TRAIAN
TAND1N
DICŢIONAR DE
      tlíÍ ^sc&¿*-« '*■’.✓
AL LUMII INTERLOPE
ISBN: 978-666-92034-1-5
9 786069 203415
  MULTE SE POT ÎNTÂMPLA CÂND TALENTUL Şl PASIUNEA PENTRU LITERATURĂ SE ÎNTÂLNESC CU ÎNDELUNGATA EXPERIENŢĂ JUDICIARĂ Şl CU UN NEDISIMULAT INTERES PENTRU SIGURANŢA VIEŢII DE ZI CU ZI Astfel s-a născut prezentul volum, care poate contribui în mod decisiv la dărâmarea barierei lingvistice dintre noi, cei care ne raportăm corect şi onest la lege, la semeni, şi ceilalţi - din ce în ce mai numeroşi, din păcate - care şi-au făcut din fărădelege un mod de viaţă.
  De câte ori nu vi s-a întâmplat să auziţi pe stradă, cu precădere în perimetrele aglomerate, în staţiile de autobuz, în magazine, frânturi de conversaţie între persoane cu o înfăţişare... s-o numim ciudată, ca să respectăm imperativul prezumţiei de nevinovăţie, conversaţie din care nu aţi priceput nimic, întrucât cuvintele folosite nu semănau cu niciuna dintre limbile străine pe care le-aţi învăţat vreodată? Ei bine, în păsăreasca asta brutală şi vulgară îşi pun la cale jafurile cei certaţi cu legea, de multe ori chiar sub nasul şi în urechile dumneavoastră.
  Prin cartea de faţă, TRAIÂN TANDIN'vă oferă posibilitatea de a decripta rapid discursul încifrat al hoţilor; dându-vă atât şansa de a vă proteja pe dumneavoastră înşivă, cât şi de a-i avertiza, eventual, pe cei vizaţi.
  Cu toate că argoul hoţilor şi criminalilor poate constitui un interesant material de studiu pentru lingvişti, scrierea lui Traian Tandin îşi asumă, în mod explicit, o finalitate pragmatică: protejarea omului onest de actele infracţionale. Şi cum o bună şi eficientă apărare nu poate avea la bază decât cunoaşterea, fostul ofiţer de poliţie judiciară pune cu generozitate la dispoziţia cititorilor cunoştinţele acumulate în ani de experienţă criminalistică şi judiciară, în forma acestui dicţionar.
’ „                                                 Distribuţie ia:
                                                   telefon/fax:       021.222.33.12
                                                                  021.222.83.30 email: edittffa@meteoipress.ro WWW.meteorpress.ro „                                         comenzi@meteorpress.ro
BIBL. CENTR. UNIV. , M. EMINESCU” IAŞI
  TRAIAN TANDIN
  M6b
AL LUMII INTERLOPE
     DESPRE AUTOR___________________________________________
     Comisarul-şef Traian Tandin, colonel (r) este un poliţist cunoscut publicului nu doar prin numeroasele reuşite profesionale în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, ci şi ca scriitor prolific, care a publicat peste 50 de cărţi poliţiste şi a scris mai bine de 40 de scenarii de film, dintre care 34 pentru televiziune.
     Discipol al reputatului criminalist, general de brigadă (r) Dumitru Ceacanica, Traian Tandin este părintele îndrăgitului personaj de literatură poliţistă căpitanul Roman, un adevărat prototip al ofiţerului român de poliţie judiciară. Cu pasiune şi dăruire, fostul redactor-şef al revistei Poliţia Română a adunat de-a lungul anilor o impresionată cantitate de arhive şi materiale judiciare pe care, iată, graţie talentului literar, a ştiut să le valorifice în scrieri de referinţă, care fac deliciul amatorilor genului. Dintre acestea, 4a editura Meteor Press au apărut: Infractori fără... baftă (2007), Crimele lăcomiei (2008), Femei criminale în România (2008), Delincvenţi nătăfleţi (2008).
         TRAIAN TANDIN
    DICŢIONAR DE
AL LUMII INTERLOPE
         CODUL INFRACTORILOR
Redactor: Diana Morărasu Corector: Carmen Stoica Tehnoredactor: Mariana Radu Copertă: Dorin Dumitrescu
© 2009 Toate drepturile asupra acestei ediţii surit rezervate editurii MEDITAŢII
Str. Bahluiului nr. 1,011281, sector 1, Bucureşti, C.P. 41-128 Tel.: 021.222.33.12; Fax: 021.222.83.80 E-mail: editura@meteorpress.ro
Distribuţie la:
TeL/Fax: 021.222.33.12; 021.222.83.80 E-mail: comenzi@meteorpress.ro www.meteorpress .ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TANDIN, TRAIAN
     Dicţionar de argou al lumii interlope / Traian Tandin. -Bucureşti: Meditaţii, 2009 ISBN 978-606-92034-1-5
81’374.2:811.135.1 ’276.2
                     B-cU Tudor Vladnirescu. nr. 31, sector 5, Buoreţ#, ROMÂNIA
                              fedprint
                     tipografie
                     TeL: 411.00.55; 41147.76 fed@promaro
                1 1. IAN. 2010
         Cuvânt înainte
    în 1993 apărea o primă versiune a acestui dicţionar, intitulată Ne putem apăra cunoscând limbajul infractorilor. în cuvântul introductiv al acelui volum îmi exprimam speranţa că o bună cunoaştere a limbajului aparte al celor certaţi cu legea poate contribui la protejarea persoanelor oneste care nu de puţine ori cad în plasa unor infractori ce îşi construiesc planurile criminale cu voce tare, în imediata lor apropiere, siguri fiind că discursul lor cifrat este inaccesibil celor din jur. Iată, de pildă, o astfel de conversaţie între două persoane cu aspect îndoielnic, care se poate desfăşura în staţiile de tramvai ori autobuz, la orele de vârf, în orice oraş din ţară:
    - Oglindeală la nicovală! spune primul.
    -     Bufet lustruit, uşchi legătură, şalupe cu scârţ? întreabă al doilea.
    -     Nexam, covrigi pe clapă! Husăn cu feştilă, glicerină în parlament, spital cu răsuflători de lux, saftea la căldură! Servit?
    - Geană de mahăr! Servit!
    -     Salt la maimuţă, mumie cu coviltir, mărar pe şanuri, moară galbenă, lămâi berechet!
    - Măcănitoare la mesadă, faţă de limonadă?
    - Ovăz! Clif de şmotru, purtător păscut!
    - Goană la trotinetă, cântare la muialii, doniţa jos!...
    V-aţi dat seama, stimaţi cititori, despre cine şi despre ce este vorba? Despre doi hoţi de buzunare! Dar mai bine să „traducem” împreună dialogul dintre ei:
    - Priveşte discret în spatele tău! spune primul.
    -     Care-i victima, tipul bine hrănit, fără cravată şi care poartă pantofi cu toc? întreabă al doilea.
    -     Nu, nu te-ai orientat bine! Este vorba despre o victimă sigură: tipul care fumează, este băut, are buzunarele largi la palton, este deschis la nasturi, iar la haină se observă portofelul în buzunarul interior. Aici trebuie acţionat. Tu îl vei fura, ai înţeles?
6
    - Bravo, ai ochi buni, de hoţ mare! Am înţeles!
  • * - Eu voi fura poşeta femeii ăleia, distrată, elegantă, care poartă pălărie, are păr pe picioare, ceas de aur la mână şi, desigur, foarte mulţi bani!
    -     De acord, dar să fim atenţi. Nu cumva femeia aceea care poartă ochelari de vedere ne filează?
    -     Nici vorbă! Este o femeie neiniţiată pe care nu o duce mintea!
    -     Atenţie, vine autobuzul, să trecem la treabă! în cazul unui eşec, niciunul nu scoate o vorbă, nu ne cunoaştem!...
      Iată aşadar pe ”viu”, stimaţi cititori, cât de important este să cunoaşteţi jargonul infractorilor. înţelegerea acestui limbaj v-ar permite să sesizaţi rapid cam din ce tip de activitate îşi ’’câştigă pâinea” cei doi; şi poate nu v-aţi gândi doar la protejarea propriilor buzunare, ci şi la prevenirea persoanelor vizate de infractori sau, cine ştie, chiar aţi colabora cu ele şi cu cetăţenii din jur la prinderea lor.
      Sigur că lectura unui astfel de dicţionar nu poate constitui un moment de înălţare sufletească pentru nimeni; sunt cuvinte urâte, absurde, golăneşti, de mahala etc. Dar scopul acestei lucrări nu este, în mod necesar, inducerea unei stări de delectare intelectuală, ci mai curând unul de ordin practic. Dicţionarul acesta, asemenea primei ediţii publicate în 1993, se doreşte un mijloc concret de protejare împotriva infractorilor, un instrument eficient de prevenire a tâlhăriilor şi a jafurilor săvârşite atât asupra dumneavoastră, cât şi a celor din jur.
      Nu rămâneţi impasibili la astfel de cuvinte şi conversaţii purtate de indivizi dubioşi aflaţi în jurul dumneavoastră chiar şi în cele mai neaşteptate locuri. Ele trebuie să constituie primul semnal de alarmă că în preajmă se află un nelegiuit, un tip cel puţin îndoielnic de la care vă puteţi aştepta la cele mai neplăcute surprize. Vă rugăm să vă apropiaţi de scrierea aceasta prin prisma acestei dimensiuni pragmatice, dacă voiţi, fără a învinui demersul nostru editorial de absurditate sau ostentaţie. Poliţiştii ştiu mai bine decât dumneavoastră câte furturi, spargeri, tâlhării, violuri şi chiar crime ar fi fost prevenite dacă victimele, cunoscând acest
7
vocabular al infractorilor, şi-ar fi luat cele mai elementare măsuri de protecţie încă din momentul în care au auzit astfel de cuvinte. Căci expresiile şi cuvintele din lucrarea de faţă nu sunt culese accidental şi sporadic, ci se întemeiază pe o bogată practică profesională a autorului, persoană cu vechi state de serviciu în munca de poliţie judiciară.
     Mai mult, demersul nostru beneficiază şi de informaţiile -de astă dată indirecte - furnizate de scrierile literare ale unei bogate tradiţii universale. îi voi numi aici doar pe François Villon, din spaţiul francez, şi pe Damon Runyon, din peisajul literaturii şi publicisticii americane. Cel dintâi a fost un apropiat al coqui-llarzilor, o bandă de hoţi care a terorizat Franţa după anii 1460. Pentru ei şi-a scris baladele în argoul hoţilor, dar utilizarea acestui tip de limbaj nu le-a diminuat câtuşi de puţin forţa lirică şi valoarea literară. Ca să nu mai vorbim de faptul că ulterior, textele poetului se vor constitui în adevărate documente istorice indispensabile în alcătuirea dicţionarelor argotice şi de jargon. Un rol similar l-a jucat în peisajul literaturii americane Damon Runyon, celebru pentru textele sale savuroase, în care descrie viaţa practicanţilor de jocuri de noroc, a demimondenelor şi a gangsterilor. Aşa cum vor sesiza exegeţii, mediile interlope descrise de prozatorul şi jurnalistul american folosesc cu precădere timpul prezent, chiar şi în contextele în care s-ar impune trecutul, precum şi viitorul simplu în locul conjunctivului. Aceste caracteristici apar şi la nivelul discursului infractorilor români, alături de utilizarea preferenţială a formelor de singular. Prin scurtul meu excurs literar am dorit totodată să atrag atenţia asupra faptului că, deşi limbajul argotic şi jargonul mediului infracţional au exercitat întotdeauna o'adevărată fascinaţie asupra creatorilor, în prezentul volum noi încercăm să venim în întâmpinarea necesităţilor cât se poate de concrete şi pragmatice ale cetăţeanului simplu, pentru care o propoziţie ’’lătrată” în păsăreasca bandiţilor, înainte de posibila valoare semantică, poate însemna viaţă sau moarte.
     Ca autor al primei versiuni a acestui dicţionar, am avut, în anul 1994, o mare satisfacţie când, în calitate de redactor-şef al publicaţiei săptămânale Poliţia Română, am primit vizita
8
eminentului profesor universitar Romulus Vulpescu. Acesta m-a felicitat pentru lucrare, asigurându-mă că este primul dicţionar de gen apărut în România şi că, mulţumită lui, am intrat în selecta familie a filologilor, textul meu cu argoul infractorilor fiind studiat de studenţii de la litere, şi nu numai. Până la apariţia lui, preocupările lexicografice dedicate argoului infractorilor s-au concretizat în nu foarte numeroase studii de specialitate, multe publicate în perioada interbelică. Ca ofiţer specialist în cadrul Inspectoratului General al Miliţiei, Direcţia Judiciară, Serviciul Omoruri, unde l-am avut ca mentor pe reputatul şi regretatul criminalist, general de brigadă Dumitru Ceacanica, am redactat acest dicţionar într-o primă formă cu decenii în urmă, dar nu mi s-a permis să îl public, nici măcar pentru uz intern. A fost însă trimis ca material didactic la şcoala de ofiţeri de poliţie din Bucureşti şi la şcolile de subofiţeri de poliţie din Câmpina şi Slatina. Astăzi, materialul adunat de mine este predat elevilor acestor şcoli sub denumirea Dicţionar de termeni argotici, iar la Academia de Poliţie este folosit ca anexă a cursului de psihologie judiciară.
      Am făcut toată această muncă din proprie iniţiativă, din pasiune, având argoul infractorilor „în sânge”, întrucât am copilărit în mijlocul hoţilor, într-un cartier rău famat din Bucureşti: Grant. A urmat acumularea de experienţă pe parcursul sutelor de anchete realizate în întreaga ţară ca ofiţer de poliţie judiciară şi din tot atâtea interogatorii cu cei mai periculoşi şi diferiţi nelegiuiţi, de la hoţi de buzunare la criminali. Au fost şi nenumărate anchete judiciare în penitenciare. Şi am tot adunat cuvânt cu cuvânt... Peste ani, acest argou al lumii interlope m-a ajutat, atunci când a fost cazul, la elaborarea celor 52 de cărţi poliţiste publicate până acum, precum şi a celor 42 de scenarii de film.
      După publicarea, în anul 1993, a primului meu dicţionar al limbajului infractorilor din România, cu bucurie am sesizat că mulţi lingvişti s-au aplecat asupra scrierii şi au preluat-o în totalitate, incluzând-o în diferite dicţionare de argou ale limbii române, completând-o cu termeni colocviali sau expresii familiare, precum şi cu explicaţiile semantice şi gramaticale cuvenite.
9
     Tocmai datorită interesului general pe care l-a suscitat, la acea dată, mica mea culegere de termeni argotici şi de jargon, am decis să revin cu un dicţionar al limbajului lumii interlope, cu o ediţie cât mai completă, care include termeni de ultimă oră din limbajul infractorilor moderni. Cu această ocazie, îmi exprim speranţa că se va institui şi la noi o colaborare cât mai fructuoasă între poliţia judiciară şi cercetătorii lingvişti. Nu ar fi nicio noutate o asemenea colaborare, dacă ne gândim că poliţia judiciară din Paris include în structura sa un centru de lingvistică, a cărui sarcină este înregistrarea şi publicarea anuală a unui asemenea dicţionar, ce cuprinde nu numai termeni din argoul lumii infracţionale franceze, ci şi jargonul poliţiei. Sigur că infractorii de pe malurile Senei, prin diversitatea acţiunilor întreprinse, dar şi prin multitudinea de rase şi naţionalităţi prezente într-o asemenea metropolă, oferă un material lexicografic mult mai variat şi dinamic. De obicei, centrul lingvistic de pe lângă poliţia judiciară franceză publică argoul deja ieşit din uz, cu alte cuvinte termenii sunt publicaţi numai când au fost deja înlocuiţi de infractori, căci, odată cunoscuţi de poliţie, utilitatea lor în câmpul infracţional este nulă. Iată cum creativitatea şi dinamismul lingvistic este stimulat şi întreţinut (şi) de lupta pe viaţă şi pe moarte între Lege şi crimă.
     Nu foarte îndepărtata intrare a României în Uniunea Europeană a adus şi în peisajul autohton noi creaţii lingvistice. Infractorii români circulă nestingheriţi pretutindeni, iar bagajul lingvistic cu care se întorc acasă poartă amprenta mediilor infracţionale de pe tot cuprinsul globului. Cu atât mai necesar este astăzi un centru lingvistic care să funcţioneze fie în cadrul, fie în colaborare cu poliţia judiciară, căci dacă anchetatorul nu este în măsură să decripteze limbajul infractorului, cu atât e mai puţin probabil că va reuşi fie să preîntâmpine o acţiune criminală, fie să o demaşte pe aceea deja săvârşită.
     în prezentul dicţionar am renunţat la indicaţiile gramaticale, pentru a-1 face cât mai popular şi accesibil persoanelor care nu s-au specializat în mod necesar în filologie. Să nu uităm, scopul volumului acestuia este în primul rând unul de ordin practic: acela de a-1 pregăti pe cititor din punct de vedere antiinfracţional, de
B.C.U. JVI. EMJNESCU" IAŞI
 10
a-i oferi posibilitatea de a-şi lua măsuri de siguranţă când în jurul său apar indivizi care folosesc astfel de cuvinte. Nu am inclus în dicţionar derivatele verbale (infinitivele lungi, participiile devenite adjective) şi diminutivele, decât în cazul în care aduc un spor de informaţie faţă de cuvintele de bază sau când aduc atingere parametrilor sensurilor uzuale.
     Iată, în continuare, sensul celor câteva abrevieri utilizate: (ţig.) = ţigănesc; (fig.) = figurat; (expr.) = expresie; (pr.) = prostituate; (pl.) = plural; (deţ.) = deţinuţi; (hoţi buz.) = hoţi de buzunare; (peior.) = peiorativ.
     Şi acum, la drum !
A,   a
ABAJUR, abajururi - fustă scurtă, minijupă ABANOS, abanoşi - ţigan ABATAJ, expr. a fi lovit la abataj
   -  a fi omorât printr-o singură lovitură în stomac
ABATOR - loc unde s-a produs o crimă în serie ABOLI 1. a bate (pe cineva) foarte tare; 2. a asasina, a omorî, a ucide
ABOLIT, -ă, aboliţi, -te - asasinat, ucis, omorât ABONA (deţ.) - a se înscrie la rând la fumatul unei ţigări ABONEU (deţ.) - muc de ţigară, chiştoc
ABRAŞ AN, abraşani - om violent, bătăuş ABSOLVENT, -ă, absolvenţi, -te
   -  infractor cu o singură condamnare; arestat prima dată.
                                           ABSOLVI - a ieşi din închisoare ABŢIBILD, abţibilduri - hoţ mărunt, găinar ABULE! (ţig.)-dă-mi! ABUREALĂ, abureli - 1. păcăleală, înşelătorie; 2. vorbe dulci;
   3. conversaţie fără substanţă;
   4. băutură alcoolică; expr. lasă abureala\ - 1. vorbeşte concret!; 2. nu mai vorbi! taci!
ABURI - 1. a păcăli pe cineva, a înşela, a duce cu vorba; 2. a ameţi pe cineva; 3. a-i spune vorbe dulci; 4. a pregăti pe cineva pentru un raport sexual ABURIT, -ă, aburiţi, -te - 1. păcălit, înşelat; 2. dus cu vorba, încântat; 3. ameţit, pilit; 4. aprins la faţă, îmbujorat AC, ace - spion
ACADEA, acadele - 1. zaruri făcute în penitenciar din nailon şi scrum, pictate cu pastă de dinţi, turnate în forme făcute din tubul de la pasta de dinţi; 2. femeie de moravuri uşoare ACADEMIE, academii - 1. închisoare, penitenciar; 2. cazier bogat; expr. a avea academie -a fi experimentat, a avea multe condamnări AC ANA (ţig.), expr. acana beş-leaua! - dă-te mai încolo! ACARETURI - 1. (deţ.) obiecte de uz personal ce aparţin deţinuţilor (haine, pastă de dinţi, săpun); 2. haine, lucruri mărunte de furat ACARNIŢĂ, acarniţe - femeie necăjită, copleşită de greutăţi materiale
 ACH - AFA
 12
ACCELERA - a părăsi în grabă locul infracţiunii, a fugi ACCELERANDO! - fugi, dispari, pleacă!
ACCIZ, expr. te bagă (intri) la acciz - te bagă (intri) la plată ACHITA - a asasina, a omorî, a ucide
ACHITAT, -ă, achitaţi, -te - asasinat, omorât, ucis ACHIU, -e, achii - beat, turmentat
ACHIZITOR, achizitori - hoţ ACHIZIŢIE, achiziţii - bun obţinut prin furt sau jaf; expr. a face
  o    nouă achiziţie - a avea o nouă prietenă/iubită ACHIZIŢIONA - 1. a obţine un obiect de valoare prin furt sau jaf; 2. a aresta, a băga la puşcărie ACIOAIE - cuţit ACIOALĂ, acioale - 1. perioadă de detenţie; 2. fată sau femeie urâtă
ACIOLAT, -ă, aciolaţi,-te - arestat, închis ACIOLISI - 1. a urmări pe cineva, a prigoni; 2. a aresta ACIOLISIT, -ă, aciolisiţi, -te -
  1.   arestat, prins, închis; 2. urmărit de poliţie ACOLIST, acolişti - poliţist ACOPERĂ! - păzeşte, dă alarma! ACOPERIŞ - 1. persoană influentă, protectoare; 2. pălărie, căciulă, şapcă, bască, fes etc. ACRI - a se supăra, a se enerva ACRITURĂ, acrituri - persoană în vârstă, cu prejudecăţi
ACRIU, -ie, acrii - necăjit, trist, supărat
ACTIV, active - cazier judiciar, antecedente, condamnări ACVARIST, acvarişti - proxenet AC VIL AR, acvilari - poliţist ADAGIU, adagii - sentinţă a unei instanţe judecătoreşti ADĂPA - a consuma băuturi alcoolice
ADĂPOST, adăposturi - penitenciar, închisoare, puşcărie ADÂNCI - a tăia pe cineva ADÂNCIT, -ă, adânciţi, -te - tăiat, spintecat ADORMI - a lovi pe cineva până la leşin
                                      ADORMIRE - 1. băutură alcoolică tare; 2. otravă ADUNA - expr. a se aduna de pe jos - a se ridica în urma unei bătăi sau a căderii datorate beţiei ADUNARE - expr. adunare generală; (deţ.) mâncare preparată din legume, ghiveci AER - expr. a lua aerul cuiva -
  1. a-1 face să tacă, a-1 împiedica să mai vorbească; 2. a-1 ucide
AERIAN, -ă, aerieni, -e - neatent, ageamiu, nepriceput, cu capul în nori, uşor de furat AERISEALĂ, aeriseli - 1. (despre hoţi) a ieşi la furat; 2. (deţ.) pauză pentru fumat AERODROM- chelie AFACERE - expr. afacere umedă -crimă AFANISI - a se îmbăta AFANISIT, -ă, afanisiţi, -te - beat
13
AFA-ALB
AFARĂ - 1. (deţ.) în libertate;
  2.  plecat în străinătate; expr. a da pe afară -a fi îngâmfat, a fi încrezut AFAZIT, -ă, afaziţi, -te - beat AFIF, -ă, afifi, -fe - lipsit de bani, lefter
AFILIU, ofilii - (despre bărbaţi) -neserios, afemeiat AFIPT, afipte - sentinţă de condamnare AFIŞ, expr. l-a (s-a) făcut afiş -
  1. l-a bătut rău; 2. s-a îmbătat rău
AFLAT - expr. l-a aflat - l-a descoperit, l-a prins AFTĂ, afte - gură AFÂNA - a lovi, a bate AFÂNAT, -ă, afânaţi, -te - lovit, bătut
AGARICI - om prost, nerod, tâmpit
AGĂŢA -1. a aresta; 2. a prinde AGĂŢAT, -ă, agăţaţi, -te -1. arestat; 2. prins AGĂŢĂTOARE, agăţători - femeie de moravuri uşoare AGEALÂC - casă de toleranţă AGHEASMĂ - 1. băutură alcoolică, 2. otravă AGHESMUI - a otrăvi (pe cineva) AGHESMUIT, -ă, aghesmuiţi, -te
  -   1. beat; 2. otrăvit AGHIOTANT, aghiotanţi - însoţitor al unui hoţ, complice AGDB, agibi - poliţist AGREGAT - porc tăiat de Crăciun
AGURIDĂ, aguride - tânără frumoasă şi senzuală AIUREALĂ, aiureli - şmecherie
ÂJUNA -1. a fi pedepsit, a sta la carceră; 2. a nu avea relaţii sexuale
AJUNGE - expr. a ajunge caftan
   -  a se îmbogăţi
                    AJUSTA - a asasina prin tăiere AJUSTAT, -a, ajustaţi, -te -1. spintecat cu cuţitul, 2. omorât AJUTOR - expr. ajutor de băgător de seama - persoană care nu munceşte, în schimb este preocupată să îi spioneze pe ceilalţi ALAC - grâu
ALAMA, alămuri - bijuterii false cu care escrocii induc în eroare persoanele naive ALARMĂ - expr. a fi în alarmă
  -    a şti că este urmărit de poliţie ALB - denumire generică pentru
   narcotice; expr. alba - neagra -
   1. joc de noroc; 2. înşelătorie;
  3.   atitudine echivocă ALBASTRU, -ă - (despre o situaţie conjuncturală) neplăcut, nefavorabil ALBEAŢĂ - bani de argint ALBASTRE, albăstrele - bancnote de 100 de lei ALBI - bani
ALBINAR, albinari - muncitori ALBITURĂ - băutură alcoolică incoloră
ALBUŞ - expr. a rămas cu albuşul, a luat albuşul - a luat mai nimic, câştig mic, furturi mici, găinării ALBUŢI - a se spăla ALBUŢIT, -ă, albuţiţi, -te - spălat, după baie ALBUM, albume - dosar penal al unui infractor, cazier
ALC - ANE
14
ALCOV, alcovuri - casă de toleranţă
ALCONAUT, -ă, alconauţi, -te -beţiv, alcoolic ALDUI - a lovi puternic (pe cineva) în cap ALDUIT, -ă, alduiţirte - loviţi în cap
ALEGE - expr. a se alege cu izma
  -   a nu avea niciun câştig, a avea de pierdut ALELUIA! - gata, s-a sfârşit, s-a terminat, s-a dus! ALERGĂTOR, alergători -1. complice al unui hoţ de locuinţe care are sarcina să îi supravegheze pe proprietari pentru a le afla programul şi obiceiurile; 2. încălţăminte ALES - expr. ales-bules (ţig.) -s-a ales praful ALESIDĂ, aleside - funie pentru spânzurat ALICE - priviri înfocate ALIFIE, alifii - (om) prost, tâmpit, cretin; expr. uns cu toate alifiile - experimentat, încercat, descurcăreţ ALIMAN, alimanuri - necaz, supărare, nenorocire ALIŞVERIŞ - negoţ, afacere ALIVANCĂ, alivance - femeie bine, cu corp atrăgător ALIVĂNI - (despre infractori) -a fugi, a pleca, a se ascunde ALIVĂNIT, -ă, alivăniţi, -te -plecat, fugit, ascuns ALIVANTI! - pleacă, şterge-o, fugi!
ALOGEN, -/ - străin
ALONJOR, alonjori - hoţ de buzunare
ALPINIST, alpinişti - hoţ de locuinţe prin escaladarea balcoanelor cu frânghia ALTAR - restaurant, cârciumă, bar
ALTOI - a lovi, a bate ALTOI, altoi - proxenet, peşte ALTOIT, -ă, altoiţi, -te - lovit, bătut
ALUNECĂRI-ochi ALUNGĂTOR, alungători - pumn ALVIŢAR, alviţari - profitor AMA! - să mor că... zău aşa! AMANDEA! - fuga, zbugheşte-o!
AMAZOANĂ, amazoane - 1. femeie bine, cu un corp atrăgător, plină de farmec; 2. prostituată rafinată, de mare clasă AMĂRĂŞTEAN, amărăşteni -necăjit, sărac AMAREALĂ, amare li - trai greu, nenorocire, necaz AMBALAJ - îmbrăcăminte AMBASADĂ - expr. a stricat ambasada - a rupt relaţiile AMBASADOR, ambasadori —
  1.  mijlocitor, complice; 2. vânzător de ponturi AMERICĂNEASĂ - femeie cu bani, bogată AMIN! - adio, s-a terminat! AMORTIZOARE - sâni AMPUTA - a tăia pe cineva, a mutila pe cineva AN ASIN, anasini - bătăuş, scandalagiu
ANESTEZIA - a lovi pe cineva până'la leşin, fără a-1 ucide
 15
ANE-ARD
ANEU - infractor (autor) rămas necunoscut ANGROSIST, -ă, angrosişti, -te -
  1. infractor versat, de înaltă clasă; 2. infractor cu multe condamnări
ANDO! - vino!
ANINA, anine - femeie de moravuri uşoare ANTENA, antene -1. informator;
  2. lucrător SRI; expr. a avea antene - a fi bine informat
ANTI - sedaţive, halucinogene, tranchilizante; expr. a fi anti - a fi nepriceput ANTICARI - a se enerva, a se supăra, a se înfuria ANTIGRIPAJL - băutură spirtoasă ANTIMERIDIANĂ - în zori ANTREU, antreuri - buzunarul din exterior al hainei ANTRICOT - individ scheletic, slab, uscat ANVELOPE - şoşoni APAŞ, apaşi - vagabond, delincvent
APĂ - poliţie; expr. a fi luat de apă - a fi arestat APĂRĂTOARE, apărători - pălărie, căciulă, şapcă, bască, fes etc.
APĂSĂTOR, apăsători - procuror
APELPISIRE - gustare, aperitiv APELPISIT, -ă, apelpisiţi, -te -scos din sărite, exasperat APERITIV - bătaie uşoară APLAUD AC, aplaudaci - persoană servilă, care îi aplaudă pe cei puternici APRETA -1. a lovi; 2. a fura
APRETAT, -ă, apretaţi, -te -1. lovit; 2. furat APROD, aprozi - infractor începător
APROZAR - secţia din spital unde sunt internaţi bolnavii incurabil ARA - 1. (limbajul hoţilor) a se orienta dacă se poate fura; 2. a spinteca pe cineva, a cresta, a tăia
ARANJA - 1. a lovi pe cineva, a bate; 2. a-i face cuiva un rău, a-i pricinui un necaz; expr. a aranja concertul - a conveni asupra unei infracţiuni; expr. a-i aranja mutra cuiva - a desfigura ARANJAT, -ă, aranjaţi, -te - bătut tare ARAP, arapi - ţigan ARASEL - (ţig.) - şase; expr. a ţine araselul - a sta de pază, a asigura acoperirea cuiva care comite o infracţiune, a suprave-ghea-
ARAT, -ă, araţi, -te - 1. investigat, anchetat de poliţie; 2. spintecat, tăiat, crestat ARĂCI - a se căsători ARACIT, -ăK arăciţi, -te - căsătorit
ARĂMI - a bea, a se îmbăta ARĂMIT, -ă, arămiţi, -te - beat ARĂŞEL! - (ţig.) - ajunge, taci! ARCAN, arcanuri -1. arest; 2. puşcărie, închisoare ARDE - 1. a fura, a face o spargere; 2. a păcăli pe cineva; 3. a se da de gol în cursul unei anchete judiciare; 4. a fi pârât poliţiei; expr. a o arde la normal - a întreprinde ceva foarte
ARD-AUR
16
   profitabil; expr. a o arde la coana Mărioara - a folosi, a vinde obiecte care provin dintr-un furt sau spargere; expr. a o arde cu tupeu - a avea îndrăzneală mare; expr. a o arde în terţe - a minţi, a păcăli pe cineva ARDEI — afacere mare, dar primejdioasă ARGINŢI - bani, monede ARHON, arhoni - bogat, plin de bani
ARIPATĂ, aripate - pasăre de curte ARIPĂ, aripi - mână; expr. a face aripi - 1. a evada din penitenciar sau din sediul poliţiei; 2. a dispărea; expr. a face aripi de înger - a muri ARMONICĂ, armonici - aparat de radio; expr. a face armonică (pe cineva) - a bate tare pe cineva
ARMURĂ, armuri - îmbrăcăminte elegantă AROMEALĂ, aromeli - stare de somnolenţă AROMIT, -ă,aromiţi, -te-1.aţipit; 2. bătut ARS - expr. s-a (l-a) ars -1. a încurcat-o; 2. l-a furat; 3. l-a condamnat ARSENAL - argumente convingătoare
ARSENE - expr. arsene burche!
   - nu înghit!
ARUNCA - a spune, a declara; expr. a arunca jargoane - 1. a minţi în decursul unei anchete judiciare; 2. a păcăli pe cineva, a duce cu vorba, a convinge în
                legătură cu un lucru fals; expr. a arunca sarmale - a minţi ARUNCĂ-TE! - intră în joc, atacă, nu mai sta, nu mai aştepta! ARUNCĂTOR, aruncători - ochi ARZOAIE - (despre femei) - senzuală
ARZOI - bătăuş, violent ARZULIU, arzulii - v. arzoi ASFALTA - a acosta bărbaţi, a face trotuarul ASISTENTĂ, asistente - amantă, iubită
                                 ASPERSOR - 1. informator al poliţiei sau al administraţiei penitenciarelor; 2. hoţ ASPIRATOR - expr. aspirator de gagici - maşină de lux ASTUPĂTOR, astupători -1. şliţ;
  2. chilot AŞTERNUT - aperitiv ATAŞ - fese, şezut, dos, fund ATÂRNA - 1. a trăi pe seama cuiva, a profita constant de pe urma unei persoane, a fi întreţinut de cineva; 2. a fi în subor-dinea cuiva ATÂRNĂTOR, atârnători - persoană care trăieşte din munca altora
ATELAJ, atelaje - iubită, amantă ATINGE - a trage cuiva o bătaie ATINGE-MĂ! - expr. serveş-te-mă, dă-mi!
                 ATINS, -ă, atinşi, -se - 1. băut;
  2. lovit; 3. furat; 4. nebun AFOMIC - excelent, formidabil AUDIENT, -ă, audienţi, -te-1. tăinui tor; 2. complice AUR - expr. are gură de aur -vorbeşte frumos
17
 AUT - AVI
AUTOBIOGRAFIE - cazier AUTOSTRADĂ - chelie AUZI - expr. a auzi în pungă - a fi surd AVAN, avani - poliţist AVANPREMIERĂ - virgină care începe să practice prostituţia AVARIAT, -ă, avariaţi, -te-1. bătut; 2. tăiat cu cuţitul AVEA - expr. a avea sânge - a avea foarte mult curaj; expr. a avea clonţar la ghebă (despre locuinţe) - are câine la poartă; expr. a avea plimbător (despre buzunare, poşete) - închise cu fermoar; expr. a avea o jenă - a
  invoca un pretext imaginar pentru a se eschiva de la îndeplinirea unei sarcini; expr. a avea urechile cariate - a fi surd
AVELO! - (ţig.) - vine!; expr. avelo cago! - vine românul!; expr. avelo car alo!; avelo mânuşi; avelo tangolo! - vine poliţistul!
AVIATOR - expr. a face pe cineva aviator - 1. a lovi foarte tare; 2. (despre o sarcină nedorită) -a avorta
AVION - pumn, lovitură cu pumnul; expr. a da un avion - a lovi cu pumnul în faţă sau la cap
B,   b
BABAC, -ă, babaci,-e - tată, mamă BABAIE, babâi - babă BABAN, -ă, babani,-ne - mare, de dimensiuni apreciabile ^      *
BABARDEALĂ - furt; expr. lucru de babardeală: obiect obţinut în urma unui furt sau al unei spargeri BABARDI - a fura BABAROASE - zaruri BABOI - proxenet BABOIAŞ - proxenet BACANTĂ, bacante - prostituată beţivă BACELI - a îmbătrâni BACELIT, -ă, baceliţi, -te - îmbătrânit BAFNIŢĂ, bafniţe - ţigancă BAGAGIU, bagagii - înfigăreţ, isteţ
BAGĂ - expr. bagă mare! - accelerează, grăbeşte-te, mai tare, mai repede!
BAGDADIE, bagdadii (ţig.) - plafon, tavan BAHAUS - 1. gălăgie foarte mare, zgomot infernal, scandal; 2. închisoare contravenţională; expr. a băga la bahaus - a închide
BAHAUSIST, -ă, bahausişti, -ste
  -    persoană condamnată la închisoare contravenţională BAHORNIŢĂ, bahorniţe - babă B AIBĂ - aur
BAIBARAC, baibarace - ilic, . vestă
B AIDER, baidere - cosor BAL, baluri - ceartă, scandal, zarvă, gălăgie BALABAN, bălăbăni - poliţist BALABUST, -ă, balabuşti, -te -
  1. foarte gras, mălai-mare;
  2.   (fem.) nevastă y soţie BALAMA, balamale - articulaţie
  osoasă, încheietură; expr. a nu îl ţine balamalele - a nu rezista BALAMUT, balamuţi - 1. persoană fraieră, credulă, naivă; 2. victima unei infracţiuni BALAOACHEŞ , balaoacheşi -ţigan muzicant BALAST - denumire dată mâncării pe bază de orez din arest sau penitenciar, pilaf BALAUR, balauri - 1. poliţist;
  2. director; 3. ţigan BALCÂZ, balcâzi - ţigan BALCON, balcoane - sâni mari; expr. a fi bine dotată la balcoane - a avea sâni mari şi
19
 BAL - BAR
  frumoşi; expr. a o lua la balcon
  -  a practica felaţia BALCON AR, balconari - homosexual
BALDARA, baldâre - 1* femeie grasă; 2. iubită, prietenă BALERCĂ, balerci - vad de furat BALENA, balene - duba-vagon a penitenciarului BALI - a fura BALIU, -e, balii - mare BALO, bale - porc BALON, baloane - 1. prezer-. vativ; 2. (pl.) sâni mari; expr. a
  i  se da un balon de oxigen - a i se da încă o şansă; expr. a fi luat în balon - a fi luat peste picior, în batjocură BALONAT, -a, balonaţi, -re-îngâmfat, încrezut BALOTA - a înfuleca BALTĂ - loc de unde se poate fura; expr. e baltă mare - e de furat berechet BAMBILICĂ, bambilici - 1. femeie de moravuri uşoare; 2. lucru derizoriu; 3. individ lipsit de importanţă
BAMBINĂ, bambine - fată tânără
BANDOALĂ, bandoale - femeie proastă, tută BANDAJ, bandaje - hârtie subţire cu ajutorul căreia se fumează mucurile de ţigări în penitenciar BANDĂ - expr. asta-i banda! - ai fost păcălit!
BANDEROLA - a băga mâna în buzunar pentru a fura bani
BANDEROLĂ - expr. a trage banderola - a fura banii din buzunarul cuiva; expr. a băgat (z)vastul în caraiman şi a fras banderola - a băgat mâna în buzunar şi a furat banii B ANGHEALĂ - expr. bangheală la naşpa - pradă sub aşteptări BANGLADEŞ - 1. gălăgie mare;
  2. scandal BANI - expr. bani grubă - bani mulţi
B ANIERĂ, baniere - casă de bani BARA-expr. Z?ara-6<2ra-juma-juma BARABAFTĂ, barabajte - avion AN24
BARABANC, barabanci - informator, denunţător BARABUŞTER, barabuşteri -ţigan
B ARAULĂ, baraule - ţigan BARĂ - 1. stomac; 2. broasca de jos de la uşă; expr. a o da în bară - a eşua, a da greş BARALIC, baralice - automobil BARBĂ, bărbi - 1. minciună; 2. laudă; expr. a merge pe barba lui - a risca; expr. a pune bărbi -a minţi, a exagera; expr. a o lua în barbă - a fi păcălit, a fi înşelat BARBUGIU, barbugii - jucător de barbut BARBUT -joc de noroc cu zaruri BARIERĂ , bariere - patrulă de poliţie
BARIU, -ie, barii - mare, uriaş, enorm
BAROSAN, barosani - 1* om bogat cu o poziţie socială înaltă;
BAR - BĂL
 20
  2.   deţinut care inspiră teamă şi respect celor din jur BARZĂ, berze - femeie înaltă, cu picioare lungi BASAMAC - deţinut foarte cunoscut în penitenciar şi respectat de ceilalţi, care comite infracţiuni şi în timpul detenţiei BASBUZUC, basbuzuci - cuţitar temut
BASCĂ - 1. portofel; 2. penitenciar, închisoare; 3. arest BASCULĂ - expr. mare sculă de basculă - persoană care se consideră foarte importantă şi care, în realitate, nu este aşa BASCULANT, -ă, basculanţi, -te
   - beţiv
BASTÂRCĂ, bastârci - lovitură după ceafă BASTON - nota unu; expr. a freca bastonul (sau bastoanele)
   - 1. (despre femei) - a practica prostituţia; 2. a nu face nimic, a lenevi, a trage chiulul
BAŞCĂU, başcăi - bătrân ramolit, cu prejudecăţi BAŞOALDĂ, başoalde - v. ba-şoldină
BAŞOLDINĂ, başoldine - femeie grasă BAŞTAN, baştani - om foarte bogat, persoană cu funcţie mare BAŞTAR, baştari - v. barosan BATAL, batali - impotent BATCĂ, bătci - penitenciar, închisoare
BATE - expr. a bate din buze - a informa poliţia; expr. a bate toaca - a denunţa
BATERII - fesele atrăgătoare ale unei femei BATOJIT, -ăt batojiţi, -te - fără putere, stors, istovit BATON, batoane - un milion de lei BAZAR, bazaruri - loc de depozitare a obiectelor furate BAZAOCHI, bazaoache - 1. saşiu, cu defect de vedere; 2. parşiv, om cu două feţe BAZUCĂ -1. armă, în general de foc; 2. pumn mare, lovitură de pumn
BAZĂ, baze - 1. loc de întâlnire al infractorilor; 2. sediul poliţiei; expr. a lua la bază - a aresta
                                       BĂBAR, băbari - bărbat căsătorit BĂBĂCIUNE, băbăciuni -1. proxenetă; 2. femeie în vârstă BĂBĂLĂU, băbălăi - 1. (om) nebun; 2. puşcăriaş ajuns cerşetor; 3. bătrân neputincios;
  4.   prost, tâmpit BĂBĂLUC, băbăluci - 1. bărbat înalt şi molâu; 2. bărbat afemeiat; 3. bărbat bătrân BĂBĂREASĂ, băbărese - 1. bătrână; 2. vrăjitoare BĂBĂŢIE, băbăţii - nevastă urâtă şi bătrână BĂCĂLIE, băcălii - magazin alimentar BĂCIUI - aresta, a închide BĂCIUIT, -ă, băciuiţi, -te - arestat, închis BAFTOS, -oasă, băftoşi, -oase -norocos
BĂGA - expr. a băga cuiva pe gât
  -  a ajunge la o înţelegere cu
21
BAG - BEL
  infractorul, pentru ca acesta să recunoască infracţiuni pe care nu le-a comis; expr. a băga la maţ!ghiozdan- a mânca, a înfuleca; expr. a băga la zduplbulău/ pârnaie - a aresta, a închide, a întemniţa; expr. a băga în costum de placaj (pe cineva) - a asasina, a ucide, a omorî; expr. a băga mare - 1. a vorbi mult şi convingător pentru a deruta adversarul sau potenţiala victimă;
  2.  a accelera, a merge cu viteză mare; 3. a mări miza la jocul de cărţi, a dubla, a tripla etc; expr. a băga pe ţeavă - 1. a denunţa pe cineva; 2. a asocia pe cineva la o afacere sau la o infracţiune;
  3.  â face recomandări pentru cineva, în scopul obţinerii unei recompense; expr. a băga în faţă - a scoate vinovat pe altcineva; expr. a băga pe cineva la second hand - a face pe cineva de râs, a-i face cuiva rău; expr. a băga pe cineva la întristare - a aresta pe cineva, a băga pe cineva la închisoare
BĂGĂTOR - expr. băgător de seamă -1. om în plus; 2. supraveghetor
BĂIAT - expr. băiat de băiat -fraier; expr. băiat de ghindă -tip simpatic, bun; expr. băiat de oraş - tânăr şmecher care face afaceri sau se distrează în oraş; expr. băiat salon - persoană de ga.sca. sociabilă; expr. băiat de traseu - (deţ.) om cumsecade în care poţi avea încredere; expr.
                     băiat cu ochii albaştri - lucrător SRI; expr. băiat de cartier -golan, derbedeu, vagabond BĂJENAR, băjenari - evadat, dezertor
                     BĂLĂLĂU, bălălăi - persoană cu dereglări psihice, nebun BĂLOS, -oasă, băloşi, -oase -bolnavi de epilepsie BĂLTĂREŢ, băltăreţi -1. credul, naiv, fraier; 2. persoană străină BĂRBIERI - a tăia (pe cineva) la gât
BĂRBIEREALĂ, bărbiereli - minciuni, laude; expr. se bărbiereşte - minte, se laudă BĂRBOS, bărboşi - (în argoul cartoforilor) - papă, rigă BĂRCI - pantofi mari; expr. a se da în bărci - a face dragoste BĂSAG, -ă, băsagi, -e - prost, bătut în cap BĂŞCĂLIE, băşcălii - batjocură, ironie
BĂŞICA - a se enerva, a se supăra, a se simţi jignit BĂŞICAT, -ă, băşicaţi, -te - supărat, enervat, jignit BĂTRÂNĂ, bătrâne - 1. bancnotă de 100 de lei; 2. bancnotă de 100 de dolari BĂŢ, beţe -1. stilou, toc; 2. an de condamnare; 3. bancnotă de un leu; expr. a da cu băţul - a semna un act
BEA - a consuma droguri, a se droga
BEC - prindere în flagrant BELCIUG, belciuge - verighetă: expr. a avea belciug -1. (despre
 BEL - BID
22
  femei) - a fi căsătorită; 2. (despre hoţi) - a nu denunţa; expr. a pune cuiva belciug - a lovi pe cineva peste gură BELCIUG ATĂ, belciugate - fată virgină
BELFER, belferi - om care are de toate
BENGĂ - (ţig.) -1. drac; 2. boală grea, incurabilă; 3. rău, nenorocire; expr. a da în bengă - a înnebuni; expr. a te lua benga -a te lua naiba BENGĂNEALĂ, bengăneli -
  1.   denunţ; 2. nebunie; expr. a o da în bengăneală - 1. a i se întâmpla ceva rău; 2. a o lua razna BENGĂNI - a denunţa, a pâri, a informa organele de poliţie BENGĂNITOR, -oare, bengă-nitori, -oare - trădător, denunţător, turnător BENGOS, -oasă, bengoşi, -oase -
  1.   rău; 2. excelent, formidabil BENOCLA - a se uita, a privi BENGH1 - tatuaj BERALIE, beralii - maşină, automobil
BERBEC, berbeci -1. (om) prost, încăpăţânat; 2. agent de poliţie BERECHET - expr. l-a caftit berechet - l-a bătut rău, cât a vrut BERILĂ - 1. denumire generică dată deţinuţilor care au o condamnare mare, fiind acuzaţi de crime; 2. minor sau tânăr care a petrecut mult timp într-un institut de reeducare; expr. a face puşcărie ca Berilă - închisoare pe viaţă
BESTIAL! - nemaipomenit, extraordinar!
