenbaum (226). — Engl.: Black-thorn (444). — Rus.: Sliva koliuceaia (573, 603).
      Fructele şi rădăcinile se folosesc In medicina populară pentru întărirea dinţilor, la junghiuri şi diaree (96, 190, 318).
      PSEUDOTSUGA menzfesii (Mirbel) Franco (P. taxi-folia (Poir.) Britt., P. douglasii Carr.) — Duglas (604, 459, la silvicultori)
      Alte numiri : Brad duglas (la silvicultori).
    var. gluuea (Boris.) Franco (P.glauca Mayr.) — Duglas brumăriu (26, 492, 519 la silvicultori), Duglas albastru (604, 172 la silvicultori)
    PTERIDIUM aquiliDuni (L.) Kuhn (Pleris aquilina L.)
—   Ferigă de clmp
    Alte numiri: Cerga ursului; Creţuşcă (133); Feligă (456); Ferecar; Ferecă; Feregă (179, 291, 298); Feregă marc; Ferege (133); Ferică (289, 179, 133, 291); Ferică de clmp (133, 291): Ferice (426, 237); F'ericea ; Ferega urşilor (291); F’erigă mare (513); Ferigă (28, 291, 259, 426); Ferigă Împărătească (291); Ferigă voinicească (291); Feriga urşilor (571); I'eriga ursului; F'erige (28); Muma pădurii (66 Silicei, jud. Alba); Năvalnic (289,
434, 291); Spata dracului; Spala porumbului (96); Ţolul lupului (513).
    Magh.: Nagylevelii haraszt; Olyvharaszt (365); Or-dogborda (237); Szârnyas ordogborda (28); Sasharaszt (603, 387, 389). - Germ.: Adlerfarn (226, 201, 389); Farn (226); Gemeiner Adlerfarn (421); Ăstiges Farren-kraul; StoBadlerkraul (237); Wanzengekrăutig (226).
—   Franc.: Grande-fougcre, Fougere-â-l’aigle(291). — Engl. Bracken (444). — Rus.: Orleak oblknovennii (873).
—   Ucr.: Paporoli (201).
    PUCCINELIA distaus (Jacq.) Pari. — Iarbă de sără-lură (382, 284)
    Fam. G r a m i n e a e
    Alle numiri: Iarbă albă de slatină ; Iarbă de găl-bea/.ă (382, 381); Iarbă dc sare (382, 384) ; Lăniş (384); Liniş (382); Păiuş; Păiuş dc sărălură (384); Piliă de sărătură (381. 382); Sărălură (384).
    Magh.:   Sziki harmalpcrjc; Ibolyâs harmatperje
(530). — Iius.: Bcskilniţa rastaviennaia (573). PULICARIA Gacrln.
    Fam. Compositae
                                                                      Pulicurla dysenterica (L.) Bcrnh. — Punga babei Alte numiri: Alanţ (412); Albeaţă (184); Cioroinic (133); Creştinească (184); Iarbă de inimă rea (412); Iarbă roşie (428); Tătăiaş (184); Tătăiş (184, 190, 289, 179, 291, 325, 133. 601, 470, 148); Tătăişe (141, 291). Magh.: Gyopâr (412); Bolha fii (532); Szârazfu (220);
—   Germ.: Flohkraul (425); Ruhrwurz (359). — Franc.: Herbc Sainl-Roch (291). — Rus.: Bloşniţa (573).
    Pulicaria vulgaris Gaerln. — Puricică (179, 289, 291) Alte numiri: Iarba puricelui (36, 289, 291); Puricari-ţă (179, 289, 325, 470, 412, 141); Puricioasă; Rozovă (259, 291 Bucov.).
    Magh.: Bolhafu (36); Keserufii (412); Orv^nyfii (36); Szârazfu (412). - Germ.: Flohkraut (363); Wilder Hanf (226). — Engl.: Small fleabane (444). — Rus.: Bloşniţa oblknovennaia (875).
    PULMONARIA L.
    Fam. Boraginaceac
    Magh.: Gâlna; Tiidoir. — Germ.:         Lungcnkraut.
—   Rus.: Meduniţa.
    Pulmonaria augustifolia L. — Mierea ursului (201, 325)
    Alte numiri: Albăstrele (127 Vişeu); Cuscrişor (201); Slngiorgel (127 Borşa); Ţlţa oii (127 Sighet).
    Pulmonaria montana Lej. ssp. mollissima (Kern.) Nym. — Mierea ursului
    Alte numiri: Cuscrişor (408); Mătasea pâminlului
(434); Peana cucului (48); Plămănărică (433); Plumă-nărică (602).
 PUL
 140
 PYR
    Folosilă In medicina populară in afccţiuni pulmonare.
    Pulmonari» officinalis L. — Mierea ursului
    Alic numiri: Albăstrele (127); Roranze (28); Crucişor (597, 190. 291); Cuscrişor (259. 370. 179, 19, 63, 231, 470, 325, 133, 354, 302, 319. 512, 603); Iarba pămlntului (133); Iarba plămlnilor (190); Iarba pluinlnci (319, 302, 234, 289, 63, 19, 291); Iarba plmnănului (133); Malcaviţă (Slrehaia); Plămlnară (411); Plămlnărică (589, 291); Plămlnăriţă (179, 291); Plămlnăriţă (433); Pllmănariţă ; Plumănărea (133, 190); Plumlnarc (319); Plmninărca (289. 302, 291); Plumănărică (72, 133, 289, 500. «3. 190, 001, 291); Pluminariţu (291); Plumlnă-riţă (289) ; Plumunurică (115) ; Pulmănărică (473) ; Pulini-nărea (231); Singiorgel (127 Borşa); Sudoare (289, 63, 133, 291) ; Sudoarea calului (Muşca, jud. Alba); Sudoarelc (500): Tulim de pădure (434); Ţlţa oii (127 Sighct).
    Magh.: Orvosi liidoir (431); PcttygcteU-tiidofu (603); Pel lyegeletl găina; Dongovirâg; Cigânpocdr (288); Kerl'i-okornyelv (28); Orvosi tiidofii ; Tiidofii (237, 370,
202). — Germ.: Aprilblumc; Bienenblumen; Donggor-blauin ; Haarige Blăller (226); Hirshkobl; Hirschman-gold (237); Honigblume ; Honiggekrăutig ; Kukuckschuh (226); Lungenkraul (237, 370, 302); Mutternblalt; Zulzelblumc (226).      —  Caraşov.: Medonica.
    Mult folosită In mcdicina populară in afecţiuni pulmonare.
    Pulmonari» rubrn Scholt. — Mierea ursului (291, 574)
    Alte numiri: Cuscrişor (291); Lobodiţă dc munte; Peana cucului (Buru, jud. Cluj); Plămlnăriţă (410, 291); Ţiţa vacii (Măru, jud. Caraş-Severin); Tăbacă sălbatică (127, Borşa).
    PI LSATILLA Adans.
    Fam. Hanunculaccac
    Magh.: Kokorcsin. — Germ.: Windroschen, Kiilis-clielle. — Engl.: Pasque flower. — Rus.: Prostrel.
    Pulsatili» alba Rchb. — Sisinei de munte (179, 289, 603, 542. 419)
    Alte numiri: Oiţe (289, 179, 320); Omuleţc (180); Sisinei (llli); Vişină de munte (320).
    Pulsutilla montana (Hoppe) Rchb. — Dedifei (603, 599, 574, 561)
    Alle numiri: Dediţei albaştri; Dcdiţei vineţi ; Degeţel Didiţei albaştri (456); Pisicei (156, Babadag).
    Pulsatilla pratensis (L.) Mill. — Dedifei (148, 228,
320.   601)
    Alte numiri: Dcdiţeii micilor; (134) Floarea paştilor
(320); Dediţei negri (363 Mold.); Floarea păsărilor (320); Dcdiţei vineţi (496); Găinuşă ; Muscarici; Oiţe (320); Sisinei (163, 289, 320); Sisănei; Zlacc (320).
    Pulsatilla vulgarls Mill. — Dedifei
    Alte numiri: Adormite (163); Adormiţele (133, 63, 35, 588, 190) ; Brebenel (320, 411); Dădăţei (120, 190); Dădăţel marc (808); Dădiţă (120); Dcdeţci (19, 35, 367, 320, 179, 600); Dedcţei mari (500, 320); Dediţă (250, 80, 289, 566, 35); Dediţei de pădure (566); Dediţei vineţi (63); I-'loarea paştelui (190); F'loarea ursului; Floarea vintului (190); Iarba vintului (454); Oiţe (173, 500, 190); Oiţe albe; Sisinei (133, 179, 289, 320, 35); Spănţ Sufleţelc (163, 289, 63, 35, 250, 190); Vînlurelc (280, 190, 289, 163, 63, 25);
                                                                               Magh.: Leânykokdrcsin (365); Leânykokorcsdn (28); Szcllorozsa ; Varju kikerics (25). — Germ.: Feldroschen
(411); Kablam; Kuhblumc (226); Kiichenschclle (34, 226); Pluderhcosn ; Pludcrhoscn ; Stcinmiitzchcn ; Stema-Iza (226).
    Folosită la vopsitul ouălor. Amintită în cintece populare.
    * PUMCA yrnnntiiin I.. — Rodiu, Rodie (fructul)
    Alic numiri: Arodie (Maccdonia); Bodicr (133);
Pitlijan (237); Pillingean (133, 291); Poinogram (79); Roidă (291 Maccdonia); Rubin (Oltenia).
    Magh.: Grânâtalma (412, 603); Poma grânâl (237).
—     Germ.: Granatapfcl (237); Granalapfclbaum (603).
—     Engl.: Pomegranate. — Rus.: Granatovoc derevo (573). — Grec.: Rodie. — Turc.: Nar.
    PYnOLA L.
    Fam. Pyrolaccac
    Magh.: Borv6n; Korlike. — Germ.:            Winlergrun.
—     Engl.: Wintcrgrecn. — Rus.: Gruşanka.
    Pyrola media Sw. — Perişor (19, 139); Merişor (19) Pyrola minor L. — Perişor (163), Brăbănoc (163) Pyrola rotundifolia L. — Perişor (133, 237, 289, 325, 542)
                                                                               Alte numiri: Brăbănoi (163, 291, 603); Cununiţă (133); Merişor (289, 237, 370, 354, 133); Perişoară (201). Pyrola secunda L. (Ramischia secunda (L.) Garcke)
—     Perişor (133, 163, 179, 234, 291)
    Alle numiri: Brăbănoc (163, 291); Brebenoc ; Limă (133); Luminoasă (412); Merişor (179, 234, 133, 513, 543, 601, 291).
    Magh.: Korlike (412); Kortoke (28). — Germ.: Buchs-baum (543); Birnbăumchen (291); Einscitswcndigcs Wintcrgriin (389); Kleincr Apfcl; Kleincr Apfelbaum (543) Winlergrun (543, 291).
    Pyrola uniflora L. (Moneses grandiflora A. Gray) — Părăliifă de munte (291, 603, 574)
    Germ.: Moosaugc (389).
    PYI1US L.
    Pyrus pyraster (L.) Borkh. — Păr păduref (29, 603, 547, 539)
    Alte numiri: Gorţ (291 Maced.); Păr sălbatic (291, 363); Coricov (Banat); Prăsad (291); Prăsădar (Timocul slrbesc).
    Magh.: Vadkiirlefa, Vackor (603). — Germ.: Holz-birne, Wilde Birne.
    * Pyrus sntivn Lam. el DC. — Păr
    Magh.: Korlefa (603); Korlc (318); Nemcs Kortc (527); Vackor (527, 530). — Germ.: Birnbaum (603,
454). — Engl.: Pear. — Rus.: Gruşa (573). — Ucr.: Hruşa (201).
    Soiuri: aglac ; albe; angeline (7); arbuze; argintii; arnăreţe (5); aroneşti; băcălanc; bălrlncşti dc iarnă; boamba clntarului; boereşti (258); boncane (434); bocanc, bolundc; bucşcneşli, busuioacc, busuioceşti, cacaveţe; cap dc pisică (163, 424); cădărcşti; căneşti (193); cer-naboca; cernăreţe mari, chietroase; chiporate (434); cilipeşli; ciorăşti; cipovaşe ; circşele (5); ciuciuvenc, clincşti; cîntăreşli (424); clopotoase; coadeşe (193); coadişe ; coadeşi; codălate ; cordcşli; coricov ; cormoşe ; corune (193); crăieşti (193, 494); creţe; crizi (434); cu grumaz, cu miez roşu; decane de toamnă (424); decane de vară (7, 416); de iarnă (116, 226); dc lămlie ;] de miere ; dc Sibiu (7); dc Sintilie; de Slntă-Mărie (193, 434); dc
PYR
 141
PYR
Slnpetru ; dc Sinziene ; de toamnă; dc ţară, de ţucăr, de unt, dc vară ; de zahăr (291); domneşti; dulci de vară ; dulcuţe, dulcuţc de vară, dule; iernăreţe, făinoase, fără seminţe(424); flocoşele ; foieşti(193); furniceşti. furnicuţe ; galbene ; galbene de Slntilic (599); girbe, glrle, gresac, grlieşti, guşate; harbuze (113, 163); iernatice (193); ier-năreşti; ilinca (dc Sf. Ilie); Împărăteşti; In foi ; jlndcrcşti; jodoinc (7); lăzeşti, ledăre, limonca, lulc, lungăreţe; lungăreţe de bucătărie (603); lungi ; lungiţe ; mălăeţe ; mamele (425); mari; mihiccşti (Trans.): mijlocii de toamnă ; mintoase, mănlnţele; motrine, motrune; murgi ; muşcate (226) ; muşcătariţe (193); mustoase (434); nc-căcioasc ; negre (8); nihoreşti, nihorceşti ; oarzănc ; orză-reşti (603) ; ovăzeşti; păsătoase, păstrăvii; păslrăvioare (226, 424, 521); pepene, pepeneşti, pepenii; pergamulc ; pietroase ; pipărate, plcioase, plrgave, plrgaviţe. plrghiţi ;
pletoase (116); popeşti (193, 226, 603, 424, 406); porceşti; posapc ; prăsade (116); precurariţe ; prisade ; prisade de vară ; pucioase ; regina ; rîjlerese, rocilare ; roşieşti, roşii; roşii la miez (226, 426); roşioare, roşiuţe, rotilale, ruginite, ruginoasc (226, 434); sălcii; scorţoase (434); scoruşe (120); şerbăncşli, sînchetreşti, slnpetreşti (434); slntă-mărieneşti, slntămărieşli, slntilieşti (7, 163, 424); slnturii
(434); slnzieneşti ; stelniţe (434); şireţi, strugurele, slrugureţe (426); sure; ştire (193); tămlioase; tidve; timpurii ; tolane, tomnatice, tomnatice galbene, tongoloan-je, trăguinoare, trăgule (434); trăitoare, turceşti; turtite
(434); ţigăneşti, ţlţa vacii (434); ţlţoşatc, ţucăre ; ţucărele
(434); ungureşti, untoase, untoase cenuşii (226, 424); urseşti (193); urzeşti, urzii (116); vasăr, văratece, vaţco-re (193, 226, 288); verzi, verzi de toamnă, vinele, zaharoase, zaharoase de vară (226. 603, 424); zăhăreneşti, zăhărcşli.
Q
   QUAMOCLIT penDaln (Desv.) Boj. (Qu. vulgaris Choisv) — Zorele (179, 289), Răcorele (289)
   Fam. Convolvulaceac QUERCUS L. - Stejar Fam. Fagaceac
   Magh.: Tolgy; Tolgyfa. — Germ.: Eiche; Eichbaum.
—    Franc.: Cht'ne. — Engl.: Oak. — Rus.: Dub. Quercus borealis Michx. f. — Slejar roşu (101, (121,
472 la silvicultori), Stejar roşu american (20, 02-1, 003, 192, la silvicultori)
   Quercus cerris L. — Cer
   Alle numiri: Ceran (574); Cercţie ; Cerelie (43-1, 574); Ceroi (291); Ceren (Mehadia); Ceronc (Jablaniţa, jud. Caraş-Severin); Cerulete (Bejan, jud. Huned.); Slcjărel (133); Şeroi (Olt.).
   Magh. : Cserfa (412, 530); Cserliilgy (603); Cserlolgv-fa (114); Paratolgy ; Tiilgy (412); Tolgyfa (428). - Germ. : /err-Eiche (603, 113, 34, 291). — Franc.: Clune chcvelu (114, 291). — Engl.: Turkey oak (114, 559). — Caraşov.: Ţer.
                                                                Quercus dalechampii vezi Q. pelraea Quercus frainetto Ten. (Q. conferta Kit.) — Girnitu Alte numiri: Gărlnă (Naidaş, jud- Caraş-Severin); Glrliţă (Băile, jud. Herculane); Girneaţă (433, 190, 291); Glrncle (Bejan, jud. Huned.); Gîrniţă albă (560); Tufă (470). Magh.: Magyar-tolgy (603); Magyar-tcilgyfa (114).
—    Germ.: Ungarische Eiche.
   Quercus peduncullHora C. Koch — Stejar hrumăriu (la silvicultori)
   Alte numiri: Ganţoi (472); Stejar (87); Slodun (472, 574).
   Quercus petraea (Matt.) Liebl. (Q. sessiliflora Salisb.)
—    Gorun
   Alle numiri: Brumat (434); Crcţar, Gorim (190); Gorin, Goron (72); Grădun (180); Gurun, Jip (OII.); Stajar (190); Stejar (289, 63, 433, 234, 242, 470, 431,
432, 179, 513, 366, 202, 440, 367, 455,601, 148, 19); Stă-jer, Slăjerel (148); Stejar alb (456 Babadag); Stejariu
(412); Slejerei (148); Stlnjer (Trans.); Slodun (13, 400); Tufan (375, 599).
   Magh.: Kocsăntalan tolgy (603, 527); Kocsânylalan tfilgyfa (114, 530); Muzsdaly tolgy (527); Tolgy (412); Tolgyfa (302). — Germ.: Eichbauin (513); Eiche (543
302); Griine Eiche; Steineiche (543); Traubeneiche (114, 603); Wintereiche, Sleineiche (414).          — Engl.:
Durmasl oak (559).— Rus.: Dub skalnli (573). — Caraşov: Gurun. — Jiulg.: Gorun; Stezer (601). — Sirbo-cr.: Gorun (601).
    ssp. dalechampii (Ten.) Borza şi ssp. poiycarpa (Schur) Soo, cu aceleaşi numiri populare.
    Quercus pubescens Willd. (Q. lanuginosa Thuill.) — Stejar pufos (la silvicultori)
    Alle numiri: Cerelie, Girneaţă, Goron (411); Lemn lare (Trans.); Slejar (433, 74); Slejar negru, Slejar roşu (150 Babadag); Slejar scămos (363 jud. Galaţi); Slejă-rică (164); Sledun (180, 291); Slodun (565); Tufan (141, 440, 584, 367, 133, 411, 282, 118, 433, 366, 574, 464, 574, 325, 379); Tufă (133, 179, 455, 466, 289, 291);Tufă albă (464, 455, 179, 360, 289, 509, 291); Tufă riioasă (300, 003, 133, 179, 26, 455, 464, 289, 71, 72, 291); Tufă riioasă albă (133).
    Magh.: Molyhos tolgyfa (530); Molyhos tolgy (603,
527). — Germ.: Behaarle Eiche (30); Flaumeiche (003); Steineiche (411). — Rus.: Dub puşislli (573).
    Quercus roliur L. (Q. pedunculata Ehrh.) — Slejar
    Alte numiri: Gărin (131); Goron (03, 426, 19); Goro-naş, Gorun (133, 412, 543, 366, 110, 455, 289, 118, 500, 63, 71, 433, 410, 431, 120, 325, 603, 179, 133, 470, 599, 235); Sledun (179, 410); Slodun (190, Olt. 133, 277, 354,
473,   588, 478); Stăjer (426, 603, 131, 574, 539, 492, 190); Stejar pedunculat (319, 539, 245 la silvicultori); Stejariu
(412); Stejar de luncă (72); Stejer (190, 235); Sterjar; Şledun (289, 63); Sledun (470, 455, 181); Ştojar (Vrancea); Terş (426); Trăjcr (420); Tufan (456, 289, 118, 63, 433, 470, 179, 492).
    Magh.: Cserfa     (412); Gubacsfa,          Kocsânyos tolgy
(003); Kocsânyos      lolgyfa    (114, 530); Mocsâr tolgyfa
(114, 527); Tolgy (412); Tolgyfa       (28,  16); Tser-fa (16);
Tsere-fa (235). —     Germ.:     Eiche (363,   235); Ebersbeer-
baum (475); Sommereiche, Sperberbaum (201); Sperling-baum (543); Stieleichc (34, 114, 603). — Franc.: Chene.
—   Engl.: Brilish oak (114); English oak (559); Common oak 444). — Ucr.: Dub (201). — Rus.: Dub ceres-ceatli (573).
    Galele de pe frunze: Bebencă, Ouă de lup (Cet-Uea de Baltă, com. E. P o p).
R
    RANU\CULUS L.
    Fain. Ranunculaceae
    Magh.: Boglârka ; B6kavirâg ; Kcczke virâg ; Tiklâb
—   Germ. şi săs. : Berghahn, Brennkraut, Dănn (diinn) Stăngelblimtcher, Gelbe Blume; HahnenfuB; Krotel-blume; Pfingstblume. — Engl.: Crowfoot. — Rus.: Liutik.
    Ranunculus aconitifolius vezi R. platanifolius Ranunculus acrls L. — Piciorul cocoşului Alte numiri: Curpeniţă (133, 411); Floare broştească (19, 28, 182, 190, 237, 273, 319, 366, 325, 389, 603, 500, 509, 542); Floarea broaştelor (36, 133, 190, 357, 473); Jap (39, Clopotiva, 128); Jebdi, Jebghie (Muşca, jud. Alba); Leuştean broştesc (426); Ochiul boului, Ochiul broaştei (433); Rănunchi (133, 19, 182, 289, 319, 500); Talpa cocoşului (133).
    Magh.: B6kavirâg (36); Boglârvirâg (16, 36); Răti bâkavirâg (237); Rdti boglâr (603, 530); Soinorfu (36).
—   Germ. şi săs.: Brennender HahnenfuQ (237); Dotter-blume; Fruhjahrsblume, Gelbes Gekrăutig, Goldbliim-chen (226); HahnenfuB (411); Hinkelsalat, Kockeschblam, Ktinigsblume, Krotenblume, Maarblumc, Mantelblume, Pfingstenblume; Salatblume (226); Speerkraut (411); Stengelbliimchen (226); Scharfer HahnenfuB (237, 389, 603, 484); Schmalzblume (237); Wasserblume, Wilde Ringelblume (226). — Engl.: Meadow buttercup (444).
—   Rus.: Lintik edku (573). — Caraşov.: Cocociţa, Găinuşa.
    In medicina populară, floarea amestecată cu săpun şi sare se dă contra frigurilor (99).
    Ranunculus arvensis L. — Comicei (Beba veche, jud. Timiş)
    Alte numiri: Boglari; Cornişor (133); Opincă (Che-reluş, jud. Arad); Piciorul cocoşului (440); Ploşnicar (133); Scăişor, Untul babii (434); Seminţele sau fructele: Băglari.
    Magh.: Vet^si boglârka (516). — Germ.: Ferkelchen, Kainzel, Wassergekrăutig (226). — Engl.:       Corn crow-
foot (444).
    Ranunculus auricomus L. — Buruiană de nouă daturi (75)
    Alte numiri: Luna şi soarele (13); Piciorul cocoşului (133); Soarele şi luna (103); Talpa cocoşului (133).
    Ranunculus carpaticus Herb. (R. dentatus Baumg.) — Gălbenele de munte (179, 259, 291, 328, 433, 446, 842) Alte numiri: Boglari (179, 289, 291); Bolgari (433); Piciorul cocoşului (179, 289, 291, 433, 574).
    Ranunculus circinatus Sibth. (nume valabil astăzi: Batrachium circinalum (Sibth.) Spach) — Clintită (103 Mold.)
    Alte numiri: Hlintiţă, Scrintiţă (103).
    Ranunculus dentatus vezi R. carpalicus Ranunculus illyricus L. — Trlnjoaică (179, 259, 291, 328, 603, 455)
    Folosită In medicina populară contra „trinjilor” (hemoroizi).
    Ranunculus nemorosus DC. — Gălbenele de pădure (289, 325, 603, 433, 446, 542)
    Ranunculus paucistamineus Tausch (nume valabil astăzi: Batrachium trichophyllum (Chaix) F. Schultz) — Bulbuci (Lunca Ilvei)
    Ranunculus pedntus W. et K. — Piciorul cocoşului (179, 259, 291, 433)
    Alte numiri: Boglari (179, 291, 289); Bolgari (433); Floare de leac (179, 289, 291); Floricică de leac, Gălbenele (179, 289, 601); Gălbinele (291, 325, 549).
    Ranunculus polyanthemos L. — Gălbenele (179, 289, 325, 603, 842)
                                                                 Alte numiri: Boglari (179, 289, 319); Bolgari (433); Floare de leac (179, 289); Gălbenele de munte (433); Piciorul cocoşului (179, 289, 433); Rănunchi (319). Germ.: Gelbes Gekrăutig (226); Pfingstblume (226). Ranunculus repens L. — Floare de leac (63, 179, 289, 603, 542)
    Alte numiri: Boglari (3. 455); Bujorel (63, 133, 289); De călcătură; Iarba piciorul găinii (36); Floare broştească (133); Floricică de pe lac (179, 289); Gălbenele (63, 179, 289, 455); Gălbinele (115); Jdebghe; Ochiul broaştei (434); Piciorul cocoşului (3, 133, 289, 455); Rănunchi (3); Rinic (210); Salatele broaştei (M-ţii Ciu-caş); Ţelină dc izvor (13).
    Magh.: Kusz6-boglârka (603, 530); Tyuklâbfu (36).
—    Germ. şi săs.:   Blumritzker, Gărtchenspăngelblume
(-bliimchen), Gelb Benutzker, Geel Bumbeltcher, Gelbes Kăschen, Gelbes Knăufelchen, Giel Blam, Goldknăp-fen, Spăngelblume (-bliimchen), Spăngelchen, Krtiten-blume, Saite, Wassergekrăutig (226). — Ucr.: Jabnek (201).
    Ranunculus sardous Cr. — Jebriu (Reşiţa la Brebu) Magh.: Buborcs-boglârka.
    Ranunculus sceleratus L. — Boglari (133, 163, 182, 201, 234, 289, 325, 603, 433)
    Alte numiri: Bolgari (433); Broschiţă (133, 234, 289); Buruiană de friguri (182, 234, 289, 433, 411); Gălbenele de munte (433); Gălbinele de munte (152); Haţmaţuchi (133); Leuşteanul broaştei (103 Mold.); Mătrăgună de ape (428); Piciorul cocoşului (133, 182, 433); Potroacă
(411); Rănitoriu (161); Rănunchi (133, 201, 234, 289); Rinzişoară (182, 234, 289); Untişor de baltă.
    Magh.:   Bekavirâg    (238); Torzsika-boglârka (603,
530). — Germ.: Fieberkraut (411); Wasseralraun (428).
—    Rus.: Liutik iadovitii (573). — L’cr.: Diutec (201). Utilizată In popor ca plantă de leac şi pentru otrăvirea animalelor dăunătoare.
    Ranunculus trichophyllus vezi R. paucistamineus RAFUANUS L.
    Fam. Cruciferae
    Magh.: Retek. — Germ.: Rettig. — Engl.: Radish.
—    Rus.: Redea.
    Raphanus raphanlstrum L. — Ridiche sălbatică Alte numiri: Hrean (133); Rapiţă sălbatică; Răchiţă de ogoare (133, 259, 455); Răchiţe (139); Ridichioară; Rochiţă (120, 201).
    Magh.: Dudva retek (412); Repcsăn retek (365, 603, 526, 527,      530).  Germ. şi săs.:     Ackerrettig (201.
Gelbes Gekrăutig, Hederich, Raptschegekrait (226),
10    - o. 65
 RAP
 146
RHE
  —    Engl.: Wild radish, Wliile charlock, Runch (444).
  —    Rus.: Redka polevaia, R. dikaia (573). — Ucr.: Riis-va (201).
     Folosită in medicina populară contra „atacului".
     *    Ruphanus sativus L. — Ridiche Alte numiri: Arape (3, 163, Maced.); Aripane (35, 163); Rădiche (35, 234, 289, 412, 455, 463); Rădiche dc grădină (133, 289, 319. 500, 455); Rădiche de lună (201); Rădichic (19, 118, 273. 289) ; Răditc (368); Răgliiti (434); Răgice (Trans.); Răghilă (jud. Maram.); Redichi (139); Ridiche de grădină (325); Ridichi albe.
     Magh.: Honapos retek, Jăgcsap retek, Kerti retek (603, 527, 530); Nyâri retek (425); Retek (28, 412); Sor-retek (Tg. Mureş). — Germ.:           Bodcnrettich, Garten
  Rettig (201); Rettig (363); Rettige (34); Scheckige Radieschen (Tim.). — Engl.: Radish (444). — Rus.: Redka posevnaia (477). — Ucr.: Ridka redika (201).
  —    Caraşov.:  Ridicle.
     ssp. niger (Mill.), DC. — Ridichi negre (151,         455)
     Alte numiri: Rădichi, Rădichi albe (Trifns.); Rădiţă, Rădişi (Banat); Rădiţi (Maramureş, Bihor); Ridiche tomnatică (Mold.); Ridichi de bere, Ridichi de iarnă, Ridichi de toamnă, Ridichi dc vară, Ridichi negre de iarnă.
     Magh.: Fekete Retek, Sorretek. — Germ.: Sommer-und \Vinterrcttich (600); Bierretich. — Franc.: Radis d’dte et d’ hiver (600). - Engl.: Winter radish (600).
  —    Rus.: Redka letniaia i zimniaia (600).
     ssp. radleula (Pers.) DC. — Ridichi de lună (181, 237,
  455), Ridichi roşii
     Magh.: Hânapos retek (237, 412). — Germ.: Monats-rettig (237) 600). — Franc.: Radis de tous Ies mois (600).
  —    Rus.: Radiska (600).
     Zeama de ridiche se foloseşte Jn medicina populară pentru dureri de stomac şi tuse (190)
     * HAP1IIA Palis. — Rafie (produsul din import) Fam. P a 1 m a e
     Rafia (fibrele obţinulc din nervurile şi teaca frunzelor) provine de la speciile: R. elegans, R. ruffia şi R. sudanica. Sc foloseşte pentru legat via, la altoiri şi In industria textilă.
     RAPISTRUJI prrenne (L.) AII. — Ciurlan alb Fam. Crucifcrac
     Alle numiri: Rapiţă sălbatică; Tirtan (12, 103); Tăvălug, Vălătuc.
     Magh.: Rekenyo (5-15). — Germ.: Rapsdotter (544).
  —    Rus.: Repnik mnogolelnii (573).
     RESEDA L.
     Fam. Resedaccae
     Reseda lutea L. - Rechie (19, 289, 328, 603, 433,
  526)
     Alle numiri: Drobinţă, Drobiţă (120); Poala Sfintei Mării; Prescurea (433); Răchie, Răchiege (180); Rozetă (179, 234); Rozetă sălbatică (289).
     Magh.: Vadrezeda (603, 530, 526). — Germ.: Kat-zenschwanz; Schwănzchen (226); Wau (484). — Engl.: Wild mignonette (444).
     Reseda luteola L. — Rechie (133, 148, 433)
  Alte numiri: Brobinţă (133); Prescurea (433); Ra-chicge (133); Rezedă (237, 68, 500); Rczedă din România (65, jud. Braşov); Rozetă (133, 139, 433).
  Magh.: Korcsos-rezede (238); Rczeda (237); Săr-găs festo fii (38); Feslo rezeda, Sârgâs rezeda (530).
  —    Germ.: Fărbergras (236); Fărberresede (226, 359); Fărberwau (34, 391); Herrenkraut (237); Resede (226, 237, 63); Streichkraut (237); Wau (226, 238, 237). -
  —    Franc.: Gaude (421). — Engl.: Dyer’s rocket, Weld (444).
     Cultivată pe alocuri şi folosită ca plantă tinctorială, pentru vopsit In galben.
     * Reseda odorata L. — Rozetă, Rezedă
     Alte numiri: Busuioc domnesc (Lancrăm, jud. Alba); Floare domnească, Prescurca (433); Rachiege (133); Rechie (433); Rezetă (65); Rozătă (Oltenia); Rozct, Rozetle (Ciacova, jud. Timiş); Ruzetă, Smeurică (65, 102, 190, 291); Smeuriţă (63, 65, 289, 291, 319, 500).
     Magh.: Rezeda (412); Szagos rezeda (603). — Germ: Gartenreseda (201, 226, 291, 384); Resede (226, 843).
  —    Franc.: Herbe d’amour (291); Rosette (601). — Engl.: Mignonette (600).
     RHAMNUS L.
     Fam. Rhamnaceae
     Rhamnus cathartica L. — Verigariu, Părul ciulei
     Alte numiri: Crasici, Crăsei, Crăşici, Crusei (141); Gladiş (133); Lemnul ciinelui (66); Paţachin (63); Paţa-chină (35, 202, 291, 366, 464); Poama ciinelui; Porumbel (133); Salbă moale (35, 133, 152, 259, 291, 302, 319, 464, 455); Spinelc cerbului (133); Spinul cerbului (63, 133, 179, 289, 459, 19, 35, 201, 291, 190, 302, 319, 603, 464, 412, 539); Verigaş, Voniceriu (190).
     Magh.: Ebtovis (412) ; Festo-kok6ny (28, 237) ; Keresz-tes varjutovis (114); Szarvas tovis (28, 235); Szârnyas benge (412); Varjii tovis (302, 370, 412); Varjti tbvis-benge (114, 603, 530); Varjubingo. — Germ.: Abfiihren-der Kreuzdorn (389); Beerenfackel (226); Gemeiner Kreuzdom (114, 226); Gemeiner Wegdorn (226); Hirs-chdom (237); Hundsholz ; Hundskirschchen (226); Kreuzdorn (201, 238, 237, 302, 370, 603); Stinkendes Holz (226); Wegerdorn (237); Wehdorn, Wilde Weichsel, Wiidweichselbăumchen (226). — Franc.: Nerprun (114, 421). — Engl.: Common buckthorn (559). — Rus.: Kru-şina slabilelnaia (603). — Ucr.: Saklacena (201). Rhamnus frangula L. — Cruşln Alte numiri: Crasici (190, 291); Crasei (190, 291); Crăşei (291); Crăsici (291); Cruşei (291); Crusiu (601, 492, 574); Lemn clincsc (101, 291); Pasachină (190, 291); Paţachină (291, 603, 492); Sălbiş, Sălghiş (101).
     Magh.: Biidos cseresznye (238); Budosfa ; Ebsefa, Kutyabenge (603, 827); Puskaporfa. — Germ.: Faulbaum (23, 389, 623, 484). — Franc. : Nerprun Bourdaine
  (421). — Engl.: Alder buckthorn (559, 444); Black dog-wood (444). — Rus .: Kruşinnik lomkii, Lomkaia kru-şina (353). — Ucr.: Krusenn (601).
     Ceaiul din scoarţă se foloseşte şi In medicina populară ca purgativ.
     * RHEUM L.
     Fam. Polygonaceae Rheum officlnale Baill. — Revent Alte numiri: Rabarbară (543); Rabarbură (35, 259,
  602); Rabinţă (543); Ravent (133); Rebarbară (118).
     Germ.: Rhabarber (322, 549). — Franc.: Rhubarbc (322). - Engl.: Rhubarb. - Turc.: Râvcnt (601). Rbeum palmatum L. — Revent Alte numiri: Rabarbură (103 Trans., 289, 602); Rebarbară (103, 118); Robarbă, Robarbăr (103).
     Magh.: Rcbarbara (387).
 Rttfi
 147
 RIB
    Rbeani rhapoallemn L. — Rabarbăr
                                                                       Alte numiri: Răvint (120); Rebarbarâ, Revent (51,120).
    RHIXAATII L'S L.
    Fam. Scrophulariaceae
                                                                    Magh.: Kakascimer; Lap6r. — Germ. şi săs.: Klapper Klappergckrăulig ; Klappertopf; Kornklapper ; Tschinger.
—     Engl.: Ycliow rallle. — Rus.: Pogremok. — Cer.: Zvoneţi
    RblnanthuH alpinul Baumg. (Alectorolophus alpinus (Baumg.) Stern.) - C ocol ici (289, 366)
    Alte numiri: Cione (180); Clocoti* (179, 289). Rhlnanthus glaber Lurr\. (Rh. major Ehrh.) - Clocotici (141, 234, 289, 542)
    Alte numiri: Buruiană de leac (Olt.); Cione (19); Clocotiş (179, 289, A?''); Grohotiş (103 Horodniceni, Jud. Suceava) ; Lup (Arpaşul de Sus); Sunătoare (436).
    Germ.: Hahnenkamm (363).        — Franc.: Crdte de
Coq (436).
    Mult folosită In medicina populară In afecţiuni stomacale, tuse, „vătămătură" şi la răni (macerată In untdelemn).
    Rhlnanthus minor L. (Rh. crisla-galii L.p.p.). — Clocotici (133, 234, 289)
    Alte numiri: Clocotiş (289, 779); Creasta cocoşului (237); Iarba păduchilor (412); Lup (28, 133); Păduchia-riţă (412); Zămă (133); Zirne (25).
    Magh.: Csârgd kakascimer (830); Kakas-tardj (237); Kakas-tardja (27); Tettifti (412); Tseng6-k6r6 (28). -Germ.: Hahnenkamm (237). — Engl.: Yellow rattle (444)
    * RHIPSALIS Gaertn.
    Fam. Cactaceae
    Rhlpsalls crispata Pfr. — Crăciunel (102 Bogdăneşti, jud. Suceava)
    Rhlpsallg pachyptera Pfr. — Crăciunele (Olt., Trans.) Alte numiri: Carnaval, Nu-mâ-deranja (Tr. Severin). Rhodiola roşea vezi Sedum roşea RHODODE.NDROX kotsfhyl Simk. — Smirdar Fam. Ericaceae
    Alte numiri: Bojor (19, 163, 289, 473, 374); Bojor de munte; Bojorei de munte; Bojori de munte; Boşor (19); Bujor (96, 133, 289, 464, 412); Bujor de munte (163, 179, 289, 433, 446); Bujorei de munte; Coacăză (133,
434); Cocăzar (133, 289, 464, 446); Iederă (289); Iederă de munte (458); Merişor (133, 289, 464, 446); Perişoare (Rodna Veche); Popdele (289); Rujă (458); Smirdar (431); Trandafir de munte (133, 289, 366, 464, 458); Trandafiraş de munte (179, 289); Tulipin (M-ţii Sebeşului) ; Vise de munte (Vad, jud. Maram.).
    Magh.: Erddlyi havasszdpe; Ragyabura (412).          —
Germ.: Alpcnrose (484). — Strbo-cr.:       Smrdeic ; Smra-
dijak (601).
                                                                    Florile se folosesc In medicina populară In afecţiuni pulmonare şi contra urinării cu slnge la om şi la vite (96).
    *    RHUS typblna Tomer (nume valabil astăzi: Rh. hirta (L.) Sudw.) — Ofetar
    Alte numiri: Mălin roşu (133); Otătariu (363 Mold.); Oţetnic (434).  *
    Magh.: Ecetfa (603). — Germ.: Ampfer (26); Ampfer-ăhrehen, Ampferbaum (226); Essigbaum (226, 603); Essigblumc Essigstengel, Estrichbaum (226); Perriic-ken-Sumach (114). — Franc.: Sumac amarante (114).
—     Engl.: Sumach (114). — Rus.: Sumah puşistli (603); Sumah uksusnli, Uksusnik (573)
    R1BES L.
    Fam. Saxifragaceae
    Magh.: Ribiszke ; Ribizli. — Germ.: Jobannisbeere. — Franc.: Groseillier. — Engl.: Currant — Rus.:           Smo-
rodina.
    Ribes alpiniim L. — Coacăz de munte (26, 603, 464, 446, 492, 53‘J)
    Alte numiri: Agriş (586); Coacăză de munte (431); Merişor de munle, Păltinele (127 Borşa); Păltior, Pomu-şoară.
    • Ribes anreum Pursh — Cuişoare
    Alte numiri : Agriş neultoit (65) ; Angruz (456 Letea, jud. Tulcea); Bufte (Lunca Ilvei); Chipăruşi; Coacăz (492); Cornişor (14); Cuişoară; Lemn de cuişoare (65 reg. Braşov); Liliac galben (Olt.).
    Germ. şi săs.: Walt Agresch; Wilde Stachelbeere (226).
    Ribes grossularia L. (nume valaFil astăzi: R. uva-crispa (L.) Mill.) — Agriş
    Alt' numiri: Acreş (163); Acriş (19, 38, 163, 195, 190, 201, 289, 495, 472); Acriş sălbatic (319, 495); Aghi-reş (163); Agreş (35, 163, 179, 195, 179,289,273,470); Agriji (163, 259, 489, 464); Agriş sălbatic (35, 163, 289, 464); Agrasle (79, Banat); Agrazerie ; Agroasle (Banat); Agrişei (498); Agrită, Agrus, Agruţ; Aguridă (428); Bische (Banat); Bobiţă (Maram.); Bolghiţari (396); Borboană (35, 163, 259, 495, 543); Borbonariu (412); Broboană (163); Burboană (35, 133, 163, 179, 190, 289, 319, 495); Caracăţ Coacătă (120); Coacăz (120, 141, 190) ; Coacăză (120, 127, 163, 237, 433); Coacăză albă (133, 319, 237); Coacăză sălbatică (38, 63, 133, 163, 289, 495, 464); Coacăzar (141); Coacăz domnesc (495); Cozmete (426); Flocoşele (127, 133); Fragi de lemn alb ; Fragi de lemn negru, Frăgar (133); Pomuşoară (163), 133; Răşiţă (120); Razachie (464); Răzăchie; Răzăcfcie sălbatică (190, 319); Rezâchic sălbatică (35, 163); Rezichie (289, 800); Rezichie sălbatică (133, 289); Rezichie (179, 495); Rezichie sălbatică; Rişiţă (120); Rosichină (133, 267); Smirdar (141); Strugur spinos (498); Strugurel spinos (190, 495); Struguri (63); Struguri domneşti, Struguri spinoşi (35, 63, 133, 163, 289, 500, 464); Strugurul ursului (495).
    Magh.: Csipka szollo (237); Egres (28, 36, 114, 195, 223, 603, 557, 601, 530); Egres-fa (412); Koszmtte (28, 237, 587); Egris (288); Mohâs egris, Piszk6 (28); Posz-m6te (237, 603, 557, 530). — Germ. şi săs.: Stachelbeere (201, 223, 226, 237, 603, 484); Agresch, Agrest-beere (195); Agresch, Agreschboim, Agreschkait, Agresch-kora, Agreschstăun (226); Gemeiner Stachelbeerstrauch (114); Rosine (267); Stachelbeerstrauch (235, 543); Stachelstrauch. — Rus.: Krîjovnik otklonionnli (603). — Ucr.: Agrest (201). — Franc.: Groseillier âpineux (114). Engl. :   Gooseberry (114). — Pol. : Agrest. — Cara-
şov. : Ogrozle.
    IUbes nigrura L. — Struguri negri (133, 289, 325, 464, 588,492)
    Alte numiri: Agriş negru (114, 325, 363); Coacăz (114); Coacăz negru (163, 179, 603, 464, 588); Coacăză neagră (120, 161, 277, 411); Pomuşoară negară (161, 431); Smordin (289, 412 Bucov.); Smordină neagră Strugurei negri (19, 133);
 RIB
 148
 ROR
    Magh.: Fekete ribiszke (527). — Germ. şi săs.: Ech-ter Ahlbeerstrauch (114); Schwarze Johannisbeere (201, 226); Schwarzes Weinbeerchen, Schwoarz Waimercher (226); Schwarzer Johannisbeerstrauch (235). — Franc. : Groseiliier noir, Cassis (114). — Engl.:      Black currant
(114, 444). — Rus.: Smorodina ciornaia (603, 410).
    llibes petraeuni Wulf. — Păltior
    Alte numiri: Coacăz dc munlc (289, 179, 574); Păl-tinaş (601); Pomuşoară (179, 289, 601).
    * llibes rubruni L. — Coacăz
    Alte numiri: Agriş pomuşoară (363); Acriş roşu (195, 319); Agreaşâ (103); Agreaşe (102); Agreş (102,103 jud. Suceava); Agriş (133, 319); Agriş roşu (195, 237); Agurei (Banat); Auă frânţeascâ (291 Maced.); Borboană (19, 120); Brobonă (120); Burbane (133); Coacăz roşu (179, 289, 291 Maced., 603); Coacăză 35, 63, 133, 190, 289, 500, 433); Coacăză roşie (133, 161); Frangostafilă (291 Maced.); Gonghicioasc (65); Gonghicioare (291 Trans.); Liviv (369): l’ăltioek (35, 127, 209, 291, 464); Păltinelc roşii (65, Mold.) T Toarne (Vatra Domei); Pomişoară (201); Pomiţă (102); Pomuşoară (35, 63, 65, 148, 179, 190, 133. 291 Mold., 289, 500, 464, 521, 599); Pomişor Ribuţe (Tulea, jud. Bihor); Ribiză ; Ribizil (103); Ribizl (103 Suceava); Ribizlă ; Ribizle albe ; Ribizle roşii (Banat); Ribizli (28, 61, 65. 103, 291 Trans.); Rosintine (28); Rozenchenc (Sebeş, jud. Alba); Rozincinc (35, 65, 289); Rozincin (291 Trans.); Rozincini (65,289, 464); Smordină; Smordină roşie; Struguraşi (148, 369); Struguraşi roşii (65, 291 Trans.); Strugurei (61, 406, 289, 500, 63, 19, 120, 72, 133, 35, 128, 369. 289, 235, 148, 291); Strugurei roşii (35, 114, 190, 291, 412, 464); Struguri (148, 190); Slruguriţă.
    Magh.: Dinka szollo (277); Kerti ribizkc (114); Ribizli (237, 557); Ribizke (603); Ribiszli, Ribicke (587); Ruzsinem (288); Tengcri-szollo (237); Yeres-szollo (25, 237); Yoros ribiszke (527); Yoros-szollo (587. — Germ. şi săs.: Buschleinbeerchen, Gemeiner Johannisbeerstrauch (114); Johannisbeere (34,201,484); Rote Johannisbeere (195, 226, 237, 291, 603); Rotcr Johannisbeerstrauch (238); Ribiseln (237); Rosengcher (235); Wein-beerbauin, Waimerboin (226); Weinbeerchen (226, 237); Waimercher; Weinbeerchenbaum (226); WeiOer Johannisbeerstrauch (235). — Franc.: Groseiliier rouge (114, 291). — Engl.: Red currant (114). — Rus.:               Smoro-
dina krasnaia (603). — l'cr.: Kvasanka (201).
    * HICIXUS comniuniii L. — Ricin, Căpuşe
    Alle numiri: Boabe de lurb (seminţele. Olt.); Boabe dc turbă (seminţele, 79 Banal); Casroca; Cicer (412); Cin (322, 412); Clrliş (103): Floare boierească (Bucureşti); Iarba boierului (133,        141); Iarba boierilor (28);
Rătin (35, 289); Recin (Munt.); Reţin (179, 234); Reţină (74, 75, 484); Riţin (601); Turb (Olt.).
    Magh.: Csodafa (131); Czodafa (260); Csudafa (603); Christuskeze, Christus-tenyere (260); Czicze borso, Him-boly; Himbos (412); Kerti berseny (28); Kerti bertseny (237); Sârfii (260); Tsudafa (28); Tsudafu (36, 237); Tsudamagfii (235). — Germ. :Gemeiner Wunderbaum (235); Rizinus (226); Wunderbaum (237) 226, 260, 603); Wun-derblume (226).     — Franc.: Ricin commim (322); Ri-
cin (600). — Engl.: Castor-oil plant (600). — Rus.: Reţinus (600). — Rulg.: Protuk.
    RIMDERA umbellala (\V. et K.) Bge. - Căciula mocanului (163)
    Fam. Boraginaceae
    * ROB1MA L.
    Fam. Leguminosae
    Magh.: Akâc. — Germ.: Robinie, Schotendorn — Franc.: Robinier. — Rus.: Akaţiia.
    Itobinla hispida L. — Salctm roşu (114, 179, 289, 318, 325, 603, 464, 455, 492)
    Magh.: Piros akâc (527, 603); R6zsâs csipkefa (114)
—     Germ.: Rosenrote Robinie (603); Rostigc Akazie
(114). — Franc.: Robinier rose (114).
    Roblnla pseudacacla L. — Salctm
    Alte numiri: Acacie; Acaciu (19, 133, 163, 184, 289, 291, 237, 602, 464, 411); Acaţ (163, 289, 118,602,500 63, 433, 114, 133, 426, 195, 366, 367, 184, 464, 28,265, 291); Acaţie (201); Acaţîn; Acăţariu (486); Acăţ (65, 96, 190, 366, 433); Acăţar (65); Acăţăn (65, 433); Aca-ţln (291 Trans.); Alţar (jud. Maram.); Agaţi; Arcaţ (188,     195); Arcăţ (190) ; Argaţi ; Arţar;
Bagrin (190, 195): Băgrin (63, 163, 184, 289, 291, 433, 464,     79); Braghin (190, Banat, 195);   Brăgan (Crocna,
ji’d.    Arad); Brebene (65 Banat, 434);  Dafin (133, 114,
184, 190, 195, 234, 291, Olt., 289, 366, 367, 464, 455); Dăfin (Olt.); Frasin (65); Lemn alb (434 Banat); Lemn dc acaţ (Turda-Nouă); Liliac (Banat, 434); Magrin (190, Banat, 195); Măgrin (61, 65, 66, 79); Pănar (Banat, 434); Pănariu ; Păsuele (61, 65. 291 Banat, 433); Pinar (Banat); Rug (434, Banat); Salchiş (201) ; Salcim alb (133, 179, 184, 289, 291, 470, 455); Salcim rotund (178); Salcin (289, 291); Vacaţie.
    Magh.: Agâc; Akâc       (587); Akâtz   (195); Akâlz-fa
(28,     235, 237); Akâcfa;  Akâcz (265);   Akâczfa (318);
Akâcz csipkefa (114); Feli^r akâc (603, 527, 830). -Germ. şi săs.: Akazie (226, 266, 411); Akazienbaum (226, 237); Akazienblute, Akaziblat; Aketz (226); Gemeine Akazie (114); Gemeiner Akazienbaum (235); Gemeine Robinie (603); Ginster Jonist; Ginsterbaum; Ginster-bliitc, Katzenbaum (226); Schotendorn (411); Robinie (484); Ungarischer Apfelbaum (226). — Franc.: Robinier
(421) .— Engl.: Acacia (114). — Rus.: Bclaia akaţia (573). — Ucr.: Bilaakaţia (201). — Caraşov.: Bagrcn — Turc.: Salkim (601).
    Folosit in medicina populară In ceaiuri contra tuberculozei, la poală albă, răceli, tuse, boli de stomac. Amintit In cintece (190).
    Bobina vlseosa Veni. — Salctm roşu (289, 325, 603, 431, 455)
    RORIPPA Scop.
    Fam. Cruciferae
    Itorlppa ampblhia (L.) Bess. — Gălbenea (179, 289, 291, 603,601)
    Alte numiri: Brlncuţă; Hreniţă (179, 289, 291); Voinicică.
    Magh.: Csovesszâru kânyafu (603). — Germ.: Was-serkresse (389, 603). — Engl.: Grcat yellow cress (444). Rus.: Jeruşnik zemnovodnîi (603).
    Rorippa austriaca (Cr.) Bess. — Năsturel, Gălbenea (60 3)
    Rorippa islandlea (Oed.) Borb. - Rrlncufă (179,
234,  267, 289, 412, 601)
    Alte numiri: Brlncuţiu, Măcriş de baltă; Năsturel
(412); Rapiţă sălbatică (234, 289, 603).
ROR
 149
ROS
    Magh.: Mocsări kănyafii (603,         530); Vizi-torma
 (412). — Germ.: Gemeine Sumpfkresse (603); Brunnen-kresse (267). — Engl.: Marsh yellow-cress (444). — Rus. : Jeruşnik bolotnti (573).
    Rorippa sllvestrls (L.) Bess. — Boghiţă (184)
    Alte numiri: Bobolnic (319); Hrean sălbatic (515); Poala Sfintei Mării (13).
    Germ.:    Drahtgekrăutig; Gănsegekrăutig-; Schones
 (Staudiges) Gekrăutig; Gelbe Hirseblume; Maargekrău-tig (226); Wildkresse (389); Schweinsgras (226).
    ROSA L.
    Fam. Rosaceac
    Magh.: R6zsa. — Germ.: Rose, Rosendom, Stauden-rose. — Franc.: Rose, Rosier. — Engl.: Rose. — Rus. : Roza, Ştipovnik.
    *      Rosa alba L. — Trandafir alb Alte numiri: Diul bălan ; Roză albă (36,161, 289, 319); Trandafir (426); Trandafir de dulceaţă; Trandahir.
    Magh.: Fej£r r6zsa (36); Fej6r kerti-r6zsa (237); Kerti fejir r6zsa (28). — Germ.: WeiOc Gartenrose (237).
 (237). — Rus.: Roza belaia (573).
    Rosa canina L. — Măceş, Rug
    Alte numiri: Cacadăr (133, 163, 289, 302, 319, 566, 596); Cacadîr (4, 35, 163, 190, 428, 601); Cacaşder (35 133, 161, 289); Cacâdar (190); Carcadel (425 Hîrlău); Caşcadlri; Căcăduş (120); Căcăzdîr (470); Căcicădîr; Călcădăriu (190 Bucov.); Ciucuri dc mărăcine (fructele) Clcădîr (190 Bucov.); Cocadir (163); Cocădar (190); Cocaşdcr (163,190); Glogheje (Cornea, jud. Caraş-Severin); Laba miţei (190); Mărăcine (436); Mărăcinele cioarci; Mărăcinele coţofanci (131); Măsieş ; Misieş ; Moşmon (133); Răsură (26, 63, 190, 141); Rug de măceş (133); Rug sălbatic, Rugă sălbatică (411); Rugul vacii; Rujă (133, 141); Ruje (35, 289, 289, 464); Rujiţă (195, 246); Scoabe (61, 133); Scobituri; Scochin (103 jud. Bacău); Scoruş nemţesc (133); Sipică (120); Suieş ; Trandafir (128, 234, 235, 433); Trandafir de cimp (603); Trandafir sălbatic (35 133, 148, 190, 289, 500, 464, 411, 417, 201, 72, 302,63); Tufă de rug (412); Zgorghin (103, reg. Galaţi). Fructul: Cacadări (319); Cicădir; Cacicădere (120); Măciucele (Niculiţel) ; Scoabe ; Scobişe (Reşiţa).
    Magh.: Csipke (587); Csipke-bogy6, Csipke-bokor
 (412); Csipke-r6zsa (114, 412, 587); Ebrdzsa (370); Erdei-rozsa (36); Gyepii-rozsa (603, 530; Hecsempecs (587); Hecserle Mezei-rozsa (603); Muskotâly ; Muskotâj (587); Muskotâr (587); Scggvakar6 (288); Szarkatovis (131); Tsipke-r6zsa (28, 237); Tsipke (16); Tiiskefa; Vadr6zsa
 (412); Varju-t6vis (131). — Germ. şi săs.: Arschgriibel-staude (226); Bergraute (411); Dom (226); Feldrose (237, 411); Hagedom (237, 543); Hagerose; Hagebutten-strauch (237); Heckenrose (603, 484); Heinbutte (235); Hexenrose (226); Hundsrose (114, 201, 226, 302, 370, 385, 389, 603); Kackadeom; Kakaderedom (226); Kaka-derestaun ; Kettendom; Kiependom ; Klettendom; Kr6-tendom; Rosendorn (226); Rosenstock (411); Ruck (226); Wilde Rose (226, 235); Wilder Rosenbaum (226).
 —      Fructul:   Arschgriibel; Arschjucker; Gagaschker
 Galagula ; Hetschenpetsch; Kakader; Kakanatschker; Kapemesch ; Kiefer; Kiepanapfel; Kokătschker; Rui-sekokătschker (226). — Franc.: Eglantier (120, 436). Engl.: Eglantine. — Rus.: Şipovnik sobacii (573). — Ucr.: Trandahir (201).     — Caraşov.: Şipac,
    Fructele şi petalele se folosesc în medicina populară. Amintită In credinţe şi cintece (190, 436).
    *      Rosa centifolla L. — Trandafir de dulceaţă, Trandafir
    Alte numiri: Diul; Flori de rug (426); Ghiol, Ghiul; Roză (63, 65, 148, 179, 289); Roză dc ceai ; Rug (65, 426); Rugar; Rugut (Banat); Ruje (428, 493); Ruji (65, 131); Ruji roşii (28); Ruji de ruji (65); Rugi de rug de grădină
(65); Saghis (428); Trandachir (65); Trandafil; Trandafir de grădină (500, 470, 473); Trandafir pentru dulceaţă (14); Trandafir dc Rusalii (65, 603); Trandafir roşu (19, 25, 237, 289); Trandafiraş; Trandahir; Trandasir (61, 65); Triandafil.
    Magh.: Kerti rozsa (28); Piros kerti r6zsa (237); Piinkosdi rozsa (603); Rozsa (412); Oltot t r6zsa (587). — Germ.: Gartenrose (201); Rose (237, 543).
    Mult folosită In mcdicina populară pentru dureri de stomac (ceai din petale), pentru ochi (apa de trandafir) şi dureri de cap (oţet de trandafir) (277). Din petale se face dulceaţă.
    *  Rosa chinensis Jaq. — Trandafir de lună (Olt.)
    *      Rosa damascena Mill. — Trandafir de lună (277, 289, 602)
    Alte numiri: Trandafir (319); Trandafiri bulgăreşti (470).
    Rosa dumetorum Thuill. — Mocioş (Căscioarele, jud. Ilfov)
    *  Rosa foctidn J. Horrm. — Trandafir galben
    Alte numiri: Roză        galbenă (36);  Rug galben.
    Magh.: Rozsdaszinu       rozsa (541);   Sârga     r6zsa  (28,
36,    237); Viaszk rozsa (530). — Germ.: Rosenstrauch (363); Gelbe Rose (237, 291).
    Rosa {jallica L. —       Răsură (277,   464)
    Alte numiri: Ruxandre (180); Trandafir de clmp (179, 470, 603, 464);        Trandafir mic (470); Trandafir
pitic (179, 464, 440); Trandafirel (470); Trandafiraş (179, 464).
    Magh.: Alacsony rdzsa (114); Honapos rozsa; Bar-lagi r6zsa (587). — Germ.: Essig-Rose (114, 603).
    *  Rosa multiflora Thunb. — Grătăraşi (65, 603, 464) Alte numiri: Trandafir mult In coadă; Trandafir
de pădure (446); Trandafir chitat (79); Trandafir japonez urcător; Trandafir urcător (603); Trandafiri agăţători (221); Trandafiri tăfălogi (Olt.).
    Magh.: Felfuto rozsa (603). — Germ.: Biischel-Rosc (603); Puschrosen.
    *      Rosa odorata (Andr.) Sweet. (R. thea Savi) — Trandafir (425), Trandafir galben mirositor (500)
    Rosa pendulina L. — Trandafir de munte (179,289, 363)
    Alte numiri: Măceş de munte (539); Trandafir (139); Trandafir de pădure (291).
    Magh.: Havasi rozsa (603); Fahely r6zsa (114). — Germ.: Gebirgsrose (389, 603).
    Rosa rugosa Thunb. — Trandafir de dulceaţă (597), Trandafir (324).
    Numiri neprecizate specific: Trandafir alb (242); Trandafir chitat (79); Trandafir cu flori băute (14); Trandafir galben; Trandafir oltănit; Trandafir roşu (79).
    *  ROSMARIIVL'S officinalis L. — Rosmarin Fam. Labiatae
    Alte numiri: Dcndrului (463); Mirtin (65); Rojmalin (268); Rosmailin (65, 346, 602); Rosmălin (65, 133);
RUB
 150
RUD
Rosmarin (61, 65, 133); Rosmolin (65, 291 Banat); Roş-marin (259, ?91); Rozmalin (190, 426); Rozmarin (145, 190, 601); Rozmolin (61); Rujmal:.n (65, 68, 190); Ruj-mălin; Rujmârin (131); Rusmarin (35); Rusmălin (133); Rusmărin (79, 133); Ruşmalin (35, 259, 291, 602); Ruş-marin (289, 291); Ruşmălin (128); Ruşmărin (190); Ruş-molin.
    Magh.: filet fii (412): Rosmarin (28); Rosmarint (36, 238); Rozmaling ; Rozmalint (587); Rozmarin (412, 587); Rozmaring (237, 265, 587); Rozmarint (237, 587); Rozsmalin; Rozsmalint; Rozsmaling (587). — Germ. : Bergpîeffer (411); Rosmarein ; Rosmarin (411, 226, 235, 237); Rosmarinbaum; Rosmarinstaudc; Rosmarin-stengcl; Rosmarinslackelchen (226). — Engl.:          Rose-
mary. — Rus.: Rozmarin (573).
    Ceaiul din frunze sc foloseşte in popor pentru spălat pe cap contra mătreţii. Amintită in cintece şi credinţe populare (190).
    RUBIA tinetorum L. — Roibă
    Fam. Rubiaccae
    Alte numiri: Broci (179. 389); Brociu (35, 63, 133, 161, 141, 190, 289, 291); Broşiu (99, 436); Garanţă (201, 417, 489, 500); Iarbă de margină (565); Iarbă văp-sătoare (131); Paţachină (35, 133, 111, 179, 289, 291, 470, 455); Robie rădăcină (417, 560); Rodea (35, 63, 133, 139, 179, 2<S9. 291, 470); Roibie (141); Rubie (370); Rudă (2i>l): Hughie (565); Ruibă (273); Ruinele (291); Rumenea (179); Rumenele (35, 63, 19, 133, 190,        289);
Ştevie
    Magh.: Buzer (28); Buzerfii (237, 370, 389); Feslofii (131, 237); Festulnizer (365, 530); Pirosilo (237). — (iierm. : Fărberrote (237, 291, 389); Fiirber .Krapp (201); Grapp ; Krapp (237).
    Se foloseşte in popor la vopsit lina in roşu (99, 190, 809).
    rlbus l.
    Fam. Rosaceac
    Magh.: Mâlna ; Szeder. — Germ.: Broinbeerc ; I lim-beere. — Franc.: Ronce — lingi.: Brainblc; Raspberry.
—   Rus.: Malina ; KosLcanika.
    Rubus eneslus L. — Mur
    Alte numiri: Amură (lti3 Maced.); Mur de mirişlc 603); Murar (439); Mură (232, 415, 513); Mură dc ogoare (363 Mold.); Mure (133, 319, 325, 433, 455, 492); Mure negre (Vişeul de Sus); Mur de pădure (464, 584); Mur de zăvoaie (513); Rug (289, 602. 133, 179, 410,367,114,366, 526): Ruh de munte (133); Rug de mure (425); Rug dc pădure (461); Ruji (434).
    Magh.: Gyalog szeder (112); K6kbogyo; Szcdcrfa
(412); Szederi (288); Szeder (237); Szederlevd ; Sere-g61y szeder. — Germ.: Bachbrombecre (226); Brombccrc (226, 237, 543, 484); Brombcerdorn, Brombcerliele; Broinbccrrebe; Brombeersaite (226), Brombeerstrauch (237); Brombeerslaude ; Fcldbrombcere ; Gcbirgsbrom-beere (226); Gemeine Kratzbeere (114); Hcrbstbrom-beerc (226): Kraselbeere (237); Kralzbccrc ; Kratzbeercn-staude; Kratzbecrenstengel; Kratzbecrrebe (226); Schwarz-beere; Schwarz-Heidelbeere (237); Murestaun ; Wald-brombccre (226). — Engl.: Dewbcrry (114). — Rus.: Ejevika sizaia. — Ucr.: Ojcna (201). — Caraşov.: Copina
    Rubus candieans W'eilie — Mure (319)
    Rubus fruticosus vezi R. plicatus
    nubus hlrtus W. et K. - Mur (542), Mure (127, 319 Kubus Idaeus L. — Smeur. Smeură Alte numiri: Azmură (35); Mălină (120); Mana jidovului (38, 133; 63, 289); Mană (Trans.); Mană jidovească (133); Mălină; Mălini; Melin; Mur (586); Mure; Mure roşii (319); Poame de runc (Vad, jud. Maram.); Rug de munte (63, 35, 133, 141, 289, 464); Rug de smeură (35, 63, 289); Rug jidovesc (133); Rugul jidovului (35, 289); Scobicuri (Timocul slrbesc); Smeură albă (Banat); Smeură de munte (111); Smeură roşie (Banal); Smeurar (35, 464); Smeurariu (19, 237); Smeure (235, 354); Smeuri (79, Olt.) Smeuriş; Smin (28); Sneură (65, 426); Sneuri (Maced.); Şmeurar (63, 289, 602);
    Magh.: Boldogasszony csipkâje ; Himp6r; Mălna (114,
603, 16, 28, 120, 235, 527, 530); Mâlnafa (257, 370); Mâlno (288). — Germ. şi săs.:            Gemeine   1 ..nbeerc,
Brombeere; Brombeer(en)staude (226); Brombeerstrauch (363); Gartenbrombeere; Gartenhimbeere; Gebirgs-himbeere (226); Gemeiner Himbeerstrauch (114); Him-beere (226, 603, 543, 484); Himbeerstrauch (201, 235, 237, 370); Himbeerstaude ; Knosper; Knospcrstaun; Njăura; Wilde Himbeerrebe (226). — Franc.: Fram-boisicr (120); Ronce framboisier (114). — Engl.: Raspberry (114). — Rus.: Malina oblknovennaia (603, 573, 477).1— Ucr.: Malcnnck (201). — Caraşov.: Smeu.\ Ramurile uscatc sc folosesc In mcdicina populară peniru sloniac.
    Rubus plita (us Weihe ct Ness (R. fruticosus L. p. p. el aucl., non Whc. ct N.) — Mur
    Alte numiri: Mur de pădure; Mur negru (63, 179, 2S9, 602, 110); Mur pădureţ sălbatic (114); Mură (72); Mu rari ii (133); Murar; Mure; Muri (139); Murică (228); Mur lufos (161); Rug (19, 101, 190, 470); Rug de mure (63, 118, 161, 234. 259. 602).
    Magh.: Rânios szeder (511); Sereg£ly szeder (114); Szeder (228); Szederj (16). — Germ. şi săs.: Brombeere (228): Gemeine Brombeere (201, 226); Bachbrombcere; Brombeere; Brombeerbcere; Brombcerdorn; Brombecr-liele ; Brombeerrebe ; Brombeersaite ; Brombccrstaudc; Feldbrombeere ; Gcbirgsbrombeere; Herbslbrombccre ; Kratzbeere ; Kratzbirn ; Kratzbcerenslaudc; Kratzbccren-stengcl; Kratzbecrrebe; Waldbrombeere (226).              —
Franc.: Ronce (114). — Engl.: Common bramble (114).
—    Rus.: Ejevika (573). — Ucr.: Ojena (201).
    Frunzele se foloscsc in mcdicina populară In ceaiuri contra diareii (101). Amintit în cîntece (190).
    Rubus sulcatus Vest. — Mure ursărească (103) Rubus tomentosus Borkh. — Mure negre (Niculiţel, jud. Tulrea)
    HLI1BECKIA laoiulata L. — Mărilă-mă-mamă (102, 425, 492, 600)
    Fam. Compositae
    Alte numiri: Bujorel galben (Rucăr); Coana Marghioala (102, M-rea Adam); Crizentine galbene; Dălii galbene (Bucurcşli); Floare dc cucoană; Floare dc cucoanc (11); Floarea morţilor (325); Floarea soarelui' (79); Floarea soarelui de cea mică (65); Flori galbene (79, 426); Flori de paie (Lunca Ilvei); Flori de Rusale (Teliuc, jud. Hunedoara); Gălbinele (Rucăr); Gherghine galbene; Gherghine de iarnă (Olt.); Ghcorghine (65, 68, 291); Gheorghine galbene (426); Guriţa cucoanei; Leordini galbeni (426); Marghioale (120); Marghiliţc ; Ochiul boului (Lunca Ilvei); Rujă bujă galbenă (Certeze, jud. Maram.);
RUM
 151
 RUM
Ruji de toamnă ; Ruji galbene (65, 68, 291, 426); Talie ; Talii; Tufănică galbenă; Ţaţa Marghioala.
    Magh.: Csutkakiip (600); Kupvirâg; Sârga r6zsa.
—   Germ. şi săs.: Blume ; Gelbe Balsamine; Gelbe Herbst-aster; Gelbe Rose; Gelbe Sommerdahlie; GelbeStaude; Georgine (226); Goldball (600); Goltkler ; Katnerblam ; Soldatenblume; Kirmesblume; Krdtenblume; Kiirbis-blume ; Miereschblumc; Moaserblam ; Soldatcnblam ; Moi-serruis ; Soldatenrose ; Poschnerblume ; Potintsch; Schlitz-blăttrige Rudbeckie (226); Sonnenblume (226); Sonnen-hut (226, 389, 484); Stengelblume; Strohblumc; Todes-blume; Zigeuncr; Zigcuncrblume; Wilde Dahlie (226).
—   Engl.: Cone flowcr (600).
    RUMEX L.
    Fam. Polygonaceae
    Magh.: L6rom; Lâcska, Loska. — Germ.: Ampfer.
—   Rus.: Şceavel.
    Rumex acetosa L. (nume valabil astăzi: Acetosa pra-tensis Mill.) — Măcriş
    Alte numiri: Acriş (36, 190, 195); Burbunacă (35, 163, 182, 291); Corlegeni (Arpaşu de Sus); Corleş; Cra-tică de grădină (412); Dragavei (128),; Glojdani; Iarbă macriş (36); Macrici; Macriciu; (412); Măcriş (28, 63,
115,    139, 163, 195, 190, 128, 182, 237, 273, 291, 354, 366, 369, 370, 603, 455, 562, 411); Macriş bun (500); Macriş <le munte (411); Macrişul caprei (291); Macriş de grădină (523); Măcriciu (Bihor); Măcriş de grădină
(412); Măcriş mare; Mocriş; Schiaz (Teiuş, jud. Alba); Ştevie (500).
    Magh. :   Kerti s6ska (412); Mezei soska (28, 370);
Rdti soska (603); Salâta torma (412); S6ska (36, 16, 237, 288, 412); Soska larom (530). — Germ. şi săs.: Ampfer (226, 237); Ampferstengel (226); Bcrgampfer (411); Feldampfer; GeiGel; Magarisch; Magarischgeszel (226); Sauerampfer (226, 237, 370, 389, 411, 484); Sauer-ampf (237); Schoschke; Tschos(z)na (226). — Franc.: Oseille (421); Parelle (291); Oseille dc chfevre. — Engl. : Sorrel. — Rus.: Şccavel oblknovenli (477); Şceavcl kislii (573). — Bulg.: Kiscleţ ; Kiseliak : Kiseliţa ; Kişliak.
—   Caraşov.: Chiseliac.
    Are diferite întrebuinţări in medicina populară. Rumex acetosella L. (nume valabil astăzi: Acetosella vulgaris (Koch) Fourr.) — Măcriş mărunt
    Alte numiri: Macriş (599); Macriş dc clmp (Trans.); Macriş dc grădină (319); Macriş iepuresc; Macriş niănunt (289, 291, 325); Macriş mărunt (319, 603); Macriş păsăresc (115); Macrişor (28, 139); Macriş de grădină (19, 237); Macriş lat (19, 237); Macrişul caprei; Macrişul iepurelui; Macrişul cailor (180); Macrişul caprelor; Măcriş (141, 289); Măcriş iepuresc (99, 436); Măcrişul caprei; Măcriş mic; Schiaz (291 Trans.).
    Magh.: Erdei sdska (370, 412); Kerti s6ska (237); Juh s6ska (526); Laposlevelii s6ska (237); Madâr s6ska (28, 603); Madâr 16rom (830); Mezei sâska (412); S6ska (288); S6ska fii (412). — Germ. şi săs.: Gemeiner Sauer-klceampfer (34); Hasenampfer; Huasemagrisch (226); Kleiner Sauerampfer (201, 226, 389, 603, 484); Sommer-klee (370); Stumpfblăttriger Ampfer (237); Vegelmage-risch; Vogelmagtfrisch (226). — Franc.: Petite oseille (421, 436). — Rus.: Şceavel voroblinnli (603, 573). — Ucr.: Kvasok (201).
    Folosită In medicina populară la „poceală” (paralizie) (99, 436).
    Rumex acutus L. (R. crispus x obtusifolius) — Măcrişul calului (19, 133, 237), Ştevie (28, 120, 133)
    Alte numiri: Macriş căiesc (19, 133, 237); Steghe (19, 25, 237); Steghie (19, 120, 133, 237); Stegie (139); Steje (25, 384); Stcve (19, 237); Stevie (120); Şteavă (133); Şteghie (237).
    Magh.: Keseriilapu (237); L6 soska (25, 237).
    Rumex alplnus L. — Ştevie (289, 291, 440)
    Alte numiri: Macriş căiesc; Macrişul cailor (319); Stege (190); Steghie (289, 291, 542); Stegie (190, 289, 291, 319); Stejie (127 Maram.); Ştevia stlnclor (291); Şteagă ; Ştege (Trans.); Şteghe ; Urzica raţei (291).
    Magh.: Havasi 16rom (603). — Germ.: Alpenampfer (389, 603). - Engl.: Monk’s rhubarb (444).
    Rumex arifolius AII. (nume valabi. astăzi: Acetosa pratensis Mill. ssp. alpestris (Scop.) Love) — Măcriş ciobănesc (291, 603)
    Magh.: Alhavasi s6ska (603). — Germ.: Bergampfer (389); Gebirgsampfer (291).
    Rumex crispus L. — Dragavei
    Alte numiri: Brobghi; Brozdii (Trans.); Crestăţele (Maram.) ; Hrenuţ (434); Limba boului (Uliuc, jud. Timiş); Macrişul calului (36); Sceavă (Banat); Steavă (434); Steghie (35, 179, 289, 426); Stegie (35, 74, 289); Stevie (35, 163, 179, 289, 470); Stezie (426); Şteavă (434); Şteghie (411); Ştegie; Şlevie; Ştevie creaţă (513).
    Magh.: Lo soska (36, 5K7); Lo socska (587). — Germ. şi săs.: Brustur (226); Krauser Ampfer (389); Krauser Sauerampfer (484); Krausampfer (226, 603); Kruadn-makarisch ; Krotenampfer; Ochsenzahn ; Ochscnzahn-wurzcl; Ochsenzunder ; Ochscnzunge ; Ochsenzungenblatt; Pipirick; RoDampfer (226); SpiDampfer (111); Stăsche (226).
    Rumex conglomoratus Murr. — Măcrişul calului (63, 118, 289, 603, 433, 601, 5-12)
    Alte numiri: Acrişul calului (195); Brustan (426); Drăgăvei (63, 434); Drogomir (433); Frunză de brustan
(426); Macriş căiesc (289, 291); Măcriş căiesc; Steghie (63, 289, 291); Stegie (289, 291); Stevie (289, 291, 433); Şteghie (Blaj).
    Magh.: Murvâs lorom (603, 530); S6ska.
    Rumex limosus ThuilI. (nume valabil astăzi:              R.
palustris Sm.) — Dragavei (289, 291)
    Alte numiri: Dragaveică ; Drăgăvei (133); Stevie; Stevie de baltă (259); Ştevie (133, 179, 291); Ştevie de baltă (179, 291).
    Magh.: Mocsâri lorom (530).
    Rumex obtusifolius L. — Măcrişul calului Alte numiri: Brustur amar (131).
    Magh.: Keserii lapu (131); R6ti lorom (530). — Germ.: Wiesenampfer (389, 484). — Ucr.: Scevel conschii (201). — Caraşov.: Dragovci, Zelie.
    Rumex patientia L. — Ştevie de grădină Alte numiri: Dragomir (530); Macriş de grădină (325); Macrişul calului (148, 433); Steghie (433); Steje
(425); Stejie; Stevie (35, 180, 273, 505, 433); Stevie bună (180); Stevie rădăcini (489, 560. 565); Ştege (35); Şteghie; Şteve (433, 436); Ştevie (148, 470); Ştevie de mlncare.
    Magh.: L6 s6ska ; Par6j 16rom (603, 530). — Germ.: Gartenampfer (389, 603). — Franc.:            Oseille ipinard
291, 436); Dogue (291). - Rus.: Şceavel şpinatnîi (603, (444).
 RUM
 152
 RUT
  Rumex pulcher L. — Drăgâvei (434)
  Rumex sangulneus L. — Dragavei (291, 603)
  Magh.: Erdei lârom (603). — Germ.: Hain-Ampfer (389, 603).
  nUPPIA maritima L. (R. rostellata Koch) - Aţă de mare (325, 389)
  Fam. Potamogctonaceae Magh.: Tengeri fonal (530). — Germ.: Meerfaden; Strandsalde (389).
  RUSCUS L.
  Fam. L i1i a c c a e
  Ruscus aculeatus L. — Ghimpe
  Alte numiri: Angelică (412); Coachezi (66, Olt., Mehadia); Iederă spinoasă (114); Ghimpe lat; Ghimpe mare; Ghimpe pădureţ (148, 179, 289, 291, 470, 588, 445); Iederi (Banat, 456 Olt.); Mărăcină (Olt).; Merişor
  (291); Merişor ghimpos (180, 291); Spinul şoarecelui
    Magh.: Egăr t ti vis (36, 114, 412); Szdr6s csoda-bogy (387f); Tuskds p6ra (114). — Germ.: Stechender Măuse-dom (114). — Franc.: Fragon (Petit-houx) (114). — Engl.: Butcher's-broom (114, 444). — Rus.: Igliţa pontiiskaia (573).
    Ruscus hypoglossum L. — Cornişor (114)
    *    RUTA fjraveolens L. Virnanţ, Rută Alte numiri: Rută de grădină (428); Rută de muri (36, 412); Virnaţ; Vlrnaţ (602).
    Magh.: Kerti ruta (357,         603); Kofalruta (412);
Ruta (28, 237, 412); Rutafii (36, 288); Virnanc (601).
—    Germ.: Gartenraute (34, 603, 590); Gemeine Raute (201, 226); Raute (235, 237, 237, 543, 428, 363, 590); Rute (428); Weinraute (226); Weinrute (322); Wenerz (235). — Franc.: Rue de jardins (322). — Engl.: Common rue, Herb of grace (590). — Rus.: Ruta sadovaia (573).
s
    * SACCHARUM officlnale L.             — Trestie   de zahăr
    Fam. Gramineae
    Magh.: Czukor nâd   (412, 365).       —  Germ.: Zuckerrohr
(543, 590). — Franc.:       Canne a sucre (590).      — Engl.:
Common sugar cane (530). — Rus.: Saharnli trostnik (477).
    SAGINA L.
    Fam. Caryophyllaccae
    Magh.: Szagyân ;       Zoldhur.       —  Engl.: Pearlwort.
—   Rus.: Mşanka.
    Saglna oiliatn Fies. (S. depressa C. F. Schultz) — Gră-şătoare (289).
    Saglna procunihcns L. - Grăşătoare (289, 291, 325, 603, 542).
    SAGll'lARIA .«agltllfolia L. — Săgeata apei Alte numiri: Iarba săgeţii (190); Săgeată (289 Banat); Săgeata apelor (455, 289, 179); Săgeată (455).
    Megh.: Nyilfii. — Germ.: Pfeilkraut (363). — Engl. : Arrow head (444). — Ucr.: Uşeneşea (201).
    SALICORXIA europaea L. — Brlncă Fam. Chenopodiaceae
    Alte numiri: Brlncariţă (182); Buberic (433); Căpriţă (433, 603, 180, 291); Cornul salcei (201); Guşterariţă (289, 433, 234, 291); Guşteriţă (184, 289, 433); Iarbă grasă, Iarbă grasă de ghiol; Iarba porcului (184, 470, 182, 455, 133, 179, 234, 289, 433, 291); Iarbă sărată (184, 234, 19, 289, 433, 179, 133, 182, 411, 291 Trans.); Mătură roşie ; Sărătură roşie (384 Lacul Sinoe); Sărigea
(411); Smalţ de sticlă (412); Soloneţ.
    Magh.: Somocsing (412); Sziksofii (603). — Germ. şi săs.: Gemeiner Glasschmelz ; Brinka ; Brinkagekreit; Brinkagekraidich ; HcnnenfuO ; Katzenschwanz (226); Krauta Grasschmalz (201); KrăhenfuD (226); Krautiges Glasschmalz (603, 359); Salzgras (226); Salzkraut (411); TaubenfuB; Troskozell (226). — Rus.: Soleros (603).
—   Ucr.: Solenca (201).
    SALIX L. - Salcie, Răchită Fam. Salicaceac
    Magh.: Fiizfa. — Germ.: Wcide. — Franc.: Saule.
—   Engl.: Willow. — Rus.: Iva. — Ucr.: Yerba.
    Salix alba L. — Salcie
    Alte numiri: Lozie (148); Răchită (406, 148, 500, 433); Răchită albă (584, 470, 440, 603, 161, 289, 63, 492, 201, 363); Răchită de luncă; Răchită mare (464, 179, 289); Rătcită; Răţită (426); Salcă (133, 588, 473, 148, 289, 370, 602, 63, 19, 473, 599, 542); Salce (133, 28, 354, 602, 19, 464); Salce albă (114, 161, 319); Salcie albă (602, 500, 63, 470, 539, 542); Salşi; Sălcuţă (148).
    Magh.: Eziist fii; Feh6r fii (603, 527); Fehdrfiizfa (114, 530); Fiizfa (28); Pimp6fa (288). - Germ.: Sil-benveide (421, 114, 226, 484, 389); WeiDe Weide (201).
—   Franc.: Saule blanc (114, 421). — Engl.: Common willow (114); White willow (444). — Rus.: Iva belaia (603, 573). - Ucr.: Bila verba (201).
    ssp. vltellina (L.) Arcang. (S. vitellina L.) — Răchită galbenă (363 la cultivatori de răchită); Salce galbenă 114).
    Magh.: Sâr fiiz (114). — Germ.: Dotterweide (114).
    *     Salix babylonlca L. — Salcie pletoasă Alte numiri: Lozie; Mlaje (289); Răchită mlăjoasă Răchită pletoasă (161); Răchită (289, 115, 433, 319); Răchită dc mlaje (289); Răchită supărată (426, 433); Răchiţică albă; Răchiţică mlaje (289); Răcită pllngerii; Răcită supărată (Trans.); Rechită (19); Salcă jalnică
(115); Salcă pletoasă; Salce moartă (289, 133);- Salce plecată (412); Salce pletoasă (289, 161, 133); Salce plîngătoarc (133); Salce mlăjoasă (161); Salcie (433); Salcie jalnică (289, 179); Salcie pllngătoare (601, 584,
455,   603, 148, 289); Sălcuţă (434).
    Magh.: Arva fiiz (412); Szomorti fiiz (603, 527, 600); Szoinoru fiizfa (530). — Germ.: Trauerweide (226, 603, 600). — Engl.: Weeping willow (600, 559). — Caraşov.: Jalna orba.
    Salix caprea L. — Iovă
    Alte numiri: Iov (163, 180, 63); Loză (102, 163, 182, 63, 426); Miţişoară (412); Răchită (433); Răchită moale (163, 234, 133, 182,455, 289, 63, 433, 464); Răchită puturoasă (163, 133, 182, 289, 433, 455, 234 , 464); Salcă moale (163, 289, 118, 63); Salce crestată (412); Salce moale (163, 19, 133); Salcic (433); Salcie căprească (492, 603, 539 la silvicultori); Salcic de munte (586); Salcie moale (325, 138, 542).
    Magh.: Kecske fiiz (603, 412, 527); Kecskc fiizfa (111, 820); Rakottya (288). — Germ. şi sus.: Busch-weide; Lose (226); Palmweide (114); Salwcidc (603, 226, 201, 484). — Franc.: Saule marceau (114). — Engl.: Goat willow (114). — Rus.: Iva koziia (603, 573); Rakita.
—      Ucr.: Iva cozea (201). — Caraşov.: Răchită.
    Salix cinerea L. — Zălog
    Alte numiri: Iovă; Loză (426); Răchită; Răchită puturoasă ; Răchiţi (jud. Maram.); Salcie sălbatică (jud. Cluj); Zăloagă (180, 574).
    Magh.: Csigolva; Ficfa; Hamvas fiiz (603, 527); Rakottya (28); Hamvas fiizfa (830); Rekettye (28); Rekettye fiiz (527). — Rus.: Iva pepelnaia (603, 573).
    Salix elaeagnos Scop. (S. incana Schrk.) — Răchită albă (179, 289, 603, 455, 539)
    Alte numiri: Mlaje (179, 289); Răchită mlaje (179, 289, 455).
    Magh.: Parti fiiz (603). — Germ.: Lawendelweide. Salix fragilis L. — Răchită
    Alte numiri: Lozie (180, 190); Mlajă (431); Mlaje (180, 325); Plesnitoare (464); Răchita cea fragedă (201); Răchită verde (470); Răcită (310, 190); Richită (601, 148); Richită albă (505); Rochiţă (133); Salcă (115,
370,   190); Salce (412, 289, 179, 234); Salce fragedă (500, 63, 133, 319); Salcie fragedă (289, 603, 574); Salcie plesnitoare (539, 643); Sălcică; Sălcioară (148) .
    Magh.: Csoregefii (527); Csoroge fiizfa (114); Fiiz
(412); Fiizfa (370); Guzs (412); Pimpâfa (288); Tor6-keny fiiz (603, 527); Tor6keny fiizfa (530). — Germ. şi săs.: Bachweide (226, 411); Bruchweide (226, 603, 114, 201, 411, 484, 389); Fleorwait; Knatschweide; Knătsch-weide; Patzweide; Steinweide (226); Weide (226, 370). j- Engl.: Crack willow (114, 559). — Rus.: |va lomkaio
SAL
 154
 SAL
 603, 573). - Ucr.: Iva (201);. - Strbo-cr.: Rakita 526). - Bulg.: Rakita (601).
    Salix pentandra L. - Salcie (179, 289, 433, 601, 574) Alte numiri: Răchită (433); Salce (259).
    Germ.: Lorbeerweide (389). — Engl.: Bay willow (559). Sallx purpnrea L. — Răchită roşie Alte numiri: Loză (426); Lozie (464); Mlajă (464); Răchită (179, 289, 464); Răchiţică (250); Răciţcle (Trans.); Richită (179, 464, 412, 289); Richită roşie (289, 505. 464, 179); Salcă roşie (115); Salce neagră (114); Salcie, (599, 96); Salcie roşie (328, 542).
    Magh.: Csigoja (288); Csigolya fa (237, 28). — Germ. : Bandweide (237); Purpur-Weide (114, 603, 389); Roth-Weide (237).
    Salix x rubens Schrk. (S. alba x fragilis) — Salcie
 (179)
    Sallx x ruhra Huds. (S. purpurea x viminalis) — Răchită, Richită (179)
    Salix silesiaea Willd. - Iovă (603)
    Salix starkeana Willd. (S. livida Whlbg.) — Salcie de pirlu (19, 133)
    Sallx trlandra L. (S. amtjgdalina L.) — Salcie (87, 179, 289. 433, 601, 573)
    Alte numiri: Mlaje (574); Răchită (412, 433); Ric-liilă (412): Salce (289, 603).
    Salix viminalis L. - Mlaje, Mlajă (148, 179, 603, 601) Alte numiri: Lozie (120, 133, 201); Răchileaţă (201); Răchită (120, 237, 464); Răchită de împletii (484, 72); Răchită de mlajă (464, 133); Răchiţică alba (179); Răchiţică mlaje (179); Richită (120); Richită albă (505); Salce (133); Salcic americană (Munt.); Salcie roşie (Munt.); Străvăţ (150).
    Magh.: Kender fiiz (237); Kosârfono fiiz (603); Kosâr-koto fiiz (527); Kosarkotofiizfa (530); Raikattya Reketty; Rekettye fiiz (237); Fiszfa; Fizvassz6 (288).
 —    Germ.: Flcchtcnweide (201); Korbweide (603, 34); Ufer- Seif- Korb- Haar- Fischer- Weide (237). — Franc. : Saule des vanniers (421). — Engl.: Common osier (559).
 —    Rus.: Iva pruticvidnaia, I. korzinocinaia (573, 603).
 —    Ucr.: Verbeneţ (201). - Bulg.: Mlazja (601). -Caraşov.: IIta vrba.
    SALSOLA L.
    Fam. Chenopodiaceae
    Magh.: Ballagofii; Kamboco. — Germ.: Salzkraut.
 —    Rus.: Solianka.
    Salsola kali L. — Săricică
    Alte numiri: Burcun; Căruţa dracului (Munt., 291 Trans.); Chiurlan (440); Ciorlan (384 Tulcea); Ciulin ; Ciurlan (354, 354); Ciortan (291); Curai (354); Fugaci (Cărpiniş, jud. Timiş); Iarba porcului (133); Iarbă sărată (290, 289, 133, 291); Parpalac (382, 384); Po-chitnic (382, 354); Rostogol (Munt.); Sărăcică (145); Sărigea (133); Tartan ; Tăfălog (434); Tăfălug ; Tăvăluc ; Tăvălug ; Tlrtan (325, 291) ; Yălătan; Vălătuc (291); Yălătug; Yătălan.
    Germ.: Salzkraut (34). — Engl.: Saltwort (444). — Rus.: Krai mini; Solianka (573). — Ucr.: Perekotepole (201).
    Salsola soda L. — Săricică (603)
    Alte numiri: Ciurlan; Spaima iepurelui.
    SALYIA L.
    Fam. Labiatae
    Magh.: Zsâlya; Zsâja; Zsâjha. — Germ.: Salbei; Salbeigekrăutig. — Franc.: Sauge (421). — Engl.: Sage.
 —     Rus.: Şalfei . — Ucr.: Şelba.
    Salvia aethlopls L. — Şerlai (133, 289, 325, 455,
 411)
    Alte numiri:      Desfăcătoare; Desfatnic (103); Iarba
 lui Sf. Ioan (289, 133); Iarba Sf. loan (455); Muscătai (411); Şarlau (133); Tutunaş (103).
    Salvia austriaca Jacq. — Coada lupului; Urechea porcului (Zău de Clmpie, jud. Mureş)
    Salvia glutinosa L. — Cinsteţ
    Alte numiri: Brlnca porcului (163, 289); Cocean căpresc (259, 98, 63, 234, 319, 163, 127, 267, 133,,141); Dumbravnicul calului (446 Sălişte de Vaşcău); Jale (133); Jale cleioasă (163, 289, 63, 133); Jaleş; Jaleş de clmp; Jaleş sălbatic; Iarba lui Sf. Ion (133); Iarba slntului Ion (161); Lipan (434); Lăpuş (336, 456); Lăpuş de capră (163, 234); Meduneţ (426); Şerlai (133); Sugariu (Scărişoara); Urechea porcului (102 Fălticeni).
    Magh.: Enyves zsâlya (387f, 530). — Germ. şi săs.: Gelbes Lowenmăulchen; Kochănkoprescht; Wundkraut (226).
    împreună cu alte plante se fierbe şi se foloseşte conlra durerilor dc încheieturi şi dc picioare; se foloseşte dc asemenea şi în mcdicina populară veterinară (98).
    Salvia nemorosa L. — Jale de rlmp (163, 289, 370 Trans.)
    Alte numiri:      Brăileancă (102 Fălticeni); Coada
 vacii (289, 433. 163); Corovatic; Corovatică; Iarba slnlului Ion (1G1); .Jale (163, 289); Jale sălbatică (289 Trans.); Jaleş; Năduf (456 Siriu).
    Magh.: Ligeti zsâlya (527, 530); Vad zsâlya (370).
 —     Germ.: Hainsalbei (454); Waldsalbci (201, 370);
 Wildsalbci (201). — Franc.: Sauge sauvage (421). — Ucr.: Slepovi vasclioc (201).          —  Caraşov.: Andiclia.
    *  Salvia officinalis L. — Jaleş, Jale
    Alte numiri: Cilvie (120); Jaie (68, 369, 237); Jai (Satu-Mare); Jale dc grădină (289, 602, 71, 588, 455, 163, 387, 35, 319); Jaleş bun; Jaleş de           grădină   (163,
 326;    Jalie (182, 120,    19); Jălnfcă  (Olt.); Jele (65, 237
 Trans.); Jeleş; Joaie (180, 133); Joaie de grădină (133); Iarba Sf. Ion (161); Salbie (289, 234, 470, 500, 19, 237,
 455,  35, 133); Salvie (855, 259, 411, 237, 152, 366, 322,
 425,  131, 470, 35, 133, 65); Salvie de grădină (455, 259,
 602,  234); Sălvie (38, 120); Sălvie de grădină (35, 163, 133); Selghie (425);        Selvie (120,    496); Silvie;   Şalet
 (120); Şalie (120, 237); Şalvic (35,182, 179); 179); Şalvir (382); Şălvie (120, 289); Şclvie (139, 120); Şerlai (133, 68, 346).
    Magh.: Kerti zsâlya (365); Orvosi zsâlya (527); Sâlya (28, 237, 235); Sâlyafu (36): Zsâlya (601, 237, 366, 36, 600); Zâja (Săcui). — Germ.: Gartensalbei (226, 322);   Ciărtchensalbei;      Haussalbei   (226); Salbei    (226,
 411, 237, 600); Salbeiblăttchen; Salbeiblume; Salbei-gekrăutig; Salbeikraut (226). — Engl.: Salbey, Salvey (237).
 —     Franc.: Grande sauge (322).
    Mult cultivată odinioară ca plantă medicinală.
    Salvia pratensis L. - Jale (69, 133, 289, 291, 455)
    Alte numiri: Buruiana mllcedului (Buru, jud. Cluj); Coada vacii (455); Desfăcătoare (75); Gavăţ (Sculia, jud. Timiş); Iarba lui slntu Ion (19, 133); Iarba sflntului Ion (259 Trans.); Jaleş; Jaleş sălbatic (454); Jaleş de
 SAL
 155
san
 cmp (259, 63, 179, 291); Jaleş de pădure (574); Joaie
(291); Salbie de cîmp (19); Salbie (133); Salvie busuioaca (161); Salvie ; Salvie de cimpuri (829, 63, 277, 325, 133, 842); Salvie sălbatică (133); Slăbănog (102, 566); Şale de clmp (370); Şelvie; Şcrlai (Trans., 289, 602, 19, 133).
    Magh.: I'oszlovirâg (237, 25); Mezei zsâlya (257, 530); Vad sâlya (16, 25, 36); Vad zsâlya (237). - Germ. şi sâs.: Blaue Blume ; Eidechsenblume ; Eidechsengekră-utig; Gurrenblume ; Kerzenblume ; Koscliănikopreschtch ; KrăhenfuDchen; Mottengekrăutig (226); Muskateller-kraut (237); Nalternblume ; Salbei; Salbeiblume (226); Wiesensalbei (237, 226, 484, 3S9); Wilde Salbei (237); Zutzelblume (226).
    Tulpinele Înflorite se folosesc în mcdicina populară (277).
    Sul via selarea L. — Iarba Sf. Ion (62, 163, 291, 324, 325, 346)
    Alte numiri: Şarlai (28); Şerlei (133, 120, 237, 291); Şerlaie (346).
    Magh.:    Benedikta  fii (28, 237); Skarlat fii (28);
Skarlat zsâlya (120); Szkârlat fii (237). — Germ.: Schar-lachkraut (237). — Rus.: Şalfei muskatnîi (573).
    *     Snlvla splendcns Ker-Gawl. — Salvie (465, 489, 600 la horticultori).
    Alte numiri: Busuioacă ; Jale (492, 600); Jaleş (4G5); Pipară (379); Salvie roşie.
    Magh.: Paprikavirâg; Paprikazsâlya (527); Szalvia
(587); Szâlvia (687, 600); Zsalya (600); - Germ.: Feuer-ball (600); Feurrote Prachlsalbci (226); Salvie (226,
600); Salvienblume (226).
    Salvia verticillata L. — Urechea porcului
    Alte numiri: Buruiană debubă, Buruiană lală (Comuna, jud. Ilfov); Coada mielului (506); Cocean căprcsc (Lunca Ilvei); Iarba somnului (127 Vişeu); Jaleş (63, 179); Jaleş de cimp; Jaleş sălbatic; Năduf (681 Siriu); Talpa cucoanei.
    Magh.: Fekete nadâly ; L6 zsâlya (541, 534). — Germ.: Wilde Şaibei (226). — Ucr.: Svcnugole (201).
    SALV1MA nalans (L.) AII. — Peşlişoară
    Fam. Salviniaceae
    Magh.: Rucaorom (603). — Germ.: Schwimmfarn (389, 603).
    SAMBUCUS L.
    Fam. Cap rifoliaceae
    Sombucus efcuius L. — Boz
    Alle numiri: Uoj (184, 603, 234, 470, 289, 63, 602, 433, 455, 35, 179); Boji (602, 433); Bozie (291, 184,
426,   601, 35, 455, 289, C02, 63, 433, 141, 234, 470, 179); Bozii; Boziu (193, 277, 588, 28, 505, 519); Ibozlu (151 Maced.) ; Scai mărunt (319); Soc mic (201, 237, 25, 19, 133).
    Magh.: Biidos bi.dza; Foldi bodza (131, 237, 370, 114, 578. 526, 530); Foldi bojza (288); Foldi bozsa (28); Foldi borza (16); Gyalog bodza (412, 526); Vad b6jza (288). — Germ. şi sâs.: Attich (411, 370, 267, 237, 226); Attichgekrăutig; Attichkirsche; Attichknorzchen ; Attich-staude; Attichweinbeerchen; Bos; Bosestaude, Bosge-kraidich; Bosie pBosiekirschker; Boskirschker; Gietsche-stingel; Beerenstengel;      (226); Speisehollunder (484,
389); Zwergholunder (358, 201, 226, 114). - Franc.: Hifeble (4i36). — Engl.: Dwarf elder (114). — Rus.: Buzina voninceaia (873). — Bulg.: Boz (601).
    Folosită, In medicina populară la răceli, dalac, dureri de stomac, reumatism, contra limbricilor; cu fiertura se spală vitele muşcate de lup (184, 436).
    Sambucus nigra L. — Soc
    Alte numiri: Holer (61 Coramnic, jud. Caraş-Severin) ; Hoz (182); Iboz (302, 35, 602); Scorpat (433); Soace
(426); Soc negru (431, 114, 563, 539, 500, 505, 201, 161); Sog Usuclu (151 Maced.).
    Magh.: Bodza; Bodzafa (412); Bodza virâg; Borza fa (16, 238); Bozza (412); Bozza fa (28); Bojza fa; Csete fa; Fekete bodza (530); Fâji bodza; Gyepii bodzafa (114). - Germ.: Flieder (385); Holler (34); Holunder (370, 302, 385, 363, 226); Holunderbaum (411, 226); Holunderstaude (226); Hollerstaude (235); Schwarzer Holunder (383, 201, 114, 226). — Franc.: Sureau noir (114, 421). - Engl.: Common elder (114). - Rus.: Buzina ciomaia (573). — Ucr.: Bzena (201). — Caraşov. : Bozovina.
    Folosită în medicina populară: florile la tuse, gîlci şi răpciug la vite; ceaiul de fructe contra tuberculozei şi constipaţiei, iar scoarţa fiartă contra viermilor intestinali (96, 101, 190). Amintită în cînlece (ICO).
    Sambucus racemosa L. — Soc roşu
    Alle numiri: Soc de munlc (179, 289, 455, 492).
    Germ.: Roter Holunder (114, 226).
    SAMCULA curopaea L. — Sânişoară
    Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Buruiană de dambla (103); Cinci foi (411, 290, 289, 161, 389, 201); Cinci foi mari (289, 290, 182, 588, 19, 133); Iarba frlntului (436, 99); Iarba sasului (36); Omeag (Sebeş); Sănicioară (289, 290, 182, 389. 137, 411, 19); Sănicior (289, 370, 19, 290); Sarponel; Sănişor (237, 354, 28, 152); Sînicioară (182); Slnicior (182, 370); Sinişoară (1982, 542, 603).
    Magh.: Erdei gombcmyo; Gombemyo (603); Petikai sanicor ; Szanicior (389); Szaniczor (28); Szanik fii (370) ; Szanitsor (237); Szâsz fii (237, 36); T’orozsânyik. — Germ.: Heilknecke (201); Heilkraut (389, 484, 603, 389); Sani-kel (370, 267, 411, 226, 237). - Rus.: Podlesnik (573).
—    Ucr.: Jentili (201). — Caraşov.: Bala ţvetic od zubii ( = floare albă pentru dinţi).
    Folosită în medicina populară în hernie, dureri de mijloc şi de stomac (99, 436).
    SANGUISORBA L.
    Fam. Rosaccae
    Sanguisorba minor Scop. — Cebare
    Alte numiri: Bibernil (163, 133, 179); Boabe de vălă-mătură (98 Trans.); Ceabare (133); Ceburea (163); Ce-bariu (133); Ceri ană (201); Cerbăluţă (141); Ciabare (120); Pueze de foaie (433).
    Magh.: Csaba-ire fii (365); Zold virfii (603, 530).
—    Germ.: Bibemell (226); Kleiner Wiesenknopf (226,
603, 389); Schwarzes Knopfchen (226); Gemeine Becher-blume (201); Wundgekrăutig (226). — Rus.: Cemovo hlebkovîi (603). — Ucr.: Steahnekrov (201).
    Folosită In medicina populară la „vătămătură" (hernie) (98).
    Sanguisorba officinalis — Sorbeslrea
    Alte numiri: Bibernil (588, 319, 289); Cebare (588, 289, 139); Cîrligăţea (66); Cîrligăţică (566, 102); Sînge-reasă (412); Slngeric (289, 234, 179); Sîngerică; Soar-bestre (289, 141, 139, 133); Sorbitoare (370).
SAN
 156
 SCA
    Magh.: Oszi vtrfii (603, 530); V^rfii (412, 370). -Germ. şi săs.: Gemciner Wiesenknopf (226, 201); Găr-mante (226); Gebrauchlicher Wiesenknopf (603); Kir-ligeză, Kirligezăwurzel; Rosenblatt: Striczelchen; Tar-mantewurzel (226); W'iesenknof (370); Wiesenknopf (484). — Rus.: Krovohliobka aptecinaia (603). — Ucr.: Sorocnejnec (201).
    Folosită In mcdicina populară.
    *    SAiNTOLIXA chnmaecyparissus I,. — Lemnul Maicii Domnului (163, 179, 182, 289, 470, 588, 600).
    Fam. Compositae
    Alte numiri: Chiparos mic (133); Cipuşi (319); Gogo-faie rle limbrici (Olt.); Iarba Sfintei Mării (412); Iarbă sftntâ (182, 133, 454); Lemn sfînt (182); Limbricariţă (280. 433. 161, 133); Poala Maicii Domnului (289, 179).
    Magh.: Boldogaszony mentaja (412).        — Germ.:
Garlcnzypresse, Rosmarin (226); Heiligenkraut (600); Zypresse ; Zypressenarliges Heiligenkraut (226). — Engl.: Lavendcr cotlon (600, 444). — Rus.: Kiparisnaia grava
(600).
    SAPOXAIUA officinalis L. — Supunari/â, Odogaci
    Fam. Caryophyllaceae
    Alte numiri: Băşică de aii din vlnt (M-ţii Apuseni); Berbecei (OU.); Buruiană alba (431); Ciuin (277, 601); Iarba de soponil (36); Floare de săpun (65, 433, 506 Trans.): Floarea călugărului (155, 180, 133, 179); Floarea studentului (Galaţi); Flori albe (65, 433); Flori bălai; l- lori de parfum (125 Iaşi); Flori de sopon (65); Mori de tăietură (Trans.); Grozdică; Iarbă de tăietură (Trans.): Juni (131); Odogici (601); Rădăcină dc săpun (133): Rupturi de mal (74); Săponel (289, 155, 35, 234, 354, 302, 370, 28, 133, 289, 65, 35, 234); Săpuiori (Olt.); Săpun (134); Săpunaşi; Săpunărică (412. 139); Săpună-riţă (35, 148. 406. 325, 600); Săpunel (35, 601, 65, 277, 273, 118, 602, 500. 65, 455, 505, 190, 58, 601, 65, 127,
85); Săpunul calului (433, 133); Săpunul popii (38, 433); Soponariţă (201); Soponcl (455, 289, 370, 433); Soponul calului (289, 234, 179); Spumariţă (Olt ); Udagaci (601); Văcărică (455, 133, 179); Văcăriţă (455, 201).
    Magh.: Festo fu; Szappanfu (412, 370, 302, 28, 16, 237): Szappanoz6 fii; Szappanvirâg (600); Szappanyo-zo fii (36); Tajt£kgyok6r; Tajt£kz6 szeppanfii. — Germ. şi săs.: Scifcnblume (226); Seifengekrăutig (226); Sei-fenkraut (370, 302, 237, 411, 385, 600, 363, 484); Seflau-ter; Zigeunerische Năgelblume : Zigeunerische Seife (226).
—     Engl.: Soapwort (600). — Rus.: Mllneanka aptecinaia (603). — Ucr.: Korovia melo (201).
    Rizomul se foloseşte la prepararea săpunului.
    SAHOT1IAAINLS scoparlus (L.) Wimm. — Mături (603)
    Fam. Leguminosae
    Alte numiri: Bucşan (412); Călugărească (201); Drob (61, 603); Grozamă (412); Mătură verde (464); Sorbes-tru (201); Umbra iepurelui (434).
    Magh.: Seprozanot (603); Sepro jeneszler (114).
—     Germ.: Besenfriem (603); Besenstrauch (201). —Franc.: Genât â balais (114). — Engl.: Broom (444). — Ucr.: Jeznoveţi (201). — Caraşov.: Ielciţa.
    * SATUREJA bortensls L. — Cimbru
    Fam. Labiatae
    Alle numiri: Bălănicâ (184); Cimbriţă; Cimbrişor
(492); Cimbru de grădină (184, 161, 470, 319, 277, 163.
    237, 289, 118, 500, 588, 562, 139, 179, 363); Cimbur; Ciumbru ; Ciumbur (68); Ciumburel; Ciumurică (163,
    182, 184); Găgăuţ (sudul Dobrogei); Hrăniţă (120); Hrăniţele (120); Pipemiţă (050); Pipemiţă de grădină (184, 182, 163, 319, 63, 133); Şimboră (68); Şimbru (Lunca Ilvei); Şimbru de grădină.
    Magh.: Borş fii (412, 36, 237); Borsos szâtorja (365); Csombor (28. 288. 600); Csombord (522); Csombort Csombor (435); Kerti izsop fii (131); Tsombor (36).
    —  Germ.: Bohncnkrădel; Bohnenkraut (411); Gemeines Bohncnkraut (226); Garten Pfefferkraut (201); Gar-tenbohnenkraut (389); Fisolenrăidel; Pfefferkraut (237, 226). - Franc.: Sarriettc (600, 636, 421, 590). - Engl.: Thymc (600); Sumrncr savory (590). — Rus.: Ceabior sadovii (600). — Ucr.: Kebrek (201).— Caraşov.: Ciuber.
    Se foloseşte In medicina populară Ia dureri de dinţi şi de stomac. Plantă aromatică, condimentară. SAXIFRAGA L.
    Fam. Saxifragaceae
    Magh.: Kdrontd. — Germ.: Steinbrech. — Rus. : Kamnclonka.
    Suxifraga adseendens L. — Ochii şori(e)celului (163,
    289, 603, 455. 601)
    Alte numiri: Barbă ungurească (163); Ochii şoarecelui (325).     \
    Snxifruga alzoon Jacq. — Iarba surzilor Alte numiri: Prescurice (433, Trans.).
    Saxifraga cuuelfolia L. — Iarba căşunăturii (Vidra, jud. Alba)
    Saxifraga roclieliaua Sternb. — Turturea (66, 603)
    SCA III OS A L.
    Fam. Dipsacarcac
    Magh.: Ordog szein. — Germ.: Krătzkraut. — Engl.: Moming bride.
    Scabiosa atropurpurea L. — Muşcata dracului (465)
    Alte numiri: Floarea văduvei (474); Muşcată (600); Sipică (517).
    Magh.: Gyâszvirâg, Gyâszsikkantyu (412); Ordog-szem (600).
    Scablosa columbaria L. — Muşcatul dracului (234, / 289, 366)
    Alte numiri: Tătăişă albă (433)
    Magh.: Galamb csikkantyu (474). — Germ.: Pfarrcr-blume (226).
    . Seubiosa lucida Vili. — Muşcatul dracului (179, 289, /542).
    Alte numiri: Floarea văduvei (180); Muşcat de drac (28); Ruini (180); Rujen (28); Tătăişă albă (433); Sipică
    (180).
    Magh.: Ordogharaptafii. Sikattyu fii (28).
    Scablosa ocbroleuca L. — Sipică Alte numiri; Năsturaş de bube (436, 99); Rueni (133); Ruini (180).
    Magh.: Ordogszem (530).       — Germ.:       Krătzkraut
    (484); Palatschinkenblume; Wilde Pfarrerblume, (226).
    —  Caraşov.: Bele chitchiţe (= bucheţele albe).
    Folosită pe alocuri In medicina populară; cu decoc-
    tul plantei se spală bubele (94, 614). Amintită In cintece.
    SCAXDIX peeten-venerls L. — Acul doamnei (163,
    195, 289, 325, 603)
    Fam. Umbelliferae Alte pupiirj: Ac (163 Munt ).
 SCI
 157
SCR
    Magh.: Tiihegyu berzenke (603). — Germ.: Korbel (363). — Engl.: Shepcrd’s needle (444).
    SC1LLA blfollu L. - Viorele Fam. L i 1 i a c c a e
    Alto numiri: Ceapa ciorii (474); Crâcărele (66 In jurul Clujului); Cucuruzei (127 in jurul Sigliclului); Furculiţa
(66); Furcuţa paştilor (Sălaj); Găurele (289, 133, 190); Gheocei albaştri (273, 500); Ghiorclc (Mold. 289); Giorclc (Trans. 289, 190); Merişor (639 Rozavlea, jud. Maram.); Mioriţă (127 în jurul Sighetului); Micsă sălbatică (434, iud. Banat); Mneriori (426) Viorica (Mold., 289, 148, 190) ;>/Vioriţă (190); Zambilă (141, 133, 289); Zambilă dc clmp (72, 179, 289, 63); Zanghile.
    Magh.: Kigydhagyma (587); Kigy6k6k (587); K6gyo-virâg (288); Tavaszi jâcint (530). — Germ. şi săs.: Busch-hyazinthchen; Georgenbliimchen; Grasblume; Ha-sentreppchen; Hyazinthchen ; Krăhenblume; Krăhen-fiiOchen; Krăhenzahnchen; Marienzăhnchen; Mărzen-blumchen (226); Meerzwicbel (201, 484, 600); Sprehen-fiiOchen; Tschokenaschker, Vogelbliimchen (226).— Rus.: Proleska dvulistnaia (600).    — Ucr.: Ostrovka (201).
—    Caraşov.: Polska nixiţa.
    SQRPIS sylvatlcus L. — Pipirig (71, 72, 179, 291, 433)
    Alte numiri: Ciper (289, 179, 291); Cipirig (289, 179, 291); Lăteaţă (456 Siriu); Ţipirig (325, 289, 542, 291).
    Magh.: Sât6 (532). — Germ. şi săs.: Risch; Piperich ; Schneidiges Gras; Waldbinse (226); Waldsimse (389).
—    Engl.: Wood clubrush (444). — Rus.: Kamlş lesnoi (573).
    SCLERANTHUS L.
    Fam. Caryophyllaceae
    Magh.: Szikârka. — Germ.: Knăuel. — Engl.: Knawel.
—    Rus.: Divalo.
    Selerantbus aunuusL. — Buruiana surpăturii (164, 179, 289, 291, 325, 421, 542)
    Alte numiri: Boşoroagă (289, 179, 291); Buruiană de surpătură (411); Măsăluţă (103); Sincerică (179, 289, 291).
    Magh.: Parlagi szikârka (526). — Germ.: Bruchkraut (411); Mutterngekrăutig (226).
    Sderanthus perennis L. — Sincerică (179, 289, 325,
603, 601)
    Alte numiri:    Sinceriţă  (133); Sincerică, Singerică
(190).
    Germ.: Knorich (454).
    Scleranthus uncinatus Schur — Slndeniţă (603, 433,
601, 542)
    SCHOEXOPLECTUS (Rchb.) Palia Fam. Cyperaceae
    Seboenoplectus lacustris (L.) Palia (Scirpus lacustris L.) — Pipirig
    Alte numiri: Ciparig (243); Papură rotundă (103); Păpurică (103); Păpurigă (103); Piperig (148, 412, 411); Piperig mare (201); Rogoz (411, 120, 470, 179, 291); Ţeperig; Ţipcrig (500, 291).
    Magh.: Tavi kâka (530); Kâka (412); Sâs (412). -Germ. şi săs.: Biesc ; Binse; Piperick (226); Riedgras
(411); Sccbinse; Wasserbinsc (226); Zweiblăttrige See-Binse (201); Teich-Simse (389). — Engl.: Bulrush (444).
—    Rus.: Kamlş oziornîi (573). — Ucr.: Sitovena (201). Schoenoplectus tabernaemontani (Gmel.) Palia (Scirpus tabern. C.C. Gmel.) — Ţipirig (Comana, jud. Ilfov)
    Alte numiri: Păpurică.
    Magh.: Sziki kâka (530). — Germ.: Stein-Simse (389).
—   Engl.: Glaucous Bubrush (444).
    SCHOENUS nlgrU-ans I.. — Bumburez (133, 163, 289); Bumbuşor (133, 289)
    Fam. Cyperaceae
    SCOPOMA cnrniolii'U Jacq. - Mutulică (285, 325, 382, 387, 542).
    Fam. Solanaceac
    Alte numiri: Mătrăgună mică (103); Nimeţă (382) Sculătoare mare (Oltenia).
    Magh.: Mătrăgună (427). — Germ. şi săs.: Tollkraut; Matragunegekraidich; Mătrăgună (226).
    Folosită In medicina populară ca şi Atropa belladona. SCOHZOXERA L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Podzor. — Germ.: Schlangenwurz. — Rus.: Kozeleţ. — Ucr.: Vusolovca.
    Scorzonera austriaca Willd. — Lăpliucă (291 Pojo-rita)
    *   Scorzonera hispanica L. — Salată de iarnă (180, 291)
    Alte numiri: Artifi, Salsifi (180, 291).
    Magh.: Artifiola (228, 28, 237); Kartzancla (237).
—   Germ.: Hafenwurzel (237); Saumelk (226); Schlan-
genmord (237); Schlangcnwurzel (228); Vipergras (237); Schwarzwurzel (590).    — Prunc.:    Salsifis noir (590).
—   Engl.: Black salsify (890). — Rus.: Kozeleţ sladkii koren (573).
    SCROPHLLAUIA L.
    Fam. Scrophulariaccae
    Magh.: Gorvely fu ; Tâjkajak. — Germ.: Braunwurz.
—   Engl.: Figwort. — Rus.: Xoricinik.
    Scrophularia ala (a Gilib. — Iarbă neagră (179, 289,
291,603,433, 411) ; Urzică neagră (98 Negreşti,jud. Maram.) Folosită în medicina populară la răni şi sifilis (98). Scrophularia nodosa L. — Buberic, Iarbă neagră Alte numiri: Brâncă (127 Maram.); Brincă (289, 433, 290, 1X4, 179, 182, 291); Brîncă porcească; Brinca porcului (289,290,566,179,234,141,163,133,451,190,291); Bubare (133); Bubernic (163, 182); Buruiană de bubă (120); Buruiană de buba cea rea (228); Buruiană de bube (13); Buruiană de bubă rea (201, 19); Căpriţă (433); Cartofe de germe (103); Frunză de iarbă (28, 426); Gru-măzare de porci (jud. Huned.); Guşter (99, 436); Guş-teriţă (433); Iarbă de trînji (470); Iarba porcului; Iarbă sărată (433); Poală (163, 184, 120, 133, 290, 291); Urzică Urzică neagră (19, 289, 273, 370, 319, 290, 354, 28, 184, 234, 163, 141, 133, 237, 267, 179, 190, 291).
    Magh.: Vizi fekete csalâny (228); Iako godirez (412); Fekete csalân (412, 28); Fekete csalâny (237); Fekete tsalân (370); Gumos gorvălyfu (530). — Germ. şi săs.: Knotige Braunvurz (226, 484, 389); Blatternblăttchen; Blatterngekrăutig ; Blaublatternblatt (-blăttchen) ; Blau-blatterngekrăut; Blutgekrăutig (226); Braunwurz (201, 267, 370, 543, 363); Gurrenblume; Hărenes Spunnen-kraut; Johannisgekrăutig; Katzengekrăutig (226); Kno-tenwurz (237); Madenblatt (-blăttchen) ; Nachtschale ; Nachtschattcn (226); Sauwurz (411); Schwarze Nessel; Schwarznesselnblăltchen ; Skoabeblietcher; Ungenannt-blăttchen ; Wildes Weinbeerchen; Wundenblăttchen (226).
—   Engl.: Figwort (444). — Rus.: Noricinik siskovatli
Scft                                                                              15S                                                                             siiL
(573). — Ucr.: Vorecnek vodran (201). — Caraşov.: Opacaia (= răutăcioasă).
    Folosită In medicina populară pentru „sgîlci" (scro-fuloză); de asemenea contra „guşterului” (crup difteric) la porci (99, 436).
    Scrophularlu scopoll Hoppc — Buruiană de pocitură (Făgăraş)
    Alte numiri: Brâncă (127 Maram.); Buruiană dulcc ; Drobiţă (96); Mama bubelor (Şinca Nouă).
    Magh.: Gorvănyfii (603). — Germ.: Braunwurz (484); Drusige Braunwurz (603).
    Folosită Sn medicina populară umană (la bube, tăieturi) şi veterinară.
    SCUTELLARIA L.
    Fam. Labiatae
    Magh.: Csâk6ka. — Germ.: Helmkraut, Schildkraut.
—     Engl.: Skullcap.
    Seutellarla altlsslma L. — Gura lupului (71, 133, 179, 289, 574)
    Seutellarla galerlculata L. — Mirgău (473) Seutellarla hastlfolla L. — Busuioc de baltă, Busuiocul broaştelor
    * SECALE cereale L. — Secară Fam. Gramineae
    Alte numiri: Hărană; Salbă; Sacară (234, 379); Săcară (289, 428, 234, 426); Secărea (242); Sicare (Maced.)
    Magh.: Ros (28, 412, 235); Rozs (370, 237, 335); Termeszlet rozs. — Germ.: Gemeincr Roggen (226); Korn (201); Rocken (237, 235); Roggen (237, 411, 201. 543, 370, 34, 226, 484). - Rus.: Roj (477). - Ucr.: Jeto (201). — Caraşov.: Sacara.
    Folosită şi In medicina populară veterinară. Amintită în cintece (190).
    SEDUM L.
    Fam. Crassulaceae
    Magh.: Kisfulfu ; Varjuhâj . — Germ.: Fetlgckrăutig ; Fetthenne; Mauerpfeffer. — Rus.: Ocitok.
    Sedum aere L. — Iarbă de şoaldină Alte numiri: Buruiană de trlnji (289, 63, 433, 179); Buruiene de trlnji; Coada cocoşului (102); Gheţişoare (Munt.); Iarba ciutei; Iarbă de şoldină (231); Iarbă dc trlnji: Iarbă grasă (201,267, 500,161); Iarba tunului; Iarba urechii; Oloică; Oloisă (411, 133, 179, 289, 500, 433, 470. 190); Oloisiţă; Şărpariţă (63, 234); Şărpinţă (289, 433); Şerpariţă (289, 500, 433, 346, 133); Şcrpăriţă (141,
190): Serpenţă (179, 346); Serpinţă (234); (234); Şer-pinţă (190); Şoaldină (289, 141, 179, 133, 526, 470, 190); Şoldină (500, 234); Şoproriţă (161); Şupăriţă (289, 433,
179); Trînjcn; Trinjin (259, 179, 470); Trinpăn ;Verzi-şoară.
    Magh.: Borsos varjuhâj (603, 530). — Germ.: Mauerpfeffer (201); Griines bei den Grăbern ; Immergun ; Krauses neben dem Grab (226); Mauerpfeffer (34, 267, 289, 481); Muttemgekrăutig (226); Tripmadam (411); Waldsedum ; Warzengekrăutig (226).     — Ucr.: Pereţ deheli (201).
—     Caraşov.: Bojia traviţa ( = iarba lui Dumnezeu). Folosită In medicina populară.
    Sedum album L. — Iarba faptului (603, 492); Oloisă (19).
    Magh.: Kitsin fiilfu (25).
    Sedum falmrla Koch. (S. carpaticum Koch) — Dragoste (163, 531), Masa raiului (163).
    Sedum glaucum vezi S. hispanicum
  Sedum hlllebrandll Fenzl. — Iarbă de şoaldină (179, 291).
  Alte numiri: Oloisă, Şoaldină (133).
  Germ.: Herrgottkrcuzel.
  Sedum hispanicum Juslcn (5. glaucum W. et K.) —
  —   Iarba nigeilor (Trans.)
  Sedum maximum (L.) Hoffm. — Iarbă grasă Alte numiri: Barba lupului (127 Maram.); Crucea pămlntului (13); Dragoste (66,        96); Drăgosliţă (99
  Drăguş, jud. Braşov); Gheţărică; Iarbă de urechi (603, 163, 179, 319, 184, 470, 542); Iarbă grasă de urechi (133); Iarbă groasă (289 Banat); Iarba zmeului; Iarba urechei l (179, 259); Oloisă (289, 184, 179); Oloiş (470); Urechei- | niţă (433); Verzişoară (289, 179, 141, 184, 470). ■           I
  Magh.: Bablevelu fii (28, 237); Bablevelii varjuhâj (603, 530). — Germ.: Fischkraut (226); Donnerbart; Donnerbohne; Fetter Hennel (237). — Engl.: Orpine, Livelong (444).
  Folosită In medicina populară la „pocitură" şi in diferite credinţe.
  Sedum purpureum (L.) Schult. — Iarbă grasă (470) Alte numiri: Oloiş, Verzişoară (470).
  Germ.:    Bienenblume; Buttergekrăutig; Donner-
  kraut; Einfassung; Fettblatt; Fettgekrăutig ; Fetthenne ; Fettes Gras; Immergriin; Liebchengekrăutig; Lie-besblume; Liebesgekrăutig (226).
  'X Sedum roşea (L.) Scop. (Rhodiola roşea L.) — Rujă (42, 133, 289, 601)
  Alte numiri: Arşinic de căţun; Barba lupului (127 Maram.); Curechi de slincă ; Durzoaş (Vad, jud. Maram.); Iarba ciutei; Iarba tunului; Iarba urechii; Măceş (133,
  601); Rosăcică (289, 133); Ruşă (289); Trandafir (601); Urechelniţă; Varză de stlncă; Verzişoară; Viorea (Vad, ' jud. Maram.).                                                 I
  Magh.: Rozsikagy6k6r (603). — Germ.: Roscnwurz (603, 363). — Engl.: Roseroot; — Strbo-cr.: Ruza (601).
  —   Bulg.: Ruja (601).
  *   Sedum sleboldli Sweet — Gheţişoare, Graşiţă (Olt.)
  *   Sedum spectabfle Boreau — Gheaţă
  Alte numiri: Căpşunic; Dălac, Firfirică; Flori de gheaţă (Olt.); Frunza tăieturii (Mold.); Gheţişoară, Gurarea porcului; Iarbă dc urechi (492); Iarbă grasă; Urechca babei (79).
  Germ.: Speckblume.
  *   Sedum spurlum M.B. — Floare grasă (65, 6Q3, 492) Alle numiri: Floare de stîncă (jud. Maram.); Gheaţă,
  Pcană crudă (M-ţii Apuseni).
  Magh.: Kusz6 varhuhâj (603). — Germ.: Broschchen; Fetthenne ; Immergriin ; Laufcndes ; Griine Umfassung Rotcs Spcckkraut (226); Unechle Fetthenne (603); Ziehblume (226).
  Sedum sp. — Răsfug (486 Siriu)
  SELAGLVELLA P.B.
  Fam. Selaginellaceae Germ.: Moosfarn. — Engl.: Clubmoos.
  Selaţjinella helvetiea (L.) Link. — Struţuşori (71, 379), Coada hălor din vSnt (66 jud. Cluj)
  Selaginella selaginoides (L.) Link. (S. spinulosa A. Br.) — Struţuşori (291, 414)
  Alte numiri: Motocei (291 Bucov.); Struţişori (603, 542).
  SELINCM rarvifnlla L. - îngerea (133, 289, 325,
  603)
 i59
    Fam. Umbelliferae
    Alte numiri: Pătrunjel de munte; Petrinjel de munte (133);
    Magh.: Derczle (603). — Germ.: Schierling (226); Silge (226, 603). — Rus.: C.ircia mnogolistnnia (603). SEM I'EItV IVUlil L.
    Fam. Crassulaccac
    Magh.:   Fulfu.  — Germ.:       Hauswurz,   Hauslaub.
—  Franc.: Joubarbe. — Engl.: House leek.
    Sein per vi vum schleliuni Schott (S. assimile Scholl).
—  liorşişor (163, 289, 328, 603, 549)
    Alte numiri: Iarba ciutei; Iarba lupului; Iarba tunului ; Nevăstuică; Urechelniţă ; Urechiuşc (433).
    Magh.: Pirosl6 kdvirozsa (603).
    Sempervivum soboUferum Sims. — Prescurifă (66 jud Cluj)
■Vy Sempervivum tectorum L. — Urechelnifă ^ Alte numiri:       Argintură  (79); Buruiana porcului
(Oltenia); Curcchiul stincii; Curechiuşe; Frunzar; Ghinţură (434); Ginţură (135); Iarba ciutei (35, 588, 234, 133, 289, 433, 17i/, 470); Iarbă de urcchi (259, 133, 141, 38, 500, 319, 543, 234); Iarba lupului (433); Iarba tunului (289, 500, 433, 234? 133. 319, 68, 38, 179); Iarba urechii (133, 36, 139, 289, 346, 65, 35, 234); Iarbă de tun (Trans.) Iarbă grasă (346, 588, 289, 433, 163, 65, 35); Jinteră (65); Jinţură (35, 259 Banat); Jinţură de gură de porci (Olt.); Nevăstuicâ (433); Oloisă ; Orecleşniţă (Olt.); Prescurariţă (65); Prescurea (Trans.); Prescurărele (66 Trans.); Pre-scurăriţă (65, 68); Ţlţa mielului (131); Urechea iepurelui (133); Urechea miţei (201); Urecheriţă (289, 35, 234); Urecherniţă (133); Urechiuşcă; Urechiuşc (35, 65, 289, 433, 19, 319, 133, 234, 412, 179, 141); Urechiuşe de stîncă (481); Varză dc sllncă (234, 35, 289, 63); Verzişoară (35, 179, 289, 63).
    Magh.:   Bârânyczocz (131); Boldogasszony-rozsâja
(365); Fedclikovir6zsa (603); Fiilbecsavaro (365); Fulfu (36, 131); Hâziruzsa (288); Hâzizold (412); K6rozsa; Kdvirozsa ; Rozsâs fulfu ; R6zsâs kovirozsa (365). — Germ. : Dachwurzel (446); Donnerblume; Donnergekrăut(ig); Donncrkraut (226); Echlc Hauswurz (603); Fcttes Gras, Gemeine Hauswurz (226); Hauslaub (513); Hauswurz (543, 201); Steinrose (226). — Franc.: Joubarbe (436).
—  Rus.: Jivucika krovelnaia (603, 573). — Ucr.: Roinek (201). — Caraşov.: Gluva ruja.
    Cultivată adesea pe case, şuri, grajduri, în credinţa că apără împotriva trăsnetului. Folosită în medicina populară la dureri de urechi (99, 436).
    Sempervivum sp. — Răsfug (456 Siriu)
    SENECIO L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Kersztfu; Aggofu. — Germ.: Kreuzkraut.
—  Franc.: Seneţon. — Engl.: Ragwort. — Rus.: Kres-tovnik. — Ucr.: Pcelinek.
    Senecio eruclfolius L. - Bălătomiţă (163, 179, 289,
455)
    Alte numiri: Bătătarnică (133, 289, 366); Bătătomică (325, 277); Cruciuliţă (133, 277, 319); Petimbroasă (179, 289, 366, 455). .
    Senecio crratlcus Bertol. — Iarba carelor (98 Romuli, jud. Bislriţa-Năsăud)
    împreună cu alte plante sc pune în baia copiilor care nu merg in picioare (98).
    Scnecio fuelisii Gruel. (5. nemorensis L. ssp. fuchsii (Gmel.) Cel.) - Amărătăciune (281)
    Alte numiri: Amărăciune (Trans.); Băsacăn ; Băsacăn oiesc (434); Cruciuliţă ; Ulicndru dc munte.
    Magh.: Patakparti aggofu (530). — Germ. şi sâs. : Gurgenblett, Răuberblatt (226).
    Seneelo jaeobaea L. — Ruj imi (291, 473)
    Alle numiri: Cruguliţă (120); Lemnul Domnului (363 Mold.).
    Germ. şi sus.: Franzosengekrăutig; Geel Bickablam, Jakobskreuzkraut (226); Jakobskraut (484, 389).
    Folosită în mcdicina populară contra gălbinării. Senecio rupester W. et K. — Cruciuliţă.
    Alte numiri:    Petimbroasă, Spălăcioasă.
    Senecio vernalis W. et K. — Spălăcioasă (141, 289, 325, 601)
    Alte numiri: Cel perit (289 Mold.); Cruciuliţă (289, 500, 179); Cruguliţă (500); Petimbroasă (179, 289); Tufar.
                                                                       In Moldova folosită pe alocuri în medicina populară. Senecio vulgaris L. — Cruciuliţă Alte numiri: Bătătarnică (367); Cel perit (289, Mold.); Cruguliţă (500, 133); Iarbă stricătoare (3); Petimbroasă (588, 133, 289); Schinuţă (412); Spălăcioasă (588, 455, 289, 133).
    Magh.: Aggâfii (541, 530, 526); Ronto fii (412, 28,
 36). — Germ.: Franzosenkraut (226); Kreuzkraut (226, 484, 363, 389); Saummelk; Wassergekrăutig (326).
 —   Engl.: Groundsel (444). — Rus.: Krestovnik oblknovennii (573)
    SERRATULA L.
    Fam. Compositae
    Magh.: Zsoltina; Fiiriszfii. — Germ.: Scharte. — Rus.: Serpuha.
    Serratula corona ta L.p.p. (S. Wolffi Andrae) — Jol-deală (382)
    Alte numiri: Jolteală, Jorteală (382).
    Folosită la vopsirea ouălor în galben.
    Serratula tinctoria L. — Gălbinare'
    Alte numiri: Comută; Gălbănare (250, 190); Găl-benare (128, 28); Holeră; Joldeală; Jolteală (489); Palamidă (120); Pălămidă (120, 163, 289, 234, 139); Polomidă (133, 319); Scai muscălesc; Secerdă (201); Şerpet (Olt.); Şoldeală (560, 565); Şordcală.
    Magh.: Festoszoltina (589, 530); Festo fii (235); Fiir6sz formâju (370); Fiir^sz levelu fii ; Kampaniai fii (36); Sârgânfestu fii (370) ; Soltina (28, 427); Zsoltina (120).
 —   Germ. şi săs.: Fărberscharte (34, 201, 226, 411, 484); Schartenkraut (370); Scharte (235); Schartenwcsen
 (411);  Schlipfgekrăutig; Schlipfkraut (226); Silbkraut
 (238). — Engl.: Saw-wort (444). — Rus.: Serpuha kra-silnaia (573). — l'cr.: Serpnec (201).
    Folosită in mcdicina populară; floarea fiartă In vin se dă la gălbinare (190); sc mai utilizează la vopsitul în galben (190)!
    *    SESAMUM indicum L. - Susan Fam. Pedaliaceae
    Magh.: Olajos szezam (365). — Germ.: Sesel (411); Sesam (559); Steinkummel (411). — Franc.: S6same
 (412);  Yugeoline (590). — Engl.: Sesame; Gingelly; Jinjili (590). — Rus.: Kunjut (459). — Turc.: Susani
 (601).
SES                                                            160                                                          SIN
    SESELI L.
    Fam. Umbelliferae
    Magh.: Gurgolya ; L6 komdny. — Germ.: Bcrgfencliel. Rus.: Jabriţa. — Ucr.: Kropelitc.
    Sesell annuum L. — Cosicel (180, 603)
    Seseli rlgldum W. et K. — Buruiana vtntului (291, 421, 449)
    Seseli torluosum L. — Buruiană de sludeni/ă Alte numiri: Slnclti (103 Agigea).
    SESLERIA Scop.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Nyulfarkfii. — Germ.: Kopfgras, Elfengras, Felsengras.
    Seslerla coerulans Friv. (S. bielzii Schur) — Mălaiul cucului
    Seslerla heufleriana Schur — Coada iepurelui SETARIA Beauv.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Muhar. — Germ.: Fennich, Hirse. — Rus.: Ştetinik.
    Setaria glauca (L.) P. Beauv. — Mohor Alte numiri: Bursoacă (289, 163, 141, 133); Bur-soacă păsărească (319); Costreie (133); Costrei (201, 259, 127, 455); Mei (133, 289); Mei păsăresc (319, 289, 133); Mohor mişcat (434); Mogor rotund (14).
