Control ytlln|lllei prof. dr. doc. IOAN SAFTA membru al Academiei de §Шп(е Agricole $i Silvice Coordonare redacfloalA yl lexleopafieA CIOACA DOINA ELENA Ing. PLOPEANU FLORICA Coperta yl rapracopertai MOTORA GHEORGHE Prof. dr. doc. ALEXE S. POTLOG DICTIONAR PRACTIC DE AGRONOMIE Ф EDITURA 5TIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA Bucure$ti,n1979 1.ZW CliVlNT iXAIMi: Dictionarul praetie de agronomic incearca sa of ere citi tori lor interesati, specialist si nespecialisti, о privire de ansamblu asu-pra problemelor generale ale stiintelor agronomice. Nofiunile care fac obiectuI articolelor din text tree in revistd domeniile stiintifice ale agronomiei, ponderea cazind pe plantele cultivate (cereale, plante tehnice, plante horlicole, viid de vie s.a.) si animalele domestice (taurine, cabaline, ovine, porcine s.a.). Sint evidentiate si multe dintre soiurile cultivate si rasele de animate domestice existente in tara noastra. De asemenea, se prezinta unele sisteme de cultura la plqntele ce intereseazd publicul larg si care pot fi cultivate in gradihi mici, pe linga case (legume, fructe, flori, vita de vie), tinind cont de posibilitatea cultivarii lor direct in teren deschis. Sistemele de cultura prin rasad, in sere sint descrise succint. Nu avem preteniia ей lucrarea de fata epuizeaza tot ceea ce s-ar putea spune sau ar trebui spus in acest vast domeniu. Menirea lu-crarii este aceea de a fi un instrument de lucru, teoretic si practic, la indemina oricui. Mentionam ca datele statistice si procentuale sint con forme celor din Anuarul statistic 1977, iar informatia articolelor se opreslc la 31. XII. 1978. AUTORUL А ABERDEEN-ANGUS, ras& de bovine care se distlnge de celelalte prin cu-loarea neagrft, llpsa coarnelor $1 pi-cioare foarte scurte. Este о ras& de carne, originarS din Anglia (Scotia). Vacile a ting о greutate de 725 kg, iar taurii 900 kg, cu un randament la tSiere de peste 65%. Vacile dau sufi-cient lapte pentru a-§i create viteii. ABSORBJ1E, proces de p&trundere a apei, substance lor organice §i mine-rale §i a gaze lor In celuia. Mecanlsmul A. difera de la un grup de fiinfce la altul. Substantele mlnerale nutritive elnt luate de plante din sol, sub forma de solutii in dllutli specifice, apa eervind ca dizolvant al вЗгигНог mi-nerale §i ca mljloc de transport al acestora. Datorita apei, plantele va-lorifica azotul sub forma de s3ruri ale acidulul azotic — azotati sau nltrati — sau ca s3ruri amoniacale, utllizate la sinteza proteinelor, asi-gurindu-$l astfel crejterea ?1 dezvol-tarea In conditii normale.j ACARIC1DE, nume dat substantelor chimice antidaunatoare, care se uti-lizeaza pentru combaterea acarieni-lor; lata citeva dintre elei Karatan (Cr 1639, Arathane, Iscothan, Mlldex). introdus in 1934 ca A. §i fungicid; are actlune de contact) este toxic pentru stadlile active ale multor spe-cii de paienjeni, dar are actlune ovo-cida slab3; toxicitate mica pentru mamiferej Aramlt (88 R, CES, Nta- garamlte), descoperit in 1950; are actiune impotriva paianjenilor fito-fagi, paianjenul ro$u, paianjenul ro$u al pomilor, paianjenul galicol, paianjenul brun, paianjenul рЗвйгИог de curte; este eficace pentru stadiile de ou $1 adult; fitotoxicitate mic3) Neotran (DC PM, Oxy thane, K— 1875), descris in 1946; are actiune de $oc; combate paianjenii fltofagi in toate stadiile; are fitotoxicitate mica; Dlmlt (DMC, DCPC), descris in 1950; este sinergic cu DTT-ul; are actiune ovocida; se aplica impotriva paianjenului comun §i ro?u al pomilor; tinde s3 fie inlocuit; Keltan (DTMC, FW— 293), descoperit in 1955; este stabil; are sfera foarte larga, actionlnd in toate stadiile mobile ale acarienilor; se utllizeaza In pomicultura, vitlcultura, culturi de hamei; are fitotoxicitate mic3; Clor-benzilat (G 23992, Rospin, Geigy 338), descoperit in 1952; este actlv in toate stadiile de dezvoltare ale acarienilor; se utllizeaza in pomicultura, le-gumlcultura, viticultura; Clorbenzld (Clorocide, Cloroparacide, С loro part-ctde, Mitox, Clorsulfacide, Elimite), introdus ca A. in 1953; are actiune toxica asupra ouaielor de lama ale paianjenului; combate paianjenul ro§u al pomilor, paianjenii eviophizi, paianjenii tarsonemlzl 5.a.; Sulfe-nona (R—242), descoperita In 1951) combate acarienli fltofagi) este u§or toxic pentru insectele utile) are flto- ACAR1EKI DAUNATORI 8 toxicitate slaba; Telradlfonul (Те-dion V IS), unul dintre cele mai bune A. actuale, combate activ larva $i adultul tuturor acarienilor fitofagi; nu este insecticid, nu este fitotoxic, nu este toxic pentru om ?i anlmale; se aplicA in pomiculture, legunSculturA, viticulture, culturi de hamei ?i plante ornamentale; Ovatran (Ovex, Erysit, Akarex, K—6451, Clorfenson, Ovo-clor, Estamile. С PC It S, PCPCBS, Miticide, K—101), introdus ca A. in 19-19; are actiune ovocide; este penetrant $i nu e toxic; Cliinotional (Era-dex neu), este un Л. selectiv; are si actiune fungicide; este ovocid $i lar-vicid; se aplica in pomiculture §i nu este fitotoxic. АСЛШЕМ D ALA ATOKI, artropode care sint fie vectori ai unor l)oli viro-tice vegetale, fie daunAtori directi In pomiculture, viticulture si legumi-cultura. Legume — Castravefi: pAian-jenul rosu (Tetranyclms urticae); Point frucliferi — Sdmlnfoase: pAianjenul sau clestarul frun/.elor de par (Erio-phyespyri); — Simburoase: paianjenul ro$u al pomilor (Bryobia praetiosa), paianjenul gulicol al porumbului (Eryophyes phleocaptes); — Baeifere: paianjenul cap?unilor (Tarsonema fragariae), acarianul coacdzelor (Eryophyes ribes, Synanthedo tipulifor-mis); VIJA de vie: peianjenul vifei (Eriophyes vitis)', Hamel: peianjenul rosu (Tetranychus urticae); Sola: peianjenul ro$u (Tetranychus urticae); Ilumboc: peianjenul ro$u (Tetranychus urticae) s.a. ADAPTARE, capacitate a organis-melor vii de a se adapta condifiilor de existence, In concordantA cu me-diul Inconjurator, pe tot parcursul dezvolterii individualc (dezvolterii ontogenctice). l'iintele vii, specii, populatil, soiuri sau rase, prczinte particularitAti adaptative specifice. A. este determinate, genetic si fizio-logic, de potentialul biologic al popu-latiei respective, soiurile de plante cultivate si rasele de animale domestice fiind populafii cu uti anumit potential biologic. Atit crescetorii de animale cit §i cultivatorii de plante, inclusiv amelioratorii, sint direct interesati In cunoa$terea capacitAtii de A. a materialului biologic pe care II dirijeazA, acesta trebuind sA pre-zinte о cit mai mare capacitate de A. Proces biologic complex, A. are mai multe laturi: homeostazia sau capaci-tatea organismului de a-si men tine cchilibrul fiziologic constant In conditii diferitc de mcdiu; acomodarea sau procesul adaptArii individuate, asigurindu-se functiile fiziologice ex-clusiv reproducerea: aclimatlzarea sau asigurarea concomitenta a supra-vietuirii (acomodArii) $i a reproducers ; naturalizarea, care este forma su-perioarA a A. specifice, clnd specia se adapteazA in Intregime nollor conditii de mediu. Omul Intervine in toate aceste trepte de A. La plantele supcrioare, aclimatizarea lncepe de la elementele generative, de la sA-mtntA, Introducindu-se astfel in cul-turA numeroase $i valoroase specii §i forme de plante. Substantele de cre$tere (sau stimulatorii de cre$-terc) au un mare rol In fenomenul de aclimatizare. La animalele domestice un rol deosebit in aclimatizare II are racordarea epocii de reproducerc cu ritmul sczonier. Naturalizarea se petrece la uivelul specie] populatici, speciile asigurlndu-si descendenti §i fArA interventia omului. Refleetind unitatca organismului cu mediul inconjurator, asigurind speciilor cultivate $i spontane conditii adecvate de crestere $1 dezvoltarc, ameliorarea, agrotchnica $i A. conlucreazA asigurind productii mari, de calitate su-perioarA si renlabile. ADAPOSTLRI TEMPORARE, con-structil simple, u$oarc, folosite pentru acoperirea temporara a culturilor de tomate, varzA timpurie, conopidA, salatA sau a culturilor de toamnA, 9 AG 1(1 <11.Т (В А о ferine! posibllitatca plautirii mai timpurli sau prelungirea perioadei de vegetable toanma tirziu. Au dimen-siuni reduse $1 sint acoperite cu material plastic, care pot fi inontatc sau demontate la nevole; cele mai utili-zalc sint de tip tunel. AKR, factor de vegetate ale cirui coniponente — azot, oxigen, bioxid de carbon, vapori de api, amonlac — au fiecare un anuinLt grad de influent asupra plantelor. Ridicinile au multi nevoie de aer, о acrafie slabi ducind la sc&derea permeabilitifii acestora pentru api; microflora si microfauna solului nu pot trfii firi oxigen; azotul participfi la sinteza substan^elor pro-teice; oxigenul este esential In foto-sintezi $i arderi; bioxidul de carbon este absorbit prin toate organele verzi ale plantelor; amoniacul este utilizat de bacteriile nitrificatoare; vaporii de api sint deosebit de important In regiunilc secetoase. Agrotehnica (' V Fig. 1 Afuz-AII reu§e§te si regleze reglmul de A. din sol prin: drenarea tercnurilor biltite; menfinerea structurii solului; lucratul solului corespunzitor ?*a. AFUZ-ALI, sol de vifi nobilfi pentru struguri de inasi, cu coacerc tirzie — 20 sept.-l oct. Strugurii au cior-chinele marc, 350 — 500 — 1 000 g, cu boaba marc, cilindrica, verde-gul-buie, cu pete ruginil pe partea inso-riti, cu miezul carnos $i crocant. (Fig. 1) Fig. 2 Agavft AGAVA (Agave americana), fam. Ama•• rilidaceae. Planti vivace, mare, ori-ginari din Mexic §i Antile, cu о ro-zeti de frunze marl, cirnoase, lungi de 1 — 1,5 m §i previzute, pe laturi §i la vlrf, cu spini. Infloreste dupi 40 — 100 de ani de la rdsarirc $i apoi moare. Se cultivi in gliivece, in locuri lumi-noase, iar vara se poate scoate afari. Iarna se tine in inciperi ricoroase, iar udatul se face rar. Odati la 2 — 3 ani se executi transplantarea intr-un amestec de pimlnt, de frunze, de nisip $1 de gridini. Se inmul(e$te prin dra-joni, luatl de la baza plantei, clnd au 4 —5 frunze. (Fig. 2) AGRICULTURA, ramura de activitate practici, care are ca obiect cre$terea animalelor si cultivarea plantelor, in ACKI* 10 scopul producerli de bunuri alimentare. Are ca specialiteti: cultura plantelor de clmp, legumelor, pomilor, vitei de vie, pesunilor, finetelor, cre§terea bo-vinelor, porclnelor, ovinelor, apicul-tura, sericicultura, avicultura ?i pls-cicultura. Inceputd lncfi din istoria straveche, In orlnduirea coraunei primitive. a trecut prin mai multe stadii de evolutie s* complexitate: etapa preagricoie, numitS si cea a semSna-tului mezolitic, etapa primitive cu unclte de mini (de lemn, bronz, tier), etapa cu plugul primitiv dc lemn, sistemul de paji?te strfiveche, etapa plugului cu brSzdar $i cutit de fier, sistemul mixt pastoral-agricol, etapa cu plugul dacic, cu plugul mixt, sistemul de ogor sterp, etapa plugului de tier, sistemul extensiv, etapa rational:} demonstrative, rationale experimental, A. mecanizate, sistemul altern intensiv ?.a. Actualmente, exista perspective de optimizare a tuturor proceselor de productie prin mecanizarea complete, automatiza-rea ?i programarea unora din aceste procese, intensivizarea continue §.a. AGHISi (Grossularis pectinata), fam. Saxifragaceae. Arbust spontan sau cultivnt, cu frunze trilobate, glabre sau peroase, florl micl verzi sau ro$ie-tice. fructe bace ovoide verzi, galbe-ne, sau rosii, uneori peroase, cu gust dulce-acri$or. Originar din Europa septentrionaie, infloreste din apr. -mai si este melifer. E cultivat pe linge case, spaliat sau In tufe. Se ln-multe$te u$or prin: buta$i, care se planteaze, in vederea lnredecinerii, toamna sau primevara devreme in Santuletc, а ейгог adlncime trebuie se fie mai mice cu 3 —5 cm decit lungi-mea butasilor; despdrfirea tufelor, care poate fi fecute fie prin scoaterea plantei-mame din pemint, fie prin scoaterea numai a lestarilor tnrede-cinati; marcotaj. Se sape terenul la 40 cm, se lngrase cu 2—3 kg/m* gunoi de grajd, se inredaclneaze la 1,5—2 m lntre rlndurl $1 1 — 1,5 m pe rind, In gropi adinci $1 late de 25—30 cm. Dupe plantare tufa se mu$uroie$te, remintnd afare о portlune de 3 —4 cm lunglme, cu un mugure in virf. Primevara devreme se fac teierile de for-mare a tufei, care mentln 10 — 12 ramuri in tufa. In vare, terenul se preseste la 5 — 6 cm, iar primevara Si toamna se sapa adlnc, la 8 —10 cm. Pentru productii mari sint necesare 3 — 4 udari (imediat dupe legarea flo-rilor, inainte deplrge, dupe recoltarea fructelor $1 in luna aug.). Ingresarea sc face toamna, odate cu separea solului; in anul I si II dupe plantare se de, la tufe, 600 g gunol de peseri, 80 g azotat de amoniu, 100 g super-fosfat si 500 g cenu$e. In anii urme-tori, pe aceeasi scheme, cantitetile sint urmetoarele: 4—12 kg gunoi de grajd, 100—200 gr azotat de amoniu, 150—250 g superfosfat si 500—800 g Fi;. 3 Agrls сепи$е. Boll si deunetori: bombicide, peduchl de frunze, rugini, putrezire, oidium, mucegai. Soiurile din culture sint j May Duke, Muntenese, Reztstent de Cluj, While Smith. (Fig- Щ 11 AtiROTKIINICA DIFERENTIATA AGROCIIUIIE, ?И1пЦ dc gi-anita lntre agriculturS §1 chimie, care stu-diazS circuitul substantelor nutritive In mcdiul de cre§tcre §i dczvoltare al plantelor agricole. Preocuparca de Ьагй a A. este cunoa$terca $1 aplica-rea lngrS$3mintelor $1 amendamen-telor In cultura ratlonaia a plantelor, In vederca ob(inerii de productii marl, conslantc ?i de ealitate supcri-oara, In vcdcrea ridicarli rentabili-tatii agriculturii. Problcmele care preocupa A. privesc nutri^ia plantc-lor, in legatura cu aplicarea lngrS?S-inintelor, proprietatlle solului $i in-deosebi factor!! cdafici, produsele folosite ca tngr3§3minte, sistemul aplicarii lngr3$3mintelor $1 amenda-mcntelor etc. Prin domeniile abordate A. sta la baza productiei agricole ve-getale, la baza cunoa§terii actiunli reciprocc dintre plant3-sol-lngr3?3-mlnte. lamurind о serie de aspecte tcoreticc $i practice In legatura cu produclia ?i productivitatea plantelor cultivate $1 folosirca rationala a terenurilor. AGRONOAIIE, complex dc §tiinte teoreticc $i practice care sta la baza cultivarii plantelor si cre$teril ani-malelor. A. $I-a conturat domeniile dc activitatc paralel cu dezvoltarea chimici, biologlel, §tiinte!or tehnice $i economice, componentele principa-le fiind agricultura, zootehnia, pedo-logia agricolS, medicina veterinara, economia agrarS, amcliorarea ?i genet! ca, $tiintc care stau la baza pro-ducerii de bunuri alimentare ?I ma-terll prime. AGROTEHNICA, $tiinta a relatiilor dintre factorii de vegetaf-ie, sol §i plantele cultivate. A. reflects inter-dependenfa sol-plantS si modalitatea concretS de sporire continuS a fertl-lltStll solului, in vederea realizarli unor product!! marl, constante $1 de ealitate corespunz&toare. In activi-tatea sa de cercetare A. are legaturi apropiate cu о serie dc $tiinte cai pcdologia, fitotehnia, agrochimia 5.a. О strlnsS legSturS exists lntre A. §i zootehnie (care procurS lngrS§Sminte naturale), prccum $1 cu disciplined care studiazS ma§inilc $i uncltele agricolc. Principalele obiectivc de studiu $i cercetare ale accstei discipline privesc rolul $i dirijarea fac-torilor de vegetatle, rolul elementelor nutritive din sol $i in special al azo-tului, fosforului, carbonului etc. Se cerccteazS lumina ca factor dc vege-tatie, iar cSldura, aerul, apa, substan-tele minerale, ca factori climatic!. Un interes deosebit prezintS studiul $1 lucrSrile solului (preocuparea de bazS a A.), organizarea teritoriului, inclusiv organizarea asolamentelor. Ingr3?3mintele, intretinerea culturilor, lupta contra buruienilor din cul-turi ?.a. sint de asemenca, preocupSri de seamS ale A. Mai colaboreazS cu dlscipllnele de ameliorare $i protectia plantelor, de la care prime$te cele mai potrivite soiuri $i hibrizi, pre-cum §1 rccomandSri privitoare la com-baterea bolilor $i daunStorilor. A.cer-cetcazS actiunea factorilor ncgativi, claborlnd proccdce ?i metodc de com-batere (a buruienilor, secetei, croziu-nii solului etc.). Folosirea terenurilor noi §1 a celor degradate, agrotehnica diferentiata, In raport cu conditiile variate de climS §i sol, Intrcgescacti-vitatea multilatcrala a A. AGROTEHNICA DIFERENTIATA, totalitate a masurilor agrotehnice aplicate In functle de zonele naturale pedoclimatice din tara noastrS: A. zone! de stcpS din sudul si sud-estul JSrll, caracteristicS pentru cultura griului de toamnS, porumbului, orzului de toamnS, sorgului pentru boabe, florli-soarelui, mazSrii, tutu-nului, inului pentru ulei, lucerne!, borceagului de toamna ?.a. Sint po-trivitc culturile timpurii, pentru a evita seceta din varS. In cultura Iri-gatS din aceastS zonS predomintt. porumbul, lucerna $i grlul de toamnS. AGBOTEIIMCA DIFEKENT1ATA 12 Sistemul de lucrftri al solului urinS-re$te acuinularea $i retinerca apei in sol; ardturile dc vari si de toamnS sint mSsuri agrolehnice necesare pentru aceasta zona; tavSlugitul inainte ?i dup& semSnat asigura conditii bune de rSsSrire; ingra$5-mintele se aplica in doze moderate. Din cauza secetei se recomanda о desimc mai micS a plantelor. Iri-garea de aprovizionare se iinbinS cu un numSr sporit de udSri in pe-rioada de vegetatie; A. zone! de slepil din vestul fSrll, adecvata cul-tivarii cu porumb, griu, floarea-soa-relui, orz de toamna, cinepa, lucerna, sparceta, cartof, sfecla etc. In aceasta zona se folosesc asolamcnte variate, specializate pe anumitc culturi. De exemplu, la cultura porumbului pentru boabe este obligatoric efec-tuarca araturilor adinci de varS, dezmiristirea sau aralura de supra-fa^a — imediat dupa recoltare — folosirea in primul rind a ingrS$a-mintclor cu azot sau azot-fosfor, dupa cerintele plantelor, aplicarea irigarii, combaterea buruienilor; de-simea plantelor poate fl mare; A. zone! de step» din nord-estul (firll, caracleristicS speciilor de griu de toamna, orz de toamnS, porumb, floarcu-soarelui, sfeclS de zahSr, lucernS, cartof etc. Ca $i in celelalte zone, sortimentul bogat de specii permite un asolament variat. Sint necesare arSturi de varS, dezmiris-tire, araturi adinci de toamnS pentru culturile din primSvara viitoare, folosirea din plin a ingra§amintclor; desimea plantelor este destul de mare; irigarea se face dupS necesitati; A. zonel de sllvoslepS, unde se culti-va porumb, griu de toamnS, ovSz, or/, de toamna, floarca-soarelui, tu-tun, sfecla de zahSr, cartof $.a. NumSrul speciilor cultivate fiind destul dc mare se poate folosi un asolament adecvat. Grlul $1 porumbul oeupa, in aceastS zonS, circa 70—75 %. Lucrarile solului urinaresc pregSti-rca unui teren afinat, pentru menU* nerea umiditSlii nccesarS plantelor in perioadele de seceta. Se practicS arStura de vara, adincS de toamnS, dezmiri?titul. lngrS?Smintele au un cfcct vizibil si se aplicS in doze moderate, mai indicate fiind cele cu azot. Conditiile pedoclimaticc permit о desime mai mare a plantelor; Л. zonel forest iere, specifics unor regiuni foarte intinse, cultivate cu griu dc toamnS, tutun, orzoaica, ovSz, porumb, sfeclS de zahSr, floarca-soa-relui, cinepa, in pentru fuior, cartofi etc. Asolainentclc sint cele de clmp, scurte, exclusiv furajerc. Sint extinsc pSsunile $i finelele naturale. Sc folosesc arSturile obi^nuite zonelor agri-cole. DatS fiind sSrScia solului in substante nutritive sint indicate cantitSti marl de gunoi de grajd si lngrS?Sminte minerale cu azot. Pentru corectarea acidit&tii solului se recurge la amendameDte; semS-natul se face mai putin adinc; A. pe terenurlle de pantS este determinatS de cantitatea mare de precipitatii specifice acestei zone. Produc^iile obtfnule pe terenurile de pantS sint mici. Sint necesare lucrSri de Imbu-nStStiri funciare pentru stavilirea fenomenului dc erozlune a solului. In aceastS zonS sint indicate speciile cu sistcm radicular profund — cum sint leguminoasele perene — asola-mente de protecfie $i aratul de-a lungul curbelor de nivel. Predomina folosirea culturilor in fisie sau in benzi inierbate. IngrS^Smintele ajutS la micsorarea spSlSrii solului, indicate fiind cele chitnice cu azot, in doze mai mari sau moderate, imprc-una cu gunoiul de grajd. SemSnatul se face lnrlnduri, de-a lungul curbelor de nlvel, iar pentru Intretinere, prS?It manual sau mecanlc. Sint necesare m&suri antierozlonale, ca tera-sarea terenului, valurl de pamint de-a lungul pantei, perdele foresliere; 13 ALBINA ГАВГАПВЛ A. irrenurilor nisipoasc, dostinala culturilor dc secarS, tutun, bosta-noase, borceag de toamnS. porumb, griu de toamnS, luccrnd f.a. pe tere-nuri nisipoase mai fertile. Se mai indica vita dc vie, caisul, picrsicul fi prunul. Pe accstc tcrcnuri irigSrile se aplica cu destul succcs. Asolamen-tele sc fac pe sole mici. Solul se lu-creaza ufor, cu unelte fi mafini obifnuitc. Pentru culturile de primSvara sint recomandate arSturile adinci de toamnS. Gunoiul de grajd fi Ingrasatnintelc mincralc cu azot dau rezultate bunc. Semanatul In epoca optima este obligatoriu. Se-minjele se tngroapa mai adlnc; se combat buruienile. Dintre masurile specifice amintim fixarca nlsipurilor pe cale biologica fi chimicS, respec-tiv ca ajutoiul perdelelor forestiere fi al unor substanfe chimice. Iri-garea se face prin aspersiune. Alte masuri speciale privesc nivelarea dunelor. imbogatirea nisipurilor cu material fin (mil, argilS) si folosirea masinilor ufoare dc lucrat terenul, care nu sc afundS; Л. terenurilor sara-turoase, pentru cultura plantelor mai putin sensibile, cum ar fi griul de toamna, orzul, orezul, sorgul zaharat. sfecla de zaliSr, lucerna. Lucrarile solului nu se executS in conditii de secetS fi nu se fac la adin-cimi prea marl; arStura de toamnS este urmata de cea de primSvara. Este nccesara folosirea IngrSfSmin-telor $i amendamentelor; gunoiul de grajd se aplicS ImpreunS cu In-grS^Smintele minerale cu baza de azot; dintre amendamente se re-comanda gipsul, calcarul, fosfogip-sul, spuma dc defecare, de$eurile industrialc fi altele. SemSnatul se face mai dens; lucrarea se efectueazS atit toamna cit fi primSvara. Ca masuri speciale se recomandS spS-larea solului fi arSturile in straturi. ALB DE ПАЛАТ, rasS de porci autohtona, dc culoare albS, crescutS In Hunat, formats lntre cele douS rSzboaie mondiale, din incrucifarea raselor locale cu Berk, Micul alb, Mijlociul alb, iar mai tirziu cu Edelschwcin; toatS aceastS actiune a fost о realizare a crescStorilor bS-nSteni. Ulterior pentru a-1 ameliora a fost supus unor IncrucifSrl cu ra-sele Marele alb fi Landrace. Este de talic micS, cu conformatie armonioa-sS, prolific (In medie 9 purcei la о fatare) fi destul de precoce. ALBI\A САВРАЛЛЛ (Apis mellifera carpatica), rasS de albine formats din albinele autohtone, In conditiile specifice climei, reliefului fi florei melifere din tara noaslrS. Din punct de vedeie morfologic are urmStoa-rele caractere: trompa este suficient de lungS (In general diferS de la о regiune la alta — albinele din Po-diful Transilvaniei, 6,44 mm; cele din Cimpia Turzii, 6,35 mm; Podi-ful Moldovei, 6,31 mm; din Cimpia DunSreanS, 6,29 mm), сееа ее о ajutS la buna valorificare a bazei melifere; lungimea tarsului variazS lntre 2,03 — 2,07 mm, iar a taliei lntre 3,19—3,22; lungimea corpului se apropie de cea a albinei Caueazlene; lungimea arlpii anterioare variazS, In functie de cele patru regiuni, lntre Fig. 4 Albina earpatini 9,22 — 9,04 mm. FatS de celelalte rase europene se comports deosebit de llniftlt pe faguri, putlndu-se lucra fSrS mascS fi fSrS a folosi fu-mul In timpul mtnuirli ramelor din stup. Are о slabS predispozitie pentru furtifag fi roire naturalS; In tim- ALBUL 11IJL0CID 14 pul rolril clade?te pln3 la 200 botcl; cfip&cirea mierii este, In general, uscata, dar sint $i forme de c&p3cire umedS sau Intermediary; о insure deosebit de valoroasS este blo-carea cuibului cu miere, mai ales la culesurile de mare intcnsitate; propolizeazS slab cuibul; este rezis-tenta la conditiile de iernare indclun-gata, consumul rezervclor de hran3 este redus, matcile au productivitate rldicata; primavara, puietul se dez-volta rapid; are о mare initiative In c3utarca resursclor melifere si о mare capacitate de rccoltare a pole-nului in intervale scurte de timp. (Fig. 4) picloarele scurte. Este foarte precoce. Se lngra?a repede, foloslnd bine con-centratele; prolificitatea este mai mica decit la Marele Alb (7—8 purcei la о fa tare). Este о ras3 preten(ioasa la condi(iile de lntre(inere. (Fig. 5)( ALERGATOARE INDIANA, rasa de rate usoare, bune producatoare de oua, avind caracteristica pozitia aproape verticala a trunchiulul. Culoarea este ro^u-lnchis-bruna exis-tind $i exemplare albe §i negre. Ating abia 2 kg, dar dau 180 — 200 oua anual, cu о greutate de 65 — 80 g fiecare. Fig. 5 Alb mljloeln AJLBUL 11IJLOCIU, rasa de porci orlginara din Anglia, asemanatoare Marelui Alb din care s-a format, de care se deosebe$te prin faptul ca are capul mai scurt, mai larg §i mai clrn; corpul este mai scurt, dar larg, ALIGOTE, sol de vita nobiia pentru struguri de vin alb, de mare productie. Clorchinele este cllindric cu boaba sferica, verde-gdlbuie. (Fig. 6) ALOE (Aloe sp.), fam. Aloineae. Plants decorativd, de apartament. 15 ALTOIRB originarA din Africa australA. Are frunze lungi, cArnoase, mate, inguste, zimtate pe margini ?i u§or arcuite. Suporta bine cAldura $i seceta, a$a cA nu are nevoie sA fie udat des. Fig. 6 Allgotd Iarna sc pastrcaza In locuri lumi-noase, bine aerisite, departe insA de cAldura. О data la 4 — 5 ani setrans-planteaza in amestec de p2mlnt de тгапЦй, frunze §1 nisip. Se^inmul-te$te prin drajoni. (Fig. 7) ALOGAM1E, modalitate de repro-ducere caracteristica plantelor alo-game, realizata prin polenizare indirecta (incruci§atA) §1 fecundate straina (indirecta). A. poate fi to-tald, clnd polenizarea s-a efectuat exclusiv cu polen strain sau parfiald (remanenta), clnd maturizarea pole-nulul avind loc tnalnte de deschl-derea florii, pe linga polenul strain particlpa §i polen propriu. La plan-tele cu flori hermafrodite e о conse-cinta a autosterilitdfii. Datorita dife-renilerilor genetlce ale gametilor ce particlpa In A.,ea contrlbuie la menfinerea $1 intensificarea vitall-tatii $1 vlgurozitatil organlsmelor alogame. A. aslgura heterozigotla speciilor $1 populatillor de plante $1 le tmbogdte$te cu noi biotipurl rezultate din incruci$are. Amelio-rarea, (inlnd seama de tlpul de A., utllizeaza, ca metode, heterozisul pentru ob(inerea de linii consangvi-nizate, selectia indlvlduaia treptata etc. Ca masuri specifice In atnclio-rarea plantelor alogame se iccomanda lzolarea in spatiu pentru cvitarea impurificarii biologice, evitarca de-presiunil biologice in urma consangvi-nizarll etc. V. POLENIZARE, FE-CUNDARE, AUTOSTER1LITATE. ALTOIRE, metoda de inmultire ve-gctativa prin care se realizeaza concre§terea unei portiuni din plan-ta, numita altoi, cu о alta planta crescuta pe radaclni proprii, numita portaltoi. Se practica intens in pomicultura ?I viticultura, la clteva specii de plante ?i rar in legumicultura. 1, A. In pomicultura se practica la puieti. Exista mai multe moduri de A. A. In ochl: A. In o. dormind — se executa vara, in luna aug. sau mai devreme 9I poate dura chiar ?i in luna sept. Se taie in coaja un T, se desface scoarfa ?I se introduce mugurele de pe lastarul altoi (care a fost recoltat cu putinA coaja) j A. in 0. eresclnd — se executa In luna apr.-mai fi se utllizeaza nu-mai la realtolri fi I a trandafirl. A. cu ramurA detagatA: A. c.r.d. sub A LI NK DE P.AmINT f 16 coaja — sc ulilizcazS In pepinierS cind portaltoiul este prea gros sau se altoie§te In coroanS. Se ia о por-tiune dintr-o ramurS de 1 an, cu 2 — 3 ochi, se fasoneazS in panS, se reteazS portaltoiul obllc $i se face 0 tSielurS in coaja. de 3 — 4 cm; se desprinde coaja si se introduce ramura; se leaga ?i se unge cu mastic; A. c.r.d. In despicdlurd — utilize ta in acelea$i cazuri ca mai sus. Se reteaza portaltoiul oblic, se des-pica pe 3 — 4 cm, se introduc una sau douS ramuri de altoi; A. c.r.d. In triangulafie sau picior de caprd — da prindere mai mare. Se reteazS portaltoiul oblic, i se fac douS tSie-luri care formeaza un jgheab triun-ghiular §i In el se suprapune altoiul, taiat in douS. Se leagS si se unge cu mastic; A. c.r.d. In copulafie — sc aplica cind altoiul $i portaltoiul au acecasi grosime; poate fi simpld, cind se face aceea$i tSietura oblicS $i in altoi §i in portaltoi $i se supra-pun; in llmbd, cind pe taieturS se practica о limbS, la suprapunere limba altoiului patrunzlnd in des-chizatura portaltoiului; later aid, clnd portaltoiul se taie de-a latul, lateral 1 se fasoneaza о limbS, iar altoiul are de asemenea о limbS. 2. A. In viliculturS: A. la uiasS sau A. Industrie la se practicS cu coarde de altoi $i portaltoi pregStite anterior. Sistemul de A. este de copulafie in pand, executat ca $1 la pomi. 3. A. in florieulturS constS In trans-plantarea de pe о plants, a unul mugure sau ISstar, pe о alta plants. Se practica nu numai pentru inmul-tire, ci mai ales pentru obtinerea de forme noi decorative (in special la cactuji). Se pot folosi la A. pSrtile aeriene (tulpini, ISstari, muguri), cit $1 cele subterane (rSdScini, tuber-culi). Sc practicS A. tn ocht, In des-picdturd, tn copulafie. АШЕ DE PAMlNT (Arachls hypo-gaea), fam. Legumtnosae. Plants tehnicS, anuala, originarS din Peru, de mare valoare alimentarS, care contlne pestc 47% proteinS, cca 9% grSsime, 24% extractive neazo-tate, 4—5% substance minerale. OcupS, pe glob, peste 7 mil. ha, cele mai intinse suprafete lntilnindu-se in S.U.A. (de unde $i denumirea de alune americane), India $i China. La noi se cultivS pe suprafete mici. Uleiul de Л. DE P. este comestibil ?i de foarte bunS ealitate; semintele constituie, pentru popoarele tailor tropicale, un aliment de bazS; tul-pina poate fi folositS ca nutret de ealitate, iar cojile drept combustibil. Este foarte pretentioasS la tempe-raturl — pentru germlnatie are ne-voie de 12°-15°C - sensibilS la ger, iar cerintele de umiditate sint mari, In special in faza de vegctatie, pinS la inflorit. Create ?i se dezvolta pe soluri mai putin compacte, ni-slpo-lutoase, bogate In elemente nutritive. ReactioneazS favorabil la lngrS?Sminte, mai ales la cele cu fcs-for. Se cultivS pe teren curat $1 bine lucrat. SemSnatul se face cu marina, In rlnduri distantate la 40 — 60 cm. Cantitatea de sSmtntS la ha este de 60—100 kg. LucrSrile de lntretinere se reduc la pra$ile printre rlnduri (lnainte de inflorit) $i la mentinerea Flf. 8 Alaae 4e piaHal 17 AMBLIOBABBA fttLCBILOB culturil fArA burulenl. Recoltarea se faoe la maturltatea deplinA a fruc-telor, manual sau cu maflna de recol-tat cartof 1. Dupfi uscare, plantele recoltate se treterA cu batoze speciale, apoi se usucA ptnA la STAS. Produc-tia este clteva mil de kg fructe us-cate la ha (In conditii bune de dez-voltare). (Fig. 8) A4ELIORARE, ramurA a blologiel carc, utlllztnd toate cucerirlle ftiin-tifice in acest domeniu, urmArefte ImbunAtAtirea rase lor, solurilor $1 hibrizilor existent!, ca fi crearea altora noi. AMELIORAREA SOLURILOR, to-talltate a mAsurilor agrotehnlce uti-lizate pentru A.S. slab productive sau degradate. A.S. nislpoase se reali-zeazA prin mAsuri de lmpiedicare a tnaintArli nisipurilor mobile, grA-birea procesului de solificare fi cul-tivarea unor specii de plante adaptate la aceste zone. MAsurlle preconlzate slnl: fixarea nisipurilor prin plan-tatii forest!ere, plantarea dunelor de nisip. folosirea de plantatii pomivi-ticole, inierbarea, cultivarea cu specii de clmp potrlvite fi adaptate (Coronilla oaria, Vtgna sinensis, anu-mite soiuri de floarea-soarelul etc.), ameliorarea nisipurilor prin ingro-parea adtncA a gunoiului de grajd, apiicarea unel agrotehnlcl corespun-zAtoare (pregAtirea solului, tngrA-farea cu gunoi de grajd bine fer-mentat fi Ingropat mai adlnc, folosirea IngrAfAmlntelor verzi, asocierea IngrAfAmlntelor chimice cu cele or-ganlce etc.) 9! folosirea de asolamente. A.S. sArAturoase, solurile sArAtu-roase se caracterlzeazA prlntr-un con-tinut mare de sAruri, care devin toxice pentru plante, precum fi prin tnsufiri fizice specifice, care favori-zeazA stagnarea apei $1 distrugerea structurii solului. Din punct de ve-dere biologic se caracterlzeazA prin-tr-o florA $i faunA sAracA. MAsurlle generale de amellorare a sArAturilor sint: evacuarea apei de suprafatA, coborlrea nivelulul plnzel freatice ft folosirea amendamentelor cu calciu. Solodiile se amelioreazA prin tra-tarea cu carbonat de calciu fi gunoi de grajd sau IngrAfAmint verde (se pot administra 20 — 30 t carbonat de calciu fi 40—50 t gunoi de grajd). Solonefurtle, caracterlzate prin con-tinut rldicat de sAruri solublle, mai mult decit solodiile, se amelioreazA prin amendamente cu carbonat de calciu fi cu IngrAfAmlnte organice. Carbonatul de calciu poate fi lnlo-cuit cu spuma de defecare de la fabric ile de zahAr, care trebuie ameste-catA foarte bine cu stratul de sol, pentru aceasta foloslnd polidiscul; se rAsplndefte dupA lngroparea gunoiului de grajd. Se studiazA fi apiicarea gipsului, in combinatie cu IngrAfAmintele organice, in conditii de irigatie. De asemenea, se mai pot ameliora prin tratarea cu amendamente pe bazA de sulf. Sint necesare fi IngrAfAmintele mtnerale, date sub formA de IngrAfAmlnte cu azot, ca nitrati. S-a experlmentat fi efectul prafului de lignit, folosit ca pulbere. Pentru ameliorarea solon-ceacurilor, sArAturi cu cantitAti marl de sAruri la suprafatA sau In orizon-turile superioare, se aplicA, tnainte de irigatie, cantitAti mari de gunoi de grajd sau ingrAfAminte verzi lngropate sub brazdA, se cultivA plante rezistente la concentratii mari de sAruri (orz, griu de toamnA, sulfinA, sorg, pir crestat f.a.). Iri-gatia este una dintre metodele de bazA In ameliorarea acestor terenurl. A.S. adde se realizeazA prin tratarea cu piatrA de var mAcinatA (Ca Cos), var ars (Ca 0), var stins (Ca (ОЯ),), sulfur! calcaroase, dolomit — ames-tec de carbonat de calciu fi carbonat de magneziu — spumA de defecare, obtlnutA In Industria zahArulul, zgu-rA de la cuptoarele inalte mAcinatA fin, precum fi zgurA de la fabricile de hlrtle, sApun fi sodA. ImprAftlerea AMENDAMENТВ 18 acestor amendamente se poate face In tot cursul anulul, dar mai ales In timpul lucrdrilor solului. Corectarea reactlei acide a solului cu amendamente calcaroase nu exclude folosirea concomitentd a lngrd$dmintelor. Im-binarea folosirll amendamentelor cu lngrd$dminte organice sau minerale evitd folosirea unilateral a acestora In cantit&ti marl, ceea ce ar putea duce la stinjenirea dezvoltarii plantelor. Ingrd$amintele cu magneziu pot evita acjiunea unllateraia, Inhi-bitorie, a amendamentelor calcaroase, pe solurile acide. Apiicarea calciului este recomandabiia In ca-drul asolamentelor, ea fdclndu-se la una sau maximum la doua din sole-le acestuia, odata la 3 — 4 ani. La apiicarea acestui amendament se tine seama §i de reactia §i sensibill-tatea plantelor cultivate. A.S. ero-date se efectueaza cu ajutorul unor tratamente specifice, dar mai ales prin tratarea agrotehnicd ?i culti-varea In terase $1 pe lungimea curbe-lor de nivel. AMENDAMENTE, nume generic pentru substantele utilizate In corectarea $1 Imbun&t&tirea structurii fizico-chimlce a solului. Se folosesc separat sau concomitent cu tngrd§d-mlntele. Acest din urind mod se obi§-nuie$te lndeosebi pe soluri neproduc-tlve sau slab productive (acide, sdra-turoase, alcallne). Stabilirea dozelor $1 amesteculul celui mai potrivit se face pe cale experimental, lntre amendare $1 fertillzare existlnd о legdturd strlnsd, atit In ceea ce private nature solurilor, cit $1 cea a speciilor de plante cultivate. Curent foloslte sint urmdtoarele A.: glpsul, fosfogtpsul, sulfatul de calciu, sul-fatul de alumintu, praful de lignit etc. Spre deosebire de lngrd$dmintele minerale, A. se aplicd In doze mult mai marl, mai mult deett necesitd plan-tele la un moment dat. Dozele depind In mare mdsurd de structura §1 nature solului, de reactia solului, de gradul de saturare cu baze, de continutul de humus, de speciile de plante care se cultivd etc. Rotatia culturilor joacd un rol deosebit in apiicarea A., deoarece unele specii de plante cultivate sint sensibile la acesl trata-ment al solului, altele se pot semana numai la cltiva ani dupd apiicarea A. u$or solubile. Pe soluri cu aciditate mare chiar §i plantele sensibile pot suporta doze moderate de A. tn des-teleniri de flnete $i pajisti, A. se lncorporeazd sub brazdd, odatd cu lucrdrile de destelenire. Folosirea lor rational^ contribuie la ameliorarea structurii solului §i la obtine-rea de sporuri insemnate de recoltd. A. sint: carbonatul de calciu (Ca Coa) se aplicd sub formd de praf de calcar, la 10—20 cm adtnclme, pe solurile nisipoase §i luto-nisipoase, odatd cu ardturile de pregdtire a solului; oxidnl de calciu (CaO) se aplicd pe solurile argiloase, cdrora le impru-mutd о stare de finete caracteristicd. Se folose$te sub formd de var stins dat la adincimea de 10—20 cm (ca §i carbonatul de calciu); hidroxidul de calcln [Ca (OJf)2J, rezultat din varul stins cu apd, se aplicd pe solurile uscate; niarna, amestec de argild sau nlslp cu carbonat de calciu, se lasd sd se pulverizeze $i toamna se lmprd$tie; indicatd pentru solurile argiloase sau lutoase; spuma de defecare (spuma de namol de var sau de var), reziduu de la fabricile de zahdr, se aplicd In cantitdti raid, de 1 000 kg/ha; yipsul (CaScA) are reactie acidd ?i se aplicd pe terenurile sdrdturoase; fosfogipsul, produs se-cundar rezultat de la fabricarea fos-fatului trisodic ?i a hexametafosfa-tului de sodiu, se administreazd ca §i gipsul, dar prin continutul de fosfor este superior acestuia. AMENDARE, mijloc de sportre a fertilitdtii solului, prin corectarea reactlei chimice (plJ-lui) cu ajuto- 19 ANAL1ZE $1 DETKRHI Л’АВ! rul unor substante — amendamente — In scopul reducerii acidltdtH sau al-callnit&tii solului. AdlPELOGRAFlE, $tiinta care se o-сирй cu sistematica vitei de vie. cu studiul originii soiurilor, evolutia $i variabilitatea lor In functie de con-ditiile ecologice, clasificarea §i sta-bilirea cbeilor de determinare. pe baza de organografie §i lnsu$iri agro-biologice si tehnice (A. generald), cu studiul genurilor. subgcnurilor. speciilor $i soiurilor de vita, caracte-rizarea lor agrobiologicd ?i tehnologl-cd, valoarea economics a produselor $i subproduselor viticole (A. specials. AJUPLASA&1ENT, nume dat proce-sului de stabilire a locului pe care se situeazd о instalatle. о construc-tie, о cultura, о ferma etc. A. centrc-lor de producfle, operate din cadrul organizdrii teritoriulul, privind locul §i suprafetele destinate centrelor de productie, {inlnd seama de situatia actuald $i de perspectlvd; A. catego-rlilor de foloslnfd a terenurilor, pro-ces de repartitie $i localizare a supra-fetelor de teren destinate a fi folosite ca teren arabil. plantatii de pomi sau de vii, pd$uni $i flnete naturale, pd-?uni $i flnete artlflclale, pdduri ?i alte categorii de foloslnta. Se urmd-re?te extinderea suprafetelor arabile pe seama categoriilor inferioare (te-renuri inundablle, pd?uni, flnete etc.) $i folosirea terenurilor de pantd pentru plantatii de vii §1 llvezi de poml. ANA1IZE §1 DETERMINArI, tota-litatea lucrdrilor executate in labo-ratoare de ameliorare, sere $i case de vegetatie, pentru determinarea calitdtil plantelor de culturd. Se Impart In: A. $1D. la grtu, continutul $1 calltatea glutenulul, puterea fdl-nii, groslmea peretllor celulelor din endosperm, continutul de proteine din fdlnd, capacitatea fdlnii'de a forma"$i retine gazele ?i proba de panificatle; A. §1 D. la orz, compozltia chimicd a boabelor, procentul de pleve, ca-lltarea fdinii, plantele elite; A. §1 D. la ovdz, continutul blochimic al boabelor, procentul de pleve, apre-cierea elitelor, rezisten(a la boli §i ddundtori; A. §1 1). la orez, calltatea culinard a boabelor, randamentul de prelucrare, infectii artlficiale, in ve-derca stabilirii rezistentei la boli; A. §11), la porumb, aprecierea $tiu-letilor privind lungimea, diametrul la vlrf $i bazd, forma, uniformitatea boabelor, culoarea, numdrul rindu-rilor de boabe, orientarea lor paralel cu axul longitudinal al ?tiuletelui, randamentul de boabe, greutatea $tiuletilor, aprecierea boabelor privind uniformitatea, luciul, mari-mea, numdrul $i greutatea; A. §1 U. la mazdre, capacitatea de fierbere a boabelor, continutul de proteine, natura acestora, continutul de coji, infectii artificiale pentru aprecierea rezistentei la boli; A. $1 D. la fasole, capacitatea de fierbere a boabelor, procentul decoji, infectii artificiale pentru aprecierea rezistentei la antracnozd; A. §1 D. lafloarea-soarelul, determinarea continutului de ulei §1 infectii artificiale pentru aprecierea rezistentei la fdinare; A. §1 I), la in, continutul procentual ?i calltatea fi-brelor, a uleiulul ?i infectii artificiale pentru aprecierea rezistentei la fu-zariozd; A. §1 D. la clnepd, continutul procentual §i calitatea fibrelor $1 a uleiulul, mdsurdtori ale plante-lor elite; A. §1 D. la cartof, calitatea tuberculilor privind continutul de amidon, de substante proteice, de vitamine a acestora, culoarea, con-sistenta $1 aroma miezului dupd fierbere $1 infectii artificiale privind rezlstenta la boll $1 ddundtori; A. §1 D. la sfeela de zabdr, greutatea rdddcinllor, procentul de substantd uscatd, de zahdr, de cenu$d, valoarea ARAS0N 20 tehnologica, infectii artificiale privind rezistenta la boli fi dAunAtorl. AN A SON (Plmpinella anisum), fam. Umbelliferae. PlantA anualA, orlglnarA din Asia Midi, cultlvatA pentru se-mlnte, care contin ulei volatil (2 — — 6%), ulei gras, proteine fi care sint utilizate In tratamentul infla-maliei cAilor resplratorii superioare, In tratamentul unor afectiuni gas-Uo-intestlnale fl tn industria alimentary, la prepararea unor bauturi alcoolice. Se cultiva dupA prafitoa-re, pe soluri ufoare, nislpo-lutoase, bogate in materii organice fi calciu, cu plnza de apA treaticA la adincime micA. Sint recomandate IngrAfAmlnte fosfatice, 50 — 60 kg/ha, apllcate In arAturA fi azotlce, 70—80 kg/ha, apllcate In douA reprize. Se seamAnA primAvara, in prlma urgent A, cu 12 kg/sAmlntA/ha, In rlnduri dlstanfate la 40 cm. LucrArile de lntretlnere sint: grApat, pllvit pe rind, prAflt mecanic. Recoltarea se face clnd major ita tea fructelor au culoare galbe-nA-cenufle, productia fiind de 500 — 800 kg/ha. Solul din culturA: De Crlngu. ANDROSTEfULITATE 1. Insufire, manlfestatA de anumite plante sau forme ale unel specii, de a nu produce polen sau de a produce polen steril. 2. Degenerare a productiel de polen care poate merge de la for mar ea unui polen complet lipsit de capacitate functional pinA la totala ncforraare de polen. Cauzele A. sint: deficlenta indivizllor mascull la plantele dloice, atrofierea sau absenta androceului la plantele monoice, degenerarea sau incompleta for mare de polen, lncapa-cltatea polenulul de a germlna pe stlgmate. Л. aparc In naturA in situa-tii fi la specii de nlante foarte diferlte: orlginea hibrldA a unor specii (in-crucifarea lntre specii sau In lnterio-rul lor), consangvinizarea poliplol-dicA, mediul extern. Din punct de vedere genetic A. ImbracA trei forme: A. nuelearA, determinatA exclusiv de genotip; se transmite eredltar fl astfel nu este poslbllA nlcl obtinerea de descendente androsterlle, nlcl res-taurarea androsterilitAtii, ea nefllnd utillzatA pentru producerea de sA-mlntA hibrldA; A. nucleo-cltoplasma-tlcA, determinatA de factorl cltoplas-matlci fl nuclear!, face poslbllA obtinerea de descendente invarlabil sterile prin incrucifarea cu forme care produc polen fertll; A. cltoplasma-ticA, cunoscutA fi folositA tn lucrArile de ameliorare fl producere a semintel la unele plante (porumb), are aceleafi caractere cu A. nucleo-citoplasraatlcA. Cunoafterea precis A a mecanismulul fi ereditAtii A. citoplasmatlee este necesarA pentru executarea practlcA a lucrArllor de ameliorare, bazate pe utllizarea acesteia. Teoria actualA, aproape unanim adoptatA, afirmA cA procesele fiziologice necesare, dlntr-un organism, pentru producerea steri-lltAtii sau fertllitAtil sint declanfate fl condltionate de prezenta anumitor gene fi a unei cltoplasme, ambele determinate fl de condltitle de medlu. Atuncl clnd genele respective slut In stare domlnantA, ele due. In inter-actiune cu citoplasma determinatA, la formarea unul polen fertil, In tinip ce atuncl clnd aceste gene sint In stare receslvA ele formeazA, In interactlune cu aceeafi citoplasmA, un polen steril. S-a constatat astfel cA se poate lnlocul castrarea In masA prin A., deschizln-du-se astfel о cale largA folosirll feno-menului heterozis In ameliorare, la cit mai multe plante. LucrArlle pentru obtinerea unel^forme androsterlle cu ajutorul back-crossulul fl pornlnd de la о sursA A. exlstentA se desfA-foarA astfel: XTmsx A = (X + At)Tmt (X + Ax)Tm* x A = (X + At)Tms (X + At)Tmt X A = (X + (X + А3)Тш X A = (X + А4)Г*» (Х + А|)Т«хА=(Х + А|)Г«* 21 DupA clnci-fase hibridAri de acest (el fi (oloslnd ca sursA naturalA de A. forma XT**, forma androfertilA A. se transformA din autofertllA In andro-sterllA. Folosirea fenomenului de A. citoplasmatlcA permlte apiicarea he-terozlsulul In productie $1 la plantele autogame. A. poate fi provocatA, tratlnd plantele In dezvoltare cu substante chimice, radlatli 9! altele. Starea receslvA a genelor care lntervln In procesul flziologic de formare a polenulul, provoacA fenomenul de A., iar starea domlnantA a genelor respective aslgurAfertllitatea polenulul; aceste insufiri ale genelor se utili-zeazA In obtinerea llnillor androsterlle fi llnillor omoloage restauratoare de fertllitate. In ultlmil ani s-au reallzat progrese deosebite In aceastA dlrectie utllizlndu-se azl, In productie, pe о scarA din ce In ce mai largA, hibrizi cu puternlc efect heterozis, creati cu ajutorul formelor androsterlle (la porumb, sorg, larbA de Sudan, golomat, sfcclA, ceapA, pcpeni etc.). Producerea de hibrizi pentru cultura mare, prin utlllzarea fenomenului de A. prezintA In ansamblu о serie de avantaje evi-dente, comparativ cu procedeul cas-trArii foloslt la lnceput: reduce chel-tulellle legate de producerea semlnfei hlbride, ridicA lnsusirlle productive ale semintelor hlbride, asigurlnd obtinerea unor semintc cu valoare bio-logicA rldicatA, permlte concentrarea tntr-o unltate a unor suprafete mai mari de loturl de hibridare, mArefte calitAtlle productive ale semintelor hlbride utllizate In cultura mare, loturile cu hlbrlzl obtinutl din ln-crucifarea formelor fertile avlnd un potential biologic mai scAzut ca о con-seclntA a castrAril cu lntlrziere a bi-brldului slmplu-mamA. ANGHINARA (Cynara scolymus), fam. Composttae. PlantA perenA, medici-nalA, din frunzele cAreia se extrag substante pentru tratamentul bolilor hepato-blliare. In primul an se re-colteazA frunzele pentru drog. Merge foarte bine dupA prAfltoare IngrAfate cu gunoi de grajd, pe soluri profunde, bogate In substante nutritive, per-meablle. Valor If icA din pi In IngrAfAmintele, care se apllcA in doze de 60— 70 kg/ha fosfor, 70 — 80 kg/ha azot, 50—65 kg/ba potaslu fi 20 — 30 t/ha gunoi de grajd, administrat direct. Se seamAnA cAtre sflrfitul lunil apr. plnA In prlma decadA din mai, cu 4—5 kg sAmlntA la ha, In rlnduri distantate la 70 cm. LucrArile de in-tretinere sint: prAfit, rArit, prAfit mecanic fi manual. Se recolteazA cu secera, de 3 —4 ori in timpul vegeta-tlel, clnd frunzele au ajuns la maturi-tate tehnicA. DA 15—20 t/frunze la ha, ceea ce corespunde cu 2,5— 3,0 t/drog/ha. Solul din culturA este De Fundulea. APA, factor de vegetatle indispensa-bil crefterli fi dezvoltArii plantelor fiind unicul solvent al compufilor din sol; aduce azot, clor si iod din atmo-sferA, prin preclpitaiii, In plants; in celule mentine turgcscenta acestora asigurlnd echilibrul mecanic al diferi-telor organe; este importantA lntre anumitc limite in toate fazele de ve-getatie fi dezvoltare; existA anumite faze critice In care continutul mic de A. din sol are repercusiuni grave asupra lntregii evolutii a plantelor. FatA de regimul de A. plantele se comportA In mod diferit: mezofitele cresc fi se dezvoltA la cantitAti mijlo-cli de A.; sint plante mai rczistente la secetA, proprii a fi cultivate in zone de stepA (sorg, mei, linte, bob, pepene verde f.a.); altele au 0 rezistentA mij-locie la secetA (griu, secarA, sparcetA, bumbac); altele sint foarte sensibile la secetA (orez, ovAz, raigras, cartof f.a.). A. are influentA hotAritoare asupra ralcroorganlsmelor din sol. Consumul A. din sol se exnrlmA prin transplratle fi coeflcient de transpi- APE UZATB 22 ralie. la sol Л. se gSse?te ca A. de constitute, higroscopicS, pelicularS, gravitational^. In functie de cantita-lea de Л. din sol, de precipitatii, de uinezeala solului, se stabilesc о serie de indici cum sint coeficientul de ofilire, capacitatea de clmp, valoarea ecliivalenta a umiditStii $.a.lnmaga-/Лплгеа $i pastrarea A. in sol seface priutr-o serie de masuri agrotehnice: lucrarile solului, lngrS$Smintele, com-baterea eroziunil, structurarea solului, concentratia solutiei solului. Canti-tatea precipitatiilor influenfceazS foarte mult viata plantelor, maximele $i ininimele avlnd efecte foarte dife-ritc asupra lor. APE UZATE, nume dat apelor de canal, provcnite de la intreprinderile industriale, din colectarea fecalelor diluate sau din apele menajere lm-preuna cu cele de precipitatii, scurse. Gontinind eleinente nutritive nece-sarc plantelor, pot fi folosite ca mij-loc de ingrasare a culturilor, prin stropire sau irigare. Cele care au $1 eleinente nocive trebuie sS fie purifi-catc (prin procedee mecanice, chimice sau biologice) sau lnlSturate de la irigare. Pe cimpurile irigate cu A.U. se pot cultiva legume, care nu secon-suma in stare proaspStS sau crudS, plante furajere ?.a. Efectul A.U. este inai mare cind se folosesc lmpreunii cu ingrasaminte (organice sau minerale). Compostul rezultat din A.U. poate fi folosit cu succes ca tngrS$Smlnt, fiind bogat in elemente nutritive. AP1CULTURA, ramurS a zootehniei aplicate care are ca obiect de studiu cresterea $1 ameliorarea albinelor. Albina face parte din fam. Apidae §1 are mai multe specii: Apis indiana sau dorsala, fSrS important economica; A. mellifica, sau alblna raeliferS (pro-ducStoare de miere), singura cu important economics, fiind cea mai rSspinditS; A. florea, fSrS important economics. Albina meliferd are urmS-toarele trel grupe geografice (sub- specii ?i rase): alblna meliferS afrlca-пй, alblna din Orientul Aproplat $i albina meliferS europeanS, tn HecaregrupS fiind incluse mai multe rase. Cea mat importantS este Apts mellifica euro-paea, albina meliferS europeana. In cadrul raselor sistematice s-au format mai multe variet&ti, denumlte dupS reglunea de rSsplndire. Albinele trSiesc asociate In familil sau colonii. О colonie este formats din 50 000 — 80 000 albine lucrStoare, condusS de о matcS sau regina, precum $1 clteva sute de trintori, care iau parte la fe-cundarea mStcii. Albinele lucrStoare, marea masS a coloniei, sint femele la care organele de reproducere sint ne-dezvoltate. Matca este unica femelS din familie sau colonie, cu organe se-xuale complet dezvoltate, cSreia II revine rolul tnmultirii coloniei, dlnd najtere la roiuri sau colonii noi. Matca trSieste 3—5 ani, fa(S de numai 4—5 sSptamini cit trSiesc albinele lucrStoare, in sezonul activ, ?i 8—9 luni In sezonul mort. Pentru dezvol-tarea completa a unei albine sint necesare 26 zile, a mStcii 16, iar a trlntorului 24. La 5 —7 zile dupS na$-tere matca pSrSse$te stupul ?i se lm-perecheazS (o singura datS in via{S) In zbor cu trintorul, iar dupS alte trel zile incepe depunerea ouSlor in celule (150 000-200 000 ouS). Trin-torii sint masculi capabili de reproducere, fecundare, care se maturi-zeazS foarte repedc, la 8—14 zile de la ie$irea din celulS. Nu au ac de apSrare ca albinele, iar dupS ce fecun-deazS matca sint omortti, prin info-metare, de albinele lucrStoare $i eli-minati din stup. Cu ajutorul trompei albina colecteazS hrana lichidS, iar cu picioarele posterioare recolteazS 5i transports in stup polenul. Pentru strlngerea unui kg de miere, albinele efectueazS 120 000 — 150 000 ie$lri din stup; In cursul unei zile albina efectueazS 8—10 ie$iri, iar in cursul vietli 80 620. Pentru lntretinerea unei famllii (colonii) de albine, din 23 AFRBCIBRBA AlflSiLBLOR DOHBSTICR toamnS, clnd InccteazS culesul $1 ptnS priinSvara. clnd lncepe noul sezon de cules, stnt nccesare 18—20 kg de raiere. Inventarul material pentru mlnuirca $i tngrijirea famillilor dc albine se compune din stup, inascS, daltS, arumStor, perie, ISdltS pentru transferul ramelor, ISdita-scaun, hrS-nltor. cu$ca pentru matcS $i pulve-rizator. Inventarul pentru confectio-narea fagurilor artificial! sc compune din presa-laminor, presa de valt ?i agregatul Wieed. Pentru extractia $1 conditionarea mierii este nevoie de cutitul de descSpScit, vasul descSpS-citor, extractor sau centrifugS, sita de strecurat ?1 mSturator-zScStor. Pentru extractia $i conditionarea cerii se folose?te presa pentru stors с ear 5 $i cerificatorul solar. Pentru о prisacarle sint necesare adaposturi de iernare $1 adSpostul demontabil pentru stuparitul pastoral. !n A., cre?-terea dirijata a mStcilor prezintS im-portantS deosebitS, productivitatea famillilor de albine depinzind In mare mSsurS de calitatea $1 vlrsta mStcilor. О altS lucrare important^ este lnmultlrea famillilor de albine prin roirea artificials. О lucrare de bazS In A. moderns este ameliorarea albinelor, avlnd ca scop principal crearea de rase capabile de mare productivitate §1 rezistente la iernat; ameliorarea albinelor se face prin selectia In masS, selectla Individuals $1 lncruci§area. О grljS deosebitS trebule acordatS aslgurSrli bazei me-llfere din jurul stuplnel, formats din plante mellfere anuale $1 perene. Dln-tre bollle albinelor amintim: bolile lnfectioase ale puietului (Loca ameri-сапа sau putrezirea puietului), bolile lnfectioase ale albinelor adulte ?1 tndeosebl nosema provocatS de para-zltul Nosema apis, care atacS intestl-nul alblnel. Ca dSunStorl amintim: molla alblnel, reprezentatS prin spe-cllle Galleria mellunella $1 Achroca grtsella, precum ?l §oarecele de clmp (Mus musculus). Prlncipalele produse aplcole care se obtin stnt mterea $1 ceara. Forul mondial al apicultorilor Aplmondta (Federatia internationals a asoclatiilor de apiculturS) a fost tnflintatS in 1893; numSrS 62 orgn-nizatii aplcole din 53 de tSH, lar Instt-tutul International de tehnologie ft economic apicola al federatiel !§i are sediul la Bucure§tl; Federatia grupea-zS peste 5 mil. apicultori. Producfla anualS mondlalS de inlere este de circa 400 000 t in valoare de 500 — 700 mil. dolari. Princlpalii producS-tori de miere slnt: S.U.A., U.R.S.S. (peste 100 000 t), Mexic, Argentina, R.F. Germania, Franta, Spania, Suedia, RomSnia $i Polonla (elte 10—30 mil t.). Valoarea sporului me-diu anual de produse agricole (fructe, seminte etc.), pe plan mondial, ca efect al polenizSrii culturilor ento-mofile, este de 5 —7 miliarde dolari, ceea ce reprezIntS aproximatlv de zece ori valoarea mierii. APITERAPIE, utilizare a produselor aplcole In terapia umana $1 veter 1-narS. A. medicals auxIUarS, metodS de teraple cults, naturals, a cSrel ac-tlune constS in stimularea capacitStil de adaptare $1 aparare a organismulul numai dupS stabilizarea $1 standard I-zarea produselor medicinale aplcole (DupS dr. Nic. N. MihSIlescu, 1977). APRECIEREA ANIMALELOR DOME STICE, stabilirea totalitStil ca-racterelor §1 insu?lrllor unui reprodu-cStor pe baza valorii ascendentllor lul (pSrintl, bunici, strSbunlci etc.). Си clt strSmo?ii unui reproducStor slnt mai valoro?!, cu atlt el este mat bun. Pentru a u$ura anallzarea origlnii, str3mo§ii anlmalulul studiat sint prezentati schematic In ceea ce poartS denumlrea de pedtgreu. Pentru a scoate in evldentS valoarea strSmo?l-lor este necesar ca in pedigreu, pe llngS numele ?i numSrul matrlcol al strSmo^ulul, sS fie trecute о serle de date (productla maxlmS de lapte. illiauii BXTKR10BULUI ARDULBLOB 24 greutatea vie, recordul de vitezd etc.). Pentru a stabili valoarea anlmalului dupfi origine, analiza pedigreului se face lulndu-se In considerare: nu-marul strdmofllor de valoare din pe-digreu, pozltia strdmo§llor de valoare In pedlgreu, valoarea femelelor din pedlgreu, valoarea masculilor din pedigreu. APRECIEREA EXTERIORULUI ANIMALELOR, stabilirea totalitdtii lnsu$lrilor exterioare, inai mult sau mai putin vizibile, ale corpului anlmalului, care 11 deosebesc de indivizii din aceea$i rasa, varietate, llnie sau famllle. A.E.A. este importanta ca orientare asupra valorii biologice a individului; ajutd la identificarea anlmalului, la determinarea vlrstei, a unor lnsu§iri de rasS, de productie (un uger mic, crupa strimta, plntece supt, pdr aspru sint indicatii pentru un animal neproductiv), starea de sdnatatc etc. A.E.A. se face dupd un examen analitic (apreciere pe regiunl corporale) sau dupd un examai de sintezd (apreciere de ansamblu). Apre-clerile se fac pe baza metodelor soma-toscoplcd $i punctelor, iar pentru animalele valoroase sint folosite foto-grafiile $i fllmele. ARAB, rasd de cabaline originard din podi$ul Arabiel, crescutd timp de 13 secole In rasd curatd. Are о conformable foarte armonioasd: cap mic, pdtrat, uscdtlv, urechi inici, ochl marl expresivi, ndri largi, git lung, grebdn lnalt, spinare dreaptd $i scur-td, $ale scurte, crupd lungd $1 largd, membre fine, mu$chii bine conturatl. Are culoare murgd, roibd sau vindtd, temperament vioi, dar blind, talia de 150 — 152 cm, greutate de 400 — 450 kg. Este rezistent la alergdrile de fond, longcviv, nepreten(ios la hra-nd, arc mers corcct $i frumos. Se creste In linie purd ca rasd ameliora-toare la Ru$etu si Mangalia. (Fig. 9) 25 ABIIKI ARAT, lucrare agrotehnlcA funda-mentalA, datorltA cArela solul se afl-neazA ?1 mArunte$te, se lngroapA res-turile orgaulce, bAlegarul, lngrA^A-mintele. se InfluenteazA clrculatla apel, aerulul $1 cAldurii din sol, se reface structure solulul, se distrug burulenlle, se activeazA oxidArlle ?1 microfauna din sol, se lngroapA lar-vele de insecte ?i sporll de cluperci, se distrug culburile dAunAtorilor $.a. La nol A. se efectueazA, In pre-zent, cu plugurl cu tractiune mecanicA de mai multe tipuri: pur tat, tractat, reoersibll pur tat, reoersibll. Pentru viltor se preconizeazA lntroducerea In productle a plugului purtat cu 4 truptfe ?1 plugul tractat pentru ard-turt adlnct. Inalnte de executarea A. terenul este ImpArtlt In tarlale, tlpu-rile de arAturi executate fllnd In laturi, la cormand, In sptndrt, tn figurt. Adlnctmea ardturil, apreciatA dupA groslmea stratului de sol nearat, Imparte A. In $ase categorii: dezmirt?-tire, 8—10 cm, A. la adlncime micd, 10—15 cm. A. normal, 15 — 20 cm, A. adinc, 20—25 cm, A. foarte adlnc, 25—30 cm, A. de desfundare, 30 cm. Raportul dlntre adlncimea ?i lA^imea brazdelor poate fi: 2/1 —3/1 pentru dezmlri$tlre $1 A. la adlncime micA; 1,414/1 la A. normal; 1/1 la cel adlnc ?i lAtimea este mal micA declt adlncimea la A. foarte adlnc. Pentru ca A. sA ducA la mentinerea, clt mal multA vreme, a proceselor fizice, bio-logice ?i chimlce favorabile in sol este necesarA respectarea urinAtoa-relor reguli: In timpul clt solul nu este ocupat cu о culturA, sA stea grA-pat $1 arat; solul trebuie lucrat clnd are un coniinut mediu de umiditate (este reavAn); suprafata ce urmeazA sA se semene sA fie perfect planA (sA se niveleze). A. mai este influen{at $1 de starea culturalA bunA a solurllor, structure stabllA a solulul, grAparea In aceea$i zl cu A. Dezmlrlgtlre, A. solulul pe adlncime foarte micA. Se apllcA lmediat dupA recoltarea plan- telor tlmpurii (borceag de toamnA, гарЦА, mazAre 9.a.); combate buru-lenile; pAstreazA apa In sol; ImbunA-tA(e$te conditille de hranA pentru culture ce va urma. Dezmlrl$tlrea este totdeauna premergAtoare $1 aju-tAtoare A. normal, adlnc $1 foarte adlnc, $1 trebuie sA se execute imedlat dupA recoltare. A. de varA (ogorul de varA) se executA de obicel pentru semAnAturlle de toamnA. DA un spor mare, economic, create recolta, aco-perA cu prisosintA valoarea A. $1 a grA-pArilor de peste varA, mobilizeazA circultul elementelor minerale ?i or-ganice. A. de toamnA (ogorul de toam-nA) se executA In vederea semAnAtu-rilor din primAvara urmAtoare. Fa-vorizeazA refacerea structurii solulul $1 distrugerea buruienilor, u$ureazA lucrArile de primAvarA, scute?te executarea A. de primAvarA. A. de prl-mAvarA se executA pentru semAnA-turi tlrzii, imedlat ce stratul de sol are un continut optim de umiditate. Nu este recomandabil In majoritatea zonelor agricole de la noi. ARDEI (Capsicum annuum), fam. Solanaceae. Specie legumicola origi-narA din sudul Mexicului $i America centralA folositA in stare proaspAtA, coaptA, In mlncAruri, conserve. Este о plantA anualA, cu fructul mic $1 lute, gras, lung sau gogo?ar. Este pre-tenfios fa(A de cAldurA, lumina, apA ?1 cere substance nutritive din bel-?ug. Cere un pAmlnt bogat, afinat, lucrat adinc, lngrA$at cu gunoi de grajd sau lngrA^Aminte chimlce (400 — 600 kg superfosfati, 150 — 200 kg sare potasicA §i primAvara, timpuriu, 200—250 kg azotat de amoniu, la hectar). Se cultivA in clmp, rAsad-nite, solarii $1 sere. In clmp, terenul se arA adlnc din toamnA, se lasA tn brazdA crudA, se tine curat de buru-ieni plnA primAvara, la semAnat. Se pot face trei culturi: timpurte, de oard $1 toamnd. Se cultivA prin rAsad, pregAtit In paturl calde, la ABDENKZ 26 inceputul limii mart., cu 15—20 g samlntd, la geain. Se repicd tn rdsad-пЦе calde sau in ghivece. Plantarea se face la Inceputul lunll mai, la 60/ 30 cm sau 50/40 cm distant, lntre rln-duri fi pe rind, pentru A. gras $1 gogofar, §1 la 30/30 cm, pentru A. iute. Ca lucrdri de Ingrljire se practica 4 — 5 prafile fi se mufuroiesc. Recoltarea se face la maturitatea comerciala. La cultura formats In rasadnite se seamdnd In dec., se repicd clnd au doud frunze, se tree In rdsad-nlte de culturd, la 30/40 cm, distant lntre rinduri $1 30/35 cm, pe rind. Se uda initial putin, iar, dupd lnflorire, mai mult. Se aerisesc cu atentie. Se plivesc, se lngrafd fi se recolteazd In mart. In sere, solul trebuie lucrat corespunzdtor, si fie bogat in elemente nutritive; sera si aiba instalatii de tncdlzire, de aeri-sire fi udare. Soiurile din culturd sint: A. de bo la — Bueheten, De Se-ghedin, Oradea IS; A. gogofarl — Rotunda, Superb, Tlmpuriu, de Bueu-re?ti, Uria? dulce; A. gras cn frnct galben — Alexina, Bucurcftean 111, Export, Favoritul piefii, Galben de Banat, Galben de Bihor, Galben superior, Mint? 27, Rom&nesc 69; A. gras cu frnct verde — Calincov oerde, Uria? de California; A. iute — De Arad, Portocaliu; A. lung — Kapia de Kurtooo, Kapia de Pasardgtc, Lung romdnesc, Zlalen Medal; A. de serd §1 solarii — Bruinsma Wonder, Du Danube, Sweet boy, Propenza. ARDENEZ, rasa ue caoanne, original din regiunea muntilor Ardent. Este о rasd grea, cu greutate corpo-rala de 650—750 kg, 150—160 cm/ talie, capul mare cu profil drept, gtt scurt $1 gros, grebdn jos, larg, puternic, splnarea fi^falele scurte, drepte, largi, duble, crupa lungd, obi led $1 dubld, torace puternic, membre groase. Se create la Jegdlla fl Slobozla pentru ameliorarea rase-lor de tractlune. AREAL, zona de rdsplndire a unei plante sau a unei rase de animale cu efecte economice fi biologice asupra acestora. Mdriraea A. este determinate de particularitdtlle biologice ale plantelor fi animalelor de a se adapta atlt la noi conditii naturale de mediu, cit fi fata de cele create de om. A. poate fi comun pentru un grup de plante fi animale sau pentru mai multe grupe care se Intrepdtrund. Cunoafterea A. de rdsptndire a plantelor fi animalelor permlte о mat bund folosire fl exploatare a culturilor agricole fi a raselor de animale domestice. ASOLAHEXT, complex agrotehnic care cuprinde repartitia culturilor pe tarlale sau sole, succeslunea (rota-tia) culturilor tn timp fi slstemele de lucrdri, ingrafare fi lngrijire care se aplicd la flecare culturd In parte. A. bine ales asigurd plantelor cele mai bune conditii de creftere fi dez* voltare, crefte fertilitatea solului, sporefte cantitativ fi calitattv re-coltele. Permite folosirea rationald a terenurilor fi a solurilor de dife-rite fertilitdti, conferd о capacitate mai mare de luptd contra buruienilor, bolllor, ddundtorilor, secetei etc., face posibild repartlzarea lucrdrilor tn mod omogen pe toata perloada de vegetatie. La tntocmirea A. se tine seama de criterlile economice fi organizatorice, de prevederile pla-nului de stat, de sarcinile zootehnice, de necesitdtile de mecanizare etc. Se pot lntocmi doud tipuri de A.: unul agrlcol, destinat productie! de cereale, plante tehnice, alimentare etc. fi unul furajer, destinat produc-tlei de 'nutret pentru animale. fn condltllle tfrii noastre, in cele mai dese cazuri, se alcdtuiefte un slngur A.'agrlcol care cuprinde fi plante furajere. tn tntreprlnderile mari, cn teren de la 2 000 ha tn sus, se pot tntocmi doud sau mai multe A. agrt- 27 ASOLtMBNT cole, ele fund neccsare mai ales cind pe teritorlul counsat sint dlferente inari in ceea cc prive?te solul. Locul fieclrei grupe de plante In asolainent este unnitorul: legumlnoasele (tri-foi. lucerni. sparceti, miziriche, lupin. raizire, bob, niut, soia ?.a.), indcplinesc un rol ameliorator pentru ci lasa in sol multi materie orga-nica $i trebuie si urmeze In A. dupa cerealele de primivari §i, mai exact, dupa pri$itoarc (porumb, cartof, burnbae, sfecli), care Iasi solul curat de buruieni; cerealele de prtmi-vara (orzul, ovizul, §i grlul) inerg mii bine dupi plante pri?itoare. Ore-zul, care sc cultiva numai pe teren irigat, se cultiva doi-trei ani dupi el insusi, dupi care urmeazi legumi-noase anuale ori plante pri?itoare. Meiul merge bine dupi lucerni, sparceti $i pra$itoare lngri?ate; cerealele de toamai: grlul de toamni urmeaza dupi liibrizi dubli de porumb cu perioadi de vegetatie scurti sau dupi el insusi, unu-doi ani; porumbul merge foarte bine dupi grlu; secara se poate cultiva mal multi ani dupi ea tnsi?i; plantele textile: inul urmeaza dupi trifoi cul-tivat singur sau tn ainestec cu timof-tica $i zizania ?i premerge cerealele de primivari; clnepa se cultivi bine dupa lucerni $i trifoi, dupi ea In-sasi, in conditii de buni ingri$are, si premerge cerealelor de toamni, primivari $i pri$itoarelor; plantele care se prfyesc: sfecla de zaliir $1 nu-tret, cartoful, porumbul, floarea-soa-relui, tutunul ?.a. urmeazi dupi cerealele de toamni, de primivari sau leguminoasele pentru boabe; alte plante: rapita de toamni urmeazi dupi pri$ltoare timpurii ?i premerge culturilc duble de porumb furajer, sorg, iarbi de Sudan ?i cartof, plan-tat vara. Dovlecii, pepenii furajerl $i comestibili urmeazi dupi lucerni. Prezentim mai jos doui tabele de A. agricole (dupa „Agrotehnica“, I. Staicu, 1969) §i unui de A. legumi-col. (Tab. 1, 2, 3) Tabelal nr. Aeolaaeot agrleol, eo slstemal de amen dare pentru zonele omede ea podiol ** 13 lngri$i Suprafati ocu- « J mint su- d Planta pati In % fati Amenda- Element activ kg/h a xd g plimen- cultivati de lntreaga su¬ ment aplicat vara sau & и tar. Ele¬ prafati cultivati toamna ment activ .аз kg/ha Griu N 64 P 64 _ N32 Porumb N 64 P 64 N 32 --- Trifoi H 32 P 48 _ _ Trifoi 14,4 5 t/ha N 32 P 32 - --- var Griu N 32 P 32 _ N 16 Porumb 30 ---40 t/ha gunoi grajd + 200 kg/ha superfosfat N32 Sfecla de I 7,0 --- --- --- zahir + j cartof I 1 7.4 N 64 P 64 N32 --- 1 1 AViliflDB 28 Tabelul nr. 2 ele 4e stefi Suprafa(a ocupatS Apiicarea tngrS?Smlntelor IngrS^area de bazS. IngrS^area supll- Element activ mentarS. Element kg/ha aplicat activ kg/ha vara sau toamna MazSre 16,6 N 16 P 32 _ Griu 16,6 N 48 P 32 N 32 Porumb 16,6 15-20 t/ha gunoi --- grajd Griu 16,6 N 64 P 32 N 32 Porumb + 9,6 15 ---20 t/ha gunoi --- sorg grajd seminte 7,0 Porumb + 8,0 --- --- floarea-soa- 8,6 N 48 P 32 --- relui Tabelul nr. 3 Aeolament legumleol Sola I --- Tomate, ardei, vinete Sola II --- RSdScinoase: morcov, pSstlrnac --- Bulboase: ceapS, usturol, praz Sola III --- Grupa verzei: varzS, conopidS, gulii --- Verdeturi: spanac, salatS Sola IV --- BostSnoase: castraveti, pepeni, dovlecei --- PSstSioase: mazSre, fasole Sola V | — Cartofi timpurii ASPARAGUS (Asparagus Sprengerii, A. plumosus), fam. Liliaceae. Plants horticola, perenS, decorativS, cu ra-muri subtiri, filiforme, des-ramlfi-cate, frunze mici ca ni§te scvame, flori mici, albe, dispuse In clorchine, fructe bace ro$ii. Se tnmulte$te prin seminte sau primSvara, prin desp&r-tirea unei tufe in virstS. Destul de pretentioasS la cSldurS, A. are ne-vole de pinS la 20°C, primSvara $1 toamna, $! de plnS la 14°C, iarna. PrimSvara $i vara se udS des, iar iar- na mai гаг. Sint necesare ingrS$Sri cu azotat de amoniu $1 alte soluri hrSnitoare. Transplantul, in pSmint de mranitS, de telinS, de frunze $1 de nisip este bine sS se facS anual. Se mai nume$te umbra tepurelut. A§EZAREA EXTERIENJELOR, mod de aranjare a experientelor In clmp. Exlstfl mai multe posibilitSli de A. E., fiecare prezentlnd avantaje $1 dezavantaje, de care procesul de ameliorare trebule sS Uni seama $i si о 29 литоултв aleagS ре сеа mal favorabilS, In func-tle de experlenta executatS. de planta sau solul cu care se lucreazS, de spe-clficul terenului pe care este stabilit clmpul experimental. ModalitStile de a$ezare slnt: A.E. llnlar este formats din bloeuri (repetlfll) aranjate llnlar $1, In mod sistematic, unui dupS altul (pe orlzontalS), ca $1 varlantele (maximum opt) din interiorul bio-culul; A.E. in blocurl este formats din blocurl (repetlfit), dlspuse unui deasupra celuilalt. pe verticals, va-riantele fiind distrlbulte randomizat, iar forma totals a blocului fiind, pe cit posibil, cea pStratS. NumSrul parcelelor dintr-o repetltle trebuie sS nu treacS de 15; A.E. In pStrat la-lin este formats tot din blocurl (re-petitit) dlspuse pe verticals, dar va-riantele reallzeazS о dublS grupare: о datS tn blocurl (pe orlzontal) ?i о datS In coloane (pe vertical). NumS-rul repetltlilor trebuie sS fie egal cu al variantelor; nu pot fI lntroduse declt patru-opt variante; A.E. In dreptungh! latln este asemSnStoare cu A.E. tn pStrat latin, dar numSrul variantelor nu trebuie s& mai fie egal cu cel al repelttttlor, iar coloanele slnt formate din mai multe ?iruri de parcel e alSturate, numlte subcoloane. Numeral variantelor trebuie sS fie un patrat sau sS fie dlvlzibil prin douS numere: al blocurllor, respectiv co-loanelor, $1 al parcelelor ce formeazS IStimea unei coloane; A.E. In grllaj simpln este formats din blocurl In care varlantele se a?azS mai lntli orlzontal, unele llngS altele, apoi vertical, unele sub altele. In a?a fel tnclt varlantele, care se gSseau toate la un loc in grupa orizontalS a unui bloc, sS fie repartizate tn grupa verticals, pe blocurl diferite; A.E. in grllaj balansat este formats la fel cu cea de mai sus, dar a?ezarea trebuie sS fie de a$a naturS lnctt flecare variants nouS sS fie lmpreunS cu cel putin una dintre vechile variante; A.E. in grllaj pStrat este formats din blocurl $1 coloane Incomplete, re-partltla variantelor fiind aceea$i ca mai sus. AUTOGAMIE, modalitate de repro-ducere caracterlsticS plantelor autogame, reallzatS prin polenizare directs (autopolenizare) $1 fecundare proprle (autofecundare). A. este specifics unui numSr mic de plante din cele cultivate — grlul, orzul, ovSzul, orezul, inul, soia, bumbacul, sorgul, mazSrea, arahidele, fasolea ?.a. Via-bilitatea plantelor ce se reproduc prin A. este destul de micS, pentru cS A. intensS ?i repetatS duce, mai devreme sau mai tirziu, la о homo-zigotie depllnS $i la diferentierea populatiilor intr-o serie de linii pure. A. frlneazS a par it ia de noi combi-natii. In mod real, In cursul inflo-rlril $1 polenizSrii libere nu se reall-zeazS niciodatS о A. absolutS. Chiar si tn cazul plantelor strict autogame exists un procent de polenizare alo-gamS, a cSrui aparitie este influen-tatS de conditiile climatlce existen-te in timpul inflorltulul $i, in special, de temperatura $i umiditatea aerului. Natura dispune de о serie de mljloace morfologice $1 fizlologice care frlneazS A.: structuri speciale la florlle hermafrodite, nesincroniza-rea ajungerii la maturitate a antere-lor ?i ovulelor din aceea$i floare, di-ferente ?i deosebiri In aptitudinea de germinare sau de alungire a tu-bului polenic, fenomenul de fecundare selectivS. tn amellorare, tinln-du-se seama de omogenitatea ?i con-stanja biologies a plantelor autogame $1 pornlndu-se de la llnii pure, se practicS lncrucl$Sri ce dnc la hete-rogenitatea materlalulul de amelio-rare. V. POLENIZARE, FECUND A-RE, REPRODUCERE. altointoleraktA 30 AUTOINTOLERANTA V. AUTOSTE-R1LITATE. AUTOSTER1L1TATE, fenomen complex Intllnit la plantele alogame care conste ori In imposibilitatea de autopolenizare a plantelor hermafro-dite (autogame), datorite unor ne-potriviri in timp (dichogamie) si spa-tiu (heieromorfie) dintre androceul ?i gineceul aeeleia$i flori, ori in imposibilitatea de fecundare a florilor homomorfe, autopolenizarea reali-zindu-sc fara a avea nicl un efect, situate determinate de nepotriviri genetice, organice, intre polen ?i stigmat (autoincompatibilitate ga-metofitica $i sporofitica). Sin. auto-intoleranfd. Dichogamie, A. datorite fie faptului ей anterele ajung la maturitale inaintea stigmatelor — ceea ce face ca acestea s& nu poate receptiona polenul (prolandrie) — fie ей stigmatele se maturizcazfi inaintea anterelor (protogenie). In ainbele cazuri autogamia este imposibiie, plantele fiind obligate la polenlzare indirectfi. Heieromorfie, A. generate de existence deosebirilor de lungime lntre stil §i sta mi lie, existind florl ce au stil lung §i stamine scurte ?i invers (distilie) sau stil scurt ?i stamine mijlocii §i lungl, stil mij-lociu si stamine scurte $i lungi, stil lung si stamine mijlocii $i scurte (trislilie). Cerceterile recente au агй-tat ей ambele aspecte sint cuntrolate genetic. In a fara de aceste diferente se mai constate deoseblri in ceea ce prive$te merimea grAun^ilor de polen sau a papilelor de pe stigmate. Auloincompalibllitale gametofiUcd, A. care apare ca urmare a inhlberii cre?terii tubului polinlc, prin stil $i ovar. In cazul In care sint prezentate, attt tn stil cit $i in polen, grupul de alele multiple Бг St, situate pe un singur locus. Cerceterile au aretat ей numerul alelelor care dirijeaze aparijia cazurilor de a. g. este foarte mare §1 variazd de la о specie la alta. Fecundarea este poeibilft nu-mal la о polenlzare cu polen din grupa alelelor S3, S4 mecanlsmul in-tlm al a.g. fiind astfel explicat prin ipoteza factorilor opu§i. In ameliorare, a.g. l?i gese?te aplicare in hibri-dare, prezenja ei nemaifecind nece-sarfi operafia de castrare. Poliploi-dia provoace, de cele mai multe ori, о refacere a autofertilitetil. Auto-Incompatibllltate sporofiticA, A. care apare ca urmare a acfiunii unor alele multiple, de pe un singur locus, exis-tente doar la forma parentaie (spo-rofitice) care produce polenul (dec! nu §i in stil). In ameliorare. se uti-lizeaze pentru obtinerea de siiminte hlbride. AYICLLTL'RA, ramura a zootehniel care are ca obiect de studiu cre$terea ?i ameliorarea speciilor si raselor de pAseri domestice (geini, rate, curci, gl$te, porumbei etc.). La originea raselor de gAini ste geina salbatice, Gallus Bankiwa, geina junglei, гй$-plndite §i astezi in India, Birmania si Arhipelagul Malaez. Actualele rase de geini se cresc pentru carne, car-ne-oue $i oue. Dintre cele mai im-portante amintim: Leghorn, produce-toare de оий, Git gola? de Transil-vanla, rase autohtone comune, Con-chinchina si Brahma, rase grele de carne, Rhode Island, Plymouth si Wyandotte, rase mixte pentru came-оий $.a. Valoarea nutritive si ener-getice mare a oueior si a ейгпп, precum ?i calitetile organoleptice $1 dietetice care corespund cerintelor elementare, fac ca aceste produse se fie mult solicitate; de aid si contu-rarea oblectivelor A: realizarea produ-selor respective in cantlteti mari, de ealitate superioare ?i la preturl de cost cit mai reduse. Productie de оий, caracterizate de numerul, greutatea ?i calitatea oueior, de-a 31 lungul vletii unei pfts&ri, deplnde de о serie de factor! legati atlt de ere-ditate (intern!), clt §i de conditlile de hrinire, lntretinere (extern!) in care se exploateazft pisdrile. Dintre factorii interni care influenteazft pro-ductia de оий amintim: specia, rasa, individualitatea, vlrsta, precocita-tea, instinctul de clocit; dinlre factorii externi: alimentatia, conditiile de ad&postire (cu asigurarea unui program de lumina si microclimat), starea de sdndtate etc. Productia de came este rezultanta unui complex de factori ereditari si de mediu (specie, rasfi, sex, individualitate, virs-tfi, viteza de crestere, puterea de valorificare a hranei, randament la t&iere, alimenta(ie). Reproduct ia рй-бйгНог este mai dificil& decit la ce-lelalte animale domestice, din cauzd ей embrionul de pasftre se dezvoltfi In afara organismului matern. Pentru aceasta, lntregul proces de re-productie este la Indemlna omului, el putlnd dirija toti factorii care asigurfi dezvoltarea embrionului, in-сй din prime zi de vlatfi. Un ou bun pentru incubatie, din care sfi rezulte un pui de calitate, trebuie sa fie fe-cundat, normal constituit, cu о com-pozitie chimicfi corespunzfitoare. Pentru aceasta crescMorul trebuie s& aibi in vedere atlt selectia §i ingriji-rea efectivului de pfisfiri reproducfi-toare clt §i recoltarea, depozitarea Si transportul оий1ог. Incubatia poa-te fi naturalS (folosiU in gospodfiriile populatiei) $i artificial, care este cea mai ^spinditfi, caracteristicfi marilor intreprinderi de cresterea industrials a pfisiirilor. Incubatia artificial se face cu ajutorul unor in-stalatii speciale, incubatoare, care asigur§ embrionului in dezvoltare о anumitft temperaturfi, umiditate, ventilatie ?i intoarcerea oufilor; toti acesti factori armonizatl contribuie la dezvoltarea погта!й a embrionu- lui. Exis№ diferlte tipuri de incubatoare: dupй modul de repartizare a сйЫигН (naturalS sau artificial), dupfi circulatia aerului, dupi re-glarea umiditfitii etc. Eficacitatea regimului de incubatie se apreciazS dup3 procentul de ecloziune §i via-bilitatea puilor. DatoritS conditiilor $i posibilitatilor diferite ce exista In cadrul unitttilor agricole, precum Si particularitfitllor fiziologice si morfologice specifice pfisSrilor $i in functie de hrfinire, adfipostire, nivel de mecanizare ?i grad de artificia-llzare a conditiilor de mediu se cu-nosc trei sisteme de cre$tere a pSsS-rilor: sistem extensiv, semi-intensiv $i intensiv-industrial. Prin sistem extensiv, рйвйгНе se intretin in liber-tate 6—7 luni pe an (pajisti, livezi, miristi, lacuri) folosindu-se cotete mobile sau adfiposturi simple. Folosindu-se rezervele naturale de Ьгапй se economisesc nutreturile concentrate, reducindu-se considerabil cos-tul productiilor obtinute de la pas&i. In sistemul semi-intensiv, pSsarile sint crescute in semilibertate — a-dfiposturl fixe (hale de ouat — pre-vfizute cu padocuri $1 solarii). Puii Si bobocii se cresc numai artificial, in puiernite lncfllzite, unde tempe-ratura, la 8—12 cm in&time de la podea, sub eleveuzfi, trebuie ей fie de 34CC in prima sSptfiminS, dupS care, pe mfisurfi ce puii cresc, va scadea sfiptSminal, cu cite 2°—3°C. Tempe-ratura optimS se va asigura in functie de vlrstfi, specie si sezon. Puii vor venl sub reflectorul de сйМигй numai clnd vor sa doarma sau le este frig, in rest se т!