Coperta: CONSTANTIN POHR1B Copyright: © EDITURA GARAM OM), 1995 ZOE PARTIN / MELANIA CRISTINA RĂDULESCU DICŢIONAR ECOLOGIC Control ştiinţific: Praf. dr. MAROIAN BLKAHIJ EDITURA C.AKAMOND Ut t I KlOj ll. lULKVARDI L CAROL I, NR. f.S u > cuvânt Înainte Ecologa este o noţiune des întâlnită nu numai în publicaţiile dc specialitate, dar şi în cele de largă circulaţie. Problemele importante care preocupă omenirea - alimentaţia, explozia demografică, poluarea, protecţia mediului - sunt numai o parte din preocupările societăţii contemporane. Dicţionarul de [aţă caută să trezească interesul pentru studiul ecologic în rândurile tinerilor biologi-ecologi, cât şi a! profesorilor şi elevilor care studiază ecologia. Lucrarea oferă un instrument de lucru pentru toţi cei interesaţi de protecţia mediului înconjurător şi' de îmbunătăţirea calităţii vieţii. Informaţiile pe care le găsiţi în această lucrare sunt noţiunile de bază, deoarece este imposibil să se prezinte tot ce studiază un domeniu atât de arborescent ca ecologia. Dimensiunile umane, sociale şi chiar filozofice apropiate studiului ecologiei ne-ait determinat să introducem unele cuvinte care depăşesc cadrul definiţiilor şi informaţiilor de strictă specialitate. Mntto: ..Ilomo sapicns a cucerii pământul cu adâncimile, rnâlfimilc. apele şi atmosferele sale. dar această măreaţă bogăţie şi singura zestre este exploatată ncchilvuit şi să (bai ic," KMIL RACOVIŢA ..Dacă nu vom gospodări cu înţelepciune; rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne în cele din urmă singuri pe o planetă pustiită." Acad. <>T. VllIX'l f A Abioseston Particule de materie organică ncvic dizolvate sau în suspensie în apă. Este materialul trofic iniţial peniru lanţurile trofice detritice din ocean ţi din apele eoni incn laic. Abisul Adâncime maximă din mări şi oceane. E\.: Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, cu adâncimea de minus 11_022 tn, Groapa Puerto Rico din Oceanul Atlantic, de minus 8.384 nV Saccopharyns sp. Acontephym sp. Animale abisale Acari ci d Acnricid Substanţă chimică folosită pentru distrugerea păianjenilor şi că puţi lor (aca-rienii). Accident climatic Distingere cauzata vegetaţiei de cătrc intemperii (ploi intense, grindină, ger, secetă). Acidolîl Organism care se dezvoltă în mediu acid. Aclimatizare Una din cele trei trepte ale adaptării spec iei la mediu (acomodare, aclimatizare. naturalizare). Aclimati/.arca constă în vieţuirea permanentă a indivizilor dinlr-o specie (populaţie) în condiţii noi de mediu, cu ajutorul omului. Acomodare Una din treptele adaptării speciei la mediu, alăiun de aclimatizare şi natura li/are. Acomodarea constă în transformări funcţionale, fără modificări mor-fologice. Transformările funcţionale adaptalive sunt trecătoare, astfel încât organismele din specia (populaţia) respectivă, ajungând în mediul de baştină. revin la vechea stare funcţională \iv;kh!1 nr;i Cultură în mediul acvatic (în analogic cu agricultura) tn afara unor aplicaţii limitate, ca dc evemplu cultura algelor, acvacultura rămâne o speranţă mai mult teoretică decât practică pentru obţinerea unor noi resurse alimentare. Adaptare Stare în care o populaţie - în tendinţa dc adaplare - sc află în echilibru cu mediul său. realizează supravieţuirea 5.1 perpciuurea în mediul dat. Treptele a-daptârii sunt acomodarea, aclimatizarea. naiurali/area (sau adaptarea pro-priu-zisâ). 10 Aditiv Produs chimic adăugat unui aliment pentru ameliorarea sau înlăturarea unor inconveniente. Adsorbţie Absorbirea Ia suprafaţă a unor molecule de către o substanţă. Kx.: cărbunele care este folosit pentru adsorbirea unor solvenţi organici cu miros neplăcut. Aerob Celulă sau organism care respiră din mediu oxigenul liber, molecular (Oj). Aerosol Particule foarte line ale unui lichid dispersate în aer sau în alt mediu ga/.os Astfel se pot dispersa insecticide, deo-dorante, vopsele care măresc toxicitatea atmosferei. Acrotjixjiţie Metodă pentru determinarea spe ciilor. a înălţimii, a diametrului coroanei arborilor ere., prin observare directă sau prin intermediul fotogramelor aeriene. Afinitate biocenoticâ Caracteristică a biocenozei care exprimă afinităţile existente între spcciilc ee le constituie. Afinitatea cenotică se poale realiza între speciile întâlnite în acelaşi biotop, precum şi între speciile a doi biotopi. Estimarea se realizează utilizând indicele de afinitate cenotică (4). calculând afinitatea becărei specii cu toate celelalte specii: q = C * 100 a 4- b + c In această relaţie: a = numărul probelor din specia A; l> = numărul probelor din specia B: c = numărul probelor ce conţin ambele specii A şi B. Agricultura Acţiunea omului asupra naturii. în scopul obţinerii hranei de provenienţă vegetală. Agmh ioccnozâ Asociaţie dc plante de cultură, ierburi şi alte organisme din holde, plantaţii de pomi şi vii. Agroecosislem Ecosistem al plantelor dc cultură, al terenului cultivat şi al unor animale. Este crcat dc om pentru cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. Agrotehnică Totalitatea măsurilor aplicate în scopul cultivării plantelor (aratul, praşila, gunoirca ele). AIRPE (JAWPR) Asociaţia Internaţională dc Cercetare a Poluării Apelor; fondată la Londra în 1962, în scopul încurajării cooperării internaţionale şi schimburilor de informaţii privitoare la cercctarea poluării apelor, a calităţii apelor în general, organizarea reuniunilor internaţionale etc. Alealinltate a solului însuşire a solului de a se comporta ca o bază, cu o proporţie marc de cationi bazici faţă de ionii de hidrogen. Alergie Reacţie a organismului la diferite substanţe numite alergice (naturale sau chtmice). Ale urli Rocă sedimentară detritică, neconsolidată, formată din fragmente de minerale şi dc roci cu dimensiuni de 0.1-0,005 mm (ex.: praful, nămolul ele.). Alevin Puiet de peşte. Algicid Substanţă carc distruge algele. Creşterea temperaturii apelor ducc la înmulţirea exagerată a algelor. Combaterea se face cu clor sau diovid de dor tn doze de 0,1-0.25 mg/l, că te zece minute la două orc. Se poale folosi şi o soluţie slabă de CuSO i. ______________________________ Anabiozâ Alginul Sare a acidului alginic extrasă din alge brune. Alginaţii se folosesc în industria alimentară şi în alte ramuri industriale. Allelopatie Influenţarea reciprocă a plantelor prin substanţele rezultate ca produşi secundari ai metabolismului (coline, tclcrgoni, niarasmine). Alocoră Plantă răspândită prin intermediul unor factori din mediu. Ex.: apa la hidrocore (ca lintiţa şi nuca de cocos): vântul la unemocore (ca salcia, plopul, arţarul); animalele la zoocqrc (ca topo-raşii şi stejarul). Alogen Organism care se deosebeşte .prin natură şi origine dc mediul în care se aClă. Alohton Masă de roci care a suferit deplasări faţă dc locul iniţial dc formare, fiind, in general, mai veche dccât straturile pe care le acoperă. Alunecare Deplasarea materialului sub formă de straie dc grosimi şi dc întinderi variate. Arc rol însemnat în modelarea reliefului şi în degradarea solurilor în anumite regiuni dc pe scoarţa Pământului, fn general, stratul alunecat cuprinde atât solul, tn orice stadiu de evoluţie ar fi el, cât şi o parte din roca pe oare se găseşte acesta. Aluv ionii re Proces natural dc depunere dc aluviuni care cuprinde suprafeţe mari din zona de luncă a apelor curgătoare, produs în urma viiturilor. Stratul de aluviuni este variat ca grosime şi textură, în funcţie de mărimea viiturii şi de natura rocii din carc provine materialul. Amibînzu l'enomen dc revenire la viaţa activă a unor organisme ca roiifcri. uncie ncma- U Anadrom înde. licheni, muşchi. seminţe, care în lipsa apei sau la temperaturi scăzute sc contractă şi sc deshidratează, pierzând activitatea metabolică. Revenirea la via|a activă urc loc rapid, prin absorbţia apti. Anadrom Comportamentul unor peşti care petrec 11 parte a ciclului lor dc dezvoltare în marc. ajxii sc deplasează în apele duîci pentru n/produccrc. Ev.; sturionii, Anaerob Celulă sau organism carc sc poate dezvolt;» in absenţa oxigenului molecular. I.ix.: microorganismele care produc fermentaţiile Analog Asemănător. Organe care au funcţii similare, dar structură generală cu totul deosebită (orcane analoage). Ex.: îno-lătoarelc peştilor, membrele delfinilor. Antniocorfi Planlă carc arc fructe sau seminţe adaptate pentru a fi răspândite prin vânt. fix.: păpădia, plopul ele. Anemofilă Planlă la earc polenizarea sc face cu ajutorul vântului F.x.: porumbul, cânepa etc. Ancmomclru Aparal care măsoară viteza vântului. Anofelogen 'J'crcn. ballă care constituit urî focar de dezvoltare a larvelor ţânţarilor Anofel. Anoxibioză Anaerohio/ă. Antestepă vezi Silvostepâ Antibiotic Produs al metabolismului unor ciu-pc rci. carc împiedică dezvoltarea unor microorganisme Primul antibiotic descoperit dc către Fleming, tn 1928. a fost penicilina Planle anemocorc 1. Păpădia (Taraxaciiin Officinalc) 2. I rasinul (Irminui crcclsior) ■ Anlibiurit Relaţie neobligatorie tntre două spe-cii diferite în carc una inhibă dezvoltarea celeilalte. Anlimdubolit Substanţă analoagâ structural cu diverşi melaboliţi. înzestrată cu proprietatea de a inhiba metabolismul acestora. 12 Areică Aiilipa Grigore Biolog român (1867-1944), născut la Botoşani. A elucidat problemele productivităţii biologice a Dunării şi a părţii de !V-V a Măni Negre, a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie şi ili-tiologic; iniţiatorul dioramclor şi unul dinlrc creatorii muzeologiei moderne, A înlemeiai Mu/eul de Istoric Naturală din Bucureşti, caro ît poartă numele. Antrop iiarc Acţiunea omului asupra naturii pentru obţinerea de terenuri agricole, de drumuri şi localităţi, surse dc apă ame-najale ele. Lnele acţiuni antropice au dus la ameliorarea mediului, altele la degradarea acestuia Din ultima categoric fac parte: - defrişarea ncraţională a pădurilor; - defrişarea tufărişurilor; - păşunatul excesiv; - culturile agricole pe terenuri neco-respunz.ătoare sau cu o agrotehnică ne-adecvală; - diverse amenajări hidroameliora-tive necorespunzătoarc; -exploatările miniere; - utilizarea în mod excesiv a pestiadelor - activităţile industriale; - incendiile. An I r opobiocc no/ji Bioecnoză ataşată dc locuinţele oamenilor şi de anexele lor economice. Anlrcipofiii't I’lantă carc însoţeşte aşezările umane. Ex.: neghina, macul, trai sta-ciobanului. Apă atntnslmcă Apa din atmosferă, estimată la 13 000-15 000 miliarde tone. Apă dulce Apă care conţine puţine săruri dizolvate (mai puţin dc Sg/l). Sunt ape dc suprafaţă şi subterane. Apă potabila Apa carc poate fi folosită ca băutură pentru om. Apă reziduală Apa eliminată după folosire: - ape menajere şi sanitare (cu urină şi materii fccale); - ape agricole (rezultate în urma creşterii animalelor): - ape industriale. Apă Milmastrâ Apă care conţine un procent ridicat dc cloruri (mai mulf de 5gfl). Apa dc mare conţine 35g NaO/l. Apele estuarelor şi lagunelor conţin un amestec de apă dulce şi de mare. Apă subterană Apă stătătoare sau curgătoare aflată sub scoarţa terestră. Reprezintă cea mai marc rezervă de apă dulcc a Globului. Arboret Porţiune dc pădure caracterizală pnn-tr-o vegetaţie omogenă ca specie, vârstă clc., deosebită dc restul pădurii din jur. Arbust Plantă lemnoasă cu mai multe tulpini, ramificaţiile secundare neformând o coroană distinctă. Ex: liliacul, măceşul, alunul. Areal Spaţiu pe care sunt răspândiţi indivizii unei specii; spaţiu dc existenţă, de obicei constant, dar care în anumite situaţii se modifică, fiind un indicator al sensibilităţii speciilor la modificările mediului. Ardeii Regiune lipsită de o scurgere permanentă a apei. 13 Arenicol____________________________________ Arcnicol Organism rare iraieşte pc solun nisipoase din stepe, deserturi sau litoral marin, li*.; viermele inclat Arcnicola. Viermele Arcnicola ArRirlsm (arj> iro/ii) Intoxicaţie cu săruri de argint. Ariditate Un anumit grad dc uscăciune a climatului dintr-o regiune. Sc exprimă prin indiccie: T+ 10 unde: P = cantitatea dc precipitaţii anuală tn mm: l - temperatura anuală fn ‘>C. Se utilizează o formulă anatoagă pentru obţinerea unui indice lunar. 14 Ariniş Arboret dc arin {Alnus incuna. A. glii-tinosa, A. virtdis). Asimilaţic clorofiliană (fotosinteză) Elaborarea substanţelor organice de către plantele verzi (dorofilicnc) pornind de Ia dioxid de carbon, apă şi săruri minerale sub actiunca energici luminoase, m prezenţa clorofilei. Asoelfi(ie Unitate permanentă sau temporară a vieţuitoarelor diutr-un biotop- Poate fi: fitocenozâ (plantele) sau biocenoză (o comunitate dc plante şi animale). Ex.: vieţuitoarele dimr-o baltă, o pădure etc. Asolamenl Divizarea suprafeţelor cultivabile In parcele (sole), fiecare fiind rezervată unei culturi. Există o ordine tn carc culturile se succed tn aceeaşi solă [un an, doi ani sau trei ani), As|>erM>r Dispozitiv dc pulverizare a apoi, folosit în irigarea prin aspersiune (ploaie artificială). Atmosferă Masa de aer care înconjură Pământul. Ţinând scama de lor. altitudine, anotimp şi climă, caracterele sale lizice ţ;i chimice pot fi diferite. Are grosimea dc 60 km. Straiul în carc au loc fenomenele mclcorologice măsoară 8-17 km ţi se numeşte Iroposfcrâ. Până la 50 km este stratosfera, urmează mezosferă până la 85 km, iar ionosfera până la I 000 km. Atol Insulă formată dm schelete de corali, cu aspect de inel cu dianieirul variabil, putând ajunge până la 50 km şi având la mijloc o lagună adâncă, uneori până Ia 100 ni. Aiolii sunt populaţi de asociaţii complexe de organisme. ■ Au loco rO Planlă carc îşi împrăştie seminţele prin ilcshiUcrca hruscâ a Trudelor. Ex.: fasv>U:a Planlă uuincoră (fccballium ^luurmi/! | Au lo ecolog ie Ramură a ecologiei care se ocupă dc ecologia unităţilor sistematice. vegetale sau animale. Autoepurare :l apelor Proces dc îndepărtare, în mod natural, din masa apei a suhslanţclor polu-amc pc cale fizică sau biochimică. Autohtonă Rixâ formată pe loc sau teren rămas pe loc. Autore^hirc Mccanism cibernetic; capacitate a sis-icmclor biologice dc a se menţine în echilibru dinamic prin contracararea acţiunilor mediului ţi reglarea proceselor interne. Au lotrof Organism capabil să se hrănească pornind dc la substanţe anorganice din ________ _____Auxiliar (organism) mediu (CO2, apă. sărun). transformân-du-le în substanţe organice Autumnal (sc/ort) Se/on ecologic cuprins între 15 septembrie - 15 noiembrie, în care se produc variaţii ale factorilor abiotici ce determină adaptări ale organismelor 51 modificări în fluxul dc energie şi circulaţie a materiei. Auxiliar (organism) Organism folosit de agricultori în lupta biologică peniru distrugerea dăunătorilor culturilor (bacterii, ciuperci, nc-malodc, arahnide, inscctc). Ex.: Coşenilele se hrănesc cu păduchi de plante, cole-oplerul CarubWi consumă insecte. irichopammo îşi dcpuiie ouăle în ouăle fluturelui dc porumb; ciuperca Beauvcria para/.ilcază cărăbuşul de mai. 1 Organisme auxiliare 1. Himenipterul Tclenomus î^i depune oul în ploşniţa grâului. 2. 3 Himcnopierul ApuMtlfs şi coconi» săi pc omida fluturelui dc varză. Azbest Azbest Fibră naturală minerală din care se Fabrică numeroase obiecte. Inhalarea unor particule microscopice de azbest poate provoca azbestoza, o boală profesională. Azolobncler Bactcric aerobă care trăieţle in sol. ca- pabilă să fixeze azotul atmosferic, pc carc îl transformă în azoi organic, îmbogăţind astfel solui în azot. Azolubucterin îngrăşământ agricol bactcrian, format dintr-o cultură de azotobactcr pc agar-agar sau pc alt mediu de cultură. B Ructcricidă Proprietate a unor substanţe de a omorf microbii. Exemple de substanţe bactericidc: alcoolul, clorul, apa oxigenată, permanganatul de potasiu etc. Bac (trie Microorganism unicelular de diferite forme: sferic (coci), cilindric (bacii), spiralat (spiril sau vibrion), cu nucicu nc-individualizat (procariot). După tipul dc respiraţie bacteriile pot fi: aerobe sau anacrobe, iar după tipul dc nutriţie: he-terotrofe sau autotrofe. Sunt răspândite pretutindeni (ui sol. în apă, în aer. în corpul vieţuitoarelor, tn alimente) fi au un rol însemnat în circuitul materiei în natură. Bactcriilc patogene produc îmbolnăviri la om, animale şi plante. liacteriocecidie Deformaţie produsă prin creşterea anormală a ţesuturilor diferitelor organe ale plantelor în urma acţiunii unor bactcrii. Bîiclerioliziml Tip de fermenţi (enzime) proteolitici, capabili să producă , .dizolva reabacteriilor. Bacteriolizina secretată de om şi dc animale sc găseşle, de obicei. în serul sangvin imun. Baclerioslalic Substanţă carc opreşte mulliplicarca şi dezvoltarea microbilor fără a-i nimici. Nume gencric dat bolilor plantelor produse dc bacterii fiţopatogene. Biillii Apă nu prea adâncă (sub 10 m) în care se dezvoltă o vegetaţie hidrofîlă specifică. Sc află, dc obicei. în zona de câmpie. Banchiză Câmp de gheaţă format în regiunile polare, dc-a lungul coastelor oceanului. Apare în special prin îngheţarea directă a apei marine. Barbolan Trecere forţată a unui gaz printr-un lichid, în vederea amestecării lichidelor cu vâscozitate mică. eliminării impurităţilor solide din gaz. dizolvării gazului în lichid etc. Bnrograf Aparat înregistrator format dintr-un barometru metalic cu ac trasor şi un cilindru învelit cu hârtie care se roteşte cu o viteză constantă. înscriind variaţiile dc presiune atmosferică, pc care le înregistrează continuu. Barometru Instrument pentru măsurarea presiunii atmosferice. UatialS Zonă marină sau oceanică, având adâncimea de 2 000-2 500 m, în care se depun nisipuri şi mâluri. Batigraf Aparat carc măsoară şi înregistrează adânci mi Ic mării, folosit în lucrări de cercetare submarină. Baliscaf Navă submarină echipată special peniru studii occanografice la mari adâncimi. Bato metru Aparat cu ajutorul căruia se iau probe de apă de la diferite adâncimi din măn, lacuri şi râuri, pentru diverse analize. Bea u fort Scală anemometrică stabilită în 1806 de către amiralul englez Sir l'rancis 17 Bentos _ _________ Beaufort. [.are exprimă forţa vântului şi înălţimea valurilor in largul mării. Ea măsoară de la 0 (calm) până la 12 (uragan de 118-133 km/li) ţi chiar 17 (200-220 km/h) Această scală este încă folosită în navigaua cu pânze. Rciilos Totalitatea animalelor ţi plantelor care irăiesc pc fundul apelor (curgătoare. mlaştini, marc CU'.). Acestea sunt: - fixate (alge, bure|i): - târâtoare (viermi - ex.: anelide): - agăţătoare (echinoderme. crustacei): - înolâtoare aproape dc Tund (crusta-,'ci pcşii. cefalopode). 