    Magh.: Fak6 muhar (522). — Germ.: Gilb- Fennich (389); Seegras, Borstengras (389). — Rus.: Şcetinnik sizii (573). - Ucr.: Boci (201).
    *   Setaria Italica (L.) P. Beauv. — Dughie Alte numiri: Dughie mare (Olt.); Mălai pentru furaj, Fin sămănat (Banat); Mărariu (201); Mei; Mei păsăresc (Munt.); Mohor (289, 455, 412); Mohor marc (163, 289); Păiş (412); Parinc (201); Parlnc (289, 455); Paring (163); Părinc; Părlnc; Părlng (163); Pering (Mold.); Magh.: Sz6na mohor (412). — Germ.: Kolbenhirse (163)
—   Franc.: Millet des oiseaux (163). — Rus.: Şcetinnik italianski (573); Mogar (573).
    Setaria verticillata (L.) P. Beauv. — Mohor Alte numiri: Bursoacă (289, 163, 179); Coştreavă (456 Babadag); Dughie ; Iarbă costrei (36); Lipic (Banat); Mei păsăresc (179, 289, 63); Mohor de cel ce se ţine (14); Mohor lipicios (217, 526); Mohor mărunt (434).
    Magh.: Muhar fu (36); Kagad6s muhar (530, 526).
—   Germ.: Klebgras, Bettlerlăuse (389). — Rus.: Şcetin-nik (535, 573). — Caraşov.: Costrani.
    Setaria viridls (L.) P. Beauv. — Mohor Alte numiri: Bursoacă (63, 163, 289, 455); Costrei (127 Maram.); Dughie; Mei păsăresc (289, 63); Mei nebun (19); Mei păsăresc (455); Mohor mărunt (434); Parin; Paring (190).
    Germ.: Katzenschwanz (389).
    S1DERITIS montana L. — încheieloare (133, 163, 179, 289, 325)
    Fam. Labiatae
    Alte numiri: Iarba fierului (36); Iarba tăieturii (543); Iarbă de tlrtll (103 Agigea); Urechea şoarecelui (289, 179, 133); Urechea şoarecului (289, 389).
    Magh.: Sârmânyvirâg; Tisztes fii; Vas fu (36).
—   Germ.: Betonie (543); Gliedkraut (543, 363, 389); Zehrkraut (475). — Franc.: Crapaudine (536). — Rus.: Jeleuniţa gornaia (573).
    SILENE L.
    Fam. Caryophyllaceae
    Magh.: Habszeg fii. — Germ.: Leimkraut. — Engl.: Catchfly, Campion. — Rus.: Smoliovka.
    Silene acaulls (L.) Jacq. — Iarbă roşioară (603, 419) Silene armeria L. — Pansele (45)
    Magh.: Szegfii habszegfii (530); Szeplos habszegfii (503). — Germ.: Fleischerblume; Gartenleimkraut (226); Grofles Tausehdguldenkraut (603, 484, 389); Immer-wăhrend, Jelăngerjeliebcr; Klibberblume; Klibsblume ; Nachtbliimchen; Nachtveilchen; Steinblumchen ; Stein-negelblumc (226). — Engl.: Sweet Williain catchfly (444).
    Silene cucubalus Wibel — Guşa porumbului (163, 179, 201, 289, 542)
    Alte numiri: Beşicoasă (291, 289, 163); Cercei (127 Maram.); Guşa porumbelului (603, 549).
    Magh.: Habszegfii (603, 522). — Germ.: Leimkraut (389, 201, 226, 484); Gemeiner Taubenkropf (603); Blat-temgekrăutig; Seifblumc ; Seifgekrăutig; Taubenkraut; Taubenkropf; Weifles Klapperchen; Wanzengekrău-tig, Zigeunerische Năgelblume (226). — Ucr.: Koiţa (201).
                                      Silene italica (L.) Pers. (inc), ssp. nemoralis (W. et K.) Nym.) — Lipicioasă (141, 179, 299); Lipici (179, 289) Silene nutans L. — Lichiloare păsărească (434)
    *   SILYBUM murlanum (L.) Gărtn. — Armurariu (65, 127, 133, 289, 325, 473)
    Fam. Compositae
    Alte numiri: Arginţică de grădină (99, 436); Armurar (90); Armurare (289, 75, 98); Armurarie (65, 125); Buruiana armurării, Buruiană de armurare (M-ţii Apuseni); Crăpuşnic; Scai (201); Scaiul Sf. Mării (133, 319); Scai pestriţ (161).
    Germ.: Mariendistel; Milchdistel (201). — Franc.: Chardon Mărie (436). - Ucr.: Osetl (201).
    Folosită In medicina populară contra ..argintului" (sifilis) şi a „armurarei” (dalac) la vite (96, 99, 436). SIIVAPIS L.
    Fam. Cruciferae
    Magh.: Mustâr; Repeze; Repce. — Germ.: Senf.
—   Franc.: Moutarde. — Engl.: Mustard. — Rus.: Gorciţa. Slnapls alba L. — Muşlar, Muştar alb
    Alte numiţi: Curpen alb (412); Hardal (102); Hre-noasă (102); Muştar bun (179, 48, 289); Muştar de grădină (133); Muştariu (493, 412, 201, 19); Muşlariu alb (161, 412); Rapiţă albă (128, 289, 63, 182, 319); Rapiţă de grădină (133); Rapiţă dc muştar (179, 289); Rapiţă (19, 412).
    Magh.: Angol mustâr (527); I'ehdr muştar (603, 387, 527, 530, 526); Kerti mustâr (28); Kerti mustâr fii (36); Mustâr; Mustâr kâposzta; Rapcze ; R6pczc (412).
-   Germ.: Pfeffer (Banat); Mosterl (226); WeiOcr Seni 34, 201, 603, 484, 226, 235). - Engl.: Wliitc mustard (444). — Rus.: Gorciţa belaia (573, 603). — Ucr.: Horce-ţea bila (201).
    Rădăcina se foloseşte In medicina populară la dureri dc cap, urechi, articulaţii ctc. (190).
    Sinapis arvensis L. — Muştar de clmp Alte numiri: Bărbuşoară (412); Hardal; Horşiţă; Hoschiţă; Hoştriţă (103); Muştar (139, 28); Muştar alb (500); Muştar sălbatic (289, 526); Napic (434); Rapiţă (603, 412); Rapiţă de clmp (319, 3. 133, 259, 237, 526); Rapiţă de muştar; Rapiţă sălbatică (289, 118,
SIS
SOL
319); Ridiche sălbatică; Ridichioară (412); Siripă; Şneap (jud. Bacău).
    Magh.: Hanga fii (412); Hanga replze (237); Mezei mustâr (603, 530, 527); Mustâr fii (28); Repcsdny (412); Vad repce (603, 526, 527). — Germ şi săs.: Ackerkohle (237); Ackemesselscnf (411); Ackersenf (226, 237, 603, 484); Hederich; Honigblume (226); Ketlich (237); Raptchitze; Raptschegekrait (226).        — Engl.:       Wild
 mustard (444). — Rus.: Gorciţa polevaia (573, 603). SIS YMBRIUM L.
    Fam. Cruciierae
    Magh.: Vizi torma; Zsombor. — Germ.: Brunncn-kresse. — Bus.: Guleabnik.
    Slsymbrluin altisslmum L. — Gălbenea Slsymbrluin oustrlacum Jacq. — Brlncufa voinicului (133)
    Sisymbrlum loesclll Juslcn — Voinicică (179, 289,
325, 603)                                 -----'
                                                                         Sisymbrlum oîflelnale (L.) Scop. — Brtncu(ă Alic numiri: Brăncuţă (133); Brlnculiţă; Bubolnic (120); Buruiană de răul băieţilor (102); Frunza voinicului (179, 19, 289, 133, 588, 370, 141); Iarba voinicului; Micsandre sălbatice (473); Muştar alb (201); Slmcuţă
(588); Rapinţă (370); Rapiţă (354, 28); Uşluroiţă (133).
    Magh.: Nâstdny szaporafu (370, 28); Szapora zsombor (603, 530). — Germ.: Rauke (411). — Engl.: Hedge mustard (444). — Rus.: Guleavnik lekarstvennli (603).
    —    Ucr.: Bilo holosti (201).
    Folosită In medicina populară,
    Sisymbrium strletis9imum L. — Iarba boierului (13) Alte numiri: Sburătoare (436); Voinicică (603). Folosită In medicina populară la^poceală” (paralizie), (487).
    SIUM latifollum L. - Cosifel (120, 133, 163, 179, 289 325).
    Fam. Umbelliferae
    Alle numiri: Bolonică (163, 141, 179, 133, 289,603); Sccerariţă (412).
    Magh.: Sarlos bolonyik (412); B6kabors6 (603,530).
    —    Germ.: Merk (34, 363); GroOer Merk (603). — Engl. : Water parsnip (444). — Rus.: Poruceinik şirokolistnli (573).
    SMILAX L.
    Fam. L i I i a c e a e
    Magh.:    Szârcas gyoker. — Germ.:            Slcchwinde.
    —    Franc.: Salsepareille . — Engl.: Sarsaparilla. — Rus.: Sarsaparil.
    *    Smilax medica (Cham. et Schi.) — Salce (291, 601); Sarsaparila (drogul din import ) (473, 599).
    Alte numiri: Sarce (291).
    *    Smilax officinalis L. — Salce (148, 291); Sarsaparila (drogul din import)
    Alte numiri: Salce (148, 291); Salcic (148, 433).
    *    Smilax sarsaparilla L. — Salce (234), Sarsaparila (drogul din import) (412).
    Alte numiri: Salce mare, Salce părită (234); Sarce (19, 133).
    Soja hispida vezi Glycine hispida SOLANUM L.
    Fam. Solanaceae
    Sol a num dulcamara L. — Lăsnicior, Zlrnă Alle numiri: Buruiană dc bube rele (Săsciori, jud. Alba); Buruiană de dalac (63, 433, 163, 855, 152, 234,
464,   .°3); Lăsfricioară (133, 63, 35, 277); I.ăsnicioarc (289, 118, 433, 163, 35]>j Lăznmttor (163); Lesnicioară (289,
433,   141, 133; 35, ggrăl9, 190); Lesnicioasă (289, ^79-,' 470); Lesnicior (319); Limbricar;' Losnicioară (433, 3,
182); Losnicior (28); Losnicioară dc ceas rău (98 Runc-Năsăud); Losnişor (163); Lozincă (13); I.oznicioară (10); Loznişor (120); Lup (135); Morcâ (433); Pătlăgică dc dalac (35, 63, 234, 464); Poama ciinelui ; Pomuşoară ; Umbra nopţii (133, 133, 190); Via evreului (101); Viţa evreului (133); Viţa corcilor (433, 133); Viţa evreilor (289, 63, 433, 35, 470, 164, 325, 179); Zărm (133); Zărnă (133, 190); Zdlrnă (Trans.).
    Magh.: Eb szolo csucsor; Erdei szolci; Eb szcild (412); Husil6 csucsorka (530); Kesered^s csucsor (114); Ke-serii csucsor; Iszalag ebszolo (114); Iszalag; Szt. Jakob fiive; Veresebszollo (25). — Germ.: BillersiiOer Nacht-schallen (484); BittersuOe (267, 201, 226, 389); Gemei-nes BitlcrsuQ (114); Gichtrebe; Wcinbecrchengekrăutig (226). — Franc.: Morelle (120). — Engl.: Bitter sweel; Nightshade (114). — Rus.: Paslion (573). — Ucr.: Illost-iu‘k (201). — Caraşov. .-Pucacichi.
    Folosită In medicina populară la răni, boli de splină, epilepsie şi „vălămălură” (98, 190).
    *     Solanuni melonyenu L. — Pătlăgele vinete, Vinete (fructul)
    Alte numiri: Godină (133); Pallagca (141); Patlajeane (463); Pătlăgele (289, 179, 180); Pătlăgele negre; Pătlăgele sinice; Pătlăjani negri (Maced.); Pătlăjeni vineţi (Timocul slrbesc); Patrangcle (Olt.); Pătrăgenc vinete (Macedonia); Platagele vinete (Olt.); Plătăgele (529, 179,
180); Tornadele (Dobrogea); Vinete dc gătit (Dobrogea).
    Magh.: Tojâsgyumolc s(600); Torokpaprika ; Vineţia ; Vinete (427). — Germ.: Blaue Paradeis (Tim.); Eier-pflanze (411); Eicrfriichte (600). — Franc.: Aubergines
(600). — Engl.: Egg plani (600). — Rus.: Baklajan (600, 477, 573); Demianka (873).
    Solanuni iii(jrum L. — Zirnă
    Alte numiri: Bobiţă porcească (412); Bobiţe (184); Bolinzcle (434); Buruiană dulce; Iarbă marc (36, 131); Lăsnicior (433); Lesnicioară; Moarlea porcilor (150,
412); Morcâ (179, 433, 412); Paslion; Pătlăgele (201); Poama ciinelui (13, 43(5); Strugur ciinesc (460, 115, 63); Strugurul ciinelui (131); Turbare (96 Colun, jud. Braşov); Turbarea ciinelui (434); Turbăciunea ciinelui (486); Umbra nopţii (181, 470, 289, 500, G3, 433, 179, 411, 141, 34, 277, 133, 366); Vila evreilor; Zillrnotă (Olt.); Zărnă (148, 28, 13); Zernea ; Zlrnolă (35);
    Magh.: Fekete csucsor (526); Fekete csucsorl a (530); Eb szollo (16, 131, 412, 28, 557); Nagy fii (36); Kutya-szollo (587); Szepszdlo (131). — Germ şi săs.: Naclit-schalblatt; Nachtschale (226); Nachtscliallen (411, 226); Nachtschattenblatt; Nachlschattengekrăutig ; Schwarz-blattemblatt (226); Schwarzer Nachtschatten (226, 201, 484, 389); Sernew; Sernebletlclicr; Steingekraidich; Tintenknorzchen, Wilder Paradeis (226). — Franc.: Tue-chien (436). — Rus.: Paslen ciornli (573). — Ucr.: Pes-lom (201).
    Folosită In medicina populară la bube (96, 436); de asemenea şi la vopsit In negru.
    *  Solanuni tuberosuni L. — Cartof(i)
    Alte numiri: Alune dc pămlnt (237); Alune (Trans.); Balageane; Bandrabură; Bandraburce (133, 291, 234 163, 35, 477, 289, 433); Baraboi (35, 291, 234, 163, 289
11    - o. 66
 SOL
 162
SON
    500, 3, 433, 319, 21, 190, 411, 133, 141, 412, 237);Bara-bule (291, 179, 423, 234, 419, 163. 35, 289, 201, 433,239, 148, 319, 190); Barabuli de pămlnt (Banat); Barlaboi (163); Batat (Maced.); Bicioici; Bidiri; Bidiroci (Gherla); Biguri; Blrboi; Boabe (Lupşa, Abrud); Boabe vinete (jud. Huned.); Boambe (Sibiu); Boance (Tg. Mureş); Boboaşe (434, 396); Bologeane (291, 234 , 35, 179, 201, 319); Bologene (133, 28», 133); Brandabure (319, 190); Bulghene (102, 190); Bulighene (163); Bulugene (470); Buraci (Bihor); Burci (Călineşli-Botoşani); Burugheni; Calompire (525 Sălaj); Caraboi (133); Carloafe (35); Cartofe (234, 291, 289, 139); Cartofle (543, 428); Cârtim (Maramureş, Sălişte); Carlohi; Chifili (Banat); Chicioici; Ciuline (Şomcuta); Cirtoafe (1); Clompiri (Banal); Cloşte
(426); Colompiri; Coroabe; Crlmpic (Banat); Crlm-pirăni; Croainpe (Bihor); Croampe hopei (Bihor); Croampe mărunte (Orăşlie); Croampe roşii (Bihor); Croampe vinele (j d. Huned.); Crompi (Banal); Cnmiciri (291,190); Crumpe (Banal); Crumpei; Crumpei de lună (Banat); Crumpene (291, 231, 289, 35, 500, 63, 133, 19, 112. 543,
267,    523, 319, 369, 190); Crumpeni (470, 289. 35, 179, 133, 411); Crumpi (133, 431); Crumpiri (289, 434, 35, 237, 319, 190); Crumpli (jud. Braşov); Crupre (OII.); Cucuie (Trans.); Cule; Curumpene (Trans.); Fermeri (289, 35): Fidireie (291); Goaţe (ji d. Cluj); Gogoaşc (Trans., 190); Gogoşi de păinlnt; Gonele; Gramciri (319); Grumpc (434); Grumbăi (jrd. Iianat); Gruinbe (Aiud); Grumciri (234, 289, 35, 179); Grimicizi (291); Grumpe (Bogdana, jud. Sălaj); Grumpcnc (Tlmave); Gnimpcni; Grumpi (61); Grumpini (235); Grumpiri
(234); Hadaburce (289, 234, 291, 127, 35, 319, 190); Handrabule (291); Hardabuji; Hilibe (396, Uănişori, (jrd. Silaj); Hiribe (396, Poieni, jid. Cluj); Măghcruşlc (Tg. Mureş); Mere de pămlnt (291, 35, 231, 289, 133, 370, 319); Mişcule; Moghioruştc (396); Morcovi albi (OII.); Napi (291, 127, 133, 234, 289, 133. 291, 319, 190); Napi de pămlnt (190); Năpci (242): Napii (Năsăud); Ouă de pămlnt (190); Pecioici (Trans.); Pcciogi (Constanţa); Pere (434); Peruşle; Pere de pămlnt (370, 112, 102); l'ere galbene; Piclierce ; Piclieucc (190); I’ichioce (Clmpii-, lung); Picioace (120); I’icioage; Picioici (120, 231, 470, 38, 259, 411, 433, 120, 163. 111, 319, 309, 127, 112, 179, 291. 190); Picionci (420); Piciorci (120, 267. 231. 289. 31», 291); Picioşi (jud. Cluj şi Braşov); l’iroţle (134): Plrcioici (434, 291, 133); Plrcioşi (Năsăud); Pitioci (reg. Cluj); Poame de pămlnl (250, 234, 112. 133, 319); Prune de pămlnt (35); Măţuşle (1!>0); Hiblăh (jrd. Maram.); Ţermeri (35. 133, 17». 237, 231).
    Soiuri: Cartofi albi, C. ceangăi. C. de iarnă, C. dc lună, C. ile vară, C. galbini (318d);C. păsătoşi; C. porceşti; C. roz ; C. sâpiinari (OIIO).
    Magh.: Burgonya (305, 112. 502, 530, (.00); Csicsoka 587 Csucsorka (120); l-'oldi alina (370); Foirii inogyo-rci (237); (burgonya (412); Kolomper (587); Kolomplr (237. 587); Kolompir (587); Kruinpli (237, 426, 235, 587); Pityoka (318, 120, 28, 412); Pilyuka (235) ; Sucsoka (120). — Germ. fi săs.: Baraboi; Bobiolc (226); Krri-apfel (425, 411,207, 2.35); Krdbirne (220); Krdliislcl (237); KrdnuO ; Goi (226): C.rtnc:birr.e (22, 226, 370, 237,235); Inggebir (220); Karloffcl (226), 543, 370, 411, 237, 484,
235,    600); Karloffelpflanze (201); Kartofel (31); Kntirz-hen ; Koicher; Schullerscher Krapfcn ; PimpemiiOchcn 26) ; Hnpunzel (111); Pinesch ; Pilscliokc (220). — Franc.:
 Pomme de terre (421, 120, 600) — Engl.: Potato (600).
 —    Rus.: Kartofel (530, 477, 573); - Ucr.: Barabulea; Kartofka (201). — Bulg.: Baraboi — Caraşov.: Krompir; Prompir.
    SOLDANELLA major (Neilr.) Vierh. - Degeldruf (133, 289, 455, 419)
    Fam. Primulaccac
    Alte numiri: Degetărel (180, G03, 62, 574); Măcrişul caprei (Bucov.); Potiraşe (180, 133, 603).
    Magh.:    Harangocska (389); Harangrojl (603)
 —    Germ.: Alpenglockchcn (363); BcrgglOckchen (003); Troddelblume (484). — Ucr.: Kusleanka (201).
    SOLIDAGO L.
    Fam. Compositac
    *    Solldngo ranadmab L. — Stnziene de grădină (291, 325)
    Alte numiri: Drăgaică (jud. Galaţi); Năvalnicul ăl mare (Olt.); Sălcioară; Slniziene (79); Slnzicne (125 Iaşi).
    Magh.:    Mimoza. — Engl.:         Goldcn-rod-of-gardcns
 (414).
    Solldago vlrgaurea L. — Splinufu Alte numiri: Floare boicrcască, Floare buiacă (291 Bucov.); Mănunchi (180, 291 Bucov.); Smcoaică (289, 588, 291); Splinariţă ; Varga de aur (36, 133, 201, 289, 291, 319).
    Magh.: Arany Islăp-Tii (28, 36); Arany ncssza (830).
 —    Germ.: (ioldrule (181, 303); Wundkraut; Wundgc-krăutig (226). — Engl.: C.olrion-rod (444). — Rus.: Zolo-larnik (573); Zolataia rozga. — Ucr.: Navolosi (201). SONUIUS I..
    Fani. Compositac
    Magh.: Csorbâka ; Csorbânka ; Diszn6k<?k. — Germ.: (îănsedislel. — Franc.: I.aitcron. — Engl.: Sow tlilstlc.
 —    Rus.: Osol.
    Sonctius nrvrnsls I.. — Susai
    Alte numiri: Castravan; Iarba iepurilor (180); Lftp-liucă (l.unca Ilvei); l.ăpliugă (546); Lăptuca glştei (161); Măcrişor (420); Susan (179, 455); Tllhărca (180, 148).
    Magh.: Diszno kâposzta (412); Csorbâka (526); Nyulsa-lâta (530); Nyulpere (30). - Germ.: Gănscdislcl (411. 220); I lascnkolil; Snmlistil (411); Saumelk; Snumilch (220).
    Tulpinile fierte se folosesc In medicina populară ca purgativ (90).
    Soncliiig a»per (I..) Hill. — Susai
    Alic numiri: Lăptiug (128 Mold.); l.ăpliugă (431): Lăptuca glştei (101): Pălămidă grasă (133); Susan (179. 155, 289); Susăiţă.
    Magh.: Csorbâka (520); Nyiilsalâla (530). — Grrm.: Ackergiinsedislel. Itauhe; Kohlartigc Gănsedistcl; Sau-melk; Saiimilch (220).
    Soncliim nlernceim I.. -- Susai
    Alle numiri: Iarba iepurilor (291, ca şi S. arvensis, S. as per şi S. palustris); Iarba iepurelui (36); Lăpliugă (131): l.ăpluca glşlei (133, 101); Lăptucă iepurească
 (112); Pălămidă grasă (289); Susai moale; Susaiul glştei (101); Susan (470, 179. 455, 259, 291); Susâiţă (14).
    Magh.: Csorbâka (120); Disznokâposzta (25, 237); (238, 28); Nyrtlsalâla (370); Pimpokâkalilz (237); Szelid csorbâka (820).    — Grrm.:      Ackerganscdistel; Cynse-
 distcl (220); Leberdistcl (237); Kohlartigc Cănsedisle
 SON
 163
 SPI
 (237, 226); Kohlgănsedistel (454); Saudistel (237, 370); Saumelk; Saumilch (226).
    Amintită In cintece populare.
    Soiiehus palustrls L. — Susai
    Alte numiri: Lăptiugă (846); Lăptuca gîştei (161); Pălămidă grasă (442); Susan (455, 289).
    •     SOPIIORA Japonica L. — Salcim boieresc; Soforă (603, 406 la silvicultori şi horticultori)
    Alte numiri: Acaţie boierească ; Salcim japonez (464, 492).
    Magh.: Japân akâc (G03, 527). — Germ.: Schnur-hiiuin (603). sorbls L.
    Fam. Rosaceae
    Sorhus uuruparln L. — Scoruş
    Alte numiri: Lemn ciinesc (456 Siriu); Lemn pucios (H> I. 28, 289, 63, 179, 237, 19); Merişor (464, 289,63, 133); Pomul ursului (131); Scoruj (250); Scorniri (120); Scoruş de munlc (600, 461, 601, 492,       289, 503, 325,  603,
11 1, 173, 599. 87. 542, 539);     Scoruş   păsăresc (601,289,
179, 164. 363 Mold); Scoruş        sălbatic (259, 179);    Sorb
(139, 369, 273, 500, 179, 556).
    Magh.: Berkenye fa (237); Madâr berkenye (603,
365,  530, 527); Veres berkenye (114, 28,527). —Germ. şi sus.: Arlesbeerbaum ; Arlesbeere ; Arleskirschbaum ; Arleskirschen (226); Eberesche (226, 484); Ebereschen-bauin (237, 363); Gemeine Eberesche (114); Kruch; Kruchbom ; Kruchkirscli; Skorusch; Skuruschbir-clier (226); Quiscnbaum; Sperbeerbaum, Speyerlings-baum (237); Vogelbeere (226); Vogelbecrbaum (543, 603); Vogelkirsche ; Wildkirschenbaum (226). — Franc.: Sorbier d’oiscleurs (136, 114). — Engl.: Monntain ash (114). — Rus.: Reabina (603, 477, 573). — Bulg. ,‘Skoruşa
(601).
    Folosită In medicina populară la reumatism, tuse, tuberculoză şi boli de slngc.
    Sorhus domestica L. — Scoruş (111, 128, 179, 325, 603, 504, 503, 601)
    Magh.: Barkotza fa (28); Berkenye fa (237); Fojlos berkenye (114); Szelid berkenye (603). — Germ.: Speier-ling (603); Speicrlingsbaum ; Speerapfelbaum; Vogelbeerbaum (237). — Franc.: Cormier (111). — Engl.: Service Iree (111). — lius.: Heabina domaşniaia (573); Reabina sadovaia ((il)3).
    Sorluis loniiinulis (L.) Cr. — Sorb Alle numiri: Mărăcine; Păduccl (320); Scorum (133); Scoruş (599, 431): Sccruş de pădure (133, 237, 19); Sorb de pădure (133. 28); Sorb sălbatic (133, 237, 28); Sorbă (411).
    Magh.: Barkoca berkenye (534, 541); Barkoca fa (603); Barkâlza; Barkot/.afa (237); Barkocza berkenye (111); Berkenyefa (25). — Germ.: Arlesbeerbaum (411, 226); Arlesbeere ; Arleskirschbaum (226); Darmbeere (237); Klsbeere (226); Krlsbeerbaum (603, 114); Erlise ; Mehlbeere ; Mehlbeerbaum (237); Ruhrbirne (226). — Engl. : Wild service Iree (114). - Rus.: Reabina glogovina (6(13, 573); Kruglolislnaia reabina.
    SOIUilICM Pers.
    Fam. G r a m 1 n e a o
    * Sorglium luilepcnse (L.) Pers. — Coslrei
    Alle numiri: Bălur (290, 289, 163, 179); Băltiră; Belengher (163, 290); Calai (jud. Galaţi); Costreie; Coslrei mic (Munt.); Digliie (Olt.); Fulg de stuh (74);
Iarbă de Sudan (163); Lupoaică (Olt.); Măturiţă (74); Mohor (133); Oier; Păpuşoaică (434); Ulcă (Niculiţel); Uler (163); Vulpoaică ; Vulpoi.
   Rus.: Gumai (477). — Bulg.: Koslriava (601). Sorghum vulgare Pers. — Mâluri Alle numiri: Bălur (289, 63, 163, 179); Flocoasă (163, 63, 133); Mălai; Mălai de mături; Mălai negru; Mălai tătăresc (289, 63, 133, 163); Mălai turcesc; Mei tătăresc (180, 133, 566); Mohor (370); Tătar (434, Banat); Tătar de mături (Olt.); Tătarcă.
   Magh.: Tzirok (370); Cirok; Szerecsen muhar (365).
—   Germ.: Moorhirse (370). — Rus.: Djugara (477).
—   Caraşov.: Metla.
   var. saceharatum (L.) Pers. — Gaolean Alte numiri: Mături (180); Mături cu bobul negru
(180); Mături de miere (Niculiţel); Mături negre; Tătar (Olt.).
   var. leehuiciiin Koern. — Muluri Alte numiri: Mălai dc mături; Mălai pentru mături (jud. Galaţi); Mături de măturat (Niculiţel); Spice de mături; Tătar dc mături; Tătar (Olt.); Tătarcă (Trans.).
   Germ.: Besen; Besengekiăut ; Besenkraul ; Besen-kukuruz (226); Besenreiser; Besenrohr (226); Cirok ; Cirok besen ; Mohrenhirse (226).
   SPARGAML'M rainosum Huds. — Şovar Fam. Sparganiaceae
   Alic numiri: Buzdug (103 jud. Suceava); Buzdugan (179, 163, 133, 289, 141); Capul ariciului (289, 133, 163, 179, 291); Păpurică.
   Magh.:    Băkabuzogâny (530).    — Germ.:    Ăstiger
Igclkolben (226, 389); Rolir; Zwiebelrohr (226). — Franc.: Rubanier (421). — Engl.: Bur-reed (444). — Ucr.: Şuvar (550). — Slrbo-cr.: Şevar (601).
   SPARTIUM juneeum L. — Rucsău Fam. Leguminosae
   Alte numiri: Bucşău (325, 163); Bucşuliţă; Scai dc papură (138, 319).
   Magh.: Jeneszter (603). — Germ.: Bachbinse (411); Binsenpfriemen (291). — Franc.: Genet d’Hspagne (421).
—   Rus.: Mclelnik prutievidnii (603).
   S. scoparium vezi Sarolhamnus scoparius SPKRGULA arvensis L. - Hrana vacii (163, 328, 603, 440, 455, 601).
, Fam. Caryop hvllaccae
   Magh.: Csibkeliur (530, 389). - Germ.: Spark (389).
—   Rus.: Toriţa (573).
   SPINAC.1A oleracea L. — Spanac Fam. Chenopodiaceae
   Alte numiri: Spanace (118); Spanac (323, 44); Spe-nal (79, Banal); Spinac (148); Spinal (145, 133, 289, 500, 63, 31, 291. 237, 412, 369, 36, 19, 201); Şpănat (61); Şpenal (Banal); Şpeno<{ (Sinpelru de Cimpie, jud. Mureş); Şpenol (116).
   Magii.: I.aboda (412); Kerti laboda (36); Paraj ; Spenot (121); Spinat (237); Spinât fii (36); Spinătz (28); Zokl parej (237). — Germ.: Gartenspinat (201); Spanal; Spinat (603, 226, 237, 543). —Franc.: Epinard (120). — Engl.: Spinach. — Rus.: Şpinat ogorodnii (603, 505). — Ucr.: Şpinal (201). — Bulg.: Spanak.
—   Caraşov.: Spinat.
   SPIRAEA L.
   Fam. Rosaceae
 SPI
 164
STE
    Magh.: Bajn6ca, Bajrozsa ; Borvirâg; Gydngyvesszo ; Mirtusz. — Germ.: Brautkranz; Hasenblumchen; Myr-tenblume ; Spierstaude ; Spierstrauch ; Zierslrauch. — Rus.: Tavolga. — Ucr.: Ocropeţ.
    Spiraea (-renala I.. — Taulă
    Alle numiri: Creluşcâ (133); Tavalgă (470, 464, 179, 289, 603, 424, 133, 291); Teişor (133).
    Spiraea mediu Schmidt — Căprăfoi (48)
    *    Spiruea salhlfolla I.. - Taulă (114, 179, 259, 328, 603, 492), Tavalgă (328)
    Spiruea ulmlfolla Scop. — Cununi/u Alte numiri:       Amică (Crişana); Barba caprei
 (35. 133); Caprafoi (133, 289, 319, 404); Caprifoaie (35); Caprifoi ; Căprăfoi; Ciritel (464); Creţuşcă (38, 133, 141); Pepenea (38); Smintinică (35, 133); Taulă (464, 133, 289, 111. 35); Turiţă (Crişana).
    Magh.: Szillevelu bajn6ca (530); Szil.
    Folosilă in medicina populară la răni.
    Spiraeu , vunhouttei Zal>. (S. cunloniensis x trilobata)
 —    Floarea miresei (Brăneşli, jiul. Ilfov).
    SIMIIODELA polyrrhlza (L.) Sehleid. (I.emna polyr-rhiza I..) - Lintiţă (133. 289, 320, 325, 455) lam. I. emnaccae
    Alte numiri:       Lentilă (320, 259); Lintea bălţilor
 (289, 63, 455, 320); Lintea broaştei (299, 133, 320,455); Lintea broaştelor (289, 63, 320); Linte broştească (289); Linte de baltă (289); Linte sălbatică (19, 133, 455, 289); Lintiţă dc apă (289); Linţişoară (Olt.); Lintuşcă ; Mălrea-ţă; Sdreaţă (289, 488); Sdreanţă (133); Sdreţe (259). Germ.: Teichlinse (389).
    STACHYS L.
    Fam. Labiatae
    Staeliys anima L. — Cinstei (103)
    Alte numiri: Balbisă ; Buruiana urgiei (M-ţii Apuseni); Jaleş de clmp ; Jaleş de mirişte.
    Magii.: Tiszles fii (527); Tarl<) lisztesfii (526); Tar-lovirăg (527, 526, 530). — Germ. şi săs.: Acker-Zicst (389); Bienengekrăulig ; Dannessel; Fctgekrail; Jolian-nisgekrăulig, Kornbliiimlien ; ICinjiibriger Ziesl (226). Franc.: ftpiaire (536). -- Rus.: Cisteţ odnoletnii (573). Sluiliys iiernianici I..      —     Jaleş (133, 163,  289,               433,
 601. 512).
    Alle numiri: Jale (133. 289, 155): Pavăză (133, 180). Magh.: FtMr liszlesfii (530, 527); (iyapjas tisztesfii (530); Bărănyfarok     (C.luj). —   Germ.                  şi săs.: Bulterge-
 krăuti!'; Kicklich (Slaehlig) Gekraidich ; Wilde Salbei (-26).
    Folosită in medicina populară contra tusei.
    * Slacliys lunota     Jac(|. —  Urechea                    iepurelui (492,
 6D0)
    Magh.: Nyulfuvc       (600). —   Germ. şi săs.: Hasenolir;
 Merrisches Veilclun ; Mamgekraidicb ; Nachtvcilcben ; Polerblam ; Samlblatt; Samtblumc (226); Ziest (600); Wollziest (226). — Franc.: Perce-feuille (600). — Rus. : Melvejia (600).
    Slachys officinalis vezi Relonica officinalis Staeliys palustris      L. — Hălbisă
    Slachys reela L. — Jaleş de ctmp (63, 163, 179, 182 289, 325, 410).
    Alle numiri: Cinsteţ (63); Floarea miriştei (63); Jale (155. 182); Jaleş (182, 289, 433); Jaleş sălbatic (163, 179, 289, 63); Leş (63); Pavăză (152); Răchişoară (433); Sacială (201).
    Magh.: Fejes vad sâlya (36); Hasznos tisztesfii (527, 530). - Germ.: Ziest (226, 389); Herculer Ziest (201); Johannisblume (226); Johanniskraut (226); — Rus. : Preamoi cisteţ — Ucr.: Cestoteli (201).
    Staeliys sylvutiea L. — Bălbisă (141, 163, 179, 289 325, 601, 542).
    Alte numiri: Dascăl (163); Iarba păduchilor (466); Jale (500); Păducariţă (412).
    Magh.: Tisztesfii (527, 530); Tetii fii (412). — Germ. şi sus.: Ehrenwalt (226); Madenblatt (-blăttclien) (226); Ochsenseicher (226); Waldziest (226, 484); Walt Melre-gune (226). — Rus.: Cisteţ lesnoi (873).
    STAP1IYLEA plnnuta L. - Clocotiş Fam. Staphyleaceac
    Alte numiri: Clocotici (289, 464, 366, 411); Lacatiţă ; Locoliţă (133, 289, 464   112); Nucşoară (63, 433, 201);
 Nucuşoară (Trans., 289, 133, 431, 464).
    Magh.: Hajos fa (412); Holyagfa (603, 530) ;Mogyo-ros holyagfa (114). — Germ. şi săs.: Kappcnhosenholz (226); Klapper (226); Kloketchisch(ker) (226); Pim-pemuO (34, 226, 603, 363, 454); PimpemuObaum (226); PimpemuDslaude (226); PimpcmuDslrauch (114); Pfas-senbaum (411); Schlotter (226). — Engl.: Bladder nul-tree (114). — Rus.: Klckacika peristaia (603). — Ucr.: Klococika (201). — Caraşov.: Clocotici.
    STATICE L. - Sică (481)
    F'am. P I u m b a g i n a c e a e
    Alte numiri: Garofiţă dc mare, Limba boului, Limba peştelui.
    Magh.: Lellcg (530, 600); S6virâg (527, 530, 600).
 —  Germ.: Blaucs Schleierkraut (226); WicderstoD (226).
 —  Rus.: Gvozdicinik (573).
    STELLARIA I..
    Fam. Caryophyllaccac
    Magh.: Cziczo ; Csillaghur. — Germ.: Miere. — Engl. : Chickweed. — Rus.: Zvezdceatka.
    Slellaria aquatiea vezi Malachium aqualicum. Stelluria (jramliiea I.. — Rocofea (179, 184, 289, 291, 325, 549)
    Alte numiri: Buruiana junghiului (184); Iarba căşuna-tului (133 Trans.); Iarba căşunăturii (433); Inliţâ; Ochişor; Racovină (181); RllinA (184, 291 Bucov.); Rocoină; Hocoţcl (133): Rocovină (179, 289, 291); Scli-peţi; Steluţa felei (133); Sleluţă (289, 291).
    Magh.: Pâzsilos csillnghur (530). — Engl.: Lesscr slilchwort (539).
    Slellaria bolostea L. — Iarbă moale Alic numiri: Coada găinci (180, 291); Ghiunghiurcle (291); Iarba relei (1. 0, 291); Limba cucului (103, jud. Iaşi); Rocoţel (161); Steluţă (133, 19, 161, 63).
    Magh.: Csillagfii (131); Olocsâny csillaghâr (603, 530). — Germ şi săs.: Grasblumc (226); GroQblumigc Miere (484, 389); GroQbluinigcs Slernraut (226); GroDblumige Stemmiere (603); GroOe Micic; Maiblume; Zickazacka-blaum ; Wildes Maiglockchen (226). — Engl.: Satin flower, Adders meat, Greater slilchwort (444).
    Slellarlu media (L.) Vili. — Rocoină Alle numiri: Aurică (474); Coadă de găină (19, 133, 319, 289, 500, 63, 190, 291); Cuişoriţă (133); Gheţişoară (456, Calafat); Iarba găinii (36); Iarbă de păsări (412); Racoină (19, 412); Răcoină (190, 433, 237, 139, 320); Racovină (133, 354, 370, 28, 234, 601, 242); Rucoviţă (133); Răcovină (COI); Hăciună (127, 476, 513) 45, 128,
STE
SYM
98); Băncuină (Trans.); Rccoină (237, 234, 242); Roco-tină (320); Racovină (237, 320); Rocoţel (190, 291, 289, 300, 63, 133, 141, 319); Rocovină (289, 133, 141, 455, 319, 190, 291); Rocoviţă (139, 320); Roghină (320); Sclntciuţă (319, 500, 133); Steluţa fclci (133); Steluţă albă.
    Magh.:     Gycnge csillaghur (603,   522); Hizovâny
(412); Tyukhur (526, 370, 237); Ludluir (412); Tikliur (28, 237); Tyukhur nevii fii (36). — Germ.: Hiihnerdarm Vogclkraut (237); Giincrfarm (370); Guuchheil (411); Stcrnkraul; Ilerbstgckrăulig (226); 1 Iiiliiicldorn (481); Miere; Mullcrngekrăutig (226); Vogclmierc (22(>, 0<C5, 3S9).
    Folosită In medicina populară la sc-rinlituri, cangrene etc. (98, 190).
    Slelluriu neiiioruin L. — Slelufă (133, 179, 289, 291, 325, 603, 601, 549)
    Alte numiri: Albumeală (601); Bătrăniş (133); Iarbă moale (133); Steaua fetei (259, 133, 179, 291).
    *   STERNBEnGIA lutea (L.) J. A. ct I. H. Schult.-Ghiocel de toamnă (133, 163, 291)
    Fam. Amaryllidaceae STIPA L.
    Fam. Gramineae
    Magh.: Ârvalânyhaj . — Germ.: Pfriemen-, Feder-gras. — Rus.: Kovll.
    Stlpa capillata L. — Năgară
    Alte numiri: Bucsău (180); Ceardăş (64); Coleră (Băile Hcrculane) ; Colie (63); Colilie (635, 09, 151); Iarba curelei (133, 289); Năgăruţă (190); Negară (601, 571); Negură (133); Nugară (447 Mold.); Păiuş (133, 289); Pănuşiţă (500, 133, 289, 161); Părul zinelor (63); Păru-şorul babii (jud. Galaţi); Peniţă (63); Scai de papură (201); Şuşarcă (190); Şuşău (190).
    Amintită In clntece populare.
    Slipa lessingiana Trin. et Rupr. — Colilie (440), Flşcă (546)
    SUpu pennata L. — Colilie
    Alte numiri: Bucsău (412); Ceardaş (Trans., Banal. 289, 163); Colelie (179, 289, 162); Colic (601, 71, 115, 381); Fuior (Apahida); Iniţă (412); Neagră (179, 259); (115, 133, 179, 148); Năgură (163); Negară (1, 148); PAiuş (133); Pănuşiţă (133); Părul zinelor (Banat, 163, 289); Peniţă   (133, 163,   139); Scai        de papură (120).
    Magh.: Arva leânyhaj (412); Hajka (412); Pustai ârvaleânyhaj   (530). — Germ. şi  sas.:       Federgras  (226,
484); Feder-Pfriemengras   (201); FloOgras (226);         Heu-
blume (543);   Mariengras  (226); Peun (226); Pfriemen-
gras (411); Zicklegras; Zicklehcor; WeiDes Gras (226); Wilder Flachs (389). — Ucr.: Şovkova trava (201). —
—    Strbo-cr.: Covije (601). — Caraşov.: Covini.
    Stipa pulcherrima C. Koch — Colilie Alte numiri: Colelie (179); Colie; Fişcă (66, Trans.). STRATIOTES aloldes L. - Foarfeca bâlfii (163, 289) Fam. Hydrocharitaceae Alte numiri: Calcovăţ (291); Cosor (328, 291); Foarfecele bălţii (201); Rlzeac (456 Letea, jud. Tulcea); Rizacă (291).
    Germ.: Wassferscheere (201, 363). — Rus.:          Telorez
(873); Latatnic (Sulina) — Ucr.: Vodoperl (201).
    STREPTOPUS amplexlfolius (L.) DC. - Ouşor (259, 328, 601)
  Fam. Liliaceae
  Alte numiri: Balacc (127 Maram.); Clopoţel de pădure (412); Iarba limbii (36); Iarbă de durerea gîtului (412); Ouăle popii (102 Clmpulung).
  Magh.: Nyakrovat (389); Nyelvcs fii (36); Nyclvfii (36); Nyelvcsapfii (412). — Germ.: KnotenfuO (389).
  Struthiopteris germanica vezi Matleucia slrulhiopleris.
  *   STHYCII\OS nux-vomica L. — Turla lupului (35, 133, 182, 505) (drogul din imporl)
  Fam. l.o|>aniaccae
  Alic numiri: Ochiul corbului (412); Turlă (601).
  Magh.: Farkas maslag (412). — Germ.: BrechnuO, Kiăhenaugcn.
  *   STYHAX lienzoin Dry. - Smirnă (14**, 28!», 588) (răşina din import)
  Fam. Styracaceae
  Magh.:  Mirha (237). — Germ.:   Bcnzoe (291). —
  Franc.: Bcnjoin (291).
  SUAEDA maritima (L.) Dum. — Iarbă de sărălură (384), Sărătură tufoasă (384 lacul Sinoe).
  Fam. Chenopodiaceae
  SUCCISA pratensls Moench — Ruin
  Fam. Dipsacaceae
  Alte numiri: Călugărişoară (108, 291); Floarea văduvelor (291); Muşcatul dracului (319, 455); Ochiul şarpelui (291); Ruen (Trans., 289, 291); Ruen alb (99); Şoptrlaiţă (103).
  Magh.: Ordog liarapta fii (530, 36, 527); Sikkantyâ (389). - Germ.: TeufelsbiO (484, 389). - Franc.: Mors du diable (436). — Rus.: Sivcţ lugovoi (573).
  SWERTIA perennis L. — Volovalic (102 Clmpulung)
  Fam. Genţi anaceae
  Magh.: Gyâsztârnics (530). — Germ.: Torant (389).
  *   SW1ETEMA mabagoni L. - Acaju (148, 163, 291, 813, 496); Mahon (145, 601) (lemnul din import)
  Fam. Mcliaceae
  Magh.: Mahagoni fa(J58). — Germ.: Mahagonibaum (291). — Franc.: Acajou (291).
  SYMPHORICARPOS albuş (L.) Blakei (S. racemosus Michx.) — Hurmuz
  Fam. Caprifoliaceae
  Alte numiri: Armuz (01t.); Băşicuţt (Munt.); Bum-bulii (Livada, jud. Huned.); Caprifoi (6161); Cirmiz (492, 549); Corale albe (319, 289, 500, 133, 291); Cora-line (500); Floare de ceară (65, Trans.); Floarea miresii (Jorăşti, jud. Galaţi); Hurmuzăl (103); Lămîiţă (68); Lemn cu boabe albe (513, 65, Trans.); Mărgele; Marghi-ran (Cuca, jud. Galaţi); Mătănii; Mărgărintar (102, 103); Ormuz (291); Urmuz (291).
  Magh.: H6bogyo (600, 527); Szolosszemu gyogybogyo (114). — Germ. şi săs.: Gemeine Schncebeere (114); Bollocher; Koralle (226); Myrte ; Myrtenblume ; Myr-tenstaude (226); Schneebeere (600); Traubige Schneebeerc Waisz Betsch ; Waisz Knuppesker; WeiDes Kirschchen ; WeiDes Knorzchen (226). — Franc.: Arbre aux perles (600). — Engl.: Pearl tree (600); Snowberry (114, 559).
  —   Rus.: Snejnoiagodnik vetvittli (600, 573).
  symphytum l.
  Fam. Boraginaceae
  Magh.:  Nadâlyto. — Germ.:  Beinwurz; Beinwell;
  Wallwurz. — Engl.: Comfrey. — Rus.: Okopnik.
  Symphytum cordatum W. et K. — Brustur negru (133, 163, 289, 325, 574, 542).
SYM
 166
    Alte numiri: Ciuboţica mierlei (103); Fasole sălbatică (38 Rădăuţi); Rădăcină neagră (Cuşma, jud. Bis-triţa-Năsăud); Tălăneasă dc munlc; Tătăncasă de pădure (513). — Germ.: Schwarzwurzcl (226).
    Symphylum offlelnalc L. — Iarba lui Tatin, Tălă-neasu
    Alte numiri: Barba latei; Boracioc (456 Lelea, jud. Tulcca); Buruiana lui Talin; Iarbă Întăritoare (36); Foaia lui Talin (51); I-'oaia talii; Gavăţ (Arad); Iarbă băloasă (Trans.. 289, 63, 182, 588, 100); Iarba lui Tal (190 Bucov.): Iarba lui Tale (354. 19); Iarba lui Talie (84. jud. Maram.): Iarba lui Talen (370, 428); Iarba lui Talie (Vidra, jud Alba); Iarba lui Tatol (186); Iarba lulatinului (127 Maram.); Iarba laţii:            Iarbă neagră
(100. 90 Trans.): I.utalină (237): Mierea ursului (100); Nădai (618, 131 Banal); Nădar (482, Banal); Plosnicioasă (103 Fălliccni. 100); Ploşniţoasă (103, 100); Rădăcină neagră (412); Tacin (190, 470, 289, 182, 100); Talană (100 Trans.); Tatin (133); Talină (19,289, 133, 470, 65, 182, 237, 190); Tatineasă (234); Tăcin (182); Tătă-nească (141); Tătăncaţă (120); 'latinească (470); Zlac (127 Vişeul dc Sus).
    Magh.: Forzaszl6fii; Fekelc nedâly (288, 370); Fekete nadălyfii (237); Gyiivo tc'ny (412); Fekete nadâlyto (526, 530); Nadâlyfii (412, 36); Nadâlygyoktr. — Germ.: Beinhcil (385); Beinwell (237, 370); Beinwurz (389); Darrgras (543); Kntcngekrăulig (226); Schwarzwurz (237); Schwarzwurzcl; Schwarzwurzelgekrăulig (226); Schwarzwiirz (370); Waldwurz (237); W'allwurz (428). —
— Franc.: Grande Consoude (136). — Engl.: Comfrdţy (444). — Rus.: Okopnik lekarslvcnnii (573). — L'cr. : Jevocosli (201). — Caraşov.:      Gaves.
    Folosilă in mcdicina populară la dureri dc piepl, aslmă, gliei, dureri, dc mijloc, dc dinţi, dc rinichi, dc splină, la „vătămătură”, scrinlituri, diaree, hernie etc.
    SYIMNGA L.fe
    Fam. O 1 e a <^a e'
    Magh.:    Orgons; Boroslyân. — Germ.:         Flieder. —
-    Franc.: Lilas. — Engl.: Lilac. — Rus.:       Sireni.
    *    Syrinya x ehinensis Willd. (S. persica x vulgaris) Liliac fr&fuzesc (179, 289), Liliac (289)
    Syrfnga joslkaea Jacq. — Lemnul vintului (65, 73, 163, 164 M-ţii Apuseni)
   Alic numiri: Broştean dc pădure (464, 163, 73); Călin (65, M-ţii Apuseni); Iorgovan (73 M-ţii Apuseni); Jcrgovan (464); Liliac; Melin (73); Orgoian (65, 73, Trans.); Orgojan (M-ţii Apuseni); Pene (73, 464); Sclin-tc (73, M-ţii Apuseni); Scrintie (163); Scumpic (73,
163, 65, 433).                    '    "   —-------x
   *  Syrinyu persieu L. — Liliac franfuzesc (289)
   Alte numiri: Broşlean (133); Liliac (289); Liliac nemţesc (jud. Galaţi); Mălin dc hăl altoit (65); Mălin verde ; Scumpic altoită (65). -—^
   Syringu vulgaris I.. — Liliacţ Iorgovan Alle numiri: Argavan (4^47 T63, 433 Maced.); Argă-van (Maced.); Argovan (163); Bez ; Bargavan (Maced.); Borolan (237); Boroşteari (65, 163, 433, 513); Boruş-nean (434); Broşlean (120, 54, 65); Buznec; Crimolin (426); Frgovan (Maced.); Gheorghevan ; Gheorghivan; Glrgovan (Trans.); Gurguvan (Maced.); Holăr; llilcc (246); Ililiac (426 In jurul Reşiţei); ^lorgovană'; Liliac nemţesc (Mold.); Liliac roşu (426); Liliac-sălbatic (440); Liuliac; Liurbău (65); Lurbău (65); Mălin (65, 346); Mălin de hăl altoit; Mălin (242, 464, 513, 65, 115,426 259, 118, 500, 63, 433, 141, 411, 127); Mălin alb (96); Mălin roşu (289, 120, 163, 234, 25, 19, 190); Mălin verde (434); Melin (65, 237, 68)>'-M«liii roşu (19, 133); Orgonă (65); Pelin (65); Sclnteie (Reşiţa); Sclntic (Unirea, jud. Alba); Scluntie (jud. Alba); Scrinte (63, 411, 163, 237, 289, 63, 54, 530, 19, 179, 234, 464, 346, 133, 237, 120); Scrinţc (190); Scrlncen (131); Scumpcic (Trans.); Scumpic (65, 19, 237, 500, 63, 433, 411, 148, 237, 235, 68); Scumpilă; Scumpină (65, 128, 346, 133, 120); Scumplie (65); Scumptiu (68); Scunchic ; Scunlic (65); Sireni.
   Magh.: Boroslân (28); Borostyân (237); Borostyânfa (28); Borostyâny; Boroszlân (28); Boroszlânfa (120); Lila orgonafa (114); Orgona (587, 600); Orgonafa (120, 235, 530); Orgonalila (120); Szelentze (237). — Germ.: Făberbaum (411); Flieder (411, 484, 600); Gănsedislcl
(411); Gănsefingerkrautt (411); Hirschbaum (411) ; Holun-dcmischcr (411); Kandelbaum (411); Lorbeer (226); Lorbcerbauni (226); Lorbccrstaude (226); Monatlorbeer (226); Spanischer Holunder (237). — Franc.: Lilas (120).
—     Engl.: Lilac (600). — Rus.:      Sireni oblknovennaia
(600). — Bulg.: Liliak (601). — Slrbo-cr.:               Orgoană
(426). — Turc.: Leylâk (601). — Caraşov.: Lilici.
T
    * TAGETES Tourn.
    Fam. Compositac Tagetes crccla L. — Crăiţe
    Alte numiri: Bozdoagă (307); BelTc (1H2); Boale (102 Bogdăncşti, Fălticeni); Bochioi (103); Boancc (201); Bocioi (433, 05, 192); Boflc (65, 133, 28!), 133, 319, 182, 291); Bonei*; Boci (133, 291); Bolănci (133, 291); Boloane (133, 291); Budicne (289, 133, 103. 182, 291); Budicne galbene (289, 291); Budii-ne mari (182); Buduienc (182); Buduieni mari (133); Buruiană domnească ; Buruiene domneşti (300, 133, 455, 307, 291, 289, 433); Buruieni domneşti (182, 179, 291); Bulucaşi (133, 291); Buzdugi (291); Buzduci (420); Crai; Crini (jud. Calaţi); Crini galbeni      (144 Tuluceşli, jud. Calaţi);       Tcarfoni
(433, 152, 291); Fcrfcni (179, 411); Fcrfeni mari (133, 289, 19, 421, 182, 28, 291); Ferfeniţă (111); Fcrfoanc
(433); Finfen     (289, 291); Firfon (133); Firfăn ; Flori
galbene (382,     201); Garoafe (133);  Izdoavc;       Ocheşcle
(179, 182, 133, 289, 433, 470, 291 Trans); Ochişele; Popchi (352); Popi (14); Schilculiţc; Svisdoage (68, 291); Svisdoage; Ţigăncuşi (291); Timreni (289); Văz-doage (182, 470, 291); Vizdoage (163, 133, 179, 580, 0O1, 367, 1 18, 289,    182, 470, 291,  133, 05);      Vizdoave
(14, 357); Vizdogi (387).
    Magh.: Bârsonyvirâg (600); Biidoskc (126); Kisolasz-ka (25); Nagy olâhvirâg (427); Nagy olaszka (127, 26); Olâh-virâg (28); Torokkonty (126); Rczvirâg (426).
—  Germ. şi sus.:       Goldlahn; Năgelein (411); Năgel-
blume (226); Samineiblumc (111); Sludentcnblumc (201) ; Bakutz ; Banlsch ; Bofta ; Botintsch ; Botinlschblam ; Botschoi; Botschoiblam; Bulzkutzka; Dotterbluine ; Kreuzblume ; Hcrrisches Scheibchcn ; Teufclsauge ; Tiir-kischc Blumc ; Samtblumc (226); Studentenblume (600). — Vcr.:    Cupcac   (201).  — Rus.:       Grozdika (601).       —
Franc.:   Rose    d’Indc (000). — Enjl.: African mari
gold (600). — Rus.: Barhalţl krupnoţvelkovie (600)-
I Tngeles putula L. — Crăife
    Alte numiri: Boance (190);          Boancc galbene    (08);
Bocioi (05, 433); Bofte (133, 289,      433, 242); Bolfe (234);
Bonei (433); Boflc mici (133); Bolănci (65, 133); Bot-cane (65, 433); «Budienc galbene ; Budicne (55, 163, 289, 433); Buduieni mari (133); Buglane (65); Buruiene domneşti (2&9, 433, 367, 455, 307, 133, 300); Buruieni domneşti (289, 234, 179); Butucaşi (65, 133); Buzdugi; Buzdulugi (434); Cărăjelc (05); Căronjelc (Bihor); Cărujele (05); Cărujele de iarnă (131); Căşiuliţi (425 laşi); Chereje ; Cosoroabe (68); Crai; Crăiţe pilicc (492); Crăiţele; Creiţc (517, 141); Crini (Ploieşti); Crini galbeni (436); Crişmăriţă (434); Ferafoni (89, 133); Fer-feni (179, 133); Ferfeni mari (19, 289, 133, 234, 25); Fcrfcni mici (133, 427, 25); Ferfeni galbeni; Fcrfone (151, 234, 133); Flrfăne (48i); Flori domneşti (65); Flori galbene negruţe (426); Flori tărcăcioare (420); Măchişele ; Garoafe (133); Moşnegi (190); Ocheşele (234, 289, 133, 179); Ochişele (05, 190); Ruji (jud. Huned.); Rujiţe (Banat) ;. Săscute (65); Şerpoaice ; Svisdoage ; Ţigance ; pgănaşi (452); Ţigănuşe (14); Ţigănuşi (65); Ţigănuţe ;
                                                                    Vâzdoacc (105, 367, 155); Yăzdocuţc (190); Văzdoaşc Vizdoage (133); Visdoage (163, 179, 289, 433, 470, 472).
    Magh.: Biidoskc (427); Biidos rozsa; Cigânyszekfii Karsai rozsa; Kis budoske (357); Kis olaszka (28, 127); Kis olâh-virâg (427); Indiai szckfii (427); Nagy olaszka (28); Olâhrozsa (427); Olâh-virâg (28); Olasz sekfii; Olaszka (127); Orozska (427); Torok szekfii (127). — Grrm. şi .vds.: Bakutz ; Banlsch ; Bofto ; Bo-linscli ; Bolinschblam ; Botschoi ; Botschoiblam ; Butz-kutzka; Dollerbluine (220); Gelbe Aslern ; Kreuzblume; Năgelblume; Herrisches Scheibchcn ; Rumănische Blumc; Samtblumc, Studentenblume; Tcufelsauge; Tiirkische Blume (220); Zigeunernelken. — Franc.: Oillet d’Inde (436). — Engl.: Frcnch marigold (444, 460).
    Tayetes tenuifolla Cav. — Crăiţe
    Alte numiri: Flori tărcăcioare (jud. Maram.); Ochiul boului moldovenesc (Bucurcşli).
    Magh.: Biidos kovirâg
    TAMARIX L.
    Fam. Tamaricaceae
    Tamarix ramosissima Led. (T. pentandra Pali.).
—     Cătină roşie
    Alte numiri: Cătină.
    * Tamarix telrandra Pali. — Călină roşie
    Alic numiri: Cetină (Olt.); Jolcă; Lemnie (103); Sosna; Tamarisc (36, 412); Tamariscă (543, 139, 146 133, 289, 291).
    Magh.: Tamarisk (112); Tamariska (600); Tamaris-kus fa (30); Tamariszk. — Germ.: Tamarinde (843); Tamariskc (363, 000). — Rus.: Grebenşcik cetîriohticin-kovli (000).
    Obs.: Aceleaşi numiri şi penlru * T. gallica L.
    TAMUS conimunis L. — Fluerătoare
    Alte numiri: Bric (180); Brlie (163, 291); Lemn nclcmn (43 Olt., 291); Napi de pădure (588); Napi porceşti dc pădure (163, 289, 291); Napii porcului de pădure (289, 133, 291); Uşoarca pămlntului (433, 98); Untul pămlntului (434); Viţă neagră (588, 289, 179, 163, 133, 291).
    Rizomul se foloseşte in medicina populară conlra reumatismului şi pentru vopsit în roşu.
    TANACETUM L.
                                                                    Tanaeetum balsamita L. (nume valabil astăzi: Chry-sunthemum balsamita L.) — Calapăr, Calopăr, Caramfil
    Alte numiri: Bumbişor (289); Calampăr (65, 446); Călăpăr (68, 61, 79, 470, 13); Calapir (237); Calofir (412, 190); Calonchir; Calubăr (426); Călugăr (426); Calupăr (65, 426); Călupăr (433, 68, 95); Colopăr; Caran-hil (234, 289, 133); Carapăl (242); Carapăr (68, 242); Carpin (433, 65, 54); Dumbravnic; Galofir; Galopăr (61); Izma Maicii Preciste (319, 28, 182, 163, 133); Smirnă; Spiculeţe (259); Vetrice (133); •
    Magh.:   Balzsamint (841); Boldogasszony (587);
Bolodgasszony levele (541); Boldogassony mentâja (28, 237); Boldogasszony fiive (587); Boldogasszony tenyere (63); Lapos menta (28, 237); Măria lev« (426); Sz£p-levălfu (412); Szuzmâria levele (541); V6nasszony biizlen-
TAN
 168
 TEU
lyii; Y^nasszonyleveie. — Germ.: Frauenblăttchen (237) Frauenminzc (237, 226); Maricnblăttchen (237); Marien-blalt (226); Romische Miinze (237). — Bulg.: Kalupăr, Kalopcr (587). — Caraşov.: Colopcr.
   Folosită In medicina populară pentru „vătămătură" şi bube. Amintită In clntccc (190).
   Tanacetum vulgare L. (nume valabil aslăzi: Chnj-sanlhemum vulgare (I..) Bernh.) — Vetrice
   l-am. Compositae
   Alte îminiri: Aurată; Brincariţă (324); Buruiană de ceas râu (269, 133, 184, 182, 588); Buruiana mălricii; Calapăr (139, 84); Calopăr (133); Carpăn (54); Greaţa broaşlelor; Creaţă (70); Crucea păstii (387); Ferece (19, 237); Ferocea (182, 289, 184, 170, 346); Ferecuţă (133); Fericea (133, 45); Gălbcnarc (599); Hodolan ; Iarba raiului (28!), 433, 182, 234, 154, 588, 455, 133); Iarbă dulce de munte (133); .lolteală (103); Lihar; Marină; Madrişe; Măruncă neagră (433, 184); Mătrice (101); Mălrişe (433); Mlrună; Minlă românească creaţă (14); Poala Maicii Precista; Poarta ralului (432); Roman (370); Romonă (13); Spilcuţe (163); Tareţ (354); Tereţel (28); Undulemnuţă; Vâtrice; Vetricea vfitămatulul; Vetrişe (103, 436, 99, 433, 103); Vitriţă (139, 184).
   Magh.: Aranyvirâg (389); FâjdalomfQ; Garâdlcskârd GeiesztafU (237); Gelesztavirâg; GllisztaUzfl aranyvirâg (530); Okdrszem (370); Patikai varâdicsk6r6, Varâ-disc (530); Varâdicsk6r6 (237); Varâdits (237, 28); Varâdics aranyvirâg — Germ. şi sds.; Driissenkraut; Gaufelblume (370); Goldkraut; Harlcs Gekrăutig; Kiih-dreck (blume); Melgekrăutig (226); Milchkraul; Rain-fam (226, 454); Reinfam (34, 389); Schlippcgekrău-tig; Schlippgekraut; Wall Mirlschel (226); Wurmkraut (363). — (’cr.: Tansy (44). — L’cr.: Marcnsca (201).
   Folosită In medicina populară Ia crampe de stomac şi diaree (99).
   TAIIAXACOI offlelnnle (L.) Web. - Păpădie
   Fam. Compositae
   Alle numiri: Buliă ; Cicoare (Olt.); Creslăţea; Floarea broaştei; Floarea găinii (190); Floarea mălaiului (127 Maram.); Floarea sorului (235); Floarea turcului; Mori galbene (426); Gălbinele grase (127 Maram.); Guşa găinii (346); Lăptucă; Lăptuci (Vişeul de Sus); Lilicea (35); I.ilicea niparticli (291 Maced.); Niparlicli (35); Ochiul boului (Trans.); Ouăle găinilor (Trans.); Pana vl/goiului (Trans.); Papadoa (259, 63, 38, 179, 291); Papa găinii (103, 433); Papalungă (182. 259, 602, 63, 35, 3(56, 291, Braşov); Părăsita găinilor (133, 35, 141,  320.  2K9,  291); Iui de glscă (434, Banat);
Turci (103).
   Magh.: Barâtfii (237, 2:>’>); Hckavirâg (587); Bikavi-răg (587); Kăkics; Kigyovirâg (587); Kutyaszopogal6 (587); Kutyaszopo (587); Kulyalej ; GyermeklâncfU (302, 526); G61yahir (412); Lăncvirâg (587); Oroszlânfog; Oroszlănlu (237, 25); Nyulsalâta; Pongyola pitypang (302, 526, 530, 527); Pitypang; Tarack (412); Tejesfii; Tyukvirâg (255); Vadsalăla (16). — Germ. şi săs.: Lowenzahn (302, 226, 454, 237, 238, 201); Bickeblam (226); Plaller Monchskopf (237); Bulterblume (226); Dotterblume (226, 227); Gadlusen (238); Galitz, Golitz-blam, Gănsebliimclicn, Gănselchen, Gartensaumelk, Gelbes Bliimchen, Gemeine Kuhblume, Hennenbllime, Hunds-blume, Kettenblumc, Kettengekrăutig, Kettenstieg-litzchen/ Krdtenblume (226); Kuhblume (411, 226);
Lehmbliimchen (226); Maienblume (226); MUchbusch. Pfalfenplatte (237); PfaffenrOhrchen, Saumelk, Saumilch ; Schakelblume, Stieglitzblume, Stieglitzchen (226). —
—    Franc.: Pissenlit, Dent de lion (120, 421). — Engl.: Dandelion. — Ucr.: Coccanct (201); Papadia (601). —
—    Caraşov.: Locatca.
   Folosită In mcdicina populară pentru gălbinare, friguri, boli de rinichi.- bube negre (190).
   TAXIJS baecata L. — Tisă
   Fam. Taxaccae
   Alte numiri: Tisar (434); Tisoi (205).
   Magh.: Tiszafa (370, 114, 603, 237, 427, 235); Tisza fenyo (25); Tiszolcz (597). — Germ.: Eibe (603, 543, 237, 484); Kibenbaum (543, 237, 201, 34, 235, 363); Faulbaum (370).     — Franc.: If (114). — Engl.: Yew
(114).
   Folosilă In medicina populară la „lingoare” (tifos şi febră tifoidă). Amintită In credinţe şi clntccc populare (190, 436).
   •    TAXODIUM dlstlcbum (L.) Rich. - Chiparos de baltă (la silvicultori şi horticultori)
   Magh.: Mocsâri ciprus (421). — Germ.: Sumpfzlprei-se (408). TELEKIA gpeelosa Baumg. — Bruatan (133, 163, 179, 289, 291, 389, 458)
   Fam. Compositae
   Alte numiri: Barba caprci (Bucov.); Bruscălan (45); Brustur (506); Brustur dulcc ; Brusture ; Brusture cftpresc
(434); Brusture creţ (Lunca Ilvei); Brusture olcsc (Lunca Ilvei); Brusturi galbeni (Maram.); Brusturul caprei (102, 163, 289, 489); Brusturul oii (289, 163, 133, 387, 163); Clococean (jud. Hunedoara); Clocociov (289, 133, 179, 163); Coccan (434 Năsăud); Cocean căpresc (66 Năsăud); Floare dc brusture amar (163, 289); Lăptuca
oii  (492); Lăplucul oii (163, 483, 289, 133, 179, 163, 542); Lăpuş dc oaie (179, 289); Lipian (45 Rlu de Mori); Ochiul boului (412, 289, 179); Ruji (M-ţii Apuseni).
   Magh.: Burusztur; Csalân csattogat6 (412); Kese-riilapu (506); Mâlyva. — Germ. şi săs.: Hcrzblăttrigcr Sonnenstcrn ; Koschănkoprescht; Mullcmblatt, Muttem-gckrăutig, Wundkraut (226);
   Folosită In mcdicina populară fiind „bună Ia ţoale boalele” şi la vopsitul In negru, Împreună cu alte plante (357, 465).
   TETllAGOIMOLOBL'S Scop.
   Fam. Leguminosae
   *    Tetragonolobua purpureua Monch. — Dungă/ea (289, 318)
   Alte numiri: Dugăţeană; Nohol (318).
   Magh.: Bibor kerep (603. — Germ.: Roter Scholen-klee (603)
   Tetragonolobua slUquosua (L.) Rolh. — Ghizdei mare (29, 318, 603).
   Magh.: Bârsony kerep (530). — Germ.: Goldklce, Schotenklee, Wildes Lowenmăulchen (226).
   TEUCRIL’M L.
   Fam. Labiatae
   Magh.: Gamandor. — Germ.: Gamander. — Franc. : Germandrte. — Engl.: Germander.
   Teuerium ebamaedrya L. — Dumbăf, Dumbef
   Alte numiri: Buruiana fetei (184); Buruiana omizi (M-ţii Apuseni); Buruiană de friguri; Buruiană de spulberări (588); Buruiană de spulberăturl (184, 35); Busuio-
TEU
TH Y
cui calului; Dcmbet (428); Dumbăţ de clmp; Hină; Iarba smizii (66 Turda); Iarbă smidă (433); Iarbă smiză; Jugărcl (411, 184, 412, 38, 588, 201, 133, 289, 002); Sclipăţ (411); Sclipcţi (601); Sclnteiuţă (601); Spulbcrătură (35); Sudoarea calului (Orşova).
  Magh.: Gamanderfu (131); Sarl6sfu (474); Sarl6s gamandor (534, 541); Tarorja (412); Cserlcvelufii (16); Zsuzsânka. — Germ.: Dăugckrăut, Dăukraut (226); Ga-mandcr (411); Ruhrwurzcl (411); Liegcndcr Gamandor
  (181). — l’cr.: Ccsnociok (201).
  FolosiUi îi- mcdicina populară la friguri şi la „smidă” (durer dc c:tp, albirea limbci şi lipsa poftei de mîn-care).
  Tciicriiim iiiontaiiiim L. — Iarba negeilor (00 Turda), Şugărel (133)
  Folosită In popor pe alocuri ca medicament conlra negilor (66).
  Teuerlum pollum L. — închegăloare (74, 75, 103)
  Alle numiri:       Dimbăţ; Muşeţel  de lăut (103).
  Teuerlum gcordlum L.       — Iarbă usturoasă (19,            38,
  133, ir , 289,      325, 588, 473)
  Alte numiri:     Busuiocul broaştei (385 Bucov.); Duin-
  brăţ (581, 163, 35, 289, 179); Dumbrăţ de baltă; Usturoi de leac (28, 440, 133, 35).
  Magh.: Bibinellafii (36); Vizi fokhagymaszagtifti
  (28); Vizi gamandor (530); Hagymaszagti tarorja; Fodorka. — Germ.: Knoblauchs-Gamander (389).
  THALHTRUM L.
  Fam. Banunculaceae
  Magh.:   Virnânc.  — Germ.:     Wiesenraule.    — Rus.:
  Yasilisnik.
  Thallctrum aqullcglfolium L. — Rulişor
  Alte numiri:    Clocoţăi   (289); Clocoţei  (289,           17);
  Mărgea (179, 163,  289);      Mărgele; Somnoroasă     (103
  Iaşi).
  Thallctrum fia vum L. — Rutişor galben      (148,           282,
  325, 363, 603).
  Thallctruni luclduin L.    — Rulişor (178,   289,           366,
  499).
  Magh.: Borkord virnânc       (530).           — Germ.:   Kroten-
  distel (411).
  Thalictrum minus L. — Rulişor (133, 161, 603)
  Alle numiri:       Somnoroasă (75,  103).
  *      THEA sinensis L. — Ceai (frunzele uscate, ca produs din import).
  Fam. Theaceae
  Magh.:   Tea.   —  Germ.:     Tee. — Franc.: Th6.              —
  Engl.: Tea. — Rus.:     Ceai.
  THEL YPTERIS palustris       Schott (Dryopleris          thelyp-
  teris (L.) A. Gray) - Ferigă (289)
  Alte numiri: Feregă, Fcrică (179, 289).
  Engl.: Marsh fern (444).
  *      T1IEOBROAIA cacao L. — Cacao (produsul din import)
  Fam. Sterculiaceac
  Magh.: Kaka6. — Germ.: Kakao. — Franc.: Cacao.
  —  Engl.: Cocoa.
  *  THLADIANT1IA dubla         Bge.            - Boslănei chinezi
  (Vatra Domei).
  Fam. Cucurbitaceae
  Alte numiri: Cartofi (96 Rişnov-Braşov); Pere bollndc ; Răcorele (Olt.).
  Magh.: Kabapity<5ka (387).
  Folosită In mcdicina populară pentru gliei.
  THLASPI L.
  Fam. Cruciferae
  Magh.:  Papcrsz6ny; Tarsolyka ; Vadtorma. —
  Germ.: Tăschelkraut. — Franc.:       Tabouret. — Engl. :
  Pennycress. — Rus.: Iarutka.
  Tblaepi arvensc L. — Pungulifă (133, 289, 328, 603)
  Alte numiri: Banul diavolului (M-ţii Apuseni); Buruiana viermelui (133, 455, 28,237); Căcuciu ; Iarba ploşlci (30); Iarbă roşie (259, 133, 500); Limbuşoară (133); Plosca ciobanului (120); Punga popci (120); Taşca ciobanului (120, 111); Tăşculiţă (133, 289); Tăşculiţa ciobanului (141); Tăşcuta ciobanului (289, 500, 141, 133); Tormă (131); Traista ciobanului (133, 139); Turla cioarei.
  Magh.: Nyenfu (237); Nyiifu (28); Salalzkfii (30); Tarsolyka (003, 520, 530); Vad mustâr (30). — Germ.: FoldpfennigkrauL (220); Bauersenf; I laidenreich (237); Hcllerkraut (484); Hirtenlăschel (411), Stăudigcs Gekrău-tig (220); Tăschclkraul (003); WeiDcs Gekrăutig ^220).
  Tblaspl kovalsil Heuff. — Buruiana viermelui (003)
  ThJaspl perfoUntum L. — Pungulifă (003), Păstăioară
  (433)
  Germ.: Pfenniggekrăutig; Taubenkraut (220).
  T1IUJA L.
  Fam. Cupressaceae
  Magh.:  Tuja, Tujafa. — Germ.:       Lebensbaum. —
  Franc.: Arbre de la   vie. — Engl.: Arbor         vitae.
  Tlmja occldentalis L. — Arborele   viefii   (63, 259,
  328, 431, 478, 001).
  Alle numiri: Brădulită (382 Suceava); Jolcă ; Sosna ; Tămlic (208); Tuie (72, 208, 114, 179, 492, 208, 289, 118, 500, 03 Ia horticultorii şi silvicultori).
  Tliuja oricntnlis L. (Biola orienlalis Endl.) — Arborele viefii
  Alte numiri: Brad (14); Brădilică (103 Bosanci-Suceava); Brâduliţă (382 Scheia-Succava); Jclcă, Jolcă (103);  Sosna (515); Tămlie (208).
  THYMELAEA pusserina (L.) Coss. et Germ. -Limba   vrăbiei (103, 289, 003, 411,    001).
  Fam. Thymclacaccac
  Magh.: Ciko (003). — Germ.:       Seidelwurzel (411);
  Spatzenzunge (003).
  THYMUS L.
  Fam. Labiatae
  Magh.: Demutka (389); Kakukfu (530, 527, 389); Kakukvirâg (587); Vadcsombor; Vadkakukfii (131).
  —  Germ.: Quendel, Thymian (389). — Franc.: Thym (421); . — Engl.: Tliyme (444). — Caraşov.: Basilcici, Busiocuţ. — Rus.: Ceabreţ (573).
  Thymus comosus Heuff. — Soponel (291).
  Tbymus pulegioides L. — Cimbrişor (63, 289, 291, 602, 500, 542)
  Alte numiri: Cimbru (259, 78, 179); Cimbru de cimp (63, 289, 118, 291, 602); Cimbru sălbatic (500, 19); Cimbruşor (289, 291); Cimbrişor de cimp (433); Cimbrul cimpului (jud. Cluj); Săpunel (63); Sărpunel (179, 433, 291); Sărpun (289, 433, 179, 291); Serpunel (289, 19,
  433); Schinduf (179, 289, 433, 291); Timian (289, 179, 291); Timişor (291).
  Thymus serpyllum Fries (cuprinde speciile Th. auc-lus, Th. glabrescens, Th. marschallianus) — Cimbrişor, Cimbru de ctmp
 170
 TRA
    Alte numiri: Alămiiţă (195); Balsamă (412, 36) Buruiană de          balsam (412); Cimbrişor de clmp       (433,
 428, 75); Cimbrişor sălbatic       (161, 363); Cimbru      (128,
 369, 179, 289, 75); Cimbru păsăresc (Zlatna); Cimbru sălbatic (500, 133, 19, 28, 228, 588, 237); Cimbru tlrlit
 (319); Cimbrul ciobanului (436); Cimbrişor (289, 234); Iarba cucului        (36); Lămiiţă (412, 195); Pimau (602);
 Sărpun (2*9,        433, 234, 163, 237,  455); Sărpunel    (433,
 234, 234. 163); Scliinduf (433, 289, 231, 163, 133, 179); Scrpun (133, 141, 19, 28); Scrpuncl (141, 19, 289, 289, 133); Simbru; Suinduc (Banal); Şcrpun (179); Şerpunel (179, 237); Tămiiţă (112); Timian (179, 138, 103, 231, 289, 133, 112); Timişor (133); 'J'imbrişoare
 (133).
    Mugii.: lial/.sam (112); HaUsamfii (112, 30): Dombi-kakukfu (530); Demulka (112); Hajfii (112); Kakukfu (13!), 302. 28, 30); TomeiiYfii (30); Tomjenlu ; Yad-esombor (288); Yad-kakukfii (30); Kapas/.kodo kakukfu (530); Nyiilănklevclii kakukfii (530). — Cerni.: Ainei-sengekrăutig (220); Feldpolei (128); Fcldlhyinian (226); GroOer Thymian (289);              1 Iuhnerklec (237); Hiigol-
 main (389); Kirclienysop; Knechlenmajoran (226); Kuckuckskraul ; Kimdel (237); Quemlel (220, 302, 237, 111); Thymian (411, 303, 181); Thymianuekrăulig (411); Wilder Ysop ; Wilder Majoran ; Zwanggekrăutig (226); Marscliallsquondel (184).    — Franc.: Serpolet (130, 121);
 —    Engl.: Wild lliymc (111). - l'cr.: Cebrek (201). -
 —    /fus.: Ceubreţ obiknovennii (573).
    Folosită in medicina populară peniru dureri de dinţi
 (430).
    * Tliyinus vulyaris L. — Cimbru Alle numiri: Cimbrişor (237, 133); Cimbrişor grecesc
 (101); Cimbru adevărat (35, 170, 163, 179, 291); Cimbru bun; Cimbru dc grădină (170, 319, 35, 291); Cimbru mirositor; Ciumbru (74); Iarba cucului (131); Iarbă de lămioară (899); Lămlioară (473, 35, 163, 133, 433, 321, 385, 101, 291); Lămiiţă (35, 133, 433, 291).
    Magh.: Borsfu (36); Kakukfu (131); Kerli kakukfu (23/); Kerli isop (36). — (ierm.: Garlcn-Kundcl (237); Garlenlhymian (201); Romischer Qucndcl (237); Thy-main (237, 385). — lius. : Ceabreţ. — Ucr.: Tcmian 201).
    Tliviiius zyyiolilcs Gris. — Ciumbrilă (186 Babadag) TILIA L.
    Fam. T i 1 i a c e a c
    Magh.: Hârs ; Hârsfa. - (ierm.: Linde ; Lindenbaum
 —    Franc.: Tillcul. — Engl.: Linden ; Lime-Trec, Wliile’ wood, Basswood. — Rus.: Lipa.
    Tilia eonluta Mill. (T. parvifolia Khih.) — Tei pţicios,
 Tei
    Alle numiri: Tei pădureţ (302, 004, 290, 472, 289, 179, 58, 125, 411, 379, 401); Tei roşu pădureţ; Tei dc mijloc (Banal); Tei căpresc (001, 172); Tei de deal (461); Tei de pădure (470); Tei fluluresc (001, 172); Tei roşu (601, 303, 302, 290, 440, 455, 179, 289, 161, 506, 461, 172).
    Magh.: Hârs; Hârsfa (365, 228, 28, 36); Szâdokfa (28). - Germ.: Linde (228, 385, 226); Lindenbaum (226, 363); Lindenstaudc (226); Steinlinde (114); Winter-linde (603, 302, 201, 226, 484). - l'cr.: Lepa (201).
 —    Caraşov.: Trna lipac; Turlica.
    Tllla plalyphyllos Scop. (T. grandifolia Iihrli.) — Tei
   Alte numiri: Tei alb (363); Tei de vară (500); Tei roşu (470); Tei văratic (Banat); Tei verde (813).
   Magh.: Hârsfa (235); Szâdokfa (288). - Germ.: Gemeine Linde (235); Szommerlinde (603, 484).
                                                                      Tilia tomentosa L. (T. argentea Desf.) — Tei, Tei alb Alte numiri: Cei (Bocşa, jud. Caraş-Severin); Tei argintiu (602, 472, 574); Tei ciinesc (Olt.); Tei de toamnă (Banat); Tei tomnatec (363); Tei bălan (472); Tei bun (472).
   Magh.: Ezustlevclu liârs (384); Eziistlevelii hârsfa (603, 530); Molyhos hârsfa (114). — Germ.: Morgcnlăn-disclie Silbcrlindc (114); Silberlindc (603); WciDe Linde (235). — Franc.: Tillcul dc Hongrie (114). — Engl.: Lime-lrec (114). — Rus.: Lipa voilocinaia (573). — Caraşov. : Lipa.
   Florile de lei se folosesc mult şi in medicina populară. TOHDYLIIM maximum L. — Ţupoşică (133, 289, 601)
   Fam. Umbelliferae Magh.: Magtoraj (412).
   TOR1LIS Adans.
   Fam. Umbelliferae
   Torilis arvensis (Huds.) Link. — Halma/uchiul măgarului (325, 440, 509)
   Alte numiri: Asmăţuclii de clmp; Asmaţuiul măgarului (389); Haţimaciuchii măgarului (3); llaşmaciuchii măgarului (319); Turburcală (319).
   Magh.: Vel<?si liiskcmag (530); Mezei borzor (389).
—   Germ.: Borslendoldc (389). — Engl.: Hedge parsley (573). - Rus.: Kuplrnik (573).
   Torilis japoniea (Houll.) I)C. (T. anlhriscus Gmel.)
—   Itafmalucliiul măgarului (133, 103, 289, 291)
   Alle numiri: Asmaciuc (201); Asmăţui (133); Asmăţui injgăresc (179, 291, 161, 289, 133, 163); Asmăţui sălbatic; Haţmaţuchi (133); llaţmaţuc măgăresc (363); Turiţă (Munt.).
   Magh.: Bojtorjânos tiiskcmag (530). — Germ.: Borsl-doldc (201); Kletlcnkorbcr (363). — Ucr.: Svcrgeguz (201). — Rus.: Kupirnik iaponski (573).
   TOZZIA alpina L. - Iarba gllului (163, 291, 325, 603, 542)
   Fam. Scrophulariaceac Germ.: Alpcnrachcn (291).
   * THADESCANTIA L.
   Fam. Commclinaccac
   Trndrseanlia fluininensis Vcll. — Obrăzniculă (102 M-rca Neamţ)
   Tradeseanlia virglnicn L. — Telegraf Germ.: Blumenschicf (600); Judenbart, Judenkraut
(226).
   TRAGOPOGON L.
   Fam. Compositae
   Magh.: Bakszakâl. — Germ.: Bocksbarl. — Franc. : Salsifis. — Engl.: Goat’s bcard. — Rus.: Kozloborodnik.
   Trauopoyon dublus Scop. ssp. inajor (Jacq.) Vollm. (T. major Jacq.) — Barba caprei (133, 141, 163, 179, 289, 455, 554, 601)
   Alte numiri: Aglică ; Barba ţapului; Crcţuşcă (133); Cucuruzoi (Turda); Floare de clmp galbenă (163, 289, 133); Floarea soarelui (Lunca Ilvei); Iarbă dulce (455); Lăptoagă (103); Salată de iarnă (289, 163, 133); Ţlţa caprei (455, 163, 133, 289); Ţlţa vacii (Vad, jud. Maram.).
   Trayopoyon orlenlalls L. — Barba caprei (19, 63, 71, 148, 179, 289, 455)
TIU
    Alic numiri: Barba ţapului (412); Barba vacii (243); Floarea soarelui dc cimp (19); Iarbă dulce (455); Iarba soarelui (127); Salată de iarnă (19, 131); Ţlţa caprci (289, 455, 148, 325).
    Magh.: Bakszakăl (530); Bakszakâlfii (131); Bak-szakâlufil (36); Baszapurdo (288); Kecskc disz (412); T6Ii salâta (131).
    Tragopogon pnitcnsls L. — Barba caprei (3, 63, 71, 133, 179, 289, 455, 436)
    Alte numiri:    Barba  ţapului; Barba vacii (213);
Bârbuliţă (319); Floarea soarelui de clmp (237, 19, 28, 133); Iarbă dulce (488); Salată c!e iarnă (319); Ţlţa caprei (179. 325, 289. 63).
                                                                   Magh.: Bakszakâl (237). — Germ.: Bocksbarl (237, 363); Dotterblume (226); Giehtblumc; Gichtgekrăutig ; Geel-(gelb) Popa; Lăplchuck; Saumclk; Sauniilcli ; Saumilchgekrăulig ; Sonnenbluine ; Wicsenbocksbart (226). Folosilă in credinţc populare (436).
    TRAGUS racemosus Dcsf. — Iarbă scăioasă (163, 289, 325, 389, 549)
    Fam. Gramineae
    Magh.: Fiimjug (389). — Germ.: Stachelgras, Klettcn-gras (389).
    TRAPA nalans L. - Cornaci (163, 389, 6U3, 423, 601)
    Fam. Hydrocliary laccae Alte numiri: Castane cu ghimpi (454); Castane de apă (412, 133, 163); Castane de baltă (289, 179); Castane de lac (289, 237, 133, 28); Ciulin (103, 463, 120, 163); Ciulin dc baltă; Ciulină (120, 141, 180, 133, 19, 237, 370); Ciuline (139, 28, 289, 179, 325); Ciulinică (103); Coada boului (180); Colţan (133, 289); Nuci de lac (133, 28, 237); Nuci dc baltă; Stea (289); Sulină (133, 354, 267); Şulină (180).
    Magh.: Csemegc sulyom; K6lszar\u sulyom (365); Sulyom (237, 603, 412, 25); Vizi di6 (237, 25); Vizi solyom (389, 237). — Germ.: SlachelnuO (363); Wassernufl (237, 603); WasserstachelnuO (267). — Franc.: Macre nag£ante (421). — Rus.: Yodianoi oreh plavaiuşcii (573, 603). -TRIDULUS terrestris L. — Colţii babei Fam. Zygophyllaceae
    Alte numiri: Ciulin (102); Ciulin de deal, Ciulină; Colţar; Cornaci; Corneag; Comei; Ghimpi; Harbuji (102); Moartea stelniţelor; Păduchele calului (289, 291); Păduchele elefantului (289, 133, 291); Păducher (201); Păduchiţa pămintului (363).
    Magh.: Kirâlydinye (603). — Germ.: Arbuscnpicker ; Burzeldorn (201, 603, 363); Schuhnăgel. — Rus.: Iakorţi steliuşciesia (603). — Ucr.: Coleacioc (201). TRIFOLIUM L.
    Fam. Leguminosae
    Magh.: Hâronilcvelii fii ; Herc; Lohere; Lohcre; Luhere; Luher. — Germ.: Ackcrklee; Bergklee; Biber-klee ; Dreiblalt; Klee ; Luher; Răubergekrăutig; Schoten-klee. — Franc.: Triflc. — Engl.: Clover, Trefoil. — Rus.: Klever.
    Trifolium alpestre L. — Trifoi (179, 289, 433, 586) Alte numiri: Trifoi roşu (436).
    Trifolium arvense L. — Papanaşi Alte numiri: Chercară (180, 291): Chercuri (291, 19, 133, 289); Cercură (319, 500); Clopoţel (434); Coada miţei (291, 319, 133, 291, 280, 500, 180); Cotocei (Trans.);
Culbeceasă ; Ghizdci (201); Iarba somnului (433 Trans.); Mieluşel (291, 289, 455, 291) ; Miţe (426); Miţişori (291,
163,    289, 291); Mîţucă de iarbă (426); Motocei (291, 289); Pepenări (434); Pepenei (289, 291, 148, 291); Pepenică; Pepeniţă (102); Pepinăriţă (14); Pisici; Prc-fuşor (225); Pufişor; Pufuşor (291); Talpa lupului (133); Trifoi (259, 433, 291); Trifoi iepuresc (412).
    Magh.: Hâromlcvelu fii (36); Herchur (587); Hcrc-hura 16hcr (603. 54, 526, 527); Hcrchurafii (587); Lohcr; Macskahcrc (412); Tralohere (520, 527). — Germ. şi sus.: Ackcrklee (201, 22(i); Bickaandrcnk ; Bickichcr; Faplgckraidicli; Grasmit/.kcr ; Gurkcnbicke (226); Hascn-klcc (603, 226, 484, 3X9); Măuseklcc (389); Kalznlabbi-cher; Kornblumc ; Mitzker; Mitzkergekraul; Motokt-clicr; Palmitzker; Hammclmitzker (226); Wilder Klec
(227). — Engl. : Cat’s fool (444). — Rus. : Klever paşcnnli (603). — l'cr.: Kuminlcnu (201).
    Trifolium    vum post re                      Schreb. — Trifoiaş (145, 28'J,
291, 603, 601)
    Alte numiri: Buruiană de măl in ; Buruiană de niătrice (102 Hişca, jud. Suceava); Fapt (291 Bucov.); Marină (120); Slrlnsurca (98); Triroi; Trifoi galben (289, 291); Trifoiţă (433).
    Magh.: Vad lohcre (530). — Germ.: Gclbcr Klce (226).
    Folosită în medicina populară conlra diareii (98).
    Trifolium    fragifcruiii I.. — Talpa yişlci; Căpşunică
(456 Măcin)
    Trifolium mon Iuiihiii L. — Trifoi alb (98)
    Magh.: IYher vaclhcrc. - l'cr.: Veazil (201).
    Trifolium oeliroleuciim L. — Trifoi alb (95 Maram.)
    Folosilă în medicina populară penlru scurgeri albe (98).
    Trifolium pallidum \V. el K. — Trifoi iepuresc (Crişana)
    Trifolium pnnnonii-um Jacq. — Trifoi negru (Intor-sura Buzăului)
    Trifolium    pratense L.                      — Trifoi, Trifoi roşu
    Alte numiri: Bujorul viţelului (184); Capul dracului; Capul popii (431); Cănăcei (190); Ciucurul popii (Trans.); Ciucurul voinicului (289,                          63, 291, 290); Luhăr    (426,
434); Luhără (Trans.); Tirifoi (289 Braşov); Trafoi (Sebeş); Trifoi sălbatic; Trifoi turcesc (369); Trifoiul calului (36).
    Magh.: Erddlyi voroshere (600); Here (412); Lohere
(412); Lohere fii (36); Piros lohere (237); Torok lohere
(369); Vadhere ; Yoroslohere ; Voriis here (527). — Germ. şi săs.: Bickablaum ; Sticr-Bliilc ; Braunrother Wiesen-klee; GroDer ’Wiesenklee (237); Klee (226); Turkischer Klce (369); 'NVicscnbrod (237); Wiesenklee (603, 226, 201, 484). — Rus.: Klever lufiovoi (603); Krasnii klever (600). — Ucr.: Coninitena (201). — Cara.şow.: Cervena dctelina.
    Trifolium repens L. — Trifoi alb
    Alle numiri: Iarba muncilor; Poală albă (432); Trifoi (290, 291, 289, 433, 426); Trifoi mare alb (242); Trifoi mărunt (145); Trifoiaş alb (289, 291, 433, 290 Bucov.).
    Magh.: Feh^r lohere (237, 600); Somk<Jro (369); R6ti fej£r 16here (28). — Germ. şi săs.: Bickablaum (226); Bienenklee (237. 226); Feldklee (226); Honigklec
(237); Kfcc (226); Lămmerklee (484); Mariengras (369); Walt (Wild) Luher (226); WeiDklce (600). - Franc.: Trefle blanc (600). - Engl.: White clover (600, 629); Dulch clover (444). — Rus.: Klever belii (600, 477); Klever polzucii (603). — Ucr.: Ber vinoc; Chrcş (201).
TRI
 172
 TRO
    Trllolium strepens Cr. — Trifoi mărunt (291) Magh.: Zorgo lâhere (527, 530). — Germ. şi săs.: Goldklee (22, 389); Merinatgekraidich (226). TRIGLOCBIN L.
    Fam. Juncaginaceae
                                                                               Trigloehin paluslris L. — Iarba şerpilor (291, 601) Alte numiri: Broscariţă (180); Broscăriţă (601, 542); Curelele dc opinci ale Domnului Hristos (291); Hăjmuţe (Bonţida, jud. Mureş); Sforile dc opinci ale Domnului Hrislos (291 Buc.).
    Magh.: Hutsza (389). — Engl.: Arrow grass (444). TniGO\i:LLA L.
    Fam. I. v g u m i n o s a e
    Magii.: Kek lolim-; Lepkeszeg. — Germ.: Kornklee.
—     Engl.: Fcnugrcok. — Hus.: Pajitnik.
    Triynnclla caeruleu (I..) Ser. — Sulcină albastră (289,
XJX, 003)
    AlLe numiri: Mololru albastru ((303, 455, 259); Sanduh ; Schinduf (103); Standuh; Suvulf vlnăt (259, 133, 455); Sulfină albastră (455); Svanduh (103); Svanduc (103).
    Magh.: K4k lepkeszeg (603). — Germ.: Schabzieger-klee (389, 603).
    Trigonella foenum-greeum L. — Schinduf (473, 599, 603)
    Alte numiri: Molotru ; Schinduţ (602); Schinduşl; Sflndig (Olt.); Sflndoc (603, Olt.); Sflnduh (382); Sfunduc (011.).
    Magh.: Bak szarvu fii; Bakszarvu lepkeszeg (28); Gor ig szena (603). — Germ.: Griechischcr Homklee (603).
—     Engl.: Fcnugrcek (590). — Rus.: Pajitnik ugreceskoe senoi (603).
    Triyonella proeumbens (Bess.) Rchb. — Mololru Alic numiri: Sulfină (179, 289, 470, 455); Triloi mare (470).
    Trimurpha vezi Erigeron
    * TIIITICI M I.
    Fam. Gramineac
    Magh ■ Buza. — Germ.: Weizon. — Franr.: BUS.
—     Engl.. Whcat. — Rus.: Pşeniţa.
    Trilkum aesllvuin L. (7\ vulgare Vili., T. salivum Lam.) - Grlu (148, 588)
    A'te numiri: Arnăut (Mold.); Grln (291 Maced.); Griu dc primăvară; Grlu clrnău (291); Gilu dc toamnă; Gnu rusesc; Grlu alb; Hulcă (102); Lcşiţă (396); Ulcă, Ulică (102).
    Va ir iiţi.
    I.   Gri pul niu'ieuni Alef. — Grlu fără mustaţă; Grlu fără ţeapă (Satu Mare); Griu tuns.
    var. aiborulirun Kckc. — Grlu umblător var. latesccns Alef. — Chirca alb ; Ulcă; L’lica. var. milturum Keko. — Grlu roşu; Grlu roşu de Ungaria; Ghirca roşu, Hlrca, Ulca roşu.
    II.   Grupul arislatiim Alef. — Grlu cu mustăţi; Grlu ţepos (Salu-Marc).
    var. erythrospermuin Kcke. — Grlu bălan; Grlu dc Banat; Grlu bătiln; Grîu clrnău.
    var. ferniyineum Alef.: Griu roşu de Tisa (Arad); Grlu azima; Grlu uriaş; Grlu de toamnă.
    Trilicum liyhernum L. — Grlu de toamnă (139, 237, 291, 470)
    Alte numiri: Arnăut (139): Grlu de iarnă (133, 289, 291); Grlu englezesc (133, 455); Griu tuns (470, 291); Grlu clrnău tuns (291).
    Magh.r. Oszibuza (237).    — Germ.: Herbstfrucht;
Winterfrucht (237); Kolbenweizen (291).
    Tritlcum dlcoccum (Schrank) Schiibl. — Grlu moale (78, 179, 289, 291, 470)
    Alte numiri: Alac; Griu alb (291, 289, 179); Griu de scrobeală (78, 291, 289, 470, 179); Mutmel (179, 289, 291); Mutruel; Muturel (470); Tenchi (291); Tenchiu (455, 367).
    Magh.: Tonk (367); Tdnke buza (81, 530). - Germ.: Ammer, Enimcr (196).
    Trilicum duruiu Desf. — Ghircă (78, 133, 161, 179, 291, 470).
    Alte numiri: Arnăut (163); Grlu alb (78); Griu arnăut (78); Grlu de primăvară; Griu tare (291, 455, 179, 289, 470); Griu tare dc primăvară; Griu turcesc (78).
    Magh.: Kem6nybuza. — Germ.: Harl-Glas- oder Ger-stenweizen (196). — Rus.: Pşeniţa tviordaia (573); Tviordaia pşeniţa (477).
    Tritlcum monocoecum L. — Alac Alte numiri: Alac roşu (81, 80); Alică (195); Hiliac, Hiliacă, Hilin, Pireviţă (190 Istria); Tenchiu (81, 190).
    Magh.: Alakor (237, 81); Alakorbuza (81, 430); Fejes alakor (81); Fej£r alakor (28, 81); Tenkely; TOn-kdly (237). - Germ.: Malz (267); Sfeld ; Spelz (237); Uelenk (81).                                     '
    Tritlcum polonlcum L. — Grlu alb (78, 133, 135, 161. 179, 291, 325, 470)
    Alte numiri: Grlu de vară (133, 455); Grlu polonez (161, 291, 455). "
    Magh.: Lcngycl buza.
    Trilieum spella L. (T. sativum Lam.) — Alac Alte numiri: Alac roşu (368); Alene (80); Caplagca (80, 163, 81); Grlu moale (139); Grlu alac (161); Griu gol (328, 259, 291); Orz muchei; Orzoaică (81); Săcară albă (195); Secară albă (163); Tenchiu (474, 550, 366); Tcnfel (193).
    Magh.: Alakor (81, 193, 427, 601, 223); Alarka (412); Piros alakor; T6nk61y (81); Tbnkolybuza (235, 365).
-   Germ.: Dinkel (226, 223, 411, 235, 196); Spelz (226, 196); Speli (34); Speltwcizen ; Wesscn (223); Alcnk ; Olenk; Ualank; Uelenk (81); Uoleng (235). - Franc.: Epautrc (196). — Grec.: Alias, Allakos (81).
    Tritlcum turgldum L. (Trilicum vulgare Vili. ssp. lurgidum (L.) Alef.) - Grlu mare (179, 289, 328)
    Alte numiri: Griu; Grlu englezesc (289, 78, 291, 319, 133, 325).
    Magh.: Hasas (angol) buza. — Germ.: Englischer oder Welscher Weizen (196). — Franc.: B16 Poulard (196).
    TltOLLIUS europaeus L. — bulbuci Fam. Ranunculaccae
    Alte numiri: Balbor (133, 237, 19); Bâlboare (130); Bălbor (120, 289, 500); Belbor (28); Bllbor (179, 163, 133, 291 Trans.); Bulboci (163); Bulbor (Trans., 289, 291); Bulbucei (133, 500); Bulbucei de munte (289, 291 Trans., 549); Bulbuci de munte (179, 133, 584, 289, 574, 419); Calce (133); Calcea calului (133, 65, 346); Capră nemţească (133); Gloanţă (289, 179, 201, 133, 291); Leuştcanul broaştei (291 Mold.); Măr auriu (289, 500, 133, 291); Ochiul boului (434, 66); Plăcinţele (Ban.); Scălci (133).
TRO
TYP
    Magh.: Golyâvirâg; Torolya (389); Galambvirâg (288); Pttnkdsdi r6zsa (28); PUnkdstvirâg (288); Sârga plinkOsdi (237, 28); Zergeboglâr (603, 530). - Germ. : Bulbusch ; Dotterblume (226); Engelblume ; Gefliigelte Bergranunkel (237); Gemeine Trollblume ; Hennendolter (226); Trollblume (603, 201, 237, 363, 484, 389); Tuttel-kolben ; Wilde Tulpe (226). — Engl.: Globe flower (444).
—     Rus.: Kitalniţa (603). — Ucr.: Knitveţea (201). Folosită In medicina populară contra gălbinării (88).
    * THOPAEOLUM majus L. - Călfunaşi Fam. Tropaeolaceae
    Alte numiri: Antajicuri (jud. Galaţi); Atingic (133); Atingicuri (454); Atlnjicuri (103); Băci, Beci (Veza-Blaj) ; Bobidragi (Olt.); Bostănci (291 Mold.); Butucaşi (65, 68, 291 Trans.); Capuţină (454); Călţnnaşul popii (163); Ciocănaşi (65, 470, 291); Ciocăneţei (68, 291); Ciocănel (Tg. Mureş); Cioclrlani (M-ţii Apuseni); Cocoşei; Colţunaşi (65, 492); Condulaşi (425 Mold.); Conduraşi (603, 425, 103); Conduraşii doamnei; Condurul doamnei (163, 289, 63, 179, 163, 120, 290, 601 Mold., 588, 473,
465,  455, 599); Cupa oii (54); Fărfălăi (Bucov., Banat); Flori cu două cozi (68, 290, 291); Floştani (Lunca Ilvei); Forfologi (79); Guriţa cucului (434, 14); Guriţa leului (14); Hantagic (Jorăşti, rcg. Galaţi); Lobidrag (290, 470, 291); Lobidrag (289, 63) ; Lobisdrag (290, 289, 291); Lopoştani (290, 319, 289, 63, 291, 133); Lovidrag (Olt.); Lupidragi (290, 289, 179, 588, 291); Lupisdragi (290, 289); Năsturţii (68, 291); Nemţoaice (68, 290, 63, 163, 291, 259); Nemţoici (65, 68); Pintenaşi (68); Pinteni (65, 54, 291 Trans.); Rostoponi (65, 291); Sultane (Munt.); Sultănele (290, 163, 63, 291); Tăţine (84); Teatian (120); Teţine (54, Trans.).
    Magh.: Ablakvirâg; Felfaj ; Sarkantyuka (603);
Sarkanlytyuka (600); Sarkanlyu ; Ttilcdres ; Tolcsărvirâg
(288). — Germ. şi săs.:     Kapuzinerkresse (226, 600);
Gadjaschker; Gatcheschaiszer; Gatchczwackel; Hoch-laufende (226); Kiirbisblume ; Riltersporn ; Rotauflau-fende; Zaunschlupferchen (226). — Franc.: Capucinus (600). — Engl.: Nasturtium (600). — Rus.: Naslurţiia
(600). — Bulg.: Pituschi. — Caraşov.: Hochiţc. — Turc.: Kundura (601).
    TULIPA L.
    Fam. L i 1 i a c e a e
    *    Tiilipo bleberstelnlann Scluilt. — Lalea (133, 179, 201, 289, 291)
    Alle numiri: Laie (133, 289, 291); Laica galbenă (289, 179, 291); Lalea de pădure (291); Laptele păsărei (180, 291); Talapan (133); Tulipan (133, 289, 191, 190, 201, 265); Tulipană (289, 179, 291); Tulpeni (289, 133, 190, 291); Zarnacadele (190).
    Magh.: Tulipân (265). — Germ.: Bleckende Tulpe ; Gelbe Tulpe (226); Wilde Tulpe (226, 201); Waldtulpe 484). - Ucr.: Zavaleţ (201).
    * Tultpa gesnerlana L. — Lalea
    Alte numiri: Cuci (Reşiţa); Lalea de grădină (319); Tulipan (79, 65, 367, 455, 118, 62, 412, 366, 28, 228); Tulipan de grădină.
    Magh.: Tulipân (412, 28, 600). - Germ.: Gartcntulpe (226, 543, 201); Tulpe (226, 543, 600). - Franc.: Tulipes
(600). - Engl.: Tulip (600). - Rus.: Tiulpan (600).
—   Ucr.: Tulepan (201). — Caraşov.: Tulipan.
    * Tulipa oculus-solis L. — Lalele de grădină (291)
    Alte numiri: Lalele mari, Tulipani, Tulipani de grădină (291).
    Tulipa praeeox Ten. — Lalele de grădină (179, 289) Alte numiri: Lalele mari (179, 289); Tulipani (61, 259, 291); Tulipani de grădină (259).
    TURRITIS ylabra L. - Turicel (128, 133, 148, 259, 291, 325, 389)
    Fam. Cruciferae
    Alte numiri: Turicea (289, 179, 291); Turicei (148); Turicel (289, 1 18, 325, 128, 603, 133, 389, 291); Turnică ; Turniţă (289, 179, 291); Turnuşel (289, 291).
    Magh.: Magas toronyszâzâl (603). — Germ.: Turm-kraut (603, 484, 389). - Franc.: Tourette (291). - Engl.: Tower mustard. — Rus.: Başcnniţa (603).
    TUSSILAGO farfara L. - Podbal, Podbeal Fam. Compositac
    Alte numiri: Bruscăniş (Bozovici, jud. Caraş-Severin); Brustan (58, 101); Brustur alb ; Brustur dc riu ; Brustur dulce (28, 120); Brusturel; Cenuşoară (201); Cenuşoasă albă (412); Gălbinele (127, Trans.); Guşa găinii (Braşov); Limba vecinei (141, 133, 161); Lăpoşel; Papalungă (Braşov); Papapungă (Braşov); Păpădie (Zămeşli-Bra-şov); Podbeală (601); Podbel (412, 237) ; Podbial (354); Podval (182, 75, 103, 120, 35, 74, 190); Polbal (426); Polbeag ; Polbcal; Polbean (434); Popdcal (456) ; Porbeal; Potbal (28, 36, 190); Potval (602, 433); Rotungioare.
    Magh.: Băkavirâg (16); Martilapi (255); Martilapu (412. 370, 302, 36, 237, 235, 587); Mirigy fu (228); Hegyi-salâla (587); I.okormii martilapu (530); Lokormufii; Mostohalapu ; Nagyidcs lapu (25); Parlilapu (857) ; Parti-virâg (587); Potyolat szatlyn (412); Szamârkorom.
—   Germ. şi săs.:   Brandlattich (237); Dotterblume;
Gcmeiner Huflaltich (226, 201); Grabcnblatt ; Hufblalt (226); Hiiflatlich (411, 226, 370, 302, 363, 385, 237, 484); Hiiflatticliblatl (226); Huflalligblătler (34); Lei-blatt; Martilapu ; Podbal; Podbalblettchi ; Wilder Salat; Tschusgeblett; Galitz ; Gigelitzker ; (iănsebliimchen ; Gănsclchen ; Hennenblume ; Huflattichblume ; Krătcn-blume ; Leiblumc ; Liskcr ; Podbalblamtchi ; Stigelitz-blam ; Stigelitzkcr (226); Pestilenzwurzel (225) ; RoBhuî, RoOpappel (237). — Franc.: Pas d’âne (120). — Rus.: Podbeal (120). - Ucr.: Potbill (201). - Bulg.: Podbjal
(601).
    Folosită in mcdicina populară la afccţiuni pulmonare, tuse, dureri de cap, febră tifoidă ; dc asemenea In medicina populară veterinară.
    TYPHA L.
    Fam. Typhaceae
    Typha angustlfolia L. — Papură
    Alte numiri: Băţea ; Berbecuţ ; Bucsău ; Culm (291); Paporă (36); Papură de baltă (141); Spetează (19, 291); Şovar (289, 291); Şuvar (36).
    Magh.: Gy6k6ny (36); Kâka (412, 36); Sâs (412); Sâle (36). — Germ.: Rundes Rohr (226); Rohrkolben (201, 226,389). - Franc.: Messette (421). - Engl.: Lesser
 TYP
 174
 TYP
 reed mace (444). — Rus.: Rogoz uzkolistnti (573).
—   L'cr.: Rogoz (201).
    Typho latifolia L. — Papură
    Alte numiri: Băţca (411, 180, 291); Berbecul (180, 291); Bol (120); Bucsău (180, 291); Culm (180, 291); Paporă (36); Papură de baltă; Spelează (127, 133, 19, 291); Şovar (179, 3C7, 289, 234, 291); Şuvar.
    Magh.: .Joszagu kâka fii (36); Kâka bol (25). — Germ. •ţi sâs.: Bimlerolir ; Binderrohr ; Uiirstenrohr ; Fleclil-rolir; C.roBer Holirkolben ; Kliipfelrolir; KolbenroliT;
Lăgelrohr; Lapaschruir; Rohr; Rohrkeid (226); Rohr-kolben (201, 389, 411); Weiherrohr; Zogerrohr; Zwiebel-risch; Zwiebelrohr (226). — Franc.: Massettc (421).
—   Engl.: Grcal reed mace (444); Cal’s-tail (444). — Rus.: Rogoz şirokolislnli (573). — Ucr.: Rogoz (201). — Caraşov. : Velichi şavor.
   Typha ininlma Hoppc — Ttrsă (Vrancca)
   Typlia shutlleuorthll Koch ct Sondor — Spelează (127 Maram.)
   Typhoides vezi Phalaris
u
  ULMUS L.
  Fam. U 1 m a c c a c
  Magh.: Szilfa. — Germ.: Riister; Ulme. — Franc.: Ornic. — Engl.: Elin. — Rus.: Bcrest.
  Ulmus earplnifolla Glcd. (U. campeslris L. p.p., U. fnliacea Gilib.) — Ulm
  Alte numiri: Caragaci; Şleau (120); Ulm dc cîmp (114, 603, 492, 411, 539, 574, 3G3, la silvicultori); Ulmac (412, 242); Ulmar.
  Magh.: Alâsfa (412); Mezci szilfa (IM, 530); Szil (120); Szilfa (28, 36, 120, 235). - Germ. şi sus.: Fcld-rilster (201, 226); Fcldultne (237, 226, 481); Fliegenbaum
  (411); llme ; Ilmcnbaum ; Rotbaum ; Ruilbirbom ; Rol-holz; Ruslenholz (226); Rustcr (235); Riister (513); Ulm (513, 226, 235); Ulmbaum (411, 513); Ulmcnbaum (513). — Ucr.: Bcrest (201). — Caraşov.: Brcst.
  var. suherosa (Monch)] Relul. — Ulm riios (179, 289,
  164,  458)
  Ulmus laevis Pali. (U. effusa Willd.) — Velniş
  Alte numiri: Ulm (110, 179, 289); Veneş (102); Voniş (103); Vînj (431, 179, 289, 492, 603, 571, 539).
  Magh.: Vdnic szil (603, 527); Vdnic szilfa (530).
  —     Germ.: Flatterulme (603). — Rus.: Viaz (477).
  *     Ulmus pumila L. — Ulm de Turcheslan (603, 446 la silvicultori)
  Ulmus scahra Mill. (U. montana Witli.). — Ulm de mante
  Alte numiri: Mladă (Poiana Stampei); Ulm.
  Magh.: Erdes szilfa (111); Hegyi szil (603, 827); Hegyi szilfa (114, 530). — Germ.: Bergulme (603); "Wald-ulme (114). — Rus.: Viaz şerşavii (603).
  *     URCîINEA maritima Back. — Ceapă de marc (259, 291)
  Fam. I, i I i a c c a c
  L'RTICA L.
  Fam. Urlicaccae
  Urtica dioira I.. — Urzica, Urzica mare
  Alte numiri: Oişea (35); Urzică creaţă (190); Urzică crăiască (190); Urzica maşcată ; Urzică de pădure (179, 289. 170); Urzici româneşti; Urzică (212).
   Magh.: Csalân ; Csalâny (412); Csipos csalân; Csiân
(288); Csihâny ; F.geto csalân ; Nagy csalân (357, 368, 541, 603, 830); Nagy tsalâny (237, 25); Tsian (36).
—    Germ.: Brennessel (411, 184); Briihnessel; Geschiitz-nessel (226); GroDe Brennessel (603, 237); GroOe Nessel (31, 201); Heidenessel (237); Nessel (543, 226); Sclnveins-bruhnessel (226). — Rus.: Krapiva (603). — Ucr.: Jalin-cea cropeva (201). — Caraşov.: Copriva.
   Folosilă in medicina populară la ,,atac” şi la diferite boli de vite ; de asemenea la vopsit în galben. Amintită în cîntece (190).
   Urllca urens L. — Urzică mică
   Alte numiri: Oioşea (259, 290, 319); Oicţie (19); Oişea (179, 63, 133); Urzică bllndă (19, 291); Urzică dc şură (128); Urzică mînunţică; Urzică sîrbească (Olt.); Urzică (290, 173, 289, 74, 179, 1 11, 75); Urzică crăiască (290, 291, 289, 433, 237, 133, 19, 193, 319); Urzică creaţă (103, 325, 432, 325); Urzică grecească (452, 133); Urzică iute (289, 290, 179, 170); Urzică mărunţică; Urzică murunţea (433); Urzică împleşată (Trans.); Urzică peleşată (Trans.); Urzicea (289, 470, 63, 290, 179, 291); Urzicuţă (370, 141).
   Magh.: Aprocsalân (603, 530); Arvacsihany; Ârva tsalân (370, 28); Ârva tsalâny (237) ; Ârva tsian (36); Ârvoesian (288); Kis csalân (541); 0rdoglev61 (365).
—    Germ.: Brennessel (370); Briihnessel; Dann-Ncsscl (226) ; Kleine Brennessel (603, 237, 484); Kleine Nessel (201, 226); Feuerbriihnessel; Feuernessel; Heiterbruh-nessel ; Heitcrnessel (226). — Rus.: Krapiva jguceaia (603). — Ucr.: Cropeva (201).
   Folosilă în medicina populară pentru reînoirea sîn-gelui şi diferite boli.
   UTIUCULARIA vul)(aris L. - Olrăfel de apă (133,
111, 289, 325, 601)
   Fam. Lcnlibulariaceae
   Alle numiri:    Brădişor (Munt.); Brăduşor (133);
Brăduşoară (201); Burdujă (363); Olrăţel (601); Otrătel dc baltă (141); Olrăţelul bălţilor (259, 179, 601, 72).
   Magh.: Alracel (601); Rence (530). — Germ.: Wasser-schlaucb (201, 363). — Ucr.: Plevac (201).
   VACCARIA pyramldata Medik. — Floarea călugărului Fam. Caryophyllaceae Alte numiri: Focuşor (103); Sclnteuţă (139); Văcă-rică (289, 133, 139, 163); Văcărită (289, 181, 163).
   Magh.: Ssacs (412); Tercbălyes tin6orom (530); Rinâttrdm (526). — Germ.: Rosenfarbigcs Schleicrkraut (226). — Rus.: Tisiacegolov posevnoi (573).
   VACCIMLM L.
   Fam. Ericaceac Vaccinlum myrtlllus L. — Afin(e)
   Alte numiri: Afene ; Afen^lc ; Afin de munte (588); Afin negru (500, 201); Afine negre (363 Mold.); Afinele
(433); Afinghi (291, 433); Asine (384); Coacăză (152); Cucuize (96); Pomuşoare (182).
   Magh.: Afonya (223, 412); Âffonya (235); Âfonya (16, 28, 370, 412, 557); Fekete âfonya (114, 302, 527, 830); Fenyves bogyd ; Haves-eper (857); Havasi megy ; Kokojza (16, 120); Kokojaza; Kokolyza ; Kokonya (120); Varju szijlO (412). — Germ.: Afin ; Gebirgswein-beerchen (226); Heidelbeere (34, 302, 370, 385, 513,
454) ; Heidelbeerstrauc’h (235); Schwarzes Gebirgbeerchcn (201, 226). — Franc.: Airelle myrtille (114). — Engl.: Bilberry, Whortleberry (114). — Rus.: Cernika (573, 477). - Ucr.: Afeni (201). - Pol.: Afyny, Boronka (M-ţii Cemahora).
   Fructele se folosesc In medicina populară la boli de stomac, de plămlni, de inimă, la tuse şi diaree.
   Vaccinlum oxyeoccos L. (Oxycoccos quadripelalus Gilib.)
-    Răchitele (148, 389, 565, 440, 601); Boabe (Hoteni, jud. Maram.)
   Magh.: Hamvas âfonya (389). — Germ.: Moosbeere (389). — Franc.: Canneberge vulgaire (421). — Engl.: Small cranberry (559). — Rus.: Kliukva obîknovennaia (573).
   Vaceinlum uliginosum L. — Afin (289, 434, 586) VacciDlnm vltls-ldaea L. — Merişor Alte numiri: Afin (484); Afin roşu (114, 319, 500, 201); Bujor (133); Cimişir (145); Coacăz (150, 411); Coacăz de munte (179, 184, 234, 289, 470, 602, 464); Coacăză (19, 133, 289, 319, 433, 467, 599); Cocăzar (133, 289, 464); Merişor de munte (133, 179, 184, 234, 259, 470, 464); Poranici (133); Smărdar (180); Smîrdar (184, 289, 470, 464); Stropşelc (Ilva).
   Magh.: Fojminc; Havasi meggy (16); Kovi mâlna; Piros âfonya; Veres âfonya (114, 389); Voros âfonya, (527, 530). — Germ.: Gebirgsbcerchen (226); PreOelbeerc (34, 201, 226, 411, 484, 389). - Franc.: Airelle rouge (114). — Engl.: Red whortleberry (114); Cowberry (114, 559). — Rus.: Brusnika (573, 477). — Ucr.: Goloznek (201).
   VALERIANA L.
   Fam. Valerianaceae
   Magh.: Macskagyokgr; Gyâkonke. — Germ.: Baldrian.
—    Franc.: ValGriane. — Engl.: Valerian. — Rus.: Valeriiana.
   Valeriana dioica L. — Odolean (179, 289)
   Valeriana montana L. — Orbalţ (98)
   Valeriana officinalis L. — Odolean
   Alle numiri: Guşa porumbului (19, 35, 63, 133, 190, 234, 271, 259, 319, 366, 367, 470, 602, 455) ; Hodolean (66, 148, 385, 601); Iarba mitului; Iarba pisicii (277); Iarba pisicilor (517); Năvalnic (133, 190, 366, 133, 190, 366); Valeriana (în farmacie şi la cultivatori de plante medicinale).
   Magh.: Badiân fii (36); Baldiân; Baldrian (235); Baldriăn fii (237); Hodolân (288); Gyokonke ; Macska-gyok6r (235, 302, 370); Mezei macskagyoker (530); Mezei nârdus. — Germ.: Baldrian (237, 238, 270, 302, 411, 484); Bergbaldrian (411); Katzenbaldrian (411); Katzen-kraut (322). — Ucr.: Kozleak (201). — Caraşov.: Qdolean. Amintită In clntcce populare.
                                                             Valeriana tripteris L. — Cujmărea de munte YALERIAXELLA locusta (L.) Latcrrade — Salata mielului (19, 139, 141, 163, 179, 289, 320, 366, 367) Alte numiri: Cicoare de iarnă (28, 133, 237, 320); Fetic (163, 179, 289); Fetică (141, 163, 289, 325, 366,
455); Guşa porumbului (237).
   Magh.: Galambbegy (28, 237); Salâta galambbegy (830). — Germ.: Acker-, Feldsalat; Bachgckrăutig (226); Baldriansalat (237); Rapunzchen; Yogelsalat (226); Wilder Salat; Zichoriensalat (226). — Engl. : Lamb’s lettuce (444); Corn salad (144).
   VALLISXERIA spirali» L. — Beteală (446), Orzoaică de baltă (601)
   Fam. Hydrocharitaceac
   *    VAXILIA planifolia Andrz. — Vanilie (fructul preparat special, din import)
   Fam. Orchidaceae
   Magh.: Vanilie (365). — Germ.: Vanilie (291, 295).
—    Franc.: Vanilie (291). — Engl.: Vanilia. YERATRUM L.
   Fam. Liliaceac Yeratrum album L. — Sleregoaie Alte numiri: Stejie (190); Stergoanie ; Stirigie (190); Stirigoaie (35, 120, 133, 190, 289, 302.. 366, 367, 473, 588, 601); Stirigoicc (234); Strigoaică (433); Strigoaie (38, 139, 259, 302, 28, 366, 370, 385, 602, 433, 597, 455, 599, 542); Şteregoaie (163); Şterghic; Ştirigoaie
(601).
   Magh.: Nagy zâszpa (28, 235, 237); Ordog rokolya; Priiszkolo fii ; Zâszpa (16, 237, 302, 546). — Germ. : Germer (484); Lăpp Wurzel (238); Liippwurzel (226) ; Nieskraut (370); Nitswurz (226, 237, 302, 355); Rieswurz
(238). — Franc.: EU6bore blanc (436); Sorciere (120).
—    Rus.: Ccmeriţa belaia (573). — L’cr.: Cemeriţa bila (201).
   Folosilă în mcdicina populară veterinară ca insecticid. Yeratrum nigrum L. — Şteregoaie (433).
   Alte numiri: Iarbă şerpească (36); Spînz negru (201); Slrigoaică, Strigoaie (133); Strigoică.
   YEHBASCUM L.
   Fam. Scrophulariaceae Magh.: Okdrfark k6ro ; Farkkoro. — Germ.: Kiinigs-kerze. — Franc.: Molene. — Engl.: Mullein. — Rus.: Koroveak.
   Yerbascum c-haixii Vili. — Coada vacii (425)
12    - o. «6
 VER
 178
VER
    Yerbaseum lyehnitls I.. — Lumlnărică (363)
    Alte numiri: Lipan (96); Lumlnărică Domnului (201).
    Magh.: Csillâros okorfarkkoro (530). — Germ.: Heide-fackcl (48-1); K&nigskerze (201).
    Verbascum nlyrum L. — Lumănărica peştilor (436)
    Alte numiri: Caplalan negru (19, 163, 228); Coada vacii; Corovatică; Floarea fetelor (96); Lumlnărică Domnului; Scaunul liălor din vlnt (66); Somnoroasă (163, 289).
    Magh.: Okorfarkkoro (228). — Germ.: Gelbe Weber-rose (228); Griffkraut (226); Konigskerze (226, 484); Wollkraut (201). — l'ranc.: Bouillon noir (436).
    Yerliuseuni phlomoides I.. — Coada vacii
    Alte numiri: Caplalan de cel galben (133); Coada hoului (36. 131. 133, 190, 234, 289, 302, 112, 543); Coada lupului (133, 231, 289. 302. 433); Coada mielului (259, 302): Corobatică (433); Corovatic (19, 133, 234, 259, 6<)2, 433); Corovatică (433); Cucuruz galben ; Cucuruzoi; Lipan (133, 190, 234, 289); Lipean (433); Luminarea Domnului: Luminca (133); Luminare (128, 163, 234, 289, 302, '>97, 173); Luminărică (133. 190, 234, 289, 302, 322. 324. 602, 500, 433, 412, 601); Lumlnărică Domnului (13, 133, 234, 289); Pur (190, 133, 234, 289); Hinzişoară (190).
    Magh.: Borjuferkfii; Kirâlygyertya ; Okorîark (412); Okorfarkfii (36, 131); Okorfark koro (302); Okorkoro.
—     Germ.: Konigskerze (302); Windblumenăhnliches Wollkraut (201); Wollkraut (543); Wollnnilein (322). — Franc.: Molene fausse (322); — Uns.: Coroviac şerstislli (573, 603). — l'cr.: Coroveac (201). —Caraşov.: Goveadiacea.
    Folosită In medicina populară la guturai, tuse, gălbinare, hemoroizi, afecţiuni stomacale.
    Verbascum plioenieeuni L. — Coada Meiului (133,
289,  601)
    Alle numiri: Coada lupului vinătă (19, 288); Lumlnărică (517); Luminare.
    Germ.: Gurrenblume (226). — Caraşov.: Gavez.
    Yerhaseiiiii lliapslforme Schrad. — Coada vacii (319).
    Alte numiri: Coada boului, Coada lupului, Lipan, Pur (31lJ).
    Magh.:    Okorfarkkoro (288). — Germ.:         Himmel-
brand (201. 226, 389). - l'cr.: Divanna (201).
    Verhnscum thapsus I.. — Coada vacii, Lumlnărică
    Alle numiri: Ciucurică (433); Coada lupului (19, 35. 63. 133. 128, 271. 289. 360, 433. 544); Corobatică (433); Corovatic (35, 63, 179, 182, 433); Corovalică (259. 602, 433): Lemnul Domnului (161); Lipan (19, 28. 133. 385); Luminare (19, 28): Luminea (19, 133); Luminarea Domnului (120); Luminărica Domnului (139, 2711: Pur (19, 133).
    Magh.: Kiralvgvertva (28); Molvhos 6korfarkk6ro (530): Okorfark (238. 370); Okorfarkkoro (237): Okor-farku fii (16). — Germ.: Himmelbrand (226, 235, 237, 370); Himmelgekrăulig; Himmel(s)blume; Himmels-kraut; Kaiserkerze ; Kăsclbluine ; Kerzenblume (226); Kerzenkraut (237); Konigskerze (226, 237, 385); Osler-kerze (237); Ratlengekrautig (226); Welke (237); Wilder Tabak (226): Wollkraul (237). — Engl.: Aaaron’s rod (144).
    YEMJKXA L.
    Fam. Vcrbcnaceac
    * Verbena liybrlda Hort. — Urzicuţă
    Alte. numiri: Barbinţiu (65); Clnepioară (Oltenia); Măturiţă (35); Spini (315); Sporici (38) ; > Verbină (38, 65, 318, 379, 627); Vervine (454); Vervine de' grădină (454); Voalul miresii (Oltenia).
    Magh.: Skarlat vasfii; Verbdna (600); Verbănia.
 —    Germ.: Eisenkraut (554). — Engl.: Verbena (600).
 —    Rus.: Verbena (600).
    Verbena officinalis L. — Sporici Alte numiri: Buruiană dc boală (13); Guşa porumbului (412); Iarba fierului (36); Iarba fiarelor; Iarbă spornică (131); Măturică (588);'MăluriţH (289, 290); Săgeata Domnului (425); Spor (201); Sporicea (190); Sporic (133, 179, 190, 234, 259, 319, 588); Sporie (120); Sporiş (28, 120, 289, 290, 354. 370, 433); Sporişin (19); Spornic (102, 234); Verbină (68, 127, 133, 141, 179, 259,
 290, 366, 470); Verbină de clmp (179, 230, 289); Verbină sălbatică (470).
    Magh.: Galamfii (370); Galambocz (412); Galamboc fii; Keserii fii; Szapor fii (28, 36, 120, 131); Vasfii (131, 447); Szentfii. — Germ.: Eisenkraut (267, 370, 428, 184); Gurkenkraut (226); Lagerbaum (411); Wilder Isop. — Ucr.: Jelizneak (201).
    Folosită In medicina populară la răni, abcese, dureri de cap, de ficat, splină şi rinichi.
    Verbena suplna L. — Sporici,* Sporic (48) VEnOMCA L.
    Fam. Scrophulariaceae Magh.: Szigorâl. — Germ.: Ehrenpreis; Ehrenhast preis. — Engl.: Specdwell.
    Veroniea ayrestls L. — Venlrilică (500)
    Yeronlea austriaca L. — Sburălor (74, 75), Băieţei (492)
    Veronlea beccabunya L. — Bobornic Alle numiri: Bibornic (436); Blrbornic de baltă (96) ; Blabornic (182, 366, 367, 455); Blăbomică (133,        163,
 184. 190, 234, 289, 319); Bobornic (470); Bobolnic (184, 234, 470); Bobllnic (141, 163. 179, 190, 289, 366, 367, .433, 455); Bobohnică (120); Bobornică (120, 267, 354); Borbolnic ; Bribornic (19, 163, 179, 154, 190, 259, 319,
 366, 367, 470, 433); Bubolnic (190); Burbolnic ; Busuiocul broaştei (190); Dreţel; Ghiaţă de pămlnt; Ghiaţa pămln-tului (102); Priboi (133); Pribolnic (133, 141, 179, 154, 190, 234, 289, 433).
    Magh.: Bribornik (28); DerGcze (412); Derăcze fii (28). - Germ.: Bachbohne (237); Bachbunge (226, 237, 267, 411, 484); W’asserbunge (237); Bachbungen Ehren-preis (603). — Franc.: Cresson de cheval (436). — Engl.: Brooklimc (444).
    în medicina populară se foloseşte contra „neputinţei de urinare", a hidropiziei şi la curăţirea slngelui; apoi (fiartă in lapte) la răni, şi contra umflăturilor la vite.
    Veroniea chamaedrys L. — Şoptrlifă (63, 179, 259, 325, 455, 542)
    Alte numiri: Bobllnic; Bobornic; Bribornic; Buruiană de ceas rău (103); Buruiană Împuşcată (011.); Buruiană puşcală ; Chişcatile; Cuibul necuratului. (103); Duinbăf (13); Iarba şarpelui (289); Sămcuţă (103).
    Germ.: Gamander Elirenpreis (454). — Engl.: Ger-mander speedwell (444).
    Veroniea hederifolla L. — Doritoare (Olt.)
    Veronlea latifolia L. (V. urlicaefolia Jacq.) — Iarba şarpelui (133, 259, 328, 345)
VER
VIC
   Alte numiri: Şoplrliţă (63, 199, 259); Ventrilică (179, 289).
   Veronica longlfolln I.. (V. elatior M. B.). — Şoplrliţă (406), Buruiană mare (181)
   Veronica officinalis I„ — Ventrilică Alle numiri: Buruiană de perii ; Buruiană de cel perii (588); Mălrice (602, 433); Strălorică (302, 602, 588); Şopîrlaiţă (389); Ventricea ; Vindrilică ; Vinlrilică
(370).
   Germ.: Ehrenpreis (237, 302, 370) ; Eidechsengokrăulig (226); Gehrăuchlicher Ehrenpreis (359, 451); (irimclheil ; Răuchergekrăulig (226); Wald-Ehrcnpreis (803).
   Folosită şl în medicina populară.
   Veronicu orchidaea Cr. — Şopirlaiţu (109, 190, 289,
318,   433, 566, 601)
   Alte numiri: Coada şopirlei (190); Plescaiţă (433). Folosită în medicina populară pentru dureri de git. Veronica persica Poir. (V. byzantina (S. et Sm.) Hand.
   —   Mazz.) — Ventrilică (179, 259)
   Alle numiri: Forostoi (433); Ventricea (179, 2§9, 526). Germ. şi săs.: Orbalzgekraidich ; Ungenannlgekrăulig (226).
   Veronica proslrala L. — Coada mielului (179, 289). Alte numiri:     Bobolnic; Bobornic; Coada miţei;*
Şoplrliţă; Ventricea: Ventrilică (201).
   Veronica serpyllifolia L. — Şoplrliţă (512)
   Veronica spicotn L. — Băieţei (163, 331, 600)
                                                                         Alte numiri: Buruiene tunse (103); Venlrilică (3). Magh.: Macskafark (474). — Germ. şi săs.: Brinke-gekraidich ; Blaues Schwănzchen ; Eidechsenblume.; Ei-dechsengekrăutig ; Eidechsenseliwanz ’ (226); Ehrenpreis (600).
   Folosită în medicina populară.
   Veronica teucrium L. — Şoplrliţă (63, 179, 289)
   Alta» numiri: Iarba şarpelui (289); Tunczisă (433). VIBURXUM L.
   Fam. Caprifoliaceae                       ^
   Vlburnum lantana L. — Dlrmoz Alte numiri: Coacă7ă (63, 133, 163, 289. 426. 433, 464); Coschiţ; Coschiţă (102); Dărmoz (120, 367, 370. 444); Dîrmoax (66); Dirmoc (133, 141, 163, 179. 289,
   319); Dîrmocsin (179, 289, 464); Dirmoriu (103); Dirmo-zie (99, 436); Dîrmox (492); Dîrmoxă (102); Dremoc (25); Drimoc (19, 25, 63, 133, 163, 289, 319, 434. 464); Drimoz (19, 120, 133, 163,. 201, 259); Drimox (319); Drlmoz (370); Salcă moale (Olt.).
   Magh.: Balâsszor (288); Laldarozsa ; Ostor m6nfa (28. 238, 670); Oslorm^n bangita (530); Ostorm£n ber-gety; Ostorm6nkanyafa (114); Oslornydlv fa (25).
   —   Germ. şi săs.: Aschelder (411); Baumrose (468); Kokitze; MaDholder (226); Schlingstrauch (114, 238); Schwilke ; Schwilkenbaum ; Schwilkcnstaude (226); Zwelk (34, 238). — Franc.: Mancienn6 (436). — Engl.: Way-faring tree (114, 629). — Bus.: Kalina-gorodovina (573).
   —   Ucr.: Hordena (201).
   Folosilă în medicina populară contra scrlnlilurilor şi umflăturilor (99, 436).
   Vlburnum opulus L. — Călin
   Alte numiri: Călinar (352); Clocoţei ; Mălin ; Păluşcă
   (602).
   Magh.: £melygos kânyafa (114); Kâlnofa (255) Kânya bangita (530); Kănya bargala (114); Kănyafa ; (25) ; Vizi bodza (238). — Germ.: Heidendorferkirschbaum ;
Heidenkirschbaum (226); Hennenkirschcnstaude ; Hiih-nerholz ; Huhnerkirschbautn ; Hundsholz ; Hustbeerstaude, Pfaffenhoclcnholz (226); Schneeball (201); Wasserholder (338) ; Wilde Schneeflocke ; Wilder Schneeflockenbaum ; Scliwilke. Fructele: Ileidendorfer Kirsche ; Heiderkirsch ; Hennenkirsche ; Hiinerkirsche ; Hustbeere ; Hustkirsche ; Schwilkenkirsche ; Vogelkirscbe (226). — Franc.: Boule de neige (111); Viorne obier (114, 121, 103). - Engl. : Cranberry busli. — Rus.: Kalina obîknovennaia (573).