$сй in jurul hrfinltoarelor sau adSpfito-rilor. In puiernite puii vor fi repar-tizati tinlnd seamft de specie, гавй Si vlrsta, avlndu-se grijfi ca pe тй-surfi ce cresc 5й se гйгеаБсй (densita-tea lor pe 1 m* de pardosea). In ultima vreme se generalizcaza tot aticdltubA 32 mai mult sistemul intensio-industrial; intretlnerea pAsArilor In captivitate, terenul fi adAposturile utillzlndu-se intensiv, printr-o densitate mult mai mare a pAsArilor la unitatea de suprafatA sau de volum. Dar pentru aceasta este necesar un mlcroclimat dlri-jat $1 folosirea ilumlnatulul artificial. PAsArile sint intretlnute In hale marl, pe afternut permanent, numArul de gAini pe 1 000 m* pu-tlnd a] unge plnA la 6 000 — 7 000 sau 15 000 — 16 000 pui de carne. Se folosefte, de aseinenea, sistemul de tntretinere a pAsArilor pe grdtare din stinghii sau material plastic, numArul lor fiind mai mare la unitatea de suprafa^. Nevoia IntenslvizArli a fAcut ca pAsArile sA fie crescute pe mai multe nlvele, in aceeafi halA, in baterii. Astfel, pe tot cuprinsul tArii sint tntreprlnderi avlcole de stat lntenslv-lndustriale pentru products de ouA de consum fi pentru pui de carne — brotleri. GAinile se cresc, paralel cu ImbunAtAtirea lor ca rasA, dupA sistemul crefteril In rasA curatA, prin imperecherl omo-gene sau eterogene fi prin lncrucl-$are. La baza crefterii rationale a gAinilor stA selectia, care se face in toate fazele de creftere $1 dezvoltare a materlalulul biologic. Pentru selectia indivldualA se recurge la in-dividuallzarea pAsArilor fi la lnfiin-tarea registrului genealogic. Crefte-rea puilor fi a tineretulul pentru re-productie se face inregistrind datele in fi$a de creftere, claslnd materlalul dupA caracterele exterioare $1 dupA felul cum se dezvoltA; cuibarele-cap-canA ajutA procesul crefteril ft selec-tiei. Clasarea definitive a gAinilor se face dupA primul an de ouat. О atentie deosebltA In crefterea pAsA-rilor se acordA hranel. La baza fura-jArli stA principlul satlsfacerll cu proteine necesare crefterii, dezvoltA-ri I $1 productlel fi anume]albumlnele, a cAror digestibilltate este mare. Furajele folosite In hrana pAsArilor trebuie sA fie de ealitate, bogate In complexul de principli nutritive, in-clusiv vitamine. Pot fl folosite cu succes boabele de cereale fi indeosebi de porumb, orz, ovAz, resturl de la industrlile agricole fi tehnologlce, furaje de originA vegetal A, anlmalA fi mineralA, furaje verzi tocate etc.; reziduurlle lndustriale rezultate In ln-stalatllle de morArit, In lndustria ulelurilor vegetale etc., gAsesc de asemenea aplicare In crefterea pAsArilor domestice. IngrAfarea pAsArilor se face in IngrAfAtorii organizate dupA sistemul IngrAfArii lndustriale; se poate folosl IngrAfarea liberA (forma cea mai rAspinditA) fl fortatA. Se tree la IngrAfat numal pAsAri perfect sAnA-toase; sint lngrAfati pull fi pAsArile adulte. In privlnta raselor speclali-zate pentru productia de ouA s-au intreprlns actiuni corespunzAtoare: importul de lln.il, reallzarea progra-mulul de lnmultire, obtinerea mat multor tipuri de gAlni hlbride, crea-rea de centre de selectle fi crearea de complexe avicole zonale. Privi-tor la rasele grele, speciallzate pentru producerea de pui pentru carne, programul de ameliorare pe tarA a lnceput In anul 1968, clnd s-au Im-portat douA llnll provenlte din rasele dc gAinl Plymouth Rock fi Cornish, folosite ca material biologic de ameliorare. Programul de ameliorare se desfAfoarA cu ajutorul selectlei fi hibridArli fl prevede ca directive de bazA ImprospAtarea permanentA a materlalulul biologic, producerea de llnll fl rase not. La baza ameliorArli pAsArilor In general fl a gAinilor In special, In vederea obtinerll unul broiler productlv, stau incrucifArlle. Intregul program de ameliorare, sub raport organlzatoric este integrat in cadrul Intreprlnderllor avicole de stat fl anume tn cadrul trustulul pentru 33 AlICULTDli productia avicolA. Pentru producerea de hlbrlzl destlnati productiei de carne ?i ouA s-au introdus, din import. linii de gAini Leghorn, producA-toare de ouA cu coajA alb A, linii de gAini Rhode-Island ro$li, pentru ouA cu coaja pigmentatA, linii-mamA din rasa Plymouth-Rock alb §1 linii-tatA din rasa Cornich alb, pentru pui hlbrizi de carne. Din rasa Cornich, de carne s-a importat material bio- logic francez §i Canadian, la care se urmArefte crearea tipului cu vitezA sporitA de cre?tere, conformatie, fe-cunditate ?i rezistcntA la boli. Din cadrul rasei Plymouth-Rock alb s-au importat linii la care ameliorarea se face in directia lntensificArii cres-terii §1 sporirii productiei de ouA. О atentle mare se acordA ?i materia-lului biologic autohton, valoros pentru lnsu$irile de adaptare. в BACTERIOZE, nume dat bolilor plantelor produse de bacterii, ma-nifestate prin putreziri, innegriri, sfl?ieri, pAtAri, cancere, gome. (Intre paranteze se va da numele bac-teriel patogene, care provoacA В.) Legume — varzti: putregaiul umed bacterian (Erwinia carotovora), ner-vatiunea neagrA a frunzelor de varzA (Xanthomonas campestris), pA-tarea frunzelor de conopidA (Phyto-monas maculicola); — сеарй: putregaiul bacterian (Baccillus cepivorus); — tomate: putregaiul inelar (Pseudomonas lycopersici), pAtarea §i bA?i-carea fructelor (Xanthomonas vesica-toria), cancerul bacterian (Coryne-bacterium miciganeus); — ardei: bA$i-carea fructelor (Xanthomonas vesica-toria), putregaiul virfului (Acthyno-myces totschidlowskti); — vinete: putrezirea vinetelor (Phomopsis ve-xans), patarea brunA a frunzelor (Ascochyta cortorum), antracnoza (Colletothrichum melongena); — cas- travefl: ofilirea cucurbitaceelor (Erwinia trachephila), pete colturoase (Pseudomonas lachrymans); — fasole: mana (Xanthomonas phaseoli), boala petelor de grAsime (Pseudomonas phaseolicola), ve?tejlrea (Pseudomonas medicaginis) — тагйге: arsura bacteria nA (Erwinia lathyri); — morcov, pdtrunjel, pdstlrnac, fclini, rtdichi: putregaiul umed (Erwinia carotovora), septorloza (Septorla petroseltni), sep-torloza tellnll (Septorla apii); —sfecla: gomozA bacilarA (Bacillus sp.), cancerul rAdacinii §i al coletului (Agrobacterium tumefaciens), tuber-culoza rAdAcinilor (Xanthomonas be-ticola), riia bacterianA a rAdAcinilor (Erwinia scabiegina), pAtarea brunA a frunzelor (Pseudomonas aptata), IngAlbenirea bacterianA a frunzelor (Bacillus tabiftcans); — cartof. putregaiul inelar (Corynebacterium se-pedonicum), putregaiul mucilaginos sau ve$tejirea bacterianA (Pseudomonas solanacearum), riia cornunA (Slreptomyces scabies), putregaiul umed al tuberculilor (Pseudomonas xanthochlora). Pomi fructiferi — sdmlnfoase: arsura merilor $1 perilor (Erwinia amylovora), arsura bacterianA a pomilor (Pseudomonas sy-ringae), cancerul pomilor fructiferi (Agrobacterium tumefaciens); — slm-buroase: cancerul prunului (Pseudomonas morsprunorum), pAtarea $1 ciurulrea bacterianA a frunzelor (Xanthomonas pruni). VIJA de vie: cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens). Bumbac: bacterioza (Baccillus sp.). Tutun: arsura bacterianA a tutunulul (Pseudomonas tabaci). BAME (Hibiscus esculentus), fam. Malvaceae. Legume anuale. originare din America merldionalA. Au tulpina de cca 100 cm InAltime, frunze pal-mat lobate, flori mlci solitare $1 fructe bace In clnci muchil, aspru-pAroase $1 lipicioase. Se cultivfl pe solurl de clmple, In pAmlnt fertil 35 bazA FUBAJBBi dar nelngrd$at. Sint pretentioase la lucrdrlle de lntretinere a culturilor cerlnd multi apd, prd$iri §i rdrirl. Solurile din culturd sint Гйгй iepi gl Sultanine. (Fig. 10) Fig. 10 Ваше BAZA SUPERELITA, nume dat prime! categorii de seminte obtlnutd In procesul producerll semintelor. Este sdmlnta rezultatd In urmaapli-cdrli unei scheme adecvate de ameliorare $1 de mentinere a nlvelulul biologic al soiurilor aflate in culturd. B.S. rezultd In urma lucrdrilor de alegere de elite din materialul pre-lucrat (solul zonat sau elita solului zonat) ?1 de cercetare a prime! des-cenden(e. Amestecul de sdmin(d de la cele mai valoroase descendente constituie B.S. InmuRitd pe parcele izolate $1 bine tngrljlte, B.S. dd nagtere superelitei, care la rindul el va forma sdmlnta elitd a solului respectiv. Ea constituie materialul seminal de cea mai ridlcatd valoare geneticd $1 constitute prlmul moment din sistemul de producere de sdmlnfd gl material sdditor. bazA FURAJERA, totalltate a re-surselor furajere care pot fl valorl-flcate economic pentru hrana anima- lelor. CondRia esenjiald pentru rea-lizarea sarcinilor privind crefterea animalelor gi ridicarea productivi-tdtii lor este asigurarea unei bogate B.F. Intensificarea cresterii animalelor presupune existenla unul mare sortiment de specii, varietdti gi soluri de plante furajere, bogate in albumind digestibild gi in unitdti nutritive, productii mari gl econo-mice, organizarea convelerului verde, cantitdti mari de nutreturi insilo-zatc, furaje concentrate ieftine $1 valoroase. Lucrdrlle de ingrljire gi amcnajare a pdgunilor §1 finetelor, supralnsdmintarea, folosirea de soluri valoroase etc. contribuie la asigurarea B.F. О pondere insemnatd In asigurarea nutreturilor о au pdgunile $1 flnetele naturale, care ocupd ci-teva mllioane de ha la noi in {ard. Nutretul verde constituie hrana prin-clpald a celor mai multe specii de animale domestice, prezentlnd о mare dlgestibilitate gi un continut ridicat de proteine gi vitamine. Ridicarea poten(ialului acestor supra-fete este posibild prin lucrdri de ame-najare, supralnsdmintdri cu ames-tecuri de ierburi $1 ingrdgdmlnte. Pe llngd lucrdrlle de imbundtdtire a pdgunilor, о mdsurd eficlentd, pentru sporirea productiel о constitute organizarea rationald a pdgu-natulul — pdgunatul pe parcele. Aldturi de pdgunile gi finetele naturale, un rol de seamd revine plantelor furajere cultivate, finului gi sucu-lentelor de ealitate. Pentru obtinerea nutreturilor bogate in protelnd sc cultivd unele specii furajere ca: lucerna, trifoiul, sola etc. Se extinde tot mai mult cultura sorgului hibrld, porumbulul hibrld pentru siloz, ier-bii de Sudan gi a altor specii furajere de mare productivitate. О altd sursd de realizare a furajelor о constituie culturile succesive, mai ales In con-dltllle de Irigatie. precum gi culturile Intercalate. BAZNa 36 BAZNA, rasS de porci autohtonS formats in localitatea Bazna (jud. Mure?), prin incruci?area porcilor Berk cu Mangalifa. Este un pore mixt, mo?tenind rezistenta ?i capacitatea de a folosi bine pa?unea de la 50 — 60 kg, la 1 an 80 —100 kg. Pentru 1 kg spor greutate vie folosesc 4,5 U.N.; randamentul la tSiere este de 80-85%. (Fig. 11) BABEASCA NEAGRA, soi autohton dc vi(a nobllS pentru vlnuri ro?ii, Fig. II Bazna Mangalifa, iar precocitatea, proll-ficitatea si calitatea cSrnii de la Berk. Are corpul potrlvit dc mare, cap mic cu profil drept, urechi po-trivite ?i aplecate inainte, git bine dezvoltat; spinare ?i ?ale drepte, lungi ?i largi; torace larg ?i adinc; membre scurte ?i puternice. Culoarea este neagrS cu un briu alb, care cuprinde grebSnul, spetele §i uneori membrele anterioare. Are constitu-tie robust-compacta, temperament vioi. Prolificitatea este mai mare decit la Mangalifa (8—10 purcei, uneori 16, la о fStare). La na?tere purceii an 1 — 1,2 kg, la 6 luni cu ciorchinele conic, rainificat, cu boaba asezatS rar, rotund-turtitS §1 plelita subtire, de culoare ro?u-lnchisa sau ro?u-verzule. Sin. Rara neagra, Сгйсапй. (Fig. 12) В ALT AT A ROMANEASCA, rasS au-tohtonS de bovine, amelioratS, formats prin lncrucl?area de absorbtie a Surei de stepd cu Simmental, rasS importatS la noi In farS In a doua jumState a sec. 19, din Elvetia. B.R. este о rasS mixtS: carne, lapte. Are talia mare, 135 — 140 cm, culoarea bSltatS, galben cu alb, galbenul avlnd diferite nuante; capul este 37 REOONIE Fig. IS Bibeasri пенегй alb, uneori cu pete in jurul ochilor; picioarele, de la genunchi $i jarete In jos sint albe; botul alb; coarnele si unghiile galbene. Conforma(ia corporala este armonioasa; cap scurt, larg $i fin; gitul musculos, bine prins de cap si trunchl; linia supe-rioarS a trunchiulnl drcaptS, lungS si largS: crupa largS si musculoasa; ugcrul de marimc mijlocie; membrele solidc, uneori prezinta defecle de aplomb; la vaci. grcutatea corporala, In medie, este de 600 kg, la tauri poate ajunge la 1 000 kg, Product medie de lapte, 2 500 — 4 600 1 anual, cu 3,6% procent de grSsime, recordul rasei fiind de 15 206 1. Pentru calititile sale este §i ramine principala rasa de taurine din tara noastra; ponderca ei numericS va create, ameliorarea se va face prin cresterea in rasS curatS, urmSrindu-se ridicarea greutSfii corporale si a produc^iei de lapte. (Fig. 13) 11EGOXIE (Begonia liybrida), fam. Begoniaceae. Plants horticola, deco-rativS, de apartament, fie cu flori mari, variat colorate de la alb-argin-tiu la rosu-purpuriu, simple sau involte, fic cu frunze de mSrimi variate, simple, cretc, uniform sau mozaicat- Flg. 13 Bftlfatff romftneasci вивк 38 colorate. Se cre$te In ghivece, feritd de lumina puternicd $i cdldurd multd avlnd grijd sd fie suficient udatd. Toamna, la intrarea In repaus, dupd treccrea florilor, tuberculii se scot Fig. 14 Bcgonie $i se pdstreaza in nisip uscat lacca 10°C. In febr.-mart. se replanteaza intr-un amestec de painlnt, de frunze $i nisip. Hibrizii din cultura sint: Begonia credneri, B. hybrida coralia, B. incana, B. Iran Kross, B. lucerna, B. metalica, B. rex, B. ricinifolta, B, tuberhybrida, B. gracilis cu hibrizii Carmin Rosa, Indiana Luminosa ?i B. semperflorens cu hibrizii Troph&e Rouge si Trophae Rose. (Fig. 14) BEHK (sau NEGRU MIJLOCIU), rasd de porci formata in Anglia, prin incruci$dri multiple ?i de lungd duratd. Este de talie mijlocie ?i culoare neagrd cu extremitdtile albe; are prolificitate ridicata (in medie 8 — 9 purcei la о fdtare); este pre-coce; tipul productiv al rasei este mixt, carne-grasime. Este о rasd putin pretentioasd la conditiile de hrdnire ?i adapostire. Metisii sdi cu alte rase, in special cu cele albe, se prcteaza la productia de bacon. Avind о constitute robustd ?i insu-?iri bine consolidate se preteazd la lncruci?dri cu alte rase, atit pentru ameliorare cit ?i pentru formarea de rase noi. BEL§ITA V. CANA BICANE, soi de vi(d nobild pentru struguri de masd, cu ciorchinele de pind la 500 gr, boaba mare, ovoidd, galbena aurie, cu pielita groasd ?i miezul uscat. Se coace intre 1 — 15 oct. Se mai nume$te Сhasselas-Napoleon. BIOCOMBUSTIBIL, sursd principala de lncdlzire a rdsadni(elor, realizatd de diferite materlale organice care, in procesul de fermentare §i descom-punere, elibereazd mari cantitdti de caldura. Tipurile de B. sint: gunoi de cabaline, se descompune repede ?i la 7—8 zile dupa preincdl-zire realizeazd о temperaturd de 70°C; gunoi de taurine, se descompune Incet, produce singur о temperaturd mai scdzutd, care create dacd este amestecat cu pale, pleavd, ru-megu?; frunze de pddure, dau rezul-tate bune in amestec cu cele doua de mai sus. BIOTIP, grup de indivizi din cadrul unei populatii care reprezintd un genotip identic, cu expresie fenoti-plca comuna. B. este considerat unltate elementara a select iei §i reprezintd elementul fundamental al structurii genetice a populatiei (soi, rasd, hibrid). Identificarea b. valoroase din cadrul unei populatii sau a materialului biologic existent revine selectiei individuale. BIOLOGIA SOLULUI, dlsciplind al cdrei obiect este studierea transfor-mdrilor complexe ce au loc in sol, sub influenta microorganismelor $i tuturor vietuitoarelor existente. In stratul arabil exista un numdr foarte mare si variabil de microorganisme, majoritatea aerobe, sub a cdror influenta substantele organice tree printr-o transformare continud, par-tiald sau totald, rczultind bioxid de carbon, apa $i elemente minerale. Transformarea substantelor anorga-nice si punerea la dispozitia plantelor 39 BOB a bioxidului de carbon, pentru rcall-zarea asimllatlei clorofillene, a oxl-genului, a ape! $1 a elementelor nutritive este un circuit lnchls, permanent $1 specific B.S. NumSrul bac-teriilor din sol este apreciat la ml-lioane $1 miliarde pe flecare gram; microflora solului este о lume specifics, un microcosmos; factorii de care deplnde activitatea ei slnt apa, aerul, caldura, materia organicA ?i substan(ele anorganice. AlAturl de bacterii ca Pseudomonas, Agrobacterium, Azotobacter etc., In sol slnt prezente, In cantitAJi mari, diverse genuri de actinomicete ca Sirepto-myces, Nocardia etc., ciuperci ca PcniciUium, Aspergillus, Mucor, Rhl-zopus, Fusarium etc., ?i alge cum slnt Chlorella, Scenedesmus, Ulotrtx, Fragilaria, Brumillaria, Nostoc etc. Toate iau parte la descompunerea materiei organice ?i mentlnerea fer-tilitSfii solului, aplicarea ingrA$A-mintelor favorizlndu-le activitatea. In prezenfa microorganismelor aerobe are loc descompunerea totalA a hidra-tilor de carbon, rezultlnd product de echilibru chimic. In prezenja microorganismelor anaerobe se pe-trece un proces de reductie ?i fermen-talie. Procesele de descompunere aeroba ?i anaerobA au loc concomi-tent, In conditil normale precumpA-nind descompunerea aerobA. Sub influenza unor grupe de bacterii, proteina din substantele organice este transformata in peptone, peptide §i aminoacizi. Azotul din aminoacizi se elibercazA sub formA de amoniac (asemAnAtor se dcscompun $i acizii nucleici bogaji In azot), care ajunge In atmosfera, in solulia solului, sau poate fi absorbit de complexul co-loidal al solului. Bacteriile nitriflca-toare contribuie la oxidarea amonia-cului, in priinele faze ale procesulul acfionind bacterii din genul Nitro-sococcus $1 Nitrosomonas. In a doua faza intervin cele din genurile Nitro-bactcr. Nltrificarea optimA are loc In condltii de 50-70% umiditate din capacitatea de apA a solulul $1 este influentatA de raportul dintre hldratii de carbon $1 protelnele din materia organicA. Sub actiunea bac-teriilor din genul Bacilus, Bacterium §.a. are loc procesul de denitriflcare, prin care acidul azotic se reduce initial In acid azotos, iar acesta este transformat in amoniac sau azot liber, care se pierde In atmosferA. Este un proces nefavorabil fertili-zAril solului, de aceea trebuie create conditil care sA intensifice nitrifi-carea ?i sA inhibe denitrificarca. BIOLOGIE, complex de stiinfe care studiaza viaja sub toate aspectele el, de la aparifia ei pe pAmlnt, ur-mArind evolufia, crestcrea, dezvoltarea §i transformarea formelor vii sub influenia mediului biotic ?i abiotic. BOB (Vicia faba), fain. Leguminosae. PlantA leguminoasa pentru boabe, anuala, originara din Asia CentralA. Se cultivA pentru semin^e, folosite in alimentatia oamenilor $1 anima-lelor §i pentru nutret, insilozat fie in culturA pura, fie In amestec cu porumb sau floarea-soarelui. OcupA cca 4,7 mil. ha pe glob, la noi culti-vlndu-se pe suprafete restrinse, In Transilvania ?i nordul Moldovei. Are cerinte moderate fafa de cAldurA, ridicate fa^A de umiditate ?i cere soluri grele, argiloase, specifice zo-nelor mai umede. ReacfioneazA pu-ternic la gunoiul de grajd — 15 — 20 t/ha — aplicat impreunA cu 250— 300 kg/ha superfosfat. Se seamAna timpuriu, cu 40 — 50 boabe germina-bile la ma, in rinduri distanfate la 50 — 60 cm ?i 7 — 10 cm, pe rind. LucrArile de ingrijire slnt: distruge-rea crustei inainte de rAsArit, grApat, prA$it, combaterea afldelor. Se re-colteazA cind pAstAile sint brun-ne-gre ?i boabele IntArite, se lasA in cimp 2 — 3 zile pentru uscare. Se obtin 23 — 35 q/ha. BOLILti PLANTELOK 40 DOLILB PLANTELOIt, tulburSri de ordin structural $1 functional dato-rate fie unor cauze interne (deregl&ri metabollce, sistemul de fermenti etc.), fie externe (ger, secetS, ciu-perci, virusuri etc.), care apar In viata plantelor Implediclnd dez-voltarea normals a acestora, pro-duclnd modificari anatomice, mor-fologice, citologice, fiziologice. Agen-tii fitopatogeni afecteazS direct productia plantelor cultivate, canti-tativ calitativ. In functie de natura lor se deosebesc: boll lnfec}ioase sau paraziiare cauzate de virusuri (vlro-zele), de bacterii (baeterlozele), de ciuperci (mleozele), de antofite pa-razite (antofltozcle) $i boll nelnfec-fioase, fiziologice cauzate fie de fac-torii interni (asimilatie), fie de fac-torii externi (umiditate, ger, secetS). Agentii patogeni sint caracterizaji de citeva !nsu$iri: patogenitatea (pro-prietatea de a infect a planta), aftni-tatea (proprietatea de a convietui cu planta gazdS), virulenfa (proprietatea de a modifica sau de a distruge tesu-turlle vii), agresioitatea (proprietatea de a ataca una sau mai multe specii de plante). О caracteristicS biologicS a R.P. este capacitatea de a se pro-paga rapid, cu intensitate, dlnd na§-tere la invazii (ex. ruglna cerealelor) sau de a se manifesta an de an, In zone diferite, cu intensitSti diferite, determinlnd adevarate endemii (ex. mana vitei de vie). Pentru a putea preveni infectarea culturilor, pentru a aduce ameliorSri In acest sens, este necesara cunoa?terea formelor acti-vitatii biologice a agentilor fitopatogeni: atacul, dauna (vStSmarea) ?i paguba. Atacul ogllnde?te gradul de agresivitate al agentilor fitopatogeni fa(l de planta gazdS. Dauna sau vStS-marea este rezultatul acestul atac, In urma cSruia planta atacatS manifests simptome de suferlntd sau de boalS. Paguba sau pierderea este rezultatul unul atac puternic In urma carula se lnrcgistreazS pierderi eva- luabile de recoltS. Atacul, dauna $i paguba se exprimS prin frecoenta, intensitate $1 grad de ddunare, care este produsul dintre primele douS. Frec-venta ataculu] (F%) reprezintS nu-mSrul de plante (sau organe) atacate $i se calculeaza conform relatiei: N In care л este numSrul total de plante atacate $1 N este numarul total de plante examinate. Intensitatea ata-cului reprezintS media aritmeticS ponderatS a cazurilor lnregistrate §i se calculeazS conform relatiei: П in саге t este procentul de plante atacate, f numSrul de cazurl lnregistrate §i n suma cazurilor cu intensit&ti de atac lntre 6—45%. Calculul cantita-tiv al intensitStfi atacului, §i nu valoarea lui relativS, se face conform relatiei: x 100, a In care a este productia plantei sau a culturii neatacate la ba, iar b este a celei atacate. Gradul de atac (dSu-nare) exprimS raportul fatS de 100 a produsului dintre frecventS $i intensitate $i se calculeazS conform relatiei: In procesul de ImbolnSvire distingein urmStoarele faze: contaminarea sau faza premergStoare infectiei, infecfia propriu-zisd, adicS faza pStrunderii agentulul patogen In corpul plantei atacate, tncubaftu sau perioada cu-prinsS intre moinentul infectiei $i 41 В0М1АК1 A AMHALELOB manifcstarea sau exteriorizarea ata-cului ?i manifestarca bclii sau faza aparitiei primelor semnc de atac, terminata cu dlstrugerea partialS sau totald a plantei gazdS. Rezulta-tele atacului sint semnele exterioare pe care le prezintS planta $i anume, modificSri fiziologice caracteristice. Comportamentul plantelor fata de atacul agentilor fitopatogeni depinde de rezistenta lor la boli. Exista: re-zistenfd naiurala, rezistenta. provocatd. sau artificials, rezistenfS pasiva, re-zistenfd activd, rezistenta specified (vertlcala) §1 rezistenfd nespecifica (orizontalS). Plantele cu rezistenta specified verticals pot fi complet sau partial rezistente, precum $i complet nerezistente, in functie de speciile patogene care le atacS §i rasele lor fiziologice. Rezistenta specified se datore$te prezentei ?i actiunii uneia sau mai multor gene si este caracte-risticS fiecSrui genotip; este cauzatS de gene majore sau oligogene, pe cind rezistenta nespecifica este cauzatS de gene minore sau poligene. Pentru caracterizarea dinamicii inmultirii agentilor fitopatogeni, prin care se urmSre$te stabilirea prognozci aparitiei in masS a acestora se utilizeazS frecvenfa, intensilatea si densitatea numerica, in sistemul de 6 intervale de clasS (note), care exprimS mdrimea gradului de infestare (dSunare, atac): zero, foarte slab, slab, mijlociu, pu-ternic §i foarte puternic. Valorile lor varlazS cu particularitatile speciilor de agenti fitopatogeni si cu relatiile dintre ele si plantele atacate. Pentru caracterizarea rezistentei soiurilor de plante fafS de boli $i pentru aprecie-rea eficacitStii unor tratamcnte se calculcazS atacul in functie de frec-ven(S si intensitate, utilizlnd tot scara cu 6 clase (note), dar cu Intervale nevariabile, cel putin pentru un anume grup de boli cu manifestSri de atac asemSnStoare: 0 liber, 1 — 4 foarte mic, 5—14 mlc, 15—49 mijlociu, 50—84 mare, 85—100 foarte marc. Aprecierea gradului de i ezistcn-ta la boli se poate face dcterminind indicelc de imbolnavire (J) conform relatiei. j_ 100 xs 5xn in care s este produsul dintre numSrul indivizilor (л) $1 mSrimca atacului (i) apreciale pe baza scSrii cu 6 clase (note), iar л de la numitor este 100. Cea mai eficace metodS de combatere a B.P. este cultivarea de soiuri rezistente. Prin ameliorare s-au obtinut pinS acum soiuri rezistente sau eh iar imune (cartoful Fiioftoroustoicivoi la manS, soiuri de griu, orz, ovSz). In ameliorarea rezistentei la boli se tine seama de prezenta diferitelor rase fiziologice ale parazitului, de aria de rSspindire a raselor fiziologice, de reactia diferitS a soiurilor $i hibri-zilor fa(S de diferite specii $i rase de boli ?i de posibilitatea de a ob(ine soiuri sau hibrizi rezistenti la mai multe boli deodatS. BOMTAREA ANIMALFLOR, sis-tem tehnologic de apreciere a valorii economice a raselor prin estimarca acelor insu$iri caracteristice (produc-tivitate, exterior §1 constitutie, cali-tatea produ?ilor) pentru specia sau categoria de animale luatS in eviden-tS. B. mleilor urmSre?te aprecierea calitStii mieilor cu linS fina si scmi-finS. Se face la virsta de 3—4 sSpta-mini, cu care ocazie se observS prezenta perilor caduci, uniformitatea, extlnderea linii, pigmentatia, luciul etc. La intSrcare se mai face о В. La mieii din rasele producStoare de picli-cele B. se face imediat dupS fStare si se apreciaza: conformatia, rezistenta si elasticitatea buclelor, ondulafia, iuciul; la mieii brumSrii, о atentie deoscbitS se acordS uniformitStii culorii; B. pSsarilor urmare§te aprecierea raselor ameliorate ?i a materia-lului experimental supus ameliorS- MIUT4 ВИЛ. 80LU&IL0B 42 ril. Se face In mai multi timpi: B. оий lor (alegerea acestora pentru incubate); B. puilor (bobocilor), la vtrsta de о zi sau sortarea puilor $1 boboci-lor; R. la sfir§itul perioadei de puier-nitS; la virsta de 2—3 luni (clnd se aleg puii pentru carne); B. de toamnS a puicilor; a femelelor, dupS efectua-rea controlului productiei; B. de toamnS a masculilor tineri inainte de a fi introdu§i in lotul de reproduc-tie; pentru clasarea pSsSrilor pentru reproduce; B. taurine lor, aprecierea reproducStorilor — femele $i masculi (tauri) — in vederea depistSrii exem-plarelor valoroase. Vacile se boni-teaza dupS productia de lapte, continutul de grSsime, precum $i dupS conformatia corporals, inclusiv dupS caracterele de „vaci bune de lapte11. La tauri ?i tineretul taurin, B. se efectueazS dupS origine (ascendent!), dupS constitutia §i greutatea corporals. Vacile bonitate se IncadreazS In urmStoarele clase: record, elitS, I, II, iar taurii in record, elitS, I. In-divizii care nu Intrunesc condltiile de B. se eliminS. Procesul se executS anual, In lunile de toamna, anterior f5c!ndu-se aprecierea stSrii sanitare, aceasta fiind eliminatorie. Cu ocazia B., pe baza origlnii animalului, se stabile$te puritatea de rasS; B. sui-nelor, actiune de apreciere a raselor de porcl; se face Individual, anual, iar animalele bonitate se impart In clase ?i categorii. Porcii de repro-duc(ie se IncadreazS in clasele: elitS, I-а, a Il-a $1 a Ill-а, corespunzStor caracterelor sau lndicilor pe care II indcplinesc. In atentia tehnologiel de B. sint prolificitatca, capacitatea de alSptare, precocitatea ?i alte in-sii5iri. BOMTAREA SOLURILOR, operatie complexS de cercetare, deterininare $j_apreciere a calitStii tehnice $i a cap.icita(ii de produclle a solurilor sau terenurilor agricole, in scopul folosirii Jor rationale. J'inind seama de complexul de factori edafici, climatic!, hidrologici $1 de relief, de cerintele plantelor de culturS fAtS de ace?ti factori, precum §1 de categorllle de folosintS ale terenurilor (griu, porumb, floarea-soarelui, pomi, vie, fineatS, pSsuni etc.) factorilor II se acordS urmStorii indici: 0 — 50 pentru sol, —20 +20 pentru climS, —15 + 15 pentru relief $i —15 +15 pentru conditiile hidrologice. Cu ajutorul unor tabele cu note de bonitare se poate aprecia, in functie de indicele respectiv, B.S. de cercetat. BOVL\E, subfamllie dc rumegStoare din familia bovidee, paricopitate, inajoritatea cu coarne, cu bot umed, urechi mari $1 coada lungS terminAtS cu smoc de pSr. Actualele rase de B. provln din 6 specii sSlbatice, dintre care cele mai importante sint Bos laurus prtmtgenius ?I Bos laurus bra-chgceros. Cel mai practic sistem de clasificare al raselor ?I varietStilor de B. este cel care are la bazS criteriul productiei. Conform lui B. se Impart in: de lapte, de came, mixte. lntara noastrS se cresc urmStoarele rase de B.: de lapte — Frizd, Ro$ie danezd, Jersey, Rofie de stepd, Ro$ie-brund letond, Ro?ie estoniand, Rofie polonezd; mixte — Simmental, Schwyz, Plnz-gau, Costroma, Red-Poll (importate); de carne — Charolaise, Hereford, San-ta-Gertruda, Aberdeen-Angus (importate); primitive — Surd deslepd, Mo-cdnifa (autohtone); ameliorate — Bdlfata romdneascd, Brund de Mnra-mure§, Ptnzgau de Transilvania (au-tohtonc). !n ameliorarea B. seurma-re$te linbunStStlrea efectivului de rase autohtone prin lncruci§Sri cu rase amelioratoare de mare produc-tivitate pentru tipul mixt, de came $i lapte. BRAHMA, rasS de gSini de carne, din grupa celor grele; coco^ii ajung la 5,5 kg, iar gSinilc la 4,5 kg; au capul mic §i gllul scurt, corpul mare, cu 43 bbunA musculature dezvoltatS. Culoarea este alb& cu pete negre pe git, creasta Ьй-tutS. Carnea este superioarS, gustoa-sS, suculentS. Dau 50 — 60 de оий pe an $i se ingra$S repede. broxzatA, rasi de curci, provenita din curca sSlbatica mexicana. Varie-tate rSspindita, care incrucisalu cu curcani albi a dat na$tere la alte va-rietSti (arSinie, ro$ie, galbena). Este buna produc&toare de carne: curcile pot avea 10 — 12 kg, curcanll 12 — 15, iar prin ingrS$are ajung la 20 kg. Este о rasS cu insu$iri valoroase, se preteazS la cre$terea (5—6 luni pe an) in libertate, pe paji$ti, fScindu-se mare economie de furaje. broxzatA cu pieptul larg, rasa de curci, formats In S.U.A., prin selectia rasei Bronzate, pentru mSri-rea greutitli corporale ?i a precocita-til; . este mal masivS declt aceasta, in special mu$chii pectorali, de unde ii vine si numele. La curci, greutatea corporals este de 16—18 kg, iar la curcani, 23 — 24 kg. La noi s-a importat din Canada, s-a adaptat foarte bine si este folositS la cresterea industrial. BRUmARELE (Phlox sp.), fain. Po-lemoniaceae. Plants horticolS, anualS $i perenS, de 15 — 50 cm lnSltiine, cu corola in formS de pllnie cu 5 divi-ziuni, avind о gamS vie de culori, in tonuri dc ro$u. Mal rSsplndltS In grSdini este specia Phlox drummon-dii. Se inmultc?te prin rSsad obfinut din seminte inrSdScinate in febr.-mart. In lSdite, plantatul in gradinS urmind iu apr.-mai. Se planteazS la 20 — 25 cm distantfi. ObtinutS direct din sSminta se seamSna in gradinS in apr., la 20 — 25 cm distanfS intre rinduri, care se raresc la 10 — 15 cm pe rind. Se poate scmSna §i toamua, in sept., plantele tinere tre-buind protejate peste iarnS de un strat de frunze uscate. Cere de obicei un teren u$or, insorit, ingrS?at in anul anterior. In timpul vegetatiei se copilesc (la cca 15 cm inaltime) ?1 se udS pe timp secetos. In culturS sint hibrizii: Phlox drummondii. Ph. dou-glassii, Ph. setacea. Se mai numesc scinleiule. bruxA, rasS autohtona de bovine formata prin incruci§area de absorb-t ie a vitelor de Maramure? cu rasa BOMB 44 Schwiz, importatS din l'.lvetia sfir$ilul sec. 19. Are aptitudini mixte: lapte-earne. Vacile sint bunc produca-toare de lapte, productia variind dc la 2 000 la 4 000 1 anual, recordul rasci fiind de 9 700 1; greutatea corpora la a vacilor este lntre 400— 550 kg, lar a taurilor lntre 850—900 kg. Vit ele din aceastS rasa au о con-formatie armonioasS, inaltlmea la greban este In jur dc 140 cm; culoarea este bruna-cenu$ie cu nuance mai in-chise sau mai deschise; botul, vlrful coarnelor, unghlile sint negre; capul mic, scurt, larg, fin; pielea flnS; linia superioarS a trunchiului dreaptS, crupa largS, lungS, dreaptS; mem-brele puternice; ugerul de m&rime mijlocle §i bine prins. AlSturi de Bdlfata romdneasca, B. rSmlne una din principalele noastre rase de taurine; In ameliorarea ei se urmSre$te ridicarea potent ialului genetic In ceea ce prive$te productia de lapte ?i carne. (Fig. 15) BUJOn (Paeonia sp.), fam. Banun-culaceae. Plants horticolS, perenS, cu tulplna InaltS, dreaptS, frunze adlnc crestate, corola bogatS, coloratS In alb, roz, rosu, ciclamen, florile putind fi parfumate sau nu. In pS-mint dezvoltS rSdScini ingro§ate, cSrnoase (rizomi). Cere locuri lnso-rite, reavSne, adinc lucrate $i bogate in substante nutritive. Se planteazS in gropi de 60/60 cm, la cca 80— 100 cm distantS una de alta, in asa fel incit rSdacinile sS fie a§ezate in pozitic normals de creftere, iar mu-gurii sa fie la 1 cm deasupra solului. Solul se mu$uroie$te astfel incit sS acopere mugurii cu 3—5 cm. Pot in-flori la 2-3 ani, alteori dupS 4-5 ani. Se lnmulte$te prin despSrtirea tufei, in aug.-sept., in portiuni care sS continS cite 2 rSdScini $i 2—3 mu-guri. LucrSrile de ingrijire se fac dupS scuturarea florilor, cind are loc for-marea bobocilor floriferi pentru anul urmStor. Sc ingra$S cu gunoi de grajd in solutie dc apa, la care se adaugS superfosfat; se udS mai ales in a doua parte a verii; se boboccsc; se curatS tufele toamna de pSrtile usca-te; se ingra^S cu gunoi de grajd des- Flf. IB Bajor compus. Are aproape 3 000 de soiuri, dintre care unele cu flori simple, altele cu flori semi-involte sau involte, in diverse nuante. IatS citeva dintre ele, care se disting prin cu-loare, elegants, formS, rezistenta la ger ?i boli: Duchesse de Nemours — alb-crem, parfumat; Edulis superba — roz-argintiu-strSlucitor, timpuriu; Lady Alexandra Duff — alb, cu mij-locul roz, flori foarte mari; Marie Lemonie — alb, pur, tlrziu; Deine-Hortense — roz-violet; Sarah Bernhardt — roz-clar, tlrziu. (Fig. 16) BUllBAC (Gossypium sp.), fam. Malvaceae. Plants textilS, anualS, ar-bustivS, producatoare de fibre de ealitate superioarS, din care se fabrics 45 BUMBAO plnzeturi fine, vata, inStase artificials, celulozS etc. Semintele de II. slnt bogate In ulei gras (20—28%), folosit In Industrie si allmentatie. B. cultivat арагЦпе mai multor spe-cii si anume: Gossypium hirsutum, G. Fig. П Buinbae barbadense, G. arboreum fi G. her-baceum. Originar din Mexic, Peru, Bolivia, India si Africa, in functie de specie. Pe glob se cultiva anual peste 35 mil. ha, cele mai intinse suprafete lntllnindu-se In: Asia, Africa, S.U.A., U.R.S.S., China, Brazilia $i Egipt. La noi se cultivS pe suprafete experi-mentale si este luat in ameliorare ?i cercetare pentru a se g^si cele mai potrivite soiuri; este zonat In sudul tarii. Are radiicina pivotanW, adinc lnfipt£ in p5mint, о tulplnS principal §i mai multe ramificatii laterale, vegetative sau monopodiale ?i fruc-tifere sau simpodiale. Ramurile fruc-tifere apar pe toatS luiigimea tulplnii, caracter de specie si de soi. Florile slnt mari, cu corola de culoare alb-gSlbuie sau crem-dcschisi. Caracteris-ticS este prezenja petei ro?u-vi§inie de la baza pctalelor. Fructul este о capsuld cu 3—5 carpele, iar in fiecare carpel& 4 — 6 seminte sau mai multe. Semintele sint negre, firfi tegument. Flbra de B. este produsul epidermei semintei. Semintele la un loc cu fl-brele constitute B. brut. Continutul procentual de fibre variazS intre 30— 35%; este mai mare la soiurile ameliorate. B. este о plants foarte pre-tentioasa la cSldurS $1 luminozitate. Reu$e$te dupa lucernS, leguminoase Si cereale de toamnS. ReactioneazS favorabil la IngrS^Sminte: cele cu azot ajuti cre?terea plantei, excesul de azot avantajind cre$terea vegetative in detrimentul fructificSrii; in-grS§Smintcle cu fosfor grabesc dezvoltarea organelor de reproducere, sporind productia B. brut; cele cu potasiu sc apllcS in doze moderate §i contribuie, alaturi de celelalte, la formarea organelor fructifere. Privi-tor la doze, amintim ей pentru о tonS de B. brut sint nccesare 46 kg azot, 16 kg fosfor $i 48 kg potasiu. Este recomandabilS ingrfi§area com-plexS. Solicits un sol bogat in ele-mente nutritive ?i bine lucrat. Pcn-tru insSmintare se utilizeazS sSmintS proaspStS, ob^inuta inaintc de pri-mele brume de toamnS. SemSnatul se face la sfirsitul lunii apr. $i inceputul lunii mal. Insdmin^atul se face in rinduri distantate la 60 — 65 cm. Can-tltatea de simintS la ha, 20 — 30 kg. In timpul vegetatiei se арНсй о serie de lucr&ri pentru mentinerea curate a culturii $i pentru pistrarea afinata a solului. Printre 1исгйгПе de intre-tinere amintim desfrunzirea ?i comba-terea afidelor (Aphis gossipii). Recol-tarea se face treptat, pe masura coa-cerii capsulelor, manual sau mecanic; productia medie la ha este de 400 — 800 kg. Dintre bolile criptogamice care atacS si aduc pagube culturilor de B. mai frecvente sint bacteriozele B. (Xanthomonas maloacearum, Ver-ticiltum sp. si Fusarium sp.). Soiurile din culture sint Cirpan 433 fi Pavlt- BUBCIEM 46 ckri 73, Trakia 2. Pentru fara noastrA materialul biologic foloslt In culturd este alcAtuit din soluri cu duratA de vegetable mai scurtA, procurate din Eglpt, U.R.S.S. 5.a. Solurile ameliorate, potrlvlte conditillor noastre, ajung la maturitate tnaintea brume-lor de toamnS $1 realizeazA product 11 de 6—8 g fibre la capsulA sau peste 1 000—1 200 kg la ha. Rezistenta la boll se obtlne prin selectie, dar mai ales prin hlbrldare InterspecificS. Selectla ?i hlbridarea apropiatA sint metodele pentru realizarea produc-tiel, calltdtii ?1 precocitdtil. (Fig. 17) BURUIENI, denumlre genericA sub care sint cunoscute plantele sAlbatice existente In culturile agricole, pe care le stlnjenesc In dezvoltare ?i, consumtnd apa $1 substantele nutritive din sol, contribuie la scAderea recoltelor. In grupa B. conditionate sint socotlte secara ?i orzul, cind acestea cresc In cultura de griu. Sursa cea mai directs de imburulenare a culturilor este rezerva de semlnte de B. din sol, care este In functie de frec-venta acestor plante in anul precedent. О altd sursa este IngrAfarea terenurilor cu gunoi de grajd nefer-mentat. Intruclt B. produc cantitAti marl de sAmlntA (de 2 — 3 ori pe an), lnfrAtesc §1 ISstSresc puternic dupA Inlaturarea pArtilor vegetative, au о mare vitalitate, viabilitate ?i lon-gevltate, 1$1 pAstreazA facultAtile ger-minative ani de-a rindul etc., se ln-multesc decl mult mai rapid decit plantele cultivate. De aceea toate categorille de B. trebule combAtute $1 lnlAturate complet din culturile agricole, legumlcole etc., deoarece neluarea de mAsuri corespunzAtoare duce la pagube foarte mari culturilor. NumSrul speciilor de B. este foarte mare: de carantlnA (Cuseuta sp., Oro-banehe sp., Echinochlos oryztcola, E-chinochloa macrocar pa, Sorghum hale pense, Lolium temulentum, Hellan-thuus maximlliani, Solanum rostra-tum, Cammelina communis $1 altele Indigene sau venlte prin import de seminfe); din seniAnAlurlle de clmp (Agropyrum repens, Cynodon dacty-lon, Cirsium arvense, Sinapis aroen-sis, Avena fatua, Avena strigosa, Agro-stemma); din grAdlnlle de legume (Hyoscyamus, Datura f.a.); din pa-jl§tl (Euphorbia sp.. Taraxacum officinale, Colchicum autumnale etc.); ruderale (Malva, Lamtum, Leonurus $.a.); parazite 9I semlparazlte (Oro-banche sp., Cuseuta sp., Melampyrum aroense, Rhinanthus sp., Odonites rubra, Euphrasia rostkooiana etc.). Coin-baterea propriu-zlsA a B. se face prin mijloace a grot eh nice cum sint ale-gerea plantelor $i asolamentelor, lu-crarea solului la timp, intretinerea culturilor, dezmiri^tlrea, aratul mai adlnc $i altele. Efective sint ?i mij-loacele chimice de combatere, in a-cest scop folosindu-se diferite catego-rii de ierbicide: de contact (cloratul de potasiu, arsenitul de sodiu, sulfo-arsenitul de sodiu, dinitro-crezolul( dinltrofenolul, pentaclorfenolul, a-cidul tricloracetlc, clanatul de potasiu, clorpicrina, bromura de metll etc.), care ard sau corodeazA organele B. atinse ?i telemorfe (2, 4—D, 2M—4C $1 altele), care pStrund In plants $1 о distrug. BUTA§1RE, metodA de Inmulflreve-getatlvA a pomilor, florilor $1 vltei de vie. La pomi, buta$il sint ramurl lungl de 2,2—2,8 cm, cu cite 4 — 5 muguri; la flori buta$il pot fl frunze, pul, portiunl de frunze, ramurl, lAs-tari. с CAB ALINE, animate domestice din genul Equus, care are 4 specii: Equus cabalus (calul), Equus asinus (m&-garul) Equus zebra sau htpotigris (zebra) §i Equus hemionus (semimS-garul). Animalele din acest gen sint ierbivore, au 40 de din(i permanent! (femelele 36), au stomac simplu (la rumeg&toare stomacul are 4 compar-timente), piciorul este terminat cu un slngur deget (copita), de unde au primit denumirea de solipede sau paracopitate. Cea mal important din punct de vedere numeric este specia calului. La orlginea calului domestic se gisesc douS forme sSl-batice: calul mongol sau Prjevalschi $i calul iarpan. Rasele de C. se pot clasifica dupa mal multe criterii cum slnt: dezvoltarea corporate (rase u-?oare, grele $1 lntermediare), aptl-tudinea productivS (cai de vitezfi — сй13г1е §1 tractiune и?оагй — $1 cal de traciiune grea). In ameliorarea С. о atenfie deosebitfi se acorda raselor АгаЪй, Pur singe de galop, Gidran (rase de caterle), precum $i raselor Tr&pa?, Nonius $1 Lipitan. Metoda de amellorare este cre?terea In rasfi curatfi. Procesul de amellorare se efectueazd In cadrul hergheliel, a depozitelor de armfisarl, In statlunile de monta $1 lns£mtnt&ri artiflciale. Rasele din \ara noastrfi se Impart In trel grupe: rase naturale locale, Calul autohton moldooenesc. Calul rom&nese de munte. Call ncameliorafi din Dobrogea, Oltenla. Munienia 9! Moldova, Calul transilvdnean ameHerat; rase culturale amelioratoare, A-rab, Pur singe englez, Li pit an, Gidran, Тгйра§ american. Nonius, Furioso-North-Star, Calul greu, Huful; rase In de venire, Calul Rom&nesc Semi-greu §1 Calul de Sport. CABERNET SAUVIGNON, sol de vl(a nobite pentru vln ro§u, cu ciorchl-nele cilindrlc, boaba mica, sfericd, neagri, miezul zemos cu gust ierbos. Unui dintre cele mai valoroase soiuri din aceasta grupa, da vlnuri Pig. 18 Caberael SaoTlgnon CACTUS ^ 48 de bunA ealitate. Recomandat pentru podgoriile Dealu Mare, DrAgA-§ani, Murfatlar. (Fig. 18) CACTUS, nume dat speciilor fam. Cactaceac, originare din reglunile calde ?i uscatc ale Americii de Nord, de Sud ?i Mexic, cultivate ca plante perene, ornamentale. Se deosebesc prin forma tulpinilor, florilor vlu co-lorate, numarul, forma ?i dispozltia tepilor: Cere us, cilindric, simplu sau ramificat, cu floarea ca о pilnie; Opunjla, mare, cu tulpinl verzi-cenu?il, IStite, cu spini lungi; Epi-phyllum, ramuri pletoase, IStite ?i articulate ca ni?te frunze unite la capete; Mamillaria, tulpina globu-loasa sau scurt-cilindricA acoperltA cu mameloane conice sau cilindrice Fig. 19, *• C'aetus dispuse in rinduri paralele. Sint plante spinoase, putin pretentioase fatA de apA, dar foarte pretentioase la luminA. Vara se pot scoate afarA. (Fig. 19, 20) CAD ARC A, soi de vitA nobilA pentru vin ro?u, cu ciorchlnele cilindric sau cilindro-conic, cu boaba rotund A, negru-albAstruie. Recomandat pentru podgoriile din Banat, Mini? ?i Bihor. Fig. 81 Cais CAIS (Armeniaca vulgaris), fam. Ro~ saceae. Arbore fructifer, originar din Asia, de unde a pAtruns In Europa cu putin timp inaintea erei noastre, de 5—6 m inaltime, cu rAdAcinA pi-votantA, trunchi drept, ramuri groase, coaja brun-ro?catA, frunze cordi-forme si muguri florari simpli, care infloresc lnainte de aparitia frunzelor. Durata de viatA este de 16—18 ani. In t&ra noastrA ocupA circa 3,4% din totalul pomilor cultivate NecesitA cantitAti mari de cAldurA, din care cauzA cre?te mai mult In reglunea podgorillor si In clmple. Productia de fructe pe pom este in medie 40 — 60 kg. Sensibilitatea mugurilor flo-riferi la temperaturile scAzute din timpul iernii este adesea cauza pier-derllor de recoltA. ReacjioneazA la lngrA?Aminte ?I irigare moderatA. RezistA la secetA, mai ales cind este altoit pe zarzAr; portaltoi! obi?-nuiti sint zarzArul (Armeniaca vulgaris) ?i mirobolanul (Prunus cera-sifera). Distant ele de plantare 8+7 m sau 7+6 m, in functie de soi ?i fer-tilitatea solului. Se pot folosi ?i culturi intercalate, mat ales dacA solul este bogat tn elemente nutritive. Se aplicA tAierile de rod, rArlrea 49 C1UI4T1 fructelor ?i combaterea cfiderll premature a fructelor. Recoltarea se face ejalonat, cu 2—3 zile lnainte de lnmuierea fructelor, odatfl cu lng&l-benlrea lor. Se sorteazfi $1 se amba-leazfi In lfidife de 12—15 kg. greu-tate. Se pfistreazfi In depozite frl-gorlfke. Combaterea bolilor cripto-gamke este obligatorie, mal ales combaterea monillozei (Monilia fruc-tigena), care provoacfi putrezlrea fructelor. Ca material de amellorare se folosesc soiuri din grupa celor productive ?i de calitate superloarfi (autohtone 9! strfiine), soiuri rezistente la boll, la ger ?i secetfi, precum 91 soiuri cu dlferite faze de vegetatie. In ameliorarea C. se urmfirejte pro-ductioitatea (producfia mare de fructe obtlnute tn condltll de rehabilitate), calltatea fructelor (bogfifia in elemente biochimice ?i lndeosebl in zahfir 9I vitamine), rezistenta la boll, ger 9] secetfi. Soiurile din culturfi slnt: Cats irandafiriu, Cea mat bund din Vngaria, De Olanda, Mamaia, Mari de Cenad, R09H timpurii, Roya-le, Steaua Rofle, Timpurtt de Arad, Timpurii de Chifindu, Tivoli, Umberto. (Fig. 21) CALAM1TATE t\ AGRICULTURA, fenomen negativ care, datoritfi ac-tiunli unor factori natural!, independent! de voinfa omulul, provoacfi pagube materlale. Ace§tl factori pot fi: secetfi, lnundalii, grindinfi, plol torentiale, geruri etc. Pagubele provocate de ace$ti factori pot fi totale (C. totnifi) sau parfiale (C. par(lalfi). CALITATE, totalitate a insu$irllor unei productil, legatfi de posibilita-tea de utilizare'si exprimatfi prin con-flnutul procentual al elementelor chimlce din corpul plantei $i prin valoarea propriu-zisfi a flecaru] clement biochimic component (proteine, grasimi, zabfir, amldon etc.). C. de-vine о inspire utilfi atunci cind se imbinfi cu un anumit confinut canti-tativ (de ex. sfecla de zahfir este о culturfi de calitate atunci clnd confine о cantitate suficlentfi de zahfir, 9I de calitate corespunzfitoare. In rfidficinfi). C. este о tnsugire de sol, fiind influenfatfi de factorii medlu-lul extern (de ex. In regiunile cu pre-cipitafll putine in tlmpul dezvol-tfirii plantelor, C. lor este superloarfi celor care se dezvoltfi In condifli cll-matlce cu multe precipitafll). Cu clt procesul de amellorare este mat avan-sat cu atlt C. plantelor de culturfi este mai strlns legatfi de ereditatea plantei, ea varlind. In aceleagi con-difli de dezvoltare 9I in acela9i an de culturfi, de la un sol la altul. In amellorare C. trebuie urmfiritfi pe tot parcursul procesului, de la unltatea selectivfi (planta elltfi) plnfi la soiul de perspectivfi 9I sfimlnfa elitfi. La inceputul procesului de amellorare, clnd amelioratorul nu dispune de mult material experimental, aprecierea C. se face prin metode indlrecte (anallze chimlce 9I fizlce pentru determinarea confl-nutului In proteinfi sau In amidon al bobului de griu, bogfifia ln ulei a seminfelor de floarea-soarelul etc.). Cind cantltatea de material experimental permite anallze 9! determl-nfiri directe, examinarea se face prin metode directe (panificafia, capaci-tatea de fierbere a boabelor, lnsu-§lrile fizico-mecanice ale flbrelor etc.). C. grlulul se exprimfi prin confinut ridicat de gluten de C. superloarfi, de proteine, prin sedimentarea ffiinii §1 umflarea glutenulul, fermentarea aluatulul, puterea ffiinii, groslmea perefilor celulelor din endosperm, proba de panificafie. Sint considerate de C. soiurile si formele de griu care au. In mod special, un confinut ridicat de gluten de C. superloarfi §i un procent mare de proteine. Glutenul este о masfi elasticfi ?I ex-tensibilfi caracteristicfi, care ia na$-tere atunci cind se frfimintfi ffiina de griu cu apfi. Cercetfirile din ulti-mii ani au ajuns la concluzia cfi fac- (А1Д1Л1Е 50 torul de bazi, care conditioneazA C. ffiinll §i, respectlv, a griului din care provine, este glutenul. Pentru determinarea C. griului se utilizeazS mai multe metode indirecte $1 о singura metodA directs: panificatia. Metodele indirecte sint: determinarea cantltStil calitfitii glutenului, a puterii fAinii, a grosimii peretilor celulari din endosperm, a continu-tului de proteine din fAInA, a capaci-t&tii fAinii de a forma $i retine gaze. 1. Continutul de gluten se exprimS In gluten umed $i uscat. In primul caz glutenul, obiinut imediat dupA spAlare $i stonrcere, se modeleazA sub forma unei bile, se a§azA pe о placA de nichel, se clntAre$te, se scade greutatea plAcil, se lnmulteste rezultatul cu zece ?i se obtine procentul de gluten umed. Pentru obtinerea procentului de gluten uscat se pro-cedeazA ca mai sus, placa cu gluten fiind introdusA timp de trei—patru ore In etuvA, la 135°C. C. glutenuiul depinde de urmAtoarele lnsu$iri fi-zlce ale acestuia: extensibtlitate (in-tindere), elastieitate ?i tenaticitale (rezistenta la lntindere). Glutenul de buna C. se prezinta, imediat dupA spSlare, sub forma unul cocolo? cu structurA spongioasfi, cu exten-sibilltate redusA, elastieitate ?i te-nacitate mare. Glutenul de C. slabfi se prezinta, imediat dupA spSlare, sub forma unui cocolo? compact, uniform, cu extensibilitate re-lativ marc, elastieitate ?i tenacltate mica. C. glutenuiul se determinA prin mai multe metode. Metoda de-graddrli conslstenfei glutenuiul se bazeazS pe faptul cS glutenul slab i?i pierde consistenta mult mai re-pede declt cel bun. Metoda umfldrii glutenuiul In solutle de acid lactic (metoda Berliner-Koopman) se bazeazS pe faptul cS, tn solutii diluate de acizi organicl slabi, glutenul de C. buna are о capacitate mare de umflare $1 о dizolvare inceatS, in timp ce glutenul de C. slabS se umflA putin $i se dizolvS repede; acest fapt da valori indicelul de umflare a glu-tenului care, sint: <10 pentru gluten slab, 10—15 pentru un gluten bun $i >15 pentru un gluten foarte bun. Prin metoda fermenldrit ?ro(u-lui (metoda Pelshenke) se determine rezistenta aluatului la presiunea gazelor dezvoltate In timpul (In minute) fermentatlei; acest fapt dS valori indicelul de C. al glutenuiul, care sint: <30 minute pentru un gluten slab, lntre 30'—80' pentru un gluten bun §i >80' pentru un gluten foarte bun. Metoda aprcci-erii testului de sedimentare se bazeazS pe capacitatea proteinelor de a se umfla In solufii de acizi; fiind foarte simpia, metoda dA posibilitate aine-lioratorului de a stablll C. glute-nului IncA de la Inceputul procesu-lui de ameliorare. Metoda glutogra-fului determinS extenslbilitatea si tenacitatea glutenuiul; interpretarea rezultatelor se face cu ajutorul giu-togramelor. Metoda determindrli clas-ticlt&tii glutenuiul cu ajutorul coasts-tometrului cu dispozitio de cinlArlre a fost propusS, in 1951, de L. E. Auer-mann; aparatul lnregistreaza rezistenta opusS de gluten prcsiunii, aceasta fiind cu atlt mai nure cu cit glutenul este mai elastic si mai rezlstent. Elasticitatea se mai detcr-mlnfl cu ajutorul elastomelruiui sau al elastoscopului, rezultatele fiind tot atit de exacteca §i cele obtinute cu ajutorul consistometrului. Metoda determinarli C. glutenului cu ajutorul plastometrului utilizeazA aparatul constrult de L. E. Auermann $i Vos-kresenski, care permite presarea glutenului lntr-un tub tngust, plnfl cind este scos afarA ;cu cit glutenul este de C. mai bunA cu atlt timpul pentru a fi scos din tub este mai lung. Cea mai recentA metoda de stabilire a C. glutenului se bazcazfi pe corelajla 51 CALITATE pozitivA existentA intre un gluten superior $i imuginea In 1 la micro-scopul electronic; glutenul de C. se prezintA sub forma de filamente com-pactc. care se tmpletesc tn spatiile dintre granulele de amldon, for-mlnd fascicule mult mai groase de-cit fasciculele unice. 2. Determinarea „pnteril fdtnii“ se face dupfi consistenta aluatului, cu ajutorul farino-grafulul, extensografului si alveo-grafulul. Consistenta aluatulul pro-venit dintr-o ffiinA inferloarA se schimbA rapid, acesta devenind moa-le, pe clnd f&lna superioarA dA un aluat a cArei consistentA se modiflcA lncet, rAmtnind tare la sflrsitul fer-mentArii. Metoda farinografulut se bazeazA pe examinarea urmAtoarelor lnsufiri ale aluatulul, exprimate grafic printr-o curbA (farlnogramA): consistenta, care create In prima pe-rloadA a frAmlutAril, rAmlne un timp In platou $i apoi scade treptat; tlm-pul de dezvoltare al aluatulul ptnA a at ins consistenta maximA; elasti-citatea si capacitatea de tntindere a aluatulul care dau lAflmea farino-gramei; durata stabilitAtli aluatului la nivelul maxim de consistentA $i lnmuierea aluatului, egalA cu dife-renfa dintre consistenta maximA §i cea flnalA. Exprimarea puterii ffiinii se face printr-un singur numfir pentru toate aceste valori de mai sus. Ex-tensograful InregistreazA extensibi-litatea $i tenacitatea maximA a aluatului in diferite moraente ale pani-ficatiei. Alveograful inregistreaza ex-tensibilitatea, elasticitatea $i rezistenta aluatului la deformare. 3. Determinarea groslmii peretilor celulelor endospermului are la baza corelatia negativA dintre aceastA grosime §i C. griului, nefiind valabilA in toate cazurile (existA soiuri cu acceasi grosime a peretilor celulari, dar cu C. diferltA); aceasta analizA poate fi utlllzata numai pentru soiuri care prezlntA diferente esentiale In ceea ce prive$te grosimea peretilor celu- lelor endospermului. 4. Determinarea confinutului de proteine dtn fdtnd, folose?te ca metodA rapidfi fotome-tria; citirea cantitAtii de proteine se face direct pe aparat $i C. griului este cu atlt mai bunA cu clt proteinele stnt tn cantitate mal mare. 5. Capa-cttatea fdtnii de a forma ?i refine gaze se bazeazA pe cantitatea zalia-rurilor ferinentate tn aluat (malloza, zaharozA, glucozA, fructozA), aceslea formindu-se ca urmare a actlunli fermentilor amilolitlci asupra amido-nulul. Aluatul pregAtit dintr-o fAinA cu capacitate redusA de a forma gaze fermenteazA zaharurile tn primele ore ale dospirii, tnclt plinea obtinutA va avea volum mic ?i va fi prost aftnatfi; trebuie sA se tinA seaniA si de cantitatea drojdiilor tntrebuin-tate. Proprietatea ffiinii de a forma gaze se determinfi prin metoda volu-metrtcd, care mfisoarA volumul de bioxid de carbon degajat tn fermcn-tare, prin metoda manometricd, care mfisoarA presiunea gazelor produse tn fermentare si prin metoda fermen-tografulut, care inregistreazfi grafic bioxidul de carbon degajat tn fermentare. Proprietatea de a refine о cantitate oarecare din acest bioxid de carbon depinde de cantitatea $i C. glutenului. Ca metoda directfi de apreciere a C. griului se utilizeazA proba de panificafie. Opcratiile prin-cipale ale acestei probe sint: frAmin-tarea $i dospirea aluatului, coacerea ptinii ?i aprecierea insusirllor de calitate ale piinii. О piine de C. trebuie sa indeplineasca urmfitoarele conditii: sA fie crcscuta, sA aibA о coajfirumena §i ffirfi crfipfituri, sa aibA miezul clastic, uscat la pipfiit, de culoare des-chisfi, cu porozitatc finfi $i uniformfi, sA aibA gust $i aroma caracteristice. C. leguminoaselor pentru boabe depinde de continutul de proteine ?i natura lor, de continutul de grAsimi, de coji $i mai ales de capacitatea de fierbere a boabelor. Boabele de C. bunA fierb repede §i uniform in UUUTI 62 toatS masa lor avlnd о consistent p&stoasS spre fSlnoasS. Cu ajutorul aparatului Fedotov se poate stabill timpul in care a avut loc ruperea cojii fi consistent (pSstoasS sau gra-nuloasS) boabelor dupS fierbere. О altS modaiitate de stabllire a capaci-tStii de fierbere este calcularea coe-flcientului de fierbere dupS relatia: t unde К este coeficlentul de fierbere, S numSrul de boabe fierte fi t timpul mediu de fierbere al unui bob, ex-primat In ore. El este cu atlt mai mare cu cit capacitatea de fierbere a bobului, respectiv C. lui este mai buna. О mctodS rapidS, dar mai putin exacts, de detcrminare a capa-citStii de fierbere este calcularea diferentei dintre numSrul de boabe fierte f i nefierte. C. plantelor furnizoare de ulelurl (C. uleiurilor) depinde de cantitatea fiC. uleiurilor obtinute din ele. Pentru alimentatie sint valoroase uleiurile nesicative (deex. defloarea-soarelui, de dovleac etc.), pentru industria lacurilor fi vopselelor sint valoroase uleiurile sicative (de ex. de in, cinepa etc.). Sicatioitatea (gradul de saturare a uleiurilor cu halogen!) se exprimS prin indicele de iod care arata ci(i halogeni exprimati in pro-cente dc iod poate fixa uleiul respectiv. conform relatiei: /./. = 1,2693 x (a-b) e, in carc a este cantitatea de tiosulfat de sodiu folositS in reactie, b cantitatea dc tiosulfat de sodiu folositS la lilrarea probei oarbe, e cantitatea de ulei supusS analizei in grame $i I I. indiccle de iod. Uleiurile sicative au LI. intre 130 — 200, iar cele nesicative sub 100. tn afarS de stabilirea sicativitStii, C. principals a uleiurilor, pentru uleiurile grase, se mai calculeazS: indicele de acidi- tate (continutul de acizi liberi din ulei) care variazS lntre 0—15 fi cu cit este mai mic cu atlt ulelul este de C. mai bunS, fi indicele desaponi-ficare (capacitatea de saponifleare a uleiurilor) care variazS lntre 190— 200; cu cit este mai mare cu atlt uleiul este de C. mai bunS. C. plantelor textile (C. flbrelor textile) dcpin-de de Insufirile flzico-mecanice fl tehnologice (lungime, flnete, rezis-tentS etc.) fl de structura anatomicS a flbrelor. Primele se determinS direct, iar examinarea anatomicS se face prin metode indirecte. C. bum-baculul se apreciazS numai direct, metodele indirecte fiind dlficile. Fibrele de in si clnepS trebuie diso-ciate pe cale chimlcS lnainte de a le aprecla C. Prin metode dlrecte se apreciazS lungimea, finetea, elasti-citatea, rezistenta, torsiunea, capacitatea de a fila fi numSrul de filare. 1. Lungimea se determinS apreciin-du-se atlt fibra elementarS cit fl cea tehnica, stabilindu-se C. fuiorului si a ciltilor, dupS procentul de fibre scurte, conform relatiei: G Procentul de fibre scurte= — x 100 Gx in саге G este greutatea flbrelor scurte stabilitS STAS fi Gt greutatea flbrelor folosite la analizS. 2. Finetea (grosimea) se determinS conform re- lalici: G in care N aratS dc cite ori о unltate de lungime de fibrS este cuprinsS lntr-о anumitS greutate determinate, L lungimea fibrei exprimatS In mm, metri, km fi G greutatea fibrei exprimatS in mg, g, kg. 3. Rezlslenfa fibrelor se determinS apreciindu-se lnsufirea de rupere a lor fi se exprimS prin rezistenta absolutS, care reprezintS efortul maxim pe care il suports fibra sub actlunea 63 CAUTATB forte! de lntlndere, ffirfi a se rupe, fl rezistenta specific*!, care repre-zinti efortul maxim suportat de un mm* din sectlunea fibrei supusfl lntlnderil, fflrfl a se rupe. Se calcu-leazft conform relatiei: in care L este lungimea de rupere [exprimfi dlmensiunea atinsS de о fibre (In m sau km) atuncl clnd, attrnatd fiind, se rupe prin propria sa greutate], P rezistenta absolute In g sau kg, L lungimea firului analizat fl G greutatea acestuia In g sau kg. Rezistenta este о Insufire ereditarS a flbrelor textile fiind lnfluentate de soi, cllmfi, fertllltatea solului, lngrfif&minte. 4. Elastici-tatea este cea mai important*! Insufire a fibrelor textile. In practice se determine lungimea absolute (lungimea maxime pc care о suporte fibra in timpul lntinderii fere se se rupa), conform relatiei: l1 = lv = lt=ln in care lx este alungirca absolute (deformare totaie), ly este deforma-rea elastica, lt deformarea supra-elastice fi ln deformarea plastlce. Aparatul cu care se mesoare este nn dinamometru. 5. Flexibilitatea este capacitatea fibrei de a se indoi fere о deformare permanente; de-pinde de natura fibrelor fi este corelate cu elasticitatea, prezenta el fiind strlns legate de C. superioare a fibrelor. 6. Torsiunea este capacitatea fibrelor de a se resuci una In jurul alteia, atuncl cind sint toarse fi este corelate cu rezistenta fi finetea fibrelor. Se determine cu ajutorul torsiometrelor, care calculeaze r6sucirea initiate (numerul de re~ suclri pe unitatea de lungime a fibrei) fl r6suclrea suplimenlare (nu-mfirul de resuciri supllmentare inre- glstrate pe 100 mm llnlari de fir). Ultima, numltfi fi rezistent& de torsiune, duce cu timpul la ruperea fibrei; In functie de acest timp se apreclazA mai exact C. superioare a fibrei. Resucirca (torsiunea) totaie le insumeaze pe cele doue de mai sus. 7. Numdrul de filare se exprime prin firul obtinut din fibra a cArei rezistente relative corespunde formelor standard. 8. Capacitatea de filare se exprime prin lungimea optime de rupere a flbrelor. La unele plante textile, cum sint inul si cinepa, C.. fibrelor se apreciaze prin metode anatomice, directe. О plante de ln sau c!nep6 de C. superioare prezinte, In sectiune transversaie, fascicule fibroase bogate ln fibre ele-mentare, fi unele fi altele fiind de forme regulate, poligonaie, com-pacte, lungl. Componentele membrane! celulare a fibrei elementare de C. superioare sint strlns lipite intre ele, puternic ingrofate fi nu au llg-nine. C. fibrelor este superioare spre mijlocul acestora fi slabe la vlrful fi baza tulpinei. Pezulte deci c6 insufirea de C. a plantelor textile este complexe, depinde de soi fi varietate, este ereditare fi poate fi supuse ameliorerii. €. Cartofulnl (C. tuberculoidi) se apreciaze dupe continutul fi calitatea amidonului, a proteinelor, vitaminelor dupa continutul sc6zut de solanine fi dupe lnsufirile culinare. Amidonul, com-ponentul biochimic principal al tu-berculilor de cartofi, se determine rar, in ameliorare, prin metode chi-mice directe sau indirecte (solubi-lizarea, zaharificarea), acestea fiind inexacte fi greoaie; de aceea sint folosite metode fizice directe (determinarea continutului de amidon prin spalarea fi uscarea lui) fi, mai frecvent, metoda fizice indirecte de determinare a greutetii specifice a cartofilor cu balanja Reiman. Metoda se bazeaze pe raportul dintre greutatea specifice, continutul de OA LITATE.4 SEMI NfEliOR 54 substantS uscats $1 amldoa. Greuta-tea specifics se calculeazS conform relatiei: P In care g.s. este greutatea specifica a tuberculilor cercetati. P greutatea tuberculilor in aer ?I V volumul apei dizlocate. care este dat de re-latia V = P— P’, adica diferenta in-tre greutatea probe! in aer ?1 io apS. Folosind о tabelS specials §i cunos-clnd g.s. se poate afla continutul de amldon $1 substantS uscatS din tubercull. Pentru probele ralci se utillzeazS amilometrul. C. efeclei de zahSr se exprlmS prin cantitatea $1 calitatea zahSrulul obtinut, prin cantitatea micS de substance neza-haroase, prin randamentul zahSrulul de rafinat. Randamentul este in co-relatie pozitivS cu continutul pro-centual de zahSr ?i in corelatie ne-gatlva cu continutul procentual de zahSr ?i substante nezaharoase ?I cu pierderl de zahSr din melasS. Cea mal simplS metodS este determinarea continutulul de substantS nezabaroasa din sue, fSclnd diferenta lntre continutul de substante uscate §i continutul de zahSr. Continutul de zahSr se determinS pola-rimetric. CALITATEA SEYIIXJELOR, totali-tate a insu?irilor si caracterelor dupi care se apreciazi capacitatea unei seminte de a fi material de tnmul-tire sau material industrial. Siminta de bunS calitate trebuie sa fie sSnS-toasS, curatS si si incolteasca bine; pentru aceasta, in laborator se fac diferite determiniri privind purita-tea, greutatea a 1 000 boabe, unl-formitatea, umiditatea, energia ger-mlnativS, facultatea germinatlva, puterea de strSbatere, de cre$tere, atacul de boli $1 daunStori (starea sanitara), viabilitatea. Aceste lnsu- $irl indica posibilitatea semintei de a fi InsSmintatS. Pentru semintele destinate industriei se determinS sticlozitatea, procentul de coji $1 pleve, greutatea hectolitricS. Purl-late, procent de seminte pure (cele intregi, cele cu lnceput de germinate, cele sparte, dar cu 2/3 din volumul lor $1, cu unele exceptii, cele gola$e) din specia analizatS, fatS de greutatea probei luatS pentru analizS. Se socotesc ca seminte valoroase acelea a cSror puritate este de 100. Acest lucru se poate reallza numai la can-titSti mici de sSmtntS, exceptie fSclnd porumbul callbrat, la care se poate reallza pe cantitStl marl. In practicS, puritatea este greu de rea-lizat, masa de seminte la acelea?i plante nefiind alcStultS numai din seminte normal dezvoltate, sSnStoa-se ?i nevStSmate, existlnd $1 seminte sparte, seminte de la alte plante, bucSti de pSmint etc. Pentru cerealele de sSmintS, limlta minimS de puritate este de 97. La fel $i pentru legu-mlnoasele allmentare; exceptie face mazSrea ?i soia, unde este 95. La semintele de morcov, mSrar, llmita minima este tot de 95. LucrSrile de Intretinere a culturllor $1 mSsurile de conditionare pot influenta pozitiv puritatea. DacS lanurile slnt lipsite de buruienl, ?i se apllcS mSsuri de combatcre a dSunStorilor ?i bolilor, se pot obtine recolte cu mare puritate. Culturlle pra$itoare au puritate mai ridicatS decit cerealele $i plantele de nutret. Facultate germlnativS, Indice de exprlmare a germinatiei care misoara capacitatea de germi-nare a semintelor, prin procent numeric de seminte pure, germinate normal, in conditii optime, lntr-un anuinit timp; se stabileste pentru fiecare specie in parte. Este influ-entatS de conditille de culturS $i, in mod special, de faza de recoltare, modul de uscare $1 pSstrare a semintelor. Ea poate fl tmbunititlta prin tratamente termice sau cu substante 55 CALITATEA SEMI NTH LOB stimulatorii (la unele specii), dar factorul hotfirltor este uscarea lor, chiar de la Inceputul depozitfiril. In masa de seminte umede apare, In foarte scurt timp, lnclngerea, pro-ces care, dacfi dureazfi sau se repetfi, scade facultatea germlnativfi. Li-mita maximfi a facultfitli germlna-tlve este 100. Llmlta minimS pentru cereale este de 90, cu exceptia griului tare $1 a orezulul, la care este de 85. La legume Umita mlnlmfi este de 50 (conopidfi, morcov, pfistlrnac etc.). Energle germlnativfi, Indice al germinal lei care exprimfi lnsufirea semintelor de a Incolti, prin procent numeric de seminte pure germinate normal lntr-un timp cuprlns, dupfi specie, lntre 1/3—1/2 din durata stabilitfi a facultfitli germinatlve. Semlntele cu о energle germlnativfi mare germlneazfi lntr-un timp mai scurt, dau gerraeni mai vlgurofl, rfisar mai repede. Ea scade tlmpuriu $1 brusc dacfi semlntele nu sint pfis-trate In conditii bune. Ameliorarea tine seama de faptul cfi exlstfi deo-sebiri apreclablle lntre soluri ln ceea ce private energla germlnativfi (so-lul de porumb portocallu are о energle germlnativfi mai mare declt cel galben). Putere de strfibatere, Insufire a semintelor care se exprimfi In numfirul procentual de germenl ce au strfipuns stratul acoperltor format din nisip de rtu sau zgurfi de cfirfimidfi. De oblcei este egalfi cu durata facultfitli germinatlve plus doufi zile. Calculul se face pe doufi probe paralele, lntre care se face media aritmetica. Putere de creftere, tnsufire a semintelor care se exprimfi prin greutatea totalfi a plantelor rfisfirite la 10 zile dupfi tnsfimtntare, folosind ca pfimlnt acoperltor un strat de sol de trei-patru cm grosime, umectat cu 60 % din capacitatea lui pentru apfi. Vlabllitatea, lndlce de ealitate al semintelor care se exprimfi prin procentul de seminte cu embrioni vii dlntr-o probfi anali- zatfl. La semlntele cu stare de repaus seminal, vlabllitatea nu corespunde cu facultatea germlnativfi (de ex. vlabllitatea este de 98% fl facultatea germlnativfi de 10%), pe clnd la semlntele ce au atins maturltatea flzlologicfi ea este ln general aceeafi. Determinarea el este foarte necesarfi la aprecierea calitfitil semintelor de arborl fl pomi fructiferl fl, mai ales, clnd determinarea facultfitli germinatlve nu se poate executa rapid. Umidltatea, Insufire de ealitate care se exprimfi prin procentul de apfi al semintelor la recoltare; ln mod normal ea nu trebule sfi depfifeascfi 14—15%. Calculul se face conform relatiei u%= xl00 G In care G este greutatea totalfi a pro-bel, gx greutatea fiolel fi a probe! lnalnte de uscare, gt greutatea fiolel fl a probe! dupfi uscare. Umidltatea maximfi stabilitfi de standarde, pentru prlncipalele seminte este urmfi-toarea: griu de toamnfi 14,5%, porumb 14,0 %, floarea-soarelui 12,0%, in 10,0%, clnepfi 9,0%, sfeclfi 15,0%, bumbac 12,0%, trlfol fi lucernfi 13,0%, fasole, mazfire fl sola 15,5% fi legume 14,0-15,0%; cu ctt aceste procente scad sub 11-mita maximfi cu atlt facultatea germinativS se pfistreazfi mai ufor. La unele seminte umiditatea poate cref-te simtitor In timpul pfistrfirli dacfi nu se aerlsefte corespunzfitor, contro-lul umlditatll fiind necesar nu nu-mai la Inmagazinare ci fi tn timpul depozitfirii. Semnul evident al depfi-flril umiditfitli corespunzfitoare este lnclngerea. Uniformitatea, Insufire de ealitate care se apreciazS prin sortarea lor pe categorli de mfirlmi (calibrare). Dat fiind cfi forma fl dimenslonarea semintelor variazS chlar tn cadrul aceleeaf 1 inflorescente, callbrarea lor duce nu numai la eco- CALITATEA IBUHTELOK 56 nomie de sAmlntA la semAnat cl $1 la о rAsArire mal unlformA. Cu clt diferentele de unlformltate, stabl-lite ca urmare a callbrArii In cazul unel probe de anallzA slnt mai mlci, cu atlt sAmtnta este de calitate mal bunA. Greutatea absoIutA, lndlce de calitate care se apreclazA prin calculul greutAtil a 1 000 boabe de sAmlnfA purA, prin douA-trei repetltii a 200— 500 boabe din fiecare probA de ana-lizo $1 raportate la greutatea totalA de substanfA uscatA a analizel. Sin. masa a 1 000 boabe, M M B. Se calcu-leazA conform relatiei: g 1 000 A(100— u) GA—---------------------- 100 in саге g 1 000 este greutatea a 1 000 de boabe In grame, 100, numA-rul probelor $1 u, umiditatea. Ea este influentatA de umiditatea boabelor, lar la dimensiuni egale este legatA de о structurA mai densA a acestora. Cu cit greutatea semintelor este mai mare, cu atlt au mal multe substante nutritive In bob, dau plante mai viguroase fi recolte mai mari. La acelafi sol ea se schimbA In functie de pozitia semintei In fruct fi inflo-rescentA, dupA conditiile de culturA, dupA faza de recoltare. Stare sanitarA, lnsu$ire de calitate care constA In absenfa oricAror semne evidente de atac de boli sau dAunatori pe proba de sAmlnfA anallzatA. Greutate bec-tolltrlcA, tnsufire de calitate a semintelor care exprlmA volumul semintelor dintr-o probA de analizA redatA in kg. Stabilirea el este necesarA ori de cite ori sAmlnta intrA in comert sau in Industrie ori cind trebuie in-magazinatA; variazA in functie de lucrArile culturale ale solului, de conditiile climatice din tlmpul pe-rioadei de vegetatle. DacA in timpul form Aril bobulul plouA mult, dacA plantele stnt cAzute, dacA tn timpul coaceril timpul este prea ploios sau prea uscat, dacA apare un atac de boll sau paraziti, toate acestea influen-teazA mArimea fl structura bobulul, precum $1 proportia dlferltelor substante din bob, mtcforlnd greutatea hectolitrlcA. Stlclozltate, tnsufire de calitate corelatA pozitlv cu compozi-tia chimicA a bobulul, lndlctnd, atunci clnd este prezentA, un proces mare de substante azotate $1 gluten. Se apreclazA direct dupA aspectul exterior al bobulul sAnAtos cu aju-torul farinotoanelor, determlnlnd stl-clozitatea In sectlune transversal A la probe de 50—100 de boabe. Procent de pleve 91 cojl, lnsuflre de calitate ce se exprlmA procentual prlntr-un numAr clt mai mlc posibil de cojl fi pleve. CAL ROMANESC HE МШТЕ, rasA de cabaline, autohtonA, de origlne tarpanicA, mlc (In medie 131 cm), cu format corporal dreptunghlular — lungimea trunchiului depAflnd talla cu 3 %, In general este armonlos con-format; ImbrAcAmlntea piloasA abun-dA In sezonul rece, lar dupA nAptr-llre pArul este scurt fi luclos (In sezonul cald); culoarea este murgA, roibA, neagrA, foricie, vlnAtA; are constitutie robust-finA, temperament moderat-vlol fi caracter blind. Este folosit la samar, cAlArle fi tractiune. Actualul tip al C.R. I1E M. trebuie ameliorat In directia ridicArii ta-liei, a dezvoltArii scheletului fl a maslvlzArii corporale In vederea spo-ririi capacitAtii de muncA. CAMPBELL, rasA de rate formatA In Anglia. Are 3 varletAti: kakt, alb& fl btiltatd: cea mai rAsptndltA varie-tate este kaki care se gasefte fi la no! (Khakt-Canipbell)',PToduc\iSL de carne este bunA (2 kg la ratA, 2,5 kg la rAtoi), carnea fiind gustoasA; pro-ductia de ouA ajunge la 200—220 bucAti anual. Este о rasA rczlstentA, bunA outoare, lar prin IngrAfare dA о productle bunA de carne. 57 САГАС1ТАТВ DB PBOSl’CTIB CANA (Canna sp.), l*»m. Cannaeeae. PlantA hortlcolA, perenA, semlrus-tlcA, decoratlvA prin frunzele marl, verzi sau purpurii $1 prin florlle roz, ro?H, galbene. Se lnmulte?te prin diviziunea rlzomilor pAstrati uscatl peste toamnA. El se planteazA In rAsadnite cu pAmlnt de mranltA, de telinfi putin nisip ?1 prin mai se tree ln grAdlnA, plantatl la 50— 80 cm dlstantA lntre plante. Cere soluri fertile, permeabile, lucrate profund, Insorite §1 adApostlte. Tre-buie udatA mult $1 tngrA$atA de 2—3 ori. Se mai nume$te belsifd. Speclile din culturA sint: Canna indica, cu solurile Lidia, Feuervogel, Orchide-aflore, Feuerzauber, C. generalis cu solurile Cameleon, President, K6ni-gln Charlotte, Adolf Ernst §.a. CANTITATEA DE SAmINJA LA HA, normA de sAmlntA necesarA fie-cArel plante, soi sau bibrid pentru a realiza cele mai uniforme culturl si cele mai marl product». Se deter-mlnA ln functie de trel factori: Valoarea utild a seminfei, care se calculeazA conform relatiei: ln care Vu este valoarea utllA a se-mlntei, P puritatea semintel $1 G facultatea (capacitatea) germlnativA a semintei; de masa a 1 000 de seminte $1 de densitalea semdnatului. Avlnd aceste date, C. IJE LA S. HA se calculeazA cu ajutorul formulel: _ DxM xlOO ln care Cha este cantitatea de sA-mintA la ba tn kg, D desimea sau densltatea boabelor la mp, M masa a 1 000 de boabe (In g), P puritatea semintelor $1 G capacitatea germl-natlvA. C. DE S. LA HA se calculeazA separat pentru fiecare sol sau pentru fiecare hibrld. CAPACITATEA BIOLOG1CA V. PRODUCTIE, ~ POTENT1ALA CAPACITATE DF APA IN ClMP (sau CAPACITATEA MINIMA PENTRU APA, CAPACITATE I E ClllP), umidltatea relativ constantA a solului raportatS la greutatea uscatA a acestuia. Majoritatea solurilor de la noi din t&rA, fiind formate din loess, au capacitate de apA de cimp ln jur de 24%. Cunoa$terea acestui indice orlenteazA, ln practicA, norma de Irigatie a culturilor. CAPACITATE DE PRODUCTIE, inspire biologicA fundamental A a soiurilor, raselor $1 hibrizilor de plante cultivate $1 animale domestice, care se exprimA prin productia de seminte, fructe, ulei, zahAr, fin etc., obtl-nutA la unitatea de suprafatA, ?i productia de lapte, oua, carne, grA-sime, llnA, obtinutA pe cap de animal. Este un caracter genetic complex, condltionat de totalitatea func-jiilor biologice, fiziologice ?i gene-tice ale plantei sau anlmalului, $1 de influenta factorilor externi. C. DE P. este conditionatA de componentele sau elementele de productivitate, specifice flecArei specii, sol, hibrld sau rasA. Aprecierea C. DE P. dupA elementele de productivitate pre-zintA о orientare valoroasA, nu insA absolutA, deoarece fiecare element de productivitate este un caracter genetic complex, fArA о corelatie anumitA $i foarte mult influentatA de factor» externi. Natura poli-genicA $1 comportarea ereditarA dl-feritA complicA cercetarea acestel lnsu$iri a organlsmelor vii. Natura polifactorialA §i actlunea aditivA a genelor determinant? lmprin:A un mecanism genetic complex $1 specific. Realizarea de productii mari este posibilA prin selectia celor mai valoroase genotiDuri dezvoltarea lor In cele mai bune conditii de mediu. Prin lucrAri de ameliorare se САРВ1Г01 58 depIsteazS genele nefavorabile, care se elimina $1 se acumuleazS genele favorabile de productivitate. La baza amelioraril C. DE P. a plantelor $i anlmalelor stau urmStoarele prln-cipli genetlce: reactia optima, reac-tla limitativfi, armonia genelor $1 genele complementare, la care se adauga actlunea mediului sau facto-rllor externl. CAPRIFOI (Lontcera sp.), fam. Ca-prifoliaceae. Arbust decoratlv cu por-tul erect (tufa sau volubll) orlglnar din Europa. Florlle slnt foarte par-fumate. jumdtate albe — jumatate gaibul. Rezlstent la seccta, ger, praf, create In orlce conditii. Se In-multefte prin buta?I $1 marcote. Specllle din cultura slnt Lontcera caprtfolium, L. fragranttssima, L. koroUcooii, L. ptleata, L. standishtl, L, tatartea. (Fig. 22) Pig. tt Caprlfol CARANTINA FITOSANITAR A, to- talltatea masurilor cc se iau pentru pretntlmpinarea patrunderll pe te-rltoriul tSrii a unor daunatorl sau agentl patogeni perlculo§I plantelor, care nu au fost lnsa semnalatl, pentru llmitarea ariel de rasplndire a unor daunatori $1 agentl patogeni existenti numai in anumite zone, sau chiar pentru lichidarea unor focare izolate. Daunatorll de C.F. se Inmultesc prin migrari naturale (glndacul de Colorado), prin transports de produse agroalimentare din zonele infestate, prin transportul materlalului de tnmultlre, prin de-?eurl vegetale etc. Printre daunatorll care au patruns pe terltorlul t^ril noastre, pricinulnd marl pagube culturilor agricole $1 hortiviticole, amintim: filoxera (Phylloxera vasta-trix), paduchele de San Jos6 (Quadras pidiotus pernictosus), glndacul de Colorado (Lepttnotarsa decemlineala), omida paroasa a dudulul (Hyphan-tria cunea) etc. Mdsurile de carantlna pot fl referltoare la pretntlmpinarea patrunderii unor daunatori din alte tari (C.F. externa) sau la llmitarea rasplndlrii unor daunatori existenti pe teritorlul tiril (C.F. interna). Pentru aceasta, la punctele de fron-tiera vamaia exista Inspectorate de carantina, lar pe plan international problemele slnt reglementate prin conventil speciale, fllnd asigurate de inspectoratele teritorlale de carantina $i protectie a plantelor, care organizeazS $i executa controlul fito-sanltar al culturilor, stabilind pre-zenta daunltorllor. Controlul se executa la toate culturlle precum $1 la produsele depozltate. De asemenea. In pepinierele pomicole si viticole se executa controale permanente, aslgurlndu-se punerea In vinzare numai a raaterialului lipslt de daunatori. CARDINAL, soi timpurlu de vita nobiia pentru strugurl de inasa, cu clorchl-nele mare, de 130 — 235 g, boaba mare rotunda, u$or turtita, ro$u-vlolacee; mlezul este рЗрппч si crocant. lncepe sa se соасй la sflrsitul lunll iul. $1 este un sol fertil ?1 productiv, dar senslbil la ger. 59 CAHTOF CAHVABAT, rasS de ol, originara din Bulgaria; la noi se create in efectiv redus. ln sudul Dobrogei. unde este folositS mai mult pentru lncruci$Sri cu Tigaie ?I Spancti. Are link semlgroasS, extlnsS uniform pe corp; productia de llnS ajunge la 2,4 kg pe cap de animal. Are carne gustoasS, fSrS iniros specific de oaic. Bl&nRele obtinute, prin sacrificarea mleilor la 2 — 4 luni, se numesc biberet de Bazargic $i sint de ealitate super ioarS. CARTAREA SOLURILOR, lucrare pedologici constlnd In studierea, identificarea $1 delimltarea pe hartS a suprafetelor ocupate cu diferite tipuri de sol. C.S. porne$te de la cu-noa$terea profilulul solului $1 gru-parea In unit&tl a profilelor cu ca-ractere $1 proprletSti asemSnitoare, precum $1 de la cunoa?terea condi-tlilor naturale. Unitatea cea mai mica de claslficare a solurilor, uti-lizatS tn C.S., este tlpul de sol. La not ln tarS s-au preconizat urmStoarele scSri: Г £?. pe scarS mlcfi, lucrSri executate la scarS sub 1:300 000, in care caz pe hSrtile de sol sint trecute numai prlnclpalele tipuri $i subtipuri de sol; C.S. pe scarS mlj-locie, lucrari executate la scSri cu-prinse lntre 1:200 000 §1 1:50 000, tn care hSr*vile de sol constituie о evidenfS genera IS a fondului funciar al diferltelor unitStl naturale sau administrative; C.S. pe scarS mare, lucrSri executate la scSri de 1:20 000 sau 1:5 000 In care sint cuprinse unltafile mai rcstrinse $1 anume, unitaiile agricole de productie care se ocupS de problema organizSrii rationale a teritoriului, de structure culturilor si de sistemul de lucrSri ftgrotehnice; C.S. In detallu, lucrSri fScute la scarS foarte mare (1:5 000) pe suprafete micl, ce urmSresc organizarea unor cimpuri de experientS, Infiintarea unor plantatii §.a. LucrSrlle de C.S. cuprind urmatoa- rele faze: de pregatire, de teren, de laborator, de lnchelere a lucrSrilor $1 de alcStuire a memorlului agro-pedologlc. Cu ajutorul C.S. putcm aplica cel mat bun slstem de folosire a solului, organizarea corectS a tc-ritoriului, stabilirea celor mai rationale mSsurl agrotehnice ?I ameliorative. Profilele саге ее ridlcS In cazul C.S. sint: principale, secundare $i de control, adicS profile la adin-cimi mari (peste 1 — 1,5 m), la adln-cimi mijlocii (0,7—1,5 m) $i la adln-cimi mici (50 —60 cm). CARTOF (Solanum tuberosum), fam. Solanaceae. Plants industrials $1 allmentarS, utilizatS In hrana omu- Flg. Я1 Cartel lul, a animalelor, in Industrie alcoo-lului $i amidonului. Originara din America, a fost introdusS in Europa dupS descoperirea Americii de cStre штитя во Columb. Are о таге arie de rfispln-dire, suprafafa mondialS cultivate cu Г. pe glob depS$ind 25 mil. lia. In tara noastrS se cultivS circa 300 000 ha anual. Este о plants ier-boasS, cu tulpina aerianS formind о tufS caracteristicS $i cu tulpini subterane lngro$ate, tuberculi, care reprezintS produsul utilizabil al culturil. Este singura plants agri-colS care se reproduce numai pe cale vegetativS, prin tuberculi. ln-multirea prin sSmintS se face numai in cimpurile de ameliorare, pentru a spori variabilltatea materialului initial. Soiurile ameliorate con{in pinS la 27-30% extractive, 3-5% proteinS $i clt mai putinS solanina (alcaloid toxic pentru organism). Este bogat in vitamine (A, Bx, B2, C, D $1 PP, in special vitamina C, al cSrui continut variazS Intre 15— 35 mg la 100 g de substantS uscatS. Ceea ce este caracteristic pentru ciclul biologic al C. este repausul germinal prelungit al tuberculilor, stadiul de luminS lung; C. fiind о plants de zi lungS, formarea ?i acu-mularea amidonului are loc la tem-peraturi mai putin ridicate, in jur de 17°—18° C. Se dezvoltS bine pe soiuri u$oare, bogate in elemente nutritive §i in conditii climatice cu temperaturi nu prea ridicate, cu umiditate destul de multa. Jinind seama de cerintele climatice, C. se cultivS in regiunile din nordul farii, in vecinStatea dealurilor $i chiar a muntilor; cea mai favorabilS zonS este cea subcarpatlcS, din Transil-vania $i Moldova. ReactioneazS fa-vorabil la tngr£§aminte. Culturile de C. consumS cantitafi marl de elemente din sol. care trebuie recuperate prin aplicarea de gunoi de grajd sau 1ngr£$aminte minerale. Rezul-tate pozitive se obtin $i cu tngr£$S-minte verzi. Pe soiurile acide se a-plicS carbonat de calclu. ArStura adlncS de toamnS $1 cultlvatorul aplicat primSvara, slnt lucrSrile de bazS in pregStirea terenului. Plan-tarea tuberculilor se face prim&vara, devreme. fiind о plants rezlstentS la temperaturile joase din primSvarS. Se pot folosi tuberculi IncoltUI (ver-nalizati). Plantatul se face mecanic, utilizind tuberculi calibrafi. In cuiburi rSrlte, la distanta de 50/70 cm intre rinduri. LucrSrile de Intrefi-nere constau din prS?ltul printre rinduri, mu$uroit $1 mSsuri de com-batere a gindacului de Colorado. Recoltarea se face in functie de felul culturli; soiurile timpurii se recol-teazS clnd tuberculii au ajuns la mSrimea economics, minimum 35— 40 g un tubercul; soiurile tirzii se recolteazS in ajunul primelor brume de toamnS, dupS uscarea vrejllor. Producfia de tuberculi la ba variazS intre 25 000—30 000 kg/ha. Tipurile de C. slnt: C. furajer, soiuri de mare productivitate, bogate in proteinS $i substante uscate, folosite in ali-mentatia animaleloi; C. industrial» soiuri de mare productivitate, bogate in amidon $i folosite in Industrie alcoolului $i amidonului; C. de masS, soiuri bogate in proteinS, amldon §i vitamine, $i lipsite de solaninS, cu lnsu?iri culinare supe-rioare, folosite in hr ana omului. Soiurile din culturS sint: timpurii $i semitimpurli — Birtje, Jaerla, Muncel, Ostara, Oldina, Resy, Se-menic; seniittrzli — Colina, Desirie, Firmula, Мйдига, Spartaan; tirzii — Eba, Manuela, Merkur, Eva, Ora, Procura, Prosna, Rector, Vran. (Fig. 23) CASTRAVETE (Cucumis sativus), fam. Cucurbitaceae. Plants legumi-colS, anualS, originarS din China, utilizatS in brana omului in stare crudS $i muratS. Este о plants ttrt-toare sau agSfStoare, cu tulpina pSroasS, in muchil, frunze marl» lobate, lung-petiolate, rSdScini su-perficlale, florl galbene in cupS, fructul peponidS cSrnoasS, netedS, 61 CALIBB4 PURTILM cu broboane sau peri. Este о plants pretent loasA la cAldurA, apA, hranA lurolnA. Solul trebule sA fie fertil, afl-nat.bine lucrat $i lngrfl^at. Se seamAnA ln luna apr. —mai, In culburi, lntr-un teren arat toamna 9! bine tntretinut primAvara, la 1,2—1,5 m lntre rln-durl 91 50—60 cm lntre plante. Cui-bul se acoperA cu mranltA. LucrArile de Intretlnere sint: prA^itul la nevoie, mn?uroit la culb, rArit, udatul la secetA, ciupitul vlrfulul la vreji. Se recolteazA pe mAsurA ce fructele au ajuns la mArimea caracteristlcA solului. Solurile din culturA sint: €. de elmp cn fruet semilung — Bls-trifa, Delteates: C. de clmp cu fruet de lip eornl^on — Hokus, Model de Paris, Pixie, Tezier, Libelle, bliska, Redania, Pikadlli, Signal 235. Pentru a se obtine recolte timpurll de C., cultura se face prin rAsad, crescut In cuibnri sau ghivece nutritive. So-turile utilizate sint:.De Arad, Koraoo, Parifin, Witlo. In ultimul timp se extinde cultura ln sere ln doud cir-cuite, cu obtinerea a douA recolte pe an. Solurile folosite sint: Astrtd, Farbio, Minisol, Pandex, Pepinex, Sandra. cAloURA, factor de vegetatie ce Intervine In procesul de creftere a plantelor, reprezentat prin C. solului ?i a aerulul. Solul prime$te cAldura de la soare. О parte este absorbltA iar о altd parte este re-flectatA In atmosferA. Solul, In func-tle de structura sa. de cantitatea de apA pe саге о contine poate pAs-tra mai mult sau mai putin C., poate sa se IncAlzeascA mai usor sau mai greu, poate sA dlfuzeze sau nu In masa sa С. ее о prlme?te. In ceea ce prlve§te agrotehnica necc-sara In influentarea regimului teh-nlc, un sol aflnat este mai cald, un sol ’mulclt Isi schimbA regimul caloric, un soi acoperit cu un inve-li? alb absoarbe mai putinA C., un sol Irlgat se rAce$te s.a. Gre^te- rea 9I dezvoltarea plantelor se pe-trece numai lntre anumlte llmite de temperaturA; plantele din zonele calde au nevoie de multA temperaturA la vegetatie; rAdAclnlle nu pot tolera acelea?! varlatll ale C. pe care le tolereazA tulplnele 91 frunzele; inflorescenta este mult influ-en(atA de C.; calltatea specified a diferitelor grupe de plante depinde mult de temperaturA. CAlIREA PLANTELOR, proces fi-zlologlc natural, manifestat la nivel celular, care const A ln sporlrea con-centratlei suculul celular 9! menti-nerea metabolismului 91 ln conditii neprielnlce de dezvoltare (tempera-turi scAzute sau llpsa de cantitAti suficlente de apA). Rezistenta la frig 91 la secetA a plantelor are la bazA acest fenomen. Se manifestA prin acumulare de hldratl de carbon (za-hAr sporit in sucul celular), cit 9! prin modificAri calitative ale sub-stantelor protelce din celulA, ferind plantele de coagularea protoplasmei 9! mentinlnd turgescenta celularA la nivel corespunzAtor. Fenomen carac-terlstic tuturor plantelor cultivate, apare frecvent la speclile InsAmlntate toamna 9! rAmase peste iarnA in clmp. La acest grup de plante cultivate fenomenul apare in ajunul primelor zile geroase, cind temperatura zilei este de 5e—10°G, alternind cu tem-peraturi sub zero grade, in timpul noptllor. In aceste conditii are loc о acumulare sporitA de hldrati de carbon ln plantele tinere, oglinditA prin sporirea concentratiel sucului celular si retinerea apei in celulele vii. Astfel, plantele tinere pot rezista la temperaturile scAzute din timpul lernii. Procesul este reversibil dacA conditiile care 1-au provocat s-au schimbat. In acest caz, la о noua serie de zile geroase, plantele sint amenlnjate cu stagnarea tn dezvol-tare sau cu plerderi insemnate din totalul lor, pinA la 100 %. Prin cAlire ClLTVN^I 62 plantele pot face fala §i conditiilor secetoase: create densitatea su-cului celular, puterea osmoticS, continutul de hldrati de carbon $i scade coeficientul de transpiratie. In toate aceste cazuri, plantele la care este prezent fenomenul cSlirii nu-$i pierd turgescenta normals a celulei ?i-?i pastreazS metabolismul normal. De fenomenul cSlirii se tine seama In lucrSrile de ameliorare, crelnd soiuri $i hibrizi rezistenti la ger $i la seceta. CALJU1VA§I V. C0NDUI1A$I САР§ШГ (Fragaria sp.), fam. Ro-saceae. Plants erbacee, perenS, din grupa arbu?tllor fructiferi a cSrei cultura dureazS 2 — 3 ani. Are tulpinS scurtS, acoperita cu peri§orl, frunze trifoliate ?i flori mici, albe. Rodul C. (cSp$una) este un fruct fals format din lngro$area receptaculului floral, In pulpa cSruia slnt incluse fructele, nuclee mici cu seminte; culoarea fructulul variazS de la alb-verzule la ro?u-purpurie. C. este un fruct sucu- Flg. 24 Ciptou lent, dulce ?i parfumat; se consumS proaspSt sau este folosit in industria alimentarS. Sc inmulte$te prin sto-loni, recoltati din culturlle tlnere, de 1—2 ani. Se planteazS In rinduri, la 80 cm distantS $i 25 — 30 cm Intre plante pe rind, sau in rinduri duble. Plantarea. lucrSrile de lntretinere ?i recoltarea se fac, de cele mai multe ori, manual. Prefers un teren desfun-dat, bogat In elemente nutritive §i fSrS burulenl. lngrS$area se face cu gunoi de grajd sau cu lngrS$Sminte minerale care se administreazS la pregStirea de bazS a terenului; ingrS-$5mintele minerale cu azot sc pot aplica $i fazial. Mulcirea Intre rin-durile de plante evitS murdSrirea cu pSmlnt a fructelor $i putrezirea lor. Irigarea spore§te productla, mal ales In verile secetoase. Recoltarea fructelor se face cu 1 —2 zile Inainte de coacerea deplinS, direct In cutii de 2—3 kg. Productii mari se obtin In primul al doilea an de vegetatie. Soiurile din cultura slnt: Aliso, Cambridge faoorit, Deutsch Eoern, Domanil, Fairfax, Fresno, Gorella, Madame Moutdt, Muncheberger Frii-he, Pocahontas, Regina, Red Gauntlet, Senga — $ eng ana, Solana, Soui’enir de Ch. Machiroux, Sunrise, Surprise des Hailes, Swanne, Talisman, Tyo-ga. (Fig. 24) CEAPA (Allium сера), fam. Lilia-ceae. Plants legumicolS, bienalS, originarS din Asia, utillzatS In hrana omului tn stare crudS sau preparatS In mlncSrurl ?i conserve. BogatS tn principil nutritive (zahSr, vitamine ?.a.). Are rfidSdnA firoasS, tulpinS sub-teranS bulb, tulpina aerlanS dreap-tS, fistuloasS (fu$ti), frunze cilindri-ce, flori albe In inflorescence umbell-forme, seminte mici, negre, cu coajS tare, zbircite $i colturoase. Destul de rezistentS la frig, semintele pu-tlnd lncolti la 3°—4°C, iar plantele putlnd ierna suo *SpadS la — 3°— — 4°C. Nu cere multS luminS dar neccsita sol reavSn, usor, rodltor, lngrS$at cu gunoi de grajd sau lngrS-$Smlnte minerale. Se cultivS din sS-mlntS care produce arpagic, din sS-mints care produce rSsad^i din sS mints semanata direct tn clmp, tn sere, rasadnite ?i teren deschis. (Fig. 25) 63 CENTBB DE IM'LKCABEA SOII BILOB C. de arpaglc. Solul arat toamna sc niveleazd, se mdrunte§te, se seamdnd primavara ln luna martie (80 — 100 kg/sdm./ha), cu ma$lna, la 7— 10 cm distant lntre rlnduri $11 — 1,5 cm adlncime. Lucrdrile de lngri-jire sint 4 — 5 pra$lle, 1 — 2 plivituri, Fig. SS Cespl PIC. S6 feapi Se arpagle stropiri cu zeamd bordelezd. Se re-colteazd cu inina. Cepcle se lasa la zvlntat, se sorteazd $i se pdstreazd peste iarna in incdperi uscate, la 2°—3°C. In anul II, in luna martie se planteazd in benzi de 6 —7 rlnduri, la 20 — 25 cm si la 10—12 cm lntre plante. Cind frunzele incep sd se usuce sc poate recolta. Soiurlle din culturd sint: De Macau, De Stuttgart, De zi, Haner. (Fig. 26) C. de apd. Se inmul$e$te prin rdsad, pus in rdsadnite calde in luna mart, sau in rdsadnite reci la Inceputul lunii apr. Se planteazd la sfir$itul lunii mai, la 25-30 cm lntre rlnduri $i 12 — 15 cm pe rind. Lucrdrile de ingrijire sint: 3 — 4 uddri, prd$lt, pli-vit, stroplt contra manei. Soiurile din culturd sint: Aurte de Buztiu $ 1 Topuz clntar. C. ceaclama. Se culti-vd ln regiunile mai umede, direct In clmp, primdvara devreme, la 25—30 cm lntre rlnduri $i 0,5 —1,5 cm adlncime. Lucrdrile de intretinere sint: о pra?ild oarbd, 4—5 — pra$ile lntre rlnduri, plivit, rdrit $i stroplt. Soiurile din culturd sint: Dehydralor 14, Dehyso, Roste de Fdgdraf, Rofte de Turda, Rofte de Arief}, Volska, Yellow Globe. CEARA, substan(d lichida care in contact cu aerul se solidified, de euloare galbend mai mult sau mai putin intensd, dupd cum a fost culoarea florii de la care provine, se-cretatd de albine prin glandele ceri-fere, inceplnd din a 12-a zi de via(d. Contine miere, zaharuri, polen, acizi gra$i. Are largd utilizare in cosmetica $i dermatologie in asociatie cu alte baze de unguent. CENTRE DE iNCERCAREA SOIURILOR (C.I.S.), unitdti teritoriale de bazd ale Comisiei de tncercare ft ото log are a soiurilor (CIOS), unde se reallzeazd programul de verlficare a soiurilor $1 hibrizilor dupa toate re-gulile de tehnicd experimentald. C.l.S.