Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VOLCEANOV, GEORGE Dicţionar de argou al limbii române / George Volceanov. -Bucureşti: Editura NICULESCU, 2007 ISBN: 978-973-748-104-7 81*374.2:811.135.1’276.2=135.1 O Editura NICULESCU, 2007 Adresa: Bd. Regiei 6D 060204 - Bucureşti, România Tel: (+40)21-312.97.82 (+40)21-312.97.84 Tel/Fax: (+40)21-312.97.83 Caii Center: (+40)21-314.88.55 E-mail: club@niculescu.ro Internet: www.niculescu.ro Redactori: Anca Natalia Florea, Ştefania Iordan, Ruxandra Zota-Bundache Tipărit ia fed prinţ tipografie TfctUAUMIMM Mepomn ISBN: 978-973-748-104-7 Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cărţi nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editurii NICULESCU. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la răspunderea penală faţă de legile naţionale şi internaţionale privind proprietatea intelectuală. CUVÂNT ÎNAINTE în peisajul atât de bogat şi divers al lucrărilor lexicografice publicate de prestigioasa Editură Niculescu, dicţionarul de faţă reprezintă o apariţie insolită. Acesta aduce în atenţia cititorilor o zonă (socio)lingvistică situată în afara exprimării literare şi asociată, de regulă, cu fenomenele de „urâţire44, „stricare44 sau „poluare44 a limbii actuale. Este vorba despre comunicarea informată, realizată prin variante neconvenţionale ale limbii, desemnate în lucrările de specialitate drept argou, jargon, limbaj popular, familiar sau colocvial Ca atare, termenul de argou din titlul lucrării trebuie înţeles -conform precizărilor autorului - în accepţia sa cea mai cuprinzătoare, similară celei deţinute în engleză de cuvântul slang (definit în Oxford Advanced Leamer’s Dictionary of Current English, 2005, ca un ansamblu de cuvinte şi expresii cu caracter informai, utilizate cu precădere în limba vorbită de anumite grupuri: sociale, profesionale, de vârstă etc.). La opt ani de la apariţia primului dicţionar de argou (Anca Volceanov, George Volceanov - Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române, Bucureşti, Livpress, 1998, 302 p.), profesorul şi traducătorul George Volceanov ne propune o nouă lucrare lexicografică îmbunătăţită nu numai sub aspectul numărului de intrări lexicale propriu-zise (aproximativ 25.000 de cuvinte-titlu şi expresii), ci şi al noilor sensuri dezvoltate de argotisme mai vechi sau de cuvinte din lexicul uzual. Semantismul acestora a fost deliberat „deturnat44, „deviat44 de argotizanţi în scopuri criptice (în cazul argoului lumii interlope sau al toxicomanilor), în scopuri expresiv-peio-rative sau eufemistice (în jargonul publicistic şi în cel erotic) ori pur şi simplu cu intenţii ludice (în jargonul adolescenţilor, al elevilor şi al studenţilor). Meritele acestui nou dicţionar, pe care nu le vom putea epuiza în spaţiul limitat al acestei prezentări, se explică, în principal, prin efortul de documentare, informare şi interpretare a materialului, prin „simţul lingvistic44 şi intuiţia traducătorului 6 experimentat, precum şi - last, but not least - prin receptivitatea autorului faţă de sugestiile recenzorilor săi. Mărturisesc faptul că m-am numărat printre aceştia din urmă şi am judecat uneori prea rigid, cu instrumentele lingvistului-teoretician, o lucrare lexicografică de pionierat în România. Pe de altă parte, trebuie să recunosc utilitatea Dicţionarului în discuţie ca sursă documentară pentru lucrările personale şi cursurile universitare privind dinamica lexicului actual, cât şi pentru tezele de licenţă ale unor studenţi interesaţi de registrele neliterare ale limbii. în ce constau, aşadar, diferenţele dintre cele două dicţionare (abreviate aici DAEF şi DA) sau, altfel spus, ce aduce în plus lucrarea de faţă? • Bogăţia şi diversitatea datelor lingvistice (extrase din limba vorbită, din mass-media, din dicţionare de cuvinte recente şi de argou, din lucrări de lexicologie, dar şi din texte literare cu coloratură argotică) oferă o imagine convingătoare asupra dinamicii, vitalităţii şi creativităţii interne a românei utilizate după 1990. în contrast cu rigiditatea, stereotipia şi „cenuşiul44 stilistic al limbii de lemn din perioada dictaturii comuniste, româna perioadei „de tranziţie44 datorează limbajelor neconvenţionale expresivitatea, pitorescul, inventivitatea lexicală şi caracterul „relaxat44 al exprimării, de la discursul public la cel privat. Vom gasi în DA termeni şi frazeologisme din argoul „Epocii de Aur“, care desemnau cuplul dictatorial (Coana Leana, Geniul Carpaţilor, Niciolaie, SIDA, Stejarul din Scomiceşti), Securitatea sau Miliţia şi „slujbaşii44 lor (băiat cu ochi albaştri, costumaş, Tanti/Unchiu*, MiWSecu', stânjenel), dar şi realităţi cotidiene „dintr-o ţară tristă, plină de umor44 (adidaşi, ceauşel circul foamei, decreţel, nechezol). După 1990, acestei categorii lexicale i s-au adăugat argotisme cu statut de clişee ale limbajului politic, precum baron şi baroniadă, ciolaniadă, dalmaţian, dosariadă, golan şi Golania, împuşcatul loviluţie, mineriadă, nostalgic, Odi(osu’), Plumbuitu\ Romanica, scenarită, Sinistra, spionită, talibanism, yesman. Realităţile socio-economice dureroase ale perioadei de „tranziţie44 sunt evidenţiate de numeroşi termeni (şi chiar familii lexicale), creaţi pe teren românesc: aurolac, boschetar, butic şi buticar, căpşunar şi căpşuniadă, dughenar, a da o ţeapă/un tun. Acestora li se adaugă -ca o noutate absolută - argoul toxicomanilor, cu termeni metaforici 7 precum cocteil, cookie, cretă, cwz, dinamită, grass, iarbă, voiaj, zahăr, zăpadă. O îmbogăţire semnificativă faţă de DAEF se observă în do-meniiil aşa-numitului erofr'c şi al termenilor vulgari, pe care autorul i-a extras din argoul prostituatelor, homosexualilor, interlopilor, dar şi din texte beletristice contemporane. • Influenţa engleză - dominantă în unele stiluri şi registre funcţionale (jargonul publiciştilor, al informaticii, modei şi argoul tinerilor), este bine reprezentată prin împrumuturi denotative (body, clip, gay, killer, look, make-up, party, site, skateboard, soft, top, trend, VIP, walkman) sau expresive (cool, homles(s), shit!, trendy, wow!), dar şi prin calcuri semantice {aplicaţie şi familia sa lexicală). • Dinamica procedeelor interne de îmbogăţire a lexicului este pusă în evidenţă de marea productivitate a sufixării (a bipui, a chatui, dughenar-dughenizare-dedughenizare, oengist, scenarită, seminarită, sexos, spionită, telefoniadă, tiristă, zvonac-zvoner-zvo-nist\ dar şi de alte procedee „la modă“ precum trunchierea, specifică argoului tinerilor (bac, bio, etno, la re’, mate, naşpâ, prof), siglarea, cu familii derivate (PSD, pesedel, pesederizare) şi altele. • Aspectul ludic, glumeţ şi umoristic al argoului îşi găseşte cele mai variate forme de manifestare: jocuri de cuvinte şi contaminări (aprostimativ, badeangard pentru bodyguardy intelecto-cănime, pedeserast, alături de mai vechile telejumicu şi tembeliziune); „reinterpretări“ ale unor sigle consacrate (după modelul PCR = pile, cunoştinţe, relaţii, au apărut BBC = buci, buze, cur = prostituată şi RFG = Rahova, Ferentari, Ghencea)\ transcrieri fonetice ale unor anglicisme (luzar, pisiu, spici, şadap!)\ pleonasme stilistice (a avea un tupeu obraznic); pseudofamilii lexicale realizate cu sufixe antroponimice (şpriţeanu, şpriţache, şpriţescu, şpriţuleanu - de la şpriţ). • îmbogăţirea semnificativă a acestui dicţionar este evidenţiată nu numai de lista alfabetică a termenilor argotici, ci şi de Glosarul analogic şi de sinonime inclus în lucrare* Dicţionarul din 1998 cuprindea aproximativ 130 de cuvinte şi expresii literare* însoţite de sinonimele lor argotice, familiare, vulgare sau obscene; în noua lucrare, toţi cei interesaţi de problematica sinonimiei (lexi-cologi, semanticieni, lexicografi, traducători de beletristică, publicişti etc.) vor găsi circa 300 de serii sinonimice cuprinzând, în unele cazuri, câteva zeci de termeni şi frazeologisme proprii exprimării 8 neconvenţionale (vezi, de exemplu, echivalentele pentru bani, a bate, contact sexual, formidabil, a fura, a lenevi, prostituată etc.). • Rezolvarea unor probleme deloc uşoare ţinând de tehnica lexicografică precum alegerea cuvântului-titlu şi amărcilor diastra-tice (glumeţ, ironic, învechit, obscen, peiorativ, popular, publicistic, vulgar etc.); explicitarea, glosarea şi contextualizarea sensurilor în cazul cuvintelor cu o polisemie bogată (lider, ţeapă, varza), stabilirea unor sinonimii (cu trimiterile respective) la nivelul argoului sau între argotisme şi termeni literari. # Lărgirea cercului destinatarilor: alături de lingvişti (preocupaţi de dinamipa înnoirii lexicului actual), de lexicografi şi de traducători, Dicţionarul poate fi util publiciştilor şi tuturor celor interesaţi de domeniul mass-media. Nu în ultimul rând prin reflectarea în limbă a unor aspecte proprii culturii uMerground şi ale mentalităţilor socioculturale ale „tranziţiei*4 româneşti - DA poate oferi teme de reflecţie specialiştilor în sociologie, psihologie, antropologie culturală. Cum orice dicţionar are un caracter „deschis", iar lexicul coloc-vial şi argotic prezintă un ritm de înnoire, peste media altor sfere ale vocabularului, este de aşteptat ca atât lingviştii, cât şi publicul larg să descopere în DA diverse lacune. Acestea privesc absenţa unor termeni uzuali din categoria anglicismelor mai mult sau mai puţin asimilaţi (a clicăi, converşi, fană/făniţă, hip-hop, oops!, piar, piarist, piercing, rofker, rockeriţă, roller), a formaţiilor interne (miticism, seminarist, cu sensul de „asistent de seminar în învăţământul universitar64), a colocvialismelor (a-şi face temele) sau a unor sensuri figurate (pentru alba-neagra, flash, telenovelâ, time-out). Acestea - şi multe altele care vor apărea în limbă - îşi vor găsi, cu siguranţă, locul cuvenit într-o viitoare ediţie a DA, pe care nu ne îndoim că piaţa românească de carte o va cere. Până atunci, putem conchide că ne aflăm în faţa unei lucrări de referinţă, care reprezintă un instrument de lucru eficient şi practic, uşor de consultat. Autorul dicţionarului reuşeşte să găsească o foarte bună cale de coniunicare Cti cititorul, evitând excesul de erudiţie, fără a face însă concesii în planul rigorii ştiinţifice. Prof univ. dr. Adriana Stoichiţoiu-Ichim Universitatea din Bucureşti ÎN LOC DE PREFAŢĂ Lexicografîa argotică românească la 2006 în 1998, când am publicat, în calitate de coautor, un dicţionar de argou al limbii române1, mi-am jurat că va fi ultima mea încercare în acest domeniu. La vremea respectivă, DAEF s-a bucurat de o bună primire din partea cititorilor, ca şi a celor care l-au recenzat în presa culturală (Nicolae Prelipceanu, Romulus Bucur, Vladimir Alexandrescu etc.). în rândurile specialiştilor, părerile au fost împărţite, calificativele variind între acela de „eşec lamentabil al unei iniţiative generoase"2 şi „a treia, în ordine cronologica, din seria lucrărilor lexicografice monolingve consacrate argoului românesc după 1989, de fapt, [...] prima care îşi justifică încadrarea în categoria dicţionarelor, cele care au precedat-o fiind simple glosare susceptibile de numeroase critici sub aspectul concepţiei şi al realizării"3 sau „un nou dicţionar, cel mai bun şi cel mai complet de până acum"4. Este limpede că atât anularea unui efort susţinut prin etichetarea lui drept eşec (ce rost ar avea alte eforturi ulterioare, care, în chip previzibil, ar duce la acelaşi rezultat?), cât şi încununarea lui prin aprecieri laudative (ce rost ar mai avea preocupările în domeniu dacă sunt coautorul unei lucrări de referinţă copios citate de specialişti5?) au*tlarul^te a-ţi tăiaapetitul pentrtr o nouăîncercarelexi-cografică de acest gen. Şi atunci, de ce această recidivă, de ce această nouă lucrare care se adresează, în primul rând, publicului larg? * Anca Volceanov, George Volceanov, Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române, Bucureşti, Editura Livpress, 1998. în cele ce urmează mă voi referi la el recurgând la sigla DAEF. 2 Coman Lupu, recenzie, în Limba şi literatura română, Nr. 3/1998, p. 62. ^ Adriana Stoichiţoiu-Ichim, recenzie, în Limbă şi literatură, Voi. III-IV, 1998, p. 122. f Rodica Zafiu, „Lexicografie argotică", în România literară, Nr. 35/1998. 5 Vezi, de pildă, Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale, Editura AII, Bucureşti, 2001, pp. 119-156, şi Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universităţii Bucureşti, 2003. 10 Voi încerca să explic, în rândurile de mai jos, de ce este atât de necesară apariţia şi promovarea unei lucrări noi de această factură. La prima vedere, putem vorbi de o saturaţie, provocată de avalanşa de lucrări publicate după 1989. Iată o scurtă recapitulare a titlurilor din domeniu apărute în ultimii cincisprezece ani: Traian Tandin -Limbajul infractorilor, Editura PACO, Bucureşti, 1993; Nina Croi-toru Bobâmiche - Dicţionar de argou al limbii române, Editura Amina, Slobozia, 1996; Anca Volceanov, George Volceanov - DAEF, Editura Livpress, Bucureşti, 1998; din nou, Nina Croitoru Bobâmiche - Dicţionar de argou al limbii române, ediţia a doua, revizuită şi adăugită, Editura Amina, Slobozia, 2003. în lexicografie, calitatea este dată, în primul rând, de cantitate. Abia pe urmă intră în discuţie concepţia, criteriile de selectare, ordonare şi descriere a materialului. în mod absolut firesc, un dicţionar de ultimă oră trebuie să fie şi complet din cel puţin două motive: 1. inventariază evoluţii recente survenite în limbă; 2. beneficiază de aportul lucrărilor anterioare în domeniu. Lexico-grafia este un teritoriu al nimănui şi al tuturor, în care nu se poate intenta un proces de plagiat. Este dreptul inalienabil al lexicografului să se inspire, chiar şi in extenso, din roadele muncii precursorilor. Evident, cu condiţia să existe şi o contribuţie personală sau o concepţie originală. în elaborarea DAEF am beneficiat, printre alte surse, şi de lucrările anterioare, semnate de Traian Tandin şi Nina Croitoru Bobâmiche, după cum şi aceasta din urmă a preluat numeroşi termeni din DAEF în ediţia a doua a Dicţionarului de la Slolx3ţzia,.^mod. normal, ^ceste.5ar..fi.tebuitgă fk §icel mai bun dicţionar de argou tipărit vreodată la noi. în mod cu totul neaşteptat, dicţionarul apărut în 2003 nu este şi cel mai bun. în primul rând, la o lectură atentă, remarcăm că nu avem de-a face cu o ediţie „adăugită" (deşi adăugiri există, cel mai adesea împrumutate din DAEF), ci, mai curând, cu una mutilată, scopită, castrată, jugănită (cititorii sunt invitaţi să-şi aleagă fiecare termenul preferat). Am folosit câteva metafore sexuale (ce sugerează, de fapt, asexuarea), pentru că, aşa cum se destăinuie autoarea dicţionarului, „au fost eliminate cuvintele şi expresiile triviale ce se regăseau în prima ediţie, întrucât s-a constatat o oarecare pudibonderie, argoul fiind 11 confundat numai cu limbajul vulgar, în realitate el fiind şi pitoresc, şi metaforic, de un deosebit lirism, care poate fi descifrat doar după * depăşirea anumitor prejudecăţi."1 A rezultat, în cuvintele autoarei, o ediţie „mai cuminte" (sic), „accesibilă elevilor şi studenţilor", alcătuită din termeni „nevinovaţi4*2 (sic). Nu mă pot stăpâni să nu mă întreb dacă, în această situaţie, această lucrare intitulată Dicţionar de argou nu aduce mai curând cu un tratat de bună-cuviinţă în genul celor studiate de duducile din veacul al XVHI-lea în Anglia burgheză sau de cele care frecventau pensioanele aflate sub oblăduire monastică în România precomunistă. Altfel spus, autoarea epurează din cuprinsul dicţionarului o seamă de componente absolut indispensabile (argoul erotic, vulgarismele şi obscenităţile), şi uite-aşa se face că dicţionarul cel mâi recent nu este neapărat şi cel mâi complex! Fără intenţia de a transforma o Prefaţă într-o polemică sterilă, doresc să evidenţiez şi un alt neajuns al dicţionarului de la Slobozia, cu atât mai surprinzător cu cât autoarea este profesoară de limba şi literatura română. Ordonarea articolelor este defectuoasă de la cap la coadă, autoarea demonstrând, pur şi simplu, o ignoranţă crasă în ceea ce priveşte alfabetul limbii române: în loc să-l plaseze pe â după â, autoarea, îl plasează după i. Aşa se face că fălfâijâs şi fâsâi apar după fix şi fizic3, iar mânărie, mânjeală şi mârâi sunt plasate după miuţă4. Ordonarea alfabetică rămâne deocamdată un mister neelucidat pentru Nina Croitoru Bobâmiche. Aşadar, două dintremotivele care m-au determinat să revin pe piaţa dicţionarelor de argou cu lucrarea de faţă sunt calitatea îndoielnică a ultimei lucrări de gen lansate la noi şi lipsa unei minime rigori ştiinţifice a acesteia. Un alt motiv ar fi acela al marketingului cultural. Un dicţionar de argou, despre care se poate presupune că nu are cum să nu intereseze, deopotrivă, publicul larg şi specialiştii, * Nina Croitoru Bobâmiche, Dicţionar de argou al limbii române, Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Amina, Slobozia, 2003, p. 5. 2 Ibidem ^ Idem, p. 84 4 Idem, p. 131 12 merita să se bucure de sprijinul unei edituri specializate în lexicografic, cu o bună politică de promovare, strategii de retipărire pe termen lung şi o arie largă de acoperire a pieţei de carte. Colaborarea cu Editura Niculescu mă îndreptăţeşte să sper că acest dicţionar, care se vrea cel mai complex şi actual (ergo, mai bun decât toate cele de până acum), reprezintă „un text pilot" pe care se va putea clădi în timp, prin adăugiri succesive, în funcţie de evoluţia actuală şi ulterioară a limbii române, un tezaur al argoului românesc. * în condiţiile în care ediţia „revizuită" a dicţionarului de la Slobozia nu poate constitui un punct de pornire sau de raportare pentru un proiect lexicografic serios, mă văd nevoit să descriu elementele de noutate pe care le propun în acest dicţionar prin raportare la mai vechiul DAEF. în primul rând, actuala lucrare vine în întâmpinarea dezideratelor formulate de George Astaloş în Pe muche de şuriu şi, mai recent, de Radu Pavel Gheo în Sexul şi DEX-ul, acordând, poate, în premieră, importanţa cuvenită argoului erotic. Excelenta carte a lui Astaloş împleteşte lirica argotică cu fişele ce desemnează termeni din argoul lumii interlope, atât din sfera infracţionalităţii, cât şi a trăirii erotice. Am comparat fiecare termen din glosarele care însoţesc Cânturile de ocnă ale lui Astaloş, acest inegalabil rapsod al argoului românesc, cu materialul inventariat în DAEF şi am recuperat pentru acest nou dicţionar câteva sute de termeni şi expresii inedite pentru majoritatea vorbitorilor de română din ziua de azi, termeni din argoul marginalilor interbelici, dar şi din limbajul cotidian al mahalalelor de altădată. Mi s-a reproşat absenţa din bibliografia DAEF a Dicţionarului de cuvinte recente al Floricăi Dimitrescu1. Am remediat această lacună, dar asta nu mă împiedică să afirm că respectiva lucrare are şi ea un punct vulnerabil: este alcătuită doar pe baza unor ocurenţe preluate exclusiv din presă. Or, mi se pare de bun-simţ, când vine 1 Coman Lupu, loc. cit., p. 62. 13 vorba de argou, să-mi deplasez interesul spre acele vocabule care încă n-au pătruns în limba scrisă, dar care sunt folosite de dubioase personaje tuciurii în perimetrul groazei, supranumit „R.F.G.-ul Bucureştiului“, adică, pentru neiniţiaţi, zona Rahova-Ferentari-Ghencea. Ca şă iei pulsul argoului românesc, nu cred că este suficient să te retragi în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei sau ale Bibliotecii Centrale Universitare, să conspectezi şi să citezi autorităţi şi somităţi în domeniu, precum francezul Alphonse Juilland sau austriacul Theodor Granser. Este mult mai util să-ţi iei inima în dinţi şi să colinzi zi şi noapte traseul autobuzelor 139 şi 117 sau al tramvaielor 8 şi 32, să intri în contact direct cu puşcăriaşii de la Rahova sau Jilava, să administrezi chestionare studenţilor şi liceenilor de azi, care nu mai sunt cei de-acum 4, 5, 6 ani. Şi cred cu tărie că, pentru o definiţie cât mai corectă a argoului, nu trebuie să apelăm nici la Eric Partridge, nici la Albert Dauzat, nici la Stuart Berg Flexner, atâta timp cât cultura română a dat lumii un mare poet argotic şi un expert sui generis într-ale argoului. Să-i dăm credit lui George Astaloş atunci când afirmă, în deplină cunoştinţă de cauză, ca unul care a făcut cunoştinţă cu argoul nu la bibliotecă, ci la faţa locului: „Pentru a intra în tainele vorbirii paralele trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al oraşelor şi zonelor portuare -observaţia fiind valabilă pentru absolut toate teritoriile naţionale de pe planetă, indiferent de întinderea lor geografică, natura lor etnografică şi de densitatea populaţiei lor. Numai cu un asemenea pedigree etnocadastral se poate face casă bună cu efuziunile tumultuoase ale argoului.1 [...] Argoul este pentru limba normativă ceea ce este jazz-ul pentru muzica simfonică.2 [...] Argoul nu este nici «limbaj secret al răufăcătorilor», nici «frazeologie particulară» şi nici «signum social», cum au crezut lingviştii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur şi simplu, o emanaţie a creaţiei poetice. Când pătrundem în nobila lui mecanică e substituire de sens doar şi când învăţăm s-o mânuim, argoul ni se înfăţişează simplu şi elegant ca marile teorii ale matematicilor modeme, revigorate ciclic de poezia imaginarului ştiinţific/43 (Trad. de Ileana Cantuniari) * George Astaloş, Pe muche de şuriu, Editura Tritonic, Bucureşti, 2001, p. 256. 2 Idem, p. 258. 3 Idem, p. 285. 14 Referindu-mă la cânturile lui Astaloş, am folosit termenul recuperare, pentru că peste multe dintre cuvintele şi expresiile inventariate de el s-a aşternut, în timp, patina vremii sau, poate, chiar uitarea. Argoul, ca şi limba căreia i se subsumează, cunoaşte evoluţii rapide. Au apărut noi sfere ale infracţionalităţii, în timp ce altele mai vechi au căzut în desuetudine. Trăim în epoca hac/cerilor, în timp ce maimuţarii din Gara de Nord au dispărut aproape cu desăvârşire. în ciuda opoziţiei autorităţilor şi a societăţii civile, toxicomania a devenit un fenomen social tot mai răspândit - dovadă, în acest sens, fiind şi faptele de limbă consemnate în scrieri precum cele ale lui Jenică Drăgan sau Dragoş Bucurenci (vezi Bibliografia). Tot prin raportare la DAEF, rămân ferm pe poziţia enunţată în 1998 de a nu glosa exclusiv termeni argotici: pur şi simplu, ar fi deprimant un dicţionar în care fiecare a doua definiţie să desemneze echivalentul lui hoţ, penis, vulvăAtagin şi iarăşi de la capăt, tot aşa. Voi opta întotdeauna pentru varianta anglo-americană a slang-ului (opusă noţiunii restrictive de argot din lingvistica franceza), o sumă de interferenţe între jargoane distincte, o antologie selectivă de jargoane, jargonul fiind compus din „cuvinte şi expresii specifice unui anumit segment al populaţiei, vocabularul tehnic sau chiar secret al unui grup, fie acesta profesional, de vârstă, sectă, clasă ori interese".1 Lexicograful american Stuart Berg Flexner enumeră, printre mediile generatoare de jargoane, pe cel al feroviarilor, lumea sportului, industria divertismentului, lumea liceenilor şi a studenţilor, piaţa financiară, lumea jazz-ului, lumea toxicomanilor, lumea interlopă, în general, armata, marina militară şi comercială, mediul imigranţilor. Lucrarea de faţă acoperă, cu câteva mici excepţii (mediul feroviarilor, lumea jazz-ului, mediul imigranţilor), toate domeniile enumerate de Flexner. Şi aduce, în plus, elemente din argoul prostituatelor, jargonul frizerilor şi jargoanele copilăriei (sau ale părinţilor în adresările către cei mici). O ediţie viitoare a acestui dicţionar va trebui să ţină cont şi de apariţia şi dezvoltarea jargonului utilizatorilor de Internet şi de chat on-line, deocamdată în stadiu de 1 Stuart Berg Flexner, Preface to Dictionary of American Slang, Thomas Y. Crowell Company, New York, 1987, p. VI. 15 cristalizare, dar cu consecinţe greu previzibile pe termen mediu şi lung, mai ales în domeniul ortografiei. Ca un alt element de noutate faţă de corpusul inclus în DAEF, menţionez includerea, în premieră absolută într-un dicţionar, a câtorva sute de cuvinte şi expresii dintre cele zece mii descrise de Adriana Stoichiţoiu-Ichim în Vocabularul limbii române actuale. Pe unele dintre ele le-am fişat chiar la sugestia autoarei.1 Altele, creaţii recente ale publicisticii româneşti, au intrat în limba uzuală ca elemente familiale neatestate încă lexicografic. Şi, dacă Adriana Stoichiţoiu-Ichim se referă la „sintagme şi sensuri de ultimă oră (multe neînregistrate în dicţionare), proprii stilului publicistic sau preluate de acesta din alte registre ale limbii (din stilul tehnico-ştiinţifîc, din limbajul familiar sau din argou)“, precum şi la „pătrunderea argotismelor în discursul publicistic"2, cred că la fel de bine îşi pot face loc într-un dicţionar de argou unele sintagme şi sensuri însoţite de marca stilistică publicistică. Din discursul publicistic am reţinut termenii insoliţi, rezultaţi prin abreviere sau modificări semantice. Sunt termeni cel mai adesea însoţiţi şi de marca adolescent sau peiorativ. Se poate verifica, astfel, faptul că presa îşi reînnoieşte în mod curent vocabularul apelând la miştocăreasca tinerei generaţii, iar noile lexeme au adesea conotaţii peiorative, fiind aruncate în lupta pentru demascarea imoralităţii, a corupţiei şi a nedreptăţilor care erodează societatea românească de la vârf către bază. în cele ce urmează mă voi referi la principalele modificări survenite în Dicţionarul de argou al limbii române în raport cu DAEF. Am păstrat, fireşte, termenii proveniţi din argoul infractorilor, dar am renunţat la marca stilistică jargonul hoţilor de buzunare. Şuţii sau pungaşii sunt, în fond, tot membri ai lumii interlope, aşa că toate acţiunile lor sunt descrise cu marca intl. (adică, argoul lumii interlope). Mi s-a părut util, însă, să diferenţiez stilistic argoul infractorilor aflaţi în libertate de cel al infractorilor aflaţi lapriponache, mediul penitenciar creându-şi propriul cod de comunicare între delincvenţi. Nu am renunţat nici la obscenităţi şi vulgarisme, care reprezintă sarea şi piperul oricărei lucrări de lexicografic argotică. * Adriana Stoichiţoiu-Ichim, op. cit., p. 126. 2 Adriana Stoichiţoiu-Ichim, op. cit., p. 4. 16 îmi vine greu să cred că în anul 2006 ar mai fi cazul să aduc argumente ştiinţifice sau de autoritate în sprijinul acestei afirmaţii. Am păstrat şi am sporit numărul aşa-numitelor componente comic-ludice sau umoristice ale limbajului familiar, care includ argoul rimat şi o seamă de proverbe cu mare răspândire, în ciuda obscenităţii lor uneori deconcertante. Am renunţat, în schimb, la poreclele unor personalităţi cunoscute. Un dicţionar nu trebuie să devină o formă mascată de reclamă făcută unor indivizi care, bucurându-se de o glorie efemeră, aterizează în cele din urmă în coşul de gunoi al istoriei. Am păstrat în lucrarea de faţă doar poreclele date soţilor Ceauşescu şi lui Ion Hiescu, personalităţi controversate, care au marcat profund destinul României modeme. în recenziile la DAEF mi s-a reproşat faptul că nu am delimitat în mod clar argoul de limbajul familiar, ba mai mult, că mi-am permis să amestec cele două componente distincte într-un corpus eterogen. Ei bine, Dicţionarul de argou al limbii române îndreaptă, parţial, lucrurile, renunţând la o mare parte din balastul de termeni familiari din DAEF şi înregistrând, în compensaţie, termeni argotici inediţi. Spun parţial, pentru că nu voi renunţa nicicând la unele expresii familiare, populare sau la unele regionalisme extrem de expresive. Există o întreagă tradiţie în această privinţă în lingvistica românească1. Ele îşi merită locul într-un astfel de dicţionar alături de anglicismele de ultimă oră care au invadat limba română, fie şi numai pentru faptul că un licean de azi, care exclamă wow şi cool, care drincuieşte şi visează la un job sau la prietena lui în ipostaza * Citez din A. Stoichiţoiu-Ichim: ,jn sensul cel mai larg al termenului, argoul (în care se include şi jargonul) se identifica fie cu limbajul popular, fie cu cel familiar, fie cu amândouă. în ordine cronologică, acest punct de vedere a fost susţinut de Lazăr Şăineanu care, referindu-se la limbajul parizian, afirma că, începând de la mijlocul secolului al XlX-lea, distincţia dintre limbajul popular şi argoul claselor marginalizate ale societăţii s-a estompat treptat, cele două fuzionând finalmente într-un idiom unic. Această concepţie a fost preluată - în perioada interbelică - de Şcoala lingvistică ieşeană, al cărei reprezentant de frunte - Iorgu Iordan - preciza: «Nu fac nici o deosebire între cuvintele propriu-zis argotice şi cele familiare sau populare. O separare a lor nu-i posibilă totdeauna şi nici nu-i principial recomandabilă: toate sunt produsul afectului şi fanteziei. Afară de asta, conştiinţa subiectelor vorbitoare nu le distinge unele de altele, ci le pune pe acelaşi plan şi le tratează absolut la fel pe toate.»“ (Vocabularul limbii române actuale, ed. cit., p. 121). 17 ei topless, frunzărind această carte, va da şi peste termeni pe care tinerii de azi riscă să-i dea cu totul uitării. Şi, poate, îi va face plăcere să-şi pună burta la cale, după care, satisfăcut, să râdă pe sub mustaţă şi să mâne porcii la jir. Am preluat din DAEF lista de abrevieri, tipurile de indicaţii normative şi, bineînţeles, precizările de tip diastratic. Unele imprecizii şi inconsecvenţe de natură terminologică şi conceptuală au fost corijate graţie sugestiilor formulate de Adriana Stoichiţoiu-Ichim şi Coman Lupu, cărora le aduc mulţumirile mele. Repet, pe unele, nu pe toate, pentru că fără inevitabilele diferenţe şi divergenţe din mediul universitar viaţa noastră ar fi infinit mai anostă, iar critica, exegeza, recenzia şi-ar pierde însăşi raţiunea de a fi. Pentru a uşura sarcina cititorului nespecialist, am marcat cu abrevierea expr. cuvintele compuse, sintagmele, locuţiunile, propoziţiile şi frazele deopotrivă, lăsând în sarcina lingvistului profesionist încadrarea lor ulterioară. Ultima secţiune a dicţionarului constă într-un glosar analogic şi de sinonime în care, pornind de la termenul literar, am fişat sinonimele a peste trei sute de cuvinte şi expresii frecvent întâlnite în argou şi în limbajul familiar. Spre deosebire de DAEF, actualul dicţionar nu propune cititorilor o prefaţă cu noţiuni teoretice şi istorice legate de argou, ci un surogat de prefaţă, un text lipsit de inhibiţii, scris sub semnul expresiei ce-i în guşă-i şi-n căpuşă. Nu-mi propun un excurs în istoria stang-ului anglo-american şi a argot-ului francez, aşa cum am făcut în prefeţele la DAEF1 sau la Dicţionarul de argou al limbii engleze2, nici în istoria argot-ului francez, aşa cum au procedat regretatul Gheorghe Bulgăr în prefaţa la prima ediţie a Dicţionarului de argou al limbii române3 sau George Astaloş în eseul-confesiune intitulat în întâmpinarea argoului4. Iar despre începuturile argoului românesc şi istoricul studierii sale sistematice au scris pagini de * A. Volceanov, G. Volceanov, op. cit., pp. 7-8. 2 George Volceanov, Ana-Dolores Doca, Dicţionar de argou al limbii engleze, Editura Nemira, Bucureşti, 1995, pp. 11-12, 3 Prefaţă reeditată sub titlul „Fantezie şi conotaţie în argoul actual“, în secţiunea Repere critice din Dicţionar de argou al limbii române de N. Croitoru Bobâmiche, ediţia 2003, pp. 211-216. 4 G. Astaloş, op. cit., p. 281. : . ys.£!d>%L 18 referinţă Iorgu Iordan1, Mircea Seche2, Adriana Stoichiţoiu-Ichim3 şi Rodica Zafiu4, ca să citez doar câteva dintre sursele cele mai la îndemână pentru cititorii dornici să-şi aprofundeze cunoştinţele în domeniu. Cui i se adresează această lucrare? A devenit un veritabil clişeu formularea „publicului larg şi specialiştilor44; de aceea, voi nuanţa apartenenţa de grup a potenţialilor beneficiari. Prin specialişti nu pot să nu înţeleg filologii, lingviştii, lexicografii, cercetătorii ştiinţifici - categorii tradiţional enumerate în asemenea situaţii. Există însă cel puţin două noi categorii profesionale care ar avea de beneficiat de pe urma acestei lucrări: traducătorii literari şi cursanţii de la masteratele profilate pe traduceri literare şi compoziţie („creative writing-ul“ atât de detestat de John Fowles în anii ’60, dar promovat de Malcolm Bradbury în Marea Britanie în anii ’70-’80, a câştigat teren şi în sistemul universitar din România)5. Şi nu în ultimul rând, tânăra generaţie de gazetari români, care, de la o vreme încoace, pare să plutească într-o „supă“ lingvistică incertă, rupându-se pe zi ce trece de limba română şi înglodându-se într-o anglo-americană pe care nu este întotdeauna capabilă s-o , stăpânească aşa cum s-ar cuveni. Din experienţa anterioară, a receptării DAEF, ştiu că o lucrare de acest gen se parcurge pe nerăsuflate, ca un roman bun. Sunt convins, aşadar, că şi Dicţionarul de argou al limbii române 1 Iorgu Iordan, Stilistica limbii române, Institutul de lingvistică, 1944, pp. 307-318. 2 Mircea Seche, Schiţă de istorie a lexicogrqfiei româneşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, voi. I, pp.98-99. 3 A. Stoichiţoiu-Ichim, op. cit., pp. 119-120 * R. Zafiu, op. cit., cap. 3 (lucrarea poate fi consultată şi pe site-ul bibliotecii virtuale a Universităţii Bucureşti). 5 Această notă de subsol ar putea fi intitulată Confesiunea unui traducător. Doresc să lămuresc în acest punct că, dacă întâmplător am ajuns să „comit" patru dicţionare, nu am făcut-o din postura de cercetător ştiinţific sau lingvist de cursă lungă, ci dintr-o necesitate resimţită ca traducător de beletristică. Lipsa unor instrumente adecvate de lucru, deplânsă recent şi de mai tânărul meu coleg Radu Pavel Gheo, un traducător cu frumoase realizări, a fost sesizată şi de Antoaneta Ralian în timp ce traducea romanele erotice ale lui Henry Miller, şi sunt convins că şi Sorin Gherguţ s-a lovit de aceleaşi obstacole atunci când a tradus romanele toxicomanului William Seward Burroughs. Dedic, aşadar, eforturile mele lexicografice în primul rând traducătorilor de beletristică din România. 19 îşi va găsi un public generos, incluzând în rândurile sale numeroşi adolescenţi aflaţi la vârsta nonconformismului. Şi, cu siguranţă, îi va interesa şi pe cetăţenii străini rezidenţi în România. închei cu mulţumiri adresate tuturor celor care m-au încurajat în strădaniile mele lexicografice, precum şi celor care m-au descurajat (obligându-mă să-mi revizuiesc punctele slabe şi să ridic, pe cât posibil, ştacheta), tuturor acelora care mi-au oferit ponturi pentru extinderea corpusului inventariat, masei anonime de studenţi şi liceeni care m-au lăsat să pătrund în argoul lor de ultimă oră, Editurii Niculescu, a cărei implicare în acest proiect nu face decât să sporească valoarea lucrării de faţă. GEORGE VOLCEANOV LISTĂ DE ABREVIERI ŞI SIMBOLURI abr. - abreviere aer. - acronim act. - jargonul actorilor adj. - adjectiv adol. - jargonul adolescenţilor adv. - adverb art. - articol augm. - augmentativ av. - jargonul aviatorilor cart. — argoul cartoforilor conj. - conjuncţie d. - despre dem. - demonstrativ deţ. - argoul deţinuţilor dim. - diminutiv er. - argoul erotic eufem. - eufemism expr. - expresie f. - feminin fig. - figurat friz. - jargonul frizerilor glum. - glumeţ hip. - hipocoristic hot. - hotărât impers. - impersonal interj. - interjecţie interog. - interogativ intl. - argoul lumii interlope invar. - invariabil iron. - ironic înv. - învechit livr. - livresc m. - masculin ■■mar. - jargonul marinarilor mii. - jargonul militarilor muz. - domeniul muzical neg. - negativ nehot. - nehotărât obs. - obscen peior. - peiorativ pers. - personal pi - plural pol. - jargonul poliţiştilor pop. - popular prep. - prepoziţie prin ext. - prin extensie pron. - pronume prop. - propoziţie prov. - proverb. prst. - jargonul prostituatelor pub. - jargonul publicistic reed. - argoul minorilor din instituţiile de reeducare refl. - reflexiv reg. - regionalism s. - substantiv s.f - substantiv feminin s.m. - substantiv masculin s.n. - substantiv neutru s.pr. - substantiv propriu sg. - singular stud. - jargonul studenţilor şc. - jargonul elevilor tox. - argoul toxicomanilor ţig. - element din varietăţile ţigăneşti vorbite în România v.i. - verb intranzitiv v.r. - verb reflexiv v./. - verb tranzitiv vulg. - vulgar -» vezi abajur, abajururi s.n. fustă scurtă, minijupă abataj s.n. sg. stomac abatere, abateri s.f. (glum.) căsătorie aboli, abolesc v.t. a lovi mortal; a ucide abona, abonez v.r. (deţ.) a se înscrie la rând la fumatul unei ţigări aboneu s. invar. (înv.) muc de ţigara, chiştoc abraşan, abraşani s.m. om violent; bătăuş absolvent, -ă, absolvenţi, -te s.m., s.f. infractor cu o singură condamnare la activ abţibild, abţibilduri s.n. 1. (la pi. -frizînv.) perciuni sau favoriţi scurţi 2. (Intl.) hoţ mărunt abţiguit, -ă, abţiguiţi, -te adj. într-o uşoară stare de ebrietate abule! interj, (ţig.) dă-mi! abuli, abulesc v.t. (ţig.) a aduce abureală, abureli s.f. 1. minciună, păcăleală 2. joc erotic premergător actului sexual aburi, aburesc v.t. a minţi, a păcăli a o aburi expr. (eufem.) a practica felaţia aburit, -ă, aburiţi, -te adj. 1. aprins la faţă, roşu (de băutură sau de supărare) 2. păcălit, fraierit acadea, acadele s.f 1. prostituată ieftină 2. penis academie, academii s.f (intl.) cazier bogat acanâ adv. (ţig.) 1. aiurea, într-o parte 2. pe unde nu se cuvine acaret, acareturi s.n. 1. fleac, mărunţiş 2. (la pl. - deţ.) obiecte de uz personal acarniţă, acamiţe s.f femeie cu greutăţi materiale acarul Păun expr. persoană învinuită pe nedrept de comiterea unei infracţiuni pentru acoperirea adevăraţilor vinovaţi accelerando! interj, fugi! ace, brice şi carice expr. (vulg.) lucruri diverse / de tot felul achita, achit v.t. a omorî achiu, -e, achii adj. beat achizitor, achizitori s.m. (intl.) hoţ achiziţie, achiziţii s.f lucru furat achiziţiona, achiziţionez v.t. 1. a fura 2. a aresta achiziţionat, -ă, achiziţionaţi, -te adj. 1. furat 2. arestat acid s.m. sg. (tox.) LSD-25 acioaie ♦ 22 acioaie s.f. invar. 1. metal sau aliaj fără valoare 2. bijuterie fără valoare, tinichea 3. cuţit acioală, acioaie s.f (intl.) fată sau femeie urâtă aciolat, -ă, aciolaţi, -te adj. arestat aciolisi, aciolisez v.t. (intl.) 1. a urmări, a persecuta, a prigoni 2. a supune unui tratament tiranic 3. a fila 4. a aresta aciolisit, -ă aciolisiţi, -te adj. (intl.) 1. urmărit, filat, supravegheat 2. arestat acoladă, acolade s.f. (er.) poziţie în timpul actului sexual în care partenerii sunt aşezaţi unul în prelungirea celuilalt, orizontal, capul unuia atingându-i celuilalt picioarele acolist, acolişti s.m. (intl.) poliţist acoperiş, acoperişuri s.n. 1. pălărie; şapcă; fes; căciulă 2. protector influent a i se acri cu / de (ceva / cineva) expr. a se plictisi de (ceva/cineva), a se sătura de (ceva /cineva) acritură, acrituri s.f (peior.) persoană în vârstă activ, active s.n. (intl.) cazier bogat acvilar, acvilari s.m. poliţist adăpost, adăposturi s.n. închisoare adânci, adâncesc v.t. a spinteca cu cuţitul adâncit, -ă, adânciţi, -te adj. spintecat cu cuţitul adevărat, -ă, adevăraţi, -te adj. (adol.) care are calitatea originală; de calitate superioară A.D.I. s. (iron.) siglă de la acade-mician-doctor-inginer poreclă dată Elenei Ceauşescu în timpul vieţii adidas, adidaşi s.m. 1. picior de porc (vândut în măcelării în anii dictaturii ceauşiste) 2. pantof de sport (indiferent de marcă) adio, mamă expr. (înv., glum.) băutură alcoolică ieftină, de provenienţă dubioasă, cu arome şi coloranţi chimici adio, Magareto! / şi n-am cuvinte! / şi-un praz verde! expr. folosită pentru a exprima indiferenţa totală faţă de cineva adiţională, adiţionale s.f. convorbire telefonică neinclusă în numărul de impulsuri stipulat de furnizorii de servicii telefonice în abonamentul lunar al unui client adormi, adorm I. v.t. a lovi (pe cineva) până la leşin II. v.i. 1. a muri 2. a-şi pierde cunoştinţa, a leşina adormire s.f. sg. 1. băutură spirtoasă 2. otravă a o aduce bine din condei expr. 1. a se exprima cu uşurinţă în vorbire sau în scris 2. a se dovedi abil / diplomat într-o anumită împrejurare a aduce la sapă de iemn expr. a ruina, a distruge din punct de vedere financiar a o aduce pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a se eschiva, a căuta subterfugii a se aduna ca la urs expr. a se aduna în număr foarte mare a-şi aduna minţile expr. 1. a se calma 2. a-şi pune ordine în gânduri 3. a-şi veni în fire adunare generală expr. (glum.) ghiveci de legume aerian, -ă, aerieni, -e adj. neatent; rupt de realitate aeriseală, aeriseli s.f. (deţ.) pauză de fumat aerodom, aerodomuri s.n. chelie aer-plămân-aer expr. (glum.) ţigară afacere umedă expr. (intl.) crimă în care victima pierde sânge afanisit, -ă, afanisiţi, -te adj. beat; ameţit afară adv. 1. (deţ.) în lumea liberă, în libertate 2. în străinătate 3. (în perioada comunistă) în Occident, dincolo de Cortina de Fier 4. (în sport - d. un joc) (disputat) în deplasare, pe terenul echipei adverse afazit, -ă afaziţi, -te adj. beat; ameţit afâna, afânez v.t. a bate, a lovi afif, -ă, afifi, -e adj. lipsit de bani, lefter afiliu, afilii adj. (d. bărbaţi) afemeiat afipt, afipte s.n. sentinţă de condamnare a se afla în treabă expr. a simula efectuarea unei acţiuni; a se face că munceşte a se afla la cheremul cuiva expr. a fi la bunul plac al cuiva aflat, -ă, aflaţi, -te adj. (intl.) descoperit, dovedit aftă, afte s.f gură afuma, afum v.r. a se îmbăta uşor; a se ameţi afumat, -ă, afumaţi, -te adj. beat; ameţit agaman, agamani s.m. (pub., peior.) membru al Asociaţiei Generale a Acţionarilor agarici, agarici s.m. (adol.) om prost / nerod / tâmpit agaţament, agaţamente s.n. (glum.) acostare a unei persoane de sex opus --------------------------23 ♦ ajuna agăţa, agăţ v.t. l. a fura 2. a aresta 3. a acosta o persoană de sex opus a agăţa remorca expr. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură cu un creion de alaun agăţat, -ă, agăţaţi, -te adj. (intl.) 1. furat 2. arestat agăţătoare, agăţătoare s.f femeie posesivă şi profitoare agealâc, agealâcuri s.n. (înv.) 1. loc de întâlnire a prostituatelor 2. bordel ageamiu, ageamii s.m. (intl) infractor mărunt / mediocru agheasmă s.f sg. 1. băutură spirtoasă 2. otravă aghesmuit, -ă, aghesmuiţi, -te adj. 1. beat; ameţit 2. otrăvit aghioasă, aghioase s.f (pop.) emisie de gaze intestinale aghiotant, aghiotanţi s.m. (intl.) 1. hoţ începător 2. complice la o crimă agib, agibi s.m. poliţist agrar, -ă, agrari, -e adj. (iron. ~ d. oameni) 1. provenit din mediul rural 2. necioplit, necivilizat agregat s.m. invar, porc tăiat de Crăciun aguridă, aguride s.f. (glum.) fetişcană, adolescentă aia pron. dem. (pop., eufem.) 1. penis 2. vulvă, vagin ai nevoie de-o aspirină? expr. (adol.) folosită ca invitaţie la consumarea unui act sexual ai nevoie de un calciu? expr. (glum.) 1. ţi-e rău? 2. eşti. singur(ă)? 3. pot să-ţi ofer ceva de băut? ai pup iu! expr. (adol.) te săruţi, te pup! ajuna, ajunez v.i. 1. (deţ.) a fi pedepsit sta la carceră 2. a nu avea / a nu întreţine relaţii sexuale ajunge ♦ 24 ajunge, ajung v.r. a accede la o poziţie socială superioară originii, a parveni a ajunge caftan expr. (intl.) a se îmbogăţi a nu-i ajunge cu prăjina la nas expr. a fi înfumurat / îngâmfat a-i ajunge cuţitul la os expr. 1. a ajunge într-o situaţie limită 2. a nu mai răbda / suporta o stare de fapt / o situaţie a ajunge de poveste expr. a deveni cunoscut printr-un fapt negativ a ajunge din cal măgar expr. a-i merge din ce în ce mai rău; a de-cădea a ajunge la covrigi / la pepeni expr. a sărăci, a se ruina a ajunge la export expr. a muri a ajunge la saiamet expr. (intl.) 1. a ajunge la închisoare 2. a muri a ajunge la spartul târgului expr. a ajunge prea târziu a ajunge lăstărel expr. (prst. -d. un tânăr neiniţiat) a reuşi primul act sexual a-i ajunge până peste cap expr. a se sătura (de ceva/de cineva), a nu mai putea răbda a ajunge varză expr. 1. a se degrada, a se zdrenţui 2. (tox) a ajunge dependent de droguri 3. (tox.) a avea o stare de euforie provocată de consumul de droguri ajusta, ajustez v.t. (intl.) a spinteca cu cuţitul ajustat, -ă, ajustaţi, -te adj. (intl.) spintecat cu cuţitul a nu-l ajuta mintea expr. a fi înapoiat mintal; a fi prost ajutor, ajutoare s.n. (pub.) donaţie în haine, alimente, medicamente venită din străinătate, în special după Revoluţia din decembrie 1989 ajutor de băgător de seamă expr. persoană cu un rol insignifiant într-o instituţie Alain Delon s.n. haină scurtă din piele de oaie, cu guler de blană alba-neagra expr. joc de noroc ilegal, practicat de şmecheri pe stradă, la care trecătorii sunt momiţi să participe, iar apoi sunt sistematic înşelaţi albastru, -ă, albaştri, -e adj. (d. o situaţie, o conjunctură etc.) neplăcut; nefavorabil Albă ca Zăpada expr. (tox) cocaină albăstreală s.f. sg. (intl.) lei, bani româneşti albăstrui s.m. invar, (iron.) lucrător al Securităţii, al poliţiei politice comuniste albeaţă s.f sg. (intl.) 1. lenjerie de pat 2. argint; argintărie albeţ, albeţi s.m. monedă de o sută de lei albi s.m. pl. bani albinar, albinari s.m. muncitor albire s.f sg. (pol.) activitate infracţională de ascundere a adevărului în ceea ce priveşte natura, sursă, mişcarea ori deţinerea de bunuri şi valori monetare albişori s.m. pl. (dim.) bani albitură s.f. sg. băutură spirtoasă incoloră album, albume s.n. 1. (intl.) antecedente penale, cazier judiciar 2. (muz.) disc de vinii de format mare albuş s.n. sg. (er.) spermă albuţi, albuţez v.r. a se spăla albuţit, -ă, albuţiţi, -te adj. spălat, curat alchimie, alchimii s.f. (pub., peior.) activitate politică, economică etc. cu o componentă ocultă alconaut, -ă, alconauţi, -te s.m., s.f. beţiv, alcoolic alcov, alcovuri s.n. casă de toleranţă aldui, alduiesc v.t. (intl.) a lovi cu putere în cap a se alege cu izma expr. (intl.) a nu avea nici un câştig; a avea de pierdut a alege de căpătâi expr. a acosta o prostituată a alege pe sprânceană expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros aleluia! interj. 1. gata!, s-a terminat! 2. asta-i tot! alergător, alergători s.m. 1. (intl.) complice al unui spărgător de locuinţe care supraveghează obiectivul pentru a afla obiceiurile proprietarilor 2. (la pl.) încălţăminte ales bules! expr. (ţig.) s-a ales praful! alesidă, aleside s.f. funie pentru spânzurătoare algoritm, algoritmi s.m. (pub.) sistemul de împărţire a funcţiilor de conducere în cadrul unei coaliţii, proporţional cu ponderea fiecărui partid participant algoritmiza, algoritmizez v.t. (pub.) a împărţi funcţiile de conducere în cadrul unei coaliţii, proporţional cu ponderea fiecărui partid participant algoritmizare, algoritmizări s.f (pub.) impunerea sistemului de împărţire a funcţiilor de conducere în cadrul unei coaliţii, proporţional cu ponderea fiecărui partid ----------------- 25 ♦ amărăştean alifie, alifii s.f. (apelativ peior. - d. oameni) prost, nerod al iman s.m. sg. (intl.) necaz, belea, bucluc alişveriş, alişverişuri s.n. vânzare, negoţ; afacere alivancă, alivance s.f. femeie frumoasă alivanta! interj, pleacă! alivanti! interj, pleacă! alivanti pour toujours şi să mă pupaţi în cur! / în frunte! expr. (glum., vulg.) la revedere! alivăni, alivănesc v.r. (intl.) a fugi, a se ascunde, a-şi pierde urma alivănit, -ă, alivăniţi, -te adj. (intl.) plecat, fugit; ascuns alonjar, alonjari s.m. hoţ de buzunare alpinist, alpinişti s.m. hoţ (care fură) din locuinţe altar, altare s.n. restaurant; bar altă dată! expr. (iron.) niciodată! altă mâncare de peşte expr. cu totul altceva; fără nici o legătură (cu cazul în speţă) altoi1, altoiuri s.n. proxenet altoi2, altoiesc v.t. a bate; a lovi; a plesni altoit, -ă, altoiţi, -te adj. bătut; lovit; plesnit alună, alune s.f testicul alunecări s.f. pl. ochi alungător, alungători s.m. pumn alviţar, alviţari s.m. profitor alviţă s.f. sg. profit, câştig r ama! interj. (reg.) zău! amandea! interj, pleacă! amazoană, amazoane s.f 1. femeie frumoasă 2. prostituată de lux amărăştean, -că, amărăşteni, -ce s.m., s.f, adj. (om) necăjit, sărac amăreală ♦ 26 amăreală s.f sg. tristeţe, necaz ambala, ambalez v.r. 1. a se mânia, a se înfuria 2. a se entuziasma 3. a se lansa într-o discuţie / peroraţie / dispută etc. ambasador, -oare, ambasadori, -oare s.m., s.f (intl.) 1. complice la un delict 2. proxenet ambâţ, ambâţuri s.n. (peior.) ambiţie, moft; încăpăţânare americăneasă, americânese s.f. (intl.) turistă străină (percepută ca potenţială victimă a unui hoţ) a se amesteca / a se băga acolo unde nu-i fierbe oala expr. (pop.) a interveni nepoftit în discuţie sau în soluţionarea unei chestiuni ameţit, -ă, ameţiţi, -te adj. 1. într-o stare de uşoară ebrietate 2. distrat; zăpăcit amin! interj. 1. gata!, s-a terminat! 2. asta-i tot! amnar şi cremene expr. (er.) bărbat şi femeie, cuplu erotic hetero-sexual amoc, amocuri s.n. 1. ardoare 2. poftă de a face dragoste; excitaţie 3. furie 4. vagin amortizor, amortizoare s.n. sân, ţâţă A.M.R. expr. (deţ., mii.) siglă de la au mai rămas restul zilelor rămase spre efectuare dintr-o perioadă de detenţie / dintr-un stagiu militar anasin, anasini s.m. (intl.) bătăuş anatomie, anatomii s.f (glum.) corp, trup anestezia, anesteziez v.t. a lovi, a bate (pe cineva) până la leşin aneu, anei s.m. (pol.) autor necunoscut al unei infracţiuni angara, angarale s.f. necaz, belea angrosist, -ă, angrosişti, -e s.m., s.f. 1. infractor de înaltă clasă 2. infractor cu multe condamnări animal, animale s.n. femeie frumoasă anină, anine s.f prostituată antama, antamez v.t. (pub.) a aranja, a pune la cale antenă, antene s.f. 1. informator 2. lucrător SRI3. (la pl.) urechi anticări, anticăresc v.r. (intl.) a se supăra antiderapant, antiderapante s.n. tabletă de Diazepam antreu, antreuri s.n. (intl.) buzunar exterior antricot, antricoate s.n. (intl.) bărbat slab / costeliv / jigărit anvelope s.f. pl. şoşoni apă de ploaie expr. lipsit de consistenţă; lipsit de eficienţă apărătoare, apărători s.f şapcă; fes; căciulă apăsător, apăsători s.m. procuror aperitiv, aperitive s.n. (intl) palme date la începutul unei bătăi aplaudac, aplaudaci s.m. linguşitor, persoană care aprobă fără discernământ tot ceea ce vine din partea autorităţilor aplica, aplic v.i. a participa la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau ocuparea unui post vacant aplicant, -ă, aplicanţi, -te s.m., s.f, adj. (persoană) care participă la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau pentru ocuparea unui post vacant aplicaţie, aplicaţii s.f. (stud.) cerere-tip sau formular completat în vederea participării la un concurs or- ganizat pentru acordarea unei burse sau pentru ocuparea unor posturi vacante aporta, aportez v.t. a fura aportat, -ă, aportaţi, -te adj., s.n. (lucru) furat aportor, -oare aportori, -oare s.m., s.f. hoţ apreta, apretez v.t. 1. a bate 2. a fura apretat, -ă, apretaţi, -te adj. 1. bătut 2. furat aprod, aprozi s.m. hoţ începător a se apropia concertul expr. (intl.) a se ajunge la o înţelegere în privinţa unei lovituri aproştimativ adj., adv. (glum.) aproximativ apsinte s. invar. 1. (înv.) absint, lichior 2. (prin ext.) băutură spirtoasă a-i apuca bâţut expr. a fi agitat / surescitat a-i apuca damblaua / dracii / pan-daliile expr. (pop.) a se înfuria foarte tare a-l apuca ploaia expr. (intl.) a fi surprins de poliţie în flagrant delict ara, ar v.t. (intl.) 1. a lovi cu cuţitul, a spinteca 2. a tatona, a sonda terenul în vederea unui furt aragaz, aragaze s.n. (adol.) băiat grăsuţ / sedentar / stângaci aragaz cu patru ochi expr. (adol., glum.) ochelarist, persoană care poartă ochelari de vedere aranja, aranjez v.t. a bate, a schilodi în bătaie a aranja mutra cuiva expr. a desfigura pe cineva - 27 ♦ a-i arde buza (după ceva) a aranja ploile expr. a face atmosferă favorabilă, a pregăti terenul în vederea unei anumite acţiuni aranjat, -ă, aranjaţi, -te adj. bătut, schilodit în bătaie arasel s.m. sg. (intl.) pândă efectuată de un infractor în timpul unei-operaţiuni ilicite pentru a preveni apariţia inopinată a poliţiei arat, -ă, araţi, -te adj. (intl.) 1. spintecat 2. tatonat, sondat în vederea unui furt arăbete, arăbeţi s.m. arab arăboi, arâboi s.m. (augm.) arab arăci, arăcesc v.r. (glum.) a se căsători arămit, -ă, arămiţi, -te adj. beat arăşel! interj, (ţig.) taci! a-şi arăta colţii expr. 1. a-şi dezvălui adevăratul caracter 2. a avea o atitudine ameninţătoare a arăta (cuiva) cotul expr. 1. a refuza (pe cineva) în mod batjocoritor 2. a nu lua în seamă (pe cineva), a trata cu indiferenţă (pe cineva) a-şi arăta ghearele expr. 1. a-şi dezvălui adevăratul caracter 2. a avea o atitudine ameninţătoare a arăta pumnul (cuiva) expr. a ameninţa (pe cineva) arcan, arcane s.n. închisoare arcuş, arcuşuri s.n. (er.) penis arde, ard I. v.t. 1. a fura (pe cineva) 2. a bate 3. a condamna II. v.r. a avea necazuri, a da de bucluc a o arde expr. a lenevi, a trândăvi a o arde aiurea expr. (adol.) a vorbi mult şi fără rost a-i arde buza (după ceva) expr. a râvni (după ceva), a tânji (după ceva); a avea neapărată nevoie (de ceva) a arde cămaşa pe cineva ♦ 28-------- a arde cămaşa pe cineva expr. a fi în criză de timp a o arde cu tupeu expr. (deţ.) a fi foarte îndrăzneţ a arde gazul de pomană expr. a lenevi, a trândăvi a-i arde ghiocul expr. (er. ~d. femei) a fi excitată a-1 arde (pe cineva) instalaţia expr. a-i fi foame sau sete (cuiva) a se arde în buian / în creţ / în se-mering expr. (d. bărbaţi) a avea relaţii homosexuale a o arde în terţe expr. a minţi; a păcăli a o arde la normal expr. (deţ.) a face ceva foarte bine a-i arde pipota expr. a râvni, a tânji; a avea neapărată nevoie (de ceva) a-l arde plachiul în flec expr. (intl.) a dori să ţ>lece a-l arde (pe cineva) plămânul expr. a dori să fumeze are balta peşte expr. folosită ca formulă de consolare a unui îndrăgostit abandonat de partener a aresta locotenenţi / sergenţi expr. (deţ.) a fuma chiştoace arginţi s.m. pl. monede arici s.m. sg. sistem de închidere a genţilor, a pantofilor etc. aripată, aripate s.f 1. pasăre de curte 2. (peior.) ţigan aripă, aripi s.f (glum.) mână Armata Ultra 5. pr. totalitatea suporterilor echipei de fotbal Steaua Bucureşti armătură, armături s.f. (er.) 1. penis erect 2, erecţie armonică, armonici s.f. aparat radio armură, armuri s.f haine bune; ţinută festivă aromată' aromeli s.f. stare de ^^tinolenţa aromit, aromiţi, -te adj. 1* ador- at, somnoros 2. beat arşic* s n pL ţăndări a arurxca (Cu) banii pe fereastră exPr. 1. a cheltui exagerat de m^lt, a fi risipitor 2. a achiziţiona produs necorespunzător din P^ct de vedere calitativ a arunca flăcări pe nas expr. a fi fi^os a arunca ţn corzi expr. (pub.) a pune dificultate a arurica (ceva cuiva) în nas expr. a Spune (ceva cuiva) cu reproş a arunca ţn spinarea cuiva expr. a îace pe cineva răspunzător de o a arvinca jargoane expr. (deţ.) a încerca sa convingă pe cineva ^ ceva 2. a minţi a arunca 0 pastilă / pastila expr. a face o aluzie a aru^oa pisica (moartă) în ograda a*tcuiva expr. a da vina pe altci-n^va; a pasa răspunderea altcuiva a arunca praf în ochi expr. a amăgi, a înşela a arunca prosopul expr. 1. (în box - d* un antrenor) a solicita oprirea beciului, recunoscând superioritatea neta a adversarului 2. (fig•) ^ abandona o competiţie; a-şi r^cunoaşte înfrângerea a-Ş* Arunca retina peste umăr expr. (intl.) a observa ce se întâmplă în JUr; a se asigura că nu este urmărit a arvinca şperlă-n ochi expr. (intl.) ^ amăgi, a înşela a arunca texte expr. a manifesta o atitudine teribilistă; a face pe interesantul aruncător, aruncători s.m. ochi arzoaică, arzoaice s.f. femeie senzuală arzoi s.m. invar, om violent; bătăuş arzuliu, arzulii s.m. om violent, bătăuş asanare, asanări s.f. 1. (pub.) îmbunătăţire, redresare 2. (^./ curăţare ascultătoare, ascultători s.f. ureche a se ascunde după deget expr. a recurge la tot felul de pretexte şi subterfugii în încercarea de a se eschiva de la o sarcină / de la o responsabilitate asfalta, asfaltez v.i. (prst.) a acosta potenţialii clienţi asistentă, asistente s.f. iubită, amantă aspersor s.n. sg. (intl.) 1. informator al poliţiei sau al administraţiei penitenciarelor 2. hoţ aspirant, aspiranţi s.m. (tox.) persoană care inhalează solvenţi volatili aspirator de gagici expr. maşină de lux aspirina săracului expr. (glum.) contact sexual asta-i altă brânză / căciulă / mâncare de peşte / poveste expr. asta e cu totul altceva; nu are nici o legătură (cu cazul în speţă) asta-i din alt film expr. (adol.) —> asta-i altă brânză astupător, astupători s.m. 1. prohab 2. chiloţi astupuş, astupuşuri s.n. (er.) contact sexual vaginal, anal şi oral -----------29 ♦ a atinge ia pungă practicat de o femeie cu trei bărbaţi simultan aşa mai vii de-acasă expr. acum eşti rezonabil / credibil a aştepta cu sufletul la gură expr. a aştepta cu mare nerăbdare a aştepta să-i pice mură-n gură expr. (pop.) a nu acţiona pentru atingerea unui scop; a rămâne impasibil într-o situaţie în care s-ar impune o acţiune imediată a aştepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă aşternut, aşternuturi s.n. mâncare consumată înaintea băuturii ataca, atac v.r. a se enerva, a se înfuria atalica! interj, atenţie! ataş, ataşe s.n. fese de femeie atârna, atârn v.t. (intl.) a aresta atelaj, atelaje s.n. (glum.) iubită, amantă atenansă, atenanse s.f (glum.) testicul atenţie, atenţii s.f. 1. cadou 2. (eufem.) mită a ateriza la punct fix expr. (er., glum. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual atinge, ating v.t. a bate a atinge (cu ceva) expr. 1. a da cu împrumut 2. a face un cadou 3. a mitui a atinge la abataj expr. (intl.) a ucide cu o singură lovitură în stomac a atinge la pungă expr. a determina pe cineva să facă o cheltuială importantă atins ♦ 30 atins, -ă, atinşi, -se adj. 1. furat 2. bătut 3. beat 4. nebun audient, -ă, audienţi, -te s.m., s.f. (intl.) 1. tăinuitor 2. complice la o crimă aurolac, aurolaci s.m. 1. copil vagabond 2. (tox.) consumator de substanţe chimice volatile aurul mâţului expr. (glum.) metal comun asemănător la aspect cu aurul autobiografie, autobiografii s.f. cazier judiciar, antecedente penale autosesiza, autosesizez v.r. (glum.) a se masturba autostradă, autostrăzi s.f (glum.) chelie avan, avani s.m. (intl.) poliţist avariat, -ă, avariaţi, -te adj. (d. persoane) accidentat a (nu) le avea cu (ceva) expr. a (nu) se pricepe la (ceva) a avea academie / acioală / activ / capital / catastif / cearşaf / jurnal / listă / patalama / salbă expr. a avea multe condamnări penale, a avea un cazier bogat a avea achiui expr. (la biliard) â începe jocul, a avea lovitura de deschidere a partidei a avea arşiţă în gât expr. 1. a-i fi sete 2. a dori să consume băuturi alcoolice a avea băşini / muci în cap expr. (adol, vulg.) 1. a avea idei ciudate / extravagante 2. a fi extrem de încrezut a avea bătaie lungă expr. (glum. -d. femei) a avea succes la bărbaţi a avea un băţ în cur expr. (vulg.) a avea mersul ţeapăn a avea belciug expr. 1. (d. femei) a fi serioasă, a-şi păstra bunul nume 2. (intl.) a nu-şi recunoaşte delictele, a nu se trăda a avea boală (pe cineva) expr. 1. a invidia (pe cineva), a pizmui (pe cineva) 2. a avea resentimente (faţă de cineva) a avea bot de merţan expr. (adol., glum.) a avea dinţii cariaţi a avea bube-n cap expr. 1. (intl.) a avea antecedente penale 2. a avea un trecut dubios a avea bulan expr. (vulg.) a fi norocos a avea burlanul acordeon expr. a avea pantalonii şifonaţi a se avea ca sarea-n ochi expr. a se antipatiza a se avea precum câinele cu pisica expr. a se certa întruna, a nu se înţelege deloc a avea o cădere de calciu expr. (adol.) a ejacula a avea cărămidă/flotă/ lozul pe el expr, (intl. -do potenţială victimă) a avea bani a avea căutare expr. (d. un produs comercial) a se vinde bine, a avea succes la cumpărători; a fi la modă a avea cârlig la cineva expr. a atrage / a seduce pe cineva a avea cârlig pentru cineva expr. a se simţi atras / sedus de cineva; a simpatiza pe cineva a avea ceaţă în stomac expr. a-i fi foame a nu avea cei şapte ani de-acasă expr. a fi prost crescut a avea cheag expr. 1. a fi bogat / înstărit 2. (cart.) a avea o sumă de bani de rezervă, care permite asumarea unor riscuri în momentele 31 ♦ a avea harfe cheie ale jocului 3. (intl.) a avea rezerve financiare (care îi permit răufăcătorului să rămână un timp inactiv) a avea o chintă spartă expr. (intl.) 1. a nu avea logistica necesară pentru executarea unei acţiuni ilicite 2. a nu dispune de suficienţi oameni pentru desfăşurarea unei acţiuni ilicite a avea o ciocnire ia borcan expr. a avea o întâlnire amoroasă a avea clonţar la ghebă expr. (intl. -d. o casă) a avea câine de pază a avea condei expr. a avea talent la scris a avea contră expr. (prst. - d. femei) a fi rezistentă (în timpul actului sexual) a avea creanga seacă expr. (pop.) a fi impotent a avea (pe cineva) cu calendar expr. (prst.) a avea un client cu abonament a avea darul beţiei / suptului expr. a fi alcoolic, a consuma multe băuturi alcoolice a avea un dinte (împotriva cuiva) expr. a avea un motiv de nemulţumire sau de duşmănie (faţă de cineva) a avea două fire jumate expr. 1. a avea părul rar 2. a avea chelie a avea doxă expr. a fi inteligent a avea draci expr. a fi prost dispus; a fi nervos a avea escortă expr. (glum.) 1. a fi căsătorit 2. a avea copii a avea farmece în labă expr. (intl.) a fî foarte îndemânatic la furtul din buzunare a avea farurile ciupite expr. (glum. -do persoană în stare de ebrietate) a vedea ca prin ceaţă a (nu) avea faţă (de ceva) expr. a (nu) fi competent într-un domeniu de activitate; a (nu) se ridica la nivelul cerinţelor unei slujbe, funcţii etc. a (nu) avea faţă (de cineva) expr. a (nu) fi partenerul potrivit al cuiva (în dragoste, în afaceri etc.) a avea o faţă de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de bis-cuite tăiat / de buzunar întors expr. (iron.) a fi urât, a avea o fizionomie neplăcută a avea o faţă de drum de ţară expr. a fi ridat a avea flow expr. (adol.) a avea inspiraţie a avea fluturi în stomac expr. a fi îndrăgostit a avea furnici în pântec expr. (er.) a fi excitat a avea gard expr. (intl.) 1. a avea alibi 2. a avea adăpost a avea gărgăuni la cap expr. a avea idei ciudate / extravagante a avea geană de mahăr expr. (intl.) a avea spirit de observaţie dezvoltat; a fi expert în depistarea unor obiective de acţiune a avea gingivită expr. (er.) a. practica sexul oral a avea un glonţ pe ţeavă expr. (er. - d. bărbaţi) a fi excitat a avea gura aurită expr. a prevedea un eveniment fericit a avea gura pocită expr. a prevedea lucruri neplăcute a avea harfe expr. (adol.) 1. a fi exagerat de pretenţios 2. a fi încrezut a avea idei creţe ♦ 32 —----------------- a avea idei creţe expr. (adol.) a avea intenţii irealizabile sau inacceptabile de către cei din anturaj a avea (pe cineva) în buzunar expr. a avea un avantaj (asupra cuiva); a fi superior (cuiva) a avea înfăţişări expr. (stud.) a avea examen a avea o întâlnire expr. (tox. - d. un consumator de droguri) a face cunoştinţă cu un vânzător de droguri a avea învoire de la maiorul Gărdescu expr. (mii.) a fugi din cazarmă sărind peste gard a avea o jenă expr. (iron.) a invoca un pretext imaginar pentru a se eschiva de la îndeplinirea unei sarcini a avea la bazkexpr. (pub.) a fi licenţiat într-un domeniu a avea la catastif / la mână (pe cineva) expr. 1. a deţine informaţii compromiţătoare (despre cineva) 2. a şantaja (pe cineva) a (ceva) avea la degetul mic expr. 1. a cunoaşte (ceva) în amănunt 2. ->a avea (pe cineva) în buzunar a nu avea la stomac (pe cineva) expr. a antipatiza (pe cineva) a avea o lampă arsă expr. â fi nebun a avea licurici expr. (er.) a. se excita . a avea lighean expr. (prst.) 1. a păstra contactul cu un client 2. (d. clienţi) a păstra contactul cu o prostituată a avea limbrici / mâncărici expr. a nu avea astâmpăr, a nu-şi găsi locul a avea lipici expr. a se face agreat de către cei din jur, a intra în graţiile celor din jur a avea loc de întors / de manevră expr. a avea condiţii favorabile pentru desfăşurarea unei activităţi a avea luneta lustruită expr. a avea vederea bună, a vedea bine a avea manivelă expr. a se masturba a avea mâini de aur expr. a fi îndemânatic / dibaci a avea mâna lungă expr. 1. a avea obiceiul să fure, a fi hoţ 2. a fi influent a avea mâncărici la limbă expr. a fi foarte vorbăreţ; a fi indiscret a avea un metru şi trei atmosfere / ş-un şniţel expr. (adol., iron.) a fi firav / prizărit a avea mintea-n colţuri expr. (adol., peior.) a fi prost a avea un morcov l morcovi expr. 1. a-i fi frică 2. a avea emoţii 3. a fi supărat a avea muşchi / pitici pe creier expr. (adol.) a fi nebun a avea muzicuţă expr. (intl.) a vorbi în timpul unui joc de noroc a avea nailon expr. (intl.) a atrage, a seduce a nu avea nici un chichirez expr. 1. a fi monoton / plicticos / searbăd 2. a nu avea rost a nu avea nici un Dumnezeu expr. a fi lipsit de sens, a nu avea noimă a avea obrazul / şoriciul / tovalul gros expr. a fi neruşinat / impertinent 33 ♦ a avea tocuri de asfalt a avea ochelari de cal expr. a refuza perceperea realităţii în întreaga ei complexitate; a fi retrograd a avea pftică (pe cineva) expr. a avea resentimente (faţă de cineva) a avea ornic expr. (prst.) a ajunge rapid la orgasm a avea papagal expr. a vorbi mult şi, în aparenţă, competent a avea pâinea şi cuţitul expr. a deţine toată puterea/toate mijloacele a avea pe chelie expr. a avea un plan a avea perdea la ochi expr. a nu pricepe un lucru a avea pe vino-ncoa’ expr. a fi frumos / atrăgător a avea plămâni de înotătoare expr. (d. femei) a avea sânii mari a avea plămânii (făcuţi) sită expr. (deţ., înv.) a fi bolnav de tuberculoză a avea plimbător expr. (intl.) a avea buzunarul închis cu un ac de siguranţă a avea poartă-n casă expr. (intl. -la jocul de table) a fi inatacabil a avea poci expr. (glum.) a putea, a fi în stare a avea o poliţă de plătit cuiva expr. a urmări să se răzbune pe cineva a avea potera-n cârcă expr. (intl.) a fi căutat de poliţie; a fi dat în urmărire generală a avea prăvălia deschisă expr. (glum.) a-şi uita şliţul deschis la pantaloni a avea o presă bună expr. a fi susţinut de mass-media a avea priză expr. a avea influenţă; a se bucura de apreciere a avea sarsanaua căptuşită expr. (intl. - d. victima potenţială a unui hoţ) a avea economii a avea sămânţă de vorbă expr. a avea subiect de discuţie a avea sânge expr. (deţ. Jafi curajos a avea scame în sânge expr. a suferi de o boală venerică a avea scaun la cap expr. a fiîrf ţelept a avea scurgere la ungere expr. a suferi de o boală imaginară, a fi bolnav închipuit a avea spate tare expr. a avea sprijin / protecţie din partea unor persoane importante a avea sticleţi la cap expr. 1. a avea idei ciudate / extravagante 2. a fi nebun a avea stofă (pentru ceva) expr. a avea talent (pentru ceva) a avea şapte vieţi expr. a scăpa viu şi nevătămat din mai multe situaţii critice a avea ştaif expr. a fi distins / rafinat a avea talie de viespe expr. (d. femei) a fi subţire în talie a avea texte cu cineva expr. a fi în relaţii amicale cu cineva a nu avea texte cu cineva expr. a nu avea nimic în comun cu cineva a nu mai avea texte (cu cineva) expr. a rupe relaţiile (cu cineva) a avea toane expr. a fi capricios a nu avea toată ţigla pe casă expr. (adol.) a fi nebun a avea tocuri de asfalt expr. (iron. -d. prostituate) a acosta clienţii pe stradă a avea trecere ♦ 34 a avea trecere expr. 1. (d. un produs comercial) a se vinde bine 2. a avea influenţă, a se bucura de apreciere a avea un tupeu obraznic expr. (glum.) a fi obraznic, a avea tupeu a avea umoarea verde expr. a avea chef de scandal a avea vată In urechi expr. a avea auzul slab, a nu auzi bine a avea viermi / mâncărici în cur expr- (vulg.) a nu avea astâmpăr, a nu-şi găsi locul a avea vocea groasă expr. (prst. -d. femei) a practica felaţia aveio cago! expr. (ţig.) vine românul! aveio caralo! / tangolo! expr. (ţig.) vine poliţistul! aveio mannus! expr. (ţig.) vine omul! avion, avioane s.n. (deţ.) mesaj, semnal trimis din celulă în celulă avionul a intrat în vrie expr. (deţ.) mesajul nu mai este de actualitate avrămaş, avrâmaşi s.m. bancnotă de cinci mii de lei introdusă în circulaţie după 1990 azairof dir? expr. (din idiş) serios?, nu zău? A.Z.P. (mii, obs.) siglă de la aparat de zăpăcit puia chilot din dotare Bătrân expr. (iron.) poreclă ăl mai tare din parcare expr. postumă dată dictatorului comu- (iron.) individ grozav / formi- nist Nicolae Ceauşescu dabil babac, babaci s.m, 1. tată 2. (la pl.) părinţi babacă, babace s.f. mamă babaie, băbăi s.f. babă baban, -ă, babani, -e adj. mare; imens, uriaş babardeală, babardeli s.f. (adol.) act sexual babaroasă, babaroase s.f zar baba şi elicopterul / şi mitraliera expr. folosită în legătură cu două lucruri care nu au nimic în comun baboi, baboi s.m. copil de ţigan bac s.n. sg. (şcol.) examen de bacalaureat baccea, baccele s.f. (peior.) bătrân ramolit, cu idei învechite bacceli, baccelesc v.r. 1. a îmbătrâni, a se ramoli 2. a se îngrăşa, a se lăţi bacşiş, bacşişuri s.n. (tox.) taxă de protecţie plătită de un toxicoman pentru a nu fi divulgat autorităţilor badeangard, badeangarzi s.m. (glum.) bodyguard, gardă de corp bafniţă, bafniţe s.f ţigancă baftache s. invar, (dim.) -» baftă baftă, bafte s.f noroc baftist, -ă, baftişti, -e s.m., s.f, adj. (iron.) baptist bafto delo! expr. (ţig.) salut!, noroc! bagabei, bagabei s.m. (adol.) vagabond bagadie, bagadii s.f. (ţig.) tavan, plafon bagagiu, bagagii s.m. om isteţ / descurcăreţ bagă mare! / tare! expr. 1. gră-beşte-te! 2. (cart.) măreşte miza!, dublează potul! bagă-n ele! expr. (cart.) amestecă!, fa cărţile! bahaus s.n. sg. (deţ.) gălăgie, zgomot bahausist, bahausişti s.m. (deţ.) deţinut condamnat pentru tulburarea ordinii publice baibă s.f. sg. aur bairam, bairamuri s.n. (adol.) petrecere cu dans bal, baluri s.n. scandal; ceartă balaban, bălăbăni s.m. poliţist balabustă, balabuste s.f. 1. (glum.) nevastă 2. femeie grasă balalaică, balalaice s.f. (intl., înv.) pistol, armă de foc balama, balamale s.f articulaţie osoasă, încheietură balamuc, balamucuri s.n. 1. ospiciu, casă de nebuni 2. dezordine, harababură 3. scandal; ceartă 37 ♦ barabuşter balamut, balamuţi s.m. om naiv / uşor de păcălit; victimă predilectă a unui hoţ balaoacheş, -ă, balaoacheşU -e s.m., s.f. (peior.) ţigan balast, balasturi s.n. (deţ.) mâncare de orez balaur, balauri s.m. 1. poliţist 2. şef mare 3. ţigan balcanolog, balcanologi s.m. (pub., peior.) om politic corupt / demagog / imoral balcon, balcoane s.n. sân, ţâţă balconar, balconari s.m. homosexual care practică felaţia baldâră, baldâre s.f. femeie grasă balenă, balene s.f. 1. (deţ.) dubă de transport a deţinuţilor 2. (peior.) femeie grasă balercă, balerci s.f. 1. femeie de moravuri uşoare, amatoare de petreceri şi alcool 2. prostituată bătrână balerină, balerine s.f 1. (eufem.) prostituată 2. (glum.) femeie cu sânii mici bali, balesc v.t. (intl.) a fura baligă, baligi s.f 1. pălărie 2. persoană înceată 3. obiect de valoare mică baliu, -e, balii adj. mare; imens, uriaş balo, bale s. (ţig.) porc balon, baloane s.n. 1. prezervativ 2. (la pl.) sâni mari 3. (tox.) prezervativ sau balon din plastic în care se vinde pe străzi heroina balonat, -ă, balonaţi, -te s.m., s.f, adj. (om) infatuat balşoi, -oaie, balşoi, -oaie adj. mare; opulent baltă mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare bambilici s.n. sg. 1. lucru derizoriu, lipsit de importanţă 2. individ lipsit de personalitate 3. femeie de moravuri uşoare, prostituată bambină, bambine s.f. 1. fetişcană; femeie tânără 2. (deţ.) eveniment important; ştire importantă banană, banane s.f. penis bancagiu, bancagii s.m. persoană care spune întruna glume spre amuzamentul anturajului său bancurist, bancurişti s.m —» bancagiu bandaj, bandaje s.n. (det.) bandă îngustă de hârtie cu ajutorul căreia se fumează mucurile de, ţigară; ţigaret improvizat bandarabas s.n. invar, (mar.) pilaf, mâncare preparată din orez bandist, -ă, bandişti, Aste adj. (stud.) care mănâncă de pe bandă (la cantina studenţească) bandoală, bandoale s.f. femeie proastă bangheală la naşpa expr. (intl.) pradă sub aşteptări banieră, baniere s.f casă de bani bani grubă expr. (intl.) bani mulţi banner, bannere s.n. (pub.) banner, fâşie lungă de pânză pe care este scris un mesaj, un slogan etc. publicitar barabaftă, barabafte s.f. (av.) avion AN-24 barabanci, -ă, barabanci, -e s.m., s.f. (intl.) informator; denunţător bara-bara expr. împărţeală cinstită; jumătate-jumătate barabuşter, barabuşteri s.m. ţigan baragladină ♦ 38---------------------- baragladină, baragladine s.f. ţigancă barai ic, baralice s.n. automobil barau lă, baraule s.f. ţigan, ţigancă barbă, bărbi s.f. minciună barbituc uman expr. (adol., peior.) toxicoman barbolog, barbologi s.m. demagog barbologie, barbologii s.f demagogie barbotare, barbotări s.f (tox) operaţiunea de filtrare a fumului de canabis cu ajutorul unor instrumente artizanale barbugiu, barbugii s.m., adj. cartofor, jucător de barbut barbut s.n. sg. joc de noroc cu zaruri barieră, bariere s.f (şc.) nota cinci bariu, -e, barii adj. mare; imens, uriaş baroi, baroi s.m. (intl.) —> barosan baron, baroni s.m. (peior.) membru marcant al Partidului Social Democrat din România, care domină autoritar viaţa economică şi politică a unui judeţ sau a unui oraş baroniadă, baroniade s.f. (peior.) conferinţă naţională sau congres al Partidului Social Democrat din România barosan, barosani s.m. 1. persoană cu o situaţie materială înfloritoare / cu o poziţie socială înaltă 2. (deţ.) subofiţer de penitenciar temut de deţinuţi Bart Simpson expr. (tox.) LSD-25 barză, berze s.f. femeie înaltă şi slabă basamac s.n. sg. 1. rachiu colorat de calitate inferioară 2. (deţ.) deţinut influent bască s.f sg. arest; puşcărie; închisoare basculant, -ă, basculanţi, -te s.m., s.f. beţiv basta! interj, destul!, gata! bastârcă, bastârci s.f. (deţ.) bobâr-nac; lovitură după ceafa baston, bastoane s.n. (şc.) nota unu başbuzuc, başbuzuci s.m 1. persoană violentă şi grosolană 2. cuţitar de temut başcău, başcâi s.m, bătrân ramolit başoaldă, başoalde s.f (peior.) 1. femeie neglijentă, grasă şi care se mişcă cu dificultate 2. femeie destrăbălată / uşuratică 3. femeie de moravuri uşoare; prostituată başoidină, başoldine s.f. 1. femeie neglijentă, grasă şi greoaie 2. femeie destrăbălată, uşuratică 3. femeie de moravuri uşoare; prostituată baştan, baştani s.m. om bogat şi influent; om de afaceri baştar, baştari s.m. —> baştan batacă s.f. sg. închisoare batal, batali s.m. (peior.) bărbat impotent a bate apa în piuă expr. a vorbi mult şi fără rost a bate (pe cineva) ca ia fasole expr. a bate (pe cineva) foarte tare a se bate calicii la gura cuiva expr. a mânca foarte repede a bate câmpii expr. 1. a vorbi în afara subiectului 2. a vorbi fără şir a se bate ca chiorii / ca orbeţii expr. a se bate violent; a se în-căiera a se bate cu cărămida în piept expr. 1. a se lăuda 2. a mânca foarte repede a bate un cui expr. (glum.) a fuma o ţigară a bate darabana expr. a bate ritmic cu degetele într-un obiect de nerăbdare a bate din buze expr. (intl.) a informa poliţia a bate halviţa expr. (pop.) 1. a fi nemâncat 2. a mânca rar a o bate în cap expr. 1. a pierde vremea, a trândăvi 2. (vulg. - d bărbaţi) a se masturba a bate laba / palma expr. a cădea la învoială a bate la cap expr. a sâcâi, a tracasa a bate la ochi expr. a fi suspect / dubios; a atrage atenţia a bate măr expr. a bate foarte rău a se bate pe burtă (cu cineva) expr. a fi în relaţii familiare (cu cineva) a se bate pe burtă cu toată lumea expr. a fi exagerat de sociabil a-i bate (cuiva) pontul expr. a face o aluzie (cuiva) a bate să-i meargă fulgii expr. -> a bate măr a bate străzile expr. a hoinări, a vagabonda a bate tam-tamul expr. a dezvălui lumii întregi un secret; a bârfi a-şi bate taraba de cineva expr. a-şi bate joc de cineva, a lua peste picior pe cineva a bate toaca expr. 1. (intl.) a informa poliţia 2. a divulga un secret; a populariza excesiv o chestiune a bate toba expr. 1. a tuşi foarte zgomotos 2. -> a bate toaca a bate untul expr. (er.) a avea un contact sexual baterie, baterii s.f. fese (mai ales de femei) batjocorit, -ă, batjocoriţi, -te adj. (pop.) istovit, vlăguit ----- 39 ♦ a băga capul la cutie baton, batoane s.n. un milion de lei să-ţi baţi copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii şi nevasta expr. folosită ca hiperbolă într-o descriere bazaochi, bazaoache adj. 1. strabic, saşiu 2. poznaş, ştrengar bazar, bazaruri s.n. ascunzătoare de obiecte furate bazat, -ă, bazaţi, -te adj. bogat, înstărit; prosper bază, baze s.f. 1. loc de întâlnire a unei bande de infractori 2. sediul poliţiei băbar, băbari s.m. bărbat căsătorit băbăciune, băbăciuni s.f femeie în vârstă băbălău, băbălăi s.m. 1. bătrân ramolit 2. bărbat înalt şi molâu 3. bărbat afemeiat băbăluc, băbăluci s.m. —> băbălău băbăreasă, băbărese s.f 1. femeie bătrână 2. vrăjitoare băciui, băciuiesc v.t. a aresta băftos, -oasă, băftoşi, -oase s.m., s.f, adj. (om) norocos băga-mi-aş! expr. (vulg.) fir-ar să fie! băga-te-aş! expr. (vulg.) du-te dracului! a băga boala (în cineva) expn a excita (pe cineva), a aţâţa (pe cineva) a-şi băga botul expr. a se amesteca în treburi care nu-1 privesc; a interveni inoportun într-o discuţie a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii I în lapte expr. a fi inoportun a băga capul la cutie expr. 1. (în box) a-şi feri capul de loviturile adversarului 2. a se adăposti a se băga ca raţa-n muci ♦40- a se băga ca raţa-n muci expr. (adol., vulg.) —> a se băga ca musca-n curui calului a băga carnea la salam şi oasele la nasturi expr. (intl.) a comite un asasinat a băga cărbuni / gaz expr. a accelera, a se grăbi, a acţiona în viteză a-şi băga cuponul în fabrică expr. (glum. - d bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a băga fitile expr. a provoca zâzanie, a fi intrigant a băga (cuiva) fluturaşii în cap expr. a zăpăci (pe cineva) a băga în aceeaşi oală expr. a judeca două sau mai multe persoane / chestiuni etc. după aceleaşi criterii a băga în boală / în boale expr. 1. a înspăimânta 2. a enerva, a înfuria a băga (ceva) în boale expr. a murdări un obiect în aşa fel încât să nu mai poată fi curăţat perfect a băga (pe cineva) în cerneală expr. (intl) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată a băga în cofă expr. a întrece pe cineva (prin pricepere, prin vi-clenie), a surclasa a băga în draci expr. 1. -»a băga boala (în cineva) 2. -> a băga în boală (2.) a băga în fabrica de pumni expr. a lua la bătaie a băga în faţă expr. (deţ.) a acoperi adevăratul vinovat dând vina pe altcineva a băga în pâine expr. a da (cuiva) de lucru / de muncă a băga o pilă expr. a interveni (în mod abuziv) în favoarea cuiva sau pentru sine; a face trafic de influenţă a băga în răcori / în sperieţi expr. -» a băga în boală (1.) a se băga în sufletul cuiva expr. 1. a se face cu insistenţă remarcat de cineva 2. a copleşi pe cineva cu dovezi de simpatie sau dragoste (interesată) a băga pe cineva în viteză expr. a determina pe cineva să lucreze rapid; a impulsiona pe cineva într-o acţiune a băga la accize expr. a include la plata a băga la bilă / la cap expr. a ţine minte; a înţelege a băga la canon / la canoane expr. (intl) a tortura un suspect în timpul unui interogatoriu a băga la ghiozdan expr. a mânca a băga la înaintare expr. a pune pe cineva să facă ceva în locul tău a băga (pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare baterie, baterii s.f fese (mai ales de femei) a băga la maiaxoare expr. a mânca; amesteca a băga mare expr. 1. a accelera 2. (cart.) a mări miza a băga (pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău a băga marşarier expr. (intl.) a bate în retragere pe ruta de la venire a băga măgaru-n grajd / sala-mu-n traistă expr. (adolt glum. -d. bărbaţi) a avea contact sexual 41 ♦ băgător în seamă a băga melodii expr. (intl.) a denunţa a băga mesa expr. a implica (pe cineva) într-o situaţie neplăcută a băga moartea-n ţigani expr. 1. a învinui (pe cineva) pe nedrept, a da vina pe altcineva 2. a lansa o idee / un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie / derută a băga mortu-n casă expr. 1. a-i face cuiva neplăceri 2. a da unui adversar o lovitură decisivă a băga nasoale expr. (stud.) 1. a calomnia 2. (d. ceva sau cineva) a vorbi fără a fi bine informat a-şi băga nasul în toate expr. -> a-şi băga botul a băga o pană expr. a împiedica pe cineva să acţioneze a băga pe ăla micu’ la serviciu expr. (adol., glum. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a băga pe conductă expr. 1. a mânca 2. a bea a se băga pe fir expr. a interveni în relaţia dintre două persoane; a se amesteca într-o acţiune a o băga pe mânecă expr. l. a da de necaz, a intra într-o încurcătură 2. a se speria a băga pe moşul în beci expr. (adol.) -> a băga pe ăla micu’ la serviciu a se băga pe sub pielea cuiva expr. —> a se băga în sufletul cuiva (2.) a băga pe ţeavă expr. 1. (deţ.) a denunţa pe cineva care a săvârşit o abatere disciplinară 2. a face recomandări favorabile cuiva în vederea obţinerii unei recompense a-şi băga picioarele în ceva expr. (vulg.) 1. a manifesta o atitudine dispreţuitoare faţă de ceva 2. a fi indiferent faţă de ceva, a nu-i păsa de ceva a băga pleoapă expr. (intl) a privi atent a băga ratonul la veveriţă expr. (adol) -» a băga pe ăla micu’ la serviciu a băga rotocoale expr. a fuma a băga o sârmă expr. a da un telefon a băga strâmbe expr. 1. a şicana (pe cineva) 2. a interveni în defavoarea cuiva a băga (pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva) 2. a ieşi victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută a băga o ştangă (cuiva) expr. (intl.) 1. a influenţa (pe cineva) în luarea unei decizii 2. a vorbi de rău (pe cineva) a băga tampon expr. (intl.) a împinge, a lovi (cu cotul) a băga texte expr. 1. a face pe interesantul, a epata 2. a întrece măsura (prin afirmaţiile făcute) a-şi băga unghia în gât expr. (adol.) a se supăra, a se necăji; a fi invidios a băga vorbitor expr. (deţ.) 1. a sta de vorbă, a pălăvrăgi 2. a preveni pe cineva de iminenţa unui pericol băgător de seamă expr. persoană a cărei participare la o acţiune este inutilă; persoană care asistă la o acţiune fără a se implica băgător în seamă expr. -» barabanci băiat cu ochi albaştri ♦ 42 —— băiat cu ochi albaştri expr, (iron.) 1. lucrător al Securităţii din anii dictaturii ceauşiste 2. lucrător SRI băiat de băiat expr. 1. om credul / naiv 2. şmecher băiat de ghindă expr. tip simpatic / cumsecade băiat deştept expr. (de/J 1. deţinut care îşi procură în permanenţă ţigări, alimente, obiecte de uz personal 2. deţinut protejat de gardieni băiat de traseu expr. (deţ.) tip cumsecade, om de treabă băiat salon / solvabil expr. persoană dispusă să dea mită pentru a-şi rezolva problemele băieţaş de cartier expr. adolescent cu comportament antisocial băieţii s.m. pl. art. hot. angajaţii Securităţii, ai poliţiei politice în timpul regimului comunist băiăcăreaiă, bălăcăreli s.f. 1. vorbă injurioasă / trivială 2. admonestare verbală violentă bălăcări, bălăcăresc I. v.t. a adresa vorbe injurioase; a certa rău EL v.r. a se certa cu cineva adresându-şi cuvinte injurioase bălăceală, bălăceli s.f vorbărie fără sens bălălău, bălălăi s.m. (deţ.) persoană cu dereglări psihice; ţicnit, smintit a i se bălăngăni expr. a-i fi indiferent, a nu da importanţă bălcesc, bălceşti s.m. (înv.) bancnotă de o sută de lei bălos, -oasă, băloşi, -oase s.m., s.f, adj. (reg.) epileptic BălOSU’ s. invar, (obs.) penis băltăreţ, -eaţă, băltăreţi, -e s.m., s.f, adj. 1. naiv, credul 2. străin bărbiereală, bărbiereli s.f. minciună bărbieri, bărbieresc v.r. a se lăuda cu lucruri neadevărate; a minţi bărbos, bărboşi s.m. (cart.) rigă, popă băsag, -ă, băsagi, -e adj. prostănac băşcălie s.f sg. ironie, batjocură băşcălios, -oasă, băşcălioşi, -oase adj. ironic, batjocoritor; spiritual băşi, băşesc v.r. (pop., vulg.) a. elimina gaze intestinale băşica, băşic v.r. a se supăra; a se înfuria băşicat, -ă, băşicaţi, -te adj. supărat; înfuriat băşică, băşici s.f 1. minge de fotbal 2. fiolă aflată în dotarea agenţilor de circulaţie pentru măsurarea alcoolemiei conducătorilor auto băşină, băşini s.f. gaz intestinal, vânt băşinos, -oasă, băşinoşi, -oase s.m., s.f, adj. 1. (persoană) nesuferit, antipatic 2. de proastă calitate 3. (persoană) care trage vânturi 4 (peior.) bătrân băşit, -ă, băşiţi, -te adj. -» băşinos (2.) bătrân, bătrâni s.m. (stud.) student din anii mari bătrână, bătrâne s.f. 1. bancnotă de zece mii de lei 2. bancnotă de o sută de dolari 3. (înv.) bancnotă de o sută de lei bătrâneţe, coaie creţe prov. (vulg.) parafrază a proverbului „ a o beli beli-mi-ai venit! expr. (vulg., glum.) bine ai venit! a beli ochii cât cepele expr. (vulg.) a face ochii mari de mirare a beli prazul expr. (vulg.) -» a o beli a beli puia expr. (pop., obs.) 1. a de-calota penisul 2. a da de necaz a beli vulpea expr. a vomita după o beţie belitură, belituri s.f 1. copil obraznic 2. lucru de calitate inferioară belivarez, belivarezi s.m. penis benga s.f. invar, (ţig.) 1, drac, diavol 2. boală incurabilă; cancer 3. rău, nenorocire bengos, -oasă, bengoşi, -oase adj. (adol.) excelent, formidabil, grozav benzinar, benzinari s.m. (pub.) proprietar sau angajat al unei staţii de benzină beralie, beralii s.f (intl.) maşină, automobil berbant, berbanţi s.m. bărbat afemeiat berbec ♦ 44 berbec, berbeci s.m. 1. tip ageamiu & om încăpăţânat 3* poliţist berbunca s.f. sg. joc constând în legarea testiculelor jucătorilor cu câte un laţ şi tragerea acestora printr-un orificiu din tăblia mesei bere la gard expr. (vulg.) urină berilă s. invar. 