—   l'cr.: Kalena (201).
    Folosită in medicina populară la tuse, boli de inimă, de stomac dc. Amintită în cintece populare.
    VICIA I..
    Fam. Leguminosae
    Magh.: Bukkony; Babo. — Germ. şi săs.: Erbse; Feldwicke ; Ciereimig; Geziser; Geziserwesen ; Gezitter ; Gezittergekrăutig; Gezitlerig; Hume; Kleber; Korn-geziser ; Korngezitter; Korzwicke ; Reifchen ; Reim ; Schleppanbingekrăutig; W'icke ; Wickenwesen ; Wolfs-erbse ; Ziser. — Franc.: Vesce. — Engl.: Vetch ; Tare.
—   Rus.: Goroşek ; Vica.
    Vicia nngustifolia I.. — Mâzăriche (28, 237), Lintoi Magh.: Lbborso (28* 237); Vadborso (237). — Germ.: Dicke Ziser (226); Wicke (237); Wilde Wicke (226).
    Vicia eraeea L. — Măzăriche (14, 319, 603, 584, 512) Alle numiri: Bobuşor (500) ; Bobuşor păsăresc (161) ; Borceag de cimp (63); Mazărea păsărilor (500) ; Măzăriche (127).
    Magh.: Kaszanyiig biikkony (603, 527, 530). — Germ.: Taubenauge (226); Vogel-Wicke (201, 603, 389, 484); Ziser (220). — Engl.: Tufted vetch (444). — Rus.: Goroşek mişinii (573). — l'cr.: Horodeacii horoh (201).
    Vicia dumelorum I.. — Măzăriche Alle numiri: Bob de ţarină; Ciună (133); Cosiţă Făsuiţă ; Lintea pratului; Măzărică ; Măzărichea cucului ; Orăşlică (133).
    Magh.: Cserebiikkony (603, 530). — Germ.: Heckcn-Wicke (603, 359).
    *   Vicia faha L. — Bob
    Alic numiri: Baclăle; Băclale; Boabă (133): Bobă (63, 68, 289, 291, 320, 433, 112); Bombă (412); Bonă
(412); Cochie; Favă (63, 133, 289, 291, 320, 433, 486); Păsule (412).
    Magh.: Bab (28, 223, 237, 370, 412. 428); Babo 527); Disznâbab (235); Lobab (603, 527, 600); L6bab bukkony (530); Lobiikkony (527). — Germ.: Bohne (223, 226, 237, 370); Bohnenstaude: Bohnenstengel; GeiO-boline (226); Feldbohnc (603); Kaffee (226); Pferdebohne
(235); Puffbohne (600); Saubohne (34, 201, 226, 363); Schweinsbiinen (235). — Franc.: Feve (600); Vesce Feve (421). — Engl.: Broad bean (600). — Rus.: Bobi
(573); Bobi konkic (477). - l’cr.: Polevl bob (201).
—   Caravoş.: Pasuniac.
    Vicia hirsuta (L.) S. F. Gray — Cosiţă Alte numiri: Bob dc ţarină; Ciună; Făsuiţă (133); Lintea gardurilor; Lintea pratului; Măzărică (133); Măzăriche (319, 320); Măzărichea cucului (133); Măzerice
(320); Măzeriche (190, 289); Orăşlică (133).
    Germ.: Reim; Ziser (226); Zitlerlinse (226,         603,
484, 389). - Bulg.: Kosica (601).
    Vicia latliyroides L. — Măzăriche (163, 179, 184, 289, 325)
 VIC
 180
 VIO
    Alte numiri: Bobuşor (184,366,367); Mazăre măruntă ; Mazăre oloagă (412).
    Magh.: Gyalog bors6 (412); Pici biikkony (527, 530). Vicia pannonlca Cr. — Borceag (148, 163, 291, 325, t',03, 601)
    Alle numiri: Borceag roşu; Măzăriche (319, 601). Germ.:  Gcziscr; Klebcr; Klebergekrăutig; Korn-
wicke; Reim; Wicke (226). — Bulg.: Borceăk (601). Vicia pisiformls L. — Lintişoară (320)
    Vicia satira L. — Măzăriche
    Alte numiri: Bechcn (426); Bicăn; Bicantău de primăvară ; Bichen; Bichină (446); Bobuşor (190); Borceag (63, 179, 190, 289, 290, 291, 566); Cosiţă; Linte sălbatică (131); Mazăre; Măzărică (120, 190); Măzăriche ile cimp (411); Măzăriche dc primăvară (600); Măzeriche (411).
    Magh.: Biikkony; Loborso (412); Takarmâny buk-kony (003, 527, 530, 526); Tavaszi biikkony (600).
—   Germ.: Ackerwicke (201); Bcilkraut; Erve ; Feldwicke (411); Futterwicke (226, 603, 389, 484); Kichererbse; Kornwicke ; Platterbse (411); Sommerwicke (600).
—   l'ranc.: Yesce (120); Vescc de printemps (600).
—   Engl.: Spring vetch (600); Common vetch (444).
—   Rus.:   Goroşek posevnoi, Yika posevnaia (573).
—   Ucr.: Mişii horoh (201).
    Vicia sepium L. — Măzăroi sălbatic (434), Năutul iepurelui
                                       Magh.: Sovony biikkony (530). — Germ.: Erbsen-hlume, Graswicke (226); Zaunwicke (226, 389, 484). Vicia sylvatiea L. — Măzăriche de pădure (434)
    Alte numiri: Măzăriche (319, 320).
    Yieia tenuifolia Roth. — Măzăriche (3, 148)
    Yielî tetrasperma (L.) Schreb. — Cosiţă Vicia villosa Roth. - Măzăriche (179, 440)
    Alte numiri : Cosiţei (179); închcgătură.
    \TVCA L.
    Fam. Apocynaceae
    Magh.: Metlng; Borvăny. — Germ.:              Singriinn
—   l'ranc.: Pervenche. — Engl.: Periwinkle. — Rus.: Barvinok.
    Yinca herbacea W. et K. — Saschiu Alte numiri: Barbinoc (396); Barvinoc (434); Bârbă-noc (190. 433); Bărbănuc (190); Borbănoc (33, 63. 190.
179, 289. 464); Brabanoc (35, 366, 367); Brăbănoc (163, 170, li)u, 259, 367); Brebcnoc (148, 190); Bribănoc (190); Cununiţă (35, 63, 190. 289, 318, 464, 588); Foaie fie fir (4701 ; Foaie in fir (35, 63, 179, 190, 289, 434, 464) ; I-oifoi (35, 179. 190, 289. 431, 164); Foiomfiu (434); Fon-chiu (19, 35, 179, 289, 470, 588, 482); Fonfiu (84, 128, 433 434): Merişor (35, 190. 289, 161); Pcrvincă (35, 190', 289, 3C6, 367, 464, 588); Sasău (35, 289, 473); Saschiu de cimp; Saseu (19, 179).
    Magh.: Szăszfu (601).
    Frunzele slnt folosite In medicina populară.
    Yinca minor L. — Saschiu
    Alte numiri: Barbanoc (127, 428); Barvinoc (434); Bănuţ ; Bărbânoc (63, 65, 133, 163, 289, 433); Bărbinoc (05, 426); Borbănoc (63, 65, 133, 289); Brăhănoc (133, 1 11. 163, 259, 346); Brebenei (492); Brebenoc (148, 0O0); Caprafoi (133); Coada vlnătorului (428); Cununiţă (03, 05. 133, 141, 179, 201, 234, 346, 389, 470, 431); Faichiu ; Foaienfiu (Olt.); Foaia fii; Foaia In fir (63, 133. 289, 184); Foi fir (61); Foi In fir (114); Foi-foi (133,
289, 434); Foifie; Foifoi (79); Folonfiu; Fonchiu (19, 133, 289); Fonfiu (54, 133, 433, 434); Iederă (65); Iede-rică (412); Merişor (131, 133, 141, 151, 179, 234, 289, 470); Perişor (382); Pervincă (131, 133, 114, 179, 234, 289); Ponchiu; Sacfiu; Sacsău; Sasău (19, 65, 120, 133, 148, 513, 433); Sasfiu (133); Sastiu (310, 315, 370); Sămăchişe (186); Verdeaţă.
     Magh.: Lontz (28); Szăszfu (25, 36); T61i zold (131, 365, 600); Tâlizfildbilling (114); T61iz61dmet6ng (530).
  —   Germ. şi săs.: Barbenock (226); Immergrun (267, 484, 600); Singrun (370, 389, 428); Wintergrun (226).
  —   Caraşov.: Fliofia.
     VIOLA L.
     Fam. V i o 1 a c e a e
     Magh.: Ârvăcska ; Ibolya. — Germ.: Veigel; Veilchen,
 —    Franc.: Violette. — Engl.: Violet. — Rus.: Fialka. Viola alba Bess. —i Viorele albe (62, 603), Micşunele
  (62)
     Viola arvensls Murr. — Trei fraţi pătaţi (603)
     Alte numiri: Clocoliş; Guşa găinii; Iarba mălce-dului (433); Iarbă potcă; Mama maşteră; Ochiul lui Dumnezeu.
     Magh.: Vadârvacska.
     Viola blflora L. -          Viorele galbene (19,  289,  319,
  325, 603, 494, 440, 542)
     Alte numiri: Flori mărunţele (319, 494).
     Magh.: Sârga ibolya (603).
     Viola canina L. — Viorele sălbatice (19, 133, 289, 319, 325, 503, 494, 473)
     Alte numiri: Călţunii popii (289); Colţunii popii (494); Hori sălbatice (133, 201, 319); Mărul lupului; Zgăibuţă (98).
     Magh.: Sovâny ibolya (603, 530); Szenkucka (288).
  —   Germ.: Annakatharinchen; Doppclveilchen ; Katha-
  rinchen; Wildes Mărzveilchen (226). —          Ucr.: Sodlisok
  (201).
     Viola daelea Borb. — Unghia păsării (603)
     Viola declinata W. ct K. — Unghia păsării (133, 325, 601, 542)
     Alte numiri: Călţunaşi; Ghiocei (506); Micşunele dc munlc (289, 494); Panseluţe de munte (289, 494); Trei fraţi (289, 494); Trei fraţi pătaţi (289, 494).
     Viola hirta L. - Tămiioară (179, 289, 494)
     Alte numiri: Micşunele (179, 289, 494); Toporaşi (179, 289, 494); Viorea      mirositoare (179, 289,  603, 494).
     Viola jo6l Janka -          Tămiioară (128, 141,  179,  234,
  289, 325, 603, 494, 455)
     Alte numiri: Micşunca (179, 234, 289, 494); Toporaşi (141, 179, 234, 289, 494); Viorea (289, 494).
                                                                                    Viola înlrabills L. -JViorele (1, 35, 65, 310, 381) Alte numiri: Flori mărunte (39); Garoafe; Tăml-ioare ; Toporaşi (35); Trei fraţi; Viorele bune ; Viorele de grădină (65); Viorele mirositoare (39, 65); Viorele nerii (65); Viorica de pădure (161).
     Viola odorata L. — Toporaşi, Viorele, Violele Alte numiri: Călţunaşi (133, 146, 163, 454); Clrligci; Cocoşei (433); Fiachc; Floare domnească (412); Flori mărunte (35, 319, 494); Flori mărunţele (19, 133, 289, 494); Garoafe (19, 35, 133, 319, 494); Găurele (133); Ghiorele; Giorele (133, 494); Hioară (35, 289, 494),; Hobridrag (141) ; Lemoie ; Ligoacc (142); Mcreoare ; Micsandre (142); Micşunele 371, (19, 513, 39, 120, 289;
  319, 366, 494, 412, 492); Nemţoaica (141); Sinboie (412),
 VIO
 181
 VIT
 Tămlioare (35, 63, 133, 179, 277, 289, 366, 603, 602, 500, 433, 494, 455); Tămlioase (35); Toporaşi de pădure (154); .yioară (133, 370, 494) j^Vioară neagră (494) ^Viorele dc casă ; ^JViorcIe de grădină ; NfViorcle mirositoare (35, 65, 289, 318, 319, 602, 500, 494); Viorele nerii (65); JViorică (141, 118, 494, 412, 543); dorică mirositoare (35, 179, 201, 289, 494); Vioriţă (494); Zambile de cimp.
    Magh.: Ibolya (412); Ibolya k6k (412); Illatos ibolya (603, 530, 600); Kdk ibolya ; Mârciusi ibolya (28, 237); Szcderjcs viola (36); Szenkucka (288). — Germ. şi săs. : Blaucs Veilchcn (237); Doppelveilchen; Katharinchen (226); Mărzveilchen (201, 226, 237, 359, 600, 454); Mărz-viole (237); Parfumbliimchen ; Stoppelvcilchen ; Tscho-kenaschker (226); Veilchen (226, 370, 543); Wohlriechen-des Veilchen (226, 603, 359). - Franc.: Giroflde ; Violette (120); Violette parfumde. — Engl.: Sweet violet (600).
 —   Rus.: Fialka duşislaia (603, 600, 573). — Ucr.: Fialka pahimcca (201). — Caraşov.: Limbiciţa; Ling-viţa.
    Florile slnt folosite In medicina populară pentru proprietăţile lor sudorifice, pectorale şi uşor laxative.
    Viola rupcstrle Schm. — Trei fraţi
    Alte numiri: Micşunele gălbioare (289, 494).
    Viola saxatills Schm. — Trei fraţi (148, 259, 603, 494)
    Alte numiri: Micşunclc gălbioare (259, 494).
    Viola sllvestrls Lam. — Colţunii popii (89, 325, 603, 494, 542)
    •    Alte numiri: Altanac ; Atltngicuri; Călţunaşi albaştri; Colţunaşi; Micşunele (574); Tămlioare (574); Toporaşi
 (574); Viorele (195, 259, 494).
    Viola suavla M. B. — Toporaşi (603)
    Viola tricolor L. — Trei fraţi pătaţi, Barba tmpăra-tului
    Alte numiri: Buruiană dc spurcăciune (436); Buruiană de nouă daturi (103); Călţunaşi de clmp ; Clrligei pătaţi (65); Catifeluţe (65, 494); Clrligei; Corosică (99); Flori domneşti (273, 500); Frăţiori; Ghizd (180); Lămlioară
 (182) ; Mălcez ; Măschioane sălbatice ; Măscioarele ; Măs-tichioaie; Micşunele (1, 35, 79, 289, 494); Micşunele gălbioare (179); Pansele sălbatice (279); Pansele (72, 500, 601, 492, 600); Panseluţe (14, Vatra-Dornei); Pan-seluţe de clmp (38, 179r 259, 494); Puizea ; Soară cu frate ; Tămiioară (38); Toporaşi (38, 63, 179, 259, 494, 602); Trei fraţi (179, 182); Viorea.
    Magh.: Ârvâcska (302, 600); Csâszâr szakâl (28, 237); Szenkucka; Tsâszâr virâg (228). — Germ.: Anna-katharinchen; Doppelveilchen (226); Dreifaltigkeils-blume ; Drcifărbige (237); Dreifaltigkeitskraut (228, 201); Freisamkraut (237); Gartenstiefmutterchen ; Katharinchen (226); Steifmiitterchen (34, 226, 302, 603, 584, 660, 389); Tag-und-Nachtblume (237),. — Franc.: Pans6e (600, 436, 601). - Engl.: Pansy (600); Wild pansy (444).
 —   Rus.: Aniutinl glazki (477). — Ucr.: Froşcn ţvit (201). — Caraşov.: Lingva zaiacica.
    *    Viola x wittrocklana Gams. (V. horlensis Auct., V. grandiflora Hort.) — Pansele (148, 603, 454)
    Alte numiri: Barba Împăratului (65); Guşa găinii (68); Panseluţe (Olt.); Trei fraţi pătaţi (148).
    Magh.: Keri ârvâcska (603). — Germ.: Stiefmutter-chen (603).
    VISCAMA vulgarIs Bernh. — Lipicioasă
    Fam. Caryophyllaceae
                                                                         Alte numiri: Furcuţa rlndunelei ; Puşca lupului (43-1). Magh.: Enyves fii (36); Mecsvirâg (359); Rovarfogo enysszegfii (603); Szunyogfogo enyvesszegfii (530).
—     Germ.: Gemeine Pechnelke (226, 603); Klibsblumc ; Klibsgekrăutig; Klibsvcilchen (226); Pechndke (484, 389). — Engl.: Red German catchfly (441). — Rus.: Smolka kleikaia (603).
    VISCUM album L. - Vise
    Alte numiri: Stoletnic; Yăsc ((J0, 131, 310, 370); Yăsc de păr; Yăsc de brad (464).
    Magh.: Enyves bogyo ; Fagyongv (235, 305) ; Feher fagycingy (114, 370, 603, 530); Feher gyongv âg (28); Gyimbor ; Gyombor ; Gyongy fa (412); Gyongyos madâr lep (114); Lepfogd; Madârfog6 16p (131); Madârlep.
—     Germ. şi săs.: Bauleim; Baumwachs; Blomwesk (226); Eichemistel (111); Eichenmispel; Gcel Getschker (226); Gemeine Mistel (114, 226); Leim ; Leimknorzcheu (226); Mistel (226, 235, 363, 370, 411); Vogelleim (226); Vogelmistel (603); Wesk, Wotska, Wospra (226); WeilJ-frucht Mistel (201); Eispel (235); Wispelnkirsche (220).
—     Franc.: Gui (114, 43^; - Engl.: Mistletoe (111).
—     Rus.: Omela belaia (6t)3). - Ucr.: Omela bila (201).
    * V1TEX agnus-castus L. - Mielărea (133, 289, 601) Fam. Verbenaceae
    Alte numiri: Lemnul lui Avram ; Scai de tufă mare (131).
    Magh.: Abrâhâm fâja (131); Barâtbors (365); Orcg esomete kor6 (131). — Germ.: Monchspfeffer; Keusch-lamm (295). — Rus.: Avramovo derevo (573).
    VITIS L.
    Fam. Vitaceae
    *    Yltis licrlandieri Plancli. — Viţă albă (Sebeş, jud. Alba); Crăiasă (Laz, jud. Alba).
    *    Yitls cordlfolia Michx. — Viţă amcricană de vură (603 la viticultori)
    * Vi tis labrusca L. — Aguridar (190, 195)
    Alte numiri: Aguridă (195); Agurizar (190); Ananaia ; Izabclă; vLăuruşcă (133, 190, 195); Poamă sălbatică (363); Răîtnişcă (133, 190); Rouruşcă (190, 486); Vic sălbatică (133); Viţă de vie sălbatică (161); Viţă idruşcă (363 Mold.); Viţă Izabela ; Viţă sălbatică (190,243).
    Magh.: R6ka szolo (603); Vadszolo (235, 237), -Germ.: Fuchsrabe (603); Klarctweinstocke (235); Wilde Wcinrebe (237). — Rus.: Vinograd Izabclla (603).
    Yitls sylvestris Gmel. — Viţă sălbatică.(164, 574, 459) Alte numiri: Agoridă ; Aguridă ; Aguridar ; Agurizar, Agurizare; Alangă (133, Olt.) ; Alăngar (Olt.); Alingă, Allngar, Asman, Curpen, Curpen alb, Curpcn negru, Hălingă Hăllngar, Hăllngi; Labruscă (313); Laruscă (313, 325); Lauruscă (313); Lauruşcă (313, 325); Lăuruşcă (145, 313), Leuruscă (313); Leuruşcă (313, 328) ;Leoruşcă, Lcurişte, Leuruşte, Louruşcă, Poamă dc pădure. Poamă sălbatică (313); Raruşcă (325); Răuruscă, Răuruşcă (313); Rluruşcă
(431); Roruşti (313); Rouaruscă (313, 325); Rouaruşti (313); Struguri sălbatici (311, 313); Vie păsărească, Vie sălbatică, Viţă, Vimie sălbatică, Viţă de vie sălbatica, Viţă din pădure, "Viţă păsărească.
    Magh.: Erdei szolo (603). — Germ.: Waldrebe (603). —
—     Franc.: Lambrot; Lambrunche ; Lambrusque (313).
—     Rus.: Vinograd lesnoi (603, 575).
    * Vltis vinifera L. — Viţă de vie
    Alte numiri: Acrid (179, 289, 291); Aguridariu (33, 61, 78, 237); Aguridă sălbatică (61); Aghie; Agreşe(36);
VIT
Auă; Aută (259); Coarnă; Corniţă: Cornurată (163); Gic; C.hic; Halîngar. Halingă, Hălingar, Hălingi (Olt.); Hcghi; Heighiu (421S); Jic (434): Jiţă dc jic (28); Labruscă (133); Laoruscă ; Lăuruscă(426); Lăuruşcă (133, 131, 2S9. 291); Leoruş; Lciiruşcă; Levruşcă (179, 289,
180,   291): Poamă: (425); Răluşcă. Rărăuşcă (426); Răuruşcă (29, 133, 289); Razachic (133); Razachiei Vie (133. 139, 179. 231. 234. 289. 544. 196); Vie sălbatică : (14,135. 179. 180, 291. 454. ); Vinie (593); Viţă (28. 133, 151. 179. 23 I. 295. 509): Viţă sălbatică (289, 291).' '*
    Soiuri de viţă şi de struguri:
    Abuţi (514); Afumată (163); Afuz-Ali (Amp.*): Agibaş ; Aită (103): Alb (Amp.); Albă: Albi (291): Albi mieluşei; Albişoară (163. 291); Alep (596. Amp.); Alexandria ; Algcrie Alicant(c) (546. Amp.); Aligote (163. 406, 596, 546. Amp.); Americani; Ananas Hamburg; Ananas neagră (190^; Aninoasă ; Apoşi: Aramon (163): Arăinon: Ardeleancă (Amp.): Ardioaie; Ardioară galbenă; Ardioară sură Auă; Augustanâ (406); Aurel (Amp.): Aurii: Bacatar (163. Amp.); Balin (544): Bildoaie:             Bambal  (163);
Baruţie; Băbădească (596): Băbească (163. 590, Amp.); Bălană (Amp.); Bătrină ; Bătută neagră (Amp.); Berbe-cel; Beşica peştelui; Bican(c) (Amp.); Blanc ; Boierească (168,190): Boşcănată albă (163); Bracacică; Braghină (61.163, 29 r, Amp.): Bramete; Brumărie (163); Bulgă-roasă : Burgund (544, Amp.); Busuioacă (Amp.); Busuioacă dc- Boliolin (116, Amp.): Cabemet; Cadarcă; Cara-bum (Amp.); CăUlăruşc : Căşărească ; Ceauş (163, 406); Cehnăi; Ciaba ; Ciaboghion : Ciancă ; Ciasla(ă); Cimigeră (Amp.); Cinsant (596, 516. 116); Cinscn (Amp.); Cioinac ; Ciomcag (Amp.) : Ciomac : Cişău ; Cioinagă (190);Cio-ruşcă neagră ; Ciumcrnică (146); Civineagă (190); Ciineşti; Cintăraşi: Cirlogancă (Amp.); Clerelă (Amp.); Coada vii: Coada rindunicii (Amp.); Coadă grasă; Coarnă (190. 291. 296); Coarnă albă (neagră) (Amp.); Coarnă ruginoasă. Coarnă vulpăşTla'; Coconiţă (Amp.); Coinac; Copăccancă (Amp.); Corniţă : Cornorală (Amp.); Coslel, Colegiu : Crai. Crască : Crăcană (Amp.); Crăcănată (190) ; Crăicşli (504):     Cră|)ăcioasă:  Creaţă (Amp.); Creaţă
bănăţeană; Crimpoşie (163. Amp.) Cruce; Cruciuliţă (I9f): CiKlăl roşu: (.mit-mi (125). iJanăşeană (Amp.); Delavari . Delavare(i) ; Dt-livarcă :       Daruşc neagră;
Deşirată; Dincă (79): 'Mi-.că albă (roşie); Diminic : Dodlr-lac : Draghină (T «>3»: l ăină (190); Fetească (106); Fetească neagră (416, Amp.); Fetească regală (Amp.); Feţişoară (544 Amp.); Focşană; Formint (596); Frinchie (163, 596); Frlncuşe (163, Amp.); Frunză de tei (Amp.); Furmint (Amp.); Fusalin ; Galbenă (163, Amp.); Galbenă de Ardeal (Amp.); Galbenă dc căpătan (Amp.); Galbenă de Odobeşti (596, Amp.); Galbenă grasă (Amp.); Galbenă neagră (Amp.); Gamae popească; Gamai (163); Gamză neagră (roşie); Gavnae; Gălbioară; Gărgăunariţă (163); Gebigică; Gibigică; Genuser (406); Ghiară (Amp.); Girriză (Amp.): Ginză (190); Goarnăşi, Goarne (444,544); Gomoaic: (iordan (190. 192, 596); Gordin (163, 291, 416, Amp.); Gorgan (190. 193); Graşi negri; Grăbitori; G rival; Gurguiţă; Haina neamţului (163); Hamburg ; Hohiză (544); Ior-dană (Amp.); Iordovan (544, Amp.); Iepuroaică ; Ischia (Amp.); Italiană ; Izabcle ; Jachez ; Jaibăr; Jocnică(Amp.);
    *) Amp. = Ampelografia_
Joiană (291); Kiş-Miş (Amp.); Lampără (406); Lauruşcă ; Lăbău; Lăinpură (544); Lăsculcască; Lăuruşcă (61); Leancă (163); Leompană (313); Leşească; Leuruşcăj Licinică (Amp.); Liposlru ; Lipov ; I.ipovană ; Lugojană (544); Lunguiaşi (6 Madlange; Maghiarcă (544,Amp.); Majarcă; Mălăioasă (425); Mărcovaţă; Merlot (844, Amp.); Mierlească (163, 190, 291); Mierloasă (163); Mierliţă(Amp.); Miezeş ; Mincinoasă ; Mischet (190); Moale vinoasă (Amp.); Munlcancă ; Murgă (Amp.); Muscat (406); Muscat de Hamburg (163, 596, Amp.); Muscat Otonel (406, 596, Amp.); Mustafer (Amp.); Mustoasă (596. Amp.); Mustoasă de Moldova (Amp.); Negri (61); Negru bălul, Negru bulgar (Amp.); Negru de Sarichioi (Amp.); Negru vlrtos (Amp.); Nemţeşti; Nova ; Nova albă (italiană, neagră]^; Ochioi; Ochi dc cline (163); Ochiul boului ;()iţă (190); Oporto (544, Amp.); Orăioâsă ; Orlilieii (544); Otclă (albă, neagră); Otelo ; Otonel (Amp.); Oloni negru; Pamid (Amp.); Paradaisă (61); Pasatuti (596); Păsărească (163); Păsăreşti; Pătrujarcă ; Perlă de Ciaba (5967; Pietroasă (190); Pinol gri (406, 596, Amp.); Pinol negru (Amp.); Pitoşi; Pinişori; Pîsăţel; Plscigan ; Plăvaie (163); Plăvană (163); Plăvaz (Amp.); Pleoapă; Poama calului; Poama fetei (163, 596, Amp.); Poama Sf. Mării; Poamă afumată (163); P. albă; P. băbească; P. bălaie, P. bălană (163); P. boierească; P. bulgărească, P. busuioacă (425); P. căldăruşe; P. cionagă; P. cior-chinoasă; P. coamă, P. coarnă, P. corbană (coarbă), P. corbască, P. corcoşă, P. comăţică, P. cornişor, P. cornorală, P. colnare, P. crăiască ; P. creaţă (596, Amp.); P.' de sticlă; P. dc viţă plăviţă ; P. dunăreancă; P. fetească; P. frinchie, P. frîncuşă; P. galbenă (Amp.); P. gherghe-liu; P. ghihară; P. goardină (120); P. grasă (Amp.); P. grecească ; P. iordană ; P. lae ; P. moale ; P. mustoasă ; P. neagră; P. neagră bătută; P. neagră rară, P. neagră Irăsniloarc; P. necorească; P. păsărească (163); P. pirci P. plăvaie (plăvană) (Amp.); P. porum.bacă, P. proşiră; P. roşie (Amp.); P. săină; P. tămlioasă, P. ligvolească, P. trofină, P. turcească, 1’. ţirţără, P. ţiţoaic, P. verde, P. vinoasă. P7 vulpe; Poame taras; Pomuşoară, Porcar; Porlugal (541, Amp.); Producător; Puruioasă; Rară neagră (596); Razachic (HJU, 2.1) I'," 544); Rază de crin (425): Hămostină galbenă (verde); Răşchirată (Amp.); Resling : Hisculcască ; Rizling (596); Rizling dc Banal; Rizling de Rin (544); Rizling italian (544); Românească; Ronioşlină (190); Roşcă; Roşie; Roşie slabă (190); Roşioară ; Roză de Miniş (Amp.); Ruginită ; Ruje ; Rujiţă ; (544); Rulanda ; Ruşinoasă ; Ruşiţă, Ruşiţă roşie (544); Sadocină; Samson (Amp.); Sască; Săină, Sbiheră albă, Scorţoasă neagră, Scurgătoare, Scuturaică, Scuturătoare; Seasla (425); Seină (Amp.); Selecţion; Semedru (163); Scnson (Amp.) Sghiară (190), Silăr; Silvan roşu (1^6); Silvaner (Amp.); Slabă (190); Slaviţă ; Slăcineac ; Smigură Somoreancă ; Sovinion (596, Amp.); Stainsilă ; Slejă-rească ; Stcrcază ; Strahină ; St rum (Amp.); Surmăzău ; Sullanină ; Şmigeră (544); Tămiială (Amp.); Tămiiţă ; Tămiioasă dc Bohotin (Amp.); Tămlioasă neagră (Amp.); Tămlioasă românească (544, 416 Amp.); Tăslan; Tei; Teiş ; Terasă ; Tigvase (190); Timpurii; Tirează; Tlrează ; Tortolală; Tramin; Traminer (406, 546 Amp.); Trăsni-toare; Tugească neagră, T. rotundă ; Turcească (Amp.); Ţărţără (190); Ţicheni (Amp.); Ţlrţăratică (190); Tlrţără ; Ţlţa caprei (61, 79, 596); Ţ. caprei albă (neagră, roză); Ţlţă grasă; Ţlţa iepurelui (190); Ţlţa oii (190, 291, 844,
VIT
 183
554); Ţlţa pisicii; Ţlţa vacii (190, 291); Ţlţa vii ;Ţlţaniu ; Tlţchc (61): l'ă; Ultoane; Verde (190, 546) ; Verde vlrtos ; Verdicică : Verdişoară ; Verduncă : Vie căsărcască (488); Vineţi: Yinoasă (596, Amty); Vitrai (544); Viţă albii olteniţă (79); Viţă jagftfcf; Viţă Seber; Viţă severă; Vlnătă (Amp.); Mrtoasă (190); Voiculeancă; Vulpe (163): Zaibăl, Zaibăr; Zebrişă (425); Zelcr; Zghihară (416); Zghihară neagra (Amp.); Zniederă.
 Magh.: Nemeş            szollo (603); Szollti. — Germ. : Kdcl-
 rebe (603); Weinrebe. — Franc.:            Vigne (114);        — Engl.:
 Grape vine (114). — Rus.: Vinograd obiknovennii. — Caraşov.: Grojdie. — L'cr.: Vena loza (201). — Maced. Agita (151).
 •  Vltls vulplna       L. (V. riparia Miclix.) —          Vifu sfilbaticu ;
 Viţă Riparia (603          la viticultori)
 VL'LPIA myuroe (L.) Gmel. — Fulfucă (OII.)
w
  *   WISTAIUA sincMisIs (Siins.) Swcct (Glycine sinensis Siins.) — Măgrin vinăt (79)
  Fam. Leguminosae
Alle numiri: Salclm albastru.
Magh.: Kek akâc (6UUj. — Germ.: Blaue Akazic.
X
   XWTIIILM L.
   Fam. Compositac
   Xnntliium italhuni Mor. — Cornaci (Milreni, jiul. Ilfov) Xantbiuni spinosum L. — Holeră Alte numiri: Asprică ; Călină (35, 133, 182, 289, 433, 155); Corneei (Hucăr); Cornuţă (35, 133, 179, 182, 231, 289, 133, 155); Dracilă (35, 289, 133); Ganofer; Ghimpe (35. 63, 163, 182, 289, 433, 455); Ghimpe lare; Lipici (35. 63. 133, 161, 182,289, 133); Pălămidă (35, 179, 231, 289, 426); Scaicle inuscălesc (63, 234, 289); Scai (148. 182, 134); Scai muscălesc (35, 63, 319, 433): Scai rusesc (35,  133.  289, 133); Scai lătăresc; Scăiele muscălesc
                                                              (128, 179, 455); Schin (227); Spin (425); Spin alb (336 l'liuc, jud. Timiş); Spin dc holeră (432); Spin mocănesc
(134); Spin muscălesc (35,133, 289, 319); Volbură mică
(133).
                                                               Magh.: Szur6s szerbtovis (530). — Germ.: Distel; Russische Kickel (226). — Rus.: Durnişnic koliucii (575).
—  Rut.: Ciortopoloch (201). — Franc.: Lampourde (421).
—  Engl.: Cocklebur (444)
                                                              Xanthium strumarium L. — Cornuţi (44, 289, 455) Alte numiri: Bacşir (102); Bacşîr (102); Brusture (Niculiţel); Cănăriţă (180); Ciulin (13); Ciurlan dc clmp (13); Curnuţ; Holeră (126, 133,161); Lipici (133, 161); Purcelaş (289, 455 Mold.); Scaiet (179, 366, 367 455);
Scaielele popii (179, 325. 36(5): Scai lătăresc; Scăiete
(289); Scăietelc popii (289, 455); Vadleriş (134).
    Magh.: Bojlorjân szerblovis (530); Diszno magyaro (28). — Germ. şi săs.:      Betlelăus (448); Ferkelchen;
Hundsklette ; Kleine Kletle ; Kuanzelklolt; Sauchen ; Sclnveinchen (226).
    XERANTHEMLM L.
    Magh.: Polyvavirâg. — Germ.: Slrohblumc. — Rus. : Suhoţvel.
    Xeraiithemuni unnuum L. — Plevaiiă Alle numiri: Cununiţe (179, 289); Flori dc paie (103); Iarba porcului (134); Măturelc ; Mâluri ; Mături sălbatice
(134); Măt irică (011.); Mălurici (133, 179, 289); Mă-turiţă (74, 440); Pelin (134); Plcviţă (133,141, 179, 190, 190, 289); Serăută (412); Tavnică (175, 259); Tavniţă (133, 289).
    Magh.: Sârga gyopâr (412); Fkcs vasvirâg (530). — Germ.: Sprcublume (411); Strohblumc (226).
    Xeranthemum foetidiini Monch (X. cylindraceum Sibth. et Sm.) — Plevaiiă (288, 259)
    Alic numiri: Cununiţe (289); Iarba porcului; Măturelc; Mături; Mături sălbatice (134); Măturică (OU.); Măturici (259); Măluriţă (74); Pelin (431); Tavnică; Tavniţă (289).
z
   ZAXMCHELLIA palustris L. - Mfiinţă (133,259) Fam. Zannichelliaceae
   Magh.: Tâfonal (830). — Germ.: Teichfadcn. — Engl. : Horned bondwced (444).
   •  ZEA mays L. — Porumb, Cucuruz, Păpuşoi Fam. Gramineae
   Alte numiri: Călambuc ; Călambuchiu (35); Ciolomadă ; Cocenaţi (Munt.); Colibaş; Cucoriţă (434); Glrnişor (35); Mălai (35,127, 133, 237, 289 325, 432, 433, 434); Păpuşe (434); Popuşoi (13.35,75,1, 139, 111, 141, 148, 179, 234, 239, 366, 367, 601); Porimb (486); Penche (76,80); Tenchiu; Tengheri (434).
   Magh.: Kukorika (587); Mâle (587); Tcnegri (365, 412); Tengeri (587); Tengeri buza (28,412); Tengeri mâl6 (237); Ti>r6k buza (28, 36, 235, 237, 288, 365, 412, 587). — Germ.:    Kukuruss (23); Kukuruz (226,237,
543); Mais (34, 221, 235, 226, 484); Tiirkischkorn (226, 235); Turkischer Weizen (237, 543). — Franc.: B16 dc Turquie, Mais (421). — Engl.: Maize. — Rus.: Kukuruza Mais (573). — Maced.: Calambuchiu (163) — Vcr.: Kukuruza (201). — Caraşov.: Cucuruz.
   Soiuri de porumb (cucuruz, mălai, păpuşoi): Alşut (163); Afumat (434); American; Ardelenesc (Mon. por.)*; Arieşan (Mon. por.); Bălan ; Bănăţean (Mon.por.); Cincan-lin (163); Colţul calului; Colţan; Colţat; De 100 de zile (Banat); Dintele calului; Dinte de cal; Dc cocoşi (Banat) ; De floricele (Mon. por.); De rînd ; De vară (523, 628); Dobrogean (Mon. por.); Galben (79); Hăngănesc (Mon. por:); înţepat; Lăpuşnean (Mon. por.); Lopeţi
(434); Mare (61); Măseaua calului (566); Măsană (432); Mărginesc ; Mic (61); Mijlociu (61); Mocănesc ; Muscă-nesc ; Muşcător (434); Moldovenesc ; Morcovei (163); Mocănesc ; Nemţesc ; Oargăn (434); Oarzăn ; Paring; Pestriţ (434); Porcesc ; Românesc; Roşietic ; Roşu (242); Scorumnic (339); Secuiesc (Mon. por.); Tătăresc ; Turtit; Tomnatic ; Unguresc ; Văratec (168).
   *     ZEBRINA pendula Schnitzl. (Tradescanlia zebrina Hort.) — Atirnătoare
   Fam. Commelinaceae
   Alte numiri: Acăţătoare (M-rca Adam); Fugăloare (Olt.); Geţişoară (Olt.); Halînguţă (Olt.); Incliinzătoare;
    * Monografia porumbului.
Mireasă (382 Vatra-Dornci); Mircsică (Niculiţel); Obraznică (382); Pălangie (Tiur, jud. Alba); Splnzurătoare (Olt.); Telegraf (65); Vindecuţă (Livadia dc Clmpie, jud. Hunedoara).
   Magh.: Pletyka. — Caraşov.: I.oziţe.
   *     ZIXGIBER officlnule L. - Ghimber (35, 145, 163, 289, 366, 367, drogul din import)
   F'am. Zingibcraceae
   Alte numiri: Amom (463); Enibahar (543); Ghimberiu (237, 320); Ghimbir (28, 25, 148, 163, 470, 601); Gimber (513); Gimbir (38); Imbir (163); Jimberi (131); Jimbir (35); Rădăcină de piper alb (36, 163); Ţimbiră (131).
   Magh.: Gyomb6r (28, 131, 237, 365, 428, 501); Ingbtfr Sârga gydmbdr (28); Vad gyombdr (427). — Germ. : Ingber (237); Ingwer (237, 513). — Rus.: îmbin (477).
   *  ZIXMA clegans Jacq. — Cîrciumărese Fam. Compositac
   Alte numiri: Budieni (79); Bulgarce; Capul cucului
(102); Cavaler (Tecuci, Iaşi); Căpitani (65); Cătănuţe (Olt.); Cheiţa raiului (426); Coconi (68); Crinul nevestii (jud. Braşov); Crişmăreasă ; Crişmăreasă (Iaşi); Doamne ; Domnişoare (426); Firigele (14); Garoafe (65, 443); Garoafle ; Găroafe ; Gura paharului (434); Leliţă ; Maiori (Comarova); Nemţişori; Nemţoaice (14); Nemţoici (425); Ochiul boului (434); Ochiul cucului (163, 289, 455); Pallăci (387); Pene bătucite (M-ţii Apuseni) ;• Pofta femeii (Iaşi); Ruji mici; Ruguşiţe ; Schelcuite dc Ţari-grad (103); Tarelci; Turnirele ; Turcoaicc:
   Magh. : Korona virâg ; Kalonarozsa ; Rdz virâg (600); Torokonly ; Vasroza. — Germ. şi săs.: Botintsch (226); Gepulzle Hier; Hervaihiedl ( — Kirchweihbiedl); Junge Hcrrn ; Oclisonaugen ; Papierblume (226). — Bulg : Dvezdeli; Halavasti. — Caraşov.: Scontar.
   ZIZYPIIIS jujubu Mill. - Finap, Gingifar (Balcik)
   Fam. Rhamnaceac
   Turc.: Hiunap ; Grec.: Gigifa.
   ZOSTERA marina L. — Iarbă de mare (133, 145, 163, 289, 325, 366, 440, 557), Iarba mării (1 18, 179, 289) Fam. Potamogelonaccae ZYGOPIIYLLLM faliago L. — Castravete de mare (Constanţa)
   Fam. Zygophyllaceae
PLANTE INFERIOARE
           ALGE*)
  CHARA Vaillant — Buruiană de păr, Iarbă de păr (103 Baia Marc).
  Fam Characeac
  Cliara foetlda A. Br. — Xăjar (Miheşu de Cimpic, jud. Mureş).
  COXFERVA (L.) Lagerh.
  Conferva rlvularla L. — Lina broaştei (320), Lină broşlească (320, 500); Straiul broaştei (500)
  Conferva vulgaris L. — Mătasea broaştei, Mătreaţă de apă (234)
  IIYDRODICT YON retlculatum (L.) Lagerh. - Cămaşa broaştei
  XOSTOC coinmunis L. — Cleiul pămtntutui (63)
  Fam. Nostocaceae
   *) In colaborare cuf)t. Păterfl
  PLEUnOCOCCL'S vulgaris — Verdeaţa zidurilor (1G3)
  Fam. Pleurococcaccae
  SPIROGYRA Link. — Mătasea broaştei (63, 455)
  Fam. Zygnemataceae
  Alte numiri: Lina broaştei (63, 455); Straiul broaştei (63, 455).
  Sub denumirile de mai sus slnt cunoscute speciile: S. communis (Hassal) Kiilz., S. insignis (Hassal) Czurda, S. tongata (Vaucher) Czurda şi S. nitida (Dillwyn.) Link.
  THIBONEMA homhycina Ag. — Lina broaştei (133,
  320)
  Fam. Triboncmalaceae
  Alte numiri: Lină broştească (320, 500); Mătasea broaştei (234, 500); Mătreală de apă (234); Tuba (133,201).
CIUPERCI**)
                      A
  AMAMTA Cray ct Pers.
  Fam. Amanitaceae
  (C) Amanlta raesarea (Fr. ex Scop.) Qu£l. — Bureţi gătbişori (133,139, 163, 217, 320)
  Alte  numiri: Bureţi pestriţi; Bureţi galbeni (488);
  Crăiţe; Roiniţă (Groşii Noi, jud. Arad, com. G h. Sila-gh i).
  Magh.: Rokagomba (255). — Germ.: Kaiserschwamm.
  (T) Amanlta musearia (Fr. ex L.) Grav ex Pers. — Bureţi pestriţi
  Alle  numiri:   Burete pipărai (201); Burete  veninos
  (411);    Burelele  şarpelui (259, 38); Bureţi  şerpeşti
    **l Uterele In paranteză aţeznte :maintea numelui ştiinţific au următoarele semnlticaţll :
    <' Comestibili
    N - Necomestlbllft (neotrâvltoare sau suspectă)
    T - Toxici
  (35,163. 259); Muscar (455, 411); Muscariţă (584); Pălăria şarpelui (35, 163, 188, 584): Pistriţ (411); Proslia calului
  (434).
  Magh.: L6gy gomba (228); Legyolo gomba (365). — Germ.:      Fliegenschwamm (228, 235); Fliegenpilz (411):
  Pfefferschwamm. — L'cr.: Gruzdei (201).
  (T) Anianita pantherina (Fr. ex DC.) Secr. — Burete bubos (155), Burete pestriţ (155)
  (T) Amanlta phalloides (Fr. ex Yaill.) Secr. — Ciupercă albă (217, 473)
  (C) Amanita ruhescens (Fr. ex Pers.) Quill. — Cuşcuş roşu (Buteni, juri. Arad, com. M. Tom a).
  Magh.: K6khâtugomba (288).
  (N) ARMILLARIA mellea Fr. - Ghebe (163, 187, 289)
  Alle numiri: Giugan (163); Opintic (157); Pepenci; Popinci
  Magh.: Sziirke gyok£rpen£sz. — Germ.: Hallimasch
  —  L'cr.:  Kozar  (201).
  AVRIf.L'LARIA Bull.
  Fam. Aurie ulariaceae
  (N) Auricularia aurleula-judae Schroet. — Burete de soc (28, 133, 163, 237, 289)
AUR
 192
 COP
   Alte numiri: Drehle.
   Magh.: Bodzafa gomba (28, 237); Bozzafa gomba (28); Kubolke; Szita lap (412). - Germ.: Judasohr; Holunderschwamm (237).
   (N) Auricularla mesenterica (Dicks.) Fr. — Drehle (136).
                             B
   (N) HI.WXLLAniA imperiali* Fr. (Agaricus imperialii I r.) — Giugan
   (N) BOLBITILS vflpllinus (Fr.) Fr. — Burete crăiesc,
   Burete domnesc (163)
   BOLETl'S Fr. cx. L.
   Fam. Bolctaccae
   (C) Bolelus hovlnus Fr. ex. L. — Mtnătarcă ursească (35. 133, 1C3. 217, 289)
   Alle numiri: Mănătarcâ (366); Minătarcă (35,217, 237); Pita vacii (35, 133, 389, 320, 366, 367, 411); Pitarcă (366); Pitoancă (320); Titărci (35, 217); Văcuţe (35).
   Muqh.: Medve gomba (25,237). — Germ.: Kuhpilz (237); Miiffem (411).
   (T) Boletus ealopus Fr. — Bureţi popeşti (217)
   Alic numiri: Bureţi graşi, Ghebe, Hiribe (217).
   (N) Boletus duriusoulus Schulz — Chitarcă (291) (C) Boletus eduILs Fr. cx Bull. — Minătarcă Alle numiri: Burete (133, 289, 366, 367); Burete de piatră (412): Chirii» (201); Chirig (139); Hirib H33, 412, 289. 217, 187): Hrib (163, 366, 367. 506, 45); Hrig (187, 289); Măcătircă (35, 217); Mănătarcă (71, 133, 187, 163, 289, 291, 320. 367, 500, 455); Minătarcă (35,217); Mitarcă (133. 411); Mitarcă       pietroasă; Mitarcă   roşie
   (35); Nilarcă; Nitarcă roşie (217); Pila vacii; Pitarcă (35. 133, 187, 132, 111); Pitoancă (217, 128, 133) ;Pitoncă (201. 320); Plinea pădurii (187); Turta vacii (217).
   Magh. : Hirip (112). — Germ. şi săs.: Hiaresthirip; Hirip ; Pisdnke; Summerribe ; Steinpilz (226); Hcrrenpilz (201); Hermpilz (31); Krdschwamm; Feldschwamm; Kuphpilz; I.ocherpilz (411). — L'cr.: Bilei hreb (201). (C) Boletus granidotus Fr.        ex L. — Pitaşcă      (509)
   (N) Bolelus luplnus Krombh. — Hrib ţigănesc (163) (C) Bolelus luridus Fr. ex Schaeff. — Hribul vrăjitoarei (188)
   Alte numiri:    Buretele vrăjitoarei ; Hrib ţigănesc
   (188); I'ilarcă (501).
   Germ.: Hexcnpilz, .Judenpilz (188).
   (C) Bolelus Intens I-'r. ex L. — Turta vacii (188). (,erm.: Butterpilz (201). —   l'cr.: Kozar.
   (C) Bolelus rufus Schaeff.    — Chitarcă
   (T) Boletus salonas Fr. ex Bull. — Hrib ţigănesc (35, 188. 513, 473)
   Alle numiri: Burete de stejar (133, 161, 163); Burete roşu (127); Burete veninos (412); Hriba lui Ianoş (506 Trans.);
   Magh.: Bolond gomba (112).
   (T) Boletus scaber Fr. ex Bull. — Codortşte (806) Magh.: Mcdvegomba (288).
   (C) BOVISTA plumbca Pers. — Prahaghifă (133,433) Fam. Lycoperdaceae
                      C
(N) CALOCERA viscosa (Pers.) Fr. - Barba caprei (163) Fam. Dacrymycetaceae (C) CANTHARELLUS elbarius Fr. — Burete galben Fam. Cantharcllaceae
   Alte numiri: Cigă mică (38, 133, 259); Ciuciulete; Crăiţă ; Călbănuţ; Gălbinea ( 38); Gălbioară (433); Gălbior (38,163, 157, 259, 433); Lotrişor (66); Oiţă; Rlşcov (201, 237, 320); Unghia caprei (38, 163); Urechiuşe (35,125, 187).
   Magh.: R6ka gomba; Sârga vagânya (25,237). — Germ. şi săs.: Echler Pfifferling (226); Eierschwamm (201, 226); Butterschwamm (226); EObarer Faltenpilz (34); Fuchsschwamm (226); Gelber Pfifferling (34); Gel-bling, Gelenk (226); Kaiserpilz (411); Hasel, Hennen-schwaamm, Hine Schwamm; Herrischchen, Hiareschker; Hinkel-, Hănkelschwamm ; Mirtcher, M. Rfitling; Safran-Schammm, Saffer-Schwamm ; Gelber-Schwamm (226); Pfifferling; Reisger; Ritsche (237). — Ucr.: Lesccika; Iakşnek (201).
   Clavaria formosa vezi Ramaria formosa (C) CLAVARIADELPHUS pislillarb (Fr.) Camer -Lingură de vlntoasă (434)
   Fam. Clavariaceae
   (T) CLAVICEPS purpurea (Fr.) Tul. — Cornul secării Fam. Claviciptaceac
   Alte numiri: Clonţii babei (217, 302); Coarnă; Colţari (101,385); 602); Colţii babei (271, 277, 360, 602); Com; Com de secară (96,148, 277, 302, 385, 475, 588, 601); Comuşcă (com. G. Silaghi); Mama secării (58,71, 217, 271); Pălire (131); Pintenul secării (602, 461); Sară (131); Tăciune dc secară (500).
   Magh.: Any rozs (302, 529); Bâbafog; Varju kOrom Ragya 6gise a fiinek (131); Roszanya. — Germ. şi săs.: Matterkorn (226); Mutterkom (201, 226, 302, 385); Roggenmutter, Roknniatter (226). — Ucr.: Spori§ (201).
   Sderoţii se folosesc In medicina populară ca hemoslalic (96).
   (C) CLITOPILUS prunulus (Fr. cx Scop.) Quăl. — Pita vacii (120); Nicoreţi (163)
   Fam. Tricholomaceae Magh.: Csiporkegomba (255).
   (C) COLLYBIA eseulenta Wulf ex Fabre — Burete de prund (35,163)
   Fam. Marasmiaceae
   Alle numiri: Burete de rouă (35); Burete pestriţ (320); Pestriţă (133).
   Germ.: Nagelschwamm (34).
   (C) Collybla longlpes Bull. — Ghebe de pădure COPRINUS Link.
   Fam. Coprinaccae
   (C) Coprlnus nlramenlarius (Fr. ex Bull.) -Fr. — Popenchi (601)
   (C) Coprlnus eomatus (Fr. ex FI. Dan.) Fr. — Popenchi (601), Buretele calului (320)
   (N) Coprlnus maerorrhlzuB (Fr. ex Pers.) Rea — Buretele calului (289)
 COP
 193
GLO
(C) Coprlnus mleaceus (Fr. ex Bull.) Fr. — Bureciori de rouă (434); Burete de rouă (163)
  CORT1XARIUS Fr.
  Fam. Nancoriaceae
  (C) Corllnarlus bnlteatus Fr. — Buza vacii (163)
  (N) Corllnarlus rlnnnmoinens (Fr. ex. L.) Fr. — Burete de mesteacăn (35,163, 289, 412)
  Alte numiri: Plinişoare (35,163, 289); Ciuculeni (53, 217); Ciuculaţi (217); Ciuculeţi (35,217)
  Magh.: Hegeshasti tindru (412).
  (C) Cortluărius vlolaceus (Fr. ex. L.) Gr. — Burete vinăt (28, 35, 133, 163, 237, 289, 320)
  Magh.: Klkhdti gomba (25.237). — Germ.: Vcilcn-blauer Blătterschwamm (237); Blauling. — L'cr.: Seneak (201).
  (C) CUATEnELLUS eornucoploldes (L.) Fr. - Trim-bifa piticilor
  Fam. Cantharellaccae
  (N) CYATIIUS strlalus Pers. — Mnierta pămlntului (Trans.); Scafiţă
  Fam. Nidulariaceae
  Germ. şi săs.: Erdachtel; Erdkasten ; Erdschwamm ; Erdvicrtel; Iartweke ; Gotteskasten ; Gotteswecke (226); Hăuschcn (227); Hcrbstachtelchen; Kăstchen ; Kaszrl-cher; Kornschwămmchen ; Kupicher; Topfteuerling; Schwămmchen ; Schwamtcher; Tiperlcher; "\Yeke (226).
                       D
  (N) DAEDALEA quercina Fr. cx L. — Burete de stejar (133)
  Fam. Polyporaceae
  Alte numiri: Burete de goron (237); Iască (225).
  — Magh.: Taplo (228); Tolgyfântcrmo gomba (237). — Germ.:  Eichcnschwamm (228,     237); Eschschwamm
  (237).
  DRYODON Qudl.
  Fam. Hydnaceae
  (C) Dryodon eoralloides (Fr.ex Scop.) Qu£l. — Cre-fişoară (35).
  Alte numiri: Barba caprei (35); Brlnca ursului; Burete creţ (38); Curalice (38) ; Laba miţei (38); Meloşel; Opintici; Togmăgel (35).
  (C) Dryodon erinaceus (Fr. ex Bull.) Qu£l. (Hydnum erinaceus Fr. ex Bull.) — Bureţi de fag (217)
  Alte numiri: Buzdugea (320); Ni torc ă sură ; Păstrăvi, Păstrăgi (217).
                                E
  (N) ELAPIIOM YCES granulatus Fr. — Beşina p»rcului (163)
  Fam. E I a p li o m y c e t a c e a e
                                        F
 (C) FISTULIXA hepatica Fr. ex Schaeff. — Burete de slejar (35,139, 163)
 Alte numiri: Burete roşu de stejar; Limba boului (157); Păstrăvi roşii dc stejar (35).
 Germ.: Lebcrpilz (34).
 FOMES Gill.
 Fam. Polyporaceae *
 (N) Fomes fomentarius (Fr. cx L.) Gill. — Iască         J
 (35, 500)                                ,
 Alte numiri: Babiţă (473); Băcălie (163, 289); Burete
 (411); Burete de copaci (500); Burete de iască (63, 163); Burete de prun; Copită (63, 217); Copita calului; Ghebe   \y
 de stejar (277); Iască de scăpărat (513); Yăcălie (289,   4.
 513).
 Magh.: Taplo (288). — Germ. şi sds.; Baum-schwamm, Bomschwamm ; Bilsenschwamm, Pelseschwamm Echtcr Feuerschwamm; Eichen-, Inchc -; Eichcner Schwamm ; Feuer-, Faicr-, Wasser-, "Weiden- Schwamm ; Wekelie; Zunder, Zander; Zunderschwamm (226).
 (N) Fomes ignlarius (Fr. ex L.) Gill. — Iască (63, 133,
 201, 237, 433)
 Alle numiri: Babiţă; Băcălic (289) Burete de iască (63, 133, 161); Burete dc cană (201); Copită (259); lase (139); Iască de scăpărat (320); Iască de pe copaci (237); Văcălie (289).
 —Tzigânytaplo (237). — Germ. şi săs.: Baum-schwamm, Bomschwamm; Bilsen-, Pelse-, Echter Feuerschwamm ; Eichen-, Iche-, Eichener Schwamm (226); Feuerschwamm (226, 237); Wasser-, W'eiden-, Zunder-, Zander- Schwamm (226, 237); Zundcl (237); Zundcr-schwamm (226); Wekelie (226). - Ucr.: Hubka (21).
                      G
 GAXODERMA Karst.
 Fam. Polyporaceac
 (N) Ganoderma applanatum (Walbr. cx P«rs.) Pat. —
 Văcălie de fag
 (N) Ganoderma lucldum (Fr. cx Leyss.) Karst. — Lingura zlnelor (74, 75)
 Alte numiri: Burete roşu; Hrib (133); Linguriţa zlnci (163); Pitarcă (133).
 (N) GLOBARIA gigantea (Pers.) Quel. (Lycoperdon bovista L.) — Băşina calului (163)
 Fam. Lycoperdaceae
 Alte numiri: Beşica calului; Beşica lupului (217); Beşica porcului (133, 163, 234, 317, 500); Burete prăfos Burete pufăios; Burete rotund; Burete uscat (412) ;• Caşii popii (66 Tecşeşti, jud. Alba); Caşul cioarei (433); Caşii lupului (434); Gogoaşe (133, 234, 433, 217, 139, 120, 163); Gugoaşe (289, 318); Procăviţă (120); Put (163, 217, 234, 289); Pufai* (120, 133, 163, 19, 217,234, 289, 412); Pufulete (289, 433); Pufuleţ (412); Răsunătoarea pămlntului (234, 433; Sprahaiţ (433); Ylntul calului (201).             \
18 - c. 65
GYR
 194
 MAR
   Magh.: Ludposz (412); Pehcteg (28); Pozsgomba ; Possz; Posszogo (412); Pofetcg (28, 412). — Germ. şi săs.: Buibes; Erdkraft; Erdschwamm; Furzbeutel,
Furzbaigcl; Gurr(en)fist, Gurrfisl; Herbslblasc; Hexen-schwamm; Hcxenbeulclclun; Hexenpulver ; Pferds-fcist; Pferdfurz; Pferdsschwamm, I-'arlsschwam; Pul-werschwamm (226); Rcisenlăubling (201); RoQbcutcl; noszbuibes ; RoBfc-ist; Hoszfisl ;RoBfurz ; RoOschwamm ; RoDschwi-iQ; Schnupftabnk; Slaubschwanim; Taub-schwamm ; Teufelsbiutcl; Ti-ufi-lsschmipftahak ; Tcufcl(s)-tabak (22G). - Ucr.: Porhavka (201).
   (C) GVnOCEPHALLS rufus (Jacq.) Bn-f. — l'rechiuşe
   Fam. T remcllaceac
   (C) (iYHOMITHA esrulenta (Pers.) Fr. — Sblrciogi (/raşi (38, 163, 475. 599)
   Fam. Hclvellaccac
   Alte numiri: Burete dulce (133); Ciucâlaşi; Ciuciuleţi (217); Lăptucă; Plnişoară (133); Pupi (217); Rlşcov (133).
   Germ.: Faltenmorchel (34).
                          H
   H YDXL M Fr,
   Fam. Hydnaceae (N) Ilydnum lmbriratura Fr. — Porcari (C) Ilydnum repandum Fr. cx L. — Burete ţepos (176, 187. 217, 455, 574), Flocoşcl (574) HYGROPHORLS Fr.
   Fam. Hygrophoraceae
   (N) Hygrophorus rorelnrus (Fr. ex Scop.) Fr. — Burete roşu (133, 139, 163, 320), Pitarcă (133, 320)
   (N) Hygrophorus «burntus (Fr. ex Bull.) Fr. — Burete băţos (163)
   (N) Ilygropborus nlveus Fr. ex Scop. — Bureţi lucii ţigăneşti (139, 320)
                                       L
   LACTARIIS (Grav) Fr.
   Fam. Russulaceae
   (N) Laetarius aurantlaeus Fr. ex FI. dan. — Bureţi gălbişori (289)
   Germ.: Milder Milchling, Brotschwamm (226).
   (C) Laetarius dellelosus (Fr. ex L.) Fr. — Rtşcov
   Alte numiri: Bureţi dulci (133, 289, 455); Lăptuci (187, 584J; Opintici (120, 289, 455, 411); Păstrăv dc pădure (133); Pita lui Dumnezeu (187); Plinea pădurii
(289); Rlşcoviţă (148); Rlşcuv; Roşcovan (599); Roşcov (574).
   Magh.: Fenvogomba (288). — Germ.: Reizker (201, 411); Wohlschmeckender Blătterpilz (34); Echter Reizker ; Karottenmilchling; Rischkop; Taubenschwamm, Daubmschwamm (226).— l'cr.: Rijke (201); Rezok ; Rcz-ka (601).
   (C) Laetarius plperalus (Fr. ex Scop.) — Bureţi iuţi (35, 103, 128, 133, 187, 237, 289, 320, 455, 411)
   Alte numiri: Burete acru (28, 35, 163, 133, 217, 237, 259); Burete amar (36); Burete galben (35, 133, 289); Bureţi albi (157, 217, 434); Bureţi de spin (217); Bureţi lucii (320); Bureţi usturoi (Trans.); Bureţi usturaşi (35, 217, 289, 455); Bureţi vineţi (217); Corcani, Gorgani (Trans.); Hulubiţe (513); Iuţani (103); Iuţari (35, 163); Iuţăi (103); Iuţişori (35, 187, 217); Lăptucă; Osturoi; Plinea pădurii (513 Intorsura Buzăului); Piperuş (411); Rlşcov (513).
   Magh.: Keseru gomba (28, 36, 237). — Germ. şi săs.: Brolschwamm, Bruitschwamm ; Gesttipschwamm, Gestap-pschwamm ; Malichburetz ; Milchschwamm (226); Pfeffer-ling (226, 411); Pfeffcrmilchling; Pfifferling, Fufîerlănk, Sauerling, Saierlink ; Schofburetz; WeiOer-, Wald-, Waisz-, Walt- Schwamm; WiiOmilchschwamm, Wciflmalich-schwamm (226); Gemeiner Pfifferling (34); Pfeffersch-wamm (237).
   (C) Laetarius subduleis (Fr. ex Pers.) Fr. — Buretele vacii (35, 163)
   Germ.: Weiflling (201). - Ucr.: Oleska (201).
   (T) Laetarius torminosus (Fr. ex Schff.) Fr. — Bureţi flocoşi (35, 163, 473), Flocoşei (35, 128)
   Magh.: Szoroshâtugomba (255).
   (C) Laetarius volenus (Fr.) Fr. — Burete dulce (28, 237, 320)
   Alte numiri: Lăptucă (133); Lăptucă dulce; Plinişoare (133); Rişcov (133, 139, 320); Vineţea (601); Vineţică cu lapte (163, 601).
   Magh.: Keny6rgomba (28, 237). — Germ.: Brut-schwamm; Brotmilchling; Brotpilz (226).
   (C) LEXTINLS eoebleatus Fr. ex Pers. — A’icoreaţă (133, 163, 139, 289, 320), Nicoreţi (139)
   Fam. Pleurotaceae
   (C) LEPIOTA elypeolarla Bull. — Ghebe de brad
   (C) LEPIOTA proeera (Fr. ex Scop.) Qu£l. — Burete şerpesc (35, 163, 187), Pălăria şarpelui (35)
   Fam. Lepiotaceae
   Magh.: Csiperkcgomba (288). — Germ. şi săs.: Gro-Der Schirmling ; Găftich (Giftig) Buretz ; Krotenschwamm ; Nattemschwamm; Parasolpilz; Sliaraburelz; Wilder Schwamm; Walt Schwamm (226).
   (C) LYCOPERDON candidum Pers.
   Fam. Lycoperdaceae
   Alte numiri: Beşica popii (434); Beşica porcului (411); Caşul cioarei; Gogoaşe; Sprăhaiţ (433).
   Magh.: Porgomba (288). — Germ. şi săs.: Flaschen-bofist (226); Staubschwamm (411); Teufelsbeutel, Tai-weltsbairel (226).
                    M
   MARASMII S Fr.
   Fam. Marasmiaceae
   (N) Marasmius aliiaeeus (Fr. ex Jacq.) Fr. — Bureţi de iarbă (35).
   Alle numiri: Bureţi de pajişte; Bureţiori; Ci»cUi Ciuciulaşi; Cocărţl (35) ; Coclrle (35).
MAR
 195
 PSA
  (C) Marasmlus oreades (Fr. ex Bull). Fr. — Bureţi de rouă (187)
  Alte numiri: Bureciori; Cuişoare (187).
  Germ. şi săs.:   Grasschwamm; Grusburetz; Mai-
  (en)schwamm ; Nagelschwamm ; Năgelblumenschwamm ; Regenschwamm (226); Risschwamm ; Kleines Schwămm-chen ; Szăckfi; Tauschwamm, Dauschwamm ; Dauburetz Wiesenburetz, Wisnburetz; Nelkenschwindling; Kreis-ling (22G); Suppenpilz (187).
  (N) Marasmlus seorodonlus (Fr.) Fr. — Bureţi de iarbă (163)
  Alte numiri: Bureţiori; Cioclrţi; Ciuculeţi; Cocîrle (163).
  Germ.: Kiichenschwindling ; Luzerne (226).
  (N) MERULRS lacrymans (Wulf.) Fr. - Burete de casă (217, 289)
  Fam. Meruliaceae
  Alte numiri: Burete de pivniţă (217); Ciupercă de casă (513); Ciupercă de pivniţă (133, 289); Popinci.
  (N) MELAMPSORELLA cerastii (Pers.) Wint. (M. caryophyllacearum) — Patul vintului (291), Mătura vrăjitoarei (anomalia de creştere provocată de ciupercă)
  Fam. Melampsoraceae
  (C) MORCHELLA esculenta (L.) Pers. — Sbirciog
  Fam. Helvellaceae
  Alte numiri: Burete (543); Burete de bubă (433); Ciuciulete (28, 133, 289, 366, 412, 500, 455); Ciuciuleţi (133, 187, 289, 601); Popi (289).
  Magh.: P6terpetugomba (288); Kucsmagomba (529); Szt. Gyorgy gomba (28); Szomorcsog; Szomoicsdk
  (412); Siiveg gomba (28). — Germ.: Lorchel (201); Mau-errache (201); Pilz (543); Schwamm (543); Speisemor-chel (34). — Ucr.: Cuţiurubca (201).
  MUCOR (Mich.) Link
  Fam. Mucoraceae
  Mucor mucedo L. — Mucegai (72,          130, 190,
  289, 500)
  Alte numiri: Mucezeală (289); Sfoiag (Olt.).
  Magh.: Peniszgomba (529); Germ.:      Kopfschini-
  mel (201).
  Mucor racemosus Fres. — Sfoiog (Olt.)
                           P
  PENIQLLIUM crustaceum (L.) Fr. — Mucegai, Mu-cezeală (289)
  Fam. Aspergillaceae PEZIZA Dill.
  Fam. Pezizaceae
  (N) Pezlza aurantla Pers. — Urechea babei (165, 365, 455, 601)
  Alte numiri: Baba ureche; Iarbă de urechi (411); Germ. şi săs.: Hasenlăppchen ; Hasenohrchen ; Hasen-trăppchen (226); Katzentrăppchen (226); Orangeroter Becherling; Ohrchen, Urcher; Ohrhăschen, Urhasker (226). (N) Pezlza cocclnea Jacq. — Urechea babei (133, 289) Alte numiri: Urechea Iudei (133); Urecheriu (133); Urechiuşa babei (141); Urcchiuşi (289).
  Pezlza venosa Pers. — Ceşcuţa babei (com. G h. S i -1 a g h i)
  Alte numiri: Lămliţă; Urechea babei.
  (N) PIIALLUS impudlc-us Pers. ex L. (Ithyphallus impudicus (L.) Fr.) — Burete de bubă (163, 182, 28, 433) Alte numiri: Boţiţi (133, 182, 289, 433); Bozur 133,. 139); Bozuz (182, 289, 433); Burete de'inimă (103 Iaşi); Burete pucios (163, 182, 433, 473); Burete puturos (163, 182, 433, 412); Ciuperca bubii (433)
  Magh.: Szegfii galocza (412); Szegfii gomba (412). PHOLIOTA
  Fam. Naucoriaceac
  (C) Pholiota mutabills (Fr. ex Schff.) Qu61. — Popinci (192)
  Alte numiri: Pipinci; Popinici.
  (C) Pholiota squarrosa (Fr. ex Pers.) Qu£l. — Popinci, Pipinci
  (N) PLACODES betulinus (Fr. ex Bull.) Qu61. —
  Bureţi de mesteacăn (133, 139, 320)
  Fam. Polyporaceae
  Alte numiri: Babiţă; Iască de mesteacăn (584); Plni-şore; Văcălie de mesteacăn (513).
  (C) PLEUROTL’S ostreatus (Fr. ex Jacq.) Qu£l. — Păstrăv (128, 163, 187, 289)
  Fam. Pleurotaceae
  Alte numiri: Buretele fagului (133); Burete negru (163, 412); Burete negru de fag; Păstrăg (259).
  Magh.: Halacskagomba (288); Drâga pofeteg (412); Fekete gomba (412).
  (C) PLUTEUS cervinus (Fr. ex Schff.) Qud. - Popinci, Pipinci
  Fam. Volvariaceae POLYPORUS Fr.
  Fam. Polyporaceae
  (N) Polyporus brumalis Fr. ex Pers. — Văcăruş (Olt.) Polyporus confluens Fr. ex A. et S. — Buretele oilor (35, 176, 187), Ciuperci oieşti (434)
  Polyporus frondosus Fr. ex Dick. — Bureţi călugăreşti (35, 163. 217, 289)
  (C) Polyporus ovinus Fr. cx Schff. — Buretele oilor (187, 217)
  (N) Polyporus squamosus Fr. ex Huds. — Burete de nuc (35, 163, 234, 500)
  Alte numiri: Păstrăv (35); Păstrăv de nuc (35). Magh.: Medvegomba (288). — Germ.:        Herrenpilz
  (201). - Rut.: Bilei hreb (201).
  PSALLIOTA Fr.
  Fam. Lepiotaceae
  (C) Psalllota arvensis (Fr. ex Schff.) Qu61. — Ciupercă (164, 411), Burete singiu (411).
  Germ.: Blutschwamm (411).
  (C) Psaliota bispora Lange — Ciupercă (163)
  (C) Psaliota campestrls (Fr. ex L.) Qu61. — Ciupercă Alle numiri: Burete de clmp (133, 217, 237, 320,
  500); Bureţi; Bureţi de toamnă; Chitarcă (120); Ciupercă de bălegar; Ciupercă de cimp (133, 163, 71, 187, 273, 584); Ciupercă de gunoi (163, 187, 584); Ciupercă de iarbă; Ciupercă de mlncare (523); Ciupercă roşie (217); Ciupercă ţigănească (217); Mănătarcă; Minătarcă; Mitarcă; Pitarcă (120).
  Magh.: Csep£rka (210); Csiperke (120); CsopOrke; Csuporka (120); Csiporkegomba (288); Gomba; Pe-es£rka (120); Tseperke gomba (28, 237). — Germ. şi
RAM
 196
 TRA
s<5s.; Fcldschwamm (237); Fcldegerling; Dricscliling. Drasclilănk; Wicsenschwamm, Wisnschwamm (226). — Franc.: Champignon (120). — L’cr.: Pecepcţka (201).
R
   RAMARIA Quel.
   Fam. Clavariaccac
   (C) ltainarfa aurea (Fr.) Qucl. (Clararia aurea Fr.)
   —    Laba ursului  (-133);   Iarba ursului
   (C)  Ramarln       ljotrylis (Fr). Rick (Clavaria bolrytis
   Fr.) —   Bure/i de veveriţă  (133, 139, 217,        289, 320,  455)
   Alte numiri: Barba caprei (187, -111); Barba caprei roşie (187);  Burete creţ (157,  1(53); Burete          de conopidă
   (217, 455j;   Creasta cocoşului  (187, 217, 289);           Mărgean
   (157); Opinlic (141); Rămurele (103, 289).
   Magh.: Sz6kfiigomba (288). — Germ.: GeiBbart (411).
   (N) Itaniaria condensata (Fr.) Quel. (Clavaria condensata  Fr.) —    Laba      ursului (133)
   (C) Raniaria coralloides (Clavaria coralloidcs Fr.) — Burete de conopidă (133, 139, 163, 289, 320).
   Alte numiri: Bureţi de veveriţă (133); Creasta cocoşului (133);  Creţişoară (411);  Curălicc (289, 411); Laba
   miţei (289, 601); Laba ursului   (433).
   Germ.: Frauenlisl; Haarslrang; Sinau (411).
   (X) Ramariu crispula (Fr). Qucl. (Clavaria crispu-la Fr.) — Togmăgel (163)
   (C) Raniaria Ilava (Fr.) Quel. (Clavaria flava Fr.) — Barba caprei (187, 320).
   Alte numiri: Burete creţ (187); Creasta cocoşului (163); Creste (601); Creţişoară (187); Laba ursului; Togmăgei (187).
   Germ.: Keulenmorcliel (31); Ziegenbart (34).
   (N) Ramaria formosa (Fr.) Qu£l. — Meloşel (163), Togmăgel (163).
   Magh.: Szokîiigomba (288).
   HISSLLA Fr. cx Pers.
   Fam. Russulaceae
   (C) Russuln alutacea Fr. — Burete de spin (35, 133. 1G3, 320)
   Alte numiri: Plinişoară (187); Vineţică.
   (('.) Russula aurala Fr. ex Willi. — llulubifă (163, COI, 574)
   Alte numiri: Plinişoarc (574); Porumbiţă (601).
   (C) Russula cyanoxantlia (Schff.) Fr. — Bureţi vineţi (217).
   (T) Russula emetira Fr. ex Schff. — Plinişoară pipărată (1SS); Burete domnesc (455).
   (N) Russula foetens Fr. — Burete bălos (35, 163), Băloşcl.
   (C) Russula grlsea Fr. cx Gill. — Burete de spin (163, 289, 455)
   Alle numiri: Vineţele, Vineţică (148).
   (C) Russuln lepitln Fr. — Bureţi de spin (217)
   Alte numiri: Bureţi ruşii, Oiţe (217).
   Germ.: Roler Schwamin (226); Ruit Burelz; Tau-benschwamm, Dau(b)scli\\amm, Zinnobenoter Tăubliug (226).
   (N) Russula oehroleuea Fr. ex Pers. — Ciuperci de toamnă (Şugag, jiul. Alba)
                                                                            (C) Russula vesen Fr. — Plinea pămlntului; Roşioarc Germ.: Blăuling, Blauer Schwamm, Blaucr Wald-schwamm, Taubcnschwamm, Winjescharc, Winjeră (226).
                                S
  SACCIIAROJIYCES cercvisiae Haus. - Drojdie de bere
  Fam. Saccharomycetaccae
  Alle numiri: Drojdie; Drojdie dc piine (289); Droj-dioară; Ilest (Trans.); Ilcstău (jud. Maramureş); Ţcchi (Trans.).
  Magh.: Erjcszlo gomba (365); Eleszlogomba (529).
  — Germ.: Hefe.
  (X) SCLERODERMA aurantium Pers. ex L. — Buretele cerbilor (35, 289, 427, 473)
  (C) SPARASSIS crispa (Wulf.) Fr. — Creasta cocoşului
  Fam. Clavariaccac
  (X) STEREIM hirsutul» (Willd.) Pers. - Brlncă (433, 601)
  Fam. Thcleplioraceac
  Alle numiri: Buberic (433); Iasca viţei dc vie (401); Guşterariţâ; Iarba porcului; Iarbă sărată; Muşchiul fagului; Căpriţă (433).
                                     T
  TAPHRIXA Fr.
  Fam. Taphrinaceac
  Taphrina earpini (Rostr.) Johans. — Muluri de vrăjitoare (anomalia de creştere provocată de ciupercă).
  Taphrina c-erasi (Fuck) Sabed. — Măluri de vrăjitoare
  Magh.: Boszorkânyseprii
  Taphrina pruni (Fuck) Tul. — Ilurlupi 237, 461, 513) (prunele deformate prin atacul ciupercii)
  Alle numiri: Chirlauce (289); Cocoşei (513, 455); Corlaţc (289); Corlaţi (455); Cucoşi (102, 289); Cucoşi de perj (102); Ghirtoci (289); Urlupi (237, 289, 513, 523).
  Magh.: Bâbaszilva; Tâskaszilva; Birloka (237)
  TILLETIA tritiei (Bjerk.) Winter - Mătură (133, 192, 289, 506, 584, 411, 601).
  Fam. Tillcliaccac
  Alte numiri: Mălura griului; Tăciune; Tăciune puturos.
  Germ.: Honigtau (411).
  TRAMETES Fr.
  l-'am. Polyporaceae
TUB
  (N) Tramctcs ablelina (Fr. ex Dicks.) Pil. — Iască de brad
  (N) Trame fes clunabnrlun (Fr. cx Jacq.) Fr. — Păstrăvi roşii
  THICIIOLOMA
  Fam. Tricholomaceae
  (C) Trleholoma eqiiesfrc (Fr. cx L.) Qudl. — Burete domnesc (133, 237), Burclc crăicsc (237)
  Magh.: Urigomba (28, 237). — Germ.: Hcrrcnschwanim (237).
  (C) Trleholoma georgl (Fr. ex Clus.) Qu61. -Xico-rc/i (163), Bureţi de spin (Trans.)
  f. goinbosum (Fr.). — Nicorefi (187)
  Alte numiri: Burete de mai, Ciupercă albă (187).
  Germ.:   Dornschwamm; Maisclmamm (226).
    (C) Tl'BEH inelauosporum Vilt. — Trufe Fam. Eutubcraceae Germ.: TrOffel (34, 201).
                       U
   L'STILAGO Iriliei (Pers.) Jens. — Tăciunele griului, Tăciune (120, 566).
   Fam. Ustilaginaceac
   Ustilago zeae (Bcckm.) Ungcr — Tăciunele porumbului (71, 461, 500), Tăciunc (289, 470, 473, 599) Magh.: Uszok gomba (529). — Germ. şi săs.: Mais-brand, Malai- Schwamm (226).
BRIOFITE*)
  IIIIVl'M 1.
  Uryiini argon (cum L. — Pomuşcl (118, 133, 289)
  FU.XARIA Schrcb.
  Funaria liygrometrk-a (L.) Siblh. — Fringliiuţă (163, 289, 291), Bugeac (Bucov.)
  MAHCIIANTIA L.
  Mareliaiilia polymorpha L. — Fierea pămlntului (289, 291, 379, 470)
  Alic numiri: Călbcază (128, 163); Coada rindunicii; Muşchi dc baltă ; Muşchi dc fintină (63, 163); Muşchi de mlaştină.
  MMUM L.
  Mniuin affinc Bl. — Coada calului (291)
  Mnlum undullaluin (L.) WeiG. — Aţa apei (201) Bungcac (291).
  FII1LOXOTIS Blid.
  Plillonotis font ana Blid. — Aţa apei (133, 291)
  P1IYSCOMIT1ULM Blid.
  PliyscomUriuin pyril'orinc (L.) Blid. — Pomuşel (161)
  POGOXATUM P.B.
  Pogonaluiu uruigcruin (L.)P.B. — Muşchi de piatră (133), Ariciu (Bucov.)
     •) ltcdactat în colaborare cu C. P a p i>
    POL YTRICI1L.M Dill.
    Polytrielium eommune L. — Jabghie (72).
    Alle numiri: Bugcag (Ceahlău); Făchiuţă; Fărhiuţă (291); Griul lupului (379); Jabghie marc (513); Jabghiu ; Luminărică; Muşchi (291); Muşchi dc pămlnt (63, 71, 133, 173, 291, 581); Muşchi de pădure; Pocuţă (291); Straşnic (120 Bucov.).
    SPIIAGXUM (Dill.) Fhrb.
    Spliagniini aeulil’oliiiiii Fhrb. — Coada milei (201) Alte numiri: Bungcac; Coada miţei de baltă (163); Peniţa bungeacului (Bucov. 291)
    Spliagnuiii euspidatuni Russ. — Coada miţei de baltă (291).
    Spliagiiuiii cyniltifoliuin FJirh. — Coada miţei de baltă (291), Peniţa bungeacului (Bucov., 291)
    Spliagiiuiii fiiiiliriatuin 'Wib. — Coada miţei de baltă (291)
    Spliagiiuiii iiicdiuin Limpr. — Peniţa bungeacului (Bucov., 291)
    Spliagiiuiii palustre L. — Coada miţei (289); Coada miţei dc baltă (133, 151, 280)
    SPLACIIMJM pcduuculatuni (Iluds.) Lindb. - Vd-suşor (133, 289).
LICHENI
   CUTHAItlA Islaudiea (L.) Ach. — Muşchi de munte (19, 63, 118, 273, 302, 602, 473)
   Alte numiri: Muşchi creţ (133, 602); Muşchi creţi a-mari, Muşchi dc piatră; Muşchiul sllncii (201).
   CLADOMA rangiferina (L.) Web. — Sarea caprei (M-ţii Apuseni), Muşchi dc pc colţuri (M-ţii Apuseni).
    LLCAXORA conflucus (Web.) Fr. — Puricească Părul crljei (133)
    LOBARIA pulmonaria (L.) Hoffm. — Brincă (96, C02, 433)
    Alle numiri: Bubcric (433); Burete de lemn (19, 133, 228, 320); Căpriţă ; Guştcrnriţă ; Iarba porcului; Iarbă
 USN
 198
XAN
sărată (433): Muşchi dc lemn (28, 133); Muşchi dc pc copaci (28); Muşchiu dc copaci (19, 133, 237, 320); Muşchi de piatră; Muşchi dc fag; Muşchiul fagului (602, -133, 473); Muşchiul stejarului (602); Spciu (133).
   Folosit In medicina populară la umflături dc înlini, „brlncă” şi afecţiuni pulmonare (96).
   L'SXEA (Dill.) Pers. - Mătreafa bradului (71, 163, 513)
   Alte numiri: Barba bradului (452); Barba copacilor (201, 500); Barba Împăratului; Barba ursului (Bucov.,
289, 290, 574); Mătrcaţa brazilor; Mătreaţă de arbori (290, 289 Bucov.); Mătasea brazilor (63, 118); Mustaţa brazilor; Muşchi alb (382); Pletele muierii; Mljă (434); Muşchi de moliv.
    Specii de la noi cu denumirile dc mai sus:
    U. longissima Ach., 17. dasypoga (Ach.) Nyl., U. florida (L.) Hoffm.
    XANTHOniA parletlna (L.) Th.Fr. — Muşchi (Co-mana, jud. Ilfov).
                    PARTEA a 11 - a
  INDEXUL ALFABETIC AL DENUMIRILOR POPULARE ROMÂNEŞTI DE PLANTE, CU INDICAREA DENUMIRILOR ŞTIINŢIFICE CORESPUNZĂTOARE*
    * REDACTAT DE AL. BELDIE
 aiii\
 201
 Al
                                                                        A
Abrămcască — Gcnliana lulea.
Abricoji — Armeniaca vulgarîs.
Abricoz — Armeniaca vulgarîs.
Ac. — Scandix pecten-veneris.
Acacie — Robinia pseudacacia.
Acaciu — Robinia pseudacacia.
Acoju — Khala senegalcnsis, Suie tenia mabagonl. Acatină — Lycium halimifolium.
Acaţ — Robinia pseudacacia.
Acaţic — Robinia pseudacacia.
Acaţic boiercască — Sophora japonica.
Acaţln — Robinia pseudacacia.
Acăţ — Robinia pseudacacia.
Acăţar — Robinia pseudacacia.
Acăţariu — Robinia pseudacacia.
Acăţăn — Robinia pseudacacia.
Acăţătoarc — Zebrina pendula.
Acăţln — Robinia pseudacacia.
Achiu — Apium graveolens.
Acopcrămlntul Maicii — Ficus carica.
Acrcş — Ribes grossularia.
Acrid — Vitis vinifera.
Acriş — Berberls vulgaris, Ribes grossularia, Rumex acetosa. Acriş roşu — Berberis vulgaris, Ribes rubrum.
Acriş sălbatic — Ribes grossularia.
Acrişul calului — Rumex conglomeratus.
Acul doamnei — Scandix pcclcn-vencris.
Acul pămlntului — Asplenium trichomunes.
Adamască — Ajuga laxmanni.
Adămească — Ajuga laxmanni.
Adistin — Castanea saliva.
Adormite — Pulsatilla vulgaris.
Adormiţcle — Pulsatilla vulgaris.
Aerel — Laser trilobum, Laserpilium lalifolium, L. prulhe-nicum.
Afcne — Vaccinium myrtillus.
Afcnele — Vaccinium myrtillus.
Afic — Lysimachia nummularia.
Afin — Vaccinium myrllllus, V. uligiuosuin, V. vilis-idaea.
Afin dc munte — Vaccinium myrtillus.
Afin negru — Vaccinium myrtillus.
Afin roşu — Vaccinium vilis-idaea.
Afin sălbatic — Daphne mezereum.
Afine — Arcloslaphyllos uva-ursi, Vaccinium uiyrlillus. Afine negre — Vaccinium myrtillus.
Afinele — Vaccinium myrtillus.
Afinghi — Vaccinium myrtillus.
Afion — Papaver somniferum.
Afrange — Fragaria vesca.
Agaţi — Robinia pseudacacia.
Aghie — Vitis vinifera.
Aghireş — Ribes grossularia.
Aghislin — Aesculus hippocaslanum, Castanea saliva. Aghislină — Castanea saliva.
Agimă — Allium ascalonicum.
Aglică — Angelica archangelica, Filipendula ulmaria, F.
vulgnris, Primula veris, Tragopogon dubius.
Aglice — Filipendula ulmaria, F. vulgaris, Primula elatior, I*. vulgaris.
Aglicca — Primula vulgaris.
Aglicci — Primula veris, P. vulgaris.
Aglicel — Primula veris.
Aglicl — Filipendula vulgaris, Primula elatior, 1*. vulgaris.
Agliciu — Primula veris.
Agliş — Filipendula vulgaris, Primula veris.
Agliţ — Primula veris.
Agoridă — Vitis sylveslris.
Agrasle — Ribes grossularia.
Agrazcrie — Ribes grossularia.
Agrcaşă — Ribes rubrum.
Agreaşc — Ribes rubrum.
Agreş — Ribes grossularia, Ribes rubrum.
Agreşe — Vitis vinifera.
Agrice — Filipendula vulgaris.
Agricea — Primula veris.
Agriccle — Primula vulgaris.
Agriji — Ribes grossularia.
Agriş — Berberis vulgaris, Ilibcs grossularia, R. rubrum. Agriş negru — Ribes nigrum.
Agriş nculluit — Ribes aureum.
Agriş pomuşoară — Ribes petraeum.
Agriş roşu — Berberis vulgaris, Ribes rubrum.
Agriş sălbatic — Ribes grossularia.
Agrişai — Lathyrus odoratus.
Agrişei — Primula elatior, Ribes grossularia.
Agrită — Ribes grossularia.
Agroasle — Ribes grossularia.
Agrus — Ribes grossularia.
Agruţ — Ribes grossularia.
Agud — Morus alba, M. nigra.
Agud alb — Morus alba.
Agud negru — Morus nigra.
Agurei — Ribes rubrum.
Aguridar — Vitis labrusca, V. sylvestris.
Aguridariu — Viles vinifera.
Aguridă — Ribes grossularia, Vitis labrusca, V. sylveslris.
Aguridă sălbatică — Vitis vinifera.
Agurijioară — Portulaca grandiflora.
Agurizar — Vitis labrusca, V. sylvestris.
Agurizarc — Vitis sylveslris.
Agut — Morus alba,
Agut — Morus alba, M. nigra.
Ahim — Allium ascalonicum.
Ahrcan — Armoracia rusticana.
Ai — Allium montanum, A. porrum, A. rolundum, A.
sa ti vum, A. victorialis.
Ai ciciu — Allium carinatum.
Ai ciorăsc — Allium scorodoprasum, A. ursinum.
Ai de ciorbă — Allium schoenoprasum.
Ai de grădină — Allium sativum.
Ai de năslp — Allium scorodoprasum.
Ai de munte — Allium victorialis.
Ai de pădure — Allium ascalonicum, A. schoenoprasum, A. ursinum, Asphodeline lulea, Chelidonium majus, Lilium martagon.
Ai de primăvară — Allium sativum.
Ai dc toamna — Allium opkioscordon, A. salivum. Ai de vară — Allium sativum.
Ai hajmă — Allium ascalonicum.
Ai negru — Allium ntropurpureum.
 AI
 202
 AMU
 Al sAlbatlc — Allium ascalonicum, A. ochroleucuin, A.
 oleraccum, A. panleulatum, A. ursinum.
 Ai slrbcsc — Allium porrum.
 Ai lomnalic — Allium ophioscordon.
 Ai lufos — Allium schoenoprasum.
 Ai turccsc — Allium fistulosum.
 Ainin — Alnus glulinosa.
 Aior — Euphorbia amygdaloiiles, E. cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. stricta, Lilium martagon, Morus alba, M. nigra.
 Aişoară — Alliaria officinalis, (îulanthus nivalis, Lilium martagon, Paris quadrifolia.
 Aişor — Alliaria officinalis, Alllum Biiiiiiophllum, A. montanum, Anthericum ramosum, Galant hus nivalis, Lilium martagon. Sastiirlium officinale. Paris quadrifolia.
 Aişor de clmp — Lilium martagon.
 Aişor de pădure — Lilium martagon.
 Aişor galben — Allium flaoum, Anthericum ramosum. Aiul ciorii — Muscări comosum.
 Aiul şarpelui — Allium rotundum, A. scorodoprasum,
 A. victorialis.
 Aiul ursului — Allium scheonoprasum.
 Aiuş — Allium ochrolcucum, A. schoenoprasum.
 Aiuşoară — Gatanthus nivalis, Lilium martagon, Paris quadrifolia.
 Aiuşor — Alliaria officinalis, Asphodeline lutea, Galan-Ihus nivalis, Lilium martagon, Paris quadrifolia.
 Aiuţi — Allium ursinum.
 Aiuţi dc munte — Allium ursinum.
 Ajimi — Allium uscaloniciun, A. porrum.
 Alac — Ilordeuni dlstlchon var. nudum, Trilicum dieoc-cum, T. monococcum, T. spelta.
 Alac roşu — Trilicum monococcum, T. spelta.
 Alunga — Yitis syhvstris.
 Alant — Pulicaria dysenterica.
 Alaur — Dat ura slramonium.
 Alaul — Inula helenium.
 Alămii — Citrus limon.
 Alăinlioarâ — Cidonya oblonga.
 Alămliţă — Lippia triphyllu.
 Alăngar — Yitis syh'estris.
 Albastră — Cenlaureu cyunus.
 Albă — Aster tynosyris.
 Albăstrele — Cenlaureu cyanus, Limonium gmel ini, Pul-monuria ungustifolia, P. officinalis.
 Al buşiri că — Aster trlpolium, Campanula rotundlfolla. Albăslrioare — Consolida regalis.
 Alhus(ri|ă — Onlaurea cyanug, t» jaeea.
 Albeaţă — Geum urbanum, Pulicaria dysenterica.
 Albei - Agropyron repens.
 Alhiccană — Acorus calamus.
 Albină — Ophrys cornuta.
 Albiniţe — Curcopsis linctoria.
 Albişoară — Alyssum repens.
 Albină — Alyssum calicinum, A. deserlorum, Berleroa incana.
 AlbumealA — I'ilago arvensis, F. germanica, Leonlopo* dlnm alplnum, Stellaria nemorum.
 Albumiţă — Leonlopodium atpinum.
 Albuşor — Alyssum ropens.
 Aldan — Cannabis saliva.
 Alene — Trilicum spelta.
 Aleur — Euphorbia cyparissias.
 Aii — Allium satiuum.
 Alică — Trilicum monococcum.
 Alle — Allium sativum.
 Alienc — Dahlia cultorum.
 Allmană — Artemisia abrotanum.
 Alimon — Artemisia abrotanum.
 Alin — Alnus glutinosa.
 Alin alb — Alnus incana.
 Alin negru — Alnus glutinosa.
 Alinor — Euphorbia cyparissias.
 Alion — Euphorbia cyparissias.
 Ailor — Borrago officinalis, Euphorbia aniygdaloldes, E. agrar ia, E. carniolica, E. cyparissias, E. esula, E. helloseopla, E. palustris, E. pannonlca, E. sallelfolla, E. segulerlana, E. stricta, E. vlrgata, Lilium martagon, Morus alba, M. nigra.
 Alior de clmp — Euphorbia cyparissias.
 Ailor roşu — Euphorbia splendens.
 Alioriţă — Euphorbia amygdaloides.
 Aliu — Allium sativum, A. ursinum.
 Aliu de iunie — Allium ursinum.
 Allndurişc — Chelidonium majus.
 Allngă — Vitis sylvestris.
 Allngar — Vitis sylvestris.
 Alpis — Phalaris canariensis.
 Altanac — Viola silivslris.
 Alte cinci degete — Potentilla alba.
 Altar — Rob in ia pseudacacia.
 Alun — Corylus avellana, C. colurna.
 Alun sălbatic — Corylus colurna.
 Alun turcesc — Corylus colurna.
 Aluu ursArese — Corylus maxlnia.
 Alunar — Corylus avellana.
 Alunuş — Corylus avellana.
 Alună de p&mint — Oenaullie (Istulosa.
 Alune — Solanum luberosum.
 Alune americane — Arachis liypogra.
 Alune de pămlnt — Arachis hypogeu, Bunium bulbo-caslanum, Lathyrus tuberosus, Solanum tuberosum. Alunei — Corylus avellana.
 Alunele — Aehillea millefolium, A. selacea, Bunium bulbocaslanum, Chaerophyllum butbosum.
 Alunică — Bunium bulbocaslanum.
 Alunică porcească — Bunium bulbocaslanum.
 Amărăciune — Anthriscus silvestris, Coronilla varia, Senecio fuchsii.
 AuiArAtAclune — Senecio (ut-hsii.
 A mărea — Eryngium campeslre, Picris hieracioides. AmArealA — Polygala amara, P. comosa, P. vulgaris. Amărltă — Coronilla varia.
 AmAru|A — Picris hieracioides.
 Amei — Humulus lupulus.
 Americană — Pelargonium radula.
 Ameţeala cailor — Chondrillu juncea.
 Ameţeala oilor — Chondrilla juncea.
 Amigdal — Amygdalus communis.
 Amom — Zingiber officinalis.
 Amor — Campanula fenestreltata, Plumbago capensls. Amoraş — Plumbago capensis.
 AmorfA — Amorpha frutieosa.
 Amur — Plumbago europaea.
 AMU
Amură — Rubus caesius.
Anania — Vitis labrusca.
Ananas — Philadelphus coronarius, Ananas sativus. Anaperi — Juniperus communis.
Anason — Coriandrum sativum, Focnicutum vulgare, Pimplnella anlsum.
Anason dulce — Foeniculum vulgare.
Anason franţuzesc — Illicium verum.
Anason marc — Foeniculum vulgare.
Anason romîncsc — Pimpinella anisum.
Anason verde — Pimpinella anisum.
Anchicel — Primula veris.
Anclicel — Primula veris.
Andivă — Cichorium endivia.
Andrişcă — Geranium phaeum.
AngellcA — Angelica archangelica, A. sglvestris, Conium maculatum, Ruscus aculealus.
Angelică sălbatică — Angelica archangelica, A. sylvestris. Angelină — Angelica archangelica.
Angellnă sălbatică — Angelica sylvestris.
Angeră — Gentiana amarella, G. clusii.
Angliei — Dianthus barbatus.
Anghelică — Angelica archangelica, A. sylveslris. Anghelică sălbatică — Angelica archangelica.
Anghellnă — Angelica archangelica, Primula hallerl, P. veris.
Anghilică — Angelica archangelica.
Anghlnare — Cynara scolymus.
Anghinarea oilor — HypochoerLs uniîlora.
Anglică — Filipendula vulgaris.
Anglicei — Primula veris.
Angliei — Primula farinosa, P. veris.
Angliciu — Primula veris.
Angruz — Ribes aureum.
Angulicc — Primula veris.
Anin — Alnus glutiuosa, A. iucaua.
Anin alb — Alnus incana.
Anin cenuşiu — Alnus incana.
Anin de inunte — Alnus viridis.
Anin negru — Alnus glutiuosa.
Anin roşu — Alnus incana.
Aninaş — Alnus glutiuosa, A. viridis.
Anis — Pimpinella anisum.
Anison — Pimpinella anisum.
Anison franţuzesc — Illicium verum.
Aniş — Pimpinella anisum.
Aniu — Allium sativum.
Anos — Pimpinella anisurn.
Antajicuri — Tropaeolum majus.
Antep — Cerasus vulgaris, Padus mahaleb.
Antonică — Chaerophyllum aromaticuin, Angelica archangelica, A. sylveslris.
Antonică de scăldători — Chaerophyllum aromulicum. Antonigă — Angelica sylveslris, Chaerophyllum aroma-ticum.
Anus — Foeniculum vulgare.
Apăliţel — Melandrium rubrum.
Apărătoare — Calamintha clinopodiuiii, Echinops ritro, Limonium gmelini, Mentha pulegium, Polygala major. Apricos — Armeniaca vulgaris.
Apricoază — Armeniaca vulgaris.
Apucătoare — Leonurus cardiaca.
Arachlde — Arachis hypogea.
Aramă — Pou hulhosa 111. vivipara.
Arape — Raphanus sativus.
Arăriei — Uorago officinalis, Gynofflossum officinale.
Ară ţel — Uorago officinalis, Cynoglossum officinale.
Ară Ud — Uorago officinalis, Cynoglossum officinale. Arbagic — Allium scheonoprasum.
Arbăgică — Allium schoenoprasum.
Arbore de ludea — Cercis siliquastrum.
Arbore puturos — Ailanthus allissima.
Arbore schinoşel — Malus sylveslris.
Arborele Iudei — Cercis siliquastrum.
Arborele lui Iuda — Cercis siliquastrum.
Arborele vieţii — Thuja oi-cidcntaiis, Th. orientalis. Arbuj — Citrultus vulgaris.
Arcaţ — Robinia pseudacacia.
Arcăţ — Robinia pseudacacia.
Archiş — Juniperus communis.
Arcliit — Clematis vilalba, Juniperus communis.
Ardei — Capsieuiii annuuin.
Ardei american — Capsicum aniiuuiu var. fruteseens.
Ardei borcănos — Capsicum annuum.
Ardei cireaşă — Capsicum annuum var. cerasiforme. Ardei do Caienc — Capsicum annuum var. fruteseens.
Ardei dc cel borcănos — Capsicum annuum.
Ardei gras — Capsicum annuum var. grossuiu.
Ardei iute — Capsicum annuum.
Ardei lungi — Capsicum annuum.
Ardei roşu — Capsicum annuum.
Ardei sălbatic — Galinsoga părui flora.
Ardeiaş — Mirabitis jalapa.
Ardoiaşi — Polygonum pcrsicaria.
Anlcică — Capsicum annuum.
Ardeiul broaştei — Polygonum pcrsicuria.
Ardeiul dracului — Polygonum hydropipcr.
Ardeiul porcului — Polygonum hydropipcr.
Arcl — Gentiana verna.
Arcţel — Borago officinalis.
Areu — Euphorbia helioscopia.
Argaţi — Robinia pseudacuciu.
Argavan — Syringa vulgaris.
Argăvan — Syringa vulgaris.
Argentina — Polentilla anserina.
Argenlură — Dryas oclopelalu.
Argcnţică — Dryas octopelala.
Argindcană — Polenlillu anserina.
Argint — Lilhospermum arvense.
Argintăriţâ — Dryas octopelala.
Arginlură — Sempervivum leclorum.
Arginţcl — Polentilla anserina.
Arjjinjioă — Dryas octopetala, Lilhospermum arvense, Polentilla anserina.
Arginţică de grădină — Sylibum murianum.
Arginţică de pădure — Chrysosplenium ulternifolium. Arginţiu — Potentilla reptans, P. supina.
Argovan — Syringa vulgaris.
Aribi — Euphorbia cyparissias.
Aricar — Ceralocephalus lesticulalus.
Arici — Datura stramonium, Ecliinops sphacrocephalus. Arici u — Pogonatum urnigenim.
Aricor — Ceralocephalus lesticulalus.
Ariei — Cynoglossum officinale.
Arieu — Euphorbia cyparissias.
Arigan — Origanum vulgare.
 201
 DAD
 Arim — Alnus incana.
 Arime — Alnus incana.
 Arin — Alnus glutinosa, A. incana.
 Arin alb — Alnus Ineana.
 Arin ccnuşiu — Alnus ineana.
 Arin de munte — Alnus viridis.
 Arin negru — Alnus glutinosa.
 Arin roşu — Alnus incana.
 Arin verde — Alnus viridis.
 Arine — Alnus glutinosa.
 Arior — Euphorbia amygdaloides, E. cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. platyphyttos, E. stricta, Capstlla bursa-pastoris.
 Arior de ballA — Euphorbia palustris.
 Aripane — Raphanus sativus.
 Ariu — Euphorbia helioscopia.
 Arniirnl sălbatic — Carduus hamulosus.
 Armurar — Echinops commutalus, Sylibum marianum. Armurarc — Sylibum marianum.
 Arniuraric — Sylibum marianum.
 Amiurarlu — Sylibum marianum.
 Armuz — Symphoricarpus albuş.
 Arnăut — Trilicum aestivum, T. durum, T. hybcrnum. Amică — Arnlca montana, Inula britannica, Mycelis muralis, Spiraea ulmifolia.
 Arodic — Punica granatum.
 Aromat — Eugenia caryophyllata.
 Aron — Arum macutalum, Aspidistra elatior.
 Aronă — Arum maculatum.
 Arpacaş — Allium schoenoprasum.
 Arpacic — Allium schoenoprasum.
 Arpacică — Allium schoenoprasum.
 Arpagic — Allium ascalonicum, A. rolundum, A. cepa, A. 6ehoenopmsum.
 Arpagicâ — Allium ascalonicum, A. schoenoprasum. Arpusâ — Citrullus vulgaris.
 Arsenic — Lychnis calcedonica.
 Arsenică — Phlox paniculatum.
 Arsinic — Lychnis calcedonica.
 Arşlnie — Lyehnls calcedonica.
 Arşinic de cătun — Sedum roşea.
 Artifi — Scorzonera hispanica.
 Arţar — Acer campeslre, A. negundo, A. platanoldcs, A.
 tataricum, Robinia pseudacacia.
 Arţar alb — Acer negundo, A. pseudoptatanus.
 Arţar american — Acer negundo.
 Arţar coajc — Acer platanoides.
 Arţar dc codru — Acer pseudoptatanus.
 Arţar frăsiniu — Acer negundo.
 Arţar mic — Acer plaîanoides.
 Arfar lătârcsc — Acer tatarleum.
 Arfariu — Acer tataricum.
 Arţăniş — Aquilegia vulgaris.
 Arţăraş — Acer platanoides.
 Asamtui — Anthriscus cere fol ium, Torilis japonica.
 Asine — Yaccinium myrtillus.
 Aslan — Anthirrhinum majus.
 Asmâciu — Allium ascalonicum.
 Asmaciuc — Torilis japonica.
 Asman — Vitis sylvestris.
 Asmaţuc — Anthriscus cerefolium.
 Asmaţuchi — Anthriscus cerefolium.
 Asmajuiul măgarului — Torilis arvensis.
 Asmăţilc — Anthriscus cercfotium.
 Asmăţuclii — Anthriscus cerefolium.
 Asmăţuchi de clmp — Torilis arvensis.
 Asm&|ul — Anthriscus cerefolium, A. scandlclua, A. Iri-chospermum.
 Asmătui de grădină — Anthriscus cerefolium.
 Asmăţui măgărcsc — Caucalis lappula, Torilis japonica. AsmA|ul sălbatic — Anthriscus trlchosperma, Chaero-pliyllum elcutarla, Torilis japonica.
 Asmăţui veninos — Anthriscus trichosperma.
 Asomie — Phitadelphus coronarius.
 Aspenchiu — Adianlhum capillus-veneris.
 Asperag — Asparagus officinalis.
 Aspic — Laoandula anguslifolia.
 Asprică — Xanthium spinosum.
 Asprişoară — Agrimonia eupaloria, Asperula odorala, Ca-lium aparine.
 Asuda calului — Ononis arvensis.
 Asudarea calului — Ononis arvensis.
 Asudoarea calului — Ononis arvensis.
 Asudul calului — Ononis arvensis, O. spinosa.
 Asudul capului — Ononis arvensis, O. spinosa. Asunăloare — Hypericum perforatum.
 Aşiaş — Papaver somniferum.
 Aşiaşiu — Papaver somniferum.
 Alingic — Tropaeolum majus.
 Atingicuri — Tropaeolum majus.
 Allnjicuri — Tropaeolum majus.
 Atllngicuri — Viola silveslris.
 Atirnutoare — Commelina communis, Zebrina pendula. Alraţcl — Anchusa officinalis, Cynoylossum officinale. Alrăţcl — Dorago officinalis.
 A|a apel — Mnium undullatuin, Pliilonolis fonlanu. Aţar — Acer platanoides.
 A|A de mare — Ituppln maritima.
 Aţmaciuc — Allium ascalonicum.
 Aţmaţai — Anthriscus silveslris.
 Aţmaţuchi — Anthriscus cerefolium.
 Auă — Vitis vinifera.
 Auă frănţcască — lîibes rubrum.
 Aurată — Anthemis nobilis, Chrysanthemum leucanlhe-mum, Tanacelum vulgare.
 Aurariţă — Chrysosplenium alternifolium.
 Aurică — Anagallis arvensis, Chysanthemum tcucanlhe-mum, Stellaria media.
 Austrieci — Callislephus chinensis.
 Aută — Vitis vinifera.
 Avirufă — Asperula odorala.
 Avrâmască — Ajuga taxmanni.
 Avrămeasă — Ajuga laxmanni, Craliola officinalis. Avrămească — Ajuga laxmanni, Graliola officinalis, Inula conyza, I. salicina, Kickxia clatine, Mclittis melissophyllum.
 Avrămească crestcnească — Craliola officinalis. Azniaţucă — Anthriscus cerefolium.
 Azmură — Rubus idaeus.
                                                                  B
 Baba urcclic — Peziza auranlia. Babane roşii — Phaseolus multiflorum.
 BAB
 205
 BĂN
    Babiţă — Fomes fomcnlarius, F. igniarius, Placodes be-tulinus.
    Babuschi — Physalis alkckengi.
    Baclale — Vicia faba.
    Baclăţ — Phaseoltts vulgaris.
    Bacon — Xicotiana rustica, N. labacum.
    Baconiţă — Xicotiana rustica, X. labacum.
    Bacşir — Xanthium strumarium.
    Bncşlr — Xanthium strumarium.
    Baciim — Xicotina rustica, N. labacum.
    Badan — Bergenia crassifolia.
    Badcni — Amygdalus communis.
    Badcn — Foeniculum vulgare.
    Badian — Illicium verum.
    Bacm — Amygdalus communis Bacrilc inimii — Geranium silvalicum.
    Baghi — Phaseolus vulgaris.
    Baghilăriu — Berleroa incana.
    Bagin — Amygdalus communis.
    Bagrin — Robinia pseudacacia.
    Baib — Allium sativum.
    Bajaruji — Paeonia officinalis.
    Bajoroji — Paeonia officinalis.
    S Balabon — Filipendula vulgaris.
    -Balbisă — Galeopsis ladanum, Slachys annua.
    Balbor — Trollius europaeus.
    ^--Balcce — Slreptopus amplexifolius.
    Balogeane — Solanum luberosum.
    Balsamă — Thymus serpyllum.
    Baltag — Arum maculalum.
    Bambe — flibiscus esculenlus.
    Bambie — Hibiscus esculenlus.
    Bame — Hibiscus esculenlus.
    Bamie — Hibiscus esculenlus.
    Bamie beşicoasă — Hibiscus trionum.
    Bamne — Hibiscus esculentus.
    Banane — Musa paradisiaca.
    Banat — Geranium macrorrhizum.
    Bandrabură — Solanum tuberosum.
    Bandraburce — Solanum tuberosum.
    Bănică — Bunias orientalis, Phyteuma orbiculare.
    Banul diavolului — Thlaspi arvense.
    Banul popii — Lysimachia nummularia, L. punctata. Baraboi — Anthriscus trichosperma, Bunium bulbocas-tanum, Chaerophyllum kulbosuin, Helianthus lubero-sus, Solanum luberosum.
    Baraboi Înfloriţi — Helianthus luberosus.
    Baraboi porceşti — Helianthus luberosus.
    Barabulă — Chaerophyllum bulbosum.
    Barabulc — Solanum tuberosum.
    Barabuleancă — Allium ascalonicum.
    Barabuli de pămint — Solanum luberosum.
    Barba boierului — Ajuga reptans, A. laxmanni,
    Nigella damascena.
    Barba bradului — Usnea.
    Barba caprei — Aruncus vulgaris, Botriochloa ischae-mum, Caloeera viscosa, Digitaria sanguinalis, Dryodon coralloides, Filipendula ulmaria, F. vulgaris, Mesem-brianthemum cryslalinum, Ranaria bolrylis, R. l’Iava, Telekia speciosa, Tragopogon dubius, T. orienlnlis, T. pratense.
    Barba caprei roşie — Ranaria bolrylis.
    Barba ciulei — Cynanchum vinceloxicum.
 Barba copacilor — Usnea.
 Barba cucului — Orchis.
 Barba dracului — Cuscuta epilhymum.
 Barba împăratului — Agrostemma githago, Frilitlaria imperialis, Lychnis coronaria, Mirahilis jolapa, Pitarii itis purpurea, Usnea, Viola tricolor, V. wittrockiana. Barba leului — Nigella damascena,
 Barba lui Aron — Anim maculalum.
 Barba lupului — Crepis hiennls, C. foelida, C. rhoeadi-folia, llelleborus purpurascens, Sedum maximum, S. roşea.
 Barba popii — Aruncus vulgaris.
 Barba sasului — Dryopleris filix-mas, Equisetum arvense, E. palustre, E. silvaticum, E. telmaleja, Lycopodium clavalum, Usnea.
 Barba tatei — Symphytum officinale.
 Barba ţapului — Aruncus vulgaris, Tragopogon dubius, T. orientalis, T. pralense.
 Barba ungurului — Dianthus spicuiifolius, D. super-bus.
 Barba ursului — Equisetum arvense, E. palustre, E. silvaticum, E. telmateja, Lycopodium clavalum, Usnea. Barba ursului de bahne — Equisetum palustre.
 Barba vacii — Tragopogon orientalis, T. pralense. Barbanoc — Vinca minor.
 Barbă ungurcască — Saxifraga adscendens.
 Barbinoc — Vinca herbacca.
 Barbinţiu — Verbena hybrida.
 Bargavan — Syringa vulgaris.
 Barlaboi — Anthriscus trichosperma, Bunium bulbocas-tanum, Chaerophyllum bulbosum, Solanum luberosum. Barşoniţă — Begonia rex.
 Bartaciu — Onobrychis viciaefolia.
 Barvinoc — Vinca herbacea, V. minor.
 Basamac — Foeniculum vulgare.
 Basic — Ocimum basilicum.
 Batlagină — Plantago major.
 Băbărujă — Paeonia officinalis.
 Băcan — Haemaloxyion campcchianiim.
 Bâcălie — Fomes fomentarius, F. igniarius.
 Băci — Tropaeolum majus.
 Băclale — Vicia faba.
 Bădean — Pimpinella anisum.
 Bădian — Illicium verum.
 Bădiniu — Amygdalus communis.
 Bădrăgan — Heracleum sphondylium.
 Băerile inimii — Potentilla reptans.
 Băgrin — Robinia pseudacacia.
 Băieţei — Veronica austriaca, V. spicata.
 Bălănică — Satureja hortensis.
 Bălbisă — Brachypodium silvalicum, Staeliys palustris, St. sylvatica.
 Bălboare — Trollius europaeus.
 Bălbor — Trollius europaeus.
 Bălţură — Marrubium vulgare.
 Bălur — Sorghum halepense, S.vulgare.
 Bălură — Colchicum autumnale, Sorghum halepense. Băluşcă — Ornithogalum boucheanum, O. gussonei, O.
 pyrenaicum, O. pyramidale, O. unibellatum.
 Bănat — Geranium macrorrhizum, G. phaeum, G. rober-lianum.
 Băngiu — Ruxus sempervirens.
 Bănică — Phyteuma orbiculare.
 206
BOA
 Bănicei — Malva pusilla.
 Bănuleţ — Buxus sempervirens.
 Bănuţe — Hellis perennis.
 Bănuţei — Hellis perennis. Huxns sempernirens, Malva sylvestris.
 Bănuţ»! — Huxtis sempervirens.
 Bănuţele — Hellis perennis.
 HAnu|l — IlrlILs perennis. lin.rus sempervirens, Malva neglecta.
 Bănuţi alhi — Aehillea cartilaginea. A. ptarmica. Bărudiu — I.ycopersicum esculenltim.
 Bărubaţi — Cosmos hipinnalus.
 B'irădici - I.ycopersicum rsculentum.
 Bărănţi — Oiwsma arenarium.
 Bărltăcari — Ceratmephalus testicnlaliis.
 Bărbănoc — Yinca herbacea, V. minor.
 HărblşunrA — Alyssum calijcinum. A. desorlorimi, A. minut mu. A. snxalile. Harbarea vulgaris.
 Bărblnoc — Yinca minor.
 BArboasA — Botrloehlon Ist-liaeinum.
 Burburel — Cephalaria Iranssilvanica.
 BArbuşoarA — Alyssum ileserlornm, Harbarea vulgaris, Eryslmum repandum, H. silvestre, E. willmanni. Geum iirbanum.
 BArbuşoarA de munte — Arabis turrila.
 Băsacăn — I.ysimachia vulgaris. Senecio fuchsii.
 Băsacăn oiesc — Senecio fuchsii.
 Băsileac — Ocimum basilicum.
 Băslioc — Ocimum basilicum.
 Băşică dc aii «lin vlnt — Saponaria officinalis. Băşicuţa porcului — Ficaria verna.
 Băşicuţă «le roşcaţă — Physalis alkekengi.
 Băşicuţe — Symphorirarpus albuş.
 BAşInn ralului — Klobaria gigantea.
 Băşti — Dicentra speclabilis.
 Bătat — Solanum tuberosum.
 Bălătarnică — Senecio erucifolius. S. vulgaris. Bătătomică — Senecio erucifolius.
 RAlAlornl|A — Clnerarla oruenla. Senecio erucifolius. BAtrinlş — Erigeron acer. E. cnnadcnsLs, Stellaria nemerum. Băţea — Typha anguslifolia. T. latifolia.
 Bcchcni — Vicia saliva.
 Beci — Tropaeolum majus.
 Bcci muscat — Chrysanthemum parthenium.
 Befele — Myosolis sylvalica.
 Begonie — Begonia rex. H. semperflorens.
 Belagoni — Pelargonium radula.
 Belbor — Trollius europaeus.
 Belcnglu-r — Sorghum halepense.
 Belfe — Tagetes erecta.
 BelşIţA — Cannu indica.
 Berbccci — Saponaria officinalis.
 Berbccuţ — Briza media, Typha anguslifolia, T. latifolia. Berbcniţă — Cucurbita pepo.
 Berbine — Duhlia cultorum.
 Berbiniţc — Cucurbita pepo.
 Bcriscă — Calyslegia sepium.
 Beşica calului — Globaria gigantea.
 Beşica lupului — Globaria gigantea.
 Beşica popii — Lycoperdon candidam.
 Beşica porcului — Globaria giganlea, Lycoperdon candi-dum.
 Beşică — Capsicum annuum, Physalis alkekengi. BeşleoasA — Colutea arborescens, Silene cueubalus. Beşicuri — Physalis alkekengi.
 Bcşicuţă — Gentiana asclepiadaea, Physalis alkekengi. Bcşicuţc — Prunus cerasifera (fructele).
 Deşi na porcului — Elnphomyres granulalus.
 Beteala miresei — Cymbalarla muralis.
 BeteulA — Valllsnerla splralls.
 Bcloană — Petunia hybrida.
 Bclone — Petunia hybrida.
 Belonie — Pelunia hybrida.
 Belunic — Pelunia hybrida.
 Beţie — Lolium temutentum.
 Bez — Syringa vulgaris.
 Bibci — Laurus nobilis.
 Bibernil — Sanguisorba minor, S. officinalis.
 Bibilic — Fritillaria meleagris.
 Bibllleft - Fritillaria meleagris.
 Bibomic — Veroniea beccabunga.
 Bican de pădure — Galega officinalis.
 Bicantău de primăvară — Vicia saliva.
 Bicăn — Vicia satioa.
 Bichen — Vicia sativa.
 Bichină — Vicia sativa.
 Bichină sălbatică — Lotus corniculatus.
 Bicioici — Solanum tuberosum.
 Bicitoc — Cucurbita maxima.
 Bidean — Pimpinella anisum.
 Bidiri — Solanum tuberosum.
 Bidiroci — Solanum tuberosum.
 Bidoş — Pelargonium zonale.
 Bicsnoc — Ocimum basilicum.
 Biguri — Solanum tuberosum.
 Bisacăn — Chamaenerion angustifolium.
 Bische — Ribes grossularia.
 Bisioc — Ocimum basilicum.
 Bisiocul cerbilor — Menlha putegium.
 Bitoanc — Petunia hybrida.
 Bizilioc — Ocimum basilicum.
 Biziloc — Ocimum basilicum.
 Bilă — Daucus carota.
 Bllbor — Cattha palustris. Trollius europaeus.
 Blrbolnic dc baltă — Veroniea beccabunga.
 Blrbol — Solanum tuberosum.
 Bîreoaee — Cotoneaster Integerrlma.
 Blrsacăn — Chamaenerion angustifolium, Phlax paniculata. Btsliocul cimpului — Galinsoga quadriradiata.
 BIz — Chrysanthemum cinerariaefolium.
 Blabornic — C.yprlpedlum ealeeolus, Veroniea beccabunga Blabomică — Cypripedium calceotus.
 Blacan — Haematoxylon campechianum.
 Blagaiană — Daphne blagayana.
 Blăbomic — Cypripedium ealeeolus.
 Blăbomică — Veroniea beccabunga.
 Blidărci — Bellis perennis.
 Bllnduşcă — Colchicum autumnale.
 Blustur — Arctium lappa.
 Boaba lupului — Paris quadrifolia.
 Boaba vulpii — Paris quadrifolia.
 Boabă — Vicia faba.
 Boabe — Solanum tuberosum, Vaccinium oxycoccos. Boabe de brad — Juni penis communis.
 Boabe de greaţă — Euphorbia lathyris.
 BOA
 207
 BOM
 Boabe de turb — Ricinus communis.
 Boabe de lurbă — Ricinus communis.
 Boabe de vătămătură — Sanguisorba minor.
 Boabe vinete — Solanum luberosum.
 Boabele cucului — Orchis.
 Boala — Cuscuta Irifolii.
 Boală In trifoi — Cuscuta Irifolii.
 Boala trifoiului — Cuscuta Irifolii.
 Boambc — Jlibiscus esculenlus, Prunus cerasifera (fructele), Solanum luberosum.
 Boancc — Calendulu officinalis, Solanum tuberosum, Tage-les erecta, T. patula.
 Boancc galbene — Tagetes patula.
 Boarpe — Nigella damascena.
 Boarze — Nigella damascena.
 Boaşa coliţei — Orchis morio.
 Boaşele popii — Arislolochia clematilis, Orchis morio. Boate — Tagetes erecta.
 Boaze — Nigella damascena.
 Bob — Hyoscyamus niger, Loranthus europaeus, Lupinus angustifolius, L. polyphyUus, Phaseolus vulgaris, Vicia faba.
 Bob de grlu — Melampyrum crislalum.
 Bob dc mare — Phytolacca americana.
 Bob de ţarina — Latbyrus sylvester, Vicia dumetorum, V. hirsuta.
 Bob năut — Cicer arietinum.
 Bob turcesc — Phaseolus vulgaris.
 Bobă — Vicia faba.
 Bobidragi — Tropaeolum majus.
 Bobiţa lupului — Paris quadrifolia.
 Bobiţă — Empetrum nigrum, Paris quadrifolia, Ribes grossularia.
 Bobiţă porcească — Solanum nigrum.
 Bobiţe — Solanum nigrum.
 Bobiţel — Cylisus hirsutus, C. nigricans, Galega officinalis, Gen ista tinctoria, Laburnum anagyroides. Bobiţel mare — Laburnum anagyroides.
 Bobllnic — Nasturlium officinalis, Orohanche ramosa, Veronica beccabunga, V'. chamaedrys.
 Boboaşc — Solanum tuberosum.
 Bobohnică — Veronica beccabunga.
 Bobolane — Prunus cerasifera (fructele).
 Bobolar — Cerinthe minor.
 Bobolnic — Rorippa silvestris, Veronica beccabunga, V. proslrata.
 Bobonel — Gomphrena globosn.
 Boborea — Physalis alkekengi.
 Boborică — Physalis alkekengi.
 Bobornic — Nasturlium officinale, Yeronlra hecrahiinga, V. chamaedrys, V. prostrata.
 Bobornică — Veronica beccabunga.
 Boboslii — Physalis alkekengi.
 Boboşcă — Cucubalus baccifer.
 Boboşică — Cucubalus baccifer.
 Boboşior — Lathyrus luberosus.
 Bobul broaştei — Menyanthes trifoliala.
 Bobul coaşei — Ononis spinosa.
 Bobushii — Physalis alkekengi.
 Bobuşor — Lathyrus luberosus, Vicia cracca, V. lathy-roides, V. saliva.
 Bobuşor păsăresc — Vicia cracca.
 Bocliioi — Tagetes erecta.
Boci — Tagetes erecta.
Bocioi — Tagetes erecta.
Bodier — Punica granatum.
Bodioică — Bryonia alba.               /
Boejniţă — Mentha longifolia.
Bofte — Tagetes erecta, T. patula.
Bofte mici — Tagetes patula.
Boghlffi — norippa silvestris.
Boglar — Chrysanthemum cinerariaefolium.
Boglarcă — Rellis perennis.
Boglari — Rellis perennis, Ranunculus arvensis, R. car-paticus, R. pedalus, R. polyanthemos, R. repens, H. sceleralus.
Bohorodiţă — Callistephus chinensis.
Boia — Capsicum annuum.
Boiengioaie — Isalis tinctoria.
Boiengioară — Isatis tinctoria.
Boitoreanâ — Agrimonia eupataria.
Boitoriu — Isalis tinctoria.
Boj — Sambucus ebulus.
Boji — Sambucus ebulus.
Bojor — Amaranthus caudatus, A. paniculalus, Orchis maculata, O. morio, Paeonia        officinalis,     Polygonum
orientale, Rhododendron kotschyi.
Bojor de munte — Rhododendron kotschyi.
Bojorei de munte — Rhododendron kotschyi.
Bojori de munte — Rhododendron kotschyi.
Bojoriţă — Orchis palustris.
Bojoroaică — Amaranthus paniculatus.
Bojoţăi —     Helleborus odorus.
Bojoţei —     Helleborus odorus.
Bojoţel —     Helleborus dumetorum.     II.  niger, H.    odorus,
H. purpurascens.
Bolăndariţă — Datura slramonium.
Bolboci — Caltha palustris.
Bolbuc — Nigella arvensis.
Bolbură — Convolvulus arvensis.                            iy
Bolejniţă — Mentha aquaticdi M. longifolia.
Boleşniţă — Mentha longifolia. <
Bolfe — Tagetes patula.                r
Bolgari — Ranunculus carpalictis, R. pedalus, R. polyanthemos, R. sardous.
Bolghiţari — Ribes grossularia.
Bolihlavă — Conium maculalum.
Bollndariţă — Datura stramonium. x.
Boltndeaţă — Datura stramonium. "
Bollnzcle — Solanum nigrum.
Bologeane — Solanum luberosum.
Bologene — Solanum tuberosum.
Bolondariţă — Datura slramonium.
Bolonică — Sium latifolum.
Bolovan — Cucurbita pepo.
Bolovani munteneşti — Cucurbita maxima.
Bolundare — Datura slramonium.
Bolundarine — Datura stramonium.
Bolundariţă — Datura slramonium.
Bolundău — Datura stramonium.
Bolunditoarc — Hyosciamus niger.
Bolungioaie — Isatis tinctoria.
Bolunzele — Lonicera xytosteum.
Bomb — Armeniaca vulgaris.
Bombar — Armeniaca vulgaris.
Bombă — Vicia faba.
 BOM                                                 208                                                  BRA
 Bombă bcşicoasă — Hibiscus trionum.
 Bombă dc clmp — Hibiscus trionum.
 Bonă — Vicia faba.
 Bonce — Tagetes erecta.
 Bonei — Tagetes patula.
 Bondinaşi — Gomphrena globosa.
 Bonjur — Paeonia officinalis.
 Bonzari — Consolida ajacis.
 Boracioc — Symphytum officinale.
 Borangic — Cuscuta epithymum, C. europaea.
 Boranţă — Borago officinalis, Echium vulgare, Onosma arenaria.
 Boranţ.1 roşie — Borago officinalis.
 Boranze — Pulmonar ia officinalis.
 Borbănoc — Vinca herbacea, V. minor.
 Uorboană — Ribes grossularia, R. rubrum.
 Borholnic — Veronica beccabunga.
 Borbonariu — Ribes grossularia. llorceag — Vicia pannonlra, V. saliva.
 Borceag de clmp — Vicia cracca.
 Borceag roşu — Vicia pannonica.
 Borcţ — Aconitum napeltus.
 Borjolică — Ocimum basilicum.
 Borjomină — Impatiens batsamina.
 Boroanţă — Anchusa officinalis.
 Borolan — Syringa vulgaris.
 Boroştean — Iledera helix, Syringa vulgaris.
 Boroşlean de toamnă — Polygonum cuspldutuin. Borsocă — Pisum sativum.
 .Borş — Aruncus vulgaris, Filipendula ulmaria, Pisum sativum.
 Borşău — Pisum sativum.
 Borşer — Angelica sylvestris, Chaerophyllum aromaticum. Borşeu — Pisum sativum.
 Borşică — Juniperus sibirica.
 Baişlţor — Sempervlvum schlelinnl.
 Borşniţă — Mentha piperita.
 Borlocină — Onobrgchis viciaefolia.
 Boruşnean — Syringa vulgaris.
 Borzălăi — Dicentra spectabilis.
 Bosacă — Adenostyles alliariae.
 Bosioacâ — Galinsoga quadriradiata.
 Bosioacc — Ocimum basilicum.
 Bosioc — Ocimum basilicum.
 Dosioc de eimp — Cnlamlntha aelnns.
 Bosioc roşu — Ocimum basilicum.
 Bosioc verde — Ocimum basilicum.
 Bosiog — Ocimum basilicum.
 Boslioc — Ocimum basilicum.
 Bosioc — Ocimum basilicum.
 Bosioc rotund — Ocimum basilicum.
 Bosoioc — Ocimum basilicum.
 Bosorogă — Herniaria glabra.
 Bostan — Citrutlus vulgaris, Cucurbita maxima, C. pepo, Phyllocactus ackermanni.
 Bostan alb — Cucurbita pepo var. meiopepo.
 Bostan de ţară — Cucurbita maxima, C. pepo.
 Bostan domnesc — Cucurbita pepo.
 Bostan galben — Cucumis meto.
 Bostan porcesc — Cucurbita pepo.
 Bostani de porci — Cucurbita pepo.
 Bostani moldoveneşti — Cucurbita maxima.
 Bostani moldoveneşti de fript — Cucurbita maxima.
 Bostani munteneşti — Cucurbita maxima.
 Bostani lurccşti — Curcubita maxima, C. pepo.
 Bostănei — Lagenaria siceraria.
 Ilostănel chinezi — Thladlanthn dubla.
 Bostănel — Cucurbita pepo var. melopcpo.
 Bosuioc — Ocimum basilicum.
 Boşar — Citrutlus vulgaris.
 Roşari — Cucumis meto.
 Boşic — Orchis morio.
 Boşor — Rhododendron kotschgi.
 Boşoroagă — Scleranthus annuus.
 Boşuţă — Helleborus purpurascens.
 Bot — Typha laţi folia.
 Bota calului — Equisetum arvense.
 Bota cucului — Equisetum arvense.
 Bolănci — Tagetes erecta, T. patula.
 Bolcane — Tagetes patula.
 Bolcuţe — Phlox paniculata.
 Botoanc — Tagetes erecta.
 Boţăţel — Helleborus niger, II. odorus, II. purpureus. Boţiţi — Phallus impudicus.
 Boţo(el — Helleborus odorus.
 Boz — Aclaea spicata, Helleborus niger, Sambucus ebulus. Bozăţel — Helleborus niger, II. purpurascens.
 Bozie — Sambucus ebulus.
 Bozii — Sambucus ebulus.
 Bozior — Orchis sambucina.
 Boziu — Sambucus ebulus.
 Bozoţci — Helleborus odorus.
 Bozur — Phallus impudicus.
 Bozuz — Phallus impudicus.
 Brabanoc — Vinca herbacea.
 Brabâ — Genista tinctoria.
 Brabin — Bunias orientalis.
 Brad — Abies alba, Equisetum telmateja, Picea abies Pinus sylveslris, Thuja orientalis.
 Bradău — Abics alba.
 Brad de munte — Pinus silvestris.
 Brad de vară — Larix decidua.
 Brad duglas — Pseudolsuga menziesi.
 Brad Înalt — Picea abies.
 Brad nemeş — Abies alba.
 Brad negru — Picea abies.
 Brad roşu — Larix decidua, Picea abies.
 Bradul ciumii — Juniperus communis.
 Bragliin — Robinia pseudacacia.
 Brâncă — Scrophularia nodosa, S. scopolii.
 Brandaburc — Solanum tuberosum.
 Brazi pitici — Juniperus communis.
 Brăbănoc — Pyrola minor, P. secunda, Vinca minor. Brăbănoi — Pyrola rotundifolia.
 Drăbln — Bunias erucago, B. orientalis.
 Brăciri — Phataris arundinacea.
 Brâdac — Abies alba, Equisetum arvense, E. silvalicum, E. telmateja.
 Brădaică — Abies alba, Picea abies.
 Brădan — Abies alba.
 Briidă|el — Achitlea millefolium, Juncus comprcssus, J. teniils.
 Brădilică — Thuja orientalis.
 Brădiş — Ceralophyllum demersnm, Myriophyllum spica-tum, M. verticillalum.
BRÂ
 209
 BRO
 Brădiş galben — Mijriophijllum spicalum, M. verticilla-tum.
 Brădişor — Abies alba, Equisetum arvense, E. silvaticum, E. telmaleja, Juniperus communis, J. sabina, Lyeo-podium alplnum, L. annotinum, L. clavatum, L. innundulum, L. selago, Myriophyllum spicalum, M. verticillalum, Ulricularia vulgaris.
 Brădoaie — Abies alba.
 Brădoi — Abies alba.
 Brăduiţă — Pinus nigra.
 Brăduleţ — Abies alba, Equisetum arvense, Impaliens noli-tangere.
 Brâduliţă — Thuja occidentalis, T. orientalis.
 Brăduşoară — Ulricularia vulgaris.
 Brăduşor — Ulricularia vulgaris.
 Brăduştean — Equisetum arvense.
 Brăduţ — Lycopodium selago.
 Brăduţ de apă — Hippuris vulgaris.
 Brăduţ dc pîrleală — Bruckenthalia spiculifolia.
 Brăgan — Robinia pseudacacia.
 Brăileancă — Lythrum salicaria, Salvia nemorosa.
 Brăncuţă — Sisymbrium officinale.
 Breabăn — Anemone ranunculoides, Bunias orientalis, Corydalis cava, C. marschalliana, C. solida, Dentaria glandulosa, Hepatica nobilis.
 Breabăn alb — Anemone nemorosa, Corydalis cava, C. solida.
 Breabăn galben — Corydalis marschalliana.
 Breabăn roşu — Corydalis cava, G. marschalliana, C. solida.
 Breaben alb — Anemone nemorosa.
 Breabeni — Bunias orientalis, Corydalis cava, C. marschalliana, C. solida.
 Bread — Abies alba.
 Breben — Corydalis cava, C. solida.
 Brebenaşi — Corydalis marschalliana.
 Brebene — Anemone silveslris, Robinia pseudacacia.
 Brebenea — Corydalis cava, C. marschalliana, C. solida.
 Brebenel — Corydalis cava, C. marschalliana, C. solida, "Vinca minor.
 Brebenel — Polygonum aviculare, Pulsalilla vulgaris.
 Brebenel alb — Corydalis cava, C. marschalliana, C. solida.
 Brebenel roşu — Corydalis cava, C. marschalliana, C. solida.
 Brebenele — Corydalis cava, C. solida.
 Brebeni — Corydalis cava, C. solida.
 Brebenoc — Pyrola secunda, Vinca herbacea, V. minor.
 Breberei — Corydalis cava, C. solida.
 Brcbcri — Corydalis cava, C. solida.
 Bree — Mercurialis annua, M. perennis.
 Bre! — Bryonia alba, B. dioica, Mercurialis annua, M. perennis.
 Brei de cîmp — Mercurialis annua.
 Brei de pădure — Mercurialis annua, M. perennis.
 Brei de pămlnt — Mercurialis annua.
 Brciul pămlntului — Mercurialis perennis.
 Breseacăn — Mercurialis perennis.
 Bribănoc — Vinca herbacea.
 Briboi — Geranium columbinum, G. macrorrhizum, G. silvaticum.
 Bribonic — Melillis melisophyllum.
 Bribor — Geranium macrorrhizum.
 Bribornic — Sasturtium officinale, Veroniea beccabunga, V. chamaedrys.
 Brinolă — Menlha pulegium.
 Bridă — Ileracleum sphondylium.
 Brie — Alliamanta hungarica, Impaliens noli-langere, Liguslicum mutellina, Mercurialis annua, M. perennis, Tamus communis.
 Briliancă — Cynanchum vincetoxicum.
 Brilioancă — Clematis reda, Cynanchum vincetoxicum, Gentiana asclepiadaea.
 Brioalu — Liguslicum mutellina.
 Briu — Mercurialis perennis.
 Briu negru — Mercurialis perennis.
 Briie — Mercurialis annua, M. perennis, Tamus communis.