-ul cuprinde о retea de cuiturl comparative cu soluri autohtone $i strdine, inclusiv hibrizi pentru productie, atit pentru culturile de с imp, cit $i pentru legume, pomi $i vitd de vie. In faza actuald functioneaza 54 de C.I.S.-uri situate in cele mai re-prezentative zone ale t&rii. Incerca-rea comparativd se face in conditii agrotehnice corespunzdtoare, pe ci-cluri de 2 —3 ani consecutivi. In cadrul fiecdrui centru se experiment teazd, in culturi comparative, un numdr insemnat de soiuri $i hibrizi din plantele zonel respective, рпь pu$i spre zonare (120 — 150 la culturile de cimp, 100—120 la legume). Laboratoarele care functioneaza pe llngd fiecare centru, precum $i labo- i se : >?i. , в sU Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 »■ 1Я01В0Ш1 SOIOBIbOB 64 le speciale ale C.I.O.S.-ului :eazfl aprecierlle 9I anallzele с soiurilor 91 hibrlzilor valo-aual se cerceteazft in reteaua a C.l.S.-ului peste 300 soiuri 9! hlbrlzl autohtoni 9I de import, cele mai valoroase putindu-se omologa 91 recomanda productlel, al&turi de soiurile autohtone. In tabelul nr. 4 slnt date princlpalele C.I.S.-uri din tar&t Tabelul nr. 4 ime (B.S.K.) Centrul de 1 Localitatea sau Incercarea soiurilor strada nr. Abrud str. Avram Iancu 1 Alba Albe?ti com. Albe9tl Boto9anl Alexandria str. Dunaril 2 Teleorman Arad Gal. Zimandului 6 Arad Bacfiu str. Cire9oala Bacdu Berte?ti com. Berte9ti Br&ila Bragadlru 90s. Alexandrlei 261 Bucure9ti s/6 Buzau 90s. Brailei 26 Buzau Calafat 90s. Basarabi Dolj C&lira?! Prelungirea Bucurejti 4 lalomita Cogealac com. Cogealac 1 Constanta Deh str. Dumbrava Ro9ie 9 Cluj Dllga com. Dor Marunt lalomita Dohangia ora$ Chisinau Cri? Arad Dorohoi str. Progresul 72 Boto9ani DumbrSvenl str. S. Barnutlu 3 Sibiu Galda de jos com. Galda de jos Alba Gurasada com. Gurasada Hunedoara Harman str. Garll 668 Bra9ov Huedin str. Horia 101 Cluj Inand com. Inaud BIhor Ludu9 str. Grlgorescu 2 Mure? Lugoj str. Timl9oarei 132 Timi9 M. KogSlniceanu com. M. Kogainiceanu Tulcea Mlrcea Voda com. Mlrcea Voda Braila Negre9ti | com. Negre$ti Vaslui Oltenita | str. Mara?e?ti 38 ! Ilfov Ovidlu com. Ovidiu Constanta Peciu Nou | com. Peclu Nou j Timl9 Port£re$ti | com. Giurgita | Dolj RSdauti j str. Volovatului 69 Suceava Rm. Sarat 1 90s. Pue9ti 21 I Buzau Satu Marc 1 com. Odoreu ! Satu Mare Sibiu i str. Drumul Ocnei 1 i Sibiu §imleul Sllv. j str. T. Vladlmlrescu 47 saiaj Slnicolaul Mare ! str. Gh. Co$buc 5 Timi? 1 65 CKNTRR GENET1CE (С. I»E ORIGINS) Tabelul 4 (continuare) Nr. Ccntrul de Localitatea sau Judctul crt. lncercarea soiurilor strada nr. 1 37 Slatlna sir. T. Vladlmlrescu 165 Olt 38 §ercala I com. §ercaia Brasov 39 Tecuci ! str. 23 August 107 Galati 40 Tg. Secuesc str. Ady Endre 55 CP 20 Covasna 41 Tlmna : com. Tlmna Mehedinti 42 Tincdbe?ti | com. Snagov Ilfov 43 Tlrgovi§te | com. Suburband Ulmi Dlmbovlta 44 Topraisar ! com. Topraisar Constanta 45 Troian j com. Troian, Of. Ro$Iori Teleorman 46 , Turda com. Poiana Cluj 47 com. Sili§tea Constanta 48 Volce?ti com. Grddinari, Of. Stre- Olt je?ti PTT CENTRE GENET1CE (C. DE ORI-GI1VE), zone naturale ale globului izolate tn spatiu prin munti lnalti sau prin suprafete lntinse de stepe sau de$erturi, In care s-au dezvoltat formele spontane din care au pro-venit actualele specii de plante cultivate. Speciile din C. G. reprezintd un grup de indivizi diferentiati, cu о gama largd de gene. Spre periferia C. G., pe mdsura lndepdrtarii de centru, selectia naturala este mai rigu-roasa. Sub influenza condltiilor naturale schlmbate, indivizii se spe-cializeaza pentru anumite situatii $1 devin mai uniforml din punct de ve-dere genetic. Unele gene rdraln $i devin dominante sau stabile, altele se modified sau dispar. In cadrul aceluia^i centru, sub influenza condi-tiilor naturale $i a selectiei naturale tndelungate, formele cu lnsu?iri genet ice dominante se gdsesc spre centru, iar formele cu lnsu?iri recesive spre periferie. Prlmele, heterozlgote, sint sensibile la dlversiflcare $1 se-lectle; celelaite, homozlgote, sint populatii mai stabile, mai putin sen- sibile la diversificare $i selectie. I. Vavilov (1935), cercetlnd rdsplndl-rca pe glob a speciilor de plante, cultivate ?i sdlbatice, stabile§te ur-mdtoarele opt C. G.: ccntrul I cuprinde partea centrala, muntoa-sd $1 vesticd a R. P. Chineze. Aici au luat na§tere meiul (Panicum miliaceum L.), meiul italian (Panicum italicum L.), meiul japonez (Panicum frumenlaceum Fr. et Sav.), gaoleanul [Sorgfium saccharatum (L.) Pers], hri§ca (Fagopynim esculen-tum Moench., Fagopyrum tazaricum Gaertn.), soia (Glycine hispida Maxim.), fasolea (Phaseolus vulgaris L.,) — centru secundar — rapita (Brassica rapa L.), perila (Perilla ocymoides L.), susanul (Sesamum in-dlcum L.), macul (Papaver somnife-rum L.), cinepa (Cannabis saliva L.), abutilon (Abutilon avieennae Gaertn.), ramla (Boehmeria nlvea Hook, et Arn., B. tenacissima Gaud.). Tot alci s-au format diferite forme de ridichl (Raphanus sativus L.), usturo-iul chinezesc (AIlium chtnense Don.), rabarbara (Rheum palmatum L.), i'ENTBB OENETICE 66 lactuca (Lactuca sp.), vlnetele (Solarium melongena L.), castravetele (Cucumis chlnensis Pang., Cucumis sativus L.), dovleacul (Cucurbita moschata var. japonica Zhit.), pSrul (Pyrus sp.), mirul (Mains asiatica Nakai), prunul (Prunus sp.), porto-calul (Citrus sp.), dudul (Mortis sp.), arborele de camfor (Cinnamomum camphora Nees et Eberm.) ?. a. Se-cundar, aid au luat na$tere ovSzul gola$ (Avena nuda L.), orzul (Ног-deum hexastichum L.) $i porumbul ceros (Zea mays L.); centrul II, cuprinde India f&r& Punjab ?i Assam, $1 BIrmanla. Aici s-au format orezul (Oryza sativa L.), sorgul (Sorghum vulgare Pers.), nSutul (Cicer arie-tinum L.), fasolea [Phaseolus aureus (Roxb.) Piper, Phaseolus calcaralus (Roxb.)), trigonela (Trigonella foe-num graecum L.), susanul (Sesamum indteum L.), $ofr5nelul (Carthamus tinctorius L.), mu§tarul negru (Bras-sica nigra Czern.), bumbacul (Gossy-pium arboreum L., G. nanking Meyen, G. obtusifolium Roxb.), iuta (Cor-chorus capsularis L., C. olitorius L.), crotolaria (Crotolaria juncea L.). chenaful (Hibiscus cannabtnus L., H. sabdarifa L.), clnepa Indians (Cannabis indlca L.), trestia de zahSr (Saccharum officinarum L.), ci-nepa de Manila, (Musa textilis L.), piperul (Piper nigrum L.), mandari-nul (Citrus nobilis Lour.), ISmtiul (Citrus medica L.), portocalul (Citrus aurantium L.) $. a.; central II a cuprinde Indochina $1 Malaezia. Aici este patrla urm&toarelor plante: ba-nanul (Musa paradisiaea L., M. sa-pientum L.), nuca de cocos (Cocos nuctfera L.), trestia de zahSr, piperul negru, cinepa de Manila, arborele de gutapercfi (Palaquium gutta Bur-sck); central III cuprinde India de nord-vest cu Punjabul, Afganistanul, republlclle socialiste sovletlce Tadjikistan $1 Uzbekistan, precum ?i partea de vest a muntilor TIan-§an. Aid este locul de orlgine a urmfi- toarelor plante: grlul (Triticum vulgare Vill., T. compaclum Host., T. sphaerococcum Pers.), mazSrea (Pi-sum sativum L.), lintea (Lens esru-lenta Moench.), bobul (Vicia fuba L.), latirul (Lathyrus sativus L.), nau-tul (Cicer arietinum L.), coriandrul (Coriandrum sativum L.), ctnepa in-diana, bumbacul asiatic (Gossyf ium herbaceum L.), morcovul (Daucus carota L.), ridiche, ceapa (Allium сера L.), usturoiul (Allium sativum L.), cantalupul (Cucumis me!o L.), spanacul (Spinacia oleracea L.), bu-suiocul (Ocimum basilicum L.). cai-sul (Prunus armeniaca L.), parul (Pyrus communis L.), migdalul (Amygdalus communis L.), vita de vie (Vitis vinifera L.) $. a. Secundar, aici au luat na$tere secara (Secale ce-reale L.) si fasolea. Este unui dintre C. G. ale inului (I.inum usitatis-simum L.), susanului si- $ofranelului; centrul IV cuprinde Asia Mica. Trans-caucazia, Iranul ?i partea muntoasS a Turkmenistanului. Aici au apSrut: dlferite specil de griu (Triticum mo-nococcum L., T. durum subsp. expansum Vav., T. turgidum L. medi-tteraneum Flaksb., Г. vulgare Vill., T. orientate Регс., T. persicum Vav., Г. timopheevi Zhuk., T. macha De-kapr., T. oavilovlanum Jakub.), orzul (Hordeum distichum var. medi-cum, nigricans, nutans $. a.), secara (Secale cereale |L., S. montanum Guss., S. ancestrale Zhuk., S. vavi-lovl Grossb., S. fragile L., S. oillo-sum L.), ovSzul (Avena byzantina C. Koch., A. sativa L.), lintea, lupl-nul (Luptnus angustifolius L., L. al-bus L.), lucerna (Medicago sativa L.), mSzfirichea (Vicia saliva I-., V. vil-losa Roth., V. pannonica Jack.), su-sanul, inul, mu$tarul negru, cameli-na (Camelina sativa L.), anasonul (Pimpinella anisum L.), coriandrul, lalemantla (Lallemanfia iberica L.), macul, sfecla (Beta vulgaris L.). morcovul, varza (Brassica oleracea L.), ceapa, lactuca, vita de vie, precum 67 CENTRE GENETICS $1 mfirul, pSrul, prunul, caisul, circ-?ul (Cerasus avium L. Moenck), vi-Slnul (Prunus cerassus L.), castanul (Castanea saliva Mill.) $. a. Secun-dar, alcl a luat na$tere mazSrca; centrul V cuprinde litoralul muntos al Milril Mediterane: reprezintS, ca Si China, un centru foarte important. Aici s-au format numeroase plante de cultura, dintre care amintim: grlul (Trlticum durum Desf. suhsp. expansum Vav., T. dicoccum, Schrank., T. polonicum L., T. spella L.), ovftzul (Avena byzantina C. Koch, A. brevis Roth, A. strtgosa Schreb.), orzul (Hordeum sativum Jess.), lintea cu bobul mare (Lens es-culenta Moench, subsp. macrosperma Bar.), mazSre bob cu seminfe mari (Vicia faba var. major Harz.), lupinul (Lupinus albus L., L. angus-tifolius L., I.. luteus L.), mUituI, trifoiul (Trifolium alexandrinum L., T. repens L., var. giganteum, T. incarnatum L.), mSzarichca dc pri-mSvarfl (Vicia saliva I..), inul (Li-num usitat/sstumum I., subsp. medi-terraneum Vav.), mustarul alb (Sina-pis alba L.), rapi(a colza (Brassica napus L. subsp. oleifera Metzg.), mustarul negru, sfecla, nigela (Л7-gella satlva L.), chimionul (Carum-carvi L.)t anasonul, feniculul (Foe-niculnm officinale All.), isopul (Hys-so pus officinalis L.), levSnfica (La-oandula vera DC.), menta (Mentha piperita L.), salvia (Salvia officinalis L.), hameiul (Humulus lupulus L.), cicoarea (Cichorium tnthybus L.), sfecla, varza, pStrunjelul (Pe-troselinum sativum L.), ceapa, usturo-lul, lactuca, sparangelul (Asparagus officinalis L.), m&sllnul (Olea euro-pea L.); central VI cuprinde Ablsinia, Erltreea si Somalia. Aid s-au format urmatoarele plante: grlul (Trt-ticum durum subsp. abysstntcum Vav., T. turgidum subsp. abyssintcum Vav., T. dicoccum subsp. abyssintcum Stol., T. polonicum L. subsp. abysstntcum Vav.), orzul, sorgul, bobul, trlgo- nela, inul, sofranelul, susanul, ri-clnul (Ricinus communis L.),corian-drul, nigela, arborele de cafea (Coffea arabica L.) $• a. Este unul din ccn-trele C. G. ale niiutului si latirului; centrul Vll cuprinde Mexicul dc sud, America centrals $i insulclc Antile. Aici este patria urmatoarelor plante: porumbul (Zeamays L.), fasolca (Pha-seolns vulgaris L., Savi, Ph. multi-florus Willd. Ph. lunatus L., Ph. acutifolius A. Gray var. lalifolius Freemann), batatul (Ipomoea bata-tus Poiret), bumbacul, tutunul (Ni-coliana ruslica L)., tomatele (I yco-persicum ccrasiforme Dun.), ardeiul (Capsicum annuum L.), arborele de cacao (Theobroma cacao L.), papaia (Carica papaya I..) a.: centrul VIII cuprinde Peru, Ecuador si Bolisia. Aici s-au format cartoful (Solanum sp.), porumbul (Zea mays, L. subsp. amylacea), bumbacul egiptean (Gossy-pium barbadense L.), tutunul (Nico-tiana tabacum L.), tomatele (Sola-num lycopersicum L.), arborele de chininS (Cinchona colisaya Wdd., C. succirubra Pav.) a. Secundar, aici a luat nastere fasolea; centrul VIII a cuprinde Chile. Aici este patria cartofului (Solanum tuberosum L.), madiei (Madia sativa Molina) S.a.; centrul VIII b cuprinde Brazilia Si Paraguay. Aici au luat nastere: aiunele de pSmlnt (Arachis hypo-gaea L.), arborele de cacao, arborele de cauciuc (Hevea brastliensis Mtill.), manlhotul (Manihot utilissima Pohl.), ananasul [Ananas camosa (L.), Merr], 5. а. P. M. Jukovski (1950) adaugfi celor opt centre stabillte de I. Vavilov citeva centre noi si anume: Caucazul, Africa (Sudanul, Nigeria, Africa de Sud), Australia siF.ur-asia (partea centralft si nordlcfi). Caucazul este patria griului moale (Trtttcum vulgare L.), a griului tare (Г. durum Desf.), a secarel si a unor specii de mfizfiricbe. Africa este patria riclnului si a sorgulul. Eurasia este patria Inulul de fibre, a hameiu- QBBCRLU3 68 lui, kendirului $i a numeroase specii de graininee $i leguminoase de nu-tret- CERCELU§ (Fuchsia sp.), fam. Ona-graceae. Plants horticolS, de aparta-ment, origlnarS din pSdurile reel §1 umcde nle Americii de Nord. Are Fig. 27 Cereclu? flori foarle frumoase ro§ii, roz, albe, violet. Ghiveclul trebuie Unut la lumina indirecta, udat des $1 ingrS-$at suplimentar. Poate vegeta con-tinuu sau poate intra In repaos. Se lnmulte?te prin buta?i (portiuni de ISstar cu frunze lungi). Speclile din cultura slnt: Fuchsia arborescens hy-brida $i F. fulgens cu soiurile Hoffman, Voix du peaple, Compie. (Fig. 27) CEHEALE, plante agricole care se cultiva pentru boabe, servind ca hrana pentru om $1 animate sau ca materie prima pentru lndustria de alcool sau industria amidonului. Apart in famlliei botanice Graminee prezinta iusujirl morfologice ana-tomice $i fiziologice comune. Au rS- dScina fasciculatS, aproximativ aceea$i grosime, diferind prin lungl-me, dezvoltatS mai mult la suprafa-ta pSmlntulul. Tulpina este un pai, format din 5 — 7 internodii, separate prin nodurl, gol In interior (griu, ovSz, orz, secara, orez) sau plin (porumb, mei, sorg), neramificat. Lun-gimea internodiilor create de jos in sus, cel mai lung fiind ultimul $1 anuine cel ce se terminS cu inflores-cen^S. Frunzele pornesc cite una de la fiecare nod, fiind alteme ?i formate din teacS (vaginS) $i limb (lami-nS). Limbul este lung ?i ingust, de formS lanceolata ?i cu nervuri para-lele. Infloresccnta C. este un spic sau panicul. Florile, grupate in spicu-lcte, au trei stamine, afarS de orez care arc sase stamine. Unele C. slnt autogaine (griu, orz, ovaz, orez), altele alogame (secarS, porumb). Fruc-tul este о cariopsa, golasS sau lmbrS-catS in pleve. О altS caractcristicS botanicS a C. este capacitatea de infra tire, de formarc de noi tulpjnl din tulpina principals, 1пГгаЦгеа fiind un element al producliei. In corupozitia chimica a bobulul de C. intrS: 13— 14% apS, 8-20% proteinS, 2-5% substance grase, 55—70% extractive ncazotate, 3 — 15% celulozS $1 2 — 6% substante minerale. Cultura C. pe glob se extinde pe о suprafatS care depa?e?te 550 rail, ha, cu о pro-ductie totals de peste 670 — 700 mil. tone. Din suprafata totals cultivatS cu C. pe glob, grlul ocupS circa 32 — 35%, orzul 15 — 20%, porumbul lj>— 16%, ovazul 10%, orezul 8-10%, secara 7 — 8%, sorgul4 —5%. In tarS la noi C. ocupS, anual, 75 — 76% din suprafata arabilS. In perspectivS se cautS ca prin folosirea de soiuri ameliorate $1 metode de eulturS cores-punzatoare sa creasca tot inai mult productia $i productivitatea acestor plante. Principalcle C. cultivate in tarS la noi stnt redate In tabelui nr. 5. 69 CEBEALB Tabelul nr. 5 Planta Zonare ScurtS ! Utilizare PerspectivS descriere | Grtu Reglunile din Plants cu palul J In hrana J Sporirea pro- (Triticum sudul, sud- subtire, spic omului | ductiei fi sp.) vestul tfirii dezvoltat, bob calitStii dc calitate Orz In partea de Plants cu bo- tn hrana Crearea de so¬ (Hordeum vest a t&rii. In bul ImbrScat, animalelor iuri de mare vulgare) Oltenia fi ves- pentru nutret sau la fa- productivitate tul Munteniei sau pentru bere bricarea fi de calitate berei Ovfiz In regiunea Soiuri de pri- tn hrana Extinderea so¬ (Avena podzolurilor, mSvarS sau de animalelor, iurilor de toam¬ sativa) climel umede toamnS cu bo- a cailor nS de mare pro¬ fi rScoroase bul ImbrScat tndeosebi ductivitate sau golaf SecarS tn regiunile Plants produc- In hrana o- Extinderea so¬ (Secale umede fi reel tivS, rezis- mulul fi a- iurilor de toam¬ cereale) de podzoluri tentS la boli nimalelor nS product ivefi fi materie bob de calitate primS pt. alcool.ami- don etc. Orez Zona I - lun- CerealS de mare tn hrana Soiuri timpu¬ (Oryza ca DunSrii; productivitate omului rii, productive sativa) Zona II --- Del¬ fi capacitate fi de calitate ta DunSrii fi de InfrStire vestul Bana- tulul; Zona III- lunca Prutului Porumb Ctmpia DunS¬ CerealS de mare tn brana De mare pers- (Zea rii, Moldova, capacitate de animalelor ! pectivS sint hi- mays) clmpia fi po- producjie In primul | brizii dubli fi diful Munte¬ rind, In j simpli cu mare niei fi Tran- ind. alcoo- 1 capacitate de silvaniei lului, In j product e hrana omu¬ 1 lui 1 Sorg Zonele sece¬ ProducStoare tn hrana De perspectivS (Sorghum toase din tarS de boabe fi ma- animalelor soiurile pentru sp.) sS vegetativS domestice boabe, lndeo- sebi hibrizi CI14S.SELAS 1)0 КК 70 In afara acestor specii se mai cultiva, pe suprafele mici, meiul, ciumi/.a §i lirist a (fam. Pohj/jonoaccac). СIIASSliLAS DORE, soi dc vita nobi-la peiilru struguri de masa cu ciorchl-nele ile 100 — 250 g, boaba mijlocie. Fig. C'hassalas rotunda, pielita gulben-aurie la coa-cere. miezul dulce. Sc coace in a doua jumatate a lunii aug. $i poate fi utili-zat si la prepararca unui vin curent de masa. (Fig. 28) CIIASSKLAS XAPOLEOX V. Bl-СЛХК CIIAIIMOXXAY, soi dc vita nobila pentru vin alb, cu ciorchinele lung, cilindric sau cilindro-conic, boaba rotunda, galben-verzuic cu puncte cafenii. Da vinuri de calitale (Mur-fatlar. Niculitel). CIIIUIOY (Carum carvi), fam. Um-bcllifcrae. Planta bianuala originarS din bazinul mediteranean, ale carei friute sint utilizatc in industria ali-menlaia .>i medicina. In primul an formeaza о rozeta de frunze, iar in al doilea an dezvolta tulpini rami-ficate pe care se formcazii fructcle. Da rezultatc bune dupa prasitoare, in /uiie mnede si racoroase, unde nu este ncccsara irigarea, pe soluri fertile, adinci, bogate in calciu. React ioneaza favorabil la lngr3$3minte aplicate in doze de 40 — 50 kg/ha fosfor, 45 — 50 kg/ha azot, 60 — 70 kg/ ha polasiu. Se seam£n£ prim&vara, in prima urgcnta, In culturS mixt£ cu macul, in rinduri distan(ate la 50 cm. Lucrdrile de intretinere sint: cultivat, plivit, rarit, pra^ile meca-nice si manuale. Daca recoltarea se face manual, ea incepe cind 35 — 40% din fructe au culoarea galben-brunie; daca sc face cu combina, cind 65 — 70 % din ele au aceastd culoare. Totul se pune in stoguri, pentru maturarea completa, productia putind fi de 700 — 1100 kg fructe la ha. Soiurile din cultura sint Mare de Roman $i De Ghimbav. ClIIPAROASA V. TUBEROZA CICL \mA (Cyclamen perssicum), fam. Primnlaceae. Planta horticolfi, de apartament, originara din Orient. Este о planta de ghiveci, cu inflorire din iarn£ in primdvara. Se inmul- Fig. 29 Ciclama tc^te prin seminte, printr-un proces de lunga durata, greu de aplicat individual. Mentincrea in ghivece in apartament se face prin plasarea 71 CIBB9 lor Intr-un loc luiniuos, aerlslt, la 12°—15eC; pimlntul trebuie menti-nut reavftn; clnd toate frunzele au cazut, planta sc trece Intr-un loc lntunecos §1 rece pin3 In luna iun. Se pune lntr-un ghiveci inai mare, cu palru parti pdmlnt de frunze §i о parte nisip. Soiurile din cultura slnt: ro§ii — Hunderup, Rex, Car-min, Lcuchtfeuer, Vuurbaak; roz — Decora, Flame, Orange As, Perle von Zellendorf, Pink Pearl, Rosa von Zellendorf, Superba; albe — Blanc argente. Pastel White; mov — Mas-colte. Sylphyde Selection. (Fig. 29) CIMBRU (Satureja hortensis), fam. Labiatae. Planta anuaia, erbacee, lcgumicola, aromaticd, utilizata In hrana omului pentru frunzele folo-sitc la prepararea mincsSrurilor $i muraturilor. Are tulpina scurta ?i semintele mici, brune. Nu este pre-tent ioasd fafa de conditiile de cultura, dar da productii bune pe tere-nuri Insorite, bine lucrate, fertile. Se seamanS direct In clmp, In apr. -mai. la 15 — 20 cm distant^ Intre rinduri. LucrSrile de Ingrijire slnt: plivjtul, pra$itul §i udatul pe timp de seceta. Plantele se recolteazS prin smulgere, cind au inflorit, se pun la uscat la umbra $i se pSstreazS peste iarna, In mSnunchi. CIM1£IR V. MERITOR CINSAUT, soi tardiv de vita nobild pentru struguri de masa, cu cior-chinele de 300 — 400 g, cu boaba mare, ovala, pielita subtire, negru intens, miezul zemos ?i fin. ciprimculturA, ramurS a pisci-culturii care se ocupa cu cre?terea, inmultirea $i ameliorarea crapului (Cyrinus carpio). Se practicS cre$-tcrea purS a crapului sau In amestec cu alti pe§ti ca: vaduvRa (Leuciscus idus), platica (Abramis brama), caras argintiu (Carassus auraius) 5.a. Se creste crap de о vara $i de doua vcri. Proeesul de crcstere parcurge urma- toarele etape: pregfitirea $1 lntreti-nerea bazinelor, popularca cu puieil. furajarea, pescuirea ?i valorificarea, mSsuri de iernare a puietilor $i re-producStorilor. Pentru furaje se uti-lizeazS alimente de naturd vegetali, Fig. 30 Ores cum sint cerealele (porumb, griu, secara, orz), leguminoasele (mSzS-rlche, borceag, lupin), reziduurile industriale (tSrlte de griu, secara de orez, praf de moarS, sroturi de seminte oleaginoase etc.) si de origtne anlmala cum slnt fSina de carne, de pe?te, de singe, de carne de molu§te etc. Apele In care se practicS C. slnt ape colinare, de ?es, iazuri §i hele$-teie a?a cum slnt cele din DrSc^ani, Obilejti, Nucet, Cefa, Greani. CIRE§ (Cerasus avium), fam. Rosa-ceae. Arbore fructifer originar din Asia MicS, Transcaucazia, Iran §i partea muntoasa a Turkmenistanului. Este cultivat pentru fructele sale foarte timpurii, ro§ii, albe, negre, dulci sau amare. Are tulpina dreaptS cu scoarta lucioasa, inalta de 4 — 5 m, coroana bogata, ramurilc groase, frunzele ovale, lucioase, fructele drupe cSmoase cordiforme sau sfe-rice, variat colorate. Rezista bine la ger §i seceta, reu?e?te bine In toate zonele din tara, cere un sol potrivit de umed, In special argilo-nisipoase si argilo-calcaroase. Da cca. 50 kg fructe pe pom. Portaltoii obRnuRi CITOGBNETICA 72 sint vi$inul turcesc §i mahalebul. Coroana e modelatd ln vas sau pira-mldd. Tfiierlle sint de echillbrare $i rdrire a coroanei, In prlmii ani. Solurile din cultura sint: Armonia, Boam-be de Cotnari, Cea mai timpurie, Germersdorfer, Hedelfinger, Negre de Bistrita, Pietroase Donissen, Pietroase mari negre, Pietroase Napoleon, Ramon Oliva, Uria$e de Bistrita, Amare de Bllce$ii, Roz de Mdrculefti, ultimele doua fiind soiuri de C. a mar. (Fig. 30) C1TO GENETIC A, ramura a geneticii generale, care studiaza celula cu toate componentele §i manifestable ei caracteristice, inclusiv structura cromozomilor, modificdrile ln structura cromozoinilor sau a genelor, modificdrile $i multiplicdrile seturi-lor cromozomale. ClMP DE AMELIORARE, suprafatd de teren destinatd desfa§urdrii ma-joritatii lucrarilor din cadrul proce-sului de ameliorare. Fixarea supra-fetei C. DE A. depinde de volumul lucrarilor $i de asolamentul necesar. El se organizeaza pe zone naturale, aleglndu-se solul zonal caracteristic, cu condifii climatice reprezentative pentru zona respectiva. Terenurile destinate C. DE A. trebuie sa pre-zinte, in general, о suprafata plana $i sa fie omogene ca structura $i fertilitate. Solul trebuie sa nu aiba buruieni, sa fie u§or de lucrat si sa alba plnza de apa freatlca la suprafata. Examinarea uniformitatii tere-nului se face prin metoda culturii de rccunoa$tere. Dacd pe toate par-celele C. DE A. cultura este dezvol-tata la fel, solul este uniform. Dupa ce s-a facut alegerea §i uniformizarea solului, C. DE A. se imparte, pe baza unei schite care cuprinde toate de-taliile, in sole, acestea in parcele, drumuri lntre grupe de parcele (stra-turi), cdrdri lntre parcelele de pro-tectie etc. Pentru parcelele mici, cu num3r variabil de rlnduri, ln schi- ta se trece $i numarul rlndurilor din fiecare parceia. ln cazul repeti-tiilor (clmpul de control $i culturi comparative) se tree $1 parcelele repe-tifii. Sc aplica un asolament special, al C. DE A., $iunul obi?nuit. al gos-podarici sau statlunii; el trebuie astfel ales incit sa asigure plantelor conditii optime de cre?tere 5i dezvoltare, precum $i uniformitatea parce-lelor. Pentru fertilitatea solului se recomanda о lngra?are uniforma, o-data cu aratura de baza, la semdnat si in timpul perioadei de vegetatie, cu lngra$aminte u§or asimllabile. Materialului experimental trebuie sa i se asigure un agrofond superior. Formele hibride se inmultesc in conditii de agrofond diferenfiat, a dec vat lnsu$irilor lor fiziologice (rezistenta la ger, seceta, precocitate etc.). Pregatirea solului se face prin dcz-miri^tire, aratura adlnca de baza, aratura de insamlntare, grapat etc., lucrarile variind in functie de planta premergatoare. Insamlntarile se fac cu material produs ln statiune si sint precedate de о serie de lucrari pregatitoare: pregatirea semintelor pentru semdnat, intocmirea regis-trului de evidenta, pregatirea inven-tarului necesar insamlntaril, calcularea suprafetelor diferitelor clmpuri §i variante, parcelarea $i pichetarea cimpului, precum $i intocmirea schl-telor de semdnat. Intretinerea ratio-nald a culturilor constd in apiicarea tuturor regulilor agrotehnice. avin-du-se In vederc urmdtoarele: distru-gerea din timp a scoartei solului; executarea fiecdrei lucrdri intr-un timp scurt $i apiicarea lor in cele mai bune conditii pentru a nu pro-voca diferentieri de sol; ingrasamin-tele sd fie aplicate fazial $i uniform pentru tot materialul experimental cit $i pentru materialul unui grup specific de parcele; lucrdrile sd se execute pe directia rindurilor ca sd nu se distrugd plantele: tratarea semintelor sd se facd numai ln culfu- 73 (IMP de AMELIOICtKE rile comparative. Pcnlru aprecierea dcsfil§ur&rii procesului de amclio-rarc se noteaz£, in carnetul dc obser-vatii al C'- DE A. diferite date: cre$-terea §1 dezvoltarea plantelor in anu-mite faze de vegetalie (observalii fenologice): unlformitalea parcelei dcdusd din desimca, cresterea si dezvoltarea plantelor precum si din prczenta si marimea golurilor dintre ele: ritmul de cre§tcre; durala perioa-dei de vegetatie; productia biologicii (la inceput, cind sint putinc plante) $i productia la unitatea de suprafa(a. Recoltarea niaterialului de amelio-rare depinde de categoria de material initial. Trcieratul se executS cu batoze speciale pentru cimpurile experimentale, care se pot curd (a perfect dupi fiecare linie sau familie. Pfistrarea se face in pungi de hirtie, pentru probelc mici sau in saci du-bli de hirtie, pentru cele mari. Tot materialul recoltat se pastreazd in camere uscate, aerisite si ferite de molii sau roz£toare. C. 1JE A. poseda un inventar agricol compus din: plug cu antetrupite, panglica meta-licS, echer, jaloane, sfoara, (aru$i, ciocane de lemn, sape, sapaligi, ra-тй pentru semSnatul bob cu bob, sem£natoare, plantatoare, seeera-tori (japoneze, canadiene, italiene) si batoze (australiene, austricce). Tipurile de culturi ce se succed in desf£§urarea procesului de amelio-rare sint: ctmpul de hibridare, de hibrizi, de alegerea elitelor, de se-lectie sau ameliorare propriu-zisS, de control, de culturi comparative $i de inmultiri prealabile. Hie se realizeaza in ansamblu: eimp de colectie, cuprinde materialul biologic din (ara si din str£inatatc, care se studiazS din punct de vedere al aclimatizarii si comportamentului In vederea depistarii de forme paren-tale valoroase. Materialul biologic din acest clmp se urmSre?te trei ani consecutiv; In scop de conservare, ■e lnsiminteazS in continuare, о data la trei—cinci ani. Materialul care nu se adapteazd conditiilor locale se eliminfi. Din cimpul de colectie nu se aleg plante elite, decit exceptional $i numai la speciilc autogame; clmp dc material Initial, snрга de teren din cadrul clmpului de ameliorare, ins5min|ata cu material din colectia de soiuri $i de material initial. Pe parcele mici, de unu —cinci mp, in general Гагй repetitii, se insa-mlntea/й toate soiurile si probele colcctate din tara $i slrainatate; clmp de hibridare, veriga a procesului de ameliorare care cuprinde formele parentale valoroase depistate in cimpul de colectie, in culturi comparative sau procurate direct, de la insti-tutele de ameliorare. Se insamin-teaza pe parcele de doi— cinci mp, in douS —trei epoci diferite, pentru a prelungi hibridiirile. Materialul din acest cimp este ales in prealabil $i insamintat dupa un anumit program, potrivit programului si pla-nului de ameliorare. Nu se aleg elite, soiurile insSmintate in acest clmp servind numai ca genitori sau forme parentale. Planul lucrsirilor de hibridare se intocmc?te in functie de insu-sirile niaterialului §i scopul amelio-rarii; cimp de hibrizi, veriga a procesului de ameliorare in care se InsS-minteaz£ $i sc studiazS, para lei si in comparatie cu formele parentale, hibrizii din prima generatie (Fj). Jnsamintarea hibrizilor Ft din acest cimp se face cu toata cantitatea de sSminJa, fiecare combinatie fiind In-cadrata cu una—doua rinduri din formele parentale. Acest mod de insa-mintare permite compararea morfolo-gici a hibrizilor cu formele lor parentale; clmp de nlegere a elifelor, cuprinde materialul biologic din care se aleg plante elite. Este insSmintat cu cel mai valoros material depistat in cimpul de colectie, precum ?i cu populatii hibride, incepind cu F2. Deosebim: cimp de alegere pentru plantele autogame $i cimp de alegere pentru plan- Fi-. :H (imp dr ameliorare 75 (IMP DE EXPERIENfU tele alogame. ultiinul fiind lnsiimin-tat pe suprafetc izolate in spavin. In cimpul dc alegere se executa lnsi-mlntarea semintelor unice, la dis-tan(e ceva mai mari sau se face insa-ininfarea obi§nuita, in cazul cind se aleg spice sau inflorescence individuate; clmp de selectie (sau de ame-liorarc propriu-zisa), veriga de baza a procesului de ameliorare. Cuprinde dc obicei prima descendenta, mai rar $i a dona. Descendentele din cimpul de selectie se InsaminteazS pe parcele de suprafatd corespunzatoare, de cele mai multe ori pe parcele de cite un singur rind, iar la a non a sau a zecea descendenta se lnsdminteaza tot pe cite un rind, soiul martor. Aici se face prima apreciere a mate-rialului de ameliorare, iar desccnden-tele nevaloroase se elimind inainte de recoltare. In cimpul dc selectie materialul valoros prime§te numdrul genea logic, care se pdstreazd pind la sfir$itul procesului de ameliorare; clmp de control (c. de mlcroculturl comparative, c. de descendente se-cunde), veriga de ameliorare care urmeazd clmpului de selectie, in care se face controlul productivitdtii materlalului de ameliorare. Precede culturile comparative. Materialul de ameliorare sau descendentelc secunde se studiazd multilateral §i indeosebi din punct de vedere al insusirii de productivitate. Durata clmpului de control este de un an sau doi ani con-secutiv; clmp de culturi comparative, ultima veriga a procesului de ameliorare. Cuprinde cele mai valoroase descendente (linii sau familii) din cimpul de control; cimp dc inmulflri prealablle cuprinde primele inmul-tiri a celor mai valoroase linii sau familii depistate in cimpul culturilor comparative. Cele alogame se inmultesc pe parcele izolate in spa-tiu. (Fig. 31) СШР DE EXPERIENCE, suprafatd de teren dcstinata organizdrii *ii dcs- fd^urdrii expcrientelor cu soiuri, ingrd?aminte §i metode culturalc, in zonele pcdoclimatice specifice regiunii. C. DE E. se organizeaza pe solurile zonale predominantc in zona de activitate a lnstitutiei de cercetari. Cuprinde diverse categorii de experiente: pentru modul de com-portare al soiurilor §i liibrizilor dc plante §i reactia lor fa(d dc conditiile de dezvoltare; cu ingra§dminte naturale §i mincralc; cu metode agroteh-nice; la toate speciile agricole (legu-micole, pomicole, viticole, cu soiuri cu metode culturale la plantele de nutret etc.). Baza tuturor acestor experiente este testarca cu rczulta-tele experimentale actuale si cerce-tarea factorilor §i conditiilor noi. Toti factorli cercetati constituie variantele cxperienfei care, potrivit tehnicii experimentale, se executd in repetifii, in cadrul accleia^i experiente $i pe ani de cercetare (prin repetitie intelegindu-se totalitatea parcelelor care cuprind, о singura datd, toate variantele). Parcelele ocupate cu variante constituie parcele experimentale. In functie de fac-torii cercetati, de modul de a$ezare §i de durata lor, experientele pot fi: simple, cind se executa intr-un singur an; in serie, cind se executa ?i se desf£?oar& mai multi ani conse-cutiv; monofactoriale (simple), cind se urmfire§te actiunea unui singur factor; polifacioriale (complexe), cind se cerceteaza actiunea concomitenta ?i reciproca a mai mu 1 tor factori. Rolul unui C. DE E. este multiplu. Serve?te ca instrument de cercetare §tiintific&, ca mijloc de orientare in legatura cu apiicarea in cultura a soiurilor, liibrizilor, felurilor si dozelor de ingra?amintc, metode culturale etc. C. I)E E. este un mijloc de demonstrare a celor mai bune teh-nologii in cultura plantelor, avind in vedere aparitia permanenta de noi soiuri ?i hibrizi de plante, precum $i noi metode culturalc sau noi cInepA 76 feluri de ingrfi$fiminte. Parcela ex pe-rimentald este veriga de bazfi a C. DE E., о experientfi sau о culturfi comparative reu§itfi trebuind sfi fo-loseascfi parcele experimentalc de aceea§i mfirime si formfi, uniforme pe intreaga lor suprafata §i sfi cu-prindfi un numar suficient de plante recoltabile, pentru a permite obti-nerea dc date experimentalc valori-ficabile §i rcale. Totalitatea variantelor formeaza un bloc. Unitatea experimcntala, in orice experientfi de clmp, este parcela repetifie si va-rianta. Distribuirca variantelor se face dupa metoda randomizdrii. Vari-anta cu care se face testarea sau com-pararea se nume?te marlor sau standard. Parcelele experimental sint separate prin carari separatoare ?i margini frontale. Experientele sint protejate prin benzi protectoare. Toate experientele de cimp, completate prin cercetfiri de laborator au scop aplicativ: folosirea lor in productie pentru sporirea permanent!! a produc-tivitatii plantelor cultivate. In adop-tarea metodologiei experimentale se tine seama de natura plantelor, soiurilor, hibrizilor $i speciilor cercetate. Fiecare grupfi de specii (agricole, legumicolc, floricole, pomi-viticole) prezintfi о metodlcfi de cercetare specifics. De asemenea, fiecare fel de experientfi (cu soiuri, cu ingrfi?fi-minte, cu metode culturale, cu tra-tamente, in productie etc.) necesitfi о organizare ?i о telmologie specifics. ClNEFA (Cannabis sativa), fam. Cannabinacee. Plants textilfi, ale cfirei fibre foarte rezistente, sint uti-lizate in industria textilfi la obti-nerea de tesfituri, funii, odgoane ?.a.; sfiminfa este utilizatfi in industria chimicfi, la obtlnerea de uleiuri. Originara din Asia de est, t. se cultivS in primul rind pentru producerea de fibre, care se gfisesc in tulpinS in proportie de 18—20% $i prezintfi о deosebitfi importantfi economics. Semintele slnt bogate in ulei gras, 30—33%, sicativ, apreciat in industria conservelor. Planta are tulpina lnaltfi, neramificatfi, formats din noduri $1 internoduri caracteristice. Pig. 32 Cfnepi Florile slnt unisexuate, dioice, dis-puse pe indivizi diferiti, deoseblti dupfi aspect $i dupfi durata de vegetatie; fructul este о nuculfi rotundfi sau ovoidfi, de culoare cenu$iu-ar-gintie. Cultura C. necesitfi soiuri bogate in substante nutritive, cele mai polrivite fiind soiurile aluvio-nale. Reactioneazfi puternic la dife-ren(ele de fertilitate ?i umiditate ale solului. Se poate cultiva dupfi 77 cIrciumAbbsb ea insdsi mai inulti ani la rind, dar se recomanda sd sc cultive dupd alte culturi (de lucernd, trifoi sau legu-inlnoase anuale). Necesita multe elemente nutritive, reac(ionind fa-vorabil la lngrd$dminte, ln special cele cu azot (100 — 120 kg/ha sub-stantd activd), caresporesc productia dc tulpini, de sdmintd ?i de fibre, inclusiv calitatea acestora. lngrd$d-mintele cu fosfor (50 — 70 kg/ha sub-tan(a activd) asigurd productii mari de samintd. Se recomandd apiicarea tmpreund a tngrd?amintelor de azot cu cele de fosfor; apiicarea lngra$d-mintului coinplet: azot, fosfor, po-tasiu (40 — 60 kg/ha substan(d activd), asigura rezultate pozitive pe toate categoriile de sol; In ceea ce pri-veste gunoiul de grajd, acesta se aplica In cantitdti de 20 — 40 t/ha, efectul maxim fiind atunci cind este bine fermentat $1 se aplicd toamna. sub aratura adlnca. Solul destinat culturii C. trebuie sd fie bine pre-gdtit, arat adlnc toamna §1 mdruntit primdvara, Inainte de semdnat. Insamintarea C. de fnior se face la 12—15 cm distantd lntre rlnduri, asigurlnd 500 — 600 boabe germina-bile la nip. Cantitatea de sdmtnta la ha, 70 — 90 kg. Lucrdrile de lngri-jire a culturii se rezumd la distruge-rea crustei plnd la rasdrit, mentinerea curatd a lanului, combaterea puri-cilor $i a moliei (Grapholitha dclli-neana). Se recolteazd la maturitatea tehnica a plantelor mascule, prin taicrea plantelor aproape de pdmlnt, manual sau mecanic. Tulpinile re-coltate $1 uscate ln clmp se leagd In snopi. Defolierea se face cu ajutorul preparatelor cbimlce. Productia de tulpini uscate este destul de mare la soiurile ameliorate, 60 — 100 q/ha C. de sdminfd se seamdnd ln rlnduri rare, la 60/70 cm distantd lntre rlnduri, numai cu 50 — 60 kg sdmintd la ha. Solul se lngra$d cu 60 — 90 kg azot/ha, 40 — 45 kg fosfor/ha §i 40— 80 kg potasiu/ha. Se folosefte sd- mlnta elitd produsd ln Statiunile experimentale. Dintre bolile $1 ddu-ndtorii cei inai perlculojl amlntim: inana (Plasmopara cannabina), pu-tregaiul alb (Sclerotinia sclerotlo-rum) ?i sfredelitorul porumbului (Pyrausta nubilalis), contra cdrora se poate lupta numai prin cultivarea dc soiuri rezistente. Soiurile de culturd sint: Fibramulta 151, Loorln 53—65, Kompolti, Krasnodarskaia 35. Ameliorarea C. se face ln cadrul Statlunil de cercetarl agricole din Lovrin (jud. Timi§), unde se urmd-re§te obtinerea de soluri de mare productivitate, cu continut ridicat de fibre, cu fibre de ealitate $i rezistente la boli $i ddundtori. (Fig. 32) CIRCIUMArESE (Zinnia sp.). fam. Compositae. Plante horticole, anuale, cu 12 specii, introduse din America ln Europa ln sec. 18. Sint plante cu lndltimea variabild, de la 30 la 80 cm, cu flori simple si lnvolte, divers colorate: galben, portocaliu. Fig. S3 Clrclamireasi alb, ro$u, roz, violet ?.a. Se inmul-te?te prin seminte. fie tn rdsadnite. fie ln clmp direct. In prlmul caz, ln mart.-apr.. In cel de al dollea In clehatitA 78 apr.-mai. RSsadul cu doufi frunze se repicfi la 8 — 10 cm Intre plante $i sc planteazfi In teren deschis, la 25 — 50 cm, distant Intre plants, dupS sol. Cere terenuri fertile, lngrfi-$ate, foarte bine lucrate si aflnate. Create in zone insorite sau la semi-umbrfi si cere apfi In conditii de secetfi. Speciile din culturfi slnt: Zinnia elegans cu soiurile: Geant de Californie, Dahlieflora, Scabioseflora 5.a. $i Z. haageana. (Fig. 33) CLEMAT1TA V. CUItPEN CLI.MATOLO GIE, stiintfi care se ocupS cu studiul climei sau regi-mului stfirilor de timp, semnalate In cursul unei perioade Indelungate de ani, lntr-un domeniu spatial de-terminat. Clima, obiectul C. influ-enteazS cre$terea $i dezvoltarea'plan-telor, precum ?i starea organismului omenesc sau animal; este factorul dc bazfi pentru dezvoltarea $i rfis-plndirea plantelor $i animalelor pe suprafata globului. Obiectivele de bazfi ale C. slnt: studiul proceselor de formare a diferitelor tlpuri de clima, analiza elementelor ?I carac-terizarca tipurllor de climfi pe glob, actiunea climei asupra vietuitoa-relor, solului $i actlvitfitil economice $1 sociale (Dlsescu §i colab. 1971). C. biologlcfi (biocllmatologle), ra-murfi a C. care studiazfi legfitura ce existfi Intre climfi $1 asociatiile ve-getale $1 animale din naturfi. Cuprinde homocllmatologia (C. omului), zoocltmatologia (C. animalfi) §i fito-climaiologia (C. plantelor). C. flzlcfi, ramurfi a C. ce studiazfi totalitatea metodelor fizlce de cercetare a C. Se lmparte In: macroclimatologie (clima reglunilor lntinse), mezocli- matologie (studiul regiunilor lntinse mijlociu) ?i microcltmatologie (cer-cetarea climei pe suprafete mici de teren sau a stratului de aer pinfi la lnfiltimea de 2 m). Cercetfirile C. permit omului sfi aleagfi $1 sfi cultive cele mai adecvate specii de plante ?i sfi creascfi cele mai potrivite specii $i rase de animale. Cercetfirile fito-climatice §i zooclimatice ocazioneazfi о orientare pretioasfi In diferite do-menii de activitate a omului ca: alegerea §i folosirea celor mai potrivite procedee $i metode de cultivare a plantelor $i de creftere a animalelor, planificarea mfisurilor agro-tehnice, precizarea regiunilor In care slnt necesare Irigatlile, folosirea ra-tionalfi a lngrfi$fimintelor $i amen-damentelor etc. CLOPOfEL GALBEN (Forsylhia sp), fam. Oleaceae. лх-oust decorativ ori-ginar din Asia. Atinge 1 — 2 m, ln-flore?te primfivara devreme, face tuffi $i flori galben-vii. Este putin pretentlos la conditiile de culturfi, se lnmulte$te u$or prin butfi$ire, aplicatfi primfivara $i marcotaj, din ramurlle bazale. In culturfi este specia Forsythya suspensa. Se mai nume$te ploale de aur, forztftc. COACAZ (Ribes sp)., fam. Saxi-fragaceae. Arbust fructlfer, peren, cu numeroase tulpini multianuale, Inalt de 1 —1,5 m $1 ffirfi ghimpi. Cel mal valoros este C. cu fructele negre (Ribes nigrum). Caracteristice, sint tulpinile tinere, de 1 — 5 ani, care fructificfi. Tulpinile Imbfitrl-nite nu dezvoltfi ramuri fruct if ere. Este nepretentios fatfi de factorii de vegetatie, putindu-se cultiva In orice parte a tfirll, dar mal ales In 79 < OKFH IК NT l)K OH LI К t zoiiele deluroase >i subiiiuntoase. Se InmuHotc vcgetatlv, prin buta>i. Plantarea sc face pc sol desfurul.it $1 IngriJ^at; fertiliznrca se face odata de (Jlanda, Roifii de Versailles, Ro$u liinpuriu; (!. alb (Ribes alba): Albe de Olanda, Albe dc Versailles, Mnr-(jdiil'>) Fig. 34 Coaclz roQU cu lucrarile de prcgatlre ale solului $i fazlal, tn timpul vegetntlel. Lucrarile de lntrctlnere constau din tSieri de lntinerlre, lfislnd 3 — 5 tulpini noi, precum ?I un num&r de tulpini de 2 — 5 ani. Recoltarea se face о slngurfl data, mai rar de doua ori, cu 2 — 3 zile inaintea coacerii dcpline. Solurile din cultura sint: Г. uegru (Rlbes nigrum): Cotswold Gross, Daniel's September, Geanth, Goliath, NIendtp Cross, Negre mari, Record, Rosenthal Schwane, Silver-gtster Shioarze: C. rogu (Rlbes oul-gare): Fay's Prolific, Heros, Rojli COEFH.IENT DE OFILIRE (DE VE§TEJIRE), indice care determina cantitatea de арй din sol ln momentul In care lncepe oflllrea sau ve$tejlrea plantelor. Se poate determina experimental, cultivtnd о plant3T(grlu de exemplu) lntr-о cantitate de sol umectat normal, apoi 15sat Гйгй apa ?i observlnd momentul ve^tejlrii sau oflllrli plantelor. Coeficientul } de oflllre tine de sol nu de planta. In momentul oflllrii apa este retlnuta de sol cu о forta egaia cu circa 10 — 15 atmosfere. Apa care poate fi ab-sorbita dc radaclnlle plantelor plna (0 LIKAS IA 80 cind solul ajunge la C. I)E O. se nuim-s'e apa accesibilS plantelor; cind acest cocficient este depasit, apa n.i mai poate fi absorbita dc rad^cinile plantelor, devenind neac-cesibila. C. DE O. da pragul ofilirii pcrmanentc, plantele nu mai pot reveni la starea de turgescenta, cliiar daca li se administreazi apa. Valoarea C. DE (). variaza de la un sol la altul si dc la о planta la alta. Cu-noscind C. DE O. se poate aprecia. In irigalii. norma dc ap3 necesara ficcaret culturi precum si momentul COLOCASIA (Colocasia sp.;, fam. Лгасеае. Planta hortlcola, de apar-tament, originara din Japonia. Are frunze ornamentale mari, lungi de 60 — 70 cm $i late de 40 —50 cm. Inflore?te foarte rar. Sc inmulte$te prin desp^rtirca puilor aparuti la baza plantei sau prin buta§i din tulpina, obtinuti primAvara, in luna mart., prin taicrea transversal a tulpinii in rondcle cu 2 muguri dorminzi. Trebuie tinuta In lnca-pcri caldc, vara putlnd fi scoasi afarii, la loc adapostit de lumina dl-rccta si vlnt. La 2 — "Л ani se trans- Fig. 3.1 Coaraz alb optim dc aplicare a acestora. In ameliorare, C. DE O. da indicatii asupra rezistentei la scceta a soiurilor. plantcaza intr-un vas mai marc. In pamlnt nou format din mrani|a, painint dc gradina si nisip. Specia din cultura este Colocasia esculenla. 81 CONDITIE LA ANIMALE (ХШВЛГЛМЛ 1\!)1ЛХЛ V. CORNISH COAIISIA DE STAT PENTRU lN-CERCAKEA §1 OMOLOGAIIEA SO-IUniLOn (CIOS), institutic de stat tnsSrcinata cu cercetarea si omolo-garea soiurilor, in vcderea zonSrii lor. Apartinc Ministcrulul Agricul-turii §i Induslrtei Allmentare §i co-laboreaza strlns cu toate institutele §i statiunile agricole experimentale. Activitatea de bazS a ClOS-ului se desfS?oar& ln cadrul C/S-ului. Sar-clnile CIOS-ulul sint: infiintarea, organizarea si indruinarea centrelor de incercare a soiurilor, repartizate tn toate zonele tiril; verlflcarea, prin culturi comparative de cimp $1 prin analize de ealitate, a valorii biologice si economice a soiurilor noi, autohtone §i de import; stabi-lirea celor mai valoroase soiuri si hibrizi, pe zone naturale de clima $1 sol; stabilirea anualS a sortimen-tului de soiuri §i hibrizi de plante cultivate care sint propuse incer-cfirii de stat; intocmirea rapoartelor $i dirilor de seamS anuale privind rezultatele obtinute tn reteaua sa experimental!; prezentarea propu-nerilor de zonare §i de omologare a soiurilor si hibrizilor incercati; alcStuirea Cdrfii de Stat a soiurilor $i hibrizilor zonati — registrul ge-nealoglc — ln care ace?tia sint tre-cuti in baza cercetSrilor tip primite — pentru soiurile §i hibrizii romS-ne?ti — si a fi$eIor tehnice, pentru cele de import; intocmirea regis-trulul soiurilor §i hibrizilor roma-ne§ti ?i de import, zonate §i apro-bate de Minislerul Agrtculturii $i Indastrtei Alimentare $i inzcstrarca centrelor de incercarea soiurilor cu mljloace materialc ?i financiare. In scopul activitStii acestora. Solurile $i hibrizii valoro$i, trecuti prin reteaua experimental! a CIOS- ului sint propuse Ministerului Agri-cullurii $i Industriei Alimentare, spre omologare ?i zonare. COMPLEX ABSORIIANT AL SOLULUI (sau COLOIOAL, sau ARG1LO-HUAIIC), totalitatc a particulelor minerale, organice sau organomi-nerale din sol cunoscute. Cunoa$te-rea naturii acestora permitc spe-ciali$tilor intelegcrca proceselor pe-dologice, precum $i mSsurilc rationale necesare pentru cultivarea §i conscrvarea solului. Insusirile fizice, chimicc $i biologice ale solului sint strins legate dc starea С.Л. AL S. Pedologii $i agropedologii dcose-besc urmStoarele forme de coloizi in sol: minerali, reprezentali prin argila, hidroxizii de ficr, aluminiu, mangan, silice coloidala etc.; or-ganici, reprezentali prin acizi hu-mici si malcrii humicc; organo-mi-nerali, reprezentali prin sarurile acizilor humici (humatii). ColoizII minerali se formeaz! in cursul proceselor de solidificarc prin dez-agregarea $i condcnsarca produ?ilor simpli de alterare. Cei organic! se formeaza prin actiunea predoininan-tS a microorganismelor asupra materiel organice. Coloizii organo-mi-nerali iau nastere din unirea fizicS a primilor doi. COND1JIE LA ANIMALE, denuinire datS starii fiziologice si de intre-tinere in care sc afla animalul in-tr-un anumit moment sau perioadS; este influentata direct de hranirca, ingrijirea ?i intrclinerea animalului. Ea poate fi: de rcproducfie, caracte-rizat! printr-o stare de intrelinere buna; animalele sint vioaie, vigu-roase §i aptc sa se reproduca in conditii bune; dc muncd, caracterizatS printr-o intrelinere buna §i un antre-nament corespunzStor, astfel incit animalele sS poatS efectua diferite CONDITII BIOLOUIl’H 82 muncl; de lпдгй$аге, caracterizatS prlntr-o dezvoltare mare a stra-tului de gr&slme, datorltS unei ali-mentatil abundente. CONDITII BIOLOGICE, totalltate a factorilor biotici, abloticl $1 antro-pologicl care stau la baza dezvol-tSrii plantelor cultivate, atlt ln^pc-rioada de cre$tere clt §i in cea de dezvoltare, de prezen^a lor depin-zlnd mSrlmea §i calitatea recoltelor. C. 11. de cre§tere asigurS mSrirea stabila §i ireversibilS a corpului plantei sau animalului In volum $i greutate, fScind posibilS acumu-larea de substante plastice, sSruri minerale ?i apS. Ele trebuie sS asi-gure In asa fel cresterea In masa vegetativS a plantei $1 formarea de noi organe vegetative, precum ?i ajungerea animalului la parametrii exterior! caracteristicl rasei sale, inclt sS facS posibilS trecerea cali-tativS a amlndurora la perioada de rcproducere. C.B. de dezvoltare ur-marcsc crearca unui teren biologic propice aparitiei elementelor generative, dezvoltSril si reproducerii plantei §i animalului, avind ca scop final formarea viiloarei generali a descendentilor. Fenomenele de cre$-terc si dezvoltare sint biologic distinct e, desf&?urarea lor fiind insS paralela, existlnd о intrepatrundere permanents a celor doud grupe de factori care le condifioneaza. CONDIJIIDE EXISTENJA, minimum de factori necesari organlsmului pentru a supravietui fSrd a Idsa urmasi, deci fSrS a se reproduce. Tabelu'. nr. 6 Indlci de calitate ai semin(elor I Puritate | Puritate j Facultate : Denumirea ' fizica | biologies germinativS 1 Umiditate plantei 0/ 1 % % 0/ 1 /о 1 Triticum (griu) I 97-99 97-99 90-95 14 Secale (secara) 97-99 97-99 85-90 14 Hordeum (orz) 97-99 97-99 90-95 14 Avena (ovaz) 97-99 97-99 90-95 14 Oryza (orez) 97-99 97-99 85-90 14 Phaseolus (fasole) j 99-99,5 ; 99-100 ; 90-95 14 Pisum (mazare) 99-99,5 ! 99-100 j 90-95 , 14 Glycine (soia) 1 99-99,5 : 99-100 j 90-95 13 Helianthus (floa- rea soarelui) 97-100 ! 97-99 80-95 12 Ricinus (ricin) . 96-100 j 90 - 98 j 80-95 11 Linum (in) 97-100 : 90-98 j 80-95 10 Canabis (clnepa) 96-100 1 96-98 1 80-95 9 Solanum (cartof | I tubercul) ; 97-100 1 95-100 I --- --- Trifolium (trifoi) 92-98 92-98 ' 65-90 --- Beta (sfecla) 98-100 ' 98-100 75-85 14-15 Medicago (lucerna) 92-98 j 92-98 70-90 13 Gramlnee perene 80-95 80-95 60-90 13-15 83 C0NST1TUT1A AXIMALBLOB DOMES TICE CONDIJII DE MEU1L, totalitatc a factorllor mediulul abiotic $1 biologic cu care organlsmclc vlnjn contact direct In timpul creijterll $i dezvolt&rii lor lndlviduale. CONDITIONAREA SEMINTE LOR, totalitatc a lucrfirllor prin care semin-telc rczultate din treierat slnt aduse la indicii de calitate prevfizuti In slandardcle de stat. (purificare, us-carc, facilitate si cnerglc germinal iva superioarfi, valoarc economics). V. CALITATEA SEMINTE-LOH. (Tab. nr. 6) CONDUHAJyl (Tropaeolum sp), fam. Tropaeolaceae. Plante hortlcolc, anu-ale, rar perene, origlnarc din America, foarte decorative prin florilc mari, cu formS deosebltfi, vlu-colo-ratc In galben-orange, avlnd un plntcn dorsal $1 care dureazfi din lun.-iul. piuS In oct. Se lnmultesc prin seminte, scmfinate direct In clmp in apr.-mai. DupS cum sint, pilice sau urc&toare, se insfimln-tcazfi la 20 — 30 cm distant^ §i, res-pectlv, la 50—00 cm. Cer teren Inso-ril, ffirfi curen(l, cu solul u$or rece, nu prea gras, bine aftnat, umed. Se mal numesc: сдЦипа§1 sau con-durii doamnei. Speciile din culturi! slnt: Tropaeolum majus, T. hobbi-anum, T. minus. CONDUR1I DOAMNEI V. CONDU-RA§I CONOP1DA (Brassica oleracea var. botnjtis), fam. Cruciferae. Plants legumicolS, anualfi, cu о inflorcs-cen(S globuloasfi gfilbui-alburie, bo-gatfi in vitamina В $1 С, utilizatS in alimentatie. In culturfi sc intilncsc varietfitlle italica $i botrytis, ultima rfispindltS In regiunile noastre, cu cfipfitlna alba. Se cultivS In rfisad-nl(e sau tn cimp, in culturS timpu-rie, de varS ?i dc toamnS. Mai rSs-ptnditS este cea de toamnS ob(inutS prin rfisad. Capacitatea dc productie este mare, mai ales daca se folosesc soiuri ameliorate si agrotebnicfi su-pcrioarS, inclusiv fertilizarca cu in-grS^Smlnte organice ?l minerale; se pot apllca 50—60 t/ha gunoi de grajd, bine descompus, 250 — 300 kg/ha azotat de amoniu, 300 kg/ha superfosfa(i si 250 kg/ha sarc pota-sicS apllcate toamna, odatS cu prc-gStirea solului. ingrS§Smintele cu azot sc aplicfi frac(ionat: toamna, primSvara $i fazial. Dintre soiuri, cel mal important este Timpuriu de Erfurt, cu duratS dc vegetalie 90—100 zilc ?i cu о produclic de 15 000 — 20 000 kg cSpfittni la ha. Pentru culturile de varS serecomandS soiul Bulgdre de zdpadu $i Helios, al cSror rfisad se planteazfi in prima jumfitate a lunii apr. plnfi la ince-putul lunii mai. Capacitatea de productie a acestor soiuri este de cca. 20 000 kg/lia. In ca/.ul culturii lir/.ii de toamnfi-larnS, rfisadul se planteazfi dupfi 15 iul. Sc utilizea/.S soiurile Bulgare de ztipadd, Helios $i Pilica ttrzie de Erfurt. DupS acest sistem de culturS, plantele cu cfipfitlna in formare, cu un diametru de 3—4 cm se replanteazfi In vederea postma-turlzfiril, In conditii dc rSsadnilc reci. CONSTITLJIA ANIMALELOR DO-MESTICE, totalltate a insusirilor de structurfi si functie a unui organism, condiflonate de eredltatc precum si de conditiile dezvoltfirii individual, legate de caracterul productivitfitii §1 modul dc a react iona fatS de ac-jiunea factorilor externi. Tipurilc de constitute dorite pentru practica zootehnicfi slnt fin §i robust, iar cele nedorite, debil si grosolan. C. flnfi este caracteristicfi animalelor de tip respirator, cu forme unghiuloase, piele subtire, densfi, finfi, elasticfi, schelet fin, dar rezistent, muscula-tura putin dezvoltatfi, dar bine scoa-sS In evidcntS. Taurinele de acest tip sint bunc pentru productia de lapte, ovinele pentru productia dc CONTROLUL CAUTlTH SHMINTBLOB 84 lapte sau de lin£ fina, cabalinele pentru vitezS. C. robustd este carac-teristici animalelor intermediare lntre tipul respirator §i digestiv, cu schelet mai dezvoltat $1 о structura a oaselor mai dens&, pielea mai groas&, tesutul muscular mai dezvoltat. Animalele din aceastS cate-gorie au productii mixte: lapte-carne la taurine, linS—lapte la ovine sau lina—carne, carne sau carne— grasime la porcine. C. debllS este о forma exageratS a caracterelor specifice constitute! fine. C. groso-lana este caracteristicS animalelor cu scheletul foarte dezvoltat, dar slab, pielea groasa, neelastica, cu tesut conjunctiv subcutanat foarte abundent. CONTROLUL CALITAJIl SEMINTELOR, sistem organizatoric $i teh-nic privind controlul calitStii semintelor §i materlalulul saditor. Se rea-lizeazS prin Inspecfia de Stat pentru calitatea semintelor $i a materialului sdditor $i prin Inspectoral ele jude-fene pentru calitatea semintelor §i a materialului sdditor. CONSTRUCT» VINICOLE, nume generic dat cramelor $i pivnitelor cu anexele lor, in care are loc prelu-crarea strugurilor, fermentarca mus-turilor, pastrarea, condifionarea ?i lnvechirea vinurilor. In productie exista trei tipuri de C.V.: tipul I, prevSzut numai in crama, in care se face prelucrarea strugurilor $i fermentarea mustului; tipul II, mai complex cuprinzind о cramS, о piv-nita $i tot utilajul necesar. Crama este C.Y. care se amplaseazS la suprafata solului; in ea se prelucreazS strugurii $i se fcrmenteaza mustul $i cuprinde mai multe sectii: de pre-lucrare a strugurilor, de limpezire a mustului, de fermcntatic, de depo-zltarc a vinurilor noi $i diverse anexe. Plvnita este о C.V. ingropata, de regula construita sub crama, care lnlesnejte prelucrarea mai u§oar5 $i mai rapidS a strugurilor; tipul III cuprinde depozite mari de tipi-zare $i conditionare comerciala a vinurilor. CONTABILITATE AGRICOLA (EVI-DENTA CONTABILA IN AGRICULTURA), disciplina care cerceteazS $i studiazS problemele dc evident a mijloacelor $i surselor la nivelul unit&tilor ?i ramurilor specifice agri-culturii. C.A. permite inregistrarea In conturile contabile §i verificarea operatiilor economice, folosind procesul reproducer» largite, in expre-sie valorica sau cantitativa. C.A. poate fi: analitica sau sistematica, curentd, cenlralizatd sau descentrali-zatd, centralizatoare. Folose$te documented ce se Intocmesc cu prile-jul proceselor economice ?i lnregis-tr£rile cronologlce ale operatiilor economice, respectiv cheltuielile e-fectuate §1 sursele de acoperire ale acestora. C.A. permite analize peri-odice cu privire la indeplinirea pla-nului de productie ?i urmsirirea per-manenta a desf£§ur£rii lui. La baza C.A. st5 principiul evidentei economice, sistem unitar de inregis-trare, urmirire ?i control al procesului reproductiei socialiste, prin indicatori cantitativi ?i calitativi. Conlucreaza $i se insplra din cerce-tSrile intreprinse de staiistica agri-cold. CON VEER VERDE, sistem de pro-ducere planificata $i neintrerupta de nutret verde suculent, pe tot par-cursul lunilor de p£§unat a animalelor (apr.-oct.). Nutrctul verde este bogat in vitamine, substante minerale $i proteice, are un соп(1-nut scazut de celuloza, ceea ce li create valoarea furajera. Asigurarea bazei furajere cu nutret verde pe toata perioada de vegetatie a plantelor constituie о preocupare a unl-t&tilor agricole $i zootehnice care se ocup£ cu cre$terea rational^ a animalelor. Dupa structura culturilor 85 cooperatiyA acricolA DE PRODICJIE care intrfi In componenla C.V. se deosebesc: C.V. natural, caracteristic zonelor de munte, C.V. artificial, pentru zoncle de clmple $1 C.V. mlxt, caracteristic zonelor de silvo-stepfi. Cel mai important $i mai des In acest fel se pot realiza C.V. ?i pentru celelaltc regiuni sau zone pedoclimatice. Astfel, pentru zona de silvostepfi se recoma nda: secara de toamni, borceagul dc toamnfi, ierburilc percne, borceagul de pri- Tabelul nr. 7 Cultura apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. Rapita de toamnfi I + ; 1 Secarfi de toamnS j + ! + • j Borceag de toamna 1 I + + ^ i i 1 ! + + + Ierburi perene 1 | + Borceag de primavarfi 1 + Iarbfi de Sudan ер. I + j + Iarbfi de Sudan ер. II 1 ; + Sorg (dupfi culturi de i toamnS) I ! + 1 Porumb (dupfi borceag 1 i de primfivarfi) + i + I Secarfi de toamnfi i I + + Dovleci i i i + ! folosit este C.V. artificial, cu specii furajere insfimintate. In alcfituirea amestecului de specii furajere com-ponente ale C.V. se tin® seama de cerinjele §i caracteristicile biologice ale speciilor respective, de conditiile pedoclimatice din regiune, de spe-ciile ?i rasele de animale ce urmeazfi a consuma furajul, de capacitatea de adaptare a plantelor alese, de productivitatea lor $i de calitate. Se recomandfi ca sortimentul de specii vegetale care intrfi In com-ponenfa floristicfi a C.V. sS fie cit mai bogat $i variat: lucerna, trifo-iul, sparceta, iarba de Sudan, sorgul, porumbul furajer, specii de grami-nee furajere etc. Schema de C.V. pentru zona de stepfi, din care rezul-tfi modul de acoperire cu masfi verde a necesarului de furaje pe lunile de primfivarfi $i de toamnfi (tab. nr. 7.) mfivarfi, iarba de Sudan, porumbul furajer, dovleacul, sfecla etc. Pentru zona de pfidure sint potrivite culturile de secarfi, borceag de toamnfi, paji§tile naturale ?i artificiale, porumbul dupfi secara de toamnfi, finetelc (otava), culturile ascunse (trifoi), napi de miri§te. COOPEB AT1V A AGRICOLA EE PROEUCXIE (C.A.P.) organizatie e-conomicfi socialists in care t^ranii se unesc de bunfi voie, aducind in proprietatea cooperativei pfimintul $i celelalte mijloace principalc de productie. In cooperative agricola munca este organizatfi in comun, iar retribuirea se face in raport cu cantitatea $i calitatea muncii[ prestate, cu productia realizatfi, precum §i cu dezvoltarea economicfi^a[cooperativei. In tara noastrfi primele COBELATIE 86 С.Л.P. au luat fiintS In 1019, iar procesul coopera tivizSrii agricul-turii s-a incheiat in primSvara anu-lui 1962. C.A.P. are drept obiectiv cultivarca in comun a pSmintului, folosirea pe scarS larga a mecanizSrii, chimi/.Srii, irigatiilor, a ?tiintel $i tehnicii inaintatc, pentru obtine-rca unor productii vegetale si animale din ce in ce mai mari, dezvol-larea de activitSti cu caracter industrial, de prelucrare a productiei agricole, de constructii $i prestSri de servicii, in scopul cresterii continue a bunSstSrii tSrSnimii, ridi-carii social-culturale a satului la un nivel tot mai inalt de civili/.atie, sporirii contributiei cooperative! la satisfacerea nevoilor de consuin ale populatiei, ale economiei nationale. C.A.P. se bucurS de sprijinul permanent* $i multilateral al partidului si al statului, are create, prin dez-voltarea continuS a bazei tehnico-matcrialc a agriculturii, conditiilc consolidarii sale economico-organi-zatorice. Stafiunea pentru mecani-zarea agriculturii reprezintS princi-palul mijloc prin care statul asigura mecanizarea lucrSrilor in C.A.P. Cre$terea continuS a productiei, ?i indeosebi a productici-inarfa, valo-rificarea acesteia pe bazS de contract e incheiate prin bunS invoiala cu unitStilc de stat §i cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populatiei cu produse agroalimentare ?i a indus-triei cu materii prime due la ridi-carea veniturilor cooperatorilor §i contribuie la progresul t^rii intregi. C.A.P. Isi organizeazS intreaga sa activitate pe baza planului de dezvoltare in perspective, a planului anual de productie §i financiar, care se lntocmesc potrivit condi(iilor $i cerintelor de dezvoltare ale cooperative!, intereselor membrilor sSi $i necesitStilor economiei nationale. Formele de organizare a productie! $i muncii in C.A.P. $i componenta subunitStilor de productie se sta-bilesc in functie de condltiile specifice ale unitatii respective. Adu-narea generala, formats din tot ■ inembrii cooperativei, este organul suprem de conducerc al C.A.P. In intervalul dintre adunSrile generate, activitatca este condusS de Consiliul de conducere, organ executiv al adu-nSrii generate a C.A.P. In vederea InfSptuirii in conditii cit mai bune a scopului pentru care au luat fiintS, C.A.P.-urile se pot asocia in uniuni, in care caz ele au obligatia sa duca la lndepllnire hotSrlrile §i sS tinS seama de recomandSrile Uniunit Ju-defene si ale Uniunii nationale a Coo-pcratioelor Agricole de Productie §i sS respecte statutul acestora. Consiliul U.N.C.A.P. intrS in componenta Consiliului Xafional al Agriculturii. Reprezentanli ai consilii-lor dc conducere ale C.A.P. parti-cipS la lucrarile Congresului Consi-liilor de conducerc ale unitafilor agri-cole socialisle. ale intrcgii agriculture CORELATIE, fenomen de interde-pendentS intre douS sail mai multe caractere ale unui organism. Ca urmare, orice modificare a unui caracter aduce dupS sine modificarca altui caracter, cu care este in interdepen-dentS. Aceste inodificSri simultane pot fi pozitive sau negative (C. negation sau pozitiva), profunde sau mai putin profunde (C. scmnificatton sau nesemnificatioa). Aprecierea relative se face cu ajutorul tabelei de C., iar aprecierea exacts, cu ajutorul coeficientului de C. si de regre-sie. Coeficientul deC.. notat de A. Bravais cu r este exprcsia gradului de C. $i se calculeazS conform relatiei: r = ____________________________________ In care x' $i у' sint abaterile fatS dc media probabilS a caracterelor x 87 COUELATIK $i у, n num&rul ca/.urilor $i £ scm-nul de Insumarc. Valorile coeficien-tului de С. variaza intre —1 $i +1. Clnd г este mai mare de +0,5 C. este po7.itiv&; pentru valorl mai mici de —0,5 C. este negativd; r apropiat de 0 indlcft о С. slabS sau lipsa ei. Pentru aprecierea mai exacta a gradului $i sensului C. se utllizeaza coeficientul de C. al rangurilor (a lui Spearman) care sc calculeazii conform relatiei: 6 dfl re= 1— -------------. n (na—1). Pentru calcul, varlabilele x $i у din formula anterioar& s-au claslflcat dupa mSrlme notlnd, atlt la $irul de observafil x cit $i la cel de obser-vatii y, cu unu observa(ia cea mai mare, cu doi urmitoarea si cu n cea mai midi. Numerele unu, doi n, se numesc ranguri, iar d este diferen-\a dintre ele. Cind r, este egal cu unu, C. este complete, iar cind este egal cu —1, C. este total absentft. Examinarea coeficientului de C. se face cu ajutorul testelor F $i t, folo-sind urm&toarele formule: l-r* = Vf У(п—2) r« ТЗйг- Eroarea aceslei difercnte se deduce din relafla: in care Sa este diferenfa dintre cci doi coeficlenfi de C., Sf= (1 -r*)2 n—1 iar n nu mar ul indivizilor cercetati. Indlcele sensului de C. este covarian-ta care se noteazS cu sxy $i se calcu-leaz5. conform relatiei: Ui- sxy—----------------------------- n— 1 In care expresia dc la num£r&tor este diferenta dintre sumele produselor abaterilor celor doua caractere x ?i у iar n — 1, numsirul gradelor de libertate. Coeficientul de regresle aratfi tipul de C. existenta intre caractere, se exprimS prin gradul de inclinare al liniei de regresie (y) fata de axa absciselor (x) $i se calculeaza conform relatiei: coef. тедг.= In cazul probelor mici, neputindu-se folosi testul t, se recurge la transfor-marea coeficientilor de C. intr-o valoarc zisi z, conform relatiei: 1 1 + r z = — log. e . 2 1 — г Pentru aprecierea difcrentei dintre doi coeficienti de C. se recurge tot la testul t, calculul ficindu-se conform relatiei: W— У2 Sd ’ cooarianfa varianta Astfel se poate aprecia valoarea medie cu care create sau descre$te va-rlabila independent y, atunci cind variabila dependenta x create sau descre$te cu о unltate, adica regresia liniara, cel mal simplu tip de C. care se poate stabili Intre doua caractere. Exprimarea matematica este: y=a+bx, (OBELATIB flENOTir-MEDIC 88 In care a este InSltlmea sau punctul de IntretSiere al axel x $1 b, valoarea cu care cre$te у atunci clnd x cre$te cu о unltate. Valoarea C. poate fi modificatS prin consangvi-nlzare, atunci cind dominanja gc-nelor caracterului urmSrit este pre-ponderentS intr-o directie, cind genele care mSresc valoarea caracterului sint dominante asupra ale-lelor care о reduc, clnd alelele dSunStoare tlnd sS devinS receslve, lar forma mater nS e in general mai sensibilS la efectul consangvini-zSrii decit forma paternS. Se rea-lizeazS mal multe tipuri de C.: C. de mediu, legStura dintre douS caractere apSrutS ca urmare a influence! mediului si care provoacS de-vlatii genetice neaditive; C. directs (sau pozltlvfi), legStura reciprocS dintre doufi caractere varia-blle, in care modificarea unu la atrage dupS sine modificarea direct proportionals a celuilalt; C. feno-tiplcS, legStura dintre douS caractere, observate direct, pusS in evi-dentS, pe baza mSsurStorilor, la un numSr mai mare dintre indivizii component! al populatiei ccrcetate. Se noteazS cu rp ?i se calculeazS conform relatiei: Соу. P rp— ------------ Px-oPy in carc Соу. P este covarianta fe-notipica, Px-g Py produsul aba-terilor standard ale caracterelor x $i у luate in considerare; C. genetlcS (C. valorilor de ameliorare), legStura dintre douS caractere geno-tipice, apSrutS ca urmare a devia-tlilor genetice aditive. Aprecierea ei se sprijina pe gradul de asemSnare genotipicS a formelor tnrudlte $1 se calculeazS conform relatiei: Varx Varv in саге га este C. genelicd, Cov7y covarianta celor douS caractere x $i у considerate, iar Varx Vary, variatia acestora; C. genotipicS (sau redusS), legStura dintre douS caractere, cauzatS genetic, fie de ac{iunea pleiotropS a genelor, fie de crossing-over. Este cea mai important^ C. in procesul de ameliorare. C. indl-rectS, legStura reciprocS dintre douS caractere variabile in care mSrirea unuia atrage dupS sine, dar numai pinS la о anumitS limits (valoare), mSrirea celuilalt, dupS care aceasta descre$te; C. negatlvS, legStura reciprocS invers proportionals dintre douS caractere; C. simplS, legStura reciprocS intre douS variante, x $1 y, ale unei probe; C. specified, legStura reciprocS dintre diferiti indici de adaptare ai speciei, important! din punct de vedere biologic. CORELAJ1E GEIVOTIP-MEDIU, grad de adaptare a soiurilor la diferite conditii de mediu. In practica, se poate pune In eviden(S asigurind genotipurilor mai valoroase conditii mai favorabile de mediu dcclt celor nevaloroase. Mediul influen-teazS in mod diferit genotipurile. Studiind comportamentul acestora in experiente-repetitii si In medii diferite, C.G.-M apare ca о components deosebitS a variantei feno-tipice, genotipul putlnd fi apreciat indirect prin studiul fenotipului. Expresia cantitativS a C.G.-M este datS de regresia insu$irilor unui soi fata de media soiurilor in conditii variate de mediu, apreciindu-se ast-fel stabilitatea $1 capacitatea de adaptare a soiurilor la diferite medii de viatS. CORIANDRU (Coriandrum sativum), fam. Umbelltferae. Plants anuala, medlcinalS, cu tulpinS ramiflcatS. InaltS de 40 — 70 cm $i fructul dl-carlopsS, originarS din India. Nu are cerinte speclale fatA de tempe- 8У CBEASTA <0C0$ILII raturd sol ci numai dc umiditate. Cultura de C. reufefte bine dupd plantele care lasd terenul lipsit de buruieni fi cu о bund fertilitatc. Reactloneazd bine fatd de lngrdfd-minte, lndeosebi fatd de cele mine-rale cu fosfor. Se tnmulteftc prin sdmintd, semdnatul fdclndu-se pri-mdvara devreme sau toamna tirziu, la sflrfitul lunii aug. sau Inceputul lunii sept. Se seamdna In rlnduri la distan(e de 30 — 40 cm, dlndu-se 10—12 kg/ha sdmintd, germinabild In proporiie de circa 80%. In timpul vegetatiei se aplicd clteva pra-flle prlntre rlnduri. Recoltarea se face In ptrgd iar pdstrarca semintelor se face clnd umlditatea lor nu depdfefte 12%. Productiile de boabe la ha sint cuprinse lntre 2 500— 3 500 kg. Boabele de C. sint utilizate ln Industrie parfumurilor, alimen-tard (bduturi alcoolice, cofetdrie) fi datorltd uleiului eteric (plnd la la 2%), bogat ln coriandron, prin-cipiu activ prezent In proportie de 80 — 90%, au о largd intrebuintare fi In industria farmaceuticd. Soiurile din culturd sint: De Braila fi Smena. CORNISH (COMBATANTA INDIANA) rasd de gdini formatd In Anglia prin tncrucifarea unor rase comba-tante, In scopul obtinerii unei rase bund pentru productia de carne. Are mai multe varietdti de culoare. La noi se crefte cea albd. Capul este mic, creasta micd, tripld sau bdtutd, urechiufe mici fi rofii; are pieptul larg, scos in relief, spate larg; pi-cioarele sint Indepdrtate si uijlocii ca lungime; pielea pe corp si picioare este galbend. Productia de came este bund: 3,5 — 4 kg la gdini fi 4,5 —5,5 kg la coco?i. Productia de oud: 100—150 bucdti anual. La noi ln tard rasa C. a fost importatd din Canada; acum este folosltd la obtinerea de broilert, prin Incruci- sare cu gdini din rasa Plymouth, varietate alba, obtinlndu-se hibrizii Robro 69 fi Robro 70. CRACANAV. BABEASCA NEAGRA (iRAIfA (Tagetes sp), fam. Compo-silae. Plantd horticold, anuald, ori-ginard din regiunile calde ale Ame-rlcii de Sud. In culturd genul are trei specii, care variaza dupd talie (15—80 cm). Putin preten(ioasa fatd de toate conditiile de creftere fi dezvoltare, dar preferd locuri Inso-rite, nu prea umede fi moderat in-grdfate. Se Inmulteste prin seminte (apr.-mai), dar Inflorirea poate fi fortatd, prin rdsad, semdnat In luna mart. In acest caz, repicatul se face la distante mari, tot in ladife, plantarea definitivd faclndu-se dupa trecerea brumelor, la 25 — 50 cm. distantd lntre plante, dupd specie. Se urmdrefte, pe timpul Infloririi, Indepdrtarea imediatd a florilor tre-cute, iar dacd e secetd, necesitd uddri. Se mai numesc vlzdoage, ochi§ele. Speciile din culturd sint: Tagetes erecia (Inaltd), cu hibrizii llawai, Cupidon, Nearest to white, Otto f.a.; T. patula (mijlocie), cu hibrizii: Goldensray, Orange flame, Petite Gold f.a.; T. slgnata, cu hibrizii Golden yellow, Lemon Queen, Paprika, Ursula Orange. CREASTA COCO§ULUI (Celosia sp.), fam. Amaranthaceae. Plantd horticold, anuald, de grddind, cu mai mult de 30 de specii, originara din tinuturile tropicale. Sint plante piti-ce sau Inalte (30 — 50 cm), cu inflo-rescentd foarte variata ca formd (creastd de cocof, spic, piramidd, bdtutd) fi culoare (rosu-violet, roz, galben, portocaliu). Se inmultefte prin seminte care se seamdnd In luna apr. ln rdsadnite calde, se repicd de doud ori fi se planteazd la sflrfitul lui mai, la 30 — 40 cm distantd lntre plante. Cer pdmtnt aftnat, usor nislpos, bine Ingrdfat. flUN 90 Infloresc din iul. pina in sept. $i cer udari repetate §i ingrS$are su-plimentara. Speciilc din culturS sint: Celosia argintea var. cristata, C.a. var. pyramidalis, C. spicata cu hinrizii Galben 5! Goldfeder. CRIX (Lilium sp.), fam. Liliaceae. Planta horticola, perena, decora-tiva prin florile ei raari. Are multe specii. originare din America, Coreea, Japonia ?i sudul Europei. Este о planta cu bulb, cu flori mari In pil-nie, formate din 6 foliole petaloide ce pnt fi albe, galbene, portocalii, roze, unicolore, punctate sau striate, uneori foarte plScut mirositoare. Prefers soiuri nisipoase, u$oare, nutritive, tngrS$ate cu bSlegar foarte bine descompus, lnsorite, adSpostite de vint. Se Inmultesc vegetativ, prin despartlrea bulbilor, a frunzelor dc pe bulbi, a bulbilor aerieni, buta$i ?i prin seminte. Se cresc prin rSsad $i se planteazS In clmp toamna, In sept.