BIBLIOTECA RROMĂ / RROMANf B1BL10TEKA
Nr.3
îngrijitorul colecţiei / E kolekciaqo arakhno Prof. Gheorghe Sarău / O profesoro Gheorghe Sarău
Lector. Elena Dtatcu
7^3
Ghcorghe Sarău * Comeliu Col ceriu
Dicţionar ROMÂN - RROM (Căldărăresc) Dicţionar RROM (OUdararesc) - ROMÂN
realizate pe baza materialului lingvistic excerptat din micul Dkfktaarnxntao-ţigMo (32 p.), publicat de Ioan Cibu fn anul 1932, Ia Sebeş - Alba.
Lucrarca apare cu spijinul Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă
ISBN 973-26-0506-5
Prefaţă
Fideli ideii de a continua valorificarea lucrărilor mai vechi de limbă şi literatura rromani (ţigănească) din spaţiul nostru geografic - prin reconsiderarea (corectarea, completarea, structurarea, redactarea etc.), conform exigenţelor reclamate de stadiul actual al cercetărilor din domeniul lingvisticii rrome (ţigăneşti), a unor contribuţii de acest gen -avem plăcerea să supunem atenţiei publicului interesat două mici dicţionare (Dicţionar român-rrom (căldărăresc) şi Dicţionar rrom (căldărăresc) - român), realizate prin fişarea şi interpretarea materialului lexical conţinut într-un număr de numai treizeci şi două de pagini (23 p. de vocabular -„româno - ţigan”, plus alte 9 p. cuprinzând trei liste de „verbe”, de „propoziţii” - în fapt, propoziţii monomembre şi câteva sintagme nominale - şi de „numerale”), cât conţine lucrarea lui Ioan Cibu (Dicţionar româno-ţigan. Ediţia I, 1932, Sebeş-Alba, Tipografia Johann Stegmann, 32 p.).
Deşi, iniţial, am dorit - ca şi în alte cazuri similare - să valorificăm materialul în numele autorului, la modul discret, dezinteresat şi condescendent, pe parcurs, am fost însă nevoiţi - datorită multitudinii de intervenţii de ordin lingvistic necesitate - să renunţăm la formula „ediţie îngrijită de...”
5
şi să trecem la reanalizarea materialului brut, potrivit normelor lexicografice. Spre ilustrare, a se vedea, la sfârşitul volumului, o pagină din Dicţionarul româno-ţigan (în reali-UHe, un „vocabular”, care - ca orice vocabular - nu îşi propune, în principal, inserarea indicaţiilor gramaticale sau respectarea normelor lexicografice esenţiale).
Menţionăm toate acestea nu pentru a scădea din incontestabilele merite pe care le prezintă Dicţionarul în cauză, ci, dimpotrivă, pentru a aviza publicul în legătură cu dificultăţile pe care le presupune un atare demers.
De altfel, acest Dicţionar arz în plus un merit aparte ce nu poate fi contestat de nimeni: întâietatea, căci, în ciuda dimensiunilor sale modeste (32 p.), micul Dicţionar romăno-ţigan conceput de Ioan Cibu reprezintă prima abordare de sine stătătoare, cu aspiraţii de „dicţionar”, pentru aria lexicografică româno-rtam* (ţigănească), aşa după cum Micul dicţionar rrom-român (editura Kriterion, Bucureşti, 1992, 176 p ), realizat de Gheorghe Sarău, constituie primul aport lexicografic pentru domeniul rrom (ţigănesc) - român.
Având caracterul de operă „restituită”, totodată, prevenim cititorii că în cele două dicţionare realizate de noi sunt incluse doar unităţile lexicale întâlnite în Dicţionarul publicat de Ioan Cibu, astfel explicându-se atât caracterul său limitat, cât şi prezenţa unor anumite cuvinte româneşti (de tipul regionalismelor sau al cuvintelor ieşite din uz) sau, în mod similar, absenţa altora (pe alocuri, pentru cuvintele româneşti învechite au fost tăcute trimiteri la cuvintele modeme din limba română).
6
Legat dc dificultăţile cu care ne-am confruntat în acest nobil travaliu de „înveşmântare” modernă a „lucrării-mumă”, le vom aminti doar pe acelea ce conduceau la o inerentă incertitudine de moment în stabilirea genului unora din substantivele excerptate. Căci, puţini dintre vorbitorii de limbă rromanî (ţigănească) cunosc, de pildă, câ genul unor substantive este fluctuant (în unele dialecte ale limbii rromanî Qigăneşti) acelaşi substantiv este de gen masculin, iar în altele acelaşi substantiv este de gen feminin). De exemplu, fenomenul se verifică în cazul unor substantive ca: akhorui „nuc”, ambrolm „păr” (pomul), derxâj „stea”, drab „medicament, doctorie; tutun; iarbă de descântat”, kisâj „nisip”, piââm „purice”, phabalîn „măr” (pomul), sulum „pai" etc.
Lăsând la o parte dificultăţile fireşti pentru astfel de întreprinderi, trebuie să reliefăm faptul că materialul extras ne-a furnizat suficiente indicii lingvistice pentru stabilirea cu exactitate a provenienţei dialectale a respectivelor mostre de limbă. Astfel, nu încape nici o îndoială că unităţile lexicale din vocabularul elaborat de Ioan Cibu provin de la rromii căldărari ardeleni, existând puternice influenţe din partea limbii române şi, moderat, din partea limbii maghiare (v. boit „prăvălie, magazin”, sphrgii [dorij - ci. magh. „spâr-ga”, cu acelaşi sens de „sfoară; frânghie”, hoit, „mort; mortăciune”, iăkola "„şcoală” ş.a.).
Dar materialul lexical fişat prezintă şi alte merite. El se constituie într-o adevărată oaza lexicală pentru limba tro-
mani (ţigănească), deoarece conţine, pe de o parte, cuvinte ce nu s-au păstrat în alte dialecte şi, pe de altă parte, înmagazinează cuvinte ce constituie creaţii inteligente colective ale respectivei comunităţi rrome (căldărăreşti). Să notăm, bunăoară, cuvinte rare ca saneli „ pisică” sau khos-nori„batistă” (cf. vb. khosâl „a şterge”).
De asemenea, apar cuvinte ce s-au pierdut în multe din grai urile căldărarilor, despre care ne-am obişnuit să spunem azi că le întâlnim doar în dialectele istoric constituite din stratul 1 (ce înglobează dialectele rrome din sudul Dunării, iar la noi - pe cele vorbite de rromii spoitori şi de cei ursari). Este cazul unor substantive ca sasuj „soacră”, saslro „socru”, !en „gârlă”, al articolului hotărât oj (ce însoţeşte substantive la plural) etc. Spre deosebire de alte dialecte, trebuie pus în evidenţă, de asemenea, caracterul arhaic al unor cuvinte rrome din acest dialect, sesizat prin prezenţa unor forme foarte apropiate de cele indiene (naw, nara „nume” -cf, skr. naman, hind. năm şi năv „nume”; băw, băvâ „nuntă, nunţi” [şi nu, ca în majoritatea graiurilor căldărăreşti înseşi, forma abăwf] - cf. hind. byăh „căsătorie” etc.).
Am observat, în acelaşi timp. o extrem de interesantă manieră de definire prin perifraze a unor cuvinte inexistente (sau pierdute) în limba rromanî (ţigănească), pe care le-am extras şi prezentat la sfârşitul volumului, oferindu-le şi echivalentele româneşti.
Toate aceste plusuri ne-au determinat să găsim energia necesară pentru a „inversa” şi prelucra, gramatical şi lexi-
8
cografic, materialul lexical brut, realizând prezentul „dicţionar-pereche” rrom (căldărăresc) - român.
Efortul nostru, condensat în aceste două mici dicţionare, ne determină să ne întărim crezul formulat în anul 1992 la începutul Prefeţei „Micului dicţionar rrom-român” mai sus amintit (p. 7), anume acela ca este necesar ca înainte de a se trece, pe teren, la noi explorări dialectologice, în domeniul limbii rromanî (ţigăneşti), să se procedeze la reconsiderarea şi valorificarea întregului material lingvistic rrom /.../, existent în demersurile unor autori ca: Mihail Kogălniceanu, Barbu Constantinescu, JA. Vaiîlant, Henrik Wlislocki, C.J. Popp Şerboianu, C. Ş. Nicoiaescu-Plopşor, George Potra, Ioan Cibu, Al. Graur, Emil Petrovici, Andrei Avram ş.a. ”, între care l-am adăuga §i pe ilustrul turcolog Vladimir Drimba.
Pătrunşi de aceasta necesitate, revenim plini de speranţe că, poate, cu voia lui Dumnezeu, vom izbuti să întregim galeria acestor restituiri.
aprilie 1996
Autorii
Precizări în legătură cu maniera de redactare şi de utilizare a celor două Dicţionare
Accentul a fost indicat. în cazul cuvintelor rrome (ţigăneşti), în toate situaţiile (atât ia formele de singular şi plural ale cuvântului-litiu, cât şi în flexiunea verbală şi nominală). c
La cuvintele rrome (ţigăneşti) ce reprezinţi împrumuturi relativ noi (cele din faza istorică „balcanică” şi cele modeme), s-a recurs la accentul grav (cf. gazet/a, -i [e| 3.1. ziar, ~e j./j.), iar pentru marcarea accentului pe celelalte cuvinte - la accentul ascuţit „(dad, -â m.I. tată, taţi s.m.).
Evident, pe cuvintele monosibalice, pe diftongi (mai ales în desinenţe) ori pe vocalelc care au în configuraţia lor grafică şi semne diacritice, nu s-a indicat accentul.