BEŞLIU, beşlii - poliţist BETEAG, betegi - urmărit BETON - 1. om singur, de încredere; 2. probă; 3. alibi; 4. formidabil, grozav; expr. beton penal
  -   arpacaş BEŢE - condamnări BEU, beuri - pumn încasat la secţia de poliţie BIBAN, bibani - recrut în armată BIBI - cap
BIBILICĂ - 1. persoană idioată, imbecilă, tembelă; 2. fetiţă BIBILURI - vorbe sau gesturi de atragere a bărbaţilor; expr. a face (a o da pe) bibiluri - 1. a face mişcări care îi atrag pe bărbaţi; 2. a face bezele BIBLIE - expr. a avea biblie - a fi om cultivat BIBLIOTECĂ - 1. restaurant, cârciumă, bodegă; 2. băutură; expr. a avea bibliotecă - a avea cărţi noi de joc BICHIN - (ţig.) - recunoaşte fapta BICI , bice - 1. foc; 2. brichetă, chibrit BICICLETĂ - ochelari BICICLIST, biciclişti - persoană care poartă ochelari BIDIDIU, bididii - 1. tânăr puternic; 2. hoţ începător; 3. deţinut nou-venit în penitenciar BIDIDOAICĂ - v. bididiu BIDON, bidoane - infracţiune constând în transferarea banilor câştigaţi ilicit, dintr-un cont în altul, pentru a li se pierde urma;
23
BID - BLA
                                      expr. a avea o mutră de bidon turtit - a avea o faţă urâtă, respingătoare BIDON ARE, bidonări - v.bidon BIGHINDI - a vinde obiecte furate
BIJBĂ, bijbe - sugestie sau pont oferit gratis BIJBOC, bijboci - hoţ începător, neexperimentat BIJUTERII - lanţurile din închisoare
BILAISEALĂ - înşelătorie cu bancnote de valoare mare BILAITOR, bilaitori - persoană care intră prin magazine şi, profitând de aglomeraţie, arată o bancnotă vânzătorului, dar nu i-o dă, în schimb cere restul la ea, după ce a achiziţionat un obiect de mică valoare BILĂ, bile - 1. cap; 2. doză de drog; expr. bila pe cinci - a dormi, somn BILIBIŞTROCI - a o da în bară, a o încurca BILUŢĂ, biluţe -1. doză de drog;
  2. (pl.) - testicule BING! - perfect, minunat! BING-BANG - (expr.) denunţ, trădare
BINGBANGIU, bingbangii -informator, denunţător BINGĂNEALĂ, bingăneli -denunţ, trădare în penitenciar BINGĂNI - a-i denunţa pe deţinuţii care au obiecte interzise în penitenciar sau comit fapte reprobabile BINGĂNITOR - informator în penitenciar
BINOCLA - a privi, a observa, a studia pe cineva BINOCLU, binocluri - ochi BIRLIC, birlici - denumire dată bancnotei de un dolar pusă deasupra pachetului cu bani falşi sau cu hârtii goale, la schimbul valutar de pe piaţa neagră BISCUIT - om slab, uscăţiv; expr. ca biscuitele-n dungă - foarte slab, schelet BIŞTARI - bani
                                       BITEŞ - expr. mergi pe biteş/ burtă - taci din gură, nu spune, nu vorbi nimic BIŢĂ, biţi - poliţist de circulaţie BIZON, bizoni - persoană naivă, credulă
BÂCÂI - a bate tare pe cineva, a lovi cu putere BÂCÂIT, -ă, bâcâiţi, -te - bătut tare, lovit cu putere BÂHLIŢĂ, bâhliţe - femeie cu aspect respingător BÂLBĂ, bâlbe - 1. greşeală;
  2. bâlbâială BÂLBÂIALĂ - expr. a da în bâlbâială - 1. a fi prins cu minciuna; 2. a înnebuni BÂRFĂ, bârfe - prostituată BÂRNĂ - nas mare BÂRLOG, bârloguri - gazdă de hoţi
BÂRSAN, bârsani - gras BÂTĂ - (om) nătâng, tâmpit;
  expr. eşti bâtă! - nu ştii nimic! BÂRZOAIE - prostituată BLA,BJ^A - (expr.) vorbe goale, palavre
BLAGOSLOVI - a bate, a lovi
 BLA - BOI
24
BLAGOSLOVIT, -ă, blagosloviţi, -te - bătut, lovit BLAMBETE, blambeţi - fraier, naiv, credul BLANC - (limbajul hoţilor) -bani
BLAT, blaturi -1. mită; 2. afacere ilicită; 3. a aduce cuiva un serviciu fără a plăti pentru acesta;
  4.  orice fel de acţiune, serviciu, făcut gratis; 5. călătorie într-un mijloc de transport în comun, fără achitarea costului călătoriei; 6. tăinuitor, gazdă de hoţi; expr. a avea blaturi - a avea persoane influente, a avea pile; expr. a da un blat - 1. a mitui; 2. a se întovărăşi la furturi; expr. pe blat - gratuit; expr. a merge pe blat - a fi discret, a tăinui, a face un aranjament cu cineva BLĂTESCU - blat; expr. a merge pe blătescu - a călători gratuit BLĂTUI -1. a mitui; 2. a ascunde BLATIST, -ă, blatişti, -ste - persoană care face blatul, care nu plăteşte
BLATULA - nume generic dat unui om care ia mită BLAZON - expr. a avea blazon -
  1. a fi deştept şi cultivat; 2. a fi respectat de ceilalţi
BLEAHĂ - fraier BLEANDĂ - lovitură BLINDAT, blindaţi - plin de bani BLOJDINĂ, blojdine - par, cio-mag ^
BOABĂ, boabe -1. condamnare;
  2. (pl.)-bani; 3.glonţ
BOACTER, boacteri - poliţist BOANGHEN, -iţă, boangheni, -iţe - persoană de naţionalitate maghiară BOARŢĂ, boarţe - femeie gravidă BOB - glonţ BOB AR, bobari - escroc BOBIT, -ă, bobiţi, -te - văzut, zărit, surprins BOB IŢĂ, bobiţe - v. bobar BOBLET, -ă, bobleţi, -te - prost, nătărău
BOBOC, boboci - 1. hoţ începător; 2. deţinut tânăr BOBOŞIT, -ă, boboşiţi, -te-1.cocoşat; 2. băut BOCANCI - expr. a scoate pe cineva din bocanci - a fura tot de la cineva; expr. a se răsti la bocanci - a voma BOCCIU, -ie, boccii - urât, pocit, respingător BODÂRLĂU, bodârlaie - arest, penitenciar BOLOLAN - profit, ciolan; expr. a lua bodolanul - a-şi însuşi cea mai mare parte din câştig (profit)
BODOROANŢĂ, bodoroanţe -femeie de moravuri uşoare BOGASIN, bogasini - persoană bogată
BOGHET, -â, bogheţi, -te - persoană care arată bine BOIALĂ - fard
BOIER, boieri - 1. judecător; 2. (pl.) - complet de judecată; expr. a fi boier - a fi înţelegător, a se purta ca un domn
 25
 BOL - BOR
BOLDĂNEŞTE ^ expr. a fi tuns boldăneşte - a fi tuns cu cărarea într-o parte, cu părul înălţat cu uscătorul, ca ţiganii florari BOLDEAN, -că, boldeni - sub-grup în cadrul etniei romilor care se ocupă cu comerţul cu flori
BOLDENEASCĂ - tunsoare cu cărarea într-o parte BOIANGERIE-sânge BOIŢAR, boiţari - ajutorul unui hoţ
BOJOGAR, bojogari - 1. hoţ, borfaş; 2. bătăuş BOLOVAN, bolovani - om prost BOLNIŢĂ, bolniţe - spital BOLTĂ, boite - breton BOMBAGIU, bombagii - mincinos, hahaleră -BOMBĂ, bombe - 1. ştire senzaţională; 2. local rău-famat, speluncă; expr. a da o bombă -(despre hoţi) - a comite o spargere mare, a fura mult BOMBETĂ, bombete - lanternă BOMBIŢĂ, bombiţe - sticlă de plastic de 200 ml, cu votcă Scandic
BOMBOANĂ, bomboane - 1. ţigară; 2. femeie atrăgătoare, femeie bine; expr. bomboane agricole - seminţe; expr. bomboană fondantă - individ antipatic
BONJUR - buzunarul din spate al pantalonului; expr. a servi^pe cineva) la bonjur - (hoţi buz.) -a fura portofelul din buzunarul de la spate
BORAC, bor aci - copil de ţigan BORCAN, borcane - 1. cap;
  2.   ghereta de unde poliţiştii supraveghează circulaţia; expr. poliţist la borcan - cea mai bună conservă pe care o mănâncă deţinuţii BORD - figură, expr. a o lua la bord - a fi lovit în faţă; expr. a lua ceva la bord - a bea, a consuma băuturi alcoolice BORDAJ - sâni
BORDELEZ, bordelezi - proxenet, peşte BORDEI, bordeie - puşcărie, închisoare
BOREASĂ, borese - femeie măritată, nevastă BORFAGI - pantofi, ghete BORFAŞ, borfaşi - hoţ BORFĂŞIE, borfaşii - hoţie BORFET, borfeturi - 1. hoaţă;
  2.  prostituată BORÎ - a informa, a denunţa, a trăda
BORÂT, borâţi - ţigan BORÂTURĂ, borâturi - v. borât BORŞ - sânge; expr. a se bor şi afacerea - a fi contramandată o afacere sau o infracţiune BORTĂ, borte - închisoare, puşcărie
BORTELIT, -ă, borteliţi, -te -găurit; expr. a fost bortelită -(despre fete) - a fost dezvirginată BORŢI - a fi gravidă BORŢITĂ, borţite - gravidă BORŢOMEGA - individ gras, umflat
BOS - BRE
26
BOSCAR, boscari - hoţ prin înşelătorie BOSCĂRIE, boscării - înşelăciune
BOSCÂRŢĂ, boscârţe -1. haină;
  2.   rufă; 3. prostituată BOSCHETAR, boschetari -1. persoană fără ocupaţie, fără locuinţă, de multe ori alcoolică;
  2. persoană murdară, şomeră*,
- care doarme prin parcuri şi canale şi se întreţine din cerşit, furturi mărunte sau din diverse servicii; 3. vagabond; 4. alcoolic notoriu BOŞAR, boşari - cuţitar BOT - gură; expr. în bot - la vedere, deasupra; expr. a o lua peste bot - a fi ridiculizat (în public); expr. bot îmblănit -mustaţă; expr. a pune botul -
  1.   a se lăsa influenţat, a crede, a se păcăli, a se fraieri; 2. a favoriza o infracţiune; 3. a lua mită; expr. a pune botul la vră-jeală - (despre infractori) - a începe să mărturisească fapta comisă; expr. a umfla botul cuiva - a lovi pe cineva peste gură; expr. a-şi ţine botul - a fi discret, a nu vorbi, a nu mărturisi; expr. a fi pus cu botul pe labe - a fi redus la tăcere; expr. a bea la botul calului - repede, în picioare BOTANIST, botanişti - om fraier, credul, naiv, victimă a unui hoţ BOTEZ - furt reuşit; expr. botezul focului - 1. (limbajul hoţilor) -primul furt reuşit; 2. (deţ.) -
  a bate sau a păcăli deţinuţii nou-veniţi în penitenciar BOTEZA - 1. a lovi; 2. a înşela BOTEZAT, -ă, botezaţi, -te -
  1.   lovit; 2. înşelat BOU - expr. bou bătrân - denumire dată deţinuţilor foarte cunoscuţi în lumea penitenciarelor
BOURAR, bourari - persoană care poate fi uşor păcălită, persoană credulă, naivă, fraieră BOZGOR, bozgori - ungur BOXE - sâni
BOXER - expr. boxer cu gardă inversă - homosexual BRAICĂ, braice - prostituată BRIGADIER, brigadieri - şeful unei camere de deţinuţi BRIPTĂ - cuţit, şiş; expr. a lua la briptă - a-1 tăia cu cuţitul BRAND, branduri - pumn; expr. a da cu brandul - a lovi puternic cu pumnul BRĂDUŢ, brăduţi - ţigan BRĂILA - convenţie la jocul de barbut; este stabilită o persoană care nu joacă efectiv, ci doar asistă la joc şi pariază pe mâna celui care urmează să arunce zarurile, în urma acestei convenţii considerându-se câştigătoare zarurile 3 -3,5 -5, 6-5 şi perdante 2 - 2,4 - 4,2 - 1 BRĂŢARĂ, brăţări - (mai ales plural) - cătuşe BRÂSÂNDEŞTE - (ţig.) - la Ploieşti
BRETEA, bretele - sâni de femeie lăsaţi, deformaţi
 27
 BRE - BUL
BRETELUŢĂ, breteluţe - deţinut (infractor) tânăr, până la vârsta majoratului BRICI - excelent, formidabil; expr. una brici - femeie isteaţă şi frumoasă; expr. a merge brici
  -   a merge strună BROASCĂ - expr. a călca pe
  broască - a rămâne gravidă BROSCAR, broscari - italieni BROSCOI - poliţist BROŞA - a ancheta, a cerceta BROŞAT, -ă, broşaţi, -te - anchetat, cercetat BRUION - expr. a căzut la bruion
  -   a căzut la înţelegere BRUMAT, -ă, brumaţi, -te - ameţit, abţiguit, beat
BUBĂ, bube - bijuterii (inel, verighetă, ghiul); expr. a avea bube în cap - a avea antecedente penale, a fi compromis BUBUI - a fura la momentul potrivit, a sparge o locuinţă când proprietarii nu sunt acasă BUBULINĂ, bubuline - iubită, amantă
BUCANDE - (ţig.) - Bucureşti BUCHELE - (ţig.) - obiecte BUCATĂ - 1. pumn (lovitură de pumn); 2. un milion de dolari; expr. bucată bună (bucată grasă) - femeie, porţie, obiect sau orice lucru care îi convine cuiva ori îi face mare plăcere BUCĂŢICĂ - iubită, amantă BUCHEA, buchele - (ţig.) - obiect, lucru
BUCIUMA - a linguşi pe cineva, a fi slugarnic
BUDALĂ - om prost, nătărău BUDINCĂ - bătaie puternică BUDIST, budişti - 1. om de nimic; 2. soldat care face curăţenie la toaletă BUF - 1. câştig mare la un joc de noroc; 2. hoţie din care s-a obţinut o sumă mare de bani;
  3.   afacere din care a rezultat profit foarte mare; 4. înşelătorie, escrocherie cu profit mare BUFET - stomac; expr. (hoţi buz.) - bufet lustruit - persoană prosperă BUIAC, buiaci - şmecher BUL - arest, puşcărie, închisoare BULACHE -1. nume generic dat proştilor şi tâmpiţilor; 2. homosexual
BULALĂU, bulalăi - poliţist BULAN, bulane - 1. picior de femeie; 2. baston de cauciuc;
  3. noroc; 4. buzunarul de la spate al pantalonilor; 5. persoană extrem de abilă, unsă cu toate alifiile; expr. a avea/a fi în bulan -a avea noroc; expr. bulan călit -individ din închisoare sau arest care întreţine relaţii sexuale anormale cu oricine, în schimbul unor avantaje materiale, de obicei alimente, ţigări, bani; expr. bulan versat - homosexual uns cu toate alifiile
                                      BULANGIU, bulangii -1. homosexual; 2. individ rău, ipocrit;
  3.   om norocos; 4. om cu două feţe, în care nu poţi avea încredere; 5. rău, nesuferit BULAT - cuţit
BUL - BUR
28
BULĂ - nume generic dat oamenilor proşti, tâmpiţi BULĂU - 1. penitenciar, închisoare; 2. arest; 3. izolator BULCĂ - 1. pâine; 2. bucată de pâine
BULDOZER, buldozere - 1. instrument folosit de spărgători la scoaterea uşilor din tocuri, format din trei bucăţi de fier şi având aspectul unui pinten BULEALĂ, bule li - 1. accident;
  2.   ramă; 3. deteriorare BULES - (ţig.) - expr. a se alege
  bules de toate - a se alege praful, a nu se alege cu nimic BULGAR, bulgari - ţărănoi, neam prost
BULGĂR, bulgări - 1. aur; 2. închisoare, penitenciar BULGĂRIE - gest urât, figură proastă
BULI -1. a fura; 2. a lovi, a bate;
  3. a se defecta; expr. a o buli - a da de necaz
BUL1BĂŞEALĂ, bulibâşeli BULINT - bani mărunţi, de metal BULIT, -ă, buliţi, -te - 1. furat;
                                         2. lovit, bătut BULION - sânge; expr. a-i da bulionul pe nas - a-i curge sânge din nas; expr. a fi la bulion -(despre femei) - a fi la ciclul menstrual BUMBAC - expr. a face pe cineva bumbac - 1. a bate foarte tare (pe cineva); 2. a batjocori BUNĂ, bune - (despre femei) -frumoasă, atrăgătoare; expr. pe bune! - fără glumă, serios, ade-
                                          vărat!; expr. a da, a merge, a spune pe bune - a recunoaşte de bună voie, în decursul unei anchete judiciare, faptele comise; expr. bună dimineaţa -
  1. hoţ mărunt, găinar; 2. hoţ din curţi sau locuinţe, care fură în zori (dimineaţa), imediat ce proprietarii pleacă la serviciu
BUNGHEALĂ! - 1. fugi, şterge-o!; 2. fii atent!; 3. urmăreşte, filează!; expr. bungheală la nasotu, că ne bungheşte de la pandaimac! - 1. (deţ.) - deţinut supravegheat de un cadru din penitenciar sau din padoc;
  2. p. ext. - fii atent că suntem urmăriţi!
BUNGHI - 1. a se uita, a privi;
  2. a-şi da seama, a se prinde; expr. a fi de bunghit - 1. a avea ce privi; 2. a învăţa ceva, de la cineva
BURALIE, buralii - automobil, maşină
BURDUF, burdufuri - (hoţ buz.)
  -    compartiment din poşetă BURETE - beţiv, alcoolic BUREŢAR, bureţari - 1. deţinut
  care face diferite munci de frică faţă de ceilalţi şi pentru a obţine protecţie; 2. fraier; 3. copil considerat prost în şcoala de reeducare; 4. arab BURGHIU - sex BURLAN, burlane - pantalon BURTAN, burtani - individ bogat BURTĂ - expr. a gâdila pe burtă
  -  a lăuda pe cineva pentru a-i scădea vigilenţa, a linguşi pe
 29
BUS - BL'Z
  cineva, a fi slugarnic; expr. a merge pe burtă - a fi discret, a nu-şi deconspira complicii; expr. a avea burta la spate -
  1. a fî slab; 2. a fi cocoşat; 3. a avea rochia strâmtă pe fese; expr. mergi pe burtă să nu te zgârii pe spate! - fii discret, nu deconspira!
BUŞON - expr. buşon la buşon -
  1. sărut; 2. respiraţie gură la gură
BUT - mult, în cantitate mare
BUTELIE - expr. a sta cu ochii ca pe butelie - a fi foarte atent, a nu scăpa pe cineva sau ceva din ochi; expr. a venit cu butelia
  la încărcat - (deţ.) - deţinutul care se află la prima condamnare şi are perioadă de detenţie mică
BUTICAR, buticari - 1. infractor care fură din magazine; 2. deţinut tânăr, care nu a atins vârsta majoratului BUTON, butoane - sfârc, mamelon BUZAT, buzaţi - ţigan BUZUNAR - expr. a da buzunar la burtă - a spinteca; expr. a avea pe cineva în buzunar - â avea un avantaj asupra cuiva, a fi superior cuiva
C,   e
CABĂ, cabi - poliţist, gardian CABINA - cap; expr. are probleme cu cabina - are probleme cu capul, îi filează o lampă CABINET - expr. a avea cabinet
   -  a fi bogat, a avea situaţie materială bună CABOTA - a pleca la furat în altă localitate decât cea de domiciliu CACEALMA, cacealmale - expr. a merge la cacealma - (depre hoţi) - a pleca să fure la noroc, la risc
CACIOLIT, -ă, cacioliţi,-te - necăjit, trist, supărat CADÂNĂ, cadâne - 1. femeie frumoasă, cu corp atrăgător;
   2. femeie de moravuri uşoare;
   3. iubită, amantă
CADE - expr. cade greu - nu se lasă uşor păcălit, înşelat; expr. a cădea pe bec - a fi prins în flagrant delict CAFT - bătaie
CAFTAN - expr. a ajunge (la) caftan - a se îmbogăţi CAFTANGIU, caftangii - bătăuş CAFTEALĂ, cafteli - bătaie; expr. se lasă cu cafteală - începe bătaia; expr. cafteală la minut -luptă scurtă
CAFTI - a bate, a lovi, a pocni CAFTIT, -ă, caftiţi, -te - bătut, lovit
CAIA - verighetă lată CAIAFĂ, caiafe - 1. denunţător, informator; 2. persoană făţarnică, ipocrită; 3. agent secret CAID, caizi - infractor renumit, hoţ mare CAIMAC - expr. este rost de caimac - este rost de o afacere mare, grasă
                     CAIMAC AN, caimacani -1. bişniţar; 2. persoană profitoare CAINIC, -â, cainici, -e - nenorocit, să îi plângi de milă CAISE - testicule CAJBEC - prost, neiniţiat; expr. a lăsa (pe cineva) cajbec - a câştiga de la cineva toţi banii sau lucrurile la un joc de noroc CAL, căi -1. individ înalt; 2. zar;
   3.   ţigară; expr. cu caii - (deţ.) -pedeapsă de noapte pe care o primeşte un deţinut; expr. pe caii - 1. să mergem la furat!; 2. treceţi la treabă! CALABALÂC, calabalâcuri -
   1. lume multă, gloată, mulţime;
   2. produsul unor furturi mărunte; expr. şi-a luat calabalâ-
31
CAL - CAN
   cui - (despre hoţi) - a fugit, i s-a pierdut urma, a fost arestat, închis
CALAMANDROS - (ţig.) - neregulă, neorânduială, harababură
                      CALAPOD - expr. a fi pe acelaşi calapod - a fi din aceeaşi branşă CALC AVURĂ, calcavuri - ceartă, bătaie CALCIU - şampanie CALCULATOR, calculatoare -cap de porc CALEA - expr. calea putreziciunii - puşcărie, închisoare CALEAŞCĂ - 1. (deţ.) - instrument format dintr-un fir de aţă, prevăzut cu o greutate la unul dintre capete, cu ajutorul căruia se transmit, prin balansare, prin vizetă, de la o încăpere la alta, mesaje, uneori şi obiecte mici;
  2.   obiecte transmise prin mecanismul de mai sus; expr. pregă-teşte-ţi caleaşca- pregăteşte-ţi spinarea pentru bătaie CALEAUA - expr. a lua caleaua
  -    a fi bătut CALEMGIU, calemgii - funcţionar în administraţia publică CALIFAR, calif ari - infractor renumit în lumea interlopă CALIBARCĂ, calibărci - pălărie CALMANT, -ă, calmante -1. băutură alcoolică; 2. femeie de moravuri uşoare CALORIFER, calorifere - 1. femeie frumoasă; 2. iubită, prietenă; 3. prostituată
  CALPUZAN, -ă, calpuzani, -e -
  1. falsificator de bani; 2. om făţarnic
  CAMBUZĂ, cambuze - 1. (deţ.)
  -  cameră de alimente; 2. denumire generică pentru alimente;
  3. cameră fără uşă, dar cu gratii, folosită de poliţie pentru a reţine, până la verificare, persoanele suspecte, fără acte, etc.; expr. are cambuză - (deţ.) - a primit pachet cu alimente de acasă; expr. să mor în cambuză cu salamu-n buză! - am minţit!
  CAMBUZIER, cambuzieri- (deţ.)
  -  responsabilul camerei în care se păstrează alimentele şi efectele deţinuţilor
  CAMERĂ, camere -1. încăperea în care sunt închişi infractorii arestaţi; 2. (deţ.) - carceră; expr. a pune un individ pe cameră - a închide provizoriu
  CAMERISTĂ, cameriste - prostituată
  CAMORĂ - sumă de bani plătită unui şef din lumea interlopă săptămânal sau lunar pentru protecţie
  CANAFAS, canafasuri - palton
  CANAR, canari - informator, turnător
  CANCAN, cancanuri - petrecere zgomotoasă cu băutură şi femei, orgie
  CANCER - expr. este cancer -este foarte frig
  CANCI - (ţig.) - nimic, deloc
  CANCIOG - expr. a lua cu can-ciogul - a fura totul
CANDI - a mirosi urât CANDILOS - ţigan CANGE, căngi - mână (lungă) CANGUR, canguri - muncitor care merge dintr-un judeţ în altul, în căutarea unui loc de muncă
CANON - expr. a fi băgat la canon - a fi supus la chinuri, suferinţe, privaţiuni CANONADĂ - scandal, bătaie, încăierare CANT - expr. afacerea (treaba) este pe cant - acţiunea comportă riscuri CANTALUP, cantalupi - cap CANTEA - nume generic dat infractorilor renumiţi în lumea interlopă CANTILEN, -ăy cantileni, -ne -cântăreţ CANTINĂ, cantine - stomac CANŢAROLĂ, canţarole - vas pentru servitul mâncării CAP - expr. a ajunge la cap de linie - a fi la sfârşitul perioadei de detenţie; expr. a avea cap de bibilică - a fi prost, idiot, tâmpit; expr. a avea capul mare -
  1.  a se pretinde deştept; 2. a avea dureri de cap după consumul de băuturi alcoolice; expr. a deschide uşa cu capul — a aduce multe daruri cuiva pentru a-ţi face un serviciu, a mitui; expr. a face cuiva capul mare -a vorbi mult, a convinge pe cineva; expr. a scoate capul - a merge la furat; expr. n-am dormit cu capul pe arătură -
  spune cineva care se crede deştept; expr. a o bate în cap -a nu face nimic, a arde gazul; expr. capul la pământ! - nu mai vorbi nimic; expr. capul la cutie! - ascunde-te!; expr. a o da după cap - a se eschiva, a nu fi sincer; expr. a da (cuiva) la cap - a lovi, a omorî; expr. a fi bătut în cap - a fi prost, idiot; expr. a întoarce (a suci) capul cuiva - a zăpăci, a înşela CAPAC, capace -1. (despre spargeri) - plafon, tavan; 2. bancnotă pusă deasupra unui pachet de bani în scopul mascării bancnotelor false de dedesubt; 3. lovitură aplicată cu palma peste ureche; expr. tun la capac - l-a omorât
CAPELMAISTRU, capelmaiştri
  -  hoţ foarte iscusit CAPITAL, capitaluri - (în limbajul infractorilor) - cazier judiciar; expr. are capital - este experimentat în hoţii; expr. a intra în reparaţie capitală - 1. a se interna în spital; 2. a renunţa la consumul de băuturi alcoolice; expr. capital pe cinste -(deţ.) - fesele unui deţinut ca subiect al sodomiei CAPRĂ, capre - 1. homosexual pasiv; 2. tânără care vrea să iasă în evidenţă cu orice chip;
  3.   scaun înalt de la bar CAPSĂ, capse - instrument de scris (pix, stilou, etc.) CAPSULĂ, capsule - sticlă înfundată cu băutură alcoolică
 33
 CAP - CAR
                                   CAPTIVĂ, captive - prostituată CARABĂ, carabe -1. mână grea, puternică; 2. lovitură puternică dată cu palma CARABUSCĂ, cărăbuş te - şifonier
                  CARACATIŢĂ, caracatiţe -organizaţie criminală, mafie CARACUDĂ, caracude -1. individ naiv, credul, uşor de păcălit;
  2.  hoţ de mărunţişuri; 3. prostituată beţivă şi urâtă CARDI - a presimţi, a intui CARAFĂ, carafe - mână CARAMEL, -a, caramele - ţigan CAR AND AŞ, carandaşi - gazetar, scriitor CARAIMAN, caraimane - buzunarul de la pantaloni CARALIU, caralii - poliţist; expr. caraliu-şef - ministru de interne
CARAMANGIU, caramangii -hoţ de buzunare CARANTINĂ -1. cameră de izolare din arest; 2. (deţ.) - deţinut nou-venit în penitenciar CARAŞIC, caraşicuri - 1. obiect cu valoare mică; 2. lucru prost CAR AULĂ, caraule - poliţistul care păzeşte pe hol, la arest CAR AVAN, caravani - pantalon CARABOAVĂ, caraboave - bani CARCASĂ, carcase - calotă CARDEALĂ -1. bătaie, lovitură;
  2.  denunţ la poliţie CARDI - 1. a bate, a lovi; 2. a denunţa; 3. a fura CARDIT, -ă, cardiţi, -te -1. bătut, lovit; 2. denunţat; 3. furat
                                           CARDITOR, -oare, carditori, -oare -1. bătăuş; 2. denunţător;
   3.   hoţ; 4. individ care asigură acoperirea şmenarului (v. şmen) CARE - expr. care-i şmenul? -care-i treaba?; expr. care eşti din Focşani? - care ai un chibrit?, care ai un foc?
CARETE, careţi - şeful unei bande de hoţi CARICIU - absolut deloc, nimic CARINĂ, carine — nas CARLINGĂ - pat cu draperii din partea din spate a unei celule CARIOCĂ, carioci - pălărie CARMOLIST, -ă, carmolişti, -ste
   -  beţiv care bea orice fel de băutură
CARNAXIT, -ă, carnaxiţi, -te — supărat, speriat CAROASĂ, caroase - 1. picior;
   2. haină
CAROSERIE, caroserii - corp de femeie; expr. a îndoi/strica (cuiva) caroseria - a bate tare pe cineva, a lovi cu putere CARSĂ, car se - stilou de aur CARTABOI, cartaboi - poliţist de penitenciar CARTE - expr. carte albastră (neagră) - 1. hotărâre/sentinţă judecătorească; 2. scrisoare; ' 3. act, document, dovadă CARTOAFĂ, cartoafe - 1. femeie de moravuri uşoare; 2. femeie proastă şi urâtă; 3. (peior.) soţie
CARTOF, cartofi - dolar CARTUŞ - (deţ.) - instrument folosit la aprinsul ţigărilor,
 CAS - CĂD
 34
  confecţionat de deţinuţi dintr-o cârpă uscată, rugină şi var, care se freacă pe o bucată de lemn sau pe mozaic, până ce cârpa ia foc; expr. a merge la cartuş!a luat cartuşul - a fi condamnat la moarte CAS, caşuri - casetofon CASAO - (ţig.) - poliţie; expr.
  avelo casao! - vine poliţia! CASCHETAR, caschetari - poliţist de circulaţie CASTEL, castele - adăpost CASTOR, castori - informator CAŞCAVAL - 1. bani; 2. femeie; expr. l-a făcut la caşcaval - i-a luat banii CAŞTALIU, caştalii - corcitură între ţigan şi român CAŞTOC - 1. frumos, atrăgător;
  2.  bun, profitabil CAŞTOCĂRIE, caştocării - acţiunea de a-şi bate joc de cineva CATALIGE - 1. picioare mari;
  2.  încălţăminte mare şi scâlciată CATARG - expr. a da catarg - a da ţeapă cuiva CATAROI - ţigan CATASTIF - cazier, dosar penal; expr. a avea la catastif-1. a deţine informaţii compromiţătoare despre cineva; 2. a şantaja pe cineva
CATERINCAR, caterincari - băşcălios, ironic CATERINCĂ - bătaie de joc, ironie; expr. a face caterincă - a fi ironic, neserios; expr. a da drumul la caterincă - a începe să mărturisească, a începe să vorbească
CAŢAON, caţaoni - 1. patron de magazin; 2. negustor CAŢARULĂ, caţarule - cantitate mare, grămadă, mulţime CAŢAVEICĂ, caţaveici -1. haină ţărănească; 2. mahalagioaică CAŢĂ, caţe - procuror CAUCIUC - prezervativ CAUTĂ - expr. caută-mă pe afară!
  -    pleacă, şterge-o de aici, cară-te! CAVAS, cavaşi - poliţist CAVOU, cavouri - arestul poliţiei CAZMA, cazmale - mână mare CĂCÂCEA - infractor renumit pentru faptele sale grave comise sau pentru condamnările mari CĂCIULIŢĂ, căciuliţe - prezervativ
CĂDEA - a fi prins, a fi arestat, a fi închis; expr. a cădea de fazan - a fi păcălit, a fi înşelat, a fi luat drept prost; expr. a cădea în groapă - a fi arestat; a ajunge la închisoare; expr. a cădea la bruion - a ajunge la înţelegere cu cineva; expr. a cădea la înghesuială - a fi reţinut de poliţie cu ocazia unei razii; expr. a cădea lat -1. a fi obosit;
  2. a fi uimit, a fi mirat; expr. a cădea mesa - a ajunge într-o situaţie neplăcută; expr. a cădea în fund - a fi mirat, uimit, a rămâne cu gura căscată; expr. a cădea-n plasă - a fi prins, a fi descoperit, a fi arestat; expr. a-i cădea avionul - (deţ.) - a fi interceptat de către gardieni un mesaj trimis de către deţinuţi dintr-o celulă în alta; expr. a-i
 35
CAD - CAR
  cădea faţa — a fi surprins, a fi mirat; expr. a-i cădea plombele - a fi mirat, uimit, surprins; expr. i-au căzut ochii în gură şi privirea printre dinţi - despre un boxer care a fost lovit tare la cap
CĂDERE, căderi - poftă de băutură
CĂDULEALĂ, căduleli - jefuire, deposedare de bunuri prin forţă sau ameninţare CĂDULI-ajefui CĂDULIT, -ă, căduliţi, -te - jefuit CĂIŞOR, căişori - zar CĂLĂRI - a fuma CĂLCA - 1. a face o tâlhărie urmată de jaf acasă la cineva; 2. a întreţine raporturi sexuale cu o femeie; 3. furt; expr. s-a lăsat cu călcare - a avut loc un jaf sau un furt din locuinţă CĂLCARE, călcări -1. jaf; 2. furt CĂLDURĂ - (hoţ buz.) - buzunar interior; expr. prima la căldură - buzunarul de la piept de la haină; expr. a doua la căldură - buzunarul de la piept de la palton sau mantou CĂLIFAR, călifari - hoţ de buzunare
CĂLUGĂR, călugări - 1. preşedintele unei instanţe de judecată; 2. (deţ.) - deţinut cu pedeapsă mare CĂLUGĂRIŢĂ, călugăriţe - da-migeană CĂMILĂ, cămile - persoană înaltă şi cocoşată
CĂMIN - loc de detenţie pentru minori; expr. cămin de nefa-milişti - închisoarea Riâhova; expr. cămin studenţesc11 închisoarea Jilava CĂPĂCI - a bate, a lovi CĂPĂCEALĂ - bătaie CĂPĂSTRU - expr. i-a pus căpăstru - l-a arestat, l-a închis CĂPĂŢÂNAR, căpăţânari -asasin, criminal, ucigaş CĂPRAR, căprari - 1. supraveghetor de noapte într-un penitenciar sau într-o casă de corecţie;
  2.  şef care aplică foarte sever regulamentul CĂPRIOR, căpriori - falcă, maxilar; expr. a-i strămuta (cuiva) căpriorii - a lovi pe cineva cu putere în obraz CĂPUŞĂ, căpuşi - persoană leneşă şi profitoare CĂPTUŞI -1. a mânca; 2. a bate, a lovi zdravăn CĂPTUŞIT, -ă, căptuşiţi, -te -
  1.  mâncat; 2. lovit zdravăn CĂPUITOARE, căpuitori - pălărie, şapcă, bască, căciulă CĂRA - a pleca în grabă, a fugi; expr. cară-te că ne apucă ploaia!
  -   pleacă, fugi, e pericol! CĂRĂBĂNEALĂ, cărăbăneli -
  fugă
CĂRĂBĂNIT, -ă, cărăbăniţi, -te
  -   plecat, fugit, dispărut CĂRĂMIDĂ, cărămizi -1. teanc
  de bani;'2. carte voluminoasă; expr. a se bate cu cărămida în piept — a se lăuda
CĂR - CEP
 36
CĂRBUNE - curaj, îndrăzneală, tupeu; expr. bagă/dă-i cărbuni!
  - mai repede, accelerează, gră-beşte-te!
CĂREL! (CĂRELU!) - pleacă,
  Îugi!
CĂRUŢĂ - expr. a se face căruţă
  - 1. a evada din arest sau închisoare; 2. a pleca, a fugi; expr. căruţă! - fugi, dispari!
CĂRUŢAŞ, căruţaşi - dezertor CĂSĂPIE, căsăpii - măcelărie CĂRŢULII - cărţi de joc CĂTĂRÂMBĂ, cătărâmbe - lovitură cu palma CĂŢEA - mitralieră; expr. leagă căţeaua! - taci, nu vorbi, nu mărturisi!