-oct. la 8 — 15 cm adlncime si 35 —40 cm distant Intre bulbl si intre rinduri. NecesitS udSri plnS la inflorire, mentinerea solului afi-nat, lngrS?Sri faziale 5! tutorare. Speciile din culturS sint: Lilium candidum, L. regale, L. umbella-tum. L. longiflorum, L. trigrinum. СП1Х 1)E IARNA (Clivla sp), fam. Amarijllidaceae. Plants horticolS, de apartament, originarS din sudul Africii. Are frunze lungi de 40 — 60 cm ?i 10—15 flori ro$u-portocalii, grupate in vlrful unei tulpini inalte. Se inmuHe?te prin seminte (In 1S-ditc) sail primSvara, prin despSr-tirea puilor (drajoni). Se udS des vara, se lngra$S la 2 — 3 sSptSmtnl, se spalS periodic frunzele cu apS cSldufS. Din sept. intrS In repaos $i ghiveciul se mutS la loc rScoros $1 se udS rar. In noiembr.-dec. se tree In IncSperi calde 5! luminoase $1 se retncepe udatul. La 2 — 3 ani se transplanteazS lntr-un amestec de 2 pSrti pSmlnt de telinS, 1 parte pamint de frunze, 1 parte mranita §i о parte nisip. Specia din culturS este Clioia miniala cu soiul Mad. Petrick Ghiihlar. CRIN DE TOAMNA (Hosta sp.), fam. Liliaceae. Plants horticolS, perenS, originarS din China $i Japonia, de-corativS. prin frunzele mari sau florile albe ?i albastre, plScut mirositoare. Este putin pretentioasS fa(S de conditiile ce i se oferS, avlnd nevoie de apS mai multS In timpul lnflorltului. Se Inmulte^te vegetativ, prin despartlrea tufelor (o datS la 4 ani, In oct.-noiemb.) sau prin seminte. Speciile din culturS sint: Hosta glauca, II. lancifolia, H. plantaginea, II. coerulea. CRIN RO§U (Ilippeaslrum sp.), fam. Amarijllidaceae. Plants horticolS, de apartament, originarS din America de Sud. AsemSnStor cu cel de iarna, are cupe larg deschise, grupate cite 2 — 6 ?i bulb mare, sferic. Se inmul-te?te prin bulbi mici. Ghiveciul trebuie tinut la luminS, cu pSmint reavSn. La intrarea in repaos, udatul se rSre$te. La 2 — 3 ani se transplanteazS in pSmlnt format din pSrti egale de pSmlnt de frunze, telinS, mraniJS §i nisip. Hibrizii din culturS provin din specia Ilippeaslrum vlttatum. CRITERIUL ZOOTEHNIC, modali-tate de clasificare utllizatS In practice zootehnicS care imparte animalele dupS gradul lor dc ameliorare. Se deosebesc: rase primitive formate sub influcnta indelungatS a factorilor natural!, caracterizate prin varia-bilitate $i productivitate scSzutS. Slnt rezistente la conditiile nepriel-nice de mediu $i putin pretentioase la modul de ingrljire, constltuind astfel un efectlv cu caractere intere-sante pentru procesul de ameliorare; rase perfecflonatc formate sub in-fluenta directs a omului, prin ameliorare, selectie ?l ingrljire specials. 91 CLLT1VAT Au productivitate rldlcatd, rehabilitate economicd mare, speciallzare pe tip de productie etc.; rase tie trau-zl|le formate din Imperecherlle celor doud tipuri anterloarc, urmate de selectie rlguroasd. Prezintd hetero-genltatc fenoliplcd fl genotlpicd crcscuti fatd de rasele parentalc. СШХАХТЕМЛ (Chrysanthemum sp), fam. Compoattac. Plantd horticola, perend, orlginard din China fi Japo-nla, t n flori foarte varlate ca formd fl culoare. Se lnmultefte vegetativ, prin hutafi sau drajoni luatl de la plante-inamc care au fost selec-ilonate, apol transplantate in lddlte fl pdstrnle in spa til rdcoroase plnd ln mart., clnd sc tree In spatil tncdlzite unde ldstdresc. De la ele se obtin In mart, butafl, iar In apr. drajoni. Butafil se planteazd tot In Iddlle, drajontl la locurl definitive. Si null fl ccilaltl este bine sd fie turdddclnatl deflnltiv In apr., lntr-un sol sdpat fl mdruntit cu grehia anterior fi Ingrdfat cu gunoi de grajd. Terenul trebuie sd fie Ufor, cu temperaturd potrlvitd, nu prea umed. Dupd plantare, la clteva sdpldminl, terenul sc acoperd cu un strat dc pdinlnt de mranltd bine des-compusd, se udd des fl din abun-denfd. mai ales vara, se Ingrafd supiiincnlar cu Ingrdfdininte mine-rale. Kste nevoie ca plantele sd fie tutorale sau pallsate. Lucrdrile de Intrctincrc sint: clupltul vlrfulul, clnd plantele au 12—15 cm Indltlme. copllltul din doud ln doud sdptdtnlnl, pe toata pcrloada de vegetatie a ldstarilor latcrall, de la subsuoara frunzelor. Pentru floarc se pdstreazd iioboctil coronar dc ordinul I (de la Idstnril din vlrf). tnfloresc din sept, ptnd ln noiemb. fl florlle pot fl distrusc dc brumd. Soiurile din culturd slut: Balcombe perfection, galben. rofu, 60 — 80 cm, oct.; Bouquet — alb, galben, roz, 50 cm, oct.-uoicmb.; Flegance — rofu, roz, mov, 60 — 80 cm, sept.; Fred Shoesmith — alb cu centrul crem, 60 — 80 cm, oct.; Golden Seal — galben, 60 cm, oct.-noiemb.; Grace Iland — alb, galben, 50 — 60 cm, oct.-noiemb.; Hurricane — rofu-lnchis, 60 cm, aug.-sept.; La Hdore — rofu cu galben, 50 —60 cm, oct.; Long-Is-land Beauty — alb, galben, 80 — 120cm, noiemb.; Louis Barthon — violet-argintlu, 60 — 70 cm, oct.; Mary Flisabeth — galben-rofu, 80 — 90 cm, oct.; Marie Dtel — alb, 60 — 80 cm, sept. ; Melody — mov, 40 cm. sept.-oct.; Rayonnante — alb, galben, roz, ardmiu, 80—100 cm, sept.; Terracolie — galben-teracot, 60 — 80 cm, sept.-oct.; Tosea — rofu cu cdrdmlziu, 60 — 80 cm, sept.-oct.; William Turner — alb, galben, violet, 80 —100 cm, oct.-noiemb. CULOAREA LA ANIMALE, semn exterior dupd care animalele se pot deosebl Ufor lntre ele. caracter care este trecut fi tn foaia semnaleticd a animalelor. C. se datorefte existence! ln pdr fi In plcle a unor pig-inentt. Ea poate fl: slmpld, clnd peril de pe tot corpul animalelor au о slngurd culoare (albd, bdland, neagrd, rolbd, galbend sau izabeld); compnsd sau comblnatd clnd pdrul de pe corp arc 2 — 3 feluri de culorl (murgd, fargd, forlcle, vlndtd, bdl-tatd, derefd). Din aceastd grupd fac parte C. bdlfate (zone de о culoare alterneazd cu zone din altd culoare) fl C. tlgrate (firele colorate sint astfel dlspuse lnclt nuantele apar sub formd de dungi). Repartlzarea culo-rllor poate fl zonald (firele de pdr de о culoare sint repartlzate pe unele regiunl) sau azonale (firele de pdr, de culorl diferite, sint amestecate pe tot corpul). Abaterlle de la aceste C. ca fl petele albe se numesc partt-cularltdtl ale culoril. CULTIVAT, lucrare agrotehnicd de pregdtlre a terenului ln vederea semdnatului, cu efect intermedlar f I'LTURI FOKTATE 92 Intre arat §i grSpat. Se executa cu cultivatorul sau cufilul cu gheare de aflnare. In tara noastrS se utilizeazS cultivatorul universal CPU-4,2, sca-rtficatorul MID—0,2 ?i cizelul. CULTURI FORTATE, culturi de legume $i alte plante oblinute In conditii artificiale de mediu, cunos-clnd $i dirijlnd factorii de vegetable ai speciilor ?i soiurilor respective $i oferind populatiei marfS In toatS perioada anului. Acest lucru este posibil In conditii de amenajare si folosire pe scara industrials a rSsad-nitelor, solariilor, serelor ?i caselor de vegetatie, unde plantele se dez-voltS de la lnsSmintare plna la ob-tlnerea productiei livrabile (tomate, castraveti ?i alte specii legumicole). CULTURI INTERBIEDIARE, nurae dat sistemului de cultivare, In ca-drul asolamentelor furajere sau de clmp, a unor plante de nutret care pot da о productie satisfScStoare Intre doua culturi principale. Plantele respective se caracterizeazS, de obicei, printr-un ritm rapid de cre$tere $i dezvoltare. Cu ajutorul C.I. se pot produce cantitStl impor-tante de furaje, fSrS sS fie redusS suprafata ocupatS de culturile de baza; se ridicS fertilitatea solului; se obtin cantitati Insemnate de furaje pentru animale. Fcusita C.I. depinde mult de conditiile pedoclimatice, Indeosebi de precipita-tiile atmosferice din lunile aug.— sept. Se cere ca plantele premergS-toare sS aibS о perloadS mai scurtS de vegetatie ?I sa clibereze dcvreme terenul, a§a cum este cazul orzulul, secarei, rapitel de toamna, carto-fului timpuriu, borceagurile. In functie de epoca §i modul de lnsSmintare exists urmStoarele tipuri: C.I. ascnnse, semSnate toamna sau primSvara, sub о cerealS ca plants protectoare; C.I. de mlrl$te, semSnate Imedlat dupS recoltarea plantei premergStoare. In practlcS se reco- mandS mSzSrichea, mazSrea, lintea, bobul $1 luplnul, cultivate de obicei In amestec cu alte plante. Potrivite slnt $1 meiul, iarba de Sudan, varza furajerS, porumbul furajer etc.; C.I. de loamnS, semSnate la inceputul toamnei §i recoltate primavara de-vreme, Inaintea InsSmlntarii culturilor de primSvara obisnuite: borceagul de toamnS, trifoiul incarnat, raigras arislat, unele amestecuri ca mSzSrichea + trifoi Incarnat -j- raigras aristat. CUNICULTURA, ramurS de productie zootehnicS care se ocupS cu cre§terea iepurilor de casa, foarte dezvoltatS In unele tari. Iepurele de casS provine din iepurele de vi-zuinS (Oryctolagus, cuniculus, sin. Lepus cuniculus) si este un rozStor din familia Leporidae. Ca productil principale are camea, blSnitele ?i puful (llna de Angora); uneori se valorificS ?i pielea, iar pSrul este folosit In productia de fetru. Rasele de iepuri (peste 70) se clasificS dupS greutatea corporals si productia principals. Astfel sint rase marl (uria?ul Belgian, marele alb, Berbec englez, Berbec francez), rase mijloell (Chinchilla mare, Chinchilla mic, Albastru vienez, Rex, Arginliu francez), rase mici (Havand, Argintiu englez), rase de pfir (Angora Up german, Angora tip englez. Angora tip romdnesc). CUNU1VIJA (Spiraea sp.), fam. Ro-saceae. Arbust tufos, ornamental, originar din China. Atinge 2 m InSl-time, are ramurile arcuite spre pSmlnt, acoperite pe toatS lungimea lor cu flori mici, albe, numeroase ce apar spre sfir$itul lui mai. Putin pretentloasS fatS de conditiile de culturS, rezistentS la ger, secetS, fum. Se !nmulte$te prin marcotaj, mu§urolt, buta^i ?i despSrtirea tufe-lor. Speciile din culturS slnt: Spiraea cantontensis, S. chinensis, S. doug-lasit, S. japontca, S. menztestt. 93 сивряя S. pranifolia. S. salicifolla, $1 hibrizii S.x arguta, S. x billiardti, S. x vanhouttel, S. x humalda. CURPEN (Clematis sp.). fam. Ra-nunculaeeae. Arbust citiritor, ornamental, origlnar din Asia. Ajunge la 10 —15 m $i are flori albe, violete. roz. Cere teren sau loc tnsorit, adi- postit iar iarna radacina trebuie protejati de ger. Se inmulte$te prin despirtirea tufelor ?i marcotaj. Anual trebuie si se faci tilerl de regenerare, r&rire ?i scurtare. tn culturi este specia Clematis vitalba ?i hibridul C. v. x C. Jackmani. I sc mai spune clematiia. D DAL1E (Dahlia sp.), fam. Compo-sitae. Planta horticola, регепй, originara din Mexic. Se cultivS foarte usor si poate fi pastrata de la an la an. l'oarte putin preten(ioasS fa (a de condiliile de cultura. Se adap-teaza cu u$urint& la cele mai variate soluri, poate creste in terenurl in-sorite. dar valorificS la fel de bine locurile semiumbrite; da rezultate remarcabile pe substraturi fertile, reav&ne, ingrdsate suplimentar cu gunoi de grajd, bine descompus. Se lnmulte$te prin desp&rfirea rSdS-cinilor tuberizate, butS$ire, altoire §i mai rar prin seminte. I), are о rSdScinS ingro§at&, numita impro-priu tubcrcul; о portiune din ea ImpreunS cu о por(iune de colet ?i cu mugurii care-i contine va asigura, in ca/.ul despSrtirii tufel, obtinerea de noi plante in anul urmfttor. Acc-lea$i rSdScini tuberizate dacfi sint puse in lunlle febr., mart, in vase cu pSmtnt, tinute la 18°C, vor dezvolta ISstari pentru buta$i. Inmultirile prin altoire $1 seminte sint necesare in vederea ameliorarii sau obtinerii de soiuri noi. Plantarea ln clmp (gr£dina) se face In luna apr., pentru rdd&clnile tuberizate, si mai, pentru buta§i. la distan(e de 50—120— 200 cm, intre plante ?i adlncime variatS, in functie de sol. LucrS-rile dc lngrijirc ale plantatiei sint: i iupirea virfului primilor 13stari, udarea cu regularitate, aflnarea so- lului, plivirea buruienilor, mulcirca cu gunoi de grajd. Sc mai nume$te gherghind. In functie de tipul florii D. se impart in mai multe grupe, fiecare cu soiurile ei. In culturS sint: I), oil flori de cactus — Danseu-se — roz dcschis, Bacchus — ro$u: D. pompon — Mimosa — galben, Esmeralda — ro$u-stacojiu. While hope — alb; D. cu flori mari, glo-buloase — Preludium — roz; I), cu flori simple — Bishop of Llan-doff — ro$u, Soleil — galben, Ko-ketta — ro$u-brun cu vtrful galben: D. cu Infloreseente de anemone — Comet — ro$u Inchis cu inljlocul galben porlocaliu, Marietta — violet cu mijlocul galben; 1). decorulive — Gerry Hock — roz-strfilucitor, Arc de Triomphe — ro?u-portocaliu dAunatoiu, dcnumirc generic^ datS grupelor sistematlce de nematode (vicrmi), acorieni (palanjeni $i clestari), izopode (raci cu toracele segmentat), mlriapode (urechelnite, scolopendre), insecte, gasteropode (melci), p£s&rl, ro/.itoarc care atac& $i dlstrug culturile agricole ?i, in general, toate plantele cultivate. Ele alcatuiesc fauna dfiun£toare fi-tofag£ care produce v&tdinfiri ?i pagube a ciiror mdrimc $1 intensl-tate depinde dc: specia de d&un5-tor, planta atacatd, momentul I11 care se produce atacul, factoril climatic! etc. Yfit&mdrile pot fl des-chisc (It. se hr£ne?te la suprafuja 95 DECiETEL plantei) sau tnchise (1). se lirSneste In interiorul plantei). Formele acti-vitatil biologice a I)., ca si la agentii fitopatogeni vegetali (v. ROLILE PLANTELOR) sint atacul, dauna (vStSmarea) ?i paguba, exprimate prin intensitate, frecventa ?i gradul atacului. Caracterizarea dinamicii in-multiril D. se face ca si la agentii fitopatogeni vegetali prin scara cu 6 clase (v. ROLILE PLANTELOR). Intre L>.§i planta gazda exists о interde-pendenfS caracteristica, rczultat al u-nui proces evolutiv indelungat in care s-a realizat un inecanism de apSrare din partea plantei si о adaptare co-respunzStoare a D. Se considers rezistente acele plante care fie cS pot evita atacul (printr-un complex de caractere adecvate), fie ca suporta §i se refac dupd atac. Gradul de rezistenfa al plantelor se apreci-azd ca si In cazul agentilor fitopatogeni vegetali (v. ROLILE PLANTELOR). Cei mai rdspinditi si mai important! R. ai culturilor sint: 1. inseetele fltofage, caracterizate prin inmult ire sexuata, mai rar ase-xuatd sau partcnogencticd, cu ciclu biologic anual (o genera tie pe an), bianual (o genera tie la 2 ani) sau po-lienal (o generate la multi ani); traiesc si se inmultesc intr-o anumita zond geografica (zond de inmultire endemicS) fiind sub directa influ-entd a unui complex de factori externi (tempcraturd, umiditate, lumind, sol), interni (genotlpici) si biotipici (hrana, parazitii ?i prdddtorii lor, omul): I), poate ataca llmhul frun-zei partial sau total, frunzele rdini-nind scheletate (rdmin doar nervu-rile), ferestruite, ciupite, intepate, dantelatc, rdsucite. cu gale etc.; ra-murile ?i tulpinile pot avca galerii drepte, galerii sub scoartd, sub forma de desen, rdni canceroase, pot fi deformate, pdtate In ro$u etc.; planta poate fi retezatd de la colet, iar lemnul de sub scoarta rdddcinii poate fi mlncat de carl, viermi albi sau poate avea gale produse de gSr-gdrite; 2. aeurlenli, pSiunjenii si eles-taril fitofagi se inmultesc asexuat; in cursul unei perioade de vegetatie pot avca 18 generatii, produc vata-mdri inchise §i descliise $i aduc pa-gube mari depozitelor; 3. izopodele produc pagube in special in gradini si ataca legumele depozitate. 4. inlriapodele ataca semintele in stare de gcrminatie: 6. vlermii traiesc in corpul plantelor provoclnd schim-bdri in metabolismul lor, care due la Intirziere in dezvoltare, Ingdl-benire ?i uscare a acestora; 6. nieieii de uscat ?i, dintre ace?tia, cei fdra cochilii, atacd legumele din gradini, sere si depozite; 7. pSsSrile Jh slnt cele care se hranesc cu boabe de porumb si de alte cereale, primavara cind Incoltesc sau cu fructe si boabe in timpul coacerii; 8. roza-(onrele se nuindrS printre cei rnai pSgubitori II. ai plantelor de culturS, indeosebi in pepiniere, culturi de cimp §i depozite. DEGEfEL (Digitalis sp.), fam. Scro-phulariaceae. Plants medicinala, bie-nalS, originarS din regiunea boreala, care se cultivS pentru frunzele bogate in glicozide, cu actiune cardio-tonica. Sint douS specii: 1). linos (Digitalis lanata) $i I), rosu (Digitalis purpurea). Avind un ritm lent de crestere, in prima parte a perioa-dei de crestere, nu rezista la iruburu-ienire, astfel cS trebuie cultivate numai dupS plante pr5$itoare care lasS terenul curat. D. linos prefera zona de silvostepa din sudul (aril si zonele umede din centrul si nor-dul Transilvaniei $i Moldovei; I). ro§u se cultivS in zona de pSdure cu clima rece $i precipitafii abun-dente. ReactioneazS favorabll la ingrSsaminte: 50 — 60 kg/ha fosfor, toamna, inainte de arSturS, 50 — 60 kg/lia azot primavara si gunoi de grajd aplicat la planta premerga-toare. Se seamSna in pragul iernii, DLL4WARK 96 la 50 cm distant intre rlnduri. Lucrarile de intretinerc sint: pra$ile oarbe, plivit §i pra?it pe rind. Se re-colteaza cind au virsta de trei luni, in zile insoritc, cu seccra, fara a se di>^rugc virful dc crcstcre. Pot da Fig. 36 Degcfel 2 recolte pe an, cu 1 000 — 1 500 kg/ha frunze uscate. In culturS sint solurile: Lanata 1 (D. linos) ?i De Md-gurele (I). ro?u). (Fig. 36) DELAWARE, soi de vi(a hibrida direct producdtoare, cu ciorchlnele cilindro-conic, indesat, scurt, boaba mica, sfericii, rozS sau alba, c£rnoas£. DERATIZARE totalitate a misurl-lor de prevenire ?i combatere a bo-lilor infectioasc contagioasc $i para-ziture, la om $i la animale, trans-mise prin specii dc rozatoarc. Com-baterea se face prin mijloace rae-canice §i chiinice. Cele mai eficace sint mijloacclc chimice, In acest scop folosind substance chimice ca pastd fosforatS, fosfurS de zinc, rodenticide organice (strlcnina. cea-pa de marc, sulfura de carbon $1 altele). DESECARI SI DREi\AJF, complex de lucrari de Imbundtatlri funciare care privesc elimlnarea excesului dc apa din sol si dc la suprafata solului, creind conditii bune dc vegetatie pentru plantele cultivate. Dese-carile folosesc in acest scop о retea de canale deschise ce colecteaza apa In cxccs; drenajele utilizcaza о re-tea subteranS de conducte inchise care, de cele mai multe ori, au $1 rol de coborire a nlvelului apclor freatice, in cazul cind acesta se aflS prea a proape de suprafata solului. Desecarea contribuie la tmbun&t&-tirea regimului termic al solului $1 a activitatli microhiologice din sol. Succesul lucrarilor de desecare este conditionat $1 de apiicarea altor masuri ca: defri$area $1 destelenirea, reglarea regimului termic din sol si exploatarca rationale a lucrfirilor hldrotchnice. Desecarea aplicfi, In mod curent, urmStoarele lucriSrl tehnice: coborirea nivelulul apelor freatice, colectarea $i evacuarea apelor de suprafata, captarea celor sub-terane. Prin desecare, solul se aerl-se$te, se lnc£lze?te ?i se lmbog&te?te in elemente nutritive. LucrSrile de drenaj necesit& instalatii subterane pentru evacuarea apelor ln exces. In acest scop sc folosesc drcnuri а ейгог cavitate este umpluta cu diferite materiale filtrante (drenaj din ma-teriale locale), ele fiind $anturi, a caror parte interioarft se umple cu materialul respectiv sau tuburi Inchise (drenuri inchise), puse cap la cap in ?anturile de drenaj, prevft-zute cu filtre speciale. Totalitatea acestor instalatii alcituie$te reteaua de drenaj. Sistemul de desecare cu canale deschise cuprinde: elementele de regularizare a apclor de suprafatfi interioare, reteaua de canal pentru 97 D0ME8TICIBEA ANIMALELOR conducerea ?i evacuarea apelor co-lectate $i receptorul. Executla cana-lelor de desecare deschise se desfd-$oard tn urm&toarele faze de lucru: amplasarea lucr&rilor pe teren, pre-gdtirea zone! de lucru, s&parea cana-lelor $1 slstematlzarea pflmlntului excavat. О altd serie de lucrdri prl-vesc intretinerea canalelor de desecare. Dintre metodele speciale de desecare se citeazd: drenajul clrtlfd, prin executarea unor galerii-clrtitd la о anumita adlncime, drenajul vertical, cazul puturilor absorbante $i puturilor de pompare, desecarea blologied, care constd in eliminarea excesului de apd prin plantare de specii pomicole avide de apd, lucrdri de supralndltare a nivelului solului, ceea ce favorizeazd depunerea pe cale artificial^ a niaterialului alu-vionar purtat tn suspensle de cursul apei. DEZEVFECflE, metoda de igiend des-tinata decontaminarll mediului ln-conjurator de germeni lnfectio?i patogeni. Este о metoda de baza in ansamblul mdsurilor de profilaxie a bolilor infectloase. D. are ca scop principal distrugerea germenilor patogeni din mediul extern $i deci intre-ruperea lantului epldemlogen §1 epi-zootogen. Apllcata In profllaxia ve-terinara contribute §i la profllaxia sanitar umana. Se folosesc о serie de metode $i procedee ca: D. eu mijloaee flzlce (lumina solar a, caldura, ardere, flambara etc.), D. eu mijloaee cblmlee (foloslnd substante chimlce dezinfectante ca clorura de var, cloramina, soda caustlcd, varul nest ins, formolul, creollna etc.). DEZINSECJIE, total itatea mdjsu-rilor de combatere ?i dlstrugere a insectelor $1 acarienilor precum $1 a diferitelor artropode, cu rol tn transmiterea bolilor lnfectioase _$i parazitare la om $1 la animale, atlt direct clt §i Indirect. Deosebim D. profllactlca $i D. curenta sau de focar. Metodele de D. slnt mecanlce, flzlce $1 chimlce, cele mai rasplndite fiind cele chimlce care folosesc о serie de insecticide (organice $1 anorga-nice), precum $1 metode biologlce. DIRIJAREA RAMURILOR §1 lAS-TARILOR, opera tie apllcata pomilor fructiferi care consta tn schim-barea directiei de cre?tere a acestora fata de vertlcaia. D. stlmuleazd sau inhiba cre$terea $i rodirea. Mai frec-vent folosite slnt: dresarea, stimu-lare a ramurilor de schelet prin adu-cerea lor aproape de verticald; Incli-narea, aplicatd ramurilor cu crestere dreapta prea puternica, indre$te un-ghiul de insertle ?1 sldbe?te cre.?terea vegetativd; arculrea, apllcata ramurilor de rod $i pomilor pitici. DOMESTICIREA ANIMALELOR, o- bi.?nuirea animalelor sdlbatice de a trdi pe llnga om. D.A. s-a desfd-$urat tntr-o perioada lndelungata de timp, cuprlnzlnd trei etape: cap-tlvitatea, In care, prin diferite mlj-loace, omul a prins animalele sdl-batlce pe care le-a tinut $i le-a asi-gurat hrana necesard — captivl-tatea se refera la animale izolate, nu la specie In intregime; Imblln-zirea, in care animalele captive s-au obisnuit cu prezenta omului stlnd fdrd sa mai fie tnchise — tmblinzirea se refera tot la indivlzl izolatl; do-mesticlrea propriu-zlsd, se refera la grupuri mari de animale, chiar specii, care provin din animalele lm-bllnzite. Unele specii, cum este cii-nele de exemplu, s-au apropiat sin-gure de a$ezdrile omene$ti. Animalele au fost D. In mai multe centre, dar cele mai importante slnt: centrul asiatico-european, In care s-a domestlcit, clinele, calul, boul, oala, porcul, glsca $i renul; centrul indo-chinez, tn care s-a domestlcit clinele, bivolul, zebul, cdmila, calul. porcul, g&ina, rata, fazanul $1 pdunul; cen-trul african in care s-a domestlcit DOVLEAC DB СШР 98 camila, asinul, pisica si bibilica; centrul american, in care s-a doraes-ticit lama, curcanul $1 altele. In urma domesticlrii animalele au su-ferit transformSrl $1 modificSri mor-fologice ?i fiziologice, uneori foarte mari. DOVLEAC DE ClMP (Cucurbita maxima), fam. Cucurbilaceae. Plants anualS, originarS din China, cultivate pentru fructele sale folosite fie ca furaj in hrana animalelor, fie ca I), comestibil. Semintele sint bogate in ulei gras, valoros ca aliment. Fructele sint mari ?i grele plnS la 8 — 10 kg, cSrnoase $i bogate in seminte. PrezintS cerinte deosebite fatS de temperaturS: rSsare numai cind solul s-a IncSlzit ln jur de 12°C. Cere un sol bogat in elemente nutritive. ReactioneazS favorabil la in-grS?S mint ele cu azot. Sensibil la temperaturlle joase, sub zero grade IngheatS. Se seamSna in cuiburi, la distante mari (1,5—2,0 m): Se cultivS $i printre porumb. LucrSrile de lntretinere: 2 — 3 pra$ile mecani-zate, cind tulpinele sint tncS mici. Recoltarea fructelor coincide cu uscarea vrejilor, cind fructele au ajuns la mSrimea caracteristicS si sint coapte. Cultura intercalatS prln- Plg. 57 Povleae 4e elm» tre porumb se recolteazS dupS recoltarea porumbulul. Productia de fructe este de 40 — 60 t/ha $i chiar mai mult. Productia de s&mtntS 600— 1 000 kg/ha, in culturS purS sau 200 — 300 kg/ha, in culturS intercalatS. Soiurile din culturS sint: 1). comestibil —Alb mare. Pink Banana; furajer — Сотип f&r& coajdt, Mar if a. (Fig. 37) DOVLECEL (Cucumis pepo, var. oblonga, Cucumis moschata), fam. Cucurbilaceae. Specii legumicole de grSdinS, anuale, monoice, cu tulpini scurte si ramificate in tufe mari, compacte, cultivate pentru obtinerea de fructe. Originare din China. Cerlntele fatS de factorii de vegetatie sint in general asemSnS-toare celorlalte cucurbitaceae legumicole. Se dezvoltS bine la luminS puternicS, temperaturS mai ridicatS (12°C) $i umiditate suficientS. Foarte sensibil la excesul de apS din sol. Se inmulte$te prin seminte. Plan-tatul se face in cuiburi distanfate, asigurlnd о densitate de 20 000 plante la ha. DupS plantat se executa udatul la cuib. LucrSrile de tntre-tincre constau din: pra?ile, plnS ce plantele acoperS solul, polenizarea suplimentarS, care In serS comple-teazS polenizSrile fScute de albine, eliminarea frunzelor ?i fructelor dl-forme, precum $i a plantelor cu simp-tome de boli. Se asigurS dirijarea luminii, temperaturii, umiditStfi si aerisiril. Solul se fertillzeazS bine tnainte de plantare; in unele impre-jurSri, fertilizarea de bazS fiind mai slabS, se pot aplica 1 — 2 fertilizSri suplimentare, cu ingrS$Sminte orga-no-minerale sub formS lichidS. Re-coltatul se face fazial, pe mSsura ajungeril fructelor la maturltatea de consum. Fructele recoltate ?i amba-late se depoziteazS, plnS la livrare, la temperaturi joase. Productllle, ln conditiile de agrotebnicS bunS, sint de 40—60 t/ha. Cultura ln cimp se face fie prin semSnare. directs, la inceputul lunii mai, astfel incit sS nu fie surprinfi de brume, fie prin rSsad ln ghlvece nutritive; se seamSnS tot ln cuiburi, care se aco- 90 DL1> perfi cu mranitS. LucrSrile de lngri-jire slnt: rSrit, 2—3 pra?lle, musu-rolre. Recoltarea se face treptat, pe mSsurS ce fructele stnt bune de consum. Soiurile din culturS sint F&T& vrcji $1 Paiison. DUD (Morus sp.), fam. Moraceae. Arbore fructifer, originar din China, care are $1 specii decorative. Pu^n preten(ios fatS de conditiile de culturS, se inmulte?te prin altolre pe puieti-portaltoi de D. alb sau negru, care au fost obtinuti din seminte. Altoiul este reprezentat de ramuri de D. decoratlv, recoltate inaintea gerurilor mari $i pastrate peste iarnS, la lntuneric ?i rece, in nisip. Speciile decorative sint Morus alba var. pendula, cu coroanS pllngS-toare, cu ISstari lungi, pendenti, ce atlrnS plnS aproape de pSmlnt ?i M. nigra var. globosa, cu coroanS rotundS ?i deasS ca о sferS turtitS. Е ECOLOGIE, $tiinfS care studiazS le-gile interacfiunii organismelor cu mediul lnconjurStor. In viafa lor de toate zilele, organismele convie-fuiesc, se condifioneazS si se influ-enfeazS reciproc, formlnd lntre ele conexiuni care, pe un fragment de-terminat al spafiulul, constituie un sistem de interacfiune a organismelor (B. STUOREN). Nici un organism viu nu este solitar ln naturS. Tota-litatea indivizilor din naturS constituie factor!! biotici, care se influen-feazS reciproc, iar tofi ImpreunS si fiecare individual sint lnfluenfaii de factorii abiotlci. Conexiunile factorilor biotici (organismelor) cu factorii abiotici (fizici) constituie sistemul de interacfiune al materiel vii cu materia nevie. In naturS exista о interacfiune permanents, legicS sau universalS, a slstemelor si proceselor materiale, care este de fapt legea unitSfii organismelor cu mediul ambiant. lntre organisme ?i mcdiu exists о interacfiune sau о InfluenfS reciprocS permanents. In-teracfiunea organism-mediu duce la unitatea organism-mediu. Esenfa a-cestei unitSfi se ogllnde?te prin materia care dS na?tere $1 alcStule$te atlt substanfa vie cit $1 mediul sSu caracteristic. Una dintre consecin-fele acestei unitSfi, lntre vlu $1 neviu. о constituie schlmbul permanent de substanfS si energle a organismului cu mediul lnconjurStor, ogllndlt tn unitatea de structurS $1 funcfie a substanfei vll cu mediul. In acti-vitatea sa zilnicS, omul este intere-sat de interacflunea organism-mediu, el lnsusi fiind angrenat lntr-un proces de interacfiune cu materia vie ?i nevie, asupra cSrora acfio-neazS In mod con$tient $1 permanent, in scopul creSrii unor bunuri materiale necesare societSfil. Cele douS lanfurl caracteristice ale E. sint: etoecoloyia sau §tiinfa relaflilor in-dlvidului, populafiel sau specie!, considerate izolat ?i slneeologla sau stiinfa relaflilor lntre comunltSfi sau lntre biocenoze, pe de-o parte $1 mediul lnconjurStor, de altS parte. Se mai deta?eazS; E. agrleolS, Interacflunea plantelor cultivate cu factorii medlului lnconjurStor; E. zootehnlcS, interacflunea animalelor domestice cu factorii mediulul lnconjurStor. In ambele cazuri omul lntervine. modiflclnd si dirijlnd factorii mediului, ln vederea creSrii celor mai bune condlfii de dezvoltare a plantelor $i animalelor $1 ob-finerii dc cit mai rmulte $1 mai valoroase produse vegetale $1 animale. Dintre marile probleme practice cer-cetate de E. amlntlm cercetarea bio-cenozelor, acllmatlzarea plantelor $1 animalelor, dlnamlca crefterii nu-merice a speciilor de plante $1 a raselor de animale de ImportanfS economics, zonarea culturilor agri- 101 ELEMENTE NL'TBITIVE DE BAZA cole 9i zonarea raselor de animale domestlce, protect!® plantelor etc. ECONOM1E AGRARA, dlsciplinfi $tilntiflcfi economics ce studiazfi relatiile de productie tn forma lor concretfi, specific agricolfi. E.A. cer-ceteazfi legile de dezvoltare a agriculture, reproductia socialists lfir-gltfi la nivelul ramurii, pe forme de proprietate socialists, cfiile de in-tensificare a productie!, de perfec-tlonare ?i dezvoltare, cu minimum de cheltulell de muncS vie §1 materialized (dupfi principiul lnaltei productivitfiti). La baza E.A. stau principiile §tiintifice ale economiei politice §i ea se sprljinfi pe activitatea disclpllnelor cu caracter economic $1 organizatoric, referitor la agriculturfi. Cuprinde $i cerceteazfi atlt probleme proprlu-zise cit §i probleme privitoare la planificarea, conducerea, repartitia teritorialfi a tntreprinderilor, mfirimea tntreprln-derllor, organlzarea muncii, cointe-resarea producfitorilor, eficienta e-conomicfi, rentabilitatea 9] preful de cost etc. ECOSPECIE, treapta cea mai pro-fundfi a diferentierii ecologice a speciilor. Sin. specie ecoloqicfi. ECOTIP, grup de indivlzi care sc deosebesc de alti indivizi ai ace-leia?l specii prin ni$S ecologies pe care о ocupfi sau prin caracterlsti-clle biologlce ?i ale structurii genetice (numfir de cromozomi, caractere ereditare). Dlferentele fenotipice Intre E. stnt foarte limitate. Ter menu 1 de E. utllizat In biologie l?i are corespondentul de rasfi ecologies, In zootehnie 9! de soi, tn agriculturfi. ELECTRO GENETIC A, ramurfi a genetic 11 care cerceteazfi influenfa e-lectricltfltii din sol 9! din atmosferfi, precum 9I a celei din Interiorul ce-lulelor vegetale 9! animale asupra vietil organismelor. Un exemplu de influentA a electricltfitil asupra dez- voltfirii plantelor, pe glob, ni-1 oferfi arboril, care au cercurile anuale mai slab dezvoltate In anil sfiraci tn fenomene electrice. Experientele de culturfi a plantelor In cimpuri electrice artificiale aratfi sporuri importa nte de productie. In unele cazuri efectul stimulator al electricitfitii este asemfinfitor cu cel al radiatiilor. Induc(ia electromagnetics, asa cum aratfi unele cercetfiri, produce scur-tarea perioadei de vegetatie, creind forme §i soiuri precoce. In hibridfirile tndepartate, prin tratarea polenului pe cale electrica se obtin hibrizi fertili. Utillztnd tratamentul electric al semintelor, polenului sau plantelor se obtin forme mutante la fel ca tn cazurile actiunii agentilor lor muta-geni ionizanti. ELEMENTE NUTRITIVE DE BAZA, denumire genericfi atribuita fosfo-rului, azotului $i potasiului, care in-tervin In mod curcnt In nutritia plantelor, asigurtnd product!! mari, constante §i de calitate. Cunoa$terea metabolismului acestor elemente nutritive tn corpul plantei $i efcctele lor In cre9terea §i dezvoltarea acesteia este absolut necesarfi pentru practice agricolfi, actiunea lor asupra culturilor executindu-se corelat, lipsa unuia dintre ele ducind la proasta asimllare a celor la lte. Azotul ia parte directfi la formarea substantelor proteice, fiind componentul de bazfi al aminoacizilor. Lipsa lui determinS stagnarca In cre§terea ?i dezvoltarea anormalfi a plantelor cultivate, ex-terioriztndu-se prin prezenta frunzelor clorotice, tnflorire tardivfi, plante mai putin dezvoltate. Exce-sul de azot provoacfi о cre§tere exce-sivfi a masei vegetative in detri-mentul fructificarii. Efectul optim al azotului se manifests In prezenta fosforului $i potasiului $i in conditii agrotehnice corespunzatoare. Pune-rea lul la dispozitia plantelor se face prinaplicarea rationalfi a ingrfi^fimin- BMIHSN 102 telor mineral с cu baza dc azot sau a Ingrasamintelor organice (gunoi de grajd, ingrasdminte verzi). Fosforul participa la foriuarea tuturor organe-1 or plantelor, intervenind indeosebi in procesul de fructificare si in formarea si depunerea substanfelor de rezerva. Cu ajutorul sdu se realizeaza grabi-rea fructificarii si scurtarea perioadei de vegetatie. fenomene de mare important pentru cultura plantelor. Regleaza actiunea azotului cind a-cesta a fost aplicat ln doze exccsive. Lipsa fosforului determind intir-zierea tnfloritului si fructificarii si provoacd scaderea productiei. Po-taslul este al treilea element nutritiv strict necesar cre$terii si dezvoltarii nor male a plantelor. Contribuic la asimilarea azotului si fosforului de catre plantele in dezvoltare, rcdu-cind efectul negativ al excesului de azot si prcvenind grabirea accentuata a maturizdrii si scaderea productiei, cind fosforul s-a aplicat disproportio-nat si In cantitati prea marl. Con-tribuie la acumularea substantelor grase din semintele §i fructele plantelor oleaginoase, precum $i la rezistenta la ger §i la seceta. Lipsa de potasiu In timpul crefterii $i dez-voltdrii plantelor provoacd pertur-bari In procesul de sinteza a sub-stanlelor de rezerva din corpul plantei, determinind scSderi can-titative si calitative de productie. KMDEN, rasd de gl^te, de origine germ and, de culoare albd. Este foarte precoce. Indivizii din aceasta rasa ajung la 7 — 10 kg, carnea fiind foarte gustoasa, iar randamentul la tdiere ridicat. Bobocii au ritm ridi-cat de crestere. Productia de fulgi si pcne este foarte buna; prin sacrifi-carea pdsdrilor se ajunge la aproape 200 g, iar dacd se jumulesc, de 2—3 ori pe an, se obtin 400 g. Se cre5te in Banat si Transilvania, unde a fost folosltd la ameliorarea populatiilor locale si contribuie in continuare la ameliorarea gi$telor din alte re-giuni. (Fig. 38) ENTOMOLOGIE, ramurd a zoolo-giei care se ocupd cu studiul insecte-lor. Are mai multe subramuri: E. ge- nera la, care studiaza morfologia §i taxonomia tuturor grupelor de in-secte; E. agricold, care studiazd grupele de insecte ddundtoare plantelor agricole, spontane $i cultivate, ciclul lor de dezvoltare $i tipul de daune care le produc (defolieri, gale, intepdri, rdsuciri); E. forestierd, care studiazd grupele dc insecte ce atacd speciile forestiere spontane $i cultivate, ciclul lor de dezvoltare §i tipul de daune pe care le produc. ERBICIDE, nume dat produselor chimice care distrug buruienile din culturi. In functie de modul lor de actiune, se disting doud categorii mari; E. de contact, care distrug tesuturile plantelor foarte aproape de locul aplicdrii §i pentru care este esentiald о acoperire uniformd; E. sistemice (translocate), care actio-neazd la о oarecare distantd de locul aplicdrii, fiind transportate, dupd 103 EBBICIDE absorbtia radiculard sau foliard, prin Iloetn spre rdddcini, respectiv, prin xilein spre frunze. Dup& rezul-tatul urmdrit, se cunosc: E. selective. care actioneazd numai asupra buruienilor dlstruglndu-le, se-Tectivitatea nefiind, In majoritatea cazurilor, de naturd fiziologicd reald, ci legata de factori externi: stadiul de dezvoltare al plantelor. doza folosite, felul tratamentului, umiditatea. structura solului 9.a.; E. ne-seleetive (totale), care atace ?i planta si buruiana; E. reziduale (sterillzanfi de sol), care distrug complet vegeta-tia. Dupa locul de aplicare, se disting: E. fоIlare, care se aplicd prin prefuiri si stropiri;E. de sol, care se aplice prin incorporare in sol. In functie de perioada de aplicare, raportate la planta de culture, e-xista tratamente inainte de semdnat, Inainte de rasarire, dupd rdsdrlre; dace perioada se raporteaza la buruieni exista tratamente Inainte $i dupd rasarire. In functie de modul de aplicare, se disting mai multe mo-daliteti: integrala, pe rinduri, dirijat (bazai), local (numai in punctele cu densitate mare de buruieni). Utili-zarea rationale a E. duce la productii suplimentare, se" feallzeazd о economic de munce, se asigurd un teren mai curat pentru rccolta urmd-toare, nu dduneazd culturilor, poate reduce lucrdrile de intretinere ale acestora. Dezavantajele constau in perioada limitatd de aplicdri, de-pendenta de conditiile meteordlogice, posibilitatea vdtdmdrii culturilor sensiblle invecinate, inmultirea buruienilor rezistente. In functie de structura chimicd se disting: E. anor-ganlee, introduse spre sfir?itul sec. 19, utilizarea lor s-a extins mai ales pentru combaterea totald a buruienilor. prin sterilizarea solului, In timp ce tratarea culturilor agricole nu a fost posibild pe scard largd, ele nefiind selective; actioneazd prin contact, citeva au actiune sistemicd. stnt selectiv-morfologice, nu slnt to-xice pentru mamifere; se utillzeazd pentru distrugerea vegetatiei de pe terasamente, terenuri lndustriale, 90-sele 9.a., a buruienilor policarpice cu rizom (plr, costrel, pdldmidd), a celor din culturile de ceapd, spa-ranghel, gladlole, cereale, sfecld, cartof 1, bumbac, vitd, Г09Н. [Borax (anhidru), Clorat de sodtu, solutie apoasd concentrate, Cianatul de potasiu (Alison, Bulpur, Aerocyanat), pulbere sau solutie, Cianamida de calciu, granule $i solutie apoasd, Sulfanatul de amoniu (Ammat, solutie)]; E. pe bazd de hldrocarburl, utilizate din 1940, fitotoxice; combat buruienile tinere din culturile de legume rdddcinoase ?i din pepi-nierele de conifere, distrug total ve-getatia terasamentelor, de pe mar-ginea drumurilor ?i din livezi 9.a.; se utilizeazd ca atare, in amestecuri, fortificate cu DNOC, BDSBF; au actiune de contact selective; buruienile pe care le distrug sint: spa-nacul alb, rocoina, zirna, ?tirul sdl-batic, urzica create. [Benzine grele (Stoddard solvent, Varsol), Uleiuri fortificate, emulsii apoase]; E. pe baza de fenoli, utilizate initial, §i de foarte mult timp, ca insecticide ?i fungicide, dupd 1940 li se descopera §i proprietdti E.; actioneazd ca sdruri solubile si se utilizeazd pentru tratamente selective; au actiune de contact ?i selectivitate morfologica; se aplicd inainte de rdsdriri pentru efectul selectiv si dupd, pentru о dis-trugere totald; distrug buruienile anuale care se inmultesc prin seminte (drdgaicd, sopirlaitd, hrana vacii) din culturile de cereale; se mai pot combate macul ro?u, spanacul sdlbatic, musetelul prost ?.a.; combat cuscuta din lucerniere $i trifoi?ti; distrug ridichea sdlbaticd 9! mu?ta-rul de clmp, rocoteaua, spanacul alb 9.a.; se mai utilizeazd pentru tratarea culturilor pentru sdmintd de trifoi, in, soia, inainte de recoltat 9i pentru EBBICIDB 104 tratarea solului lnainte de raionarea culturilor $.a. [DNOC (Hedollt, Rafatox, Pie vex), solutie apoasft, vapor!, DNSBF (Sevtox, Dynotex, Sinox general, solutii apoase $1 uleloase), Pentaclor-fenol, concentrate emulsionablle $1 solutii ln u-leiuri minerale sau ln motorinfi)]; E. pe bazfi de derlvafi clorura|l al fenoxl-etanolulul, introduse In 1950 (SES) ?1 1955 (Nooon), primul cu actiune selectivfi In sol, al doilea, selectivfi ?i totals; se utilizeazfi la distrugerea buruienilor anuale din culturile de fragi, cartofi, fasole, sola, ln viticulturfi, ln pepinierele de pomi, pentru distrugerea totalfi a vegeta-tiei drumurilor etc. [Seson (SES, Crag Herbicid 1, Crag Seson, Didul-sodium), pulbere solubilfi In apfi, Erbon (Baron, No von), concentrate emulsionate]; E. pe bazfi de acizi monocarbonicl cloruratl, detln primul loc lntre compu$ii organic! utilizati ca E.; sint mai multe grupe: 1 — acizi alifatici cloruratl — introdu?! dupfi 1947; sint de contact (Monoxon) $i sistemice (Dalapon ?i FCA); distrug buruienile anuale (Monoxon) monocotiledonate, din culturi de sfeclfi, sparanghel, mazfire §i dico-tlledonate (Гесоп); gramineele anuale si perene (Dalapon). [Acid mo-noclor-acetic (Monoxon), ca sare di-zolvatfi In solutie apoasfi, Acid triclor-acetic (TCA, STCA, Agramon, Tecon, Varltox), sfiruri, pulberi, so-lutli apoase, Dalapon (Dowpon, Dadipon, Omnichel, Agrapon, Bas-fapon, Bellapon, Gramevin, Jedra-pon, Selpon, Triepon), pulbere solubilfi ln apfi]; 2 — derivaft cloruraft ai acidului benzoic — introdu$i dupfi 1947; se aplicfi In culturile de ce-reale (Banoel D), de porumb, fasole, soia, morcov, piper, pentru a combate buruienile anuale monocotiledonate (Dinoben) $i dicotiledonate (Amtben); pot fl apllcate foliar sau In sol; au actiune sistemicfi $1 de contact. [Banoel D (Dicambo), solutii apoase, Dinoben, solutll apoase, Amiben, solutii apoase, Acidul 2,3,6 triclor-benzoic, concentrate emulsionate]; 3 — derioafi clorurafi ai acidului fentl-acetic — introdu?! din 1961; sint absorbiti de rfidficini, combat buruienile anuale din culturile de fasole, sparanghel, dau efect total de sterilizare a solului, pot combate buruieni perene: Fenac (Feretrol); 4 — acizi fenoxi-alcan-carboxilici clo-rurafi — introdu$i dupfi 1945; au un efect selectiv pronuntat, combfitlnd numai dicotiledonatele anuale $i perene; actioneazfi sistemic $i perturbfi metabolismul plantei; se utillzeazfi sub formfi de sfiruri solubile ?i esteri; trebuie apllcate cu atentie si nu mult timp, putind crea rezistentfi. [MCPA (Methoxon, Agroxon, 2M-4C1, Dikotex), solutii apoase concentrate, 2,4-D, sare ?i esteri conditional ln solutii apoase concentrate, 2,4,5-T (Triclordon), concentrate emulsionabile, Mecoprop (CMPP, MCPP, Iso-Cornox, Cleva-klll, Mecopon, Weedal, Runcatex, Compitox), solutii apoase, 2,4-DP (Diclorprop, Cornox, RK, Polyspray, Seritox), solutii apoase concentrate, 2,4,5-TP (Silvex, Fenoprop, Kuron), concentrate emulsionabile, MCPB (Tropotox, Bexon, Legumex М», solutii apoase concentrate, 2,4-D В (Embutox, Legumex D), solutii a-poase concentrate, 2,4,5-T В, solutii apoase]; E. pe bazfi de amide, introduse din 1956, actioneazfi sistemic, selectiv, prin contact $i foliar; se utillzeazfi sub formfi de concentrate emulsionabile, pulberi $1 granule; distrug gramineele anuale §i buruienile anuale dicotiledonate din culturile de legume pfistfiioasc $1 rfidficlnoase, in, porumb, precum §i unele buruieni monocotiledonate. [Randox (CDAA), granule $i concentrate emulsionabile, Solan (Dutom, Niagara 4512), concentrate emulsio- 105 EKBICIDB nablle, Karsll (Niagara 4562), con-centrat emulslonabil, Diferamid, pulbere umectabiia granule]; E. pe bazdde derivafi al acldulol carbarnic, au actiune biologicd intensd ?i va-riatd (fungicidd, erblcidd, insectici-dd); sint actlvT impotrfva buruienilor anuale monocotiledonate, germinate ?i putin activi In combaterea celor perene; au actiune pe sol, apli-cati inainte de r&s&rire; sint E. sis-temice cu absorbtie radiculard; se aplicd in culturile legumicole; sc dau sub formd de concentrate emul-sionabile. [/PC (Profam, Murbetol), concentrate emulsionabile, CIPC (Cloro-IPC, Prevenol, Nexoval), concentrate emulsionabile, Barban (Car-byn, CS-847), concentrate emulsionabile, Eptam (EPTC), concentrat e-mulslonabil, Tillam(PEBC, R-2061), concentrate emulsionabile, Avadex, concentrat emulslonabil ?i granule, Triallat, concentrat emulslonabil, Vapam, Vegadex (CDEC), concentrate emulsionabile, Milon]; E. pe bazd de derivafi ai ureel, introduse din 1950, au solubilltate mlcd in apd, nu au actiune corosivd, se aplicd ca pulberi umectabile; sint slstemice, se aplicd pe sol fiind sterilizanti de sol; pot combate buruieni anuale a cdror seminte germineazd la suprafata solului, selectivitatea re-gllndu-se in functie de produs, cul-turd, umiditate $.a.; se aplicd inainte de rdsdrire. [Dicloral ureea, pulbere umectabiia, Fenuron (PDU, Dybar, FDM, Karmex-PP), pulberi umectabile, Manuron, pulbere umec-tablld, Diuron (DCMU, Residuren, DDM, Karmex, DMU, Tel war DW), pulberi umectabile $i granule, Ne-Ьитоп (Kloben, Karmen N), pulberi umectabile, Linuron (Meturon, Har-nitane, Lorox), pulberi umectabile, OMU (Alipur), solutie concentratd]; E. pe bazd de bts-alchll-xantogenafl, introduse din 1960, se conditloneazd sub formd de concentrate emulsionabile, slnt E. de contact, se aplicd inainte de rdsdrire, pe rinduri. [D/-mexan (Dimet, DMXD), concentrate emulsionabile, Herbisan (Dixanto-gen, Sulfasan, EXD), concentrate emulsionabile]; E. pe baza de dla-zlne, introduse din 1949, se condi-tioneazd in solutil apoase, au actiune sistemicd, se aplicd culturilor de car-tofi, ceapd, morcov, sfecld, inainte de recoltare, pentru combaterea buruienilor perene. [llidrazida maleicd, sare solubild in apd]; E. pe baza de dertvati al sim-triazinei, introduse dupd 1952, au actiune erbicida in-tensd, avind о sferd largd de ac£iune; se'conditioneazd sub formd de pulberi umectabile, de prdfuit, concentrate emulsionabile, solutii in uleiuri minerale $i granule; pdtrund in plantd prin rdddcind, de accea trebuie apli-cate pe sol; sint destul de selective-r cele ce rdmin in apropiere de suprafata solului distrug buruienile anuale, sint selective fatd de culturile perene, cu rdddcini adinci, dar nu distrug buruienile perene, pe clnd cele solubile nu sint selective si sint indicate pentru distrugcre totald; pot combate atit buruienile monocotiledonate clt si pe cele dicoti-ledonate; sint mai multe grupe: 1 — derivafi ai 2-clor-4,6-bis (alchi'-ami-no)-simtriazine [Simazin (G-27 692r Weedex, W 6658), pulberi umectabile $i granule, Atrazin (G-30027, Ge-saprim, W 6693), pulberi umectabile si granule, Propazin (G-30028), Trie-tazin (G-27901), Clorazin (G-444)]; 2 — derivafi ai 2metoxi-4,6-bis (al-chil-amino)-simiriazine [Simeton (G-30044, Metoxlsimazina), Atraton (G-32293, Metoxiatrazin, Pretexin), Prometon (G-31435, Metoxipropazi-na)]; 3 — derivafi ai 2-metilmer-capto-4,6-bis (alchil-amino)-simtria-zina; alte E. — acroleina — E. ac-vatic, cu toxicitate mare, totala, utilizatd intr-un cerc restrins; — falon — introdus in 1958, se con-ditioneazd ca granule, concentrate emulsionabile; se aplicd inainte de KR EDI ТА ТЕ 106 rfisfirire in culturile de sparanghel, mcntfi, cartof; — zitron — introdus In 1958, se conditioneazfi ca granule fi concentrate emulsionabile; este E. sistemic fi de contact, distruge buruienile dlcotiledonate fi monocotiledonate din culturile de porumb, soia, maz&re, ceapfi, cartofi, tutun, lucernfi; — compu§i cuaternari de amoniu — introdufi in 1955, sint E. de contact fl sistemice; sint totali, actioneazfi rapid, sint partial selec-tivi. [Diquat (FB-Z, Region, Preg-lon, Anionat), Paraquat]; — combi-imfii organice ale arsenului — introduse din 1956, se conditioneazfi sub forma de pulberi active, combat buruienile ierboase, cu frunze late, distrug vrejii de cartof, refac pfifu-nile $i gazonul. [Metil-arsonat disodic (ISMA, DMA, MAA, Ansar 184), Add dimetll-arsinic (Ansar 138)]; — acid N-i-nafttl-ftalamic — introdus in 1950, conditionat ca pulbere umec-tabilfi si solutie, distruge buruienile mono- §i dicotile donate, este indicat in culturile de cucurbitacee, nu este toxic; — dadal — introdus in 1960, combate buruienile ierboase fi unele dicot i ledonate din culturile de ce-reale. legume, bumbac si tutun sub forma dc pulbere umectabilfi; — endon! — introdus In 1958, se con-ditioneaza cu solutie si granule; este an K. dc contact care actioneaz& selecti\ si total, distrugind buruienile mono- si dicotiledonate din cul-tin ilc de varza, sfecla. ceapfi, fasole, arahide. gladiole; — diclobenil — in-trodns in 1961, sc conditioneazfi ca pulbere umectabilfi fi granule, uti-lizat in culturile ccrealiere dc sparanghel. cartof, mazfirc; — ami-trol — introdus in 1955, se coincrcia-lizcaza ca solutie apoasa, este un E. sistemic. cu actiune .selectivfi slabfi, care distruge toate buruienile total. EHKLHT.YTE, iususire fundamental;! a organismelor vii prin care se transmite cmnplexul de caractere morfo- functlonale de la ascendent la des-cendent- E. este nuelearfi (geno-llplcfi, genomalfi, cromozomalfi), ln cazul in care transmiterea caracte-relor se face datoritfi unor factori localizatl in nucleu, sau eltoplasmiefi (plasmotlplcfi, extracromozoma lfi), clnd acefti factori sint localizali ln componentii plasmei (ex. la hibrizii reciproci). Dupfi modul cum apar aceste lnsufiri la descendentl deose-bim: E. simp lfi, clnd Insufirile se transmit ln bloc, de la unul sau de la ambii genitori (ex. la unele plante autogame cu Inmultire vegetativfi cum este cartoful); E. lntermedlarfi, in care hlbridul din prima generatle prezinta un complex de caracteristici ce sint expresia mediei lnsufiri lor celor doi genitori; E. tn mozaie, in care hibridul prezintfi alfiturate toate caracterele celor dot genitori; E. domlnantfi, in care hlbridul prezintfi ln prima generatle numai caracterele unuia din pfirlntl, dominant putlnd fi maternfi (E. matro-cllnfi) sau patemfi (E. patroclinfi); E. cu excluders reeiproca, in care asemfinarea exclusiva a hibriduuli cu unul dintre genitori estetemporarfi. ЕШТЛ BILITATE, mfisura in care un caracter se transmite de la о genera-tie la alta. Sin. coeficient de mo$teni-re, coeficient de eritabilitate. In sens larg ea este exprimatfi prin raportul dintre variant geneticfi (V*) si variant fenotipicfi totalfi (Vp) din-tr-o populate cercetatfi; se calcu-leazfi conform relatiei: *■- ^ . Vv in care Л8 este E. In sens restrins E. se exprimfi prin raportul dintre variant geneticfi aditivfi (Vc) fi variant fenotipicfi totalfi (Vv); se cal-culeazfi conform relatiei: 107 KVIDBKT4 OB8EBVATHLOB Clnd Л1 >0,5 (adlcA de 50%) carac-terul anali7.at se transinite cu mare probabilitate la urma$I; cind 7i*=l, caracterul se transinite In totalitate la urtna$i a fi influentat deloc de inediu; cind Ла=0, transniiterea caracterului este tn totalitate influen-tatil de mediu. in lucr&rilc de ameliorare E. perinite prevederea si cal-cularea sigurantei valorii fenotipice precum $i concordanta dintre aceasta §i valoarea de ameliorare; ea permite deci estimarea variantei genotipice din totalul variantei fenotipice. Sta-bilind gradul de E. se poate aprecia inasura in care observatiile fenotipice constatate la о populate vor fi mostenite In generatia urinatoare. EltO/.IlT\EA SOLULUI. fenomen geologic prin care solul format, sub acliunen vintului si a apei, pierde numai orizontul fertil sau chiar toate orizonturile. Se disting: E. de suprafata. proces geologic in care indeparlarea solului se face omogen, de pe suprafete mari §i la aceea$i adlncime, pe toatil suprafata. Nu este u$or de observat, dar pierderea orizontului fertil se face simtitfi prin micsorarea recoltelor de la un an la al till. Solul erodat este depus la baza versantilor; E. de adlncime, proces geologic In care indepSrtarea solului se face concentrat pe anu-mite fagase. Scade continutul de humus, se subtiaza solul; apa se con-centrea/й pe albii mici — ogase — care tlnd s5 se uneasca intre ele §i s4 seadlnceasca — fagase — iar cind ma-lurile se surpft se formeazi ravene. Suprafctele de teren ocupate dc aces-tea sint complet scoasedin folosint£. E. de a. poate distruge asezSri ome-nesti provocind mari alunccSri de teren. Combaterea E. S. se efectu-eaza prin: lucrdri de amenajare, nive-latul pantci erodate, amenajarea de diguri mici care micsoreazS viteza de scurgere a apei; asolamenlul va contine acele culturi care restring eroziunea, cum slnt cerealele pdioa-se, plantele perene, porumbul; sa predomlne plantele perene si apoi cele anuale; s& predomlne plantele care se seain&nA in rinduri apropiate fat:1 de cele care se seamSnd in rinduri dep&rtate; lucr&rile solului slnt cele obl$nuite, aplicate rational, pe curbele de nivel, aratul adlnc cu ris-turnarea brazdei, subsolajul, aratul cu plugul f5r3 cormanS cu p£strarea mirlstei, aratul cu formare de ba-zina?e ?.a.; apllcarca lngra?dmintc-lor este absolut necesarS, in special a celor verzi, pe terenurile in panta; in partea inferioarS a terenurilor sc aplicfi amendamentele ?i Ingrasa-mintele chimice; cultivarea In flsii de-a lungul curbelor dc nivel in care solelc sa aib£ forma dreptunghiulara, alungit£ ?i sa fie astfel orientate pe curbele de nivel inclt sa dea na$-tere unor fisii: cultura in fi§ii cu benzi tampon: In cazul unei E. S. foarte puternice se practice benzile tampon, fi$ii lnierbate, mal inguste declt solele asolamentului ?i preva-zute in afara Ini; pragurile lnierbate sint foarte inguste, rolul lor fiind de a opri materialul erodat din partea superioarS a terenului; terenul se ridic5, plantele perene cresc ?i pragul devine un taluz; agroterasele, care se formeazS treptat, folosind succesiv plugul lntors5tor: alte ma-suri agrotehnice: sem&nSturile exe-cutate de-a lungul flsiilor, sem&natul In $anturi; riiritarea sa inlocuiascd pra?ila; a doua plants de cultura sa fie plantele dc nutrct: culturile in-tercalare; acoperirea terenului cu rcsturi vegetale. EVIDENT* OBSERVATHLOR, to-talitatc a operatiilor obligatorii exe-cutate in cimpurilede experience ?i de ameliorare, privind cresterea si dezvoltarea plantelor, in vederea apre-cierii caracterelor ?I lnsu§irilor de soi. Toate observatiile $i notirile din bvidentA contabilA In agbicultubA 108 cimp, sera, casa de vegetatie sau laborator se tree In carnetul de ob-servatil. document prlmar obligato-rlu. In cazul experientelor cu plante se noteazA urmAtoarele: data rAsAri-tului, starea generalA a culturii ina-lnte de intrare In larnA, starea generalA a culturii dupA ie$irea din iarnA, momentul §i starea infrAtitului, rezistenta la icrnare, rezistenta la seceta, rezistenta la boli $i dAunatori animali (insecte Indeosebi), rezistenta la cAdere, data lnspicatului, data lnfioritului si formArii semintelor sau fructelor, data maturitAtii $1 recoltarii. productiile obfinute (pe parcele repetitii $1 productia totalA), precum si alte momente $i date specifice culturilor ?i experientei. Toate aceste observatii ?1 notAri sint necesare pentru compararea $i interpre-tarea rezultatelor experimentale $i scoaterea in cvldentA a materialului biologic valoros sau a metodelor a grot eh nice cercetate. Carnetul de observatii, In care se tree toate ob-servatlilc $i datele amintite, inso-te?te in mod permanent toate expe-rientcle si cercetArile, fiind cel mai important document al clmpurilor de experiente $1 de ameliorare. Pe baza acestui carnet se pot restabili momentele si felul de comportare al materialului biologic experimental, comparlnd felul de comportare al materialului studiat in diferite faze, verlgi §i etape experimentale. EVIDENT* CONTABILA IN AGRICULTURA V. CONTABIL1TATE AGRICOLA EXPER1ENJE IN ClMP, culturi executate in cimpul experimental, in vederea studierii comparative a actiunii unuia sau mai multor factori de vegetatie asupra productiei calitAtil plantelor agricole din culturi comparative. In functie de duratA, de factorii de vegetatie, de a?ezarea lor E. In C. sint de diverse tipuri (v. A§EZAREA EXPERIENTELOR, ClMP DE EXPER1ENTA). DesfA?urarea lucrArilor poate fl in-fluenJatA de aparitla golurilor in lan, de experientele vecine, de carA-rile ?1 drumurile dintre experiente. Golurlle din parcele experimentale apar fie in culturile cu plante prA$I-toare, fie in urma Intretinerii nera-tionale a culturii $1 InfluenteazA ne-gativ productia realA $i exactitatea experientei. Pentru lnlAturarea in-fluentei se propun urmAtoarele metode: lnlAturarea plantelor din ju-rul golurilor §i raportarea productiei la plantele dezvoltate ln spatiul normal de nutritie; corectarea productiei ln parcelele cu golurl, folosind formula: N+ 1 G 2 Pc= Pr----------------, In care Pc N Pe este productia corectatA, Pr pro- N+ — G 2 ductia realA a parcelei, --------------- N coeflcientul de corelatle, citul rezultat din numArul plantelor recoltate (N), plus jumAtate din goluri 1“"^! * ImpArtit cu numArul plantelor recoltate (N). Se cunosc douA categorii de goluri: sistematice §i accidentale. Cele care mic§oreazA mult exactitatea experientei sint cele accidentale, aprecierea acestora trebulnd sA tinA seama $1 de procentul golurilor. Astfel, la unele plante ca porumbul, cartoful s.a. procentul de sub 4% goluri nu influcnteazA experienta, dar de peste 10% elimlna parcela total; la procentele de 5—10% goluri se apllcA anumlte corectit, pentru a lnlAtura din calcul influenta 109 нхримякти In cImp acestora. tn acest sens se recomandS urtnStoarea formula de corectie: 2 Pc =Pe ------------, tn care Np Pc este productia corectatS, Pc productia clntSrltS, Np numSrul plantelor ctnt&rite, Na numSrul golurilor. Influenta pe care о exercita cS-rSrile separatoare si drumurile dintre experiente, prin spatiile respective, asupra plantelor marginale ale par-celelor experimentale (influenta mar-ginii), depinde de mSrimea fi forma parcelei, precum fi de IStlmea cSrS-rilor dintre parcele. La parcelele a caror mSrime depSfefte 100 ma, aceasta poate fi complet neglijatS, pentru tndep&rtarea ei executindu-se elirai-nSri de la marginile laterale fi fron-talc ale parcelei. Tehnica acestor IndepSrtSri este prevSzutS de cStre tehnica experimentalS pentru toate culturile Incercate. Influenta veci-nilor este provocatS de variantele vecine asupra plantelor marginale ale parcelei experimentale; mai ales tn cazul clnd lipsefte cSrarea separatoare intre parcele. Modificarea re-zultatelor experimentale apare, in acest caz, mai evidentS la experien-tele cu IngrSfSminte, la cele cu nor-me de irigatie fi altele, cum ar fi ex-perientele cu metode agrotehnice. DupS obiectivul urmarit E.N.C. sint de mat multe tipuri: E. oarbS (In gol, culturS de recunoaftere) se executS tn vederea stabilirli posibi-litStii de utllizare a unul teren dat drept cimp de experlentS. Se reali-zeaza prin cultlvarea pe solul respec-tlv cltiva ani, a uneia $1 aceleiafl plante, pe parcele egale, 'delimitin-du-se productia fiecSreia. In functje de coeficientul de variabilitate se stabilefte dacS se pot sau nu tncepe experienfele preliminare; E. de unT-formlzare (culturS de unlformlzare, culturS comparativS de unlformlzare) se executS ln vederea observSrii uni-formitStil sau neuniformitStii solului, folosindu-se una fi aceeafi culturS (specie) pe toatS suprafata experientei. La neuniformizSri mici este suflcientS mentinerea experientei timp de 2 —Я ani; tn caz de neuniformizSri mari se asoclazS IngrSfS-minte fi lucrarea uniforms a solului; E. cu tratamente se executS cu IngrSfSminte (minerale, naturale, bacte-rlene, amendamente), apiicarea lor fScindu-se dupS mai multe proce-dee, cu metode culturale (diferite feluri de lucrare a solului, de semS-nat, de rotare a culturilor, diferite cantitSti de sSmlntS la ha, distante lntre rinduri, epoci de semSnat), metode de tngrijire a culturilor de ameliorare a solului de irigatie etc.; E. cu soiuri ?1 hibrizi se executS In vederea precizSrii calitStli $i productiei acestora, indicindu-se pentru fiecare zonS pedoclimaticS cea mai potrlvitS plants, contribuind astfel la lucrSrile de raionare §i zonare a lor. Ele dureazS trei ani consecutivi, organizarea experientei fiind conditio-natS de numSrul soiurilor, de metoda de a$ezare a variantelor, de numSrul repetitiilor, de suprafata ^i forma parcelei experimentale. Pentru fiecare specie se apreciazS suprafata semSnatS, lungimea ?1 IStimea parcelei $. a.; E: In productie se executS pe parcele mari (2 —10 ha), cu un numSr limitat de repetitii (sau fSrS) $i contribuie la veriflcarea economics a soiurilor hibrizi $i metodelor agrofltotehnice. Slnt de mai multe tipuri: de concurs — se executS In cadrul statiunilor experimentale, timp de trei ani consecutivi, cu linii fl familii valoroase; de orientare — se executS pe parcele repetitii, timp de unu-doi ani, cu linii fi familii din primeie trei-patru descendente; de recunoa?tere — se executS cu plante supuse recunoafterii fi aprobSrli tn ВХГВВ1ВПТВ Ih сШг 110 vederea obtlnerli de material semln-cer va loros. !n refeaua de stat, slnt organlzate de Comisia de Stat pentru tncercarea $1 omologarea soiurilor. In vederea gfislrii celor mal valoroase, pentru a fl recomandate productiel ralonate, lnloculnd soiurile existente mal pu^ln valoroase; In productia proprlu-zisfi se utllizeazA cele mai valoroase linll sau farallll, trecute cu succes prin Incercfirile anterioare, pe parcele marl, In conditii de culturfi mare, ffictnd legStura Intre ameliorare 9I productia de masfi. F FACTORI DE VEGETATIE, complex de elemente naturale care con-dltloneazS crc§terea §i dezvoltarea plantelor precum $i ob(inerea de product ii niari $1 de calitate superioard. Ace?tla slnt: intensitatea, calitatea §i durata de iluminare, ей 1 dura $i aerul atmosferic ?i din sol, apa din sol ?i din corpul plantei, preclpita-tiile, umiditatea atmosfericd, ele-mentcle chimice din sol, structura $i fertilitatea solului. Imbinarea lor armonioasd, precum si asocierea unui slstem agrotehnic specific zonei pedoclimatice, duce la obflnerea de productil sporite si de calitate. FASOLE (Phaseolus oulgarls), fam. Legumtnosae. Planta anuald, ierba-cee, originarfi din Mexic. Se cultiva pentru boabe ?i pistil, suprafata ocupata pe glob de aceasta cultura fiind de 21 mil. ha, iar la noi de 40— 45 000 ha. Are riddclna pivotanta, cu nodozltati pe radacinile laterale secundare, tulpina dreapta sau volu-biia, florlle dispuse In racem, fructul pastaie, sdminta reniforma, ovaia, sferlca, latita, unicolora sau pes-trita. F. pentru boabe. Se cultiva, in general, dupa or ice planta premergd-toare, pe teren fertil, cu grad scdzut de lmburuienare, bine drenat. Terenul este lngrd$at cu fosfor toamna, sub aratura de baza, 30 — 60 kg/ha substanta actlva, $1 cu azot primavara, odata cu pregatirea terenului pentru semanat, 30 — 60 kg/ha substanta activa. Are temperature minima de germinare 8°—10°C, astfel ca trebuie semanata р!пй la inceputul lunii iul., utllizind 40 — 50 boabe ger-minabile la m2, In rinduri distuntate la 60 —70 cm. Lucrdrile de intrctinere slnt: 3—4 prattle mecanice si 1 — 2 profile manuale pe rind. Trebuie urmarita eliminarea atacului dc bac-terioze, antracnoze si mozaic. Se re-colteaza cind cca 2/3 din pistil s-au maturizat. Soiurile din cultura slnt: F. de clmp cu tufa oloayd: Gratiot, ICA 132, F. de clmp cu tufa semivo-lublli: Bistremski, Ceall de Dobro-gea, Great Northern, Michigan, Pro-gres, Ragalla. F. pentru pistil. Se utilizeaza in stare verde, ca leguma. Solul trebuie sa fie reavan, lucrat adinc, bogat, terenul lnsorit, pamin-tul putlnd fi ingra?at anterior cu superfosfat ?i sare potasicd. Se sea-тйпй direct in cimp, dupd 15 apr., in benzi de cite 3 rinduri, pentru F. oloagd ?i tn culburi, pentru cea vo-lubila. Distant el e intre rinduri slnt de 20 cm, iar intre benzi 50 cm, la F.oloagd: intre cuiburi, de 50 — 60cm pe rind, iar Intre rinduri de 60— 70 cm, la cea volubild. Lucrdri le de ingrljire slnt: pra?ile §i ardcire. Recoltarea se face pe mdsurd ce ajung la mdrimea maxima, slnt fragede $1 au boabe mici. Soiurile din culturi slnt: F. cu pdstale galbend: Cluj ana (urcatoare), Galbend. untoasd, Nicosi FASOLITl 112 F. cu pdstaie verde: Atsa, Cora, Di-namit, Favorit, Harvester, I?alni(a 43, Prelude, Saxanova. Seminol, Solist, Sprite, Wattx, Jutla. (Fig. 39) Fig. 39 Fasole de elmp FASOLIfA (Vigna sinensis), fam. Leguminosae. Leguminoasd ierbacee, anuald, originard din Indiile orien-tale, cultivata pentru producerea de boabe, nutret verde tnsilozat fl pentru ingrdfdmint verde. Are radacina pivotantd, tulpina erectd, inaltd de 50 —70 cm $1 ramificatd, frunzele trifoliate, verzi-lucioase, flori albe sau vlolacee, fruet pdstaie. Este pre-tentioasa fatd de temperaturd, ger-mineazd la 12°C, mo derat pretentloa-sd fatd de umlditate fi valoriflcd foarte bine solurile nisipoase. Reac-tioneazd prompt la tngrdfdmintele cu azot, fosfor, potasiu fi gunoi de grajd. Se seamdna tn rlnduri, la 50 cm distantd, cu 40 — 50 kg/ha, pentru boabe fi 60 — 70 kg/ha, pentru nutret sau Ingrdfdmint verde. Dd productii de 800 — 1 600 kg/ha. Solul din culturd: Diana. FAINA, produs obtinut prin mdei-narea unor boabe de plante cultivate, sau de alte produse, cu Intrebulntare tn hrana omulul $1 a animalelor sau ca lngrdfdminte. Existd: F. de carne, F. de coarne $1 copite, F. de dtb lomit, F. de fosforlti, F. de griu, F, de oase degelatlnate, F. de pefte, F. de piele, F. de porumb, F. de singe, F. de secard, F. de orz, F. desoia f.a. F. de griu este utilizatd la prepa-rarea piinii, indispensablld tn hrana omulul fi a altor produse de panifl-catie. In cantitdti mai mlci, omul utilizeaza In alimentatie fi F. de porumb, orz, secard. Aceste trei cate-goril la care se adauga F. de soia, de orz, de ovdz, de pefte, de oase, de stnge stnt utllizate, pe scard largd, In hrana animalelor, avlnd valoare alimentard ridicatd. F. de dolomit, de fosforlti sint utilizate, aldturi de cele de oase, stnge, plele f.a. ca tn-grdfdminte. FATARE, proces fizlologic prin care fetusul, ajuns la maturltate, este ex-pulzat din mediul uterin tn mediul extern. Acest fenomen are loc la tn-cheierea perioadel de gestatie, carac-teristicd flecdrei specii; clnd are loc Inainte de termenul specific, iar fetusul este vlabil, F. se numefte prematura; clnd expulzarea are loc cu mult mai InaiDte de termen fi fetusul este neviabil, se numefte aoort. Pentru ca F. sd aibd loc in conditii normale se iau unele mdsuri ca: efec-tuarea examenulul sanitar-veterl-nar, asigurarea iglenei corporale, amenajarea corespunzdtoare a ma-ternitdtii, amenajarea standurilor pentru F., dezinfectarea etc. Deose-blt de importante stnt mdsurile de zooiglend apllcate atlt ln timpul ctt fl imediat dupd F., care privesc tn-grijirea puiului fl a mamei. F. este normaia atuncl clnd decurge spontan, prin fortele proprli ale femelel, iar fetusul este expulzat la termen. F, grele se tntllnesc tn cazuri de gemenl sau a unei dezvoltdri a normale a fe-tusului. FEClHVDAf EE, totalitate a procesdor ce se produc din momentul germl-ndrll polenulul pe sttgmat fl ptnd la deplina contoplre a celor dot garnet! de sex opus. Sin. stngamie. F. este consecutlvd polenlzdrii fl precede 113 ГЕВТШТАТЕА SOLULUI reproducerea. Etapele F. la plantele superioare slnt! germinarea polenului, formarea tubulul polenic pfitrunderea lui prin tesutul stigma-tului si stilului plnfi la nivelul ovu-lei, formarea nucleilor spermatid si nuclcului vegetativ $i contopirea nucleului spermatic cu nucleul oosfe-rei. Dupi contopirea celor doi gained incepe formarea embrionului. In afarfi de aceste momente care constituie F. simplfi, propriu-zisfi, la angiosperme are loc frecvent un proces de dublfi F. In acest caz, cel de al doilea nucleu spermatic se contope§te cu nucleul secundar al sacului embrionar formlnd, prin di-viziune repetatfi, endospermul tri-ploid. Nucleul vegetativ din tubul polenic, sinergidele ?i antipodele din sacul embrionar nu iau parte directa la F. Se disting: F. directi (prin sine 1пэи§1, autofecuridare, au-togami) efectuati ca urmare a pole-nizirii directe, prin contopirea ga-metilor de sex opus, proveni^i de la acela^i individ; F. indlrecti (strfi-ina, alogama), F. efectuati ca urmare a polenizirii incruci§ate, prin contopirea gametilor de sex opus, pro-veniti de la indivizi diferiji. FEMCUL (Foeniculum officinale), fam. Umbelliferae. Planti aromaticfi, bienali sau anuali (tn zonele cu iemi friguroase), originari din re-giunea Mirii Mediterane. Are tulpina ramificati, inalti de circa 200 cm; cultivati pentru semintele care contin 2 — 7% ulei volatil, al cirui component principal este ane-tolul. Este pretentioasi la cilduri, sensibila la iemare, pentru germi-nare fiind necesare temperaturi de 6° —S'C. Necesiti soiuri fertile, u?oa-re, pe care plantele premergitoare le-au lisat bogate In elemente nutritive ?i curate de buruieni. Se re-comandi 40 — 50 kg/ha fosfor, 60— 70 kg/ha azot, date In arituri. Se-minatul se-face primivara devreme, la distante de 50 — 70 cm tntre rinduri, cu 8 — 10 kg siminti/ha. Lucririle de lntretinere slnt: gripat, plivit pe rind, pra?ile mecanice. Pentru coacere slnt necesare veri cu zile cilduroase, mai ales spre sflr-?itul perioadel de vegetatie. Rezistenta la seceti este mare. Fructifici In primul an de vegetatie. Recoltarea Incepe In ptrgi Inaintati, cind 50— 60% din seminte slnt galben-brune, evitlnd coacerea deplini, care ar provoca pierderi prin scuturare. Productia de boabe este de circa 1 200 — 2 000 kg/ha. Semintele (fructele) contin 2 — 5% ulei eteric avind 50 — 70% principiu activ, anetolul. Ule-iul se utilizeazi in industria alimen-tarfi (la prepararea bfiuturllor alco-olice aromatizate), in industria par-fumurilor, farmaceuticS, alimentarS (bomboane). Soiul din culturfi: Ro-mdnesc. FER1GI, plante horticole, originare din regiunile calde §i umede, care fac parte din fam. Polypodiaceae. Prefers locuri umbrite, umede, soiuri acide sau amestecuri de pfimlnt formate din: pfimlnt de frunze, tur-bfi, pfimlnt de telinfi; pfimlntul de frunze ?i pfimlntul de conifere; pfimlnt de telinfi, turbfi, nisip. Trebuie udate des vara prin pulveri-zatii- Inmultirea se face prin despfir-tirea unei plante cu frunze nume-roase. FERTILITATEA SOLULUI, capacitate a solului de a furniza apa, hrana $i alte elemente esentiale pentru existenta §i perpetuarea organisme-lor ce trfiiesc pe el, Insusire fundamentals care 11 deosebe§te de rocile pe seama cfirora s-a format. Ea este asiguratfi prin activitatea unei ca-tegorii din organismele care trfiiesc in sol, acestea remind sfi smulgfi din circuitul geologic elementele nutritive expuse pierderii, prin levigare, sfi le acumuleze In corpul lor ?i sfi realizeze materia organicfi. Dupfi fbteascA a lb A 114 moarte, materia organici fiind su-pusi actiunii unei alte categorii de vietuitoare, microorganisme, care dau nastere la procese de humifi-care ?i mineralizare, clibereazi elementele nutritive in forme oxidate, u$or accesibile plantelor. La tot acest continut de elemente nutritive se adaugi ?i apa din spatiile libere ale solului (apa de infiltrate §i freatlci din sol). Toate aceste Insu-?iri trebuie privite ca stiri ale unui proces dinamic, care se desfi§oari integrat cu conditiile climatice, ce-rintele plantelor de culturi §1 acti-vitatea de productie a omulul. Fiecare din ace$ti factori nu poate fi inlocuit prin altul, to(i au aceea§l important, asupra lor trebuie si se actioneze simultan pentru a spori neincetat recolta. Existi deosebiri Fig. 40 Feteaseu а!Ьй calitative intre F. reali $i cea potential A a solului. F.S. naturali este о Insufire care se dezvolti in cadrul procesului unitar de solificare, prin acumularea de materle orgauici, activitate microbiologici, formarea structurii, ellberarea de elemente nutritive asimilabilc. F.S. reali, efec- Fig. 41 Fleas tivi este cea care se obtine prin tmbunititirea continui a celei naturale prin lucririle solului, lngri-$are, cultivarea plantelor de nutret, imbunititiri funciare. FETEASCA ALBA, soi autohton dc viti nobili, pentru vin alb, cu cior-chinele cllindro-conic, boaba sferici, mici, pieliti subtire, verde-gilbuie. Este recomandat pentru toate zo-nele viticole ale tftril. (Fig. 40) FETEASCA NEAGRA, soi autohton de vita nobili, pentru vin ro$u, cu ciorchinele cilindric, indesat, boabi mici, sferici, negru-albistruie, cu pieliti groasi. Di vinuri superioare. FETEASCA REGALA, soi autohton de viti nobili pentru vin alb, cu ciorchinele cilindric sau cilindro-conic, boaba rotundi, mare, verde-gilbuie. Cultivat In Ardeal. Se mai numefte Galbend de Ardeal. FICUS (Ficus sp.), fam. Moraceae. Planti horticoli, origlnari din Australia, China, Japonia $1 India. Este decorativi prin frunzele sale persis- 115 F1T0TERAP1B tente lucioase, groase, verde-intens. Inmultirea se face prin butafl din ramuri cu 2—3 frunze. care se tin in umezealfi 1 — 2 luni, dupfi care se tnrfidficineazfi. Trebuie tinut la lu-ml nfi, udat cu regularitate vara fi moderat iarna, ingrfifat pfimlntul cu gunoi de grajd bine descompus, spa-late frunzele periodic cu apfi cfildutfi, fterse de 2 ori pe lunfi iarna cu un tampon lnmuiat in bere pentru a fi lucioase, ferit dc curentl reel, iar о datfi la 2 — 3 ani, primfivara, transplantat lntr-un vas mai marc, intr-un amestec de pfimlnt de frunze, mranitfi. pfimlnt de telinfi §1 nisip. Speciile din culturfi slnt: Ficus australis, F. benjamini, F. diversifolia fi F. elastica, cu varletfitile decora, decora tricolor, La France, robusta fi schryoeriana. (Fig. 41) F1I.OGEN1E, proces istoric al dez-voltfirii, transformfirii fi evolujiei speciilor de plante fi animale. FITOKtlDE, substante cu actiune bactericidfi fl fungicidfi, folosite In tratarea semintelor de legume, in combaterea unor boll criptogamlce ca Xanthomonas campestris si a altor agenfi patogeni. F1TOPATOLO G1E, ftiintfi complexfi care se ocupfi cu recunoaflerea, di-agnosticarea fi tratarea bolilor plantelor, biologia agentilor fitopatogeni fi depistarea fi combaterea acestora. Sin. protecfia plantelor. F1TOTEHN1E, discipline agronomics care studiazfi principalele grupe de plante agricole in ceea ce privefte caracterizarea lor botanicfi, morfo-logicfi ?i sistematica, metodelejf de cultivare fi recoltare, conditiile, op-time de rod, climfi, agrotehnie pentru ridicarea productivitfitii acestora, precum $i proprietfitile culturale specifice fiecfirei plante agricole. F. grupeazfi plantele conform Insufirilor lor agricole In: cereale (griu, porumb, secarfi, orz, ovfiz, orez, hrifefi, niei), leguminoase (fasole, mazfire, bob, linte), tchnice (cartof, sfeclfi de zahfir), uleioase (floarea-soarelui, ricln, rapltfi, in), textile (clnepfi, in), aroinatice (piper, anason, chimion, tutun etc.), melifere (sulfinfi, nalbfi, salclm etc.), medicinale (anghina-rie, raentfi f.a.). FITOTERAP1E, totalitate a mfisuri-lor, indicatillor fi tratamentelor bolilor si dfiunfitorilor plantelor cultivate, precum fi a bolilor animalelor domcstice, cu ajutorul preparatelor fi produselor obtl-nute din plante. F. In agricvltu-гй cuprinde toate mfisurile de combatere a dfiunfitorilor fi agentilor fitopatogeni, preventiv sau cu-rativ. Mdsurile preventive au ca scop preintlmpinarea fi Inlfiturarea atacului, iar cele curative distruge-rea dfiunfitorilor fi oprirea evolutiei bolilor fie in fazfi incipient5, fic in cele inaintate. Acestea sint: mfisurl agrofitotehnice; de igiena culturilor; fizico-mecanice; mijloaee biologice sau chimice dc combatere; masuri legislative fi de carantinfi. Masurile agrotehnice de combatere constau ini alegerea terenului pe care dfiunfi-torii fi bolile nu gfisesc conditii optime de dezvoltare; drenarca tere-nurilor pentru retragerea apclor slag-nante, care creeazfi conditii bune pentru dezvoltarea unor agenti Patogeni; perdelelc de protcctle care contribuie la schimbarea microcli-mei fi la colonizarea unor specii de pfisfiri fi animale folositoare; aso-lamentul, care contribuie la struc-turarea fi fertilizarea solului avan-tajlnd crefterea fi dezvoltarea vigu-roasfi a plantelor, ele fiind mai rezistente la atacurile bolilor fi dauna-torilor; rotatia culturilor care evitfi cultivarea acelorafi plante pe ace-leafi sole ani de-a rlndul, ceea ce avantajeazfi rfispindirea bolilor fi dfiunfitorilor; aolicarea ingrfiffi- PIN 116 mintelor, stimulatoare pentru plante si inhlbitoare pentru dezvolta-rea dSunStorilor $1 bolilor; lucrarea in conditii optime a solului cu dez-miristlre, arSturi adinci etc.; semS-natul in epoca optima $i folosirea de sSmintS ?i material de Inmultire sSnStos ?i rezistent; recoltarea la timp $i in conditii corespunzStoare; crearea $i folosirea de soiuri rezistente la boli. Mdsurile de igiend cul-turaia privesc adunarea $i distrugerea resturilor de plante pentru a impiedica rSspindirea dSunStorilor $i agentilor fitopatogeni. Dintre mdsurile fizico-mecanice mai efici-ente sint: combaterea prin temperaturS ridicata sau temperaturS scS-zuta (tratamentul termic); dezin-fectarea termica a solului §i a semintelor, inclusiv sub influenta lu-minii (helioterapie) $i a altor factori fizici; inlSturarea pSrtilor bol-nave (cazul pomilor $i arbu?tilor fructiferi); izolarea pepinierelor $i ?colilor de vitS; adunarea ?1 distrugerea dSunStorilor etc. Privitor la combaterea blologicd, aceasta se rea-lizeazS prin introducerea in lan a insectelor care distrug dSunStorii (culturi bacteriene, inamici natural! ca insecte prSdStoare, insecte parazite etc.). Mai eficace sint m&-surile de combatere chimicd, folosind ln acest scop solutii ?i prafuri insecticide si produse fungicide. Fl\. numc generic sub care sint cunoscute plantele ce se recolteazS din finetele naturale sau amestecu-rile de graminee $1 leguminoasc recoltate din finetele artificiale (cultivate). I’lNEATA, suprafatS de teren naturals sau special amenajatS, de pe care se recolteazS finul. Sint: F. na-turale, terenuri inierbate fie prin autoinsSmtntarc, fie prin organele vegetative ale plantelor ce le com-pun. In'tara noastrS se gSsesc urmS- toarele tipurii de luncd — de-a lungul cursurilor de apS inundablle ln compozitia cSrora intrS pSiu? de llva-dS (Festuca pratensis), coada vulpli (Alopecurus pratensis), firutS (Poa pratensis), ?ovar de munte (Poa trioi-alis), larba clmpului (Agrosils alba), specii de trifoiuri (Trifolium pra-tense, T. hybrtdum, Tr. repens) ?.a.; de $es — caracteristice $esurllor din zona DunSrii, Prutului, Siretu-lui; mai putin productive decit cele de luncS se compun din ovSscior (Aoena elatior), firutS, trifoi, ghizdel (Lotus corniculatus); de deal — can-titatlv mai sSrace decit cele de ?es, sint alcStuite din iarba oilor (Festuca pseudovina ?i F. ooina), obsigS (Bromus inermis, B. erectus) §.a. 9! dau un fin de ealitate superioarS; de munte $i din vdile munfilor — foarte productive; F. artificiale stnt terenurile afectate culturilor in amestec sau pure de graminee, le-guminoase $i alte plante furajere. V. GRAMINEE FURAJERE, LEGU-MINOASE FURAJERE, PLANTE DE NUTRET. FLOAREA DE PIATRA (Port и lac a grandiflora), fam.Porlulacaceae. Plants horticolS, anualS, originarS din Brazilla $i Argentina. Este suculen-tS, cu flori foarte frumoase, viu co-lorate. Putin pretentioasS fatS de conditiile de culturS, prefers terenuri nisipoase, insorite. lnflore?te din iun. plnS toamna, numai pe timp insorit, iar seara florile se inchid. Se lnmulte?te prin seminte fie obtinindu-se intti rSsaduri (febr. -mart.), fie semSnate direct in cimp (apr.-mai), fie prin autoinsS-m in tare. Trebuie plivite. Se mat nume$te portulac. FLOAREA-SOARELUI (Heltanthus annuus), fam. Compositae. Plants industrials, din semintele cSreia se obtine ulei, anualS, originarS din nordul Mexlcului ?I Statul Nebraska (S.U.A.). Suprafata mondialS cultl- 117 FL0ABEA-80AUELL1 vatAcu F.-S. este de peste 8 mil. ha, iar la noi In tarA se cultivA pe cca 4,5—5% din suprafata arabilA. Are rAdAcina pivotantA, ramificatA, bo-gatA in peri absorbanti; tulpina dreaptA, groasA, neramificatA, InaltA de 150 — 180 cm; frunzele mari, pA-roase §i aspre cu suprafata de asi-milare foarte mare; florile grupate in inflorescente de tip capitul sau calatidiu; fructul este о achenA, bogatA in miez, care la soiurile §i hibrlzii ameliorati reprezintA peste 65—70% din fruct. Este о plant A iubitoare de cAldurA, dar suportA ?i temperaturi de 6° — 8°C, dacA aces-tea nu apar cind planta este prea tlnArA fi nu dureazA prea mult. Este о plant A de zi scurtA, in conditii de zi lungA dezvoltlndu-se pArtile vegetative in detrimentul inflorescentei fi a semintelor. Are о mare capacitate de adaptare; Constanta termicA variazA Intre 1 600°— 2 860°, la soiurile tardive fi 1 600°— 1 800°, la soiurile timpurii; consu-mul de apA este mare, iar soiurile indicate slnt cele lutoase si nisi-poase. Nu se recomandA a fi culti-vatA dupA fasole, putlnd fi atacatA de ciuperca Scleroihinia. De aseme-nea, cultivarea mai multi ani la rind pe acelafi sol duce la infestarea terenului cu seminte de Orohanche (plantA parazitA). SemAnatul se face primAvara, devreme, cind solul e suficient de umed, in rinduri la 70— 80 cm distantA, iar densitatea la ha este de 20 000 — 40 000 plante. ReactioneazA favorabil la ingrAfA-minte, azotul servind la dezvoltarea generalA a plantei, iar fosforul la formarea fi dezvoltarea semintelor. Se recomandA 70 — 90 kg azot $i 40—70 kg fosfor/ha. LucrArile de ingrljire se reduc la clteva profile mecanlce printre rinduri fi douA -trei profile manuale pe rind. In timpul prime! profile pe rind se face rAritul plantelor. Apliclnd erbi- cidul Ptometrin fi dacA terenul nu este puternic infestat se poate re-nunta la profile. Recoltatul se poate face mecanic, in faza de coacere complet A. Semintele au urmAtoa-rea compozitle chimicA: 9,25% sub-stantA uscatA, 32,3% substante gra-se, 14,2% proteinA brutA, 14,2% substante extractive neazotate, 28,10% celulozA fi 3 — 4% cenufa. Specia cultivatAde F.-S. are mai multe varietAti: Helianthus animus cul-ius cu subspeciile sativus fi ornamen-talis ?i Helianthus annuus ruderalis. Pentru ameliorarea F.-S. se folosesc selectia, hibridarea, iar in ultima vreme heterozisul pe bazA de linii consangvinizate. Scopul principal este obtinerea de seminte bogate in ulei. Productivitatca la F.