Cuvântul-titlu
Secvenţa comună la singular şi plural din cuvântul-titlu (care nu corespunde neapărat cu rădăcina!) a fost delimitată de secvenţele finale (terminaţii), ce presupun modificări, printr-o bară şi codificată, în funcţie de situaţie, prin tildă sau prin cratimă:
pir/î, -ă 3.1. oal/ă, -e s.f. (prin cratimă);
sap, -â m.I şarpe, şerpi s.m. (prin tildă).
n
Imediat după cuvântul-titlu s-a dat indicaţia gramaticală (a se vedea în acest sens cele două liste de abrevieri şi semne utilizate), apoi a fost inserat echivalentul, de asemenea prezentat ca şi cuvântul-titlu după aceleaşi criterii, urmat, în final, de indicaţia gramaticală în limba în care s-a făcut echivalarea.
Evident, maniera de descriere simetrică a cuvintelor-titlu şi a echivalentelor lor se abate întrucâtva de ia uzanţele lexicografice în cazul dicţionarelor bilingve. Dar, ştitndu-se că pentru limba rromanî (ţigănească) nu există, ca pentru alte limbi, prea multe lucrări tipărite, considerăm că trebuie exploatai orice prilej pentru ca cititorul rrom să-şi întipărească formele corecte ale acestei limbi.
Dacă forma de plural din cuvântul-titlu presupune modificări prea mari faţă de forma de singular (la substantive, adjective, pronume), atunci s-a renunţat la ~ (tildă) sau la / (bară) şi s-a preferat ca respectivele cuvinte (la sg. şi la pl.) să fie dale în întregime: şarpe, şerpi s.m. sap, ~â m.I.
De altfel, aceste criterii generale se regăsesc la fiecare parte de vorbire reprezentată de cuvântul-titlu:
Substantivele, acljcctivele, pronumele, numeralele şi verbele au fost prezentate în dicţionare din aceeaşi perspectivă simetrică.
Substantivele: sosoj, -â m l iepur/e, -î s.m. (forma de sg. se repeta la pl., dar primeşte desinenţă):
12
gon/o, -e m.I, sac, ~i s.m. (secvenţa invariabilă de la sg. se repetă la pl., dar primeşte o desinenţa); nume, — s.a. na/w, -vii m.I (forma de sg. coincide cu cea de pl. şi, în aslfel de cazuri, absenţa desinenţei de pl. se marchează prin cratimă); şarpe, şerpi s.m. sap, -â m.I. (formele de sg. şi pl. sunt diferite şi, din acest motiv, suni reproduse ca atare).
Adjectivele: parn/o, -î, -e, -e paăn. alb, (~â, ~i, ~e) adj.
Pronumele: amar/o, -î, -e, -c pafo. aj pesqi sam. al meu, (ai (ale) mele) pron., adj. pos.
Numeralele: sowardes ginav. şaizeci num. card.
Verbele:
Şi verbele au fost prezentate din perspectiva paralelismului, indicându-se, suplimentar, în limba de echivalare română, toate formele de perfect compus (în limba rromanî îî corespunde perfectul). Astfel, se întâlnesc două situaţii;
a)	când cuvântul-titlu este rrom (ţigănesc): dikhcl (perf. dikhlăs) tr. kem. a vedea vb.tr.
b)	când cuvântul-titlu este românesc:
vedea [prez. el (ea) vede] vh. tr. dikMI tr. kem. (eu) am
13
văzut (me) dikhtem, {tu ai văzut (tu) dikhlăn, el (ea) a văzut vow (voj) dikhlăs, {noi) am văzut (am£) dihlăm, (voi) aţi wlzitf (tume) dikhM(n), ei (ele) au văzut (von) dikhle(n).
Uneori, la verb, a fost indicata şi forma de imperativ singular (care coincide, de fapt, cu rădăcina verbului!).
Prepoziţiile, postpoziţiile, conjuncţiile, interjecţiile şi adverbele au fost descrise în conformitate cu uzanţele lexicografice.
1
I
Alfabetul limbii rroma ni (ţigăneşti)
Litere în alfabetul limbii rromani (ţigăneşti)
Echivalentele în limba română
A ambrol „pară”
A găti sardim „am lermi-nat”(numai în cuvinte împrumutate din limba română)
Ă burii „mirese”
B bard „mart”
C cfgn6„mic” d c/WAr7/„pasăre”
Ch churf (numai în cuvintele care cunosc în diferite dialecte rrome opoziţia 6/î. în dial. urs., de ex., churi, „cuţit” se pronunţă „ciuri”, iar în aite dial., ca în dial. că/d., se pronunţă „şuri”.
D dad„tată”
E Iove „ bani”
£ le rromnenga „cu ţigăn-ctle”
A
Ă
diftongii -ja-, -ţa-
B
T
ce, ci
s
D
E
diftongul -|e-
15
£ jte „că” (influenţă a 1b. balcanice, ca variantă fonetică în dial. căld. a voc. e: kher („chăr”) casă)
F felurin „tei”
G graşi „ cal”
G+e:ger„ râie; chelie” G+i:gin61 „a număra” Hhaj!, „hai!, haide!” (numai în cuvintele împrumutate relativ recent sau în cele de provenienţă balcanică, mai puţin cele de origine grecească).
Xxabe „mâncare” (în cuvintele de origine prebal-canică sau grecească)
I iw „zăpadă”
/ diwâs^Ti"
J jag „foc” (intervocalic sau, la început şi la sfârşit de cuvânt,- în componenţa diftongilor -ja-, -je-, -jo-, ~ju, respectiv -a/., -ej-, -oj-
k
F
G
ghe (ca în cuv. gherghef) ghi (ca în cuv. ghicitor) H
H (ca în cuv, haină)
I
-li (i dublat de un >semivo-calic) i
16
/ .w „este” (foarte frecvent.	Î[ÂJ
ca variantă fonetică a	
voc. i, doar în dial. căld.	
Apare, de asemenea, şi	
în cuvintele preluate din	
limba română)	
K kafâ „negru”	C
Kh kher „casă'’	Kh
L IU „carte; scrisoare”	L
M mo/„gura”	M
N nera„nou”	N
O oprd„sus”	O
O pormrf„mă\\şof’	diftongul -io-
P purano „vechi”	P
Ph phraJ „frate”	Ph
R (în cuv, împrumutate)	R
Rr rrom „rom; ţigan”	R (vibrant, iung şi nazalizat)
(vibrant, lung şi nazalizat,	
perceptibil în aria	
rom ânească fa rromi i	
spoitori şi căld., în cuv.	
prebalcanice)	
5 sap „şarpe”	S
£ sosdj „iepure”	§
T tume oi”	T
77? thngnr „împărat”	Th
17
tii^Hrrscă
IMÎAK GÂETI 51.33.3^^
Wwow „el“(perceput ca wîn dial. rrome din aria de răspândire românească).
V	var „dată; oară”
Z zfcleoo „verde”
Z sluznika „slujnică”
3 (cuvintele care cunosc în diferite dial. ţigăneşti opoziţia z/3 sunt pronunţate de ţiganii ursari, spoitori şi căldărari în exclusivitate -z- (v. mai sus!), în timp ce aceleaşi cuvinte sunt pronunţate de ceilalţi rromi ca 3 [g, ge, gij; De ex. 3ukâ „câine” se pronunţă Juch61” (urs., căld., spoit.).
-0 (literă postpoziţională; apare în desinenţele cuv. aflate la cazul locativ şi ablativ).
Ex.: mânear „de (către) mine", /&ee„la el”
U
u
V
z
J (ca în cuv. joc) J (ca în cuv. joc)
d (înainte de litera -n-) t (înaintea oricărei litere, în afară de -n-)
18
-f- (literă postpoziţională; apare în desinenţele cuv. aliate la cazul comitativ [ sociali v]-inslrumen lai): Ex.: miingu „cu mine”;
lega „cu el”
-q- (literă postpoziţională: apare în desinenţele de genitiv şi dativ).
Ex.: gmstesqo„al calului”
grasHfsqe „calului”
gntstânqo „al cailor” grastenqe „cailor”
ţ (ca în cuv. [ară, înainte de -ti-) s (înaintea oricărei litere, îi a t ară de litera -n-)
c (înaintea oricărei litere în afara literei -n-; la fel ca îr, cuv. coviltir)
che (înaintea oricărei litere în afară de -n-, urmată de c; c; în cuv. chel)
g (înainte de litera -n-; ca îi cuv. gol)
ghe (înaintea literei -n-, da urmată de -c-; ca în cuv gheară)
Abrevieri româneşti şi semne
Abrevieri
acuz. (cazul) acuzativ. adj. adjectiv; adjectival adv. adverb; adverbial. arg. argou; forma argotică. aii articol; articulat ta/t/, (numeral) cardinal. căld. tiUdirăresc (rromii), cSld£rari. coti/, conjuncţie. cuv. cuvânt.
dem. pronume, adjectiv demonstrativ. dial. dialect, dialectal. dim. diminutiv, diminutival. f. (genul) feminin. fam. familiar. gen. (cazi) genitiv, genitival hind. limba hindi bot. (articol; pronume;
adjectiv hotărât. imper. (modul) imperativ. imperf. (timpul) imperfect.
impas. (impersonal). iod. (modul) indicativ. interj, interjecţie. interog (pronume, adjectiv) interogativ. intr. (verb) intranzitiv.
Ă> rar. invariabil. înv. învechit; fonna ieşită din uz. tb. limbă
liogv. lingvistic, lingvistică. loc. (cazul) locativ. m. (genul) masculin. magh. maghiar, linba maghiară m.m.c.perf. (timpul) mai mult ca perfect. neg. (adverb; pronume;
adjectiv) negativ. oehot. (adjectiv; pronume) nehotărât.
Dom. (cazul) nominativ. num. numeral.