CĂŢEL, căţei - aparat de fotografiat
CĂŢEL AR, c ăţelari - soldat CĂUTA - 1. a fura; 2. a vizita pe cineva în scopul jefuirii CĂUTAT, -ă, căutaţi, -te -1. furat, jefuit; 2. vizitat de hoţi CĂUTĂTORI-ochi CĂVI - a îngropa obiectele furate CĂVIT, -ă, căviţi, -te - îngropat CĂZĂTURĂ, căzături -1. femeie de moravuri uşoare; 2. persoană consumată, ramolită; 3. femeie urâtă
CĂZUT, -ă, căzuţi, -te - prins de poliţie, arestat CEACÂIE, ceacâi - cuţit CEACÂR, -ă, ceacâri, -e - naiv, credul, prost CEACLĂ, ceacle - femeie bâr-fitoare
CEALPATIN, cealpatini - persoană naivă, credulă
CEALAP, cealapi - nebun CEAPĂ, cepe - ceas CEAPÂN, ceapâni - poliţist CEARŞAF, cearşafuri - cazier, antecedente penale CEAS - inimă, expr. l-a lăsat ceasul - a făcut infarct, a murit CEASLOV - expr. a avea pe cineva la ceaslov - a-1 avea la mână cu ceva CEAŞCĂ - organul sexual al femeii
CEAŢĂ - 1. foame; 2. băutură alcoolică; expr. a mirosi (cineva) a ceaţă - a fi beat CEGMEGEA, cegmegele - buzunar
CEIST, ceişti - lucrător de con-trainformaţii CEINGI - schimb valutar CEM - (ţig.) - Bucureşti CEMA- (ţig.) - sat CELULARITĂ - obicei de a vorbi mult la telefonul mobil sau de a-1 ţine la vedere CENTAUR, centauri - cetăţean străin, expr. centaurul are verdeaţă - cetăţeanul străin are valută
CENTAURESC, -ească, centau-reşti - lucru de provenienţă străină
CENTĂ, cente - bancnotă de o sută de lei CENUŞĂREASĂ - complice al unui hoţ care are sarcina să păzească în timp ce celălalt fură CEP - lamă, brici, şiş; expr. a da cep - a înjunghia pe cineva, a spinteca
 37
CER - CHI
CERBER, cerberi - agent de poliţie din serviciul de ordine şi pază
                                      CERDEMLES - (ţig.) - a păcăli, a înşela pe cineva CERNEALĂ - expr. a fi băgat în cerneală - 1. a i se întocmi dosar de trimitere în judecată;
  2. a face cuiva reclamaţie în scris
CETĂŢENI - expr. cetăţeni de trotuar - oameni simpli de oraş CEZAR, cezari - 1. şef al unei bande de hoţi; 2. (deţ.) - infractor renumit în lumea interlopă şi în penitenciar CHAI - (ţig.) - dinari sârbeşti CHAINĂ, chaine - (ţig.) - găină CHALO - (ţig.) - negru CHAM - (ţig.) - aur CHEALĂ, chele - (despre femei)
  -  frigidă; expr. a fi cheală la pat
  -   a fi o femeie frigidă CHEFNIŢĂ, chefniţe - consoartă,
  soţie, nevastă CHEHALÂC, chehalâci - vameşi, vamă
CHEIE - expr. a face o cheie cuiva - a-i întinde o cursă; expr. cheie fără (cu) barbă - adevăr (neadevăr); expr. cheia şi lacătul - începutul şi sfârşitul CHELAR, chelari - poliţist de penitenciar CHELŞUG, chelşuguri - bani mărunţi, monede CHEMA - expr. a o chema la castane - 1. a bate pe cineva; 2. a chema un subaltern la ordine CHENTAN, chentane - ţigară Kent
CHEOPS, -ă, cheopşi, -se -1. chior;
   2. miop
CHEPENGI - a prinde un infractor, a aresta CHEPENGIT, -ă, chepengiţi, -te -prins, arestat, închis CHERAPLEŞ, cherapleşi - om prost, tâmpit CHERATIŢĂ, cheratiţe - femeie bogată
CHERESTEA - obraz; expr. a lua (pe cineva) la cherestea - a aresta, a închide CHERMESĂ - expr. a face cher-mesă - a-şi bate joc CHERŢOI - om cu purtare grosolană, mitocan CHESĂGI - a lovi cu cuţitul, a tăia pe cineva CHESĂGIT, -ă, chesăgiţi, -te -tăiat, spintecat CHESĂGIU, chesăgii - 1. hoţ;
   2.   pungaş; 3. măcelar CHETORŞI - a tăia cu cuţitul, a spinteca (pe cineva) CHETORŞIT, -ă, chetorşiţi, -te -tăiat, spintecat CHEZAŞ, -ă, chezaşi, -şe - tăi-nuitor, complice CHIBIŢ, chibiţi - care supraveghează desfăşurarea unei infracţiuni pentru a da alarma la nevoie, complice CHICHIŢAR, chichiţari - hoţ de buzunare CHIFLĂ, chifle - greşeală, luft, păcăleală; expr. a rămâne cu chifla - a fi păcălit, a rămâne cu buza umflată CHIFTEA, chiftele - afacere bună, ocazie rară
CHI - CIO
 38
CHILABALEALĂ, chilabaleli -discuţie, vorbă goală CHILIPIR - expr. chilipir pe frasin - avantaj CHILOM, chilomi - pumn greu, lovitură puternică dată cu pumnul
CHILOM AN, chilomani - ţigan CHINEZ, chinezi - an de puşcărie; expr. chinez gras? - cumperi dolari?
CHIOARĂ, chioare - yală care se poate descuia uşor CHIRALIM - (deţ.) - brânză CHIRIE - expr. a fi luat în chirie
  - a fi arestat
CHIRIGIU, chirigii - complicele unui infractor CHIŞER, chişeri - (ţig.) - hoţ de buzunare CHIŞTOC - persoană scundă, pitic
CHIŞTOC AR, chiştocari - (deţ.)
  - deţinut care fumează mucuri de ţigări
CHITI - expr. a chiti la piaţă - a ieşi la furat CHITRĂ, chitre - persoană avară CHITROS, -oasă, chitroşi, -oase
  -   zgârcit, avar CHIUHAP, chiuhapi - om prost,
  tâmpit
CHIURETA - a-i fura (cuiva) toate bunurile CIACÂIE, ciacâi - cuţit CEACLĂ, ceacle - femeie bâr-fitoare, mahalagioaică CIMITIR, cimitire - dantură cariată; expr. a avea un cimitir în gură - a avea dantura foarte cariată
CIMPANZEU, cimpanzei - individ urât
CINCILEA - expr. a fi al cincilea
  -   a fi în plus, a fi de prisos CINE - expr. cine a băut apă de la boierul ăsta mai vine şi mai bea - (deţ.) - cine a fost la puşcărie se întoarce CINGĂTOARE, cingători - an de puşcărie
CINTEZOI - informator, turnător CINZECI - expr. cinzeci şi două de volume - pachet de cărţi de joc
CIOACĂ - 1. minciună; 2. afacere; 3. întâlnire (loc); expr. nu ţine cioaca - nu mă poţi păcăli; expr. are o cioacă - are o întâlnire; expr. e tare cioaca -problema merită atenţie sporită CIOACE - expr. a se ţine de cioace - a se ţine de şmecherii CIOAIE - cuţit
CIOARĂ, ciori - ţigan; expr. trei luni şoim şi un an cioară -spune cineva care riscă pentru a trăi bine o perioadă, care trăieşte clipa CIO ARDĂ - furt, sustragere CIOBIT, -ă, ciobiţi, -te - băut CIOBAN, ciobani - analfabet CIOBĂNI - a viola o femeie CIOC - minciună; expr. a pune ciocuri - a minţit; expr. ciocu ’ mic şi pasu’ mare/ciocu1 mic şi joc de glezne/ciocu* mic şi mergi pe burtă - taci şi pleacă, vorbeşte mai puţin şi treci la treabă; expr. a o lua la cioc - a practica felaţia
 39
 cio - cm
CIOCAN, ciocane - sexul bărbatului
CIOCĂLĂU, ciocălăi - pervers sexual
CIOCĂNAR, ciocănari - credul, naiv, neiniţiat CIOCĂR, ciocări - informator, trădător
CIOCHIE, ciochii - trădare, delaţiune
CIOCHIST, -ă, ciochişti, -te -care practică felaţia CIOCÂRLAN, ciocârlani - naiv, fraier
CIOCLONŢ, ciocloanţe - (peior.)
  - gură
CIOCLOVINĂ, cioclovine - v.
  ciochistă CIOCLU, ciocli - urât, slab, hidos
CIOCĂNEALĂ, ciocăneli - aventură sexuală CIOCOLATĂ-ţigan CIOLAN, ciolane -1. (deţ.) - responsabilitate oficială dată unui deţinut în penitenciar (şef de cameră, şef de echipă, brigadier);
  2.  şef, responsabil; 3. funcţie, poziţie aducătoare de avantaje materiale CIOLĂNAR, ciolănari - avocat CIOR,ciori - hoţ CIOR AN, ciorani - 1. zgârcit;
  2.   (deţ.) - deţinut care refuză să împartă pachetul cu alimente celorlalţi din celulă; 3. ţigan CIOR AND A - (ţig.) - expr. cio-randa (cioardă) buzunare - furt din buzunare CIORAP, ciorapi - mănuşă
CIORBĂ, ciorbe - băutură alcoolică CIORDEALĂ, ciordeli - furt CIORDI - a fura CIORDIT, ă, ciordiţi, -te - furat, sustras
CIORDITOR, ciorditori - hoţi CIORIMOS-(ţig.)-furt CIOROI - ţigan, negru CIOROIPINĂ, cioroipine - ţigan CIOROPIŞNIŢĂ, cioropişniţe -ţigan ^
CIORSĂI - a lovi cu cuţitul, a spinteca pe cineva CIORSĂIT, -ă, ciorsăiţi, -te -tăiat, spintecat CIOSVÂRTĂ, ciosvârte - 1. lovitură; 2. (deţ.) - deţinut desconsiderat de ceilalţi din celulă sau din penitenciar CIRALIU, ciralii - copil CIRAC, ciraci -1. coleg de hoţie;
  2.  coleg de arest, de puşcărie CIRC AR, circari - 1. hoţ neini-ţiat; 2. persoană neserioasă CIREŞ - expr. a dormi în cireş - a nu închide un ochi CIRIBELO - (ţig.) - pasăre de curte
CIRIC - (deţ.) - porţia de pâine în penitenciar (de 125 grame, cât primeau deţinuţii în regimul trecut)
CIRIPEALĂ, ciripeli - denunţ, pâră
CIRIPIRE, ciripiri - v. ciripeală CIRIPI - a vorbi, a face destăinuiri, a divulga ceva CIRIPOI - informator
 CIR - CÂN
40
CIRIPITOR, -oare, ciripitori, -oare - informator, trădător, denunţător
CIŞI - 1. a cere, a cerşi; 2. a-şi bate joc de cineva; expr. de cişit
  -    de pomană CITANIE, citanii - chemare (citaţie) în faţa organelor de poliţie sau a unei instanţe judecătoreşti CITI - 1. a consuma băuturi alcoolice; 2. a prinde pe cineva, a da de urma cuiva; expr. am citit două volume - am băut două sticle cu băutură alcoolică; expr. a fi citit din prima - a fi deconspirat CITITOR, -oare, cititori, -oare -beţiv, alcoolic CIUBĂR, ciubere - închisoare, penitenciar CIUBOTĂ, ciubote - (peior.) -ofiţer sau subofiţer din poliţie sau din armată CIUCIU - nimic, deloc CIUFLEX, ciuflecşi - persoană foarte proastă CIUGULI -1. a fura pe alese; 2. a se informa; expr. a ciuguli o schemă - a primi o informaţie interesantă CIUGULIT, -ă, ciuguliţi, -te -
  1.   furat, jefuit; 2. băut CIUJBI - a fura
CIUMĂLĂU, ciumălăi - şmecher CIUMEC, ciumeci - bătăuş CIUMECAR, ciumecari - fraier, naiv, credul CIUMECĂRIE, ciumecării - şmecherie
CIUMETE, ciumeţi - v. ciumecar
CIUMINDI - a se săruta CIUPEALĂ, ciupeli - 1. furt mărunt; 2. beţie; expr. la mica ciupeală - la câştig mic CIUPELNIŢĂ, ciupelniţe - unealtă cu care spărgătorii smulg butucul yalei de la maşină CIUPERCĂ - pălărie CIUPITOR, ciupitori - hoţ mărunt
CIURI - 1. cuţit foarte lung;
  2. sabie de tip „ninja”
CÂF - expr. a-i lua (cuiva) câful -a-i lua răsuflarea, a-i lua orice speranţă CÂIE - murdărie CÂINE, câini - expr. câine roşu -procuror; expr. nu-l ajută câinele - impotent CÂLŢI - urme lăsate la faţa locului
CÂMP - expr. e în câmpul luncii
  -    a nu avea serviciu, a fi şomer CÂNTA - 1. a fura; 2. a trăda, a
  informa; 3. a mărturisi; expr. cântă! - recunoaşte!; expr. a cânta după bulan - a fura din buzunarele de la spate ale pantalonilor; expr. a cânta după crăcan - a fura din buzunarele din faţă; expr, a cânta la cobză
  -  a informa poliţia; expr. a cânta la fluierul piciorului - a face lucruri inutile; expr. a cântat la loc curat - în geantă se aflau numai bani (nu şi acte); expr. a-l cânta pe fraier - a-i fura banii sau lucrurile de valoare; expr. cântă la altă masă!
  -  pleacă, roiul, valea, cară-te!
 41
CÂN - CLE
CÂNTARE, cântări - 1. denunţ, trădare; 2. mărturisire; expr. cântare la muialii! - niciunul nu scoate o vorbă!
CÂNTAT, -ă, cântaţi, -te - denunţat, trădat CÂNTĂREŢ, -eaţâ, cântăreţi, -ţe
  -    cel care cântă CÂRÂITOARE - (deţ.) - alarma din penitenciar CÂRÂITOR, cârâitori - informator, turnător CÂRLIG - expr. a avea cârlig la cineva - a fi în graţiile cuiva; expr. cârlig de rufe - bărbat fără personalitate, care se lasă condus de soţie CÂRLOI - persoană cu purtare grosolană, mitocan CÂRMĂ - nas mare CÂRMIT, -ă, cârmiţi, -te -1. (despre femei) - foarte frumoasă;
  2.   (despre bărbaţi) - beat tare CÂRMÂZ - lucruri mărunte, dar atrăgătoare prin coloritul lor viu CÂRNĂŢAR, cârnăţari - ipocrit, făţarnic, înşelător CÂRPĂ - (deţ.) - scrumul pe care deţinuţii îl folosesc la aprinsul ţigărilor, obţinut prin arderea unei batiste, care face parte din-tr-un instrument complex numit neagra; expr. a intrata se băga în cârpe - a se culca CÂRPEALĂ - expr. a fi rost de cârpeală - a exista posibilitatea de a fura CÂRTITOARE, cârtitori - păsări de curte
CÂRŢAN, cârţani - fraier, ageamiu
CÂŞ - expr. a o da de câş - 1. a gafa, a greşi; 2. a denatura CLAMPĂ - foarte beat CLANŢĂ, clanţe - gură; expr. a înmuia cuiva clanţa - 1. a reduce la tăcere (pe cineva); 2. a bate (pe cineva) peste gură; expr. a da clanţă - sex oral CLĂNŢOI - informator al poliţiei CLAPĂ, clape - păcăleală, escrocherie, înşelătorie CLAPSĂ, clapse - buzunarele de sus ale hainei CLARINET - expr. a cânta la clarinet - a practica sexul oral CLASĂ - expr. a avea clasă - a fi educat, informat, cultivat; expr. a da clasă - a fi superior altora ca pregătire CLĂMPĂNEALĂ - mâncare, alimente CLĂMPĂNI - a mânca CLĂMPĂNITORI - dinţi CLĂMPĂU, clămpăi - 1. individ masiv şi urât; 2. individ care vorbeşte mult CLĂNŢĂU, clănţăi -1. ziarist; 2.
                  informator, trădător, denunţător CLĂTI - expr. a clăti ochii - a privi, a admira în treacăt CLEI - expr. a fi clei - 1. a fi foarte beat; 2. a fi ignorant CLEIOS, -oasă, cleioşi, -oase -ignorant
CLEMENŢĂ, clemenţe - infractoare începătoare, neiniţiată CLEMPANO - gură CLEOPĂ, cleope - femeie de moravuri uşoare CLEP - mandat de arestare
CLE - COA
42
CLEPTOCLATURĂ, cleptocla-turi - persoană coruptă din vârful ierarhiei politice
CLEŞTE, cleşti - mână
CLIENT - 1. persoană vizată a fi furată; 2. infractor urmărit de poliţie; expr. loc la clientu7 -(hoţ buz.) - acesta este fraierul!; expr. a pierde (pe cineva) de client - a asasina pe cineva
CLIFT, clifturi - haine frumoase; expr: clift de şmotru - persoană neiniţiată, care pricepe greu; expr. a fi pus la (a avea) clift -a fi îmbrăcat elegant, cu haine noi
CLIPEALĂ, clipeli - expr. intr-o clipeală - la moment, numaidecât
CLIŞEU, clişee - trup de femeie; expr. are clişeu - (despre femei)
  -  are trup frumos, este atrăgătoare; expr. nu ţine clişeul! -nu merge, nu ţine, renunţă!
CLOAMBĂ, cloambe - prostituată
CLOCAR - clocari - gazdă de infractori
COADĂ - 1. rest de pedeapsă la eliberarea condiţionată care va fi executat în caz de recidivă;
  2. persoană pusă să urmărească pe cineva; expr. a fi pe coada lui - a urmări pe cineva; expr. a pune coadă cuiva - a pune s£y fie urmărit; expr. a pune sare pe coadă - a speria pe cineva aflat în urmărire
CLOCITOARE, clocitori - 1. femeie gravidă; 2. femeie bătrână
                    CLONCAN, cloncani - poliţist CLONCĂNI - 1. a trăda, a informa; 2. a vorbi mult CLONCĂNIRE, cloncăniri - denunţ, trădare CLONCĂNIT, -ă, cloncăniţi, -te
  -   denunţat, trădat CLONŢAR, clonţari - câine;
                    expr. are clonţar la ghebă -(hoţi buz.) - locuinţa este păzită de un câine CLOPOT, clopote - gură; expr. a bea zeamă de clopot - a muri CLOPOŢI - (despre bărbaţi) - a face curte unei femei CLOŞCĂ, cloşti - expr. a rămâne cloşcă - (despre femei) - a rămâne gravidă; expr. stă cloşcă -acceptă repede o relaţie sexuală; expr. a i se răsturna cloşca cuiva
  -   a fi smintit, într-o dungă CHIFĂL - joc de zaruri (jucat cu
  cinci zaruri)
COAFA - a bate pe cineva, a trage de păr pe cineva COAFAT, -ă, coafaţi, -te - bătut, tras de păr COAJĂ - portofel; expr. a făcut o coajă - a făcut o hoţie; expr. cel mai de coajă - cel mai isteţ; expr. a o lua pe coajă - a fi bătut; expr. a sălta coaja a fura portofelul; expr. a scopi coaja -a căuta în portofel COARDĂ, coarde - 1. femeie de moravuri uşoare; 2. persoană ipocrită, josnică; expr. coardă penală -1. prostituată ajunsă în ultimul hal; 2. homosexual pasiv; expr. a lua pe cineva pe
43
COA - COI
  coarda sensibilă - a înduioşa pe cineva, a impresiona COARJĂ - bani
                     COASE - expr. a coase pe cineva
  - a-i face rău cuiva, a-i întinde o cursă
                     COAPSE - expr. a-şi da în coapse
  -    a face dragoste COAŢĂ, coaţe - proxenetă COBRĂ - expr. cobră bătrână -
                     deţinut care a suferit mai multe condamnări şi care are experienţă în domeniul infracţional COBZAR, cobzari - 1. informator; 2. trădător COBZĂ, cobze - gură; expr. a cânta la cobză - a furniza informaţii poliţiei; expr. a duce cobza - a înşela, a amăgi COCA-COLA - ţigan COCALAR, cocalari - 1. şmecher de cartier; 2. ţigan bişniţar COCAIAL A,cocaieli - încercare de inducere în eroare, vrăjeală COCĂ - stare de ebrietate, expr. a fi beat cocă - a fi în stare avansată de ebrietate COCEALĂ, coceli - 1. afacere avantajoasă; 2. loc propice furturilor; expr. e rost de coceală -există posibilitatea de a face rost de bani, de a trage tunuri, de a da o spargere COCENI - expr. (a fi de) trei coceni - neînsemnat, fără valoare COCHILIE, cochilii - pălărie, căciulă, bască, fes COCINĂ - 1. garsonieră; 2. cameră, locuinţă specială pentru întreţinerea de relaţii sexuale
COCÂRJĂ, cocârji - persoană naivă, fraier COCÂRŢ - băutură preparată din alcool şi zahăr ars COCLAUR, coclauri - ascunziş, vizuină
COCLEALĂ, cocleli -1. intrigă;
  2. persoană josnică COCLIT, -ă, cocliţi, -te - 1. bătrân; 2. de calitate inferioară COCO - 1. nume generic dat indivizilor cu capacitate fizică deosebită, dar inteligenţă minimă; 2. individ naiv, credul, fraier; 3. dolari COCOAŞE - valuri mari COCOLINO-dolar COCOFIC, -ă, cocofici, -e - şmecher, descurcăreţ COCON AR, coconari - persoană cu situaţie materială foarte bună COCOR, cocori - 1. escroc sentimental; 2. hoţ care fură în diverse localităţi COCOŞEI - bani de aur, galbeni COCOŞI - a se lăuda CODIŢĂ, codiţe - 1. ani de puşcărie neexecutaţi; 2. persoană care urmăreşte pe cineva CODOLAN, codolani — expr. a-i strica codolanul - (despre hoţi)
  -  a fi prins, arestat, închis CODOŞ, -oaşă, codoşi, -oase -proxenet COFĂ, cofe - expr. a băga în cofă pe cineva - a aresta, a închide, a înfunda COFETĂRIE-closet COIF, coifuri - căciulă, pălărie, . şapcă, bască
COI - COM
 44
COINAC, coinaci - copilandru, puşti
COJI - 1. a jefui pe cineva; 2. a bate tare
COJEALĂ, cojeli - 1. jaf; 2. bătaie; expr. a fi rost de cojeală -
   1. a fi rost de un câştig; 2. a fi rost de bătaie
COJIT, -ă, cojiţi, -te - 1. jefuit;
   2. bătut
COLAC, colaci - inel de damă cu montura împletită; expr. a da colac zilei de azi - a fi mulţumit că n-a fost prins, că a scăpat cu bine -
COLDAN, coldani - hoţ mărunt, ciuruc, vagabond, calic
COLOANĂ, coldane - prostituată beţivă
COLEG, colegi - expr. coleg de studii - (deţ.) - deţinut închis în acelaşi penitenciar
COLEGIU, colegii - puşcărie, închisoare
COLET - deţinut care este transportat de la un penitenciar la altul într-un vagon special de tren
COLI VAR, -ă, colivari, -e - cel care vrea să aibă totul de-a gata, pomanagiu
COLIVĂ, colive - arpacaş; expr. a umbla după colivă - a umbla după pomană, după o situaţie pe care o ia de-a gata; expr. miroase a colivă - miroase a mort
COLIVIE, colivii - 1. arestul poliţiei; 2. penitenciar; 3. celulă unde sunt pedepsiţi deţinuţii, carceră
COLIVIT, -ă, coliviţi, -te - arestat, închis COLONEL, colonei - (deţ.) -chiştoc de dimensiune medie CLORA-1. a lovi, a bate; 2. a bea prea mult COLORAT, coloraţi - 1. lovit, bătut; 2. beat; 3. ţigan; 4. negru, cioroi
COLŢ - expr. a da colţul - a deceda, a muri; expr. a avea colţi
  -    a fi periculos, a fi agresiv COLŢ AN, colţani - 1. poliţist;
  2. gardian.
COLUMPIREA - (ţig.) - ducaţi COMĂNAC - expr. a-şi pune capul sub comănac - a se lăsa de furat
COMANDĂ - expr .făcut de comandă - (deţ.) - ascultător, obedient, adus la starea de obedienţă
                                       COMBINATOR, combinatori -individ care este trimis de proxenet să aducă clienţi pentru prostituate, complice COMBINAŢIE, combinaţii -
  1. afacere ilegală; 2. (deţ.) -schimb de ţigări între deţinuţi
COMITET - expr. a fi de comitet
  -    a fi bun, a fi înţelegător COMPAS, compasuri - picior;
                                       expr. a mări compasul - a merge mai repede, a fugi; expr. a-şi pierde compasul - a se zăpăci COMPLET, completuri - 1. bal;
  2.   discotecă COMPRESOR, compresoare -
  expr. a intra la compresor - a fi anchetat, a fi cercetat, a fi interogat
 45
 CON - CRE
CONCEDIU, concedii - perioadă de detenţie CONCERTIST, concertişti - infractor care acţionează singur CONDUCTĂ, conducte - gât; expr. conducte penale - macaroane
CONFORT - expr. a avea o faţă de confort trei - a fi urât, hidos, desfigurat CONOPIDĂ, conopide - femeie de moravuri uşoare CONSERVĂ, conserve - maşină de intervenţie a brigăzilor de jandarmi CONSPECTA - a bea, a se îmbăta CONSTIPAT, -ă, constipaţi, -te -
  1.   om cu prejudecăţi, fără cultură, taciturn; 2. încrezut CONSULTAŢIE, consultaţii -
  1. bătaie; 2. anchetă; expr. a da o consultaţie - a maltrata pe cineva
CONT - expr. a lichida cuiva contul - a asasina pe cineva CONTE, conţi - 1. şeful unei bande de hoţi; 2. persoană făţarnică, ipocrită CONTOPI - a consuma ceva foarte repede
COTEŢAR, coteţari - hoţ de păsări COTITURĂ - expr. a aştepta la cotitură (pe cineva) - a dori să se răzbune sau să pedepsească pe cineva COTLET, cotleţi - perciuni COTLON, cotloane - celulă, arest. COTOLAN, cotolani - ani de închisoare
COTÂRLĂ, cotârle - persoană josnică, decăzută moral
COTOARBĂ, cotoarbe - femeie urâtă COTOARE - bani COTROFELNIŢĂ, cotrofelniţe -femeie rea COŢOVLAIE, coţovlăi - persoană şmecheră COŢCAR, coţcari - pungaş, şarlatan
COŢOFANĂ, coţofane - adolescentă
COVOR - expr. a face covor (pe cineva) - a înfăşură persoana anchetată într-un covor şi a lovi ca să nu lase urme COVILTIR, coviltire - pălărie, căciulă, bască, fes; expr. mumie cu coviltir - persoană ce poartă pălărie
COVRIG, covrigi - monede de metal; expr. covrig pe clapă -(discuţie între hoţi) - nu te-ai orientat bine COZONAC - expr. are cozonac -avere, bani mulţi CRĂIŢĂ, crăiţe - femeie uşuratică
CRAP, crapi - persoană care face afaceri ilicite, însuşindu-şi bani în mod constant CRAVATĂ - expr. a face pe cineva nod de cravată - a ameţi, a îmbârliga, a face afiş CRĂPELNIŢĂ - mâncare CREANGĂ, crengi - mână CREPS - joc de zaruri CREION, creioane - 1. ţigară;
  2. (în limbajul hoţilor din locuinţe) - broască italienească montată la uşă
 CRE - CUR
 46
CREŞTE - expr. a-i creşte grădiniţa pe piept - a muri, a fi ucis CREŢ - anus
CREŢAR, creţari - homosexual CRIC - expr. a fi pe cric - 1. a fi asasinat; 2. a fi într-o situaţie greay
CRIMĂ! - formidabil, extraordinar!
CRIZAT, crizaţi - individ nebun, în criză
CROCODIL, crocodili - 1. telefon mobil ; 2 soldat nou-venit în armată
CRONCAN, croncăni - poliţist CROP - expr. d dat în crop - (despre hoţi) - a mărturisit, a recunoscut CRUCE, cruci - sifilis CRUNT - expr. e cruntă treaba -e straşnică, grozavă CRUP, -ă - mult CUBA! - bravo, perfect! CUBICE - zaruri CU - expr. cu bila pe cinci - aflat în închisoare CUC -1. supraveghetor (gardian) în penitenciar; 2. emblemă de pe şapca militarilor CUCĂ, cuci - căciulă CUCĂI - a picoti, a aţipi CUCHIALĂ - (ţig.) - porumb CUCURIGU - expr. a intra la cucurigu - a intra la închisoare CUCUVAIE, cucuvăi - 1. prostituată; 2. femeie care prezice răul CUI, cuie - ţigară; expr. a se face cui - a se îmbăta foarte tare; expr. a se face ladă de cuie - a tremura de frig
CUIB, cuiburi - bordel CUIBAR, cuibare - gazdă de hoţi CUJBEALĂ - 1. furt; 2. bătaie CUJBI -1. a fura; 2. a lovi, a bate CUJBIT, -ă, cujbiţi, -te-1. furat;
  2.   lovit, bătut CULES, -easă, culeşi, -ese -prins, arestat, închis; expr. a plecat la cules - (despre hoţi) -a plecat la furat; 2. a plecat la agăţat
CULISANT, -ă, culisanţi, -te -beţiv
CULME - expr. a fura de pe culme - a fura (în timpul dimineţii) de pe sârmă CUMPĂRA - a observa, a-şi da seama, a ghici CUPET, cupeţi - fraier plin de bani
CUPOLĂ - căciulă, pălărie CURAT - expr. a face curat - a fura tot; expr. a lucrat curat -nu a lăsat nicio urmă CURĂŢAT, -ă, curăţaţi, -te -omorât
CURĂŢENIE, curăţenii -1. (despre hoţi) - expr. a face curăţenie - a fura tot ce găsesc; 2. expr. a curăţa locul - a-şi pierde urma CURCAN, curcani - poliţist CURCĂNĂRIE - poliţie, sediul poliţiei
CURENTAT - expr. a fi curentat
  -    a fi prins, arestat, închis CURSĂ - (deţ.) - vagon special cu care sunt transportaţi deţinuţii de la un penitenciar la altul; expr. îl ia cursa-n bot — deţinutul este transferat la alt penitenciar
47
 CUR - CUŢ
CURTE - expr. curte de aer -penitenciar, puşcărie CUSĂTURĂ, cusături - expr. a face o cusătură - a întinde o cursă, o capcană; expr. pe cusătură - cum trebuie, cu grijă CUSTURĂ, custuri - cuţit CUSUT, -ă, cusuţi, -te - prins în cursă, în capcană, arestat, închis; expr. cusut la gură - mut, nu spune nimic, nu recunoaşte CUŞCĂ, cuşti - 1. celulă; 2. penitenciar CUŞCĂRI - a prinde, a aresta, a închide
CUŞCĂRIT, -ă, cuşcăriţit -te -prins, arestat, închis CUŞER, -ă - expr. a fi cuşeră treaba - foarte bună, aşa cum trebuie
CUTIE, cutii - cap; expr. a avea cutie bună de viteze - a fi deştept, inteligent CUTIUŢĂ, cutiuţe - cap; expr. a avea ceva la cutiuţă - a fi nebun CUTREMUR, cutremure - expr. a fi lovit de cutremur - a fi fricos
CUŢULAN, cuţulani - poliţist
DA - a mărturisi, a spune totul în timpul anchetei; expr. a da în primire pe cineva - a furniza informaţii poliţiei în legătură cu anumiţi infractori, a turna; expr. a da o sfoară - a întinde o cursă infractorului în timpul anchetei judiciare; expr. a da o sârmă -a efectua o convorbire telefonică; expr. a da cu bila - 1. a juca barbut; 2. a arunca zarurile; expr. a o da pe bune - a-şi schimba depoziţia în cursul anchetei, a recunoaşte faptele comise; expr. a da cu sasul - a evada din penitenciar sau din arest; expr. a se da la întors -a-şi shimba depoziţia, a nu mai recunoaşte faptele penale declarate anterior; expr. a da gol -a lipsi nemotivat; expr. a da onorul - a fura un lucru care se află în apropiere; expr. a da la stânga - a fura; expr. a da cu jula a fura, a şterpeli; expr. a da (trage) ţignale - a face apropouri; expr. a da cu cioarda - a fura, a şterpeli; expr. a da bine cu bucata - a lovi tare cu pumnul; expr. a da tăiate - a fi cât mai4 exigent cu cineva, a-i in-
terzice orice mişcare; expr. a da cinci degete - a fura; expr. a dala pace - a se înţelege cu poliţistul pentru a nu primi amendă, a da mită; expr. a da afară aerul din Parlament - a sta degeaba, a lenevi; expr. a da bine - a face impresie bună; expr. a da călcâie - a pleca, a fugi; expr. a da restul - a replica, a riposta; expr. a da plasă - a înşela, a păcăli; expr. a da pedală - a pleca, a fugi, a dispărea; expr. a da cu racu - a fura din buzunare; expr. a da jet - a denunţa, a informa; expr. a se da în tangou (cu cineva) - a minţi, a păcăli pe cineva; expr. a da la Maica Precistă - a trimite la închisoare (pe cineva); expr. a da la oglinzi - a lovi pe cineva peste ochi; expr. - a-i da cuiva o palmă - a împrumuta pe cineva cu o mie de lei; expr. a da un banc de vrăjeală - a purta o conversaţie amicală; expr. a i-o da din fundul triajului - a lovi pe cineva cu toată puterea; expr. a da la coş - a consuma băuturi alcoolice; expr. a da sifon - a denunţa, a trăda; expr. a se da
49
DAI - DEL
  lebădă - a fi încrezut, a se crede deştept; expr. a da dreptul - a da mită; expr. a da la vâsle -a se lăuda; expr. a da prin şperlă - a o păţi, a da de necaz DAIBOJ - expr. pe daiboj - pe gratis
DACTARI - echipaj de poliţie DALILĂ, dalile - femeie de moravuri uşoare DALMAŢIAN, dalmaţieni - persoană coruptă DAMIBILUŞCĂ, damibiluşte -femeie de moravuri uşoare DAMICELĂ, darnicele - v. dami-biluşcă
DANCI, denci - (ţig.) - 1. copil;
  2. dans, horă DANDILĂU, dandilăi - nebun DANIE - expr. a se face danie -(despre hoţi) - 1. a se potoli, a se lăsa de furat; 2. a dispărea, a se lăsa la fund DANS, dansuri - anchetă, interogatoriu, expr. a fi luat (invitat) la dans - a fi luat la întrebări, la anchetă
DRABAN, drabani - gardian, supraveghetor (la penitenciar) DAVA - heroină
DĂDACĂ - soţie, nevastă, consoartă
DĂLTUI - a tăia cu cuţitul, a spinteca
                                         DĂLTUIT, -ă, dăltuiţi, -te - tăiat, spintecat DEAL, dealuri - 1. fese; 2. penitenciar; expr. a fi dus la deal -a fi arestat, a fi băgat la puşcărie
DECAN, decani - 1. deţinut cu condamnarea cea mai grea; 2. hoţ (infractor) cu cele mai multe condamnări DEC ARTA -1. a scoate banii din buzunare, a plăti; 2. a vomita DECAPOTA - a lovi pe cineva până la leşin DECAR - expr. a luă (a sălta) decarul - a lua partea cea mai însemnată dintr-un câştig DECOLA - a evada dintr-un penitenciar DE COMĂ - expr. formidabil, extraordinar DECONT - expr. a face cuiva decontul - a se răzbuna, a pedepsi pe cineva DECOR - expr. a schimba decorul - a fugi în altă localitate pentru a scăpa de urmărirea poliţiei
DECRIPTA - (hoţi buz.) - a desface fermoarul unei genţi DEDIŢEL, dediţei - 1. somnifer;
  2. otravă DEFECT, -ă, defecţi, -te - 1. bolnav; 2. nebun; expr. a fi defect
  - a fi bolnav
DE GAŞCĂ - expr. a fi de gaşcă
  -   sociabil, prietenos DEGRESA - a consuma băuturi
  alcoolice DELAPIDARE - expr. delapidare cu ranga - 1. tâlhărie cu moartea victimei; 2. viol DELES! - (ţig.) - loveşte, dă-i, bate-1!
DELES CIOR! - (ţig.) - dă-1 hoţ, trădează-1!
DEL - DIC
 50
DELESIAG! - (ţig.) -împuşcă-1! DELFIN, delfini - şeful unei bande de hoţi
                                     DELIU, delii - (prostituate despre clienţi) - incomod, cu o conduită şi pretenţii imprevizibile DEMARA - a aplica o lovitură cuiva, a lovi pe cineva foarte dur DEMENŢIAL, -ă, demenţiali, -le
  - extraordinar, fantastic, nemaipomenit
DEMIBOTINĂ, demibotine - (pl.)
  - sandale
DEMISOL - partea dorsală a unei persoane, şezut, dos, fund DEMOAZEA (demoazelă) - domnişoară
DEMOLA - 1. a compromite pe cineva, a distruge pe cineva profesional sau social; 2. a ameţi adversarul în pumni DEMOLAT, -ă, demolaţi, -te -foarte obosit, epuizat DEPANATOR, depanatori - medic chirurg DEPOZIT, depozite - stomac DEPUS, -ă, depuşi, -se - arestat, închis
DEPUTAT, deputaţi - complice al unui infractor DERULA - expr. a derula banda
  -   a mărturisi, a recunoaşte DERUTĂ - expr. la derută - în
  mod neserios, în mod voit confuz
DESCURCĂREALĂ - acţiune întreprinsă în secret, urmărin-du-se obţinerea unui avantaj material; expr. a pleca în des-curcăreală - a face rost de obiecte interzise
DESCHIZĂTOR, deschizători -şperaclu DESENA - a denunţa, a trăda DESFRUNZI -1. a jefui; 2. a bate DESFRUNZIT, -ă, desfrunziţi, -te
  -   1. jefuit; 2. bătut DESPICA - a tăia pe cineva DEŞEU, deşeuri - om de nimic, hahaleră DEŞERT - expr. a opera (a da gaură) în deşert - a fura la întâmplare, la nimereală; expr. a lua în deşert - a batjocori; expr. deşertul păduchilor - chelie DEŞERTA - a depune un informator la poliţie DEŞURUBA - a ancheta, a interoga pe cineva, a determina să mărturisească fapta DEVLĂ - cap
DEVIAŢIE - expr. a avea o deviaţie la tranzistor - a nu gândi normal
DEZBRĂCA - a destitui un cadru de poliţie pentru abateri comise în timpul serviciului DEZINFECTANT - băutură alcoolică tare DEZINFECŢIE, dezinfecţii - beţie DIAGRAMĂ - expr. a schimba. diagrama cuiva - a băga pe cir neva la puşcărie DIB AU - 1. batalion disciplinar;
  2. muncă silnică DIBĂCI - a găuri DIBLAR, diblari - încăpăţânat, căpos DIBLĂ, dible - cap DIC AN, dicani - judecător
51
DIC - DOI
DICHIS - expr. a dichisi pe cineva - 1. a-1 fura, a-1 jecmăni; 2. a-1 lovi, a-1 bate tare DICHLEARDĂ - (ţig.) - fereastră
DIFERENŢIAL - şezut, dos, fund DIFUZOR, difuzoare - gură DIGITATOR, -oare, digitatori, -oare - hoţ de buzunare DILI - 1. a înnebuni; 2. a fi atent la ceva, a observa anumite lucruri desfăşurate în secret, a privi atent la ceva; 3. (despre persoanele păcălite sau furate) -a observat, a sesizat şi face gălăgie; 4. a lovi pe cineva; expr. fii atent la husen că se dileşte pe (z)vast - ai grijă de persoană că se uită la mâna ta (hoţi buz.); expr. gina la husen că s-a dilit
  - (hoţi buz.) - fii atent că fraierul s-a prins; expr. s-a dilit - s-a dat decret de amnistiere; expr. fă-te că te dileşti - cazi!; expr. dileşte-i o petardă! - trage-i un pumn în cap!
DILIMACHE (diliman, diliman-drosy diliu, dilimac) - nebun, ţicnit
DINARIST, dinarişti - 1. falsificator de bani; 2. escroc financiar
DINCOLO -1. la închisoare; 2. în occident DIN FAŢĂ - expr. 1. deloc; 2. nimic DINOZAUR, dinozauri - 1. om foarte bogat; 2. om politic renumit şi influent; 3. om politic bătrân
DIN PĂRŢI - expr. v. din faţă
DINAMITĂ - băutură alcoolică tare
DINŢAR, dinţari - medic stomatolog                     -
DIPLOMĂ, diplome - sentinţă de condamnare DIRECTĂ - expr. a lovi (a servi) pe cineva la directă - a lovi pe cineva în faţă DIRIBLAN - 1. batalion disciplinar; 2. muncă silnică DISTRIBUITOR, distribuitori -(deţ.) - homosexual activ DIURNIST, diurnişti - delapidator
DIZOLVA - 1. a omorî, a ucide;
  2. a fugi, a se ascunde DIZOLVAT, -ă, dizolvaţi, -te -
  1.  omorât, ucis; 2. fugit, ascuns DÂRA-DÂRA - expr. - vorbe goale, palavre DOAGĂ, doage - os DOAMNE - expr. a se simţi ca Doamne-ajută - a se simţi foarte bine; expr. a ajunge ladă-Doam-ne - (deţ.) - a fi repartizat în-tr-un loc mai bun, mai călduţ DO APĂ, doape - femeie scundă şi grasă
DOCTORIE, doctorii - băutură alcoolică DOGAR, dogari - medic chirurg DOI - expr. doi pe doi - încăpere mică; expr. doi la metru (trei la kil) - individ scund şi slab; expr. ai luat trei pe doi ? -ai luat (cumpărat) loc de veci?; expr. doi la geamantan - chinez; expr. doi şi un sfert-U M.Q215,
 DOL - DUC
 52
  serviciul de (contra)informaţii al Ministerului Administraţiei şi Internelor DOLAR, dolari - deţinut şmecher DOMICILIU - expr. a schimba (cuiva) domiciliul - a băga pe cineva la închisoare DOMINOU- dinţi DOMNIŞOARĂ, domnişoare -homosexual pasiv DONAT, -ă, donaţi, -te-1. trădat, vândut; 2. arestat, închis DONATOR, donatori - deţinut care, din teamă, oferă celorlalţi pachetul cu alimente primit de acasă
DONIŢĂ - expr. doniţa jos! - nu ne cunoaştem, nimeni nu scoate o vorbă!
DONIŢAR, doniţari - trădător, informator DOP - expr. a i se trage boala de la dop - a se îmbolnăvi din cauza consumului exagerat de băuturi alcoolice; expr. a duce (cuiva) ceva cu dop - a da cuiva o sticlă de băutură alcoolică pentru a-i face un serviciu, a mitui
DO-RE-MI - expr. furt de aparatură audio DORMI - expr. a dormi în cireş/cuibar - a face o noapte albă; expr. a dormi cu capul în priză - 1. a fi răcit din cauza curentului; 2. a avea părul ciufulit
DOS - expr. a da dos la faţă - a fugi, a o şterge
DOSAR - expr. a avea dosar - a avea antecedente penale DOSNICĂ - femeie care practică sexul anal DOSNIC, dosnici - homosexual DOSPI - expr. a lăsa ceva la dospit - a aştepta momentul potrivit pentru comiterea unei spargeri; expr. încă nu s-a dospit (încă nu-i dospită treaba) -încă nu este momentul să se comită spargerea (furtul); expr. a fi nedospită - (despre fete) - a fi virgină DRAIBĂR, draibări - 1. spărgător de mare clasă; 2. om bogat
DOZĂ, doze - porţie de drog DRAJEU, drajeuri - glonţ DREPT, drepturi - mită DRIC - expr. a fi pe dric - a muri DRINCUI - a bea, a se îmbăta, a pili
                                     DROBARIMOS - (ţig.) - 1. înşelăciune prin ghicit; 2. farmece DROBARISEALĂ - (ţig.) - v.
  drobarimos DROGANGIU, drogangii - toxicomani
DROJDIER, drojdieri - beţiv care consumă de preferinţă băuturi spirtoase DUBĂ, dube - maşina poliţiei DUBIT, -ă, dubiţi, -te - arestat, închis
DUCE - expr. a duce cu cobza (cu iordanul! muia/ preşul) - a induce (pe cineva) în eroare; expr. a duce doniţa sus - a trăda, a denunţa
53
 DUC - DUS
 DUCERE, duceri - păcăleală, înşelătorie, minciună DUHOS, -oasă, duhoşi, -oase -
 1.  supărat, enervat, irascibil;
 2.    nespălat, murdar DULAP, dulapuri - 1. stomac;
 2. persoană înaltă şi grasă DULĂU, dulăi -1. individ nebun; 2. dolar
 DULCE - expr. a-i face cuiva de dulce - a-i întinde o cursă, o capcană, a-i face rău
DUMĂ, dume - 1. minciună, vrăjeală, caterincă; 2. glumă proastă
DUNĂRE - expr. a trece Dunărea - a scăpa dintr-o situaţie dificilă
DUNGAT, dungaţi - deţinut îmbrăcat în zeghe DUNGĂ, dungi - nebunie; expr.
  a fi într-o dungă - a fi nebun DUS - expr. eşti dus! - eşti terminat, ai încurcat-o, ai dat de necaz!