 Brincariţă — Alisma plantago-aqualica, Salicornia euro-paea, Tanacelum vulgare.
 Brlnca mîţii — Antennaria dioica.
 Brinca pămintului — Ileracleum sphondylium.
 Brlnca porcului — Salvia glutinosa, Scrophularia nodosa.
 Brinca ursului — Acanthus longifolius, Ailanthus altis-sima, Ileracleum sphondylium, Lycopodium clavatum, Dryodon coralloides.
 Brlncă — Dentaria bulbifera, Glechoma hederaceum, Ilibis-cus Irionum, Lobaria pulmonaria, Salieornia curopaea, Scrophularia nodosa, Stcreum hirsutum.
 Brincă porcească — Scrophularia nodosa.
 Brinculiţă — Sisymbrium officinale.
 Brincuţă voinicului — Sisymbrium austriacum.
 Brincuţă — Naslurtium officinale, Rorippa amphibia, n. islandica, Sisymbrium officinale.
 Brincuţă de pisică — Dorycnium herbaceum, Hypericum maculatum.
 Brincuţă voinicească — Nasturlium officinale.
 Brlncuţiu — Rorippa islandica.
 Brlnduş — Colchicum autumnale.
 Brinduşă morţilor — Colchicum autumnale.
 Brinduşă — Crocus banaticus, C. heuffelianus, C. moe-siacus, C. sativus, C. vernus, C. varieyalus.
 Brinduşă    albastră   — Crocus banaticus,     C.  heuffelianus.
 Brinduşă    dc munte — Crocus banaticus,       C.  heuffelianus.
 Brinduşă de primăvară — Crocus heuffeliuiius.
 Brinduşă de toamnă — Colchicum autumnale, Crocus banaticus.
 Brinduşă    galbenă    — Crocus moesiacus.
 Brinduşă    galbenă   dc primăvară — Crocus        moesiacus.
 Brinduşe — Crocus heuffelianus, C. mocxiacus.
 Brlnduşc albastre — Crocus heuffelianus.
 Brinduşei — Colchicum autumnale.
 Brinduşcle — Colchicum autumnale.
 Brlnduşi — Colchicum autumnale, Crocus heuffelianus, C. moesiacus.
 Brînduşiţă — Colchicum autumnale.
 Brinduşte — Colchicum autumnale.
 Brinza vacii — Ficaria verna.
 Briu — Bryonia dioica.
 Briul Maicii Domnului — Phalaris arundinacea.
 Briul vintului — Lycopodium annotinum, L. clavatum.
 Broajbe — Brassica napus, B. rapa.
 Broancă — Phaseolus vulgaris.
 Broasca apei — I'otnniogrtun rrispus. P. lucens, P. natans, I*. pcctiualus, 1*. perfoliatus, P. pusillus.
14 - C. 60
BRO
 210
BUJ
 Broască — Origanum vulgare, Phyllocaclus aekermanni, Ph. phyiianloldes.
 Broazbe — Brassica oleracea var. capitala.
 Brobghi — Rumex crispus.
 Brobinţă — Reseda luteola.
 Brobiuţă — Cenista tinctoria.
 Broboană — Ribes grossularia, R. rubrum.
 Broci — Rubia tinctorum.
 Brociu —       Rubia tinctorum.
 Brocoli —      Brasica oleracea var.        botrytis.
 Brojbă —       Brassica rapa, Helianthus annuus.
 Brojbe —       Brassica napus.
 U ros pari ţii — Ludwlgla palustris,       Triglochin palustre,
 Potamogeton natans.
 BroscAriţil — Triglochin palustre.
 Broscâlan — Petasites hybridus.
 Broschiţă — Ranunculus sardous.
 Broşiu — Rubia tinctorum.
 Broştean — Syringa persica. S. vulgaris.
 Broştean di- pil dure — Daphne cneorum. Syringa josi-kaea.
 Brozbft —      Brassica oleracea var.     gongyiodes,    B. rapa,
 Helianthus tuberosus.
 Brozbc —       Brassica rapa.
 Brozbc dc      vite — Brassica rapa.
 Brozdii —      Rumex crispus.
 Brumat — Quercus petraea.
 Brumărea — Gagea arvensis.
 BnimArele — Phlox druiumondl, Ph. panieulala.
 Brumăric — Alchemilla vulgaris.
 Bruncuţ — Lepidium sativum.
 Bruncuţă — Nasturtium officinale.
 Bruncuţă de apă — Nasturlium officinale.
 Bruscan — Pelargonium zonale.
 Bruscâian — Arctium lappa, Inula helenium, Telekia speciosa.
 Bruscăniş — Tussitago farfara.
 Brusculan — Arctium lappa.
 Ii rus lan — Angelica sylveslris, Arctium lappa, Pelargonium zonale, Rumex conglomeratus, Telekia speciosa, Tussitago farfara.
 Bruslulan — Arctium lappa.
 Ilrustur — Arctium lappn, A. minus, A. tomentosum,
 Petasites albuş, P. hybridus, Telekia speciosa. Brustur alb — Tussitago farfara.
 Brustur amar — Arctium lappa, Rumex obtusifolius. Brustur de riu — Tussitago farfara.
 Brustur dulce — Petasites albuş, P. hybridus, Telekia
 speciosa.
 Brustur mare — Arctium lappa.
 Brustur negru — Symphytum cordatum.
 Brustur roşu — Petasites hybridus.
 Brusture — Arctium luppa, A. minus, A. tomentosum, Telekia speciosa, Xanthium strumarium.
 Brusture căprcsc — Telekia speciosa.
 Brusture creţ — Telekia speciosa.
 Brusture de munte — Arctium tomentosum.
 Brusture negru — Arctium lappa.
 Brusture oiesc — Telekia speciosa.
 Brusture! — Tussitago farfara.
 Brusturul caprei — Telekia speciosa.
 Brusturul oii — Telekia speciosa.
 Brusturul măgarului — Petasites hybridus.
 Bruş — Nigella arvensis.
 Bruşi — Nigella arvensis.
 Buba inimii — Asarum europaeum.
 Bubare — Scrophutaria nodosa.
 Bubă — Cucurbita pepo.
 Bubă In cap — Anthemis tinctoria.
 Buberic — Lobaria pulmonaria, Salicornia herbacea, Sero-phuiaria nodosa, Stereum hirsulum.
 Bubernic — Scrophutaria nodosa.
 Buboasă — Potentilla anserina.
 Bubolnic — Nasturtium officinale, Sisymbrium officinale, Veronica beccabunga.
 Bubuclie — Physalis alkekengi.
 Bubuşlie — Physalis alkekengi.
 Buburuze — Prunus cerasifera (fructele).
 Buburuze — Prunus cerasifera (fructele).
 Bubuţliu — Allium cepa.
 Bucăţel — Ayrostis canina.
 Buccel — Buxus sempervirens.
 Buehet — Geranium puslUum, Phlox paniculalum. Buchet de clmp — Dianthus carthusianorum.
 Buchet roşu — Lychnis calcedonica.
 Buciniş — Aethusa cynapium, Anthriscus silvestris. Angelica archangelica, Cicuta virosa, Conlum maeulatum. Buciniş de apă — Cicuta virosa.
 Buciniş de baltă — Cicuta virosa.
 Buclnlşel — Conloselinum vaglnatum.
 Bucioc — Ocimum basilicum.
 Buciumaş — Acorus calamus.
 Buesău — Spartlum Junceum, Stipa capillata, S. pennata, Typha angustifolia, T. latifolia.
 Bucşan — Sarolhamnus scoparius.
 Bucşău — Spartium junceum.
 Bucşuliţe — Spartium junceum.
 Bucureştean — Capsicum annuum var. longum.
 Bucuria casei — Begonia sanguinea.
 Budeană — Origanum vulgare.
 Budiene — Helichrysum arenaria, Tagetes erecta, T. patula.
 Budiene galbene — Tagetes erecta, T. patula.
 Budicne mari — Tagetes erecta.
 Budieni — Zinnia elegans.
 Buduiene — Tagetes erecta.
 Buduieni mari — Tagetes erecta, T. patula.
 Budulean — Allium cepa.
 Buedea ciumii — Petasites hybridus.
 Bucgca faptului — Herniaria glabra.
 Buetea mamei bune — Acanthus longifolius.
 Bucţi de meaţă — Mentha aquatiea.
 Bueţi de peslngine galbenă — Chelidonium majus.
 Bufte — Ribes aureum.
 Bugeac — Funaria hygrometrica.
 Bugeag — Polytrichum commune.
 Bugicnc — Chrysanthemum rotundifolium.
 Buglanc — Tagetes patula.
 Bugulă — Ajuga reptans.
 Buhaci — Abies alba, Picea abies, Fagus sylvatica (plapte tinere).
 Buhai — List era ovala.
 Buhă — Taraxacum officinale.
 Buhăeş — Listera ovala.
 Bujă — Paeonia officinalis.
 Bujoară — Paeonia officinalis.
BUJ
 211
 BUR
 Bujor — Amaranthus caudatus, A. paniculalus, Hypo-chaeris uniflora, Orchis mascula, O. morio, Orobanche caryophyllacea, Paeonla officinalis, P. peregrina, P. tenulfolla, Rhododendron kotschyi, Vaccinium vitis-idaea.
 Bujor alb — Paeonia officinalis, Platanthera bifolia.
 Bujor de cimp — Paeonla tenulfolla.
 Bujor de grădină — Paeonia officinalis.
 Bujor dc munte — Paeonia peregrina, Rhododendron kotschyi.
 Bujor dc pădure — Paeonia peregrina.
 Bujor românesc — Paeonla peregrina.
 Bujor roşu — Paeonia officinalis.
 Bujorei — Helleborus niger, Orchis mililaris, O. morio, 0. papilionacea.
 Bujorei de munte — Rhododendron kolschyi.
 Bujorel — Orchis morio, Paeonia officinalis, Ranun-culus repens.
 Bujorel galben — Rudbeckia laciniata.
 Bujoreni — Orchis maculata, O. morio.
 Bujori — Orchis mililaris, O. morio, O. palustrls, 0. papilionacea, O. purpurea.
 Bujorul viţelului — Trifolium pratense.
 Bulbeceai — Medicago sativa.
 Bulboci — Trollius europaeus.
 Bulbor — Trollius europaeus.
 Bulbuc — Adonis vernalis, Callha paluslris.
 Bulbucă — Caltha paluslris.
 Bulbucei — Caltha paluslris, Campanula patula, Trollius europaeus.
 Bulbucei de munte — Trollius europaeus.
 Bulbucei de pădure — Chrysosplenium allernifolium.
 Bulbuci — Callha paluslris, Campanula persicifolia, Campanula trachelium, Chrysosplenium allernifolium, Ra-nunculus pauclstamlneus, Trollius europaeus.
 Bulbuci de baltă — Callha paluslris.
 Bulbuci de munte — Trollius europaeus.
 Bulecă — Centaurea phrygia.
 Bulgarce — Zinnia elegans.
 Bulgărele — Callislephus chinensis.
 Bulghene — Solanum tuberosum.
 Bulibă — Helianthus tuberosus.
 Bulighenc — Solanum tuberosum.
 Bulugene — Solanum tuberosum.
 Bumb — Chrysanthemum indicum.
 Bumbac — Eriophorum angustifolium, Gossypiuin.
 Bumbac de cîmp — Eriophorium angustifolium, E. lali-folium, Linaria vulgaris.
 Bumb&car — Gossyplum.
 Uumbăcarltă — Eriophorum angustifolium, E. latifo-llum, E. seheuzerl, E. vaglnutum. Linaria vulgaris.
 Bumbficel — Eriophorum lalifolium, Gossyplum.
 Bumbi — Centaurea moschata.
 Bumbicei — Bellis perennis.
 Bumbişor — Anlhemis tinctoria, Chrysanthemum parthe-nium, Tanacelum balsamita.
 Bumbişori — Aehillea plarmica, Bellis perennis, Chrysanthemum cinerariaefolium.
 Bumbulii — Symphoricarpus albuş.
 Bumburez — Schoenus nlgricans.
 Bumbuşca lupului — Dianthus carthusianorum.
 Bumbuşcuţe — Bellis perennis, Gomphrena globosa.
 Bumbuşor — Schoenus nigricans.
 Bumbuşori — Bellis perennis.
 Bumbuşte — Bellis perennis.
 Bumbuţ — Dianthus carthusianorum.
 Bună dimineaţa — Abutilon theophrasli, Convolvulus arvensis, Petunia hybrida, Pharbilis purpurea.
 Bunceag — Lycopodium clavatum.
 Bundiarăi — Centaurea spinulosa.
 Bundiţa vintului — Phlomis pungens.
 Bungeac — Mnium undulatum.
 Bunget — Lycopodium clavatum.
 Bunghişor — Erigeron acre, E. uniflorus.
 Bunghişori — Chrysanthemum parthenium.
 Bunghişori albi — Aehillea ptarmica.
 Buraci — Beta vulgaris, Solanum tuberosum.
 Burbane — Ribes rubrum.
 Burboană — Ribes grossularia.
 Burbolnic — Veroniea beccabunga.
 Burbunacă — Rumex acetosa.
 Burcaci — Beta vulgaris var. rapacea.
 Burci — Solanum tuberosum.
 Burculiţc — Bellis perennis.
 Burcun — Salsola kali.
 Burdujă — Utricularia vulgaris.
 Bureciori — Marasmius oreades.
 Bureciori de rouă — Coprinus micaceus.
 Burcniţă — Euphrasia stricta, E. roslkoviana.
 Bureniţă albă — Euphrasia rostkoviana, E. stricta. Burete — Boletus edulis, Fomes fomenlarius, Morchella esculenla.
 Burete acru — Laetarius piperatus.
 Burete amar — Laetarius deliciosus.
 Burete bălos — Hygrophorus eburneus, Russula foetens. Burete bubos — Amanita panterina.
 Burete crăiesc — Bolbitius vitellinus, Tricholoma eques-Ire.
 Burete creţ — Dryodon coralloides, Ramaria botrytis. Burete de bubă — Morchella esculenla, Phallus lmpu-dicus.
 Burete de cană — Fomes igniarius.
 Burete de casă — .Merulius lacryinans.
 Burete dc cimp — Psalliota campestris.
 Burete de conopidă — Ramaria botrytis, IL coralloides. Burete dc copaci — Fomes fomenlarius.
 Burete de goron — Daedalea quercina.
 Burete de iască — Fomes fomenlarius, F. igniarius. Burete de inimă — Phallus impudicus.
 Burete dc lemn — Lobaria pulmonaria.
 Burete de mai — Tricholoma georgi.
 Burete de mesteacăn — Cortinarius cinnamomeus. Burete    de nuc —     Polyporus squamosus.
 Burete    de piatră    — Boletus edulis.
 Burete de pivniţă — Merulius lacrymans.
 Burete de prun — Fomes fomentarius.
 Burete de prund — Collybia esculenta.
 Burete de rouă — Collybia esculenla, Coprinus micaceus. Burete de soc — Auriculari» auricula-judae.
 Burete    de spin — Russula      alutacea, R.   grisea.
 Burete    de stejar    — Boletus satanas, Daedalea      quercina,
 Fistulina hepatica.
 Burete domnesc — Bolbitius vitellinus. Russula emetica, Tricholoma equestre.
 Burete dulce — Gyromilra esculenta, Laetarius volenus.
 BUR
 212
 BUR
 Burete galben — Cantbarellus ellinrlus, Laclarius pipe-ratus.
 Burete negru — Pleurotus oslreatus.
 Burete negru de fag — Pleurotus oslreatus.
 Durele pestriţ — Amanlta pnnterlna, Collybia esculenta. Burete pipărat — A manila muscaria.
 Burete prăfos — Globaria gigantea.
 Burete pucios — Phallus impudicus.
 Burete puTăios — Globaria gigantea.
 Burete puturos — Phallus impudicus.
 Burete roşu — Boletus satanas, Ganoderma lucidum, Hygroplioru9 eoecliieus.
 Burete roşu dc stejar — Fistulina hepatica.
 Burete rotund — Globaria gigantea.
 Burete slngiu — Psatliota arrensis.
 Burete şerpesc — I.cpiota procent.
 Ilurete ţepos —     Ilydiiuiii rcpanduiii.
 Burete uscat —      Globaria gigantea.
 Burete veninos      — Amanita musearia,     Boletus      satanas.
 Ilurete viuAl —     Corllnarlus vlolaeeus.
 Buretele calului    — Coprinus comatus,       C. niacrorrhlzus.
 Buretele eerbllor — Seleroderma auranllaeuin.
 Buretele fagului — Pleurotus oslreatus.
 Buretele oilor — Polyporus ovlnus, I*. eonflueus. Buretele şarpelui — Amanita muscaria.
 Buretele vaell — Laetarius subdulels.
 Buretele vrăjitoarei — Boletus luridus.
 Bureţi — Psatliota campestris.
 Bureţi albi — Laetarius piperatus.
 Bureţi călugăreşti — Potyporus frondosus.
 Bureţi de fag — Dryodon erinaceus.
 Bureţi de larb& — Marasmius alliaeeus, M. scorodonius. Bureţi de mesteae&u — Placodes betuliuus.
 Bureţi de pajişte — Marosnilus alliaeeus.
 Bureţi de rouă — Marasmius o re a des.
 Bureţi de spin — Laetarius piperatus, Tricholoma georgi, Russula leplda.
 Bureţi de toamnă — Psatliota campestris.
 Bureţi de veveriţă — Ramaria botrytis, R. coralloides. Bureţi dulci — Laclarius deliciosus.
 Bureţi flocoşi — Laetarius lonninosus.
 Bureţi galbeni — Amanita caesarea.
 Bureţi g&lblşori — Amanlta caesarea, Laetarius auran-Uarus.
 Bureţi graşi — Boletus calopus.
 Bureţi iuţi — Laclarius piperatus.
 Bureţi linii — Laetarius piperatus.
 Bureţi lucii ţigăneşti — Hyurnphorus nlveus.
 Bureţi pestriţi — Amanita caesarea, A. muscaria.
 Bureţi popeşti — Boletus ealopus.
 Bureţi roşii — Russula lepida.
 Bureţi şerpeşti — Amanita musearia.
 Bureţi usturoi — Laclarius piperalus.
 Bureţi usturoşi — Laclarius piperatus.
 Bureţi vineţi — Laetarius piperalus, nussula cyano-xantba.
 Bureţiori — Marasmius alliacetim, M. scorodonium. Burgundă — Beta vulgaris.
 Burgundici — Beta vulgaris var. cicla.
 Ruricariţu — Androsace elongala.
 Buricul pămlntului — Lathraca squamaria.
 Buricul vinerei — Adianlhum capillus-veneris.
 Burieniţă — Euphrasia rostkoniana, E. stricla.
 Buroasă — Cucurbita pepo.
 Bursoacă — Setaria glatica, S. verlicillala, S. viridis. Bursoacă păsărească — Setaria glauca.
 Bursucă — Uarlsla alpina.
 Burţi — A’arcissus pseudonarcissus.
 Buruglicni — Solanum tuberosum.
 Burzoşi — Corraliorhiza trifida.
 Buruian — Datura slramonium.
 Buruiana apucatului — Potentilla reda.
 Buruiana armurării — Sylibum marianum.
 Buruiana bubei — Physalis alkekengi.
 Buruiana bureţilor — Anagallis arvensis, A. coerulea. Buruiana calului — Adonis vernalis.
 Buruiana cătanelor — Galinsoga parviflora.
 Buruiana celor slabi — Impaliens noli-tangere.
 Buruiana dalacului — Ileliotropium europaeum, Menlha aqualica.
 Buruiana dracului — Ecliinops sphaerocephalus.
 Buruiana fetei — Teuerium chamaedrys.
 Buruiana fetelor — Phalaris arundinacea.
 Buruiana frigurilor — Asarum europaeum.
 Buruiana gălbinării — Potentilla reda.
 Buruiana germii — Polygonum tapathifolium.
 Buruiana ghebosului — Astragalus glyeyphyllos.
 Buruiana herniei — Arenaria serpyllifolia.
 Buruiana jermilor — Polygonum hydropiper, P. mile, P. persicaria.
 Buruiana Junghiului — Potentilla arenaria, Stetlaria gra-minea.
 Buruiana junghiurilor — Potentilla anserina.
 Buruiana leacului — Glechoma hederacea.
 Buruiana lingoarei — Levisticum officinale.
 Buruiana lui Tatin — Symphylum officinale.
 Buruiana mătricii — Tanaedum vulgare.
 Buruiana milcedului — Salvia pratensis.
 Buruiana muscului — Asperula odorala.
 Buruiana omizii — Teuerium chamaedrys.
 Buruiana orbalţului — Leonurus cardiaca.
 Buruiana porcului — Sempervivum tedorum.
 Buruiana rindunicii — Polygonum bistorta.
 Buruiana ruşinii — Daucus corola.
 Buruiana sărăciei — Galinsoga parviflora, Pimpinetla saxifraga.
 Buruiana sburătorului — Iledera helix.
 Buruiana scrintetului — Potentilla anserina.
 Buruiana scrlntilurii — Potentilla anserina.
 Buruiana spurcului — Chenopodium bonus-henricus. Buruiana stupului — Melissa officinalis.
 Buruiana surpăluril — Sclenuithus annuus.
 Buruiana talanului — Adonis volgensls.
 Buruiana tăieturii — Gentiana cruciala.
 Buruiana urgiei — Stachys annua.
 Buruiana viermelui — Thlaspi arvensis, T. kovatsli. Buruiana viermilor — Polygonum hydropiper, P. mite, P. persicaria, Galinsoga parviflora.
 Buruiana vintului — Sesell rlgldum.
 Buruiana zgăibii — Glechoma hederacea.                      ‘
 Buruiana zmeului — Ergngium planum.
 Buruiană albă — Euphrasia stricta, Saponaria officinalis. Buruiană bolundă — Bryonia dioica, Datura slramonium. Buruiană ca ardcica — Galinsoga parviflora.
 Buruiană ca capul ciinelui — Datura slramonium. Buruiană ce sc învîrle după soare — Itibiscus trionum.
 BUR
 213
 BUR
 Buruiană clinească — Mercurialis annua, M. perennis. Buruiană creaţă — Galinsoga parviflora, Mentha crispa. Buruiană dc a bubă — Physalis alkekengi.
 Buruiană de argint — Lysimachia vulgaris.
 Buruiană dc armurare — Sylibum marianum.
 Buruiană dc artrilis — Belonica officinalis.
 Buruiană dc atac. — Asarum europaeum.
 Buruiană de lingliiţă — Jierteroa incana, Melandriuin nocliflorum.
 Buruiană dc balsam — Thymus serpyllum.
 Buruiană    de     băşică — Paris quadrifolia.
 Buruiană    de     bcşica cea rea — Chenopodium hybridum.
 Buruiană de blcasnă — Leonurus cardiaca.
 Buruiană de boală — Verbena officinalis.
 Buruiană de brlncă — Camphorosma ovala, Lapsana communis.
 Buruiană    dc     buba cca rea — Scrophutaria  nodosa.
 Buruiană    dc       bubă — Paris quadrifolia,  Physalis    alke-
 kengi, Salvia verlicillala, Scrophutaria nodosa. Buruiană dc bubă neagră — Adianlhum capillus-veneris. Buruiană dc bubă rea — Alliaria officinalis, Prunella vulgaris.
 Buruiană de bube — Scrophularia nodosa.
 Buruiană de bube rele — Solanum dulcamara.
 Buruiană de căimăccală — Gnaphalium uliginosum. Buruiană dc ceas rău — Lamium purpureum, Tana-cetum vulgare, Veronica chamaedrys.
 Buruiană de ccl perit — Veronica officinalis.
 Buruiană dc ccle sfinte — Chelidonium majus.
 Buruiană de cinci degete — Potcntilla recta, P. reptans. Buruiană dc cîrtiţe — Eryngium planum.
 Buruiană de cui — Geum urbanum.
 Buruiană de dalac — Erigeron eanadensis, Heracleum sphondylium, Paris quadrifolia, Solanum dulcamara. Buruiană dc dambla — Sanicula europaea.
 Buruiană de durere dc toate — Inula britannica. Buruiană de făcut copii — Consolida regalis.
 Buruiană de foc ghiu — Ilypericum perforatum.
 Buruiană de fragi — Fragaria vesca.
 Buruiană de friguri — Agrimonia eupatoria, Capsella bursa-pasloris, Centaurium umbellatum, Descurainia sophia, Dianthus saxigenus, Euphorbia cyparissias, E. helioscopia, Lepidium ruderale, Lysimachia vulgaris, Ranunculus sceleratus, Teucrium chamaedrys. Buruiană de ghing — Gentiana praccox.
 Buruiană de in — Androsace elongala, Anlhirrhinum majus, Linaria genistifolia, L. vulgaris.
 Buruiană de inimă — Asperula humifusa.
 Buruiană de Junghiuri — Ceplialantkera longifolia, Geranium pusillum.
 Buruiană de leac — Rhinanthus glaber.
 Buruiană de liprică — Echium vulgare.
 Buruiană de lungoare — Levisticum officinale, Ononis arvensis.
 Buruiană de marin — Trifolium campestre.
 Buruiană de măsele — Hyosciamits niger.
 Buruiană de mătase — Phalaris arundinacea.
 Buruiană de mălricc — Trifolium campestre.
 Buruiană dc năduf — Ilypericum perforatum.
 Buruiană de negei — Chelidonium majus, Euphorbia cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. plalyphyllos. Buruiană dc negi — Euphorbia plalyphyllos.
   Buruiană de nouă daturi — Ranunculus auricomiu,
   Viola tricolor.
   Buruiană de orbalţ. — Actaea spicala, Aegopodium poda-graria, Cucubalus baccifer, Glechoma hederacea, Lapsana communis.
   Buruiană dc orbalţ marc — Aclaea spicala.
   Buruiană de păr — Chara sp.
   Buruiană de pecingine — Chelidonium majus.
   Buruiană de pelagră — Echium vulgare.
   Buruiană dc perit — Alliaria officinalis, Veronica officinalis.
   Buruiană dc perit negru — Asperula odorata.
   Buruiană dc pe rozor — Ilypericum perforatum. Buruiană dc pete — Erigeron eanadensis.
   Buruiană de plcscaiţă — Cucubalus baccifer.
   Buruiană dc poală albă — Berleroa incana.
   Buruiană de pocitură — Scrophularia scopirii.
   Buruiană dc răul băieţilor — Sisymbrium officinale. Buruiană dc remf — Arislolochia clemalitis.
   Buruiană dc rimpf — Arislolochia clemalitis.
   Buruiană de rîie măgărească — Euphorbia cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. stricta.
   Buruiană dc rinduri roşii — Anagaltis arvensis, A. coerulea.
   Buruiană dc roşoaţă — Echium vulgare.
   Buruiană dc roşie — Lepidium ruderale.
   Buruiană dc sat — Lilhospermum arvense.
   Buruiană dc săgelălură — Geranium robertianum, Melam-pyrum crislatum.
   Buruiană de scrin le — Polentilla anserina.
   Buruiană de spcrial — Dianthus armeria.
   Buruiană dc spulberări — Teucrium chamaedrys.
   1 Buruiană dc spulbcrăluri — Teucrium chamaedrys.
   1 Buruiană de studeniţu — Seseli torluosuin.
   ■Buruiană de stup — Metissa officinalis.
   Buruiană dc sub alun — Ajuga reptans.
   Buruiană de surpătură — llerniaria glabra, Scleranthus annuus.
   Buruiană de talan — Adonis vernalis.
   Buruiană de tăietură — Bctonica officinalis, Cynanchum vinceloxicum.
   Buruiană de lălarcă — Abutilon theophrasti, Chelidonium majus.
   Buruiană dc trinji — Lathraea squamaria, Sedum acre. Buruiană dc ţară — Arlemisia annua.
   Buruiană de urit — Dianthus superbus.
   Buruiană de v?nin — Euphorbia lathyris.
   Buruiană de viermi — Centaurium umbellatum.
   Buruiană de vint rău — Aster linosyris.
   Buruiană domnească — Tagetes erecta.
   Buruiană dulce — Polypodium vulgare, Scrophularia scopoli, Solanum nigrum.
   Buruiană grasă — Portulaca oleracea.
   Buruiană împuşcată — Veronica chamaedrys.
   Buruiană lată — Salvia verlicillala.
   Buruiană mare — Veronica longifolia.
   Buruiană măgărească — Euphorbia cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. plalyphyllos.
   Buruiană mnaric — Centaurea cyanus.
   Buruiană muccdă — Eryngium campestre.
   Buruiană neagră — Adonis vernalis.
   Buruiană nemţească — Galinsoga parviflora.
   Buruiană păroasă — Genisla sagittalis.
CAF
 Buruiană pcnlru inima ai rea — Geum urbanum. Buruiană pentru negei — Medicago lupulina.
 Buruiană pcnlru prunci — Circaea luteliana.
 Buruiană pentru trintitură — Hieracium pilosella. Buruiană pentru vint — Inula enaltolla.
 Buruiană porcească — Hypoeboerls radicala.
 Buruiană pucioasă — Bifora radians, Coriandrum sativum.
 Buruiană puşcată — Veronica chamaedrys.
 Buruiană puturoasă — Bifora radians.
 Buruiană rea — Galinsoga parviflora.
 Buruiană rea şi lipicioasă — Galinsoga parviflora. Buruiană rotundă de bube — Glechoma hederacea. Buruiană veninoasă — Cicula virosa.
 Buruiene de bubă neagră — Paris quadrifolia.
 Buruiene de călcat — Hieracium pilosella.
 Buruiene de ceas rău — Lathyrus niger.
 Buruiene de cel perit — Potentilla argentea.
 Buruiene de copii — Orchis morio.
 Buruiene de fapt — Linaria vulgaris.
 Buruiene de ficat alb — Calystegla silvatica.
 Buruiene de germe — Dianthus catlizonus, D. caryo-phyltus.
 Buruiene dc ghiţei — Dianthus catlizonus, D. carthusia-norum, D. caryophyllus.
 Buruiene dc jerme — Dianthus barbatus, D. earthusia-norum.
 Buruiene de roce — Galium cruciata.
 Buruiene dc roşcată — Geranium robertianum.
 Buruiene de spăriet — Potentilla argentea.
 Buruiene de spurcat — Chrysosplenium allrrnifolium, Isopyrum thatictroides.
 Buruiene de trlnji — Xeotlia nidus-avis, Sedum acre. Buruiene domneşti — Tagetes erecta, T. patula. Buruiene mănlntclc — Isopyrum thalictroidcs.
 Buruiene nicre — Lathyrus niger.
 Buruiene pentru lespezi — Inula germanica.
 Buruiene sfinte — Chelidonium majus.
 Buruiene tunse — Veronica spicala.
 Buruieni albe — Alyssum calycinum.
 Buruieni de băşică rea — Cynanchum vinceloxicum. Buruieni domneşti — Tagetes erecta, T. patula. Buruienile lui Sf. Vasile — Inula brilannica.
 Buruieniţă — Euphrasia stricta, E. rostkoviana. Buruieniţă albă — Euphrasia stricta, E. rostkoviana. Buruinită — Euphrasia rostkoviana.
 Buruniţă — Euphrasia rostkoviana, E. stricta, Odontites lulea.
 Buruniţă pcnlru durere de ochi — Euphrasia stricta. Burzoţl — Coralhorrhlza trlflda.
 Busioacă — Galinsoga quadriradiata.
 Busioc — Ocimum basilicum.
 Busioc de pădure — Ocimum basilicum.
 Buslic — Ocimum basilicum.
 Buslioc — Ocimum basilicum.
 Busucel — Impatiens sultani.
 Busuioaca cerbilor — Cataminlha clinopodium. Busuioacă — Galinsoga parviflora, G. quadriradiata, Impa-tiens sultani, Salvia splendens.
 Busuioc — Oelnium basilicum, Mentha pulegium. Busuloe de baltA — Seutellarla hastllolla.
 Bnsuloe de eimp — Galinsoga parviflora, G. quadriradiata, MenUia pulegium, Prunella vulgaris.
Busuioc dc cucuruz — Galinsoga parvipora.
Busuioc de munte — Dracocephalum motdavicum. Busuioc dc pădure — Origanum vulgare.
Busuioc domnesc — Reseda odorata.
Busuioc mlnăstiresc — Dracocephalum motdavicum. Busuioc nebun — Galinsoga parviflora.
Busuioc păsăresc — Brunnera sibirica.
Busuioc pentru porci — Galinsoga parviflora.
Busuioc roşu — Amaranthus caudatus, Celosia cristata, Prunella vulgaris.
Busuloe sălbatic — Galinsoga parviflora, G. quadriradiata, Orobanche ramosa, Prunella laclnlata, P. vulgaris.
Busuioceasă — Galinsoga parviflora.
Busuiocească — Galinsoga parvipora.
Busuiocel — Galinsoga parviflora, Impatiens sultani. Busuiocul broaştei — Teucrium scordium, Veronica beccabunga.
Busuiocul broaştelor — Seutellarla bastlfolla.
Busuiocul calului — Chenopodium botrys, Mentha pulegium, Teucrium chamaedrys.
Busuloeul cerbilor — Mentha pulegium.
Busuiocul dracului — Galinsoga parvipora.
Busuiocul fetelor — Mentha pulegium.
Busuiocul stupilor — Dracocephalum motdavicum. Busuiocul stupului — Dracocephalum moldaoicum, Melis-sa officinalis.
Busunic — Conium maculalum.
Buşor — Paeonia officinalis.
Butculiţe — Achiltea ptarmica, Betlis perennis.
Bulimoacă — Juniperus communis.
Butoi — Oenanthe aquatiea.
Butucaşi — Tagetes erecta, T. patula, Tropaeolum majus. Butură — Geranium macrorrhizum.
Buza vacii — Cortlnarlus bal tea tus.
Buzaltc — Bolriochloa ischaemum.
Buzduci — Tagetes erecta.
Buzdug — Sparganium ramosum.              .—
Buzdugan — Dryodon erinaceus, Sparganium ramosum. Buzdugi — Tagetes erecta.
Buzdulugi — Tagetes patula.
Buzişor — Coralllorrhlza trlllda.
Buznec — Syringa vulgaris Buznec — Syringa vulgaris.
Buznic — Conium maculalum.
                      C
Cabac — Cucurbita pepo. Cabă — Allium eepa. Cabulişte — Althaea roşea. Cacadăr — Rosa canina. Cacadlr — Rosa canina. Cacao — Theobroma eaeao. Cacaşder — Rosa canina. Cacădar — Rosa canina. Caciţă — Iris germanica. Cadrin — Larix decidua. Cafea — Coffea arabica.
 CAF
 215
CAR
 Cafea americană — Lupinus polyphyllus.
 Calei — Lupinus mulabllis, L. polyphyllus, L. varius. Cafele — Lupinus albuş, L. luleus, L. varius.
 Cafeluţe — Lupinus albuş, L. anguslifolius, L. kirsulus, L. luteus, L. polyphyllus, L. varius.
 Cafcu — Lupinus varius.
 Caftalan — Arctium lappa.
 Cahincca — Gentiana lutea.
 Caii popii — Aconitum napellus.
 Cais — Armeniaca vulgaris.
 Cais păsăresc — Amygdalus nana.
 Cais sălbatic — Amygdalus nana.
 Caisine — Armeniaca vulgaris.
 Caislne — Armeniaca vulgaris.
 Calaban — Prunus cerasifera.
 Calai — Sorghum halepense.
 Calamandrină — Myosotis sylvalica.
 Calamar — Acorus calamus.
 Calamfir — Dianthus caryophyllus.
 Calampăr — Tanacetum balsamita.
 Calamuz — Acorus calamus.
 Calapăr — Tanacetum balsamita, T. vulgare.
 Calapăr de munte — Hypochoeris uniflora.
 Calapir — Tanacetum balsamita.
 Calarabe — Brassica oleracea var. acephala, var. gongy-lodes.
 Cală — IIosia venlricosa.
 Calce — Calendula officinalis, Callha paluslris, Primula veris, Trollius europaeus.
 Calce mare — Chelidonium majus.
 Calce mică — Ficaria verna.
 Calcea calului — Caltha palustris, Trollius europaeus. Calcoceni — Arctium lappa.
 Calcovăţ — Stratiotes aloides.
 Calendarul codrului — Arum maculatum.
 Calidcmia — Potentilla erecta.
 Călinică — Calendula officinalis.
 Calm — Acorus calamus, Junc.us effusus.
 Calmenă — Acorus calamus.
 Calmesă — Acorus calamus.
 Calmusă — Acorus calamus.
 Calmuz — Acorus calamus, Juncus effusus.
 Calofir — Tanacetum balsamita.
 Calompirc — Solanum tuberosum.
 Calonchir — Tanacetum balsamita.
 Calo pâr — Tanacetum balsamita, T. vulgare.
 Caltă — Primula veris.
 Calubăr — Tanacetum balsamita.
 Calupăr — Tanacetum balsamita.
 Camandrină — Myosotis sylvalica.
 Camfor — Mentha piperita.
 Camlleac — Althaea cannabiua.
 Camnincă — Arctostaphyllos uva-ursi.
 Cana giugiuc — Impaliens balsamina.
 Canacică — Impatiens balsamina.
 Canaciche — Matthiola incana.
 Canaidă — Canna indica.
 Canain — Canna indica.
 Canale — Impatiens balsamina.
 Canaluţe — Impaliens balsamina.
 Canarul b&lţli — Limoseila aquatfca.
 Cană — Canna indica, Impatiens sultani.
 Candeluţă — Aquilegia vulgaris.
 Canele — Canna indica.
 Caneluţe — Impaliens balsamina.
 Cangei — Impatiens sultani.
 Canjană — Caltha palustris.
 Canipoală — Agrimonia eupaloria.
 Canipoale — Eupalorium cannabinum.
 Cantaloşi — Cucumis melo.
 Cantalup — Cucumis melo.
 Cap dc cocoş — Echium rubrum, Hedysarum hedysaroi-des.
 Ca pere — Cap paris spinosa (muguri florali).
 Capitalei — Arctium lappa, A. lomenlosum.
 Caplagca — Trilicum spelta.
 Caprafoi — Lonicera caprifolium, L. xylosleum, Ligus-trum vulgare, Spiraea ulmifolia, Vinca minor.
 Capră nemţească — Callha paluslris, Trollius europaeus. Caprifoaie — Filipendula ulmaria, Lonicera caprifolium, L. xylosteum, Spiraea ulmifolia.
 Caprifoi — Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Lonicera caprifolium, L. nigra, L. xylosteum.
 Caprilemă — Cardaria draba, Lepidium sativum. Caprilon — Lepidium sativum.
 Caprină — Fragaria viridis.
 Caprine — Narcissus poeticus, N. stellaris.
 Caproană — Fragaria viridis.
 Captalaci — Petasiles hybridus.
 Captalan — Arctium lappa, Cirsium rivulare, Petasites hybridus.
 Captalan de cel galben — Verbascum phlomoides. Captalan de cel mare — Petasiles albuş.
 Captalan negru — Verbascum nigrum.
 Caplalan — Petasiles hybridus.
 Capul ariciului — Echium rubrum, Sparganium ramosum. Capul călugărului — Arctium lappa, Leontodon autuin-nalis.
 Capul ciinclui — Anthirrhinum majus.
 Capul cucului — Zinnia elegans.
 Capul dracului — Trifolium pratense.
 Capul popii — Trifolium pratense.
 Capul şarpelui — Echium rubrum, E. allissimum.
 Capul turcului — Anthyllis vulneraria.
 Capul veveriţei. — Echium rubrum.
 Capul viperei — Echium rubrum.
 Capuţină — Tropaeolum majus.
 Caraboi — Eugenia caryophyllata, Solunum luberosum. Caractci — Carpesium cernuum, Filago arvensis, F. germanica, Leonlopodium alpinum.
 Carafilă — Dianthus caryophyllus.
 Carafilc — Dianthus superbus.
 Caragaci — Ulmus carpinifolia.
 Carajoi — Cosmos bipinnalus.
 Caralabe — Brassica oleracea var. gongyludes.
 Caralambe — Brassica oleracca var. gongyludes.
 Caramfil — Tanacetum balsamita.
 Caramfilă — Dianthus caryophyllus.
 Caramfilc — Dianthus carthusianorum.
 Caranfil — Dianthus caryophyllus.
 Caranfilă — Dianthus chinensis.
 Caranhil — Tanacetum balsamita.
 Carapăl — Tanacetum balsamita.
 Carapăr — Tanacetum balsamita.
 Cararabe — Brassica oleracea var. gongylodes.
 Carcadel — Rosa canina.
 CAR
 218
CAL
 Cardaman — Isatis tinctoria.
 Cardamă — Isatis tinctoria, Lepidium sativum, Xastur-tium officinale.
 Cardamă dc izvoare — Nasturlium officinale.
 Cardamină — Isalis tinctoria.
 Cardamon — Isatis tinctoria.
 Carcclei — Carpesium cernuum.
 Carfiol — Brassica oleracea var. botrytis.
 Caria — C.arja.
 Carnuiză — Phtjlolacca americana.
 Carnaval — Bergenia crassifolia, Rhipsalis pachyptera. Caroţi — Daucus carota.
 Carpăn — Carpinus betulus, Tanacetum vulgare.
 Carpen — Carpinus betulus.
 Carpen dc pietriş — Carpinus orientalis.
 Carpenă — Melampyrum arvense, M. cristatum, M. ne-
 Carpln — Carpinus betulus, Tanacetum balsamita. Carpină — Melampyrum nemorosum.
 Carpln — Carpinus betulus.
 Cartafiol — Brassica oleracea var. batrytis.
 Cartafior — Brassica oleracea var. botrijtis.
 Cartifiol — Brassica oleracea var. botrytis.
 Cartifli — Sotunum tuberosum.
 Cartoafc — Dahlia cullorum, Solanum luberosum. Cartuafc dc iarnă — Helianthus luberosus.
 Cartof — Solanum luberosum.
 Cartofe — Solanum tuberosum.
 Cartofe de germe — Scrophularia nodosa.
 Cartofei — Helianthus luberosus.
 Cartofi — Solanum tuberosum, Thladiantha dubiu. Cartofi dulci — Helianthus tuberosus.
 Cartofi porceşti — Helianthus tuberosus.
 Carlolle — Solanum tuberosum.
 Cartohi — Solanum tuberosum.
 Cartoşcă — Dahlia cuttorum.
 Carul pădurilor — Arnica montana.
 Carul zînelor — Arnica montana.
 Carvanâ — Lycopus europaeus, L. exaltatus.
 Casroca — Ricinus communis.
 Castan — Aesculus hippocastanum, Castanea saliva. Castan bun — Castanea saliva.
 Castan porcesc — Aesculus hippocastuiium.
 Castan sălbatic — Aesculus hippocastanum.
 Castane cu ghimpi — Trapa natans.
 Castane de apă — Trapa natans.
 Castane dc baltă — Trapa natans.
 Castane de lac — Trapa natans.
 Castanul calului — Aesculus hippocastanum.
 Castanul porcului — Aesculus hippocaslanum.
 Castravan — Cirsiuin erlslthales, Sonchus arvensis. Castravete — Cucumis sutlvus.
 Castravete de mare — Zygopbyllum fabago.
 Castravete sălbatic — Ecbalium elaterium.
 Caş — Mal va negtecta, M. pusilla.
 Caşcadtri — Rosa canina.
 Caşi — Malva pusilla.
 Caşie — Ligustrum vulgare, Lonicera caprifolium, L. nigra, L. xylosteum.
 Caşii lupului — Ctobaria gigantea.
 Caşii popii — Gtobaria gigantea.
 Caşlţă — Hemerocallis fulva. Iris ruthenlca, I. gramlnea,
 / pumila.
 Caşul babei — Malva pusilla.
 Caşul cioarei — Gtobaria gigantea, Lepidium ruderale, Lycoperdon candidum.
 Caşul copiilor — Malva neglecta.
 Caşul iepurelui — Ononis arvensis.
 Caşul popii — Malva crispa, Sf. neglecta, M. pusilla, M. sylveslris.
 Cntalpă — Calalpa blgnonloldes.
 Catifele — I.ychnis coronaria.
 Catifcluţc — Coreopsis tinctoria, Lychnis coronaria, Viola tricolor.
 Catrafoi — Lonicera caprifolium.
 Caune — Cucumis meto.
 Cavaler — Impatiens balsamina, Zinnia elegans.
 Cavan — Hibiscus trionum.
 Cavei — Lupinus polyphytlus.
 Căcădară — Cralaegus monogyna.
 Căcăduş — Rosa canina.
 Căcălcţc — Prunus cerasifera (fructclc).
 Căcăzdlr — Rosa canina.
 Căcicădlr — Rosa canina.
 Căciţă galbenă — Hemerocallis fulva.
 Căciula cucuiul — Campanula abielina, C. persicifotia. Căciula mocanului — Itindera uinbellnta.
 Căclcioasc — Prunus cerasifera (fructclc).
 Căcuciu — Thlaspi arvense.
 Cădelniţa — Campanula carpatica.
 Cădrin — Larix decidua.
 Căişlnc — Armeniaca vulgaris.
 Căjinină — Philadelphus coronarius.
 Călambuc — Zea mays.
 Călambucliiu — Zea mays.
 Călăpăr — Impatiens noti-tangere, Tanacetum balsamita. Călărabc — Brassica oleracea var. gongylodes.
 Călărubă — Brassica oleracea var. gongylodes. Călbăşoară — Lythrum salicaria.
 Călcădariu — Rosa canina.
 Călcătură — Hieracium pilosella.
 Călcca mică — Ficaria verna.
 Călci — Caltha palustris.
 Căldare — Aquilegia vulgaris.
 Căldăruşa popU — Nicandra pbysaloides.
 Căldăruşă — Aquilegia vulgaris, Calendula officinalis, Fritillaria orientalis.
 Călin — Acorus calamus, Hydrangea opuloi.les, Ligustrum vulgare, Syringa josikaea, Vlburnum opulus.
 Călinar — Viburnum opulus.
 Călindar — Arum maculalum.
 Călinică — Calendula arvensis.
 Călmcază — Acorus calamus, Juncus effusus, Marchan-lia polymorpha.
 Călţun — Geum rivale.
 Călţunaş — Cardaria draba.
 Călţunaşi — Tropaeolum majus, Viola odorala.
 Călţunaşi albaştri — Viola silvestris.
 Călţunaşi dc clmp — Viola tricolor.
 Călţunaşul popii — Tropaeolum majus.
 Călţuni — Impatiens balsamina.
 Călţunii popii — Geranium pralense, Viola canina. Călţunul doumnel — Geum rivale.
 Călugăr — Tanacetum balsamita.
 Călugăraş — Knautia arvensis.
 Călugărească — Sarothamnus scoparius.
  CÂL
  CAŢ
 Călugărei — Enjthronium dens-canis.
 Călugărişoară — Succisa pratensis.
 Călugăriţă — Asclepias syriaca.
 Călupăr — Tanacetum balsamita.
 Cămaşa broaştei — Ilydrodictyon reticulatum.
 Cămaşa Domnului — Convolvulus arvensis.
 Cămaşa lui Dumnezeu — Convolvulus arvensis.
 Cămaşa Maicii Domnului — Convolvulus arvensis. Cănăcci — Aehillea eartilaginea, A. plarmica, Aquilegia vulgaris, Chrijsanlhemum cinerariaefolium, Polygonum orientale, Trifolium pratense.
 Cănăfior — Centaurea moschala.
 Cănăriţă — Cerastium arvense, Xanthium slrumarium. Cănăruţc — Impaliens balsamina.
 Cănăţc — Impatiens balsamina.
 Căpăţltioasă — Echinops commutatus, E. sphaerocephalus. Căpcălan — Arctium lappa.
 Căpitani — Zinnia elegans.
 Căprăfoi — Spiraea mediii, S. ulmifolia.
 Căprifoi — Lonicera nigra.
 Căprine — Narcissus poclicus, N. pscudonarcissus, N.
 slellaris, N. tazzeta.
 Căprişoară — Cyperus fuscus.
 Căprişor — Chlorocyperus lonjjiis, Cyperus flavescens, C. fuscus, Duvaljouvca serotina.
 Căpriţă — A triple \ iitoralis, A. roşea, A. talarica, Cheno-podium album, Lonicera caprifolium, L. nigra, L. xy-losleum, Salicornia hcrbacca, Scrophularia nodosa, Amaranthus crispus.
 Căpşun dc cîmp — Fragaria viridis.
 Căpşun de deal — Fragaria viridis.
 Căpşun dc pădure — Fragaria viridis.
 Căpşune — Fragaria viridis.
 Căpşuni — Fragaria moschala, F. viridis.
 Căpşuni de grădină — Fragaria moschata.
 Căpşunică — Cephalanlhcra alba, C. rubra, Trifolium fragiferum.
 Căptălaci — Pelasites albuş, P. hybridus.
 Căptălan — Petasiles (P. hybridus).
 Căpuşe — Ilicinus conmiunis.
 Căpuşnic — Cirsium oleraceum, C. palustre, Sedum spec-labile.
 Cărăjelc — Tageles patula.
 Cărbunari — Pliytcuma spieatum, Ph. spiciforme. Cărbuni — Phyteuma spieatum, Pli. spiciforme.
 Careţi — Daucus carota.
 Căriciu — Caltha palustris.
 Cărîngea — Dianthus barbatus.
 Cărligată — Polygonum bislorta.
 Cărligaţi — Polygonum bislorta.
 Cărligăţie — Polygonum bislorta.
 Cărligel — Polygonum bislorta.
 Cărligete — Polygonum bistorla.
 Cărmăz — Phylolacca americana.
 Cărmîz — Phylolacca americana.
 Cărmuz — Phylolacca americana.
 Căronjele — Tageles patula.
 Cărpiniţă — Carpinus orientalis.
 Cărstănească — Ajuga laxmanni, Gratiola officinalis. Cărstinească — Gratiola officinalis.
 Cărtoafă — Duhlia cultorum.
 Cărţăitoare — Polycnemum arvense.
 Cărujca — Dianthus barbatus.
 Cărujele — Tageles patula.
 Cărujele de iarnă — Tageles patula.
 Căruţa dracului — Eryngium campeslre, Salsola kali. Căruţele — Plantago lanceolata.
 Căscate — Anlhirrhinum majus.
 Castan — Aesculus hippocastanum, Caslanea sativa. Căslălan — Pelasites hybridus.
 Castaniu — Caslanea saliva.
 Căslînie — Caslanea saliva.
 Castraveţi — Cucumis sativa.
 Căsuţe albe — Dianthus spiculifollus.
 Căsuţi — Chrysanthemum cinerariaefolium Căşiuliţi — Tageles palula.
 Căşiuţii popii — Malva pusilla.
 Căşuţ — Malva pusilla.
 Cătan — Pinus mugo.
 Cătane — Aster novi-betgii, Gladiolus gandavensis. Cătăline — Chrysanthemum indicum.
 Călănioare — Consolida ajacis.
 Călânuţe — Zinnia elegans.
 Călin — Pinus mugo.
 Călină — Carduus acantlioidcs, Cuscuta europaea, Ilip-pophae rhamnoides, Lycium halimifolium, Myricaria germanica, Tamarix ramosissima, Xanthium spinosum. Călină albă — Ilippophue rliamnoidos.
 Călină ccnuşie — Ilippophue rhamnoides.
 Cătină dc garduri — Lycium lialiinifoliiiiii.
 Călină de grădină — Lycium halimifolium.
 Călină dc negi — Juniperus sabina.
 Călină de rîu — Ilippophue rhamnoides.
 Călină de rîuri — Berberis vulgaris.
 Cătină mică — Myricaria germanica.
 Cătină roşie — Lycium halimifolium, Myricaria germanica, Tamarix ramosissima, T. tetrandra.
 Călinuţă — Cosmos bipinnatus.
 Călîjnică — Leonurus cardiaca.
 Cătrănită sălbatică — Artemisia maritima.
 Cătrin — Larix decidua.
 Călrun — Lagenaria siceraria.
 Călrună — Lagenaria siceraria.
 Cătuni — Pinus mugo.
 Cătuşă — Lycopus europaeus.
 Căluşă mică — Nepeta cataria.
 Cătuşcă — Batlota nigra.
 Cătuşe — Dallota nigra.
 Cătuşine — Nepeta cataria.
 Căluşinic — Nepeta cataria.
 Cătuşinică — Nepeta cataria.
 Căluşnic — Asclepias syriaca.
 Cătuşnică copiilor — Glechoma hederaceum, G. hirsulum. Cătuşnică — Agrostis stolonifera, Calamintlia nepeta, Marrubium peregrinum, M. vulgare, Melissa officinalis, Menlha arvensis, Nepeta cataria, A’, pannonica. Cătuşnică sălbatică — Marrubium peregrinum, M. vulgare.
 Căluşniţă — Leonorus cardiaca, Marrubium vulgare. Căţărătoare — Bryonia alba, Pharbilis purpurea. Căţărători — Parthenocissus quinquefolia, Pharbilis purpurea.
 Căţărători înfloriţi — Pharbilis purpurea.
 Căţiitori — Pharbilis purpurea.
 Căţim — Pinus mugo.
 Că ţin — Pinus mugo.
CET
 Căun — Cucurbita pepo var. metopepo.
 Ceabarc — Sanguisorba minor.
 Oal — Thea slnensls.
 Ceai pescăresc — Calystegia silvatica.
 Cealrol — Ficaria verna.
 Ceaiul lui Ioan — Chamaenerion angustifoiium.
 Cealma — Cucurbita pepo var. melopepo.
 Cealma turcească — Lilium martagon.
 Ceapa ciorii — Allium vlneale, Carlina acaulis, C. vulgaris, Colchicum autumnale, Gagea arvensis, G. pra-tenslx, Muscări bolryoides, M. romosum, M. raeemosum, M. lenuifollum, Ornithogalum boucheanum. O. gussonei,
 O. nutans, O. pijramidale, O. umbellatum.
 Ceapa ciorii de clmpic — Allium ammophilum.
 Ceapa ciorii din Chele — Allium obllquum. l>apa zînelor — A rum inaeulatnm.
 Ceapă — Allium cepa, A. fistutosum. Iris germanica, Ornithogaltim caudatum.
 Ceapă albă — Allium porrum, A. satimim.
 Ceapă bllndă — Allium ascalonicum, .A. porrum, A. scorodoprasum.
 Ceapă bulgărească — Allium cepa.
 Ceapă dorească — Allium fislulosum. Carlina acaulis, Muscari eomosum, Ornithogallum umbellatum.
 Ceapă cu foi subţiri — Allium schoenoprasum.
 Ceapă dc apă — Allium cepa.
 Ceapă dc grădină — Allium cepa.
 («apă   de iarnă    — Allium    fislulosum.
 Ceapă   de mare     — Irglnea     maritima.
 Ceapă de vară — Allium ampeloprasum.
 Ceapă franţuzească — Allium ascalonicum.
 Ceapă hasniă — Allium cepa.
 Ceapă lungă — Allium fislulosum, .4. smrodoprasum. Ceapă lunguiuşc — Allium cepa.
 Ceapă măruntă — Allium ascalonicum, A. cepa, A. schoenoprasum.
 Ceapă moldovenească — Allium cepa.
 Ceapă nemţească — Allium ascalonicum, Caltha palustris. Ceapă   rusească    — Allium          cepa.
 Ceapă   sălbatică   — Allium        flavum.
 Ceapă lufoasă — Allium ascalonicum.
 Ceapă turcească — Allium ascalonicum, A. schoenoprasum.
 Oara albinei — Asclepias syriaca.
 Oară — Aseleplas syiiaea.
 Ceară dc albine — Asclepias syriaca.
 Ceară roşie — Hegonia semperflorcns.
 Ccardaş — Stipa pennala.
 Ceardăş — Stipa capillata.
 Cearla casci    — Ajuga reptans.
 Oasornle —      Gaillardia picta, G. pulchella, Passlflora
 roerulea.
 Ceaşcă — Dipsacus silvestris.
 Cealăne — Juniperus communis.
 Ceatină — Juniperus communis.
 O  ba re — Sanguisorba officinalis, S. minor.
 Cebariu — Sanguisorba minor.
 Cebărea — Sanguisorba minor.
 Cebulă — Allium cepa.
 Cei — Tilia     tomentosa.
 Cel perit —     Fumaria schleicheri, Ilolosteum umbellatum,
 Senecio vernalis, S. vulgaris.
 Cele cinci degete — Potentilla alba.
 Celcr — Apium graveolens.
 Ceiină — Apium graveolens.
 Ccnuşar — Ailanthus altissima.
 Cenuşer — Ailanthus altls9lma.
 Cenuşie — Filago arvensis, F. germanica.
 Cenuşlie — Filago germanica.
 Cenuşoasă — Tussitago farfara.
 Ccnuşoasă albă — Tussitago farfara.
 Cepi — Abies alba.
 Cepoi — Allium cepa.
 Ccpşoară — Allium schoenoprasum, A. scorodoprasum. Cepşoară de vară — Allium cepa.
 Cepşoarc — Allium ascalonicum, A. fislulosum.
 Cer — Quercus oerris.
 Ceran — Quercus cerris.
 Ceraşa evreului de pădure — Physalis alkekengi.
 Ceraşia evreului — Physalis alkekengi.
 Ceraşie beşicată — Physalis alkekengi.
 Cerăş pădureţ — Cerasus avium.
 Cerăş păsăresc — Cerasus avium.
 Cerbană — Sanguisorba minor.
 Cerbăluţă — Sanguisorba minor.
 Cercei — Dicenlra spectabitis, Fuchsia coccinea, F. hy-brida.
 Cerceii babei — Evonymus verrucosus.
 Cerceii doamnei — Dicenlra spectabitis.
 Cercel — Fuchsia coccinea, F. hybrida.
 Cercelică — Dicentra spectabitis.
 Cerceluş — Frititlaria imperiatis.
 Cerceluşi — Aquilegia vulgaris, Convallaria majalis, Cory-datis solida, Dicentra spectabitis, Fuehsla coeeinea,
 F.  hybrida, Impatiens balsamina, Potygonatum tati-fnlium, P. odoratum, P. verlicillalum.
 Ccrcduţ — Fuchsia coccinea.
 Ccrcică — Dicenlra spectabitis.
 Cerculcţ — Geum urbanum.
 Cerniră — Trifolium arvense.
 Cercii — Quercus cerris.
 Cerencel — Dryas octopelala.
 Cerenţel — Diptotaxis tenuifolia, Dryas octopelala, Geum montanum, G. rivale, G. urbar.nm, Hotosteum umbellatum.
 Cereşia jidovului — Physalis alkekengi.
 Cereşică — Cerinlhe minor.
 Ceretie — Quercus cerris, Q. pubescens.
 Ccreţic — Quercus cerris.
 Cerga ursului — Pleridium aquilinum.
 Ceriţică — Cerinlhe glabra, C. minor.
 Cerlcpciu — Daphne mezereum.
 Cemice — Morus alba (fructele).
 Cernuşcă — Nigella arvensis, N. saliva.
 Cemuşic — Nigella arvensis.
 Ceroi — Quercus cerris.
 Ceronc — Ouercus cerris.
 Cersic — Amygdalus nana.
 Ccrtică de grădină — Lepidium sativum.
 Cerulcte — Quercus cerris.
 Cervană — Leonurus cardiaca, Lycopus europaeus, L.
 exalta tus.
 Cervilicâ — Potentilla argentea.
 Ceşcufa babei — Pezlza venosa.
 Ceten — Juniperus communis.
 Cetenă — Juniperus communis.
CET
 CHI
Cetenă de negi — Juniperus sabina.
Cetin — Juniperus communis.
CetlnA — Juniperus communis, J. sabina, Pinus silveslris, Tamarix lelrandra.
CetlnA de negi — Juniperus sabina.
Cetină strîmbă — Pinus mugo.
Chearsic — Persica vulgaris.
Chedica ursului — Lycopodium selago.
Chedicuţă — Lycopodium clavatum.
Cheiţa raiului — Commelina communis, Zinnia elegans. Cheiţi colorate — Primula veris.
Chel — Brasica oleracea var. sabauda.
Chel varză creaţă — Brassica oleracea var. sabauda. Chelărabe — Brassica oleracea var. acephala.
Chelărabe vinete — Brassica oleracea var. gongylodes. Chelărabi — Brassica oleracea var. gongylodes. Chelărabie — Brassica oleracea var. gongylodes. Chelăradc — Brassica oleracea var. acephala, var. gongylodes.
Chelărea — Bisculella laevigata.
Chelărel — Bisculella laevigata.
Chelcheză — Caltha palustris.
Chelea crucii — Descurainia sophia.
Chenal — Hlblscus cannablnum (fibrele textile din import).
Chenopidă — Brassica oleracea var. botrytis.
Chercară — Trifolium arvense.
Chercuri — Trifolium arvense.
Cherdame — Lepidium sativum.
Chereje — Tagetes patula.
Chersăc — Persica vulgaris.
Chersăgei — Impaliens balsamina.
Chersic — Persica vulgaris.
Chersit — Amygdalus nana.
Chersig — Amygdalus nana.
Chervăl — Anthriscus cerefolium.
Chervel — Anthriscus cerefolium.
Chica marangie — Chelidonium majus.
Chica voinicului — Nlgella damoscena.
Chicioici — Solanum tuberosum.
Chifăr — Pinus silveslris.
Chifer — Pinus silveslris.
Chifili — Solanum tuberosum.
Chil — Brassica oleracea var. sabauda.
Chilimiche — Calendula officinalis.
Chim — Carum carvi.
Chim de clmp — Carum carvi.
Chimăn — Carum carvi.
Chimen — Carum carvi, Coriandrum sativum.
Chimen ciinesc — Adonis aestivalis.
Chimen de apă — Oenanthe aqualica.
Chimen de clmp — Carum carvi.
Chimen de cimpuri — Nigella arvensis.
Chimen de munte — Ligusticum mutellina.
Chimen dulce — Anelhum graveolens, Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum.
Chimen negru — Nigella arvensis, N. sativa.
Chimenul cailor — Peucedanum officinale.
Chimenul porcului — Peucedanum officinale.
Chimenul ursului — Ligusticum mutellina.
Chimeon — Carum carvi, Foeniculum vulgare.
Chimin — Carum carvi, Foeniculum vulgare.
Chimin de cîmp — Carum carvi.
Chimin dc gradină — Pimpinella anisum.
Chimin dulcc — Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum. Chimin    dulce de          grădină — Pimpinella anisum.
Chimin    porcesc  —        Peucedanum chabrael, P. palustre.
Chimin    porcesc  dc          clmp — Peucedanum oreoselinum.
Chimin    sălbatic —                Carum carvi.
Chiminoc — Carum carvi.
Chiminog — Carum carvi.
Chiminul porcului — Pcucedanum officinale, P. tauricum.
Chiminul ursului — Liguslicum mutellina.
Chimion — Carum carvi, Foeniculum vulgare.
Chimion dc apă — Oenanthe aqualica.
Chimion de baltă — Oenanthe aqualica.
Chimion de cimp — Carum carvi.
Chimion dc cimpuri — Nigella arvensis.
Chimion dc grădină — Pimpinella anisum.
Chimion de grădină dulce — Foeniculum vulgare. Chimion dulce — Pimpinella anisum.
Chimion negru — Nigella sativa.
Chimion sălbatic — Carum carvi.
Chimionul capului — Laserpitium alpinum, L. lalifolium. Chimionul porcului — Peucedanum officinale, P. oreoselinum.
Chimişor — Carum carvi.
Chin — Picea abies, Pinus cembra, P. silveslris.
Chin înalt — Picea abies.
Chinarul luncii — Luzula luzuloides.
Chindicuţă — Lycopodium clavatum.
Chinezoaică — Lychnis calcedonica.
Chioara găinii — Adonis vernalis, Malricaria inodora. Chip de om — Commelina coeleslis.
Chiparcă — Capsicum annuum.
Chiparoase — Polyanlhcs tuberosa.
Chiparos — Polyanlhcs tuberosa.
Chiparos dc baltă — Taxodium dislichuiii.
Chiparos mic — Santolina chamaccyparissus.
Chiparos — Polyanlhcs tuberosa.
Chipăruş — Asarum europaeum, Capsicum annuum, Dentaria bitlbifera, Polygonum lapalhifolium.
Chipăruş roşu — Capsicum annuum.
Chipăruşă — Capsicum annuum.
Chipăruşi — Impaliens sultani, Ribes aureum.
Chipearcă — Capsicum annuum.
Chiper — Capsicum annuum, Piper nigrum.
Chiper borcănos — Capsicum annuum.
Chiper chipcrat — Capsicum annuum.
Chiper de cel dulce — Capsicum annuum.
Chiper gras — Capsicum annuum.
Chiper iute — Capsicum annuum.
Chiper lung — Capsicum annuum.
Chiper roşu — Capsicum annuum.
Chipere — Piper nigrum.
Chiperul lupului — Asarum europaeum, Daphne mezereum. Chipigiuri — Aquilegia vulgaris.
Chipul miţei — Galeopsis ladanum.
Chir — Agropyron repens, Amaranthus relroflexus.
Chir de apă — Beckmannia erueaeformis.
Chir de baltă — Beckmannia erueaeformis.
Chirău — Agropyron repens, Cynodon dactylon.
Chirău mîndru — Phalaris arundincea.
Chirean — Armoracia rusticana.
Chirib — Boletus edulis.
Chirig — Boletus edulis.
 CHI
 220
 CIO
 Chirişor — Dianthus caryophyllus.
 Chirlauce — Taphrina pruni.
 Chison papuc — Impaliens balsamina.
 Chişărău — Allium schoenoprasum.
 Chişcatilc — Veroniea chamaedrys.
 Chlşculiţe — Mirabilis jalapa.
 Cbltareă — Boletus durlusculu8, B. rufus, Psalliola campestris.
 Chiti dc vise — Loranlhus europaeus.
 Chitră — Citrus limon.
 Chltuluş — Astragalus alpinus.
 Chiurlan — Salsola kali.
 Ciabare — Sanguisorba minor.
 Ciaclama — Allium cepa.
 Ciccr — Ricinus communis.
 Cicibotă — Erythronium dens-canis.
 Cicoare — Centaurea Jafta, Cichorium endivia, C. Inty-bus, Taraxacum officinale.
 Cicoare dc clmp — Cichorium intybus.
 Cicoare de grădluă — Oeboriuni endivia.
 Cicoare dc iarnă — Cichorium endivia, Valerianella locusla.
 Cicoare de vară — Cichorium intybus.
 Cicorie — Cichorium endivia, C. intybus.
 Cicorie amară — Cichorium intybus.
 Cigă mică — Cantharellus cibarius.
 Ciliinică — Calendula officinalis.
 Cilimină — Calendula officinalis.
 Cilimini — Calendula officinalis.
 Cilimnii — Calendula officinalis.
 Cilimnini — Calendula officinalis.
 Cilipciu — Daphne mezereum.
 Cilvie — Salvia officinalis.
 Cimabai — Datura slramonium.
 Cimahaie — Datura slramonium.
 Cimbrişor — Thymus pulegloldes, Th. serpyllum, Th.
 vulgaris, Salureja horlensis.
 Cimbrişor de clmp — Thymus pulegioides, Th. serpyllum. Cimbrişor grecesc — Thymus vulgaris.
 Cimbrişor sălbatic — Thymus serpyllum.
 Cimbriţă — Salureja horlensis.
 Cimbru — Salureja bortensls, Thymus pulegioides, Th.
 serpyllum, Th. vulgaris.
 Cimbru adevărat — Thymus vulgaris.
 Cimbru bun — Thymus vulgaris.
 Cimbru de cel bun        — Hyssopus officinalis.
 Cimbru de eimp         — Thymus  pulegioides,     Th.    serpyllum.
 Cimbru de deal al broaştei — Anagallis coerulea.
 Cimbru de grădină — Hyssopus officinale, Salureja hor-tensis, Thymus vulgaris.
 Cimbru mirositor — Thymus vulgaris.
 Cimbru păsăresc        — Thymus  serpyllum.
 Cimbru sălbatic        — Thymus  pulegioides,     Th.    serpyllum.
 Cimbru tlrlit — Thymus serpyllum.
 Cimbrul ciobanului — Thymus serpyllum.
 Cimbrul dmpului — Thymus pulegioides.
 Cimbruşor — Thymus pulegioides, Th. serpyllum.
 Cimbur — Salureja hortensis.
 Cimburel de baltă al broaştei — Anagallis caerulea. Cimburel sălbatic — Leonurus marubiaslrum.
 Cimin — Carum carvi.
 Cimişeriu — Buxus sempervirens.
 Cimişicr — Buxus sempervirens.
 Cimişir — Buxus sempervirens, Vaccinium vilis-idaea. Ciinişoriu — Buxus sempervirens.
 Cimşir — Buxus sempervirens.
 Cin — Ricinus communis.
 Cinecaşăi — Orchis palustris.
 Cinci clopoţei — Aquilegia vulgaris.
 Cinci clopoţclc — Aquilegia vulgaris, Primula veris. Cinci coadc — Aquilegia vulgaris.
 Cinci cotc — Aquilegia vulgaris.
 Cinci degete — Potentilla alba, P. erecta, P. reda, P. reptnns.
 Cinci foi — Sanicula europaea, Primula veris.
 Cinci (oi mari — Sanicula europaea.
 Cl(i)ndejete — Potentilla lauriea.
 Cinstea clmpului — Aslranlia major.
 Cinstea femeilor — Daucus corola.
 Cinstea fetei — Daucus carota.
 Clnsteţ — Salvia glutinosa, Staehys annua, St. reda. Cinstită — Alropa belladona.
 Cintaură — Centauritim umbellatum.
 Cinloaic — Centaurium umbellatum.
 Ciobăţica cucului — Primula veris.
 Ciobolă mică — Primula veris.
 Ciobolclc cucului — Ficaria verna, Primula veris. Cioboţica cucului — Primula veris.
 Cioboţică — Primula veris.
 Ciocarcpi — Helianthus tuberosus.
 Ciocaribc — Helianthus tuberosus.
 Ciocânaşi — Aquilegia vulgaris, Consolida ajacis, C. rega-lis, Tropaeolum majus.
 Ciocănci — Consolida regalis, Tropaeolum majus. CiocAneţei — Tropaeolum majus.
 Cioclrlan — Coronilla varia.
 Cioclrlani — Tropaeolum majus.
 Cioclrţi — Marasmius alliaceum, M. scorodonium.
 Ciocul babei — Consolida regalis, Erythronium dens-canis. Ciocul berzei — Consolida regalis, Erodium cicutarium, Geranium (G. lucidum, G. phaeum, G. pratense, G roberlianum).
 Ciocul cioclrliei — Consolida regalis.
 Ciocul ciorii —Consolida ajacis, Ononis spinosa.
 Ciocul cocorului — Geranium lucidum, G. phaeum. Ciocul păsării — Consolida ajacis, C. regalis, Geranium pratense.
 Clolobot — Centaurea spinulosa.
 Clolobot de stîncă — Centaurea relchenbaeluoldes. Ciolomadă — Zea mays.
 Cionc — Rhinanthus glaber.
 Cionc — Chenopodium hybridum, Leonurus cardiaca, L.
 marubiastrum, Rhinanthus alpinus.
 Ciorceluş — Dicentra speclabilis.
 Ciortng — Glycyrrhiza echinala.
 Ciorlngan — Glycyrrhiza echinala.
 Ciorlnhlav — Glycyrrhiza echinala.
 Ciorlan — Salsola kali.
 Ciormoiag — Lotium temulenlum, Melampynuu arvense, M. barbatum, M. erlstatum, M. nemorosum.
 Clorol — Inula germanica, I. sallclna.
 Cioroinic — Pulicaria dysenterica.
 Ciorlan — Salsola kali.
 Ciortopeloagu — Carlina acaulis.
 Ciortopelog — Carlina acaulis.
 Ciorvană — Leonurus cardiaca, Lycopus europaeus.
 CIO
 221
CIU
Ciorvancă — Lycopus europaeus.
Ciparig — Schoenoplcctus lacustris.
Cipcinar — Xardus stricta.
Cipcinu — Chrysopogon gryllus.
Cipcr — Piper nigrum, Scirpus sylvaticus.
Cipirig — Ileteocharis palustris, Juncus conglomera tus, J. effusus, J. inflexus.
Cipuşi — Santolina chamaecyparissus.
Cipuţ — Gomphrena gtobosa.
Cireaşa jidovească — Physalis alkekengi.
Cireaşa ciinelui — Bryonia alba.
Cireaşa codrului — Alropa belladona.
Cireaşa evreilor — Physalis alkekengi.
Cireaşa evreului — Physalis alkekengi.
Cireaşa lupului — Alropa belladona, Daphne mezereum. Cireaşa ovreilor — Physalis alkekengi.
Cireaşa ovreiului — Physalis alkekengi.
Circaşe — Cerasus avium.
Ciremcar — Padus racemosa.
Cireş — Cerasus uviuin.
Cireş amar — Cerasus vulgaris.
Cireş dc Bărăgan — Cerasus fruticosa.
Cireş de Ispas — Cerasus avium var. juliana.
Cireş de pădure — Ligustrum vulgare.
Cireş dulce — Cerasus avium var. juliana.
Cireş mirositor — Padus mahaleb.
Cireş păsărcsc — Cerasus avium.
Cireş pietros — Cerasus avium var. duracina.
Cireş pilic — Cerasus frulicosa.
Cireş sălbatic — Cerasus avium, C. vulgaris.
Cirici — Morus alba, M. nigra.
Ciriciu — Morus alba, M. nigra.
Ciripoi — Carlina acaulis.
Cirişcl — Gomphrena globosa.
Cirişor — Helyehrysum arenarium.
Cirilcl — Spiraea ulmifolla.
Ciroană — Cilrus limon.
Ciubărul cloştei — Hieracium pilosella.
Ciuboţca —                   Corlusa matthioli.
Ciubofica cucului — Primula auricula, P.         elatior, P. veris.
Ciuboţica mierlei — Symphytum cordatum.
Ciuho|ica ursului — Cortusa mattliioli, Primula auricula. Ciuboţică — Corlusa matthioli, Primula veris.
Ciucalău dc cimp — Hieracium aurantiacum.
Ciucălaţi — Gyromitra esculenla.
Ciucicăi — Impatiens sultani.
Ciuciulaşi — Marasmius alliaceum.
Ciuciulelc — Canlhareltus eibarius, Morchella 'esculenla. Ciuciuleţi — Gyromitra esculenla, Morchella esculenla. Ciuculaţi —            Cortinarius cinnamomeus.
Ciuculeni —            Corlinarius cinnamomeus.
Ciuculeţi —           Cortinarius cinnamotneus, Marasmius    scoro-
donium.
Ciucurani — Polygonum orientale.
Ciucuraşi — Adcnoslyles alliariae.
Ciucure — Aegilops cylindrica, Campanula gloinerata,
Ciucurei — Achillea cartilaginea, A. ptarmica, Aquilegia vulgaris, Fritillaria imperialis, Fuchsia hybrida. Ciucurei — Asclepias syriaca, Fuchsia coccinea, Impa~ tiens balsamina.
Ciucurclelc Maicii Domunlui — Adcnoslyles alliariae. Ciucuri — Asclepias syriaca, Polygonum orientale.
Ciucuri de mărăcine — Rosa canina (fructele).
Clucurlcă — Caiupanula glomerata, Verbascum thap-sus.
Ciucurul popii — Trifolium pralense.
Ciucurul voinicului — Trifolium pralense.
CiiU'iişoară — Alyssum culycinuin, A. linirolitim, A.
înoiitanuin, A. repens, Ucrteroa incana.
Ciudă — Arnica montana.
Ciugai — Lagenaria siceraria.
Ciulănaş — Portulaca grandiflora.
Ciulei — Ceratocarpus arenarius.
Ciulin — Arctium lappa, Carduus nutans, Cirsium vulgare, JJipsacus silvestris, Onopordon acanthium, Salsola kali, Trapa natans, Tribulus lerreslris, Xanthium strumarium.
Ciulin de baltă — Trapa natans.
Ciulină — Arctium lappa, Hibiscus trionum, Trapa natans, Tribulus terestris.
Ciuline — Solanum luberosum, Trapa natans.
Ciulini — Berberis vulgaris.
Ciulinică — Trapa natans.
Ciulumnini — Calendula officinalis.
Ciulungraf — Glycyrrhiza echinata.
Ciuma apelor — Eloden eanadensis.
Ciuma fetei — Datura stramonium, Laurus nobilis. Ciumac- — Ailanthus altissima.
Ciumar — Galega officinalis.
Ciumarc — Datura slramonium, Galega officinalis. Ciumască — Hyosciamus niger.
Ciumăfai — Datura stramonium.
Ciumăfaie — Datura stramonium, Laurus nobilis. Ciumăfaia cucului — Datura slramonium.
Ciumăfoaie — Datura slramonium.
Ciumăhai — Datura slramonium.
Ciumăhaie — Datura stramonium.
Ciumăre — Galega officinalis.
Ciumărea — Galega officinalis.
Ciumbrifă — Thymus zygioides Ciumbru — Salureja horlensis.
Ciumbur — Salureja hortensis, Thymus vulgaris. Ciumburel — Salureja hortensis.
Ciumuhai —     Datura     slramonium,   Carlina acaulis.
Ciumurică — Salureja hortensis.
Ciun — Saponaria officinalis.
Ciună — Vicia dumetorum, V. hirsuta.
Ciuni — Lathyrus luberosus.
Ciuper — Capsicum annuum var. longum.
Ciuperca bubei — Phallus impudicus.
Ciuperca      — Psalliota arvensis, P.     hispora, P.      cnmpes-
tris.
Ciupercă alba — Amanita phalloidcs, Tricholoma georgi f. gambosum.
Ciupercă de bălegar — Psalliota campestris.
Ciupercă      de casă — Merulius      l.-crymans.
Ciupercă      de clmp     — Psalliota campestris.
Ciupercă      de gunoi    — Psalliota campestris.
Ciupercă      de iarbă    — Psalliota campestris.
Ciupercă      de mîncare  — Psalliota      campestris.
Ciupercă      de pivniţă  — Merulius       lacrymans.
Ciupercă roşie — Psalliota campestris.
Ciupercă ţigănească — Psatlio'a campestris.
Ciuperci dc (oaninsi — Russira ocliroleuea.
Ciuperci oieşti — Polyporus ccnfusus.
 222
 COA
      Ciurcei — Dicentra spectabilis.
      Ciureşică — Aehillea millefolium.
      Ciurlan — Salsola kali, S. soda.
      Clurlan alb — Haplstrum peren ne.
      Ciurlan de clmp — Xanthium strnmarium.
      Clurmoiac — Melampyrum arvense.
      Ciurul zlnelor — Carlina acaulis.
      Ciurul zorilor — Carlina acaulis.
      Ciuş — Brassica napus.
      Cizma cucului — Consolida regalis, Orchis paluslris, Primula i>eris.
      Cizmele cucului — Orchis, Primula veris.
      Cizmuncă — Lathyrus niger.
      Ciznuiţa cucului — Dianthus carthusianorum.
      Clcădlr — Rosa canina.
      Clinii babei — Galium aparine.
      Clnapă — Cannabis satira.
      Cinepa eodrulul — Eupalorlum cannalilnum.
      Cinepa dracului — Cuscuta epithymum, C. europaea, Lycium halimifolium.
      Cinepa vrăghiei — Eupatorium cannabinum.
      CinepA — Cannabis saliva.
      Clnepă de apă — Ageratum houstonianum, Eupatorium cannabinum, Polygonum aviculare.
      Clnepă de Bombay — Hibiscus cannabinum.
      Clnepă de iarnă — Cannabis sativa.
      Clnepă de toamnă — Cannabis sativa.
      Clnepeiţă — Gateopsis speciosa.
      GneploarA — Eupatorium cannabinum, Verbena hybrida. Clnepişlă — Galeopsis ladanum.
      GnepIfA — Galeopsis speciosa, G. tetrahit.
      Clnichioară — Dentaria bulbifera.
      Clnipă — Cannabis saliva. y_ Clntărei — Chrysanthemum cinerariaefolium.
      Clrcbun — Inula germanica.
      Clrcei — Arctium lappa.
      Greel — Cuscuta trifolii. Ephedra dlstachya.
      Cirelumărese — Zinnia elegans.
      Ord — Dipsacus silveslris.
      Clrdamă — Isatis tinctoria.
      Clrligat — Polygonum bislorta.
      Clrligaţi — Polygonum bislorta.
      Clrligăţea — I.ylhnim salicaria. Sanguisorba officinalis. Cirligăţică — Polygonum bistorla, Sanguisorba officinalis.
      Cirllgel — Aquilegia vulgaris. Consolida regalis, Epilobium roscum, Viola odorala. V. tricolor.
      CIrligei de somol — Viola witlrockiana.
      Ctrligei pătaţi — Viola tricolor.
      Clrligeţe — Polygonum bislorta.
      Grllgloare — Bldens cernuus.
      Clrligior — Bidens triparlitus.
      Clrliguţi — Polygonum bislorta.
      Clrliş — Ricinus communis.
      Clrlobaliţă — Aquilegia vulgaris.
      Cirmîz — Phylolacca americana, Symphoricarpus albuş. Clrmuz — Phylolacca americana.
      Ctrstăneasă — Ajuga laxmanni.
      Clrstănească — Ajuga laxmanni.
      Ctrtiţe — Filipendula vulgaris.
      Clrtoafe — Solanum tuberosum.
      Clstrăveţi — Cucumis sativa.
      Cltină — Lycium halimifolium.
  Clăbuţul cucului — Campanula patula.
  Clciţă — Daphne mezereum.
  Cleiul pămlntului — N os toc communis.
  Cleon — Acer negundo.
  Clson american — Acer negundo.
  Cleon bălan — Acer negundo.
  Cleon minunat — Acer negundo.
  Clelalcă — Buxus sempervirens.
  Clintită — Ronuneulus clrclnatus.
  Clococean — Arctium lappa, Pelasites hybridus, Tele-kia speciosa.
  Cloceni — Berberis vulgaris.
  Clocociov — Telekia speciosa.
  Clocoşei — Clematis vitalba, C. viticella.
  Cloeotlel — Aristolochia clematitis, Clematis integrifolia, Philadelphus coronarius, Rhinanthus alpinus, Rh. glaber, Rh. minor, Staphylea pinnata.
  Clorotlş — Rhinanthus alpinus, Rh. glaber, Rh. minor, Staphylea pinnata, Viola arvensis.
  Clocoţăi — Thaliclrum aquilegifolium.
  Clocoţăi de omăt — Galanthus nivalis.
  Cloco|el — Campanula medium, Clematis Integrifolia, Thaliclrum aquilegifolium, Viburnum opulus.
  fJoeoţel — Campanula macrostaebya.
  Clocotele — Convallaria majalis.
  Clocuţă — Clematis integrifolia, Evonymus europaeus.
  Clompiri — Solanum tuberosum.
  Cloniţă — Acer campestre.
  Clonţii babei — Claviceps purpurea.
  Clonţon — Cypripedium ealeeolus.
  Clonţonci — Asclepias syriaca.
  Clonţul cocostlrcului — Consolida regalis, Erodium cicu-tarium.
  Clonţul curcanului — Amaranthus caudatus.
  Clonţul naglţului — Consolida regalis.
  Clopeţi de primăvară — Galanthus nivalis.
  Clopot mtnăstiresc — Campanula persicifolia.
  Clopofei — Anemone nemorosa, Aquilegia vulgaris, Campanula abletina, C. bononlensls, C. carpatica, C. mt> crostachya, C. medium, C. persicifolia, C. rapuneulus, Clematis integrifolia, Convallaria majalis, Dicentra spectabilis, Fuchsia coccinea, F. hybrida, Galanthus nivalis, Pharbilis purpurea, Polygonatum verlicilla-lum, Trifolium arvense.
  Clopoţei albi — Galanthus nivalis.
  Clopoţei cornuţi — Aquilegia vulgaris.
  Clopoţei de clmp — Campanula persicifolia.
  Clopoţel — Campanula patula, C. persicifolia, Centaurea cyanus, Convallaria majalis.
  Clopoţel de pădure — Streptopus amplexifolius.
  Clopofei galben — Forsylhla.
  Clopoţele — Aquilegia vulgaris, Campanula medium, Convallaria majalis, Digilalis grandiflora, Maianthemum bifolium, Polygonatum latifolium, P. multiflorum, P. odoralum, P. verlicillalum.
  Cloşte — Solanum tuberosum.
  Coacăţ — Ribes grossularia.
  Coacăţă — Ribes grossularia.
  C.oaeăz — Ribes aureum, R. grossularia, H. rubrum, R. nigrum. Vaccinium vilis-idaea
  CoacAz de munte — Ribes nlplnum, R. pelraeum, Vacci-nium vilis-idaea.
  Coacăz domnesc — Ribes grossularia.
 COA
 223
COC
 Coacăz negru — Ribes nigrum.
 Coacăz roşu — Ribes rubrum.
 Coacăzar — Ribes grossularia.
 ConcAzA — Bruckentbalta spicullfolia, Rhododendron kotschyi, Ribes grossularia, R. rubrum, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Viburnum lantana.
 Coacăză albă — Ribes grossularia.
 Coacăză de munte — Bruckenthalia spiculifolia, Ribes alpinum.
 Coacăză neagră — Ribes nigrum.
 Coacăză roşie — Ribes rubrum.
 Coacăză sălbatică — Ribes grossularia.
 Coacăze — Buxus sempervirens, Calluna vulgaris.
 Coachezi — Ruscus aculealus.
 Coachiţ — Viburnum lantana.
 Coachiţă — Viburnum lantana.
 Coada aior de vînt — Lycopodium clavalum.
 Coada boului — Trapa natans, Verbascum phtomoides, V. thapsiforme.
 Coada calului — Equisetum arvense, E. silvaticiim,
 E.  telmateja, Hippuris vulgaris, Mnium affine.
 Coada calului de rituri — Equisetum pratense.
 ('.ouda cocoşului — Convattaria majalis, Iris germanica. Polygonatuin latifolium, P. multlflorum, P. odora-tum, P. verticlllatum, Sedum acre.
 Coada dracului — Potentilla anserina.
 Coada găinii — Slellaria holostea.
 Coada goală — Equisetum arvense.
 Coada hălor din vînl — SelagineUa helvetica.
 Coada hîrcelui — Achiltea millefolium.
 Coada hirţului — Achiltea millefolium.
 Coada hulpii — Erigeron eanadensis.
 Coada ielelor — Glechoma hirsuta.
 Coada iepei — Equisetum arvense, E. silvalicum.
 Coada iepurelui — Sesleria heuffleriuna.
 Coada lupului — Erigeron eanadensis, Gentiana ascle-piadaea, Salvia austriaca, Verbascum phlomoides, V. thapsiforme, V. Ihapsus.
 Coada lupului vinătă — Verbascum phoeniceum.
 Coada mielului — Filipendula vulgaris, Salvia verticillata, Verbascum phlomoides, V. phoeniceum, Veronica pros-trata.
 Coada mlnzului — Equisetum arvense, E. silvalicum, Hippuris vulgaris.
 Coada miţei — Eriophorum, Phalaris arundinacea, Sphag-num acutifolium, S. palustre, Trifolium arvense, Veronica proslrala.
 Coada miţei de baltA — Sphagnum acutifolium, S. eus-pldatum, S. cymbifolium, S. fim bria tum, S. palustre.
 Coada oii — Lepidium campestre.
 Coada pisicii — Capsella bursa-pasloris.
 Coada popii — Helleborus purpurascens.
 Coada priculicilor — Aruncus vulgaris.
 Coada racului — Agrimonia eupatoria, Chrysanthemum leucanthemum, Lysimachia nummularia, Polygonalum odoralum, Potentillu anserina.
 Coada raiului — Artemisia annua.
 Coada rîndunicii — Consolida regalis, Marchantia poly-morpha.
 Coada schimbării — Asparagus tenuifolius (rizomul).
 Coada smeului — Calla palustris.
 Coada şoarecelui — Achiltea millefolium, Alopecurus geni-culatus.
 Coada şoplrlci — Equisetum arvense, E. palustre, Veronica orchidaea.
 Coada şoricelului — Achillea collina, A. millefolium, A. neilreichli, A. pannonica, A. plarmica, A. selaeea,
 Plantago lanceolata.
 Coada şoricelului de munte — Achillea dlstans.
 Coada vacii — Allium porrum, A. rotundum, Echium allissimiim, Erigeron eanadensis. Gentiana asclepia-daea, Salvia nemorosa, S. pralensis, Verbascum chal-xii, V. nigrum, X. phlomoides, X. thapsiforme, V. thapsus.
 Coada veveriţei — Eriophorum vaginalum. Trifolium arvense.
 Coada vinătorului — Vinca minor.
 Coada vulpii — Alopecurus geniculatus, A. lagurlformis, A. pralensis, Amaranthus panicutalus, Phleum pani-culatuni.
 Coadă — Equisetum arvense, E. hiemale.
 Coadă de găină — Stellaria media.
 Coadeşe — Prunus cerasifera (fructele).
 Coadină — Alopecurus pratensis, Echium vulgare.
 Coama de aur — Aster linosyris.
 Coana Marghioala — Rudbeckia laciniata.
 Coarda ielelor — Glechoma hederaceum, G. hirsutum.
 Coardă de găină — Anagallis arvensis.
 Coarde — Gaillardia picta.
 Coarnă — Carex curvula, Cornus mas, Claviceps purpu-rea, Vitis vinifera.
 Coarne de mare — Ceratonia siliqua.
 Coarne de pămint — Cynanchum vincetoxicum.
 Coasta dracului — Asparagus officinalis.
 Coasta vrăşmaşului — Asparagus officinalis.
 Coăcei — Impatiens sultani.
 Cobelcească — Medicago fatcata.
 Cobilcească — Medicago falcata, M. lupulina, XI. orbi-cularis.
 Cocadir — Rosa canina.
 Cocardău — Gladiolus imbricatus.
 Cocarde — Gaillardia picta.
 Cocaşder — Rosa canina.
 Cocădar — Rosa canina.
 Cocărţi — Marasmius alliaceum.
 Cocăzar — Rhododendron kotschyi, Vaccinium vitis-idaca.
 Cocean — Telekia speciosa.
 Cocean căpresc — Salvia glutinosa, S. verlicillala, Te'e-kia speciosa.
 Cochie — Vicia faba.
 Cocenaşi — Zea mays.
 Cociţă — Cichorium inlybus.
 Cocirle — Marasmium alliaceum, M. scorodonius.
 Cocoară mnerie — Iris germanica.
 Coconaşi — Consolida ajacis.
 Coconei — Galanthus nivalis.
 Coconeţ — Prunus cerasifera.
 Coconi — Zinnia elegans.
 Coconiţe — Calendula officinalis, Coreopsis tinctoria.
 Cocorei — Erythronium dens-canis.
 Cocoriţă — Nârcissus poeticus.
 Cocoş — Iris germanica, Polygonatum mulliflorum.
 Cocoşei — Afonitum stoerkianum, Adonis aestivalis, A. autumnalis, A. flammea, A. vernalis, Rellis perennis, Dianthus barbatus, D. caryophyllus, Eiy thronlum dens-canis, Leucojum aestiium, L. vernum, Lychnis
 coc
 224
 COR
  flos-cuculi, Muscări bolrgoides, M. racemosum, Narcis-sus poflicus, Tropaeolum majus, Taphrina pruni. Viola odorala.
   Cocoşci clincşti — Erythronium dens-canis.
   Cocoşei de rîmp — Adonis aesllvalls, A. vernulis.
   Cocoşei dc grădinii — Cenlaurium umbellatum.
   Cocoşci păsăreşti — Iris pumila.
   Cocoşei vineţi — Iris germanica.
   Coroşei — Acer negundo, Dianthus nrmerln, D. eolllnus,
   D. glgnnteus, D. henlerl, D. trifasrlrulatus, lledy-stirtim hedgsaroides, Iris germanica.
   Cocoşci roşu — Dianthus carthusianorum.
   Cocoşei tomnatic — Adonis autumnalis.
   Cocoşi — Polygonatum lulifolium, P. udoralum.
   Cocoşică — Gladiolus imbricatus.
   Coeoşoaică — Arum maculai um.
   ■"*Codăic — Equisetum arvense.
   Codină — Alopecurus pralensis, Phleum paniculalum. Codiţueă — Myosurus mlnlmus.
   Codlic — Equisetum arvense, E. silraticum.
   Codllcuţe — Prunus cerasifera (frucli-le).
   Codorişte — Boletus scaber.
   Codroi — Melampyrum crislatum.
   Codroniu — Melampyrum arvense.
   Codrul cucului — Lathraea squamaria.
   Codulcuţe — Primus cerasifera (fructelc).
   Coian — Hotrychium lunaria.
   Coif — Aconitum nappellus.
   Colacec — Pelargonium zonale.
   Cotarul babei — Aleheinllla acullloba, Carlina acaulis. Colăcei — Malva neglecta, M. pusilla, M. sylvestris. Colăceii babei — Malva pusilla, M. sylvestris.
   Colăceii popii — Malva neglecta.
   Colăcel — Malva neglecta, Pelargonium yrandlflorum,
   I1 peliatum, P. radula, P. zonale.
   Colbâcească — Medicago falcata.
   Colbăşoară — Lythrum salicaria.
   Colcotuşe — Prunus cerasifera (fructele).
   Colcandră — Coriandrum salivaum.
   Colelie — Slipa pennata, S.        pulcherrima.
   Coleră — Stipa capillata.
   Coleşfi — Panicum milliaceum.
   Coliandru — Coriandrum satium.
   Colie — Slipa capillata, S.         pennata, S.   pulcherrima.
   Colilie — Stipa capillata, S.      lesslngiana, S.  penuatn,   S.
   pulrberrlma.
   Coliu — Acorus calamus.
   Coloninidă — Cirsium arvense.
   Colomodă — Cirsium arvense.
   Coiompiri — Solanum tuberosum.
   Colopăr — Tanacetum balsamita.
   Colt an — Trapa natans.
   Colţar — Tributus terestris.
   Colţari — Ctaviceps purpurea.
   Colţii babei — Claviceps purpurea, Trlbuliis lerrestris. Colţişor — Dentaria bulblferu.
   Coltul iepurelui — Ononis arvensis, O. spinosa.
   Colţul lupului — Bunias orientalis, Cirsium erlsithales, Iris pseudacorus, Linaria vulgaris.
   Colţunaşi — Tropaeolum majus, Viola silveslris.
   Colţunll popii — Viola canina. V. silveslris.
   Col(unul doamnei — Geum rivale.
 Colzn — Rrosslca no pus ssp. olelfera.
 Colză — Brassica napus.
 Comanacul ciobanului — Geum rivale.
 Condroniu — Melampyrum arvense.
 Condulaşi — Tropaeolum majus.
 Conduraşi — Tropaeolum majus.
 Conduraşii doamnei — Tropaeolum majus.
 Condurul doamnei — Cypripedium ealeeolus, Geum rivale, Tropaeolum majus.
 Conopidă — Brassica oleracea var. botrytis.
 Copăcci — Amydalus nana, Impaliens balsamina.
 Copita calului — Fomes fomenlarius.
 Copilă — Fomes fomenlarius, F. igniarius.
 Coprlne — Xnrclssus poelieus, N. pseudonarcissus, N.
 stellaris, X. lazzeta.
 Coprine dc clmp — Xarcissus stellaris.
 Coprinc sălbatice — Xarcissus stellaris.
 Corale albe — Symphoricarpus albuş.
 Coralinc — Symphoricarpus albuş.
 Corcani — Laclarius piperatus.
 Corcodan — Fumaria officinalis.
 Corcodan păsărcsc — Muscări lenuifolium.
 Corcodcl — Prunus cerasifera.
 Coreoduş — Prunus cerasifera.
 Corcoduş roşu — Prunus cerasifera var. pissardl.
 Corcudcl — Prunus cerasifera.
 Corculă — Datura stramonium.
 Cordanian — Isalis tinctoria.
 Cordău — Gladiolus imbricatus.
 Cordele — Phalaris arundinacea.
 Cordeluţe — Phalaris arundinacea.
 Corlandru — Coriandrum sativum.
 Coricov — Malus sylvestris, Pyrus pyraster.
 Corlatc — Taphrina pruni.
 Corlaţi — Taphrina pruni.
 Corlegeni — Rumex acetosa.
 Corleş — Berberis vulgaris, Rumex acetosa.
 Corn — Ccratophyllum demersum, Cornus mas, Claviceps purpurea, Ligustrum vulgare.
 Corn dc secară — Claviceps purpurea.
 Corn voinicel — Cornus mas.
 Com voinicesc — Cornus mas.
 Cornnri — Trapa natans, Tribulus lerrestris, Xanthium Itulicuni.
 Cornar — Cornus mas.
 Cornăţel — Agrimonia eupatoria, Galium aparine, Ligustrum vulgare, Lycopodium clavatum.
 Corncag — Tribulus lerrestris.'
 Corneei — Xanthium italicum.
 Comei — Tribulus lerrestris.
 Cornlcei — Ranunculus arvensis.
 Corniş — Coronilla varia.
 Cornişor — Ceratocephalus falcatus. C. tesliculalus, Lycopodlum aunollnum, L. clavatum, L. selago, Ribes aureum, Ruscus hypoglossum.
 Cornişor dc munlc — Lycopodium selago.
 Corniţă — Cornus mas, Vilis vinifera.
 Comite — Cornus mas (fructele).
 Corniţei — Malachium aquaticum.
 Cornul caprei — Capsicum annuum var. longum, Cera-tonia siliqua.
 Cornul dracului — Ariincus vulgaris.
 Cornul plugului — Consolida regulis.
 COR
 Cornul secării — Claviceps purpurea.
 Cornulcţ — Ceralocephalus lesticulalus.
 Comurată — Vitis vinifera.
 Cornuşcă — Claviceps purpurea.
 Cornută — Conium maculatum, Datura slramonium, Ser-ratula tinctoria.
 Cornuţ — Cerastium arvense, C. trigynum, C. alplnum Cornuţi — Cerastium vulgatum, Datura stramonium, Xanthium spinosum.
 Cornuţăi — Ceratocephalus lesticulalus.
 Cornuţi — Aquilegia vulgaris, Xanthium strumarium. Coroabă — Prunella vulgaris.
 Coroabe — llrunnera sibirica, Solanum luberosum. Coroana Împăratului — Fritillaria imperialis, Lilium bulblferum.
 Coroana lui Christos — Passiflora coerulea.
 Coroana lui Isus — Passiflora coerulea.
 Coroana miresei — Gypsophila paniculata.
 Coroană — Fritillaria imperialis, Lycopus europaeus. Coroană Împărătească — Fritillaria imperialis. Corobatică — Centaurea cyanus, C. nigrcscens, C. phry-gia, Verbascum phlomoides, V. thapsus.
 Corobatică albastră — Centaurea cyanus.
 Corobatică de cimp — Centaurea jacea.
 Corobeaţă — Malus sylvestris.
 Corobeţică — Centaurea cyanus.
 Corobrcl — Prunus spinosa.
 Corofletc — Nymphaea alba.
 Corolob — Brassica oleracea var. gongylodes.
 Coronişte — Coronilla varia.
 Coroniţă — Agrostemma githago, Coronilla varia, Parnas-sia palustris.
 Corosică — Viola tricolor.
 Corovatic — Salvia nemorosa, Verbascum thapsus, V’. phlomoides.
 Corovatică — Salvia nemorosa, Verbascum nigrum, V.
 phlomoides, V. thapsus.
 Corvană — Lycopus europaeus, L. exattatus.
 Cosaci — Astragalus cicer, A. glycyphyllos, A. onobry-chls, A. peterfi, A. nimeri, A. pseudoptirpiireus.
 Cosaci dc nisipuri — Astragalus virgatus.
 Coslcel — Seseli annuum.
 Cosiţa fetelor — Iris germanica.
 Cosiţa seccrii — Falcaria sioides.
 Cosiţă — Lysimachia nummularia, Vicia dumetorum, V.
 hirsuta, V. sativa, V. tetrasperma.
 Cosiţă galbenă — Hemerocallis fulva.
 Cogiţei — Sium latifolluin, Vicia villosa.
 Cosor — Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spica-tum, M. verticillatum, Stratiotes aloides.
 Cosoroabe — l'agetes patula.
 Costete — Lathyrus odoralus.
 Costrei — Aegilops cylindrica, Botriochloa ischaemum, Bromus secalinus, Cynodon daclylon, Echlnochloa erus-gali, Polygonum aviculare, Setaria glauca, S. viridis, Sorghum halepense, A vena fatua.
 Costrei adevărat — Echinochloa crus-gati.
 Costrei ^nic — Sorghum halepense.
 Costreie — Setaria glauca, Sorghum halepense.
 Coştreavă — Setaria verlicillala.
 Cotocei — Trifolium arvense.
 Coţobrel — Prunus spinosa.
 Covrag — Centaurea jacea, C. spinutosa.
   Covragi — Centaurea austriaca.
   Covrigc — Malva neglecta.
   Covrigei — Malva neglecta, M. pusilla.
   Cozmete — Ribes grossularia.
   Crai — Tagetes erecta, T. patula.
   Crapă — Bromus secalinus.
   Crasei — Bhamnus frangula.
   Crasici — Rhamnus catharlica, Rh. frangula.
   Craslavan — Angelica sylvestris, Chaerophyllum Cruslavan de munte — Angelica sylveslris.
   Crastavete — Cucumis salivus.
   Crăcărele — Scilla bifolia.
   Crăciun — Begonia metallica.
   Crăci unei — Bergenia crassifolia, Rhipsalls crispata. Crăoiunelc — Rhipsalis pachyptera.
   Crăciuniţâ — Begonia semperflorens, Bergenia crussi-folia.
   Crăcuţc — Consolida ujacis.
   Crăiasă — Vitis berlandicri.
   Crăielici — Orohanche caryophyllca, O. gracilis, O. Iuţea,
   O.  major.
   Crăiliciu — Orobanche caryophyllea, O. gracilis.
   Crăiţă — Cantharellus cibarius.
   Crăiţe — Amanila caesarea, Calendula officinalis, Tagetes erecta, T. patula, T. tenuifolia.
   Crăiţe pitice — Tagetes patula, T. tenuifolia.
   Crăiţele — Tagetes patula.
   Crălici — Orobanche caryophyllea, O. gracilis.
   Crăpuşnic — Carthamus tinctorius, Carduus acanthoides. Cirsium arvense, C. houjarti, C. decussutum, C. furi-ens, C. oleraceum, C. palustre, C. vulgare, Sylibum marianum.
   Crăpuşnic bălan — Cirsium palustre.
   Crăpuşnic galben — Cirsium oleraceum.
   Crăpuşnică — Cirsium decussalum.
   Crăsei — Rhamnus catharlica, Rh. frangula.
   Crăsici — Rhamnus frangula.
   Crăstăval — Cirsiuin oleraceum, C. palustre.
   Crăşici — Rhamnus catharlica.
   Creasta cocoşului — Ceiosia cristutn, Chrysanthemum parthenium, Cynosurus cristatus, Dicentra spectabUis, Gentiana asclepiadaea, Iris halophylla, Leonurus cardiaca, Polygonatum latifolium, P. odoralum, Polys-tielium lohatuin, Ramaria botrytis, R. coralloiftes, Rhinanthus minor, Sparassis crispa.
   Creasta cucului — Consolida regalis.
   Creasta uăilor — Glechoma hederaceum.
   Creaţa broaştelor — Tanacetum vulgare.
   ^Crea_ţă — Malva sylveslris, Mentha crispa, M. suaveolens, Pelargonium radula, Tanacetum vulgare.
   Credci — Luzula silvalica.
   Credei dc munte — Luzula sudclica.
   Creiţe — Tagetes patula.
   Crenceş — Geum urbanum.
   Creson — Lepidium sativum, Nasturlium officinale. Crestanie — Mycelis muralis.
   Crestate — Aposeris foetida.
   Crestăneasă — Gratiola officinalis.
   Creslăncască — Gratiola officinalis.
   Crestăţeo — Achillea millefolium, Laduca querciua ssp. sagillatu, L. serriolu, L. virosa, Mycelis muralis, Prenanthes purpurea, Taraxacum officinale.
   Crestăţele — Rumex crispus.
16    - c. 85
cuc
 Creştinească — Ajuga laxmanii, Gratiola officinalis, Pulicaria dysentericu.
 Crctică dc grădină — Rumex acetosa.
 Creţ ar — Quercus petraea.
 Crcţărcl — Alchemilla vulgaris.
 CreflşoarA — Alehrmllla vulonrls. Dryodon rornlltrtdrs.
 Menthu crispa, Ramaria coralloitles.
 Creţişor — Alchemilla vulgaris, Retonica officinalis. Crr|uşcii — FIII pendula ulmarla, Spiraea crenala, S.
 ulmifolia. Pteridium ai/uilinum, Tragopogon dubius. Creviţă — Xasturtium officinale.
 Crczantină — Chrysanthemum indicum.
 Crezentină - Chrysanthemum indicum.
 Criliine — l’runus cerasifera (fruclclc).
 C.rijan — Chrysanthemum indicum.
 Crimolin — Syringa milgaris.
 Crin — llemerocalis fulva, IIosia phintagincu. Iris florentina. I. germanica. Ltirix decidua. Lilium bulbi-ferum. L. «iindiduni. L. martagon.
 ('.rin alb — Lllliini caudlduin.
 ('.rin albastru — Agapantliu* iniiltellntio. Iris florentina,
 I.  germanica.
 C.rin broştcsc - llemerocalis lilio-aspluulelus.
 Crin de apă — Acorus calamus, Gladiolus imbricatus, Hosta plantagineu. Iris pseudacorus.
 Crin do august — Hosta plantaginea.
 C.rln dr ballă — Iliitonius iinihrllatu*.
 ('.rin dc gradină — Lilium candidum.
 ('.rin dc inare — Xymphaea alba.
 ('.rin dc munlc — Larix decidua.
 Crin dr pădure — IJlIum martnijon.
 Crin de sacsln — Hosta plantaginea.
 C.rln dr loanu ă — Ilemerocallis lilio-asphodelus, II. fulva, Hosta plar.tajinra. II. venlrleosa.
 C.rin francez — Hosta plantaginea.
 Crin galben — Hriuertienllls Ullo-aspliodrlus. II. fulva,
 Iris pseudacorus, I. numita.
 Crin grecesc — Hosta plantaginea.
 C.rin mărmurit — Fritillaria imperialis.
 C.rin pestriţ — Lilium martagon.
 Crin roşu — AmarylILs brlladona. Gladiolus gandavensis, Ilemerocallis fulva.
 C.rin sălbatic — Lilium martagon.
 Crin vinăl — Gladiolus imbricatus. Iris florentina, I.
 germanica.
 Crini — Tageles erecta. T. patula.
 Crini galbeni — Tageles erecta. T. patula.
 Crinul broaştei — Hemerocallis fulva.
 Crinul finului — Ilemerocallis lilio-asphodelus. II. fulva. Crinul finului alb — Hosta plantaginea.
 Crinul finului albastru — Hosta ventricosa.
 Crinul focului — Hemerocallis fulva.
 Crinul miţei — Colchicum autumnale.
 ('.rinul nevestei — Zinnia elegans.
 Crislenească    — Ajuga   laxmanni,     Gratiola officinalis.
 Crislinească    — Ajuga   laxmanni,     Gratiola officinalis.
 Cristof — Actaea spicata.
 Cristofoarc — Actaea spicata.
 Cristofor — Actaea spicata.
 Cristoforă — Actaea spirala.
 C.ristoforea  —   Actaea  spicata.
 Cristoforiţă    — Actaea  spicata.
 Crişmăreasă — Zinnia elegans.
Crlzunlrme — Callistephus chinensis, Cbyreanthenium In-dlrum.
Crizanteme de toamnă — Chrysanthemum indicum. Crizantine — Chrysanthemum indicum.
Crizantine de toamnă — Chrysanthemum indicum. Crizcnlinc galbene — Rudbeckia laciniata.
Crlm — Ilemerocallis fulva.
Crlmpie — Solanum tuberosum.
Crlmpirăni — Solanum tuberosum.
Crin — Hemerocallis fulva.
Crlnccş — Geum monlanum, G. rivale, G. urbanum.
C.rlndăncşti — Prunus cerasifera (fructele).
Crlslănească — Gratiola officinalis.
Crişmăreasă — Zinnia elegans.
Crlşmăriţă — Tageles patula.
Crivalnic — Aehillea millefolium.
Croampc — Solanum tuberosum.
Croampc mărunte — Solanum tuberosum.
Crompi — Solanum tuberosum.
Crop — Anethum graveolens.
Crucea pămlntului — Aconitum anthora, Ailanlhus alli-ssima, Centaurium umbellatum, Heracleum sphondylium, Lalhraea squamaria, Lycopodium clavatum, Sedum maximum.
Crucea pâslii — Tanacetum vulgare.
Crucea piinii — Abutilon theophrasti.
Crucea popii — Abutilon theophrasti.
Crurra volnicului — Chetidonium majus, Dipsacus sil-vestris, Hepatica nobilis. Ii. transsllvanlca, Hypericum perforatum.
Crucişor — Pulmonaria officinalis.
Cruciuliţă — Senecio erucifolius, S. fuchsii, S. rupester, S. vernalis, S. vulgaris, Cineraria cruenla.
Cruciuliţe — Lychnis calcedonica.
Cruguliţă — Erigeron canadensis, Senecio jacobaea, S.
vernalis, S. vulgaris.
Crumciri — Solanum tuberosum.
Crumpe — Solanum tuberosum.
Crumpci — Solanum tuberosum.
Crumpei de lună — Solanum tuberosum.
Crumpcnc — Solanum tuberosum.
Crumpeni — Solanum tuberosum.
Crumpi — Solanum tuberosum.
Crumpi porceşti — Helianthus tuberosus.
Crumpiri — Solanum tuberosum.
Crumpli — Solanum tuberosum.
Cruprc — Solanum tuberosum.
Crusei — Rhamnus cathartica.
Cruşăţea — Uarbarea vulgaris.
Cruşei — Rhamnus frangula.
Cruşin — Rhamnus frangula.
Cniţin — Hlianinus frangula.
Cruzăţea — liarbarea vulgaris.
Cubclcească — Medicago falcala, M. sativa.
Cubilcească — Medicago falcala, M. lupulina.
Currn|A — Dlgilulls lanata.
Cuccnţi — Digitalis lanata.
Cuci — Tulipa gesneriana.
Cucoriţă — Zea mays.
Cuooşi — Taphrina pruni.
Cucoşi de perj — Taphrina pruni.
Cucoşel — Impaliens balsamina.
crc
 227
 Cl’R
Cucotă — Chaerophyllum cicularium.
Cucudcle — Prunus cerasifera (fructelc).
Cucuizc — Vaccinium myrtillus.
Cucuie — Solanum luberosum.
Cuculcasă — Lychnis flos-cuculi.
Cucumar — Cucumis sativus.
Cucurbătă — Cucurbita pepo, Lagenaria siceraria. Cucurbătă dc cuculă — Lagenaria siceraria.
Cucurbelă — Bryonia alba, Cucurbita pepo, Lagenaria siceraria.
Cucurbelă albă — Cucurbita pepo var. melopepo. Cucurbelă dc Iras — Lagenaria siceraria.
Cucurbelă porcească — Cucurbita pepo.
Cucurbelă sălbatică — Bryonia alba.
Cucurbeală — Cucurbita pepo.
Cucurbeaţă — Bryonia dioica.
Cucurbele — Cucurbita pepo.
Cucurbelc de nutreţ — Cucurbita pepo.
Cucurbeţe — Bryonia alba.
Cucurbeţca — Arislolochia clemalitis, Bryonia alba, B. dioica.
Cucurbeţeană — Bryonia alba.
Cucurbefică — Arislolochia clematltis, Bryonia alba. Cucurbilă — Cucurbita pepo.
Cucurbite romîneşti — Cucurbita pepo.
Cucurig      — Helleborus  niger, H. odorus, H. purpurascens.
Cucuruz      — Petasites   albuş, P. hybridus, Zea            mays.
Cucuruz alb — Petasites albuş.
Cucuruz      dc munte —    Petasites albuş.
Cucuruz      de pădure —   Asperula odorata, Lathraea         squa-
maria.
Cucuruz galben — Verbascum phlomoides.
Cucuruz roşu de captalan — Petasites hybridus. Cucuruzei — Scitla bifolia.
Cucuruzi — Petasites hybridus.
Cucuruzoi — Tragopogon dubius, Verbascum phlomoides. Cucuruzul caprei — Petasites albuş.
Cucuruzul măgarului — Carduus nutans.
Cucuruzul pădurilor — Lathraea squamaria.
Cucuta bălţilor — Cicuta virosa.
Cucută — Anthriscus silvestris, Cicuta virosa, Conium maculalum, Gatium schultesii.
Cucuta de apă — Cicuta virosa.
Cucută de baltă — Cicuta virosa, Oenanlhe aquatiea. Cucută de pădure — Gnlium schultcsii.
Cucută mare — Angelica archangelica, Conium macu-latum.
Cucută mică — Aethusa cynapium, Cicuta virosa, Peu-cedanum oreoselinum.
Cucuie — Erodium cicularium.
Cucuţică — Oenanthe aquatiea.
Cucuţică de baltă — Oenanthe aquatiea.
Cudulcuţ — Prunus cerasifera.
Cudulcuţe — Prunus cerasifera (fructelc).
Cuibul necuratului — Veronica chamaedrys.
Cuibul pămîntului — A'eottia nidus-avis.
Cuibul păsării — Neollia nidus-avis.
Cuibul rlndunelci — Neottia nidus-avis.
Cuibul rlndunicii — Neottia nidus-avis.
Cuibuşor — Neottia nidus-avis.
Cuişoară — Alyssum repens, Ribes aureum.
Cuişoară dc grădină — Dianthus caryophytlus, D. super-bus.
 Cuişoară dc munte — Alyssum repens.
 Cuişoare — Asclepias syriaca, Dianthus barbatus, D. carthusianorum, D. caryophytlus, D. chinensls, Eugenia caryophyllata, Holosteum umbellatum, Marasmius ore-ades, Ribes aureum.
 Cuişoare sălbatice — Holosteum umbellatum.
 Cuişoraş — Dianthus caryophytlus.
 Cuişori de cimp — Dianthus carthusianorum.
 Cuişorifă — Betonica officinalis, Geum montanum, G. rivale, G. urbanum, Holosteum umbellatum, Slellaria media.
 Cujdă — Arnica montana, Doronicum austriacum, D.
 columnae, I). carpaticum.
 Cujmărea de munte — Valeriana tripteris.
 Culhcccasă — .Medicago falca ta, M. orbicularis, Trifolium arvense.
 Culbccească — Lotus corniculalus, L. uliginosus, Medicago fatcata.
 Culcuduşe — Prunus cerasifera (fructele).
 Culcuduţ — Prunus cerasifera.
 Culcuşul cloştei — Hieracium pilosella.
 Culcuşul vacii — Hieracium aurantiacum, H. bauhini,
 H.  pilosella.
 Cule — Solanum luberosum.
 Culcandră — Coriandrum sativum.
 Culcccl bun — Hyssopus officinale.
 Culm — Typha anguslifolia, T. latifolia.
 Culoarea focului — Adonis flammea.
 Cumătră — Erodium cicularium, Geranium macrorrhizum, G. phaeum.
 Cumin — Foeniculum vulgare.
 Cumin negru — Nigella saliva.
 Cumin porcesc — Peucedanum palustre.
 Cumin sălbatic — Peucedanum palustre.
 Cumină — Coronilla varia.
 Cumlău — Humulus lupulus.
 Cununa Domnului — Passiflora coerulea.
 Cunună albă — Campanula fencstrellata.
 Cununioare — Consolida regalis.
 Cununiţa lui Christos — Passiflora coeruk-a.
 Cununiţă — Coronilla varia. Ligustrum vulgare, Lonicera nigra, L. xylosleum, Pyrola rotundifotiu, Spiraea ulmi-folia, Vinca herbacea, V. minor.
 Cununiţă de capre — Luzula silvatica.
 Cununiţe — Xeranthemum annuum, X. foetidum.
 Cupa oii — Campanula patula, Tropaeolum majus.
 Cupa vacii — Calystegia silvatica, C. sepium.
 Cupe — Aquilegia vulgaris, Gentiana asclepiadaea, G.
 clusii, G. cruciala, G. kochiana.
 Cupe de cimp — Campanula patula.
 Cupe mari — Gentiana kochiana.
 Cuprine — Nârcissus poeticus, N. stellaris.
 Cupriniţe — Nârcissus stellaris.
 Curai — Salsola kali.
 Curalice — Nymphaea alba, Dryodon coraltoides.
 Curălice — Ramaria coraltoides.
 Curcodană — Fumaria officinalis.
 Curcubălă — Cucurbita pepo, Lagenaria siceraria. Curcubău — Lychnis coronaria.
 Curcubca — Agrostemma githago, Lychnis coronaria. Curcubetă — Lagenaria siceraria.
 Curcubclă albă — Lagenaria siceraria.
 Curcubetă galbenă — Lagenaria siceraria.
DED
 Curcubetă de bclcă - Lagenaria siceraria.
 Curcubcle — Citrutlus vulgaris, Cucurbita pepo. Curcubetuşe — Lagenaria siceraria.
 Curcubetea — Bryonia alba, B. dioica, Coccinia indica. Curcubeţică — Arislolochia clemalitis, Physalis alkekengi. Curcubeţică mărunţii — Hibiscus trionum.
 Curcubeu — Agrostemma gilhago, Cynodon dactylon, Lyeli-nls coronaria.
 Curcude — Prunus cerasifera (fructele).
 Curcudel — Prunus cerasifera, P. spinosa.
 ('.urcuduş — Prunus cerasifera.
 Curechi — Begonia semperftorens, Brassica oleracea. Curechi alb — Brassica oleracea var. capitala.
 ('.urechi căpăţină — Brassica oleracea var. capitala. ('.urechi diinczcsc — Brassica napus.
 Curechi creţ — Jirassica oleracea var. sabauda.
 ('.urechi cu căpăţină — Brassica oleracea var. capitala. Curechi de cimp — Brassica napus, B. rapa.
 Curechi de iarnă — Brassica oleracea var. capitala. Curechi de munte — Llgulnrla glauca.
 ('urechi   dc                       mural — Brassica oleracea    var. capitala.
 Curcchi de stlncă — Sedum roşea.
 Curechi    de                      vară — Brassica oleracea var.       sabauda.
 Curechi    nemţcsc —                      Brassica oleracea var. acephala. var.
 sabauda.
 Curechi sălbatic — Brassica rapa.
 Curechiul stlncii — Sempervivum tectorum.
 Curechiuş — Begonia semperftorens.
 Curechiuşe — Semperi’imim tectorum.
 Curelele   de opinci ale Domnului Hristos                          — Triglochin
 palustre.
 Curiti de murat — Brassica oleracea var. capitala. Curmal — Pboenix dactylifera.
 Curmen — Clematis vitalba.
 Cumuţ — Xanthium strumarium.
 Curpăn — Clematis alpina, Humulus tupulus.
 Curpăn de pădure — Clematis pilalba.
 Curpănaş — Clematis vitalba.
 Curpen — Clematis integrifolia. C. vitalba, Lonicera caprifolium. Vitis sylvestris.
 Curpen alb — Clematis vitalba, Lonicera caprifolium, L.
 xylosteum. Sinapis alba, Vitis sylvestris.
 Curpen de munte — ClematLs alpina, Lonicera xylosteum. Curpen de pădure — Clematis reda, C. vitalba.
 Curpen negru — Vitis sylvestris.
 Curpen scurt — Clematis integrifolia.
 Curpene alb — Lonicera caprifolium.
 Curpcniţă - Clematis ulpina, C. vitalba. Ranunculus acris.
 Curpin — Clematis vitalba.
 Curpină de pădure — Convallaria majatis.
 Curpini albi — Clematis vitalba.
 Curpini negri — Clematis vitalba.
 Curumpene — Solanum tuberosum.
 Cuscrişor — Pulmonaria angustifolia, P. montana ssp.
 mollissima, P. officinalis, P. rubra.
 CuşelucA — Cuscuta eplllnum.
 Cuşeuş roşu — Amanlla rubeseens.
 Cuşmuţă — Erigeron acer.
 Cutcubeţe — Bryonia alba.
 Cutcurechiu — Helleborus odorus.
 Cutcurig — Helleborus dumetorum, H. niger. H. odorus,
 11. purpurascens.
 Cutorţel — Cuscuta europaea. Cuzcruţi — Ceralonia siliqua.
                         D
 Dafin — Dapbne laureola, D. mezereum, Laurus nobilis,
 Robinia pseudacacia.
 Dafin mic — Asarum europaeum, Daphne laureola, D. mezereum.
 Dafin sălbatic — Elaeagnus angustifolia.
 Dafin trandafir — .Xerium oleander.
 Dalac — Abulilon theophrasti. Chenopodium bonus-henri-cus, Parte (piadrlfolla.
 Dalie — Coreopsis tinctoria, Dahlia cullorum.
 Dalii — Dahlia cullorum.
 Dalură — Draba nemorosa.
 Damovcţi — Helianthus tuberosus.
 Darie — Pedlcularls bnumgartenl, P. comosa, P. exaltata,
 P. verlicillala.
 Dascăl — Slachys sylvatica.
 Dăcrin — Larix decidua.
 Dădăţei — Pulsatilla vulgaris.
 Dădăţei — Anemone ranunculoides.
 Dădăţei mare — Pulsatilla vulgaris.
 Dădiţă — Pulsatilla vulgaris.
 Dăfin — Robinia pseudacacia.
 Dălac — Physalis alkekengi, Sedum spectabile.
 Dălii — Dahlia cullorum.
 Dălii galbene — Rudbeckia laciniala.
 Dărmotin — Ononis arvensis.
 Dărmoz — Viburnum lantana.
 De călcălură — Ranunculus repens.
 De căruţă — Plantago lanceolata.
 De dlnsele — Equisetum palustre, Geranium phaeum. De germe — Dianthus caryophytlus.
 De jerme — Dianthus barbatus, D. carthusianorum.
 De plcscăjiţă — Cucubalus bacifer.
 Dedeţei — Anemone ranunculoides, A. silvestris, Pulsatilla vulgaris.
 Dedeţei albi — Anemone nemorosa.
 Dedeţei de pădure — Anemone silvestris.
 Dedeţei galbeni — Anemone ranunculoides.
 Dedeţei mari — Pulsatilla vulgaris.
 Dediniţă — Adonis vernalis.
 Dediţă — Adonis vernalis, Anemone silvestris. Pulsatilla vulgaris.
 Dedifei — Erythronium dens-canis, Pulsatilla montana, P. pratensis, P. vulgaris.
 Dediţei albaştri — Pulsatilla montana.
 Dediţei de pădure — Anemone silvestris. Pulsatilla vulgaris.
 Dediţei galbeni — Adonis vernalis, Anemone ranunculoides.
 Dcdiţei negri — Pulsatilla pratensis.
 Dediţei sălbatici — Anemone nemorosa, A. silvestris. Dediţei vineţi — Pulsatilla montana. P. pratensis, P. vulgaris.
 Dediţeii mieilor — Pulsatilla pratensis.
DED
Dediţi — Adonis vernalis.
Deget roşu — Digilalis purpurea.
Degetar — Digitnlls grandiflora, I). lanata, I). purpurea. Degetariţă — Digilalis grandiflora, I). lanata, I). purpurea.
Degclărel — Digilalis grandiflora, Soldunella major. Degclărel roşu — Digilalis purpurea.
Dcgetărică — Digilalis grandiflora.
Degctâruş — Digilalis purpurea.
Degelârut — Digilalis purpurea, Solduncllsi major. Dege|el — Digilalis purpurea, Primula coluiimsie, Pul-salilla montana.
Degeţel de clinp — Digilalis lanata.
Degeţel de pădure — Digilalis grandiflora.
Degeţel roşu — Digilalis purpurea.
Delii — Dahlia cultorum.
Dcmbet — Teuerium chamaedrys.
Dendrului — Rosmarinus officinale.
Dentică — Bidens Iriparlilus.
Denlifu — Bidens tripartitus.
Dereza — Lycium halimifolium.
Dermotin — Ononis arvensis.
Desagii popii — Aristolochia clemalilis.
Dcsfalnic — Salvia aelhiopis.
Desfăcătoare — Salvia aelhiopis.
Desfăcăloarca cea mare — Nicandra physaloides.
Diană — Menlha crispa. M. piperita.
Diană sălbatică — Menlha pulegium.
Didincle — Centaurea moschala.
Didiţei albaştri — Pulsalilla montana.
Didiţci galbeni — Adonis vernalis.
Die — Cilrullus vulgaris.
Dighic — Sorghum halepense.
Dimineaţă — Pharbilis purpurea.
Dimitriţe — Chrysanthemum indicum.
Dindiniţă — Bidens tripartitus.
Dinitră — Genista tinctoria.
Dint^ — Allium schoenoprasum.
Dintele ciinelui — Erythronium dens-canis.
Dintele dracului — Bidens cernuus, B. tripartitus, Polygonum bydropiper.
Dintele lupului — Bidens tripartitus.
Dintele ochiului — Erythronium dens-canis.
Dinţariţă — Melampyrum crislalum.
Dinţii babei — Bidens tripartitus.
Dinţură — Dentaria bulbifera, Euphrasia stricta, E. rosl-koviana, Gentiana punctata, Odontites rubra.
Dioc — Centaurea cyanus, C. jacea, C. nervosa, C. phrygia. Disculeţ — Alyssum calicinum.
Dişin — Cerasus vulgaris.
Dirmotin — Ononis arvensis.
Diul — Rosa cenlifolia.
Diul bălan — Rosa alba.
Dli — Cilrullus vulgaris.
Dlrmoax — Viburnum lantana.
Dlrmoc — Viburnum lantana.
Dlrmocsin — Viburnum lantana.
Dirmoriu — Viburnum lantana.
Dirmotin — Ononis arvensis, O. spinosa.
Dlrmox — Viburnum lantana.
Dlrmoxă — Viburnum lanlana.
Dirmoz — Viburnum lantana.
Dlrmozie — Viburnum lantana.
Dirzăii — Pinus mugo.
Doamna codrului — Atropa belladona.
Doamnă inare — Atropa belladona.
Doamna — Zinnia elegans.
Dobrişor — Meliltis melissophyllum.
Dobromnic — Eupatorium cannabinum, Meliltis melissophyllum.
Dobornic — Eupatorium cannabinum, Melittis melissophyllum.
Dobronică — Melittis melissophyllum.
Dobrovnic — Meliltis melissophyllum.
Dobrovnică — Eupatorium cannabinum, Melittis melissophyllum.
Docrovnică — Melitlis melissophyllum Doctor — Aloe ferox, .1. succotrina, A. vera.
Doflani — Cucurbita pepo.
Doftor — Aloe arborcscens, A. ferox, A. vera.
Doi dinţi — Bidens cernuus, B. tripartitus.
Domade — Lycopersicum esculenlum.
Domate — Lycopersicum esculenlum.
Domnişoare — Zinnia elegans.
Domniţe — Callislephus chinensis.
Doritoare — Veroniea hederifolia.
Dornic — I'alcaria sloides.
Dorul Maicii Precista — Asplenium trichomanes.
Dorulet — Cichorium intybus.
Doseln'ţă mică — Consolida regalis.
Dosnic — Melampyrum arvense.
Dosnică — Cerinthe minor, Consolida regalis.
Dosnică bărbătească — Btipleurum rolundifolium. Dosnică femeiască — Cerinthe mfnor.
Dosnică galbenă — Curpesium cernuum.
Dosnică vinătă — Clematis integrifolia.
Dosornică — Cerinthe minor.
Dost — Origanum vulgare.
Dovelci — Cucurbita pepo.
Dovleac — Cucurbita maxima, C. pepo.
Dovleac alb — Cucurbita maxima.
Dovleac alb turccsc — Cucurbita maxima.
Dovleac furajer — Cucurbita pepo.
Dovleac turcesc — Cucurbita maxima, C. pepo var. melo pepo.
Dovlecei — Cucurbita pepo var. oblonyu. a
Dovleci bălani — Cucurbita maxima.
Dovleci fără vreji — Cucurbita maxima.
Dovleci galbeni — Cucurbita pepo.
Dovleci pestriţi — Cucurbita pepo.
Dovleci plăcintari — Cucurbita maxima.
Dovleci porceşti — Cucurbita pepo.
Dovlete — Cucurbita pepo.
Dovletc alb — Cucurbita pepo var. melopepo.
Dovletc românesc — Cucurbita maxima.
Dovletc turcesc — Cucurbita maxima, C. pepo.
Dovleţi — Cucurbita maxima, C. pepo.
Dracă — Paliurus spina-christi.
Dracenă — Berberis vulgaris.
Dracilă — Berberis vulgaris, Lycium halimifolium, Xanlh-ium spinosum.
Dracon — Artemisia dracunculus.
Dragavei — Rumex acetosa, R. crispus, R. tlmosus, R. sanguineus.
Dragaveică — Rumex limosus.
Dragă Mărioară — Impatiens sultani.
 DUN
 Dragila lumii — l.ycium halimifolium.
 DragilA — Lycium halimifolium.
 DraginA — Lycium halimifolium.
 Dragim- — Allium ascalonicum.
 Dragomir — Rumex palienlia.
 Dragoste — Botrychium lunaria, Porlulaca oleracea, Se-dum fnbarln, S. maximum.
 Dragostea fetei — Euphrasia rostkoviana, E. stricta. Draliun — Artemisia annua.
 Dranic — Pelargonium odoralum.
 DrazilA — Lycium halimifolium.
 Drăcii A — Berberis vulgaris.
 DrAcinA — Berberis vulgaris.
 Drâ||iilcA — Galium mollugo, G. verum, Solidago cana-ilensis.
 I)rii||iini — Centaurea hunallca.
 ltn)||U\el — Rumex conglomeralus Ii. limosus, II. puleber. DrApliinA — Rerberis vulgaris.
 DrAginA — Berberis vulgaris.
 DrAgostiţA — Sedum maximum.
 DrAgun — Artemisia annua.
 Dn-hsoi — Genista tinctoria.
 Drcbuşor — (ienisla tinctoria.
 Drehle — Auricularia auriculu-judac, A. mesenterica. Drele — Heracleum sphondylium.
 Dremoc — Viburnum lantana.
 Dren — Cornus mas.
 Dreniu — Cornus mas.
 Dren|e — Callllrlche verna.
 Dreţ galben — Hemerocallis lilio-asptwdelus.
 Drrje — Lemna minor, L. trisulca, Lyslmacbla nuiiiinu-larla. L. punctata, \elumbo nuelfera, \ymphaea lolus var. Ihermalis.
 Dreţel — Veronica beccabunga.
 Drimoc — Viburnum lantana.
 Drimox — Viburnum lantana.
 Drimoz — Viburnum lantana.
 Dringe — Myagrum perfoliatum.
 Drlmbovnic — Meliltis melisophyllum.
 Drimoz — Viburnum lantana.
 Drob — Cylisus albuş. C. aiistrlacus. t» heuffell, C.
 hirsutus. C. nigricans. (ienista oligosperma. G. tinctoria. Isatis tinctoria. Laburnum anagyroides, Medicago lupulina, \eslla panlrulata, Sarothamnus sco-parius.
 Drob de munte — Cylisus hirsutus.
 DrobinţA — Reseda lulea.
 Drohişor — Genista oligosperma. G. tinctoria, Hyperi-cum perforatum, Isatis tinctoria.                                '
 Drobiţa boiangiilor — Genista tinctoria.
 Droblfâ — Genista tlnetorla. Isatis tinctoria. Lolus corni-culatus. Reseda lulea. Scrophularia scopoli.
 Drobşor — Genisla tinctoria. Isatis tinctoria.
 DrobuşoarA — Isatis tinctoria.
 Drobuşor — Genista oligosperma, G. tinctoria, Isatis tlnc-torla.
 Droc — Centaurea cyanus.
 Drog — Cylisus albuş, C. heuffeli. Genista alblda. G.
 oligosperma. G. sagiltalis, G. tinctoria.
 Droghiţă — Genista tinctoria. Isatis tinctoria.
 Drogomir — Rumex conglomeralus.
 Drogoniţe — Buxus sempervirens.
 Drojdie - Saccharomyces cerevlslae.
Drojdie de bere — Saccharomyces cerevlslae.
Drojdie dc pline — Saccharomyces cerevisiae.
Drojdioară — Saccharomyces cerevisiae.
Duan — Sicotiana rustica, N. labacum.
Duble — Pelargonium zonale.
Du bieţi — Cucurbita maxima.
Dubleji dei turceşti — Cucurbita maxima.
Duboc — Chrysanthemum indicum.
Dubrajnic — Meliltis melissophyllum.
Dubravnic — Meliltis melissophyllum.
Dud — Morus alba, M. nigra.
Dud alb — Morus alba.
Dud negru — Morus nigra.
Dud pletos — Morus alba.
Dudac — Conium maculalum.
Dudae — Conium maculatum.
DudAi — Cannabis saliva.
DudAu — Cichorium intybus, Conium maculalum. Duduniş — Conium maculatum.
DugAţcanA — Telragonolobus purpureus.
Dughie — Setaria Italica, S. verlicillala, S. viridis. Dughie mare — Seturia italica.
Duglas — Pseudotsuga menzlesll.
Duglas albastru — Pseudotsuga menzlesll var. glauea. Duglas brumfirlu — Pseudotsuga menziesli var. glauca. Duglas verde — Pseudotsuga menziesii.
Duhan — Sicotiana rustica.
Duhăniţă — Sicotiana rustica.
Dulcişor — Hedysarum grandlllorum. II. liedysaroides.
Dulcişoarâ — Hedysarum hedysaroides.
Dulcuţc — Prunus cerasifera (fructele).
Dulcţi — Citrutlus vulgaris, Cucurbita pepo.
Duniade — Lycopersicum esculenlum.