1. (deţ.) individ cu condamnări numeroase şi de lungă durată, care şi-a petrecut viaţa mai mult prin închisori 2. minor sau tânăr care a petrecut mult timp într-un institut de reeducare berulă, berule s.f. (augm.) bere beşe, băs v.i.y v.r. (vulg.) a elimina gaze intestinale a-l bese mintea expr. a vorbi prostii, a fi penibil bestial, -ă, bestiali, -e adj. (adol.) bengos beşi de-aici! expr. (adol., vulg.) pleacă!, cară-te! beşleagă, beşlegi s.m. bătrân ramolit, cu idei învechite beşliu, beşlii s.m. poliţist beton adj. invar. 1. solid, indestructibil 2. (în fotbal - d. apărare) impenetrabil, de nedepăşit 3. formidabil, excelent beton armat expr. 1. (cart.) formaţie de doi aşi şi doi popi / două rigi (la jocul de pocher) 2. (intl.) operaţiune pentru care s-au luat toate măsurile de siguranţă beton penal expr. (deţ.) arpacaş beţia rece expr. (pub.) toxicomanie beţivă, beţive s.f (tox.) bucăţică de hârtie pe care se impregnează doze de LSD-&5 în vederea consumului beu, beuri s.n. (intl.) pumn încasat la secţia de poliţie beută, beute s.f. petrecere la care se consumă băuturi alcoolice; beţie, chef bezea, bezele s.f. sărut biban, bibani s.m. (mii) recrut biberon, biberoane s.n. (er.) penis (ca obiect al inversiunii sexuale, alfelaţiei) bibi s.m. sg. 1. (în limbajul copiilor mici) bubă, rană 2. (glum.) cap bibilică, bibilici s.f. fetiţă bibiluri s.n. pl (prst.) vorbe sau gesturi de atragere a clienţilor biblioteca Grimaud expr. (glum., înv.) pachet de cărţi de joc bibliotecă, biblioteci s.f. 1. (intl.) pachet nou de cărţi de joc 2. cârciumă 3. băutură biboanţă, biboanţe s.f. (er., vulg.) vulvă; vagin bici, bice s.n. (deţ.) băţ de chibrit biciclete s.f. pl. ochelari biciclist, -ă, biciclişti, -e s.m., s.f. persoană care poartă ochelari bididiu, bididiî s.m. (deţ.) infractor aflat la prima condamnare bidinea, bidinele s.f (friz., glum.) pămătuf bidiviu, bidivii s.m. (pop.) tânăr bidon, bidoane s.n. 1. (peior.) sân de femeie 2. infracţiune constând în transferarea banilor câştigaţi ilicit dintr-un cont în altul pentru a li se pierde urma bidonare, bidonâri s.f. —» bidon (2.) bighidiu, bighidii s.m. -» bidiviu bigi-bigi s.m. pl 1. mere coapte cu glazură de zahăr ars, vândute la bâlci 2. (glum.) testicule bijbă, bijbe s.f. (intl) sfat; sugestie; pont (oferit pe gratis) 45 ♦ blank bijboacă, bijboace s.f. (pop., eufem.) vulvă bijboc, bijboci s.m 1. (intl.) hoţ tânăr, lipsit de experienţă 2. —> bijboacă bijuterii s.f pi. (deţ.) lanţuri bikini s.n. sg. costum de baie de damă, compus din două piese de dimensiuni reduse bilaiseală s.f. sg. (intl) înşelătorie care constă în a-i cere unui vânzător restul la o bancnotă arătată, dar nu şi înmânată acestuia bilaitor, bilaitori s.m. (intl.) individ care practică bilaiseala bilă, bile s.f cap, ţeastă a o biiibiştroci expr. (adoL) a da de necaz biloi, bilocde s.n. (augm.) 1. bilă pentru rulmenţi de dimensiuni mari 2. cap mare biluntrist, -ă, biluntrişti, -iste son, s.f, adj. (pub., peior.) oportunist binbangiu, binbangii s.m. (deţ.) informator, denunţător bine şi mişto de tine expr. (glum.) folosită în replică la întrebarea „ce mai faci?“ bing, binguri s.n (tox.) injecţie intra-venoasă cu heroină bingăneală, bingăneli s.f denunţ bingăni, bingănesc v.t. (deţ.) a denunţa, a pârî, a informa bingănitor, bingănitori s.m. (deţ.) informator, denunţător bing-bang s.n. denunţ binocia, binoclezv.r. 1. a privi atent, a urmări cu privirea 2. a privi ostentativ binoclu s.n. sg. ochi bio s.f sg. (şc.) biologie bipui, bipui v.t. a da un bip / bipuri, a apela de pe un telefon mobil o altă persoană cu telefon mobil, fără a efectua propriu-zis o convorbire telefonică birlic, birlici s.m. 1. (cart.) as 2* dolar biscuiţar, biscuiţari s.m. (adol, peior.) tânăr cu comportament şi trăsături efeminate bisericuţă, bisericuţe s.f. cerc îngust de persoane unite prin interese comune bişniţar, bişniţari s.m. persoană care practică bişniţa bişniţă, bişniţe s.f. afacere ilegală de mică anvergură bişniţări, bişniţăresc v.i. a realiza profituri personale pe căi necinstite, din afaceri ilegale de mică anvergură biştar, biştari s.m. bani bitch s. invar, (adol., peior.) 1. târfa 2. femeie rea biţă, biţi s.m. agent de circulaţie bizon mioritic expr. (pub., iron.) omul de pe stradă, cetăţeanul de rând / obişnuit bla-bla 5. invar, vorbărie fără rost, pălăvrăgeală blagoslovi, blagoslovesc v.t. a bate, a lovi blagoslovit, -ă, blagosloviţi, -te adj. bătut, lovit blambete, blambeţi s.m. om naiv / uşor de păcălit blană s.f sg. pilozitate pubiană blanc s. invar, (intl.) bani blank, blmkuri s.n. (şc.) coală albă de format A4, pe care studenţii scriu apăsând cu o mină consumată de pix un text ce nu poate fi observat blat ♦ 46 de profesori în timpul unui examen scris blat, blaturi s.n. 1. folosirea unui mijloc de transport în comun fără achitarea costului călătoriei 2. vizionarea unui spectacol fără achitarea biletului de intrare 3. operaţiune ilicită (în general) 4. (înv.) tăinuitor, gazdă de hoţi 5. relaţie influentă 6. mită blatist, -ă, blatişti, -ste s.m., s.f. 1. persoană care călătoreşte în-tr-un mijloc de transport în comun fără a achita costul călătoriei 2. participant la o operaţiune ilicită blătescu s.m. sg. -> blat blătui, blătuiesc v.t. 1. a ascunde 2. a tăcea 3. a fura 4. a mitui bleagă, blege s.f. 1. femeie proastă 2. femeie molâie / lălâie bleahă, blehe s.f om naiv / uşor de păcălit bleandă, blende s.f. (pop.) lovitură cu palma bleg, blegi s.m. 1. (peior.) cap 2. om naiv 3. bărbat impotent blegi, blegesc v.r. 1. a se muia 2. a se pleoşti blendărău, blendărăi s.m. bătrân ramolit bleojdi, bleojdesc (pop.) h v.t. a lăsa să atârne în jos; a pleoşti II. v.r. 1. a se holba 2. a se blegi blindat, -ă, blindaţi, -te adj. prost, cretin blugi s.m. pl. 1. pantaloni strâmţi confecţionaţi dintr-un material special, foarte rezistenţi, purtaţi în special de tineri 2. material special utilizat la confecţionarea pantalonilor strâmţi, foarte rezistenţi, ex- tins ulterior şi 1a confecţionarea fustelor, rochiilor, sacourilor şi şorturilor blunt, blunturi s.n. (tox.) 1. frunză de canabis legată cu sfoară şi lăsată să se usuce 2. ţigară de canabis boabă, boabe s.f. 1. (act.) cuvânt, replică (dintr-un rol) 2. (sttuL) examen restant 3. (intl.) condamnare 4. glonţ 5. (la pl.) bani 6. (în fotbal) gol boacter, boacteri s.m. (pop.) poliţist boală, boale s.f. 1. animal de tracţiune; dobitoc 2. (numai la sg.) invidie, ciudă; motiv de supărare boanghen, -iţă, boangheni, -iţe s.m., s.f. persoană de naţionalitate maghiară boarfă, boarfe s.f. 1. articol de îmbrăcăminte 2. prostituată boarţă, boarţe s.f. femeie gravidă boaşă, boaşe s.f testicul boaşte s.f. pl. (vulg.) labii bobar, bobari s.m. escroc, pungaş bobeală s.f. sg. acţiunea de a observa ceva / de a surprinde un amănunt bobeanu s. invar. bobeală bobescu s. invar. -» bobeală bobi, bobesc v.t. (intl.) a vedea, a observa bobină, bobine s.f. (er.) testicul bobiţă, bobiţe s.f. (dim.) 1. -» bobar 2. vin boblete, bobleţi s.m. om naiv / credul; victimă predilectă â unui hoţ bobleţ, -eaţă, bobleţi, -eţe adj. (pop.) prost, tembel boboc, -oacă, boboci, -oace s.m., s.f 1. (stud.) student în anul întâi 2. (şc.) licean în clasa a IX-a 3, tip ageamiu 47 ♦ boscar bobocel, bobocei s.m. hoţ tânăr / lipsit de experienţă bocciu, -ie, boccii adj. (pop.) urât, cu trăsături grosolane bodârlău, bodârlăi s.m. (intl) închisoare bodroanţă, bodroanţe s.f. prostituată body, bodyuri s.n. obiect de lenjerie feminină asemănător cu echipamentul de gimnastică bogasin, bogasini s.m om bogat boharcă, bohârci s.f vin de calitate inferioară, poşircă boi, boiesc v.r. (peior.) a se farda excesiv boială, boieli s.f (peior.) fard; fardare (în exces) boieri s.m. pl. (intl.) judecători; complet de judecată bojogar, bojogari s.m. hoţ mărunt bolearcă, bolerci s.f. -» boharcă bolentin, bolentine s.n. buletin de identitate bolovan, bolovani s.m. (peior.) om naiv / credul boltă, boite s.f. (friz.) breton bombagiu, bombagii s.m. individ lăudăros, mincinos bombă, bombe s.f 1. local de categorie inferioară 2. veste / ştire senzaţională 3. rezultat surprinzător într-o competiţie sportivă 4. (înv.) speluncă devenită loc de adăpost al vagabonzilor bombiţă, bombiţe s.f (dim.) cutie cu votcă Scandic de 200 de ml bomboană fondantă expr. (adol., iron.) tip antipatic bomboane agricole expr. seminţe prăjite de floarea-soarelui sau dovleac bong, bonguri s.n. (tox.) 1. instrument de filtrare a fumului de . canabis; pipă cu apă 2. trecerea filmului de canabis printr-un lichid de filtrare bonjur s.n. sg. (intl.) buzunarul din spate al pantalonilor bonlav, -ă, bonlavi, -e s.m., s.f, adj. bolnav borac, bornei s.m. (pop.) copil mic borax, boraxuri s.n. (intl.) denunţ, trădare, delaţiune boraxa, boraxez v.t. (intl.) a denunţa, a trăda borât, -ă, borâţi, -te adj. dezgustător, scârbos borâtură, borâturi s.f (peior.) ţigan borcan, borcane s.n ghereta de unde poliţiştii supraveghează traficul rutier bordaj s.n. sg. sâni, ţâţe bordei, bordeie s.n. închisoare bordel la varice expr. (prst.) motel pentru camionagii, unde se practică prostituţia la preţuri derizorii bordelez, bordelezi s.m. proxenet bordeieză, bordeleze s.f. prostituată borfaş, borfaşi s.m. hoţ mărunt borfăşie, borfăşii s.f furt mărunt borfet s.n. sg. 1. prostituate 2. deţinute, puşcăriaşe borfetă, borfete s.f prostituată borî, borăsc v.t, v.i. (vulg.) 1. a vomita 2. a denunţa boroaică, boroaice s.f ţigancă borş s.n. sg. sânge bortă, borte s.f. închisoare borţos, oasă, borţoşi, -oase s.m., s.f, adj. 1. (om) cu burta mare, gras 2. (femeie) gravidă boscar, boscari s.m. escroc, pungaş boscărie ♦ 48------------------------ boscărie, boscării s.f. escrocherie, pungăşie boschetar, boschetari s.m. vagabond care se adăposteşte în timpul nopţii în parcuri, sub poduri boscoane s.f pl. (reg.) farmece bos(s), boşi s.m. (pub., peior.) 1. patron 2. şef, conducător 3. lider sindical sau politic bostan, bostani s.m. (glum.) cap boşar, boşari s.m. pepene verde boşorog, boşorogi s.m., adj. m (peior.) bătrân boşorogeală, boşorogeli s.f. (vulg.) hernie botanist, botanişti s.m. om naiv / credul / care se lasă uşor păcălit botez, botezuri s.n. (intl.) primul furt reuşit al unui infractor boteza, botez v.t. a dilua cu apă (laptele, vinul etc.) botezat, -ă, botezaţi, -te adj. (d. băuturi) diluat cu apă bot îmblănit expr. bărbat cane poartă mustaţă botos, -oasă, botoşi, -oase s.m., s.f, adj. 1. (persoană) cu buze groase; afectat de prognatism 2. (individ) obraznic, arogant 3. (om) bosumflat a boţi mutra (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) m bătaie bou bătrân expr. (deţ.)âs$mt influent bourar, bourari s.m. om naiv / credul bou-vagon, bou-vagoane s.n. (peior.) vagon necompartimentat, incomod, aflat în componenţa trenurilor personale şi a celor care circulă pe distanţe scurte boxe s.f. pl. sâni de femeie boxer cu garda inversă expr. homosexual bozgor, -oaică, bozgori, -oaice s.m., s.f. (pop.) ungur, maghiar brabete, brabeţi s.m. porumbel braică, braice s.f. 1. căţea 2. prostituată brambureală, brambureli s.f. dezordine, debandadă bramburi, bramburesc I. v.t a strica o anumită ordine, a încurca II. v.r. a umbla fără rost, de colo-colo bramburit, -ă, bramburiţi, -te adj. 1. (d. oameni) aiurit, zăpăcit 2. (d. obiecte) aflat în dezordine brand, branduri s.n. (intl.) lovitură de pumn braşoavă, braşoave s.f minciună brăţară, brăţări s.f. (iron.) cătuşă brânză s.f. sg. (obs., peior.) secreţie sedimentată a organelor genitale nespălate brânza bună în burduf de câine expr. persoană al cărei comportament îi umbreşte calităţile brânzoi, brânzoi s.m om naiv / credul bre! interj, (pop.) prin care atragem atenţia persoanei căreia ne adresăm brelan, brelane s.n. (cart.) formaţie de trei cărţi de aceeaşi valoare (în jocul de pocher) bretele s.f. pl. (peior.) sâni lăsaţi / deformaţi breteluţă, breteluţe s.f. (dim., deţ.) deţinut minor brici adj. invar., adv. excelent, formidabil briptă, bripte s.f. (reg.) cuţit cu mânere de lemn brişcă, brişte s.f. (reg.) briceag brizbriz, brizbrizuri s.n. podoabă / accesoriu decorativ de prost gust 49 ♦ bulan broască verde expr. (tox.) LSD-25 broscar, broscari s.m italian broscoi, broscoi s.m. copil mic broşa, broşez v.t. (intl.) a ancheta, a cerceta broşat, -ă, broşaţi, -te adj. anchetat, cercetat brotăcei, brotăcei s.m. (dim.) copil mic bruftui, bruftuiesc v.t. 1. a certa, a dojeni 2. a brusca (pe cineva) bruftuială, bruftuieli s.f. 1. bătaie 2. dojană aspră bruftului, bruftuluiesc v.t. —» bruftui bruftuluială, bruftuluieli s.f bruftuială brumărie, brumării adj. f (er. - d. femei) în floarea vârstei; la vârsta deplinei experienţe sexuale brunet, -ă, bruneţi, -ete s.m., s.f. (eufem.) ţigan, rrom bubă, bube s.f 1. (intl.) inel, ghiul 2. punct slab, parte delicată (a unei probleme) 3. defect, defecţiune 4. (vulg.) vulvă, vagin bubecs, bubecşi s.m. (iron.) sân mic (de femeie) a bubui banana expr. (er.-d. femei) 1. a avea un contact sexual cu un bărbat 2. a practica prostituţia a-i bubui (cuiva) mintea expr. (iron.) a avea idei sau propuneri extravagante; a vorbi prostii bubulină, bubuline s.f 1. iubită, amantă 2. femeie durdulie Bucale s. pr. Bucureşti bucande (ţig.) -» Bucale bucată, bucăţi s.f (deţ.) lovitură cu pumnul bucălată, bucălate adj. f (d. femei) cu fese mari bucătar-şef s.m. sg. (tox.) şeful unui laborator clandestin de preparare a drogurilor bucăţică bună expr. 1. femeie frumoasă / atrăgătoare 2. femeie de o moralitate îndoielnică buchisi, buchisesc v.t. a bate pe cineva cu pumnii buciuma, bucium v.t. a linguşi; a se purta slugarnic budală, budale s.f om naiv / credul budă, bude s.f (pop.) closet, W.C., toaletă budist, budişti s.m. (mii) soldat însărcinat cu curăţenia la W.C. buf s.n. sg. (mar.) obiecte aduse din cursă cu intenţia de a fi comercializate bufă, bufe s.f. 1. amantă, iubită 2. prostituata bufet, bufete s.n. burtă bufet lustruit expr. (intl.) persoană bine îmbrăcată buflei, buflei s.m. (glum.) copil dolofan bufliu, -ie, buflii adj. (glum.) grăsuţ, dolofan bufniţă, bufniţe s.f 1. prostituată 2. femeie urâtă bughelar, bughelari s.m. (intl.) buzunar buhăi, buhâi I. v.i. a tuşi II. v.r. a-şi pierde prospeţimea tenului (în special ca urmare a consumului exagerat de alcool) ^ bulbul adj. invar, smintit, zăpăcit bulache s.m. sg. om naiv bulan, bulane s.n. 1. homosexual pasiv 2. (om) norocos 3. (om) ipocrit 4. om molâu / lipsit de curajul opiniei proprii 5. picior bulan versat ♦ 50 butan versat expr. (deţ.) individ versat în practicarea perversiunilor sexuale bulat s. sg. (ţig.) cuţit Bulă s.m. sg. 1. om prost 2. om naiv bulăneală, bulăneli s.f 1. (la fotbal) lovirea intenţionată a picioarelor adversarilor 2. (tox.) stare de euforie provocată de consumul de droguri bulăni, bulănesc v.t. a lovi în picior bulănoasă, bulânoase s.f., adj. f. 1. (femeie) cu picioare lungi şi frumoase 2. (femeie) cu picioare groase bulău, bulăuri s.n. 1. (deţ.) izolator 2. închisoare buldozer, buldozere s.n. 1. individ beat 2. bărbat masiv şi puternic 3. (pub., peior.) instrument de distrugere buleală, buleli s.f. 1. (vulg.) deteriorare 2. contact sexual buleandră» bulendre s.f. prostituată buleftrică s.f sg. lumină electrică bu leoarcă s.f sg. vin de calitate inferioară; poşircă bulevard, bulevarde s.n. (iron. - la fotbal) apărare uşor penetrabilă de către atacul advers bulgăr, bulgări s.m. 1. (intl.) aur 2. izolator buli, bulescl. v.t. 1. (vulg. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie 2. (intl.) a fura 3. a lovi, a bate 4. a strica, a deteriora II. v.r. a se strica, a se deteriora bulibăşeală, bulibăşeli s.f dezordine, harababură bulică 5 invar, (iron.) apelativ adresat unui copil sau unei persoane de sex masculin mai tinere sau situate pe o treaptă socială inferioară bulion s.n. sg. sânge bulit, -ă, buliţi, -te adj. 1. lovit 2. furat 3. deteriorat, stricat bulon, buloane s.n. (er.) penis bulşoi s.m. pl. (intl.) bani bumb, bumbi s.m. (eufem.) testicul Bumbata s. pr. închisoare bumbăceală, bumbăceli s.f. bătaie bumbăci, bumbăcesc v.t. a bate bumbăcit, -ă, bumbăciţi, -te adj. bătut zdravăn bumerang, bumeranguri s.n. (pub.) acţiune care are repercusiuni asupra iniţiatorului acesteia bun de răzuit izmene expr. (d. instrumente de tăiat) tocit bună, bune adj. f. (d. femei) frumoasă, atrăgătoare bungheală la nasolu’! expr. (deţ.) atenţie, suntem urmăriţi! bungheală la nasolu’ că ne bun-gheşte de la pandaimos! expr. (intl.) atenţie, că ăsta ne cunoaşte din închisoare! bunghi, bunghesc I. v.t. 1. a supraveghea, a fila 2. a înţelege, a pricepe II. v.r. 1. a privi, a se uita 2. a şti, a se pricepe (la ceva) Bunica s. pr. (glum.) poreclă dată omului politic Ion lliescu bunuţ, -ă adj. (foarte) bun buralie, buralii s.f. automobil burduf de carte expr. foarte instruit, foarte erudit burete, bureţi s.m. (glum.) beţivan bureţar, bureţari s.m. (intl.) 1. individ situat pe o treaptă socială superioară aceleia a boschetarilor; vagabond îmbrăcat mai îngrijit, care execută munci în interesul personal al anumitor persoane, obţinând în schimb protecţie şi mijloace de subzistenţă 2. arab burghiu, burghie s.n. penis buricul pământului expr. (peior.) persoană încrezută / îngâmfată burlan, burlane s.n. pantalon burtan, burtani s.m. persoană cu o situaţie materială bună burtă, burţi s.f. lungime nedorită a unui text; pasaj prolix / redundant buruiană s.f. sg. (tox.) canabis buruienos, -oasă, buruienoşi, -oase adj. (d. limbaj, cuvinte) trivial, obscen a-şi burzului creasta expr. a se grozăvi, a se lăuda busolă, busole s.f (adol.) ceas de mână buşon, buşoane s.n. (glum.) gură butic, buticuri s.n. magazin mic şi modest profilat pe vânzarea de mărunţişuri buticar, buticari s.m. 1. minor internat într-o instituţie de reedu- ---------------------- 51 ♦ buzilău care 2. infractor care fură din magazine 3. deţinut minor 4. proprietar de butic 5. vânzător în-tr-un butic butoi fără fund expr. beţivan, alcoolic buton, butoane s.n. (intl.) cuţit cu buton butona, butonez I. v.t. 1. a tasta un număr de telefon (pe un telefon mobil) 2. a utiliza o telecomandă de aparatură electronică 3. (glum.) a trasa sarcini cuiva II. v.r. a-şi încheia nasturii butonare, butonări s.f 1. tastare a unui număr (pe telefonul mobil) 2. utilizarea telecomenzii de aparatură electronică 3. trasare de ordine / de sarcini etc. buzat, buzaţi s.m. ţigan buze s.f. pl (eufem.) labii buzilău, buzilăi s.m. (pop.) homosexual pasiv cabanier, cabanieri s.m. (intl) gazdă de hoţi cabanos, cabanoşi s.m. (vulg.) penis cabă, cabe s.f. (intl.) poliţist cabota, cabotez v.i. (intl.) a fura într-o altă zonă decât cea de domiciliu cacamaca s. invar, lucru lipsit de valoare sau sens; fleac; aiureală cacao s. invar, (intl.) mită dată agenţilor din poliţia rutieră cacioli, caciolesc v.r. a se supăra, a fi necăjit cadână, cadâne s.f 1. femeie frumoasă 2. iubită, amantă caderist, caderişti s.m. (înv.) persoană care lucrează într-un serviciu de cadre / de personal ca dracu’ expr. prost, neizbutit cafă, cafe s.f. cafea caft, cafturi s.n. bătaie, încăierare caftangiu, -oaică, caftangii, -oaice s.m., s.f. bătăuş cafteală, cafteli s.f -» caft cafteaiă la minut expr. luptă scurtă cafti, caftesc I. v.t. a bate, a lua la bătaie II. v.r. a se bate, a se încăiera caftit, -ă, caftiţi, -te adj. bătut caiafă, caiafe s.f 1. (om) făţarnic / ipocrit 2. (intl.) informator 3. (intl.) hoţ cu vechime / cu experienţă caid, caizi s.m. şef de bandă caimac s.n. sg. (er.) spermă caimacan, caimacani s.m. (intl.) bişniţar caisă, caise s.f. (er.) testicul cai verzi pe pereţi expr. lucruri imposibile / de necrezut / fanteziste cajbec, cajbeci s.m. (intl.) individ naiv / credul / uşor de înşelat cal, cai s.m. 1. bărbat înalt 2 (deţ.) ţigară 3. zar 4. (la sg. - tox.) heroină cal alb expr. (tox.) heroină ca la Ploieşti expr. (intl., înv.) 1. impecabil, perfect 2. fără complicaţii, conform planului ca la uşa cortului expr. (d. un limbaj, un comportament) grosolan, trivial calciu s.n. 1. şampanie 2. băutură întăritoare / energizantă calculator, calculatoare s.n. (glum.) căpăţână de porc (vândută în măcelării) cald nemţesc expr. (glum.) frig calea putreziciunii expr. închisoare caleaşcă, căleşti s.f. (deţ.) 1. dispozitiv format dintr-o aţă cu o greu- 53 ♦ capelmaistru # tate legată la un capăt, cu ajutorul căreia se transmit prin vizetă, de la o încăpere la alta, obiecte sau mesaje 2. orice metodă de transmitere ilegală a informaţiei într-un penitenciar calibarcă, calibârci s.f. (intl.) pălărie calibard, calibarzi s.m. (intl., înv.) 1. pălărie 2. cap call-girl expr. (pub.) prostituată care poate fi contactată telefonic calmant, calmante s.n. 1. băutură spirtoasă 2. prostituată 3. iubită, amantă calomel s.n. sg. purgativ calorifer, calorifere s.n. 1. prostituată 2. amantă calpuzan, calpuzani s.m. (înv.) 1. falsificator de bani 2. om ipocrit 3. informator caltaboş, caltaboşi s.m. (vulg., glum.) penis calu- bălan expr. (er.) penis ca lumea expr. excelent, formidabil cam buză, cambuze s.f. (deţ.) pachet cu alimente primit în penitenciar cambuzier, cambuzieri s.m. (reed.) responsabilul camerei în care se păstrează alimentele camera de gândire expr. (deţ.) izolator cameristă, cameriste s.f. (eufem.) prostituată canadian, -ancă, canadieni, -ence s.m., s.f. persoană care se îmbracă cu articole cumpărate de la magazine cu marfă second-hand / la mâna a doua, adusă din străinătate canar, canari s.m. informator, denunţător canaves mandi? expr. (ţig.) când vii la mine? cancan, cancanuri s.n. 1. scandal, bârfă 2. petrecere; orgie cancelarie, cancelarii s.f (intl.) sediul poliţiei canci (ţig.) I. adv. deloc II. pron. neg. (în propoziţii afirmative) nimic candelist, candelişti s.m. om naiv / credul candriu, candrii s.m. nebun, smintit cange, căngi s.f. mână cangur, canguri s.m. moldovean care umblă prin ţară în căutarea unui loc de muncă cantină, cantine s.f. (glum.) stomac cap s.n. sg. (în fotbal) lovirea mingii cu capul capac, capace s.n. 1. palmă dată cuiva peste ureche 2. (la baschet) blocare cu palma a orificiului coşului pentru a împiedica intrarea mingii 3. (cart.) cartea sau cărţile de deasupra dintr-un pachet de cărţi amestecate 4. (la pl.) joc practicat în anii 1950-1970 de copiii bucureşteni, în recuzita căruia intrau capace de bere turtite prin batere cu ciocanul şi o bucată de plumb rotundă şi plată ca pasărea pe cracă expr. (pop.) trecător, efemer cap-coadă expr. de la început până la sfârşit cap de bostan expr. (peior.) om prostănac / nătărău cap de linie expr. (deţ.) sfârşitul perioadei de detenţie; data eliberării din penitenciar capelmaistru, capelmaiştri s.m. (intl.) 1. şeful unei bande de hoţi 2. infractor temut / periculos capişon ♦ 54------------------------- capişon, capişoane s.n. (glum.) prezervativ capital, capitaluri s.n. 1. (intl.) cazier judiciar, antecedente penale 2. (deţ.) fese de homosexual capiu, -ie, capii adj. năuc, zăpăcit capră, capre s.f. 1. (peior.) homosexual pasiv 2. (peior.) femeie ci-călitoare, mahalagioaică 3. scaun înalt de bar cap sec expr. om prostănac / nătărău capsoman, -ă, capsomani, -e adj. 1. cu capul mare 2. (peior.) încăpăţânat; recalcitrant capsulă, capsule s.f. sticlă cu băutură alcoolică captivă, captive s.f prostituată capul răutăţilor expr. instigator al unor fapte reprobabile carabă, carabe s.f 1. palmă dată cuiva 2. femeie bătrână, babă caracatiţă, caracatiţe s.f. organizaţie criminală, mafie caracudă, caracude s.f. (intl.) 1. om naiv 2. hoţ de mărunţişuri 3. prostituată urâtă şi beţivă caraiman, caraimane s.n. (intl.) buzunar caraliu, caralii s.m. poliţist caraliu-şef s.m. sg. ministru de interne caraman, caramane s.n. buzunar caramangiu, caramangii s.m. (intl.) hoţ de buzunare caramba! interj, pleacă!, fugi!, dispari! carambă, carambe s.f. (er.) vulvă carambol, caramboluri s.n. 1. accident rutier în care sunt implicate mai multe vehicule 2. (intl) ceartă, neînţelegere 3. (intl) bătaie; ciocnire caramea, caramele s.f. (eufem.) ţigancă carantină, carantine s.f. 1. (intl.) infractor nou-venit într-o bandă 2. (deţ.) deţinut proaspăt internat într-un penitenciar carapace, carapace s.f. (intl.) corp, trup caras, caraşi s.m. (vulg.) penis caraşic, caraşicuri s.n. (intl.) obiect cu valoare mică carată, carate s.f. (intl) unitate de măsură (lună, an) pentru durata unei condamnări penale caraulă, caraule s.f. (intl.) hoţ care, în timpul unei spargeri, stă la pândă pentru a anunţa apariţia inopinată a poliţiştilor cară-te! interj, pleacă!, du-te!, fugi!, dispari! carburator, carburatoare s.n. (er.) vagin a o carcalisi expr. a avea necazuri cardeală, cardeli s.f. 1. furt 2. bătaie cardi, cardesc v.t. 1. a fura 2. a bate a cardi o labă expr. (intl) a da o palmă a cardi un vast expr. (intl.) a lovi cu pumnul cardit, -ă, cardiţi, -te adj. 1. furat 2. bătut carditor, carditori s.m. 1. hoţ 2. bătăuş care eşti din Focşani? expr. (deţ.) cine poate să-mi aprindă o ţigară? care-i maracu’? / taina? / ţaca? expr. ce mai e nou?, care e cursul evenimentelor? care pălăria? / pielea? / puşca mea? expr. care naiba? carete, careţi s.m. -> capelmaistru cariceală, cariceli s.f (er., obs.) act sexual 55 ♦ catastif carici, carice s.n. (obs.) penis carină, carine s.f. nas caritas, caritasuri s.n. (pub., peior.) escrocherie de mari proporţii, care constă în atragerea banilor de la populaţie în schimbul promisiunii obţinerii unor câştiguri consistente carmoiist, -ă, carmolişti, -ste s.m., s.f, adj. beţiv care consumă orice fel de băutură caroase s.f. pl. picioare caroserie, caroserii s.f corp, trup cart, carturi s.n. (tox.) cantitate de droguri împărţită între prieteni toxicomani cartaboi, cartaboi s.m. (deţ.) gardian de penitenciar carte, cărţi s.f (tox.) cantitate de răşină de canabis care, de regulă, are forma unei plăci sau a unei cărţi carte albastră / neagră expr. hotărâre / sentinţă judecătorească cartoafă, cartoafe s.f 1. prostituată 2. femeie proastă şi urâtă 3. (peior.) nevastă carton, cartoane s.n. 1. cofraj de carton cu treizeci de alveole, folosit la transportarea şi vânzarea ouălor 2. (prin ext.) cantitate de treizeci de ouă 3. ambalaj de carton care conţine zece pachete de ţigări cartonaş galben expr. 1. (în fotbal) ultim avertisment dat de arbitru unui jucător pentru o abatere gravă de la regulamentul de joc 2. (pub.) sancţionarea unui act politic reprobabil de către o organizaţie sau de către opinia publică cartonaş roşu expr. 1. (în fotbal) eliminarea din joc, de către arbitru, a unui jucător pentru abateri deosebit de grave de la regulament 2. (pub.) pedepsirea de către o organizaţie sau de către comunitate a unor acţiuni incorecte, imorale etc. cartuş, cartuşe s.n. 1. (deţ.) amestec de rugină şi var înfăşurat într-o cârpă uscată, care prin frecare cu o bucată de lemn pe mozaic se aprinde 2. (glum.) virilitate, po-tenţă; spermă 3. -» carton (2.) cas, caşuri s.n. casetofon casă fără geam expr. închisoare cască, căşti s.f (peior.) om naiv / credul caschetar, caschetari s.m. poliţist ca scos din cutie expr. foarte curat, foarte îngrijit cash s.n., adj. invar, (pub.) (cu) bani gheaţă castană, castane s.f. lovitură dată în creştet cu articulaţiile oaselor metacarpiene castravete, castraveţi s.m. (er.) 1. penis 2. (adol.) om lipsit de personalitate; figură ştearsă c-aşa vrea muşchii mei! expr. fiindcă aşa vreau eu! caşcaval, caşcavaiuri s.n. 1. (intl.) femeie 2. (la sg.) bani caştaliu, caştalii s.m. (intl.) persoană rezultată din căsătoria dintre un român şi o ţigancă sau un ţigan şi o româncă catalige s.n. pl. picioare lungi catarg, catarge s.n. (er.) penis cataroi1, cataroaie s.n. bolovan cataroi2, cataroi s.m. ţigan catastif, catastife s.n. cazier caterincar ♦ 56 caterincar, caterincari s.m. 1. persoană certăreaţă 2. persoană vorbăreaţă caterincă, caterinci s.f. 1. cursă, capcană 2. zgomot, gălăgie 3. scandal; ceartă 4. (intl.) vorbe neserioase prin care interlocutorul este ironizat fără să-şi dea seama catrafuse s.f. pl. 1. obiecte casnice mărunte, ţinute în dezordine 2. obiecte personale ale cuiva catran adv. (pop.) foarte, extrem de catredă, catrede s.f. catedră caţaoan, caţaoani s.m. negustor caţarulă, caţarule s.f (adol.) cantitate mare, grămadă, mulţime caţaveică, caţaveici s.f prostituată caţă, caţe s.f. 1. (pop.) —» capră (2.) 2. personaj feminin din romanele şi filmele poliţiste, care, sub masca ingenuităţii, ascunde un caracter infam cauciuc, cauciucuri s.n. prezervativ cavaler de Kurlandia expr. (vulg.) homosexual ca vas, cavaşi s.m. poliţist cavă, cave s.f. (cart.) sumă de bani pe care jucătorul de pocher este obligat s-o prezinte partenerilor de joc înainte de începerea partidei cavou, cavouri s.n. (intl.) arestul poliţiei cazma, cazmale s.f. palmă mare / lată căca, cac (pop., vulg.) I. v.t. a murdări cu materii fecale II. v.r. a defeca a se căca împrăştiat expr. (vulg.) 1. a avea diaree 2. a minţi, a susţine lucruri neadevărate 3. a se speria a se căca pe el expr. (vulg.) 1. a defeca în chiloţi / în izmene ete. 2. a se grozăvi, a se lăuda 3. a minţi, a duce cu vorba 4. a se speria a căca steagul expr. (vulg.) a se afla într-o mare încurcătură; a avea necazuri mari căcarea lumii expr. (vulg.) extraordinar, nemaipomenit căcat, căcaţi I. s.m. (vulg.) 1. materii fecale 2. persoană cu o conduită abominabilă U. s.n. pl. că-caturi fleacuri; lucruri de calitate inferioară III. interj, ei, aş l căcăcios, -oasă, căcăcioşi, -oase s.m., s.f, adj. (om) neputincios, neajutorat căcălău adj. invar., adv. (vulg.) enorm, în cantităţi uriaşe căcălău, Măria Ta expr. (vulg.) căcălău căcănar, -ă, căcănari, -e s.m., s.f, adj. (vulg.) 1. (om) răuvoitor 2. (om) antipatic 3. (om) zgârcit căcănăreaiă, câcănâreli s.f (vulg.) 1. rea-voinţă 2. atitudine răutăcioasă 3. antipatie 4. zgârcenie 5. situaţie neplăcută căcărează, căcăreze s.f. (vulg.) 1. bol fecal (mai ales de oaie) 2. persoană insignifiantă căcăstoare, căcâstori s.f. (vulg.) baie, toaletă, W.C. căcăţel, căcăţei s.m. (dinu, peior.) 1. persoană neînsemnată 2. fleac, lucru neînsemnat căcâcea s. invar. 1. (iron., apelativ) persoană lipsită de însemnătate; persoană a cărei părere nu este luată în seamă de interlocutori 2. copil căciuliţă, câciuliţe s.f prezervativ căcuţă s.f sg. (dim. — în limbajul copiilor mici) materie fecală cădea, cad v.i. (intl.) a fi arestat, a ajunge la închisoare a-i cădea (cuiva) avionul expr. (deţ. - d. un mesaj trimis din celulă în celulă) a fi interceptat de gardieni a cădea cu curu-n pulă expr. (adol., obs.) a da de necaz a cădea de fazan expr. a fi păcălit, a fl înşelat a cădea din lac în puţ expr. a avea parte de o neplăcere încercând să evite o alta mai mică a-i cădea falca / faţa expr. a fi surprins / uluit a cădea greu expr. a nu se lăsa păcălit a-i cădea greutatea expr. (glum. -d. bărbaţi) a deveni impotent a-i cădea (cuiva) în cârcă expr. a lua prin surprindere (pe cineva) a cădea în cur după cineva expr. (vulg.) a se îndrăgosti de cineva, a fi fascinat de cineva a cădea în ghearele cuiva expr. 1. a fi capturat de cineva 2. a ajunge la discreţia cuiva a cădea în groapă expr. (intl.) a fi arestat, a ajunge la închisoare a cădea în harpon expr. (intl.) a fi arestat a cădea în picioare expr. a ieşi cu abilitate dintr-o situaţie grea a cădea în spinarea cuiva expr. a cădea în grija / în sarcina cuiva a-i cădea (cuiva) în vatră expr. (pop.) a fi oaspetele nepoftit şi nesuferit al cuiva a cădea la aşternut expr. (er.) a face dragoste, a avea contact sexual cu o persoană de sex opus a cădea ia bruion expr. a ajunge la o înţelegere (cu cineva) -----------------------57 ♦ călăraş a cădea la înghesuială expr. (intl.) a fi reţinut de poliţie cu ocazia unei razii a cădea la pace expr. -» a cădea la bruion a cădea la umoare expr. a se lăsa pradă deznădejdii a cădea măgăreaţa (pe cineva) expr. 1. a avea de suportat o neplăcere / o acuzaţie etc. fără a fi vinovat 2. a fi desemnat să îndeplinească o sarcină neplăcută a cădea mesa expr. a ajunge într-o situaţie neplăcută, a intra într-un bucluc a-i cădea nasul expr. 1. a-şi pierde îndrăzneala sau îngâmfarea; a rămâne ruşinat / umilit 2. a-şi pierde privilegiile a-i cădea ochii-n gură expr. 1. a fi foarte obosit; a-i fi foarte somn 2. a fi surprins / uluit a-i cădea (cuiva) părul din nas expr. (adol) a fi surprins / uluit a cădea pe bec expr. 1. a ajunge într-o situaţie fără ieşire 2. (intl.) a fi arestat a cădea pe date / pe rele expr. (intl.) 1. a pierde la rişcă 2. (prin ext.) a eşua, a nu reuşi a cădea pe luate expr. (intl.) a câştiga la jocul de rişcă a cădea pe spate (în faţa cuiva) expr. (iron.) a admira, a venera a-i cădea plombele expr, a fi surprins / uluit căduleală, căduleli s.f. -» car-deală (1.) căduli, cădulesc v.t. -» cardi (1.) călare pe situaţie expr. sigur pe sine călăraş, călăraşi s.m. (er., iron.) bărbat viril călăreală ♦ 58 călăreală, călăreli s.f. (er.) contact sexual călări, călăresc v.t. 1. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie 2. (deţ.) a fuma călărit s.n. sg. (er.) act sexual călătorie, călătorii s.f (tox.) stare de euforie indusă de consumul de droguri călca, calc v.t. 1. a vizita pe cineva fără a-1 înştiinţa prealabil 2. (d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie 3. (intl) a da o spargere 4. (intl - d. poliţişti) a face o razie / o descindere etc. inopinată a călca cu dreptul expr. a începe bine o acţiune a călca cu stângul expr. a începe prost o acţiune a călca în noroc expr. (eufem.) a călca din neatenţie pe stradă etc. în materia fecală (de provenienţă cel mai adesea canină) a călca în străchini expr. 1. a fi stângaci 2. a face gafe a o călca la blană expr. a accelera la maximum a călca pe alături expr. a comite infidelităţi conjugale a călca pe bec expr. (d. femeile necăsătorite) a rămâne însărcinată a călca pe broască expr. 1. (pop., iron.) a elimina gaze intestinale 2. (intl., înv.) a avea ghinion a o călca pe coadă expr. a se grăbi, a accelera a-şi călca pe inimă expr. a face ceva împotriva propriei voinţe a călca popeşte expr. a fi mândru fără motiv, a-şi da aere, a avea ifose călcare, călcări s.f (intl) spargere a călca strâmb expr. 1. a fi necinstit / incorect 2. a comite infidelităţi conjugale căldură, călduri s.f (intl) buzunarul interior al unui sacou, palton etc. călifar, călifari s.m. capelmaistru Călugăr, călugări s.m. (deţ.) condamnat care are de efectuat o pedeapsă mare călugăriţă, călugăriţe s.f dami-geană căluţ s.m. sg. (dim., tox.) heroină cămilă, cămile s.f. 1. persoană înaltă şi cocoşată 2. (tox.) persoană care se ocupă cu transportul de droguri cămin iadă, căminiade s.f. (pub., iron.) procesul de repartizare a spaţiilor de cazare din căminele studenţeşti la început de an universitar, adesea contestat şi umbrit de unele practici ilegale căpăci, căpăcesc v.t. 1. a pune (pe cineva) la punct 2. a lovi, a bate căpăţânar, căpăţânari s.m. criminal, ucigaş căpităneasă, căpitănese s.f (pop.) soţie de căpitan căprar, căprari s.m. 1. (mii, înv.) caporal 2. (deţ., reed.) supraveghetor de noapte 3. şef foarte sever 4. femeie dură, cu comportament şi aspect fizic masculin căprior, căpriori s.m. falcă, maxilar căpşunar s.m., s.f (peior.) român plecat la muncă în Spania la cules de căpşune căpşuniadă s.f (peior.) fenomen de migraţie a forţei de muncă din România în Spania la cules de căpşune căpşunică s.f. sg. vin de casă obţinut din struguri nealtoiţi 59 ♦ când mi-o creşte păr în palmă căptuşi, căptuşesc L v.t. a bate n. v.r. a da de necaz căptuşit, -ă, căptuşiţi, -te adj. bătut căpuşă, căpuşe s.f 1. (peior.) parazit social 2. (er.) vagin căra, car v.r. a pleca cărăbăneală, cărăbăneli s.f plecare, retragere precipitată cărăbăni, cărăbănesc I. v.t. a fura II. v.r. a pleca, a fugi cărăbănit, -ă, cărăbăniţi, -te adj. furat cărămidă, cărămizi s.f. 1. carte voluminoasă 2. teanc de o sută de bancnote 3. (tox.) morfină comprimată cu ajutorul unui dispozitiv de presare cărbune s.m. sg. tupeu cărei! interj, (intl.) fugi! cărturăreasă, cărturărese s.f. ghicitoare în cărţi căruţaş, căruţaşi s.m. dezertor căruţă! interj, (intl.) -» cărei! căruţă, căruţe s.f. -» caţarulă căscăun, -ă, căscăuni, -e s.m., s.f. persoană distrată / aiurită cătărambă, cătărămbi s.f palmă dată cuiva Căţea, căţele s.f. 1. (peior.) gură 2. (peior.) femeie rea 3. (mii.) mitralieră căţelar, căţelari s.m. (mii.) soldat mitralior, soldat care are în dotare o puşcă mitralieră a o căuta cu lumânarea expr. 1. a se comporta imprudent; a se expune accidentărilor 2. a căuta cearta cu orice preţ 3. (d. copii) a se purta astfel încât să atragă asupra sa o pedeapsă a căuta în coarne expr. a răsfăţa (pe cineva) a căuta lapte de bou / de cuc expr. (iron.) a încerca imposibilul; a nu-şi da seama de absurditatea unei încercări a-l căuta moartea pe acasă expr. a fi decrepit / ramolit căutător de perle expr. (er.) bărbat afemeiat căvi, căvesc v.t. (intl.) a îngropa prada căzătură, căzături s.f. 1. om bătrân şi neputincios 2. prostituată urâtă şi alcoolică 3. persoană decăzută; ratat căznicie, căznicii s.f. (glum.) căsnicie căzut, -ă, căzuţi, -te adj. (intl.) arestat, prins de poliţie căzut în cap expr. prost, tembel căzut în cur / în fund după (cineva / ceva) expr. (vulg.) care simte o atracţie puternică (faţă de cineva / de ceva) câcălică s.f. sg. (dim. - în limbajul copiilor) materie fecală câcâi, câcâi v.r. a se mocăi, a se moşmondi, a se mişca sau a acţiona foarte încet câh s.n. sg. (la copiii mici) murdărie, lucru murdar câine roşu expr. (intl.) procuror Câinii Roşii expr. 1. echipa de fotbal Dinamo Bucureşti 2. (prin ext.) echipele Clubului Dinamo din toate ramurile sportive 3. suporterii echipei de fotbal Dinamo Bucureşti câlţi s.m. pl. (intl.) urme lăsate la locul infracţiunii câmpul luncii expr. (glum.) şomaj când cucii / puii mei? expr. când naiba? când mi-o creşte păr în palmă expr. niciodată când o face plopul pere (şi răchita micşunele) ♦ 60 când o face plopul pere (şi răchita micşunele) expr. niciodată când o face spânul barbă expr. niciodată când o zbura porcul expr. niciodată când pălăria / pielea mea? expr. când naiba? cânta, cânt I. v.t. 1. (intl.) a denunţa 2. a tâlhări DL v.i. (intl.) a mărturisi a-i cânta cuiva aleluia expr. 1. a lua parte la înmormântarea cuiva 2. a considera (pe cineva / ceva) definitiv compromis a cânta de inimă albastră expr. a cânta melodii triste / melancolice a cânta în corul lui tanti Milica expr. (intl., înv.) a fi informatorul miliţiei a cânta în strună expr. a se arăta de aceeaşi părere cu cineva pentru a-i câştiga simpatia; a linguşi (pe cineva) a cânta la armonică expr. (tox.) a inhala vapori de heroină de pe o folie de aluminiu încălzită a cânta la cobză expr. (intl.) a denunţa, a trăda a cânta la flautul cu guşă / la taragot expr. a practica felaţia a cânta la pian expr. 1. (intl.) a i se preleva amprentele digitale 2. a spăla rufe de mână a-i cânta (cuiva) prohodul expr. (intl.) 1. a complota împotriva cuiva; a pune la cale asasinarea cuiva 2. a omorî (pe cineva), a ucide (pe cineva) cântar, cântare s.n. aparatul genital bărbătesc (cu penisul erect plasat între testicule) cântare, cântări s.f. 1. denunţ, trădare 2. mărturisire cântarea cântărilor expr. (intl.) delaţiune a-i cânta sticleţii în cap expr. 1. a avea idei bizare 2. a fi nebun cântă la altă masă! expr. pleacă de-aici! cântăreţ, -eaţă, cântăreţi, -e s.m., s.f 1. trădător, vânzător 2. informator cârâi, cârâi I. v.t. a cicăli, abate la cap II. v.r. a se certa cârâială, cârâieli s.f ceartă cârâitoare, cârâitoare s.f. găină cârâitor, cârâitori s.m. (intl.) bătăuş cârdăşie, cârdăşii s.f. asociere în scopuri condamnabile cârloi, cârloi s.m. persoană cu un comportament grosolan / de mitocan cârmă, cârme s.f. nas mare şi coroiat a cârmi una expr. a lovi cu palma cârnat, câmaţi s.m. 1. (vulg.) penis 2. om naiv cârnăţar, câmăţari s.m. om ipocrit cârpă, cârpe s.f. 1. (deţ.) scrum obţinut prin arderea unei cârpe, păstrat într-o cutie de tablă, folosit ulterior la aprinderea ţigărilor 2. individ lipsit de personalitate / uşor de manipulat cârpă de valoare expr. (intl.) pânză cârpi, cârpesc v.t. a pălmui cârtiţă, cârtiţe s.f 1. spion care acţionează timp îndelungat în serviciul unei agenturi străine 2. (tox.) informator, denunţător cârţan, cârţani s.m. 1. om naiv 2. persoană necivilizată câş L adv. strâmb, deviat II. interj, folosită pentru intimidarea adversarului în timpul unui joc cât cuprinde / încape expr. foarte mult; nelimitat câţ! interj, (pop.) folosită pentru alungarea unei pisici câţi iepuri la biserică expr. deloc; nici unul / una ceacâie, ceacâi s.f. cuţit ceacâr, ceacâri s.m. om naiv ceaclă, ceacle s.f. femeie bârfitoare ceaftă I. interj. (adol., adol.) noroc!, (prin analogie cu „baftă“) succes! II. s.f sg. noroc ceai, ceaiuri s.n. 1. petrecere dansantă între tineri 2. vin cealapa adj. invar, (adol.) 1. (d. oameni) urât, ridicol 2. (d. obiecte) de proastă calitate; urât; uzat 3. (d. situaţii) cu urmări nefaste cealapatiu, cealapatii s.m. persoană naivă / credulă ceapă, cepe s.f (intl.) ceas de mână ceapă roşie expr. (intl., înv.) ceas de buzunar cearşaf, cearşafuri s.n. (intl.) cazier, antecedente penale ceasul rău, pisica neagră expr. ghinion ceasu’, şefu’i expr. (adol.) (lafotbal) ai atins mingea cu mâna!; ai făcut henţ! ceaşcă, ceşti s.f (adol, er.) vagin ceauşel, ceauşei s.m. copil născut în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile şi a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive cec în alb expr. (pub.) încredere absolută / necondiţionată ---------------- 61 ♦ ce puii mei! cederei s.m. pl. (peior.) membri ai C.D.R. (Convenţia Democrată Română) ce fai maci? expr. (glum.) ce mai fad? ceferescu s.m. invar. 1. conductor 2. acar ceferticat, ceferticate s.n. (glum) certificat cegmegea, cegmegele s.f. (intl) buzunar ceist, ceişti s.m. (înv.) ofiţer de contrainformaţii cele cincizeci şi două de volume expr. (glum.) pachet de cărţi de joc cel mai tare din parcare expr. (iron.) formidabil, imbatabil celular, celulare s.n. telefon mobil celularită s.f. sg. (glum.) obiceiul de a vorbi mult la telefonul mobil sau de a-l ţine tot timpul la vedere cem s. invar, (ţig.) Bucureşti cema s. invar, (ţig.) sat ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba expr. oricum aş lua lucrurile, mi-e totuna ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda expr. -> ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba centaur, centauri s.m. (intl.) cetăţean străin centauresc, -ească, centaureşti adj. (intl.) de provenienţă străină centraş, centraşi s.m. şef al unui^en-tru de umplere şi comercializare a buteliilor de aragaz cenuşăreasă, cenuşărese s.f. (intl) hoţ care în timpul unei spargeri stă la pândă pentru a preveni apariţia inopinată a poliţiştilor ce pălăria mea! expr. ce naiba! ce puii mei! expr. ce naiba! cerber ♦ 62 cerber, cerberi s.m. subofiţer de poliţie din serviciul de ordine şi pază cercîficat, certificate s.n. (glum.) certificat a cere cât dracu’ pe tată-său expr. (d. comercianţi) a practica preţuri exagerat de mari a o cere din priviri expr. (er.) 1. a dori să înceapă un act sexual 2. (d. femei) a fi uşuratică 3. (d. femei) a fi nimfomană a cere obezi expr. (prst. - d. clienţi) a solicita legarea mâinilor şi picioarelor înainte de începerea actului sexual cerere cu dop expr. (glum.) mită, şperţ a se certa ca la piaţă expr. a se certa violent, folosind cuvinte triviale cetăţean de trotuar expr. orăşean chai s. invar, (ţig.) dinari iugoslavi chaină, chaine s.f (ţig.) găină cham s. invar, (ţig.) aur, chat, chaturi s.n. conversaţie purtată pe Internet chatui v./. (glum.) a vorbi / a discuta pe Internet chefn iţă, chefniţe s.f nevastă cheia şi lacătul expr. începutul şi sfârşitul cheie cu barbă expr. (intl.) adevăr chelar, chelari s.m. (deţ.) gardian chelşug s.n. sg. monede, mărunţiş . Chelu’ s.m. sg. penis a chema la castane expr. a chema un subaltern la ordin a chema salvarea expr. (glum., friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură cu creion de alaun chentan, chentane s.n. (augm.) ţigară Kent chentuc, chentucuri s.n. (dim.) —» chentan cheops, cheopşi s.m. 1. miop 2. am-bliop, chior chepegi, chepegesc v.t. a aresta cherapleş, cherapleşi s.m. om prost cherestea s.f. sg. obraz chermeză, chermeze s.f. 1. petrecere; beţie 2. scandal cherţoi, cherţoi s.m. (deţ.) om cu un comportament grosolan, de mitocan chesăgi, chesăgesc v.t. (pop.) a distruge, a extermina chesăgiu, chesăgii s.m. 1. bătăuş, cuţitar 2. pungaş 3. măcelar chetorşi, chetorşesc v.t. a tăia cu cuţitul; a spinteca (pe cineva) chetorşit, -ă, chetorşiţi, -te adj. tăiat, spintecat Chiajna s. pr. închisoare chiaun, -ă, chiauni, -e adj. zăpăcit; ameţit (de oboseală sau de băutură) chibiţ, chibiţi s.m. 1. persoană ipocrită 2. hoţ specializat în culegerea de informaţii utile bandei chibrit, chibrituri s.n. (şc.) nota unu chichirez s.n. sg. 1. farmec; haz 2. şmecherie chichiţar, chichiţari s.m. (intl.) hoţ de buzunare chichiţă, chichiţe s.f amănunt, detaliu chiflă, chifle s.f. 1. (în fotbal) şut pe lângă minge; şut în aer 2. (tox.) formă sub care se prezintă mor-fina-bază chiftea, chiftele s.f 1. (adol.) o mie de lei 2. prostituată 63 ♦ chiurluit Chil, chile s.n. (vulg.) 1. penis 2. vulvă; vagin chilabaleală, chilabaleli s.f. (intl.) discuţie; vorbărie chilacciu, -e, chilaccii adj. (pop.) beat chilibaneală, chilibaneli s.f -» chilabaleală chifom, chilomi s.m. pumn; lovitură dată cu pumnul chiloman, chilomane s.n. (pop.) gălăgie, hărmălaie chiloţica s.f sg. (adol.) joc de societate erotic, în care partenerii de sex se stabilesc prin tragere la sorţi chindie, chindii s.f petrecere, chef chinez, chinezi s.m. (intl.) an de condamnare chinez gras? expr. (ţig.) cumperi dinari? chintă, chinte s.f (şc.) nota cinci chintă spartă expr. 1. (cart.) suită de cinci cărţi din care lipseşte una 2. (intl.) ghinion 3. (intl) acţiune fără şanse de reuşită chiolhan, chiolhane s.n. petrecere; beţie chior în ţara orbilor expr. (peior.) mai bun decât alţii în condiţiile unei concurenţe foarte slabe chipurile adv. ca pretext, pasămite chiralim s.n. sg. (deţ.) brânză chiriaş, chiriaşi s.m. (iron.) 1. deţinut, puşcăriaş 2. păduche chisea, chisele s.f (er.) vulvă; vagin chişer, chişeri s.m. hoţ de buzunare chiştoc, chiştoace s.n. 1. muc de ţigară 2. persoană scundă chiştocar, chiştocari s.m. vagabond care fumează mucuri de ţigară culese de pe jos chita golanului expr. (şc.) nota cinci a chiti la piaţă expr. (intl.) a ieşi la furat Chitilisburg 5. pr. (glum.) Chitila, comună suburbană situată în apropiere de Bucureşti chitră, chitre s.f. persoană avară chitros, -oase, chitroşi, -oase s.m., s.f, adj. avar, zgârcit chiuhap, chiuhapi s.m. (adol) prostănac chiul, chiuluri s.n. 1. sustragere nemotivată de la îndeplinirea unei obligaţii / unei îndatoriri 2. absenţă nemotivată de la şcoală, de la facultate sau de la serviciu chiulangită, chulangite s.f. (şc.) 1. boală imaginară folosită ca scuză pentru justificarea absenţelor şcolare 2. (pub., peior.) absenţele nejustificate ale deputaţilor şi senatorilor români de la lucrările Parlamentului chiulangită cronică expr. -> chiulangită chiulangiu, -oaică, chiulangii, -oaice s.m., s.f 1. (şc.) elev care absentează nemotivat de la cursuri 2. (peior.) persoană care se sustrage în mod sistematic de la îndeplinirea unor obligaţii chiulău, -aucă, chiulăi, -auce s.m., s.f. chiulangiu chiuli, chiulesc v.i. 1. a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligaţii / a unei îndatoriri 2. a absenta nemotivat de la şcoală, de la facultate, de la serviciu chiureta, chiuretez v.t. (intl) a jefui (pe cineva) de toate bunurile chiurluit, -ă, chiurluiţi, -te adj. (pop.) beat ciacâie ♦ 64 ciacâie, ciacâi s.f (ţig.) cuţit ciclon s.n sg. (tox.) fenciclidină cimitir de elefanţi expr. (glum.) 1. echipă alcătuită preponderent din sportivi aflaţi la sfârşitul carierei; echipă cu medie de vârstă ridicată 2. instituţie care angajează persoane destituite din funcţii importante în alte instituţii a cincea roată la căruţă expr. persoană lipsită de importanţă / de prisos al cincilea expr. -* a cincea roată la căruţă cincisprezece s.m. sg. (sport) echipă de rugby cincisprezece tricolor expr. echipa naţională de rugby a României cine a băut apă de la boierul ăsta mai vine şi mai bea prav. (deţ.) cine a fost o dată la puşcărie va reveni acolo cine cucii / puii mei? expr. cine naiba? cine pălăria / pielea / puşca mea? expr. cine naiba? cingătoare, cingători s.f (deţ.) an de condamnare cinghei s.n. sg. (deţ.) batme, încăierare cintezoi, cintezoi s.m. informator, denunţător cioacă, cioace s.f 1. minciună 2. (intl.) loc de întâlnire al hoţilor 3. celulă de închisoare 4. (adol.) ţigară cioaie s.f. (ţig.) -> ciacâie cioandră, cioandre s.f discuţie; vorbărie cioară, ciori s.f (peior.) ţigan, ţigancă cioardă s.f. sg. (ţig.) furt cioban, ciobani s.m. (peior.) 1. (deţ.) deţinut analfabet 2. persoană necivilizată / grosolană ciobăni, ciobănesc v.t. a viola ciobăniţă, ciobăniţe s.f. femeie / fată victimă a unui viol ciobi, ciobesc v.t. a consuma băuturi alcoolice ciobit, -ă, ciobiţi, -te adj. beat; ameţit cioc, ciocuri s.n. (vulg.) gură ciocan, ciocane s.n. 1. (vulg.) penis 2. (er.) act sexual 3. pahar special pentru măsurarea băuturilor spirtoase, cu capacitatea de 100 de ml ciocată, ciocate s.f. (adol.) cizmă cu bot ascuţit ciocălău, ciocâlâi s.m. (vulg.) pervers care practică felaţia sau cuniliţia ciocănar, ciocănari s.m. individ naiv / credul / uşor de înşelat ciocăneală, ciocăneli s.f. 1. întâlnire amoroasă 2. contact sexual ciocăneanu s. invar. —» ciocăneală ciocănel, ciocănele s.n. (dim.) pulpă de pui ciocănescu 5. invar. ciocăneală ciocăni, ciocănesc I. v.t. (obs. — d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie II. v.r. (d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a o ciocăni în vârf expr. (adol., obs.) a se masturba ciocănitoare, ciocănitori s.f 1. femeie de moravuri uşoare 2. nimfomană 3. persoană care vorbeşte mult ciocănitură, ciocănituri s.f. -» ciocăneală ciocănoiu s. invar, (augm.) —> ciocăneală ciocăr, ciocări s.m. (intl.) informator, denunţător 65 ♦ ciosvârtă ciochie, ciochii s.f. (intl) trădare, vânzare ciochist, -ă, ciochişti, -ste s.m., s.f 1. pederast 2. femeie care practică felaţia cioclonţ, ciocloanţe s.n. (peior.) gură cioclovină, cioclovine s.f —> ciochist ciocoflender, ciocoflenderi s.m apelativ folosit pentru exprimarea simpatiei vorbitorului faţă de interlocutor (pus în circulaţie de popularul actor Florin Piersic) ciocolată, ciocolate s.f. 1. (eufem.) ţigan, ţigancă 2. (la sg. - tox.) canabis, haşiş ciocu’ mic! expr. (vulg.) taci!, linişte!, gura! ciocu’ mic şi jocul de gleznă! expr. (mii) executaţi ordinul fără comentarii! ciocu’ mic şi pasul mare! expr. (adol.) taci şi pleacă! cioflingar, cioflingari s.m. (peior.) orăşean ciolan, ciolane s.n. 1. (deţ.) cheie 2. funcţie, poziţie aducătoare de avantaje materiale 3. (reed.) însemnul purtat de un delincvent minor cu funcţie administrativă sau de comandă în cadrul grupului de minori din institutul de reeducare în care este internat ciolaniadă, ciolaniade s.f (pub., peior.) luptă pentru putere, func-ţii-cheie şi privilegii dusă între mai multe facţiuni sau în interiorul unei facţiuni ciolanist, -ă, ciolanişti, -iste s.m., s.f (pub., peior.) om care luptă pentru putere, funcţii-cheie şi privilegii ciolănar, ciolănari s.m. 1. (peior.) avocat 2. (pub., peior.) -» ciolanist ciolănist, ciolănişti s.m. (peior., reed.) 1. delincvent minor cu o funcţie de conducere în cadrul grupului de minori din institutul de reeducare în care este internat 2. delincvent minor care face exces de zel pentru a obţine o funcţie în institutul de reeducare ciondăneală, ciondăneli s.f. dispută trecătoare, ceartă uşoară ciondăni, dondănesc v.r. a se certa cu cineva pentru probleme minore, fără a-şi spune cuvinte grele cioran, -că, ciorani, -ce s.m., s.f 1. ţigan 2. hoţ 3. individ zgârcit 4. (deţ.) deţinut care refuză să-şi împartă pachetul de alimente cu vecinii de celulă cioranda 5. invar, (ţig.) furt ciorap, ciorapi s.m. (intl.) mănuşă ciorbă, ciorbe s.f. băutură alcoolică ciorchine, ciorchini s.m. (er.) aparatul genital bărbătesc ciordeală, ciordeli s.f. furt ciordi, ciordesc v.t. a fura ciordit, -ă, ciordiţi, -te adj. furat ciorditor, ciorditori s.m. (intl.) hoţ de mărunţişuri ciorimos 5. invar, (ţig.) furt cioroi, -oaică, cioroi, -oaice s.m., s.f (peior.) 1. ţigan 2. negru cioropină, cioropine s.f (peior.) ţigan cioropişniţă, cioropişniţe s.f (peior.) ţigan ciorovăi, ciorovăiesc v.r. ciondăni ciorovăială, ciorovăieli s.f —> ciondăneală ciosvârtă, ciosvârte s.f. (deţ.) deţinut desconsiderat de ceilalţi deţinuţi cirac ♦ 66 cirac, ciraci s.m. (intl.) 1. coleg de breaslă 2. complice 3. coleg de puşcărie 4. -» caj bec circ s.n. sg. 1. gălăgie, scandal 2. comportament indecent 3. (pub., peior.) spectacol grotesc, penibil, oferit de politicieni circar, circari s.m. 1. (intl.) hoţ prost 2. persoană neserioasă circăreală, circăreli s.f. -» circ circul foamei expr. (pub.) denumire generică dată complexelor comerciale agroalimentare construite în epoca ceauşistă cireaşa de pe tort expr. (livr.) 1. detaliul sau aspectul cel mai plăcut / valoros / util etc. al unui lucru sau al unui eveniment 2. (iron.) detaliul sau aspectul cel mai neplăcut / abject / inutil etc. al unui lucru sau al unui eveniment ciribeio s. invar, (ţig.) pasăre de curte ciripeală, ciripeli s.f. denunţ ciripi, ciripesc v.t., v.i. a denunţa, a trăda ciripic, ciripici s.m. informator, denunţător ciripitor, ciripitori s.m. -» ciripic cişi, cişesc v.t. 1. (intl.) a cerşi 2. a batjocori; a umili citanie, titanii s.f (pop.) citaţie citi, citesc I. v.t. a ghici intenţiile cuiva II. v./. a bea, a trage la măsea cititor, -oare, cititori, -oare s.m., s.f beţiv ciubăr, ciubere s.n. (intl.) închisoare ciubotă, ciubote s.f 1. mitocan 2. (peior.) ofiţer sau subofiţer din armată sau poliţie ciuca bătăilor expr. (sport) sportiv sau echipă învinsă de toţi competitorii ciucan, ciucani s.m. (sport) 1. jucător al echipei de hochei S.C. Miercurea Ciuc 2. hocheist originar din Miercurea Ciuc ciucălău, ciucălăi s.m. (vulg.) penis ciuciu I. pron. neg. nimic II. adv. deloc III. s. invar. (înv.) penis ciuflex, ciuflecşi s.m. (adol) prostănac a ciufului veveriţa expr. (er., adol, obs.) a practica cuniliţia ciuguli, ciugulesc v.t. (intl.) 1. a fura 2. a aresta 3. a condamna la detenţie 4. a bate 5. a mânca puţin a ciuguli o schemă expr. (intl.) a primi o informaţie interesantă ciujbi, ciujbesc v.t. (intl) 1. a fura 2. a bate ciumă, ciume s.f. (deţ.) boală ciumălău, ciumălăi s.m. (intl) individ descurcăreţ, şmecher ciumec, ciumeci s.m. -» ciumălău ciumecar, ciumecari s.m. prostănac ciumecărie, ciumecării s.f. păcăleală; înşelătorie ciumeg, ciumegi s.m. (peior.) bătăuş care îşi impune autoritatea în anturajul propriu exclusiv prin forţa fizică ciumete, ciumeţi s.m. 1. -» ciumeg 2. persoană necomunicativă ciungam s. invar, gumă de mestecat ciungă s.f. sg. -» ciungam ciupalac, ciupalaci s.m. (glum.) ins, individ, tip; tovarăş ciupeală, ciupeli s.f 1. profit mărunt 2. beţie ciuperca, ciuperchez v.r. (tox.) a consuma substanţe interzise (narcotice, stupefiante); a se droga ciupercă, ciuperci s.f (glum.) pălărie Ciupercăria s. pr. tunelul ce leagă exteriorul de prima secţie din cele trei cercuri carcerale concentrice ale închisorii Jilava ciupi, ciupesc I. v.t. 1. a-şi însuşi în mod repetat mici sume de bani 2. a afla (de la cineva) informaţii II. v.r. a fi puţin ameţit / beat a ciupi la cântar expr. (d. comercianţi) a înşela clienţii (la cântar) cântărind incorect a ciupi la nota de plată expr. (d. ospătari) a încărca în mod fraudulos nota de plată a clientului ciupitor, ciupitori s.m. hoţ mărunt ciuruc, ciurucuri s.n. 1. lucru / obiect lipsit de valoare 2. (peior.) persoană vrednică de dispreţ ciurui, ciuruiesc v.t. (în sport) a înscrie multe goluri echipei adverse a ciurui la alivanti expr. (intl.) a lovi la cap ciuşderie, ciuşderii s.f păcăleală, înşelătorie cizmă, cizme s.f. -> ciubotă claie peste grămadă expr. în dezordine, de-a valma clampă adj. invar. în stare avansată de ebrietate clanţă, clanţe s.f (peior.) gură clapă, clape s.f păcăleală; escrocherie, înşelătorie clape s.f pl. instrumentele cu claviatură din dotarea unei formaţii muzicale pop sau jazz clapsă, clapse s.f (intl.) buzunarul de la piept ------------------------ 67 >cleopă claviatură s.f sg. (adol.) dantură a clădi / a construi castele în Spania expr. (livr.) a-şi face planuri irealizabile clămpăneală s.f. (intl.) mâncare, alimente clămpăni, clămpănesc v.i. 1. a fle-cări, a vorbi mult şi fără rost 2. (intl.) a mânca clămpău, clămpăi s.m. 1. individ greoi 2. demagog clănţăni, clănţănesc v.i. -» clămpăni (1.) clănţău, clănţăi s.m. 1. denunţător, informator 2. om care vorbeşte mult, adesea pe un ton violent şi agresiv 3. (peior.) avocat 4. (peior.) ziarist clănţoi, clănţoi s.m. (intl.) denunţător, informator clăpar, clăpari s.m. 1. instrumentist care cântă la instrumente cu claviatură într-o formaţie muzicală pop sau jazz 2. (la pl.) bocanci de schi a-şi clăti ochii expr. a privi / a se uita la ceva plăcut clei1, cleiuri s.n. 1. contact sexual 2. spermă clei2 adj. invar. 1. care nu ştie absolut nimic (la o examinare) 2. foarte beat cleios, -oasă, cleioşi, -oase adj. beat clemenţă, clemenţe s.f. (jur.) infractoare tânără, aflată la primul proces penal clempano s. invar, (intl.) gură clenci, clenciuri s.n. 1. sens, tâlc, noimă 2. (intl.) secret aducător de profituri celui căruia îi este dezvăluit 3. (intl.) truc cleopă, cleope s.f prostituată cleptoclatură ♦ 68---------------------- cleptoclatură, cleptodaturi s.f persoane corupte din vârful ierarhiei politice cleveteală, cleveteli s.f. (pop.) bârfa; calomnie cleveti, clevetesc v.i. (pop.) a bârfi; a calomnia clevetitor, -oare, clevetitori, -oare adj. care cleveteşte Client, -ă, clienţi, -te s.m., s.f (intl.) 1. victimă potenţială a unui hoţ 2. infractor căutat de poliţie 3. ins, tip, individ (protagonist al unei naraţiuni argotice) ciift, clifturi s.n. 1. (intl.) îmbrăcăminte, haine 2. bărbat care întreţine o femeie de moravuri uşoare clîft de şmotru expr. persoană naivă / credulă ciip, clipuri s.n. (pub.) 1. scurt film publicitar difuzat la televiziune 2. film de scurtmetraj care ilustrează un cântec clişeu, clişee s.n. (glum.) trup de femeie cloambă, cloambe s.f. prostituată cloanţă, cloanţe s.f gură docar, clocari s.m. (intl.) gazdă de hoţi, tăinuitor a cloci pe vatră expr. a lenevi, a trândăvi clocitoare, clocitori s.f. (vulg.) femeie gravidă cloncan, cloncani s.m. poliţist cioncăni, cloncănesc v.t. a denunţa cloncănit s.n. sg. denunţ clondir, clondire s.n. (pop.) sticlă Clonţ, cloanţe s.n. 1. (vulg.) gură 2. (pop.) dinte clonţar, clonţari s.m. câine de pază clopoţei, clopoţei s.m. (er., eufem.) vulvă, vagin clopoţi, clopoţesc I. v.t. (d. bărbaţi) a face curte unei femei II. v.r. (la pers. a IlI-a sg.) a suna (de recreaţie etc.) cnifăl s.n. sg. joc de zaruri jucat cu cinci zaruri coadă, cozi s.f. 1. agent de fîlaj; urmăritor 2. pedeapsă restantă care, în cazul recidiviştilor, se adaugă la condamnarea cea nouă coadă de maimuţă expr. (glum.) simbolul @ utilizat în codificarea adreselor de e-mail coajă, coji s.f. (intl.) 1. portofel 2. buzunar 3. rochie 4. palton; haină 5. (prin ext.) îmbrăcăminte Coana Leana / Leanţa 5. pr. (peior.) poreclă dată, în timpul vieţii, Elenei Ceauşescu coardă, coarde s.f. (peior.) 1. prostituată 2. nimfomană 3. om ipocrit / făţarnic coardă penală expr. (peior.) 1. prostituată luată în vizorul poliţiei 2. (deţ.) homosexual pasiv coarjă s.f sg. (intl.) bani coaţă, coaţe s.f. proxenetă, matroană cobi, cobesc v.i. a prevesti evenimente nefaste coborî, cobor v.i. (tox.) a reveni ia normal după epuizarea efectelor caracteristice ale drogului consumat cobzar, cobzari s.m. informator, denunţător cobză, cobze s.f gură cobzăreaiă, cobzăreli s.f 1. curte făcută unei persoane de sex opus 2. vorbărie 3. fanfaronadă, lăudăroşenie CObzări, cobzăresc I. v.t. 1. (d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie 2. a amăgi, a păcăli II. v.r. (d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat cobzărit s.n. sg. cobzăreală cobzi, cobzesc v.t., v.r. cobzări COC s. invar, (tox.) cocaină cocaială, cocaieli s.f păcăleală, înşelătorie cocalar, cocalari s.m. 1. ţigan bişniţar 2. şmecheraş de cartier 3. (peior. - între rromi) ţigan de cea mai joasă speţă cocar, cocare s.n. penis cocârjă, cocârje s.f (intl.) persoană naivă coceală, coceli s.f (intl.) 1. afacere avantajoasă 2. loc propice furturilor cocină, cocini s.f 1. garsonieră 2. cameră închiriată cu ora amanţilor 3. încăpere murdară coclauri s.n. pl. ascunzătoare a unei bande de hoţi coclit1, -ă, cocliţi, -te adj. prost, nerod coclit2, -ă, cocliţi, -te adj. 1. (d. oameni) prost, nerod, nătâng 2. (d. obiecte) de proastă calitate COCO1, cocouri s.n. penis (la copiii mici) coco2 s.m. sg. bărbat naiv / uşor de înşelat / de dus de nas COCO3 s.m. invar, euro cocoaşă, cocoaşe s.f. spate, spinare cocoficos, -oasă, cocoficoşi, -oase adj. 1. care dă o importanţă exagerată detaliilor, care despică firu-n patru 2. preţios, pretenţios cocor, cocori s.m. (intl.) 1. hoţ care operează în mai multe zone 2. escroc sentimental ------- 69 ♦ colac peste pupăză a cocoşa în bătaie expr. a bate foarte tare cocoşat,* cocoşaţi s.m. (şc.) nota trei cocoşel, cocoşei s.m. (dim.) 1. —> coco1 2. monedă de cinci lei (în perioada interbelică) 3. monedă de aur emisă în Franţa în secolul al XlX-lea cocoşi, cocoşesc v.r. a se grozăvi, a se fuduli cocovig, cocovige s.n. penis cocteil s.n. sg. (tox.) 1. cocaină injectabilă combinată cu heroină 2. (prin ext.) amestec de diverse droguri codoş, -oaşă, codoşi, -oase s.m., s.f. persoană care mijloceşte şi facilitează întâlnirile a doi amanţi codoşeală, codoşelis.f acţiunea de a mijloci sau a facilita întâlnirile amanţilor codoşi, codoşesc v.t. a mijloci / a facilita întâlnirile amoroase a doi îndrăgostiţi cofloşniţă, cofloşniţe s.f. (pop.) babă coi1, coaie s.n. (vulg.) testicul coi2, coiesc (vulg.) I. v.t. a trage pe cineva de testicule II. v.r. 1. a se foi de colo-colo fără rost 2. a lenevi coinac, coinaci s.m. (intl., înv.) copil; adolescent coios, coioşi adj. (d. bărbaţi) 1. îndrăzneţ, temerar 2. care are o personalitate puternică 3. care are o poziţie socială importantă colac, colaci s.m. 1. (intl.) inel de damă cu montură împletită 2. (şc.) nota opt colac peste pupăză expr. element care complică situaţia coldan ♦ 70 COldan, coldani s.m. (intl.) infractor începător coldană, coldane s.f. prostituată urâtă şi beţivă colegiu, colegii s.n. închisoare colet, colete s.n. (deţ.) deţinut care este transportat cu trenul într-un vagon special COlivar, colivari s.m. (peior.) persoană care umblă după pomeni / după mici avantaje nemeritate colivă s.f. sg. (deţ., mii.) arpacaş colivie, colivii s.f (intl.) 1. arestul unei secţii de poliţie 2. celulă de închisoare colonel, colonei s.m. (deţ.) chiştoc de dimensiune medie coloneleasă, colonelese s.f. (pop.) soţie de colonel colorat, -ă, coloraţi, -te s.m., s.f, adj. (eufem.) 1. ţigan 2. negru COlţan, colţani s.m. (peior.) poliţist combina, combin v.r. 1. a avea o relaţie intimă de durată (cu cineva) 2. a trăi în concubinaj (cu cineva) combinaţie, combinaţii s.f. 1. (deţ.) schimb de ţigări efectuat între deţinuţi 2. aranjament; înţelegere come back expr. (pub.) revenirea la modă sau în viaţa publică a unei vedete / personalităţi cometă cu coadă expr. (er.) penis a-şi completa efectele expr. (mii, iron.) a fura bunurile unui coleg de dormitor a compune melodii mari expr. (intl.) a denunţa pe toată lumea concediu, concedii s.n. (intl.) perioadă de detenţie concertist, -ă, concertişti, -ste s.m., s.f. (intl.) infractor care acţionează sigur condicuţă, condicuţe s.f. (înv.) document echivalent cu cartea de muncă în cazul prostituatelor aflate în evidenţa Camerei de Muncă, în care se consemnau vizitele medicale săptămânale conducte penale expr. (deţ.) macaroane conopidă, conopide s.f 1. prostituată 2. fată / femeie uşor de sedus conservă, conserve s.f. maşină de intervenţie a brigăzilor de jandarmi conspecta, conspectez v.t. a bea COnstipat, -ă, constipaţi, -te adj. (d. oameni) cu vederi înguste, lipsit de orizont; necomunicativ conte, conţi s.m. ipocrit contopi, contopesc v.t. (deţ.) 1. a consuma alimente în grabă 2. a fuma o ţigară în grabă contra, contrez v.t. (d. femei) a mişca din şolduri în timpul unui act sexual contră, contre s.f. (glum.) mişcarea şoldurilor unei femei în timpul actului sexual COOkie, cookies (pronunţat cuchi) s.n. (tox.) 1. sufleu dulce cu canabis 2. prăjitură cu canabis COOl adj. invar, (adol.) grozav, extraordinar, formidabil, nemaipomenit Cooperativa Munca în Zadar expr. (iron.) activitate sterilă; activitate care nu aduce profit celui care o prestează Cooperativa Ochiul şi Timpanul expr. (iron.) Securitatea, poliţia politică a regimului comunist 71 ♦ cotilitor Cooperativă s.f. sg. (peior.) presupusă alianţă între echipe de fotbal participante la campionatul naţional, bănuite că ar aranja între ele rezultatele unor meciuri copcică s.f sg. joc de cărţi asemănător cu bacaraua copeici s.f. pl. (înv.) bani mărunţi copiii străzii expr. minori vagabonzi, cel mai adesea organizaţi în bande copită, copite s.f (peior.) picior copiuţă, copiuţe s.f. (şc.) fiţuică copoi, copoi s.m. poliţist corăbioară, corăbioare s.f. vin de Murfatlar îmbuteliat la sticle de 1 litru corcoduşă, corcoduşe s.f. (eufem.) vulvă corcoi s.n. sg. frică corcoviţă, corcoviţe s.f. găină cordache s. invar, (iron.) 1. prostituată 2. nimfomană cordaci, cordaci s.m. (peior.) amant, ibovnic cordan, cordane s.n. (obs.) penis cordeaiă, cordeli s.f. act sexual cordeanu s. invar, (iron.) -> cor-dache cordelie, cordelii s.f. (eufem.) prostituată cordescu 5. invar, (iron.) -> cor-dache cordi, cordesc v.r. a avea contact sexual cordit, cordiţi s.m. impertinent corditor, corditori s.m. (obs.) 1. amant 2. bărbat afemeiat corecţionar, corecţionari s.m. (intl.) 1. hoţ specializat în furtul de îmbrăcăminte din magazine 2. deţinut minor transferat în penitenciar dintr-o şcoală de reeducare cornu’ burţii expr. (livr.) penis coroi, coroi s.m. poliţist cortină, cortine s.f (glum.) 1. rochie 2. furou corturar, corturari s.m. ţigan nomad, şătrar corturi s.n. pl. sutien mare cosmetizare, cosmetizări s.f (pub., peior.) încercare de denaturare a unor adevăruri sau evenimente dureroase cosor, cosoare s.n. penis costumaş, costumaşe s.n. (dim., iron.) lucrător al Direcţiei a V-a a Securităţii, poliţia politică comunistă, care avea misiunea de a patrula la vedere pe Calea Victoriei, între sediile fostului Comitet Central al P.C.R. şi al fostului Consiliu de Stat costum de cherestea / de placaj expr. coşciug coş, coşuri s.n. (peior.) sân mic (de femeie) coşciug, coşciuge s.n. automobil coşciug zburător expr. avion coşcodan, coşcodani s.m. individ naiv cot, coţi s.m. an de detenţie cotarbă, cotarbe s.f prostituată cotă, cote s.f. (deţ.) informaţie furnizată gardienilor în legătură cu un deţinut cotârlă, cotârle s.f. mitocan coteţ, coteţe s.n. (peior.) garsonieră coti, cotesc v.t. a fura a coti mişto expr. (intl.) a da bacşiş bun cotilitor, -oare, cotilitori, -oare s.m., s.f. persoană care cotrobăie prin lucruri ce nu-i aparţin cotiza ♦ 72 cotiza, cotizez v.i. (pub.) a mitui cu regularitate pe cineva cotoaie s.n. pl. picioare cotoarbă, cotoarbe s.f. (adol.) fată urâtă cotolan, cotolani s.m. (intl.) an de detenţie cotonogar, cotonogari s.m., adj. (la fotbal) (jucător) care practică un joc brutal / dur cotonogi, cotonogesc v.t. 1. a bate, a lovi 2. (d fotbalişti) a practica un joc brutal COtu* s.m. sg. (articulat hot.) nimic cotu’ şi pişcotu’, labele şi botu’ expr. (glum.) nimic; deloc cotuiată, cotulate s.f. lovitură cu cotul coţăitoare, coţăitori s.f. (pop.) 1. coc-cis, noadă 2. şale coţcar, coţcari s.m. pungaş, şarlatan coţcărie, coţcării s.f şarlatanie coţovlaie, coţovlăi s.f. pungaş covrig, covrigi s.m. 1. volan de automobil 2. monedă crac, craci s.m. 1. picior 2. (la pl. -la fotbal) minge strecurată printre picioarele adversarului crai, crai s.m. bărbat afemeiat crai de curte veche expr. haimana craidon, craidoni s.m. —> crai craina s. invar, (ţig.) Craiova cratiţă, cratiţe s.f (înv., peior.) servitoare, bucătăreasă crăcan, crăcane s.n. 1. (intl.) pantaloni 2. cadrul confecţionat dintr-o sârmă mai groasă al jucăriei numite „invizibilă" crăiţă, crăiţe s.f. femeie uşuratică crăpa, crăp v.i. a mânca a-i crăpa buza (după ceva) expr. a avea mare nevoie (de ceva) a-i crăpa pipota expr. a fi foarte nerăbdător crăpătură, crăpături s.f. (eufem.) vulvă; vagin crăpelniţă s.f. (vulg.) mâncare creangă uscată expr. (pop.) impotenţă creastă, creste s.f. vulvă creaţa s.f sg. (articulat hot.) vulvă a se crede buricu’ pământului expr. a se considera cel mai important dintre toţi; a fi îngâmfat a se crede mielul din dodoaşă expr. (adol.) a se lăuda, a se grozăvi, a se fuduli creion, creioane s.n. 1. ţigară 2. (intl.) broască italienească de uşă creiona, creionez v.i. a fuma creiţari s.m. pl. (înv.) bani cresta, crestez v.t. (intl.) a răni cu cuţitul crestat, -ă, crestaţi, -te adj. rănit cu cuţitul a-i creşte ceafa expr. 1. a se în- grăşa 2. a prospera 3. a parveni a-i creşte grădiniţa pe piept expr. (intl.) a muri; a fi ucis cretă, crete s.f (tox.) tablete de metamfetamină cretinoid, cretinoizi s.m, adj. (augm., peior.) (persoană) cretin cretinozaur, cretinozauri s.m., adj. m. -» cretinoid creţ, creţuri s.n. (vulg.) anus creţar, creţari s.m. (vulg.) homosexual creţoiu s. invar, (augm.) —> creţ creţoman, creţomani s.m. (vulg.) —> creţar crimă adj. invar, (adol.) formidabil, extraordinar crimă şi pedeapsă expr. -> crimă criminal, -ă, criminali, -e adj. crimă crin, crini s.m. (er.) vagin cristal s.n. sg. (tox.) amfetamina criza, crizez v.r. 1. (deţ.) a face accese de furie, a avea crize de nebunie 2. (glum.) a reacţiona impulsiv, a avea o manifestare ne-controlată; a critica fără motiv crizantemă, crizanteme s.f. (er.) vulvă crizat, crizaţi s.m. (deţ.) deţinut cu accese de furie sau cu crize de nebunie croitor, croitori s.m. (eufem.) hoţ de buzunare croncan, croncăni s.m. poliţist cronică s.f. sg. (tox.) canabis croşeta, croşetez v.t. (la fotbal) a dribla în zig-zag cruce, cruci s.f. sifilis Crucea de Piatră expr. (înv.) fost cartier bucureştean al prostituatelor situat în perimetrul Dudeşti-Vitan-Nerva Traian cu anasâna expr. (pop.) forţat, cu de-a sila Cuba! interj, (adol.) bravo!, perfect! cubice s.n. pl. (intl.) zaruri cu bila pe cinci expr. (intl.) aflat în închisoare cu bună dimineaţa expr. (intl. - d. furturi) comis prin escaladarea unui zid CU burta la gură expr. (d femei) gravidă CUC, cuci s.m. 1. (deţ.) gardian 2. (mii.) emblema de pe caschetă sau bonetă 3. penis (de copil) CU capsa pusă expr. nervos, irascibil CU capul în nori expr. distrat, neatent Cucaracia s. pr. (er., glum.) vulvă; vagin cu carul expr. mult, din belşug -------------------------- 73 ♦ cujbit cu căţel, cu purcer expr. cu toţii, cu toată familia cu cântec expr. 1. dubios, necurat 2. problematic CU Chef expr. în stare de ebrietate; beat cu chiu, cu vai expr. cu greu, cu ~ mari eforturi cu coada bârzoi expr. (pop.) fudul, îngâmfat cu coada între picioare expr. spăşit, pocăit cu coada ochiului expr. pe furiş, discret cu coliva-n piept expr. în pragul morţii; muribund CUCUleţ, cuculeţi s.m. (dim.) penis (la copiii mici) cu dus şi întors expr. riscant CU fundu-n sus expr. 1. (d. lucruri) răvăşit, în dezordine 2. (d. oameni) morocănos; mânios cufureală, cufureli s.f. (pop.) diaree cufuri, cufuresc v.r. a avea diaree cu ghiotura expr. mult, din belşug cui, cuie s.n. 1. (tox.) acul seringii hipodermice folosite la administrarea unui drog prin injectare 2. (tox.) ţigară de marijuana 3. (tox.) bilă de heroină 4. ţigară cu iarba-n gură expr. -> cu coliva-n piept cu inimă expr. (friz.) cu ciupituri, cu zgârieturi cui pălăria / pielea mea? expr. cui naiba? cujbeaiă, cujbeli s.f. (intl.) 1. furt 2. bătaie cujbi, cujbesc v.t. (intl.) 1. a fura 2. a bate cujbit, -ă, cujbiţi, -te adj. (intl.) 1. furat 2. bătut culca ♦ 74 culca, culc v.r. (eufem.) a avea contact sexual CU lipici expr. (d. persoane) atrăgător, seducător culturagiu, culturagii s.m. (pub., peior.) fals om de cultură; persoană care afişează interes pentru cultură doar din dorinţa de a obţine profituri materiale cu manta expr. (intl.) indirect, pe ocolite cu mâinile curate expr. legal cu mâna-n fund / în buzunar expr. fără (a aduce) nimic cum cucii / puii mei? expr. cum naiba? cu mingea la centru expr. (d femei) gravidă cu moţ în frunte expr. (iron.) grozav, nemaipomenit; superior cum pălăria / pielea mea? expr. cum naiba? a cumpăra mâţa-n sac expr. 1. a cumpăra o marfă fără a-i verifica, în prealabil, calitatea 2. a accepta un lucru / o idee / o afacere etc. fără o verificare prealabilă cum te văd şi cum mă vezi expr. evident, sigur cu nemiluita expr. mult, din belşug a cunoaşte ca-n palmă expr. a cunoaşte la perfecţie a cunoaşte ca pe propriul buzunar expr. -> a cunoaşte ca-n palmă a cunoaşte toate chichiţele expr. 1. a cunoaşte în detaliu un meşteşug 2. a cunoaşte toate detaliile şi dedesubturile unei afaceri cunoscut ca un cal breaz expr. (peior.) cunoscut foarte bine; notoriu cu ochii în patru / în ţaglă expr. atent, vigilent cu un ochi la slănină şi cu altul la făină expr. saşiu; ciacâr cu palma-n cur expr. (vulg.) cu mâna goală, fără cele necesare cu perdea expr. exprimat / făcut în mod discret / indirect cupla, cuplez I. v.r. a trage la măsea II. v.r. a începe o relaţie amoroasă cuplărai, cuplăraie s.n. (pop.) bordel cuponar, cuponari s.m. (pub.) mic acţionar inclus în marea privatizare în masă promovată de Guvernul Văcăroiu, posesor al cuponului nominativ cuponiadă, cuponiade s.f. (iron.) propagandă făcută de Guvernul Văcăroiu marii privatizări în masă, bazată pe distribuirea către populaţie a cupoanelor nominative cu pufuri expr. atent, tandru; prevenitor cur, cururi s.n. (vulg.) fese, fund curat, -ă, curaţi, -te adj. 1. (d. infracţiuni) fără urme vizibile care să ducă la identificarea făptaşului 2. (d. infractori) cu alibi 3. legal, care nu este în afara legii curat chilipir expr. foarte ieftin curăţa, curăţ v.t. L a omorî 2. a lăsa pe cineva fără bani a curăţa coşul expr. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie curcan, curcani s.m. (peior.) poliţist curcă plouată expr. abătut, trist curcănărie, curcănării s.f. (intl.) poliţia, sediul poliţiei curea, curele s.f. (pop.) fâşie îngustă de pământ 75 ♦ cuvântător curenta, curentez v.t. (intl.) a deposeda pe cineva de bunurile personale prin furt a-i curge balele după expr. a dori, a pofti, a râvni a-i curge borşul expr. a avea o hemoragie, a sângera a-i curge Dâmboviţa expr. (înv.) a avea blenoragie curist, curişti s.m. (vulg.) homosexual curlangiu, curlangii s.m. homosexual curpapir s.n. invar, (vulg.) (sul de) hârtie igienică cur pictat expr. (vulg., peior.) 1. om fricos 2. diletant, ageamiu cursă, curse s.f. (deţ.) lot de deţinuţi transferat dintr-un penitenciar în altul cur să nu expr. (vulg., glum.) cum să nu curte de aer expr. (intl.) penitenciar curvar, curvari s.m. 1. bărbat afemeiat 2. soţ adulter curvă, curve s.f. 1. prostituată 2. soţie adulteră 3. nimfomană 4. om ipocrit 5. măsea cariată curvă bătrână expr. hoţ cu vechime curvăsăraie s.f sg. 1. prostituţie 2. viaţă desfrânată / imorală curvi, curvesc v.i. 1. a avea un comportament imoral; a comite un adulter; a schimba continuu partenerul / partenera de sex 2. a practica prostituţia curvie s.f. sg. -» curvăsăraie curviştină, curviştine s.f -» curvă (1-, 2., 3.) cu sacul expr. 1. mult, din belşug 2. (intl.) trişare la jocul de cărţi cusurgiu, -oaică, cusurgii, -oaice s.m., s.f, adj. 1. (persoană) înclinată să găsească imperfecţiuni / defecte la orice 2. (persoană) care are chef de ceartă cu surle şi trâmbiţe expr. în mod zgomotos / ostentativ cusut cu aţă albă expr. neconvingător, vizibil fals cu şindeală expr. (intl. - d. furturi de buzunare) comis prin tăierea buzunarului cu şpriţu’ / ţuica-n nas expr. ameţit de băutură, beat cutărescu I. pron. nehot. cineva II. s.m. sg. (peior.) persoană neînsemnată cutia limbii expr. (adol.) gură cutie de viteze expr. (glum.) organele genitale bărbăteşti cutiuţă, cutiuţe s.f. cap cu tonţii / toantele expr. (glum.) cu toţii / toatele cu toptanul expr. (pop.) cu grămada, mult, în cantitate mare cutră, cutre s.f. om ipocrit cu trei roate ia car expr. nebun, aiurit cuţitar, cuţitari s.m. 1. persoană îndemânatică în folosirea cuţitului ca armă 2. persoană care umblă înarmată cu cuţit cu vagonul expr. mult, din belşug cuvântător, cuvântători s.m. (intl.) 1. procuror 2. avocat da, dau v.r. (intl.) a mărturisi, a spune totul a i-o da expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a da adormiri (cuiva) expr. (intl.) a înşela / a păcăli pe cineva a-şi da aere / ifose expr. a se grozăvi, a se îngâmfa a nu-l da afară din casă expr. a nu fi înzestrat cu o anumită calitate; a duce lipsă de ceva a da afară muştele din Cişmigiu / din Herăstrău expr. a lenevi, a trândăvi a se da alivanta expr. a se da peste cap, a face tumbe a da amocul în cineva expr. (er.) a se îndrăgosti de cineva a da apă la şoricei expr. a plânge a-şi da arama pe faţă expr. a-şi dezvălui adevăratul caracter a se da artist / artizan expr. a se grozăvi, a se lăuda a da avrigu’ cuiva expr. (adol.) a alunga (pe cineva) a da benga în cineva expr. (pop.) 1. a înnebuni 2. a se îmbolnăvi grav (de ceva) a-i da bice / muci expr. a lua viteză, a grăbi pasul; a accelera desfăşurarea unei acţiuni a da bine cu bucata expr. (intl.) a lovi bine cu pumnul a da bir cu fugiţii expr. (pop.) a da înapoi în faţa unor dificultăţi a-i da blană expr. (adol.) a accelera, a lua viteză, a se grăbi a da o boabă expr. (sport) a înscrie un gol a da un bobâmac expr. a face o aluzie răutăcioasă la adresa cuiva a da buzunări la burţi expr. (intl.) a lovi cu cuţitul în burtă a da ca leremia cu oiştea-n gard expr. (pop.) a face / a spune ceva nepotrivit; a face o prostie a da calu’ la apă expr. (adol.) a urina a-i da călcâie expr. 1. (stud.) a pleca de la cursuri 2. (prin ext.) a pleca (de undeva, în general) a da cărţile pe faţă expr. 1. a dezvălui adevărul 2. a discuta deschis a da cep expr. a înjunghia (pe cineva) a da chix expr. a eşua a da cinstea pe ruşine expr. a comite o faptă reprobabilă a da clasă (cuiva) expr. 1. (stud.) a fi superior (cuiva) din punct de vedere intelectual 2. (prin ext. j a fi superior (cuiva) moral sau fizic 3. a învinge clar într-o dispută 4. a fi de neegalat / de neîntrecut într-un anumit domeniu de activitate a le da coapte expr. (intl) 1. a comunica veşti proaste 2. a fi informator 3. a spune adevărul (anchetatorilor) a da colţul expr. a muri a da comoara lui Mendel expr. (cart.) a juca cu cărţi însemnate a şi-o da contra cost expr. a se prostitua a da cosor expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a o da cotită expr. 1. a se eschiva de la un răspuns concret 2. a se dezice de o afirmaţie anterioară a da craci expr. (în fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului a se da crocant expr. a se lăuda, a se grozăvi dactari s.n. sg. echipaj de poliţie a da pe cineva cu... expr. (intl.) a condamna pe cineva la... a da cu barda-n Dumnezeu expr. (pop.) a acţiona fără scrupule a da cu bâta-n baltă expr. (pop.) a face o gafă a da cu boabele expr. (act.) a-şi spune rolul; a declama, a recita a o da cu capu’ de toţi pereţii expr. (adol.) a se masturba a da cu căciula-n câini expr. (pop.) 1. a fi beat 2. a se comporta fără a ţine seama de normele sociale a da cu cioarda expr. (intl.) a fura; a jefui a da cu clanţa expr. a vorbi mult / necontenit a da cu coastele în populaţie expr. (d. o femeie de moravuri uşoare) a întreţine relaţii sexuale cu un -------------- 77 ♦ a da cu pasul număr nelimitat de parteneri; a duce o viaţă libertină a da (pe cineva) cu cositor / cu plumb expr. (intl., înv.) a împuşca (pe cineva) a da (pe cineva) cu cracii-n sus expr. (vulg.) 1. a trânti (pe cineva) la pământ 2. a poseda sexual (pe cineva) a se da cu curul de pământ expr. (adol., vulg.) a se supăra; a se enerva, a se înfuria a da (cuiva) cu flit expr. 1. a mustra 2. a ironiza 3. a alunga, a izgoni a da cu gazometrul de pământ expr. (iron. - d. femei) a avea picioare scurte a da cu harponul expr. (intl. - d. poliţişti) a face o arestare a da cu huideo expr. a huidui, a alunga (pe cineva) cu huiduieli a da cu jula / cu racu’ / cu zula expr. a fura a da cu lama expr. (intl.) a tăia buzunarele cuiva în încercarea de a fura a o da cu lipici expr. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a da cu mucii de faianţă expr. (adol.) ase masturba a da cu mucii-n fasole expr. (vulg.) a face o gafa a da cu ornicul de pereţi expr. (prst.) a avea orgasm / a cădea în extaz în timpul unui act sexual a da cu osul expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual a da cu panacotu’ expr. (intl.) a fura din buzunare a da cu pasul expr. a pleca pe furiş a da cu picamerul ♦ 78----------------- a da cu picamerul expr. (er., glum.) a deflora / a dezvirgina o fată bătrână a da (pe cineva) cu poJen expr. (er., eufem.) a lăsa (o femeie) gravidă / însărcinată a-i da cu praf de mers expr. (adol.) a pleca în grabă, a fugi a-i da cu praftoriţa expr. 1. a vorbi mult 2. a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare a-şi da cu presupusul expr. (pop.) a-şi exprima părerea a da curului sare expr. (vulg.) a face un lucru în mod superficial / de mântuială a da cu sacâz expr. (eufem. - d. ambele sexe) 1. a se masturba 2. a avea un contact sexual a da cu sanipid expr. (înv. - d epurările din regimul comunist) 1. a concedia, a da afară din serviciu 2. a exclude din partid a da cu sasu’ expr. (intl.) a evada; a dezerta a da cu stângu-n dreptul expr. a fi neîndemânatic a da cu subsemnatul expr. 1. a scrie o declaraţie la cererea organelor de cercetări penale 2. a scrie un raport / o declaraţie justificativă la cererea superiorilor / angajatorului a da cu şuriul expr. 1. a se bate cu cuţitul 2. a umbla înarmat cu cuţit a-şi da cu tesla în coaie expr. (adol, obs.) a se enerva, a se înfuria a da cu tifla expr. a dispreţui; a sfida a da cu vastu’ expr. (intl.) a fura din buzunare a da de-a dura expr. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a se da de-a dura expr. 1. (er. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat 2. a pleca; a dispărea a da de bucluc / de dracu’ expr. a avea necazuri a se da de ceasul morţii expr. 1. afi disperat 2. a face orice pentru îndeplinirea unui scop a da de duşcă expr. a bea dintr-o răsuflare a da de fundul pungii expr. a nu mai avea bani a da de fundul sacului expr. a termina resursele a da de furcă expr. a face cuiva greutăţi a da de gol expr. a divulga, a de-conspira a da de izvor expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate acţiona fără riscul de a fi prinşi a da din clanţă expr. a vorbi mult / necontenit a da din coadă expr. 1. a linguşi 2. (d. femei) a face mişcări şi gesturi provocatoare pentru a capta atenţia bărbaţilor a da din colţ în colţ expr. a fi pus în încurcătură a i-o da (cuiva) din fundul triajului expr. (adol.) a lovi (pe cineva) cu toată puterea a nu da doi bani (pe cineva /ceva) expr. a avea o părere proastă (despre cineva / ceva) a da dos la faţă expr. 1. a pleca pe furiş 2. a da înapoi în faţa unor dificultăţi a da dosul expr. a da dos la faţă a da dreptul expr. a mitui a da dreptul de barosan expr. (intl.) 1. a da ceva cuiva conform unei înţelegeri prealabile 2. (iron.) a bate (pe cineva) a-şi da drumul pe el / pe ea expr. (eufem.) a urina sau a defeca involuntar în haine / în aşternuturi / în pat a da dude expr. (stud.) a face greşeli, a comite erori a-şi da duhul expr. 1. (pop.) a muri 2. (er.) a ejacula a da duma expr. a mitui a da o dumă expr. (adol.) 1. a prelua un citat sau o poantă de la altcineva şi a o prezenta drept originală 2. a face o glumă proastă a da dume expr. (adol.) a minţi a se da după cum bate vântul expr. (peior.) a fi oportunist a se da după deget expr. a recurge la pretexte pentru a se eschiva de la o acţiune sau pentru a nu-şi asuma răspunderea unei fapte a da eject expr. a respinge (pe cineva / ceva) a da extemporal expr. (intl.) a comite un furt mărunt a da un fir (cuiva) expr. a da (cuiva) un telefon a da flow expr. (adol.) a avea inspiraţie a da flutureşte expr. (în sporturile pe echipă) a arunca greşit banul la rişcă sau la tragerea la sorţi a terenurilor a-şi da foc la valiză expr. a face o gafă ireparabilă, cu consecinţe neplăcute a da gata expr. 1. a termina ceva 2. a îndeplini o sarcină 3. a ucide; ---------------79 ♦ a i-o da în cap a distruge 4. (flg.) a cuceri, a impresiona foarte puternic (pe cineva) a da gaură expr. 1. a delapida, a păgubi, a fura; a obţine un profit pe căi ilicite 2. a câştiga la jocurile de noroc 3. (intl) a înjunghia 4. (intl) a împuşca 5. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a da gaură la inel expr. (d. homosexuali) a dezvirgina a da geană expr. 1. a privi pe furiş 2. a supraveghea a da o gheară expr. (intl) a juca barbut a da ghes expr. a îndemna, a îmboldi a se da grande expr. a se grozăvi, a fi îngâmfat a se da huţa expr. (er., glum.) a avea contact sexual a da iapa în călăreală expr. (pop.) a împerechea o iapă cu un armăsar a-i da inima brânci expr. (pop.) a avea poftă să..., a fi predispus să... a o da în bară expr. a comite o greşeală, a face o gafă a se da în bărci expr. (pop., glum.) a avea contact sexual a da în bâlbă expr. a se bâlbâi; a vorbi incoerent a da în bengă expr. a înnebuni a o da în bijboc expr. (er., vulg. -d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a da în boale expr. 1. a se îmbolnăvi de blenoragie 2. a se enerva, a se înfuria a i-o da în cap expr. (adol - la pocher electronic) a ghici cartea roşie sau neagră pentru dublarea sumei câştigătoare a-i da în cap iui chelu’ / lui mutu’ ♦ 80 a-i da în cap lui chelu’ / lui mutu’ expr. (adol.) a se masturba a-şi da în coapse expr. (er.) a avea contact sexual, a face dragoste a se da în fapt expr. a mărturisi a da în gât (pe cineva) expr. 1. a ucide (pe cineva), a omorî (pe cineva) 2. a compromite (pe cineva) 3. a întinde o cursă f cuiva) 4. a denunţa (pe cineva) a se da în ghioc expr. (er. -d bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a da în gropi expr. a fi foarte prost / imbecil a da în mangleală expr. (intl.) a schimba subiectul discuţiei a o da în mirişte expr. a avea legături amoroase extraconjugale a da în nepoţeală expr. (intl.) a face pe prostul; a simula lipsa de fermitate a da în particular expr. (deţ.) a acţiona după bunul plac, încălcând restricţiile şi regulamentele a da în pârg expr. (er. - d. bărbaţi) a avea o erecţie a-şi da în petic expr. a-şi arăta involuntar proasta creştere sau defectele; a se manifesta în mod necivilizat a da în primire expr. 1. (d. motoare, aparate etc.) a se defecta iremediabil 2. (d. oameni) a muri 3. (deţ.) a denunţa pe cineva care a comis o abatere disciplinară în penitenciar a o da în SF-uri expr. (adol.) a minţi; a pălăvrăgi a se da în spectacol expr. 1. (deţ.) a încălca regulamentul în mod ostentativ, fără a se feri de gardieni 2. -» a-şi da în petic a se da în stambă expr.-* a-şi da în petic a o da în tango (cu cineva) expr. a minţi (pe cineva), a păcăli (pe cineva) a o da întoarsă expr (intl.) 1. a minţi -2.-a schimba conţinutul unei declaraţii anterioare; a se dezice de o afirmaţie anterioară a da în ţuicomanie expr. a deveni dependent de consumul de băuturi alcoolice a o da în vată expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a-i da (cuiva) jbilţul expr. (er.) a acosta (pe cineva) a da jet expr. (deţ.) a denunţa, a informa a da la boboci / la raţe expr. a vomita, a vărsa a da la buci expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie sau cu un bărbat a se da la cineva expr. 1. a încerca să seducă pe cineva 2. a bate pe cineva; a molesta pe cineva 3. a ataca verbal pe cineva 4. (d. câini) a ataca / a muşca pe cineva a se da la fund expr. 1. a se retrage din viaţa socială 2. (intl.) a se ascunde pentru a scăpa de urmărire 3. (glum.) a fi homosexual a o da la gingie / la gingirică expr. (obs.) a obliga partenerul să facă sex oral a da la gioale expr. (în fotbal) a faulta, a lovi picioarele adversarului 81 ♦ a da nana a da la întors expr. (deţ.) 1. a schimba subiectul discuţiei 2. a face tot posibilul pentru a schimba părerea cuiva despre un deţinut a o da la întors expr. a se dezice de o afirmaţie anterioară a da la Maica Precista expr. (intl.) a trimite la închisoare a da (cuiva) la moacă expr. (vulg.) a lovi (pe cineva) cu pumnii peste faţă a da la moloz expr. (deţ.) a repartiza (un deţinut) într-o colonie de muncă a da la oglinzi expr. (intl.) a lovi (pe cineva) peste ochi a da la peşte expr. 1. (d. bărbaţi) a acosta o femeie 2. (mar.) a vomita a da la pipi expr. (obs. -d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a da la sare expr. (intl., înv.) a trimite (un deţinut) la ocnă a da la spate expr. a fura a o da la umplut expr. (er. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a da la vâsle expr. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a-i da (cuiva) lămâiţa în foc expr. (er. - d. femei) a se excita a-şi da lâna 1a scărmănat expr. (er. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a se da lebădă expr. a se grozăvi, a se lăuda dalilă, dalile s.f (eufm.) prostituată a da limbi expr. (obs.) 1. a practica cuniliţia sau aniliţia 2. a linguşi, a măguli, a flata dalmaţian, dalmaţieni s.m. (pub., peior.) 1. persoană coruptă, cu onoarea pătată 2; persoană cu conştiinţa sau biografia pătată din cauza comportamentului său din perioada comunistă a da lupte grele expr. (glum.) a avea mai multe contacte sexuale consecutive a se da mare expr. a se lăuda, a se grozăvi a se da mare sculă de basculă expr. -> a se da mare damă cu manşoane expr. femeie frumoasă şi elegantă a-i da (cuiva) mălaiul prin sită expr. a lua banii cuiva a-i da mâna expr. a-şi putea permite a da mâna cu primarul expr. (adol) a urina dambiluşcă, dambiluşti s.f 1. titirez strunjit din fontă, învârtit de copii cu ajutorul unui bici înfăşurat pe şanţul median al jucăriei 2. prostituată dambla, damblale s.f. pasiune, hobby; viciu inofensiv a nu-i da (cuiva) meşii expr. a nu-i conveni (cuiva) damicelă, darnicele s.f. femeie uşuratică a-i da cuiva muie expr. (obs.) a invita un partener la sex oral (la felaţie) a-i da cuiva mură-n gură expr. a-i da cuiva aproape integral soluţia unei probleme pe care ar trebui s-o rezolve singur a-i da mustu-n fiert expr. (er.) a ejacula a da naibii / la naiba expr. a nu se mai interesa (de cineva/ de ceva) a da nana expr. a bate un copil mic a da nas în nas cu cineva ♦ 82 — a da nas în nas cu cineva expr. a se întâlni cu cineva în mod neaşteptat dandana, dandanale s.f 1. întâmplare neplăcută; bucluc, încurcătură 2. zgomot mare; tărăboi 3. petrecere zgomotoasă danke şoşon! expr. (glum.) mulţumesc (frumos )\ a dansa ia sentiment expr. a dansa lipiţi unul de altul a da ochii în gene expr. a aţipi, a adormi a da ortul popii expr. (pop.) a muri a da (cuiva) o palmă expr. a împrumuta (cuiva) o mie de lei a da papucii (cuiva) expr. 1. a obliga (pe cineva) să plece; a alunga (pe cineva) 2. a se despărţi (de iubită/ iubit) a da paşaportul expr. 1. -» a da papucii 2. a concedia a da pe-afară de deşteptăciune expr. (iron.) a fi prost a da pe-afară de frumos / de frumoasă expr. (iron.) a fi urât(ă) a da pe-alături expr. a încălca fidelitatea conjugală a o da pe bibliuri expr. (prst.) a face gesturi de atragere a bărbaţilor a da pe brazdă (pe cineva) expr. 1. a îmblânzi (pe cineva), a domoli (pe cineva) 2. a învăţa (pe cineva), a deprinde (pe cineva cu ceva) 3. a disciplina (pe cineva) a da pedală expr. a pleca pe furiş a da pe gârlă expr. a risipi (ceva), a rămâne păgubit (cu ceva) a da pe goarnă / pe gură expr. (intl.) 1. a mărturisi / a-şi recunoaşte vina 2. a denunţa, a informa a o da pe luate expr. a câştiga la rişcă a da peste bot expr. 1. a plesni (pe cineva), a pocni (pe cineva) 2. a ridiculiza (pe cineva) în public a o da pe sub mână expr. a se masturba a da (pe cineva) peşcheş expr. a preda (pe cineva) prins; a preda (pe cineva) duşmanului a o da pe ulei expr. a se apuca de băut a da pielea peste cap expr. (vulg.) a avea parte de necazuri a-i da (cuiva) pilaf expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a-i da pleoapele în gene expr. a aţipi, a adormi a da plicul expr. a mitui, a oferi cuiva o sumă de bani în semn de recunoştinţă sau ca recompensă pentru un serviciu a-şi da poalele peste cap expr. 1. a avea un comportament indecent 2. a nu mai ţine cont de nimic, a depăşi orice limită a da prin băţ expr. (pop.) a fi foarte obraznic a da prin şperlă expr. 1. a se purta rău (cu cineva); a maltrata (pe cineva) 2. a trăda; a părăsi (pe cineva) a o da prin şperlă expr. a o păţi a da pui de giol expr. 1. (la jocul de arşice) a câştiga toate arşicele adversarului 2. a fura a da puşcăria-n particular expr. (deţ.) a se comporta după bunul plac, a nu respecta regulamentele dar, daruri s.n. 1. (intl.) lucru furat 2. plic cu bani oferit de un pacient unui medic daraban, darabani s.m. (deţ.) gardian darac, daracuri s.n. (er.) act sexual a da o raită expr. 1. a face o plimbare 2. a face o vizită scurtă a da rasol expr. a face un lucru în grabă / superficial / de mântuială a da o ratare / un ţâr expr. (adol.) a apela scurt pe cineva de pe un telefon mobil, fără a-i lăsa timp persoanei respective să răspundă a da rateuri expr. (er. - d. bărbaţi) a avea un eşec sexual daravelă, daravele s.f. penis dardăr s.n. sg. joc de cărţi a da recital expr. (intl.) a fura dare de mână expr. stare materială bună a o da roită expr. (intl.) a dispărea de la locul unei razii a se da rotund expr. a se grozăvi; a fi îngâmfat darul suptului expr. viciul beţiei a-i da sas expr. a pleca pe furiş; a pleca în grabă a da sămânţa pe iarbă expr. a ejacula pe părul pubian al partenerei de sex a da sfară / sfoară-n ţară expr. a lansa un zvon, a da de ştire a da sfoară la zmeu expr. a lenevi, a trândăvi a da sifon expr. a denunţa a da sonorul mai încet expr. a coborî tonul, a vorbi mai încet a da strechea în cineva expr. 1. a se purta ciudat 2. a se agita fără motiv, a nu avea astâmpăr a O da SUS expr. (d. bărbaţi) a-i cere partenerei / partenerului să practice sex oral ---------------83 ♦ dă din tenişi! a da şapte degete şi-o fugă bună expr. a fura din buzunare data aviatoare expr. (glum.) data viitoare a da tăiate expr. (deţ.) a fi exigent şi restrictiv cu un deţinut a-i da tărâţa în foc expr. (er.) 1. (d. femei) a juisa 2. (d. bărbaţi) a ejacula dat dracului / naibii expr. 1. deştept, isteţ; şiret, şmecher 2. rău, afurisit dat pe brazdă expr. (deţ. - d. gardieni) care trece cu vederea unele abateri sau nereguli a da un tun expr. a se îmbogăţi rapid, pe căi ilicite a o da turnată expr. 1. a da de băut 2. a goli o sticlă / un pahar, a termina băutura a da ţeapă expr. 1. a înşela, a escroca 2. (adol.) a pleca dintr-un local fărji a achita nota de plată 3. a absenta de la o întâlnire a da ţignale expr. (deţ.) a face un apropo a se da umplută expr. (er. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a da cuiva un Yoko, Tom şi Jerry expr. (în arte marţiale) a lovi pe cineva cu piciorul dava s.f. sg. heroină dazdrazfutu-i! expr. (glum., înv.) la revedere! dădăci, dădăcesc v.t. 1. a îngriji (pe cineva) ca pe un copil 2. a da (cuiva) sfaturi inutile dă din tenişi! expr. (adol.) pleacă!, fugi! dăndănaie ♦ 84 dăndănaie, dândânâi s.f. 1. ciudăţenie, năzdrăvănie 2. întâmplare neplăcută; încurcătură Dărâmă Oaia s. pr. (glum.) cartierul bucureştean Dămăroaia dă-i sfoară! expr. zi mai departe!, nu te opri! dă-te-n faţa mea! expr. (cart.) joacă cu mine! deal, dealuri s.n. 1. (intl.) închisoare 2. fese dea Ier, dealeri s.m. (tox.) traficant de droguri care-şi vinde marfa prin intermediul micilor vânzători stradali Dealurile Chimiei s. pr. denumire generică dată vinurilor de calitate inferioară, contrafăcute şi chimi-zate de amorul artei expr. 1. de plăcere 2. pe gratis, fără bani, de pomană de-a-nboulea expr. prosteşte, în mod stupid demna cior! expr. (ţig., intl.) m-ai trădat! de-a surda expr. în zadar, fără rost de baltă expr. 1. de calitate inferioară 2. penibil debarca, debarc v.t. a da jos (pe cineva) dintr-un post de conducere; a concedia, a da afară debreţin, debreţini s.m. penis debuta, debutez v.i. (pub.) a începe decan, decani s.m. (deţ.) deţinutul cu cea mai grea condamnare; deţinutul cu cele mai multe condamnări decapota, decapotez v.t. a lovi (pe cineva) până la leşin decar, decari s.m. 1. (şc.) nota zece 2. (cart.) carte de zece puncte 3. (sport) jucător care poartă numărul 10 pe tricou decarta, decartez v.i. (eufem.) a vomita, a vărsa decava, decavez I. v.t. a da sau a lua cuiva toţi banii (la un joc de noroc) II. v.r. a se ruina (la jocurile de noroc) de când Adam Babadam expr. hăt demult; din vremuri imemoriale de când era bunica fată expr. -» de când Adam Babadam de când l-a făcut mă-sa expr. din-totdeauna decât adv. (în propoziţii afirmative, impropriu) numai, doar de chichi / iordan / Iorgu / Madagascar / pamplezir / piele / sanchi expr. de aia, pentru că aşa vreau eu de chichi, de-un leu ridichi, de-un leu bomboane şi de restul mentosane expr. (glum.) -> de chichi de chichi, de michi, de trei lei ridichi expr. (glum)-> de chichi de chichiri, michiri expr. -» de chichi decola, decolez v.i. (deţ.) a evada decoltat, -ă, decoltaţi, -te adj. (d. limbaj, glume etc.) obscen de comă expr. formidabil, extraordinar de comitet expr. (d. oameni) cumsecade, de treabă, pe care te poţi bizui de corazon expr. (d. cântece) de dragoste decreţel, decreţei s.m. copil născut în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avor- turile şi a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive de dârvală expr. 1. (d. haine) de lucru, de zi cu zi 2. (d. cai) de jug, de povară dediţei, dediţei s.m. 1. somnifer 2. otravă de doi bani / trei lulele expr. (peior.) 1. ieftin 2. de calitate inferioară dedughenizare, dedughenizări s.f. (pub.) procesul de demolare, de către autorităţile locale, a chioşcurilor şi magazinelor micilor comercianţi care au invadat spaţiile publice după 1989 dedulci, dedulcesc v.r. (prst.) 1. (d. clienţi) a se obişnui cu o singură prostituată ca parteneră de sex 2. (d. prostituate) a se obişnui cu un singur client ca partener de sex de florile cucului / mărului expr. 1. de plăcere 2. fără motiv de garagaţă expr. de formă de gaşcă expr. (d. oameni) sociabil, de treabă deget, degete s.n cantitate mică de băutură alcoolică (mai ales spirtoasă) turnată într-un pahar degresa, degresez v.r. a consuma băuturi alcoolice de hatârul cuiva expr. de dragul cuiva de import expr. (intl.) care provine din furt de izbelişte expr. părăsit, neglijat de la coada vacii expr. (peior.) 1. de la ţară, din mediul rural 2. de condiţie socială modestă de la leafa la omega expr. (glum.) de la alfa la omega, de la A la Z deles! interj, (ţig.) loveşte-1! --------------------- 85 ♦ deputat deles ciori! interj, (ţig.) trădează-1! deles iag! interj, (ţig.) împuşcă-1! delicatesă, delicatese s.f. (prst.) orice practică sexuală deviantă, costisitoare, greu de obţinut de către clientul unei prostituate deliu, -e, delii adj. (prst. -d. clienţi) incomod, cu o conduită şi pretenţii imprevizibile de mama focului expr. cu intensitate; cu pasiune demenţial, -ă, demenţiali, -e adj. extraordinar, minunat, formidabil demisionită, demisionite s.f (pub., peior.) demisie simptomatică a mai multor persoane dintr-o funcţie publică, într-un interval de timp relativ scurt demola, demolez v.t. 1. a compromite (pe cineva)\ a distruge (pe cineva) din punct de vedere profesional sau social 2. a năuci adversarul cu lovituri demolat, -ă, demolaţi, -te adj. (glum.) foarte obosit denghi s.m. pl. bani de nici o culoare expr. deloc denivelări tectonice expr. (glum.) 1. sâni 2. fese de ochii lumii / soacrei expr. 1. pentru a salva aparenţele, pentru a lăsa lumii o impresie bună 2. superficial depanator, depanatori s.m. (glum.) medic de pe vremea lui Pazvante Chiorul expr. de demult, din vremuri imemoriale deputat, deputaţi s.m. (intl.) complice de râsul cucului / curcilor / găinilor / lumii ♦ 86 de râsul cucului / curcilor / găinilor / lumii expr. penibil, ridicol derbedeism s.n. sg. (pub., peior.) atitudine sau comportament antisocial / de derbedeu a derula banda expr. (intl.) a vorbi mult, a mărturisi, a recunoaşte descânta, descânt v.t. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie descântec, descântece s.n. (er.) act sexual a deschide pliscul expr. (intl.) a denunţa a deschide uşa (cuiva) cu capul expr. a mitui (pe cineva) deschizător, deschizătoare s.n. (intl.) şperaclu desclifta, descliftez I. v.t. a dezbrăca II. v.r. a se dezbrăca descliftat, -ă, descliftaţi, -ate adj. dezbrăcat a descoperi America expr. (iron.) a face caz de un lucru ştiut de toată lumea descoperit, -ă, descoperiţi, -te adj. cu lipsuri financiare; fără bani a descuia lacătul expr. (intl.) a da o spargere descurcăreaţă, descurcăreţi s.f. (deţ.) obţinerea unui avantaj material prin procurarea unor lucruri interzise în penitenciar desena, desenez v.t. a denunţa desfăcăreţ, desfăcăreţe s.n. 1. deschizător de conserve 2. deschizător de sticle desfăcut la brăcinari expr. care provoacă (pe cineva) la o competiţie; care iniţiază o acţiune desfiinţa, desfiinţez V.t. 1. a compromite 2. a certa cu asprime 3. a umili; a ridiculiza 4. a bate rău de tot desfiinţat, -ă, desfiinţaţi, -te adj. 1. compromis 2. certat cu asprime 3. umilit; ridiculizat desfrunzi, desfrunzesc v.t. (intl.) 1. a jefui 2. a bate rău de spaimă / speriat expr. uimitor, uluitor a despica firul în patru expr. a cerceta un lucru în detaliu de stă mâţa-n coadă expr. -> de spaimă destupa, destup v.r. a deveni receptiv la nou, la sugestiile altcuiva etc. destupat, -ă, destupaţi, -te adj. receptiv la nou; receptiv la sugestiile cuiva; cu care se poate discuta a-şi destupa urechile expr. -> destupa destupuş, destupuşuri s.n. tirbuşon deşerta, deşert v.t. (intl.) a aresta, a închide deşertul păduchilor expr. (glum.) chelie deşeu, deşeuri s.n. (peior.) om de nimic deştept, -eaptă, deştepţi, -te s.m., s.f, adj. (iron., peior.) prost, nerod deşteptări u ne, deşteptăciuni s.f (iron.) prostie; faptă sau afirmaţie care dovedeşte prostie deşuruba, deşurubez v.t. a ancheta, a interoga determinat, -ă, determinaţi, -te adj. (pub.) ferm, hotărât de top expr. (pub.) foarte bun; valoros de unde chilu’ babei / pielea / pălăria mea? expr. de unde naiba? 87 ♦ din spate regină, din faţă ruină de unde cucii / puii mei? expr. de unde naiba? deviă, devie s.f. cap, ţeastă dezbrăca, dezbrac v.t. (pol.) a destitui un cadru activ pentru abateri de serviciu a dezgropa morţii expr. a aduce în discuţie lucruri mai vechi, fără legătură cu obiectul unei dispute dezinfectant, dezinfectante s.n. băutură spirtoasă dezinfecţie, dezinfecţii s.f consum de băuturi spirtoase; stare de ebrietate provocată de consumul de băuturi spirtoase dibăci, dibăcesc v.t. (intl.) a găsi diblă, dible s.f 1. vioară, scripcă 2. cap, ţeastă dican, dicani s.m. (intl.) judecător dichisi, dichisesc I. v.t. (intl.) 1. a lua banii cuiva 2. a năuci (pe cineva) cu lovituri II. v.r. a se îmbrăca elegant dichlearda s. invar, (ţig.) fereastră, geam didi s.n. invar. (în limbajul copiilor mici) suzetă; tetină diferenţial, diferenţiale s.n. şezut, fese digitator, digitatori s.m. (intl.) hoţ de buzunare dileală, dileli s.f. 1. (intl.) bătaie 2. (la sg.) nebunie dili, dilesc I. v.r. 1. a năuci în bătaie 2. (intl.) a da; a transmite (marfă de contrabandă) II. v.r. a înnebuni, a se ţicni dilimac, dilimaci adj. m. nebun, ţicnit dilimache adj. invar. -> dilimac dilimandros, dilimandroşi s.m., adj. dilimac a se dili pe zvast expr. (intl.) a se uita la mâna hoţului, a observa că este furat diliu, -ie, dilii adj. -> dilimac dinainte adv. din epoca comunistă, dinainte de 22 decembrie 1989 dinamită, dinamite s.f 1. băutură spirtoasă foarte tare 2. (tox.) haşiş de bună calitate din an în Paşte / joi în Paşti / Paşti-n Crăciun expr. foarte rar; la intervale mari de timp dinarist, dinarişti s.m. (intl.) 1. falsificator de bani 2. escroc specializat în operaţiuni financiare ilicite dincolo adv. 1. (intl.) la închisoare 2. (în perioada comunistă) în Occident din faţă / părţi expr. 1. deloc 2. nimic din lac în puţ expr. dintr-o situaţie critică într-alta şi mai critică; din rău în mai rău din leagăn expr. din copilărie; de la o vârstă foarte mică dinozaur, dinozauri s.m. (pub., peior.) persoană / formaţiune / regim anacronic® din scoarţă-n scoarţă expr. amănunţit din senin expr. pe neaşteptate din spate liceu, din faţă muzeu expr. pe jumătate admirativă şi pe jumătate peiorativă, expresia este folosită pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute, dar care are un trup bine conservat şi, privită din spate, pare mai tânără decât este în realitate din spate regină, din faţă ruină expr. din spate liceu, din faţă muzeu dintr-o bucată ♦ 88 dîntr-O bucată expr. 1. (d. oameni) integru 2. (d. oameni) lipsit de subtilitate 3. (la fotbal - d. şuturi) fără preluare; din voleu dinţar, -ăreasă, dinţari, -ărese s.m., s.f. medic stomatolog diplomă, diplome s.f. (intl.) sentinţă de condamnare directrice s.f. sg. (şc.) directoare de şcoală sau de liceu diribau s.n. sg. (intl.) 1. batalion disciplinar 2. muncă silnică dirig, -ă, dirigi, -e s.m., s.f. (şc.) diriginte disponibiiiza, disponibilizez v.t. (pub., eufem.) a concedia distribuitor, distribuitori s.m. (deţ.) homosexual activ diurnist, -ă, diumişti, -ste s.m., s.f (iron.) delapidator dizolva, dizolv I. v.t. a ucide II. v.r. a dispărea, a se ascunde D.J s.m. invar, disc-jockey, prezentator muzical într-o discotecă sau la un post de radio doagă, doage s.f. os doamna albă expr. (tox.) heroină Doamne fereastră şi-o bucat’ de uşă-albastră! expr. (adol., glum.) Doamne fereşte! doapă, doape s.f. (peior.) femeie scundă şi grasă doctor, doctori s.m. 1. (friz.) meşter care lucrează rapid 2. persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu doctorie, doctorii s.f. (glum.) I. băutură spirtoasă 2. (er.) act sexual 3. (er.) femeie (percepută ca parteneră de sex) dogar, dogari s.m. (glum.) medic ortoped doi de-un leu expr. (adol, peior.) 1. două persoane insignifiante 2. două persoane cu aceleaşi defecte doi la geamantan expr. chinez doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă şi slabă doi ochi albaştri expr. ţuică de prune doi ş’un sfert expr. (pub.) U.M. 0215, serviciul de informaţii al Ministerului de Interne domnişoară, domnişoare s.f. homosexual pasiv donator, donatori s.m. (deţ.) deţinut care împarte cu ceilalţi alimentele primite de acasă doniţar, doniţari s.m. (intl.) denunţător, delator; informator donjuan, donjuani s.m. (iron.) bărbat afemeiat; seducător donşoară, donşoare s.f. domnişoară dop, dopuri s.n. 1. (er.) penis 2. bărbat scund şi gras dop rutier expr. (pub.) ambuteiaj, blocare a traficului rutier do-re-mi s. invar, (intl.) furt de aparatură audio a dormi buştean / dus / greu expr. a avea un somn profund a dormi cu capul în priză expr. (glum.) a fi răcit din cauza curentului a dormi iepureşte expr. a avea un somn uşor, a se trezi la cel mai mic zgomot a dormi somnul cel lung / de veci / drepţilor expr. a fi mort dorobanţ, dorobanţi s.m. (pop.) unitate de măsură a băuturilor spirtoase egală cu 50 de ml dos, dosuri s.n. fese 89 ♦ dubit dosar, dosare s.n. (pub.) informaţii compromiţătoare folosite ca mijloc de şantaj în viaţa politică dosariadă, dosariade s.f (pub.) I. cercetarea dosarelor de Securitate ale candidaţilor la funcţii publice înalte, pentru blocarea accesului foştilor agenţi ai poliţiei politice comuniste la asemenea posturi 2. epurarea din funcţiile de conducere a cadrelor care sunt membri sau simpatizanţi ai unei formaţiuni politice situate la un moment dat în opoziţie dosi, dosesc L v.t. 1. a ascunde 2. a fiira II. v.r. a se ascunde dosire, dosiri s.f furt; ascunderea unui lucru furat dosit, -ă, dosiţi, -te adj. ascuns, pitit dosnică, dosnice s.f. femeie care practică sexul anal dosoiin, dosolinuri s.n. (eufem.) fese a dospi cozonacul expr. a lenevi, a trândăvi dospit, -ă, dospiţi, -te adj. potrivit, propice a doua ia căldură expr. (intl) buzunarul interior al unui sacou doveditor, doveditori s.m. (intl) 1. anchetator 2. procuror doxă s.f. sg. minte, inteligenţă doză, doze s.f. 1. o sută de mililitri de băutură spirtoasă 2. (tox.) cantitate dintr-un drog consumată o dată drac împieliţat expr. 1. rău, afurisit 2. poznaş, neastâmpărat 3. cutezător un drac şi jumătate expr. -» drac împieliţat dracul gol expr. -» drac împieliţat al dracului expr. drac împie-liţat (1.) drag ca sarea-n ochi expr. nesuferit draibăr, draibâri s.m. (intl.) spărgător de mare clasă drăcie, drăcii s.f (pop.) 1. ştren-gărie, poznă 2. ciudăţenie drâmbă, drâmbe s.f. penis a drege busuiocul expr. a repara o gafă; a salva aparenţele drept, drepturi s.n. mită drincui, drincuiesc v.t. (adol) a bea alcool drob, droburi s.n. (vulg.) penis drobarimos s. invar. 1. farmece, vrăjitorii 2. ghicit în cărţi drobariseală, drobariseli s.f -» drobarimos drogangiu, -oaică, drogangii, -oaice s.m., s.f toxicoman, drogat drogat, -ă, drogaţi, -te adj. beat, băut drojdie de bere expr. spermă drojdier, drojdieri s.m. beţiv care consumă de preferinţă băuturi spirtoase drumar, drumari s.m. proiectant sau constructor de drumuri şi poduri drum bătut şi cur frecat expr. (vulg.) afacere nerezolvată; efort inutil; drum făcut de pomană drumeţ, drumeţi s.m. (glum.) picior de porc vândut în măcelării în anii regimului comunist drumul spre rai expr. (tox.) stare de euforie indusă de consumul de droguri dubă, dube s.f 1. vehicul special pentru transportarea deţinuţilor 2. închisoare dubi, dubesc v.t. a aresta, a închide dubit, -ă, dubiţi, -te adj. arestat, închis duce ♦ 90 duce, duc v.t. a păcăli, a înşela; a minţi a duce anaconda la apă expr. (adol.) a urina a se duce bou şi a se întoarce vacă expr. (peior.) a rămâne la fel de prost ca la început (după o călătorie de studii, după o perioadă de instruire etc.) a i se duce buhul (ca de popă tuns) expr. a stârni vâlvă cu o faptă neobişnuită; a deveni foarte cunoscut a (nu)-\ duce capul / mintea expr. a. (nu) fi inteligent a duce / a face casă bună expr. a se înţelege perfect; a se potrivi perfect a se duce ca toporul la fund expr. a se scufunda a o duce ca vai de lume expr. a avea o situaţie materială precară a se duce ca vântul şi ca gândul expr. a călători foarte rapid a duce copiii la piscină expr. (adol.) a se masturba a-şi duce crucea expr. a îndura cu demnitate nenorocirile vieţii a duce cu cobza / iordanul / muia / preşul expr. (intl.) a înşela, a minţi a se duce de râpă expr. 1. a se distruge, a se nimici 2. (d. planuri, proiecte etc.) a eşua a duce dorinţa sus expr. (intl.) a denunţa a se duce duluţă expr. (pop.) a fugi, a dispărea a duce la mustaţă expr. (pop.) a consuma multe băuturi alcoolice a se duce pe cur expr. (adol., vulg.) a avea parte de necazuri; a da faliment a se duce pe apa Sâmbetei / pe copcă expr. a se distruge, a se pierde a duce peşcheş expr. -> a da mită a duce porcii la jir expr. (pop.) a sforăi în somn a duce poşta / ştafeta expr. 1. a bârfi 2. a se ţine de intrigi ducere, duceri s.f. păcăleală, înşelătorie; minciună a se duce să dea un telefon / să ude trandafirii expr. (glum., eufem.) a merge la W.C. dughenar, -ă, dughenari, -e s.m., s.f. (pub., peior.) mic comerciant privatizat care, în loc să închirieze spaţiu pentru desfacerea produselor comercializate, preferă să facă comerţ într-o rulotă sau un chioşc amplasat în spaţii publice dughenist, -ă, dughenişti, -iste s.m., s.f. (pub., peior.) -> dughenar dugheniza, dughenizez v.t. (pub., peior. - d micii comercianţi) a amplasa o rulotă sau un chioşc în-tr-un loc public, în vederea desfăşurării unor activităţi comerciale dughenizare, dughenizări s.f. (peior.) proces de invadare a spaţiilor publice de către chioşcurile şi magazinele micilor comercianţi privatizaţi după 1989 dulap, dulapuri s.n. bărbat voinic / mătăhălos dulce s. invar, (tox.) canabis dumă, dume s.f. (adol.) 1. citat sau poantă preluată de altcineva şi pre- zentată drept originală 2. glumă proastă dumeţ, -eaţă, dumeţi, -eţe s.m., s.f. (adol.) persoană care dă o dumă dumneaeu pron. pers. (glum.) eu dungat, dungaţi s.m. deţinut, puşcăriaş după adv. perioada de după 22 decembrie 1989 după cât mă taie capul expr. din câte înţeleg eu, după cum cred eu după chipul şi asemănarea cuiva expr. asemănător cu cineva după cum bate vântul expr. în funcţie de context / de conjunctură după ochiometru / ochioscop expr. (glum.) aproximativ după placul / pofta inimii expr. cum doreşti, cum îţi place duplă, duple s.f (şc.) nota doi ------------ 91 ♦ du-te şi te pişă! a-l durea în bigă / în cot / în cur / în şpiţ expr. (vulg.) a nu-i păsa, a-i fi indiferent a-l durea la bascheţi / la patină expr. (adol.) -» a-l durea în bigă dus de-acasă / cu sorcova expr. nebun, ţicnit duşmancă, duşmance s.f (peior.) soţie, nevastă, consoartă du-te, bate-ţi coasa! expr. (adol, iron.) pleacă!, fugi! du-te de te plimbă! expr. lasă-mă-n pace!, pleacă! du-te pe ghetou! expr. (deţ.) du-te dracului! du-te să-mi scrii! ejq?r. (adol., iron.) lasă-mă-n pace!, pleacă! du-te şi te pişă! expr. (vulg.) lasă-mă-n pace!, pleacă! echipa, echipez v.r. (eufem.) a îmbrăca uniforma de puşcăriaş ecler, eclere s.n. (er., adol.) penis eclipsa, eclipsez v.r. a pleca pe furiş, a se face nevăzut eclipsă, eclipse s.f. (prst.) 1. impotenţă, tulburări erectile 2. concediu autoimpus al unei prostituate, cauzat de o boală, de un accident etc. 3. perioadă nefastă ecologist, ecologişti s.m. (glum.) vagabond ecran, ecrane s.n. faţă, figură ecsivă, ecsive s.f 1. (intl.) act găsit într-un portofel furat 2. (deţ.) mesaj scris trimis pe căi ilicite complicilor din libertate ecstasy s.n. (tox.) produs amfeta-minic / energizant edec, edecuri s.n. (prst.) 1. client permanent şi aproape impotent 2. rudă de sânge 3. servitor bătrân egări s.m. pl. colanţi, pantaloni de damă e groasă! expr. situaţia e foarte gravă! eject! interj, (adol.) pleacă! elefant, elefanţi s.m. 1. persoană cu poziţie socială înaltă 2. (peior.) sportiv de performanţă care îşi prelungeşte exagerat activitatea competiţională în ciuda randamentului scăzut element, elemente s.n. (pol.) individ declasat elice, elice s.f. limbă El Zorab 5. invar, (er., glum.) penis supradimensionat emanat, -ă, emanaţi, -ate s.m., s.f. (pub., peior.) persoană ajunsă în mod misterios într-o funcţie importantă după revoluţia din decembrie 1989 emblemă, embleme s.f. (deţ.) numărul sub care este înregistrat un deţinut în penitenciar emigra, emigrez v.i. (deţ.) a evada emigrant, -ă, emigranţi, -te s.m., s.f evadat emisar, emisari s.m. (intl.) complice care supraveghează o locuinţă ce urmează a fi jefuită pentru a observa obiceiurile proprietarilor Emma Kent expr. (intl.) infracţiune constând în înşelarea oamenilor prin oferirea de bancnote false sau prin îndoirea banilor din interiorul teancului pentru a crea impresia că sunt mai mulţi e pe bune expr. (stud.) situaţia e rezolvată; lucrurile stau bine 93 ♦ extremă e pe nasoale expr. (stud.) situaţia e gravă / incertă e pe vine! expr. (glum.) vine imediat!; trebuie să apară din clipă-n clipă! epicentru, epicentre s.n. (pub.,fig.) punct fierbinte al unui conflict Epoca de Aur expr. (iron.) anii 1980-1989 ai dictaturii comuniste în România, marcaţi de cea mai drastică scădere a nivelului de trai erbivor, -ă, erbivori, -e s.m., s.f. vegetarian erete, ereţi s.m. poliţist escalada, escaladez v.t. (er., glum. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie escală, escale s.f. (glum.) popas efectuat într-un local pe drumul dintre serviciu şi casă escortă, escorte s.f (intl.) complice al unui infractor ete fleoşc! / puia! / scârţ! interj, (vulg., obs.) 1. nu-mi pasă! 2. nu sunt de acord! 3. nu cred! eter, eteruri s.n. 1. visare 2. drog eteroman, eteromani s.m. (tox.) consumator de eter în scopul obţinerii unei stări euforice etete! interj. -» ete fleoşc! etno adj. invar. (d. un stil muzical, artistic, vestimentar etc.) de inspiraţie folclorică e tot un drac! expr. 1. e la fel!; e totuna! 2. mi-e indiferent! euroi s.m. invar, (peior.) moneda euro eurostar s.m. sg. (tox.) LSD-25 eva s.f. sg. (tox.) amfetamină evanghelie s.f. sg. (intl.) cazier judiciar, antecedente penale evapora, evaporez v.r. 1. a dispărea, a se face nevăzut 2. (intl. - d. un infractor dat în urmărire generală) a se ascunde de poliţie eveniment, evenimente s.n. (deţ.) 1. scandal provocat de deţinuţi în penitenciar 2. tentativă de auto-mutilare a unui deţinut excursionist, excursionişti s.m. (intl.) hoţ care îşi schimbă mereu raza de acţiune executa, execut v.t. (intl.) a fura (pe cineva) exemplar, exemplare s.n. femeie frumoasă exila, exilez v.r. (deţ.) a executa o lungă pedeapsă privativă de libertate extemporal, extemporale s.n. 1. (intl.) furt mărunt 2. (în trecut) informaţii date Securităţii extracocar, -ă, extracocari, -e adj. (glum.) extraordinar extrage, extrag v.t. (intl.) a fura din buzunare extremă, extreme s.f. (intl.) buzunar lateral F fa! interj, (pop.) termen cu care cineva se adresează la ţară unei persoane de sex feminin fabrica, fabric v.r. (tox.) a lua o nouă doză de drog pentru a îndepărta starea depresivă provocată de sindromul de sevraj fabrica de tuns ouă / de împins vagoane şi lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicăieri face, fac vb. I. v.t (eufem.) (d. bărbaţi) a avea un contact sexual II. v.r. a se îmbăta a face afiş expr. 1. a bate rău de tot 2. (intl.) a tâlhări a se face afiş expr. a fi într-o stare avansată de ebrietate a face albie de porci (pe cineva) expr. a mustra / a ocărî (pe cineva) adresându-i injurii şi vorbe grele a face alişveriş expr. (înv.) a cumpăra de la cineva o cantitate mare de marfă a face arşice expr. a face fărâme / ţăndări; a distruge a face avansuri cuiva expr. a încerca să cucerească pe cineva / să obţină prietenia sau dragostea cuiva a face avion expr. 1. a comite un viol în grup, a întreţine raporturi sexuale pe rând cu aceeaşi femeie 2. (deţ.) a transmite un mesaj a face ă-ă expr. (în limbajul copiilor mici) a defeca a face băşcălie expr. a ironiza, a batjocori a face bătături în palmă expr. (iron.) a se masturba a face bezele cuiva expr. a trimite cuiva, (de) la distanţă, un sărut simbolic, cu vârful degetelor a face blatul expr. 1. a călători într-un mijloc de transport în comun fară a achita costul călătoriei 2. a urmări un spectacol fără a achita biletul 3. a lua parte la acţiuni ilicite a-i face cuiva boiangerie expr. (intl.) a umple de sânge (pe cineva) în bătaie a face bot expr. a se bosumfla, a-şi ţuguia buzele de supărare a se face broască la pământ expr. 1. a minţi (pe cineva), a înşela (pe cineva) 2. a trăda (pe cineva), a da de gol (pe cineva) 3. a face un rău (cuiva) a face bulbuci expr. (er.) a ejacula a face bumbac expr. (tox. - d. un toxicoman aflat în sevraj) a reu- tiliza ţesătura folosită iniţial la filtrarea drogului pregătit pentru injectare, în speranţa găsirii unor reziduuri de drog a face (pe cineva) bumbac expr. a bate tare de tot (pe cineva) a-i face (cuiva) o butoniera expr. a tăia (pe cineva) pe burtă a face (cuiva) buzunar expr. (friz.) a tăia clientul cu briciul pe un obraz a face (cuiva) cafeaua expr. a complota împotriva cuiva; a se răzbuna (pe cineva) a face cale întoarsă expr. a reveni la punctul de pornire, a se înapoia, a se întoarce a face (cuiva) capul calendar expr. a zăpăci (pe cineva) vorbind foarte mult a face (cuiva) capul drojdie expr. a zdrobi capul (cuiva) a face (cuiva) capul mare expr. (intl.) a izbuti să convingă (pe cineva) de necesitatea unei acţiuni a face ca toţi dracii expr. a face scandal, a se comporta violent a se face că plouă expr. a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut a face cărţile expr. (glumJ a turna băuturile în pahare a-i face (cuiva) cântarea expr. (intl.) a trăda un complice, a denunţa a face cezariană prin autobuze expr. (adol - d. hoţi) a fura din poşete prin tăierea acestora a face (cuiva) cheie expr. (intl) a întinde o cursă (cuiva) a face ches expr. (înv.) a tăia capul cuiva —--------95 ♦ a face de batjocură a face ciocu’ mic expr. (mii) a tăcea din gură (în faţa superiorilor) a face cinste expr. a plăti consumaţia unei persoane invitate la restaurant, la cofetărie etc. a face (pe cineva) ciulama expr. a bate tare de tot (pe cineva) a face clăbuci expr. a fi furios a se face cobză / cocă expr. a se îmbăta foarte tare a face contorul expr. (d. homosexuali) a avea un contact sexual a face (pe cineva) covor expr. (intl.) a bate (pe cineva) după ce a fost înfăşurat într-un covor, pentru ca loviturile să nu lase urme a face un cui expr. (tox.) a confecţiona o ţigară de marijuana a face cuie expr. a-i fi foarte frig a face cum îl taie capul expr. a acţiona conform propriilor dorinţe / după bunul plac a face pe cineva cu ou şi cu oţet expr. a mustra / a ocărî pe cineva a face curăţenie expr. 1. (intl) a fura îotul 2. (în sport) a câştiga toate probele, punctele, trofeele unei competiţii a se face danie expr. (intl.) 1. a se sustrage urmăririi penale 2. a nu mai comite infracţiuni a face (pe cineva) un dans expr. a dansa (cu cineva) a face dâră prin barbă expr. (fig.) a lua iniţiativa, a face primul pas a (se) face de baftă / de basm / (eufem.) de cacao / de căcat (vulg.) expr. a (se) compromite; a se face de râs a face de batjocură expr. a râde de cineva sau pe seama cuiva a se face de băcănie > 96 a se face de băcănie expr. a se Face de râs, a se face remarcat în public prin manifestări care dovedesc proastă creştere a-şi face de cap expr. 1. a acţiona exagerat de voluntarist 2. a face prostii 3. a face pe nebunul a face de cinci ori cinci douăzeci şi cinci expr. (intl.) a fura a o face de oaie expr. a face o gafă mare, a comite o greşeală mare / o eroare a se face de Ohaba expr. (adol.) a se compromite a face de petrecanie expr. a omorî, a ucide a se face de pomină / de rahat / de râs expr. (vulg.) a se compromite a-şi face de urât expr. a avea un comportament supărător a face din alb negru şi din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere 2. a fi inconsecvent a face (pe cineva) din cal măgar expr. 1. a discredita 2. a umili a face (pe cineva) din vorbe expr. a păcăli (pe cineva), a înşela (pe cineva) a face economie de lumină expr. (glum.) a dormi a face elice expr. (d. bărbaţi) a schimba de mai multe ori poziţia partenerei în timpul actului sexual a face o escală / o haltă / o haltă de ajustare expr. (glum.) a se opri la un restaurant etc. (pe drumul de la serviciu spre casă) a se face evantai expr. (d. femei) a se purta în aşa fel încât să atragă privirile bărbaţilor a face eveniment expr. (deţ.) 1. a provoca dezordine în penitenciar astfel încât gardienii sa fie pedepsiţi 2. a se automutila pentru a fi transferat la infirmerie a face pe cineva făraş expr. a bate foarte tare (pe cineva) a face un fâs expr. a eşua, a nu izbuti a face felul cuiva expr. 1. a ucide pe cineva 2. a cauza cuiva un rău 3. a deflora / a dezvirgina pe cineva a face feţe-feţe expr. 1. a-şi schimba subit fizionomia, culoarea feţei 2. a se simţi foarte încurcat; a se tulbura, a se zăpăci a o face fiartă expr. a face o gafă, a face o mare greşeală / prostie a face figura (cuiva) expr. 1. a dezamăgi (pe cineva), a decepţiona (pe cineva) 2. a păcăli (pe cineva), a înşela (pe cineva) a face (pe cineva) un film expr. a merge la cinematograf (cu cineva) a-şi face firmă expr. (deţ.) a deveni lider neoficial al unui grup de deţinuţi a face (pe cineva) fluturaş expr. 1. a omorî (pe cineva) 2. a avorta a face o foiţă expr. (cart.) a participa la o partidă de cărţi (mai ales de pocher) a face (cuiva) formele expr. (intl.) a ucide (pe cineva) a face frumos expr. a se umili, a accepta un compromis a face furori expr. a provoca senzaţie / admiraţie 97 ♦ a face lumină a face gagicării expr. (d. bărbaţi) 1. a avea succes la femei 2. a avea mai multe iubite în acelaşi timp a face galerie expr. a susţine echipa sportivă sau formaţia / trupa muzicală favorită prin încurajări zgomotoase a face gât / gură expr. 1. a-şi exprima nemulţumirea în mod vehement; a emite pretenţii la ceva 2. a face scandal a se face geam expr. a vedea, a sesiza, a urmări cu atenţie a face ghem expr. a bate tare a face graţii expr. (peior.) 1. a căuta să pară fermecător prin gesturi şi atitudini afectate 2. a fi exagerat de pretenţios a face hai expr. 1. a face scandal / gălăgie; a se manifesta zgomotos 2. a batjocori, a ironiza a face (pe cineva) harachiri expr. 1. a ucide (pe cineva), a distruge (pe cineva) 2. a ridiculiza (pe cineva), a pune în situaţie de inferioritate (pe cineva) a face o hara-para expr. a provoca învălmăşeală / vânzoleală a face (pe cineva sau ceva) har-cea-parcea expr. a bate tare de tot (pe cineva sau ceva) a face harim-narim expr. (intl.) a fura a face hau-hau expr. (iron. - d. şefi) a face scandal, a admonesta un subordonat a face hărţi expr. (pop. -d. bărbaţi) a avea poluţie nocturnă; a ejacula în somn a face huţa-huţa expr. (er., glum.) a avea contact sexual a i se face inima cât un purice expr. a se speria foarte tare a-şi face inimă rea expr. a se necăji, a se supăra a face un interval expr. (intl.) a se lua la bătaie, a se bate a face (cuiva) în ciudă expr. (intl.) a necăji intenţionat (pe cineva) a face (pe cineva) îngeraş expr. (iron.) a ucide (pe cineva) a face (pe cineva) o îngheţată expr. a invita (pe cineva) la o îngheţată a face jocul cuiva expr. a servi (conştient sau nu) interesele cuiva a face laba expr. 1. a se masturba 2. a lenevi, a pierde timpul a se face ladă de cuie expr. a-i fi foarte frig a face o laie expr. a eşua, a nu izbuti, a suferi un eşec a face (ceva) la meserie expr. a face (ceva) la perfecţie / într-o manieră ireproşabilă / fară cusur a face lampa mică expr. a fugi, a se ascunde, a-şi pierde urma a face lapte bătut expr. (în limbajul recuperatorilor) a distruge locuinţa sau localul cuiva a face (ceva) la stânga expr. (iron.) a fura (ceva) a o face lată expr. 1. a comite o eroare; a greşi 2. a petrece, a chefui a face o linie expr. (tox.) a întinde pulberea de cocaină pe o suprafaţă plană şi netedă, cu ajutorul unei coli de hârtie sau a unei lame de ras, în vederea inhalării ei prin-tr-un mic cornet de hârtie a face lumină expr. a lămuri / a clarifica o situaţie a face maci roşii la colţul gurii ♦ 98 a face maci roşii la colţul gurii expr. (intl., înv.) a muri împuşcat a face manivelă / zgudu expr. (iron.) a se masturba a-şi face mansarda expr. a urma un tratament dentar a face (pe cineva) marţ expr. 1. a învinge (pe cineva) la jocul de table, fără ca adversarul să aibă vreo piesă scoasă la terminarea jocului 2. a surclasa / a învinge (pe cineva) fără drept de apel; a dovedi o superioritate covârşitoare asupra unui rival a face maşina cuiva expr. (intl.) a face pe cineva să piardă într-un fel sau altul a-i face cuiva maţele coadă de zmeu expr. (intl) a ucide pe cineva a face melodii expr. (intl) a furniza informaţii poliţiei a-şi face mendrele expr. 1. a-şi satisface capriciile sau interesele 2. (d. bărbaţi) a necinsti, a batjocori o femeie a se face mic expr. (pop.) a-i fi frică, a fi timorat a face mişto expr. a ironiza, a batjocori a face (cuiva) mizerii expr. a persecuta (pe cineva) a face mofturi expr. a fi exagerat de pretenţios a-i face cuiva mucenicii expr. a ucide (pe cineva) a se face muci expr. (adol., iron.) a se îmbăta, a fi în stare avansată de ebrietate a nu face mulţi purici expr. a nu sta mult timp într-un loc a face muşama expr. (înv.) a mu-şamaliza; a ascunde o greşeală care ar trebui pedepsită a face mutre expr. 1. a fi exagerat de pretenţios 2. a se manifesta ostil faţă de cineva a face muzică expr. (intl.) a se plânge, a protesta a face nani expr. (în limbajul copiilor mici) a dormi a face nasoale (cuiva) expr. a sâcâi (pe cineva), a şicana (pe cineva); a face rău (cuiva) a face nazuri expr. a fi exagerat de pretenţios a i se face negru înaintea ochilor expr. a se enerva, a se înfuria a nu face nici cât o ceapă degerată expr. a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare a face (pe cineva) nod de cravată expr. a bate (pe cineva) foarte rău a face număru’ cinci expr. a fura a face obezi expr. (prst.) a participa la actul sexual cu mâinile şi picioarele legate a face oblonul expr. a face cu ochiul a face ochi expr. a se trezi, a se trezi din somn a face (cuiva) ochi dulci expr. a încerca să cucerească (pe cineva) a-l face (pe cineva) om expr. a contribui la realizarea cuiva în viaţă a face (cuiva) onoarea expr. (intl.) a lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) a face opturi expr. 1. a parcurge un traseu de forma cifrei opt într-un poligon auto 2. a-şi undui şoldurile în timpul unui contact sexual a i se face os expr. (er. - d. bărbaţi) a avea erecţie a face (pe cineva) pachet expr. a expedia (pe cineva) rapid şi fără voia acestuia undeva a face palancă expr. a istovi / a extenua / a ucide pe cineva prin exces de sex a face paradă (de ceva) expr. a face (ceva) în mod ostentativ, a se făli (cu ceva), a face caz (de ceva) a face paralele expr. a fi valoros / de preţ a face cuiva pardesiu de scânduri expr. a ucide pe cineva a face (pe cineva) pastramă expr. a bate foarte tare (pe cineva) a face paşi expr. 1. a pleca 2. (d. obiecte) a dispărea, a fi furat a-şi face păcate cu cineva expr. a face o faptă rea în detrimentul cuiva; a nedreptăţi pe cineva a i se face (cuiva) părul măciucă expr. a fi cuprins de spaimă a face pânze de păianjen expr. (glum. - d. femei) a trece printr-o perioadă îndelungată de abstinenţă sexuală a face pe boierul expr. 1. a se fuduli, a se grozăvi 2. a fi generos în mod ostentativ a face pe bufonul expr. 1. a se complăcea în ipostaza de obiect al batjocurii celor din jur 2. a-i distra pe cei din jur cu glume a face pe dracul în patru expr. a face tot posibilul, a se folosi de toate mijloacele pentru atingerea unui scop a face pe mironosiţa expr. (peior.) a-şi lua aere de nevinovăţie, a simula smerenie şi modestie a face pe mortul în păpuşoi expr. 1. a se face că nu ştie nimic, a si- -----------------99 ♦ a face plinul mula nevinovăţia 2. a sta nemişcat în încercarea de a trece neobservat a face pe nas expr. (adol.) a fi exagerat de pretenţios a face pe nebunu’ expr. 1. a se grozăvi 2. a nu recunoaşte (în mod voit) un adevăr evident a face pe niznaiul expr. a pretinde că nu ştie nimic sau că nu are nici un amestec într-o anumită problemă a face pe prostul expr. a simula prostia a face piaţa expr. (intl.) a fura a face picioare expr. (glum.) a dispărea, a fi furat a face (pe cineva) piftie expr. a bate (pe cineva) foarte tare a face piroane expr. a-i fi foarte frig a face pizda mare (la ceva) expr. (adol., obs.) a pierde timpul (cu ceva) a face plata în natura expr. (d. femei) a accepta întreţinerea de raporturi sexuale cu un bărbat a face plată nemţească expr. -» a plăti nemţeşte a plăti nemţeşte expr. a plăti o consumaţie proporţional cu cât a consumat fiecare a face (pe cineva) platcă expr. a face (pe cineva) să piardă a face plinul expr. 1. a umple cu benzină până la refuz rezervorul unei maşini 2. a mânca şi a bea pe săturate 3. (intl) a fura foarte mult 4. (er. - d. femei) a avea un contact sexual cu un bărbat a-şi face plinul ♦ 100 —--------------- a-şi face plinul expr. a obţine suma de bani propusă dintr-o anumită afacere a face pluta pe spate expr. (intl.) a fi înecat a face pneumonie expr. a muri împuşcat a face pocinogul cuiva expr. a face cuiva un rău (involuntar) a face poliţie expr. a menţine ordinea într-un mod sever şi autoritar a-i face (cuiva) pontul expr. a înşela (pe cineva) a face poştă expr. a comite un viol în grup; a întreţine raporturi sexuale pe rând cu aceeaşi femeie a face praf (şi pulbere) expr. 1. a bate foarte taie 2. a impresiona puternic (pe cineva) a face (pe cineva) praftură expr. 1. a face (pe cineva) de râs 2. a mustra/a ocărî (pe cineva) a face praştie expr. 1. a strica 2. a-l aduce la epuizare pe partenerul sexual a face preţul expr. (intl.) a cântări o situaţie; a aprecia dacă cineva poate fi înşelat sau furat a face primire expr. (reed.) a bate un minor nou-venit într-un centru de reeducare a face pui expr. 1. (d. bani) a spori capitalul prin rulaj 2. (d. obiecte) a se sparge a face pui de giol expr. 1. (în jocul de arşice) a câştiga toate arşicele adversarului 2. (intl.) a fura a face pulberea praf expr. a fi complet ineficient; a suferi un eşec a face puşcăria cu berilă expr. (deţ.) a executa condamnări nume- roase şi lungi; a-şi petrece viaţa mai mult prin închisori a face rahatul bici / din rahat bici expr. (vulg.) a obţine o performanţă notabilă într-un domeniu de activitate, cu resurse modeste, în împrejurări defavorabile a face rahatul praf expr. (vulg.) a fi complet ineficient facere(a) de bine (e) futere de mamă prov. (obs.) generozitatea arătată altuia are adesea urmări nefaste pentru binefăcător a face recepţia expr. a fura a face respiraţie gură la gură / buşon la buşon expr. (glum.) a săruta pe gură a face rotaţie expr. (pol.) a-i trimite cuiva dosarul în instanţă; a întocmi actele de trimitere în judecată a face (cuiva) un sacou expr. (friz.) a tăia un client cu briciul pe ambii obraji a face sandviş expr. 1. (în sporturile pe echipe - d. doi jucători ai aceleiaşi echipe) a imobiliza un adversar prinzându-1 la mijloc 2. a înghesui a face săpături expr. a verifica, a investiga; a căuta a-şi face sânge rău expr. a se necăji, a se supăra a-i face (cuiva) o scenă expr. aaduce (cuiva) imputări violente a-i face cuiva seama expr. a ucide a face sfoi expr. (cart.) a trişa la pocher, păstrând permanent cărţile de deasupra, prin servirea celor imediat următoare a face siluetă expr. a slăbi 101 ♦ a face umbră pământului degeaba a-şi face o situaţie expr. 1. a ajunge bogat 2. a ajunge într-o poziţie socială înaltă a face sluj expr. 1. (d. animale) a se ridica în două labe 2. (d. oameni) a se umili, a accepta un compromis a face un sniff expr. (tox.) a inhala un drog a face (cuiva) spinarea burduf expr. a bate (pe cineva) foarte tare a face (pe cineva) o spumă expr. a invita (pe cineva) la o bere a face spume la gură expr. a se enerva, a se înfuria a face spuză la buze expr. (er. - d. femei) a juisa, a ajunge la orgasm a face stânga-mprejur expr. 1. a se întoarce cu 180° 2. a-şi schimba opinia / părerea / atitudinea etc. a-şi face suma expr. a-şi face plinul a face surcele expr. a bate foarte tare a face şahăr-mahăr expr. (intl.) a escroca, a înşela a face ştouri expr. (deţ.) -» a face băşcălie a face o tablă ejcpr. a juca o partidă de table a face talente expr. a fi exagerat de pretenţios a face o talpă expr. a face o plimbare, a ieşi la plimbare a face tam-tam (în jurul cuiva / a ceva etc.) expr. 1. a lăuda (pe cineva / ceva) 2. a exagera importanţa sau valoarea (cuiva / a ceva) a face tapaj expr. a acorda unui fapt mai multă importanţă decât i se cuvine a face (cuiva) telefon expr. (intl.) a tăia (pe cineva) cu cuţitul pe obraz a face tot tacâmul expr. (prst.) a-l satisface pe client prin procedee pline de imaginaţie a face trampa (cuiva) expr. 1. a pune (pe cineva) în legătură cu altcineva; a prezenta pe cineva cuiva 2. (cart.) a schimba în timpul jocului, pe ascuns, cărţile de joc cu altele măsluite 3. a mijloci / a intermedia o afacere a face traseul expr. (d. prostituate) a ieşi la acostat clienţi a face treabă mare expr. (eufem.) a defeca, a face caca a face treabă mică expr. (eufem.) a urina, a face pipi a face treişpe-paişpfe expr. a fi nervos / agitat; a fi nerăbdător a face troacă de porci expr. a ocărî, a mustra a face trotuarul expr. (d. prostituate, homosexuali etc.) a acosta potenţiali clienţi în vederea susţinerii unor raporturi sexuale contra cost a face tuşa expr. (sport) a fi jucător de rezervă a face ţurţuri expr. (peior.) a nu fi spălat în zona ano-genitală a face ulcele expr. (intl.) 1. a bate rău de tot 2. a omorî a face umbră pământului degeaba expr. a nu fi în stare să realizeze nimic; a nu fi bun de nimic a-i face (cuiva) una bună ♦ 102 — a-i face (cuiva) una bună expr. a produce (cuiva) un necaz / o neplăcere a face urât expr. 1. a se comporta ca un nebun, a da semne de sminteală 2. a face scandal a face vaiuri expr. a produce agitaţie / senzaţie a face vâlvă expr. a stârni senzaţie, a atrage atenţia lumii întregi a-şi face veacul (undeva) expr. a petrece mult timp (într-un anumit loc) a face vira expr. (intl.) 1. a evada 2. a dispărea a face volta expr. (cart.) a. trişa amestecând normal cărţile, dar păstrând deasupra sau dedesubt o formaţie, cunoscută doar de cel care dă cărţile, introdusă în joc la schimbarea cărţilor a face zâmbre expr. a face scandal a-i face (cuiva) zile amare / fripte expr. a şicana (pe cineva) a hărţui continuu (pe cineva) a face zob expr. a sfărâmă, a distruge a face zulă expr. (intl., înv.) a-şi înşela complicele la împărţirea prăzii facuitate s.f. sg. perioadă de detenţie facultă, fac uite s.f. (stud.) facultate fagot, fagoturi s.n. penis fagure, faguri s.m. (er.) vulvă; vagin fagutist, fagutişti s.m. (peior.) homosexual, pederast falie, falii s.f. (pub.,fig.) ruptură Falk şi Aftalion expr. (er., înv.) contact sexual falsar,/a/san s.m. (intl.) falsificatori de bani faisetjfalseturi s.n. (intl.) bani furaţi famă s.f sg. prostituată fan, fani s.m. (pub.) admirator, suporter, susţinător fanache s.m. sg. (intl.) om naiv / uşor de păcălit fan club s.n. grup organizat, ai cărui membri sunt fani / admiratori ai unei vedete din lumea divertismentului sau dintr-o echipă de fotbal fandoseală, fandoseli s.f. atitudine afectată / plină de pretenţii fandosi, fandosesc v.r. a avea o comportare afectată / plină de pretenţii fandosit, -ă, fandosiţi, -te adj. (d. oameni) care are un comportament afectat / plin de pretenţii fanfor, fanfori s.m. (înv.) persoană de naţionalitate germană fante, fanţi s.m. 1. (peior.) tânăr seducător 2. valet (în jocurile de cărţi) far, faruri s.n. ochi farafastâc, farafastâcuri s.n. (peior., de obicei la pl.) 1. podoabă sau ornament fără valoare 2. capriciu, moft farandolă, farandole s.f. (înv.) 1. tapaj, gălăgie 2. petrecere, chef 3. tentativă de seducţie, curte făcută unei persoane de sex opus faraoancă, faraoance s.f. ţigancă faraon, faraoni s.m. 1. (iron., glum.) ţigan 2. şeful unei bande de hoţi farfana, farfanale s.f (intl, înv.) bijuterie farfara, farfarale s.f. (peior.) 1. flecar, palavragiu 2. persoană neserioasă în al cărei cuvânt nu poţi avea încredere farfurist, farfurişti s.m. persoană care umblă după câştiguri facile; profitor 103 ♦ fâs farfuză, farfuze s.f. prostituată farmazoană, farmazoane s.f. femeie îmbrăcată excentric fartiţie, fartiţii s.f capriciu, moft fartiţier, fartiţiere s.n. 1. obiectul (pălăria, pardesiul, servieta) cu care hoţul îşi acoperă mâna în momentul când o strecoară în buzunarul victimei 2. complicele care serveşte drept paravan unui hoţ de buzunare fas, fasuri s.n. cap, ţeastă faso\ea\ă, fasoleli s.f. atitudine afectată fasoli, fasolesc v.r. a avea o comportare afectată fasolit, -ă, fasoliţi-te adj, afectat, exagerat în manifestări fason, fasoane s.n. (mai ales la pl.) moft fată,fete s.f. (eufem., înv.) prostituată fată bună expr. (peior.) tânără care poate fi sedusă uşor faţă, feţe s.f. 1. individ 2. persoană răuvoitoare faţă de pernă expr. -> faţă faţă de peşte congelat expr. persoană palidă faţă palidă expr. -> faţă (1.) fazan, fazani s.m. (peior.) om naiv / uşor de înşelat fă! interj, (pop.) termen cu care cineva se adresează la ţară unei persoane de sex feminin făcăleţ, făcăleţe s.n. penis făcătură, făcături s.f. 1. plastografie, fals în acte 2. lucrare artistică mediocră făcut, -ă, făcuţi, -te adj. beat făcut cingo expr. (adol) făcut făcut de comandă expr. (deţ.) 1. (d. oameni) ascultător, obedient, adus la starea de obedienţă 2. (d. obiecte) mai rău decât înainte de a fi fost reparat făinar\făinari s.m. (tox.) vânzător de droguri făloşie, faloşii s.f 1. virilitate 2. dimensiunea impresionantă a unui penis fălţui, falţuiesc v.t. a istovi / a epuiza un partener de sex fă-ne să ne fie dor de tine! expr. (adol, iron.) pleacă!, du-te! fără cap şi fără coadă expr. dezlânat, fără noimă fără cap, fără picioare expr. -» fără cap şi fără coadă fără căpătâi expr. 1. şomer, neangajat 2. haimana, fără serviciu fără mişto expr. (vulg.) de-adevăra-telea; serios; sincer fără nici un chichirez expr. -» fără cap şi fără coadă fără o doagă expr. (d. oameni) nebun, smintit; anormal fără o lescaie / leţcaie expr. lefter, complet lipsit de bani / de resurse materiale fără perdea expr. exprimat / spus / făcut în mod necuviincios, trivial, obscen fă-te că te dileşti! expr. (intl) cazi! făţos, -oasă, făţoşi, -oase s.m.y s.f, adj. 1. care impresionează prin aspectul exterior 2. urât 3. prost a i se fâlfâi (cuiva de ceva) expr. a nu-i păsa (cuiva de ceva); a-i fi perfect indiferent (cuiva de ceva) fântână, fântâni s.f (er.) vagin fâr\ă, fârţe s.f. (înv.) prostituată fârţoagâjârţoage s.f -» fârţă fâs, fâsuri s.n. 1. eşec 2. decepţie 3. emisie de gaze intestinale fâsâi ♦ 104 fâsâi9 fâsâi v.r. 1, a se dezumfla 2. a dezamăgi, a nu se ridica la nivelul aşteptărilor 3. a-şi pierde calităţile iniţiale fâş-fâş s.n. sg. (înv.) bani fâşneaţă, fâşneţe s.f. fată sau femeie sprintenă, vioaie, neastâmpărată fâţă, fâţe s.f. femeie care îşi afişează nurii ostentativ feelingos, -oasă, feelingoşi, -oase adj. (adol) sentimental felicitare, felicitări s.f. (intl.) 1. citaţie la poliţie 2. sentinţă de condamnare penală felie, felii s.f. 1. (intl.) portofel 2. specialitate, domeniu de activitate felinar, felinare s.n. ochi feliuţă, feliuţe s.f. (dim.) tânără frumoasă, cu nuri, care merită a fi acostată femeie cu condicuţă expr. (eufem.) prostituată femeie / fetiţă penală expr. (deţ.) 1. homosexual pasiv 2. om fricos, care se lasă uşor intimidat şi dominat femeie slabă la refuz expr. (glum.) femeie de moravuri uşoare femeie şnur, fără ţâţe, fără cur expr. (vulg., glum.) femeie exagerat de slabă fenta, fentez v.t. a înşela, a păcăli fentă, fente s.f. păcăleală, înşelăciune fepesist, fepesişti s.m. (pub.) angajat al Fondului Proprietăţii de Stat fereală, fereli s.f. (intl) 1. închisoare, puşcărie 2. ascunzătoare fereastră, ferestre s.f (şc., stud.) oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student fereşte-mă Doamne expr. (deţ.) carceră fermă de stat expr. închisoare fermoar, fermoare s.n. gură Ferrari s.n. pr. (tox.) heroină fest adj. 1. minunat, excelent, straşnic 2.(d obiecte de îmbrăcăminte) care se potriveşte perfect ca măsură festă, feste s.f. 1. farsă 2. neplăcere, necaz a o feşteli expr. a o păţi, a intra într-o încurcătură; a se face de râs a-i feşteli (cuiva) iacaua expr. (pop.) a face de ruşine (pe cineva) feştilă, feştile s.f. ţigară a fi Adesgo expr. (înv. - d. femei) a fi elegantă; a purta ciorapi de mătase a fi (toţi) o apă şi un pământ expr. (peior. - d. oameni) a fi (toţi) la fel de răi / de meschini etc. ilara, fiare s.f. (înv.) cătuşă fiare veco / velo expr. folosită de rromii care colectează fier vechi pentru a-şi face cunoscută prezenţa în zonă a fi atins de filoxeră expr. (iron.) a fî nebun a fi băgat la salată expr. (deţ.) a fi închis la secţia restrictivă a fi bărbat expr. (deţ.) a rezista la bătaie a fi bâtă expr. a fi complet pe din afară / nepriceput într-un anumit domeniu a nu-i fi (cuiva) boii acasă expr. (pop.) a fi necăjit; a nu se simţi bine a fi bolnav de naşulie expr. (adol, vulg.) a fi extrem de antipatic a-i fi cald cu dinţii în gură expr. (adol) a căuta motiv de ceartă sau de bătaie ficat de pasăre expr. poliţist a fi cheală la pat expr. (er.) a fi frigidă a fi chit cu cineva expr. a nu mai datora nimic cuiva, a nu mai avea de dat socoteală cuiva a-i fi cu bănat expr. (reg.) a se supăra; a se simţi jignit / ofensat a fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz expr. a se lăuda înainte de reuşită a-i fi (cuiva de ceva) cum îi este câinelui a linge sare expr. a nu dori deloc să facă un anumit lucru a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat fidanţă, fidanţe s.f. (intl.) amantă, iubită a fi dat cu şmulţ expr. (înv.) 1. a fi la curent cu mersul evenimentelor 2. a fi învăţat cu greul 3. (intl) a fi versat / experimentat a fi de beleaua lumii expr. a fi comic / excentric a fi de brâu cu cineva expr. a fi în relaţii foarte apropiate cu cineva a fi / a veni de la coada vacii expr a fi / a veni de la ţară a fi domn (cu cineva) expr. a face o favoare (cuiva), a se purta frumos (cu cineva) a fi dus cu funia în larg expr. (intl.) 1. a-şi mărturisi rapid vina (în anchetă) 2. a se intimida în faţa anchetatorilor din cauza lipsei de experienţă a fi dus la deal expr. (intl.) 1. a fi arestat 2. a fi anchetat 3. a fi închis a fi dus la obor expr. (intl) a fi dus la deal (1., 3.) ------105 ♦ a fi în budă / în pom a fi dus la Sovata expr. a fi închis la secţia restrictivă fierăstrău, fierăstraie s.n. (glum.) proteză, placă dentară a fierbe în suc propriu expr. a fi măcinat de griji şi incertitudini a fierbe mălaiul expr. a-şi cheltui banii a fierbe tărâţa (într-o femeie) expr. (er.) a fi excitată, a dori să facă dragoste a fi faţă expr. 1. a fi prost 2. a fi răuvoitor a fi faţă de pernă expr. -» a fi faţă a fi făcut din labă expr. (vulg. - d. oameni) a fi mototol / prostănac a fi făcut ghem (de către cineva) expr. 1. a fi lovit / bătut 2. a fi arestat, a fi închis a fi (prost) făcut grămadă expr. (iron.) a fi prost / nerod a fi făcut lampă expr. (cart.) a fi învins la o diferenţă mare de puncte; a pierde într-o manieră penibilă a fi gros la pungă expr. a fi foarte bogat figurant, figuranţi s.m. (peior.) 1. om fără caracter; om de nimic 2. persoană neînsemnată, om mărunt 3. persoană plină de ifose, veşnic nemulţumită de ceva, care îşi dă încontinuu aere a fi hoaşcă bătrână expr. a avea experienţă de viaţă; a avea multă rutină a fi iute ca argintul viu expr. (d. oameni) a fi plin de energie a fi îmbrăcat la opt sute şi un pol expr. a avea haine scumpe, a fi elegant a nu fi în apele lui expr. a nu se simţi bine; a fi indispus a fi în budă / în pom expr. (reg., pop.) a avea necazuri mari a fi în buian ♦ 106 a fi în buian expr. (glum.) a avea noroc a fi în călduri expr. (pop.) 1. (d. mamiferele femele) a fi în perioada propice rutului 2. (d. oameni) a se excita, a dori să facă dragoste a fi în cârdăşie cu cineva expr. a se asocia cu cineva în scopul comiterii unor fapte ilegale a fi în dogoreală expr. (intl.) a fi căutat de poliţie a fi în graţiile cuiva expr. a avea parte de încrederea / de bunăvoinţa cuiva a fi în ofsaid expr. 1. (în fotbal sau în hochei) a fi în poziţie neregulamentară de joc în terenul advers 2. (fig.) a acţiona în mod necinstit, a comite un act ilegal 3. (intl.) a nu fi la curent cu ultimele evenimente a fi în pijama cu cineva expr. a fi foarte bun prieten cu cineva; a fi în relaţii intime cu cineva a fi în Postul Mare expr. 1. (intl) a executa o condamnare mare sau cea mai mare dintre condamnările primite până atunci 2. (deţ.) a nu primi raţia de mâncare a fi în poziţie expr. (d. femei) a fi gravidă a fi în primeneală expr. (intl.) a ieşi de la închisoare a fi în rahat până în / la gât expr. (vulg.) a avea necazuri mari a fi în renovare expr. a fi internat în spital a fi în terţă expr. (înv.) a nu avea bani, a avea o jenă financiară a fi în tragere expr. (intl.) a fi bine dispus a fi într-o dungă / într-o parte expr. a fi nebun / ţicnit a fi la cheremul / la discreţia cuiva expr. (pop.) a fi supus puterii abuzive sau capriciilor cuiva a fi la geam expr. (d. fete) a fi virgină a fi la gros / la mititica / la pâr-naie / la răcoare expr. a fi închis, a fi la închisoare a-i fila (cuiva) o lampă expr. a fi nebun / smintit / ţicnit a fi la remorca cuiva expr. a depinde cu totul de cineva a fi la largul tău şi la strâmtul altuia expr. (iron.) a-ţi lua libertăţi excesive, deranjând pe cineva filatelist, filatelişti s.m. (iron.) bărbat firav / pirpiriu filator, filatori s.m. urmăritor, persoană care execută o operaţiune de filaj Filică s. invar, (glum.) penis a fi lăsat la vatră expr. (mii) a se elibera din armată; a trece în rezervă fildeş, fildeşi s.m. 1. (glum.) dinte 2. bilă de biliard a fi leat cu cineva expr. a fi de aceeaşi vârstă cu cineva filipeşti s.m. (er., înv.) păduchi laţi f\\ov,filori s.m. -» filator a fi lovit de cutremur expr. (iron.) a fi fricos filoxeră s.f. sg. 1. acces de furie 2. nebunie a fi luat în chirie expr. (intl.) a fi arestat a fi luat la bază expr. (intl.) a fi arestat de poliţie a fi luat la dans expr. (intl.) a fi interogat, a fi luat la întrebări a fi lung de I în / la gheare / mână expr. a avea obiceiul să fure, a fi hoţ a fi mai catolic decât papa expr. a fi exagerat în privinţa a ceea ce crede, spune sau face a fi mai cu moţ expr. a fi lăudăros / înfumurat a fi mal flămând cu ochii decât cu burta expr. a fi dornic de cunoaştere / de învăţătură a fi mai scumpă aţa decât faţa expr. (d. un lucru) a fi obţinut cu un efort mai mare decât merită a fi mare otravă expr. (intl.) a fi rutinat, a avea o experienţă bogată; a nu putea fi înşelat a fi mână spartă expr. a fi risipitor / cheltuitor a fi mâncat ca alba de ham expr. (pop.) a fi trecut prin multe, a fi experimentat / versat a fi mobilat la mansardă expr. a avea o cultură generală solidă, a fi şcolit / învăţat fin, fini s.m. (intl.) victimă (a unui hoţ, bătăuş, escroc, cartofor etc.) finanţe s.f. pl. averea în bani a unei persoane fizice a fi nedospită expr. (d. fete) a fi virgină a fi nedus la biserică expr. 1. a vorbi şi a acţiona fără menajamente 2. (d. femei) a fi mahalagioaică a fi negru în cerul gurii expr. 1. (d. câini) a fi rău 2. (d. oameni) a afişa o atitudine caustică / ironică; a ironiza verbal fineţuri s.n. pl. 1. obiecte de lux 2. băuturi fine / scumpe 3. mâncăruri fine; delicatese ------------107 ♦ a fi pe nasoale finfă, fînfe s.f. (intl.) femeie de moravuri uşoare; femeie care practică perversiuni sexuale a fi numai craci expr. (d. femei) a avea picioarele lungi a fi numai gura de cineva expr. (peior.) a fi bun numai de gură, a fi lăudăros şi ineficient a fi numai ochi şi urechi expr. a fi foarte atent la ceea ce se întâmplă în jur a fi numai piele şi os expr. (d. oameni) a fi slab / sfrijit / firav a fi numai urechi expr. a asculta cu atenţie a fi ocnă mare expr. (intl.) ^ a fi mare otravă fiolă, fiole s.f. (glum.) sticlă cu băutură alcoolică a-i fi paralel / (perfect) perpendicular expr. a-i fi indiferent a fi pe cai mari expr. 1, a avea o poziţie socială bună; a avea o funcţie importantă 2. a fi sigur pe sine a fi pe dric / pe ducă / pe năsălie expr. 1. a fi pe moarte 2. a fi pe punctul de a eşua a fi pe drojdie expr. a ajunge la fundul sacului, a nu mai avea nici un ban a fi pe fază expr. 1. a fi vigilent 2. a fi stăpân pe situaţie 3. a profita de o ocazie a fi pe felie expr. (intl.) a da lovitura a fi pe felie cu cineva expr. a fi prieten cu cineva, a se înţelege bine cu cineva a fi pe goană expr. (intl.) a-şi părăsi domiciliul pentru a se sustrage organelor de urmărire penală a fi pe nasoale expr. 1. (d. o situaţie) a fi dificilă / nefavorabilă a fi pe roşu / pe stop ♦ 108------------- 2. (d. relaţiile interpersonale) a fi încordat a fi pe roşu / pe stop expr. (eufem. -d. femei) a fi la menstruaţie / la ciclu a fi pestriţ la maţe expr. (pop.) 1. a fi rău la suflet 2. a fi foarte zgârcit a fi pe şmen (cu cineva) expr. a lucra mână-n mână (cu cineva) (în operaţiuni ilicite) a fi picat din cer / din lună / din nori / din stele expr. 1. a fi dezorientat, a nu şti ce să facă 2. a fi rupt de realitatea imediată a fl piua-ntâi expr. (în limbajul copiilor) a-şi exprima dorinţa de a face primul o activitate pe care doresc s-o desfăşoare mai mulţi participanţi a fi plecat în vâjâială expr. (intl.) 1. a ieşi la plimbare 2. a umbla după femei, a ieşi la agăţat 3. a chefui, a petrece 4. a ieşi la furat a fi pocit la gură expr. a prevesti lucruri neplăcute, a face pronosticuri defavorabile a fi prieten la cataramă / la toartă (cu cineva) expr. a fi prieten foarte bun (cu cineva) a fi pus în goană expr. (intl.) a fi urmărit de poliţie a fi pus în ramă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis a fi pus la clift expr. (intl.) a fi îmbrăcat elegant a fi pus pe făraş / pe liber expr. a fi dat afară, a fi concediat a fi pus pe rele expr. (er.) a avea apetit sexual; a fi excitat a fi răcit la gambetă expr. (iron., înv.) a fi aiurit, a fi uşor dezaxat firfirici s.n. pl. mărunţiş, bani mărunţi a fi ridicat cu hoboca (de poliţie) expr. (intl.) a fi luat cu forţa, a fi dus cu maşina de intervenţie a poliţiei firifanţ, firifanţuri s.n. (pop., înv.) podoabă ieftină; funde, mărgele, gablonzuri colecţionate odinioară de fetele de condiţie modestă a fi rupt în coş de foame expr. (reg.) a fi foarte flămând a nu fi sănătos dacă nu... expr. a nu se putea abţine de la ceva rău, a-i sta în fire să facă ceva rău a fi sătul până-n gât expr. a nu mai suporta o stare de fapt / o situaţie; a nu mai răbda a fi scos de la naftalină expr. 1. a fi învechit / demodat / desuet 2. a reveni în atenţie după o lungă uitare a fi slobod la gură expr. a vorbi prea mult şi fără jenă, depăşind limitele bunei cuviinţe a fi speriat de bombe expr. a fi sperios din fire, a fi alarmist fără motiv a fi sub. papuc expr. (d. bărbaţi) a fi sub autoritatea deplină a soţiei / iubitei fişic, fişicuri s.n. (er.) penis a fi taler cu două feţe expr. a fi ipocrit / făţarnic a fi tare în gură expr. (intl.) 1. a bârfi, a ponegri 2. a fi intrigant 3. a se certa urât; a face scandal a fi tare în guşă expr. (peior.) a fi bogat a fi tămâie / tufă de Veneţia expr. a fi ignorant; a nu şti deloc fitiligiu, fitiligii s.m. intrigant a fi tobă de carte expr. a fi foarte învăţat / instruit a fi tot O apă expr. (d. oameni) a asuda, a năduşi, a transpira abundent a fi trecut prin ciur şi prin dârmon expr. a fi experimentat / versat a fi tuns cicero expr. (deţ.) a fi tuns la chelie / la zero a fi ţăran / de la ţară expr. a fi bădăran / mojic; a fi răuvoitor fiţe 5/ pl. 1. gesturi şi atitudini afectate 2. capriciu, moft fiţos, -oasătfiţoşi, -oase adj. 1. mofturos, capricios 2. încrezut; preţios 3. (fig.) căutat, studiat 4. (d. lucruri) preţios, scump, costisitor fiţuică, fiţuici s.f 1. (peior.) ziar / gazetă fără valoare / de proastă calitate 2. (£c.) text scris în format miniatural de către un elev cu intenţia de a-l folosi pe ascuns în timpul unui examen sau al unei lucrări scrise a fi uns cu toate alifiile expr. a avea mare experienţă; a fi versat; a nu putea fi înşelat a nu fi uşă de biserică expr. a-şi îngădui abateri de la morala religioasă, a nu duce o viaţă pioasă a (nu) fi văzut cu ochi buni de către cineva expr. a (nu) avea parte de încrederea sau bunăvoinţa cuiva fix, fixuri s.n. 1. idee fixă, fixaţie, manie 2. (tox.) injecţie intravenoasă cu un drog (de regulă, heroină) fixa, fixez v.r. (tox.) a-şi injecta un drog în venă fixat, -ă, fixaţi, -ate s.m., s.f toxicoman care îşi injectează droguri intravenos fixing, fixinguri s.n. (tox.) injectare intravenoasă a unui drog ---------------------109 ♦ fleştură flaimuc, flaimuci s.m. (deţ.) scuipat, flegmă flanc, flancuri s.n. (intl.) buzunar lateral flanelă, flanele s.f. (glum.) vin negru flash, flashuri s.n. (tox.) senzaţie acută de plăcere declanşată de injectarea intravenoasă a unui drog flaşnetar, flaşnetari s.m. (peior.) informator, denunţător flaşnetă, flaşnete s.f. gură flauşa,flauşez v.t. (adol.) a flata, a măguli, a linguşi flaut, flauturi s.n. gură flaut cu guşă expr. (vulg.) penis flautistă, flautiste s.f prostituată care practică felaţia flautul fermecat expr. (er., glum.) penis flămând ca un lup expr. a fi foarte flămând fleac, fleacuri s.n. (er.) spaţiul dintre anus şi vulvă la femei fleancă s.f. sg. (peior.) gură fleaşcd^,fleşti s.f. prostituată fleaşcă2 adj. invar. 1. moale, flasc; vâscos 2. foarte ud fleaţă, fleţe s.f. (fam.) fată sau femeie naivă / bleagă / nedescurcă-reaţă flecarnic, -ă,jlecamici, -eadj. (pop.) vorbăreţ flecăraş, -oasă, flecăraşi, -oase adj. -> flecarnic flecuit, -Bjjlecuiţi, -te adj. beat fleng s.m. sg. fraier, om naiv / credul fleoarţă, fleoarţe s.f. 1. prostituată 2. gură fleorţotină, fleorţotine s.f prostituată fleştură, fleşturi s.f. prostituată fleţ ♦ 110 fleţ, fleţi s.m. (fam) om naiv / bleg / nedescurcăreţ flintic, flinticuri s.n. (reg.) fleac f\\p,flipuri s.n. (tox.) stare de anxietate provocată de consumul de droguri flisc, fliscuri s.n. gură flit, flituri s.n. gură flitui, flituiesc v.t. 1. a mustra, a dojeni cu asprime 2. a goni, a alunga fliuşcă, fliuşti s.f prostituată floacă, floace s.f 1. vulvă 2. fir de păr (mai ales din barbă sau din zona pubiană) 3. bătrân ramolit, cu idei învechite floarea-soarelui s.f sg. (er.) 1. vulvă; vagin 2. sexul femeii nimfomane sau infidele floare la ureche expr. (lucru) uşor de făcut / de rezolvat floarfloarţe s.f. prostituată floc, floci s.m 1. fir de păr încreţit 2. (la pl.) părul pubian flocirea,flocirele s.f. (glum.) floare, floricică f\oşt\nă, floştini s.f. prostituată fluieraş, fluieraşi s.m (în sport) arbitru fluturaş, fluturaşi s.m. 1. formular completat de participanţii la concursurile Pronosport 2. prezervativ 3. afiş de mici dimensiuni distribuit în scopuri publicitare fluture de noapte expr. (eufem.) prostituată flux şi reflux expr. (er., înv.) act sexual foaie, foi s.f (înv.) bancnotă de o sută de lei foaie de ceapă expr. 1. material foarte subţire folosit la confecţionarea scurtelor de vânt 2. scurtă confecţionată din acest material foaie s.f pl 1. (reg.) abdomen, burtă; stomac 2. (pop.) plămâni 3. (glum.) sâni mari de femeie 4. (intl) acordeon foame-n gât expr. (intl) individ foarte sărac foarfecă, foarfece s.f (în fotbal) lovire a mingii printr-o mişcare de forfecare a picioarelor foc s.n. sg. (tox.) metamfetamină focă, foci s.f. (peior.) prostituată fochist, fochişti s.m. homosexual focos, focoase s.n. 1. (intl) pistol 2. (prin ext.) armă de foc 3. (er.) penis focul lui ardei (iute) expr. 1. iubire mare 2. afacere pe picior mare, riscantă prin natura ei ilicită fofează, fofeze s.f aripă de găină fofoloancă, fofoloance s.f. vulvă Foişorul de Foc expr. (er.y glum.) penis foiţar, foiţari s.m. cartofor foiţă, foiţe s.f. 1. carte de joc 2. joc de cărţi fomist, fomişti s.m. (intl.) 1. individ permanent nesătul, care mănâncă resturile de mâncare ale comesenilor săi 2. vagabond care îşi caută hrana prin cutiile de gunoi fonfi 5. invar. (în limbajul copiilor mici) fese forar, forări s.m. homosexual formata, formatez v.t. a poseda sexual forme de relief expr. (glum.) 1. sâni 2. fese foro s. invar, (ţig.) oraş Fortul Treişpe expr. (intl.) Penitenciarul Jilava 111 ♦ frecţie la picior(ul) de lemn forţos, -oasă, forţoşi, -oase adj. (glum.) puternic fosilă, fosile s.f. (iron.) bătrân cu idei şi atitudini învechite fost-ai lele cât al fost, dar te-ai dus pe pulă-n jos expr. (obs.) timpul trece în mod implacabil foşnitoare, foşnitori s.f. bancnotă nou-nouţă, recent pusă în circulaţie fotă, fote s.f (friz.) şervet fotbaliator, fotbaliatori s.m. (glum.) fotbalist fraier, -ă, fraieri, -e adj., s.m., s.f 1. (om) naiv, credul 2. (om) care nu ştie să se descurce / să profite într-o anumită împrejurare fraier coclit / cu cioc expr. om prost la culme fraieri, fraieresc I. v.t. a înşela, a păcăli II. v.r. a fi înşelat, a se păcăli franghel s.m. sg. (reg.) apelativ folosit între prieteni franţuzoică, franţuzoaice s.f. (er.) 1. iubită, amantă 2. logodnică 3. soţie franzelar, franzelari s.m. profitor frasanaie s.m. sg. (adol.) om credul / naiv frate de mână expr. (intl.) persoană din aceeaşi gaşcă; persoană profilată pe acelaşi tip de infracţiune fraţii Petreuş expr. pui de găină congelaţi, foarte mici, vânduţi câte doi în aceeaşi pungă (în timpul dictaturii ceauşiste) frământare, frământări s.f (intl.) I. arestare 2. anchetă; interogatoriu a-şi frânge gâtul expr. 1. a muri într-un accident 2. a-şi compromite situaţia prin acţiuni riscante a-i frânge (cuiva) oasele expr. a bate foarte tare (pe cineva) freca, frec I. v.r. a excita, a mângâia zonele erogene ale partenerului de sex II. v.r. a se excita; a se mângâia reciproc a freca bastonul / berbunca / mangalu’ / menta / ţipam’ expr. a lenevi, a trândăvi a freca buha (ca să faci copii cu pene) expr. (adol.) a lenevi, a trândăvi, a pierde vremea de pomană a freca gherţoiul expr. (vulg.) 1. a avea o întâlnire platonică cu o persoană de sex opus 2. a avea un eşec sexual 3. a se masturba 4. a pierde vremea de pomană a o freca (la rece) expr. (vulg.) -» a freca bastonul a freca la melodie (pe cineva) expr. a bate la cap (pe cineva), a cicăli (pe cineva) a freca menta / mangalul / man-ganul expr. a fi leneş / puturos, a pierde timpul de pomană frecangeală, frecangeli s.f preludiu sexual în cursul căruia partenerii ajung la orgasm, drept urmare actul sexual propriu-zis nu mai are loc frecangioaică, frecangioaice s.f. prostituată frecangiu, frecangii s.m. om leneş a-i freca ridichea (cuiva) expr. 1. a bate tare (pe cineva) 2. a critica (pe cineva), a certa aspru (pe cineva) frecos s.n. sg. (er.) masturbare frecţie la picior(ul) de lemn expr. gest sau acţiune inutilă, care nu poate îndrepta o stare de fapt / frecuş ♦ 112 care nu poate ameliora o situaţie neplăcută frecuş, frecuşuri s.n. 1. dojană, mustrare 2. neînţelegere, ceartă 3. contact sexual 4. masturbare frengo-mengo expr. om leneş frichifrichi s.n. sg. raport sexual, contact sexual frigarniţă, figarniţe s.f (er.) femeie frigidă frige, frig I. v.t. 1. a păcăli 2. (obs. -d bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie II. v.r. 1. a fi păţit, a se păcăli 2. (obs. - d. femei) avea contact sexual cu un bărbat a o frige la normal expr. (deţ.) a face ceva cât se poate de bine frige-o! expr. (deţ.) pleacă!, du-te! friptană, friptane s.f friptură fripturism s.n. sg. (pub., peior.) atitudine oportunistă a unui politician fripturist, fripturişti s.m. 1. profitor 2. (peior.) om politic oportunist, lipsit de orice fel de scrupule frişcă s.f sg. spermă frifc/n/i s.m. (peior.) neamţ frunte înaltă expr. (iron.) chelie F.S.B. expr. (glum.) siglă de la Fără Să Ştie Bărbatul F.S.N. expr. (glum.) siglă de la Fără Să Ştie Nevasta fuck! interj, (adol., obs.) fir-ar să fie!, la dracu’! fudulie, fudulii s.f (pop.) testicul fufă, fufe s.f prostituată fuf ist ,fufişti s.m. homosexual pasiv a fugi ca tăunul cu paiul expr. a fugi foarte repede fugi cu pianul, că se varsă clapele! expr. (iron.) pleacă! fugi cu ursul, că sperii copiii! expr. pleacă! a fugi de dracul şi a da de / peste ta-su / de taică-su expr. a da dintr-un necaz într-unul şi mai mare fulg, fulgi s.n. (tox.) doză de cocaină fuigoasă, fulgoase s.f găină full adj. invar, (pub.) plin, ticsit; aglomerat a fuma ca o şerpoaică expr. (d. femei) a fuma foarte mult / excesiv a fuma ca un turc expr. (d. bărbaţi) a fuma foarte mult / excesiv fumat, -ă, fumaţi, -ate adj. 1. (d. ştiri, informaţii) ştiut, perimat, învechit 2. (d. artişti, oameni politici etc.) aflat la sfârşitul carierei fumător, -oare, fumători, -oare s.m., s.f (tox.) persoană care fumează canabis sau răşină de canabis fumegară, fumegare s.f. ţigară fumegătoarBjumegători s.f (adol.) fumegară fumiclub, fumicluburi s.n. (adol.) W.C. sau alt loc în care se adună elevii în recreaţie pentru a fuma fumigenă, fumigene s.f. (pub.) ştire falsă, transmisă pentru camuflarea intenţiilor reale funcţia întăreşte organul prov. (er., glum.) viaţa sexuală activă menţine potenţa bărbatului fund, funduri s.n. 1. fese 2. (cart.) cartea sau cărţile de dedesubt dintr-un pachet de cărţi care au fost amestecate funingine, funingini s.f. ţigară a o fura expr. (d. copii) a lua bătaie de la un adult a o fura apa expr. (er. - d. femei) a se excita, a simţi o atracţie deosebit de puternică pentru un bărbat 113 ♦ fuţiy nu fuţi, vremea pulii trece a fura din caşcaval expr. (în sport) 1. a fura startul 2. a nu păstra distanţa dictată de arbitru 3. a muta locul de execuţie a unei lovituri libere acordate de arbitru a fura luleaua neamţului expr. a se îmbăta a fura ouăle de sub cloşcă expr. a fi un hoţ foarte priceput a-şi fura singur căciula expr. a-şi face rău sieşi crezând că obţine un avantaj a-l fura somnul expr. a aţipi, a adormi a fura startul expr. (în sport) a pomi într-o cursă atletică etc. înainte de semnalul oficial care anunţă începutul acesteia furgăsi, furgăsesc v.t. (glum., iron.) a fura furnică, furnici s.f. (tox.) mic traficant de droguri furt acut expr. (intl.) delapidare fus, fuse s.n. 1. (la pl. - glum.) picioare subţiri de femeie 2. (er.) penis fustangiu, fustangii s.m. bărbat afemeiat fustă, fuste s.f. (peior.) femeie fuşereală, fuşereli s.f. (peior.) lucru de mântuială, lucru prost făcut fuşerl, fuşeresc v.t. a face ceva la un nivel calitativ extrem de scăzut; a face un lucru de mântuială fuşerism s.n. sg. (pub., peior.) atitudine prin care se încurajează lipsa de calitate a unei activităţi, lucrul făcut de mântuială iutBi, futaiuri s.n. (obs.) act sexual futangiu, futangii s.n. (obs.) 1. -> fustangiu 2. bărbat suferind de priapism 3. obsedat sexual futatore, futatori s.m. (obs.) 1. -> fustangiu 2. bărbat potent, superdotat futăcios, -oasă,futăcioşit -oase adj. (obs.) cu Apetit sexual sporit fute, fut (obs.) I. v.t. 1. (d. bărbaţi) a avea contact sexual (cu cineva) 2. (fig.) a strica (ceva) 3. (fig.) a bate (pe cineva); a nenoroci (pe cineva) II. v.r. (d. oameni) a avea contact sexual (cu un partener de sex) a fute buha / vântul expr. (obs.) a lenevi, a trândăvi a fute calul în pizdă expr. (obs.) a avea necazuri, a da de bucluc, a fi la ananghie a fute (pe cineva) la cap / la icre expr. (obs.) a tracasa, a pisălogi, a cicăli, a bate la cap; a irita, a exaspera futelniţă, futelniţe s.f (reg.) pat futencurist, futencurişti s.m. (obs., peior.) homosexual, pederast futere adj. invar., interj, (obs.) excelent, formidabil, grozav fvX\nq,futinguri s.n. (obs.) act sexual futu-i (mama mă-si)! interj, (obs.) (cu conotaţii admirative, cât şi de respingere) extraordinar! futut, -ă, futuţi, -te adj. (obs.) 1. (d oameni) care a avut un contact sexual 2. (d. lucruri) stţicat, defect 3. (d. oameni) bătut; nenorocit, distrus 4. (tox.) aflat sub influenţa unei supradoze de substanţe narcotice; năuc; drogat futu-te-n aripă! / pricepere! expr. (obs.) fire-ai tu să fii! fuţi, nu fuţi, vremea pulii trece prov. (obs.) cârpe diem!; tră-ieşte-ţi clipa!; bucură-te de ziua de azi! G gabjă, gabje s.f. palmă mare gabor, gabori s.m. (intl) 1. poliţist 2. subofiţer de penitenciar; gardian 3. ţigan ungur gabor blat expr. (intl.) poliţist corupt gabrovean, gabroveni s.m. (înv.) persoană care confecţionează şi vinde cuţite gafa, gafez v.i. a face o gafă gagic, gagici s.m. (ţig.) amant, iubit gagicar, gagicari s.m. bărbat afemeiat gagică, gagici s.f. (ţig.) 1. femeie, tipă 2. prietenă, iubită, amantă gagicăreală s.f inconstanţă într-o relaţie? flirt (cu cineva) gagicări, gagicăresc v.r. a flirta (cu cineva) gagicuţă, gagicuţe s.f. (dim.) puştoaică, fetişcană gagioafă, gagioale s.f. -> gagică gagistru, gagiştri s.m. persoană cu o situaţie materială foarte bună gagiu, gagii s.m. (ţig.) 1. om; persoană; tip; individ 2. amant; iubit gaibarace s.n. pl picioare gaibe s.f pl picioare galamoz, galamozjuri s.n. anticoncepţional galanton, -oană, galantoni, -oane adj. darnic, generos galben, galbeni s.m. (înv.) bani galibardă, galibarde s.f (intl, înv.) pălărie galibardeală, galibardeli s.f. (intl.) vorbă; povestire galibardi, galibardesc v.t. a spune, a vorbi galibardină, galibardine s.f. —> galibardă gaman, gamani s.m. (înv.) student gambetă, gambete s.f. (glum., înv.) cap gamelă, gamele s.f. cap gamoaie, gamoaie s.f. (înv.) ţoi, cinzeacă de băutură spirtoasă garagaţă, garagaţe s.f vociferare, ceartă, scandal garău! interj, (ţig.) ascunde!, piteşte! Garcea s. invar, (iron.) poliţist prost / stupid garcNnă, gardine s.f. (intl.) acoperire, alibi gardist, gardişti s.m. poliţist gargaragiu, gargaragii s.m. om vorbăreţ / flecar; om lăudăros gargară s.f sg. 1. vorbărie fară rost, pălăvrăgeală 2. laudă de sine gargariseală, gargariseli s.f -»gargară garid, garizi S.m. (intl) proxenet garidă, garide s.f (intl) prostituată 115 ♦ a găsi capac la toate garnisi, garnisesc v.t. a bate, a cotonogi garoaică, garoaice s.f. (peior.) ţigancă garoi, garoi s.m. (peior.) ţigan, rrom gaşcă, gâşti s.f 1. (peior.) grup de elemente declasate / de derbedei 2. grup de adolescenţi / de liceeni; grup de tineri; grup de prieteni gaşpadin, gaşpadini s.m. (intl.) cu-ţitar gaşper, gaşperi s.m. 1. (iron.) -> garoi 2. persoană întreprinzătoare / abilă în afaceri / expertă în probleme financiare 3. bărbat cu succes la femei gaştenie, gaştenii s.f (intl.) prietenă, iubită, amantă gaştoană, gaştoane s.f. -» gaştenie gaştonie, gaştonii s.f. -» gaştenie gaură, găuri s.f. 1. spargere, furt 2. (pub.) înşelătorie, fraudă, delapidare 3. pagubă 4. vagin gavriş s.m. sg. sex oral gay s.m. invar., adj. invar, homosexual gaza, gazez v.t. a elimina gaze intestinale în prezenţa altor persoane gazdă, gazde s.f 1. proprietara unui bordel, matroană 2. (intl.) tăinui-tor de lucruri furate 3. (intl.) persoană care ascunde infractori căutaţi de poliţie gazometru, gazometre s.n. fese de femeie gazon, gazoane s.n. (er.) păr pubian găbji, găbjesc v.t. 1. a pune mâna (pe cineva), a înhăţa (ceva) 2. (pol) a prinde un infractor găina bătrână face supa / ciorba / zeama bună prov. (er.) femeia matură / experimentată reprezintă pentru bărbaţi partenerul de sex ideal găinar, găinari s.m. 1. hoţ de găini 2. hoţ de lucruri mărunte 3. persoană care face afaceri ilicite de mică amploare găină, găini s.f. (intl.) pălărie găinărie, găinării s.f. 1. furt de găini 2. furt de lucruri mărunte 3. afacere ilicită de mică amploare gălăgie, gălăgii s.f. 1. vorbărie 2. protest găleată, găleţi s.f (intl.) 1. buzunar 2. (tox.) instrument artizanal de filtrare a fumului, confecţionat dintr-o jumătate de sticlă de plastic de doi litri şi o sticlă de un litru 3. (er.) vagin supradimensionat gălibarcă, gălibărci s.f. (intl, înv.) pălărie gămălie, gămălii s.f. (glum.) gland al penisului găoace, găoace s.f. (er.) vagin găoază, găoaze s.f (pop.) 1. anus 2. vagin 3. (peior.) fată; femeie găozar, găozari s.m. 1. om lipsit de personalitate / influenţabil / molâu 2. homosexual gărdui, gărduiesc v.t. a aresta, a închide gărduit, -ă, gărduiţi, -te adj. (intl.) arestat, închis gărgăuni s.m. pl. 1. capriciu 2. idee extravagantă găselniţă, găselniţe s.f. 1. situaţie de efect găsită şi exploatată de un artist (scriitor, regizor etc.) într-o operă artistică%2. (peior.) şmecherie ieftină / de prost gust a găsi capac la toate expr. a avea un răspuns pregătit pentru orice în- a-şi găsi naşul ♦ 116------------------ trebare; a dovedi prezenţă de spirit în orice situaţie a-şi găsi naşul expr. (pop.) a da peste omul care poate pune la punct, bate, molesta, înşela etc. pe cineva a găsi pălămida expr. (intl.) a nu găsi nimic de furat cu ocazia unei spargeri a-şi găsi prostul expr. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela / exploata uşor găsitor, găsitori s.m. (intl.) câine poliţist găşcar, -ă, găşcari, -e adj. 1. sociabil 2. înţelegător* cumsecade găurache s. invar, (er.) vagin găureanu s. invar, (er.) vagin Găureni s. invar, (er., glum.) vagin găurescu s. invar, (er.) vagin găuri, găuresc v.t. 1. a împuşca 2. a înjunghia 3. (d. bărbaţi) a poseda sexual găurice, găurici s.f. (er., dim.) vagin găvări, găvăresc v.t., v.i. a vorbi, a flecări găzar, găzari s.m. 1. jucător al echipei de fotbal Petrolul Ploieşti 2. suporter al echipei de fotbal Petrolul Ploieşti gâdila, gâdil v.r. 1. (d. un hoţ de buzunare) a sesiza, a observa esenţialul 2. (d. victima unui hoţ de buzunare) a-şi da seama că hoţii ^ încearcă să-l fure a gâdila în mod plăcut auzul (cuiva) expr. 1. a da o veste bună (cuiva) 2. a linguşi (pe cineva) gâdilici, gâdilici s.m. meşter sau ucenic care lucrează încet gâlcă I. s.f. pl. gâlci (pop.) amig-dalită II. adj. invar. (d. oameni) prost, nerod gâlgâiaiă, gâlgâieli s.f consum de băuturi alcoolice; beţie gâlmă, gâlme s.f. (peior.) om lipsit de personalitate / influenţabil a gândi cu cortexul vaginal expr. (glum. - d. femei) a lua o hotărâre pripită; a judeca greşit (ceva sau pe cineva) gând la gând cu bucurie! expr. folosită pentru a arăta că suntem întru totul de acord cu o idee sau o propunere avansată de un interlocutor gâscă, gâşte s.f (peior.) 1. femeie proastă 2. femeie naivă şi sentimentală 3. persoană care participă la jocuri de noroc şi pierde din nepricepere gâscă bună de jumulit expr. om naiv şi credul, de pe urma căruia se poate profita uşor gâsculiţă, gâsculiţe s.f. (dim.) tânără prostuţă şi sentimentală gealat, gealaţi s.m. 1. (înv.) călău, gâde 2. (peior.) om voinic şi violent; bătăuş geanabet, geanabeţi s.m. 1. poliţist 2. gardian geanabez, geanabezi s.m. —» geanabet geană, gene s.f atenţie sporită; filaj geanău, geanăi s.m. ţigan, rrom gelat, gelaţi s.m. bărbat dat cu mult gel pe păr generăleasă, generălese s.f. (pop.) soţie de general genital, -ă, genitali, -e adj. (glum.) genial 117 ♦ gigea Geniul Carpaţilor expr. (iron.) poreclă dată în timpul vieţii lui Nicolae Ceauşescu genocid s.n. sg. băutură spirtoasă contrafăcută geogra s.f. sg. (şc.) geografia ca disciplina şcolară geogravarză sf sg. (glum., şc.) -> geogra ger de crapă pietrele expr. temperatură foarte scăzută, foarte frig get-beget I. adj. invar. (d. oameni) neaoş, autentic II. adv. întocmai, exact aşa gheară s.f sg. joc de zaruri; barbut ghebos, gheboşi s.m. (şc.) nota doi gherlă, gherle s.f. (intl.) 1. închisoare, puşcărie 2. zar ghinionist gherţoi, gherţoi s.m. (peior.) 1. bădăran, ţopârlan 2. (er.) penis 3. eşec 4. timp pierdut / irosit 5. masturbare gheşeft, gheşefturi s.n. 1. afacere ilicită măruntă, găinărie 2. afacere profitabilă gheşeftar, gheşeftari s.m. afacerist necinstit gheştender, gheştendere s.n. copiator Gestettner ghetou, ghetouri s.n. (pub.) zonă marginală, săracă şi mizeră a unui oraş gheu, gheuri s.n. (deţ.) celulă izolatoare ghidon, ghidoane s.n. cap, ţeastă ghidona, ghidonez v.t. 1. a teroriza, a forţa, a sili (pe cineva să facă ceva) 2. a bate, a lovi ghigosi, ghigosesc v.t. (reg.) a înghionti ghilabandi, ghilabandesc v.t., v.i. (înv.) a cânta a ghilabandi din ladă expr. (intl., înv.) a cânta la pian ghilibardeală, ghilibardeli s.f. (adol.) putere de convingere, capacitate de persuasiune ghină s.f. sg. (înv.) ghinion, neşansă ghindă s.f sg. (cart.) treflă ghioagă, ghioage s.f. palmă mare ghioc, ghiocuri s.n. (er.) vulvă ghiocel, ghiocei s.m. (er., eufem.) vulva fetei pubere ghiogar, ghiogari s.m. huligan; bătăuş ghiozdan, ghiozdane s.n. stomac ghişeu, ghişee s.n. (glum.) şliţ, prohab ghiudem, ghiudemuri s.n. penis ghiular, ghiulari s.m. (intl.) vânzător de inele din aur fals ghiulea, ghiulele s.f (sport) 1. minge şutată cu putere (în fotbal) 2. minge violent catapultată (în handbal) 3. puc izbit violent cu crosa (în hochei) ghiulea caldă expr. (tox.) injecţie intravenoasă cu o supradoză de drog, care poate provoca moartea consumatorului ghium, ghiumuri s.n. 1. (reg.) mulţime de oameni; duium 2. (deţ.) recipient în care se aduce mâncarea ghivetă, ghivete s.f. chiuvetă Gică Contra s. (iron.) epitet atribuit unei persoane care adoptă întotdeauna puncte de vedere diferite de cele ale majorităţii gifui interj, (adol.) fugi! gigea adj. invar. 1. (în limbajul copiilor) spălat, curat; frumos 2. (d. oameni) cumsecade, de treabă, cu care te poţi înţelege gigei ♦ 118 gigei» gigei s.m. gigolo, bărbat care întreţine raporturi sexuale contra cost Gigi Duru expr. (iron.) epitet atribuit unei persoane inflexibile, care nu face concesii nimănui în nici o împrejurare Gigi Muşchea expr. (iron.) bărbat solid, care face paradă de forţa sa fizică gimbeală, gimbeli s.f. (intl.) observare / supraveghere (a cuiva), filaj; sesizare a unui detaliu gimbi, gimbesc v.t. (intl.) —» gimbili gimbili, gimbilesc v.t. (intl.) a sesiza; a pune ochii pe ceva gimnastică de dormitor expr. (glum.) act sexual consumat între doi parteneri; contact sexual gină, gine s.f. filaj gineală s.f sg. (intl.) observare (a cuiva), supraveghere, filaj ginescu s. invar, (intl) —> gineală gingie, gingii s.f (intl) gură gini, ginesc I. v.t. —» gimbili II. v.r. a privi, a se uita a gini marginea expr. (intl) a observa, a remarca, a băga de seamă ginit s. invar. gineală ginitor, ginitori s.m. 1. lucrător al unui serviciu de filaj 2. (intl) denunţător 3. (intl) poliţist infiltrat sub acoperire în lumea crimei organizate ginşi s.m. pl blugi, blue-jeans, pantaloni strâmţi, confecţionaţi dintr-un material special, foarte rezistenţi, purtaţi mai ales de tineri gioablă, gioable s.f (intl) persoană credulă / naivă / uşor de înşelat gioale s.f pl. 1. picioare; glezne 2. arşice gioarsă, gioarse s.f. 1. haină uzată, zdreanţă 2. obiect uzat 3. (peior.) prostituată giogărie, giogării s.f. (adol.) idee giolar, giolari s.m. hoţ gioleală, gioleli s.f. spargere, furt giolgău, giolgăi s.m. penis erect gioli, giolesc v.t. a fura giolit, -ă, gioliţi, -ite adj. (d lucruri) furat; de provenienţă dubioasă giopsi adj. de calitate superioară; excelent giorno adj. invar. -> giopsi gira, girez v.t. (deţ.) a interveni pe lângă comandantul unui penitenciar în favoarea unui deţinut girafă, girafe s.f. persoană înaltă şi slabă girofarită, girofarite s.f (pub., peior.) mania unor demnitari de a recurge în mod abuziv la utilizarea giro-farului în traficul urban gită penală expr. (intl.) prostănac, nerod, nătărău giugiuli, giugiulesc I. v.t. a mângâia, a dezmierda EL v.r. a se mângâia, a se dezmierda (reciproc) giuleştean, giuleşteni s.m. 1. component al echipei de fotbal Rapid Bucureşti 2. suporter al echipei de fotbal Rapid Bucureşti Giuleştina s. pr. poreclă dată de suporteri echipei de fotbal Rapid Bucureşti giurgian, giurgiani s.m. hoţ mărunt giurgiuvea, giurgiuvele s.f cerce-vea giurumea, giurumele s.f (peior.) 1. persoană care execută prost tot ceea ce face 2. tip penibil 3. diletant expus ridicolului 119 +golănie giurumist, -ă, giurumişti, -iste adj. (peior.) penibil; ridicol; inept glajă, glăji s.f. (intl.) sticlă de vin glicerina 5./ sg. (glum.) băutură alcoolică glicerinăîn parlament expr. (intl) persoană beată, victimă potenţială pentru infractori glisa, glisez v.t- (glum.) a bea, a consuma alcool gloabă, gloabe s.f 1. (în sport) sportiv ineficient din cauza vârstei înaintate 2. individ decrepit 3. prostituată trecută gloanţe s.n. pl 1. (înv.) bani 2. mâncare de fasole 3. mâncare cu cocoloaşe glob, globuri s.n. cap, ţeastă globan, globani s.m. (intl, înv.) cal globi, globesc v.t. (intl) a tâlhari, a jefui globire, globiri s.f. (intl.) tâlhărie, jaf glojdeală, glojdeli s.f. (reg.) mâncare glojdi, glojdesc v.t. a mânca glugă, glugi s.f. (glum.) prezervativ glumeţ, glumeţi s.m. (eufem.) bolnav psihic, nebun, smintit goalkeeper, goalkeeperi s.m (în fotbal) portar goangă, goange s.f. (glum.) 1. fleac 2. minciună goarnă, goarne s.f. gură Godzila s. (iron.) bărbat înalt şi masiv, cu înfăţişare înfricoşătoare gogâlţăi, gogâlţăi v.i. a înghiţi lichide producând un zgomot neplăcut la nivelul glotei gogeală, gogeli s.f. 1. boală fără simptome clare 2. boală dusă pe picioare timp îndelungat gogi, gogesc v.i. (pop.) 1. a fi suferind fără a prezenta simptome clare 2. a duce o boală pe picioare timp îndelungat goglet, gogleţi s.m. (intl) persoană credulă, uşor de înşelat sau furat gogoaşă, gogoşi s.f. 1. minciună, exagerare 2. (intl, înv.) casă, locuinţă; cameră gogoloi, gogoloaie s.n. (pop.) mic obiect sferoid gogoman, gogomani I. s.m. om prost n. adj. prost, nerod, tont gogoşari s.m. pl. chiloţi de damă groşi, cu picior Gogu s. invar, (glum.) penis Gogu Pompieru expr. (er., glum.) -» Gogu gol, goim s.m. (din idiş) 1. creştin; neevreu 2. (intl) persoană diferită de cele din anturaj golan, -că golani, -ce s.m., s.f. 1. (peior.) om fără ocupaţie, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util; derbedeu 2. om sărac / zdrenţăros 3. (pub.) participant la mişcările stradale anticomuniste desfăşurate în Bucureşti în primăvara anului 1990 4. (prin ext.) luptător anticomunist Golania s. sg. Piaţa Universităţii din Bucureşti, teatrul mişcărilor stradale anticomuniste din primăvara anului 1990 golaş, golaşi s.m. (eufem.) homosexual golănesc, -ească, golăneşti adj. care aparţine golanului; de golan; specific golanilor golănie, golănii s.f faptă / vorbă / atitudine de golan golănime ♦ 120 golănime s.f. sg. mulţime de golani; totalitatea golanilor goldan, goldani s.m. (reg.) 1. vagabond 2. tâlhar; bătăuş goldeanu s.m. sg. aur golgăni, golgânesc v.t. a fura banii cuiva; a tâlhari (pe cineva) goli, golesc I. v.t. (intl.) a fura II. v.r. a mărturisi golit, -ă, goliţi, -te adj. (intl.) 1. descoperit, demascat 2. jefuit gol-puşca expr. nud, complet dezbrăcat gol turcesc expr. (în jargonul fotbaliştilor) şut expediat în plasa laterală a porţii gomej s. (ţig.) vulvă, vagin gonitor, gonitori s.m. (intl) 1. subofiţer de poliţie 2. sectorist gorilă, gorile s.n. (peior.) gardă de corp gorobete, gorobeţi s.m. persoană credulă, uşor de înşelat sau furat goroveală, goroveli s.f. mâncare gorovi, gorovesc v.t. a mânca govie, govii s.f (reg.) gură gozor s.n. sg. (înv.) bani mărunţi, mărunţiş gramamă, gramame s.f bunicuţă, bunică grande, granzi s.m. (iron.) om foarte înstărit; om cu o poziţie socială înaltă grangur, granguri s.m. (peior.) 1. -» grande 2. (intl.) poliţist cu o funcţie importantă gras, -ă, graşi, -se adj. 1. (d. oameni) cu bani mulţi, cu o situaţie materială bună 2. (d. o sumă de bani) mare 3. (d. o afacere) importantă, aducătoare de profituri mari grass s. invar, (tox.) canabis grast s. invar, (ţig.) cal grădiniţă, grădiniţe s.f. (intl.) institut de reeducare a minorilor o grămadă loc. adv. foarte mult grăunţă, grăunţe s.f. 1. (la pl.) bani 2. bijuterii de aur rupte în bucăţi grea, grele adj. f. (pop. - d. femei) gravidă, însărcinată greaţă, greţe s.f. persoană dezgustătoare/josnică greblă, greble s.f. (glum.) pieptene greier, greieri s.m. 1. (peior.) cântăreţ (mai ales într-un local) 2. (tox.) chiştoc de ţigară cu canabis grenie sf. sg. 1. belşug, mulţime 2. înghesuiala greu de cap expr. slab dotat intelectual; prost, nerod; care înţelege greu un lucru greu de înghiţit expr. care poate fi tolerat / suportat cu greu gri adj. invar, (pub.) neutru, neafiliat grilă, grile s.f. 1. cadru general al emisiunilor unui post de televiziune sau de radio, difuzate într-un anumit anotimp 2. răspunsuri corecte la un test scris a gripa (cuiva) carburatorul expr. (er. - d. bărbaţi) a ejacula în vaginul partenerei de sex grisină, grisine s.f (glum.) picior subţire Groapa din Ştefan cel Mare expr. Stadionul Dinamo din Bucureşti groapă, gropi s.f (tox.) lingură folosită de consumatorii de opiu şi heroină pentru încălzirea drogului inhalat sau injectat ulterior grojdi, grojdesc v.t. (deţ.) a mânca gros s.m. sg. (înv.) închisoare grotă, grote s.f 1. arest; închisoare 2. bar de noapte 121 ♦ guvid grozăvi, grozăvesc v.r. (peior.) a avea o impresie exagerat de bună despre propriile sale calităţi; a se lăuda în mod exagerat grabă adv., adj. (intl.) mult, berechet grubăr, grubări s.m. (înv.) 1. persoană influentă 2. om bogat gudă, gude s.f. (deţ.) femeie gudulan, gudulani s.m. (intl., înv.) om credul / uşor de înşelat guguman, gugumani s.m., adj. (om) prost, nerod guguştiuc, guguştiuci s.m. 1. (intl.) hoţ fără experienţă 2. îndrăgostit 3. om naiv / lipsit de experienţă; victimă potenţială a unui infractor guiţa, guiţ v.i. 1. a denunţa, a informa* a pârî 2. a protesta în mod zgomotos gujbeider, gujbeideri s.m. (intl., peior., înv.) evreu guler, gulere s.n. 1. strat de spumă format de berea turnată în halbă sau pahar 2. (glum.) prepuţ gulgută, gulgute s.f. (deţ.) înşelătorie, minciună, păcăleală gulie, gulii s.f (glum.) 1. cap 2. persoană naivă / uşor de înşelat gumă, gume s.f. (şc.) fiţuică gumă de şters SIDA expr. prezervativ gunoi, gunoaie s.n. 1. (peior.) om de nimic; lepădătură 2. (tox.) heroină gura bate curul prov. (vulg.) vorbele spuse în pripă atrag după sine regrete, repercusiuni etc. guralivă, guralive adj. f (glum. -d. femei) care practică sexul oral gură, guri s.f (intl.) instrument folosit la deschiderea caselor de bani gură bogată / spartă expr. 1. persoană vorbăreaţă 2. persoană indiscretă gură-cască s.m., s.f. persoană distrată / uitucă o gură cât o şură expr. (fig. - d. oameni) gălăgios, cu gură mare gură de lup expr. (intl.) instrument metalic folosit pentru forţarea uşilor sau a portierelor gurile rele expr. (d oameni) bârfitorii gurist, gurişti s.m. 1. solist vocal al unei formaţii muzicale (orchestră, taraf etc.) 2. informator guristă, guriste s.f solistă vocală a unei formaţii muzicale (orchestră, taraf etc.) guriţă s.f sg. (dimapelativ) tip simpatic; şmecher guru, guru s.m. (pub., peior.) 1. escroc de mare anvergură specializat în manipularea în masă a credulilor sub masca unei ocupaţii onorabile sau a unei activităţi cu pretenţii ştiinţifice 2. (tox) consumator de droguri cu experienţă, care îndrumă primii paşi ai celor ce-şi administrează droguri pentru prima oară guşar, guşari s.m. (intl.) informator, denunţător, trădător guşă, guşi s.f buzunar guşpan, guşpani s.m. copil mic guşter, guşteri s.m. 1. (peior.) grănicer 2. persoană naivă guşteresc, -ească, guştereşti adj. parşiv, mârşav gutufan, gutufani s.m. (intl.) persoană credulă / uşor de înşelat gutuie, gutui s.f (intl.) -» gutufan gutu-te-n tag! expr. (glum.) bună ziua! \ guvid, guvizi s.m. (er.) penis H H s. invar, (tox.) 1. haşiş 2. heroină H+C expr. (tox.) heroină în amestec cu cocaină habarnamist, -ă, habamamişti, -ste s.m., s.f. persoană incultă / ignorantă habamist, -ă, habamişti, habamiste s.m., s.f -*habarnamist hac, hacuri s.n. salariu, leafă hacker, hackeri s.m. pirat informatic, infractor din spaţiul electronic virtual al Intemetului hagiaiâc, hagialâcuri s.n. (glum.) casă / locuinţă unde se consumă întâlniri amoroase; locuinţă frecventată de prostituate hahaleră, hahalere s.f. persoană lipsită de scrupule / fără caracter; pramatie hai, haiuri s.n. 1. veselie manifestată zgomotos 2. bătaie de joc haială, haieli s.f. (tox.) stare de euforie indusă de consumul de narcotice haidamac, haidamaci s.m. 1. derbedeu; bătăuş 2. om zdravăn / mătăhălos haidău, haidâi s.m. (reg.) -» haidamac (1.) haine de gata expr. confecţii / articole de îmbrăcăminte fabricate în serie haios, -oasă, haioşi, -oase adj. 1. simpatic, nostim 2. glumeţ haioşenie, haioşenii s.f 1. lucru / întâmplare / glumă etc. plin(ă) de haz sau caraghioasă 2. lucru ciudat, extravagant 3. lucru desăvârşit / fară cusur hai, pârţ! expr. (adol, vulg.) pleacă!, fugi!, du-te de-aici! hai sictir! expr. (pop., vulg.) folosită ca ofensă, pentru a exprima în mod brutal un dezacord, o nemulţumire, un refuz etc. hai sifon, că berea-i scumpă! expr. (pop., eufem.) —> hai sictir! hait1! interj, (exprimă teama sau surpriza neplăcută) aoleu!, văleu! hait2, -ă, haiţi, -te adj. (tox.) drogat, care se află sub influenţa narcoticelor haită, haite s.f. 1. bandă de răufăcători 2. femeie rea sau desfrânată haiul de pe lume expr. (pop.) situaţie plină de haz haladi, baladesc v.r. a se deştepta; a fi vigilent haldit, -ă, haldiţi, -ite adj. 1. slab, vlăguit, neputincios 2. strâmb 3. ne- 123 ♦ hândeali rod, nătâng 4. (deţ.) care a căpătat rutină halal să-i fie! expr. (peior.) să-i fie ruşine! halardeală, halardeli s.f. (deţ.) şmecherie halbă, halbe s.f. (deţ.) ţigară fumată pe jumătate haldău, haldâi s.m. (reg.) bărbat înalt şi masiv haleală s.f sg. mâncare haleu s.n. sg. mâncare hali, halesc v.t. 1. a mânca (mai ales lacom şi repede) 2. (fig.) a prinde, a captura 3. (fig.) a învinge halima, halimale s.f 1. afacere complicată, căreia nu îi poţi da de capăt 2. scandal halimos s.n. sg. mâncare halitoare de copii cruzi expr. femeie care practică sexul oral halitor de cămile expr. (peior.) arab haloimăs, haloimăsuri s.n. (pop.) 1. gălăgie 2. dezordine, harababură ham, hamuri s.n. sutien hamlet, hamleţi s.m. 1. (la pl.) indispensabili, izmene bărbăteşti 2. homosexual han, hani s.m. (intl.) şef de bandă handicapat, -ă, handicapaţi, -te s.m., s.f. (peior.) persoană dezagreabilă / antipatică / enervantă handră, handre s.f (peior.) prostituată hantiriu, hantirii s.m. (intl.) persoană credulă; victimă potenţială a hoţilor hanţuşcă, hanţuşti s.f prostituată happening, happeninguri s.n. (pub.) spectacol improvizat haram de capul lui! expr. să-i fie ruşine! harcumar, harcumari s.m. (ţig.) subofiţer de poliţie hameală, hameii s.f. (deţ.) 1. ironie, batjocură; glumă proastă 2. (deţ.) simularea îmbolnăvirii în vederea sustragerii de la îndeplinirea unei sarcini harpist, harpişti s.m. homosexual harpon, harpoane s.n. (intl.) 1. operaţiunea de arestare a unui infractor 2. detenţie 3. (tox.) ac de seringă folosit la injectarea intra-venoasă a drogurilor Harry s. pr. (tox.) heroină Harry Potter expr. (tox.) tabletă, denumire generică dată narcoticelor consumate sub formă de tablete hartabă, hartabe s.f. prostituată hartă, hărţi s.f. (pop.) spermă scursă şi uscată pe cearşaf în urma poluţiei nocturne a unui bărbat hastură, hasturi s.f (înv.) prostituată haşli, haşlesc v.t. (intl.) a fura hatâr, hatâruri s.n. (pop.) 1. plăcere, poftă, plac 2. favoare, concesie, serviciu hazaică, hazaice s.f (înv. - termen introdus de armata sovietică de ocupaţie în 1944) 1. femeie 2. soţie 3. iubită* amantă hălăicuţă, hălăicuţe s.f. (glum.) groapă de pe străzile din Bucureşti hăli, hălesc v.t. (intl.) a fura hămui, hâmuiesc I. v.t. (intl.) a aresta; a închide II. v.r. a se căsători hămuit, -ă, hămuiţi, -te adj. 1. (intl.) arestat, închis 2. căsătorit hândeali s. invar, (ţig.) închisoare, puşcărie hâră ♦ 124 hâră, hâre s.f. (pop.) ceartă; vrajbă, duşmănie hârcă bătrână expr. (peior.) femeie bătrână, urâtă şi rea hârciog, hârciogi s.m. (intl.) hoţ de locuinţe hârdău, hârdaie s.n. (intl., înv.) închisoare, penitenciar a se hârşi cu lumea expr. a se deprinde (cu necazurile, cu nevoile) hârtie, hârtii s.f. (pop.) bancnotă hâţă, hâţe s.f prostituată H.B. s.f (glum.) siglă de la hoaşcă bătrână denumire generică dată femeilor care au depăşit vârsta de 45 de ani heirupism, heirupisme s.n. (peior.) zel, entuziasm exagerat la locul de muncă sau într-o activitate desfăşurată în echipă heirupist, -ă, heirupişti, -ste adj., s.m., s.f (peior.) (om) care este exagerat de zelos sau care simulează entuziasmul într-o activitate desfăşurată în echipă hemogramă, hemograme s.f. (prst.) muşcătură până la sânge henţ! interj, e interzis!, nu pune mâna! hepatic, -ă, hepatici, -e s.m., s.f. persoană de rasă mongoloidă herghelegiu, herghelegii s.m. proxenet hero s. invar, (tox.) heroină herţog, herţogi s.m. (prst.) client cu dare de mână şi comportament decent, respectuos cu femeile hetero s.m. invar., adj. invar, hetero-sexual hi! interj, (adol. - pronunţată ,,hai“) bună!, salut! hidrogen sulfurat expr, (glum.) gaze intestinale, vânt, pârţ hingher, hingheri s.m. (intl.) poliţist hipopotam, hipopotami s.m. (prst., peior.) bărbat dezagreabil, obez, de o virilitate îndoielnică hit, hituri s.n. (pub., adol.) şlagăr, cântec de succes hoanghină, hoanghine s.f. (reg., peior.) femeie bătrână, cu un fizic dezagreabil hoaşcă, hoaşte s.f. -» hoanghină hogeac, hogeacuri s.n. 1. loc de tăinuire a obiectelor furate de hoţi 2. garsonieră, cameră sau apartament pus la dispoziţia unor cupluri pentru întreţinerea de relaţii sexuale hoha pron. neg. (ţig.) nimic hohaiseală s.f sg. (ţig.) escrocherie cu aur sau alte metale prezentate ca fiind preţioase, dar, în realitate, false hoit, hoituri s.n. (peior.) corp, trup holdană, holdane s.f (reg.) femeie senzuală şi temperamentală holist, -ă, holişti, -iste s.m., s.f (stud.) student(ă) care petrece mai mult timp în holul facultăţii decât în sălile de curs holoangăr, holoangări s.m. (intl.) traficant / speculant de aur homles(s), homleşi s.m. persoană fără adăpost; boschetar homo s.m. invar., adj. invar, homosexual, gay a homoti de cap expr. (reg.) a ci-căli (pe cineva), a bate la cap (pe cineva) hopa-hopa expr. (er., glum.) act sexual horn ist, homişti s.m. (deţ.) fumător horror I. s.n. invar, groază, oroare II. adj. invar. de groază, groaznic, oribil horşchi, horşchesc v.t. (intl., înv.) a fura hoşcotină, hoşcotine s.f. (peior.) bătrân ramolit, cu idei învechite hotar, hotare s.n. (înv.) nota cinci hoţ ca o coţofană expr. hoţ înrăit; cleptoman hoţ de bună dimineaţa expr. (intl.) spărgător care operează în zorii zilei, pătrunzând în locuinţe pe fereastra deschisă de la parterul unei clădiri hoţoaică, hoţoaice s.f (intl.) instrument folosit de hoţi, constând într-un băţ lung prevăzut cu un cârlig hrubă, hrube s.f (reg.) închisoare, penitenciar -------------------125 ♦ huşchiala! hubăr, hubări s.m. (intl.) hoţ cu experienţă huham, huhami s.m. (din idiş) —» husăn huia s. invar, (preluat din vocabularul armatei sovietice de ocupaţie în 1944) penis huidumă, huidume s.f. 1. (pop.) persoană mare şi grasă, matahală 2. (intl.) poliţist hultan, hultani s.m. hoţ cu experienţă husăn, husăni s.m. om naiv, victimă ideală a unui infractor husăn de baltă expr. (intl.) persoană naivă / credulă provenită din mediul rural husăn de gară expr. (intl.) persoană naivă / credulă de la oraş husen, huseni s.m. (intl) victimă potenţială a hoţilor huşchiala! interj, (ţig.) fugi!, şterge-o!, ascunde-te! I iac, iacuri s.n. (ţig.» fig.) chibrit, foc ia cu pâine, neamule! expr. (înv.) este folosită de negustorii ambulanţi şi precupeţe ca, reclamă pentru desfacerea produselor comercializate iadui pe pământ expr. (pop.) situaţie chinuitoare / greu de suportat iagalie, iagalii s.f (intl.) maşină, automobil iaiă, iale s.f. gură ia-mă, nene! expr. autostop, călătorie gratuită facilitată de bunăvoinţa unor automobilişti întâlniţi ocazional pe autostrăzi ia, neamule! expr. -» ia cu pâine, neamule! iapă, iepe s.f. (peior.) 1. femeie masivă 2. prostituată iarbă s.f. sg. 1. (tox.) canabis 2. (tox.) marijuana 3. dolari iarbă africană / roşie expr. (tox.) varietate de canabis mai puternic iască adj. invar, (er.) 1. (d. bărbaţi) impotent 2. (d. penis) flasc, moale iaurt, iaurturi s.n. (intl.) lucru sau persoană neînsemnată; fleac iavaşă, iavaşe s.f prostituată specializată în perversiuni dureroase iconar, iconari s.m. (intl.) falsificator de acte icre s.f pl. testicule icsulescu I. pron. nehot. cineva EL s.m. sg. (peior.) persoană neînsemnată ied, iezi s.m. (intl.) hoţ tânăr / fără experienţă ieftin ca braga expr. (înv.) foarte ieftin a se ieftini mălaiul expr. (intl.) 1. a apărea un decret de graţiere sau amnistiere a unor fapte penale 2. a se vota o lege sau un articol de lege penală care uşurează situaţia condamnaţilor penali iele s.f. pl. (înv.) femei de moravuri uşoare, prostituate ienicer, ieniceri s.m. (intl.) poliţist iepşună, iepşune s.f (prst.) tânără aflată la începutul vieţii de prostituată iepuraş, iepuraşi s.m. (dim., deţ.) informator iepure, iepuri s.m. 1. (înv.) elev care absentează nemotivat 2. (înv.) student care mănâncă la cantină fără să plătească iepuri, iepuresc v.t. a mânca pe-fugă iepuroaică, iepuroaice s.f. (peior.) 1. femeie care procreează cu uşurinţă 2. mamă a mai mulţi copii iepuroi, iepuroi s.m. (augm., înv.) elev de liceu (în Transilvania) ierna, iernez v.i. (d. bărbaţi) a fi întreţinut de o femeie iesle s.f sg. tejghea a unui bar a ieşi basma curată expr. a scăpa cu bine dintr-o situaţie dificilă a-i ieşi capul prin păr expr. (adol.) a fi tuns zero a-i ieşi (cuiva) cartoful expr. (pop.) a i se vedea (cuiva) degetul mare de la picior prin ciorapul rupt în vârf a ieşi cu alai expr. a se isca o ceartă / un scandal / o încăierare (între mai multe persoane) a ieşi cu scandal / cu şucăr mare expr. a se ajunge la un conflict violent a ieşi din calendar expr. (prst.) a refuza continuarea relaţiei cu un client a-şi ieşi din fire / din pepeni / din ţâţâni expr. a se înfuria, a-şi pierde cumpătul a ieşi din joc expr. 1. (cart.) a renunţa la continuarea unei partide de cărţi 2. (d. o firmă, o companie\ o grupare mafiotă) a ieşi din competiţie; a da faliment a-şi ieşi din mână expr. a nu-şi regăsi ritmul obişnuit într-o activitate, a-şi pierde eficienţa a ieşi în faţă expr. (deţ.) 1. a accepta o provocare la bătaie 2. a recunoaşte o abatere a ieşi în treabă expr. (intl.) a ieşi la furat a ieşi la aeriseală expr. (intl.) a ieşi la furat a ieşi la intersecţie expr. a avea o întâlnire 127 ♦ a-i ieşi porumbelul (pe gură) a ieşi la interval (cu ceva) expr. a plăti trataţia (cuiva), a face cinste (cuiva) a ieşi la maidan expr. (intl.) 1. a se face cunoscut în lumea interlopă 2. a ieşi la jefuit 3. a practica prostituţia a ieşi la pepeni expr. 1. a face o afacere proastă, a nu reuşi într-o acţiune 2. a sărăci a ieşi la promincă expr. 1. (d. caii participanţi la cursele de trap) a efectua încălzirea dinaintea cursei 2. (deţ.) a efectua plimbarea zilnică în perimetrul penitenciarului a ieşi la spălat expr. 1. (d. pete de murdărie) a se curăţa, a dispărea 2. (fig.) a nu conta, a nu avea importanţă a ieşi la strâns daruri expr. (intl.) a ieşi la furat a-i ieşi oasele prin piele expr. a fi sfrijit / slăbănog a-i ieşi ochii din cap expr. 1. a se holba (de uimire, de groază etc.) 2. a se speti / istovi muncind a-i ieşi părui prin căciulă expr. 1. a i se urî cu aşteptatul 2. a o duce greu a-i ieşi pe na& expr. a avea necazuri mari a ieşi pe ogor expr. (intl.) a ieşi la jefuit a-i ieşi peri albi expr. a-şi face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat a-i ieşi porumbelul (pe gură) expr. (glum.) a rosti involuntar adevărul sau soluţia unei probleme dificile, pe care încearcă s-o rezolve mai multe persoane a-i ieşi tărâţa pe nas ♦ 128----------- a-i ieşi tărâţa pe nas expr. a se enerva ifos, ifose s.n. mândrie nejustificată; orgoliu, înfumurare ilău, ilaie s.n. (prst.) pat ilegalist, -ă, ilegalişti, -iste s.m., s.f (glum., eufem.) infractor, delincvent llici s. pr. (glum.) poreclă dată fostului preşedinte al României, Ion Iliescu lliuţă Pronosport expr. mascotă a Administraţiei de Stat Loto-Pro-nosport, folosită în scopuri publicitare imagine, imagini s.f (pub.) mod în care este percepută de către oameni o persoană sau o instituţie importat, -ă, importaţi, -ate adj. (intl. -d lucruri) furat impresar, impresari s.m. (reed.) minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut impresie, impresii s.f 1. impresar 2. (la pl.) nazuri, aere, figuri impresionist, impresionişti s.m. -» impresar imprima, imprim v.t. (intl.) 1. a lua amprentele digitale 2. a aresta imprimat, -ă, imprimaţi, -te adj. arestat, închis in s. invar. (tox) instrumentarul necesar inhalării cocainei, compus dintr-un pai de plastic şi o oglinjoară inamic, inamici s.m. (intl) poliţist incubator, incubatoare s.n. (intl.) arest, închisoare indigo, indigouri s.n, (intl) infractor profilat pe acelaşi tip de delicte individ suspect şi fără domiciliu expr. (glum., înv.) student inel, inele s.n. anus inflaţie s.f. sg. (pub.) cantitate exagerată; exces inginer, ingineri s.m. (adol, peior.) 1. om care stă cu mâinile la spate şi comentează în timp ce alţii muncesc 2. om care se crede interesant şi îşi dă importanţă inginer financiar expr. (pub., peior.) autor al unor escrocherii / fraude de mari proporţii inginerie financiară expr. (pub., peior.) escrocherie, fraudă de mari proporţii ingliş, inglişi s.m. englez inimă neagră expr. (cart.) pică inimă roşie expr. (cart.) cupă injecta, injectez v.t. 1, a mitui 2. (glum.) a poseda sexual injecţie, injecţii s.f. 1. mită 2. (glum.) raport sexual 3. (pub.) investiţie masivă / aport masiv de capital într-un domeniu sau o întreprindere insectă, insecte s.f. (intl.) automobil de dimensiuni reduse insecticid, insecticide s.n. băutură spirtoasă inspector, inspectori s.m. (intl) 1. hoţ care umblă prin cartiere pentru a găsi locurile preferate unor viitoare spargeri 2. complice care vinde ponturi hoţilor instinctor, instinctoare s.n. (er., glum.) penis instrucţie s.f. sg. (intl.) bătaie încasată la secţia de poliţie instrumentist, instrumentişti s.m. (intl.) informator insuficienţă castronală expr. (glum.) foame 129 ♦ a intra la presă intelectocan, intelectocani s.m. (iron.) 1. intelectual cu comportament de mitocan 2. mitocan cu pretenţii de intelectual intelectocănime, intelectocănimi s.f. (iron.) 1. totalitatea intelectualilor cu comportament de mitocani 2. totalitatea mitocanilor cu pretenţii de intelectual interlop, interlopi s.m. membru al lumii interlope internare, internări s.f (intl.) încarcerare interpret, interpreţi s.m. 1. (intl.) informator, denunţător, trădător 2. (glum.) pahar de rachiu interval, intervale s.n. (intl.) duel pentru stabilirea, prin forţă, a şefiei unei bande de infractori intervenţie, intervenţii s.f (intl.) spargere, furt interviu, interviuri s.n. (intl.) declaraţie dată la poliţie, la procuratură sau în faţa instanţei de judecată intimifâstâceală s.f. sg. (glum.) timiditate, fâstâceală, zăpăceală intimifâstâci, intimifâstâcesc v.r. (glum.) a se intimida, a se zăpăci, a se fâstâci a-i intra beţele în cur / în fund expr. (vulg. - d. femei) a fi foarte slabă, a avea picioare subţiri a intra ca în brânză expr. a nu întâmpina nici o rezistenţă a intra dincolo expr. (intl.) a fi arestat; a se afla în închisoare a-i intra frica/ groaza în oase expr. a fi înspăimântat / îngrozit a intra în fabrică expr. 1. a fi certat, a primi reproşuri, a i se cere socoteală 2. a fi bătut a intra în farandolă expr. (intl., înv.) a fi complice ia săvârşirea unei infracţiuni a intra în gura lumii expr. a ajunge subiect de bârfa a intra în gura lupului expr. a avea de înfruntat o posibilă primejdie a intra în horă expr. a se implica serios într-o acţiune a intra în păcat expr. a păcătui a intra în perimetru expr. (intl.) a intra în atenţia poliţiei; a fi lucrat de poliţie a intra în platcă expr. 1. a pierde o partidă la jocul de cărţi 2. a trebui să plătească o datorie a intra în postul cel mare expr. (intl.) a executa o pedeapsă mare sau cea mai mare dintre pedepsele de până atunci a intra în reparaţie capitală expr. (glum.) a nu mai consuma alcool (din motive de sănătate) a-i intra (ceva)m sânge expr. l.ade-veni un obicei / un reflex 2. a deveni o necesitate vitală a intra în vamă expr. (prst.) a ajunge la orgasm a intra în vinerea seacă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis a intra în compresor / în seceră expr. (intl.) a fi interogat, a fi anchetat a intra la apă expr. 1. a avea probleme / necazuri 2. a se micşora a intra la chintă spartă expr. (intl.) a găsi omul sau obiectul care-i lipsea cuiva a intra la cucurigu expr. (intl.) a fi arestat a intra la ghilimele expr. (intl.) 1. a fi arestat 2. a fi interogat a intra la presă expr. (intl.) a fi anchetat, a fi interogat dur a intra la spălat / la apă> 130 — a intra la spălat / la apă expr. ( împodobi împroprietărit, -ă împroprietăriţi, -te adj. -» împodobit a împroşca (pe cineva) cu noroi expr. a calomnia (pe cineva)y a defăima a i se împulica (cuiva) limba în gură expr. a i se împletici limba a împunge cu cornu’ expr. (er.-d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie împuşca, împuşc v.r. a bea, a consuma băuturi alcoolice a împuşca doi iepuri dintr-un foc expr. a atinge două obiective, a realiza două lucruri dintr-o singură acţiune a împuşca francul expr. 1. a-şi câştiga existenţa cu greu 2. a fi mereu în criză de bani împuşcat, -ă, împuşcaţi, -te adj. foarte beat împuşcat în aripă expr. beat împuşcatu’ s. pr. (iron.) poreclă dată postum dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu împuţit, -ă, împuţiţi, -te adj. (peior. -d. oameni) 1. murdar, neîngrijit 2. leneş, trândav 3. odios, dezgustător, respingător înaintaş, înaintaşi s.m. (intl., înv.) 1. delincvent intrat în rândurile poliţiştilor 2. (la pl.) ochelari înainte adv. înainte de Revoluţia din decembrie 1989 înarmat până-n dinţi expr. cu mai multe arme în dotare înaintare s.f sg. (glum.) sâni de femeie mari / frumoşi a înălţa zmeul expr. (adol.) a avea o erecţie în bani expr. (d. oameni) cu o situaţie financiară foarte bună; în posesia unei sume de bani în bălării expr. 1. în altă parte 2. nu se ştie unde; aiurea 3. (în fotbal -d. un şut) la mare distanţă de poartă în came şi oase expr. în realitate, în persoană a încasa o bătaie / o mardeală / o papară expr. a fi bătut (de cineva) a încasa un frecuş / un perdaf / o săpuneală expr. a fi aspru mustrat / certat a încasa o scatoalcă expr. a fi lovit cu palma / cu pumnul încă din faşă expr. (fig.) de la început încăleca, încalec v.t. 1. a domina 2. (vulg. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie încălţa, încalţ v.t. 1. a prinde / a aresta un infractor 2. a condamna la închisoare 3. a convinge (pe cineva) să accepte realităţile aşa cum îi sunt înfăţişate, împiedicându-1 să vadă adevăratul lor aspect; a înşela 4. a da cuiva o sarcină de serviciu neplăcută 5. a recruta încălzi, încălzesc I. v.t. (d. bărbaţi) a stimula apetitul sexual al unei femei prin mângâierea şi sărutarea zonelor erogene ale acesteia -----------133 ♦ a închide pliscul II. v.r. a bea alcool, a consuma băuturi alcoolice a încălzi un şarpe la sân expr. (pop.) a ajuta / a favoriza o persoană nerecunoscătoare încălzitoare s.f invar, (glum.) amantă, iubită încălzitor, încălzitori s.m. (intl.) baston de cauciuc (din dotarea poliţiştilor) a nu-şi mai încăpea în piele de bucurie expr. a fi foarte bucuros a încăpea pe mâna / pe mâinile cuiva expr. a ajunge în posesia sau la discreţia cuiva a-şi încărca bateriile expr. 1. a prinde puteri 2. a consuma băuturi alcoolice încârligat, -ă încârligaţi, -te adj. (deţ.) care ştie multe lucruri despre cineva de care, la rându-i, este dependent, fiind nevoit să se protejeze reciproc cu acesta începe, încep v.t. (er.) a. dezvirgina a încerca marea cu degetul expr. a tatona o situaţie, a încerca ceva fără prea mari speranţe de reuşită încercarea moarte n-are: moare numai cine-ncearcă prov. (glum.) speranţa moare ultima a se încheia la gură expr. a fi discret; a nu trăda a închide fereastra expr. (şc.) a nu copia după fiţuică; a nu folosi metode frauduloase de copiere în timpul unui examen a închide ochii (într-o chestiune) expr. a muşamaliza, a trece sub tăcere (o chestiune) a închide pianul expr. (intl.) a păstra un secret, a-şi ţine gura a închide pliscul expr. a tăcea a închide pliscul cuiva ♦ 134 — a închide pliscul cuiva expr. a face pe cineva să tacă, a reduce pe cineva la tăcere închide uşa pe dinafară! expr. pleacă!, ieşi! încinge, încing v.t. a bate a se încinge tărâţa (în cineva) expr. a se înfuria (pe cineva) înclifta, încliftez (intl.) I. v.t. a îmbrăca haine elegante II. v.r. a se îmbrăca elegant, şic încliftat, -ă, încliftaţi, -te adj. (intl.) 1. dichisit, şic, elegant 2. îmbrăcat bine (pentru derutarea viitoarelor victime) încontra, încontrez I. v.t. a contrazice, a combate DL v.r. a se opune, a se împotrivi încopcia, încopciez v.t. (intl.) a pune cătuşe (cuiva) încopciat, -ă, încopciaţi, -te adj. (intl.) încătuşat încornora, încornorez v.t. a-şi înşela soţul sau soţia încornorat, -ă, încornoraţi, -te adj. (d. soţi) înşelat în costumul lui Adam şi Eva expr. (glum. - d. un cuplu) nud; complet dezbrăcat a i se încrâncena / a i se încreţi carnea pe trup expr. a avea frisoane, a se înfiora a încresta răbojul expr. (friz.) a tăia un client cu foarfeca la ureche încuia, încui v.t. a face pe cineva să nu mai aibă ce să răspundă; a face pe cineva să tacă a o încurca expr. a avea de îndurat un necaz a încurca borcanele expr. (pop.) a face o confuzie a încurca iţele expr. a complica lucrurile încurcătură de maţe expr. (pop.) ocluzie intestinală încuviinţare, încuviinţări s.f (intl.) 1. palmă grea, pumn greu 2. lovitură dată cu palma sau pumnul se îndoaie fraierul expr. (deţ.) gardianul îşi schimbă impresia iniţială / părerea negativă despre un deţinut îndoi, îndoi v.r. 1. (intl.) a mărturisi faptele în faţa organelor de urmărire penală 2. (glum. - cL obiecte) a se sparge; a se rupe a îndoi (cuiva) caroseria / speteaza expr. a lovi (pe cineva) cu putere, a bate tare (pe cineva) în doi peri expr. 1. fără a convinge 2. dubios, ambiguu îndopa, îndop I. v.t. a hrăni peste măsură, a supraalimenta II. v.r. a se hrăni peste măsură, a se ghiftui în dorul lelii expr. (pop.) fără ţintă, fără rost, la întâmplare îndruga, îndrug v.t. a pronunţa nedesluşit cuvintele; a îngăima; a exprima prost ceva a îndruga verzi şi uscate expr. 1. a vorbi mult şi fără rost 2. a spune minciuni a i se îneca corăbiile expr. afi trist/ indispus; a avea un necaz mare a-şi îneca amarul / grijile / necazurile în băutură expr. a se apuca de băut (din cauza unei decepţii, a unor supărări etc.) înfăţişare, înfăţişări s.f. (stud.) examen înfia, înfiez v.t. a aresta înfigăreţ, -eaţă, înfigăreţi, -eţes.m., s.f, adj. 1. (persoană) cu tupeu 2. (individ) îndrăzneţ 3. (persoană) care se amestecă în chestiuni care nu o privesc înfige, înfig v.r. 1. a se apuca de ceva fără a avea dreptul sau priceperea necesară 2. a intra / a se amesteca undevâ cu obrăznicie a i-o înfige (cuiva) expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual (cu cineva) a se înfige la mâncare expr. a mânca cu lăcomie a se înfiinţa la o bisericuţă expr. 1. a sta la taclale, a sta de poveşti 2. a practica jocuri de noroc pe bani înfipt, -ă, înfipţi, -te s.m., s.f, adj. —> înfigăreţ înfla, înflu v.t. (intl.) a condamna la închisoare înfiat, «ă, înfalţi, -te adj. (intl.) condamnat la închisoare înflori, înfloresc v.t. (intl.) a bate rău de tot (pe cineva) înflorit, -ă, înfloriţi, -te adj. (intl.) bătut rău de tot înfrumuseţa, înfrumuseţez v.t. -» înflori înfrumuseţat, -ă, înfrumuseţaţi, -te adj. -> înflorit înfuleca, înfulec v.t. a mânca lacom şi repede; a înghiţi pe nerăsuflate înfulecos, -oasă, înfulecoşi, -oase s.m., s.f, adj. (glum.) mâncău, bulimic înfunda, înfund v.t. (intl.) a denunţa a i se înfunda (cuiva) expr. a ajunge într-o situaţie fără ieşire; a nu-i mai merge a se înfunda în noroi / în mocirlă expr. 1. a duce o viaţă din ce în ce mai imorală; a fi depravat / des- -135 ♦ a înghiţi găluşca / hapul trăbălat 2. a se compromite 3. a se întovărăşi cu persoane decăzute, a intra într-un mediu degradant a înfunda ocna / temniţa / puşcăria expr. a fi condamnat la ani grei de închisoare a se îngălbeni de frică expr. a se speria foarte tare îngeraş, îngeraşi s.m. (intl) poliţist înghesuială, înghesuieli s.f. (intl.) 1. necaz, bucluc; situaţie dificilă 2. razie a se înghesui ca sardelele expr. a călători într-un mijloc de transport supraaglomerat îngheţa, îngheţ v.t. (pub.) a bloca salarii / diverse activităţi etc. a-i îngheţa (cuiva) rahatul expr. a se înspăimânta, a se îngrozi îngheţare, îngheţări s.f (pub.) blocare (a salariilor, a unor activităţi etc.) îngheţată, îngheţate s.f 1. (intl) informator, denunţător, trădător 2. (tox.) amfetamină a înghiţi calomel expr. a fi mahmur / indispus a înghiţi corcoduşa expr. a se lăsa păcălit a înghiţi cu noduri expr. 1. a suporta cu necaz f cu amărăciune o durere / o umilinţă (fără a putea riposta) 2. a mânca în silă / cu mare greutate a înghiţi un dediţel expr. a se otrăvi, a se sinucide prin otrăvire a înghiţi găluşca / hapul expr. a fi pus în faţa unui fapt împlinit; a suporta un afront fără a putea de a riposta a înghiţi în sec ♦ 136---------------- a înghiţi în sec expr. a dori / a pofti ceva ce are altcineva sau ce nu poate fi obţinut uşor a-şi înghiţi lacrimile expr. a-şi stăpâni plânsul a-şi înghiţi limba expr. a refuza să vorbească, a se abţine să spună ceva a înghiţi pastila expr. a muşca momeala; a se lăsa păcălit a înghiţi vrăjeala expr. (deţ.) a-şi schimba părerea despre un deţinut, lăsându-se influenţat de părerile altora a îngrăşa porcul în ajun expr. (şc., stud.) a încerca să recupereze în ultimul moment materia pentru un examen / o lucrare etc. îngrăşat, -ă, îngrăşaţi, -te adj. (intl.) furat, şterpelit se îngroaşă gluma! expr. situaţia devine gravă! a îngropa mingea-n terenul adversarului expr. (la volei) a obţine un punct la capătul unui atac executat în forţă a-şi îngroşa obrazul expr. a avea tupeu înhăita, înhăitez v.r. a se întovărăşi / a intra în cârdăşie cu persoane dubioase înhămat, -ă, înhămaţi, -te adj. 1. (glum. - d. oameni) căsătorit şi cu copii 2. (intl.) arestat, închis înjug-o! expr. (intl.) pleacă!, ia-o din loc! a înjura ca un birjar / ca la uşa cortului / de mama focului / de toţi sfinţii expr. a înjura foarte urât înlocuitoare s.f invar, (glum.) amantă, iubită (în afara căsniciei) înlocuitor, înlocuitori s.m. (glum.) amant, iubit (în afara căsniciei) să-nnebunesc! expr. (vulg.) pe cuvânt de onoare! a înnebuni de cap (pe cineva) expr. a exaspera / a sâcâi (pe cineva) a înota în aur / în bani expr. a fi bogat în al nouălea cer expr. foarte bucuros, foarte fericit în ocluzie expr. (glum.) m concluzie în pană de bani expr. rămas fără bani înaintea zilei de salariu / de pensie; lefter în partea ailaltă / ailantă expr. (în perioada comunistă) în Occident în pielea altuia expr. în situaţia altuia în primăvara vieţii expr. în tinereţe în prostie expr. (peior.) excesiv, exagerat de mult în relaţii de bună ziua expr. (d. oameni) care se cunosc atât cât să se salute reciproc; care nu sunt în relaţii apropiate în ruptul capului expr. (în propoziţii negative) nicicum, în nici un fel, cu nici un preţ, deloc însemna, însemn v.t. a bate rău de tot (pe cineva) a se însemna / a se înţepa fraierul expr. (d. victima unui hoţ de buzunare) a-şi da seama că i se umblă în buzunar însemnat, -ă, însemnaţi, -te adj. foarte bătut însemnărică, însemnărele s.f notiţă, bileţel a înşela aşteptările cuiva expr. a dezamăgi pe cineva, a decepţiona pe cineva a-şi înşela / a-şi păcăli foamea expr. a mânca frugal 137 ♦ într-adins înşira, înşir v.t. (d. fotbalişti) a trece de mai mulţi adversari, prin dribling, cu mingea la picior a înşira la gogoşi / poveşti / moşi pe groşi / verzi şi uscate expr. a spune tot felul de lucruri fără importanţă şi fără o succesiune logică înştiinţare, înştiinţări s.f. (intl.) sentinţă de condamnare penală înşuruba, înşurubez v.t. 1. (d. bărbaţi) a avea contact sexual cil o femeie 2. (pol.) a condamna la închisoare 3. a bate foarte rău 4. a imobiliza, a anihila a-şi întărâta ghioceiul expr. (er. -d. femei) a se masturba întărită, întărite s.f. (intl.) casă de bani întăritor, întăritoare s.n. băutură spirtoasă întâlnire de gradul trei expr. (adol.) întâlnire între fete care se sărută şi se strâng în braţe, într-un simulacru de lesbianism în terţă cu cineva expr. în relaţii intime cu cineva întinde, întind I. v.r. (eufem. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat II. v.t. (d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a se întinde cât îi e plapuma expr. a se lansa în acţiuni pe măsura posibilităţilor sau a resurselor proprii a întinde coarda prea mult expr. 1. a abuza în mod exagerat de răbdarea cuiva 2. a risca prea mult a întinde compasul expr. (d. pietoni) a se grăbi, a iuţi pasul a întinde pelteaua expr. a vorbi mult şi fără sens; a lungi vorba; a fi prolix în vorbire sau scris întitiriza, întitirizez I. v.t. a îmbrăca haine elegante II. v.r. a se îmbrăca elegant / şic întitirizat, -ă, întitirizaţi, -te adj. (intl.) 1. dichisit, şic, elegant 2. îmbrăcat bine (pentru derutarea viitoarelor victime) în toane proaste / rele expr. indispus, deprimat, mohorât întoarce, întorc v.t. (intl.) 1. a fura 2. a riposta a o întoarce ca la Ploieşti expr. a se dezice de o afirmaţie anterioară a întoarce cu acul pe cineva expr. (intl., înv.) a fura banii cuiva a întoarce pe cineva de gologani expr. a fura banii cuiva a întoarce nasul I spatele (cuiva) expr. a ignora ostentativ (pe cineva) a întoarce (pe cineva) pe partea cealaltă expr. a bate foarte rău (pe cineva) a-i întoarce (cuiva) stomacul pe dos expr. a scârbi (pe cineva), a-i face greaţă (cuiva) a întoarce şpilul expr. (intl) a dejuca planurile (cuiva) a întoarce şurubul (cuiva) expr. (intl) a pregăti (cuiva) o capcană în toată puterea cuvântului expr. în sensul real / imediat al cuvântului în toate minţile expr. lucid, treaz; sănătos mintal întors pe dos expr. indispus, deprimat, mohorât, trist într-adins expr. intenţionat într-un ceas bun ♦ 138--------------- într-un ceas bun expr. într-un moment prielnic / fast într-un ceas rău expr. într-un moment nefast într-o doară expr. fără rost, la întâmplare într-o dungă expr. 1. nebun, ţicnit 2. beat, cherchelit într-o ureche expr. nebun, ţicnit întreabă-mă ca să te-ntreb expr. (glum.) nu ştiu întrebător, Întrebători s.m. (intl.) 1. anchetator 2. procuror 3. judecător întrebuinţa, întrebuinţez v.r. (în sport) a-şi apăra în mod corect şansele într-o confruntare a se întrece cu băutura expr. a consuma băuturi alcoolice în mod exagerat a se întrece cu giuma expr. a exagera, a depăşi limitele acceptabile a întrece măsura expr. -» a se întrece cu giuma între ciocan şi nicovală / două focuri expr. într-o situaţie dificilă între patru pereţi expr. 1. în casă 2. (deţ.) închis întreprindere, întreprinderi s.f. (intl., glum.) închisoare, penitenciar întristare, întristări s.f (intl.) 1. notă de plată 2. întristări întunericitul s. (iron.) poreclă dată postum dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu înţărcat, -ă, înţărcaţi, -te adj. (intl.) condamnat pentru prima oară; aflat la prima condamnare a înţărcat bălaia! expr. gata!, s-a terminat!; nu mai sunt resurse! a nu înţelege de glumă expr. 1. a nu avea simţul umorului 2. a fî foarte exigent a se înţelege din ochi (cu cineva) expr. a schimba (cu cineva) priviri încărcate de o semnificaţie ascunsă înţepa, înţep v.t. 1. a fura 2. (d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie 3. a dezvirgina 4. a face aluzii răutăcioase la adresa cuiva; a ironiza (pe cineva) înţepat, -ă, înţepaţi, -te adj. 1. îngâmfat, mândru, fudul 2. irascibil; arţăgos înţoli, înţolesc v.r. 1. a se îmbrăca cu haine noi, a se îmbrăca elegant 2. (fig.) a parveni înţolit, -ă, înţoliţi, -te adj. 1. care este bine îmbrăcat, care are haine noi 2. (fig.) parvenit înţolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) îmbrăcat elegant în urzici expr. nicăieri; aiurea a învăţa pasărea să zboare expr. (iron. - d oameni) a învăţa un lucru pe cineva mai competent / mai experimentat decât sine în respectivul domeniu a-l învăţa pe taică-său să facă copii expr. -» a învăţa pasărea să zboare în vâjâfălăexpr. 1. în goană, în grabă 2. la beţie, la petrecere 3. la plimbare; în călătorie de plăcere învârtea, învârtele s.f (intl.) capcană, cursă învârteală, învârteli s.f manevră necinstită folosită pentru obţinerea unor profituri personale învârti, învârtesc I. v.t. 1. a desfăşura acţiuni dubioase 2. (intl.) a ancheta II. v.r. a se căpătui; a se îm- 139 ♦ a învineţi mutra / spinarea cuiva bogăţi profitând de un concurs de împrejurări favorabile a se învârti ca un coi într-o căldare / într-o găleată expr. (obs.) a se foi de colo-colo, a se agita fără rost a se învârti ca o muscă fără cap expr. -> a se învârti ca un coi într-o căldare a învârti cuţitul în rană expr. a adăuga la suferinţa cuiva un nou motiv de suferinţă; a spori suferinţa (cuiva) a se învârti de un sentiment expr. a pune la cale o întâlnire amoroasă a învârti (pe cineva) pe degete expr. a manipula (pe cineva) după bunul plac învârtit, învârtiţi s.m. (peior.) 1. persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligaţiile militare (în timp de război) 2. persoană care a ajuns la o situaţie materială sau socială bună prin mijloace dubioase învelitoare, învelitori s.f. (glum.) iubită, amantă în verificare expr. (intl. -d. oameni) dubios, care nu prezintă încredere a învia din morţi expr. a se reface după o boală sau un accident extrem de grav a învineţi mutra / spinarea cuiva expr. a bate pe cineva foarte tare jabrac, jabraci s.m. (intl.) individ periculos / perfid jaf, jafuri s.n. (peior.) 1. marfă de calitate inferioară 2. aparatură electronică de provenienţă dubioasă jagardea, jagardele s.f 1. om murdar şi neîngrijit, care inspiră silă celor din jur 2. femeie de moravuri uşoare; femeie cu un comportament scandalos 3. (peior.) ţigan jaguar, jaguari s.m. 1. (deţ.) şef 2. jandarm jandarm, jandarmi s.m. 1. (glum.) soţie, nevastă 2. femeie cu înfăţişare masculină şi comportament autoritar janghinos, -oasă, janghinoşi, -oase adj. (pop.) murdar, neîngrijit; jerpelit jantă, jante s.f (eufem.) prostituată jantlWc, jantilicuri s.n. (înv.) palton / haină subţire sau uzat(ă) iantUlcă, jantilici s.f -> jantilic japcan, japcani s.m. (intl.) infractor periculos japca, jăpci s.f (intl.) tâlhărie jarcalete, jarcaleţi s.m. (prst.) haimana întreţinută de o prostituată bătrână jargoane de popă de ţară expr. povestiri sau întâmplări ştiute de toată lumea jartea, jartele s.f prostituată jartea penală expr. (deţ.) homosexual pasiv javră, javre s.f. (peior.) om lipsit de caracter jălbar, jălbari s.m. persoană care are mania de a face reclamaţii la diferite organe de conducere jban%,jbanţuri s.n. (er.) act sexual în timpul căruia ambii parteneri stau în picioare jbliţ, jbliţuri s.n. lanţ de sârmă din vârful prăjinii hingherului jdemii expr. foarte mulţi / multe jeb, jeburi s.n. (reg.) buzunar jeepan s.n. (glum., peior.) jeep, maşină de teren jegări s.m. pl (adol, glum.) pantaloni colanţi murdari jeg în gât expr. informator, denunţător jeg penal expr. (deţ., peior.) individ dezorientat / murdar, neîngrijit; tară personalitate jelibon Jeliboni s.m. (adol.) persoană supraponderală; grăsan jenă s.f. sg. pretext imaginar invocat pentru eschivarea de la îndeplinirea unei sarcini jenă financiară expr. lipsă de bani jepat, -ă, jepaţi, -te adj. (adol. - d. oameni) prost, nerod, tâmpit jet, jeturi s.n. (deţ.) informator, denunţător jgheab, jgheaburi s.n. stomac jidan, jidani s.m. 1. (pop., peior.) evreu 2. afacerist lipsit de scrupule jidancă, jidance s.f 1. (pop., peior.) evreică 2. afaceristă lipsită de scrupule jidoavcă, jidoavce s.f (pop., peior.) evreică jidov, jidovi s.m. (pop., peior.) evreu jiganie, jigănii s.f 1. animal sălbatic, jivină, lighioană 2. (peior.) om lipsit de caracter jigări, jigăresc v.r. 1. a-şi pierde vlaga; a slăbi, a se sfriji 2. a se degrada, a se strica jigărit, -ă, jigăriţi, -te adj. 1. lipsit de vlagă; slab, sfrijit 2. cu aspect urât, jerpelit, învechit, degradat jighimea, jighimele s.f. (intl.) infractor recidivist / rutinat / cu experienţă jigodie, jigodii s.f (peior.) om lipsit de caracter jigodie penală expr. (deţ.) om care nu se ţine de cuvânt / care nu-şi respectă angajamentele jitar, jitari s.m. (deţ.) gardian jitie, jitii s.f lehamite, greaţă jo s. invar —> joint joarţă, joarţe s.f obiect de îmbrăcăminte uzat job, joburi s.n. (pub.) slujbă, loc de muncă joc la două capete expr. (pub., peior.) oportunism — 141 ♦ a juca la două capete jocul de pix expr. (glum., şc.) scrieţi mai repede! joi după paşti! expr. (pop., iron.) niciodată! joint, jointuri s.n. (tox.) ţigară de marijuana confecţionată artizanal, fumată, cel mai adesea, în grup jongler, jongleri s.m. (intl.) avocat jos adv. (er.) în zona aparatului genital; în sex; la sex jos biştarii! expr. (vulg.) scoate banii! jos labele! / mâinile! expr. ia mâna (de pe cineva sau ceva)\ josnică, josnice adj. f. (glum. - d. femei) care practică numai sexul vaginal jos pălăria! expr. (admirativ) bravo! jovaliu, jovalii s.m. (deţ.) păduche a juca cartea cea mare expr. a profita de o şansă care poate modifica radical viaţa cuiva a juca (cuiva) o festă expr. 1. (d. obiecte) a se defecta exact când este mai mare nevoie de ele 2. a păcăli (pe cineva) a juca cu cărţile pe faţă expr. a acţiona cinstit, a fi corect în relaţiile cu alţii a se juca cu focul expr. a se expune în mod inutil unui risc; a-şi asuma riscuri mari a juca la ciupeală expr. (în sport) a profita prompt de fiecare greşeală a adversarului; a juca mediocru, speculând orice greşeală a adversarului a juca la două capete expr. (pub.) a fi oportunist; a se alia / a încheia înţelegeri cu parteneri ireconciliabili între ei a juca (pe cineva) pe degete ♦ 142 a juca (pe cineva) pe degete expr. a manipula (pe cineva), a profita de comportamentul docil al cuiva a juca popice expr. (er. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a juca table expr. a se masturba a juca teatru expr. a se preface a juca ţontoroiul expr. (d. oameni) a sări, a ţopăi, a sălta jucărie, jucării s.f 1. (intl.) pistol, armă de foc 2. (er.) vulvă; vagin jucătoare s.f invar, (intl.) martoră mincinoasă jucător, jucători s.m. (intl.) martor mincinos a judeca ia rece expr. a analiza, a chibzui, a cumpăni cu atenţie, fără prejudecăţi sau patimă judeţ, judeţi s.m. (intl.) hoţ din aceeaşi bandă sau din aceeaşi tagmă jug, juguri s.n. (glum.) căsătorie, căsnicie jughini, jughinesc v.t. a jugăni, a castra jugul căsniciei expr. (peior.) privaţiuni pe care le presupune viaţa conjugală juleală,yw/e// s.f. furt, hoţie julfă, julfe s.f. prăjitură tradiţională preparată în Moldova şi Banat, a cărei reţetă include şi seminţe de cânepă fierte în lapte, ce pot induce o uşoară stare de euforie juli, julesc v.t. a fura julietă,juliete s.f iubită, amantă julitor, julitori s.m. hoţ juma’ de buletin expr. (glum.) persoană scundă şi slabă juma’ de metru şi o flegmă expr. (vulg.) persoană scundă jumi-juma expr. jumătate-jumătate; împărţire în două părţi egale jumuli, jumulesc v.t. a extorca (pe cineva) de bani; a jefui, a escroca jumulit, -ă, jumuliţi, -te adj. extorcat de bani, jefuit, escrocat juncan, juncani s.m. (intl.) tânăr prost şi încăpăţânat junghi, junghiuri s.n. bătrân; bo-şorog; ramolit junior, juniori s.m. (intl.) hoţ tânăr / fără experienţă junker, -iţă, junkeri, -iţe s.m., s.f. (tox.) toxicoman, persoană care consumă constant narcotice junk-food expr. (pub.) mâncare de tip fast-food, deşeuri alimentare nehrănitoare, dar cu mare surplus caloric jupân, jupâni s.m. 1. (deţ.) subofiţer de penitenciar 2. (intl.) persoană care impune respect celor din jur prin vârstă şi prin poziţia materială jupânar, jupânari s.m. (intl.) şef al unei bande de hoţi a jupui de viu (pe cineva) expr. 1. a bate foarte tare (pe cineva) 2. a-i lua (cuiva) toţi banii a (se) jura strâmb expr. a comite sperjur, a depune mărturie mincinoasă jurnal Jurnale s.n. (intl.) antecedente penale, cazier judiciar j urubiţă, jurubiţe s.f 1. persoană glumeaţă 2. femeie delicată 3. penis subdimensionat; penisul unui copil mic juvete, juveţi s.m. 1. (cart.) valet 2. (peior.) om naiv şi credul, de pe urma căruia se poate profita cu uşurinţă k (numai în scris) I. conj. 1. ca 2. că n. s.m. materie fecală kidnapa, kidnapez v.t. (pub.) a răpi kidnapare s.f. (pub.) răpire kidnapping -» kidnapare kiiler, killeri s.m. (pub., adol.) ucigaş Korsakov! interj, (intl.) folosită de complicele unui infractor pentru a-i semnala acestuia că este gata să schimbe vorba după ce i s-a transmis mesajul codificat „schimschi“ L la aman / ananghie expr. într-o situaţie grea / critică la anul, când o făta bostanul expr. (iron.) niciodată la anul şi la mulţi ani expr. (iron.) niciodată la o aruncătură / azvârlitură de băţ / de piatră (de ceva) expr. aproape, nu departe (de ceva) labagioaică, labagioaice s.f (pop., obs., peior.) 1. persoană de sex feminin care practică onania 2. femeie care are un comportament abject, atrăgându-şi dispreţul celor din jur labagiu, labagii s.m. (pop., obs., peior.) 1. onanist 2. persoană abjectă, care prin comportamentul său atrage dispreţul celor din jur labă, labe s.f. 1. (peior.) palmă 2. (intl, înv.) gheată 3. (vulg.) masturbare, onanie labă-ncrucişată expr. (obs.) perversiune sexuală constând în masturbarea reciprocă între doi parteneri de acelaşi sex sau de sex opus labă tristă expr. (vulg., peior., glum.) individ, persoană Laberman 5. (glum.) onanist labirint, labirinturi s.n. (intl) penitenciar labo s. invar, (tox) laborator clandestin de fabricare a drogurilor la botul calului expr. (d. mâncare, băutură) consumată în grabă / în picioare la capătul pământului expr. foarte departe lache s.m. invar, (deţ.) 1. om prost / nedescurcăreţ 2. homosexual pasiv lachenson, lachensoni s.m. (glum.) homosexual la cheremul cuiva expr. la discreţia cuiva, la bunul plac al cuiva la clapsă expr. (intl.) buzunarul de sus al unei haine la covrigi expr. scăpătat, ruinat la crăcan expr. (intl) buzunarul pantalonului lacrimă, lacrimi s.f. (intl.) om naiv şi credul, victimă uşor de păcălit lacrimi de crocodil expr. plâns prefăcut; lacrimi vărsate de un ipocrit la cucurigu expr. 1. (într-o sală de teatru) în ultimul rând 2. (într-o clădire) Ia ultimul nivel la cuţite (cu cineva) expr. în relaţii foarte încordate (cu cineva) 145 ♦ lapte de cuc la derutâ expr. în mod neserios; în mod voit confuz la discreţie expr. cât pofteşti, cât vrei, din belşug la dracu-n praznic expr. foarte departe la drum de seară expr. (er.) oră prielnică consumării unui act sexual (în cartomancie) Lady Mary expr. (eufem.) prostituată la fel de breji expr. la fel de buni / de răi la fix expr. perfect, minunat; exact la hameală expr. (deţ.) în mod neserios; în mod voit confuz la loc comandai expr. folosită pentru revenirea asupra unei dispoziţii la mama dracului expr. (pop.) foarte departe ia mare expr. (deţ.) la infirmerie lamă, lame s.f 1. gumă de mestecat în formă de placă subţire 2. (tox.) lamă de ras folosită la porţionarea dozelor de cocaină sau heroină ce urmează a fi inhalate iambada s. invar. 1. dans ritmic brazilian 2. (pub., peior.) pseudode-mocraţie zgomotoasă 3. epilepsie lame, brice şi carice expr. de toate pentru toţi, tot ce vrei şi ce nu vrei la meserie expr. Ia perfecţie laminor, laminoare s.n. anus laminorist, laminorişti s.m. homosexual, pederast la mintea cocoşului expr. logic; evident, vădit; de la sine-nţeles la mişto expr. 1. ironic, în batjocură 2. în glumă 3. în mod voit confuz lampă, lămpi s.f ochi la munte expr. (deţ.) izolator; (în) secţia restrictivă la mustaţă expr. (pop.) 1. în ultimul moment 2. în mod nesperat la nebunie expr. foarte mult, enorm la negru expr. (a lăsa în boii lui 3.->a lăsa baltă a o lăsa mai moale expr. 1. a-şi reduce eforturile într-o direcţie; a se relaxa 2. a se purta mai frumos cu cei din jur, a fi mai paşnic 3. a nu mai exagera a se lăsa mare expr. (er.) a. ejacula a iăsa mască / paf expr. a uimi, a ului, a lua prin surprindere a iăsa mână liberă (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de acţiune a o lăsa moartă expr. 1. a înceta brusc o acţiune 2. a-şi întrerupe brusc firul ideilor / o argumentaţie / un discurs etc. a lăsa mortul expr. (intl.) 1. a renunţa la intenţia de a fura sau de a escroca pe cineva 2. a abandona obiectele furate a-şi lăsa opincile la barieră expr. a se muta de la sat la oraş a lăsa orfan (pe cineva) expr. (intl.) a omorî (pe cineva), a ucide (pe cineva) a se lăsa păgubaş expr. a înceta să depună efort, a se opri dintr-o acţiune (fără sorţi de izbândă); a renunţa la ceva a se lăsa pe tânjeală expr. a deveni leneş a nu lăsa piatră pe piatră expr. a distruge din temelii, a distruge complet a-l lăsa rece expr. a nu-i păsa de ceva a lăsa semn expr. (intl.) a lăsa amanet a lăsa ţuţ (pe cineva) expr. (intl.) 1. a-i fura (cuiva) totul 2. a lăsa (pe cineva) fără un ban 3. a înşela (pe cineva), a păcăli (pe cineva) 4. a uimi (pe cineva)t a ului (pe cineva) a lăsa udul expr. (pop.) a urina lăstărel, lăstărei s.m. (prst.) băieţan-dru lipsit de experienţă sexuală lătra, latru v.t. 1. a informa, a denunţa, a trăda 2. a vorbi emfatic şi demagogic lătrător, lătrători s.m. informator, denunţător lătrău, lătrăi s.m. demagog lăturean, lătureni s.m. (intl.) hoţ din aceeaşi bandă lână, lânuri s.f. (vulg.) păr pubian leacuri băbeşti expr. mijloace empirice de vindecare a bolilor leapşa, lepşe s.f 1. (deţ.) individ care iese bătut din toate altercaţiile la care ia parte 2. (pop.) palmă; lovitură dată cu palma lebădar, lebădari s.m. ţigan lebădă, lebede s.f lesbiană lebăr, lebăre s.n. penis lefteri, lefteresc I. v.t. a lăsa (pe cineva) fără un ban DL v.r. a-şi pierde toţi banii, a rămâne fără nici un ban lefterie, lefterii s.f. 1. credit; încredere 2. cinste 3. (intl.) casă de bani lefteriu, lefterii s.m. persoană aflată în criză de bani lefuşoară, lefuşoare s.f. (dim.) retribuţie, salariu lega, leg I. v.t. (intl.) a aresta, a închide II. v.r. (numai la pers. a lll-a sg. şi pl. j a se confirma 149 ♦ lider a lega (pe cineva) burduf / cobză expr. a lega ipe cineva) strâns ca să nu poată scăpa a se lega (de cineva) expr. 1. a acosta (pe cineva) 2. a se ataşa (de cineva), a ţine (la cineva) a lega de gard expr. a abandona, a renunţa (la ceva) a se lega la cap fără să-l doară expr. a-şi crea complicaţii inutile a lega (cuiva) lingurile de gât / de brâu expr. a lăsa (pe cineva) nemâncat fiindcă a venit târziu la masă a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit legat, -ă, legaţi, -te adj. 1. arestat 2. (pop. - d. bărbaţi) impotent din cauza unor farmece legătorie, legâtorii s.f. (intl, înv.) riscul de a fi arestat; arestare iminentă legătură, legături s.f (intl.) cătuşă legist, legişti s.m. (intl.) poliţist legumă, legume s.f. 1. (deţ.) grădinar 2. (peior.) individ insignifiant 3. victima unui accident vascular cerebral cu funcţiile creierului grav afectate, menţinut în viaţă cu ajutorul aparaturii de terapie intensivă lemeteală, lemeteli s.f. lehamite, silă, dezgust lemeti, lemetesc v.r. (fig.) a se sătura, a se scârbi, a-i fi silă lemetit, -ă, lemetiţi, -te adj. dezgustat, scârbit, lehămetit lemn adj. invar. 1. prost, imbecil, cretin 2. inert lenevită s.f sg. (şc., iron.) boală imaginară, inventată ca scuză pentru absenţe lent, lenţi s.m. locotenent lentilă, lentile s.f ochi leorcăi, leorcăiesc I. v.t. a uda cu apă H. v.r. a se uda tare a lepăda (pe cineva sau ceva) ca pe o măsea stricată expr. a se debarasa (de cineva sau ceva) fără părere de rău iesbi I. s.f. invar, lesbiană, femeie cu înclinaţii homoerotice DL adj. invar, (d femei) care este lesbiană lest s.n. sg. (deţ.) oameni leşinătură, leşinâturi S.f (peior.) fiinţă foarte slabă, lipsită cu totul de vlagă / de putere leuştean s.m. sg. (intl.) om naiv şi credul, victima uşor de păcălit liană, liane s.f (er.) femeie posesivă libarcă, libărci s.f. (peior.) prostituată libelulă, libelule s.f. 1. prostituată 2. student în anul al doilea liber, liberi s.m. (deţ.) deţinut nereci-divist, condamnat pentru un delict mai puţin grav, care este desemnat să supravegheze un infractor periculos licenţiat, -ă, licenţiaţi, -te s.m., s.f. (glum.) absolvent de liceu lichid, lichide s.n. băutură spirtoasă lichida, lichidez v.t. a omorî, a ucide lid s.n sg. (tox.) unitate de măsură pentru cântărirea marijuanei (de 22 de grame) lider, lideri s.m. (pub.) 1, conducător al unui partid politic sau al unei organizaţii sindicale 2. sportiv sau echipă clasată pe locul întâi într-o competiţie sportivă 3. conducător al unei formaţii sau orchestre 4. produs comercial care domină un anumit domeniu lifta ♦ 150 lifta, liftez v.r. a înşela liftă, lifte s.f. (înv., peior.) om râu / hain liftieră, liftiere s.f. (er.) femeie care practică felaţia lighean, lighene s.n. (prst.) iatac, alcov limba, limbez v.t. (vulg.) 1. a practica aniliţia sau cuniiiţia 2. a linguşi, aflata limbă, limbi s.f. 1. (intl.) informator, denunţător 2. persoană linguşitoare 3. cuniliţie 4. aniliţie 5. persoană care practică aniliţia sau cuniiiţia limbă de lemn expr. jargonul documentelor şi al activiştilor de partid din perioada dictaturii comuniste limbism, limbisme s.n. atitudine slugarnică / linguşitoare limbist, «ă, limbişti, -ste s.m., s.f, adj. 1. persoană linguşitoare 2. (glum.) lingvist 3. persoană care practică aniliţia sau cuniiiţia limonadă, limonade s.f. informator, denunţător limonagiu, limonagii s.m. informator Lincoln, Lincolni s.m. dolar lindic, lindicuri s.n. (pop., obs.) clitoris lingabăr, lingaberi s.m. (înv., intl.) poliţist iinge-blide s.m. invar, om care trăieşte pe socoteala altora, parazit, om de nimic a linge cireaşa / chiseaua expr. (eufem., er., obs.) a practica cuniiiţia a linge în cur (pe cineva) expr. (vulg.) a linguşi (pe cineva) a linge o pânză expr. ( Lola loofc, lookuri s.n. (pub.) imagine, înfăţişare, aspect looser, looseri s.m. -»luzăr loveală, loveli s.f. (intl.) coincidenţă lovele s.f. pl. bani a se lovi ca nuca în perete expr. a fi complet / total nepotrivit, a nu se potrivi deloc -------------—-------------- 151 ♦ lua a-l lovi damblaua expr. 1. a paraliza, a suferi o criză de apoplexie 2. a se enerva foarte tare a lovi în creastă (pe cineva) expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a lovi la abataj expr. (intl) a înjunghia în burtă a lovi la directă expr. (intl.) a lovi (pe cineva) în faţă a lovi la etaj expr. (d. bărbaţi) a-şi obliga partenera de sex să practice felaţia a lovi (pe cineva) ia vinclu expr. a da (cuiva) la cap, a lovi (pe cineva) la cap loviluţie, loviluţii s.f. (glum.) lovitură de stat prezentată opiniei publice internaţionale drept revoluţie populară lovinci s.f pl (înv.) bani a lovi sub centură expr. 1. (la box) a lovi sub nivelul admis de regulament 2. fig. a face manevre necinstite în raport cu cineva, a surprinde (pe cineva) printr-o acţiune / faptă necinstită lovit cu leuca expr. (pop.) nebun lovitură, lovituri s.f. 1. spargere, jaf, atac banditesc 2. succes de proporţii venit pe neaşteptate lovitură sub centură ^pr 1. (la box) lovitură aplicată adversarului sub nivelul admis de regulament 2. gest, acţiune sau faptă necinstită prin care se aduce atingere cuiva lovo, Iove s. (ţig.) bani loz s.n. sg. (înv.) sumă mare de bani lua, iau v.t. 1. a întrece, a depăşi (un vehicul, un adversar etc.) 2, a poseda sexual o femeie a o lua acana ♦ 152 a o lua acana expr. a se abate de la calea cea dreaptă; a avea un comportament deviant a-i lua (cuiva) achiul expr. (er.) a dezvirgina (pe cineva) a-l lua aghiuţă / benga expr. (pop.) 1. a muri 2. a avea necazuri mari a o lua alăturea cu drumul expr. a divaga, a nu vorbi la subiect a lua albuşul expr. a se alege cu un câştig minim, a nu lua mai nimic a O lua amocul expr. (er. -d femei) a dori să aibă relaţii sexuale a lua apă la galoşi expr. 1. (glum.) a-i intra apă în încălţăminte pe ploaie / pe zloată 2. a avea necazuri / neplăceri a-şi lua avrigu’ expr. (adol) a pleca (mai ales silit de împrejurări) a o lua bob cu bob expr. 1. a cerceta în detaliu 2. (intl.) a observa fiecare mişcare / întâmplare etc. a lua (cuiva) boii / caii de la bicicletă expr. a nu putea pedepsi pe cineva care merită sancţionat pentru faptele sale a-şi lua bucăţica de la gură expr. a cheltui şi ultimul ban (pentru a veni în ajutorul cuiva) a lua (pe cineva) ca din oală expr. a lua (pe cineva) prin suiprindere a-i lua (cuiva) caimacul / smacul / zmacul expr. (er.) a dezvirgina, a deflora a lua calea putreziciunii expr. (intl.) a fi arestat / condamnat la închisoare a lua caleaua expr. (intl) a fi bătut a lua canciogul expr. (intl.) a fura totul a lua capul cuiva expr. 1. a decapita (pe cineva), a porunci deca- pitarea cuiva 2. a pedepsi, a persecuta a-şî lua călcâiele / picioarele la spinare expr. (pop.) a fugi a-i lua (cuiva) câful expr. a-i lua (cuiva) orice speranţă a-şi lua câmpii / lumea în cap expr. 1. a pleca la întâmplare / fără nici un ţel (de disperare, de durere etc.) 2. a ajunge la disperare a lua ceva tare în cur expr. (vulg., glum.) a lua loc, a se aşeza a lua ciocârlanul de coadă expr. (pop.) a se îmbăta a lua cratiţa de toartă expr. (d bărbaţi) a lua o femeie de braţ a-l lua / a o lua cu călduri e^r. fer., pop.) a se excita, a dori să facă dragoste a lua cu huideo expr. a înjura, a sudui a lua (pe cineva) cu liru-liru (crocodilul) expr. a încerca seducerea sau îmblânzirea cuiva prin linguşeli a se lua de cineva expr. 1. a învinui, a învinovăţi (pe cineva de ceva) 2. -» a lua împrejur a fua decarul expr. (intl) a-şi însuşi cea mai mare parte a unui câştig a se lua de cur şi a sari în sus expr. (vulg.) a nu face nimic, a lenevi, a trândăvi a lua un dediţei expr. a se sinucide prin otrăvire a lua (pe cineva) de fazan / de fraier expr. 1. -» a lua împrejur 2. a crede (pe cineva) prost a-şi lua de-o grijă expr. a rezolva o problemă presantă a lua de sus (pe cineva) expr. a manifesta o atitudine dispreţuitoare (faţă de cineva) 153 ♦ a lua (ceva sau pe cineva) la bani mărunţi a lua din gleznă expr. (intl) a înjunghia brusc / pe neaşteptate, cu o mişcare scurtă, din încheietura mâinii a-l lua dracut / mama dracului / naiba expr. (peior.) a muri a lua dreptul / mangă expr. a lua mita / şperţ a lua foc expr. (intl - d. victima unui hoţ de buzunare) a-şi da seama că i-au fost furaţi banii a-i lua (cuiva) grosimea expr. a bate a lua (cuiva) grupa sanguină expr. a lovi (pe cineva) cu cuţitul a-l lua gura pe dinainte expr. a divulga (involuntar) un secret a lua o gură de aer expr. a face o plimbare scurtă a lua împrejur (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva), a-şi bate joc (de cineva) a lua în balon / în răspăr I în zeflemea expr. -> a lua împrejur a o lua în barbă/în bâză/în freză expr, 1. a fi bătut, a fi învins 2. a da de necaz, a avea neplăceri 3. a suferi o decepţie a lua (pe cineva) în băşcălie expr. -» a lua împrejur a se lua în beţe /în coame (cu cineva) expr. a se certa foarte tare a lua în braţe expr. 1. a lăuda, a apăra, a susţine (pe cineva sau ceva) 2. a se lovi (de un stâlp, un copac etc.) a o lua în buci expr. (obs. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a şi-o lua în cap expr. a se obrăznici; a se crede mai important / mai valoros decât este în realitate a lua în chirie expr. (d. poliţişti) a aresta a lua în colimator expr. 1. a critica aspru (un subaltern) 2. a ţine sub observaţie comportamentul sau acţiunile unei persoane cu scopul de a-i descoperi cu orice preţ greşeli şi puncte slabe 3. a curta o persoană de sex opus a lua (pe cineva) în fabrică expr. 1. a face reproşuri (cuiva), a certa (pe cineva), a cere socoteală (clivaj 2. a bate (pe cineva) a o lua în freză expr. 1. a fi certat / mustrat cu asprime 2. a fi umilit / ridiculizat a o lua în gură expr. 1. (obs.) a. practica felaţia 2. a fi păcălit, a fi prins asupra faptei a lua în jbiiţ expr. (intl.) a aresta a o lua în mână expr. (obs.) L a se masturba 2. -» a o lua în barbă a lua în seamă expr. a ţine cont (de cineva sau ceva) a lua în şuturi expr. 1. a bate 2. a certa a lua în tărbacă expr. 1. a ironiza, a batjocori 2. a critica, a mustra a lua (pe cineva) în toroipan expr. (pop. - d. bărbaţi) a avea contact sexual (cu cineva) a lua (ceva) în tragic expr. a acorda unei întâmplări neplăcute o gravitate exagerată a o lua între picioare expr. (obs. -d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a-şi lua jucăriile (şi a pleca) expr. (glum.) a renunţa la asocierea cu cineva; a pleca; a lăsa baltă a lua jugulara expr. a ucide, a omorî a lua (ceva sau pe cineva) ia bani mărunţi expr. a examina, a analiza, a discuta amănunţit a lua la bord ♦ 154 a lua la bord expr. (glum.) a bea a lua la briptă expr. (reg.) a tăia cu cuţitul a lua la bulane (pe cineva) expr. (vulg.) 1. a ironiza (pe cineva), a batjocori (pe cineva) 2. (d. poliţişti) a bate (pe cineva) cu bastonul a lua (pe cineva) la cherestea expr. a bate (pe cineva) a se lua (cu cineva) la clanţă expr. a se certa (cu cineva) a o lua la clarinet / la muie expr. (obs.) a practica felaţia a lua la dans expr. (intl - d. poliţişti) a interoga, a lua la întrebări (un infractor) a lua (pe cineva) la încins expr. a bate (pe cineva) a o lua la labă expr. (obs.) a se masturba a lya la mijloc (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva), a batjocori (pe cineva) a lua la mişto (pe cineva) -> a lua împrejur a o lua la moacă expr. a primi o bătaie zdravănă a lua la ochi expr. 1. a remarca 2. a urmări insistent cu privirea 3. a ţine sub observaţie comportamentul sau acţiunile unei persoane cu scopul de a-i descoperi cu orice preţ greşelile şi punctele slabe a O lua la ochi expr. 1. a primi o bătaie zdravănă 2. a suferi un afront a o lua la papuc / la picior / la sănătoasa expr. a fugi a lua la perpulis (pe cineva) expr. (vulg.) a ironiza (pe cineva), a batjocori (pe cineva) a lua la pocealâ expr. a bate foarte tare pe cineva desfigurându-1 a lua la prăvălie expr. (intl) a se duce la poliţie, a lua pe sus a lua la rapanghel / la refec / la rost / la trei păzeşte expr. (pop.) a reproşa, a certa a lua (pe cineva) la sentiment expr. a apela la sensibilitatea cuiva, a înduioşa (pe cineva) a lua (pe cineva) la sigur e*/?r. a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente şi cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze a lua la tangou expr. (intl.) 1. a critica 2. (d. poliţişti) a interoga a lua luleaua neamţului expr. a se îmbăta a lua (cuiva) maul expr. (pop.) 1. a ameţi, a face (pe cineva) să-şi piardă cunoştinţa (în urma unei lovituri) 2. a pune (pe cineva) în situaţia să nu mai poată spune nimic 3. (rar) a ucide, a omorî a-şi lua maxim expr. (adol) a se supăra, a se enerva a lua mălai expr. (intl) a da lovitura, a se umple de bani a lua măsuri şi greutăţi expr. (er. -d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a-i lua (cuiva) mustăţile la tors expr. (er.) a practica cuniiiţia a-şi lua nasul la purtare expr. a se obrăznici a lua oful cuiva expr. (intl.) a ucide, a omorî a lua pastile de putut (glum. - d. bărbaţi) a fi potent 155 ♦ lucra a lua pâinea de la gura cuiva expr. a lăsa pe cineva fără mijloace de subzistenţă ao lua pe arătură/ pe câmpii / pe mirişte expr. (iron.) a devia de la subiectul unei discuţii a o lua pe coajă / pe cocoaşă expr. 1. a primi o bătaie zdravănă 2. (în sport) a pierde, a fi învins a lua (pe cineva) pe coarda sensibilă expr. 1. a înduioşa (pe cineva), a impresiona (pe cineva) 2. -» a lua cu liru-liru a lua (pe cineva) pe coarda ra-zachie expr. a apela la sensibilitatea cuiva, a înduioşa (pe cineva) a o lua pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a căuta un subterfugiu a-l lua pe „nu“ în braţe expr. 1. a refuza categoric să facă un lucru 2. a nega cu încăpăţânare un lucru, chiar împotriva evidenţei a o lua pe ocolite / pe departe expr. a evita să spună direct un adevăr a-i lua cuiva perdeaua de pe ochi expr. a face pe cineva să înţeleagă / să vadă clar a o lua peste bot expr. 1. a primi o bătaie zdravănă 2. a fi ridiculizat în public a o lua pe ulei expr. a consuma alcool în cantităţi excesive; a se îmbăta a lua cuiva piuitul expr. 1. a ucide, a omorî (pe cineva) 2. a i-o reteza cuiva scurt, a lăsa (pe cineva) fără replică a lua plasă / ţeapă expr. a se păcăli, a se fraieri a lua porcul la trântă expr. (d femei) a practica felaţia a lua (cuiva) porumbul de pe foc expr. a dejuca planurile (cuiva); a-i juca (cuiva) o festă a lua poziţia ghiocel expr. (adol.) a sta cu capul în pământ / cu bărbia în piept a lua purceaua de coadă expr. a se îmbăta a o lua razna expr. 1. (fig.) a o apuca pe o cale greşită, a decădea 2. a înnebuni a o lua sub coadă expr: (obs. - d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat a o lua sus expr. (obs. - d. femei) a practica felaţia luat, -ă, luaţi, -te adj. (tox.) cuprins de euforie (ca urmare a consumului de narcotice); drogat a luat-o! expr. (d. o maşină cu pană de motor) motorul şi-a reluait funcţionarea a-şi lua traista-n băţ expr. a pleca, a pomi la drum a lua o trântă expr. a se împiedica şi a cădea a lua ţuicomicină expr. (pop.) a se trata de răceală cu băuturi spirtoase a-şi lua valea expr. a pleca, a fugi de undeva a i se lua un văl de pe ochi expr. a începe să vadă / să judece limpede a-i lua (cuiva) vopseaua expr. a bate (pe cineva) a-şi lua zborul expr. (intl) a fugi din ascunzătoare; a scăpa dintr-o razie lucernă s.f sg. fleacuri, lucruri neînsemnate lucra, lucrez v.t. a unelti împotriva cuiva a lucra extern ♦ 156 a lucra extern expr. (d. hoţii care au şi o sursă legală de venituri) a fiira în timpul liber lucrare, lucrări s.f. (intl.) acţiune pusă la cale împotriva unei persoane lucrat, -ă, lucraţi, -te adj. (d. persoane) împotriva căruia a uneltit cineva, care este victima unei intrigi lucrătură, lucrături s.f. intrigă, uneltire (îndreptată împotriva cuiva) lucru s.n. sg. (şc.) disciplină şcolară gimnazială numită „lucrări practice de atelier*4 lucru manual expr. (glum.) onanie, masturbare luft, lufturi s.n. (sport) şut pe lângă minge lufta, luftez v.i. (sport) a şuta pe lângă minge luftangiu, lufiangii s.m. (sport) jucător care luftează în mod frecvent lumânare, lumânări s.f minge şutată cu stângăcie, pe verticală, de un jucător de fotbal lumea de pe lume expr. foarte mulţi oameni, aglomeraţie; îmbulzeală lumea tăcerii expr. (pub.) lumea interlopă a traficanţilor şi a consumatorilor de droguri lumină s.f. sg. art. hot. (pop.) curent electric; lumină electrică lunatic, lunatici s.m. (friz.) client care se tunde lunar lună adj. invar, foarte curat lună de miere expr. (tox.) 1. prima perioadă a unui novice în ale consumului de droguri 2. plăcere provocată de consumul de heroină lungi, lungesc v.r. 1. a se înălţa, a creşte în înălţime 2. a se întinde pe ceva; a se culca a lungi compasul expr. a mări pasul, a se grăbi a lungi pelteaua expr. a vorbi mult şi fără sens; a fi prolix în vorbire sau în scris lupache 5. invar, (intl.) spărgător lupeanu s. invar. lupache lupescu s. invar. -» lupache lupii! interj. (adol., glum.) uite / trece o fată frumoasă! lup îmbrăcat în piele de oaie expr. om şiret / rău / ipocrit lup moralist expr. (livr.) persoană care critică la alţii defectele pe care el însuşi le are a se lupta cu ghearele şi cu dinţii expr. (şi fig.) a se lupta cu înverşunare lupte intestine soldate cu ghio-răituri expr. (adol.) foame, stare de inaniţie lupte tătăreşti expr. (intl.) altercaţie provocată intenţionat, în timpul căreia victima este prădată pe neobservate, fară a fi vătămată fizic luxa, luxez v.t. 1. a face un râu (cuiva), prin intrigi, uneltiri etc. 2. a demite (pe cineva) dintr-o funcţie importantă luxat, -ă, luxaţi, -te adj. 1. ->lucrat 2. demis din funcţie, concediat luzăr, luzări s.m. (adol.) 1. om ratat 2. om căruia îi lipseşte capacitatea de adaptare la realitatea socială 3. bărbat sau băiat care nu se descurcă într-o situaţie dată M macarencar, maearencari s.m. (deţ.) deţinut care şi-a început pedeapsa înainte de vârsta majoratului macarenco s. invar, (deţ.) închisoare, puşcărie macaroană, macaroane s.f. (iron.) tresă, însemn de grad de pe o uniformă militară macaronar, macaronari s.m. (iron.) italian macavelă, macavele s.f. (înv.) metodă de anchetă constând în legarea celui anchetat cu lanţuri de mâini şi suspendarea lui mache s. invar, beat; beţiv macheală, macheli s.f 1. beţie, stare de ebrietate 2. băutură alcoolică machescu s. invar. -> macheală <1-) machi, machesc v.r. a se îmbăta machia, machiez v.t, (intl.) a bate foarte rău, a desfigura machiat, -ă, machiaţi, -te adj. bătut, desfigurat în bătaie machidon, machidoni s.m. aromân, român din Sudul Dunării machior, machiori s.m. (intl.) bătăuş, huligan machit, -ă, machiţi, -te adj. beat maestru, maeştri s.m. 1. avocat 2. chelner, ospătar maferian, maferlane s.n. (înv.) 1. palton 2. pardesiu 3. impermeabil mafie, mafii s.f. 1. orice tip de organizaţie criminală specializată în operaţiuni ilicite 2. corupţie existentă 1a diferite niveluri în rândul funcţionarilor publici mafler, mafleri s.m. (intl.) hoţ, escroc priceput mag, măguri s.n. magnetofon magazie, magazii s.f. 1. stomac, burtă 2. (intl.) tabacheră maglaoi s.m. invar, ţigan magnet, magneţi s.m. (intl.) mână magraon, magraoni s.m. ţigan mahăr, mahări s.m. 1. personaj important / puternic / influent 2* (intl.) şef; infractor care ridică probleme mari organelor de poliţie mahoarcă s. invar, tutun mahorcă s.f. sg. (înv.) tutun de „calitate inferioară mai ai daiboi? expr. (înv.) mai zici ceva? mai catolic decât papa expr. exagerat (în ceea ce crede, spune sau face) maidanez, maidanezi s.m. 1. denumire generică dată câinilor şi pisicilor fără stăpân 2. animal de casă fără pedigree mai mult de-o grămadă ♦ 158 mal mult de-o grămadă L adv. deloc n. pron. neg. (în propoziţii afirmative) nimic maimuţar, maimuţari s.m. (intl) hoţ de serviete / de genţi / de valize maimuţă, maimuţe s.f. 1. (peior.) persoană foarte urâtă 2. persoană care obişnuieşte să-i imite pe cei-* lalţi 3. prostituată 4. (intl) servietă / geantă / valiză ca obiect al unui furt maimuţoi s.m. invar, (augm., peior.) 