-S. se apre-ciazA dupA productia de ulei obtinut la ha. Selectia in masA, pe grupe de familii, ifi gAscste aplicarea la ince-putul procesului de ameliorare, cind materialul initial este foarte variat; se mai folosefte la mcntinerea insu-firilor superioare ale soiurilor. Selectia are efect mai bun cind este insotitA de eliminarea plantelor ne-corespunzAtoare, inainte ca cle sA infloreascA. Procesul de ameliorare a F.-S. dupA metoda selectiei indi-viduale este un proces de selectie pa-troclinA. Selectia individualA se practi-cA dupA variantelecunoscute, utilizind lntreaga cantitate de sAminta d intr-un calatidiu sau о parte dc calatidiu. Se folosefte atit hibridarea apropiatA (intraspecificA), cit $i hibridarea indepArtatA (interspecificA). Cele mai utilizate sint hibrid&rile dintre soiuri sau linii consangvinizate, valoroase, din cadrul specie! Helianthus annuus. Fenomenul he-terozis se realizeazA prin incruci?area de soiuri, dar mai ales de linii consangvinizate, pe bazA de androste-rilitate citoplasmaticA. Liniile sau formele pateme trebuie sA posede gena pentru restaurarea fertilitAtii- PL OBI BOTATB 118 Cercetatorii de la 1.С.С.Р.Т. —Fun-dulea au reufit sa ob(lna atlt forme androsterile de F.-S. cit fi forme res-tauratoare fi sa dca la productie un hibrid de mare insemnatate practica. Rccunoasterea formelor andro-fertile, din cadrul linlei androsterile, se depisteazd pe baza unui marker, cum este culoarea antocianica a plantelor tinere, care se elimina la prima prafiia. In ameliorarea F.-S. se urmare$tc crearea de soiuri sau de hibrizi productivi fi cu seminte cit mai bogate In ulei. Re-colta la F.-S. este In directa legatura cu mdrimea fi bogatia in seminte a calatidiulul fi cu numarul plantelor fertile la unitatea de suprafata, iar calitatea unui soi se apreciazd dupa continutul fi calitatea uleiulul. Productia de seminte a unui calati-diu de F.-S. se deduce din relatiai In care R este productia de seminte a unui calatidiu, r numarul rindu-rilor de seminte formate fi dezvol-tate normal, t gradul de fructificare, adica numarul florilor care formeaza seminte normale, P masa a 1 000 de seminte, f florile fertile. Folosirea fenomenului heterozls fi producerea de hibrizi simpll lntre llnll sau lntre soiuri, eliminarea an de an fi Inainte de Inflorit a plantelor bol-nave fi slab dezvoltate fi sporirea greutatil semintelor fi a procentului ridicat de miez, contribuie la marirea productivltatll. Prlvitor la rezistenta la boli fi daunatori ameliorarea urmarefte obtinerea de soluri rezistente la rugina (Puccinia hell-anthi) fi la mand (Plasmopara heli-anthi), precum fi la molia F.-S. Precocitatea se obtine fie prin se-lectia individuaia, fie prin Incrucl-fare cu forme fi soiuri precoce. Pentru recoltarea mecanlca se creeaza soiuri fi hibrizi de tnaitime mijlocie. cu calat idii fi maturizare uniformc. In momentul de fata, ln tara noastra se cultiva urmatorul material autohton: soiul Record, ameliorat la Fundulea, caracterizat prin plante de Inaitime mijlocie, rezistente la boli, daunatori fi seceta, productivitate satlsfScatoare, continut ridicat de ulei; hibridul Romsum 53, hibrid simplu, obtlnut la Fundulea, pe baza dc linii consangvinlzate, lnaitimea tulpinil mijlocie, calatidii destul de mari, uniforme fi bogate in seminte, rezistent la boli, daunatori, seceta, cadere §1 frlngere a tulpinil, buna capacitate de productie fi continut ridicat de ulei (de 47 — 50%); hibridul Romsum 52. mai tim-puriu ca soiul Record, cu о mare uni-formitate a plantelor, rezistent la boli, cu о buna productivitate (3 200 — 3 600 kg/ha In cultura irigata). FLORI ROTATE V. OCHIUL BOU-LUI FLORICULTURA, ramura a horti-culturii care se ocupa cu studiul fi producerea speciilor de plante decorative. Ea urmarefte j clasiflcarea fi gruparea speciilor floricole; ca-racteristiclle biologice ale diverse-lor grupe fi importanta lor practica, relatlile speciilor floricole cu factorii mediului extern (lumina, caldura, apa fi elementele nutritive); utilajele fl instalatiile necesare ln-multirii fl reproducerii; metode de inmultire fi reproducere; producerea semintelor etc. Toate acestea alcatuieso preocuparea F. generate. In cadrul F. speciale sc cerceteazd modul de Inmultire a diverselor specii floricole, anuale, blenale, perene, autohtone, exotice etc. FOXD DE SAMIRA (FONDUL DE STAT AL SEMINTELOR DE SOI), cantitatea totaia de samtnta de sol destinata tnsamtntarli tuturor cul-turllor. Necesarul de seminte pentru insamtntarea suprafetelor planlfT- 119 FOND FUNCI4B cate se asigurS anual de organele agri-cole de stat. sub tndrumarea ?i controlul direct al Ministerului Agri-culturii, $i Indusiriei Alimentare. E-xlstS mai multe categorll de F. DE S.: de asigurare, constituit In vederea aprovizionSrii cu seminte a lotu-rilor semincere, cind culturile au fost compromise. Volumul acestuia este de 20—25% din fondul global, se relnnoie$te anual $i, in caz de disponibilltate trece §1 alimenteazS (ondul de schlmb $i se organizeazS pe unitSti agricole sau pe fermieri; de inmulflre, cuprinde sSminta elitS, sSmlnta originals $1 sSminta admisS; serve$te pentru loturile semincere (sSmlnta elitS §i sSmlnta originals) si pentru cultura mare. Prin inmul-tirea semlntei elitS se obtine sS-mlnta originalfi, iar prin lnraultirea semintei originate se obtine sSminta admisS. In cpzul porumbulul hibrid, fondul de inmultire se compune din sSmlnta hibrldS din F0, produsS pe loturile de hibridare; de rezervS, constituit pe baza unui plan, e$a-lonat pe doi ani consecutivi, din semintele de soi, provenite din culturile recunoscute §i aprobate. Nu se folosefte pentru InsSmlntSri de-cit tn cazuri de fortS majorS, cind cclelalte fonduri s-au epuizat. Acest fond acoperS, In toate unitStile agricole, eventualul deficit de seminte rezultat in urma calamltStilor naturale. Se alimenteazS din fondul centralizat; de schlmb, constituit din sSminta admisS, adicS din sSmlnta obtinutS de pe suprafetele din cultura mare supuse recunoa§terii. Acest fond este allmentat ?i din sSminta rSmasS disponlbilS dupS insSmintSri $i anume, de la statiunile agri-cole experimentale §i de la unitStile agricole specializate in produ-cerea de sSmlntS. Este pus la dispo-zitia unitStilor agricole care doresc sS facS schimb de seminte, sau se folosefte pentru relnnoirea semintelor necorespunzStoare. FOND FUNCIAR, totalitate a ca-tegoriilor de foloslntS ale solului tSrii. Folosirea rationalS a pS-luintului (F.F.) ca mijloc de products depinde de numerosi factori na-turali, istorici si tehnlci. HotSritoare slnt conditiile social-economice, mo-dul de productie care determinS ca-racterul relatiilor de productie a-grare. Organizarea rationalS a F.F. presupune о atentie deoscbltS acor-data extinderii suprafetelor arabile ale t^rii, prin punerea tn valoare a terenurilor necultivate, destelenirea pS?unilor si finetelor slab productive, recuperarea — prin ameliorare — a terenurilor nisipoase si sSrSturoase, folosirea rationalS a terenurilor din perimetrele forestiere, extinderea noi-lor plantatii de vii si pomi fructiferi pe terenurile in pantS, erodate, si pe terenurile nisipoase, care nu pot fi valorificate In mod economic prin alte culturi. La folosirea rationalS a F.F. un accent deosebit se pune pe lucrSrile de imbunStStiri funciare, tn-diguiri, desecSri, combaterea ero-ziunii solului etc. Stabilirea celei mai potrivite $i mai economice structuri a modului de folosintS a terenului $i sporirea continuS a fertilitStil lui. de asemenea se in-scriu prlntre actiunile amintite. F.F. al tarii noastre se compune din: teren arabil, pa?uni, ftnete, vii si pepiniere viticole, livezi §i pe-piniere pomicole — care alcStulesc terenul agricol — si din fondul fo-restier (teren ocupat de pSduri). in organizarea ?i folosinfa rationalS a F.F. se urmareste intotdeauna о imbunatatire a structurii categoriilor de folosintS, prin cresterea suprafete! agricole in defavoarea categoriilor de folosinfa neagricolS. Din totalul F.F., de aproximativ 25 mil. ha, terenul arabil reprezintS circa 60%, fondul forestier 30%, iar restul de 10% reprezintS alte folosinte ne-agricole. Majoritatea terenurilor a- FONDURI С.А.Г. £1 I.A.S. 120 gricole sint ocupate de teren arabil, cultivat cu plante agricole §i pfi$unl si flnete. Viile $i livezile ocupS supra-fe|e restrtnse. FONDURI C.A.P. §1 I.A.S., categorii de fondurl specifice cooperatlvelor agricole de productie si Intreprlnde-rilor agricole de stat. Sint: fond de acumulare, indicator economic specific cooperativelor agricole de productie care exprimS partea din productia nets destinalS reanalizSrli investitiilor, rambursSrii crcditelor de investitii, imbunStStirii procesu-lui de productie. Cuprinde circa 15- 25% din productia nets si de-contarea plStilor in naturS $i in bani a zilclor-muncS consumate pentru investitii $i cheltuieli generale respective; fond de ajutorare, specific C.A.P.-urilor, reprezintS fondul special pentru ajutorarea cooperato-rilor inapt i de miinca; fond alimen-tar de rezervS. specific C.A.P.-urilor, reprezintS cota parte pentru aco-perirea calamitatilor sau recoltelor slabc; fond de amortizare, fond destinat aniortizarii fondurilor fixe; fond de asigurnre. reprezintS circa 30% din beneficiile realizate dc intreprinderile agricole de stat, folosite pentru acopcrirea pagubelor cauzate de calamitSti naturale si a altor pagube obiective: fond eentralizat, totalitate a produselor agricole pro-curate de stat de la C.A.P. si I.A.S.; destinat asigurarii consumului populatiei ?i lndustriei prelucrStoare; fond de consolidarc, destinat con-solidSrii unitStilor agricole sau investitiilor necentralizate cu efect economic imediat. Se constituie din circa 40 % din beneficiile peste plan; fond de eonsnni, specific C.A.P.-urilor, cuprinde productia nets desti-natS retribulrii pentru zile-muncS $1 plata suplimentarS In bani la fondul de pensii, de ajutor in naturS, social-cultural $1 alimentar de rezervS; fond fix, reprezintS mljloa- cele de productie, putlnd fi f.f* productia $1 f.f. neproductlv; carac-teristic este consumul material $i valoric treptat; fond de furaje, reprezintS stocurile de nutreturi prevSzute in planul de productie necesare hranei animalelor; fond de pensll, specific C.A.P.-urilor, este contributia in bani vSrsatS anual fondului central al casei pensiilor: fond de premiere, parte din fondul de salarii, atribuit lucrStorilor sub formS de premii pentru indeplinlrea §i depS§irea sarcinilor curente; fond de salarii, destinat consumului individual sub forma de bani incasati chenzinal sau lunar, precum si tri-mestrial sau anual; fond de seminte, pentru asigurarea unitatilor cu se-mintele de soi necesare; fond social-cullural. specific C.A.P.-urilor, re-prezinta mijloacele banesli repart i-zate de adunarea generala pentru actiuni social-culturale. In nfar5 de fondurile amintite, mai functioneaza fondurile nescriptic, tranzitoriu, cir-culant, funciar $i altele. FORA1E PARENTALE, nume dat partenerilor de sex opus ai unui cuplu utilizat ln orice incrucisare sau hibridare. Dc valoarea lor, de Insu$irile ?i caracterele lor utile de-pinde In mare mSsurS reusita hibri-dSrilor in ameliorare. Sin. genitori, parinli. FRAG A ALBA V. NOAH FRIZ A (OSTFRIZAl, rasS de bovine, originarS din Olanda, buna produ-cStoare de lapte, In medie 4 500 1 lapte; ln conditii bune de Intretinere ajunge la 8 000 — 10 000 1 lapte. lntr-o perioadS de lactatie, cu un procent de grSsime de 3,7%. De$i este о rasS de lapte totu$I este destul de maslvS, avlnd talia de 1,33— 1,35 m, iar greutatea corporals de 580 — 600 kg. Are lnfStI$are tipicS de vacS de lapte, cu forme corporate uscStive, cu schelet fin, uger 121 FINfllCIDE foarte mare. C'.uloarea eorpulul este bfil*atfi, cea mat rcnumitfi varietate avtnd culoarea bfiltatfi negru cu alb. La noi tn tarfi a fost importatfi ince-plnd din 1957 cu scopul de a se in-cerca aclimati/.arca ei tn conditiile FUGATOAHK V. TKLKGHAF FUXGICIUF, nuinc dat produselor chimice cu ajulorul cfirora se combat ciupercile fitopatogenc. Se Impart tn preventive (fungistaiice). care Fig. 4* Frizu de la noi si in vederea ameliorarii rasei Bdlfata romAneased. In pre-zent, cxista un efectiv insemnat de taurine F., importatc in ultima vreme, din care о parte sint crescutc $i nascute la noi. Ele sint rcparti/.ate exclusiv in unitatile agricole de stat. Fiindu-le asigurate conditii de viaja corespunzfitoare, animalele F. au trecut ffirfi unnfiri prin criza de acli-matizare, mentinindu-se la acelasi nivel de productie al tSrii de origine, iar exemplarele nfiscute $i crescute la noi s-au dezvoltat normal, mani-festlnd aceeasi capacitate de productie In primele 2—3 lactatii. cu tending de ridicare in lactatille urmfitoare. (Fig. 42). FRUMOASA NOPTII V. NOPTITA actioneaza asupra sporilor impiedi-cind infectarea plantelor si curative, eficace $i dupa infectare. Sint utilizate incfi din sec. 17 cind in Anglia semintele de griu se tratau cu sara-inurii impotriva malurei. Pina In 1938 an tost utilizate ca F. numai cele a nor ga nice, pe bazfi de cupru si sulf. Din 1938 a aparut primul F. organic de sintezfi, cloranilul. Sint, in general, produse solide, foarte putin solubile, care se aplicd foliar, prin tratarea semintelor $i in sol. Au toxicitate micfi. Se disting: F. anor-ganice, aplicate In practica agricolfi din a doua jumfitate a sec. 19, au о activltate biologicfi exceptional, nu slnt toxlce pentru om §i animale. FUNGICIDE 122 sint fitotoxlce. Se aplicA ln vitlcul-turA, pomicultura, legumiculturA. Combat fain5rile, rapAnurile, ma-nele, antracnozele, moniliozele f.a. [ — Compu?i ai sulfului — sulful ele-mentar (utilizat ca pulbere, produse umectabile, sulf coloidal), Polisulfu-ra de calciu; — Compu§i ai cuprului — sulfatul de cupru, zeama bordeleza, Oxid cupros (Perenos, Niroxid, Cu-procid), Carbonat bazic dc cupru, Oxiclorura de cupru (Cupro, Cuprox, Blitox, Kuprikol, Coprantol), Crag fungicide 658, Crag Turf fungicide 531J; F. organo-metaliee: 1 •— com-pu$i organo-mercurict sint introdusi pe piata ln 1915, dupa ce fusesera descrifi in 1913; se utilizeaza pentru tratarea semintelor de cereale impotriva malurei, taciunilor, helraintos-poriozelor, fusariozelor, la tratarea semintelor de mei, in, sorg fi tn le-gumicultura, Impotriva unor antrac-noze, putregaiuri, pAtAri ale frun-zelor. Au toxicitate si fitotoxicitate mare. [Fosfat de etil mercur (New Improved Ceresan, NIUIF-1), Clo-rura de etilmercur (Criptodin, NIUIF-2, Abavit-Nass-beize, Fusa-rid), Silical de metoxi-ctil-mercur (Ceresan, Trockenbeizei, Abavit Neu, Verisan, Soprasan), Clorura demetoxi-efil-mercur (Ceresan, Universal Nass-beize, Aretan, Agallol), Acetatul de metoxi-etil-mercur (ME, MA, Mer-curan), Cianguanidina de metll-mercur (Panogen), Clorura de fe-nll-mercur (Merfazin), Bromura de fenil-mercur (Argonal), Acetatul de fenil-mercur (PMA, Gerraisan, PMAC, PMAS, Tag, Tag 331, Verdasan, Mersolit, Sitrete, Gytrette), Fenil-mercuri-ureea (Agrox, Leytosan), N-etil-p-toluen-sulfoamlllda(Ceresan№)]~, 2 — compufi organo-sfanict, introdu?! dupl 1955, utilizat! impotriva manel carlofului, pAtArii frunzelor de sfecll §i de telina; nu pot fi aplicat! In pomicultura, viticultura, culturi de tomate §i in sere fiind fitotoxicl. toxicltatea fata de om este relatlv mare. [ Acetatul de irlfenil-stantu (Brestan)]; F. pe bazA de nltro-derl vafl stnt utillzate pentru tratarea solului Impotriva hernlei verzei ?i a pu-tregaiulul uscat al cartofului. Impotriva ciuperciior care atacd frunzele (Tecnazen, Bulbosit, Bulbosan), tmpotrlva ciuperciior care rezistS prin seel его ti (Brasstcol), impotriva rapAnului merilor $i perilor (Nirit), pentru combaterea f&infirilor (Karatan). I Tetra-clor-nitrobenzen (TCNB, Tecnazen, Fusarex, Folosan DB 905, Technasin), Pentaclor nitrobenzen (Terraclor, Brassicol, Tritisan. Bo-trilex, Telcarex), Dinitro-fenil-ttocia-nat (Nirit, Rodan), Dinitro-clor-naf-talina, KaratanJ; F. pe bazA de fenoli, cunoscute de mult (1841), se utili-zeazA pe scarA largA abla din 1936, au actiune puternlcA bactericidA, stnt utilizate pentru impregnarea lemnului (Penta), tratarea ambala-jului pentru fructe, conservarea tex-tilelor, a pielei, hirtiei, amidonului {Fenil-fenol): [ Pentaclor-fenol (PCP, Penta, Penchloral, Dowicid 7, Dowi-cid G, Santofento, Santobrit), O-Fe-nil-FenolJ; F. pe bazA de ditlocarba-mati, descrise in 1931 si apllcate din 1938, utilizate In combaterea pAtArii brune a frunzelor si manei cartofului (Zineb, Ziram), In tratamentele folia-re in viticulturA, pomiculturA, pentru tratarea semintelor (Tinram), ruginel mArului, pAtArii frunzelor la tomate $.a. Au fitoxicitate micA fi nu stnt toxice pentru animale fi om. [Vapam (Metham-sodlu), Ferbam (Fermate, Ferberk, Coromat, Ferradow, Fer-moclde, Karbamblack, Carbamate), Ziram (Pomarsol, Fuklasin, Carba-zinc, Milban, Zerlate), Tturam (TMTD, Pomarsol, Tiradin, TMTDS, Arasan, Nomersan, Terson, Thiosan, Thylate, Fernasan, Thiuran, Thiurad, Thisam), Poliram, Lutiram, Nabam (DIthane-D-14, Parzate, Chem-Ban), Zineb (Carbadin, Novozir-N, Cineb, Dlthanez-78. Parzate Zineb, Aspor), FUBAJ Muneb (MEB, Manzate, Di thane M 22), Mllon (Basamld, Dazomet, Gras Fungicide 971)]: F. ne bazd dc n trlclor-naetll-tloftaHniide, descrise In 1932, au devenit, din cauza lipscl de fitotoxlcitate, uncle dintre cele mai utilizate F. Au actiune preventive si о sferd large de utillzare: In pomiculture combat rapenul me-rilor pcrilor, citricelor, putregaiul brun si cenu?lu al fructelor; tn viticulture. mona vitel ?I putregaiul negru; in legumiculture, pdtarea brund a frunzelor mana cartofului $1 tomatelor. antracnoza tomatelor $.a. Nu stnt fltotoxice §1 toxice. [Capfan (Orthocld 50, SR 406. Permidln), Faltan]; F. pe baz£ de ehlnone, descrise din 1910, slnt utilizate pentru tratarea semintelor de porumb, orez, bumbac, trifoi, pe-pene, castraveti, in, mazdre, do-vleac, spanac, ca F. foliare, In pomiculture (rapan, putregaluri), pentru combaterea pdtdrii brune a frunzelor de cartof $1 tomate. [Clorantl (Spergon), Dlclor-nafto-chinona (Di-chlon, Pygon), Benzoil-hidrazona-ben.-zochlnonoxirne: (COBH, Benquinox, Bayer 15080, Cerenox)]; alte F. or-gnnice — hexaclor-benzenul, introdus In 1945 pentru tratarea semintelor de griu tmpotrlva milurii, este foarte putin toxic; — hidroxt-chinoltnat de eupru, introdus in 1946, utilizat In pomiculture pentru combaterea ra-pdnulul $1 putregaiulul uscat: are actiune preventive si curative; nu este toxic; — salicii aniltda, Introduse In 1930, pentru protectia textile-lor, pleilor ?l lacurilor; — gliodln, introdus tn 1946, este preventiv, nu este fitotoxlc; utilizat In pomiculture Impotriva rapdnulul $1 an-tracnozei mdrului, pdtdrii frunzelor de visln $.a.; — ctprex, introdus In 1958, este un F. foliar, preventiv, curatlv si sistemic utilizat In pomiculture pentru combaterea rapdnu-lul; are toxlcitatc mice; — diren, introdus in 1959, are actiune preventive, combate antracnoza tomatelor, mana cartofului, patarea frunzelor de telind, ceapd, castraveti, cantalupi, rapdnui merilor si perllor s.a.; F. я is te mice, pdtrund in plante. stnt transportate in toate pdrlile ei ?i о protejeaza Impotriva atacului ciupercilor patogene sau combat lnfectia deja existentd; trebuie sd aibd actiune fungicide sau sd fie transformate, In organismul plantei, tn produse F., sd fie foarte putin fltotoxice, sd fie transportate In toatd planta. Utilizarea lor e mai avantajoasd, acoperlrea follard ne-maifilnd uecesard; pdrtile tinere stnt oricum protejate; actioneazd In orice conditii meteorologice, combat bolile sistemice, trateazd indirect rddd-cinile atunci ctnd acestea nu pot fl tratate altfel ?.a. Majoritatea F.s. stnt antlblotice care au $1 о actiune bactericidd. Ele prezlntd interes pentru culturile valoroase (sere, rasa-duri, tratdri de seminte ?.a.), fi-clor- 3,5- Dtmetil - fenoxi - etanol, Chlnosol (Criptonal, Sunoxal, Superol), Antl-btoiice (Streptomlcina, Actiodlona, Griseofulvina, Teramicina)]. FURAJ V. NUTRET G GALBENЛ DE ODOBE$TI, soi au- tohton de vifS nohila pentru vin alb, foarte valoros si productiv. Are cior-chinele cilindric, aripat, cu boaba Fig. 43JGalbeni dc Odobe?ti sferica, galben-verzuie, ruglnie pe partea InsoritS. Este recomandat pentru judetele Vrancea, Calami, BacSu. (Fig. 43) GAnOAFA (Dianthus sp.), fam. Caryophyllaceae. Plants horticolS anualS, bienalS 5! perena cu cca 200 specii decorative prin flori, originarS din regiunea MSrii Medilerane ?i China. Exista douS tipuri care se cultivS In mod deosehit: G. Chabaud si G. chlnezeascS. G. chabaud (Dianthus caryophylius, var. chabaud) este anualS, cu port lnalt (40 — 50 cm), ramificatS de la bazS, cu flori simple sau bStute, mari (4 — 7 cm diametrul), plScut mirositoare. Se lnmulte?te prin seminte semanate In rSsadnlte In febr.-mart. Se repicS de doua ori de la aparitia primelor frunze ade-vSrate, iar plantarea In teren se face In luna mai, la 20 — 25 cm lntre plante, lntr-un sol lutos, bine lucrat $1 IngrSsat cu gunoi putred. tnca din toamnS. Cer mult soare; lucrarile de Ingrijire constau ln aflnare. ingra-sare suplimentarS, bobocit. Solurile din culturS sint: Aurora, Enfant dc Nice, Feuerkdnig, Jeanne Dionis, VEtiencelanl, Marie Chabaud, Nero, Hose Queen, G. cbinezeaseS (Dian-thus chtnensis) are tulpina inaltS de 20—30 cm, foarte ramificatS, flori numeroase. solitare, ln vlrful fiecaref ramiflcatii, simple, neinirositoare. unicolore sau pestrite. Se Inmulteste prin seminte semSnate In rSsadni(e, in luna mart.-apr., se planteaza In clmp dupS trecerea brumelor, cite douS trel fire la un loc, la 20 — 25 cm distant& lntre plante. Se poate planta chlar ca boboc $1 Inf lor este din luna lul. plnS la primul Inghet. So- 125 gebmoplasmA lurlle din culturfl stnt: Persan carpet, Heddewtgii, Escholtzla californica, Gail lar dla picta, Gazanta splendens, Gomphrena globosa var. alba, G. g. var. rubra com pacta. Godetta grandiflora. GALBIM-LE (Calendula officinalis), fam. Compositae. Plants horticolS, anualS, originarS din regiunea me-diteraneanS. AceastS floarc frumoa-sS, simpla sau bStuta, galben-porto-calie esfe putin pretentioasS fata de cliraS fi sol, dar prefers locurile in-sorite. Dureaza din luna iun.-iul. pinS in oct. Se Inmultefte prin se-inin|e semSnate direct In grSdinS in luna apr. sau IncS din toamnS (scpt.-oct.). Soiurile din culturS sint: Juliette, Orange coronet, Yelow ball. GENERATIE CON SAN GV IN A, des-cendenta in care se gSseste о plants aiogamS autopolenizatS sau un animal cu inmultire InruditS. G. C., In functie de starea In care se aflS, se noteazS prin lit era С (consangvinl-zare) si anume C0 sau anul cind a avut loc consangvinizarea (autofe-cundarea la plante sau prima tnmul-tire la animale), apoi prin — prima genera tie sau descendentS con-sangvina, C2—a doua generatie etc. Fenomenul gSsefte aplicare in ameliorarea plantelor alogame fi selectia raselor de animale, pe baza de heterozis. Stabilirea G. C. celei mai bune, in proccsul ameliorarii se rea-lizcaza prin determinarea capacitS-tii combinative generale fi specifice a liniilor consangvinizate. GENERATIE HIBRIDA, descenden-ta in care se aflS la un moment dat formele hibride. Ea poate fi generatia zero sau anul incrucifariisau hibrldSrii, generatia intlia hibridS sau Fv generatia a doua hibridS sau F2 etc. Pentru cultura plantelor si crefterea raselor de animate, importantS este generatia intlia liibridS, clnd se manifests din plin fenomenul heterozis, fenomen care asigurS productii marl fl de calitate. GENETICA, ftlintS a ercditatii fi variabilitStil organisiuelor, care se ocupa cu studiul mecanismelor de inregistrare codiflcatS a informatici ercditare, dc rcplicarea si modificarea sa prin mutatii, recombinare etc., precum si de procesul de translate, prin care materialul genetic reali-zea/.a controlul asupra proceselor mctabolice din organism, deter-minind repartitia caracterelor geni-torilor la desccndcnfi (P. P.aicu, Genetica, 1П71). GENITORI V. 10RME PARENTALE GEOGRAFIA AGRICULl TJRII, ra- mura a geografiei economice generale care se ocupa cu cercetarea fi cunoas-terea metodelor ftiintifice si organi-zatorice, in vederea depistSrii cSilor generale de modernizare si de inten-sificare a agriculturii unor regiuni fi zone specifice. Cercetarea conditiilor fizico-geografice care au influents directs asupra agronomiei este preocuparea de bazS a G. A. intrcgul complex de factori naturali, precum fi de prcocupSri specifice in legStura cu toate disciplined fi ramurile agronomice, se sprijina pe cercetarile complexe ale G. A. Astfcl, inceperea fi desfasurarea campaniilor agricole, extinderea unor noi culturi fi metode agrotehnice, zonarea agricolS, lua-rea de mSsuri de imbunStatiri fun-ciare, organizarea irlgatiilor etc., se efectueazS pe baza observatiilor, investigatiilor si cercetarilor aplica-tive ale G. A. GERMOPLASiUA, denumire datS continutului nuclear celular care de-terniinS caracterele fi insiifirile spe-ciei fi constituie bazele fizice ale ere-ditStii. Sin. plasmd germinativa, zes-trea ereditarH, fond genic al populaiiel. G. este caracteristicS grupelor de plante sau animale, reprezentate prin soiuri, rase, varietSti fi specii. «ВВТАТ1К 126 О sursA bogatA in G. sint solurile locale de plante $1 rasele autohtone de animale (populatiile locale). Acestea formeazfl materialul initial de ameliorare. material bogat ln gene valoroase. Toate grupele biologice. in-cepind cu materialul local neame-liorat (format prin selectie naturalA) ?i terminind cu materialul amellorat (soiuri ameliorate, rase ameliorate, linii, hibrizi) constituie surscle de G. sau rezerva de gene valoroase, cu fo-losin|a in program ele de ameliorare. G. sau materialul initial de ameliorare poate fi pAstrat $i conservat in conditii de depozit (sub formA de seminte), amenajate In mod special sau prin inmultire. In acest scop se creeazA conditii speciale de pAstrare pentru fiecare grup de material de ameliorare (G.), atit pentru plante cit §i pentru animale. Organizarea identificArli si pAstrArii G. sau ma-terialului biologic de ameliorare re-vinc institulelor de cercctari de spe-cialitate. GESTATIE, perioadA cuprinsA intre prinderea ovulei pe peretele utcrin si pina la expulzarca fetusului. G. lncepe dupA fecundarca ovulei, cind zigotul format coboara pina in coar-nele uterine, unde se fixeaza pe peretele uterin. Prin diviziune repetatA, zigotul trece prin mai multe etape (тоги/б, llastula, gastrulfi). In faza de G. fAtul cre?te fi se dezvolta pe seama substantelor nutritive primi-te de la mamA. Durata G. la animalele domestice difera dc la о specie la alta. Astfel. la bovine durata G. este in medie de nouA luni $1 jumatatc (285 zile;, la bivolilA de 10 luni si jumState (315 zile), la cabaline, 11 luni $i jumatatc (340 zile), la mAgA-ritS, 12 luni (360 zile), la ovine ?i caprine, cinci luni (150 zile), la porcine, patru luni (115 zile). In cadrul fiecarei specii durata G. este influen-tatfi de rasA, virsta mamei, numAruI fetusilor, sexul produsului, alimen- tatie $1 starea de lntretinere a mamei. De aceea femelelor aflate In G. li se acordA о bunA lngrijire si alimentatie corespunzatoare. Se vor evita furaje-le de ealitate slabA, inghetate, muce-gAite sau alterate. Se va administra о hranA bogatA ln proteine, vita mine ?i sAruri minerale. Furajcle sucu-Iente, voluminoase se mIc$oreazA cu cit gestatia este mai lnaintatA eli-mlnindu-se complet cu о sAptamlnA lnainle de fAtare. Durata G. este?i in functie de precocitatea raselor in sensul cA este ceva mai scurtA la rasele precoce si mat lungA la rasele tardive. GHEUGHINA V. DALLE G1DRA1V. rasA de cal formatA la her-ghelia Mezohegyes, ln L'ngaria, prin fncruci$area cailor Arabi cu Pur singe de galop. Este un cal de cAlA-rie, transpoiturl $1 tractiune usoara, are о conformatie frumoasA, mai inasiv decit Arabul (in medie 155 cm), culoarea este roibA cu diferite brezA-turi si pintenogeli; are temperament vioi, dar blind. La noi calul G. este prevAzut ca ameliorator al raselor locale si continuarea consoli-darii caracterelor existente ale rasei; se create in herghelia de la RAdAuti. GLADIOLA (Gladiolus sp.% fam. Iridaceae. Plant A borticola, perenA, originarS din Africa de Sud, Europa CentralA, din jurul MAril Mediterane $i Asia MicA. Are flori deoseblt de frumoase si variat colorate. Cere soluri usoare, permeabile, nlsipo-argiloase, bogate in humus si bine ingrasate in anii anterior]. Se Inmul-te§te prin tuberobulbilii care tncon-joarA tuberobulbul central. Planta-rea se face esalonat, din douA in douA sAptAmlni, din apr. in iun. pentru a avea flori din iul. in oct. Se plan-teazA la 20—25 cm distant A intre rlnduri si 15—20 cm distanjA lntre plante. LucrArile de intrelinere a culturii sint: IngrAfarea suplimenta- 127 UKAMINBB FUBAJBKB гй, udat, mulcit. Soiurile din culturfi slnt: Albert Schweitzer, Bon Voiage, Cordula, Deetso, DOX. Dominator, Eurovision, Flower Song, Fidelio, Great Britain, Hawai, Herman v.d. Mark, Jacksonville Gold, Life Flame, Vlg. 44 Cla4i»lft Lincoln Dag, Maria Goretti, Memorial Day, Mg Love Oscar, Piccardie, Pioner, Pink Uomance, Peter Pears, Rosa Friendship, San Souci, Schnee-prinzess, Spic and Span, Tequedama, Traderhorn, Vink's Glory.' Van Zan-ien’s Glory, Yellow Emperror, Wild-rose, White Friendship. (Fig. 44) GLUTEN, component de calitate al ffifnei de griu, cel mai valoros indicator al Insusirii de calitate a fainei de griu, orz $i de secara. Continutul de G. este un caracter genetic strins le-gat de genotip sau de ereditate. Atlt G. cit si proteina din bobul de griu slnt tnsuslri polifactoriale. Continutul de G. variazfi destul de mult de la un soi la altul, fiind influentat si de conditiile de mediu. Precipitatii multe tn timpul formarii bobului inhibit acumularea acestei substante de rezerva din bobul de griu. Continutul dc G. se exprlmfi in gluten umed si gluten uscat. Soiurile de calitate contin peste n0% gluten umed si peste 1")% gluten uscat. Mai impor-tantfi dccit cantitatea este calitatea G., care se exprimfi prin clasticitate sau extensibilitatc si prin tcnacita-te sau rezistenta la intindere. Pentru determinarea calitilii G. s-a propus: metoda determinarii degradarii con-sistentei, metoda umflfirii in solutie de acid lactic, metoda fermentarii srotului, metoda glutografului, metoda elastometrului §. a.; se folosesc in laboratoarele de ameliorare a griului si intregesc celelalte metode, inclusiv metoda panificatiei, metoda directfi de apreciere a calitfiyi griului. GRAM1NEE FURAJERE (de nutret), name generic sub саге slnt cunoscute speciile de graminee salbatice sau cultivate folosite in hrana animalelor ca masfi verde, fin, siloz. In flne-tele ?i pasunile naturale cultivate din tara noastrfi sc gfisesc urmatoarele specii spontane ?l soiurile lor cultivate de G. F.: perene: obsigfi nearis-tatfi (Bromus inermis) cu soiurile Barugan 5 $i Orfeu; paiu§ de livezi (Festuca pratensis) cu soiul De Brasov; pfiius rosu (Festuca rubra) cu soiurile De Brasov si Rapid; pfiiu$ inalt (Fesluca arundinacea) cu soiurile Festal, Pandur, Parnas; raigras pe-ren (Lolium perenne) cu soiurile De Banal, Rapid, Semper Weide, Spirit: raigras aristat (Lolium multlflorum) cu soiurile Amenda, De Rra$oo, Optima, Tetrone, Tetila; timoftica (Phleum prafense) cu soiurile De Su-ceava, Toro; golomfit (Dactylis glo- «ВАНЛ !>К COT.NAKI 128 meruttn cu soiurile De Banal, Dugo-ma, Gorom, Goliat. Modal;-, ovuscior (Arrhenaterum el at ins) cu soiul Bo-mdnesc; firu|a (Poa pratensis) cu soiurile De TransUvuniu, Cuptan: pir cristat (Aqropiirum cristatum) cu soiul ICA 101; iarba canarilor (Pha-laris canariensis) cu soiu! De Fundulea; anuale: iarba de Sudan (Sorglium sudantii'is) cu soiurile Cernomorka, Sudan )] ■ l(E x F)] sau [(AxB)x(CxD)][(FxF)x(Gx.H)]. La plantele alogame acest tip de hibrldare se realizeazd prin amestecul sau polenizarea НЬегй a mai multor linii consangvinlzate; H. dialeld, lncruci$are lntre о linie sau un soi de valoare cunoscutd, dintr-un grup de linii sau soluri, cu fiecare dintre 1 iniile sau soiurile care aparjin grupu-lui. Intr-un grup А, В, C, D/ea se va executa conform schemel i Ax B, AxC, AxD, BxC, BxD, $i CxJD NumSrul combinatiilor posibile ln H. dialeld se deduce din formulai combinatii posibile = n | Л—-j , in care n este nuiudrul formelor parentale. AceastS metodS lfi gd-se?te aplicare In obtinerea de sdmintd hibrldS, pentru determinarea capacit&tli combinative specifice la obtinerea hibrizilor simpli; II. de probS, utilizatS pentru obtinerea de informatii in legSturS cu manlfestarea fenomenului heterozis, fiind astfel posibilS alegerea, in cadrul aceluia$i soi, a' plantelor care, hibridate, manifests acest fe-nomeu In cel mai inalt grad; H. dub IS (duble-cross), lncrucl$are lntre patru forme parentale realizatS ln douS fazei obtinerea a doi hibrizi simpli, conform schemel! Ax В $i CxD $1 lncruci§area lntre cl pentru obtinerea hibrizilor dubli, conform sche-mei: (AxB)x(CxD). Se utilizeazS pentru obtinerea de sSmintS dublu hibridS la liniile consangvinizate; H. Indepdrtatd, ln-cruci^are lntre specii sau genurl diferite,' cu aplicare practicS ln ame-liorarea tuturor plantelor cultivate, fiind cea mai bogatS sursS de varia-bllitate; II. tu Interlorul soiulul, lncruci§are intre indivizli aceluiaji sol, practicatS la plantele autogame, utilizatS pentru retnnoirea unor soluri $1 pentru producerea de sdmintd clltd; If. In masd (poly-cross), lncru-ci§are liberd intre plante elite, distribute IntimplStor ln cimpul de ameliorare. Se aplicd mai ales la plantele furajere care se reproduc prin clonare. Se obtin astfel doze bogate In polen care ulterior ser-vesc la polenizarea In masd; H. Intre agroecotlpuri sau lntre forme geo-grafice, incruci§are intre doud sau mai multe forme din cadrul acelela$l specii, dezvoltate iusd ani ln §ir, ln conditii gcografice diferite. Are foarte bune rezultate practice, dlnd nastere la forme hibride cu largi posibilitdti dc adaptare, obtinln-du-se astfel soiuri de mare valoare economics; H. lntre soluri, tncruci-?are intre doud soiuri din accea?! specie sau din specii diferite putlnd fii for[ald, clnd plantele castrate ale soiulul matern sint obligate sd se polenlzeze cu polen de la plantele soiurilor polcnizatoare, sau ЦЬегЛ, clnd soiul matern se polenizeazd 135 HORTBNSIA liber cu polenul solului patern. Se utilizeazd pentru obtlnerea de soiuri noi, pentru producerea de sdminfd elitd, lar atunci clnd se executa Intre soiuri putin deosebite morfo-logic se aslgura imbundtdlirea bazcl ereditare, fdrd a se pierdc din tipi-citatea morfologica a soiului; 11. libera, lncruci$are intre forme ma-terne castrate, nctzolate, pentru a fi polenizate liber, cu forme parentale alese de ameliorator. Se utilizeazd la plantele autogame pentru regenerarea unor soiuri $1 pentru obtlnerea de sdmintd elitd; 11. natural:!, lncruci§are realizatd prin polenizare naturald, datorlta factorilor natural! (vlnt, insecte, manilfere etc.); П. reclproca, in-cruci?are prin schimbarea loculul genltorllor din combinatia hlbridd dlrecta, conform schemel: A(?)xB(3) hibrid direct, A (cJ) X В (?) hibrid reciproc. Se aplicd mai des in studiile de genetica, in ameliorare neaducind modiflcdrl reale $1 ca atare se uti-lizeazd putin; H. repctatd (back-cross), lncruci$are intre un hibrid in Ej cu unui dintre pdrinti, conform scheme!: A$xB nesc de munte. Liniile genealogice ale rasel slnt: Ilroby, Goral, Ousor, Pietrnsu si РгЫор. (Irlg. 51) ШША ЛМЛКЛ V. MO$XEGEI. IAS0M1K (Phtladelphus sp.), fain. Sa-xtfragaeeae. Arbust decorativ orlginar din Europa, cultivat pentru florlle foarte frumoase $1 pldcut mlrosi-toare. Este foarte putin pretentios fafd de conditiile de culturd, rezls-tlnd bine la ger, secetd, boll, dar preferd locnrl Insorlte. Se lnmulte$te prin marcote si butasl. Speclile din culturd sint: Phyladelphus corona-rtus, Phyladelphus gordontarus, Phyladelphus falconert. Se mai numeste jasmin, liimiitd. (Fig. 52) Fig. 53 Ieaomie IEOERA (Hedera sp.), fam. Ilede-raceae. Arbust-liand, originar din America. Cultivat pentru coardele sale lungi $1 acoperite cu frunze lu- cloase, pcrsistente, pieloase, verde tare. Se cre?te foarte u§or In pdmlnt, tn ghivece, In lddlte, In pdmlrt ni-slpos, lnmultindu-se prin butasl tnrdddcinati In sept.-noiemb. Spe-cllle $1 soiurile din culturd stnt: H. aurea maculata, 11. helix-elegan-Itsstma, H. helix Pittsburgh, II. Gloire de Marcuza. IGIENA ANIMALELOR, dlscipllnd care studiazd relatllle dintre organls-mul animal si factorii niediului tn-conjurdtor ?i precontzeazd cele mai corespunzdtoarc mdsurl pentru a sustrage animalele de sub influenta factorllor nocivi si a folosl din plin actiunea factorilor favorabili, in vederea mentincrii sdndtdtil. Ca dis-ciplind $tiintificd, I.A. cuprinde I. generala, care cerceteazd factorii na-turall de mediu si influenta lor asupra organismului animalelor si I. specials, care cerceteazd influenta factorilor artificial!, creati ?i folo-siti de om, in scopul tntdririi sand-tatil animalelor domestice. !u programul I.A. intrd: igiena aerului cu toli factorii respectivi; igiena, structura $1 blologia solului; igiena apei $i a addpatului cu caracterislici, aprecierl, norme chimice, bacterio-logice si biologice; Igiena addpos-turilor, Igiena aliinentatiei, igiena corporald, dezlnfecliile, factorii po-luanti etc. IN 140 IX (IAnum usitaUlssimum), fam. Lt-naceae. Plants tcxtilS $1 uleioasS, anualS, originarS din reglunile Me-diteranel, Crimeei, Caucazului ?1 Asiel Mici. Are trei forme: 1. de ulei, de fulor ?I Inlermedlar (mivf). Fie. 53 Id I. de fibre, Este о plants ierboasS, anuala, cu radScina pixotantS, subtire, slab ramificatS. Tulpina este dc 7—125 cm si contlne fibre textile si telinice, ultimeie reprezen-tind fuiorul. Cere terenuri uniforme, plane, profunde, permeabile, ncutre. Se cultivS foarte bine dupS griu de toamnS ?i legumlnoase anuale si niciodatS In monoculturS. Se fer-tilizeazS diferentiat, In functlc de sol, dc planta premergStoare, de soi, de dcsimea de tnsSmlntare, de apli-carea IngrS$Smintelor. In general, nu cere azot. dar are nevole dc fosfor ?i potasiu. Dozele medii aplicate stnt: 40 — 80 — 120 kg/ha azot; 80— 120 kg/ha fosfor; 10-80-120 kg/ha potasiu. Sc seamSnS odatS, sau imedlat dupS semSnatul cerealelor de primSvarS, cu 2 600 — 2 800 boabe germinablle/m*. tn rinduri dlstan-tate la 6—5 cm, la 3 cm adtnclme. Se urmSrejte combaterea buruienilor, prezenta lor puttnd compro-mlte cultura $1 lngreuntnd recoltarea mecanicS. Se utlllzeazS: 2,4-D, MCPA, Dieotex, Sare de amind. $1 Bromlnal flax, aplicate tn faza de brSdisor a I., In solutll dlluatc, pentru buruienile monocotiledonate; Balan, PEF-1 000, PEI-176,Aoadex granulat, TCA, aplicate Inainte de tnsSmlntare. Inainte de rSsSrire ?i odatS cu efectuarea arSturii de bazS, pentru buruienile dicotiledonate. Se urm3re?te lnlSturarea de la semSnat a semintelor Degre, zblrcite, mate, ele indlclnd faptul cS stnt atacate de antracnozS sau fuzariozS. Toate se-mlntele se trateazS cu Criptodin, 300 gr/kg sSmtntS. DSunStorul principal, puriccle de pSmtnt, se combate prin tratarea culturii cu Duple-tox, imedlat dupS rSsSrirea plantelor. Recoltarea sc face la maturi-tatea galbenS, productia medie fiind de 5 000 kg/tulpini/ha. Soiurile din culturS slnt: cu floare albastrd: ICA 6, К 6, L 1120, Linlex, Tomskt 10; cu floare albd: Fortuna, Hera, Millenium, Primo, Reina, Wiera. I. ml\t (intermediar). CuJtivat atlt pentru sSmlnta clt si pentru fulor, este rSsptndit, In primul rind, tn zona de culturS a I. de ulei. Nu per-mite monoculture, merge bine dupS cereale pSioase, In special cele de toamnS, $i dupS leguminoase anuale. Fertilizaren tine seamS de acelasi paramctrl ca si la cel de fibre, dozele variind astfel: 70 — 100 — 120 kg/ha azot, 70 - 90-130 kg/ha fosfor $1 70—80 — 120 potasiu. Fos-forul se aplicS tn arStura de bazS, azotul ?i potasiul primSvara, la tnsSmlntare. Se seamSnS primSvara foarte timpuriu, imedlat dupS 'semSnatul mazSrii, cu 1 300 — 1 500 141 INSECTE ОЛикАТеЛКЕ boabe germlnablle/m2, lu 12,5 cm distantd lntre rlnduri, ln 3 cm adlncime. Erblcidele se aplicd tot In faza de brddifor a I., contra buruienilor dlcotilcdonate fl perene utillzlndu-se sarea aminicd a aci-dului 2,4-D, Dlcotex 40, Brominal flax, iar pentru cele monocotiledonate, PEI-500; se dau ln solutie prin nspersiune In picdturi. Bolile fi ddundtoril sint aceiafi ca la I. de fibre fi se combat la fel. Se rccoltca-zd tot la maturitate depllnd, numai cu maflni care sd permitd valorilicarea tulpinilor. Solul din culturd este Istru. 1. de ulei. Este a doua plantd ca lmportanfd dupd floarea-soarelui. in producfia de ulei, care are о largd lntrebuintare ln Industrie lacurilor fi a vopselelor; avlnd un grad mare de sicativitate. este un bun fixator al culorilor in picturd; se usucd repede $1 este rezistent la apd $1 substante corozive; se utllizeazd tn Industrie sdpunurilor, linoleumu-rilor $1 In allmentatie. Frunzele de 1. sint un nutret valoros. Are rdddci-nile mai dezvoltate decit cel de fuior, tulpina este micd fl ramificatd, lnflorcscenfa este mult ramificatd. Mai pufin pretenfios fafd de cdl-durd $1 umiditate fi dd productii rldlcate pe solurile mijlocii, pro-funde, fertile fi bine aprovi/.ionate cu apd. Se cultlvd bine dupd cereale pdioase, leguminoase anuale fl porumb. Criteriile de aplicare ale tngrd-fdmintelor stnt aceleafl ca la cele-lalte inuri. Cantitdtlle sint: 40— 70-100 kg/ha azot, 50-70-100 kg/ha fosfor, 50 — 70 kg/ha potasiu. Fosforul se aplicd la ardtura dc bazd, azotul fl potasiu 1, primdvara, inalnte de semdnat. Se seamdnd tot primdvara timpuriu, cu 800 boabe germlnablle / m2, tot la 12,5 cm distantd lntre rlnduri fi 3 cm adlncime. Combaterea buruienilor, a bolllor fi ddundtorilor e aceeafi ca la I. mixt, se face cu aceleafl substante fl ln acelafi mod. 1. de ulei se re-colteazd ln coacere galbend tlrzle si coacere depllnd, cind capsulelc au, In proportie de 90%, culoarea brund, iar semlntele stnt cafenii. Productia este de 1 000—1 200 kg/ sdmintd la ha. Solurile din culturd stnt: Aiur, Dela, ICA 44, ICA 34, Iris. (Fig. 53) INSECTE dAunAtOARE, grup heterogen de Insedte care produc rdsu-cirl, defolicri, gale, intepdturl pe toate organele vegetale, flori fi fructe. Ddm mai jos diferite grupe de plante fi I.D. care le atacd. Legume— Spanac: pdduchelc negru (Doralis fabae); — Varzd: puricl de pdmlnt (Phyllotrela nemorum, Ph. undulata, Ph. nlgrlpes, Ph. alra), pdduchele cenuflu al verzei (Brevicoryne brass l-cae), plofnitele verzei (Eurydema ornata, E. oleracea), gdrgdrita al-bastrd (Barts chlorizans), gdrgdrita neagrd (Baris laticollts), gdrgdrita hernlei (galicola) a verzei (Ceuthor-rhynchus sulctcollts), gdrgdrita verzei (Ceuthorrhynchus quadridens), gdrgdrita semincerilor de varzd (Ceuthor-rhynchus assimilts), molia verzei (Plutella maculipennis), fluturele alb al verzei (Pteris brasslcae), buha verzei (Mamestra brassicae), musca verzei (Chortophila brassicae), buha legumelor (Polia oleracea), coropif-nlta (Gryllotalpa vulgaris); — Сеарй: glndacul rofu al cepei (Crtocerts merdtgera), musca cepei (Hylemya aniiqua), gdrgdrita cepei (Ceuthor-rhynchus suturalis); — Tomate: buha semdndturilor (Agrotis segetum); — Castraveti: pdduchli (Cerosipha gos-sypii, Myzodes persicae), muscullta albd de serd (Trtaleurodes oapora-riorum); — Mazdre: pdduchele verde al mazdrll (Acyrthosiphon onobrychls), gdrgdrita mazdrll (Bruchus pisi), gdrgdrita frunzelor de mazdre (Sito-na lineus), molia pdstdtlor (Las-peyresta dorsana, Etiella zlnckenella), molia mazdrll (Qrapholitha ntgrt- INSEi'TB DiUNfiTOARB 112 cans), buha %axna(Phytomelra gamma), buha mazftrii (Mamestra ptsi); — Fasole: gfirgfirita fasolel (Acan-llioscelides obsoletus); — Bob: gfirgfi-rila bobului (Bruchus rufimanus); — Moreov, pdtrunjel, p&stlrnac, fe-Нпй, ridlchl: puricele morcovului (Trioza viridula), tmisca morcovului (Psilla rosae), inolia morcovului (Depressaria nervosa, Loxosiega pa-lealls), plofuita vfirgatfi (Grapho-soma lineatum), plofnita umbellfe-rclor (Mesocerus marginatus), croito-rul pfistirnacului (Phgtoecia teterica), inusca telinei (Phylophglla hera-clei); — Sfecld i pfiduchele negru al sfeclci (Aphis fabae), plofnita frunzelor de sfeclfi (Piesma quadrata), glndacii negri ai sfeclei (Blitophaga opaca, Aclipea opaca, Bl. undata), glndacul (estos al sfeclei (Casstda nebulosa), puricii sfeclei (Chaetocne-та tibialis, Ch. concinna), gfirgfirita sfeclei (Boihynoderes punctiventris), rfitifoara sfeclei (Tanymecus pallia-tus), gfirgfirita de porumblftc (Tany-mecus dilatlcollis), molia sfeclei (Phto-rimaea ocellatella), musca sfeclei (Pegomia betae), fluturele de luncfi (Phlyctaenodes sticticalis); — Cartof: glndacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), glndacul pocnitor (Agriotes lineatus); — S parang he I: glndacul sparanghelului (Crioceris asparagi, C. duodecempunctata), musca sparanghelului (Platyparea poe-ciloptera). Poml fruetlferl — Sd-mtnfoasey puricele mellfer al mfiru-lui (Psylla malt), puricele mellfer al pfirului (Psylla pyrlcola, P. pyrt-suga, P. pyri), pSduchele linos (Eriosoma lanigerum), pfiduchele verde al mfirului (Aphis pomi), pfiduchele mfirului (Jezabura mali-foli), pfiduchele de San-Jos6 (Quadras-pidiotus pernlciosus), pfiduchele vlr-gulfi (Lepidosaphes ulml), pfiduchele testos al mfirului (Quadraspidiotus ostreaeformis) $1 pfirului (Eptdiaspts leporii, E. pyricola, E. pyri), tlgrul pfirului (Siephanitis pyri), glndacul pfiros (Tropinata hirta), glndacul florilor (Oxythyrea funesta), gfirgfirita bobocilor de mfir (Anthonomus po-morum) ?i de pfir (A. pyrt), gfirgfirita frunzelor (Rhynchites pauxillus), gfirgfirita mugurilor (Sciphohus squa-lidus), carlul lemnului (Xileborus dispar), carlul scoartel (Scolyius rugulosum), carlul mfirului (Scolytus mali, Argilus stnuatus), sfredelitorul tulpinilor (Cossus cossus), sfredelitorul ramurilor (Zenzeira pyrina), vler-mele scoartei mfirului (Synanthedon myopaeformis), omida verde a mugurilor (Argyroploca variegana), omida ro?ie a mugurilor (Becurvaria na-nella) a celor de mfir (Tmetocera ocellana), viermele merelor (Carpo-capsa pomonella) fi al perelor (Las-peyresia pyrivora), molia frunzelor de mfir (Hyponomeuta malinellus), inelarul (Malacosoma neustria), fluturele stejarului (Lymantria dispar), snopifor (Euproctis chrysorrhaea), fluturele alb al dudului (Hyphantria cunea), cotar verde (Cheimaloba bru-mata) fl brun (Ch. defoliarta), nfilbar (Aporia crataegi), viespea merelor (Haplocampa tesludinea) fi a perelor (H. brevis), viespea galbenfi a pfirului (Neurotoma flaviventris), viespea frunzelor de mfir (Croesus sp.), mus-culita perelor (Contarlnia pyrivora)-, — Slmburoase: pfiduchele testos al piersicului (Lecanium prunastri), pfiduchele cenuflu al prunulul (Parlhe-nolecanium eorni), testosul prunului (Quadraspidlotes mar ini), pfiduchele ffilnos al lfimllulul (Pseudococcus ga-hant), pfiduchele testos al dudului (Pseudon lacapsts pentagona), pfiduchele verde al plerelculul (Mizodes persicae), pfiduchele cenufiu al prunului (Hyalopterus prunt), pfiduchele negru al piersicului (Brachycandus perstcaecola), pfiduchele negru al pler-slculul (Appeliaschwartzi), pfiduchele negru al cirefului (Myzus cerast), glndacul negru al puietilor (Capnodls ienebrtonis), glndacul arfimlu aL puietilor (Perotis lugubris), gfirgfirita 143 IMSCTKIM fructelor (Rhgnchttes purpureus bac-ehas). gArgArlta clrefelor (Rhyne hiteв aequatus), gArgArlta aurle (Rhynchl-tes aural us). molia miner! a frunzelor (Coleophora hemeroblela), vlermele prunelor (Laspeyresta funebrana). molia fructelor (Laspeyresta molesta), molia vArgat! a fructelor (Anartia llneatella), molia clrefllor (Arggret-thta ephtppella), vlespea neagrA a prunelor (Haploeampa mlnuta), vles-pea galben! (H. (lava), vies pea clrefelor (Callroa llmaclna), vleapea frunzelor de prun (Neurotoma nemo-rails), muaca clrefelor (Ragolellt ce-rasl), musca fructelor (Ceralitts ea-pltata); — Nuclfere: gArgArlta alu-nelor (Balanlnut nucum), gArgArlta castanelor (B. e/ephas), vlermele castanelor (Laspeyresta splendana). pAduchele mare (Callaphlt Juglandia) fl mic (Cromaphta juglandicns) al frunzelor de nuo; — Baelfere: ейр-gunh pAduchele de frunz! (Paiserinla fragasfolta. Paeudophanua pubescena), gArgArlta albastr! (Rhyne hi tea germa-ntcus), gArgArlta neagr! (Anlhono-mus rubt), vlespea cApfunllor (Emphl-tua clnelUB); — zmeurd: pAduchele de frunze (Amphorophora rubt), glndacul florllor de zmeur (Byturns tomento-bub), glndacul semlnfelor (Harpalua pubeaccna): agrtf, coacdz: pAduchele verde a I agflfulul (Aphtdula grossu-larlae), pAduchele galben al agrl-fulul (Cryptomyzus г ibis), со tam I agrlfulul (Abraxaa groaaularla), vies* pea galben! (Pterontdea rtbesl). Vl|! de vlei cleftarul vltel de vie (Tetrany-ehus urticae), pAduchele linos (Pulvl-narla vltls), filoxera (Phttloxera oas-tatrtx), grelerul galben (Oecanthua pellucena), lAcusta ghehoas! (Ephip-ptger ephtpptger), cflrAbuful verde (Anomalta oltla), Idlotul (Pentodon tdtota), gArgArlta mugurilor vltel (Perttchts famtltarta), molia strugurilor (Polgehrosla botrana), plrula vltel (Sparganatjta ptrelllana) f.a. Canalet — Grtui plofnltele cersalelor (Eurtgaster ар.), muftele cerealelor (Magetlola, Osctnls Oednella), glndacul ghebos (Zabrus tenebrtoldes), aphide, vlespea griului (Cephas plg-meus); — Porumb: sfredelltorul p<>-rumbulul (Ostrlnta nubllalts), vierini slrmA (Agrlotes sp.), falfl vlermi slrmA (Opatrum sabulosum, Pedtnus femoralts), gArgArlta frunzelor de porumb (Tanymecus dllattcollls); — Ore: larve de Lema melanopa, plofnltele cerealelor (Eurtgaster sp.), vlermi slrmA (Agrlotes вр.); — Ila-met: vlermele alb (Melolontha melo-lontha), omida hameliilnl (Trtodia aylvlna), purecele de pAinlnt (Pay I-lodes attenuata), pAduchele haraeiu-lul (Phorodon humuli), cnropifnlta (Gry totalpa grylotalpa); OoAz: vlermele slrmA (Agrlotes lineal us). glndacul bAlos (Lemma melanopua); — Orez: larve de chlronomlde. Planle t eh в I ее: larva muftel cenufli a culturilor (Hllemla platusa), purice le de pAmtnt (Aphtona eupftorbtae). sfredelltorul porumbului(Ox/rfn/a nu-btlalls), puricl al clnepll, molia ctnepll (Grapholttha de line ana), gArgArlta porumbulu! (Tanymecus), vlermi slrmA (Agrlotes sp.), glndacul cenuflu, purl cele bumbaculul (Aphis gossypt), trlpsul bumbaculul (Thrlps gossypl), omlda capsulelor de burabac (Heltothts armigera), gArgArlta fnin-zelor de porumb (Tanymecus dtla-ttcollis, T. paliatus), trlpsul tutu-nului (Trip* tabact), elaterlde. Planle medlelnale: omlda de clmp, vlespea corlandrulul (Systole coriandre), plof-nlta vArgatA (Graphoaoma ilallcum), Stegobtum panicum, puricl de pA-mlnt (Psylllotdes, Eplthrex), gArgArlta rAdAclnllor de mac (Stenochnrus cardul) f.a. INSECTICIDE, nume dat substantelor anorganlce vegetale fl organice de sintezA utilizate pentru Umltarea sau evltarea actlunll dAunAtoare a unor Insecte. In functie de calea pe carepAtrund tnorganlsmul insecte lor, I. se Impart Ini de lageetle, utilizate INSBCTICDB 144 Impotriva lnsectelor rozdtoare, cu actiune llmltatd $1, tn general, toxlce pentru mamlfere; de contact, cele mal larg utilizate, permit combaterea lnsectelor rozdtoare $1 sugdtoare, slnt active, liposolublle, u?or de aplicat; de resplrafle (fumlganti), utilizate ?i Impotriva nematozilor. I. pfitrund in organismul lnsectelor totdeauna pe 2—3 din aceste cfll. Exlsti о grupd de I.f cele slstemlce, а сйгог actiune se manifesta asupra plantei sau animalului atacat. Pd-trunzind in clrculatla interna a sevel sau slngelui, ele produc con-centratll insecticide mortale pentru insectele daunfitoare. Un I. este sistemic atunci clnd este suficient de solubil, penetrant $1 stabll $1 se descompune In product inofenslvl. In functie de stabilltatea lor I. slstemice slnt: stabile, care nu slnt mobilizate $1 de aceea nu se pot metaboliza; endolltlce, metaboli-zate, dar activate In proportle de 2%; endometatoxlce, in care pro-dusul original este transformat, me-tabolizat, total sau partial, In alte produse cu actiune insectlclda mai bund, care slnt degradate dupa о anumlta perioada de timp In substante inofensive. I. slnt condltionate ca solutil, emulslt, pulberi de prd-fuit, pulberi umectabile, granule, amestecuri cu ingrdjaminte, aerosol! reel $1 calzl, fumlganti; о largd rdspindire о mai au $1 amestecurlle insecto-fungiclde. Se dlstlngi I. anorganlcei 1 — cu arsen, apli-carea lor a lnceput In 1860 avlnd punctul culminant Intre cele doua rdzboaie mondiale. Slnt toxlce, de ingestle, utilizate cai pulberi $1 suspensll apoase In pomlcultura, legumicultura, viticulture, agriculture ; sub forma de momell Impotriva lacustelor, coropl$nitelor $1 ?oare-cilor; slnt eflcace pentru Insectele rozatoare $1 sugatoare. Stnt foarte toxlce pentru om, sol $1 animalele domestlce. Au acum о arle restrlnsa de utllizare. [Acetoarsenit de cupru (Verde de Paris), Arsenti de calctu, Arsenit de sodiu, Arsenat de calctu, Arsenat de plumb); 2 — cufluor, au fost Introduse pentru a le Inlocul pe cele cu arsen; slnt mai putin toxice dectt ele; slnt I. de ingestle $i contact, fltotoxice In compu?li so-lublli. [Florura de sodiu, criolit, Fluosilicat de sodiu, Fluostlicat de bariu];3—cu bioxid de stliciu—ли sta-bllitate chimica mare, adezivitate bund, nu slnt deloc toxice pentru om $1 animale; nu dau gust sau ml-ros produselor tratate; se utilizeaza pentru combaterea lnsectelor din locuinte; I. de orlglna vegetaId 9! analogl sintetlcl, exista aproxlmatlv 2 000 de plante cu proprietatl insecticide, din care 12 au tnsemnatate practicd: tutunul (3 specii), anabasis, tuba, сиЬё, timbo, doboisia 9.a.; se utilizeaza In lgiena, pentru combaterea lnsectelor de casa, In zooteh-nle, In depozite de alimente. [Nfco-tina, Norntcottna, Anabasina, Pl-reiru, Rotenona, Aletrtna (scump), Butoxid de ptperonilJ; I. pe bazd de ulelurl minerale $1 ulelurl de gudron, de$l dlferd dupd compozltie $1 provenientd, au aceea?! actiune Insectlclda: lmpledlcd respiratla lnsectelor ?i a oudlelor lor, prin acope-rlre cu un film de ulei; au exlstat concomltent acum 50 de ani, acum utlllztndu-se doar cele din ulelurl minerale. [Ulei de tarnd asfaltos, Ulei de iarnd paraflnos, Ulei de vard parafinos, Carbolineele); I. pe baza de tloclanafl, cunoscute cele mai multe sub numele de Letan, au actiune de ?oc; utilizarea lor a fost propusd tn 1932 pentru combaterea lnsectelor de casd, In zooteh-nle, In case de vegetatie $1 in sere; nu se aplicd In agriculturd, fiind fltotoxici puternici; au toxicltate mlcd pentru om ?1 animale folosl-toare. [Tanit, nu este foarte toxic]; I. pe hazd de dlnltro-fenoll, cunoscute Incd din 1892, au actiune de Ingestle 145 INSKCTICIDE $1 contact, acarlcidfi §i ovocidfi; sc apllcfi In pomlculturfi Impotriva pfi-duchllor testo$i $iaafldelor etc.; au mare eficientfi economics. [DNOC(Se-llnon, Sandolln, Slnox, Antlnonnin), nXSItF (Dlnoseb, DNBP, DNSBP, DNOSPB). DXOCIIF (Dlnex)]; I. organice clorurale, cunoscute din 1039, slnt pe prlmul loc intre I. mo-derne; sint de contact $1 de Ingestle, unele avtnd actiune $1 de resplratie; nu slnt fltotoxice, dar vtnatul, pe?til $1 albincle sinl scnsiblle la actiunca lor; au toxicilate mici pentru om $i animalele domestice, se utilizeazfi In igienfi, tn protectia plantelor, in a-griculturfi, fiind mal putin utilizate pe pfi$unl $1 In zootehnle. ]— DDT-ul $1 analog 11 sai — DDT, DFDT (GIX), Metoxiclor (DMDT, Metoxi-DDT), TDE (DDD, Me-1700, Rhoth-ane), Perlran, Dilan; — HC1I (He-xacloran, BHG—666, Gammexan); — Htdrocarburi policlcllce clorurale— Toxafen (H-3956), Stroban (3960-X. 14), С Iordan (Veslcol 1068, Octa-chlor, M 410); Heplaclor (Vcsicol 104), Aldrln (HHDN), Octalene, Compound 118), Dleldrln (HECD, Compound 497, Octalox), Izodrln (Experimental Insecticide 711), En-drln (Experimental Insecticide 269), Ttodari (Niagara 5162), Alodan (cel mai putin toxic insectlcid pentru animalele cu singe cald), Telodrtn (SD-4402, preparat nr. 948)]; I. orga-no-fogforlce, cunoscute din 1934, au о actiune lntensfi Impotriva insecte-lor sugfitoare $1 acarienllor, dlnd rezultate practice In pomlculturfi, legumiculturS, culturi de cereale, zootehnle $1 igienfi; au toxlcltate mare pentru mamlfere §i om, provo-clnd intoxlcatii uneori grave cu ma-nlfest&ri muscarlnice $1 nicotinice. [I. Fosflnoxlzt — Dtmefox (Hanane, Pestox 14, Terra-Sytam); 2. Estert al acldului fosfonlc — Dlpterex (Fo-rotox, Dylox, Neguvon, Tugon, Trl-chlorphon, Clorofos, Wotexlt, Bayer L 13/59, Eranmitol), EPN (EPN - 300); 3. Esteri ai acldului fosforic, DDVF (Nuvan, DIclorvos, Dlclorfos: Vapona), Dlbrom (Naled, RE-4355, Ortho-Dlbrom), Fosdrln (PD 5, Ne-vlnphos, Shell Os 2046); Fosfamidon (Ciba 570, Dimecron, OR-1191), Рагаохоп (E-600, Mlntacol); 4. Es-leri ai acizilor tiofosfortclx Metasistox (Metil-demeton, Bayer 2/116), Sis-tox (Demeton, E-1059, Mercaptofos), Amiton, Metil-paration (Metocldc, Metaphos, Nitrox 80, Folidol-M, Wo-fatox, Dalf, dimetil-paration), Pa-ration (E-605, Folidol, Niran, NIUIF-100, Genithlon, Paraphos, Thiophos, Fosferno, SNP, DNTP, Alkron, Compus 3422, Oleofos), al treilea dupfi DDT ?i HCH In ordinea utlllz&rii $1 eficientei, Cloriion (la produsele depozitate), Dicapton (Iso-clortion, Experimental Insecticide 4124), Diazinon (Exodin, Bassudln, G 24480); 5. Esieri ai acldului dilio-fosfortc — Timel (Pliorate, Experimental inscctlcld 3911, L 11/6), Ttomelon (Ekatln, Ekavit, M-81, Intrathlon, Thlomedon-Thiometan), Distston (Disulfoton, Bayer 19639, Thiodemeton, Dithiosystox, M-74), Acetlon, Rogor (Roxion, Dimeth-oate, Experimental insecticide 12880, Cygon, Perfekthion, L 395, Fostion MM), Malatton (Carbofos, Malathon, Carbetox, Experimental insecticide 4049, Kypfos), Triilon (Stauffer-R-1303, Carbophenotion), Fencaplan (G 28029, Phenatol), Gusation (Bayer 17147, Guthion, Gusathion-M), Elion (Niagara 1240, Nyalate, Bayer S 1757, Diethlon, Fenathion, Etilon, Methilon, Tena-thion, Ethicon);0. Derivafi al acldului pirofosfortc — Pirofosfatul de tetraetil (TEPP, Bladan, Nifost, Va-potone, Tetron, Toxfid, Fosvex, Bla-dex), Schradan (OMPA, Pestox 111, System); 7. Esteri at acldului ditlo-no pirofosfortc — Sulfotep (Bayer E 396, Dithione, Sulfotepp, Sulfa-tepp, Bladafum, ASP-47); — Alte insecticide organofosforice — Fostex IKSECTIFlieE 146 (Niagara 1137)]; 1. carbon Ice, cu-noscute de curtnd (1950), au о actiune bunS de $oc fatS de musca de casS, toxicitate mare fatS de afide, tripsi, plosnite de casS, gSrgSrita griului, actiune acaricldS slabs, re-manien(S micS §i, unele, actiune sistemicS importantS; toxicitatea fatS de mamifere este de la foarte mare la foarte micS. [ Serin, Dime-tan (G-19258), Isolan (G-23611, Pri-min)]; fumiganti 1 — pentru tratarea spafiilor Inchise — se aleg I. care sS fie toxice, pentru insecte, in can-titStl mici, sS nu aibS о actiune fi-totoxlcS, sS nu se dizolve usor In apS, sS fie volatile etc. [Sulfura de carbon, Fosfura de aluminiu, Bro-mura de metil (Bed-Fume, Pestmos-ter, Dowfume MC^), 1,2-Dibrom-etan (EDB, Dowfume W-10, Dowfume W-40, Dowfume W-85, Soil-fume 40, Soilfumc 85, Bromofume 40, Bromofume 85, Isobrom, D, Nemex 42, Neinex 85, Dorlone), Cloropicrina (Picfumc), Tetraclorura de carbon, 1-2 Dicloreton-p-Diclor-benzen, Oxid de etilend (Cartox, Garboxide), Acldul cianhidric, Acri-lonitril (Ventox, Acrylon)]; 2 — pentru combaterea nemalozilor — sc numesc nematicide, sint lichide u$or volatile, rar solide (dar care sc des-compun $i degajS vapori), se aplicS prin injectare ln sol sau prin stro-pirea solului. [Nemagon (Fumazone, DBCP, OS 1897), D-D, Vapam (Mctham-sodiu, Nematizid Ne45, Sistan, Vitafume, Unifume), Izo-tiocianat de metil (Trapex, Tra-pcxlde), Milon (Basamid, Dazo-inet), VC 13 Nemacid]. 1XSECTIFUGE, nume dat substantelor chimice care nu omoarS insecte le dSunStoare, nefilnd toxice, ci numai le IndepSrteazS. Ele sint utilizate ln turism, pescuit, vlnat, bSi ln aer liber, zootehnie. Pentru ca un produs chimlc sS fie un bun I. el trebuie sS asigure protectia completS contra inseclclor cit mai mult timp; sS nu aibS miros; sS nu fie iritant; sS nu atacc ImbrScSmintea, fibrele sintetice ?i materialele plastice; sS nu fie toxic $.a. Se disting: etll-hexandlolul (Rutgers 612), descris in 1945, se suportS pe piele; BPG (Crag Fly Repellent), introdus in 1949, este utilizat in zootehnie pentru lndepfirtarea tSunilor, mu§tei de casfi, mustei lntepStoare; Taba-trex, introdus tn 1955, sc utillzeazfi in zootehnie la bovine ?! Impotriva gindacilor de casfi; Dibutll-adlpat, introdus In 1950, se utillzeazfi la impregnarea hainelor $i ln zootehnie; Benzoat de benzll, utilizat pentru impregnarea hainelor Impotriva paduchilor ?i a scabiei; Dietil-To-luamida (DET, Delfene), introdusfi ln 1957, este un 1. foarte eficace; DimetiMtalat (Repudin, NTM, DMP), introdus din 1939, utilizat ca atare sau sub formfi de lotiune si cremfi impotriva ttntarilor; D(bull 1-fCalat, utilizat din 1939, este indicat pentru impregnarea hainelor; Dlmetll-carbnt (Nisy, Dimelone), utilizat din 1951, are асЦипе pro-nuntatfi asupra tintarilor. INSPECTORATE JUDEJENE PENTRU CALITATEA SEMINTELOR §1 MATERIALULUI SADITOR, compart! mentc de activltatc ale Dlrec-{iilor Agricole Judefene care, la nivelul fiecfirui judct, aplicfi pre-vedcrile legii Nr. 13/1971 $i UC.M 780/1972 cu privire la producerea. conditionarea, circulatia $i folosirea semintelor §i materialului sfi-ditor. Functioneazfi ln fiecare judet, fiind Incadrate cu specialist! cu studli superioare si medii, avind tn organizarea lor doufi sectoare: Sectorul de certificare §i inspecfic Si Laboralorul de controlul semin-felor. Atributiile si activitatea lor cuprind urmfitoarele actiuni: exe-cutfi controlul producerii semintelor Si materialului sfiditor tn unitfitllc 147 inspectorate JUDETKNB agricole speclalizatc, prin inspcc-torll aprobatorl de stat; admit la producerc dc sfimlntfi $i material sfidltor toate culturile care tndepli-nesc, sub aspectul valorii biologice $i stfirii sanitare, conditiile slabillle de norinele interne de certificarc: admit culturile destinate exportului, care Indeplinesc toate conditiile pre-vftzutc de normcle sistemului in cadrul c&rula se produc; resping acele culturi care nu Indeplinesc conditiile de calitate cerute de aceste norrne. In controlul culturilor tn clmp, In vederea certificfiril, inspectorli apro-batori urmfiresc ca producfitorii sfi aslgure conditiile cerute. In special cu privire la; asolament; spatiu dc Izolare pentru evitarea impurlflcfirii biologice, la speciile alogame, sau a impurificfirii mecanlce, la speciile autogame; purlfic&rlle biologice; tra-tamentele preventive contra unor dfiunfitori sau boli ce se transmit prin semiute; castrarea ?I Inlfiturarea din culturfi a plantelor bolnave, in-fectate de unele boll. De asemenea, pretlnd ca producfitorul sfi facfi dovada, cu acte de provenientfi, asupra categoriei biologice $1 cali-tfitil materlalulul semfinat, pentru producerea semintelor din cultura supusfi controlului, In vederea cer-tific&rii; executfi controlul asupra conditionfirli, p&strfirii, circulatiei si folosirli semintelor $i materialului sfiditor, atlt tn unltfitile de productie speclalizate, clt ?I unitfiti co-merciale, unitfiti de productie ne-speclallzate, plete, tirguri ?i reteaua comercialfi; nu admit In circuit material biologic necorespunzfitor nor-melor legale stabilite; apllcfi mfisu-rlle legale prevfizute de HCM 780/ 1972 persoanelor care se fac vino-vate de abateri, prin pedepse contra-ventionale; executfi controlul con-dltionfirii semintelor supuse procesului de decuscutare ?i le probeazfi ca libere de seminte de buruieni de carantlnfi; ridlcfi din loturile de sfimlntfi conditionata probele pentru anallzele de laborator, respectind о intensitatc $i metodfi de sondare astfel lnclt proba sfi reprezinte fidel, In limltelc tolerantelor acccptatc. calitatea lotului din care a fost extrasfi. Probele In laborator sint verificate cu privire la: puritatea flzicfi $1 componenta impuritfitilor din sfimlntfi, sub aspectul botanic $i morfologic; facultatca germina-tlvfi; masa a 1 000 boabe; infectia cu boli transmisibile prin sfimlntfi sau Infectarea cu dfiunfitori ce atacfi semintele In depozit; autentlcitatea ?i prezenta semintelor buruienilor de carantlnfi (metodele de analizfi ce se apllcfi sint prevfizute In stan-dardele interne ?i se apllcfi la semintele care se folosesc in interior, iar pentru cele destinate exportului se apllcfi metodele de analizfi cerute de normele Internationale pentru controlul semintelor); executfi, in labo-ratoarele Inspectoratelor, analiza valorii culturale a semintelor care se produc In judet, inainte de a fi puse In circuit sau semfinate, $1 admit In circulatie sau la insfimln-tare semintele care corespund call-tfitii prevfizute in standardele de stat; participfi la executarea planu-lui tematic de cercetare pe care Inspecfia de Stat 11 stabile$te Labo-ratorului de biologie §i controlul se-minfelor, experimentind, pe baza me-todologiei stabilite, conditiile §i me-todele de analizfi care sfi ducfi la valorificarea capacitfitii potentiale a semintelor, ca material biologic (se cautfi astfel generalizarea acelor metode de analizfi care dau date reproductibile $i care permit pune-rea in evidentfi a valorii ficcfirui indice de calitate); participfi la elaborarea programelor de extindere $i folosire In fiecare zonfi din judet a acelor soiuri $1 hibrizi care lndcpli* nesc conditiile de calitate ?i care valorificfi la maxim potentialul de productie; lutocmesc programele de INSPECT!* DE STAT 148 producerea semintelor $1 programele de relnnolrea lor. INSPECJTA DE STAT, comparti-ment creat In cadrul Ministerului Agriculturii Industriei Alimentare, ln baza prevcderllor legll nr. 13 din 1971 ?i HCM 780 din 1972, care are rolul de a veghea asupra men-tlneril $1 dlfuzfirii ln productie a semintelor $i materlalulul sSditor. numai din soiurile $1 hibrizii omo-logati sau autorlzatl, cu lnsufiri biologice §1 culturale superioare. Este autoritatea desemnatfi care re-prezintfi statul $i In organismelc Internationale, la care tara este afi-liatfi ca membru ln problemele agricole cum sint: Asociafia Interna- tionals pentru controlul semintelor, Organizafia pentru cooperare §i dcz-ooltare economics §i Comuniiatea economics europeanS. Participfi la §e-dintele, sesiunile, colocviile ?i con-gresele organizate de aceste orga-nisme, prin ijeful I. DE S. sau alte persoane desemnate de guvern. 1. DE S. are In subordinea sa, ca un com-partiment component cu dublfi su-bordonare, Laboratorul de biologie controlul calitSfii semintelor, din cadrul Academiei de §tiintc Agricole $1 Silvice, care este forul metodologic $tlintific de elaborare a proiectelor standardelor §i normelor interne privind controlul calitfitli semintelor. Are urmStoarele atrlbuiii: vegheazfi asupra prevederllor legii de cfitre Instituted de CercetSri ale A.S.A.S. cu privire la: elaborarea de tehno-logii; producerea semintelor, soiurilor §i hibrizilor omologati, prin organizarea cimpurilor de selectie conservative, pentru producerea se-mintel elitfi; elaboreazfi normele tehnlce pentru certificarea culturilor cu colaborarea amelloratorllor din institutele de cercetfiri agricole de prof II; elaboreazfi protect ele Stan-dardelor de Stat $1 Normelor Interne prin Laboratorul de biologie si controlul calitStiisemintelor; coordo-neaza $1 indrumfi metodologic si ?tiintific activitatea Inspectoratelor judetene pentru calitatea semintelor si materialului sSdilor; controleazfi apiicarea prevederilor legii de cfitre Cen-tralele si compartimentele organelor centrale cu privire la mentinerca cali-tfitil semintelor $i circuitul economic. IRIGATIE, metode de punere la dlspozitia plantelor a cantitfitilor de apfi necesarfi crefterii $1 dezvol-tfiril lor in conditii optime. I. este un mijloc de asigurarc a productiei plantelor cultivate, ln conditii de secetfi, care apar ln unele regiuni agricole din tarfi (stepa Bfirfiganului). In acest scop culturile se irigfi pe tot parcursul dezvoltfirli plantelor §i, Indeosebl, In fazele critice. In viata plantelor sint faze In care cerintele de apfi sint mai mici, dupfi cum sint faze In care cerintele sint foarte marl. In asemenea cazuri, plantele nu se pot dezvolta ffirfi I. Acestea sint fazele critice. I. trebuie sfi mentinfi starea de umlditate a solului la un procent mai mare sau mai mic din intervalul activ, Iar in fazele critice, umidltatea trebuie sfi fie apropiatfi de capacitatea de clmp. I. sc face iutermitent. Cantitatea de apfi necesarfi, pentru a aduce solul la starea optimfi de umiditate, pentru plante, se exprimfi In lltri pe secundfi — acesta este hidromo-dulul — $1 se mfisoarfi in metri cubi la ha. Norma de udare este cantitatea de apfi exprimatfi ln metri cubi la ha, folositfi la ffecare udare. Inter-oalul de udare este timpul scurs lntre doufi udfirl succesive, iar norma de irigafte reprezintfi suma normelor de udare, cantitatea de apfi la ha pusfi la dlspozitia plantelor, ln de-cursul unei perioade de vegetatie. Schema de irigare exprimfi succe-slunea ud&rllor ln raport cu fazele critice. Regimul de Irigare cuprinde ITALIA normclc de udarc. lntcrvalul dintre udAri $1 norma totalA de lrlgare. Raportul dintre cantitatea de apA consumatA de plante la ha $i cantitatea totalA de apA cc le-a stat la dispozltie in timpul vegetatiei este coeficientul de utilizare a apei in sis-temele trigate. I. trebuie fficutfi cu chibzuialA, altfel poate ducc la ridlcarea nivelului apei freatice, sArAturarea $i lnmlA$tlnlren solului etc. Apele folosite la irigat nu trebuie sA continA mal mult dc 1 — 1,5 impuritAU la litru (peste 0,1 — 0.25%). Prlvitor la tehnologia irl-gatulul se deosebesci 1. de aprovlzlo-uare $1 1. din timpul vegetatiei* Dintre metodele de I. frecvente slnt: 1. prin brazde sau rlgole, I. prin revAr-sare in fl§ll, I. prin submcrslune sau Innndarc, I. prlu liman, I. subteranA, 1. prin asperslune. Normele de Iri-gare deplnd §i de distribulia pre-cipitatillor In raport cu fazele critice ale plantelor. I. incepe cu norme moderate ?i se stabile$te norma optimA prin observare Incercare. Cele mai indicate plante a fi lrigate, in conditiile tArii noastre stnt: orezul, legumele, lucerna, porumbul, sfecla de zahAr §i altele, dupA necesi-tAtl. Se pot irlga cu succes toate speciile de plante cultivate, lnclusiv pomll $1 vita de vie. Dintre neajun- surile ce se pot ivi in urina I. slnt cele care intervin In urma I. necon-trolate, cu norme prea mari de apA. In astfel de conditii, scade coeficientul de valorlflcare a apei; se fac chcltuleli inutile; acumularea unei cantltAti prea marl de apA, In zona rAdAcinilor, tmpiedlclndu-le In dezvoltare, impiedlcA actlunea biolo-gicA a microorganismelor din sol; sc formeazA compu$i vAtAmAtorl pentru plante; se spalA о parte din substantcle nutritive; pe terenurile In pantA se provoacA fenomenul de erozlune; se provoacA fenomenul sArAturil secundare etc. Terenurile §i plantele irigatc presupun о agro-tehnicA specificA. Slnt necesare inA-suri pentru evitarea efectului nega-tiv al I. $i cultivarea de specii $i soiuri care se preteazA acestui mod de agriculturA (de mare productivitate, rezistente la boli, rezistente la cAdere, capabilc de valorificare de cantitAtl mari de lngrA?Aminte etc.). ITALIA, soi de vitA nobilA pentru struguri de masA, cu ciorchinele mare, 350 — 800 g, boaba veTde-gAl-buie, mare, ovalA, pielita acoperitA cu un strat de ceara (pruinA), rnie-zul cu gust de muscat, cArnos; se coace dupA 25 sept. I IMBUNAtAtIRI FUKGIARE, complex de lucrfiri de tehnlca agricolfi, avlnd drcpt scop ridicarea sustinutfi a fertllitatii solului, In vederea rea-lizfirll de product it sporite $1 con-stante. Lucrfirile de t. F. prlvesc co-rectarea unor factori de baza din agriculturfi care, cu timpul, due la degradarea solulul. Cu ajutorul I. F. se obtine dirljarca ra(ionalfi a apei lu sol ?i la suprafatfi, in functie de necesitfitile plantelor. Prin I. F. se realiz.eazS un regim optim de umiditate in sol: se amelioreaz.fi terenurile neproductive sau slab productive (terenurile sfirfiturate, acide, lnmlfi$tl-nate etc.), se realizeaza lucrfirile de lrigatie. Principalele lucrfiri de !. F. slnt: irigatiile, desecfirlle ?i drena-jele, lndlguirile, lucrfirile de combatere a eroziunil solului, amenajfirile piscicole ?i alimentatla cu apfi pota-bllfi a unitfitilor agrlcole. ImpAiERE, fazfi de vegetatie a ce-rralelor, imedlat urmfitoare infrfitl-rii, caracterizatfi de alungirea tulpi-nii, prin cre$terea ei intercalarfi (la internodli). Se produce dupfi ce a fost parcursfi, in mod normal, venu-lizarea. I. duce la alungirea paiului in totalitate ?i la aparitla interno-dillor cu cea mai mare lungimc. Inceputul f. este marcat de alungirea primulul internod bazal. tn perioada de ?., consumul de apfi $1 de substante nutritive al plantei fiind maxim, este necesarfi a plica г ea tu- turor inasurilor agrofitotehnice po-trivite. Nerespectarea lor ducc la formarea spicelor si boabelor in conditii neprielnice, ceea ce are ca ur-marc scfidcrea acceutuatfi a produc-|iei. De aseinenea, este pcriclitat ?I lnfrunzitul care se desffisoarfi paralel cu I. tNRIGUlRE, lucrare de imbunfitfi-tiri funciare care are ca obiect combaterea inundatlilor. Constructla principals a unei lucrfiri de indi-gulre о constitute dlgul, executat pe malul unui curs de rlu sau pe malul mfirii, la oarecare distan(fi de malul natural, cu scopul stfiviliril revfirsfi-rii apelor sau de a lngusta sectiunea de scurgere. Protectia ?i intfirlrea dl-gului se face cu ajutorul perdelelor de protectle. Dupfi modul de ampla-sare in plan, existfi dlgurl Inchise, la care capetele se sprljinfi pe un teren inalt; diguri deschise, la care numai extremitatea in a monte este racor-datfi la terenul inalt; diguri circulars (sau lnelare), care lmprejmuiesc terenul apfirat; diguri longiiudinale. a cfiror dlrectie este aproximativ pa-ralelfi cu terenul, diguri transversale, cu о dlrcctle aproximativ perpendiculars! pe cursul apei. Dupfi mfirimea lor, existfi: diguri submersibile, care slnt periodic depfi§lte de apele care se revarsfi; diguri tnsubmerstblle, celc mai recomandabile, care nu slnt de-pfislte nici chlar de cele mal mari viituri imprcvlzlbile. Pentru cxecu- 151 lNf KU€I§ARE (LA ANIMALE) larea I. se fac studti lopugraficc, hldrografice $i liidraulice, geotelmicc $1 agroeconomice, proiectfiri de di-gurl pe teren, stnblllrea traseulul ?i criteritiliii hldraulic, stabilirea dis-tan\ei intre diguri. dtinensionarea digurilor. lucrfiri pentru protect ia digurilor etc. fNClli;ri§ARE (LA ANIMALE), mo- todfi dc ameliorare folositS In crestc-rea raselor de animale domestice. Poate fi: !. dc ahsorhllc, care se face lntre doufi rase diferite, In vederea transformfirii unei rase putin valoroase Intr-una valoroasfi. Metoda t. de a. permite translerul dc gene va-loroasc de la rasa amelioratoarc la rasa de ameliorat. Rezultatele depind dc gradul de lnrudire, coeficientul de critabilltatc al genilorllor precum si de select ia dirijatfi a descenden-tilor. Hibri/il obtinuti se retroin-cruci$eazfi de mai multe ori cu rasa amelioratoare ptnfi ce rasei ameliorate i se imprimfi о serie de insusiri si caractere valoroase, devenind о rasfi cu poten(ial economic ridicat. I'emelele rasei de ameliorat se Incru-ciseazfi cu masculi valorosl din rasa amelioratoare. Este о metoda rapida de ameliorare a raselor locale, putin productive. Noua rasfi oblinutfi mo$-lene$te un grad mare de adaptare de la rasa localfi si о capacitate mare de productie dc la cea amelioratfi (per-fectionatfi). C’.u ajutorul acestei metode s-au obtinut rasele autohtone de taurine: BSlfata romdneascd (Surd de sf.epH plus Sirr,mental) si Brund de ilaranuires (Sura de stepd-Moccinila plus Schivltz). I. tie a. se aplicfi lntre Marele alb §i porcul Slocli. La ovine lncruci?area se face lntre rasa Merinos §i 'fnrcand, rasa Merinos Jigaie. La cabaline se executfi tncrucisfiri intre rasele locale de cai si rasele pcrfcctionate, din (ara sau impor-tate. La pfisfiri se fac incruci?firi lntre rasele locale ?i cele perfect ionate: f. alternativfi se face in scopul obti- nerii de produ$i hibrizi la care efec-tul hctcrozis sc manifestfi timp dc mai innltc genera til succesive. Se lncruci-$eazfi doufi rase, A-f B\ dintre hibrizii Fj obtinuti, cea mai mare parte sint utilizat 1 In scopuri cconomicc. lar о parte din femele se incruclseazfi cu masculi din rasa initlalfi A. Din hibrizii rezultat i, о parte din femele se incruclseazfi, de data aceasta, cu rasa inltialfi Ti, restul fiind folositi tn scopuri cconomicc. Ciclurile de mai sus sc repeta in mod altcrnativ de mai multe ori. Metoda sc aplicfi indeosebi la porcine: I. apropiatn, efectuatfi intre rase diferite din aceea$i specie: este cazul celor mai multe metode de lncrucisare folosite in ameliorarea animalelor: !. de absorhtie, !. alternativfi, f. industrial (hetero-7is), !. de infuzle, I. pentru formn-iea de rase noi etc.; 1. de ameliorare, fficutfi in scopul transformfirii radi-cale a unei rase existente intr-o rasa noufi — amelioratfi; !. Indepfirtata se face pentru obtinerea de hibrizi interspecifici sau intergenetici, pentru ameliorare sau productie. Ace$ti hibrizi se obfin mai greu la animalele domestice decit la plante, motivele fiind urinatoarele: constitutia dife-rentlalfi a organclor reproducfitoare, incapacitatea de dezvoltare a zigo-tului, vlabllitatea §i sterilitatca scfi-zutft a hibrizilor, repulsie sexualfi etc. Afinitatea sistcmaticfi §1 gametica a genitorilor contribuie mult la obtinerea hibrizilor indcpfirtati la animale. Prin apiicarea metodelor ge-netice adecvate, precum si a mijloa-cclor specifice de dezvoltare pinfi ln prezent s-au obtinut mai multi hibrizi Indepartati: hibridul intre spe-ciile Equus cabalus (femelfi) si Equus asinus (mascul), cunoscut sub numcle de catlr, foloslt in productie ca animal de tractiune. Din lncruci?area unui mascul de E. cabalus cu о femelfi de E. astnus rezulta un hibrid de fe-notipul calului, cunoscut sub numele de bardau (prezintfi inffiti$arc dc cal, lNfRUCIgABE (LA ANIMALE) 152 dar este dc talie micfi, specified mi-garului). Incruci^area dintre cal ?i zebrfi dfi na?tere Zebroidului, hibrid Sndepdrtat, adaptat conditiilor me-dlulul din Africa. Hibridul intre E. cabalus $1 E. prjeoalskt este valoros ca material de ameliorare. Sint cu-noscuti apol lHbrizii indepdrtali intre Bos taurus plus Bos zebu. Bos tauras plus Bos qrunntensis (Ink), precum $i hibridul intre Bos taurus si Bos bizon. La porcine slnt cunos-cuti hibrizii Indepdrtali dintre porcul domestic (Sus domesticus) $i porcii sdlbatici (Sus scrofa ferrus, S. vilat-lus, S. cristatus), cu produ$i fecunzi. La pdsdri au fost realizati mai multi hibrizi indepartali: intre gdina do-mesticd (Galtus domcstica) ?1 bibllicd (Numtda meleaqris); intre gdina domcstica (G. domestica) si fazan (Pha-sianus calchicus); intre glsca carun-culatd si gisca coinuna, Intre raja coinuna (Anas platyrhyncha) ?1 cea leseascd (Cairinia moschata) precum 5I Intre rata cenujie (Anas boschas) $i cea alergatoarc (Anas moscltas). Re/.ultd deci ca I. poate avea loc Intre diverse specii $i genuri §1 poate scrvi ca mijloc de ameliorare; 1. industrla-ld (I. de productie, I. alternntlvd. hetero/is), complex de t. facut In scop economic imediat. Produ$ii rezultafi se folosesc in productie sau in Ingrd§dtorii; !. Inruditd, v. Hli-TEIWZIS; i. de infuzie (hibridarea de Infuzie) consta in imperecherea indivizilor din doua rase diferite, cu scopul de a imbunata(I unele caractere sau insu$irl, fara ca rasa cdreia 1 se face infuzie sd sufere modificdri importante. Are un caracter lempo-rar, trcbuind relnnoitd din timp in timp. Gase?le aplicare in ameliorarea rapidd a animalelor. De cele mai multe ori, efectul acestei metode este inai acccntuat in prima generatie hi-bridd (cazul heterozisului), iar in generatiile ulterioare efectul scade. pind la nlvelul rasei supuse amelio-rarii. Este о coniportare tip hetero- zis. Pentru mcntinerea unui nivel biologic ridicat, infuzia se repetd. Prin repetare uncle defecte apdrute pe parcurs pot fi cvitate sau eliminate: I. de i. are cfect deoscbit in cazul caracterclor ?i insuslrilor cu 1111 cocficlent de critabilitate ridical: ?. inrudild (consflngvinizarea) sc face intre indivizi cu un grad dc in-rudirc foarte aproplal, oblinindu-se heterozisul cu calltati dcosehitc pentru product ic. !n acest scop sc folosesc indivizi care dcscind dlntr-un strdmo? coinun sau mai inulli strfi-mo$i comuni, linii directe de inrudi-re (pdrinti-fii, bunici-nepoti, strfi-hunici, strancpoti), linii colateralc dc inrudire (frate-sord, unchi-ne-potl): 1. neinruditfi, intre rase nein-rudite genetic sau intre specii diferite (v. I. lndcparlata). Acest mod de I. manifestd adesca fenomenul heterozis; !. In productie, folosita in scop praclic imediat, cu \ariantele cunoscute: industriala, alternants, de rolafie §i interliniara. I. de vcriflcare sc face pentru a scoate in eviden(a indivizi identici sub raport fenoti-pic, diferlfl lnsd genolipic. Se proce-deaza la determinarea modului dc scgregare a factorilor ereditari, a structurii genotipice a descenden-tilor, a stdrii de honiozigolie, sau a heterozigotlei. In acest scop se folo-se$tc I. de v. de tipul test-cross si back-cross, inifiata de Mendel. Tipul test-cross constd in Incruci^area re-gresiva a dcscendentilor dominant,], cu constitutie geneticd necunoscutd, cu genitorul recesiv hotnozigot, pentru a verifica dacd forma dominanta este homozigotd sau hcterozlgota pentru factorul care dctermind dominant. Tipul back-cross consta in lncruci$area hibridului Fx cu una dintre fenomenele parentale pentru a verifica modul de scgregare $1 de formare a gainefilor. Determinarea constltufiei genotipice cu ajutorul f. de v. arc important pentru» cercetfirile genetice ?i de ameliorare, 153 IN0RA9AN1NTE pentru alegerea gcnitorllor $1 pentru ameliorare. Analiza geneticfi a rczultatclor obtinute prin hlbrldare este poslbilfi numai prin !. de v. In functie de scopul urmfirit, amclio-ratorul folose?tc una sau alia din categorille de f. amlntitc sau inai multe deodata. iNFItA'JinE, Insufire spccifica cerealelor, constlnd In forinarea inal inul tor tulpini secundare (frati) pe llngfi tulpina principalfi, prin rami-ficarea acesleia la nlvclul nodurllor subterane. Declan§area 1. se face la Inceputul fazel de vegetatie, putin timp dupfi rfisfirire, clnd cre$terea tn lungime a tulpinii principale in-ceteazfi, atlta timp cit este necesar pentru a sc forma tn sol nodul de I. din care vor porni fratii. El este format din mat multe noduri foarte aproplatc lntre ele, tulpina (paiul) avlnd ln aceasta regiune internodli foarte scurte. Din nodul de !., pe llngfi frati, se formeazfi $1 rfidficinile coronare. Aceastfi fazfi poarlfi nuine-le de fazd de !. Faptul cfi la nivelul nodului de I. se acumuleazfi substante nutritive ce apfirfi planta de efec-tul dfiunfitor al tempera turilor scfi-zute, face ca solurile care dezvoltfi un nod de I. puternic, $1 la о mai mare adlncime In sol, sfi fie rezistente la ger. Cerealele de toamnfi se regenereazfi fiziologic tot prin nodul de I. Aprecierea f. se face prin sta-blltrea capacitdfit de !., adlcfi a nu-mfirului de frati sterlll $i fertill, formati de о plantfi sau de un sol. Este о Insufire ereditarfi influenta-tfi mult de conditiile vegetatiei. In procesul de dezvoltare, fratii fer-tili care fructificfi, dlnd spic $1 bob (frati productivl), dau valoarea I. productive, lar suma fratilor productivl $1 neproductivl, sterill dau va-loarca f. totale. Capacitatea de a forma frati fertill sau sterlll este о caracteristicfi de sol. Formarea, apa-rltla $1 dezvoltarea fratilor se face succesiv, din fratelc principal luind na$tere cel secundari, din acestia cel tertlarl s.a.m.d. Norma de semfinat va fl mai micfl la plantele cu о capacitate mare de I. $1 mai mare la cele-lalte. Dintre cerealele de toamnfi cea mai bunfi I. о prezintfi secara, iar dintre cele de prlmfivarfi orezul. Soiurile de cereale actuale din cultura prezintfi о I. mijlocie. Ameliorarea urmfirejte atlt cre§tcrea I. cit si a capacitfitH de ?., In special la soiurile cultivate In regiuni cu icrni aspre unde, printr-o i. mare, se pot complete evcntualele goluri datorite gerurilor ?i temperaturilor joase in timpul icrnii. IIVGRA$AMINTE, substante bactc-rlcne, organice sau minerale folosite pentru fertillzarea solului §i crcarea de conditii optime de dezvoltare a plantelor cultivate. Se distlng unnfi-toarele grupe: t. baclcriene, obtinute din culturile de diferite specii de bacterll din genurilc Azotobactcr, Nilrosomonas etc. Mai cu noscute ?i mai des folosite sint: Azotobacterin, obtinut pe baza specici de bacterii Azotobacter tumefaciens, se introduce odatfi cu semfinatul sau cu plantarea materialului sfiditor; Fosfobacleri-nul continc о culturfi de Bacillus megaslherium var. fosfaticus, lichid sau praf; se aplica la fel ca preceden-tul; Лitraginul confine bacterii slmbiotice din genul Rhizobium, cu efect bun In cultura plantelor furajere perene; Silicobacterinul, tngra-§amlni care continc Bacillus mucila-ginosus var. slliceus, foloslt in fertillzarea solurilor cu reactie neutrfi sau slab acldfi. Eficacltatea I. 1). este maximfi ln cazul solurilor suficient de bogate in substante organice; I. organice, pe baza de gunoi de grajd, gunoi de pfisfiri, turba, compost, urina sau mustul de gunoi, cenu$a §1 tngrfi$fimintele verzi. Gunoiul de grajd esteun f. complex, contine azot, fosfor, potasiu etc. $1 diferite micro- 1КСВЛ$ЛМ1КТЕ 154 elemente. Contribuie la fcrtilizarea si imbunfitfillrea structurii solulul. Compozitia in elementele nutritive deplndc de specia de animale dc la care provine fi de modul de prcpa-rare. Se folosefte fenneiitat, pe plat-formc de gunoi de grajd sau prin afczarca indesatfi, senxiferiveutat si proasptit. Se incorporeazfi odatfi eu arfitura de bazfi, in doza de 20—40 tone la ha. Gunoiul de pasdri este un tngrfifamtnt natural foarte prctios. Continutul In fosfor si potasiu este dublu fala de gunoiul de grajd. Se folosefte atlt uscat (mfiruntit), clt si in amcstec cu apfi, tn cantitate de 700 — 800 kg/ha, iar In timpul vegc-talici 300 — 500 kg/ha . Turba rcpre-zinta un amestec organic format din rcsturi de plante hidrofile, In difc-ritc faze de dcsconipunere. Sc imprfis-tie sub brazdfi, odatfi cu aratura de baz3, sau se folosefte la pregfitirea coinpostulul. Mustul de grajd servef-te la stroplrea gunoiului din platforms, la prepararea compostului sau direct ca ingrfisfimlnt natural. Sc lncorporeaza la 5 — 6 cm adinci-me, pe soiurile grelc si mai adinc, pe soiurile Ufoare. Compostul este mai putin rfispindit, pregfitit pe platfor-ma, din resturi organice de naturfi animalS sau vegetalfi. Prezintfi acfl-unc asemfinfitoare gunoiului de grajd. Se folosefte cu succes in cultura plantelor industrials in cantitate de 12 — 25 t/ha, dupfi caz. Сепира se folosefte ca ingrfisfimlnt potasic sau ca ingrfi$fimlnt complex. I. nerzi reprezintS masa unor plante insfi-inintate anutne in acest scop, fn faza de maxlmS dezvoltare se in-groapfi sub brazdfi. Prezintfi actiunj asemfinfitoare gunoiului de grajd; I. minerale, simple, niixte sau com-plexe, sint cele mai numeroase $1 se obtin in fabrici dc lngrfisfimlntc minerale, special organizate. Pot fi lngrfiffimlnte cu azot, cu fosfor, cu potasiu, cu azot si fosfor, cu azot, fosfor fi potasiu, cu mlcroelementc sau cu toate acestc elemente consti-tuind I.complexe: 1—1. m.cuazot contin azot sub forma nilricfi, amoulacalfi sau amldlca. Cel mal Ufor asimila-Ы1 este cel sub forma nitricfi. Din catcgoria acestora fac parte: azola-tul de sodiu, azotatul de anxoniu, nitro-calcamontu, sulfatul dc amoniu, cia-namlda de calciu, amorxiacul llchid, apa amoniacald; 2 — I. m. cu fosfor, cele grcu solublle sint potrivitc pentru soiurile cu reactie acidfi, iar cele usor solubile pentru soiurile cu reactie neutrfi sau slab alcalinfi. Mai important este superfosfatul-, t. m. cu potasiu, solubile in apfi, о parte din potasiu este luatfi de plante din so-lutla solului, iar о parte se fixcazfi in complexul cololdal. Principalele tlpurl sint: carhonalul de potasiu, clorura de potasiu, sarea potasicfl si sulfatul de potasiu: 3 — T. m. cu mlcroelementc, servesc pentru com-pletarca unor elemente indlspensa-bile pentru plante, in cantitfiti foarte mici. Mai importnnte sin: actdul boric, boraxul, dolomitul, sulfatul de magneziu, sulfatul de cupru si sulfaful de mangem. 