                                               ECOLOGIST, ecologişti - 1. va-gâbbnd; 2. persoană care consumă băuturi alcoolice prin parcuri, boschetar ECRAN- figură ECSIVĂ - 1. act de identitate;
                          ~v
  2.     act găsit într-un portofel furat; 3. orice fel de acte oficiale; 4. (deţ.) - mesaj scris de un deţinut şi transmis pe căi ilicite complicilor din libertate; expr.a da ecsivă-ada de ştire, a anunţa EJECT! - du-te, pleacă! ELASTIC - expr. a avea elastic -a avea succes la bărbaţi ELECTRIC - expr. a fi în pană de (a nu avea) curent electric - a riu avea bani, a fi lefter ELEFAOT, elefanţi - om bogat ELICE-limbă
EMMA KENT - infracţiune comisă de şmenari, constând în înşelarea oamenilor prin oferirea de bancnote false sau prin îndoirea banilor din interiorul
  expr. a avea emblemă - a fi renumit, cunoscut între puşcăriaşi
EMIGRA - a evada din penitenciar
EMIGRANT, -ă, emigranţi, -te -evadat
EMISAR, emisari - complice al unui hoţ din locuinţe care are sarcina să supravegheze casa ce urmează a fi prădată şi să afle programul şi obiceiurile proprietarilor ERETE, ereţi - poliţist ESCALĂ, escale - poposirea într-un local pe drumul dintre serviciu şi casă; expr. a face o escală - a se opri la o cârciumă înainte de a ajunge acasă ESCORTĂ, escorte - complice al unui infractor; expr. a avea escortă - 1. a fi căsătorit; 2. a avea copii ETAJ, etaje -1. cap; 2. gura; expr. a o da (a o lua) la etaj - a prac-
                                            tica sexul oral teancului, pentru a crea impre-       ETER - drog
  sia că sunt mai mulţi                 EU - ipsi: ’’magistrul însuşi(per-
  EMBLEMĂ - numărul pe care îl                soană cu autoritate) a spus!’’ -
  are un deţinut în penitenciar;                       EUROI- bancnote Euro
 55
EVA - EXT
EVANGHELIE - cafcier judiciar, antecedente penale EVANTAI, evantaie - infracţiune constând în înlocuirea bancnotelor bune cu cele false EVENIMENT - 1. (deţ.) - a face scandal în puşcărie pentru ca subofiţerii să fie pedepsiţi; 2. a se automutila EXCURSIONIST, excursionişti -hoţ care fură în toată ţara, infractor care călătoreşte EXECUTA - a bate, a lovi; expr. a executa pe cineva -a-1 fura, a-1 jefui
EXEMPLAR, exemplare - femeie frumoasă ,             r ^
EXILAT, -a, exilaţi,-te - arestat, închis
                 EXPORT - expr. a merge la export - â muri EXŞEL - (ţig.) - o sută EXTEMPORAL, extemporale -furt mărunt; expr. a da extemporal - 1. a comite im fuit mărunt; 2. a da o declaraţie în scris despre o infracţiune comisa EXTERN - expr. a lucra extern -a fura, deşi are loc de muncă EXTRAGE - a fura din buzunare
                                                F16 - expr. persoană care a consumat o cantitate mare de băuturi alcoolice FACE - expr.l-am făcut-1. i-am spart casa; 2. l-am înşelat;
  3.   l-am ucis; expr. pe husenul ăla l-am făcut - (hoţi buz.) - pe fraierul ăla l-am furat; expr. a face pe cineva de Nufărul - a fura absolut tot, a lăsa pe cineva fără nimic; expr. e sigur pontul, am făcut ieri locul - a pregăti terenul, a merge în recunoaştere,a culege informaţii înaintea comiterii unui furt; expr. a face pachet pe cineva - a aresta şi a , pune cătuşele infractorului; expr. a face o manevră - 1. a minţi; 2. a înşela, a păcăli; expr. l-am făcut din vorbe - l-am ameţit cu vorba, l-am aburit; expr. a face (cuiva) formele - a ucide pe cineva, a omorî; expr. a face armata la marină cu hainele pe dos-a face puşcărie, a fi la închisoare; expr. să facă hoţii zale din oasele mele! - zău aşa, credeţi-mă, va^spun adevărul!; expr. a face OK- a denigra pe cineva în faţa poliţiştilor; expr. a face metal (plumb) la
  plămâni - a fi împuşcat; expr. a face (pe cineva) nod la cravată
  -  1. a învinge categoric pe cineva; 2. a ameţi pe cineva, a-1 întoarce pe toate părţile; expr. a face cuiva tot tacâmul - 1. a avea relaţii sexuale normale şi anormale; 2. a efectua o anchetă judiciară completă; expr. a-i face (cuiva) cafeaua - a-i face cuiva rău, a se răzbuna pe cineva; expr. .a face pneumonie -a muri împuşcat ; expr. a se face muştar/ cacao - a se compromite, a se fâce de râs; expr. a face lăpte bătut - (limbajul recuperatorilor) - a distruge lo-
• cuinţa sau localul cuiva; expr. a se face afiş - a fi înţr-o stare avansată de ebrietate; expr. a face avion - (deţ.) - a transmite un mesaj; a face (pe cineva) bumbac - a bate tare pe cineva; expr. a-i face (cuiva) cântarea -
  1. a trăda uri complice, a denunţa; 2. a tâlhări, a fura; expr.-a face (cuiva) cheie - a întinde o cursă cuiva; expr. a-i face (cuiva) rotaţie - ‘a-i întocmi (cuiva) acte de trimitere în judecata, a aresta pe cineva; expr.
57
 FAC - FAR
      a se face stinghie - a se îmbăta foarte tare; expr. a se face făraş
      —        a fugi, a pleca, a o şterge; expr. ă face făraş (pe cineva) -, 1, a bate tare; 2. a asasina; expr. a face ches - a tăia capul cuiva; expr. a face curăţenie - a fura totul; expr. a se face danie -1. a se sustrage urmăririi penale; 2. a renunţa la activitatea infracţională; expr. a face (pe cineva) fluturaş -1. a omorî; 2. a avorta; expr. a se face fluviu - a se supăra, a se enerva; expr. a se face geam - a fi atent, a-şi da seama, a sesiza; expr. a face o haltă de ajustare - a se opri la un restaurant înainte de a ajunge acasă; expr. a-iface (cuiva) o butonieră - a tăia pe cineva pe burtă; eXpr. a face (pe cineva) înger - a asasina (pe cineva); expr. a face lampa mică - a dispărea, a se ascunde; expr. a face ceva la stânga a şterpeli, a sustrage; expr. a face maşina -a face pe cineva să piardă, în-tr-un fel sau altul; expr. a-i face (cuiva) maţele coadă de zmeu -a ucide pe cineva; expr. a-iface (cuiva) mucenicii- a ucide pe cineva; expr. a face muzică -(deţ.) - a se revolta: expr. a-i face (cuiva) onoarea a bate v pe cineva, a lovi; expr. a face (cuiva) pardesiu de scânduri-a asasina pe cineva; expr. a face piaţQ - a fura; expr. a-i face (cuiva) pontul - a înşela pe cineva; expr. & face preţul - a-şi
  da seama dacă cineva poate să fie înşelat sau furat; expr. a face pârnaie cu Berilă - a fi condamnat pe viaţă; expr .a face recepţia - a fura; expr. a face (pe cineva) piftie - a bate, a lovi puternic
FACULTATE - penitenciar, puşcărie, închisoare FAGURE — bogăţie; expr. a avea fagure - a fi bogat FAGURIST, fagurişti - homosexual
FAIANŢA - expr. a pune faianţă
   -   a se masturba FALS AR, falsari - falsificator FALSET, falseturi - fals FALŢ - cuţit
FAM A, fame - femeie de moravuri uşoare FANACHE - uşor de păcălit, ignorant
FANAT,^ -ă, fanaţit -te - trecut, veştejit, ofilit FANFOR,/an/<?/7 - persoană de naţionalitate germană FANE - expr. a fifane - a fi fa-nache
FANFARĂ Janfare - gură FANTE, fanţi - 1. tânăr; 2. valet (în jocurile de noroc)
FAPT, fapte - infracţiune; expr. câte fapte ai pe tine? - câte infracţiuni ai comis?; expr. a da în fapt - a recunoşte infracţiunile comise* în anchetă FAR, faruri - ochi FARAOANCĂ, faraoance - ţigancă
FARAON, faraoni - 1, infractor renumit şi temut; 2. ţigan - '
FAR - FĂŢ
 58
                   FARFARA, farfarale - 1. avocat; 2. flecar, palavragiu; 3. persoană neserioasă în al cărei cuvânt nu poţi avea încredere FARFURIST, -ă, farfurişti, -te -persoană care umblă după câştiguri uşoare, profitor FARFUREL - mâncăcios, lacom FARF\JZÂ,farfuze - prostituată FARMAZOANĂ, farmazoane -femeie îmbrăcată excentric FARMECE - expr. are farmece în labă - (hoţi buz.) - este un hoţ bun
FARTIŢIE, fartiţii - moft, capriciu; expr. a face fartiţii - (despre femei) - a face mişcări care îi atrag pe bărbaţi FARTIŢIER, fartiţiere - (hoţi buz.) - 1. obiectul (ziar, pungă de plastic, servietă, fular, jerseu, şapcă etc.) cu care pungaşul îşi acoperă mâna când o strecoară în buzunarul victimei; v. tiră\
  2.   complicele unui hoţ de buzunare ¥ AS, fas uri - cap FASOLE - dinţi; expr. hai la somn, fasole! - exagerezi, mă minţi, nu ţine, mă păcăleşti!; expr. a rânji fasolea - a râde, a zâmbi; expr. a se face de fasole - a se compromite, a se face de râs FASONAT, -a, fasonaţi, -te -lovit, bătut FASONATOR Jasonatori - bătăuş FATĂ BUNĂ - expr. (peior.) -tânără care poate fi sedusă uşor FAŢĂ, feţe - expr. a lua cuiva faţa - 1. a face paravan; 2. a
   distrage atenţia cuiva pentru a nu observa că este furat; 3. a asigura acoperirea celui care comite un furt (la hoţii de buzunare înseamnă, de fapt, aşezarea complicelui în spatele persoanei de la care urmează să se fure); expr. a băga în faţă -(despre o persoană acuzată) - a arunca toată vina pe complice; expr. a avea faţă - a fi competent, a fi omul potrivit; expr. a avea o faţă de confort doi - a fi urât, a fi pocit; expr. a avea faţă de dat la-ntors/ remaiat - a avea o figură respingătoare; expr. a ieşi în faţă - a recunoaşte imediat o faptă; expr. eşti faţă - eşti tâmpit; expr .faţă de peşte congelat - persoană palidă; expr. a fi faţă de pernă - a fi uşor de păcălit, ignorant; expr. a avea faţă de damigeană - a fi beţiv FAZAN, fazani - naiv, credul, fraier
FAZA, faze - ocazie, prilej; expr. a fi pe fază -1. a fi atent; 2. a fi bine informat; 3. a profita de ocazie
FĂCĂTURĂ, făcături - 1. înscenare; 2. plastografie, fals;
   3.   aranjament, înţelegere FĂINĂ - 1. denumire generică pentru droguri; 2. pudră FĂINAR, făinari - distribuitor de droguri
FĂLCI - expr. a da fălci - a practica felaţia FĂŢOS, -oasă, făţoşi, -oase -
   1. urât; 2. v.fanache
59
FEB - FEZ
FEBRĂ - expr. a avea febră - a fi nebun, smintit FEL - expr. a face felul - a asasina FELICITARE, felicitări - 1. citaţie; 2. sentinţă de condamnare FELIE,/*?/// - expr. a umfla felia -(hoţi buz.) - a fura portofelul cuiva; expr. a fi pe felie -1. a fi prieten apropiat cu cineva; 2. a participa la o afacere sau la o infracţiune FELIN AR, felinare - ochi FEMEIE - expr. femeie penală -homosexual pasiv; expr .femei ieşite pe ştras - prostituate ieftine; expr. femeie formată/ microfon - femeie grasă FENTA - a înşela, a păcăli FENTĂ, fente - păcăleală, înşelăciune
FERĂSTRĂU, ferăstraie - placă dentară
FEREALĂ,/ere// -1. închisoare; 2. ascunzătoare; expr .fereşte-mă Doamne - (deţ.) - regim sever de izolare în penitenciar FERMĂ, ferme - expr. fermă de stat - penitenciar FERMOAR, fermoare - gură; expr. a trage fermoarul - a nu scoate o vorbă, a nu mărturisi FEST - straşnic, excelent, minunat, grozav FESTĂ, feste - neplăcere, necaz FEŞTILĂ, feştile - ţigară FETIŢĂ - homosexual pasiv FEZANDAT, -ă, fezandaţi, -te -aranjat, dichisit A FI - expr. a fi benzină - a iubi foarte tare; expr. a fi pe câmpie -
a fi şomer, a nu avea serviciu; expr. a fi în corzi - a fi în încurcătură, a fi la înghesuială, a fi ameninţat; expr. a fi îmbrăcat la opt sure şi un pol - a avea haine scumpe, a fi elegant; expr. a fi cu capul în buzunar - a fi bătut tare; expr. a fi călcat de tren - a fi urât, a fi pocit; expr. a-i fi cald cu dinţii-n gură - a căuta un motiv de ceartă sau de bătaie; expr. a fi pe năsălie - a fi într-o situaţie dificilă din care nu mai poate ieşi; expr. a fi pus la pozitiv - a fi îmbrăcat cu haine noi, a fi elegant; expr. a fi lovit (atins) la Numele Fiului -a fi lovit în cap; expr. a fi trofă
 - a nu şti nimic, a fi ignorant; expr. a fi în renovare - a fi internat în spital; expr. a fi la repetiţie - a continua să fure; expr. a fi cu mortul pe el - (hoţi buz.) - a avea obiectul furat asupra sa; expr. a fi dus cu funia în larg -1. a-şi mărturisi repede vina în anchetă; 2. a se intimida în faţa anchetatorilor din cauza lipsei de experienţă; expr. a fi în dogoreală - a fi căutat de poliţie; expr. a fi în pijama (cu cineva) - a fi foarte bun prieten cu cineva, a fi în relaţii intime cu cineva; expr. a fi în pri-meneală - a ieşi la furat; expr. a fi în tragere - 1. a avea relaţii sexuale; 2. a fi vesel; expr. a fi lovit de cutremur - a fi fricos; expr. a fi luat în chirie - a fi închis; expr. a fi pe şmen (cu
FIA* FLA
 60
   cineva) — a colabora la o infracţiune; expr. afi ţară- a avea comportare urâtă, a fi mitocan; expr. a fi pe platformă - (hoţi buz.) - a urmări pe cineva în-tr-un mijloc de transport în comun; expr. afi filetat - a fi arestat, a fi închis; expr. afi în dospeală - a fi îndrăgostit; expr. a fi loc liber - a se putea fura, a se putea acţiona; expr. a fi comar - (limbajul consumatorilor de droguri) - a-i fi rău, a avea ameţeli FIARE-1.cătuşe; 2.lanţuri FICAT - expr. ficat de pasăre -poliţist
F\DAKYA,fidante - amantă, iubită
FIGURANT, figuranţi -1. deţinut încrezut, care se dă mare în faţa celorlalţi, fără să se bucure de aprecierea puşcăriaşilor; 2. persoană infatuată; 3. om fără caracter, om de nimic; 4. persoană neînsemnata FIGURĂ, figuri - persoană glumeaţă, excentrică; expr. a se rupe-n figuri - 1. a face dragoste; 2. a lăsa impresia că eşti o persoană importantă, bogată, şmecheră* expr. a fi o figură - a ^ fi aparte
FILET - expr. a fi filetat - a fi arestat, închis; expr. a avea filet la gură - a fi beţiv FILDEŞI - dinţi
FILATOR, filatori + 1. poliţist; 2. persoană care are sarcina să urmărească pe cineva
FILATELIST, filatelişti - bărbat firav, pirpiriu FILM, filme - reconstituire; expr. a da filmul înapoi - a reconstitui faptele; expr, a se rupe filmul - a (se) întrerupe brusc o acţiune; expr. asta-i din alt film
   -   asta este o altă situaţie FILMA - a supraveghea o locuinţă ce urmează să fie spartă FINES - delicat, elegant FINFA,finfe - femeie de moravuri uşoare, femeie care practică perversiuni sexuale FINISA-a omorî, a ucide FINISAT, -ăy finisaţi,-te - ucis, Omorât
FIOLĂ, fiole - sticlă cu băutură alcoolică FIRFIRICI - bani mărunţi FISA, fise - expr. a (nu-i) cădea fisa cuiva - a-şi da (a nu-şi da) seama de ceva, a (nu) sesiza FISCAL, fiscali -. poliţist la circulaţie FIR - expr. a da fir - a pune sau a fi pus în legătură cu cine trebuie; expr. afi pe fir - a fi la curent cu toate noutăţile, a fi bine informat FIRMA - expr. a-şi face firmă - a deveni lider neoficial prin forţă sau prin inteligenţă, a fi şmecher
FISURA - expr. a avea o fisură la crăpătura - a fi violată FLAIMUC, flaimuci - (deţ.) -scuipat                           v
FLANC î flancuri - buzunar lateral
 61
 FLA- FRA
                                       V
FLANELA, flanele - vin negru; expr. flanelă de Dragăşani, flanelă de Odobeşti FLAŞNETAR, -ă, flaşnetari, -e -informator, denunţător, trădător s FLAŞNETĂ, flaşnete - gură FLAUT, flauturi - gură; expr. a cânta la flaut-* practica felaţia FLEO ARŢĂ ,fleoarţe-1. individ fricos, fără putere; 2. om de nimic
FITIL, fitile - 1. intrigă; 2. provocare
FITILIGIU, fltiligii - persoană intrigantă FTTUI - a influenţa pe cineva FIŢE - expr. a face fiţe - a face mofturi, a se sciifosi FIŢOS, -oasă, fiţoşi, -oase -încrezut, infatuat FIU -expT.fiul ploii - prost, do: bitoc
FIX, fixuri - expr. la fix - exact ceea ce trebuie; expr. la mare fix
  -     la perfecţie, în stil mare, magistral; expr. a fi sărit de pe fix- a fi nebun, a fi ţicnit FIZIC - expr. plimbă-ţi fizicul! -pleacă, şterge-o, cară-ţe! FÂLFÂI - expr. a i se falfâi - a nu-i păsa, a-i fi indiferent; expr. a pune steagul să i se fâlfâie—a nu-1 interesa, a nu-1 afecta FÂS,fâsuri -1- fiasco, eşec; 2. lucru fără valoare FLIT, flituri - gură; expr. a da cuiva cu flit — 1. a ironiza, a zeflemisi pe cineva; 2. a respinge, a îndepărta
FLITUI - 1. a ironiza; 2. a respinge; 3. a alunga FLOACĂ, floace - freză FLOTĂ - expr. a avea flotă - a avea bani FLUTURAŞ, fluturaşi - 1. prezervativ; 2. copil avortat; expr. a avea fluturaşi - a fi nebun, smintit; expr. a face pe cineva fluturaş — a omorî, a ucide FOAIE, foi - bancnotă de o sută de lei
FOALE -1. sâni mari; 2. stomac FOAMETE - expr, este foamete -se spune despre o persoană foarte urâtă
FOC - expr. a lua foc -1. (despre persoanele furate sau păcălite) -a sesiza, a observa şi a face gălăgie — a luat foc fraierul; 2. a înnebuni , a se sminti FOCA, foci - prostituată FOCHIST, fochişti - homosexual FOIŢAR, foiţari - cartofor FOIŢĂ - cărţi de joc; expr. a face o foiţă —■ a participa la jocul de cărţi
FORAR,/orar/ - homosexual FORFECUŢĂ, forfecuţe - expr. a-i trage cuiva o forfecuţă - a-i trage o bătaie scurtă FORO - (ţig.) - oraş FRAIER, fraieri - 1. persoană naivă, credulă, victimă a unui hoţ sau escroc; 2. individ reperat de infractori ca având (foarte mulţi) bani; 3. prost, ignorant, neşmecherit; expr. a face un fraier - a fura o asemenea persoană; expr. fraier
 FRA- FUL
 62
  coclit - victimă sigură; expr. fraier cu cioc - prea de tot; expr. s-a însemnat fraierul - a simţit că i se umblă în buzunar, s-a prins că poate fi furat sau înşelat
FRAIERI - a înşela, a păcăli FRANJURI - expr. a fi făcut franjuri -1. a fi foarte beat; 2. a fi tăiat foarte rău FRANŢUZOAICĂ, franţuzoaice
  -  femeie care practică sexul oral FRANZELĂ, franzele - câştig bun, partea cea mai însemnată dintr-o afacere FRANZELAR, franzelari - speculant
FRATE - expr. frate de mână -hoţi din buzunare care fac parte din aceeaşi bandă; expr .fraţi de sânge - criminali FRĂMÂNTARE, frământări -expr. a intra la frământare -
  1. a fi anchetat; 2. a fi arestat FRECA - 1. a se agita în zadar;
  2. a nu face nimic, a nu se ocupa cu nimic; 3. a se masturba; expr. a freca banana - a se masturba; expr. a o freca la rece!a freca ţiparul - a pierde vremea, a lenevi; expr. hai c-o freci cu mine! - mă minţi, încerci să mă păcăleşti!
FRECANGEALĂ, frecangeli -
  1. aiureală, nimic serios; 2. dans la sentiment FRECANGIOAICĂ, frecan-gioaice - femeie de moravuri uşoare
FRECANGIU, frecangii - individ leneş, trântor
FRECŢIE, frecţii - 1. acţiune inutilă; 2. lucru fără valoare; expr. a face frecţie la piciorul de lemn - inutil; expr. a-i face cuiva frecţii - a certa, a critica (pe cineva)
FREZĂ - expr. a o lua în freză -
  1. a fi păcălit, a fi înşelat; 2. a fi bătut; expr. căzut în freză -nebun
FRIGARNIŢĂ, frigarniţe - femeie frigidă FRIPTURIST, fripturişti - v.fran-zelar
FRIPTURISTĂ, fripturiste -
  1.   coardă, prostituată; 2. om politic corupt FRIGE - expr. a frige o femeie - a avea contact sexual cu ea; expr. a frige la normal - a face ceva cât se poate de bine; expr. a o frige în podul palmei - a se masturba FRIGE-O! - pleacă, du-te! FRIŢ,yh*// - neamţ FRÂNAR, frânări - persoană care consumă zilnic băuturi tari, drojdier
FRÂNĂ - expr. frână de muci -mustaţă FRUCT, fructe - sân de femeie FUGACI, -e, fugaci, -e - urmărit, evadat
FUGI - expr. fugi din peisaj! -pleacă, dispari, cară-te!; expr. fugi cu pianul că se varsă clapele! - pleacă, întinde-o! FULG,./w/g/ - borsetă FULGOÂSĂ, fulgoase - pasăre de curte
63
FUI - FUS
FUIOR, fuioare - expr. a lua fuioarele - a pleca, a fugi; expr. a fi în fuior - a fi în relaţii de dragoste cu cineva FUMA - expr. am fumat, s-a fumat, e fumată... - am mai trecut prin aşa ceva, e veche treaba, nu merge păcăleala FUND, funduri - expr. a se da (lăsa) la fund - 1. a dispărea, a fugi; 2. a înceta să mai comită infracţiuni; expr. a avea fundul la firul ierbii - a fi o persoană scundă; expr. a fi picat în fund
  -   a fi uimit, a fi mirat, a rămâne cu gura căscată FUNINGINA, funingine - ţigară
FURA - expr. furt acut - delapidare; expr. a fura luleaua neamţului - a fura de sub nas;, expr. a o fura original - a fi înşelat, a fi păcălit; expr. a fura din caşcaval - (între hoţi) - a lua o parte din banii furaţi; expr. a o fura - a lua bătaie de la cineva
FURCI - expr. a atârna în furci -
   1. a executa o sentinţă penală;
   2. a suferi chinurile unei pedepse
FUS,/¿¿se - picior subţire; expr. a toarce fusul cuiva - a toca de bani, a exploata pe cineva, a profita de pe urma cuiva
G, §
GABJĂ, gabje - 1. palmă mare,
  2.  lovitură puternică GABOR, gabori - poliţist; expr.
  gabor blat - poliţist corupt GAD - (deţ.) - îmbrăcăminte din penitenciar, mai ates bluza de la costum
GARD, garduri - expr. a avea gard -1. a avea alibi; 2. a avea unde să se ascundă; expr. a umblă cu gardul - a fila pe cineva
GAGIU - (ţig.) - 1. denumire generică pentru orice persoană de sex masculin; 2. prieten, iubit; 3. persoană de naţionalitate română GAGICA - v. gagiu\ expr. manşetă de gagică - brăţară; expr. gagică lână-n lână - femeie foarte frumoasă GAGIOALĂ, gagioale - v. gagică
GAGISTRU, -ă, gagiştri, -tre -persoană cu situaţie materială foarte bună, om cu bani, bogat GAGICĂREALĂ, gagicăreli -alergare după femei, desfrâu GAGICĂRI - a flirta GAIBARACE - picioare GALBEN, galbeni - bani
GALERIE, galerii - gură GALMOZ, galmozuri - anticoncepţional GAMELĂ - expr. a da la gamelă
  -    a lovi pe cineva în cap GAMOAIE - ţoi, cinzeacă de băutură spirtoasă GAN - armă de foc, mai ales pistol
GANG, ganguri - 1. bandă de infractori; 2. gaşcă de cartier care comite infracţiuni grave GARAGAŢĂ, garagaţe - expr. a face garagaţă - a discuta mult pe marginea unui lucru, a vocifera; expr. de garagaţă - de formă, numai ca să se afle în treabă, ca să amuze pe altcineva GARCEN, garceni - poliţist GARDINĂ, gardine - alibi GARETE, gareţi - ţigan GARGARAGIU, gargaragii -palavragiu, mincinos, vorbăreţ, gălăgios, gură-spartă GARGARĂ - vorbărie, palavre, logoree fără sens G ARG ARISE ALĂ, gargariseli -vorbărie, palavre GARID, garizi - proxenet, peşte GARIDĂ, garide - femeie de moravuri uşoare
 65
GAR - GAL
                       GARNISI - a bate tare pe cineva GARNISIT, -ă, garnisiţi, -te -
  1. lovit, bătut rău; 2. persoană cu mulţi bani sau bijuterii
GAROAICĂ, garoaice - ţigancă GAROI - ţigan
                       GARSONIERĂ, garsoniere — celulă din arest sau penitenciar GAŞCĂ, găşti - grup de hoţi sau derbedei; expr. a fi de gaşcă - a fi sociabil, bun, înţelegător GAŞPADIN, gaşpadini - cuţitar GAŞPER, gaşperi - 1. ţigan lăutar; 2. persoană care se pricepe la afaceri GAŞTENIE, gaştenii - amantă, iubită
                       GAURĂ, găuri - 1. spargere;
  2. furt; 3. delapidare; expr. a da gaură -1. a fura; 2. a delapida;
  3. a câştiga la jocurile de noroc;
  4. a face dragoste; 5. a înjunghia; 6. a împuşca; expr. a da o gaură la ghici - a fura la întâmplare
GAZ, gaze - expr. a arde gaz (sau gazul) - a pierde vremea de pomană, a sta degeaba; expr. a tăia gazul (cuiva) - a lovi la ficat, a tăia respiraţia GAZOMETRU, gazometre - fese de femeie GĂJBI - a prinde, a aresta; expr. a fi găjbit - a fi prins, a fi arestat GĂJBIT, -ă, găjbiţi, -te - prins, arestat
                       GĂLĂGIE, gălăgii - 1. vorbărie;
  2.   protest GĂLBENUŞ - expr. a lua gălbenuşul - a-şi însuşi cea mai
  mare parte din câştigul rezultat în urma unei escrocherii GĂLEATĂ, găleţi - buzunar; expr. a băga pe cineva în găleată - a-i face rău; expr. a-i băga pe toţi în aceeaşi găleată
  -    a-i trata pe toţi la fel GĂINAR, -ă, găinari, -e - 1. hoţ de găini; 2. hoţ de lucruri mărunte
GĂINĂ, găini - pălărie GĂINĂRII - hoţii mărunte GĂITAN - expr. treaba (afacerea) a mers găitan — a mers perfect, fără incidente, fără ca autorii să fie prinşi de poliţie GĂMAN, gămani — om prost, prostănac GĂMĂLIE, gămălii - expr. a avea gămălie - a fi isteţ, deştept, inteligent, descurcăreţ GĂOZAR, găozari - 1. homosexual; 2. persoană lipsită de personalitate, om de nimic;
  3.   zgârcit GĂRDUI - a aresta, a închide GĂRDUIT, -ă, gărduiţi, -te -arestat, închis GĂRGĂUNE, gărgăuni - nou-năs-cut
GĂSELNIŢĂ, găselniţe -1. şmecherie, truc; 2. alibi GĂSI - expr. a găsit pălămida -nu a găsit nimic de furat GĂSITOR, găsitori - câine poliţist
GĂŞCAR, găşcari - sociabil, bun, înţelegător GĂTEALĂ, găteli - expr. a pleca (a merge) în găteală - a merge
 GĂV - GHI
 66
  la distracţie, la chefuri, a fi în petrecere GĂVAN, găvani - om care mănâncă mult GEALA - a ninge GEALAT, gealaţi - 1. poliţist;
  2.   vlăjgan, huidumă; 3. tovarăş, partener în cadrul unui grup de infractori; 4. bodyguard GEA - expr. gea pe Ieste! - (ţig.)
  -  atenţie, ai grijă că vine poliţia!
GEAM - expr. a se face geam - a vedea, a sesiza o manevră subtil executată; expr. a avea geam -(despre tinerele fete) - a fi virgină
GEAMANTAN - stomac; expr.
  doi la geamantan - chinez GANABET, ganabeţi -1. poliţist;
  2.   filor; 3. hahalere GEANĂ, gene - atenţie, ia seama, priveşte!; expr. e geană ăla pe mine! - mă urmăreşte, mă studiază; expr. a avea geană de mahăr - a avea ochi buni, de hoţ mare; expr. a da o geană -a arunca o privire GEMĂNAR, gemănari - pieptene
GEANĂU, geanăi - ţigan GENERAL, generali - ţigară întreagă găsită pe jos GENITAL, -ă, genitali, -le - genial!
GENOCID - băutură alcoolică de calitate inferioară, preparată din fructe netradiţionale sau diverse produse, care pune în pericol sănătatea oamenilor
GHEARA, gheare - mână, labă; expr. a pune gheara - 1. a fura;
  2. a prinde, a aresta; expr. a fi bun de gheară - a fi un bun hoţ de buzunare; expr. a da o gheară
  -    a juca barbut GHEAŢĂ - expr. a se da pe gheaţă - a denunţa pe cineva GHEM - expr. a fi făcut ghem -
  1. a fi lovit, bătut rău; 2. a fi foarte beat
GHERDANE - 1. cătuşe; 2. lanţuri
GHERLĂ, gherle -1. închisoare;
  2. insucces, ghinion, nereuşită într-o acţiune, precum şi la jocuri de noroc; expr. ce gherle scoţi din tine! - ce prostii spui, ce tâmpenii debitezi!
GHERŢOI - prost, tâmpit, cretin, necioplit GHEU - încăpere mică, celulă GHEŞEFTAR, gheşeftari - individ profitor GHETE - expr. a te strânge ghetele - a da de necaz GHI AUR, ghiauri - ţigan GHICI - a descoperi, a dibui, a prinde, a demasca GHICIT, -ăy ghiciţi, -te - descoperit, dibuit, prins, demascat GHIDON, ghidoane - cap; expr. a-i strâmba ghidonul cuiva -a-1 lovi, a-1 răni la cap GHIJOI - om bătrân GHILIMELE - expr. a intra la ghilimele - a fi anchetat, a fi arestat
GHILOSI - a se dichisi, a se aranja pentru petrecere
67
 GHI - GÂS
GHILOSIT, -ă, ghilosiţi, -te - dichisit, îmbrăcat cu haine (noi), curate
GHINĂ - ghinion, neşansă GHINDĂ - expr. a fi băiat de ghindă - (hoţi buz.) - hoţ bun pentru traseu GHIOAGĂ - mână grea, pumn greu
GHIOGAR, ghiogari - bătăuş GHIOZDAN, ghiozdane - stomac; expr. ţipă penarul la ghiozdan - a-i fi o foame de lup GHIŞEU-prohab GHIULAR, ghiulari - vânzător de inele din aur fals GHIUM - bidon de 25 de litri, în care se aduce mâncarea la deţinuţii din penitenciar GIANEL- (despre o posibilă victimă a unui furt sau a unei înşelăciuni) - a înţeles, şi-a dat seama, a văzut, ştie; expr. gia-nel la husen - fraierul s-a prins GIGEL, gigei - gigolo GIGI - expr. Gigi Muşchea -nume generic dat oamenilor solizi şi puternici GIMBILI - a privi, a se uita, a pune ochii pe ceva GINECOLOGIC - expr. a vorbi ginecologic - a vorbi murdar, indecent GINGIE, gingii - gură GINI - a privi atent, a urmări cu privirea, a observa; expr. s-a ginit husenul - a observat fraierul
GINITOR, -oare, ginitori, -oare -
  1. individ de pază dintr-un grup
  de infractori; 2. spion, observator; 3. denunţător CIOABLĂ, cioable - 1. hoţ bătrân, neputincios; 2. persoană naivă, credulă, uşor de înşelat GIOALE - picioare GIOARSĂ, gioarse - 1. prostituată; 2. haină uzată, zdreanţă GIOGĂRIE, giogării - idee GIOL - a fura, a şterpeli GIOLAR, giolari - hoţ GIOLEALĂ, gioleli - furt GIOLI - a fura
GIOLIT, -ăy gioliţiy -te - (despre lucruri) - furat, sustras GIOPSI - expr. a fi (cineva sau ceva) giopsi - a fi om de încredere, de calitate superioară GIORNO - v. giopsi GIRAFĂ, girafe - persoană înaltă GIUGLĂU, giuglăi - câine ciobănesc
                                                GIUBLEA- expr. a avea giublea -a fi la adăpost, ferit de surprize,
  ♦  a fi bine acoperit GIURGIAN, giurgiani - hoţ mărunt, găinar GÂDILA -1. a afla; 2. (hoţi buz.)
  -    a vedea obiectul care trebuie sustras; 3. (despre victima unui hoţ de buzunare) - a-şi da seama că hoţul încearcă să-l fure; expr. gâdilă pedala! - accelerează! GÂJLMĂ, gâlme - om prost, nepriceput
GÂRLĂ, gârle - din abundenţă, din belşug GÂSCĂ, gâşte - persoană naivă, credulă, care poate fi uşor furată sau păcălită
 GÂS - GRA
68
GÂSCULIŢĂ» gâsculiţe -- tânără naivă şi lipsită de experienţă GÂT - expr. a dam gât pe cineva — a pârî, a divulgata deqonspira un complice în timpul anchetei judiciare; expr. a face gât — a face gălăgie, a avea pretenţii; expr. sticlă cu gâtul lung -stiblă la trei sferturi cu băutură alcoolică GLADIATOR, gladiatori - bă-tăiişi
GLAJĂ, glăji - sticlă cu vin GLANDĂ, glande - gât GLAS, glasuri - expr. a da glas— a striga, a ţipa GLICERINĂ -băutura alcoolică; expr. glicerina în Parlament — persoană beată care poate fi victima unui hoţ de buzunare GLISA- a bea, a consuma băuturi alcoolice; expr. hai să glisăm 1001- hai să bem 100 ml de ceva tare!
GLÎSAR, -ă, glisări,-e - beţiv GLOABĂ, gloabe - hoţ bătrân GLOANŢE - mâncare de fasole GLOB, globuri - cap GLOBI -a tâlhări, a jefui GLÓBIRE - tâlhărire, jaf GLOBIT, -ă, globiţi,-te- tâlhărit, jefuit
GLOJDEALĂ -mâncare GLOJDI - a mânca GLORIE - 1. păcăleală, înşelătorie; 2. acţiune în urma căreia o persoană a fost păcălită; 3, a consuma ceva într-un loc public fără să plăteşti; expr i-am ţras/ dat o glopie ^ fcaţm păcălit
GLUMEŢ, glumeţi - nebun, smintit, bolnav psihic; expr. internat la glumeţi - internat înţr-un spital de psihiatrie GOANĂ - expr. este pe goană -(despre infractori) - a fugit şi este urmărit de poliţie GOARNĂ, goarne - gură; expr. a da pe goarnă - a informa poliţia; expr. a da cu goarna - a vorbi mult GODZ3LA - om masiv, huidumă GOANGE - şmecherii , şiretlicuri GOGLET, gogleţi - naiv, fraier, uşor de furat GOGOAŞĂ, gogoşi - casă, locuinţă, cameră GOGOŞARI - chiloţi cu picior, dres
GOLAŞ, golaşi- homosexual GOLDACHE - aur sau bijuterii din aur GOLDEANU- v.goldache GOLGĂNI - a fura cuiva banii GOLI - 1. a fura; 2. a mărturisi fapta comisă GOLIT, -ă, goliţi, -te - 1. furat;
  2.  dovedit, demascat GOMEJ - cal
GOHITOR, gohitori - poliţist (sectorist)
GORILĂ, gorile - gardă de corp GOROBETE, gorobeţi - ageamiu, fraier GOROVEALĂ, gorqveli - mâncare
GOŞTINĂ, goştihe- garsonieră GOVIE, govii - gură GRAMAHAygramame - bunici, coariărnare
 69
gra - gur
GRANGUR, granguri - 1. om bogat, înstărit, cu poziţie socialăfoarte înaltă; 2. poliţist-şef GRANT- expr. a trage chiulul ca în Grant - a se chiuli în stil mare
GRANDI, granzi - v. grangur GRAST - (ţig.) - armăsar GRASNI r* (ţig.) - iapă GRĂDINIŢĂ, grădiniţe - şcoală de reeducare pentru infractorii minori
GRĂJBIT, -ă, grăjbiţi, -te - lovit, bătut
GRĂUNJE - 1. aur; 2. bani GREBLĂ, greble - pieptene, GREIER, greieri - expr. îi cântă greierii în cap - este nebun,
. ţicnit
(3REHIE - 1. înghesuială, îngrămădeală; 2. cantitate mare; 3. în număr mare GREŢURI - expr. a umbla cu greţuri - a umbla cu şmecherii , cu şiretlicuri; expr. fără greţuri
   -   fără probleme GREUTATE - expr. i-a picat greutatea - impotent GROASĂ - expr. e groasă! - situaţia e foarte gravă, e pericol mare!
GROS - expr. a fi la gros - a fi închis, a fi la închisoare GRISINĂ, grisine ■- picioare subţiri
GROAPĂ, gropi - arest, puşcărie; expr. <2 cădea în groapă -1. a fi arestat, închis; 2. a fi într-o situaţie foarte dificilă
GROSIME - expr. lua (a măsura) grosimea cuiva - a bate (pe cineva) rău GROTĂ, grote - 1. arest, închisoare; 2. barde noapte GRUBĂ - expr. este grubă - se găseşte mult, în*cantitate mare, din abundenţă GRUBĂR, grubări - persoană importantă, influentă, om cu bani
GUGUŞTIUC, guguştiuci -1, hoţ fără experienţă; 2. tânăr îndrăgostit
GUGUMAN, gugumani - naiv, fraier
GUIŢA - a'informa, a denunţă GUIŢ AR, -a, guiţari, -re - informator GULIE, gulii - cap GRUPĂ - expr. a lua cuiva grupa sanguină - a cresta pe cineva, a tăia, a spinteca GUGUF, gugufi - v. guguman GULADEL - (ţig.) - Dumnezeu GUMĂ - expr. gumă care şterge SIDA - prezervativ GURĂ, guri - expr. a da gură la câini - a denunţa pe cineva; expr. gura de lup - unealtă (foarfecă mare, de şantier) folosita de spărgători la deschiderea uşilor; expr. a o lua în gură - a fi păcălit; expr. a se încheia la gură - a fi discret, a nu vorbi; expr. o are pe gură - mărturiseşte, spune ce are pe inimă; expr. a da pe gură - a demasca pe cineva '
GURIST, gurişti - 1. cântăreţ vocal; 2. informator, denunţător
 GURIŢĂ - şmecher *
 GUŞAR, guşari - trădător, turnător
 GUŞĂ, guşe - expr. dă din guşă -
 1. informează; 2. spune tot; expr. a i se umfla guşa - a dori
   să mărturisească, să vorbească; expr. afităreîn guşă - a-'fi bogat GUŞPAN ¿guşpani - copil mic GUŞTER, guşteri -1. naiv, fraier;
   2.   grănicer, vameş GUŢAN, guţani — v. guşter
H.B. - hoaşcă bătrână HABOCÂ - expr. a fi ridicat/luat cu haboca (de poliţie) - a fi ridicat/luat cu forţa HAC, hacuri - salariu; expr. a avea un hac bun - a avea un salariu bun HACI! -1. stai!; 2. taci! HAGEALÂC, hagealâcuri - casă clandestină de toleranţă HAI - 1. gălăgie, zgomot foarte mare, scandal regizat, mai ales de hoţii de buzunare, pentru a distrage atenţia celor de faţă, astfel încât să poată fura mai uşor; 2. gălăgie, scandal făcut de infractorul prins în flagrant delict, pentru a reuşi să scape de poliţie; 3. băşcălie, bătaie de joc HAIDAC, haidaci — muncitor zilier care face cele mai grele munci
HAIDUC, haiduci - 1. tâlhar; 2.
  persoană (iertată cu legea HAI OS, -păsa, haioşi, -oase -
  i.  glumeţ, plin de haz; 2. ciudat; 3. supărăcios, care se irită uşor
HAITĂ, haite - bandă de hoţi; Qxptafi haită bătrână - a fi hoţ cu experienţă, rutinat
HALADI - a se şmecheri, a deveni descurcăreţ în anumite situaţii, a căpăta experienţă HALADJT, -ă, haladiţi, -te - descurcăreţ, şmecher, vigilent HALBĂ, halbe - (deţ.) - ţigară fumată pe jumătate HALEALĂ - 1.. alimente, mâncare; 2. adrese sau persoane de la care se poate fura; 3. persoane care pot fi păcălite uşor; expr. e de haleală aici - se poate fura aici
HALE ARDE ALĂ, haleardeli -(deţ.) - şmecherie HALESC - expr. nu halesc! - nu înghit (aşa ceva)!