Dumatc — Lycopersicum esculentum.
DunibA| — Ajuga laxmanii, Teucrium ehamaedrys,
T. polium, Veronica chamaedrys.
Dumbdţ dc clmp — Teucrium chamaedrys.
Duinbeţ — Teucrium chamaedrys.
Dumblatnnic — Meliltis melissophyllum.
Dumbrahnic — Meliltis melissophyllum.
Dumbrainic — Meliltis melissophyllum.
Dumbrajnic — Meliltis melissophyllum.
Dumbrajnic — Meliltis melissophyllum.
Dumbravnic — Asperula odorata, Eupatorium cannabi-num, Mellttls melissophyllum, Tanacetum balsamita. DumbravnicA — Agrimonia eupatoria, Meliltis melissophyllum.
Dumbravnicul calului — Salvia glutinosa.
DumbrAţ — Teucrium scordium.
DunibrAţ de baltA — Teucrium scordium.
DumbrAvan — Meliltis melissophyllum.
DumbrAvioarA — Convallaria majalis, Maianthemum bifo-lium.
Dumbrojnic — Eupatorium cannabinum.
Duminecea — Lysimachia nummularia.
Duminecuţă — Lysimachia nummularia.
Duminicea — Lysimachia punclata.
Duminiţă — Lysimachia nummularia.
Dumitraş — A ster novae-angliae.
DumitriţA — Aster salignus, Begonia semperftorens, Lysimachia nummularia.
Dumilriţe — Chrysanthemum indicum.
Dungft|ea — Cicer ariei intim. Telragonolobus purpureus.
  Dunţură — Gentiana lulea, Odonliles rubra. Dupi — Caucalis lappula.
  Dupleţi — Cucurbita maxima.
  Durducan — Datura slramonium.
  Durerea inimii — Lycopus europaeus. Durhaiu — Cannabis sativa.
  Durhălani — Cannabis sativa.
  Durhău — Cannabis sativa.
  Durzăi — Pinus mugo.
  Durzău — Pinus mugo.
  Durzoaş — Sedum roşea.
  Dur/oi — Cannabis sativa.
  Dulculiţe — Bellis perennis.
  Duvlcac — Cucurbita pepo.
                               E
  Egipteancă — Allium fislulosum.
  Eglicclc — Primula vulgaris.
  Edera celor frumoase — Hedera helix.
  Edera zlnelor — Iledera helix.
  Ederâ — Hedera helix.
  Endivie — Cichorium endivia.
  Endivie albă — Cichorium endivia. vEngeră — Gentiana cruciata, G. punctata.
  -vEngere — Gentiana lutea.
  Enibahar — Zingiber officinale.
  Enţură — Gentiana cruciata, G. lulea, G. punctata, G. verna.
  Ergovan — Syringa vulgaris. —
                                     F
  Fag — Fagus sylvalica.
  Faichiu — Vinca minor.
  Fajcîă — Phaseolus vulgaris.
  Falcăţie — Dorycnium herbaceum.
  Fanchiu — Hedera helix.
  Fansolă — Phaseolus vulgaris.
  Fansule — Phaseolus vulgaris.
  Fansule de rude — Phaseolus vulgaris.
  Fapt — Trifolium campestre.
  Fapt mlnănţăl — Herniaria glabra.
  Faptul marc — Astrantia major.
  Fascomină — Caliystegia silvatica.
  Fasoale agăţătoare — Phaseolus vulgaris. Fasola calului — Aristolochia clematitis. Fasola cioarei — Aristolochia clematitis. Fasola dracului — Aristolochia clematitis. Fasola viermelui — Aristolochia clematitis. Fasolă — Phaseolus vulgaris.
  Fasole — Phaseolus multiflorus, Pb. vulgaris. Fasole albă — Phaseolus vulgaris.
  Fasole bihalcă — Phaseolus multiflorus.
  Fasole bihoaică — Phaseolus multiflorus. Fasole bivolcască — Phaseolus multiflorus.
Fasole cu araci — Phaseolus vulgaris.
Fasole cu hărac — Phaseolus vulgaris.
Fasole cu flori roşii — Phaseolus multiflorus.
Fasole cu par — Phaseolus vulgaris.
Fasole cu pui galbeni — Phaseolus vulgaris.
Fasole cu stilp — Phaseolus vulgaris.
Fasole cu viţe — Phaseolus vulgaris.
Fasole curvc — Phaseolus vulgaris.
Fasole d-aia peniru flori — Phaseolus multiflorus.
Fasole de Arabia — Phaseolus multiflorus.
Fasole de arac — Phaseolus vulgaris.
Fasole de floare — Dolichos lablab.
Fasole de grădină — Phaseolus vulgaris.
Fasole de harag — Phaseolus vulgaris.
Fasole de lună — Phaseolus vulgaris.
Fasole de lună albă — Phaseolus vulgaris.
Fasole de oloagă — Phaseolus vulgaris.
Fasole de par — Phaseolus vulgaris.
Fasole de poci — Phaseolus vulgaris.
Fasole ghibolărească — Phaseolus multiflorus.
Fasole grasă — Phaseolus multiflorus.
Fasole grecească — Aristolochia clematitis.
F'asole hicioane — Phaseolus vulgaris var. albuş.
Fasole japoneză — Glycine hispida.
Fasole mare — Phaseolus multiflorus.
F'asole oloagă — Phaseolus vulgaris.
Fasole pestriţă — Phaseolus multiflorus.
F'asole roşie — Phaseolus multiflorus.
F'asole roşie de floare — Phaseolus multiflorus.
F'asole sălbatică — Symphytum cordatum.
F'asole soia — Glycine hispida.
Fasole spaniolă — Phaseolus multiflorus.
Fasole turcească — Dolichos lablab.
F'asole urcătoare — Phaseolus multiflorus, Ph. vulgaris F'asolea cioarei — Aristolochia clematitis.
Fasolică — Aconilum stoerkianum, Aristolochia clematitis, Lathyrus tuberosus.
F'asule dc floare — Dolichos lablab.
Fasuliu — Phaseolus vulgaris.
Faţa miţei — Galeopsis ladanum, G. speciosa, G. tetrahil, Lamium album.
Faţă-n-faţă — Clematis inleqrifolia, Epilobium hirsutum. Favă — Vicia faba.
Făchiuţă — Polylrichum communis.
Făgeţea — Mycelis muralis.
Făgoaie — Fagus sylvalica.
Făhiu — Dianthus compactus.
F'ăină de in — Alchemilla vulgaris.
Fălcată — Dorycnium germanicum, D. herbaceum. Fălcăţea — Hypericum maculatum.
Făliuţă — Dryopleris filix-mas.
Fărfălăi — Tropaeolum majus.
Fărhiuţă — Polytrichum commune.
Făsaică ce sc urcă — Phaseolus multiflorum.
Făsui — Phaseolus vulgaris.
Făsui cu teaca lată — Phaseolus multiflorus.
Făsui oloagă — Phaseolus vulgaris.
Făsuică — Lens culinaris.
Făsuiţă — Lathyrus tuberosus, Lens culinaris, Phaseolus vulgaris, Vicia dume'.orum, V. hirsuta.
Făsulă — Phaseolus vulgaris.
Făsule — Phaseolus vulgaris.
F'earfoni — Tageles erecta.
 Fecioară — Herniaria glabra.
 FeclorlcA — llrrnlarla glabra, II. Inraua.
 Fcligă — Dryopteris filix-mas, 1). spinalosa, Pleridittm aquilinum.
 Fcnhicl — Foeniculum vulgare.
 Fcniar — Juniperus communis.
 Fcnic — Photnix daclylifera.
 Fenicel — Foeniculum vulgare.
 Ferafoni — Tagetes patula.
 Fere — Lilium martagon.
 FiTccar — Ptcridium aquilium.
 Ferecă — Dryopteris filix-mas, Pleridittm aquilinum. Ferecă albi — Filipendula vulgaris.
 Ferece — Tanacetum vulgare.
 Ferece albă — Filipendula vulgaris.
 Ferccia — Tunucetum vulgare.
 Fcrccci — Polypodium vulgare.
 Fereci — Polypodium vulgare.
 l'crccuţă — Polypodium vulgare. Tanacetum vulgare. Ferega urşilor — Pteridium aquilinum.
 FeregA — Athyrium filix-femina. Cystopteris fraglUs, Dryopteris filix-mas, L>. spinulosa, Malteucia slruthiopteris, Phegopleris rvbertiana, Polypodium vulgare, Polystichum lonehltls, P. sellferum, Pteridium aquilinum, Thely-pteris palustris.
 Feregâ dulce — Polypodium vulgare.
 Feregă marc — Pteridium aquilinum.
 Fcregă sălbatică — Asplenium trichomanes.
 Fercge — Pteridium aquilinum.
 Feregea — Asplenium trichomanes. Athyrium ftlix-femi-na, Polypodium vulgare.
 Feregea albă — Filipendula vulgaris.
 Fereguţă — Polypodium vulgare.
 Fereguţă dulce — Polypodium vulgare.
 Fcrent — Mentha piperita.
 Ferestăetoarc — Helianthcmum nummularium.
 Ferestrău — Helianlhemum alpeslre, H. nummularium. Fereşea — Polypodium vulgare.
 Feretă — Athyrium filix-femina.
 Ferfen — Cosmos bipinnalus.
 Ferfeni — Tagetes erecta. T. patula.
 Ferfeni galbeni — Tagetes patula.
 Ferfeni mari — Tagetes erecta, T. patula.
 Ferfeni mici — Tagetes patula.
 Ferfeniţă — Tagetes erecta.
 Ferfone — Tagetes erecta, T. patula.
 Ferică — Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas,
 D.   spinulosa, Matteucia slruthiopteris, Phegopleris ro-bertiana, Polystichum seliferum, Pteridium aquilinum, Thetypteris palustris.
 Ferică de clmp — Pteridium aquilinum.
 Ferice — Dryopteris filix-mas, Filipendula vulgaris, Pteridium aquilinum.
 Fericea — Filipendula vulgaris, Pteridium aquilinum, Tanacetum vulgare.
 Fcricuţă — Asplenium trichomanes, Polypodium vulgare. Feriga ursului — Pteridium aquilinum.
 Feriga urşilor — Pleridittm aquilinum.
 Frrlgă — Dryopteris filix-mas, D. spinalosa, Matteucia struthiopteris, Phegopleris robertiana, Phyllitis scolo-pendrium, Polypodium vulgare, Pteridium aquilinum, Th*lypteris palustris.
 FerlgA de baltA — Thelypleris palustris.
 Ferigă dc brădet — Polystichum lonchitis.
 FerlgA de cimp — Pteridium aquilinum.
 Ferigă împărătească — Pteridium aquilinum.
 Ferigă mare — Pteridium aquilinum.
 Ferigă măruntă — Asplenium trichomanes.
 Ferigă voiniciească — Pteridium aquilinum.
 Ferige — Pteridium aquilinum.
 Forigc albe — Filipendula vulgaris.
 Ferigea - Dryopteris filix-mas, Filipendula vulgaris. Fcrigca albă — Filipendula vulgaris.
 Ferigea vărgată — Asplenium trichomanes.
 Ferigea vlnătă — Asplenium trichomanes.
 Fcriguţă — Asplenium ruta-muraria. Polypodium vulgare. Fcriguţă dulce — Polypodium vulgare. l-cristei — Polypodium vulgare.
 Ferite — Filipendula vulgaris.
 Fermeri — Solanum tuberosum.
 Femcuţe — Polypodium vulgare.
 Felie — Xalerianella tocusla.
 Fetică — Festuca ovina, Ficaria verna, Yalerianetla tocusla.
 Fclişcă — Calendula officinalis.
 Fiachc — Viola odorata.
 Ficăţci — Asarum europaeum.
 Fidclută — Cuscuta.
 Fidireie — Solanum tuberosum.
 Fiere — Lilium martagon.
 Fiere de pămlnt — Centaurium umbellatum.
 Fiere de urs - Alo? ferox, A. succotrina, A. vera. Fierea pămintulul — Centaurea phrygia, Centaurium un-bellatum, Fumaria officinalis, Gentiana araarella, G.as-clepiadaea. G. clusii, G. cruciata, G. tulea, G. punctata G. ulriculosa, Marehantla polymorpha.
 Fierea ursului — Gentiana cruciala.
 Fierul pămlntului — Gentiana cruciala.
 Fierul plugului — Chenopodium bonus-henricus.
 Filice — Athyrium filix-femina.
 FlUmlcă — Calendula officinalis, C. arvensis, Lysimachii vulgaris.
 Filimină — Calendula officinalis, Lysimachia vulgaris. Filimină dc clmp — Ajuga chamaepytis.
 Filimini — Calendula officinalis.
 Filincică — Calendula officinalis.
 Filiuţă — Dryopteris filix-mas.
 Filumini — Calendula officinalis.
 Filută — Dryopteris spinulosa.
 Finag — Carpinus orientalis.
 Fin ap — Zizyphus jujuba.
 Fincan — Foeniculum vulgare.
 Fincăl — Foeniculum vulgare.
 Fincen — Foeniculum vulgare.
 Finchil — Foeniculum vulgare.
 Fingelc — Callistephus chinensis.
 Finlc — Cbamaerops humllis, Phoenix daclylifera.
 Finic ghimpos — Ilex aquifolium.
 Finior — Juniperus communis.
 Fiolă — Matlhiola incana.
 Firfirică — Sedum spectabile.
 Firfon — Tagetes erecta.
 Firică — Dryopteris filix-mas, D. spinulosa.
 Firicea — Filago germanica, Poa annua, P. bnlbosa, P. al pina, P. laxa, P. nemoratis, P. pratensis, P. trivialii Firicel — Poa laxa.
FLO
Flriclcă — Filago arvensis, F. germanica, Linaria vulgaris. Firigâ — Dryopleris filix-mas.
Firigca — Filipendula vulgaris.
F’irigea albă — Filipendula vulgaris.
F'irigcle — Zinnia elegans.
Firirică — Chrysanthemum parthenium.
Firlşru sopirlrlor - Poa alpina.
Firişor — Pa a alpina, P. annua, P. bulbnsa, P. laxa, P. trivialis.
Flruş» «opirlelor — Poa bulbnsa m. vivipara.
F’iruşcă — Poa /iratensis.
Flruşcii cu clopoţei — Poa laxa.
Firuşoară — Poa pralensis.
Firuşor — Poa annua, P. trivialis.
Firufă — Agroslis lenuis, Glyeeria fluilans, Glycyrrhiza echinala, Poa alpina, P. comprcssa, P. laxa, P. praten-sls, P. trivialis.
Firuţă dc ballă — Glyeeria fluilans.
Firuţă dc lină — Poa nemoralis.
Fistaschi — Arachis hypogaea.
Fistic — Pis ta tl a vera.
Fisuli — Phaseolus vulgaris.
Fisuliu — Phaseolus vulgaris.
Fllflitoare — Briza media.
Fin — Poa alpina, P. annua,             P. bulbosa,  P.   nemoralis,
P. pralensis, P.           trivialis.
Fin de livadă —           Poa alpina,     P. annua,  P.   nemoralis,
P. pralensis, P. trivialis.
Fin dc livezi — Poa trivialis.
Fin semănat — Setaria ilalica.
Finfen — Tageles erecta.
Finul cămilci —   Butomus umbcllalus.
Finul clinclui — Butomus umbellatus.
Firfane — Tageles patula.
Firfăn — Tageles erecta.
Firuţă — Poa annua.
Flsaică — Phaseolus vulgaris.
Fisaică albă — Phaseolus vulgaris.
Flsaică ce sc urcă — Phaseolus multiflorus.
Flsaică dc pocic — Phaseolus vulgaris.
Flsaică oloagă — Phaseolus vulgaris.
Flscă — Botriochloa ischaemum.
Flsoiul cioarci cel marc — Aristolochia clematitis.
Fistici de pămlnt — Arachis hypogaea.
Flşcă — Stipa lessingiana, S. pulcherrima.
Flăinlnzieă —       Draba nemorosa, Erophila      verna.
Floare — Calendula arvensis. Pelargonium zonale.
Floare albă — Anemone sylvestris, Callistephus chinensis, Cardaria draba, Leonlopodium alpinum.
Floare boiercască — Euphorbia marginala, Ricinus communis, Solidago virgaurea.
Floare broştească — Ranunculus acris, R. repens.
Floare buiacă       — Solidago virgaurea.
Floare ca via       — Pelargonium peltatum.
Floare creaţă       — Pelargonium odoratissimum,          P. radula.
Floare de albeaţă — Inula britannica.
Floare de aur — Chrysanthemum carinatum.
Floare de brusture amar — Telekia speciosa.
Floare de ceară — Symphoricarpus albuş.
Floare de clmp galbenă — Tragopogon dubium.
Floare de colţi — Leonlopodium alpinum.
Floare de cucoană — Rudbeckia laciniata.
Floare de cucoanc — Rudbeckia laciniata.
Floare de foc viu — Hypericum perforatum.
Floare de friguri — Cenlauritim umbellatum, Hypericum elegans.
Floare dc ghiaţă — Mesembryanlhemum cristallinum. Floare de gălbinarc — Anlhemis linctoria, Inula britannica, I. germanica.
Floare de grlu — Centaurea cyanus.
Floare de harag — Pharbilis purpurea.
Floare de hirtie — Helichrysum bracteutum.
Floare dc leac — Ranunculus pedalus, Ii. polyanlhemos, lt. repens.
Floare de lungoare (lingoare) — Alliaria officinalis, I.ysimacliia nummularia, L. punctata, L. vulgaris. Floare de     mazăre — Lathyrus odoralus.
Floare dc      mărar — Cosmos bipinnalus.
Floare de      năduT — Hypericum perforatum.
Floare dc     nimica — Aepeta cataria.
Floare dc nisip — Porlulaca grandiflora.
Floare dc ochi — Euphrasia roslkoviana, E. stricta.
Floare dc paie — Helichrysum bracteatum.
Floare de Paşti — Anemone nemorosa.
Floare de perină — Anthemis tinctoria.
Floare de     perină broştească — Anthemis       maerantha.
Floare de     piatră — Porlulaca grandiflora,        P.  oleracea.
Floare de      săpun — Saponaria officinalis.
F’loarc de Sf. Ana — Daphne blagayana.
Floare de stea — Lychnis calcedonica.
Floare de slincă — Leontopodium alpinum, Sedum spurium. Floare dc stuh — Aspidislra elatior.
Floare dc sunătoare — Ilyperifum perforatum.
Floare de      tăbac — Xicoliana' alata.
Floare dc tău — Xymphaea lotus var. thermalis.
Floare dc trlnji — Coronilla varia.
Floare de vanilie — Heliolropium peruvianum.
Floare de viermi — Centaurium umbellatum.
Floare de vioară — Cheiranthus cheiri, Matthiota incana. Floare dc violă — Cheiranthus cheiri.
Floare domnească — Consolida regalis, Delphinium ela-tum, Dianthus carthusianorum, Euphorbia marginala, Leonlopodium alpinum, Reseda odorala, Viola odorala. F’loarc frumoasă — Bellis perennis.
Floare galbenă — Calendula officinalis, Hypericum perforatum, inula hirta.
Floare galbenă de venin — Genista tinctoria ssp. elata. Floare grasă — Chrysanthemum leucanthemum, Seduin spurium.
Floare lată — Pelargonium zonale.
Floare morţească — Rudbeckia laciniata.
Floare niprală — Lupinus luleus.
Floare niprală galbenă — Lupinus luteus.
Floare roşie — Pelargonium zonale Floare roşie de sacslie — Pelargonium zonale.
Floare rotată — Pelargonium zonale.
Floare roză dc friguri — Centaurium umbellatum.
Floare seefiu — Anlhemis maerantha.
Floare soare de grădină — Helianthus tuberosus.
Floare veselă — Gagea lulea.
Floare vinătă — Centaurea cyanus, Gladiolus imbricatus, Iris florentina, 1. germanica.
Floarea albeţii — Inula britannica.
Floarea amorului — Plumbago capensis.
Floarea baraboiului — Helianthus tuberosus.
Floarea broaştei — Taraxacum officinale.
FLO
 231
FLO
 Floarea broaşlolor — Ranunculus acris.
 Floarea bună dimineaţa — Pharbilis purpurea.
 Floarea camforului — Chrysanthemum parthenium. Floarea cârmitului — Chrysanthemum leucanthemum. Floarea calaimci — Anthirrhinum majus.
 Floarea călugărului — Saponaria officinalis, Vorcorla pyramldula.
 Floarea ciumei — Adenostyles alliariae, Pelasites hybridus. Floarea ciutei — Isopi/rum thalictroides.
 Floarea ciinelui — Gnaphalium uliginosum.
 Floarea cimpului -r- Lotus tenuis. l'loarea clopotului — Aquilegia vulgaris.
 Floarea codrului — Atropa belladona.
 Floarea crucii — Abutilon theophrasti.
 Floarea cucului — Atropa belladona. Cypripeilium cal-ceolus. Lychnis flos-cucull. Orchis. l-'loarea cununii — Agrostemma gilhago, I.tjchnis corunaria. l-'loarea damelor — tleliotropium peruvianum. l’loarea dcgetarului — Digilalis grandiflora. l'loarea dimineţii — Sicotiana aluta.
 Floarea doamnei — Cosmos bipinnatus, Leonlopodium alpinum.
 Floarea domniţei — Leonlopodium alpinum.
 Floarea Domnului — Aconilum napellus, Delphinium elatum.
 Floarea duhanului — Sicotiana al ala.
 Floarea fetelor — Verbascum nigrum.
 Floarea finului — Poa alpina, P. annua, P. bulbosa, P.
 nemoralis, P. pralensis, P. trivialis.
 Floarea florilor — Centaurea phrygia.
 Floarea focului — Didamnus albuş.
 Floarea găinii — Taraxacum officinale.
 Floarea giştei — Bellis perennis.
 Floarea gramafonului — Pharbilis purpurea.
 Floarea griului — Centaurea cyanus, C. phrygia.Consolida ajacis.
 Floarea hoţului — Mycelis murulis.
 Floarea iubirii — Heliotropium peruvianum.
 Floarea Împăratului — Mirabitis jalapa.
 Floarea lui Ion — Hypericum perforatum.
 Floarea lui Sf. Ion — Galium verum.
 Moarea lui Slnlion — Galium venim.
 Floarea luminci — Didamnus albuş. l'loarea lupului — Aristolochia clemalilis.
 Floarea mazărci — Lathyrus odoratus.
 Floarea mălaiului — Taraxacum officinale.
 Floarea mărarului — Cosmos bipinnalus.
 Floarea miresei — Cymbalarla muralis, Euphorbia înar-glualn. Aehillea ptarmica. Campanula feneslrellala, Gyp-soplilla elegans, c. paniculata, Sicotiana alata, Pelargonium odoralissjmumt Symphoricarpus albuş, Spiraea vanhouttel.
 Floarea iniriştei — Slachys reda.
 Floarea mortului — Mahonla aqulfollum.
 Floarea morţilor — Chrysanthemum indicum, Rudbeckia laciniata.
 Floarea mucezii — Euphrasia sallsburgensls.
 Floarea   nopţii —    Hesperis malronalis,  H. tristis,     Sicotiana                                                             alata, S. silveslris.
 Floarea   paiului —   Centaurea cyanus.
 Floarea   Paştelui —  Anemone nemorosa, .t. ranunculoides.
 Bellis perennis. Pulsalilla vulgaris.
 Floarea Paştelui albă — Anemone nemorosa.
 Floarea Paştelui galbenă - Anemone ranunculoides.
 Floarea Paştilor — Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Hepatica nobilis, Isopyrum thalictroides, Pulsalilla pralensis.
 l'loarea Paştilor albă — Anemone nemorosa.
 Floarea Paştilor galbenă — Anemone ranunculoides.
 Floarea patului — Anlennaria dioica, Helichrysum are-naritim. (niapliallum sllvallcum.
 I-’loarea pădurii — Asperula odorala.
 Floarea păsărilor — Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Pulsalilla pralensis.
 Floarea pctcului — Lupinus polyphyllus.
 Floarea plinii — Abutilon Ihcophrasti.
 Floarea potecului — Lupinus angustifolius.
 Floarea pratului — Fitago arvensis.
 Floarea raiului — Allium montanum, Chrysanthemum cinerariaefolium. Geranium macrorrhizum.
 Floarea reginei — Leonlopodium alpinum.
 l-’loarea secerei — Cichorium intybus.
 Floarea Sf. Ion — Galium rolundifotium.
 Floarea Sf. Mării — Aster novae-angliae, A. novi-belgii, A. salignus.
 l’loarea singcorgiului — Corydalis cava.
 Floarea smeilor — Caltiunlhemum coriandrifolium.
 Floarea smcului — Aruncus vulgaris.
 Floarea soarelui — Chrysanthemum leucanthemum, Helian-(hus aiiiiiius. Ileliolropium europaeum, Rudbeckia laciniata. Tragnpogon diibius.
 Floarea soarelui de clmp — Filipendula vulgaris, Trago-pogon orientalis, T. pralensis.
 Floarea sorului — Taraxacum officinale.
 Floarea stincii — Leonlopodium alpinum.
 I-'loarea studentului — Aster salignus. Saponaria officinalis.
 F'loarea stupilor — Melissa officinalis.
 Floarea suferinţei — Passiflora coerutea.
 Floarea   şarpelui   — Lathraea squamaria.
 Floarea   turcului   — Convallaria majalis, Taraxacum offi-
 cinale.
 Floarea ţigăncii — Peucedanum latifolium.
 Floarea   untului    — Orobanche caryophytlacea, O.      gracilis.
 l'loarea  ursului    — Ilibiscus Irionum, Pulsatilla     vulgaris.
 Floarea văduvei — Scabiosa ulropurpurea, S. lucida.
 Floarea văduvelor — Succisa pralensis.
 F'loarea vinului — Erodium cicutarium, Geranium macrorrhizum. G. phaeum.
 Floarea viorelei — Hyacinthus orientalis, Muscari bo-tryoides, M. racemosum, M. tenuifolium.
 Floarea viorii — Geranium macrorrhizum.
 F'loarea vintului — Anemone nemorosa, A. ranunculoides,
 A.  silveslris, Pulsatilla vulgaris.
 Floarea   vlntului   albă —   Anemone  nemorosa.
 Floarea   vlntului   galbenă  — Anemone          ranunculoides.
 Floarea   zgfiibll — .Malva   crispa.
 Floarea   zlnei —    Lythrum salicaria.
 Floarea zlnelor — Callianthemum coriandrifolium.
 Flocoasă — Sorghum vulgare.                                   •
 Flocoşei — Laclarius torminosus.
 F'locoşel — Hydnum repandum.
 Flocoşele — Âgrostemma gilhago, Anlennaria dioica, Fllngo arvensis, F. germanica, Leonlopodium alpinum, Lychnis eoronarla, Ribes grossularia.
Flocoşlră — Agroslemma githago, Ilnk-us Innulus, Lychnis coronaria.
Flocoşiţă — Holcus lanatus.
Florar — Philadelphus coronarins.
Flori albe — Saponaria officinalis.
Flori arimencşli — Callistephus chinensis.
Flori bălăi — Saponaria officinalis.
Flori boiereşti — Callisiephus chinensis.
Flori boiereşti de cimp — Dianthus superbus.
Flori ca stelele — Coreopsis tinctoria.
Flori cojocăreşli — Asler amellus.
Flori cu două cozi — Tropaeolum majus.
Flori de cauciuc — Euphorbiă marginala.
Flori dc cirip — Pelargonium zonale.
Flori dc fereastră — Pelargonium zonale.
Flori de ghiaţă — Sedum spectabile.
Flori de liîrb — Pelargonium zonale.
Flori dc iarnă — Chrysanthemum indicum, Gomphrena globosa.
Flori dc Ierusalim — Asler amellus.
Flori dc juară — Hepatica nobilis.
Flori    dc oală —   Pelargonium zonale.
Flori    de pale —   llelichrysum arenarium, II.    hruclealuin,
Rudbeckia laciniala, Xeranthemum annuum.
Flori dc parfum — Saponaria officinalis.
Flori dc primăvară — Nârcissus poelicus.
Flori de rug — Iiosa cenlifolia.
Flori dc Rusalc — Rudbeckia laciniala.
Flori de sopon — Saponaria officinalis.
Flori de sticlă — Coreopsis tinctoria.
Flori    de tăietură — Saponaria officinalis.
Flori    de toamna   — Aster salifjnus, Chrysanthemum            in-
dicum, Erigeron acer, Polygonum cuspidatum.
Flori domneşti — Consolida ajacis, C. regalis, Convallaria majalis, Dianthus caryophyUus, D. superbus, Tagetes patula, Viola tricolor.
Flori galbene — Genista tinctoria, Helianthus tuberosus, Rudbeckia laciniala, Tagetes erecta, Taraxacum officinale.
Flori galbene negruţe — Tagetes patula.
Flori In crăngi — Matthiola incana.
Flori in cruci — Matthiola incana.
Flori mărunte — Viola odorala.
Flori mărunţele — Viola biflora, V. odorala.
Flori oşeneşti — Calendula officinalis.
Florile Paştilor — Isopyrum thalictroides.
Flori roşii — Pelargonium zonale.
Flori rotate — Callisiephus chinensis.
Flori sălbatice — Viola canina.
Flori tărcăcioarc — Tagetes patula, T. tenuifolia.
Flori uscate — llelichrysum bractealum.
Floriccle de flori albe — Parnassia palustris.
Floricele de iarnă — Gomphrena globosa.
Floricelc frumoase — Bellis perennis.
Floricele negrii — Malva sylveslris.
Floricică de leac — Ranunculus pedalus.
Floricică de pe lac — Ranunculus repens.
Florile Rusaliilor — Philadelphus coronarius.
Florile zînelor — Lythrum salicaria.
Floriţe albe — Parnassia palustris.
Floştani — Tropaeolum majus.
Fluer. — Cicuta virosa.
Fluerutoare — Tamus communis.
Fluturaş — Eriophorum, Gaillardia pulchella.
Fluturuşi — Cosmos bipinnatus.
Fluturaşi yalheni — Cosmos suiptiureus.
Fluturei — Gaillardia aristata, G. picta, G. pulehclla.
Fluturi — Cosmos bipinnatus.
Foaia fii — Vinca minor.
Foaia făgetului — Mycelis muralis.
Foia lui Tal in — Symphytum officinale.
Foia pădurii — Astragalus glycyphyllos.
Foia tatii — Symphylum officinale.
Foia tăietorului — Chrysanthemum leucanlhemum.
Foia tăieturii — Chrysanthemum leucanlhemum.
Foia tllharului — Mycelis muralis.
Foaie a vioară — Hepatica nobilis.
Foaie dc dalac — Paris quadrifolia.
Foaie de fir — Vinca herbacea.
Foie de jioară — Hepatica nobilis.
Foaie de juare — Hepatica nobilis.
Foaie dc vioară — Hepatica nobilis.
Foaie jjrasă — Pinyuicuia alipina, P. vulyaris.
Foaie în fir — Vinca herbacea, V. minor.
Foaienfiu — Vinca minor.
Foalccr — Matthiola incana.
Foalchin dc iarnă — Cheiranthus cheiri.
Foalchine — Matthiola incana.
Foalchinc galbene — Cheiranthus cheiri.
Foaltăr — Matthiola incana.
Foaltinc — Cheiranthus cheiri, Matthiola incana.
Foamete — Erophila verna.
Foarfcca bălţii — Stratiotes aloides.
Foarfecele bălţii — Stratiotes aloides.
Focăriţă de munte — Hieracium aurantiacum.
Focie — Fuchsia coccinea.
Focşor — Anagallis arvensis, Gladiolus gandavensis, Lychnis calcedonica.
Focul drăguţei — Lychnis calcedonica.
Focuşor — Aquilegia vulgaris, Gladiolus gandavensis, Vaccaria pyramidala.
Foi domneşti — Dianthus superbus.
Foi fir — Vinca minor.
Foi in fir — Vinca minor.
Foiacbin — Oenanthe aquatiea.
I-'oicie — Vinca minor.
Foifoi — Vinca herbacea,         V'. minor.
Foifoic — Vinca minor.
Foiomfiu — Vinca herbacea.
Folonfiu — Vinca minor.
Fonchiu — Vinca herbacea,            V'.  minor.
Fonfiu — Vinca herbacea, V. minor.
Forfecări — Convolvulus arvensis.
Forfologi — Tropaeolum majus.
Forostău — Genista ovala, Helianlhemum alpestre, H. nummularium, Origanum vulgare, Polentilla reda, P. tliurinyiaca.
Forosloi — Polentilla anserina, Veronica persica.
Forţei — Omphalodes scorpioides.
Fracsln — Fraxinus excelsior.
Frag — Fragaria vesca, Morus alba.
Frag cu fragi albăne — Morus alba.
Frag cu frăguţe — Morus alba.
Fraga tătarului — Chenopodium bonus-henricus, Ch. fo-liosum.
FRA
 GAR
 Fragă — Bergenia crassifotia, Fragaria mosc hala, F. reşca, Philadelphus coronarius.
 Fragă de pădure — Fragaria vcsca. F. viridis.
 Fragi* t A (Arase A — Chenopodium («wlc F ragele — Fragaria reşca.
 Fragi — Fragaria vesta, F. viridis.
 Fragi dc cimp — Fragaria moschata, F. vesca, F. viridis. Fragi dc lemn alb — Ribes grossularia.
 Fragi dc lemn negru — Ribes grossularia.
 Fragi de pădure — Fragaria vesca.
 Fragi iepureşti - Fragaria reşca.
 Frangostafilă — Ribes rubrum.
 Franţ — Gulinsnga parriflora.
 Franţine! — Dictamnus albuş.
 Frunză - Fragaria vesca.
 Frapsin — Fraiinus eicelsior. l'iapţin — Fraiinus excelsior.
 Frascn — Fraxinus eicelsior.
 Frasin — Fraxinus excelsior, F. Iiulotrleha, F. ornus,
 F. oxycarpa, Robinia pseudacacia.
 Frasin dc munte — Fraiinus ornus.
 Frasin negru — Fraxinus ornus.
 Frasin urm — I'raiinus ornus.
 Frasin — Fraiinus excelsior, F. ornus.
 Frasin urm — Fraxinus ornus.
 Frale cu sor — Melampyrum nemorosum.
 Fratele priboiului — Geranium silvatleum.
 Fratele şi sora — Melampgrum nemorosum.
 Fraţinel — Dictamnus albuş.
 FrAgar - Morus alba, M. nigra. Ribes grossularia. Frăgar alb — Morus alba.
 Frăgar negru — Morus nigra.
 Frăgariţă — Chenopodium foliosum.
 Frăgariu — Morus alba. M. nigra.
 Frăgărea galbenă — Polentilla reptans.
 F'răgăriiă — Chenopodium foliosum.
 FrAgulltii — Adoxa mosrbatelilna.
 I-'răgurel — Potentilla micranlha.
 F'răguţâ sălbatică — Fragaria reşca.
 Fragii ţc — Fragaria rcsca.
 Frănţincl — IHi-lamiius albuş.
 F'răpţinel — Fraxinus excelsior.
 FrA.sinel — Dictamnus albuş.
 FrAsinlcă — Fraxinus oxyearpa.
 F'răsiniţă — Fraxinus ornus.
 Frăţiori — Dictamnus albuş. Melampgrum barbatum. Viola tricolor.
 FrigArl — Geranium palustre.
 Frigor — Centaurium umbellatum.
 Frigurele — Cardaminopsis arenosa, Centaurium umbellatum.
 Frigurică — Centaurium umbellatum.
 FringhlufA — Funaria hygrometriea.
 Frumoasa de noapte — Mirabitis jatapa.
 Frumoasa nopţii — Mirabilis jatapa.
 Frumuseţea nopţii — Mirabilis jatapa.
 Frumuşică — Betlis perennis.
 F'runza caprei — Lonicera caprifolium.
 Frunza ciorii — Ceratophyltum demersum.
 Frunza mamei — Cassia -(drogul).
 F'runza tăieturii — Betonica officinalis, Sedum specla-bile.
 F'runza tejului — Bctonica officinalis.
 Frunza voinicului — Alliaria officinalis, Barbarea vulgaris, Nasturlium officinale, Prenanthes purpurea. Frunzar — Sempervivum tectorum.
 F'runza dc hruslan — Rumex congtomeratus.
 Frunză dc cinci degete — Polentilla reptans.
 Frunză dc     iarbă rea   — Scrophularia nodosa.
 F'runză de       orbalţ — Ajuga reptans.
 FninzA de potcA — Chenopodium murale.
 Frunză dc        urbalţ — Aruncus vulgaris.
 I''ruiiză dc     zgaihă — Glechoma hederaceum,       Paris quadri-
 folia.
 Frunză lată — Hemerocallis fulva, Iris germanica.
 Frunze de piatră — Chenopodium hgbridum.
 Frunze dc sul» tufă — Ajuga reptans.
 Frunzişoară — Laurus nobilis, Mgristica fragrans.
 Fruşiţă — Betlis perennis.
 F'ugaci — Salsola kali.
 F'ugătoarc — Zebrina pendula.
 F'uior — Stipa pennata.
 FuifueA — Vulpia myurus.
 Fulg dc stuh — Sorghum halepense.
 Fulică — Anthemis cotula.
 Fulie — Nârcissus poeticus, N. stellaris.
 F'uliu — Anthemis cotula.
 Fumărică — Fumaria officinalis.
 F'uinărică beşicoasâ — Centaurium umbellatum. FuinAri|A — Fumaria officinalis, F. sehlclcheri.
 Fumul pămlntului — Fumaria officinalis.
 F'undici — Corylus aveltana.
 F'urculiţă — Scilla bifolia.
 Furcuţa Paştilor — Scilla bifolia.
 Furcuţa rlndunclei — Viscaria vulgaris. l-'urustău — Origanum vulgare.
 F'usaică — Phaseolus vulgaris, Pisum sativum.
 Fusci — Phaseolus vulgaris.
 F'usoi — Phaseolus vulgaris.
 Fusoi dc pocic — Phaseolus vulgaris.
 Fusoi oloagă — Phaseolus vulgaris.
 Fusole — Phaseolus vulgaris.
 Fusole albă — Phaseolus vulgaris.
 F'usta doamnei — Convolvulus arvensis.
 Fusta rlndunicii — Convolvulus arvensis.
 Fusui sălbatic — Physalis alkekengi Fusule cu haraci — Phaseolus vulgaris.
 Fusulc de pociumpi — Phaseolus vulgaris.
 F'usulc de rude — Phaseolus vulgaris.
 Fusulc oloagă — Phaseolus vulgaris.
 Fusuli — Phaseolus vulgaris.
                      G
Galbene — Prunus cerasifera (fructele).
Galeş — Fraxinus ornus.
Galofir — Tanacetum balsamita.
Galopăr — Tanacetum balsamita.
Ganofer — Xanthium spinosum.
Ganţoi — Quercus peduncutiflora.
Gaolean — Sorghum vulgare var. suecharutum. Garanţă — Rubia tinctoria.
 GAR
 237
 GĂlt
 Garblţă      —  Limodorum abortlvuin.
 Garoafa craiului — Dianthus callizonus.
 Garoafa mării — Limonium vulgare.
 Garoafa Sebeşului — Dianthus superbu.*.
 Guroafă — Dianthus caryophyllus, D. deltoides, IIolos-leum umbellatum.
 Garoafă albă — Matthiola incana.
 Garoafă bărboasă — Ornilhogalum umbellatum.
 Garoafă călugărească — Dianthus carthusianorum. Garoafă      de apă —   Butomus umbellatus.
 Garoafă      de ghiveci —  Dianthus caryophyllus.
 Garoafă      de grădină —  Dianthus barbalus,       D. caryophyl-
 lus, D. chinensis.
 Garoafă nemţească — Dianthus chinensis.
 Garoafa roşie — Dianthus tenulfolius.
 Garoafă turcească — Dianthus barbatus.
 Garoafe — Callistephus chinensis, Dianthus barbatus,
 D.  chinensis, D. collinus, D. superbus, Matthiola incana, Mirabilis jalapa, Pelargonium zonale, Pharbilis purpurea, Tageles erecta, T. patula, Viola mirabilis, Zinnia elegans.
 Garoafe de cîmp — Dianthus carthusianorum. Garoafe de munte — Dianthus superbus.
 Garoafe dc pădure — Dianthus armeria.
 Garoafe oloage — Mirabilis jalapa.
 Garoafe roşii — Lychnis calcedonica.
 Garoafe sălbatice — Dianthus carthusianorum, D. superbus.
 Garoafle — Dianthus caryophyllus, Zinnia elegans. Garofil — Dianthus caryophyllus, D. superbus.
 Garofiţa mării — Limonium vulgare.
 Garofiţă — Dianthus carthusianorum, D. caryophyllus,
 D.  compactus, Impatiens sultani.
 Garofiţă de grădiniţă — Lychnis calcedonica.
 Garofiţă de mare — Statice.
 Garofiţe — Callistephus chinensis, Dianthus barbalus, I).
 chinensis, D. deltoides, D. superbus.
 Garofiţe de grădină — Dianthus barbatus.
 Garofiţe de munte — Dianthus compactus, I). superbus. Garofiţe rari — Dianthus chinensis.
 Garole — Lathyrus lalifolius.
 Garon — Panicum milliaceum.
 Garzoane — Armeniaca vulgaris (fructele).
 Gaslane — Caslanea saliva (fructele).
 Gavăţ — Salvia pralensis, Symphylum officinale. Gădunic — Cydonia oblonga.
 Găgăuţ — Petroselinum horlense,           Salureja horlensis.
 Găină părăsită — Crepis rhoeadifolia.
 Găiniţă — Ornilhogalum gussonei, 0. umbellatum. Găinuşă — Carlina acaulis, Pulsalilla pratensis. Găinuşe         — Anemone   nemorosa, A. ranunculoides, Orni-
 thogalum boucheanum, O. pyrenaicum, Potentilla alba, P. erecta, P. micrantha.
 Găinuşe galbenă —             Anemone ranunculoides.
 Gftinuşi — Isopyrum thalictroides. Potentilla chrysanlha, Ranunculus sardous.
 Găinuţe         — Potentilla alba, P. micrantha, P.         reda.
 Gălămoz — Daclylis glomerata.
 Gălăţană — Lycopersicum esculenlum.
 Gălăţence — Aster amellus.
 Gălăţene — Primula obconica.
 Gălbază         — Cuscuta campestris, C. epilhymum,        C. eu-
 ropaea.
 Gălbăjoară — Lysimachia nummularia, L. vulgaris. Gălbănarc — Chelidonium majus, Serratula linctoria. Gălbănare dc germe — Agrimonia eupaloria.
 Gălbănuşc — Calendula officinale, Lysimachia nummularia.
 Gălbănuţ — Canlharellus cibarius.
 Gălbăşoară — Lysimachia nummularia.
 Gălbează — Cuscuta epilhymum, C. trifolii.
 Gălbcioarc — Hieraeium pilosella.
 Gălbejoară — Lythrum salicaria.
 Gălbenarc — Calendula officinalis, Linaria vulgaris, Serratula tinctoria, Tanacetum vulgare.
 Gălbenea — Calendula officinalis, Sisymbrium altissi-mum, Rorippa amphibia, Ii. austriaca.
 Gălbenele — Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Ranunculus pedalus, R. polyantlicmos, Ii. repens. Gălbenele de munte — Ranunculus carpaticus, Ii. po-lyanlhemos, R. sceleralus.
 Gălbenele de pădure — Lysimachia nummularia, L.
 punctata, Ranunculus nemorosus.
 Gălbenică — Calendula officinalis.I Gălbcnioarc — Calendula officinalis.
 Gălbeniţă — Galeobdolon luteum.
 Gnlbenoasă — Crepis biennis.
 Gălbenuş — Camelina microcarpa, C. sativa.
 Gălbenuşa inului — Camelina sativa.
 Gălbenuşe — Camelina microcarpa, C. saliva, Potentilla chrysantha, P. reda, P. supina.
 Gălbenuşi — Crepis pulchra, C. setosa.
 Gălbenuşul inului — Camelina microcarpa, C. saliva. Gălbenuţ — Hieraeium aurantiacum.
 Gălbigioară — Lysimachia vulgaris.
 Gălbinare — Cirsium arvense, Gentiana asclepiaduea, Melampyrum bihariense, Serratula tinctoria. Gălbinare dc germe — Agrimonia eupaloria.
 Gâlbinea — Cantharellus cibarius.
 Gălbiiici — Calendula officinalis.
 Gălbinele — Alliaria officinalis, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria, Calendula arvensis, C. officinalis, Caltha palustris, Chelidonium majus, Uaplophyllum sua-vcolens, Helianthus tuberosus, Lysimachia nummularia, L. punctata, L. vulgaris, Ranunculus pedalus, R.repens, Rudbeckia laciniata, Tussilago farfara.
 Gălbinele de munte — Ranunculus sceleralus. Gălbinele grase — Taraxacum officinale.
 Gălbinioară — Galinsoga parviflora.
 Gălbini)ă — Galeobdolon luteum.
 (îălbinoasă — Erysimum willmanni.
 (îălbinuş — Myagrum perfoliatum.
 Gălbinuşc — Calendula officinalis.
 Gălbioară — Cantharellus cibarius, Hieraeium aurantiacum, Inula britannica.
 Gălbioare — Calendula officinalis.
 Gălbior — Cantharellus cibarius.
 Gălboni — Cucumis melo.
 Găitane galbene — Hemerocallis fulva.
 Găitane vinele — Iris germanica.
 Găluşte — Narcissus poeticus.
 Gărbeciu — Geranium pratense.
 Gărbiţă — Limodorum abortivum.
 Gărgăuni — Coreopsis tinctoria.
 Gărin — Quercus robur.
 Gărlnă — Quercus robur.
 c;hi
GărniţA — Carpinus betulus.
Găroafe — Zinnia elegans.
Găstanc — Caslanea saliva (fructele).
GAşiţA — Iris ruthenica.
Găurele — Scillu bifolia. Viola odorala.
GAzdoi — Phlox paniculala.
GeniăuurlfA — Orchis masculu, O. mililaris, O. morio,
O.  puplllonaeea. O. purpurea.
GemenariţA — Orchis morio.
GenistrA — (ienisla linctoria.
Georgealonc — Armeniaca milgaris (fructele).
GcorghinA — Dalilia cultoriim.
GcorginA — Duhlia cultorum.
Georgiţe — Conrallaria majalis.
Gerofe — Dianthus caryophyllus.
GcţişoarA — Zebrina pendula.
(ilicala catanei — Consolida regalis, Delphinium elatum. GheafA — llegonla srmprrflorens. B. sanguinea. Im-patiens balsamina, .Mrsembrlanthemum rrystalUnuni. Porlulaca grandiflora. Srdum spevtublle, S. spurium. Gheaţă de pAniinl — Veroniea beccabunga.
Ghebe — Annillaria mellea, Boletus calopus.
Gheb* dr brud — Lrplota rlypeolaria.
Ghrbr dr pădure — Collybia longlpes.
Ghebe tle stejar — Fomes fomenlarius.
Ghemele popii — Aristolochia clematitis.
Gheocei — Leucojum aestivum, L. vernum, A’arcissus poiticus. X. pseudonarcissus.
Gheocei albaştri — Scitla bifolia.
Gheocei bogaţi — Leucojum aestivum, L. vernum. Gheocei mari — Leucojum vernum.
Gheocei mici — Galanthus nivalis.
Gheorghevan — Syringa vulgaris.
Ghcorghin — Cralaegus monogyna.
Gheorghinar — Cralaegus monogyna, Physalis alkekengi. Gheorgliine — Dahlia cultorum. Rudbeckia laciniata. Ghcorghine galbene — Rudbeckia laciniata.
Gheorghini — Dahlia cultorum.
Ghcorghivan — Syringa vulgaris.
Gherghel — Dahlia cultorum.
Ghcrghin — Cralaegus monogyna.
Gherghinar — Cralaegus monogyna.
GherghinA — DahUa eullorum.
Gherghine — Corebpsis tinctoria.
Gherghine de grAdinA — Dahlia cultorum.
Gherghine de iarnă — Rudbeckia laciniata.
Gherghine galbene — Helianthus tuberosum, Rudbeckia laciniata.
Gherginâ — Dahlia cultorum.
Gheţar — Begonia semperftorens.
Gheţară — Mesembrianthemum crystallinum.
Gheţăriei — Sedum maximum.
Ghcţişoară — Commelina communis, Mesembrianthemum crystallinum. Porlulaca grandiflora, Sfellaria media. Ghr|lşoarr — Brgonia sangulnra. B. semperftorens, Sedum acre. S. sieboldl, S. speelabile.
GheţuşcA — Pelargonium peltalum.
Ghiara cioarei — Lathyrus tatifotius.
Ghiara miţei — Lotus corniculatus, Lupinus angustifo-lius, Xonnea pulla.
GhiarA — Lonicera caprifolium.
Ghiaţa pămlntului — Veroniea beccabunga.
GhiaţarA — Mesembrianthemum crystallinum.
 GhiazmA — Menlha piperita.
 Ghicitoare — Colchicum autumnale.
 Ghicitori — Colchicum autumnale, Erythronium dens-canis.
 Ghie — Vitis vinifera.
 Ghiezuri — Chrysanthemum leucanthemum.
 GhijarcA — Calamagrostis epigeios.
 Ghilicei — Galanthus nivalis.
 Ghilic — Lavalera thuringiaca.
 Ghiligci — Galanthus nivalis.
 Ghimber — Zlnglbrr officinale.
 Ghimber nemţesc — Arum maculatum.
 Ghimbcrc — Gentiana punctata.
 Ghimbcre de munte — Gentiana lulea, G. punctata. Ghimberiu — Potentilla erecta, Zingiber officinale. Ghiinbir — Zingiber officinale.
 Ghimpan — Carduus nutans.
 GliImparlIA — Crypsls aculeatnf Ileleoehlon alopeou-roldes.
 Gblmpe — Cirsium vulgare, Huseus neuleatus, Xanthium spinosum.
 Ghimpe lai — Ruscus aculeatus.
 Ghimpe marc — Onopordon acanthium, Ruscus aculeatus.
 Ghimpe pAdureţ — Ruscus aculeatus.
 Ghimpe tare — Xanthium spinosum.
 Ghimpe tăfălog — Eryngium campestre.
 Ghimpi — Tribulus lerrestris.
 Ghimpoasă — Arctium lappa.
 Ghinislră — Genista tinctoria.
 Ghinţiure — Gentiana punctata.
 Ghinţură — Centaurium umbellatum, Euphrasia stricta, Gentiana asclepiadaea, G. clusii, G. cruciata, G. lulea, G. phloglfolia, G. pneumonanlhe, G. punctata, Sempervivum lectorum.
 Ghinţură galbenă — Gentiana tulea.
 Ghinţurca — Centaurium umbellatum, Gentiana cruciata. Ghinţurclc — Gentiana clusii.
 GhinţuricA — Gentiana lulea.
 Ghioc — Centaurea cyanus, C. jacea, C. phrygia.
 Ghiocel — Crocus banaticus, Galanthus nivalis, Leucojum aestivum. Lupinus mutabilis, Xarcissus tazzeta. Ghiocei albi — Leucojum vernum, Xarcissus poiticus, X. stellaris.
 Ghiocel bogaţi — Leucojum aestivum, L. vernum.
 Ghiocci dc baltă — Leucojum aestivum.
 Ghiocci de ghioc — Galanthus nivalis.
 Ghiocei dc grădină — Xarcissus poeticus, X. pseudonarcissus, X. tazzeta.
 Ghiocei de inunte — Xarcissus poeticus.
 Ghiocei de Postăvar — Daphne btagayana.
 Ghiocci mari — Leucojum aestivum, L. vernum. Ghiocci mici — Galanthus nivalis.
 Ghiocel — Butomus umbellalus.
 Ghiocel de toamuA — Sternbergla lulea.
 Ghioci — Galanthus nivalis, Leucojum vernum.
 Ghiol — Rosa cenlifolia.
 Ghiorclc — Galanthus nivalis, Viola odorala, Scilla bifolia.
 Ghipăr — Juniperus communis, J. sibirica.
 GhlrcA — Trilicum duruni.
 Glilrln — Oblone pedunculnla. O. verrurifrrn.
 Ghirtoci — Taphrina pruni.
 239
 GRA
Ghistin — Aesculus hippocastanum.
Ghistină — Castanea sativa.
Ghişin — Cerasus vulgaris.
Ghiţion — Chondrilla juncea.
Ghiul — Rosa centifolia.
Ghiunghiurele — Stellaria holoslea.
Ghiurluci — Caucalis tapputa.
Ghizri — Viola tricolor.
Ghizdei — Lotus corniculatus, /,. uliginosus, Medicago falcata, M. lupulina, M. sativa, Trifolium arvense. Ghizdei mnre — Lotus uliginosus, Telragonolobus sili-<|UOSIIS.
Ghizdci mărunt — Lotus corniculatus.
Ghizdci — Lolus corniculatus.
Giazma broaşlei — Mentha piperita.
Gie — Vitis vinifera.
Gimbcr — Zingiber officinale.
Gimbcre de munte — Gentiana punctata.
Gimbir — Zingiber officinale.
Gindură      — Gentiana cruciata.
Gingifar     — Zlzyplius jujuba.
Ginistru     — Genista ovata, G. sagitlalis,      G.  tinctoria.
Ginislru     — Genista oligosperma,      G. tinctoria.
Ginţură — Centaurium umbellatum, Gentiana cruciata. G. lulea, G. phlogifolia, G. punctata, G. verna, Poly-gonum bistorta.
Ginţură amară — Gentiana lulea.
Ginţure — Gentiana lulea.
Gioare — Galanthus nivalis.
Gioarclc — Galanthus nivalis.
Gioian de baltă — Oenanthe aquatiea.
Gioianu — Oenanthe silaifolia.
Giongioală — Dicentra spectabilis.
Giorelc — Galanthus nivalis, Scilla bifolia, Viola adorata. Giorgioale — Fuchsia coccinea.
Giorgiolenc — Armeniaca vulgaris (fructclc).
Giosmă — Mentha longifolia.
Giosmă creaţă — Mentha suaveolens.
Gipsariţă — Gypsophila paniculata.
Gisdei — Leonurus cardiaca.
Gişen — Cerasus vulgaris.
Gişin — Cerasus vulgaris.
Gişnar — Cerasus vulgaris.
Giugan — Armillaria mellea, Hiannularia imperialis. Giugiumă — Mentha longifolia, M. piperita.
Giugiumă creaţă — Mentha crispa.
Gizmă creaţă — Mentha crispa.
Giglţele — Colchicum autumnale.
Gilceavă — Consolida ajacis, C. regalis.
Girgovan — Syringa vulgaris.
Glrliţă — Quercus frainetto.
Glrneaţă — Quercus frainetto, Q. pubescens.
Glrnete — Quercus frainetto.
Glmişor — Zea mays.
Girniţă — Carpinus betulus, Quercus frainetto.
Glrniţă albă — Quercus frainetto.
Gîscariţu — Arabidiopsis thaliana, Arahis alpina. Giscărilâ — Ara bis hirsuta.
Gilîi — Cydonia oblonga.
Giţa cucoanei — Cosmos bipinnatus.
Glţa turcului — Amaranthus panicutalus.
Gladcş — Acer lataricum.
Gladice — Gledilschia triacanlhos.
Gladici — Gledilschia triacanthos.
Gladicic — Gledilschia triacanthos.
Gladioalc — Gladiolus gandavensis.
Gladioanc — Gladiolus gandavensis.
Gladiole — Gladiolus gandavensis.
Gladioli — Gladiolus gandavensis.
Gladiş — Acer tataricum, Gledilschia triacanthos, Rhamnus catharlica.
Glâdiş — Acer tataricum.
Glâdilu — Gledilschia triacanthos.
Gledicc — Gledilschia triacanthos.
Glcdicie — Gledilschia triacanthos.
Glcdiţă — Gledilschia triacanlhos.
Gloanţă — Caltha palustris, Trollius europaeus.
Globurău — Juniperus communis.
Glodurariţst — Camphorosma monspcliaca.
Gloghcje — Rosa canina.
Glojdan — Berberis vulgaris.
Glojdani — Rumex acetosa.
Gluga ciobanului — Prunella vulgaris.
Gncapăn — Pinus mugo.
Gncapcn — Pinus mugo.
Gnintă — Mentha longifolia, M. piperita.
Gnintă căiască — Mentha longifolia.
Gnintă neagră — Mentha aquatiea.
Gnopă — Bromus ramosus.
Goaţc — Solanum tuberosum.
Godic — Chelidonium majus.
Godină — Solanum mclongena.
Gogofoaie de limbrici — Santolina chamaecyparissus. Gogoaşe — Globaria gigantea, Lepidium ruderale, Lyco-perdon candidum, Physalis alkekengi, Solanum luberosum.
Gogonele — Lycopersicum esculenlum.
Gogoneţ — lieta vulgaris, Prunus cerasifera.
Gogoşari — Capsicum annuum var. grossum.
Gogoşi — Physalis alekekengi.
Gogoşi de pămlnt — Solanum luberosum.
Goldan — Prunus insititia.
(■olicică — Myayrum perfolintum.
Golomăţ — Dactylis yloinerata.
Goloinoţ — Dactylis glomerala.
Gonele — Solanum tuberosum.
Gongliicioarc — Ribes rubrum.
Gonghicioase — Ribes rubrum.
Gonitoare — Anagallis arvensis,        Lathraea        squamaria,
Orchis morio, Orobanche fia va, O. ramosa. Gonitoarca vacii. — Anagallis arvensis.
Goniţă — Ajuga reptans.
Gorgani — Lactarius piperalus.
Gorghină — Dahlia cultorum.
Gorim — Quercus petraea.
Gorin — Quercus petraea.
Goron — Quercus petraea,          Q. pubescens, Q.         robur.
Goronaş — Quercus robur.
Goroncuţă — Hyacinthus orientalis.
Gorţ — Pyrus pyraster.
Gorun — Mespilus germanica, Quercus petraea, Q. robur.
Gramafon — Ilippeastrum striatum, Pharbilis purpurea Gramciri — Solanum luberosum.
Granat — Chrysaiithcmiim parthenium.
Granaţ — Chysanlhemum parthenium.
 210
GUR
 Granţă — Pinguicula vulgaris.
 Grâpăperiţă — Melampgrum arvense, M. erislalum. Graşl|ft — Portulaca oleracea, Sedum sleboldll.
 Grăbar — Carpinus orientalis.
 Grăbariu — Carpinus betulus.
 Grădiştea lui Domnul Christos — Chrysanthemum par-theniiun.
 Grădun — Quercus petraea.
 Grăitoare dc rău — Ophioglossum vutgalnm. Grăjnicioară — Portulaca grandiflora.
 Grănal — Chţisanlhemum parthenium.
 Grănoasă — Phlox panicutata.
 Grăpadă — Melampyrum cristntum.
 Grăsună — Pinguicula vulgaris.
 (îrăşălonre — Soglna elllala, S. procumhens.
 Gră (Araţi — Hosa inullKIora.
 Greaţă — Xuphar luteum.
 Grcbenei albi — Corydalis cava.
 Grcbenic — Aloi {eroi.
 Greciuleni — Primula vulgaris.
 Greciurei — 1‘rimula vulgaris.
 Grepcnţiu — Geranium lucidum.
 Gregetin — Geranium pralense.
 (ireghelin — Frodium cicularium, Gerauhim pralense.
 Greghcţcl — Geranium pralense.
 Greghcţui — Geranium pralense.
 Gregotin — Geranium pralense.
 Grehetin — Geranium lucidum, G. pratense. G. pyre-naicum, G. rotundifolium, G. silvalicum.
 Grepfrut — Cit rus paradisll.
 Greţel — Lysimachia nummularia.
 Griciorei — Primula vulgaris.
 Grln — Triticum aestivum.
 Grinişoarc de II marc — Caltha palustris.
 Grlnişor mărunt — Ficaria verna.
 Griu — Trllleum aestivum, T. lurgidum.
 Griu alac — Triticum spella.
 Gria alb — Triticum aestivum, T. dicuccum, T. durum, T. polonicum.
 Grlu arnăut — Triticum durum.
 (.rin cirnău — Triticum aestivum.
 Griu clmău tuns — Triticum hybernum.
 Grlu    dc baltă — Beckmannia erueaeformis.
 Grlu    de iarnă — Triticum hybernum.
 Grlu    de primăvară — Triticum aestivum,       T.    durum.
 Griu    de scrobeai:! — T. dicoccum.
 Griu    de toamnă — Triticum aestivum, T.    hybernum.
 Griu    de vară — Triticum polonicum.
 Griu englezesc — Triticum hybernum. T. lurgidum. Griu gol — Triticum spelta.
 Griu mare — Triticum lurgidum.
 Griu moale — TrlUeum dlroeeum, T. spelta.
 Grlu negru — Fagopyrum tal oricum, Melampyrum arvense, M. erislalum, M. nemorosum.
 Griu polonez — Triticum polonicum.
 Griu rusesc — Triticum aestivum.
 Grlu sălbatic — Braehypodium silvaticum, B. pinna-lum.
 Grlu tare — Triticum durum.
 Grlu tare dc primăvară — Triticum durum.
 Griu tuns — Triticum hybernum.
 Griu turcesc — Triticum durum.
 Griul cucului — Luzula campestris, Myosotis palustris, M. sylvatica.
 Griul lupului — Polytrichum commune.
 Griul mlţii — Agropyron repens.
 Griul potlmichii — Parietaria officinalis.
 Griul potlrnichilor — Melampyrum cristatum, Parietaria officinalis.
 Griul prepeliţei — Melampyrum arvense, M. barbalum, M. cristatum.
 Griul prepeliţelor — Melampyrum nemorosum.
 Griuşor — Ficaria verna, Lotium perenne, Melampyrum barbalum.
 Grluşorul vrabici — Lilhospermum officinale.
 Groancă — Genista sagiltalis.
 Grogană — Genista tinctoria.
 Grohotiş — Hhinanthus glaber.
 Gronov — Llnnaea borealls.
 Grozamă — Cylisus nigricans, Genista oligosperma, G. sagltfalis, G. tinctoria, Laburnum anagyroides, Linaria genistifolia. Polygala amara, Sarothamnus scoparius. Grozamă mare — Cylisus nigricans.
 Grozamă mică — Genista tinctoria.
 Grozană — Genista sagittalis, G. tinctoria.
 Grozdică — Dianthus barbatus, Saponaria officinalis. Grujarcă — Evonymus europaeus.
 Grumăzare de porci — Scrophularia nodosa.
 Gruinbăi — Solanum tuberosum.
 Grumbe — Solanum tuberosum.
 Grumpe — Solanum tuberosum.
 Gruinpene — Solanum tuberosum.
 Grumpeni — Solanum tuberosum.
 Grumpi — Solanum tuberosum.
 Grumpini — Solanum tuberosum.
 Gubăganaş — Ajuga genevensis.
 Gugiţti — Alropa belladona.
 Gugoaşe — Globaria gigantea.
 Gugutli — Alropa belladona.
 Ciulă de baltă — Petasites hybridus.
 Guleraş — Carpesium cernuum.
 Gulie — Brassica napus. B. oleracea var. gongylodes. Gulie de iarnă — Brassica oleracea var. gongylodes.
 Ciulii — Helianthus tuberosus.
 Gulimani — Brassica oleracea var. gongylodes.
 Gulioarc — Brassica oleracea var. gongylodes.
 Gura leului — AnUiLrrhlnum maju«. Coteus .blumei. Corydalis solida, Linaria vulgaris.
 Gura leului de clmp — Linaria vulgaris.
 Gura lupului — Seutellarla altissima.
 Gura mielului — Anlhirrhinum majus.
 Gura miţei — Linaria vulgaris.
 Gura moroiului — Anlhirrhinum majus.
 Gura muroniului — Anlhirrhinum majus.
 Gura morunului — Anlhirrhinum majus.
 Gura paharului — Catlistepfius chinensis, Crysanthe-mum indicum, Pharbitis purpurea. Zinnia etegans. Gura ursului — Anlhirrhinum majus.
 Guraline — Helianthus tuberosus.
 Gurare — Bryonia alba.
 Gurarca porcului — Sedum spectabile.
 Gură dragă — Anlhirrhinum majus.
 Gură Inclusă — Clematis integrifolia.
 Gurgucior — Petasites hybridus.
 Gurguvan — Syringa vulgaris.
GUR
 241
HEI
 Guriţa cocoanei — Coreopsis tinctoria, Rudbeckia laciniata.
 Guriţa cucului — Tropaeolum majus.
 Guriţa leului — Anthirrhinum majus, Tropaeolum majus. Guriţa mielului — Anthirrhinum majus.
 Guriţă — Anthirrhinum majus.
 Gurmaţă — Phoenix dactylifera.
 Gurun — Quercus petraea.
 Gusnică — Chaerophytlum butbosum.
 Gustine — Castanea saliva ([rudele).
 Guşa găinii — Taraxacum officinale, Tussilago              far-
 fara, Viola arvensis, V. witlrockiana.
 Guşa porumbelului — Silene cucubalus.
 Guşa porumbului — Cucubalus baccffer, Fumaria officinalis, Silene cucubalus, Valeriana officinalis, V. locusta, Verbena officinalis.
 Guşniţă — Chaerophyllum bulbosum.
 Guşler — Scrophularia nodosa.
 Guşterariţă — Lobaria pulmonaria, Salicornia herbacea, Slereum hirsutum.
 Guşteriţă — Salicornia herbacea, Scrophularia nodosa. Gutai — Cydonia oblonga.
 Gutaie — Cydonia oblonga.
 Gutani — Cydonia oblonga.
 Gutaperca — Palaqium guttn.
 Gutăi — Cydonia oblonga.
 Gutăn — Cydonia oblonga.
 Gutie — Cydonia oblonga.
 Gutli — Cydonia oblonga.
 Gutlie — Cydonia oblonga.
 Guttn — Cydonia oblonga.
 Gutuiţă — Marrubium peregrinum, M. vulgare.
 Gutui — Cydonia oblonga.
 Gutui pere — Cydonia oblonga var. pyriformis.
 Guzură — Gentiana cruciata.
 Gvordici — Dianthus barbatus.
                          H
 Hadaburce — Solanum tuberosum.
 Hagimaţuchi — Allium ascalonicum.
 Hagimă — Allium ascalonicum, A. cepa, A. porrum, A. schoenoprasum.
 Hagiumă — Allium schoenoprasum.
 Hajimi — Allium ascalonicum.
 Hajmă — Allium cepa.
 Hajmă păsărească — Alllum flavum.
 Hajme — Alllum ascalonicum, A. fistulosum, A. porrum,
 A. schoenoprasum.
 Hajme turceşti — Allium ascalonicum, A. schoenoprasum.
 Haldani — Cannabis sativa.
 Haldari — Cannabis sativa.
 Haldaroi — Cannabis sativa.
 Halduri — Cannabis sativa.
 Hallngar — Vitis vinifera.
 Haltngă — Vitis vinifera.
 Hallnguţă — Zebrina pendula.
 Haluz — Agave americana.
 Hamei — Humulus lupulus.
 Hamei sălbatic — Humulus lupulus.
 Hamus — Pimpinella anisum.
 Handări — Cannabis sativa.
 Handrabule — Solanum tuberosum.
 Handur — Cannabis sativa.
 Hanos — Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum. Hantagic — Tropaeolum majus.
 Hanus — Artemisia annua. l'oeniculum vulgare. Harboane — Cucurbita pepo.
 Harbuji — Tribulus terreslris.
 Harbuji albi — Cucurbita pepo.
 Harbujoaicâ — Cucurbita pepo.
 Hnrbuz — Cilrullus vulgaris, Cucumis melo, Cucurbiia pepo.
 Hardabuji — Solanum tuberosum.
 Hardal — Brassica napus, B. nigra, Sinapis alba, S. arvensis.
 Haren — Euphorbia amygdaloides.
 Harmagiuc — Anthriscus silveslris.
 Harnică — Hypericum perforatum, Inula britannica. Harpacică — Allium schoenoprasum.
 Harpagic — Allium schoenoprasum.
 Harpagică — Allium cepa, A. ascalonicum, A. schoenoprasum.
 Hasmaciucă — Anthriscus cerefolium.
 Hasmaţuchi — Allium ascalonicum, Anthriscus cerefolium, A. trichosperma.
 Hasme — Allium ascalonicum.
 Haşcă — Abies alba.
 Haşiş — Cannabis sativa.
 Haşmaciucă — Anthriscus silveslris.
 Haşmaciuchii măgarului — Torilis arvensis.
 Haşmă turcească — Allium schoenoprasum.
 Haşme — Allium ascalonicum.
 Haţmaciuchii măgarului — Torilis arvensis.
 Haţmaţuc măgăresc — Torilis japonica.
 Haţmaţuchi — Allium ascalonicum, Anthriscus cerefolium, A. silvestris, Ranunculus sceleralus, Torilis japonica.
 Haţmaţucbiul măgarului — Torilis           arvensis, T. Ja-
 ponica.
 Haţmăţuchi — Anthriscus cerefolium.
 Hazmacic — Anthriscus cerefolium.
 Hăciugă — Abies alba.
 Hăjmiţe — Allium asalonicum.
 Hăjmuţc — Allium acalonicum, Triglochin palustre. Hălăciugă — Clematis vilalba.
 Hălingar — Vitis sylvestris, V. vinifera.
 Hăltngi — Vitis sylvestris, V. vinifera.
 Hămci — Humulus lupulus.
 Hărană — Secale cereale.
 Hărăgele — Pharbitis hederacea, Ph. purpurea.
 Hărăgicâ — Lathyrus odoratus.
 Hărean — Armoracia rusticana.
 Hăren — Armoracia rusticana.
 Hărin — Armoracia rusticana.
 Hărmiaiu — Chelidonium majus.
 Hărpăgică — Allium schoenoprasum.
 Heber — Lagenaria siceraria.
 Hedera — Hedera helix.
 Heghi — Vitis vinifera.
 Heighiu — Vitis vinifera.
ie - o. fl&
 HEL
 242
HUL
 Hclimoacă — Juniperus communis.
 Hcimi — //umii/us lupulus.
 Hcnui de pămint — Hypericum perforatum.
 Hcran — Armoracia rusticana.
 Herean — Armoracia rusticana.
 Ilcrcn — Armoracia rusticana.
 Ilrrcnic — Dahlia ctillorum.
 I Im-stăii-toarc — Ilelianlhemum nummularium.
 Hrrţjiină — Dalia cultorum.
 Hi-rliic — Persica vulyaris. lli rlunâ — Dahlia cultorum.
 Hcricică — Polycnemum arrense, Polygonum aviculare. Hirpi'^icâ — Allium cepa.
 Hiaihic — Persica vulgaris.
 Miasmă — Anthriscus cerefolium.
 Mic — I-'icus carica.
 Ilirorl — Carya.
 Mierea pămlntului — Centaurium umbellulum, Gentiana . cruciata.
 Hiliac — Trilicum monococcum.
 Hiliacă — Trilicum monococcum.
 Hilibe — Solanum tuberosum.
 HilimlrA — Calendula arvensis, C. officinalis.
 Hilimoacă — Juniperus communis. J. sibirica.
 Hilin — Triticum monococcum.
 Hiliiidulca — Chelidonium majus.
 Himanic — Cilrullus vulgaris.
 Himei — Humulus lupulus.
 Himunic — Cilrullus vulgaris. Cucumis melo.
 Mină — Teuerium chamaedrys.
 Hinţură — Gentiana lulea.
 Mioară — Viola adorata.
 Hiran — Armoracia rusticana.
 Mirean — Armoracia rusticana.
 Mirib — Boletus edulis.
 Hiribe — Boletus calopus. Solanum tuberosum.
 Hirişcă deasă — Polygonum dumetorum.
 Illruţor — Poa annua.
 Hiruşor de pădure — Poa nemoralis.
 Hlrleţ — Hedera helix.
 Hladan — Cannabis sativa.
 Mladari — Cannabis sativa.
 Hladimc — Allium schoenoprasum.
 Hlaiulov — Cannabis sativa.
 Hlintiţă — Ranunculus circinalus.
 Mobridran — Viola odorala.
 Moceşii — Allium cepa.
 Ilodolan — Tanacetum vulgare.
 llodulean — Crambe uiarlllma, C. la (aria, Yaleriana
 officinalis.
 Holăr - Syringa vulgaris.
 Holhoră — Convolvulus arvensis.
 Holbură — Calystegia sepium. Convolvulus arvensis, Cuscuta lupuliformis, Pharbilis purpurea.'
 Holbură bună       — Pharbilis purpurea.    ■    -.
 Holbură mare       — Calystegia sepium.
 Holbură mică       — Convolvulus arvensis.
 Holbură sălbatică — Polygonum dumetorum.
 Holburk-ă — Lathyrus silvestris, Pharbilis purpurea. Holdane — Cannabis saliva.
 Holdani — Cannabis sativa.
 Holer — Sambucus nigra.
 Ilolerft — Berberis vulgaris, Omphalodes scorpioides, Ser-ralula tinctoria, Xanthium spinosum, X. strumarium. Holman — Inula helenium.
 Holomoacă — Juniperus communis.
 Holtei — Mirabilis jalapa.
 Homan — Inula helenium.
 Homei — Humulus lupulus.
 Horceag — Allium porrum, A. rotundum.
 Horccde — Allium schoenoprasum.
 Horcegi — Allium ascalonicum.
 Homeai — Clematis reda.
 Horşiţă — Sinapis arvensis.
 Horştl — Brassica nigra, Luzula tuzuloides, L. pilosa, L. silvatica.
 Horştiţă — Brassica nigra.
 Hortensie — Hydrangen opuloldes.
 Hoschiţă — Sinapis arvensis.
 Hosporuşe — Mespilus germanica.
 Hoştriţă — Sinapis arvensis.
 Hramafon — Ulppeastrum strlatuni.
 Hran — Armoracia rusticana.
 Hrana varii — Spergula arvensl9.
 Hrămească — Melittis melisophyllum.
 Hrăniţâ — Cardaria draba, Lepidium sativum, Sastur-tium officinale, Salureja horlensis. fTratiîţel — Lepidium cartilagineum, L. sativum.
 Hrăniţele — Salureja horlensis.                 ------------
 Hrean — Armoracia rusticana, Raphanus raphanistrum. Hrean de apă — Cardamine amara.
 Hrean de sărătură — Lepidium crassifolium.
 Hrean sălbatie — Lepldlihn cartllaglnrum, Rorippa sil-vestris.
 Hreaniţă — Bunias erucago, Geum rivale, Lepidium sativum.
 Hrenlfft — Bunias erucago, Cardaria draba, Lepidium campestre, L. sativunj, Sasturtium officinale, Rorippa amphibia. ^
 Hrcniţel — Lepidium sativum.
 HrenoasA — LepTdlunr tattfoltam, Sinapis alba.
 Hrenuţ — Rumex crispu».
 Hrib — Boletus edulis, Ganoderma lucidum.
 Hrib |lgAnese — Bolrtus lupinus, B. Iuridus. B. salanas. Hriba lui Ianoş — Boletus salanas.
 Hribă — Arum maculatum.
 Hribul vrAJItoarel — Boletus lurldos.
 Hrig — Boletus edulis.
 Hrisloroară — Actaea spicata.
 Hristoforiţă — Actaea spicata.
 HrlşeA — Begonia semperftorens, Fagopyrum esculen-tum, F. tataricum.
 HlrşcA deasA — Fagopyrum tataricum, Polygonum convoi vulus, P. dumetorum.
 Hrişcă marc — Fagopyrum tataricum.
 HrlşeA lălAreaseA — Fagopyrum tatarirum.
 Hrişcă urcătoare — Polygonum convolvulus.
 Hroni — Armoracia rusticana.
 Hulcă — Triticum aestivum.
 Hultenioală — Hieraeium pilosella.
 Hultenioară — Hieraeium auricula, II. pilosella. Hultenoală — Hieraeium aurantiacum.
 Hultuioală — Hieraeium pilosella.
 Hultuneală — Hieraeium pilosella. llulubl|A — Russula aura la.
HUL
 213
 Hulubiţc — I.aclarius piperatus. Huma — Lathyrus tuberosus. Ilurlupi — Taphrina pruni. Hurmuz— Symphorlcnrpus allius.
 Hurinuzăl — Symphoricarpus albuş.
                                                                                             I
 Iadâră — Buxus sempervirens, Hedera helix.
 Iadcş — Impatiens noti-tangerc.
 Iagod — Morus alba, M. nigra.'
 Iagud — Morus alba, M. nigra.
 Iagud alb — Morus alba.
 Iagud negru — Morus nigra.
 Iajmin — Philadelphus coronarius.
 Ialovăţ — Juniperus communis.
 Ianţură — Gentiana lulea.
 Ianuarie — Bergenia crassifolia.
 Iarba aerului — Cynachum vincetoxicum.
 Iarba   albinei  — Meliltis melisophijllum.
 Iarba   albinelor  — Melissa         officinalis, Meliltis meliso-
 phyllum.
 Iarba aior din vint — Lycopodium clavalum.
 Iarba asinului — Oenothera biennis.
 Iarba bolnavului — Polygonum bistorta.
 Iarba   bălţii   — Alopecurus         pratensis, Deschampsia caes-
 pitosa.
 Iarba bivolului    —   Juncus buffonius.
 Iarba boierilor    — Ricinus communis.
 Iarba boierului    —   Ajuga laxmanni, Arctium      lappa,    Pha-
 laris arundinacea, Ricinus communis,            Sisyinhriuni
 striclissimum.
 Iarba boilor — Ricinus communis.
 Iarba broaştelor — Hydrocharis morsus-ranac.
 Iarba   bubei    — Aconitum             callibotryon, A. tauricum,
 Betonica officinalis, Physalis alkekengi, Plantago major. Iarba bubelor — Aconitum callibotryon.
 Iarba cailor — Holcus lanatus.
 Iurba calului — Festuca sulcata.
 Iarba canaraşului — Phalaris arundinacea.
 Iarba canarului — Phalaris arundinacea, Ph. canariensis. Iarba carelor — Senecio crruticus.
 Iarba cănăraşilor — Phalaris canariensis.
 Iarba cănăraşului      — Phalaris arundinacea,      Ph. cana-
 riensis.
 Iarba căprioarei —     Doronleum hiingaricuin.
 Iarba cărtiţelor —     Glechoma hederaceum.
 Iarba căşunatului      — Plalanthera bifolia, Slellaria gra-
 minea.
 Iarba căşunâturii — Leonurus cardiaca, Plalanthera bifolia, Saxifraga cuneifolia, Slellaria graminea.
 Iarba cătanelor — Galinsoga parviflora.
 Iarba cerbilor — Cynosurus cristatus.
 Iarba cerii — Centaurea austriaca, C. jacea, Cynanchum vincetoxicum, Drosera rotundifolia.
 Iarba ciobanului — Dipsacus silvestris.
 Iarba ciumii — Galega officinalis.
 Iarba ciulei — Carlina acaulis, Doronicum austriacul».
 Meliltis melissophyllum, Sedum acre, S. roşea, Semper-vivum schlechani.
 Iarba ciinelui — Agropyron repens, Cynodon dactylon, Dactylis glomerata.
 larha eiiiipuliii — Agrostis stnlonifcrii.
 Iarba Clujului — Asler salignus.
 Iarba cocoşului — Adonis aestivalis, Cardamine pratensis.
 Iarba codrului — Atropa belladona.
 Iarba coifului — Aconitum napellus.
 Iarba crisloforului — Actaea spicata.
 Iarba crucii — Galium cruciala, Gentiana cruciala, Hype-ricum perforatum, Polygala comosa.
 Iarba cucului — Briza media, Mentha aquatiea, Oro-hanche alba, Thymus sepyllum, Th. vulgaris.
 Iarba culorilor — Filipendula vulgaris.
 Iarba curelei — Stipa capillata.
 Iarba dalului — Ilerniaria glabra.
 Iarba degetelor — Potentilla reptans.
 Iarba degetului — Digitalis grandiflora.
 Iarba dintelui — Odontites rubra.
 Iarba dracului — Datura stramonium.
 Iarba dragostei — Botrychium lunaria.
 Iarba drumurilor — Chenopodium murale, Ch. urbicum.
 Iarba erelei — Hieracium pilosella.
 Iarba faptului — Anthyllis vulneraria, Galium aparine, Geum urbanum, Ilerniaria glabra, Potentilla erecta, P. reda, Sedum album.
 Iarba fecioarei — Ilerniaria glabra.
 Iarba fecioarelor — Artemisia absinlhum.
 Iarba feciorilor — Ilerniaria glabra.
 Iarba ferii — Cynanchum vincetoxicum, Drosera rotundifolia.
 Iarba fetei — SteUaria holoslea.
 Iarba fetelor — Drosera intermedia.
 Iarba fiarelor — Actaea spicata, Cynanchum vincctoxi-cum, Drosera rotundifolia, Hepatica nobilis, Yerbena officinalis.
 Iarba fierului — Aconitum napellus, Cynanchum vincetoxicum, Sidcritis montana, Yerbena officinalis.
 Iarba finului — Anthoxanthum odoratum.
 Iarba frigurilor — Centaurea cyanus, Centaurium umbellatum.
 Iarba frlntului — Sanicula europaea.
 Iarba fumului — Fumaria officinalis.
 Iarba găii — Picris hieracioides.
 Iarba găii amară — Picris hieracioides.
 Iarba găinii — Crepis selosa, Slellaria media.
 Iarba găinilor — Crepis selosa, Hieracium pilosella, Polygonum aviculare.
 Iarba glştei — Potentilla anserina.
 Iarba giluiui — Tozzia alpina.
 Iarba guşteriţei — Mentha longifolia.
 Iarba    iepurelui — Briza media, Phleum alpinum,               Son-
 chus oleraceus.
 Iarba    iepurilor —         Sonchus arvensis, S.   asper, S. olera-
 ceus, S. palustris.
 Iarba intruielelor — Genista sagitlalis.
 Iarba    jermilor  —           Aconitum napellus,   Polygonum  mite.
 Iarba    junghiului — Centaurea phrygia,        Chrysanthemum
 leucanlhemum.
 Iarba junghiurilor — Geranium pralense.
 Iarba limbii — Slreptopus amplexifolius.
IAR                                                           244                                                           IAR
 Iarha limbricilor — Astragalus glycyphyllus.
 Iarbu lingurii — Inula britannica.
 Iarba lui Antonie — Prunella vulgaris.
 Iarba lui ceas rău — Lycopus europaeus.
 Iarba lui cel slab — Echium vulgare.
 Iarba lui Cristofor — Actaea spicata.
 Iarba lui Daraboiv — Glycyrrhiza echinala.
 Iarba lui Dumnezeu — Artemisia abrotanum.
 Iarba lui Sf. (iheor^lie — Convallaria majalis.
 Iarba lui Sf. Ion — Chamaenerion angustifolium, Ilyos-ciamus niger, Hypericum perforatum. Salvia glutinosa, S. pratensis.
 Iarba lui Tal — Symphytum officinale.
 Iarba lui Tale — Symphyturn officinale.
 Iarba lui Talon — Symphytum officinale.
 Iarba lui     Talie   — Symphyturn  officinale.
 Iarba lui     Talie   — Sijmphytum  officinale.
 Iarba Iul     Tatin   — Syinpliylum offlcliiule.
 Iarba lui     Tatol   — Symphyturn  officinale.
 Iarba lui Timone — Phalaris arunilinacea. I’hleum alpinum. Ph. pratense.
 Iarba lui Timoflci — Phleum pratense.
 Iarba lui Timofleu — Phleum pratense.
 Iarba lui Timofli — Phleum pratense.
 Iarba lupăriei — Prunella vulgaris.
 Iarba lupului — Atropa belladona. Carlina acaulis, Sempervivum schlechani, S. lectorum.
 Iarba lutatinului     — Symphyturn officinale.
 Iarba măgarului       — Eryngium campestre.
 Iarba mălcedului — Viola arvensis.
 Iarba mărgăritarului — Convallaria majalis.
 Iarba mării — Zostera marina.
 larbn mălinului       — Centaurea auMrlaea, C. jacea,             C.
 nigrescens.
 Iarba mălricilor — Glechoma hirsulum.
 Iarba mătrişii — Cardamine impaliens.
 Iarba metricii — Anthemis maerantha. lurbu minciunii — l’luntugo cornuta.
 Iarba miţei — Sepeta cataria. X. pannonica. Phalaris arundinacea.
 Iarba mlţului — Valeriana officinalis.
 Iarba mlaşlinci       — J timus conglumeralus.  J. effusus.
 J. inflexus. l.uzula pilosa.
 Iarba muncilor — Trifolium repens.
 Iarba năplrcii — Echium vulgare.
 Iarba nebunilor — Helleborus niger, II. purpurascens. Iarba negeilor — Teuerium inontanum.
 Iarba nlgeilor — Sedum hLspunlcum.
 Iarba nisipului — Corynephorus eaiiescens.
 Iarba o mie bună — Didamnus albuş.
 Iarba oilor — Aehillea millefolium.
 Iarba orbalţultii — Actaea spicata. Homogyne alpina. Iarba osului — Anthyllis vulneraria. Bromus sterilis, Helianthemum alpeslre, II. numinularliim, li. rupi-fragum. I.ithospermum officinale.
 Iarba ovăzului — Bromus japonicus, B. ramosus, Ii.
 secalinus, B. sterilis.
 Iarba păduchelui — Pedicularis paluslris.
 Iarba păduchilor — Aehillea plarmiai, Pedleularis pulus-irls. Hhinanlhus minor. Stachys sil/ atica.
 Iarba pălăriei — Pelasites hybridus.
 Iarba păminlului — Pulmonaria officinalis.
 Iarba părului — Elymus asper, Pelasites hybridus.
  Iarba piciorul găinii — Ranunculus repens.
  Iarba pisicii — Valeriana officinalis.
  Iarba pisicilor — Valeriana officinalis.
  Iarba plrciului — Geranium robertianum.
  Iarba plămlnilor — Pulmonaria officinalis.
  Iarba ploşlei — Thlaspi arvense.
  Iarba plumănului — Pulmonaria officinalis.
  Iarba plumlnci — Xymphaea alba, Pulmonaria officinalis.
  Iarba popilor — Phalaris arundinacea.
  Iarba porcilor — Polygonum persicaria, Porlulaca oleracea.
  Iarba porcului — Galinsoga parviflora, Lobaria pulmonaria, Salicornia herbacea, Salsola kali, Scrophularia nodosa, Stereum hirsulum, Xeranthemum annuum, X. foetidum.
  Iarba porumbilor — Isopyrum thalictroides.
  Iarba preoţilor — Phalaris arundinacea.
  Iarba purecilor — Polygonum hydropiper, P. lapathi-folium, P. persicaria.
  Iarba puriceilor — Polygonum hydropiper.
  Iarba puricelui — Polygonum hydropiper, P. lapathi-folium, P. persicaria, Pulicaria vulgaris.
  Iarba raiului — Chrysanthemum macrophyllum, Tanacetum vulgare.
  Iarba raţelor — Glyeeria aqualica.
  Iarba rănii — Anthyllis vulneraria.
  Iarba rindunelei — Chelidonium majus, Cynanchum vin-cetoxicum.
  Iarba rindunelei mici — Anagallis coerulea, Ficaria verna.
  Iarba rindunicii — Chelidonium majus.
  Iarba roilor — Melissa officinalis.
  Iarba sasului — Hippuris vulgaris, Sanicula europaea.
  Iarba săgeţii — Sagillaria sagitlifolia.
  Iarba sărăciei — Galinsoga parviflora.
  Iarba sclintit urii — Potentilla anserina.
  Iarba Sf. Cristofor — Actaea spicata.
  Iarba Sf. Ion — Chamamenerion angustifolium, Salvia aelhiopis, S. glutinosa, S. nemorosa, S. officinalis, S. pratensis. S. srlarea.
  Iarba Sf. Mării - Hleroeliloe austrulls, II. odorala.
  Iarba Sf. Sofia — Artemisia pontica.
  Iarba slngclui — Geranium pratense, Hypericum perforatum, Lysimachia vulgaris.
  Iarba smcului — Sedum maximum.
  Iarba smizii — Teuerium chamaedrys.
  Iarba soarelui — Arnica montana, Heliotropium europaeum, Tragopogon orientalis.
  Iarba somnului — Salvia verticillala, Trifolium arvense.
  Iarba spaimei — Hypericum maculatum, II. perforatum
  Iarba spurcăţii — Hypericum perforatum.
  Iarba spurcului — Ajuga replans, Chenopodium bonus-henricus.
  Iarba stelei — Paris quadrifolia.
  Iarba sllrpilului — Hypochaeris maculata.
  Iarba stupilor — Melissa officinalis.
  Iarba stupului — Calamintlia clinopodium, Melissa officinalis.
  Iarba surpăturii — Herniaria glabra, II. incana.
  Iarbu surzilor — Snxlfrayu ulzooii.
  Iarba şarpelui — Calta palustris, Dryopteris filix-mas, I). spinulosa, Echium vulgare, Lalhraea squamaria. Orchis maculata, Phalaris arundinacea, Polygonum bistorla. Veroniea chamaedrys, V. latifolia. V. teuerium.
IAR
 Iarba şerii — Gentiana praecox.
 Iarba şerpii — Phalaris arundinacea.
 Iarba şerpilor — Dryopteris filix-mas, Triglochin palustris.
 Iarba şcrpului — Polypodium vulgare.
 Iarba şoarccclui — Achillea millefolum.
 Iarba şoarecului — Erodium cicutarium.
 Iarba şoplrlci — Polygonum viviparum, Prunella vulgaris.
 Iarba şopirlelor — Polygontiin vlvipariun.
 Iarba tainei — Calabrosa aquatiea.
 Iarba lalii — Symphylum officinale.
 Iarba tăieturii — lîetonica officinalis, Chrysanthemum leucanlhemum, Gentiana asclepiadaea, G. cruciata, Plantago lanceolata, Sideritis montana.
 Iarba tllharului — Betonica officinalis, Mycelis muralis.
 Iarba tunului — Portulaca oleracea, Sedum acre, S. roşea, Sempervivum schlechani, S. tectorum.
 Iarba ţlnţarilor — Polygonum persicaria.
 Iarba untului — Orobanche caryophyllacea, 0. gracilis,
 0.  lulea.
 Iarba urcchil — Sedum acre, S. maximum, S. roşea, Sempervivum tectorum.
 Iarba urlciunii — Linaria vulgaris.
 Iarba urltului — Dianthus carthusianorum, D. compactus.
 Iarba ursului — Helianlhemum nummularium, Lycopodium clavalum, Ramaria aurea.
 Iarba vătăinălurii — Crypsis aculeata, Lathraea squa-maria, Polentilla argentea.
 Iarba viermilor — Aconitum napellus, Polygonum liydro-piper.
 Iarba vintului — Agroslemma gitliago, Agroslis sloloni-fera, Apera spica-venti, Asler amellus, A. lynosiris, Betonica officinalis, Bromus japonicus, B. ramosus,
 B.  secalinus, B. sterilis, Cynodon daclylon, Geranium columbinum, Melandrium album, Nepeta catar ia, N. pannonica, Orobanche caryophyllacea, Pulsatilla vulgaris.
 Iarba voinicului — Nasturlium officinale, Sisymbrium officinale.
 Iarba vrăjitoarei — Circaea luteliana.
 Iarba vulturului — Hieracium umbellatum.
 Iarba zgăibii — Chenopodium hybridum, Glechoma hir-sutum, Lapsana communis, Nicandra physaloides.
 Iarbă albastră — Molinia coerulca.
 Iarbă albă — Phalaris arundinacea.
 Iarbă albă de slatină — Puccinelia distans.
 Iarbă alunecoasă — Nardus stricta.
 Iarbă amară — Chrysanthemum parthenium, Cnicus bene-dictus, Polygonum lapathifolium, P. persicaria.
 Iarbă aspră — Nardus stricta.
 Iarbă bălaie — Phalaris arundinacea.
 Iarbă băloasă — Alchemilla acutiloba, Centaurea austriaca, Symphytum officinale.
 Iarbă bărboasă — Artemisia vulgaris, Echinochloa crus-(jall.
 Iarbă băteaţă — Deschampsia caespitosa.
 Iarbă boierească — Phalaris arundinacea, Ph. canariensis.
 Iarbă broştească — Ajuga laxmanni.
 Iarbă căiască — Cardaria draba.
 Iarbă cătunească — Galinsoga parviflora.
 Iarbă ce moaie vinele — Impatiens balsamina.
 Iarbă cîincască — Cynodon dactylon, Dactylis glomerata.
 Iarbă costrei — Setaria verlicillala.
 Iarbă creaţă — Chrysanthemum parthenium, Cnicus bene-diclus, Mentha spicata, Polygonum lapathifolium, P. persicaria.
 Iarbă crestată — Phalaris arundinacea.
 Iarbă cu cinci foi — Polentilla reptans.
 Iarbă dalbă — Phalaris arundinacea.
 Iarbă de apă — Gnaphalium uliginosum.
 Iarbă de bahnă — Beckmannia eruciformis.
 Iarbă de boale — Alliaria officinalis.
 Iarba de bou sălbatică — Anchusa ocliroleut-u, A. officinalis.
 Iarbă de cale — Plantago major, P. media.
 Iarbă de cositor — Equisetum arvense, E. hiemale, E. silvalicum.
 Iarbă dc crescut părul — Cuscuta epithymum.
 Iarbă dc    curcă      — Centaurium umbellatum,       Fumaria
 officinalis.
 Iarbă de dat — Leonurus cardiaca.
 Iarbă de durerea gltului — Streptopus amplexifolius. Iarbă de    dureri     — Polygonatum latifolium,        P.   multi-
 florum, P. odoratum.
 Iarbă de durori — Polygonatum multiflorum, P. odoratum. Iarbă de făcut copii — Polygonum lapathifolium.
 Iarbă de friguri — Capsella bursa-pastoris, Centaurium umbellatum.
 Iarbă dc gălbcază — Puccinelia dislans.
 Iarbă dc ghiaţă — Mesembrianlhcmum crystallinum. Iarbă dc    grădină    — Portulaca oleracca.
 Iarbă dc greutate — Ajuga genevensis.
 Iarbă de    holbură    — Geranium pratense.
 Iarbă dc    inimă rea   — Pulicaria dysenlerica.
 Iarbă dc Inlruiclc — Eupatorium cannabinum.
 Iarbă de junghiuri — Geranium pratense.
 Iarbă dc lămiioară — Thymus vulgaris.
 Iarbă de lingoare — Alliaria officinalis, Lysimachia nummularia, L. punctata, L. vulgaris.
 Iarbă de lungoarc — Alliaria officinalis, Lysimachia nummularia, L. punctata, L. vulgaris.
 Iarbă de mare — Zostera marina.
 Iarbă dc margină — Rubia tinctorum.
 Iarbă de mătase — Phalaris arundinacea.
 Iarbă dc munte — Fesluca ovina.
 Iarbă de negei — Euphorbia esula, E. helioscopia.
 Iarbă dc negi — Chelidonium majus.
 Iarbă de om sărac — Gratiola officinalis.
 Iarbă de orbalţ — Actaea spicala, Aslranlia major.
 Iarbă de orbanţ — Actaea spicata.
 Iarbă de păr — f.haru sp.
 Iarbă de păsări — Anagallis arvensis, Slellaria media. Iarbă de    perină  —   Anthemis           tinctoria.
 Iarbă de    piatră  —   Melilolus         officinale.
 Iarbă dc plrci — Geranium robertianum.
 Iarbă de plămîni — Ontaurea mk-ranthos, Digitali* grandiflora.
 Iarbă de rană — Alliaria officinalis, Betonica officinalis. Iarbă de răni — Anlhyllis vulneraria, Betonica officinalis. Iarbă de rlie — Euphorbia helioscopia.
 Iarbă de rovină — Eriophorum vaginatum.
 Iarbă de sare — Puccinelia distans.
 Iarbă de sărălură — Puccinelia distans, Suaeda maritima.
 Iarbă de    slatină —   Poa bulbosa m. vivipara.
 Iarbă de    smidă   —   Cerastium           vulgatum.
IAR
 216
 ILS
 Iarbă dc soponil — Saponaria officinalis.
 Iarbii di- strănutai — Achillea plarmica.
 Iarbă de Sudan — Sorghum halepense.
 Iarbii de surpai uri - Ilerniaria glabra.
 IurbA de şoaldină — Sedum aere. S. Iilllebrandll.
 Iarba de talan — Adonis vernalis.
 Iarba de tăietură — Saponaria officinalis.
 Iarba de tirtil — Sideritis montana.
 Iarba de toate boalele — Alliaria officinalis.
 Iarbă de tripol — Digitalis grandiflora.
 Iarba de Irinji — Sedum acre. Scrophularia nodosa.
 Iarba (ie tun — Semperrirum tectorum.
 Iarbă de ţclină — l.olium perenne.
 Iarba de urechi — Peziza aurantia, Phyllitis scolopen-drium. Sedum maximum, .S. spectubile.
 Iarbă de vatăm — Anthyllis rulnerariu. Linaria vulgaris. Iarbă de vătăinălură — Anthyllis vulneruria.
 Iarbă de zgaibă — Lapsana communis.
 Iarbă de zgăibi — Lapsana communis.
 Iarbă de zugrăvit — Isatis tinctoria.
 lnrbă deasă — Poa annua. P. alpina. P. bulbosa. F.
 ■icnioralis. /'. pratensis. P. tririalis.
 Iarbă dulce — Glyceriu fluiluns. Glycijrrhiza echinata,
 G.     glabra. IIolcus lanatus, \oimcn iitralu, Tragopogon dubius. T. orientalis, T. pratensis. Polypodium vulgare. Iarbă dulee de baltă — Glyceriu fluitans. Poa annua. Iarbă dulee de inimle — Taraxacum officinale, Polypodium ruhjare.
 Iarbă dulee      ele pădure   — Polypodium vulgare.
 Iarbă cnglczca>că — Lolium perenne.
 Iarbă flocoasă Gnaphulium utiginnsum. llelichrysum arentirium. Leonurus cardiaca. L. nuirrubiastrum, Marritbium ruinare. Nepeta cataria. X. pannonica. Iarbă frumoasă licllis perenis.
 Iarbă philauă - Phalaris arundinacea.
 Iarbă phimpoasă — Crypsis aculeata. Fchinochloa crus-gali.
 Iarbă gonitnare de friguri — C.enlaurium umbellatum. lariiă grasă     —   Polygala vulgaris, Portulaca     grandiflora,
 1*. oleracea. Sedum acre. S. maximum, S. purpureum, N. speclabile. Semperrirum tectorum.
 Iarbă prasă      de ghiol —   Salicornia herbacea.
 Iarbă grasă      de grădină   — Plantago major.          Polygonum
 aricutare. Portulaca grandiflora. P. olcracea.
 Iarbă prasă de urechi — Sedum maximum.
 Iarbă proasă — Sedum maximum.
 Iarbă iute — Polygonum hydropipcr. P. persicaria. Iarbă împuşcată — Hypoclioerls maculata.
 Iarbă incepătoare de slnge — Centaurium umbellatum. Iarbă infă(r)inată — Chenopodium bonus-henricus, Ch. foliosum.
 Iarbă întăritoare — Ajuga reptans. Symphylum officinale. Iarbă întăritoare a vinelor — Impatiens balsamina. Iarbă lată — Carex digitala, Iris germanica.
 Iarbă lăptoasă — Euphorbia lathyris, Polygala comosa, P. major. P. vulgaris.
 Iarbă lipitoare — Galium aparine. Polygala comosa. Iarbă llnoasă — Gnaphalium uliginosum.
 Iarbă lungă de lac — Cardaria draba.
 Iarbă lungoare — Cardaria draba.
 Iarbă macriş — Rumex acetosa.
 Iarbă inambie — Marrubium vulgare.
  IarbA mare — Chrysanthemum parthenium, Inula britan-nica. I. belenlum, I. oeulus-chrlstl, Leuzea salina, Solanum nigrum.
  Iarbă marc frumoasă — Inula helenium.
  Iarbă mirositoare — Anlhoxanthum odoratum.
  IarbA moale — Slellaria liolostea.
  Iarbă imiccdă — Filago arvensis.
  Iarbă ueugrA — Calluna vulgaris, Filipendula vulgaris, Inula helenium, Lathyrus niger, Leonurus marrubias-trum, Mentha crispa, M. piperita, Prunella grandiflora, P. laciniala, Seropbularlu «lata, S. nodosa, Symphy-tum officinale.
  Iarbă neagră şi marc — Phalaris arundinacea.
  Iarbă nodoroasă — Polygonum aoiculare.
  Iarbă noduroasă — Dactylis glomerata.
  Iarbă piciorul gişlei — Chenopodium bonus-henricus.
  Iarbă polcă — Viola arvensis.
  Iarbă puturoasă — Bifora radians. Coriandrum sativum.
  Iarbă rădăcină — Angelica sylvestris.
  IarbA rea — Aconitum taurlcum, Glyceria aquatiea.
  IarbA roşie — Bidens cernuus, B. tripartitus, Calama-groslis epigeios. Impatiens noli-tangere, Polygonum aviculare, P. bislorta, P. dumetorum, P. hydropipcr, P. lapathifolium. I*. persicaria, P. viviparum, Putica-ria dysenterica. Thlaspi arvense.
  Iarbă roşie broştcască — Polygonum amphibium.
  Iarbă roşie tătărească — Fagopyrum tataricum.
  IarbA rnşioarA — Silene acuulis.
  Iarbă sălbatică — Calamagroslis epigeios.
  Iarbă săracă — Onobrychis riciaefolia.
  Iarbă sărată — Salicornia herbacea, Salsola kali, Scrophularia nodosa, Stereum hirsutum, Lobaria putmo-naria.
  IarbA scAionsă — Tnijjus raeemosus.
  Iarbă sfinlă — Santolina chamaecyparissus.
  iarbă smidă — Teucrium chamaedrys.
  Iarbă smiză — Teucrium chamaedrys.
  Iarbă spornică — Yerbena officinalis.
  Iarbă slrănulăloarc — Achillea millefolium, Helleborus niger.
  Iarbă stricătoare — Senecio vulgaris.
  Iarbă sunătoare — Ilypericum perforatum.
  Iarbă sură — Phalaris arundinacea.
  InrbA şerpească — Helleborus niger, Phalaris arundinacea, Verulrum nigrum.
  Iarbă şierţească — Phalaris arundinacea.
  Iarbă tare — Glycyrrhiza echinata.
  Iarbă tărcată — Phalaris arundinacea.
  Iarbă tărcăţică — Phalaris arundinacea.
  Iarbă treirăi — Hepatica nobilis.
  Iarbă tremurătoare — Briza media.
  Iarbă ţeapănă — Nardus stricta.
  Iarbă untoasă — Pinguicula vulgaris.
  Iarbă uslurousfl — Teucrium scordium.
  Iarbă văpsătoarc — Isatis tinctoria, Rubia tinctorum.
  Iarbă vărgată — Phalaris arundinacea.
  IarbA vintoasA — Rochia prostrala.                         '
  Iarbă voiniccască — Dipsacus silvestris.
  Iasc — Fomes igniarius.
  laseA — Daedalea quercina, Fomes fomentarlus, F. lgnla-rlus.
  IaseA de brad — Trametes abletlna.
  Iască dc mesteacăn — Placodes belutinus.
 247
IPE
 Iască dc pc copaci — Fomes igniarius.
 Iască de scăpărat — Fomes fomenlarius, F. igniarius. Iasig — Fraxinus excelsior.
 Iasmă — Calamintlia intermedia, Menlha piperila.
 Iasmin — Jasminum fruticans, J. officinale, Philadel-phus coronarius.
 Iasmin de grădină — Philadelphus coronarius.
 Iasomie — Jasminum fruticans, J. officinale, Philadelphus coronarius.
 Iasomie sălbatică — Jasminum fruticans.
 Iazma munţilor — Calamintha nepeta.
 Iazmin — Philadelphus coronarius.
 Iazomic — Philadelphus coronarius.
 Ibovnic — Melittis melissophyllum.
 Iblan — Populus alba.
 Iboz — Sambucus nigra.
 Ibozeu — Sambucus ebulus.
 Iecimie — Hordeum vulgare.
 Iedera cclor frumoase — Hedera helix.
 Iedera zinelor — Glechoma hederaceum, Hedera helix, Homogyne alpina.
 Iederă — Iledcra helix, Majorana horlensis, Parthenocissus inscrta, P. quinquefolia, Rhododendron kotschyi, Ruscus aculeatus, Vinca minor.
 Iederă albă — Da pline hlugayana, D. laureola. iederă cu cinci foi — Parthenocissus quinquefolia.
 Iederă dc munlc — Rhododendron kotschyi.
 Iederă de pădure — Hedera helix.
 Iederă spinoasă — Ruscus aculeatus.
 Iedere — Buxus sempervirens. lederică — Vinca minor.
 Iedcruţă — Hedera helix.
 Iegeră — Hedera helix.
 Ieniper — Juniperus communis.
 Ienţură — Gentiana lulea.
 Ienupăr — Coriandrum sativum, Juniperus communis. Ienupăr de Virginia — Juniperus virginiana.
 Ienupăr pitic — Juniperus sibirica.
 Ienuper — Juniperus communis.
 Iepure — Ononis arvensis.
 Iepurel — Asparagus officinalis.
 Ierbăluţă — Phalaris arundinacea.
 Ierbăluţă stufoasă — Phalaris arundinacea.
 Ierbăluţă vărgată — Phalaris arundinacea.
 Icrboaic — Helianthus annuus.
 Ierboi — Beckmannia erueaeformis.
 Ierhoi de bahnă — Beckmannia erueaeformis.
 Icrbuliţă — Phalaris arundinacea.
 Iernăreţc — Chrysanthemum indicum.
 Iesig — Fraxinus excelsior.
 Ieură — Cucumis melo.
 Iglice — Filipendula vulgaris, Primula vulgaris, P. officinalis.
 Iglicele — Primula vulgaris.
 Ignele — Dianthus caryophyllus.
 II — Abies alba.
 Ilcst — Saccharomyces cerevisiae.
 Ilestău — Saccharomyces cerevisiae.
 Iliac de munte — Alnus viridis.
 Ililec — Syringa vulgaris.
 Ililiac — Syringa vulgaris.
 Imbir — Zingiber officinale.
 Jmbiriu — Piper nigrum,
 Imortele — Helichrysum arenarium, II. braclealum.
 In — Linum usilatissimum.
 In de baltă — Eriophorum angustifolium.
 In de cîmp — Linum auslriacum, L. perenne, L. tenui-follum.
 In de fuior — Linum usilatissimum.
 In de munte — Linum extraaxilare.
 In de săminţă — Linum usilatissimum.
 In galben — Linum fia vum.
 In mare — Linum hlrsutum.
 In sălbatic — Linaria genislifolia, L. vulgaris.
 Inariţă — Xajas minor.
 Inărică — Linaria vulgaris.
 Indrişai — Lathyrus odoratus.
 Indrişaie — Lathyrus odoratus.
 Indrişaim — Lathyrus odoratus.
 Indrişain — Lathyrus odoratus.
 Indruşaim — Lathyrus odoratus, Pelargonium bellulum, P. odoratum, P. radula.
 Indruşin — Pelargonium odoratissimum.
 Incapăr — Juniperus communis, J. sibirica.
 Ineală — Linuin aiistriacum, L. perenne, L. tenuifolium. Inepen — Juniperus sibirica.
 Incper — Juniperus communis.
 Ineţ — Linaria vulgaris. înger — Dianthus barbatus.
 Ingerea — Aposeris foetida.
 Inibahar — Juniperus communis.
 Inima Domnului — Dicentra spectabilis.
 Inima Maicii Domnului — Dicentra spectabilis.
 Inima pămlntului — Lysimachia nummularia, L. punctata.
 Inimi — Dicentra spectabilis.
 Inipahar — Juniperus communis.
 Inistrea — Genista linctoria.
 Inistru — Genista tinctoria.
 Inişor — Linaria vulgaris.
 Inişor de alior — Linaria vulgaris.
 Inişor de deal — Linum hirsulum.
 Iniţă — Cuscuta epilinum.
 Intiţă — Anagallis arvensis, A. coerulea, Stellaria gra-minea.
 Inţură galbenă — Gentiana lutea, G. punctata.
 Inţură — Gentiana asclepiadaea, G. cruciata, G. lutea, G. phlogifolia, G. punctata.
 Inţură otintă — Gentiana cruciata.
 Inţură rîndunie — Gentiana asclepiadaea.
 Inţură roşie — Gentiana punctata.
 Inţurea — Gentiana asclepiadaea, G. cruciata, G. lulea,
 G. phlogifolia, G. punctata.
 Inţurică — Gentiana lulea.
 Inul zinelor — Linum extraaxilare.
 Inuşor — Linum auslriacum, L. perenne, L. tenuifolium. Inuţ de cimp — Linum cathartlcuin.
 Iolut — Potentilla anserina.
 Iongea — Lotus tenuis.
 Iorgovan — Syringa josikaea, S. vulgaris.
 Iorgovană — Syringa vulgaris.
 Iov — Salix caprea.
 Iovă — Salix caprea, S. cinerea, S. sileslaca.
 Ipatele — Prunus cerasifera (fructele).
 Ipcărlge — Gypsophlln paniculata.
 Iperige — Dianthus superbus, Gypsophila paniculata.
 248
JES
 Ipsoriţă — Gypsophila paniculata.
 Ircan — Armoracia rusticana.
 Ireapăn — Juniperus communis.
 Irită — Cuscuta epilhymum, C. europaea.
 Isop — Ilyssopus officinale.
 IJcric — Medicago satira.
 Iubiţ — Myagrum perfoliatum. lunipăr — Juniperus communis.
 Iuniper — Juniperus communis. lurpăsătoaie - A struni ia major.
 Iu tu — Cnrehorus olltoriiis.
 111 ţani - l.acfariiis piperalus. lutari - Laclarius piperalus. luţâi — l.actarius piperatus. luţi^ori - J.actarius piperalus.
 Ivire — Cucurbita pepo.
 Iviri albă — Cucurbita pepo.
 Iviri galbenă — Cucurbita pepo.
 Izabelă — Yitis labrusca.
 Izdoave — Tageles erecta.
 Izma apel — Mentha aqualica.
 Izmă b&lţilor — Mentha aqualica.
 Izma broaştei — Mentha aquatlra, M. arvensis, M. lon-gifotia.
 Izma creaţă a cerbilor — Mentha crispa.
 Izma Maicii Precista — Tanacetum balsamila.
 Izma pidiirllor — (jilamlntha Intermedia.
 Izma stupilor — Melissa officinalis.
 Izmă — Calamintha nepeta, Chenopodium botrys, Menlha aqualica, M. crispa, M. longlfolla, M. piperila, M. spicata, M. suareolens.
 Izmă bălrinească — Menlha crispa, M. suaveolens.
 Izmă broştească — Menlha aqualica, M. tongifolia. Izmă liuoă — Mentha tongifotia, M. piperita.
 Izmă creaţă — Mentha aquatica, M. crlspu, M. suuveo-lens. .M. vertielllala.
 Izmă   «le                             apă — Mentha   aquatica, M. tongifolia.
 Izmă   dc                             cimp - Menlha tongifolia.
 Izmă «le grădină — Mentha crispa, M. piperita.
 Izmă   de                             leac — Mentha longifolia, M.   piperita.
 Izmă   «ie mim le — Calamintha intermedia.
 Izmă domnească — Mentha piperita.
 Izmă lungă — Mentha aquatica, M. longifolia.
 Izmă neagră — Mentha aquatica.
 Izmă porcească — Mentha aqualica.
 Izmă proastă — Menlha aquatica, M. urvensis, M. longi-foliti, M. pulegium.
 Izmă sălbatică — Calamintha clinopodium, C. intermedia, Mentha longifolia, Prunella milgaris.
 Izmă spirtoasă — Menlha piperila.
 Izmă turcească — Menlha suareolens.
 Izmuşonrâ — Calaminlba nepeta.
 Izmuţooră de deal — Calamintha subisodonla.
                                                         î
 împărăteasa buruienilor — Atropa belladona. împărăteasă — Atropa belladona, Bryonia alba, B. dioica.
 InebegAtoare — Clematis reda, Galium verum, Genista sagiltalis, Geranium robertianum, Hypericum perforatum, Teuerium polium.
 Inchegătură — Vicia villosa. tnchegA|lcA — Potentilla heptaphylla.
 Incheletoare — Hieraeium pilosella, Slderltls montana. Inchinzătoarc — Zebrina pendula. încingătoare — Cichorium intybus.
 Incurcătoarc — Cuscuta.
 Incurcătoarea păsăricii — Cuscuta.
 Indorsăi — Pinus mugo. îndrăcită — Eryngium campestre. lunecătoare — Equisetum silvaticum. îngeraşi — Begonia rex. îngerea — Selinuin earvlfolla.
 Ingrăşătoare — Pinguieuta vulgaris.
 Intorţel — Cuscuta epilhymum, C. europaea. înveninată — Cicuta virosa.
                                 J
 Jabghie — Polytrlehum coinmune.
 Jabghiu marc — Polytrichum commune.
 Jai — Salvia officinalis.
 Jaic — Salvia officinalis.
 Jale — Salvia glutinosa, S. nemorosa, S. offlelnalls, S. pratensis, S. splendens, Stachys germanica, S. reda, S. sylvalica.
 Jale cleioasă — Salvia glutinosa.
 Jale de eimp — Salvia nemorosa, S. pratensis.
 Jale de grădină — Salvia officinalis.
 Jale de munte — Hypericum perforatum.
 Jale sălbatică — Salvia nemorosa.
 Jaleş — Salvia (S. glutinosa, S. nemorosa, S. offlelnalls, S. pratensis, S. splendens, S. verlicillata), Stachys germanica, S. reda.
 Jaleş bun — Salvia officinalis.
 Jaleş de cimp — Salvia glutinosa, S. verlicillata, Stachys annua, S. recta.
 Jaleş dc grădină — Salvia officinalis.
 Jaleş dc mirişte — Stachys annua.
 Jaleş de pădure — Salvia pratensis.
 Jaleş sălbatic — Salvia glutinosa, S. pralensis, S. verlicillata, Stachys reda.
 Jalte — Salvia officinalis.
 Jap — Ranunculus acris.
 Japse — Gratiola officinalis.
 Jălnică — Salvia officinalis.
 Jdebghe — Ranunculus repens.
 Jebdi — Ranunculus acris.
 Jebghie — Ranunculus acris.
 Jebrlu — Ilanunculus sardous.
 Jelcă — Thuja orientalis.
 Jele — Salvia officinalis.
 Jep — Pinus mugo.
 Jepi — Pinus mugo.
 Jepi de munte — Pinus mugo.
 Jerebene — Juniperus communis.
 Jergovan — Syringa josikaea.
 Jesre — Potentilla Iernata.
JES
 249
LAT
Jestrilă — Acer talaricum.
Jidănaş — Arum maculatum.
Jie — Vitis vinifera.
fJîc bolundă — Parthenocissus quinqucfolia.
,Jie sălbatică — Parthenocissus quinquefotia.
Jimberi — Zingiber officinale.
Jimbir — Zingiber officinale.
Jinăpăn — Juniperus communis.
Jineapăn ce Instină — Juniperus communis.
Jincapăn cc nu înslină — Juniperus sabina.
Jincpt — Juniperus communis.
Jinistră — Genista oligosperma.
Jinlcră — Sempervivum tectorum.
Jinţură — Sempervivum tectorum.
Jinţură de gură dc porci — Sempervivum tectorum. Jioaie linoasă — Alopecurus pratensis.
Jiorclc de toamnă — Colchicum autumnale.
Jip — Pinus mugo, Quercus petraea.
Jip mare — Pinus mugo.
Jip mic — Juniperus communis.
Jipel — Pinus mugo. Jipuşor — Pinus mugo.
Jipuţ — Pinus mugo.
Jireapăn — Juniperus communis.
Jirepcn — Juniperus communis.
Jişin — Cerasus vulgaris.
Jiţă dc vic — Vitis vinifera.
Jiţă sălbatică — Parthenocissus quinqucfolia.
Jincapăn — Juniperus communis.
Jip — Pinus mugo.
Jnapar — Juniperus communis.
Jneap — Juniperus communis, Pinus mugo.
Jneapăn — Juniperus communis, J. sibirica, Pinus muyo. Jneapăr — Juniperus communis, J. sibirica.
Jneapen — Pinus mugo.
Jnep — Pinus mugo.
Jncpcn — Juniperus communis, J. sibirica, Pinus mugo. Joaie — Salvia officinalis, S. pratensis.
Joaic dc grădină — Salvia glutinosa.
Joiană — Oenanthe aquatiea, ()e. siluifolia.
Jolcă — Pinus silvestris, Tamarix tetrandra, Thuja occi-dentalis, Th. orientalis.
Joldeală — Anthemis tinctoria, Serralula coronata, S. tinctoria.
Jolteală — Serralula coronata, S. tinctoria, Tanacetum vulgare.
Jordolinc — Armeniaca vulgaris.
Jorca galbenă — Caltha palustris.
Jorleală — Serralula coronata.
Josmcn — Philadelphus coronarius.
Jugastru — Acer campestre, A. plalanoides.
Jugastru american — Acer negundo.
Jugastru negru — Acer tataricum.
Jugărel — Teucrium chamaedrys.
Jugrast — Acer campestre.
Juni — Saponaria officinalis.
Jup — Pinus mugo.
                                    L
 Laba găinii — Polygonum aviculare.
 Laba glştei — Astragalus glycyphyUos, Caltha palustris, Chaerophyllum aromaticum, Chenopodium album, Chrysanthemum parthenium, Geranium macrorrhizum.
 Laba lupului — Leonurus cardiaca, Lycopodium clavalum.
 Laba miţii — Antcnnaria dioica, Dryodon coratloidcs, Isatis tinctoria, Ramaria coratloidcs, Rosa canina.
 Laba ursului — Aegopodium podagraria, Lycopodium clavalum, L. selago, Petasites albuş, llumaria aurea, It. condensata, R. coraltoides.
 Laba ursului dc iminlc — Ilcracleum palmalum.
 Labrusca — Vitis sylveslris, V. vinifera.
 Lacatiţă — Staphyllea pinnala.
 Lacrima miresei — Briza media.
 Lacrimile Elenei — Inula helenium.
 Lacrimilc lui Christos — Briza media, Dicenlra specia-bilis.
 Lacrimile Maicii Domnului — Coyx lacrymn-Jovi.
 Laic — Tulipa biebersteiniana.
 Lalea — Fritillaria imperialis, F. meleagris, F. orientalis, Hyacinthus orientalis, Tulipa biebersteiiiiaiia, T. yes-neriana.
 Laica dc grădină — Tulipa gcsncriaaa.
 Laica dc pădure — Tulipa biebersteiniana.
 Laica galbenă — Tulipa biebersteiniana.
 Lalea pestriţă — Fritillaria imperialis, F. meleagris,
 F.  orientalis.
 Lalele — Euphorbia marginala, Hemerocallis fulva.
 Lalele dc yrudinu — Tulipa oeulus-solis, T. praecox.
 Lalele mari — Tulipa oculus-solis, T. praecox.
 Landaş — Convallaria majalis.
 Landru — Xerium oteander.
 Lantaş — Convallaria majalis.
 Laor — Datura slramonium.
 Laoruscă — Vitis vinifera.
 Lapte broştesc — Euphorbia cyparissias.
 Laptele ciinelui — Borago officinalis, Euphorbia anyu-lata, E. ayraria, E. carniolica, E. cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. marginala, Ii. myrsinites, E. panno-nica, E. plalyphyllos, E. polvchroina, E. salieifolia,
 E.  seguieriana, E. stricta, E. virgata.
 Laptele cucului — Euphorbia cyparissias, E. esula, E. helioscopia, E. plalyphyllos, E. seguieriana, E. stricta,
 E.  villosa, E. virgata.
 Laptele cucului dc pădure — Euphorbia amygdaloides.
 Laptele lupului — Euphorbia cyparissias, E. helioscopia,
 E.  marginala, E. plalyphyllos.
 Luptele păsării — Gayca lutea, Ornilhogalum gussonei,
 O.  umbellatum, Tulipa biebersteiniana.
 Laptele stincii — Androsacc arachnoidea, A. chamae-jasme, A. laclea.
 Laptele stincilor — Androsacc laclea.
 Lapuc — Arctium lappa, A. tomentosum.
 Larice — Larix decidua.
 Lariş — Larix decidua.
 Lariţă — Larix decidua.
 Laruscă — Vitis sylvestris.
 Lasca broaştei — Potamogeton natans.
 Latiţă — Hierochloe odorata.
 LAI'
 250
 LliO
 Laur — Datura stranwnium, Ilex aqulfolluni, Launis nobilis, Euphorbia cyparissias.
 Laur porcesc — Datura slramonium.
 Laură — Datura slramonium.
 Laure — Datura slramonium.
 Lauruscă — Yitis sylveslris.
 Lăuruşcă — Yitis sylveslris.
 Lavrentină — Ajuga replans. A. gentvensis.
 LAcrAmloarA — Convallaria majalis.
 LAcrAml|A — (.utahrosa aqualica, Convallaria majalis,
 * Maianlhemum bifolium.
 Lăcrimiţă — Maianlhemum bifolium.
 L&mil — Citrus limon.
 LAmil sălbatic — Citrus Irlfollala.
 Lămlioară — Lysimachia vulgaris, Thymus vulgaris, Viola tricolor.
 LAmil|ă — Artemisia abrotanum, Llppla trlphylla, Melissa officinalis. Pelargonium beltulum, /’. odoratum, P. radula, I’hiladclphus coronarius, Pe:i:a venosa, Thymus vulgaris.
 Lănăriţă — Eriophorum lalifolium.
 Lăniş — Pticcinelia distans.
 Lăpădătoare — Aristolochia clematitis.
 Lăpăriţă — Botrychium lunaria.
 Lăpoşcl — Tussilago farfara.
 Lăptic — Euphorbia cyparissias.
 LAptlsor — Androsace rhamarjasmr, .1. arachnoidea. I.ăplişor all> — Androsace laclea.
 LAptlucA — Scorzoncra austriaca, Lactuca saliva, Son-chus arvensis.
 Lăptiug — Sonchus asper.
 Lăptiuţ>â — Sonchus arvensis, S. asper, S. paluslris, Chelidonium majus.
 Luptoagă — Tragopogon dubius.
 Lâptuc — Lactuca saliva.
 LAptuea ciinelui — Kuplmrhla carnlollca.
 Lăptuca giştei — Sonchus asper, S. oleraceus, S. paluslris. Lăptuca iepurilor — Crepis foelidu, C. pulchra.
 Lăptuca oii — Telekia speciosa.
 Lăptuca porcilor — Hypochaeris maculata.
 Lăptucă — Gyromitra esculenla. Hypochaeris maculata, Laclarius piperatus, L. volenus. Taraxacum officinale. Lăptucă amară — Lactuca serriola.
 Lăptucă căpăţină — Lactuca sativa.
 Lăptucă creaţă — Lactuca sativa.
 Lăptucă dulce — Laclarius volenus.
 Lăptucă iepurească — Sonchus oleraceus.
 Lăptucă sălbatică — Lactuca serriola.
 LAptucI — Laclarius deliciosus. Lactuca sativa, L. serriola. L. vlmlnea. Taraxacum officinale.
 Lăptucică — Cirsium oleraceum.
 Lăptucul oii — Telekia speciosa.
 Lăptucă — Lactuca saliva.
 Lăpuş — Salvia glutinosa.
 Lăpuş de capră — Salvia glutinosa.
 Lăpuş de oaie — Telekia speciosa.
 Lăsnicioară — Solanum dulcamara.
 Lăsnicioarc — Solanum dulcamara.
 LAsnldor — Solanum dulramara. S. nigrum.
 Lălcaţă — Scirpus silvalicus.
 Lăuruşcă — Yitis vinifera.
 Lăuruşcă — Vifi's labrusca, V. sylvestris, V. vinifera. Lăutoare — Hupleurum rolundifolium.
 Lăzmuitor — Solanum dulcamara.
 Lcabeniţă — Cilrullus vulgaris.
 Lcandăr — .Xerium oleander.
 Leandru — Nerlum oleander.
 Lebeniţă — Cilrullus vulgaris.
 Lebeniţă verde — Citrullus vulgaris.
 Leblniţă — Citrullus vulgaris.
 Leică — Lagenaria siceraria.
 Leicuţă — Petunia hybrida.
 Leliţă — Zinnia elegans.
 Lemn acru — Ailanthus allissima.
 Lemn alb — Philadelphus coronarius, Robinia pseudacacia.
 Lemn ciinesc — Daphne laureola, D. mezereum, Evony-mus europaeus, E. latifolius, Llgustrum vulgare, Rhamnus frangula, Sorbus aucuparia.
 Lemn cu boabe albe — Symphoricarpus albuş.
 Lemn dc acaţ — Robinia pseudacacia.
 Lemn de apă — Impatiens balsamina, Myricaria germa-
 I.emn de cuişoarc — Ribes aureum.
 Lemn domnesc — Artemisia abrotanum.
 Lemn domnestic — Ailanthus altissima.
 Lemn dulce — Artemisia abrotanum, Glycyrrhiza echi-nata, G. glabra, Polygonum bistorta, Polypodium vulgare.
 Lemn galben — Berberis vulgaris.
 Lemn nelenin — Tamus communis.
 Lemn pucios — Cornus sanguinea, Sorbus aucuparia. Lemn rilos — Evonymus verrucosus.
 Lemn sflnt — Santolina chamaecyparissus.
 Lemn tare — Quercus pubescens.
 Lemn tălărăsc — Acer tataricum.
 Lcmnic — Hypericum perforatum, Lythrum salicaria, Ononis spinosa, Tamarix letrandra.
 Lemnişor — Artemisia annua.
 Lemnul bobului — Cytisus hirsutus, C. nigricans, Genista tinctoria. Laburnum anagyroides.
 Lemnul ciinelui — Daphne mezereum. Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Lonicera xylosteum, Rhamnus cathartica.
 Lemnul Domnului — Artemisia abrotanum. A. absin-thum, A. annua, Ruxus sempervirens, Gratiola officinalis, Verbascum thapsus.
 Lemnul lui Avram — Vilei agnus-caslus.
 Lemnul lui Dumnezeu — Artemisia abrotanum.
 Lemnul .Maicii Domnului — Artemisia annua, Santolina chamaecyparissus.
 Lemnul vintului — Syringa joslkaea.
 Lemnuş — Artemisia abrotanum, Lychnis calcedonica, Lythrum salicaria.
 Lemnuş verde — Artemisia abrotanum.
 Lemnuşcă — Lythrum salicaria.
 Lemoie — Viola odorata.
 Lcmonie — Citrus limon.
 Lendru — Xerium oleander.
 Lene — Galium aparine, Lathyrus pratensis.
 LentiţA — Lemna minor, L. Irisulca, Spirodella polyrrhiza. Leoaie — Anthirrhinum majus.
 Leoaie mare — Anthirrhinum majus.
 Leoardâ — Allium ursinum.
 LeonuşcA — Xigetla arvensis.
LEO
LIM
   Leordacă — Plalanthera bifolia.
   Lcordă — Allium ursinum.
   Lcordină — Dahlia cullorum.
   Leordini galbeni — Rudbeckia laciniala.
   Leoruş — Vilis vinifera.
   Leoruşcă - Vilis sylveslris.
   Lcoşlean — Levislicum officinale.
   Lepădăloarc — Aristolochia clematitis.
   Lesnicioară — Solanum dulcamara, S. nigrum.
   Lesnicior — Solanum dulcamara.
   Leş — Slachys silvatica.
   Leşiţă — Triticum aestivum.
   Leurd — Allium victorialis.
   Leurdă — Allium montnnum, A. oleraceum, A. ursinum,
   A.  schoenoprasum, Lilium martagon.
   Leurdini — Dahlia cullorum.
   Leurişte — Vilis sylveslris.
   Leuruscă      — Vitis  sylveslris.
   Leuruşcă      — Vilis  sylvestris, V.  vinifera.
   Leuruşte      — Vitis  sylveslris.
   Leuştcan      — Levislicum officinale.
   Lcuşlean broşlesc — Ranunculus acris.
   Lcuşlean de bahnă — Peucedanum latifolium.
   Leuşlcanul broaşlei — Ranunculus sceleralus, Trollius europaeus.
   Leuşlean sălbatic — Peucedanum latifolium.
   Lcuşlen — Levislicum officinale.
   ^I.evand — Lavandula angustifolia.
   Levănţică — Lavandula angustifolia.
   Levcoaie — Cheiranthus cheiri.
   Levcoaie galbenă — Cheiranthus cheiri.
   Lcvcoaie roşie — Matthiola incana.
   Leveiiţicu - Lavandula anguslifnlia.
   Levenţică dc grădină — Lavandula anguslifolia. Levruşcă — Vitis vinifera.
   Liaba ursului — Lycopodium selago.
   Liandru — Xerium oleander.
   Libiniţă — Cucurbita pepo.
   Libisloc — Levislicum officinale.
   Lichiciu — Galium aparine.
   Lichiloare — Bidens cernuus, R. triparlilus, Galium aparine.
   Lichiloare păsărească - Silene iiulans.
   Ligoacex— Viola odorala.
   Lihar — Tanacetum vulgare.
   Liliac — Cotinus coggygria, Padus racemosa, Robinia pseudacacia, Syringa chinensis, S. josikaea, S. persica, S. vulgaris.
   Liliac de cimp — Aster tripolium.
   Liliac de grădină — Hesperis matronalis.
   Liliac de mare — Hosta plantaginea.
   Liliac de munte — Alnus viridis.
   Liliac de pădure — Daphne mezereum.
   Liliac de loamnă — Aster tripolium.
   Liliac franţuzesc — Hesperis matronalis, Syringa chinensis, S. persica.
   Liliac galben — Ribes aureum.
   Liliac nemţesc - Hesperis matronalis, Phlox paniculata, Syringa persica, S. vulgaris.
   Liliac roşu — Syringa vulgaris.
   Liliac sălbatic — Asler tripolium, Daphne mezereum, Syringa vulgaris.
   Lilicea — Taraxacum officinale.
 Lilicea niparlicli — Taraxacum officinale.
 Lilicele — Iberis amara, /. semperflorens, I. seni per virens,
 I. umbellata.
 Lilie — Iris florentina, 1. germanica, Lilium bulbiferum, L. candidum, L. martagon.
 Lilie albă — Lilium candidum.
 Lilie galbenă — Jris pseudacorus, Lilium bulbiferum.
 Lilie sălbatică — Iris germanica.
 Lilie vlnătă — Iris florentina, I. germanica.
 Liliccuţ — Phlox paniculata.
 I.ilioane — Lilium candidum.
 Liliom — Hemerocallis fulva, Lilium candidum.
 Liliom alb — Lilium candidum.
 Lilion — Hemerocallis fulva, Iris germanica, Lilium candidum.
 Lilion alb — Convallaria majalis, Lilium candidum.
 Lilion albastru — Iris germanica.
 Lilion bun — Convallaria majalis.
 Lilion galben — Hemerocallis fulva.
 Lilion păsăresc — Iris variegata.
 Lilion sălbatic — Maianlhemum bifolium.
 Lilion vlnăl — Iris germanica.
 Liliu — Lilium candidum.
 Liliu galben — Iris pseudacorus.
 Liliu vlnăt — Iris germanica.
 Liliuţă — Anthericum ramosum.
 Limar — Phyllitis scolopendrium.
 Liniă — Carum carvi, Elymus asper, Pyrola secunda.
 Limha apei — Potamogeton crispus, F. lucens, P. natans, P. pectinutus, P. perfolialus. P. pusillus.
 Limba bălţii — Alisma plantago-aqualica.
 Limba bălţilor — Alisma plantago-aqualica, Plantago tan-ceolata.
 Limba boierului — Ajuga laxmanni.
 Limha boului — Agave americana, Phyllocaclus acker-manni, Anchusa italica, A. officinalis, Borago offici-nalis, Canna indica, Eislulina hepatica, Limonium vulgare, Echium vulgare, Ornithogalum caudalum, Statice, Rumex crispus, Phyllitis scolopendrium, Plantago major.
 Limba broaştei — Arum maculatum, Hydrocharis morsus-ranae, Plantago lanceolata.
 Limba căii — Cynoglossum officinale.
 Limba cerbului — Ceterach officinarum, Dryopteris filix-mas, Phyllitis scolopendrium.
 Limba    ciinelui  — Borago officinalis,         Cynoglossum offi-
 cinale.
 Limba cucuiul — Botrychium lunaria, Cynoglossum officinale, Gentiana bulgarica, G. praecox, Gymnadenia conopea, Orchis maculata, O. mascula, Slellaria holostea.
 Limba    glştei —  Lathyrus sylvesler.
 Limba    mării —   Iberis pinnata, I. semperflorens, I.        um-
 bellata.
 Limba    mielului  — Borago officinalis,         Cynoglossum offi-
 cinale, Onosma arenarium.
 Limba mieluşelului — Borago officinalis.
 Limba mînzului — Plantago media.
 Limba oii — Alisma plantago-aqualica, Cirsium canuni, Leuzea salina, Phyllitis scolopendrium, Plantago gen-tianoides, P. lanceolata, P. major, P. media.
 Limba oii de cea amară — Leuzea salina.
 Limba păsării — Anthericum ramosum.
 Limba păsăricii — Cuscuta,
 252
  Limba peştelui — Armerla elongato, Limonium vulgare,
  Statice.
  Limba soacrei — Opunllo fleus-lndlco, O. vulgaris.
  Limba şarpelui — Rolrychium lunaria, Dryopteris filix-mas, Opiiloylossiini vulgalum, Peucedunum latlfolluin, Plantago liinecoluta.
  Limba sopirlei — Falcaria sioides.
  Limba vacii - Alisma plantago-aquatica, Arum macu-latum. Phyllilis scolopentlrium, Salvia pratensis.
  Limba vecină — Phyllilis scotopcndrium.