4 — f. m. complexe, carc contin 2-3 elemente in diferite proportii. Dintre acestea amin-tiin: diamofos, amofos, rxitrofos, nilro-foska. Aceastfi categorie de I. se bu-curfi $i dc actiune insecticidfi sau fungicidfi, denuniindu-se fi 1. cu actiune niixtfi. In legfiturfi cu nioda-litfitilc de aplicare este bine sfi se cunoascfi dacfi se pot aplica separat sau tn amestec cu alte IngrfiffiiBinte (tab. nr. 8). INUKA9AM1NTE Tabelul nr. Я Т1мП rrlaclMle lairlvlalDte yl earaelerlallelle it bail Denumirea ingre$emlnlului Caracteristicl dc baze a. INGRA§AMINTE CU AZOT 1. liigrfi§§inintc cu azot amoniacal - Amoniacul sinlclic — Apa amoniacala Sulfatul dc amoniu (NH4)3S04 Clorura de amoniu NH4C1 Bicarbonatul de amoniu NH4HC04 2. Ingrd§£minte cu azot nitric — Azotatul de sodiu, NaN03 (natural sau sintetic) Azotatul de calciu Ca(N03)3 — Azotatul de amoniu NH4N03 3. !ngre?eminte cu azot amidic — Cianamida de calciu CaCN2 lngra^mlnt lichid. Se aplica direct tn sol, indlcat pentru culturile lrigate, introdus direct ln apa de udare. Solutie apoase dc amoniac, cu un continut de 20-28% NH3 sau 16-20% N. Se aplice lnainte de insamin-lare sau in timpul vegctatici. Se prezinta sub forme solide, cu reac-tie fiziologice acide. Sc aplice odata cu aretura de baze. Se prezinta sub forma solide. Ingra-?eintnt fiziologic acid. Se арИсй ina-inte de lnseinintare, pe solurile cu reactie alcallna. Se prezinte ca о sare alba. Se folosc§te In stare solide, dar mai ales sub forma de solutie apoase, pc solurile cu reactia acide. Se prezinte sub forme dc cristale, cu reactie fiziologice alcalina. Se aplica deodate cu ingre§emintul cu fosfor sau cu amendamente de calciu. Sare foarte liigroscopica. Se aplice In amestec cu var pentru a nu fi prea higroscopic. Ingre$emlnt universal, po-| trivit solurilor nlsipoase $i podzolicc. | Sare cristalizate de culoare albe, I foarte higroscopice. Reactie acida. Po-| trivit pentru toate tipurile de sol. Sc prezinte sub forma solide, de cu-j loare cenu^ie cu reactie bazice. Se fo-; lose$te singure sau tn amestec cu alte j lngre§eminte. ь. !ngrA$Aminte CU FOSFOR — Fdinu de fosforili — Hiperfosfatul Folosite pe solurile cu reactie acida. Asemenetor feinei de fosforlti. Reco-mandabil pe solurile u§or acide. iNGItAgAMINTK 156 Tabelul nr. 8 (conttnuare) Denutnirea tngra$amlntului — i'dina de oase (degresata sau degelatinata) — Zgura lui Thomas Superfosfatul Caractcristlci de baza Pulbere de culoare alb-inurdara. Se folosefte pe soiurile cu reactie acida. Se prezinta sub forma solida putin higroscopica. Aplicata terenurilor cu reactie acida, cu efect fermentant. U?or solubil In apa. Se folosefte sub formS granulata cu 16—18% P205. Recomandnbil tuturor culturilor a-gricole. c. IngrA§Aminte CU POTASIU — Clorura de potasiu KC1 Sare potasicd 30-40 K20 Sulfatul dc potasiu KaS04 Carbonatul de potasiu K2CO, Bicarbonaiul de potasiu KHCO, Se prezinta sub forma de sare crisla-lizata, de culoare alba. Hlgroscoplca, cu reactie acida. Cel mai rasptndit ingra^umint potasic. Produs de culoare alba, higroscopica. Sare de culoare alba. Reactie acida. Potrivita pentru plantele care nu su-porta clorul. Se prezinta sub stare solida, culoare alba, cristalizat, nehidroscopic. Reac-tie bazica. Potrivit pentru toate soiurile ?i la toate plantele. d. 1ngrA§Aminte ORGANICE Gunoiul de grajd - Gunoiul de pdsari Urina $i mustul de gunoi de grajd Materialc reziduale ale oracelor Ingrdfdmintc organo-mine rale Ingra$amint complex $i pentru ameliorarea structurii solului, 20—40 t/ha, In functie de sol ?i planta. Ingra$amlnt bogat In azot, fosfor $i potasiu. Actiune rapida. Potrivit pentru cultura legumelor. In amestec cu apa, must de gunoi, aplicat tn timpul i vegetatlel. ' Bogat In azot $i potasiu, sub forme j u?or asimilabile, 2 000-20 000 1/ha ' tn functie de continutul tn azot $i j cerintele plantei. Produs rezultat tn urma fermentarii I produselor reziduale, bogat In materil | fertillzante. Potrivit pentru cultura l legumelor §i pomilor. Folosite tn amestecuri pulveri/.ante | sau granulate. Amestec de gunoi dc I grajd, compost, raranita, gunoi de j pasari, tngra$aminte minerale $.a. ! Pentru toate plantele cultivate. 157 iNgAMlNTARl ARTII'H'IALE LA ANIIIALE Tabelul nr. S (conlinuarc) Denumirea tngrS$am in1i1111 i Caraclerlslici dc baza — Apele mate — lngrd§ainintc verzi — 1пдгй§йт1п1с baclerlene Bogate in elemente nutritive organice j $i minerale. In unele cazuri dupa aplicare biologies. | Lupin, trifoi incamat, mu$lar, secara. hri§cS, fasolHa, mazSre $.a., ingropale I sub brazdS in timpul vegelatiei lor. j Nitrogln, Azotobacterin, Fosfobacle-I rin, Silicobaclcrin. fngrasamint bac-I terian complex. Principalele IngrS$Sminte $i ainenda mcnte folosite in agricullura sint re date in tabelul nr. 9: INGRIJIREA CULTURILOR , complex de mSsuri agrotehnice care asi-gurS cele mai bune conditii de dezvoltare a plantelor cultivate. I. C. toamna: inlSturarea apei care stag-neazS eventual pe suprafata semSnS-turilor, utilizarea icrbicidelor pentru combaterea buruienilor, grSpatul, apiicarea ingrS$8mintelor, scmSna-tul in epoca optimS, tSvSlugirea arS-turilor proaspete cu solul foarte afinat, retinerca zSpezil pe semSnS-turi, controlul modului de lernare a semSnSturilor; I. C. larna: cSlirea plantelor, retinerea zSpezil de la spulberare, semanatul adinc, la timp, in rigole, tSvSlugire, spargerca crus-tei de gheatS, tSvSlugirea zSpezii, controlul de iarnS al semSnSturilor $.a.; I. C. primSvara: evitarea stag-nSrli apei, grSparea, tSvSlugirea, mSruntirea ?i afinarea solului, inul-clrea, prelntimpinarea cSderii, grS-patul inalnte $1 dupS rSsSrire, dupS caz, combaterea buruienilor, apiicarea iugrS$Smintelor suplimentare, precum ?i combaterea bolilor ?i dSunStorilor, plivit, prS?it, mu?uroit, r Sri tat, afinarea suplimentarS, polenizarea suplImentarS artificials; Т. C. vara: plivit, prS$it, grSpat, ingrS?are fazialS. Printre mSsurile de I. C. se numSrS §i irigarca, mai ales in anii seceto^I, la culturile cu cerinte mari fatS de factorii 1 vcgc-tativ apS. InsamIxjari artificiale la AX1MALE, metodS curentS de re-productie, care constS in recoltarea spermei de la un reproducStor mascul $1 depuncrca ci, cu ajutorul unui Instrumentar adecvat, in organcle genitale ale femelei aflate in cSldurl. Tehnologia I. A. LA A. cuprinde fa-zcle; recoltarea spermei, diluarea, conservarea ?i inocularea el. I. A. LA A. sc folosesc ca mijloc rapid de inmultire ?i ameliorare a efectivelor de animale; ca metodS de combatere a sterllitStii ?i a bolilor infecto-con-tagioase $1 parazitare, transmisibllc prin actul montei; ca metodS de cercetare §tilntlficS (hlbridSri lntre specii). Cu ajutorul acestei metode se pot folosi mai bine reproducS-torii masculi de mare valoare zoo-tehnicS. Astfel, cu sperma unui taur se pot InsSrainta, lntr-un sezon de montS zootehnlcS, peste 1 000 de vaci, in loc de 50 — 70 prin monta naturalS; cu sperma unul berbcc sc pot InsSrainta 1 000 — 1 500 oi, in timp ce prin monta naturalS doar 150 — 200 capete. IK«JK4$AMI N Tfi 158 Ingrflflmlnle fl a men 4a men to folosite In agrleuUnra De bazfi Calegorli | Tipuri i Azotate Azotate nitrice Azotate amonlacale Azotate nltrlce-amonlacale Azotate amldlce Azotate organice slntetlce Eos fa I ice I osfatice greu solubile Fosfatlce mijlociu solubile MISERALE Fosfatlce u$or solubile Fosfatice combinatc Guanouri Potasice Sfirurl potasice naturale Sfiruri potasice preparate Сепией 0 EGAS ICE Guuolul de grajd Gunoiul de pfisfirl Gunoiul artificial Compost ul Turba Fecalele, urina §1 apele uzate de canalizare lngrfifAmintelc verzi HACTERIESE Nitrogenul Azotbacterinul Fosfobacterlnul Sllicobacterlnul I NCR A $ A MIS T E lngrfiffimlnte cu magnezlu SPEC I ALE Ingr&ffiminle cu sodiu lngrfiffimlnte cu sulf lngrfiffimlnte cu microelemente AMESDAMESTE Amendamente cu calciu pentru soiurile acide Amendamente cu calciu pentru soiurile alcallne 159 INTREPRINDERE AGRICOLA DE STAT tNSPlCAIlE, fazS dlu organogeneza cerealelor, Imedlat urmStoare impS-ierii $1 premergStoare lnfloririi. ca-racterizatS prin formarea $i nparRia inflorescentei. I. are loc tiinpuriu, In faza de infrStlre, odatS cu forina-rea paiului. DupS lngro$area tccii frunzel (a$a-zlsa fazd de burduf), lnfloresccnta cerealelor este deja formats $1 pSrSse$te teaca ultlmei frunze. Conditiile de dezvoltare din timpul I. au о influents destul de marc asupra numSrulul ?i formSrii boabelor. In functie de momentul aparltlei inflorescentel, u$or de ob-servat, se poate aprecia durata de vegetatie a soiurilor. Un lan se considers lnspicat, clnd majoritatea plantelor au treimea supcrioarS a splculut sau panicululul iesitS din teaca ultimei frunze. INTREPRINDERE AGRICOLA, unl-tate de bazS a economiel natio-nale care folosefte ca principal mij-loc de productie pSmintul, iar ca mijloaee biologice, plantele cultivate §i speciile de animale domcstice cu soiurile si rasele respective. I.A. este veriga de bazS a agriculturii sociallste. Sporirea volumului dc bunuri agroalimcntarc, in vederea creSrii dc conditii optime, materialc $i spirituale, pentru om, constituie scopul principal al I.A. Caracteris-ticile fundamentale ale I.A., fafS de alte Intreprinderi economice, sint: dispersarea productiel pe un teri-toriu de mare lntindere, actiunea directs a unor factori naturali (de climS. relief, sol etc.), caracterul complex al procesului de muncS, inclusiv caracterul neuniform in timp $i spatiu al diverselor activi-tati specifice. Productiile realizate de I.A. constituie valori de folosintS ?i valori destinate reproduced ISrgite. Functiile de bazS ale f.A. privesc: funcfia de productie sau gruparea activitStilor csentiale; funcfta de cercetare-dezvoltare sau In- cadrarea intreprinderi i in ritmul impus de progresul tehnico-$tiintific; funcfia comerciald, probleme legate de aprovizionarea cu materii ?i materialc; funcfia financiar-contabild, aslgurarca cu mijloaee financiarc necesare; funcfia de personal, refe-ritoare la asigurarea cu forjS do muncS. Formele de bazS ale f.A. socialiste slnt: tnlrcprinderea a- gricold de stat si cooperation agri-cola de producfie. CaracteristicS este $i structura organizatoricS a f.A., care comports doua aspecte spcci-fice; cantitativ, oglindit prin numSrul compartimentelor specifice, ?i calitatio, reflectat prin fclul compartimentelor. Structura organizatoricS a I. A. csle infucn(atS dc un complex de factori ?i anume: forma social-cconomicS a intreprinderi!, continutul de bazS al activitStii, factorii naturali, factorii tehnici, factorii organizatorici §i factorii cconomici. Pentru obtinerca de pro-ductii mari, constante si de calitate corespunzStoare, toti ace$ti factori trebuie cunoscuti, corelati ?i diri-jati. Profilarea, specializarea $1 di-mensionarea f.A. constituie un factor de bazS in realizarea celor mai mari §i mai economice product li. Optimizarea profilului $i a specia-lizSrii f.A. constituie problema eco-nomico-organizatoricS majorS. Intreprinderi: agricola de STAT (I.A.S.), imitate economics dc stat, constituitS din forme de productie agricole §1 din sectoarc de dcservire avind ca obiect coordo-narea procesului de productie si a activitStii financiarc, de aprovizio-narc, de valorificare a produselor in cadrul fermelor. Activitatea l.A.S. se desfSsoarS pe baza gestlunii economice proprii, folosind munca sa-lariatS. Gestiunea economics pre-supune acoperirea chcltuielilor din vcniturile proprii ale lnlreprinderii si asigurarea de bcneficii. I.A.S. gru- IMBEFBIKDLKE AtiBICOLi DE STAT 160 peazfi un numftr de ferme agricole de produc fie. care asigurS productia-marfS, precum ?i un питйг de sec-toare de deseroire. Este persoanft ju-ridica, ealitate ln care asigura coor-donarea $1 Indrumarea activitatii de productie a fermelor ?i sectoarelor din subordine, introducerea de noi teh-nologii, organizarea rationaia а тип-cii, elaboreaza planul de productie etc. Conducerea este asigurata de un Consiliu de administrate format din director, tehnolog ?ef ?! economist, ?efi de ferme ?i de sectoare de deservire. Suprafetele I.A.S. se stabilesc In functie de profil, zona. conditii locale, grad de dispersare ?i specializare. Fermele din structura organizatorica a I.A.S. stnt uuitdti de productie de baza, cu profil limitat la un numar restrins de ramuri de productie vegetaia sau animaia, de sine statatoare, cu ges-tiune proprie, conduse de un specialist agronom (?cful fermei), ajutnt de un personal tehnic ?i adminlstra-tiv. Nu este persoanA jurldlcA, ope-ratiile financiare ?i rcprezentanta fata de tertl fiind aslgurata de I.A.S. Fermele pot fi: agricole-vegetalc, de cre?terea animalelor, pomicole, lc-gumicole, viticole, agricole mixte. J, к JERSEY, rasA de vacl, orlglnarA dia Anglia (Insula Jersey), bunA pro-ducAtoare de lapte (3 000 — 3 500 1), renumltA pentru continutul mare de grAsime (5—7% grAsime); greutatea corporalA redusA (380 — 420 kg) ?1 un randament scAzut la tAiere (40 — 45%); culoarea este asemAnAtoarc cu cca a cAprioarei: cafeniu-deschisA sau cApriorle, de diferite nuance. mai deschlsA pe pArtile interne ale membrelor $1 pe abdomen. La noi ln tarA a fost importatA ln scopul dc a fl folositA atlt la iucruci§Ari dc infuzic, pentru a ridica procentul dc grAsime din laptele raselor noaslrc, cit §i pentru transformarca sau ab-sorbfia unor rase locale slab productive. kl§-All§y soi de vltA nobilA pentru ovalA, alb-auric §i galben-aurie la stafide, cu ciorchinele lung. rAsflrat, K.-M. auriu $1 ncgru-lnchis la K.-M. de pinA la 450 g, boaba fArA seminte. negru; se coace dupA 15 aug. L LALEA (Tulipa gesnerlana), fam. Liliaeeae. Plants hortlcolS, perenS, originarS din Asia CentralS, de RS-sSrit fi Africa de Nord; se cultivS pentru florile sale foarte frumos co-lorate. Foarte putin pretentioasS fatS de sol, dar le prefers pe cele lnsorite, permeabile fi potrlvit de umede. Se lnmultefte vegetativ, prin bulbi fi bulbili. Ei se scot vara, ln iun.-iul., se pSstrcazS In locuri uscate fl tntunecate fl se planteazS ln oct. pe brazde, pe rSsaduri, peluze, la 20 — 25 cm lntre rlnduri, 12 — 15 cm pe rind fi la 8 — 10 cm adlncime. LucrSrile de lngrijire sint: prafile pentru lndepSrtarea buruienilor, ln-grSfSminte minerale complexc, u-dSri la secetS. Recoltarea se face clnd floarea e complet coloratS, dar tnchisS. Se mai pot cultiva de tlm-puriu fl fortat. In culturS se aflS urmStoarele soiuri j simple tlmpurll — Brilliant Star, petalele alunglte, ascu(ite, rofii fi galbene; Brilliant Star Max, Christmas Marvel, Joff re; Involte tlmpurll — Eleclra, rofu-vi-finie; scmltlmpurll trlumf — Aureola, rosie cu bordurS galbenS, vi-guroasa; Kansas, alb-curat; Zwanen-burg, alb-pur, cupa foarte InaltS, cillndrlcS; Cassini, Bing Crosby, Lusttge Wttwe, Paul Richter, Princess Beatrix, Rose Beauty; tlrzll Darwin — Aristocrat, floare cu cupS InaltS, roz, clclamen; Demeter, violet cu tcntS purpurle, Queen of Night, violet, aproape negru; Grander, Rose Gopland, Sweet armong; tlrzfl Darwin hibrld — Apeldoorn, floare rofie conlcS; Gudoshnik, galben-pur sau strlat cu rofu, plnS la rofu-clar, vi-guroase, cu cupS foarte marej Jewel 103 LAКОПАСК of Spring, galben bordat de ro$u; London, го^и cu cupa mare; Oxford, ro?u-oranj, dlscret parfumat; Dover, Holland’s Glorte, Red Matador', simple tlrzll — Advance, Dtllenburg; floare de crln — White Trtumphator, alb-curat, cu nervuri de culoare gfilbule; Dgantto, Martette, Queen of Saaba; 1. papagal — Black Parrot, purpurlu-violaceu, foarte Inchls, plnfi la negru, petalele franjurate; Blue Parrot, vlolet-albastru, flori franjurate; Fantasy, flori franjurate, roz-p&tat cu verde; Orange favourite. formatfi din lncruclgarea porcllor locall danezl cu exemplare din Ma-rele alb. Supu$l unei selectli rlgu-roase $1 metodlce, unei allmentatil complete $1 varlate (lapte ecremat, concentrate, In special orz), con-formatla corporalfi s-a alunglt, pro-centul de carne a crescut In detrimental stratulul de grfislme, deve-nind un pore perfectlonat pentru productia de came, care se pre-teazfi la prepararea ftacon-ulul. Este de talie mijlocie, lunglmea corporalfi Intre 160 —180 cm. Datorltfi faptulul cfi aceastfi rasfi are о parti- Flg. 55 Landraee portocaliu-strfilucltor, flori marl, discret parfumate; 1. botanlce — Fosteriana, Mad. Lefeber; 1. botanlce — Kauffmannlana, The First, Goudstulc. (Fig. 54) LANDRACE (sau Rasd de fara), rasfi de porci, orlginarfi din Danemarca eularitate anatomicfi (o pereche sau doufi de coaste In plus fatfi de alte rase, lnsu?ire care s-a obtinut In timp, prin selectie), trunchiul este lung $1 mai putin adlnc, dar trenul posterior este mai dezvoltat, ccca ce face ca, in ansamblu, sfi aibfi forma LA (Jit PABOS 164 de рагй. Este un animal zvelt, de culoare albft; о tnsu$ire valoroasA a rasei este proliflcitatea (In medie 10 parcel 1а о Шаге din care Infarct 8— 9 capete). Este conslderat cel mai precoce pore cunoscut р!пД astAzi, ceea ce se manifest prin valorlfl-carea In cel mai tnalt grad a hranel $i decl cre?terea rapidA a tineretului $i lngr£$arca In general lntr-un timp scurt; la 7 luni ajunge la 90 — 100 kg, greutate la care se sacrificA. La noi in tarS s-au importat porci L. din Canada, Anglia, Suedla, precum ?i din Polonia $1 s-au rAsptndit tn loatc regiunile tArli, unde, tn rasa ригй sau ca meti§i cu Marele alb, formeaza ferme mari; se apreciaza ca porcul L. cu meti§ii sAl reprc-zint5 25—30% din efectivul por-cinelor albe, crescute la noi. (Fig. 55) LAUIl PAHOS (Datura innoxia), fam. Scrophulariaceae. Planta medicinal!, anuaia, originara din A-inerica. Confine alcaloizi cu nucleu propanic (0,3%), dintre care scopolamine este un puternic calmant al excitatiilor psihomotorll. Deri-vatii lui se utilizcazA la prepararea mcdicamentelor spasinolitice. Se cul-tivA dupa prA§itoarc, tn zone foarte calde. pc soluri fertile, profunde, bogate in humus. La noi se cultiva in BArAgan, Dobrogea §1 Cimpia к =1, .... b. I r=\ c, unde n media populatiei, gt (j) efectul capacltStii combinative generate pentru pSrintele i(j), S(j efectul capacltStii combinative specifice pentru hibridarea dintre pfirintli I ?i j (Sjj =Sjj), rtj efectul reciproc (r(j = = гл) ?i c(jti efectul de medie asoclat la о observatie Individuals (tjk). Se impun urmStoarele restrictii: 9 t=o sij=° (pentru fiecare pSrlntc i.j) Pentru a testa cfectele capacltStii specifice de comblnarc se folose?te: РШР~ i)/2,wi] = Mr/M'e S-nu folosit urmStoarele notatil: X,.= E*0 j X-J~ £ XIJ x ..= £ E xu • j Diferitele categorii de efecte se sta-bilesc astfel: £- -- A'2.., 2 i p 2 ъ = x^xu+x,,)- 2 i-вд2- 2 %2 Si) = 4- (Xij + xji)— - (Xt.+X., + 2 2p + Xj. -f X.j)-\-------A\., P2 rD= ~ Mode lui II — Modelul matematic pentru analiza capacltStii combinative este: xij=и + g / -f- gj+sfj + r,j + + -£>а--ь -1- £(&*>№+ b к b k +‘SE be к l eijk unde toate efectele cu exceptla lui и sint considerate varlabile randomi-zate. PStratcle medii ale capacltStii combinative a§teptate stnt redate In tabel la coloana destinatS modelu-lui II. M.B. al lui Jinks $1 Hay man folose?te de asemenea sistemul hibri- Tabelul nr. 11 Tatratele medti agteptate Sursn G.L. Siima Pitratul Modelul I Modelul II pfilratelor | mediu aa+2(p-l)p«ej+ Lnpaciiaicn ^-rald de combinare p-1 Se Mg "+а'ЬУа P + 2 pag Ca|. icil.itc:i specified de combi- «*+• 2 SE4?, . , 2(p2 ---p + 1) 2 p(p-l)/2 s. Me P(P-l) i J ° <т H--- _ Os Pa Eiecle i'■eci[ir>!ci* i P — 7/J 4 MODEL BIOMETRIC 196 nu variazfi In functie dc areal, Wr = = constant + Vr ?i regresia WrIVr este linia dreaptfi cu pantfi unltarfi. Clnd VT = 0, Wr=—D — H.. Deci in gra-4 ficul (Vr, Wr) intersectia lui Wr cu axele este un indicator al gradului mediu de dominant al materialului experimental. In cazul In care exlstfi о dominant partialfi HXD, intersectia lui Wr este negativfi. Dacfi nu existfi dominanta /^=0 deci: Vr = -1 D ?I \vr= — d. 4 2 In acest caz toate punctele de pe graficul Vr, Wr sint estimate intr-un singur punct: Wr=2Vr $i nu existfi regresie. Pozitia punctelor de-a lun-gul liniei de regresie a lui Wr pe Vr depinde de proportla relativfi a alelelor dominante ?i recesive prc-zente in pfirintele comun. Pfirintil cu о preponderentfi a alelelor domi-nantc vor avea о variants $i cova-rlantfi micfi ?i deci vor fi aproape de origine. Din contra, pfirintil cu о preponderentfi a alelelor recesive vor fi plasatl in partea opusfi a liniei dc regresie. Relatiile de dominantfi in graficul Vr, Wr, efectele de mediu sint neglijate. M.B. nl lui Jinks §1 Мог ley Jones estimeazfi componen-tcle genetice ale heterozisului. In-tensitatea heterozisului se mfisoarfi prin diferenta intre F, ?i cel mai bun pfirinte P0. Parametrli care evalueazfi a?teptfirlle cu privire la efectul genetic sint urmfitoriii [d]=r2d (pentru aditlvitate); [Л]=2Л (pentru dominantfi); ky2_ i [r] = (Interactiunea intre loci homozigoti; [j]=yZj (interactiunea lntre loci homozigoti $i heterozigoti); [/]=£/ (interactiunea lntre loci heterozigoti) Zd. 2Л, 2/, X;, £* reprezintfi suina efectelor tuturor locilor prin care se diferentiazfi P, ?I P2 . P, $i P2 diferfi prin к loci, din care A*' sint loci cu 2 к' efect favorabil.v =1— — poate к fi luat ca m&surfi a gradului de dis-persare a locilor de cel mai marc efect, in cel doi pfirintl. Dacfi y = — 1 ,P, are toti locii cu efect favorabil, iar "Pg аге locii cu continut favorabil. In sltuatla ln care y=0 ?I A'=1/2 k, existfi un maxim poslbil de dispersie a locilor cu efect pozltlv intre Pj ?i P2. Ecuatlile care stabl-lesc fenotlpurile pfirintilor, retro-tncruci?firilor, generatiile dintre b\ $i F2 precum §i intensltatea heterozisului sint urmfitoarele: Pu(ma.v P„ P2)-[dl- l- Ш + Ш + P,0(max Blt Bi) = l/2[d]+ [/1)-} 1/2[fj F, = [A] + l/4[/]; FS = 1/2[A]; Р, = Р0=[Л]-[/]-^]- 1/21Л]. Cele trei teste de Interactiune A = B = = C=0, in limitele crorii (dupfi Hather, 1949) devin: д=1/2[/]-ш + ГП; P = l/2[f]-L/] + [/]; C=2 [i] + [l]. Valorile fenotipice pentru cele trei teste de interactiune $1 variantele MONOCl'LTUR A lor s-au calculat cu ajutorul inediilor generaliilor Px, Pa, F,, Fn, B,, Ba fiind: Л=2 В, — P, — Г\; B = 2 B, — P2 — F2; C^4F2-2F1-/,,-P2: V^=4 VB^+VPi + VF,; V/l = 4 VB2 + VP, + VF2; V’c=16 Vfa+4 VF. + VPi + VP^ Varlantele celor cinci parametri, care mfisoarA intensltatea efectelor genetice. calculate cu ajutorul variantelor medlllor acestor generatll. slnti V[d] = VBl = VBa; V[h] = VFl +16 VFa + 1/4PP. + + 1/4 VP2+4B1 + VB2; V[fJ=4 V'Bi+4 B2 + 16 VF2; V[j]=4 VBl-\- VPj + 4 VB2 + V P2; V[l] = VP\ + VPz+4 VFj+16VrF^ + + 16 VBt + 16 VB2. Parametrll estlmati slnt testati cu ajutorul unui X2 calculat de la devi-atlile medlilor observate (o) la me-dllle a?teptate (a) cu un numfir de grade de libertate egal cu numfirul de medii generatll (6) mal pufin numfi-rul de parametri (5): s\ este varianta erorii rezultata dc la analiza variantei In blocurl. Se pot calcula, de asemenea, coeficientul de erltabilitate, coeficientul de discriminare $1 probabllltatea de transgreslune In F2i unde 1IX — coeficientul de eritablli-tate, sp — varianta totalfi In Fa, «2 — varianta erorii (de la^experi-enta In blocurl cu P]t P2 $1 Fa). Coeficientul de discriminare In F2 este о apllcatle utilfi a coeflcientului de eritabilitate, pentru cfi permite stabilirea fractiel mlnlme de plante Fa, necesarfi procesului de selectie. Se calculeazfi dupfi formula: Probabilitatea transgresiunilor fa-vorablle in F., se calculeazfi de la valoarea limltfi a plantelor semnifica-tiv mai bune declt P0, X = P0±2Yc Aceastfi valoare se lndepfirteazfi de Fa cu X — Fo. Tn cazul In care sensul favorabil este spre valori mai ridicate, deviatia x de la media Fa este Clnd sensul favorabil este spre valori mai slabe ,= л-*. 4 Procentul transgresiunilor favorabile exprlmfi probabilitatea de a scoatc dintr-o lncrucl?are forme mai bune declt pfirintii utilizat! ?I, ca atare, prezintfi un interes deosebit pentru selectie. MONOCULTUItA, rcpetare a accle-la$i culturi, ani de-a rindul, pe ace-easi solfi. Nu este un sistern agro- MONTA 198 tehnic recomandabil, deoarece duce la sSrScirea terenului ?i la inmul-tirea bolilor ?1 dSunStorilor. Acest mod de culturS exclude posibilltatea unui asolament §i о rotate a culturilor a?a cum cere agricultura $tlin-tificS rationalS. Sub aspect ecologlc, M. sint agrobiocenoze in care, pe nivelul trofic al producStorilor, se afirmS о singurS specie ca element dominant. Se rccomandS inlocuirea sistemului dc M. cu sistem de pluri-culturS, cu asolamenle $i rotatii po-trivite. MONTA, act de iinpercchere intre doi reproducStori de sex opus (de-punerea spermei in organele genltale femele). M. este de douS feluri: dirijata $i libera. M. «lirlJatS este un sistem corespunzStor, care se folose$te pe scarS largS in toate gos-podSriile agricole. ConstS in aceea cS masculul se tine separat de femele $i M. se efectueazS sub supravegherea crescStorului dc animale. M. liberS este un sistem primitiv, in care mas-culii sint tiQUti impreunS cu feme-lele ?i, pe mSsurS ce acestea intra in cSlduri, sint montatc. Se desfS-§oarS fSrS nici un control din partea crescStorului. PrezintS о serie de dezavantaje, pr intre care: nu se cunoa?te data montei, nu este cunoscut tatSl, masculii nu sint folo-siti rational monttnd la intlmplare, de multe ori aceea?i femelS, ceea ce duce la epuizarea lor, slSbesc; prin lipsa de supraveghere se pot intlmpla accidente, se pot rSspindi diferite boli, lucrSrile de selectie sint Ingreunate, nu se pot planifica fS-tSrile. О variants a acestui sistem este M. in harem sau pe loturi (unui mascul i se repartizeazS un grup de femele), care se practlcS la ovine ?i pSsSri, dar prezintS unele neajun-suri, ceea ce face sS se practice limi-tat. In functie de specia de animale, M. are particularitSti de aplicare: la bovine se practlcS M. individual dlrtjatd, ceea ce permite cunoa?terea originii descendentilor, alegerea pe-rechilor de reproducStori, planifi-carea fStSrllor, selectla, ameliorarea; la porcine este e?alonatS de-a lungul anulul, la intervale scurte de Fig. T8 Moreov timp, ceea ce are unele avantaje: folosire rationalS a reproducStori-lor, repartizare uniforms a productiei in tot timpul anului, folosire rationalS a adSposturilor, о mai buna utilizare a fortei de muncS; la ovine se folosesc sistemele de M. In liberiate, pe clase. In harem $1 individuald. 111. pe clase se face pe turme separate, grupate pe baza anumitor insu$iri, dupa scopul ur-mSrit; la cabaline se aplica M. diri-jaid, conform planului de Л1. intoc-mit de crescStorie, fStSrile urmind sS aibS loc primSvara timpuriu. AIORCOV (Daucns carotta), fam. Umbelliferae. Legunia rSdScinoasS, bienalS, cu rSdScina cSrnoasS, ro§u- 199 MUSCAT DB HAMBURG gfilbule, frunze crestate, tulpina lnaltfi de 0,80—1,20 m, flori dlspuse In umbele $1 fruct achenfi. Orlglnarfi din Est, este о legumfi bogatfi In prlnclpll allmentare, dintre care substance minerale, substante grase $1 vitamine. Rezlstfi la temperaturi scfizute, cere apfi multfi fi locuri lnsorlte, reactloneazfi la Ingrfiffi-mlnte prin sporirea cantltatlvfi §1 calltatlvfi a recoltel, necesitfi un sol profund, bine lucrat, ffirfi buruieni $1 care a fost lngrfifat anterior. Se-mfinatul se face direct In clmp; dis-tanta Intre rinduri este de 30—35 cm sau ceva mai micfi, in functie de soi fi fertllitatea solului. Cantitatea de sfimlntfi 8—10 kg/ha. Se poate Insfi-mlnta cu о plantfi indicatoare. Se seamfinfi In pragul iernii sau prlmfi-vara foarte timpuriu, pentru obti-nerea productie! de varfi, sau primfivara tlrzlu, pentru productia de toamnfi $1 de larnfi. Lucrfirile de tntretinere se reduc la prafile printre rinduri $1 la mentlnerea curatfi a culturii. Irigare dupfi nevoie $1 dupfi dezvoltarea frunzelor. Recoltarea In faza de coacere economics, dupfi atingerea greutfitii, volumulul $1 altor caractere specifice. Productia 15 — 30 tone/ha la soiurile timpurii fi 20 — 40 t/ha la soiurile tardive. Soiurile din culturfi slnt: timpurii fi semltlmpurll — Carotte de Paris, Dancers 126, Nantes Scarlet, Nantes; semltlrzll fi tlrzll — Bawers Kleler roteshertz, Chantenay, Chanlenay Red Core, Mark gartner, Uria§ de Berlicum. (Fig. 78) MO§NEGEI (Pyrethrum sp.), fam. Composttae. Plantfi horticolS, pe-renfi, orlglnarfi din N—V Europe! fi din Asia Mlcfi. Are о inflorescentfi foarte decorativfi, corimbiformS, formats de mal multe calatldil, cu flori ligulate albe fi tubuloase galbene. Este putin pretentioasfi fatfi de sol fl umiditate. Se Inmultefte prin seminte semfinate In mart.- apr.. In rfisadnite calde fi este plan-tatfi definitiv dupfi trecerea bru-melor. Speciile din culturfi slnt: Pyrethrum parthenifoltum, P. ro-seum. MULCIREA SOLULUI, acoperirea temporarfi a solului cu diferite mate-rlale, pentru mfirirea productiei timpurii la unele specii legumicole sau pentru pfistrarea calltfitil solului in livezile cu poml pltici. Se face cu carton, hirtie obifnuitfi, talaf im-pregnat cu bitum, paie, frunze, bfiligar foarte descompus, polleti-lenfi, pollclorurfi de vlnil transpa-rentfi, fumurie fi neagrfi, polistiren espandat, emulsil de cauciuc sin-tetic, emulsii bituminoase. A dat rezultate bune la pepenl, castraveti, dovlecei, ardei, vinete, salatfi, spa-ranghel. MUSCAT D’ADDA, soi de vitfi no-bllfi pentru strugurl de masfi, cu ciorchinele mare, 300 — 400 g; boabfi Fig. 19 Moseat do Ilamborg neagrfi, rotundfi, mare; pulpfi cro-cantfi; cfirnoasfi; se coace la lncepu-tul lunii sept. MUSCAT DE HAMBURG, soi de vitfi nobilfi pentru struguri de masfi, MUSCAT OTTONBL 2HJ cu ciorchinele mare, de 300 — 4U0 g; boaba neagra, ovalS, cu pielita cc-roasi, pulpa cSrnoas5 cu gust ta-milos; se coacc la Inceputul lunii sept. (Fig. 79) MUSCAT OTTOKEL, soi dc nobilS pentru vin ro$u, cu ciorch vi^ prin buta$i in lot timpul anului, de preferat fiind iul.-sept., fcbr.-apr.F apoi se planteaza in ghivccc lntr-un paminl de rasadnita, dc frunze $i de gradina. Sc ciupesc. Speciile din cultura sint: Pelargonium grandif'lora, P. pelt alum, P. radula, P. zonale. (Fig. 81). MU§E'J'EL (Matricaria chumomillu) fam. Compositae. Planta anuaia, medicinal, originarS din sudul §i sud-estul Europei, cultivala pentru florile sale (Flores chamomillae), bogate in ulei volatil, ее сопЦп azulenc. Ccaiul de M. sc recomanda in cal-marea colicilor, este sudorific, dez-infectant pentru piagi, arsuri, con-junctivite, se utilizeaza In cosme-tic3. Este putin pretenfios fata de sol, dar reaciioneaza favorabil la ingra§amintc. Sc cultiva bine dupa Fig. 80 Muscat Ottooel cilindro-conic; boaba-sferica, u$or lurtita, mijlocie, vcrde-galbuic, cu о nuanta albicioasa din cauza cerii; pielita groasa; pulpa crocanta, des-tul de zemoasa ?i intens aromata. (Fig. 80) MUSCAT PERLA DE CSABA, sol de vita nobiia pentru struguri de masa, cu ciorchinele indesat, de 60 — 150 g; boaba galben-verzuie ?i rotunda, cu pielita subtire, miezul cu gust tamlios; sc coace in prima jumatate a lunii iul. MU§CATA (Pelargonium sp)., fam. Geraniaceae. Planta liorticola, originara din Africa (Colonia Capului), cu noscuta si apreciata in cultura pentru florile sale deosebit de fru-moasc. Este о planta perena, care vcgeteaza continuu. Cere inultd lu-inina $i mult acr. Suporta soarelc direct ?i atmosfera uscata. Prefera soluri semi-usoare, bine aerisitc $i bogate in humus. Se lnmulte?tc Fig. 81 MuecalA borceaguri pentru masa verde, leguminoase timpurii §i cereale de loainna. Reactioneaza pozitiv la ingra^amintele mlnerale, apllcate in 201 I1D9TAR ALB dozS dc 40 — 50 kg,lia substantS activS $i foarte bine la mranita, 5 t/ha, rcali/ind о crestere cu 15% a recollei. Sc seamSnS in aug.- -A'%' : -■a -1 m medicinalc $i la fabricarca Л1. ali-mcntar. Sc cultivS bine dupa pra-$iloarc $i cereale. Л1.Л. este putin preleiUios fatS de sol, dar le prefera pe cclc rcavSnc, neulre si bogate In elemente ferlillzanlc; AI.N. eslc mai pretcntios fata dc clima ?i sol, с mai sensibil la secela *i prefers soiuri mai usoarc si mai uincdc; M.V. se cultivS In zone rcslrinse in cstul tSrii. React ioiicnza favorabil la in-grS$5miutc aplicate in doze dc 50 — 60 kg/ha, fosfor-substanta aclivS ?i 50 — 70 kg/ha, azot-suhslanla activa. Se scamSna primavara dc limpuriu, M.\. fiind mai sensibil la inghet. scmSnindu-sc ccva mai tir/.iu. Sc dau 10—15 kg/ha samlnta, in rinduri la 12—15 cm distanta, pe teren curat $1 la 50 cm, pe solele imburuienatc. Fig. 8* Mu?e|el sept., cu 4 — 5 kg/ha, in rinduri, la 25 cm distantS §i la 0,3 —0,5 cm adlncime. Se vor executa 1 — 2 pra-sile inanuale ?i pliviri la nevoie. Sc recolteazS clnd maioritatea inflo-rescentelor s-au dcsfacut si au о pozilie orizontalS. Se pot realiza productii dc 1 000—1 300 kg/ha inflorescence uscate. Soiurile din culturS slnt: De Cris $i Zlolylan, te-traploid, introdus in 1967. (Fig. 82) I se mai spune matricea. MU§TAR ALB (Sinapis alba), \I£-GRU (Brussica nigra), VI\AT {Bra-ssica juncea), fam Cruciferae. Plante condimentare $i medicinalc, cultivate pentru seminte, care contin ulei gras (30%) $i glicozide (sinal-hinS $i sinigrina), originare din Asia MicS. Uleiul de M. sc utilizeaza in industria alimentarS, la fabricarca conservelor, a margarinei etc. FSina de mu$tar, dupa exlragerea uleiului, se utilizeaza in scopuri Fig. 83 Muhtar Sc practica prasile $i plivit manual. Este atacat de mana eruciferelor, rugina albS a eruciferelor s.a., dc purecii de pSmint, viespea rapitei Hi^KBOlT 202 glndacul luclos, combaterea fS-ctndu-se prin mSsurl de IglenS cul-turalS sau prSfulri cu Lindatox 3 sau Pinelox. Se recolteazS clnd plantele sint galbene $1 semlntele relatlv uscate, productia putlnd fi de 1 000— 1 500 kg samlnta la ha. Soiurile din culturS sint: De Timisoara (M.N.), Galben de Craiova (M.A.) $1 populatii (M.V.). (Fig. 83). MU§UROIT, lucrare de lngrljire folositS ln cultura plantelor hortl-viticole, care constS In adunarea unul strat de pSmlnt afinat $1 rea-vSn ln jurul plantei. О protejeazS. ti Inlesne?te formarea de rSdScini noi, de lSstari, о fixeazS. N NALBA (Althaea sp.), fain. Malvaceae. PlanlA medlcInalA, blenalA, originarS din Sirla. Se cultiva douA specii: N. mare (Althaea officinalis), pentru frunze (Folia AHhaeae), flori (Flores Allhaeae) fl radacinlle decorticate (Radix Allhaeae) $1 N. de grAdlnA (Althaea rosea), pentru flori, cu sau f3ra caliciu (Flores Malvae cum et sine calyctbus). Este putin pretentloasd fata de temperatura, cere soluri aflnate, umcdc si ufor Г1|. 84 NelbA alcallne, reacjioneazA foarte bine la IngrdfAmtnt combinat, gunoi de grajd 20 — 30 t/ha -I- superfosfat 200 kg/ha sau azotat de amoniu 200 — 250 kg/ha + aceeafi cantitate de superfosfat. Se seamAnd in clmp, cu sAmtntA de 2 ani, primdvara de timpuriu sau ln pragul lernli, cu 4—5 kg/sAmlntA, la N. mare fl 6 — 10 kg, la cea de grAdlnfi, In rlnduri la 50 — 70 cm distantd, la prima fi 60 — 80 cm, la a II-а. Cultura se In-tretine curatA fl se rArefte. Recoltarea lncepe ln anul al II-lea. Flo-rlle se recolteazA pe mAsurA ce se deschld. Frunzele se rup fArA petlol lAslndu-le pe cele IngAlbenlte sau clurulte de Insecte. RAdAclnlle se recolteazA In anul al II-lea sau al I II-lea. clnd sint bine dezvoltate dar nellgnlficate. Se pot obtine, de la N. mare, 800—1 000 kg/ha frunze uscate, 300 kg/ha flori uscate fl 1 000-2 000 kg/ha rAdAcini, iar de la N. de gridlnA 600 - 800 kg/ha flori uscate, fArA caliciu, fl 800 — 1 200 cu caliciu. (Fig. 84) NALBA DE GRAdINA (Althaea rosea), fam. Malvaceae. Plantd horti-colA, blenalA, orlglnard din Slria. CultlvatA pentru florile marl, simple sau Involte, varlat fl frumos colo-rate. PreferA solurile sAnAtoase, fertile, permeablle, tnsorlte fl adApos-tlte de vlnturl, udate abundent ln timpul verll, ln zilele secetoase. Se lnmuljefte prin seminte* semA-nate ln mal-lun. pe straturl, ln pe-plnlere sau rAsadnlte reel, de unde In aug. se repicA, lar In oct. sau print Avara se planteazd ln teren deschis V4IH1SA 204 Trebuie udale abundent la secetS, altfel sint atacate dc rugina ncagrS. NARCISA (Narcissus sp.), fam. Ama-rglltdaceae. Plants iiorticolS, pe-rcnS, originarS din sudul ?i vcstul Kuropci, cultivate pentru florile Fig. 8i NarcIsS sale albe $i galbene, simple sau in-volte, frumos mirositoarc. Este putin pretentioasS fatS de sol, se dezvol-la totu§i mai bine pc cele argilo-nisipoasc, bogate In humus, adlnc lucrate. ReactioneazS bine la in-grS§Smintele mineralc. Se lnmul teste vegetativ, prin bulbi ?i bulbil! plan-tati in sept.-oct., pe brazde, la 18— 20 cm distantS intre rinduri ?i 10— 15 cm pe rind. Soiurile din culturS sint: Actaea, periant alb $i coronulS ro§ie; Fortune, periant galben, coronulS portocalie; Magnet, floare bi-colorS; Mount Ilood, aibS; Texas, flori galbene cu puncte portocalii In interior; Van Sion, flori galbene. Alte soiuri: Birma, Helios, Ice Follies, Inglescombe, La Riante, Music Hall. (Fig. 85) MAUT (Cicer arietinum), fam. Le-guminosae. Plants anuala, cultivatS pentru boahele folosite in alimen-latia omulul $i sub formS dc uruicli pentru vite, originarS din Asia Mica. Create bine pc soluri mijlocii si u§oare, cere cSldurS lot mai mulla pe mSsurS ce InainteazS in vegetatie. suportS seceta, exccsul de umldi-tate ii dSuncazS, nu are cerinte dco-sebite fatS de planta premergStoarc, dar nu suportS monocultura. Nu cere azot, dar In conditii de sccetS pro-nuutata valorificS IngrSsamintcle cu azot, la noi in tarS accentul punln-du-se pc administrarea color cu fosfor. SeseamSnS primSvara, de foarte tim-puriu (80 mart.), cu 35 — 50 boabe germinabile pe m2, in rlnduri simple, la 50 cm distantS intre ele, in benzi. la 60 — 70 cm distantS Intre ele $1 15 cm intre rinduri sau in rinduri simple, la 70 cm distantS intre ele. LucrSrile de lngrijire sint: tSvSlugit dupS scmSnat, grSpat pentru buruieni, lucrat cu sapa rota-tivS dupa rSsSrit, pr5$it in functie de lmburuienare. Se recolteazS mecanic, cind majoritatea pSstSilor s-au IngSlbenit ?i boabele sint tari. Productia poate ajunge la 1 000 — 1 800 kg/ha. Soiurile din culturS sint Cicero §i Gulnar. NEGRU-MOALE, soi autohton dc vitS nobilS pentru vin ro?u, cu ciorchinele cilindric, foarte dens, incit boabele se turtesc una pe alta; boaba este sfericS, negru-inchisS, cu pielita foarte subtire, acoperitS cu pruinS. XEGRU-VlRTOS sol autohton de vitS nobilS pentru vin ro$u, cu ciorchinele cilindro-conic, boaba sfericS, negru-inchisS §i pielita groasS. NEMJI§ORI (Delphinium sp.), fam. Ranunculaceae. Plants horticolS, a-nualS ?i perenS, originarS din zonele temperate ale cinisferei nordice, rSs-plnditS atit in flora spontanS cit $i ca plants cultivatS. Prefers solurile u§or culcaroase, bine lucrate, tnsorite si este rezistentS la brume $1 temperaturile scSzutc din tim- 205 NOItJ1A UK IIItANЛ pul iernii. l’orma anualfi se tninul-te$te prin seminte semSnate direct in teren deschis tn noiemb. sau febr. -mart., la 20—40 cm distant Intre rinduri $i 16—20 cm Intre plante, pe rind. Forma perenA se Inmul-ie$te prin seminte sau vegetativ. In acest caz se practiefi despfirtirea tufei de 2 — 3 ani, toamna sau primSvara §i fasonarca de buta§i din lfistarl tineri. Nu cere lucrfiri spe-ciale de Ingrljire, dar valorificfi bine ingrfisfiinintele organice. Speciile din culturfi sint: Delphinium ajacis, D. consolida, D. elatum, D. grandiflo-rum §i D. cultorum. Soiurile din culturfi stnt: Beladona, flori mari al-bastru-inchis; Capri, flori albastru- FIf. 86 Nem|l*or azurli, cu puncte albe; Nancy, cu flori albastru-indigo, pfitat cu alb, semiduble; Pacific, cu tije lungi $i flori mari, albastru, cu un ochi alb. (Fig. 86) NEUBURGEH, soi de vitfi nobilfi pentru vln alb, cu ciorchinele alun-git, cilindro-conic, boabfi verzuic cu nuante ruginii, rotundfi. \evertebhate nAux atoaiu: , grup heterogen dc animale infcri-oare care provoacfi pagube in culturi: Legume — varza: melci ffirfi cochilic (Deroceras agreslc reliculalum, Arion horlensis circumscriptus); — ceapa: viermele ccpii (Ditylenchus dip-saci); — iomate: viermele radacinilor (Ileterodera marioni): - cartof: viermele rfidficinilor (Ilctcrodrra schachtii): orez, melci dc apfi (I.im-nea slagnalis §i Planorbis), crus-taccul Thiops cancriformis. NOPTIJA (Mirabilis jalapa), fain. Nyctaginaceae. Plantfi horticolS, anualfi, originarS din America, culti-vatfi pentru florile plficut eolorate si mirositoare, care sc deschid scara si pe timp noros. Este putin prcten-jioasa fatfi de sol. prefcrindu-lc pe cele argiloase lucratc adinc si inso-rite. Se lnmulte§tc prin seminte sc-mfinale in luna apr.-mai. Suporlfi greu transplantul. NIVELAT, lucrare agrolelinicfi inu*-diat urmfitoare aratului dc toamna. executatfi pentru a micsora supra-fala de evaporare $i pentru a per-mite Ingroparea semintelor la ace-easi adincime. Asigurfi о culturS uniforms!, cu goluri putinc, cu desime inare. Sc executfi atunci cind solul este u$or, cu neteziloarea. Dacfi X. este necesar imediat dupa semfinat, se executfi cu un lanf gros legat dc semfinfitoare sau cu grapa de inara-cini. Pentru sfecla de zahfir si de nutret, care cer un teren tasat, X. se executfi cu un agregat compus din grapa cu colli, vibrocultor si tdodlug hellcoidal. Denivelfirile mari se inlfitura cu ajutorul unor utilajc complexe — nivelaloare tractate. NORMA DE HRANA, cantitate de substante nutritive necesarfi unuj ковмА de semAnat 206 animal in 24 de ore, care sfi-i asigure desffifurarea normalfi a tuturor func-tiilor organismului, pfistrarea sanfi-tfitii, realizarea productiei planifi-cate fl asigurarea calitfitilor dc reproduce. Ea stabilirea N. DE II. se tine seama de greutatea corporals a anlmalului, de starea lui fi-ziologicfi, de cantitatea fi calitatea productiei pe care о dfi. N. DE II. folosite la noi In tarfi sint exprimate in: unitfili nutritive (U.N.), albumine dlgestibile (A.D.), sfiruri mlnerale fi vitamine fi stau la baza alcfituirii ratillor. NORMA DE SEMANAT, canlitate de sfimintfi necesarfi la ha, caracte-ristica fiecfirui soi sau fiecfirui hibrid zonat. N. I)E S. asigurfi о de-slme uniformfi a plantelor fi a culturilor agrlcole, factor de productie, fi acelafl numfir de boabe germina-bile la unitatea de suprafatfi. De N. DE. S. se tine seama in cazul in-multirii fi cultivfirii plantelor, In general fi in cazul expcrienfelor cu soluri fi hibrizi, in cimpurile de ameliorare fi de experlentfi, in special. N. DE S. se stabllcfte in functie de valoarea utila a semintei fi se determinS conform relatiei: in care Vu este valoarea utila a semintei, P puritatea semintei ?i G facultatea germlnativfi sau capacitatea germlnativfi a semintei. Pentru calcularea exacts a cantitfitil dc sfi-mlntfi la ha mai trebuie cunoscutfi masa a 1 000 de boabe fl densitatea sem&natului (numfirul boabelor germinate la unitatea de suprafatfi). In acest caz formula pentru calcularea cantitfitil de sfimintfi la ha (pentru fiecare sol fi fiecare hibrid) este urmfitoarea: DxMx 100 ln care: Сд« este cantitatea de sfimintfi la ha in kg, D densitatea boabelor la mp, M masa a 100 de boabe (in g), P puritatea semintelor fi G facultatea germinativfi. NOAH, soi de vijfi hibridfi direct producfitoare, cu ciorchinele conic, mijlociu ca mfirime, boaba rotundfi, cu pielita alb-verzule, pulpfi cfir-noasfi, cu gust de fragfi. Se mai numefte Nova sau Fragd albd. NOVA V. NOAH NU-MA-UITA (Myosotis sp.), fam. Boraglnaceae. Plants horticolfi, bie-nalfi, originarS din regiunile temperate, cultivatfi pentru florile al-bastru-azurii, delicate. Este putin pretentioasS fatfi de sol, preferlndu-le totufi pe cele fertile, ufor calcaroase, umbrite fi suflcient de umede. Se inmultefte prin seminte, semfinate in iun.-iul. NUC (JugIans regia)t fam. Jug lan-daceae. Specie pomicolfi, perenfi, originarS din Asia MicS, cu coaja netedfi, coroana regulatfi, frunze alterne compuse, florile amenti, fructul nuca. Se valorificfi atit fructele (miezul) cit fi lemnul. In tara noastrfi detine circa 2,5 % din tota-lul pomilor cultivatl. Prezintfi о creftere foarte viguroasa, atingtnd infiltimi de 15 — 20 m fi diametre ale coroanei de 10 — 15 m. Perenitatea este foarte mare, peste 100 ani. Productia medie pe pom, 70 — 150 kg. Miezul de nucfi este foarte bogat in ulei (50 — 70 %) f i in proteine (15 — 17%). Calitatea uleiulul e foarte bunfi, apropiatfi de cea a celui de mfisline. Preferfi soluri profunde fi bogate ln elemente nutritive fi se dezvoltfi bine in zonele cu suflclente precipitatii fi cu multfi luminfi solarfi. Este sensibil la solurile grele, acide fi cu exces de apfi. Se inmultefte prin sfimintfi, defi se preferfi reproducerea prin altoire, folosind ca portaltoi nucul cornu n. Livezlle de N. se am- 207 NUTBET plaseaz& In zona dealurilor, pe versanti cel mal potrlvltl. Se vor evita zonele §i locurlle expuse vlnturilor puternice ?1 cu iemi geroase. Dis-tantele de plantare slnt 15 x 15 m. Pe soiurile mal putin fertile, distance de plantare este de 12x12 m. Nucli altoiti se planteaza la vlrsta de un an, iar cel din seminte, la 2 — 3 ani. !n plantatiile marl, solul se mentine cu ogor negru. Clnd pomii slnt lncfi mici se pot folosl culturi intercalate. Fertilizarea se face la fiecare pom. Taierlle se fac In verde, Intruclt N. nu suportS tSIeri In uscat, §1 se reduc la lndcpSrtarea ramurilor uscate sau degerate. Recoltarea se face In luna sept.-oct., clnd fructele lncep si cadS, prin scuturare. DupS recoltare sc cojesc, se usuca, se sorteaza $1 calibreazS. Se depo-zlteaza In straturl, 13zi sau saci. Se pdstreaza In depozite naturalc sau frlgorifice, la temperatura deO°C. Bolile care ataca N. slnt: bacterioza (Xanthomonas juglandis) $i antracnoza (Gnonionia juglandis). Printre daunatori amintim viermele nucilor (Carpocapsa amplana) §i pSduchli de frunze (Caliplcrus juglandis). Solu-rlie din cultura slnt: De Geoagiu, De Murcule$tl, De Sibifel, De Tg. Jiu, Sebi§el prccoce. NUTREJ, produs de origine vegetala, animaia sau mlneraia folosit In hrana animalelor (furaj). Contine substante nutritive sub forma asi-milabila. Valoarea economica de-pinde de continutul in substante nutritive digestibile ?i de cantitatea de energie pusa la dlspozitia organis-mului. Coinpozitia $1 valoarea nu-tritiva variaza In functie de о serie de factori, dintre care mai important slnt planta, solul, faza de vegetatie la care s-a recoltat, conditiile de preparare, modul de pastrarc etc. Dupa continutul de substante nutritive N. se Impart In: concentrate (boabe, f5ina etc.), cu un con-linut ridicat de substante nutritive; fibroasc (paie, pleava, vreji de leguminoasc etc.), cu un continut mai scazut de substante nutritive; suculente (N. verzi, N. Insilozate, r3dacinoase etc.), cu un continut ridicat In apd; combinate, ameste-curi, preparate pe cale industriaia, din mai multe feluri de N., dozate in a$a fel lnclt sa poata constitul ratii cu valoare completa; prezinta un potential biologic ridicat ?i per-miteadmlnistrarea mecanica in hrana animalelor. о OBSERVATII METEOROLOGICE I\ AGRICULTURA, nil me generic care i iiprinde determinSrile meteorologice ubligatorii in agriculturS. Temperature aerulul reprezintS о mSrlme caracteristica a stSrii tcrmice a me-diului ambianl, se determinS de trei ori pe zi. la ore fixe, cu un termome-Iru obi$nuit cu mercur. pus in ada-post inelcorologic, penlru a nu avea influenle extcrioare. Temperatura maxima reprezintS cea mai ridicatS temperaturS din 24 de ore; sc md-soarS cu termometrul de maximS, dimlneafa §i seam. Temperatura minima reprezintS cea mai scSzutS temperaturS din 24 de ore; sc determinS cu termometrul de minimS, dimineata si seara. Temperatura solului reprezintS cSldura tnmagazi-natS de sol si cxprimatS in °C; se determinS de trei ori pe zi (Ia orele 8-14 — 20), cu termometrul de sol cu tragere pe verticals, ingropat plnS la 3 m adlncime, pentru a cu-noa$te plnS unde patrunde tnghetul si dacS temperatura solului, la adinci men de semSnat este cea cerutS de plants s. a. Presiunea aerulul se mS-soara cu un barometru aneroid care indicS valorilc de presiune precum $i sensul ?i mSriinea variafiilor de presiune de la о observafie la alta. Umezeala aerulul se determinS fie cu psihrometrul, cind este vorba de tensiunea vaporilor de apS. fie cu higroinctrul cu fir de pSr, cind cst-vorba de umezeala relativS; se detere mlnS dc trei ori pe zi, fiind necesarS pentru aprecierea aprovizionSrii cu apS a plantelor. Direef ia §1 lnlensi-latea vinlului, determinate cu girue-ta, sint utile pentru aprecierea tim-pului in care se fac lucrSrile agricole. Determinarea nebulozltSfll §i a tipuri lor principale de nori. Nebulozi-tatea se determinS de trei ori pe zi si indicS pina la ce punct plantele au beneficiat sau nu de soare; pentru prevederile viitoare ale timpului, cu mijloace locale, este interesantS sta-bilirea tipurilor de nori, pentru cS din succesiunea lor pe cer se pot tra-ge concluzii cu privire la evolutille viitoare ale timpului. Cantitatea de preclpltafli In 24 dc ore se determina cu piuviometrul о datS pe zi, utili-zfnd eventual douS pentru ca, in caz de ploaie, In timp ce se mSsoarS pe unul celSlalt sS rSminS in funcfiune: indicS starea de aprovizionare cu apS a solului. Free ip itaf tile sub formS de zSpadS se determinS iarna, tot cu piuviometrul $i se urmSre$te: apa provenitS din topirea zSpezil, grosi-mea stratului de zapadS non §i vechi care acoperS solul. OBOSEALA PAMtNTULUI, termen pedologlc care indicS scSderea tempo-rarS a fertilitSfii solului, ca rezultat al cultivSrii unei plante mai mulfi ani pe acela?i teren (cazul monocul-turii). Fenomcnul se poate cvita prin 209 OPEBATII In vebdb lntroducerea asolamentelor rationale, rotatiei culturilor 9I apllcArll ln-grA?Amlntelor. In agrlcultura $tlln-t-lflcA rationalA fenomenul de O. P. nu se manifest A. OCHI§ELE V. CRAlTE OC1IIUL-BOULUI (Calllstephus sp.) fam. Composttae. PlantA hortlcolA anual A, orlglnarA din China Japonia, cultlvatA pentru florile el simple sau involte, varlate ca fonnA 9I culoare. Cere soiuri fertile, u$oare, destul de umede $1 lnsorlte. Nu su-portA lngrA?area dlrectA; solul trebuie sA fie bine lngrA?at din toamnA, cu gunoi descompus. Se lnmulte?te prin semlnt«> semAnate In mart.-apr. tn rAsadnlte; se replcA de douA ori 9I apol se trece In teren liber, dupA ce a trecut pericolul brumelor, plantlndu-se tn rinduri, la 20—50 cm dlstantA. Ca lucrArl de ingrljire se recomandA udatul pe timp secetos, la soiurile lnalte, clupitul plantelor, lngrA?Amlnte chimlce dlzolvate In apA, In timpul vegetatlel sau prin lmprA?tIere pe sol, Inainte de prA$it. Speciile soiurilor din culturA slnt: Calllstephus, alb $1 ro§u pltlc $1 Calllstephus chtnensts cu soiurile Ave Marta, Bleu Azur, Coeur de France, Giant Greco, Vtctorta Fanal,Zowrg K6-ntgtn Rot. OMOLOGARE, opera tie tehnologicA efectuatA de Comisia de stat pentru I ncercarea ft omologarea soiurilor (CIOS) cu ocazla zonArll lor, dupA ce au fost experimentate In reteaua experimental A. Se practicA O. (sau recunoa?terea) superlorltAtll unor soiuri sau hlbrlzl ameliorate dupA ce au fost experimental sau lncercatl atlt In reteaua experimental a lnstl-tutelor de cercetare ?1 a statlunllor expertmentale, clt $1 In reteaua experimental a CIOS. Numai soiurile sau hlbrlzli omologatl tree In sistemul producerii de sAmlntA $1 In cultura mare, cellalti slnt elimlnatl sau se relntorc la unltAtile de cercetare pentru a fl amellorati In continuare. Scopul O. este IndepArtarca din productie a soiurilor sau hibrizilor ne-corespunzAtorl $1 lnloculrea lor cu altl mal bunl. Toate soiurile $1 hibrizii creatl In unltAtile agricole experimental, pentru a putea Intra In productie, trebuie sA treacA prin faza de O. Certificatul de Inventator $1 dreptul de autor acordate ameliora-torllor ce reallzeazA material nou (soiuri, hlbrlzl), se dA numai pe bazA de O, a soiurilor $1 hibrizilor obtl-nuti. Prin O. se aelgurA rAspindirea In culturA a celor mal valoro$i hlbrlzl sau soiuri, ceea ce contribuie la sporlrca permanentA a productiel §1 calltAtli recoltelor plantelor cultivate. OPERAfU In VERDE, ansamblu de mAsurl culturale apllcat butucllor de vltA In cursul perioadci de vegetatie, care are ca scop reglarea ca-pacitAtii dc crestere ?I fructificare, u?urarea lucrArilor solului, ameliorarea calltAtli rodulul $1 mArirea lon-gevitAtil butucllor. Pllvlt, actiune de suprlmare a lAstarilor dc prisos aflatl pe butuc (nu poartA rod, nu servesc la formarea lemnulul de rod pentru anul vlitor §1 la lnloculrea unui brat sau la marcotare,) a celor pornlti din portaltoi, a celor orienta-tl spre lnterlorul butucului ?. a. pentru a definltiva IncArcAtura lui, potrivit cu vigoarea. Legatul I Asia-rllor, opcratie efectuatA pentru a lnlAtura pericolul Indoirli, ruperii $1 Intlnderii pe sol a lAstarilor atunci clnd tree de 40 — 50 cm. Cluplt, operate de suprlmare a lAstarilor cu rod, putin tnalntea lnflorirll, avlnd ca scop dirljarea sevel cAtre inflores-cente (la lAstaril fertlll), fortlficarea lAstarilor datl In cepl, cre?terea $1 diferentlerea mugurilor de rod. Co-plllt, operatle prin care se scurteazA lAstaril secundarl (coplli) pentru a lnlAtura umbrirea frunzelor $1 fruc- OREZ 210 telor, cre$terea ?i diferentierea mu-gurilor, mic$orarca transplratiei. Incizie InelarS, operate prin carc se lnlSturS, de pe ISstar sau de pe coar-de, un inel din scoartS, lat de 0,5 cm, pentru a se lntrerupe circulatia sevei elaborate la organele situate inferior inciziei ?i a realiza nutritia suplimentarS a organelor superioare in-ciziei; ea are ca efect mSrirea numS-rului de flori care leagS rod, cre?terea volumului §i greutStii ciorchinelui ?.a. RSrlrea inflorescence lor, opera-tie de IndepSrtare de pe butuc a unei pfirfi din lnflorescente pentru a crea celor rSmase conditii mai bune de creftere ?i coacere. Suprlmarea unor porjiunl de inflorescence, inlaturarea virfului §i ramificatiilor laterale ale inflorescentelor, pentru obtinerea unor ciorchini uniformi ?i о coacere uniforms. Cizelarea strugurilor, in-lSturarea boabelor prea desc, mciate $i mSrgeluite. CIrnit, suprimarea a 6 — 7 frunze tinere din virful lSsta-rllor cu $i fara rod pentru a asigura о buna coacere a lcmnului, sporirea zahar и lui din bob $. a. Desfrunzil, IndepSrtarea unor frunze de pe butuc, pentru a crea strugurilor conditii mai bune de iluminare §i insorire. OREZ (Oryza saliva), fam. Grami-neae. Plants cerealicrS, anualS, cultivatS pentru productia de boabe, importantS In allmentatia omului, indeosebi a populatiei din regiunile asiatice. CercetSrile aratS cS O. a apSrut spontan sau prin selectie din specii §i forme sSlbatice. Suprafata cultivatS cu O. pe glob depS§e$te anual 150 mil. ha, ocupind locul doi dupS griu. In tara noastrS se cultivS in fiecare an 20 000/30 0000 ha. PrezintS о rSdScinS fasciculatS $i nu-meroase adventive; sistemul radicular este puternic, putind extrage substante nutritive chiar ?i din solurile mai sSrace. Tulpina se сотри ne dintr-un numSr mare de inter-nodll, cu numero?! frati; frunzele. vcrde-accentuat, au teaca ?i limbul aspre la plpSlt, ligula triunghiularS, limbul lanceolat, lngust, cu fata su-perioarS asprS $1 cea inferioarS gla-brS; inflorescenta este un panicul, cu spiculete monoflore, ca la ovSz; florile hermafrodite, de tipul 6; fructul, cariopsS elipsoidala, con-crescutS cu paleele bobului. Este о plants cu mari cerinte pentru apS ?i cSldurS. Apartine plantelor mo-cirloase, avind nevoie in timpul vegetatiei de un strat permanent de apS. Se cultivS pe terenuri special amenajate, nefiind pretentioasS fatS de planta premergStoare, dar merge bine dupS cereale de primSvarS, leguminoase timpurii, ovSz, borceag de primSvarS $i prS§ltoare. Semintele germineazS la temperatura de 11°—13°C, iar perioada de Inflorire necesltS о temperaturS medie zllnicS 211 OBEZ de circa 20°C; necesitfi temperaturl mai ridicate ln faza de Inspicare $i coacere. In conditiile cllmatice de la noi, O. nu se poate cultiva decit atunci clnd 1 se asigurfi о perioadfi lungfi dc subinersic. Cantitfitilc de apfi aplicate trebuie potrlvite dupfi cerintele plantei In diferite faze de vegetatie $i anume: tn faza de germinate $i la inceputul rfisfirltului, solul trebuie sfi fie In stare umedfi, lar de la rfisfirit $1 plnfi tn faza de coacere In lapte, stratul de apfi trebuie mentinut la nivelul nodulului de lnfrfitire. Fatfi de sol O. este о plantfi destul de pretentioasfi. Se cultivfi pe terenuri irigate, dar nu suporta mla§tini. Se poate cultiva pe soluri sfirfituroase, fiind rezistent la sali-nizare. Terenurile destinate orezfirii-lor trebuie sfi fie plane, sfi albfi ex-pozitie sudicfi sau sud-vesticfi, sfi prezinte subsol grcu permeabil, sfi fie llngfi о sursfi de apfi, sfi nu fie in-festate cu buruieni, sfi nu albfi aci-ditate prea ridicatfi sau un grad cu salinitate prea mare. Cultura O. ne-cesitfi о serie de lucrfiri preliminare ca: nlvelarea, parcelarea, executa-rea canalelor de alimentare cu apfi §i de evacuare a apei. Spre deosebire de alte culturi O. se poate cultiva mai multi ani pe acela?i loc. Din clnd ln cind se recomandfi sfi se cul-tive, pe sole cultivate cu alte plante, permitlnd astfel fertilizarea solului. Lucrfirile dc pregfitire a solului va-riazfi In functie de planta premergfi-toare. Reactioneazfi favorabil la in-gr&?fiminte. Fosforul se aplicfi integral, la lngrfi?area de bazfi; cele cu potasiu, fie integral, odatfi cu fosforul, fie 70%, in lngr&§area de bazfi ?i 30%, odatfi cu azotul; cele cu azot se dau in 2 — 3 reprize, la ingrfi$area de bazfi, In vegetatie, la 3 — 4 frunze ?i la formarea primordiilor panicu-lului. Dozele sint: 80 — 100 kg/ha fosfor, azot, 100—200 kg/ha ?i potasiu, 40—60 kg/ha. Sfiminta se pfis-treazfi cu mare grijfi, deoarece pier- de u?or facultatea germlnativfi. Se-mfinatul se face prin lmprfi$tiere, pc teren submers ?i cu ma?lna In rinduri, pe teren uscat. Epoca de semfinat optimfi este la о tempera-turfi a solului ln jur de 12°C. Cantitatea de sfimintfi la ha este de 700 boabe germinabile/m2, la о distantfi, lntre rlnduri, de 15 — 18 cm, la ln-sfimlntarea ln uscat, la cea in apfi urmfirindu-se obtinerea unei cit mai mari uniformitfiti; adtncimea este de max. 3 cm. Lucrarea de Intre-tinere de bazfi este irigarea, care poate fi continufi, intermitentfi sau periodicfi, dupfi felul terenului $i natura biologicfi a soiului. La lnsfi-mlntarea In uscat, submersla totalfi Incepe de la faza de 2 — 3 frunze; la lnsfimintarea in apfi, submersla totalfi incepe dupfi pornirea rfidfici-nilor. Reglarea nivelului apei se face dupfi faza de vegetatie, nivela-rea parcelelor, natura solului. Combaterea chimicfi a buruienilor §i in-deosebi a costreiului (Echinochloa sp.), $uvarului (Bolboschoenus mari-timus), plplrigului (Schoenoplectus mucronatus) ?i Leersya oryzoldes, se face cu Ordram, la mohoruri, Fer-nomor, Basagran §1 Huron pentru ci-peracee, $1 cu Propanal$i Fenotrop si-multan, pentru ambele grupe. Sint buruieni care nu pot fi distruse chimic si atunci se plivesc. Bolile cele mai frecvente ?i mai perlculoase ln culturile de O. sint: arsura frunzelor sau brusonele (Pyrtcularta oryzae) §i sfi?ierea frunzelor (Cochltobalus mt-yabeanus). Combaterea se face prin tratarea semintelor cu Crlptodin §i FB-7 sau a culturilor cu Detox. Soiurile din culturfi sint: Krasnodar 424, Sidef, Auriu de Banat, Chirnogi, Danubtu. Valoroase pentru cultura O. sint soiurile ameliorate, de inaltfi productivitate, cu о perioadfi vege-tativfi mai scurtfi, rezistente la frln-gere cum sint Auriu de Banat, Danu-biu ?i Sidef. (Fig. 87) OBGANIZABHA INTBBPBINDEBILOB AGBICOLB 80CIALI8TE 212 ORGANIZAREA tNTREPRINDERI-LOR AGRICOLE SOCIALISTE, dis-cipllnfi ftlintlficfi economics de ra-murfi care se ocupfi cu probleme $1 legl economice. In scopul perfectio-n&rli, organizfiril $1 conducerll /.A.S.-urllor. Preocup&rlle de bazfi ale acestel discipline slnts activitatea de organizare a muncii ?1 stabi-lirea eflcientei economice a diferitelor tehnologii; elaborarea formelor de cointeresare materials a lucrfito-rilor din agriculturfi; activitatea dc gestiune economicfi, adicfi luarea de decizii in toate domeniile activitStii tehnice §i economice. In cadrul dis-ciplinei de O.I.A.S. se studiazfi $i se cerceteazfi probleme privind: organizarea locului de muncfi in agriculturfi, a lucrfirllor de pregfitire a solului pentru cultura plantelor, de recoltare, transport $1 depozitare a recoltelor; organizarea productiei agricole privind sistemele ?i metodele de aslgurare $i coordonare a mij-loacelor de productie; organizarea productiei §i a proceselor de muncfi pe ramuri de productie (sector vegetal §i animal); cercetfiri ?i studii privind organizarea teritoriului §i orien-tarea economics a productiei agricole. Toate aceste orientfiri $1 tehnologii economlcc au drept scop obtlnerea de recolte bogate, de calitate ?I la un pret de cost scfizut. La baza O.I.A.S. staui planlficarea agroteh-nlcii, a furajfirli animalelor, a mon-tel ?i ffitfirilor, a productiei din pla-nul de stat de dezvoltare a economiei natlonale, planificare operativfi etc. ORGANIZAREA TERITORIULUI, totalitate a cercetfirilor ?1 mfisurilor privind situatla pedocllmatlcfi, geo-morfologlcfi, hldrologlcfi $1 floristicfi a unui terltoriu dat, astfel inclt re-partizarea diferitelor sectoare ale unitfitii, pe diferite categorli de fo-losintfi, sfi corespundfi clt mal bine ramuril de productie cfirela 11 este destlnat teritoriul respectiv. In ve- derea realizfirli acestui deziderat se prolecteazfi diferite lucrfiri de lm-bunfitfitire care urmeazfi a fi execu-tate pe teritoriul respectiv: drenaje, irigatil, Indlgulri, lucrfiri de combatere a eroziunli solulul, perdele de protectie $1 plantatii diferite, dru-muri, constructii ?.a. O.T. se face In llmltele unei gospodfirii sau unitfiti agricole. In concordantfi cu O.T. In unitfitile veclne cu care formeazfi о unitate naturalfi geomorflc ?i pedo-climatic. Ffirfi O.T. nu se poate ln-tocmi asolamentul rational In gos-podfirle ?i nu se poate lntocml un plan de perspectivS pentru dezvoltarea acestuia. In aceea§i mfisurfi se prevede amplasarea centrelor sectii-lor sau fermelor specializate (horti-cole, zootehnice etc.), amplasarea clfidirilor centrului gospodfiresc etc. In planul de O.T. se tree date privind clima, solul, apa freaticfi, consumul de apfi In gospodfirie ?i sursele natu-rale hidrologlce, lucrfirile de lmbu-nfitfitiri funciare, situatla culturilor, situatla sectorului zootehnle $. a. Din studllle $i cercetfirile ln-treprinse trebuie sfi rezulte caracterizarea amfinuntitfi a medlu-lui natural climatic, pedologic, hidrologic $1 florlstic In care se gfise?-te unitatea, inclusiv caracterizarea agroproductivfi. Suprafetele cu versanti cu о lnclinare micfi (plnfi la 12%) slnt destinate culturilor agri-cole ; cu panta mai mare de pestel2 %, flnetelor 5I pfi?unilor; cu panta mai mare de 20—25%, culturilor pomivi-ticole; lunclle umede pentru flnete; terenurile mlfi$tinoase pentru cultura orezului $i pisciculturfi. De asemenea, slnt prevfizute mfisuri pentru ameliorarea soiurilor $1 terenurilor slab productive sau nepro-ductive; tn reglunlle secetoase slnt prevfizute mfisuri de irlgatle $i de plantfiri de perdele de protectie. Se mai au In vedere mfisuri pentru dotarea centrului gospodfiresc cu constructllle $1 instalatiile necesare. 213 OBZ Organizarea se face pe sectil $1 ferme de speclalltate $1, legat de acestea, ee face prolectarea retelei de dru-muri. Dupfi stablllrea prlnclpiilor tehnlco-organizatorice a unltStii se trece la stablllrea asolamentulul $1 sarclnllor de plan, pe culturi $1 sec-toare economice specifice. ORZ (Hordeum sp.), fam. Gramineae. Plantfi cerealierS, anualS, cultivatS ca furaj fi pentru Industrie. Apartine genu lui Hordeum, din саге H. dtsti-ehum sau O. cu doufi rlnduri, O. pentru here (orzoalca), iar H. hexas-tichum fi tetrastichnm sint formele de O, furajcr. Se crede cfi specla spon-tanfi, H. spontaneum este forma de origlne a O. cultivat. Se cultivS pe lntreg globul pfimlntesc, ajunglnd anual la circa 80 mil ha. In tara noastrS ocupfi anual circa 400 000 — 500 000 ha. Se caracterlzeazfi prin rSdScinfi fasclculatfi, specifics cerealelor, masa radicularfi fiind mai sSracS decit a secarei, griului sau ovS-zului; tulpina este formats din 5 — 7 lnternodll goale f I se distlnge printr-o lnfrStire puternicS; frunzele destul de lungi, verzi sau galben-verde, cu urechiufl foarte mari; lnflorescenta este un spic, iar spiculetul este unl-flor; fructul poate fi imbrficat sau golaf, lar bobul este umflat la mijloc $1 ascutit la ambele capete. Reufefte bine dupS raplta de toamnS, In mixt, borceag de primSvarS fi toamnS, fasole. ReactioneazS pozitiv la ingrS-fSminte, prin sporirea productiei fi ameliorarea calitfitil. IngrSfSmintele cu azot fi fosfor se dau tn doze sta-bilite In functie de sol, plants pre-mergStoare, rezlstentS la cSdere a soiulul. In tabelele 12 fi 13 se exemplifies stabillrea acestor doze. IngrSfSmintele cu potasiu se dau in dozS de 80 — 100 kg/ha pentru O. fi 100 — 120 kg/ha pentru orzoalcfi. Se aplicS vara sau toamna sub arS-turfi sau la pregStirea patulul germi-nativ. In functie de aciditatea solului se aplicS, la 5 —6 ani, 4—6 t/ha amendamente calcaroase, sub arStura de bazS, toamna. LucrSrile solului pentru cultura O. sint in general la fel ca cele pentru cultura griului. SemSnatul se face In rinduri la 12,5 cm intre rinduri asigurlnd о densitate de 400—450 boabe germi-nablle I m3 la O. fi 450 — 500 pentru orzoalcfi. La cultura irigatS densitatea va fi de 300 — 350 kg/m3. LucrSrile de Intretinere a culturilor se reduc la mentinerea curatS a culturii, folosind pllvltul chimic, pe bazS de Dtclordon sodic, Icedln, Bromtnal, Banoel f.a. O. se recolteazS la coacere depllnS, clnd umidltatea boabelor este sub 16—17%. Productia de boabe la ha este de peste 5 000 kg. Recoltarea se face cu combina. O. este atacat de tSclunele zburStor (Ustilago ORZ 214 Tabelul nr. 12 Date orleatntlre prlrlnd etablllrea enntltlfll de Ingrlfftmlnte eo azot (FT kg/ka) Cultura $1 rezistenta la cSdere a solului cultivat Aprovlzlonarea probabllS a plantelor cu azot In functie de planta premergStoare, lngr&$Smintele aplicate in'aniijprecedenti ?i fertilitatea naturals a solului Doza aplicatS foarte bu- bunS (car- mijlocie slabS nS (legumi- tofi fer- (culturi (premer¬ noase anua¬ tilizati prS§itoare gStoare le sau pe¬ numai or¬ mediu fer- tirzii in- rene, car- ganic, tllizate, suflcient tofi bine fer¬ sfeclS de cereale pS- fertili- tilize^ cu zahSr, in) loase pri- zate) azot, gunoi mul an) de grajd) Orz de toamna, 1 bine rezistent la cSdere 20-30 40-60 70-90 Orz de toamnS, mijlociu rezistent la cSdere 10-20 30-40 50-70 Orz de toamnS slab rezistent la cSdere, orzoaicS de toamnS, mijlociu rezistentS 0-20 30-40 ■ 50-60 1 100-120 80-100 70-80 Tabelul nr. 13 Reeomaadlrl orlentatlre pentrn etablllrea eantltifllor de Ingripftmlate ca foefor (P.O. kg/ha) NIvelul recoltelor Sub 30 30-50 peste 50 Aprovlzionarea solului cu fosfor slabs mijlocie dozele tn kg/ha 0-20 30-40 30-40 j 50-60 50 - 60 I 70-80 I 50-60 70-80 90-110 215 OVAZ nuda), tAciunele ImbrAcat (U. hordei) fi rugina brunA (Puccinia hordei), ruginaneagrA (P. gramints f.s.p. hordei), rugina galbenA (P. striiformis f. s.p. hordei), fuzariozA (Fusarium sp.)» lar-vele de Lema melanopa, plosnitele cerealelor (Eurtgaster sp.), viermii slrmA (Agriotes sp.). Soiurile din culturd slnt: de toamnA — prccoce (Miraj, Nr. 1050, Robur); mijlocii (Cluj 230, Intensio 1, Intensio 2, Valja); orzoaica de toamna {Beta cu 2 rinduri, Azuga, Gloria, Victoria); de prlmAvarA — orzoaica de primavara (Amettst, Dooron, Elgina, Perfecta, Trumph, Peasi). O. furajer se amelio-reaza la ICCPT-Fundulea, iar O. pentru bere la ICCS-Brafov, urinA-rindu-se productia fi calitatea bobulul, pe grupe de soiuri, fi rezistenta la boll $1 daunatori, precum fi alte lnsufiri de soi. La soiurile furajere se apreciaza continutul ridicat de proteinA, de peste 15%, iar la O. pentru bere continutul ridicat de amldon (peste 60%) fi moderat de proteinA (sub 12 % din bob, inclusiv calitatea proteinei). (Fig. 88). OTHELLO, soi de vitA hibridA direct producAtoare, cu ciorchlnele foarte mare fi boaba mare, neagrA, cu aro-mA de fragA. Se mai numefte Fragd пеадгй. OVAZ {Avena sativa), fam. Gramineae. PlantA cerealierA, anualA, cultivata pentru furaj, orlglnarA din Asia ves-ticA, apArutA ca buruiana In culturile de Trilicum dicoccum. Suprafata cul-tivatA cu O. pe glob este de circa 80 mil. ha. In tara noastrA se cultivA aproximativ 5 — 6% din suprafata arabilA. Are un sistem radicular mai dezvoltat declt la celelalte cereale de primAvarA; tulpina este alcAtuitA din 4—7 internodii, separate prin noduri, specific cerealelor cultivate; frunzele lanceolate, limbul rAsucit de la dreapta spre stlnga, invers declt la orz, llpsit de urechiufi, dar cu ligula mult dezvoltatA; inflores- centa este un panlcul, de diferite forme (compact, rAsfirat, erect, aple-cat); fructul ImbrAcat In palee sau golaf, la specia Avena nuda. Prc-ferA soiuri bogate In elemente nutritive, lndeosebi In azot, O. fiind о plantA azotofllA. Prefer A, ca plantA premergAtoare, prAfltoarele (porumb, leguminoase), afarA de sfeclA sau dupA sine insufi. ReactioneazA pu-ternic la о fertilizare cu IngrAfAminte organice fi minerale, mai bine la azot fi apoi la fosfor; nu reactloneazA la potasiu; gunoiul de grajd este indicat sA se aplice direct prAfitoarelor premergAtoare. SemAnatul se face primAvara devreme sau toamna, dupA cum este O. de prlmAvarA sau de toamnA. Se seamAnA In rinduri, la distanta 12 — 15 cm, folosind 400 — 450 boabe gcrminabile la m2, la о adlncime de 4 — 7 cm. LucrArile de Intretinere slnt asemAnAtoare celor-lalte cereale de primAvarA; tAvAlu-git, grApat, plivit (chlmic) fi lngrA-fat fazial. Recoltarea se face la matu-ritatea In plrgA, Intlrzierea duce la pagube prin scuturare. Se face cu combina. Productia de boabe este In medie 3 000 — 5 000 kg/ha, In functie de soi, metode de culturA (IngrA-fare fi irigare). Dintre bolile care atacA aceastA culturA mentionAm: tAciunele zburAtor {Ustilago loevis), tAciunele ImbrAcat {U. avenae), rugina coronatA {Puccinia coronifera) fi rugina neagrA (P. graminis, sp. avenae). Combaterea se face prin cultivarea de soiuri rezistente. Dintre dAunA-tori amintim: glndacul bAlos {Lema melanopus), musca suedezA {Oscinia frit) fi al(ii mai putin periculofi. Combaterea se face prin lucrAri agro-tehnice f i stropiri cu produse chimlce, de tipul solutiilor de formalina 40 %, Hiclotox, Ecatox. Soiurile din cul-turA slnt: Cenad 309 fi Tg. Frumos 9. In ameliorarea O. de primAvarA fi de toamnA se urmArefte productie ridicatA de boabe, calitatea boabelor (bogate In proteinA fi aminoacizi 0Y11VH 216 aslinllablll), rezistenta la boll $1 dSunStori; la O. de toamnS, rezistenta la lernare. La ambele grupe de soiuri se apreciazS $1 rezistenta la secetS. OVINE, mamlfere domestice, ungulate, parlcopitate, rumegStoare, din famllla cavicorne, genul ovis. Ac-tualele rase provin din formele sSl-batice, muflonul, arkalul $1 argalul, Intllnite frecvent ln Europa, Asia, Africa $1 America. Cel mai practic sistem de clasiflcare al raselor $1 varietStilor de O. are la bazS crlte-riul productiei: rase de linS, de lapte, de carne, pentru pielicele, de blanS, mixte (linS-came, linS-lapte, pleli-cele-lapte etc.). In ultimul timp se folose?te sistemul clasificSrii dupS finetea linii (finS, semiflnS, groasS). In tara noastrS se cresc urmStoarele rase de O.: Merinos §i Spanca (llnS flnS), ligate (llnS semiflnS), (urcana $1 Stogo$A (llnS groasS), Karakul (pentru pielicele). Pe llngS acestea, intr-o mSsurS micS, se mai cresc rasele FrizA §1 Carnabat. Perfectiona-rea continuS a raselor de O. esteposi-bilS numai in mSsura in care cres-cStorii i§> lndreaptS atentla in dl-rectla asigurSril unei baze ereditare valoroase cit $i a imbunSt&tlrii continue a conditiilor de hrSnire a animalelor. Practica a dovedit cS pentru obtinerea unor animale cu productii ridicate trebuie avut in vedere trei factori mai important! in munca de ameliorare: selectia §i potrlvirea pe-rechilor, cre$terea rationalS a tinere-tulul, precum $i folosirea rationalS a ovinelor adulte. PAJI§TI, suprafete de teren cu vegetatie ierboasfi perenfi, naturale sau artificiale (v. PLANTE FURAJERE), folosite ca surse pentru hrana animalelor. La noi ln tarfi P. ocupS peste 4 mil. ha sau peste 15 % din suprafata totalS arabllS, dintre care peste 2,5 mil. ha utilizate ca pfi§une, restul cu flnete. P. naturale se gSsesc ln zona alplnS din Transllvania, Muntenia, Moldova, tndeosebl In Transllvania (60%). Productia lor acoperS cca 25 % din necesarul de hranS al ierbi-vorelor. Iarba este bogatS in vita-mlne, proteine $1 substante mlnerale, cu coeficient ridicat de digestiblll-tate. Pentru a mentine nivelul biologic $1 productiv al P. sint necesare mfisuri de lmbunfitfitire: evitarea degradfirilor, refacerea sau regene-rarea lor, pfi$unatul rational §.a. Pfl$unatul prea devreme prlmfivara sau tlrziu ln lunile de toamnfi, pe timp plolos, provoacfi degradarea accentuatfi ?1 scfiderea productivi-tfitii acestora. Componenta P. de-plnde de conditiile climatice, de elementele nutritive din sol, de umidltatea solului §1 a aerulul $1 este for-matfi dintr-un numfir mare de specii, dintre care cele mai intllnite sint: gramineele, leguminoasele, rogo-zurlle ?.a. Gramineele stnt specii sto-lonifere, cu tufa rarS, mlxtfi ?i deasfi, cele mat lmportante fiind cele cu tufa deasfi: Iarba bfiltil (Deschampsia caespltosa), p3iu$ul oilor (Festuca ovlna), p3iu$ul de stepfi (Festuca sulcata), tepo?ica (Nardus strtcta), со: 1111a (Sttpa joannts). Dintre legumil noase, deoseblt de lmportante sintl lucerna (Medtcago satlva), trifolu-hlbrid (Trt folium hibrtdum), trifoiu-ro$u (Trifoltum pratense) s.a. Rogo-zurile cuprind genuri din fam. Ctperaceae $i Juncaceae, foarte rfis-plndite, dar consumate doar in prima parte a vegetatie!, dupfi care devin rigide $1 greu dlgestibile. tn afarfi de acestea exlstfi $1 multe plante perene sau bienale, buruieni, care pot fi utile sau dfiunfitoare P. Cele utile, de tipul coada §orlcelulul (Achillea millefolium), chimlon (Carum carvi), pStlagina ingustfi (Plantago lanceo-latum) ?.a., stnt consumate inainte de lnflorire, iar in fin ajung imbS-trinite. Cele dfiunfitoare au efecte foarte variate: omagul (Aconitum toxtcum) atacS sistemul nervos central; coada calului (Equisetum arven-se) atacS ?I aparatul digestiv; plclorul coco?ulul (Ranunculus acer) irltfi pielea; cucuta de apfi (Cicuta virosa) atacfi aparatul circulator; cositelul (Slum lattfoltum) produce colici $1 actiune narcoticfi ?.a. P. din zona de stepfi situate in partea de rSsfirit a t&iL Pe suprafete mici: 1. de pe terenurt ridtcate, pe culmile uscate ale Dobrogei ?i Moldovei, de cele mat multe ori degradate, Imburuie-nate, dominate de colille, bfirboasfi (Andropogon Ischaemum) ?i pfilu^ul PAJIgTI 218 de stepS: 2. de ctmpie, cu umiditate ceva mai bund, sint dominate de: firuta (Poa pratensae), pirul gros (Cynodon dactilon), pirul crestat (Agropyrum cristatum), culbeceasa (Medicago falcata), trifoiul alb (Trifolium repens) $.a. 3. de depresiuni, suprafete foarte reduse, cu conditii favorabile de umiditate fiind dominate de firuta, pir, culbeceasa, ghiz-dei (Lotus corniculatus), p3iu$ul oi-lor s.a. P. din zona de silvoslepd situate in Cimpia de Vest, cimpia ?i podi$ul Olteniei §i Munteniei, cimpia Ardealului, Moldova la est de Siret: 1* de pe dealurile ardelene ?i moldo-vene, seamdna cu cele de pe terenurile ridicate din zona precedenta, vege-tatia fiind ceva mai abundenta; 2. de ctmpie, din Oltenia ?i Moldova, au aspect de stepa cu firuta, obsiga nearistata (Bromus imermis), pir gros, trifoi alb $i ghizdei; in vest asocia-tiile de plante sint mai valoroase fiind dominate de firuta, zizanie (Lolium perenne), trifoi alb $i trifoi ro?u §.a. 3* din odi ?i depresiuni slnt cele mai valoroase din aceasta zona, asociatiile de plante avind: zizanie, iarba cimpului, coada vul-pii (Alopecurus praiensis), ovascior (Arrhenatherum elatior), ovasciorul auriu (Trisetum flavescens), golomat (Dactilis glomerate). P. de Iunc3, destul de raspindite in zona de step3 ?i silvostepa, in special cele din zona inundabiia a Dunarii, avind, datorita conditiilor favorabile de umiditate, chiar in exces, solului fertil §i u$or, о flora mult deosebita de a celorlalte P. din aceasta zona: 1. de nivel mijlociu, pe terenuri frecvent inundate, dar scurt timp, productive ?i bogate in specii ca: obsiga nearistata, coada vulpii, iarba cimpului, firuta, trifoi alb, trifoi marunt (Medicago lupu-lina), barba caprei (Tragopogon sp.) $.a.; 2. de nivel jos, frecvent inundate, chiar $i la viiturile mici, avind о flora bogata reprezentata de: iarba cimpului, coada vulpii, zizanie, tri- foi hibrid $.a.; 3.joase, cu exces de umiditate, situate in depresiunilc luncilor, unde apa b31te$te timp lndelungat. Au о vegetatie de calitate foarte slaba, formata de rogozuri inalte (Carex sp.). P. din zona de pa-dure ocupa о suprafata ceva mai intinsa decit cele de silvostepa, de la dealurile impadurite pina la golu-rile montane: 1. de pe teren ridicat, pe coaste ?i platouri, compozitia flo-rlstica fiind in functie de expozitic, altitudine ?i de natura terenului. In zona padurilor de foioase domina iarba cimpului de pa dure (Agroslis tenuis), pieptanarita (Cynosurus cris-taius), p3iu$ul ro$u (Festuca rubra), zizania, firuta, trifoiul alb, trifoiul ro?u, ghizdeiul. Pe coastele erodatc $i lnsorite domina p3iu$ul de stepa $i paiu^ul oilor; pe coastele inalte, pSiu$ul ro^u; pe terenurile degradatc, cu sol acid, domina paji§tlle de nar-det (Nardus sp.); 2. turbiriile Inalte, raspindite in padurile de fag cu coni-fere, au о vegetatie saraca in specii, formata din mu$chi de turba (Sphagnum sp.) printre care se afla iarba baitii 5I tepo?ica; 3. din vai §i depresiuni, situate pe soiuri profunde, fertile, cu umiditate suficienta, au о vegetatie valoroasa, fiind utilizate ca finete ?i mai pufin ca pa^uni: ov3zciorul auriu, ovazciorul, golo-matul, zizania, paiu?ul de livada, obsiga nearistata, pieptanarita, ?u-varul de munte (Poa trivialis) $.a. P. de zond alplnd, inti use dincolo dc limita superioard a padurilor, sint formate din vegetatie ierboasa alc3-tuita din specii cu talia mic3: p3iu? ?i pir. Exploatarea irationaia a P. timp lndelungat, f3r3 a li se da о ingrijire aparte a dus, treptat, la degradarea majorltatii P.: au disp3rut gramincele cu tufa rar3 ?i mixta, s-au imburuienit, s-au inmultit turb3-riile; in zonele joase din stepa, s-au acumulat cantitati mari de saruri. s-au lnmia^tinit, au fost folosite ori numai ca p3?une, ori numai ca fl- 219 PAN9KA neatd, au fost pS§unate continuu etc. Ameliorarea lor prevede: prevenirea $1 combaterea eroziunii in zonele cu oga$e ?i ravene In P., suprainsSinln-tarea cu amestecuri de graminee (70-80 %) ?i leguminoase (20-30 %), tngrS?are minerals, desecarea prin efectuarea de $anturi deschise, dre-naje ?i puturi absorbante, irigare, distrugerea mu$uroaielor de pSmint (scoase de ctrtite, adunate de furnici, frSmintate de vite), distrugerea vege-tatiei lemnoase, lndepSrtarea pietre-lor, regenerarea, destelenirea. Pentru ca P. sS-§I pSstreze calitStile se aplicS lngrS$area complexS, organicS $i minerals, amendare, afinare, nive-lare, indesarea solului, re^inerea zSpezii, combaterea buruienilor (distrugerea lor din rSdScinS, cosirca repetatS, mSsuri curente de lngrijire, folosirea mixtS, plivit chimic). PANIFICATIE, metodS directs de apreciere a calitStii griului $i altor cereale asemSnStoare, din boabele cSrora se pregSte$te sau se fabrics pline. Operatiile principale ale acestei probe sint: frSmtntarea aluatului, dospirea acestuia, coacerea piinii $i aprecierea insu$lrilor de ealitate a piinii. Pentru executarea acestei probe, de obicei, se foloseste urmS-toarea retetS: fSinS de 70% extractie 200 g, drojdie 6 g, sare 3 g, apS, in raport cu capacitatea de absorbtie a fSinii, determinatS odatS cu exa-minarea calitStii fSinii cu ajutorul farinografului. Se dizolvS drojdia ln apS, se adaugS sarea $i se toarnS peste fSina pusS In malaxor. Se frS-mtntS un aluat, care se introduce lntr-un termostat pentru dospire, la temperatura de 32°C $i 75—80% umiditate relativS. DupS ce aluatul a crescut de 2,5 ori, comparativ cu volumul initial, se frSmlntS din nou $i se lasa ln termostat plnS cind atinge volumul maxim. Din acest aluat se pregSte?te о piini$oarS care se introduce din nou In termostat, pentru dospire, dupS care sc scoatc $i se introduce intr-un cuptor electric, la temperatura de 210°—215°G, timp de 30 min. In cuptor sc introduce $i un vas cu apS pentru mentinerea umi-ditStii aerulul. Dupa coacere, piinea se acoperS cu un $ervet $i se tine 16— 20 ore la temperatura camerei, pentru a se face aprecieri care se noteazS, in fi$a de analizS, dupS cum urmeazS: cantitatea de apS absorbitS (se ia de la farinograf), durata frSmintSrii (de asemenea de la farinograf), randamentul in aluat, durata fermentSrii I, durata fermentSrii II, durata totala de fermentare, durata coacerii, volumul piinii, greutatea piinii, raportul dintre cele doua diametre, forma piinii (platS, destul decrescutS, crescutS), porozitatea (uniforms, destul de uniforms, neuniformS), structura miezului (elasticS, destul de elasticS, neelasticS), culoarea miezului, a cojii (rumenS, albicioasS). PANSEA (Viola sp.), fam. Violaceae. Plants horticolS, ierbacee, anualS, originarS din Europa $i Asia Cen-tralS; se cultivS pentru florile ei cu о formS deosebitS, avind culorl foar- Fig. 89 Pansea te frumoase. Este о plants rezistentS la ger, pu(in pretentioasS fa^S de luiniua $i sol, insS nu suportS exce-sul de umiditate ?i umbrS prea mare. Create foarte bine pe solurile lucrate, nisipo-argiloase, aflnate ?i PARCELE НЕГЕТЦП 220 fertile. Se lnmultefte obi?nuit prin seminte, rar vegetativ. Este cultivati ca plantfi anualfi sau bienalfi. Ca anualfi se seamfinfi primfivara In mart, in lfidite rfisadnite, dar florile sint mici ?i mal putin frumoase. Ca bienalfi, se seamfinfi In lul.