HALI -1. a mânca; 2. a fi păcălit, înşelat; 3. a fi silit să accepte o înşelătorie; expr. ai halit-o! -te-ai păcălit, te-ai ars, ai păţit-o! HALIMAI - gălăgie, haos, scandal, v.hai HALIMOS - mâncare HALOIMIS - 1. harababură, încurcătură; 2. terminarea unor produse
HALTĂ, hălţi - expr. a face o haltă de ajustare — a se opri la un bufet, restaurant, în drumul de la serviciu spre casă, pentru a consuma băuturi alcoolice
 HAL - HQG
72
HALVA - 1. mită; 2. bacşiş; 3, lucruri de calitate foarte bună;
   4.   cantitate mare de obiecte pe care o ia un hoţ la împărţitul pradei furate; expr. a luat halvaua - a luat ce-a fost mai bun HALVIŢĂ - expr. a bate hâlviţa -a fi nemâncat, a mânca rar HAMALÂC - expr. a fi la hama-lâc - a fi închis în penitenciar HAM, hamuri - sutien; expr. a avea hamuri - a fi căsătorit HAMBAR - stomac voluminos, burtă mare HAMLEŢI - indispensabili, izmene bărbăteşti HALIMOS - v. haleală HANŢĂ, hanţe - haină sau orice articol de îmbrăcăminte furat HANTIRIU, hantirii - persoană credulă, naivă, victimă potenţială a infractorilor HARCUMAR, harcumari - agent de poliţie, subofiţer HARDUGHIE, hardughii - persoană înaltă şi grasă, matahală HARNEALĂ - (deţ) - 1. simularea unei boli pentru a se sustrage de la îndeplinirea unei sarcini; 2. vrăjeală HARPIST, harpişti - homosexual HARTABĂ, hartabe - prostituată HAŞL1 - a fura
HAŞURA - a lovi, a bate pe cineva până la sânge HAŞURAT, -ă, haşuraţi, -te - lovit, bătut până la sânge HAU - expr. hau-hau; ă umbla cu hau-hau - a informa poliţia, a denunţa, a trăda
HAZNA, haznale - expr. a da de. (o) hazna - a da de bani mulţi, a da de o sursă de câştig (ilicit) foarte bănoasă HĂMUI - 1. a se căsători; 2. a aresta, a închide HĂMUIT, -ă, hămuiţiy -te-1.căsătorit; 2. arestat, închis HEI - expr. hei-rup! - denumire a unei infracţiuni, mai ales furt, comise prin folosirea forţei fizice (spargerea uşilor, etc.); expr. am fost la un hei-rup - la o astfel de spargere; expr. hei-rupist - spărgător rudimentar HEMOGRAMĂ, hemograme -muşcătură până la sânge HENŢ! - nu pune mâna, e interzis!
HEPATIC, -ă, hepaticiy -ce - asiatic HERGHELEGIU, herghelegii -proxenet HERŢOG, herţogi - bărbat bogat care se comportă respectuos cu femeile de moravuri uşoare HINGHER, hingheri - poliţist HÂRDĂU, hârdaie - puşcărie HÂNDEALI - (ţig.) - puşcărie HÂRB AR, hârtiari - vagabond, coate-goale HÂRB UI - a bate zdravăn, a snopi în bătaie HÂRBUIT, -ăy hârbuiţiy -te -bătut foarte tare, zdrobit HÂRLEŢ, hârleţi - palmă mare HÂŢĂ, hâţe - femeie de moravuri uşoare
HOGEAC, hogeacuri - spaţiu (cameră, garsonieră, apartament) unde se întreţin relaţii sexuale
 73
HOA - GUŞ
HOANGHINĂ, hoanghine -hoaşcă
HOHA - absolut deloc, nimic HOHAISEALĂ - (ţig.) - escrocherie cu metale false, care sunt prezentate drept materiale preţioase
HOIT, hoituri - corp; expr. mu-tă-ţi hoitul! - pleacă, şterge-o, cară-te!
HOLDANĂ, holdane - femeie senzuală HOLOANGĂR, holoangări - traficant, speculant de aur HOLODRONŢ, holodronţi -
  1.  mincinos; 2. persoană cu o fire dificilă, irascibilă HOLDA - expr. este holdă mare -există posibilitatea unui furt cu profit mare HORN, hornuri - gât, expr. a scutura hornul - a renunţa la fumat sau băut
HORNEALĂ - expr. la hornealâ
  -  v. la derută HORNIST, -ă, hornişti, -ste - fumător
HOŢOAICĂ - unealtă formată dintr-un băţ lung la capătul căruia se află un cârlig, cu care se fură diferite obiecte HRUBĂ, hrube - celulă, arest HUBĂR, hubări - 1. şeful unei bande de infractori; 2. hoţ experimentat HUIDUMĂ, huidume - mălai-mare, matahală HU1DUMEŞTE - expr. a se îmbrăca huidumeşte - (hoţi buz.) -a se îmbrăca foarte simplu, pentru a nu atrage atenţia celor din jur HULTAN, hultani - pungaş experimentat, vulpoi bătrân HULUBĂ, hulube - picioare HUSEN, huseni - 1. fraier, naiv, credul; 2. victima unei infracţiuni, mai ales a hoţilor de buzunare şi a escrocilor; expr. husen de baltă - prost, fraier de la ţară; expr. husen de gară -fraier, prost de oraş; expr. husen cu feştilă - fraier care fumează HUŞCHEALĂ! - fugi, şterge-o!
IAC, iacuri - (ţig.) - chibrit, foc LAGALIE, iagalii - automobil IAGALO - (ţig.) - pistol IALĂ, iale - gură; expr. a da ială
  -  a păcăli, a înşela
IARBĂ - 1. marihuana; 2. denumire generică a oricărui drog; expr. a fi cu iarba-ri gură - a fi mort ■' 't,:.         ';
IA-ŢI-O UŞOR! - expr. - pleacă, du-tefl
IAURT; iaurturi - lucru sau persoană neînsemnată IAVAŞALE - ochelari IED, iezi - 1. copil; 2. hoţ tânăr, fără experienţă IEDERA - femeie posesivă şi profitoare IEFTIN—expr. a se ieftini mălaiul
  -  a apărea o lege penală mai -uşoară, a apărea un decret de graţiere sau amnistiere a unor fapte penale; expr. a fi ieftină treaba - a nu merita comiterea furtului sau a spargerii
IELE -expr. a face ca toate ielele
  -  a se comporta violent, a face scandal
IENICER, ieniceri - poliţist IEPURE, iepuri - 1. complice;
  2. trădător
 IERNA - ă fi întreţinut de o femeie
IESLE - tejgheaua de la bar IEPAR, iepari v hoţ de cai        ^ .
 IEPŞUNĂ, iepşune - prostituată IEŞI - expr. a ieşi în faţa - a participa la jocul de barbut cu o sumă care devine apoi cotă parte din profit; expr. a ieşi la zar - a licita, a pune o anumită sumă de bani la jocul de barbut; expr. a ieşi la treabă.-..a merge la furat; expr. a ieşi la dori-: sealăfpe ogor - a ieşi la furat; expr. a ieşi şucăr mare - a ieşi scandal
IERTARE, iertări - sentinţă judecătorească de achitare ILEGALIST, -ă, ilegalişti, -ste -hoţ, pungaş, escroc IMAGINE, imagini - faţă IMPORT- expr. din import - provenit din furt IMPRESAR, impresari - deţinut infatuat care a ieşit din carantină şi nu se teme de puşcăriaşii periculoşi din închisoare IMPRIMA - 1. a lua amprentele;
   2.   a aresta IMPRIMAT, -a, imprimaţi, -te -
   1. amprentat; 2. arestat, închis
75
 INC - INT
INCHIZITOR, inchizitori - poliţist
INCINTĂ - expr. a fi adus la incintă - a fi băgat la arest, la închisoare INCUBATOR, incubatoare - arest, închisoare INDIANĂ, indiene - butelie de aragaz
INDIGO - expr. a merge la indigo
  - 1. a merge la furat împreună cu cineva; 2. a fi de acord; 3. a tăinui; 4. a nu vorbi nimic
INDEX - expr. a fi pus la index -a fi luat în evidenţă, a fi în atenţia poliţiei INDUSTRIE, industrii - expr. a merge industria - a merge bine afacerea, spargerile, furturile, escrocheriile etc.
INGINER - expr. l-a lăsat inginer
  -   l-a furat, l-a lăsat lefter INJECTA -a da mită \NIECJlE,injecţii - mită, bacşiş INJECTAT, -ă, injectaţi, -te - mituit
INSECTICID - băutură alcoolică foarte tare INSPECTOR, inspectori - 1. hoţ care merge prin localitate pentru á găsi locurile unor viitoare spargeri de locuinţe sau de magazine; 2. vânzare de ponturi INSTRUCŢIE - bătaie încasată la poliţie; expr. a face instrucţie cu cineva - a ancheta foarte dur un infractor INSTRUMENTIST, instrumentişti - informator
INTERSECŢIE - expr. a ieşi la intersecţie - a avea întâlnire cu cineva
INTERIOR - expr. a poseda interior - a fi deştept, a fi inteligent
INTERNARE, internări - arestare
INTERVAL - luptă, bătaie între membrii unei bande de infractori pentru stabilirea şefiei; expr. a face un interval - a provoca pe cineva la bătaie; expr. a chema pe cineva la interval- a chema la bătaie; expr. a ieşi la interyal - a da mită; expr. hai să te văd cu ce ieşi la interval! - ce informaţii îmi oferi?
INTERVENŢIE, intervenţii - furt, spargere; expr. frumoasă intervenţie! - furt, spargere reuşită; expr. du-te şi fă o intervenţie — du-te şi distrage atenţia fraierului (hoţi buz ); expr. vine intervenţia - soseşte echipa infractorilor complici care se ocupă cu distragerea atenţiei
INTERVIU, interviuri - declaraţie dată la poliţie, procuratură sau tribunal: expr. a da un interviu -a fi anchetat, a fi cercetat
INTOXICAT, -ă, intoxicaţi, -te -hoţ cu multă experienţă
INTRA - expr. a intra dincolo - a fi arestat, a fi închis; expr. a intra încacao (a se face de cacao) - a ... se compromite, a se face de fâs; expr. a intra ţn fabrică - 1. a fi cercetat; 2. a fi bătut; expr. a
 iNT-ra
 76
   intra în perimetru - a fi urmărit de poliţie; expr. a intra în postul cel mare - a executa cea mai mare pedeapsă; expr. a intra în vinerea seacă - a fi prins, a fi arestat; expr. a intra la seceră -a fi anchetat, a fi interogat INTRARE, intrări - (deţ .) - pedeapsă (perioadă de detenţiei) executată în întregime în penitenciar; expr. a avea intrare - a avea relaţii, pile; expr. a-şi face intrarea - (deţ.) — a-i impresiona pe ceilalţi deţinuţi prin forţă, în momentul venirii în penitenciar, pentru stabilirea . ierarhiei în grup INTRODUCERE, introduceri -oratorie; expr. a avea introducere - a vorbi frumos, a cuceri cu vorba INUNDAŢIEi inundaţii - loc unde apare poliţia; expr. este inundaţie! - a apărut poliţia! INVENTAR, inventare - 1. furt;
   2.   arestare; 3. anchetă; expr. a face inventarul cuiva - 1. a ancheta pe cineva; 2. a aresta INVERS - expr. a fi invers —a fi homosexual IORDAN, iordane - expr. a umbla cu iordane - a umbla cu
   minciuni, a se ţine de lucruri neserioase; expr. de iordan -
   1.    de formă, pentru a păcăli, a înşela; 2. vrăjeală IORGU - expr. de iorgu - v. de iordan IPSI -1. eu; 2. mandea IPSOS - expr. a avea ipsos - 1. a aVea experienţă, rutină; 2. a avea trecere, a fi favorizat IRACAN, iracani- sărac, amărât ISCĂLITOR, -oare, iscălitori, -oare - falsificator ISTORIE — expr. a face cuiva istorie - (deţ.) - a-i speria pe cei din celulă prin folosirea forţei IUREŞ - (hoţi buz.) -1. înghesuială şi gălăgie provocată de hoţii de buzunare pentru a putea fura mai uşor; 2. gălăgie, scandal făcut de infractorul prins în flagrant delict, pentru a impresiona pe cei din jur şi a încerca, astfel, o portiţă de scăpare
IVAN, ivani - cetăţean rus IZMĂ - expr.. a se alege!a rămâne cu izma - a nu rămâne cu nimic IZVOR - apă de colonie IZOLATOR, izolatori - poliţist de penitenciar IXIVĂ, ixive - acte de identitate
ÎMBARCA -1. a prinde, a aresta;
  2. a băga la închisoare; 3. (deţ.)
  - a tranfera dintr-un penitenciar în altul
ÎMBĂLUI - a vorbi mult pentru a induce în eroare pe cineva ÎMBĂLUIT, -ă, îmbăluiţi, -te -ameţit, indus în eroare ÎMBÂRLIGA - 1. a determina prin anumite şiretlicuri pe cel anchetat să recunoască faptele comise; 2. a spune luciuri false despre o terţă persoană pentru a-i face rău, a monta pe cineva împotriva altcuiva; 3. a corupe, a da mită ÎMBĂLSĂMA- a omorî, a ucide ÎMBĂLSĂMAT, -ăy îmbălsămaţi, -te - omorât, ucis ÎMBRĂŢIŞA - a fura, a-şi însuşi bunurile altcuiva ÎMPACHETA - 1. a denunţa pe cineva, a-I turna la poliţie; 2. a lega infractorul în momentul prinderii lui; 3- a aresta ÎMPACHETAT, -ă, împachetaţi, -te -1. denunţat, trădat; 2. legat;
  3. arestat
ÎMPĂNA - a străpunge, a spinteca cu cuţitul ÎMPĂNAT, -ă, împănaţi, -te -spintecat cu cuţitul; expr. tuflă
  bine împănată - (hoţi buz.) -portmoneu plin de bani ÎMBULINA - expr. a o îmbulina
  -   a da de necaz, a păţi ceva rău ÎMPĂIA- a asasina, a ucide ÎMPĂRTĂŞANIE - băutură ÎMPĂRTĂŞIT, -a, împărtăşiţi -te
  -   băut, afumat ÎMPĂRŢEALĂ - morală, ceartă,
  expr. a împărţi ridichea şi covrigul - a împărţi (însuşi) în mod egal bunurile furate; expr. a împărţi urări de mamă - a înjura pe cineva de mamă, a trimite la origini ÎMPIEDICAT, -ăt împiedicaţi, -te
  -   naiv, credul, fraier ÎMPLETI - expr. a împleti pe
  cineva - a face rău (cuiva), a întinde o capcană ÎMPODOBI - a condamna la închisoare
ÎMPODOBIT, -ăy împodobiţi, -te
  -   condamnat la închisoare ÎMPROPRIETĂRIT, -ă, împro-
  prietăriţiy -te - v. împodobit ÎMPUŞCAT; -ă, împuşcaţiy -te -în stare avansată de ebrietate, afumat
ÎNAINTAŞ , înaintaşi -1. sâni opulenţi, 2. (hoţi buz.) - complicele care acoperă victima din faţă
 ÎNA - ÎNT
78
ÎNARIPATĂ, înaripate - pasăre de curte
                             ÎNĂUNTRU - expr. a fi legat înăuntru - a fi arestat, a fi închis ÎNCĂLŢA - 1. a înşela, a păcăli;
  2. a aresta, a închide; 3. a condamna la închisoare ÎNCĂLŢAT, -ă, încălţaţi, -te -
  1. înşelat; 2. arestat; 3. condamnat ÎNCĂLZI - a bate, a lovi ÎNCĂLZITOARE, încălzitori -amantă, iubită ÎNCĂLZITOR, încălzitori - bastonul de cauciuc al poliţistului ÎNCĂRCA - a bea, a consuma alcool
ÎNCĂRCĂTOR, -oare, încărcători, -oare - beţiv ÎNCHIDE - expr. închide uşa pe dinafară - cară-te, pleacă! ÎNCHINARE, închinări - băutură ÎNCHIRIAT, -ă, închiriaţi, -te -căsătorit ÎNCLIFTA- a se îmbrăca elegant ÎNCLIFTAT, -ă, încliftaţi, -te -elegant, dichisit, spilcuit ÎNCOPCIA - a pune cuiva cătuşele
ÎNCOPCLAT, -ă, încopciaţi, -te -încătuşat ÎNCUVIINŢARE, încuviinţări -lovitură puternică dată cu palma sau cu pumnul ÎNFLORI - a bate tare pe cineva ÎNFIA - a băga la închisoare ÎNFIAT, -ă, înfiaţi, -te - arestat ÎNFRUMUSEŢA - v. înflori ÎNFRUMUSEŢAT, -ă, înfrumuseţaţi, -te - bătut rău
ÎNGĂLBENI - a se înfuria ÎNGERAŞ, îngeraşi - expr. a face pe cineva îngeraş - a omorî, a ucide pe cineva ÎNGHESUIALĂ, înghesuieli -
  1.  razie făcută de poliţie; 2. situaţie dificilă,, necaz, bucluc; expr. a fi rost de înghesuială - a fi rost/loc bun pentru furat ÎNGHEŢATĂ, îngheţate - informator, denunţător, trădător ÎNGHIŢI - a fi păcălit, a fi înşelat; expr. a înghiţi două nasoale - a fi păcălit de două ori ÎNGRĂŞAT, -ă, îngrăşaţi, -te -(despre obiecte, lucruri) - furat, şterpelit
ÎNGRIJIRE - expr. a lovi pe cineva la îngrijire - a lovi la cap ÎNHĂMA - 1. a se căsători; 2. a aresta
ÎNHĂMAT, -ă, înhămaţi, -te -
  1.  căsătorit; 2. arestat, închis ÎNJUG-O! - expr. cară-te, pleacă! ÎNMORMÂNTARE, înmormântări - băutură tare ÎNSEMNA - a-şi da seama, a se prinde, a observa; expr. s-& însemnat fraierul - şi-a dat seama că va fi furat ÎNSEMNAT, -ă, însemnaţi, -te -atent, vigilent ÎNŞTIINŢARE, înştiinţări - sentinţă penală de condamnare ÎNŞURUBA - a aresta, a închide ÎNTĂRI-abea
ÎNTĂRITOR, întăritoare - băutură spirtoasă ÎNTOARCE-a fura
79
ÎNT - ÎNV
ÎNTREPRINDERE, întreprinderi
  -  închisoare, puşcărie ÎNTRISTARE, întristări - notă de plată, amendă ÎNŢĂRCAT, -ă, înţărcaţi, -te -hoţ condamnat şi închis pentru prima dată ÎNŢEPA - 1. a-şi da seama că a fost sau că va fi furat sau păcălit; 2. (despre infractori) - a-şi
 da seama că este urmărit de poliţie; expr. s-a înţepat fraierul -s-a prins că se încearcă un furt asupra lui
 ÎNVELITOARE, învelitori - amantă, iubită
 ÎNVÂRTEA, învârte le - capcană, cursă
 ÎNVIERE, învieri - băutură spirtoasă
<J,j
JABRAC Jabraci - om de nimic, ticălos
JAF, jafuri - marfă de calitate inferioară
JAGARDEA, jagardele - 1. persoană fără niciun fel de calităţi morale, în care nu se poate avea încredere, care nu îşi respectă cuvântul; 2. prostituată JAGUAR, jaguari - şef formal sau neoficial al unui grup J AKYILICĂ Jantilici - haină JANDARM, jandarmi - consoartă
JANGALE - (deţ.) - bucăţile de grăsime din mâncare JANGHINOS, -oasă, janghinoşi, -oase - 1. persoană murdară, neîngrijită; 2. persoană cu o înfăţişare dezagreabilă JANTĂ, jante - prostituată J APC AN Japcani - tâlhar J APIJĂ Japiţe - 1. neserios, flecar, în care nu poţi avea încredere; 2. prostituată JARCALETE, jarcaleţi - haimana întreţinută de o prostituată bătrână
                      JARCĂ - prostituată îmbătrânită JARGON, jargoane- minciună, afirmaţie falsă, menită să inducă interlocutorul în eroare
JARTEA, jartele - 1. prostituată; 2/homosexual pasiv; expr. a avea pe cineva la jartea - (despre femei) - a profita de un bărbat, a-1 lua de fraier; expr. jartea penală - prostituată de duzină care poate fi arestată uşor
JARTIERĂ, jartiere - prostituată JĂLBAR Jălbari - reclamant JB ANŢ - a face amor în picioare JEG Jeguri - expr Jeg în gât - informator, trădător; expr. jeg penal - individ extrem de murdar JEP, jepuri - buzunar JERPELI - a mutila JERPELIT, -ă Jerpeliţi, -te - mutilat
JET - denunţător, trădător, informator
JIGANIE, jiganii - om lipsit de caracter
JGHEAB, jgheaburi - stomac, expr. a băga la jgheab - a mânca, a înfuleca JlGYllNEA Jighinele - infractor cu experienţă, rutinat, recidivist JIGODIE, jigodii - persoană neserioasă; expr Jigodie penală -persoană care nu se ţine de cuvânt
81
 JIT - JUV
JITAR, jitari - poliţist de penitenciar
JOARŢĂ, joarţe - îmbrăcăminte purtată, veche JONGLER, jongleri - avocat JOS - expr. a fi băgat jos - a fi băgat la arest JOSEU - expr. a cădea pe joseu -a fi prins de poliţie în flagrant delict
JUALII-(ţig.)-păduchi JUCĂRIE, jucării - armă de foc, pistol
JUCĂTOR, -oare, jucători, -oare
  -    martor mincinos JUDEŢ, judeţi - hoţ din aceeaşi bandă sau aceeaşi tagmă JUG Juguri - căsnicie JULEALĂ, juleli - furt JULI - a fura
JULITOR, -oare, julitori, -oare -hoţ
JUMA - expr. juma de buletin( juma de metru şi o flegmă - persoană scundă, pitic JUNCAN, juncani - tânăr încăpăţânat şi prost
JULIETÂJuliete - amantă, iubită JUNGHI, junghiuri - persoană bătrână, ramolită JUNGLĂ, jungle - loc sordid JUNIOR, juniori - infractor încăpăţânat
JUPÂN, jupâni - 1. şef neoficial, ales de obicei în funcţie de criteriul vârstei şi al condiţiei materiale foarte bune;
  2.   (deţ.) - subofiţer de penitenciar; expr. a fi ştiut de jupân - a i se şti de frică, a fi temut
JUPÂN AR, jupânari - 1. infractor renumit şi temut; 2, individ cu funcţie înaltă JURNAL, jurnale - cazier, antecedente penale JURUIALÂ Juruieli - făgăduială JURUBIŢĂ, jurubiţe - 1. şmecherie; 2. (despre femei) - serafică
JUVETE Juveţi - ageamiu, neinstruit, prost JVARJ Jvarţuri - şpriţ
L, 1
LABĂ, labe - mână; expr. a avea farmece-n labă (hoţi buz.) - a fi foarte îndemânatic la furtul din buzunare; a fi făcut din labă -prostănac, mototol; a pune laba pe ceva - a pune mâna pe ceva, a face rost de ceva; a face laba -a practica onania; labă tristă -naiv, fraier LĂBĂREALĂ, lăbăreli - activitate inutilă, pierdere de timp; aiureală, nimic serios LABAGIU, labagii- 1. onanist;
  2.    persoană abjectă care, prin comportamentul ei, atrage dispreţul celor din jur LABERMAN, labermani v. la-bagiu
LĂBAR, lăbari v. laberman LABIRINT, labirinturi - puşcărie LABORATOR, laboratoare -
  1.    anchetă; 2. sediul poliţiei; expr. a fi adus la laborator - a fi anchetat de poliţie LAC, lacuri - loc bun pentru furat LACĂT, lacăte - expr. a descuia lacătul - a reuşi o spargere, un furt; a ţine lacătul (despre complicii hoţilor) - a fi atenţi să nu vină cineva, a ţine de şase; a pune (cuiva) lacătul -1. a mitui
  pe cineva; 2. a prinde într-o capcană sau într-o cursă pe cineva LACHE - om prost, nedes-curcăreţ
                                   LACRIMĂ - 1. infractor începător, neexperimentat; 2. fraier;
  3. persoană naivă, uşor de păcălit
LADĂ - expr. a se face ladă de cuie - a îngheţa tun LAGĂR, lagăre - penitenciar LALEA, lalele - casetofon LAIE - expr. o laie - nimic, absolut nimic LAMĂ, lame - expr. a dala umbla/cu lama (hoţi buz.) - a tăia buzunarele sau genţile LAMINOR-anus LAMINORIST, laminorişti - homosexual LAMPĂ, lămpi - expr. a fi făcut lampă - a fi învins fără drept de apel; a face lampa mică- a dispărea, a fugi; a-i fila (cuiva) o lampă!a-i trăsni lampa - a fi nebun, a fi smintit LANOLINĂ, lanoline - 1. persoană blajină şi darnică; 2. persoană naivă, credulă LANTERNĂ, lanterne - ochi LA PRIMA - expr. (hoţi buz.) buzunar lateral al hainei
83
LAP - LEM
                                   LA PRIMĂRIE - expr. (hoţi buz.)
                                   buzunarul (de sus) de la cămaşă LAPTE - de furat; expr. lapte praf
  -   heroină LAPŢI - bani LARE’ - expr. la revedere!
LARG - expr. a fi dus cu funia în larg - a mărturisi uşor în anchetă; a se pierde repede LAŞO - (ţig.) proxenet LATERALĂ, laterale - buzunarul exterior al îmbrăcăminţii LAZARET, lazareturi - arest, închisoare LĂCRIMA - a bea mult LĂCRIMAT, -ă, lăcrimaţi, -te -beat
LĂCUI - 1. a bate; 2. a aresta, a închide
                                   LĂCUIT, -ă, lăcuiţi, -te -1. bătut;
  2.  arestat, închis LĂMÂIE, lămâi - bancnotă de 100 de lei; expr. lămâi berechet -foarte mulţi bani LĂMURI - a bate pe cineva LĂMURIRE, lămuriri - bătaie LĂMURIT, -ă, lămuriţi, -te -bătut
LĂMURITOR, lămuritori - bătăuş LĂPTĂREASĂ, lăptărese -femeie cu sâni mari LĂPTUCĂ, lăptuci - adolescentă LĂSA - expr. a lăsa (pe cineva) Cajbe - a-i lua toţi banii sau toate lucrurile la jocurile de noroc; a lăsa (pe cineva) inginer - a-i fura cuiva tot; a se lăsa de cioace - a deveni serios, a fi sobru; a se lăsa cu halagea -
  1. a ieşi scandal; 2. a fi prins, a
   fi arestat; a lăsa semn - a lăsa un obiect la amanet; a lăsa (pe cineva) să cânte - a permite cuiva să fure pentru a fi prins în flagrant delict; a-i lăsa (cuiva) doar de zugrăvit - a fura tot de la cineva, a lăsa casa goală LĂSTĂREL, lăstăreli - adolescent naiv LĂTRA - a informa, a denunţa LĂTRĂTOR, -oare, lătrători, -oare - 1. informator; 2. politician
LĂTRĂU, lătrăi - demagog LĂTURE AN, lătureni - coleg de hoţie
LEAFĂ - expr. a da (cuiva) leafa
   -   a bate pe cineva LEAPŞA - 1. persoană care este lovită, bătută; 2. păcăleală; a lua leapşă - a fi păcălit, înşelat, escrocat LEBĂDĂ, lebede - lesbiană LEFTERI - 1. a lăsa ţuţ; 2. a-şi pierde toţi banii, a rămâne fără niciun ban; expr. şi-a mâncat lefteria - şi-a pierdut reputaţia de om cinstit LEFTERIE, lefterii - casă de bani LEFTERIU, lefterii - persoană în criză de bani LEGĂTOARE, legători - nevastă, consoartă LEGĂTURĂ, legături - cravată LEGIST, legişti - poliţist LEMETI - a se sătura să facă acelaşi lucru, a se plictisi LEMETIT, -ă, lemetiţi, -te - dezgustat, scârbit, plictisit LEMNE - mobilier
 LEN - LIT
 84
LENE - expr. lene multă - spital, infirmerie LENT - locotenent LEPRĂ, lepre - denunţător, trădător
LEST - (ţig.) - 1. oameni; 2. persoană care trăieşte de pe urma altora
                                       LEŞIE - expr. a usca leşia - a fugi, a se ascunde, a-şi pierde urma LEUŞTEAN, leuşteni - ageamiu, ignorant, fraier LIBELULĂ, libelule - femeie de moravuri uşoare LIBER, liberi - (deţ.) - deţinut fără pază care se află la prima condamnare uşoară şi este pus să-i supravegheze pe cei periculoşi; expr. a da liber - 1. a alunga pe cineva; 2. a destitui;
  3.   a păcăli, a înşela LICENŢIAT, -ă, licenţiaţi, -e -condamnat LICHID - băutură alcoolică tare, spirt
LIFTA - a înşela, a păcăli LIFTAT, -ă, lift aţi, -te - păcălit LIGHEAN, lighene - iatac, alcov; expr. a avea lighean - (despre prostituate) - a păstra contactul cu un client; (despre clienţi) - a păstra contactul cu o prostituată LIMBĂ - informator, denunţător, trădător
LIMONADĂ - informator, omul poliţiei
LIMONAGIU, limonagii - v. limonada
LINGABĂR, lingaberi - poliţist LINGĂTOR, -oare, lingători, oare - beţiv
LINGINER, -e, /ingineri - v. lin-gător
LINGURISTĂ, linguriste - lesbiană
LINGURIŢĂ- expr. luat la linguriţă - 1. luat la bani mărunţi;
  2.   deconspirat LINIE - cantitate de un gram de stupefiante; expr. a împinge pe cineva în linia întâi - ca să scape ceilalţi, membrii unui grup de infractori îl împing pe unul dintre ei, de regulă minor, să recunoască toate faptele; a fila cap de linie - a executa toată pedeapsa până la capăt LIPITOARE, lipitori - femeie de moravuri uşoare LINIŞTIRE, liniştiri - băutură alcoolică LIPITURĂ, lipituri - parteneră de moment
LISTĂ, liste - expr. a avea listă -a avea cazier judiciar; a fi făcut listă - 1. a fi învins categoric într-o dispută; 2. a fi beat mort LIŢĂ, liţe - prostituată venită din Moldova LOC - bani; expr. locul e în şlon-gher - (hoţi buz.) - banii sunt în batistă; loc la clientu ’ - acesta are bani; este loc curat - persoana are banii în buzunar; e loc
  -  nu sunt acasă locatarii; a da locul - a furniza informaţii; a muta locul - a fugi, a dispărea; nu e loc la fraier - persoana vizată a fi furată a observat mişcarea şi nu poate fi lucrată LITERĂ, litere - expr. a avea literă - a avea carte; vorbeşte cu
 85
LIT - LUC
  literă de tipar - vorbeşte clar şi frumos
LITURHIE, liturghii - expr. a trage (cuiva) o liturghie - a trage o bătaie zdravănă LOCAŢIE, locaţii - închisoare LOCŢIITOARE - perucă LOE - (ţig) - bani LOCOTENENT, locotenenţi -(deţ.) - chiştoc foarte mic de ţigară
LOCOTENENT-COLONEL -expr. - (deţ.) - chiştoc mare LOLO - (ţig.) - dur LOPATĂ, lopeţi - palmă mare LOVĂ, Iove - ban LOVELE - bani
LOVI - expr. a lovi (pe cineva) la directă - a lovi (pe cineva) în faţă; a lovi (pe cineva) în colivă
  -  a impresiona (pe cineva); lovit de tren - slab, plăpând LOVITURĂ, lovituri - infracţiune LOVO - bani LOZ - bani
LUA - expr. a lua faţa cuiva - a distrage atenţia persoanei care urmează să fie furată sau escrocată; a lua aerul cuiva - a reduce pe cineva la tăcere, de obicei printr-un mijloc dur; a lua foc - (despre o persoană) -a-şi da seama că a fost păcălită, furată, a face gălăgie, a chema poliţia; a lua hungheală - a observa eventualii urmăritori; a luat glorie!ţeapă - a fi înşelat, păcălit; a lua goană - a fi urmărit de poliţie şi a se ascunde, a se sustrage urmăririi penale; a
   lua harneală - (deţ.) - a se preface bolnav în scopul sustragerii de la muncă din închisoare; a lua măsura la buzunar - a pipăi portofelul victimei sau un alt obiect de furat; a lua cu el - a divulga un complice încă nedescoperit de poliţie la anchetă; a lua pe sine - a lua asupra sa toate faptele comise de un grup de infractori, a-i scoate din cauză pe ceilalţi complici; dacă-mi dai o milă iau totul pe mine -dacă-mi dai 1.000 de euro, recunosc eu totul ; a lua cu fapt -a prinde un infractor în flagrant delict; a fi luat de apă - a fi arestat; a lua caleaua - a iua bătaie; a luat-o - a început să funcţioneze; a lua câful - a pretinde o parte din câştig; a lua dreptul - a lua mită; a lua oful -a ucide; a lua cu canciogul - a fura totul de la cineva; a lua decarul - a-şi însuşi cea mai mare parte a unui câştig; a lua mangă - a lua mită; a lua sacoşa - a fi păcălit, a fi înşelat
LUCERNĂ - fleacuri, lucruri dc nimic
LUCRA - 1. a trăda pe cineva;
   2. a unelti ceva împotriva cuiva, a-i întinde o cursă, o capcană; expr. a lucra sub fereastră - a comite infracţiuni în apropiere de casă; a ieşi la lucru - la furat
LUCRAT, -ă, lucraţi, -te - acţiunea de a lucra
LUCRĂTURĂ, lucrături -1. uneltire; 2. păcăleală, înşelătorie profitabilă
LUF - LUX
 86
LUFT - 1. păcăleală; 2. nereuşită LUFTAT, -ă, luftaţi, -te - înşelat, păcălit
                    LUNETĂ, lunete - ochi; expr. a avea luneta lustruită - a avea vederea bună LUNETIST, -ă, lunetişti, -te -informator; observator, filar LUPĂ - expr. a fi sub lupă - a fi urmărit, studiat, observat LUPTE - expr. lupte tătăraşti -infracţiune constând în provocarea unei altercaţii cu victima, timp în care i se sustrag banii şi obiectele de valoare, infractorul încercând să evite vătămarea corporală a victimei LUMINĂTOR, luminători - ochi
LUMÂNARE, lumânări - veioză sau alt obiect de iluminat; expr. a lăsa pe cineva lumânare - a-i fura totul, a-1 lăsa gol; a ţine lumânarea - a fi păcălit LUMÂNĂRIE, lumânării - înşelătorie, escrocherie LUMÂNĂREALĂ, lumânăreli -v. lumânărie LUSTRUI - 1. a lovi, a bate; 2. a bea peste măsură; expr. a lustrui bastonul - a practica felaţia LUSTRUIALĂ, lustruieli -1. bătaie; 2. beţie LUSTRUIT, -ă, lustruiţi, -te -
  1. lovit, bătut; 2. beat LUXA - 1. a se răzbuna pe cineva, a face figura cuiva; 2. a prinde pe cineva în cursă
M, m
MACAC, macaci - ageamiu, ignorant, fraier MACARA, macarale - zar; trimis la macarale - trimis la muncă MACARENCAR, macarencari -(deţ.) - deţinut care şi-a început pedeapsa înainte de vârsta majoratului MACARENCO - închisoare, puşcărie
MACAROANA, macaroane -
  1.  tresă; 2. însemn de grad pe o uniformă militară; 2. (deţ.) (pl.) conducte penale MACAVELĂ - dispozitiv de tortură format dintr-o ţeavă sau un băţ aşezat între două mese; persoanei i se leagă mâinile pe după picioare şi i se aplică lovituri la tălpi
MACHE - expr. a fi mache - a fi beat
MACHI - a se îmbăta MACHIALĂ, macheli - beţie, stare de ebrietate MACHIA - a bate tare, a desfigura
MACHIAT, -ă, machiaţi, -te - lovit, mutilat MACHIOR, machiori - bătăuş, huligan
MACHITOR, -oare, machitori, -oare - beţiv MACHO- proxenet MACOAZĂ, macoaze - palmă MAESTRU, maeştri - 1. avocat;
  2.  chelner, ospătar MADAGASCAR - expr. de madagascar - de şmecher, de hoţ, de amuzament, ca să fie, ca să se afle în treabă MAFLER, mafieri - hoţ, escroc priceput
MAFIE, mafii -1. orice tip de organizaţie criminală specializată în operaţiuni ilicite; 2. corupţia existentă la diferite niveluri în rândul funcţionarilor publici MAGAFA - urmăritor, filar MAGAZIE, magazii - stomac, burtă MAGLAOI - ţigan MAGISTRU, magiştri - infractor iniţiat, deştept MAGNET, magneţi - (hoţi buz.) -mână
MAGRAON, magraoni - 1. ţigan; 2. persoană brunetă, tuciurie
MAHĂR, mahări - hoţ, escroc mare cu multă inteligenţă şi experienţă; hoţ, escroc care dă
MAI - MAN
88
  lovituri mari şi ridică probleme dificile poliţiei MAIDAN, maidane - expr. a ieşi la maidan - 1. a se face cunoscut în lumea interlopă; 2. a ieşi la jefuit; 3. (despre femei) a practica prostituţia MAIMUŢAR, maimuţari - hoţi de poşete, genţi, serviete MAIMUŢĂ, maimuţe - poşetă, geantă, servietă; expr. salt la maimuţâl - (hoţi buz.) - fură din geanta aceea! (spune un hoţ complicelui)
MAIMUŢOI - negru MAIONEZĂ, maioneze - pericol; expr. a strica maioneza - a strica zarul, a-1 închina MAKARENKO -1. şcoală de corecţie; 2. pantaloni scurţi MALAXOR-gura MALAXOARE-dinţi MAMA - expr. ce mai face mama? (în scrisorile deţinuţilor) - tri-mite-mi 1 kg de zahăr MAMBO - frumos, excelent MAMAIE - prostituată MAMELUC, mameluci - prost, fraier
MAMORNIŢĂ, mamorniţe - femeie bătrână şi rea MAMUC, mamuci - poliţist MAMULOS - denumire peiorativă pentru persoanele cu un chip dizgraţios, neplăcut MANCO’ - (prostituate) - lipsă de bani în casă; criza financiară a unei prostituate sau a unui stabiliment
M AND ACHE - 1. homosexual;
  2.   persoană mai puţin dotată intelectual MANDĂ - expr. cu mandă - pe ocolite
MANDARINĂ, mandarine -adolescentă MANDEA - eu, subsemnatul MANECHIN, manechine - paznic MANELAR, manelari - golan tânăr, şmecheraş, derbedeu MANEVRA - a face cuiva rău; a denunţa, a trăda MANEVRANT, manevranţi - intrigant; om rău, pervers MANEVRA, manevre-1. uneltire împotriva cuiva pentru a-şi atinge scopurile; tertip; 2. faptă antisocială; 3. (deţ.) afacere cu obiecte interzise în penitenciar; manevra poate fi: civilă, când persoana cu care se încheie afacerea este persoană civilă din penitenciar; militară, când este vorba de un militar (ofiţer, subofiţer); penală, când afacerea se încheie cu un deţinut; expr. a pregăti manevra - a pune la cale o afacere sau o infracţiune; omul manevră - individ care face rost de tot ce are nevoie; persoană descurcăreaţă MANGANAT - medicament MANGĂ - mită; expr. a fi mangă
  -    a fi în stare avansată de beţie; a freca manga - a pierde timpul MANGAL, mangaluri - modalitate rapidă de sinucidere MANGĂRI - bani
 89
MAN - MAR
MANGLEALĂ, mangleli - furt, hoţie MANGLI - a fura MANGLIT, -ă, mangliţi, -te - furat MANGLITOR, -oare, manglitori, -oare - hoţ MANGOŢI - bani MANIFEST, manifeste - recurse MANSARDĂ, mansarde - cap; expr. a o lua la mansardă - a practica felaţia MANŞETĂ, manşete - expr. a fi pus la manşetă - a fi îmbrăcat elegant
MANŞON, manşoane - expr. damă cu manşoane - femeie frumoasă şi elegantă MANUŞ, mânuşi - poliţist MANIVELĂ - onanist MAMUC - poliţist MARADONA - procedeu prin care infractorii se pretind poliţişti, se legitimează cu permisul de conducere pe care există ştampila Ministerului Administraţiei şi Internelor, apoi cer să verifice valuta turiştilor străini, furând astfel o parte sau toată valuta MARAFEŢI - bani MARAMOI - evreu MARCĂ - persoană extrem de abila din lumea interlopă MARCA - a lovi tare pe cineva, a bate, a desfigura pe cineva MARCAT, -ă, marcaţi, -te - lovit, bătut, desfigurat; expr. s-a marcat! - s-a aranjat! Am înţeles! MARDEALĂ, mardeli - bătaie
   zdravănă; expr. a umfla la mar-deală - a lua bătaie MARDEI - bani MAREIAŞ, mardeiaşi - bătăuş MARDI - a trage cuiva o bătaie zdravănă, a bate, a lovi zdravăn MARDIT, -ă, mardiţi, -te - bătut MARDOI - bătăuşi MARE - expr. una mare - informaţie de importanţă deosebită; a se da mare - a fi infatuat, încrezut, îngâmfat; mare sculă -
   1. persoană importantă; 2. persoană infatuată fără motiv; mare le-alb - porc; este mare - este gravidă; a băga mare - 1. (la jocul de cărţi) a mări miza considerabil; 2. a accelera, a se grăbi
MARFĂ -1. cuvânt prin care este denumit orice lucru frumos, care atrage privirile, care este deosebit de valoros; 2. persoană foarte frumoasă; 3. articole scrise de ziarişti; 4. articole de contrabandă; 5. obiect furat destinat vânzării ilicite; 6. prostituată; expr. marfă de marfă - femeie deosebit de frumoasă; marfă udă - infractor prins, închis MARGINE, margini - expr. a ţine marginea - (despre complicii infractorilor) - a păzi, a fi atent să nu vină cineva MARJA - marihuana MARINAR, marinari - avorton MARMELADĂ - informator al poliţiei
MARMEZON - penitenciar, închisoare
MAR - MĂG
90
MAROTĂ, marote - persoană neiniţiată, ignorantă MARTALOG, martalogi - deţinut bătrân, cu capacitate fizică redusă
MARTOR, martori - fraier, ageamiu; expr. martori muţi - amprente lăsate la locul faptei MAS - (ţig.) - came, hrană, mâncare
MASĂ, mese - expr. a strânge masa - a fugi, a se ascunde, a-şi pierde urma; plânge masa - (la jocul de cărţi) nu mai sunt bani; nu ai dat cartea când ţi-a venit rândul
MASCAT, mascaţi - poliţist care acţionează cu cagula pe faţă; membru al unei brigăzi antitero MASCĂ, măşti -1. figură, faţă; 2. disimulare; 3. persoană proastă, tâmpită, cretină; expr. a lăsa pe cineva mască - a-1 lăsa perplex, uluit; de mască - de formă, de ochii lumii MASCO ALE - nume generic dat deţinuţilor periculoşi care au săvârşit infracţiuni şi în timpul detenţiei şi sunt respectaţi de cei din aceeaşi tagmă MASEUR, maseuri - bătăuş, huligan
MASTOARCĂ, mastoarce - prostituată
MAŞINĂ - expr. a face maşina (cuiva) - a face pe cineva să piardă într-un fel sau altul MATADOR, matadori - criminal MATERIAL-bani
MATINEU, matinee - expr. a merge la matineu - a se duce la fumat de dimineaţă MATOL, -oală, matoli, -oale -beat
MATOLEALĂ, matoliţi - beţie MATOLI - a se îmbăta MATROANĂ, matroane -1. proprietara unei case de toleranţă;
  2.  prostituată MATROZ, matrozi - infractor începător, neexperimentat MAŢ, maţe - stomac; expr. a umple maţu- a mânca, a se sătura; a face (cuiva) maţele coadă de zmeu - a omorî (pe cineva) MAUR, mauri - poliţist MAZGUGUR, mazguguri -ameţit de băutură, beat MAZILI - 1. a înlătura, a scoate din funcţie, a alunga, a îndepărta; 2. a omori, a ucide MAZILIT, -ă, maziliţi, -te -1. înlăturat, scos, alungat, îndepărtat; 2. omorât, ucis MĂ - expr. mă doare-n bască! -nu-mi pasă! mi-e indiferent! MĂCĂNI - a furniza informaţii poliţiei, a turna pe cineva MĂCĂNITOR, -oare, măcănitori, -oare - 1.informator al poliţiei;
  2.  persoană care poartă ochelari MĂCIUCI - minciuni, gargară; MĂGAR, măgari - expr. a descărca măgarul - 1. a fura; 2. a termina perioada de detenţie MĂGAREAŢĂ, măgăreţe - (deţ.)