0 3 1 Animale bentonicc: 1 Lm'jfdu impiis (Vierme inelat) 2 Arţ*LTr>/>ch?in ajŢmis > Myvtophwn punctiitum 4. Am/h1 v,o 5 'iternopn'f diuphanu Bcnznpimi Hidrocarbură polihcnzcnicâ declarată cancerigenă. Iuste provenită din dirente activităţi industriale (în special dc prelucrare a gudroandor) şi se găseşte mai ales în solul oraşelor. Dozele, chiar de I mg. sunt suficiente pentru provocarea cancerului la şoareci. Doza corespunzătoare pentru om este de 50-75 mg. Qcnzopi renul este prezent în gudronul dc tabac între 1 şi 4 mg la sula de ţigări. Bio3c umili» re Acumularea în sol a substanţelor organice rezultate în urma descompunerii resturilor vegetale şi animale. Este un proces benefic care măreşte fertilitatea solului. Bioecnu/ii Totalitatea organismelor vegetale s>i animale care trăiesc pe o anumită suprafaţă. îmr-un anumit mediu. Bioe horii L'nilate funcţionala din biocenoză, cen-iru dc acţiune fn cârc se realizează, la un moment dat. o bază trofică bogată. Itirtclimatologie Ştiinţă care studiază influenţa factorilor climatici asupra organismelor. Ex.: influenţa razelor ultraviolete. lîîoconversie Transformarea unei forme dc energie în alta prin intermediul organismelor vii. ii\.: fotosinteza prin intermediul plantelor verzi sau chcmosinteza prin acţiunea bacteriilor anaerohe. Blocul Iu rii Sistem de cultură a plantelor pnn care se încearcă o productivitate ridicată, folosind îngrăşăminte chimice, fungicide şi insecticide. Bmdcgrudnre Degradarea substanţelor prin intermediul SLişelor hactcricne. Acesta eslc cazul produşilor organici hiodegradabili IS Biomasă dcversa|i Tn cursul unei ape al cărui conţinut în oxigen este suficicm sau într-o stalie dc epurare biologică, unde se asigură aerisirea necesară. Hiodegradarea necesită îndeplinirea simultană a unor condiţii, ca: - produsul sâ fio transformai pnntr-o specie de bacterii care trebuie să fie prezentă în locul şi momentul dorit; - bacteriile sâ se poală înmulţi, pentru a atinge o productivitate suficientă; - produşii de degradare să Re puţin sau deloc toxici. ("ele mai numeroase substanţe bio-degradabile sunt ierbicidclc şi insecticidele. mai puţin substanţele plastice. Itiod erm;l Peliculă de substanţă vie care acoperă plantele din apele continentale. Este alcătuită din bacterii, protozoare. alge verzi, diatomee, Uiutlemenl Element chimic care intră în compozi-ţ ia chimică a celulei (C IL O, N. S. P. Ca etc). Hiogeografie Ramură a geografici carc studiază repartiţia organismelor pe suprafaţa Pământului. B io indiciilor Organism utilizat ca indicator al poluării acrului şi apei. Biolndustrie Creşterea intensivă a animalelor (viţei. porci, păsări). BioluniinLsccnţa însuşire a unor organisme de a produce lumină (protozoare. sepii, insecle, peşti, bacterii, ciuperci). Biom Zonă majoră dc viaţă care depinde dc macroclimă şi carc cuprinde un complex dc biotopi şi biocenoze. La,: tundra, stepa, pustiul, pădurea, Itiomasu Masa de material viu dintr-o biijiie-noză. dată dc unitatea de suprafaţă sau volum. în diferite reţele trofice, bioma-sa diminuează astfel: - Producători vegetali - lerbivore - Carnivore f - Carnivore 1! 8 090 kg/ha 370 kg/ha 110 kg/ha 15 kg/ha Arbori (stejari) Sţraţul_______ arbuştilor Jţroţul_____ plantelor ierboase trunchi -1801 romuri - 531 râ mu rele -5t — ‘frunze -3,5t ghinde -2t ftdQcini - 54t 18t 0.71 Total: 316,21 Valoarea medie a biomasei de pc un hcctar dintr-o pădure de stejari, in vârstă dc cca 120 de ani. Cifrele sunt date după defrişarea totală a zonei forestiere. 14 Biom el eoro I o£ic _ _____________ Bionic tcorologJe Ramură a meteorologiei care studiată relaţiile dintre diveise fenomene meteorologice carc se succed în timp şi fenomenele biologice petrecute în organism. Bionomie Studiul adaptăm organismelor Ia mediul lor de viaţă; ecologie. Biorilm Fenomen biologic carc constă în revenirea ritmică, după un anumit interval de timp. Bionlmul sc desfăşoară înlr-o anumită perioadă carc poate varia dc la un individ kt altul. Se manifestă mai ales la animale şi reprezintă o adaptare evolutivă la condiţiile dc pc Terra, create dc mişcarea de rotaţie şi revoluţie. F.x.: ritmul cardiac, respirator. circadian. menstrual. Bio.soston Totalitatea organismelor vii care plutesc sau înoată în apă. El poate fi alcătuit din plancton, neusmn (totalitatea organismelor care plutesc în pelicula dc la suprafaţă - bacterii, alge. protozoarc. hidre), pkttston (totalitatea organismelor care se găsesc la suprafaţa apei, fiind legate biologic şi de atmosferă Ex.: plantele pcştişoara şi lintiţa) şi nccion (organisme care se deplasează activ în apă, cu mijloace proprii dc locomoţie). Biosferă Totalitatea organismelor care trăiesc pe Terra. Ea se întinde câţiva metri în profunzimea solului şi câteva mii dc metri în atmosferă, mări şi oceane (litosferă, atmosferă, hidrosferă). BioskenS Unitatea structurală elementari a biocenozei. fix.: suprafaţa unei pietre sau a unei frunze (după Popoviei-Bâzno-şanu). Biospeologic Ramură a speologici care studia/ă vieţuitoarele din peşteri, cu adaptările lor la mediul subteran: dc pigmentarea, orbirea. întemeietorul biospcologiei este biologul finii] Racoviţă. Biostazie Stare de echilibru general si durabil care caracterizează un ecosistem. Biolii Flora şi fauna unei regiuni. Biotic Care îţi arc originea in materia vie. Ex.: factori h iot ici intraspccifici (în interiorul speciei) şi factori biotici inter-specifici (între specii, ca parazinsmul. simbioza etc,). Biulîp Tip de ecosistem corelat unei zone cu climă şi sol bine definite. Ex.: pădurea de foioase. Biotop Mediu dc viată alcătuil din diferite substanţe şi condiţiile climaterice dc pc o suprafaţă (mlaştină, peştera, deşert, câmpie, pădure) unde sc stabilesc specii vegetale şi animale, alcătuind biocenoze. ___________________________________Brumă BIR Biroul Internaţional dc Recuperare: fondat Tn 1949, este o federaţie internaţională care uneşte organizaţiile dc recuperare din numeroase ţări. Biroul cuprinde diferite secţii tehnice pentru fiecare material: fier veclii, textile, metale neferoase, hârtie, cauciuc, sticlă etc. BIR a jucat rolul unui precursor al colaborării internaţionale în recuperarea şi rccielarca deşeurilor. Borcea Ion Biolog român (1879-1936) născut la Buhoci. jud. Bacău. Fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea. A studiat mai ales peştii şi biocenozele din M. Neagră. A pus bazele şcolii româneşti dc oceandlogic. ■:? Brand™ Dimilne Biolog român (1846-189.5) născut la Viişoara, jud. Botoşani. întemeietorul Institutului botanic şi a Grădinii botanice din Bucureşti. Autorul primei lucrări româneşti criticc de sinteză „Pro-droinul florei române”; ştudii dc botanică, zoologic, parazitotogie, anatomie. Brumfi I'cnomen meteorologic care arc loc prin sublimarea vaporilor dc apă din aer pc suprafaţa solului sau a obiectelor dc pc et. pe plante, pe acoperişurile caselor etc. în timpul nopţilor semne şi liniştite dar reci. de toamnă, iarnă şi primăvară. ca urmare a radiaţiei nocturne mari a suprafeţei active. c Cadmiu Metal greu foarte toxic, oare se găseşte în natură asociat cu zincul. Pro-di-cţia de zinc este însoţită şi dc producţia de cadmiu, sub formă de deşeuri, circa 30-40 kg pe tona cie'zinc. Anual se obţin 16 000 I (utilizate la fabricarea pigmenţilor pentru materialele plastice, pentru pictură, compuşilor pentru PVC, porţelanurilor şi veselei emailate): Prezenţa catlnvului în tutun reprezintă o doză zilnici» de 2^t mg pentru un fumător a 2U dc ţigări, din carc organismul reţine doar un sfert. Absorbţia zilnică a unui om din ţările industriale este. în general, dc 40-60 mg pe zi. Noile recomandări ale OMS limitează la 0.4 mg doza săptămânală tolerabilă pentru un adult. t aducS (frun/il) ’ Frunză care trăieşte doar un sezon. Ciilcicoln (|>l:mt:i) Plantă care creşte bine pc solurile cal-camase. Cunibalism Fenomen ce poate să apară la unele populaţii dc animale ale căror indivizi. la o anumită densitate, consumă propriul puiet sau ouăle Ex.: bibanul obişnuit (I’crca fluviuitlm) îşi consuma propriul puiet. Fenomenul de canibalism sc întâlneşte şi la unele insecte colcoptere (Tribollinm). la amfibicm şi reptile Cii|)iicitatc biogenkil Proprietatea unei ape de a favoriza viata şi proliferarea organismelor vii 22 C ;i rbox ih e moglobinS Compus rezultat din combinarea hemoglobinei din sânge cu oxidul dc carbon din mediu. Sângele unui orăşean conţine 1-2% carboxiltemoglobină. din cauza aerului poluat de automobile. Sângele marilor fumători conţine 4-5%. Citrcinogfti Cancerigen. Cari Insecte mici din ordinul Cokopta-a. cu corp cilindric, păros şi cu picioare scurte. Atât indivizii maturi, cât şi larvele sc hrănesc cu lemn (xilofage). Sunt dăunătoare pentru că găuresc (caria/â) lemnul arborilor şi pe cel al mobilelor. Carnivor Nume generic care se dă animalelor ce sc hrănesc cu carne. Mişelele tăietoare ale mamiferelor carnivore se numesc carnasiere. Plante carnivore -grup restrâns dc plante care, pe lângă nutriţia aulotrofă (fotosinteză). datorită unor particularităţi fiziologice, pot digera hrană animală (insccte) Ex.: roua cerului (Dnmrti rotimdifotia). CarNl Zonă dezvoltată pe calcar, rocă ce prin capacitatea ei de a se dizolva în apă generează forme specifice la suprafaţa pământului (exocarst) şi în interiorul pământului (endoearst: ex.: peşterile). CasniofiîS Plantă carc creşte în crăpăturile stâncilor. Cutiilcpsic Stare specială a unui organism, manifestată prin rigiditate musculară. La Plante calckolo 1. Ranuncuhts oixophihts\ 2. Papaver pyvcnaicunv* Ş.Asplwtittm mio Catalizator unele specii, de exemplu la buburuză (iCoccinella), este şi o modalitate dc apărare faţă dc speciile de păsări care se hrănesc cu inscclc. Catalizator Substan)ă care influenţează viteza unei reacţii chimice şi se regăseşte nc-modificată la sfârşitul reacţiei. în interiorul organismelor se sintetizează bio-catalizatori (ex.: cnzimele). Categorie trofică Categorie de organisme intre care există relajii trofice (de hrănire). într-o biocenoză există trei categorii trofice: producăiorii de substanţă organică (reprezentaţi de plantele verzi şi bacteriile autotrorc), consumatorii de substanţă organică (reprezentaţi de animale, bacterii, plante st .niparazite şi parazite) şi reductorii sau descompunătorii (bacterii şi ciuperci care descompun materia organică proveniiâ de la primele două categorii dc organisme în substanţe organice simple şi substanţe anorganice). Cavernicol Organism care trăieşte în peşteri. Mediu cavernicol - peşterile - considerat ca mediu dc viaţă caracterizat prin condiţii relativ uniforme (temperatură constantă, umezeală şi lipsa luminii). Cărbune activ Cărbune de origine vegetală cu o mare suprafaţă şi putere dc adsorbţic. liste folosit în purificarea apei şi a acrului, în decolorarca lichidelor şi în recuperarea solvenţilor organici. Puterea de adsorb-ţie este dc 50 de ori mai mare decât greutatea sa. Ceaţă Fenomen meteorologic produs prin condensarea vaporilor dc apă în atmosferă. Ceaţa este alcătuită din particule fine de vapori de apă aflaţi în suspensie în atmosfera inferioară. Cari (Ips typoşpaphiis) a) Adult; b) Larvă: c) Galerii 24 Cecidie Deformaţia produsă prin creşterea anormală a ţesuturilor pc diferite organe ale plantelor în urma acţiunii unor bacterii, ciuperci sau insecte. Clilî (UE) Comunitatea Economică Europeană, intrata în vigoare la t ianuarie 1958. Printre numeroasele secţii pe care le are se află direcţia „Mediul înconjurător şi protecţia consumatorilor", creată în 1973. carc a publicat lisla poluan|ilor. normele de calitate a mediului, normele prod uşilor, obiectivele calităţii mediului ele. între această direcţie şi Dirccţia Afacerilor Industriale există o strânsă legătură. Cernoziom Grup de soluri dc culoare fnchisă. cu o bună fertilitate-naturală, formate în ___________________________________Chiciură condiţiile climatului continental. După conţinutul în humus, există mai multe tipuri de cernoziom: carbonatic, castaniu, ciocolatiu, levigat. Cesiu 137 Substanţă radioactivă rezultată din fisiunea uraniului şi agent dc contaminare a mediului ambiant. Perioada radioactivă este de 30 dc ani. Hrana de bază a eschimoşilor şi laponilor este carnca dc elan şi de ren. care se hrănesc. la rândul lor, cu licheni, plante carc acumulează cesiul. De aceea. în organismul acestor populaţii, concentraţia dc Cesiu 137 este mai ridicată. Chiciură . “ Fenomen meteorologic dc lâmă.-pro-dus în condiţiile coborârii temperaturii aerului şi solului sub 0°G;,caracterizat prin depuneri de gheaţă. Chiciura moale este formată dintr-un depozit dc Animal cauernicol {Proietts ungftmcns) Chimtosinjc/ă_______________________ gheaţă cristalină cu o structură foarte fină. carc sc depune cu precădere pc ramurile copacilor, conductorii aerieni, pe miturile şi muchiile obiectelor, de obicei pc timp geros, fn condiţii de cea(ă la soi ţ.i vânt slab. Chiciura (are (granulară) sc formează în condiţii de viteză sporită a vântului. Chimiosintcrii Sinteză biologică dc substunte organice prin intermediul bacteriilor, în carc energia este furnizată prin osidarea amoniacului, nitritilor. metanului, fierului bivalent. ( inii iir/> Sa ie a acidului cianhidric. Datorită toxicităţii ridicate. cantitatca admisă în apa potabilă este de (i.01 mg/t. exprimată în C N Peştii sunt foarte sensibili Ili cianură, chiar Iu concentraţia dc (1.025 mg'l Cianurile pot proveni din acti-vitătile industriale, ca acoperirea cu zinc. cupru, cadmiu, argint a unor metale Ckhiliiul Înlocuitor al zaharinei în îndulcirea alimentelor pentru diabetici, fn ultima vreme consumarea accsuiiă este evitată. Ciclon /.onă a atmosferei unde presiunea este joasă în comparaţie cu regiunile care o înconjură. Este caracterizat prin vânturi cart converg spre ccntru. pentru a sc ridica de aici. Ciclu biopcochimlc Trecerea substanţelor minerale ţi a elementelor chimire din mediul anorganic în corpul plantelor şi animalelor şi apoi din nou fn mediu. CIFK Consiliul Federaţiilor Industriale Europene. Un program de lucru este consacrat mediului pe următoarele baze: 26 - Schimburi dc păreri asupra luptei contra poluării, tnlre statele membre: - Colaborarea cu Ui;. OTAN. cu Biroul European al OMS (Organizaţia Monială a Sănătăţii); - Contactul cu organizaţiile privitoare la diferitele industrii: - Contactul cu alte organisme au: Centru! Internaţional de Industrie şi Mediu. Scopul acestuia este de a-şi informa rapid membrii asupra evoluţiei lucrărilor Programului ONU pentru Mediu. Centrul aduce contribuţia sa secretariatului PNLT, în organizarea unor anchete pc probleme de poluare din dilcriic industrii. CIMAP Comisia Internaţională pentru Metodele de Analiză a Pc st ie idelor CIPK Comisia Internaţionala pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor. înfiinţată în im C.l.R.C. Centrul Internaţional de Cercetări pentru Canccr. Circuit trofic Circulaţia materiei şi energiei în biocenoză dc la producătorii primari la diferiţi consumatori până la reduciori care eliberează elementele chimice necesare producătorilor. CJTKPA Centrul Intcrprofesional Tehnic de Studiere a Poluării Atmosferei. CL50 Concentraţia letală 5U este concentraţia unui produs sau unui poluant carc produce. într-o perioadă dc timp dată (24 h. 4ti h. % h). moartea a jumătate din animatele testate. Cocon Climat general Rezultatul acţiunii conjugate a factorilor meteorologici (lumina, temperatura. umiditatea, precipitaţii le. vânturile) a căror distribuţie variază în raport cu poziţia pc Glob. altitudinea şi configuraţia regiunii respective, fn funcţic de specificul factorilor meteorologici sc disting următoarele zone climatice ale Globului: ecuatorială. iropicală. temperată i-i rece. Acestor zone climaticc Ic corespund tot atâtea zone de vegetaţie. Climax Punctul culminant al unui proccs evolutiv. dincolo de carc nu sc poate trece. Este stadiul de stabilizare şi definitivare în succesiunile ccologicc; cl corespunde unei biocenoze stabile. Climîi Situaţia medie a elementelor meteorologice pe o suprafaţă întinsă şi pe un interval mare dc timp. Caracterizarea climatică a unei regiuni se face pe baza analizei situaţiei medii a următoarelor elemente: a) factorii gcnctici (radiajia solară, circulaţia maselor de aer şi caracteristicile fizico-geografice); b) elemente meteorologice care cuprind: - regimul tcrmic (temperatura medic anuală, evoluţia ei în cursul unui an. fenomene de îngheţ, temperaturile extreme etc.); - regimul precipitaţiilor atmosferice (medii anuale, lunare, precipitaţiile maxime, minime etc.); - regimul eolian (direcţia şi intensitatea vântului, la carc se adaugă si alte elemente ca: presiunea, nebulozitatea, umezeala acrului. regimul tcrmic al solului etc); c) diferenţierile regionale şi topocli-maticc. Climogramă Reprezentare grafică ce are la bază raportul dmtre temperatură şi precipitaţii, prtntr-un sistem de coordonate rectangulare în care, pc orizontală, este redată temperatura de la gradaţii sub O'C până Ia t-25°C, iar pe verticală -precipitaţiile de la 0 la 200 mm. Mai utilizate sunt climogramclc tip Pcguy şi Waltcr Licth Clonii Descendenţii unui individ proveniţi din acesta prin înmulţire vegetativă. C.loraminu Compus de clor şi amoniac, utilizat ca antiseptic în sterili/arca apelor etc. Clorurare Adăugarea clorului fn âpclc u/atc şi în apele potabile pentru dczinfecţie şi pentru tratamentul algicid. Clubul de In, Roma Grup crcat în aprilie 1968, format din 30 dc personalităţi europene. în scopul protejării populaţiei Globului în condiţiile actualc dc degradare a mediului înconjurător şi dc epuizare a resurselor naturale. CMA (MAC, MAK, TLV, TWA)' Concentraţia maximă admisibilă sau autorizată sau tolerabilă. l-_stc vorba dc concentraţiile unor substanţe din locurile de muncă pentru o expunere de opt ore. CM EI) Conferinţa ONU pentru Mediu şi Dezvoltare, Cocon înveliş protector întâlnit fn dezvolta rea omogeneticâ a unor nevertebraic. I lx.. gogoaşa viermelui dc mătase fn carc se dezvoltă crisalida (v.). capsula Cojină _ ______________ protccloarc în carc sc dezvoltă ouăle dc turbelariate şi hirudinee. 