1. bărbat foarte urât 2. bărbat care obişnuieşte să-i imite pe alţii 3. bărbat neserios / fără personalitate maioneză, maioneze s.f. (intl) pericol, primejdie maioreasă, maiorese s.f. (pop.) soţie de maior make-up s.n. sg. (adol) 1. farduri 2. fardare mai! interj, (cart.) cărţile au fost distribuite în mod eronat malac, -ă, malaci, -e s.m., s.f, adj. (om) corpolent / masiv / zdravăn mama iedului expr. (adol, er.) poziţie a femeii în timpul actului sexual în care penetrarea vaginului se face pe la spate mamă de bătaie expr. bătaie straşnică mambo adj. invar., adv. frumos, excelent mameli, mamelesc v.t. (vulg.) a mângâia sânii unei femei, a excita o femeie mângâindu-i sânii mameluc, mameluci s.m. (peior.) om lipsit de personalitate mamuc, mamuci s.m. (intl) poliţist Mamulos s. pr. (deţ.) poreclă dată indivizilor cu figuri dizgraţioase mamut industrial expr. (pub.) mare întreprindere industrială, învechită şi neproductivă manc6 s.n. invar, (prst.) lipsă de bani în casă; criză financiară a unei prostituate sau a unui stabiliment mandaras s. (ţig.) penis mandarină, mandarine s.f. tânără atrăgătoare mandea s.m sg., pron. pers., persoana I sg. (ţig.) persoana de faţă, eu mandiru’ pron. pers., persoana I sg. (ţig.) mandea manechin, manechine s.n. (intl.) paznic manechinuită, manechinuite s.f. (glum.) manechin, model manelar, manelari s.m. golănaş, şmecheraş, derbedeu manelist, -ă, manelişti, -iste s.m., s.f, adj. 1. (peior.) (cântăreţ / cântă-reaţă) care interpretează cântece de valoare artistică îndoielnică, cu texte adesea vulgare sau obscene 2. (cântăreţ / cântăreaţă) care interpretează cântece de petrecere sau de dragoste cu melodii tărăgănate, specifice popoarelor orientale manetă, manete s.f penis în erecţie manevrant, manevranţi s.m. intrigant manevră, manevre s.f 1. (mai ales la pl.) uneltire întreprinsă de cineva pentru a-şi atinge scopurile; tertip 2. (intl) faptă antisocială 3. (deţ.) afacere cu obiecte interzise în penitenciar manfişism s.n. sg. indolenţă, nepăsare manfişist, -ă, manfişişti, -iste adj. indolent, nepăsător mangal, mangaluri s.n. (intl.) modalitate rapidă de sinucidere 159 ♦ marghioli mangă I. s.f. sg. mită, şperţ n. adj. invar, beat mangări s.m. pl. bani manglâi s.m. pl. bani mangleală, mangleli s.f. furt, hoţie mangli, manglesc v.t. a fura manglitoare s.f invar, hoaţă manglitor, manglitori s.m. hoţ mangoţi s.m. pl. bani manifest, manifeste s.n. (intl.) recurs manivelă, manivele s.f. (peior.) onanist mansardă, mansarde s.f cap mantale pron. pers. (glum.) mata, dumneata mantă, mante s.f marginea interioară a mesei de biliard manţocărie, manţocârii s.f. glumă, scamatorie manuală, manuale s.f. (tox.) seringă hipodermică folosită pentru injectarea intravenoasă a drogurilor Manuela s. pr. (iron.) onanie, masturbare manuşu s. invar. (deţ.) miliţian Maracana s. pr. (deţ.) 1. bază sportivă 2. locul unde se execută instrucţia disciplinară Maradona s. pr. (intl.) metodă de jaf constând în acostarea, intimidarea şi percheziţionarea victimei de către infractori deghizaţi în poliţişti maradonist, maradonişti s.m. infractor care îşi înşeală victimele recurgând la metoda „Maradona" marafet, marafeturi s.n. 1. (pop. - la pl.) mofturi; nazuri 2. (pop. - mai ales la pl.) podoabă pretenţioasă 3. (er.) penis marafeţi s.m. pl. bani maramoi s.m invar, (intl., înv., peior.) evreu s-a marcat! expr. 1. am înţeles! 2. e-n regulă!, s-a aranjat! marcă, mărci s.f. (intl.) participant la activităţile din lumea interlopă, mafiot, şmecher marcoavă, marcoave s.f (înv.) prostituată mardeală, mardeli s.f. bătaie mardei s.m. pl. bani mardeiaş, mardeiaşi s.m. -» machior mardi, mardesc v.t. a bate, a lovi; a trage cuiva o bătaie mardoi s.m. invar. 1. —» machior 2. individ rezistent la privaţiuni marea cu sarea expr. ceva exagerat, imposibil de realizat mare brânză / rahat expr. (iron.) fleac, lucru lipsit de importanţă mare figură expr. persoană imprevizibilă, care surprinde prin acţiunile sau felul său de-a fi mare sculă (de / pe basculă) expr. (peior. - d. oameni) grozav, teribil, formidabil marfă, mărfuri I. s.f. 1. prostituată 2. obiect de contrabandă 3. obiect furat destinat vânzării ilicite H. adj. invar, foarte bun, de calitate superioară marfă de marfă expr. marfă (II.) marfă udă expr. (intl.) delincvent arestat / închis margaretă, margarete s.f. (er.) vulvă marghioieală, marghioleli s.f (reg.) 1. fandoseală, sclifoseală 2. şiretlic, prefăcătorie marghioli, marghiolesc I. v.t. 1. a fi inteligent în afaceri 2. a se îmbogăţi de pe urma capacităţii sale sexuale II. v.r. a face mofturi; a se alinta Mari / Mana / Mane / Marie-Jeanne ♦ 160 Mari I Mana / Mărie / Marie-Jeanne s. pr. (tox.) marijuana marinar, marinari s.m. avorton; fetus avortat marinarii pe covertă! expr. (cart.) banii pe masă! marinată, marinate s.f. -» mar-deaiă marino! s. invar, (tox.) pastilă de marijuana marmeladă s.f sg. (intl) informator, denunţător marmezan s. invar. (deţ.) închisoare, puşcărie martaiog, -oagă, martalogi, -oage adj. molâu, lent, greoi în mişcări marţafoi s.m. invar: vagabond, golan; secătură mas s.m. sg. (ţig.) 1. came 2. hrană, mâncare masaj, masaje s.n. (eufem.) 1. contact sexual (al unei prostituate care lucrează sub acoperirea de maseuză) 2. joc erotic premergător actului sexual mascat, mascaţi s.m. poliţist care acţionează cu cagula pe faţă; membru al unei brigăzi antiteforiste Mascoafe s. pr. (deţ.) deţinut periculos, care nu respectă regulamentul penitenciarului şi care este de temut pentru ceilalţi deţinuţi mascul feroce expr. (peior.) 1. bărbat viril 2. bărbat cu pretenţii de virilitate masor, masori s.m. bătăuş, huligan mastodont, mastodonţi s.m. (pub., peior.) organizaţie sau instituţie anacronică, de mari dimensiuni, cu funcţionare greoaie mastroacă, mastroace s.f. (înv.) prostituată mate s.f sg. (şc.) matematică materia! s.n. sg. bani materialistă, materialiste s.f. (deţ.) homosexual pasiv care întreţine raporturi sexuale în schimbul unor avantaje materiale matofi, matofesc v.r. (înv.) 1. a îmbătrâni, a se ramoli 2. a se îmbăta matol adj. m. invar, beat matoieală, matoleli s.f beţie, stare de ebrietate matoii, matolesc v.r. (pop.) a se îmbăta matolit, -ă, matoliţi, -te adj. (pop.) beat matosi, matosesc v.r. (pop.) a se îmbăta matosire, matosiri s.f. (pop.) beţie, stare de ebrietate matosit, -ă, matosiţi, -te adj. (pop.) beat matracucă, matracuci s.f. (pop.) 1. femeie urâtă şi prost îmbrăcată 2. femeie proastă 3. femeie rea şi vulgară 4. femeie stricată matrafox s.n. sg. băutură alcoolică spirtoasă matrafoxat, -ă, matrafoxaţi, -te adj. beat matrapazlâc, matrapazlâcuri s.n. escrocherie; fraudă matrapazlâcos, -oasă, matrapaz-lâcoşi, -oase adj. ilegal, ilicit, fraudulos, necurat matroană, matroane s.f. 1. (peior.) femeie în vârstă şi grasă 2. proprietara unui bordel matroz, matrozi s.m. (intl.) infractor începător, fără experienţă maţe-fripte s.m. invar. 1. om sărac 2. om rău / afurisit 3. om zgârcit maţe-goale s.m. invar, om sărac 161 ♦ mămular maţe-pestriţe expr. 1. om rău 2. om zgârcit Maţo Grosso expr. (glum.) intestinul gros maxi I. s.n. sg. fustă sau rochie care ajunge până aproape de gleznă II. adj. invar. (d. juste, rochii etc.) care ajunge până aproape de gleznă mazetă, mazete s.f (cart.) jucător prost mazgugur, -ă, mazguguri, -e adj. beat mazili, mazilesc v.t. a demite (pe cineva) dintr-o funcţie; a muta disciplinar mă Bucur Obor! expr. (iron.) mă bucur! măcăni, măcănesc v.i. a informa, a denunţa, a trăda măcăni tor, -oare, măcănitori, -oare s.m., s.f (intl.) ochelarist, persoană care poartă ochelari de vedere măciucă, măciuci s.f. (pop.) penis măciuci I. s.f. pl. 1. contact sexual 2. vorbărie neserioasă II. interj. 1. nu cred! 2. nu sunt de acord! măciuci în buci! expr. (obs. - în propoziţii afirmative) nimic mă doare-n cot! / în cur! / în pix! / în şpiţ! expr. nu-mi pasă! măduvă s.f sg. (er.) spermă măgar, măgari s.m. (peior.) om prost, încăpăţânat sau obraznic măgăoaie, măgăoi s.f. 1. obiect supradimensionat 2. (rar) persoană înaltă şi corpolentă 3. (deţ.) difuzor măgăreaţă, măgâreţe s.f (deţ.) 1. dispozitiv pe principiul scripeţilor cu ajutorul căruia se transmit de la o celulă la alta diferite obiecte 2. (prin ext.) obiect transmis prin intermediul acestui dispozitiv măgăresc, -ească, măgăreşti adj. 1. prostesc 2. grosolan; obraznic 3. ingrat măgăreşte adv. cu impertinenţă; stupid măgărie, măgării s.f comportament / atitudine / faptă sau vorbă obraznică); impertinenţă; obrăznicie măgăriţă, măgăriţe s.f. (peior.) fată sau femeie proastă, încăpăţânată sau obraznică măhăroiu s. invar, persoană importantă / influentă măi! interj. 1. termen de adresare către una sau mai multe persoane de sex masculin, mai rar feminin, care marchează între vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior 2. termen folosit pentru a exprima admiraţie, mirare, nedumerire, neîncredere, nemulţumire, ironie mălai s.n. sg. 1. meci de fotbal jucat de două echipe la o singură poartă 2. bani mălai-mare expr. bărbat lipsit de dinamism şi personalitate; bleg mămăligar, mămăligari s.m. (adol, peior.) şofer începător mămăligă, mămăligi s.f 1. —> mă-lai-mare 2. semnul începătorului (pe parbrizul automobilului) mămos, -oasă, mămoşi, -oase adj. 1. (d. copii) care este excesiv de ataşat de mamă 2. (d. părinţi) care este excesiv de ataşat de copiii săi mămular, mămulari s.m. (intl.) 1. vânzător ambulant 2. ins; individ mănăstire ♦ 162 mănăstire, mănăstiri s.f. om lipsit de personalitate mănăstire de maici expr. (adol., glum.) liceu pedagogic mănânci, calule, ovăz? expr. (glum.) folosită când i se oferă cuiva un lucru care-i place foarte mult sau când i se face o propunere care-i convine măndeiu s.m. sg., pron. pers. I sg. eu mănei s. pl. bani mănuşă, mănuşi s.f. (intl.) cătuşă măr, mere s.n. 1. sân de femeie mic şi ferm 2. (mar.) vârful catargului mărar (pe şanuri) expr. (vulg.) părul de pe picioare mărfi adj inv. marfă mărgea, mărgele s.f. (er.) clitoris mărginean, mărgineni s.m. (intl.) infractor din aceeaşi bandă, complice mărita, mărit v.t. 1. a pierde ceva 2. a da ceva de pomană 3. a vinde ceva 4. a scăpa de un obiect nefolositor măscară, măscări s.f. (pop. - mai ales la pi) faptă sau vorbă necuviincioasă / neruşinată; obscenitate, pornografie a măsura cu ochiometru! / cu ochioscopul expr. a măsura cu aproximaţie / din ochi măsuri şi greutăţi expr. (er., glum.) aparatul genital bărbătesc mătărângă, mătărângi s.f. (reg.) penis mătrăşi, mătrăşesc v.t. 1. a îndepărta o persoană a cărei prezenţă este supărătoare; a goni, a alunga 2. a ucide 3. a scăpa de un obiect nefolositor mătreaţă s.f. sg. (intl, peior.) hoţ de lucruri mărunte mătreaţă cu maţe expr. (glum.) păduchi mătreaţă în fund expr. (vulg.) individ care vrea să pară mai versat decât este în realitate a mătura locui expr. (intl.) 1. a fura tot ce se poate de la locul spargerii 2. a fugi, a pleca, a-şi pierde urma a mătura pe jos cu hainele expr. a purta îmbrăcăminte exagerat de lungă măturător, măturători s.m. (înv.) fundaş central aşezat în jocul de fotbal între portar şi linia de apărători mâine (cu ţidulă) adv. (iron.) niciodată a mâna porcii la jir expr. a sforăi în somn mână măgaru’! expr. pleacă de-aici!, ia-o din loc! mânărie, mânării s.f. escrocherie; fraudă mână spartă expr. om risipitor Mănăstirea Secu s. pr. (glum.) Securitatea mânca, mănânc I. v.t. a omite litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris II. v.r. a se duşmăni, a-şi face rău unul altuia a mânca banii cu lingura expr. a cheltui prea mult, a fi risipitor a mânca bătaie expr. 1. a fi bătut 2. a fi învins într-o competiţie a o mânca bâzdâcul expr. (er. - d. femei) a fi excitată, a avea apetit sexual a se mânca ca câinii expr. a se duşmăni a o mânca ca pe Zambilica expr. (peior. - d. femei) 1. a avea tendinţa de a vorbi mult şi fără rost 2. a simţi nevoia irezistibilă de a consuma un act sexual a mânca ca un lup / ca un spart / de parcă ar fi spart expr. a mânca cu poftă, cu lăcomie, mestecând şi înghiţind rapid a mânca ca un porc expr. a mânca în mod dizgraţios, cu lăcomie, hărpăind şi clefăind a mânca căcat expr. (obs.) a minţi a mânca cât doi / cât şapte / cât zece expr. a mânca foarte mult a mânca ceapa ciorii expr. a înnebuni, a se sminti a mânca ciuperci expr. 1. a minţi 2. a fabula 3. a înnebuni a-l mânca cojocul / spinarea expr. (glum.) a se purta într-un mod care trebuie sancţionat (mai ales cu bătaia) a-i mânca (cuiva) coliva expr. (intl.) 1. a înmormânta 2. a ucide, a omorî 3. a-i supravieţui (cuiva) a fi mâncat de prin gunoaie expr. a elimina gaze intestinale a-şi mânca de sub unghie expr. a fi foarte zgârcit a mânca fise expr. (d. telefoanele publice sau automatele defecte) a nu restitui fisele introduse în aparat în condiţiile neefectuării unei convorbiri a mânca fript (pe cineva) expr. 1. a pedepsi cu asprime (pe cineva) 2. a fi agresiv (cu cineva) a-l mânca în cur / în fund (vulg.) expr. 1. a fi indisciplinat 2. a avea o stare de neastâmpăr, a fi agitat 3. a fi imprudent, expunându-se -------------------163 ♦ mângâiat unor riscuri inutile (de a fi mustrat, molestat, bătut etc.) a mânca la varice expr. a mânca stând în picioare (de regulă, la o masă înaltă, fără scaune) a-şi mânca lefteria expr. 1. a-şi pierde reputaţia de om cinstit faţă de cineva 2. a nu se mai putea aştepta la bunăvoinţă din partea cuiva a mânca pentru doi expr. (glum. -d. femei) a fi însărcinată mânca-ţi-ai nasul! expr. (eufem., glum.) fire-ai tu să fii! mânca-ţi-aş ochii! expr. redundantă, intercalată în discurs pentru a sublinia entuziasmul vorbitorului a-l mânca palma expr. a avea chef de bătaie, a fi dornic să se bată a mânca papară expr. a fi bătut a mânca pâine cu sos de limbă expr. (glum.) a mânca pâine goală a mânca rahat expr. 1. a minţi 2. a bârfi, a cleveti a mânca rahat cu lingura / cu polonicul expr. a vorbi într-o manieră demagogică a mânca răbdări prăjite expr. a răbda de foame a-l mânca viermii de viu expr. a fi foarte leneş şi murdar mâncărici s.n. sg. mâncărime mâncător de oameni expr. (intl.) procuror mâncător de rahat expr. (peior.) 1. om lipsit de caracter; (om) bâr-fitor, clevetitor 2. mincinos mâncău, mâncăi s.m. om mâncăcios, om care mănâncă foarte mult sau care este lacom la mâncare mângâia, mângâi v.t. a bate mângâiat, -ă, mângâiaţi, -te adj. bătut mânjeală ♦164-------------------------- mânjeală, mânjeli s.f. mangă mânuţă de aur expr. (intl.) hoţ de buzunare mânz, mânji s.m. copil sau tânăr zburdalnic, plin de voiciune mânzat s.n. sg. fer.) fete; femei tinere mârâi, mârâi v.t., v.i. 1. a informa, a denunţa 2. a protesta în surdină mârâitor, mârâitori s.m. informator, denunţător mârlan, -că, mârlani, -ce s.m., s.f. 1. (peior.) persoană prost crescută / grosolană / necioplită 2. (peior.) iubit, amant mârli, mârlesc v.t. (reg. -d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie mârtan I. s.m. pl. mârtani om cu apucături grosolane EL s.n. pl. mârtane (er.) penis meclă, mecle s.f. 1. cap, ţeastă 2. faţă, . figură omenească 3. individ, persoană medaliat, -ă, medaliaţi, -te adj. (deţ.) graţiat de preşedintele ţării mehlem s. invar, (er.) spermă mega s. invar, (adol) afacere dubioasă mej, mejuri s.n. vulvă melc, melci s.m. 1. inel de damă cu montură împletită 2. (la pl.) păr pubian melodie, melodii s.f. (intl) denunţ melodios s.m., adj. invar, informator, denunţător meltean, melteni s.m. (peior.) om grosolan, necioplit membrache s.m. invar, (dim., peior.) membru al partidului comunist (în anii regimului comunist) membrană, membrane s.f. (iron.) femeie cu statut de membru al partidului comunist (în anii regimului comunist) memeacă s.f. sg. 1. capacitate intelectuală 2. memorie menaja, menajez v.r. (iron.) a nu face nimic, a trândăvi, a lenevi merchez, merchezuri s.n. şmecherie, şiretlic, truc mere de şosea expr. (glum.) balegă de cal mere, pere şi bretele expr. (glum.) sân de femeie de dimensiuni mici, medii şi mari mergător, mergători s.m. pantofi, încălţări merge, merg v.i. pers. a Hl-a sg. (d. mâncăruri şi băuturi) a putea fi uşor de înghiţit a-i merge buhul / vestea (ca de popă tuns) expr. a fi foarte cunoscut (în special prin acţiuni negative) a merge ca un ceasornic / ca ceasul / ca pe roate / ca uns expr. a funcţiona, a evolua perfect a-i merge cuiva (ceva) ca o mănuşă expr. a i se potrivi (ceva) cuiva foarte bine a merge ca melcul expr. a se mişca foarte încet a merge ca oile expr. (peior.) a merge în grup (dezordonat) a merge ca racul expr. 1. a merge cu spatele înainte 2. (fig.) a regresa a merge ca / cu turma (după cineva) expr. a urma (pe cineva) în mod automat / fără discernământ a merge călare expr. (înv.) a călători fără bilet de tren, a face blatul pe tren a merge copăcel expr. (d. copiii mici) a se ţine pe picioare, a păşi drept şi încet a merge cu doiu’ expr. (adol.) a merge pe jos a-i merge din plin expr. a repurta succes după succes a merge găitan expr. a funcţiona perfect a merge în dricuri expr. a fi infatuat a merge-n mâini expr. (glum. - d. femei) a avea picioare subţiri a merge la cartuş expr. (intl -fwv.J a fi condamnat la moarte a merge la export expr. a muri a merge la fete expr. (eufem., înv.) a frecventa bordelurile a merge ia matineu expr. (intl. - d. hoţi) a acţiona dimineaţa a merge la reciclare expr. (intl.) a executa o nouă pedeapsa a merge la sigur expr. a întreprinde o acţiune, a face ceva cu sorţi siguri de izbândă a merge pe barba lui expr. a urma o strategie personală a merge pe biteş / pe blat / pe burtă / pe guşă / pe şest expr. 1. a păstra un secret 2. a acţiona pe ascuns a merge pe lângă pantof expr. a fi foarte prost a merge pe mâna cuiva expr. a acorda încredere deplină cuiva a merge şontâc-şontâc expr. a şchiopăta merg şi eu o staţie expr. 1. vreau să trag şi eu din ţigară 2. contribui şi eu cu ceva (la cheltuială) 3. stau şi eu puţin mersi! interj, (iron.) halal!; mai bine lipsă! --------------- 165 ♦ mic la suflet mersu’ s. invar, (adol., obs.) penis merţan, merţane s.n. 1. automobil marca Mercedes 2. (tox.) tabletă, denumire generică dată narcoticelor consumate sub formă de tablete mesadă, mesade s.f. (glum.) 1. femeie atrăgătoare 2. amantă mesalină, mesaline s.f (livr., iron.) femeie desfrânată meseriaş, meseriaşi I. s.m. 1. (glum.) om iscusit / priceput / îndemânatic într-un domeniu de activitate 2. (intl.) delincvent de mare clasă II. adj. -» marfă (II.) meseriaşă, meseriaşe s.f. 1. (eufem.) prostituată de mare clasă, în stare să satisfacă orice tip de clientelă 2. parteneră de sex versată în tehnicile erotice meserie, meserii s.f. (glum.) 1. perfecţiune 2. lucru bine făcut meşteri, meşteresc I. v.t. (intl.) a face rău (cuiva) II. v.r. (deţ.) a se automutila pentru a obţine transferarea la infirmerie meşteşugi, meşteşugesc v.t. (intl.) a falsifica meterhana, meterhanale s.f (intl.) clică de hoţi; totalitatea hoţilor / infractorilor dintr-un loc metreancă, metrence s.f. 1. femeie uşuratică 2. amantă 3. femeie care poartă, de preferinţă, pantaloni metru, metri s.m. (intl.) an de detenţie mială, miale s.f. picior miar, miare s.n. bancnotă de o mie de lei michiduţă s.m. sg. (glum.) drac; drăcuşor mic la suflet expr. meschin, josnic micro ♦IBS micro s. invar, microradiografie pulmonară microbist, -ă, microbişti, -ste s.m., s.f. persoană pasionată de întrecerile sportive (mai ales de fotbal) midi I. s.n. sg. fustă sau rochie care ajunge până la jumătatea gambei II. adj. invar. (d. fuste, rochii etc.) care are lungimea până la jumătatea gambei miei, miei s.m. (glum.) penis mielu’ cu o nară expr. miel miere s.f sg. (tox.) pudră obţinută din canabis miere de amoc expr. (er.) spermă mierleală s.f. sg. moarte mierli, mierlesc I. v.t. a ucide II. v.r. a muri mierloi s.m. invar, (er.) penis mijatere s. (ţig.) jumătate mijă, mije s.f. 1. (peior.) gură 2. fe-laţie milaneză, milaneze s.f. (înv.) ţesătură fină, folosită la fabricarea lenjeriei de damă milanezi s.m. pl. (înv.) chiloţi de damă din milaneză, de culoare albă sau crem miliţian, miliţieni s.m. (iron., glum., peior.) subunitate de măsură pentru inteligenţă milostenie, milostenii s.f. (intl.) amnistie, graţiere minafet, minafeturi s.n. (intl.) aparat de emisie-recepţie mincinos, mincinoşi s.m. —> marmeladă minciună albă expr. minciună rostită cu intenţia de a menaja sentimentele interlocutorului minciună gogonată / sfruntată expr. minciună care prin proporţii frizează obrăznicia, neruşinarea mineriadă, mineriade s.f. manifestare de forţă a minerilor din Valea Jiului pe străzile Bucureştiului, soldată, de la caz la caz, cu vic-timizarea populaţiei civile sau cu răsturnarea unui guvern (în perioada 1990-1997) mingeacă, mingeci s.f. (vulg.) vulvă, vagin mingicar, mingicari s.m. (peior.) 1. fotbalist cu un stil de joc individualist, care preferă să dribleze adversarii în loc să paseze coechipierilor 2. jucător tehnic lipsit de randament mingea este în terenul lui... expr. (pub.) cel care trebuie să-şi asume răspunderea este... mini I. s.n. sg. fustă sau rochie foarte scurtă II. adj. invar. (d. fuste, rochii etc.) care este (foarte) scurtă a minţi de îngheaţă apele I de stinge expr. a spune minciuni foarte mari, a exagera a minţi (pe cineva) de la obraz expr. a minţi (pe cineva) cu neruşinare, fără a încerca să pară măcar convingător mioară, mioare s.f 1. adolescentă 2. (adol.) bancnotă de o mie de lei mioriţă, mioriţe s.f (er., dim.) vulvă miorsî! interj, (glum.) mulţumesc! mirandolină, mirandoline s.f (eufem.) ţigancă mironosiţă, mironosiţe s.f. (peior.) femeie prefăcută, care simulează nevinovăţia / modestia 167 ♦ mitralia mirosi, miros v.t. 1. a presimţi, a bănui 2. a dibui, a simţi prezenţa cuiva 3. a intui adevăratul caracter sau adevăratele intenţii ale unei persoane prefăcute a mirosi a ceaţă expr. a fi beat a mirosi a colivă expr. a suferi de o boală incurabilă; a ajunge în ultimul stadiu al unei boli incurabile a-i mirosi crinui (unei femei) expr. (er. - d. bărbaţi) a practica cuniiiţia mimi, miruiesc v.t. 1. a numi într-o funcţie importantă 2. a lovi (pe cineva) în cap mi se rupe! expr. nu-mi pasă! miserupism, miserupisme s.n. nepăsare, indolenţă miserupist, -ă, miserupişti, -ste adj. nepăsător, indolent misii, misiluri s.n. (er., glum. - prin analogie cu forma rachetelor baliste) penis mistrie, mistrii s.f. 1. mână, palmă 2. (friz.) brici mişca, mişc I. v.i. a dovedi oarecare pricepere, a şti să se descurce II. v.r. a progresa a se mişca ca meicui expr. (peior. - d. oameni) a fi lent în mişcări a nu mişca un deget expr. a nu se implica deloc (într-o acţiune), a nu participa (la ceva), a nu face nimic a mişca din urechi expr. a mitui, a da mită mişcare, mişcări s.f. plimbare pe jos mişcat, -ă, mişcaţi, -te adj. (d. un film, o carte) în care prevalează acţiunea; de acţiune mişcă-ţi trei litere de aici! expr. (eufem., glum.) fa-mi loc!, pleacă!, şterge-o! mişculaţie, mişculaţii s.f. 1. maşinaţie, intrigă 2. escrocherie, fraudă mişmaş, mişinaşuri s.n. 1. amestec de lucruri eterogene; amestec de băuturi 2. -» matrapazlâc mişto I. s.n. pl. miştouri ironie, batjocură II. adj. invar, bun; frumos III. adv. frumos miştocar, -ă, miştocari, -e I. adj. 1. ironic, batjocoritor 2. glumeţ 3. frivol, neserios II. s.m., s.f. vorbitor de argou miştocăreală, miştocâreli s.f. ironie, batjocură miştocări, miştocăresc v.t. a ironiza, a persifla, a batjocori mitan, mitane s.n. (în fotbal) repriză mitimie s. invar. (înv.) stos, joc de cărţi jucat în doi mitingism s.n. sg. (pub., peior.) 1. mania organizării unor demonstraţii stradale chiar şi atunci când acestea sunt nejustifîcate 2. mania participării unor persoane la demonstraţiile stradale organizate de diverse organizaţii mititel, mititei s.m. 1. preparat culinar de forma unui câmăcior, făcut din came tocată cu adaos de condimente şi prăjit la grătar 2. (er., glum.) penis mititica s.f sg. art. hot. 1. închisoare 2. (deţ.) izolator mitocan, -că, mitocani, -ce s.m., s.f. om necioplit / grosolan mitralia, mitraliez I. v.t. a bate rapid la maşina de scris II. v.i. a vorbi foarte mult şi repede mitră ♦ 168 mitră, mitre s.f (eufem.) -> min-geacă miuţă, miuţe s.f. 1. meci de fotbal disputat pe un teren de dimensiuni reduse, la porţi improvizate 2. (pub., peior.) acţiune improvizată / lipsită de profesionalism moacă, moace s.f. (peior.) 1. faţă, figură 2. (intl.) om naiv / credul / fraier 3. femeie înceată / nedes-curcăreaţă 4. (deţ.) băutură preparată din apă cu pastă de dinţi moară, mori s.f. (intl.) ceas moară albă expr. (intl.) ceas de buzunar de argint să moară Bibi / mama / mortu’ expr. (vulg.) folosită pentru a convinge un interlocutor de adevărul unei afirmaţii anterioare moară galbenă / roşie expr. (intl) ceas de aur moară neferecată / stricată expr. persoană guralivă moarte albă expr. (pub., eufem.) 1. denumire generică dată stupefiantelor 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante moartea pasiunii expr. chiloţi de damă groşi, cu picior moarte tăcută expr. (intl.) gâtuire, sugrumare, strangulare moaşte s.f. pl. (intl.) cadavru mobil, mobile s.n. telefon celular moca adj., adv. gratuit, gratis, fără bani, pe degeaba mocamete, mocameţi s.m. (peior.) om naiv / credul mocan, mocani s.m. (peior.) om naiv / credul mocangiu, mocangii s.m. (peior.) om naiv / credul mocăi, mocăi v.r. 1. a lucra încet / fără spor; a se mişca încet 2. a pierde vremea cu nimicuri mocăit, -ă, mocăiţi, -te adj 1. care lucrează încet / fără spor; care umblă încet 2. care îşi pierde vremea cu nimicuri a mocni sămânţa (în cineva) expr. (er.) a avea poftă să facă dragoste (cu cineva) mocofan, mocofani s.m. (peior.) om cu apucături grosolane, bădăran, mitocan mocoşi, mocoşesc v.r. (pop.) -» mocăi mocoşit, -ă, mocoşiţi, -te adj. —» mocăit moft, mofturi s.n. 1. lucru fără valoare, fără însemnătate; fleac, nimic, bagatelă 2. (la pl.) capricii moftangiu, -oaică, moftangii -oaice s.m., s.f. persoană neserioasă pe care nu se poate conta moftolog, moftologi s.m. —» moftangiu moftologie, -ă, moftologiei, -ce adj. lipsit de seriozitate moftologie, moftologii s.f. şmecherie, tertip mofturi! interj. 1. prostii!, aiureli! 2. fleacuri!; nu contează! mojeală, mojeli s.f. (în limbajul monahilor) masturbare, onanie mol, moluri s.n. -» molan molan s.n. sg. 1. vin obţinut din struguri nealtoiţi 2. vin de casă molâu, molâie, molâi s.m., s.f, adj. 1. (om) lipsit de personalitate 2. (om) încet, lipsit de energie; neîndemânatic molete s. invar. -» molan 169 ♦ mucles molie, molii s.f 1. (glum.) soţie, nevastă 2. bătrân cu prejudecăţi 3. profitor moloz, molozuri s.n. 1. (deţ.) rest neutilizat al unui obiect, cedat de deţinător 2. (deţ.) arpacaş 3. (la sg.) bani moluscă, moluşte s.f (er.) vulvă moni s. pl. 1. bani 2. valută forte monşer s.m. (glum.) apelativ adresat unui bărbat într-o conversaţie amicală morar, morari s.m. distribuitor de droguri morcov, morcovi s.m. 1. teamă, frică, spaimă 2. supărare 3. bornă kilometrică 4. penis morcovi, morcovesc L v.t. a supăra, a necăji; a înfuria II. v.r. a se supăra, a se necăji, a se înfuria morcovit, -ă, morcoviţi, -te adj. 1. speriat, neliniştit, stresat 2. supărat, furios mordînă, mordine s.f. 1. iubită, amantă 2. prostituată să mor eu! expr. (vulg.) pe cuvânt de onoare!, pe cinstea mea! moriceală, moriceli s.f. (intl.) dragoste, amor carnal; contact sexual morişca de dimineaţă expr. (intl., înv.) furtul articolelor vestimentare (în special al blănurilor) comis în zorii zilei morişcă, morişti s.f 1. (intl.) ceas 2. (deţ.) piatră de polizor legată cu aţă, care prin învârtire se freacă de o bucată de oţel şi produce scântei folosite la aprinderea ţigărilor 3. (peior.) gură să mori tu? expr. (vulg.) serios?, pe cuvânt de onoare? mormoloc, mormoloci s.m. 1. om bleg / lipsit de energie / încet în mişcări 2. copil mic morocan, morocani s.m. (intl.) cetăţean străin morocar, morocare s.n. (înv.) cinzeacă de băutură spirtoasă mortal, -ă, mortali, -e adj. extraordinar, minunat, frumos, excelent mortăciune, mortăciuni s.f. (intl.) asasinat mort copt expr. cu orice preţ, neapărat; obligatoriu mortu’ s. invar, (deţ.) obiect interzis introdus ilicit într-un penitenciar moşie, moşii s.f. lucru de care cineva poate dispune cum vrea moşmondi, moşmondesc v.r. 1. a lucra încet, fără spor; a se mişca încet 2. a pierde vremea cu nimicuri motântoc, -oacă, motântoci, -oace adj. încet, bleg, lipsit de energie motorină s.f. sg. rom move adj. invar, rău, nesuferit, răutăcios mozgă s.f. invar. sg. gură mozoi, mozoluri s.n. (vulg.) preludiu sexual mozoli, mozolesc v.r. (vulg.) a se mângâia reciproc înaintea unui act sexual mucagiu, mucagii s.m. (înv.) 1. cerşetor care adună mucurile de ţigări de pe caldarâm 2. persoană care îi tapează continuu de ţigări pe cei din jurul lui mucea s.m. sg. copil, tânăr muci s.m. pl. (er., obs.) spermă mucles I. s. invar, linişte, tăcere II. interj, gura!, zât! mucos ♦ 170 mucos, -oasă, mucoşi, -oase s.m., s.f. (peior.) copil / tânăr / obraznic, prost crescut muc şi sfârc expr. excelent, de cea mai bună calitate mudarimos s. (ţig.) crimă muflă, mufle s.f. mână, palmă muhaia, muhaiele s.f om lipsit de personalitate muiaiiu, muialii s.m. (ţig.) reclamant muian, muiane s.n. (peior.) 1. (vulg.) faţă, figură 2. gură a muia oasele cuiva expr. a bate rău de tot pe cineva muie, mui s.f. (obs.) 1. gură 2. contact sexual oral mu ist, muişti s.m. (peior.) 1. bărbat care practică contactul sexual oral (cuniiiţia) 2. informator al poliţiei muistă, muiste s.f. (peior.) femeie care practică contactul sexual oral (felaţia) mujdei s.n. sg. (er.) spermă mulatru, mulatri s.m. (deţ.) ţigan, rrom muliu, -e, mulii adj. (intl., înv.) mort multă, multe adj.f. (peior. -d. femei) obeză, grăsană multe şi mărunte expr. 1. lucruri / probleme de tot felul 2. fleacuri, nimicuri mulţi ca nisipul mării / câtă frunză şi iarbă expr. foarte mulţi, în număr foarte mare mumie cu coviltir expr. (intl.) persoană care poartă pălărie mumos, -oasă, mumoşi, -oase adj. (în limbajul copiilor mici) frumos a munci ca un bou / ca un cal / ca un rob / ca un sclav (pe plantaţie) expr. a munci până la epuizare; a trudi, a osteni muncind munfă, munfe s.f. (intl.) 1. femeie uşuratică 2. femeie care practică perversiuni sexuale mura, murez I. v.t. (eufem.) a uda cu urină (mai ales un aşternut, scutece etc.) II. v.r. (eufem. - d copiii mici) a urina (în pat, în scutece etc.) a se mura până la oase expr. a se uda până la piele (pe ploaie) murat, -ă, muraţi, -te adj. (eufem. -d. copiii mici) care a urinat în scutece sau în aşternut murătură, murături s.f. (peior.) 1. persoană antipatică 2. om de nimic, om lipsit de orice calitate 3. om lipsit de personalitate mură-n gură expr. lucru fără muncă / fără osteneală / de-a gata murdar, -ă, murdari, -e adj. (d. afacere etc.) ilegală, în afara legii a muri ca muştele expr. a muri în număr foarte mare a muri cu ziie expr. 1. a deceda în urma unei boli insuficient tratate 2. a deceda în împrejurări neprevăzute a muri de inimă rea expr. a muri copleşit de durere / de supărare a muri de moarte bună expr. a deceda din cauze naturale, a muri de bătrâneţe a muri de pneumonie /de el-în-cins / de glonţul rece expr. 1. (glum.) a muri împuşcat 2. a muri în împrejurări dubioase a-i muri cuiva lăudătorii expr. 1. a fi plin de sine, a fi încântat / mândru de propria persoană 2. a se lăuda întruna 171 ♦ muzicuţă a muri pe capete expr. a muri ca muştele musamat, musamaturi s.n. (intl.) portmoneu muscal, muscali s.m. (pop., înv.) rus muscă, muşte s.f. 1. centru al ţintei la tir 2. (er.) vulvă, vagin musiu’ s. invar. (înv.) domnu(ul) mustăfleoancă s.f. sg. (glum.) mustaţă mustărie, mustării s.f (intl.) aranjament, intrigă mustăţi s.f. pl. (er.) păr pubian bogat la femei muşama s.f. sg. (intl.) 1. portofel 2. buzunar muşamaliza, muşamalizez v.t. a ascunde / a acoperi o acţiune urâtă, necinstită, reprobabilă muşamalizare, muşamalizări s.f. ascunderea / acoperirea unei fapte urâte, necinstite, reprobabile muşca, muşc (intl.) I. v.t. 1. a fura 2. a primi, a obţine 3. a câştiga II. v.i. a începe să recunoască faptele comise a muşca de cur (pe cineva) expr. (vulg.) 1. a defăima (pe cineva), a calomnia (pe cineva) 2. a ironiza în continuu (pe cineva) 3. a cârti împotriva cuiva a-şi muşca mâinile de necaz expr. a fi foarte necăjit a-l muşca (pe cineva) şarpele invidiei expr. a fi cuprins de invidie muşeţel s.m. sg. (er.) vulvă muşte s.f. (intl.) antecedente penale muşteriu, muşterii s.m. 1. cumpărător, client 2. (intl.) victimă a unui infractor muştiuc, muştiucuri s.n. gură mut, muţi s.m. (peior.) om lipsit de personalitate muta, mut v.t. (intl.) a ucide, a omorî a muta lemnele expr. a juca şah a-i muta (cuiva) nasul din loc expr. (iron.) a răspândi un miros greu, a duhni, a puţi mutant, -ă, mutanţi, -te s.m., s.f. (iron.) persoană 1. proastă / stupidă 2. persoană cu un comportament ciudat 3. persoană neadaptată într-o colectivitate mută, mute s.f (peior.) femeie proastă, nătângă mută-ţi curul! / fundul! / hoitul! expr. (vulg.) dă-te mai încolo!, pleacă de aici! mutră, mutre s.f. (peior.) 1. faţă, figură 2. individ, persoană mutră de-împins vagoane expr. (d. oameni) urât; grosolan, necioplit; cu o înfăţişare neplăcută mutră plouată expr. 1. mahmur; indispus 2. trist, necăjit mutu s. invar, (intl., înv.) lacăt; uşă încuiată muţunache s.m. invar, tânăr spilcuit, de o eleganţă exagerată şi uşor ridicolă muzică, muzici s.f gălăgie, scandal muzicuţă, muzicuţe s.f. (dim.) gură nagâţ, nagâţi s.m. denumire improprie dată de consumatori ba-toanelor din piept de pui pane, servite în lanţul de restaurante McDonald's na-ha hăiţ! / şah! expr. (fig.) nu vorbi / nu spune / nu recunoaşte nimic! naiba s.f sg. art. hot. dracul, diavolul n-am mâncat din aceiaşi blid expr. (iron.) folosită pentru a critica comportamentul exagerat de familiar al unei persoane considerate inferioare ca statut social, profesional etc. n-am păscut porcii / gâştele / bobocii împreună! expr. nu suntem egali ca să-ţi permiţi gesturi de familiaritate cu mine! nas! interj. 1. (rostită atunci când strănută cineva) noroc!, sănătate! 2. (ţig.) fugii nasabţigen invar, (ţig.) şmecherie nas în cur! expr. (glum., vulg.) —> nas(1.) nasol, -oală, nasoli, -oaleadj. 1 ,(d. oameni) urât; ridicol 2. (d. obiecte) de proastă calitate; urât, uzat; caraghios 3. (d. situaţii) cu urmări nefaste nasulie, nasulii s.f. 1. lucru sau acţiune rea, aducătoare de necazuri 2. situaţie nedorită, încurcătură, complicaţie naş, naşi s.m. 1. controlor de bilete, conductor (în transportul feroviar) 2. cap al unei organizaţii de tip mafiot 3. (intl.) ucigaş, asasin 4. (intl.) persoană care provoacă pagube cuiva bătându-1, înşelân-du-1 sau luându-i toţi banii la jocurile de noroc 5. (deţ.) individ brutal, care îşi bate şi terorizează colegii de detenţie naşbiţie s. invar. jocul alba-neagra naşcarină, naşcarine s.f. (adol.) nas mare naşpa adj. invar. —> nasol naşpa cu spume expr. (adol.) foarte rău naşparliu, naşparlii s.m., s.f., adj. 1. (individ) ciudat, cu toane; zăpăcit 2. (individ) urât, cu înfăţişare neplăcută 3. (individ) rău, afurisit naşpetă s.f. fată / femeie urâtă / care arată rău naşpi adj invar. —> naşpa naţ! interj, (intl., înv.) cuvânt întrebuinţat de infractori ca semn de recunoaştere, fără a-şi divulga numele naţie interj. -» naţ navetist, -ă, navetişti, -iste s.m., s.f. hoţ navetist politic expr. (pub., peior.) politician oportunist, care trece dintr-un partid în altul în funcţie de conjunctură şi interesele sale de moment a naviga în strâmtoarea Dardaneie (glum. - d bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie nazuri s.n. pl. (pop.) capricii, mofturi, toane năbădăî s.f. pl. 1. (pop.) acces de furie / de mânie 2. (reg.) criză de epilepsie năbădăios, -oasă, năbădăioşi, -oase adj. 1. (pop.) care se supără uşor 2. care se ţine de farse 3. (reg.) epileptic nădrag, nădragi s.m. (de obicei la pl., cu valoare de sg.) 1. pantaloni 2. izmene năfit s.n. sg. (pop.) otită nănaş, nănaşi s.m. (intl.) poliţist năpârli, năpârlesc v.i. (d. femei) a-şi pierde virginitatea năpârstoacă, năpârstoace s.f 1. fetiţă 2. (peior.) femeie mică de statură năpârstoc, năpârstoci s.m. 1. copil mic 2. (peior.) bărbat mic de statură născut din flori expr. (d copii) născut în afara unei căsnicii; care este rodul unei iubiri trecătoare născut în zodia porcului expr. exagerat de norocos năsturel, năsturei s.m. bărbat scund şi grăsuţ năşi, năşesc v.t. 1. a bate rău (pe cineva) 2. (intl.) a aresta, a închide 3. a iniţia şi a susţine un proiect ---------------173 ♦ negru pe aib nătântoc, -oacă, nătântoci, -oace s.m., s.f, adj. (om) molâu, greu de cap; uşor de păcălit Nea Caisă s. (iron.) nume generic dat unei persoane de sex bărbătesc, de al cărui nume real nu-şi aminteşte vorbitorul Nea Ceaşcă / Nicu / Papleacă / Parpală s. (iron.) poreclă dată dictatorului Nicolae Ceauşescu neagra s.f. sg. art. hot. vulvă neagră, negre s.f. (deţ.) dispozitiv artizanal pentru aprins ţigara neam de târiă peior. (om) bădăran, mitocan, prost crescut neamule! interj, cuvânt de adresare folosit de infractori între ei Nea Nelu (Cotrocelu) s. iron. poreclă dată preşedintelui Ion Iliescu nechezoi s.n. sg. (în anii dictaturii ceauşiste) cafea în amestec cu înlocuitori, surogat de cafea nefutut, -ă, nefutuţi, -te adj. (obs.) 1. care trece printr-o perioadă de abstinenţă sexuală 2. isteric negresă, negrese s.f. butelie de aragaz negrişor, negrişori s.m. -> negru negrocalmin, negrocalmine s.n. (deţ.) baston de cauciuc din dotarea gardienilor negrotei s.m. invar, (peior.) persoană de culoare, negru negru, negri s.m: persoană folosită de cineva pentru a executa în numele acestuia, parţial sau total, şi într-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioară negru pe alb expr. indiscutabil, neîndoielnic; clar negustor de fitile de candelă / de piei de cloşcă ♦ 174 negustor de fitile de candelă / de piei de cloşcă expr. (peior.) mic afacerist, întreprinzător nehalit, -ă, ne haliţi, -ite adj. (vulg.) 1. flămând, înfometat, nemâncat 2. lacom, pofticios neică nimeni expr. (peior.) individ insignifiant neînceput, -ă, neîncepuţi, -te adj. virgin, neprihănit, imaculat (Nea) Nelu Cotrocelu 5. iron. poreclă dată preşedintelui Ion Iliescu nemaiîncoţopenit, -ă, nemaiînco-ţopeniţi, -ite adj. (glum.) nemaipomenit, nemaivăzut, formidabil nene s.m. sg. 1. unchi 2. patron al unei case de toleranţă 3. apelativ adresat unui bărbat mai în vârstă nenică s.m. sg. -» nene (3.) neoromân, neoromâni s.m. 1. român emigrat după 1989 2. român care încearcă să profite de avantajele oferite de ţările occidentale cetăţenilor proveniţi din fostele ţări comuniste nepot, nepoţi s.m. (intl.) om prost, uşor de înşelat nepotu’ lui peşte expr. (iron., peior.) rudă a unei persoane sus-puse nerumegat, -ă, nerumegaţi, -te adj. (d. cunoştinţe, idei etc.) care nu a fost asimilat sau aprofundat nervi de fier / de oţel expr. stăpânire de sine, calm perfect; sistem nervos echilibrat nesărat, -ă, nesăraţi, -te adj. 1. (d. oameni) lipsit de simţul umorului, plictisitor 2. (d. glume) lipsit de haz, anost nesi adj. invar, (eufem.) nesimţit, care este lipsit de bun-simţ netam-nesam adv. subit; fără preambul neted adv. deschis, franc; pe faţă, pe şleau, fără ocolişuri nexam I. adv. 1. nu 2. deloc II. pron. nehot. nimic nexam hexam expr. -» nexam nevoie mare expr. straşnic, grozav nichitar, nichitari s.m. (deţ., înv.) păduche nici albă, nici neagră / nici cal, nici măgar / nici călare, nici pe jos / nici în car, nici în căruţă expr. 1 .(do situaţie) nehotărât, indecis 2. ambiguu, de o calitate sau o compoziţie incertă nici bechi / boacă / bucăţică expr. nimic nici cât să chiorăşti un şoarece / cât o ciupitură de purice / cât negru sub unghie / cât un vârf de ac expr. deloc nici cu miliţia I cu poliţia / de frică expr. nicicum, în nici un caz nici dracu’ / naiba expr. nimeni nici în clin, nici în mânecă expr. fără nici o legătură (cu cineva sau ceva) nici în ruptul capului / mort expr. -> nici cu miliţia Niciolaie s. pr. iron. poreclă dată dictatorului Nicolae Ceauşescu nici pe dracu / pe naiba expr. (pop.) nimic nici pomeneală / poveste expr. nicidecum nici prea-prea, nici foarte-foarte expr. aşa şi-aşa; nici bine, nici rău; potrivit, mediocru nicocherâ, nicocherâle s.f. madamă, patroană de bordel a o nimeri (ca leremia) cu oiştea-n gard expr. a face o gafă 175 ♦ nutreţ nimicarniţă, nimicamiţe s.f prostie, tâmpenie nimica toată expr. fleac, lucru lipsit de importanţă a-i ninge şi a-i ploua expr. a fi abătut / posomorât / deprimat; a găsi defecte oricui sau la orice nit, nituri s.n. om prost nitam-nisam adv. -» netam-nesam niţei, -ică I. adj. care reprezintă o parte redusă din total; de proporţii reduse; puţin II. adv. în mică măsură; întrucâtva, numai puţin timp niţeiuş făcut expr. (glum.) ameţit de băutură nix adv. 1. nu 2. deloc noapte de zarzavat expr. (prst.) noapte cu câştiguri slabe / fără clienţi nod, noduri s.n. (intl, înv.) locul unde îşi ţine banii victima potenţială a unui furt Nodurosu’ s. invar, (er., obs.) penis nominaliza, nominalizez v.t. (pub.) 1. a propune pe cineva pentru un premiu 2. a numi; a desemna noroc chior / orb / porcesc expr. noroc extraordinar norocel, norocei s.m. (pop.) talisman, amuletă; mic obiect aducător de noroc noroci, norocesc v.t. a face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc nostalgic, nostalgici s.m. (pub., peior.) om retrograd, încremenit în trecutul comunist, nereceptiv la economia de piaţă nostalgie, nostalgii s.f. (pub., peior.) regret faţă de regimul comunist nostim şi cu picăţele expr. (glum.) hazliu, simpatic, atrăgător notist, -ă, notişti, -ste adj. care ştie să cânte după note / după partitură nouar, nouari s.m. 1. carte de joc de nouă puncte 2. component al unei echipe sportive, care poartă tricoul cu numărul nouă 3. (şc.) nota nouă (primită la diferite examinări) nouă cu coada-n sus expr. (şc.) nota şase nouă cu talpă expr. nota doi nouă-ntors expr. (şc.) nota şase noxă, noxe s.f. (glum.) gaze intestinale; pârţ nu contează, Jean boxează, marţi şi joi se antrenează, nu loveşte, dar primeşte expr. nu-i nimic, n-are importanţă nu halesc! expr. (înv.) nu mă las trişat (la jocul de cărţi)l numai oase înşirate / piele şi os expr. (d. oameni) slăbănog, sfrijit numai ochi şi urechi expr. foarte atent număr, numere s.n. contact sexual a-i număra cuiva bucăţelele / îmbucăturile expr. (peior. - d. gazde, în raport cu oaspeţii) a fi zgârcit cu trataţia oferită unui musafir nuntă, nunţi s.f (er.) 1. act sexual 2. exces sexual nuri s.m. pl. (pop.) calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul / graţia ei; aspect atrăgător al unei femei; sex-appeal nurliu, -ie, nurlii adj. (pop.) cu nuri; atrăgător, fermecător, graţios nu se merită! expr. (glum.) nu merită osteneala! nutreţ s.n. sg. (glum.) alimente, mâncare oac interj, (intl.) cuvânt prin care complicii sunt anunţaţi că s-a comis furtul oafă, oafe s.f. (peior.) prostituată oagăr, oagări s.m. (înv.) 1. poliţist 2. militar 3. ardelean oaie, oi s.f. (peior.) femeie proastă oaie neagră expr. om care se distinge de ceilalţi membri ai unui grup / ai unei colectivităţi printr-o conduită rea, prin antecedente negative, prin fapte antisociale etc. oaie rătăcită expr. (fig.) persoană care se detaşează de conduita şi comportamentul general-acceptat de un grup de oameni oarfă, oarfe s.f 1. prostituată 2. (la pl.) infatuare oberşmechelărie, oberşmechelării s.f (glum.) escrocherie de anvergură oblete, obleţi s.m. (intl.) hoţ prost, lipsit de experienţă şi de îndemânare oblon, obloane s.n. 1. ochi 2. (prst.) virginitate obosit, -ă, obosiţi, -te adj. 1. (adol.) de calitate inferioară 2. (fig.) slab 3. beat 4. (d. obiecte) uzat obrăznici, obrăznicesc v.t. 1. a certa cu vorbe aspre 2. acuza (pe cineva) de obrăznicie ocarină, ocarine s.f gura ocazie, ocazii s.f vehicul care transportă autostopişti ochean, ocheane s.n. ochi o cheie, două chei expr. (glum.) O.K., în regulă ochelar, ochelari s.m. vânătaie apărută în jurul ochilor în urma primirii unei lovituri puternice ochelarist, -ă, ochelarişti, -ste adj. care poartă ochelari ocheţi s.m. pl. (intl.) ochelari ochi s.m. invar. (adol.t glum.) sân de femeie ochi de vultur expr. acuitate vizuală deosebită ochii lui Dobrin expr. ţuică de Piteşti; ţuică de prune ochi maro expr. anus ochios, ochioşi s.m. (adol.) automobil Mercedes clasa E ochi perforat expr. (înv.) trişare la jocul de stos ochist, ochişti s.m. (intl.) poliţist care execută o misiune de filaj ochi sticloşi expr. (tox) intoxicaţie voluntară sau involuntară cu cocaină, care duce la excitarea pu- 177 ♦ om cu o mie de chipuri temică a sistemului nervos simpatic, urmată de micşorarea pupilei ochit, -ă, ochiţi, -te adj. 1. beat 2. vizat, luat la ochi, filat ochiul şi timpanul expr. (glum.) SRI, Serviciul Român de Informaţii ocnă, ocne s.f. (intl.) infractor renumit şi foarte periculos OCOŞ, -ă, ocoşi, -e adj. (iron., reg.) 1. prost, nerod 2. încăpăţânat ocuiarist, -ă, ocularişti, -ste adj. (intl. - d. martori) ocular, care a văzut pe viu, la faţa locului, comiterea unei infracţiuni odăjdii s.f. pl. (iron.) uniformă militară O de Gârleni expr. parfum sau colonie marca Guerlain Odi s. pr. (iron.) poreclă dată dictatorului Nicolae Ceauşescu după moarte a odihni bucatele expr. (glum.) a se odihni după prânz, a-şi face siesta de după-amiază Odiosu’ 5. (iron.) Odi oengist, -ă, oengişti, -iste s.m., s.f (pub.) membru al unei organizaţii non-guvemamentale ofili, ofilesc v.t. a bate zdravăn, a desfigura în bătaie ofiţăran, ofîţărani s.m. (peior.) ofiţer ofiţer, ofiţeri s.m. (pub.) funcţionar ofiţeraş, ofiţeraşi s.m. (peior.) ofiţer oftica, oftic I. v.t. a supăra, a necăji; a enerva II. v.r. 1. a se supăra, a se necăji; a se enerva 2. a fi cuprins de invidie ofticat, -ă, ofticaţi, -te adj. supărat, necăjit; enervat oftică, oftici s.f. 1. supărare, necaz, enervare 2. invidie ofticos, -oasă, ofticoşi, -oase adj. 1. care se supără uşor 2. invidios, ranchiunos ogeac, ogeacuri s.n. 1. garsonieră; apartament de bloc 2. cameră sub-închiriată cu ora pentru întreţinerea de relaţii sexuale oglindă, oglinzi s.f. ochi oglindeală la nicovală! expr. (intl.) discret, în spate! ogor, ogoare s.n. (intl.) loc favorabil furturilor, pungăşiilor etc. ogor negru expr. (intl.) 1. loc nefavorabil desfăşurării unor acţiuni infracţionale 2. loc unde un hoţ poate fi prins asupra faptului ogradă, ogrăzi s.f. (iron.) balcon al unui apartament de bloc oha I. pron. nehot. nimic II. adv. deloc; nicidecum; nu oiţă, oiţe s.f. (dim.) femeie naivă / credulă / uşor de păcălit OK I. adv. în regulă; bine II. adj. invar, cumsecade; bun III. s.n. (pub.) acord olac, olaci s.m. (intl.) complice o laie (de Geo Bogza) expr. nimic olimpiadă, olimpiade s.f. (şc.) cori-genţă omagiu, omagii s.n. (pub., peior.) lucrare sau manifestare pseudo-artistică de preamărire a familiei Ceauşescu omal 5. (ţig.) membru al aceleiaşi bande de hoţi; complice om cu două feţe expr. om ipocrit / făţarnic om cu o mie de chipuri expr. actor cu mari disponibilităţi pentru rolurile de compoziţie om cu stare ♦ 178 om cu stare expr. om bogat / înstărit / cu avere om de ispravă / de nădejde expr. om bun; om pe care te poţi bizui la nevoie om de lume expr. persoană mondenă om de nimic expr. (peior.) om neserios, pe care nu te poţi bizui niciodată; om demn de dispreţ om de paie expr. om lipsit de voinţă şi personalitate, fără opinie proprie, care se lasă manevrat de cei din jurul lui om de seamă expr. personalitate remarcabilă om dintr-o bucată expr. 1. om integru / onest / consecvent 2. om lipsit de subtilitate omidă, omizi s.f. (er.) vulvă omletă, omlete s.f (eufem.) fecale, excremente a omorî arici cu curul expr. (vulg.) a fi nimfomană a nu se omorî cu lucrul / cu munca / cu treaba expr. a nu munci la nivelul real al propriilor posibilităţi; a munci puţin a-şi omorî plictiseala / timpul / vremea expr. a-şi ocupa timpul cu lucruri lipsite de importanţă om trecut prin ciur şi prin dârmon expr. om trecut prin multe încercări; om cu multă experienţă o muie de lei expr. (adol., glum.) o mie de lei omuleţ, omuleţi s.m. -» oagăr (1.) omul manevră expr. (deţ.) deţinut descurcăreţ, care ştie să facă rost de tot ce are nevoie omul negru expr. poliţist omul nostru din Havana expr. (livr.) persoană de încredere omul-orchestră expr. 1. om descurcăreţ în orice împrejurare; om întreprinzător, priceput la toate 2. clovn care cântă la mai multe instrumente o dată 3. muzician care înregistrează un album în studio cântând la toate instrumentele (fără acompaniamentul altor instrumentişti) omu’ şi pomu5 expr. (iron.) Securitatea ondula, ondulez v.r. (d. femei) a avea un mers provocator; a-şi undui şoldurile O.N.G., O.N.G-uri s.n. (pub.) organizaţie non-guvemamentală onorariu, onorarii s.n. (intl.) pradă, rezultatul unei infracţiuni onstroment, onstromente s.n. (glum.) 1. instrument 2. penis opaiţ, opaiţe s.n. bec; lustră; veioză opăreală, opăreli s.f anchetă desfăşurată de poliţie şi procuratură cu inculpatul în stare de libertate opări, opăresc v.r. (pop.) a se supăra opărit, -ă, opăriţi, -te adj. 1. (intl.) cercetat în stare de libertate 2. (pop.) supărat, necăjit opera, operez v.t. (pub.) 1. a acţiona 2. a manevra, a face să funcţioneze opritoare, opritori s.f (glum.) fată mare, fecioară, virgină opritor de muci expr. (glum.) mustaţă optar, optari s.m. 1. carte de joc de opt puncte 2. component al unei echipe sportive, care poartă tricoul cu numărul opt 3. (şc.) nota opt 179 ♦ O.Z.N. opt cu ferestrele deschise expr. (şc.) nota trei opt pe doi expr. (şc.) nota patru optzecist, -ă, optzecişti, -iste s.m., s.f., adj. (scriitor) care s-a afirmat în literatura română între 1981-1990 sau puţin mai devreme oracol, oracole s.n. (şc.) caiet cu un chestionar privind gusturile în materie de muzică, film etc., la care răspund colegii de clasă, prietenii etc. orăcăi, orăcăi v.i. (d. copiii mici) a plânge, a scânci orăcăială, orăcăieli s.f 1. mod neplăcut de a vorbi (ca sonoritate) 2. plânset de copil mic orăcăit, orăcăituri s.n. -» orăcăială oră sexuală expr. 1. (deţ.) chemare la ordin 2. stare de lene orbeţ, -eaţă, orbeţi, -e adj. (intl, peior.) prost, ageamiu; fraier orchestră, orchestre s.f. grup de prieteni, gaşcă organ, organe s.n. (intl.) poliţist ori că! expr. şi încă cum! ori e laie, ori bălaie! expr. alege una din două! ornitorinc, omitorinci s.m. (peior.) 1. femeie lipsită de orice farmec < 2. nevastă, soţie 3. pederast, homosexual os, oase s.n. 1. zar 2. penis în erecţie ospiciu, ospicii s.n. închisoare ospitalier, ospitalieri s.m. (eufem.) homosexual pasiv ostreaţă, ostreţe s.f. (intl.) hoţ lipsit de experienţă; ucenic ostrov, ostroave s.n. (intl.) închisoare ostrovean, ostroveni s.m. (intl.) deţinut, puşcăriaş otânji, otânjesc v.t. (reg.) abate, a desfigura în bătaie otravă, otrăvuri s.f (peior.) 1. femeie urâtă 2. om rău a otrăvi viaţa / zilele (cuiva) expr. a pricinui (cuiva) încontinuu necazuri, supărări etc. ou, ouă s.n. testicul ouătoare, ouătoare s.f (iron.) femeie gravidă ovăz s.n. sg. bani ovrei, ovrei s.m. invar, (reg.) persoană cu origini evreieşti ovreiesc, -iască, ovreieşti adj. (înv., reg.) evreiesc ovreieşte adv. (înv., reg.) evreieşte O.Z.N. j. invar, siglă de la O zeamă neidentificată cafea slabă; cafea preparată din surogat pa! interj, la revedere! pacea ură, paceaure s.f (peior.) 1. femeie uşuratică 2. femeie rea 3. femeie murdară 4. femeie proastă 5. femeie urâtă pachet, pachete s.n. (pub.) set de propuneri, oferte, servicii sau revendicări formulate de o instituţie pachetar, pachetari s.m. (deţ.) deţinut care, de frică, împarte cu ceilalţi pachetele primite de acasă pacientă, paciente s.f prostituată padoc, padocuri s.n. (prst.) bordel profilat pe instruirea tinerelor prostituate pafta, paftale s.f (prst.) semn / urmă lăsat(ă) de violenţa partenerului în timpul actului sexual pagnos s. invar, (intl) bani pagubă-n ciuperci! expr. (resemnare sau nepăsare pentru o pierdere suferită) nu contează!, n-are importanţă! paharnic, paharnici s.m. (glum.) beţiv jpahiderm, pahiderme s.n. 1. (peior.) persoană obraznică / lipsită de bun-simţ 2. persoană greoaie şi neîndemânatică pai, paie s.n. (intl.) 1. tramvai 2. furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun 3. băţ de chibrit paiamantir, palamantire s.n. (intl.) palton palavră, palavre s.f (mai ales la pl) vorbă / afirmaţie lipsită de seriozitate sau de temei paliu, -e, palii adj. nebun palma, palmez v.t. 1. a fura, a şterpeli 2. a ascunde în palmă 3. (d. femei) a-şi mângâia sânii palmagiu, palmagii s.m. (intl) hoţ de buzunare palmă, palme s.f o mie de lei paloş, paloşe s.f. penis pamfletar, pamfletari s.m. (adol., peior.) prostănac, nerod pampalache s. invar, (peior.) om naiv / credul panacot, panacoturi s.n. (intl) 1. înghesuială, aglomeraţie 2. furt din buzunar 3. tramvai panacota, panacotesc v.i. (intl) a fura din buzunare panacotar, panacotari s.m. (intl.) hoţ de buzunare panacotist, panacotişti s.m. —> panacotar pana prostului expr. pană de benzină 181 ♦ paraditor panaramă, panarame s.f. (pop., peior.) 1. persoană ridicolă, care se dă în spectacol printr-o conduită aberantă 2. scandal, gălăgie 3. femeie de moravuri uşoare pandaimos s.n. sg. (intl) închisoare pandalii s.f pl. (pop.) criză de nervi; furie panghi, panghesc v.t. a fura panglicărie, panglicării s.f. 1. şarla-tanie, escrocherie 2. intrigă, uneltire panicos, -oasă, panicoşi, -oase adj. (adol.) panicard, care intră uşor în panică panoramă, panorame s.f. (intl, înv.) infractor legat cu cătuşele de tavan şi lăsat să atârne până când îşi recunoaşte vina pantahuză, pantahuze s.f. (peior.) 1. listă de subscripţie 2. prostituată bătrână, cu o reputaţie proastă, batjocorită de toată lumea panteră neagră expr. (deţ.) ţigan papacioacă, papacioace s.f. (adol, vulg.) gură papacioc, papacioci s.m. (peior.) bărbat care practică felaţia papagal, papagali s.m. 1. om naiv / credul 2. gură 3. talent oratoric papagal coclit expr. (reed.) informator depistat de membrii grupului din care face parte papaie s.m. invar, bunic papainoage s.n. pl. picioare papanache s.m. invar, pederast, homosexual paparudă, paparude s.f femeie îmbrăcată ridicol şi / sau fardată excesiv papaşa s.m. invar. 1. tată 2. proxenet papă s.f. sg. (în limbajul copiilor mici) mâncare papă-lapte adj. invar., s.m. invar. bleg, molâu, lipsit de personalitate papiţ, papiţuri s.n. 1. gură 2. felaţie 3. cuniliţie papiţă, papiţă s.f (peior.) 1. femeie uşuratică 2. gură papiţoi, papiţoi s.m. (peior.) om uşuratic, cu pretenţii de eleganţă vestimentară şi bune maniere papleacă s.f sg. bărbat prost şi molâu paporniţar, papomiţari s.m. (peior.) ţăran papugiu, papugii s.m. om de nimic, care se ţine de înşelăciuni, care trăieşte din şiretlicuri par, pari s.m. (er.) penis erect para, parale s.f (la pl.) bani paracliser, paracliseri s.m. (friz.) frizer care îşi termină munca / treaba cu urări de bine adresate clientului în aşteptarea unui bacşiş paradişi, paraclisesc v.t. (intl.) a mărturisi / a-şi recunoaşte vinovăţia în anchetă paraclisit, -ă, paraclisiţi, -te adj. (intl.) fricos, slab de înger paradeală, paradeli s.f 1. uzură, degradare 2. (intl) spargere paradi, paradesc I. v.t. 1. a strica, a deteriora 2. a bate zdravăn (pe cineva) II. v.r. a se strica, a se deteriora, a se uza paradit, -ă, paradiţi, -te adj. stricat, deteriorat, uzat paraditor, paraditori s.m. (intl.) spărgător (de case), hoţ care fură din case paraditură ♦ 182 paraditură, paradituri s.f. 1. lucru deteriorat / stricat / uzat 2. lucru de proastă calitate parafă, parafe s.f (intl.) amprentă digitală parai s.m. pl. dolari paraleu, paralei s.m. (peior.) bărbat care se consideră înzestrat cu calităţi excepţionale, care vrea să pară important, remarcabil parâ-n coadă expr. (la barbut) zaruri câştigătoare parâ-ndărăt expr. (la barbut) 1. zaruri câştigătoare, cu care se recuperează banii pierduţi mai devreme 2. restituirea banilor câştigaţi la jocul anterior para-ndărăt la pace expr. (la barbut) restituirea banilor câştigaţi la jocul anterior sau dublarea mizei paranghelie, parang/zi/u s.f (înv.) petrecere zgomotoasă; orgie paranteze s.f pl. picioare crăcănate parapel, parapele s.n. (intl.) pistol; revolver parascovenie, parascovenii s.f năzbâtie, drăcie, poznă paraşută, paraşute s.f (peior.) 1. prostituată 2. nimfomană 3. vaga-boandă; femeie decăzută / declasată paratrăsnet, paratrăsnete s.f. persoană care acceptă să i se aducă reproşuri pentru gafele altora parbriz, parbrize s.n. (glum.) ochelari parchează în altă parte! expr. (iron.) caută-ţi un alt partener de flirt! / de sex! pardesiu de scânduri expr. (iron.) sicriu pardoseală, pardoseli s.f. bătaie zdravănă, chelfăneală pardosi, pardosesc v.t. a bate pardosit, -ă, pardosiţi, -te adj. bătut zdravăn, desfigurat în bătaie par egzamplu expr. de exemplu parfum adj. invar, foarte bun, de calitate superioară parnusă, pamuse s.n. (intl.) bani; câştig parohie, parohii s.f (intl.) zonă de acţiune a unei bande de hoţi parol! interj, pe cuvânt!, serios!, zău aşa! parolist, -ă, parolişti, -ste adj. (d. oameni) care se ţine de cuvânt, care îşi respectă angajamentul luat / promisiunea făcută parpalac, parpalace s.n. 1. jachetă groasă; hanorac 2. palton 3. impermeabil parşiv, -ă, parşivi, -e s.m., s.f, adj. (pop.) 1. care are caracter josnic; mizerabil, ticălos, mârşav 2. desfrânat, neruşinat; impudic parşivenie, parşivenii s.f. (pop.) I. ticăloşie, mârşăvie 2. neruşinare, dezmăţ parti I. partiuri s.n. (adol.) petrecere II. s.f. (pub.) universitate particulară partiduleţu’ s.n. (dim., peior. - în perioada dictaturii comuniste) Partidul Comunist Român partuză, partuze s.f 1. partidă 2. (er.) orgie, partidă de sex în grup party, partyuri s.n. (adol.) 1. petrecere 2. (pub.) spectacol; emisiune pas! interj. 1. (cart.) tura asta nu joc!; mă retrag! 2. lasă-mă-n pace!; pleacă! 3. renunţ! pasa, pasez v.t. 1. a da / a ceda cuiva ceva 2. a transmite altcuiva a pasa mingea expr. (pub.) a se eschiva, a se fofila; a evita să-şi asume răspunderea pasăre de noapte expr. (eufem.) prostituată paspartu, paspartuuri s.n. şperaclu pastila, pastilei v.r. (tox.) a se droga cu pastile de ecstasy paşti Iar, pastilari s.m. 1. mincinos 2. intrigant pastilă, pastile s.f. aluzie pastiloman, -ă, pastilomani, -e s.m., s.f persoană care se droghează pastramagiu,pastramagiis.m (peior.) om de nimic şi cu apucături grosolane pastramativ adj., adv. (glum.) aproximativ paşă, paşale s.n. (intl.) şeful unei bande de infractori pa şi pu! expr. (glum.) la revedere! pa şi pusi! expr. la revedere!, cu bine! paşii, paşlesc v.t. a fura, a şterpeli paşol! interj, (reg.) du-te!, pleacă!, marş! paşte, pasc v.t. 1. a mânca 2. a fura 3. a practica sexul oral a paşte bobocii / muştele / vântul expr. a pierde vremea fără rost patalama, patalamale s.f. 1. (peior.) diplomă, certificat de studii 2. (intl.) condamnare penală pată, pete s.f. idee fixă, fixaţie, manie patefon, patefoane s.n. 1. (iron., înv.) soacră 2. copil mic patentat, -ă, patentaţi, -te adj. (peior. - d. însuşirile oamenilor) notoriu, evident pateu, pateuri s.n. (adol.) ficat a patina la vrăjeală expr. (deţ.) a face pe cineva să-şi schimbe pă- --------------183 ♦ păduchemiţă rerea pe care o are despre un deţinut patinat, -ă, patinaţi, -te adj. (intl.) descoperit, prins de poliţie patinoar de muşte expr. (glum.) chelie patrafir, patrafiri s.m. (intl.) judecător patron, patroane s.n. (reg.) petrecere organizată cu ocazia serbării unei onomastice sau a unei aniversări patru blane expr. sicriu paţachină, paţachine s.f. (peior.) 1. femeie îmbrăcată ridicol şi / sau fardată excesiv 2. femeie uşuratică 3. femeie trivială pavoaza, pavoazez v.t. a desfigura (pe cineva) în bătaie pavoazat, -ă, pavoazaţi, -te adj. desfigurat în bătaie pă bune, pe bune expr. serios, de-adevăratelea păcatele mele! expr. vai de mine! păcălici s.m. invar. 1. persoană care are obiceiul să păcălească / să facă farse 2. (intl.) om prost, obiect al batjocorii celor din jur păcănele s.f pl. pocher electronic păcură s.f. sg. (intl.) trădare pă divan expr. (friz., înv.) tunsoare pentru femei, după moda franceză „coup de vent“ păduche, păduchi s.m. (peior.) 1. om care nu munceşte şi trăieşte din munca altuia; parazit 2* persoană măruntă / neînsemnată păducherniţă, păduchemiţe s.f (înv.) mahala, cartier mărginaş locuit de oameni săraci pădurean ♦ 184 —---------------------- pădurean, pădureni s.m. (intl.) persoană naivă, uşor de înşelat, provenită din mediul rural pădureţ, pădureţi s.m. 1. om naiv / credul provenit din mediul rural 2. (iron.) om ursuz, retras, sălbatic păianjen s.m. sg. 1. locul de îmbinare a stâlpului cu bara transversală a unei porţi de fotbal, de handbal etc. 2. minge trimisă la îmbinarea stâlpului porţii cu bara transversală pălitor, pălitori s.m. (intl.) bătăuş, huligan pălmar, palmari s.m. (peior.) 1. hoţ 2. onanist păimaş, pălmaşi s.m. 1. om sărac 2. angajat retribuit de la buget pământ de flori expr. (intl.) bolnav ajuns în stadiul terminal al bolii pământul făgăduinţei expr. America, S.U.A. pămpălău, pămpălăi s.m. (peior.) 1. persoană greoaie şi neîndemânatică 2. om molâu / lipsit de personalitate păpa, pap v.t. (în limbajul copiilor mici) a mânca păpădie, păpădii s.f (intl.) anchetator fără experienţă păpică s.f sg. (dim. - în limbajul copiilor mici) mâncare Părosu’ s.m. invar, (glum.) penis părui, păruiesc I. v.t. a bate IL v.r. a se bate păsăresc, -ească, păsăreşti adj. (d. limbi, limbaje) greu de înţeles; argotic păsărică! interj, cuvânt prin care fotografii atrag atenţia persoa- nelor să privească la aparatele de fotografiat păsărică, păsărici s.f (eufem.) vulvă; vagin păstaie, păstăi s.f. (er.) vagin a păstra linia de mijloc expr. a fi cumpătat, a fi moderat a-şi păstra sângele rece expr. a rămâne calm a păşi cu dreptul expr. a începe cu bine, a lua un start bun a păşi cu stângul expr. a începe prost / neinspirat, a lua un start slab păşunist, păşunişti s.m. ţăran pătăranie, pătăranii s.f. (pop.) păţanie, întâmplare neplăcută pătlăgea, pătlăgele s.f. 1. (intl.) om naiv / credul 2. nas borcănat păzea! interj, fereşte-tel, ai grijă! a păzi (ceva) ca pe butelie / ochii din cap expr. a păzi (ceva) cu multă grijă a-şi păzi cojocul expr. a fi prudent / precaut a păzi lacătul expr. (intl.) a supraveghea zona în care acţionează un hoţ pentru a evita ca acesta să fie surprins asupra faptului pâinea cea de toate zilele expr. mijloace de subzistenţă pâinea lui Dumnezeu expr. (d. oameni) bun la suflet, inimos, generos, altruist pâlnie, pâlnii s.f (tox.) cornet de hârtie folosit pentru inhalarea fumului degajat de canabis, răşină de canabis, cocaină sau heroină până la genunchiul broaştei expr. (iron.) 1. foarte puţin 2. deloc până-n coadă expr. la urma urmei; în final 185 ♦ pe geantă / jantă până-n gât / peste cap / peste urechi expr. superlativ absolut folosit pentru a accentua măsura în care cineva are datorii, este ocupat, sătul de o situaţie etc. pân’ la loc comanda expr. până la capăt; până la epuizare pârâcios, pârâcioşi s.m. 1. (glum.) informator 2. (înv.) securist 3. agent al unui serviciu secret pârâitoare, pârâitori s.f motoretă pârdalnic, -ă, pârdalnici, -e adj. afurisit, blestemat pârjoală, pârjoale s.f paraşută pârleală, pârleli s.f 1. păcăleală, înşelătorie 2. pagubă, pierdere pârli, pârlesc I. v.t. 1. a păcăli, a înşela 2. (intl.) a bate 3. (d bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie II. v.r. 1. a se păcăli, a fi înşelat 2. a participa la un act sexual pârlit, -ă, pârliţi, -te adj. (d. oameni) sărac, nevoiaş pârnaie, pâmăi s.f închisoare pârnăiaş, pâmăiaşi s.m. deţinut pârtie! interj, faceţi loc!, daţi-vă la o parte! pârţ I. pârţuri s.n. (pop.) gaze intestinale II. interj, (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal) pârţâi, pârţâi v.r. a elimina gaze intestinale pârţâit, -ă, pârţâiţi, -te s.m., s.f, adj. om naiv / credul P.C.R. (iron.) abr. de la pile, cunoştinţe, reiaţii (prin analogie cu sigla Partidului Comunist Român) pe acelaşi calapod expr. identic (cu), similar (cu) pe apucate expr. la întâmplare, la nimereală pe bandă rulantă expr. continuu, permanent, non-stop pe barba cuiva expr. pe riscul cuiva; în contul cuiva pe biteş / blat / burtă / guşă / şest / şestache / şustă expr. în secret; pe ascuns pe cant expr. (do afacere) nesigur, riscant pe cap de vită furajată expr. (glum.) pe cap de locuitor pe când era bunica fată expr. demult, cu mult timp în urmă, pe vremuri pe cinste expr. excelent, grozav pectorali s.m. pl. (glum.) sâni de femeie, ţâţe pedala, pedalez v.i. a fugi, a o şterge, a se face nevăzut pe de-a moaca expr. gratuit, pe gratis pedeserast, pedeseraşti s.m. (peior.) membru sau simpatizant al Partidului Democraţiei Sociale din România pedesereu, pedeserei s.m. (peior.) -> pedeserast pedeserizare s.f. sg. (pub.) 1. proces de racolare a persoanelor cu funcţii de conducere şi înscrierea acestora în P.D.S.R. (astăzi P.S.D.) 2. numire abuzivă a unor membri sau simpatizanţi P.D.S.R. (astăzi P.S.D.) în funcţii de conducere din toate domeniile pe drumuri expr. 1. permanent în călătorie 2. Ură adăpost 3. şomer pe fază expr. alert; vigilent; stăpân pe situaţie pe geantă / jantă expr. rămas fără un ban, lefter pehlivan ♦ 186 pehlivan, pehlivani s.m. 1. bărbat şiret; şarlatan, escroc 2. om glumeţ / mucalit / poznaş pehlivănie, pehlivănii s.f. 1. şarlata-nie, şmecherie, escrocherie 2. glumă, poznă, ştrengărie pe inima goală expr. pe nemâncate peisaj, peisaje s.n. (intl) descrierea locului unei viitoare acţiuni ilicite peleu, peleuri s.n. penis pe lista neagră expr. 1. indezirabil 2. care urmează a fi suprimat; vizat spre a fi asasinat peltea, peltele s.f 1. vorbire sau scriere lipsită de concizie 2. (er.) spermă pe mâini bune expr. în siguranţă; care se bucură de o îngrijire bună pe muchie de cuţit expr. într-o situaţie foarte critică; în primejdie; în echilibru precar penală, penale s.f (deţ.) 1. ţigară din hârtie de ziar şi tutunul recuperat de la mai multe mucuri de ţigări 2. homosexual pasiv penalistă, penaliste s.f. prostituată de cea mai joasă speţă pe nasoale expr. 1. (d. o situaţie) grav, critic 2. (d. o acţiune) în glumă 3. cu răutate, cu rea-voinţă pen* că conj. deoarece, căci pen* ce? pron. interog. pentru ce? pen* cine? pron. interog. pentru cine? pendulă, pendule s.f 1. limbă 2. penis pe nepusă masă expr. (pop.) pe neaşteptate, în mod surprinzător pe neve expr. 1. pe nevăzute, discret 2. în mod ilegal / ilicit / necinstit pension, pensioane s.n. (iron.) închisoare pensionar, pensionari s.m. (iron.) deţinut, puşcăriaş pensionară, pensionare s.f. 1. deţinută, puşcăriaşă 2. prostituată care activează într-un bordel Penteleu s. invar (er.) penis în erecţie pentru bancul acesta m-au dat afară de la grădiniţă expr. (iron. - d. o glumă) e veche!, o ştiam de mult! pentru unii mumă, pentru alţii ciumă expr. (pop.) care este părtinitor în relaţiile cu oamenii pentru zile negre expr. (pop. - d. economii) pentru situaţii imprevizibile, pentru momente grele pepene de gras expr. foarte gras percuta, percutez v.i. 1. (deţ.) a executa un ordin fără crâcnire 2, a acţiona prompt într-o împrejurare 3. a înţelege imediat o aluzie perdaf, perdafuri s.n. mustrare, dojană aspră pereche, perechi s.f. (în jocurile cu zaruri) dublă perforator, perforatoare s.n. (glum.) penis perfuzie, perfuzii s.f. (glum.) sticlă cu băutură alcoolică peria, perii v.t. 1. a bate, a lovi 2. a linguşi periculos, -oasă, periculoşi, -oase adj. (adol.) 1. excelent, formidabil, de calitate superioară 2. (d. fete) frumoasă perie, perii s.f (peior.) om linguşitor perişori s.m. pl părul pubian periuţă, periuţe I. s.f -> perie II. adj. (d. păr) tuns scurt perlă, perle s.f (peior.) 1. afirmaţie involuntar comică, ridicolă făcută 187 ♦ a pica cu ceva de elevi sau studenţi în timpul unui examen oral sau scris, care trădează ignoranţa celui examinat 2. (prin ext.) afirmaţie ridicolă făcută de o persoană publică perpelit, perpeliţi s.m. (intl.) hoţ tânăr, fără experienţă pe rudă şi pe sămânţă expr. tuturor fără excepţie pescui, pescuiesc v.t. 1. face rost de ceva greu de obţinut 2. a fura 3. a acosta, a agăţa 4. a fi arestat 5. (şc.) a copia pescuitor în ape tulburi expr. 1. om cu preocupări dubioase, om cu intenţii necurate 2. persoană care instigă la tulburarea ordinii publice, la conflict între facţiuni politice rivale pesederist, -ă, pesederişti, -iste s.m., s.f. (pub.) -> pedeserast pesedeu s.m. (peior.) pesedist, membru al P.S.D. peste nouă mări şi nouă ţări expr. la mare depărtare, foarte departe pe sub mână, pe sub tejghea expr. pe ascuns, în mod clandestin peşcheş, peşcheşuri s.n. (pop.) 1. plocon, dar, cadou 2. mită pe şleau expr. în mod sincer pe şopăite expr. în şoaptă peşte, peşti s.m. 1. proxenet 2. amantul unei prostituate peştele de la cap se împute prov. (pop.) într-o comunitate / societate corupţia începe de la nivel înalt petardă, petarde s.f. lovitură de pumn petici, peticesc v.t. a repara un aparat, un sistem tehnic etc. cu mijloace rudimentare şi în mod provizoriu; a cârpăci a-i petici (cuiva) cojocul expr. abate (pe cineva) a petrece o noapte alb a expr. a nu dormi, a sta treaz toată noaptea petrolist, petrolişti s.m. (sport) jucător sau suporter al echipei de fotbal Petrolul Ploieşti peţi, peţesc v.t. (intl.) a trăda, a denunţa peţitor, peţitori s.m. (intl.) denunţător, trădător peţitorie, peţitorii s.f. (intl.) denunţ, trădare pe veresie expr. (pop.) 1. pe credit 2. gratuit, pe gratis pezevenghi, pezevenghi s.m. (pop.) om glumeţ pezevenglâc, pezevenglâcuri s.n. (pop.) glumă, poznă philips, philipşi s.m. (peior.) delator, informator phira imos expr. (ţig.) spargere phirnitor s. invar (ţig.) ceas Piatra Crăcănată expr. (glum.) monumentul Arcul de Triumf din Bucureşti piaţă, pieţe s.f. 1. (reed.) control amănunţit efectuat de personalul instituţiei 2. (intl.) percheziţie piaţă gri expr. (pub.) zonă de operaţiuni financiare nereglementată din punct de vedere legislativ, propice pentru afaceri ilegale piaţă neagră expr. (pub.) zonă eco-nomico-financiară a tranzacţiilor şi operaţiunilor ilicite piază-rea s.f întâmplare, fiinţă, eveniment etc. despre care se crede că aduce cuiva nenorocire sau nenoroc a pica cu ceva expr. a da a pica cu fapt ♦ 188--------------------- a pica cu fapt expr. (intl.) a fi prins în flagrant delict a pica de fazan expr. a fi înşelat / escrocat; a fi păcălit, a rămâne păgubit a pica de la coada vacii expr. (d. orăşeni) a proveni din mediul rural a pica din cer / din senin expr. a veni pe neaşteptate picat din lună expr. 1. ameţit, năuc, buimac 2. rupt de realitate a-i pica faţa expr. a rămâne mut de uimire / surprins / stupefiat a-i pica (cuiva) fisa expr. a avea o revelaţie bruscă; a înţelege (brusc) cum stau lucrurile a pica în bot expr. 1. a fi obosit / istovit / epuizat 2. (d. un proiect) a eşua a pica la aşternut expr. (d. fermi| a avea raport sexual cu un bărbat a pica la fix / la ţanc opr. a pica/ a veni la momentul protrivit î oportun a pica la zar expr. (fig.) a face cinste, a plăti consumaţia cuiva într-un local a-i pica mucii după cineva expr. (vulg.) a fi foarte îndrăgostit de cineva a-i pica mucii (undeva /la cineva) expr. (vulg.) a merge foarte des undeva / la cineva, a frecventa asiduu un loc sau o persoană a-i pica nasul (cuiva) expr. a-şi pierde îndrăzneala sau îngâmfarea, a rămâne ruşinat / umilit picat în cur / în fund (după cineva sau ceva) expr. (vulg.) care simte o atracţie puternică (pentru cineva sau ceva) picătoare, picătoare s.f pipetă pichirisi, pichirisesc v.r. a se supăra să mă pici cu ceară expr. (în propoziţii negative) degeaba, zadarnic; cu nici un chip, în nici un caz picior, picioare s.n. 1. termoplonjor, fierbător 2. stivă de navete cu marfă (în special pâine sau lapte ambalat în sticle) picior de capră expr. (intl.) instrument de forma literei T, folosit ca şperaclu picior de drac expr. (intl.) şapte ca valoare a feţelor celor două zaruri (în jocul de barbut) picior de urs expr. (deţ.) deţinut condamnat pentru fapte deosebit de grave piciorist, piciorişti s.m. (pub., peior.) individ cu un rol neînsemnat în derularea unor afaceri ilicite de mare anvergură, folosit drept curier sau om de legătură picta, pictez I. v.t. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură, cu creion de sublimat II. v.r. (peior. - d. femei) a se farda exagerat pielea sulii / pulii expr. (obs.) nimic pieI iţă, pieliţe s.f (pop.) prepuţ a se pieptăna cu prosopul expr. (glum.) a fi chel pieptănat, -ă, pieptănaţi, -te adj. (d. infractori) anchetat cu severitate pieptănat cu grenada expr. (adol., glum.) cu părul vâlvoi, ciufulit a-şi pierde busola expr. 1. a fi descumpănit / încurcat / nedumerit 2. a-şi pierde calmul 3. a-şi pierde autocontrolul; a pierde simţul măsurii 189 ♦ pipotă a-şi pierde compasul expr. a pierde simţul măsurii a nu pierde din ochi pe cineva expr. a îndrăgi foarte tare pe cineva a pierde din vedere expr. a uita; a omite involuntar a pierde firul expr. a nu urmări cu atenţie (o discuţie, un film, o conferinţă etc.) a-şi pierde lefteria expr. a-şi pierde reputaţia de om cinstit faţă de cineva; a-şi pierde creditul moral faţă de cineva a-şi pierde minţile expr. a înnebuni a pierde partida expr. a nu reuşi într-o acţiune sau într-o întreprindere, a suferi un eşec a-şi pierde rostul expr. a deveni inutil piersică, piersici s.f sâni de femeie tari, frumoşi piesă de elicopter expr. femeie deosebit de frumoasă, care impune prin eleganţă şi distincţie pietre s.f pil, joc de remi 2. (tox.) cocaină pieţar, pieţari s.m. 1. (intl.) hoţ 2. (peior.) conducător auto care lucrează ilegal ca taximetrist 3. comerciant cu amănuntul care-şi desface marfa într-o piaţă agroalimentară pifan, pifani s.m. 1. (iron.) infanterist 2. soldat aflat în primul ciclu de instrucţie 3. om naiv / credul pifă s.f. sg. (iron.) infanterie pigănitor, -oare, pigănitori, -oare s.m., s.f. (intl.) denunţător pigiama, pigiamale s.f pijama pilaci, -ce, pilaci, -ce s.m., s.f, adj. beţiv pilangiu, -oaieă, pilangii, -oaice s.m. s.f, adj. beţiv pilă, pile s.f relaţie influentă pi leală, pileli s.f. băutură alcoolică pili, pilesc I. v.t. a bea, a consuma (în exces) o băutură alcoolică n. v.l a consuma (în exces) alcool HI. v.r. a se îmbăta pilos, -oasă, piloşi, -oase adj. (peior.) care se bucură (în mod abuziv şi ilegal) de protecţia unei persoane sus-puse sau cu un statut social ce îi permite asumarea gestului protector pilula albastră expr. medicamentul Viagra, utilizat în terapeutica actuală pentru creşterea potenţei sexuale la bărbat pilulă, pilule s.f pastilă contraceptivă pimos s.n. sg. băutură alcoolică pincă s.f sg. 1. mită 2. (intl.) bani mulţi pingea, pingele s.f. (iron.) obraz Pingelică s. pr. (iron.) poreclă dată dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu pinguin, pinguini s.m. speculant specializat în umplerea buteliilor de mic litraj cu gaz din alte recipiente pinguin glazurat expr. (adol.) om foarte prost piperaş s.n. sg. heroină piperat, -ă, piperaţi, -te adj. 1. (d. preţuri, dobânzi etc.) foarte ridicat, exagerat de mare 2. (d. o glumă) indecent; picant pipi 5. invar urină pipică s.f sg. individ insignifiant pipiţă, pip iţe s.f. (peior.) fată; femeie; tipă, individă pipotă, pipote s.f (iron.) stomac de om pirandă ♦ 190 pirandă, pirande s.f. (pop.) 1. soţie, nevastă (mai ales de ţigan) 2. concubină, parteneră stabilă a unui bărbat 3. logodnică 4. ţigancă pirat I. s.m. pl. piraţi (intl.) poliţist II. adj. (pub.) neautorizat, ilegal, clandestin pirata v.t. (pub.) a reproduce şi comercializa ilegal (cărţi, casete video şi audio, programe de calculator) piraterie, piraterii s.f. (pub.) reproducere şi comercializare ilegală (a cărţilor; casetelor video şi audio, a programelor de calculator etc.) piron, piroane s.n. (er.) penis pironi, pironesc v.t. (intl.) a aresta, a închide pironit, -ă, pironiţi, -te adj. (d. infractori) arestat, închis pisa, pisez v.t. 1. a bate 2. a fi excesiv de insistent pisanie, pisanii s.f. (intl.) anchetă pisar, pisari s.m. (intl.) poliţist din serviciul judiciar pisălog, -oagă, pisălogi, -oage s.m., s.f, adj. (persoană) care plictiseşte pe cineva cu insistenţele sale / cu repetarea aceluiaşi lucru pisălogeală, pisălogeli s.f. sâcâială; reluare insistentă a unui subiect de discuţie pisălogi, pisălogesc v.t. a fi excesiv de insistent pisică, pisici s.f. (intl.) poşetă de damă de dimensiuni reduse, care în loc de fermoar sau capsă are o închizătoare formată din două bucăţi metalice care se trec una peste alta pisiu, pisiuri s.n. (fam., peior.) computer personal pistil, pistiluri s.n. (er.) penis pişa, piş (pop., obs.) I. v.t. a uda cu urină II. v.r. a urina, a face pipi a se pişa (în) contra vântului expr. (vulg.) 1. a se pune rău cu şefii 2. a manifesta lipsă de tact apărând o cauză dinainte sortită eşecului a pişa ochii expr. (vulg.) a plânge a se pişa (pe ceva/pe cineva) expr. a desconsidera total (ceva / pe cineva) pişat, pişatun s.n. (pop.) -» pipi pişcă, pişe v.t. 1. a se alege cu ceva 2. a fura câte puţin pe nesimţite pişcoci, pişcoace s.n. (înv.) 1. jucărie făcută dintr-o ţeavă de lemn, cu un dop de plută, respectiv o tijă la cele două capete 2. (intl.) puşcă 3. (prin ext.) armă de foc în general pişicher, pişicheri s.m. om glumeţ / poznaş pişoarcă, pişorci s.f. 1. (pop.) persoană (mai ales copil) care urinează în pat 2. băutură proastă / slabă / chioară pişpirică s.f. sg. 1. persoană scundă 2. (deţ.) individ lipsit de autoritate pişu s. invar, (pop., eufem.) urină ptşull, pişulesc v.r. a urina pişulică s.f. sg. pipi, urină pişulit, -ă, pişuliţi, -te adj. (eufem.) udat / stropit cu urină pişvaser s. invar, bere slab alcoolizată; bere de calitate inferioară, nepasteurizată pitac, pitaci s.m. pici, puşti pitaci s.m. pl. (înv.) bani pitecantrop (cu diodă) expr. (peior.) bădăran, brută 191 4aoplesni bine piticanie, piticanii s.f (peior.) denumire generică dată persoanelor scunde piticot, piticoţi s.m. —>piticanie piţipoancă, piţipoance s.f tânără uşuratică piţiroancă, piţiroance s.f vulvă piţule s.f. pl. bani piua! interj, folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea temporară a participării la joc a unuia dintre copii piua-ntâi! interj. (în jocurile de copii) primul la joc! piua zece-zece! expr. folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea definitivă a unui joc piui, piui v.i. (intl.) a mărturisi pivo s. invar, (stud.) bere pix, pixuri s.n. penis pizdă, pizde s.f 1. (pop., obs.) vagin 2. (peior., obs.) fată, femeie pizdiş adv. (obs.) pieziş pizdos, -oasă, pizdoşi, -oase adj. (vulg.) 1. dur; ferm, inflexibil 2. cu tupeu pizdui, pizduiesc v.t. 1. a certa aspru 2. a înjura planare, planări s.f (tox.) senzaţie de zbor, detaşare şi letargie care se instalează după flash la consumatorii de heroină a planta copii expr. (adol.) a se masturba plantă, plante s.f (adol.) prostănac, nerod, nătărău plasă, plase s.f păcăleală plată în natură expr. (d. femei) raport sexual întreţinut cu un bărbat a-i plăcea peştele / să umble în blugi / să umble la şliţ expr. (d. femei) a fi ahtiată după sex, a fi nimfomană plăcintă, plăcinte s.f (iron.) pălărie plămân, plămâni s.m. (glum.) sân (de femeie), ţâţă a plăti ca popa expr. a plăti sigur, până la ultimul ban a plăti (cuiva) cu aceeaşi monedă expr. a se răzbuna (pe cineva)\ a se revanşa (faţă de cineva) plătică, plătici s.f (intl) fleac, nimic, chestie neînsemnată a plăti oalele sparte (ale cuiva) expr. a suporta plata unor daune a plăti oalele sparte de altcineva expr. a fi învinuit pe nedrept, a fi tras la răspundere pentru o faptă comisă de altcineva plăvan, plăvani s.m. (peior.) bărbat înalt; vlăjgan, huidumă a plânge în pumni expr. a plânge pe ascuns, de necaz sau de durere plânge masa! expr. (cart.) jocul stagnează! plânge paharul! expr. (glum.) paharul e gol!, toarnă în pahare! pleaşcă s.f sg. câştig neaşteptat, obţinut fără muncă; chilipir; pomană pleavă s.f. sg. monede, mărunţiş a pleca în misiune expr. (intl.) a se deplasa în vederea comiterii unei infracţiuni plecat cu sorcova / de-acasă expr. nebun, cu minţile rătăcite pleoşti, pleoştesc v.r. a deveni abătut / deprimat pleoştit, -ă, pleoştiţi, -te adj. abătut, descurajat, deprimat a o plesni bine expr. a spune sau a face ceva foarte potrivit într-o anumită situaţie, într-un anumit moment a plesni (pe cineva) în pălărie ♦ 192 a plesni (pe cineva) în pălărie expr. 1. a da (cuiva) o veste surprinzătoare şi neplăcută 2. a ironiza (pe cineva) a-i plesni (cuiva) obrazul de ruşine expr. a-i fi (cuiva) foarte ruşine pleşcar, -ă, pleşcari, -e s.m5./, adj. (om) pomanagiu, chilipirgiu plevuşcă, plevuşti s.f. om de rând, om neînsemnat / mărunt plic, plicuri s.n. 1. mită 2. bani oferiţi în plic, în semn de recunoştinţă, de un pacient medicului său 3. (deţ.) pachet de ţigări plici, pliciuri s.n. unealtă casnică în formă de băţ prevăzută la capăt cu o bucată de cauciuc sau plastic, folosită la prinderea muştelor din casă a-şi plimba anatomia expr. a pleca a plimba mielu’ expr. 1. (er. - d. bărbaţi) a umbla după femei 2. a pierde timpul plimbăreţ, plimbăreţi s.m. (intl.) 1. delincvent care îşi schimbă încontinuu locul unde operează 2. vagabond plimbă ursu’! expr. fugi de-aici!, pleacă! plin de bani ca broasca de păr expr. (glum.) sărac, nevoiaş plin de noroc ca câinele de purici expr. foarte norocos plin de viaţă expr. vioi, ager plin până la refuz expr. umplut la capacitate maximă plisc, pliscuri s.n. (peior.) gură ploaie cu băşici expr. ploaie torenţială plod, plozi s.m. (pop.) copil plombat, -ă, plombaţi, -ate adj. împuşcat; ciuruit de gloanţe plombă, plombe s.f. (pub.) reparaţie a gropilor apărute în asfaltul şoselelor plopar, plopari s.m. (adol.) ghinionist ploscă, ploşti s.f. (intl.) 1. geantă, poşetă 2. buzunar ploşniţă, ploşniţe s.f. persoană leneşă şi profitoare plotoner, plotoneri s.m. (pop., înv.) plutonier a ploua cu băşici / cu bulbuci / cu găleata expr. a ploua torenţial a-i ploua (cuiva) în gură expr a-i fi (cuiva) poftă plumbui,plumbuiesc v.t. (intl.) a împuşca Plumbuita s. pr. poreclă postumă dată Elenei Ceauşescu, soţia dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu Plumbuitu’ s. pr. poreclă postumă dată dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu plutaş, plutaşi s.m. (iron., peior.) om naiv / credul, provenit din mediul rural pluto s.m. sg. invar, (peior.) plutonier poamă, poame s.f. 1. persoană lipsită de seriozitate şi de caracter; om de nimic / ticălos / derbedeu 2. femeie uşuratică poamă bună expr. -» poamă poamă rea expr. persoană cu deprinderi urâte poate că ai treabă şi noi te reţinem! expr. (adol, iron.) hai, pleacă!, lasă-ne în pace! a-i pocni broasca expr. (intl., înv.) a eşua pocnitoare, pocnitori s.f. 1. prostituată 2. nimfomană 3. femeie de 193 ♦ ponta moravuri uşoare 4. marfa de calitate proastă, marfă contrafăcută pocnitor, pocnitori s.m. 1. anus 2. huligan podoabă, podoabe s.f (peior.) femeie uşuratică pogon, pogoane s.n. (friz.) barbă mare care trebuie rasă poieniţă, poieniţe s.f (glum.) chelie pol, poli s.m. (înv.) douăzeci de lei polei, poleiesc v.t. (intl.) a aresta, a închide poleit, -ă, poleiţi, -te adj. (intl.) 1. arestat 2. îmbrăcat în haine de deţinut polen s.n. sg. (er., eufem.) spermă polent, polenţi s.m. (intl.) poliţist polente s. invar, (intl.) poliţia pole position expr. (pub.) 1. (în sport) prima poziţie de pe grila de start a unui concurs de automobilism sau motociclism, ocupată de sportivul care a obţinut cel mai bun timp la antrenamente 2. postură de favorit a unui politician intrat în cursa electorală polidor, polidori s.m. (înv.) douăzeci de lei politeţuri s.f. pk cuvinte sau gesturi care exprimă politeţea exagerată a cuiva faţă de altcineva poliţai, poliţai s.m. 1. (înv.) sergent de stradă 2. (peior.) poliţist poliţimaistru,poliţimaiştris.m. (intl.) 1. poliţist inteligent 2. criminalist polizor, polizoare s.n. (intl.) anchetă poloponez, poloponezi s.m. anus pomanagiu,pomanagii adj. m. 1. persoană care cerşeşte / care trăieşte din pomana altora 2. (d. fotbalişti) care joacă doar în zona din faţa porţii adverse; care nu se repliază în apărare pomană, pomeni s.f. ocazie binevenită, rară, avantajoasă sub raport material; chilipir pomelnic, pomelnice s.n. 1. (intl.) cazier judiciar; antecedente penale 2. înşiruire plictisitoare de vorbe, fapte etc. pompa, pompez v.t. (er.