  - 1. obiect comercializat clandestin de către deţinuţi de la o celulă la alta cu ajutorul unei
91
 MĂH - MER
  sfori; 2. dispozitiv pe principiul scripeţilor cu ajutorul căruia se trimit obiecte de la o celulă la alta
MĂHĂRÎ - a falsifica M AH ARAT, -â, măhărâţi, -te -falsificat MĂLAI - bani; expr. a vărsa mălaiul - a da mită; a nu băga mâna în mălai - a nu se compromite, a nu participa la o infracţiune; a fierbe mălaiul - a-şi cheltui banii; a lua mălai - 1. a lua mită; 2. a da lovitura, a se umple de bani; vântură mălaiul
  - fură; a-i da cuiva mălaiul prin sită - a-i lua banii
MĂLURIT, -ă, măluriţi, -te - bolnav
MĂMĂLIGĂ, mămăligi - expr. a pune (cuiva) de mămăligă - a întinde (cuiva) o cursă, o capcană; a pune cuiva gând rău MĂNĂSTIRE, mănăstiri - om lipsit de personalitate; expr. a se face mănăstire - a se produce învălmăşeală; a începe bătaia MĂNCI - bani
MĂNDEL (MĂNDELU) - eu, subsemnatul MĂNEI - bani
MĂNUŞI - cătuşe; expr. a face (pe cineva) mănuşi pentru pisici
  -    a omorî, a ucide (pe cineva) MĂRAR - păr; expr. mărar pe
  şanuri - păr pe picioare MĂRGELE-dinţi MĂRGINEAN, mărgineni - infractor din aceeaşi tagmă; coleg de hoţie
MĂRUNTAIE - obiecte lipsite de valoare
MĂSURĂ - expr. a lua (cuiva) măsura - a ucide pe cineva MĂTREAŢĂ - hoţi mărunţi v. găinari
MĂTURA - (despre hoţii din locuinţe) - a fura toate lucrurile de valoare din casă MĂTURAT, -ă, măturaţi, -te -
  1.  alungat, destituit; 2. arestat, închis; 3. ucis, omorât; expr. a mătura locul - 1. a fura toate obiectele de valoare; 2. a fugi, a-şi pierde urma MECLĂ - faţă, figură MEDALIAT, -ă, medaliaţi, -te -(deţ.) - graţiat de preşedintele ţării
MEDICAMENT, medicamente -băutură alcoolică tare MEDUZĂ, meduze - prostituată MEGA - expr. a umbla cu mega -a umbla cu lucruri necinstite, a umbla cu mişmaşuri MELANCOLIE, melancolii -băutură alcoolică MELC, melci -1. inel de damă cu montura împletită; 2. yala de sus de la uşă MELODIE, melodii - denunţ MELTEAN - ţărănoi, om grosolan, mârlan MEMEACĂ - minte, memorie MENTĂ - expr. a freca menta - a pierde vremea, a lenevi MERCHEZ, merchezuri - şmecherie, şiretlic, truc MERCENAR, mercenari - lăcătuş, huligan
MER - MIR
92
MERCUR - medicament MERGĂTOR, mergători - pantof MERGE - expr. a merge la export
  -  a muri; a merge călare - a călători fără bilet de tren; a merge în cricuri - a fi încrezut; a merge la reciclare - a executa o nouă pedeapsă; a merge pe lângă pantofi - a fi tâmpit, a fi cretin
MESA - expr. a intra mesa - a da de necaz MESADĂ, mesade - amantă; femeie bine MESENIST, mesenişti - condamnat pe viaţă; vieţaş MESERIAŞ, meseriaşi - infractor cu experienţă MESTECĂTOARE - gură MEŞTERI - (deţ.) - a se răni (automutila) în scopul obţinerii unor avantaje; expr. l-am meşterit - l-am denunţat; i-am făcut rău
                  MERŢAN, merţane - automobil Mercedes METERHANA, meterhanale -clică de hoţi; grup de infractori METREANCĂ, metrence -1. femeie de moravuri uşoare; 2. femeie care poartă, de preferinţă,. pantaloni; 3. amantă, iubită METRU - pistol
MEZDRIT, -ă, mezdriţi, -te - tăiat cu cuţitul MI - expr. mi se rupe! - mi-e indiferent! nu-mi pasă!
MIALĂ, miale - picior MI AR, miare - bancnotă de valoare mare de lei
MICĂ - expr. a lua una mică - a bea puţin; a merge la una mică
  -    a merge la cârciumă pentru a consuma băuturi alcoolice MICROFON, microfoane - gură MIEL, miei - penis MIERLI - 1. a muri, a deceda;
  2. a asasina, a ucide;
MIERLIT, -ă, mierliţi, -te-1. mort, decedat; 2. asasinat, ucis MIGRATOARE - prostituată MUATERE - (ţig.) - jumătate MUĂ, mije - gură MILĂ - expr. o milă - 1000 de euro
MILDUI - a bate pe cineva MILDUIT, -a, milduiţi, -te - bătut MILIŢIAN, miliţieni - (ironic) subunitate de măsură pentru inteligenţă MILOSTENIE, milostenii - amnistie, graţiere MINAFET, minafeturi - aparat de emisie-recepţie MINGEAC, mingeacuri - sexul femeii
MINISTER - expr. ministerul bu-lanelor - Ministerul Administraţiei şi Internelor; ministerul mălaiului - Ministerul de Finanţe -
MINISTRU - expr. ministrul bu-lanelor - ministrul de interne; ministrul mălaiului - ministrul de finanţe MINCINOS, mincinoşi - informator
MIOARA, mioare - adolescentă MIRANDOLINĂ, mirandoline -ţigancă
 93
 Mm - MÂN
MIROS - (despre hoţi, escroci etc.) - expr. a avea miros - 1. a dibui repede prada; 2. a şti când trebuie să se facă nevăzut; expr. a mirosi crinul - a lenevi, a trândăvi MIRUI - a lovi pe cineva în cap MIRUIT, -ă, miruiţi, -te - lovit în cap
MISERUPISM, miserupisme - indolenţă, nepăsare MISERUPIST, -ă, miserupişti, -ste - indolent, nepăsător MISIUNE - expr. a pleca în misiune - a pleca să comită o infracţiune MISTRIE, mistrii - mână, palmă MISUGEI - macaroane MIŞCA - expr. a mişca din urechi
  -  a mitui
MIŞCARE - expr. a fi în mişcare
  -  a participa la o infracţiune; a prinde mişcarea - a descoperi resortul ascuns al unei acţiuni; a avea mişcare - a fi mai inteligent, mai experimentat decât alţii
MIŞTO - bine, bun, frumos; expr. a lua pe (cineva) la mişto - a-şi bate joc de cineva, a-1 ironiza; fără mişto! - 1. adevărat! serios!; 2. fii serios! nu cred!; a face mişto (de cineva) - a lua peste picior; la mişto - bine, cum se cuvine, după toate regulile
MIŞTOACĂ - (despre femei) frumoasă, bine MIŞTOCAR, -ă, miştocari, -e -
  1. zeflemist; şmecher, golan;
  2. (despre limbaj) şmecheresc, argotic
MIŞTOCAREALĂ, miştocăreli -faptul de a lua (pe cineva) peste picior, băşcălie MIŞTOCĂRESC, -ească - argotic, şmecheresc, golănesc MIŞTOGEALĂ, miştogeli -bătaie de joc, băşcălie MIŞTOGI - a-şi bate joc, a lua peste picior (pe cineva) MITITICA -1. penitenciar; 2. carceră, celulă, izolator MIUŢĂ, miuţe - bancnotă de valoare mare MANA - expr. mână lungă - hoţ de buzunare; mâna-ntâi - hoţ de mare clasă, profesionist desăvârşit; a-şi intra în mână - a-i merge bine, a se descurca mai bine; a-şi face mâna - a exersa; a fi bun de mână - a fi un hoţ iscusit; a se lăsa la mâna lui - a renunţa la furturi şi alte infracţiuni, trăind din muncă cinstită MÂNĂREALĂ, mânăreli - afacere necinstită MÂNĂRIE, mânării v. mână-reală
MÂNĂRI - a înşela, a păcăli MÂNARIT, -ă, mânăriţi, -te - înşelat, păcălit MÂNCĂTOR, mâncători - expr.
  mâncător de oameni - procuror MĂNĂSTIRE, mănăstiri - fraier, naiv, credul MÂNCARE - expr. a-i trece pofta de mâncare - a muri; mân-ca-ţi-aş gr adu! - crede-mă!; a mânca la varice - a mânca
 MÂN - MOR
 94
  stând în picioare; a mânca la pâine cu sos de limbă - a consuma pâine goală; a mânca foioase - 1. a fi vegetarian, a mânca verdeţuri; 2. a ţine post; a-l mânca pedala - a muri în accident de circulaţie din cauza vitezei excesive MÂNJEALĂ, mânjeli - mituire MÂNJIT, -ă, mânjiţi, -te - mituit MÂNTUI - a omorî, a ucide MÂNTUIT, -ă, mântuiţi, -te -omorât, ucis MÂNTUITOR, mântuitori - criminal
MÂNZAT - fată tânără MÂRÂI - a denunţa pe cineva, a turna
                   MÂRÂITOR, -oare, mârâitori, -oare - informator, turnător -MÂRLĂ - expr. mârlâ pe gârlă -izbucnirea bruscă a unei pasiuni MOACĂ, moace - 1. cap, figură;
  2.  naiv, credul, fraier; 3. femeie înceată, nedescurcăreaţă;
  4.  (deţ.) băutură preparată din apă, pastă de dinţi şi zahăr; expr. pe de-a moaca - gratis, pe degeaba
                    MOARA - 1. ceas; 2. locul unde sunt ascunse drogurile; expr. moară galbenă - ceas de aur MOARTE - expr. moarte tăcută -gâtuire, strangulare; moartea pasiunii - (la femei) chiloţei găuriţi, egări MOAŞTE - cadavru MOBRĂ, mobre - (deţ.) dispozitiv de tortură din penitenciar construit din două bucăţi de ma-
  terial lemnos dispus în cruce care sunt învârtite; este folosit de deţinuţi pentru a se pedepsi între ei MOCA - gratis, pe degeaba MOCAMETE, mocameţi - naiv, credul, fraier MOCAN, mocani - individ neinstruit, prost MOCANGIU, mocangii - v. mócamete
MOHOR - expr. a lua (cineva) mohor(ul) - a se păcăli, a se înşela, a rămâne în pagubă MOJEALĂ, mo jeli - masturbare, onanie
MOLIE, molii - om bătrân MOLOZ - (deţ.) - arpacaş MONEI - bani
MONETAR, monetare - expr. a face (cuiva) monetarul - 1. a jefui pe cineva; 2. a ucide, a omorî; 3. (despre infractori) - a fi arestat, a fi condamnat MONI - bani, valută MORAR, morari - distribuitori de droguri MORDINĂ, mordine - iubită, amantă MORGĂ - tribunal MORICEALĂ, moriceli - dragoste, amor carnal; contact sexual
MORIŞCĂ, morişti - 1. limbă;
  2. (deţ.) - instrument de aprins (ţigări), confecţionat de deţinuţi dintr-o piatră de polizor şi o aţă care, prin învârtire, este frecat de o bucată de oţel şi produce scântei
 95
MOR-MUN
MORMÂNT - expr. a fi mormânt
  -  a fi discret, a nu divulga un secret, a nu mărturisi MOROCAN, morocani - cetăţean străin
MORT, morţi - 1. obiect care a fost furat; 2. obiect furat care este folosit drept corp delict în ancheta judiciară; 3. (deţ.) -obiect interzis introdus ilicit într-un penitenciar; expr. a da mortu ’ în primire - a pasa obiectul furat complicelui; a lăsa mortul - a abandona obiectul furat; a aştepta să se răcească mortul - a avea răbdare până dispar motivele de învinuire; locul mortului - locul din faţă MORTAL - extraordinar!, minunat!, frumos!
MORTĂCIUNE, mortăciuni -crimă
MORTU’! - (deţ.) - obiect interzis, introdus ilicit în penitenciar MOS - (deţ.) - mâncare foarte bună
MOTOR, motoare - inimă MOTORINĂ-rom MOVE - rău, nesuferit, răutăcios MOZGĂ - gură
MOZOL -1. giugiuleală; mângâiere; sărut; 2. dans la sentiment MOZOLEALĂ, mozoleli - giugiuleală
MUCANGIU, mucangii - 1. cerşetor care adună mucurile de ţigări; 2. persoană care îi tapează continuu de ţigări pe cei din jur MUCLĂ, mucle - gură
 MUCLEALĂ, mucleli - bătaie cu pumnii MUCLES! - tăcere!, sst!
 MUCLI - expr. a o mucii - 1. a tăcea, a-şi ţine gura; 2. a lovi peste faţă MUFĂ, mufe - portofel MUFLĂ, mufle -1. mână; 2. palmă .MUHAIA, muhaiele - om de nimic, secătură, lepădătură MUIALIU, ntuialii - (ţig.) - reclamant
 MUIAN, muiane - 1. gură; 2.
   înfăţişare s/faţă MUIE -1. gură; 2. contact sexual oral; 3. faţă; expr. a duce (pe cineva) cu muia - a duce cu vorba; a induce în eroare, a înşela MUIST, -ă, muişti, -ste - 1. persoană care practică sexul oral;
   2.   informator al poliţiei MULAJ - expr. a lua (cuiva) mulajul - a lovi pe cineva peste faţă
 MULATRU, mulatri - ţigan MULGE - a înşela, a extorca MULIU, -e, mulii - mort MUMIE, mumii - înfăţişare, faţă, figură; expr. mumie cu coviltir
   -  persoană care poartă pălărie MUNIŢIE - expr. muniţie de calibru greu - (despre organele de anchetă) - a aduce dovezi concludente pentru ca un infractor să fie incriminat MUNTE, munţi - (deţ.) - izolator, carceră; expr. a fi la munte -1* (despre poliţiştii din penitenciare) - a păzi în turelă, în foişor; 2. (despre deţinuţi) - a fi la izolator
 MUR - MUZ
 96
MURĂTURĂ, murături - v. mu-haia
MUNFĂ, munfe -1. amantă; 2. femeie care practică perversiuni sexuale MURDAR - fără valoare MUSAMAT, musamaturi - portofel MUSTAŢĂ - expr. a arde la mustaţă - a fura ceva din faţa unei persoane fără ca aceasta să observe; la mustaţă - în ultimul moment
                 MUŞCA -1. a fura; 2. a începe să mărturisească faptele comise MUSTĂRIE, mustării - afacere, aranjament, înţelegere MUŞAMA -1. portofel; 2. buzunar MUŞCĂ - expr. a muşcat - (despre hoţi buz.) - a furat portofelul, a furat banii
 MUŞCAT, -a, muşcaţi, -te - experimentat, încercat, trecut prin greutăţi
 MUŞCHI - expr. aşa vrea muşchii mei! - aşa vreau eu!
 MUŞCHIULEŢ - expr. i-a murit muşchiuleţul - impotent
 MUŞTE - antecedente penale
 MUŞTIUC, muştiucuri - gură
 MUT, muţi - om lipsit de personalitate
 MUTA - a asasina, a ucide; expr. a muta lemnele - a juca şah; mută-ţi talpa! - pleacă!, dispari!, cară-te!
 MUTU - (în limbajul spărgătorilor de locuinţe) - lacăt; uşă metalică
 MUZICUŢĂ - 1. gură; 2. ceartă, scandal
N, n
NA-HA - (ţig.) expr. na-ha şah sau na-ha hăiţ! - nu recunoaşte, nu vorbi!
NAILON - expr. a avea (cineva) nailon la... - a fi favorizat, a avea trecere la...
NAS, nasuri - expr. a avea nas (cineva) - a avea fler, a prinde repede ceva, a intui exact o situaţie
NASABŢIGEN - (ţig.) - şmecherie
NASOL - 1. păcăleală, înşelătorie; 2. (despre persoane sau obiecte) - de proastă calitate;
  3. urât, dizgraţios, respingător; expr. a fi pe nasoale - 1. (despre o situaţie) - a fi dificilă, nefavorabilă; 2. (despre relaţiile interpersonale) - a fi încordate, a fi rele; e nasol! - este de rău!, este periculos!; a face nasoale!
  -  a nu fi de acord cu ceva, a face mofturi, a şicana; a face rău cuiva
NASULIE, nasulii - necaz, nenorocire, întâmplare urâtă; 2. pericol; 3. greşeală, gafă; expr. e nasulie! - e primejdios!, e de rău!
NAS!-(ţig.)-fugi!
NAŞ, naşi - 1. şef neoficial al unui grup; 2. persoană care are reputaţia de a fi mare bătăuş;
   3.   şef al Mafiei NAŞLI - a evada din arest sau din penitenciar NAŞPA - urât, nasol; rău; expr. nu fi naşpa! - nu fi rău!, nu ieşi din gaşcă!
NAŞPALO - fals, fără valoare NAŞPARLIU, -e, naşparlii -1. individ ciudat, cu toane; 2. persoană nesuferită; 3. individ rău, afurisit; 4. om urât, cu înfăţişare neplăcută NAŢ - cuvânt întrebuinţat de infractori ca semn de recunoaştere (parolă) fără să-şi divulge numele
NĂNAŞ, nănaşi — poliţist NĂSĂLIE - expr. a fi pe năsălie -
   1.   a fi într-o situaţie limită; 2. a fi bolnav pe moarte NĂŞI - 1. a bate foarte tare; 2. a ancheta pe cineva NĂŞIT, -ă, năşiţi, -te - 1. bătut, desfigurat; 2. anchetat NEAMULE - termen cu care se adresează hoţii între ei NEAGRĂ, negre - (deţ.) - instrument format dintr-o cutie în
 NEG - NUT
98
  care se află o cârpă şi un dispozitiv format dintr-o piatră de polizor legată cu aţă şi care prin învârtire se freacă de o bucată de oţel şi produce scântei (se foloseşte la aprinderea ţigărilor) NEGRESĂ, negrese - butelie de aragaz
NEGRIM AN, ne gr imani - negru NEGROCALMIN - (deţ.) - baston de cauciuc destinat pentru protecţia supraveghetorilor şi imobilizarea deţinuţilor NEGROTEI - persoană de culoare; negru NEGRU, negri - poliţist la circulaţie
NEPOT, nepoţi - (deţ.) - 1. deţinut necăjit din cauză că nu vine riîmeni în vizită şi nu primeşte pachet de la nimeni; 2. deţinut care face servicii altuia NEVE - expr. pe neve - pe nevăzute
NEXAM - nimic NICHITAR, nichitari - (deţ.) -păduche
NIMICARNIŢĂ, nimicarniţe -prostie, tâmpenie NIT - prost, tâmpit NIX - nimic
NOD, noduri - (hoţi buz.) locul unde îşi ţine banii victima unui furt; expr. a dat de nod - a dat de necaz, a dat peste o încurcătură; a face (pe cineva) nod de cravată - a învinge categoric pe cineva; (fig.) a întoarce pe toate părţile, a ameţi pe cineva NOTĂ - expr. a prezenta (cuiva) nota de plată - a face rău cuiva; a se răzbuna; a plăti o poliţă cuiva
NUMĂR, numere - contact sexual; expr. a-şi face numărul -
  1.   a înveseli pe ceilalţi; a fi comic; 2. a vorbi mult şi aiurea NUTREŢ - mâncare, alimente
O, o
                                 O AC! - (hoţi buz.) - cuvânt cu care complicii sunt anunţaţi că s-a comis furtul OAFĂ, oafe - prostituată OACHEŞ, -ă, oacheşi, -e - ţigan OAGĂR, oagări - 1. poliţist;
  2. militar; 3. ardelean OAIE, oi - femeie proastă OALA - expr. a băga (pe cineva) în oală - a crea cuiva necazuri, neplăceri OASE - expr. oase-n batistă -persoană foarte slabă, scheletică OBLET, o bieţi - infractor fraier, fără experienţă OBLON, obloane - 1. pleoape; 2. ochi; expr. a trage cu oblonul - a privi; a face cu ochiul OBOR, oboare - expr. a fi dus la obor - (despre hoţi) - a fi arestat, a fi închis OBOSIT, -ă, obosiţi, -te- 1. beat, pilit, abţiguit; 2. de calitate inferioară; slab; 3. (despre obiecte) - uzat OBSERVATOR, observatori -ochi
OCARINĂ, ocarine - nas OCHEAN, ocheane - ochi; expr. a trage un ochean - a privi, a observa, a urmări cu privirea
                                               OCHEŢI - ochelari OCHELAR, ochelari -1. ceas de buzunar cu capac; 2. vânătaie apărută în jurul ochilor în urma unei lovituri violente OCHI - expr. ochii cât sarmaua!
   - fii atent!; băieţii cu ochi albaştri - securişti; angajaţi ai S.R.I.; ochii lui Dobrin - ţuică de prune; doi ochi albaştri -ţuică de prune de calitate inferioară; ochiul şi timpanul -S.R.I.
                                               OCHIST, -ă, ochişti, -ste -1. filar;
   2. lucrător S.R.I.
OCHIT, -ă, ochiţi, -te -1. urmărit; 2. beat OCNĂ, ocne - infractor experimentat, rutinat, uns cu toate alifiile
OCULARIST, -ă, ocularişti, -ste -martor ODĂJDII - haine militare OF - expr. a lua oful (cuiva) - a omorî, a ucide pe cineva OFILI - a bate zdravăn (pe cineva), a desfigura în bătaie OFILIT, -ă, ofiliţi, -te - bătut măr OFTICĂ - citaţie OFIŢĂRAN, ofiţărani - ofiţer OGEAC, ogeacuri - casă, locuinţă
 OGL - ORC
100
OGLINDEALĂ - expr. oglin-deală la nicovală! - (hoţi buz.) priveşte în spate cu discreţie! OGLINDĂ, oglinzi - expr. a da cuiva la oglinzi - a lovi pe cineva peste ochi (ochelari) OGLINDEŞTE - expr. se oglindeşte - priveşte OGOR, ogoare - loc, vad favorabil pentru furat, escrocat etc.; expr. a ieşi pe ogor - a ieşi la furat, la escrocat; ogor negru -loc nefavorabil desfăşurării unor acţiuni infracţionale; loc înţesat de poliţişti OGRADĂ, ogrăzi - balcon OHA - nimic, deloc OIŢĂ, oiţe - femeie naivă, uşor de păcălit OLAC, olaci - complice O LAIE - nimic
OLIMPIADĂ - expr. a fi la olimpiadă - a fi închis pentru mai multă vreme OM - expr. omul negru - poliţist; omul manevră - deţinut descurcăreţ care poate să facă rost de tot ce are nevoie OM AL, omali - (ţig.) - coleg de hoţie
OMIDĂ, omizi - individ cu multe tăieturi de cuţit sau lamă, pe care şi le-a făcut singur pentru a nu fi arestat OMLETĂ, omlete - expr. a face (cuiva) o omletă - a se răzbuna (pe cineva); a-i întinde o cursă, o capcană OMULEŢ, omuleţi - poliţist ONOARE - expr. a face onoarea (cuiva) - a lovi, a bate (pe ci-
neva); a da onorul la ceva -(despre hoţi) - a sustrage acel obiect
ONORARIU, onorarii - bani sau ceea ce s-a furat; produsul unei infracţiuni OPAIŢ, opaiţe - lustră, veioză, bec
OPĂREALĂ, opăreli - anchetă şi judecare cu infractorul în stare de libertate OPĂRIT, -a, opăriţi, -te - anchetat şi judecat în stare de libertate OPERA - a comite infracţiuni OPERAT, -ă, operaţi, -te - furat, înşelat, tâlhărit etc. OPERAŢIUNE - expr. operaţiunea M.O.V. - darul (mita) făcut unei persoane influente de Sfintele Paşti, alcătuit din miel, ouă şi vin
                                              OPINCAR - persoană neinstruită, fără studii OPRI - expr. a opri respiraţia cuiva - a-1 face să tacă OPREALĂ, opreli - expr. a pune/a ţinefpe cineva la opreală
  -    a băga, a ţine la închisoare ORACOL, oracole - gură; expr. a -*
                                              avea oracol bun - a fi bun de gură; a cuceri pe cineva cu gura ORBEŢ, -eaţă, orbeţi, -eţe - individ prost, cretin, tâmpit ORBITĂ - expr. a intra pe orbită
   - (despre hoţi) - a fi în mână; a-i merge bine hoţiile; a trage tunuri
ORCHESTRĂ, orchestre - grup de infractori; bandă; expr. stricăm orchestra - stricăm prietenia
101
ORF- OZE
ORFAN, orfani - expr. a lăsa orfan pe cineva - a-1 omorî, a-1 ucide
ORGAN, organe - poliţist; expr. organe le-s cu noi - (deţ.) -poliţiştii ne păzesc; organul dreptăţii - bastonul de cauciuc din dotarea poliţiştilor; bulan ORIGINE - expr. a trimite pe cineva la origine - a înjura pe cineva de mamă OS -1. zar; 2. penis; expr. pe osul meu! - (în limbajul bărbaţilor)
  -  pe cuvântul meu!; a da cu osul - a juca barbut; două oase şi un zâmbet - persoană foarte slabă
OSIE, osii - expr. a unge osia - a mitui
 OSPICIU, ospicii - penitenciar, închisoare
 OSTREAŢĂ, ostreţe - persoană puţin iniţiată, ucenic
 OSTROV, ostroave - închisoare, puşcărie
 OSTROVEAN, ostroveni - puşcăriaş
 OTRAVĂ, otrăvuri - consoartă, nevastă, soţie; expr. a fi mare otravă - (despre infractori) - a fi rutinat, a fi încercat, experimentat
 OTRĂVIRE, otrăviri - băutură tare
 OUĂ - testicule
 OVĂZ-bani
 OZENE, ozeneuri - pasăre de curte
p,p
 PACE AURĂ, paceauri - femeie proastă
 PACHET - expr. a face pachet - a aresta şi a pune cătuşele infractorului
 PACHETAR, pachetari - (deţ.) -deţinut care, pentru a-şi păstra integritatea corporală, cedează celor puternici o parte din bunurile (pachetele) primite de la familie
 PACIENTĂ, paciente - prostituată
 PACOSTE - consoartă, soţie, nevastă
 PADOC, padocuri - bordel profilat pe instruirea tinerelor prostituate
 PAGNOS- bani
 PAGUBĂ, pagube - 1. copil; 2. partener
 PAHARNIC, paharnici - beţiv
 PAI -1. tramvai; 2. furt din buzunare produs în aglomeraţie în mijloacele de transport în comun; 3. băţ de chibrit
 PAIŞPE - expr. a i se rupe în paişpe - a nu-i păsa, a fi indiferent
 PALAŞCĂ, palăşti - sacoşă
 PALETĂ, palete - palmă grea
PALAMANTIR, palamantire -(hoţi buz.) - palton PALICAR, palicari - grec PALIU, -e, palii - nebun PALMA - 1. a fura; 2. a ascunde în palmă PALMAT, -ă,palmaţi, -te - furat, şterpelit
PALMAGIU, palmagii - hoţ din buzunare PALTON - expr. palton de scânduri - coşciug PALTON AR, paltonari - (hoţi buz.) - turist care merge la munte şi nu schiază PAMPI - doamnă, madam PAMPLEZIR - expr. de pample-zir - pentru că aşa vreau eu, pentru că sunt şmecher PANACOT - 1. mijloc de transport în comun; 2. furt din buzunare comis într-un mijloc de transport în comun; 3. aglomeraţie, înghesuială; a pune pe cineva la panacot - a-1 urmări până a ajuns îritr-un loc aglomerat; a da un panacot - a fura din buzunare PANACOTAR, panacotari - hoţ din buzunare PANARAMĂ, panarame - prostituată
PANDAIMOS - (ţig.) - penitenciar
PANGLICAR, panglicari — escroc
PANTAHUZĂ, pantahuze - prostituată bătrână PANTERĂ - expr. panteră neagră - ţigan PANTOF, pantofi - expr. pantofi cu scârţ - pantofi cu toc PANŢÂR, panţâri - poliţist PAPACIOC, papacioci - pervers sexual
PAPAGAL, papagali - persoană care poate fi păcălită uşor, fraier, naiv, credul; expr. papagal coclit - prost din cale-afară PAPAIE - bunic PAPANACHE - v. papacioc PAPARUDĂ, paparude - prostituată
PAPAŞ A - homosexual PAPLEACĂ - tont, tăntălău, tâm-pit
PAPIŢ, papiţuri - 1. gură; 2. fe-laţie
PAPIŢĂ - v. papiţ PAPORNIŢAR, paporniţari -ţăran
PAPUC, papuci - expr. plimbă-ţi papucii! - pleacă!, cară-te!, şterge-o!; a da papucii - 1. a alunga; 2. a concedia PARA, parale - bani; expr. pa-ra-ndărăt - 1. (la barbut) -zaruri câştigătoare cu care se recuperează banii pierduţi mai devreme; 2. restituirea banilor câştigaţi la jocul anterior; pa-ra-ndărăt la pace - expresie prin
  care se întoarce insulta cuiva, fără să mai fíe repetată de cel care a fost jignit PARACLISER, paracliseri - angajat (în comerţ) care se comportă servil cu clienţii pentru a primi bacşiş PARACLISI - (despre infractori)
  -   a mărturisi, a-şi recunoaşte vina în anchetă PARADEALĂ, parade li - spargere; expr. la paradeală - la furat; a face o paradeală - a da
  o   spargere PARADI - 1. a desfigura pe cineva în bătaie; 2. a se trece, a se uza; 3. a se îmbăta PARA DIRE, par adir i - 1. bătaie;
  2. beţie zdravănă PARADIT, -ă, paradiţi, -te - 1.
  bătut rău; 2. beat în ultimul hal PARADO - (ţig.) - persoană extrem de amabilă; şmecher PARAFĂ, parafe - amprente PARAI -1. dolari; 2. valută PARALEL - expr. a fi paralel - a fi prost, dobitoc; a rămâne paralel - a fi uimit, a fi mirat; a-i fi paralel - a-i fi indiferent PARANTEZE - picioare strâmbe PARAPEL, parapele - pistol, revolver
PARAPON - pică, pizmă, ranchiună
PARASTAS, parastase - expr. a face (cuiva) parastasul - a asasina, a ucide PARAŞUTĂ, paraşute - prostituată
Y*ARA,pere - (în limbajul spărgătorilor de locuinţe) - yală
 PAR - PAT
104
PARBRIZ, parbrize - ochelari PARDESIU - expr. pardesiu de scânduri - coşciug; a face (cuiva) pardesiu de sânge - a-î omorî, a-1 ucide PARDOSEALĂ, pardoseli - bătaie puternică, până la sânge; desfigurare PARDOSI - a bate până la sânge;
  a desfigura PARDOSIT, -ă, pardosiţi, -te -bătut până la sânge; desfigurat PARLAGIU, parlagii - bătăuş, cuţitaş, huligan PARLĂ - (ţig.) - frate, tovarăş PARLAMENT, parlamente -local public în care se consumă băuturi alcoolice PAROHIE, parohii - zonă în care acţionează o bandă de hoţi PAROL - (hoţi buz.) - cuvânt prin care un hoţ atrage atenţia complicelui să preia obiectul furat şi să-l dea mai departe PARTE, părţi - expr. a lua partea
  - a lua bătaie; a lua din părţi -a pierde totul, a nu rămâne cu nimic; să n-am parte! - pe cuvânt!, crede-mă!
PARTER - şezut, dos, fund PARTIZAN, partizani -1. infractor cu experienţă care nu divulgă pe ceilalţi hoţi din tagmă; 2. tăinuitor PARTUZĂ, partuze - partidă de sex în grup PAS! - pleacă!, cară-te!, uşchială!; expr. a da cu pasul sau a face paşi - a pleca, a fugi
PASĂRE - expr. pasăre de noapte
  - prostituată
PASPARTU sau PAŞ-PART - instrument în formă de cheie pătrată, cu şuruburi de ceas şi fire de oţel ascuţite, folosit la deschiderea încuietorilor de la uşi PASTILAR,pay/f7an - mincinos;
  intrigant PASTILĂ,pastile - minciună; in-trigă
                                        PASTRAMĂ, pastrame - unealtă cu care hoţii deschid seifurile; expr. ţinut la pastrama - închis pentru mai multă vreme PAŞAPORT, paşapoarte - expr. a
  i se face (cuiva) paşaportul -a i se întocmi actele de deces; a da (cuiva) paşaportul - a alunga, a expedia (pe cineva)
PAŞĂ - şeful unei bande de hoţi PAŞLI - expr. apaşlit-o! - a fugit!, a întins-o!
PAŞTE - expr. a paşte (pe cineva)
  - a urmări, a pregăti cuiva o cursă, o capcană; a fi dat în paşte (cineva) - 1. a fi inteligent, a fi isteţ; 2. (despre hoţi) a opera fără a lăsa urme, a lucra curat
PATALAMA, patalamale - sentinţă judecătorească de condamnare; expr. a avea patalama -(despre hoţi) - a avea cazier judiciar; a avea antecedente penale
PATĂ, pete - idee fixă, fixaţie, manie
PATEFON, patefoane - soacră PATRAFIR, patrafiri - judecător
PATRON, patroni - cuvânt cu care se adresează hoţii între ei PAUZĂ!-piua!
PAVOAZA - a desfigura pe cineva în bătaie PAVOAZAT, -0, pavoazaţi, -te -desfigurat în bătaie PĂCURĂ - trădare, deconspirare PĂDUREAN, pădureni - om venit de la ţară, care poate cădea uşor victimă hoţilor şi escrocilor
PĂIOS, -oasă, păioşi, -oase -foarte slab PĂLĂMIDĂ - expr. a găsi pălă-mida - (despre hoţii de locuinţe) - a nu găsi nimic PĂLMAR, pălmari -1. hoţ de locuinţe; 2. onanist PĂMÂNT - expr. pământ de flori
  - ţigan
PĂPAT, -ă, păpaţi, -te - 1. terminat, deconspirat; 2. care aşteaptă să fie asasinat PĂPĂDIE, păpădii - anchetator fără experienţă PĂPUŞĂ, păpuşi - (în limbajul consumatorilor de droguri) - seringă
PĂRĂDĂU - ruinare, prăpăd PĂŞUNIST, -ă, păşunişti, -ste -ţăran
PĂTLĂGEA, pătlăgele - persoană naivă PĂTRAT, -ă pătraţi, -te - gras; . expr. a se face pătrat - a se îmbăta foarte tare PE - expr. pe bune - serios, de-a-devărateleă; pe guşă - în secret; pe crăcan - (hoţi buz.) - pe bulan
PECTORALI - sâni PEDALĂ, pedale - expr. a da o pedală - a fugi, a o şterge PENALĂ, penale - (deţ.) - 1. ţigară confecţionată din hârtie de ziar şi tutunul recuperat de la mai multe mucuri de ţigări; 2. homosexual pasiv PENALISTK,penaliste -1. prostituată care a făcut detenţie;
  2.  prostituată de ultimă speţă PENDULĂ - 1. limbă; 2. sex PENSION - penitenciar, închisoare
PENSIONAR, pensionari - deţinut cu condamnare mare PEPENE, pepeni - burtă mare PERCUTA -1. a executa un ordin fără crâcnire; 2. a înţelege ceva rapid; 3. a se prinde; 4. a acţiona prompt într-o împrejurare PERCUTANT, -a, percutanţi, -te
  -   executant de ordine fără împotrivire PERFUZIE, perfuzii - sticlă cu băutură alcoolică PERGHEÀ - expr. a sta la per-ghea - a sta de pază pentru ca ceilalţi hoţi să poată fura PERIMETRU,perimetre - expr. a intra în perimetru - (despre hoţi) - a intra în atenţia poliţiei PERPELIT, perpeliţi - infractor începător, fără experienţă PERPENDICULAR - expr. a-i fi (cuiva) perpendicular - a nu-i păsa, a-i fi indiferent; a fi perpendicular - a fi prost, dobitoc PERUCĂ, peruci - expr. a pune perucă - a minţi, a denatura adevărul
 PER - PIL
106
PERVAZ-bărbie PESCĂRUŞ, pescăruşi - deţinut eliberat din închisoare PESCUI - 1. a fura; 2. a ridica de pe stradă pe cineva, a aresta;
  3.  a acosta pe cineva, a agăţa PESCUIT, -ă, pescuiţi, -te -1. furat;
  2. arestat; 3. acostat, agăţat PEŞCHIR-ciubuc PEŞTE, peşti - proxenet PETROL - băutură alcoolică foarte tare; spirt PETARDĂ, petarde - lovitură de pumn
PEŢI - a trăda, a denunţa, a de-conspira PEŢIT, -ă, peţiţi, -te - trădat, denunţat, deconspirat PEŢITOR, -oare, peţitori, -oare -trădător, denunţător PEŢITORIE, peţitorii - trădare, denunţare PIAN, piane - giiră; expr. a închide pianul - a nu vorbi, a nu mărturisi , a nu denunţa PIAŢĂ, pieţe - 1. loc de unde se poate fura; 2. (deţ.) - control în celule; expr. a face piaţa - 1. a fura; 2. a face controlul în celule pentru confiscarea obiectelor interzise PICA - expr. pici şi tu cu o ţigară!
  - dă-mi o ţigară!; pică acum! -vino acum!
PICIOR, picioare- expr. picior de capră/căprioară - instrument asemănător cu un şperaclu, construit în forma literei T, folosit de spărgători pentru deschiderea uşilor; a deschide uşa cu pi-
  ciorul - a aduce multe daruri cuiva; a mitui; a fi pe picior - a fi bogat; picior de urs - (deţ.) -nume generic dat deţinuţilor renumiţi în penitenciar pentru faptele lor ieşite din comun PICTA - a face rău cuiva; a însemna pe cineva PICTAT, -ă, pictaţi, -te - acţiunea de a picta şi rezultatul ei PIEPTĂNA - a linguşi; a face complimente cuiva; expr. a se pieptăna cu prosopul - a avea chelie
PIEPTENE, piepteni - cheie potrivită cu care hoţii deschid uşile
PIEPTĂNAT, -ă, pieptănaţi, -te -cercetat, anchetat PIERSICĂ, piersici - sâni de femeie tari, frumoşi PHIRAIMOS - (ţig.) - spargere PHIRNITOR - (ţig.) - ceas PIESĂ, piese - iubită, amantă; expr. piesă de elicopter - femeie foarte frumoasă PIETRE - joc de remi PIEŢAR, pieţari - 1. hoţ; 2. taxi-metrist care lucrează ilegal PIFAN, pifani - prost, fraier PIFTERIE, pifterii - afacere dubioasă, aranjament PIJAMA - expr. a fi în pijama (cu cineva) - a fi prieten intim PINGĂNI - a denunţa poliţiei PINGĂNITOR, -oare, pingăni-tori, -oare - denunţător PTLEALĂ, pileli - băutură alcoolică
PILOBĂ - orez
PINCĂ - 1. mită; 2. cotă în bani la jocul de barbut (de multe ori 10% din suma totală câştigată) care se donează celui care pune locuinţa la dispoziţie pentru joc PINGEA, pingele - obraz PINGUIN, pinguini - 1. hoţ de mărunt, găinar; 2. copil PINNOCHIO - penitenciar de femei
PINTENI - expr. a da pinteni - a o şterge, a dispărea, a fugi PIPERAŞ - heroină PIPICĂ - om de nimic; persoană neînsemnată PIPIŢĂ, pip iţe - fată tânără şi atrăgătoare; gagică, iubită PIPOTĂ, pipote - stomac PIRAMIDĂ, piramide - nas mare PIRAT, piraţi - poliţist PIROHI - a închide, a aresta PIRONIT, -ă, pironiţi, -te - arestat, închis PIRUETĂ - expr. a face piruetă -a fugi, a se face nevăzut PISANIE, pisanii - anchetă PISAR, pisari - anchetator (sever) PISICĂ - (hoţi de buz.) - poşetă de damă de dimensiuni mici, care are o închizătoare formată din două mici bucăţi metalice ce trec una peste alta PISICI - 1, spital de psihiatrie;
  2. deţinut bolnav psihic PISICUŢĂ, pisicuţe - (hoţi buz.)
  -   geantă mică PISIU, pisiuri - computer de folosinţă personală PISOI - expr. a mângâia pisoiul -a sta degeaba, a nu face nimic
PISTĂ - expr. pistă de aterizare -chelie
PIŞCOCI - puşcă; armă de foc PIŞPIRICĂ - (deţ.) - nume generic dat deţinuţilor neînsemnaţi PITACI - bani
PITIC - expr. a i se pune (cuiva) piticul - 1. a se supăra, a se enerva; 2. a înnebuni ; fiecare cu piticul lui - fiecare cu nebunia lui, cu ţicneala lui PITICANIE - persoană foarte scundă PITICOT - v. piticanie PIŢIGOI - poliţist PIŢIPOANCĂ, piţipoance -1. iubită; 2. prostituată PIŢULĂ, piţule- bani PIUI - a denunţa, a mărturisi PIULIŢĂ, piuliţe - (hoţi buz.) -inel subţire de aur PIVNIŢĂ, pivniţe - arest PIX - expr. cu sângele-n pix -1. curajos; 2. rezistent la bătaie; a-i sufla (cuiva) în pix - a-1 asculta orbeşte; a-l durea-n pix - a nu-i păsa; a suge pixul - a practica felaţia
PÂRÂITOARE, pârâitori - motoretă
PÂRLI -1. a fura; 2. a bate; expr.
  a o pârli - a fugi PÂRNAIE - închisoare; expr. a avea pârnaia la degetul mic - a fi obişnuit cu puşcăria, a sta mulţi ani în închisoare PLACHEU, placheuri - expr. a i se roade placheul (placheurile)
  - a avea un necaz; a intra la belea
PLA - PLO
108
PLANTAŢIE, plantaţii - şcoală de corecţie PLASĂ, plase - păcăleală PLATĂ - expr. a fi bun de plată -(despre infractori) - a răspunde penal pentru infracţiunea comisă
PLĂCERE - expr. a-i plăcea (cuiva) natura - a fi ucis, a fi asasinat
PLAVIE - expr. a face plavie (pe cineva) - a doborî la pământ; a se lăsa plavie - a nu mai lupta; a capitula PLĂMÂN, plămâni - expr. a suferi (cineva) de plămâni - a fi nebun, a fi smintit PLĂTICĂ, plătici - nimicuri, chestii neînsemnate PLĂTIT - expr. a se da pe plătit -a pierde; a întoarce pe plătit (pe cineva) - a întoarce balanţa în favoarea cuiva, a ieşi învingător într-o dispută PLEAVĂ - bani de metal PLECA - expr. a pleca în turneu -(deţ.) - a fi mutat la alt penitenciar; plecat de acasă - dement, nebun
PLESNEALĂ - expr. a merge la plesneală - a pleca la,furat fără vreo adresă precisă sau pont; a căzut la plesneală - a fost prins accidental PLESNITOARE - prostituată PLESNITORI - ochi PLEŞCAR, pleşcari -1. persoană profitoare; 2. persoană care face servicii hoţului; complice; 3. informator
PLIC, plicuri - (deţ.) - denumire codificată a pachetului cu ţigări în penitenciar; expr. a da plicul
  -   a mitui pe cineva PLIMBA - a induce în eroare pe cineva; a distrage atenţia; expr. plimbă fraierul că se gineşte -(hoţ buz.) - distrage-i atenţia victimei; plimbă locul că gina manuşul pe tine! — părăseşte locul că gaborii sunt cu ochii pe tine!