1 z Crisalida (1) şi coconul (2) fluturelui dc mătase Colină Termen folosii în biologic pentru derivaţii organici ai metabolismului plantelor prin care este inhibată sau stimulată activitatea vital» a altor specii. Ciilmsiturr 1. Fenomen de depunere a materialului transportat dc apele curgătoare, având ca rezultat ridicarea treptată a fundului unui bazin lacustru (până la umplerea sa), a unei porţiuni dintr-o albie etc. 2. Astuparea porilor unui material poros prin introducerea unei substanţe coloidale Coloid Substanţă (protide, glicide. răşini, oxizi, săruri, metale) suspendată intr-un lichid, sub formă de particule mai mici 28 dc un micron. îhcărcate electric şi care pot traversa membrana de colodiu. Se întâlnesc şi în apele reziduale, sub formă de suspensii stabile care nu decantcază. Pentru separarea acestora se recurge la coagulare şi floculaţie. Colonie Grup de animale din aceeaşi specie carc trăiesc împreună, fn strânse legături, timp de mai multe generaţii, colonie de furnici. Coluvionarc Proccs natural dc depunere a unui material adus fn suspensie de apele curgătoare sau prin rostogolire pe unele suprafeţe dc pc podul teraselor sau de pe şesul luncilor, în apropierea povârnişurilor pe care le domină. Puterea dc depunere depinde de înclinarea povârnişului care domină şesul, de roca în care este săpat, de densitatea covorului vegetal şi de regimul precipitaţiilor. Combittere biologică Metodă de combatere ce are ca scop utiliz-irea mijloacelor care diminuează înmulţirea speciilor dăunătoare. combaterea insectelor dăunătoare cu ajutorul insectelor carnivore (Cocci-ndta), sterilizarea masculilor prin radiaţii sau substanţe chimice, utilizarea hormonilor sau inducerea unor mutaţii letale prin iradiere. Comhuranl Corp ce pune în libertate oxigenul pe carc îl conţine, întreţinând arderea unui combust ibil. Comensalism Convieţuirea permanentă sau temporară între doi parteneri din specii diferite în care unul se hrăneşte cu rămăşiţele de ia masa celuilalt partener. C'om post îngrăşământ natural alcătuit din a-mestec dc frunze, ierburi, cenuşă, resturi menajere, toate în descompunere. Cromatografic Concurenţă Compciiţia dintre două organisme, pentru obţinerea hranei, a unui adăpost sau a unui partener sexual. Conferinţa Climei de lu Berlin (aprilie 1W5) Tema principală a acesteia este încălzirea atmosferei, consecinţele dramatice ale fenomenului şi , mai ales, a-naliza modului cum au fost respectate angajamentele luate la Conferinţa de la Rio. Conferinţn dc Iii Rio (iunie 1992) Au fost prezente 178 de ţări şi 114 şefi de state sau de guverne. I. Declaraţia de Ia Rio este a CNUKU. tn cei doi ani de pregătire declaraţia a fost numită ..Churta Terrci II. Convenţia asupra pădurilor. III. Convenţia asupra biodiversităfii (echilibrul dintre microorganisme -plante - animale), IV. Convenţia asupra climatului. V. Agenda 21 (un catalog de 800 de pagini) carc cuprinde propuneri pentru finanţarea acţiunilor prioritare dc dezvoltare din ţările în curs de dezvoltare. Constanţa speciei Indice structural al bioccnozei exprimat prin frecvenţa unei spccii Tn cadrul asociaţiei biologice. Se apreciază că speciile sunt componente constantc într-o biocenoză atunci când frecvenţa lor este mai marc dc 50%; când frecvenţa este cupnnsă între 50c/< si 25% avem de-a face cu specii accesorii, rar când frecvenţa este sub 25%, cu specii accidentale. Consumator Organism care se hrâneşie cu substanţe organice din organismele vii. Dacă aceste substanţe sunt provenite dc la producători, consumatorii se numesc primari. Convenţia de In Londra (1954 şi Ltf73) Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării provocate dc nave încărcate cu hidrocarburi. Coprofag Animal carc se hrăneşte cu excremente. Lx.: unele specii dc insecte. Corvicid Substanţă carc omoară ciorile şi stân-cuţele. Crepuscular Organism activ după apusul soarelui, când lumina este slabă. Ex.: fluturele cap dc mort. Criogenie Producerea artificială a frigului în vederea studierii influenţei temperaturilor scăzute asupra organismelor. CrLsnlidii i. Stadiu imobil în dezvoltarea onto-genctică a unui fluture. Este ultimul stadiu înaintea apariţiei adultului. La celelalte insecte poartă denumirea de pupă sau nimfă. Crom Metal utilizai în aliaje, vopsele etc. Se găseşte sub formă bivalentă, trivalentă şi hexavalentă. carc este foarte toxică. Bl provine din tratamentele dc suprafaţă §le metalelor, din tâbâcării. vopsele, ceramică, hârtie etc. Prezenta • lui în apele, reziduale este frecventă. Limitele recomandate sunt următoarele: -apa dc băut (OMS) 0,05 mg/l - ape de suprafaţă 5 mg/l -pentru supravieţuirea peştilor I mg'l Cromnlografic Metodă dc separare şi identificare a unor substanţe implicate în proccselc biochimice, di/.olvate într-un anumit solvent. Separarea se realizează prin migrarea diferenţiată a substanţelor pc o coloană constituită dm hârtie de filtru. amidon, caolin etc. Cromenâ ________________________________ Exemple: - separarea prin soluţie selectivă a doi solvenţi; - microanaliză pe hârtie: - separarea prin adsorbţie selectivă •-importantă în dozarea poluanţilor: -• dozarea monoxidului dc carbon din sânge: - dozarea benzopircnului. Cronic na Substanţă sintetizată dc plante (la-rinosina, cncclina) al cărei cfcct este de a bloca, la diverse insecte. produccrea hormonilor necesari metamorfozei. Cromenele apar ca insecticide naturale; sunt biodcgradabilc şi pot fi produse şi sintetic. Cultură in vilro Cultură sterilă dc organisme, organe, (esuturi sau celule obţinute în laboratoare în recipiente dc sticlă. Cupru Metal greu. întâlnit in numeroase substanţe. Se găseşte sub formă dc urme în organismele vii, jucând un rol esenţial in metabolismul acestora, ca oligoclcment. Nevoile dc cupru ale individului adult suni de 3 mg/zi. Contrar plumbului şi mercurului, nu există acumulări în organism. Cantitatea normala din apa potabilă, recomandată dc OMS este de 1 mg/l; pentru apa de ingatii 1 mg/l. Fluture crepuscular {Achcmnua atra/ytav) Deoarece organismele marine sunt foarte sensibile la cupru, nivelul recomandat eslc următorul: - Tn apele dulci 0,01 mg/l - în mări 0.05 ni g/l _________ Curie Curie Prescurtat Ci. Unitate care corespunde unei surse dc radioactivilalc cu 3,7-10*° dezintegrare pe secundă. D DUO Cerinţă biologică dc oxigen a unei ape. Măsura cea mai răspândită csie DB05, pentru care se menţine eşantionul dc apă în flacon închis timp dc cinci zile la 20°C, îh obscuritate. Valorile lui DB05 sunt următoarele: -anumite ape industriale 10 000 mg/l - ape din vopsitorii şi abatoare 1.000-2 000 mg/i - ape industriale diverse 500-J 500 mg/J - ape reziduale de galvanoplastie, spălarea uleiurilor 0 mg/l - ape reziduale urbane 230-300 mg/l - ape reziduale la ieşirea dintr-o staţie dc epurare 5-50 mg/l -apa curată că leva mg/l. DDT Dicloro-difenil-tricloro-etan. ccl mai cunoscut dintre pesîicide; sintetizat în 1874. dar cunoscut ca insecticid din 1939. Datorită DDT-ului s-au redus numeroase epidemii, ca paiudismui, ciuma, tifosul, boala somnului, febra galbenă. filarioza etc. liste o substanţă foarte persistentă, păstrăndu-şi structura chimică şi toxicitatea o perioadă îndelungată, circa douăzeci dc ani. Efectelc sale teratogenc au Tosi. dc asemenea. puse în evidenţă. în ultimii douăzcci de ani lîDT-ul a fost înlocuit cu alte insecticide mai puţin toxicc şi persistente. 32 Decantare Separarea substanţelor aflate în suspensie într-un lichid şi a căror densitate este superioară acestuia. Are aplicaţie în epurarea apelor reziduale. Decibel Unitate dc măsură folosită în acustică: permite compararea intensităţilor sonore; dB = 10 log 10-^ în carc: / * intensitatea măsurată Ai = intensitatea minimă perceptibilă (10-1* W/cm-) Măsurarea se face cu un decibcl metru (sonometru). Dedurizarc a apei Eliminarea din apă a sărurilor (bicar-bonaţi. cloruri, sulfaţi) dc calciu şi de magneziu, care dau apei duritate. Se realizează prin procedee termice (fierbere), chimice (adăugare de var şi sodă), prin schimbători de ioni etc. Dtferizare îndepărtarea cxcesului dc fier din apele feruginoase. pentru a putea fi consumate. Defcrllllz;»rt Pierderea fertilităţii solului prin cultivare iraţională, prin necultivarc îndelungată sau prin acţiunea factorilor de mediu. Derivă genetică Deflaţie Modelare a reliefului datorită acţiunii vântului. Are rol hotărâtor in regiunile deşert icc, dar şi Tn regiunile muntoase, în locurile unde vânturile sunt puternice. Are loc şi în zonele coiinare sau de câmpie, unde nisipul ocupă o fntin-dere mare si lipseşte vegetaţia. Dcfollere Distrugerea vegetaţiei şi mai ales_a frunzelor arborilor, Defolierea este consecinţa unor perturbări ecologice. Defrişare Acţiune prin care un teren se prepară pentru agricultură, pâşunat, construcţii etc., prin tăierea copacilor sau prin arderea ierburilor. Poate duce la erodarea solului, sub acţiunea ploilor si a vântului. Degradare a solului Totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltraţie care determină scăderea fertilităţii acestora. Degradare a terenurilor Proces rezultat prin ruperea echilibrului natural tn modelarea reliefului, prin dezvoltare a eroziunii accelerate, care se poate produce prin eroziune propriu-zisi de suprafaţă (spălare) ori de adâncime (şiroiri, ravene, ogaşc) sau prin deplasări de teren. Degrnsisor Filtru pentru limpezirea parţială, preliminară a apei, prin trecerea ei prin stratul filtram alcătuit din pietriş mărunt. Deluviu Material sedimentar detritic provenit din alterarea şi dezagregarea rocilor, aflat tn curs de transport sub influenţa apelor de şiroire pe pantele diferiţilor versanţi. Demografie Ramură a ecologiei care studiază cantitativ populaţiile animale şi umane fn funefie de timp. Dendrologte Parte a botanicii carc studiază plantele lemnoase. Dendromctru Instrument pentru determinarea dimensiunilor la arborii netăiaţi (taxaţic forestieră). Denilrificare Reducerea nitraţilor fn nitriţi şi a ni-triţilor în azot, sub acţiunea bacteriilor denitrificatoare (anaerobionte). Densitate a populaţiei Raportul dintre efectivul populaţiei şi suprafaţa ocupată de ea. Valorile densităţii oscilează între limita superioară şi inferioară de supravieţuire. Densitatea optimă este densitatea care asigură numărul maxim de supravieţuitori. Denuclearizare Acţiune de limitare a influenţei experienţelor nucleare asupra mărilor, solului şi atmosferei. Dcnuclcarizarea a fost obiectul tratatelor internaţionale în 1963, 1967, 1971 etc. Depoluare Acţiune de reducere a unei surse sau stări de poluare. Deratizare Acţiune de stârpire a rozătoarelor (şoareci, şobolani) prin otrăvire cu substanţe chimice (cloropicrină, acid cian* hidric, dioxid dc sulf etc.) sau prin culturi microb iene. Derivă genetică Modificare a frecvenţei genelor fntr-o populaţie pe baza întâmplării, a unei eliminări, respectiv supravieţuiri diferenţiate ale organismelor, cauzate de întâmplare. 33 Desalinizare Desalinizare Operaţie carc are ca scop extragerea sărurilor dintr-o apă. Termenul este folosit, mai ales, în cazul eliminării clorurilor din apa de mare, prin distilare. DescompunSlor Organism (bacterii, protozoare şi ciuperci microscopice) care se hrăneşte cu organisme moarlc, transformându-le în substanţe minerale. talc cu transpiraţie redusă şi câteva specii de animale. Deşertul cuprinde 15% din suprafaţa Globului. Deşeu Parte dintr-o materie primă sau din-tr-un material care rămâne în urma unui proces tehnologic, fn anumite cazuri, poate fi valorificată ulterior. - Deşeuri animale - ca rezultat al creşterii intensive a animalelor. Răs- Consumotori secundari Consumatori primari Autotrofe Consumatori zoofagi t % Consumatori___t, ^cţen-e. k - s . fitofaai or9Qnicâ Descompunaton « mnnrtfi ^ _ ▼ Producători Săruri minerale Rolul descompunătorilor în circuitul materiei Desiş Grup de arbuşti, tufişuri sau buruieni înalte; crâng; pădure tânără foarte deasă. Despădurire Tăierea, adesea neraţională, a pădurilor dintr-o regiune. Desţelenire Ararea adâncă a unei suprafeţe tn-ierbate naluTal (ţelinâ) sau a unui teren cultivat cu plante perene (pajişte semănată. lucernieră etc.). Deşert Regiune dc pc Glob caracterizată prin deficit de apă şi tn care ecosistemul foarte sărac conţinc câteva specii vege- 34 pândirea excrementelor la suprafaţa solului sau direct în apele dc suprafaţă arc consecinţe nefaste din cauza amoniacului pe care îl conţin. - Deşeuri radioactive - râmase în urma activităţii reactoarelor nudcarc. fn urma tratamentului cu acid tartric se recuperează o parte din uraniu, plutoniu, cesiu 137 şi strontiu 90. ultimele două fiind utilizabile în medicină. Reziduurile solide sunt închise in cuburi de beton şi apoi stocate la suprafaţa solului sau scufundate în marc. - Deşeuri urbane - care se datorează atât consumului individual cât şi activi-tăţilor de comerţ, artizanal sau servicii Distrofic (hârtie, carton, cenuşă, nisip, pământ, resturi alimentare, sticlă, metale, ceramică, piatră, materiale plastice etc.). - Deşeuri industriale, ex.: haldele. Detergent Substanţă care curăţă: polifosfaţii din compoziţia detergenţilor determină eutrofizarea apelor, perturbând astfel echilibrul ecologic al acestora. Dctrilivor Organism carc se hrăneşte cu resturi vegetale şi animale. Detritus Resturile organismelor care s-au descompus. Ex.: detritus vegetal, rezultat în urma descompunerii unor plante. Deversare în mure Trecerea unor subslanţe în apa mării. Deversările marine sunt principala cauză a poluării apei, produsă de apele râurilor şi fluviilor carc aduc atât ape reziduale urbane şi industriale, căi şi substanţele aruncate din nave şi platformele mobile sau fixe din mări. După gradul dc poluare sc disting patru zone: 1. O zonă moartă, unde organismele mari au dispărui. Rezistă doar microorganismele helerotrofc. 2. O zonă în care un număr limitat de specii au supravieţuit, datorită toleranţei pc care o au faţă de poluare, ca de exemplu unele specii de scoici şi alge. Câteodată se observă o creştere explozivă a speciilor consumatoare dc malcrii organice în suspensie. 3. Zonă cu un număr ceva mai marc de specii, dar încă sub normal. Speciile caracteristice biocenozei de origine lipsesc, deoarece ele suni cele mai sensibile la modificările mediului. 4. /.ona în care nu se mai observă modificări în biocenoză. Dezinfecţie Distrugerea sistematică a microbilor în scopul stopării transmiterii bolilor infecţioase. Dczi «secţie Distrugerea insectelor prin diferite procedee. - fizice (turnarea petrolului la suprafaţa bălţilor); - chimicc (folosirea substanţelor insecticide). Dezmiriştire Lucrare a solului la adâncime mică (8-10 cm), vara. după recoltarea pă-ioaselor, a leguminoaselor etc. Dieldrln Insecticid din familia' hidrocarburilor clorate, utilizat în agricultură. Aplicarea în cantitate de peste 3 kg/ha produce pagube importante faunei;- în special păsărilor. Arc acelaşi efect fn mediul acvatic, chiar după câteva luni. Dinamica populaţiilor Schimbarea în timp a numărului de indivizi şi a biomasei. Este un fenomen caracteristic pentru toate ecosistemele. Discuire Lucrare a solului la adâncimea dc 6-10 cm executată cu grapa cu discuri, vara la dezmiriştire iar toamna sau primăvara în vederea pregătirii terenului pentru semănat. Disfolic Zonă a mediului acvatic sub 100 m, unde domneşte obscuritatea permanentă şi unde nu se întâlnesc plante autotrofe. Organismele existente sunt helcrolrofe carc sc hrănesc cu reslurile şi cadavrelc organismelor din zona eufotică. Distrofic Proces carc dereglează nutriţia. Lacurile distrofice sunt lacurile cu puţină vegetaţie datorită substanţelor humice 35 Diurn transportate prin spălarea terenurilor învecinate. Apele sunt galbene sau cafenii, cu pH acid. Diurn Organism care are viaţa activă în timpul zilei. DJA (.41)1, AGA) Doza zilnică acceptabilă din diferite substanţe naturale sau sintetice care se introduc în aliment. Se exprimă în mg/kg dc greutate corporală. DL (Doză letala) Contitatea de substanţă care provoacă moartea prin ingerare, inhalare sau injectare. Dominantă Indicc structural al biocenozei care exprimă influenţa unei anumite spccii în structura şi funcţionarea biocenozei. Ea depinde dc numărul de indivizi şi biomasa speciei respective, dar şi de caracteristicile pe care le imprimă biocenozei. Dc exemplu, în Delta Dunării stuful (Phragrnites commmis) este specia dominantă pentru terenurile umede sau cu ape nu prea adânci, contribuind la crearea unei anumite fizionomii a ecosistemului. Doză absorbită Cantitatea de energic radioactivă absorbită pc unitatea de măsură iradiată. Onxă angajaţii Termen introdus de Lindeîl în 1962, carc exprimă doza totală pe care o vor primi generaţiile umane în urma experienţelor nucleare. De exemplu, dozele angajate până în anul 2000 reprezintă 170 mrem (miliremi) pentru măduva osoasă şi 110 mrem pentru gonade, acestea fiind ţesuturile semnificative din punct de vedere radiobiologic. Doză SAF Concentraţia globală a sărurilor foarte acide dintr-o apă. Drr>soinclru Aparat utilizat pentru măsurarea cantităţii de rouă. Dulcicnl Organism care trăieşte în apele dulci. Dumbravă Pădure tânără şi rară. Dună Formă pozitivă de relief, generată de acţiunea vântului şi situată, pe ţărmurile joase ale mărilor (dune Utorale), pc cursul inferior al râurilor (dune continentale) şi pe suprafeţe întinse din regiunile aride (dune deşcrtice), orientate fie transversal, fie longitudinal faţă de direcţia vântului dominant şi cu înălţimi între 10 şi 100 m. Duritate a apei Caracteristică a calităţii apei potabile reprezentată prin suma cationilor metalici (în speria] de calciu şi magneziu) care formează cu săpunul săruri insolubile. După forma în care se găsesc accşti ioni în apă putem deosebi; - duritate temporară sau carbonatată dată de bicarbonaţii de calciu şi magneziu, carc prin încălzire se dizolvă şi sc transformă în carbonaţi: - duritate permanentă sau necarbonatată dată de celelalte săruri de calciu şi de magneziu (sulfaţi, cloruri, azotaţi etc.); - duritate totală, care rezultă din suma celor două durităţi şi se exprimă în grade germane. Un grad de duritate este echivalent cu 10 mg CaO. Pentru apa potabilă duritatea totală nu trebuie să fie mai mare de 20 grade germane. 36 E ECDIN Un program al UE carc are ca scop înfiinţarea unei bănci de date asupra caracteristicilor fizice, chimice şi tehnice ale substanţelor produse Tn canlitate a-preciabilă, indiferent dc întrebuinţare sau gradul de toxicitate. Echilibru dinamic Stare dc stabilitate a unui sistem biologic datorită fluxului permanent de materie şi energie între sistem şi mediul ambiant, cu păstrarea integrităţii sistemului. Ecoaclivistti Acţiune militantă în favoarea protecţiei naturii, care sc caracterizează în zilele noastre şi prin dimensiunea sa socială şi politică. Ecogramă Diagramă care exprimă incidenţa factorilor abiotici asupra unei populaţii (mortalitatea, reproducerea etc.) Ecolog Persoană care se ocupă cu ecologia. Termen larg care cuprinde specialişti în studiul naturii, dar şi prieteni ai natuni, care luptă pentru protejarea ei şi a mediului, în general. Ecologie Termen creat fn 1866 de către biologul german Ernst Haeckel din cuvintele greceşti oikos (casă, locuinţă) şi logos (ştiinţă). Site ştiinţa intcrrelaţiilor organismelor cu mediul lor biotic şi abiotic. EcosfcrS Ansamblul ccosistcnielor de pc Glob ale cărui subsisteme sunt ecosistemele, complexele de ecosisteme, sistemul so-cial-uman. El cuprinde domeniul de existenţă a materiei vii (scoarţa fn dezagregare, hidrosfera şi o mare parte din atmosferă). Ecosistem Unitate ecologică cc cuprinde biocenoza (speciile vegetale şi animale) şi biotopul (componentele nevii). Ecosistemele sunt sisteme dinamice ale biosferei fn care speciile sunt producătoare şi consumatoare, fntre ele stabilindu-se relaţii sub formă de lanţuri $i reţele tro-fce. Ecosistem antropizal ?• Ecosistcm transformai dc om. Ex.: culturi agricole, plantaţii forestiere etc. Ecotlp Două populaţii ale accieiaşi specii care trăind în condiţii diferite de biotop (climate diferite) au particularităţi fiziologice diferite. Ecoton Zonă fnontalicră fntre două comunităţi biologice; de exemplu, liziera unei păduri, sau zona mixtă a unui râu populat în acelaşi timp de păstrăvi (în amonte) şi ciprinidc (în apele mai calde din aval). Ecotop Tip particular de habitat fn cadrul unei regiuni. Eeoloxicologie Domeniu al toxicologici care studiază influenţele factorilor poluanţi asupra mediului. Eclocndoparuzitâ Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă atât la suprafaţa, rât şi în interiorul planlei-gazdă. Ex.; ciupcrca Phyl-lactinio corylea. care produce fâinarea alunului. 37 EFECTUL DE SERĂ AMENINŢĂ CALOTELE POLARE Majoritatea oamenilor de şţiinţâ sunt de acord cQ Pâmântul se IhcQlzeşte din ceîn ce mai mult datorită efectului de seră .cauzând schimbări de temperatura în decade care în mod normal ar lua mii de ac EFECTUL DE SERĂ 1. Bioxidul de carbon eliminat de avioane şi de fabrici, gazele de eşapament,arderi de combustibil. 2. Radiaţiile solare Icfildura) absorbite de Pământ. 3. Suprotata Pământului radiozfi cfildurâ înapoi în otmosterB. 