-d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie pompat s.n. sg. (er.) ejaculare pompă, pompe s.f 1. (friz.) pulveri-zator 2. (er.) penis pompier, pompieri s.m. 1. celibatar 2. văduv pompierism, pompierisme s.n. (pub., peior.) activitate desfăşurată în pripă, în ultimul moment pompierist, -ă, pompierişti, -iste adj. (pub., peior.) 1. (d. stilul de muncă al cuiva) care lasă pe ultimul moment îndeplinirea unor atribuţii de serviciu 2. (d. oameni) care acţionează în pripă, în ultimul moment, pentru rezolvarea unei sarcini de serviciu pompon, pompoane s.n. (er.) penis pont, ponturi s.n. 1. aluzie răutăcioasă, împunsătură, ironie 2. (cart.) carte valoroasă 3. secret aducător de profituri celui căruia îi este dezvăluit 4. (intl.) locuinţă ce urmează să fie spartă 5. (intl.) informaţie culeasă de hoţii specializaţi în furturi din locuinţe ponta, pontez v.r. (d. copii) a arunca o bucată de plumb rotundă şi plată în direcţia grămezii de capace în jocul numit „capace“ pontagiu ♦ 194 pontagiu, pontagii s.m. (înv.) persoană care informează hoţii unde anume pot da o lovitură pontator, pontatori s.m. -» pontagiu pontoarcă, pontoarce s.f. 1. (intl.) unealtă de mărimea unei pile de unghii folosită la forţarea portierelor maşinii 2. (la pl. - cart.) pachet incomplet de cărţi de joc popa prostu’ expr. joc de cărţi din repertoriul ludic al copiilor mici popândău, popândăi s.m. (adol.) om naiv / credul / uşor de înşelat popic, popice s.n. (er., glum.) penis poponar, poponari s.m. (vulg., peior.) homosexual poponaut, poponauţi s.m. homosexual poponeaţă, poponeţe s.f. (eufem.) fese poponeţ, poponeţe s.n. (eufem.) fese popou, popouri s.n. (eufem.) fese popreală, popreli s.f închisoare popri, popresc v.t. (pop.) a aresta, a închide poprit, -ă, popriţi, -te adj. (pop.) arestat, închis porc, porci s.m. (peior.) 1. om obraznic / lipsit de bun-simţ 2. om imoral porcăi, porcăiesc I. v.t. a insulta (pe cineva) în mod grosolan II. v.r. 1. a se insulta reciproc în mod grosolan 2. a mânca cu lăcomie porcărie, porcării s.f. 1. murdărie mare; loc sau lucru murdar 2. faptă sau vorbă indecentă / grosolană 3. lucru prost făcut 4. faptă rea, mârşăvie porc de câine expr. ticălos, nemernic, nelegiuit porcos, -oasă, porcoşi, -oase adj. 1. (d. oameni) care se poartă gro- solan / vulgar 2. (d. cuvinte, expresii, purtare etc.) indecent; vulgar, trivial porcovan, porcovani s.m. —» porc p’ormă adv. pe urmă, apoi, după aceea a pomi de ia lingură expr. (d. tinerii căsătoriţi) a începe căsnicia fară sprijin material pornit, -ă, porniţi, -te adj. foarte supărat (pe) porno adj. invar, pornografic portbagaj, portbagaje s.n. (adol.) poftă de a face dragoste portdrapel, portdrapele s.n. (glum.) penis în erecţie portiţă de scăpare expr. posibilitate de a scăpa dintr-o situaţie dificilă porţie, porţii s.f. (intl.) condamnare penală porumbel, porumbei s.m. 1. (intl.) delincvent care îşi schimbă încontinuu locul unde operează 2. (la pl.) cuplu de îndrăgostiţi 3. (deţ.) scrisoare trimisă acasă prin unul dintre vizitatori la puşcărie fără permisiunea conducerii 4. (tox.) toxicoman lipsit de experienţă, adesea păcălit de confraţii săi versaţi poseda, posed v.t. (d. bărbaţi) 1. a viola o femeie 2. a avea raport sexual cu o femeie a poseda interior expr. a fi inteligent post s.n. sg. abstinenţă poster, poşte re s.n. 1. (pub.) afiş decorativ 2. (adol.) afiş ce reprezintă portretul fotografic al unei vedete din lumea muzicii, divertismentului, sportului etc. poşircă, poşirei s.f. (pop.) băutură alcoolică slabă şi de proastă calitate 195 ♦ prăduitoare poştă, poşte s.f. 1. practică sexuală prin care mai mulţi bărbaţi posedă simultan sau pe rând o femeie 2. fumarea unei ţigări în comun de către doi sau mai mulţi fumători 3. farsă care constă în a introduce chibrituri aprinse între degetele de la picioarele unei persoane adormite poşti, poştesc v.r. (d. femei) a întreţine relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi simultan sau consecutiv pot s. invar, (tox.) haşiş potcoave de cai morţi expr. (d. dorinţe, afirmaţii etc.) fantezii, elucubraţii potcovi, potcovesc I. v.t. 1. (intl.) a înşela, a păcăli 2. a învăţa minte pe cineva 3. (intl.) a condamna la închisoare 4. (intl.) a ucide 5. (cart.) a lua toţi banii cuiva II. v.r. a da de necaz poteră, potere s.f. (intl.) denumire generică dată poliţiei potloagă, potloage s f. (reg.) 1. prostituată 2. femeie imorală 3. femeie decăzută; vagaboandă potoapă, potoape s.f. (peior.) grăsană, obeză potoi s.n. sg. mâncare potoleaiă s.f sg. -> potol potoli, potolesc v.t., v.i. a mânca a se potrivi ca o mănuşă expr. a se potrivi perfect a se potrivi ca nuca-n perete expr. a fi nepotrivit, a fi deplasat pozar, pozări s.m. fotograf poziţia 42 expr. (er. - obs.) poziţie în care unul din parteneri este aşezat pe un scaun, iar celălalt, în genunchi, practică sexul oral poziţia 69 expr. (er. - obs.) practică sexuală constând în stimularea orală reciprocă şi simultană a organelor genitale de către parteneri poziţia misionarului expr. (er.) poziţie a partenerilor de sex în care femeia stă întinsă pe spate, iar bărbatul se poziţionează deasupra ei, sprijinindu-se pe coate poziţie, poziţii s.f poziţionare a partenerilor în timpul unui act sexual poznar, poznare s.n. buzunar poznă, pozne s.f. (glum.) poză, fotografie praf, prafuri s.n. (tox.) 1. heroină 2. cocaină 3. metamfetamină sau orice alt drog în formă de pulbere praf alb expr. (tox.) cocaină praf de înger expr. (tox.) cocaină praftură, prafture s.f. 1. -» perdaf 2. bătaie prală s. invar, (ţig.) frate, tovarăş pralea 5. invar. -» prală pralină, praline s.f femeie senzuală, cu nuri pramatie, pramatii s.f persoană imorală prapure, prapuri s.m. (er.) vagin praştie I. s.f pl. praştii (deţ.) reşou artizanal confecţionat dintr-o rezistenţă şi o cărămidă tip BCA II. adj. pred. 1. ferfeniţă, zob; stricat 2. istovit, epuizat prădui, prăduiesc v.t. 1. pescui (2.) 2. a risipi 3. (deţ.) a denunţa acţiuni, fapte interzise săvârşite într-un penitenciar prăduială, prăduieli s.f 1. furt, jaf, tâlhărie 2. (deţ.) pâră, denunţ cu privire la acţiuni ilegale săvârşite în detenţie prăduitoare, prăduitori s.f. (deţ.) cutie poştală mobilă, în care deţinuţii depun reclamaţiile sau prăduitor ♦ 196 propunerile legate de regimul de detenţie prăduitor, prăduitori s.m. (intl.) denunţător prăfuit, prăfuiţi s.m. (tox.) consumator de heroină prăji, prăjesc L v.t. a păcăli, a înşela II. v.r. 1. a se păcăli, a fi înşelat 2. (tox.) a se droga a se prăji la lumânare expr. (adol., stud.) a muri prăjină, prăjini s.f. (peior.) persoană foarte înaltă şi slabă prăjit, -ă, prăjiţi, -te adj. (tox.) drogat, care se află sub influenţa narcoticelor prăjitoare, prăjitoare s.f (intl.) 1. prostituată 2. hoaţă, escroacă a se prăpădi cu firea expr. 1. a-şi da foarte mare osteneală, a face eforturi deosebite 2. a-şi face foarte multe griji, a se consuma a se prăpădi de plâns expr. a plânge foarte tare a se prăpădi de râs expr. a râde foarte tare a se prăpădi (după cineva/ceva) expr. -» a pierde din ochi prăsi, prăsesc v.t. a strânge bani, a economisi bani; a-şi spori banii adunaţi prăvălie, prăvălii s.f. (glum.) prohab predicator, predicatori s.m. (intl.) avocat a-i pregăti (cuiva) o plăcintă expr. a-i pregăti (cuiva) o surpriză neplăcută prelată, prelate s.f (glum.) 1. rochie 2. balonzaid prelucra, prelucrez v.t. 1. a critica (pe cineva) 2. (intl.) a bate presa s.f. art. hot. (intl.) denumire generică dată poliţiei Presa mare s. pr (intl.) Inspectoratul de Poliţie al Capitalei presar, presari s.m. 1. (intl.) poliţist 2. (pub.) gazetar, ziarist, jurnalist presată, presate s.f. (deţ.) conservă prescură, prescuri s.f. (glum.) băutură alcoolică servită ca aperitiv presupus, presupusuri s.n. (pop.) presupunere preten, preteni s.m. (adol.) prieten, amic pretenar, pretenari s.m. (adol.) prieten, amic pretenaş, pretenaşi s.m. (dim.) prieten pretin, pretini s.m. (glum.) prieten prezentator, prezentatori s.m. (intl.) avocat pricăji, pricăjesc v.r. (reg.) a se sfriji, a se pipernici, a slăbi pricăjit, -ă, pricăjiţi, -te adj. (pop.) care a rămas mic / nedezvoltat pricomigdală, pricomigdale s.f (er.) vulvă pricopsi, pricopsesc (pop.) v.r. a ajunge la o situaţie materială foarte bună pricopsit, -ă, pricopsiţi, -te adj. (pop.) 1. ajuns la o situaţie materială foarte bună 2. îmbogăţit fără muncă prididi, prididesc v.i. (reg.) a simţi nevoia imperioasă de a urina prieten, prieteni s.m. (iron.) rus; sovietic prieteni la cataramă / la toartă expr. prieteni foarte buni, prieteni nedespărţiţi prim, primi s.m. (în epoca dictaturii comuniste) prim-secretar al unui comitet judeţean de partid prima la căldură expr. (intl.) buzunarul interior al unei veste prima-ntâi expr. 1. (intl. - cu valoare de s.f.) câştigul realizat de un escroc 2. (intl. - cu valoare de adj.) excelent, minunat primar, primari s.m. 1. (intl.) deţinut aflat la prima condamnare 2. (friz,) client care nu dă bacşiş primărie, primării s.f (intl.) buzunarul interior de la haină primeneaiă, primeneli s.f (deţ.) sfârşitul perioadei de detenţie prime-time s.n. (pub.) ore de maximă audienţă (la radio, la televiziune) a primi (pe cineva) în spaţiu expr. a găzdui (pe cineva), a lua (pe cineva) în chirie; a închiria (cuiva) o cameră / un apartament etc. primitor, primitori s.m. homosexual pasiv prinde, prind I. v.r. 1. a-şi da seama (de ceva), a intui, a înţelege 2. a se angaja, a se învoi, a fi de acord (să facă ceva) II. v.t. a aresta a prinde cheag expr. a începe să se îmbogăţească, a se îmbogăţi a prinde cioian expr. (deţ.) a avea cheia de la celulă a prinde (pe cineva) cu mâţa în sac / cu ocaua mică / cu raţa-n gură expr. a surprinde (pe cineva) în flagrant delict; a(-i) dovedi (cuiva) vinovăţia / necinstea etc. a prinde cu nădragii-n vine expr. a lua pe nepregătite, a surprinde a prinde darul suptului expr. a se apuca de băut, a da în patima beţiei a se prinde de mişcare expr. a descoperi rostul ascuns al unei acţiuni a prinde un qmWor expr. (intl. -d. hoţii de buzunare) a întâlni o vic- ---------------------197 ♦ priponi timă care sesizează că i se fură bani din geantă sau din buzunar a prinde inimă expr. 1. a se înviora, a se însufleţi 2. a se înveseli 3. a-şi potoli foamea a prinde în jbilţ expr. (intl.) a aresta, a închide a prinde în mreje expr. a amăgi; a ademeni; a seduce a prinde (pe cineva) la înghesuială expr. a încolţi (pe cineva); a aborda (pe cineva) fără a-i da posibilitatea să se eschiveze a prinde pe Dumnezeu de un picior expr. a avea parte de un noroc mare şi neaşteptat a prinde posturi străine expr. a vorbi aiurea, a trăncăni fără noimă a prinde prepeliţa / purceaua de coadă expr. a se îmbăta a prinde şpilul expr. (pop.) a înţelege, a pricepe prinsoare, prinsori s.f (intl, înv.) închisoare printre picături expr. intermitent prinţesă, prinţese s.f. (intl.) 1. co-doaşă 2. amantă, iubită pripache s. invar, (intl.) închisoare, penitenciar pripon, pripoane s.n. arestare; condamnare priponache s. invar, (iron.) închisoare priponar, priponari s.m. (intl.) 1. poliţist 2. gardian de penitenciar 3. securist priponescu s. invar, (iron.) închisoare Priponex SRL expr. (glum.) închisoare priponi, priponesc v.t. a aresta, a închide a se priponi în făcăieţ ♦ 198----------- a se priponi în făcăieţ expr. (obs. -d. femei) a avea contact sexual (cu un bărbat) prispă, prispe s.f scaun înalt aşezat lângă bar pritoci, pritocesc v.t. (er. - d. bărbaţi) 1. a avea contact sexual cu o femeie 2. a ejacula a privi cu ochi buni (pe cineva) expr. a avea o părere bună (despre cineva) privighetoare, privighetori s.f (intl.) informator deconspirat prizări, pers. a lll-a sg. prizăreşte v.r. (pop. - d. animale şi plante) a deveni sau a rămâne mic / nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci prizărit, -ă, prizăriţi, -te adj. (pop. -d. animale şi plante) care a rămas mic / nedezvoltat; pipernicit, firav probozeală, probozeli s.f. (înv., reg.) mustrare, dojană, apostrofare probozi, probozesc v.t. (înv., reg.) a mustra, a dojeni, a certa (pe cineva); a face de ruşine / de ocară (pe cineva) probozire, proboziri s.f (înv., reg.) -» probozeală prof, -ă, profi, -e s.m., sf (şc.) profesor, profesoară, cadru didactic profetă, profete s.f. (şc.) profesoară proiectul verde expr. (tox.) marijuana promincă, prominci s.f. 1. pistă de alergare pe un hipodrom de trap 2. (deţ.) plimbare zilnică a deţinuţilor în perimetrul penitenciarului a promite (cuiva) luna de pe cer/ marea cu sarea expr. a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil, a promite (cuiva) tot ce îşi doreşte promo, promouri s.n. (pub.) 1. anunţ publicitar; material publicitar; reclamă 2. reclamă făcută celor mai de succes emisiuni ale unui post de televiziune, difuzată în timpul unui film artistic sau al unei emisiuni de divertisment promoţie, promoţii s.f. (pub.) campanie publicitară de lansare a unui produs sau de majorare a vânzărilor unor produse promoţional, -ă, promoţionali, -e adj. care are legătură cu campania de lansare a unui produs de piaţă promova, promovez v.t. (pub.) 1. a organiza campania de lansare a unui produs pe piaţă 2. a difuza, a face cunoscut promovare, promovări s.f. (pub.) campanie de lansare a unui produs pe piaţă propriu-zisă s.f sg. soţie, nevastă proptea, proptele s.f. relaţie influentă a i-O propti (cuiva) expr. (d. bărbaţi) a avea un contact sexual (cu cineva) prospătură, prospături s.f. 1. virgină 2. prostituată tânără, ţinută de proxenet sau matroană la preţ mare 3. amantă sau iubită nouă a unui bărbat prost ca noaptea / de dă în gropi / făcut grămadă expr. (d. oameni) cretin, imbecil, tembel prost crescut expr. (peior. - d. oameni) nepoliticos; needucat prosti, prostesc I. v.t. a induce (pe cineva) în eroare, a-l duce cu vorba; a păcăli, a înşela II. v.r. 1. a avea o atitudine afectată, plină de mofturi / de pretenţii 2. a se comporta / a evolua sub posibilităţile proprii prostolan, -ă, prostolani, -e adj. prostănac prostovan, -ă, prostovani, -e adj. prostănac protex, protexuri s.n. prezervativ proţăpi, proţâpesc I. v.t. a bate H. v.r. a sta cu picioarele bine înfipte în pământ (în faţa cuiva) proţăpit, -ă, proţăpiţi, -te adj. care este fixat; nemişcat; ţeapăn provocare, provocări s.f. (pub.) situaţie dificilă, dar incitantă, care pune la încercare calităţile, priceperea, îndemânarea cuiva prunar, prunari s.m. beţiv (băutor mai ales de ţuică) pudră de mătase expr. (tox.) cocaină puf s.n. sg. (deţ.) ţigară pufos, pufoşi s.m. soldat aflat în primul ciclu de instrucţie puicuţă, puicuţe s.f. (dim.) 1. fată tânără 2. homosexual pasiv pui de bogdaproste expr. copil sărac pui de CUC expr. bastard pui de urs expr. (deţ.) deţinut condamnat pentru fapte deosebit de grave pui de zmeu expr. (iron., adol.) persoană care se pretinde atotştiutoare puios, -oasă, puioşi, -oase adj. (d oameni) care face mulţi copii puită, puiîe s.f (înv.) prostituată puiă, puie s.f (pop., obs.) penis pulă bleagă expr. individ neînsemnat / fără personalitate Pulănescu s.m. sg. penis pulărău, pulărăi s.m., adj. (vulg.) bărbat viril, superdotat sexual pulbere s.f sg. (tox.) 1. heroină 2. cocaină pulică s.f sg. invar, (vulg.) 1. apelativ ironic adresat unei persoane ----------------199 ♦ a pune botul mai tinere, de sex bărbătesc 2. penis de copil mic Pulică Frânam* (de la coada trenului) expr. 1. -> pulică (1.) 2. persoană situată pe treapta cea mai de jos a ierarhiei dintr-un grup / dintr-o comunitate, individ neînsemnat pulifrici, pulifrici s.m. (peior.) individ neînsemnat pumnui, pumnuiesc v.t. a bate (pe cineva) cu pumnul punct fix expr. (er., glum.) vulvă, vagin punct nevralgic / nostalgic expr. (er., livr.) vulvă a i-o pune (unei femei) expr. (obs. -d. bărbaţi) a avea contact sexual a pune bani la ciorap expr. a economisi bani, a pune bani deoparte a pune batista pe ţambal expr. (intl.) a ascunde, a tăinui a pune bărbi expr. a minţi, a exagera a-i pune (cuiva) belciug expr. 1. a lovi (pe cineva) peste gură 2. (glum. - d. femei) a se mărita (cu cineva), a lua de bărbat (pe cineva) a pune beţe în roate (cuiva) expr. a(-i) face (cuiva) greutăţi; a sabota planurile cuiva a pune bila pe cinci expr. (adol.) a dormi a pune bine expr. (intl.) a da pe mâna poliţiei a pune botul expr. 1. (adol.) a se păcăli, a se fraieri 2. (obs.) a practica sex oral 3. (d. conducătorii auto) a tăia calea unei maşini care se deplasează în aceeaşi direcţie; a efectua o depăşire într-un ambuteiaj 4. a fi de acord; a crede (o afirmaţie) 5. a se bosumfla a pune botul la savarină ♦ 200 — a pune botul la savarină expr. (obs.) a practica cuniiiţia a-şi pune burta la cale expr. a mânca pe săturate a pune calupul (cuiva) expr. a minţi (pe cineva) a-şi pune capăt zilelor expr. a se sinucide a se pune capra expr. 1. (er. - d. femei) a lua poziţia în care penetrarea vaginului se face din spate 2. (vulg., peior.) a fi homosexual pasiv a-şi pune capul sub comănac expr. (intl.) a se lăsa de furat a pune carul înaintea boilor expr. a lucra haotic / dezorganizat; a efectua o serie de acţiuni într-o ordine improprie / nefirească a pune cazmaua (pe ceva) expr. a-şi însuşi prin furt (ceva), a fura (ceva) a pune căpăstru cuiva expr. (intl.) a aresta pe cineva, a închide pe cineva a-şi pune cenuşă în cap expr. a-şi recunoaşte vina; a-şi regreta fapta a pune o chestiune pe tapet expr. a aduce un subiect în discuţie a pune ciuperca expr. a se bosumfla a pune coadă (cuiva) expr. a urmări (pe cineva), a se ţine scai (de cineva) a pune coarne (cuiva) expr. a-şi înşela partenerul (în căsnicie) a pune (pe cineva) cu botul pe labe expr. a anihila (pe cineva); a pune la punct (pe cineva) a se pune cu burta pe carte expr. a se apuca de învăţat a-şi pune curul la bătaie expr. (pop., vulg.) 1. (d. femei) a-şi folosi far- mecele pentru a obţine un avantaj 2. a-şi asuma un risc a-şi pune curul la treabă expr. (vulg.) a-şi intensifica activitatea a pune degetul la omidă expr. (er., obs. -d. femei) a se masturba a pune degetul pe rană expr. a dezvălui adevărata cauză a unei situaţii neplăcute a o pune de mămăligă expr. a se afla / a ajunge într-o situaţie dificilă / neplăcută; a o păţi a o pune de sentiment expr. a pune la cale o întâlnire amoroasă a pune dop expr. (er. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual cu o femeie a-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap expr. a fi norocos, a da de noroc a pune faianţă expr. (adol.) a se masturba a-şi pune frâu limbii expr. 1. a amuţi; a tăcea ostentativ 2. a şti să păstreze un secret a pune gabja / gheara / laba (pe cineva /ceva) expr. a prinde, a captura (pe cineva / ceva) a pune gând rău cuiva expr. 1. a complota împotriva cuiva 2. (glum.) a încerca să seducă pe cineva a pune geana pe ceva expr. (intl.) a observa cu atenţie obiectivul unei acţiuni / infracţiuni viitoare a-i pune (cuiva) inelul pe deget expr. (d. homosexualii pasivi) a-şi oferi serviciile unui partener de sex activ a pune (pe cineva) în aceeaşi oală (cu altcineva) expr. (peior.) a avea o părere la fel de proastă despre două persoane 201 ♦ punem mână de la mână şi facem mai multe mâini a pune în cofă expr. a întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie) a i-o pune în ghioc (unei femei) expr. (pop.) a avea contact sexual cu o femeie a pune în ghips (pe cineva) expr. 1. a bate rău de tot (pe cineva) 2. (d. fotbalişti) a ataca un adversar cu brutalitate, provocându-i leziuni grave a pune în probă expr. (pol., înv.) a lua la bătaie (un delincvent în incinta secţiei de poliţie) a i-o pune (cuiva) între mustăţi expr. (er., obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a pune (ceva) la bătaie expr. 1. a oferi ceva spre a fi cheltuit sau consumat 2. a risca (ceva) a pune la cale expr. 1. a urzi, a complota 2. a plănui, a proiecta 3. a organiza; a pregăti a pune la canoane expr. (pol., înv.) a tortura un suspect în timpul interogatoriului a pune (cuiva) lacătul expr. (intl.) 1. a mitui (pe cineva) 2. a prinde (pe cineva) în capcană / în cursă 3. a bate (pe cineva) până la leşin a pune la index expr. a socoti / a trata (pe cineva/ceva) ca nedemn, nevrednic sau primejdios; a interzice (ceva) a se pune la marele fix / la patru ace / la ţol festiv expr. a se îmbrăca elegant a pune (ceva) la naftalină expr. 1. a nu se mai interesa (de ceva)', a da uitării (ceva) 2. a pune (ceva) la păstrare, a păstra (ceva) ca rezervă a pune la pastramă expr. a ucide; a distruge a pune (pe cineva) la popreai a expr. (pop.) a aresta, a ţine la arest; a băga la închisoare a pune (pe cineva) la punct expr. a arăta (cuiva) ce se cuvine şi ce nu, a da (cuiva) o lecţie de bună-cuviinţă a pune la sarsana expr. (intl.) a economisi bani a pune la secret (pe cineva) expr. (intl., înv.) a întemniţa (pe cineva), a închide (pe cineva) a pune lupul paznic / păstor la oi expr. (pop.) a lăsa ceva sau pe cineva în grija celui ce-i poate face rău a pune mâna expr. (intl.) a fura a pune mâna la blăniţă expr. (glum.) a face avansuri sexuale, a iniţia un contact sexual pune mâna pe Vasilică! expr. (pop.) folosită de cerşetorii care, în ajunul Anului Nou, poartă în braţe un miel a cărui atingere, contra cost, îi va purta noroc trecătorului dispus să dea pomană a-şi pune mintea (cu cineva) expr. a lua în serios pe cineva (care nu merită) a-şi pune mintea la contribuţie expr. a gândi în mod creator a-i pune (cuiva) mintea pe bigu-diuri expr. 1. a deruta, a zăpăci, a încurca 2. a minţi, a păcăli 3. a cicăli, a sâcâi a-şi pune mintea pe bigudiuri expr. (şc. J a învăţa pentru examene punem mână de la mână şi facem mai multe mâini expr. (iron.) folosită pentru a semnala refuzul cuiva de a participa la o chetă / la o colectă a pune ochii (pe cineva) ♦ 202 — a pune ochii (pe cineva) expr. 1. a dori să stabilească o relaţie cu cineva (erotică, profesională, de prietenie etc.) 2. a intenţiona să seducă pe cineva a pune osul la treabă expr. a munci serios / cu răspundere a pune paie pe foc expr. 1. a instiga 2, a contribui la deteriorarea relaţiei dintre două persoane, grupuri etc., prin exagerarea unor elemente negative, a unor acţiuni nefaste etc. a i se pune (cuiva) pata expr. 1. a avea o idee fixă; a urmări cu încăpăţânare un scop 2. a se enerva; a face o criză de furie / de nervi a pune pe butuci expr. a aduce (o maşină, o întreprindere etc.) în stare de nefuncţionare; a strica; a falimenta a pune pe fugă expr. 1. a alunga, a izgoni 2. a obliga să se retragă / să se replieze în dezordine a pune (pe cineva) pe ghimpi expr. a face pe cineva să freamăte de nerăbdare a pune (pe cineva) pe liber / pe verde expr. a concedia (pe cineva) a pune pe picioare expr. (d. o afacere) 1. a începe, a iniţia 2. (d. o unitate economică) a redresa 3. (d. un bolnav) a vindeca, a lecui a-i pune (cuiva) perdea / perdele la ochi expr. a împiedica (pe cineva) să vadă lucrurile aşa cum sunt a pune perucă expr. a minţi sub imperiul fricii a pune piciorul în prag expr. a-şi impune punctul de vedere a pune o pilă expr. 1. a interveni (în mod abuziv) în favoarea cuiva sau pentru sine 2. a solicita protecţie (ilegală) pentru cineva sau pentru sine a-şi pune pirostriile expr. (glum.) a se căsători a i se pune piticul expr. (adol.) 1. a se supăra, a se enerva 2. a înnebuni a pune (pe cineva) platcă expr. a face (pe cineva) să piardă la jocul de cărţi a pune (cuiva) o plombă expr. (intl.) a trage (în cineva) cu o armă de foc a-şi pune poalele în cap expr. a nu mai ţine seama de nimic, a depăşi / a întrece orice limită a pune punctul pe i expr. a preciza ce este esenţial într-o chestiune a-i pune (cuiva) pumnul în gură expr. a împiedica (pe cineva) să vorbească sau să acţioneze a se pune rău (cu cineva) expr. a ajunge în relaţii tensionate cu cineva; a se învrăjbi a pune sare pe coadă (cuiva) expr. a nu mai putea prinde (pe cineva), a nu mai putea găsi (pe cineva) a pune (cuiva) strâmbe expr. a şicana, a face şicane cuiva a pune (cuiva) sula în coaste expr. a exercita presiuni (asupra cuiva), a sili (pe cineva), a constrânge (pe cineva) a pune şaua (pe cineva) expr. 1. a exploata (pe cineva) 2. a constrânge (pe cineva) să facă ceva a pune toroipanul (pe cineva) expr. 1. (pop.) a bate rău de tot 2. (d. bărbaţi) a avea contact sexual (cu o femeie) a-şi pune trei aşi în poartă expr. (înv. - d. ghicitoare) a avea firmă de ghicitoare în cărţi 203 ♦ purica a pune ţara ia cale expr. 1. a face un plan, a pregăti / a organiza ceva prin consultări comune 2. a discuta, a sta la taifas / la taclale a pune ţuiul pe batac expr. (intl., înv.) 1. a înceta o acţiune 2. a renunţa la ceva 3. a se muta, a pleca, a-şi schimba domiciliul a-şi pune unghia în gât expr. a face orice pentru atingerea unui scop a i se pune un văl pe ochi expr. a înceta să vadă / să judece limpede a pune zăbală expr. (intl.) a nu denunţa (pe cineva); a nu recunoaşte (ceva) a pune zăbală asului expr. (cart.) a-şi păstra asul deasupra pachetului cu cărţi împărţite la pocher pungaş, pungaşi s.m. 1. hoţ de buzunare 2. om şmecher / viclean; escroc pungă, pungi s.f. (intl.) buzunar pungăşesc, -ească, pungăşeşti adj. fraudulos; hoţesc pungăşi, pungăşesc v.t. 1. a fura 2. a înşela, a escroca pungăşie, pungăşii s.f 1. furt, hoţie 2. escrocherie, înşelătorie pungăşoaică, pungăşoaice s.f. I. hoaţă de buzunare 2. femeie şmecheră / vicleană; escroacă puntea suspinelor expr. (la gimnastică) bârnă; proba de bârnă pup, pupi s.m. (în limbajul copiilor) sărut pupa, pup I. v.r. 1. a săruta 2. (mai ales în construcţii negative) a ajunge să obţină ceva; a dobândi II. v.r. a se săruta a pupa adânc expr. (obs., glum.) a practica cuniliţia a pupa înalt expr. (obs., glum.) a practica felaţia a pupa în bot (pe cineva) expr. 1. a manifesta o atitudine exagerat de prietenoasă (faţă de cineva) 2. a cocoloşi (pe cineva); a răsfăţa (pe cineva) a se pupa în bot (cu cineva) expr. a fi în relaţii exagerat de familiare (cu cineva) a pupa în cur (pe cineva) expr. (vulg.) a linguşi (pe cineva); a manifesta o atitudine slugarnică (faţă de cineva) a-l pupa mă-sa rece expr. (vulg.) a muri; a fi omorât a pupa paharul expr. a bea pupăceală, pupăceli s.f acţiunea de a săruta pupăci, pupăcesc I. v.t. a săruta II. v.r. a se săruta pupăcios, -oasă, pupăcioşi, -oase adj. căruia îi place să (se) sărute pupătoare, pupători s.f (glum.) gură pupătură, pupături s.f sărut pupăză, pupeze s.f 1. persoană flecară 2. prostituată 3. femeie îmbrăcată ridicol şi / sau fardată excesiv 4. vulvă 5. gură pupic, pupici s.n. (dim. - mai ales la pl.) sărut pupincurism, pupincurisme s.n. linguşeală, servilism, slugărnicie pupincurist, -ă, pupincurişti, -ste s.m., s.f, adj. (vulg.) linguşitor, servil, slugarnic pupineaţă, pupineţe s.f (glum.) fese puradel, puradei s.m. copil de ţigan purcea, purcele s.f 1. tejghea, bar 2. (intl, înv.) casă de bani purica, puric I. v.t. 1. a curăţa de purici 2. a examina ceva cu atenţie II. v.r. a se curăţa de purici purice ♦ 204------------------------- purice, purici s.m. 1. ţinta de bocanc 2. (la pl.) paraziţi pe o imagine de la televizor purice flauşat expr. (adol, peior.) om sărac / nevoiaş purisancă, purisance s.f. (intl.) femeie între două vârste puriu, -e, purii adj. 1. bătrân 2. mic, mititel, pricăjit a purta coarne expr. (d. bărbaţi) a fi înşelat în căsnicie a-şi purta / a-şi duce crucea expr. a îndura o suferinţă mare a se purta cu mănuşi (cu cineva) expr. a se purta cu menajamente (cu cineva); a se purta delicat (cu cineva) a se purta fără mănuşi cu cineva expr. a avea un comportament grosolan / nepoliticos / intransigent (faţă de cineva) a purta pe paime (pe cineva) expr. a îngriji foarte bine (pe cirievă); a răsfăţa (pe cineva) a purta pică / râcă (cuiva) expr. a nu(-i) putea ierta (cuiva) o ofensă, un afront din trecut; a fi ranchiunos (pe cineva) a purta (cuiva) sâmbetele expr. 1. a duşmăni, a pizmui, aun (pe cineva) 2. a căuta să facă rău (cuiva) a purta vorba expr. a fi indiscret, a-i plăcea să afle şi să răspândească informaţii care nu-1 privesc în mod direct pusi s.n. sg. (în limbajul copiilor mici) sărut pus la marele fix / la patru ace expr. îmbrăcat elegant pus ia popreulă expr. închis, încarcerat pus la stâlpul infamiei expr. supus oprobriului public; acuzat pus la zid expr. 1. condamnat la moarte prin împuşcare 2. care este ţinta criticilor formulate de un grup de persoane pus pe liber / pe verde expr. concediat, dat afară din serviciu puşcătoare s.f invar, prostituată puşchea pe limbă! expr. nu cobi!; Doamne fereşte! puşcoci, puşcoace s.n. (iron.) puşcă veche; puşcă de proastă calitate puşlamalâc, puşlamalâcuri s.n. (rar) haimanalâc; atitudine / comportament / viaţă de puşlama puştan, puştani s.m. băieţandru puştancă, puştance s.f. fetişcană, puştoaică a nu mai putea (de cineva sau ceva) expr. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva), a nu şe sinchisi (de cineva sau de ceva) putoare, putori s.f. 1. miros urât, duhoare 2. persoană murdară şi neîngrijită 3. leneş, trântor 4. persoană imorală / decăzută 5. prostituată putred, putrezi s.m. (deţ.) deţinut cu condamnare mare puţache s.m. sg. apelativ ironic adresat unei persoane mai tinere, de sex masculin puţă, puţe s.f 1. penis de copil 2. vulvă de copil 3. -> puţache puţoi s.m. invar. 1. copil sau tânăr care dovedeşte lipsă de respect faţă de adulţi 2. copil sau tânăr cu pretenţii nefondate de emancipare puţopalmist, puţopalmişti s.m. onanist rabatate s.f. pl. lovituri pe spinare rablagi, rablagesc v.r. 1. (d. obiecte) a se strica, a se uza 2. (d. fiinţe) a-şi pierde puterile / vigoarea / sănătatea; a se ramoli rablagit, -ă, rablagiţi, -te adj. 1. (d. lucruri) stricat; uzat 2. (d. fiinţe) sleit de puteri; cu sănătatea zdruncinată; ramolit rablă, rable s.f. (peior.) 1. vechitură, lucru vechi, uzat sau de proastă calitate 2. gloabă, animal bătrân şi slab 3. ramolit, om îmbătrânit şi sleit de puteri rachetă, rachete s.f (eufem.) gaze intestinale rade, rad v.t. 1. a lua toţi banii cuiva, a lăsa pe cineva fără bani 2. (prst.) a poseda sexual 3. a epuiza fizic şi nervos (pe cineva) 4. a omorî 5. a mânca sau a bea tot ce pune pe masă gazda a o rade expr. (adol.) a pleca precipitat, a fugi a rade (pe cineva) fără săpun expr. (iron.) a critica aspru (pe cineva) a rade (cuiva) o palmă expr. a da (cuiva) o palmă radio-pirat, radiouri-pirat s.n. (pub.) post de radio clandestin Radio şanţ expr. (peior.) 1. (în timpul războiului rece) Radio Europa Liberă 2. bârfă, zvon radio tam-tam expr. (deţ.) deţinut bine informat în legătură cu evenimentele din penitenciar raft, rafturi s.n. 1. (glum.) şezut, dos 2. (intl.) arest, celulă 3. stomac 4. pat rahat (vulg.) I. s.n. pi rahaturi 1. lucru sau persoană de nimic / fără valoare 2. materie fecală II, interj, exprimă nemulţumirea, enervarea rahat cu mac / cu perje expr. lucru de calitate inferioară (adesea etalat cu o ostentaţie nejustificată) rahat cu ochi expr. (vulg., peior.) persoană insignifiantă rahat în ploaie / pe băţ expr. 1. lucru de calitate inferioară 2. persoană insignifiantă raid, raiduri s.n. (tox.) stare de extremă oboseală a unui toxicoman după consumul de heroină sau haşiş raket, rakeţi s.m. 1. infractor periculos provenit din spaţiul fostei URSS, acţionând după 1989 pe teritoriul României, specializat în atacuri armate asupra autovehiculelor de pe şosele 2. membru al rampadur ♦ 206------------------------- unor organizaţii ruseşti de tip mafiot rampadur, -ă rampaduri, -e s.m., s.f. persoană murdară / neîngrijită rangă, răngi s.f (vulg.) penis rasol, rasoluri s.n. treabă făcută superficial, de mântuială rasoleală, rasoleli s.f. —» rasol rasoli, rasolesc v.t. a face un lucru de mântuială, a lucra superficial rasol it, -ă, rasoliţi, -te adj. făcut în grabă / superficial / de mântuială raşcheta, raşchetez I. v.t. (intl.) 1. a desfigura (pe cineva) 2. (pol.) a-i proba (unui infractor) toate faptele penale de care se face vinovat 3. a prinde, a aresta, a închide II v.r. (glum.) a se tăia din greşeală cu lama în timpul rasului raşpă, raşpe s.f. (er.) penis rateu, rateuri s.n. (er.) eşec sexual (al bărbatului) rave, rave-uri s.n. (adol., tox.) petrecere organizată în spaţii neconvenţionale (pivniţe, magazii, depozite etc.), unde se dansează pe muzică cu ritmuri sincopate şi se consumă alcool şi dfoguri sintetice răbdare de fier / de înger expr. răbdare foarte mare răbdări prăjite expr. (glum.) nici un fel de mâncare, nimic de mâncare răblărit, -ă, răblăriţi, -te adj. uzat, vechi răboj, răbojuri s.n. (intl.) 1. cazier judiciar, antecedente penale 2. scrisoare răcan, răcani s.m. 1. (mii., peior.) recrut 2. (deţ.) deţinut nou venit în penitenciar răcădui, răcăduiesc v.r. a se răsti ameninţător la cineva răci, răcesc I* v.t. (intl.) a omorî II. v.i. (intl.) a muri III. v.r. 1. a-şi pierde din interes / din actualitate 2. (în sporturile de echipă - d. o acţiune de atac) a înceta să reprezinte un pericol pentru adversari a-şi răci gura degeaba / de pomană / de-a surda / în zadar expr. a vorbi fără folos, a insista zadarnic / fără rezultat a răci la gambetă expr. a se zăpăci, a fi năuc răcit la cap expr. nebun răcitor, răcitoare s.n. morgă răcoare s.f. sg. închisoare răcui, răcuiesc v.t. a fura rădăcină de cleşte expr. extracţie dentară prezentată ca leac infailibil pentru durerea de dinţi răhăţi, răhăţesc I. v.t. a murdări (un obiect, o suprafaţă etc.) cu fecale II. v.r. a defeca rămâne, rămân v.i. (înv.) a cere azil politic într-o ţară occidentală (în anii regimului comunist) a rămâne afiş / bujbe / ca la dentist / cu gura căscată / mască / tablou expr. a fi uluit, a rămâne uimit / uluit a rămâne ciocan la scară expr. (adol.) a nu fi luat în seamă, a fi tratat cu indiferenţă a-i rămâne (cuiva) ciolanele / oasele undeva expr. a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri a rămâne cloşcă expr. 1. (d. femei) a rămâne însărcinată 2. (d. bărbaţi) a rămâne imobilizat la pat (după o bătaie, de boală etc.) a rămâne crăcănat expr. (vulg.) 1. a fi / a rămâne uimit / uluit / surprins 2. (d. femei) a fi extenuată în urma excesului sexual a rămâne cu albuşul / cu izma expr. (intl.) a se alege cu un câştig minim, a nu lua mai nimic a rămâne cu aţa mămăligii / cu buzele umflate expr. (pop.) a rămâne cu paguba, a fi păgubit rămâne cum am stabilit expr. (iron., eufem.) folosită cu eleganţă în locul unei înjurături sau obscenităţi proferate la adresa unui interlocutor a rămâne cu mohorul expr. (intl.) a nu se alege cu nimic în urma comiterii unei infracţiuni a rămâne cu sluta în vatră expr. (pop.) a nu-şi putea mărita fata a rămâne cu traista-n băţ / cu fundul gol expr. a sărăci, a scă-păta a rămâne de căruţă expr. 1. a rămâne în urmă 2. a pierde ocazia / prilejul a rămâne de fazan expr. a fi înşelat / escrocat; a se păcăli; a rămâne păgubit a rămâne de poveste expr. a se face cunoscut printr-o faptă negativă a rămâne fată bătrână expr. (d. fete) a nu se căsători până la o vârstă înaintată a rămâne în pană expr. 1. a nu mai putea continua o activitate din lipsă de resurse materiale şi / sau financiare 2. a rămâne fără bani (temporar) a rămâne lefter / pe geantă expr. a rămâne fără bani; a-şi pierde averea ------------ 207 ♦ rău de pagubă a rămâne platcă expr. a se face de râs a rămâne stană de piatră / trăsnit expr. a nu mai putea schiţa nici un gest (de uimire sau de groază) a rămâne tripat expr. (tox.) a avea o fixaţie / o obsesie / o manie răpitoare, răpitoare s.f. prostituată Răposatu’ s. pr. (iron.) poreclă dată postum dictatorului comunist Ni-colae Ceauşescu răspândac, răspândaci s.m. (peior.) persoană care preia şi răspândeşte zvonuri a răspândi băşini expr. (adol., vulg.) a minţi, a lansa zvonuri nefondate răsşti, răsştiu v.t. a şti sau a cunoaşte foarte bine a se răsti Ia bocanci expr. (glum.) a vomita a i se răsturna (cuiva) cloşca expr. a înnebuni, a se sminti a răsturna cu roţile-n sus expr. (er. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a răsuci cuţitul în rană (cuiva) expr. a spori supărarea (cuiva) răsufla, răsuflu I. v.i. (d. o informaţie secretă) a se afla II. v.r. a se demoda, a se învechi răsuflat, -ă, răsuflaţi, -te adj. demodat, învechit răsuflătoare, răsuflători s.f. buzunar răţuşcă, răţuşte s.f. homosexual care practică felaţia rău de pagubă expr. 1. (cart.) supărăcios, irascibil 2. care suportă greu (din punct de vedere psihic) pierderile materiale rău de scârbă ♦ 208 rău de scârbă expr. 1. care se îngre-ţoşează uşor 2. -» rău de pagubă (2.) răvaş, răvaşe s.n. 1. mesaj scurt; epistolă, scrisoare 2. (intl.) consemn răzui, răzuiesc v.t. 1. a prinde, a aresta, a închide 2. a omorî a răzui prapurele (cuiva) expr. (er — d. bărbaţi) a avea un contact sexual brutal (cu o femeie) răzuială, răzuieli s.f. petrecere, chef; beţie a râde ca muta la îngheţată expr. (d. femei) a practica felaţia a râde cu jumătate de gură / galben expr. a râde silit / forţat, a râde fără poftă; a se preface că râde a-i râde (cuiva) în faţă / în nas / în obraz expr. a-şi bate joc (în mod) făţiş (de cineva); a sfida (pe cineva) a-şi râde în pumni expr. a manifesta o deosebită satisfacţie faţă de necazurile cuiva a-i râde (cuiva) mustaţa expr. a se bucura a râde pe sub mustaţă expr. a râde pe ascuns sau reţinut a râde strâmb expr. -> a râde cu jumătate de gură a-l râde şi câinii / şi ciorile expr. a fi obiectul batjocurii membrilor unei comunităţi râmă, râme s.f. (glum.) 1. penis (mai ales de dimensiuni reduse) 2. autobuz articulat râşniţar, râşniţari s.m. (intl.) informator, denunţător râşniţă, râşniţe s.f ceas sau aparat electric / electronic defect sau de proastă calitate rât, râturi s.n. (peior.) gură râtan, râtani s.m. (intl.) persoană naivă / credulă / uşor de înşelat; fraier reabilitare, reabilitări s.f. (pub.) reparare, repunere în stare de funcţionare rea de muscă expr. nimfomană rece s.m. sg. (deţ.) închisoare recepţioner, recepţioneri s.m. homosexual pasiv rechin, rechini s.m. (intl.) 1. poliţist 2. procuror 3. recidivist lipsit de scrupule 4. persoană cu autoritate în mediul de detenţie prin vechimea sa în închisoare 5. om de afaceri influent şi veros reciprocitate, reciprocităţi s.f. (pub.) înţelegere prin care două echipe sportive înscrise într-un campionat obţin, pe rând, victoria în meciul jucat pe teren propriu reclamagiu, reclamagii s.m. 1. persoană care face reclamaţii fără un motiv serios, care are mania de a reclama 2. lăudăros, persoană care îşi face singură reclamă / publicitate recoltă, recolte s.f. (deţ.) tutunul şi mucurile de ţigară adunate de chiştocari a se reduce la sentiment expr. (prst.) a refuza banii unui client; a reduce tariful reflector, reflectoare s.n. chelie regăţean, regăţeni s.m. (în Ardeal) denumire dată, după Primul Război Mondial, locuitorilor vechiului regat al României (din Moldova şi Ţara Românească) regina nopţii s.f. (intl.) dubă a poliţiei folosită pentru transportul 209 ♦ rici persoanelor reţinute în timpul raziilor nocturne registru, registre s.n. (intl.) cazier judiciar, antecedente penale regizor, regizori s.m. (intl.) şef al unei bande de spărgători a-şi regia conturile (cu cineva) expr. a pedepsi (pe cineva); a se răzbuna (pe cineva) regula, regulez (obs.) I. v.t. (d. bărbaţi) a avea un contact sexual II. v.r. a avea / a întreţine relaţii sexuale (cu cineva) a regula (pe cineva) cu sula îndoită expr. (vulg.) a agasa, a sâ-câi, a tracasa a regula la creieri expr. -* a regula cu sula îndoită regulat, -ă, regulaţi, -te adj. (vulg.) 1. care a avut un contact sexual 2. cicălit, sâcâit, tracasat reîntoarcere, reîntoarceri s.f (tox.) revenire treptată a unui toxicoman la o stare de normalitate, după dispariţia efectelor drogului ingerat relaţii de mâna stângă expr. legături nepermise / puţin onorabile a-şi relua studiile ia facultate expr. (intl.) a începe o nouă perioadă de detenţie a remaia ochiul expr. (er., glum.) a avea contact sexual remaiere, remaieri s.f (er.) act sexual remorca, remorchez v.t. (d. persoane) 1. a lua cu sine, a târî cu sila 2. a ataşa unui grup remorcat, -ă, remorcaţi, -te adj. (glum.) căsătorit remorcă, remorci s.f 1. soţie, nevastă 2. (intl.) persoană care urmăreşte o altă persoană reptilă, reptile s.f. (deţ.) recidivist respectiva, respectivele s.f. art. hot. soţia sau iubita cuiva (în raport cu această persoană) respectivul, respectivii s.m. art. hot. soţul sau iubitul cuiva (în raport cu această persoană) respiraţie, respiraţii s.f. (tox.) inhalare a unui drog pe cale nazală restează-te! expr. (intl.) ascunde-te! restructura, restructurez v.t. (pub., eufem.) a concedia reşapa, reşapez v.t. (pub.) a repara, a restaura reşapare, reşapări s.f. (pub.) reparaţie, restaurare retevei, reteveie s.n. (pop.) penis a i-o reteza (cuiva) scurt expr. 1. a-i limita (cuiva) pretenţiile 2. a pune brusc capăt unei discuţii a-l reteza (pe cineva) scurt expr. -> a i-o reteza (cuiva) scurt a-i reteza (cuiva) ghearele expr. a face (pe cineva) inofensiv, a pune (pe cineva) la punct a se retrage cu torţe expr. (intl.) a fi prins de poliţie, a fi arestat revărsa, revărs v.r. (d. corpul omenesc sau d. părţi ale acestuia) a atârna, a se lăsa de prea multă grăsime revărsat, -ă, revărsaţi, -te adj. (d. corpul omenesc sau d. părţi ale acestuia) care atârnă de prea multă grăsime reveneală, reveneli s.f (intl.) închisoare R.F.G. s/g/a de la (zona delimitată de cartierele bucureştene) Ra-hova-Ferentari-Ghencea rici, riduri s.n. penis a ridica ancora ♦ 210-------------------- a ridica ancora expr. a pomi la drum, a o lua din loc a ridica cortina expr. (glum, - d. femei) a se dezbrăca, a rămâne în pielea goală a ridica halbere expr. (glum.) a bea bere la halbă a ridica mănuşa expr. a primi provocarea (cuiva) la duel sau la o dispută a ridica mingea la fileu / la plasă expr. 1. (pub.) a crea condiţii favorabile (cuiva) 2. (er. - d. femei) a excita (un bărbat) a i se ridica / a i se face părul măciucă expr. a se speria foarte tare, a se îngrozi, a se înspăimânta rigli, riglesc v.r. a se uita, a privi, a scruta riţipiţi s. invar, joc logic disputat între doi jucători pe o foaie cu pătrăţele, prin înşirarea în linie dreaptă sau în diagonală a simbolurilor X şi 0 roabă, roabe s.f (intl.) dubă de intervenţie a-l roade (pe cineva) la ficaţi expr. 1. a simţi o durere fizică puternică 2. (d. griji, necazuri) a frământa (pe cinevaJ, a chinui (pe cineva) a roade (cuiva) pragul expr. a vizita (p£ cineva) prea des / prea stăruitor roată, roţi s.f 1. ruletă (de cazinou) 2. (la pl.) picioare 3. (tox.) pastilă, pilulă, tabletă de substanţe stupefiante sau psihotrope roată ţigănească expr. sistem de întrajutorare bănească practicată de un grup de salariaţi la locul de muncă, sub forma unei colecte băneşti distribuite lunar, pe rând, participanţilor la sistem rodată, rodate adj.f. (d. femei) uşuratică, cu experienţă sexuală bogată rodimos s. invar, (ţig.) percheziţie roi, roiesc v.r. a se retrage în mare grabă; a fugi dintr-un loc a o roi expr. -» roi roială, roieli s.f. fugă / plecare precipitată, retragere efectuată în grabă roiu’! interj, (vulg.) fugi!, pleacă! românaş, românaşi s.m. (dim., iron.) ins / individ necunoscut Românica s. pr. (dim., iron.) România romb s.n. sg. caro (în jocul de cărţi) rostogoli, rostogolesc v.r. (d oameni graşi, obezi) a merge, a se deplasa pe jos roşcovă, roşcove s.f. (er.) penis roşeaţă, roşeţisf. (intl.) aur roşitură s.f sg. -» roşeaţă roşu ca racul expr. (d. oameni) congestionat, roşu la faţă rotea, roteală s.f. (intl.) 1. surpriză neplăcută 2. cursă, capcană rotisor s.n. sg. (intl.) metodă de anchetă constând în legarea celui anchetat în poziţie ghemuită, cu picioarele în sus, pentru a fi bătut la tălpi rotund s.n. sg. (adol.) minge (mai ales de fotbal) Roza s. pr. (glum.) scleroză rozetă, rozete s.f (vulg.) anus rubedenism, rubedenisme s.n. (pub., peior.) nepotism, promovare în funcţii importante, de către un om politic aflat la putere, a propriilor rude 211 ♦ rutierist rude de gradul unu expr. (deţ.) deţinuţi din aceeaşi celulă, care au relaţii homosexuale rufă, rufe s.f. (peior.) prostituată rufos, -oasă, rufoşi, -oase adj. 1. zdrenţăros 2. (reg.) murdar, soios a se ruga cu cerul şi pământul (de cineva) expr. a implora (pe cineva) rugină s.f. sg. (deţ.) strat de grăsime de la suprafaţa porţiei de mâncare a-i rugini (cuiva) armătura expr. (er.-d bărbaţi) a-şi pierde virilitatea, a rămâne impotent ruladă, rulade s.f. (intl.) bătaie zdravănă a rula un sentiment expr. a pune la cale o întâlnire amoroasă rumeguş, rumeguşuri s.n. (intl.) individ de cea mai joasă speţă rupe, rup v.t. 1. (er.) a istovi, a(-şi) epuiza partenerul de sex 2. a bate foarte rău (pe cineva) a rupe aţa (cuiva) expr. (d. femei) a dezvirgina un flăcău a rupe baraca expr. (adol.) a se distra, a se simţi bine a rupe calendarul expr. (prst.) a se îndrăgosti de un client a i se rupe (în paişpe) de ceva expr. a nu-i păsa de ceva a i se rupe (cuiva) filmul expr. a-şi pierde cunoştinţa a rupe fundul (cuiva) expr. a so-domiza a rupe gura lumii / târgului expr. a uimi un anturaj / pe cei care te cunosc printr-o realizare deosebită a rupe inima târgului expr. (iron.) 1. a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă 2. a rupe gura lumii a o rupe expr. (d. limbi străine) a vorbi puţin a o rupe în fericire expr. a avea parte de necazuri, a da de bucluc a se rupe în figuri expr. (adol) a se grozăvi, a se fuduli a o rupe în sentiment expr. a avea o pagubă mare a rupe (cuiva) noada expr. (adol.) a impresiona (pe cineva) rupt, -ă, rupţi, -te adj. 1. bătut 2. obosit, epuizat, istovit 3. (tox.) drogat, năucit de o supradoză de narcotice rutierist, rutierişti s.m. (intl.) traficant care practică schimbul de valută pe stradă sabenă, sabene s.f. (deţ.) pachet cu alimente trimis de familie sabie, săbii s.f. (er.) penis sabie-târâş expr. (deţ.) om condamnat pentru omor deosebit de grav sac, saci s.m. belşug, abundenţă, cantitate mare sac fără fund expr. 1. om lacom 2. om care ştie şi povesteşte multe glume / anecdote sacoşar, sacoşari s.m. (pub.) persoană implicată în micul trafic de frontieră sacs, sacsuri s.n. fleac, obiect lipsit de valoare sadomasopsihopupu adj. invar. (adol.) sadomasochist sadomasoscaunodulapo^// invar. (adol.) sadomasochist safaias s.n. sg. (mar.) mâncare de orez safe! interj, s-a făcut!, e-n regulă! salam, salamuri s.n. (vulg.) penis salamet s.n. sg. 1. închisoare 2. mormânt salamoase s. invar, (deţ.) pachet sala paşilor pierduţi expr. (livr.) tribunal, judecătorie salată, salate s.f. (deţ.) secţia restrictivă rezervată infractorilor periculoşi salatieră, salatiere s.f. femeie grasă salbă, salbe s.f. (intl.) cazier judiciar, antecedente penale saleu, saleuri s.n. (adol.) penis a saliva după ceva / după cineva expr. a tânji, a dori, a râvni salon1, saloane s.n. (intl., înv.) închisoare salon2 adj. invar. (d. oameni) bun, cumsecade, înţelegător; pe care se poate conta salon de dans expr. (er.) spaţiul dintre vulvă şi anus saltea, saltele s.f. iubită, amantă salt la maimuţă! expr. (intl.) fură din bagajul acela! a saluta din mers (pe cineva) expr. a pleca; a părăsi (pe cineva) salvarsan s.n. sg. (înv.) 1. medicament cu care se trata în trecut sifilisul 2. sifilis salve! interj, folosită ca formă de salut, mai ales la despărţire sanchi (balamale)! interj, ei, aş!, fugi de-aici!, vezi să nu (te cred)! sandilău, sandilăi s.m. (adol.) nebun, dement sandiliu, -e, sandilii adj. -> sandilău sanie cu zurgălăi expr. (deţ.) lanţuri cu bilă, cu care este legat deţinutul 213 ♦ a sări din textile sapă mai încolo! expr. pleacă de-aici! sarsana, sarsanale s.f. 1. bagaj 2. (intl) buzunar 3. (intl.) bani, economii satelit, sateliţi s.m. (şc.) elev tuns chilug saună, saune s.f. încăpere / loc închis® supraîncălzit(ă) savantlâc, savantlâcuri s.n. 1. erudiţie 2. (peior.) pedanterie, preţiozitate savarină, savarine s.f. 1. agent de circulaţie 2. vulvă săcui, săcuiesc v.t. (intl.) 1. a aresta, a închide 2. a ancheta sever pe cineva Săcuit, -ă, săcuiţi, -te adj. (intl.) 1. arestat, închis 2. anchetat 3. constrâns a sădi sămânţa în tunel expr. (er.) a ejacula în vaginul partenerei de sex săgeată, săgeţi s.f. 1. persoană care se ocupă cu schimburi valutare în afara cadrului legal, în scopul obţinerii de profituri ilicite 2. persoană care acordă împrumuturi în valută cu dobânzi exagerat de mari sălta, salt v.t. 1. a fura 2. a lua mită 3. a aresta, a închide 4. (cart.) a câştiga un pot substanţial a sălta gălbenuşul expr. (intl) a lua partea cea mai însemnată a unui câştig a sălta în laterală expr. (intl.) a fura dintr-un buzunar exterior al victimei a sălta ploconul expr. (intl.) a fura un lucru la îndemână / nepăzit sănătos tun expr. (d. oameni) perfect sănătos săniuţă s.f sg. vodcă indigenă de calitate inferioară a săpa în jur expr. (intl - d. poliţişti) a extinde cercetările la împrejurimile locului în care s-a produs o infracţiune săpătură, săpături s.f. verificare; investigaţie săptămâna brânzei expr. (pop.) perioadă de intensă activitate erotică săpuneală, săpuneli s.f mustrare, dojană; ocară sărac cu duhul expr. (d. oameni) lipsit de inteligenţă / de spirit, prost sărat, -ă, săraţi, -te adj. (d. vorbe, glume) spiritual; hazliu sărăcie, sărăcii s.f (peior.) lucru sau persoană fără valoare sărăcilă s.m. (pop.) om sărac sărătură, sărături s.f. (intl) om cu multă experienţă; descurcăreţ a-i sări bâzdâcul expr. a se înfuria a-i sări (cuiva) capacele expr. 1. a se înfuria 2. a depune un efort deosebit 3. a primi o lovitură puternică a sări coarda expr. (er., eufem.) a avea contact sexual, a face dragoste a sări cu dreptul expr. (deţ.) a încerca obţinerea unui favor în schimbul unui bun material a sări (cuiva) de gât expr. a se repezi să îmbrăţişeze (pe cineva); a arăta (cuiva) dragoste (exagerată) a sări din lovele expr. (adol.) a rămâne fără bani a sări (pe cineva) din portofel expr. (intl.) a fura banii cuiva a sări din porţie expr. (intl.) a-şi pierde un drept sau un privilegiu a sări din textile expr. (adol) a se dezbrăca a sări (peste) garduri ♦ 214------------- a sări (peste) garduri expr. a umbla după aventuri amoroase a-i sări icra din biboanţă expr. (er. - d. femei) a avea orgasm a-i sări (cuiva) inima din ioc expr. 1. a se speria foarte tare 2. a se emoţiona puternic a-i sări (cuiva) în cap expr. a certa (pe cineva) a sări în ochi expr. 1. a fi evident 2. a fi strident, a ieşi în evidenţă în mod exagerat a sări la castane expr. a răspunde cu promptitudine ordinelor unui superior a-i sări (cuiva) muştarul / ţandăra expr. a se enerva sărindar, sărindare s.n. 1. (intl.) ieşirea din spate, uşă de refugiu 2. (prst.) repaus sexual cauzat de o boală, o supărare, un deces în familie etc. a-i sări (cuiva) ochii din cap expr. a suferi îngrozitor a sări pârleazul expr. (pop. - d. fete) a-şi pierde virginitatea a sări peste cal expr. a depăşi limita admisă, a exagera sărit, -ă, săriţi-te adj. nebun, dement sărit de pe fix / de pe linie expr. sărit sătul până-n gât / până peste cap expr. plictisit, dezgustat (de ceva); exasperat a se sătura de ceva ca de mere acre / pădureţe expr. a fi plictisit / dezgustat (de ceva) a se sătura până peste cap expr. a fi plictisit / dezgustat sânge la tavă expr. (vulg.) nimic important, fleacuri sânge rece expr. calm, lipsă de emotivitate sârmă, sârme s.f. (peior.) denumire generică dată de ardeleni moldovenilor aşezaţi în judeţele Transilvaniei în ultimele decenii a săruta (pe cineva) în creştet expr. a fi mult mai înalt (decât cineva) scabie, scabii s.f. (intl.) prostituată scalpete, scalpeţi s.m. (intl.) 1. bătăuş, huligan 2. lovitură în cap scamă s.f. sg. (intl.) bani scapete, scapeţi s.m. (iron., peior.) cântăreţ lipsit de calităţi vocale, solist fără voce scatiu, scatii s.m. (intl., înv.) sergent de stradă scatoalcă, scatoalce s.f lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii; bătaie a scăi la fas (pe cineva) expr. (intl.) a lovi la cap (pe cineva) scălâmb, -ă, scălâmbi, -e adj. 1. (pop. -d. fiinţe) cu membre strâmbe / sucite; schimonosit 2. (d. încălţăminte) deformat, scâlciat scălâmbăi, scălâmbăi v.r. (pop.) a se schimonosi scălâmbăială, scălâmbăieli s.f. (pop.) strâmbătură, schimonoseală a o scălda expr. 1. a face o treabă de mântuială 2. a evita un răspuns clar, a răspunde evaziv 3. (la examene) a nu cunoaşte răspunsurile suficient de bine scămos, -oasă, scămoşi, -oase adj. (intl.) neexperimentat; neîndemânatic scăpa, scap v.r. 1. a simţi imperios nevoia de urinare sau defecare 2. (d. bărbaţi) a avea ejaculare 215 ♦ a schimba uleiul precoce 3. a deconspira fără voie un secret a scăpa basma curată / cu faţa curată expr. a ieşi cu bine dintr-o încurcătură / dintr-o situaţie dificilă a scăpa laba expr. (intl.) a băga mâna în buzunarul cuiva a scăpa la găteală expr. -> a scăpa laba scăpăra, pers. a lîî-a pl scapără v.t., v.i. (er. - d. adolescenţi) a face dragoste pe furiş / în grabă scăriţă, scăriţe s.f. (dim.) lovitură executată în fotbal prin introducerea labei piciorului sub mingea aflată pe gazon, lovitură ce imprimă mingii o traiectorie lobată scărmăna, scarmăn v.t. 1. a certa 2. a bate scărmăneală, scărmăneli s.f 1. bătaie, păruială 2. mustrare, ocară, dojană scărpina, scarpin v.t. a bate scărpinat, scărpinaturi s.n. (er.) contact sexual scăunel, scăunele s.n. (şc.) nota patru scândură, scânduri s.f. (peior.) femeie foarte slabă, cu sâni mici şi şolduri înguste scârbă, scârbe s.f. (peior.) 1. persoană josnică / lipsită de caracter 2. persoană lipsită de bunăvoinţă faţă de cei din jur scârbici s.n. sg. (glum.) serviciu scârbos, -oasă, scârboşi, -oase adj. (d. oameni) 1. căruia i se face uşor greaţă 2, greu de mulţumit; dezagreabil, nesuferit scârţ I. interj, da’ de unde!, ei aş! II. 5. invar, polistiren scârţan, scârţani s.m. om meschin, zgârcit scârţar, scârţari s.m. —» scârţan scârţa-scârţa pe hârtie expr. 1. (peior.) funcţionar 2. autor de literatură de slabă calitate scârţăi, scârţăi v.i. 1. a cânta prost, strident, la un instrument muzical cu coarde 2. (d. acţiuni, activităţi, întreprinderi) a progresa greu / anevoie, a nu funcţiona cum trebuie 3. (d. o afirmaţie) a nu fi plauzibilă scârţări, scârţăresc v.r. a da dovadă de zgârcenie într-o situaţie scenarită, scenarite s.f. (pub., peior.) tendinţă nejustificată de a vedea în orice acţiune sau măsură a unui for rodul unei conspiraţii oculte schelet ambulant expr. (peior.) om sfrijit / pipernicit / firav scheuna, scheauri v.i. (d. oameni) a se văita, a (se) plânge a schimba aerul expr. (intl.) a ieşi la furat a schimba diagrama / domiciliul (cuiva) expr. (intl.) a aresta, a închide (pe cineva) a schimba foaia expr. a-şi modifica atitudinea / comportamentul a schimba macazul expr. 1. a îndrepta în altă direcţie cursul unor evenimente 2. -> a schimba foaia a schimba prefixul expr. (d. oameni) a împlini o vârstă la care se schimbă prima cifră a numărului de ani a schimba uleiul expr. (glum.) a urina schimbă placa! ♦ 216------------------ schimbă placa! expr. mai zi şi altceva!; încearcă să mă convingi şi cu alte argumente! schimbător de viteze expr. penis în erecţie schimschi! interj, (intl.) schimbă vorba! schior, schiori s.m. beţiv, alcoolic schwitz, schwitzi s.m. (prst.) bărbat extrem de viril schwitzeră, schwitzere s.f. (prst.) femeie bine făcută, care excită bărbaţii sclav, sclavi s.m. 1. (deţ.) deţinut care prestează servicii umilitoare, obţinând, în schimb, protecţia şi favorurile celor puternici 2. (er.) bărbat care se pretează la orice perversiune în schimbul obţinerii unor favoruri sexuale din partea unei femei sclavul mozaicului expr. (deţ.) însărcinat cu curăţenia în celulă sclifoseală, sclifoseli s.f. nazuri, mofturi sclifosit, -ă, sclifosiţi, -te adj. (d. oameni) 1. care se sclifoseşte, care face nazuri 2. exagerat de pretenţios scliviseală, scliviseli s.f. (pop.) dichisire sclivisi, sclivisesc v.r. (pop.) a se îmbrăca cu grijă exagerată; a se dichisi; a se găti sclivisit, -ă, sclivisiţi, -te adj. dichisit, gătit, aranjat scoabă, scoabe s.f. 1. (peior.) om firav 2. femeie slabă şi rea 3. (intl.) cuţit, briceag 4. (înv., peior.) brici cu lama tocită 5. fier înroşit 6. picior foarte subţire scoarţă, scoarţe s.f. (intl.) buzunar a scoate basma curată (pe cineva) expr. a scoate (pe cineva) nevinovat a scoate capul expr. (intl.) a ieşi la furat a scoate ceaşca / chiseaua din bufet expr. (er. - d. femei) a-şi da jos chiloţii (pentru consumarea unui act sexual) a scoate (pe cineva) din fire / din sărite / din pepeni expr. a enerva, a irita, a înfuria a scoate (pe cineva) din încurcătură expr. a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situaţie dificilă a scoate (pe cineva) din joc expr. 1. (d. antrenori) a înlocui un jucător cu rezerva acestuia 2. (d. arbitri) a elimina din joc un jucător 3. (d. sportivi) a accidenta grav un adversar 4. (fig.) a elimina un concurent dintr-o competiţie a scoate din minţi (pe cineva) expr. 1. a enerva, a înfuria 2. a entuziasma peste măsură a scoate din pâine expr. a concedia a scoate (pe cineva / ceva) din rahat expr. a salva (pe cineva / ceva) dintr-o situaţie critică a scoate flăcări pe nas expr. 1. a fi furios / mânios 2. a sudui, a blestema a scoate (cuiva) gărgăunii din cap expr. a face (pe cineva) să renunţe la ideile sale ciudate / extravagante a-şi scoate ghearele expr. 1. a-şi arăta partea negativă a caracterului 2. a se apăra a scoate jandarii expr. (cart., înv.) a scoate banii 217 ♦ scrânteală a o scoate la capăt expr. a se descurca, a răzbi, a izbuti a scoate Ia covrigi / la pepeni expr. (pop.) a sărăci (pe cineva), a ruina a scoate la iveală expr. a face cunoscut, a dezvălui, a expune scoate la lumină expr. 1. a dezvălui, a expune 2. a publica a scoate (pe cineva) la salamet expr. (înv.) a distruge (7?e cineva) din punct de vedere material, a ruina (pe cineva) a scoate (pe cineva) la tablă expr. a certa (pe cineva), a cere socoteală (cuiva) a scoate mireasa ex/?r. (provenită din tirul cu puşca la bâlci) a reuşi, a câştiga; a i se împlini o dorinţă a-şi scoate nasul la iveală expr. a apărea, a se înfăţişă a scoate (cuiva) ochii (cu ceva) expr. a-i face (cuiva) reproşuri (în legătură cu ceva) a-şi scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa, a se bate 2. a-şi imputa, a-şi reproşa a scoate panglici pe nas expr. a spune minciuni, a-şi scoate pâinea expr. a-şi câştiga existenţa, ă dobândi cele necesare traiului a-şi scoate pârleala expr. a-şi găsi o compensaţie, a se despăgubi (pentru o pagubă materială, pentru un efort) a scoate (cuiva) peri albi expr. a supăra, a hărţui; a şicana; a vexa (pe cineva) a scoate (cuiva) plombele expr. a lovi (pe cineva) peste gură a-şi scoate sufletul expr. a se obosi mult, a se extenua a scoate taraba în stradă expr. (prst.) a ieşi pe stradă la acostat clienţi a scoate untul (din cineva) expr. a stoarce de puteri (pe cineva) scobeală, scobeli s.f. avort, chiuretaj scobi, scobesc v.r. 1. a se căuta, a se scotoci în buzunare / în portofel etc. 2. a-şi vârî degetele în nas, între dinţi etc. pentru a se curăţa 3. (d. femei) a face un avort (în special prin chiuretaj) scobitoare, scobitori s.f. 1. picior foarte subţire 2. om înalt şi slab scociorî, scociorăsc (pop.) I. v.r. 1. a privi cu atenţie; a examina, a cerceta 2. a aţâţa, a irita, a provoca pe cineva (amintindu-i lucruri neplăcute) II. v.i. 1. a căuta, a cerceta amănunţit 2. a râcâi III. v.r. a se scotoci în buzunare, în portofel etc. scodoli, scodolesc v.t. (reg.) 1. a căuta, a cotrobăi 2. a împrăştia, a risipi; a răscoli scofală s.f. sg. (iron.) pricopseală, folos, ispravă scoicar, scoicari s.m. (er., peior.) bărbat afemeiat; obsedat sexual scoică, scoici s.f. vulvă scoică cu păr expr. vulvă; vagin sconcşi s.m. pl. (adol., glum.) 1. şosete nespălate 2. încălţăminte urât mirositoare scor alb expr. (în sport) zero la zero scornici, scornicesc v.t. a scorni, a născoci, a inventa scrânteală, scrânteli s.f nebunie, ţicneală, zăpăceală scrânti ♦ 218 scrânti, scrântesc v.r. a se zăpăci, a înnebuni, a lua-o razna a o scrânti expr. a face o prostie / o gafa; a greşi scrântit, -ă, scrântiţi, -te adj. (d. oameni) nebun, dement screme, screm v.r. a depune eforturi deosebite, a se strădui (zadarnic, inutil sau cu rezultate nesemnificative) scremut, -ă, scremuţi, -te adj. 1. (d. lucruri) prost, de calitate inferioară 2. (d. acţiuni) realizat cu multă trudă, chinuit, căznit a scrie cu picioarele expr. a scrie urât / ilizibil scriptolog, scriptologi s.m. (peior.) birocrat scriptologie s.f. sg. (peior.) birocraţie, formalism exagerat în rezolvarea unor probleme administrative scroabă, scroabe s.f. (înv.) cizmă uzată; încălţăminte scâlciată scroafă, scroafe s.f. (peior.) femeie nesimţită / lipsită de caracter scrobeală, scrobeli s.f (er.) spermă scrobit, -ă, scrobiţi, -te s.m., s.f, adj. (individ) distant, rigid şi preţios scrumbie, scrumbii s.f. (peior.) om nespălat, murdar, rău mirositor scrumelniţă, scrumelniţe s.f scrumieră scufiţă, scufiţe s.f. 1. cap 2. prezervativ scufunda, scufund v.t. (glum.) a confunda scuipa, scuip v.i. (intl.) 1. a trăda 2. a mărturisi a-şi scuipa bojocii expr. (pop.) a fi bolnav de tuberculoză a scuipa contra vântului expr. (vulg.) 1. a se pune rău cu şefii 2. a manifesta lipsă de orientare apărând o cauză ce nu are sorţi de izbândă a-şi scuipa fierea expr. (pop.) a vorbi cu ură a scuipa foc expr. (d. oameni) a fi furios / mânios a-şi scuipa plămânii expr. 1. a tuşi des, cu expectoraţie bogată 2. a depune eforturi deosebite fără a obţine rezultatele scontate scuipat, scuipaţi s.m. (intl.) 1. denunţ, trădare 2. om lipsit de caracter, om de nimic scuipătoare, scuipători s.f. 1. gură 2. (intl.) cameră de anchetă 3. (intl, înv.) cameră de tortură scuipător, scuipători s.m. (intl.) informator, denunţător scuipici, scuipiciuri s.n. (în limbajul copiilor) scuipat, salivă a i se scula expr. 1. (vulg. - d bărbaţi) a avea o erecţie 2. a manifesta subit o dorinţă, o poftă, o intenţie ciudată sau reprobabilă a i se scula bâzdâcul expr. 1. a i se năzări, a-i veni un gând ciudat şi neaşteptat 2. (er.) a. se excita a se scula cu faţa la cearşaf / la perete / la pernă expr. a fi indispus (în primele ore ale dimineţii) a se scula cu fundul în sus expr. a fi morocănos / indispus / arţăgos (în primele ore ale dimineţii) a se scula cu noaptea în cap expr. a se scula dimineaţa foarte devreme / în zori a i se scula o idee expr. (glum.) a-i veni o idee sculament, sculamente s.n. (pop.) blenoragie sculă, scule s.f. 1. (intl.) unealtă sau instrument folosit de un spărgător 2. cuţit, şiş 3. penis 4. aparat electronic audiovizual sculătoare, sculâtori s.f femeie care obişnuieşte să-şi excite manual partenerul de sex scumpi s. invar, apelativ folosit de îndrăgostiţi scump la tărâţe şi ieftin la făină / la mălai expr. zgârcit la cheltuieli şi risipitor când nu este cazul scurge, scurg v.r. a fugi, a se retrage pe furiş a i se scurge ochii după cineva expr. a-i face plăcere să vadă pe cineva; a simţi o atracţie puternică pentru cineva scurgeri s.f. pl. blenoragie a scurta cuiva ghearele expr. a pune pe cineva în imposibilitatea de a mai face rău scurt în piele expr. (glum.) circumcis, tăiat împrejur scutier, scutieri s.m. membru al forţelor speciale de menţinere a ordinii publice scutura, scutur v.t. a critica / a certa foarte aspru a scutura buzunarele / punga (cuiva) expr. a lua (cuiva), prin mijloace necinstite, toţi banii; a stoarce (pe cineva) de bani a scutura cojocul (cuiva) expr. a bate (pe cineva) a scutura (pe cineva) de bani expr. a stoarce (pe cineva) de bani seară de zarzavat expr. (prst.) seară fără clienţi / cu câştiguri slabe —-------------------219 ♦ semafor a-i seca creanga / sămânţa expr. (er.) a fi impotent; a fi vlăguit / epuizat a-l seca (pe cineva) la ficaţi expr. 1. a simţi o durere fizică puternică 2. (d. griji, necazuri) a necăji (pe cineva), a frământa (pe cineva), a chinui (pe cineva) secătură, secături s.f individ lipsit de caracter second-hand adj. invar. 1. (d. magazine) care vând mărfuri sau îmbrăcăminte la mâna a doua 2. (d. mărfuri, îmbrăcăminte, aparatură) care sunt vândute la mâna a doua 3. (peior. - d. lucruri) de calitate inferioară 4. (peior. - d. oameni) incompetent, slab pregătit profesional secretar, secretari s.m. (intl.) complice sector, sectoare s.n. (mii., deţ.) porţiune dintr-o incintă sau un teren ce aparţine unei unităţi militare sau unui penitenciar, de curăţenia căreia se ocupă un militar sau un deţinut desemnat de comandanţi sau gardieni sectorist, sectorişti s.m. 1. (înv.) poliţist de proximitate 2. (deţ.) deţinut responsabil cu curăţenia pe o anumită porţiune a penitenciarului Secu’ s. invar. Securitatea (ca instituţie) secu’ s.m. invar, securist, lucrător al Securităţii seismograf, seismografe s.n. (pub., fig.) indicator al vieţii sociale, economice etc. semafor, semafoare s.n. ochi a semăna ca două picături de apă ♦ 220 a semăna ca două picături de apă expr. a semăna perfect a semăna vrajbă / zâzanie expr. a învrăjbi semering, semeringuri s.n. anus seminarită, seminarite s.f. (pub., peior.) mania organizării unui număr nejustificat de mare de seminarii, simpozioane, consfătuiri etc. pe bani publici semn, semne s.n. (intl.) amanet senator de drept expr. (sport) jucător care, graţie valorii şi seriozităţii sale, este permanent titular în echipa de bază sepepist, -ă, sepepişti, -iste s.m., s.f. (pub.) lucrător al Serviciului de Pază şi Protecţie a Preşedinţiei sereiist, serelişti s.m. (pub.) comerciant cu autorizaţie de înfiinţare a unei societăţi cu răspundere limitată (S.R. L.) serenadă, serenade s.f. (intl.) 1. rechizitoriu 2. pledoaria avocatului poporului sergent, sergenţi s.m. chiştoc de ţigară de dimensiuni mici sertar, sertare s.n. (intl) buzunar servi, servesc v.t. (intl.) a fura a nu servi (ceva) expr. (adol) a absenta, a chiuli (de la o oră de clasă) a servi la directă expr. a lovi (pe cineva) în faţă a servi (pe cineva) la flanc expr. (intl) a fura din buzunarele laterale ale cuiva a servi la îngrijire expr. (intl.) 1. a lovi pe cineva la cap 2. a-i fura cuiva portofelul servită, servite s.f (stud.) 1. metodă de fraudare a unui examen scris prin substituirea colii A4 imaculate cu o coală ce conţine rezolvările subiectelor de examen pregătită de acasă 2. coală ce conţine subiectele de examen rezolvate de acasă, predată la sfârşitul unui examen scris servitoare, servitoare s.f. prostituată sex s.n. sg. 1. act sexual, raport sexual 2. viaţă sexuală sexi adj. invar. 1. (d femei) frumoasă, atrăgătoare 2. (d. filme, reviste) cu conţinut indecent, înfăţişând nuduri şi simulări ale actului sexual sexos, -oasă, sexos, -oase adj. 1. (d. bărbaţi) viril, potent 2. (d. femei) atrăgătoare, cu nuri sexy adj. invar. —» sexi sezonist, -ă, sezonişti, -ste s.m., s.f. (intl) deţinut sfănţui, sfănţuiesc v.t. 1. a mitui 2. a lua mită 3. a înşela (pe cineva) sfănţuială, sfănţuieli s.f 1. mituire 2. acceptare de mită sfănţuitor, sfănţuitori s.m. persoană care dă sau care primeşte mită sfânt, sfinţi s.m. (şc.) nota opt sfârâială, sfărâieli s.f profit, avantaj obţinut cu uşurinţă, chilipir, pleaşcă sfârtecar, sfârtecari s.m. (intl) persoană care obişnuieşte să se bată cu cuţitul; criminal care foloseşte arme albe sfert, sferturi s.n. (tox.) doză obişnuită de heroină vândută pe stradă (aproximativ 0,25 grame) sfeteriseală, sfeteriseli s.f. furt mărunt 221 ♦ sinchiseală sfeterisi, sfeterisesc v.t. a fura lucruri de mică valoare a o sfeterisi expr. a avea necazuri a-i sfârâi (cuiva) călcâiele expr. a fugi foarte repede sfoaie, sfoi s.f (cart.) tehnică de trişat la pocher, constând în permanenta păstrare a căiţilor de deasupra prin servirea celor imediat următoare sforar, sforari s.m. 1. intrigant 2. (peior.) om politic sforărie, sforării s.f uneltire, intrigă; aranjament necinstit shit! interj, (adol., obs.) căca-m-aş!, fire-ar să fie! shogun, shoguni s.m. (intl.) şef al unei organizaţii criminale shop, shopuri s.n. (înv.) magazin în care, înainte de decembrie 1989, se vindeau mărfuri de lux pe valută shot I. s.n. pl. shoturi (tox.) 1. injecţie intravenoasă, injectarea intravenoasă a unui drog 2. inhalarea fumului de marijuana din gura altei persoane II. adj. invar, (d. toxicomani) care se află sub influenţa drogurilor ingerate show, showuri s.n. (pub.) 1. spectacol 2. (fig., peior.) scandal, circ, bâlci sici, siciuri s.n. partea scobită a arşicului de miel (perdantă în jocul de copii ,,siciu-beiu) siciu-bei expr. (înv.) joc de copii în care se folosesc arşicele de miel sictir, sictiruri s.n. (vulg.) stare de lehamite sictireală, sictireli s.f. 1. plictis, plictiseală 2. dojană aspră 3. —» sictir sictiri, sictiresc I. v.t. a insulta, a înjura (pe cineva) II. v.r. a se supăra, a se enerva S.I.D.A. 5-. siglă de la savant-ingi-ner-doctor-academician (peior.) poreclă dată în timpul vieţii Elenei Ceauşescu, soţia dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu sidili, sidilesc I. v.t. (înv.) a dichisi II. v.r. (înv.) a se dichisi sifilitic, -ă, sifilitici, -e s.m., s.f, adj. nebun, trăsnit sifon, sifoane s.n. denunţ, pâră, informaţie dată poliţiei sifonar, sifonări s.m. informator. Sigiliu, sigilii s.n. (intl.) 1. amprentă digitală 2. (la pl.) cătuşe silă, sile s.f. muncă silnică si Ies! interj, (ţig.) loveşte cu cuţitul! silicoane s.f pl. 1. sâni de femeie de dimensiuni mari; sâni frumoşi 2. sâni de femeie cu implant de silicon siluetă, siluete s.f. talie zveltă, corp zvelt / suplu / bine proporţional al unei persoane simpatie, simpatii s.f parteneră de flirt simpatiu, simpatii s.m. partener de flirt a se simţi ca peştele în ap a expr. a trăi bine; a se simţi bine, a fi în elementul său a se simţi ca peştele pe uscat expr. a se simţi rău, a nu se simţi în largul său a nu se simţi în apele sale expr. a nu se simţi bine, a fi indispus a se simţi miez expr. (adol.) a se grozăvi, a se lăuda sinchiseală, sinchiseli s.f (mai ales în construncţii negative) grijă. sinchisi ♦ 222 atenţie, consideraţie faţă de cineva sau ceva sinchisi, sinchisesc v.r. (mai ales în construcţii negative) a-i păsa cuiva de cineva sau de ceva; a nu rămâne indiferent Sing-Sing s. pr. (intl.) 1. penitenciar cu regim sever 2. evadare din arest sau penitenciar Sinistra s. pr. (peior.) poreclă postumă a Elenei Ceauşescu, soţia dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu Siny s. pr. (peior., hip.) -» Sinistra sirop, siropuri s.n. 1. producţie artistică exagerat de sentimentală 2. (la sg. - tox.) codeină siropos, -oasă, siropoşi, -oase adj. exagera de sentimental, melodramatic sisi adj. invar. 1. sifilitic 2. nebun, dement sităr, sitări s.m. (intl.) paznic înarmat site, site-uri s.n. pagină pe Internet skateboard s.n. 1. planşă pe role 2. sportul practicat cu ajutorul planşei pe role skunk s. invar, (tox.) varietate de canabis mai puternic siab ca o scoabă / ca un ogar / ca un ţâr expr. (d oameni şi animale) mctyvf, sfrijit siab de înger expr. 1. fricos 2. uşor impresionabil siab de-i numeri coastele expr. uscăţiv, sfrijit sialom, slalomuri s.n. (pub.) 1. direcţie incertă; fluctuaţie imprevizibilă 2. şiretlic, tertip a (nu) slăbi (pe cineva) expr. a (nu) lăsa în pace (pe cineva) a slăbi şurubul expr. 1. a reduce gradul de exigenţă / nivelul pretenţiilor (în raport cu subalternii, cu elevii etc.) 2. a renunţa la folosirea unor mijloace de constrângere sloboz, slobozuri s.n. (obs.) penis slobozi, slobod v.r. (pop.) 1. a defeca 2. a urina 3. a ejacula slută, slute s.f. (glum.) o sută de lei smac, smacuri s.n. (peior.) 1. cremă de faţă; unguent, alifie 2. fard smalţ s.n. sg. piele smardi, smardesc v.t. (intl.) a lovi tare, a bate smardoi, smardoi s.m. (deţ.) puşcăriaş, bătăuş, temut de ceilalţi deţinuţi smăcui, smăcuiesc v.r. 1. a se unge / a se da cu cremă de faţă 2. a se machia smeche, smeche s.f. lovitură aplicată cu pumnul în figură smecleu, smecleuri s.n. (adol.) penis a sminti (pe cineva) în bătaie expr. a bate foarte tare (pe cineva) smiorcăi, smiorcăiesc (pop.) I. v.i. a trage în mod repetat aer pe nas (din cauza plânsului, a unui tic nervos etc.) II. v.r. a plânge alintat; a se preface că plânge smoală s.f. sg. (intl.) denunţ smochină, smochine s.f. om sfrijit / firav smucit, -ă, smuciţi, -te adj. 1. nebun, dement 2. impulsiv smulge, smulg v.r. a pleca snack, snacksuri s.n. gustare, aperitiv preambalat sniff, sniffuri s.n. (tox.) inhalare nazală a unui drog sniffer, snifferi s.m. (tox.) persoană care prizează droguri sniffing, sniffinguri s.n. (tox.) —> sniff sniffui, sniffuiesc v.t. (tox.) a inhala nazal droguri, a priza droguri snopi, snopesc v.t. a bate tare de tot soare cu dinţi expr. vreme însorită, dar friguroasă socoteală, socoteli s.f. 1. fiecare din cele patru operaţii aritmetice fundamentale 2. treabă, lucru 3. (eufem.) penis 4. (eufem.) vulvă; vagin socri, socresc v.t. 1. a stărui cu insistenţă supărătoare pe lângă cineva 2. a cicăli, a bate la cap sodă s.f. sg. vodcă, rachiu alb sofisticărie, sofisticării sf. lucru sofisticat soft I. s.n. pl. softuri program de calculator II. adj. invar. 1. care se referă la sau ţine de programele de calculator 2. uşor soi, soiuri s.n. somn soi de merge banda expr. 1. persoană fără caracter 2. persoană care, din prostie, generează diferite încurcături soileală, soileli s.f somn soileanii s. invar. -» soileală soilescovici 5. invar. -> soileală soilescu invar. -» soileală soili, soilesc v.i. a dormi soi rău expr. persoană cu deprinderi urâte sol, soli s.m. (intl.) complice soldăţel, soldăţei s.m. cubuleţ de pâine cu unt, gem sau mezeluri dat la masă copiilor mici solist, -ă, solişti, -ste s.m., s.f (pol.) infractor care acţionează singur --------------------- 223 ♦ spanac solo adj. invar., adv. singur; de unul singur solovast s. invar (ţig.) furt din buzunare somnacai, somnacaia s.m. (ţig.) aur sona, sonez v.r. a înnebuni sonat, -ă, sonaţi, -te s.m., s.f., adj. nebun, smintit sondor, sondori s.m. homosexual activ soni, sony adj. sonat a sorbi ceaşca expr. (er.) a practica cuniiiţia a sorbi (pe cineva) din ochi expr. a privi (pe cineva) cu mare dragoste sorcovă, sorcove s.f. 1. persoană îmbrăcată cu haine în culori ţipătoare 2. (friz.) măturică de scuturat hainele clientului a-i sosi cuiva ceasul (de pe urmă) expr. a-i veni cuiva timful să moară a sosi la spartul târgului expr. a sosi undeva prea târziu, după încheierea evenimentului care interesa a sosi la ţanc expr. a veni la momentul potrivit ' soto adv., adj. invar. 1. sigur, cert 2. (adol.) destul, suficient Sovata s. invar, (deţ.) secţia restrictivă dintr-un penitenciar rezervată infractorilor periculoşi sovietică, sovietice s.f. (deţ.) lovitură pe la spate spală-te pe cap! expr. descurcă-te singur, cu propriile puteri! spanac I. s.n. pl. spanacuri lucru de calitate inferioară (referitor, mai ales, la producţii de factură ar- spanac pe prispă! ♦ 224---------------- tistică sau intelectuală) II. interj. ei aş! spanac pe prispă! expr. (intl) nu spui nimic! sparanghel s.m. sg. (er.) penis sparge, sparg I. v.t. 1. a bate rău de tot 2. a cheltui mult, a risipi (o sumă mare de bani) 3. a dezvirgina, a deflora EL v.r. (pol) a mărturisi a se sparge gaşca expr. (d. un grup de prieteni, o bandă de hoţi etc.) a se împrăştia, a se risipi, a se dezmembra a-i sparge (cuiva) geamurile expr. (adol, sport. - la fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului a-i sparge (cuiva) ghiocul expr. (er. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual brutal a sparge la buburuză expr. (obs.) a dezvirgina, a deflora a sparge la nas expr. (intl) a bate a sparge prapurele (cuiva) expr. (er. - d. bărbaţi) a dezvirgina, a deflora spate s.n. sg. protecţie din partea unei persoane influente spaţiu, spatii s.m. (cart.) treflă spăla, spăl v.t. a purta cuiva de grijă spălându-i rufele a spăla bani expr. a introduce pe piaţă bani proveniţi din activităţi ilegale a se spăla ca pisica expr. 1. (iron.) a se spăla superficial 2. a fi neglijent a-şi spăla obrazul expr. a se reabilita a spăla pe cineva pe cap expr. a certa a nu se spăla pe dinţi de dimineaţă expr. a vorbi obscen a se spăla pe mâini (ca Pilat din Pont) expr. a nu se implica într-o dispută; a nu-şi asuma responsabilitatea într-o situaţie critică a se spăla pe picioare în dami-geană expr. (glum. - d femei) a avea picioare foarte subţiri a spăla putina expr. a fugi; a pleca precipitat / în goană / pe furiş spălătură, spălături s.f. (vulg.) prostituată spălăţel, -ică, spălăţei, -ele adj. cu aspect şi ţinută îngrijită, curat îmbrăcat, prezentabil; curăţel spărgaş, spărgaşi s.m. (intl.) spărgător de locuinţe a spânzura banii expr. (glum.) a cheltui exagerat de mult; a cheltui fără discernământ; a fi risipitor spârcâit, spârcâituri s.n. (er.) act sexual ratat; ejaculare precoce special K expr. (tox.) ketamină pisată specială, speciale s.f (deţ.) 1. penitenciar cu regim sever 2. băutură alcoolică speria, sperii v.t. 1. a uimi 2. (adol.) a fura speriat de bombe expr. exagerat de precaut; fricos spici, spiciuri s.n. (pub., peior.) cuvântare, discurs spilcui, spilcuiesc v.r. a se dichisi spilcuit, -ă, spilcuiţi, -te adj. dichisit, aranjat spintecătură, spintecături s.f. (vulg.) prostituată spion, spioni s.m. (intl.) 1. ac de siguranţă 2. unealtă în formă de V 225 ♦ a sta ca un spin în coasta / în inima / în ochii cuiva cu care se forţează o uşă încuiată, atunci când cheia este în broască spionaj, spionaje s.n. (deţ.) urmărirea de către deţinuţi a activităţii gardienilor, în scopul identificării momentului propice comiterii unei acţiuni interzise de regulament spionită, spionite s.f. 1. (pub., peior.) mania de a bănui sau acuza de spionaj înalţi funcţionari publici 2. mania de a urmări toate mişcările vecinilor, colegilor etc. spirtar, spirtari s.m. băutor de spirt medicinal spital, spitale s.n. 1. (intl., înv.) palton; pardesiu 2. (friz., înv.) lo-ţiune dezinfectantă aplicată după ras sporovăi, sporovăiesc v.i. a flecări, a vorbi mult şi fără rost sporovăială, sporovăieli s.f. flecăreală, taifas sport s.n. sg. (şc.) disciplina şcolară „educaţie fizică“ spuma mării! expr. (intl.) nu spui nimic! spumă, spume s.f. 1. (er.) spermă 2. (la pl. - vulg.) stare de enervare spumega, spumeg v.i. (er.) a ejacula a spune două vorbe şi-un cuvânt expr. a vorbi extrem de concis a spune gogoşi expr. a spune minciuni a spune ocabele expr. (adol.) a minţi; a lansa zvonuri nefondate a spune prăpăstii expr. 1. a spune lucruri care înspăimântă 2. a spune lucruri lipsite de raţiune / prostii / bazaconii a-i spune (cuiva) ceva verde în faţă expr. a-i spune ceva (cuiva) direct / cu sinceritate / fără menajamente a spune verzi şi uscate expr. a spune prostii, a vorbi fără rost a-i spune cuiva vreo două de dulce expr. a certa / a mustra pe cineva a spune vrute şi nevrute expr. a flecări, a pălăvrăgi spurcat, spurcaţi s.m. (intl.) poliţist spurcat la gură expr. care spune vorbe triviale / vulgare spuză s.f sg. (er.) spermă sta, stau v.i. (d. femei) a consimţi să aibă raport sexual cu un bărbat a sta băţ expr. a fi ţeapăn stabiliment, stabilimente s.n. (eufem.) bordel, casă de toleranţă stabor s.m. sg. judecată ţigănească a sta ca o balegă / ca o plăcintă (vulg.) a fi pasiv / comod a sta ca boier Bibescu expr. a lenevi, a trândăvi a sta ca pe ace / ca pe ouă / ca pe spini expr. a fi neliniştit; a fi nerăbdător a sta capră expr. (er. - d. femei) a lua poziţia în care, în actul sexual, penetrarea vaginului se face din spate a sta ca un butuc expr. a sta nemişcat într-un loc a-i sta ca un ghimpe în ochi (cuiva) expr. a stingheri (pe cineva)\ a constitui o permanentă ameninţare (pentru cineva) a sta ca un spin în coasta / în inima / în ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva, a constitui a sta ca un ţap logodit ♦ 226 — o prezenţă neplăcută pentru cineva; a incomoda pe cineva a sta ca un ţap logodit expr. a sta ţeapăn / prostit / aiurea a-i sta (cuiva) ceasul expr. a înlemni, a înmărmuri, a fi uluit stachie, stachii s.f. (intl, înv.) palmă a sta chiil expr. (tox.) a fi relaxat, a nu-şi face griji a sta ciocan pe capul cuiva expr. (adol.) a agasa / a cicăli / a enerva pe cineva a sta cloşcă expr. (d femei) a accepta fără să se opună / fără să se împotrivească unui raport sexual a sta cu braţele încrucişate expr. 1. a fi pasiv / comod / nepăsător 2. a fi indolent; a se complăcea într-o situaţie a sta cu burta la soare expr. 1. a face plajă 2. a fi pasiv / comod / nepăsător a sta cu cracii-n sus expr. 1. a se odihni 2. a lenevi, a trândăvi a sta cu deştu-n cur / în fund / în gură expr. (vulg.) a sta cu braţele încrucişate a sta cu dinaintea goală expr. a primi musafirii cu masa goală, fără mâncare şi băutură a sta cu fundul în două / în şapte luntri expr. 1. a fi oportunist 2. a nu şti ce vrea a sta cu mâinile în buzunar / în sân expr. -> a sta cu braţele încrucişate a sta cu picioarele în apă rece expr. a se gândi profund şi îndelung la ceva a sta cu sufletul la gură expr. 1. a se afla într-o stare de ten- siune psihică 2. a fi neliniştit, a fi nerăbdător a sta cu toporul în / la brâu expr. a fi certăreţ, a fi pus pe ceartă a sta de palavre expr. a pierde timpul cu discuţii sterile / inutile a sta de poveşti expr. 1. a sta de vorbă 2. -> a sta de palavre a sta de şase / de şest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariţia unei persoane inoportune a sta erect expr. (adol.) a rămâne treaz, a veghea a sta fartiţie expr. (intl.) a sta de paravan, a sta astfel ca păgubaşul să nu observe că hoţul complice îi bagă mâna în buzunar stafidă, stafide s.f. om firav / sfrijit / pipernicit stafidi, stafidesc v.r. (d. oameni) a slăbi, a se sfriji a sta ghiocel expr. (adol.) a fi mustrat / certat cu asprime stagiar, stagiari s.m. (intl.) persoană aflată în stare de arest preventiv stagiu, stagii s.n. perioadă de detenţie stai în banca ta! expr. fii cuminte! Stai pe-aci! expr. poţi să stai mult şi bine, că tot degeaba (stai)! stai pe-aproape! expr. stai pe-aci! a sta în banca lui / proprie expr. 1. a-şi vedea de treabă, a nu se amesteca în treburile altuia 2. a se mulţumi cu puţin, a nu emite pretenţii nejustificate a-i sta în gât expr. a antipatiza, a nu suferi, a nu suporta (ceva sau pe cineva) a sta la etaj expr. (prst.) a practica sexul oral a sta Ia naftalină expr. 1. (deţ.) a ispăşi o condamnare 2. (mii - d. soldaţii în termen) a efectua serviciul militar 3. (intl.) a se sustrage urmăririi penale, a sta ascuns 4. a avea o perioadă de abstinenţă sexuală a sta la orizontală expr. a se culca, a se întinde, a se odihni în pat a sta la palavre / la poveşti / la taclale expr. a pierde timpul cu discuţii sterile a sta la parter expr. (prst.) a practica relaţii sexuale normale / sex vaginal a sta la perghea / la şest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariţia unei persoane inoportune a sta la pomană expr. (la fotbal) a juca numai în atac, în poziţie avansată; a nu participa la efortul colectiv al echipei; a nu sprijini apărarea proprie a Sta la ţuhaus expr. a fi la închisoare Stan-Păţitul expr. persoană care a trecut prin multe întâmplări neplăcute, trăgând învăţăminte din acestea a-i sta (cuiva) pe cap expr. a incomoda (pe cineva), a agresa (pe cineva) a sta pe gânduri expr. 1. a şovăi, a ezita 2. a chibzui, a medita a sta pe tron expr. a defeca la closet a-i sta pe vârful limbii expr. 1. a fi gata să rostească un lucru pe care n-ar trebui să-l spună 2. a avea un lapsus, a nu-şi putea aminti un lucru — 227 ♦ Stejarul din Scorniceşti a sta prost / rău cu ţara expr. a nu avea bani staroste, starosti s.m. şef al unei bande de hoţi starostele curcănimii expr. (intl) ministrul de interne a sta smirnă expr. 1. a sta nemişcat / în poziţie de drepţi 2. a fi obedient a sta sub papuc expr. (iron. - d. bărbaţi) a fi docil, a se lăsa condus în tot ceea ce face de o femeie a sta şi-n cap, şi-n coadă expr. (adol.) a încerca (să facă) imposibilul a Sta turceşte expr. a sta cu picioarele încrucişate sub fese staţiune Ia mare expr. (deţ.) infirmerie staţiune la munte expr. (deţ.) izolator Stăncuţă, stăncuţe s.f (eufem.) ţigan, rrom Stătut, -ă, stătuţi, -te adj. (d. oameni) marcat de o perioadă de abstinenţă sexuală prelungită a stâlci în bătaie expr. a bate tare de tot stâlp de cafenea expr. (înv., peior.) persoană care îşi petrece timpul prin cafenele; parazit; pierde-vară Stânjenel, stânjenei s.m. (iron.) securist, lucrător al Securităţii Stea albăstrie expr. (iron.) 1. lucrător al Securităţii 2. poliţia politică comunistă Stea voioasă expr. (tox.) cocaină steguleţ, steguleţe s.n. (tox.) ac de seringă Stejarul din Scorniceşti expr. (iron.) poreclă dată dictatorului sticla de lampă numărul doi ♦ 228 Nicolae Ceauşescu în timpul vieţii sticla de lampă numărul doi expr. (glum., înv.) ţoi, cinzeacă, (păhărel cu) cincizeci de mililitri de băutură spirtoasă sticlar, sticlari s.m. beţiv, alcoolic sticlă s.f. sg. (tox.) metamfetamină sticlete, sticleţi s.m. (înv.) sergent de stradă sticloanţă, sticloanţe s.f. (augm.) sticlă stinge v.r. pers. a Ill-a sg. (în sporturile de echipă - d. o acţiune de atac) a înceta să reprezinte un pericol pentru adversari a-i stinge (cuiva) lampa expr. a-i da (cuiva) peste ochi, a lovi (pe cineva) peste ochi a stoarce apă din piatră seacă expr. a realiza un lucru imposibil a-şi stoarce creierii expr. a (se) gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluţie a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-şi epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva stors, -oarsă, stor şi, -oarse adj. 1. (er.) epuizat sexual după mai multe orgasme 2. falit, fără nici un ban Strada Kent expr. strada Covaci din Bucureşti strană, strane s.f. (glum.) boxa acuzaţilor stranier, stranieri s.m. (pub., sport) 1. fotbalist legitimat la un club de fotbal din străinătate 2. (prin ext.) orice sporti v legitimat la un club sportiv din străinătate strategic, -ă, strategici, -e adj. 1. (pub.) puternic din punct de vedere financiar 2. (în sport — d. un meci) trucat, care are rezultatul aranjat între echipe dinainte străinar, străinari s.m. (peior.) străin străinez, străinezi s.m. (peior.) străin Străinezia s. invar, străinătate a-i strămuta (cuiva) căpriorii expr. a lovi (pe cineva) tare peste obraz a-i strâmba ghidonul cuiva expr. a lovi (pe cinevaj; a răni (pe cineva) la cap strâmbă, strâmbe s.f. 1. intrigă, urzeală; şicană 2. (deţ.) minciună Strâmtoare, strâmtori s.f. (er.) vagin a-l strânge anatomia expr. a fi bolnav a strânge bani la ciorap expr. a face economii a strânge (pe cineva) cu uşa expr. 1. a sili (pe cineva) să facă ceva 2. a obliga (pe cineva) să recunoască ceva a strânge de coaie (pe cineva) expr. (vulg.) -» a strânge cu uşa (pe cineva) a strânge / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materială precară mijloace de trai decent a-l strânge Dumnezeu de pe pământ expr. (pop.) a muri a-l strânge faţa expr. (adol., iron.) a fi urât a strânge (pe cineva) în cleşte / în balamale expr. a strânge cu uşa a strânge masa expr. (intl.) a dispărea, a se ascunde 229 ♦ stufat strângere de inimă expr. 1. sentiment puternic de teamă / de durere / de regret etc. 2. presentiment funest a strânge şurubul expr. a întrebuinţa mijloacele de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva) strânsură de inimă expr. (pop.) infarct miocardic streche s.f. sg. furie subită, acces de nebunie strecheat, -ă, strecheaţi, -te adj. furios, dement streptomicină s.f. sg. (glum.) coniac strica, stric v.r. a decădea din punct de vedere moral; a se deprava a strica (cuiva) codolanul expr. (intl.) a aresta, a închide a se strica (cu cineva) expr. a rupe legătura de prietenie sau dragoste (cu cineva) a se strica de râs expr. a râde foarte tare / cu hohote a strica piaţa expr. (d. comercianţi) a vinde marfa mai ieftin decât concurenţa a strica ploile (cuiva) expr. a strica planurile (cuiva) stricat, -ă, stricaţi, -te adj. (d. oameni) 1. certat, supărat 2. corupt, desfrânat, depravat a strica tabieturile cuiva expr. (prst.) a exagera, a face exces de zel a striga lorgu expr. (glum.) a vomita a-l striga pe Bebe / pe lorgu expr. (adol.) a vomita strigare, strigări s.f. 1. licitaţie 2. anunţarea darurilor oferite de meseni la o nuntă cu dar strigător la cer expr. 1. revoltător, de o deosebită gravitate 2. evident, vădit; imposibil de trecut cu vederea strigătură strigături s.f (intl.) sentinţă judecătorească stripper, stripperi s.m. (pub.) bărbat care câştigă bani făcând strip-tease strofoca, strofoc v.r. (pop.) a se strădui din răsputeri, a-şi da silinţa stronţişor, stronţişori s.m. denumire generică dată copiilor cu malformaţii congenitale în anii de după catastrofa de la centrala nucleară Cernobâl, din aprilie 1986 stropeală, stropeli s.f băutură stropi, stropesc v.t. (er.) a ejacula a-i stropi crinul (unei femei) expr. (er. -d. bărbaţi) a ejacula pe aparatul genital al partenerei de sex a stropi gazonul expr. (er. -d. bărbaţi) a ejacula, a juisa pe părul pubian al partenerei se sex stropşi, stropşesc I. v.t. a deforma, a stâlci cuvintele (în pronunţare sau în scris) II. v.r. (pop.) a se răsti la cineva; a se burzului, a se oţărî stropşit, -ă, stropşiţi, -te adj. (pop.) pocit, deformat, stâlcit stropşitură, stropşituri s.f. (pop.) 1. poceală, schimonoseală, stâl-ceală 2. persoană urâtă / diformă studenţie, studenţii s.f. (intl.) prima condamnare penală a unui infractor studia, studiez v.t., v.i. a consuma băuturi alcoolice Stufat s.n. sg. (er.) păr pubian sub aripa (cuiva) ♦ 230 -------------- sub aripa (cuiva) expr. sub protecţia (cuiva), protejat (de cineva) sub papuc expr. (iron. -d. bărbaţi) condus (de o femeie), care ascultă (de o femeie) subsol, subsoluri s.n. (intl.) arestul prefecturii subţia, subţiez v.r. (iron.) a deveni mai rafinat / mai civilizat / mai fin; a se rafina, a se cultiva subţire, subţiri adj. 1. (d. oameni) subtil, rafinat 2. (d. studenţi) slab, nepregătit; care nu a studiat suficient 3. (d. răspunsurile unui elev, student etc.) slab, nesatisfăcător 4. (d. lucruri, în general) de calitate inferioară; de mântuială, prost suburban, -ă, suburbani, -e adj. (d. comportamentul sau limbajul cuiva) vulgar, lipsit de politeţe; necivilizat sucăleală, sucăleli s.f. cicăleală, sâcâială sucăli, sucălesc v.t. 1. a-şi bate joc de o treabă; a lucra de mântuială 2. a cicăli, a sâcâi pe cineva a o suci expr. a da alt curs sau alt înţeles convorbirii pentru a-şi ascunde gândurile; a ocoli adevărul a suci babaroasele expr. a juca barbut Sucilă s.m. om ciudat / aiurit a suci vorba expr. -> a o suci sucit, -ă, suciţi, -te adj. 1. (d. oameni) ciudat, imprevizibil 2. (d. manifestările oamenilor) care exprimă / trădează ciudăţenie a suferi de chiulangită cronică expr. (şc., glum.) a absenta nemotivat de la cursuri a suferi de sindromul N.F. expr. (glum. - d. femei) 1. a fi veşnic pusă pe ceartă, a fi arţăgoasă 2. a avea tulburări hormonale provocate de abstinenţa sexuală prelungită sufia, suflu v.t. 1. (şc.) a şopti unui coleg care nu ştie lecţia 2. a deposeda pe cineva de ceva a sufla ca o balenă / ca o locomotivă expr. a gâfâi, a respira sacadat a sufla (ceva) de sub nasul cuiva expr. a-şi însuşi un lucru care aparţine de drept altuia sau pe care ar dori să şi-l însuşească altcineva a sufla (cuiva) în borş expr. a-i face (cuiva) toate poftele; a ţine (cuiva) partea necondiţionat şi fără discernământ a sufla (cuiva) în spate expr. a submina poziţia socială sau profesională a cuiva pentru a-i lua locul a sufla şi în iaurt expr. (pop.) a fi extrem de precaut / prudent / într-o situaţie dată a-i sufla vântul în pungă / prin buzunare expr. a rămâne fără bani sufletu’! interj, ba deloc!, ei aş!, ioc! sufletul lui Avram lancu expr. -> sufletu’! sugaci, sugaci s.m. 1. —» sticlar 2. (obs.) homosexual care practică felaţia sugativă, sugative s.f. 1. (d. oameni) beţiv, alcoolic 2. femeie de moravuri uşoare suge, sug I. v.t. a bea (alcool) II. v.i. a fi beţiv 231 ♦ suveică a o suge expr. (obs.) a practica felaţia a suge nasul la morţi expr. (obs.) -> a o suge a suge pe cineva ca o căpuşă expr. a tapa de bani (pe cineva) a suge pixu’ expr. 1. (obs.) a practica felaţia 2. (vulg.) a nu putea riposta la un afront sugiu s.m. sg. (pop.) panariţiu sugiuc, sugiucuri s.n. (er., obs.) penis (ca obiect al inversiunii sexuale, alfelaţiei) a i se sui / a i se urca la cap expr. 1. a fi plin de sine, a fi îngâmfat 2. (d. băuturi) a se ameţi de băutură, a se îmbăta a i se sui sângele la cap expr. 1. a se congestiona, a se înroşi 2. a se enerva, a se înfuria a-şi sui sculele-n pod expr. (glum.) a rămâne impotent sulă, sule s.f. (obs.) penis suliţă, suliţe s.f. (tox.) ac de seringă sumocai s. invar, (ţig.) aur a-i suna (cuiva) ceasul expr. a fi pe punctul de a muri sună telefonul ca-n Gara de Nord expr. se spune despre un post telefonic foarte solicitau despre o persoană care este foarte căutată la telefon a se supăra ca văcarul pe sat expr. a se supăra fără motiv pe cineva supărat foc expr. foarte supărat supco s. invar, denumire generică dată supelor concentrate super adj. invar, (adol.) formidabil, extraordinar superbombă s.f. (tox.) sulfat de cocaină superpot s.n. sg. (tox.) canabis îmbibat cu alcool, fumat după uscare suport, suporturi s.n. (pub.) sprijin financiar, finanţare suporta, suport v.t. (pub.) a finanţa supt s.n. sg. (obs.) felaţie; actul fe-laţiei supunere oarbă expr. umilinţă; smerenie; obedienţă totală a-i surâde norocul expr. a fi norocos a surâde strâmb expr. a surâde în silă / forţat / nesincer surd toacă expr. complet surd SUS adj. invar. (d. toxicomani) care se află sub influenţa drogurilor sus şi tare expr. 1. ferm, categoric, energic 2. în auzul tuturor, în gura mare suveică, suveici s.f. (pub.) modalitate ilicită de câştig utilizată în domeniul financiar; spălare de bani şacal, şacali s.m. 1. (intl.) poliţist 2. persoană rapace / josnică şadap! interj, (adol.) taci! şafăr, şafari s.m. (intl., înv.) mijlocitor, intermediar şaică, şaici s.f. amantă şalupă, şalupe s.f. pantof scâlciat şampanie penală expr. (deţ.) băutură obţinută din amestecul de pastă de dinţi, lămâie şi zahăr şandrama, şandramale s.f. casă dărăpănată / insalubră şanteză, şanteze s.f. (înv.) cântăreaţă de local / de şantan şantier deschis expr. (intl.) interogatoriu cu întrebări încrucişate şanţ, şanţuri s.n. rid şapcaiiu, şapcalii s.m. 1. persoană care poartă şapcă 2. om prost şapte ochi expr. şeptar, carte de joc marcată cu numărul şapte şarap! interj, (adol.) taci! şarlă, şarle s.f. om ipocrit / viclean / pervers şase! interj, atenţie!, păzea! şase-şase! interj. -> şase! şau s. invar, (ţig.) persoană foarte importantă şănţui, şănţuiesc v.t. (intl.) a tăia, a spinteca (pe cineva) cu cuţitul şănţuit, -ă, şănţuiţi, -te adj. (intl.) tăiat, spintecat şchiopăta, şchiopătez v.i. a nu se desfăşura în mod normal, a nu funcţiona bine şcoala fetelor expr. (adol., glum.) liceu pedagogic şcolar s.m. sg. (tox.) codeină şcoli, şcolesc I. v.t. a instrui temeinic (pe cineva) într-un anumit domeniu II. v.r. a se instrui, a se perfecţiona într-un anumit domeniu şcolit, -ă, şcoliţi, -te adj. 1. temeinic instruit într-un anumit domeniu 2. care are studii superioare a şedea ca pe ace / ca pe coji de ouă / ca pe spini expr. a fi neliniştit / nerăbdător a şedea cloşcă expr. 1. a şedea cu genunchii adunaţi sub bărbie 2. (fig-) a lenevi, a sta degeaba a şedea pe vine expr. a sta ghemuit a şedea strâmb şi a judeca drept expr. a recunoaşte adevărul, a discuta cu francheţe şedinţoman, -ă, şedinţomani, -e adj. (d. oameni) care are mania de a convoca multe şedinţe, de a discuta mult în cadrul acestora şedinţomanie s.f. sg. obiceiul de a convoca multe şedinţe, de a prelungi în mod excesiv discuţiile din cadrul acestora şefu’ s.m. (la vocativ) termen cu care cineva se adresează unei persoane socotite egală sau inferioară şeică, şeice s.f fată drăguţă şenilă, şenile s.f 1. (la încălţăminte) talpă foarte groasă 2. (prin ext.) încălţăminte cu talpă foarte groasă şepcar, şepcari s.m. (peior.) activist de partid (în anii regimului comunist) şepcile Roşii expr. denumirea tradiţională a echipei de fotbal Universitatea Cluj-Napoca şeptar, şeptari s.m. 1. carte de joc marcată cu numărul şapte 2. component al unei echipe sportive, purtător al tricoului cu numărul şapte şeptic, şepticuri s.n. 1. (dim.) şapte 2. joc de cărţi în care cartea marcată cu numărul şapte are cea mai mare importanţă şerpărie, şerpării s.f zonă populată preponderent de ţigani şerpoaică, şerpoaice s.f 1. femeie vioaie, seducătoare 2. femeie perfidă / vicleană 3. fumătoare înrăită şesar, şesari s.m. 1. carte de joc marcată cu numărul şase 2. component al unei echipe sportive, purtător al tricoului cu numărul şase 3. (intl.) complice care stă de pază pentru ca infractorul să nu fie prins asupra faptului şestar, şestari s.m. (intl.) -> şesar (3.) şestul! interj, atenţie!, păzea! ------------------------------233 ♦ şiş şezi blând! expr. (reg.) stai cuminte!, linişteşte-te! şezut, şezuturi s.n. fese şfet s. invar, (deţ.) catranul de pe cutiile de chibrituri şi cu asta, basta! expr. am terminat!, gata! şifona, şifonez I. v.t. a bate (pe cineva) II. v.r. a se supăra, a se bo-sumfla şifonabil, -ă, şifonabili, -e adj. care se supără uşor, care nu ştie de glumă; irascibil, ţâfnos, susceptibil a şifona mutra (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) în bătaie şifonat, -ă, şifonaţi, -te adj. 1. bătut, cotonogit 2. supărat, bosumflat şi futut, şi cu banii luaţi expr. (obs.) expus simultan mai multor necazuri / nenorociri; jefuit şi maltratat; foarte păgubit şi mai multe nu expr. chiar aşa, pur şi simplu şi mai şi expr. 1. mai bun; mai frumos; mai grozav etc. 2. mai rău; mai urât; mai prost etc. şindi, şindesc v.t. (intl.) & tăia, a spinteca şingaiiu, şingalii s.m. (ţig.) poliţist şingalo, şingala s.m. (ţig.) 1. poliţist 2. jandarm şinimos s. invar, (ţig.) tâlhărie cu lovituri de cuţit aplicate de atacator victimei şi pe-aci ţi-e drumul! expr. (pop.) folosită în legătură cu cineva care o ia la fugă, îşi ia tălpăşiţa, spală putina etc. şiş, şişuri s.n. 1. pumnal cu lamă lungă şi îngustă, ascuns într-un baston 2. (intl) cuţit şiştirit ♦ 234 şiştirit, -ă, şiştiriţi, -te adj. extenuat; lipsit de vlagă şiştoi, şiştoaie s.n. (er., obs.) penis şi tontuşi / Trotuş expr. (glum.) şi totuşi şlampăt, -ă, şlampeţi, -ete adj. (d. oameni, mai ales d. femei) neglijent, dezordonat, neîngrijit în ceea ce priveşte îmbrăcămintea şleahtă, şlehte s.f. (peior.) clică, bandă; gloată, ceată şleampăt, -ă, şleampeţi, -te adj. -> şlampăt a se şlefui pe traseu expr. (intl.) a se iniţia sau a se perfecţiona în mai multe tipuri de infracţiuni în timpul perioadei de detenţie şlengher, şlenghere s.n. (înv.) batistă şlob, şlobi s.m. (intl., înv.) om prost, naiv, credul şme s. invar, (intl.) delincvent, infractor şmecher, şmecheri s.m. 1. -» şme 2. (deţ.) homosexual activ 3. om glumeţ şi descurcăreţ şmecheraş, şmecheraşi s.m. (dim., peior.) adolescent sau tânăr teribilist şmecher cu legitimaţie expr. (intl.) infractor temut / cu antecedente penale şmecheresc, -ească, şmechereşti adj. de şmecheri, privitor la şmecheri; ca şmecherii şmechereşte adv. ca şmecherii, în felul şmecherilor şmecheri, şmecheresc I. v.t. a păcăli, a înşela (printr-o şmecherie) II. v.r. a deveni şmecher / isteţ şmecherie, şmecherii s.f. 1. faptul de a fi şmecher 2. abilitate de şmecher 3. vorbă sau faptă de şmecher 4. şiretlic, vicleşug 5. escrocherie, fraudă 6. accesorii (mai ales la aparatură electronică) 7. obiect greu de definit şmecheros, -oasă, şmecheroşi, -oase adj. şiret; isteţ, descurcăreţ şmen, şmenuri s.n. 1. (deţ.) rană întreţinută sau autoprovocată 2. escrocherie practicată de traficanţii de valută, constând în înlocuirea banilor cu hârtie de ziar în timpul unei tranzacţii 3. (deţ.) consumul intenţionat de alimente alterate 4. (intl.) ascunzătoare, ascunziş şmenar, şmenari s.m. traficant de valută care tranzacţionează pe piaţa neagră; escroc care practică şmenul şmenui, şmenuiesch v.t. a escroca, a înşela, a păcăli pe cineva în timpul unei tranzacţii valutare, substituind banii cu hârtii II. v.r. (deţ.) 1. a se automutila prin tăiere 2. a consuma intenţionat alimente alterate şmerchez, şmerchezuri s.n. —» şmecherie (4., 5., 6., 7.) şmotreanu s. invar. -> şmotru şmotrescu s. invar. -> şmotru şmotru, şmotruri s.n. 1. (înv.) instrucţie militară 2. instruire severă (în general) 3. mustrare, dojană 4. bătaie 5. curăţenie, munci gospodăreşti şmotrui, smotruiesc v.i. a face curăţenie generală; a efectua munci gospodăreşti şmotruială, şmotruieli s.f muncă de uzură şnaps, şnapsuri s.n. rachiu tare 235 ♦ şpriţescu şnorăr, şnorări s.m. 1. cerşetor 2. pomanagiu, amator de chilipiruri şnur, şnururi s.n. monokini, chilot de baie de damă confecţionat cu economie de material şoarece, şoareci s.m. (reg.) apelativ folosit între prieteni şobolan, şobolani s.m. (peior.) 1. persoană abjectă / demnă de dispreţ 2. persoană rapace şoferiadă, şoferiade s.f. (pub.) manifestaţie de protest amplă organizată de conducătorii auto, adesea soldată cu blocarea drumurilor publice şogor, şogori s.m. 1. (reg.) cumnat 2. amic, coleg şontâc-şontâc expr. (d. mersul oamenilor şi al animalelor) şchiopătat, şchiopătând şopăi, şopăiesc v.i. a vorbi (cu cineva) în şoaptă; a şopti, a şuşoti şopăială, şopăieli s.f 1. vorbit în şoaptă 2. şoaptă şopârlă, şopârle s.f. 1. urzeală, intrigă 2. vorbă cu subînţeles 3. cârpă de spălat duşumelele 4. viclenie 5. minciună, păcăleală şopârlache s. invar. -» şopârlă (5.) şopârleanu 5. invar. -> şopârlă (5.) şopârliţa s. (glum. - în cutii dictaturii ceauşiste) Radio Europa Liberă şopârlos, -oasă, şopârloşi, -oase adj. viclean, mincinos, făţarnic, prefăcut şopteală, şopteli s.f. (intl.) denunţ, trădare şoricar, şoricari s.m. (intl) poliţist însărcinat cu supravegherea unui infractor şorici s.n. sg. (fig.) obraz şoricioaică s.f sg. alcool de calitate inferioară şpagă s.f. sg. mită, şperţ; bacşiş şpanţ, şpanţuri s.n. (deţ.) ac de siguranţă şparleală, şparleli s.f furt, furtişag şparli, şparlesc v.t. a fura a o şparli expr. a pleca pe neobservate şparlit, -ă, şparliţi, -te adj. furat şpăgar, şpăgari s.m. (peior.) persoană care pretinde sau acceptă mită şpăgui, şpâguiesc v.t. a mitui şperţ, şperţuri s.n. mită şpil, şpiluri s.n. aranjament necinstit; şiretlic; vicleşug şpiler, şpileri s.m. şmecher, participant la acţiunile ilicite puse la cale în lumea interlopă şpilui, şpiluiesc v.i. (intl.) a participa la activităţi ilicite ŞPifc şpiţuri s.n. 1. vârful pantofului 2. (rar) ţigaret de dimensiune mică şplingar, şplingari s.m. (intl) spărgător de locuinţe şi maşini şplinguit, -ă, şplinguiţi, -te adj. (intl. - d. locuinţe) furat, jefuit şpring, şpringuri s.n. (intl.) furt comis prin folosirea cheilor potrivite şpringar, şpringari s.m. -» şplingar şpringui, şpringuiesc v.t. (intl.) a fura din locuinţe şpringuit, -ă, şpringuiţiy -te adj. —> şplinguit şpriţ, şpriţuri s.n. vin diluat cu sifon sau apă şpriţache s. invar, (glum.) —» şpriţ şpriţan, şpriţane s.n. —> şpriţ şpriţeanu s. invar, (glum.) -> şpriţ şpriţescu 5. invar, (glum.) -> şpriţ şpriţui ♦ 236 şpriţui, şpriţuiesc v.r. a consuma şpriţ sau alte băuturi alcoolice şpriţuit, -ă, şpriţuiţi, -te adj. beat, în stare de ebrietate şpriţuleanu s. invar, (glum.)-*şpriţ şrapnel, şrapnele s.n. (intl., înv.) rafală de gloanţe ştachie, ştachii s.f. (adol.) palmă, lovitură dată cu palma ştaif s.n. sg. 1. eleganţă 2. preţiozitate 3. pedanterie ştampila, ştampilez v.t. 1. a săruta cu pasiune 2. a învineţi ochii (cuiva) cu lovituri de pumn ştampilă, ştampile s.f 1. sărut 2. vâ-nătaie în jurul ochilor, urmă a unei lovituri violente primite în zona ochilor ştangă, ştăngi s.f. (intl.) 1. minciună 2. relaţie ştecher, ştecheri s.m. (adol., glum.) om glumeţ, descurcăreţ Ştefan Burghiu 5. (peior., înv.) Academia „Ştefan Gheorghiu“, pepiniera activiştilor de partid în perioada dictaturii comuniste din România şterge, şterg v.t. 1. a lovi, a izbi 2. a fura a o şterge expr. a pleca pe neobservate a şterge cu buretele expr. a da uitării o greşeală; a ierta a şterge de pe faţa pământului expr. 1. a omorî (pe cineva) 2. a distruge (ceva), a nimici (ceva) a o şterge la papuc expr. a pleca pe neobservate şterge-mă din cartea de imobil expr. (înv., glum) băutură alcoolică ieftină, de provenienţă incertă a şterge mucii cuiva expr. (sport - în box) a lovi adversarul la nas a se şterge pe bot (de ceva) expr. a fi nevoit să renunţe la ceva a şterge putina expr. a pleca pe neobservate şterpeleală, şterpeleli s.f. furt, sustragere abilă a unui lucru şterpeli, şterpelesc v.t. a fura a nu şti o boabă / o boacă / o buche expr. 1. a nu şti nimic, a fi complet ignorant 2. a fi necultivat / neşcolit a şti boabele expr. (act.) a şti bine rolul a şti ca pe apă / ca pe Tatăl Nostru expr. a putea reproduce din memorie, întocmai / fără greşeală a şti carte expr. 1. a şti să citească 2. a fi instruit a şti cât au uitat alţii expr. a nu mai şti nimic a nu şti ce hram poartă cineva expr. a nu cunoaşte calitatea (oficială) a cuiva a şti ce-i poate pielea (cuiva) expr. a cunoaşte foarte bine profilul moral al cuiva a şti cum să(-l) iei (pe cineva) expr. a avea tact în relaţia cu cineva; a şti să manipuleze pe cineva (în folos propriu) a nu şti cum să(-l) iei (pe cineva) expr. a nu-şi putea forma o imagine clară despre personalitatea cuiva a şti de glumă expr. a avea simţul umorului, a nu se supăra când devine ţinta unei glume a nu şti de glumă expr. 1. a nu avea simţul umorului; a riposta când se fac glume la adresa / pe 237 ♦ şustă seama sa 2. a fi exigent; a fi intransigent a nu şti de unde să iei pe cineva expr. a nu-ţi aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva a şti dincotro bate vântul expr. a intui corect elementele care pot influenţa evoluţia unui eveniment ştift, ştifturi s.n. rebut, lucru de calitate inferioară ştii bancul cu albinele? expr. (iron. - aluzie la interj, „roiu’!“) pleacă de aici!, fugi! ştioaflă, ştioafle s.f. (peior.) 1. prostituată de cea mai joasă speţă 2. femeie decăzută ştii tu ce expr. (tox.) droguri, narcotice, stupefiante a nu şti în ce ape se scaldă cineva expr. a nu cunoaşte intenţiile cuiva a şti (ceva) pe de rost / pe din afară expr. -> a şti (ceva) ca pe apă a nu şti pe unde să scoată cămaşa expr. a fi încolţit, a nu găsi pe moment o soluţie salvatoare; a nu şti cum să se disculpe ştire-pirat expr. (pub.) 1. ştire neautorizată / neoficială 2. ştire falsă ştirist, -ă, ştirişti, -iste s.m., s.f. redactor sau prezentator al emisiunilor de ştiri difuzate de un post de radio sau de televiziune a şti şi toaca-n cer expr. a şti multe lucruri; a face pe atotştiutorul ştiulete, ştiuleţi s.m. (pop.) penis a şti unde-i buba expr. 1. a fi conştient de sursa unui necaz 2. a depista cauza unei defecţiuni ştoagăr, ştoagăre s.n. penis ştoarfă, ştoarfe s.f. -> ştioaflă ştoi, ştoiuri s.n. (vulg.) penis ştrampi s.m. pl. dres, ciorapi cu chilot ştroamfă, ştroamfe s.f. ştioaflă ştrumeleag, ştrumeleaguri s.n. (pop.) penis şubă, şube s.f. (intl.) limbă şucar, -ă, şucări, -e adj. (d. oameni) frumos şucăr I. s.n. pl. şucăruri gălăgie, scandal; supărare II. m. pl. şucări hoţ şucăreală, şucăreli s.f. supărare şucăreţ, -eaţă, şucăreţi, -eţe s.m., s.f, adj. (om) hâtru, comic; zglobiu şucări, şucăresc I. v.r. a se supăra II. v.t. a supăra, a mânia, a scoate din sărite (pe cineva) şucărit, -ă, şucăriţi, -te adj. supărat şui, -e, şui, -e adj. 1. strâmb, diform 2. zănatic, ţicnit; nătâng şulfă, şulfe s.f. ipocrit, om cu două feţe şulfărie, şulfării s.f. 1. intrigă, urzeală 2. afacere ilicită şulfări, şulfăresc v.t. a măslui şumracai s. (ţig.) aur şuncă I. s.f. pl. şunci şolduri pline, masa excedentară a unei persoane supraponderale II. adj. invar, (adol.) formidabil, excelent şunta, şuntez v.t. 1. a omite pe cineva de pe lista invitaţilor la o petrecere 2. a nu-i da cuiva un lucru promis, meritat sau aşteptat şuriu, şurie s.n. cuţit; pumnal, stilet şustangiu, şustangii s.m. (intl.) complice care asigură paza şmena-rului în timpul unei tranzacţii valutare ilicite şustă, şuste s.f. 1. aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane 2. legătură amoroasă şustăr ♦ 238 şustăr, şustări s.m. (intl., înv.) 1. patron, şef 2. om priceput la afaceri / la aranjamente / la combinaţii şuşanea, şuşanele s.f (peior.) spectacol de proastă calitate şuşanist, -ă, şuşanişti, -ste s.m., s.f (peior.) 1. organizator al unor spectacole sau manifestări artistice de calitate îndoielnică 2. artist care participă la un spectacol sau manifestare artistică de calitate îndoielnică şuşă, şuşe s.f. (peior.) -> şuşanea a şuta în plopi expr. (glum. - în fotbal) a trimite mingea cu mult peste poartă şuteală, şuteli s.f. furt şuti, şutesc v.t. a fura şutit, -ă, şutiţi, -te adj. (d. lucruri) furat ŞUţ, şuţi s.m. hoţ (mai ales de buzunare) şvung, şvunguri s.n. 1. temperament 2. eficienţă tab, taburi s.n. (mii.) transportor auto blindat tabacheră, tabachere s.f. (intl.) ultima persoană dintr-o coadă tabacioc s. invar, (pop.) tutun tabadură, tabadure s.f 1. persoană scundă şi slabă 2. (intl.) complice care supraveghează împrejurimile unde acţionează un infractor, pentru a preveni surprinderea acestuia asupra faptului tabără, tabere s.f. (intl.) închisoare tabiet, tabieturi s.n. (prst.) respect faţă de dorinţele şi obiceiurile unui client tablagiu, tablagii s.m. (peior.) subofiţer (de armată sau de poliţie) tacă-ţi caţa! / fleanca! / gura! / leoarba! / pliscul! expr. (vulg.) taci!, linişte!, încetează! taci şi-nghite! expr. taci şi vezi-ţi de treabă! / şi suportă! taci şi sapă! expr. lasă vorba şi munceşte! taclale s.f. pl. (d. lucruri mărunte) conversaţie talciocar, talciocari s.m. (pub.) persoană implicată în comerţul de vechituri practicat în talcioc taler cu două feţe expr. om ipocrit / făţarnic talibanism, talibanisme s.n. (pub., peior.) atitudine inflexibilă, duşmănie afişată de o grupare politică în raporturile cu opozanţii ei talmeş-balmeş s.n. sg. amestec confuz, îngrămădire dezordonată din care nu se mai poate înţelege sau alege nimic talon, taloane s.n. (înv.) abonamentul unui client de bordel talpa iadului expr. 1. (în basme) temelia iadului; mama căpeteniei dracilor 2. om foarte rău / păcătos 3. babă rea tampax, tampaxuri s.n. tampon vaginal tampon, tampoane s.n. (intl.) lovitură dată victimei cu umărul, în momentul când i se bagă mâna în buzunar tandem, tandemuri s.n. poziţie erotică în care partenerii stau unul în braţele celuilalt, aşezaţi pe un scaun sau în fotoliu tanga s.n. invar, chiloţi de damă confecţionaţi cu economie de material tangaliu, tangalii s.m. (intl.) poliţist Tanti Mi li expr. Miliţia (în regimul comunist) tapa, tapez v.t. a obţine de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără a avea intenţia de a-i restitui tapardos ♦ 240 ----------------;---- tapardos, tapardoase s.n. (înv.) ţuică, rachiu tapeur, tapeuri s.m. (peior.) om profitor tapeză, tapeze s.f (intl.) 1. prostituată 2. amantă, iubită tarabagiu, -oaică, tarabagii, -oaice s.m., s.f. comerciant mărunt, care îşi desface produsele într-o piaţă sau într-o hală agroalimentară tarabă, tarabe s.f (er., prst.) vagin tarabist, -ă, tarabişti, -iste s.m., s.f. -»tarabagiu taraf, tarafuri s.n. (intl.) gaşcă de hoţi care operează împreună taragot, taragoturi s.n. penis taramotă, taramote s.f (reed.) remorcă cu care minorii din centrele de reeducare sunt duşi la muncă tare, tari adj. 1. (d. elevi, studenţi) bun, competent, stăpân pe materie 2. (d. lucruri) de calitate superioară, excelent tare ca piatra / ca fierul / ca oţelul expr. (d. oameni) sănătos, viguros, robust tare de cap expr. prost, nerod, tembel, cretin, tâmpit tarom s.m. sg. (intl.) 1. penitenciar cu condiţii de viaţă mai bune 2. penitenciarul Jilava tartor, tartori s.m. 1. om fără scrupule, care îşi impune voinţa / care terorizează / care comite fapte reprobabile 2. persoană cu puteri discreţionare într-o societate / într-o întreprindere etc. tartoriţă, tartoriţe s.f femeie rea / afurisită tata-mare s.m. sg. (mar.) comandant de vas tată, taţi s.m. 1. (fig.) creator, făuritor, fondator 2. (glum.) mentor; om care întrupează cele mai înalte calităţi / care este deasupra altora tatua, tatuez v.t. a bate (pe cineva) foarte tare taur comunal expr. bărbat viril taxatoare, taxatoare s.f. (intl.) prostituată taxă de şmecher expr. (intl.) taxă de protecţie pe care o percep diferite bande de infractori patronilor de magazine sau localuri publice taxă pe prostie expr. bani jucaţi la jocurile de noroc din sistemul Loteriei Naţionale taxiparti, taxipartiuri s.n. taximetru particular taxipartist, taxipartişti s.m. taxime-trist particular a-i tăbăci (cuiva) pielea expr. (er. -d. bărbaţi) a avea un contact sexual brutal tăbâltoc, tăbâltoci s.m. (reg.) om scund şi îndesat a tăcea ca melcul / ca peştele expr. a nu spune nimic a tăcea ca mortul în păpuşoi expr. a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important pentru a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe a tăcea chitic / mâlc / molcom expr. a nu spune nimic tăcut ca mormântul / ca un peşte expr. 1. tăcut, taciturn, rezervat 2. discret, secretos tăia, tai v.t. 1. a întrece, a depăşi, a devansa (pe cineva într-o competiţie) 2. a elimina, a scoate (pe cineva de pe o listă) 3. (cart.) a da o carte echivalentă cu sau mai 241 ♦tăvăleală mare decât ultima carte a adversarului 4. (cart.) a despărţi în două părţi punând jumătatea de sus dedesubt (sau invers) 5. (d. rămăşaguri) a consfinţi prin desprinderea mâinilor unite a două persoane cu o lovitură de palmă a O tăia expr. 1. a pleca 2. (intl.) a evada din penitenciar 3. a imigra a-i tăia (cuiva) aripile expr. a pune (pe cineva) în imposibilitatea de a acţiona după bunul plac; a impune restricţii în conduita cuiva a-l tăia capul (să) expr. 1. a înţelege, a pricepe 2. a se pricepe (la ceva) a-i (mai) tăia din nas expr. a impune cuiva o atitudine respectuoasă, a da cuiva o lecţie de bună-cuviinţă a tăia dracului bureţi / frunză la câini expr. a-şi pierde vremea a tăia găina care face ouăle de aur expr. a sacrifica o sursă de câştiguri mici, dar constante, în speranţa unui câştig mai mare a tăia ghearele (cuiva) expr. a face inofensiv (pe cineva), a anihila (pe cineva) a tăia în carne vie expr. 1. a lua măsuri drastice împotriva cuiva 2. a tăia / a curma răul din rădăcină a-i tăia (cuiva) macaroana expr. a întrerupe (pe cineva) din vorbit a i se tăia maioneza expr. (adol.) a fi indiferent, a nu-i păsa de ceva anume a i se tăia (cuiva) picioarele expr. a simţi brusc o slăbiciune (de spaimă, de emoţie, de boală etc.) a tăia piroane expr. (glum.) a minţi a tăia (cuiva) pofta de ceva expr. 1. a descuraja (pe cineva) să facă ceva 2. a supăra (pe cineva); a dezgusta (pe cineva) a-şi tăia singur craca de sub picioare expr. a-şi primejdui singur situaţia printr-o acţiune negândită a-i tăia (cuiva) zarurile expr. (fig.) a dejuca intenţiile cuiva tălăbăzi, tălăbăzesc v.t. a şifona tălâmb, -ă, tălâmbi, -e adj. (reg. - d. oameni) neîndemânatic; tembel tălmăcit, -ă, tălmăciţi, -te adj. (intl.) care cunoaşte din auzite unele procedee, dar nu le poate aplica tămâia, tămâiez I. v.t. a copleşi cu laude excesive, a linguşi II. v.r. a se îmbăta, a se chercheli tămâia dracului expr. (pop.) tutun tămâios, -oasă, tămâioşi, -oase s.m., s.f. persoană total nepricepută într-un anumit domeniu tămbălău s.n. sg. 1. zgomot, gălăgie, larmă 2. petrecere zgomotoasă, cu muzică şi dans tărăboanţă, tărăboanţe s.f. 1. maşină veche / hârbuită 2. tomberon (din dotarea măturătorilor) tărăşenie, tărăşenii s.f 1. şir de întâmplări neplăcute / complicate 2. păţanie; încurcătură tărâţă s.f. sg. spermă tărbăceală, tărbăceli s.f. 1. bătaie 2. batjocură, ocară tărbăci, tărbăcesc v.t. 1. a bate 2. a ocărî; a-şi bate joc (de cineva) tărie, tării s.f. băutură spirtoasă tărtăcuţă, tărtăcuţe s.f. (glum.) cap tătar, tătari s.m. persoană foarte încăpăţânată tăvăleală, tăvăleli s.f (pop., er.) act sexual tăvăli ♦ 242 tăvăli, tăvălesc v.t. (pop. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie tâmpitoid, tâmpitoizi s.m., adj. m. (augm., peior.) (om) tâmpit tândală s. invar, (peior.) om prost / tâmpit târâş-grăpiş expr. cu greu, cu mare greutate; anevoie târcoli, târcolesc v.r. a se învârti în preajma cuiva târfoman, târfomani s.m. bărbat afemeiat a-şi târî gazometrul expr. (iron. -d. femei) a avea picioare scurte târlan, târlani s.m. (intl.) 1. om de la ţară; provincial 2. persoană credulă / uşor de înşelat; fraier 3. mitocan, persoană prost crescută târlă, târle s.f. —»târlan a târnosi mangalul expr. a pierde vremea târş s.n. sg. 1. stare de lehamite 2. jenă târşală s.f sg. 1. stare de lehamite 2. jenă 3. (deţ.) frică, teamă târtan, târtani s.m. 1. (înv., peior.) evreu 2. (deţ.) om corpolent şi prost târtâită, târtâite s.f. (reg.) gaze intestinale târtiţă, târtiţe s.f. (er., vulg.) vulvă; vagin T.B.C. expr. (glum.) tutun, băutură, cafea team, teamuri s.n. (pub.) echipă te-am zărit printre morminte expr. (înv., glum.) băutură alcoolică ieftină, de provenienţă dubioasă te fac o bilă? expr. jucăm o partidă de biliard?; mergem la o sală de biliard? te fac un calciu? expr. (glum.) 1. ţi-e rău? 2. eşti singură? 3. pot să-ţi ofer ceva de băut? teflu, tefle s.n. gură Tel Aviv, aşa e viaţa expr. parafrază ironică a dictonului franţuzesc „C’est la vie!“ (folosită în legătură cu emigrarea în Israel a unei mari părţi a evreilor români) telefon, telefoane s.n. lovitură dată cu palma peste ureche cuiva telefon iadă, telefoniade s.f. (pub., peior.) intoxicare telefonică a electoratului în ajunul alegerilor teleică, teleici s.f. (pop.) 1. femeie care-şi pierde vremea cu bârfe 2. femeie uşuratică / stricată telejurnicu s.n. sg. (iron.) telejurnal de seară, emisiune TV de ştiri în anii dictaturii comuniste teleleu, telelei s.m. 1. om care-şi pierde vremea umblând de colo-colo fără nici o treabă 2. om fără căpătâi; parazit social telenovelă, telenovele s.f. (pub., peior.) serial de televiziune de o calitate artistică submediocră telenovelist, -ă, telenovelişti, -iste s.m., s.f, adj. 1. (persoană) care este dependentă de vizionarea serialelor de televiziune mexicane şi sud-americane 2. (persoană) care este exagerat de sentimentală telenovelită, telenovelite s.f (pub., peior.) mania vizionării serialelor de televiziune (mai ales a celor sud-americane) teleporta, teleportez I. v.t. (glum.) a transfera un funcţionar de stat, pe căi oculte, dintr-o slujbă într-alta II. v.r. a se deplasa foarte repede; a apărea pe neaşteptate 243 ♦ textilist teleportează-te! expr. pleacă!, dispari! te mănâncă spatele? / spinarea? expr. vrei bătaie? tembel, -ă, tembeli, -e adj. 1. nepăsător, indiferent 2. tâmpit, idiot tembelism, tembelisme s.n. 1. nepăsare, indiferenţă 2. tâmpenie, idioţenie tembeliziune, tembeliziuni s.f. (glum.) televiziune a-şi teme cojocul / pielea expr. a-i fi (cuiva) teamă să nu păţească ceva; a fi fricos a se teme şi de umbra lui expr. a fi exagerat de fricos, a fi laş tencui, tencuiesc v.t. a bate tencuială s.f. sg. 1. fard de obraz 2. (prin ext.) machiaj tender, tendere s.n. fese voluminoase tentativă, tentative s.f. (deţ.) deţinut care se străduieşte să obţină o poziţie cât mai convenabilă în penitenciar tentativă de sarmale expr. (deţ.) amestec de arpacaş cu varză terchea-berchea s.m. invar, om fără căpătâi; parazit social terfeloagă, terfeloage s.f prostituată teribil, -ă, teribil, -e adj., adv. extraordinar, formidabil, grozav teribilism, teribilisme s.n. vorbă, faptă sau atitudine ciudată, extravagantă, care vrea să iasă cu orice preţ în evidenţă teribilist, -ă, teribilişti, -ste s.m., s.f, adj. (persoană) excentrică, extravagantă, (persoană) care vrea cu orice preţ să iasă în evidenţă, să pară deosebită terist, terişti s.m. (mii.) soldat care efectuează serviciul militar cu termen redus termina, termin I. v.t. 1. a omorî, a ucide 2. a ruina, a distruge II. v. i. a ajunge la orgasm; a ejacula a se termina în coadă de peşte expr. (do acţiune, o naraţiune etc.) a avea un sfârşit neconvingător / neclar; a se termina sub aşteptările pe care le justifică începutul terminat, -ă, terminaţi, -te adj. 1. omorât, ucis 2. ruinat, distrus 3. (fig.) falit terminoiu v.t. (folosit numai la timpul perfect compus) a termina termometru, termometre s.n. (intl.) baston de poliţist tescui, tescuiesc v.t. (intl.) a ancheta sever pe cineva tescuire, tescuiri s.f. (intl.) anchetă severă testicula, testiculez v.t. (glum.)atesta (un student, un candidat etc.) teşcherea, teşcherele s.f. 1. pungă cu bani 2. bani teşmenit, -ă, teşmeniţi, -te adj. (reg.) 1. corupt, decăzut, depravat 2. năuc, zăpăcit teterist, tete rişti s.m. (înv.) —> terist teu, teuri s.n. (intl.) 1. lanţ care uneşte cătuşele de la picioare cu cele de la mâini 2. secţia de izolare a penitenciarului texte s.n. pl. cuvinte, vorbe, afirmaţii, declaraţii (de obicei nonconfor-miste sau excentrice) textilist, -ă, textilişti, -te adj. (în jargonul nudiştilor) care poartă costum de baie pe plajă Thailanda! ♦ 244 Thailanda! interj. (adol) dispari!, pleacă! thriller, thrillere s.n. (pub.) roman sau film de acţiune şi suspans ticăitoare, ticâitori s.f. inimă ticlui, ticluiesc v.t. (pop.) 1. a aranja; a înjgheba, a întocmi 2. a pune la cale (născocind ceva) a o ticlui bine expr. a da unei afirmaţii mincinoase aparenţa de adevăr tiflă, tifle s.f 1. gest de batjocură constând în fluturarea mâinii cu degetul mare lipit de vârful nasului 2. (intl.) informator, denunţător timbru de ajutor expr. (friz., înv.) bacşiş time-OUt, time-outuri s.n. (în sport) scurtă întrerupere regulamentară a jocului, acordată de arbitru la cererea unuia dintre competitori timp mort expr. 1. timp în care nu se întâmplă nimic 2. timp în care cineva nu acţionează tinichea, tinichele s.f (iron.) 1. însemn de grad al subofiţerilor din armată şi poliţie 2. decoraţie tip, -ă, tipi, -e s.m., s.f. individ, ins tipesă, tipese s.f (peior.) femeie cu relaţii şi comportament dubioase tipo s.n. sg. tipografie tira, tirez (intl) L v.t. a fura IL v.i. a sta de pază în apropierea locului unde se comite o infracţiune pentru a evita ca infractorul să fie prins asupra faptului tirangiu, tirangii s.m. (intl.) complice care îl însoţeşte pe hoţ şi îi facilitează acţiunea tiră, tire s.f (intl.) 1. -> tirangiu 2. obiect cu care hoţul îşi acoperă mâna tiribombă, tiribombe s.f 1. (înv.) aparat constând într-un ciocan cu care trebuie nimerită o capsă pocnitoare (în bâlciuri) 2. om de nimic, neisprăvit tiriplici s.m. invar, (peior.) persoană lipsită de importanţă şi inofensivă; om de rând tiristă, tiriste s.f. 1. infractoare străină 2. prostituată care operează pe şoselele de centură şi în parcările de pe autostrăzi, oferindu-şi serviciile, contra unei sume modice, şoferilor străini de autocamioane ce tranzitează România titiri, titiresc (reg.) I. v.t. a dichisi, a aranja, a găti cu multă grijă n. v.r. a se dichisi, a se aranja, a se găti cu multă grijă titirit, -ă, tititriţi, -te adj. (reg.) aranjat, dichisit, gătit cu multă grijă tivi, tivesc v.t. (d. bărbaţi) a avea un contact sexual tivitoare, tivitoare s.f prostituată tivitor, tivitori s.m. bărbat viril a toarce pisicii expr. a divulga un secret toartă, toarte s.f braţ tobar, tobari s.m. bateristul unei formaţii muzicale (mai ales în muzica pop şi jazz) tobă de carte / de învăţătură expr. foarte învăţat, foarte instruit toboşar, toboşari s.m. (intl.) informator, denunţător, trădător toca, toc v.t. X. a cheltui fără chibzuinţă 2. a bate, a lovi 3. a flecări, a sporovăi a toca banii (cuiva) expr. a cheltui banii (cuiva) a toca câte-n lună şi-n soare expr. a vorbi mult şi fără rost a toca (pe cineva) la cap expr. a spune mereu acelaşi lucru, a plictisi a-i toca (cuiva) la ureche expr. -> a toca la cap tocar, tocari s.m. 1. elev sau student studios, care datorează performanţele şcolare mai mult memorării şi mai puţin inteligenţei 2. elev sau student care acordă foarte mult timp studiului toci, tocesc v.t.y v.i. (d. elevi şi studenţi) a învăţa foarte mult tocilar, tocilari s.m. -»tocar a se tocmi slugă fără simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fără nici un profit toiagul lui Moise expr. (şc.) nota unu a tolocăni ca o moară stricată expr. a vorbi mult şi fără rost tomberonist, tomberonişti s.m. vagabond care adună resturi alimentare din gunoaie, din lăzi sau tomberoane tonă, tone s.f. (adol.) o mie de lei tontălău, tontălăi s.m. om prost tontuşi conj. (glum.) totuşi top, topuri s.n. 1. clasament muzical 2. piesă vestimentară scurtă, asemănătoare corsajului, care acoperă bustul 3. (pub.) clasament (indiferent de domeniu) topea lă I. s.f. pl. topeli fugă, retragere precipitată II. interj, fugi!, şterge-o!, dispari! topeanu s. invar., interj. -»topeală topenie, topenii s.f. prăpăd, dezastru topescu s. invar., interj. -> topeală topfiz, topfizi s.m. prost, lipsit de simţ practic; fraier ---------------------- 245 ♦ tovarăş topi, topesc I. v.t. I. a dizolva (în apă sau în alt lichid) 2. a mânca sau a bea totul II. v.r. 1. a se dizolva 2. (d. oameni) a dispărea, a pleca topist, -ă, topişti, -iste s.m., s.f. meloman care participă, prin votul său, la stabilirea clasamentelor publicate în rubrici sau periodice de specialitate topit, -ă, topiţi, -te adj. 1. distrus, pierdut 2. foarte emoţionat topless adj. invar. 1. (d. femei) care au sânii dezgoliţi (la ştrand, pe plajă, într-un spectacol de cabaret etc.) 2. (d vestimentaţie) fară sutien toporaş, toporaşi s.m. (şc.) nota şapte toroipan, toroipane s.n. 1. (reg.) ciomag, măciucă 2. penis erect torpila, torpilez v.t. a face să eşueze, a submina un plan / o acţiune etc. torpilat, -ă, torpilaţi, -te adj. în stare avansată de ebrietate torpilă, torpile s.f. 1. sticlă cu băutură alcoolică 2. (în sport) minge expediată violent, cu mare viteză torţă, torţe s.f (glum.) ţigară tot tacâmul expr. (prst.) ansamblu de procedee menite să producă satisfacţie erotică tot un drac! / o mâţă! expr. e acelaşi lucru! tov, tovi s.m. (în regimul comunist) abr. de la tovarăş toval, tov aluri s.n. obrazul gros al unei persoane lipsite de caracter tovarăş, tovarăşi s.m. (deţ.) 1. prieten cu care îşi împarte un deţinut pachetul primit de acasă 2. protejat al unui deţinut 3. complice tovarăşii’ gradu ♦ 246--------------— tovarăşii’ gradu expr. (mii. - în anii regimului comunist) ofiţer trabali s.m. pl. (deţ.) ţigări trabantist, -ă, trabantişti, -iste s.m., s.f. (pub.) posesor al unui automobil Trabant tractir, tractire s.n. bordel tractor, tractoare s.n. (deţ.) dispozitiv pentru aprins ţigara, confecţionat dintr-un rulment fără bile, o cutie, o cârpă carbonizată şi o lamă îndoită traduce, traduc v.t. 1. a înşela în dragoste, a fi infidel (cuiva) 2. a înşela (pe cineva), a păcăli (pe cineva) trafaigar, trafalgare s.n. covoraş de perete trage, trag I. v.t. 1. a suferi, a pătimi, a îndura 2. a înregistra pe bandă magnetică II. v.i. 1. a mâna, a poposi 2. a face un lucru cu mare consum de energie 3. (sport) a reprezenta un club sportiv; a evolua sub culorile unui club III. v.r. a proveni a-şi trage (ceva) expr. a(-şi) procura (ceva), a-şi face rost (de ceva) a trage (pe cineva) expr. a profita în mod exagerat de pe urma cuiva trage apa! expr. lasă demagogia!; termină cu minciunile! a-! trage aţa (la ceva) expr. a se simţi atras (de ceva) a trage băşini / vânturi expr. (vulg.) a elimina gaze intestinale / pârţuri a i se trage boala de la dop expr. (glum.) a se îmbolnăvi din cauza excesului de băuturi alcoolice a trage chiulul / la fit expr. a lipsi de la şcoală sau de la serviciu; a se eschiva de la îndeplinirea unor sarcini a trage o clanţă expr. (obs.) a practica sex oral a trage un clei expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual a trage (cuiva) clopote expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual a trage clopotele (cuiva) expr. 1. a răspândi o ştire 2. (d. bărbaţi) a face curte unei femei a trage o contră (cuiva) expr. a păcăli (pe cineva), a înşela cu tupeu (pe cineva) a trage un cui expr. (tox.) a fuma o ţigară de marijuana a trage cu oblonul (la ceva sau cineva) expr. a privi, a se uita a trage cu ochiul expr. a privi pe furiş a trage cu urechea expr. a asculta pe furiş a trage (pe cineva) de limbă expr. a încerca să obţină (de la cineva) informaţii confidenţiale prin viu grai; a iscodi (pe cineva) cu întrebări, făcându-1 să divulge involuntar un secret a se trage de şireturi (cu cineva) expr. a fi în relaţii bune (cu cineva), a fi prieten bun (cu cineva)', a se purta foarte familiar (cu cineva) a trage de timp expr. (în sport) a încerca menţinerea scorului prin-tr-un joc pasiv a trage din condei expr. (d. comercianţi, ospătari etc.) a încărca o notă de plată, a înşela un client prin încărcarea notei de plată a trage din greu expr. a depune eforturi mari 247 ♦ a trage sforile a trage fermoarul expr. 1. a tăcea (din gură), a păstra un secret 2. (glum. - în fotbal) a introduce mingea printre picioarele adversarului a trage (cuiva) un frecuş expr. 1. a certa cu asprime 2. a bate (pe cineva) a o trage groasă expr. (intl.) a comite un furt de mare valoare a-i trage (cuiva) un ibrişin pe la nas expr. (reg.) a ironiza, a râde (de cineva) a trage în cosor expr. (obs. - d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a trage în piept / pe sfoară expr. a înşela, a păcăli a trage în plopi expr. (la fotbal) a expedia mingea mult peste poarta adversă a trage în plumbi expr. (intl.) a împuşca a trage în ţeapă expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual a trage la calendar expr. (prst.) a se prostitua peste măsură, din dorinţa de a strânge rapid o sumă mare de bani a i-o trage la cercul maro expr. (vulg. - d. bărbaţi) a practica sexul anal a trage la măsea / la mustaţă expr. a consuma băuturi alcoolice în exces, a fi beţiv a-i trage (cuiva) la poartă expr. (glum. - d. bărbaţi) a avea contact sexual (cu cineva) a trage la şaibă expr. 1. a se speti muncind, a trudi din greu 2. a face o muncă brută a trage (cuiva) o mamă de bătaie expr. a bate (pe cineva) foarte tare a trage limbi expr. (obs.) 1. a practica cuniiiţia sau aniliţia 2. a linguşi, a flata a trage mâţa de coadă expr. 1. a fi sărac / nevoiaş 2. a trândăvi, a pierde vremea a trage nădejde ca ursul de coadă expr. a nădăjdui lucruri imposibil de realizat a trage un ochean expr. ,(intl.) a căuta cu privirea a trage pe dreapta expr. 1. (d. conducătorii auto, mai ales la somaţia poliţiei) a opri automobilul pe banda din dreapta (lângă bordură) 2. a înceta o activitate desfăşurată pe o perioadă limitată de timp 3. a se duce la culcare a trage pe făcăieţ expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual a trage pe maţele altuia expr. (intl) a cânta la vioară a trage (cuiva) un perdaf expr. a certa cu asprime (pe cineva), a mustra (pe cineva) a nu-i (mai) trage pompa expr. (er. - d. bărbaţi) a deveni impotent a trage ponoasele expr. a suferi consecinţele nefaste ale unei acţiuni; a rămâne păgubit tragerea excepţională din decembrie expr. (glum.) Revoluţia română din decembrie 1989 a trage (cuiva) o săpuneală expr. a certa cu asprime (pe cineva), a mustra (pe cineva) a trage sforile expr. a unelti pe ascuns / cu abilitate a trage (cuiva) o smeche / un zbing în barbă ♦ 248 a trage (cuiva) o smeche / un zbing în barbă expr. a trage (cuiva) un pumn a-şi trage spuza pe turta sa expr. a încerca să-şi creeze un avantaj / să profite de pe urma cuiva a o trage sub coadă (cuiva) expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual (cu cineva) a trage targa pe uscat expr. a fi strâmtorat material, a o scoate greu la capăt a-şi trage televizor expr. (glum. - d. oameni) a se îngrăşa, a face burtă a trage un tighel expr. (vulg. - d. bărbaţi) a avea un contact sexual a trage (cuiva) un toc de bătaie expr. a bate foarte tare (pe cineva) a trage un tun expr. 1. (intl.) a da o lovitură de mare anvergură 2. a câştiga o sumă mare la un joc de noroc a trage o ţeapă (cuiva) expr. 1. a înşela (pe cinevaJ, a escroca (pe cineva) 2. a pleca dintr-un restaurant dintr-un bar etc. fără a plăti 3. a nu plăti suficient sau deloc pentru un bun sau pentru un serviciu a trage ţignale expr. (deţ.) a face un apropo a-i trage (cuiva) una de adoarme în Gara de Nord / de joacă zaruri cu măselele din gură/ de se plictiseşte în aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) rău tragi de ele! expr. (adol.) exagerezi! trai pe vătrai expr. (pop.) viaţă uşoară / lipsită de griji tralala adj. invar, nebun; aiurit trambala, trambalez I. v.t. a duce, a muta, a deplasa II. v.r. 1. a se duce, a se muta, a se deplasa de colo până colo fără rost 2. a se deplasa în condiţii dificile trambalare, trambalări s.f. acţiunea de a (se) trambala; mutare / deplasare efectuată fără rost şi cu mult efort trampă, trompe s.f 1. aranjament, afacere (prin intermediari) 2. (intl.) schimb tramvai, tramvaie s.n. (deţ.) traseul pe care circulă obiectele introduse ilicit într-o închisoare trancan, trancane s.n. (intl.) revolver trandafir I. s.m. pl. trandafiri 1. (er.) penis 2. (intl., înv.) bani II. adj. invar, (intl.) inocent, nevinovat transpira pers. a IlI-a sg. transpiră v.i. (d. o informaţie, un secret etc.) a ieşi la suprafaţă, a se afla tranţifluer, tranţifluere s.n. (intl.) balonzaid tras(ă) de păr expr. neverosimil; forţat traseistă, traseiste s.f. (pub.) prostituată care îşi acostează clienţii pe şoseaua de centură tras la indigo expr. (fig.) asemănător, similar; identic tras la xerox expr. (pub., peior.) imitat / copiat perfect traşcaletă, traşcalete s.f. (intl.) traistă, sarsana a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod dispreţuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva) traula, traulez v.t., v.i. (mar.) a căuta cu polonicul în oala cu ciorbă bucăţile mai bune de came 249 ♦ a trece (pe cineva) la catastif trăgaci, trăgace s.n. 1. (intl.) armă de foc; revolver, pistol 2. mamelonul sânului a trăi cu cineva expr. a avea relaţii intime cu cineva fără a fi căsătorit a trăi de azi pe mâine expr. a avea o situaţie materială precară, a fi sărac a trăi din sudoarea frunţii expr. a-şi câştiga existenţa prin muncă a trăi împărăteşte / în puf / pe picior mare expr. a trăi în lux a trăi pe spinarea cuiva expr. a trăi ca un parazit / din munca altora trăistar, trăistari s.m. persoană avară trăscănit, -ă, trăscăniţi, -ite adj. beat trăscău s. invar, (reg.) rachiu tare trăsnaie, trăsnăi s.f. 1. (intl.) spargere 2. năzbâtie, poznă trăsnet adj. invar, extraordinar, minunat trăsni, trăsnesc I. v.t. 1. a lovi puternic 2. a surprinde, a ului II. v.i. a mirosi foarte tare, a avea un miros foarte pătrunzător trăsnit, -ă, trăsniţi, -te s.m., s.f, adj. 1. (individ) nebun 2. (individ) excentric trăsnitor, trăsnitori I. s.m. (intl, înv.) spărgător II. adj. 1. surprinzător, uluitor 2. puternic mirositor trâmbiţa, trâmbiţez v.t. 1. (intl.) a denunţa 2. a bârfi, a răspândi un zvon trâmbiţar, trâmbiţaţi s.m. 1. (intl.) denunţător, informator 2. persoană bârfitoare trântă, trânte s.f 1. denunţ 2. căzătură trântăreanu s.m. sg. (intl.) denunţător trânteală, trânteli s.f. (intl.) denunţ, trădare trânti, trântesc v.t. 1. (intl.) a trăda, a vinde 2. (d. examinatori) a respinge un candidat a trânti un meci expr. a truca rezultatul unui meci a-i trânti (cuiva) uşa în nas expr. 1. a refuza discuţia cu cineva 2. a refuza să primească pe cineva 3. a vinde (un obiect) trântor, trântori s.m. 1. (prst., înv.) medic angajat să îngrijească în mod constant personalul unui bordel 2. membru al unui echipaj al poliţiei rutiere, dotat cu radar, care aplică amenzi pentru depăşirea vitezei legale treabă mare expr. (eufem.) actul de a defeca şi rezultatul acestuia treabă mică expr. (eufem.) actul de a urina şi rezultatul acestuia treanţă, trenţe s.f. parazit social trebi s.f pl. treburi a-l trece / a o trece căldurile expr. (pop., er.) a se excita, a dori să facă dragoste a trece cu buretele peste ceva expr. a da uitării ceva, a ierta greşelile cuiva a trece Dunărea pe cineva expr. (eufem.) a înjura (pe cineva) a trece Gibraltarul expr. (glum. -d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a trece în lumea drepţilor expr. a muri, a deceda a trece la aparat expr. a-i veni cuiva rândul (la ceva) a trece (pe cineva) la catastif expr. a ţine evidenţa în vederea unei eventuale răzbunări (pe cineva) a trece la ciocofon ♦ 250 a trece la ciocofon expr. (prst., obs.) a practica sexul oral / felaţia a trece (pe cineva) la munca de jos expr. (d. şefi) 1. a trasa (unui subaltern) o sarcină neplăcută 2. a retrograda (pe cineva) dintr-o funcţie a trece la supt pixul expr. (d. ziarişti) a trece la redactarea unui articol a-l trece năduşelile expr. 1. a transpira abundent 2. a se speria foarte tare a trece pe patină expr. (deţ.) a lustrui a trece fce\zaj prin foc şi sabie expr. (livr.) a nimici, a distruge, a pustii a trece prin sărindar expr. (intl.) a trece printr-un necaz; a scăpa cu faţa curată dintr-o încurcătură a trece prin toate chinurile iadului expr. a suferi un lung şir de persecuţii; a avea parte de multe necazuri şi nenorociri a-l trece răcorile expr. (pop.) a se speria foarte tare trecere, treceri s.f. (tox.) acţiune de contrabandă a-i trece (cuiva) un şarpe rece prin sân expr. (pop.) a se speria foarte tare a-l trece toate apele / toate sudorile expr. -» a-l trece năduşelile (1., 2.) a treia la căldură expr. (intl.) buzunarul interior al unui palton trei cu geamuri expr. (şc.) nota opt trei litere expr. (glum., eufem.) fund, şezut trei nule expr. făină de grâu de calitate superioară, marcată pe ambalaj cu trei cifre zero trei ochi expr. (cart.) trei trei pe doi expr. loc de veci a tremura din toate balamalele expr. a dârdâi de frică a-i tremura chiloţii de frică expr. a-i fi foarte frică tremurici, tremurici s.m. adept al sectei religioase penticostale tren, trenuri s.n. (intl.) razie a poliţiei trend, trenduri s.n. (pub.) tendinţă trendy adj. invar, la modă triacă s.f. sg. jocul „alba-neagra“ practicat în mod ilegal în zonele citadine aglomerate trib, triburi s.n. (intl.) 1. bandă, grup 2* şatra a trimite avion expr. (deţ.) a trimite un mesaj dintr-o celulă în alta sau dintr-un penitenciar în altul (prin gardian, prin alfabetul Morse, printre gratii, prin deţinuţii transferaţi etc.) a trimite (pe cineva) de la Ana la Caiafa expr. (livr.) a purta (pe cineva) pe drumuri a trimite pe cineva după ţigări expr. 1. (stud.) a fi superior cuiva 2. (în fotbal) a-şi dribla adversarul a trimite (pe cineva) la plimbare expr. 1. a da (pe cineva) afară 2. a refuza să stea de vorbă cu cineva, la solicitarea acestuia a trimite (pe cineva) ia origini expr. a înjura (pe cineva) de mamă a trimite pe cineva la urmă expr. (intl.) 1. a da pe cineva pe mâna poliţiei 2. a înjura pe cineva de mamă 251 ♦ tuleo! a trimite pe cineva pe lumea cealaltă expr. a omorî, a asasina trip, tripuri s.n. (tox.) 1. linie de cocaină care se inhalează pe nări 2. stare indusă de consumul de LSD-25 tripa, tripez v.r. (tox.) 1. a se droga 2. a avea o stare de euforie indusă de droguri tripper, tripperi s.m. (tox.) toxicoman, drogat triunghi conjugal expr. (livr.) căsnicie în care unul dintre soţi este infidel, întreţinând relaţii sexuale cu o terţă persoană troace s.f. pl. catrafuse, calabalâc trocar, trocari s.m. (intl.) poliţist trofeu, trofee s.n. (intl.) condamnare penală troleu, trolee s.n. (er.) penis trombon, tromboane s.n. minciună, păcăleală tromboneală, tromboneli s.f —> trombon tromboni, trombonesc v.t. a minţi, a păcăli trombonist, -ă, trombonişti, -ste adj. mincinos trompă, trompe s.f (glum.) 1. nas mare 2. cordon de aspirator trompă de elefant şi coaie de nurcă expr. (vulg., glum.) meniu sofisticat tron, tronuri s.n. closet trosneală, trosneli s.f 1. bătaie, încăierare 2. furt 3. spargere 4. act sexual trosni, trosnesc I. v.t. 1. a bate 2. a fura 3. a sparge o locuinţă 4. (d. bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie II. v.r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta trosnit, -ă, trosniţi, -te adj. beat trosnitoare, trosnitoare adj. (d. femei) 1. cu apetit sexual ieşit din comun 2. (peior.) nimfomană trosnitor, trosnitori s.m. (intl.) bătăuş, huligan trosnitorinc s.m. sg. (şc., înv.) bătăuş, huligan trotil, trotiluri s.n. băutură alcoolică trotila, trotilez v.r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta trotilat, -ă, trotilaţi, -te adj. beat, în stare de ebrietate trotinetă, trotinete s.f. (glum.) mijloc de transport în comun trufanda, trufandale s.f 1. adolescentă virgină 2. prostituată tânără / începătoare trupete, trupeţi s.m. (peior.) militar în termen trusău, trusăuri s.n. (înv.) trusou t-shirt, t-shirturi s.n. (adol.) tricou tuciuriu, -e, tuciurii s.m., s.f ţigan(că) tufan, tufani s.m. persoană nepricepută / ignorantă tufă adj. invar, total ignorant într-o problemă, care nu ştie nimic, care este complet pe dinafară tufă de Veneţia expr. -»tufă tuflă, tufle s.f (intl.) 1. buzunar 2. portofel tufli, tuflesc v.r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta tuflit, -ă, tufliţi, -te adj. în stare de ebrietate, beat tuhăs, tuhăsuri s.n. (din idiş) fund, fese tulai! interj, (reg.) vai!, aoleu! tulburel s.n. sg. vin nou care nu s-a limpezit încă tulei s. pl. (ţig.) ţigări tuleo! interj, (pop.) pleacă!, fugi! a o tuli ♦ 252 a O tuli expr. a pleca repede şi discret de undeva, a fugi tulumbă, tulumbe s.f. (glum.) penis tumbărău, tumbăraie s ţepar ţest, ţes turi s.n. cap, ţeastă ţestos, -oasă, ţestoşi, -oase s.m., s.f, adj. (persoană) cu capul mare ţian, ţieni s.m. (glum.) unitate de măsură pentru inteligenţă (cu trimitere la proverbiala lipsă de inteligenţă a miliţienilor) ţicneală, ţicneli s.f. manie, nebunie ţicni, ţicnesc v.r. a se sminti, a înnebuni ţicnit, -ă, ţicniţi, -te adj. smintit, nebun ţidulă, ţidule s.f (pop.) bucată de hârtie cuprinzând o însemnare scurtă (permis, dovadă, chitanţă etc.); bileţel ţi-e cald cu dinţii în gură? expr. (adol.) stai cuminte, să nu iei bătaie! ţiflă, ţifle s.f (intl) denunţător, informator ţifler, ţifleri s.m. (ţig.) poliţist ţigan de mătase expr. ţigan lăutar ţigan de vatră expr. ţigan rudar ţigară penală expr. (deţ.) ţigară răsucită manual din tutunul adunat din chiştoace ţigăneală, ţigăneli s.f. 1. cerere insistentă / încăpăţânată 2. târgu-ială, tocmeală (de o manieră necivilizată) 3. comportament necivilizat, zgomotos, strident ţigăni, ţigănesc v.r. 1. a insista în mod penibil şi zgomotos pentru a obţine ceva; a cere ceva cu insistenţă 2. a se târgui; a se tocmi în mod exagerat 3. a se comporta în mod necivilizat, zgomotos, strident ţigănie, ţigănii s.f. 1. cartier cu populaţie majoritar ţigănească 2. faptă condamnabilă / reprobabilă 3. gălăgie, hărmălaie; scandal ţiglă, ţigle s.f. (glum.) bască ţigluit, -ă, ţigluiţi, -te adj. elegant ţiitoare, ţiitoare s.f. concubină, amantă ţine acolo! expr. (intl.) 1. păzeşte împrejurimile! 2. dă alarma! a nu-l mai ţine balamalele (pe cineva) expr. a-şi pierde vigoarea a se ţine bine expr. a se menţine într-o formă fizică bună raportată la vârsta biologică reală a-şi ţine botul / gura expr. a tăcea, a nu mărturisi, a păstra un secret a o ţine ca gaia-maţu expr. 1. a ţine ceva strâns, ferm 2. a insista în mod obsesiv într-o anumită direcţie a nu ţine calendar expr. (d. femei) a face dragoste şi în zilele de fertilitate maximă a ţine casă deschisă expr. a primi musafiri tot timpul ţine-ţi clanţa! expr. taci!, gura! a-şi ţine cumpătul expr. 1. a rămâne calm, a nu se enerva 2. a nu se speria, a nu intra în panică 255 ♦ a ţine la tăvăleală a nu-l mai ţine cureaua expr. La fi la capătul resurselor materiale 2. a-şi pierde vigoarea a se ţine de capul cuiva expr. (deţ.) 1. a pedepsi pe cineva pentru cea mai mică abatere sau greşeală reală sau imaginară 2. a şicana şi a întinde curse cuiva cu scopul de a-l împinge să comită o greşeală pentru care va fi pedepsit a se ţine de cioace expr. a fi neserios, a umbla cu şmecherii a se ţine de fusta / de poala mamei expr. a fi exagerat de ataşat de mamă a se ţine de goange expr. 1. a face glume proaste 2. a spune prostii / vorbe goale 3. a spune minciuni a se ţine de iordane expr. a minţi ţine-mă de mânerul burţii! expr. (adol.) lasă-mă-n pace! a ţine (pe cineva) de poala / de poalele ei expr. a nu-i lăsa (cuiva) prea multă libertate de acţiune, a dispune (de cineva) a ţine de şase expr. a sta la pândă pentru a preveni apariţia inopinată a unei persoane nedorite a se ţine de ţambale expr. (intl.) 1. a umbla cu minciuni / cu intrigi 2. a denunţa, a trăda a ţine de urât (cuiva) expr. a însoţi sau a sta cu cineva, pentru ca acesta să nu se plictisească; a ţine companie (cuiva) a se ţine de vrăjeli expr. 1. a manifesta o atitudine excesiv de curtenitoare faţă de cineva; a fi suspect de săritor / de binevoitor 2. a încerca să păcălească / să înşele pe cineva a se ţine după fuste expr. a fi afemeiat a ţine fuior (cu cineva) expr. a nu se lăsa intimidat (de cineva) a se ţine grapă (de cineva) expr. (pop.) a urmări cu insistenţă (pe cineva) a ţine în frâu (pe cineva) expr. a exercita un control ferm asupra conduitei cuiva a ţine în ham expr. a avea (pe cineva) la mână, a şantaja (pe cineva) a ţine (pe cineva) în jbilţexpr. (er.) a fi iubit de cineva anume a ţine în şah (pe cineva) expr. a ţine (pe cineva) în tensiune; a exercita presiuni psihologice asupra cuiva a se ţine într-un fir de aţă / de păr expr. (şi fig.) a fi în pragul prăbuşirii / al colapsului; a fi şubred / firav / gata să cadă a ţine lacătul / marginea expr. (intl.) a sta la pândă pentru a preveni apariţia inopinată a unei persoane nedorite a se ţine lanţ expr. (d. evenimente) a se succeda, a urma unul după altul a ţine (pe cineva) la păstrămăexpr. a ţine (pe cineva) închis multă vreme a ţine la preţ expr. a nu reduce nimic din suma cerută la vânzare a ţine (pe cineva) la respect expr. a ţine (pe cineva) la distanţă, a nu(-l) lăsa (pe cineva) să devină prea familiar a ţine la tăvăleală expr. 1. a fi rezistent în condiţii de solicitare maximă 2. a fi robust / viguros a-şi ţine limba-n frâu ♦ 256---------- 3. a suporta fără proteste multe privaţiuni a-şi ţine iimba-n frâu expr. a manifesta prudenţă atunci când vorbeşte; a nu rosti (tot) ceea ce gândeşte a ţine lumânarea expr. (pop.) a privi un cuplu care face dragoste a-l ţine (pe cineva) meşii expr. (pop.) a fi în stare, a putea a-şi ţine nasul pe sus expr. a fi îngâmfat; a se umfla în pene a nu-i ţine nici de cald, nici de rece expr. a nu-1 afecta cu nimic, a nu-i păsa (de ceva), a-i fi indiferent a nu ţine de cald (cuiva) expr. a nu folosi (cuiva) a-l ţine pandaliile expr. a fi capricios a o ţine pe caldarâm expr. a se prostitua ieftin a ţine (cuiva) o predică expr. a mustra, a dojeni, a ţine (cuiva) o lecţie de bună-cuviinţă a se ţine scai (de cineva) expr. a urmări (pe cineva) cu insistenţă, a nu lăsa (pe cineva) în pace a ţine (ceva) sub cheie expr. a păzi (ceva); a păstra (ceva) cu mare grijă a ţine (ceva) sub obroc expr. a ascunde ceva a ţine sub papuc expr. (d. femei) a-şi ţine soţul sau amantul sub un control total; a pretinde soţului sau amantului ascultare deplină a ţine şestul expr. (intl.) a pândi eventuala apariţie inopinată a cuiva în timpul unei operaţiuni ilegale a ţine tira expr. (intl.) a distrage atenţia victimei în timp ce este buzunărită de către complice ţinta golanului expr. (şc.) nota cinci ţipar, ţipari s.m. penis ţipător, -oare, ţipători, -oare s.m., s.f, adj. (intl.) reclamant ţiu, ţiuri s.n. gură ţoancă, ţoance s.f. amantă, concubină ţoapă, ţoape s.f. 1. mahalagioaică; femeie cu apucături vulgare 2. femeie lipsită de bun gust ţoaşcă, ţoaşte s.f. 1. tetină 2. suzetă ţoc! interj, cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut ţocăi, ţocăil. v.t. a săruta cu zgomot n. v.r. a se săruta zgomotos ţocăitură, ţocăituri s.n. sărut zgomotos, pupătură ţolengher, ţolenghere s.n. (intl., înv.) palton ţolină, ţolini s.f. (înv.) prostituată ţop, ţopi s.m. persoană cu apucături grosolane; om necivilizat / prost crescut ţoşcăi, ţoşcăi v.i. (d. copiii mici) 1. a-şi mişca buzele în somn ca şi când ar suge 2. a suge suzeta sau un deget ţucal, ţucale s.n. oală de noapte ţucălar, ţucălari s.m. (peior.) persoană slugarnică / linguşitoare ţuhal s.n. sg. închisoare ţuhaus s.n. invar, (intl.) -» ţuhal ţui, ţuiuri s.n. (er.) penis ţuicangiu, ţuicangii s.m. băutor de ţuică (în special de băuturi alcoolice tari), beţiv ţuicar, ţuicaris.m. -» ţuicangiu ţuicomicină s.f. (glum.) ţuică ţuicui, ţuicuiesc v.r. a bea ţuică ţliischi s. invar, (glum.) whisky ţundră, ţundre s.f. (înv.) prostituată ţlirăs! interj, mare belea! ţurcă s.f. sg. vulvă ţurghiuli, ţurghiulesc v.t. a aresta ţurican, piricani s.m. penis ţurloi, ţurloaie s.n. (pop.) fluierul piciorului, gambă ţurţuri s.m. pl. fecale uscate --------------------- 257 ♦ ţuzest! ţuî adj. invar, bun; frumos; de calitate superioară; excelent ţuţăr, ţuţări s.m. 1. persoană aflată în slujba unui membru al lumii interlope 2. persoană uşor de manipulat / manevrabilă; om de paie ţuţer, ţuţeri s.m. ţuţăr ţuţurică, ţuţurici s.f. concubină, amantă ţuzest! interj, nu te băga!, nu te amesteca! u ucenic, ucenici s.m. 1. (intl) hoţ începător 2. (tox.) persoană necalificată care ajută o altă persoană cu studii superioare în chimie să prepare droguri într-un laborator clandestin ucigă-l crucea / toaca expr. (pop., eufem.) dracul, diavolul a uda aidămaşui expr. (pop.) a bea după încheierea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare a uda prânzul expr. a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice a se uda toată expr. (vulg. -d. femei) a se excita; a simţi o atracţie fizică deosebită pentru un bărbat udătură, udături s.f băutură alcoolică udeală, udeli s.f. băutură uger, ugere s.n. (vulg. -d. femei) sân, mamelă ugui, uguie (pers. a llî-a sg.) v.i. (d. îndrăgostiţi) a-şi spune vorbe de dragoste unul altuia a se uita ca curca la crăci / ca mâţa-n calendar / ca viţelul la poarta nouă expr. a fi complet neştiutor într-un domeniu; a nu reuşi să înţeleagă o anumită chestiune a se uita chiorâş / ponciş (la cineva) expr. a avea/ a simţi o antipatie puternică (pentru cineva) a se uita cu un ochi la făină şi cu unul la slănină expr. (pop.) a fi saşiu, a suferi de strabism a se uita de sus (la cineva) expr. a desconsidera, a dispreţui; a considera (pe cineva) inferior a se uita în ghioc expr. (d. bărbaţi) a se masturba a se uita în gura cuiva expr. a da (în mod mecanic) ascultare sfaturilor cuiva; a da crezare vorbelor cuiva a se uită picior peste picior expr. a fî saşiu, a suferi de strabism a se uita strâmb expr. a se uita urât / cu duşmănie uite loz! expr. (înv.) ţine banii!, poftim banii! uium, uiumuri s.n. mită ulei, uleiuri s.n. 1. (glum.) băutură alcoolică 2. (tox.) substanţă obţinută prin dizolvarea haşişului într-un solvent uliţar, uliţari s.m. vagabond uliţarnic, -ă, uliţamici, -e s.m., s.f. uliţar uliu, ulii s.m. (intl.) procuror ultimul răcnet expr. moda zilei 259 ♦ a umbla după fuste a umbla ca vodă prin lobodă expr. 1. a nu-şi face griji 2. a-şi da importanţă a umbla creanga / frunza frăsi-nelului / lelea / teleleu expr. a hoinări fără rost, a-şi pierde vremea a umbla cu capul în nori expr. a fi visător, a fi rupt de realitatea înconjurătoare a umbla cu caţa expr. a înşela a umbla cu cioara vopsită expr. a fi necinstit / incorect; a minţi a umbla cu crucea în sân expr. 1. a fi bun, a fi cucernic 2. firon.) a fi făţarnic / ipocrit a umbla cu fofârlica expr. a avea o conduită nesinceră; a se eschiva de la recunoaşterea unui adevăr a umbla cu jgardul expr. (intl.) a fila pe cineva a umbla cu „ia-mă nene" expr. a fi autostopist, a face autostopul a umbla cu iordane expr. 1. a spune vorbe goale 2. a se ţine de lucruri neserioase 3. a minţi; a fabula a umbla cu jalba în proţap expr. a protesta, a reclama; a cere cu insistenţă ceva a umbla cu jumătăţi de măsură expr. a fi nehotărât, a nu fi ferm; a nu duce un lucru până la capăt a umbla cu lama expr. (intl.) a tăia cu iscusinţă buzunarele cuiva în încercarea de a fura a umbla cu limba scoasă (după ceva /cineva) expr. a urmări (pe cineva) cu insistenţă, a-şi dori (ceva) foarte mult a umbla cu mega expr. (intl.) a fi necinstit, a se ţine de afaceri ilicite a umbla cu nasul pe sus expr. a fi îngâmfat, a fi încrezut / plin de sine a umbla cu pantahuza / cu tasul expr. 1. a face chetă 2. a cerşi a umbla cu pile expr. a face trafic de influenţă; a profita de pe urma traficului de influenţă a umbla cu plosca I cu plugu-şorul expr. (intl.) 1. a informa, a denunţa, a trăda 2. a flecări, a trăncăni a umbla cu poşta expr. 1. a divulga informaţii confidenţiale 2. a fi indiscret a umbla cu râşniţa expr. a denunţa a umbla cu şahăr-mahăr / cu şoalda expr. (intl.) a înşela, a escroca (pe cineva) a umbla cu şatra expr. a se muta deseori din loc în loc a umbla cu şopârle expr. a se ţine de intrigi, a discredita (pe cineva) prin bârfă şi calomnie a umbla cu şosele şi momele expr. a face promisiuni mincinoase, a amăgi a umbla cu ştafeta expr. a purta vorba, a bârfi, a cleveti a umbla cu uite popa, nu e popa expr. a fi inconsecvent, a fi nehotărât, a-şi schimba cu uşurinţă părerile, modul de a gândi şi de a acţiona a umbla după cai verzi pe pereţi / după potcoave de cai morţi expr. (pop.) a-şi face planuri irealizabile, a fi nerealist a umbla după colivă expr. a fi pomanagiu a umbla după fuste expr. a fi afemeiat a umbla în băşini ♦ 260----------------- a umbla în băşini expr. (adol., vulg.) a se grozăvi, a se fuduli a-i umbla (cuiva) în caraiman expr. (intl.) a-i fura cuiva banii din buzunar a umbla în patru labe (în faţa cuiva) expr. 1. a se umili (în faţa cuiva) 2. a linguşi (pe cineva) a umbla pantaraura expr. a hoinări, a vagabonda a umbla pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a se eschiva, a căuta un subterfugiu a umbla pe şapte cărări expr. a fi beat a umbla prin chimire expr. (intl.) a fura din buzunare umblător, umblători s.m. pantof umbrelă, umbrele s.f. (intl.) persoană coruptă din aparatul poliţiei sau al justiţiei care protejează un % infractor umbrelă bulgărească expr. umbrelă cu vârful ascuţit, înmuiat în otravă umfla, umflu v.t. 1. a ridica în mod exagerat preţul / suma / proporţiile 2. (pol.) a efectua o arestare 3. (intl.) a bate, a lovi 4. a fura 5. a lăsa o femeie însărcinată a-i umfla (cuiva) botul expr. a lovi peste faţă (pe cineva) a se umfla ca un curcan / ca un păun expr. a-şi da importanţă, a se grozăvi a i se umfla guşa expr. (intl.) a consimţi să mărturisească a se umfla în pene expr. a se lăuda, a se grozăvi a i se umfla (cuiva) pipota expr. 1. a se înfuria 2. a se fuduli umflat1, umflaţi s.m. 1. (şc.) nota şase 2. om foarte gras 3. persoană infatuată umflat2, -ă, umflaţi, -te adj. 1. (d cifre, preţuri etc.) exagerat de mare 2. afectat, bombastic, emfatic 3. (peior. - d oameni) gras, obez umflaţie, umflaţii s.f (iron.) inflaţie umflătură, umflături s.f. vulvă umple, umplu v.t. (d bărbaţi) a avea contact sexual cu o femeie a umple chiseaua (cuiva) expr. (er. - d bărbaţi) a ejacula în vaginul partenerei de sex a umple de bogdaproste expr. (pop.) a certa cu asprime a umple de borş (pe cineva) expr. a bate (pe cineva) până la sângerare a o umple de sânge expr. 1. (în fotbal) a rata înscrierea unui gol 2. (în alte jocuri sportive pe echipe) a rata o fază de atac a umple maţu’ expr. a mânca pe săturate umplutură, umpluturi s.f. 1. (deţ.) poliţist infiltrat printre deţinuţi 2. lucrător al unui serviciu de filaj una mare expr. 1. halbă de bere (în contrast cu ţapul) 2. o sută de mililitri de băutură spirtoasă (în contrast cu cinzeaca) 3. ceaşcă mare de cafea 4. (deţ.) pâră sau informaţie importantă furnizată gardienilor una mică expr. 1. ţap de bere (în contrast cu halba) 2. cinzeacă de băutură spirtoasă 3. ceaşcă mică de cafea 4. (er.) contact sexual rapid 5. (deţ.) pâră sau informaţie de mică importanţă Unchiu’ Milu expr. (iron., înv.) miliţian Unchiu’ Secu expr. Securitatea (în timpul regimului comunist) unde a dus mutu’ iapa / şi-a înţărcat dracul copiii / şi-a pierdut dracul potcoavele expr. la mare depărtare, foarte departe; la capătul pământului unde pălăria / pielea mea? expr. unde naiba? unde scrie? expr. prin care se arată refuzul cuiva de a da crezare spuselor cuiva sau de a da curs unei cereri, unei somaţii etc. unde se fut păianjenii expr. (obs. - în fotbal) la vinclu unealtă, unelte s.f. (intl.) 1. cuţit, şiş 2. sculă folosită la comiterea unei infracţiuni unge, ung v.t. a mitui, a da bacşiş a unge bine (pe cineva) expr. a bate zdravăn (pe cineva) a unge (pe cineva) cu miere expr. -> unge a unge osia expr. -» unge a se unge pe gât expr. a bea un oarecare expr. (peior.) un om fără / lipsit de importanţă unsprezece s. invar, echipă de fotbal unsprezecele tricolor expr. echipa naţională de fotbal a României unu tăiat expr. (şc.) nota şapte ura! interj, salut!, bună! ura şi la gară! expr. la revedere! urât, urâţi s.m. (intl.) poliţist a i se urca la cap expr. 1. a deveni încrezut / înfumurat 2. a se îmbăta a se urca pe pereţi / pe tavan expr. a fi foarte supărat, a fi furios urcuş, urcuşuri s.n. (tox.) primele efecte resimţite după ingerarea unui drog ------------------261 ♦ uşcheală urechelniţă, urechelniţe s.f (iron.) securist, lucrător al Securităţii (în timpul regimului comunist) urechi s.f pl. (la fotbal) minge strecurată printre picioarele adversarului urechist, urechişti s.m. 1. (intl.) agent de poliţie 2. cântăreţ care nu ştie să citească o partitură 3. diletant, amator (într-un anumit domeniu) a i se urî cu binele expr. a acţiona în dezacord cu interesele personale a urla ca din gură de şarpe expr. a urla foarte tare urmaşii lui Nicu Piele expr. bandă de hoţi a urmări până-n pânzele albe expr. a hăitui; a încolţi urs, urşi s.m. (deţ.) analfabet ursoaică, ursoaice s.f. (intl.) 1. casă de bani 2. iubită, amantă usca, usuc v.t. 1. a stoarce (pe cineva) de bani 2. a bea foarte mult a usca în bătaie expr. a bate rău de tot a usca leşia expr. (intl.) a pleca, a fugi, a se ascunde, a-şi pierde urma uscat în vrej expr. (er. - d. bărbaţi) steril uscătură, uscături s.f (şc.) elev sau student submediocru / slab a-l ustura (pe cineva) la ficaţi expr. 1. a simţi o durere fizică puternică 2. a produce (cuiva) un sentiment puternic de mânie / de regret / de ciudă uşcheală I. interj, pleacă!, valea!, roiu’! II. s.f. pl. uşcheli plecare; fugă, retragere precipitată uşchi ♦ 262 ------------------------------ uşchi, uşchesc L v.t. a fura II. v.r. 1. a înnebuni, a se sminti 2. a se retrage în grabă; a pleca precipitat, a fugi 3. a pleca în străinătate cu intenţia de a nu se mai întoarce în ţară uşchit, -ă, uşchiţi, -te adj. 1. nebun, smintit 2. plecat; fugit 3. fugit din ţară; rămas în străinătate 4. excentric, ieşit din comun uşui, uşuiesc v.t. a da afară pe uşă (pe cineva); a goni, a alunga uşura, uşurez v.r. (eufem.) 1. a defeca 2. a urina a uşura de bani (pe cineva) expr. 1. a face pe cineva să cheltuiască o sumă mare de bani 2. a lua de la cineva o sumă mare de bani prin-tr-o escrocherie uţupan, uţupani s.m. 1. naiv, credul 2. prost, nepriceput V vacanţă, vacanţe s.f (intl.) perioadă de detenţie vacă, vaci s.f. (peior.) 1. femeie grasă şi leneşă 2. femeie proastă şi nesimţită vacă (bună) de muls expr. persoană / situaţie de care se profită pentru a obţine foloase materiale vaccina, vaccinez v.t. (d. bărbaţi) 1. a dezvirgina, a deflora 2, a avea contact sexual cu o femeie necunoscută vaccinare, vaccinări s.f. act sexual vaccinată, vaccinate adj. (d femei) 1. care a avut pentru prima oară contact sexual cu un bărbat 2. cu experienţă sexuală bogată vacs, vacsuri s.n. (pop.) lucru fără nici o valoare / fără nici o însemnătate vacs albina cremă caramel / crema puca expr. vacs vad, vaduri s.n. (intl.) loc convenabil pentru o lovitură / pentru comiterea unei infracţiuni vagon, vagoane s.n. abundenţă, belşug, cantitate mare valabil, -ă, valabili, -e adj. (d. oameni) cumsecade, înţelegător, de treabă valeaî interj, (vulg.) pleacă!, fugi! Valencia! interj. -» valea! valutist, valutişti s.m. 1. persoană care se ocupă cu schimburi valutare în scopul obţinerii de profituri ilicite 2. persoană care acordă împrumuturi în valută cu dobânzi exagerat de mari vamă, vămi s.f (prst.) impas erotic datorat vârstei, unui accident fizic sau psihic etc. vampă, vampe s.f. femeie fatală şi irezistibilă vampir, vampiri s.m. (şc.) profesor foarte exigent vangă s.f. invar, (vulg.) vulvă; vagin vaporean, vaporeni s.m. marinar vardist, vardişti s.m. (înv.) agent de poliţie varia, variez v.t. a avea orgasm, a ejacula varză I. s.f. pl. verze (peior.) 1. pălărie de damă 2. coafură noncon-formistă, cu părul înfoiat şi dat cu fixativ 3. carte sau caiet deteriorat / zdrenţuit 4. harababură, încurcătură, încâlceală 5. automobil cu un grad mare de uzură II. adj. invar. 1. stricat, deteriorat 2. (adol.) care arată rău (la înfăţişare) 3. (adol - d. lucruri) de o calitate inferioară; execrabil 4. obosit, Vasilică ♦ 264 epuizat 5. (tox.) năucit de o su-pradoză de narcotice; drogat UI. interj, (stud.) am picat examenul! Vasilică s. pr. denumire generică dată mielului care, în ajunul Anului Nou, potrivit unei tradiţii populare, îi aduce noroc celui ce îl atinge vast, vasturi s.n. (intl.) buzunar cu bani vastangiu, vastangii s.m. (intl.) hoţ de buzunare văcăroizare s.f. sg. (pub., peior.) stagnarea sau încetinirea ritmului reformei în economia românească în timpul Guvernului Văcăroiu văicăreală, văicăreli s.f. (pop.) tânguire, lamentare văicări, văicăresc v.r. (pop.) 1. a se tângui, a se văita 2. (peior.) a manifesta o falsă disperare vămui, vămuiesc v.t. (fig.) a fura o parte din ceva văpaie, văpăi s.f. (er.) excitaţie; apetit sexual a-şi vărsa fierea / veninul expr. a vorbi cu ură a-şi vărsa focul expr. a-şi destăinui durerea / mâhnirea / supărarea a vărsa guşa expr. 1. (intl.) a denunţa 2. (intl.) a recunoaşte fapta comisă 3. a se confesa a-şi vărsa oala expr. (deţ.) a raporta, a informa, a pâri a-şi vărsa şi maţele expr. a vomita foarte mult S-a vărsat expr. 1. (d. o fază din-tr-un meci de fotbal - în jargonul microbiştilor) s-a terminat fără modificarea scorului 2. nu mai este de actualitate vărsătură, vărsături s.f (intl.) victimă care deţine bancnote de mică valoare vărui, văruiesc v.r. a se îmbăta, a se ameţi (din cauza băuturii) văruială, văruieli s.f. beţie văruit, -ă, văruiţi, -te adj. beat, în stare de ebrietate vărzui, vărzuiesc v.r. (tox.) a fi consumator înrăit de narcotice; a se droga excesiv vărzuit, -ă, vărzuiţi, -te adj. (tox.) care consumă narcotice în cantităţi mari, dependent de droguri văstui, văstuiesc v.t. (intl.) a bate (pe cineva) cu pumnul vătaf, vătafi s.m. (intL, înv.) 1. şef de poliţie 2. (deţ.) şef de echipă sau de dormitor 3. infractorul cu cele mai multe condamnări din bandă vătui, vătuiesc v.t. (intl.) 1. a bate zdravăn (pe cineva) 2. a condamna la închisoare vâj, vâjuri s.n. 1. grabă, goană; viteză 2. petrecere, chef, beţie 3. plimbare; călătorie de agrement vâjâială, vâjâieli s.f. vâj vâna, vânez v.t. (peior.) 