20
obl. oblig; forma la cazurile oblice. ord. (numeral) ordinal. p. ext. prin extensiune. peior. peiorativ. perf. (timpul) perfect. pers. persoană; (pronume) personal. pl. (numărul) plural. /jos.(proaume;adjectiv) posesiv. pref. prefix. prep. prepoziţie prez. (timpul) prezent. pron. pronume; (adjectiv) pronominal. recipr. reciproc, refl. (vert; pronume) reflexiv. ret. (pronume) relativ.
s.f. substantiv feminin. s.m. substantiv masculin. s.n. substantiv neutru. sg. (numărul) singular. skr. limba sanskrita. spoit, (rromii) spoitori;
(dialectul) spoitoresc.
Ir. (verb) tranzitiv. urs. (rromii) ursari; (dialectul) ursăresc. v. vezi. var. variantă. vb. verb; verbal. vb. intr. verb intranzitiv. vb refl. verb reflexiv. vb. tr. verb tranzitiv. voc. (cazul) vocativ. vulg. vulgar.
Semne
~ tilda (suplineşte o secvenţă invariabilă din corpul cuvântului-titlu).
>	„a dat”
<	„provine din” accent „grav” (în cazul cuvintelor împrumutate).
' accent „ascuţit” (pentru a marca locul accentuării în toate situaţiile).
21
Rromam gramatikani terminologia and-i xami forma aj redakciaqc semnorre
abfot. (o) Ablalivo [„cazul ablativ”]. ac/v. (o) adverbo („adverbul”]. adv. konstr. (i) adverbutni konstrukcia [„construcţie adverbială”]. akan. (o) nkanutno vaxt [„(timpul) prezent”]. akuz. (o) Akuzat'ivo [„(cazul) acuzativ"]. akh-sqi f. (i) akharimusqi f6rma; (o) VokaOvo [„forma de strigare (chemare), vocativul”]. arg. (i) argotikani forma [„formă argotică”). ari. (o) arttkulo; (bi)definît artîkulo; (bi)prin3ardi sam. (pafin., ari. th, a.) [„articol; articol (ne)hotărâI:pronume (ne)hotărât (adj., aii. ş.a.)”]. bidec. bidecizîaq/o, (-i, -e, -e) dikh b ipr in 3.
bidef. bidefintt [dikh biprinj\ biparuv. biparuvd/o, (-i, -e, -e) [„invariabil, ~a, ~i, ~e”|. bipeif, (o) biperfekto [„(timpul) imperfect”]. biprinj. bipriraard/o, (-i, -e, -e): (i) biprîni. sarn.; ~art.: -pasn. [„nehotârâ/t, (-ta, -(i, -te), nedefini/t, (-tă, -ti, -te), pron. nehot.; art. nehot.; adj. nehot,”]. bilr. bitranzitiv [„intranzitiv”]. bilr.kern. (i) bitranzitiv ker-nanvni [„verb intranzitiv”]. bÎ3en. biaenutn/o, (-i, -e, -e) [„impersonal, (~5,~i~e)”l huxi. buxlimastmr [„prin extindere"]. but, k-o butipen [„la plural”]. âhib. chibutn/o, (-i, -e, -e) [„lingvistic. (~3, ~i, ~e)”j. dec. deciziaq/o, (-i, -e, -e) dikh prin
22
def. definii [dikhprim]. (Jial. dialektikanj f6rma: dialekto f „ formă dialectală”, „dialect”]. drXAdikh!, dikhen!, [„vezi!, v„ cf.”J. dim. (o) diminutive»; (i) xurdârri forma [ „diminutivul”; „forma măruntă”; v. şi x urd.], fam. (i) familiaqi forma [„formă familiara”]. gim v. Q) ginavni [„numeralul”}. hind. (i) hindi dhib [„limba hindi”]. xorax. xoraxane rroma [„ironi musulmani; momi spoitori”]. xurd. (i) xurdârri forma; (o) diminutjvo [„forma mărun-lă”; diminutivul; v. şi dim. ]. imper. (o) imperatîvo [„(modul) imperativ”]. ind. (o) indikatlvo [„(modul) indicativ”]. interz. (i) inter£ekcia [„mleijecţie”].
jekh. k-o jekhipen [„la ‘angular'’].
jekh-avr, jekhe-avres; jekh-avr.kem. [„reciproc; verb cu acţiune reciprocă”]. kard. kardinâlo; (o) kard. ginavni („cardinal, (~ă, ~i, ~e); numeral cardinal”]. kiild. kăldararicko [„căldă-răresc; diai. căldărarilor”]. kem. (i) kemavni; ker-navutn/o, (-i, -e, -e) [„verbul; verbal, (~â, ~i, ~e)”]. konz. (i) konftmkcia [„conjuncţie”].
!ok. (o) lokatîvo [„(cazul) locativ”]. m l. (o) murSikano ling [„genul masculin”]. neg. sam. (i) negatfv samavni [„pronume negativ”]. nom. (o) nominaOvo [„cazul nominativ”]. obj. oblik (oblikani) forma e artikulosqt [„forma oblică a articolului (a substantivului, adj., pron., num.)”].
23
â
ord. ordinălo; (i) ord. gina-vni [ „ordinal ,(~â, ~i, ~e); numeral ordinal”]. p. b.s.perf. po but sar perfek-to [(timpul) mai mult ca perfectul”]. paruv. paruvd/o, (-i, -e, -e) [„variabil, (~ă, ~i, ~e)”]. pasa. (i) paănavni [„adjectivul”].
pcjor. (i) pejorutiv forma [„forma peiorativă”]. perf. (o) perfekto (kerna-vnăqo) vaxt [„perfectul; timpul verbal perfect”]. pes-sam. (i) refleksiv samavni [ „prenumele refle-xiv”]. pes kem. (i) refleksiv kemavni [„(verbul) reflexiv”]. pesqi (i) andrutni (pesqi) [vaj: posesiv]; pesqi kem. [verbul posesiv („de sine”]. pesqi sam. [0) posesiv sama vni [pronumele posesiv]. pref (o) prefikso [„prefix”]. prep. (i) prepozicia [„prepoziţie”].
prinj. prin3ard/o, (-i, -e, -e) [„hotărâ/t, (-tă, -ţi, -te); „defini/l, (-(ii, -ţi, -le)”]. puch. sam. (i) puchutni sar-navni [„pronume interogativ”]. pur. f purani (purandili) forma [„formă învechită; înv.”]. phand. sarn. (i) phandutni (relativ) samavni [„pronume relativ”; v. şi ret.], refl. refleksiv (kem,, sam.) [„verb (pron.) reflexiv”, reflexiv, (~ă, ~î, ~e)”]. re!, relativ (sar.) [„(pronume) relativ; relativ, (~â, ~i, ~e); v. şi p h a n d. s a ra”]. rum. âh. (i) rumunikani 6hib [„limba română”]. rr.âh. (i) rromanî dhib [„limba rromanî (ţigănească)”]. rri€h. rridhinărltiko [„ursă-re/sc, (-ască, -şti, -şti)”]. sarn. (i) samavni [„pronumele”].
24
sikav. (pnSn.; sam.) sikavni (paSnavni; sarnsivni) [„demonstrativ, (~ă, -i, -e); pron. (adj.) dem.”]. skr. sanskrit <5hib, san-skritikan/o, (-i, -e, -e) [limba sanskiită; sanscrit,
H. -«TI
th.a. thaj aver [„şi altele; etc. ”].
(r. kern. (i) tranzitiv ker-navni [ „verbul tranzitiv”]. var. (i) varianta [„.varantă”].
vok. (o) vokiitlvo; (i) akharimasqi lorma [„vocativul”; „fonna vocalivă”]. jJ. (o) 3uvlikano ling [„genul feminin”]. yen. 3enutn/o, (-i, -e, -e) [„personal, (~£, ~i, ~e)”]. jenit, (o) 3enitlvo [„(cazul) genitiv, genitivul; genitival, (~ă, ~i, ~e)”].
Jung. 3ungales; 3ungali forma [„vulgar, la modul vulgar, forma vulgară”].
Semnorre
~ i tilda perei othe kaj ame di kamas te thas savoro lav aj thas nlimaj i biparuvdi vorbenqi (dumenqi) rig. (Misah grast, ~â).
>	„dias i forma...”
<	„avei lari forma...”
“ o akcento „grâvis” (perei ntimaj p-e lava save aven tar e ga3ikane dhibă, Minat, sliiinika).
" o (normal) lavenqo akcfenlo [didaktikano akcfento].
25
Dicţionar ROMÂN - RROM (Căldărăresc),
realizai de Gheorghe Sarău şi Comeliu Colceriu pe baza materialului extras din lucrarea lui Ioan Cibu („Dicţionar româno-ţigan”, ediţia 1, 1932, Sebeş-Alba, 32 p.)
A
ac, -c s.n. su/w, -wă 3.1. acasă adv. kherâ adv. acca adj.dem. v. aceea. aceea pron.dem. kodâ sikav.
paăn. ujsar. acei adj.dem, v. a ceia. acela pron.dem. kodolâ.
sikav. pain. ajsam. acel adj.dem. v. ac ela. acela pron.dem. kodâ sikav.
pa£n, aj sam. acele adj.dem. v. acelea. acelea pron.dem. kodolâ sikav. paân. aj sam. acolo adv. oth£, ode adv. acri (a se) [ Prez. el (ea) se acreşte] vb.refl. v. oţeti acr/u, -â, -i, -c adj. SukI/<5 (-Î, -6, -£); Sikil/6 (-Î, -6, -6) paăn. acum adv. akanâ adv. adesea adv. butivâr adv. adevăr, -uri s.n. da£i/m6s, m.J.
adevărat1 adv. <53d6s adv. adevăr/at2, -ată, -aţi, -ate
adj. <5ăd/6* (-î, -6, -6) paăn.
aducc [Prez. el (ea) aduce] vb.tr. an£l tr.kern.; (eu, am adus (me) andem, (tu) ai adus andăn, el (ea/ a adus vow (voj) and as, (noi) am adus (am€) andăm, (voi) aţi adut (tum£) andăn, (ei, ele) ai adus (von) and6(n). afară adv. avrî adv. afla [Prez. el (ea) află] vb.tr. arakh£l tr.kern., (eu) am aflat (me) arakhl&n, (tu) ai aflat (tu arakhlăn, el (ea) a aflai vow voj) arakhlăs, (noi, am aflat (am£) arakhlam, (voi) aţi aflat (tum£) arakhlăn, (ei, ele) au aflai (von) arakhl6(n). agit/at, -ată, -aţi, -atc adj. v. mânios.