PLIMBĂREŢ, plimbăreţi - infractor voiajor PLIMBĂTOR - ac de siguranţă; are plimbător - (hoţ buz.) -buzunarul în care sunt banii victimei este închis cu ac de siguranţă
PLIMBARE, plimbări - reconstituirea unei infracţiuni organizată de organele de anchetă judiciară PLIN - expr. a face plinul - 1. a fura din belşug; a se îmbogăţi; 2. a mânca şi a bea mult; a fi plin de morgă - a fi trufaş, a fi arogant PLIVI- a bate
PLIVIT, -ă, pliviţi, -te - bătut PLIVITOR, plivitori - bătăuş, huligan
PLÂNGERE - expr. zidurile plângerii - arest, închisoare PLOAIE, ploi - expr. ne apucă ploaia - vine poliţia; hai să ne vedem cu ploaie! - pleacă!, şterge-o!; a strica ploile- a încurca planurile (aranjamentele) PLOCON,plocoane - obiect care poate fi uşor furat, care se află
109
 PLO - PON
  la îndemână, nepăzit; expr. a sălta ploconul - a fura un lucru nepăzit, aflat la îndemână PLOPAR, plopari - ghinionist PLOSCĂ, ploşti - 1. poşetă de damă; 2. orice fel de geanta de dimensiuni mici; expr. a umbla cu plosca - a informa poliţia PLOPIST, plopişti - v. plopar PLOSCAR, ploscari - 1. hoţ din poşete; 2. informator PLOŞNIŢĂ, ploşniţe — 1. leneş; 2. microfon amplasat la telefon sau în casă pentru a fi ascultate convorbirile; expr. i-au fătat ploşniţele - a rămas sărac PLUGUŞOR, pluguşoare - denunţ, trădare; expr. a umbla cu plug uşorul - a denunţa, a turna PLUMB, plumbi - 1. creion, toc;
  2.    glonte; expr. are plumbul greu - a fi deştept, a fi inteligent PLUMBUI - a împuşca pe cineva PLUŞ, pluşuri - expr. a face (cuiva) un pluş - a fi slugarnic, servil (cu cineva)
PLUTAŞ, plutaşi - persoană naivă, provenită din mediul rural; fraier PLUTĂ, plute - expr. a fi venit cu pluta (pe conductă) - a fi prost PLUTO - plutonier PNEUMONIE - expr. a muri de pneumonie - a muri împuşcat POCNI - a organiza, a comite o spargere; expr. hai s-o pocnim -hai s-o facem (spargerea) POCNITOARE, pocnitori -1. pistol; 2. prostituată tânără POIENIŢĂ,- chelie
POLEI - (gheaţă) - interzis POLEI - a aresta, a închide POLEIT, -ă, poleiţi, -te - 1. arestat, închis; 2. îmbrăcat în zeghe POLENT, polenţi - poliţist POLENE - poliţia POLIŢMAISTRU, poliţmaiştri -
  1. poliţist inteligent; 2. criminalist
POLIZOR, polizoare - anchetă, cercetare, interogare; expr. a fi luat la polizor - a fi cercetat sever
POMELNIC, pomelnice - număr mare de infracţiuni comise sau • de antecedente penale POMPA - 1. a lăuda pentru ca persoanei vizate să îi scadă vigilenţa; 2. a induce în eroare POMPAGA - expr. a face ciu-meaga pompaga - a avea un raport sexual POMPE - expr. a-şi da.pompe - a se săruta cu pasiune POMPIER, pompieri - 1. celibatar; 2.văduv PONT, poqturi - 1. adresă de la care se poate fura, unde se poate organiza o spargere; 2. informaţie referitoare la un bun material, la bani sau alte valori care pot fi furate; expr. a-iface cuiva pontul - a înşela pe cineva PQNTATOR, pontatori - persoană care vinde ponturi la hoţi; complice PONTO ARCĂ, pontoarce - dispozitiv folosit la deschiderea tuturor tipurilor de încuietori; este format dintr-o jumătate de cheie
POP-PRA
lio
  cuplată cu o lamă de oţel de 2 mm, cu 5 ştifturi în formă de pieptene POPĂ, popi - avocat POPREALĂ, popreli - expr. a pune (pe cineva) la popreală — a-1 aresta, a-1 închide POPRI - v. popreală POPRIT, -ă, popriţi, -te - arestat, închis -
POPRITOR, popritori - 1. poliţist, anchetator; 2. procuror;
  3.   judecător POPONAR, poponari - homosexual
PORTOCALĂ, portocale - yala de la uşă PORŢELAN, porţelanuri - obraz PORTOFEL - expr. v-am pupat pe portofel (deţ.) - expresie de despărţire a unui deţinut de ceilalţi când i s-a terminat perioada de detenţie şi pleacă din penitenciar
PORŢIE,porţii - condamnare penală
PORUMBEL, porumbei - 1. hoţ care fură în toată ţara (călător); 2. (deţ.) - scrisoare sau bilet pe care deţinuţii îl trimit acasă prin unul dintre vizitatori sau un deţinut care se eliberează, fără ştirea pazei penitenciarului PORUNCITOR, poruncitori - judecător
                                       POSEDA - expr. a poseda interior - a îl deştept, a fi inteligent POST - expr. a intra în postul cel mare - a executa o condamnare mare
POSTELNIC, postelnici - deţinut POŞTĂ, poştă - expr. a fi făcută poştă - a fi violată în grup; a face o poştă - a fuma o ţigară în grup (de la unul la altul); a duce!a umbla cu/poşta - a băga intrigi
POTCĂ, potci - închisoare POTCOVI - a aresta, a închide POTCOVIT, -ă, potcoviţi, -te -arestat, închis POTERĂ - grup de poliţişti care acţionează în forţă POTLOGAR, potlogari - escroc POTĂRNICHE,potârnichi - iscoadă
POTLOAGĂ, potloage - prostituată
POTOAPĂ, potoape - femeie grasă, obeză POTOL - mâncare, alimente POTOLEALĂ - v. potol POTOLI - a mânca plin de poftă POVESTIRE - expr. care ţi-e povestirea? - de ce ai fost condamnat?
POZAR, pozări - fotograf POZITIV - expr. a fi pus la pozitiv - a fi îmbrăcat cu haine noi, a fi elegant POZIŢIE - expr. a fi în poziţie - a fi însărcinată P.P.C. - poate pică ceva PRAFTURĂ, prafturi - bătaie zdravănă PRADĂ, prăzi - 1. câştig ilicit;
                 2. rezultatul infracţiunilor PRAF, prafuri - drog; expr. praf alb - cocaină; pe praful acesta?
  - pe sărăcia asta?; ia-ţi puţin
 111
PRA-PRI
   praf de mers! - pleacă!, cară-te!, lasă-mă!
PRALĂ, prale - (ţig.) - 1. frate;
  2. tovarăş PRALINĂ, praline - femeie frumoasă, senzuală PRAŞTIE, praştii - expr. a face praştie (pe cineva) - a-1 zdrobi, a-1 dărâma, a-1 desfiinţa; a fi făcut praştie - a fi beat în ultimul hal
PRAVILĂ, pravile - expr. a se purta după pravilă - (despre hoţi) - a se putea, dar după obiceiurile lor; a nu recunoaşte faptele, a nu trăda pe altul PRĂDUI -1. a fura; 2. a vinde lucruri obţinute din furt; 3.-a turna la poliţie PRĂDUI ALĂ, prăduieli -1. furturi sau vânzarea de lucruri furate; 2. bunurile rezultate în urma unui furt; 3. informaţie dată poliţiei PRĂDUIT, -ă, prăduiţi, -te -
  1.    furat; 2. denunţat, trădat PRADUTTOR, prăduitori -1. persoană care fură, tâlhăreşte; 2. informator, denunţător PRĂDUITOARE, prăduiîori -(deţ.), cutie mobilă de poştă care este adusă de la o celulă la alta şi în care deţinuţii introduc scrisori sau bilete pentru a face reclamaţii sau propuneri în legătură cu regimul penitenciarului (cheia acestei cutii se află la comandantul penitenciarului) PRĂFUIT, -ă, prăfuiţi, -te - băut, cherchelit
PRĂJI - expr. a fi prăjit - a fi păcălit, înşelat PRAJITO ARE, prăjitori -1. hoaţă, escroacă; 2. prostituată PRĂVĂLIE, prăvălii - sediul poliţiei; expr. a lua (pe cirieva) la prăvălie - a lua la poliţie PREDICATOR, predicatori - avocat
PRELATĂ, prelate - 1. rochie;
  2.   balonzaid PRELUCRA - a lovi, a bate PRELUCRAT, -ă, prelucraţi, -te -lovit, bătut PREMIA - a condamna la închisoare
PREMIAT, -a, premiaţi, -te - condamnat
PREMIANTĂ, premiante - tânără femeie care începe să practice prostituţia PREPELIŢĂ, prepeliţe - vorbire curgătoare; oratorie PRESĂ - 1. poliţie; 2. sediul poliţiei; expr. presa mare- sediul Inspectoratului General al Poliţiei; a intra la presă - a fi anchetat sever PRESAR, presari - poliţist PRESCURĂ, prescuri - aperitiv PREŢ, preţuri - expr. a face (cuiva) preţul - a cântări, a-şi da seama dacă îl poate fura sau înşela; a-şi da seama dacă are bani sau bunuri de valoare PREVENTORIU, preventorii -închisoare PREZENTATOR, prezentatori -avocat
PRICEPERE, priceperi - cap, minte
 PRI - PUI
 112
PRIMA - expr. prima-ntâi - (hoţ buz.) - buzunarul la îndemână; la prima - buzunarul exterior de la palton, pardesiu, haină bărbătească
                                    PRIMAR, primari - 1. persoană care a comis o infracţiune şi care este condamnată pentru prima dată; 2. deţinut nou-venit în penitenciar, care se află la prima condamnare PRIMĂRIE - (hoţ buz.) - buzunarul de la piept al unui pardesiu, palton, haină bărbătească PRIMENEALĂ,/?nmene// - expr. a fi în primeneală - a se elibera din detenţie PRIMIRE - (hoţ buz.) - a cere sprijin de la alt hoţ care preia portofelul furat; a face primire
  -   (deţ.) - a bate, a chinui un deţinut nou-venit în penitenciar (obicei al deţinuţilor mai vechi); a da în primire - a muri, a deceda; a fi dat în primire - a fi denunţat, â fi trădat PRIMITOR, primitori - homosexual pasiv PRINDE - a înţelege, a sesiza, a nu se lăsa păcălit; expr. a se prinde la vrăjeala cuiva - a-şi da seama că este păcălit; a prinde ciolan - (deţ.) - a avea cheia de la celulă; a prinde posturi străine - a vorbi aiurea, a trăncăni fără noimă; prins în jbilţ - arestat PRINŢESĂ, prinţese - 1. proxenetă; 2. amantă, iubită PRIPACHE - puşcărie
PRIPON, pripoane - arest, închisoare; expr. a avea pripdn - a fi căsătorit PRIPON AR, priponari - poliţist PRIPONI - a aresta, a închide PRIPONEALĂ, priponeli - arestare
PRIPONEX SRL - puşcărie, închisoare
PRISPĂ, prispe - scaunul înalt de la bar.
                 PRIVEALĂ, priveli - urmărire; expr. a fi în priveală - a studia pe cineva, a urmări pe cineva PRIVITOR, privitori - ochi PRI VIGHETO ARE ,/?n v/g/ietor/ -
  1. informator cunoscut; 2. adolescentă
PRIZĂ - expr. a fi în priză - 1. a fi vigilent, a fi atent; 2. a fi bine informat; 3. a fi bătut pentru a mărturisi o infracţiune PRODUCĂTOARE, producătoare - prostituate PROMINCĂ - (deţ.) - plimbare zilnică a deţinuţilor PRODUS - expr. a merge la produs - 1. a merge la furat; 2. a câştiga bani din prostituţie PROSPĂTURĂ, prospături -
  1. fată tânără; 2. amantă, iubită nouă; expr. a se da prospătură
  -  (despre femei) - a se pretinde tânără
PRUN AR, primari - ţuicar PUF - ţigară PUFULETE-fraier PUI - expr. pui de urs - 1. nume dat infractorilor cunoscuţi în lumea interlopă şi în cea a peni-
113
 PUI - PUT
tenciarelor; 2. (deţ.) - deţinut condamnat pentru fapte deosebit de grave PUICUŢĂ,puicuţe -1. femeie nu tocmai tânără; 2. homosexual pasiv
PULAN - baston de cauciuc PULBERE - expr. a se face pulbere - a se îmbăta foarte tare PUNE -1. a comite o spargere, un furt; 2. a organiza, a iniţia săvârşirea unei infracţiuni; 3. a fi păcălit; 4. a urmări; 5. a avea relaţii sexuale; expr. a o pune/a pune vreascul — a comite un furt; a pune botul la vrăjeală -a fi păcălit; a pune la secret (pe cineva) - a băga la puşcărie PUNGĂ - buzunar PUNGAŞ, pungaşi -1. hoţ de buzunare; 2. şmecher, viclean, escroc
PUNGĂŞI - 1. a fura; 2. a înşela, a escroca PUNGĂŞIE, pungăşii - 1. furt, hoţie; 2. escrocherie PUPĂTOARE, pupători - gură
PUPĂZĂ, pupeze - 1. tânără fragedă; 2. sexul femeii PURCEA, purcele - 1. casă de bani; 2. tejgheaua de la bar PURIE - mamă PURIU - tată
PURISAN, -ancă, purisani, -sance
  -   între două vârste PURTĂTOR, purtători - cap PUPINCURISM, pupincurisme -linguşire, servilism, slugărnicie PUPINCURIST, -ă, pupincurişti, -ste - linguşitor, servil, slugarnic
PUSACHIE - fustă lungă şi foarte largă purtată de ţigănci, sub care sunt cusute buzunare de dimensiuni foarte mari folosite la ascunsul obiectelor furate PUŞCĂRIE - expr. îşi dă puşcăria în particular - nu ascultă de nimeni
PUŞCOCI,puşcoace - puşcă, pistol
PUTRED - expr. a fi putredă treaba - a fi suspectă, dubioasă
R, r
RABATATE - lovituri pe spinare
RAC - expr. a da cu racul - a fura
RADE - expr. a o rade - a fugi repede; rade-o că e pe coada noastră - a evada din închisoare sau din arest; rade-o! - pleacă!, dispari!, cară-te!
RADIO - expr. radio şanţ - bârfă, zvon; radio tam-tam - (deţ.) -zvonist, deţinut care îi informează pe ceilalţi în legătură cu întâmplările petrecute în penitenciar
RAFT, rafturi - şezut, dos
RAKET, rakeţi - 1. bandit provenit din spaţiul fostei URSS, acţionând după 1989 pe teritoriul ţării noastre, specializat în atacuri armate asupra autovehiculelor de pe şosele; 2. membru al unei organizaţii ruseşti de tip mafiot
RAMAZAN - stomac; expr. a-l tăia pe cineva la ramazan - a-i fi foame
RAMA, rame - expr. a fi pus în ramă - (despre infractori) - a fi arestat, a fi închis
RAMPĂ - expr. a ieşi la rampă -a se da de gol, a se păcăli RAMPADUR, -ă, rampaduri, -re -
  1. persoană murdară, soioasă;
   2.   femeie de moravuri uşoare RASEL - expr. rasei că nu e loc -
  (hoţi buz.) - ai grijă că suntem văzuţi
RAS - expr. l-a ras - 1. l-a omorât; 2. l-a arestat, l-a închis;
  3. l-a furat şi l-a lăsat lefter, fără niciun ban; 4. l-a schimbat, l-a destituit din funcţie
RAŞCHETA - 1. a desfigura pe cineva; 2. a-i proba (unui infractor) toate faptele penale de care se face vinovat; 3. a prinde, a aresta
RĂBOJ, răbojuri - cazier judiciar, antecedente penale; expr. a avea răboj - a avea cazier judiciar, a fi recidivist RĂCI - a omorî, a ucide RĂCIT, -ă, răciţi, -te - omorât, ucis; expr. a se răci treaba -1. a se renunţa la comiterea unei infracţiuni; 2. a surveni prescripţia; răcit la cap - nebun RĂCITOR - morgă
 115
RAC - REZ
RĂCOARE -1. arest; 2. puşcărie; expr. a ieşi în râcoreală - a merge la furat RĂCORIT, -ă, răcoriţi, -te - arestat, închis RĂPI - a aresta, a închide RĂPIT, -ă, răpiţi, -te - arestat, închis
RĂPITOARE, răpitori - prostituată
RĂSUFLĂTOR, răsuflători - buzunare
RĂSUNĂTOARE, răsunători -urechi
RĂTĂCIRE, rătăciri - băutură tare
RĂŢUŞCĂ, răţuşte - homosexual care practică felaţia RĂZUI - 1. a asasina; 2. a aresta, a închide RĂZUIALĂ, răzuieli - chef, beţie RECEPŢIE, recepţii - expr. a face recepţia - (despre hoţi) - a fura
RECHIN, rechini - 1. poliţist; 2. procuror; 3. om de afaceri influent şi veros; 4. mafiot; 5. (deţ.) - deţinut recidivist foarte periculos, care se bucură de cea mai mare apreciere în rândul puşcăriaşilor (este cuvântul cel mai des folosit în penitenciar)
RECICLARE - expr. a merge la reciclare - (despre infractori) -a executa o nouă pedeapsă RECITAL, recitaluri - furt, sustragere; expr. a da recital — a fura
RECOLTĂ - tutunul şi mucurile de ţigări adunate de chiştocari REDUTĂ, redute - restaurant, bufet
REFLECTOR, reflectoare - chelie; expr. a avea reflector - a fi inteligent, a fi deştept REFLUX, refluxuri - amnistie, graţiere
REGIM - expr. a fi la regim - a nu avea relaţii sexuale REGINĂ - expr. regina-nopţii -maşina, duba poliţiei care adună noaptea prostituatele şi infractorii de pe străzi REGISTRU, registre - cazier judiciar, antecedente penale; expr. a-şi schimba registrul - (despre infractori) - a-şi schimba modul de operare RELIEF - expr. a servi pe cineva la relief- a lovi pe cineva în cap REMORCĂ - 1. nevastă, soţie; 2. persoană care are sarcina să urmărească pe cineva REMORCAT, -ă, remorcaţi, -te -
  1.   căsătorit; 2. urmărit, filat RENOVARE, renovări - expr. a fi în renovare - a fi internat în spital
                     REPTILĂ, reptile - (deţ.) - deţinut recidivist, foarte periculos REPETIŢIE, repetiţii - expr. a fi la repetiţie - a fi la furat RETRAGERE, retrageri - expr. a se retrage/retragere/cu torţe -(despre infractori) - a fi prins de poliţie; a fi arestat, a fi închis REZEMĂTOARE, rezemători -amantă, iubită
KF.Z - RI P
116
REZERVOR, rezervoare - stomac REZOLVA - 1. a înşela, a păcăli pe cineva; 2. a fura ps cineva; expr. l-am rezolvat pe fraier de-o tuflă - (hoţi buz.) - i-am furat portofelul RINDEA - expr. a da (pe cineva) la rindea - a bate (pe cineva) RÂMĂ, râme - autobuz cu burduf RÂŞNIŢAR, râşniţari - denunţător, informator RÂŞNIŢĂ, râşniţe - ceas de dimensiuni mici, de obicei de valoare, ţinut în buzunarul de la vestă sau de la pantaloni; expr. a umbla cu râşniţa- a informa poliţia, a denunţa,a trăda RÂT, râturi - gură RÂTAN, râtani - prost, fraier RODIMOS - (ţig.) - percheziţie ROI - a se retrage în mare grabă, a fugi dintr-un loc; expr. a da cu roiul - a evada; a face roiul - a fugi
                       ROIALĂ, roieli - evadare, fugă ROIRE, roiuri - fugă, plecare ROIT, -a, roiţi, -te - fugit, plecat ROIU! - pleacă!, fugi!, cară-te! ROND - expr. a face rondul -(prostituate) - a ieşi la agăţat ROSTOGOLIRE, rostogoliri -acţiune de transferare a banilor câştigaţi ilicit dintr-un cont în altul pentru a li se pierde urma ROŞEAŢĂ - denumire generică dată aurului sau bijuteriilor din aur
                       ROŞU - expr. a fi pe roşu - (despre infractori) - a fi arestat, a fi
  închis; a face cuiva roşu la muştiuc - a lovi pe cineva până îi curge sângele pe nas ROTEA - 1. cursă, capcană;
  2. surpriză neplăcută ROTISOR - dispozitiv de tortură format dintr-o ţeavă sau un băţ aşezat între două mese; persoanei aşezate pe acest aparat i se leagă mâinile pe după picioare şi i se aplică lovituri la tălpi ROTUND - expr. a se da rotund -a fi încrezut, a-şi da importanţă; a fi rotund la minte - a nu pricepe nimic, a avea capacitate intelectuală redusă ROZĂTOARE, rozători - prostituată
ROZETĂ, rozete - anus RUDE - expr. rude de greului unu
  -  (deţ.) - deţinuţi din aceeaşi celulă
RUGINĂ - (deţ.) - stratul de grăsime de la suprafaţa porţiei de mâncare RUGĂCIUNE, rugăciuni - cerere de luare în căsătorie RULADĂ - bătaie zdravănă, tă-băceală
RUMEGUŞ - om de nimic, hahaleră, lepădătură RUPE - expr. a rupe din bani -
  1. a fura toţi banii; 2. a ascunde o parte din prada realizată în urma unei spargeri sau tâlhării; a rupe calendarul - (despre prostituate) - a se îndrăgosti de un client; a i se rupe (în paişpe) de ceva - a nu-i păsa; a se rupe
117
RUP - RUP
în figuri - a se grozăvi, a se fuduli; a i se rupe filmul - a-şi pierde cunoştinţa; a nu-şi mai aminti nimic; a o rupe în sentiment - a avea o pagubă mare
RUPTOR, ruptoare - dispozitiv special adus de la spărgătorii din occident cu care se rup în-cuietorile de la uşile locuinţelor şi ale autoturismelor
S, s
  SABENĂ, sabene - pachet cu alimente trimis deţinuţilor de familie
  SABIE - expr. sabie-târâş - (deţ.)
   - nume generic dat deţinuţilor care au săvârşit fapte înspăimântătoare; criminal odios
  SAC, saci - expr. a umple sacul!a vărsa sacul - a spune, a mărturisi în anchetă toate infracţiunile comise; a lega sacul la gură - a fi discret, a nu trăda, a nu mărturisi
  SACÂZ - expr. a da sacâz - 1. a face dragoste; 2. a se masturba
  SACS - lucru prost, fără valoare
  S AFTEA - expr. saftea la căldură
   - (hoţi buz.) - portofelul este în buzunarul din interior al hainei
  SALAMET - expr. a ajunge sala-meî - 1. a ajunge la închisoare; 2. a ajunge în mormânt, a deceda
  SALAMOASE - v. sabenă
  SALATĂ, salate - (deţ.) - secţie restrictivă rezervată infractorilor periculoşi; expr. a face (cuiva) o salată - a-i face rău, a-i pricinui o nenerocire, a se răzbuna; a fi băgat la salată -
  (deţ.) - a fi închis la secţia restrictivă
SALATIERĂ, salatiere - femeie grasă
SALBĂ, salbe - cazier judiciar, antecedente penale SALON - expr. a fi salon - a fi bun, a fi înţelegător, a nu trăda interesele cuiva sau o taină SALT - expr. salt la maimuţă! -(hoţi buz.) - fură din poşeta aceea!
SALTEA, saltele - iubită, amantă SALVARSAN - sifilis SANCHI! - ei aş!, fugi de aici!; expr. de sanchi - de chichi; sanchi balamale - vorbă să fie, aşa să crezi, cum s-ar zice SANDILIU, -e, sandilii - nebun S ANDILO - nebun SANDVIŞ, sandvişuri - complice al hoţului de maşini care schimbă seria şi culoarea autoturismelor furate; expr. a face (pe cineva) sandviş - a bate pe cineva foarte tare
SANIE - expr. sanie cu zurgălăi
  - (deţ.) - lanţuri cu bilă cu care este legat deţinutul (bila cântăreşte aproximativ 5 kg)
119
 SAP - SCL
SAPĂ - expr. sapă mai încolo! -pleacă de aici!
SARE - expr. la sare - condamnat la muncă silnică SARMA, sarmale - copil; expr. tentativă de sarmale - (deţ.) -varză cu arpacaş SAS - expr. a da cu sasu’ - a evada, a dezerta SATELIT - spirt medicinal (care se consumă în loc de băutură alcoolică)
SAVARINĂ, savarine - 1. agent de circulaţie; 2. organul sexual al femeii SĂCUI - 1. a aresta, a închide;
  2. a ancheta sever pe cineva SĂCUIT, -a, săcuiţi, -te -1. arestat; 2. cercetat sever SĂGEATĂ, săgeţi - 1. complice al unui hoţ din locuinţe care află programul proprietarilor; 2. angajat trimis de un patron escroc cu cecuri false pentru a plăti mărfurile contractate; 3. copil sau persoană matură care anunţă proxeneţii când apare poliţia SĂLAŞ, sălaşe - închisoare SĂLĂŞUI - a închide SĂLĂŞUIT, -a, sălăşuiţi, -te -arestat, închis SĂLTA - 1. a fura; 2. a aresta, a închide; expr. a sălta ploconul
   - a fura un lucru la îndemână, nepăzit; a sălta gălbenuşul - a lua partea cea mai însemnată a unui câştig; a sălta în laterală -(hoţi buz.) - a fura dintr-un buzunar exterior al victimei
SĂLTAT, -ă, săltaţi, -te-1. furat;
   2.   arestat, închis SĂNĂTATE - expresie codificată din scrisorile deţinuţilor; expr. cum o mai duci cu sănătatea — trimite-i câteva cartuşe cu ţigări SĂNIUŢĂ - 1. votcă; 2. alcool de calitate inferioară SĂPĂTURĂ, săpături - cercetare, investigaţie SĂRĂTURĂ, sărături - infractor cu multă experienţă; expr. a fi mare sărătură - a fi descurcăreţ, a fi şmecher SĂRI - expr. a sări la cap - a da mită
SĂRINDAR, sărindare - ieşirea din spate, uşa de refugiu; expr. a trece!a ieşi/prin sărindar - a scăpa de poliţie SCABIE, scabii - prostituată SCAFĂ, scafe - mână SCALPET, scalpeţi - 1. lovitură puternică la cap; bătaie; 2. bătăuş, huligan SCAMĂ - bani; expr. are scamă în coajă - (hoţi buz.) are bani în portofel ; a fi pus la scamă - a fi îmbrăcat elegant; a lăsa scame
   - a lăsa urme după comiterea unei infracţiuni; a avea scame-n sânge - a suferi de o boală venerică
SCAMATOR, scamatori - escroc SCARPINĂ-TE! - expr. dă bani!, scoate banii!
SCATIU, scatii - poliţist SCATOALCĂ, scatoalce - palmă SCLIVISIT, -a, sclivisiţi, -te - îmbrăcat elegant
 S( A - S( U
120
SCĂI - expr. a scăi (pe cineva) la fas - a lovi la cap SCĂMOS, -oasă, scămoşi, -oase
  -  1. (despre infractori) - neatent, neexperimentat; 2. îmbrăcat bine, cu haine noi, dichisit;
  3. foarte pretenţios; foarte capricios
SCHIMBA - expr. a schimba aerul - a ieşi la furat SCHIOR, schiori - beţiv SCHIMBURI - expr. schimburi financiare - a fura din buzunare SCHIJĂ, schije - persoană slabă SCHIURI - expr. a fi pe schiuri -a fi foarte beat SCÂNDURĂ, scânduri - sicriu; expr. a-i suna (cuiva) scândura
  -    a fi omorât SCÂRŢAN, scârţani - zgârcit,
  avar, lacom SCÂRŢAR, scârţari - egoist, avar SCLAV, -ă, sclavi, -e - arestat, deţinut; expr. sclavul mazarcu-lui - deţinut care face curăţenie în celulă SCLIPEALĂ, sclipeli - minte, inteligenţă SCLIPITOR, sclipitori - ochi SCOABĂ, scoabe -1. instrument folosit de spărgători, format din două braţe de fier dispuse în V, folosit la desprinderea uşii din balamale; 2. cuţit, briceag SCOARŢĂ-bani SCOATE - 1. a fura, a prăda pe cineva; 2. a reuşi să facă rost de ceva; 3.-a face o afacere profitabilă; expr. a scos doi centauri - (hoţi buz.) - a furat de la
  victimă 2000 de lei; s-a scos de o milă de la husen - a furat 1000 de euro de la fraier SCOBEALĂ, scobeli - avort SCOBI - expr. a scobi mufa -(hoţi buz.) - a căuta în portofel SCOBIT, -ă, scobiţi, -te -1. furat; 2. tâlhărit; 3. lăsat fără niciun ban
SCOBITOARE, scobitori - 1. femeie slabă; 2. picior subţire SCOBITURĂ, scobituri - furt, spargere SCOPIT, scopiţi - castrat SCROBI - 1. a lovi pe cineva până îi curge sângele; 2. a jefui, a tâlhări
SCROBIT, -ă, scobiţi, -te-1. bătut zdravăn; 2. jefuit; 3. încrezut, infatuat
SCUFIŢĂ, scufiţe - expr. a fi atins la scufiţă - a fi nebun SCRUMBIE, scrumbii - (peior.) -om nespălat, murdar, rău mirositor
SCUIPA - 1. a informa, a trăda; 2. a mărturisi, a recunoaşte fapta SCUIPAT-denunţ SCUIPĂTOARE, scuipători -gură^
SCULĂ, scule -1. cuţit şiş; 2. unealtă de spargere; 3., (pl.) - aparatură electronică SCURGE - expr. a se scurge (cineva) - a fugi, a o şterge SCURTA - expr. a scurta (pe cineva) de un cap - a omorî, a ucide (pe cineva); una scurtă felaţie
 121
seu - SIC
SCUTEALĂ, scuteli - închisoare SEACĂ - expr. a intra în vinerea seacă - a fi arestat, a fi închis SECAT, -a, secaţi, -te - 1. (despre infractori) - arestat, închis; 2. lăsat fără niciun ban şi niciun obiect
SECERĂ, seceri - expr. a intra la seceră - a fi anchetat SECERĂTOARE, secerâtori -prostituată SECETĂ - expr. a fi secetă mare
  -   a termina băutura SECHESTRA - a aresta, a închide SECHESTRAT, -ă, sechestraţi,
  -te - arestat, închis SECRET - expr. a pune!a băga/la secret - a închide pe cineva SECRETAR, secretari - complice al unui infractor SECTOR - expr. a face sectorul -a ieşi la furat SECU - 1. Securitatea (ca instituţie); 2. lucrător al Securităţii SELEMET - expr. a scoate (pe cineva) la selemet - a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn SEMAFOR, semafoare - ochi SEMN, semne - expr. a lăsa semn
  -   a lăsa amanet SENAT - restaurant de lux SENATOR, senatori - patronul
  unui restaurant de lux SENTINELĂ, sentinele - (peior.)
  -   nevastă, soţie SERENADĂ, serenade - rechizitoriu de trimitere în judecată a unui infractor
SERGENT, sergenţi - chiştoc de dimensiuni mai mici
SERTAR, sertare - buzunar SERVI - a fura; expr. a servi pe cineva la directă - a lovi în faţă pe cineva; a servi la îngrijire -
  1. a lovi pe cineva la cap; 2. a-i fura cuiva portofelul; servit! -furtul a fost comis
SESIUNE, sesiuni - perioadă de detenţie
SEZON, sezoane - durata unei -condamnări SEZONIST, -ăy sezonişti, -ste -deţinut
SFĂNŢUIALĂ - 1. extorcare;
  2.  dare sau luare de mită SFĂNŢUI - 1. a stoarce de la cineva bani; a înşela; 2. a mitui
SFECLĂ - expr. ia-o în sfeclă! -pleacă!, dispari!, şterge-o! SFEŞTANIE, sfeştanii - rugăminte SFETERISI-a fura SFINŢENIE, sfinţenii - băutură SFINŢI - expr. a-i fura sfinţii cuiva - a omorî, a ucide pe cineva
SFÂRTECAR, sfârtecari - criminal, asasin SFOARĂ - expr. dă-i sfoară! -nu te opri!, continuă!, pune-i în temă!, anunţă-i!
SFORAR, sforari - 1. intrigant;
2. om politic; politician SFORĂRIE, sforării - uneltire, intrigă; aranjament necinstit SICHIMEA, sichimele - femeie ameţită uşor de băutură SICRIU, sicrie - expr. a fi (cineva) sicriu cu lacăt dublu -
SIC - SOM
122
a nu mărturisi, a nu vorbi să-l itai, a nu-şi denunţa complicii SICTIR - expr. hai sictir! -pleacă!, marş de aici!; a da cu sictir - a sictiri; a avea sictir - a fi supărat, a avea o stare depresivă
SICTIRIT, -a, sictiriţi, -te - supărat, enervat, nemulţumit SIFILITIC, -ă, sifilitici, -e - nebun, trăsnit, smintit SIFON - informator, denunţător; expr. hai sifon! - pleacă!, valea!, şterge-o!
SIFONA - a denunţa, a trăda SIFONAR, sifonări - informator, denunţător, delator; expr. a avea sifonar la gardă - a afla că ai lângă tine un informator al poliţiei
SIFONAT, -ă, sifonaţi, -te - trădat, denunţat SIFONEALĂ, sifoneli - trădare, denunţare SIGILIU, sigilii - (pl.) - cătuşe SILUETA - expr. cameră de siluetă - (deţ.) - carceră (încăpere în penitenciar în care se mănâncă o dată la două zile) SIGURANŢĂ-poliţie SILES! - (ţig.) - loveşte cu cuţitul!
SIMŢI - expr. a nu-şi mai simţi pantofii - a fi ucis, a fi omorât SING-SING - expr. 1. evadare; 2. penitenciar cu regim sever (după numele unei închisori celebre din S.U.A.)
SIROP, siropuri - băutură alcoolică
SISI - sifilitic
SITĂ, site - expr. a face sită (pe cineva) - a împuşca, a ciurui pe cineva; a fi făcut!a se face!sită
  -   1. a fi ciuruit de gloanţe; 2. a fugi, a dispărea; 3. a se îmbăta foarte rău SITĂR, siteri - supraveghetor înarmat
SÂNGE - expr. a da drumul la sânge - a tăia pe cineva; a omorî, a ucide SÂRBĂ - expr. a face/a juca!o sârbă - (despre hoţi) - a merge în număr mare la furat SÂRMĂ, sârme - 1. telefon; 2. a fura în timpul dimineţii; expr. a da o sârmă - a telefona; a băga sârmă - a pune pile cuiva la telefon
SMALŢ, smalţuri - piele SMÂNTÂNIT-învechit SMARDI - a bate, a lovi SMARDOI - bătăuş SMECHE - lovitură aplicată cu pumnul la ficat SMETIE, smetii - lovitură puternică de pumn sau de palmă SMOALĂ - (între infractori) -cuvânt care înseamnă trădare SOARTĂ - expr. la soartă - la întâmplare SODĂ - băutură alcoolică incoloră; vodcă, rachiu alb SOLIST, solişti - infractor care acţionează singur SOLO VAST - (ţig.) - furt din buzunare SOMNACAI - (ţig.) - aur
SONDOR, sondori - homosexual activ SORB - gât SOTO - sigur, cert SOVIETICĂ, sovietice - lovitură pe la spate SPAIMĂ - expr. spaima-pasiunii
  - chiloţi de damă cu găurele; egări
SPĂIMOS, spaimoşi - nebun SPANAC - expr. spanac cu prispă! - nu spui nimic!
SPARGE -1. a-1 face pe infractor să recunoască faptele comise; 2. a lovi, a bate pe cineva foarte tare; expr. a sparge din loc - a lua jumătate din banii sau obiectele furate SPĂLA - expr. a se spăla pe picioare în damigeană - a avea picioarele foarte subţiri SPĂRGAŞ, spărgaşi - spărgător de locuinţe SPECIALĂ - 1. penitenciar cu regim sever; 2. băutură alcoolică interzisă în penitenciar SPERIA - a fura SPION - semn lăsat de un spărgător la uşa unei locuinţe pentru a vedea dacă e cineva acasă; poate fi un fir de păr, o scamă, o bucăţică de hârtie etc. SPIRTAR, spirtari - persoană care bea spirt medicinal SPITAL, spitale - palton, pardesiu; expr. spital cu răsuflători -(hoţi buz.) - palton descheiat la nasturi, cu buzunarele largi SPRIJINI - expr. a sprijini podeaua - a fi foarte beat
SPUMĂ, spume - 1. furie, enervare; 2. om periculos din penitenciar
SPOVEDANIE, spovedanii -mărturisire, destăinuire SPOVEDI - a mărturisi, a destăinui
SPOVEDIT, -a, spovediţi, -te -faptul de a se spovedi SPURCAT, spurcaţi - poliţist STA - expr. a sta de şest/a sta la perghea - a sta la pândă pentru a observa în timp util apariţia unei persoane inoportune; a sta fartiţie - (hoţi buz.) - a sta de paravan ajutându-şi complicele; a sta rău cu ţara - a nu avea bani
STABOR - complet tradiţional de judecată, organizat în cadrul comunităţii ţigăneşti STACHIE, stachii - palmă STAFIDĂ, stafide - persoană foarte slabă STAGIAR, -a, stagiari, -re - arestat preventiv STAGIU, stagii - expr. a-şi face stagiul - a fi închis, a-şi executa pedeapsa STALIN - denumire a mâinii stângi (LENIN - denumire a mâinii drepte)
STAROSTE - şef al unei bande de hoţi; expr. starostele curcă-rimii - ministru de interne STAŢIE, staţii - expr. merg şi eu o staţie -1. trag şi eu o dată din ţigară; 2. contribui şi eu cu ceva la cheltuială; 3. stau şi eu puţin STAŢIUNE, staţiuni - infirmeria din penitenciar
S I A - STU
 124
STĂNCUŢĂ, stăncuţe - ţigan STEGAR, stegari - persoană care plăteşte într-un local public consumaţia unui poliţist STICLAR, sticlari - beţiv STICLI - a lovi, a bate zdravăn (pe cineva)
STICLETE, sticleţi - poliţist STINGĂTOR, stingători - beţiv STINGE - expr. a stinge cuiva lampa - a lovi pe cineva peste ochi
STINGHIE - expr. a se face stinghie - a se îmbăta foarte tare STOL - mulţime STOP - expr. a fi pe stop - a fi arestat, a fi închis STÂLP, stâlpi - expr. a fi greu de stâlp - a fi greu de cap STÂNGA - expr. a cădea greu pe stânga - a cădea greu la stomac; a da la stânga - a fura STRADĂ - expr. la stradă - (hoţi buz.) - buzunarele laterale ale paltonului, hainei etc. STRANĂ, strane - boxa acuzaţilor
STRĂINAR, străinari - străin STRĂCHINAR, străchinari - om sărac
STRĂJER, străjeri - poliţist de penitenciar STRĂJUITOARE - nevastă, soţie STRĂMUTA - expr. a-i strămuta (cuiva) căpriorii - a lovi (pe ci-ncva) cu putere peste obraz; a-i strămuta ghidonul (cuiva) - a-1 lovi la cap
STREAŞINĂ, streşini - 1. breton: 2. umbrelă STREPTOMICINĂ - coniac STRICA - expr. a strica (cuiva) codolanul - a aresta, a închide; a strica ambasada - a rupe relaţiile cu cineva, a se certa cu cineva
STRICĂCIUNE - persoană fără niciun fel de scrupule STRIGARE, strigări - reclamaţie, plângere STRIGĂTURĂ, strigături - sentinţă, plângere STRIGOI - expr. a se face strigoi
  - a se face nevăzut, a dispărea, a fugi
STRÂMBĂ, strâmbe - 1. minciună; 2. intrigă; expr. a băga strâmbe - 1. a minţi; 2. a băga intrigi
STRÂNGE - expr. a strânge masa - a dispărea, a se ascunde; a-l strânge faţa - a fi urât STRÂNGĂTOR, strângători -hoţ
STROPEALĂ, stropeli - 1. băutură; 2. denunţ, trădare STROPI - 1. a denunţa, a trăda; 2. a bea
                            STROPIT, -ă, stropiţi, -te -1. denunţat, trădat; 2. băut; cu chef STROPITOARE, stropitori -
  1. trădător, delator; 2. restaurant, bufet STUDIA - a consuma băuturi alcoolice
STUDENŢIE, studenţii - primii ani de închisoare
SUBSOL - arestul prefecturilor;
                                                         închisoare SUCI-a fura
SUCITOR, -oare, sucitori, -oare -hoţ SUFLA - a fura SUFLĂTURĂ, suflături - gura SUFLETU’! - ba deloc!, ef aş!, ioc!
                                      SUBŢIRE - expr. mai subţire! -nu minţi!, nu fi tupeist!; a lucra
  subţire - a fi expert în meseria de şuţ
SUGATIVĂ, sugative - beţiv, alcoolic
SUGE - expr. a suge pixu la suge acadeaua - a practica felaţia SUMIOCAI - (ţig.) - aur SUPAPĂ, supape - şansă SURCEA, surcele - coaste S URL AŞ, sur laşi - denunţător, trădător
ŞABĂR - instrument în formă de rangă cu vârful întors folosit de spărgători pentru forţatul uşilor ŞACAL, şacali - poliţist ŞADAP! - taci!
ŞAFĂR - 1. om puternic, important, şef; 2. poliţist ŞAHĂR-MAHĂR - expr. a face!a umbla cu/şahăr - mahăr
  -   a înşela, a escroca pe cineva ŞAHIST, şahişti - individ studios ŞALUPĂ, şalupe - pantof; expr.
  şalupe cu scârţ - pantofi cu toc ŞAMPANIE - expr. şampanie penală - băutură preparată de deţinuţi în penitenciar din pastă de dinţi, lămâie, zahăr, la care se adaugă ciclobarbital sau aspirină
ŞAN, şanuri - picior ŞANTALIU, şantalii - om fără ni-ciun Dumnezeu ŞAPCALIU, şapcalii - ceferist ŞARLĂ, şarle - pervers, ipocrit, jigodie
ŞASE! - atenţie!, pericol!, primejdie!, vine cineva!; expr. a ţine de şase - a sta de pază, a supraveghea, aasigura acoperirea cuiva care comite o infracţiune
ŞASE-ŞASE! - păzea!, pericol mare!