4. Cfilduro opritQ de a ,,, excesul de dioxid I decorbon. _ —-Yrt t&EPAfwt 0 dotă cu încfilzirea PâmBntului nivelul mării vo creste din muza topirii coloteEor glaciare şi gheţarilor apa rezultată scurgându-se în oceon Reuter Atlasul stfirii mediului înconjurâtorSupravegherea vizualâ i Sursa:Greenpeace, uolâ internaţional!; Efectul de seri 38 Endemism Eclopaniy.it Organism care parazitează pe suprafaţa corpului unui animal sau unei plante. Ex.: ţânţarul, puntele, unele ciuperci etc. Ectolrofu Ciupercă ce înveleşte rădăcinile gazdelor cu hife (micorizc). Edafte y Factor din sol, care influenţează repartiţia organismelor în ecosistem. împreună cu factorii climatici, constituie factorii abiotici. Ediifon Complexul dc vieţuitoare din sol. Efect dc seră Reţinerea de către vaporii dc apă a metanului, dioxidului de carbon, pro-toxidului dc a/.ot, a radiaţiilor intra roşii rcernise de solul încălzit dc soare. Substanţele din atmosferă sunt produse aiât pc cale naturală, cât si ca urmare a activităţii umane. Omul perturbă echilibrul termic al atmosferei, ceea ce conduce la riscul provocării, fn timp, a unor schimbări climatico imporlante. Temperatura medie a solului este. ca urmare, dc 15°C, în loc dc 18°C, iar temperatura atmosferei va creşte m scurt timp cu 3—4°C datorită emiterii fn atmosferă a dioxidului de carbon, pero-xidului dc azot, metanului. Efectivul populaţiei Numărul de indivizi prezent la un moment dat fn ecosistem. El se stabileşte fie prin recensământ, fie prin estimări, adică prin aprecierea efectivului pc baza unor probe extrase dintr-o anumită zonă a ecosistemului. Eluvionart Spălarea spre adâncimi a unor componente din orizonturile superioare ale solului sub acţiunea apei dc precipitaţii infiltrate în sol. Emigraţie Părăsirea definitivă de către unii indivizi sau unele populaţii de animale a locului de trai. Dc exemplu, emigraţia unor dăunătoare fn căutare de hrană (gândacul de Colorado, lăcustele ş.a.). Emulsifiaul Agent tensioactiv care favorizează formarea emulsiilor. limulsifianţii sultl folosiţi fn lupta contra mareelor negTe, dar fn acelaşi timp sunt toxici pentru mediul marin. Endemică Specie de plantă sau animal carc ocupă un areal foarte restrâns ca urmare a evoluţiei izolate. !'jc.: cndcmismul insular, important pentru studierea unor vcchi ecosisteme care au supravieţuit până în zilele noastre (Insulele Galăpa-gos, Madagascar). Specie endemică Tcsaida ckphantopus, din Galapagos Endemism Izolarea uncia sau mai multor specii fntr-un spaţiu, ca urmare a unei evoluţii gcnetice diferite de cca a altor /onc ale Globului. 39 Endoecie Endoecie Relaţie intcrspecifică în care un organism utilizează interiorul altui organism din altă specie, ca loc de viaţă, fără a-1 parazita. Ex.: Holoturia (castravetele de mare) protcjca/ă în cavitaiea sa digestivă un peştişor carc iesc dc aici pentru a-şi căuta hrana. Endoflt Endoparazit în corpul plantelor. Endogen Produs în interiorul mediului considerat. Kx.: enzime endogene apărute în timpul epurării biologice a apelor reziduale. Endoparazit Organism care trăieşte parazit în interiorul organelor sau ţesuturilor unui animal sau ale unei plante. Ex.: viermii intestinali, unele ciuperci parazite etc. Endrin Hidrocarbură dorurată analoagă al-drinci şi dieldrinei, dar mai puţin persistentă. Câinii sunt foarte sensibili la acest pesiicid. De asemenea, este toxic, chiar în doze foarte mici (de ordinul mg/I), pentru viaţa acvatică. Energie Capacitatea de acţiune a unui sistem fizico-chimic, cc sc poate prezenta în diferite forme (mecanică, termică, sonoră, electrică etc.): - linergie eoliană - energia vântului. - finergia geotermică - energia provenită din interiorul Pământului, sub formă de vapori sau apă caldă. - Energia primară - surse dc energie aflate fn stare bTutâ: cărbune, gaze naturale, căderi de apă. - Energie radiantă - care vine de la soare. O parte este vizibilă (energia luminoasă) şi altă parte invizibilă (razele ultraviolete, infraroşii. razele X etc.). Energie fosilă Energie furnizată de combustibilii fosili (petrol, cărbuni de pământ). Entomofag Insectă care parazitează inscctcle dăunătoare plantelor. Ex.: insectele din fam iii i Sc lehnannoniâae, Draconiduc (ord. Hymenoptcray, folositor în combaterea biologică, lini» mo filă Plantă alogamă (care sc înmulţeşte prin fecundare încrucişată) adaptată la polenizarea cu ajutorul insectcior (floa-rea-soarelui, orhideea, trandafirul, lucerna). Entropie Măsura dezordinii sistemului (în teoria informaţiei şi în teoria diversităţii ecologice). Enzimfl Proteină care intervine drept catalizator în sintezele şi degradările metabolice. Enzimele aflate fn compoziţia detergenţilor înlesnesc hidroliza substanţelor organice care murdăresc ţesăturile. Enzoolie Boală a animalelor limitată la o anumită localitate, climat sau sezon. Poate să apară periodic sau intermitent. EPA Agenţia dc Protecţie a Mediului -creată în 1970 în S.U.A. încurajează activităţile de cercetare şi de luptă contra poluării, fcpanduj Operaţie de răspândire a apelor murdare pe un teren cultivabil după decantarea lor. în scopul epurării biologice naturale a acestor ape. Epicontincnlală Mare marginală, de mică adâncime, situată pe o crustă continentală. 40 Erbivor Epidemic Starea dc apariţie şi diseminare rapidă la un marc număr dc persoane a unei boli infecţioase. Are caracter temporar. Ex.: gripa, febra tifoidă, scarla-tina, dizenteria ele. Epiecie Relaţie interspedficâ în care un organism trăieşte pe alt organism din altă specie, fără a-1 parazita. Kx.: uncie specii dc crustacce carc trăicsc pe corpul balenei; plantele epifite. lipiniă Plantă care trăieşte pe alte plante, fără a le dăuna. Ex.: lichenii, muşchii, orhideele. Epigaion Complexul de vieţuitoare aflate la suprafaţa solului. Epiiinuiion Strat dc apă bine luminat, cald şi bogat Tn oxigen din lacuri şi bălţi, asigurând planctonului condiţii optime de dezvoltare. 1 1. Epizootie Răspândirea Tn masă şi pe teritorii mari a unei boli cantagioase la animale. Epurare Acţiune de curăţare, purificare a aerului, a apei. Epurare biologicii Tipurarca biologică a apelor reziduale se bazează pe activitatea microorganismelor (l)acterii, ciuperci, alge unicclula-re, protozoare) care transformă impurităţile organice. Unele microorganisme sunt aerobe, adică utilizează oxigenul dizolvai în apă, altele anacrobc şi utilizează oxigenul fixat în compuşi, de exemplu nitraţii, compuşii sulfului etc. Erbivor Animal mamifer care se hrăneţft cu vegelalc. lirbivorclc suni: - rumegătoare (cămila, capra, renul, vaca): - nerumegătoare (calul, zebra, rinocerul). e epifite i: 2. Muşchi Eroziune_____________________________________ Eroziune Acţiune de desprindere şi de îndepărtare a unor particule dc di Tente forme şi mărimi din scoar|a terestră datorită apelor curgătoare, vântului, valurilor, gheţarilor sau zăpezilor. Eschcriehia coli (iilibacil descris de Escherich în 1881 Este prezent în intestinul omului şi al altor animale, cu rol patogen, producând diaree şi dizenterie. Cantitatea dc Eschcrichia coli din apă se măsoară prin procedeul numit cotimetrie (măsurarea poluării biologice a apei). Estival (sezon) Sezon ecologic carc cuprinde perioada 15 iunie - 15 august şi în care sc produc variaţii ale factorilor abiotici ce determină adaptări ale organismelor şi modificări în fluxul dc energie şi circulaţie a materiei. Estivu|ie Rcducerea proceselor metabolice în timpul lunilor dc vară. Eslrogcni Hormoni sexuali secretaţi de femelele vertebratelor, fn mod artificial, se fabrică numeroşi estrogeni utilizaţi în lupta biologică împotriva prădătorilor. La păsări, estrogenii controlează depunerea calciului în coaja oului. Contaminarea mediului cu DDT duce la subţie-rea acesteia şi indirccl la diminuarea numărului de descendenţi. Rstuur Locul de vărsare a râurilor în mările unde exislă maree. Aici, apa dulce se ameslccă cu apa sărată. Elojarc Repartiţia formaţiilor de organisme, îndeosebi o plantelor unui ecosistem, la înălţimi diferite. Etiolare Fenomen observabil la plantele verzi lipsite de lumină care cresc în lungime, iar organele lor vegetative au un colorit palid-gălbui, cu puţină clorofilă. Etologit Termen introdus în 1854 de către Geoffrey Samt-Hilaire pentru studiul comportamentului animal. Eufotică (zonă) Zonă în carc lumina pătrunde, fiind posibilă fotosinteza. Zona eufotică nu depăşeşte 100 m, chiar în apele limpezi. Euribur Animal care suporlă variaţii mari ale presiunii hidrostatice. Euribiunl Organism care suportă variaţii mari ale condiţiilor de mediu. Euriecie Capacitatea unor specii de a suporla condiţiile dc viaţă dintr-un număr mare de biocenoze. Eurihalin Organism marin adaptat la o variaţie limitată a salinităţii mediului. Eurionic Organism care suportă variaţii relativ largi dc pH ale solului sau apei. Euriterm Organism care suportă variaţii mari ale temperaturii din mediul extern, lîuritopie Capacitatea de a suporta condiţiile dc viaţă dintr-un număr mare de biotop uri. Enlrola Apă bogată în materii nutritive. Eulrofîzare Poluarea organică, îndeosebi a apelor continentale, datorată introducerii unor cantităţi cxcesive dc substanţe, ca urmare a activităţii umane, fn funcţie de 42 Evoluţie gradul de poluare, apele se grupează in: polisaprobe (foarte puternic poluate), mczosa probe (impuri ficalc pute mic până la moderat) şi oligosaprobe (considerate practic curalc). Evaporimetru Aparat cu ajutorul căruia se măsoară camitatca dc apă provenită din evapo-iranspiraţic (în nim dc apă pc unitatea dc suprafaţă - un-). Evapotranspiraţie Fenomen meteorologic de vară care reprezintă cantitatea totală de apă ccdaiâ, prin evaporaţi], dc către sol şi. prin transpiraţie, de către plante at- mosferei inferioare, sub influenta creşterii temperaturii, fn special fn perioada caldă a anului. Apa eliminată prin transpiraţie în lumea vegetală este evaluată de la 2 000 la 4 000 tone la hectar de pădure pe an. Nevoia de apă în regiunea tcrnperală este dc 700-2000 mm/m şi 3 000 mm/m în pădurile ecuatoriale. Evoluţie Succesiune dc evenimente ircpctabilc carc gcncrca/J noi formaţiuni biologicc sau numai unele elemente noi în cadrul unui plan de organizare vechi. Ex.: apa- Evapotranspi raţia şi circuitul apei 43 Exobiologie riţia de noi încrengături sau noi clasc de plante ţi animale, dc noi specii şi rase. evoluţia septului interventricular la mamifere etc. Exobiologie Ramură a ştiinţelor care au ca obiectiv studiul formelor de viaţă extraterestră (sau fn afara condiţiilor terestre). F \ Factori abiotici Componenţii nevii ai mediului. Suni grupaţi Tn factori climatici, edafici şi geomorfologici (orografiri). Factori (dnfid Complex de influenţe şi dc acţiuni rea li/a Ic între organisme şi proprietăţile fi/.ico-chimicc ale solului. Factori geomurfologicl Componenţi ai factorilor abiotici ai mediului, alătur: de factorii climatici şi edafici. Aici sunt incluse formele de relief. altitudinea, expoziţia şi gradul de înclinare a pantelor. Faleză Ţărm abrupt creat prin abraziune (eroziune) marină sau lacuslră. Falune Depozite necimentate de fragmente dc cochilii ale moluştelor. Fancrofiiă Nume dat plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). FAO - (OAA) Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, creată în 1945 în vederea ameliorării alimentaţiei şi nivelului de viaţă ale populaţiei ţărilor membre. Experţii FAO colaborează strâns cu cei din OMS în special în studierea problemelor de poluare. Faună Ansamblul speciilor animale (ale Globului, ale unui continent, ale unei insule, ţări etc.). fn funcţie de condiţiilc mediului, se deosebeşte: - fauna marină; - fauna solului; - fauna acrodcndrică (caracteristică coroanei arborilor). . Feed-back Proces prin care un sistem cu autoreglare îşi controlează propriile funcţii. Fenoli Grup de alcooli aromatici cu toxici* tate crescută prin acţiunea lor asupra sistemului nervos. Sunt adesea prezenţi în cursul apelor, în urma deversărilor industriale dar şi ca urmare a descompunerii resturilor vegetale şi materiilor fccalc. Fenolii sunt biodegradabili. Fenologie Ramură a biologiei care studiază evenimentele biologice periodice (înflorirea, reproducerea, migraţia, hibernarea) determinate de factorii climatici. Fenotip Suma însuşirilor morfologice, fiziologice, biochimice şi de comportament ale unui individ, ca rezultat al interacţiunii dintre genotip şi mediu. Fermentaţie Proces de oxido-rcducere biochimică, în condiţii de anaerobioză. sub acţiunea 45 Feromoni unor microorganisme. Ex.: fermentaţia alcoolică, acctică, butirjcâ etc. Feromoni Substanţe secreta le de un animal care pol acţiona asupra comportamentului altor indivizi din aceeaşi specie. S-au d&scoperit la insecte, peşti şi mamifere (rozătoare). Se utilizează ca momeli sexuale pentru dezorientarea masculilor la insectele dăunătoare şi rozătoare, împiedicând, astfel, reproducerea acestor specii. Lupta împotriva moliei mărului, prin provocarea confuziei sexuale la masculi, cuajuloru! feromonilor Fertilitate Proprietatea solului de a da recolte mai mull sau mai puţin abundente. Din punct de vedere ecologic, menţinerea fertilităţii solului este prima preocupare, deoarece este legată direct de fenomenul dc eroziune care se datorează defrişării pădurilor sau alegerii unor cuiluri neadaplalc solului. l ideliliilc (a speciei) Indice structural al biocenozei care exprimă ataşamentul sau tăria legă- 46 turilor unei specii cu un anumit grup de specii sau cu o anumită biocenoză. De exemplu, musculiţa Mikiola fagi se întâlneşte numai în pădurile de fag. Din punct de vedere al fidelităţii, sperii ic se pot grupa în specii caracteristice, preferenţiale, întâmplătoare (străine) şi ubicviste (indiferente). Filobenlos Complex de plante care cresc pe substratul apelor marine şi continentale. FiloceDologie Ramură a botanicii care studiază asociaţiile de plante (alcătuirea, răspândirea şi ecologia lor). Fitocenoză Asociaţie de populaţii de plante din-tT-o biocenoză. Fitofag Animal care se hrăneşte cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natură vegetală: frunze, ramuri, rădăcini, fructe, seminţe, nectar, polen, în funcţie de care ele se împart Tn ier-bivore, frugivore, granivore, nectari-vore). lerbivorclc (mamifere copitate, insecte şi larvele lor) consumă organele vegetative ale plantelor. Frugivorele (ex.: sturzul de vâsc) se hrănesc, de predilecţie, cu fructele plantelor. Grani-vorele (ex.: forfecuţa) sc hrănesc cu seminţe, iar nectarivorele (insectelc lepidoptere şi himenoptere, iar dintre păsări - Colibri) cu nectarul şi polenul, favorizând polenizarea încrucişată a florilor şi înmulţirea plantelor. Filo farmacie Tchnică de utilizare a produşilor fi-tosanitari aplicabili în tratamentul plan-telor, pentru a le proteja împotriva bolilor. Fitosociologie Filugeografic Fitosociologie Studiul distribuţiei geografice a plan- Studiul asociaţiilor vegetale într-o rc-telor. giune dată, în funcţie de sol, climat etc. 2500 m f\ Subzooetestaanâiiţi jofunutui ^WO-SOOmîgonm^fig 300-WI0m=jonin 3®m=s1ejar«gofun 0-150b = stejar Schema unui profil fitogcografic din ţara noastră Fitoncid Derivat organic secundar al metabolismului plantelor, cu acţiunc nocivă asupra bacteriilor. Fitopatogen Agent de natură fizică, chimică sau infecţioasă care provoacă îmbolnăvirea plantelor. Fitopatologic Ramură a biologici care se ocupă cu studiul bolilor plantelor ţi al metodelor de prevenire şi combatcre. FHopluncton Organisme vegetate microscopice sau foarte mici care trăiesc în suspensie la suprafaţa apei. Filosanllarfl (substanţă) Substanţă carc apără sănătatea plantelor. Ex.: pesticidele. 04QjJfll 1 23jjiji 2 95j]tn 3 Fitoplancton 1. Algă albastră; 2. Algă verde: 3. Diatomec 47 Fitotehnie Fito tehnic Disciplină referitoare la metodele de cultivare a plantelor agricole. Filotoxic Produs care dereglează metabolismul plantelor. Fitotron Instalaţie specială, de dimensiuni mari, carc permite cultivarea plantelor fn încăperi unde sc dirijează temperatura, umiditatea, lumina etc. în scopuri experimentale. Floculaţic Formare a unor agregate de particule fine, aflate în suspensie intr-un lichid. Floră Totalitatea speciilor de plante dintr-o ţară, regiune, localitate, într-o perioadă, identificată, descrisă ţi clasificată. Flotant (organism) Organism plutitor sau suspendat, transportat de ape. Fluoroză Afecţiune cauzală organismelor prin prezenţa fn mediu a compuşilor fluoru-lui, care intervin sub diferile forme: solidă (fluoruri, fluosilicaţi). gazoasă (acid fluorhidric, tetrafluorură de siliciu, acid fluosilicic). Accste substanţe produc pagube în agricultură, când praful cu compuşii de fluor se depune pe păşuni şi se acumulează în furaje. Animăieie care consumă aceste plante prezintă ca Ici fie rea anormală a oaselor şi dinţilor, reduccrca producţiei de lapte, scăderea în greutate, deformarea membrelor care devin rigide. Flux dc energie Trecerea energiei prin ecosistem în-tr-un singur sens, dc ta producători la consumatori. Flux de gene Transportul de gene de la o populaţie la alta realizat prin deplasările indi- vizilor din aceeaşi specic. Se realizează astfel, în acelaşi timp şi redistribuirea mutaţiilor între populaţii. Flux de materie Trecerea materiei dintr-un nivei trofic în altul, de la producători până la consumatorii din ultima verigă a lanţului trofic. Forezie Formă de convieţuire sporadică în care un organism dintr-o specie utilizează un organism din altă specie pentru deplasări la mari distanţe. Ex.: peştele Remora remora are o placă adezivă pc partea dorsală a capului, cu care se prinde de corpul rechinilor şi caşalo-ţilor. Forezie (Peşlclc Rnnora remora) Fosile Resturi şi amprente vegetale şi animale care au trăit pe Pământ. Transformarea acestor organisme îr iipsa aerului a dat naştere cărbunilor de pământ, petrolului şi gazelor naturale, acestes fiind considerate combustibil fosil. Există şi fosile vii, ex.: şopârla Hmieria. 48 f osile animale şi vegetale 1. ftimte (peşte fosil); a trăit acum 400 de milioane de ani. l, iciitvostr^ ^i>atracian fosil dc acum 350 de miliane dc ani. 3. Pleranodon (reptilă fosilă de acum 70 de milioane de ani. 4. Fosile vegetale. Fotoftl Organism iubitor de lumină. Fotofobic Aversiune faţă de lumină. întâlnită la unele specii de animale. Foloperiodism Altern?-,ţâ pe o perioadă de 24 de ore a ’i uni inii şi a întunericului, fn zona !,lmperaiă. fotoperiodismu! variază ______________________________Fotoperiodism după sezon (ziua scurtă iama şi lungă vara), iar spre ecuator fotoperiodismul este constant în tot timpul anului. Folosinteza Proces prin carc plantele verzi, în prezenta luminii şi a clorofilei. transformă dioxidul de carbon, apa şi sărurile minerale în substanţe organice. Fototaxie Reacţia unui organism la un stimul luminos. FQ (Factor de calitate) Factor care exprimă acţiunea biologică relativă a radiaţiilor, comparativă cu radele X sau gamma. Principalele ordine dc mărime sunt: - raze (electroni) 1 - neutroni termici ' 5 - neutroni rapizi * 10 - protoni 10 - particule (heliu) 20 Frenlolugie Ramură a hidrobiologici caro sţn, diazi organismele din pânzele de apă freatică. A fost definită de C Motaş. Frecvenţă a speciei Indice structural al biocenozei oglindit tn procentul obţinut pnn ratxjrţ^rcă numărulu ^.uuc care conţin specia considerată, la numărul total dc probe. Se poate calcula conform formulei: F = j-xlOO în care: p = numărul de probe în carc apare o specie: P = numărul total dc probe. Frecvenţa speciilor poate fi influenţată de densitatea şi distribuţia spaţială a indivizilor. Freoni Denumire dată derivaţilor fluoruraţi şi fluorocloruraţi ai metanului şi elanului. întrebuinţaţi ca substanţe de răcire în maşinile frigorifice: substanţe poluante. 