29
aici adv. khate, ka(t)ika adv. ajunge [ Prez. el (ea) ajunge] vb.intr. ares6I bitr.kem.; (eu) am ajuns (me) ares-l£m, (tu) ai ajuns (tu) areslăn, el (ea) a ajuns vow (voj) areslăs, (noi) am ajuns (amd) areslăm, (voi) a}i ajuns (turn 6) areslăn, (ei, ele) au ajuns (von) aresle(n). alaltăieri adv. aver des adv. alb, -ă, -I, -e adj. parn/o, (-1, -6, -4) pasn. albi/e, -I s.f. balaj/î, -ă 3.1. albin/â, -e s.f. birul, ~a;
birovl/t, -ă 3.1. alerga [Prez. el (ea) aleargă] vb.intr. v. fugi. aliment, -e sji xab£(n), xa (be)-mata; xa/m6s, mâţa m.1. alt, altă, alţi, alte adj. aver altădată aver var (data) biparuv.paăn. altul, alta, alţii, altele pron. nehot. aver biparuvsam.; pe alţii le aver6n.
amar, -ă, -I, -e adj. kerk/6, (-Î, -e, -e) pasn. amcstcca [Prez. el (ea) amestecă] xamîl [xami-m£l] tr.kern(eu) am amestecat (me) xamisa-rdem, (tu) ai amestecat (tu) xamisardăn, el (ea) a amestecat vow (voj) xamisardăs, (noi) am amestecat, (ame) xamisa-rdăm, (voi) aţi amestecat (tum6) xamisardă(n), (ei, ele) au amestecat (von) xamisarde(n). ameslec/at, -ată, -aţi, -ate adj. xamime biparuv. paâi. an, -i s.m. ber£, ~â m.I.
[ var.: ber£ ~â], apă, ape s.f. paj ~â m.I. apăci/os, -oasă, -oşl, -oase adj. panal/6, (-1, -e, -e) , pajal/6 (-1, -e, -e) pasn.', pherd/6, (-î, -e, -£) panesear. aprinde [Prez. el (ea) aprinde] I. vb.tr. del jag
30
tr.kern.; (eu) am aprins (me) dem [dîn£m] jag, (tu) ai aprins (tu) dan jag, el (ea) a aprins vow (voj) dăs jag, (noi) am aprins (axne) dam jag, (voi) aţi aprins (tume) dăn jag, (ei, ele) au aprins (von) den jag; aprindă, de jag! II. vb.refl. lei jag bitr.kem aramă s.f. xalkum (xar-kum) 3.1. arăta [Prez. el (ea) arata] vb.tr. sîkavdl tr.kern.; (eu) am arătat (me) sîkadem, (tu) ai arătat (tu) sîkadăn, el (ea) a arătat vow (voj) sîkadăs, (noi) am arătat (ame) stkadăm, (voi) afi arătat (lum£) sîkadăn, (ei, ele) au arătat (von) sîkad£(n) [v. şi în văi a). arbor/c, -I s.m. kaSt, m.l. arde vb.tr., intr. phab61 bitr.kem.; (eu) am ars
(me) phabil£m, (tu) ai ars (tu) phabilăn, el (ea) a ars vow (voj) phabilas, (noi) am ars (amd) pha-bilăm, (voi) aţi ars (tumd) phabilăn, (ei, ele) au ars (von) phabilăn). aren/dă, -zi s.f. phuvâqo pokimâs m.l.; în arendă and-o phuvăqo pokimâs; pokimăsee. arest, -uri s.n. (arg.)
xîndl/î(n), -ă 3.1. (arg.) aresta [Prez. el (ea) arestează] vb.tr. phanda-v6I tr.kern.; (eu) am arestat (me) phandad&n, (tu) ai arestat (tu) phandadăn, el (ea) a arestat vow (voj) phandadăs, (noi) am arestat (am£) phandadăm, (voi) aţi arestat (tumă) phandadâ(n), (ei, ele) au arestat (von) phandadăn). arest/at1, -ată, -aţi, -ate adj. phandad/â, (-Î, -e, -6) pafn.
31
arest/at2, -aţi s.m. phan-dad 16, 4 m.I. arestat/ă, -e s.f. phandad/T, -ăl/.
argin/t, -ţi s.m. rrup, ~ă m.I; adj. mipun/6 (-1, -6, -6) paăn. argint/at, -ată, -aţi, -atc
adj. rrupun16 (-j, -6, -£) paSn.
armat/ă, -c s. f. v. o a s t v. arm/ă, -e s.f. jagal/î, -ă 3.1. arunca [Prez. eh- (ea) aruncă] vb.tr. dhudel tr.kern.; (eu) am aruncat (me) £hud£m, (tu) ai aruncat (tu) dhudăn, el (ea) a aruncat vow (voj) dhudăs, (noi) am aruncat (am6) (5hudăm, (voi) aţi aruncat (tum6) dhudă(n), (ei, ele) au aruncat (von) dhudă(n). arunc/at, -ată, -aţi, -ate adj. dhudin/6, (-Î, -6, -6) paJn.
ascunde [Prez. el (ea) ascunde] vb.tr., refl. garav^l 1. tr.kern.; (eu) am ascuns (me) garadfrn, (tu) ai ascuns (tu) garadân, el (ea) a ascuns râw (v°j) garadăs, (noi) am ascuns (am6) garadăm, (voi) a[i ascuns (tum£) garadăn, (ei, ele) au ascuns (von) garadd(n), ascunde! garâv! 2. pâsqi kem. garav^l pes; gara(v)d5vâ a se ascunde, aseară adv, arăt adv. astăzi adv. adîes; ades adv. aştepta {Prez. el (ea) aşteaptă) vb.tr., intr. azukerel tr., bitr. kem.; (eu) am aşteptat (me) aiukerd^m, (tu) ai aşteptat (tu) a2ukerdăn, el (ea) a aşteptat; vow (voj) a£ukerdăs, (noi) am aşteptat (am6) azu-kerdăm, (voi) aţi aşteptat
32
(tume) azu- kerdăn, (ei, ele) au aşteptat (von) azukerde(n); aşteaptă! afukâr! atinge [Prez. el (ea) atinge] vb.tr. v. Io vl atunci adv. kanâ adv. aţ/ă,-e s.f. thă/w, -vâ m.l. aur s.n, sumnakâj m.l.; de aur sumnakun/6, (-t, -6, -£) pain.
«azi [ftez; el (ea) aude] vb.tr. a£unâl tr.kern.; (eu) am auzit (me) aSundem, (tu) ai auzit {tu) aSundăn, d (ea) a auzit vow (voj) aiundăs, (noi) am auzit (am£) aâundăm, (voi) aii auzit (tuml) afiundăn, ei (de) au auzit (von) aSund£(n). avea [Prez. el (ea) are] vb.tr. sî Ies [la(n)]; eu am (man) sî man, tu ai tu(t) sî tu(t), noi avem (am&i) sî amen, voi aveţi (tumâi) sî lumen, ei (ele) au (len) sî
len; (eu) am avut [aveam; avusesem](man) sas man, (tu) ai avut [aveai; avu-seseşi] (tut) sas tut, (el) a avut [avea; avusese] (Ies) sas Ies, (ea) a avut [avea; a vusesej la(n) sas la(n), (noi) am avut [aveam; avuseserăm] (amin) sas amât, (voi) aţi avut [aveaţi; avuseserăţi] (tumln) sas tumln, (ei, ele) au avut [aveau; avusesenăj (ten) sas len [ var. la per/', (comp., imperf. si m.m.c. perf.); pentru sas există, în materialul fişat, forma sab\, similar nu am m-i ma(n), nu ai na-i tu(t), (el) nu are na-i Ies, (ea) nu arenm-i la, (noi) nu avem na-i amin, (voi) nu aveţi na-i tumln, (ei, de) nu au na-i len; (el, ea) nu are minte na-i Ies (la) godi.
B
bab/ă,-e,s.f. v. bătrSnă. baionet/ă, -e s.f. dhurî ban;
(but.) dhură bard 3.1. ban, -i s.m. 1. lov/6 m.I.