  Limba vecinei — Phyllilis scolopentlrium, Phyllocaclus ackcrmtmni, Tussihigo f<trfara.
  Limbii vrăblci — Tliyincliicii passerliiii.
  Limbar - llolrychium lunaria.
  Liinbnrl|A — Alisimi |>laiilayo-ut|iiallcu. Anchusa officinalis, Phyllilis scolopentlrium, Plunlatjo lanceolala.
  Llmbu — PliyUocarltis ackermnnnl.
  Limbă ilc piatră — Pinguicula vulgaris.
  Limbricar — Solanum dulcamara, Taraxacum officinale.
  Linibrlcarlfâ — Aehillea crlthmUolln, Santolina chamaecyparissus.
  Limbricaş — Epilobium hirsulum.
  Limbuşoară — Iberis umbellata, Thlaspi arvense.
  Limon — Citrus limon.
  Limonadc — Philadelphus coronarius.
  Linflrl|ii — Linurin vulgaris.
  Lingoare — l.ysi machia vulgaris, Ononis arvensis, O. spinosa.
  I.ingorică — Leonurus cardiaca.
  Lingura popii — Aristolochia clcmutilis, Asarum curo-paeum.
  IJngur» zinelor — Ganoderinu lucidum.
  Lingură dc vlnt — Echium vulgare.
  Lingurii dc vintousă — Clavarladelphus pistlllaris.
  Linguriţa zinci — Ganoderma lucidum.
  Lintariţă — I.emna gibba.
  Linie — l^ns culinaris.
  I.intc albă — Lathyrus sativns.
  Linte broştească — Lemna minor, L. trisulca, Spirodella polyrrhiza.
  Linte de apă. — Callitriche verna.
  Linte de baltă     —     I.emna minor. L.      trisulca, Spirodella
  polyrrhiza.
  Linte de praluri — l.alhyrus pratensis.
  Linie de rit — l.alhyrus tuberosus.
  Linie ynllienfi - Lathyrus aphacn.
  Linte neagră — Lathyrus niger. L. vernus.
  Linie sălbatică — Lathyrus aphaca, L. sylvestris, Lemna gibba. /,. minor, L. trisulca, Spirodella polyrrhiza, Vicia saliva.
  Lintea bălţilor    —     I.emna gibba, L.       minor, L. trisulca,
  Spirntlclla polyrrhiza.
  I.inlea broaştei   —     Alisma plantago-aqualica, Lemna gibba,
  1.. minor, L. trisulca,       Spirodella                polyrrhiza.
  I.inlea broaşlelor — Lemna minor, L. trisulca, Spirodella polyrrhiza.
  Lintea cucului — Lathyrus vernus.
  I.inlea drutului — Lathraea squamaria.
  Lintea gardurilor — Vicia hirsuta.
  Lintea pratului — Lathyrus niger, L. pratensis. L. sati-vus, L. sylvestris, Vicia dumetorum, V. hirsuta.
  Lintiţoarâ — Spirodella polyrrhiza, Viciu pislformis.
 Lin 11 (A — Leinna gibba, L. minor, L. trlscula, Spirodella polyrrhiza.
 Lintiţă dc apă — Lemna gibba, L. minor, L. triscuta, Spirodella polyrrhiza.
 Linloi — Vicia anguslifolia.
 Lintuşcă — Spirodella polyrrhiza.
 Liniă — Pisum sativum.
 Llnţlşoară — Plsuni elatlus.
 LinţuşcA — Lemna minor, L. trisulca.
 Liorbc — Laurus nobilis.
 Lipan — Arctium lappa, A. minus, A. lomentosum, Laserpitium pruthenicum, Petasiles hybridus, Satvia glutinosa, Verbascum lychnilis, V. phlomoides, V. Ihap-siforme, V. thapsus.
 Lipcă — Pelargonium zonale.
 Lipean — Arctium lappa, Verbascum phlomoides.
 Lipian — Telekia speciosa.
 Llplc — Setaria verticillata.
 Lipici — Agrimonia eupaloria, Asperugo procumbens, Cus-cula epithymum, C. europaea, Cynoglossum officinale, Galium aparine, Lappula defleza, L. myosotis, Om-phalodes scor ploi des, Xanthium spinosum, X. struma-rium.
 Lipicioasă — Agrimonia eupaloria, Asperugo procum-bens, Galium aparine, Silene Italica, Vlsearla vulgari».
 Lipicios — Alnus glutinosa.
 Lipitoare — Asperula arvensis, Dianthus carthusianorum, Elodea canadensis, Galium aparine.
 Lipitoare aibă — Asperula humlfusa.
 Lipscănouice — Coreopsls tinctoria.
 Lipscănoaic — Coreopsis linctoria. l.iţci — Lycium halimifolium.
 Liţcrcă — Medicago saliva.
 Liţernă — Medicago saliva.
 Liţion — Lycium halimifolium.
 Liubău — Laurus nobilis.
 Liuber — Laurus nobilis.
 Liubocică — Pelargonium radula.
 Liuliac — Syringa vulgaris.
 I.iurbă — Laurus nobilis.
 Liurbău — Syringa vulgaris.
 Liurbău dc toamnă — Phlox paniculatus.
 Liurbcr — Laurus nobilis.
 Liuştcan — Levisticum officinale.
 Livan — Lavandula anguslifolia, Pinus cembra.
 Livant — Lavandula anguslifolia.
 Livanlă — Lavandula anguslifolia.
 I.ivanţ — Lavandula anguslifolia.
 Livanţică — Lavandula anguslifolia.
 I.iviv — Ribes rubrum.
 Liză — Pelargonium radula, P. zonale.
 Lina broaştei — Conferva rlvularis, Triboneina bomby-elna, Spirogyra.
 Lina caprelor — Cerastluni lanatum.
 Llnariţă — Anlennaria dioica, Filago. arvensis, F. germanica, Leonlopodium alpinum.
 Lină — Agrostis stotonifera.
 Lină broştească — Conferva rivularis, Tribonema bomby-Llnă de baltă — Agrostis stotonifera'.
LÎN
 253
LUP
  Lînărică — Eriophorum angustifolium, E. latifolium, E. scheuzeri, Gnaphalium uliginosum, Leontopodium alpi-num.
  Lînăriţă — Eriophorum angustifolium, E. latifolium, Linaria vulgaris.
  Llniş — Puccinelia distans. jT.'Obenlţfl — Cucurbita j>epoj Kobîdrag — Tropaeolum' majus.
  Lobisdrag — Tropaeolum majus.
  Lobidrag — Tropaeolum majus.
  Lobodă — Artiplex hortensis, A. liloralis, A. nitens,
  A.  oblongifolia, A. roşea, A. patula, A. tataria, Chenopodium album, C/i. hybridum, Ch. urblcum, Obione verrucifera.
  Lobodă albă — Atriplex hortensis, A. nitens, Chenopodium bonus-henricus.
  Lobodă albă de grădină — Atriplex hortensis.
  Lobodă bolundă — Chenopodium album.
  Lobodă bună — Atriplex hortensis.
  Lobodă clincască — Chenopodium album.
  Lobodă de drumuri — Atriplex nitens.
  Lobodă domnească — Atriplex hortensis.
  Lobodă mică — Chenopodium woifll.
  Lobodă nebună — Chenopodium album.
  Lobodă porcească — Atriplex hortensis, A. oblongifolia. Lobodă pute a ţlri — Chenopodium vulvaria.
  Lobodă puturoasă — Chenopodium hybridum, Ch. vulvaria.
  Lobodă roşie — Atriplex hortensis.
  Lobodă sălbatică — Atriplex tatarica.
  Lobode albe — Atriplex hortensis.
  Lobode roşii — Atriplex hortensis.
  Lobode roşii boiereşti — Atriplex hortensis.
  Lobode roşii de vărzare — Atriplex hortensis.
  Lobodină — Atriplex hortensis.
  Lobodiţă de munte — Pulmonaria rubra.
  Lobogină — Atriplex hortensis.
  Lobojană — Artemisia annua.
  Locotiţă — Arislolochia clematitis, Staphylea pinnata. Lopăţă — Ferulago galbanifera.
  Lopăţea — Lunaria rediviva.
  Lopăţică — Lunaria rediviva.
  Lopoştani — Tropaeolum majus.
  Losnicioară — Solanum dulcamara.
  Losnicioară de ceas rău — Solanum dulcamara. Losnicior — Solanum dulcamara.
  Losnişor — Solanum dulcamara.
  Lotrişor — Cantharellus cibarius.
  Louruscă — Vitis sylvestris.
  Lovidrag — Tropaeolum majus.
  Loză — Salix caprea, S. cinerea, S. purpurea.
  Lozie — Salix alba, S. babylonica, S. fragilis, S. purpurea, S. viminalis.
  Lozincă — Solanum dulcamara.
  Loznicioară — Solanum dulcamara.
  Loznişor — Solanum dulcamara.
  J^ubă — Citrullus vulgaris, Cucurbita pepo.
  Lubăr — Trifolium pralense.
  Lubenicioară — Hibiscus trionum.
  'Lubeniţă — Citrullus vulgaris, Cucurbita pepo.
  I Lubeniţă mică — Cucurbita pepo.
  „Lufeeniţă verde — Citrullus vulgaris.
  Lubiţ — Camclina sativa, Myagrum perfoliatum.
    Lubiţă — Camelina microcarpa, Myagrum perfoliatum.
    Lubiţiu — Myagrum perfoliatum.
    Lucernă — Medicago sativa.
    Lucernă albastră — Medicago sativa.
    Lucernă de Banat — Medicago saliva.
    Lucernă galbenă — Medicago falcata.
    Luciu — Pinus silvestris. fLudaie — Cucurbita maxima, C. pepo.
    'Ludaie bolgărească — Cucurbita maxima.
    ] Ludaie dc curechiu — Cucurbita pepo.
    : Ludaie de pămlnt — Iiryonia alba.
    I Ludaie porccască — Cucurbita maxima, C. pepo. v- Ludaie turcească de mincat — Cucurbita maxima.
    Ludan — Cucurbita pepo.
    ^Ludâr’— ~Citrullus vulgaris, Cucurbita maxima, C. pepo. Ludăi albi — Cucurbita maxima.
    Ludăi turceşti — Cucurbita maxima.
    - sKI .înhiii _ Cucurbita pepo.
    Ludic — Cucurbita pepo.
    Ludie albă — Cucurbita pepo.
    Ludii — Cucurbita maxima.
    Lugaciu — Dipsacus silvestris.
    Luhără — Trifolium pralense.
    Luioane — Equisetum pratense.
    Lujerică — Hypericum maculalum.
    Lumbiniţă — Citrullus vulgaris.
    Lumina nopţii — Oenanthe biennis.
    Luminare — Verbascum thapsus.
    Luminea — Verbascum phlomoides, V. thapsus. Lumincaţă — Cynanchum vincetoxicum.
    Luminietre — Cynanchum vincetoxicum.
    Luminiţa nopţii — Oenothera biennis.
    Luminiţă — Oenothera biennis.
    Luminiţă de munte — Melandrium rubrum.
    Luminiţă dc noapte — Oenothera biennis.
    Luminoasă — Clematis integrifolia, C. reeta, C. vitalba, Cynanchum vincetoxicum, Pyrola secunda.
    Luminos — Cynanchum vincetoxicum.
    Luminare — Oenothera biennis, Verbascum phoeniceum, V. phlomoides.
    Luminarea Domnului — Verbascum phlomoides. Luminarea pămlntului — Gentiana asclepiadaea. Luminarea — Gentiana asclepiadaea, G. pneumonanthe. Lumlnărica Domnului — Verbascum lychnitis, V. nigrum, V. phlomoides, V. thapsus.
    Lumlnărica pămintului — Gentiana asclepiadaea. Luinînărica peştilor — Verbascum nigrum.
    Lumînărică — Allium rotundum, Gentiana asc-Iepiadaea, Oenothera biennis, Polytrichum commune, Verbascum lychnitis, V. phlomoides, V. phoeniceum, V. thapsus. Luna şi soarele — Ranunculus auricomus.
    Lungoarc — Lysimachia nummularia, Ononis arvensis, O. spinosa.
    Lungorică — Lysimachia nummularia.
    Lungorice — Aristolochia clemalitis.
    Lungurică - Galeopsis tetrahit.
    Luntricieă — Oxytropis campestris, O. pilosa.
    Luntrişoară — Oxytropis campestris.
    Lup — Rhinanthus glaber, Rh. minor, Solanum dulcamara.
    Lupariţă — Ajuga reptans.
    Lupugca — Festuca ovina.
LUP
 254
MAN
 I.upidragi — Tropaeolum majus.
 Lupisdragi — Tropaeolum majus.
 Lupoaică — Orobanche purpurea, Sorghum halepense.
 I.upoalc — Lagenaria siceraria. Orobanche raniosa. O. purpurea.
 Lurbă — Cucurbita pepo. l.urbăn — l.uurtts nobilis.
 Lurbău — Syringa vulgaris.
 l.urbcn — Laurus nobilis.
 Lurber — Laurus nobilis.
 Luşi-A — Ornltliogalum boucheanum, O. narbonense, O.
 pţ/renaicum, O. pyramidale, O. umbellatum.
 Luşcă nlbA — Ornilliogalum caudatum.
 Luşcuţe — Leucojum rernum.
 Luşe — Leucojum aestivum.
 Luşte — tiulanthus nivalis, Leucojum aestivum, L. vernum, Sarcissus stellaris.
 I.uşti — Leucojum ivrnum.
 Luştrean — Levislicum officinale.
 Lulalină — Symphylum officinale.
 Luţărnă — Medicago lupulina.
 Luţeamă — Medicago sativa.
 Luţernă — Medicago falcata, M. lupulina.
 Luţernă neagră — Medicago lupulina.
                      M
 Mar — Papaver dubium, P. rhoeas, P. soninlferum. Mac alb — Papaver dubium, P. somnifenun.
 Mac albastru german — Papaver somniferum.
 Mac bun — Papaver somniferum.
 Mae eornut — Glaueium eornleulatum.
 Mae de oîmp — Papaver dubium, P. rhoeas.
 Mae de grAdinA — Papaver orientale, P. rhoeas.
 P. somniferum.
 Mae galben — Papaver pyrenacium.
 Mac Iepuresc — Papaver argemone, P. rhoeas.
 Mac involt — Papaver somniferum.
 Mac negru — Papaver somniferum.
 Mac păsăresc — Papaver rhoeas.
 Mac regal — Papaver orientale.
 Mac roşu — Papaver rhoeas.
 Mac roşu de grAdinA — Papaver brneteatum.
 Mac sălbatic — Chelidonium majus, Glaueium cornicula-tum. Papaver rhoeas.
 Mac subţire — Papaver argemone.
 Macdeadon — Petroselinum hortense.
 Macicină — Mentha crispa.
 MaclurA — Maclura pomlfera.
 Macrici — Rumex acetosa.
 Macriciu — Rumex acetosa.
 Macriş — Polygonum cuspidatum, Rumex acetosa, R.
 acetosella.
 Macriş bun — Rumex acetosa.
 Macriş ca trifoi — Oialis acetosella.
 Macriş căiesc — Rumex acutus, R. alpinus, R. conglomeraţii!;.
 Macriş de clmp — Rumer acetosella.
 Macriş dc grădină — Rumex acetosa, R. acetosella,
 R. patientia.
 Macriş de munte — Rumex acetosa.
 Macriş de pădure — Oxalis acetosella.
 Macriş iepuresc — Oxalis acetosella, Rumex acetosella. Macriş lat — Rumex acetosella.
 Macriş mănunt — Rumex acetosella.
 Macriş mărunt — Rumex acetosella.
 Macriş păsăresc — Oxalis acetosella, Rumex acetosella. Macriş trifoios — Oxalis acetosella.
 Macrişor — Oxalis acetosella, Rumex acetosella.
 Macrişor de pasăre — Oxalis acetosella.
 Macrişor de pădure — Oxalis acetosella.
 Macrişor iepuresc — Oxalis acetosella.
 Macrişor trifoios — Oxalis acetosella.
 Macrişul cailor — Rumex acetosella, R. alpinus. Macrişul calului — Rumex crispus.
 Macrişul caprei — Rumex acetosa, R. acetosella. Macrişul caprei de pădure — Oxalis acetosella.
 Macrişul caprelor — Oxalis acetosella, Rumex acetosella. Macrişul iepurelui — Rumex acetosella.
 Macşor — Glaucium cornicutatum.
 Macul cioarei — Hibiscus trionum.
 Macul cucului — Luzula campestris.
 Maderan — Majorana hortensis.
 Mag — Papaver somniferum.
 Magdanos — Pelrosetinum hortense.
 Magheran — Majorana hortensis.
 Maghiran — Majorana hortensis.
 Maghirău — Majorana hortensis.
 Maghiuran — Majorana hortensis.
 Magnolie — Magnolia.
 Magrin — Robinia psţudacacia.
 Mahon — Khala senegalensis, Swletenla luahagonl. Mahonle — Mahonla aqulfollum.
 Mahorcă — Xicotiana rustica.
 Maidanos — Petroselinum hortense.
 Maieran — Majorana hortensis.
 Maioran — Majorana hortensis.
 Maiorean — Majorana hortensis.
 Maiori — Zinnia elegans.
 Maivă — Pelargonium zonale.
 Malcaviţă — Pulmonaria officinalis.
 Malete — Pinus silvestris.
 Mălin — Syringa vulgaris.
 Mălină — Rubus idaeus.
 Mama     bubelor    — Scrophularia scopoli.
 Mama     maşteră    — Viola arvensis.                               m
 Mama     pAdurel    — Asperula arvensis. A.       odorata,      Plan-
 tago major.
 Mama ploaie — Plantago major.
 Mama ploii — Plantago major.
 Mama secării — Claviceps purpurea.
 Mamoriţă — Malricaria chamomj.tla.
 Slana apei — Glyeeria nemoralis.
 Mana jidovului — Rubus idaeus.
 Mană — Glyeeria aquatiea, fîubus irfaeiis.
 ManA de apA — Drosera intermedia, Glyeeria aquatiea.
 G.  plică ta.
 Mană jidovească — Rubus idaeus.
 Mandarine — C.ltrus retieulata (fructclc).
 Mandrngună — Datura stramonium.
 Mandulă — Amygdalus communis.
MAN
 255
 MĂC
Mangold — Beta vulgaris var. cicla.
Manufăr — Nuphar luteum, Sijmphaea alba.
Marar — Anelhum graveolens.
M a rari — Anelhum graveolens.
Marnriti — Anelhum graveolens.
Marariu clincsc — Anlhemis colula.
Marariu de casă — Foeniculum vulgare.
Marariul ciinelui — Anthemis colula.
Marariul nuintclui — Anthriscus Irichosperma.
Marceţi — Arum maculatum.
Marceţiu — Arum maculatum.
Marcicină — Mentha crispa.
Margaretă — Chrysanthemum carinatum.
Margarete — Chrysanthemum leucanthemum, Cosmos bipinnatus, Gaillardia pulchella.
Margarete de grădină — Chrysanthemum parthenium. Margarete galbene — Anlhemis tinvloria, Gaillardia pulchella.
Mărgele — Symphoricarpus albuş.
Marghiliţe — Rudbeckia laciniata.
Marghioale — Rudbeckia laciniata.
Marghiran — Symphoricarpus albuş.
Marină — Tanacetum vulgare.
Marole — Lactuca sativa.
Maroli — Lactuca sativa.
Manile — Lactuca sativa.
Masa raiului— Sedum album.
Masalari — Daphne mezereum, Hyosciamus niger. Masalariţă — hyosciamus niger.
Masalariu — Hyosciamus niger.
Mascat — Geranium macrorrhizum.
Masin — Olea europaea.
Maslad — Hyosciamus niger.
Maslag — Datura slramonium.
Măslin — Olea europaea.
Mastacăn — Alinathus altissina.
Maslacin — Ailanthus altissima.
Maslacin — Betula verrucosa.
Maşmule — Mespilus germanica.
Matragon — Datura stramonium.
Matragonă — Atropa belladona.
Matricea — Artemisia dracunculus, Chyrsanlhemum parthenium, Matricaria chamomilla.
Matrici — Chrysanthemum parthenium.
Maţele ghinilor — Lysimachia nummularia.
Mazăre — Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, P. ar-verse, Vicia sativa.
Mazăre albă — Phaseolus vulgaris, Pisum sativum. Mazăre bivolărească — Phaseolus multiflorus.
Mazăre bolondă — Phaseolus vulgaris.
Mazăre bulbucată — Cucubalus baccifer.
Mazăre care stă corciu — Phaseolus vulgaris.
Mazăre cu cătrinţă — Phaseolus vulgaris, Pisum sativum. Mazăre cu păstaie lungă — Phaseolus vulgaris var. albuş.
Mazăre cu păstăi — Phaseolus vulgaris.
Mazăre cu rude — Phaseolus vulgaris.
Mazăre de-a mălaiului — Phaseolus vulgaris.
Mazăre de aia cu păru galbenă — Phaseolus vulgaris var. albuş.
Mazăre «le clmp — Pisum arvense.
Mazăre de fire — Phaseolus vulgaris.
Mazăre dc grădină — Phaseolus vulgaris, Pisum sativum.
Mazăre de iarnă — Phaseolus vulgaris.
Mazăre de nutreţ — Pisum arvense.
Mazăre    de tlrse —   Pisum   sativum.
Mazăre    de 6 săplămini —     Phaseolus vulgaris.
Mazăre de -10 de zile — Phaseolus vulgaris.
Mazăre doagă — Pisum sativum.
Mazăre dulce — Pisum arvense, P. sativum.
Mazăre fugaşă — Pisum sativum.
Mazăre    furajeră —   Pisum   arvense.
Mazăre    galbenii —   Phaseolus vulgaris     var.   ocliroieucus,
Pisum sativum.
Mazăre galbenă cu par — Phaseolus vulgaris var. albuş Mazăre gălbinuţă — Phaseolus vulgaris.
Mazăre gălburic — Phaseolus vulgaris.
Mazăre grasă — Phaseolus vulgaris.
Mazăre grăbiţă — Pisum sativum.
Mazăre hiţioană — Phaseolus vulgaris.
Mazăre landră — Pisum sativum.
Mazăre lungă subţire — Phaseolus vulgaris var. albuş. Mazăre mare — Phaseolus vulgaris, Pisum sativum. Mazăre mănlnţicâ — Phaseolus vulgaris.
Mazăre măruntă — Vicia lalhyroides.
Mazăre mică — Pisum sativum.
Mazăre moldovenească — Pisum sativum.
Mazăre neagră — Pisum sativum.
Mazăre oloagă — Phaseolus vulgaris, Vicia lalhyroides. Mazăre oloagă cu păstaie — Phaseolus vulgaris. Mazăre oloagă gălbinuţă — Phaseolus vulgaris.
Mazăre oloagă pe un picior — Phaseolus vulgaris. Mazăre păstaie lungă — Phaseolus vulgaris var. albuş. Mazăre pe rude — Phaseolus vulgaris.
Mazăre roşie — Phaseolus multiflorus.
Mazăre roză cu par — Phaseolus vulgaris var. albuş. Mazăre torciată — Phaseolus vulgaris.
Mazăre turcească — Phaseolus vulgaris.
Mazăre sălbatică — Coronilla varia, Lathyrus latifolius, L. vernus, Pisum arvense, P. elatius.
Mazăre scurtă cu postae crudă — Phaseolus vulgaris var. niger.
Mazăre semănătoare — Pisum sativum.
Mazăre şirtoşiţă — Pisum sativum.
Mazăre ţita-n borş — Pisum sativum.
Mazăre ţucără — Pisum sativum.1 Mazăre urcătoare — Pisum sativum.
Mazăre văratecă — Phaseolus vulgaris.
Mazăre verde — Pisum salivum.
Mazărea păsărilor — Vicia cracca.
Mazere — Phaseolus vulgaris, Pisum arvense, P. sai-vum.
Mazere dc cîmp — Pisum arvense, P. salivum.
Mazere de grădină — Pisum salivum.
Mazine — Phaseolus vulgaris.
Măcătîrcă — Boletus edulis.
Măceş — Mespilus germanica, Rosa caninn, Sedum roşea. Măceş de munte — Rosa pendulina.
Măchişele — Tageles patula.
Măchiţă — Bromus commutatus, B. ramosus ssp. hene-keni.
Măcieş — Mespilus germanica.
Măciuca ciobanului — Dipsacus silveslris, Echinops commutatus, E. ritro, E. sphaerocephalus.
MAC
 256
MAN
 Măcriciu — Rumex acetosa.
 SI Acriş — Sasturtium officinale, Rumex aeetosa, R. acetosella.
 Măcriş boieresc — Berberis pulgaris.
 Măcriş căiesc — Rumex conglomeralus.
 MAcrlş eiobAnrse — Ruine* arifollus.
 Măcriş cu spini — Berberis pulgaris.
 Măcriş de ballă — Sasturtium officinale, Rorippa is-landica.
 Măcriş de clmp — Berberis pulgaris.
 Măcriş de grădina — Lepidium sativum, Rumex acetosa. Măcriş de mare — Sasturtium officinale.
 Măcriş de rluri — Berberis vulgaris.
 Măcriş de spini — Berberis vulgaris.
 Măcriş iepuresc — Berberis vulgaris, Oxalis acetosella.
 Rumex ucetosetla.
 Măcriş mare — Rumex acetosa.
 MArrlş mArunl — Rumex acetosella.
 Măcriş mic — Rumex acetosella.
 Măcriş păsăresc — Berberis vulgaris, Oxalis acetosella. Măcriş roşu — Berberis vulgaris.
 Măcriş spin — Berberis pulgaris.
 Măcriş spinos — Berberis vulgaris.
 Măcriş trifoios — Oxalis acetosella.
 MAcrişel — Berberis vulgaris, Oxyrla dlgyna.
 Măcrişor — Oxalis acetosella.
 Măcrişor iepuresc — Oxalis acetosella.
 Măcrişor trifoi — Oxalis acetosella.
 Măcrişor trifoios — Oxalis acetosella.
 Mficrişorul iepurelui — Oxalis stricta.
 MAerişul calului — Rumex aeutus, R. conglomeralus, R. obtusifolius, R. patientia.
 Măcrişul caprei — Berberis vulgaris, Oxalis acetosella, Rumex acetosella, Soldanella major.
 Măcrişul cucului — Oxalis acetosella.
 MAcrlşul iepurelui — Oxalis aeetosella.
 Măcuţ — Papaver rhoeas.
 Măderan — Majorana hortensis.
 Măderan turcesc — Majorana hortensis.
 Mădrăgune — Atropa belladona.
 Mădrişe — Tanacetum vulgare.
 Măeliţă — Bromus tectorum.
 Măeran — Majorana hortensis.
 Măcrană — Majorana hortensis.
 Măgdălane — Amygdalus communis, Armeniaca vulgaris. Măgeran — Majorana hortensis.
 Măgcran sălbatic — Origanum pulgare.
 Mâgerean — Majorana hortensis.
 Măgerean de grădină — Majorana hortensis.
 MAghernn — Majorana hortensis, Origanum vulgare. Măgherean — Majorana hortensis.
 Măglieruşte — Solanum tuberosum.
 Măghieran — Majorana hortensis.
 Măghiran — Majorana hortensis.
 Maghiranul pămlntului — Lysimachia nummularia. Măghicran — Majorana horlensis.
 Măgrin — Robinia pseudacacia.
 MAgrin vinAt — W Îs lari a slnensls.
 Măhăreaţă — Lemn a trisulca.
 Măhărttă — Agrostis slolonifera.
 Măicran — Majorana hortensis.
 Măierană — Majorana hortensis.
 Măiugă — Humulus lupulus.
Măjirean — Majorana hortensis.
MAlagă — Malva sylvestris.
Mălai — Millium effusum, Panicum milliaceum, Sorghum vulgare, Zea mays.
Mălai de mături — Sorghum vulgare.
Mălai mărunt — Panicum capiltare, P. milliaceum. Mălai măruntei — Panicum milliaceum.
Mălai negru — Ligustrum vulgare, Sorghum vulgare. Mălai păsăresc — Lilhospermum officinale.
Mălai pentru furaj — Setaria italica.
Mălai pietros — Lilhospermum officinale.
Mălai tătăresc — Sorghum vulgare.
Mălai turcesc — Sorghum vulgare.
MAlalul eueulul — Luzula eampestrls, L. luzuloldes, L. pllosa, L. silvatica, Seslerla coerulans.
Mălaiul oii — Helianthemum nummularium.
Mălaiul vrăbiei — Berteroa incana.
Mălăcel — Ilelianthemum nummularium.
Mălăcină — Ocimum basilicum.
Mălăez — Helianthemum nummularium.
Mălăeţ — Crataegus monogyna.
Mălăiel — Helianthemum nummularium.
Mălăioi — Helianthemum nummularium.
Mălăiuş — Panicum milliaceum.
Mălăioi — Helianthemum nummularium.
MAlAoala stioellor — HeUantbemuin ruplfragum. MAlAoale — Helianthemum alpestre, H. rupifragum. Mălăoi — Helianthemum alpestre, H. nummularium. Mălcez — Viola tricolor.
Măleaţă — Agrostis stolonifera.
Mălin — Artemisia annua, Cerasus avium, Ligustrum vulgare, Padus mahaleb, P. racemosa, Syringa vulgaris, Viburnum opulus.
Mălin alb — Padus racemosa, Philadelphus coronarius. Mălin alb de pe lemn — Philadelphus coronarius.
Mălin de băl altoit — Syringa persica, S. vulgaris. Mălin de toamnă — Polygonum cuspidatum.
Mălin negru — Ligustrum vulgare, Padus racemosa. Mălin păsăresc — Cerasus avium.
Mălin roşu — Rhus typhina, Syringa vulgaris.
Mălin sălbatic — Daphne mezereum.
Mălin verde — Syringa persica, S. vulgaris.
Mălină — Rubus idaeus.
Mălini — Rubus idaeus. '
Măliniţă — Ligustrum vulgare.
Măiugă — Humulus lupulus.
Mălura bălţii — Myriophyllum spicalum, M. verticitta-tum.
Mălura griului — Tilletia trilici.
MAI ură — Foeniculum vulgare, Tilletia trltlcl.
Mălurică — Lathyrus vernus.
Mălurici — Lathyrus niger, L. venetus.
Mămăiugă — Humulus lupulus.
Măinălugă — Humulus lupulus.
Mănălarcă — Bolelus bovinus, B. edulis, Psalliota campestris.
MAndAlacl — Bunium bulboeastanum.
Măndănac — Bunium bulboeastanum.
Măndănaci — Bunium bulboeastanum.
Măndrăgună — Atropa belladona.
Măndule — Armeniaca vulgaris.
MAnerel de pădure — Latbyrus latlfollus.
Munişoară — Glyeeria vulgaris.
 MĂN
 257
MÂT
 Măntănac — Geranium macrorrhizum.
 Mănunchi — Solidago virgaurea.
 MAr — Malus puinlln.
 Măr auriu — Trollius europaeus.
 Măr hulii — Cydonia oblonga.
 Măr de pămlnt — Helianthus tuberosus.
 Măr de ţilron — Citrus limon.
 Măr ghimpos — Datura slramonium.
 Măr lupesc — Aristolochia clematitis.
 MAr pădureţ — Malus sylvestris.
 Măr porccsc — Ecbalium elalerium.
 Măr spinos — Datura stramonium.
 Mărar — Anelhum graveolens.
 Mărar de grădină — Anelhum graveolens.
 Mărar dulcc — Foeniculum vulgare.
 Mărar păsăresc — Ferulago silvatica.
 Mărar tare — Anelhum graveolens.
 Mărariu — Anelhum graveolens, Setaria italica.
 Mărariul ciinelui — Anthemis colula, Malricaria chamomi-lla.
 Mărariul clmpului — Consolida regalis, Delphinium ela-tum.
 Mărarul bălţilor — Oenanthe aquatica.
 Mărarul broaştei — Matricaria inodora.
 Mărarul ciinclui — Anthemis colula.
 Mărarul porcului — Peucedanum alsatlcum, P. austrla-cum.
 Mărarul ursului — Ligusticum mutellina.
 Mărăcin — Paliurus spina-chrisli.
 Mărăcină — Ruscus aculeatus.
 Mărăcină măgărească — Crypsis aculeatus.
 Mărăcine — Cirsium vulgare, Crataegus monogyna, Paliurus spina-chrisli, Prunus spinosa, Rosa canina, Sorbus torminalis.
 Mărăcine alb — Prunus spinosa.
 Mărăcinele cioarei — Rosa canina.
 Mărăcinele coţofanei — Rosa canina.
 Mărăcini — Eryngium planum.
 Mărăraş — Cosmos bipinnalus, Oenanthe aquatica. Mărăraş de friguri — Lepidium ruderale.
 Mărăriţă — Cosmos bipinnalus, Matricaria inodora. Mărăriţe japoneze — Cosmos bipinnalus.
 Mărceţ — Arum maculatum.
 Mărcuţele — Filipendula vulgaris.
 Mărgăran — Majorana horlensis.
 Mărgărintar — Loranthus europaeus.
 Mărgărit — Convallaria majalis, Lorunthus europaeus. Mărgărit galben — Anthemis tinctoria.
 Mărgăritar — Convallaria majalis, Filipcmltila vulgaris, lj>ranthus europaeus, Symphoricarpus albuş.
 Mărgări lare — Convallaria majalis.
 Mărgăritari — Convallaria majalis.
 Mărgărită — Bellis perennis, Chrysanthemum leucanlhe-mum, C. rotundifolium.
 Mărgăritărei — Convallaria majalis.
 Mărgăritărel de pădure — Convallaria majalis. Mărgărite japoneze — Cosmos bipinnatus.
 Mărgea — Clematis integrifolia, Convallaria majalis, Thalic-trum aquilegifolium.
 Mărgean — Ranaria botrytis.
 Mărgele — Thaliclrum aquilegifolium.
 Mărgeluşe — Lilhospermum arvense, L. officinale, L. pur-pureo-coeruleum.
 Mărgeluţă — Convallaria majalis.
 Mărgică — Helichrysum arenarium, Mellca nutans, M. unlflnra.
 Mărgică ţeapănă — Gnaphalium silvaticum.
 Mărină — Trifolium campeslre.
 Mărită-mă-mamă — Rudbeckia laciniata.
 Mărită — Agrostis stotonifera.
 Mărţişor — Geum montanum, G. reptans.
 Mărucă — Anthemis arvensis.
 Mărul ciobanului — Carlina acaulis.
 Mărul cucului — Lysimachia punctata, L. vulgaris. Mărul lupului — Aconilum anthora, A. moldavicum, A. napellus, A. panlculatum, Aristolochia clematitis, Paris quadrifolia, Viola canina.
 Mărul porcului — Datura stramonium.
 Mărule — Lactuca saliva.
 Mărună — Anlhemis arvensis, Artemisia annua. Măruncă — Anlhemis arvensis.
 Măruncă neagră — Tanacetum vulgare.
 Mărunţele — Isopyrum thalictroides.
 Mărunţiş — Dentaria glandulosu.
 Măsălar — Hyoscyamus niger.
 Măsălarc — Physalis alkekengi.
 Măsălariţă — Hyoscyamus niger.
 Măsălariu — Crepis foelida. C. pulchra, Hyoscyamus niger. Măsălarniţă — Hyosciamus niger.
 Măsăluţâ — Scleranthus annus.
 Măschioane sălbatice — Viola tricolor.
 Măscioarelc — Viola tricolor.
 Măseaua ciutei — Erythronium dens-canis.
 Măselar — Hyoscyamus niger.
 Măselaric — Hyoscyumus niger.
 Măscluriţă — Chelidonium majus, Hyoscyamus niger. Măsieş — Rosa canina.
 Măslag — Datura stramonium.
 Măslin — Olea europaea.
 Măslin sălbatic — Elaeagnus auguslifolia.
 Măstăcan — Betula verrucosa.
 Măstichioaie — Viola tricolor.
 Mătase — Cuscuta.
 .Mătasea broaştei — Conferva vulgaris, Spirogvru, Tri-
 bonema bombycina.
 Mălasca broaştclor — Peplis portula.
 Mătasea iepurelui — Cuscula trifolii.
 Mătasea pămintului — Pulmonaria montana ssp. mollis-sima.
 Mătasea trifoiului — Cuscuta epilhymum.
 Mătăcină — Dracoc pli tlum moldavicum, Melissa offici-nalls, Ocimum bisilicum.
 Mătăcină creaţă — Mentha crispa.
 Mătăcină turcească — Dracocephalum moldavicum. Mătăcine —' Dracocephalum moldavicum.
 Mătăciune — Drucoccphulum molduvica, D. ruyschiuna, Melissa officinalis.
 Mătăciune turcească — Dracocephalum moldavicum. Mătănii — Symphoricarpus albuş.
 Mătăsică — Cuscutu trifolii.
 Măicuţă — Agrimonia eupaloria, Geranium divaricatum. Măteluţă — Artemisia annua.
 Mălrăgiiine — Atropa belladona.
 Mătrăguna gunoiului — Datura stramonium.
 Mătrăgună — Atrop» belladona, Datura stramonium, Hyoscyamus niger.
17    - 6. 85
MEL
  Mătrăgună de ape — Ranunculus sceleralus.
  Mătrăgună doamnă marc — Alropa belladona.
  Mătrăgună iarbă bună — Alropa belladona.
  Mătrăgună iarbă marc — Alropa belladona.
  Mătrăgună marc — Alropa belladona.
  Mătrăgună mică — Scopolia carniolica.
  MAtrea|a bradului — Isneu.
  Mălrcaţa brazilor — l'sneva.
  MAtrea|A — Cuscula Irifolii, Lemna gibba,               Irisulra,
  Peplls portula, Spirudella polyrrhiza.
  Mătrcaţă de apă — Conferim vulgaris.
  MAlrlrr — Chrysanthemum parthenium. Parietaria officinalis, Tanacetum vulgare, Veronica officinalis.
  Mătrlcea — Matricaria chamomilla, Xrprta ptmnonica. Mătrişc — Tanacetum vulgare.
  MAtrl|A — Zonnlcliellu palustris.
  Matriţe — Chrysanthemum parthenium.
  Mătrună — Acanthus longifotius.
  Mălura beciului — Artemisia annua.
  Mălura Împăratului — Artemisia annua.
  Mătura Maicii Precista — Artemisia annua.
  Mălura raiului — Artemisia anmui. Chnjsanthemum cine-rariaefolium.
  MAtnra vrăjitoarei — Melampsorella ceraslll.
  Mătură dc curte — Rochia scoparia.
  Mătură de grădină — Kochia scoparia.
  Mătură roşie — Salicornia herbacea.
  Mătură turcească — Artemisia annua.
  Mătură verde — Sarothamnus scoparius.
  MAturele — Centaurea cyanus, C. Jurlneaefolia, Kochia scoparia, Xeranthemum annuum, X. foelidum.
  Mături — Artemisia vulgaris, Kochia scoparia, Sarothamnus scoparius, Sorghum vulgare.
  Mături cu bebul negru — Sorghum vulgare var. sacchara-tum.
  Mături de grădină — Kochia scoparia.
  Mături de măturat — Sorghum vulgare var. lechnicum. Mături de miere — Sorghum vulgare var. saccharatum. Mături dc ţeară — Kochia scoparia.
  MAturl de vrăjitoare — Taphrina rarplnl, T. eerasl. Mături negre — Sorghum vulgare var. saccharatum. Mături sălbatice — Xeranthemum annuum, X. foeti-dum.
  MAlurlei — Artemisia annua, Centaurea cyanus, ('.. diffu-sa, Erigeron canadense, Kochia scoparia, Verbena officinalis, Xeranthemum annuum. X. fuetidum.
  Măturică mirositoare — Artemisia annua.
  Măturice — Artemisia annua.
  Mălurici — Xeranthemum annuum, X. foelidum. Mălurişcă — Artemisia annua.
  Măturiţa Maicii Domnului — Artemisia annua.
  Măturiţa Maicii Preacurate — Chrysanthemum cinerariae-filium.
  Măluriţă — Artemisia annua. A. vulgaris, Sorghum halepense, Verbena hybrida, V. officinalis, Xeranthemum annuum, X. foelidum.
  Măturoi — Phleum pratense.
  Măturoiul raiului — Artemisia annua.
  Mătuşe — Cuscuta europaea.
  Măţăcină — Metissa officinalis.
  Măzăraş — Aposeris foetida.
  Măzărată — Lathyrus odoratus.
  Măzărea — Lathyrus tatifotius, L. odoratus.
  Măzărică cucului — Lathyrus niger, L. vernus.
  Măzărică - Lathyrus odoratus, L. sylvesler, L. tuberosus, Vicia dumetorum, V. hirsuta, V. saliva.
  MAzArlche — Briza media, Lathyrus hirsutus, L. odoratus. L. pratense, L. sativus, L. sylvesler, Lotus corniculatus, Pisum sativum, Vida angustifolia, V. cracca, V. tiumelorum. V. hirsuta, V. lalhyroldes, V. pannonica, V. saliva, V. sytvalica, V. tenuifolia. V. vlllosii. Măzăriche ciorcască — Astragalus glycyphyllos. Măzăriche de clmp — Vicia saliva.
  MAzArlche de pAdure - Vldu sylvatlca.
  Măzăriche de primăvară — Vicia sativa.
  Măzăriche neagră — Lathyrus niger.
  Măzăriche păsărească — Vicia cracca.
  Măzăriche sălbatică de iarbă — Astragalus glycyphyllos. Măzăriche turcească — Lupinus luteus.
  MAzArlrhea cucuiul — Lathyrus niger, L. venrtus, Vicia dumetorum, l’. hirsuta.
  Măzăroaie — Lathyrus sativus.
  MAzArol — Lathyrus odoratus, L. sativus.
  Măzăroi păsăresc — Lathyrus rernus.
  MAzArol sălbatic — Vida sepluni.
  Măzăruică — Lathyrus odoratus.
  Măzărel — Lathyrus tuberosus.
  Măzerică — Lathyrus luberosus.
  Măzerice — Vicia hirsuta.
  Măzeriche — Vicia hirsuta, V. sativa.
  Medcrean — Majorana hortensis.
  Meduneţ — Salvia glutinosa.
  Megară — Bromus secalinus.
  Megerean — Majorana hortensis.
  Meglicrean — Majorana hortensis.
  Meghiran — Majorana hortensis.
  Megieran — Majorana hortensis, Ocimum basilicum.
  Mei — Humulus lupulus, Millium effusum, Panicum capillare, I1. mllllueeum, Setaria glauca, S. italica.
  Mei bun — Panicum milliaceum.
  Mei galben — Panicum mlliaceum.
  Mei lung — Phalaris canariensis.
  Mei măciucat — Panicum milliaceum.
  Mei mărunt — Panicum capillare.
  Mei nebun — Setaria viridis.
  Mei negru — Panicum milliaceum.
  Mei pădureţ — Millium effusum.
  Mei pAsăresc — Panicum capillare, P. milliaceum, Ll-(liosperinuni arvense, L. officinale, Sfluria glauca, S. viridis.
  Mei romiiusc — Panicum milliaceum.
  Mei sălbatic — Panicum milliaceum.
  Mei I ălnresc — Sorghum vulgare.
  Meişor - Dlyllarla sanyulnalls, Millium effusum, Panicum capillare.
  Meişor roşu — Digitaţia sanguinalis.
  Mciugă — llumiilus lupulus.
  Meiul canarilor — Phalaris canariensis.
  Melin — Rubus idaeus. Syringa josikaea, S. vufgaris. Melin de pădure — Daphne cneorum.
  Melin roşu — Syringa vulgaris.
  Melisă — Dracocephalum moldavicum, Metissa officinalis. Melisă romăncască — Dracocephalum moldavicum.
  Melisă turcească — Dracocephalum moldavicum, Metissa officinalis.
MEL                                                 250                                                MlN
 Meliţie — Lycium halimifolium.
 Meliu — Panicum milliaceum.
 Meloşel — Dryodon coralloides, Ramaria formosa. Mcndulă — Amygdalus communis.
 Menţii — Menlha crispa, M. longifolia, M. piperila, M.
 verlicillata.
 Mentă creaţă — Menlha crispa.
 Mentă dc clmp — Menlha longifolia.
 Mere acre — Malus sylveslris.
 Mere de iarnă — Ilelianlhus tuberosus.
 Mere de pămlnt — Helianthus tuberosus, Solanum tuberosum.
 Mere de vin — Malus sylveslris.
 Mere gutu(i)i — Cydonia oblonga var. maliformis. Mereoare — Viola odorala.
 Merlnanfi — Moeliringia trinervia.
 Mcrişoare sălbatice — Andromeda polifolia.
 Merişor — Buxus sempervirens, Cliaenomeles japonica,
 Hypericum maculatum, Pyrola media, P. rolundifolia, P. secunda, Rhododendron kotschyi, Ruscus aculeatus, Scilla bifolia, Sorbus aucuparia, Yaccinium vilis-idaea, Vinca herbacea, V. minor.
 Merişor de munte — Ribes alpinum, Vaccinium vilis-idaea.
 Merişor ghimpos — Ruscus aculeatus.
 Merişor turcesc — Buxus sempervirens.
 Merişorul ciinelui — Arcloslaphyllos uva-ursi.
 Mcrlin — Daucus carota.
 Mesteacăn — Belnla verrucosa.
 Mesteacăn pilic — Betula humilis, B. nana.
 Mesteacăn pufos — Betula pubescens.
 Mesteacăn tîrîtor — Betula nana.
 Mestec — Chondrilla juncea.
 Mcstecan — Betula verrucosa.
 Mestecă — Chondrilla juncea.
 Mcstccăn — Betula pubescens, B. verrucosa.
 Mcstecănaş — Betula humilis, B. pubescens.
 Mcslică — Chondrilla juncea, Cichorium intybus. Mesticăn — Betula verrucosa.
 Miazâ-noapte — Melampyrum arvense, M. hihnricnse, M. crislatum, M. nemorosum.
 Micsandră — Cheiranthus cheiri.
 Micsandră galbenă — Cheiranthus cheiri, Erysimum re-pandum.
 Micsandre — Matthiola ineana, M. bieornis, Viola odo-rata.
 Micsandre de vară — Mallhiola incana.
 Micsandre sălbatice — Erysimum repundum, E. ivii (mălini, Sisymbrium officinale.
 Micsă — Ilyacinthus orientalis.
 Micsă sălbatică — Scilla bifolia.
 Micşunea — Hesperis matronalis, Viola jooi.
 Micşunca dc baltă — Butomus umbellatus.
 Micşuncaua apei — Butomus umbellatus.
 Micşunele — Cheiranthus cheiri, Hepatica nobilis, Mallhiola incana, Viola alba, V. hirta, V. odorala, \\ silva-tica, V. tricolor.
 Micşuncle bătute — Matthiola incana.
 Micşunele de fereastră — Matthiola incana.
 Micşunele de grădină — Cheiranthus cheiri.
 Micşunelc de iarnă — Matthiola incana.
 Micşuncle de toamnă — Matthiola incana.
 Micşunele galbene — Cheiranthus cheiri.
    Micşuncle gălbioare — Viola rupeslris, V. saxatilis, V. tricolor.
    Micşunele greceşti — Matthiola incana.
    Micşuncle inglizeşti — Matthiola incana.
    Micşunele pitice — Mallhiola incana.
    Micşunele ruginii — Cheiranthus cheiri.
    Micşunele ruginite — Cheiranthus cheiri.
    Micşunică — Cheiranthus cheiri, Matthiola incana. Mielărea — Yitex agnus-castus. w Mieluşel — Trifolium arvense.
    Mierea cucului — Melandrium album.
    Mierea ursului — Borago officinalis, Celtis auslralis, Echium vulgare, Pulmonaria anguslifolia, P. montana, P. officinalis, P. rubra.
    Mierea ursului cu flori bălai — Lamium album. ^Mierlulâ — Minuartia verna.
    Miezul nopţii — Melampyrum bihariense.
    Migdal — Amygdalus communis.
    Migdal păsăresc — Amygdalus nana.
    Migdal pitic — Amygdalus nana.
    Mighiran — Majorana horlensis.
    Mihlele — Lycopersicum esculentum.
    Mila Domnului — Ajuga laxmanni, Gratiola officinalis. Milet — Origanum vulgare.
    Miliori — Ilyacinthus orientalis.
    Milostivă — Ajuga laxmanni, Gratiola officinalis.
    Milol — Origanum vulgare.
    Minciună — Plantago gentianoides, P. lanceolata, P. major, P. media.
    Minătarcă — Boletus bovinus, B. edulis, Psalliota campestris.
    Mintă bălţilor — Mentha aqualica.
    Mintă broaştei — Mentha aqualica.
    Mintă broa^k-lor — Menlha aqualica.
    Mintă cailor — Menlha longifolia, M. spicata.
    Mintă calului — Mentha aqualica, M. longifolia.
    Mintă miţei — Xepeta cataria, .V. pannonica.
    Mintă ursului — Xonnea pulla.
    Mintă — Calamintha nepeta, Menlha arvensis, M. crispa, M. longifolia, M. piperita, M. pulegium, M. spicata. Mintă broştească — Menta aquatica.
    Mintă bună — Mentha piperita.
    Mintă de apă — Mentha aquatica.
    Minlă de chicuşuri — Mentha longifolia.
    Mintă dc cimp — Menlha longifolia.
    Minlă de cimpuri — Mentha longifolia.
    Minlă do grădină — M. longifolia, M. piperila.
    Minlă dc leac — Mentha piperila.
    Mintă de numii* — Calaminlha intermedia, Mentha longifolia.
    Mintă de pădure — Mentha longifolia.
    Minlă flocoasă — Mentha pulegium.
    Mintă încreţită — Mentha spicata.
    Minlă moldovenească — Menlha crispa, M. piperila. Mintă neagră — M. aqualica, M. piperila.
    Minlă rece — Menlha piperita.
    Mintă românească creaţă — Tanacetum vulgare.
    Minlă sălbatică — Calamintha intermedia, Menlha longifolia, M. spicata.
    Minlă sură — Mentha piperila.
    Mintă turcească — Dracocephalum moldavicum, Melissa officinalis.
    Minuţe — Bellis perennis.
 MOL
 Miorele — Hepatica nobilis.
 Mioriţă — Scilla bifolia.
 Mireasă — Hegonia semperftorei is, Coleus blumri. Fritillaria imperialis, Fuchsiu coccinea. Primula otaeo-nlra, Zebrina pendula.
 Mire sici — Zebrina pendula.
 Mlrgflu — Srutr llurla yalrrlrulata.
 Mlrobolan — Prunus reraslfeni.
 Mlrodea — Hrsperis matronalis, II. nlvra, Prtmselinum hortense.
 Mirodenie — Hesperis matronalis, H. tristls.
 Mirodie — Hrsperis matronalis. Petroselinum hortense. Mirodii — I’etroselintim hortense.
 Miri — Myrtus rommiinls.
 Mirtin — Rosmarinus officinalis.
 Mirloi l.igustrum vulgare.
 Miruţă - Anchusa italica, A. officinalis.
 Miruţă sură — l.ycopsis arvensis.
 Misiri — I.tjciiim halimifolium.
 Misicş — Rosa canina.
 Mişcoriţă — Aristolochia clematitis.
 Mişculariu — Mespilus germanica.
 Mişculă — Mespilus germanica.
 Miţcule — Solanum tuberosum.
 Mitarcă — Boletus edulis, Psatliota campestris.
 Mitarcă pietroasă — Boletus edulis.
 Mi tarei roşie — Boletus edulis.
 Miţuvele — Crocus banatious.
 Mighiran — Majorana horlensis.
 Mljă — l'snea.
 Mina Maicii Domnului — Anastatica hlerochuntlra. Gym-nadenia eonopea, Orcbb maculata.
 Min&tarrA — Boletus ednlls.
 MinătaraA ursească — Boletus bovlnus.
 Mlndălaci — Bunium bulbocaslanum, Chaerophyllum bul-bosum.
 Mlndănaci — Bunium bulbocaslanum.
 Mlndră — Artemisia annua.
 Minduie — Armeniaca vulgaris.
 Mlneca doamnei — Primula veris.
 Mlngtierea apelor — Euphrasia rostkoviana. E. stricta. Minuşiţa Maicii Domnului — Orchis maculula.
 Mlnzoaicâ — Equisetum arvense.
 Mirariu — Anelhum graveolens.
 Mircov — Daucus carata.
 Mlrliţă — Lycium halimifolium.
 Mlnnti — Tanacetum vulgare.
 Miţă — Lijcium halimifolium.
 Mlţăşoarâ — Lycium halimifolium.
 Miţe — Trifolium arvense.
 Mlţişoari — Salix caprea.
 Mlţişori — Trifolium arvense.
 Mlţucă de iarbă — Trifolium arvense.
 Mladă — t imus scabra.
 Mlajă — Salix fragilis, S. purpurea. S. vlmlnalls.
 Mlaje — Salix babylonica, S. elaeagnos, S. fragilis, S. triandra, S. vlmlnalls.
 MI&ţtlnlJA — Eplpactis, Luzula pilosa.
 UIm* - Uniuni waldstelnll.
 Mieci — tieerbita alpina.
 Mneriori — Scilla bifolia, Centaurea cyanus.
 Mnlerţa păminlulul — Cyalbus striatus.
 Mnintă creaţă — Menta crispa.
  Mnintă neagră — Mentha crispa, M. piperila.
  Moaci — Pupaver somniferum.
  Moartea găinilor — Lotus corniculatus.
  Moartea porcilor — Solanum nigrum.
  Moartea puricelui — Inula conyza.
  Moartea strimtelor — Lepidium ruderale, Tribulus terre-stris.
  Moriară lungă — Juncus conglomeraţi/s. J. effusus. Mocloş — Hosa dumetorum.
  Mocofani — Asclepias syriaca.
  Mocriş — Rumex acetosa.
  Mocru — Cerasus avium.
  Modolane — Armeniaca vulgaris.
  Module — Morus nigra.
  Module sure — Morus nigra.
  Moghioruşte — Solanum tuberosum.
  Mohor — Beckmannia erueaeformis, Crypsis aculeata, Dactylis glomerata, Echinochloa crus-gati, Lithosper-mum officinale, Panicum milliaceum, Setaria flla-uea, S. italica, S. vertlrlllaln, S. viridis, Sorghumhale-pense, S. vulgare.
  Mohor de cel ce se ţine' — Setaria verlicillata.
  Mohor de cel lai — Echinochloa crus-gali.
  Mohor de munte — Phleum alpinum.
  Mohor gros — Echinochloa crus-gali.
  Mohor lat — Echinochloa crus-gali.
  Mohor lipicios — Setaria verlicillata.
  Mohor mare — Echinochloa crus-gali, Setaria italica. Mohor mărunt — Setaria verlicillata, S. viridis.
  Mohor mişcai — Setaria glauca.
  Mohor roşu — Digitaria sanguinalis.
  Mohor rotund — Setaria glauca.
  Mohor sălbalic — Beckmannia erueaeformis.
  Mohorul găinilor — Echinochloa crus-gali.
  Mojdrean — Fraxinus ornus.
  Molcată — Agrostis stotonifera.
  Molele — Juniperus communis, J. sibirica, Picea abies, Pinus silveslris.
  Molid - Pleea abl^s, Pinus silveslris.
  Molid alb — Picea abies.
  . Molid gras — Picea abies.
  Molid săc - Picea abies.
  Molidar — Picea abies.
  Molidul — Picea abies.
  Molidv — /-iicu abies, Pinus silveslris.
  Molidv roşu — Pieea abies.
  Molift - Picea abies.
  Molift mic — Pinus mugo.
  Molin — Picea abies.
  Mulişoare — Malaxls paludosa.
  Molilv — Picea abies.
  Molitvă roşie — Picea abies.
  Moliv — Picea abies.
  Molizel — Picea abies.
  Molotră — Foeniculum vulgare, Melilotus albuş.
  Molotru — Foeniculum vulgare, Melilotus albuş, • M. officinalis. Pimpinella anisum, Trigonella foenum-graecum, T. procumbens.
  Molotru alb — Melilotus albuş.
  Molotru albastru — Trigonella coerulea.
  Molotru galben — Melilotus officinale.
  Molotru porcesc — Peucedanum palustre.
MUŞ
 Molura bălţii — Myriophyllum spicalum, M. verlicitla-tum.
 MolurA — Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum. Momoriţă — Anthemis cotula, Matricaria chamomilla. Morar — Anethum graveolens.
 Morariu — Anethum graveolens.
 Morăriţă — Nigella damascena.
 Morcodi — Daucus carota.
 Morcogei — Daucus carota.
 Morcoghci — Daucus carota.
 Morcoghi — Daucus carota.
 Morcogi — Daucus carota.
 .Morcohi — Daucus carota.
 Morcoi — Daucus carota.
 Morcoji — Daucus carota.
 Morconi — Daucus carota.
 Morconiu — Daucus carota.
 Morcov — Duucus carota, Helianthus tuberosus.
 Morcov de clmp — Daucus carota.
 Morcov de deal — Eryngium campestre.
 Morcov galben — Daucus carota.
 Morcov sălbalic — Daucus carota, Peucedanum latifolium.
 Morcova ielelor — Bryonia alba.
 Morcove — Daucus carota.
 MoreoveancA — Pleurospermuin austrlaeum.
 Morcovei — Daucus carota.
 Morcovel — Bryonia alba, B. dioica.
 Morcovi albi — Solanum tuberosum.
 Morcovi porceşli — Helianthus tuberosum.
 Morcozi — Daucus carota.
 Morcuvi — Daucus carota.
 Morea — Solanum dulcamara, S. nigrum.
 Mormoriţă — Anthemis cotula.
 Morunâ — Anthemis cotula, Matricaria chamomilla, Tana-celum vulgare.
 Morvar — Morus alba.
 Moscachiu — Mespilus germanica.
 Moscuşor — Adoxa moschatellina.
 Moscuţă — Adoxa moschatellina.
 Moslrăţâl — Chrysanthemum parthenium.
 Moşdrean — Fraxinus ornus.
 Moşeţel prost — Anthemis cotulu.
 Moşişoare — Liparb loeselii.
 Moşiţel — Matricaria chamomilla.
 Moşiţel prosl — Matricaria inodora.
 Moşmoal — Mespilus germanica.
 Moşmoală — Mespilus germanica.
 Moşmol — Mespilus germanica.
 Moşmon — Mespilus germanica, Rosa canina.
 Moşncgci — Neottia nidus-avis, Tagetes patula.
 Motanc — Echium vulgare.
 Motoacâ — Melissa officinalis.
 Motocei — Lotus corniculatus, Trifolium arvense, Sela-ginella selaginoides.
 Motocină — Melissa officinalis.
 Moţul curcanului — Amaranthus anguslifolius, A. cau-datus, A. lividus, Polygonum bislorta, P. orientale. Mucegai — Mucor mucedo, Peiiicillluiii crustaceum. Mucezătoarc — Filago arvensis.
 Mucezător — Filago germanica.
 Mucezea — Filago arvensis, F: germanica.
 Mucczeală — Filago arvensis, F. germanica, F. minima, Leontopodium alpinum, Mucor mucedo, Penicillium crustaceum.
 Mucezicâ — Filago arvensis. F. germanica.
 Muclan — Amaranthus caudatus.
 Mucoasă — Xotholaena maraotac.
 Mucul curcanului — Amaranthus caudatus, A. panicula-tus, Polygonum orientale.
 Muiugă — Humulus lupulus.
 Muiugă — Humulus lupulus.
 .Muma pădurii — Aruncus vulgaris, Asperula odorata, Lathraea squamaria, Pteridium aquilinum.
 Muna boierului — Artemisia vulgaris.
 Mur — Morus alba, M. nigra, Huhus caesius, R. hirtus, R. idaeus, lt. plicalus.
 Mur fie mirişti — Rubus idaeus.
 Mur de pădure — Rubus caesius, R. plicalus.
 Mur dc zăvoaie — Rubus caesius.
 Mur negru — Rubus plicalus.
 Mur pădureţ sălbatic — Rubus plicalus.
 Mur tufos — Rubus plicalus.
 Mura pădurii — Actaea spicata.
 Murar — Rubus caesius, R. plicalus.
 Murariu — Rubus plicalus.
 Mură — Morus nigra, Rubus caesius, R. plicalus.
 Mură de gliile — Paris quadrifolia.
 Mură de ogoare — Rubus caesius.
 Mură de vite — Actaea spicala.
 Murceţ — Arum maculatum.
 Murcoi — Daucus carota.
 Mure — Daucus carota, Rubus caesius, H. candicans, R. hirtus, R. idaeus, R. plicalus.
 Mure negre — Rubus caesius, R. tomentosum.
 Mure roşii — Rubus idaeus.
 Mure ursărcascA — Huhus sulcatus.
 Murea — Lathraea squamaria.
 Murea pădurii — Lathraea squamaria.
 Mura pădurilor — Lathraea squamaria.
 Muri — Rubus plicalus.
 Murică — Rubus plicalus.
 Muroci — Daucus carota.
 Murt — Arum maculatum.
 Murţ — Arum maculatum.
 Muscar — Amanila muscuria.
 Muscarici — Pulsatilla pratensis.
 Muscarici albi — Anemone nemorosa.
 Muscarici galbeni — Anemone ranunculoides.
 Muscariţă — Amanila muscuria.
 Muscătai — Salvia aethiopis.
 Muscerici albi — Anemone nemorosa.
 Muscerici galbeni — Anemone ranuncutoidcs.
 Muscuşor — Adoxa moschatellina.
 Mustaţa brazilor — Usnea.
 Mustaţa flăcăului — Cosmos bipinnatus.
 Mustăreţ — Acer campestre, Carpinus betulus.
 Mustătoare — Mercurialis annua.
 Mustenici alb — Anemone nemorosa.
 Musucel — Xigrilella nigru, X. rubru.
 Muşai — Echinothloa crus-gali.
 Muşarlă — Pelargonium zonale.
 Muşăţea — Matricaria chamomilla.
 Muşăţil — Chrysanthemum cinerariuefotium, Ch. parthenium.
NAL
 Muşăţcl — Chrysanthemum parthenium.
 Muşcarlă creaţă — Pelargonium radula.
 Muşcat — Pelargonium bellulum, P. odoratum, P. radula, P. zonale.
 Muşcat alb — Pelargonium zonale.
 Muşcat creţ — Pelargonium radula.
 Muşcat «Ic drac — Scabiosa lucida.
 Muşcat de oală — Pelargonium zonale.
 Muşcata dracului — Sruliiosa atropurpurpurea, Knau-tiu arvensis.
 Muşcata jinului — Erodium cicularium, Geranium macrorrhizum, G. phaeum.
 .Muşcata lui Clirislos — Chrysanthemum parthenium. Muşcată — Erodium cicularium, Geranium macrorrhizum. G. phaeum. Lilium candidam, Pelargonium bel-luluin, 1'. graveolens, P. odorutisslniiim, P. pellalum, P. radula, P. zonale, Scabiosa atropurpurea.
 Muşcaţii alămiic — Pelargonium odoratum.
 Muşcată albii — Pelargonium zonale.
 Muşcată ca nalba — Pelargonium zonale.
 Muşcată ca ţitroana — Pelargonium grareolcns.
 Muşcată cârc miroase — Pelargonium odoratum.
 Muşcată creaţă — Pelargonium graveolens, P. odoratum, P. radula.
 Muşcată crestată — Pelargonium radula.
 Muşcată de oală — Pelargonium bellulum, P. odoratum, P. radula.
 Muşcată dc ţitroană — Pelargonium odoratum, P. radula.
 Muşcată dulce — Pelargonium odoratum.
 Muşcată lncrestală — Pelargonium radula.
 Muşcată puturoasă — Pelargonium zonale.
 Muşcată roşie — Pelargonium zonale.
 Muşcată rotată — Pelargonium zonale.
 Muşcată roză — Pelargonium odoratum. P. zonale. Muşcată tărcată — Ptlargonium zonale.
 Muşcată ţitroană — Pelargonium bellulum.
 Muşcătar rotund — Pelargonium odoratum.
 Muşcalir — Pelargonium zonale.
 Muşcatire creţ — Pelargonium radula.
 Muşcatul dracului — Rnnulia arvensis, K. silva Uca, K. longifolia, Seablosa luelda, S. columbaria, Succisa pratensis.
 Muşcăţel — Matricaria chamomilla, Pelargonium odoratum, P. radula.
 Muşcăţi — Pelargonium zonale.
 Muşcăţi ca mărul — Pelargonium odoratum.
 Muşcăţi mute — Pelargonium zonale.
 Muşchi — Polgtrichum commune, Xanthorla parlelinn. Muşchi alb — l’snea.
 Muşchi creţ — Cetraria islandica.
 Muşchi creţi amari — Cetraria islandica.
 Muşchi de baltă — Marchanlia pohjmorpha.
 Muşchi de copaci — Lobaria putmonaria.
 Muşchi de fag — Lobaria putmonaria.
 Muşchi de flntlnă — Marchanlia polymorpha.
 Muşchi de lemn — Lobaria putmonaria.
 Muşchi de mlaştină — Marchanlia polymorpha.
 Huşchl de mnnte — Cetraria Islandica.
 Muşchi de pădure — Polytrichum commune.
 Muşchi de pămlnt — Lycopodium clavalum, Polytrichum commune.
 Muşchi de pe colţuri — Cladonia rangiferina.
 Muşchi dc pc copaci — Lobaria putmonaria.
 .Muşchi de piatră — Cetraria islandica, Lobaria pulmo-naria, Lycopodium clavatum, Pogonulum urnlgerum. Muşchiul fagului — Lobaria pulmonaria, Stereum hir-sutum.
 Muşchiul stejarului — Lobaria putmonaria.
 Muşchiul stlncii — Cetraria islandica.
 Muşeţel — Anthemis nobilis, Chrysanthemum parthenium, Mutricurlu ehumonilllu.
 Muşeţel alb — Chrysanthemum parthenium.
 Muşeţel de cel clinesc — Anthemis cotula.
 Muşeţel de clmp — Matricaria chamomilla, Mentha pulegium.
 Muşeţel dc lăut — Teucrium polium.
 Muşeţel (le perit — Pilago arvensis.
 Muşeţel prost — Anthemis arvensis, A. cotula, Matricaria inodora.
 Muşeţel roman — Anthemis nobilis.
 Muşmul — Mespilus germanica.
 Muşmulă — Mespilus germanica.
 Muşmuş — Prunus cerasifera.
 Muştar — SlnapLs alba, S. arvensis, Brassica nigra. Muştar alb — Sinnpis alba, S. arvensis, Sisymbrium officinale, Brassica elongata.
 Muştar alb sulbutic — Urussica elongata.
 Muşlar bun — Sinapis alba.
 Muştur de cimp — Sinupis urvensls.
 Muştar de grădină — Sinapis alb.t.
 Muştar negru — Brassica nigra, U. rapa.
 Muşlar sălbatic — Sinapis arvensis, Brassica elongata,
 B.  Juncen, I!. nigra.
 Muştariu — Sinapis alba.
 Muşlariu alb — Sinapis alba.
 Muldloare — Uryoulu alba, li. dioica.
 Mutătoarc cu poame negre — Bryonia alba.
 Mutătoare eu poame roşii — Bryonia dioica.
 Mutătoarc roşie — Bryonia dioica.
 Mutmcl — Triticum dicoccum.
 Mutruel — Triticum dicoccum.
 MutulleA — Seopolin curniollcu.
 Mul urci — Triticum dicoccum.
                         N
 Xaciluri — Impatiens balsamina.
 Nadă — Phragmites communis.
 Xadimarugă — Anthriscus silvestris.
 Nagară — Stipa pennala.
 Nalba calului cea măruntă — Malva sylvestris.
 Nalbă — Alchemilla acutiloba, Althaea officinalis, A. roşea. Lavatera thuringiaca, Malva crispa, M. pysilla, M. silvestris, Pelargonium grandiflorum, P. peltatum, P. radula, P. zonale.
 Nalbă albă — Althaea palllda, A. officinalis, Malva pusil-ta, M. sylvestris.
 Nalbă bună — Althaea officinalis.
 Nalbă creaţă — Malva crispa.
 Nalbă dc ai marc — Althaea roşea.
Nall>;l de clmp — Alllmea officinalis, Malva sylvestris. Nalbă dc grădină Althaea roscii,
Nalbă de pădure - Althaea officinalis.
Nalbă Înaltă — Allliaea roşea.
Nalbă invoallă — Althaea roşea.
Nalbă marc — Althaea patlida, A. officinalis, A. rusea, Ifibiscus trionum.
Nalbă măruntă — Malva pusilla.
Naibii midi — Malva pusilla, M. sylvestris.
Nalbă roşie — Althaea roşea.
Nalbă rotundă — Malva neglecta.
Nalbă ru mo iul — Althaea patlida.
Nalbă sălbatică — Lavatera thnringiaca, Malta neglecta, M. jmsilta, M. sylveslris.
Nanufăr — Xuphar înteţim.
Nanufăr alb — Xymphacu alba.
Nanufăr galben — Xuphar luteum.
Nap galben — Daucus carola.
Nap galben dc cîmp — Daucus carola.
Nap lupesc — Aconitum napellus.
Nap păsăresc — Pastinaca sativa.
Nap porcesc — Brassica oleracea var. gongylodes.
Nap roşu — Daucus carota.
Nap rotund — Brassica rapa.
Napi — Beta vulgaris, Itrassica na pus, 11. uupus ssp.
rapifera, B. rapa, Helianthus tuberosus.
Napi albi — Bela vulgaris.
Napi cureceşli — Brassica napus, B. rapa.
Napi de mărhăi — Beta vulgaris.
Napi    do mirişte — Brassica napus,      B. rapa
Napi    de mincarc — Beta vulgaris        var. rapacea    f. rubra.
Napi de nutreţ — Bela vulgaris var. cicla.
Napi de pădure — Tamus communis.
Napi dc pămînt — Helianthus tuberosus.
Napi de vară — Brassica napus.
Napi dc zahăr — Beta vulgaris.
Napi    galbeni — Bela vulgaris var.      rapacea     f. lulea.
Napi    peniru vile — Beta vulgaris.
Napi porceşti — Helianthus tuberosus.
Napi porceşti de pădure — Tamus communis.
Napi roşii — Beta vulgaris var. rapacea f. rubra.
Napi sălbatici — Brassica napus, B. rapa.
Napi turceşti — Helianthus tuberosus.
Napic — Sinapis arvensis.
Napii porcului dc pădure — Tamus communis. Napreasnă — Clematis reda.
Napii — Helianthus tuberosus.
Napti dc boi — Bela vulgaris.
Napul porcului — Helianthus luberosus.
Naramtă — Citrus auranlium.
Naramz — Citrus aurantium.
Narance — Citrus auranlium.
Naranţă — Citrus auranlium.
Naranză — Citrus aurantium.
Narcis alb — Xarcissus poeticus.
Narcise — Xarcissus poeticus, X. pseudonarcissus, .
N. stellaris.
Nasul curcanului — Amaranthus caudatus, Polygonum orientale.
Nati — Helianthus luberosus.
Natote — Lycopodium selago Navetă — Brassica rapa.
Năclad — Phragmiles communis.
 Năcoţcle - Calendula officinalis.
 Nădai — Arctium lappa. Symphytum officinale.
 Nădar — Symphytum officinale.
 Nădrăgulă — Atropa belladona.
 Năduf — Salvia nemorosa, S. verticillala.
 Năfuri — Xuphar luteum.
 Năfurică — Artemisia annua.
 \ă)|iiră — Bruckenthalia spiculifolia, Cynodon daclylon, Deschampsia caespitosa, I-estuca ovina, Lolium lemu-lenlum, Xardus stricta, Slipa capillata, S. pennata. Năgărută — Stipa capillata.
 Xăgrăgulă — Atropa belladona.
 Năgură — Slipa pennata. *
 Năliul — Cicer ariclinum.
 Năjar — Cliaru foctiiln.
 Nălbuşoară — Malva pusilla.
 Nălucă — Anthyllis vulneraria.
 Năpăstrocel — Digitalis grandiflora, D. purpurea.
 Năpci — Solanum tuberosum.
 Năpraznic — Chrysanthemum corymbosum, Clematis alpina, C. reda, C. vilalba.
 Năpraznică — Clematis alpina, C. reda, C. vilalba, Ero-dium         cicutarium, Geranium     robertianum.
 Năpuşor — Aconitum napellus.
 Năpuşori     de cîmp     — Brassica      napus.
 Nărămză      — Citrus    aurantium.
 Nărozmă      — Citrus    auranlium.
 Năsadă — Lycium halimifolium.
 Năsipariţă — Arenaria serpyllifolia.
 Năsluraş de bube — Scabiosa ochroleuca.
 Năsturaşi — Anagallis arvensis, Bellis perennis, Cosmos bipinnalus.
 Năsluroa — Xasturtium officinale.
 Năsturei — Bellis perennis, Chrysanthemum parthenium, Galinsoga parviflora.
 Năsturel — Nasturtium officinale, Horippa austriaca,
 B.  islandica.
 Năsturţii — Tropaeolum majus.
 Xăsurcl — Cardaria draba.
 Năthlgclc — Lycopersicum esculenlum.
 NAut — Ciccr arictinum.
 Năutul iepurelui — Vicia sepium.
 Năvalnic — Dryopleris filix-mas, D. spinulosa, Lunaria annua, riiyllitis scolopendrium, Polypodium vulgare, Pteridium aquilinum, Valeriana officinalis.
 Năvalnic de ăl mare — Lathraea squamaria.
 Năvalnicul ăl marc — Solidago canadensis.
 Năzdrăvan — Artemisia annua.
 Nebunariţă — Datura slramonium, Hyoscyamus niger, Lolium temulenlum.
 Nebună — Datura slramonium.
 Nebunăriţă — Hyoscyamus niger.
 Nebuneală — Datura stramonium, Hyoscyamus niger, Lolium lemulenlum.
 Nebunele — Agroslemma gilhago, Ligustrum vulgare (fructele).
 Nechită — Crepis setosa.
 Ncctarine — Persica vulgaris var. nucipersica (fructele). Nedină — Agroslemma gilhago.
 Negară — Xardus stricta, Stipa capillata, S. pennata. Negclariţă — Chelidonium majus.
 Negcloasă — Chelidonium majus.
 Ncgelută — Cuscuta trifolii.
NEG
 Neghina pădurii — Lychnis coronaria.
 Neghină — Agrostemma glthago. Centaurea cyanus, Dianthus caryophytlus, Lotium perenne, L. temulentum, Lychnis coronaria, Sigella arvensis.
 Neghină dc holde — Agrostemma gilhago.
 Neghină de pădure — Lychnis coronaria.
 Neghină neagră — Agrostemma githago.
 Neghine — Dianthus caryophytlus.
 Neghinele — Dianthus barbatus, D. caryophytlus. Neghiniţă — Agrostemma gilhago.
 Neghiper — Juniperus sibirica.
 Negină — Agrostemma githago, Dianthus caryophyllus. Ncginea — Dianthus caryophyllus.
 Negralică — Carum cari’i.
 Negrlllră — Sigella arvensis, N. saliva,
 Negruşră — Myella arvensis, .V. damascena, S. saliva. Ncgruşică — iXigella satira.
 Negruţă — Sigella arvensis.
 Negură — Stipa capillata.
 Ncjălnică — Glechoma hederaceum.
 Nejelmnică — Glechoma hederaceum, G. hirsutum. Nejelnicâ   —    Glechoma hirsuta.
 Nejernică   —    Glechoma hederaceum.
 Nejitnică — Asarum europaeum.
 Nejltnică — Glechoma hederaceum.
 Neleinn — Ailanthus altissima.
 Nemeş — Abies alba.
 Nemţilor — Coreopsis tinctoria, Delphinium elatum.
 Ncmţişor de munte — Delphinium elatum.
 Nem|l}ori — Consolida ajacis. Consolida regali*, Zinnia elegans.
 N(m|Lşori   de     cimp — Consolida regalls.
 Nemţişori   dc    grădină — Consolida    ajacis.
 Nemţoaică — Callistephus chinensis.
 Nemţoaice — Tropaeolum majus, Viola odorala, Zinnia elegans.'
 Nemţoici — Tropaeolum majus, Zinnia elegans. Nemuritoare — llelichrysum bracteatum.
 Ncnlă bălrlnească — Mentha aquatiea.
 Nenufar — Symphaea alba.
 Neramce — Citrus aurantium.
 Nerislnică — Aster novi-belgi.
 NetoLă — Juniperus sabina, Lycopodium annotinum, L. clavalum.
 Netoată — Lycopodium selago.
 Nevastă frumoasă — Coleus blumei.
 Ncvăstuică — Carlina acaulis, Doronicum auslriacum, Sempervivum schlechani, S. tectorum.
 Nevestele — Sarcissus poeticus.
 Nleorea|ă — Lentlnus eochleatus.
 Nleoreţl — Clitopitus prunulus, Lentinus eochleatus, Tri-choloma georgl.
 Nigelariţă — Anagallis arvensis.
 Nigcluţă — Sigella arvensis, S. damascena, S. sativa. Nighină — Lotium perenne.
 Nimeaţă — Scopolia carniolica.
 Ninta broaştei — Mentha longifolia, Polygonum lapathifolium.
 Nintă — Mentha crispa, M. longifolia, M. piperita, M. pulegium, M. spicata, M. suaveolens.
 Ninlă hroştească — Mentha aquatiea, M. longifolia, M. piperita.
 Ninlă bună — Mentha spicala.
 Ninlă creaţă — Mentha crispa, M. suaveolens.
 Nintă de camfor — Mentha piperita.
 Nintă dc chiculură — Mentha piperita.
 Nintă de clmpic — Mentha longifolia.
 Nintă de picuţuri — Mentha piperita.
 Ninlă rece — Mentha crispa, M. piperita.
 Niparlicli — Taraxacum officinale.
 Mpralft — l.upinus albuş, L. luteus.
 Niprală galb?nfi — Lupinus luteus.
 Niprcală — Helleborus odorus.
 Nircasă — Aster novi-belgii.
 Nitorcă — Boletus edulis.
 Nilorcă roşie — Boletus edulis.
 Nitorcă sură — Dryoion erinaceus.
 Noalălă — Lycopodium selago.
 Noatolâ — Lycopodium selago.
 Nodăţică — Equisetum arvense.
 Nodolioană — Dactylis glomerata.
 Nodurar — Polygonum bistorta.
 Nodurariu — Polijgonum bistorta.
 Noduroasă — Dactylis glomerata.
 Noduţe — leucojum aestivum, L. vernum.
 Nofări — Suphar luteum.
 Nohot — Cicer arietinum, Telragonolobus purpureus. Nohut — Cicer arietinum.
 Noptleoasă — Hesperis matronalis, 11. tristis.
 Noptiţă — Agrostemma githago, Lychnis coronaria, Mirabilis jatapa.
 Norea — Mirabilis jalapa.
 Norele — Pharbitis purpurea.
 Norele dc grădină — Mirabilis jalapa.
 Noroc — Coleus blumei.
 Noronci — Citrullus vulgaris.
 Noronţă — Citrullus vulgaris.
 Noseşli — Prunus cerasifera (fructclc).
 Nolăloare — Potamogeton natans.
 Nouraş — Pharbitis purpurea.
 Nouţ — Cicer arietinum.
 Nuc — Juglans regla.
 Nue american — Juglans nigra.
 Nuc american cenuşiu — Juglans cinerea.
 Nuc cenuşiu — Juglans elnerea.
 Nuc costeliv — Juglans regia.
 Nuc puturos — Ailanthus altissima.
 Nuc sălbatic — Ailanthus altissima.
 Nucar — Ailanthus altissima, Juglans regia.
 Nucă arăpească — Myristica fragrans (fructul).
 Nucă de mare — Myristica fragrans (fructul).
 Nuci de baltă — Trapa natans.
 Nuci de lac — Trapa natans.
 Nucşoară — Myristica fragrans, Staphylea pinnata. Nucuşoară — Aristolochia clemalitis, Myristica fragrans, Staphylea pinnata.
 Nudli — Portulaca grandiflora.
 NufAr — Suphar luteum, Nymphaea (S. alba, N. lotus var. thermalis), Potamogeton natans.
 Nufăr alb — Nymphaea alba, Populus tremula.
 Nufăr galben — Nuphar luteum.
 Nugară — Stipa capillata.
 OIŢ
 Nu-mâ-dcranja — lihipsalis pachyptera.
 Nii-mă-uitii — .Myosotis ulpestris, M. arvensis, AI. palustris, .M. silvatica, Primula auricula.
 Nu-mă-uila marc — Brunne.ra sibirica.
 Nuscca — Crocus heuffelianus.
                   O
 Obllgeană — Acorus calamus.
 Obraznică — Zebrina pendula.
 Obrăznicuţă — Trudescanlia îliiminensis.
 Obrintiloare - Chaerophtjllum aromaticum.
 Obsigă — Agroslemma gilhago, Avena storilis, Brachy-podium silvaticum, 11. pinuatum, Itromus arvensis, U. erectus, U. inermis, II. japonicus, II. inollls, B. ramo-sus, B. secalinus, B. sterilis, B. tcctoriim, Lolium perenne, L. Icmulenlum.
 Obsigă buruiana'dracului — liromus secalinus.
 Obsigă marc — liromus sterilis.
 Obsigă — Brachypodium silvaticum, Bromus Icclorum. Obslngâ — Bromus secalinus.
 Obţigă — Dactylis glomerata.
 Ochelari — Biscutella laevigata.
 Oclielariţă — Biscutella laevigata.
 Ocheşcle — Consolida ajacis, Coreopsis tinctoria, Tagc-tes erecta, T. palula.
 Ochi dc şarpe — Eritrichium nanum.
 Ochi galbeni — Calendula officinalis.
 Ochianclc — Coreopsis linctoria.
 Ochii Anicăi — Coreopsis linctoria.
 Ochii băieţelului — Gaillardia aristatu, G. pulchclla. Ochii boului — Aster amellus.
 Ochii broaştei — Primul^ farinosa.
 Ochii cavalerului — Gaillardia arislula, G. pulchella. Ochii fetei — Coreopsis tinctoria.
 Ochii păsăruicii — Myosotis palustris, ’M. sylvalica. Ochii soarelui — Heliotropium europaeum.
 Ochii şoarecelui — Myosotis paluslris, Saxifraga adscen-dens.
 Oehli şori(e)celului — Saxifraga adseendens.
 Ochilari — Biscutella laevigata.
 Ochilariţă — Bisculella laevigata.
 Ochincca — Gentiana cruciata, G. lutea, G. punctata. Ochincea albastră — Gentiana pneumonanthe.
 Ochincele — Centaurium umbellatum, Gentiana asclepiadaea, G. clusii, G. cruciata, G. punctata, G. verna. Ochincele galbene — Gentiana lutea, G. punctata. Ochinchele — Gentiana cruciala.
 Ochişcle — Calendula officinalis, Gentiana cruciata, Tageles erecta, T. palula.
 Ochişoară — Filago minima.
 Ochişor — Anagallis arvensis, Centunculus minimus, Slel-laria graminea.
 Ochişor albastru — Anagallis coerulea.
 Ochişor roşu — Anagallis arvensis.
 Ochişori — Helichrysum arenarium.
 Ochişorii şarpelui — Myosotis paluslris.
 Ochiul Ancuţei — Coreopsis linctoria.
 Ochiul băctului — Cosmos bipinnalus.
 Ochiul boului — Anthemis cotula, Aster alpinus, A. amellus, Bellis perennis, Calendula officinalis, Callistephus chinensis, Callha paluslris, Campanula persicifolia. Cbrysanthemum carinatum, Cli. leucanthemum, Ch. parthenium, Ch. rolundifolium, Cosmos bipinnalus, Erigeron acer, E. alpinus, Ii. podolicus, Hepatica nobilis, Inula helenium, I. saticina, Matricaria chamomilla, M. inodora, Potentilla reptans. Ranunculus acris, Rudbeckia laciniata, Taraxacum officinatc, Telekia speciosa, Trollius europaeus, Zinnia elegans.
 Ochiul   boului   dc cimp — Erigeron acre.
 Ochiul   boului   dc grădinii — Chrysaiithemuin     maximum.
 Ochiul boului moldovenesc — Tageles lenuifolia.
 Ochiul boului vinăl — Knautia arvensis.
 Ochiul broaştei — Ranunculus acris, Ranunculus repens.
 Ochiul cavalerului — Cosmos bipinnalus.
 Ochiul corbului — Strychnos nux-vomica (fructul).
 Ochiul cucului — Zinnia elegans.
 Ochiul   fetiţei   — Cosmos bipinnalus.
 Ochiul   găinii    — Galinsoga }>arvifloru, Primula          minima.
 Ochiul lui Christos — Aster alpinus.
 Ochiul lui Dumnezeu — Viola arvensis.
 Ochiul lupului — Lycopsis arvensis, \onnea pulla, Plan-tago indica.
 Ochiul miţei — Echium vulgare.
 Ochiul soarelui — Helianthus annuus, Heliotropium euru-paeum, II. suaveolens.
 Ochiul şarpelui — Eritrichium iiaiium, Hieraeium pilosella, Myosotis arvensis, M. paluslris, M. sylvalicu, Succisa pralensis, Veroniea chamaedrys, Zinnia elegans.
 Ochiul veveriţei — Echium vulgare.
 Ocinceave — Gentiana clusii.
 Ocincele — Gentiana clusii, G. verna.
 Ocsigă — Bromus japonicus, B. ramosus, B. secalinus,
 B.  sterilis.
 Ocsigă — Bromus secalinus.
 Odae — Bromus ramosus.
 Odogacl — Saponaria orficinalis.
 Odoglci — Saponaria officinalis.
 Odolan — Phyllitis scolopendrium.
 Odolean — Valeriana dioica. V. officinalis.
 Odos — Avena fatua, A. strigosa.
 Ofrei — Malaxis paludosa.
 Ogircăi — Cucumis sativus.
 Oglică — Filipendula vulgaris.
 Oglice — Filipendula vulgaris, Primula veris.
 Oglicele — Primula vulgaris.
 Ogliciu — Primula veris.
 Oglincci — Primula veris.
 Ogliştci — Primula vulgaris.
 Ogriştenc — Calendula officinalis.
 Oiască — Chelidonium majus.
 Oici — Anemone silveslris.
 Oieguşi — Phlox paniculata.
 Oieşca — l'rlica urens.
 Oişea — l'rlica dioica, I". urens.
 Oişic — Urlica urens.
 Oiţă — Cantharellus cibarius, Hepatica nobilis.
 Oiţe — Anemone narclssiflora, A. nemorosa, A. ranunculoides, A. silveslris, Pulsalilla alba, P. pratensis, P. vulgaris, Russula tepida.
 Oiţe albe — Pulsalilla vulgaris.
 Oiţe galbene — Anemone ranunculoides.
OIŢ
 OUA
 Oiţe sălbatici- — Anemone silvestris.
 Olhalţ — Glechoma hirsutum.
 Olcnndâr — Xeritim oleander.
 Oleander — Xerium oleantler.
 Oleandru Xerium oleantler.
 Oloi — llotcus lanaftis.
 Oier -- Surghiun halepense.
 Oleu — llulens lanalns.
 Oloagă — Lysimachia nummularia.
 Oloieă — Sedum acre.
 Oloisă Puhjyalu vulgaris. Sedum acre. S. album, S.
 hillrbrandii. S. maximum, Sempervivum tectorum.
 Oloi iţii Sedum acre.
 Oloiş Sedum purpnreum. S. maximum.
 Olli'iio;il;'i - Antennaria dioica.
 Oinac — Aconitum unt hora, A. Itisianthum, .A. moldavicum. A. napellus, .A. paniculatum, A. variegatum, A. rulpuria. Inula helenium.
 Onmc vinăt — Aconitum toxicum.
 Omag — Aconitum unthora, A. catlibutn/on. A. lasian-thum, A. moldavicum, A. napellus. A. tauricum, A. toxicum, A. variegatum, A. vulpnrlo, Inula helenium. Omag albăstrui — Aconitum moldavicum Oinag eui uiet — Ac mitum anlhont.
 Omag de dealuri — Aconitum toxicum.
 Omag galben — Aeoniium antliorn. A. lusiunlhuui. Omag vîniil — Aconitum toxicum.
 Oman — Inul» helenium.
 Omăluţc — Leucojum uestivum. L. rernum.
 Omăt — Aster nori-belgii.
 Omăluţc — Leucojum aestivum. L. rernum.
 Omăţăl — Iberis umbellata.
 Omăţel — .Aster novi-belgii, Iberis semperflorens.
 Omcac — Aconitum napellus.
 Omeag — Aconitum anthora. A. tasianthum. A. moldavicum. A. napellus. A. paniculatum. A. vnriegatum, A. vulparia. Sanicula europaea.
 Omeag galben — Aconitum anthora. A. tasianthum. Omec — Aconitum napellus.
 Omeltiţe — Anemone narcisslflora.
 Omeluţe — Leucojum aestivum. L. vernum.
 Omiac — Aconitum anthora. A. tasianthum. A. moldavicum,
 A.     napellus. A. paniculatum. A. variegatum. A. vulparia. Omiac galben - Aconitum anthora.
 Omiag — Aconitum napellus.
 Omiag galben — Aconitum anthora.
 Omuleţe — Pulsatilla alba.
 Oneş — Pimpinella anisum.
 Oniş — Pimpinella anisum.
 Opaiţ — Melandrium album, M. rubrum.
 Opalţă — .Melandrium album.
 Opaliţâl — Melandrium album.
 Opaliţel — Melandrium album.
 Opăţel — Lychnis calcedonica. L. coronaria, Melandrium rubrum.
 Opincă - Ranunculus arvensis.
 Opinlic — Hieracium pilosella, Ranaria botrytis.
 Opinlici — Armillaria metlea, Dryodon coraltoides, Equisetum arvense, Lactarius deliciosus.
 Opsigă — Bromus ramosus, B. secalinus, B. sterilis. Orăşniţă — Lathyrus tuberosus.
 Orăşlică — Lathyrus niger, L. luberosus, L. vaiet us, L. vernus, Vicia dumetorum, V. hirsuta.
 Orbul) — Actaen sph-ntn, Glechoma hederaceum, G. hirsut nm, Vulerlana montana.
 Orbanţ — Actaea spicala.
 Orceag — Allium cepa. A. schoenoprasum.
 Orecleşniţă — Sempervivum tectorum.
 Oresică — Bromus secalinus.
 Orcşniţă — Lallnjrus odoratus, L. tuberosus.
 Orez — Oryzu saliva.
 Orgnian — Syringa josikaea.
 Orgojan — Syringa josikaea.
 Orgonă — Syringa vulgaris.
 Oriz — Oryza saliva.
 Onnuz — Sţ/mphoricarpus albuş.
 Orsigă — Bromus japonicus, Ii. ramosus, B. secalinus,
 B.  sterilis.
 Orlanţă — llydrangea opuloides.
 Ortcnsă — llydrangea opuloides.
 Orz — Hordeum distichon, II. vulgare.
 Orz de primăvară — Hordeum vulgare.
 Orz de toamnă — Hordeum vulgare.
 Orz lernatie — Hordeum hexastichon.
 Orz muchci — Triticum spelta.
 Orz pădureţ — Elyinus europaeus.
 Orz şorecesc — Hordeum murinum.
 Orz tuns — Hordeum vulgare.
 Orz ţepos — Hordeum vulgare.
 Orzec — Hordeum distichon var. nttdum.
 Orzişor — Isopyrum thalictroides.
 Orzoalcă — Hordeum distichon, II. hexastichon, Trili-cum spelta.
 Orzoairă dc liullii - VullLsneriu spirulls.
 Orzoaica de primăvară — Hordeum vulgare.
 Orzoaie —     Hordeum distichon.
 Orzoică —     Hordeum distichon.
 Orzul şoarecilor — llordeum niurliiuni.
 Oschidă —     Avena fatua. Bromus    commutulus,       B.   motlis.
 Oschigă —     Brachypodium silvalicum,          Bromus commuta-
 tus, B. motlis, B. ramosus, B. secalinus, B. sterilis. Osigă — Bromus ramosus, B. secalinus, B. sterilis, Lolium perenne.
 Osturoi — Allium sativum, Lactarius piperalus.
 Osul Iepurelui — Ilypericum perforatum, Ononis urven-sis, O. spinosa.
 Otinţea vlnătă — Gentiana pneumonanthe.
 Otravă — Euphorbia marginala.
 Otrăţel — Aldrovanda veslculosa, Borago officinalis, Cera-tophyllum demersum, Cynoglossum officinale, Onosinu urenarlum, Utricularia vulgaris.
 OtrAţel de apă — Ltricularlu vulgaris.
 Olrftţei de haltă — Utricularia vulgaris.
 Olrăţele — Cynoglossum officinale.
 Otrăţclul bălţilor — Llricutaria vulgaris.
 Otroţcl — Borago officinalis.
 Oţătar — Ailanthus altissima.
 Oţălariu — Rhus typhina.
 Oţetar — Ailanthus altissima, Celosia cristuta, Cotinus coggygria, Rhus typhina.
 Oţetar roşu — Rhus typhina.
 Oţctnic — Ailanthus altissima, Rhus typhina.
 Ouă dc pămlnt — Solanum tuberosum.
 Ouăle găinilor — Taraxacum officinale.
 Ouăle popii — Helleborus purpurascens, Himanloglossuiu hlrclnum, Streptopus amplexifolius.
PAR
Oul Inului — Camelina alyssum, C. microcarpa, C. salina. Oul          ului  — l'rilillaria meleagris.
Ouşor — Streplopus sniiploxifoliiis.
Ovăscioară — liromus arvensis.
Ovăscior — Arrhcnalhcriim clalius, Avena saliva, Avc-naslriiin puhcsccns.
Ovăscior dc- munte — Avenaslnim versicolor.
OvăsicA — Avena falita, Brachypodium pinnalnm. OvAsniţA — Agrostis stotonifera.
O vezică — Agrostis stotonifera, liromus tcclorum, Poa pratensis.
Ovăz — A vena sativa.
Ovăz alb -- Avena saliva.
Ovăz dulce - Ilolctis lanatns.
Ovâv. francez — Arrhenalherum elalius.
Ovăz negru — A. sativa, A. slrigosa.
Ovăz păsăresc — Loranthns europaeus.
Ovăz prost — A. strigosa.
Ovăz sălbatic — Avena fatua.
Ovăzoaică — Bromus japonicus.
Oviez — Avena sativa.
Ovisc — Avena sativa, Loranthus europaeus.
Ovtsc păsăresc — Loranthus europaeus.
Ovoz — Avena sativa.
Ovsigă — Bromus secalinus.
Ozică — Bromus secalinus.
                              P
Padină — Picea abies.
Paliiu — Dianthus carijaplujllus.
Pai — Hclichrijsum bracteatum.
PaiangAn — Nigella damascena.
Paiangăncl — Anthericum ramosum.
Paiangină — Anlhoxanthum odoratum.
Paianjen — Nigella damascena.
Paiş — Helichrysum bracteatum.
Palagină — Plantago major.
Palamidă — Serratula linctoria.
Palaneţc — Callistephus chinensis.
Palma Maicii Domnului — Orchis maculata.
Palma pămlntului — Gymnadenia conopea.
Palma Sf. Mării — Anastatica hierochunlica.
Palma Miliarului — Lactuca serriola.
Palma voinicului — Potentilla alba.
Palmă — Phylocaclus ackermanni.
Pallen — Acer pseudoptatanus.
Paltin — Acer platanoides, A. pscudoplalanus.
Paltin de cimp — Acer platanoides.
Paltin dc munte — Acer pscudoplalanus.
Pana cocoşului — Aspidistra elatior, Gladiolus imbricatus. Pana vîzgoiului — Taraxacum officinale.
Pana sburătorului — Cynanchum vinceloxicum, Lunaria annua, L. rediviva, Malteucia struthiopteris.
Pană — Phragmites communis.
Pange — Beta vutgaris.
Pangcle — Beta vulgaris.
Pangică — Bela vulgaris.
Panglică — Phalaris arundinacea.
PanglicuţA — Phalaris arundinacea.
Pansele — Silene armeria, Viola tricolor, V. uiltrocliiana.
Pansele boiereşti — Pharbilis purpurea.
Pansele sălbatice. — Viola tricolor.
Panscluţe - Viola tricolor. V'. \villrockiana.
Panscluţe de clmp — Viola tricolor.
Pantlicute — Phalaris arundinacea.
Pantofii doamnei — Impaliens roytci.
Papa găinii — Taraxucum officinalis.
Papadea — 'Taraxacum officinalis.
Papală — Physalis alkekengi.
Papalău -- Atropa belladona, Physalis alkekengi.
Papalei — Physalis alkekengi.
Papaluugă — Taraxacum officinale, . Tussilago farfara. Papanaşi — Trifolium arvense.
Papapungă — Tussilago farfara.
Papa rigă — Iris germanica.
Paparoane — Glaucium cornicutatum, Papaver rhoeas, P. somniferum.
Paparună — Chelidonium majus, Glaucium cornicutatum, Papaver rhoeas, P. somniferum.
Papăl — Physalis alkekengi.
Papăl bcşicos — Physalis alkekengi.
Papegioarc — Lathyrus vernus.
Papelă — Chenopodium hybridum.
Papele — Physalis alkekengi.
Paperină — Anagallis arvensis.
Papici — Anemone silveslris.
Papirig — Juncus effusus.
Paporă — Typha anguslifuna, T. latifolia.
Paporolncc — Acorus calamus.
Paprică — Capsicum annuum.
Paprică verde — Capsicum annuum.
Papuc — Datura slramonium.
Papucaşi — Impatiens roylei.
Papucei — Impaliens balsamea.
Papucul doamnei — Cynoglossum officinale, Cypripedium ealeeolus, Geum rivale, Impatiens roylei.
Papucul domnişoarei — Impatiens sultani.
Papucul Maicii Domnului — Cypripedium ealeeolus. Papură — Juncus effusus, Phragmites communis, Typha anguslifolia, T. latifolia.
Papură de baltă — Typha anguslifolia, T. latifolia. Papură de cimp — Iris halophila.
Papură de rogojină — Butomus umbellatus.
Papură dc şes — Iris halophila.
Papură flocoasă — Luzuta campestris.
Papură roşie — Acorus calamus.
Papură rotundă — Schoenopleclus lacustris.
Para focului — Dianthus chinensis, Lychnis calcedonica. Parachcrnită — Parictaria officinalis.
Paradaice — Lycopersicum esculenlum.
Paradaise — Lycopersicum esculenlum.
Paradice — Lycopersicum esculenlum.
Paradici — Lycopersicum esculenlum.
Paradise — Lycopersicum csculenlum.
Paragină — Calamagrostis epigeios.
Parangin — Briza media.
Parangină — Anlhoxanthum odoratum, Hierochloe odo-rata.
Parasin — Briza media.
Parastasul popii — Evonymus europaeus.
Pară curcubclă - Lagenaria siceraria.
 268
PAP
 Parcetă — Onobrychis viciaefolia.
 Parfum — Petunia hybrida.
 Parfumaşi — Centaurea nwschala.
 Parin — Setaria viridis.
 Parinc — Panicum milliaceum, Setaria italica.
 Parlnc — Setaria italica.
 Paring — Lilhospermum arvense, Setaria italica, S. viridis.
 Parlac — Xardus stricta.
 Purlugină — Plantago major.
 Puruuigcle — l.yropersicum esculentum.
 I'urpuhic — Salsola kali.
 Pur'pangică — .\tlium cepa.
 I'arplnn - A ulm nnriu dlolcn, Filago arvensis, F. germa-
 Pusuchiiiă — Rluimnus frangula.
 Puslion — Solanum nigrum.
 Pusole — Phaseolus vulgaris. rastinuc — Paşti nuca satina. l’ustimac — Pastinaca sativa.
 Pastlnac — Pastinaca sativa.
 Pastlrnac — Pastinaca saliva.
 Pasulă — Pisum sativum.
 Pasulă di- par — Pisum sativum.
 Pastilă oloagă — Pisum sativum.
 Paşă — Potamogeton crispus.
 Paşte — Begonia semperflorens.
 Paştele cailor — Capsella bursa-pastoris, Cardamine pratensis.
 Paştele calului — Capsella bursa-pastoris. Cardamine pratensis.
 Paştele ciinelui — Cardamine prutensis.
 Paştele găinilor — Cerastium vulgatum.
 Pataci — Anemone nemorosa.
 Pataşli — Anemone silvestris.
 Palifoaue — Pharbitis purpurea.
 Patlage — Lycopersicum esculentum.
 Patlage roşii — Lycopersicum esculentum.
 Patlagca — Plantago major, Solanum melongena. Pătlăgele roşii Lycopersicum esculentum.
 PatlayinA — Plantago gentianoides, P. lanceolata, P. major, P. media.
 Pallaginâ lată — Plantago major.
 Pallagine — Plantago major.
 Patlajeanc — Solanum melongena.
 Pallanjer — Plantago media.
 Patlăci — Zinnia elegans.
 Palonca — Helianthus an/mus. l’atrangele — Solanum melongena.
 Patul vintului — Meluuipsorella ceraslii.
 Paţachin — Rhamnus catharlica.
 Paţachină — Rhamnus catharlica, Rh. frangula, Rubia tinctorum.
 Pavăză — Stachys germanica. S. recla.
 Păducariţă — Stachys sytvatica.
 P&dueei — Crataegus monogyna, Sorbus torminalis. Păduchele calului — Tribulus terreslris.
 Păduchele elefantului — Tribulus terreslris.
 Păducher — Tribulus terreslris, Pcdicularis verlicilidlu. Păduchcriu — Pedicularis verlicillala.
 1‘udurherniţă — Carduus acanthoides, Lepidium ruderale. Păduchi de ţigani — Bidens Iriparlilus.
 Pjduchiariţă — Rhinanlhus minor.
Păduchiţa pămlntului — Tribulus terrestris.
Păduroaică — Lathraea squamaria.
Păduroi — Melampyrum arvense.
Păhăruţe — Convallaria majalis.
Păhui — Picea abies.
Pâinginel — Anthericum ramosum.
Păinjincl — Anthericum ramosum, Catystegia sepium. PAiş — Festuca ovina, F. porcii, Setaria italica.
Păişiţă — Xardtis stricta.
Pâl.uş - Agrostis stolonifera, A. tenuis, Arrhenalherum elatius, Digitaria sanguinalis, Deschnmpsla eaespltosa, I). flexuosa, Festuca ovina, Xardus stricta, Puccinelia distans, Stipa capillala, S. pennata.
PAiuş de nisipuri — Festuea vaginata.
Păiuş dc sărăliiră — Puccinelia dislans.
Păiuşan — Bromus aruensis, B. japonicus.
PAiuşcA — Festuca ovina, F. pseudovina.
Păiuşină — Agrostis tenuis.
Păiuşiţă — Xardus stricta.
Păiuşul bălţilor — Deschampsia caespitosa.
Pălagină — Plantago major.
Pălangic — Zebrina pendula.
Pălaşcă — Alchemilla vulgaris.
PAIAmidA — Acanthus longifotius, Carduus acanthoides, ('„ crispus, Carlina acaulis, Centaurea solstiliatis, Cirsiuni arveuse, C. cnniun, Lycopodium clavalum, 0no~ pordon acanlhium, Xanthium spinosum.
Pălămidă seacă — Cirsium arvense.
Pălămidă grasă — Sonchus asper, S. palustris.
PAIAria cucului — Erodium cicularium, Geranium macrorrhizum, G. phaeum.
Pălăria şarpelui — Amanila muscaria, Lepiota procera. Păleiană — Anthoxanthum odoratum.
Păleină — Anthoxanthum odoratum.
Pălire — Claviceps purpurea.
PAIIur — Paliurus splna-ehrlstl.
Păltinaş — Ribes pelraettm.
Păltinci — Bruckenlhalia spicutifolia.
Păltinelc — Ribes alpinum, R. rubrum.
Păltincle roşii — Ribes rubrum.
PAIlior — Ribes alpinum, H. petraeum.
Păluşcă — Viburnum opulus.
Pănar — Robinia pseudacacia.
Pănăşiţă — Phalaris arundinacea.
Pănuşiţă — Calamagrostis epigeios, Slipa capillala, S. pennata.
Păpădie — Taraxacum olfieinuie, Tussitago farfara. PApAlău - Physalis alkekengi.
Păpăruie — Papaver rhoeas.
Păpărună — Glaueium corniculalum.
Păpucaşi — Aconitum stoerkeanum, Impatiens balsamina. Păpucaşi deşi — Impatiens balsamina.
Păpucei — Aconitum stoerkeanum, Consolida ajacis. Păpuchici — Impatiens balsamina.
Păpucii domnişoarei — Impatiens balsamina.
Păpuciul doamnei — Cypripedium calceolus.
Păpucul doamnei — Cypripedium calceolus.
Papucul Domnului — Cypripedium calceotus.
Păpucul vinerei — Cypripedium calceolus.
Păpurică — Bulomus umbeltalus, Iris germanica, Schoe-nopleclus tabernaemonlani, Sparganium ramosum. Păpurică galbenă — Hemerocallis fulva.
Păpurigă — Schoenopleclus lacustris.
PĂP
 269
PĂT
 Păpuriş — Iris halophila.
 Păpuşe — Zea mays.
 Păpuşoaică — Sorghum halepense.
 PApuşol — Ornilhogalum caiululnm, Zeu mays.
 Pâpuşoieş — Hemerocallis fultm.
 Păpuşoiul cioarei — Iris halophila.
 PAr — Cuscnla europaea, Pyrus saliva, Asparagus officinalis.                                  ■ ■
 Pâr de lup — Nardus stricta.
 Păr de porc — Nardus stricta.
 PAr pâduref — Pyrus pyraster. -Păr sălbatic — Pyrus pyraster.
 Păragină — Anthoxanlhum odoratum.
 Părasin — Briza media, Luzuta silvatica.
 Părădaice — Lycopersicum esculenlum.
 Părădaisc — Lycopersium esculenlum.
 Părădaişi — Lycopersicum esculentum.
 Părădăi — Lycopersium esculenlum.
 Părădăici — Lycopersicum esculentum.
 Părădăici roşii — Lycopersicum esculentum.
 Părălei — Anlennaria dioica.
 PArAluţA de munte — Pyrola unlflora.
 Părăluţe — Bellis perennis, Chrysanlhemum parthenium. Părăsita găinilor — Taraxacum officinale.
 Părăşin — Luzuta luzuloides, L. pilosa.
 Părecheriţă — Parietaria officinalis.
 Părecherniţă — Parietaria officinalis.
 Părinc — Panicum milliaceum.
 Păring — Panicum milliaceum.
 Părinc — Selaria italica.
 Păring — Panicum milliaceum, Selaria italica.
 Părlaghie — Plantago major.
 Părlaghină — Plantago major.
 Părlagină — Plantago major, P. media.
 Părlăgele — Lycopersicum esculentum.
 Părpian — Anlennaria dioica.
 PArul ciutei — Rhamnus calhartiea.
 Părul crljei — Lecanora confluens.
 Părul doamnei — Asplenium trichomanes.
 PArul fetei — Adianthum capillus-veneris, Asplenium adianlhum nigrum.
 Părul felei mişele — Adianthum capillus-veneris.
 PArul Maicii Domnului — Adianthum capillus-veneris, Artemisia annua, Asplenium adiantlium-imjrum, A. trichomanes.
 Părul Maicii Precista — Adianthum capillus-veneris. Asplenium adiantum-nigrum.
 Părul orfanei — Adiantum capillus-veneris.
 PArul portului — Datura stramonium, Equisetum arvense,
 E.      silvaticum, E. lelmateja, Festuca ovina, F. sulcatu, Juncus compressus, J. effusus, J. trifidus, Lycopodium annotinum, L. clavatum, L. selago, Nardus stricla. PArul Sf. MArli — Asplenium septentrionale, Cuscuta epithymum, C. europaea.
 Părul zinelor — Stipa capillata, S. pennata.
 Păruşcă — Chrysopogon gryllus, Nardus stricta.
 Păruşorul babei — Slipa capillata.
 Păsat — Panicum milliaceum.
 Păsat mănunţel — Panicum milliaceum.
 Păsatul vrăbiei — Berteroa incana.
 Păsăţel — Capsella bursa-pastoris, Lepidium ruderate. Păsăţelul dealului — Lepidium ruderale.
 Păsăţelul vrăghiuţei — Lepidium ruderale.
 Pâscănat — Paştinaca sativa.
 Păscănaţ — Levislicum officinale.
 Păscuţă — Capsella bursa-pastoris, Ilolnsteum umbellatum. Păstăială — Lunaria rediviva.
 Păstăioară — Thluspi perfoliatum.
 Păstănac — Pastinaca saliva.
 Pâslănag — Pastinaca sativa.
 Păstănat — Pastinaca saliva.
 PăstArnac — Pastinaca sativa.
 Păstărnachi — Pastinaca saliva.
 Păstărnap — Pastinaca sativa.
 Păstărnaţ — Pastinaca sativa.
 Păsternac — Pastinaca sativa.
 Paslirnac — Pastinaca sativa.
 Păstirnac sălbatic — Pastinaca salivu.
 Păstîrnacul vacii — Ileracleum sphondylium.
 Păs trag — Pleurotus ostreatus.
 Păslrăgi — Dryodon erinaceus.
 Păslrănac — Pastinaca sativa.
 Păstrănaţi — Pastinaca sativa.
 PăstrAv — Pleurotus ostreatus.
 Păstrăv de pădure — Laclarius delicinsus.
 Păstrăvi — Dryodon erinaceus.
 PAstrâvi roşii — Trainctes ciimaharina.
 Păstrăvi roşii dc stejar — Fistulina hepatica.
 Păstrenac — Pastinaca sativa.
 Păstrînog — Pastinaca saliva.
 Păsuele — Robinia pseudacacia.
 Păsui — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă — Glycine hispida, Phaseolus multiflorus, Ph. vulgaris.
 Păsulă albă — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă albă de pe cucuruz — Phaseolus vulgaris. Păsulă albă prin tenchiu — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă albă tuzuc — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă cu viţă — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă dc pe tirş — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă grasă — Phaseolus multiflorus.
 Păsulă oloagă — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă sălbatică — Phaseolus multiflorus.
 Păsulă suiloaic — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă teacă — Phaseolus vulgaris.
 Păsulă uloagă — Phaseolus vulgaris.
 Păsule — Vicia faba.
 Păsulică — Aristolochia clematitis, Asarum europaeum. Păsuli(ă — Aristolochia clematitis.
 Păşcuţe — Bellis perennis.
 Paştele — Erophila verna.
 PAştiţA — Anemone nemorosa, A. ranunculoides.
 Pătaţi — Anemone silvestris.
 Pătlagina apei — Alisma plantago aquatica.
 Pătlagina bălţii — Alisma ■ planlago-aqualiea.
 Pătlagina bălţilor — Alisma planlago-aqualiea.
 PAtlayluA — Plantago gentianoides, P.                  lanceolala,
 P. major, P. media.
 Pătlagină bună — Plantago media.
 Pătlagină îngustă — Plantago lanceolata.
 Pătlagină lată — Plantago major.
 Pătlagină mică — Plantago media.
 Pătlagină moale — Plantago media.
 Pătlagine — Plantago media.
 Pătlagniţă — Plantago lanceolata.
 PEP
 Pătlăgele — Solanum melongena, S. nigrum, Lycopersi-cum esculentum, Petroselinum hortense.
 Pâtiagclc dc paradis — Petroselinum hortense.
 Pătlăgele galbene — Lycopersicum esculentum.
 Pătlăgele negre -- Solanum melongena.
 PălIAyele roşii — Lycopcrslcuni esculeiilum.
 Pătlăgele  siniec  — Solanum        melongena.
 Pătlăgele  vinete  — Solanum       meloiigemi.
 Păllăgcne — Lycopersicum esculentum.
 Pătlăgică — Lycopersicum esculentum.
 Pătlăgică de dalac — Solanum dulcamara.
 Pătlăgică roşie — Lycopersicum esculentum.
 Pătlăgină — Plantago lanceolata, P. major.
 Pătlăgină îngustă — Plantago lanceolata.
 Păllăjani — Lycopersicum esculentum.
 Pătlâjani  negri   — Solanum        melongena.
 Păllăjcni  vineţi  — Solanum        melongena.
 Pâtrăgcne roşii — Lycopersicum esculentum.
 Pătrăgene vinete — Solanum melongena.
 Pătrănjei — Petroselinum hortense.
 Pătrănjel — Petroselinum hortense.
 Pătrănjelul ciinelui — A el husa cyiuipium.
 Pătrănjeni — Petroselinum hortense.
 Pălrinjei — Petroselinum hortense.
 Pălrinjei — Pimpinella saxifraga.
 Pălrinjei de clmp — Pimpinella saxifraga.
 Pătrlnjăi — Petroselinum hortense.
 Pălrinjei — Petroselinum hortense.
 Pălrinjei de clmp — Peucedanum oreoselinum.
 Pălrinjei — Petroselinum hortense.
 Pălrinjei clinesc — Aelhusa cynapium.
 Pălrinjei de cimp — Peucedanum oreoselinum.
 Pălrinjei sălbatic — Caucatis lappula, Pimpinella saxifraga, 1*. major. Peucedanum oreoselinum.
 Pătrinjică — Aethusa cynapium.
 I’ătros — Ononis arvensis. l’ălrungei — Petroselinum hortense.
 Pălrunjei — Petroselinum hortense.
 Pătrunjel — Petroselinum borlense.
 Pătrunjel de clmp — Pimpinella saxifraga.
 Pătrunjel de munte — Sclinum caroifolia.
 Pătrunjelul broaştelor — Oenanthe aquatiea.
 Pătrunjelul ciinelui — Aetbusn eynnpium.
 Păuniţă — Luzula luzuloides, L. pilosa.
 Pceleca ursului — Lycopodium clavatum.
 Pcelecă — Lycopodium clavalum.
 Peana cucului — Putmonaria montana ssp. mollissima, P. rubra.
 IVană crudă — Sedum spurium.
 Peapene — Cucumis meto.
 Peapine — Cucumis melo.
 Peapine de acei de luău — Lagenaria siceraria.
 Pecetea lui Solomon — Polygonatum (P. latifolium, P. niiiltiflonun, P. odoratum).
 Pecingină — Dianthus carthusianorum.
 Peciogi — Solanum luberosum.
 Peeioici — Solanum tuberosum.
 Pcdccă — Lycopodium selago.
 Pedecuţă — Lycopodium selago.
 PedieuţA — Lycopodium annolinum, 1.. elavnlum.
 L. selago.
 Pcjişori — Impatiens balsamina.
 Pejmă — Centaurea moscbaln, Lathyrus odoratus.
 Pehin — Pinus mugo.
 Pelargon — Pelargonium peltalum.
 Pelargonie — Pelargonium radula, P. zonale.
 Pelcniţă — Artemisia pontica.
 Pelcşei — Leucojum aestivum.
 Pelin — Artemisia absinthium, A. austriaca, A. pontica, A. scoparia, A. vulgaris, Chrysanthemum indicum, Syringa vulgaris, Xeranthemum annuum, X. foelidum. Pelin ulb — Artemisia ahslnlltlum, A. austriaca, A. petrosu, Pelin bun — Artemisia absinlhium, Iberis amara.
 Pelin de clmp — Artemisia vulgaris.
 Pelin de drumuri — Artemisia campestris.
 Pelin dc grădină — Artemisia absinlhium.
 Pelin de mături — Artemisia scoparia.
 Pelin de pureci — Artemisia scoparia.
 Pelin de Kusalii — Artemisia absinthium.
 Pelin domnesc — Artemisia abrotanum.
 Pelin mic — Artemisia austriaca, A. pontica.
 Pelin negru — Artemisia absinthium, A. vulgaris.
 Pelin ncmlrosltor — Artemisia campestris.
 Pelin păsăresc — Artemisia vulgaris.
 Pelin sterp — Artemisia vulgaris.
 Pelin sterp negru — Artemisia vulgaris.
 Pelin verde — Artemisia absinthium.
 Pelinarlţă — Artemisia vulgaris.
 Pelinaş — Artemisia absinthium, Chrysanthemum indicam.
 Pelini — Artemisia absinthium.
 Pcliniţa mielului — Artemisia pontica.
 Peliniţă — Artemisia absinthium, A. annua, A. austriaca, A. pontica, A. scoparia, Camphorosma ovatn.
 Peliniţă grecească — Chenopodium botrys.
 Peliniţă miiiunţică —. Camphorosma ovala.
 Peliniţă neagră — Artemisia vulgaris.
 Pelinul calului — Artemisia vulgaris.
 Pellnuţă — Artemisia petrosa.
 Pelsci — Leucojum verum.
 Pclungoasă —'Glechoma hederaceum.
 Penclie — Zea mays.
 Pene — Syringa josikaea.
 Pene* albe — Matricaria inodora.
 Pene bătucilc — Zinnia elegans.
 Pene de ale domneşti — Callisiephus chinensis.
 Pene de iarnă — Chrysanthemum indicum.
 Pene dc mătase — Lychnis calcedonica.
 Pene dc loamnă — Callisiephus chinensis.
 Pene domneşti — Impatiens balsamina, Pelargonium zonale.
 Pene ficioreşli nerii — Callisiephus chinensis.
 Peniţa bungenculiil — Sphagnum aculifolium, S. cymbi-folium, S. medlum.
 Peniţă — Myriopliylluin spicalum, M. verticlllatum, Stipa capillata, S. penata.
 Peognie — Petunia hybrida.
 Pepolc — Physalis alkekengi.
 Pepen — Cucumis melo.
 Pepen galben — Cucumis melo. lVpenaş — Cucurbita pepo.
 Pepenări — Trifolium arvense.
 Pepenci — Armitlaria mellea.
 Pepene — Citrullus vulgaris, Cucumis melo, Cucurbila pepo var. melopepo.
 Pepene de porci — Cucurbita pepo.
 PIC
Pepene dulcc — Cuc.umis melo.
Pepene galben — Cucumis melo.
Pepene grecesc — Cilrullus vulgaris.
Pepene verde — Citrullus vulgaris.
Pepenea — Spiraea ulmifolia.'
Pepenei — Trifolium arvense.
Pepeni — Cucumis sativus.
Pepeni irinăci — Cucumis salivus.
Pepeni Inccăcioşi — Cucumis melo.
Pepeni murători — Cucumis salivus.
Pepeni porceşti — Cucurbita pepo.
Pepeni rlioşi — Cucumis salivus.
Pepeni verzi lungi — Cucurbita pepo.
Pepenică — I-ilipendula ulmaria, Trifolium arvense. Pepeniţă — Trifolium arvense.
Pepenuţ — Cucurbita pepo.
Peperechi — Capsicum annuum var. longum.
Peperig — Equisetum fluvialile.
Pepinăriţâ — Trifolium arvense.
Pepingiol — Lathyrus vernus.
Pepini — Cucumis melo, Cucurbita pepo var.                melopcpo.
Pepini galbeni — Cucumis melo.
Pepini galbeni la miez — Cucumis melo.
Pepini scorţoşi — Cucumis melo.
Perei — Phalaris arundinacea.
Pere — Solanum tuberosum.
Pere bollnde — Thladianlha dubia.
Pere galbene — Solanum tuberosum.
Pere iernatice — Helianthus luberosus.
Pere de pămlnt — Brassica napus, Solanum                 tuberosum.
Peria ursului — Equisetum arvense.
Perie ursească — Equisetum arvense.
Perinei — Oryza sativa.
Pering — Selaria italica.
Perişoară — Pyrola rotundifolia.
Perişoare — Rhododendron kotschyi.
Perişor — Elymus asper, E. suhulosus, Pyrola mediu.
P. minor, P. rotundifolia, I*. secunda, Ytnca minor. Periţele — Potentilla argenlea.
Perj — Prunus domestica.
Pernaj — Calluna vulgaris.
Pernej — Calluna vulgaris, Nardus stricta.
Perpian — Anlennaria dioica.
Persâcei — Impatiens balsamina.
Persec — Persica vulgaris.
Persec c!c toamnă — Persica vulgaris.
Persecute — Amygdalus nana (fructele).
Perscg — Persica vulgaris.
Persie — Persica vulgaris.
Persic pitic — Amygdalus nana.
Persoc — Persica vulgaris.
Peruşte — Solanum tuberosum.
Pcrvincă — Vinca herbacea, V. minor.
Pescuţi — Iris germanica.
Pesmă — Centaurea diffusa, C. moschala, C. pnnnonica.
Peslărnac — Pastinaca sativa.
Peste de pădure — Humulus lupulus.
Pesternap — Pastinaca sativa.
Pestriţă — Collybia esculenla.
Peştişoaru — Alarsilea quadrifolia, Sulviniu natans.
Pe tac — Pelargonium zonale.
Peteala miresei — Anthericum ramosum.
Peleala reginei — Galium mollugo.
 Petele — Phalaris arundinacea.
 Petimbroasă — Cineraria cruenla, Senecio rupester, S. vernalis, S. vulgaris.
 Petonie — Pelunia hybrida.
 Petreancă — Asclepias syriaca.
 Pelrenjei   — Pelroselinum hortense.
 Petrenjel   — Pelroselinum hortense.
 l'etricele albe — Dianthus slmonkaianiiM.
 Pelricele roşii — Dianthus saxigenus.
 Pctrigci sălbatici — Pimpinella saxifraga.
 Pclringci — Pelroselinum hortense.
 Pelringei sălbatici — Pimpinella saxifraga.
 Petringel   de cîmp — Peucedanum oreoselinum.                Pim-
 pinella saxifraga.
 Pelringelul ciinelui — Aethusa cynapium.
 Pelrinjăi — Petroselinum hortense.
 Petrinjei — Petroselinum hortense.
 Petrinjei   ciineşti — Aethusa cynapium.
 Petrinjei de casă — Pelroselinum hortense.
 Petrinjei de cimp — Pimpinella major, P. saxifraga. Petrinjei   sălbatici — Daucus carata, Pimpinella           saxi-
 fraga.
 Pclrinjeii  ciinelui — Aethusa cynapium.
 Petrinjel — Pelroselinum hortense.
 Petrinjel ciinesc — Aethusa cynapium, Peucedanum oreoselinum.
 Petrinjel   dc munlc — Selinum carvifolia.
 Petrinjel sălbatic — Pimpinella saxifraga.
 Petrinjelaş — Pimpinella saxifraga.
 Petrinjelul broaşlelor — Oenanthe aquatica.
 Pclrinjelul ciinelui — Peucedanum oreoselinum.
 Pelrinjică — Aethusa cynapium.
 Petrişei de clmp — Pimpinella saxifraga.
 Petrişor — Cosmos bipinnalus.
 Petrinjei — Petroselinum hortense.
 Petrinjel — Pelroselinum hortense.
 IVlrungel sălbatic — Pimpinella saxifraga.
 Pelrunjei — Pelroselinum hortense.
 Pelrunjel — Pelroselinum hortense.
 Petrunjel sălbatic — Aethusa cynapium, Pimpinella saxi-fragu.
 Pelrunjică — Aethusa cynapium.
 Petunie — Pelunia hybrida.
 Piarsăc — Persica vulgaris.
 Piarsic — Persica vulgaris.
 Piatră linte — Astragalus australis.
 Picătură dc singe — Adonis flammea.
 Picherce — Solanum tuberosum.
 Picheuce — Solanum tuberosum.
 Pichioce — Solanum tuberosum.
 Picioace — Solanum tuberosum.
 Picioage — Solanum tuberosum.
 Picioance — Helianthus tuberosus.
 Picioarcă — Helianthus luberosus.
 Picioare — Helianthus tuberosus.
 Piciocă — Helianthus luberosus.
 Picioeă iernatică — Heliaidhus luberosus.
 Picioci — Helianthus tuberosus, Solanum tuberosum. Picioci curate — Helianthus tuberosus.
 Picioci de pămint — Helianthus luberosus.
 Piciocile lui Dumnezeu — Helianthus tuberosus.
 Piciogne — Helianthus luberosus.
 Picioici — Solanum tuberosum.
 Picioncă — Helianthus tuberosus.
 Picionci — Helianthus tuberosus, Solanum luberosum. Piciorcă — Helianthus tuberosus.
 Piciorce — Helianthus tuberosus.
 Piciorci — Helianthus tuberosus. Solanum tuberosum. Picioţi — Solanum tuberosum.
 Plelorul eaprel — Aegopodium podagruria, Chenopo-itium album.
 Plelorul cocoşului — Ranunculus acrls, R. arvensis. R. auricomus, R. carpatieus, R. pe du tu*. R. potyanthe-mos. R. repens, R. sceleratus.
 Piciorul găinii — Cylisus nigricans.
 Piciorul giştei — Chenopodium album, Ch. hybridum. Piciorul lupului — Lycopodium clavalum, Lycopus europaeus.
 Piciorul viţelului — Arum maculalum.
 Piciorul vrăbiei — Phalaris arundinacea.
 Pldosnlr — Orinthe fllabra, C. minor, I.aserpilium la-lifolium. L. prutenicum.
 Piedicuţă — Lycopodium claoatum.
 Piedica calului — Lycopodium clavalum.
 Piedica găinii — Lycopodium annotinum, L. clavalum. Piedica ursului — Lycopodium selago.
 Piedica vintului — Lathyrus hirsutus, Lycopodium cla-vatum.
 Piedică — Lycopodium clavalum.
 Piedicuţă — Lycopodium clavalun.
 Piepeni — Cucumis melo.
 Piepeni galbeni — Cucumis melo.
 Pieptânarllă — lynosurus eristalus.
 Pieptenele vinerei — Anthriscus silvestris.
 Piersăc — Persica vulgaris.
 Piersâş —           Persica vulgaris.
 Piersec —           Persica vulgaris.
 Piersecele — Impatiens sultani.
 PleTsle — Persica vulgaris.
 Piersic de           vară — Armenica vulguris.
 Piersic sălbatic —          Amygdalus nana.
 Pierzic —           Persica vulgaris.
 Pietricele — Portulaca grandiflora.
 Pieriicică — Portulaca grandiflora.
 Pietrucele — Dianthus barbatus, Lychnis calcedonica. Pilargoanc — Pelargonium zonale.
 Pilaryonie pansele — Pelargonium peltutnm.
 Pilargonie roz — Pelargonium pellalum.
 Pilau — Oryza sativa.
 l’ilin — Artemisia absinthium.
 Piloniu — Artemisia absinlhium,
 Pimau — Thymus serpyllum.
 Pin — Pinus cembra, P. mugo. P. pallassiuna ssp.bana-tlca. P. silvestris.
 Pin alb — Abies alba.
 Pili austriac — Pinus nigra.
 Pin de munte — Pinus cembra. P. silvestris.
 Pin <le piatră — Pinus mugo.
 Pin inie — Pinus mugo.
 Pin negru — Pinus nigra.
 Pin negru austriac — Pinus nigra.
 Pin negru de Banat — Pinus paliaslana ssp. banatica. Pin pitic — Pinus mugo.
 Pin roşu — Picea abies, Pinus silvestris.
 Pin silvestru — Pinus silvestris.
 Pin strob — Pinus strobus.
   Pin strlmb — Pinus mugo.
   Pin Urilor — Pinus mugo.
   Pindanică — Plantago major.
   Pinel — Pinus silvestris.
   —Pinişor — Pinus silvestris.
   Pintenaşi — Consolida regalis, Tropaeolum majus. Pintenaşi de clmp — Consolida regalis.
   Pintene — Consolida regalis.
   Plntenel — Pedicularis palustris.
   Pinteni — Consolida ajacis, Consolida regalis, Tropaeolum majus.
   Plntenoagft — Carthamus lanalus, C. tinclorius. Pintenul secării — Claviceps purpurea.
   Pintini — Impatiens balsamina.
   Pintrijei — Petroselinum hortense.
   Pintrijcl de clmp — Pencedanum oreoselinum.
   Pinuţ — Pinus silvestris.
   Pipaci — Papaver rhoeas.
   Pipară — Salvia splendens.
   Pi parcă — Capsicum annuum.
   Piparcă sălbatică — Polygonum hydropiper.
   Piparoane — Lilium candidum.
   Pipărişă — Capsicum annuum.
   Pi păr iţă — Carum earvi.
   Pipăruş — Asarum europaeum, Capsicum annuum var. longuih.
   Pipăruşă — Capsicum annuum.
   Pipăruşcă — Capsicum annuum.
   Pipă rută — Sigella arvensis.
   Pipeni — Cucumis sativus.
   Piper — Coriandrum sativum, Nigella saliva. Piper nigrum. Piper alb — Coriandrum sativum.
   Piper de apă — Polygonum hydropiper.
   Piper de baltă — Polygonum hydropiper.
   Piper de bălţi — Polygonum hydropiper.
   Piper de vale — Polygonum hydropiper.
   Piper negru — Nigella sativa. Piper nigrum.
   Piper roşu — Capsicum annuum.
   Piper turcesc — Capsicum annuum.
   Piperig — Equisetum hiemate, Schoenoplectus lacustris. Piperig mare — Schoenoplectus lacustris.
   Piperiu — Piper nigrum.
   Piperiu «Ic apă — Polygonum hydropiper.
   Piperiu de pureci — Polygonum hydropiper.
   Pipemiţă — Salureja hortensis.
   Pipemiţă de grădină — Salureja hortensis.
   Piperul apelor — Clatine, Glechoma hederaceum.
   Piperul bălţii — Polygonum hydropiper.
   Piperul broaşlei — Polygonum hydropiper.
   Piperul lupului — Aristolochia clematitis, Asarum europaeum, Daphne mezereum.
   Piperuş — Carum earvi, Lactarius piperatus.
   Piperuţă — Nigella arvensis.
   Pipigioi — Lathyrus vernus.
   Pipijoare — Papaver rhoeas.
   Pipinci — Pholiota mutabilis, Ph. squarrosa, Pluleus cervinus.
   Pipirig — Itlysmus coinpressu9, Bolbosehoenus mari-tlmus. Equisetum fluvlatile, E. hlemalc, Eriophorum angustifolium, Heleocharis palustris, Uoloschoenus vulgaris. Juncus conglomeratus, J. effusus, J. flli-fornils, J. Inflexus, Phragmites communis, Sdrpjs sylvatlcus, Schoenoplectus lacustris.
 PIP
 273
PLI
  Pipirig de munte — Equisetum hiemale.
  Pipirig Înflorit — Butomus umbellatus.
  Pipirig mftrunt — Flmbrlstylls annuua.
  Pipirigi — Juncus conglomeratus.
  Pipirlguţ — Heleocharls adcularls, II. palustris. Pipiriguţă — Deschampsia caespilosa.
  Pir — Agropyron brandzne, A. repens, Cynodon dactylon, Lolium perenne, Ononis spinosa, Parielaria officinalis.
  Pir de mare — Agropyron Junceum.
  Pir de ţelină — Cynodon dactylon.
  Pir gros — Cynodon dactylon.
  Pir mic — Agropyron repens.
  Pir pădureţ — Agropyron canlnum.
  Pir roşu — Carex arenaria, C. divulsa, C. hirta, Cynodon dactylon.
  Pireviţă — Trilicum monococcum.
  Piridăici — Lycopersicum esculenlum.
  Pirigoane — Pelargonium zonale.
  Pirole — Helianthus tuberosus.
  Piroştc — Solanum tuberosum.
  Pirule — Euphorbia lathyrus.
  Pisat mănlnţăl — Panicum milliaceum.
  Pisicei — Pulsatilla montana.
  Pisici — Trifolium arvense.
  Pistriţ — Amanita muscaria.
  Pisulă — Phaseolus vulgaris.
  Pita cucului — Oxalis acetosella.
  Pita lui Dumnezeu — Laetarius deliciosus.
  Pita lui Sîntion — Ceratonia siliqua.
  -Pita porcului — Porlulaca oleracea.
  Pita vacii — Boletus bovinus, B. edulis, CUtopIlus prunulus. Pi ţarcă — Boletus bovinus, B. edulis, B. luridus, Ganoderma lucidum, Hygrophorus coccineus, Psalliota campestris.
  Pi laş că — Boletus granulatus.
  Pitioci — Solanum tuberosum.
  Pitlijan — Punica granatum.
  Pitlingean — Punica granatum.
  Pitoancă — Boletus bovinus.
  Pitrinjăl — Petroselinum hortense.
  Pitrinjel — Petroselinum hortense.
  Piză — Pisum sativum.
  Plinea babei — Carlina acaulis.
  Plinea Domnului — Malva pusilla.
  Plinea lui Dumnezeu — Aehillea pannonica.
  Piinea oii — Chrysanthemum leucanthemum.
  Plinea Paştelului — Anemone nemorosa, A. ranunculoides.
  Plinea Paştilor galbenă — Anemone ranunculoides.
  Plinea pădurii — Laetarius deliciosus, L. piperatus. Plinea pămintulul — Russula vesca.
  Plinişoară — Russula alulacea, Malva pusilla. Pilnlşoară pipărată — Russula emetlca.
  Plinişoare — Cortinarius cinnamomeus.
  Plnar — Robinia pseudacacia.
  Plnişoară — Gyromitra esculenta.
  Plnişoare — Laclarius volenus, Placodes belulinus, Russula aurata.
  Pîrcioci — Solanum tuberosum.
  Pîrcioşi — Solanum tuberosum.
  Plrlangină — Plantago major.
  Pisoi — Phaseolus vulgaris.
   Plantagea — Plantago major.
   Plantagină — Plantago lanceolata, P. media.
   Planticuţă — Phalaris arundinacea.
   Plască — Alchemilla vulgaris.
   Plasche — Alchemilla vulgaris.
   Platagele vinete — Solanum melongena.
   Platagenc vinete — Solanum melongena.
   Platagină — Plantago lanceolata, P. major, P. media. Platagină dc apă — Alisma plantago-aquaticu.
   Platagină Îngustă — Plantago lanceolata.
   Platan — Ailanthus altissima, Platanus.
   Platangină — Plantago major, P. media.
   Platarniţă — Plantago major.
   Plăcinta porcului — Heracleum palmatum.