49 FriganS Frigană Fitoccnoză răspândită în estul bazinului mediteranean în care predomină ■ semiarliuştii xeromorfi ce cresc mai ales pe versanţii pictroţi. Frujjivor Animal care se hrăneşte în special cu fructe. Ea.: papagalul, veveriţa etc. L'ungi Ciuperci (lat.) Fungicide Substanţe care omoară ciupercile şi sporii lor - minerale (ex.: sulfatul de cupru); - organice (organometalice). Au un rol important în combatcrea ciupercilor parazite din livezi, podgorii, păduri şi sere. Fungis tătic Substanţă care opreşte dezvoltarea ciupercilor. F ut urologie Ştiinţa viitorului. G Gamma (y) -- Radiaţii electromagnetice, foarte penetrante. Ga/dă Celulă sau organism al cărui metabo-lism este utilizat pentru creşterea şi reproducerea unul alt organism; organism infectat de către un parazit; gazda poate fi definitivă sau intermediară. Generaţie Ansamblul de organisme provenite de la aceiaşi părinţi, în acelaşi timp. fn cadrul unei specii pot fi organisme diferite, carc se succed. Ex.: generaţia sporofitică şi generaţia gametofitici de la plante (alge pluricelulare, muşchi, ferigi, gimnospemie, angiosperme). Gennfond Fondul de gene, totalitatea genelor unei populaţii, în interiorul căreia genele sunt integrate într-un complex de interacţiuni ce asigură capacitatea dc adaptare a populaţiei, coeziunea geno-fondului său. Gen om Setul complet de cromozomi moştenit ca o unitate de la un părinte (la speciile diploide). Noţiunea de genom este sinonimă noţiunilor număr monoploid, număr de bază etc. Gcnolip Totalitatea genelor unui organism. Geobiont Animal carc îşi petrecc toată viaţa în sol. Geobotanicâ Ramură a biogeograftei carc studiază învelişul vegetal din punct dc vedere al componenţei şi al legilor ce acţionează în cadrul asociaţiilor vegetale, stabilind arealcle pe carc le ocupă diversele plante sau grupe dc plante pe suprafaţa Pământului. Geofil ' • Animal care îşi petrece parţial viaţa în sol. Gcunti Plantă carc în perioada repausului vegetativ (iarna) îşi continuă viaţa numai prin organe subpământene, ca ri-zomii, bulbii, tuberculii din care se dezvoltă anual părţile aeriene. Germicid Agent sau substanţă care distruge germenii patogeni ai plantelor şi animalelor. GESAMP Grupul dc Experţi care analizează Aspectele Ştiinţifico ale Poluării Marine. A evaluat riscurile pe care le prezintă 450 de substanţe care sunt transportate frecvent pe marc, în vrac sau ambalate. Gibereline Substanţe vegetale cu acţiune stimu-latoarca asupra creşterii plantelor, folosite pentru a facilita aclimatizarea şi dezvoltarea unor plante dc cultură. 51 « Glaciar Glaciar Termen care sc referă la procesul sau la timpul de apariţie a gheţarilor. Glaciologie Ştiinţa care studiază gheţarii. Straturile de gheaţă groase de mii de metri sunt martorii condiţiilor climatice şi fizicc care s-au succedat pe Pământ în ultimele sute dc mii de ani. Analiza izotopilor şi impurităţilor permite observarea activităţilor umane o dată cu industrializarea (pesticide, plumb, radio-aclivitalc). Un program dc lungă durată iniţiat fn estul Antarcticii este obiectul cooperării internaţionale între numeroase ţări (Anglia, Australia. SUA, CSI, Franţa). Goruniş Pădure în care predomină gpnwul. Granivor Animal care se hrăneşte predominant cu seminţe, grăunţe. Ex.: scatiul şi canarul. Grunulometrie Analiza materialelor necoezive (pulberi, nisip, pietriş). Ele sunt repartizate pe categorii după dimensiunile şi greu-tatca particulelor conţinute. Grădină botanică Loc unde sunt colecţionatc şi păstrate plante vii. fn grădina botanică plantele sunt aranjate sistematic şi cultivate în condiţii naturale sau în sere. Prima grădină botanică a fost creată în oraşul italian Padova, în anul 1545. fn România, cele mai cunoscute grădini botanice se află la Cluj-Napoca, Bucureşti şi Iaşi. Grccnpcace Organizaţie fondată în 1971, la Van-couver (Canada). Ccrcetcază toate domeniile care afectează natura, de la instalaţiile nucleare, până la efectul de seră, traficul de deşeuri toxice şi radioactive. Are o flotă dc 8 nave, 3,5 milioane de aderenţi, 46 de birouri în 32 de ţări. Fără să acceadă la marca politică a lumii, Greenpeace rămâne o forţă morală a societăţii contemporane. Gregar Instinctul unor animale de a se reuni şi trăi împreună întreaga viaţă (coloniile de albine, furnici) sau numai pentru o anumită perioadă (migraţie, reproducere). Grind Formă pozitivă de relief, rezultată din depuneri aluvionare. După origine pot fi: grinduri fluviale (formate în luncile marilor râuri), grinduri maritime (formate în lungul ţărmurilor marine) şi grinduri fluviomarine (formate la vărsarea marilor râuri în mări). Grindină Fenomen meteorologie produs în perioada caldă a anului ca urmare a supraîncălzirii suprafeţei active care dezvoltă la maximum convecţia termică şi se caracterizează prin durată mică şi intensitate foarte mare. Se adaugă bucăţile dc gheaţă de diferite dimensiuni şi vântul puternic, ceea cc amplifică viteza lor de cădere. Exercită o acţiune mecanică putcrnică asupra mediului distrugând covorul vegetal, producând eroziunea solurilor, inundaţii, distrugerea culturilor etc. Gnano Depozit dc cxcremente ale păsărilor de apă şi ale liliecilor Este utilizat în agricultură, ca îngrăşământ. 52 H Habitat Locul în care trâicsc organismele vii. IlactkeL, Ernst Biolog german (1834-1919) carc a crcat termenul dc ecologie în 1866, pentru a explica relaţia dinirc o specie cu mediul său de viaţă. A fost profesor de zoologie la Universitatea din lena. fn 1866 fi întâlneşte pc Darwin şi devine un adept al teoriei evoluţioniste. Haita Grup dc îupi sau câini care umblă împreună după pradă. Ilaldă Formă de relief rezultată ca urmare a acţiunii omului (relief antropic) cu formă caracteristică dc terasă sau dc mic deal cu culme uniformă. Haldele sunt răspândite în regiunile unde s-au exploatat şi se exploatează bogăţii subterane, la gura tunelurilor, în regiunile de exploatare a pietrei (ex.: „piatra dc Albeşti*'), fn unele locuri haldele vechi sunt acoperite de vegetaţie, culturi dc pomi fructiferi ş.a. Se cunosc halde alcătuite din „steril" de la minele de cărbuni sau din alte roci naturale, halde de zgură, de cenuşă şi, chiar, dc gunoaiţ. şi resturi menajere. Hnlofil :: Organism carc trăieşte în mediu sărai, în stepe, semideşertufi, pe ţărmul mărilor şi oceanelor. Plante halofile 1. Siaticc gmehni. 2. Lotus comiculatus: 3. Schoenoptecms lacustris 53 Halofită Halofilă Plantă adaptată condiţiilor de viaţă pe solurile sărate. sărăţica (Salicor-nia) şi spccii din genul Tamarix. IlSţiş Suprafaţă de teren invadată de mărăcini sau dc arbuşti spinoşi; pădure foarte deasă, cu mulţi lăstari tineri şi arbuşti. Htlc^tcu Bazin de apă sau iaz special amenajat pr-ntru creşterea şi reproducerea peştilor. HtliofîJ Organism carc în dezvoltarea lui are nevoie dc multă lumină. Ex.: floarea-soa-relui. Heliogruf Aparat cu a utorul căruia sc realizează observai ii şi măsurători asupra insolaţici. Heliolermie Fenomen fizic ce constă în păstrarea de către apa sărată a unor lacuri a căldurii înmagazinate mai mult decât regiunile învecinatc, datorită prezenţei la suprafaţa lacurilor a unui strat izolator de apă dulce care împiedică iradierea căldurii în atmosferă. Hemnlofag Animal care se hrăneşte cu sângele altui animal. Hemicriptofită Plantă perenă la care mugurii de reînnoire se formează la nivelul suprafeţei solului sau în stratul de frunze moarte ori dc muşchi care acoperă solul. Ex.: fragii. Hemisclemfită Plantă cu un sistem radicular bine dezvoltat, care poate ajunge până la pânza de apă frcatică. Ea transpiră intens şi nu suportă o ofilire îndelungată. Ex.-. lucerna galbenă, iarba-cămiîei. Herbacec Plante carc nu au ţesuturi lemnoase consistente. Ex.: gramineclc, lucerna, trifoiul etc. Ileterotcrniie Pierdere sezonieră a capacităţii de tcrmoreglarc, proprie animalelor care hibernează. Helerotrof Organism care îşi sintetizează substanţele organice proprii pornind de la alte substanţe organice luate din mediu. Ex.: animalele, ciupercile, majoritatea bacteriilor. Helerozis Sporire a însuşirilor biologice (vitalitate, fertilitate, talie, rezistenţă la boli) a organismelor hibride în prima generaţie, datorată fenomenului dc interacţiune între genele alele care, în stare hetero-zigotă. determină apariţia heterozisului. Hibernare •" Stare în carc îşi petrec iarna uncie animale având funcţiile vitale încetinite. Ex.: liliacul, marmota, hârciogul. Animal hibernam. Liliacul 54 Hiema! (sezon) Hidra rgirisni Maladie datorată intoxicaţiei cu mercur (hidrargir). carc antrenează tulburări nutritive, rcctale şi neurologice grave. Hidroamelioraţii Totalitatea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare menite să creeze şi să menţină un raport favorabil între apă şi alţi factori ai fertilităţii solului pe terenurile cu deficit sau cu exces dc apă, Hidrohiologie Ramură a biologici ce studiază mediul acvatic hiotic şi abiotic, precum şi toate procesele biologice carc se desfăşoară fn apă Hid cocorii Plantă ale cărei fructe sau seminţe sunt adaptate la răspândirea prin intermediul apei. Ex.: costreiul. cocotierul. Ilidrofitâ Substanţă chimică sau organică cu afinitate pentru apă Plantă hidroftlă (Ccraiophyllum submersum) Ilidrofită Plantă acvatică ce trăieşte în apă. total sau în parte. întreaga viaţă. Arc ca adaptare caracteristică marea dezvoltare a ţesutului bogat în aer (aeren-chim). Ex.: cosorul ('Ccraiophyllum). piciorul cocoşului dc apă (Ranunculus aquaiilis). Hidrofttb Organism care nu prezintă nici o afinitate pentru apă. Uidrogrnfif Rumuri a geografici care studiază repartiţia apelor la suprafaţa Pământului, măsurarea şi descrierea trăsăturilor fizice ale acestora. Hidrologie Ştiinţa care studiază caracteristicifo şi proprietăţile apelor aflate deasupra solului, pe sol şi sub sol. fmbină noţiuni de fi/.ică. chimic, geologic, meteorologie. O decadă hidrologică a fost iniţiată sub auspiciile UNIiSCO. între anii 1905-1975. ilidroponică Cultură artificială a plantelor, realizată numai în apă cu săruri minerale. Hidroscrie Ansamblu prin carc o succesiune ecologică evoluează de la o fază umedă la o fază aridă. Hidrosfcră învelişul hidric al Globului cuprinzând oceanele, mările, lacurile, reţeaua hidrografică şi apa subterană, llicmal (sezon) Sezon cuprins între noiembrie - martie, în carc se produc evidente variaţii ale factorilor dc mediu, Acestea determină adaptări ale organismelor şi modificări în fluxul de energie şi circulaţie a materiei. 55 Higrofil Iligrofil Organism care creşte şi se dezvoltă fn condiţii de umiditate. Higrofilă Plantă adaptată la umiditate excesivă a mediului, populând marginea apelor curgătoare şi stătătoare. Ex:. pipirigul, rogozul, calcea calului. Uigrograf Aparat cu ajutorul căruia sc determini şi sc înregistrează cantitatea relativă a vaporilor dc apă pe o perioadă mai mare de timp. Higromelrie Ramură a meteorologiei carc studiază metodele şi aparatele destinate măsurării umidităţii acrului atmosferic. Higromctm Aparat cu ajutorul căruia se măsoară umiditatea aerului. Higrometrul chimic CStC uulîîâi pentru măsurarea umidităţii absolute a aerului (masa vaporilor de apă existentă la un moment dat într-un anumit volum de aer). Este utilizată o substan)ă higroscopică (CaClî) care absoarbe vaporii din volumul dat, permiţând cântărirea lor. lligroscop Aparat pentru observarea variaţiilor umidităţii aerului. Higroscopicâ Substanţă carc absoarbe cu uşunnţă apa din atmosferă. Ex.: sarea dc bucătărie (clorura de sodiu). Hipertrofie Mediu carc conţine materii nutritive într-o cantitate ridicată. Hipogeion Complex de organisme carc trăiesc sub pământ. Hipolinuiion Partea inferioară a unui lac, suficient de profundă ca temperatura să nu sufere modificări importante în cursul anului. Temperatura este cuprinsă, tn general, între 4° şt 10°C. Aici trăiesc peşti de apă rece, ca păstrăvii şt somonii. fn lacurile cutrofe, conţinutul în oxigen al hipolimnionului este slab, datorită proceselor dc fermentaţie anaerobică. Hiponeuston Populaţie bogată m ouă şi larve care se găseşte la suprafaţa mării, concentrată într-un strat de câţiva centimetri. Holopanuil Plantă fără clorofilă care trăieşte parazitar pe o altă plantă din care extrage cu haustorii hrana necesară. Ex.: cuscuta. Homeostazic Menţinerea constantă într-un echilibru dinamic a unui sistem biologic, fn raport cu factorii externi si înţ^mi. Homeolerm Animal cu temperatura corpului constantă - păsările şi mamiferele. Toleranţa lor la creşterea temperaturii corpului peste pragu! optim este redusă. Limita superioară a temperaturii pe care o pot suporta păsările este cuprinsă între 45° şi 46°C O supraîncălzire a corpului mamiferelor peste 42°C duce la moarte. Limita inferioară a temperaturii corpului homeotermelor este. de puţiii variabilă, cu exccpţia mamiferelor heterotcnme, intermediare între homeoterme şi pochiloterme (cu temperatura corpului variabilă). Homocromic Adaptare la mediu prezentă la unele specii animale, prin care culoarea, desenul şi chiar forma corpului indivizilor imită conformaţia mediului ambiant, astfel încât animalul se confundă cu mediul şi este greu dc descoperit. Ex.: culoarea verde a cosaşilor şi lăcustelor. desenele de culoare închisă de pe corpul şerpilor etc. 56 Humus Humus „Pământ vegetal11, piwcnii din descompunerea parţială a resturilor vegetale şi animale, sub acţiunea microorganismelor. Este o substanţă negricioasă şi amorfă. Humusul formează cu argila un complex stabii, argilohumic, cu rol esenţial în reţinerea şi circulaţia sărurilor minerale, nutritive. Humificarea şi mineralizarea I Ierurhie Sistem dc subordonare a clementelor unei colectivităţi. într-o societate animală. modul în care se situează unii indivizi în raporl cu alţii. Ierbk-id Substanţă care distruge buruienile (ierburile). IES Institutul Ştiinţelor Mediului - grup internaţional dc ingineri şi oameni dc ştiinţă care se ocupă de problemele mediului, dezvoltării ştiinţei şi industriei. Ignifugă Substanţă carc nu se aprinde sau arde foarte greu, împiedicând propagarea focului. Se foloseşte şi la salvarea pădurilor incendiate. Ex.: sulfaţii şi si li ca( ii de sodiu, săruri de magneziu. Ihliofag Animal care sc hrăneşte cu peşti. Ex.: cormoranul. Animal ihtiofag: Cormoranul mare (PhaUicrocorax carho) SH Indicc de semnificaţie ecologică (HQ IhtiofaunS Totalitatea speciilor de peşti care sc găsesc în apele de pe un anumit teritoriu sau de pc întreg Globul. Ihtiologie Ramură a zoologiei care studiază peştii. Ihtiomorf Animal cu formă sau aspcct dc peşte, lix.'. delfinul. Animal ihtiomorf: Delfinul (Lageriorhyncm acunis) Imigra (ie Pătrunderea unor indivizi din afară într-o populaţie sau biocenoză, fără posibilitate dc revenire in biocenoza din care provin. Dc exemplu, invadarea unor cuiburi de furnici de către indivizii altor populaţii. Incinerare Din punct de vedere ecologic, este acţiunea de reducere până la cenuşă a deşeurilor urbane şi industriale. Indicator biologic Organism vegetal sau animal carc indică existenţa poluării. F.x.: lichenii si unii peşti. Indice dc ariditate Valoarea care exprimă relaţia dintre climă, vegetaţie şi apele unui icritoriu; indicele de ariditate ..Emm. de Mar-tonne" este exprimat prin formula: în carc: Io. ia - indicele dc ariditate anual şi, respectiv, lunar; P,p = precipitaţiile anuale şi, respectiv, lunare; T. t = temperatura medic anuală şi, respectiv, lunară; 10 = un coeficient care se adaugă pentru a nu obţine valori negative. Indicele de ariditate cu valori între 1 şi 30 este caracteristic regiunilor aride, cu vegetaţie adaptată la uscăciune şi reţea hidrografică autohtonă având scurgere temporară; cu valori de 20-30 este caracteristic regiunilor temperate cu vegetaţie de stepă şi silvostepă, cu reţea hidrografică alohtonă, cu scurgere permanentă, dar cu afluenţi locali puţini şi cu scurgere temporară; cu-,yalori de peste 30 este caracteristic regiunilor dc pădure cu reţea hidrografică alohtonă şi autohtonă, cu scurgere permanentă. Indice de semnificaţie ecologică (H) Relaţia dintre frecvenţa unei spccii în biocenoză {/•') şi abundenţa ei (A = raportul dintre numărul indivizilor unei spccii faţă de numărul indivizilor celorlalte specii din biocenoză, ce corespunde unei anumite suprafeţe sau unui anumit volum). Tndicele de semnificaţie ecologică se calculează după relaţia: w=F-A-m 10000 După valorile obţinute pentru acest indicc, speciile se împart în următoarele clase; W\ - cu valori sub 0.1%; corespunde speciilor accidentale; Wi - cu valori între 0,1% -1%; corespunde speciilor accesorii; Wy - cu valori între 1.1% -5%; corespunde speciilor accesorii: W* - cu valori între 5.1% -109c; corespunde speciilor caracteristice pentru biocenoza dată; - cu valori pesic corespunde speciilor caracteristice pentru biocenoza dată. 59 Indici structurali ai biocenozei Indici structurali ai biocenozei Indici cantitativi carc permit aprecierea aportului şi rolului fiecărei specii în biocenoză şi în realizarea producţiei biologicc. Indicii structurali ai biocenozei sunt: frecvenţa, constanţa, abundenţa, dominanta, fidelitatea, diversitatea. Infecţie Pătrunderea microbilor înlr-un organism. producându-i acestuia un dezechilibru. Insccllcid Substanţă care distruge insectclc. Inscclivor Animal carc sc hrăneşte cu insecte. Ex.: cârtiţa. ariciul. Iiisectofungieid Produs chimic folosit pentru combaterea insectelor. lnsolaţie Fenomen meteorologic de vară carc rcprczinlâ durata de strălucire a soarelui dintr-un punct oarecare. Insolaţia este influenţată de regimul nebulozităţii. în condiţiile unei durate prelungite de fn sori re are loc creşterea temperaturii aerului, care determină intensificarea evaporaţiei şi cvapotranspiraţiei, fenomene de uscăciune şi secctă, ploi torenţiale însoţite uneori dc grindină etc. Integralitate Calitatea sistemului de a reuni intr-un toi unilar componentele sale, subordonate funcţiei întregului. Interglnciar Dcpo/it apărui fn timpul unei inter-«iaciaţn. Interglacia|ie Interval de timp cu climă caldă cuprins între două glaciaţii cuatcmare, fn care s-au retras sau au dispărut gheţarii din munţii înalţi ai I-uropei centrale şi meridionale, cât şi din zonele temperate septentrionale. Inlerspeciflce (relaţii) Relaţii fntre indivizii carc fac parte din spccii diferite. Intraspecirice (relaţii) Relaţii fntre indivizii din aceeaşi specie. Inundaţie Fenomen natural al regimului bidric şi al evoluţiei mediului produs prin acoperirea temporară, cu un strai de apă, a unei suprafeţe de teren de obicei uscată. Fenomenul poate apărea ca urmare a revărsării apelor curgătoare şi stătătoare, a stagnării apelor din precipitaţii pe terenurile fără pantă dc scurgere sau ca urmare a creşterii excesive a nivelurilor frcaticc până ia suprafaţa solului. Cele mai frecvente inundaţii se produc în lungul râurilor, când cantitatea de apă depăşeşte capacitatca albiei acoperind şi o parte din luncă. Iradiere Expunerea organismelor la acţiunea unor radiaţii (radioactive), în principiu razele Alfa, Beta, Gamma şi X. Măsura pentru această expunere este exprimată în unităţi rad şi rcd. Irigaţie Suplimentarea cu apă a unui teren, prin folosirea canalelor, lafuzurilor sau aspersoarelor. Ilui-Ilui Numele japonez al unei maladii provocate de cadmiu şi care evocă strigătele de durere ale victimelor acestei intoxicaţii dramatice. Cauza acestei boli este consumarea orezului din orezăriile inundate de apele râului Jintz.i, bogate fn cadmiu eliminat de o fabrică de zinc. Izlaz Pajişte naturală, folosită pentru pâşu-natul animalelor: imaş. păşune, suhat. Izocenoze Biocenoze cu o structură şi compoziţie florisiico-faunisticâ asemănătoare. 