1. a urmări cu aviditate / cu stăruinţă 2. a pune mâna pe ceva; a face rost de ceva vânarea dragonului expr. (tox.) obiceiul de a inhala vaporii degajaţi de heroina încălzită pe o folie de aluminiu vânătoare de vrăjitoare expr. (livr.) urmărire / persecuţie în masă; represalii îndreptate împotriva unui grup de persoane, cărora le cad victime şi oameni nevinovaţi vânător, vânători s.m. (intl.) conductor de tren 265 ♦anu vedea pădurea din cauza / din pricina copacilor vânt, vânturi s.n. gaze intestinale eliminate a vântura mălaiul (cuiva) expr. a lua / a câştiga / a fura banii (cuiva) vânzător de braşoave / de gogoşi expr. mincinos, palavragiu a se vârî ca musca-n curul calului / vacii expr. a interveni în mod inoportun (într-o discuţie, într-o acţiune etc.) a vârî (pe cineva) în belea / în bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieţi expr. 1. a speria tare; a îngrozi, a înfricoşa, a înspăimânta 2. a enerva, a înfuria a vârî în fabrică (pe cineva) expr. a bate (pe cineva) a se vârî pe sub pielea cuiva expr. a încerca prin toate mijloacele să câştige aprecierea cuiva a-i vârî (cuiva) pumnul în gură expr. a împiedica (pe cineva) în mod brutal să vorbească sau să acţioneze vâslă, vâsle s.f. 1. mână 2. ureche clăpăugă veac, veacuri s.n. (pop.) viaţă, existenţă, trai vecinul Costică expr. (eufem.) W.C. a-l vedea ăl-de-Sus expr. (pop.) 1. a muri 2. a avea necazuri mari a nu vedea bine (pe cineva) expr. a prevedea că o anumită persoană va avea necazuri a nu-şi vedea capul de treabă expr. a fi foarte ocupat a-şi vedea de sărăcie expr. a-şi vedea de treabă, a nu se amesteca în treburile altcuiva a vedea dincotro bate vântul expr. a intui evoluţia evenimentelor a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist a vedea lucrurile în roz expr. a fi (exagerat de) optimist a vedea lumina tiparului expr. a fi tipărit, a fi editat a vedea lumina zilei expr. a se naşte a nu-şi vedea lungul nasului expr. 1. a nu-şi da seama de ce e în stare să facă cu propriile puteri 2. a fi îngâmfat / infatuat; a fi obraznic a nu vedea mai departe de lungul nasului expr. 1. a fi limitat, a avea vederi înguste 2. a fi lipsit de imaginaţie a vedea material / lovele expr. (intl.) a avea bani a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte, a trece pe lângă moarte, a scăpa de moarte (dintr-un accident, o boală etc.) a vedea paiul din ochiul altuia şi a nu vedea bârna din ochiul tău expr. a manifesta o exigenţă / o severitate exagerată faţă de alţii şi a fi mult prea indulgent cu propria persoană; a critica aspru neajunsurile mărunte ale cuiva, trecând cu vederea propriile lipsuri a nu vedea pădurea din cauza / din pricina copacilor expr. a da o importanţă exagerată de- a vedea pe dracul / pe naiba ♦ 266 taliilor în detrimentul ansamblului a vedea pe dracul / pe naiba expr. a avea necazuri mari a vedea roşu înaintea ochilor expr. 1. a se înfuria, a se enerva foarte tare 2. (la fotbal) a primi cartonaş roşu, a fi eliminat din joc vedea-te-aş ca berea! expr. (adol - folosită ca blestem) vedea-te-aş galben! / cu spume şi rece! a-şi vedea visul cu ochii expr. ai se împlini (cuiva) o mare dorinţă a-i veni expr. 1. (eufem. - d. femei) a se afla la începutul perioadei de menstruaţie 2. (d. bărbaţi) a ejacula a-i veni acru (de ceva) expr. a-i fi silă / greaţă / scârbă (de ceva); a i se face greaţă (de ceva) a-i veni (cuiva) amocul expr. a avea o ieşire nervoasă a-i veni (cuiva) apa la moară expr. a se supăra, a se enerva a-i veni ca turnat expr. (d. îmbrăcăminte) a-i sta foarte bine; a se potrivi foarte bine a veni cu lugu-lugu expr. (intl.) a face promisiuni false, a minţi a veni cu ornic expr. (prst.) a ajunge rapid la orgasm a veni cu pluta pe Bistriţa expr. 1. a proveni din mediul rural 2. a avea naivitatea omului simplu de la ţară; a fi credul a veni cu pluta pe conductă expr. a fi prost / nerod / nătâng a-i veni cu taxă inversă expr. a avea senzaţia de vomă; a vomita a veni de hac (cuiva) expr. 1. a învinge (pe cineva), a face inofensiv (pe cineva) 2. a omorî (pe cineva) a-i veni dracii expr. a se înfuria a-i veni (cuiva) jitia expr. a i se face greaţă, a se scârbi (de ceva / de cineva) a veni la spartul târgului expr. a sosi undeva după încheierea unui eveniment; a sosi prea târziu a veni lăstărel expr. (prst. - d. un tânăr neiniţiat) a reuşi primul act sexual a veni mare expr. a impresiona a-i veni mintea la cap expr. 1. a-şi schimba în bine comportamentul, a se cuminţi 2. a începe să judece în mod corect / just lucrurile; a deveni înţelept a-i veni pe chelie expr. a-şi exprima brusc o dorinţă ciudată a veni pe schiuri expr. (stud.) a mitui; a încerca să mituiască venit CU pluta expr. (iron.) 1. provenit din mediul rural 2. naiv, credul 3. rupt de realitate ventuză, ventuze s.f. (glum.) sărut Venus din Milosu expr. (er., înv.) femeie de moravuri uşoare verde, verzi s.m. 1. (pub.) ecologist 2. (la sg. - tox.) marijuana 3. sg. (înv.) băutură spirtoasă ieftină verdeaţă, verdeţuri s.f. dolar verde ca bradul expr. sănătos, viguros, robust veresie s.f. (pop.) credit verighetă, verighete s.f (prst.) 1. anus 2o cătuşe vernisaj, vernisaje s.n. (prst.) actul dezvirginării, al deflorării; începerea vieţii sexuale 267 ♦ yioiiT vertigo s.n. sg. (intl., înv.) 1. afacere / tranzacţie rentabilă 2. plimbare 3. întâlnire verzi s.m. pl. dolari verzişor, verzişori s.m. (dim.) dolar verzitură, verzituri s.f. dolar veste galbene expr. (tox.) capsule de nembutal, substanţă psihotropă veveriţă, veveriţe s.f. prostituată vezi că-ţi pute curu’! expr. (adol, vulg.) minţi! viaţă de câine expr. viaţă foarte grea vibrator, vibratoare s.n. penis artificial prevăzut cu baterii electrice, comercializat în sex-shop-uri vibraţie, vibraţii expr. (tox.) stare resimţită de toxicomanul aflat sub influenţa drogurilor şi comunicată celor din jur vice s.m. vicepreşedinte victorie s.f. sg. meci de fotbal jucat de două echipe la o singură poartă video I. s.n. pl. videouri 1. video-ca-setofon 2. sistem de transmitere vizuală 3. vizionare de casete video 4. (rar) videocasetă II. adj. referitor la sistemele de transmitere vizuală viespe, viespi s.f. (peior.) femeie rea vieţaş, vieţaşi s.m. (intl.) condamnat la închisoare pe viaţă viezure, viezuri s.m. (prst.) solist vocal sau instrumentist angajat ca animator într-un bordel vinclu, vincluri s.n. (sport) locul de îmbinare a stâlpului şi a barei transversale a unei porţi de fotbal, handbal, polo, hochei etc. vinde, vând v.t. a trăda a se vinde ca pâinea caldă expr. (d. un produs comercial) a se vinde rapid, a fi foarte solicitat a vinde castraveţi grădinarului expr. a da explicaţii într-o problemă cuiva care o cunoaşte mai bine decât cel care vrea să-l lămurească a vinde gogoşi expr. a minţi; a fabula a vinde pe sub masă expr. (d. vânzători) a vinde marfa preferenţial, favorizând anumiţi clienţi a vinde peştele din baltă / pielea ursului din pădure expr. 1. a promite un lucru pe care nu-l ai 2. a face planuri în legătură cu un lucru care încă nu-ţi aparţine a vinde pontul (cuiva) expr. 1. a dezvălui (cuiva) un secret prin care poate obţine un avantaj / un profit 2. (intl) a dezvălui (cuiva) locul de unde poate fura, unde poate comite un delict a-şi vinde sufletul diavolului / dracului expr. 1. a se ticăloşi, a comite nelegiuiri 2. a duce o viaţă depravată / de desfrâu 3. a face compromisuri morale importante vine lumina expr. (pop.) este ziua de plată a facturii la energie electrică vine trenul! expr. (intl.) vine razia! vino-ncoa’ expr. atractivitate, calitatea cuiva de a se face plăcut / dorit vinuleanu s.n. sg. (glum.) vin viorist, viorişti s.m. (prst.) sadomasochist, pervers sexual care este satisfăcut numai prin flagelarea sa ori a partenerei sale vioiu’ s. invar, penis VIP ♦ 268 VIP, VIP-uri s.n. (pub.) persoană publică; celebritate; personalitate de marcă vîra, virez v.i. a pleca, a dispărea virescil s. invar, (intl., iron.) 1. evadare 2.dispariţie viroiu s. invar. -> virescu a visa cai vezi pe pereţi / potcoave de cai morţi expr. a visa, a spera lucruri irealizabile/ fanteziste visichi, visichiuri s.n. whisky vitamina K expr. (tox.) ketamină vitamina P expr. (glum.) relaţie sexuală cu un bărbat, recomandată unei femei frigide sau abstinente, ca tratament al problemelor hormonale şi neuropsihice vitamina Ţ expr. (glum.) ţuică vită, vite s.f. (peior.) om grosolan* nesimţit sau prost ? vită-ncălţată expr. (peior.) —> vită î viteza iubirii expr. (tox.) amfeta-mină viteză, viteze s.f. (tox.) metamfe-tamină vitezoman, -ă, vitezomani, -e s.m., s.f conducător auto care depăşeşte în mod curent viteza legală vitrină, vitrine s.f chip, faţă, figură Vizionare, vizionări s.f (pol.) reconstituire vizita, vizitez v.t. (intl.) & sparge o locuinţă în absenţa locatarilor vocaliză, vocalize s.f (glum., iron.) zbieret, ţipăt vocifera, vociferez v.t. a face scandal, a ţipa voiaj, voiajuri s.n. (tox.) stări succesive induse cuiva de consumul unui drog volant, volanţi s.m. (intl., înv.) membru al brigăzii de poliţie „Fulger“ conduse de comisarul Alimănescu după instaurarea regimului comunist, specializată în lichidarea rapidă, fără arestare şi condamnare, a marilor infractori bucureşteni voleu, voleuri s.n. fese de femeie volta, voltez v.t., v.i. (cart.) a trişa la jocul de cărţi prin procedeul „voltei“ voltă, volte s.f. (cart.) tehnică de trişat constând în amestecarea normală a cărţilor, cu păstrarea deasupra ori dedesubt a unei informaţii, cunoscută doar de cel ce dă cărţile, introdusă în joc la schimbarea cărţilor voltă prin baladare expr. -» voltă volum, volume s.n. (glum.) sticlă de băutură * vomita, vomit v.i. (intl.) 1. a denunţa, a informa 2. a recunoaşte faptele comise vopsi, vopsesc v.r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta a-şi vopsi un examen expr. (stud.) a-şi asigura dinainte (ne)reuşita unui examen vopsit, -ă, vopsiţi, -te adj. beat, în stare de ebrietate vorbe coapte expr. (intl.) 1. veşti, noutăţi 2. trădare, delaţiune vorbe grele expr. 1. (intl.) delaţiune, trădare 2. (intl.) adevăr (recunoscut în instanţă sau în faţa organelor de anchetă) 3. (pop.) înjurătură, ocară; blestem 4. reproş a vorbi aiurea-n tramvai / ca să nu adoarmă expr. a spune lu- 269 ♦ vultur cruri fără sens; a face afirmaţii nefondate a vorbi ca din butoi expr. a vorbi cu glas gros / răguşit / dogit a vorbi ca o moară hodorogită / ca o moară stricată expr. a pălăvrăgi, a turui, a trăncăni întruna, agasându-i pe cei din jur a vorbi ca o morişcă / ca o meliţă expr. -> a vorbi ca o moară hodorogită / stricată a vorbi citeţ / cu litere de tipar expr. a vorbi clar / inteligibil a vorbi cu gura altuia / cu jumătate de gură expr. a vorbi fără convingere / şovăielnic a vorbi (cuiva sau cu cineva) de SUS expr. a vorbi (cuiva sau cu cineva) arogant a vorbi fără şir expr. a vorbi incoerent/neclar/confuz a vorbi în barbă expr. a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine a vorbi în deşert / la pereţi / surzilor expr. a vorbi fără a reuşi să-şi impună punctul de vedere, să se facă înţeles, să obţină lucrul dorit etc. a vorbi în dodii expr. 1. a face afirmaţii nefondate 2. a vorbi incoerent / neclar a vorbi în doi peri expr. a vorbi intenţionat confuz a vorbi în pungă expr. (adol.) a vorbi de unul singur; a vorbi fără a fi ascultat de cei din jur a vorbi la asuceală / la caterincă / la ciorănie / la derută / la mişto / la şme / la şmecherie / la uşcheală expr. (intl.) a lua peste picior; a vorbi argotic vorbim împreună şi ne înţelegem separat prov. (adol.) folosit pentru a sublinia incompatibilitatea punctelor de vedere ale interlocutorilor a vorbi pe faţă / pe şleau expr. a vorbi sincer, a spune adevărul fără menajamente a vorbi pe invers expr. a face afirmaţii supărătoare, care au darul de a deranja un interlocutor a vorbi pe la spate (pe cineva) expr. a bârfi; a calomnia a vorbi pe unde scurte expr. (intl.) a vorbi argotic a vorbi prăpăstii expr. a spune prostii a vorbi verde-n faţă expr. a spune adevărul a vorbi verzi şi uscate / vrute şi nevrute expr. a flecări vraja mării expr. (adol.) -> vrajă vrajă, vrăji s.f. 1. curte asiduă făcută unei persoane de sex opus; seducţie 2. afirmaţie ambiguă 3. păcăleală, înşelătorie vrăbioară, vrăbioare s.f. (dim.) prostituată vrăbiuţă, vrăbiuţe s.f (dim.) 1. prostituată tânără 2. femeie firavă, plăpândă, pipernicită vrăjeală, vrăjeli s.f. -» vrajă vrăji, vrăjesc I. v.t. a curta asiduu; a seduce II. v.i. a face curte unei persoane de sex opus o vreme să nu dai un câine afară din casă expr. vreme rea V.S.D. (mii.) siglă de la vineri, sâmbătă, duminică sfârşit de săptămână petrecut în cazarmă vultur, vulturi s.m. (intl.) 1. (înv.) pardesiu 2. procuror w Walkman, walkmanuri s.n. case- white poney expr. (tox.) cocaină tofon portabil, cu căşti wow! interj. (adol., pronunţată „uau11) week-end românesc expr. (iron.) folosită pentru a exprima sur- sfârşit de săptămână rezervat mun- priza plăcută sau admiraţia cilor în gospodărie x xerox, xeroxuri s.n. 1. denumire generică dată copiatoarelor 2. copie a unui text, a unei fotografii etc., obţinută prin fotocopiere xeroxa, xeroxez v.t. a fotocopia un text / un document etc. Y yesman, yesmeni s.m. (pub., peior.) yo pron. pers. eu linguşitor; lingău XTC *. invar, (tox.) abr. de la ecstasy produs amfetaminic care figurează pe lista substanţelor interzise prin lege z zaharisi, zaharisesc v.r. (d. oameni) a-şi pierde vigoarea, energia, limpezimea gândirii; a se ramoli a i se zaharisi chiseaua expr. (er., glum. - d. femei) a trece printr-o perioadă de abstinenţă sexuală zaharisit, -ă, zaharisiţi, -te adj. (d. oameni) ramolit zahăr s.n. sg. (tox.) cub de zahăr îmbibat cu o doză lichidă de LSD-25 zambiiică, zambilici s.f (vulg.) vulvă; vagin zamparagiu, zamparagii s.m. (pop.) derbedeu zartabet, zanabeţi s.m. (intl.) om afurisit / rău zarzavagiu, zarzavagii s.m. 1. hoţ de mărunţişuri, găinar 2. om naiv / credul zarzavat, zarzavaturi s.n. 1. (intl.) bani mărunţi, mărunţiş 2. (prst.) lipsă de câştiguri, jenă financiară a stabilimentului 3. lucru lipsit de importanţă 4. dolari zaţ s.n. sg. (er.) spermă zaur, zaure s.n. (intl., înv.) gălăgie, gâlceavă, ceartă, scandal zavragioaică, zavragioaice s.f 1. ţigancă din grupul ţiganilor nomazi, ursari sau căldărari 2. femeie scan-dalagioaică, certăreaţă zavragiu, zavragii s.m. 1. ţigan nomad 2. scandalagiu; huligan zăhărel s.m. (dim.) 1. somnifer 2. (fox) drog 3. băutură întăritoare / ener-gizantă zăpadă s.f. sg. (tox.) cocaină a o zăpăci expr. (adol, eufem.) a se masturba a zăpăci de cap (pe cineva) expr. 1. a vorbi continuu, confuz şi în contradictoriu 2. a relua cu insistenţă un subiect de discuţie a zăpăci (pe cineva) în bătaie expr. a bate (pe cineva) foarte tare Zăvoi s. pr. (glum. - în anii dictaturii ceauşiste) postul de radio Vocea Americii a-i zâmbi pe sub mustaţă (cuiva) expr. a zâmbi pe ascuns sau reţinut a zâmbi strâmb expr. a zâmbi în silă / forţat / nesincer zâna albă expr. (tox.) cocaină zâna verde expr. (înv.) absint zântâi s.f pl (pop., er.) menstruaţie zât! interj, (vulg.) taci din gură! zbanghiu, -ie, zbanghii s.m., s.f, adj. 1. (persoană) strabică / care suferă de strabism 2. (individ) nebun, smintit zbârcă ♦ 272 zbârcă, zbârci s.f. ratare; greşeală (în jocurile copiilor) zbârci! interj, folosită pentru intimidarea adversarului în timpul unui joc a o zbârci expr. a da greş, a eşua într-o încercare; a rata ţinta zbârli, zbârlesc v.r. a se enerva, a se înfuria a i se zbârli fofoloanca expr. (er., glum. - d. femei) a se excita a zbârli sparanghelu’ / toroipanul expr. (pop.) a avea o erecţie zbârlit, -ă, zbârliţi, -te adj. (er.) excitat zbârnă, zbâme s.f. închisoare, penitenciar a-i zbârnâi găoacea expr. (er. - d. femei) a se excita zbâmâitoare, zbâmâitoare s.f. 1. (er.) femeie care se manifestă zgomotos în timpul actului sexual 2. (la sg.) gemetele şi / sau ţipetele scoase de femeie în timpul actului sexual 3. armă de foc zgomotoasă zbenghi, zbenghiuri s.n. (er.) clitoris zbengui, zbenguiejsc v.r. (er.) a. participa la preludiul unui act sexual zbenguială, zbenguieli s.f. (er.) preludiul actului sexual zbing, zbinguri s.n. lovitură cu pumnul dată cuiva; pumn zborşi, zborşesc v.r. 1. (fig.) a se da peste cap, a se strica 2. a se răsti zbura, zbor v.t. 1. a concedia 2. (d. elevi sau studenţi) a exmatricula a-şi zbura creierii expr. a se sinucide prin împuşcare în cap zbura pe aici, dar nu l-am putut prinde expr. (iron.) folosită ca replică la întrebarea cuiva care caută ceva sau pe cineva zburătoare, zburătoare s.f. (peior.) ţigan, rrom zdrahon, zdrahoni s.m. (pop.) om zdravăn, bine legat, voinic zdrâmbă, zdrâmbe s.f. (reg., vulg.) penis zdrâng s.n. sg. (er., pop.) penis zdrângar, zdrângari s.m. (pop.) lăutar zdreanţă I. s.f. pl. zdrenţe 1. om fără personalitate 2. (peior.) haină; obiect de îmbrăcăminte 3. (peior.) paraşută, curvă, prostituată II. adj. invar. 1. bătut tare de tot 2. epuizat, istovit zdreanţă penală expr. (peior.) 1. prostituată de ultimă speţă 2. individ declasat 3. infractor zdrenţar, zdrenţari s.m. (intl.) hoţ specializat în furtul rufelor puse la uscat zdup s.n. sg. închisoare zeamă, zemuri s.f. 1. (er., vulg.) spermă 2. (deţ.) supă zeamă de clopot expr. (pop.) moartea zegar, zegari s.m. (intl.) deţinut zeghe, zeghi s.f. uniformă de deţinut zemos, -oasă, zemoşi, -oase adj. (intl.) suspect zen s. invar, (tox.) LSD-25 zero-zero expr. closet zestre s.f. sg. totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva zexe! interj, (intl.) 1. atenţie!, păzea! 2. aiurea!, fleacuri! zgaibarac, zgaibarace s.n. picior zgaibă, zgaibe s.f. 1. rană de dimensiuni reduse şi de mică gravitate 273 ♦ zvonistică 2. defect 3. copil mic 4. (er., glum.) vulvă zgardă, zgărzi s.f. cravată zgâi, zgâiesc v.r. a privi insistent zgâmboi s.m. invar, copil mic zgândări, zgândăresc (er.) I. v.t. a excita, a aţâţa II. v.r. a se excita, a se aţâţa (reciproc) a se zgâria pe ochi expr. a se necăji, a se supăra; a-i părea rău (de cineva/de ceva) zgorni, zgomesc v.t. (înv.) a alunga, a izgoni a zgudui anatomia cuiva expr. (er.) a(-şi) epuiza partenerul de sex, a iubi intens a zgudui iapţii cuiva expr. (er.-d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat zguduiaiă, zguduieli s.f. masturbare zguduit, zguduituri s.n. —> zgudu-ială zgudu-zgudu expr. zguduiaiă ziarist, -ă, ziarişti, -ste s.m., s.f (glum.) vânzător de ziare zice, zic v.i. a cânta la un instrument a nu zice nici pâs expr. 1. a păstra un secret; a fi discret 2. a răbda, a îndura o dojană, o mustrare, un afront etc. fără a crâcni a zice (cuiva) vreo două de dulce expr. a certa, a mustra, a dojeni cu asprime (pe cineva) a zice vrute şi nevrute expr. a flecări zi de vizită expr. (înv.) zi în care prostituatele se prezentau la controlul medical obligatoriu zi-i înainte! expr. continuă! zimţi s.m. pl 1. (înv.) monede 2. (stud.) bani zis adv. (reg.) adică zi, şi aşa! expr. (deţ.) şi tu ai ţigări? zmârc, zmârcuri s.n. (er.) păr pubian zoreală I. s.f sg. grabă II. interj. fugi!, pleacă! zoreanu s. invar., interj. —> zoreală zorescu s. invar., interj. —» zoreală zoru’ s. invar., interj. —» zoreală zotcă, zotci s.f (intl.) gură a zugrăvi în calciu smuls expr. (intl.) a sparge o casă zulă, zule s.f. furt, hoţie zuleală, zuleli s.f. -» zulă zuli, zulesc v.t. a fura Zup s. pr. denumire improprie dată de unii consumatori băuturii răcoritoare „7 Up“ zurliu, -ie zurlii adj. nebun zuză adj. invar. -* zurliu zvast, zvasturi s.n. (intl.) lovitură cu pumnul sau cu dosul palmei a zvârli praf / şperlă în ochii cuiva expr. a induce pe cineva în eroare, a încerca să înşele pe cineva zvârlugă, zvârlugi s.f persoană vioaie / iute în mişcări / sprintenă zvon, zvonuri s.n. informaţie falsă răspândită în mase zvonac, zvonaci s.m. persoană care obişnuieşte să creeze şi să lanseze informaţii false zvoner, zvoneri s.m. zvonac zvonist, -ă, zvonişti, -iste s.m., s.f -> zvonac zvonistică sf. sg. activitate de creare, lansare şi răspândire a informaţiilor false GLOSAR ANALOGIC ŞI DE SINONIME A ACOSTA a agăţa, a alege de căpătâi, a asfalta, a da la peşte, a se lega (de cineva), a pescui AFLAT SUB INFLUENŢA DROGURILOR futut, hait, luat, prăjit, rupt, shot, tripat, varză A ALUNGA a da avrigu’, a da (cuiva) cu flit, a pune pe fugă, a zgomi AMANT cordaci, corditor, gagic, înlocuitor AMANTĂ asistentă, atelaj, bubulină, bufă, cadână, calmant, calorifer, franţuzoaică, gagică, gagioală, gaştenie, gaştonie, încălzitoare, înlocuitoare, învelitoare, julietă, mesadă, metreancă, mordină, prinţesă, prospătură, saltea, şaică, tapeză, ţiitoare, ţoancă, ţuţurică, ursoaică A ANCHETA a broşa, a deşuruba, a invita (pe cineva) la dans, a săcui, a tescui ANCHETĂ frământare, inventar, opăreală, pisanie, polizor, tescuire AN DE DETENŢIE chinez, cingătoare, cot, cotolan, metru ANUS creţ, creţoiu, găoază, gibă, laminor, ochi maro, pocnitor, poloponez, rozetă, semering, verighetă APARATUL GENITAL BĂRBĂTESC cântar, ciorchine, măsuri şi greutăţi APROXIMATIV aprostimativ, pastramativ AREST bască, cavou, colivie, grotă, incubator, raft, subsol A ARESTA a achiziţiona, a aciolisi, a agăţa, a atârna, a băciui, a băga (pe cineva) la întristare, a chepegi, a ciuguli, a deşerta, a dubi, a găbji, a gărdui. ARESTAT ♦ 276 a hămui, a imprima, a îmbarca, a împacheta, a încălţa, a înfia, a lăcui, a lega, a lua în chirie, a lua în jbilţ, a năşi, a pironi, a polei, a popri, a prinde în jbilţ, a prinde, a priponi, a pune căpăstru cuiva, a pune (pe cineva) la popreală, a raşcheta, a răzui, a săcui, a sălta, a schimba diagrama / domiciliul (cuiva), a strica (cuiva) codolanul, a ţurghiuni ARESTAT achiziţionat, aciolat, aciolisit, agăţat, căzut, dubit, gărduit, hămuit, imprimat, îmbarcat, împachetat, înhămat, lăcuit, legat, pironit, poleit, poprit, săcuit ARPACAŞ beton penal, colivă, moloz A ASCUNDE a blătui, a dosi, a muşamaliza, a palma, a pune batista pe ţambal, a ţine (ceva) sub obroc ATENŢIE! atalica!, bungheală la nasolu’!, bungheală la nasolu’ că ne bungheşte de la pandaimos!, şase!, şase-şase!, şestul!, zexe! AUR baibă, bulgăr, cham, goldeanu, roşeaţă, somnacai, sumocai, şumracai AUTOMOBIL baralic, beralie, buralie, coşciug, iagalie, insectă, merţan, ochios, varză A AVEA O COMPORTARE AFECTATĂ a se fandosi, a se fasoli, a se prosti A AVEA UN CONTACT SEXUAL (d. bărbaţi cu o femeie) a ateriza la punct fix, a bate untul, a-şi băga cuponul în fabrică, a o băga, a băga măgaru-n grajd / salamu-n traistă, a băga pe ăla micu’ la serviciu, a băga pe moşu-n beci, a băga ratonul la veveriţă, a buli, a cădea la aşternut, a călări, a călca, a ciocăni, a cobzări, a cordi, a se culca, a curăţa coşul, a i-o da, a da cosor, a da (pe cineva) cu cracii-n sus, a da cu lipici / cu sacâz, a da cu osul, a da de-a dura, a da gaură, a se da huţa, a se da în bărci / ghioc, a o da în bijboc / vată, a da la buci / pipi, a da la vâsle, a-i da cuiva pilaf, a descânta, a escalada, a face, a face huţa-huţa, a formata, a frige, a fute, a găuri, a injecta, a i-o înfige, a împunge cu cornu’, a încăleca, a înşuruba, a întinde, a înţepa, a lovi în creastă (pe cineva), a lua, a lua (pe cineva) în toroipan, a marii, a naviga în strâmtoarea Dardanele, a pârli, a pompa, a poseda, a pritoci, a i-o propti (cuiva), a i-o pune, a pune dop, a i-o pune în ghioc, a i-o pune (cuiva) între mustăţi, a pune toroipanul (pe cineva), a rade, a răsturna cu roţile-n sus, a răzui prapurele (cuiva), a regula, a remaia ochiul, a sări coarda, a scăpăra, a-i tăbăci (cuiva) pielea, a-i sparge (cuiva) ghiocul, a tăvăli, a tivi, a trage un clei, a trage (cuiva) 277 ♦ BANI clopote, a trage în cosor / în ţeapă, a-i trage (cuiva) la poartă, a trage pe făcăleţ, a o trage sub coadă (cuiva), a trage un tighel, a trece Gibraltarul, a trosni, a umple, a vaccina A AVEA UN CONTACT SEXUAL (d. femei, cu un bărbat) a bate untul, a bubui banana, a se buli, a cădea la aşternut, a se ciocăni, a se cobzări, a se cordi, a se culca, a se da de-a dura, a se da huţa, a se da în bărci, a-şi da în coapse, a o da la umplut, a-şi da lâna la scărmănat, a se da umplută, a face, a face huţa-huţa, a se formata, a se frige, a se fute, a se injecta, a se întinde, a juca popice, a lua măsuri şi greutăţi, a o lua în buci, a o lua între picioare, a o lua sub coadă, a se pârli, a pica la aşternut, a se poşti, a se priponi în făcăleţ, a se pune capră, a se regula, a remaia ochiul, a sări coarda, a scăpăra, a sta, a sta cloşcă, a zgudui lapţii cuiva A AVEA UN CONTACT SEXUAL (d. homosexuali) a se arde în buian / creţ / semering, a se buli, a face bragă / contorul, a intra prin dos / prin spate, a se pune capră, a rupe fundul (cuiva), a o trage la cercul maro A AVEA O ERECŢIE a da în pârg, a i se face os, a înălţa zmeul, a i se scula, a zbârli sparanghelu’ / toroipanul A AVEA IDEI CIUDATE a avea băşini în cap, a-i bubui (cuiva) mintea, a-i cânta sticleţii în cap A AVEA NECAZURI a-i ajunge cuţitul la os, a se arde, a o băga pe mânecă, a o beli, a beli belengherul / belibarezul, a o carcalisi, a căca steagul, a cădea cu curu-n pulă, a cădea din lac în puţ, a cădea mesa, a cădea pe bec, a se căptuşi, a da de bucluc / de dracu’, a da pielea peste cap, a fi în budă / în pom, a fi în rahat până în / la gât, a fute calul în pizdă, a-i ieşi pe nas, a i se înfunda (cuiva), a-l lua aghiuţă / benga, a lua apă la galoşi, a o lua în barbă / în bâză / în freză, a o pune de mămăligă, a o rupe în fericire, a o sfeterisi, a se potcovi, a-l vedea ăl-de-Sus, a vedea pe dracul / pe naiba AVOCAT ciolănar, clănţău, cuvântător, jongler, maestru, predicator, prezentator BANI albi, albişori, bani grubă, biştar, blanc, boabe, bulşoi, caşcaval, coarjă, copeici, creiţari, denghi, falset, fâş-fâş, galbeni, gloanţe, gozor, lapţi, lămâi, lovele, lovinci, lovo, loz, mangări, manglâi, mangoţi, marafeţi, mardei, material, mălai, mănei, moloz, moni, ovăz, pagnos, parai, parale, pamusă, pincă, pitaci, piţule, pleavă, sarsana, scamă, taxă pe prostie, teşcherea, trandafir, ţechini, zarzavat BASTON DE CAUCIUC ♦ 278 BASTON DE CAUCIUC încălzitor, negrocalmin, termometru A BATE a afâna, a altoi, a apreta, a aranja, a arde, a atinge, a bate (pe cineva) ca la fasole, a bate (pe cineva) să-i meargă fulgii, a bate măr, a băga în fabrica de pumni, a beli, a blagoslovi, a buchisi, a buli, a bumbăci, a cafti, a cardi, a căptuşi, a ciuguli, a cocoşa în bătaie, a cotonogi, a cujbi, a da dreptul de barosan, a se da la cineva, a da nana, a demola, a desfiinţa, a desfrunzi, a dichisi, a dili, a face afiş / arşice / bumbac / ciulama / covor / făraş / ghem / harachiri / harcea-parcea / nod de cravată, a face cuiva onoarea, a face pastramă / piftie / praf (şi pulbere), a face primire, a face (cuiva) spinarea burduf, a face surcele, a-i frânge (cuiva) oasele, a-i freca ridichea (cuiva), a fute, a garnisi, a ghidona, a încinge, a înflori, a înfrumuseţa, a însemna, a înşuruba, a întoarce (pe cineva) pe partea cealaltă, a învineţi mutra / spinarea cuiva, a jupui de viu, a lăcui, a lămuri, a-i lua (cuiva) grosimea, a lua în fabrică / în şuturi, a lua la bulane (pe cineva), a lua (pe cineva) la cherestea / la încins / la poceală, a-i lua (cuiva) vopseaua, a machia, a mardi, a mângâia, a mitralia, a muia oasele cuiva, a năşi, a ofili, a otânji, a paradi, a pardosi, a părui, a pârli, a peria, a-i petici (cuiva) cojocul, a pisa, a prelucra, a proţăpi, a pumni, a pune în ghips / în probă (pe cineva), a pune (cuiva) lacătul, a pune toroipanul (pe cineva), a raşcheta, a rupe, a scărmăna, a scărpina, a scutura cojocul (cuiva), a smardi, a sminti (pe cineva) în bătaie, a snopi, a sparge, a sparge la nas, a stâlci în bătaie, a şifona, a tatua, a tărbăci, a tencui, a toca, a trage (cuiva) un frecuş / o mamă de bătaie / un toc de bătaie, a trosni, a umfla, a umple de borş (pe cineva), a unge bine (pe cineva), a usca în bătaie, a văstui, a vătui, a vârî în fabrică (pe cineva), a zăpăci (pe cineva) în bătaie BĂRBAT AFEMEIAT băbălău, berbant, căutător de perle, corditor, crai, curvar, donjuan, fustangiu, futangiu, scoicar, târfoman BĂRBAT ÎNALT băbălău, cal, girafă, Godzila, haldău, măgăoaie, plăvan BĂRBAT VIRIL călăraş, mascul feroce, pulărău, taur comunal, tivitor BĂTAIE bătută, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, caft, cafteală, carambol, cardeală, cinghel, cujbeală, instrucţie, lămurire, mamă de bătaie, mardeală, marinată, pardoseală, praftură, ruladă, scărmăneală, şmotru, tărbăceală, trosneală BĂTĂUŞ abraşan, anasin, arzoi, arzuliu, caftangiu, carditor, cârâitor, chesăgiu, ciumeg, ciumete, goldan, haidamac, haidău, lămuritor, machior, mardeiaş, mardoi, masor, pălitor, scalpete, smardoi, trosnitor, trosnitorinc 279 ♦ BUZUNAR BĂTRÂN acritură, baccea, başcău, băbălău, băbăluc, băşinos, blendărău, boşorog, floacă, fosilă, hoşcotină, junghi, molie, puriu BĂTUT altoit, apretat, aranjat, atins, blagoslovit, bumbăcit, caftit, cardit, căptuşit, cujbit, futut, înflorit, însemnat, lăcuit, lămurit, machiat, mângâiat, pardosit, rupt, şifonat, zdreanţă BĂUTURĂ ALCOOLICĂ adio, mamă!, adormire, agheasmă, albitură, basamac, bibliotecă, calciu, calmant, ciorbă, dezinfectant, doctorie, genocid, glicerină, insecticid, întăritor, lichid, macheală, matrafox, pileală, pimos, pişvaser, pivo, poşircă, prescură, specială, stropeală, şampanie penală, şnaps, şoricioaică, şterge-mă din cartea de imobil, tărie, te-am zărit printre morminte, trăscău, trotil, ţuischi, udătură, udeală, ulei, verde, visichi, zăhărel A BÂRFI a cleveti, a duce poşta, a mânca rahat, a trâmbiţa, a vorbi pe la spate (pe cineva) A BEA a băga pe conductă, a bea la metru, a-şi bea minţile, a ciobi, a citi, a conspecta, a cupla, a da de duşcă, a degresa, a drincui, a duce la mustaţă, a glisa, a împărtăşi, a împuşca, a se încălzi, a-şi încărca bateriile, a se întrece cu băutura, a lua la bord, a (se) pili, a pupa paharul, a ridica halbere, a studia, a suge, a şpriţui, a trage la măsea / la mustaţă, a se ţuicui, a uda aldămaşul, a uda prânzul, a se unge pe gât, a usca BEAT abţiguit, achiu, afanisit, afazit, afumat, aghesmuit, arămit, aromit, atins, chilacciu, chiurluit, ciobit, clei, cleios, cu chef, cu şpriţu’ / cu ţuica-n nas, drogat, flecuit, împărtăşit, împuşcat, împuşcat în aripă, într-o dungă, mache, machit, matol, matolit, matosit, matrafoxat, mazgugur, obosit, ochit, şpriţuit, trăscănit, trosnit, trotilat, tuflit, turlac, turtă, turtit, văruit, vopsit BEŢIE ciupeală, macheală, machescu, matoleală, matosire, văruială BEŢIV alconaut, basculant, burete, butoi fără fund, carmolist, cititor, drojdier, linginer, paharnic, pilaci, pilangiu, prunar, schior, sticlar, sugaci, sugativă BORDEL agealâc, alcov, cuplărai, padoc, stabiliment, tractir A SE BOSUMFLA a face bot, a pune botul / ciuperca BUZUNAR antreu, bonjur, bughelar, caraiman, caraman, căldură, cegmegea, clapsă, coajă, a doua la căldură, extremă, flanc, găleată, guşă, jeb, la CAP ♦ 280--------------------------—--------------------------------------------------- clapsă, la crăcan, la prima, la stradă, muşama, ploscă, poznar, prima la căldură, primărie, pungă, răsuflătoare, sarsana, scoarţă, sertar, a treia la căldură, tuflă, vast CAP bibi, bilă, biloi, bleg, bostan, calibard, cutiuţă, devlă, diblă, fas, gamelă, ghidon, glob, gulie, mansardă, meclă, scufiţă, tărtăcuţă, ţest CAPRICII farafastâcuri, fartiţii, fasoane, fiţe, gărgăuni, mofturi, nazuri CASĂ DE BANI banieră, întărită, lefterie, purcea, ursoaică CAZIER JUDICIAR academie, activ, album, autobiografie, capital, catastif, cearşaf, evanghelie, jurnal, listă, muşte, pomelnic, răboj, registru, salbă A SE CĂSĂTORI a se arăci, a se hămui, a-şi pune pirostriile CĂTUŞĂ brăţară, fiară, legătură, mănuşă, sigiliu, verighetă CEAS busolă, ceapă, ceapă roşie, moară, moară albă / galbenă / roşie, morişcă, phimitor A CERTA a bruftui, a bruftului, a da (cuiva) cu flit, a desfiinţa, a face albie de porci (pe cineva), a face pe cineva cu ou şi cu oţet, a face pe cineva praftură, a flitui, a lua în şuturi, a obrăznici, a pizdui, a probozi, a-i sări (cuiva) în cap, a scărmăna, a scoate (pe cineva) la tablă, a spăla pe cineva pe cap, a-i spune cuiva vreo două de dulce, a trage (cuiva) un frecuş / un perdaf / o săpuneală, a ţine (cuiva) o predică, a umple de bogdaproste, a zice (cuiva) vreo două de dulce ASE CERTA a se avea ca câinele cu pisica, a se bălăcări, a se cârâi, a se certa ca la piaţă, a se ciondăni, a se lua în beţe / în coame (cu cineva), a se lua (cu cineva) la clanţă, a-şi scoate ochii unul altuia CHELIE aerodrom, autostradă, deşertul păduchilor, frunte înaltă, patinoar de muşte, poieniţă, reflector CHILOŢI aparat de zăpăcit puia, astupator, A.Z.P., gogoşari, milanezi, moartea pasiunii, monokini, şnur, tanga A CICĂLI a cârâi, a fute la cap / la icre, a homoti de cap, a-i pune (cuiva) mintea pe bigudiuri, a regula la creier, a socri, a sucăli CLITORIS lindic, mărgea, zbenghi CLOSET budă, tron, zero-zero ---------------------------------------------------------281 ♦ CUŢIT COCAINĂ Albă-ca-Zăpada, coc, cocteil, fulg, H + C, linie, pietre, praf, praf alb, praf de înger, pudră de mătase, pulbere, stea voioasă, superbombă, trip, white poney, zăpadă, zâna albă COMPLICE aghiotant, alergător, ambasador, audient, caraulă, cenuşăreasă, cirac, deputat, emisar, escortă, fartiţier, olac, omal, pontagiu, pontator, secretar, sol, şesar, şestar, şustangiu, tabadură, tirangiu, tiră, tovarăş A SE COMPROMITE a se face de Ohaba, a se face de pomină / de rahat / de râs, a se înfunda în noroi / în mocirlă A CONCEDIA a da paşaportul, a pune (pe cineva) pe liber / pe verde, a restructura, a scoate din pâine, a zbura A CONDAMNA LA ÎNCHISOARE a arde, a ciuguli, a da la Maica Precista, a îmbarca, a împodobi, a încălţa, a înfla, a înşuruba, a potcovi, a pune la secret, a vătui CONDAMNARE PENALĂ băţ, boabă, patalama, porţie, trofeu CONTACT SEXUAL aspirina săracului, astupuş, babardeală, buleală, cariceală, călăreală, călărit, ciocan, ciocăneală, ciocăneanu, ciocănescu, ciocănitură, ciocănoiu, clei, cobzăreală, cordeală, darac, descântec, doctorie, Falk şi Aftalion, flux şi reflux, frecuş, frichifrichi, futai, futing, gimnastică de dormitor, hopa-hopa, injecţie, jbanţ, masaj, măciuci, moriceală, număr, nuntă, (d. femei) plată în natură, remaiere, scărpinat, sex, spârcâit, tăvăleală, trosneală, ţeapă, una mică, vaccinare, vitamina P COPIL aurolac, baboi, borac, broscoi, buflei, căcâcea, ceauşel, coinac, decreţel, guşpan, mânz, mormoloc, mucea, mucos, năpârstoc, patefon, plod, pui de bogdaproste, puradel, puţoi, zgaibă, zgâmbo CORP carapace, caroserie, hoit A CRITICA a-i freca ridichea, a lua în colimator, a lua în tărbacă, a lua la tangou, a prelucra, a rade (pe cineva) fără săpun, a regula (pe cineva) cu sula îndoită, a scutura CUNILIŢIE limbă, linguriţă la ghioc, papiţ CUŢIT acioaie, briptă, bulat, buton, ceacâie, ciacâie, scoabă, sculă, şiş, şuriu, unealtă A DEFECA ♦ 282 A DEFECA a se căca, a se căca împrăştiat, a se căca pe el, a se cufuri, a face ă-ă / treabă mare, a se răhăţi, a se slobozi, a sta pe tron, a se uşura A DEFLORA a da cu picamerul, a face safteaua, a începe, a înţepa, a-i lua (cuiva) achiul, a-i lua (cuiva) caimacul / smacul / zmacul, a sparge, a sparge la buburuză, a sparge prapurele (cuiva), a vaccina A DEJUCA INTENŢIILE CUIVA a întoarce şpilul, a lua (cuiva) porumbul de pe foc, a-i tăia (cuiva) zarurile DELINCVENT absolvent, angrosist, bididiu, buticar, capelmaistru, carantină, carete, călifar, ciolănist, client, coldan, concertist, ilegalist, indigo, înaintaş, japcan, jighimea, marfă udă, matroz, mărginean, meseriaş, ocnă, panoramă, plimbăreţ, porumbel, solist, şme, şmecher cu legitimaţie, vătaf, zdreanţă penală DELOC canci, câţi iepuri la biserică, ciuciu, cotu’, cotu\ pişcotu’, labele şi botu\ din faţă / părţi, ioc, la ochi, mai mult de-o grămadă, nexam, nexam hexam, nici cât să chiorăşti un şoarece, nici cât o ciupitură de purice / negru sub unghie / un vârf de ac, nix, oha, o laie, până la genunchiul broaştei DEMAGOG barbolog, clămpău, lătrău DENUNŢ bingăneală, bing-bang, borax, cântare, cântarea cântărilor, ciochie, ciripeală, cloncănit, melodie, păcură, peţitorie, scuipat, sifon, smoală, şopteală, trântă, trânteală A DENUNŢA a bate din buze, a bate toaca / toba, a băga melodii, a băga pe ţeavă, a bingăni, a boraxa, a borî, a cânta, a cânta în corul lui tanti Milica, a cânta la cobză, a ciripi, a cloncăni, a compune melodii mari, a le da coapte, a da în gât, a da jet / sifon, a da pe goarnă / pe gură, a da prin şperlă, a deschide pliscul, a desena, a duce dorinţa sus, a se face broască la pământ, a-i face (cuiva) cântarea, a guiţa, a îmbârliga, a înfunda, a lătra, a măcăni, a mârâi, a peţi, a prădui, a scuipa, a trâmbiţa, trânti, a turna, a se ţine de ţambale, a umbla cu plosca / cu pluguşorul / cu râşniţa, a-şi vărsa guşa / oala, a vinde, a vomita A DESFIGURA ÎN BĂTAIE a aranja mutra cuiva, a boţi mutra (cuiva), a pavoaza, a raşcheta, a şifona mutra (cuiva) DEŢINUT bahausist, basamac, băiat deştept, borfet, bou bătrân, breteluţă, buticar, carantină, chiriaş, cioban, cioran, ciosvârtă, colet, corecţionar, ------------------------------------------------------------ 283 ♦ A EŞUA crizat, decan, donator, dungat, lănţar, liber, macarencar, Mascoale, omul manevră, ostrovean, pachetar, pâmăiaş, pensionar, picior de urs, primar, pui de urs, putred, radio tam-tam, răcan, rude de gradul unu, sclavul mozaicului, sclav, sectorist, sezonist, tentativă, zegar A DEVENI IMPOTENT a-i cădea greutatea, a-i rugini (cuiva) armătura, a-i seca creanga / sămânţa, a-şi sui sculele-n pod, a nu-i (mai) trage pompa DEZORDINE balamuc, brambureală, bulibăşeală, haloimăs A SE DICHISI a se sidili, a se spilcui, a se titiri DOLAR birlic, iarbă, Lincoln, parai, verdeaţă, verzi, verzişor, verzitură, zarzavat A DORMI a face economie de lumină, a face nani, a pune bila pe cinci, a soili A SE DROGA a cânta la armonică, a se ciuperca, a face o linie, a se fixa, a se pastila, a se prăji, a sniffui, a trage un cui, a se tripa, a se vărzui A EJACULA a avea o cădere de calciu, a avea ornic, a-i da mustul în fiert, a da sămânţa pe iarbă, a-i da tărâţa în foc, a face bulbuci, a face hărţi, a gripa cuiva carburatorul, a intra în vamă, a se lăsa mare, a pritoci, a sădi sămânţa în tunel, a slobozi, a spumega, a stropi, a-i stropi crinul (unei femei), a stropi gazonul, a termina, a ţâşni duhul (din cineva)t a umple chiseaua (cuiva), a varia, a-i veni, a veni cu ornic ELEGANT la opt sute şi un pol, la patru ace, la ţol festiv, ţigluit ELENA CEAUŞESCU A.D.I., Coana Leana / Leanţa, Plumbuita, S.I.D.A., Sinistra, Siny A ELIMINA GAZE INTESTINALE a se băşi, a se bese, a călca pe broască, a fi mâncat de prin gunoaie, a gaza, a se pârţâi, a trage băşini / pârţuri / rachete / vânturi ESCROCHERIE hohaiseală, Maradona, matrapazlâc, mânărie, mişculaţie, pungăşie, suveică, şmecherie, şmen, şmerchez, tun, ţeapă A EŞUA a da chix, (d. planuri, proiecte etc.), a se duce de râpă a face un fâs / o laie, a se lipi ca cocoşatul de gard, a pierde partida, (d. un proiect) a pica în bot, a-i pocni broasca A EVADA ♦ 284 A EVADA a da cu sasu’, a decola, a emigra, a o tăia EVREU gujbeider, jidan, jidov, maramoi, ovrei, târtan A SE EXCITA a-l lua / a o lua cu călduri, a i se scula bâzdâcul, a-l trece / a o trece căldurile, a se uda toată, a i se zbârli fofoloanca, a-i zbâmâi găoacea, a se zgândări A EXECUTA O CONDAMNARE PENALĂ a se exila, a face puşcăria cu berilă, a fi în postul mare, a intra în postul cel mare, a merge la reciclare, a sta la naftalină A FACE O ALUZIE a arunca o pastilă, a-i bate (cuiva) pontul, a da un bobâmac A FACE CURTE UNEI FEMEI clopoţi, a trage clopotele (cuiva), vrăji A FACE O GAFĂ a da cu bâta-n baltă, a da cu mucii-n fasole, a o face fiartă, a o face de oaie, a gafa, a o nimeri (ca Ieriemia) cu oiştea-n gard, a o scrânti A FACE SCANDAL a face caterincă, a face ca toţi dracii, a face gât / hai / hau-hau / urât / zâmbre, a vocifera FALSIFICATOR calpuzan, dinarist, falsar, iconar, iscălitor FATĂ MARE belciugată, opritoare, prospătură, trufanda FAŢĂ ecran, meclă, moacă, muian, mutră FELAŢIE mijă, papiţ, supt FEMEIE DE MORAVURI UŞOARE balercă, bambilici, başoaldă, başoldină, bucăţică bună, ciocănitoare, crăiţă, damicelă, femeie slabă la refuz, finfă, jagardea, matracucă, mesalină, metrearică, munfă, paceaură, panaramă, papiţă, paţachină, pipiţă, piţipoancă, poamă, pocnitoare, podoabă, sugativă, ştioaflă, teleică, tipesă, Venus din Milosu FEMEIE FRUMOASĂ alivancă, amazoană, animal, bucăţică bună, cadână, damă cu manşoane, exemplar, feliuţă, holdană, o grădină de fată, mandarină, mesadă, piesă de elicopter, pralină, şeică, şerpoaică, vampă FEMEIE GRASĂ balabustă, baldâră, balenă, başoaldă, başoldină, doapă, matroană, potoapă, salatieră, vacă ----------------------------- 285 ♦ A FI EXAGERAT DE PRETENŢIOS FEMEIE GRAVIDA boarţă, clocitoare, ouătoare FEMEIE ÎMBRĂCATĂ RIDICOL Şl / SAU FARDATĂ EXCESIV far-mazoană, paparudă, paţachină, pupăză FEMEIE PROASTĂ bandoală, bleagă, cartoafa, gâscă, matracucă, mută, oaie, paceaură, tută, vacă FEMEIE REA capră, caţă, căţea, haită, matracucă, paceaură, tartoriţă, viespe FEMEIE SLABĂ femeie şnur, fără ţâţe, fără cur, scândură, scoabă; vrăbiuţă FEMEIE URÂTĂ acioală, bâhliţă, bufniţă, cartoafa, cotoarbă, matracucă, omitorinc, otravă, paceaură, FESE ataş, atelaj, baterie, buci, capital, cur, dealuri, denivelări tectonice, diferenţial, dos, dosolin, fonfi, forme de relief, fiind, gazometru, poponeaţă, poponeţ, popou, pupineaţă, raft, şezut, tender, tuhăs, turcaleţ, voleuri FETIŞCANĂ aguridă, bambină, mânzat, puştancă A FI ARESTAT a ajunge la salamet, a cădea, a cădea în groapă / în harpon, a cădea pe bec, â fi dus la deal / la obor, â fi făcut ghem, a fi luat în chirie, a fi luat la bază, a fi pus în ramă, a intra dincolo, a intra în vinerea seacă, a intra la cucurigu / la ghilimele, a se lăsa cu halagea, a lua calea putreziciunii, a pescui, a se retrage cu torţe, a se turna cu fapt A FI BĂTUT a intra în fabrică, a încasa o bătaie / mardeală / papară, a o lua în barbă / la bâză / la freză, a o lua la moacă / la ochi, a o lua pe coajă, a o lua peste bot, a mânca bătaie, a mânca papară A FI BEAT a se afuma, a da cu căciula-n câini, a se face, a se face afiş / cobză / cocă, a fura luleaua neamţului, a intra cu liftul în pom, a se îmbăta turtă, a lua ciocârlanul de coadă, a lua luleaua neamţului, a lua purceaua de coadă, a se machi, a se matofi, a se matoli, a se matosi, a mirosi a ceaţă, a se pili, a prinde prepeliţa / purceaua de coadă, a i se sui la cap, a se tămâia, a se trosni, a se trotila, a se tufli, a se turci, a se turti, a umbla pe şapte cărări, a i se urca la cap, a se vărui, a se vopsi A FI BOGAT a avea cheag, a fi gros la pungă, a fi tare în guşă, a înota în aur / în bani A FI EXAGERAT DE PRETENŢIOS a face graţii / mofturi / mutre / nazuri / talente A FI ÎNŞELAT ♦ 286 —-------------------------------------------------------------- A FI ÎNŞELAT a se fraieri, a înghiţi corcoduşa, a se lăsa dus cu preşul / cu zăhărelul, a se lăsa dus de nas, a lua plasă / ţeapă, a se pârli, a pica de fazan, a se prăji, a pune botul, (d. bărbaţi) a purtă coame, a rămâne de fazan A FI LĂUDĂROS a se bărbieri, a-şi burzului creasta, a se căca pe el, a se cocoşi, a-şi da aere / ifose, a se da artist / artizanat / crocant / grande / lebădă / mare / rotund, a se da mare sculă de basculă, a face pe boierul / pe nebunu’, a fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz, a se împăuna, a-i muri (cuiva) lăudătorii, a se rupe în figuri, a se simţi miez, a-şi ţine nasul pe sus, a umbla cu nasul pe sus, a umbla în băşini, a se umfla în pene, a i se umfla (cuiva) pipota, a nu-şi vedea lungul nasului A FI NEBUN a avea o lampă arsă, a avea muşchi / pitici pe creier, a-i cânta sticleţii în cap, a fi într-o dungă / într-o parte, a-i fila (cuiva) o lampă, a-i lipsi o doagă A FI NECINSTIT a călca strâmb, a umbla cu cioara vopsită, a umbla cu mega A FI NELINIŞTIT a face treişpe-paişpe, a sta ca pe ace / ca pe ouă / ca pe spini, a sta cu sufletul la gură, a şedea ca pe ace / ca pe coji de ouă / ca pe spini A FI NOROCOS a avea buian, a fi în buian, a-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap, a-i surâde norocul A FI PROST a da pe-afară de deşteptăciune, a fi faţă, a fi faţă de pernă, a fi făcut grămadă, a veni cu pluta pe conductă A FI RISIPITOR a arunca (cu) banii pe fereastră, (d. alcoolici) a-şi bea banii, a mânca banii cu lingura, a sparge (bani), a spânzura banii, a toca A FI UIMIT a-i cădea falca / faţa, a-i cădea ochii-n gură, a-i cădea plombele, a rămâne afiş / bujbe / ca la dentist / crăcănat / cu gura căscată / mască / tablou, a-i sta (cuiva) ceasul FLEAC acaret, căcat, căcăţel, flintic, goangă, lucemă, mare brânză, multe şi mărunte, nimica toată, plătică, sacs A FLECĂRI a bate apa în piuă, a clămpăni, a clănţăni, a da cu clanţa, a-i da cu praftoriţa, a găvări, a îndruga verzi şi uscate, a întinde pelteaua, a lungi pelteaua, a sporovăi, a spune vrute şi nevrute, a toca, a toca câte-n lună şi-n soare, a tolocăni ca o moară stricată, a umbla cu plosca / cu pluguşorul, a vorbi verzi şi uscate / vrute şi nevrute, a zice vrute şi nevrute 287 ♦ GARDIAN FOARTE MULT căcălău; căcălău, Măria Ta!, cât cuprinde / încape, cu carul, cu ghiotura, cu nemiluita, cu sacul, cu toptanul, cu vagonul, grabă, jdemii, la nebunie, lumea de pe lume, mulţi ca nisipul mării / câtă frunză şi iarbă, o grămadă FORMIDABIL adevărat, bengos, bestial, beton, brici, ca lumea, căcarea lumii, cel mai tare din parcare, crimă, crimă şi pedeapsă, criminal, de comă, de milioane, demenţial, futere, giopsi, giomo, mambo, marfă, marfa de marfă, mişto, mortal, muc şi sfârc, parfum, pe cinste, periculos, prima-ntâi, super, şuncă, teribil, trăsnet, ţais, ţuţ AFUMA a aresta locotenenţi / sergenţi, a bate un cui, a băga rotocoale, a bea tutun, a călări, a contopi, a creiona, (d. femei) a fuma ca o şerpoaică, (d. bărbaţi) a fuma ca un turc, a trage un cui A FURA a achiziţiona, a agăţa, a aporta, a apreta, a arde, a avea mâna lungă, a bali, a blătui, a buli, a cabota, a cardi, a căduli, a cărăbăni, a ciordi, a ciuguli, a ciupi, a-şi completa efectele, a coti, a cujbi, a da cu cioarda / cu jula / cu panacotu’ / cu racu’ / cu vastu / cu zula, a da extemporal, a da la spate, a da pui de giol, a da recital, a da şapte degete şi-o fugă bună, a dosi, a executa, a extrage, a face ceva la stânga, a face curăţenie, a face de cinci ori cinci douăzeci şi cinci, a face harim-narim, a face număra’ cinci, a face piaţa / plinul, a face pui de giol, a face recepţia, a fi lung de gheară / de mână, a fiirgăsi, a gioli, a golgăni, a goli, a haşli, a hăli, a horşchi, a îmbrăţişa, a întoarce, a întoarce cu acul (pe cineva), a întoarce (pe cineva) de gologani, a înţepa, a juli, a-i lăsa (cuiva) doar de zugrăvit, a lăsa (pe cineva) inginer, a lăsa ţuţ, a lua caleaua / canciogul, (d. hoţii care au şi o sursă legală de venituri) a lucra extern, a mangli, a mătura locul, a muşca, a palma, a panacota, a panghi, a paşii, a paşte, a pescui, a pişcă, a prădui, a pune cazmaua / mâna, a pungăşi, a răcui, a sălta, a sălta în laterală, a sălta ploconul, a sări (pe cineva) din portofel, a servi, a servi (pe cineva) la flanc, a sfeterisi, a speria, a şparli, a şpringui, a şterge, a şterpeli, a şuti, a o trage groasă, a tira, a trosni, a umbla cu lama, a umbla prin chimire, a umfla, a uşchi, a vămui, a vântura mălaiul, a zuli FURT borfaşie, cardeală, căduleală, cioardă, cioranda, ciordeală, ciorimos, cujbeală, do-re-mi, dosire, extemporal, găinărie, intervenţie, inventar, juleală, mangleală, morişca de dimineaţă, pai, panacot, prăduială, pungăşie, sfeteriseală, solovast, şparleală, şpring, şterpeleală, şuteală, trosneală, zulă GARDIAN barosan, cartaboi, chelar, cuc, daraban, gabor, geanabet, izolator, jitar, jupân, priponar GAZE INTESTINALE ♦ 288------------------------------------------------------------- GAZE INTESTINALE băşină, hidrogen sulfurat, noxă, pârţ, rachetă, târtâită, vânt GĂINĂ aripată, cârâitoare, chaină, corcoviţă, fulgoasă GĂLĂGIE bahaus, chiloman, circ, circăreală, haloimăs, iureş, muzică, şucăr, ţigănie, zaur GRAVIDĂ borţoasă, clocitoare, cu burta la gură, cu mingea la centru, ouătoare GURĂ aftă, bot, buşon, căţea, cioc, cioclonţ, ciocomengo, clanţă, clempano, cloanţă, clonţ, cobză, cutia limbii, fermoar, flaşnetă, flaut, fleancă, fleoarţă, flisc, flit, gingie, goarnă, govie, ială, mijă, morişcă, mozgă, muian, muie, muştiuc, muzicuţă, ocarină, papacioacă, papagal, papiţ, papiţă, plisc, pupătoare, pupăză, rât, scuipătoare, teflu, ţarcă, ţiu, zotcă HEROINĂ bing, cal, cal alb, căluţ, cocteil, cui, dava, doamna albă, Ferrari, gunoi, H, H + C, Harry, hero, lapte praf, piperaş, praf, pulbere, sfert A HOINĂRI a umbla creanga / frunza frăsinelului / lelea / pantaraura / teleleu, a bate străzile HOMOSEXUAL balconar, boxer cu garda inversă, cavaler de Kurlandia, creţar, creţoman, curist, curlangiu, fagutist, fochist, forar, fiitencurist, găozar, golaş, hamlet, harpist, lachenson, laminorist, omitorinc, papanache, popo, poponaut, poponar, răţuşcă, sugaci, turcalete HOMOSEXUAL ACTIV distribuitor, sondor, şmecher HOMOSEXUAL PASIV buian, bulangiu, buzilău, capră, coardă penală, domnişoară, femeie penală, fetiţă penală, jartea penală, lache, lăchiţă, materialistă, ospitalier, penală, primitor, puicuţă, recepţioner HOŢ abţibild, achizitor, aghiotant, alonjar, alpinist, aportor, aprod, aspensor, bijboc, bobocel, bojogar, borfaş, caiafă, caracudă, caramangiu, caraulă, carditor, cenuşăreasă, chibiţ, chichiţar, chişer, cioran, ciorditor, circar, ciupitor, cocor, corecţionar, croitor, curvă bătrână, digitator, excursionist, găinar, giolar, giurgian, guguştiuc, hârciog, hoţ ca o coţofană, hubăr, hultan, ied, inspector, judeţ, julitor, junior, lăturean, lupache, lupeanu, lupescu, mafler, maimuţar, manglitor, matroz, mânuţă de aur, mătreaţă, 289 ♦ ÎNCHISOARE oblete, ostreaţă, palmagiu, panacotar, panacotist, paraditor, pălmar, perpelit, pieţar, pungaş, şucăr, şuţ, ucenic, vastangiu, zarzavagiu, zdrenţar A IEŞI LA FURAT a chiti la piaţă, a fi plecat în vâjâială, a ieşi în treabă, a ieşi la aeriseală / la cules / la maidan, a ieşi pe ogor, a schimba aerul, a scoate capul INFORMATOR antenă, aspersor, barabanci, băgător în seamă,, binbangiu, bingănitor, caiafă, calpuzan, canar, castor, cântăreţ, cârtiţă, cintezoi, ciocăr, ciripic, ciripitor, clănţău, clănţoi, cobzar, doniţar, flaşnetar, ginitor, gurist, guşar, iepuraş, instrumentist, interpret, îngheţată, jeg în gât, jet, lătrător, limbă, limonadă, limonagiu, marmeladă, mârâitor, melodios, muist, papagal coclit, pârâcios, peţitor, philips, pigănitor, prăduitor, privighetoare, râşniţar, scuipător, sifonar, tiflă, toboşar, trâmbiţar, trântăreanu, turnător, turnesol, ţambalagiu, ţânţar, ţap, ţiflă INTRIGANT fitiligiu, manevrant, pastilar, sforar INTRIGĂ iudalâc, îmbârligătură, lucrătură, panglicărie, strâmbă, şulfărie ION ILIESCU Bunica, Ilici, Nea Nelu, Nelu Cotrocelu IRONIE băşcălie, hameală, mişto, tiflă A IRONIZA a da (cuiva) cu flit, a face băşcălie / mişto, a lua împrejur (pe cineva), a lua în balon / în băşcălie / în răspăr / în tărbacă / în zeflemea, a lua la bularie / la mijloc / la mişto / la perpulis (pe cineva), a miştocări, a muşca de cur (pe cineva), a plesni (pe cineva) în pălărie, a-i trage (cuiva) un ibrişin pe la nas IZOLATOR bulău, bulgăr, camera de gândire, la munte, mititica, staţiune la munte A SE ÎMBRĂCA ELEGANT a se dichisi, a se înclifta, a se întitiriza, a se pune la marele fix / la patru ace / la ţol festiv AÎMPUŞCA a da cu cositor / cu plumb, a găuri, a plumbui, a trage în plumbi ÎNCHISOARE adăpost, arcan, bască, batacă, bodârlău, bordei, bortă, bulău, Bumbata, calea putreziciunii, casa fără geam, Chiajna, ciubăr, colegiu, colivie, curte de aer, deal, dubă, fereală, fermă de stat, gherlă, gros, hândeali, hârdău, hrubă, incubator, întreprindere, labirint, macarenco, A ÎNFURIA ♦ 290 marmezan, mititica, ospiciu, ostrov, pandaimos, pâmaie, pension, popreală, prinsoare, pripache, priponache, priponescu, Priponex SRL, răcoare, rece, reveneală, salamet, salată, salon, Sing-Sing, Sovata, specială, tabără, tarom, ţuhal, ţuhaus, zbâmă, zdup A ÎNFURIA a băga în boală / în boale, a-i da cu praftoriţa, a morcovi, a oftica, a scoate (pe cineva) din fire / din pepeni, a scoate din minţi (pe cineva), a scoate (cuiva) peri albi, a şucări, a tăia (cuiva) pofta de ceva, a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieţi A SE ÎNFURIA a se ambala, a se anticărî, a-l apuca damblaua / dracii / pandaliile, a arunca flăcări pe nas, a se ataca, a se băşica, a se cacioli, a face clăbuci, a i se face negru înaintea ochilor, a face spume la gură, a-i fi cu bănat, a-şi ieşi din fire / din pepeni / din ţâţâni, a se încinge tărâţa (în cinevaj>, a-l lovi damblaua, a-şi lua maxim, a se morcovi, a se oftica, a se opări, a se pichirisi, a i se pune (cuiva) pata / piticul, a-i sări (cuiva) capacele, a-i sări bâzdâcul / muştarul / ţandăra, a scoate flăcări pe nas, a scuipa foc, a se sictiri, a i se sui sângele la cap, a se supăra ca văcarul pe sat, a se şifona, a se şucări, a i se umfla (cuiva) pipota, a vedea roşu înaintea ochilor, a-i veni (cuiva) apa ia moară, a-i veni dracii, a se zbârli A ÎNJUNGHIA a adânci, a ara, a beli, a chetorşi, a cresta, a da buzunări la burţi, a da cep, a-i face (cuiva) o butonieră, a găuri, a împăna, a lovi la abataj, a lua din gleznă, a lua grupa sanguină, a lua la briptă, a şănţui, a şindi, a şmenui A ÎNJURA a împărţi urări de mamă, a înjura ca un birjar / ca la uşa cortului / de mama focului / de toţi sfinţii, a lua cu huideo, a pizdui, a trece Dunărea pe cineva, a trimite (pe cineva) la origini, a trimite pe cineva la urmă A ÎNNEBUNI a da benga în cineva, a se dili, a o lua razna, a mânca ceapa ciorii, a mânca ciuperci, a-şi pierde minţile, a i se pune.piticul, a i se răsturna (cuiva) cloşca, a se scrânti, a se sona, a se ţăcăni, a se ţicni, a se uşchi A ÎNŞELA a aburi, a o arde în terţe, a arunca praf în ochi, a arunca şperlă-n ochi, a beli, a ciupi la cântar, a cobzări, a da ţeapă, a duce, a duce cu cobza / cu iordanul / cu muia / cu preşul, a se face broască la pământ, a face (pe cineva) din vorbe, a face figura, a-i face (cuiva) pontul, a fenta, a fraieri, a lăsa cu buzele umflate, a lăsa ţuţ, a lifta, a o da în tangou, a pârli, a potcovi, a prăji, a prinde în mreje, a prosti, a pungăşi, a sfanţui, a şmecheri, a şmenui, a traduce, a trage o contră, a trage în piept / pe sfoară, a trage o ----------------------------------------------------------- 291 ♦ A LOVI ţeapă (cuiva), a ţepui, a umbla cu caţa / şahăr-mahăr / şoalda, a zvârli praf / şperlă în ochii cuiva A ÎNŢELEGE a bunghi, a percuta, a prinde şpilul, a-l tăia capul (să) JUDECĂTOR boier, dican, întrebător, patrafir* ţap negru LA REVEDERE! alivanti pour toujours şi să mă pupaţi în cur / frunte!, la re’!, pa!, pa şi pu!, pa şi pusi!, ura şi la gară! A LĂSA GRAVIDĂ O FEMEIE a îmborţoşa, a lăsa cu burta la gură, a lăsa grea, a umfla A LENEVI a o arde, a arde gazul de pomană, a o bate în cap, a cloci pe vatră, a se coi, a da afară muştele din Cişmigiu / din Herăstrău, a da sfoara la zmeu, a dospi cozonacul, a face laba, a freca bastonul / berbunca / mangalu’ / menta / ţiparu’, a freca buha (ca să faci copii cu pene), a o freca la rece, a fute buha / vântul, a se lua de cur şi a sări în sus, a se menaja, a se mocăi, a se moşmondi, a paşte bobocii / muştele / vântul, a plimba mielu, a sta ca boier Bibescu, a sta ca o balegă / ca o plăcintă, a sta cu braţele încrucişate, a sta cu burta la soare, a sta cu cracii-n sus, a sta cu deştu-n cur / în fund / în gură, a sta cu mâinile în buzunare / în sân, a sta de palavre, a sta la palavre / la poveşti / la taclale, a şedea cloşcă, a tăia dracului bureţi, a tăia frunză la câini, a tâmosi mangalul LESBIANĂ lebădă, linguristă, ţâţeră UMBĂ elice, pendulă, şubă A LINGUŞI a buciuma, a da din coadă, a face frumos / sluj, a gâdila în mod plăcut auzul (cuiva), a limba, a linge în cur (pe cineva), a peria, a pupa în cur (pe cineva), a trage limbi, a umbla în patru labe în faţa cuiva A LOVI a adormi, a aldui, a anestezia, a ara, a bulăni, a buli, a cardi un vast, a căpăci, a cârmi una, a ciurui la alivanti, a da bine cu bucata, a da cuiva un Yoko, Tom şi Jerry (arte marţiale), a i-o da (cuiva) din fundul triajului, a da la oglinzi, a da peste bot, a decapota, a face (cuiva) onoarea, a împăna, a îndoi (cuiva) caroseria / speteaza, a lovi la directă, a lovi sub centură (în box), a lua (cuiva) grupa sanguină, a mirai, a-i pune (cuiva) belciug, a scăi la fas (pe cineva), a scoate (cuiva) plombele, a servi la directă, a servi la îngrijire, a smardi, a-i strămuta (cuiva) căpriorii, a-i strâmba ghidonul cuiva, a şterge, a şterge mucii cuiva (în box), a-i trage (cuiva) una de LOVITURĂ >292 adoarme în Gara de Nord / de joacă zaruri eu măselele din gură / de se plictiseşte în aer, a trăsni, a-i umfla (cuiva) botul LOVITURĂ aperitiv, bleandă, brand, bucată, capac, carabă, castană, cătărambă, cotulată, încuviinţare, leapşă, petardă, rabatate, scalpete, scatoalcă, smeche, sovietică, tampon, telefon, zbing, zvast A LUA MITĂ a lua dreptul / mangă, a sălta, a sfanţui MARIJUANA iarbă, Mari, Maria, Mărie, Marie-Jeanne, proiectul verde, verde A SE MASTURBA a se autosesiza, a avea manivelă, a o bate în cap, a o ciocăni în vârf, a o da cu capu’ de toţi pereţii, a da cu mucii de faianţă, a da cu sacâz, a-i da în cap lui chelu’ / lui mutu’, a o da pe sub mână, a duce copiii la piscină, a face bătături în palmă, a face laba, a face manivelă / zgudu, a freca gherţoiu’, (d. femei) a-şi întărâta ghiocelul, a juca table, a o lua în mână, a o lua la labă, a planta copii, (d. femei) a pune degetul la omidă, a pune faianţă, a se uita în ghioc, a o zăpăci MATERII FECALE căcat, căcărează, căcuţă, câcălică, k, omletă, rahat, ţurţuri A MĂRTURISI a cânta, a se da, a se da în fapt, a derula banda, a se goli, a ieşi în faţă, a se îndoi, a paradişi, a piui, a scuipa, a se sparge, a vărsa guşa, a vomita MÂNĂ aripă, cange, cazma, magnet, mistrie, muflă, vâslă A MÂNCA a se bate calicii la gura cuiva, a bate halviţa, a băga la ghiozdan / la malaxoare, a băga pe conductă, a ciuguli, a clămpăni, a crăpa, a face plinul, a glojdi, a gorovi, a grojdi, a hali, a iepuri, a se înfige la mâncare, a înfuleca, a înghiţi cu noduri, a-şi înşela foamea, a mânca ca un porc, a mânca cât doi / cât şapte / cât zece, a mânca la varice, ă mânca pâine cu sos de limbă, a paşte, (în limbajul copiilor mici) a papa, a se porcăi, a potoli, a-şi pune burta la cale, a topi, a umple maţu’ MÂNCARE aşternut, balast, bandarabas, clămpăneală, crăpelniţă, gloanţe, glojdeală, goroveală, haleală, haleu, halimos, papă, păpică, potol, safalas O MIE DE LEI băţ, chiftea, o muie de lei, palmă, tonă MINCINOS mâncător de rahat, pastilar, trombonist, vânzător de braşoave / gogoşi 293 ♦ NAS MINCIUNA abureală, barbă, bărbiereală, braşoavă, cheie cu barbă, cioacă, ducere, goangă, gogoaşă, gulgută, iordan, minciună gogonată / sfruntată, strâmbă, şopârlache, şopârlă, şopârleanu, ştangă, trombon, tromboneală A MINŢI a aburi, a o arde în terţe, a arunca jargoane, a se bărbieri, a se căca pe el, a se căca împrăştiat, a o da în tango (cu cineva), a duce, a duce cu cobza / cu iordanul / cu muia / cu preşul / cu zăhărelul, a se face broască la pământ, a îndruga verzi şi uscate, a mânca căcat / ciuperci / praz / rahat, a minţi de îngheaţă apele / de stinge, a minţi (pe cineva) de la obraz, a pune bărbi / calupul / perucă (cuiva), a-i pune (cuiva) mintea pe bigudiuri, a răspândi băşini, a scoate panglici pe nas, a spune gogoşi / ocabele, a tăia piroane, a tromboni, a turna gogoşi, a se ţine de goange / iordane, a umbla cu cioara vopsită, a vinde gogoşi MITĂ atenţie, blat, blătescu, cacao, drept, injecţie, mangă, mânjeală, peşcheş, pincă, plic, plocon, şpagă, şperţ, uium A MITUI a atinge, a blătui, a da dreptul / duma / plicul / şpagă, a deschide uşa cu capul, a injecta, a mişca din urechi, a pune (cuiva) lacătul, a sări cu dreptul, a sări la cap, a sfănţui, a şpăgui, a unge, a unge cu miere, a unge osia, a veni pe schiuri MONEDĂ albeţ, arginţi, chelşug, cocoşel, covrig, pleavă, polidor, zimţi MUC DE ŢIGARĂ aboneu, halbă, locotenent, locotenent-coîonel, sergent A MURI a adormi, a ajunge la export / la salamet, a-i creşte grădiniţa pe piept, a se curăţa, a da colţul, a da în primire, a da ortul popii, a face maci roşii la colţul gurii, a face pneumonie, a-şi frânge gâtul, a se îmbolnăvi de deces, a-l lua aghiuţă / benga / dracul / mama dracului / naiba, a merge la export, a o mierli, a muri ca muştele, a muri de inimă rea, a muri de moarte bună, a muri pe capete, a muri de pneumonie: el încins, glonţul rece, a se prăji la lumânare, a-l pupa mă-sa (pe cineva) rece, a se răci, a-i rămâne (cuiva) ciolanele / oasele undeva, a-l strânge Dumnezeu de pe pământ, a-i suna ceasul, a trece în lumea drepţilor, a-l vedea ăl-de-Sus, a vedea pe dracul / pe naiba MUSTAŢĂ lipitoare, mustăfleoancă, opritor de muci MUSTRARE perdaf, probozeală, săpuneală, scărmăneală, şmotru NAS bâmău, carină, cârmă, naşcarină, pătlăgea, trompă NEBUN > 294 NEBUN atins, candriu, cu trei roate la car, dilimac, dilimache, dilimandros, diliu, dus de-acasă / cu sorcova, fără o doagă, într-o dungă, într-o ureche, lovit cu leuca, paliu, plecat cu sorcova / de-acasă, răcit la cap, sandilău, sandiliu, sărit, scrântit, sifilitic, sisi, smucit, sonat, soni, sony, tralala, trăsnit, ţaparliu, uşchit, zbanghiu, zurliu, zuză NICIODATĂ altă dată, când mi-o creşte păr în palmă, când o face plopul pere şi răchita micşunele, când o face spânul barbă, când o zbura porcul, joi după paşti, la anul, când o făta bostanul, la paştele cailor, la sfântu’ aşteaptă, mâine (cu ţidulă) NICOLAE CEAUŞESCU ăl Bătrân, Geniul Carpaţilor, împuşcatu’, întunericitul, Nea Ceaşcă / Nicu / Papleacă / Parpală, Niciolaie, Odi, Odiosu’, Pingelică, Plumbuita’, Răposatu’, Stejarul din Scomiceşti NIMFOMANĂ ciocănitoare, coardă, cordache, curvă, paraşută, pocnitoare, rea de muscă NIMIC canci, ciuciu, din faţă, hoha, ioc, la ochi, mai mult de-o grămadă, măciuci, măciuci în buci, nexam, nici bechi / boacă / bucăţică, nici pe dracu / pe naiba, oha, o laie, pielea sulii / pulii, sânge la tavă NOTA DOI duplă, ghebos, nouă cu talpă NOTA CINCI barieră, chintă, chita golanului, hotar, ţinta golanului NOTA OPT colac, optar, sfânt, trei cu geamuri NOTA ŞASE nouă cu coada-n sus, nouă-ntors, umflat NOTA UNU baston, chibrit, toiagul lui Moise NU-MI PASĂ! ete fleoşc! / puia! / scârţ!, etete!, mă doare-n cot! / cur! / pix! / şpiţ!, mi se rupe! OBRAZ cherestea, pingea, şorici OCHELARI biciclete, înaintaş, ocheţi, parbriz OCHI alunecări, aruncători, binoclu, faruri, felinare, lanterne, lămpi, lentile, obloane, ocheane, oglinzi, semafoare OM BOGAT barosan, baştan, burtan, elefant, gagistru, grande, grangur, grubăr, mahăr 295 ♦ PALMĂ OM IPOCRIT bulan, calpuzan, câmăţar, coardă, conte, curvă, cutră, om cu două feţe, şarlă, şulfă, taler cu două feţe, ţăran flauşat OM LIPSIT DE PERSONALITATE gâlmă, găozar, mameluc, mănăstire, muhaia, murătură, mut OM NAIV balamut, băiat de băiat, băltăreţ, blambete, bleahă, bleg, boblete, bolovan, botanist, bourar, brânzoi, budală, bulache, Bulă, cajbec, candelist, caracudă, cască, câmat, cârţan, ceacâr, cealapatiu, ciuflex, clift de şmotru, cocârjă, coco, fanache, fazan, fleng, fleţ, fraier, frasanaie, gâscă bună de jumulit, gioablă, goglet, gorobete, gulie, guşter, gutufan, gutuie, hantiriu, husăn, husăn de baltă, husăn de gară, husen, juvete, lacrimă, lanolină, leuştean, moacă, mocamete, mocan, mocangiu, nepot, pampalache, papagal, pădurean, pădureţ, pătlăgea, pârţâit, pifan, plutaş, popândău, râtan, şlob, târlan, târlă, turcafleţ, ţaţăr, ţuţer, uţupan, zarzavagiu A OMORÎ a aboli, a achita, a atinge la abataj, a beli, a-i cânta (cuiva) prohodul, a curăţa, a da gata, a dizolva, a face (cuiva) formele, a-i face cuiva felul / mucenicii / palanca / seama, a face cuiva maţele coadă de zmeu, a face cuiva pardesiu de scânduri, a face (pe cineva) harachiri, a face pe cineva fluturaş / îngeraş, a îmbălsăma, a împăia, a lăsa orfan (pe cineva), a lichida, a lua cuiva maul / oful / piuitul, a lua jugulara, a mătrăşi, a-i mânca (cuiva) coliva, a mierli, a muta, a potcovi, a pune la pastramă, a rade, a răci, a răzui, a şterge de pe faţa pământului, a termina, a trimite pe cineva pe lumea cealaltă, a veni de hac (cuiva) OM PROST agarici, alifie, băsag, Bulă, cap de bostan, cap sec, cherapleş, chiuhap, ciuflex, ciumecar, făţos, fraier coclit / cu cioc, gogoman, guguman, lache, măgar, nătântoc, nit, pamfletar, papleacă, păcălici, pinguin glazurat, plantă, prostolan, prostovan, şapcaliu, şlob, tândală, târtan, tontălău, vită OM SĂRAC boschetar, bureţar, golan, maţe-fripte, maţe-goâle, pălmaş, purice flauşat, sărăcilă OM SCUND chiştoc, juma’ de buletin, juma’ de metru şi o flegmă, năpârstoc, pişpirică, tabadură, tăbâltoc ONANIST labagiu, Laberman, lăbar, Lăbuş, manivelă, palmar, puţopalmist OTRAVĂ adormire, agheasmă, dediţei PALMĂ gabjă, ghioagă, labă, lăboanţă, lăbuţă, stachie PALTON ♦ 296 PALTON coajă, jantilic, jantilică, maferlan, palamantir, parpalac, spital, ţolengher PAT fiitelniţă, ilău, raft, ţambal PATROANĂ DE BORDEL coaţă, gazdă, madamă, matroană, nicocherâ PĂCĂLEALĂ ciumecărie, ciuşderie, clapă, cocaială, ducere, fentă, pârleală, plasă, ţeapă, vrajă PĂDUCHE chiriaş, jovaliu, mătreaţă cu maţe, nichitar PĂLĂRIE acoperiş, baligă, calibarcă, calibard, ciupercă, galibardă, galibardină, găină, plăcintă, varză A NU-I PĂSA a-l durea în bigă / în cot / încur / în şpiţ, a i se fâlfâi (cuiva de ceva), a-l lăsa rece, a nu mai putea (de cineva sau ceva), a i se rupe (în paişpe) de ceva A PĂSTRA UN SECRET a închide pianul, a merge pe biteş / pe blat / pe burtă / pe guşă / pe şest, a nu zice nici pâs PENIS acadea, aia, arcuş, armătură, banană, Bălosu’, bâzdâc, bâzu, belengher, Belfegor, belibarez, belivarez, biberon, bulon, burghiu, cabanos, caltaboş, calu’ bălan, caras, carici, castravete, catarg, câmat, Chelu’, chil, ciocan, ciucălău, ciuciu, cocar, cocovig, cometă cu coadă, cordan, comu’ burţii, cosor, daravelă, debreţin, dop, drâmbă, drob, ecler, El Zorab, fagot, făcăleţ, făloşie, Filică, fişic, flaut cu guşă, flautul fermecat, focos, Foişorul de Foc, fus, gherţoi, ghiudem, Gogu, Gogu Pompieru’, guvid, huia, instinctor, lebăr, mandaras, marafet, măciucă, mătărângă, mârtan, miel, mielu’ cu o nară, mierloi, misii, mititel, morcov, Nodurosu’, onstroment, paloş, Părosu’, peleu, pendulă, perforator, piron, pistil, pix, pompă, pompon, popic, pulă, Pulanescu, rangă, raşpă, râmă, retevei, rici, roşcovă, sabie, salam, saleu, sculă, sloboz, smecleu, socoteală, sparanghel, sugiuc, sulă, şiştoi, ştiulete, ştoagăr, ştoi, ştrumeleag, taragot, trandafir, troleu, tulumbă, ţeapă, ţeavă, ţeposu’, ţipar, ţui, ţurican, vioiu’, zdrâmbă, zdrâng PENIS DE COPIL coco, cuc, cuculeţ, jurubiţă, pulică, puţă PENIS ERECT armătură, Everest, giolgău, manetă, os, par, Penteleu, portdrapel, schimbător de viteze, toroipan 297 ♦ A PLECA PRECIPITAT PENTRU CA AŞA VREAU EU c-aşa vrea muşchii mei, de chichi, de michi, de trei lei ridichi; de chichi, de-un leu ridichi, de-un leu bomboane şi de restul mentosane; de chichiri, michiri; de iordan / lorgu; de Madagascar; de pamplezir; de piele; de sanchi PERIOADĂ DE DETENŢIE concediu, facultate, stagiu, vacanţă PETRECERE bairam, beută, cancan, ceai, chermeză, chindie, chiolhan, dandana, paranghelie, parti, party, patron, răzuială, tămbălău, vâj PICIOARE caroase, catalige, copite, cotoaie, craci, fuse, gaibarace, gioale, grisine, miale, papainoage, paranteze, roţi, scoabe, scobitori, ţambale, ţurloaie, zgaibarace A-ŞI PIERDE VIGOAREA a nu-1 mai ţine balamalele (pe cineva), a nu-1 mai ţine cureaua, a se zaharisi PILOZITATE PUBIANĂ floci, gazon, iarbă, lână, melci, mustăţi, perişori, stufat, zmârc PISTOL balalaică, focos, jucărie, parapel, trancan, ţeavă A PLÂNGE a da apă la şoareci, a orăcăi, a pişa ochii, a plânge în pumni, a se prăpădi de plâns, a se smiorcăi PLEACĂ DE-AICI! accelerando!, alivanta!, alivanti!, amandea!, beşi de-aici!, cântă la altă masă!, caramba!, cărei!, căruţă!, du-te de te plimbă!, du-te şi te pişă!, eject!, frige-o!, fugi cu pianul, că se varsă clapele!, fugi cu ursul, că sperii copiii!, gifu!. huşchială!, închide uşa pe dinafară!, înjug-o!, mână măgaru’!, nas!, pas!, poate că ai treabă şi noi te reţinem!, roiu’!, sapă mai încolo!, şterge-o!, ştii bancul cu albinele?, teleportează-te!, Thailanda!, topeală!, topeanu!, topescu!, tuleo!, ţine-mă de mânerul burţii!, uşcheală!, valea!, Valencia!, zoreală!, zoreanu!, zorescu!, zoru’! A PLECA PRECIPITAT a se alivăni, a se căra, a se cărăbăni, a da cu pasul, a da dos la faţă, a da pedală, a-i da sas, a se duce duluţă, a se eclipsa, a face lampa mică, a face paşi, a fugi ca tăunul cu paiul, a-şi lua avrigu’, a-şi lua călcâiele la spinare, a-şi lua câmpii / lumea în cap, a o lua la papuc / la picior / la sănătoasa, a-şi lua traista-n băţ, a-şi lua valea / zborul, a mătura locul, a pedala, a-şi plimba anatomia, a o rade, a saluta din mers, a se scurge, a-i sfârâi (cuiva) călcâiele, a se smulge, a spăla putina, a o şparli, a o şterge, a o şterge la papuc, a şterge putina, a o tăia, a o tuli, a o tunde, a usca leşia, a se uşchi, a vira A SE PLIMBA ♦ 298 A SE PLIMBA a da o raită, a face o talpă, a lua o gură de aer POLIŢIST acolist, acvilar, agib, avan, balaban, balaur, berbec, beşliu, boacter, cabă, caraliu, caschetar, cavas, cerber, cloncan, colţan, copoi, coroi, croncan, curcan, erete, ficat de pasăre, gabor, gabor blat, Garcea, gardist, geanabet, geanabez, gonitor, grangur, harcumar, hingher, huidumă, ienicer, inamic, invadator, îngeraş, legist, lingabăr, mamuc, manuşu, mascat, nănaş, oagăr, ochist, omuleţ, omul negru, organ, pirat, pisar, polent, poliţai, poliţmaistru, presar, priponar, rechin, scatiu, scutier, sectorist, spurcat, sticlete, şacal, şafar, şingaliu, şingalo, şoricar, tangaliu, trocar, ţager, ţifler, umplutură, urât, vardist PORTOFEL coajă, felie, musamat, muşama, tuflă A PRACTICA CUNILIŢIA a ciufului veveriţa, a da limbi, a limba, a linge cireaşa / chiseaua, a-i lua (cuiva) mustăţile la tors, a-i mirosi crinul (unei femei), a paşte, a pune botul, a pune botul la savarină, a pupa adânc, a sorbi ceaşca, a trage o clanţă / limbi A PRACTICA FELAŢIA a avea vocea groasă, a cânta la flautul cu guşă / cu taragot, a fi guraliv(ă), a o lua în gură, a o lua ia clarinet / la muie, a lua porcul la trântă, a o lua sus, a pupa înalt, a râde ca muta la îngheţată, a sta la etaj, a o suge, a suge nasul la morţi, a suge pixu’, a trage o clanţă, a trece la ciocofon A PRACTICA PROSTITUŢIA a bubui banana, a cqrvi, a şi-o da contra cost, a face traseul / trotuarul, a ieşi la maidan, a trage la calendar, a o ţine pe caldarâm PREZERVATIV balon, capişon, cauciuc, căciuliţă, fluturaş, gumă de şters SIDA, protex, scufiţă A PRIVI a băga pleoapă, a se binocla, a se bunghi, a-şi clăti ochii, a da geană, a se gimbili, a se gini, a scociorî, a sorbi (pe cineva) din ochi, a trage cu oblonul (la ceva sau cineva), a trage cu ochiul, a se zgâi PROCUROR apăsător, câine roşu, cuvântător, doveditor, întrebător, mâncător de oameni, rechin, ţap roşu, uliu, vultur PROFITOR alviţar, franzelar, fripturist, molie PROSTITUATĂ acadea, amazoană, anină, balerină, bambilici, başoaldă, bârfă, bârzoaie, II.B.C., boarfa, bodroanţă, bordeleză, borfet, borfetă, 299 ♦ SÂNI braică, bufă, bufniţă, buleandră, calmant, calorifer, cameristă, captivă, cartoafă, caţaveică, chiftea, cleopă, cloambă, coardă, coardă penală, conopidă, cordache, cordeanu, cordelie, cordescu, cotarbă, curvă, curviştină, dalilă, dambiluşcă, famă, farfuză, fârţă, fârţoagă, femeie cu condicuţă, flautistă, fleaşcă, fleoarţă, fleorţotină, fleştură, fliuşcă, floarţă, floştină, focă, frecangioaică, fufă, garidă, handră, hanţuşcă, hartabă, hastură, hâţă, iapă, iavaşă, jantă, jartea, Lady Mary, libarcă, libelulă, lipitoare, maimuţă, marcoavă, marfă, mas troacă, mesalină, meseriaşă, mordină, oafa, oarfă, pacientă, paraşută, pasăre de noapte, pârjoală, penalistă, penisonară, pocnitoare, potloagă, prăjitoare, puită, pupăză, puşcătoare, putoare, răpitoare, rufă, scabie, servitoare, spălătură, spintecătură, ştioaflă, ştoarfă, ştroamfa, tapeză, taxatoare, terfeloagă, tiristă, tivitoare, traseistă, ţolină, ţundră, veveriţă, vrăbioară, zdreanţă penală PROSTITUATĂ BĂTRÂNĂ balercă, gioarsă, gloabă, pantahuză PROSTITUATĂ TÂNĂRĂ iepşună, prospătură, trufanda, vrăbiuţă PROSTITUATĂ URÂTĂ Şl BEŢIVĂ caracudă, căzătură, coldană PROXENET(Ă) altoi, ambasador, bordelez, coaţă, garid, herghelegiu, matroană, nene, papaşa, peşte A PUNE LA CALE O ÎNTÂLNIRE AMOROASĂ a avea o ciocnire la borcan, a se învârti de un sentiment, a o pune de sentiment, a rula un sentiment ROCHIE coajă, cortină, prelată RUS ivan, muscal, prieten A SĂRĂCI a ajunge la covrigi / la pepeni, a ieşi la pepeni, a rămâne cu traista-n băţ / cu fundul gol, a scoate la covrigi / pepeni SĂRUT bezea, pup, pupătură, pupic, pusi, ştampilă, ţocăitură, ventuză A SĂRUTA a face respiraţie gură la gură / buşon la buşon, a pupa, a pupăci, a ştampila, a ţocăi SÂNGE borş, bulion, turnesol SÂNI amortizoare, balcoane, baloane, bidoane, bordaj, boxe, bretele, bubecşi, coşuri, denivelări tectonice, foaie, forme de relief, înaintare, lăptării, SCANDAL ♦ 300 mamele, mere, pere şi bretele, ochi, pectorali, piersici, plămâni, silicoane, ţâţe, ţâţoance, ugere SCANDAL bal, balamuc, cancan, caterincă, chermeză, eveniment, halima, panaramă, show SECURIST băiat cu ochi albaştri, ceist, costumaş, pârâcios, priponar, secu’, stânjenel, stea albăstrie, urechelniţă SEDIU DE POLIŢIE bază, curcănărie, polente, presă, Presa Mare î SOMN soileală, soileanu, soilescovici, soilescu SOŢIE balabustă, belea, cartoafă, chefniţă, duşmancă, jandarm, molie, omitorinc, pirandă, propriu-zisă, remorcă, respectiva SPARGERE călcare, gaură, gioleală, intervenţie, lovitură, paradeală, phira imos, trăsnaie, trosneală A SE SPERIA a o băga pe mânecă, a se căca împrăştiat, a se căca pe el / pe ea, a i se face inima cât un purice, a se îngălbeni de frică, a i se ridica părul măciucă, a-i sări (cuiva) inima din loc, a-l trece năduşelile / răcorile, a-i trece (cuiva) un şarpe rece prin sân SPERMĂ albuş, caimac, cartuş, clei, drojdie de bere, frişcă, lapte bătut, lapţi, lăptişor de matcă, lipici, măduvă, mehlem, miere de amoc, muci, mujdei, peltea, polen, scrobeală, spumă, spuză, tărâţă, zaţ, zeamă A STA LA PÂNDĂ PENTRU A PREVENI APARIŢIA INOPINATĂ A UNEI PERSOANE NEDORITE a sta de şase / de şest, a sta la perghea / de şest, a ţine de şase, a ţine lacătul / marginea STARE DE LEHAMITE sictir, târş, târşală STICLĂ CU BĂUTURĂ ALCOOLICĂ capsulă, fiolă, glajă, perfuzie, torpilă, volum STOMAC abataj, cantină, ghiozdan, jgheab, magazie, pipotă, raft STRĂIN băltăreţ, străinar, străinez ŞEF DE BANDĂ fcaid, capelmaistru^carete, călifar, faraon, jupânar, mahăr, naş, paşă, regizor, shogun, staroste ---------------------------------------------------------------301 ♦ URÂT A ŞICANA a nsgg strâmbe, a-i face cuiva zile amare / fripte, a pune (cuiva) strâmbe, a se ţine de capul cuiva ŞMECHERIE chichirez, găselniţă, halardeală, merchez, moftologie, nasabţigen, şmerchez TACI! arăşel!, ciocu’ mic!, mucles!, schimschi, şadap!, şarap!, tacă-ţi caţa! / fleanca! / leoarba! / pliscul!, ţine-ţi clanţa!, zât! A TĂCEA a blătui, a închide pliscul, a tăcea ca mortul în păpuşoi, a trage fermoarul, a-şi ţine botul / gura A TĂIA CLIENTUL (d. frizeri) a face (cuiva) buzunar, a face (cuiva) un sacou, a încresta răbojul TESTICULE atenanse, bigi-bigi, boaşe, bobine, bumbi» f *ise, coaie, cutie de viteze, icre, ouă S-A TERMINAT! aleluia!, amin!, a înţărcat bălaia! TOXICOMAN barbituc uman, drogangiu, prăfuit, sniffer, tripper ŢIGAN aripată, balaoacheş, balaur, barabuşter, baragladină, baraulă, borâtura, buzat, cataroi, cioară, ciocolată, cioran, cioroi, cioropină, cioropişniţă, cocalar, colorat, corturar, faraon, gabor, garoi, geanău, jagardea, lebădar, maglaoi, magraon, mulatra, panteră neagră, stăncuţă, tuciuriu, ţigan de mătase, ţigan de vatra, zavragiu, zburătoare ŢIGANCĂ bafniţă, balaoacheşă, baragladină, baraulă, boroaică, caramea, cioară, ciocolată, ciorancă, cioroaică, cioropină, cioropişniţă, colorată, faraoancă, garoaică, jagardea, mirandolină, pirandă, stăncuţă, zavragioaică ŢIGARĂ aer-plămân-aer, blunt, cal, chentan, chentuc, cioacă, creion, cui, feştilă, fumegară, funingine, halbă, joint, penală, puf, torţă, trabali, tulei, ţigară penală ŢUICĂ doi ochi albaştri, ochii lui Dobrin, tapardos, ţuicomicină, vitamina ţ A UIMI a lăsa cu gura căscată (pe cineva), a lăsa mască / paf / ţuţ, a rupe gura lumii / târgului, a speria URÂT (d. oameni) bocciu, cealapa, făţos, mutră de-împins vagoane, nasol, naşparliu URECHE ♦ 302 ---------------------------------------------------------------------- URECHE antenă, ascultătoare, vâslă A URINA a da calu’ la apă, a-şi da drumul pe el, a da mâna cu primarul, a se duce să dea un telefon / să ude trandafirii, a duce anaconda la apă, a face pipi / treabă mică, a lăsa udul, a se mura, a se pişa, a se pişorci, a se pişuli, a schimba uleiul, a se slobozi, a se uşura URINĂ bere la gard, pipi, pişat, pişu A URMĂRI INSISTENT a lua la ochi, a se lipi ca asfaltul de flegmă / ca mucii de chiuvetă, a se ţine grapă / scai (de cineva), a umbla cu limba scoasă (după ceva / cineva), a vâna VAGABOND bagabei, boschetar, chiştocar, ecologist, fomist, goldan, marţafoi, plimbăreţ, tomberonist, uliţar VIN bobiţi boharcă, bolearcă, buleoarcă, căpşunică, ceai, corăbioară, flanelă, mol, molan, molete, şpriţ, şpriţache, şpriţan, şpriţeanu, şpriţescu, şpriţuleanu, tulburel, vinuleanu VODCĂ bombiţă, motorola, săniuţă, sodă A VOMITA a beli vulpea, a borî, a da la boboci / la raţe, a decarta, a se răsti la bocanci, a striga Iorgu, a-l striga pe Bebe / pe Iorgu, a-şi vărsa şi maţele, a-i veni cu taxă inversă VORBĂRIE bălăceală, blablâ, caterincă, chilabaleală, chilibaneală, cobzăreală, gargară, gargariseală, gălăgie, liru-liru-crocodilu’, măciuci VULVĂ, prin ext. VAGIN aia, amoc, bâzdâc, biboanţă, bijboacă, bijboc, bubă, carambă, carburator, căpuşă, ceaşcă, chil, chisea, clopoţel, corcoduşă, crăpătură, creastă, creaţa, crin, crizantemă, Cucaracia, fagure, floacă, floarea-soarelui, fofoloancă, gaură, găoază, ghioc, ghiocel, gomej, jucărie, Lola, Lolita, margaretă, mej, mingeacă, mioriţă, mitră, moluscă, muscă, muşeţel, neagra, omidă, păsărică, păstaie, piţiroancă, pizdă, prapure, pricomigdală, punct fix, punct nevralgic / nostalgic, pupăză, puţă, savarină, scoică, scoică cu păr, socoteală, strâmtoare, tarabă, târtiţă, ţurcă, umflătură, vangă, zambilică, zgaibă Angelescu, Gabriel - Dicţionar de dificultăţi ale limbii române, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1982. Astaloş, George - „Micro-argo-erotic“, în Ateneu, nr. 7/1996. Astaloş, George - Pe muche de şuriu. Cânturi de ocnă. Editura Tritonic, Bucureşti, 2001. Bobâmiche Croitoru, Nina - Dicţionar de argou al limbii române, Editura Amina, Slobozia, 1996. Bobâmiche Croitoru, Nina - Dicţionar de argou al limbii române, ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Amina, Slobozia, 2003. Bucă, M. şi alţii - Dicţionar analogic şi de sinonime al limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. Bucurenci, Dragoş - RealK, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Cota, V. - Argot-ul apaşilor - Dicţonarul limbii şmecherilor, Bucureşti, 1934. xxx - Dicţionar de termen argotici, anexă a Cursului de psihologie judiciară (Academia de Poliţie, lucrare de uz intern). xxx - Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1984. xxx - Dicţionarul explicativ al limbii române - Supliment, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1988. Dimitrescu, Florica - Dicţionar de cuvinte recente, ediţia a doua, Editura Logos, Bucureşti, 1997. Drăgan, Jenică - Dicţionar de droguri, Editura AII Beck, Bucureşti, 2005. Gheo, Radu Pavel - DEX-ul şi sexul, Editura Polirom, 2005. Graur, Alexandru - Capcanele limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976. Graur, Alexandru - Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1982. Iordan, Iorgu - Stilistica limbii române, Institutul de lingvistică, 1944. Lăzărescu, Ioan - Dicţionar de argou şi limbaj colocvial german-român, Editura Niculescu, Bucureşti, 1997. Bibliografie ♦ 304 -----------■—,........^—-—--------------------------------------- Leviţchi, Leon; Bantaş, Andrei; Gheorghiţoiu, Andreea - Dicţionar frazeologic român-englez, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1981. Lupu, Coman - „Observaţii asupra argoului studenţesc**, în Limbă şi literatură, voi. 3, 1972, pp. 349-351 Manole, Ilie - Dicţionar marinăresc, Editura Albatros, Bucureşti, 1982. xxx - Mic dicţionar de bordel în Revista „Canava Odeon“ nr. 6/1992-1993 (anul II, nr. 9). Nimară, Ştefan - Dicţionar de argou englez-român, Editura PACO, Bucureşti, 1992. Sarău, Gheorghe - Mic dicţionar rom-român, Editura Kriterion, Bucureşti, 1992. Seche, Mircea; Seche, Luiza - Dicţionar de sinonime ale limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana — Vocabularul limbii române actuale, Editura AII, Bucureşti, 2001. Tandin, Traian - Limbajul infractorilor, Editura PACO, Bucureşti, 1993. Uritescu, Dorin - De la chioşcari la vestermmre. Mic dicţionar de termeni actuali, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993. Volceanov, George; Doca, Ana-Dolores - Dicţionar de argou al limbii engleze, Editura Nemira, Bucureşti, 1995. Volceanov, Anca; Volceanov, George - Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române, Editura Liypress, Bucureşti, 1998. Zafiu, Rodica - Diversitate stilistică în româna actuala, Editura Universităţii Bucureşti, 2003. Zafiu, Rodica -, Argoul - subversiune şi complicitate**, în România literară, nr. 27-28/1996. Zafiu, Rodica - „Un sufix**, în România literară, nr. 18/1997. Zafiu, Rodica - „Tun“, în România literară, nr. 19/1998. Zafiu, Rodica - „Lexicografie argotică**, în România literară, nr. 35/1998. Zafiu, Rodica - „Morfologie, stilistică şi cultură**, în România literară, nr. 36/1998. Zafiu, Rodica - „Galibardi**, m România literară* nn 46/1998. Zafiu, Rodica - „False nume proprii**, în România literară, nr. 49/1998. Zafiu, Rodica - „Un superlativ**, în România literară, nr. 26/1999. Zafiu, Rodica - „Scuze şi absenţe**, în Vineri, nr. 4,1998. Despre autor George Volceanov este absolvent al Facultăţii de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti. A obţinut titlul de doctor în filologie cu teza The Shakespeare Canon Revisited, susţinută la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. în prezent este conferenţiar universitar la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Spiru Haret”. A tradus peste patruzeci de cărţi din limbile engleză şi maghiară, printre autori numărându-se Gore Vidai, Amold Wesker, David Lodge, Lawrence Durrell, Philip Roth, Thomas Heywood, John Webster şi William Shakespeare. Pentru traducerile sale a fost recompensat cu premii decernate de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti (1998), British Council (2001) şi Fundaţia „Andrei Bantaş” (2004). Este, de asemenea, autorul unor dicţionare monolingve şi bilingve, al unor monografii şi cursuri universitare. Lucrarea de faţă reprezintă încununarea unei pasiuni durabile în ceea ce priveşte sondarea şi inventarierea argoului românesc contemporan, dar şi recuperarea unor elemente argotice mai vechi neatestate lexicografic anterior. Este al treilea dicţionar de argou pe care ni-1 propune autorul, după Dicţionar de argou al limbii engleze (Nemira, 1995) şi Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române (Livpress, 1998). GEORGE VOLCEANOV DICŢIONAR DE ARGOU AL LIMBII ROMÂNE NICULESCU