2. fllt/o, -e [-a] m.I. band/lt, -iţi s.m. v. hoţ. bast/on, -oane s./7. rrovl/î,
-ă3./.
bate {/Vez. el (ea) bate] I. vb.tr. marel tr.kern.; (eu) am bătut (me) mardân, (tu) ai bătut (tu) mardân, el (ea) a bătut vow (voj) mardăs, (noi) am bătut (amd) mardăm, (voi) a/i bătut (tum6) mardân, (ei, ele) au bătut (von) mard£(n). II. vb. intr. a bate bitr. kem,; bate vântul marel 1 halvăl. III. (a lovi, a izbi, a atinge (a ciocăni la uşă) malavâ tr.kern. IV. (a se-) vb.refl. marel pe(s) pâsqi kem.
batist/ă, -c s.f. khosnor/î, -ă
3.1.
batjocori [Prez. el (ea) batjocoreşte] vb.tr. bazokorO tr.kern.; (eu) am batjocorit (me) balokorisardem, (tu) ai batjocorit (tu) bazokori-sardăn, el (ea) a batjocorit vow (voj) bafokori-sardăs, (noi) am batjocorit (&m6) ba^okori-sardăm, (voi) a(i batjocorit (tum£) bazokori-sardăn, (ei, ele) au batjocorit (von) ba2okori-sard£(n). băi/at -eţl (de etnie rromă), s.m. <Sbav/6, -6; dha/w, -ve m.I
băieţe/1, -1 s.m. (dim.) dha-vorr/6, -6m.l (xurd'.). bărbieri [Arz. el (ea) bărbiereşte] vb.tr. rrândel tr.kern., (eu) am bărbierit (me) rrand£m (tu) ai băr-
34
bierit (tu) rrandăn el (ea) a bărbierit vow (voj) mindâs, (noi) am bărbierit (am6) rrandăm, (voi) aţi bărbierit (tume) rrandă(n), (ei, ele) au bărbierit (von) rrandăn). bărbler/it, -ltă, -iţi, -ite adj.
rrandlime biparuv. paân. băt/aie, -ăi s.f. mari/mâs, -măta m.I. bătăli/e, -I s.f. v. bătaie. bătrân,-I s.m. phur/â, -6 m.I.
bătrân,-ă, -t, -e adj.
phur/6, (-1, -6, -6) paăn. bătrân/ă, -e s.f. phur/i, -ă
3.1
bătrân/esc, -ească, -eşti, eşti adj. puntn/6, (-1, -e, -e) pain.
băutur/ă, -I s.f. pi/mâs, mata m.I bea [Prez. el (ea) bea] vb.tr. pel [piei], (eu) am băut (me) pilem, (tu) ai băut
(tu) pilăn, el (ea) a băut vow (voj) pilăs, (noi) am băut (am£) pilăm, (voi) aţi băut (tumg) pilăn, (ei, ele) au băut (von pile(n); 6es/pi!. beat, beată, beţi, bete adj.
mat/6, (-l, -6, -6) pajSn. bcrbcc, -l s.m. bakr/6, -6 m.I. [v. la l.C. şi, „berbeko”, cf. român. berbec]. biet, biată, bieţi, biete adj.
dorr/â, (-1,	-6)	pasn.
bine adv. miătâ, £ukâr, lalhls adv. birou, ~rl s.n. bire/o, -uri [-ură] m.I bisertc/ă, -1 khanger/î, -ă 3.1 Ia~ khangerăee. blestem, -e s.n. armân, armajâ 3.1. blestema [Prez. el (ea) blesteamă] vb.tr. del armajâ; (eu) am blestemat (me) dem armajâ (tu)
35
ai blestemat (tu) dăn armajâ, el (ea) a blestemat vow (voj) dăs arma-jă, (noi) am blestemat (amâ) dam armajâ, (voi) a(i blestemat (tum£) dăn armajâ, (ei, ele) au blestemat, (von) den armajâ; blesteamă! de armajâ! blon/d, -dă, -zi, -de adj.
pam/6 (-1, -6, -6) pa.(n. boală, boli s.f. 1. nasva-li/m6s, -mâţa m.1.2. b61/a, -i [-e] 3.1. [var. boâla], bog/at, -ată, -aţi, -ate adj.
barval/6 (-f, -6, -6) pa£n. bolnav, ~ă, -I, -e adj. nas-val/6, (-], -6, -6) pain. bot/ă, -e s.f. (reg.)v. c o fă. bou, boi s.m. gurâ/w, -vâ m.l.; boii ol guruvă. brad, brazi s.m. brîid/o, -uri [-ură] m.l. braţ, -e s.n. vast, ~â m.l. bric/l, -e s.n. brlc/o, -uri [-ură] m.l.
bub/ă, -e s.f. phukn/î, -ă 3.1.
[vor. pukhni]. buc/ată, -ăţl s.f. kotâr, ~â m.1.
bun adv. 1. mifit6 2. Sukar adv.
bun, -ă, ~i, -e adj. iadh/6, (-Î,	-6)	pa§n.
bund/ă, -e s.f zabtm/o, -uri [-ura] m.1. bunic, -i s.m. pî*p/o [pap/ us] -uri [-ură] m.l bur/tă, -ţl s.f. perr, ~â m.l. buşt/can, -enl s.m. thulâ kaSt (jekh.j, thuil kaltâ (but) m.1. buzunar, ~e s.n 1. po&d/i, -ă 3l {m.posad/î, -ă, posat/î, -ă] 2. 2eb, ~â [cf. magh. zseb „buzunar”, „jeb”]
3.1.
36
c
ca adv. sar adv. caiet, -e 1. kajet/o, -uri [ură] m.l 2. Iii, ~â m.I. cal, cai s.m. grast, ~d m.I. cal/d, -dă, -zi, -de adj. tat/6 (-î, -e, -(6) paăn. cale, căi s.f. v. drum. cap, -ete s.n. £er/6, -6 m.I. car, -e s.n. wurdon, ~i m.I;
cu ~ul le wurdonăţa. care pron. re!, kaj phand. sam.
came, cărnuri s.f. mas, ~â m.l.
carte, cărţi s.f. Iii, ~â mJ. cas/ă, -e s.f. kher, m.l. (adj.) de casa khe-r£sq/o, (-i, -6, -6) pasn. castrave/tc, -ţi s.m. krasta-vec/o, -i m.l castr/on, -oanc s.n. v.
s tra chină. cazarmă, cazărmi s.f. kazîirm/a, -i [-c] 3.1.
cădca [Prez. el (ea) cade] vb.tr.intr. per61 tr., bitr. kem.;(eu) am căzut (me) peldm, (tu) ai căzut (tu) pelSn, el (ea) a căzut vow (voj) pelâs, (noi) am căzut (am£) pelăm, (voi) ap căzut (tumă) pelă(n), ei, (ele) au căzut (von) pelă(n). călarc adv. \.u tcat. căm/aşa, -ăşi s.f. gad, ~a m.l. căpăta [Ptez. el (ea) capătă} vb.tr. kăpătîl tr.kern. (eu) am căpătat (me) kapătis-ardăm (tu) ai căpătat (tu) kăpătisardăn, el (ea) a căpătat vow (voj) kiipăti-sardăs, (noi) am căpătat (am£) kapătisardăm, (voi) aţi căpătat (tum£) kapăti-sardăn, (ei, ble) au căpătat (von) kapatisarde(n). căplstcr/e, -1 s.f. v. albie. cărbun/e, -i s.m. angâr, ~ă m.l.
37
căruţ/ă, -e s.f. v. car. câtan/ă,-es.f. v. ostaş. către prep. karing prep. căuta [Prez. el (ea) caută] vb.tr. rrâdel tr.kern.; (eu) am căutat (me) rr6-dem, (tu) ai căutat tu rrâdăn, el (ea) a căutat vow (voj) rrâdăs, (noi) am căutat (am6) rrâdăm, (voi) a/i căutat (tuml) rr6dân, (ei, ele) au căutat (von) rr6de(n); cauţi»/rr6de!. câin/e, -I s.m. 3ukel, ~â m.l. când adv. kanâ adv. cânta [Prez. el (ea) cântă] vb.tr. gjlabâl; (eu) am cântat (me) gilabad£m, (tu) ai cântat (tu) gilabadăn, el (ea) a cântat vow (voj) gilabadăs, (noi) am cântat (am6) gilabadăm, (voi) aţi cântat (tum£) gilabadăn, (ei, ele) au cântai (von) gilabadăn); cs/?râ7gilâb!.
câmaA, -ţi s.m. goj, ~a m.l cârp/ă, -c s.f khosnor/î, -ă 3.1. cât, câtă, câţi, câte pron., adj. interog. kaz6m paSn. ajpudh sam. ce pron. interog. so pudh. sam. în~ sâsee, de la (din; de) ~ sâsear, la~ s6sqe, cu~s6qa. cealată pron., ad. dem. v.
celălalt. ceapă, cepe s.f. purum, ~ă
3.1.
ceară s.f. mom m.1. ceartă, certuri sif v. scandal ceas, -uri s.n. dâs/o, -uri [-ură] m.l. ceilalţi pron., adj. dem. v.
celălalt. cel pron., adj. dem. [(a) cel (a); (pop.) ăla] kod6 pafa. aj sika v. sam. celălalt, ccalaltă, ceilalţi, celelalte pron., adj. dem. kod6 avăr pasn. aj sikav. sam. biparuv.
38
celclaltc pron., adj. dem. v. celălalt.
. centr/u, -e s.n. maSkâr, ~â m.1.
centur/a, -i s.f. xaravl/î, -ă
3.1.
cenuşă s.f. udhâr m.l. cerb, “i s.m. derb/os, -uri [-ură] in,l. cerceta [(Prez. el (ea) cercetează vh.tr. 1. derdet61 tr.ker. (eu) am cercetat (me) derdetisardem, (tu) ai cercetat, (tu) derdeti-sardăn, el (ea) a cercetat derdetisardăs, (noi) am cercetat (amd) derdeti-sardăm, (voi) aţi cercetat (tuml) derdeti-sardăn, (ei, ele) au cercetat (von) derdeli-sare(n) 2. dikhâl tr.kern. cercet/at, -ată, -aţi, -ate adj. derdetosard/â, (-î, -e, -6) pnfn cere [Prez. el (ea) cere]
vb.tr. mângâi tr.kern.; (eu) am cerut (me) man-gl&n, (tu) ai cerut (tu) maaglăn, el (ea) a cerut vow (voj) manglăs, (noi) om cerut (aml) manglăm, (voi) aţi cerut (tuml) manglăn, (ei, ele) au cerut (von) mangle(n); cens/mang!. chcic, chcl s.f. kĂj/a, -i ţ-eJ 3.1.
cimiiUur/ă, -1 s.f. v.
ghicitoare. cinci num. cârd. pa«3 kard. gina v; ~ sute pan3 Selâ, ~ mii pana zurall. cincisprezece num. cârd.