60 /V I împădurire Plantarea arborilor pe un teren pentru a forma o pădure, îndiguire Protejarea împotriva inundaţiilor a aşezărilor omeneşti şi a terenurilor agricole din veeinălatca cursurilor de apă. prin construirea de diguri, în general din pământ, îngheţ Fenomen meteorologic de iarnă caracterizat prin coborârea temperaturii pc sol şi în aer sub 0°C. Fenomenul este caracteristic perioadei reci a anului având frecventa maximă iama şi minimă în sezoanele de tranziţie (primăvara şi toamna). în unele cazuri îngheţul este însoţit dc brumă. Cele mai periculoase îngheţuri sunt cele de ia sfârşitul sezonului dc vegetaţie (septembrie-octom-brie) şi cele mai târzii de la fnccputul perioadei de vegetaţie (aprilie-mai). îngrăşământ Substanţă care reface solul şi asigură continuitatea producţiei. 1. îngrăşăminte organice a) de origine vegetală. Ex.: îngrăşământul verde care provine din îngroparea în teren a plantelor leguminoase, de preferai în momentul înfloririi (trifoi, lucerna): b) dc origine animală: - came, sânge, oase , coame, piele, pene. păr, lână. care conţin azot organic si fosfaţi: - guano din Peru şi Chile, format din excrementele păsărilor marine, bogat în fosfor, azot şi potasiu; c) mixte: - bălegarul, care conţine excremente dc animale şi frunzele plasate deasupra acestora în scopul fermentării; - compostul. 2. îngrăşăminte minerale a) azotaţii; b) fosfaţii; r c) compuse - conţin N, P, K. Cu, Mn. 3. Secundare, care conţin oligoelemente (S, Mg, PI. Zn). I um'ii minţit re încorporarea în sol a seminţelor unei plante agricole; introducerea gârneţilor masculi în organele genitale femele, cu ajutorul unor instrumente, prin cxccp-tarea actului sexual: depunerea în apă a puietului dc peşte sau a icrelor, în vederea reproducerii; depunerea germenilor unor microorganisme pe medii nutritive. Inspicarc Fază fenologică marcată de apariţia spicului din tcaca ultimei frunze la cerealele păioase. înveliş geografie Complex al Pământului reprezentând zona de întrepătrundere şi dc interacţiune a litosferei, atmosferei, hidro-sferei şi biosferei, în care se desfăşoară intens procesele determinate dc energia solară şi de gravitaţia universală, în interacţiune contradictorie cu procesele determinate dc dinamica internă a 01 Pământului $i în care arc Joc un schimb permanent de materie şi de energie între diferitele părţi componente, fn cadrul său sc produce şi alterarea rocilor, eroziunea şi acumularea sub diverse forme; sc formează rocile sedimentare şi solurile, se dezvoltă viaţa organică şi activitatea societăţii omeneşti. J Japşă Depresiune de mică adâncime din bălţile sau din Delta Dunării, cu contur circular sau alungit, acoperită de apă numai fn timpul revărsărilor, fn carc se dezvoltă o bogată vegetaţie hidrofilă. Jarişte Pădure arsă, pc locul ca reia sc dezvoltă o nouă vegetaţie lemnoasă. Jelelă Dig care sc construieşte la intrarea fntr-un port maritim sau la gura unui fluviu carc se varsă fntr-o mare fără maree, pentru a sc evita înnisiparca sau pentru a înlesni transportul aluviunilor. Junglă Savană deasă, fmpădurită secundar, din zonele subtropicale ale Indici şi Asiei de S-E. Prin extensie, denumirea a fost dală tuturor pădurilor intertropi-calc umede, foarte dese şi greu dc străbătut. Juvenilă (apă) Apă carc provine din condensarea subterană a vaporilor rezultaţi prin degazeificarea magmei. K Kilocalorie Cantitatea de căldură necesară pentru a mări cu l'-C temperatura a 1 kg sau 11 de apă la 15°C, sub presiunea atmosferică normală. Este echivalentul a 1000 calorii. L Lac Apă slătătoare adâncă şi întinsă, fn care vegetaţia este prezentă numai tn zona litorală, lipsind în adâncime din cauza absenţei luminii. După originea lor, lacurilc sunt: - vulcanicc, situate în cratcrcic vulcanilor stinşi. (Ex.: Lacul Sf. Ana); - dc baraj natural, aflate în văile barate de lave vulcanice, dc materiale provenite din alunecările de teren, din surpări; - glaciare, instalate fn circurile glaciare sau în contra pantele văilor glaciare de munte; - carstice, cantonate tn regiuni cu roci calcaroasc, gipsuri, sare; - artificiale, de construcţie antropică. După compoziţia chimică a apei din bazinul lacustru, lacurile suni: - dulci, cu salimtatea mai mică de 0,3%; - salmastre, cu salinitate cuprinsă între 0,3% şi 24,7%; - sărate, cu o salinitate mai mare de 24,7%. Suprafaţa totală a lacurilor ocupă 1,8%- din suprafaţa uscatului. leacul are sub 30% acoperire cu ma-crofite. Lac heleromictic Lac mai puţin adânc tn care circulaţia cuprinde întreaga masă de apă şi ca se efectuează în mai multe perioade ale anului, dar sub efectul stagnării temporare a curenţilor. în aceste lacuri se stabileşte o oarecare stratificare a apelor tn funcţie dc anotimp. Loc homomictic Lac cu apă puţin adâncă, de câţiva metri, care se amcstccă aproape permanent, eliminând posibilitatea stratificării termice şi chimice. Lac meromictic Lac foarte adânc în care,'în profunzime, se distinge un strat de apă permanent stagnantă, cu proprietăţi chi-micc şi temperaturi rclâtiv cdnstante. foarte sărac în oxigen. Lacustru Noţiune carc sc referă la lacuri, putând fi bazin lacustru, ţărm lacustru, organism lacustru (carc trăieşte în lacuri). Lagună Porţiune din bazinul unei mări sau unui ocean, separată aproape complet printr-un cordon litoral (în cazul unui golf) sau printr-o barieră de corati (în cazul unui atol) şi transformată în apă moartă. [.an Teren agricol cultivat, de obicei cu cereale, într-o fază avansată de vegetaţie; plantele cultivatc pc acest teren. Landă Câmpie litorală de pc ţărmurile Oceanului Atlantic, acoperită cu nisipuri mobile fixate prin vegetaţie. Ijinţ trofic Un şir de organisme diferite prin carc circulă substanţa organică, fiecare organism constituind o verigă ce reprezintă hrană pentru organismul situat mai sus in lanţ. 65 Lapovjţă LapoviJiS Fenomen meteorologic de iarnă determinat de căderca concomitcntă a fulgilor de nea fn curs dc topire şi a picăturilor dc apă, în condiţiile temperaturii aerului de G°C Uneori, când suprafaţa activă este suprarăeiră, căderea lapo-viţei poate determina apariţia poleiului, în alte cazuri, ninsoarea şi lapoviţa se pot produce brusc şi intens, fenomen cunoscut sub denumirea de „aversă dc ninsoare11 şi „aversă dc lapoviţă“. Larva Formă preadultă prin carc trec unele animale după ieşirea din ou. lix.: majoritatea nevertebratelor, peştii şi amfi-bicnii. Latent Stare inactivă (dormind. în repaus), dar care menţine funcţiile vitale ce se pot dezvolta în condiţii de mediu favorabile (ex.: starea latentă a mugurilor, a animalelor hibernările etc.). Laleril Depozit sedimentar re/.idual, format prin alterarea unor roci în condiţiile climatului tropical şi caraclcrizat prin îmbogăţirea în hidroxizi de aluminiu şi fier. pentru carc poate fi exploatat, se utilizează şi ca material dc construcţii. Letal Morlal. Limită de tolerantă Limitele valorilor unor factori abio-tici ale căror variaţii nu sunt foarte accentuate, permiţând adaptarea organis- melor. Aceste valori devin astfel limitele dc toleranţă între carc îşi pot realiza creşterea, dezvoltarea, reproducerea. Limnicol Organism carc trăieşte în apele unui lac. Limnologie Disciplina carc studiază lacurile. Litieră Stratul dc frunze, ramuri uscate, flon veştede, fructe căzute pe sol. Litiera protejează solul pădurii de îngheţ, de acţiunea apelor de şiroire. Litiera absoarbe apa şi menţine umezeala. Lilofil Organism carc trăieşte pc pietre, pc roci. Litoral Zona situată dc-a lungul ţărmului lacurilor, mărilor şi oceanelor, Litosferu Pătura de 100 km grosime de la suprafaţa Pământului cuprinzând crusta şi o parte din mantaua superioară. Luptă integrală Lupta împotriva dăunătorilor, utilizând atât pesticideîe. cât şi auxiliarii biologici. Luxmelru Aparat eu ajutorul căruia se măsoară intensitatea luminii, alcătuit dintr-o celulă fotoclectrică cu seleniu cuplată la un galvanometru al cărui cadru este gradat în unităţi de iluminare (lucşi). 6fi M MAR Sigla programului „Omul şi biosfera", iniţiat de UNESCO în anul 1971. Miicrofaunfl Organismele faunei din soi (râme, larve, rozătoare), din ape etc. Macrofilă Plantă acvatică de o anumită mărime, submcrsă sau flotantă. Macropoluant Substanţă naturală eliminată irur-un spaţiu bine delimitat, a cărei acţiune poluantă sc datorează concentraţiei sale exagerate. Magnttosferfl Zona dc influenţă a magnetismului terestru. Maladie (boală) profesională Afecţiune cu originea Tn activităţile profesionale: respiratorie (silicoza, az-bestoza), de piele, cancerigenă etc. Malation Substanţă organofosforică analoagă parationului. dar de o sută de ori mai toxică pentru animalele cu sânge cald şi dc 2-4 ori mat puţin toxică pentru in-sectc; - doza fatală pentru om: 0.8g/kg de greutate: - pentru animalele domestice: 50-200mg/kg; - pentru peşti: 5-lOmg/l. Mangrovfl Formaţie vegetală tropicală caracteristică ţărmurilor maritime inundate în timpul fluxului, alcătuită din arbori ale căror rădăcini aeriene şi tulpini sunt cu- fundate Tn apa mării sau oceanului în timpul fluxului şi bine delimitate în timpul refluxului. Vegetaţia de mangrove prezintă adaptări specifice pentru fixarea arborilor, şi anume: rădăcini adven-tive cu rol de reazem, carc sc înfig în substrat, şi rădăcini verticale respiratorii, numite pneumatofori. MaquLs Fitocenoză de tufişuri dcsqişi de arbuşti veşnic verzi adaptaţi la Cftcăcutnc, caracteristică regiunilor mediteraneepe. Sc dezvoltă pe soluri acidc de grani'te, gresii stlicioasc ctc. •■!. Marasmină Derivat organic al metabolismului bacteriilor, carc producc veştejirea frunzelor. Yfiiroij Operaţie carc constă în marcarea animalelor în scopul urmăririi accstora în timpul deplasărilor şi pentru identificarea lor în cazul în care revin la locul plecării. [ĂV‘| : huse um1. l«33j L.pAWŞ.j t 2 Marcarea păsărilor 1. Picior inelat; 2. Inelul 67 Mare Mare întindere de apă mai mică decât oceanul, dominată ca suprafaţă de continentul sau continentele din jur şi influenţată de climatul acestoîa. Maree Mişcările oscilatorii ale apei din mările deschise şi din oceane, datorate în proporţie dc 75% atracţiei lunii şi 25% atracţiei solare. în acelaşi loc se produce la 12h 23’ câte un flux urmai de un reflux. Energia mareelor poate fi recuperată, dar importanţa practică a acestora este mică în raport cu nevoile energetice actuale. Maree neagră Stratul de petrol brut deversat în mare, cu efecte distrugătoare, provocând moartea unui număr marc de animale şi plante. Mâl Sediment depus în apă (râu, iac, mare, ocean), dc granulaţie fină (petit), cu un conţinut bogat în materie organică. Rx.: mâlul cu radiolari sau cu globi-gerinc din ocean. Când conţine materii vegetale în curs de descompunere are o culoare neagră şi miros caracteristic. Mehedinţi Simion Geograf român (1859-1962) născut la Soveja, jud. Vrancea. Profesor la Universitatea din Bucureşti Ia prima catedră dc geografie din ţară. Lucrări: „Geografia umană", „Geografia economică", ..Etnografie". Pune bazele cercetării geografice a teritoriului ţării. Mellfcră (plantă) Plantă cu flori bogate în nectar fi polen, folosită de albine la prepararea mierii. E\.: salcămul, floarea-soarelui, teiul şi sparceta. Meroceno/ii Unitate structurală a biocenozei. Părţi repetabile ale biocenozei (frunze, flori, fructe, ramuri etc.) pe care există asociaţii dc organisme dependente de îmteaga comunitate. Metabolism Transformările biologice carc sc produc ia nivelul celulelor vii, ce includ procesele de anabolism (sinteze de substanţe) şi catabolism (degradarea substanţelor celulare). Accst fenomen biologic se desfăşoară sub acţiunea en-zimclor, dând naştere la produşi intermediari numiţi metaboliţi. Unii poluanţi pot modifica procesele enzima-tice, perturbând metabolismul. Iii fac obiectul cercetărilor ecotoxicologice. Mclabolil t. Orice produs al metabolismului. 2. Substanţă carc ia parte fn procesele de metabolism. Metili greu Metal cu densitate mai marc de 4,5. Compuşii organici ai metalelor grele sunt adesea toxici. Aruncaţi în apele de suprafaţă sau în mare, ei pot dezechilibra lanţurile trofice, provocând acci-deme mortale, fix.: cadmiu, mercur ctc. Mctalimnion Stratul mijlociu de apă din zona pela-gică a lacului, situată sub cpilimnion. Aici lumina, oxigenul, căldura se găsesc sub valoarea optimă necesară dezvoltării planctonului. Dc aceea, acest strat este sărac în organisme. Sc evidenţiază bacteriile. Meteorologie Ramură a geografiei fizice, care studiază modificările din atmosferă, în special pentru a prognoza vremea. Studiul poluării atmosferice este strâns legat de starea factorilor meteorologici şi de importanţa lor statistică, dc exemplu forţa şi direcţia vântului. MethemaglohinS Combinaţie a hemoglobinei cu oxidul de azot (NOz) rezultată din absorbţia nitriţilor şi miraţilor aflaţi în alimente sau în apă. liste incapabilă de a reţine oxigenul din aer. 68 Me/.ofaună Faună imcrmcdiară ca mărime, între macrofaună şi microfaună, formată din organisme mai mari dc 1 mm. Ex.: unii viermi şi larve din sol. Mezofîl Microorganism carc sc dezvoltă la temperatură medie ( + 3° până la +45°C). Ex.: bactcrii saprofite. unele bacterii patogene, ciuperci. Mezofită Plantă adaptată climatului temperat, cu cerinţe medii fn privinţa umidităţii solului. Plantă mezofită (Dactylis glotn&aia,) _________________________ Microcenoză Mezosferă Zonă a atmosferei cuprinsă întte stratosferă şi termosferă. Mezotrof Termen utilizat pentru lacurile aflate i'ntre oligotrofc şi cutrofe; au un conţinut mediu în materii nutritive. Micofloră Totalitatea speciilor de ciupcrci care populează un anumit teritoriu. Mitorizâ Simbioză a rădăcinii plantelor superioare cu micclitil unei ciupcrci. Micorize Micotoxicoză Intoxicaţie carc apare la animale în urma consumului de furaje infcctate cu uneie ciupcrci microscopice. Mkrobiotop Ivoc în biotop cu condiţii particulare de existenţă. MicrocettozS Unitate structurală a bioccnozci reprezentând o microstructură juxtapusă mai mică dceât sinuzia. formată dintr-o 69 Microclimat asociaţie de specii determinată de prezenţa mai mull sau mai puţin temporară a unui adăpost sau a unei surse dc hrană pc calc de descompunere. Micro-cenozelc sunt centre dc activitate caracterizate prin abundenţa temporară a hranei. Relaţiile dintre organisme, fn acest caz, suni relaţii dc interacţiune efemeră Şi dispar o dată cu împrăştierea partenerilor după tonsumaica bazei trofice. Microclimat Clima unor zone limitate. Iîx.: o zonă urbană, zone naturale mai deosebite, o vale etc. Microfng Anima! care se hrăneşte cu organisme microscopice. Microtaună Faună constituită din animale mai mici deL 1 mm. Ex.: numeroasele organisme aie microfaunei din sol. Microorganism Plantă sau animal uniceluiar, vizibil nuntai la microscop. Microorganisme Micropori Pori cu diametrul dc 10-1000 Â, ai unei substanţe adsorbante (ex.: cărbunele activ). Migruţic -Deplasarea anumitor specii dc animale care Cşi schimbă locul în funcţie de clima sau de alte condiţii impuse de mediu. Murofaună terestră 1. Acarian; 2. Colembole Microgram tfig) Unitate dc măsură care reprezintă a milioana parte dintr-un gram. Mkromigrnţie Deplasare efeciuală dc diverse animale in cursul unei zile sau unui sc/on. pe distanţa mici. 70 A, Migrarea păsărilor I. lebede: 2. Sturzi Mimetism Adaptarea complexă a unor specii animale lipsite de arme de atac sau de apărare activă; mimează (imită) culorile şi chiar forma altor specii de animale. Ex.: fluturele Trochillium apifonne are înfăţişarea unei. viespi mari: Vespa crabro, Mineralizare fn locui rea substanţei organice cu substanţă anorganică (minerală) provenită din sol şi din apele subterane. Mir ii hidmmcirică , Instrument cu ajutorul căruia se măsoară modificările dc nivel ale unei. ape, pe parcursul unui an. Este gradată începând de la zero din centimetru în centimetru sau din doi în doi centimctri. .Se fixează în apa curgătoare pe pilonul unui pod sau pe un pilon înfipt în albie, astfel încât mira să fie în apă şi Tn timpul scăderii de nivel al apei. în lac, baltă etc. se fixează pe un pilon bătut în pământ în interiorul cu velei. Mirişte Suprafaţă de teren pe care âu rămas, după recoltare, părţile inferioare ale tulpinilor de la cerealc sau dc la alte plante cultivate. Mlrtnccofilă Plantă pe carc trăicsc furnici; animale carc trăiesc în furnicarc. Mlaştinii Teren intens umezit carc se formează acolo unde aportul dc apă (din precipitaţii, pânza freatică, inundaţii) depăşeşte evaporarea, terenul fiind lipsit dc scurgcrc datorită panici reduse şi substratului impermeabil. De multe ori constituic ultimul stadiu în evoluţia unui lac când accsta a fost compict col-matat. Cele mai multe mlaştini se găsesc în zona pădurilor boreale din l:.u-ropa şi Asia. Peste .W'4 din supralaţa mlaştinii este acoperită cu macrofite. Mlaştină culrofa Se mai cunoaşte şi sub numele de bahnă. F.stc bogată în substanţe mi- nerale nutritive, având o suprafaţă plană, iar reacţia chimică neutră. Sc poate forma în orice climat, pe terenuri depresionarc, în jurul i/voarclor şi tn luncile râurilor de la şes până la munte. Formaţiunile vegetale caracteristice sunt trestiişurile, pâpurişurile şi rogo-zişurilc tn care cresc pipirigul (ScirpuMl, coada-calului de mlaştină (Equisctum palustre) ş.a. Dintre esenţele lemnoase specifice; salcia (SalLx), arinul (Almts glutinosa), mesteacănul (fietiilii). plopul (Poputus) etc. Mlaţ-lltlA ollgotrorâ Mlaştina ce se poate forma prin în-mlăştinirea unei pajişti sau a, unui moli-diş defrişat, prin colmatarca unui lac şi popularca zonei cu turbă (Spluiştimn). Se poate înfiripa pe diferite forme de relief şi substrat, de preferinţă pe ryci silicioase, dar numai în regiuni cu climat umed, răcoros şi cu precipitaţii abundente. Mlaştina de tufftă_(ttnovul) are o floră sărăcăcioasă, dominată dc muşchi şi de arbuşti, în majoritate aparţinând ci-pcraceclor şi ericaccelor. Caractcristicc tinovului sunt plantele carnivore: roua-cerului (Droscra rotuitdifoliu). musean-ţa (Dioiiaca rmtxipula). Sc mai întâlncsc spccii dc rogoz, iarbă neagră, afinul, ră-chiţelele, afinul pitic ş.a. Fauna este reprezentată mai muit de nevertebrate (protozoare, rotifere, lamelibranhiale. gasteropode. crustacei inferiori, fluturi). Dintre vertebrate, spccii dc balracicm (TriturUi alpestru) şi şopârle (Locertd nvipam). Molidiş (molidviş) Pădure în care predomină molidul. Monoculturffi Tehnică agricolă de cultură intensivă a unei specii vegetale, mai mulţi ani la rând pe acelaşi sol. Duce la sărăcirea şi erodarea solului. Mono fag Organism carc consumă un singur tip dc hrană. 