-aug. in rfisadnite, se rcplcfi in peplnierfi in sept.-oct., Iar primfivara, de timpuriu, este plantatfi in teren deschis, la 20 — 25 cm distantfi intre plante. Specia din culturfi este Viola tricolor cu soiurile Aben-glut, Demon, Helios, Iceberg, Lac de Constance, Lac de ZUrich, Nuit de Chine, Zenith, Weinrot, Rogli $i V. t. maxima cu soiurile Avalanche, Cardinal, Dunkelblau, Gold Gelh, Jupiter, Neige ciitru consum In store proospfitfi: Bucuresti 500, Cardinal, Dixircd, Elberta, Fa-yerhaoen, Frumos de Bdneasa, J.II. Ilalle, Jerseyland, Miortfa, Redhaoen, Sunbeam, Vedette', pentru conserve: Baby gold 5, 6 Veteran; nectarine: Fantasia, Goldmine, Independence, John Rivers, Nectared 2, 4, 6, 7, 8. PINOT NOIR, soi dc vitfi nobilfi pentru vinuri ro$ii, cu ciorchlnele cilindric, cu boabe indesate, rotunde, negre, cu pulpa crocanlfi §i pielitn groasfi. (Fig. 94) mijlocie (asemfinfitoare cu a Brunei); vacilc au 1,25—1,30 m ?i о greutate corporalfi de 380 — 450 kg, cele din nucleelc selcctionatc ajung la 500 kg, iar tauril la 700 — 750 kg. Randamentul la tfliere este de 45 — 54%, lar carnea este de bunfi calitate. Culoarea este tiplc ro$ic cu о dungfi albfi pe spinare, sale ?i crupfi, care se Intinde pe abdomen plnfi la capul pleptulul; unele excmplare au о brfitarfi albfi In juritl antcbratului ?i a gambei. Au corpul adlnc, cu abdomen dez-voltat ?I membre scurte. Productia dc lapte estc]*lntre 2 500 — 3 000 1, Fig. 95 Plnzgan de Transllvania PINZGAU DE TR.\NSILVANL\, rasfi de taurine din tara noastra, rezullata In urma lncrucisfirilor de absorb tie dintre taurinele locale Sure de slepd $i de munte, cu tauri din rasa Pinzgau orlglnari din Austria. Este о rasfi cu aptltudinl mixte: lapte, carne ?! muncfi; are о dezvoltare corporalfi in conditii bune de inlretinere, cu 3,8—3,9% grfisime. Este о rasfi rezistentfi $i putin pretcntioasfi; se vor continua incruci§firile de infuzie cu tauri de rasfi Pinzgau, iar ea va fi folositfi In incruci?firile industriale cu rasa Bdliala romdncascfi §i cu rasele de carne pentru sporirea pro- PLAN DB MONTA 91 FAtABI 230 ductiei de came. (Fig. 95) Vaca de Dorna. tn cadrul rasei P. de T.t In nordul Moldovei, se gSsefte un tip aparte numit de crescStori „Pinzgau negru" sau V. de D. Se deosebefte de P. «1е T. prin culoare, care este bSRatS cu negru. este mai IndesatS, mai adin-c5; productia de lapte este asemSnS-toare ca la P. de T. dar procentul de grSsime este mai mare, 3,9—1,1%. PLAN DE MONTA §1 FATARI, pro-gramare calendaristicS a montelor fi fStSrilor la intocmirea careia se tine seamS de: durata gcstatiei, aparitia cSldurilor, durata repausului sexual, durata perioadei dc lactatie, vlrsta femelelor tinere, durata de folosire a femelelor, procentul de fecunditate fi natalitate. P. DE M. §1 F. stS la baza planului anual de productie fi in elaborarea mSsurilor de dezvoltare a cresterii animalelor domestice. PLANTA §ERPILOR (Sanseoieria sp.) fam. Liliaceae. Planta horticolS pe-renS. originarS din Africa tropicalS, rSspinditS in special in Arabia, India, Ceylon. Este о plants deco-rativS prin frunzele verde-intens cu striuri. Este putin pretentioasS fata de conditiile de culturS; prefers locuri luminoase, dar ferite de razele directe ale soarelui; vara cere stropiri pe frunze ln zilele insoritc, iar iarna, tncSperi temperate sau calde; nu suportS excesul de umiditate. Se inmultefte prin butasl de frunze, plantat lntr-un amestec de pSmint de frunze ?i de telinS. La fiecare 2 — 3 ani trebuie rcinnoit pSmintul fi ingrSfat la nevoie. Speciile cultivate la noi sint: Sansevieria hahnll, S. golden hahnii, S. im pat ware, S. iri-fasciata laurentii. PLANT AREA POMILOR. lucrare horticolS de fixare la loc definitiv a materialului sSditor pomicol. Se executS toamna, dupS cSderea frunzelor, plnS la venirea inghetului sau, cu rezultate mai slabe, primSvara devreme. Se planteazS pomi de un an, in gropi de 50— 60 cm dia-metru fi 40—50 adincime, cu rSdS-cinlle fasonate, folosind tutorl lungde 3 — 3,5 m. Vergile se planteazS la aceeafi adincime ca tn pepinlerS. Pomii cu coroana formats trebuie sS aibS cele douS ramuri ale etajului de bazS paralele cu brazda. Se planteazS cel mult 2 — 3 soiuri care se pot poleniza reciproc. DupS plantare se urmSrefte: asigurarea crefterii vegetative, prinderea puletilor, con-struirca scheletului pomilor, prafile, irigSri, combaterea bolilor fi dSunStorilor, ingrSfarea cu 300 — 400 kg/ha azotat de amoniu tn al doilea an, protejarea impotriva rozStorllor, spa-liere, mufuroire. PLANTAREA V1JEI DE VIE, lucrare borticolS de fixare la loc definitiv a materialului sSditor viticol. Sc face toamna pinS la venirea primelor ingheturi sau primSvara cit mai devreme. Inainte de plantat se con-troleazS starea tehnicS a acestora, se fasoneazS (se scurteazS rSdScinile fi cordi(a) fi se mocirlesc. Se planteazS manual sau mecanizat in gropi (35/40/50 cm) sau cu planta-torul. Vita sc afazS in groapS, se acoperS rSdScinile cu pSmint, se lntroduc ingrSfSminte, se udS, se umple groapa cu pSmint, se mufuro-iefte cordita. DupS plantare se ur-mSreftc: efectuarea a douS arSturi adinci, prafile, mentinerea mufuro-iului in stare reavSnS, irigarea, ingrSfarea (50 gr azotat de amoniu + 50 gr superfosfat +20 gr sare po-tasicS la butuc), copcirea, prevenirea fi combaterea dSunStorilor, comple-tarea golurilor, dezmufuroitul, ciu-pitul, plivitul, copilitul, palisatul. PLANTAJIE DE POMI SAU VIJE, teren destinat productiei de fructe sau de struguri. P. eomerciale au drept scop producerea de fructe pentru pia(S. Sint vii fi livezi cu 231 PLANTE AKOJIATICK suprafete foarte mari, constitulnd ramura de bazd a unei intreprinderi agricole. Cuprind un numdr limitat de specii cu productli ridicate $1 va-loare comerciald mare, permit me-canizarea lucrdrilor de intretinere, de combatere a bolilor $i a ddundto-rllor. P. pentru consum local ocupd suprafete reduse In intreprinderi. curtl. pe lingd case, de-a lungul §o-selelor $i editor de acces, avind drept scop aprovizlonarea cu fructe 5! stru-gurl a membrilor unei intreprinderi. Au un numdr cit mai mare de specii $1 soiuri cu coacere e$alonatd. P. experimentale ?1 didactlcc, organi-zate in cadrul statiunilor experimentale $i fermelor didactlcc in scopul studierii sortimentelor — mondial $i autohton — de pomi $i vi(d de vie. P. combinate, cu mai multe specii (la pomi) sau soiuri (la pomi §i vitd). P. speelalizate, constituie dintr-o singurd specie sau un singur soi. PLANTE AROMATICE, specii de plante cultivate sau spontane. In corpul cdrora (flori, fructe, frunze) se formeazd §1 se acumuleazd ulei volatil sau eteric. P. A. se folosesc §i in mcdicina casnicd, sub formd de ceaiuri sau infuzie. Mal importante slnt: Romantfd noblld (Anthemmis nobilis). Plantd aromaticd per end. Se lnmulte§te prin sdmintd, mai bine prin rdsad. Se folosesc florile (Flores chamonillae romane), cu proprietdtl sudorifice, aromatice, antispamodi-ce, tonice, febrifuge ?i vermifuge. Cbimion v. CHLAllON. Coriandru v. COR1ANRRU. Fenicul v. FENICUL. Iepnndr (Juniperus communis). Ar-bust rdsplndit in regiunile de munte. Se colecteazd fructele (Fruc-ius Ienuperi), folosite pentru pro-prietdtile lor diuretice, stomahicd 9I carminative. Se administreazd frecvent, sub formd de infuzie (1 —5 g) sau extract apos (2—5 g), in afectiunile reumatice §1 infec-tllle urinare. Se folosefte §i in aro- matizarea unor bduturi alcoolice (li-chior). Levdnflcd v. LEVANTIcX. Majoran (Majorana Origanum horten-sis). Plantd aromaticd $1 medlcinald, anuald, tnmultitd prin sdmintd, dar mai ales prin rdsad, pregdtlt in paturi semicaldc. Drogul brut (Herba Ori-gani) se recolteazd in faza de inflori-re. Are proprietdtl aromatice, carminative $i antlspasmodice. Prlnclpiul activ este uleiul eteric. Se folose$te ?i sub formd de condiment (frunzele tdiate mdrunt). Mugefel v. MU^EJEL. Mentd v. AIENTA. Anason v. ANA-SO\. Trandaflrul pentru parfum (Rosa damascena). Specie de trandafir (arbust) cultivat exclusiv pentru oblinerea petalelor, din care se ex-trage uleiul de trandafir, folosit in industria parfumurilor §i produselor cosmetice. In componenta uleiului de trandafir intrd: citronelol (25 — 35%), geraniol (30-40%), alcool etilic ?. a.; uleiul de trandafir se mai folosefte la prepararca unor bduturi alcoolice aromate (vin aromatic, lichior aromatic etc.). Se cul-tivd pe suprafete mai mari in Bulgaria, U.R.S.S. $i Iran. Continutul procentual de parfum obtinut din 1 kg petalc de trandafir, fiind des-tul de mic (0,09 — 0,12%) slnt necesare peste 4 000 kg petale proaspete pentru un kg de ulei eteric. Extrage-rca uleiului se face numai din petale proaspete, imediat dupd recoltare. Salvie (Salvia officinalis, Saloia sclarea). Specii aromatice, cultivate: prima este pcrend, a doua anuald. Prima este о plantd aromaticd-me-dicinald, a doua о specie tipicd aromaticd. Slnt cultivate §i se inmultesc prin sdmintd. Drogul acestor specii sint frunzele de S. officinalis (Folium Saloiae) §i inflorescentele de S. sclarea (Flores salviae sclarea). Au proprietdtl stomahice, carminative, tonice §i stimulente $i se folosesc sub formd dc infuzie sau extract (S. officinalis) §i sub formd de ulei eteric in parfumerie (S. sclarea). Muhtar Г LA ME CULTIVATE 232 alb (Sinapis alba), Muglar negro Brasstca nigra). Plante aromatlce anuale, cultivate. Se lnmultesc u$or, prin sSmintS. Se cultivS pentru semintele lor aromatlce (Semen Sinapis albae $1 Semen Brassicae nigrae). ln afarS de ulei eteric contin $1 alte prlncipii active, indeosebl ulei gras, In proportie mare, cca 30%. Dato-ritS continutulul de sinalbinS $i si-nigrinS, precuin §i uleiul eteric, sc-mintele de mu$tar se folosesc sub formS de cataplasme In combaterea rScelii sau sub formS dc condiment (mu§tar). Tel (Tillia sp., T. grandifo-lia, T. tomeniosa, T. platyphyllas etc.). Plants medicinalS $i aroma-ticS, de la care sc colecteaza florile impreunS cu bractee (Flores Tilliae cum bracteis) sau fSrS bractee (Flores Tilliae slDe bracteis), caracterizate prin miros aromatic specific $i gust dulceag, usor astringent. Contin ulei eteric, mucilagii si alte principii active $i sint folosite ca sedative, expectorante si calmante, sub forma de infuzie sau ceaiuri medicinale, in amestec cu alte droguri vegetale aromatice. Se recomandS sub formS de gargarS si in combaterea bron§i-telor acute si cronice. ValerianS (Valeriana officinalis). Plants aromatica foarte apreciatS. Se cultivS inmul-tindu-se prin sSmintS sau rSsad; se folosesc rSdScinile (Radix Valerianae). Uleiul eteric extras din rSda-cini, prin antrenare cu vapori de apS, are proprietSti calmante. Sc folose$te sub formS de lincturS dc valerianS sau sub formS de sirop. PLANTE CULTIVATE, denumire ge-nericS datS speciilor de cereale. leguminoase, plante tehnice $1 indus-trlale cultivate in vederea obtinerii de sSmintS, rSdScini, tuberculi, fibre textile $1 alte produse folosite in alimentatia omulul, a animalelor §i in Industrie. Orlginea P.C. s-a putut stablli pe baza a numeroase studii §i cercetSrl care au du$ la diverse t?o- rii. Orlginea specie! Zea mags, sursa tuturor solurilor §1 hibrizilor de porumb cultivatl, potrivit teoriel aproape unanim adoptate azi, pro-vine din Mexic, unde se cultivS de milenii ?i derivS din Incruci^area naturalS intre leosint (Euchloema) $1 forme de Andropogeneae. Alte cerce-tSri, citogenetice $1 citotaxonomlce, explicS aparitia porumbului prin amfidiploidie (Maydea x Andropoge-neac) sau prin incruci§area trispeci-ficS, dintre Z. mays x Euchloema x Tripsacum. Ultimele cercetSri sint tot mai putin acceptate. Se pare insa cS mai aproape de adev$r sint teo-riile dupS care porumbul (Z. mays), Euchloema ?i Tripsacum provin din-tr-un strSino? cornu n, dar s-au dezvoltat separat unul de altul. Intre porumb $i tcosint sint §i exists deo-sebiri cariologice. Separarea acestor trei genuri in unitSti taxonomice de sine stStStoare s-a fScut atit pe cale citogencticS cit §i hibridologicS. Numai intre Zea $i Euchloema se pot obline hibrizi fertili, material initial pentru ameliorarea porumbului. Intre Zea §i Tripsacum din cauza deo-seblrilor cariologice nu se pot obtine forme hibride. Hibrizii ZeaxEuch-laema se comports, in descendenta, ca unitSti taxonomice, de sine stStStoare prezcntind caractcre inorfolo-glce foarte deosebite de formele parentale. Teoriile referitoare la origl-nea griului privesc indeosebi griul cultivat Trilicum aestivum sp. mil-gare. Dintre numeroasele specii de griu T. monococcum sau alacul este considerat ca specie de griu primi-tiv. Genul Triticum, cu numeroasele sale specii cariologice, ImpreunS cu genurile Aegilops, Secale, Agropyran $1 Haynaldia fac parte din subtrlbu] Tritictnal, tribul Tritical. Genul Triticum se prezintS ca о serie alo-ploidS, avlnd trel grupe naturale caracteristlce: dlploide (n=7), tetra-ploide (n=14) $1 hexaplolde (n=21 cromozomi). Mul|I dintre cercetS- 233 FLANTB CULTIVATK tori considers ей cele trei seturi de cite 7 cromo7.omi sau genomuri de-rivfi prin poliploldle din specii di-ploide ancestrale. Genomurilc spe-ciilor diploide slnt notate cu AA, cele tetraploide cu AABB $i cele hexaploide cu AABBDD. Grlul te-traplold este considerat un alotctra-ploid, derivat din speciile diploide. T. boelicum sau T. monococcum pe deoparte $1 о specie diploid& de Agropyron sau de Aegtlops $1 anume A, speltotdes care a venit in genomul B. Prlvitor la specia cultivatfi pc mari suprafete $i anume Triticum aestlvum, forma hexaploidfi AABBDD, se crede cfi-§i are origi-nea In hibridarea unor forme tetraploide (AABB) cu Aegilops squarosa care a participat cu genomul DD. Forma initialfi a orzului cu douS rinduri (Ilordeum vulgare) este considered specia Hordeum sponlannum, adicfi orzul spontan. Din formele de orz primitiv cu doufi rinduri, prin mutatii s-a format orzul cu multe rinduri (Ilordeum tetraslichum $i Ilordeum hcxastichum). Slnt pfircri care afirmfi cfi specia II. agriocrithon stfi la baza orzului cultivat, care la rlndul sfiu este un hibrid natural dintre II. spontaneum si forma dc orz cu multe rinduri. Rczultfi deci cfi actualele specii $i forme dc orz cultivat, provin dintr-un strfimo? comun, orzul spontan. Forma cultivatfi a ovfizului (Avena sativa) apartine gru-pci hexaploide (2 n=42 cromozomi) cu genomurile AACCDD. Unii cer-cetfitori considerfi cfi forma de orlgi-ne a ovfizului cultivat este specia Avena sterilis, inclusiv toate speciile cu 21 perechi de cromozomi. Unii considers pe Avena sativa drept formfi aberantfi a speciei Avena byzan-tina. In ceea ce prive$te orezulforma anccslralfi a celuicultlvat (Oryza sativa) este orezul sfilbatic. (0. sativa fatua $1 O. minuta). Alte cercetfiri indicfi specia sfilbaticfi. 0. erennts. Specia cultivatfi a inului Ltnum usl-tatissimum este dcrivatfi din specia Linum angnstifolium. Slrfimo$ul sfilbatic al secarel cultivate se considers a fi specia Secale montanum, formfi perenfi, intllnitfi in flora spon-tanfi din Asia Mlcfi §i sud-cstul Europe!. Specia cultivatfi a floril-soarelui Helianthus annuus, provin din specia sfilbatlcfi II. lenticu laris. Cinepa cultivatfi (Cannabis sativa) provine din cinepa sfilbalicfi $1 anume Cannab-bis saliva ssp. spontanee. Ultimele teorii in ceea ce private originea sfeclei cultivate aratfi cfi ea provine din Beta vulgaris ssp. maritima. Forma anccstralfi a speciei cultivate a cartofului (Solanum tuberosum) este considered ssp. andigeno, cu-noscutfi de mil de ani de bfi$tina$ii din linutul Anzilor. La procesul de formare a P.C. a intervenit actiunea combinatfi, cxercitatfi asupra formelor initiate cndemice a diver$ilor factori ca: mutagenezfi, poliploidie, hibridfirile de toate categoriile, sc-lectia naturalfi $i artificials. Muta-geneza a intervenit prini mutati spontane (naturale) si prin mutatii artificiale (experimentale) efectuatc de om. Hibridfirile au actionat fie direct, fie indirect in naturfi, accas-ta realizlndu-se de cele mai multe ori prin lncruci?firi intre formele mutante, hibrizii valoro$i men(i-nindu-se prin selectie naturalfi. Un rol important in hibridare 1-a avut selectia artificials, care, prin inter-vcntia directs a omului, a ales, a oprit $i a lnmultit numai hibrizii valoro$i. Selectia aplicad de om a intervenit $i in alegerea $i tnmultirea mutantelor valoroase. Poliploidia a due la aparitia de forme ?i garnituri cromozomale dedublate, astfel de forme apfirind ca urmare a hibridfi-rilor indepfirtate, naturale sau artificiale. Izolarea in spatiu a comple-tat actiunea mutatlilor, poliploidiei, hlbridfirii $i selectie!, desfivlr?lnd actiunea apartintnd mutatlilor $i PLANTE FUBAJBRB 234 adlncind rolul selecliel naturale. Un exemplu de acest fel 11 oferfi ccntrele de orlgine ale plantelor sau eentrele genice. Dupa cum au fost Introduse ln cultura, tlnlnd seama de modul de formare ?1 de orlginea lor P.C. se Impart In doua’grupe: P.C. primare, care au fost luate direct in cultura, fara faze intermediarc lntre forma spontana §i cca cultivata; P.C. se-cuudare, specii spontane devenite forme cultivate dupa о serie de ineer-c3ri ?I adaptari. Este vorba de unele specii cultivate, care inainte vreme lnsoteau ca buruieni alte culturi (se-cara, ova/.ul, гарЦа, mu§tarul 5. a.), de spcciile provenite din mutatii $i poliploidii naturale. Urmarind modul de dezvoltare al P.C., ciclul lor vital, se deosebesc trel grupe: P.C. anuale, griu, orz, ovaz, secara, orez, porumb, fasole, mazare, soia, floa-rca-soarelul, in, cinepa, $.a. care cresc, infloresc ?i fructifica intr-un singur an; P.C. blenale, sfecla, chi-mionul $.a. germineaza $i cresc (l$i formeaza masa vegetaia) in primul an de viata, formarea florilor §i fruc-tificatia urmind in al doilea an de viata, dupa care mor; P.C. vivace plante hortiviticole, ierburi perene, specii lemnoase. Au ciclul vital extins pe trei sau mai multi ani, lnflo-rirea nefiind urmata dc moartea lor. cre?terca organelor vegetative relu-indu-se in fiecare an. In functie de fotoperiodism, deosebim: P.C. de zi lunga, al сЗгог maxim de inflorire are loc in conditii de zi lunga (griu, orz, fasolea, inul de fuior, cinepa nor-dic5, cartoful, sfecla $. a.); P.C. de zi scurta, a c5ror maxim de Inflorire coincide cu durata scurta de lumind (orzul, porumbul, fasolea, maz3rea, soia ?.a.). P.C. neutre, care se dez-volta normal atit ln conditii de zi lunga cit $i de zi scurta, nereacfio-nlnd la fotoperiodism. Cultivarea $i ameliorarea P.C. tine seama de aceste caracteristici aleglnd, pentru cultura, soiuri potrivite cu conditiile cli- matice din regiunile respective. In ceea ce prive$te tipul lor de utilizare, tipul lor de cultura, se deosebesc trei grupe principale: P.C. cerealiere, grup principal de plante agricole, care cuprinde spcciile dc griu de toamna $i de primavara, spcciile cultivate de orz, ovaz, sccara $i orez $i subspeciile sau covarictatile de porumb ; P.C. lndustriale cuprind patru catcgorii: P.C. textile din care mai lmportante sint inul pentru fuior, cinepa pentru fuior, bumbacul; P.C. uleioase grase, floarea-soarelui, rici-nul, inul pentru ulei, dovleacul, rapita macul $.a.; P.C. arcmatice. coriandrul, feniculul, anasonul, men-ta $.a.; P.C. alimentare, cartoful §i sfecla de zabar; P.C. leguminoase cuprind specii de leguminoase pentru boabe $i о parte dintre legumi-noasele furajere (cele cultivate). In cadrul leguminoaselor pentru boabe, mai lmportante sint formele $i soiurile de fasole, mazare, soia. PLANTE FURAJERE, name generic sub care sint cunoscute gramineele $i leguminoasele furajere. Ele constituie componentul paji$tilor naturale (flnete $i pa§uni), iar clteva dintre ele fac obiectul paji$tilor cultivate. Dupa zona pe саге о ocupa — de clm-pie sau deal — cultura se practica In conditii naturale sau de irigare, iar structura culturilor $i modul lor de realizare este diferit. P.F. In zona de clmple, In condlfii de irigare: A. Structura culturilor 1. raportul op-tim dintre structuri: culturi perene furajere 50 — 55%; culturi anuale furajere 45 — 50%; 2. structuri perc-ne pentru exploatare prin cosit — cca 45%: lucerna (17 kg/ba) + golo-mat (8 kg/ha), trifol ro$u (13 kg/ha)+ golomat (10 kg/ha); trifol ro$u (13kg/ ha) + golomat arlstat (8 kg/ha); 3. structuri perene pentru exploatarea prin p3$unat - cca 10%: golomat (23 kg/ha)+trifol alb Ladino (2 kg/ ha), golomat (23 kg/ba)+lucerna 235 PLANTE FUBAJERE (6 kg/ha); 4. structuri perene Indicate pentru deshidratare — lucerna; 5. structuri anuale furajere: a. culturi pentru boabe — cca 15-20%: orz de toamnS 4-sorg boabe tn cultura dublS, orz de toamnS + porumb slloz ln culturfi dublfi; b. culturi pentru masfi verde — cca 15-25%: ralgras arlstat semfinat toamna. urmat de culturfi dublfi, de porumb pentru slloz de hlbridul sorg x tarbfi de Sudan, ralgras arlstat semfinat toamna, urmat dc culturfi dublfi de sorg boabe, orz de toamnfi urmat dc cultura dublfi de porumb slloz sau de hibridul sorg x iarbfi de sudan; c. rfidficinonsc pentru Insilozare In amestec cu coecni de porumb — cca 10%; sfecla fu-rajerfi; d. culturi duble dupfi griu irigat: porumb slloz, hibrid sorg x iarbfi de Sudan. !n cadrul unei uni-tfiti agrlcolc mixte sau zootehnicese practicfi un asolament furajer dc tipul: orz furajer urmat de culturi duble, sfeclfi furajerfi, ralgras aristat semfinat toamna, urmat de culturi duble, culturi perene de durata variabllfi. Dacfi unitatea agricolfi este de tip cerealier, plantele perene vor fi amplasate cu soIfi sfiritoarc, iar cele anuale vor o-cupa solele din apropicrea sectorului zootehnie; B. Tehnologia lucemei ?i a amestecurilor prin cosit: Lucerna (Me-dicago Daria), fam. Leguminosae este о leguminoasfi furajerfi, originarfi din Persia. Cere cernoziomuri profundc, pcrmeabile, fertile, moderat de umc-de. Merge bine dupfi cereale de toamnfi urmate de culturi duble $i dupfi plante anuale furajere recoltate toamna $1 este bunfi premergfitoarc pentru culturile de primfivarfi. Valorificfi bine: 50 — 60 t/ha gunoi de grajd dat sub arfiturfi, la fel ?i fosforul; azotul pentru lucerna purfi nu este necesar, dar amestecurile valorificfi 30 — 40 kg/ha dat la coasfi. Sc nivcleazfi, se grfipeazfi, se destelene§te §i se seamfi-nfi primfivara, cu 20 kg/ha sfimtntfi lucernfi, In cultura purfi sau 17 kg/ha lucernfi + golomfit 8 kg/ha $113 kg/ha trifol ro$u + 9 kg/hn golomfit, In a-mestec. Adlncimea. 2,5 —3 cm, dis-tanta, 12 — 15 cm. Buruienile se combat cu Etazin $i Areiit. LucrSrile de Intrelinere sint: udat, grfi-pat, combaterea dfiunfitorllor cu IAndatox 20, Fosfotox, R-35, irigat. Recoltarea se face lntre Inceputul $i mijlocul fazei dc inflorire (anul I, lucernfi), pe parcursul fazelor de tmbobocire (coastfi I, lucernfi, anul II), In mijlocul fazei dc Inflorire (coasa II—III, anul II). Se Insilozca-zfi (lucerna, culturfi purfi), sausedfica fin. Soiuri: Dunavka, II 652, Luzin, Ranger, Denial; Г. Tehnologia de culturd a amestecului pentru pd$unat: Trifol alb (Trifolium repens), leguminoasfi furajerfi originarfi din ba-zinul mediteranean. Soiul Ladino este cel mai utilizat in amestec. Sc fac amestecuri $i pe bazfi de lucernfi. Urmeazfi foarte bine dupfi cereale de toamnfi $i sint bune premergfitoarc pentru cele de primfivarfi. Valorificfi bine gunoiul de grajd $i fosforul date sub arStura de bazfi. Azotul se dfi in primul an, la primele trei coase, in doze de 80 — 90 kg/ha, iar in anii urmfitori cite 40 — 50 kg/ha. Se nive-leazfi, se grfipeazfi, se dcstelene$tc $i sc seamfinfi, primfivara de tim-puriu, cu 2 kg/ha trifoi -f 23 kg/ha golomfit sau 23 kg/ha golomat 4- 5,5 kg/ha lucernfi, la adincimea de 1—2 cm. Lucrfirile de ingrijire sint: combaterea buruienilor cu Areiit, udat, grfipat, combaterea bolilor si dSunStorilor cu Lindatox, 20, Fosfo-tox R-35 s.a., irigat . Prima coasfi se face pentru fin, apoi se pfi?uneazfi, iar ceea ce este excedcntar se insilo-zeazfi. Soiurile sint: Ladino, De Bra-§od Podkooa, pentru trifoi alb, Luxin §i A 625, pentru lucernfi $i Garom $i De Banat, pentru golomfit; D. Tehnologia de culturd a raigrasului aristat, semdnat toamna, urmat de culturi duble: Ralgrasul arlstat (Lo-lium multiflorum) este о leguminoasfi pcrenfi dc nutret care, semfi- rLA ME FURAJERE 236 natS toamna rezistS la temperaturi de pinS la —26° —27°C, intrS in vc-getatic primSvara devreme, asigurS о productie dc masS vcgctalS substantial, pe tot parcursul de recoltare a secarei de toamnS, dS о a II-а recoltS, care se suprapune cu borceagul dc primSvarS. Se seamanS in cultura anualS rccoltatS tirziu, in sept. Se-mSnat toamna §1 urmat de culturi duble, valorificS bine 70—100 kg/ha ingrS$Sminte cu fosfor, 60 — 80 kg/ha cu azot, la cultura purS $i 150 — 200 kg/ha, atunci cind este urmat de culturi duble. Sc seamSnS intre 28 aug.-12 sept., cu 25 — 30 kg/sS-minta/ha, la 2 — 3,5 cm adincime ?i 12 — 15 cm distantS intre rinduri, pentru raigras ?i 70 cm, pentru sorg si porumb. LucrSrile de ingrijire sint: combaterea buruienilor cu Pi-tazin 75, a dSunStorilor cu IAndaiox 20 C.E. §i irigat. Recoltarea se face, la raigras, in faza de inceput a inspi-catului pentru furajarc la icsle, $i la inijlocul fazei de inspicare, pentru insilozare; porumbul siloz in cultura dublS sc recoltcazS pina la faza de cearS plina; sorgul pentru boabe, la umiditatea de 30 — 38%. Soiurile utilizate sint: la raigras, Sintetic 1, De Bra$ov, Optima, la porumb Hs 400 $i IID 405, §i sorg F 40; E. Tehnolo-gia de cultura a sfeclei furajere. Sfecla furaJerS (Beta vulgaris var. crassa), plants tehnicS bianualS, originarS din Asia MicS este о culturS de marc valoare caloricS si produce multe unitSli nutritive la ha. Se seamSnS in culturS purS dupS or ice planta anualS, valorificS bine gunoiul de grajd lncorporat sub arStura de bazS, In dozS de 50 — 80 t/ha; fosforul, 50-70 kg/ha; azotul 200-300 kg/ha, la pregStirea patului germinativ. Se seainSnS primSvara, In rinduri la 70 cm distan(S ?i 22 cm intre plante, pe rind, la 2 — 3 cm adlncime. LucrSrile de lntretinere sint: rSrlt, prSfit inecanic, plivit chiinic cu Ro-Neet $i Vensar, combaterea dSunStorilor cu Neptaclor $i Lindalox 20 C.E.. irigat. Recoltarea Incepe in ultima decadS a lunii sept., insilozarea fS-clndu-se dupS metoda clasicS: rSdS-cinile se curStS, se clSdcsc pe teren bine drenat, grSmezlle se acoperS cu plastic $i paie. Soiurile din culturS slnt Monoval, Polifurajer galben, Titan poly, Ciclop poly; F. Tehnologia orzului furajer ft a culturilor duble dupd orz si griu. Orzul furajer este fie exploatat In dinamicS, fie pentru boabe. Se seamSnS dupS sfeclS furajer S sau culturi duble de raigras aristat; culturile duble se seamSnS dupS cultura principals. Cere 50— 90 kg/ha ingrSsSminte cu fosfor, 120 — 150 kg/ha azot sau 60 — 80 kg/ ha, cind urineazS dupS culturi fer-tilizate cu gunoi de grajd. Culturile duble cer doar 150—200 kg/ha ingra-$Sminte cu fosfor, 120 — 150 kg/ha azot sau 60 — 80 kg/ha, clnd urmeazS dupS culturi fertilizate cu gunoi de grajd. Solul se lucreazS superficial, arat о datS la 4 ani, discuit ?.a. Se seamSnS intre 25 sept.-10 oct., cultura simplS, ?i, imediat dupS recoltare, cea dublS. Norma de sSmintS este de 400—500 b/m* pentru orz, 70 000 boabe/ha pentru porumb, 200 — 250 mil boabe/ha pentru sorg ?i 40 — 45 kg/ha pentru hibridul sorg x iarbS de Sudan. Rlndurile sint simple, $1 la 3 — 6 cm adlncime. Lucrarile de Ingrijire sint: plivitul chimic cu Diclordon sodic §1 Diko-tex 40, combaterea dSunStorilor cu Lindatox 20 C.E. sau Fosfotox R-35, irigare. Recoltarea se face spre mij-locul fazei de lapte sau cind umiditatea boabelor este de 35 — 37% pentru orz, plnS la faza de cearS pllnS pentru porumb $i pe parcursul fazei de Inspicare pentru sorg. Boa-bele se InsilozeazS dupS о prealabilS fulguire, lar plantele lntregi se tnsi-lozeazS direct; G. Producftile — culturile perene dau 100—120 q/ha sub- 237 PLANTE HRAJEKK stantfi uscatfi, iar cele anuale cca 200 q/ha. Sfecla dfi 180 - 200 q/ha# orzul pentru boabe 60 — 70 q/ha, sor-gul pentru boabe 50 — 60 q/ha. P.F. In zona de clmple, In condiftl naturale: Л. Structura culturilor: 1. raportul optim: culturi perene 45— 50%; culturi anuale 50-55%; 2. structuri perene exploatate prin cosit: lucernfi In culturd purfi, sparcetfi ln culturfi purfi, trifoi ro$u in culturfi purfi, amestec de lucerna (15 kg/ha) + golomfit (12 kg/ha); 3. structuri perene exploatate prin pfi$unat: amestec de sparcetfi (50 kg/lia) -f- obsigfi nearistatfi (15 kg/ha); amestec de lucernfi (6 kg/ha) + sparcetfi (40 kg/ha) + obsigfi nearistatfi (10 kg/ha), a-mestec de trifoi ro$u (7 kg/ha) + golomfit (20 kg/ha) sau ralgras percn (18 kg/ha); 4. culturi anuale furajere: orz boabe urmat in culturfi dublfi de hibridul sorg + iarba de Sudan, sorg boabe penlru fulguit, sfecla furajerfi; B. Tehnologia de cultura a plantelor perene In cultura pura sau tn amestec. Locul in asolanient, soiurile ?i lucrfirile de ingrijire sint ace-leasi ca In cultura irigatfi. Gunoiul de grajd se adrainistrcazfi direct sau plantei premergfitoare, In doza de 25-50 t/ha, fosforul, 50-60 kg/lia, azotul 50 — 100 kg/ha, cu exceptia sparcetei. Lucrfirile sint acelea?i ca ln cultura irigatfi. Scmfinatul se face primfivara, dupfi zvintarea solului, cu 20 kg/lia sfimintfi pentru lucernfi, 80—100 kg/ha sparcetfi, 18 kg/ha, trifoi pentru amestecuri (dozele date la pet. A.3.) Distanta este de 12 — 15 cm lntre rlnduri, iar adinclmea de 1,5—3,5 cm. Se recolteazfi, In anul I, spre mijlocul fazei de inflorire (la toate coascle) ?i apoi, in anii ur-mfitori. In faza de imbobocire, la lucernfi ?i amestecuri de lucernfi, spre mijlocul fazei dc inflorit, la trifoi ro§u $i amestecuri pe bazfi de trifoi. Ainestecurilc pentru pfi$unat inccp sfi fie exploatate din faza cind virful plantei se aflfi la 8—10 cin de nodul de infrfitire, continulnd pinfi in faza de inspicare, C. Tehnologia de culturd a plantelor anuale. Urmeazfi dupfi acclea?i plante ca $i in cultura irigatfi. Gunoiul de grajd $i fosforul se aplicfi ca $i la plantele perene; potasiul, 50 — 70 kg/lia, pe podzoluri; amendarea este obligatoric pe podzoluri de depresiune, in dozfi dc 1 — 6 t/ha; azotul, 50 — 150 kg/lia, in functie de rc/.crva de apa din sol. Se seamana: orzul — 25 sept. -10 oct., cu 450 boabe germinabllc/m2 si rinduri normale; porumbul pentru slloz — 1-15 apr., cu 45 — 55 mii boabe I ha, hibrizii semitimpurii $i 35—10 mii boabe/ha, hibrizii semi-tardivi, 70 cm intre rinduri; sorgul boabe — 10-20 apr., 200 000 boabe/ha, 70 cm intre rlnduri; hibridul sorg x iarbfi de Sudan — 20-28apr., 40—45 kg/ha sfimintfi, rinduri normale; sfeclfi furajerfi — 10-25 mart., 80 000 glomerule/ha. Se combat chi-mic buruienile §i dfiunfitorii. Se recolteazfi ca §i cele din cultura iri-gala; I). Producfia: Culturile perene dau 50 — 60 q/ha substantfi uscatfi, cele anuale 70 q/ha. 1\F. In zonacoli-narfi, in conditii naturale §1 de Iriya-lie. A. Structura culturilor. 1. raportul optim: culturi anuale 35 — 40%; culturi perene 60 — 65%. 2. Structuri perene indicate penlru pd?unat: golomfit (23 kg/lia) + trifoi alb Ladino (2 kg/lia), raigras peren (24 kg/ha) + trifoi alb Ladino (2 kg/ha), paiu$ dc livezi (24 kg/ ha) + trifoi alb Ladino (2 kg/ha), golomfit (23 kg/ha) + ghizdci (7 kg/ha), pfiiu? dc livezi (24 kg/ ha) + ghizdei (7 kg/ha), tiinofticfi (12 kg/ha) + ghizdei (7 kg/lia), golomfit (1° kg/ha) + pfiiu§ de livezi (7 kg/ha) + raigras peren (7 kg/ha) + ghizdei (6 kg/ha) -f trifoi alb Ladino (1,5 kg/ha). 3. Structuri perene exploatate prin cosit: lucerna in culturfi purfi, lucerna (17 kg/ha) + golomfit (9 kg/ha), lucernfi (17 kg/ Г LAN ТЕ FlKAJLllE 238 lia) + piius de llvezi (12 kg/ha), trifoi ro$u (14 kg/ha) + golomit (10 kg/ha), trifoi ro?u (11 kg/ha) + raigras aristat (8 kg/ha), sparceti (50 kg/ha) + obsigi (15 kg/ha), sparceti (40 kg/ha) + obsigi nearis-tati (15 kg/ha) + golomit (5 kg/ha) + ghizdei (2 kg/ha). 4. Culturi perene pentru deshidfatate ft flnuri oitaminl-zate: lucerni, trifoi ro$u. 5. Plante anuale furajere: orz de toamni, raigras aristat, porumb pentru siloz, sfecli furajeri, gulie furajeri. B. Teli-nologla culturilor perene pentru pi-$unat. Sc cultivi bine dupi cerealele de toamni ?i plantele anuale de primivari. Gunoiul de grajd se admi-nistreazi plantei premergitoare sau direct (30 t/ha), fosforul, 60 — 120 kg/ha, potasiul 60 —TO kg/ha, amen-damentele, 4—6 t/ha, azotul, 50 — 80 kg/ha. Se seamini primivara dupi zvintatul terenului, cu normele de siminji indicate la punctul A.2., la 1.5 —3,5 cm adlncitne. Lucririle dc ingrijire sint: plivit chimic cu Aretit, combaterea daunitorilor, irigat. Se dau in exploatare cind planta are 8—10 cm de la nodul de infri(ire. Soiurile: Gorom, Local de Banat (golomit), Rapid de Banal (raigras pcren), de Bra?oo (piiu$), de Sueeaoa (ghizdei). C. Tehnologia paJl$tilor colinarc exploatate prin cosit. Urmeazi foarte bine dupa cereale de primivari. Gunoiul de grajd se ad-ministreazi plantei premergitoare sau direct, in dozi de 30 — 40 t/ha, fosforul, 50-120 kg/ha, azotul 35-60 kg/ha la pregitirea solului pentru seminat, potasiu, 60 — 70 kg/ha, numai pe soiurile amendate, amendamente, 4 — 6 t/ha. Se seamini primivara, dupi zvinlarea solului (cu dozele indicate la punctul A.3.), la 1.5 —3,0 cm adlncime. Ingrijirea culturii se face prin combaterea chi-mlci a buruienilor cu Aretit, combaterea diunatorilor §i irigat. Se recol-teazi, pentru cultura puri, spre mij- locul fazei de inflorire (anul I) $1 apo| In faza de Inspicare a gramineelor. Soiurile: Luxin, Lucifer (lucerna), И 652, Gorom, Goliat, de Banat (go-lomit), de Brafoo (piius de llvezi) Select 1, Perena (trifoi ro$u), Stn-letic 1, de Brasov (raigras aristat), ICA 6 (sparceti), Orfeu, Bdrdgan 5 (obsigi nearistati), de Sueeaoa (ghizdei). I). Tehnologia plantelor anuale furajere collnare. Aici se includ culturile pure de raigras aristat $i orz furajer, seminate toamna, Raigrasul urmeaza dupi cerealele de toamni, iar orzul dupi primele furajere ce elibereazi solul plni la 10 sept. Se aplici 50 — 80 kg/ha ln-gri$iminte cu fosfor, 50 — 60 kg/ha potasiu, pe podzolurile amendate, 130 — 160 kg/ha azot pentru raigras Si 80 — 100 kg/ha pentru orz. Raigrasul se seamana Intre 25 sept. 5 oct., orzul imediat dupi cultura principal, cu 30 kg/ha boabe pentru raigras $i 450 boabe germinabile/m* pentru orz, la 2 —4 cm adlncime. Lucririle de ingrijire sint: combaterea chi-mici a buruienilor cu Pitazin 75, Diclordon sodic §1 Dikotex 40, combaterea diunatorilor cu Lindatox 20 C.E. §i Fosfotox R-35, irigat. Raigrasul se recolteazi clnd flrul a atins 8—10 cm deasupra nodului de infritire. Pentru tnsilozare, se recolteazi spre mijlocul fazei de inspicare. Orzul pentru boabe care urmeazi a fi lnsilozat se recolteazi la 35 — 37% umiditatea boabelor. E. Tehnologia plantelor anuale furajere de primd-oard. Cultura se referi la sfecla furajeri, gulia furajeri si porumbul pentru siloz. Urmeazi dupi culturile care Iasi libere terenurile plni la mijlocul toamnei pentru a putea fi bine arate. Valorifici bine gunoiul de grajd, dat In doze de 25 — 50 t/ha, doza varilnd In functie de sol; fosforul, 40 — 60 kg/ha, potasiul 50—70 kg/ha, iar azotul, 100 — 150 kg/ha (sfecli), 80-100 kg/ha (gulia furajeri) ?i 50 — 80 kg/ha (porumbul 239 PLANTE LEGUMICOLE peutru siloz). E. Productia: 80 — 90 kg/ha substanta uscatS pentru culturile perene furajere $1 anuale. La Irigatie, cele perene cresc cu 70 — 75% din productia nelrigatS, iar cele anuale, cu 60 — 65%. PLANTE LEGUMICOLE, specii de plante cultivate pentru consum, bogate ln proteine, vita mine $1 substante mlnerale. Centrele geogra-flcc de formare a P. L. stabilite de V. Vavilov, in anul 1935, sint: 1. China CentralS $i de Apus, centru de origine al cepei dc iarnS, vine-telor, castravetilor, reventului, verzei chineze$ti, verzei de Pekin $.a. 2. India de Sud, centru de formare a vinetelor §i castravetilor cu fructul marc. 3. Asia de mijloc, India de Nord—Vest, R. S. S. Afganistan re-prczintS centrele de origine ale ustu-roiulul, morcovului, spanacului, pc-penelui galben, ridichilor de luna. 4. Asia MicS, Transcaucazia, Irnnul $1 partea muntoasS a R. S. S. Turk-mene, sint centre de origine ale pepe-nelui galben, castravetilor, sfeclei, verzei, cepei, prazului, pStrunjelu-lui $i morcovului. 5. Zona MSrii Mediterane, centrul de formare a sfeclei, verzei, morcovului, salatei, sparanghelului, reventului, usturo-iulul cu bobul mare, cicoarei etc. 6. Mexicul ?i America, leagSnul for-mSrii fasolei, ardeiului, dovleaculul $1 porumbului zaharat. 7. America de Sud (Peru, Ecuador, Bolivia), centre de origine pentru cartof, do-vleac cu fructul mare $i tomate. Clasiflcarca sau gruparea P.L. se poate face dupS mai multe criteril: de vegetatie, durata vietii, organe comestlblle ?i agrotehnlca aplicatS culturii. Majoritatea speciilor legu-micole apartin urmStoarelor familii botanice: Cruciferae, Liliaceae, Um-belliferae, Composllae $1 Legumtnosae. DupS durata de vegetatie cxista: P.L. timpurii, semitimpurii §1 tar-dive. DupS durata vietii deosebitn P.L. anuale, bienale ?i pollanuale sau perene. Prin ameliorare se poate dirija atlt perloada de vegetatie cit $i durata vietii P.L. Clasificarea P.L. dupS organele comcstibile este redatS in tabelul 14. Agrotehnica generalS a P.L. cuprinde: nlvelarea (lucrare obligatorie), modelarea, care permite folosirea irigatiei §i mecanizarea diferitelor lucrSri de intretinere, fertilizarea, sau apiicarea rationalS $1 diferentiatS a ingrS$S-mintelor, pregatirea ln vederea semd-nalului $i plantatului, asolamcntul $i rotafia culturilor, pregatirea se-minlelor in vederea scmSnatului in rSsadnitS sau in cimp (in care scop semintele sint supuse sortarii, contro-lului in laborator, slratificarii etc.). О lucrare specifics este alegerea buta-?ilor, radacinilor, luberculilor $i altor parti vegetative destinate inmul-tirii ascxuate sau vegetative. Se calculeazS cantitatea desamlnfa la /ia$i se determina numarul parfilor vegetative folosite la plantare, in functie de specie, soi, distanta de insamintare $i plantare, modul de utilizare a recol-lei etc. Modul de producere a rSsa-durilor, in spatii adSpostite sau in cimp, tine seama de о serie de factori ca: specie, scop etc. DupS noile orien-tSri, rSsadurile se organizeazS $i se produc in centrele pentru producerea lor, inzestrate cu instalatiile §i perso-nalul necesar. Dintre lucrSrile de ingrijire a culturilor legumicole re-tinem: combaterea crustei, realizatS prin prS$itul §i grSpatul solului, combaterea buruienilor prin prS$It, plivit manual sau chimic, lngra?area suplimentara, combaterea bolilor ?i ddunilorilor. О altS lucrare agroteli-nicS este irigarea, la timp $i cu can-titSti suficiente de apS, a culturilor, in functie de regimul de apS din sol, situatia atmosfericS $i cerintele plantei. Recoltarea P.L. se face la momentul oportun, manual, sau mecanic, se sorteazS, se ambaleazS, ?.a. £40 PLANTE LEGUMICOLE Tabelul nr. 14 illbtle Speclflcare De la care se con-sumA organe ger-minative De la care se con-sumA organe vegetative. Crescute dcasupra pAmintu-lui Crescute in pumint Organul comestibil Inflorescenta Primordii de inflorescenta Fructe la maturi-tatea lehnicA Fructe la inaluri-latea fiziologica Fructe la maturi-tatea tebnica si fiziologica Seminte la matu-ritatea tehnicA sau fiziologica Tulpina lugro$alA Tulpina falsa ?i frunzele verzi Laslari etiolati Petiolli frunzelor Frunze verzi RAdAcina ingro-$ata HudAcinI tuberi-zale Tuberculi Rulbi Speciile legumicole Anghlnarea Conopida Dovleacul, castravetele, bainele, fasolea verde pastai, mazArea verde pAstAi, bobul verde pAstAl, vinetele ardeiul Tomatele, pepcnele galben, pc-penele verde. ardeiul Ardeiul (gras, iute, lung, gogo-$ar), tomatele (coapte sau gogo-nele pentru muraturi) Mazarca, fasolea, bobul Gulia Prazul. ceapa verde, usturoiul verde, ceapa perenA Sparanghelul Rcventul, cardonul, telina pentru petioli, fenlculul de Flo-renta Spanacul, loboda, tarhonul, le-u$teanul, mArarul, pAlrunjelul, telina, cicoarea dc grAdinA, var-za pentru frunze, spanacul de Noua-ZeelandA, cresonul, as-mAtiul, maghcranul, mAcrl$ul, flevla, clmbrul Morcovul, pAtrunjelul, pAstlr-nacul, (ellna, sfecla, rldlchea, breanul, scortoncra Batatul Cartoful Ceapa, usturoiul, prazul 241 fLANTE MEDICINALE PLANTE MEDIC1NALE, grup de specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compozltla lor chlmlcA au proprletAR farmaceutice $1 slnt folosite In terapeutlca umanA $i vete-rinarA. Prezinta Important economics, fiind surse de materie primA pentru Industria farmaceutlcA. Academia de §tilnte Agricole $1 Sllvlce, prin institutcle $1 statiunile agricole, organlzeazA $1 IndrumA cultura, ameliorarea $1 experimentarea plantelor mediclnale, lar organizatia PLAFAR se ocupA cu problemele generale de producere $1 valorlficare. Nalba mare v. NALBA. NalbS dc yrSdlnS v.NAL-В A. Angelica (Archangelica officinalis). PlantA регепй, cu tulpina InaltA bine dezvoltatA. Se utllizeazA rAdAclna (Radix Angelicae) care se recolteazA lncepind cu al doilea an de vegetatie. sub formA de infuzie, vin tonic, tincturA sau spirt, pentru calmarea collcllor $1 a afectiuntlor de naturA nervoasA ale aparatulul digestiv, In farmacla $1 medicina popular A. Se lnmulte§te prin sA-mlntA care se seamAnA direct in clmp, prlmAvara sau toamna. Omag (Aco-nitus napellus). PlantA perenA din flora spontanA, de la care se folosesc frunzele (Folium Aconiti) ?i rAdAclna (Tubera Aconiti), cu actiune curativA asupra centrului respirator $1 cen-trllor motrici, se administreazA sub formA de tincturA de Anagelsic in nevralgli, singurA sau In amestec cu alte tincturi. ObligeanA (Acorus calamus). FrecventA In flora spontanA, de unde se colecteazA. Se folosefte rizomul (Rhizoma Calami), bogat In alcaloizi (calaminA, acozinA), cu pro-prietAti digestive ?1 aperitive. IntrA In compozltla ceaiurilor tonlce-ama-re. RnscufA de prlmAvarA (Adonis vernalis). Plants ierbacee, perenA, frecventA In flora spontanA, de unde se recolteazA partea InfloritA, Impre-unA cu tulpina ?i frunzele dezvoltate. Drogul este cunoscut sub numele de Herba Adonis vernalis, din care se preparA medicamente cu actiune cardlo-tonlcA, sedativA $1 diureticA. Se utllizeazA §1 In combaterea ureml-ei, nefritelor $1 In aterosclerozA. Administrarea se efectueazA numai sub controlul medicului. ArnlcA, Podbal de munte (Arnica montana). Plants lerboasA de talie micA, frecventA in flora spontanA. Se colecteazA florile (Flores Arnicae), din care se preparA tincturA, folosit A cu succes In medicina veterinarS, ca antiflo-gistic. FerlgA (Aspidium filix-mas). PlantA lerboasA, perenS, intilnitS in flora spontanA, comunS in tot lantul carpatin. Se colecteazA rizomul (Rhizoma filicts mas), cu proprietSti vermifuge $1 se administreazA sub formA de extract (Extraclum filicia mas). In medicina veterinarS se combate viermele intestinal al animalelor, Fasciola hepatica, precum $1 tenia pAsSrilor. AlStrAguuA (Atropa belladonna). PlantA ierboasA perenS, bo-gatS In alcaloizi toxici; se colecteazA sau se cultivS. Se recolteazA frunzele (Folium Belladonnae) §i rSdSdnile (Radix Belladonnae). Se folosefte sub formA de extract sau tincturA, In colita spasticA, renalS §i intesti-nalS, precum $1 In ulcerul gastrointestinal, numai la recomandarea medicului. Se lnmulte?te prin sS-minfS sau prin transplantarea de plante tinere. Nu se cunoa§te incS agrotehnica acestei plante. Este una dintre plantele mediclnale cele mal toxice, din care cauzA nu se Intre-buinfeazS In medicina casnicS. Stru-gurele ursului (Arctosiyphglos uva-ursi). Plants perenS, arbustivA de talie micA, cu tulpina mult ramifi-catA. FrecventA In flora spontana, in regiunlle deluroase $1 de munte. Drogul folosit slnt frunzele (Folium uva-ursi), bogate In princlpil active. Are actiune antiseptlcS $1 diureticA. Se administreazA sub formA de ceal, infuzie sau decoct, In combaterea bolilor de stomac, renale, cistitS ?.a. Lichen de Islanda (Cetraria islandtca). PLANTK NBDICINALK 242 Plantd lnferloard din fam. Parme-llaceae, rdsptndltd In flora spontand, pe pdfunl de munte fl pe soluri sttncoase. In farmacie este cunoscut sub numele de Lichen Islan-dlcus. Confine urmdtoril prlncipil actlvl: llchenind, cetrarind, amldon de lichen, substante amare f.a. Are proprietdti tonlce. vermifuge fi febrifuge. Gustul a mar, caracteristic, este dat de acidul cetraric. Se administreazd sub formd de lnfuzie, tincturd sau decoct, in afectiunlle pulmo-nare fi ca vomitlv, precum $1 ln combaterea homeopatiei. Cnicus, Schlnel (Cnlcus benedlctus). Specie anuald, lerbacee, care se inmultefte prin sdmintd. Nu se lntllnefte in flora spon-tand. Intreaga plantd este pdroasd fi splnoasd la maturitate. Semdnatul se face direct tn clmp, la distanta de 30—40 cm lntre rlnduri. Serecolteaza planta Intreagd (planta tnfloritd), la Inceputul fazei de Inflorire, clnd are cele mai multe substante active. Drogul acestei plante este cunoscut sub numele de Herba cordui benedic-tis. Gustul amar, caracteristic, este dat de о serie de substante amare acu-mulate, ca benedictind, cnicina fi altele. Drogul are proprietdti digestive, sudorlfice, vermifuge, tonice fi diuretlce. Se administreazd sub formd de lnfuzie (1,5 — 3%), macera-tie apoasd (5%) sau sub formd de tlncturi (2,5 g/zi). Intrd fi In com-pozltia ceaiului tonlc-operatlv fi a siropului tonic-amar. Se folosefte fi la fabricarea unor bduturi spirtoa-se (lichior). Pddncel (Crataegus oxy-acantha). Arbust spinos Intllnit frec-vent ln flora spontand. De la pdducel se colecteazd fructele ajunse la maturitate (Fructus Craiaegi), din care se prepard medicamente sau produse galenice cu actiune calmantd fi sti-mulatorie ale circulatiei sangvine. Se administreazd sub formd de extract sau tincturd. Preparatele din flori au proprietdti cardiotonice. Clnepd indland (Cannabis Indlca). Plantd anuald, cultivatd, din care se pregdtefte hafiful — component far-macodlnamic. Principllle active ca-racteristlce se gdsesc ln cantltdtl mai marl ln vlrfurile lnflorite ale plantelor femele. Datoritd actiunilor sedative fi spasmodice, medicamen-tele preparate din aceastd plantd se folosesc ln combaterea afectlunilor neurologlce fi psihomotorii. Se poate folosi f 1 sub formd de tincturd (Tinc-tura cannabis Indicae). Haflful este un stupefiant foarte vdtdmdtor, oprit de lege. Brlndufd de toainnu (Colchicum aulumnale). Plantd me-dicinald bogatd ln alcaloizi. Este frecventd ln flora spontand. Inflo-refte la inceputul toamnel fi fructified ln vara viitoare, clnd se colecteazd. Atit semintele cit fi bulbul sint bogate In alcaloizi (colchicind). Are proprietdti aseradndloare plantelor medicinale de mare toxicitate. Sc folosefte In combaterea gutei, asteniei, ulceratiilor sifilitice fi bolilor reumatice. Administrarea se face numai sub lndrumarea fi supra-vegherea medicului. Cornul seearel (Secale cornutum). Produs rezultat din atacul ciupercii С lav ice ps purpurea asupra secarei. Este un drog apreciat, foarte toxic. Extractul de Secale cornul se folosefte ca medicament in combaterea ulceratiilor menstruate. cu actiune specified asupra excitatiel musculaturii, tn gineco-logie fi obstetricd, numai la reco-mandarea medicului. Drogul (Secale cornuti) se colecteazd de la secarn infectatd; se poate produce prin in-fectia naturald sau artificiald. Clu-mdfaie (Datura stramonium). Plantd ierboasd, anuald, din grupa plantc-lor toxice. Se gdsefte ln flora spontand fi se poate cultiva, Inmultindit-se prin sdmintd. Se colecteazd frunzele (Folium Stramonii). Au proprietdti antiastmatice, calmante fi antispas-modlce. Se foloseste sub formd de 243 PLANTE MEDICINALE tlgarete antlastmatlce, la fel ca folle de mdtrAgunA, mdsAlarltd $1 scopo-lle, cu care se aseamdnd. Se administreazA numai la recomandarea medicului. Degefel v. DEGEfEL. Seal vtnAt (Orynglum plantum). Plantd spontanA introdusA de curlnd printre plantele mediclnale. Drogul — planta InflorltA (Herbax Oryngit plant) — a fost descoperitA de Pater Bela, in cadrul fostel Statiunl de plante mediclnale din Cluj. Se folose?te In combaterea tusel convulsive. Se administreazA sub formA de Infuzie sau decoct. Flerea pAmtntulul (Erythraea eentaurlum). Specie lcrbacee, perenA. Se gAse$te tn flora spontanA; planta este amarA, tnsufire caracterlstlcA, datorltA prlnclpiului amar, de naturA gllcozldlcA. Se colecteazA pArtlle aerlene, tn faza de tnflorire (Herba Centanrt). Se administreazA sub formA de Infuzie (1 — 2%) sau tincturA (5 — 10 g/zl), ca stimulator stomahic $1 febrifug. IntrA tn compozltla cea-lulul tonlc-aperltlv. Coada calului (Equtselum aroense), plantA perenA, lerboasA, frecventA tn flora spontand, din zona de ctmpie ptnA tn cea mon-tanA, a cArei actiune bemostaticA era cunoscutA dinantlchitate. Drogul valorlflcat este planta lntreagA, forma sterllA, cunoscut sub numele de Herba Equiseti. Dintre prlncipiile active care caracterlzeazA aceastA plantA a-mlntlm: о saponlna — equlsetonlna — fructoza, vitamlna С $1 equlsetogenlna. Are proprietdtl dluretlce, antituber-culoase $1 hemostatice. Se administreazA sub formA de decoct sau pulve-rizatA (1 — 2 g/zl). IntrA In compo-nenta ceaiului contra hipertensiunii, a ceaiului antlbron$ltlc, antlreu-matlc, diuretic. Genfland, buturA (Gentiana lutea). Plantd rdsptnditA In flora spontanA, de la care se colecteazA rAdAcinile (Radix Gentlanae), caracterlzate prin gust foarte amar, cauzat de prlnclplul amargentiofre-rlnA. Este un bun remediu In llnl$-tirea actlunllor stomacale, folosit sub formA de pulbere, extract, pilule, tincturA sau slrop. Este un component de bazA a ceaiului $1 vlnulul tonic $1 tonic-aperltiv. StA la baza unor preparate farmaceutice. Lemn dulce (Glycyrhiza glabra). Plantd perend, cu tulpina lnaltd, cultlvatd, dar rdsptnditA ?i In flora spontand. Cea mai bund cale este tnmultirea vcgetatlvd, prin buta§i, deoarece semintele au о facultate germinativA scAzutd. Se folosesc rAdAcinile (Radix Glycyrhlzae), care se recolteazA toamna, lnceplnd cu anul al dollea de vegetatie. Are proprietdtl laxative ?I expectorante, fiind utilizatA $1 In combaterea ulcerulul gastric. Se administreazA sub formd pulverizatd, decoct sau tincturA. Splnz (Helle-borus purpurascens). Plantd ierbacee, spontanA, perend. Se folosefte rizomul (Rhizoma Helleborls), bogat In glicozizl, cu proprietdtl anestezlce foarte energlce. Intoxicatiile provoacA greturi $1 hemoragll, din care cauzd preparatele din s. se folosesc numai la recomandarea medicului. PrezintA actiune cardlotonlcd ase-mdndtoare Strofantlnei. Se folosefte $1 tn medicina veterlnarA In bolile lnfectioase. In dilutii marl, produsul „Boicll forte" contlne extract total de s. PoJarnifA (Hypericum perforatum). Plantd perend, rdsptnditA tn flora spontand, cu lntrebulntare largd In medicina casnicd. Se recolteazA ramurile lnflorite (Herba Hype-rid). Este utilizatA in bolile de sto-mac, colicistltd, boll de flcat, astm, ulcer stomacal rebel, catarurl pulmo-nare ?.a. Actiunea antlhelminticA ?i antlbtotlcA este recunoscutd. IntrA In compozltla mai multor ceaiuri mediclnale, printre care cealul gastric $1 cealul hepatic; sin. Sundtoare. MdsAlarltd (Hyoscyamus ntger). Plan-td anuald, din grupa plantelor toxice, la fel cu mdtrdguna, ciumAfaia ?i scopoalla, care fac parte din aceeafl famllle botanlcA. Se colecteazA frunzele plantelor cultivate sau din flora PLANTS FOMIt'OLE 244 spontanA. Se cultivA destul de ufor, lnmultindu-se prin sAmintA. Drogul, (Folium Hyoscvami), are proprietAti sedative fi antispasmodice $1 se folosefte numai la recomandarea fl sub supravegherea medicului. Talpa gif tel (Leonurus cardiac a). PlantA perenA, prezentA ln flora spontanA. A fost studiatA de Pater Bela fi de о serie de farmacifti fi chimiftl, care о recomandA pentru combaterea epilep-slei fi, in general, a stArilor de de-presiune nervoasA, tulburArilor ne-vrotice cardlace fi in stArile de hiper-tensiune. Se colecteazA virfurile ln-florite. Apartine unitAtii botanice L. cardiac a var. villosus, varietatea cu cea mai bunA actiune. PAtlagina IngustA (Plantago laneeolata). PlantA perenA, spontanA sau cultivatA; se inmultefte Ufor prin sAinintA. SemA-natul se face in rinduri distantate la 30—40 cm, folosind 5 —6 kg/ba sAmintA. Se folosesc foile (Foliae Plantaginls), care au gust amar fi sint utilizate ca expectorante fi as-tringente. Se intrebuinteazA fi in farmacla casnicA, sub formA de in-fuzie sau sirop, in bronflte uscate. Crufln (Rhamnus frangula). Arbust rAsplndit prin pAdurile fi locurile umbroase. Se colecteazA scoarta ramurilor tinere (Cortex Frangulae). PrezintA un gust amArui si proprie-tAti laxative fi purgative bine cu-noscute. Se administreazA sub formA de pulbere (1 — 3 g/zi), extract fluid (1 g/zi) sau sub formA de decoct (1 — 1,5%), in doze moderate, pentru a nu prezenta о actiune drasticA neplAcutA. Revent (Rheum palmatum, Rh. undulatum, Rh. rhaponticum). Plant A ierbacee, perenA, cu tulpina fi frunzele mari fi cu un rizom puternic, frecvent folosit in medicinA sub denumirea de Rhtzoma Rhei. Se poate cultiva, lnmultindu-se prin sAmintA. Are proprietAti sedative sau purgative fi se folosefte sub formA de praf, in doze de 1,25 g ca laxativ 5 —10 g ca purgativ. Soc (Sambu- cus nigra). Arbust frecvent in flora spontanA, de la care se colecteazA florile (Flores Sambuci), cu proprietAti sudorifice, depurative fi antireu-matice. Se administreazA sub formA de infuzie. Afin (Vaccinium myrtil-lus). Arbust de talie micA intllnit ln flora spontanA. Se culeg fructele mature. Are proprietAti diuretice fi se administreazA sub formA de sirop. Scopolia (Scopolia camiolica). Se folosefte rizomul sub ter an (Rhizoma Sco-poltae), care poate fi recomandat numai de medic. Veratra (Veratrum album). PlantA ierbacee, perenA, din flora spontanA. Se folosefte rizomul (Rhizoma veratri). СопЦпе alcaloizi de tipul germinei, cu proprietAti toxice, vermifuge fi insecticide. Se folosefte ln medicina veterinarA. PLANTE POMI COLE, specii de plante arborescente sau arbustive, perene, cu un ciclu biologic deosebit de al celor de culturA, care se cultiva pentru fructele consumate coapte, in stare proaspAtA sau in preparate: marmelade, gemuri, compoturi, dul-ceturi. PrezintA orAdAcinA pivotantA. rAmuroasA, fibroasA; tulpina, cu-prinsA lntre colet fi prima ramura. sustine coroana putind avea dc la citiva cm (la arbusti) pinA la 2 m (la pomii inalti). Ramurile sint: dupd felul lor — de schelct fi de rod; dupd pozitia lor — terminate fi late-rale. Pe ele se formeazA mugurii vegetativi, floriferi fi micfti. Din cei vegetativi se formeazA frunzele fi lAstarii, din cei floriferi, florile. Apartin familiei Rosaceae, Juglan-daceae, Moraceae, Mirtaceae. Sc Impart in douA grupe mari. Arborl fructlferi: semlnfoase — mAr, pAr, gutui; slmburoase — ciref, vifin, prun, piersic, cais, ciref amar; nucifere — nuc, mlgdal, alun. Ar-buftl fructiferi — zmeur, coacAz ne-gru, rofu fi alb, alun, cApfun, afin, agrif, trandafiri de dulceatA, dud. Seminceri pomlcoli pentru: mAr, pAr, 245 POLBNIZARB gutui, prun, pierslc, nuc, cais, cire$, vi$ln. Portaltoi vegetatlvl pentru mfir $i pfir. PLASTICITATE, fenomen care per-mite animalelor $1 plantelor s& se acomodeze $1 adapteze unor conditii fluctuante sau stabile de vlatfi. P. bio log left, adaptarea speciilor de plante $1 animale la conditiile bio-tice $1 abiotice. P. ecologicfi, capacitatea unor soiuri rase $1 hibrizi de a create §i dezvolta normal In conditii schimbate de mediu. P. speciilor, capacitatea generate a speciilor de a se adapta, insu$ire dobindita In urma dlferentierii sistemelor dina-mice, ca о consecintfi directfi a in-teractiunil izoterii §i migratiel. P. genetlcfi, capacitatea plantelor $i animalelor de a da prin incruci$are produ§i fertili $1 chiar atunci clnd formele parentale prezintfi diferen-tieri genetice. P. fenotipica, adaptare morfologica ?i fiziologlcfi totalfi la conditiile de crestere §i dezvoltare. PLAVAIE, sol autohton de vitfi П°Ы-Ifi pentru vin alb, cu ciorchinele cilindrlc $1 boaba rotundfi dc culoare verde-albicioasfi. POLEN, produs al organelor de reproducer mascule ale plantelor. Con-tine zahfir, substante minerale, hor-moni, vitamine, grfisimi §1 20 de aminoacizi. P. diferitelor specii de plante are proprietfiti speclalizate: calmant (P. de salclm), calmant $i sedativ (P. de tei), tonic general $i antidiareic (P. de mur), indicat in afectiuni digestive $i intestinale (P. de salvie), in lulburfiri circulatorii (P. de castan), diuretic, depurativ §i u$or laxativ (P. de pdpddie). Poate fi utilizat in stare proaspfitfi sau pregfitit de albinele lucrfitoare in faguri sub formfi de pdsturd. Prepa-rate farmaceutice pe bazfi de P.: Polenopin §i Polenooital. POLENIZARE, proces de naturfi fizico-mecanlcfi, care constfi in trans-ferul polenului, prin diferite mij-loace, de pe anterele stamlnelor androceului pe stigmatul (stigmatele) gineceului. P. directfi, (P. autogamfi, P. homogamfi, P. autopolenlzare), tip de P. caracteristic florilor herma-frodite $i rar intilnit la plantele monoice unisexuate, care constfi in transferul polenului de pe anterele unei flori pe stigmatul aceleia?i flori (P. d. proprtu-zisd) sau pe stigmatul unei alte flori de pe acela$i individ (P. d. geitenogamd). Este un proces putin rfispindit la plante, in general, insfi о bunfi parte dintre plantele de culturfi ca: orzul, mazfirea, grlul, fasolea, ovfizul, ro?iile, bumbacul etc, se polenizeazfi astfel. P. lndirectfi (P. alogamfi, heterogamfi, incruci§atfi), tip de P. caracteristic plantelor unisexuate monoice ?i dioice (unica posibilitate) ?i rar Intilnit la florile hermafrodlte, care constfi in transfer de polen de pe anterele unei flori pe stigmatul alteia, flori de pe alt individ (P. 1. propriu-zlsd, xenogama) sau pe acela$i individ (P.I. Inoectna-ta); de multe ori este asimllatfi cu cea genltenogamd. Este largrfispinditfi in naturfi, in functie de agentul transportor de polen existind: P.i. anemofild (agentul vector este vintul), zoo ft l& (agentul vector fiind animalele): insecte (entomofild), pfisfirile (ornitofild), liliecii (cheiropterofild), melcii (malacofila etc.) $i hidrofild (agentul vector fiind apa). P. arti-flclaifi, tip dc P. efectuatfi de om, aplicatfi azi ca mctodfi agrotehnicfi pentru sporirca productiei ?i ca metodfi geneticfi pentru obtlnerea de soiuri noi de plante ?1 de hibrizi sexuatl, cu lnsu$iri productive su-perioare. Ea poate fi liberd, atunci cind se creeazfi in conditii naturale de P. intre plantele cu care se lucreazfi; seniiliberd, clnd se lntroduc sub un lnveli§ — in care se aflfi inflorescente mat erne — mai multe inflorescente rOMIdDLTUBl 246 paterne; forfatA, clnd pe stlgmatul Heritor castrate se aduce un anumlt polen de la anumlte plante paterne. In productie se utlllzeazfl. ln unele cazuri, vP.a. supllmentarA In care completeazS cantltatlv efectul po-lenizflrii naturale. V. autogamle, alogamle. POMICULTURA, ramurft a hortlcul-turll ce se ocupS cu studiul blologlei $1 agrotehniel speciilor pomlcole, In vederea obtlnerli de productii marl de ealitate superloarfi ln conditii economice avantajoase. DatorltA com-pozltiel lor, fructele constitute un Insemnat produs ln allmentatla omulul: zah&rul, protelnele, gr&slmlle $1 alte componente ale acestora (vita-mlrtele), fiind u?or asimilate ?i necesare organismului, fac din ele un aliment foarte valoros ?i reconfor-tant atlt ln hrana obl?nuIt£ cit ?I a bolnavllor. Consumul optim, pe cap de locuitor, este de 0,200—0,250 kg fructe zilnic sau 75 — 100 kg anual. Cultura pomilor roditori este practical pe toate continentele. Tn zonele temperate ale globului se produce, anual, о cantltate de aprox. 35 000 000 t fructe, dintre care pre-domlnS merele, perele, prunele, pier-sicile, cire?ele, vi?Inile ?i caisele. La noi se produc anual In jur de 2 000 000 t fructe; suprafata planta-tlilor de pomi dep&?e?te 400 000 ha, dintre care: 23% mSr, 52% prun, 4,9% рйг, 4,0% cire?, 3,3% vi?in, 3,4% cais, 2,2% plerslc. Atlt pomii cit ?! arbu?tli fructlferl cultivat! fac parte din familia Rosaceae (m&rul, pSrul, prunul, pierslcul, cire?ul, vl?inul, caisul, gutulul ?i altele). Clasiflcarea pomologlcS cuprinde urmStoarele grupe: plante pomlcole semlnfoase sau pomacee (mSr, pSr, gutui, mo?mon); plante pomlcole slmburoase (prun, clre?, vi?ln, cais, plerslc, corcodu? etc.); plante pomi-cole nuclfere (nuc, mlgdal, alun, castan comestibll); plante pomlcole bactfere (arbu?tll fructlferl de tip cSp?un, frag, afin, coacSz, agrl? etc.). tn culturS se gSsesc soluri ameliorate, autohtone sau strSlne. PORCUL ROMANESC DE CARNE (DE RU§EfU), rasS autohtonS de porcl, formats la Staflunea experi-mentalS zootehnlcS Ru?etu, jud. BuzSu, prin tncruci?Sri Intre vlerl Marele alb ?1 scroafe Stoclt (BAltAref), material biologic care reprezintS lnsu?lrlle cele mai tlpice ale rasei respective (dlmensiunl corporate hune, precocltate bunS, valorlficare supe-rloarS a furaj elor, rezlstenjS orga-nlcS la conditii aspre de mediu — diferente de 30e—40eC lntre zllele geroase de larnS ?i cele cSlduroase de varS). Este un animal alb-cenu-?iu deschis, cu pielea plgmentatS, potrivit de mare; corpul este ceva mat subtire decit la rasa Marele alb, iar capul cu profil mai drept; prollfl-citatea, tn medie, 10,3 purcel la о fStare; este destul de precoce, dar, din acest punct de vedere este Inferior rasei Marele alb, motiv pentru care s-a intervenit cu rasa Landrace. Astfel, s-a ImbunStStit rltmul de cre?tere ln greutate, s-a mSrlt procentul de came ln carcasS ?i sporul zilnic de cre?tere. Deci, esteun animal cu insu?iri superioare de productie, rezistent, putin pretenjios la hranS, folosind bine pS?unea ?i suporttnd bine variatllle cllmei fSrS sS facS eritem solar. PORTALTOI, denumire datS speciilor de pomi §1 de vitS de vie sSl-baticS, folosite In Inmultirea prin altoire a pomilor roditori ?1 a solurilor de vitS de vie pentru strugurl de masS sau de vin. De alegerea P. depinde longevltatea, productlvltatea, adaptarea, precocltatea ?1 calitatea soiurilor de pomi ?i vltl de vie cultivate. Genetica pomilor roditori ?1 a vltel de vie depinde ln mare mfisurfi ?i de genetica P. Din aceastA саигй se acordfi о mare atentle atlt 247 PORTA LTOI In alegerea celor mai potrivit! P. clt ?i la lucrfirile de ameliorare ale acestora. De la un P. se cere о productie mare de material pentru Inmultlre, cu facultate germinativfi rldlcatfi a semintelor (P. se lnmul-te?te prin seminte). о cre?tere cores-punzfitoare a puietilor, procent ridicat de prindere la altoire ?i о bunfi afinitate In timpul altoirii. Pentru fiecare specie de pomi cultivati, uneori pentru fiecare soi sau de grupft de pomi existfi P. specifici. P. mfirului: se pot obtine prin seminte sau pe cale vegetativfi: A. Prin seminte: dau pomi viguro?!, dar care intrfi tlrziu pe rod. Ei slnt: marul pdduref (sdlbatic), cel mai rfisplndit, se prlnde bine cu altoiul, rezistent la secetfi ?i ger, longeviv, intrfi pe rod pe la 8—10 ani; mdrul franc, se obtine din soiurile Domnesc, Crefesc, Pdtul, Ro§ior etc. care dau puieti mai uniform!, se prind bine pe altoi, dar nu slnt a$a rezistent! la secetfi ger. Mai slnt: Vie§ti, Btstrtfa 50; B. Pe cale vegetative. formeazfi pomi mai putin viguro?i, dar care Intrfi mal repede pe rod. Dusen, utilizat mult ca portaltoi pentru plantatille din regiunile mai secetoase, dfi fructe mari, care se pfistreazfi bine, nu slnt pomi prea vlguro?i, se preteazfi la lucrfiri de Ingrijire. Paradis, utilizat la soiurile de mfir cu coroana artificials, are crestere lnaltfi, se prinde u?or cu altoiul, fructele slnt mari §i frumos colorate. Mai slnt: M4, M7, M9, M 25, MM 104, MM 106, A 2 ?.a.; P. pfirului: A. Prin sdmlnfA: pdrul pdduref este cel mai folosit, rezistent la secetfi, create neuniform, este sensibil la boli; pdrul franc se obtine din soiurile Busuioace, Pope§ti, Coa-de§e, Harbuze§tt, formeazfi puieti uniformi cu crestere micfi. Mal slnt: Aldmtt, Cu miezul ro$u, Gutut franc; B. Vegetattoi: gutui, se lnmulte$te u$or prin marcotaj, intrfi repede pe rod, dfi fructe frumoase ?i gustoase. Formele folosite sint: De Provence, Tipul A, Tipul Ii 5; P. gutuiului: A. Prin sdmlnfd: gutui franc; B. Vegeta-tivi: tipurile de la pfir. P. prunulul: corcodu$ul sau mirobalanul se adap-teazfi u$or la clima $1 solul nostru, dfi product ii mari, are prindere mare la altolt, rezistfi bine la secetfi, ger $1 dfiunfitori; prun franc, obtinut din slmburi de Buburoz, Rofior va-ratec, Renclod verde, Voice?ti, este rezistent la ger, nu cere soiuri bogate, dar are crestere slabfi. Se mai utilizeazfi: porumbarul, zarzdrul §i pierstcul. P. calsului: zarzdrul este cel mai rfisplndit, se Inmulte§te u?or, este rezistent la secetfi, se inrfidfici-neazfi repede, dfi pomi viguro?i, cere teren uscat; corcodu$ul, utilizat mai ales pe soiurile argiloase, umede $i grele, dar pomii sc usucfi devreme; — corcoduf cu intermediar prunul romdnesc este rezistent la ger, secetfi §1 putin pretentios fatfi de sol. Mai slnt: Piersic franc din soiuri tirzii. P. piersicului: piersic comun se dez-voltft bine, intrfi repede pe rod, cere soiuri bogate, usoare, adinci, bine lucrate; migdal amar dfi rczul-tate pe soiuri sfirace, vftroase, pie-troase, Intrfi timpuriu pe rod; cor-codu? se utilizeazfi pe soiurile grele $1 umede. Mai sint: piersic franc, Brompton, Elitd de Bale. P. mlgdalului stnt corcodu§ul $i migdalul amar. P. vl^inulul §1 clre$ulul: cire$ sdlbatic (amar sau pfisfiresc) folosit mai mult la cire?, se lnmulte$te u?or, dfi pomi v!guro?i, cere soiuri reavfine; vi$in turcesc (mahaleb) se folosefte la cire? si vi§in, este rezistent la ger, nu este viguros, rode?tc timpuriu; vi$in sdlbatic este cel mai bun altoi pentru vi§In, merge bine pe orice sol, dfi rod bogat $i timpuriu, formeazfi drajonl. P. nucului se inmulte§te obl$nuit prin sfimlntfi, P. fiind soiuri foarte valoroase. POBTULAC 248 PORTULAC v. FLOAHEA DE PIA-TRA PORUMB (Zea mays), fam. Graminee. CerealS anualS fumizoare de boabe folosite In hrana omulul fi animalelor, Industrie alcoolului fi amido-nului. In productia agricolS mondi-alS ocupS locul al treilea, dupS griu $1 orez, cultivindu-se pe о suprafa|S de peste 10 mil. ha din care cele mai extinse sint In S.U.A., Mexic, Argentina, Brazilia, U.R.S.S. etc. Din totalul suprafetei ocupate cu P., Europa are 18—19%, America dc Nord 42 — 50%, America de Sud 10-12%, Asia 10-12%; la noi in tarS se cultivS aproximativ 20 — 25% dinsuprafata arabilS a tSrii. Are о slngurS rSdSclnS embrionarS, pivo-tantS $1 puternicS, pe care se dez-voltS cele permanente; tulpinS puternicS, InaltS de peste 2 m, cu noduri fi internoduri fi plinS; frunzele dlspuse altern, lanceolate; inflorescence masculS situatS la vlrful tulpinii, iar inflorescentele femele la subsuoara frunzelor (panicul fi ftiu-letele); fructul, cariopsS golafS la majoritatea convarietStilor, cu cxcep-tla conv. Zea mays tunicata. Factorii climatici, temperatura fi umiditatea, au un rol deosebit in dezvoltarea P. Acefti factori se gSsesc aproape in optimum in unii ani si in unele regiuni de la noi din tarS. Reufefte cel mai bine pe solurile aluvionale, cu textura luto-nlsipoasS ca fi pe cernoziomurile degradate de tip sudic, mai calde fi mai Ufoare. Poate fi cultivat cu succes dupS mai multe tipuri de plante premergStoare fi indeosebl dupS cerealele pSioase. Prlvitor la cerintele fafS de ingrSfS-mintc, trebuie retinut cS este о plants care extrage cantitSti tnsem-nate de elemente nutritive din sol. ReactioneazS atlt la IngrSfSmintele organice cit fl la cele mlnerale, apllcate direct, in combinatlile fi dozele corespunzStoare. Astfel, acti- unea gunoiului de grajd devine inal eficientS dacS se aplicS ImpreunS cu superfosfat. IngrSfSmintele mlnerale, aplicate singure. prezintS uneori о actiune mai redusS decit la celelalte cereale. Eficienta IngrSfSmlntelor este conditionatS fi de umiditatea solului fi adincimea de incorporare. Dozele de ingrSfSminte sint in medie urmStoarele: 20 — 40 t/ha gunoi de grajd, 70—100 kg/ha azot, 60 — 90 kg/ha fosfor fi 40 - 60 kg/ha potasiu. Pot fi folosite doze fi mai mari, cu conditia de a fi aplicate fracfionat fi la hibrizii de mare productivitate. ArStura adincS de toamnS fl scarifi-catorul folosit primSvara, tnainte de semSnat, sint lucrSrile de bazS ale solului destinat culturii P. SemS-natul se face in rinduri, distantate de 80 — 100 cm, in epoca optima, clnd solul s-a incSlzlt in jur de 8°— 104:, ceea ce corespunde lunii apr. La semSnat se are in vedere reali-zarea unei densitSti maxime, con-ditie de obtinere de productii ridi-cate. LucrSrile de ingrijire se reduc la: mentinerea curatS a culturilor, distrugerea scoartei, afinarea solului, folosirea ierblcidelor de tipul Piste-zin, Hungazin PK, Gesaprim SO, Saton 24-D. Recoltarea se face in faza de coacere complete, clnd boabele sint destul de uscate (manual sau mecanlzat, cu ajutorul mafinilor de recoltat). DupS recoltare, ftluletii sau boabele se pSstreazS ln locurl aerisite, unde ifi desSvlrfesc maturi-zarea fi uscarea. (Fig. 96) Cultivind cei mai valorofi hibrizi, simpli sau dubli, ln conditii de agrotehnicS superioarS, se realizeazS productii care pot depSfi 10 000 kg boabe la ha. Dintre bolile care atacS frecvent culturile de P. amintim: tSclunele porumbului (Ustllago maydis) (fig. 97), putrezirea uscatS a ftiuletilor (Nigrospora oryzae) fi rugina porumbului (Puccinia sorghl). DSunStorii animal! ai P. sint: molia sau vlermele porumbului (Pyrausta nubilalts), gSr- 249 говимв gdrl(a porumbului (Tanymecus pal-Ualus) $1 molia cafenie a cerealelor (Sitotroga cerealiella). Contra bolilor §i ddundtorilor se poate lupta mai efl-cient prin cultivarea de soiuri §1 hibrizi rezisten^i. Combaterea chimicd seface cu Lindan, 5 G, Furotlan 5 G, Dupll-lox 3+5 §.a. La noi in fard P. se ame-lioreaz&la ICCPT-Fundulea §i statiu-nile de cercetdri agricole Lovrin, Su-ceava, Turda $1 Podu Iloaie. In practica amellordrll se lucreazd cu urmdtoa-relc tipuri de porumb: P. androsteril, formd de P. cu polenul steril, folosit ca linie $i hibrid modern, care nu are nevoie dc castrare manuald. Tipul de sterilitate este cea citoplasmaticd. Primele forme androsterile de P. au fost descoperite de RHOADES in anul 1931. Dupd descoperirea tipului T (Texas), in anul 1951, de cdtre MARGELSDORF, androsterili-tatea citoplasmaticd a inceput sd fie folositd ca mijloc necesar pentru obtinerea de sdmintd hibridd. Ceva mai ttrziu, MADJINOV descoperd tipul M de androsterilitate, tip ce caracterizeazd porumbul moldove-nesc; P. restaurator de fertllitate, formd de P. care, incruci$atd cu formele sau liniile androsterile, restabile?te fertilitatea P. Folosirea in productia §i tehnologia P. hibrid, a liniilor consangvinizate androsterile, este po-sibild numai in prezenta formelor restauratoare. Astfel, semintele liniilor sau hibrizilor androsterili trebuie sd fie amestecate cu о parte din semintele formei androsterile; P. men} ndtor de androsterilitate, linii de P. androsterile care, incruci?ate cu form® androfertile men|in andro-sterilitatca acestora, fdrd ca celelalte caractere sau lnsufiri sd fie modifi-cate. Folosind, ca forme parentale, linii consangvinizate obi$nuite, linii cu androsterilitate citoplasmaticd, linii restauratoare de fertllitate, hibrizi simpli cu §i fdrd androsterilitate citoplasmaticd $1 restaurare de fertllitate, se pot ob}ine urmdtoarele com- Fl*. t« Porn mb говимв 260 blnatil hibrlde: P. hibrid simplu, ffirfi forme androsterile $1 restaura-toare de fertllltate: $ AxBrf; P. hibrid simplu, cu utilizarca formelor sau liniilor androsterile: $ AM« xfl; P. hibrid simplu, cu utilizarea liniilor androsterile $1 a liniilor restauratoare de fertilitate: A u* X в**; P. hibrid dublu ffirfi linii androsterile si ffirfi linii restauratoare de fertilitate: ?