deâupan3 kard. ginav. cincizeci num.cârd. pan3-vardkard.ginav.; ~ fi unu panavarddS thaj jekh, ~ şi doi panavardlS thaj duj ~ şi trei pansvarddă thaj trin, ~ şi patru pan3vardă£ thaj Star, ~ şi
39
cinci pan3vard£§ thaj pan3, ~ şi şase pan3varde$ thaj Sow, ~ şi şapte pamvarddS thaj eftâ, ~ şi opt pansvardăă thaj oxtâ, ~ şi nouă pan3vanl& thaj enâ.
cine pron. interog. kon puâh.sam. pe~ kas, cu ~ kâţa, de la (din), de (către) ~ kâssar ia (în) ~ kâsee.
cinst/it, -Ha» >i(l, -ite adj.
patîvaJ/6, (-1, -6, -6) paSn. ciorove/aţă, -ţe s.f. pha-bâj £ukilî, phabă gukill (but.), [la I.C.„pha-bengâ $ukil6”]. cireaşă, cireşe s.f. direâ/a, -i [-e] 3.1. [var.: ki&ă/a, -j]. citi [Prez. el (ea) citeşte] vb.tr. ditîl tr.kern. (eu) am citit (me) ditisard&n, (tu) ai citit (tu) ditisardăn, el (ea) a citit vow (voj) ditisardăs, (noi) am citit
(ame) ditisardăm, (voi) aţi citit (tum6) ditisardăn, (ei, ele) au citit (von) diti-sajd£(n); citeşte! ditisâr!. closet, -e s.n. v. toaletă. coadă, cozi s.f. porr/î, -â 3.1. coase [Prez. el (ea) coase} vb.tr. suvdl tr.kern.; (eu) am cusut (me) suvddm, (tu) ai cusut (tu) suvdăn, el (ea) a cusut vow (voj) Suvdăs, (noi) am cusut (am£) suvdăm (voi) ap cusut (tum6) suvdăn, (ei ele) au cusut (von) suvdăn). cof/ă, -e s.f brad/î, -ă 3.1. coleric, -ă, -i, ~e adj. v.
mânios. colinda [Prez. el (ea) colindă] vb.intr., tr. v. umbla comun/ă, -e s.f. v. s-a t. contract, -e s.n. kontrî>kt/o, -uri [-ură] m.l. conţine [Prez. el (ea) con(ine] vb.tr. înkerel
40
andrl tr.kern. el (ea) a conţinut vow (voj) Tnkerdăs andrâ, (ei, ele) au conţinut (von) Tnkerdă(n). copac, -I s.m. kaăl, ~â m.l. copaie, copai s.f. v. albie. copt, coaptă, cop(i, coaptc adj. pek/6, (-Î, -e, -e) pafn,
corn, coarnc s.n. Sing, ~îi m.1.
crăpa [Prez. el (ea) crapă] vb.tr., intr. pharavdl; (eu) am crăpat (me) pharadlm, (tu) ai crăpat (tu) pharadăn, el (ea) a crăpat vow (voj) pharadas, (noi) am crăpat (aml) pharadăm, (voi) aţi crăpat (tum6J pharadă(n); (ei, ele) au crăpat (von) pharadăn). crâşm/ă, -e s.f. krism/a, -i [-e] xl
Creator s.m. v. Dumnezeu crede [Prez. el (ea) crede]
vb.tr., intr. patăl tr., bitr.kem.; (eu) am crezut (me) patâjcm, (tu) ai crezut (tu) patăjăn, el (ea) a crezut vow (voj) patăjăs, (noi) am crezut (am 6) patăjăm, (voi) aţi crezut (tum€) patăjăn, (ei, ele) au crezut (von) patâjl(n). credinci/os, -oasă, -oşi, •oase adj. pntTviil/6. (-1, -€, -6) pa£n. creşte [Prez. el (ea) creşte] vb.intr. barâl; (eu) am crescut (me) barildm, (tu) ai crescut (tu) barilăn, el (ea) a crescut vow (voj) barilăs, (noi) am crescut (aml) barilăm, (voi) aţi crescut (tum6) barilăn, (ei, ele) au cnsscut(voa) barilăn). cruc/e» -i s.f. truSul, ~â m.l. cui1, -e s.n. karfl/n, -ă m.l.
[la I.C. „karfe” (pi.)\. cui2, pron. interog. cine (la dat.) kăsqe pudh. sam.
41
cult, cultă, culţi culte adj. sikiI/6 (-1, -6, -€) pain.
cum adv., conj. sar adv., konz.
cumpăra [Prez. el (ea) cumpără] vb.tr. kin61 tr.kern.; (eu) am cumpărat (me) kindăm, (tu) ai cumpărat (tu) kindăn, el (ea) a cumpărat vow (voj) kindăs, (noi) am cumpărat (am£) kindăm, (voi) aţi cumpărat (tum6) kindăn, (ei, ele) au cumpărat (von) kindăn); cumpără! kinl.
cunoaşte [Prez. el (ea) cunoa$te] vb.tr. 1. prin3anel tr.kern.; (eu) am cunoscut (me) prin-3ard£m, (tu) ai cunoscut (tu) prin3ardăn, ei (ea) a cunoscut vow (voj) prin-3ardăs, (noi) am cunoscut (ame) prui3ardăm, (voi)
aţi cunoscut (tum£) prhnardăn, (ei, ele) au cunoscut (von) prin-3arde(n) 2. 3an61 tr.kern. cupt/or, -oare s.n. bow, ~ă m.l
curb/at, -atâ, -aţi, -ate
adj. bang 16, (-î,	-6)
pain.
cure/a, -le s.f. v. centură curge [Prez. el (ea) curge] vb.intr. thâvdel bitr. kem.; el (ea) a curs vow (voj) thavdăs, (ei, ele) au curs von thavdă(n) [la /.C.-„3ar] cur/te, -(i s.f. avlî/n, -a 3,1. cutreiera [Prez. el (ea) cutreieră] vb.tr. v. umbla. cuţit, -e s.n. dhur/1, -ă 3.1. cuv/ânt, -inte s.n. vorb/a, -i [-e] 3.1.
42
D
da [Prez. el (ea) dă)] vb.tr. del; (eu) am dat (me) dem, (tu) ai dat (lu) dăn, el (eu) a dat vow (voj) dăs, (noi) am dat (am6) dăm, (voi) aţi dat (tume) den, (ei, ele) au dat (vor) den; dă! de!; h ~ faliment acbel doro; a ~/ocdel jag. dans, -uri s.n. 1. zok7o, -uri [«răi m-l- 2. kheli/m6s, -mâţa m.l. dascăl, -i s.m. sităritor/i, -ă ml.
data, dâţi 1. s.f 1. var 3.1. 2. dat/a, -i [ -e] 3.1. II. (în formarea num. multiplicative) o dală jekh var (dâta); de trei oritrin var. deal, -uri s.n. pl&j/o(s), -uri [-ura] m.l. deasupra adv., prep. oprâl adv. prep.
dedesupt adv.,prep. telâl;
tal adv.,prep. dcdcsuptul prep. telâl; t-al prep.
dcfeca [a evacua materiile fecale din intestin] [Prez. el (ea) delechează] vb. tr.,refl. (vulg.) xl6L pes tr.,pesqi kem (3ung.). deget, -e s.n. naj, ~ â m.l. departe adv. dur adv.; spune mai ~! moth6(w) maj dur!. deschide {Prez. el (ea) deschide] vb.tr. putrll tr.kern.; (eu) am deschis (me) putard6m, (tu) ai deschis (lu) putardân, e] (ea) a deschis vow (voj) putardâs, (noi) am deschis (ame) putardăm, (voi) aţi deschis (tumd) putardân, (ei, ele) au deschis (von) putarde(n); deschide! putir!. dcsch/is, -Isă, -Îşi, -isc adj. putard/6, (-t, -e, -6) pasn.
deseori adv. v. adesea. desigur adv. caces adv. dcspica [Prez, el (ea) despică] vb.tr, v. crăpa. destrăbăl/at, -ată, -aţi, -atc adj. putard/6, (-1, -6, -6) paSn. [var.: IC. patard6\. destul adv. 1. dosta adv. 2. destul (tar i nan. dhib) adv.
dimineaţă (în timpul dimineţii) adv. texăra adv.
dimineaţă, dimineţi s.f.
texarîn, ~ă 3.1. din prep. an, ânear, de (tari rum. dhib) prep. dincotro adv. kâear [kâjear] adv.
dinAe,-ţi s.n. dan/t, -dâ m.l. direc/t, -tă, -ţi, -te adj. oblu biparuv. paSn. distruge [Prez. el (ea) distruge) vb.tr. v. rupe. dlstr/us, -usă, -uşi, -use adj. phagl/6, (-1, -6, -6) pnfn.
dobor/ât, -âtă, -âţi, -âte
adj. dhudin/6, (-j, -e, -e) pasn.
doborî [Prez. el (ea) doboară] vb.tr. v. trânti. doctor, -i s.m. doflor/o, -uri [-ură] m.l. doctori/c, A s.f. drob, ~ â m.l. doi, două num. cârd. duj katd.ginav.; cei -'kodâ duj. doisprezece num. card.
deSuduj kard.ginav. domn, -1 s.m. rraj, ~ â m.l.; (acuz.pl.) pe domnii le rast£n.
domni/c, >1 s.f. rraj/m6s, -mata m.I.; dumneata t5 rrajmâs; dumneavoastră turnară rrajmiita. dori [Prez. el (ea) doreşte] vb.tr. v. vrea. dorinţ/ă,-c s.f. kam(l)i/m6s, -mâţa m.l. dormi [Prez. el (ea) doarme] vb.tr. sovel bitr. kem. (eu) am dormit
44
(me) sutlm, (tu) ai dormit (tu) şutim, ei (ea) ii dormit vow (voj) sutiis, (noi) am dormit (ame) şutăm, (voi) aţi dormit (tum<3) sutfi(n), (ei, ele) a u dormit (von) sut£(n); dormi! sov!.