71 Monument al naturii____________ Monument al naturii Plantă, animal sau unele obiecte care prezintă importanţă ştiinţifică sau este-tică, ocrotitc fn scopul conservării lor. Ex.: floarea dc colţ, zăganul, cocoşul de mesteacăn, broasca ţestoasă de uscat, egreta, gorunul lui Floria. Monumente ale naturii din ţara noastră 1. Broasca ţestoasă dc uscat; 2. Vulturul pleşuv; 3. Coconul dc mesteacăn; 4. Corbul; S. Garofiţa Pietrei Craiului: ti. Drcţc (Lotus, nufăr ro/1 72 Mutualism Morbiditate Procentajul de bolnavi într-o populaţie, fie pentru o boală anume, fie pentru mai multe boli. Mortalitate Expresia cantitativă a efectului rezistenţei mediului asupra populaţiei, respectiv numărul de indivizi carc dispar din populaţie într-o unitate de timp. Rata mortalităţii este raportul dintre mortalitate şi efectivul populaţiei. Mutagen Substanţă chimică, radiaţii ionizante sau ultraviolete, virusuri care pot provoca mutaţii. Mutaţie Modificarea constituţiei genetice a unei specii sau a unui individ. Mutualism Asociaţie permanentă între două organisme din sperii diferite, în care ambii parteneri beneficiază de pc urma acestei convieţuiri. lix.: crustaceul l-Mpagiirus care se adăposteşte în cochilia goală a unui mele şi celenteratul Actinia carc se fixează pe suprafaţa aceleiaşi cochilii. Eupagums deplasează Actinia în locurile populate cu organisme mici, pe care Ic paralizează cu tentaculele ţii pc care apoi le consumă împreună. Mutualism 1. Actinia; 2. Pagurul N Natalitate Expresia cantitativă a constantei de reproducere, respectiv numărul de indivizi care apar în populaţie prin naştere fntr-o unitate de timp. Rata natalităţii este raportul dintre natalitate şi efectivul populaţiei. Naturalizare Supravieţuirea >i perpetuarea unei specii (populaţii) într-un mediu nou, fă- ră ajutorul omului. Este ultima treaptă a adaptării speciilor Ia un nou mediu de viaţă, Necrofag Microorganism sau animal care se hrăneşte cu animale moarte, fn lanţul trofic, descompunătorii necrufagi (de-Iniivori) transformă resturile organismelor moarte m substanţe asimilabile pentru plantele verzi (humusul). 74 Insecte necrofage l. Gândacul gropar: 2. Necrophorus Nocturn (organism) Necton Totalitatea animalelor acvatice din zona pelagicâ a mărilor, oceanelor şi lacurilor, care înoată activ, prin propriile mişcări: peşti, moluşte, ceiaccc. Negură Ceaţă foarte densă, carc se produce în special toamna, când o masă de aer rece sc deplasează pe teritorii Toarte încălzite în zilele precedente, fenomen care reduce vizibilitatea la câţiva metri. Datorită aerului umed şi rece pulberile de praf şi noxele industriale nu sc pot înălţa în atmosferă, ele fiind menţinute în stratul de aer de lângă sol. fn condiţiile persistentei acestora timp mai îndelungat pot apărea diferite boli la plante, animale şi oameni, care afectează fn special plămânii. Nematocid Substanţă carc distruge viermii cilindrici (limbricii: oxiurii). Ncritie Organism care trăieşte [n zona marină din apropierea ţărmurilor, cu o adâncime de până la 200 m (zonă ne-ritică) în carc sunt condiţii favorabile acumulării de sedimente. Neuslon Totalitatea organismelor care alunecă sau merg pe apă, populând pelicula superficială a acesteia. Neulralism Relaţie interspecifîcă în care organismele celor două specii nu se afectează direct (ex.: o specie de plantă şi o specie de animal prădător). Neutralizare Introducerea în apele reziduale a unor substanţe chimice, în scopul reducerii acidităţii acestora. Nicotină Alcaloid prezent în frunzele dc tutun, foarte toxic. Doza orală mortală este de 50 mg. Sulfatul de nicotină este utilizat în agricultură ca insecticid, in soluţie de 40%. Nimfă Crisalidă. Nişă ecologică Iac ocupat într-un ecosistcm de către un organism sau o specie, în funcţie de relaţiile sale cu mediul, dc ansamblul relaţiilor sale trofice. NUrificarc : Proces complex de oxi.dare a amoniacului, carc are loc în sol^în mediu neutru sau alcalin, sub acţiunea bacteriilor aerobe nitrtficatoare. fn pnuia ciapă, bacteriile din genul Nitrosotrio-nas oxidează amoniacul Cn minţi (acid azotos), iar în etapa a doua,'bacteriile din genul Nitrobacier continuă oxidarea până la nitraţi (azotâ(i) carc suni asimilaţi dc către plante. Nivel de organizare a materiei vii - Sistemele biologice ierarhizate cu caracter de universalitate. - Totalitatea sistemelor biologice cuprinzând întreaga materie vie cu o organizare şi funcţionare asemănătoare. Astfel, există nivelul individual, nivelul populaţional al spcciei, nivelul bioceno-tic şi nivelul biosferei. Nivel trofic Nivel dintr-un lanţ trofic sau dintr-o piramidă trofică. Ex- nivelul producătorilor, consumatorilor primari, consumatorilor secundari, al dcscompu-nătorilor. Nocturn (organism) Organism care desfăşoară viaţa activă în timpul nopţii (ex.: păsările răpitoare de noapte). 75 Nodozitate __________________________________ Nodozitate Formaţie secundară, rezultată din înmulţirea celulelor rădăcinilor de leguminoase în urma infectării cu bacterii din genul Rfuzohiur». Bacteriile din nodo-zitaţi fixează azotul liber din atmosferă. Nodozităţi Norme de potobililale Valori-limiiă între carc se consideră că apa este potabilă. Noxă Substanţă urât mirositoare care, împreună cu praful, pulberile, funinginea sau diferiţi compuşi chimici, contribuie la poluarea atmosferei. Cele mai frecvente surse de efrianare a noxelor suni fermele de animale, grajdurile, tăbăcăriile, atelierele şi fabricile de preparat pieile de animale, fabricile de zahăr, fabricile m carc sc obţin o seric de produse chimice. NWF Fondul Mondial al Naturii, creat în 1972, cu următorul prograny, - Conservarea habitatelor ameninţate, în special pădurile tropicale, insulele oceanice, estuarele şi zonele cotje-re, regiunile polare, dcţcrtice, semide-şerticc si alpine. - Proiecţia speciilor ameninţate (mamifere, păsări, reptile, plante). - Supravegherea respectării pa rame-Iritor biologici, legislaţiei şi reglementărilor. - Promovarea unor programe educative. - Programe de conservare a naturii în America de Sud, Galapagos, Africa şi Asia. L'n fond special pentru conservarea biotopului a fost creat fn 1972. *. o Oază Loc în cuprinsul unui deşert unde, prin apariţia izvoarelor datorită apropierii de suprafaţă a pân/ei freatice, apare o vegetaţie permanentă şi aşc/.ări omeneşti; loc neacoperit cu gheaţă în zona interioară a Antarcticii. Obra|ie Livadă mică îngrădită, situată la poalele dealurilor, în regiunile de podgorii. OCDE (OliCD) Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, creată în 1%1. Ocţan întindere de apă mai mare (lecât un continent, carc comunică larg cu oceanele vecinc şi care influenţează climatul uscatului. Oceanele reprezintă cea mai mare parte a hidrosferei, cu 1370 de milioane km-* (1 km3 de apă corespunde unui miliard de tone). 85% din ciclul de evaporare/precipitaţii se datorează oceanclor. Ele asigură 50% din refacerea oxigenului atmosferic, absorbind în acelaşi timp cantităţi enorme de dioxid de carbon. Aceste schimburi au loc fn zona eufotică (de la 0 la 100 m), care csic cea mai ameninţată prin deversările de petrol, pcsticide, detergenţi, metale grele. Oceanografie Ramură a hidrologici care se ocupă cu studiul oceanclor şi mărilor (configuraţia ţărmurilor şi a fundurilor submarine, caracteristicile fizico-chimice ale apei. procesele dinamice, organismele vii carc trăiesc în oceane şi în mări, divi- ziunile oceanului planetar cu caracteristicile lor particulare etc.). Se observă preocuparea deosebită pentru evitarea poluării oceanclor, prin studierea remediilor care se pot aplica şi prin sensibilizarea opiniei publice în această problemă Ogor 1) Teren arat în vedenii cultivării plantelor agricole; ţarină. 2) Teren agricol folosit timp de uivan ca păşune pentru a fi mai fertil în anii următori; pârloagă. 3) Ogor negru = sistem de folosire a unui teren care, fără a fi semănat un an întreg, este lucrat, arat, grăpat ctc. mai mult pentru combaterea buruienilor şi acumularea apei în sol. 4) Cămp semănat cu acelaşi fel dc plante (cereale). 5) Prima arătură carc se face, toamna sau primăvara, cu mult timp înaintea lucrărilor de însăm8nţare. Oicumenă Partea populată a suprafeţei terestre. Oligoelement Element chimic a cărui prezenţă în alimente este în cantitate foarte mică, dar necesară. Ex.: 20 mg fier pe zi pentru un adult. Oligoclemente sunt: cuprul, fierul, manganul, aluminiul, iodul, sodiul, potasiul, calciul, magncziul. Oligofng Organism care consumă un număr mic dc tipuri de hrană, un număr mic dc specii. 77 Otigotrof_______________________________________ OJigotrof Mediu care conţinc puţine substanţe nutritive. Ex.: lacurile limpezi, albastre şi adânci din regiunile alpine, care au puţină vegetaţie. Ombrofllă Plantă adaptată la condiţii de slabă luminozitate (la umbră). Ex.: feriga. Plante ombrofilc 1. Bkchnum spicanr, 2. P/tylIitis scoîopendrium 78 Ostreicultură Omnivor Animal carc sc hrăneşte atât cu ţesu-turi vegetale cât şi animale. Ex.: omul. porcul, ursul ctc. Omoloage Organe cu funcţii diferite, dar eu origine şi pian dc organizare identice. Ex.: mâna omului, membrele calului, membrele anterioare ale iiliacului. ale delfinului etc. Organe omoloage OM.W Organizaţia Meteorologică Mondială. OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii. creată în 1948; ia poziţie asupra principalelor probleme ale mediului şi calităţii vieţii. ONU Organizaţia Naţiunilor Unite - cuprinde numeroase instituţii specializate în protccţia mediului: - AIEA - pentru problemele legate -Simbioză (lichenul) 1. Hifcle ciupercii; 2. Celulele algei Seminţiş Totalitatea puieţilor de arbori forestieri proveniţi din seminţe, fn mod natural, fmr-o pădure. Sepsie............- Infectarea cu agenţi patogeni (microorganisme) a unui organism sau mediu. Seplic Infectat cu microbi. Serotinnl Sezon cuprins între 15 august -15 septembrie, în carc din punct de vedere ecologic sunt evidente variaţii ale factorilor dc mediu. Scslon Ansamblu de materie organică vie şi moartă suspendată în grosimea apei. Sex ralio Raportul între numărul de masculi şi femele dinlr-o populaţie animală sau umană. Silicicolâ (plantft) Plantă carc trăieşte pe solurile bogate în siliciu. Este calcifugă, adică nu suportă solul calcaros. Silicoza Boală profesională pulmonară cauzată de inhalarea unor particule foarte fine (sub 5 microni) de siliciu şi silicaţi: cuarţ, nisip, granit, porfir. SilvostepS Zonă de tranziţie între zona de pădure şi cea de stepă. Predomină vegetaţia ierboasă şi arborii scunzi şi rari. fn România, zona dc silvostepă se află în estul Câmpiei Române şi fn Dobrogea. Simbioza Formă de convieţuire a două specii diferite, bazată pe relaţii rcciproc favorabile, în care ambele organisme cooperează la satisfacerea nevoilor de hrană. Iix.: lichenii sunt simbioza unct alge cu o ciupercă. Sindrom Ansamblu de simptome care definesc un proces morbid (ex.; sindrom hemoragie). Sinecie Relaţia dintre indivizii a două specii, în folosul unuia, fără a dăuna celuilalt. Iisie o relaţie intermediară între simbioză şi parazitism. Sintcologie Ramură a ecologiei care studiază biocenozele şi ecosistemele. Sinuzie Comportament structural al biocenozei, caracterizat prin uniformitatea de forme biotice. Sistem Un ansamblu dc elemente aflate în interacţiune. Iiya Prigogine a clasificat sistemele din punctul de vedere al relaţiilor cu mediul în; sisteme izolate, sisteme închise şi sisteme deschise, fn această ultimă categoric intră şi toate sistemele biologice, Sislem biologic Sistem deschis care are proprietatea dc a transforma factorii de mediu în factori proprii, specifici. Astfel, schimburile de substanţe şi energie din cadrul sistemului biologic devin o condiţie fundamentală a existenţei sisiemului. având ioc o perma- 96 Sindrom nentă autoreînnoire a acestuia. însuşirile generale ale sistemelor biologice suni: integralitatea, echilibrul dinamic şi autoreglarea. Sistem cibernetic Sistem informaţional care foloseşte transformările energetice ca mijloc pentru rece p| ion arca, prelucrarea, acumularea şi transmiterea informaţiilor. Sistemele biologice sunt sisteme ciberne-tice. Sistem deschis Sistemul care prezintă atât schimburi cncrgetice cât şi materiale cu mediul (sisteme fizice, chimice, mecanice, biologice). Sistem Micial-uman Sistem ecologic, componentă a eco-sferei, dominată de specia umană. Ixo-sis!cuiele naturale transformate dc om şi subordonate necesităţilor sale se numesc ecosisteme antropizate. Totalitatea lor formează sistemul social-uman. Scleraea Biotip de pădure cu arbori cu frunze dure. Smog Ceaţă albăstruie, toxică rezultată fn urma reacţiilor chimice dintre razele solare catalizatoare, ozon şi hidrocarburile nesaţuratc din atmosferă, ftt condiţii dc căldură excesivă şi umiditate staţionară, provenite fiî urma arderii petrolului şi a altor combustibili organici. Smogul provoacă la om şi animale iritaţia mucoaselor, leziuni şi arsuri ale frunzelor plantelor şi stagnare tn formarea clorofilei. Societate Grup de vieţuitoare din aceeaşi specie. Sociotop Spaţiu ocupai de către o comunitate. Soi Grup dc plante cultivate care aparţin aceleiaşi specii. Sol Strat afânat. moale si friabil care se găseşte la suprafaţa Pământului şi care, fmpreună cu atmosfera învecinată, constituie mediu! de viaţă al plantelor. Principala caracteristică a sa este fertilitatea. Soiifluxiunc Curgerea stratului dc sol dezgheţat peste stratul îngheţat. în sensul restrâns al noţiunii, solifiuxiunca nu poate avea loc decât fn ţinuturile cu climă rece şi cu îngheţ peren, tn ţinuturile temperate, pe povârnişurile repezi săpate in roci argiloase şi marnoase, în perioadele foarte umede ale anului, se constată un fenomen asemănător. El constă fn deplasarea stratului superficial, cu un sol tânăr, peste roca alterată, compactă, la suprafaţa căreia sc formează un strat subţire de noroi. Spaţii verzi Ansamblul zonelor dc vegetaţie -parcuri, grădini, scuaruri etc. - aflate fn interiorul unui oraş. Reprezintă zone de recreare şi odihnă pentru locuitorii oraşului şi contribuie la oxigenarea acrului, motiv pentru carc proiectarea lor constituie o preocupare specială a urbaniştilor. Spcciaţie Fenomen evolutiv elementar prin care apare o specie nouă. Cele două tipuri principale de spcciaţie sunt: alopatrică Si sîmpatricâ. Specie Unitate taxonomică fundamentală a lumii vii, nivel dc organizare a materiei vii fn carc sunt integrate populaţiile provenite din strămoşi comuni, cu aceeaşi zestre creditară ţi cu caractere distincte. Speciile sunt izolate reproduetiv. între diferitele populaţii ale unei spccii se realizează fluxul dc gene. Sjîecia esce o etapă şi un rezultat al evoluţiei. 07 Specie accidentală__________________________ Specie accidentală Specia care prezintă o fidelitate scăzută pentru comunitatea fn care se află. Speologie Ştiin|ă sintetică, pluridisciplinară, care arc ca obiect studiul peşterilor si al vieţuitoarelor din mediul subteran. Unitate dc clasificare formată din lanţuri dc specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor. Termenul de spiţă a fost introdus în biologie de savantul romăn l'imil Racovi|ă. Slcnecic Capacitatea de a suporta condiţiile de viaţă dintr-un număr restrâns dc biocenoze. Stenohiont Organism care suportă doar variaţii limitpfc aie factorilor dc mediu. SlenocorS Specie cu un areal restrâns, spccic endemică. Slenofagă Specie legată dc un tip particular dc hrană. Ex.: unele insecte parazite şt unele păsări. Stenohnlin Organism acvatic care suportă doar variaţiile limitate ale salinităţii apei în care trăieşte. Slenoionlc Organism carc suportă doar variaţii limitate dc pU al solului sau apei. Slenoterm Organism carc suportă doar variaţii limitate ale temperaturii. Stcnotipie Capacitatea unui organism de a suporta condiţiile deviată dintr-un număr mic dc biotopuri. Stepă Formaţiune vegetală caracteristică regiunilor cu climă semiaridă. alcătuită în spccial din graminee şi din plante cu rizomi, care se dezvoltă rapid, imediat ce apar condiţii favorabile (fn special Societate (Colonie de pinguini) 98 Succesiune secundară într-un ecosistem umiditate), precum şi din tufărişuri şi plante cu spini care pol aştepta mult timp apariţia acestor condiţii, (n România. regiuni de stepă sunt fn estul Câmpiei Române, o mare parte din Dobro gea şi un hectar în sud-estul Podişului Moldovenesc. Sterilizare Distrugerea microorganismelor - la I70°C, fn minimum 30de minute; - sterilizarea apei sc face prin mijloace chimice (cu dor) sau mijloace fizice (ultraviolete). Stralosftră Parte a atmosferei carc începe la fi km la poli şi 17 km la ecuator şi se continuă până la 50 km. Slrcs Stare dc tensiune cauzată dc o situaţie anormală (muncă, zgomot, frif, sete, nelinişte) care provoacă tulburări psihosomatice, contracţii gastrice, disfun-cţii cardice. spasme musculare. Stresul este generat dc dificultăţile întâmpinate fn adaptarea la mediu. Slronţiu 90 Radionuclcid rezultat fn urma fisiunii nucleare, care se fixează în oase. Sub mers Organism complet scufundat în apă. Plantele submerse sunt fixate de substrat prin rădăcini; spre deosebire de cele emerse, ele folosesc în fotosinteză şi respiraţie dioxidul de carbon şi oxigenul dizolvate în apă. Ex.: speciile de co-sor {CcratophyUum), brădişul (Miryo-phyllum), ciuma apelor (Eladcea), alge cu tal masiv (Churo) eic. Dintre animalele submerse: viermii (Tubifex), lipitoarea comună (Hinido), lipitoarea peştilor (Piscicola), scoicile (Unio, Auudonto), crustaceii inferiori (Oaphinia, Cyclops, (iainuniş), insccte şi arahnide acvatice - buhai» de baltă (Notonccta glouco). păianjenul de apă (Argiro/it'ta) etc. Subsol Totalitatea rocilor situate sub pământul vegetal; partea superficială a scoarţei terestre. Substanţe periculoase a) substanţe şi obiecte explozibile; b) gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat sub presiune: c) substanţe lichide inflamabile; d) substan(e solide inflamabile; c) combur^ ’ti peroxizi organici; f) substanţe toxice produse dc microorganisme patogene; g) substanţe radioactive; h) substanţe corozive; i) substanţe diverse (Ex.: îngrăşă-raintele carc conţin nilrat de amoniu). Substrat Suportul pe care este fixată o plantă sau un animal sedentar. Succesiune ecologicii Transformarea ireversibilă şi unidirecţională a unui ecosistem, prin care speciile dc plante şi animale se înlocuiesc succesiv, datorită schimbării condiţiilor de mediu. Astfel, un ecosistem de pădure poate trece cu timpui la sil-vosiepă şi apoi la câmpie. Succc*lunca primuri! in ecosistem Geneza ecosistemului pornind de la un teren lipsit dc vieţuitoare. Apare, de obicei, după evenimente catastrofale, cum ar fi o erupţie vulcanică puternică pe o insulă, în unfia căreia sunt distruse toate vieţuitoarele. Ex.: în 1883 pe insula Krakatao au fost distruse prin c-rupţia vulcanului cu acelaşi nume toate fiinţele vii. După o jumătate de sccol, viaţa s-a refăcut prinlr-o succesiune primară. Succesiune secundara într-un ecosistem Formarea ecosistemelor după un eveniment natural obişnuit, care distruge parţial vieţuitoarele de pe un anumit teritoriu (o inundaţie, un incendiu de pădure sau de slepă. în urma cărora în sol pot su- 99 Exploziv Carburant Uşor inflamabil Toxic Coroziv x X xn xj Nociv Iritant IUO Simbolurile standard pentru substanţele periculoase recoma nda te de U ni unea fiuropeană Svlvaea pravieţui unele animate, ciuperci, bacterii şi seminfe ale unor specii de plante). Suculenlâ (plantă) Plantă cu organele vegetative groase şi cărnoase, verzi, uneori lipsite de frunze, acumulând o mare cantitate dc apă. Ex.: Agavc, Opunna etc. Suhovei Vânt uscat şi fierbinte carc însoţeşte fenomenele de uscăciune şi secetă. Afectează nordul Moldovei, sud-vestul Olteniei, Bărăganul şi Dobrogea. Suprapopulaţle Excesul de populaţie într-un spaţiu dat, tn raport cu hrana şi resursele disponibile. Sytvaea Biotip de pădure care conţine arbori cu frunze căzătoare. T Taiga Zonă din emisfera nordică, acopcrită cu păduri de conifere şi mesteceni. Taluz Pantă naturală corectată de om. Te teologie Concepţie potrivit căreia adaptarea organismelor la mediu arc un anumit scop, iar evoluţia ar fi şi ea premeditată; final ism. Ttlergon Subslan)ă organică, produs secundar al metabolismului animalelor, cu acţiune stimulatoare sau inhibitoare asupra altor animale din aceeaşi specie ori din alte specii. Teluric Care vine de la pământ, sol. Poluare telurică: poluarea maximă datorită substanţelor aruncate de pe ţărm sau aduse prin intermediul apelor curgătoare. TensioacIlvS (substanţa) Substanţă ce modifică tensiunea superficială a lichidului în care este dizolvată. Aceste substanţe sunt folosite la fabricarea detergenţilor. Teratologic Studiul deformărilor cauzate în perioada intrauterină de către unele substanţe chimice numite teratogene. Termofil Organism care iubeşte căldura. Ex.: bacteriile ce produc încălzirea fânului, bălegarului, compostului. Temperatura optimă de dezvoltare a acestora este de 50° - 65°C. Terra rossa Depozit rezidual de culoare roşie-brună, constituit din hidroxizi de fier şi aluminiu, silice, unele minerale argiloa-se, format pe calcare sau pe alte roci în condiţiile alterării accstora într-un climat umed ţi cald. Tolerantă Limitele variaţiei factorilor de mediu în care un organism poate trăi şi prospera. Toxicologie Ramură a ştiinţei care studiază otrăvurile şi antidoturile, acţiunea lor şi prevenirea otrăvirii. Toxină Substanţă toxică secretată de unele microorganisme, carc produce dereglări ale metabolismului, respiraţiei, circulaţiei sangvine etc. Tripton Vezi Abioseston. T roglobiont Anima] care trăieşte, se reproduce şi moare în peşteri. Are adaptări speciale pentru condiţiile mediului cavemicol: temperatură scăzută dar constantă (în jur de ICPC), umiditate ridicată (cca 95%), întuneric. Troglofil Organism care trăieşte atât în peşteră cât şi în afara ei. Trogloxen Organism-oaspete accidental al peşterilor. 