   Plăcintele — Geum reptans, Trollius europaeus.
   Plăcinţica vacii — Plantago major.
   Plămănărică — Pulmonaria montana ssp. mollissima. Plămlnară — Pulmonaria officinalis.
   Plămlnariţă — Pulmonaria officinalis, P. rubra.
   Plămlnă — Nymphaea alba.
   Plămlnă albă — Nymphaea alba.
   Plăminărică — Pulmonaria officinalis.
   Plămună — Nymphaea alba.
   Plămună albă — Nymphaea alba.
   Plămună galbenă — Nuphar luteum.
   Plăntişi — Phalaris arundinacea.
   Plătagină — Plantago gentianoides, P. major, P. media. Plătangen — Plantago major.
   Plătanger — Plantago major.
   Plătangină — Plantago major, P. media.
   Plătangină de apă — Alisma planlago-aqualiea. Plătăgele — Solanum melongena.
   Plătăgele roşii — Lycopersicum esculentum.
   Plătăgina bălţilor — Alisma plantago-aqualica, Plantago lanceolata.
   Plătică — Ceratonia siliqua, Gledftschia triacantbos. Plească — Alchemilla vulgaris.
   Pleaşcă — Alchemilla vulgaris.
   Plechiuşcă — Cynanchum acutum.
   Pleoască — Datura stramonium.
   «^Pleop — Populus alba.
   Pleoscăriţă — Chelidonium majus.
   Plescaghiţă — Cucubalus baccifer.
   Plescagiţă — Cucubalus baccifer.
   Plescăită — Anagallis arvensis, Cucubalus baccifer, Mala-chlum aquaticum, Parnassia paluslris, Prunella vulgaris, Veroniea orchidaea.
   Plescaiţă roşie — Cynoglossum officinale.
   Plescăiţă — Malachium aquaticum.
   Plescăiţă roşie — Cynoglossum officinale.
   Plescăniţă — Chelidonium majus.
   Plesnitoare — Ecbalium elaterium, Salix fragilis. Pleşcaiţă — Parnassia palustris.
   Pletele muierii — Usnea.
   Plevalţă — Xeranthemum annuum, X. foetldum.
   Pleviţă — Xeranthemum annuum.
   Pliop — Populus nigra.
   Pliop negru — Populus nigra.
   Plisc păsăresc — Gagea lutea, Ornilhogalum gussonei, O. umbellatum.
   Pliscariţă — Geranium lucidum, G. phaeum, G. pyre-nalcum, G. rotundifolium.
   Pliscul berzei — Erodium cicularium.
18    - o. 85
 PLI
POL
 Pliscul ciorii — Ornilhogalum pyrenaicum.
 Pliscul cocorului — Geranium lucidum, G. pyrenaicum, G. rolundifolium, G. silvaticum.
 Pliscul cucoarei — Erodlum dcutarlum, Geranium lu-cidum, G. macrorrhizum, G. phaeum, G. pratense. Pliscul cucorului — Rrodium cicutarium. Geranium pra-lense.
 Plituţe — Chrysanthemum cinerariaefolium.
 Pllmănariţă — Pulmonaria officinalis.
 Plltangină — Plantago major.
 Ploiţă — Artemisia annua.
 Plomlnă — Symphaea alba. l’lomlnică — Symphaea peltata.
 Plomună — Symphaea alba.
 Plomp — Populus alba, P. Iremula.
 Plomp bălan — Populus alba.
 I'lop — Symphaea alba. Populus alba, P. nigra.
 Plop alb — Populus alba.
 Plop algcrlan - Populus nigra var. Ihcvesllna.
 Plop argintiu — Populus alba.
 Plop canadian — Populus canadensls.
 Plop cenuşiu — Populus canesccns.
 Plop dc Canada — Populus canadensls.
 Plop  dc munte    —     Populus   Iremula.
 Plop  de pădure   —     Populus   Iremula.
 Plop eurumerlcan — Populus canadcnsls.
 Plop  negru — Populus nigra.
 Plop  negru blbrld — Populus eanadensls.
 Plop  negru piramidal — Populus        nigra ssp.   pyramldalls.
 Plop  piramidal — Populus nigra        ssp.  pyramldalls.
 Plop  Iremurftlor —     Populus   Iremula.
 Plop  trcnumciu   —     Populus   Iremula.
 Plopong — Impaliens noli-langere.
 Plopotaş — Populus nigra.
 Plosca ciobanului — Capsella bursa-pastoris, Thlaspi arvense.
 Ploşnlear — Oratoccphalus falcatus. C. Icsllculalus.
 Ranunculus arvensis.
 Ploşnicioară — Briza media, Symphytum officinale. Ploşniţari — Briza media.
 Ploşnl|oasă — Orchis corlopliora. Symphylum officinale. Plot — I*opulus Iremula.
 Plolanger — Plantago major.
 Plumicră — Symphaea alba.
 Plumieră albă — Symphaea alba.
 Plumlnare — Menyanthes Irifoliala.
 Plumlnariţă — Pulmonaria officinalis.
 Piumlnă galbenă — Suphar luteum.
 Plumlnărca — Pulmonaria officinalis.
 Pluminărică — Pulmonaria montana ssp. mollissima,
 P. officinalis.
 Plumlnariţă — Pulmonaria officinalis.
 Pluminea — Menyanthes Irifoliala.
 Plumunărică — Pulmonaria officinalis.
 Plup — Populus alba.
 Plutaş — Populus nigra.
 Plută — Suphar luteum, Symphaea alba. Populus alba, P. canescens, P. nigra, P. Iremula.
 Plută galbenă — Suphar luleum.
 PlutlcA - Xynipboldrs pcliaia.
 Plutitoare — Glyeeria fluilans. Poa annua.
 Plutitoare dulce — Glycyrrhiza echinala.
 Plutniţă — Cicula virosa, Nymphaea alba.
 Poala Maicii Domnului — Convolvulus arvensis, Santo-lina chamaecyparissus.
 Poala Maicii Precista — Artemisia annua, Chrysanthemum parthenium, Coleus blumei, Leonurus marrubi-astrum, Sepela pannonica, Tanacetum vulgare.
 Poala rindunicii — Convolvulus arvensis.
 Poala Sf. Mării — Alchemilla, Aster novi-belgii, Chrysanthemum parthenium, Gentiana clusii, Geranium macrorrhizum, G. phaeum, Leonurus marrubiaslrum, Matricaria chamomilla, Melissa officinalis, Nepeta caloria, X. pannonica, Origanum vulgare, Reseda lulea, Rorippa silveslris.
 Poala vulpii — Paris quadrifolia.
 Poală — Scrophularia nodosa.
 Poală albă — Trifolium repens.
 Poama ciinelui — Bryonia dioica, Rhamnus cathartica, Solanum dulcamara, S. nigrum.
 Poama moml|el — Empetruin nigrum.
 Poama vulpii — Aristolochia clematitis.
 Poaină — Yitis vinifera.
 Poamă de pădure — Vitis sylveslris.
 Poamă sălbatică — Bryonia alba, Parthenocissus quinquefolia, Yitis labrusca, V. sylvestris.
 Poame — Ribes rubrum.
 Poame de pămlnl — Solanum tuberosum.
 Poame de runc — Rubus idaeus.
 Poamele miţei — Cynoglossum officinale.
 Poarta raiului — Tanacetum vulgare.
 Pochilnic — Asarum europaeum.
 Pochipnic — Asarum europaeum.
 Pochilnic — Asarum europaeum, Salsola kali.
 Pochlvnlc — Asarum europaeum.
 Poelloc — Asplenium trichomanes, A. vlrlde.
 Pocnitoare — Datura stramonium, Ecbalium elaterium Pocrovă — Aster nouae-angliae, A. novi-belgii, A. Iripolium. Pocuţă — Polylrichum commune.
 Podbal — Arnica montana, Phyllilis scolopendrium, Tussilago farfara.
 Podbal de apă — Alisma planlago-aqualiea.
 Podbal de munte — Arnica montana.
 Podbeal — Tussilago farfara.
 Podbcal de apă — Alisma planlago-aqualiea.
 Podbeal du munte — Arnica montana.
 Podbeală — Tussilago farfara.
 Podbel — Tussilago farfara.
 Podbial — Tussilago farfara.
 Podică — Lycopodium clavatum.
 Podoaba ferestrelor — Fuchsia hybrida.
 Podoaba zilei — Mirabilis jalapa.
 Podval — Tussilago farfara.
 Podval mare — Petasiles hybridus.
 Pofta femeii — Zinnia elegans.
 Pohionic — Asarum europaeum.
 Polii vi ic — Asarum europaeum.
 Pojar — Hypericum perforatum.
 Pojarnllă — Crepis foelida, C. pulchra, Hypericum' per-foralum.
 Pojarniţă dc Îndoială — Hypericum maculatum.
 Polbal — Tussilago farfara.
 Polbeag — Tussilago farfara.
 Polbeal — Tussilago farfara.
 Polbean — Tussilago farfara.
POL
 275
POT
Poleai — Mentha aquatiea.
Polcgină — Mentha pulegium.
Polci — Mentha pulegium.
Polen dc cel mare — Artemisia absinlhium.
Polene — Artemisia absinthium.
Politriche — Parietaria officinalis.
Polomidă — Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Serralula tinctoria.
Polomnidă — Cirsium arvense.
Pom alb — Philadelphus coranarius.
Pom cotei — Cydonia oblonga.
Pom de mandulă — Amygdalus communis.
Pom nărod — Ailanthus altissima.
Pom jitraiu — Morus alba.
Pomişoară — Ribes rubrum.
Pomişor — Ribes rubrum.
Pomiţă — Fragaria vesca, Ribes rubrum.
Pomiţă de baltă — Oxycoccos quadripetala.
Pomiţă dc singer — Evonymus europaeus.
Pomiţele — Fragaria vesca, Morus alba.
Pomniţar — Morus alba.
Pomniţar cu pomniţe albe — Morus alba.
Pomniţar cu pomniţe galbene — Morus alba.
Pomniţar cu pomniţe negre — Morus nigra.
Pomniţă — Fragaria vesca, Morus alba.
Pomniţe — Fragaria moschata.
Pomniţcr — Morus alba.
Pomogram — Punica granatum.
Pomoroancă — Citrus aurantium.
Pomoroanţă — Citrus aurantium.
Pomul raiului — Philadelphus coronarius.
Pomul ursului — Scrbus aucuparia.
Pomuşel — Bryum nryenteum, Phy scorni triuin              pyrl-
forme.
Pomuşoară — Ribes alpinum, R. grossularia, R. pe-traeum, R. rubrum, Solanum dulcamara.
Pomuşoară neagră — Ribes nigrum.
Pomuşoare — Vaccinium myrtillus.
Ponchiu — Vinca minor.
Ponte — Convolvulus arvensis.
Popchi — Tagetes erecta.
Popdeal — Tussitago farfara.
Popdelc — Rhododendron kotschyi.
Popenchi — Coprlnus atramentarius, C. comatus.
Popi — Tagetes erecta, Morchella esculenla.
Popinci — Armitlaria mellea, Merulius lacrymans, Pholiota mutabilis, Ph. squarrosa, Pluteus cervinus. Popinici —     Pholiota mutabilis.
Popionic —     Asarum   europaeum,  Daphne mezereum.
Popitnic —     Asarum   europaeum.
Popivnic —     Asarum   europaeum,  Capsicum      annuum.
Popivnic iepuresc — Hepatica nobilis.
Popîlnic — Asarum europaeum.
Popilnic iepuresc — Hepatica nobilis.
Popivnic — Asarum europaeum.
Popone — Cucumis melo.
Poponeţe — Alopecurus aequalis.
Poponeţ — Convolvulus arvensis.
Popovnic — Asarum europaeum.
Poprică — Capsicum annuum.
Popuşoi — Canna indica, Zea mays.
Por — Allium porum, Cyntdon dactylon.
Poranic — Orchis militaris.
Poranic bun — Orchis mascula.
Poranici — Helleborus purpurascens, Orchis mascula,
O.  militaris, O. morio, O. papilionacea, O. purpureus Vaccinium vitis-idaea.
Poraniciu — Orchis mascula.
Porbeal — Tussitago farfara.
Porc — Datura stramonium.
Porcan — Iiydnum imbricatum.
Porci — Dipsacus tacinialus, D. silvestris.
Porcin — Polygonum aviculare, Portulaca oleracea. Porcină — Polygonum aviculare, Portulaca oleracea. Porcire — Portulaca grandiflora.
Porculean — Datura stramonium.
Porculeţ — Datura slramonium.
Pordici — Cannabis sativa.
Poriu — Allium porrum, A. rotundum.
Porimb — Zea mays.
Poroaică — Allium porrum.
Porob — Abies alba, Hippuris vulgaris.
Porobici — Lycopersicum esculentum.
Porodăi — Lycopersicum esculentum.
Porodăici — Lycoperscicum esculentum.
Porodeici — Lycopersicum esculentum.
Porodici — Lycopersicum esculentum%
Porodiciuri — Lycopersicum esculentum.
Poroi — Allium ascalonicum, A. porrum.
Poroinic — Orchis mascula, O. militaris. O. morio, O. papilionacea, O. purpurea.
Poroinică — Orchis militaris, O. purpurea.
Porosică — Pharbitis purpurea.
Portocal — Citrus aurantium.
Portolac — Portulaca grandiflora.
Portolacă — Portulaca grandiflora.
Portucal — Citrus aurantium.
Portulac — Portulaca grandiflora.
Portulacă — Portulaca grandiflora.
Portulace — Portulaca grandiflora.
Portulachie — Portulaca grandiflora.
Porumb — Aspidistra elatior, Prunus spinosa, Zea mays. Porumbar — Prunus spinosa.
Porumbarii! — Prunus spinosa.
Porumbeaua ursului — Arctostaphyllos uva-ursi. Porumbei — .M uscări botryoides. M. comosum,
M. racemosum.
Porumbel — Carduus acanthoides, Rhamnus catharlica. Porumbiţă — Russula aurata.
Porumbrel — Prunus spinosa.
Porumbul cucului — Arum maculalum, I.alhraea squamaria, Muscari botryoides.
Porumbul şarpelui — Arum maculalum.
Pospang — Buxus sempervirens.
Postae — Phaseolus vulgaris.
Postae pentru flori — Phaseolus mulţiftorus.
Postaia lupului — Cynanchum vincetoxicum.
Postaică galbenă — Phaseolus vulgaris.
Postaică verde — Phaseolus vulgaris.
Postări de boambă — Phaseolus vulgaris.
Postărnac — Pastinaca sativa.
Postărnachi — Pastinaca sativa.
Postlrnac — Pastinaca saliva.
Postirnap — Pastinaca sativa.
Postornaci — Pastinaca saliva.
Potbal — Tussitago farfara.
 POT
 276
PUT
 Potihnic — Asarum europaeum.
 Potiraşe — Soldanella major.
 Potivnic — Asarum europaeum.
 Potolnic - Genista tinctoria var. elata.
 Potroacă — Centaurea cyanus, Centaurium umbella-luni. Gentiana cruciata, G. punctata, Gratiola officinalis, Ranunculus sceteratus.
 Potriu-ea — Centaurium umbellatum.
 Polrocoţea — Centaurium umbellatum.
 Potroruţă — Centaurium umbellatum.
 Potval — Tussitago farfara.
 Povii - l.ycium halimifolium.
 Praful strigoilor — Lycopodium clavalum.
 PruhaghlţA — Ilovlstu plumbea.
 Praj — Allium porrum, .4. scorodoprasum.
 Praz — Allium porrum. .4. scorodoprasum.
 Pnizul iepurelui — Allium scorodoprasum.
 Prăsad — Pyrus pi/raster.
 Prăsădar — 1‘ijrus pijraster.
 Prăştănap — Pastinuca sativa.
 Prefuşori — Trifolium arvense.
 Prelungioasă — Glechoma hederaceum.
 Prelungoasă — Glechoma hederaceum, G. hirsutum. Prescurariţă — Sempervivum tectorum.
 Prvscurărolc — Sempervivum tectorum.
 Prescurăriţă — Sempervivum tectorum.
 Prescurea — Reseda lulea, R. tuleola, R. odirata, Sempervivum tectorum.
 Prescurele — Leontopodium alpinum.
 Prescurice — Saxifraga aizoon.
 PreseurlţA — Sempervivum sobollferum.
 Priboi — Erodium cicularium, Geranium lucidum. G. maerorrhlzuni, G. phaeum, G. robertianum, G. rolun-dlfollum, Veronica beccabunga.
 Priboi cApresc — Geranium robertianum.
 Priboi sAlbatic — Geranium pusillum.
 Priboinic — Meliltis melissophyllum.
 Prlbolnle - Asarum europaeum. Sasturtium officinale, Orehls slinia, Veronica beccabunga.
 Prima iubire — Campanula fenestrellata.
 Primul amor — Campanula fenestrellata.
 Primăvăruţă — Galanthus nivalis.
 Primăveriţă — Galanthus nivalis.
 Prisacăn — Chamaenerion angustifolium.
 Prisc păsăresc — Lathijrus tuberosus.
 Prisn.l — Achillea miilefolium, Myriophytlum spiealum. Prislcnior — Glechoma hederaceum, Ilomogyne alpina. Prislinioarâ — Glechoma hederaceum, G. hirsutum. Prislinior — Glechoma hederaceum, G. hirsutum.
 Prlstolnie — Abutllon tbeophrostl.
 Prititoare — Potentilla anserina.
 Prlsad — Cirsium furiens.
 Prisad de clmp — Cirsium vulgare, Onopordon aeanthium. Prlsnel — Myriophyllum spicatum, M. verlicillatum. Procnviţă — Gtobaria gigantea.
 Prostia calului — Amanila muscaria.
 Prostovanic — Linaria vulgaris.
 Protagină — Plantago lanceolata.
 Prun — Prunus domestica.
 Prun sAlbatic — Padus racemosa.
 Prune de pămlnt — Solanum luberosum.
 Prusten — Myriophyllum verticitlalum.
 Ptersăc — Persica vulgaris.
 Ptersoc — Persica vulgaris.
 PucioasA — Coriandrum sativum.
 PuclognA — Bifora radians, Coriandrum sativum.
 Puezc de foaie — Sanguisorba minor.
 Puf — Globaria gigantea.
 Pufai — Globaria gigantea.
 Pufiţor — Trifolium arvense.
 Pufulclc — Globaria gigantea.
 Pufuleţ — Globaria gigantea.
 Pufule|l — Agera luni houstonlanum, Centaurea moschala. PufuIlfA — Eplloblum hirsutum, E. montanum, Chamaenerion angustifolium.
 Pufuşor — Ageralum houslonianum, Trifolium arvense. Puhai — Prunus cerasifera.
 Pui de glscA — Taraxacum officinale.
 Puichiţă — Anemone nemorosa.
 Puizea — Viola tricolor.
 Pulmănărică — Putmonaria officinalis.
 PulmlnArca — Pulmonaria officinalis.
 Puluman — Oenothera biennis.
 Punga babei — Capsella bursa-pastoris, Carlina acaulis,
 C.  vulgaris, Pullcarla dysenterica.
 Punga ciobanului — Iberis umbellala.
 Punga popii — Capsella bursa-pasloris, Cardamine pratensis, Thlaspi arvense.
 Pungull|A — Capsella bursa-pasloris, Thlaspi arvense, Th. perfoliatum.
 PupAgioare — Lathyrus vernus.
 PupAzA — Hesperis matronalis, Lathyrus vernus. Pupegioare — Lathyrus vernus.
 Pupegioi — Anemone nemorosa, Lathyrus niger, L. vernus. Pupejoare — Lathyrus niger.
 Pupele dc pAdure — Physalis alkekengi.
 Pupezcle — Lathyrus niger, L. vernus.
 Pupi — Gomphrena globosa, Gyromitra esculenla, Majorana hortensis.
 Pur — Allium ascalonicum, A. ochroleucum, A. porrum, A. rotundum, A. sativum, A. scorodoprasum, A. schoenoprasum, A. vineale, Verbascum thapsus.
 Pur de grădină — Allium ascalonicum.
 Purcei — Arum maculalum, Iialura slramonium.
 Purcelaş — Xanthium strumarium.
 Purdacalic — Cilrus aurantium.
 Puri — Allium schoenoprasum.
 PuricariţA — Polygonum persicaria, Pulicaria vulgaris. PurleeasA — Lecanora eonfluens.
 PuricicA — Polygonum persicaria, Pullcarla vulgaris. PuricioasA — Polygonum persicaria, Pulicaria vulgaris. PuriţA — Didens cernuus, B. triparlitus.
 Puspan — Buxus sempervirens.
 Puşca dracului — Phyteuma letramerum.
 Puşca lupului — Dianthus barbatus, D. carthusianorum,
 D.  saxigenus, Viscaria vulgaris.
 Puşcuţa lupului — Dianthus carthusianorum.
 Puşpan — Buxus sempervirens.
 Pute lizi — Pelargonium zonale.
 PutoacA — Helianthus tuberosus.
 Putroacă — Centaurium umbellatum.
 PutoroasA — Aristolochia clemalitis, Coriandrum sativum, Dlplotaxls tenuifolia, Pelargonium zonale, Physalis alkekengi.
 F/B
 277
 RĂG
                                R
     Rabarbară — Rheum officinale.
     Rabarbir — Rheum rhapontlcum.
     Rabarbură — Rheum officinale, Rh. palmatum.
     Rabinţă — Rheum officinale.
     Racamete — Runias orientalis.
     Rachiege — Reseda luteola, R. odorala.
     Răcoină — Slellaria media.
     Racovină — Slellaria graminaea, S. media.
     Racoviţă — Slellaria media.
     Racul pămlntului — Melampyrum crislalum.
     Radiclic sălbatică — Armoracia rusticana.
     Rafie — Raphla.
     Ragila pămlntului — Asparagus officinale.
     Rahnă — Alisma planlago-aqualiea.
     Raigras — Lolium perenne. Raigras englezesc — Lolium perenne.
     Ranătoare — Anthyllis vulneraria.
     Rapăn —        Capsella bursa-pastoris.
     Hapi|& —       Brassica napus, B. rapa,   Sinapis    alba,
     S. arvensis, Sisymbrium officinale.
     Rapiţă albă — Sinapis alba.
     Rapiţă colza — Brassica napus, B. rapa.
     Rapiţă de clmp — Brassica napus, B. rapa, Sinapis arvensis.
     Rapiţă dc       grădină — Sinapis alba.
     Rapiţă dc        muştar — Brassica nigra,      Sinapis    alba,
     S. arvensis.
     Rapiţă măruntă — Brassica napus, B. rapa.
     Rapiţă navetă — Brassica rapa.
     Rapiţă sălbatică — Brassica napus, B. nigra, B. rapa, Raphanus raphanistrum, Rapistrum perenne, Rorippa islandica, Sinapis arvensis.
     Rapinţă — Sisymbrium officinale.
     V-* Rariţ — Larix decidua.
     Raruşcă — Vitis sylveslris.
     Ravent — Rheum officinale.
     Razachie — Ribes grossularia, Vitis vinifera. ...
     Razele soarelui — Phyllilis scolopendrium.
     Răcărele — Calystegia pubescens.
     Răchie — Reseda lutea.
     Răchiege — Reseda lutea.
     Răchişoară — Lycium halimifolium, Stachys reda. Răchitan — Lythrum salicaria, L. vlrgatum.
     RăchltA — Salix (S. alba, S. caprea, S. cinerea, S. fragilis, S. penlandra, S. purpurea, S. rubra, S. triandra, S. viminalis).
     RAchită albA — Salix alba, S. elacagnos.
     Răchită cea fragedă — Salix fragilis.
     Răchită de Împletit — Salix viminalis.
     Răchită de luncă — Salix alba.
     Răchită de mlajă — Salix viminalis.
     Răchită galbenA — Salix alba ssp. vitelllna.
     Răchită mare — Salix alba.
     Răchită mlaje — Salix elaeagnos.
     Răchită mlăjoasă — Salix babylonica.
     Răchită moale — Salix caprea.
     Răchită pletoasă — Salix babylonica.
     Răchită puturoasă — Salix caprea, S. cinerea.
     Răchită roşie — Salix purpurea.
 Răchită supărată — Salix babylonica.
 Răchită verde — Salix fragilis.
 Răchiteaţă — Salix viminalis.
 Răchiţă de ogoare — Raphanus raphanistrum.
 Răchiţe — Raphanus raphanistrum.
 Rochiţele — Impatiens balsamina, I. noli-tangere, Oxy-coccos quadripetalus.
 Răchiţi — Dentaria bulbifera, Salix cinerea.
 Răchiţică — Chamaenerion angustifolium, Elaeagnus an-gustifolia, Impaliens balsamina, Polygonum lapath folium, P. persicaria.
 Răchiţică albă — Salix babylonica, S. viminalis. Răchiţică de toamnă — Aster tripolium.
 Răchiţică mlaje — Salix babylonica, S. viminalis,
 Răcită pllngcrii — Salix babylonica.
 Răcită — Salix fragilis.
 Răcită supărată — Salix babylonica.                 _        _
 Răcitoaică — Epilobium roseum. '
 Răciţele — Oxycoccos quadripetalus, Salix purpurea. Răciţele de toamnă — Phlox paniculata.
 Răclună — Slellaria media.
 Răcoină — Anagallis coerulea, Slellaria media.
 Răcoină albastră — Anagallis coerulea.
 Răcorele — Convolvulus tricolor, Pharbilis hederacea, Ph.
                                                                                  purpurea, Quamocllt pennata, Thladiantha dubia, Răcovină — Galinsoga quadriradiata, Stellaria media. Răcuină — Anagallis arvensis, Galium rolundifolium. HAculeţ — Bidens cernuus, Polygonum bis tor ta, P. vivi-parum.
 Răcuşor — Filipendula ulmaria.
 Rădăcina ciumci — Pelasites albuş, P. hybridus. Rădăcina sărăcici — Pimpinella saxifraga.
 Rădăcina şarpelui — Polygonum bislorta.
 Rădăcina şerpilor — Polygonum bistorta, P. viviparurn. Rădăcină de friguri — Arum maculatum.
 Rădăcină de lingoare (lungoare) — Alliaria officinalis, Lysimachia punctata, L. vulgaris.
 Rădăcină de micşunca — Iris florentina.
 Rădăcină dc piper alb — Zingiber officinale.
 Rădăcină de săpun — Saponaria officinalis.
 Rădăcină de sinăhoaic — Ilelianlhemum nummularium. Rădăcină dulcc — Daucus carola, Glycyrrhiza echin'ita,
 G. glabra, Polypodium vulgare.
 Rădăcină dulce de munte — Polypodium vulgare. Rădăcină galbenă — Beta vulgaris var. rapacea f. lulea• Rădăcină neagră —            Symphytum cordalum, S. officinale.
 Rădăcină roşie — Lithospermum          officinale.
 Rădăcină sălbatică — Armoracia rusticana.
 Rădiche — Raphanus sativus.
 Ridiche de grădină — Raphanus sativus.
 Rădiche de lună — Raphanus sativus.
 Rădichi — Raphanus sativus ssp. niger.
 Rădichi albe — Raphanus sativus ssp. niger.
 Rădichie — Raphanus sativus.
 Rădichioară — Diplolaxis tenuifolia, Geum rivale,
 G- urbanum.
 Rădişi — Raphanus sativus ssp. niger.
 Rădită — Raphanus sativus ssp. niger.
 Rădite — Raphanus             sativus.
 Rădiţi — Raphanus  sativus ssp. niger.
 Răgălie — Agropyron repens.
 Răghicioară — Geum urbanum.
rAc.
 RlJ
 RAghită - Raphanus sativus.
 Răghili — Raphanus satiiws.
 Răgite — Raphanus sativus.
 Răgoz — Carex arenaria, C. hirta, C. riparia, C. vulpina. RAjucA — Lepidium carlilagineum.
 RAluşcă — Vitis vinifera.
 Rămf — Aristolochia clematitis.
 Rămurclc - Ramaria botrytis.
 Rancuină — Slellaria media.
 Rănclvană — Anthijllis vulneraria.
 HA nit ori u - Ranunculus sceleralus.
 RAnoloarc Anthijllis vulneraria.
 RAnoloasă Anthyllis vulneraria.
 Rănuloasă — Anthyllis vulneraria.
 Himuuhi - Ranunculus acris, R. polyanlhemos,
 K. repens.
 K.ViunohioarA — <ilechoma hederaceum, <>. hirsulum. KărăuşcA — Vitis vinifera.
 Răsunchioarâ — Glechoma hederaceum.
 RAscoage — Chamaenerion angustifolium, Epilobium hirsulum.
 Hâ9fug — Chondrilla juncea. Lilium martagon, Paris quadrifolia. Sedum sp., Sempervivum sp.
 Râsfulg — Chondrilla juncea.
 Râstipastie — Chelidonium majus.
 RăslopascA — Chelidonium majus.
 RlstopaslA — Chelidonium majus.
 Răstopastic — Chelidonium majus.
 RăstupeascA — Chelidonium majus, Melissa officinalis. RAsuflAloarca pAniIntului — Globaria gigantea.
 Răsug dc oi — Lilium martagon.
 Hăsug negru dc vile — Lathraea squamaria.
 Răsură — Rosa canina. II. galiica.
 Râşită — Ribes grossularia.
 RăsArilA — Helianthus annuus.
 Rătin — Ricinus communis.
 RAtundioară — Glechoma hederaceum.
 R-itungioarA — Glechoma hirsulum.
 HAlunjor — Alchemilla vulgaris. llAţlşoare - IrLs pumlla.
 1-tAţilA — Salix alba.
 Râţuşte — Solanum tuberosum.
 Rău ruse A — Vitis sylvestris.
 RAuruşcă — Vitis labrusca. V. sylvestris, V. vinifera. Răvinl — Rheum rhaponticum.
 RAzAchie — Ribes grossularia. Vitis vinifera.
 RAzAchie sălbatică — Ribes grossularia.
 Hean — Armoracia rusticana.
 Rebarbară — Rheum officinale, Rh. palmalum, Rh. rhaponticum.
 Heehle — Reseda lulea. H. luleola, R. odorala. RechişoarA — Lycium halimifolium.
 Rechită — Salix babylonica.
 Rccln — Ricinus communis.
 Rccoină — Slellaria media.
 Rccorină — Galinsoga quadriradiata.
 Recovină — Slellaria media.
 Redichi — Raphanus sativus.
 Regina Chinei — Xetumbo nucifera.
 Ilejlna nopţii — Mcotlana alata, !*. silveslris.
 Reglisă — Glycyrrhiza echinala, G. glabra.
 Remf — Aristolochia clematitis.
 Renoloaru — Anthyllis vulneraria.
 Rcsuchc — Lepidium salivum.
 Reţin — Ricinus communis.
 Reţină — Ricinus communis.
 Reveni — Rbeum officinale, Itb. palmalum, Rh. rhapot.-ticum.
 RczAchie sălbatică — Ribes grossularia.
 HezedA — Reseda odorala.
 RezedA albă — Lohularla maritima.
 Rezedă din România — Reseda luleola.
 Rezelă — Reseda odorala.
 Rezichie — Ribes grossularia.
 Rezichie sălbatică — hibss grossularia.
 Rezichie — Ribes grossularia.
 Rezichie sălbalică — Ribes grossularia.
 Ribiză — Ribes rubrum.
 Ribizil — Ribes rubrum.
 Ribizlă — Ribes rubrum.
 Ribizle albe — Ribes rubrum.
 Ribizle roşii - Ribes rubrum.
 Ribizli — Ribes rubrum.
 Riblăh — Solanum tuberosum.
 Richită — Salix fragilis, S. purpurea, S. rubra, S. tri-andra, S. viminalis.
 Richită albă — Salix fragilis.
 Richilă roşie — Salix purpurea.
 Ricin — Ricinus communis.
 Ridiche — Raphanus sativus.
 Ridiche de grădină — Raphanus sativus.
 Ridiche dc iarnă — Raphanus satiuus ssp. niger. Ridiche neagră — Raphanus salivus ssp. niger.
 Ridiche sălbatică — Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis.
 Ridiche tomnatică — Raphanus sativus ssp. niger. Ridichi albe — Raphanus sativus.
 Ridichi dc bere — Raphanus sativus ssp. niger.
 Ridichi de lună — Raphanus ssp. radlcula.
 Ridichi de loamnă — Raphanus sativus ssp. niger. Ridichi dc vară — Raphanus sativus ssp. niger.
 Ridichi negre — Raphanus sativus ssp. niger.
 Ridichi negre de iarnă — Raphanus sativus ssp. niger. Ridichi roşii — Raphanus sativus ssp. radlcula. Ridichioară — Diplotaxis lenuifolia, Geum monlanum, G. rivale, G. urbanum, Holosteum umbellatum, Lepidium carlilagineum, Limonium gmelini, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis.
 Rigan — Origanum vulgare.
 Rijnică — Isalis tinctoria.
 Rimoncă — Aster tripolium.
 Rinic — Ranunculus repens.
 Ripac — Brassica napus, B. rapa.
 Rips — Brassica napus.
 Rişcă — Fagopyrum esculentum, F. tataricum, Polygonum dumetorum.
 Rişcaş — Oryza sativa.
 Rişiţă — Ribes grossularia.
 Riţin — Ricinus communis.
 Rizac — Aloe ferox, A. succotrina, A. vera.
 Rizacă — Slratiotes aloides.
 Ridichioară — Geum urbanum.
 Rlhnă — Slellaria graminea.
 Rljioară — Paeonia officinalis, P. peregrina.
 nî.i
 279
ROM
 HiJnlcA — Cardamine Ilexuo9a, C. hirsuta, C. impatiens.
 C. pratensis.
 Rlia pămlntului — Galinsoga parviflora.
 Rlie — Cuscuta europaea, C. trifolii, Galinsoga parviflora.
 Rlie rusească — Galinsoga parviflora.
 Rlmf — Aristolochia clemalitis.
 Rinduniţă — Cynanchum vincetoxicum.
 Rlndurică — Cynanchum vincetoxicum.
 Rlnduriţă — Cynanchum vincetoxicum.
 Rinză — Alnus gtutinosa (amcnţii). Campanula rapun-culoides (rizomul), Corylus aveltana (amcnţii masculi), Morus alba (fructele).
 Rlnzişoară — Ranunculus sceleralus, Verbascum phlomoides.
 Rlpac — Brassica napus, li. rapa.
 RIpâ — Beta vulgaris var. rapacea f. rubra.
 Rlpe — Beta vulgaris.
 Rişcaş — Oryza sativa.
 llişcov — Cantharetlus cibarius, Gyromitra esculenla, Lactarius deliciosus, L. piperalus, L. volenus.
 Rlşcoviţă — Lactarius deliciosus.
 Rlşcuv — Lactarius deliciosus.
 Rlzeac — Stratiotes aloides.
 Roadă — Agave americana.
 Roate — Callistephus chinensis.
 Robarbă — Rheum palmatum.
 Robarbăr — Rheum palmatum.
 Robie rădăcină — Rubia tinctorum.
 Rochia cerului — Glyeeria fluilans.
 Rochia rîndunelei — Convolvulus arvensi&.
 Rochia rindunicii — Lotus corniculatus.
 Rochiţă — Salix fragilis.
 Rochiţa păsăruicii — Convolvulus arvensis.
 Rochiţa rindunclei — Calystegia sepium, Convolvulus arvensis, Pharbitis purpurea.
 Rochiţa rindunicii — Convolvulus arvensis.
 Rochiţă — Raphanus raphanislrum.
 Rocoină — Anagalis arvensis, A. coerulea, Galinsoga parviflora, G. quadriradiata, Slellaria graminea, S. media.
 Rocoină grasă — Galinsoga parviflora.
 Rocoină roşie — Anagallis arvensis.
 Rocoţea — Slellaria graminea.
 Rocoţel — Holosteum umbellatum, Slellaria graminea,
 S. holostea, S. media.
 Rocovină — Slellaria graminea.
 Rocoviţă — Slellaria media.
 Rodea — Rubia tinctorum.
 Rodie — Chaenomeles japonica. Punica grauatum (fructul).
 Rodiu — Punica yranatuin.
 Rodul pămlntului — Arum maculatum.
 Roghină — Slellaria media.
 Rogodel — Prunus cerasifera.
 Rogoj — Carex hirta, C. vulpina.
 Rogojea — Ornithogalum umbellatum.
 Rogoji — Carex hirta.
 Rogoz — Bolboschoenus maritimus, Carex arenaria, C. brevicollis, C. distans, C. dlsticha, C. divulsa, C. gracilis, C. hirta, C. humllis, C. pauciflora, C. praecox,
 C. riparia, C. vulpina, Gladiolus gandavensis, G. imbri-calus, Heteocharis palustris, Schoenoplectus lacustris.
 Rogoz aspru — Carex gracilis.
 Rogoz de pădure — Carex pairaei.
 Rogoz mare — Carex elata, C. pendula, C. riparia.
 Rogoz pitic — Kobresia slmpliciuscula.
 Rojină — Carex arenaria.
 Roibă — Potentilla procumbens, Rubia tinctorum.
 Roibic — Rubia linctorium.
 Roidă — Punica granatum.
 Ruini)» — Amanila caesarea, Dracocephalum moldavi-cum, Melissa officinalis.
 Roiştc — Melissa officinalis.
 Roit — Arnica montana.
 Rojă — Althaea roşea.
 Roman — Anthemis arvensis, A. cotula, A. nobilirt Chrysanthemum leucanthemum, Ch. parthenium, Ch. rotun-difolium, Matricaria chamomilla, M. inodora, Tana-cetum vulgare.
 Roman puturos — Anthemis cotula.
 Romaniţă — Achiltea schurii, Anthemis arvensis, A. nobilis, A. tinctoria, Chrysanthemum carinatum, Ch. parthenium, Matricaria chamomilla.
 Romaniţă bună — Matricaria chamomilla.
 Romaniţă de cimp — Anthemis arvensis.
 Romaniţă de munte — Achillea schurii.
 Romaniţă mare — Anthemis nobilis, Chrysanthemum leucanlhemum.
 Romaniţă mică — Matricaria chamomilla.
 Romaniţă neadevărată — Matricaria inodora.
 Romaniţă nemirositoare — Matricaria inodora.
 Romaniţă proastă — Anthemis arvensis, A. cotula, Matricaria inodora.
 Romaniţă puturoasă — Anthemis arvensis, A. cotula, Matricaria inodora.
 Romanoi — Anthemis cotula.
 Romaşcă — Chrysanthemum carinatum, Ch. cinerariae-folium, Matricaria chamomilla.
 Romăniţa ciinelui — Anthemis cotula.
 Romăniţă — Anthemis tinctoria, Chrysanthemum parthenium, Matricaria chamomilla.
 Romăniţă de cimp — Anthemis arvensis.
 Romăniţă de grădină — Chrysanthemum parthenium.
 Romăniţă mare galbenă — Anthemis tinctoria.
 Romică — Glyeeria fluitans.
 Romăniţă — Anthemis nobilis, Matricaria chamomilla.
 Romon — Anthemis cotula, Matricaria chamomilla, M. inodora.
 Romon bolund — Matricaria inodora.
 Romonă — Tanacetum vulgare.
 Romoniţ — Matricaria chamomilla.
 Romoniţă — Anthemis arvensis, A. nobilis, Chrysanthemum cinerariaefolium, Ch. parthenium, Matricaria chamomilla.
 Romoniţă bună — Matricaria chamomilla.
 Romoniţă de cimp — Anthemis arvensis.
 Romoniţă galbenă — Anthemis tinctoria.
 Romoniţă mare — Chrysanthemum leucanthemum, Ch. rotundifolium.
 Romoniţă mică — Matricaria chamomilla.
 Romoniţă proastă — Anthemis arvensis.
ROM
 280
RUG
 Romoniţă puturoasă — Anthemis colula.
 Roruşti — Vitis sylvestris.
 Rosăcică — Sedum roşea.
 Rosichină — Ribes grossularia.
 Rosintine — Ribes rubrum.
 Rosmailin — Rosmarinus officinalis.
 Rosmalin — Artemisia abrotanum, Rosmarinus officinalis.
 Rosmalin cu miros mlndru şi frumos — Philadelphus
 coronarius.
 Rosmarin — Artemisia abrotanum, Rosmarinus officl-nnlls.
 Rosmălin — Rosmarinus officinalis.
 Hosmărin — Rosmarinus officinalis.
 Rounolin — Rosmarinus officinalis.
 Roslofol — Echinops commulalus.
 Rostogol — Carex caryopbyllea, Cirsium vulgare, Echi-nops commulalus, L. spbaerorephalus, Eryngium cam-pestre.
 Hostopachle — Chelidonium majus.
 Roslopalnlţă — Chelidonium majus.
 Ro topaseA — Chelidonium majus.
 Rostopast — Chelidonium majus.
 Rostopaslâ — Chelidonium majus.
 Rostopastc — Chelidonium mqjus.
 Roslopastlcă — Chelidonium majus.
 Rostopatie — Chelidonium majus.
 Rostopaliţă — Chelidonium majus.
 Roslopaţe — Chelidonium majus.
 Rostopcască — Chelidonium majus.
 Rostopol — Chelidonium majus.
 Rosloponi — Tropaeolum majus.
 Roşăţca — Butomus umbellatus.
 Roşcov — Laclarius deliciosus.
 Roşcov sAlbutlc — Gledilschia triacanthos.
 Roşcovan — Laetarius deliciosus.
 Roşcovar — (Heditichia triacanthos.
 Roşcove — Ceratonia siliqua (fructelc).
 Roşculeţe — \arcissus stellaris.
 ltoţil — Anchusa officinalis, l.yeopersleuui esculentum.
 Roşioară — Calendula officinalis, Paeonia officinalis. Roşioară sălbatic) — Lalhraea squamaria.
 Roţloarc — Hieraeium auranliaeum, Russula reşca. Roşiori — Calendula officinalis.
 Roşmarin — Rosmarinus officinalis.
 Roşuliţă — Calendula officinalis, Hieraeium aurantia-
 noţuiă — Anagalis arvensis. A. coerulea.
 Hotăţcle — Aehillea ptarmica.
 Rotăţclc albe — Aehillea millcfulium.
 Rotii — Pulicaria vulgaris.
 Roliliţâ — Anemone nemorosa.
 Rotiliţc albe — Aehillea carlilaginea, A. ptarmica. Rotocele albe — Aehillea carlilaginea.
 Rotocoale — Phlox paniculata.
 Rotoghcle — Callistephus chinensis.
 Rotogoalc — Pulicaria vulgaris.
 Rotopască — Chelidonium majus.
 Rotopaste mică — Chelidonium majus.
 Rotoţele — Bellis perennis.
 Rotofeie albe — Aehillea cartilaginea, A. ptarmica. Rotundă — Pelargonium odoratum.
 Rotundă puturoasă — Pelargonium zonale.
 Rotunde — Prunus cerasifera (fructele).
 Rotundioară — Glechoma hederaceum, G. hirsulum. Rotungloare — Homogyne alpina, Tussilago farfara. Rotunjoară — Glechoma hederaceum, G. hirsulum.
 Roţi — Callistephus chinensis.
 Roua cerului — D re sera Intermedia, D. rotundifolia,
 Glyeeria aquatica, G. nemoralis, G. pllcata.
 Roua soarelui — Drosera rotundifolia.
 Rouaruşti — Vitis sylvestris.
 Rouă — Drosera intermedia, D. rotundifolia.
 Rouăruscă — Vitis sylvestris.
 RouricA — Glyeeria flultans.
 Rouruşcă — Vitis labrusca.
 Roza leribonulul — Odontospeniiuin pygmaeum, Anastatica hierochunlica.
 Roză — Althaea roşea, Rosa cenţi folia.
 Roză albă — Rosa alba.
 Roză de ceai — Rosa cenlifolia.
 Roză de deal — Gratiola officinalis.
 Roză de Rusalii — Paeonia officinalis.
 Rozfi galbenă — Rosa foetida.
 Rozflclu — Reseda luteola.
 Rozfltă — Reseda odorala.
 Rozenchene — Ribes rubrum.
 Rozet — Reseda odorala.
 RozetA — Reseda lutea, R. luteola, H. odorala.
 Rozetă sălbatică — Reseda lutea.
 Rozctc — Pharbilis purpurea.
 Rozet lc — Reseda odorala.
 Rozlncinc — Ribes rubrum.
 Rozlncini — Ribes rubrum.
 Rozmalin — Artemisia abrotanum, Rosmarinus officinalis.
 Rozmarin — Artemisia abrotanum, Rosmarinus officinalis.
 Rozmolin — Rosmarinus officinalis.
 Rozovă — Pulicaria vulgaris.
 Rubie — Rubia tinclorum.
 Rubin — Punica granatum.
 Rudă — Rubia tinclorum.
 Ruen — Succisa pratensis.
 Ruen alb — Succisa pralensis.
 Rueni — Scabiosa ochroleuca.
 Rug — Parthenocissus quinquefolia, Rubus caesius, R. plicatus, Robinia pseudacacia, Rosa canina, R. cenlifolia.
 Rug de măceş — Rosa canina.
 Rug de munlc — Rubes caesius, R. idaeus.
 Rug de mure — Rubus caesius, R. plicalus.
 Rug de pădure — Rubus caesius.
 Rug de smeură — Rubus idaeus.
 Rug galben — Rosa foetida.
 Rug jidovesc — Rubus idaeus.
 Rug sălbatic — Rosa canina .
 Rugar — Rosa cenlifolia.
 Rugă sălbatică — Rosa canina.
 Rughte — Rubia tinclorum.
 Rugi de rug de grădină — Rosa centifolia.
 Ruglnare — Andromeda polllolla.
 Rugină — Juncus conglomeratus, J. effusus, J. inflexus, Luzula pilosa.
 Ruginele — Calendula officinalis.
 RUG
 281
 RUT
Ruglnlţfi — Asplenium rutu-murarla.
Rugiuliţă — Hieracium aurantiacum.
Rugul jidovului — Rubus idaeus.
Rugul vacii — Rosa canina.
Ruguliţă — Calendula officinalis, Hieracium aurantiacum.
Ruguşiţc — Zinnia elegans.
Rugut — Rosa centifolia.
Rui — Cotinus coggijgria.
Ruibă — Rubia tinctorum.
Ruin — Succisa pratensis.
Ruini — Scabiosa lucida, S. ochroteuca.
Ruj — Althaea roşea.
Ruja soarelui — Helianthemum alpestre, II, nummula-rium, Helianthus annuus.
Rujalină — Althaea roşea,
Hujă — Althaea officinalis, A, roşea, Callisiephus chinensis, Helianlhemum alpestre, II. nummularium, Helianthus annuus, Rhododendron kotschyi, Rosa canina, Sedum roşea.
Rujă bujă galbenă — Rudbeckia laciniala.
Rujă de clmp — Helianthus annuus.
Rujă de deal — Lavalera thuringiaca.
Rujă de pătulcu — Allhaea roşea.
Rujă de Rusalii — Paeonia officinalis.
Rujă de soare — Helianthus annuus.
Rujă dc toamnă — Aster amellus, Callisiephus chinensis. Rujă floare mare — Lavalera thuringiaca.
Rujă neagră — Althaea roşea.
Rujă roşie — Paeonia officinalis.
Rujă vlnătă — Asler amellus.
Rujămbujă — Paeonia officinalis.
Ruje — Helianthemum nummularium, Paeoniu officinu-lis, P. peregrina, Rosa centifolia.
Ruje dc Rusalii — Paeonia peregrina.
Rujen — Scabiosa lucida.
Ruji — Dahlia cullorum, Helianthus annuus, Rosa cenli-folia, Rubus caesius, Tagetes patula, Telekia speciosa. Ruji dc barabou — Dahlia cultorum.
Ruji de paie — llelichrysum bracleatum.
Ruji dc ruji — Rosa centifolia.
Ruji de Rusalii — Althaea roşea.
Ruji de toamnă — Chrysanthemum indicum, Rudbeckia laciniala.
Ruji galbene — Rudbeckia laciniala.
Ruji mari — Paeonia officinalis.
Ruji mici — Zinnia elegans.
Ruji pc botă — Althaea roşea.
Ruji pe tuleu — Althaea roşea.
Ruji roşii — Rosa centifolia.
Rujină — Senecio jacohuca.
Rujinei — Calendula officinalis.
Rujincle — Calendula officinalis.
Rujinică — Calendula officinalis.
Rujioară — Paeonia officinalis, P. peregrina.
Rujiţă — Rosa canina.
Ruj iţe — Tagetes patula.
Rujmalin — Artemisia annua, Rosmarinus officinalis. Ruj mălin — Rosmarinus officinalis.
Rujmărin — Rosmarinus officinalis.
Rujmelin — Artemisia annua.
Rujnică — Calendula officinalis.
Rujnici — Hieracium aurantiacum.
Ruj iniei de munte — Aster alpinus.
Rujoancă — Helianthus annuus.
Rujulică — Hieracium aurantiacum.
Rujuliţă — Calendula officinalis.
Rumaniţă — Matricaria chamomilla.
Rumăniţă mare — Helianthus annuus.
Rumegătoare — Lepidium ruderale.
Rumeioară — Phytolacca americana.
Rumele — Rubia tinctorum.
Rumenea — Rubia tinctorum.
Rumeneală — Echium vulgare, Phytolacca americana, Potentilla procumhcns.
Rumenele — Rubia tinctorum.
Rumenioarâ — Phytolacca americana.
Ruminiţc — Matricaria chamomilla.
Rumoniţă — Matricaria chamomilla.
Runcă — Pelargonium odoratum.
Rupturi — Prunella vulgaris.
Rupturi de mal — Saponaria officinalis.
Ruscea dc poiană — Colchicum autumnale.
Rusculiţc — Nârcissus poelicus.
Ruscufă — Adonis aestlvalis, A. fluiinueu, A vernalis, A. volgensis, Helleborus niger.
Ruscuţă     de primăvară    —   Adonis aestivalis, A. vernalis.
Ruscuţă     dc toamnă —     Adonis autumnalis.
Ruscuţă     plină şi goală  —   Nârcissus poelicus.
Ruscuţă     primă văratică  —   Adonis vernalis,   A. vuhjensii
Ruscuţă tomnatică — Adonis auluiiinalis.
Ruscuţă văratică — Adonis acslivalis.
Ruscuţc — Erythronium dens-canis.
Rusmarin — Rosmarinus officinalis.
Rusmălin — Rosmarinus officinalis.
Rusmarin — Rosmarinus officinalis.
Ruşă — Aster amellus, Sedum roşea.
Ruşă dc toamnă — Aster amellus.
Ruşă vinătă — Aster amellus.
Ruşcă vinătă — Asler amellus.
Ruşcuţă — Adonis aestivalis.
Ruşcuţă tomnatică — Adonis autumnalis.
Ruşcuţă vinătă — Aster amellus.
Ruşii dc Rusalii — Paeonia officinalis.
Huşinătoarc — Caucalis Iappula.
Ruşine — Daucus carota.
Ruşinea fetei — Caucalis Iappula, Daucus carata. Ruşinea fetelor — Polygonum lapathifolium, P. persicu-
Ruşinca ursului — Equisetum silvalicum.
Ruşioară — Paeonia officinalis.
Ruşiori — Calendula officinalis.
Ruşine — Daucus carota.
Ruşmalin — Rosmarinus officinalis.
Ruşmălin — Rosmarinus officinalis.
Ruşmărin — Rosmarinus officinalis.
Ruşmolin — Rosmarinus officinalis.
Ruşnică — Calendula officinalis.
Ruşnici — Calendula officinalis, Lysimachia vulgaris. Ruşoară — Paeonia officinalis.
Ruşori — Calendula officinalis.
Ruşulică — Hieracium aurantiacum.
Ruşuliţă — Asler amellus, Hieracium aurantiacum. Ruşuliţe — Calendula officinalis.
Rută — Chrysanthemum cinerariaefolium, Ruta gra-vcolens.
RUT
 282
SAL
 Rulă dc grădină — Ruta graveolens.
 Rută dc muri — Rula graveolens.
 Rută sălbatică — Ajuga chamaepytis.
 Rulişor — Thallclrum aquUeglfolluni, Th. lucidum. Th. minus.
 Rulişor galben — Thallctrum flavum
 Ruxandrc — Rosa gallica.
 Ruzetă — Reseda odorata.
                                  S
 Sabie — Iris germanica.
 Sahur — Aloc ferm, .1. succotrina (drogul).
 Sacfiu - Dianthus harbulus, D. chinensis, Vinca minor. Sacfiu îngrămădii — Dianthus caryophyllus.
 Sacfiu nemţesc — Dianthus barbatus.
 Sacfiu lărcal — Dianthus barbatus.
 Sacfiu turcesc — Dianthus barbatus.
 Sacială — Stachys reda.
 Saclz — Chondrilla juncta, Pelargonium peltatum. Saclzcl — Pelargonium peltatum.
 Sacsău — Vinca minor.
 Sactero — Fumuria officinalis.
 Sad — Hntriochlou ischaemum, Chrysopogon gnjllus. Sad ploios — Chrysopogon grylltis.
 Sadinar — IMriochloa ischaemum.
 Sadlnă — IMriochloa ischaemum, Clirysupoyon gryllus. Saftoroa — Fumaria officinalis.
 Saflirc — Fumaria officinalis.
 Safllră — Fumaria officinalis.
 Saghis — Rosa centifolia.
 Saic dc jjiari- — Hepatica nobilis.
 Salata clinclui — Lapsana communis.
 Salata ciinilor — Aposeris foetida.
 Salata cucului — Ficaria verna.
 Snlata iepurelui — Prcnanlhes purpurea.
 Salata mielului — Ficaria verna. Yalerianella locuslu. Salala porcului — Hijpochaeris radicala.
 Salată — Bupleuruni longifollum. Cichorium endivia,
 l.aetuca saliva.
 Salală clineascâ — Lapsana communis.
 Salală clinoasă — Mycelis muralis.
 Salată cu căpălină — Ladtica sativa.
 Salală dc clmp — Ficaria verna.
 Salală dc endivic — C.ichorium endivia.
 Sahilă dc grădină — I.aduca sativa.
 Salată de iarnă — Seorzonera hUpanlra. Tragopogon du-bium, T. orientalis. T. pratense.
 Salată împărătească — Artemisia annua.
 Salală mărulc — Laduca sativa.
 Salală mică — Ficaria verna. Laduca sativa.
 Salată nccreaţă — Laduca sativa.
 Salată ncmţească — Ficaria verna.
 Salată roşie — Laduca sativa.
 SalalA sălballe& — Ficaria verna. Lacliiea serrlola.
 Salatele broaştei — Ranunculus repens.
 Salbă — Evonymus latifolius, Secate cereale.
 Salbă mare — Evonymus lalifolius.
 Salbă moale — Aster novae-angliae, A. novi-belgii, Daphne mezereum, Evonymus europaeus, E. lalifolius,
 E.   verrucosus, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathar-tica.
 Salbă riloasA — Evonymus verrucosus.
 Salbic — Salvia officinalis.
 Salbic de clmpuri — Salvia pratensis.
 Salcă — Salix alba, S. fragitis.
 Salcă cc miroase frumos — Etaeagnus angustifolia. Salcă domnească — Elaeagnus angustifolia.
 Salcă jalnică — Salix babylonîca.
 Salcă moale — Salix caprea, Viburnum lantana.
 Salcă pletoasă — Salix babylonîca.
 Salcă roşie — Salix purpurea.
 Salee — Caltha palustris, Salix alba, S. fragitis, S. pen-tandru, S. triandra. S. viminalis, Smilax medica, S. officinalis. S. sarsaparilla.
 Salce albă — Salix alba.
 Salce crestată — Salix caprea.
 Salce galbenă — Salix alba ssp. vitellina.
 Salce mare — Smitax sarsaparilla.
 Salce mirositoare — Elaeagnus angustifolia.
 Salce mlăjoasă — Salix babylonîca.
 Salce moale — Salix caprea.
 Salce moartă — Salix babylonica.
 Salcc neagră — Salix purpurea.
 Salce părită — Smilax sarsaparilla.
 Salcc plccală — Salix babylonica.
 Salce pletoasă — Salix babylonica.
 Salcc pUngăloarc — Salix babyimicu.
 Şalele — Salix ulbu, S. babylonica, S. caprea, S. penlandra, S. purpurea, S. rubens, S. triandra, Smilax officinalis. Elaeagnus angustifolia.
 Salcie albă — Satix alba.
 Salcic americană — Salix viminalis.
 Salcic căprească — Salix caprea.
 Salcie de munte — Salix caprea.
 Şalele de pirîu — Sallx starkeana.
 Salcie fragedă — Salix fragilis.
 Salcie jalnică — Salix babylonica.
 Salcic mirositoare — Elaeagnus angustifolia.
 Salcie moale — Salix caprea.
 Salcie plesnitoare — Salix fragilis.
 Saleie pletoasă — Sallx babylonlea.
 Salcic pllngătoare — Salix babylonica.
 Salcie roşie — Salix purpurea, S. viminalis.
 Salcie sălbatică — Salix cinerea.
 Sal cină — Meii lotus officinale.
 Saleim — Gteditschia triacanthos, Robinia pseudaeaela. Salclm alb — Robinia pseudacacia.
 Salclm albastru — W istoria sinensis.
 Saleim bolerese — Gledilschia triacanlhos, Sophora japo-nlea.
 Saleim galben — Colulea arborescens, Laburnum ana-gyroldes.
 Salclm japonez — Sophora japonica.
 Saleim mic — Amorpha frulicosa.
 Saleim roşu — Robinia hlsplda, R. viseosa.
 Saleim rotund — Robinia pseudacacia.
 Salcln — Robinia pseudacacia.
 Salep — Orchis mascula, O. morio.
 Salepi — Orchis mascula.
 Salomie — Calendula officinalis.
SAL
 283
 SĂP
 Salomii galbene — Chrysanthemum leucanthemum.
 Salsifi — Scorzonera hispanica.
 Salşi — Salix alba.
 Salvie — Salvia officinalis, S. splendens.
 Salvie albă — Lavatera thuringiaca.
 Salvie dc grădină — Salvia officinalis.
 Salvie roşie — Salvia splendens.
 Salvie sălbatică — Salvia pratensis.
 Samfiu — Dianthus barbatus.
 Samulaslră — Allium cepa. A. vineale.
 Samzicni — Galium verum.
 Sanacadele — Narcissus poeliius.
 Saneă — Lullemnntia Iberica.
 Sanciruţa broaştei — Menlha longifolia.
 Sanciruţă — Menlha spicata.
 Sanduh — Trigonella coerulea.
 Sanfii — Iris germanica.
 Sanfiu — Dianthus barbatus.
 Sanfiu de clmp — Dianthus caryophyllus.
 Sanitoare — Hypericum perforatum.
 Sansiu — Dianthus caryophyllus.
 Sântă — Leonurus cardiaca.
 Saradelă — Ornithopus sativus.
 Sară — Claviceps purpurea.
 Sarce — Smilax medica, S. sarsaparilla.
 Sarcie — Hedera helix.
 SărcoJT — Morus alba, M. nigra.
 Sarea caprei — Cladonia rangiferlnu.
 Sarponel — Sanicula europaea.
 Sarsalam — Dalura stramonium.
 Sarsaparila — Smilax medica, S. officinalis, S. sarsaparilla.
 Sasău — Vinca herbacea, V. minor.
 Saschiu — Vinca herbacea, V. minor, Dianthus caryophyllus, D. chinensis.
 Saschiu de clmp — Vinca herbacea.
 Sasfiu — Vinca minor.
 Sastiu — Vinca minor.
 Saştii — Iberis umbellala.
 Săbiuţă — Gladiolus gandavensis, G. imbricatus.
 Săbor — Agave americana.
 Săcară — Secale cereale.
 Săcară albă — Triticum spelta.
 Săcărea — Carum carvi.
 Săcărele — Gladiolus imbricatus.
 Săcărică — Carum carvi.
 Săcerele — Gladiolus imbricalus.
 Săftărea — Fumaria officinalis.
 Săftină — Fumaria officinalis.
 Săgeata apel — Sagiltaria sagittlfolia.
 Săgeata apelor — Sagiltaria sagittifolia.
 Săgeata Domnului — Verbena officinalis.
 Săgeata lui Dumnezeu — Orobanche caryophyllacea, O.
 gracilis, O. lulea.
 Săgeată — Arum maculatum, Gladiolus imbricatus, Sa-gittaria sagittifolia.
 Săgetărică — Geranium pratense.
 Săgetură — Geranium pratense.
 Săgeţca — Gladiolus imbricatus.
 Săgeţel — Carex arenaria, Gladiolus gandavensis. Săgeţică — Geranium pratense, G. pusillum.
 Săghloară — Gladiolus imbricatus, Iris halophila.
 Sălată — Lactuca sativa.
 Sălate — Lactuca sativa.
 Sălatră — Lactuca saliva.
 Sălăşitoare — Ononis arvensis, O. spinosa.
 Sălăştioară — Ononis arvensis, 0. spinosa.
 Sălătuţă — Ficaria verna.
 Sălăţe — Ficaria verna.
 Sălăţea — Chelidonium majus, Ficaria verna.
 Sălăţcle — Ficaria verna.
 Sulăţică — Aposeris foetida, Ficaria verna.
 SAibăţă — Lolium perenne.
 Sălbălie — Lolium perenne, L. temulentum.
 Sălbiş — Hhamnus frangula.
 Sălcică — Salix fragilis.
 Sulcină — Melilotus officinalis.
 Sălcioară — Asler novac-angliae, A. novi-belgii, A. salignus, Impaliens balsamina, Lycium halimifolium, Elaea-gnus anguslifolia, Phlox paniculata, Salix fragilis, Solidago canadensis.
 Sălcioară mirositoare — Elaeugnus anguslifolia.
 Sălciuţă mirositoare — Elaeagnus anguslifolia.
 Sălcuţă — Daphne mezereum, Dianthus barbatus, Lycium halimifolium, Polygonum amphibium, Salix alba, S. babylonica.
 Sălfărea — Fumaria officinalis.
 Sălghiş — Rhamnus frangula.
 Sălină — Apium graveolens.
 Săliţie — Ficaria verna.
 Sălunină — Calendula officinalis.
 Sălvie — Salvia officinalis.
 Sălvie de grădină — Salvia officinalis.
 Sămăchişă — Coronilla varia.
 Sămăchişc — Vinca minor.
 Sâmăcişă — Phlox paniculata.
 Sămătişe — Lotus corniculatus.
 Sămcişă — Coronilla varia.
 Sămcuţă — Galium schullesii. Veroniea chamaedrys. Sămferel — Dianthus caryophyllus.
 Săminţa purcelului — Plantago sp.
 Sămînţar — Cucurbita maxima. Lagenaria siceraria. Sămpchişlc — Coronilla varia.
 Sănfirei de cimp — Centaurium umbellatum.
 Sănicioară — Sanicula europaea.
 Sănicior — Sanicula europaea.
 Sănişoară — Sanicula europaea.
 Sănişor — Sanicula europaea.
 Sănitoarc — Hypericum perforatum.
 Sănjene — Galium verum.
 Sânziene — Galium verum.
 Săponel — Saponaria officinalis.
 Săponele — Aster laevigatus.
 Săpuiori — Saponaria officinalis.
 Săpun — Saponaria officinalis.
 Săpunarifă — Saponaria officinalis.
 Săpunaş — Herniaria incana.
 Săpunaşi — Saponaria officinalis.
 Săpunărică — Saponaria officinalis.
 Săpunăriţâ — Saponaria officinalis.
 Săpunel — Gypsophila muralis, Saponaria officinalis, Thymus pulegioides.
 Săpunele — Asler laevigatus, A. novae-angliae, A. novi-belgii.
 Săpunul calului — Saponaria officinalis.
 Săpunul popii — Saponaria officinalis.
 SAR
 284
SCH
 Sărăboi — Lagenaria siceraria.
 Sărăcică - Salsola kali.
 Sărăcie — Galinsoga parviflora.
 Sărăcin — Panicum milliaceum.
 Sărăcir — Panicum milliaceum.
 Sărătură — Puccinelia dislans.
 Sărătură roşie — Salicornia herbacea.
 Sărătură tufoasă — Suaeda maritima.
 SArAturlcA — Gonlollmon tataricum.
 Sărbezcle — Arclostaphyllos uva-ursi.
 Sărbczele roşii — Arclostaphyllos uva-ursi.
 Sârbczi — Arclostaphyllos uva-ursi.
 Săricică — Salsola kali, S. soda.
 Sărigeu — Salicornia herbacea, Salsola kali.
 Sări nea* — Philadelphus coronarius.
 Sărpun - Thymus pulegioides, Th. serpyllum.
 Sărpuncl — Thymus pulegioides, Th. serpyllum.
 Săscute — Tagetes patula.
 Sblrdog — Morchella esculenta.
 Sblrelogl graşi — Gyromitra esculenta.
 Sburăloare — Chamaenerion angustifolium, Clematis recla, Epilobium hirsulum, Sysimbrium strictissimum. Sburăloare bărbătească — Lythrum salicaria.
 Sburăloare bărboasă — Lythrum salicaria.
 Sburăloare de apă — Epilobium hirsulum.
 Sburăloare de pădure — Chamaenerion anguslifulium. Sburătur - Verouh-a austriaca.
 Scufiţă — Cyuthus slrialus.
 Scai — Arctium lappa, A. lomentusum, Carduus acanthoides. C. candicans, C. nulans, Cirsium decussatum, C. vulgure. Dipsucus laciniatus, D. silveslris, Echinops sphaerocephalus, Eryngium campestre, Lapsana communis, Onopordon acanthiiun, Sylibum marianum, Xanthium spinosum.
 Scai alb — Arctium tomentosum.
 Scai albastru — Eryngium planum.
 Seai amar — Cnicus benedictus.
 Scai de ci mp — Eryngium campestre.
 Scai dc ochi — Dipsacus silveslris.
 Scai de papură — Spartium junceum.
 Scai de tufă mare — Vitei agnus-castus.
 Seal galben — Centaurea solstltlalls.
 Srul ghimpos. — Centaurea calcitrapu.
 Scai gogoncţ — Echinops sphaerocephalus.
 Scai marc — Onopordon acanlhium.
 Scai măgăresc — Onopordon acanthlum.
 Scai mărunl — Agrimonia eupaloria, Arctium lappa, Centaurea calcilrapa, Galium aparine, Sambucus ebu-lus.
 Seai mneriu — Eryngium campestre.
 Scai muced — Onopordon acanlhium.
 Scai muscâlesc — Serratula lindoria, Xanthium spino-
 Scai pestriţ — Sylibum marianum.
 Scai porcesc — Hypochaeris radicala.
 Scai roşu — Carduus acanthoides.
 Scai rotund — Echinops sphaerocephalus.
 Scai rotunjor — Echinops sphaerocephalus.
 Scai rusesc — Xanthium spinosum.
 Scai tătăresc — Xanthium spinosum, X. slrumarium. Scai vinăt — Eryngium campestre, E. planum.
 Scai voinicesc — Carduus acanthoides, Centaurea calci-trapa, Dipsacus silveslris, Echinops ritro, Eryngium campestre, Onopordon acanlhium.
 Scaete — Arctium lappa, Carduus acanthoides.
 Scalele — Carduus nulans, Centaurea calcitrapa, Cirsium vulgare, Onopordon acanlhium, Xanthium strumarium. Scăiete muscălesc — Xanthium spinosum.
 Scaietele popii — Xanthium strumarium.
 Scaiul dracului — Centaurea calcilrapa, Eryngium camf pestre.
 Scaiul măgarului — Dipsacus laciniatus.
 Scaiul oii — Arctium lappa.
 Scaiul popii — Dipsacus silveslris.
 Scaiul Sf. Mării — Sylibum marianum.
 Scaiul vlntului — Eryngium campestre.
 Scaiul voinicului — Dipsacus laciniatus, D. pilosus, Scalce mare — Chelidonium majus.
 Scara Domnului — Polemonlum coeruleuiu.
 Scara doamnei — Polemonium coeruleum.
 Scardfl — HierochloH odorala.
 Scaunul &lor bune — Peucedanum oreoselinum.
 Scaunul eueulul — Dianthus glganteus.
 Scaunul Domnului — Phlox pantculatus.
 Scaunul hălor din vlnt — Verbascum nigrum.
 Scaunul lui Dumnezeu — Dianthus chinensis.
 Scaunul popii — Dianthus barbatus, D. chinensis, Lychnis calcedonica.
 ScAete — Dipsacus laciniatus, D. silveslris, Echinops commulalus, E. sphaerocephalus, Onopordon acanlhium. Scăclc marc — Arctium lappa.
 Scăiclc — Carduus acanthoides, C. nutans, Centaurea calcilrapa, Cichorium intybus, Cirsium arvense, C. vulgare, Dipsacus silveslris, Echinops commulalus, E. sphaerocephalus, Onopordon acanlhium, Xanthium strumarium.
 Scăictc muced — Onopordon acanlhium.
 Scăiete inuscălesc — Xanthium spinosum.
 Scăietelc popii — Xanthium slrumarium.
 Scăietiu — Lapsana communis.
 Scăieti — Eryngium campestre.
 Scăişor — Agrimonia eupatoria, Bifora radians, Cosmos bipinnalus, Ranunculus arvensis.
 Scăişori — Centaurea moschata.
 ScAluş — Cirsium oleraceum, Dipsacus laciniatus, D.
 pilosus, Eryngium campestre. Helichrysum bracteatum. Scăiuşet dc casă — Cichorium intybus.
 Scălccle — Calla palustris.
 Scălci — Caltha palustris, Trollius europaeus.
 Scălci mici — Anagallis arvensis, Chelidonium majus, Ficaria verna, Gagea arvensis.
 Scălciuţe — Calla paluslris.
 Scăloi — Allium sativum.
 Scăricea — Polemonium coeruleum.
 Scări)a muntelui — Bleehnum spleant.
 Scărtăvete — Cucumis sativus.
 Scăunel — Centaurium umbeltalum.
 Sceavă — Rumex crispus.
 Schelcuite de Ţarigrad — Zinnia elegans.
 Schiaz — Rumex acetosa, R. acetosella.
 Schilculiţe — Tagetes erecta.
 Schiliduş — Anlennaria dioica.
 Schimbăcioase — Pharbilis purpurea.
SCH
 285
SCU
 Schin — Carduus acanthoides, C. nulans, Eryngium campestre, Pinus silvestris, Xanthium spinosum.
 Schin alb — Onopordon acanlhium,
 Schin clinesc — Carduus acanthoides.
 Schin de buboaie — Onopordon acanthium.
 Schin otrăvitor — Eryngium campestre.
 Schlnduc — Conlo9ellnum vaginatum.
 Schlnduf — Thymus pulegioides, Th. serpyllum, Tri-gonella coerulea, T. foenum-graecum.
 Schinduşi — Trigonella foenum-graecum.
 Schinduţ — Trigonella foenum-graceum.
 Schlnel — Cnicus benedlctus.
 Schinistră — Genista tinctoria.
 Schinteiţe — Cucubalus baccifer.
 Schinteuţa lupului — Lychnis flos-cuculi.
 Schinteuţă — Dianthus caryophyllus.
 Schinteuţe — Phlox drummondi.
 Schinteuţe albe — Achillea carlilaginea.
 Schintioară — Anagallis arvensis.
 Schintiţă — Potentilla supina.
 Schintiuţă — Dryas octopelala.
 Schlnu(il — Phyteuma orbiculare, Ph. spiciforme, Sene-cio vernalis.
 Sclntei — Bellis perennis.
 Sclnteie — Anagallis arvensis, Dianthus carthusianorum, Syringa vulgaris.
 Sein telo ară — Bellis perennis, Conimelina communis, Coreopsis tinctoria, Lychnis calcedonica.
 Scînteioare — Potentilla reda.
 Sclnteiţă — Adonis aestivalis, A. vernalis, Chelidonium majus.
 Sclnteiţă galbenă — Chelidonium majus.
 Sclnteiuţă — Anagallis arvensis, Centunculus minimus, Gagea arvensis, Gomphrena globosa, Lychnis calcedonica, Stellaria media, Teucrium chamaedrys.
 Scinteluţă de munte — Antennaria dioica, Potentilla terna ta.
 Sclnteiuţă roşie — Anagallis arvensis, Lychnis calcedonica.
 Scinteiuţe — Aster amellus, A. novae-angliae, A. novl-belgii, Coreopsis tinctoria, Dianthus caryophyllus. Scinteiuţe albe — Moehrlngia muscosa.
 Scinteiuţe de munte — Aster alpinus.
 Scinteuţă — Anagallis arvensis, Bellis perennis, Centaurium umbellatum, Dianthus barbatus, D. chinensis, Gagea arvensis, G. pratensis, Vaccaria pyramidalis. Scinteuţă de friguri — Centaurium umbellatum. Scinteuţă galbenă — Chelidonium majus, Ficaria verna. Sclnteuţe — Dianthus superbus.
 Sclnteuţe albe — Achillea ptarmica.
 Sclnteuţi — Anagallis arvensis.
 Sclntie — Syringa vulgaris.
 Sclrtaveţi — Cucumis sativus.
 Scirţiitoare — Polycnemum arvense.
 Sclăbănog — Impatiens noli-tangere.
 Sclăpăţ — Betonica officinalis.
 Sclinte — Syringa josikaea.
 Sclintitoare — Potentilla reda.
 Sclintiţă — Dryas odopetala, Potentilla anserina.
 Sclipăt — Potentilla erecta.
 Sclipăţ — Potentilla erecta, Teucrium chamaedrys.
 Sclipet — Heracleum sphondytium.
 Sclipeţei — Potentilla erecta.
 Sclipeţi — Anagallis arvensis, A. coerulea, Betonica officinalis, Isopyrum thalidroides, Potentilla aurea, P. erecta, Slellaria graminea, Teucrium chamaedrys.
 Scluntie — Syringa vulgaris.
 Scoabe — Rosa canina.
 Scobicuri — Rubus idaeus.
 Scobituri — Rosa canina.
 Scochin — Rosa canina.
 Scorgoi — Phlomis pungens.
 Scoriş de munte — Polygonum bistorta.
 Scorobar — Prunus spinosa.
 Scorombar — Prunus spinosa.
 Scorpot — Sambucus nigra.
 Scorţişoară — Cinnamoinum zeylanicum (scoarţa). Scorţiţă — Haematoxylon campechianum (scoarţa).
 Scoruj — Sorbus aucuparia.
 Scorum — Sorbus aucuparia, S. torminalis.
 Scorumbar — Prunus spinosa.
 Scorumbariu — Prunus spinosa.
 Scoruş — Sorbus aucuparia, S. domestica. S. torminalis, Mespilus germanica.
 Scoruş de munte — Sorbus aucuparia.
 Scoruş dc pădure — Sorbus torminalis.
 Scoruş nemţesc — Rosa canina.
 Scoruş păsăresc — Sorbus aucuparia.
 Scoruş sălbatic — Sorbus aucuparia.
 Scrab — Melampyrum nemorosum.
 Scrabă — Melampyrum cristatum.
 Scradă — Carex pilosa, Festuca drymeia.
 Scrădei — Luzula luzuloides.
 Scrinte — Syringa vulgaris.
 Scrintea — Potentilla anserina.
 Scrintee — Potentilla anserina.
 Scrintie — Syringa josikaea.
 Scrintitoare — Adonis aestivalis, Polentilla alba, P. anserina, P. arenaria, P. argentea, P. erecta, P. reda, P. reptans, P. supina.
 Scrintitoare de baltă — Potentilla anserina.
 Scrintitură — Polentilla anserina.
 Scrintiţă — Ranunculus circinatus.
 Scrinţe — Syringa vulgaris.
 Scripăţ — Potentilla erecta.
 Scrincen — Syringa vulgaris.
 Scrlnteală — Potentilla anserina.
 Scrintitoare — Alchemilla aculiloba, Galega officinalis» Lysimachia nummularia, Potentilla alba, P. ereda< P. reda, P. supina.
 Scrintitură — Lysimachia numularia.
 Scrlntiţe — Lathyrus sylvesler.
 Scuipatul cucului — Cardamine pratensis.
 Sculătoare — Anthyllis vulneraria, Asperula odorata, Daucus carota, Linaria vulgaris, Orchis mascula, O. militaris, O. morio, O. papilionacea, O. purpurea. Sculătoare mare — Scopolia carniolica.
 Scumchie — Cotinus coggyria.
 Scumpcie — Syringa vulgaris.
 Scuinpie — Cotinus coggygria, Syringa josikaea, S. vulgaris.
 Scumpie altoită — Syringa persica.
 Scumpilă — Syringa vulgaris.
 Scumpină — Cotinus coggyria, Philadelphus coronarius, Syringa vulgaris.
seu
SIN
 Scumplic - Syringa vulgaris.
 Scumpliu — Syringa vulgaris.
 Scunchie — Cotinus coggygria, Syringa vulgaris.
 Scunlic — Syringa vulgaris.
 Scuturice — Gypsophila paniculata.
 Sdranon — Artemisia annua.
 Sdreanţă — Spirodela polyrrhiza.
 Sdreaţă — Lemna gibba. L. Irisulca, Spirodela polyrrhiza.
 Sdreţe — l.emna minor, L. trisulca, Spirodela polyrrhiza.
 Secară — Carum earvi. Seeale cereale.
 Secară albii — Triticum spelta.
 Secării dulce — Foeniculum vulgare.
 Secare — Pimpinella anisum.
 Secăren — Bromus ramosus, II. secalinus, B. sterilis, Carum earvi. Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum, Secalr cereale.
 Secărea de grădinii — Foeniculum vulgare, Pimpinella anistim.
 Secărică — Carum earvi.
 Secăriţă — Carum earvi, Elymus asper.
 Secerariţă — Sium latifolium.
 Secerdă — Serralula tinctoria.
 Seceruici — Polygala major, P. vulgaris.
 Secfii — Dianthus caryophyllus, D. chinensis.
 Secfiu — Dianthus barbatus, D. caryophyllus.
 Seflerea — Fumaria officinalis.
 Segfiu — Dianthus barbatus.
 Selăr — A pilim graveolens.
 Selbăţea — Lotium perenne.
 Seler — Apium graveolens.
 Seler de grădină — Apium graveolens.
 Selghie — Salvia officinalis.
 Selină — Apium graveolens.
 Selină sălbatică — Oenanthe aquatiea.
 Semcnic — An'ennaria dioica. Filago arvensis, F. minima, llelichrysum arenarium.
 Seinincioarc — Briza media.
 Seminoc — Medicago falcata.
 Seradclă — Ornlthopus sallvus.
 Serăulă — Xrranthemum annuum.
 Serped — Celosia cristata.
 Serpun — Thymus serpyllum.
 Serpunel — Thymus pulegioides, Th. serpyllum.
 Sranduh — Trigonella coerulea.
 Sfeclă — Beta vulgaris. Helianthus tuberosus.
 Sfeelă albă — Beta v.ilgaris var. altissima, B. vulgaris var. rapacea f. alba.
 Sfeclă de borş — Beta vulgaris.
 Sfeclă  de frunze    — Beta vulgaris var. cicla.
 Sfeclă  de    masă   — Beta vulgaris var. rapacea          f. rubra.
 Sfeclă  de   nutreţ  — Beta vulgaris var. rapacea          f. Iuţea.
 Sfeclă  de   nutreţ  galbenă — Beta vulgaris var.            rapacea
 f. lulea.
 Sfeclă     de zahăr  — Beta  vulgaris var.     alllsslma.
 Sfeclă      dulce —  Beta vulgaris var. altissima.
 Sfeclă      mangold  — Beta  vulgaris var.         clcla.
 Sfeclă      pangele  — Beta  vulgaris.
 Sfeclă pentru vile — Beta vulgaris var. rapacea f. luleti. Sfeclă roşie — Beta vulgaris var. rapacea f. rubra.
 Sfeclă sălbatică — Beta trigyna.
 Sfeglă       — Beta  vulgaris.
 Sfineac — Carpinus orientalis.
 Sflndig — Trigonella foenum-graecum.
 Sflndoc — Trigonella foenum-graecum.
 Sflnduh — Trigonella foenum-graecum.
 Sflnlu Petru — Iberis amara.
 Sflcchc — Beta vulgaris.
 SHcchc albă — Beta vulgaris.
 Sfleche de ţucor — Beta vulgaris var. altissima.
 Sfletcă — Beta vulgaris var. cicla.
 Sfletcă albă — Beta vulgaris.
 Sfolag — Mucor mucedo, M. raeemosus.
 Sfunduc — Trigonella foenum-graecum.
 Sgac — Arctium lappa.
 Sgăice — Arctium lappa.
 Sglăvoc — Centaurea eganus, C. jacea, C. nervosa, C.
 phrggia, scablosa, C. spinulosa.
 Sglăvoc galben — Centaurea solstilialis.
 Sgrumcală — Cardamine pratensis.
 Siboi — Matthiola incana.
 Sicare — Secale cereale.
 Sică — Statice, Llmonlum gmellnl.
 Sicral — Carex divulsa.
 Sihlă — Abies alba.
 Silarci — Apium graveolens.
 Silhă — Hippuris vulgaris, Picea abies, Pinus silvestris.
 Silimină — Lysimachia vulgaris.
 Silimini — Calendula officinalis.
 Silinii — Calendula officinalis.
 Silinini — Calendula officinalis.
 Silnic — Glechoma hederaceum, G. hirsutum.
 Silnică — Glechoma hederaceum, G. hirsutum.
 Silunini — Calendula officinalis.
 Silur — Euphrasia rostkoviana, E. stricta, Odontites lulea.
 Silvic — Salvia officinalis.
 Simbru — Thymus serpyllum.
 Siininic — Antennaria dioica, Helichrysum arenarium.
 Leontopodium alpinum.
 Siminic de clmp — Antennaria dioica.
 Siininic sălbatic — Gnaphalium silvalicum.
 Slmlnlchle — Cassla (drogul).
 Slmlnoe — Antennaria dioica, Filago arvensis, F. germanica, Gnaphalium ullglnosum, Helichrysum arenarium. Leontopodium alpinum.
 Simioc — Filago arvensis.
 Simişir — Buxus sempervirens.
 Simoftă — Phleum alpinum, Ph. pratense.
 Simoftică — Phleum pratense.
 Simsă — Juncus effusus. J. inflexus.
 Simşir — Buxus sempervirens.
 Slmzlene — Galium mollugo, G. rotundlfollum.
 Simzuene — Galium rotundifolium.
 Sinboie — Viola odorala.
 Sineerlcfi — Ilerniaria      glabra.          Scleranthus annuus,
 S. perennis.
 Sinceriţă — Scleranthus perennis.
 Sindirci — Apium graveolens.
 Sinferei — Dianthus cargophyllus.
 Singhirci — Apium graveolens.
 Sinzănie — Galium mollugo.
 SIP
 287
 SMO
   SI pieii — Philadelphus coronarius, Rosa canina, Scabiosa atropurpurea, S. lucida, S. ocbroleuca, Cepbalaria transsllvanica, C. uralensls.
   Sirac — Panicum milliaceum.
   Sireni — Syringa vulgaris.
   Sirinderică — Philadelphus coronarius.
   Siripii — Sinapis arvensis.
   Sisinei — Pulsatilla alba, P. pratensis, P. vulgaris. Slslnel de munte — Pulsatilla alba.
   Sita zinelor — Carllna acantliifolia, C. acaulis, C. vulgaris. S Sivoi — Matthiola incana.
   Slginel — Cornus sanguinea.
   Silhă — Picea abies, Pinus silvestris.
   Silnic — Glechoma hederaceum.
   SUnică — Glechoma hederaceum.
   Slmbovin — Celtis australis.
   Simbovină — Celtis australis.
   Slmcuţă — Galium schultesii, Sisymbrium officinale. Slmferel — Dianthus caryophyllus.
   Slmfireanjc — Dianthus caryophyllus.
   Sliniană — Galium verum.
   Slmziene — Galium verum, Solidago canadensis.
   Slmziene galbene — Galium verum.
   Sincerică — Scleranthus perennis.
   Slnclti — Seseli tortuosum.
   Sin feri — Dianthus chinensis.
   Slnfircag — Dianthus caryophyllus.
   Slnfiregi — Dianthus caryophyllus.
   Singe de nouă fraţi — Dracaena draco (drogul).
   Slngele dracului — Dracaena draco (drogul).
   Slngele smeului — Dracaena draco (drogul).
   Singele voinicului — Lathyrus odoratus, L. tuberosus, Nigritella nigra, N. rubra.
   Singer — Cornus sanguinea, Evonymus europaea. Slngcrcasă — Sanguisorba officinalis.
   Singerel — Cornus sanguinea.
   Slngeric — Sanguisorba officinalis.
   Slngcrică — Digilaria sanguinalis, Sanguisorba officinalis, Scleranthus perennis.
   Slngeroasă — Ilieracium aurantiacum.
   Slngiorgel — Pulmonaria anguslifolia, P. officinalis. Slnicioară — Sanicula europaea.
   Slnicior — Sanicula europaea.
   Slnişoară — Sanicula europaea.
   Slnjuanc — Galium rotundifolium. G. verum.
   Slnjuanc de pădure — Asperula odorala.
   Slnjuanc galbene — Galium verum.
   Slntiene albe — Galium mollugo.
   Slntlnică — Filipendula ulmaria.
   Slnvireni tărcaţi — Dianthus caryophyllus.
   Slnzene — Galium verum.
   Slnzenie — Galium verum.
   Sînzenie albă — Galium mollugo.
   Slnziană albă — Galium mollugo.
   Sinziene — Anthemis tinctoria, Asperula odorala, Galium mollugo, G. rotundifolium, G. verum, Solidago canadensis.
   Sinziene de grădinii — Solidago canadensis.
   Sinziene de munte — Asperula capitala.
   Sinziene de pădure — Asperula odorala, Galium schultesii.
   Sinziene de toamnă — Asperula glauca.
   Sinziene galbene — Galium verum.
 Sinziene gălbenii — Galium flavescens.
 Sinziene rodie — Galium rubioides.
 Sinziene roşii — Galium purpureum.
 Sinziene roşii sălbatice — Galium purpureum.
 Slnzuene — Galium cruciata.
 Slnzuiană roşie — Galium purpureum.
 Slnzuiene — Galium rotundifolium, G. verum.
 Slnzuiene dc pădure — Asperula odorala.
 Slrdar — Hedera helix.
 Sirsaică — Calamagrostis epigeois.
 Slsănci — Pulsatilla pralensis.
 Slăbănoagă — Impaliens noli-tangere.
 Slăbănog — Ephedra distachya, Impaliens noli-tangere, Mercurialis annua, M. perennis, Polygonum mile, Salvia pralensis.
 Slăbănog dc cîmp — Mercurialis annua.
 Slăbănov — Impatiens noli-tangere.
 Slăvoc — Centaurea cyanus.
 Sledun — Quercus pubescens, Q. robur.
 Slobonog — Galinsoga parviflora, Impaliens noli-tan-gere.
 Slobonog dc cîmp — Mercurialis annua.
 Slobonov — Impaliens noli-tangere, Mercurialis annua M. perennis.
 Slobonov dc clmp — Mercurialis annua, M. perennis. Slodun — Quercus pedunculiflora, Q. petraea, Q. pubescens, Q. robur.
 Slovoc — Centaurea cyanus.
 Smalţ de sticlă — Salicornia herbacea.
 Smăhoaic — Ligusticum mutellina.
 Smărdar — Vaccinium vilis-idaea.
 Smeiţă — Eupatorium cannabinum, Marrubium peregrinum, M. vulgare, Nepeta cataria.
 Smeoaică — Eupatorium cannabinum, Solidago virgaurea.
 Smeoaie — Filipendula rulgaris, Libanotis montana, Seseli.
 Smeur — Rubus idaeus.
 Smcurar — Rubus idaeus.
 Smcurariu — Rubus idaeus.
 Smeură — Rubus idaeus.
 Smeură albă — Rubus idaeus.
 Sineură de munlc — Rubus idaeus.
 Smeură roşie — Rubus idaeus.
 Smcure — Rubus idaeus.
 Smeuri — Rubus idaeus.
 Smeurică — Reseda odorala.
 Smcuriş — Rubus idaeus.
 Smeurită — Reseda odorala.
 Smin — Rubus idaeus.
 Smirdar — Paeonia peregrina, Rhododendron kotschyi, Ribes grossularia.
 Smirnă — Artemisia annua, Chrysanthemum partheninm, Styrax benzoin (răşina), Tanacetum balsamita.
 Smirnă dc grădină — Chenopodium botrys.
 Smintinică — Galium cruciata, G. verum, Inula helenium, Orobanche cuniaua, Pelasites hybridus.
 Smirdar — Rhododendron kotschyi.
 Smoc — Centaurea jacea, C. nervosa, C. nigrescens C.
 phrygia.
 Smochin — Ficus carica.
 Smochin sălbatic — Ficus carica Smocve — Ficus carica.
SMO
 SPE
 Smordin — Ribes nigrum.
 Smordină — Ribes rubrum.
 Smordină neagră — Ribes nigrum.
 Smordlnft roşie — Ribes rubrum.
 Sncură — Rubus idaeus.
 Sneuri — Rubus idaeus.
 Soacc — Sambucus nigra.
 Soară cu frate — Viola tricolor.
 Soarbcslre — Sanguisorba officinalis.
 Soarea soarelui — Helianthus annuus.
 Soarele ţi luna — Ranunculus auricomus.
 Soc — Sambucus nl||ni.
 Soc de clmp — Cardaria draba.
 Soc de munte — Sambucus racemosa.
 Soc mic — Sambucus ebulus.
 Soc negru — Sambucus nigra.
 Soc roşu — Sambucus racemosa.
 SoforA — Sophora japonica.
 Sog — Sambucus nigra.
 Solu — (îlycine blsplda.
 Sole — Morus alba.
 Solcar — Morus alba.
 Solcinu — Melilotus officinalis.
 Solcov — Morus alba.
 Solcoviţă — Morus alba.
 Solele — Hemerocallis fulva.
 Soloneţ — Salicornia herbacea.
 Solovtr — Mentha verlicillala, Origanum vulgare.
 Solovlrc — Origanum vulgare.
 Solovlrf — Origanum vulfgare.
 Solovîrfl|A — Phlomis pungens, Ph. tube rosa.
 Solovlrv — Isatis tinctoria, Origanum vulgare. Solovîrvarl|A — Iuula brlUmnlca.
 Solzaric — Lathraea squamaria.
 Somnişor — Calamintha clinopodium, Leonurus cardiaca, Papaver somniferum.
 Somnorel — Laserpitium latifolium.
 Somnoroasă — Cerinlhe glabra, C. minor. Consolida regalis, Laserpitium latifolium, L. pruthenlcum, Lathyrus pratensis, Peueedanum cervaria. P. oreoselinum, Thaliclrum aquilegifolium, Th. minus, Verbascum nigrum.
 Soponariţă — Saponaria officinalis.
 Soponel — Saponaria officinalis. Thymus eomosus. Soponele — Aster salignus.
 Soponelul calului — Anagallis arvensis.
 Soponul calului — Saponaria officinalis.
 Sor-cu-frate — Melampyrum arvense, M. nemorosum. Sora fragilor — Agrimonia eupatoria.
 Sora soarelui — Helianthus annus.
 Sori cu frate — Melampyrum arvense, M. bihariense. Sorb — Sorbus aucuparia, S. torminalis.
 Sorb de pădure — Sorbus torminalis.
 Sorb sălbatic — Sorbus torminalis.
 Sorbă — Sorbus torminalis.
 Sorbestrea — Sanguisorba officinalis.
 Sorbestru — Sarothamnus scoparius.
 Sorbitoare — Sanguisorba officinalis.
 Sorcoci — Morus alba.
 Sorcoji — Morus alba.
 Sorcov — Morus alba.
 Sorcov bălan — Morus alba.
 Sorcov negru — Morus nigra.
 Soreancă — Helianthus annuus.
 Sorg — Panicum milliaceum.
 Sorină — Helianthus annuus.
 SoroelnA — Achllleu colllna, A. millefolium, A. selacea. Sosencă — Pinus silvestris.
 Sosină — Ononis arvensis.
 Sosna — Polygonum orientale, Tamarix telrandra, Thuja occidentalis, Th. orientalis.
 Sospain — Buxus sempervirens.
 Sospan — Huxus sempervirens.
 Sovavtrf — Lysimachia punctata. Origanum vulgare. Sovavlrv — Origanum vulgare.
 Sovlrc — Origanum vulgare.
 Sovlrr — Geranium lucidum, G. phaeum, G. pyrenaicum,
 G.  robertianum, G. rotundifolium, G. silvalicum, Majorana hortensis, Origanum vulgare.
 Sovirf galben — Hypericum perforatum.
 Sovirf roşu — Origanum vulgare.
 Sovîrv — Origanum vulgare.
 Sovirvnri|A — Betonica officinalis, Hypericum acutum,
 II. maculatum. Inula brilannica.
 Sovovlrv — Origanum vulgare.
 Spaima iepurelui — Salsola soda.
 Spanac — Splnacla oleracea.
 Spanac porcesc — Chenopodium album, Ch. hybridum. Spanac puturos — Chenopodium vulvaria.
 Spanac sălbatic — Chenopodium album.
 Spanace — Spinacia oleracea.
 Spanocul ciobanilor — Chenopodium bonus-henricus.
 Spanacul oilor — Chenopodium bonus-henricus.
 Spanacul stlnelor — Chenopodium bonus-henricus.
 Spanţ — Helleborus purpurascens.
 Sparang — Asparagus officinalis.
 Sparangă — Asparagus officinalis.
 Sparanghel — Asparagus officinalis, A. tenuifolius. Sparanghel bun — Asparagus officinalis.
 Sparanghel sălbatic — Asparagus tenuifolius.
 Sparangin — Asparagus officinalis, A. tenuifolius. SparcetA — Onobryehis vielaefolia.
 Sparchetă — Onobryehis viciaefotia.
 Spargă — Asparagus officinalis.
 Sparsetă — Onobryehis viciaefotia.
 Sparţet — Onobryehis viciaefolia.
 Sparţctă — Onobryehis viciaefolia.
 Spasul dracului — Dryopteris filix-mas, D. spinulosa, Phyllitis scolopendrium, Polypodium vulgare.
 Spata dracului — Dryopteris Ollx-mas, D. spinulosa, Matteucia slruthiopteris, Phyllitis scolopendrium, Pteridium aquilinum.
 Spata porumbului — Pteridium aquilinum.
 Spatarează — Gladiolus imbricatus.
 SpAIAeloasA — Cineraria cruenta, Seneeio (S. rupester, S. vernalis, S. vulgaris).
 Spălă lăcioasă — Cineraria cruenta.
 Spănac — Spinacia oleracea.
 Spănţ — Adonis vernalis, Helleborus niger, H. viridis. Spănz — Helleborus niger, H. purpurascens.
 Spărangă — Asparagus officinalis.
 Spărgcle — Gypsophila muralis.
 Spătează — Gladiolus imbricatus.
 Speiu — Lobaria pulmonaria.
 Spenal — Spinacia oleracea.
 Sperengher — Asparagus officinalis.
 Sperghea — Asparagus officinalis.
 Sperghie — Asparagus officinalis.
 Speribană — Acorus calamus.
 Speribană tărcată — Acorus calamus.
 Sperioasă — Eryngium campestre.
 Spernej — Nardus stricta.
 Spemică — Galinsoga parviflora.
 Spetează — Acorus calamus, Glyeeria aquatica, Iris florentina, I. germanica, I. pseudacorus, I. pumila, Juncus conglomeratus, J. effusus, inflexus, Luzula pilosa, Typha angustifolia, latifolia, T. shuttlenorthll. Spetează galbenă — Iris pseudacorus.
 Spetează pestriţă — Acorus calamus.
 Spetează sălbatică — Iris pseudacorus.
 Spetează tărcată — Acorus calamus.
 Spetegioară — Iris pseudacorus.
 Spetejoară — Acorus calamus.
 Spic de mături — Sorghum vulgare var technicum. Spichinat — Lavandula anguslifolia.
 Spichinel — Lavandula anguslifolia.
 Spicul ierbii — Mercurialis perennis.
 Spicul vieţii — Gladiolus gandavensis.
 Spiculeţe — Chrysanthemum parthenium.
 Spilculeţe — Tanacetum balsamita.
 Spilcuţă — Chrysanthemum indicum, Ch. parthenium. Spilcuţe — Tanacetum vulgare.
 Spin — Agave americana, Carduus acanthoides, C. nu-tans, Cirsium palustre, Echinops ritro, Prunus spinosa, Xanthium spinosum.
 Spin alb — Eryngium campestre, Xanthium spinosum. Spin albastru — Echinops ritro, Eryngium planum.
 Spin de holeră - - Xanthium spinosum.
 Spin de mucedj — Erynjium campestre, E. planum. Spin mocănesc — Xanthium spinosum.
 Spin muscălesc — Carduus acanthoides, Xanthium spinosum.
 Spin scorumbar — Prunus spinosa.
 Spin vlnăt — Eryngium planum.
 Spinac — Spinacia oleracea. j
 Spinarea lupului — Asplenium rula-muraria, Atliyrium fllix-femina.
 Spinat — Atriplex horlensis, Spinacia oleracea.
 Spinele cerbului — Rhamnus catharlica.
 Spinele dracului — Eryngium campestre.
 Spini — Cirsium vulgare, Verbena hybrida.
 Spinţ — Adonis vernalis.
 Spinţa dracului — Eryngium campestre.
 Spinul asinului — Paliurus spina-christi.
 Spinul cerbului — Carlina acaulis, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica.
 Spinul dracului — Eryngium campestre.
 Spinul lui Christos — Paliurus spina-chrisli.
 Spinul Sf. Mării — Eryngium campestre.
 Spinul şoarecelui — Ruscus aculeatus.
 Spinul tălpii ursului — Acanthus longifolius.
 Spinul vlntului — Eryngium campestre, E. planum. Spinul voinicului — Dipsacus silvestris.
 Spinuţă — Phyteuma orbiculare, Ph. spiciforme. Spiribană — Acorus calamus.
 Spirince — Erigeron canadensis.
 Spirincea — Erigeron canadensis.
 Spin — Helleborus niger, II. purpurascens.
St£
 Spinac sălbatic — Chenopodium album.
 Splnţ — Adonis vernalis, Helleborus dumetorum,
 II. niger, H. odorus, H. purpurascens.
 Splnţ de deal — Adonis vernalis.
 Splnţăr — Polygonum orientale.
 Spînz — Adonis aestivalis, A. vernalis, Ilelleborus dumetorum, II. niger, II. odorus, II. purpurascens, H.virl-dis.
 Spinz albastru — Adonis vernalis.
 Splnz dc cal — Adonis vernalis.
 Splnz de vite — Adonis vernalis.
 Splnz galben — Adonis vernalis.
 Splnz negru — Veralrum nigrum.
 Spinz sterp — Helleborus viridis.
 Splnzurătoare — Zebrina pendula.
 Splinariţă — Solidago canadensis.
 Splină — Chrysosplenium alternifoliuin.
 Splinuţă — Chrysosplenium allernifolium, Solidago virgaurea.
 Spoitori — Centaurea moschata.
 Sporic — Verbena officinalis, V. supina.
 Sporicea — Verbena officinalis.
 Sporici — Verbena hybrida, V. officinalis, V. supina. Sporie — Verbena officinalis.
 Sporiş — Nepeta pannonica, Polygonum aviculare, Verbena officinalis.
 Sporişin — Verbena officinalis.
 Sporiul casei — Eryngium campestre.
 Spornic — Verbena offcinalis.
 Sprahaiţ — Globaria gigantea.
 Sprăhaiţ — Lepidium ruderale, Lycoperdon candidum. Sprenţ — Adonis vernalis.
 Sprenţur — Adonis vernalis.
 Spulberătură — Teuerium chamaedrys.
 Spumariţă — Saponaria officinalis.
 Spumăriţă — Cardamine pralensis.
 Spumeală — Cardamine pratensis.
 Spun — Helleborus viridis.
 Spunţ — Helleborus viridis.
 Spunz — Helleborus viridis.
 Stajar — Quercus petraea.
 Stăjer — Quercus petraea, Q. robur.
 Stea — Trapa natans.
 Steagul zlnelor — Cuscuta epilhymum, C. europaea. Steaua bălţii — Callitriche verna.
 Steaua fetei — Slellaria nemorum.
 Steavă — Rumex crispus.
 Stege — Rumex alpinus.
 Stegeră — Gentiana lutea.
 Steghe — Rumex acutus.
 Steghie — Rumex acutus, R. alpinus, R. crispus,
 R. conglomeratus, R. patientia.
 Steghie turcească — Leuzea salina.
 Stegic — Rumex acutus, R. alpinus, R. crispus, R.con-glomeralus.
 Steiţă — Aster amellus.
 Steiţă vinătă — Asler amellus.
 Stejar — Quercus (Q. pedunculiflora, Q. petraea, Q. pubescens, Q. robur).
 Stejar alb — Quercus dalechampii.
 Stejar brumăriu — Quercus pedunculiflora.
 Stejar dc luncă — Quercus robur.
 Stejar negru — Quercus pubescens.
19    - o. 06
 STE
 200
STR
 Slejar pcdunculal — Quercus robur.
 Slejar pulos — Quercus pubescens.
 Stejar roşu — Quercus boreolls, Q. pubescens.
 Slejar roşu amerlean — Quercus boreali*.
 Stejar scămos — Quercus pubescens.
 Stejariu — Quercus petraea.
 Slejărel — Quercus cerris.
 Stejărică — Quercus pubescens.
 Slejc — Humei acutus. R. palienlia.
 Slejer — Quercus robur.
 Slejerel — Quercus petraea.
 Stejie — Rumex alpinus, R. palienlia, Yeratrum album. Stele — Lychnis calcedonica.
 Stele chineze — Asler novae-angliae, .4. novi-belgii. Stelllă — Asler amellus.
 Steliţâ vinii IA — Asler amellus.
 Steluţa fetei — Slellaria graminea.
 Steluţa şoricelului — Erigeron acer, li. canadensis. Steluţă — Asler alpinus, A. novae-belgii, Bellis perennis. Cosmos bipinnalus, Callilriche verna, Erigeron cana-ilensis, Gaillardia arislala, (î.hispida. Leonlopodium alpinum, Slellaria graminea, S. holoslea, S.nemorum. Steluţă albă — Stellaria media.
 Steluţă albişoarii — Cerastium lanalum.
 Steluţă sălbatică — Asler amellus.
 Steluţe — Asperula taurina, Coreopsis tinctoria, Cosmos bipinnalus, Erigeron acer, E. alpinus, E. podolleus.
 Steluţe de munte — Leonlopodium alpinum.
 Steluţe vinete —       Aster amellus.
 Steregoale — Veratrani album. V. nigrum.
 Sterenoanie — Yeratrum album.
 Sterie de bălţi — Callilriche verna.
 Sterjar — Quercus robur.
 Sterniţă — Cardamine amara.
 Steve —         Rume.r acutus.
 Slevie —         Rumex aculus,  R.       crispus. R. conglomeratus,
 R. limosus. R. palienlia.
 Slevie bună — Rumex palienlia.
 Slevie de baltă — Rumex limosus.
 Slevie rădăcini — Rumex palienlia.
 Slezie —         Rumex crispus.
 Stirigie — Yeratrum album.
 Stirigoaie — Yeratrum album.
 Slirigoică — Yeratrum album.
 Slinj — Iris germanica.
 Stinjen roşu — Hemerocallis fulva.
 Sllnjene — Iris germanica.
 Stinjenei — Iris florentinii. I. germanica.
 Stinjenei de baltă — Iris pseudacorus.
 Slinjenel păpuros — Iris pseudacorus.
 Stinjenei sălbatic — Iris halophila.
 Slinjcni — Ilemerocallis lilio-asphodelus, II. fulva, Iris florentina, I. germanica, I. pseudacorus, I. pumila, I. variegata.
 Sllnjeni albaştri — Iris germanica.
 Stlnjeni de baltă — Iris pseudacorus.
 Stlnjeni de pădure — Iris variegata.
 Stinjenl galbeni — Ilemerocallis lilio-asphodelus, Iris pseu-ducorus.
 Slinjeni pestriţaţi — Iris variegata.
 Stinjenl pestrl|l — Iris variegata.
 Stlnjeni vineţi — Iris germanica.
   Stlnjeniţă — Iris florentina, I. germanica, Lonicera caprifolium.
   Sllnjer — Quercus petraea.
   Stlnjin — Iris germanica.
   Sllnjin vlnăl — Iris germanica.
   Sllnjinaşi — Iris germanica.
   Stinjinei — Iris germanica, I. variegata.
   Stinjinei albi — Lilium candidum.
   Stinjinei galbeni — Hemerocallis fulva, Iris pseudacorus. Stinjinei mnerii — Iris germanica.
   Sllnjinel — Hemerocallis fulva. Iris pumila.
   Sllnjinel dc ballă — Iris pseudacorus.
   Stinjinei de grădină — Iris germanica.
   Stlnjincu — Iris germanica.
   Stlnjini — Hemerocallis lilio-asphodelus, II. fulva. Iris florentina, I. germanica, I. variegata.
   StinJInl galbeni — Hemerocallis lilio-asphodelus, Iris pseu-daeorus.
   Stlnjini mnerii — Iris germanica.
   Sllnjini vineţi — Iris florentina, I. germanica.
   Stlnjiniţe — Xarcissus stellaris.                     >
   Stlnjin — Iris germanica.
   Sllnjinel — Iris germanica.
   StlmiţA — Helianthemum nummularium.
   Stodeniţă — Arenaria serpyllifolia.
   Stodiniţă — Arenaria serpyllifolia.
   Slotiuri — Phragmites communis.
   Sloletnec — O punt ia ficus-indica.
   Sloletnic — Aloe ferox, A. succotrina, A. vera, Phyllo-cactus ackermanni, Opuntia ficus-indica, Yiscum album. Straiţa ciobanului — Capsella bursa-pastoris.
   Straiul broaştei — Conferva rivularia, Spirogyra. Straşnic — Asplenium trichomanes, Polytrichum com-mune.
   «^Strălucită — Gypsophila paniculata.
   SlrAnutdtoare — Aehillea carlilaginea, A. millefotium, A. ptarmica.
   Strătorică — Yeronica officinalis.
   Slrăvăţ — Sălii viminalis.
   Slrigoaie — Gentiana lutea. Helleborus niger, Yeratrum album. Y. nigrum.
   Strigoaică — Yeratrum album. Y. nigrum.
   Slrigoică — Yeratrum nigrum.
   Slrlmsurea — Potentilla erecta.
   Strlmtoare — Gladiolus gandavensis.
   Slrtnsurea — Trifolium campestre.
   Slropşelc — Yaccinium vitis-idaea.
   Strugur ciinesc — Solanum nigrum.
   Strugur spinos — Ribes grossularia.
   Struguraşi — Ribes rubrum.
   Slruguraşi roşii — Ribes rubrum.
   Strugurei — Galinsoga parviflora, Ribes rubrum.
   Strugurei negri — Ribes nigrum.
   Strugurei roşii — Ribes rubrum.
   Strugurel — Phylolacca americana.
   Strugurel spinos — Ribes grossularia.
   Strugurele ursului — Arclostaphyllos uva-ursi.
   Strugurele vulpii — Plantago Indica.
   Struguri — Ribes grossularia, R. rubrum.
   Struguri de mare — Phylolacca americana.
   Struguri domneşti — Ribes grossularia.
   Struguri negri — Rllies nigrum.
   Struguri sălbatici — Yitis sylvestris.
 STR
 291
ŞAR
 Struguri spinoşi — Ribes grossularia.
 Strugurii ursului — Arctostaphyllos uva-ursl.
 Struguriţă — Ribes rubrum.
 Strugurul clinclui — Solanum nigrum.
 Strugurul lupului — Paris quadrifolia.
 Strugurul ursului — Ribes grossularia.
 Strugurul urşilor — Arcloslaphyllos uva-ursi.
 Struna cocoşului — Cerastium vulgatuni.
 Struna glştei — Convolvulus arvensis.
 Struţa mirelui — Erigeron eanadensis.
 Struţişori — Selaginella selaginoides.
 Struţuşor — Lycopodium selago.
 Struţuşori — Selaginella helvetica, S. selaginoides. Stuchitul cucului — Cardamine pratensis.
 Studeliţc — Leontopodium alpinum.
 Studelniţă — Arenaria serpyllifolia, Euphrasia stricta. Studenlţâ — Arenaria serpyllifolia, Chenopodium botrys, Fumaria schleicheri, Scleranthus undnatus.
 Stuf — Catamagrostis epigeios, Phraginite9 communis. Stuh — Bidens cernuus, Catamagrostis epigeios, Phrag-mites communis.
 Stuh de baltă — Phragmites communis.
 Stuh de clmp — Calamagrostis epigeios.
 Stuh s&lbatlc — Calamagrostis varia.
 Stupelniţă — Melissa officinalis.
 Stuplnit& — Plalanthera bifolia.
 Stupllul cucuiul — Cardamine amara, C. impatiens, C. pratensis.
 Stuv — Phragmites communis.
 Sudoare — Lathraea squamaria, Putmonaria officinalis. Sudoarea calului — Echium vulgare, Ononis arvensis,
 O. spinosa, Putmonaria officinalis, Teucrium chamaedrys.
 Sudoarea calului puturoasă — Ononis spinosa.
 Sudoarea capului — Ononis arvensis, O. spinosa. Sudoarea laptelui — Petasites hybridus.
 Sudoarele — Putmonaria officinalis.
 Sufină — Ononis spinosa.
 Suflete — Convallaria majalis.
 Sufleţeală — Convallaria majalis.
 Sufleţele — Convallaria majalis, Pulsatilla vulgaris. Sufulf — Melilotus officinalis, Origanum vulgare. Sufulg — Melilotus officinalis.
 Sugariu — Salvia glutinosa.
 Sugărel — Lamium purpureum.
 Sugătoare — Monotropa liypopitls.
 Sugel — Lamium maculatum, L. purpureum.
 Sugel alb — Lamium album.
 Sugel galben — Galeobdolon luteum.
 Silică — Phragmites communis.
 Suieş — Rosa canina.
 Suitoare — Bryonia alba.
 Sumduc — Thymus serpyllum.
 Sulchină — Melilotus officinalis.
 Sulchină albă — Melilotus albuş.
 Sulcină — Melilotus albuş, AI. officinalis.
 Sulcină albastră — Trigonella coerulea.
 Sulcină albă — Melilotus albuş.
 Sulcină de pus printre straie — Melittis melissophyllum. Sulcină puturoasă — Ononis arvensis.
 Sulflnă — Melilotus albuş, AI. officinalis, Trigonella pro-cumbens.
 Sulfină albastră — Trigonella coerulea.
 Sulflnă albă - Melilotus albuş.
 Sulfină galbenă — Melilotus officinalis.
 Sulică — Begonia semperflorens. Phragmites communis. Siiliman — Ajuga reptans, A. genevensls.
 Sulină — Trapa natans.
 Sullţică — Dorycnium germanicum, D. herbaceum, Hypericum maculatum.
 Suliţioară — Dorycnium herbaceum, Hypericum maculatum.
 Sultane — Tropaeolum majus.
 Sultănele — Tropaeolum majus.
 Sulunină — Calendula officinalis.
 Sunătoare — Crepis foetida, C. pulchra, C. rhoeadifolla,
 Helianthemum nummularium, Hyosciamus niger, Hype-rlcum macula turn, II. perforatum, Rhinanthus glaber. Sunătoare de cimp — Crepis capiilaris.
 Sunătoare dc munte — Antennaria dioica.
 Sunătoaric — Hypericum perforatum.
 Sunzuiene albe — Asperula glauca.
 Supărare — Glechoma hederaceum.
 Surcină — Melilotus officinalis.
 Surguci — Consolida ajacis, C. regalis.
 Surlaipaşi — Pharbitis purpurea.
 Susai — Lacluca quercina ssp. sagittata, L. serriola, L. virosa, Sonchus arvensis, S. asper, S. oleraceus, S. palustris.
 Susai de munte — Cicerblta alpina, Mycelis muralis. Susai de pădure — Mycelis muralis, Prenanthes purpurea.
 Susai pădureţ — Mycelis muralis.
 Susai puturos — Chenopodium vulvaria.
 Susai sălbatic — Mycelis muralis.
 Susai ţigănesc — Laduca serriola.
 Susaiul glştei — Sonchus oleraceus.
 Susan — Sesamum indicum, Bunias orientalis, Sonchus arvensis. S. asper, S. oleraceus, S. palustris.
 Susăiţă — Sonchus asper, S. oleraceus.
 Susfirăgi — Dianthus barbatus.
 Suşai — Cirsium waldsteinii.
 Suvaivlrv — Origanum vulgare.
 Suvuir vlnăt — Trigonella coerulea.
 Svanduc — Trigonella coerulea.
 Svanduh — Trigonella coerulea.
 Svisdoage — Tagetes erecla. T. patula.
                                                                           Ş
 Şaboi — Cheiranthus cheiri, Matthiola incana. Şalate — Lacluca saliva.
 Şale de cimp - Salvia pratensis.
 Şalet — Salvia officinalis.
 Şalie — Salvia officinalis.
 Şalotă — Allium ascalonicum.
 Şalvie — Salvia officinalis.
 Şalvir — Salvia officinalis.
 Santa — Leonurus cardiaca.
 Şapte degete — Potentilla palustris.
 Şapte fraţi — Cosmos bipinnatus.
 Şarlai — Salvia sclarea.
 ŞAR
 292
ŞTE
 Şarlan — Salvia aethiopis.
 Şarpe - Cereus flagelliformls, Polystichum lonchilis. Şilati — Lacluca sativa.
 Şilali ca limba oii — Lacluca sativa.
 Şilali croaţi — Lacluca sativa.
 Şălati cu cip&ţlni — Lacluca sativa.
 Şilali de grădini — Lacluca sativa.
 Şălati de iarnă — I.actuca saliva.
 Şilalo — Laduca sativa.
 Şălatri — Laduca sativa.
 Silvie — Salvia officinalis.
 Şirpariţi — Sedum acre.
 Şirpinţi — Sedum acre.
 Şi-lată — Laduca saliva.
 Şi-lali oipiţlni - I.acluca saliva.
 Şolali croaţi — Laduca saliva.
 Şelali limba oii — Laduca sativa.
 Şolato — Lucluca saliva.
 Şclatc creţe — Laduca saliva.
 Şolate gall)ene — Laduca sativa.
 Şolalri — Lacluca saliva.
 Şelvio — Salvia officinalis, S. pratensis.
 Şereşini — Achillea collina.
 Serial — Hypericum perforatum, Salvia aethiopis, S. glu-tinosa, S. officinalis, S. pratensis, S. sclarea.
 Şorlaie — Salvia sclarea.
 Şeroi — Quercus cerris.
 Şcrpariţă — Lathraea squamaria. Polygala comosa,
 P. vulgaris, Polygonum hislorla. Sedum acre. Şerpăriţi — Lathraea squamaria, Polygala amara, Sedum acre.
 Şerpcliţi — Myusotis palustris, M. sylvatica.
 Şerponţi — Sedum acre.
 Şcrperlfâ — (ilaux maritimo, Lathraea squamaria, Polygala comosa.
 Şerpet — Serratula tinctoria.
 Şerpinţi — Gentiana cruciata, Sedum acre.
 Şerplnţi — Sedum acre.
 Şcrpoaico — Tagetes patula.
 Şerpun — Thymus serpyllum.
 Şerpunel — Thymus serpyllum.
 Şcrpuşor — Lycopodium complanatum.
 Sforile de opinci alo Domnului 1 Iristos — Triglochin palustre.
 Şiarchin — Citrullus vulgaris.
 Şibioc — Hesperis matronalis.
 Şiboi — Cheiranthus cheiri.
 Şimborâ — Salureja hortensis Şimbru — Salureja hortensis.
 Şinap — Juniperus communis.
 Sinistru -- Genista tinctoria.
 Şipcină Xardus stricta.
 Şipul vintului — Eryngium planum.
 Şiruşliţă — Equisetum arvense.
 Şişcă — Calamagrostis epigeios.
 Şmeurar — Rubus idaeus.
 Şnoap — Sinapis arvensis.
 Şneapăn — Juniperus communis, Pinus mugo.
 Şneapin mare — Pinus mugo.
 Şnoapon — Juniperus communis, J. sibirica.
 Şnop — Juniperus communis.
 Şnepen — Juniperus communis.
 Şoaidini — Sedum acre, S. hitlebrandii.
 Şolran — Carthamus tinctorius, Crocus banalicus, C. heuf-felianus, C. moesiacus, C. sativus.
 Şofran bun — Crocus sativus.
 Şofran de grădină — Carthamus tinctorius, Crocus sativus. Şofran de primăvară — Crocus heuffelianus.
 Şofran dc toamnă — Crocus banaticus.
 Şofran galben — Crocus moesiacus, C. sativus.
 Şofran primăvăratic — Crocus sativus.
 Şofran prost — Carthamus tinctorius.
 Şofran roşu — Carthamus tinctorius.
 Şofran sălbatic — Carthamus tinctorius, Cnicus benedictus, Şofrănuy — Carthamus tinctorius.
 Şofrănol — Carthamus tinctorius, Cirsium furiens, Crocus banaticus, C. variegatus.
 Şolcoci — Morus alba.
 Şoldeală — Anthemis tinctoria, Serralula tinctoria. Şoldină — Lycopodium selago, Sedum acre.
 Şolovăţ — Juniperus communis.
 ŞopirlalţA — Parnassia palustris, Polygala major, Prunella vulgaris, Succisa pratensis, Veronicck officinalis, V. orchldaea.
 Şopirlalţă albă — Parnassia palustris.
 Şoplrlică   — Parnassia palustris.
 Şoplrll|â   — Parnassia palustris, Polygala      comosa,  P.  vulgaris,                                                             Prunella vulgaris, Veronica chamaedrys, V. lali-
 folia,  V.  longifolia, V. prost rata, V.    serpyllifolia, V.
 teucrium.
 Şopirllţă albă — Parnassia palustris.
 Şoponeali — Asler laevigatus.
 Şorcoci — Morus alba.
 Şorcoji — Morus alba.
 Şorcov bălăi — Morus alba.
 Şordeali — Anthemis tinctoria, Serralula tinctoria. Şorecie — Achillea millefolium.
 Şoricel — Erigeron eanadensis.
 Şorporiţă — Sedum acre.
 Şovar — Calamagrostis epigeios, Carex pllosa, C. silva* tlca, Echium rubrum, Sparganium ramosum, Typha angustifolia, T. latifolia.
 Şovar de munte — Poa trlvlalis.
 Şovcar — Morus alba, M. nigra.
 Şovcar bălan — Morus alba.
 Şovcoveţâ — Morus alba.
 Şovcoviţă — Morus alba.
 Şovlrviriţă — Hypericum perforatum.
 Şovlrlşci — Iris germanica.
 Şovlrv — Origanum vulgare.
 Şpănat — Spinacia oleracea.
 Şpenat — Spinacia oleracea.
 Şpenog — Spinacia oleracea. şpenol — Spinacia oleracea.
 Şleagă — Rumex alpinus.
 Şteavă — Rumex acutus, R. crispus.
 Ştege — Rumex alpinus, R. patientia.
 Şteghe — Rumex alpinus.
 Şteghie — Rumex acutus, R. crispus, R. conglomeralus, R. patientia.
 Ştegie — Rumex crispus.                   ‘
 Şteregoaie — Veratrum album.
 Şterghic — Veratrum album. \
 Şteve — Rumex patientia.
 Ştevia- stlnelor — Rumex alpinus.
ŞTE
 293
 TĂI
 Ştevle — Astrantia major, Rubia tinclorum, Rumex acetosa, R. acutus, R. alpinus, R. crispus, R. limosus, R. patientia.
 Ştevie creaţă — Rumex crispus.
 Ştevie de baltă — Rumex limosus.
 Ştevle de grAdlnă — Humex palienlia.
 Ştevie de mlncarc — Rumex patientia.
 Ştevie de munte — Astrantia major.
 Ştim — Xardus stricta.
 Ştir — Amaranthus albuş, A. angustifolius, A. caudatus, A. hypochondriacus, A. panicutatus, A. retroflexus, Atriplex hortehse, A. patula, Chenopodium polysper-mum, Phleum pahiculalum.
 Ştir alb — Amaranthus albuş, A. retroflexus, Atriplex hortense.
 Ştir creţ — Amaranthus crispus. (
 Ştir de grădină — Amaranthus pqjiiculutus.
 Ştir de ogoare — Amaranthus hypochondriacus.
 Ştir dc porci — Amaranthus retroflexus. ,
 Ştir mic — Amaranthus angustifolius, A. lividus Ştir negru — Artemisia vulgaris.,
 Ştir porcesc — Amaranthus angustifolius, A. relroflexus. Ştir prost — Amaranthus angustifolius, A. lividus.
 Ştir roşu — % Amaranthus angustifolius, A. caudatus, A.
 hypochondriacus, A. paniculatus, AtriplexK hortensis. Ştir roşu de grădină — Amaranthus paniculatus.
 Ştir sălbatic — Amaranthus retroflexus.
 Ştir verde — Amaranthus retroflexus.
 Ştirigoaie — Veratrum album.
 Ştirişor — Amaranthus lividus.
 Ştiriţă - Amaranthus relroflexus.
 Ştojar — Quercus robur.
 Şugărcl — Teuerium montanum.
 Şuhar — Poa trivialis.
 Şuldeală — Anthemis tinctoria.
 Şulină — Trapa natans.
 Şupăriţă — Sedum acre.
 Şuşarcă — Stipa capillata.
 Şuşău — Stipa capillata.
 Şuvar — Dipsacus silveslris, Iris germanica, Molinia coerulea, Poa trivialis, Typha angustifolia, T. latifolia Şuvar de munte — Poa trivialis.
 Şuvar sălbatic — Hemerocallis fulva.
 Şuvăr de munte — Poa trivialis.
 Şuvărel — Poa trivialis.
                                 T
 Tabac — Nicotiana tabacum.
 Tabac ţigănesc — Nicotiana rustica.
 Tabacul clmpului — Arnica montana.
 Tacin — Ajuga reptans, Symphytum officinale. Talapan — Tulipa biebersteiniana.
 Talie — Dahlia cultorum, Rudbeckia laciniata. Talii — Rudbeckia laciniata.
 Talpa cocoşului — Ranunculus acris, R. auricomus. Talpa cucoanei — Salvia verlicillata.
 Talpa giştel — Atriplex horlensis, A. palula, Celosia crislata, Chenopodium album, Ch. hybridum, Ch. rubruir, Digilaria sanguinalis, Geranium macrorrhizum, Leonu-rus cardiaca, Pelargonium pellalum, Primula veris, Trifolium fragifenim.
 Talpa iepurelui — Dactylis glomerata.
 Talpa lupului — Leonurus cardiaca, L. marrubiastruiii, Trifolium arvense.
 Talpa miţei — Anlennaria dioica, Filago arvensis, F.
 germanica, Leonlopodium alpinum.
 Talpa pisicii — Antennaria dioica.
 Talpa stancei — Coronopus procumbens, Lychnis coro-naria.
 Talpa ursului — Acantlius longifolius, Ileracleum palmalum, II. sphondylium, Lycopodium clavatum, Phyllo-cactus aekermanni.
 Tamarisc — Tamarix lelrandra.
 Tamariscă — Tamarix tetrandru.
 Tamarişcă — Myricaria germanica.
 Tapaşnic — Galeopsis ladanum.
 Taponişi — Consolida regalis.
 Tapoşnic — Galeopsis ladanum, G. letrahit.
 Taracon — Artemisia dracunculus.
 Tarahon — Artemisia dracunculus.
 Tarcom sălbatic — Aehillea ptarmicu.
 Tarcon — Artemisia armua, A. dracunculus.
 Tarcum — Artemisia dracunculus.
 Tarelci — Zinnia elegans.
 Tareţ — Tanacetum vulgare.
 Tarhană — Pelargonium zonale.
 Tarhou — Artemisia dracunculus, Carum carvi, Chry-santhemum parthenium, Pimpinella anisum.
 Tariţă — Bidens tripartitus.
 Taroţ — Cynodon dactylon.
 Tartan — Salsola kali.
 Tartarachi — Acorus calamus.
 Taşca ciobanului — Capsella bursu-pustoris, Thluspi arvense.
 Tatană — Symphytum officinule.
 Tatin — Symphytum officinale.
 Tatină — Symphytum officinale.
 Tatinească — Symphytum officinale.
 'l ainici — Consolida regalis.
 Tatnişi — Delphinium elatum.
 TaulA — Centaurium umbellalum, Filipendula vulgaris,
 F.     ulmaria, Spiraea crenata, S. sulicifolia, i'. ulmifolia. Tavalgă — Spiraea crenata, S. salicifoliu.
 Tavnică — Xeranthemum annuum, X. foetidum. Tavniţă — Xeranthemum annuum, X. foetidum. '
 Tăbac — Cucurbita pepo, Nicotiana tabacum.
 Tăbac rotund — Nicotiana rustica.
 Tăbac turcesc — Nicotiana rustica.
 Tăbacă sălbatică — Pulmonaria rubru.
 Tăcin — Symphytum officinale.
 Tăciune — Tillelia tritici, Ustilago tritici, U. zeac. Tăciune dc secară — Claviceps purpurea.
 Tăciune puturos — Tillelia tritici.
 Tăciunele griului — Ustilago tritici.
 Tăciunele porumbului — l'stilago zeae.
 Tăfălog — Salsola kali.
 Tăfălug — Salsola kali
 Tăietoare — Gentiana asclepiadaea, G. cruciata.
 Tăietură — Gentiana asclepiadaea.
TAL                                                     294                                                    TIL
  Tălhărea — Prenanthes purpurea.
  Tălii — Dahlia cullorum.
  Tălmăzoaicc — Callisiephus chinensis.
  Tămlică — Ajuga reptans.
  TAmile — BoswelUa earterll (răşina), Thuja occidcnlalis, T. orientalis.
  TAniiloarfl — Artemisia annua, Chenopodium ambrosioi-des, Ch. botrys, Ch. hybridum, Chrysanthemum cinera-riaefolium, Libanotis montana, Polygala vulgaris, Viola hirta, V. J06I, V. tricolor. ,
  Tămlioară albă — Libanotis montana.
  Tămtioarc — Viola mirabilis, V. odorala, V. silvestris. Tămlioasâ — Asperula odorala, Chenopodium botrys. Tămlioase — Viola odorala.
  TAuiil|A — Ajuga reptans, Artemisiu annua, Calla palustris, Chenopodium ambrosioldes, Ch. botrys, Ch. hybridum. Daphne eneorum, Thymus serpyllum. TămilfA de cimp — Ajuga ehamaepylis, Aster tripolium. Tămiiţă de grădină — Chenopodium ambrosioides, Ch. botrys.
  Tămiiţă fermecătoare — Daphne eneorum.
  Tămiiţă galbenă — Ajuga ehamaepylis.
  Tămliţe — Daphne eneorum.
  Tăpoşnic — Galeopsis ladanum.
  Tăpţi — Phalaris arundinacea.
  Tărăni — Lagenaria siceraria.
  Tărcăliş — Juniperus sabina.
  Tărcei — Juniperus sabina.
  Tărhană — Artemisia dracunculus.
  Tărsoacă — Polygonum aviculare.
  Tărtăcuţ — Coccinia indica.
  TărlăeuţA — Coccinia indica, Fagopyrum tutaricum. Tărtăcuţe — Cucurbita pepo var. mclopepo.
  Tărtăcuţe rotunde — Cucurbita pepo.
  Tăşculiţa ciobanului — Thlaspi arvense.
  TAşculi|ă — Aethlonema saxatllls. Hidens cernuus, Thlaspi arvense.
  Tăşcuţa ciobanului — Thlaspi arvense.
  Tăşcuţă — Capsella bursa-pasloris.
  Tătar — Sorghum vulgare.
  Tătar de mături — Sorghum vulgare.
  Tătarcă — Coccinia indica. Cucurbita pepo, Fagopyrum esculentum. F. tataricum, Sorghum vulgare.
  TătamlcA — Ecliinops commutatus, K. rltro.
  Tălăiaş — Pulicaria dysenterica.
  Tătăiş — Polygonum persicaria, Pulicaria dysenterica. Tătăişă albă — Scabiosa columbaria. S. lucida.
  Tătăişă vlnătă — Centaurea cyanus.
  Tălăişe — Carlina acaulis, C. vulgaris, Chrysanthemum carinatum, Pulicaria dysenterica.
  Tâlălşl — Chrysanthemum einerariaefoUum, X/i. indicum, Ch. leucanthemum, Ch. rolundifolium, Consolida ajacis, Matricaria inodora, Calendula officinalis, Callis-tephus chinensis.
  Tălăneasă — Consolida regalis, Sympbytum offhinule. Tălăneasă de munte — Symphylum cordalum.
  Tătăneasă de pădure — Symphylum cordalum. Tătăncască — Symphylum officinale.
  Tătăneaţă — Symphylum officinale.
  Tătărcele — Chelidonium majus.
  TAtărcuţă - Coccinea indica.
  Tătlneasă — Symphylum officinale.
  Tătură — Datura stramonium.
   Tăţine — Tropaeolum majus.
   TAulA — Calluna vulgaris.
   Tăvălici — Eryngium campestre.
   Tăvăluc — Salsola kali.
   Tăvălug — Rapistrum perenne, Salsola kali.
   Tea — Phaseolus vulgaris.
   Teacă pentru mlncare — Phaseolus vulgaris.
   Tcalian — Tropaeolum majus.
   Tecă — Phaseolus vulgaris.
   Tel — Tlllo plalyphyllos, T. tomentosa.
   Tel alb — T. tomentosa, T. plalyphyllos.
   Tei argintiu — Titia tomentosa.
   Tei bălan — Titia tomentosa.
   Tei bun — Titia tomentosa.
   Tei căpresc — Titia cordata.
   Tei clinesc — Titia tomentosa.
   Tei dc deal — Titia cordata.
   Tei dc mijloc — Titia cordata.
   Tei de pădure — Titia cordata.
   Tei dc toamnă — Titia tomentosa.                 \
   Tei de vară — Tilia plalyphyllos.
   Tei fluturesc — Titia cordata.
   Tei marc — Tilia plalyphyllos.
   Tei pădureţ — Tilia cordata.
   Tel puelos — Tilia eordata.
   Tei roşu — Tilia cordata, T. plalyphyllos.
   Toi roşu pădureţ — Tilia cordata.
   Tei tomnatic — Tilia tomentosa.
   Tei văratic — Tilia plalyphyllos.
   Tei verde — Tilia plalyphyllos.
   ^Teişor — Abulillon Iheophrasti, Asplenium trichomanes, Rerria Jnponlca, Spiraea crenata.
   Teiul lupului — Daphne mezereum.
   Telegraf — Tradescanlia virglnlea, Zebrina pendula. Telenci — Duhlia cullorum.
   Telişcă — Circaea alpina, C. lutetiana.
   Tenchi — Triticum dicoccum.
   Tenchiu — Triticum dicoccum, T. monococcum, T. spelta, Zea mays.
   Tcnfel — Triticum spelta.
   Tenghcri — Zea mays.
   Ternena — Lycium halimifolium.
   Tersăc -- Persica vulgaris.
   Terş — Quercus robur.
   Tctrici albe — Filipendula vulgaris.
   Teţine — Tropaeolum majus.
   Tibgă — Lagenaria siceraria.
   Ticvă — Lagenaria siceraria.
   TldvA — Cucurbita pepo, Lagenaria sleeraria.
   Tidvă -de apă — Nymphaea alba.
   Tidvă dc pămlnt — Bryonia alba, B. dioica.
   Ticrsăc — Persica vulgaris.
   Tighă — Cucurbita maxima, Lagenaria siceraria.
   •  Tigvă — Lagenaria siceraria.
   Tigvă dc pămlnt — Bryonia alba.
   Tigvă dc tină — Citrullus vulgaris.
   Tigve — Cucurbita maxima.
   Tigvuliţă — Lagenaria siceraria.
   Tilichin — Daphne mezereum.
   Tilipchin — Daphne mezereum.
   Tilipin — Daphne mezereum.
   TUişcA — Circaea alpina, C. lutetiana.
   Tilvă — Lagenaria siceraria.
TIM
THA
Timian — Thymus pulegioides, Th. serpyllum.
Timişor — Thymus pulegioides, Th. serpyllum.
Tiniofti — Phleum pratense.
Tlmoflică — I’hleuni pratense.
Timp — Arum maculatum.
Tin — Pinus silvestris.
Tingâ — Lagenaria siceraria.
Tingliircle — Armeniaca vulgaris.
Tiparoasc — Polyanlhes tuberosus.
Tipăruş — Carum carvi.
Tiper — Piper nigrum.
Tiperi corni lungi — Capsicum annuum var. longum. Tiptină — Nardus stricta.
Tirău — Agrypyron repens, Cynodon dactylon.
Tirău bălan — Phalaris arundinacea.
Tirifoi — Trifolium pratense.
Tisar — Pinus cembra, Taxus baccata.
Tisă — Taxus baccata.
Tisoi — Taxus baccata.
Tilărci — Boletus bovinus.
Titvă — Cucurbita pepo, Lagenaria siceraria.
Tilvă dc apă — Nymphaea alba.
Titvă de pămlnt — Bryonia alba, B. dioica.
Tiugă — Lagenaria siceraria.
Tiuper amar — Capsicum annuum.
Tiuper dulce — Capsicum annuum.
Tiulun — Nicotiana alata, N. tabacum.
Tiutiun — Nicotiana rustica, N. tabacum.
Tivdc — Lagenaria siceraria.
Tivgă — Lagenaria siceraria.
Tilhărea — Bryonia alba, Lactuca quercina ssp. sagillala, L. serriola, L. virosa, Mycelis muralis, Prenanthes purpurea, Sonchus arvensis.
Tllv — Cucurbita pepo, Lagenaria siceraria.
Timfeni — Tagetes erecta.
Tlrlichin — Daphne mezereum.
Tirsacă — Bromus inermis.