două num.caid. v. doi. douăzeci num. cârd. bi5 kurd.gioav. ; ~ şi unu bi£ thaj jekh, ~ şi doi biă thaj duj, ~şi trei bi£ thaj trin,
—	şi patru biS thaj Star, ~ şi cinci bi£ thaj panz,
—	şi şase biâ thaj £6w, "• şi şapte bi5 thaj eftâ, ~ şi opt biâ thaj oxt6, ~ şi nouă biâ thaj enă.
dragost/e, -e s.f. v. iubire. drege [Prez. el (ea) drege] vb.tr. v. repara. drept adv. vOrta adv. drum, -uri s.n. drom, ~ â m.1.
duce [Prez. el (ea) duce] vb.tr; (n)lnger61 tr.kern. (eu) am dus (me) (n)i'ngerdem, (tu) ai dus (tu) (n)mgerldăn, el (ea) a dus vow (voj) (n)Tngerldăs, (noi) am dus (aml) (n)Tngerdăm, (voi) aţi adus (tume) (n)îngerdăn, (ei, ele) au dus (von) (n)i'ngerdl(n): £/u/(n)Tngerd6!. duce (a se) [Prez. el (ea) se duce] vb.refl. v. merge.
dulc/e, -e, -l, -i adj gugl/6, (-1, -4, -6) paăn. duminic/ă, -i s.f. (puran/6, -€) kurk/6, -6 m.l. Dumnezeu s.m. Devei m.l.; Dumnezeule! (Doamne!) Devlla; rămâi cu~ [la revedere!] Adh (le) DevJăţa. după prep., adv. piila(l); ~aceea pală kodâ; ~ mine
45
pală mânee, ~tine palâ tuee, ~ el palâ I6sse, ~ ea palâ lâee, ~ noi palâ am6nee, ~ Kcv'paia tumâiee ~d (de) palâtenee. dura [Prez. el (ea) durează] vb.intr. v. lin e. durea [Prez. ei (ea) doare] vb.tr. impers. dukhal tr, bisen. kem. el (ea) a durut vow (voj) dukhajâs.fe/, ele) au durut (von) dukhaj£(n). durer/os, -oasă, -oşl, -oase a<#.dukhaln/6, (-i, -e, -6) pain.
E
ea pron. pers. voj 3en.sam.; pe ~ la(n), ei, îi, lâ(qe), la (Tu) ~ iâee, din (de la) ~ lâear, despre ~ lâear, de (către) ~ lâear, cw — lâga.
ei pron. pers. von 3en.sam.; ' pe ~ le(n), lor (Ie, li-) l£nqe, în (ia) ~ lenee, din (de la) ~ lănear, despre ~ linear, de (către) ~ Jânear, cu ~ lenţa. ei pron.pers. v. e a. el pron.pers. vow 3en.sam.; pe ~ (îl, -1-) Ies, lui (S, -i-); I&sqe, al (a, ai, ale) lui Idsq/o, (-t, -6, -€), de Ia (din) ~ 16sear, despre ~ l£sear, de (către) ~ tesear, cu~\6$a. ele pron.pers. von 3en.sam.; pe ~ (-le) le(n), lor (le, ii) 16nqe, în (la) ~ lenee, din (de la) ~ lenear, de (către) ~ 16near, despre ~ lenear, cu~l£nţa. elibera [Prez. el (ea) eliberează] vb.tr. v. deschide. eliber/at, -ată, -aţi, -ate adj. putard/6, (-î, -6, -6) pasn.
46
cnergt/e, -i s.f. zor, ~<1 3.1. epistol/ă, -e s.f v. scrisoare. era f. vb. v, fi. crai f. yb. v. fi. eram f. vb. v. fi. eraţi f. vb. v. fi. erau f. vb. v. fi. este f. vb. v. fi. eşti f. vb. v. fi. cu pron.pers. me 3en.sam.; pe mine (mă, m-) man, mie (îmi, -mi-) mânqe, în (la) mine mânee, de la (din) mine, de (către) mine mânear, cu mine mânţa,
evre/u, -t s.m. zldov/o, -i m.l. (pur., pejor.) excremen/t, -e s.n. khâl, m.1.
F
Tacc [Prez. el (ea) face] vb.tr. kerei [kerll] tr. kem.; (eu) am făcut (me) kerdem, (tu) ai făcut (tu) kerdăn, el (ea) a făcut vow (voj) kerdăs, (noi) am făcut (am£) kerdăm, (voi) aţi făcut (lumi) kerdă(n), (ei, ele) au făcut (von) kerdl(n); a face larmă kerel muj. fată, fete s.f. 6h6},	3.1.
făcli/c, -i s.f. v. lumânare. făcu/t, -tă, -ţi, -te adj.
kerdil/6, (-1, *€, -4) pasn. făină s.f. arr6 m.l. fă l/os, -oasă, -oşi, -oase adj pukărd/6, (-1, -6, -4) pafn. fără prep bi prep:, ~ bani bi lovenqo. făn s.n. khas m.l. fantân/ă, -1 s.f xa(n)îng, ~ â 3.1.
47
fccioar/ă, -c s.f. chej ban (jekh.), dheja bard (but.)
3.1.
fccior, ~i s.m. v. băiat. feciore/l, -i s.m. v. băieţel. femeie, femei s,f, I. 3uvW, -ă
3.1.	2. rromn/î, -ă 3.1. fereastră, ferestre s.f.
felăstra, -i [e] 3.1 feric/it, -iti, -i(i, -Ite adj. baxtal/rt, (-i, -6, -£) pa$n.
f! [Prez. el (ea) este] vb.intr. sî [si] bitr.kern.; Prez.: (eu) sunt (me) sTm, (tu) eşti (tu) san, el (ea) este vow (voj) si', (noi) suntem (ame) sam, (voi) sunteţi (turnă) san, (ei, ele) suot (von) sT. Perf. [şi: Imperf., m.m.c. perf.]: (eu) am fost [eram; fusesem] (me) s'l'mas, tu) ai fost [erai; fuseseşi] (tu) sa nas, el (ea) a fost [era; fusese] vow (voj) sas
(sasas; sâsas], (noi) am fost {eram; fuseserăm] (amd) sâmas, (voi) aţi fost (eraţi, fuseserăţi] (tume) sanas, (ei, ele) au fost [erau; fuseseră/ (von) sas [sasas],
fier [Tiare] s.n. sastr/î, -ă
01.1.
fierbe [Prez. el (ea) fierbe] vb.tr. intr. kiravel tr bitr.kern.; (eu) am fiert (me) kira(w)dem, (tu) ai fiert (tu) kira(w)dăn, el (ea) a fiert (vow, voj) kira(w)dăs, (noi) am fiert (ame) kira-(w)dâm, (voi) aţi fiert (tume) kira(w)dân, (ei, ele) au fiert (von) kira(w)dd:(n).
fiert, fiartă, fierţi, fierte adj. kira(w)d/6, (-î, -6, -€) pa&i.
fire, firi s.f. (minte, minţi)
god/î, -a [gog/î, -ă] 3.1.
48
flămân/d, -dă, -zl, -de s.f.
bokhaI/6, (-î, -6, -€) pasn. floare, flori s.f. lulug/î, -ă;
lulud/î, -ă 3.1.
fiu vi/u, -i s.n. I. bari len (jekh.), bare lena (but.)
3.1.	2. paj bar6 (jekh.), pajâ bard (but.)m.l. foarfece, — s.n. kat, ~ă 3,1, foc, -uri s.n. jag, ~â 3.1.; a lua ~ lei jag; dă-i f(K'! de Ies [la] jag!. forţ/ă, -e s.f. v. putere. fra/te, -ţi s.m. phral, ~â m.l.
frânghl/e, -I s.f. v. funie. frecvent adv. butivâr adv. Fric/3, -I s.f. dar, ~â 3.1. fric/os, -oasă, -oşi, -oase adj. daral/6, (-1, -6, -6) paSn.
frig, -uri s.n. £il, ~â m.l. frigur/os, -oasă, -oşl, -oase
adj. Silal/6, (-Î, -d, -e) pafn.
front, -uri s.n. 1. Front/o,
-uri [-ură] m.l. 2. mari/m6s, -mata m.l. frum/os, -oasă, -oşl, -oase adj. Sukăr biparuv.paân. frunz/ă, -e s.f. patrin, -ă 3.1:, verde patrin zdleno; ~ de pădure patrin veSdsqi. fugi [Prez. el (ea) fuge] vb.intr. naSdl bitr.kern; (eu) am fugit (me) na.41dm, (tu) ai fugit (tu) naSIăn, el (ea) a fugit vow (voj) naSlăs, (noi) am fugit (amd) naSlăm, (voi) afi fugit (tumd) naSlăn, (ei, ele) au fugit (von) naâldn; fugi!iia£!. fum, -uri s.n. thu/w, -vâ m.l. fuma [Prez. el (ea) fumează] vb.tr.intr. 1, cirdel drab tr.,bitr.kern; (eu) am fumat (me) cirddm drab, (tu) ai fumat (tu) cTrdăn drab (ei, ele) au fumat (von) cîrde(n) drab.
49
funi/e, -I s.f. sol/6, -6; SeI/6, -e m.l.
fura [Prez. el (ea) fură] vb.tr. Corel tr.kern.; (eu) am furat (me) dârdem, (tu) ai furat (tu) dârdăn, el (ea) a furat vow (voj) dordăs, (noi) am furat (am£) Ifrdăm, (voi) aţi furat (tum6) dârdăn, (ei, ele) au furat (von) 66rdă(n); nu fura! na dfr!.
fumic/ă, -I s.f khir, ~â 3.1. furt, -uri dordin/6, -6 m.l furtun/ă» -I s.f. balvăl ban (jekh.) balvalâ barl (but.) fusese f. vb. v. fi. fusesem f. vb. v. fi. fuseseră f. vb. v. fi. fuseserăm f. vb. v. fi. fuseserăţi f. vb. v. fi. fusescşl f. vb. v. fi.