(Ax B)x IV — pe terenurile In pantfi, In sistemul de sol acoperlt cu strat protector, lntr-о singurfi operatie. SOIA (iGlycine htsplda), fam. Legu-minosae. Plantfi anualfi, erbacee, orlglnarfi dlnExtremul Orient. Ocupfi cca 35 mil. ha pe glob fi cca 380 000 In tara noastrfi. Are soiuri cu continut ridicat de proteine fi grfisimi; cultura poate fi mecanlzatfi integral; amelioreazfi structura soiurilor; este bunfi premergfitoare pentru majori-tatea culturilor; nu este pretentioasfi fatfi de planta premergfitoare, pu-tlnd fi cultivatfi atlt dupfi cereale clt f 1 dupfi prfifitoare. Fiind senslbOfi la un pH acid, trebuie sfi se aplice solulul 4—6 t/ha ffilnfi de calcar; odatfi la 6—8 ani se bacterlzeazfi cu hiitragin-Soia, favorabil tulpinl-lor bacterlene; terenul se fertil izeazfi Inainte de semfinat cu 36— 60 kg/ha lngrfiffimlnte pe bazfi de superfosfat. Fiind mareconsumatoare deapfi, este indicat sfi se cultlve lrigatfi. In conditii de nelrigare, poate fl cultivatfi pe soiuri adlnci fi fertile, care au о mare capacitate de retinere a apei. Se seamfinfi clnd solul are 7°—8°C, la 3—4 cm adlncime, In rinduri la 45—50 cm distantfi fi 70 cm Intre rinduri, pe unde va putea trece trac-torul, cu 50 — 55 boabe germinablle/ m2. Trebuie plivite chimic buruienile cu Treflan, Olitrof, Pregard, Gesa-gard, Afalon. Se combate: mana fi bacteriozele, cu oxiclorurfi de cupru sau zeamfi bordelezfi; larva muftel cenufll fl pfilanjenul rofu cu Ltnda-tox 3 fl Sintox 25 CE. Recoltatul Incepe clnd umiditatea boabelor a scfizut sub 15%. In conditii de iri-gare, toate operatiile slnt aceleafl, irigarea fficlndu-se prin aspersiune fi prin brazde. Se poate cultiva fi in culturfi dublfi dupfi orz fl soiuri timpurii de grtu sau culturi furajere timpurii. Complexul de lucrfiri este acelafi. Productiile pot ajunge la 3 000 - 3 500 kg/ha. Soiurile din culturfi stnt timpurii fi semitimpurii: Acme, Merit; semitardlve: Chippewa 64, Flora, Vtoleta; tar dive: Amsog, Amsog 71, Beeson, Wagne, Wells. SOL, strat afinat de la suprafata scoartel pfimtntului, capabll sfi in-tretinfi, lmpreunfi cu alji factori ai naturil, viata plantelor fl prin aceasta a animalelor. Este о formaliunc naturalfi, complexfi, permanent Influenta tfi fi modlficatfi derazele sola-re, apa, aerul atmosferic fi micro-organisme. Principale tnsufire a S. este ferttlitatea, tnsufire agrobiological, care, prin dinamica componen-telor sale (apa fl substantele nutritive), puse permanent la dlspozltla 377 plantelor, aslgurA о productivitate г 1-dlcatl culturilor. DupS gradul de fertllitate S. pot fl: cu fertllitate natural Ьипй, S. brun-deechlse fl casta-nll de stepA uscatA, cernozlomurl, brune; cu fertllttate naturalA redusA, aslgurA aprovlzlonarea normals a plantelor, In tot timpul crefteril fl dezvoltArll lor, cu apA, aer, hranA. Raportul de 1/1 dintre spatlul lacunar fl cel granulat al S. este caracteristic unei structuri perfecte. Porozl- SOLUL J-------------- Гога solidA I______________ Froctiunea organico Foza gozoo'6 ^racfiunea neolteraiA Fiogmente rocci (0.2 mm) Porlicule firm monommrrole (0.2-0.002 mm) Porliculn fine }i grosiere Argilo. hidroxiz de Al, Fe, Mn, sil sAruri, ioni Fractiunco olleroid sou bioch^mie Ironsf Frogmente grosiere particole hne >i f fine LitierA frogmente de tulpmA, frunze rAdAcini moarte * Particole foarte fine coloidole Argilo, hidroxizi,* coloidoli у humusul dm sol, infim * omestecote у legate, formeozA materialul specific solului. Pig. 1ST 8tractors sololal podzolurl i aluvlonare, nlslpoase, scheletlce, branclocurl, rendzlne, turbe, sArAturl; cu fertilttate natural distrusA, erodate, mlAftlnoase, alunecAtoare. In afar A de fertllitate S. prezintS clteva proprietAti fizice: coezlune, adeziune, consistent, vo-lum, maturltate flzlcA, contractle; de gradul ln care un S. posedA aceste lnsufiri, de raportul dintre ele depinde structura S. respectlv. S. sint alcAtulte din partlcule de diferite mArlml (depinde de coezlune, adeziune), dupA felul In care sint grupate flrlfoarele de nlslp fin fl elementele cololdale. О structurA echlllbratA tatea, coezlunea, elastlcltatea unul S. apar ca urmare a structurii lui. Structura formeazA condltla de bazA a fertility til fl este dlferltA de la un tip genetic de S. la altul. Se apre-clazA global, agrotehnlc, ca S. cu structurA bunA cel care se lucreazA Ufor, are coezlune mlcA, prezlntA un complex cololdal echlllbrat fl se desface natural, ln agregate de forme fi dimensluni var labile. Se pot deosebl S. prismattce, granulare, glomerular e, mAzArate, bulgAroase, plate, cublce etc. S. llpslte de fertllitate $1 de structurA stnt slab productive, lncapabile sA furnlzeze apa 80LA 278 $1 elementele nutritive necesare orga-nlsmelor vegetale. Acestea slnt: S. saline, alcaline, sdrdturoase, nisipoase $1 cu exces de umiditate. In tara noastrS, urmSrind repartltia S., din punct de vedere al culturilor, sc deo-sebesc: S. agrlcole, 14 546 660 ha, dintre care 9 820 000 ha teren arabil, 2 814 000 ha pSfuni 5i 1 386 600 ha ft-nete naturale, 311 600 ha vii $1 pepi-nlere vltlcole; 214 300 ha llvezi $1 pepinlere pomicole; 6 403 300 ha S. forestiere §1 2 800 100 ha alte tipuri de folosintS ale S. Din punct de vedere a tipului genetic de S., In R.S.R. existS: bSlane de stepS, 278 000 ha, cernoziomuri castanli $1 focolatll, local-freatice, umede, 1 624 000 ha, cernoziomuri levigate cu sau fSrS degradare texturalS 2 777 000 ha, brun-rofcate de pSdure 647 000 ha, brune de pSdure 5 402 000 ha, podzoluri secundare ?i brune de pSdure 2 464 000 ha, IScovlfte, S. de fineatS 1 453 000 ha, sSrSturl 311 000 ha, nisipoase §1 nisipuri 449 000 ha, aluviale $i colu-viale 2 106 000 ha, turboase, turbS, plaur 75 000 ha, montane 4 363 000 ha fi erodate 1 058 000 ha. (Fig. 107) SOLA, suprafatS de teren delimltatS ?i folositS pentru insSmintarea unela, a douS sau a mai multor culturi, asemSnStoare din punct de vedere agrotehnic. Denumirea este utillzatS frecvent pentru a deflni parcel ele din cadrul unui asolament (in cursul unei rotatii, pe fiecare S. din asolament se schimbS In aceeafl ordlne toate culturile). S. trebuie sS asigure cele mai bune conditii de dezvoltare a culturii respective fi folosirea economics a mijloacelor de productie. Exists fi S. siritoare, care se lasS tn plus, tn afara asolamentelor $1 care se cultivS de obicei cu seminceri, legume sau plante furajere, se mai numesc S. de rezervS, S. stinghere. SORG (Sorghum vulgare), fam. Gra-mineae. Plants furajerS, anualS, cul- tlvatS pentru boabe fi masS vegeta-tlvS, originarS din Africa ecuatoria-1S. Se bucurS de mare capacitate de productie $1 folosefte cu succes zo- Flg. i«8 Sorg nele secetoase, unde alte culturi nu sint rentablle. Se cultivS pe о mare parte a globului, atlt in zonele secetoase cit $1 in cele tropicale fi subtropical e sau cu climat temperat. Suprafata ocupatS de S. pe glob de-pSfefte 30 mil. ha, cele mai lntinse culturi afllndu-se In S.U.A., nordul Africii fi China. La noi suprafata cultlvatS cu S. depSfefte 25 000 ha. DezvoltS о singurS rSdScinS embrio-narS fl mal multe definitive, adven-tlve, sistemul radicular fiind foarte puternic dezvoltat; tulpina este pli-nS, InaltS de 150-250 cm, ISstSritS; frunzele alterne, asemSnStoare po-rumbulul; inflorescenta este panicul de formS diferitS, dupS specie, rSs-flrat*(S. effusum) fl tndesat (S. eon- 279 spanoA traclum); fructul carlopsd, de culoare specified solulul sau grupulul de soiuri. Soiurile $1 formele actuale de S. au fost obtlnute prin amellorare. Fiind о plantd prd§ltoare se cultlvd de preferintd dupd cereale; cu rezub tate bune se cultlvd dupd porumb sau floarea-soarelul. Este о bund premergdtoare pentru multe culturi agricole. S. este о plantd, care, tn conditii de lrlgare, reactloneazd po-zltlv la lngrd$dmlnte prin sporirea productiei de boabe $1 de masd ve-getativd. Gunoiul de grajd, bine pu-trezlt, se aplicd intre 25 — 40 tone la ha. Dintre tngrd$dmlntele minerale un rol deosebit 11 au cele cu fosfor, In zonele secetoase $1 putin umede. Se aplicd sub formd de superfosfat, toamna, sub ardtura de bazd. In doze de 250— 400 kg/ha. Ingrd?dmlntele azotate se dau sub formd de azotat de amonlu, 300 kg/ha, toamna $1 primdvara. tn conditii de nelrlgare se dau 200—250 kg/ha azotat de amonlu la planta premergdtoare $1 300— 400 kg/ha superfosfat. Solul destl-nat acestel culturi se pregdte?te ca $1 la porumb: ardturd adlncd de toamnd, ardturd superficial primdvara §1 grdpatul in ajunul semdna-tului. Acesta se face clnd temperature solulul este In jur de 14e—15°C, iar pericolul de brumd tlrzle este lnldturat. tnsdmlntarea se face la 60—100 cm Intre rinduri $130 — 40 cm Intre plante pe rind. Cantitatea de sdmintd la ha este de 7—10 kg/ha la S. pentru boabe $1 30 — 50 kg/ha la S. pentru masd vegetativd. Dupd semdnat, solul *se tdvdluge?te, iar dacd apar buruieni sau solul prinde scoartd se aplicd о grapd u$oard sau tdvdlug stelat. tn faza de 2—3 frunze se aplicd prima pra?11d mecanlcd printre rinduri. Irlgarea se practicd In regiunile secetoase. S. pentru boabe se recolteazd In faza de matu-ritate depllnd, clnd boabele s-au uscat complet In cimp. Pentru nutret verde, fin sau siloz se recolteazd mal devreme, Inainte de faza de bur-duf. Soiurile $1 hlbrlzli ameliorate cu perloadd lungd de vegetatie, produc peste 5 000 — 6 000 kg boabe la ha §1 peste 40 t/ha tulpinl. Bolile $1 ddundtorll culturii slnt: bacterioza sorgulul (Bacillus sorghi) $1 tdclunele sorgulul (Sphacelotheca sorghi), lar dintre insectele cele mal periculoase molia porumbulul (Pyrausta nubi-lalis), contra tuturora putindu-se lupta numai prin cultlvarea de soiuri $1 hlbrlzl rezistent!. S. se amelio-reazd cu ajutorul selectlei $1 hibridd-rli apropiate sau indepdrtate. De cea mai bund calitate $1 productivitate se bucurd hibridul Intergeneric sorg x iarba de Sudan, cunoscut sub nume-le de Sudax, care se preteazd atlt ca plantd producdtoare de boabe, cit $i pentru pd?une, masd verde, siloz sau fin. La ICCPT -Fundulea s-au obtinut hibrizi: F 31, F 44 $i F 1104, productlvi ?1 de calitate, precum §1 rezistent! la boli si ddundtorl. (Fig. 108) SPANAC (Spinacia deracea), fam. Chenopodiaceae. Plantd anuald, cul-tivatd pentru frunzele sale bogate in sdrurl §i vitamine, utilizate la mlncdruri. Se cultivd In cimp desco-perit, sere ?i rdsadnlte. Cere putind cdldurd ?i lumind, dar solul trebuie sd fie reavdn $1 fertil. Se cultlvd in cimp clt mai timpuriu, pe un teren pregdtlt Incd din toamnd, la 20 — 25 cm distantd cu 15 — 25 kg/sdmln-td/ha. Se prd$e?te ?i se ingra§d su-plimentar. Poate da 12 000-20 000 kg/ha. Soiuri: Matares, Matador, Nores, Viroflay. SPANCA, rasd autohtond de ovine cu ltnd find, rdspinditd In regiunile Dobrogea, Cimpia Dundrii, Mara-mure$, Bucure§ti; s-a format prin incruci§area berbecilor Merinos cu oi din rasd figaie cu lina $1 jarul albe; greutatea vie, la oi, este de 38 — 47 kg. 8T41ILHAREA TIDVLlil 280 lar la berbeci, de 58— 72 kg; productia de Пий la oi este de 2,6—6 kg, iar la berbeci 3,8—8 kg; productia de lapte este de 68 1, putlnd ajunge plnS la 280 1, tntr-o perioadS de lac-tatie. (Fig. 109) теа constA din amestecarea dozatS de diferite tipuri de vlnuri, corectind defectul unula dintre ele prin lnsu-$irile pozltive ale celullalt. Prin cu-pajare se realizeazS corectarea unui vin, amestecindu-1 cu altul prove- STABILIZAREA VINULUI, total I-tatea procedeelor tehnlce de grablre sau de frlnare a fenomenelor de ordin fizic, chimlc $i biologic ce au loc ln masa vinului, fArS a perturba maturarea. Tratamentele mai lmportante $i mai des folosite sint: refrige-rarea, pasteurizarea, centrifugarea, filtrarea (fizice), Iimpezirea cu aju-torul gelatine!, intensificarea culo-rii $1 astriugentel (ln caz de nevoie) cu ajutorul taninului, perfectarea limplditStil cu ajutorul agar-agar-u-lui (chimice) $. a. Paralel cu S. V. se recurge la corectSri de ealitate prin egallzare 5I cupajare. Egallza- nlt din ani sau recolte diferite. Cupa-jarea reu$e$te sS obtlnS un nou tip de vin, cu insujiri gustative superioare. О altA mSsurS legatS direct de S. V. este pritocirea, operate teh-nologicS care constA din tragerea vinului dintr-un vas ln altul. In vederea separSrii lui de diferite depunerl (de drojdie sau de sedlmente depuse in cursul maturlzArii). In caz de con-taminare a vinului cu diferite mlcro-organisme vAtAmAtoare, se recurge la pasteurizare, IncAlzlndu-le de la о temperaturS de 55°— 65°C laaprox. 70°— 80°G. 281 STATISTICA biolooioA STTATISTIcA BIOLOGICA. ramurfl de biologie generalfl care cerceteazd, pe bazA matematlca, varlabllitatea cantitativA a dlverselor caractere pe care le prezinta lndivizi! unei popu. laf.il. Se bazeazA pe statlstica va-rlatiilor genetice $1 a transmlteril caracterelor ?i lnsu§irilor in descendenta. S. B. gAse$te aplicare atlt ln ameliorare, cit ?i tehnica experimen-tarilor agrobiologice. In cercetarea indivizilor din cadrul populatiei, utilizeaza probelt medii prin care determina vaiorile estimative apro-piate §i parametrii populatiei prin care aprectaza vaiorile populatiei, Vaiorile indlvlduale se grupeaza pe elase de mdrimi, formind ?irul de va-riafie. Pentru determinarea acestor grupe de valori ln S. B. se lucreazA cu mai multe expresii matematlce aiutatoare: Ax (media aritmetica) = in care: A, media aritmetica proba-biia sau clasa cu cele mai multe varia-blle, f, varianta, t, intervalul de clasa, n, numdrul indivizilor cercetati; Si (abaterea standard a mediei arlt- metice) -f- Sa ex- clnd avem numdr ■П ilerit -f icela$l numAr de valori indlvlduale; !A + Д . nx n* dilerit de valori indlvlduale sau Sd = s?+si -, clnd abaterile medii au S* (varianta) = ——, re- n— 1 prezinta abaterea medie patraia; -V%?- S (abaterea standard) rcprez.inta gradul de dispersle a va-riantelor; S% (coeficientul dc varlabllltate) = 100-5 = - — , reprezintd gradul sau marimca variatiel caracterului sau insu§lril respective; X (coeficientul de corela|le)= Yifaz<*y - Efaa:*2far f'[s reprezintd gradul de interactiune; F (coeficientul de consongvlnlzare) = 1 - FAsauF=l- n(n-l) prima mAsura In care media aritmetica (X) se abate fata de media adevAratA: Sd (abaterea standard a dlferenfel) = GMir -№ h* (coeficientul de eredltate) = = _, varianta fe- STAJIUNB DE СЕВСЕТАВ! AGBICOLK 282 notlpicfi, Va. varianta genolipicfi, Vt, varianta totalA; s (coeficientul de regresle) = Covarianta Sxy ==-------------- — sau — ; Varianta Sx* Si (eroarea me d lei arltmettee) = = — sau Si -fi sau Sx = V (2,)* n (n-1) In care S, aba ter ea standard, n, numfirul lndivlzllor sau variantelor cercetate. testul t Indlcfi semniflcatla dlferen-tel dintre doufi probe medii, precum $1 gradul semnlficatlei; testul F, semnlficatia diferentel dintre doufi variante. STAJIUNE DE CERCETARI AGRICOLE (S.C.A.), lntreprlndere ftiin-tificfi agrobiologicfi experimentalfi. In cadrul cfireia se organizeazfi $1 se desffifoarfi cercetfiri $1 experiente privind lucrfiri agrofitotehnice, de ameliorare $1 de producere de sfimlntfi. Lucrfirile de cercetare se desffi-foarfi In cimpul de experiente $1 de amellorare $1 In laboratoare special amenajate. Ca bazfi de desffifurare S.C.A. cuprlnd un sector de cercetare fi un altul de productie In cadrul cfiruia se Inmultesc semintele de sol ^1 primele verlgl ale hibrizilor zonati. Cimpul de experiente fl de ameliorare se organizeazfi pe cele mai potrivite sole fi In cadrul unui asolament care aslgurfi о bunfi uni-formitate a solulul. Cercetfirile agrofitotehnice fl de ameliorare se des-ffifoarfi in urmfitoarele laboratoare: laboratorul culturii plantelor, de amellorare, de geneticfi aplicatfi, de protectia plantelor, de agrochlmie fl agroblologie, de flzlologla fl ana- tomla plantelor, de panlflcatie fl controlul calltfitil f.a. Toate labora-toarele, precum fl experientele din cimpul acestor laboratoare, urrafi-resc un scop comun: stabillrea tehno-logiei soiurilor fi hibrizilor zonati fi crearea de noi soiuri fi hibrizi de plante cultivate, cu lnsufiri fl caractere tot mal valoroase. Intreaga or-ganizare fi tndrumare a cercetfirilor din cadrul S.C.A. se desffifoarfi sub egida fi controlul Academiel de $tilnte Agricole fl Silvice. STIMULATORI DE CRESTERE (SUBSTANTE DE CRESTERE, Fl-TOHORMONI), nume dat unui grup de substante chimice ce se formeazfi In corpul plantelor fi care, defi in cantitfiti foarte mici, stnt necesare fenomenelor fi transformfirilor mor-fofiziologice legate de metabolism fi dezvoltarea individuals. Regleazfi interdependenta dintre dlferltele \e-suturi fi organe, au actiune preclsfi, de naturfi biocatalizatoare, care produce transformfirl ale substantelor din corpul plantelor, ffirfi ca ele sfi fie consumate In reactlile chimice pe care le provoacA; determinfi ln-tregul metabolism fl toate fenomene-le vitale. Alxina ia naftere In vlr-furlle unor organe vegetative, de cxemplu in virful coleoptilului fi cotiledoanelor. Prezen(a acestui stimulator a fost doveditfi printr-o serie de experiente de cr eft ere. Cantitatea cea mal mare este locallzatfi In virful tulpinelor tinere; nu se acumuleazfi In tesuturlle respective, fiind consumatfi in procesul de cref-tere, In functie de gradul de concen-trare. ea stlmuleazfi sau Inhlbfi procesul de creftere al unui organ vegetativ fi exercitfi о influents directfi asupra lntregului metabolism. Gl-berellna este о substantfi de creftere extrasfi din cluperca Gibberella. In grupa glberellnelor slnt cuprlnse mal multe substante cu о structurfi chl-micfi speciflcfi fi cu actiune dlferen- 283 ■ТОВКП tlatA asupra crefteril. Spcciile de plante cultivate pot slntetlza aceste substante de creftere (giberdlne), ln cantititl diferite, In functie de orga-nele plantei respective. Cele mai bogate In glberellne sint semlntele. 1лси1 lor de slntezi este vlrful vege-tatlv fl embrlonul. Experlentele efectuate a test A Influenta pozitlvA a glberellnel asupra crefteril Intense a plantelor; efectul InsA dlferi de la un organ la altul. Ele lntervin cu mult succes la: tntreruperea repausu-lul semintelor, tuberculllor fl bul-bllor; stlmularea crefteril fructelor; formarea de fructe partenocarplce; la modlflcarea raportulul oblfnult dintre aexe (de exemplu la ctnepi) precum fl a sexulul florllor. Ultlme-le cercetlrl au scos ln evldentA faptul с A actiunea glberellnel are loc fl la nlvelul genelor. C.ltoklnele sint substante de creftere extrase din su-cul de Coco» nuclfera, precum fl din alte plante. Ele actloneazA la regla-rea dlvlzlunll celulelor nemerlste-matlce; crefterea In volum a celulelor ; stlmularea modlflcArilor de mor-fogenezA; provocarea Intreruperil re-pausulul flzlologlc al semintelor; reducerea efectului toxic al unor vl-rusurl sau bacterii; reducerea meta-kollsmulul aclzllor nuclelcl. ST IN JEN EL (Iris sp.), fam. Irlda-ceae. PI ant A hortlcolA, perenA, cultl-valA In teren deschis. orlglnarA din Europa, Asia. Africa fl America de Nord. Are florile deoseblt de decorative ca formA fl de culorl varlate: galben, albastru-deschls, mov, albe fl comblnate. Specllle cultivate sint plante de rlzom (Iris germanlca, /. florentlna, 7. aambuctna, I. pumlla f.a.) sau cu bulb (Irta xtphtoides. I. xtlhtesm). S. cu rlzom se dezvoltA bine pe soluri fertile. reavAne, Inso-rlte, lar cel cu bulb pe un sol afinat, nlslpos. $1 unit fl cellaltl se tnmul-tesc prin despArjlrea bulbil or sau rl- zomllor, toamna fl plantati. la 15 — 20 cm dlstanfA Intre rlnduri (bulbil) sau 35 — 40 cm (rlzomll). Trebuie udat!. tn zflele prea sec et oase. fl acoperltl cu pAmlnt. Se pot cultiva rif. Ilf Sllajesel fl In cultura fortatA. Soiurile de la noi sint: Alice, Aurea, Bertha Cha-langer, Charlotte Grossman, Dream, Erica Schwartz, Florenttna, Irene, Jerry, Knnos, Mongolia, Marco Polo f. a. (Fig. 110) STUR10N1 (fam. Actpenseridae). specii de peftl care trAlesc ln Marea NeagrA fl Marea CaspicA. In apde tArll noastre (In DunAre fl Marea NeagrA) se cresc mai multe specii de sturlonl: cega (Actpenser ruthenus). vlza sau bogzarul (A. gabler), flpul (A. nudtoentts), pAstruga (А. я tel la- BTUBI0N1CULTURA 284 tus), nlsetrul (A. gUldenstaedii) fi morunul (Huso-huso). STUR10NICULTUR A, ramurS a pis-ciculturii care se ocupS cu crefterea artificial^ a sturionllor, pentru care s-au amenajat trei centre de produ-cere pe cale artificials a acestel specii: u n centru sistematic in Delta DunSrii fi douS mobile, In insula BrSllei fi insula Borcea de Jos, unde anual se obtin peste 3 mil puieti, care slnt lansafi in lacurlle litorale sau in cele interioare. SUBSTANTE GAMETOC1DE, grup dc substante chimice, nocive, selective, care actioneazS asupra polenului (gametului mascul), fSrS a provoca vStSmarea gametului femel (respectiv stlgmatulul 5! ovulei). Cu ajutorul S.G. se poate reallza castrarea chi-mlcS in masS a plantelor, ceea ce nu este poslbll cu ajutorul metode!or clasice, cum ar fl castrarea manuals. Dintre S.G., cu foloslre largS in ameliorarea plantelor amintim: hl-drazida maleica, acidul triiodbenzoic, naftalin-acid-acclic (2, 4-D), FW-450 f.a. Aceste substante se folosesc sub formS de solutie diluatS cu ajutorul cSrela se stropesc plantele, cu 2 —3 sSptSmtni inainte de inflorire, provocind nedezvoltarea gametllor masculi (polenul), gametii femeli dezvoltindu-se normal. Valoarea aces-tor substante, cu efect selectiv ga-metocid, a fost evldentlatS atlt de cercetSrle efectuate la noi clt $1 in strSinState. Efect deosebit a pre-zentat 2, 4-D, cu care se poate realize о sterilltate a polenului de 100% fi о vStSmare a gineceului de numai 4—5%. Efecte satisfScStoare au avut $1 S.G. amlntite. CercetSri mai recente au scos in evidentS fi alte substante selective gametocide, incluslv petrolul lampant. SUBSTANTE RETARD ANTE, nume generic sub care sint cunoscute о serie de substante chimice ce au capacitatea de a lntlrzia procesul de creftere al plantelor. Sint utilizate in ameliorarea plantelor cu tulpina subtire predispusS la cSdere lntruclt inblbtnd crefterea in InSl-time a plantei. aceasta ifl mSrefte rezistenta la cSdere a tulpinll (griu, orz, ovSz, secarS); nu afecteazS cel el alte caractere fi lnsuflrl de sol; nu blocheazS ireverslbil procesele metabolice; nu inhibS formarea organelor reproducStoare. In grupa S.R. stnt cuprinse derivate ale nicotine! ; comblnatil cuaternare de phos-fonlu; comblnatil cuaternare de amo-niu. Din acestea, bazele cuaternare de amoniu influenteazS in modul cel mai evident crefterea plantelor. О primS grupS de comblnatil cuaternare de amoniu о reprezintS sub-st an tele denumite AMO-1618 sau clorura de 2-izopropil-dimetilamina-5-metil-fenil- 1 -piperidin - carboxilatme-ttl. A doua grupS о constituie com-blnatiile cu о structurS analoagS coli-nei. Din aceastS grupS deosebit de active s-au dovedit urmStoarele: ВТ А В (bromura de 2-bromeli I-trimeal amoniu), AM AD, (bromura de 2,3 n-propilen-trimetil amoniu); CCC (clorura de 2-clor-ettl-trimetll amoniu); lar dintre ele, ultima s-a dovedit a fi cea mai activS $1 cu un clmp foarte larg de actiune. IntrebulntatS pe scarS largS, este cunoscutS In lume sub diferite denumirl: Compusul VII, in S.U.A.; Cicocel, in R.F.G.; Chlor-mequat, in Anglia ;TUR, in U.R.S.S.; Stabilan, in Austria; H-140, in Polo-nla. CCC este о comblnatie cuater-narS de amoniu, cu о structurS aproplatS de cea a colinel, fiind о substantS crlstallnS, de culoare gSl-buie, solubilS in apS, alcool etlllc fl insolubilS in eter. Are о greutate molecularS de 158,08, se topefte la 241° fi se descompune la tempera-tura de 215°C. Prin disociere rezultS un cation format dlntr-un atom central de azot la care slnt gtefate 2 grupSrl metfllce. о grupare etilicS 285 BUNE $1 un anion format din Cl. In plantd, catlonul reprezintd forma fizlologicd activd. In timp ce anlonul este fdrd lmportanfd pentru reactiile chimice, putlnd fl u$or substltuit de аЦ1 anionl. Clorcolina se poate prepara cilor este deosebit de rentablld pentru unltdtUe agricole soclallste. prin produsele pe care le furnizeazd — carne ?1 grdslmc; acoperd 50% din productia de carne necesard consumului intern $i creeazd canti- Flg. ill Btoeli din Irimelil-amlnti $i 1, 2 di-clor-etan: (Ci/3)3N + CH2Cl- CH2CL = = (C//3)3N- CH2- CII2CI-IiCl In apiicarea clorcollnei se pot folosi urmdtoarele metode: introducerea in sol in stare purd sau in amestec cu lngrd$dminte de azot, tratarea semintelor lnainte de scmanat, stro-pirea semdndturilor. SUINE, subfamilie de paricopltate cu mai multe genuri §i specii de porci sdlbatici, din care provln cei domesticl; sin. porcine. Cre$terea por- lati disponibile pentru export. Ln noi in fard sint create conditii pentru dezvoltarea crefterii S. prin: baza furajerd bogatd, conditiile naturale optime, cerere pcrmanentd pentru consumul cdrnii de pore, traditie veche ?i experientd bogatd ci?tigatd de-a lungul secolelor etc. Actualele rase provln din trei forme de porci sdlbatici: Sus scrofa ferns, Sus vltta-tus §1 Sus medileraneus. Clasificarea raselor se poate face dupd origine (porci provenitl din Sus scrofa ferus sau din celclalte doud forme), dupd caractere morfologice (cu urechl scurte sau lungi etc.) dupd culoare (albl. eUPRAFATA AtiRICOLl 286 negri, ro$il etc.). dupA productie (rase de carne. de grAsiml §1 mixte). Rasele de porci din tara noastrA, dupS locul de formare, se Impart In rase locale $1 importate; dupa gradul de ameliorare se Impart In: primitive (rasa Stocli cu varietAtile Stocli (fig. Ill) ?i Baltdref, rasa Palatini), ameliorate si In curs de formare (rasa Mangalifa, porcul de Bazna, porcul Strei, Albul de Banat, Porcul romdnesc de came — porcul de Ru?efu); rase importate (rasa Lan-drace, Marele alb, Edelschwein, Cornwall, Albul mljlociu. Berk 9.a.). SUPRAFATA AGRICOLA, lntlndere de teren ocupatA cu diferite culturi. Poate fl: S.A. compromisA, pe care culturile agricole au fost calamltate. total sau partial; S.A. Ins Amin} at A. pe care s-au efectuat lucrArile de nsAmintare sau lucrArlle de plantare; punde cu suprafata de pe care s-a strlns recolta. Corespunde cu S.A. tnsiminfati (dupA cum a fost sau nu cazul unor suprafete compromise). SURA DE STEPA, rasA autohtonA. provenitA direct din strAmo$ul sAl-batic al taurlnelor domestice (Bos taurus primigenius — Bourul). In tara noastrA se create aproape pe lntreaga suprafatA, atlt tnrasa curatA dar mai ales sub formA de meti$i cu alte rase, centrele cele mai populate fiind In Moldova, Transllvania $i Cimpia DunArll. Sub Influenta con-ditillor diferite de mediu In care au trAIt, in cadrul rasei S.D.E.S. s-au format mai multe varletAtl, denumlte dupA numele гeglunil: MoldoveneascA. TransilvAneanA, IalomReanA, Buc$a-nA. (Fig. 112) Varietatea MoldoveneascA este cea mai numeroasA $1 mai tlpicA dintre varietAtile S.D.E.S,; are Fig. IIS Sni S.A. tntoarsA, suprafatA care datorltA calamitAtli sau compromlterli naturale se arA din nou pentru a fi reln-sAmlntatA cu aceea?! culturA sau cu о nouA culturA; S.A. recoltatA, parte din suprafata de recoltat, care cores- talla $1 greutatea corporalA mijlocie. ln general, sint animale strimte, uscAtive, cu musculature $1 sc h el etui slab dezvoltate, productia de lapte micA (700-1 000 1) pe perioadA de lactatie, ln conditii bune de Ingri- 287 ^OruANBL jlre $i alimentatie pot ajunge la 1 500 — 1 900 1; dau productie micA de carne. DatoritA productiilor scA-zute, nu se mal prevede crefterea In rasA curatA; aria de rAsplndlre este mult mlc^oratA treclndu-se maslv la actiunea de amellorare prin Incruci-$Arl cu rasele Brund $1 Balfata romdneascd. Fig. 1IS Susan SUSAN (Sesamum indicum), fam. Pedallaceae. PI ant A anualA, uleloasA, originarA din Asia, unde se gAsesc ?i cele mai mari suprafete cultivate. Este una dintre cele mai valoroase plante uleioase, semintele contintnd peste 55% ulei comestibil de foarte bunA calitate. Foarte prctcntloasA la cAldurA, vegeteazA la 23°—24°C, se seamAnA tn a doua decadA a lunii mai, la 35 —45 cm distantA intre rinduri, cu 7 — 8 kg/ha sAmlntA. Se recolteazA clnd fructele se brunificA $i poate da 700 — 1 500 kg seminte la ha. Se seamAnA cu sAmintA mare, unifonnA, tratatA cu Granoson $1 Lindan. Poate fi semAnatA tn cimp prlmAvara, devremc, cu 15 — 18 kg/ha sAmintA, la 40 —50 cm distantA intre rinduri sau 60 cm, pentru pra§ile mecanice, cultura se grApeazA, se plive$te, se afineazA. Sc recolteazA ctnd paiele sint galben-pai ?i sAmtnta consistentA. Poate da 3 000 kg/ha. (Fig. 113) §OFR.\NEL (Carihamus tlnctorius), fam. Composiiae. PlantA anualA, uleloasA, foarte valoroasA, originarA din India §i Iran unde se cultivA pe suprafete tntinse. E foarte putin pretentioasA fatA de climA §i agro-tehnicA, suportlnd ar§ite, geruri, se-cetA, dar nu inultA umezealA. DA rezultate bune dupA cereale pAioase; valor if icA 20-25 t/ha gunoi de grajd, 40 — 60 kg/ha ingrA?Aminte cu azot §i 50 — 60 kg/ha cu fosfor. т,Т TA1ERE, operate aplicatS pomilor fructlferl pentru a stimula procesele slab manifestate $1 a le tempera pe cele prea putemlce. Exists mai multe procedee de Т.: T. de formare, pentru a forma coroana pomilor plnS la lntrarea pe rod; T. de tntreflnere, pentru a stimula cre$terea vegetativS, aplicatS pomilor pe rod; T. de fructi-ficare, pentru relntinerlrea ramurilor derod, aplicatS inperioada de rodire; T. de corectare, pentru a se aerlsl coroana; T. de reducfie, aplicatS la pomii care au cre$teri vegetative a$a de slabe cS nu pot aslgura ro-direa. TAMllOASA ROMANEASCA, soi autohton de vitS nobilS pentru vlnuri aromate, foarte productiv, cu ciorchinele cilindro-conic, cu boaba rotundS, verde-gSlbule, cu pulpa crocantS §1 tSmiloasS. (Fig. 114) TAVALUG1T, lucrare agrotehnlcS executatS dupS о arStura bulgSroasS, pentru a netezi suprafata solului, pentru lndesarea solului $1 rldicarea apei spre suprafatS $1 pentru a mic?ora camerele de aer ce apar dupS arat. T. are о actiune ImportantS asupra economiei apei din sol, el fiind dSunStor unui sol umed $1 inutil solului uscat. tn tara noastrS se folosesc douS tipuri de Т.: neted 3TN-1, 4 destinat tasSril solului ina-intesau dupS semSnat $1 inelar TIS,5, destinat mSruntlrli bulgSrllor $1 tasSrii solului lnainte sau dupS semSnat, concomltent cu о afinare u§oarS la suprafatS. Fig. 114 Tftmlioaei romlneaeeft TELE GRAF (Tradescantia sp.), fam. Commeltnaceae. Plants hortlcolS, pe-renS, originarS din America, cultivatS ca plants de apartament pentru frunzele el foarte decorative. Este pntln pretentioasS fatS de tempera- 289 TOttATB turfi, sol, luminfi. Se lnmulte?te foarte Ufor prin buta$i luati In orlce perloadfi a anulul $1 lnrfidflclnatl direct In ghlvecl. Butfi$lrea trebuie fficutfi anual pentru cfi plantele, pe Fig. 115 Telegraf mfisurfi ce cresc, 1?1 plerd aspectul decoratlv prin use area frunzelor de la bazfi. Speciile din culturfi slnt: Tradeseantla albtflora (frunze verzi), T. blossfeldtana (frunze vlolacee, pfiroase), T. flumlnensts (frunze roz-arglntli), T. vlridis (frunze verde-lnchls), T. zebrina pendula (frunze verzi-lucioase cu doufi dungl arglntll pe fata superloarfi $1 ro§II-purpurii pe fata lnferloarfi). Se mal nume?te fugdtoare, tradeseantla. (Fig. 115) TERASARE, totalitate a lucrfirilor de lmbunfitfitlrl funclare executate pe teren In pantfi, constlnd In efectu-area unor trepte succeslve de ori-zonturl plane, In scopul prevenlrll sau combaterli eroziunll solului. T. permlte folosirea ratlonalfi a tere-nurflor In pantfi pentru cultura unor specii de plante cultivate, ca vita de vie sau pomll fructiferi. T. pot fl contlnul sau lndlvlduale, adicfi pe intreaga suprafatfi sau numai in jurul pomilor, prlma fiind cea mal economlcfi $1 cea mal folosltoare. TERASA V. TERRAS TEREN AGRICOL, totalitate a supra-fetelor destinate productiei agrlcole dupfi categorllle de folosintfi—arabil, pfi§unl $1 flnete, plantatll vltlcole, plantatli pomlcole etc. Suprafata T.A. din R. S. Romfinia este de circa 15 mil. ba, reprezentlnd aproximativ 65% din suprafata totalfi a tfiril. T.A. amenajat (amellorat), teren pe care s-au executat Imbunfitfi-tirl funclare. T. A. deqradat, care §l-a plerdut total sau partial poten-jlalul de fertilitate, datorltfi unor procese naturale sau artificiale. T.A. mecanlzabll, teren cu suprafata planfi sau cu pantfi de plnfi la 15°, pe care se pot efectua cu u$urlntfi lucrfiri agrlcole cu ma§lnl cu tractiune me-canlcfi. TERRAS, sol de vitfi hlbridfi direct producfitoare, cu ciorchlnele mlc $1 aripat, conic, lar boaba neagrfi $1 foarte dulce. Se mal nume$te Terasd sau Tireasd. T1REASA V. TERRAS ТОМАТЕ (Lycopersicum esculenlum), fam. Solanaceae. Specie legumlcolfi, anualfi, orlglnarfi din America de Sud, cultivatfi pentru fructele sale de forme $1 culorl diferite (rotunde, ovale, turtite, ro$H, galbene sau galben-ro$let!ce) utilizate In stare proaspfttfi. In mlncfirurl $1 In conserve. Posedfi rfidficlnl flbroase bine dezvoltate. Tulpina destul de tnaltfi, trlunghlularfi, sub tire $1 ramiflcatfi. Frunzele mari, lmparlpenat sectate, compuse din doufi feluri de follole caracteristice. Intreaga plantfi este acoperltfi cu numero$l peri$orl. Florile, grupate In inflorescente race-moase, simple sau compuse slnt situate la baza frunzelor. Fructul bacfi, verde la lnceput, devenlnd la maturl-tate colorat. Fiind plantfi de orlglne sudicfi, termofllfi are cerlnte destul TOMATE 290 de тяг! fatfi de umiditate. Se dez-voltfi bine la temperaturi ridlcate ale aerulul, de20°— 25°C fi umiditate moderate a aerulul, de 55 — 65%. Are cerinte moderate fatfi de umiditatea din sol, IngrSffiminte fi aeri-sire In perioada de vegetatie, cerinte care se accentueazfi In timpul fructi-ficfirii. Cultura T. se face primfivara timpurlu, vara, toamna fi iarna, in sere, rfisadnite, adfiposturi din plastic fi in cimp. Cultura timpurie, in teren deschis sau sub protectie, in adfiposturi fi sere acoperite cu plastic sau geamuri. Se seamfinfi in a treia decadfi a lunii ian. fi se planteazfi in cimp fie in prima decadfi a lunii apr., dacfi plantele au fost protejate, fie in a doua decadfi a aceleiafl luni, dacfi plantele au fost descoperite. Se incepe recoltarea intre 5-10 iun. fi se terminfi intre 15 iul.-l aug., obtinindu-se, in medie, 25—30 t fructe la ha. Hibrizii din culturfi sint: Arge$ 1, Arge$ 400, Argef 450, Delicates Export II, Nr. 10 x Bizon.Temnocrasnii. Culturfi de vara $i de toamnfi, semfinatul se face in a И-a sau a IH-a decadfi a lunii febr. (pentru varfi) $i in prima sau a II-а decadfi a lunii mart, (pentru toamnfi). Rfisadul se trece in teren deschis In mai (varfi) fi in iun. (toamnfi). Astfel se poate efalona recoltarea intre 15 aug.-15 noiemb., obtinindu-se cca 30— 40 t/ha fructe. Soiurile utilizate sint: Abundens, Aurora 50, Ectereur, Arge§ 428, Florida, Ace Royal, Campbell 1327 f.a. Cultnrfi tlrzle de Т., efec-tuatfi pentru cfi plantele de varfi nu pot aslgura ln lntregime productia ln perioada de toamnfi. Se pot semfina ln doufi etape: In mai, pentru productia din sept., fi In iun. pentru iarnfi. Acestea din urmfi se vor recolta lnainte de cfiderea brum elor, In pirgfi sau verzl, se pun ln lfidite, fi acestea In lncfiperi adfipostlte, pentru post-maturare. Soiurile utilizate sint: Rutgers, Campbell, Florida fi hibridul Nr. 10 x Bizon. La toate tipurile de culturi in teren T. se planteazfi la 60/60 cm distanfe pentru soiurile pitlce fi 80/70 cm pentru cele lnalte. Lucrfirile de Ingrijire sint: completarea golurilor, prfifit, mufu-roit, copilit, cirnit, Ingrfifare supli-mentarfi, udat, combaterea bolilor fi dfiunfitorilor prin stroplt. Cultura lorjatfi a Т., efectuatfi tn sere fi rfisadnite. In sere are doufi cicluri. Unul pentru productie toamnfi-larnfi (aug.-dec.) clnd plantarea se face in iul.; recoltarea dureazfi lntre 15 oct.-25 dec., productia fiind de 3— 5 kg/m2. Ciclul 2 este pentru productia iarnfi-primfivarfi (ian.-iun.), in care plantarea se face lntre 5-10 ian., recoltarea In арг.-iun., productia ajungind la 8 kg/m2. Soiurile utilizate sint: Money D’or, Sonato, iar hibrizii: Craiohibrid, Olthibrid, Extasse, С 97, Nemahibrid, Reoer-mum f.a. In rfisadnite plantatul se face la 20 febr., in cele cu incfilzire tehnicfi fi la 10 mart., In cele cu biocombustibil. Recoltarea se poate face Incepind din 15 mai, productia fiind de 4— 6 kg/m2 fructe. Soiul indicat este Arge$ 428, fi hibrizii sint Export II fi Argef 408. Mai existfi soiuri pentru industrializare (Early Pak 7, Heinz 1370, Newyorker, UF 65 f.a.) fi pentru depelarc (Braila 405, Roma A, Red Top, San Marzano). TOULOUSE, rasfi de gifte formatfi in Franta, prin selectia pfisfirilor locale fi alimentatie specials; se caracterizeazfi prin greutate corporals mare — poate ajunge la 7— 10 kg, iar In conditii de Ingrfifare atinge chiar 15 kg; ficatul depfifefte 1 kg. Este о rasfi precoce, se preteazfi la ingrfifat; culoarea penajului este cenufie; productia de fulgi fi pene, in medie, este de 200 gr. La noi se crefte In Banat, dar este о pasfire foarte pretentioasS. Prezintfi impro-tanffi mai mult ca amelioratoare a gtftelor autohtone. 291 TRITICALE TRADE SCAN JIA V. TELEGRAF TRAM1NER ROZ, soi de vitfi nobilfi pentru vinuri albe, cu ciorchinele conic, boaba sfericfi, cu pielija ceratil, groasfi, de culoare ro/.. TRANDAFIR (Rosa sp.), fam. Rosa-ccae. Plantfi horticolfi, anualfi, ar-bustivfi, originarfi din Asia Micfi, una dintre cele mai apreciate flori de culturfi, cultivatfi in majoritatea grfidinilor de pe linga case. Se in-multeste prin altoirea in oculatie, pe portaltoi de mfice§ oblinuti fie prin seminte, fie prin despfirtirea drajonilor de planta mamfi. Altoirea se executa la inceputul verii, in ochi crescind, $1 la inceputul toain-nei, in ochi dormind. Soiurile cu lemn moale, in special T. Polyantha, cu flori mici a?ezate in buchete, se pot lnmulti prin buta$i, fasonatl din Ifistarii ale cfiror flori s-au scu-turat, cu 3-5 muguri, care se pun in rfisadnite sau direct in teren, acoperiti cu un borcan, in lunlle iul.-aug. La T. urcfitori se aplicS marcotajul. Ramurile de un an se apleacfi, se ingroapfi 10-15 cm din ele ?i cind s-au inrfidficinat sc des-prind de planta mamfi $i se plan-teazfi in altfi parte. T. cere teren deschis, aerisit, bine insorit, sol argilo-nisipos, permeabil, fertil. Dacfi nu se beneficiazfi de un ase-menea sol el se poate imbunfitfiti cu pfimint de telinS, mranitfi, pSmlnt de grfidinfi. Se planteazfi in lunile oct.-noiemb. sau mart.-apr., in gropi pfitrate cu latura de 50 cm, dupfi ce T. au fost in prealabil faso-na(i §i mocirliti. Se udfi bine, se mu-suroie§te, se tutoreazfi. Lucrfirile de ingrijire sint: dezmu§uroire, tfiieri de intinerire, de u$urare, de scurtare, tutorat, palisat, ingrfi§at, udat, stro-pit cu Ortocld 50, Hostitox, indepfir-tarea drajonilor, inlfiturarea florilor trecute $1 protejarea impotriva ingheturilor, prin mu$uroirea bazei cu pfimint sau invelirea tulpinii $i coroanei cu rogojini, pale, coceni etc. Pentru comercializare se practicfi cultura fortatfi. Soiurile din culturfi sint: grupa Tliea hybrlda: culoare ro$ie: Baccara, Crimson Glory, Dame de Coeur, Divine, Erotica, Liebesglui, Papa Meilland, Texas Centenial; culoare roz: Ballet, Bond Street, Interflora, Madrigal, Maria Callas, Pink Favorite, Prlma Ballerina, The Queen, Tzigane; culoare galbenfi: Buccaner, Conlesa de Vaudal, Eclipse, Golden Masterpiece, King's Ransom, Polocsay, Spek’s yellow, Western Sun; culoare teracot: Bet-tina, Chicago Peace, Diorama, Kro-nenbourg, Sutter's Gold; culoare albfi: Тг. К Dmskii, Pascalt, Virgo, White Swane; culoare mov: Eminence, Matn-zer Fastnachi; grupa Polyantha $i Floribunda: culoare ro§ie: Castanet, Foe de tabdrd, Korona, Luchian, Meteor, Olala, Spartan, Zizi; culoare roz: August Seebauer, Elisabeth, Flamingo, Sonia; culoare galbenfi: Ghe-isa Girl, Gold locks; culoare teracot: Baby Masquerade, Irisch, Beauty, Orageande; culoare albfi: Eva Teschendorf, Schneewittchen;culoaie mov: Lavander charme, Lavendula; grupa urcfitori: Blaze, Climbing, Mme Meilland, Danse du Feu, New Dawon, Paul's Scarlet Climber, Tausendschbn. TRANSPIRAfIE, cantitatea de apfi eliminatfi de plantfi, in grame pe orfi §i pe ccntimetru pStrat de su-prafatfi foliarfi; se mfisoarfi prin coeficientul de transpiratic sau consu-mul specific, care este numfirul de unitfiti de apfi necesare pentru a se obtine о unitate de substantS uscatfi din partea aerianfi a plantei. Acesta este influent at de gradul de umiditate al atmosferei, de virstfi, starea de fertilitate §i continutul de apfi din sol. TRITICALE, denumire datfi hibrizilor obtlnutl din Triticum $i Secale. T. este considerat о specie noufi, cu insu§iri $1 caractere mo$tenite TECI 292 atlt de la griu cit $1 de la secarfi. Exlstfi mai multe tipuri, deoseblte prin numfirul de cromozoml $1 printr-o serie de caractere $1 lnsufiri specifice. Scopul hlbrldfiril griului cu secarfi este obtinerea de griu cu lnsufiri valoroase de la ambil par-tenerl. Hibrizii T. manifestfi puternic heterozlsul somatic, duclnd la reallzfirl $1 forme furajere bogate tn masfi vegetatlvfi. Formele hlbride de T. stnt rezistente la bolt, Indeosebi la ffiinare (Erystphe graminis). Din punct de vedere carlologtc T. prezintfi 2 n=56 cromozoml (42 cro-mozomi de la grtu $114 de la secarfi). Ca Insufire negativfi predominant! este calitatea slabfi a bobului, care se explica prin lipsa genomului D de la griu. Prevalenta caracterelor griului la formele T. se explicfi prin prezenta genomului dublu AABB din partea griului, fatfi de genomul slmplu EE, din partea secarel. Continutul ridicat de protelna $1 amino-acizl, aprople de multe ori acefti hibrizi de calltatea specificfi griului. In practica amellorfiril griului sint folosite formele amfidiploidede grtu-secarfi obtlnute In urma lncru-clffiril lntre tipul sau forma de griu 6x cu specii de secard. TRUFANDALE, legume obtinute foarte tlmpurlu, tn conditii de serfi sau solaril tn conditii de clmp, clnd se aleg soluri Ufoare $1 ferite de intemper 11. Semfinatul sau plantatul se face de tlmpurlu cu soluri $1 hibrizi tlmpurll. Agrotehnica const! tn metode de pretncoltire, tratarea se-mlntelor cu stlmulatorl, folosirea Ingrfiffimintelor fosforlce fl potaslce, apiicarea unor mfisuri agrotehnice specifice (copilit, clupit, irigat f.a.). Cea mai bunfi cale de obtinere a T. este cultura ln serfi sau ln solarli, adfiposturi protejate, lnclusiv rfisadnite. In mod oblfnuit se utili-zeazfi urmAtoarele tipuri de adfiposturi pentru protejarea culturilor le- gumicole: adfipost slmplu tip tunel, dublu tip tunel, adfipost din polles-terl fl solar-bloc. In cadrul siste-mulul de producere de T. trebuie »l*. Ив Tabertsl luate mfisuri de protejare contra brumelor prin acoperlrea cu clopote de stlclfi sau material plastic, lncfil-zirea terenului sau Irigarea de pro-techie. TUBEROZA (Polyanthes tuberosus), fam. Amarglltdaceae. Plant! horti-colfi, perenfi, originarfi din Mexlc, cultivatfi pentru florile deosebit de frumos parfumate. Preferfi terenurl lnsorlte, umede, Ufoare, adfipostlte de vlnt fl tngrfifate din toamnfi. Se Inmultefte prin bulbi plantati tn teren deschis In mart.-apr. la 10 cm adlncime fl 20 — 25 cm dls-tantfi lntre plante. (Fig. 116) TUTUN (Nicotiana iabacum), fam. Solanaceae. Plant! de culturfi, anua-lfi. Este orlglnar din America, prl-mele culturi de T. In tfirile europene datlnd din 1559. De la Introducerea plantei In culturfi fl ptnfi tn prezent au fost create numeroase soluri fl varletfiti deoseblte fenotipic fi ge-notipic, grupate dupfi modul de folo-sintfi fl dupfi regiunlle prlnclpale de 293 TUTOR pe glob unde slnt mal rfisplndite. Are tulpina de circa 2 m, frunze marl, ovale, rotunde sau lanceolate, utlllzatfi pentru fumat. la preporarea unor Insecticide $1 a vita mine! PP. Dintre numeroasele specii aflate In culturfi $1 luate In amellorare slnt: N. tabaeum $1 N. rusttca. La ambele specii se folosesc frunzele; cele de la N. rustica au un continut de alcaloizi mal mare cu 8—12% fatfi de 1—2% clt contin frunzele de N. tabaeum. Obl$nuIt se tnmulte$te prin rfisad, din care cauzfi cultura acestel plante este destul de anevoloasfi. Prezintfi cerinte marl fatfi de c&ldurfi, fiind orlglnarfi din zonele troplcale $1 subtropicale. Fatfi de umiditate este mal pretentioasfi In prlmele faze de vegetatie, Indeosebl In faza de for-mare a rodulul $1 la transplantare. Calitatea foUor $1 implicit calitatea T. deplnde mult de factorii cllmatlcl. Create $1 se dezvoltfi bine pe soiurile u§oare, luto-nisipoase permeabile. cu pH cuprlns Intre 6,4—7,3. Spre deoseblre de alte culturi T. necesitfi doze destul de ridicate $1 de lngrfi§fi-mlnte cu bazfi de potasiu. Solul trebuie sfi fie bine lucrat Inainte de tnceperea transplantfirll. О deose-bltfi lmportantfi se acordfi r&sadulul, care trebuie sfi fie sftnfitos ?I normal dezvoltat. In timpul vegetatlel, pe llngfi mentlnerea curatfi a culturilor, se apllcfi о serie de lucrfiri speciale ca: pollt (Inlfiturarea foUor bazale), ctrnlt (inlfiturarea inflorescentelor), coplllt (ellmlnarea ramlflcatillor se-cundare). Recoltarea frunzelor are loc In faza de maturltate tehnlcfi sau lndustrlalfi, clnd culoarea verde Incepe sfi devlnfi galbenfi, lar frunzele $i-au pierdut luciul caracteristic. Urmeazfi uscarea $1 prefabrlcarea (sau dospitul) care cuprinde un complex de procese. Prin amellorare se urmfire?te obtlnerea de tutun cu un continut clt mal mic de nlcotinfi in folle speciei N. tabaeum $1 clt TltiAIE 294 Fig. 118 Tnr»ni mai ridicat in ccic dc .V. ruslica. Productiile sint de 10 — 20 g/lia frunze uscate. Soiurile din culturS sint: de tip oriental: Dyebel RP 123, Malovata 72,MalooataRP 729, RP 723; de tip semioriental: Virginia 379, Virginia RP 209, Virginia R 1349; de tip Burley: Burley В В 163; de шаге consum: Banat 13, Вдгддап 226, RP 102. JIGA1E, rasS autohtonS de ovine, cu Una semiflnS. Are capul alungit, риЦп convex; gitul mijlociu, spi-narea §i §alele drepte; crupa oblicS; tnembrele potrivit de lungi; productia de linS variazS intre 1,9— 3,4 kg; productia de lapte este de 79 — 90 1. Sc preteazS foarte bine la confectionarea iinitatiilor de blSnuri scmnpe. Are mai multe varietSti: bucalaie, ruginie, bela, neagra. (Fig. 117) JURCANA, rasS locals, de munte, denumitS ?i oaia birsana sau /u^cd. Are mai multe varietSti: aibS, nea-grS, brumSrie ?i ratcS. Are cap lung, drept cu coarne mici la oi §i mari la mascul; git lung; trunchiul lung $i ingust; membre subtirl puternice; ugerul bine dezvoltat; productia de llnS, in medie, este de 2 kg, la mascul ajunge la 6 kg (НВД are fibre groase ?i lungi $1 fibre scurte $i subtlri): productia de lapte este in jur de 65 1, intr-o perioada dc lactatie; productia de pielicele este apreciatS la varietatea brumSrie $i la meti^ii cu Karakul: buclajul este argintiu brumSriu cu nuantS albSstrie sau liliachie. (Fig. 118) и UMBRA 1EPURELUI V. ASPARAGUS UMIDITATEA SOLULUI, raportul dintre masa apei exlstente intr-o probd de sol $1 masa aceleia$i probe de sol uscat, dupd relatla: M apa q =----------^---- M sol uscat tn care q este umiditatea solului, M apa, masa apei existente In proba de sol, M sol uscat masa acclela§i probe de sol uscat. U.S. are deosebitd important pentru dezvoltarea plantelor. Inmagazinarea apei in sol se face dupd anumite reguli finind seama de: for{a de absorbtie a parti-culelor din sol, for (a de ascensiune capilard ?1 ГогЦ gravitational. Urmare acestor forte, apa din sol se gdse§te sub urmdtoarele forme: apa de higroscopicitate peliculard, capilard, gravilafionald ?i sub formd de vapori. Ml$carea apei din sol se face sub formd de vapori, ml§care capilard si mi$care gravitafionala. Formele de mi$care amlntlte explicd modul de aprovizionare a plantelor In timpul vegetatiel cu apa nece-sard. Sursele de aprovizionare a solului cu apd stnt: precipitatHle atmo-sferice, plnza de apd freaticd, roua internd irigatia. In perioada de vegetatie a plantelor cultivate se creeazd relatii complexe Intre sol, apd, plantd $1 conditiile meteorolo-gice, care exprimd posibilitdtile plantei de a sc aprovlziona cu apd In con-cordantd cu nevoile sale fiziologice §i biologice. Necesarul de apd variazd tn functie de momentele perioadei de vegetatie ?i dc intregul complex metabolic al organismului. USTUROI (Allium sativum), fam. Liliaceae. Plantd legumicold, bie-nald, originard din India. Cultivatd pentru frunze §i bulb, utilizate proaspete ?i uscate. Putin pretentios fatd de frig §i apd. Cere terenuri insorite $i soiuri bogate. Se cultivd iarna sau primdvara prin bulbi plan- tati In rinduri, In benzi. Soiurile timpurii ca: De Cenad, De Ddrd§ti, De Rm. Sarat, se recolteazd in verde pentru cd se consumd ca atare pe ctnd cele de toamnd ca De Isal-пЦа, De Moldova, Amaradia, De UNITATB 8BLBCTIV1 296 Ciolpanl, se recolteazA pentru cApA-tinl, dupA ce s-au uscat frunzele. (Fig. 119) UNIT ATE SELECTIV A, nume generic atribult oricArel plante sau animal sAnAtos cu lnsufiri $1 caractere bine evldentlate $1 cu perspective for mAr 11 unul sol sau unei rase. U.S. se alege din cadrul materialu-lul biologic existent $1 se supune tehnologlel de ameliorare, ptnA la obtinerea de forme noi, dorlte. Cele valoroase se tree In reglstrul de ameliorare $1 se ur mAr esc mat multi ani de-a rlndul, pentru procesul de ameliorare. V VALERIANA (Vallertana officinalis), fam. Valertanaceae. Plants medicinal 5, cultivate pentru rlzoml $1 rSdScini, care contin ulei volatil; din rSdSclnS se obtin extracte ce folosesc la prepararea unor medlca-mente (Valenal, Fltosedal, Sedanol) cu proprletftti calmante asupra ne-vrozelor cardlace fl Insomnlilor. V. este о plants ierboasS, InaltS de 1,60 — 1,80 cm, cu rSdScini numeroase, de lungime 20—30 cm, subtiri $1 aromatlce (aromS caracterlstlcS). Nu este pretentioasS fatS de cSldurS, cere InsS multS umezealS In timpul crefteril $1 dezvoltSrll sale. Reacti-oneazS favorabll fatS de lngrSfSmin-te, sporlndu-fl productia cantltatlv $1 calltativ; se pot aplica atlt tngrSfS-minte mlnerale cit fi organice. Se inmultefte prin sSmintS semSnatS direct ln clmp sau prin rSsadurl. Pentru InsSmlnlare este nevoie de un pat germlnativ foarte bine pre-gStlt. Se folosefte numai sSmintS proaspStS stratificatS ln prealabll. SemSnatul se face vara sau toamna mai devreme, pentru a da plantei posibilitate de InrSdSclnare lnainte de a intra ln larnS, In rlnduri, la distantS de 50 — 60 cm, utilizlnd о cantitate de 4—6 kg sSmintS la ha. V. se poate Inmultl fl pe cale vegetativS. foloslnd ln acest scop bucStl de rSdSclnS (sau rSdSclnS subtire fl micS). Intretlnerea, ln timpul vege-tatlei se reduce la mentlnerea curatS a culturii, prSflrea de mat multe ori lntre rlnduri fl pe rind, plantele perlnd fiind distantate la 30 —35 cm. Recoltarea rSdSclnllor are loc In oct., lnainte de primele Ingheturl. In culturile oblfnulte se obtin recolte de rSdScini uscate In jur de 1 500— 2 000 kg/ba. Pentru sSmintS se lasS seminceri, care se recolteazS numai In al dollea an de vegetatie. Solul din culturS este De Diostg. VALOAREA REPRODUCATORILOR, totalltate a caracterelor fl Insufirilor eredltare valoroase, fenotipice fi genotlplce, ale unui reproducStor mascul sau femel. VALOR1FICAREA PRODUSELOR 110RT1V1TICOLE, totalltate a meto-delor fi procedeelor de prelucrare a fructelor, strugurilor fi legumelor In scopul valoriflcSrii lor. Produsele obtinute din fructe, struguri fi legume, folosite in consumul curent sint: fructe fl legume deshidratate, sucuri de fructe fi legume, pulpe de fructe fi legume, magiun, marmcladS, ge-murl, dulceturi, paste, bullon, must, vin etc., о parte din legume indeosebi, tomatele, castravetii, gogofarii, varza fi altele se valorificS in stare muratS. Fructele fi legumele deshidratate sau uscate se obtin prin lndepSrtarea excesului de apS, mentinlnd InsS valoarea alimentarS fl capacitatea de rehidratare a produsulul finit. Se realizeazS cu ajutorul unor apa- VALORIFICAREA PRODIHELOR HORTIVITICOLE 298 rate $i instalatii speciale; uscarea se face natural (la soare sau la uinbri) sau pe cale artificial^, In cuptoare $i instalatii lncilzite. Toate lnsu§irile fructelor $i legumelor proaspete, inclusiv culoarea. aroma §1 gustill trebuie si fie pistrate. Operatiile preliminare uscirli sau deshldratirii cuprind: spilarca, sortarea, callbra-rea, tiierea in bucili uniforme (daca este cazul). sulfitarea ?i blan$area sau opirlrea. Lucririle tehnologlce de deshidratare cuprind un complex de operatii specifice, inclusiv ambala-rea §i pdstrarea in conditii cores-punzitoare. Sueur lie de fructe $i legume reprezinta produse finite obtinute In urma unor transformari totale, cu ajutorul unei tehnici speciale $i adecvate. Cele mai des folosite sint sucurile de mere, de struguri, de vi§inc $i cire§e, de caise ?i piersici, de legume (tomate, varzi, morcov etc): sue de mere, se prepara din soiuri bogate In zahir (peste 12%), acizi (de peste 0,8%) ?i tani-nuri (peste 0,15%). Contine minimum 0,4 —0,6% acid malic §i 10 — 12% zahir. Operatiile de prepararc cuprind: spilarea fructelor cu арй potabili sau cu solutie de acid clorhidric 0,5 —1,5%; zdrobirea si presarea, dupi care urmeazi clarifi-carea care se obtine prin filtrare; pasteurizarea firi distrugerea gus-tului $i aromei; sue de struguri, contine cel putin 14% zahir; sc prepari din struguri copti, presafi, la cald sau la rece; conservarea se realizeazi prin pasteurizare sau firi pasteurizare, clnd se folosefte filtrarea sterilizanti. Imbutelierea se face aseptic, prin menfinerea la — 2°C sau tratarea cu COa la presiu-nea de cca 12 kg/cm; Celelalte sucuri (de vi§i ne, circle, cdpfuni, caise $.a.) au acela§i mod de prepa-rare; sue de tomate, plicut la gust $i bogat in acid ascorbic, se prepari din fructe mature, sinitoase, spi-late $i eliberate de pirtile verzi. Se Incilzcsc cu vapori de арй, la tem-peratura de 80°—82°C, se preseazi, se sircazi $1 se toarni In sticle sau vase metal ice, se rice§te; sue de oarza, se obtine prin fermentarea lactici; sucul de moreovi $i varzd rofie se obtine ca cel de fructe. Conservarea sucului de fructe ?i legume se face la frig. Cldrul este о biuturi nlcoolici obtinuti prin fermentarea sucurilor de mere, dupi acelea$i procedee ca la vin. Fructele §i legumele murate se obtin prin fermentarea In api cu sare sau in otet (castraveti, varzi, tomate etc.). Marmelada este un produs de consistent semipistoasi. Se obtine din fructe proaspete sau congelate. Se folosesc fructele de prun, cais, piersic, zmeuri, vi$in etc. Operatiile de preparare constau In: conditionarea fructelor, strecurarea lor, adiu-garea zahirului, fierberea plni la consistenta caracteristici, ricirea $i ambalarea; maglunul se obtine din pulpa strecurati sau terciuiti a fructelor slmburoase, fierte, negeli-ficat ?i firi zabir. Gemurlle, produs finit In care se disting fructele Intregi sau buciti de fructe. Operatiile de preparare cuprind: conditionarea fructelor, adiugarea zahirului, fierberea plni la concentratia de 60 — 70%, ambalarea si pasteurizarea timp de 30 minute la temperatura de 80°—82°C. Peltelele sau Jeleurile, produse gelatinoase, se prepari prin fierberea sucurilor de fructe cu zahir. Cuprinde operatiile: de obtinere a sucului, fierberea amestecului de sue $i zahir plni la concentratia de 65 — 70 %, ambalarea §i pasteurizarea. Dulceafa, produs obtinut prin fierberea fructelor intregi sau porfiuni cu sirop de zahir plni la obtlnerea consistentei caracteristice. Prepara-rea produselor amintite, inclusiv pre-pararea pastelor, bulionului ?.a., cuprinde о tehnologle speciali. Pro-dusele hortlviticole se valorifici $1 In stare proaspiti, sau sub foriri de 290 vebbenA must si vin (cazul strugurilor), precum si suh forma de diferite bSulurl alcoolice si aromate. VAB/\ (Brasstca oleracea var. capi-lala), fam. Crucifcrae. Planta legu-inlcolS, biennia, originara din Asia MicS, cultivatS pentru cSpSttnS, utilizala atlt in stare proaspSIS cit si In mlncururi $i conscrvatS. Spcciile din grupa verzei se caracterIzcazS prin rczlstenlS ridlcatS (V. allnl, V. dc Bruxelles) si modern la (V. de frunze) la temperatura scSzutS, avind nevoie de о temperaturS in jur dc 16° — 20°C, dar dc umiditate ridlcatS a aerulul $i a solului; cer multS luminS $1 un sol foarte bine lngrS$at. Cultura se practlcS esalonat, in trel ctape. SemSnatul incepe in luna Ian. (cultura timpurie), sc continuS in mart, (cultura dc vara) §1 se ter-minS in apr. (cultura de toamnS). Se obtin rSsaduri, in rSsadnite red sau calde, care se planteazS in clmp in mart., apr. $i iul. In timpul perioadei de vegetatie un accent deosebit se pune pe irigare $i ingrS-§are fazlalS. Recoltarea se face in iun., iul. $1 oct.-noiem. productia fiind de 30 t/ha la solurile tlmpurll, 40 t/ba la cele de varS $i 50 t/ha la cele tirzli. Plantatul in clmp se face la 40 — 50 sau 70 — 70 cm, iar lucrSrile de Ingrijire sint: prafile, inu^urolt, udSri multe, lngrS$Smintc suplimentare, prSfuiri cu antidSunS-torl. Spcciile $i soiurile din cultura sint: Brassica Oleracea var. capitala f. alba (V. aibS) cu soiurile: Diltmarck (timpurie), Gloria (semitimpuriu), Branschweig, De Ihizaii $1 Licurifcd (tirzii); Brasslca oleracea var. capi-lata f. rubra (V. ro$Ie) cu soiurile: Cap de Negru, Bo$ie de Лгде§, Topaz; Brasica oleracea var. Sabauda (V. creafS) cu soiul Vorbote; Brassica oleracea var. gemmifera (V. de Bruxelles) soivd Tirzie de Amager (fig. 120); V. Broccoli cu soiul Waltman. VENIN HE ALBINE, lichid Incolor cu uscare rapidS, miros slab, caracteristic, amSrui-acriijor, produs de albine in glanda cu vcnin, din all-a zi dc viafS. Actiunea sa toxlcS asupra organismului uman se manifests prin scSderea masivS a canti-tStli de vitamina С din organism, proces combStut prin: ingerarea din trei in trei ore a unui amestec format din 100 g miere, 200 g alcool de 40°, 1 g vitamina С §i 1 1 apS caldS; picSturi de clorocalcin; 1 dra-geu de sulfam; comprese reel cal-mante. VERBENA (Verbena sp.), fam. Ver-benaceae. Plants horticolS, anualS, dlnregiunile tropicale $i subtropicale ale Americii, cultivatS pentru florile frumos ?i viu colorate. Este о plants putin pretentioasS dar create mai bine pe soluri mai u$oare, argllo-nisipoase, insorite §i aerisite, mult udate $i uneori mulcite. Se inmul-te$te prin rSsad semSnat in mart.-apr., dar se poate semSna $i direct in teren deschis, in luna mai. Pentru selectionarea $i perpetuarea formelor valoroase. V. se !nmulte$te prin butasl. Speciile $i soiurile din culturS sint: Verbena bonartensts, V. hybrida grandiflora cu soiu Cyclamen, Crystal, Daneborg, Defiance, VlflBABB BIBBIDl 300 Rubin, Salmon Pink, Splender, V. uenosa. VI GO ARE H1BRIDA V. HETEROSIS V1N, produs llchld alcoollc provenlt din fermentarea mustului de struguri. In compozltla chlmlcfi a V. Intrfi foarte multe componente, unele cunoscute, altele pe cale de a fl cunoscute. Dintre componentele specifice, intr-un lltru de V. trebuie sfi exlste urmfitoarele substante: 700 — 800 g apfi, 70—140 g alcool etlllc, 5—10 g gllceral, 2 — 6 g acid tartrlc, 2—7 gacld malic, 0,2—0,8 g'glucozfi. In V. sec, plnfi la 30 g tn V. dulce* 1—2 g fructozfi In V. sec $1 plnfi la 70 g tn V. dulce f.a. In functie de varletate, continutul tn zahfir fl alcool, precum fl In functie de tehnologia folosltfi fl eventualele adaosurl de diverse substante In timpul preparfirll, deoseblm urmfitoarele tipuri de V. (tab. 15) Tehnologllle de preparare a V. tree prin urmfitoarele etape: V. alb se zdrobesc strugurll cu zdrobltorul fl urmeazfi dezctorchinarea strugurtlor (separarea boabelor de clorchlne Tabelul nr. 15 I Vlnurl pentru consum curent A. Vlnurl naturale B. Vlnurl superi-oare II Vlnurl material pentru prelucrare III Vlnurl pentru Industrializes a. Vlnurl de larg consum b. Vlnurl de calitate superloarfi Vlnurl ameliorate prin adfiugare de must - concentrat sau alcool b. Vinuri aromatl-zate c. Vinuri spumoase albe seel rofll seci roze seel albe seel, demised fl dulcl rofll seel pelin vermut medicinale aperitive — spumoase prin Impregnate cu C02 (gazeificate) — spumoase prin fer-mentare naturalfi ($ampanie) vinuri pentru fampanie vinuri pentru lmpregnare cu C02 vlnurl pentru aromatlzare vinuri pentru distilare — coniac vinuri pentru distilare — distilatle din vin vinuri pentru otet 301 VIBOZfi imedlat dupfi zdroblt) cu dezbro-bonitorul; 35% din mustul pe care 11 contin boabele, $1 care este lAsat liber, se numeyte must-ravac; stru-guril zdrobltl slnt presatl. rezultlnd bofttna; mustul ravac se trece 12 — 24 ore la repaus. In vase, pentru a se llmpezl, apol se sulflteazA, se separA de drojdle, se fermenteazA; fermentatia alcoollcA, ImpulslonatA prin lntroducerea malalel In must dureazA circa 20 h dupA care mustul s-a transformat In V., se lini$te§te $1 Incepe sA se llmpezeascA; V. roiju ?I aromat se preparA din struguri negrl. Se parcurg urmfitoarele etape: zdroblre, dezbrobonlre, trecerea mustul ul lmpreunfi cu bo?tina tn clsterne cu Instalatii termo-frlgorlflce, sul-fatare, adfiuglre de mala, tragerea la 6—7 zile de pe bo$tlnfi $1 depozi-tarea. V. ravac $1 cel de presfi se tree mal departe pentru a-§l continue fermentarea $1 a se deflnl ca produs. Dupfi fermentare, plnfi la punerea lul In consum V. este supus la о serie de operatll: umplerea golurllor din vase (dupfi termlnarea fermentatiei zgo-motoase), prltocitul, cupajarea, 11m-pezlrea $1 stabillzarea, maturarea In butoale sau la stlcle. V. este foarte susceptlbll de a suferl unele schim-bfirl care constituie defecte sau boli care 11 altereazfi calitatea. Bolile slnt: ofefirea, floarea, bdlofirea, fermentatia maniticd. Defect ele slnt: bruntflcarea {casarca brund), tnnegri-rea {casarea fericd), gustul fl mirosul de hidrogen sulfurat, de mucegai etc. V. de larg consum, provenit din centre viticole ffirfi perspectlvfi, vinuri obi§nulte cu 8—10% alcool; V. de calitate, albe sau ro§ll, seel, demised sau dulcl. Poartfi denumi-rea podgorlel de orlgine $1 au 11 — 14,5% alcool; V. pentru prelucrare, cazul vinurllor folosite la prepararea $ampaniei, vermutulul $1 conlacului; V. de tip oxldatlv, In care predominA $1 se favorlzeazA procesele de oxldare (V. de Madera sau V. Porto); V. de tip sulfltle, predominA procesele de reducere sub actiunea SO,. In acest caz maturlzarea unei doze moderate de SOt (20 mg/1 SO, liber), Introdus ca auxlllar pentru a mlc§ora plnfi la anulare procesele de oxldare a unor component. VINIFICAJIE, ramurfi a vltlculturli care studiazfi procedeele tehnologlce de prelucrare a strugurllor de preparare 9I de conditlonare a vinurllor. V1ROZE, nume generic dat bolilor plantelor produse de virusurl, maniff estate prin mozalcfirl, pfitfirl, lncre-tirl, rfisuclrl, etlclfirl. Legume — spanac: mozalcul spana-culul (cucumis virus) — varzd: mozalcul verzei $1 conopldei (Brassica virus 3) — сеарй: pfitarea In dungl galbene (Allium virus 1) — tomate: mozaic (Lycoperstcum virus 3), mozalcul obi$nuit (Nicotina virus 1), frunze de ferigfi {Cucumis virus 1), streak {Lycoperstcum virus 1), stolbur {Lycoperstcum virus 5); ardei: moza-icul obi?nuit {Nicotina virus 1), rfisu-cirea frunzelor {Solanism virus 5); vinele: mozaic {Cucumis vtrus 1); fasole: mozalcul fasolel {Phaseolus virus 1), mozalcul galben {Phaseolus virus 2); sfecld: mozalcul frunzelor {Beta virus 2), lncretirea frunzelor {Beta virus 3), rfisucirea frunzelor {Beta virus 1), lngfilbenirea frunzelor {Beta virus 4); cartof: mozalcul cartofului {Solanum virus 1), lncretirea frunzelor {Solanum virus 3), mozalcul Y-Stolk {Solanum virus 2), rfisucirea frunzelor {Solanum virus 14), tuberculi fuziforml {Solanum virus 12), §tolbur de sud {Lycoperstcum virus 5), stalbur de nord {Solanum virus 15). Pomi fructiferi — semtnfoase: moza-icul mfirului {Pyrus virus 2), mozalcul pfirului {Pyrus virus 3, Pyrus virus 4); — simburoase: vfirsatul pru-nelor {Plumpox, Prunus virus 7), boala dungllor galbene {Prunus virus 7 §1 7A), boala Stecklenberg VI9TN 302 a vl$lnulul (Prunus virus sp.) — Dacifere: cdp$un: incretirea frunzelor (Fragaria virus 2), cloroza margin!i limbulul $i rSsucirea frunzelor (Fragaria virus J); zmeur: inozaicul (Rubus vinus 1) vita de vie: rahitism (Vitis virus J). Hamel: viroze. Plante medlclnale: vlrusul mozaicului tutu nului (Nicotina virus 1). Y1§IN (Cerasus vulgaris), fam. Rosa-ccae. Arbore fructifer, mijloc lu, ne-cunoscut in stare sSlbaticS, a cSrui zonS de intindere poate merge pina la 60°latitudine. SuportS temperaturi medii de S°C, in perioada de repaus coroana rezistS la — 30°C, iar pier-deri la nuigurii de rod nu s-au inregistrat niciodatS. YalorificS terc-nurile sSrace, cu soluri subtiri care sS nu aibS apS in exces sau sS fie inun-dabile. Se altoieste pe vi?in cornun sau mahaleb. La infiinjarea planta-tiilor sc evitS vSile cu curenji reci, se aleg versanti cu 25% inclinare, se dirijeazS coroana in piramidS. Se intretine solul in ogor negru §i sa fac culturi intercalate de mazare, fasole s-a- OdatS la 2 — 3 ani se pot da 30 — 40 t/ha gunoi de grajd in livezile tinere; anua] se dS 4 —5 g/m2 azot $i la 2 ani, 6—8 g/m2 fosfor $i potasiu; in livezile pe rod gunoiul de grajd se dS la 2 — 3 ani, 20 — 30 t/ ha, azotul 60 — 100 kg/ha si 10 — 80 kg/ha fosfor si potasiu. Productia poate fi de 10—15 t la pom. Solurile din culturS sint: Crifane, Engleze timpurii, Hortensia, Mari iimpurii, Mocdnefti, Schaltnmorele, Turce$ti, Timpurii de Cluj. VITICULTURA, ramurS a horticul-turii care studiazS modul de culturS a vitei de vie, soiurilor §i hibrizilor ei (ampelografie) si procedeele de transformare a strugurilor in vin de ealitate superioarS (oenologie). Vi {ele roditoare ?i vitele portaltoi fac obiectul V. Ambele categorii apartin genului Vitis. Din punct de vedere al utillzSrii economice soiurile dc vitS roditoare se grupeazS in soiuri pentru vin de masS, pentru distllare, pentru musturl ?i soiuri pentru stafide. Productivitatea vitei rodi-toarc depinde de fertilitatea mugurilor, greutatea ciorchinllor ?i randamentul boabelor in must. Fertilitatea mugurilor variazS de la un soi la altul, soiurile productive au mai multi ciorchlni pe о ramurS, au un coeficient de fertilitate ridicatS. Greutatea ciorchinilor de asemenea variazS de la un sol la altul $1 se apreciazS dupS greutatea medie a ciorchinilor de pe о singurS ramurS, constituind coeficientul de greutate. Din lnmultlrea coeficientului de fertilitate cu coeficientul de greutate rezultS indicele de productivitate al soiului respectiv. Calitatea productiei de struguri §i vin este in functie de soi, factorii mediului $i agro-tehnica aplicatS. Ca plants perenS, vita de vie parcurge ciclul biologic total si ciclul biologic anual. De aceste cicluri depinde longevitatea culturii si productia anualS de struguri. Materialul sSditor necesar se obtine in pepinlerd si $coala de vite si cuprinde productia de coarde, de portaltoi, precum $i a plantelor tinere altoite. Tehnica de pepinierS viticolS cuprinde cultura portaltoilor, cu mSsurile respective (lucrSri culturale in plantatiile de portaltoi, cresterea coardelor, stlmularea dez-voltSrii sistemului reticular, recol-tarca etc.), obtinerea coardelor altoi Si producerea vitei altoite. La lnfiin-(area plantatiilor de vie trebuie tinut seamS de: aprecierea cllmatu-lui si solului, situatia economics a regiunii, imbunStStirea condltiilor de mediu, organizarea teritoriului, planul de plantare si alegerea sorti-mentului de soiuri. VITA DE VIE (Vifis vinifera). Plants lemnoasS, lianS, cu frunze caduce, care poate atinge virsta de 200 — 300 ani, originarS din India. Tulpina 303 VITA DE VIE tnaltfi, uneori are diametrul de 50 cm. scoarta se desprinde tn flfii; lfistarii tineri stnt glabri sau pufofi; circeil intermitenti stnt bi sau tri-furcati; inflorescen|e mixte, raceme sau dicazii afezate in panicul, ade-sea cu clrcei. Frunzele adulte au con-tur rotund, pentagonal sau orbicular, cordiform, stnt inlregi sau lo-bate, de 5 — 20 cm tn diametru. Fructul este о bacfi dispusfi In cior-chini, de mfirimi fi forme variate, ci-lindrici, cilindro-conici, conici, lacfi, rfisfirati sau cu boabe dese. Bacele stnt de mfirimi diferite (10—25 mm dia-metru) cu forma sfericfi, oval5, e-lipsoidalfi, obovatfi fi de culoare ncgru-albfistruie. negru-violetfi, ro-su-inchisfi, roz, galben-aurie, in general brumate, cu miezul cfirnos, consistent sau suculent, gel at i- nos, dulce, acrifor sau aromat. Perioada de vegetatie activfi a V. 1JE V. din culturfi necesitfi diferite temperaturi tn functie de ecosistem, determinate fiind de conditiile de doi fi climfi. Rfidficlnile suportfi tem-leraturi scfizute de 5°C pinfi la — 7°C, sar coardele anuale suportfi geruri de scurtfi duratfi pinfi la — 20°C, chiar — 22°C. Rezistfi la secetfi fi este putin pretcntioasfi fatfi de conditiile de sol; se cultivfi pe nisipuri, pe roci dure, calcare, sisturi, soluri scheletoase, soluri acide sau saline; solul influenteazfi direct calitatea produsului. Nu rezistfi la filoxerfi fi la bolile criptogamice; existfi Insfi soiuri care manifestfi о anumitfi rezistentfi fatfi de boli si dfiunfitori. Se Inmultefte pe cale vegetativfi prin: butfifire, marcotaj, altoire; in lucrfirile de selectie se poate in-multi fi prin seminfe. In regiunile tropicale V.DE V. vegcteazfi in tot cursul anului, boabele ajungind la maturitate In orice anotimp, asigurlnd in general doufi recolte. In zone-le temperate ( + 10°C fi — 15°C) are о perioadfi de repaus fiziologic care dureazfi intre 30 fi 45 de zile. Actio- ntnd necontenlt asuprn tnsuflrilor ci naturale, asupra conditiilor de cul-turfi, aplicind metode de ameliorare fi selectie, prin incruciffiri s-au obtinut nenumfiratc soiuri. Clasificarea V.PE V. s-a fficut dupfi criterii foarte variate (sistematice, biologice, mor-fologice, agrobiologice, tehnologice etc.), dar criteriul unanim acceptat este cel al intrebulntfirii. Astfel soiurile se impart, dupfi folosinta in procesul de productie, in: soiuri de masfi, pentru consum direct in stare proaspfitfi (consum local, export, pfistrarc pe timp iarna-primfivara), pentru vin (obisnuit, superior, desert, dcmisec, dulce, licoros), penlru distilarc (distilatc crude fi coniacuri), pentru musturi fi sucuri naturale (de consum curent fi musturi concentrate, utilizate in industrie), pentru stafide (ffirfi sfimintfi, cu seminte, aromate), pentru murat, compoturi, dulceturi, gemuri, de portaltoi (rezistente la filoxerfi, ger, calcar, secetfi). vitfi decorativfi. Pentru practica imediatfi specialistii sint intere-safi de trei categorii de vife: portaltoi folosit pentru cultura vitclor pe rfidficinfi sfilbaticfi cu ajutorul cfirora vita nobilfi se apfirfi de filoxerfi, vifa de rod cultivatS, altoitfi sau direct pe rfidficini proprii fi hibrizii producatort-direct, intrati recent in culturfi. Din Vitis vulpina s-au sclectionat portaltoi Riparia Gloire, Riparia grand labre, Riparia Portalis rouge fi Riparia pubescens rouge. Din Vitis rupestris s-au se-lectionat portaltoii Rupestris du lot, Rupestris Geani fi Rupestris Viala. Din specia Vitis berlandieri a fost obtinut portaltoiul Berlandieri Res-segner 2, cel mai bun si mai rfispin-dit. Hibrizii portaltoi cei mai rfis-pinditi la noi in culturfi sint Berlandieri Riparia, Riparia x Rupestris 101—14, Berlandieri x Riparia Те-leki 8 B, Berlandieri x Riparia Kober 5 B, Berlandieri x Crdciunel 26, Berlandieri x Rupestris, Chasselasx Ber- VtZDOAOE 304 landlerl 41 В, Berlandlerlx Riparta Crdctunel 71, Berlandlerix Rlparia S04; Berlandieri x Rlparia sel Crd-ciunel 2; Berlandlerlx Riparta 125 AA; Solontsx Rlparia. Tehnologia culturii V. DE V. Incepe cu producerea materlalului sSditor $1 se termlnS cu lnflintarea, ingrijirea $1 lntretl-nerea culturilor (plantatli de vii pe rod). Materialul sSditor se produce In peplnlera de vi(e treclnd prin urmfitoa-rele clmpuri: plantatia de portaltol, via roditoare (cu mai multe soiuri valoroase), $coala de vi(e, sera §.a. Plantatia la portaltol cere un sol bine lucrat, desfundat $1 bogat In substante nutritive. Portaltoiul se cultivS In piramidS, ceea ce apSrfi plantatiile de brumele timpurii de toamnS, cu aerisire $i luminare mai bunS. PrimSvara se taie in cepi scurti de circa 2 cm deasupra nodului bazal, vara cultura se mentine curatS de buruieni §i cu solul arat la supra-fatS, se IndepSrteazS ISstarii de la suprafata frunzelor prin copilire ?i odatS cu intrarea in vegetatie se trece la legarea coardelor pe slrmS in piramidS. Recoltarea coardelor Incepe odatS cu desfrunzirea. Coarde-le de altoi se produc pe parcela cu plantatli de vie roditoare recoltate de la cele mai bune soiuri raionate, toamna, Inainte de lngropat. Vitele altoite, dupS stratificare, se pSs-treazS in sllozuri special amenajate. Inainte de plantare se procedeazS la alegerea locului, tinlnd seama de conditiile naturale ecologo-geogra-fice, de organizarea terenului, de amenajarea teraselor, de lucrSrile de pregStire a terenului, alegerea sorti-mentului $1 metodele de plantare. Organizarea terenului se face prin ImpSrtirea In grupuri In clteva sute de ha, terasarea terenurilor in pantS, desfundarea, nivelarea $1 pl-cbetarea terenului. Alegerea sorti-mentului se face In functie de cerin-tele economice, de raionarea $i mlcro- raionarea soiurilor. Plantarea se face de obicei, toamna in gropl, cu plantatorul sau cu hidroborul. In primul an plantatia se intretine curatS $1 se completeazS golurile, In al doilea an se dirijeazS tSierile ?i se organlzeazS spallerul, iar Inal trellea recolta poate fl de 7 000 — 8 000 kg/ ha. Soiurile de V. DE V. cultivate la noi in tarS slnt (In paranteze se dau anil lntrSrli in productie). De vln: Alicante Bouchel (1900); Altgoti (1900); Ardeleanca (1900); Anason (1900); Bdbeascd gris (1975); Bii-beascd neagrd (1884); Bdtutd neagrd (1884); Busuioacd de Bohotin (1884); Cabernet Sauotgnon (1884); Char-donnay (1900); Crtmpofle selecflo-natd (1972); Creafd de Banat (1884); Feteascd regald (1932); Galbend de Odobe$lt (1884); Gamay Frean (1920); Grasd de Cotnart (1884); Merlot (1900); Muscat Ottonel (1890); Negru moale (1884); Neuburger (1900); Ptnot gris (1884); Rtesltng Italian (1880); Rkatitelt (1956); Sangtooeze (1957); Saperavi (1884); Sauotgnon (1890); Siloaner roz (1884); Sarba (1972); Tdmltoasd romdneascd (1884); Zghihard (1884); de masS: Afuz-Ali (1829); Anca (1967); Alphonse La-oalee (1910); Cardinal (1957); Bicane (1884); Chasselas rose (1910); Coarnd neagrd selecflonatd (1969); Cinsaut (1884); Dobrogea (1969); Italia (1940); Maria Ptrooano (1957); Muscat timpuriu de Bucurefti (1969); Ohanez (1964); Pance precoce (1954); Perld de Csaba (1910); Perlette (1960); Razachie (1884); Regina oiilor (1920); Regina Nerra (1938); Sultanina (1884); Triumph (1969); clont din soiuri de vln: Bdbeascd neagrd cion 94 (1975); Cabernet Sauotgnon, cion 7 (1976); Grasd de Cotnart, cion 4 (1975); Sauotgnon cion 9 (1975); cion din solar I de masfi: Muscat de Hamburg, cion 424 (1975). VlZDOAGE V. CRAiJE z ZAMB1LA (Hyaelnthus orienialls), fam. Ltllaceae. Plants horticolS, perenS, originarS din Orlentul apro-plat. regiunea medlteraneeanS, cultivatS pentru florile cu formS deo-seblt de frumoasS si foarte parfu-mate. Se dezvoltS bine pe soluri Ufoare, aflnate, bogate in humus, bine lucrate ?i drenate. Se Inmul- Vif. 121 Zanklli tesc prin bulb! de 2—3 ani, care se scot din pSmint In luna ian., se sor-teazS, se pSstreazS peste toamnS in depozlte rScoroase, de unde cei marl stnt plantati direct ln teren deschis, iar cei mici sint ISsati sS mai creascS In sere sau rSsadnlfe. Plantarea se face ln luna sept.— oct., lntr-un pSmint bine afinat la 8—10 cm adlncime ?i 15 — 20 cm lntre el. Trebuie udate, solul IngrS-?at $1 afinat, tijele uscate InlSturate. In culturS este soiul L'innocence, din grupa zambllelor olandeze, cu 12—20 flori duble sau 40 — 50 flori simple pe tije. (Fig. 121). ZONAREA PLANTELOR IIORTI-COLE, amplasare a speciilor horti-cole In acele conditii de mediu (relief, sol, climS) in care realizeazS productiile cele mai mari ?i de ealitate superioarS. Zonarea plantelor legumicole s-a fScut in 6 zone naturale In care sint situate principalele bazine legumicole de la noi: zona I — jud. Constanta, Tulcea, BrSila, Ga-lati, lalomita, sudul jud. BuzSu; zona II — jud. Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, partea sudicS a jud. Pra-hova, Dlmbovita, Arge?, Vllcea, Gorj; zona III — jud. Arad, Timi§, Bihor; zona IV — jud. Cluj, Bra?ov, Hunedoara, Alba, Mure?; zona V — jud. Suceava, Ia?i, Vaslul, BacSu, Vrancea; zona VI — regiunea sub-carpaticS. Cel mai mare bazin legu-micol este amplasat In sud-estul tSrii ln jurul ora?elor Bucure?ti ?i Ploie?ti, urmeazS apoi bazlnele: din sud-vestul t^rii, situat de-a lungul DunSrii, Jiului ?1 Oltulul; din Dobrogea, de-a lungul litora-lului M. Negre, al vSii Carasu ?i ora?ul Tulcea (conserve); din vest. ZONA ICE A SPECIILOK $1 &ASELOK DE ANIMALE 306 din sudul TlmI$oareI, Aradului $1 Oradlel; din Transllvania, ampla-sate pe valea Some?ulul $1 Mure$u-lul; din jurul ora?elor Cluj, Ludu?, Alud, Alba; din Moldova, situate In lunca DunSrii, a Siretulul, Pru-tulul, Moldovel $1 Btrladulul. Tomatele se cultivS pe suprafete marl In bazlnele Alexandria, Zimnicea, Co-rabia, Caracal, Tecucl—Galati—Br3-ila $1 Arad; ceapa se cultivS In bazi-nele Filia$i, Vinga-Arad, Buzeni, F3gSra$, Turda, Cluj; varza In bazi-nul BuzSu; ardei fi vinete In bazlnele Ploie$ti, Bucure§ti, Constanta, BrSila; castraveti, In centrele Arad $1 RSdSuti $.a. Zonarea plantelor porn Icole s-a fScut In 12 regiuni pomi-cole: regiunea I — dealurile merldio-nale §i de sud-est; regiunea II — pleinonturile de est; regiunea III — podi$ul Some$ean; regiunea IV — bordura podi$ului TransilvSnean $i tara BIrsci; regiunea V — subcar-pat ii Oriental!; regiunea VI — podi-$ul Tlrnavelor; regiunea VII — cimpia Transilvaniei; regiunea VIII — podi$ul Moldovel; regiunea IX — cimpia RomSnS de Vest; regiunea X — cimpia de Vest sau sesul Ba-natului $i Cri$anei; regiunea XI — cimpia Moldovei; regiunea XII — BSrSganul ?i Dobrogea. Cu cea mai mare pondere pomlcolS sint: Dealurile meridionale $i de sud-est (jud. Gorj, Vllcea, Arge?, Dlmbo-vita, Prahova, Vrancea) unde sint amplasate centre pomlcole specia-lizate pentru mSr $1 prun (Tg. Jiu, Clmpulung, VSlenii de Munte), pie-monturlle de vest (jud. Bihor, Arad, Hunedoara, Cara?-Severin) cu ba-zinele §i centrele pomicole de la Oradea (piersic), Geoagiu $1 Ha (eg (mSr). Mai slnt la: Bistrita-NSsSud, Selnl (mSr), Medgidia-Mangalia (piersic), Pope$ti-Leordeni, Arges (cire$e pietroase) ?.a. Zonarea vi|ei de vie s-a fScut In 7 zone: I — dealurile Mare, Arge?; 11 — dealurile $1 coli-nele subcarpatilor rSsSriteni cu podgoriile Cote$ti, Odobe$ti, Panciu, Nicore$ti, Hu$l, Cotnarl; 111 — centrul Transilvaniei cu podgoriile Tlrnavelc §1 Alba-Iulla; IV — sud-vestul Transilvaniei cu podgoriile Arad $1 Banat; V — nord-vestul tSrii cu centrele vlticole SScuieni, Aldud, Selnl; VI — ctmpia DunSrii cu centrele vlticole Plenita, Slmbu-re$ti, Segarcea, $.a.; VII — Dobrogea cu podgoriile Murfatlar, Ostrov, Carasu $.a. ZONAREA SPECIILOR §1 RASELOR DE ANIMALE, repartlzare a speciilor ?i raselor de animale pe zonele naturale din tar&. z. raselor de taurine. BAltala rom&neascA, In partea de vest a t&ril. inclusiv cimpia $1 podi§ul transilvSnean; Brund de Maramuref, In zona mnntoasS $1 deluroasS a t&’ii; FrizA In sudul tSrii, In Dobrogea, Bucovina §i partea din nordul $1 centrul estic al Moldovei. Z. raselor de ol. Merinos, tn zona de ctmpie din sudul $i vestul tSrii; Jigaia In zona colinarS §i submontanS a arcului carpatic, podi$ul Transilvaniei 9! zonele de-presionare; farcanA, In zona InaltS a lntregului lant carpatic, iar fur-cana neagrA fi brumArie in zona centralS fl de nord-est a Moldovei. servind ca bazS In lncruci^area industrials cu rasa Karakul, In vederea producerii de piellcele. Z. raselor de porci. Se cresc pe tot cuprinsul tSrii, In unltSti de creftere industrials. Z. raselor de pasSri. Se cresc in Intreaga tarS, tintnd seama de productia de bazS — ou5 $i carne. Centrele de difuzare a hibrizilor pentru ouS stnt localizate In: Mi-hSilefti, Crevedia, BacSu, Brasov, Arad 9I Oradea (ferme de reproduc-tle), lar centrele de producere si Si colinele subcarpatilor Meridlo- .1 difuzare a hibrizilor pentru carne nail — cu podgoriile DrSgSsanl, Dealu/fstnt repartizate pe Intreg teritoriul 307 ZOOTEHNIE tfirll. tn sudul tdrll se aflfi doufi complexe de selectie. ZONE AGRirOLF, denumlre gene-rlcfi atrlbultfi suprafetelor de pfi-mlnt arabil pe care se cultlvfi cerealele. tn^ara noastrfi stnt: Z. sfepel Bflrfifjanulnl fl Uobro0el, caractcrl-zatfi prin precipitatii atmosferice reduse, 400 — 450 mm anual, temperaturi medll anuale de 10e—11°C, umiditate relativfi, cca 60%, lar In perioade secetoase, sub 30 — 40%. Zona tnglobeazfi soluri dlverslficate pe tipuri $1 categoril, predomlnlnd InsS cele fertile, de tipul cernozlo-mulul degradat; se lntllnesc si suprafete Insemnate de soluri saturate, aflate In diferite stadll de evolutle. Culturile de bazfi stnt dc: griu, porumb, floarea-soarelul, sfe-clfi de zahfir, orez, rlcln, sola. Se pot cultiva cu succes bumbacul si unele specii furajere, ca Iarba de Sudan, lucerna, sorgul pentru boabe, precum si cartoful tlmpurlu etc. Z. stopel fl sllvostepel Muntenlel ?l Oltenlel, cu precipitatii anuale ln jur de 500—550 mm, temperatura medie anualfi de 11°C si umiditate relativfi a aerulul lntre 55 — 65%, ln lunlle de varfi. Solurile predominate: cernozlomul clocolat, cer-nozlomul degradat, brun ro$cat de pfidure ?1 soluri nlslpoase In diferite stadll de evolutle. Zona este potrl-vltfi pentru cultura cerealelor (griu, porumb etc.), plantelor uleioase $1 furajere, legumlnonselor pentru boabe, sfeclei de zahfir, tutunulul etc., precum cartofului $• legumelor tlmpurll, lar pe solurile nlslpoase vita de vie, pepenl verzi etc. Z. stepel Si sllvostepel Banatulul $1 Blhorulul, cu precipitatii anuale ln jur de 550 — 650 mm, temperatura medie anualfi de 10,5—12,0°C si umiditatea re-lativfi a aerulul, 65 — 70%. Predo-mlnfi cernozlomul clocolat, lficovis-tele, cernozlomul degradat, podzo-lurlle si nlslpurlle sollflcate. Se cul- tlvfi grlul, orzul, porumbul, sorgul pentru boabe, ovfizul, sola, sfecla, Inul pentru ulei, leguminoasele pentru boabe, trlfolul, lucerna, floarea-soarelul, cartoful tlmpurlu, legu-mele, orezul ?.a. Z. stepel si sllvostepel Transllvanlel, caracterlzatfi prin pre-clpltat 1! In jur de 550 — 650 mm anual, temperatura medie anualS de 8— 9°C, umidltatea relativfi a aerulul 55 —70°. Solurile sint: de tip cernozlom proprlu-zls, cernoziom degradat si brun-roscat de pfidure. Se cultivS grlul, orzoalca si orzul furajer, ovfizul, lucerna, trlfolul, sparceta, sfecla de zahfir si cartoful de varfi, lar ln reglunlle deluroase vita de vie. Sint preferatl hibrizii tlmpurll de porumb. Z. stepel 9! sllvostepel .Moldovel, zonfi cu precipitatii medll anuale de 450 — 550 mm, temperatura medie anualfi de 9—10°C si umidltatea relativfi 55 — 80%. Solurile caracterlstlce: cernozlomul proprlu-zls, cernozlomul degradat, solurtle brun-roscate de pfidure, podzollce $1 suprafete res-trlnse de sfirfiturl si soluri aluvlo-nale. Spec I lie rfisplndlte In culturfi: cereale pfiloase, floarea-soarelul, plante furajere, sfecla de zahfir si cartoful de varfi. In reglunlle deluroase pre-domlnfi vita de vie si pomil roditori (soluri tlmpurll si semltlmpurll). Z. forestterfi cuprinde regiunea dea-lurllor, cu precipitatii de 600 — 700 mm anual, umiditate relativfi, 66—77%, si temperatura medie anualfi sub 10°C. Solurile caracterlstlce: brun-roscat de pfidure, podzo-lurl si lficovlste. Este zona cartofului, secarel de toamnfi, Inului pentru fuior, orzoaiccl de primfivarfi, griului de primfivarfi si speciilor furajere. ZOOTEHNIE, stilntfi care are ca obiect cunoasterea, producerea, cres-terea, ameliorarea, allmentatia, ln-tretlnerea si exploatarea animalelor domestice. In cadrul economiei rationale. cresterea animalelor ocupfi ZOBEA 3C8 un loc deoseblt, constituind una din ramurlle prlncipale de productie ale agriculturii. De gradul de dezvoltare al acestei ramurl, de perfectio-narea $1 dotarea ei depinde satisfa-cerea, ln conditii din ce ln ce mai bune, a populatiei cu produse alimentare, variate fi valoroase (carne, lapte, оий, grfisimi animale etc.), precum $1 asigurarea diferltelor ramurl ale industriei prelucrfitoare cu ma-teril prime. In zilele noastre, Z. capfi-tfi valente noi ca urmare a pr ogres el or realizate ln dezvoltarea ftiintei, respect! v a cercetfirilor cu caracter apllcativ $1 fundamental privind structure de rasfi, a lntroducerii teh-nologillor noi de creftere, a meto-delor moderne de allmentatie fi de preparare a furajelor, a afezfirli ameliorfiril pe bazele noi fi moderne ale genetlcil, crearea de rase noi $1 tipuri de animale capabile sfi dea productii cantitativ fi calitativ superioare. Introducerea unor teh-nologil noi, aprople lntr-o mare mfisurfi, productia anlmalfi de cea industrlalfi. Z. are doufi pfirti: Z. generalfi, care studlazfi fi delineate princlplile $1 metodele privind spe-cla, rasa, alimentatia, ameliorarea, reproductla, influenta mediulul; Z. epeeialfi, care se ocupfi de studiul speciilor (bovine, suine, cabaline, ovine, albine, pfisfirl, vlermi de m&tase, animale mici, peftl), lar in cadrul lor de rasele respective, prin aprofundarea dlrectlUor de creftere. ZOREA (Ipomoca sp.), fam. Conool-vulaceae. Plantfi hortlcolfi, anualfi. Fig. Itt Zorea originara din tinuturile calde ale Americii, cultivate pentru florile frumos colorate; preferfi solurile ni-sipo-arglloase, bogate ln calciu, rea-vene fi lnsorite. Se inmultefte prin seminte, semfinate direct in teren deschis, la sflrfitul lunii apr. fi inceputul lunii mai. Specie din culturfi este Ipomoea nlbrocoerulea cu soiul Weiss. (Fig. 122)