102 Tundra Troposttră Primul strat al atmosferei. Grosimea sa este de 8-17 km (de la poli la ecuator). Presiunea cslc dc 300 mm Hg la poli şi 60 mm Hg la ecuator, fn tropo-sferă au loc-fenomenele meteorologice. Tundră Ecosistem din regiunile polare şi alpine format din arbuşti şi plante ierboase anuale. u UE Uniunea Europeană, lied Vale lungă, fără apă, cu fundul acoperit dc nisip şi pietriş, caracteristică pentru deserturile din Africa de Nord şi Arabia. Adesea datorită unei tasăn mai mari a nisipurilor, constituie căi de comunicaţic importante. IJICC Uniunea Internaţională contra Cancerului. urcN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi resurselor sale. Ultramicroclimat (Ecoclimat) Microclimatul unei zone foarte restrânse. Ex.: microclimatul de sub o piatră. Ultrasunet Vibraţie a unui mediu elastic a cărei frecvenţă depăşeşte pc cea a sunetului, neputând fi percepută dc urechea omului (frecvenţa ultrasunetelor este cuprinsă între 20 000 Hz şi 2 ■ IO9 Hz). Ele pot fi receptate şi produse de unele animale. Ultrasunetele produc ccouri când se lovcsc dc un obstacol. Ele sunt emise şi captate, spre exemplu, de lilieci şi delfini cu ajutorul unor formaţiuni anatomice (bioecolocatoare). Ultraviolet Domeniu din spectrul radiaţiilor electromagnetice situat dincolo dc ultima culoare (violet) a domeniului vizibil. Ochiul omencsc nu vede în ultraviolet, însă ra- diaţiile din acest domeniu sunt periculoase pentru ochi şi, în doze mari, pentru întregul organism. Soarele constituie o sursă importantă de radiaţii ultraviolete. Umiditate Cantitatea de apă conţinută în masa unui solid sau a unui gaz. Umiditate absolută Masa vaporilor de apă existentă la un moment dat într-un anumit volum de aer. Poate fi măsurată cu ajutorul higrometrului chimic. Când aerul umed este saturat cu vapori de apă, umiditatea devine maximă. Umiditate absolută maximă Masa cea mai mare de vapori de apă existentă la un moment dat într-un anumit volum dc aer, la o anumită temperatură. Sc calculează conform relaţiei: în care: Mvs = masa vaporilor de apă în stare de saturaţie exprimată în grame; V = volumul acrului umed exprimat în metri cubi. Umiditate relativă Raportul dintre umiditatea absolută (Ua) a aemlui umed şi umiditatea absolută maximă la saturaţie la aceeaşi temperatură şi aceeaşi presiune baro-metricâ, adică: Ur= j^-xlOO. Valoarea obţinută se exprimă în procente. Umiditatea relativă se determină cu diferite tipuri de psihrometre. 104 Urbanizare UNCTAD Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Dezvoltării. Undă Formă de propagare din aproape în aproape, cu viteză finită, a unui fcno* mcn variabil tn timp, de obicei period ic. Cele mai importante caracteristici aîe unei unde (mecanică, elcctrică, magnetică etc.) sunt viteza, amplitudinea şi lungimea de undă. UNEP Programul Naţiunilor Unite asupra Mediului. Urbanizare Concentrarea populaţiei fn oraşe sau implantarea intensivă a construcţiilor în regiunile rurale, ca urmare a creştcrii densităţii populaţiei. \ V Vacuum Vid. Variabilii» te Proprietatea fiinţelor vii de a-şi schimba (sub influenţa eredităţii şi a mediului, a factorilor interni şi externi) însuşirile morfologice, fiziologice, biochimice, ecologice etc. Variaţii diurne (Circadienc) Modificări ritmice ale ecosistemului produse de alternanţa zilelor şi nopţilor. Variaţiile circadiene ale activităţii organismelor nu afectează structura biocenozei. Varietate Multitudine de forme, fn botanică şi zoologie, varietatea are rangul de categorie sistematică, inferioară speciei. Ex.: castanul roşu (Aescutus pavia, varietatea Carnea.). Vâlcea Vale mică, puţin adâncă, cu versanţi slab înclinaţi, lipsită de albie minoră, tn ciuda fundului plat. Vâlsan Georţt Geograf român (1885-1935) născut la Bucureşti. S-a ocupat de problemele de geografie generală, geografie umană, toponimie şi biogcografic. A pus bazele gcomorfologiei modeme în România. Opera principală: „Câmpia Română". Vânătoare Acţiune dc prindere sau ucidere a unui animal. Vânătoarea a jucat un rol considerabil în dispariţia a numeroase spe- cii. Astfel, dispariţia marii faune pleis-tocene corespunde îndeaproape cu venirea vânătorilor din paleolitic, dispariţia porumbelului migrator din S.U.A. (anul 1914), a cocoşului de prerie în 1932, în timp cc aceste specii erau foarte răspândite în secolul al XlX-lea. Bizonii din America au fost exterminaţi, ajungând de la zeci de milioane de indivizi, doar la câteva sute, moment în care au fost puşi sub protecţie (în 1894). Astăzi sunt în număr dc zece mii. în acelaşi mod au dispărut leul, ursul dc peşteră şi lupul, de pe continentul european. Comerţul cu blănuri a fost şi este, încă, un factor important dc distrugere a speciilor sălbatice. Vector Organism care transmite agenţii patogeni. Vectorii pot fi insecte, şobolani etc. Ex.: ţânţarul Anofel transportă pro-tozoarul Plasmodium falciparum şi îl inoculează în sângele individului care va manifesta boala numită malarie (palu-dism). Vegetaţie a) Populaţie dc plante eterogene ca origine geografică şi cu înrudiri diverse, grupate laolaltă datorită necesităţilor de trai în unităţi numite fitocenoze. b) Creşterea şi dezvoltarea unei plante. Ventuză Organ în formă de disc cu ajutorul căruia animalele aparţinând unor specii 106 Vreme parazite (viermi, trematode, cestode, lipitori) se pot fixa pe pradă sau pe suporturi. b Animale cu ventuze a) Lipitoare (Hirudo medicinalis)', b) Taertia solium Vernal Sezon ccologic ce cuprinde luna mai şi prima jumătate a lunii iunie, în care sc produc variaţii ale factorilor abiotici ce determină adaptări ale organismului şi modificări în fluxul de energie şi circulaţie a materiei. Vibraţie Mişcare oscilatorie a unui corp sau a particulelor unui mediu, efectuată fn jurul unei poziţii de echilibru, cu o frecvenţă relativ înaltă. Viitură Creştere bruscă a nivelului apei din matca unui râu (ca urmarea a creşterii debitului de apă). Viiturile sunt provocate dc cădctca unei ploi torenţiale ori de topirea bruscă a zăpezii. Pot provoca mari pagube. Viroză Boală infecţioasă provocată de virusuri. Viscol Transport de zăpadă deasupra suprafeţei solului provocat de un vânt puternic şi turbulent, însoţit sau nu dc ninsoare, în timpul căruia vizibilitatea scade simţitor iar zăpada este puternic răscolită. Volieră Adăpost din. reţea de sârmă destinat întreţinerii păsărilor cu zborul uşor. Vreme Stare fizică a atmosferei unui anumit loc şi la un moment dat, caracterizată prin specificul elementelor şi fenomenelor meteorologice (presiunea aerului, temperatura aerului, umiditatea ae-• rului, nebulozitatea, precipitaţiile, vântul). Intervalul de timp pentru care se defineşte vremea poate fi de o oră, câteva ore, o zi sau, când caracteristicile elementelor rămân relativ constante, câteva zile. 107 w WHO vezi OMS WMO vezi OMM WPI Indicele poluării apei: ^VPl _ NxGNP/Cap. QxiO* în care: N = numărul de locuitori dintr-un bazin hidrologic, GNP/Cap. = produsul naţional brut pe locuitor (fn dolari), O = debitul mediu în m-/sec. Această formulă a fost stabilită de către OMS. WWF Fondul Mondial al Naturii, creat în 1962. Un semnal de alarmă în privinţa distrugerii naturii şi dispariţiei unui mare număr de spccii .-nimalc ţi vegetale. WWF colaborează direct cu UICN. A destinat un fond spectaj pentru conservarea biotopului. X x Radiaţii de natură electromagnetică având lungimea de undă cuprinsă între 0,1 şi 20 A. XantofilS Pigment galben asociat cu clorofila şi carotenul în frunzele verzi, care devine vizibil toamna, cSnd clorofila dispare şi frunzele îngălbenesc. Xerofltă Plantă adaptată la viaţa în mediul cu umiditate scăzută. Ex.: cactacccle şi Plantă xerofitâ [Ananina austriaca) euforbiaceele, unele graminee (colilia, păiuşut, pirul) şi plante cu frunze persistente (mirtul, măslinul, iarba-neagră). Xcroserie Ansamblu de faze prin care o succesiune ecologică evoluează de la o fază aridă la o fază umedă. Xilofag Anima! cate se hrăneşte cit lemn. XiloM Lemnos sau cu o structură asemănătoare lemnului. Insecte xilofage 1. Prionus; 2. Bttpresds; 3. Oryctes 109 z ZSclmînl Acumulare naturală de substanţe minerale şi organice. Zăoongă Depresiune rotundă, cu versanţi abrupţi creaţă prin eroziune glaciară sau peri-glaciară (circ glaciar, circ pcriglaciar). Zăpor îngrămădi re dc sloiuri de gheaţă într-un punct anumit al unui râu, îndeosebi la coturi sau la secţiuni de scurgere mai înguste. Zăpoarele se produc în perioada topirii podului dc ghea(ă, primăvara şi foarte rar în timpul iernii. Zăvoi Pădure de mică întindere situată în lunca râurilor mari, compusă, dc obicei, nivelul din salcie sau plop, uneori din ambele specii. Zgomot Un complex de sunete care produc o senzaţie nu numai dezagreabilă şi jenantă, dar chiar agresivă. In ansamblu, zgomotul, cu toate consecinţele salo, a-pare în cea mai marc măsură ca un subprodus al activităţii umane din fabrici, din transporturi, din locuinţe etc. Prin numărul din ce în ce mai mare al surselor sonore, prin pragul din ce în cc mai ridicat at intensităţii sale, prin numărul persoanelor afectate de zgomot, poluarea sonoră este un factor de accentuare a stresului psihic ţi are efecte negative asupra activităţilor economt- 110 Zgomot ce. Intensitatea zgomotelor se măsoară în decibeli (dB). Valoarea decibelilor este normalizată !a 1000 Hz. Scara uzuală a nivelului sonor este: dB 10 20 25 30 40 50 60 60-80 70-80 pragul auditiv zgomotul frunzelot şoapta sat departe de circulaţie zgomote obişnuite din locuinţă stradă liniştită fn oraşe automobil conversaţie normală industrie textilă - stradă aglomerată 70-95 turnătorie, prelucrarea lemnului 90-100 tren, metrou 110-120 fn apropierea unui avion, tunete, jet de vapori ta îttaltă presiune 130 pragul dureros 140 decolarea unui avion cu reacţie (la 100 m) 200 decolarea unei rachete spaţiale (ia 300 m) 300 Nivelul sonor mediu acceptabil este de 35 dB. Echilibrul psihic şi fizic al emului depinde şi de calitatea sonoră a mediului în care trăieşte. Plantă zoororă (Viola odoraia) UI Ziua Internaţională a Mediului Ziua Internaţională a Mediului 5 iunie Zonâ ecologica Totalitatea factorilor de climă, geo-morfologie, vegetaţia şi speciile de animale dintr-o zonă a planetei noastre. Trecerea populaţiilor dintr-o zonă în alta produce, în timp, transformări evolutive importante. Zoobentos Animale care trăiesc pe substratul a-pelor marine ţi continentale. Zooccnoză Comunitate de populaţii dintr-o biocenoză. Zoocoră Plantă ale cărei fructe sau seminţe sunt adaptate pentru răspândirea prin intermediul animatelor, fiind prevăzute cu formaţiuni ca: peri, Jepi, cârlige, înveliş cieios etc. Ex.: fructele de brusture, stejar, alun, ciulin etc., seminţele de brebenei, rostogască. lobodă etc. Zoofag Organism care consumă animale. Zoogeografle Ramură a biogeografiei carc are ca obiect studiul răspândirii animalelor pe Glob. Zooplancton 1. marin; 2. lacustru (a şi b - rotiferi; c - crustaceu) 112 Zoospor Zoonozfi Boală infecţioasă sau parazitară carc sc transmite de la animale la om. Zoo-nozclc sunt provocate dc virusuri, bac-terii. protozoarc. helminţi (viermi). Zooparazit Organism parazit pc animale, Zoopluncton Totalitatea organismelor animale carc intră in alcătuirea planctonului. Zoo-planctonu! este format din protozoarc. crustacee inferioare, rotiferi ele. Zoospor Nume dai sporilor prevăzuţi cu flageli. Zoospori I I ! il J i! PLANTE DIN FLORA ROMÂNIEI OCROTITE PRIN LEGE Anghelică (ghinţurică) Angelica archangelica Brânduşă galbenă Crocus moesiacus Bujor românesc Paeonia romanica Bujor de stepă Paeonia icnuifolia Bulbuci de munte Trollius europaeus Cârcel Ephedra dtstachya Ciucuşoară de mare Alyssum borzeanum Clopoţei româneşti Campanula romanica Darie Pedicularis timnogena Dreţe Nymphaea lotus, var tennalis- Floare de colţ Leontopodium alpinum : Frăsinel Dictamnus albuş Garofiţa Pietrei Craiului Dianthus callizonus Gălbenele Ligularia sibirica Gărdurariţă Nitraria Schoberi Ghimpe Ruscus aculeatus Ghinţură galbenă Gentiana lutea Iederă albă Daphne cneonim Inul lui Borza Linum borzeanum Lalea pestrifă FritiUaria orientalis Larice (zadă) Larix decidua, ssp carpatica Laur Ilex aquifolium Mesteacăn pitic Betula nana Narcisă Narcisus angustifolius Papucul doamnei Cypripediutn calceolus Roua cerului Drosera rotundifolia, Drosera angelica Ruscuţă Adonis volgensis Sângele voinicului Nigritella nigra, Nigritella rubra Smârdar (bujor de munte) Rhododendron kotschyi Stânjenel Iris graminea Strugurii ursului Arctostaphylos nva-ursi Tisă Taxus baccata Zâmbru Pinus cembra 115 ANIMALE DIN FAUNA ROMÂNIEI OCROTITE PRIN LEGE Acvilă de câmp Acvilă de munte Acvilă mică Acvilă ţipătoare mare Asprete Broască ţestoasă de uscat, dobrogeană Broască ţestoasă de uscat (din Oltenia) Buhă marc Capră neagră Călifar alb Călifar roşu Cocoş de mesteacăn Cocoş de munte (numai femela) Corb Dropie (numai femela) Egretă mare Egretă mică Lebădă cucuiată Lebădă de iarnă Lopătar Pelican comun Pelican crcţ Piciorong Râs Spurcaci Şorecar comun Şorecar încălţat Uliu sur Urs carpatin Viespar Vultur alb Vultur bărbos (zăgan) Vultur pleşuv negru Vultur pleşuv sur Aquila heliaca Aquila crisaăos Hieraetus pennatiis Aquila clanga Romanichtys valsanicola Testudo gpaeca ibera Testudo hermanni Bubo bubo Rupicapra nipicapra Tadorna tadoma Tadoma femiginea Lynims tetrix Tetrao urogalis Corvus corax Otis tarda Egreta alba Egreta garzeta Cygnus olor Cygiius cygmts Platalea leucordina Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Himantopus himantopus Lynx fynx Olis tetrax Buteo buteo Buteo lagopus lagopus Circus pyargus Ursus arctos Pemis apivonis Neophron perenoptenis Gypaetus barbatus Aegypius monaclitis Gyps fulviis 116 BIBLIOGRAFIE Anghel I. şi colab. - Practician de biologie, Universitatea Bucureşti, Facultatea de biologie, 1976. Barnea M., Papadopo! C. - Poluarea şi protecţia mediului, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975. Bălleanu D. Mateescu F. - Harta proceselor de modelare actuală a reliefului Atlasul Geografic Naţional, Editura Academiei, 1975. Biliard C., Germont-Panelatti J. - Sciences et tcchniques biologiques, Ed. Hatier, 1988. Bogoescu C., Dabija A., Sanielevici E. - Atlas zoologic, Editlira Didactică şi Pedagogică, 1983. Bomariuc N., Vădineanu A. - Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982. Celan Eugen - Materia vie ţi radiaţiile, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985. Crăciun T., Crăciun L. - Dicţionar de biologie, Editura Albatros, 1989. Deschei Y., Deschet C., Calvier A., Martel G. - Questions sur le ntonde vivant, Ed. Vuibert, 1975. Deşiri Ch., Vallin J. - Sciences naiurelles, Ed. Bordas, 1977. * * * - Dicţionar enciclopedic român, voi. 1-IV, Editura Politică, 1965. Escalier J. - Biologie humaine et geologie, Ed. F. Nathan, 1980. Hcrve J.C., Deschei C. - Sciences et techniques biologiques et geologiqites, Ed. Hatier, 1992. Ionoscu AI. - Ecologie şi societate, Editura Ceres, 1991. Lamaire Fr. et C. - Dictio/vtaire de l’environnement, Ed. Marabout. 1975. Latzci R. - Tierkunde, Verlag von F. Tempsky, 1909. Lungu Tr., Şuteu 1., Coşoroabă J., Fiii pe seu C. - Biologie şi ecologie animală, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981. Lupei Nestor - Biosfera, Editura Albatros, 1977. 117 * * * _ Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, Mohan Gh., Ardelean A. - Ecologie şi protecţia mediului, Editura „Scaiul", 1993. Neacşu P. - Ecologie şi proiecţia mediului (voi. 1 şi II), Universitatea Bucureşti, 1984, 1986. Peterfi Şl., lonescu Al. - Tratat de algologfe, (voi I), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, Philipot J., Ulysse J. - La nature et vous, Ed. Hachette, 1977. Pora Eugen - Omul şi natura, Universitatea Bucureşti, 1973. Posea Gr., Pişota 1. - Poluarea apei şi a atmosferei, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice, Serie nouă, voi. II (LXXM), Bucurcşti, 1972. Puşcaru-Soroceanu Evdochia, Popova-Cucu Ana - Geobolanica, Editura Ştiinţifică, 1966. Rezmeriţă I. - Consen’area dinamică a naturii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983. Sâvulescu O. - Elemente de ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1965. Slugren B. - Ecologie generală (cu elemente de ocrotirea naturii), Editura Didactică şi Pedagogică, 1965. Stugren B. - Ecologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Stugren B., KiHicn Hansgeorg - Ecologie, probleme generale şi de tehnologie didactică, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975. Todor I. - Mic atlas de plante, Editura Didactică şî Pedagogică, 1968. Tufescu V., Posca Gr., Ardelean A. - Geografia mediului înconjurător, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982. Vtliencuve F., Deşire Ch. - Zoologie, Ed. Bordas, 1965. Welch CI. A., Arnoa D. L - ElemenU di biologa. Ed. Zanichelli, 1975. Zâvoianu 1. şi colectiv - Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981. 1972. 1975. Rcdactor: DIANA OA-NESCI' Tehnoredactor MAKCKL DĂNESCV l’rocesarc computerizată: Sil ATI POPOVÎCf Format J 6; 54xR4. Hârtie: ofset 70g/m2 i 'lipani la Imprimeria Ardealul Cluj-Napoca - România