Tirsan — Deschampsia caespitosa.
Tirsă — Botriochloa ischaemum, Deschampsia caespitosa, Typha minima.
Tirscior — Picea abies.
Tlrsoacă — Deschampsia caespitosa, Polygonum aviculare. Tirsoagâ — Polygonum aviculare.
Tirsoc — Deschampsia flexuosa.
Tlrsoci — Deschampsia caespitosa.
Tirş — Picea abies.
Tlrtan — Crambe maritima, C. tataria. Goniolimon besse-rianum, Rapistrum perenne, Salsola kali.
Toadc — Aconitum napellus.
Toaie — Aconitum anthora, A. moldavicum, A. napellus, A. paniculatum, A. variegalum, A. vulparia, Foeniculum vulgare.
Todoruşă — Melittis melissophyllum.
Tofolean — Humulus lupulus.
Togmăgel — Dryodon coralloides, Hamarla crispula,
R. formosa.
Toibă — Bromus secalinus.
Tolcere — Pharbitis purpurea.
Tolceruţ — Pelunia hybrida.
Tornadele — Solanum melongena.
Tomate — Lycopersicum esculenlum.
Tomnatice — Chrysanthemum indicum.
Tonlologi — Dicentra spectabilis.
Topinambur — Helianthus tuberosus.
Topole — Populus nigra var. ptjramidalis.
Topoli — Populus nigra var. pyramidalis.
Toporaş — Libanotis montana.
Toporaşi — Aquilegia vulgaris,        Consolida  ajacis,  C.  regali*, Viola (V. hirta, V. jooi,                                      V. mirabilis, V. odorata.
V. silvestris, V. suavis. V.      tricolor).
Toporaşi dc cimp — Consolida          regalis.
Toporaşi dc grădină — Aquilegia vulgaris.
Toporaşi dc pădure — Viola odorata.
Toporici — Consolida regalis.
Toporişi — Consolida regalis.
Toporuş — Consolida regalis.
Torcăţel — Cuscuta europaea.
Tormac — Armoracia rusticana.
Tormac alb — Aehillea collina.
Tormă — Thlaspi arvense.
Tortoţel — Cuscuta epilhymum, C. europaea.
Torlul păsăricii — Cuscuta.
Torţei — Cuscuta.
Torţei — Cuscuta campestris, C. epithyiiiuni, C. europaea. Torţelul sălciilor — Cuscuta lupUfîTorluTs.
Tolnici — Delphinium elatum.
Tolorţel — Cuscuta epilhymum.
Trafoi — Trifolium pratense.
Tragulă — Lagenaria siceraria.
Traista ciobanului — Capsella bursa-pastoris, Iberis umbcl-lata, Thlaspi arvense.
Traista văcarului — Capsella bursa-pastoris.
Trandachir — Rosa cenlifolia.
Trandafil — Rosa cenlifolia.
Trandafir — Rosa alba, R. canina, lt. ceulifolia,
R. damascena, II.      odorata,   R. pendulina,    R.    rugosu.
Trandafir alb — Itosa alba.
Trandafir chitat — Rosa mulţi flora.
Trandafir cu pari — Althaea roşea.
Trandafir        dc ballă — Menlha    pulegium.
Trandafir         de clmp — Rosa canina, R. gallica.
Trandafir de dulceaţă — Rosa alba, H. centifolhi.
H.  rugosa.
Trandafir dc grădină — Rosa cenlifolia.
Trandafir de iarnă — Helleborus niger.
Trandafir de lună — Hosu chinensis, R. «Iiiiiiascena. Trandafir de munte — Rhododendron kotschyi, Itosa pendulina.
Trandafir         de pădure — Rosa    mulliflora, R. pendulina.
Trandafir de Rusalii — Rosa cenlifolia.
Trandafir galben — Kerria japonica, Kosa foetida. Trandafir galben mirositor — Rosa odorata.
Trandafir japonez urcător — Rosa mulliflora.
Trandafir mic — Rosa gallica.
Trandafir mult in coadă — Rosa mulliflora.
Trandafir pentru dulceaţă — Rosa cenlifolia.
Trandafir pitic —      Rosa gallica.
Trandafir roşu —       Rosa cenlifolia.
Trandafir sălbatic     — Rosa canina, Lychi is coronar ia.
Trandafir urcător      — Rosa mulliflora.
Trandafiraş — Rosa cenlifolia. R. gallica.
Trandafiraş de munte — Rhododendron kotschyi. Trandafirel — Rosa gallica.
Trandafiri agăţători — Rosa mulliflora.
Trandafiri bulgăreşti — Rosa damascena.
Trandafiri tăfălogi — Rosa multiflora.
 TRA
 296
 TUF
 Trandafirul broaştei — Lycopus exallalus, Mentha longifolia.
 Trandafirul broaştelor — Mentha pulegium.
 Trandahir — Mentha crispa, Rosa alba.
 Trandasir — Hosa centifolia.
 Trăgacc — Lagenaria siceraria.
 Trăgănătoare — Polygonum aviculare.
 Trăgulă —     Citrullus  vulgaris, Lagenaria            siceraria.
 Trăgule —     Lagenaria  siceraria.
 Trăjer — Quercus robur.
 Trămurici — Briza media.
 Trăpang — Linaria vulgaris.
 Trecătoare — Prunus ccrasifera (fructele).
 Trei crai — Hepatica nobilis.
 Trei cumnate supărate — Aconitum stoerkeanum.
 Trei fraţi — Menyanthes trifoliala, Viola mirabilis,
 V. rupcstris. V. saxatllls, V. tricolor.
 Trei fra|i    pătaţi —   Agrostemma    githago,      Lychnis coro-
 naria, Yioln urveusls, Y. tricolor, V. wiltrockiana.
 Trei răi —    Ilepatlea  noblILs, H.   transsilranica.
 Trei răi boieresc — Hepatica nobilis.
 Treizeci dc argin(i — Lunaria annua.
 TremurAtoare — O liza media.
 Tremurici — Briza media.
 Tremuriec — Briza media.
 TrepAdAtoare - Chenopodium album, Mercurlalis annua,
 M. perennis.
 Tresce — Phragmites communis.
 Trcscie — Phragmites communis.
 Trestie — Phragmites eommuuls.
 Trestie de acoperit — Phragmites communis.
 Trestie de baltă — Phragmites communis.
 Trestie de cimp — Calamagrostis epigeios.
 Trestie de zahAr — Saceharum officinale.
 Trestie mică — Calamagrostis epigeios.
 Trestie mirositoare — Acorus calamus.
 Trestie noduroasă — Calamagrostis epigeios.
 Trestioară — Calamagrostis arundinacea, C. canescens,
 C.      pscudophragmltes. Phalaris arundinacea. Triandafil — Rosa centifolia.
 Trier — Hepatica nobilis.
 Trierei — Asarum europaeum, Uepu-ica noii Trifoi — Medicago falcata, Onobryehis vicia1 fot. .. Oxul;s cornleulatn. O. deppel. Trifolium alpestre, T. urii.',se, T. campestre. T. pralense. T. repens.
 Trifoi acru — Oxalis acetosella.
 Trifoi alb — Trifolium iiionlanum. T. ocliroleucum, T. repens.
 Trifoi amar — Menyanthes trifoliala, Symphoides peltala. Trifoi câpresc — Hypericum maculatum.
 Trifoi de apă — Symphoides ptltata.
 Trifoi de baltă — Menyanthes trifoliata.
 Trifoi de lac — Menyanthes trifoliata.
 Trifoi frlncesc — Medicago sativa.
 Trifoi galben — Anthyllis vulneraria, Trifolium rem-pestre.
 Trifoi Iepuresc — Oxalis acetosella, Trifolium arvense, T. pallldum.
 Trifoi işpăncsc — Onobryehis viciaefolia.
 Trifoi mare — Melilotus albuş, Trigonella procumbens. Trifoi mare alb — Trifolium repens.
 Trifoi măcriş — Oxalis acetosella.
 Trifoi mArunt — Medlcago lupulina, Trifolium repens, T. strepens.
 Trifoi negru — Trifolium pannonlcum.
 Trifoi roşu — Trifolium alpestre, T. pratense.
 Trifoi sălbatic — Dorycnium herbaceum, Medicago falcata, Trifolium pratense.
 Trifoi turcesc — Onobryehis viciaefolia, Trifolium pratense.
 Trifoiaş — Campanula fenestrellata, Trifolium campestre. Trifoiaş alb — Trifolium repens.
 Trifoiaş de boltA — Marsilia quadrifolia.
 Trifoiaş galben — Medicago lupulina.
 Trifoiaş sălbatic — Medicago falcata.
 Trlfolşle — Lotus corniculatus, Menyanthes trfollata, Origanum vulgare.
 Trifoişte dc baltă — Menyanthes trifoliata.
 Trifoiţă — Trifolium campestre.
 Trifoiul calului — Trifolium pralense.
 Trifoiul caprelor — Dorycnium germankum, D. herbaceum, Hypericum maculatum.                     \
 Trifoiul racului — Anthyllis vulneraria.
 Trimpăn — Sedum acre.
 Trinji — Seottia nidus-avis.
 Triov — Lagenaria siceraria.
 Trimbl|a piticilor — Craterellus cornucoploldes. Trlmbiţar — Catalpa bignonioides.
 Trlnjen — Sedum acre.
 Trinji — Lathraea squamaria, Xeottla nldus-avls. Trlnjin — Sedum acre.
 Trlnjişori — Xeottia nidus-avis.
 TrinjoalcA — ltanuneulus lllyricus.
 Trompa elefantului — Aramanthus caudatus.
 Troacă — Cucurbita pepo, Lagenaria siceraria.
 Trocănă — Centaurium umbellatum.
 Troscănel — Polygonum aviculare.
 Troscot — Chenopodium rubrum, Polycnemum arvense, Bidens cernuus, Polygonum arenarium, P. aviculare,
 P. bistorta, Potentilla anserina.
 Troscot de apă — Polygonum amphibium.
 Troscot dc c. reale — Polygonum convolvulus.
 Troscot de clmp — Polycnemum arvense.
 Troscot gras — Polygonum aviculare, Portulaca oleracea. Troscot pipărat — Polygonum hydropiper.
 Troscot porcesc — Polygonum lapathifolium.
 Troscot roşu — Polygonum hydropiper.
 Troscot scămos — Polygonum lapathifolium.
 Troscot ă — Polygonum aviculare.
 Troscotul broaştelor — Polygonum amphibium.
 Troscoţel — Bruckenthalia spiculifolia, Calluna vulgaris, Peplis portula, Polycnemum arvense, Polygonum aviculare, P. bistorta, P. lapathifolium.
 Troscovâ — Polygonum aviculare, Polycnemum arvense. Troţăl — Polygonum aviculare.
 Trufe — Tuber melanosporum.
 Trupul omului — Asparagus tenuifolius (rizomul).
 Tuba — Trybonema bombycina.
 Tubac — Sicotiana tabacum.
 Tubarojă — Paeonia officinalis.
 Tubaroză — Paeonia officinalis.
 Tuberoze — Polyanthes tuberosa.
 Tuberoze albe — Polyanthes tuberosa.
 Tuberoze de grădină — Polyanthes tuberosa.
 Tudeliţă — Leontopodium alpinum.
TUF
 297
ŢAL
 Tufan — Quercus petraea, Q. pubescens, Q. robur.
 Tufar' — Senecio vernalis.
 Tufă — Corylus avellana, Quercus frainello, Q. pubescens. Tufă albă — Quercus pubescens.
 Tufă dc rug — Rosa canina.
 Tufă lemnoasă — Caragana arboreseens, C. frutex.
 Tufă riioasă — Quercus pubescens.
 Tufă riioasă albă — Quercus pubescens.
 Tufăncle — Chrysanthemum indicum, Coreopsis tinctoria. Tufănică — Althaea roşea, Chrysanthemum Indicum, Ch.
 leucanthemum, Ch. morlfollum, Ch. roseum.
 Tufănică albă — Chrysanthemum parthenium.
 Tufănică galbenă — Rudbeckia laciniata.
 Tufănici — Chrysanthemum indicum.
 Tugă — Lagenaria siceraria.
 Tuic — Thuja occidentalis, Th. orientalis.
 Tulă — Carlina acaulis.
 Tulburea — Anthriscus cerefolium.
 Tulchin Daphne mezereum.
 Tulcină — Daphne mezereum.
 Tulichina lupului — Daphne mezereum.
 Tullchină — Daphne blagayana, D. cneorum, D. mezereum. Tulichină galbenă — Daphne blagayana.
 Tulichioară — Daphne mezereum, Ligustrum vulgare. Tulicipe — Daphne mezereum.
 Tulipan — Iris germanica, Narcissus poeticus, Tulipa biebers'einiana, T. gesneriana.
 Tulipan dc grădină — Tulipa gesneriana.
 Tulipan galben — Hemerocallis fulva.
 Tulipană — Tulipa biebersteiniana.
 Tulipani — Hemerocallis fulva, Tulipa oculus-solis, T. praecox.
 Tulipani de grădină — Tulipa oculus-solis, T. praecox. Tulipin — Asarum europaeum, Daphne mezereum, Rhododendron kotschyi.
 Tulipină — Daphne mezereum.
 Tuloaie — Nigella arvensis.
 Tulpeni — Tulipa bierbersleiniana.
 Tulpeni galbeni — Hemerocallis fulva.
 Tulpin — Daphne mezereum.
 Tulpină — Daphne mezereum.
 Tunezisă — Veroniea teuerium.
 Tunurele — Zinnia elegans.
 Turb — Ricinus communis.
 Turbare — Datura slramonium, Laurus nobilis, Solanum nigrum.
 Turbare cornută — Datura slramonium.
 Turbarea ciinelui — Solanum nigrum.
 Turbăciunea ciinelui — Datura slramonium, Solanum nigrum.
 Turbăric — Datura stramonium.
 Turbeaza ciinelui — Bryonia alba.
 Turbure — Anthriscus cerefolium, A. silvestris.
 Turbure sălbatică — Anthriscus silvestris.
 Turburea — Anthriscus cerefolium, A. trichosperma. Turbureală — Torilis arvensis.
 Turcaban — Coronilla varia.
 Turcarete — Erythronium dens-canis.
 Turcea — Carlina acaulis.
 Turcei — Juniperus sabina.
 Turcei — Juniperus sabina, Lapsana communis.
 Turci — Taraxacum officinale.
 Turcoaice — Zinnia elegans.
 Turculeţ — Anemone nemorosa.
 Turice — Aremonia agrimonioides.
 Turicca — Arabis hirsuta ssp. glabra, A. turrila, Turritis glabra.
 Turicei — Arabis hirsuta ssp. glabra, Turritis glabra. Turicioare — Agrimonia eupaloria.
 Turiţă — Agrimonia eupaloria, Anthriscus silvestris, Bidens cernuus, B. tripartitus, Galium aparine, Spiraea ulmifolia, Torilis japonica.
 Turiţă albă — Filipendula vulgaris, Isopyrum thalictroides.
 Turiţă mare — Agrimonia eupatoriu, Aremonia agrimo-nioldcs, Bidens tripartitus.
 Turiuţă — Agrimonia eupaloria.
 Turliptin — Daphne mezereum.
 Turnări — Bryonia alba.
 Turnep — Brassica napus.
 Turnică — Arabis hirsuta ssp. glabra, Turritis glabra. Turniţă — Arabis hirsuta ssp. glabra.
 Tumuriţâ — Arabis hirsuta ssp. glabra, Turritis glabra. Turnuşel — Arabis hirsuta ssp. glabra, Turritis glabra. Turta Domnului — Malva pusilla.
 Turta cioarei — Thlaspi arvense.
 Turta lupului — Paris quadrifolia, Strychnos nux-voiniia (drogul).
 Turta vacii — Holetus lulcus.
 Turtă — Allium fislulosum, Carlina acaulis, C. vulgaris, Slryclmos nux-vomica.
 Turlă dc munte — Carlina acuulis.
 Turtă dulce — Carlina acaulis.
 Turtă oloagă — Carlina acaulis.
 Turtea — Carlina acaulis, C. vulgaris.
 Turtea oloagă — Carlina acaulis.
 Turtei — Carlina acaulis, Juniperus communis, J. sibirica.
 Turtele — Malva neglecta.
 Turteţă mare — Agrimonia citpuloriu.
 Turtică — Carlina acaulis.
 Turtie — Carlina acaulis.
 Turturea — Carlina acaulis, C. vulgaris, Suxifraga roclie-liaiia.
 Turtuţel — Cuscuta trifolii.
 Turţel — Cuscuta epithijmunii C. europaea, C. trifolii. Tuş — Brassica napus.
 Tutiun — Nicotiana rustica, X. tabacum.
 Tutun — Mirabilis jalapa, Xicoliana alata, X. rustica, N. tabacum.
 Tutun de pipă — Xicoliana rustica.
 Tutun leşesc — Xicoliana rustica.
 Tutun turcesc — Nicotiana rustica.
 Tutun ţigănesc — Xicoliana rustica.
 Tutunaş — Mirabilis jalapa, Xicotiuna alata, Salvia aelhiopis.
 Tuluniţă — Xicoliana rustica.
                                                                    T
 Ţalăr — Apium graveolens. Ţalear — Apium graveolens. Ţalină — Apium graveolens.
 TAP
UNG
 Ţapchin - Daphne mezereum.
 Ţaţa Marghioala — Rudbeckia laciniata.
 Ţăde de bllic — Helianthus annuus.
 Ţălăr — Apium graveolens.
 Ţ&poşIrA — .Xardus strlrla, Tordylium maximum.
 Ţăvuşi — Ilyacinthus orientalis.
 Ţeapă — Allium cepa.
 Ţeapl — Allium cepa.
 Ţcaţire — Cicer arietinum.
 Ţechi — Saccharomyces cerevisiae.
 Ţeclă — Beta vulgaris.
 Ţede — Beta vulgaris.
 Ţocle albă   — Bela vulgaris var. rapacea      f. alba.
 Ţecle roşii- — Bela vulgaris var.      rapacea f.    rubra.
 Ţi-fliu — Dianthus barbatus.
 Ţiglă — Beta vulgaris.
 Ţi'lăr — Apium graveolens.
 Ţelcr — Apium graveolens.
 Ţderă — Apium graveolens.
 ŢeiinA — Apium graveolens.
 Ţelină de grădină — Apium graveolens.
 Ţelină de izvor — Ranunculus repens.
 Ţeperig — Schoenopteclus lacustris.
 Ţermeni — Solanum tuberosum.
 Ţervană — Lycopus europaeus. L. exullatus.
 Ţicorie —    Cichorium endivia.
 Ţiersăc —    Impatiens balsamina.
 Ţifroş — Chenopodium ambrosioides.
 Ţifruş — Chenopodium ambrosioides.
 Ţigancă — Begonia semperftorens, Ononis arvensis, l.amium purpureum.
 Ţigance — Tageles palula.
 Ţigănuşi — Tagetes patula.
 Ţigăncuşi — Tagetes erecta.
 Ţigănuşe — Tagetes patula.
 Ţigănuşi — Tagetes patula.
 Ţigănuţc — Tagetes palula.
 Ţigle — Bela vulgaris.
 Ţilidonie — Atropa belladona.
 Ţimbiră — Zingiber officinale.
 Ţimbrişoare — Thymus serpyllum.
 Ţinlaulă — Centaurium umbellatum.
 Ţinlaură — Centaurium umbellatum.
 Ţintorie — Centaurium umbellatum.
 Ţinţură — Gentiana lutea.
 Ţipăruşi — Impaliens balsamina.
 Ţipirig — Sclto:nuj>leclus lacustris.
 Ţipiriu — Juncus inflexus. Schoenopleetus (Hbernaeniou-lani. Scirpus sylvaticus.
 Ţipirig cu flori — Butomus umbellatus.
 Ţiproş — Artemisia annua.
 Ţipruş — Artemisia abrotanum.
 Ţitrom — Citrus limon.
 Ţilron — Citrus limon.
 Ţiţâ forcoteci — Aehillea miltefolium.
 Ţiţcă — Aehillea millefolium.
 Ţipruş — Artemisia annua.
 Ţirm — Prunus spinosa.
 Ţlm — Prunus spinosa.
 Ţlrţani — l.alhyrus tuberosus.
 Ţlrţărică — Phaseolus vulgaris.
 Ţlrţâriţă — Lathyrus tuberosus.
 Ţlţa caprei — Clematis alpina, Consolida ajacis, Primula veris, Tragopogon dubitts, T. orientalis, T. pratensis.
 Ţlţa fiului — Polygonum bislorta.
 Ţlţa mielului — Sempervivum leclorum.
 Ţlţa oii — Digilalis grandiflora, D. lanata, D. purpurea, Primula veris, Pulmonaria anguslifolia, P. officinalis.
 Ţlţa oilor — Arnica montana.
 Ţlla vacii — Campanula palula. Orobanche purpurea, Primula farinosa, P. veris, Pulmonaria rubra, Tragopogon dubius.
 Ti|oaie — Orobanche eumana.
 Ţlţoi — Orobanche ramosa.
 Ţolul lupului — Daphne mezereum, Pteridium aquilinum.
 Ţucără — Phaseolus vulgaris.
 Ţuică — Beta vulgaris var. rapacea f. rubra.
 Ţună — Lathyrus tuberosus.
 Ţurţalăi — Aquilegia vulgaris.
                           U
 Udogaci — Saponaria officinalis.
 Ugorci — Cucumis sativus.
 Ulcă — Sorghum halepense.
 Ulcandră — Serium oleander. l'leandru — Serium oleander.
 Uler — Sorghum halepense.
 Uliandru — Serium oleander.
 Ulică — Triticum aestivum.
 Uliendru dc munlc — Senecio fucshii.
 Ulin — Ulm-js enrpln’folla. U. laevis, U. scabra. l'lm de cimp — l'lmus carpinifolia.
 Vini de munte — Ulmus scabra.
 Lini de Tureheslan — Ulmus pumila.
 Ulm rilos — L'lmus carpinifolia var. suberosa.
 Uimac — l'lmus carpinifolia.
 Ulmar — l’lmus carpinifolia.
 Umag cu flori gnerlie — Aconitum stoerkeanum. Umbra cucului — Asparagus officinale.
 Umbra furnicii — (îonioiinion besserlanuiu.
 Umbra Iepurelui — Asparagus officinale, A. tenuifolium,
 Sarothamnus sroparius.
 Umbra muntelui — Alchemilla vulgaris.
 Umbra nopţii — Solanum dulcamara, S. nigrum. Umbranic — Meliltis melissophyllum.
 Umbrarul doamnei — Alchemilla vu’garis.
 Umbrarul muntelui — Alchemilla vulgaris.
 Umbrăvioară — Convallaria majalis. Maianlhemum bifolium.
 Undelemniţă — Artemisia annua.
 Undulcinnută — Tanacetum vulgare.
 Unchcşol — Sigellu damascena.
 Ungecâi — l.alhyrus sylveslris.
 Unghia capici — Cunthurehus cibarius. Lycium halimi-folium.
 l’nghia căţelei — Astragalus gtycyphyllos.
 Unghia elutel — (Xerach offleinarum.
 Unghia gAII — Astragalus glyeyphyllos, A. onobrychis, Ceterach officinarum, Coronilla varia, Galega officinalis, Glycyrrhiza echinala. Lotus corniculatus.
 299
URZ
 l'nghiu u»ii roşie — Astragalus monspessulanus.
 Unghia găinii — Astragalus glycyphyllos, A. onobryehis, Coronilla varia.
 Unghia păsâril — Viola dacica, V. declinata.
 Unghia ursului — Carduus acanthoides.
 Unguraş — Marrubium peregrinum, M. vulgare.
 llngura<je — Marrubium praecox.
 Ungurean — Arum maculatum.
 Ungureancă — Arum maculalum.
 Ungurenci — Aster salignus.
 Unguri — Echium vulgare.
 Unguroaică — Arum maculatum.
 Unguroaice — Nârcissus stellaris, N. poelicus.
 Unguroancă — Arum maculalum.
 Unguroance — Nârcissus stellaris.
 Unsuroasă — Marrubium vulgare.
 Unt şi brinză — Orchis morio.
 Untişor — Ficaria verna, Lathraea squamaria, Lilium martagon, Orchis morio, Orobanche caryophyllacea.
 Untişor de baltă — Ranunculus sceleralus.
 Untişoru! vacii — Ficaria verna.
 Untul babei — Ranunculus arvensis.
 Untul pămlntului — Tamus communis.
 Untul vacii — Orchis mascula, 0. militaris, O. morio,
 O.  papilionacea, O. purpurea.
 Untul vacii mirositor — Plalanthera bifolia.
 Untul vacilor — Ficaria verna.
 Ură — Gymnadenla conopea, G. odoratissima, Lathyrus tuberosus.
 Urda ţărcii — ErophUa verna.
 Urda vacii — Cardaria draba, Erophila verna, Lepidium campestre.
 Ureche — Coleus blumei.
 Ureche tătărească — Bupleurum falcatum.
 Urechea babei — Peziza aurantla, P. coccinea, P. venosa, Sedum speciabile.
 Urechea boului — Callisiephus chinensis, Digitalis grandiflora.
 Urechea hirţului — Asarum europaeum.
 Urechea iepurelui — Bupleurum diversifollum, B. fal-cutum, B. rotundifoliuin, Lychnis coronaria, Sempervivum tectorum, Stachys lanala.
 Urechea Iudei — Peziza coccinea.
 Urechea miţei — Sempervivum tectorum.
 Urechea omului Asarum europaeum.
 Urechea porcului — Ballola nigra, Coleus blumei, Hera-cleum sphondylium, Salvia austriaca, S. glutinosa, S. verticillata.
 Urechea şoarecelui      — Hieracium aurantiacum,      II.  pilo-
 sella, Myosolis palustris, AI. sylvatica, Primula auricula, Sideritis montana.
 Urechea şoricelului — Myosolis arvensis, M. palustris, M. sylvatica.
 Urechea ursului       — Corlusa matthioli,    Primula auricula.
 Urechclniţă — Bupleurum rotundifolium, B. falcatum, Portulaca oleracea, Sedum maximum, S. roşea, Seni-pervivum tectorum, S. schlechani.
 Urecheriţă — Sempervivum tectorum.
 Urecheriu — Peziza coccinea.
 Urecherniţă — Sempervivum tectorum.
 Urechiţa ursului      — Primula auricula,   P. veris.
 Urechiuşa babei       — Peziza coccinea.
 Urechiuşcă — Sempervivum tectorum.
Lrechluşe — Bupleurum rolundifolium, Cantharellus ciba-rius, Gyrocţphalus rufus, Sempervivum schlechani, S. tectorum.
Urcchiuşe de slîncă - Sempervivum tectorum.
Urechiuşi — Peziza coccinea.
Ureşchiţă — Galinsoga parviflora.
Ureşniţă — Lathyrus luberosus.
Urfen de zăvoi — Mţjricaria germanica.
Uriz — Oryza satira.
Urita fetei — Lathyrus luberosus.
Urlupi — Taphrina pruni.
Urm — Fraxinus ornus.
Urman — Carthamus tinctorius.
Urmuz — Symphoricarpus albuş.
Urn — Fraxinus ornus.
Ursan — Geranium robertianum.
Ursărcle — Dianthus barbatus, Phlox paniculatus. Ursinică — Dianthus barbatus.
Ursoaică — Echium allissimum. E. vulgare.
Ursomic — Coleus blumei.
Ursucle — Dian'hus barbatus.
Urşinic — Lychnis calcedonica.
Urz — Hordeum vulgare.
Urzica ciinelui — Lamium purpureum.
Urzica moartă a calului — Lamium amplexicaule.
Urzica raţei — Rumex alpinus.
Urzică — Begonia rex, Coleus blumei, Pelargonium odoratum, Scrophularia nodt.sa, l rticii dlnicn, V. urens. Urzică albă — Lamium album.
Urzică blindă — Vrtica urens.
Urzică crăiască — l'rlica dioica, urens.
Urzică creaţă — Lamium album, lrrlica dioica, 1’. urens. Urzică de clmp — Lamium maculatum.
Urzică dc grădină — Coleus blumei.
Urzică de pădure — Urtica dioica.
Urzică de şură — l’rlica urens.
Urzică galbenă — Galeobdolon luteum.
Urzică grecească — l'rtica urens.
Urzică iute — Urtica urens.
Urzică implcşată — l'rlica urens.
Urzică marc — Urtlca dioica.
Urzică maşcată — L'rtica dioica.
Urzică mărunţică — Vrtica urens.
Urzică mică — Urtica urens.
Urzică ininunţică — l'rlica urens.
Urzică moartă — Halh ta nigra. Coleus blumei, Galenb-dolon luteum, Galeopsis pubescens, Lamium album, L. amplexicaule, L. maculatum, L. purpureum, Nepeta calaria, Parielaria officinalis.
Urzică moartă albă — Lamium album.
Urzică moartă galbenă — Galeobdolon luteum.
Urzică moartă pădureaţă — Galeopsis letrahit.
Urzică murunţea — Urtica urens.
Urzică neagră — Lysimachia vulgaris, Scrophularia alata, S. nodosa.
Urzică pădureaţă — Galeopsis letrahit.
Urzică peleşată — l'rlica urers.
Urzică roşie — Lamium purpureum.
Urzică slrbească — ( rtica urens.
Urzică surdă — Lamium album.
Urzicea — l'rtica urens.
Urzici morlărele — Lamium album.
Urzici româneşti — l’rlica dioica.
urz
 300
VER
Urzicuţa — Coleus blumel, Kerria Japonlcn. L'rlica urens, Verbena hybrida.
Urzică — Urtica dioica.
Uscăţclc — Hetychrysum bracteatum.
Usigă — Bromus ramosus, B. secalinus, B. sterilis, Lolium perenne, L. temutentum. l’slunoi — Allium sativum. l'sturoaic — Alliaria officinalis.
Usturoi — Allium montannm, A. ophioscordon, .4. rotun-dum, A. salivum, .4. scorodoprasum, A. ursinum, A. victorialis, Armoracia rusticana.
Usturoi dc iarnă — Allium salivum.
Usturoi dc Icar — Teuerium scordium.
Usturoi dc pădure — Allium scorodoprasum.
Usturoi dc primăvară — Allium sativum.
Usturoi dc toamnă - Allium ophioscordon, A. sativum. Usturoi dc vară — Allium sativum.                -            j
Usturoi sălbatic — Allium rotundum, A. vinealc. , Usturoi turccsc — Lepidium ruderale.
Usturoiasă — Alliaria officinalis.
lsturol|A — Alliaria offlelnalls, Galanthus nivalis. Lilium martagon, Paris quadrifolia, Sisymbrium officinale. Usluroni — Allium salivum.
Usuclu — Sambucus nigra.
l’şoarca pămlntului — Tamus communis.
                            V
 Yacaţie — Robinia pseudacacia.
 Yadană — Begonia semperftorens.
 Yadleriş — Xanthium strumarium.
 ValenllţA — Chrysanthemum milIefoUui».
 Yaleriană — Valeriana officinalis.
 Vanilie — Ageratum houstoneanum, Calalpa bignon-ioida. llellotroplum peruvlanum. Vanilia planlfolla. Vanilie de cimp — Heliotropium europaeum, II. suave»-lens.
 Vanilie dc grădină — Heliotropium peruvianum.
 Yuuille sălbatică — llellotroplum europaeum.
 Varga ciobanului — Dipsacus (D. laciniatus, l). pilosus,
 D. sllvester).
 Varga păstorului — Dipsacus pilosus, D. silvester.
 Varga dc aur — Solidago virgaurea.
 Yarza iepurelui — Ligularia glauca.
 \ urzit — Brassica oleracea var. capitala.
 Varză albă — Brassica oleracea var. capitala.
 Varză   băşicată — Brassica oleracea var.       sabuuda.
 Yarză   căpăţlnă — Brassica oleracea var.       capitala.
 Varză chel — Brassica oleracea var. sabauda.                  /
 Varză   crea|ă-  Brasşica oleracea var. aoephala,          var.
 capitala, var. sabauda.
 Varză   cu căpăţlnă — Brassica oleracea         var. capitatu.
 Varză de Bruxelles — Brassica oleracea var. gemmlfera. Varză de frunze — Brassica oleracea var. acephala. Varză de grădină — Brassica oleracea var. capitala. Varză de iamă — Brasiica oleracea var. capitula.
 Varză dc mare — Crambe maritima.
 Yarză dc nutreţ — Brassica oleracea var. acephala. Yarză dc stlncă — Sedum roşea. Sempervivum tectorum.
   J Varză dc toamnă — Brassica oleracea var. capitala.
   Yarză de vară — Brassica oleracea var. sabauda. vj Yarză furajera — Brassica oleraeea var. acephala. ir-Varză nemţească — Brassica oleracea var. sabauda.
   Varză roşie — Brassica oleracea var. capitala.
   •v^Varză văratică — Brassica oleracea var. capitata. S» Yascuşoară — Cerasus avium.                               . .
   Văcălie — Fomes fomenlarius, F. igniarius.
   Yfte&lle de fag — Ganoderma applanatum.
   Văcălie de mesteacăn — Placodes betulinus. s/>
   Yăcariţă — Anagallis arvensis.
   Văcârică — Saponaria officinalis, Vaccaria pyramidata. Yăcăriţă — Saponaria officinalis, Vaccaria pyramidata.
   VAcAruş — Poiyporus brumalls. ._____________
   Yăcuţc — Boletus bovinus.
   Vădană — Centaurea calcilrapa, Centaurea solstitiatis. Vădănel — Aster tripolium.
   Vădănel sălbatic — Asler tripolium.
   Yădănic — Aster tripolium.
   Văduva cc ţipă copii!j— Inula britannica.
   Vălătan - Salsola kali.
   Vălătuc — Rapislrum perenne. Salsola kali.
   V&lătug — Salsola kati.
   Vălul miresei — Gypsophiia muralis.
   Văratice — Prunus cerasifera (fructele). v Yărăneşti — Prunus cerasifera (fructele). u Yărăguţe — Fragaria vesca.                       ""
   Vărsat — Malva sylvestris.
   Vărsătoare — Aster amellus.
   Văsc — Viscum album.
   Văsc de brad — Viscum album.
   Văsc de păr — Viscum album.
   Văsileac — Ocimum basilicum.
   VAsuşor — Splachnum pedunculalum.
   YAtAmAtoare — Anthyllis vulneraria, Bromus eommutatus. Vătălan — Salsola kati.
   Vătămătură — Anthyllis vulneraria. _
   Vătrice — Tanacetum vulgare.
   Văzdoagă — Cheiranthus cheiri, Dianthus caryophyllus. Văzdoage — Tagetes erecta, T. patula.
   Văzdoance umplute — Dianthus caryophyllus.
   Yăzdoaşe — Tagetes patula.
   Yăzdocuţe — Tagetes patula.
   <\ carză — Brassica oleracea var. capitata.
   Velnlş — Ulmus laevis.
   Veneş — L’lmus laevis.
   Yeninariţă — Ajuga laxmanni, Gratiola officinalis.
   Yeniş — L'lmus laevis.
   Yentricea — Veroniea officinalis, V. persica, V. pros-trata.
   YenlrillcA — Veroniea agrestis, V. latifolia, V. officinalis, V. perelca, V. prostrata, V’. spicata.
   Verbină — Verbena hybrida, V. officinalis.
   Verbină dc clmp — Verbena officinalis.
   Verbină sălbatică — Verbena officinalis.
   Verdeaţa zidurilor — PjMirococcus vulgaris.
   Verdeaţă — Buxus sempervirens, Vinca minor.
   Verenţăl — Geum urtanum.
   Vcrgură învelită — Xigella damascena.
   Vericel — Orobanche gracilis, O. purpuiea.
   Verigar — Acer tataricum.
   Verigarlu — Acer tataricum, Evonymus talifotius, Rha-mnus calhartlca.
 VER
 301
    Verigaş — Rhamnus catharlica.
    Verigei — Orobanche caryophylaoea, O. gracilis, O. luco-rum.
    Vervine — Verbena hybrida.
    Vervine de grădină — Verbena hybrida.
    Verze — Chenopodium album. >,
    Verzişoară — Brassica oleracea var. gemmifera, Sedum acre, S. maximum, S. purpureum, S. roşea, Sempervivum lectorum.                                        y
    Verzoasă — Knaulia silvatica.                         i
    .Veselia casei — Begonia sanguinea.
    ''Veşniţă — Mentha aquatiea.
    < Vetrlce — Tanacetum vulgare, T. balsamita.
    Vetrlcea — Chrysanthemuiii alpinum, Ch. macropliyllum, Ch. parthenium.
    ' Vetricea vătămatului — Tanacetum vulgare. vVctricei, — Artemisia vulgaris.
    J Vetricică — Artemisia annua. vVetrişe — Tanacetum vulgare.
    Vezdroagă — Cheiranthus cheiri.
    Via evreului — Solanum dulcamara.
    Viadă — Larix decidua.
    Viaţa omului — Begonia melallica, B. semperflorens. Vie — Vilis vinifera. v ^   Vie deia bolundă    — Parthenocissus quinquefolia.         /
    Vie pădureană —      Clematis vitalba. r 7
    Vie păsărească —     Vitis sylvestris. \s
    Vie sălbatică — Parthenocissus quinquefolia, Vitis labrusca, V. sylvestris, V. vinifera.
    Viişoară — Begonia semperflorens, Impatiens balsamina Vilai — Matthiola incana.
    Vin sălbatic — Parthenocissus quinquefolia.
    Vinarie — Asperula odorala.
    Vinarlţă — Asperula odorata.
    Vinăriţă — Asperula odorata.
    Vindecă — Betonica officinalis. ^
    Vindecătoare — Alliaria officinalis.
    Vlndecea — Alliaria officinalis, Betonica ofllclnalis. Vindecuţă — Alliaria officinalis, Betonica officinalis, Zebrina pendula.
    Vindrilică — Veronica officinalis.
    Vinerlfft — Asperula odorata, Chenopodium bolrys, Ajuga reptans, A. genevensis.
    Vineriţă de arătură — Ajuga ehamaepylis.
    Vineriţă galbenă — Ajuga ehamaepylis.
    Vinete — Aster salignus, Petunia hybrida, Solanum melongena.
    Vinete de gătit — Solanum melongena/
    Vineţea — Centaurea cyanus, Lactarius volenus.
    Vineţele — Aster novae-angliae, A. novae-belgiae, A. salignus, Centaurea axlllaiis, C. cyanus, C. phrygia, Commellna coelestls, Russula grisea.
    Vineţică — Ajuga reptans, A. genevensis, Centaurea cyanus, Russula alutacea, R. grisea.
    Vineţică cu lapte — Lactarius volenus. rVineţică de clmp — Centaurea cyanus.
    Vineţioară — Centaurea cyanus.
    Vinie — Vilis vinifera.
    Vintricea — Potentilla anserina.
    Vintrilică — Veronica officinalis.
    Vinuţ — Dorycnium herbaceum.
    Vioală — Cheiranthus cheiri.
    Vioală albă — Matthiola incana.
  Vioală de iarnă — Cheiranthus cheiri.
  Vioală galbenă — Cheiranthus cheiri.
  Vioală roşie — Matthiola incana.
  Vioaie — Matthiola bicornis, M. incana.
  Vioaie albe — Matthiola incana.
  Vioaie bătute — Matthiola incana.
  Vioaie de noapte — Hesperis matronalis.
  Vioaie dc primăvară — Hesperis matronalis.
  Vioară — Viola odorala.
  Vioară    de noapte — Hesperis matronalis,            //. trislis.
  Vioară    galbenă — Cheiranthus cheiri.
  Vioară neagră — Viola odorala.
  Vioară roşie — Cheirantus cheiri, Mallhiola incana. Violă — Matthiola incana.
  Vio. «albenă — Cheiranthus cheiri.
  Violete — Viola odorata.
  Violete u. noapte — Plalanthera bifolia.
  Viorea    — JecW? roşea, Viola jooi, \\          tricolor.
  Viorea    albă - Hegonia crassifolia.
  Viorea de noapte — Hesperis matronalis.
  Viorea de lot fealiul — Matthiola incana.
  Viorea roşie — Mallhiola incana.
  Viorele — Hepatica nobilis, Hyacinthus orientalis, Scilla bifolia, Viola mirabilis, V. odoratn, V. silualica. Viorele albe — Viola alba.
  Viorele bune — Viola mirabilis.
  Viorele de casă — Viola odorala.
  Viorele dc fereşti — Mallhiola incana.
  Viorele de grădină — Viola mirabilis, V. odorala.
  Viorele galbene — Viola biflora.
  Viorele mirositoare — Viola mirabilis, ’              odorala.
  Viorele nerii — Viola mirabilis, V. odorata. horele sălbatice — Viola cauina.
  'y'iarică — Scilla bifolia, Violat odorala.
  Viorica dc pădure — Viola mirabilis.
  Viorica mirositoare — Viola odorala.
  Vioriţă — Scilla bifolia, Viola odorala.
  Viperică — Echium vulgare.
  VIperina — Echium vulgare.
  Vlrnanţ — Chrysanlhemum cinerariaefolium, Ituta graveo-lens.
  Virnaţ — Ruta graveolens.
  Virnie sălbatică — Vitis sylveslris.
  Visdei — Lolus corniculatus, Medicago sativa.
  \Vişan — Cerasus vulgaris.
  J Vişăn — Cerasus vulgaris. y Vişin — Cerasus avium, C. vulgaris, Padus mahaleb.
  ' Vişin pilic — Cerasus frulicosa.
  ' Vişin sălbatic — Cerasus frulicosa.
  Vişin turcesc — Padus mahaleb.
  Vişinar — Cerasus vulgaris.
  \/Vişină de munte — Pulsatilla alba.
  Vişinei — Cerasus frulicosa.
  Vişinei sălbatic — Cerasus frulicosa.
  -  Vişin — Cerasus vulgaris.
  Vltrigon — Eryngium maritiinum.
  Vitriş — Tanacetum vulgare.
  Vitriţă — Tanacetum vulgare.
  Viţa corcilor — Solanum dulcamara.
  Viţa evreilor — Solanum dulcamara, S. nigrum.
  Viţa evreului — Solanum dulcamara.
  Viţă — Vitis (V. sylveslris, V. vinifera).
  Viţă albă — Clematis reda, C. vitalba, Vitis berlandieri.
 302
ZAR
    Viţa americana — Parthenocissus quinquefolia.
    Viţă itmrrlcanA dr varA — Vitis cordlfolla.
    Vl|ă dr Canada — Partbrnorlssus quinquefolia, 1*. lrl> ruspldatu.
    Viţă dc hamei — Humulus lupulus.
    ViţA de pădure — Yitis sylvestris.
    YI|A dr vio - Yllls vinifera.                         /
    Viţa   dc vio  sălbatică  — Yitis    lubrusca, sylvestris.
    Viţă   idruşcă — Yitis    lubrusca.
    Viţii  lzabcla — Yitis    lubrusca.
    Vită neagră — Tamus communis.
    Viţa păsăreasca — Yitis sylveslris.
    Vita puturoasa — Parlhrnocissus quinquefolia.
    Viţă Kiparia — Yitis vulpina.
    \ 11A sălbatică — Parlhciutcissus quinquefolia, P. tricus-piitata. Yitis lubrusca, V. sylveslris, Y. vinifera, V. vulpina.
    Yiţâ sălbatică americană — Parthenocissus quinquefolia, Yl|rlar — Anilioxanlbum odoratum.
    Vlţlşoară —    C.lcmatis  vilalba.   C.        vltlcrlla.
    ^ | YJzdoage — Tagetes patula.
    Yizdoavo — Tagetes erecta.
    Yizdogi — Tageles erecta.
    Vină de hamei — Humulus lupulus.
    Ylnj — l'lmus laevis.
    Vlntul calului — (Hobaria gigantea.
    Mnturele — Pulsalilla vulgaris.
    Vlrf — Origanum vulgare.
    Vlmaţ — Ruta grai<eolens.
    Vlrsat — Cuscuta trifolii.
    Vlrsnlul pâmlnUilui — Cuscuta trifolii.
    Mrsatul Irifoliului — Cuscuta trifolii.
    Virlrjul pănimtulul — Medicago falcala, M. lupulina, M. nilnlma. M. orblcularls. Pedleularis vrrtlrllata. Vlrtilică — Circara alpine^ C. lutetiana.
    Vise — Ybriiin album.
    Ylsc de apă — Myriophyllum spicalum, M. verticidalum. Vise de munte — Rhododendron kotschyi.
    Vise dr slrjar - Loranthus europaeus.
    Ylscul stejarului — Loranthus europaeus.
    VI(doaga — Dianthus carthusianorum.
    Yizdoagă — Dianthus caryophyllus.
    Yizdoage — Calendula officinalis. Dianthus barbatus, D. carthusianorum. D. caryophyllus, D. chinensis. Tageles erecta. T. patula.
    Yizdoage de Rnsale - Dianthus caryophyllus.
    Vlzdoanec — Dianthus carthusianorum.
    Ylzdoancc de clmp — Dianthus compactus.
    Ylzdoancc goale — Dianthus chinensis.
    Ylzdoancc umplute — Dianthus caryophyllus.
    Ylzdoancc ungureşti — Dianthus barbatus. .
    Ylegi — Cucumis melo.
    Voalul miresei — Anthericum ramosum, Euphorbia marginala. Yerbena hybrida.
    Yoejniţă — Mentha longifolia.
    Yoeşiţă — Menlha longifolia.
    —Yoeşniţă — Calamintha intermedia, Mentha longifolia. Voeşleniţa — Menlha longifolia.
    Yoeştiniţa — Mentha longifolia.
    Voeştniţă — Menlha longifolia.
    YoiaşVjPlă — Menlha longifolia.
    Voinicar — Eimnijmus europaeus.
    Voinicea — Xasturlium officinale.
   Yoinlccl — Dipsacus silvestris.
   Voinlcer — Evonymus verrucosus.
   Voiniccriu — Evonymus europaeus. _
   Volniciră — Alliafia officinalis, Deseuralnla sophla,' Nas-turtium officinale, Rorippa amphibia, Sisymbrium loe-selll.
   4 Y’oioşniţâ de albini — Melissa officinalis. J Volbură — Calystegia pubesems. C. silvatica, C. sepiumj v\ Convolvulus '^arvensis, Pharbilis hederaceăj Polygo- v num convolvulus. s (Volbură de garduri — Calystegia sepium. \y . Volbură marc — Calystegia sepipm. \j                               v
   ^Volbură mică — Convolvulus arvensis, Xanthium spinosum.                                          .
   'Volbură păroasă — Pharbilis purpurea. 'J .
   .Volbură sălbatică — Calystegia silvatica. v Volbură urcătoare — Calystegia sepium. v \’olovatlc — Centaurea phrygia, Snrertla perennis. 1 Volvură — Calystegia silvatica, C. sepium, Convolvulus arvensis.                                       ^
   Vonlreriu — Evonymus europaeus, E. lalifolius, Rhamnus cathartica.
   Voronlr — Marrubium vulgare.
   Voronică — Marrubium peregrinum, M. vulgare, 'i Yoştină — Mentha aquatica, M. longifolia, M. spicata. Voşlniţă — Mentha longifolia. ^
   Vrăcioară — Circaea lutetiana.
   Vrăjitoare — Circaea lutetiana.
   Vrătilică — Circaea alpina, C. lutetiana.
   Vrotilică — Circaea lutetiana.
   Vuietoare — Empetrum nigrum.
   Vuitoare — Empetrum nigrum.
   Vulpină — Alopecurus pralensis.
   Vulpoaică — Sorghum halepense.
   Vulpoi — Sorghum halepense.
   YulturlrA — Hieraeium aurantiacum, H. carspltosnm,
   H.   hoppeanum, H. lacbrnalll, H. pilosella.
   Vulturoancă — Hieraeium aurantiacum, H. pilosella.
                             Z
   ZabrA — Galeopsis pubescens. G. speciosa.
   Zad — Larix decidua.
   Za dă — Larix deeldua, Pinus silvestris.
   Zadră — Larix decidua.
   Zambac — Lilium candidum.
   Zâmbii A — Scilla bifolia, Hyacinthus orientalis.
   Zambilă de clmp — Scilla bifolia.
   Zambile de cimp — Yiola odorata.
   Zambilca — Muscări comosum, M. tenuifolia.
   Zambină — Hyacinthus orientalis.
   Zambul — Hyacinthus orientalis, Muscari comosum, ,
   M. racemosum, M. tenuifolium.
   Zambulă — Hyacinthus orientalis.
   Zanghile — Scilla bifolia.
   Zardalei — Armeniaca vulgaris.
   Zarnaradele — Xarcissus poiticus, \. pseudonarrlssus, .V. stellaris. X. tazrtta. Tulipa biebersteiniana.
ZAR
 303
 Z05
 Zarzalinc — Armeniaca vulgaris.
 Zarzălii — Armeniaca vulgaris.
 Zarzăr — Armeniaca vulgaris, Prunus cerasifera. Zarzăre — Prunus cerasifera (fructelc).
 Zarzărei — Armeniaca vulgaris.
 Zaschiu sălbatic — Dianthus barbatus.
 Zăduţ — Larix decidua.
 Zăhărel — Begonia sempervirens.
 Zăhărică — Lycium halimifolium.
 Zăloagă — Salix ci nerea.
 Z&log — Sallx clnerea.
 Zămos — Citrullus vulgaris, Cucumis melo, Cucurbita pepo var. melopepo.
 Zfimoşl(ă — Hibiscus cannabinum, II. esculentum,
 II. trionum.
 Zămoşiţă beşicoasă — Hibiscus trionum.
 Z-ipejioare — Iberis amara.
 Zirm — Solanum dulcamara.
 Zărnă — Rhinanlhus minor,             Solanum         dulcamara,
 S.  nigrum.
 Zărzăline — Armeniaca vulgaris.
 ZfivAcustA — Astragalus dasyanthus.
 Zăzanie — Agrostemma gilhago.
 Zbacă — Cucurbita pepo.               -*
 Zblnţuitori — Pharbitis purpurea.
 Zdirnă — Solanum dulcamara.
 Zdlrnotă — Bryonia alba, Solanum nigrum.
 Zdrahun — Artemisia annua.
 Zdrelit <- Myricaria germanica.
 Zdreviţe — Myricaria germanica.
 Zeabră — Galeopsis speciosa, G. ladanum.
 Zeadă — Pinus silvestris.
 Zebre — Galeopsis ladanum, G. letrahit.
 Zebrea — Galeodbolon luteum, Galeopsis letrahit. Zeliznec — Glycyrrhiza echinata.
 Zernea — Solanum nigrum.
 Zevios — Philadelphus coronarius.
 Zgăibuţă — Viola canina.
 Zglavac — Centaurea phrygia.
 Zglăvoc — Cenlaurea nervosa, C. phrygia.
 Zgorghin — Rosa canina.
 Zgrăhunţică — Lapsana communis.
 Zilczitoare — Ononis spinosa.
 Zimbrel — Pinus cembra.
 Zimbrişor — Pinus cembra.
 Zirne — Rhinanlhus minor.
 Zişinar — Cerasus vulgaris.
 Ziua crucii — Aster salignus.
 Ziua cu noaptea — Melampyrum bihariense.
 Zizanie — Agrostemma githago, A vena fatua, Bromus arvensis, B. secalinus, Lolfiim perenne, L. lemulentum. Zizdcu — Medicago falcata.
 Zlmbiluri — Hyacinthus orientalis.
 Zlmblă — Atriplex nitens.
 Zimbru — IMnus cemhni.
 Zîinoşiţă — Hibiscus trionum.
 Zînişoarfi — Cqii^nthemum corlandrlaefolium.
 Zîrnă — Solanum dulcamara, S. nlgruin.
 Zlzanic — Agrostemma githago.
 Zlac — Anemone nemorosa, Carex slellulata, Dentaria bulbifera, Symphylum officinale.
 Zlace — Pulsatilla pratensis.
 Zlăvog — Cenlaurea jacea.
 Zmăhoaie — Laserpitium archangelica.
 Zmeiţă — Lilhospermum arvense.
 Zmeoaicâ — Laserpitium latifolium.
 Zmeoaie — Laserpitium archangelica.
 Znirnă — Bryonia doica.
 Zob — A vena sativa.
 Zolotnic — Potentilla anserina.
 Zolovăţ — Juniperus communis.
 Zordolini — Armenica vulgaris.
 Zorele — Convolvulus arvensis, Pharbitis hederacea, Ph. purpurea, Quainoclit pennala.
 Zorele albe — Pharbitis hederacea.
 Zorele hălute — Calystegia pubescens.
 Zorele tk‘ noapte — Mirabilis jalapa.
 Zorele pitice — Mirabilis jalapa.
 Zorele urcătoare — Pharbitis purpurea.
 Zornelc — Pharbitis purpurea.
 Zosmen — Philadelphus coronarius.
BIBLIOGRAFIE
    1.  Alecsandri V., Poezii populare ale românilor, Bucu-
             reşti, 1843.
    2.  — Doine şi lăcrămioare, Iaşi, 1852.
    3.  Alessi A. P., 0 escursiune botanică In România,
    z         Sibiu,  1883.
    W-- 4. Alexici G., Texte de literatură poporană română, Budapesta, 1899.
    5.  - Alma nevek, M. Ny. -or., 1909, voi. XXXVIII,
             p. 17-18.
    6.  Andrasovsky J., Szdlld In Jâvorka S., Magyar
             flora, Budapesta, 1925.
    7.  . * , Jegyzike azon alma, kprle', ... fajoknak, melyek
             Erdily teriilelin elonyiisek 6s măsok felett ajănl-hatâk, Erd61y Gazda, 1869, voi. I.
    8.  . * . Antologie de literatură populară, Bucureşti,
             '1953.
    9.  Apostol C., Plante medicinale, Grădina mea, 1935,
             nr. 1 şi urm.
    10. Ardelean D., Poemă cu ctnlări, Arad, 1931.
    11. Argeşianu S., Noţiuni de igienă şi medicină populară,
             Bucureşti, 1900.
    12. Arghirescu V., Tutunurile româneşti, Bucuroşii,
             1939.
    13. Arvat A., Plantele medicinale şi medicina populară
             la Niscani, Bul. Inst. Soc. Rom. din Basarabia, 1937. voi. I.
    14. — Plantele ornamentale la Nişcani, Bul. Inst.
             Soc. Rom. din Basarabia, 1937. voi. I.
    15. Baldacci Ant., Sludi speciali albanesi, Roma, 1933,
             voi. II.
    16. Balogh J., Specimen inaugurale bolanico-medicum
             sislemus praecipuus planles in M. Transsytvania sponte et sine cultura provenientes, ac ibidem usu receptas, Lugoj, 1799.
    17. Barasch J., Manual de botanică silvică, Bucureşti,
             1861.
    18. — Istoria naturală, Bucureşti, 1854.
    19. Bariţiu Gh., Vocabulariu de numele plantelor tran-
             silvane, românesc, latinesc (după sistema lai I.inni), nemţiesc şi unguresc, Călindariu pentru poporul român, Braşov, 1858 şi 1859>
    20. BarokzTG., Tratatul despre limbă, partea botanică,
             Adunarea Naţională, 1870 — 1873.
    21. Bartok B., Cintece populare româneşti din comitatul
             Bihor, Bucureşti, 1913.
    22. Bartolomeu D., Cunoaşterea plantelor cu aplica-
             (iuni la medicina populară, Bucureşti, 1901.
    23. Batky Zs., Kovesrd gabonafiliink (I6nkdly, koles,
             talărka), Fold. Kozl., 1918, voi. XLV, p. 23.
24.  Bauhinus J. et Cherleuus R., Hisloriae Plantarum
          Unioersalis, 1850, t. III.
25.  Baumgarten I. Ch. G., Enumerat io stirpium Magno
          Transsilvaniae Principatui praeprimis indige-narum, Viena, 1816, t. I—III; Sibiu, 1846. t. IV (curante M. Fuss).
26.  Bălăsel Tr., Versuri populare româneşti, Craiova,
          voi. II.
27.  BenkO J., Transsilvania, Viena, 1788.
28.     — Nomenclatura Vegelabilium, Magyar Konyv-hâz
           Bratislava, 1783.
29.     — Kdzipajtai dohăny, Cluj, 1792.
30.     — A kdzipajtai scumpia-ecetfa, Cluj, 1796.
31.     — Transsilvania, ed. a 2-a, Cluj, 1834.
32.  Bereczki M., Gyiimolcseszeli văzlatok, Arad, 1887.
33.  Berger Fr., Handbuch der Drogenkunde, Viena, 1949,
           voi. I.
34.  Bielz E. A., Handbuch der Landeskunde Siebenbiir-
           gens, Sftiu, 1857.
35.  BfANtJ V., Doctorul de casă sau dicţionarul sănătăţii,
           Buzău, 1910.
36.  Bob Dicţionar românesc, latinesc si unguresc,
           Cluj. 1822-1823. voi. I — II.
37.  Bocanetu Al.\ Terminologia agrară in limba română,
           Codrul Cosminului, Cernăuţi, 1926, voi. II.
38.  Boceanu J., Glosar de cuvinte din judeţul Mehedinţi,
           Anal. Acad. Rom.. 1912.
39.  Bois D., Les planles d’aliment, chez tous Ies peuples
           el ă travers les âges, -Paris, 1930.
40.  Bologa V., Organe und Kiirpersăfle in der rumiini-
           schen Volksmedizin, Knoll s Miticii, fur Arzte,
           1930.
41.  BorbAs V'., Hazai szekfiiveink mini kerti virăgok,
           Term. fiizetek, 1889, voi. XII, p. 211.
42.  —     Europânak idegen nooenyekkel valo beruhâzkn-
           dăsa, Term. Tud. Kozl., 1894. voi. XXVI.
43.  —     Nehâny mesis fiiviinkrol (takatfii es lakatrâzsa,
           szerencsefii ts szerencsedio), Terni. Tud. Kozl., 1896, voi. XXVIII.
44.  Borza al., Plantele de leac, Tovărăşia, Orăşlie, 1908.
45.  —     Numiri populare de plante, Transilvania, 1910,
           voi. XII, p. 367.
46.  —     Industria de răşină tn Munţii Apuseni, Poporul
           român, Budapesta, 1911.
47.  —     Plante de leac, Foaia scolastică, Blaj. 1912,
           t. XIV, p. 44. 75 şi 112.
48.  —     Etichete pentru colecţiune de plante, Blaj, 1915,
49.  —     Despre, plantele de leac, Calendarul asociaţiei
           „Astra”, Sibiu, 1917.
20    - c. Că
 50. Borza Al., Să cultivăm plantele medicinale, l'nirea,
           Blaj, 1917, nr. 8.
 51.    —  In loc de lulun, l'nirea, Blaj, 1917.
 52.    —  Din lumea plantelor, Bibi. Semănătorul,           Arad,
           1917.
 53.    —  Cultivarea plantelor de leac, Orientul român,
           Blaj. 1918, p. 22.
 54.    —  Grădinile ţărăneşti din Munţii Apuseni,            Con-
           vorbiri ştiinţifico, Orăşlie, 1918. voi. II, p. 25 şi 39.
 55.    —  Să cultivăm plantele de leac. Bibi. pop. a        Asoc.
           „Aslra”. Sibiu, 1917. voi. VIII, nr. 47. p. 120. 5(5.   —  Plante de săi un. Calendarul nostru, Heiuş,
           1919, p. 87.
 57.    —  Gheţarul de la Scărişoara, Convorbiri ştiinţi-
           fice, Orfişlio, 1918, voi. II, p. 125.
 58.    —  Plantele ile leac, comoara săracilor, Gazela
           poporului. Sibiu, 1919. nr. 15-22.
 59.    —  Prima istorie naturală românească, ..Istoria
           naturei sau a firei". de Gh. Şincai. Transilvania,
           1921,  t. 111. nr. 10. p. S25.
 60.    —  Flora grădinilor ţărăneşti romane. Murul (Pi/rus
           malus L.), Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1921, voi. I, p. 54.
 61.    —            Material pentru vocabularul botanic al limbii
           române. Grădini ţărăneşti din lianat, Daco-romania, 1921, voi. I.
 62.    —           Din istoria plantelor noastre ornamentale, Lu-
           mina femeii, Quj, voi. II, p. 19 şi 84.
 63.    —         Etichete pentru Ilerbarul mare, ed. a 2-a, Cluj,
           1922.
 64.    —  Etichete peniru Ilerbarul micţ cd. a 2-a, Cluj,
           1922.
 65.    —  l'lora grădinilor ţărăneşti romdne. II. Plantele
           de pextoabă,   leac, de farmacie   şi credinţe,    Bul.
           Grăd. Bot.     Cluj. 1925,  voi. V.          p. 49.
 66.    —         Sotife etnobolanice. Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1931,
           voi. X.
 67.    —             Printre flori. Bibi. pop. a Grăd. Bol. Cluj.
           1931. nr. 1. p. 61.
 08.    —  Povestea florilor cultivate de poporul românesc.
           Patria. Cluj. 1931.
 69.    —  De vorbă cu ginerele lui Sftntu Petru. Patria.
           Cluj, 1931.
 7<>. Borza Al. şi Gîrti.f.r C.. Varietăţile de mere cultivate in Grădina               botanică din Cluj,   Bul.    Grăd.   Bol.
           Cluj, 1931.    voi. XIII,   app.   I.
 71. Borza Al., Demetrescu M. şi Rădui.escu D., liola-
           nica pentru clasa V, Craiova. 1935.
 72.    —  liotanica pentru clasa II, Craiova. 1935.
 73. Borza Al., Liliacul românesc, Grădina mea, Cluj,
           1936, nr. 5-6.
 74.    —  Soutăţi etnobotanice româneşti:          o farmacie
           băbească, Bul. Grăd. Bot. Cluj. 1936, voi. XVI, p. 17.
 75. Borza Al. u. Butură V., Bauerliche Pflanzenheilmittel
           in der Mo!dau, Sudhoff's Archiv f. Geschichtc d Medizin und d. Xatunv., 1938, nr. 3, p. 81.
 76. Borza Ai.., Trif A. şi Wendf.i.in R., Rozariul Gră-
           dinii botanice din Timişoara, 1941, voi. XXI, app. II.
  77.   BonzA Ai.., Ecliinocystis loiala (Michx.) Torr. et Gray si alte plante americane încetăţenite tn Banal, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1942, voi. XXII, l>. 178.
  ■ 78. — Corelaţia dintre flora României fi poporul român,
            Rev. Inst. Soc. Ban. Cr., Timişoara, 1943, voi. XI.
  79.   —   Date etnobotanice din Kaidăş (jud. Caraş),
            Bul. Grăd. Bol. Cluj, 1944, voi. XXIV, p. 110.
  80.   —   Atacul (Triticum monococcum) la români, Bul.
            Grăd. Bol. Cluj. 1945. voi. XXV. p. 93.
  81.   —   I. alac (Triticum monococcum) chez Ies Rou-
            mains. Sibiu, 1945.
  82.   —   Cele dinţii publicaţii botanice străine cu numiri
            de plante româneşti, Apulum, Alba-Iulia. 1945; Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1944, voi. XXIV, p. 118.
  83.   —   Conspectus florae Romaniae regionumque af-
            finium. Cluj, 1947, fasc. I; 1949, fasc. II. „84.  —   Ephedra distachya tn Republica Populară
            Română, Farmacia, Bucureşti, 1955, voi. III, nr. 1. p. 52.
  85.   Brandza ’ D., Curs elementar de istorie naturală,
            Botanică. Iaşi. 1873.
  86.   —   Prodromul florei române. Bucureşti, 1879 —1883.
  87.   —   V egelaţiunea Dobrogei, Anal. Acad. Rom., 1882.
  88.   —   Limba botanică a ţăranului român, Columna
            lui Traian, Bucureşti, 1882, voi. III, serie nouă.
  89.   —   Flora Dobrogei, Anal. Acad. Rom., 1898.
  90.   Brunfelsius Otto, Ilerbarium. Simplicium phar-
            macorum, 1539, t. I, cd. a 2-a; 1538, t. II; 1540, t. III.
  91.   Bi dai-Deleanu I., Lexiconul românesc-nemţesc,
            1818 (mecr.).
  92.   Bunu T., Poezii populare din Maramureş, 1908.
  93.   Buia Ai.., Plantele noastre medicinale, Timişoara,
            1944.
  94.   Bl-schan J., Vorgeschichtliche Botanik der Kultur-
            und Sutzpflanzen der alten Welt, Wroclaw, 1895.
  95.   Butură V., Plante de leac din regiunea moţilor de pe
            Arieş, Bul. Grăd. Bot. Cluj. 1933, voi. XIII, p. 106.
  96.   —        Plante cunoscute şi tnlrebuinţate de românii din
            Ardeal, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1935, voi. XV, p. 218.
  97.   —            Cultul mălrăgunii tn Munţii Apuseni, Grădina
            mea, 1936, voi. II. nr. 10—11.
  98.   —        Plante cunoscute şi tntrebuintate de românii din
            Ardeal, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1936, voi. XVI, p. 70.
  99.   —         Plante cunoscute şi intrebuintate de locuitorii
            cttoroa sate româneşti, Bul. Grăd. Bot. Cluj,
            1938,  voi. XVIII. p. 99.
  100.  —        Iarba lui Tatin tn medicina băbească şi cea ofi-
            cială, X'alura, 1940, voi. XXIX, nr. 7—8.
  101.  —            Cileva plante medicinale, Calendarul crescă-
            torului de animale. Bucureşti, 1944.
  102.  Băcf.scu M.. Sume de plante. I, Revista critică, Iaşi,
            1931, nr. 1.
  103.  —        Sume de plante. II, Revista critică, Iaşi, 1934,
            nr. 2 — 3.
  101. Bîri.ka J., Cintece poporane din Maramureş, 1924.
 .107
    105.  Bîrseanu A., Cincizeci de colinde, Braşov, 1890.
    106.  Candrea J., Densusianu O. şi Speranţia E., Graiul
               noslru, 1906 — 1909.
    107.  Candrea J. şi Densusianu O., Ctnlece populare, 1909.
    108.  Catrâ C., Hore şi strigături populare, 1932.
    109.  Candrea J. şi Adamescu Gh,, Dicţionarul enciclo-
               pedic ilustrat, Bucureşti, 1931.
    110.  Canianu M.t Poezii populare, 1888.
    111.  Cantemir D., Descrierea Moldovei, Iaşi, 1923.
    112.  Caranfit., Cintece populare de pe Valea Prutului,
               1872.
    113.  Caronxi, în Dacia, Milano, 1812.
    114.        Catalogue des vegilaux ligneux qui croissent dans les domaines du Banal, Soc. Autr. des Chemins de fer de l’dtat, 1878.
    115.  Cernea G., Floricele din jurul Cohalmului, 1929.
    116.  Chernbach, Diverse articole relativ la pomicultura
               Moldovei, Viaţa agricolă, 1914, voi. V.
    117.  Cheţianu Ambr., Bureţii comuni, Blaj, 1905.
    118.  — Istoria naturală, Botanică, Blaj, 1907.
    119.  Ciauşanu G. F., Fira G. şi Popescu C. M., Culegere
               de folclor din jud. Vilcea şi împrejurimi, Din viaţa poporului român, Acad. Rom., 1928, voi. XXXIV.
    •• 120. Cihac Al., Dictionnaire d’etymologie daco-roumaine, Frankfurt, 1870-1879.
    121.  Ciobanu C. şi Pleniţă, Cintece din vechime, 1909.
    122.  Cioga J., 106 doine, 1921.
    123.  Ciomac V. şi Popa-Necşa, Cercetări asupra stărilor
               economice in Munţii Apuseni, 1936.
    124.  Cipariu T., Vocabular de numele plantelor, Organul
               luminării, Blaj, 1847, nr. 30, 35 supl.
    125.  Ciurcu J., Versuri alese, 1913.
    126.  —     1 000 doine, strigături şi chiuituri, Braşov, 1922.
    127.  Coman A., Citeva numiri populare de plante vasculare
               din Maramureş, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1942, voi. XXII, p. 72.
    128.  Conf.a I., Clopotiva, un sat din Haţeg, Bucureşti,
               1940, voi. I.
    129.        Congris internaţional d'agriculture (XIVe), Bucureşti, 1929 — 1930.
    130.  Constantinescu E., Cartoful, Bucureşti, 1951.
    131.  Creţu Gr., Cel mai vechiu dicţionar lalino-românesc
               de Teodor Corbea (manuscris de pe la 1700), Voinţa naţională, 1905, nr. 6 135.
    132.  Coroama L., Conlribuţiuni la cunoaşterea cerealelor
                                                                            cultivate in regiunea Suceava, Cernăuţi, 1940. ^ 133. CrÂiniceanu G., Nomenclatura româno-latină din istoria naturală. II. Nomenclatura botanieă, Convorbiri literare* 1&89 —1890, voi. ^ XXIII.;
    134.  Cuieanu-L., Plante medicinale sălbalife, Bibl^Serfla-
               nătorul, Arad, 1917. J
    135.  Cserer L., A kertiszet a . ... , Magyar Gazdâk Szem-
               Idje, 1928.                              1
    136.  Czihak J., Istoria naturală tntiia oară in limba ro-
               mână, Iaşi, 1837.
    137.  Czihak J. et Şuţu N., Notions slatistiques sur la
               Moldavie, Iaşi, 1849.
    138.  Czihak J., Colecţiunea de numiri botanice despre flo-
               rile Moldovei, culese de Czihak, Călindaiiu pentru poporul ronuln. Braşov, 1857.
 139.  Czihak J. u. Szab6 J., Ileil- und Nahrungsmitlel,
            Farbstoffe, Nutz- und Hausgerâte, welche die Cstromanen, Moldauer u. Walachen aas dem Pflanzenreich gewinnen, Flora, Regcnr.burg, 1863.
 140.  Czihak J., Nouă metodă de cultivat tutun, Iaşi, 1864.
 141.  Dam£ Fr£d£ric, încercare de terminologie poporană,
            1898.   4-HfF/T-
 142.  Daniel C.. Consign. derj. Fior. Herb. Rad. in Bistri-
            tzer distr. (mscr.).
 143.  De Candolle Alphonse, Geographie Bolanique rai-
            sonfe, Geneva, 1855.
 144.  —    Origine des planles cultivres Geneva, 1883.
 145.  Densusianu O., Flori alese, Bucureşti. 1920.
 146.       Dicţionar de planle veninoase din Transilvania, . Bibliografia de A. Veress, 1931.
 147.  .    Dicţionarul limbii române, Academia Română,
            . Bucureşti, 1913.
 148.  —    Dicţionarul limbii române literare contemporane,
            Bucureşti, 1955.
 149.  Diculf.scu, Elemente vechi greceşti in limba româna,
            Daco-romania, 1924 — 1926. voi. IV.
 150.  Dif.kbach J. H., Flora Mythologica oder Pflanzen-
            kunde in Bezug auf Mgthologie und Symbolik der Griechen und Romer, Frankfurt/Main, 1835.
 151.  Dimonie M., Plante medicinale, Bucureşti, 1927,
            fasc. II.
 152.  Dobrotă E., Lăcrămioare, 1917. -
 153.  Droz Camilie, Les planles bienfaisanles, Neuchâtel
            (Suissel. 1926.
 154.  Eminescu M., Poezii, Bucureşti, 1902.
 155.  Enescu»J. şi Colţescu J., Cereale româneşti şi stan-
            dar&Mirea lor. Bucureşti. 1925.
 156.  Engi.fr A., Erlăuterungen zu den Xulzpflanzen der
            gemdssiglen Zonen im kiinigl. bot. Garten zu Dahlem, Notizbl. d. K. b. Gartens, 1904. app. XIV.
 157.  Entz F., *A sziliszel es bnruszal Erdelyben. F.ntz es
            MAlnai jelentese, 1870.
 158.  Ernyei J., Az akăcfa văndorutja es megtelepedese
            hazânkban, Magv. Bot. Lap., 1926, voi. XXV, p. 161.
 159.  Esca A. şi Sciopul .1., Flori de singe, 1915.
 160.  Esca A., Peozii populare alese, 1928.
 161.  Fătu A., Enumera>,iunca speciilor de planle cultivate
            in Grădina Botanică din laşi in anii 1870, 1871 si 1872, Revista ştiinţifică ,,Diariu", Iaşi,
            1870—1871; 1871-1872.
 162.  — Elemente de botanică, Iaşi, 1880.
 .163. Fii.ipescu C., Marea Enciclopedie Anricolă, Bucureşti, 1937-1940, voi. I— III.-                         AC-fL.
 164.  Fischer-Benzon R., Alldeulsche Garlenflora, Kiel,
            1894.
 165.  Fischer Eugen, Vnsere Ileilpflanzen in neuerer
            Wertung und Geltung, Ziiricli, 1941.
 166.  Fraas S., Synopsis plantarum florae classicae, Miin-
            chen, 1845.
 167.  Frâncu şi Candrea J., Românii din Munţii Apuseni,
            Bucureşti 1888.
 168.  Friwaldszki ,J., Minerologia Magni Principatus
            Transsilvaniae, Cluj, 1767.
 169.  Fournier t\. Le livre des planles mtdicinules el vene-
            neuses de France, Paris, 1947 — 1919.
170.  Fi-ndesci- J. C., Basme, poezii, Bucureşti, 1867.
171.  Fi-ss M., Yerzeichnis der Pflanzen tind der wichtigs-
           ten Synonymen, Arch. d. Vereins f. Siebenb. Yaterlandskunde, Sibiu, 1846, voi. II, p. 349.
172.  — Alphabetarische Zu&ammenslellung der săchsi-
           schen, ungarischen, walachischen und deulschen Trivialnamen, Arch., d. Vereins f. Siebenb. Vaterlandeskunde, Sibiu, 1847. voi. III.
173.  GXlbeazX T., Doine şi strigături, 1922.
174.  Geant.I T., Dicţionar de plante medicinale, 1923.
175.  Gf.oroescu-Tistu N., Folclor din jud. Buzău, 1928.
176.  Giif.ideman T. S., Delerminatorul plantelor din R.S.S.
           Moldovenească. Acad. Ştiinţe, Moscova-Lenin-prad. 1954 (in I. rusă).
177.  Gii hci.a G. şi Vai.san G., De la românii din Serbia,
           1013.
178.  Gomiiocz-Mei.ich. Magyar ctymologiai szotar, Buda-
           pesta, 1916.
179.  Gnixiscr D., Conspectul Florei României, Bucurcşli.
           i8t»8. '-hiu»yt •
180.  — Supliment la Conspectul Florei României, Bucu-
           reşti. 1909.
181.  Grkckscl- D. şi Bartoi.oxieu V., Plantele indigene din
           România, Bucureşti, 1900.
182.  Gric.ohii-Ru.i» Gh., Medicina poporului. 1 Poalele
           oamenilor. Anal. Acad.     Rqm., 1907,      t. XXX.
183.  GniNŢicscL'     Gn. 1’., Plante farmaceutice  oficinalc.
           Revista Pădurilor, 1927, voi. XXXIX.
184.  —    Contribufiuni la studiul plantelor de leac ale
           poporului român, Universul, Bucureşti, 1936.
185.  —    Din flora grădinilor noastre de la ţară. Farul
           ('aminului, 1936, nr. 3.              m
186.  —    Din plantele de leac ale poporali român. I,
           Farul     Căminului, 1936, nr. 1. 17
187.  Ghinţesci;    I.. Ciuperci bune de mincal (comestibile).
           Bucureşti, 1935.
188.  —    Ciuperci otrăvitoare, Bucurcşli. 1940.
189.  Gorovei A., Desclntecele Românilor. Huiurrşti, 1931.
190.  Goiiovhi A. şi Lupescv M., Botanica Poporului Ro-
           mân, Fălticeni, 1915.
191.  (iRiselini F., Yersuch einer pol it isc hm tind natiir-
           lichen Geschichte des Temesvarer Banats in Briefen an StandApersonen tind Gelehrte, 1780. voi. 1— II.
192.  Gcbernatis Angelo, La mythologie des planles Paris,
           1878-1882.
193.  Anonymcs CaKAnsf.bf.siEnsis, Diclionarium Yala-
           chico-Latinum, Dacpromania, 1924 — 1929. voi. IV, pl. 77 (ap. Drăgan N.).
194.  Maşdeu Bogdan Pethiceici-, Cuvenle den batreni,
           âtucureşti. 1878.
195.  — Elymologicum magnum Romaniae, Bucureşti,
           1886. M
196.  Hegi G., lllustrierte Flora von Mittel-Europa, Miin-
           chen, 1906-1930, voi. I—XIII.
197.  Heiin V., Kuliurpflanzen und Rausthiere, cd. a 8-a.
           Berlin, 1911.
198.  IIf.rmann Otto, A magyar pâszlorok szokincse, Buda-
           pesta, 1914.
199.  Herter Giul., Lox plantas cullivadas en la region
           t'ruguay en el tiempo del Padre Larranaga, Archi-vo Fitotechnico del l'ruguay, Montevideo, 1950, voi. IV, nr. 2.
200.  Hetcou P., Poezii populare       din Bihor.
201.  Mmbowski J., Benennungen         der in der       Bukowina
           vorkommenden Pflanzen       in  lateinischer, deut-
           scher, rumănischer und      ruthenischer     Sprache,
           Cernăuţi, 1890.
202.  Hodoş E., Cintece bănăţene, 1892.
203.  Hoffman U., Catalogul plantelor Grădinii Botanice,
           Bucureşti, 1862.
204.  — Catalogul plantelor Grădinii Botanice a Şcoalei
           'de Medicină din Bucureşti, 1866.
205.  IIovonKA O. u. Krom-ei.d A., Vergleichende Volks-
           medizin, 1900 — 1909.
206.  — Învăţătură despre cultura sau lucrarea clnepei,
           Budapesta. 1828.
207.  IscniLMsci' .1., Monografia comunei Aninoasa, Cra-
           iova, 1935.
208.  Ittu M., Xomenclatura română a arborilor şi arbuş-
           tilor, Revista Pădurilor, 1924, voi. XXXVI.
209.  Izverniceanu D., Ctntece din Banat.
210.  Jacobescu X., Botanica, Bucureşti, 1921.
211.  Jarkik l\ şi BAnsAN A., Doine şi strigături din Ardeal,
           1885.
212.  Jâvorka S., Magyar Flora (Flora Hungarica), Buda-
           pesta, 1925.
213.  Jettmar I., Pflanzlici.e Gei.lmiltel undderen Extrakte,
           1922.
214.  Joanovici Dochia, Consideraţii statistice asupra
           salului Runcu, Archiva pentru ştiinţă şi reforma socială, 1932, voi. X, p. 360.
215.  Ionescc-argentoaia, Buiuieni de leac, Gazeta Mara-
           mureşeană, 1922, voi. III.
216.  Jonescc-Buzău D., Micul hiagazin de medicină po-
           pulară, Bucureşti.
217.  Jonescv-Gion G., încercare asupra trecutului ştiin-
           ţelor In trecutul terilor române, Bucureşti, 1894.
218.  Kaufmann A., Der Gartenbau im Mittelaller und
           wăhrend der Periode der Renaissance, Berlin, 1892.
219.  Kerner A., Die Flora der Bauerngărten, Verh. Zool.
           Bot. Ver., Vicna, 1855.
220.  — Chronik der Pflanzenwanderung, Ost. Bot.
           Zeit.. 1871, voi. XXI.
221.  K(inal) M„ Măslinul, Calendarul AGRL\ Cluj,
           1940.  p. 67.
222.  Kisch H., Siebenbiirgcn im Lichte der Sprache, Arch.
           d. Ver. Siebenb. f. Landeskunde, 1929, voi. XLV.
223.  Ki.ein Şam.. Diclionarium Yalachico-Latinum, Buda-
           pesta, 1944.
224.  Kramer H. G. J., Tentamen botanicum, ed. a 2-a,
           1744.
225.  — Commercium Lilterarium ad rei medicae el
           scientiae ntMtiralis incrementum inslitulum, Niim-berg, 1738.
226.  Krauss Fr., Xosnerlăndische Pflanzennamen, Bis-
           triţa, 1943.
227.  Kravs G. Geschichte der Pflanzeneinfilhrung in die
           europăischen Gărten, Leipzig, 1894.
228.  Krai tner S.. Xachtrag zu d. H. Prov. Sigerus
           Yerzeichnis. Siebenbiirg, Quartal schrift, 1793, voi. III, fasc. 4.
229.  Krf.ckwitz G., Ausfiihrliche Beschreibung des Ganzen
           Furslenthums Siehenbilrgens, Xiirnberg u. Frank-furt, 1688.
 309
 230.  Kronficld M., Geschichle der Gartennelke, Viena, 1913.
 231.  Langkavkl B., liolanik der spăleren (iriechen, Berlin,
            1866.
 232.  Laugier Gh., Conlribuliimi la etnografia medicală a
            Olteniei, Craiova, 1925.
 233.  Lenz H. O., Botanik der allen Griechen und Riimer,
            Golha, 1859.
 231. Leon N., Istoria naturală medicală a poporului ro-/
 - --         mân,  Anal. Acad. Rom., 1903. t. XXV. _ ,
 235.  Leonhard J., Lehrbuch zur Beforderung der Kenntnis
            von Siebenbiirgen, Sibiu, 1818.
 236.  Leroy Andr£, Diclionnaire de Pomologie, Paris,
            1867-1879, voi. I-VI.
 237.  .*, Lexicon românesc, latinesc, unguresc, nemţesc,
            Budapesta, 1825.        ^
 238.  Lucas E., Ausivahl werlvoller Obstsorten, Kavensburg,
            1871-1872, voi. I—III.
 239.  Lucas E., Oberdieck u. Lauciie, Illustr. Handbuch
            der Obstkunde, Stuttgart u^ Berlin, 1868 — 1883,
            ' voi. I —VIII.
 24(J. Lupaşcu D. P., Medicina babelor, Anal. Acad. Rom.,
            1890,   seria a 2-a, t. XII.
 241. Lupeanu A., De pe Secaş, Blaj, 1927.
 212.  Lutz Francisca, Conlribuţiuni la cunoaşterea medi-cinei populare din comuna Şanţ, judelui Năsăud, Cluj, 1939.
 243.  Madaus G., Heilpflanzen, Lcipzig, 1938, voi. I—III.
 244.  Moesz G., Szekely is csăngo novinynevek, Magy. Bot.
            vLap., 1908, voi. VIL
 245.  Maly K., Zur Kenntnis der Flora der bosnisch-herze-
            govinischen Bauerngărten mit Ausnahme der Nulzpflanzen, Glasnik semlajskog Muzeia u Bosnii Hercegovin, 1936, voi. XLVIII, p. 3.
 246.  Mangiuca S., Călindaru iulian, gregorian şi popularu
            românu, care cuprinde in sine toate serbătorile şi credinţele strămoşeşti, Braşov, 1881.
 247.  —    De însemnătatea     botanicei româneşti, Familia,
            1874, voi. X, p. 48.
 248.       Manualul inginerului agronom, Bucureşti, 1952,
            voi. I.                                           V
 249.  Marian Fl., Poezii populare, 1873.
 250.  — Chromalica poporului român, Bucureşti, 1882.
 251.  Marian Şt., Un manuscris vast asupra botanicei
            populare, Natura, 1956.
 252.  Marian Fl., Vrăji, farmece şi desfaceri, Bucureşti,
            1893.
 253.  —    Hore şi chiuituri   din Bucovina, 1910.
 254.  Marinescu At., Balade culese si corese, Budapesta,
            1859.
 255.  —    Colende, 1895.
 256.  Marzell H., Unsere Heilpflanzen, Freiburg i. Breis-
            gau, 1922.
 257.  —    Worterbuch der deulschen Pflanzennamen,       Leip-
            zig, 1937-1956, voi. I, II, V.
 258.  MXrunţeanu-Sfinx Gr., Pomii fructiferi, Bucureşti,
            1921.
 • 259. MAndrescu S., Literatură şi obiceiuri populare, 1892.
 260.  Melius Juhăsz P., Ilerbarium az făknak, fiiveknek
            nevekrol, ele., tfluj, 1578.
 261.  Menzelius FOrstenwald G., Index nominum plan-
            tarum universalis, Berlin, 1682.
 262.  Miiiâltz         Istvân, Parastzi majorsâg,          Sibiu     1779,
            (traducerea lucrării Vani e r, Praedium rus-licum, 1730).
 263.  Miron C., Cltcva plante condimentare şi aromatice
            Grădina mea, Cluj, 1939, voi.                  V, nr.    3 — 7.
 26-1. Mitsciiourine I. V., Oeuvres choisies, Moscova, 1949.
 265.  Moldovan G., Alsofehervârmegye român ni pe, Aiud,
            1899.
 266.  MolnAr  J., Pomologie Hongroise, Budapesta,                    1900.
 267.  MolnAr        (Piuariu) J., Worterbiichlein         Sibiu, 1822.' Ci
 268.  Munteanu Şt., 100 doine şi strigături, 1909.
 269.  Murnu G., Cele mai frumoase doine, 1922.
 270.  Murr J., Zur Gartenflora Tirols, Ber. d. nat.-med.
            Ver., Innsbruck, 1905 — 1906, voi. XXX.
 271.  X. (după Pater B.), Plantele (buruienile) de leac, Bul.
            Asoc. ,,Astra”, Sibiu, 1927, nr. 47.
 272.  Nagy F., Mit termesszen a Torda-Aranyos borvidek
            sziiluszete, 1875.
 273.  Nanian, Botanică, Bucureşti, 1877.
 274.  Nemnich P. A., Allgemeines Polyglotten-Lexicon der
            Naturgeschichle, Hamburg u. Ilalle, 17'Jl —
            1798, voi. I— III.
 275.  Netolitzki Fr., Unser Wissen von den allen Kullur-
            pflanzen Mittelcuropas, Bericht der Romisch-Germanischen Kommission, 1931, vul. XX.
 276.  Neustaedteu M., Opinio dispulationis 1701 habitue.
            1795.
 277.  Nicolescu Ovidiu, Plantele medicinale, Bucureşti,
            1926.
 278.  Niculiţă E. şi Voronea, Datinele şi credinţele
            poporului român.
 279.  Onişor V., Doine şi strigături din Ardeal.
 280.  Oprescu A., Din toponimia Olteniei in legătură cu
            pădurile, Revista Pădurilor, 1924, nr. 6, p. 559 ; nr. 7, p. 626.
 281.  Orăşanu, Botanica populară, 1910.
 282.  Orient J., Die Apolheker-Senaloren-Gelchrten und
            Biirgermeister von Siebenbiirgen. Die Arznei-mittel des Volkes und dessen Mystizismus, Bayern, 1931.
 283.        Orinduiata de păduri pentru Bucovina, 1786.
 284.  Paal Gy., Marosvt'isârhelyi es szomszrdvideki magyar
            novenynevek, Nov. JKozl., 1902, p. 161.
 285.  Pamfile T., Boli şi Icucuri la oameni, oile şi păsuri
            după datinele şi credinţele poporului român,
            Din viaţa poporului român, Culegere şi studii,
            / Bucureşti, 1911. voi. XII.
 286.  Pa'nn A., Spitalul amorului, 1850.
 287.  —        Judecata strugurelui.
 288.  PAl AndhAs, Csăngo nooeni/nevek, M. Ny.-cir, 1908,
            voi. XXXVII p. 376. ‘
 289.  Panţu Z. C., Vocabular botanic cuprinztnd numirile
            ştiinţifice şi populare ale plantelor, Bul. Erb.
            Inst. Bot., Bucuroşi, 1902.
 290.  —        Plantele cunoscute de   poporul român, Bucureşti,
            1906.
 .291. —        Plantele cunoscute de              poporul român. ed. a 2-a,
            Bucureşti, 1929L        —-----* f/tff-TI-'; FA. •
 292.  Papaiiagi P., Basme aromine si glosar. Bucureşti,
            1905.
 293.  Papahagi T., Graiul şi folclorul Maramureşului, 1925.Ai“-N
 294.  —        Cercetări' iri Munţii    Apuseni, Grai         şi    suflet,
            1925,  voi, U.
 310
 295.  Pareys, Blumengărlnerei, Berlin, 1931-1932, voi.
            1— II.
 296.  Pasci’ G., Sume de plante. Revista critică, Iaşi,
            1929, p. 21, 261.
 297.  —     Sume      de plante       III, Revista critică,  Iaşi,
            1931,  p. 81, 145.
 298.  —     Sume      de plante,     Revista Critică, Iaşi,  1932,
            p. 177.
 299.  — Sprachliche Beziehungen zwischen den Rumănen
            und Sachsen auf dem Gebiet der Pflanzennament Siebenb.   Yierteljahresschrift, 1932, p.          217.
 301». —     Sume      de plante.     Revista Critică, Iaşi,  1933,
            p. 50.
 301.  — Sumiri populare de varietăţi de grlu, Revista
            Critică, laşi. 1934.
 302.  Patkh B.. Plantele medicinale sălbatice. Bul. Agr.
            1927,  voi. VIII, seria a Il-a.
 303.  Pax F. u. I Ioffmann K., Ein Fund uller Kulturpflan-
            :en aus Siebenbiirgen, Engler s Bot. JahrbQ-cher, 1910.. nr. 44, p. 125.
 301. PăcaiA V.. Monografia satului Răşinari, Sibiu, 1915.
 305.  Pamfilk T., Cintece de ţară, 1913.
 306.  Penzig O.. Flora populare italiana. Genova. 1924.
 307.  Perrot Em.. Matiires premiires usuelles du rigne
            vegetal, 1943-1944.
 308.  Piesci- A.. Clasificarea grinelor. Bucureşti, 1932.
 309.  Pompiliu M., Balade populare româneşti, 1867.
 310.  Podarii- T.. Flori dt clmpie. 1929.
 311.  Pop Km., Cei dinţii culegători ai numirilor româneşti
            de plante. Ţara Blrsei, 1930. voi. II.
 312.  —     Contribufiuni la istoria botanicei româneşti, Bul.
            Grăd. Bot. Cluj, 1930, voi. X.
 313.' —     Vitis silvestris Gmel. tn România, Bul. Grăd.
            Bot. Cluj, 1931, voi. XI.
 314.  Popescu Marin, Galenolerapia (vindecarea bolilor
            prin ierburi), iarăşi la loc de cinste, Bucureşti, 1943.
 315.  P®pescu-Spineni Marin. Podgoria Românească. Con-
            sideraţiuni antropogeografice. Bucureşti. 1945.
 316.  Popu-CAmpeanu J., Pricinuitorii bolilor. Plantele
            de leac. 1921.
 317.  —     Plantele in poezia populară. Comoara satelor,
            1925. voi. III. p. 64.
 318.  — Bumbacul, Cunoştinţe folositoare, Bucureşti,
            19-12. Seria B. nr. 75.
 319.  PorciL's Fl., Flora fanerogamă din fostulu district al
            Săsădului. Transilvania, Sibiu, 1881.
 320.  — Dicţionar botanic latin-romăn, lit. A —L, 1901
            (mscr.).
 321.  PoRzsni.T âdâm. Sydnidmellek gyiimiilcseszete, Gyii-
            niOlcsdszeti 6s konyhakerti fuzetek, 1881.
 322.  Pot log, Cultura plantelor medicinale şi aromatice.
            Bucureşti, 1942.
                                               :<23. Pritzel G. u. Jessen F., Die deulschen Volksnamen der Pflanzen. Han no ver. 1882.
 324.  Prodw I.. Cele mai rentabile plante medicinale din
            România. 1924.
 325.  - Flora. ed. a 2-a. Cluj, 1939.
 326.  Ptkanci; P.. Plante medicinale, Calendarul AGRU.,
            1940, p. 109.
 327.  Raicevich. Osservalioni storiche, naturali e poliliche
            :nteriu> In Valarhia e Moldavia, Napoli, 1788.
 328.  Rapaics Raymund, A magyarsâg virăgai. A virrig-
             kullusz tortinele, Budapesta, 1932.
 329.  —     A kenyir is tăplălikot szolgtiltatd novinyeink
             tartinele. Budapesta, 1934.
 330.  —     Magyar kertek. Budapesta, 1940.
 331.  —     Termesztett novinyeink eredete, Budapesta, 1943,
 332.  Rădulescu M. J., Contribufiuni la cunoaşterea siste-
             matică a fasolei din România, Bucureşti, 1940.
 333.  Rădulescu C., Cintece din rfisboi, 1923, voi. I—II.
 334.  Răuţă A., Plantele medicinale româneşti, Bucureşti,
             1939.
 335.  Rakowieck St., Slownik botaniezny lacinsko-malo-
             ruski. Cracovia, 1936.
 336.  Reinhardt L., Kulturgeschichte der Sutzpflanzcn,
             1911.
 337.  Reteganll J. P., Trandafiri şi viorele, Gherla, 1884.
 338.  Rolland E., Flore populaire ou histoire naturelle des
             plantes dans leurs rapports aoec la linguistique et le folklore, Paris, 1896-1914, voi. I-XI.
 339.  RokonfOldi, Csrfngo gyiimolcsnevek, M. Ny.-or,
             Budapesta, 1878, voi. VIII, p. 382.
 340.  ROmer J., Aus der Pflanzenuvlt der Burzenlănder
             Berge, Viena, 1898.
 341.  Rusu V., Suspinele Silvelor, Karlsruhe, 1871.
 342.  Schiemann E., Entstehung der Kulturpflanzen, Hand-
             buch der Vererbungswissenschaft, Berlin, 1932, voi. III.
 343.  Schube Th., Die historischen Gărten der Breslauer
             Jahrhundertausstellung, Schlesische Monatsschr. fur Obst, Gemuse und Gartenbau, 1915, voi.
             III.
 344.  Schi llerls Pauline, Zum siebenb.-deutschen Wor-
             ie rbuch. Pflanzennamen aus Alten, Korrespon-denzblatt d. Ver. f. siebenb. Landeskunde,
             1898,  nr. 21, p. 14, 28, 36.
 345.  —     Umfrage iiber siebenb.-săchs. Pflanzennamen,
             Korrespondenzblatt d. Ver. f. siebenb. Landeskunde, 1910, nr. 33, p. 20.
 346.  —     Pflanzen in Glaube und Brauch d. siebenb.
             Sachsen, Archiv., 1916 — 1921, voi. XL, p. 78, 348.
 347.  Schultz A.. Die Geschichte der kullivierten Getreide
             Halle/Saale, 1913, I.
 • 348. —    Die Abslammung und Heimal des Roggens, Ber.,
             d. Deutsch. Bot. Gcs., 1918, voi. XXVI.
 349.  Scriban Auo., Dicţionarul limbii româneşti. Iaşi, 1939.
 350.  . —   Scriptores rei rusticae veleres latini (Calo, Colum-
             ella, Varro. Plinius), Biponli. 1787.
 351.  Sesteni D-, Yiuggio curioso-scientifico anliquario per
             la Valachia, Transsilvania e Vngheria fino a Vienna, Firenze, 1815.
 352.  Sevastos M., Cintece moldoveneşti, 1883.
 353.  Severeanu C. D., Medicina populară, Bucureşti.
 354.  Sigerus P., Verzeichnis der in Siebenbiirgen wild-
             wachsenden offizinellen Pflanzen, Siebenb. Quar-talschrift, 1791, voi. II.
 355.  SmIntInescu Const., Monografia comunei Româneşti,
             jud. Gorj, Bucureşti, 1904.
 356.  Sofonea-Drăgiş S., Cultura plantelor medicinale tn
             România. Viaţa Agricolă, 1925, voi. XVI.
 311
357.  Spallanz.vni L., Viaggio in orienle reluziones ordinata
           e compilata sui giornale del viaggio a Constan-linopoli e allri manoscritli de Xabore Campaniei, Torino, 1888.
358.  Staul H. H., Xerej, un villaje d’une rfgion archaique,
           Bucureşti, 1939, voi. 1—III.
359.  Stanciu Virc.il, Comparaţie intre întrebuinţarea
           populară şi cea oficinală a cttorva plante folosite In medicina populară românească, Cluj, 1933.
360.  Stanciu Victoh, Plantele de leac, Bibi. Semănătorul,
           Arad, 1916, nr. 11.
361.  SToian I., Texte folklorice din R. Sărat, Grai şi
           suflet, 1927, voi. III.
362.  Stoll R., Oesterreichisch-Ungarische Pomologie, Klos-
           terneuburg bei Wien, 1884.
363.  Szabo ,J.. Flora Moldoviae, Iaşi. 1841 (mscr.).
361. Szilâdy Zoltăn, A marosmelliki diâviilgyek, Bol.
           Kozl., 1934.
365.  Szutorisz Fr., A ndvcnyvillâg 6s az ember, Budapesta,
           1905.
366.  Şăinkanu L., Dicţionarul universal al limbii române,
           Bucurcşli, 1896.
367.  —    Dicţionarul universal al limbii române, Craiova,
           1922.
368.  Şincai Gh., Istoria nalurei sau a firei (publ. di*
           Al. Borza), 1921.
369.  —    Povăţuire către economia de cimp, Budapesta,
370.  —    Vocabularium ad tria nalurae regna pertinens,
           ap. Borza Al., Primul dicţionar de ştiinţe naturale românesc, Dacoromania, 1826 — 1828, voi. V, p. 553.
371.  Teculescu H., Pe Murăş şi pe Tlrnave. Flori înrou-
           rate (Doine şi strigături), Sighişoara, 1929.
372.  Teleki Ârv6d, Novtnyeink hasznârdl, Cluj, 1926.
373.  Teodorescu G. D., Adunare de poezii populare şi
           obiceiuri, 1955.
374.  Teodorescu J., Der Weinbau Rumăniens, Bucurcşli,
           1943.
375.  Terasvouri Kaarlo, Ober in Finnland feldmiipig
           gebaute Erbsenformen, Aci a Soc. pro fauna el flora fennica, Helsinki, 1915, voi. XI,, nr. 9.
376.  — Die Quecke, Triticum repens L., ats Kultur-
           pflanze und Unkraut, Helsinki, 1929.
377.  Tiktin H., Rumănisch-deutsches Worterbuch, Bucu-
           reşti, 1903, voi. I — III.
378.  Tocilescu, Materialuri fotklorislice, Bucurcşli, 1900.
379.  —    Tratatul despre vindecarea bolilor, 1810 (mscr.).
380.  Ţenescu E., Texte populare din Bistriţa-Xăsăud,
           Grai şi suflet, 1926, voi. II.
381.' Ţ:i>lea Al., Poezii populare din Maramureş, Anal.
           Acad. Rom., Seria a Il-a, t. XXVIII, Meni. sect. Ut., nr. 7.
382.  Ţopa E., Conlribuţiuni etnobotanice, Bul. Fac. Şl.
           Cern., 1937, voi. XI.
383.  —    Plante medicinale si veninoase, Cernăuţi,
           1934.
384.  —    Flora halofilelor din nordul României. Xurniri
           populare, distribuţie, origine şi vechime. Bul. Grăd. Bot. Cluj, 1939, voi.’ XIX.
385.  —    Exploatarea metodică şi raţională a plantelor
           medicinale din Bucovina, Cernăuţi, 1942.
  386.  Ţopa E., Date noi cu privire la răsplndirea, ctnobotanica
              şi economia sp. Cal luna vulgaris in România, Rev. ,,V. Adamachi”, 1945, voi. XXXI.
  387.  — Studiu preliminar asupra numirilor populare de
              plante din Oltenia, Bul. Grăd. Bol. Cluj, 1945, voi. XXV.
  388.  Ulhich, Internat. Worterbuch d. Pflanzennamen,
              Leipzig, 1875.
  389.  Ungar K., Fie Flora Siebenbiirgens, Sibiu, 1925.
  390.  Văluţă Gh., Cultura plantelor de cauciuc, Bucureşti,
              1944.
  391.  Vâlyi E., Az erdelyi almafajtâkrol, Gyiimolcseszcti
              6s konyhakerleszeti fiij’etek, 1880.
  392.  Vavilov B., Sludies on the origin of cultii&led planls,
              Bull. Appl., Bol. Plant-Brceding, Leningrad,
              1926,  nr. 16.
  393.  Vârcol V., Graiul din Vllcea.
  394.  Veszelstky Antal, Fiiszeres konyv, Budapesta, 1798.
  395.  Viciu A., Supliment la glosar de cuvinte dialectale
              din graiul viu al poporului român din Ardeal, Anal. Acad. Rom. Mcm., Scct. UI., 1925. 396.. — Glosar de cuvinte dialectale, Blaj, 1904.
  397.  — Cuvinte dialectale (mai ales din Cimpie), Co-
              moara Şalelor. 1923.
  398.  Voss Andreas, Worterbuch der deulschen Pflanzen-
              namen, ed. a 3-a, Sluttgart, 1922.
  399.  Wuli'f E. V., Flora of cultivated plants, Moscova-
              Leningrad, voi. I —XVII.
  400.  Zaharia C., Dicţionarul plantelor medicinale ce
              cresc In România, Craiova, 1918.
  401.  Ziegler Th., De re silvestri habita imprimis ad M.
              Transsylvaniae principatum reftectione disser-tatio, Sibiu, 1806.
  402.  Zsoldos J., Historia corlicia Rhus colini, cum obser-
              vationibus clinicis praemio Jaurini, 1815.
                                                      Supliment la bibliografie
  403.  Aiitarov B., Materiali za bilgarschi botaniceni rccinic,
             Sofia, 1939.
  404.  Albu N., Românii din Valea Mureşului de sus : oa-
             meni, locuri, cintece şi obiceiuri, Sibiu.
  405.  Alkxi I., Gramatica Daco-Română. Viena, 1826.
  - 406. Amurosi şi Fischkk, Catalogul pepinierelor; toamna
             1939, primăvara 1940 şi Calalogul pe anii 1936 — 1937, Aiud.
  407.  Amknkov V., Botaniceschi slovar, Moscova, 1859.
  408.  Bajknov S. V., Toxicologia veterinară. Bucureşti, 1954. 4Q9. Balaban Mihai, Memoriu despre prepararea materiilor
             colorante, întrebuinţate de către sutencile române, Bul. Soc. St. Buc.. 1904, voi. XIII, nr. 1-2. 410. Baranov P. A., Prin Africa tropicală. Bucureşti, 1959. „ 4^1. Bărcianu S. Pop, Dicţionar german-român şi romăn-
  *         german,      Sibiu, 1888.
  112.  Baritiu Gh., Dicţionariu unguresc-românesc. Braşov,
             1899.
  413.  Baktolomeu D.. Tabela alfabetică de numele popular
             al plantelor indigene cu echivalentul lor botanic, Bucurcşli.
  414.  Băcescu M., Dinlr-o excursie la Blrnova, Rev.
             ,,V. Adamachi", 1953, voi. XVI.
 312
    413. Băiuiulescu C. şi Burcea P., Lucrări practice la păşuni şi flnefe, Bucuroşii, 1956.
    416.  Bâlţatu Gh., Indicele local de producţie la vila de
                vie (criterii In aprecierea soiurilor de vi/ă), Insl. agron. ,,lon Ionescu dr la Brad” Iaşi, An. lucr. şl., Bucuroşii, 1957, p. 149.
    417.  Bâhzeanu Xic.olae, Hoianjeria populară, Bul. Soc.
                Şt. Buc., voi. XIII, nr. 1-2, p. 226.
    418.  Beldie Al., Plantele lemnoase din R. P. R., Bucu-
                roşii, 1953.
    419.  —    Flori din   munfii noştri, Bucurcşli,    1959.
    420.  Beldii: Al. şi Chiuită C., Plante indicatoare din pă-
                durile noastre. Bucuroşii, 1955.
    421.  BosMEn G. ct I.ayens Ci., Flore complite portative de
                la France et de la Suisse, l’aris.
    422.  Bdiu'.ea V, Primăvară fi flori. Neamul românosc,
                1917.
    423.  Boiideiam.' T. şi Cvasnii D.. Mărul. Bucurcşli, 1954. 421. UonnKiAM' T. şi Modoiian 1., Părul, Bucurcşli,
                1956.
    .425. Uoiiza Al., Contribuţii la flora şi vnirtuţia din răsăritul Honu'miei, Contribuţii liolanicc, Grăd. Bot. Cluj. 1958.
    ^ 426.     —      . Cercetări etnobotanice tn Ţara (tuşului. An. Muz.
                etnografie al Trans. pc anii 1961 — 1964, Cluj, 1966.
    427.  —    Date floristice şi etnobotanice din      sec. XVI —
                XVIII din România, St. şi ccrc., Acad. R.P.R., Filiala Cluj. 1957, voi. VIII, nr. 3-4.
    428.  —               Xumiri româneşti de plante tn vocabulare şi
                dicţionare din sec. XVII —XVIII,        Corc. ligv.,
                Acad. R.   P. R., Filiala Cluj, 1959,   voi. III, p.
                215.
    429.  — Florile din grădina mea, Bucureşti, 1960.
    430.  Borza Al.. GOrtler C. şi Trif A., Arborii şi arbuştii
                cultivafi tn Grădina botanică a Universităţii din Cluj, Bucureşti, 1957.
    —     431. Brandza M., Flora ilustrată a plantelor lemnoase din România, Bucureşti, 1935.
    432.  Bujilă Mircea, Despre medicina populară, Cluj,
                1940.
    433.  Blmoreaxi' G., Boli, leacuri şi plante de leac cunoscute
                de ţărănimea română, Bibi. pop. a Asoc.,.Astra", Sibiu, 1936, p. 229.
    ^ 434. Bcjouf.anu G. şi Arvat A. Contribuţie la cunoaşterea plantelor de către popor, St. şi cerc. Şt., Acad. R. P. R., Filiala Timişoara, 1951, t. III, nr. 1-2, p. 79.
    43.-). Ui TLitĂ V.. Enquttes sur la connaissance des planles utilisfes par Ies vieilles femmes de Kcrej, Archives potir la Science el la reforme socialo, 1943, voi. XVI, nr. 1-4, p. 273.
    436. - Botanique en Serej, un village d une rigion
                archaique. Monographie sociologue. II. Les mani-festations spirituelles, Inst. de Soc. sociales dc Roumanie. 1943.
    437.  Candiet. v I. A., latba fiarelor, Bucureşti, 1928.
    438.    —  Folclor medicul român, Bucuroşii, 1944.
    439.  C.\pnĂ Const., Hore şi strigături populare din jud.
                Vaslui, Al 2-lea Anuar al Soc. Normale de băieţi ,,Ştefan cel N|are” din Vşslui, 1931 — 1932.
   440.  Călinescu R., Introducere In Biogeografia României,
              Bucureşti, 1946.
   441.  Chen Yung, Illustrated manuel of Chinese trees and
              shrubs, Peking, 1953 (In lb. chineză).
   442.  Ciheaşă V., Soiuri autohtone de măr din depresiunea
              Oazana-Topliţa, Inst. Agron. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, An. lucr. şt., Bucureşti, 1957, p. 107.
   443.  — Soiuri autohtone de păr din Masivul Ghindăoani,
              idem, p. 293.
   444.  Clapham A. R., Tutin T. G. a. Wahburg E. F., Flora
              of the British Isles, Cambridge, 1958.
   445.  Cojocaru S. I., Soiuri de prune autohtone din Ţara
              Hafegului, Grădina, via şi livada, 1957.
   446.  Colman I., Flora Snagovului, Casa Peştera şi Florile
              ocrotite, Enciclopedia Turistică Română, 1941, voi. VIII; 1946, voi. XIII.
   447.  Constantinescu Gh. şi colab. Sludiul mijloacelor
              agrotehnice de bază care condiţionează mărirea producţiei viilor de rod tn R.P.R., Bucureşti, 1956.
   448.  Constantinescu N. şi Popa Pcrfirie, Prunul, Bucu-
              rcşli, 1956.
   449.  Constantinescu N., Sonea V., Bordeianu T. şi
              Ioniţă C., Regiunile pomicole din R.P.R., Bucureşti, 1955.
   450.  Coiienblat G. G., Îndreptar pentru farmaciile din
              institutele curative. Bucureşti. 1951.
   451.  Costache I. P., Monografia Brastavăf, 1914.
   452.  Costin Lucian, Graiul bănăfean, St. şi cerc., Timi-
              şoara, 1926, 1934.
   453.  Crăiniceaku G., Medicina populară şi latină a medi-
              camentelor, Conv. literare, 1892, voi. XXVI, p. 443.
   454.  Datculescu C. C., Florile. Tratat de horticultură, Rlm-
              nicul Sărat, 1882.
   455.  Diaconovici C., Enciclopedia Română, Sibiu, 1889-^
              1904, voi. I— II.                            >----
   456.  Dihoru Gh., Clleva noutăfi etnobotanice, Com. bot.,
              Soc. şt. nat. şi geogr., 1953, voi. II, partea a,
              Il-a, ]i. 183.
   457.  Dobrescu C., Bîrcă C. şi Lazăh M., Schiţă floristică
              şi geobotanică a Văii Ciric, cu referire specială la iazul şi pădurea Ciric, An. ştiinţ. Univ. „Al.
              I.    Cuza”, Iaşi, 1958, p. IV, seria nouă.
   458.  Dumbravă Bucura, Cartea munţilor, ed. a 3-a, Bucu-
              reşti, 1943.
   459.  DumitrIu-Tătăranu I. şi colab., Arbori şi arbuşti
              forestieri şi ornamentali cultivaţi tn R. P. R., Bucureşti, 1960.
   460.  Foley Daniel. Garden flowers in color, New York,
              1959.
   461.  Fosteris St., Bontea V. şi Becerescu D., Manual
              de fitopatologie, Bucureşti, 1952.
   462.  Fronius PÎl, Flora von Schăssburg, Prog. Gymn.
              Srhăflburg, 1857-1858, Kronstadt, 1858.
   463.  Gaster M., Chrestomaţia română, Leipzig-Bucuoeşti,
              1891, voi. I— II.
   ^ 464. GEoncF.scu C. C., Arborii pădurilor noastre, Bucureşti,
              1939.
   465.  Georgescu M. M., Flori din grădină, Bucureşti, 1944.
   466.  Giieorghiu V. C., Coloranţi din frunze, flori şi fructe,
              Rev. „V. Adamachi*', 1938, voi, XXIV, nr. 4.
 313
   467.  Goicf.a M., Arhitectura spatiilor libere plantate, Bucu-
               reşti, 1955.
   468.  Goga I., Numiri populare de plante din comunele
               Gtrbooăţ şi Bozovici, raionul Bozovici, Com. bot. Soc. Şt. nat şi gcogr., 1957, voi. VI.
   469.  Grecescu D., Catalogul plantelor cultivate tn Grădina
               Botanică din Bucureşti In cursul anilor 1871 pină la 1875, Bucurcşli, 1876.
   1 470. Grinţescu Gh., Botanica farmaceutică, Bucurcşli, 1929.
   471.  Ghiveţ L., Coloranfi din drogul ,,Slnge a
               nouă fraţi“ (Sanguis draconis), Rev. ,,V. Adamachi”, 1947, voi. XXXIII, nr. 1.
   472.  Haralamb A., Cultura speciilor forestiere, Bucureşti,
               1956.
   473.  Hinscu V. şi Dumitru J., Sănătate prin plante medi-
               cinale, Bucureşti, 1946.
   471. IIomei V., Galinsoga parviflora Cav., G. uristuluta Bickm. In Romdniu, Bul. Grăd. bot. Cluj, 1953, voi. XIII, p. 47.
   475.  Hou K. C., Flora Cantonului, Canion, 1956 (In lb.
               chineză).
   476.  Huiidea Sever, Bocete, Sibiu, 1940.
   477.  IIylander N., Vara pryiinadsvaxters namo pe
               svenska och latin, Uppsala, 1960.
   478.  Ianev Asen, Dekoralivni Rasteniia rtv Flora na Bit-
               garia, Sofia, 1959.
   479.  Ieremevici Dudâu, Consemnaţia mai multor plante
               In lirftba română şi germană scoase din Dicţionarul lui Sabin Pop Barceanu, 1899.
   480.  Ioaniţescu C., Piersicul, Ştiinţă şi tehnică, 1958,
               nr. 8, p. 28.
   481.  Ionescu-Şişeşti Gh., Agrotehnica, ed. a 2-a, Bucureşti,
               1947.
   482.  — Buruienile şi combaterea lor, Bucurcşli, 1955.
   483.  Janchen E., Catalogus florae Auslriae, Viena, 1956 —
               1959.
   484.  Kanner A., Phaenologische Erscheinungen und Revi-
               sion der Bliilenzeit d. Siebenbiirgischen Phane-rogamen, Verh. u. Mitt. Siebenb. Ver. f. Naturw. zu Herm., 1939 — 1940, voi. 89 (90), p. 170 — 230.
   485.  Kiselev C. E., Floricultura, Bucureşti, 1956 (trad.
               din lb. rusă).
   486.  Laurian A. T. şi Massimu I. C., Dicţionarul limbii
               române, Bucurcşli, 1890.
   487.  Li H. L., The Garden Flowers of China, New York,
               1959.
   488.  LOve A. a. LOve Doris, Chromosome numbers of
               Central and Northwest European plant species, Lund, 1961.
   489.  Lui»escu M. şi Teodorescu I., Plantele şt substanţele
               cunoscute tn popor pentru vopsit, Bul. Soc. Şt. Buc., 1904, voi. XIII, p. 242.
   490.  Maevski P. F., Flora srednei polos! evropeiskoi ciasti
               S S S R., Moscova, 1954.
   491.  Mansfeld A., Prodromus enumerationis speciorum
               plantarum agri- et horticullurac, Berlin, 1959.
   492.  Marcus Rica, Parcuri şi grădini tn România, Bucu-
               reşti, 1958.
   493.  Mahdarie Cozianu, Lexicon slavo-român (publ. de
               Ci. Crcţu), Bucureşti, 1900,
491.  Marian Fl. Viorica, Viola adorata, Junimea literară, 1904, voi. I, nr. 2, p. 59.
495.  Marian S. Fl., Agrişul (Ribes grossularia L.), Juni-
            mea literară, 1905, voi. II. nr. 2, p. 23.
496.  Marian S. Fl., Untirorut (Ficaria ranunculoides
            Roth), Junimea literară, 1905, voi. II, p. 58.
497.  —    Brebenelul (Corydalis     cava Schw. et        Koerte),
            Junimea literară,   1905, voi. II, nr.        1, p. 6.
498.  Mihăii f.anu St., Dicţionar macedo-român, Bucureşti,
            1901.
499.  Miron Gh., Pomicultura, Sl. şi techn. agric., voi. II,
            nr. 3.
500.  Moisilu I., Instrucţiuni pentru adunarea, uscarea şi
            aşezarea plantelor in herbariu şi plantele cele mai însemnate, înşirate pe familii, Slatina, 1892.
501.  Mitu M., Soiuri autohtone de măr din centrul pomicol
            Comarna, reg. Iaşi, Inst. agron. „Ion Ioncscu dc la Brad”, Iaşi,  An.  lucr. şt. Bucureşti, 1957.
502.  —    Soiuri autohtone     de   păr din centrul       pomicol
            Comarna, Inst. a«ron. „Ion Ioncscu de la Brad” Iaşi, An. lucr. şt. Bucureşti, 1958, p. 287.
503.  MIndrf.scu S., Elemente ungureşti In limba română,
            Bucureşti, 1892.
501. Moga Vasile, Cultura pomilor roditori, Bibi.Cultivatorului român, Bucureşti.
505. Morariu I., Boiangeria populară, Bul. Soc., Şt. Buc., 1904, voi. XIII, p. 178.
Noi numiri populare româneşti de plante, Arhiva Someşană, 1938.
O plantă cu tendinţă de tncelăţenire In România, Rev. „V. Adamachi’1, 1942, voi. XXVIII. Asociaţii de plante antropofile din jurul Bucureştilor, Bul. Grăd. bot. Cluj, 1943, voi. XXIII.
O     buruiană care se uită, Pristolnicul, Rev. „V. Adamachi”, 1948, voi. XXXI.
Curs de fitopatologie, Cimpulung-Moldovcnesc, 1950.
Pentru protecţia plantei Arctostaphytos uva-ursi, .Natura, 1950.
Eucaliplul şi aclimatizarea lui tn R. P. R., Natura, 1951.
Botanica, Braşov, 1954 — 1955.
Coacăzul negru (Ribes nigrum) un arbust de viitor. Revista pădurilor, 1957, p. 70.
515.  Morariu I. şi CiucĂ M.. Fraxinus ornus L., sistema-
            tica, răspindireu in R. P. R. şi întrebuinţarea lui, Bul. Şliinţ. Acad. R. P. R., Secţia şt. biol. şi agric., 1956, voi. VIII, nr. 1.
516.  Morariu Tiberiij, Contribulii la medicina populară
            şi etnobotanică din com. Măguri, Freamătul şcoa-lei, 1937, nr. 11-12.
517.  Morlova I. şi Moraru Z., Cultura florilor, Bucureşti,
            1927.
518.  Moruţu Gh., Soiuri de mur de mare productivitate,
            Grădina, via şi livada, 1957, nr. 3.
519.  Murnu C., Studiu asupra elementului grec antefanariot,
            Bucureşti, 1891.
520.  Nf.gulescu E. şi ui.escu al., Dendrologia, Bucu-
            reşti, 1957.
521.  Negrilă a. şi Mircea L., Manual de pomologie, Bucu-
            reşti, 1952,
  506.    -
  507.    -
  508.    -
  509.    -
  510.    -
  511.    -
  512.    -
  513.    -
  514.    -
 314
 522.  Xkoiu’ţi C., Flora românii. Foaia Soc. pcnlru lite-
            ratură şi cultura românii In Bucovina, 1869, voi. I, nr. 3, 4, 5.
 523.  Xegruţiu I. F., Grădina de legume, Sibiu, 1905.
 524.  Xicolâescu-Plopşor C. S., Vorbe ol leneşii, Bucurcşli,
            1922.
 525.  Novacoviciu E.. Cuvinte bănăţene, Oraviţa, 1924. —
 526.  Xyărădy A., Szdntofoldi gyomnovinyek, Bucureşti,
            1952.
 527.  —    A mehtegelo <*s niivfnyei, Bucureşti, 1958.
 528.  Xyârâdy E. I., Marosndsdrhely es kornyiktnek
            tavaszi es nydrelei novinyek meghatdrozâ kiinyve, Tg. Mureş. 1914.
 529.  —    Xuvfnytan. Cluj. 1922.
 530.  Xyăhâdy E. I. es Soo H., Koloszvăr fs kiirnyikinek
            florăja. Cluj. 1911-1941.
 531.  Olănksci D.. Raportul asupra expoziţiei generale
            de la Paris. 1900.
 532.  Fanţi- Z. C. şi Procopiaxi'-Phdcopovici, Contribu-
            liuni la flora Ceahlăului. Bucuroşii, 1902.
 533.  P.\i>i' C., Punerea In evidenţă a saponinei, Rev.
            „V. Adamachi”. 1934, voi. XX.
 534.  —    Considerafiuni bntanico-farmacognoslice asupra
            tuberculului de Tamus communis L., Rev. „V., Adamachi", 1945, voi. XXXI.
 535.  —    Studiu botanico-farmacognostic asupra cltorva
            plante medicinale comune. Rev. ,,V. Adamachi”,
            1945,  voi. XXXI.
 536.  —    Plante medicinale întrebuinţate Intr-o veche
            farmacie ieşană acum vre-un secol tn urmă. Rev. ..V. Adamachi", 1947. voi. XXXIII, nr. 2-3.
 537.  —    Despre o graminee toxică. Lotium temulentum
            L., Rev. „V. Adamachi". 1948, voi. XXXIV, nr. 4.
 538.  Pascl- Gh., Sume de plante VII. Raporturi româno-
            ticrainiene (rutene), Revista Critică, Iaşi, 1938, voi. XII.
 539.  Paşcovschi S. şi Leandru V.. Tipuri de pădure din
            R.P.R., Bucureşti, 1958.
 540.  Paşcovschi S., I’irceleax şt.. Si-Irciiez T., Ocskay
            S.. Beldie al., Rădulesci- S. şi Cocalcu T., Cultura speciilor lemnoase exotice, Bucureşti, 1954.
 541.  Pater B., Gyogyhatdsu gyogynovtnyek, Cluj, 1936.
 542.  Falcă A. şi Roman Ştefaxia, Flora alpină ţi mon-
            tană, Bucureşti. 1958.
 543.  Petri S., Vocabular portativ românesc-nemţesc şi
            nrmţrsc-românesc. Sibiu. 1861 — 1863.
 ■ 544. Pop Xicolae, Sădirea şi cultivarea viei. Blaj, 1908.
 545.  Porci us Fl.. Diagnozele criptogamelor vasculare,
            Transilvania, 1889.
 546.  Potec I. şi colab., Comportarea cltorva soiuri de stru-
            guri In condiţiile nefavorabile de vegetaţie ale anului 1955, Inst. agron. ,,Ion Ioncscu de la Brad” Iaşi. An. lucr. şt. Bucureşti, 1957. p.
            123.
 547.  Procopianu-Procovici, Botanica ilustrată, Suceava,
            1897.
 548.  Prodax I., Buruienile vătămătoare semănăturilor.
            finefelor şi păşunilor, combaterea şi distrugerea lor. Cluj. 1946.
   549.  Prodax I. şi Buia Al., Flora mică ilustrată a Repu-
              blicii Populare Române, Bucureşti, 1958, cd. a 3-a.
   550.  Pi şcaru D. şi colab.. Păşunile alpine din Munţii
              Bucegi, Bucurcşli, 1956.
   551.  Padiaxu P. S., Monografia jud. Bacău, 1899.
   •552. Radu I. F. şi colab., Proprietăţile fizice, chimice şi
              tehnologice ale fructelor principalelor specii pomicole cultivate tn R. P. R., Bucureşti, 1957.
   553.  Rapaics Raymuxd, A magyar gyiimolcs, Budapesta,
              1940.
   554.  Rădulescu-Calafat G., O seamă de cuvinte din
              Muscel-Ctmpulung, 1901.
   555.   — Intoxicările sau otrăvirile la animale,
              Bucureşti, 1945.
   556.  Rădulescu M. I., Fasolea In România, Rev. „V.
              Adamachi”, 1942, voi. XXVIII.
   557.  Răyăruţ M., Citeva plante contra cărora trebuie să
              luptăm, Rev. ,,V. Adamachi”, 1947.
   558.  Rejeaxu V.. Nomenclatura topologică şi botanică,
              Iaşi, 1896.
   559.  Reiideii A.. Manual of cultivated Irees and shrubs
              hardy in Xorth America, Xew York, 1958.
   560.  Rizescu Dim G.. Văpsitul popular, Bul. Soc. Şt.
              Buc., 1904. voi. XIII, p. 209.
   561.  Rom axovici Al., Plante noi pentru agricultura noastră,
              Calendarul Plugarului, Bucureşti, 1942.
   562.  Rosiade P.. Călăuza grădinarului practic, Bucurcşti,
              1922.
   563.  Rdvexţa I., Plante medicinale. Casa Şcoalelor, 1943.
   564.  Svjiiixescu V., Vocabular românesc de vreo citeva
              mii de cuvinte, Iaşi, 1901.
   565.  Salviu G. F.. Memoriu despre chromatica empirică
              şi boianjeria casnică la sătencile române, Bul. Soc. Şt. Buc., 1904, voi. XIII, p. 268.
   566.  Sandu-Aldea C., Despre semănături. Bucureşti,
              1921.
   567.  Săvulescu Tr., Călăuză penlru excursiuni tn Delta
              Dunării. Bucureşti, 1939.
   568.   —       O problemă actuală de patologie vegetală : Rlia
              neagră a cartofului tn România, Anal. Acad. Rom., Secfia Şt. Xat., Seria a IlI-a, 1943, t. XVIII, nr. 8.
   569.   —         Vstilaginalele din R. P. R., Bucureşti, 1957,
              voi. I— II.
   570.  SXvulescu Tr. şi Săvulescu Oloa, Tratat de Pato-
              logie vegetală. Bucureşti, 1959.
   571.  Simioxescu C. I.. Soia. materie primă tn industria
              modernă, Rev. .,V. Adamachi”, 1946, voi. XXXII.
   572.  Soxea V., Mirobolanul, Bucurcşli, 1957.
   573.  S jnea V., Xegrilâ A., Mircea L., Lupescu F. şi
              Miliţiu I., Arbuşti fructiferi. Bucureşti, 1955.
   574.  Staxkov S. S. î.Taliev I., Opredetitel visşih, rastenii
              evropeiskoi ceasti SSSR., Moscova, 1957.
   575.  Şerdăxescu I.. Plantele din pădurile noastre, Bucu-
              reşti, 1959.
   576.  Tagliavixi G., II..Lexicon Marsilianum”. Dizionario
              latino-rumano-ungheresa del sec. XVII, St. şi cerc., Acad. Rom., 1930, voi. V.
 315
  577.  Tarnavsciii I., Die Chromosomenzahlen der Antho-
             phylenflora von Rumănien, mit einem Ausblick auf das Polţjploidieproblem, Bul. Grăd. bot. Cluj, 1947, voi. XXVII, supl. I.
  578.  Tomescu M., Aspecte lingvistice din judeţul Olt.
             Glosar, Slatina, 1944.
  579.  Ţopa R., Date noi cu privire la răsplndirea, etnobota-
             nica şi economia speciei Calluna vulgaris, Rcv. „V. Adamachi”, 1945, voi. XXXI.
  580.  — Solanum alalum In România, Rev. ,,V. Ada-<
             machi”, 1945, voi. XXXI.
  581.  — Cunoaşterea, tntrebuinţarea, colectarea, uscarea
             şi ocrotirea plantelor medicinale din Oltenia, Rev. ,,V. Adamachi”, 1946, voi. XXXII.
  582.  — Lupta contra speciei Iva xanlhifolia şi a altor
             buruieni de felul ei, Rcv. ,,V. Adamachi”, 1946, voi. XXXII.
  583.  — In formaţiuni noi cu privire la culegerea numirilor
             populare de plante, Rev. ,,V. Adamachi”, 1947.
  584.  Uhsu Al., Un succedaneu nou care înlocuieşte balsamul
             de Canada şi uleiul dc cedru, Rcv. Şt. medicale, mai 1950.
  585.  Ursu T., îndrumări pentru alcătuirea unui ierbar,
             Bucureşti, 1957.                                   -
  586.  Velea G* Recunoaşterea seminţelor de trifoi şi lucerna,
             Calendarul Plugarului, Bucureşti, 1942.
  587.  Venator I. şi I. Pop, Capra neagră, Bucureşti, 1957.
  588.  Vigh K., Bihar-Szatmăr-Szillăgysâgi magyar novi-
             nynevek, Cluj, 1958.
  ^589. Voiculescu V., Toate leacurile la tndemlnă, Bucureşti,
             1946.
  590. Vor zi lin N., Puleşeslvie s domaşnimi rasten iana, Moscova, 1951.
 591.
 592.
 593.
 594.
 595. .596.
 597.
 599.
 600.
 601. 602. . 603.
 605.
 606.
 Zahedi Is.mail, Botanical dictionary, Teheran, 1960. Yu T. T., Perele din China (in lb. chineză), Pekin, 1958.
 . Revista de folclor ,,Şezătoarea”, Fălticeni, 1892-1929.
      Revista agricolă,, Amicul agricultorului”, Bucureşti, 1893-1895 şi 1897.
 . *. Revista de folclor Creangă”, Blrlad, 1908 — 1921.
      Revista de folclor ,,Comoara Satelor”, Blaj, 1923-1926.
 . Catalogul viţelor şi pomilor aflafi de vlnzare la pepinierele statului in toamna anului 1931 şi primăvara anului 1932, Bucureşti, 1931.^ Valorificarea plantelor medicinale In România, Inst. cerc. agron., Rom. 1932. Agrofitolehnica, Bucureşti, 1953, voi. I —II. , *. Valorificarea unor resurse vegetale pe calea chimică, Bucureşti, 1957 — 1959.
 . *. Catalog de seminţe al trustului pentru producerea şi valorificarea seminţelor, Bucureşti, 1958. Dicţionarul limbii române moderne, Bucurcşli, 1958.
 . *. Standard de Stal S TAS 1631 — 50. Plante medicinale, Condiţii de recepţie şi metode de analiză, Bucureşti, 1950.
 *. Flora R. P. R., Bucurcşli, 1952 — 1966, voi.
      I —XI.
      Manualul inginerului silvic, Bucureşti, 1954. Poezii populare din toate ţările, adunate din colecţiuni, reviste şi ziare, Bucurcşli.
 ,*. Albina, Colecţia „Poezii populare”, Bucureşti.
LISTA CORESPONDENŢILOR *)
Arvat Al. (Cluj, Timişoara), Barna G. (Oradea), Bărbat
I.  (Ucca, jud. ^Braşov). Bercf.a L. (Cornercva, judLJ3araş-Severin), Bologa V. (Cluj), Borza Veturia (Cluj, Valra "Domei), Borza Viorica (Timişoara, Cluj), Boşcaiu N. (Caransebeş, Cluj), Bradu (Budeşti, jjuL. Ilfov), Brătilă C. (Diocheţi, jud. Vrancea), Buia Al. (Sîngeorz-Băi, jud. Bistrita-Năsăud). Bujoreanu Gh. (Transilvania; Bucovina), Butura V. (Sălciua de Jos, jud. Alba), Cal-borean M. (Transilvania), Călugaru Fl. (Balş), Giiiorean A. (Pecica, jud._A.nid), Chira L. (Reşiţa, jud.Qaraş-Sevcrin), Chira R. (Satu'Mare), Ciocîrlia M. (CHnicu, jud. Gorj), Ciumaş S. (Orăştie, jud.JIuncdoara), Ciungu I. (Scoreiu, jud. Sibiu), Dan I.~(Cociuba, jud*. Arad), Dimoftei I. (Cuca, jud^ Galaji)x Dumitrache C. (Sinteşti, jud. Ilfov), Ene (Burleşti, jud. Ilfov), Falon Ene (Foltcşti, jud. Galaţi) Filip F. (Şesuri,yud. Hunedoara; Timişoara), Fi.oca A. (Beclean, jud. Braşov), Florei N. (Bocşa Vasiovei, jud. Caraş-Sev«rin), Forstner S. (Comana, Pasărea, jud. Ilfov), FrIncu A. (Benic, jud. Alba), Furnică N. (Braşov), Geaflea Gr. (Poşaga de Sus, jud. Alba), Gherman Tr. (Blaj, jud. Alba), Ghiţan (Cluj), Goiţi L. (Ciacova, jud. Timiş), Grecu Trifon (Sebeş, jud. Alba), Huza D. (Mara-
    *) I.a fiecare corespondent se indici tn parantezi localităţile, judeţele, provinciile istorice snu tarile de unde ne-a comunicat de-numiri populare de plante.
mureş), Ion Maria (Alma, jud. Sibiu), Math£ V. (Chiraleş, jiul. Cluj), Martoni R. (Bistriţa, jud. Vilcea), Mărginean T. (Oraviţa, jud. Caraş-Scverin), Menci I. (Grecia), Moga I. (Beiuş, jud. Bihor), Morariu I. (Rebra, jud. Bistriţa-Nă-săud), Negrea V. (Bulgaria şi provincia Macedonia), Neghuţiu E. (Cenade şi Blaj, jud. Alba), Oarga Ana (Lancrăm, jud. Alba), Oarga Avram (Alba Iulia), Oprean Sabin (Brad, jud. Hunedoara), Orăştean I. (Sibiu), Petin E. (Siria, jud. Arad), Pitic (Clmpeni, jud. Alba), Pop Km. (Bucerdea, jud. Alba), Pop N. (Blaj, jud. Alba), Pop I. (Urca, jud. Cluj), Popa I. (Ţigmandru, jud. Mureş), Popa S. (Teiuş, jud. Alba), Popescu A. (Cruşovăţ, jud. Caraş-Severin), Popescu-Voiteşti I. (Oltenia), Popescu P. (Timişoara), Potra (Huedin, jud. Cluj), Prodan I. (Clmpia Transilvaniei), Pri:cup G. (Dej, Rcbrişoara, jud. Bistriţa-Năsăud), Rusmir I. (Transilvania), S.vvu Al. (Jiblea, jud. Vilcea), Sciineider II. (Petreşti-Sebeş, jud. Alba), Solomon V. (Arad, Deva), Sonea M. (Făgăraş), Soran V. (Muşca, jud. Alba ; Ţara Oaşului), Stoian N. (Colibaşi, jud. Dîmboviţa), Stoica L. (Ocna Mureşului, jud. Alba), Suciu M. (Agirbiciu, jud. Sibiu), Sărmăşan M. (Juriu dc Cimpic, jud. Cluj), Sărmăşan V. (Tisa, jud. Maramureş), Sucianu Fl. (Lugoj), TodoE I. (Vatra Moldoviţei, jud. Suceava), Tri fa Th. (Vidra, jud. Alba), Ţenchea Vf.turia (Timişoara), Vei.ici Gii. (Caransebeş), Vki.iciu M. (Bucuroşii), Viciu A. (Blaj. jud. Alba).
        CUPRINS
Cuvint înainte
                                                                          Pag.
Partea a I-a
       Conspcctul alfabetic al denumirilor ştiinţifice ale genurilor şi spcciilor dc plante, cu indicarea denumirilor populare româneşti şi în alte limbi ...        7
Partea all-a
       Indexul alfabetic al denumirilor populare româneşti de plante, cu indicarea denumirilor ştiinţifico corespunzătoare.............................    199
Bibliografie............................................    305
I.ista corespondenţilor.................................    317
           Redactor responsabil: CHICA FXATERINA Tehnoredactor: DIACONESCU ION
 Dat la culet Os.OS. 1968. Bun de tipar 31.05. 1968. Aparul 1968. Tiraj 6770 ex. Btrtie ‘velini tiuHrafii de 80 e/m». Format 8154 x 84. Co’.i editoriale 48.21. Coli de tipar 40. A 21798. C.Z. pentru bibliotecile mari fi miei 459 - 31!.1 -21 - 94.511.
 întreprinderea Poligrafici Informaţia, gtr. Breiol&nu nr. 23-25. Bucureşti. Republica Socialişti Homftnla. comanda nr. 65