ŞASIU - corp
ŞAU (ŞAUA) - patron; director;
  om foarte bogat ŞAUR, şauri - ţigan; negru ŞARAP! - taci!
ŞĂNŢUI - a tăia pe cineva, a spinteca
ŞĂNŢU1T, -ă, şănţuiţi, -te - tăiat, spintecat ŞEDINŢĂ, şedinţe - expr. băgat în şedinţă - băgat în spital ŞENILĂ, şenile - bocanc ŞERBET - afacere slabă, care nu merită atenţie ŞERPĂRIE, şerpării - zonă populată de ţigani ŞERPOAICĂ - 1. femeie senzuală; 2. prostituată ŞERVET, şerveţi - chelner ŞES AR, şesari - care ţine şase, care ţine şestul ŞEST! - atenţie!, primejdie!; expr. a ţine şestul - a supraveghea venirea cuiva; pe şest - pe furiş, pe ascuns ŞESTACHE - v. şest; expr. a merge pe şestache - taci din gură, nu spui la nimeni, să nu vorbeşti nimic
                                    ŞIFONA-a bate ŞIFONAT, -ă, şifonaţi, -te - bătut ŞIFONIER - expr. s-a răsturnat şifonierul pe el - este elegant, ca scos din cutie ŞINDRILI -1. a tăia pe cineva cu un obiect ascuţit, cuţit, lamă, etc.; 2. (deţ.) - a se tăia singur pentru a fi dus la infirmerie sau mutat într-un alt penitenciar; expr. a şindrili pe cineva varză
  -   a-1 tăia peste tot ŞINDRILIT, -ă, şindriliţi, -te -tăiat
ŞINGALIU, şingalii - (ţig.) - poliţist
ŞINIMOS - (ţig.) - tâlhărie cu lovituri de cuţit ŞIŞ, şişuri - cuţit cu lama ascuţită pe ambele părţi ŞIŞTIRIT, -¿i, şiştiriţi,-te - obosit, slăbit, extenuat ŞLAIF - cale, drum; expr. a face cuiva şlaiful - a-i,netezi calea ŞIPCĂ - fexpr. a merge pe şipcă -a tăinui, a nu deconspira ŞIRETURI - expr. a desface şireturile - a fi închis; a se trage de şireturi - a fl prieten cu cineva ŞLEFUI - expr. a se şlefui pe traseu - a se şmecheri în puşcărie, a se iniţia în mai multe feluri de infracţiuni ŞLIB, şlibi - om prost, naiv, credul
ŞLONGHER, şlonghere - (hoţi buz.) - batistă în care se află bani
ŞMANGLEALĂ, şmangleli - furt ŞM ANGLI - a fura
ŞMANGLITOR, -oare, şmangli-tori, -oare - hoţ
ŞME - şmecher
ŞMECHER, şmecheri - descurcăreţ, isteţ; expr. şmecher cu legitimaţie - infractor recunoscut de veterani şi primari, privilegiat; şmecher de gară - şmecher de oraş; taxă de şmecher -sumă de bani pe care capii mafiei ţigăneşti o percep patronilor de magazine pentru a le oferi protecţie; şmecher de pârnaie -(deţ.) - deţinut foarte inteligent care are legături cu capii lumii interlope şi cu persoane influente din aparatul administrativ al penitenciarelor, ajungând la o funcţie oficială (şef de cameră, şef de lot etc.) în penitenciar; a-şi lua dreptul de şmecher -(deţ.) - a-şi însuşi o parte din bunurile primite de un deţinut de la familie
ŞMECHERIE - expr. şmecherie cu ştaif - metodă de înşelare la nivel superior între specialişti în domeniul financiar; escrocherie la nivel naţional
ŞMEN, şmenuri - 1. escrocherie, înşelăciune cu bani falşi; 2. pachet de mărimea unui teanc de bani în care numai la suprafaţă se aşază o bancnotă reală, restul fiind hârtie; 3. (deţ.) - răni au-toprovocate în detenţie sau consum intenţionat de alimente alterate pentru a fi internat la infirmeria închisorii
ŞME - ŞTE
128
ŞMENAR, şmenari -1. persoană care înşală prin metoda şmen; 2. persoană care se ocupă cu traficul de valută ŞMENUI - 1. a înşela pe cineva la schimbul de valută pe piaţa neagră; 2. (deţ.) - a se automutila sau autointoxica ŞMENUIT, -ă, şmenuiţi, -te - păcălit, înşelat ŞNIŢEL, şniţele - expr. a arunca şniţele - 1. a tatona terenul cu vorba; 2. a înşela, a păcăli ŞOBOLAN, şobolani - persoană duplicitară ŞOBOLĂNIE, şobolănii - uneltire, intrigă, manevră, maşina-ţiune
ŞOPÂRLĂ, şopârle - 1. urzeală, intrigă; 2. (deţ.) - ofiţer superior în penitenciar; expr. a umbla cu şopârle - a umbla cu intrigi, a pune la cale, a complota ŞOPTEALĂ - denunţ, delaţiune ŞORICAR, şoricari - poliţist ŞORICI - 1. piele; 2. obraz; a avea şoricul tare - a fi nesimţit, a fi obraznic, a fi tupeist ŞORICIOAICĂ - alcool, tărie de calitate inferioară ŞORLICAR, şorlicari - infractor experimentat, rutinat, greu de păcălit
ŞPAGĂ - mită, şperţ; bacşiş ŞPĂGAR, şpăgari - om care ia sau dă mită ŞPĂGĂLACHE - nume generic dat unui om care ia mită ŞPANARETĂ, şpanarete - prostituată
                                       ŞPANŢ, şpanţuri - (hoţi buz.) -ac de siguranţă ŞPARLI - a şterpeli, a fura; expr. a o şparli - a pleca pe neobservate; a o şterge ŞPARLIRE, şparliri - 1. furt;
  2. plecare, dispariţie, fugă ŞPARLIT, -ă, şparliţi, -te - furat ŞPERLĂ - expr. a da prin şperlă
  -    a trăda, a părăsi banda, gaşca ŞPIL, şpiluri - aranjament, plan necinstit, şmecherie ŞPILER, şpileri - şmecher, participant la acţiunile ilicite din lumea interlopă ŞPIRACOL - şperaclu; instrument folosit de hoţii din locuinţe şi din maşini ŞPIRAL - burghiu ŞPARLĂ - expr. care-i şpârla? -care-i treaba?, care-i şpilul? ŞPRING, şpringuri - spargere de case, maşini ŞPRING AR, şpringari - spărgători de locuinţe şi de maşini ŞTAIF, ştaifuri - expr. a fi un om cu ştaif- a fi un om subţire, cu maniere ŞTAMPILA - a lovi, a pocni ŞTAMPILAT, -ă, ştampilaţi, -te -lovit, bătut ŞTAMPĂ, ştampe - pahar cu 100 ml de băutură ŞTAMPEL - v. ştampă ŞTANGĂ, ştăngi - expr. a băga o ştangă - a pune o pilă, a interveni (pentru cineva)
ŞTERGE - 1. a fura; 2. a fugi
ŞTLFT, ştifturi -1. persoană de ultimă speţă, fără caracter; 2. bijuterie falsă, fără valoare; 3. orice fel de obiect fără valoare ŞTI - expr. ştii bancul cu albinele? - roiul, pleacă de aici!, valea!
ŞTIUCĂ, ştiuci - bancnotă de o 100 de lei ŞTOALFĂ, ştoalfe - prostituată ŞTO, ştouri - 1. ironie, miştocă-rie, bătaie de joc; 2. minciună, vrăjeală; 3. înşelătorie, escrocherie
ŞTOCĂREALĂ, ştocării - păcăleală, înşelătorie ŞTOCĂRI - 1. a escroca, a păcăli pe cineva; 2. a-şi bate joc de cineva
ŞTOCĂRIE, ştocării - v. ştocă-reală
ŞTROAMFĂ, ştroamfe - 1. prostituată de cea mai joasă speţă; 2. femeie decăzută ŞUCAR, -ă, şucari, -e - dichisit ŞUCĂREALĂ, şucăreli - supărare, enervare, scandal, ceartă ŞUCĂRI - a se supăra, a se enerva,* a se înfuria ŞUCĂRIT, -ă, şucăriţi, -te - supărat, înfuriat, enervat ŞULER, şuieri - escroc ŞUIT, şuiţi - persoană care a sesizat, care şi-a dat seama că cineva vrea să-l fure, să-l înşele sau să-i facă ceva ŞULFĂ, şulfe - jigodie
ŞULFĂNI - a păcăli, a înşela ŞULFĂNIE, şulfănii - complot, urzeală ŞUMPRACAI - (ţig.) - aur ŞUNCĂ, şunci - şolduri; expr. şuncă penală - şuncă de calitate inferioară, care este dată deţinuţilor
ŞUNDREA, şundrele - cuţit ŞUNDRI - a tăia cu cuţitul ŞUNDRIT, -ă, şundriţi, -te - tăiat cu cuţitul ŞURIU - cuţit care se deschide prin acţionarea unui buton amplasat pe mâner ŞURUB, şuruburi - 1. şurubelniţă; 2. verighetă; expr. a face cuiva un şurub — a întinde o cursă în timpul anchetei judiciare
ŞUSTANGIU, şustangii - persoană care are rolul de a asigura protecţia şmenarului ŞUSTĂ, şuste - 1. înţelegere, aranjament; 2. întâlnire amoroasă
ŞUSTĂR, şusteri - şef; şmecher ŞUT-hoţ
ŞUTEALĂ, şuteli - furt; a fi în şuteală - a merge la furat ŞUTIT, -ă, şutiţi, -te- furat ŞUTITOR, -dare, şutitori, -oare -hoţ; expr. şutitor tehnic - delapidator
ŞUŢ, şuţi - hoţ care fură mai ales din buzunare, genţi, poşete ŞVAIŢER, şvaiţeri - gestionari; vânzători
T,t
TABACHERĂ, tabachere - cel care este ultimul, cel din coadă, cel mai mic TABADURĂ, tabadure - complice al infractorilor care ţine de şase
TABĂRĂ, tabere - închisoare TABLAGIU, tablagii - agent de poliţie
TABLĂ, table - conservă TABLE - expr. a juca table - a se masturba TABLOU - expr. a rămâne tablou
   -   a rămâne surprins, uimit TACÂM - exprţ a face tot tacâmul - (despre femei) - a avea raporturi sexuale însoţite de perversiuni TAGER, tageri - poliţist TALANŢI - bani de metal TALAŞCĂ, talăşti - bagaj mare de mână TALENTE - expr. a-şi da talentele - a se crede important, a fi infatuat
TALPĂ - expr. a da talpă - 1. a concedia pe cineva, a-1 destitui; 2. a alunga pe cineva; te fac o talpă? - mergem să ne plimbăm?
TALION, talioane - expr. a intra la talion -1. a fi judecat de ce-
  tăţeni, de mulţime; 2. a fi condamnat la moarte TALON - expr. a lua (cuiva) talonul -1. a mutila, a desfigura; 2. a face rău cuiva; a da pe cineva afară din serviciu TAMPON, tampoane - (hoţi buz.)
  -    lovitură dată victimei cu umărul sau blocarea ei din faţă, în momentul când i se bagă mâna în buzunar; expr. bagă tampon! - împinge! TANGALIU, tangalii - poliţist TANGO, tangouri - expr. a lua pe cineva la tango/tangouri - a lua la întrebări pe cineva, a interoga, a cerceta TANGOLO - poliţist TAPEZĂ, tapeze - femeie de moravuri uşoare, profitoare, materialistă
TAPANGEA, tapangele - palmă mare
TAPISA - a bate zdravăn pe cineva, a desfigura TAPISAT, -a, tapisaţi, -te - desfigurat în bătaie TAPISERIE, tapiserii - 1. faţă;
  2. îmbrăcăminte TARABĂ, tarabe - expr. a cade la tarabă cu cineva - a ajunge la învoială, la înţelegere cu cineva
 131
TAR-TEJ
TARAF, tarafuri - gaşcă, clică de hoţi care operează împreună TARAMOTĂ, taramote - (deţ.) -remorcă folosită la transportul hranei şi apei deţinuţilor care sunt duşi la muncă TARE - expr. tare în brand - ştie să dea cu pumnul TARLA, tarlale - expr. a ieşi pe tarla - a ieşi la furat; a avea optică de tarla - a gândi îngust, limitat
TARNIŢĂ, tarniţe - închisoare, arest
TAROM - (deţ.) - penitenciar cu condiţii de viaţă mai bune; penitenciarul Jilava TAŞCĂ - portofel TATUA - a produce cuiva o rană, o cicatrice în urma unei bătăi TATUAT, -ă, tatuaţi, -te - rănit, desfigurat, mutilat TAXATOARE - prostituată TAXĂ - expr. taxă de prostie -bani jucaţi la jocurile de noroc; taxă de şmecher - taxă de protecţie pe care o percep diferite bande de infractori patronilor de magazine sau de localuri publice
TĂCEA - expr. taci şi sapă! - nu mai vorbi şi treci la treabă L TĂCIUNE, tăciuni - mustaţă TĂGÂRŢĂ, tăgârţe - (hoţi buz.)
  -   buzunar TĂIA - expr. a o tăia -1. a evada din penitenciar; 2. a fugi de frică; mai taie! - nu mai minţi!; hai tăiate! - termină, că nu mă păcăleşti!; a tăia (cuiva) zarurile - a-i interzice să facă ceva
TĂIATE - expr. le dă tăiate - este exigent, strânge şurubul TĂIŞ - cuţit
TĂLĂZUI -1. a lovi, a doborî pe cineva la pământ; 2. a se îmbăta foarte tare căzând pe jos TĂLMAC, tălmaci - fraier TĂMĂDUI -1. a lovi, a bate foarte tare pe cineva; 2. a face un rău cuiva, a se răzbuna pe cineva TĂMÂIA -1. a înşela; 2. a lovi, a bate; 3. a se chercheli'; 4. a minţi; 5. a se lăuda TĂMÂIAT, -a, tămâiaţi, -te -1. înşelat; 2. lovit, bătut; 3. cherchent; 4. mincinos; 5. a se lăuda TĂMÂIE, tămâi - expr. a fi tămâie - a fi tâmpit, prost, ignorant; aruncă tămâia! - lasă minciunile!, spune adevărul! TĂMÂIOS, -oasă, tămâioşi, -oase - prost, tâmpit, ignorant TĂRÂŢĂ, tărâţe - creier, minte, inteligenţă; expr. a avea tă-râţe-n cap - a fi prost, tâmpit; a se umfla tărâţa (cuiva) - a se înfuria, a se enerva, a se supăra TĂTAR, tătari - persoană încăpăţânată, care pricepe greu TĂUN, tăuni - v. tătar T.B .C. - expr. tutun, băutură, cafea TEASC - ceartă TEIŞI-dinţi
TEHNIC - expr. verificare tehnică - (deţ.) - controlul efectuat asupra bagajelor la intrarea în penitenciar TEJGHEA - expr. a cădea la tejghea cu cineva - a cădea la învoială, la o înţelegere cu cineva
TELEFON - expr. a face cuiva telefon - a tăia pe cineva cu cuţitul pe obraz TELEMEA - expr. a stoarce telemeaua (cuiva) - a pregăti cuiva o cursă, o capcană; a se răzbuna pe cineva TEMPERATURĂ - expr. a avea temperatură -1. a fi nebun, a fi bolnav psihic; 2. a fi înfierbântat de băutură, a fi beat TENCUI - a bate zdravăn, a desfigura
TENCUIALĂ, tencuieli - expr. a strica tencuiala cuiva - a desfigura, a mutila TENCUIT, -ă, tencuiţi, -te - bătut, desfigurat, mutilat TENSIUNE - expr. a lua tensiunea (cuiva) - a speria pe cineva; a ameninţa, a urmări TENTERTIVĂ - (deţ.) - deţinut care face tot ce-i stă în putinţă pentru a obţine o poziţie cât mai avantajoasă în penitenciar TERACOTĂ, teracote - căldură TERFELOAGE - cărţi de joc TERMOMETRU, termometre -bastonul de cauciuc din dotarea poliţiştilor; bulan TESCUI - a ancheta sever pe cineva; a forţa; a presa pe cineva TESCUIALĂ, tescuieli - anchetă severă
TESCUIRE, tescuiri - anchetă severă
                                   TESCUIT, -ă, tescuiţi, -te - anchetat sever TEŞMENIT, teşmeniţi - mahmur TEU, teuri - (deţ.) - 1. lanţ cu care sunt legaţi deţinuţii de la
  picioare la mâini, care nu le permite să mişte mâinile; 2. secţia de izolare a penitenciarului TEUTON, teutoni - scandalagiu, bătăuş, huligan TEXTE - 1. minciuni; 2. conversaţie, gargară; expr. a avea texte (cu cineva) - a fi prieten cu cineva; a băga texte -1. a face pe interesantul, a epata; 2. a vorbi mult pentru a convinge TIFLĂ, tifle - expr. a da cu tifla -a părăsi pe cineva brusc TIGHEL - expr. a trage (cuiva) tighel - a dojeni pe cineva TIMPANIST, timpanişti - muzicant
TINICHEA, tinichele - însemn sau grad al agenţilor din poliţie şi armată TIRA -1. a ascunde ceva; 2. a asigura acoperirea cuiva în momentul furtului sau şmenului TIRĂ - 1. cel care asigură acoperirea tovarăşului său, care urmează să fure; 2. acoperire, protecţie în momentul comiterii unei infracţiuni; 3. obiectul cu care se camuflează un furt din buzunare; expr. a ţine tir a - a sta de pază; a pune tira - a pune pe mână o pungă din plastic, o sacoşă, un pulover sau o haină pentru a acoperi furtul TIRANGIU, tirangii - persoană care însoţeşte hoţul de buzunare; cel care pune tira TIRIBOMBĂ, tiribombe - om de nimic, derbedeu, vagabond TIRISTĂ, tiriste - contravenientă străină
 133
TIV - TOR
TIV, tivuri - expr. a fi în tiv - a-şi ţine gura; a fi discret, a nu mărturisi
TIVITOARE, tivitori - prostituată TÂLMAC, tâlmaci - prost, fraier TÂRGUI - a fura TÂRGUIALĂ - expr. a merge la târguială - a ieşi la furat TÂRLAN, târlani - om simplu, fără pregătire, needucat TÂRLĂ, târle - prost, neiniţiat, mitocan
TÂRLIE, târlii - expr. a rămâne de târlie - a rămâne la urmă, a rămâne ultimul; a fi târlie treaba - 1. a fi periculoasă; 2. fugi!, şterge-o!
TÂRNOSI - 1. a lovi; 2. a îndepărta, a destitui pe cineva TÂRNOSIRE, târnosiri - 1. lovire; 2. destituire TÂRNOSIT, -ă, târnosiţi, -te -
  1. lovit, bătut; 2. destituit, înlăturat
TÂRŞ - 1. sentiment de jenă, sfială; 2. sentiment de teamă, frică; expr. nu-l lăsa să prădu-iască singur că îi e târş - nu-l lăsa să fure singur că îi este frică
TÂRŞEALĂ, târşeli - teamă, frică
TÂRŞELOS, -oasă, târşeloşi, -oase - fricos TÂRTAN, târtani - fraier, neiniţiat
TÂNDĂLIT, -ă, tândăliţi, -te -neputincios TÂRTIŢĂ, târtiţe - expr. a avea târtiţă - a avea noroc
                 TÂRŞOAGĂ, târşogi - bagaj de mână (sacoşă, geantă, traistă) TOACĂ - expr. a bate toaca -
  1.  a denunţa pe cineva; 2. a divulga un secret; 3. a bârfi TOALETĂ - expr. a face toaletă (cuiva) - a bate zdravăn, a desfigura pe cineva; a face cuiva ultima toaletă - a asasina TOALI - (ţig.) - ţigară TOARTĂ - 1. persoană care însoţeşte, companion; 2. prietenă, iubită
TOBOGAN - poliţie; expr. a se duce pe tobogan -1. a fi luat la poliţie; 2. a cheltui totul, a rămâne fără bani TOBOŞAR, toboşari - informator TOCANĂ, tocane - expr. a-i trage cuiva o tocană - a bate zdravăn pe cineva TOCĂNI - a lovi, a bate foarte tare pe cineva TOCĂNIT, -ă, tocăniţi, -te - bătut zdravăn
TOCĂTOR, tocători - escroc, pungaş
TOPI - a fugi, a şterge-o, a dispărea; expr. topeală! - fugi!, dispari!, şterge-o!
TOPITOARE, topitori -1. prostituată; 2. amantă TORPILA - 1. a se îmbăta; 2. a face un rău mare cuiva TORPILAT, -a, torpilaţi, -te -
  1.  beat; 2. persoană care a suferit un mare rău TORPILĂ, torpile - sticlă cu băutură alcoolică TORŢĂ, torţe - ţigară
 TOV - TRI
134
TOVARĂŞ, tovarăşi - protejat al unui lider neoficial al unui grup TRABALI - (ţig.) - ţigări TRACTIR - casă de toleranţă TRACTOR - (deţ.) - mecanism format dintr-un fir de aţă care este prevăzut cu o greutate la unul din capete, cu ajutorul căruia se transmit prin balansare, prin vizetă, de la o celulă la alta, mesaje, uneori şi obiecte mici TRADUCE - a trăda, a vinde TRADUS, -ă, traduşi, -se - trădat, vândut
                                    TRAISTĂ, traiste - expr. e cu traista - e la furat TRAGE - expr. a o trage groasă -a comite un furt de valoare mare; a trage (cuiva) o şmeche în barbă
  - a trage (cuiva) un pumn; a trage cu gheara - a fura; a trage jaluzeaua - a închide gura; a trage o căruţă - a fura o maşină; a trage din bani - a lua o parte din prada ce trebuia împărţită de toţi complicii; tras în plumbi - împuşcat
TRĂISTAR, trăistari - zgârcit, avar
TRĂGACI, trăgaciuri - 1. armă (puşcă, pistol); 2. sfârcul sânului
                                    TRAMVAI - gardian din penitenciar care, în schimbul unor comisioane, aduce pachete şi mesaje pentru deţinuţii din penitenciar TRANCAN-pistol TRANŞEE - expr. ajîîn tranşee
  - a avea o existenţă chinuită, a o
  duce greu                '
TRANZISTOR - expr. a avea o deviaţie la tranzistor - a nu gândi normal TRASEISTĂ, traseiste - prostituată
TRAŞCĂ - 1. geantă, traistă;
  2.    buzunar ascuns din fusta lungă a ţigăncilor; 3, pardesiu lung cu care este îmbrăcat un hoţ din buzunare TRAŞCĂU - geantă, traistă mai mare
                   TRATAMENT - expr. ajîîn tratament - a se ascunde, a se lăsa un timp de infracţiuni TRATATIVE - expr. a fi în tratative - a sonda terenul pentru furat
                   TRĂI - expr. a trăi din ce dă pe de lături - a-şi câştiga existenţa din furat TRĂSNAIE, trăsnăi - spargere TRĂSNET! - nemaipomenit!, excelent !, formidabil!
TREABĂ - expr. a ieşi la treabă
   -   a comite o infracţiune TREI - expr. trei litere - dos,
                   fund; trei pe doi - mormânt TRIMITE - expr. a trimite pe cineva la urmă -1. a da pe cineva pe mâna poliţiei; 2. a înjura (pe cineva) de mamă; a trimite avion
  -  (deţ.) - a trimite un mesaj dintr-o celulă în alta sau dintr-un penitenciar în altul (prin gardian, prin alfabetul Morse, printre gratii, prin deţinuţi transferaţi etc.)
TRECĂTORI - pantofi TRIMITERE, trimiteri - talent, înclinaţie
TRÂMBIŢAR, trâmbiţari -1. turnător; 2. flecar TRÂMBIŢARE, trâmbiţări - trădare
TRÂMBIŢĂ, trâmbiţe - gură TRÂNTEALĂ, trânteli - arestare TRIL, triluri - anunţ în caz de pericol
TROCAR, trocari - poliţist TROFEU, trofee - condamnare penală
TROMBON, tromboane - minciună, păcăleală TROMBONEALĂ, tromboneli -v. trombon TROMPĂ, trompe -1. păcăleală, înşelătorie; 2. nas mare TROMPETĂ -1. semnal de avertizare a unui grup de infractori când se apropie poliţia; 2. valută falsă; 3. bijuterii false TROMPETIST, -<z, trompetişti, -ste - informator, denunţător TRONAR, tronari -1. fricos, laş;
  2. naiv, fraier TROSNI-a fura TROSNITOR, -oare, trosnitori, -oare -1. hoţ; 2. spărgător TROTIL - alcool, spirt, băutură alcoolică tare TROTILA - a se îmbăta TROTELAT, -ă, trotilaţi, -te- beat TROTINETĂ, trotinete - mijloc de transport în comun TRUFANDA, trufandale - fată tânără care începe să practice prostituţia
TRUPEANU - trup, corp TRUPET, trupeţi - militar, ostaş TUFAN, tufani - om prost, tâmpit, neinstruit TUFLĂ, tufle - portofel TUFLI - 1.-a se ameţi, a se îmbăta; 2. a se supăra TUFLIT, -a, tufliţi, -te - 1. beat, ameţit; 2. supărat TULĂRI - bani
TUN, tunuri - 1. hoţie în care s-a obţinut o sumă mare de bani;
  2. afacere din care a rezultat un profit foarte mare; 3. înşelătorie, escrocherie cu profit mare;
  4. câştig mare la un joc de noroc; expr. a trage un tun - a da lovitura, a se alege cu mult; a da un tun la capac - a omorî pe cineva
TUNAR, tunari - hoţ, spărgător, escroc mare TUPEU - expr. tupeu de bulangiu
  -   îndrăzneală nemaipomenită TURCALEŢ, turcaleţi - homosexual
TURNĂTOR, -oare, turnători,
  -oare - informator, denunţător, trădător
TURNĂTORIE, turnătorii - trădare, (fig.) vânzare TURNESOL - sânge TURNUI - a bate pe cineva foarte dur
TURTUREA, turturele - fată tânără
TURTUREI - îndrăgostiţi
T, t
 J 7 J
ŢACA-PACA - expr. substituire ŢACĂ - tăietură, înţepătură ŢAGHER, ţagheri - poliţist ŢAIŞ - excelent, cel măi bun ŢAMBAL, ţambale -1. barbă ne-rasă; 2. (deţ.) patul de la izolator, confecţionat din lemn; expr. a se ţine de ţambale - a minţi, a fi intrigant ŢAMBALAGIU, ţambalagii - informator, delator ŢAGLA - expr. a fi cu ochii ţaglă
  -    a fi foarte atent, a rămâne cu ochii ţintă ŢANDĂRA - scandal ŢAP - expr. ţap negru - judecător; ţap roşu - procuror ŢAPARLIU, -ie, ţaparlii - nebun, ţicnit
ŢARA - expr. a fi ţară - a fi prost, fraier; a sta rău cu ţara - a nu avea bani ŢAŢĂR, ţaţări - 1. tâmpit, ţicnit;
   2. sutien
ŢÂŢĂ - expr. 12 ţâţe - denumire dată sticlei cu vin Jidvei care are pe etichetă şase femei ŢEAPĂ - 1. hoţie, afacere, înşelătorie, din care a rezultat un profit mare; 2. păcăleală, înşelătorie suferită sau făcută de o
   persoană; expr. ţeapă pe faţă -păcăleală la vedere ŢEAPĂN, -a, ţepeni, -e - neatent ŢEAVĂ, ţevi - armă de foc ŢEPAR, ţepari - escroc ŢEPUI - a păcăli, a înşela ŢEPUI, -ă, ţepuiţi, -te - înşelat, escrocat ŢELINĂ - păr ŢEST - cap
ŢIFLER, ţifleri - (ţig.) - poliţist ŢIGARĂ - expr. ţigară penală -(deţ.) - ţigară făcută de deţinuţi din mucurile de ţigări, înfăşurată în hârtie de ziar ŢIGLĂ, ţigle - bască ŢIGLUI - a se dichisi, a se îmbrăca elegant ŢIGLUIT, -a, ţigluiţi, -te - dichisit, gătit, elegant ŢIGNAL, ţignale - semnal de avertizare a unui grup de infractori când se apropie poliţia; expr. a trage ţignale - a face un apropo
ŢIITOR, -oare, ţiitori, -oare -amant
ŢINE - expr. nu ţine! - 1. nu mă păcăleşti!; 2. nu se pot iniţia acţiuni interzise!; ţine acolo! -păzeşte!, acoperă!, dă alarma!,
   stai de şase!; a ţine lacătul - a sta de pază; a ţine lumânarea! -a fi înşelat, păcălit ŢIPAR - expr. a freca ţiparul - a pierde vremea, a lenevi ŢIPĂTOR, -oare, ţipători, -oare -reclamant ŢISTUI - a lovi în cap pe cineva ŢISTUIT, -ă, ţistuiţi, -te - lovit în cap ŢIU - gură
                                          ŢÂNŢAR, ţânţari -1. informator;
   2.   aromân ŢÂŢĂRĂ, ţâţere - lesbiană ŢOACLĂ, ţoacle - bicicletă ŢOANCĂ, ţoance - amantă, ţii-toare
                                         ŢOC - expr. a prinde pe cineva cu ţocul în poc - a-1 surprinde în flagrant delict ŢUCĂLAR, ţucălari - persoană linguşitoare, slugarnică ŢUGULAN, ţugulani - mitocan
ŢUHAUS - închisoare ŢUICĂ - (deţ.) - denumire dată antinevralgicului folosit în penitenciar pentru facerea unor băuturi
ŢURCHIDI - 1. a ţine pe cineva în tensiune; 2. a supune o persoană unor suferinţe fizice ŢURGHIULI - a aresta pe cineva, a închide ŢUŢ - extra, cel mai bun, cel mai grozav; a lăsa ţuţ (pe cineva) -
   1. a-i fura totul; a-1 lăsa gol;
   2. a-1 lefteri; 3. a-1 înşela, a-1 păcăli
ŢUŢĂR, ţuţări - 1. persoană aflată în slujba unui membru al lumii interlope; 2. (deţ.) -deţinut care, din teamă, face diferite servicii celorlalţi din celulă; 3. persoană naivă care poate fi păcălită uşor ŢUŢURICĂ, ţuţurici - ţiitoare
U, u
UCENIC, ucenici - hoţ începător UDA - a se emoţiona; expr. s-a udat - s-a emoţionat, a dat în bâlbâială UDĂTURĂ, udături - băutură alcoolică UGER, ugere - sân UITARE, uitări - v. udătură UITĂTOR, uitători - ochi UIUM - mită; expr. a vărsa uiumul - a mitui ULCIOR, ulcioare - sâni proeminenţi
ULEI, uleiuri - băutură alcoolică; expr. a o lua pe ulei - a bea, a se îmbăta ULEIOS, -oasă, uleioşi, -oase
  -    1. perfid; 2. experimentat ULIŢAR, uliţari - haimana, derbedeu, pierde-vară ULIU, ulii - procuror ULTIMA - expr. a face cuiva ultima toaletă - a-1 omorî UMBLA - expr. a umbla cu aspiratorul - a fura; a fila; a umbla cu lama - (hoţi buz.) - a tăia cu iscusinţă buzunarele victimelor; a umbla cu mega - a fi necinstit, a se ţine de afaceri ilicite; a umbla cu pantahuza - a cerşi; a umbla cu plosca - a informa, a
 denunţa; a umbla cu tasul - a cerşi; a umbla cu Pirelli - a fura din buzunarul de la spate al pantalonilor (blugilor)
 UMBLĂTOARE - closet
 UMBLĂTOR, umblători - pantofi
 UMBRĂ, umbre - expr. a fila zăcea!la umbră - a fi arestat, a fi închis
 UMBRELĂ, umbrele - persoană coruptă din aparatul poliţiei sau al justiţiei care protejează un infractor
 UMEDĂ - expr. afacere umedă -crimă
 UMFLA - 1. a fura; 2. a lovi, a bate; 3. a fi prins, a fi ridicat de poliţie, a fi arestat, a fi închis;
 4. a fi condamnat; 5. a lăsa o femeie însărcinată
 UMFLAT, -ă, umflaţi, -te-1. furat;
 2. lovit, bătut; 3. prins, arestat, închis; 4. condamnat; 5. gravidă
 UMOARE - expr. a avea umoarea verde - a avea chef de scandal
 UMPLUTURA, umpluturi -1. poliţist infiltrat printre deţinuţi;
 2. lucrător S.R.I.; 3. urmăritor, coadă
UNEALTĂ, unelte - 1. cuţit, şiş;
  2.  sculă folosită în comiterea unei infracţiuni UNGE - a mitui UNGERE, ungeri - mită, şpagă UNGHIE, unghii - expr. a pune unghia - a fura; a luă peste unghii pe cineva - a lua peste picior pe cineva, a lua în zeflemea, a batjocori pe cineva UNIFORMĂ, uniforme; expr. şi-a lepădat uniforma - s-a eliberat din penitenciar UNIVERSITATE, universităţi -închisoare, puşcărie UNS, -ă, unşi, -se - mituit, compromis
UNSUROS, -oastz, unsuroşi, -oase
  -   om dubios, suspect UNU - expr. a fi unu la unu - infractorul nu poate fi acuzat de nimic pentru că nu există martori URĂTOR, -oare, urători, -oare -judecător URECHIST, -ă, urechişti, -e -
  1. agent al poliţiei; 2. angajat al S.R.I.
URÂT, urâţi - poliţist URMAŞI - expr. urmaşii lui Nicu Piele - hoţi URLĂTOARE, urlători - gură URMĂ, urme - expr. a trimite pe cineva la urmă - 1. a da pe ci-
neva pe mâna poliţiei; 2. a îş-jura pe cineva de mamă URS, urşi - (deţ.) - deţinut analfabet; expr. plimbă ursul (că a ruginit lanţul)! - pleacă!, valea!, cară-te!; pui de urs - (deţ.)
  -  deţinut cunoscut în lumea interlopă
URSITOARE, ursitori - nevastă, soţie
URSOAICĂ, ursoaice - 1. casă de bani; 2. amantă, iubită URZICI - expr. în urzici - nicăieri USCA - 1. a bea mult; 2. a ruina, a sărăci, a ajunge lefter; expr. a usca leşia - a pleca, a fugi USCĂTOARE, uscători -1. prostituată; 2. amantă USCĂTOR, uscători - beţiv UŞCHEALĂ! - roiul!, valea!, şterge-o!
                                      UŞCHI - a fugi, a o şterge, a pleca UŞCHIT, -ă, uşchiţi, -te - 1. plecat, fugit; 2. nebun, zăpăcit;
  3.   slab, astenic UŞURA - 1. a fura; 2. a lefteri de bani
UŞURAT, -ă, uşuraţi, -te -1. furat;
  2.   lefterit UŢUPAN, uţupani - prost, neinstruit, fraier UZINĂ, uzine - închisoare
V,v
VACANŢĂ, vacanţe - perioadă de detenţie VAD, vaduri - loc unde se strâng infractorii VALABIL - 1. (despre obiecte sau informaţii) valoros; 2. persoană de încredere; 3. femeie foarte atrăgătoare; 4. persoană sociabilă, prietenoasă VALENCIA! - valea!
VALUTĂ - monedă străină VAR - expr. salam cu var - salam de Sibiu VARDIST, vardişti - poliţist VARICE - expr. la varice - local unde se consumă la mese înalte, fără scaune VARZĂ - expr. a se face varză -(deţ.) - a se mutila cu un anumit scop (transferarea în alt penitenciar etc.)
VAST, vasîuri - mână VASTANGIU, vastangii - hoţ din buzunare VATRĂ - expr. a fi pe vatră - a participa la jocuri de noroc; a se lăsa la vatră - (despre infractori) - a renunţa la comiterea de infracţiuni şi a trăi din muncă cinstită VĂMUI - a fura o parte din ceva VĂMUITOR, vămuitori - funcţionari şperţari
 VĂRSA -1. a informa, a denunţa;
 2. a recunoaşte, a mărturisi faptele comise
 VĂRSĂTURĂ, vărsături - victima unui furt care a avut bani puţini
 VĂRUITĂ - (despre locuinţe) -din care s-a furat, în care s-a operat
 VĂRUIALĂ, văruieli - 1. beţie;
 2. fard
 VĂRUIT, -ă, văruiţi, -te - beat, abţiguit
 VĂTAF, vătafi - 1. şef de poliţie;
 2. infractor cu condamnarea cea mai mare sau cele mai multe condamnări; 3. (deţ.) - şef de cameră, şef de dormitor, şef de echipă
 VĂTUI - 1. a bate zdravăn pe cineva; 2. a condamna la închisoare
 VĂTUIT, -ă, vătuiţi, -te -1. bătut zdravăn; 2. condamnat la închisoare
 VĂZĂTOR, văzători - ochi
 VECSEL - expr. a face un vecsel
 -  a schimba partenerele de pat
 VEDEALĂ, vedeli - întâlnire
 VEGHETOARE, veghetori - iubită, amantă
141
VEL - VUL
VELIN, veline - infractor care nu lasă urme la locul faptei; care lucrează curat VELUR - expr. a fi om cu velur -a fi om cu bani, cu o situaţie materială foarte bună VENI - expr. a veni cu pluta pe conductă - a fi prost, idiot VERDEAŢĂ (VERZI, VERZI-TURĂ, VERZIŞORI) - dolari VERDEAŢĂ 77 - „iarbă”, marijuana
VERIGHETĂ - cătuşe VERTIGO - afacere; lovitură;
  tranzacţie VEVERIŢĂ, veveriţe - prostituată VIESPE - judecător VIEŢAŞ, vieţaşi - deţinut condamnat la închisoare pe viaţă VINDE - expr. a vinde ponturi - a spune, a înştiinţa unde există bani şi obiecte de valoare care pot fi furate VINE - expr. vine trenul! - vine razia!
VIRA - a se face nevăzut, a dispărea, a se căra VIRAT, -ă, viraţi, -te - fugit, plecat VIORIST, -ă, viorişti, -te - sado-masochist VIOLINĂ, violine - 1. adolescentă; 2. înşelăciune VITRINĂ, vitrine - faţă VIZIONARE, vizionări - reconstituire
VOCE - expr. a avea vocea groasă
  -  (despre femei) - a practica sexul oral
VOLTA - expr. a face volta - a trişa la jocul de cărţi VOLANTĂ - brigadă de cadre specializate din poliţie care se ocupă cu prinderea hoţilor din buzunare VIZITA-a fura
VIZITATOR, -oare, vizitatori, -oare - hoţ VÂNZARE, vânzări ■- trădare, denunţare; expr. a se schimba vânzarea - a lua o altă întorsătură VÂNZĂTOR, -oare, vânzători, -oare - trădători, denunţător VÂSLĂ, vâsle - mână VOPSEA, vopsele - expr. a lua vopseaua cuiva - a bate zdravăn pe cineva, a desfigura VOPSI - a se îmbăta VOPSIT, -ă, vopsiţi, -te -1. bătut, desfigurat; 2. beat VORBIRE - expr. a face vorbirea cuiva - a instrui, a învăţa pe cineva
VORBITOR, -oare, vorbitori, -oare - gură VRĂBIOARA, vrăbioare, - prostituată tânără VRĂJEALĂ, vrăjeli - 1. vorbe dulci, ademenitoare; 2. minciună; expr. a se îndoi la vră-jeală - 1. a crede, a fi încântat;
  2. a fi indus în eroare, a fi păcălit; a pune botul la vrăjeală -idem
VREASC, vreascuri - mână VULPE, vulpi - expr. a beli vulpea - a voma VULTUR, vulturi - procuror
W, w
 WERTHEIM - expr. a face cuiva un wertheim - a prinde pe cineva într-o cursă, într-o capcană
Z, z
ZAGĂR, zagări - deţinut Z AH ARE A, zăhărele - fată, femeie (tânără) bună de pat ZAHARINĂ, zaharine - amantă, iubită
ZALE - expr. să facă hoţii zale din oasele mele! - jurământ de garanţie
ZB ANŢ - a face amor în picioare; expr. du-te-n zbanţ! - du-te dracului!
                  ZBING, zbinguri - lovitură cu pumnul dată cuiva ZBURĂTOARE, zburători - ţfgan ZBÂRNĂ, zbârne - închisoare ZAMBILĂ, zambile - maşina poliţiei
ZANABET, -ă, zanabeţi, -te - afurisit rău
ZAR, zaruri - expr. a cădea!a picalla zar - a face cinste, a oferi de băut; a tăia zarul/zarurile/cuiva - a pune pe cineva în mare dificultate; a se răzbuna; a interzice cuiva să facă ceva ZARZAVAGIU, zarzavagii - hoţ mărunt, de duzină ZARZAVAT - 1. mărunţiş, bancnote cu valoare mică; 2. victimă a hoţilor din buzunare, care nu are asupra ei decât mărunţiş
ZAUR, zaure - gălăgie, gâlceavă, ceartă, scandal ZAVRAGIU, zavragii - scandalagiu, huligan ZĂPADĂ - cocaină ZDREANŢĂ, zdrenţe - 1. prostituată care arată foarte prost şi care nu câştigă mult; 2. persoană dintr-un grup de infractori care nu este de încredere; 3. haină sau orice alt articol de îmbrăcăminte furat; expr. zdreanţă penală -femeie de moravuri uşoare care a fost trimisă în judecată (a fost condamnată) de mai multe ori pentru prostituţie; a se face zdreanţă - infractor care se taie în momentul prinderii (obicei în special al hoţilor din buzunare) pentru a impresiona pe cei din jur şi a încerca astfel să scape ZDRENŢAR, zdrenţari - hoţ de rufe de pe frânghii ZDUP - închisoare, arest ZEAMĂ - sânge ZEGHE - costum penal ZEMOS, -oasă, zemoşi, -oase -suspect, bănuit ZEXE - minciună, palavră, aiurea, fleacuri
ZGA-ZVA
                                                                               144
ZGAIBARACE - picioare ZGARDĂ - cravată ZGÂRIA a-şi da seama, a s& prinde
ZIDURI - expr. a fi la zidurile plângerii -1. a fi într-o situaţie grea; 2. a fi la puşcărie ZÂT! - cară-te!, pleacă!, şterge-o! . ZÂTIE, zâtii - palmă ZMACOLINĂ-lipici ZMARDOI -bătăuş, scandalagiu, huligan
ZMETIE - lovitură puternică de pumn sau de palmă
ZOANGLĂ, zoangle - expr. a umbla cu zoânţla -a umbla cu intrigi şi minciuni ZOTCA, zotci - gură ZUGRĂVI -ase îmbăta ZUGRĂVIT, -ă, zugrăviţi, -te -beat
ZUGRĂVEALĂ, zugrăveli - beţie ZULĂ - hoţie, furt ZULEALĂ, zuleli - v. zulă ZULI-afura
ZULITOR, -oare, zuliiori,-oare-hoţ
ZVAST- mână %
               \
8.C.U. „M. EM1NESCU" »AŞ»