G
gagf/u, -i s.m. gaa/6, -6 m.1. gaian/t, -tă, -ţi, -te adj. v.
fălos. galben, -I s.m. gâlb/eno, -i m.1.
gară, gări s.f. trenâsqj stâcia (jekh.) tren6sqe stâci/i [-e] (but.) 3.1. gaură, găuri s.f xi/w, -vâ
3.1.
găin/ă, -I s.f khajn/î, -ă
3.1.
gălăgie s.f 1. muj barâ 2.
cipim/6s, -mâţa m.1. găsi [Prez. el (ea) găseşte] vb.tr. arakh£l tr.kern.; (eu) am găsit (me) arakhl&n, (tu) ai găsit	arakhlăn, el
(ea) a găsit vow (voj) arakhlăs, (noi) am găsit (amd) arakhîăm, (voi) aţi găsit (tume) arakhlăn, (ei, ele) au găsit (von) arakh-le(n); găseşte!ârikh\.
50
găti [Prez. el (e:i) găteşte] vb.tr. 1. (face) kerel tr.kern. 2. (a îmbrăca; a împodobi; a găti) gătîl (Perf vow (voj) gătisardăs) tr.kern. 3. (a termina) giitîi tr.kern. 4. (a pregăti mâncarea, a gali) kiravdl tr.kern. gârl/ă, -e s.f. len, ~ â 3.1. gâscă, gâşte s.f. papîn. ~ â
3.1.
gât, -uri s.n. korr, ~â 3.1. genunchi, ~ - s.n 6in/k. ~gâ zl
gh/eaţă, -eţuri s.f. pax/o, -uri [-ură] m.l. ghicit/oare, -ori s. f.
gtditur/a, -i [-e] 3.1 giner/e, -i s.m. 3amutr/â, -e m.l
glod, -uri s.n. v. n oroi. gol, goală, goi, goale adj.
nang/6, (-î, -6, -e) pasn. gospodări/c, -i s.f. v.
curte.
gras, grasă, graşi, grase
adj. thul/6, (-1, -e, -e) puSii.
gratis adv. bi lovenqo adv.
grădin/a, -i s.f. bar, ~ â
3.1.
grăsim/e, -i s.f. khoj, ~ â
3.1.
grâu s.m. giw; dîw m.l. groapă, gropi s.f. v.
gaură. gros, groasă, groşi, groase adj. v. gras. gur/a, -i s.f. muj, ~â m.l.
H
hal interj, v. haide. haide inteij. hctjda interz. han, -uri s.n. krT5m/a, -i I-c] 3.1
har, -uri s.n. hăr/o, -uri [-ura] m.l
51
harnic, ~ă, -i, -c adj.
harnifco bipitruv. pasa harlă, hărţi s.f. map/a, -i [-e] 3.1.
hăbăuc, -ă, -i, -e adj. v.
nebun. hohot, -c s.n. bar6 asamâs (jekh.), bard asamâta (but.) m.l. hoit, -uri s.n. khandin/6, -6 m.l.
hoţ, -i s.m. <56r, ~ ă [~ â] m.l.
I
-i- pron.pers. v. e#[şi el\. iapă, iepe s.f. grastn/î, -ă 3.1. iar adv. v. iară fi. iarăşi adv. pale adv. iarbă, ierburi s.f. 1. cor, ~ ă
3.1.; 2. (plante medicinale) drab, ~ â m.l. iarnă, ierni s.f. iven/t, -dâ m.1.
iepur/e, -i s.m. ăoS6j, m.l.
ieri adv. i3 adv.
ierta (Prez. el (ea) iartă/ vb.tr. jertfi; (eu) am iertat (me) jertisardlm, (tu) ai iertat (tu) jertisardăn, el (ea) a iertat vow (voj) jertisardăs, (noi) am iertat (am£) jertisardăm, (voi) aţi iertat (tume) jertisardăn, (ei, ele) au iertat (von) jertisdardd(n); w/a/jertiSar!.
ieşi {Prez. el (ea) iese] vb.intr. anklel bitr.kem.; (eu) am ieşit (me) anklistăm, (tu) ai ieşit (tu) anklistăn, el (ea) a ieşit vow (voj) anklistăs, (noi) am ieşit (am€) anklistâm, (voi) aţi ieşit (tum£) anklistă(n), (ei, ele) au ieşit (von) anklistl(n); iese soarele anklâl o kham; iese
52
(răsare) luaa anklel o' <5hon, ies (răsar) stelele anklăn ol £erxij, iese (răsare) grSuI ankJăl o giw, iese (lisuv) portrni-6u/anklel o kuiurtizo. tncendi/u -I s.n. jag barî #fifcAJjagâ bară (but) xl Inel, -e s.a. angrust/î, -I zi; ~ de aur sumnakuni angrustî. instru/it, -IU, -Iţi, 4te adj.
v. Ta vă ţaL tsprivt [Prez. el (ea isprăveşte] vb.tr. v. termina.
Isteţ, Isteaţă, isteţi, isteţe adj. v. îa vă fat. lubir/c, -I s.f. kamli/mâs.
-mila m.l tute adv. Ito adv. tzm/ană, -ene s.f. sostfi(n),
-i 3.1
Izvor, -oare s.f. xa(n)îng,
-a/.
I
3 pmn.pers. v. e/[şi ei], ttpranpers. v, el îmi pmn.perx. v. ea împărţi [Prez. el (ea) împarte] vb.tr. Tmpărcfl tr.kem.; (ea) un hnpărţit (me) TmpKrcisardăm, (tu) ai hnpărţit (tu) împărci-sardân, cf (ea) a împărţit vow (voj) Tmpărcisardâ (noi) am împărţit (amă) împarcisardim, (voi) aţi împărţit (turnă) Tmpirci-sardăn, (ei, e/e) au împărţit <von) TmpXrci-sardăn; împarte! împar-cisâr!.
împinge [Prez. el (ea) împinge] vb.tr. pîzdel tr.kem., (eu) am iinpins (me) pizdăm, (tu) ai împins (tu) pizdin, el (ea) a împins, vow (voj) pizd2s, (noi) am împias
53
(amd) pizdăm, (voi) a[i împins (lume) pizden, (ei, ele) au împins (von) pizde(n). împuţ/it, -ită, -iti, -itc adj. khandin/6, (-1, -e, -£) pain. ; kh a ni 1/6, (-1, -e, -e) paSn.
în prep. ânea; an prep. înal/t, -tă, -ti, -te adj. uc/6, (4, -c. -e) pasn. înăuntru adv. andre; andre adv.
încălzi (a se) [Prez. el (ea) se încălzeşte] vb.refl. liitovel pesqi kern.; (cu) m-am încălzit	(me)
latîlem, (tu) te-ai încălzit (tu) tatîlăn, el (ea) s-a încălzit, vow (voj) tatîlâs, (noi) ne-am încălzit (ame) tatîlăm,	(voi)
v-afr încălzit (tume) lalîlă(n), (ei,	ele)
s-au încălzit (von) , laM6(n).
încct adv. lokh£s adv. înceta [Prez. el (ea) încetează] vb.intr. ach£l bitr.kem.; (eu) am încetat (me) achilem, (tu) ai încetat (lu) adhilăn, el (ea) a încetai vow (voj) achilăs, (noi) am încetat (ame) a chilă m, (voi) a[i încetat (tume) achilăn, (ci, de) au încetat (von) adhile(n); încetează! ach!.
încinge (a se) [Prez. el (ea) se încinge] vb.refj, v, încă Izi. încici/at, -ală, -aţi, -atu adj. kleime bipuruv.pusn.; nc ~ bikleime. încotro adv. 1. kaj adv. 2.
karing adv. încuia [Prez. el (ea) încuie] vb.tr. phandavel tr.kern.; (eu) am încuiat (me) phandadem, (tu) ai încuiat (tu) phandadân,
54
el (ea) a încuiat vow (voj) phandadăs, (noi) am încuiat (am6) phandadâm, (voi) aţi încuiat (tume) phandadăn, (ei, ele) au încuiat (von) phan-dade(n); încuie! phan-dăv!.
îndurcr/at, -ată, -aţi, -ate
adj. dukha(v)d/6, «<-6) pasn.
înfumur/at, -ată, -aţi, -ate
adj. v. mândru.
îngheţa [Prez. el (ea) îngheaţă] vb.tr. paxâl bitr.kem.; (eu) am îngheţat (me) paxo-sardem, (tu) ai îngheţat (tu) paxosardăn, el (ea) a îngheţat vow (voj) paxo-sardăs, (noi) am îngheţat (aml) paxosardăm, (voi) aţi îngheţat (tuml) paxo-sardă(n), (ei, ele) au îngheţai (von) paxo-sarde(n).
îngheţ/at, -ată, -aţi, -ate
adj. paxoml biparuv. pasn.
înjura [Prez. el (ea) înjură] vb.tr.,intr. kuâel tr.,bitr. kern.; (eu) am înjurat (me) ku£16m, (tu) ai înjurat (tu) kuâlăn, el (ea) a înjurat vow (voj) kuSlâs, (noi) am înjurat (ame) kuslăm. (voi) aţi înjurat (tuml) kuSlâ(n), (ei, ele) au înjurat (von) kuSl€(n).
înşela [Prez. el (ea) înşeală] vb.tr. athavli; (eu) am înşelat (me) athad£m, (tu) ai înşelat (tu) athadăn, el (ea) a înşelat vow (voj) alhadăs, (noi) am înşelat (am6) athadăm, (voi) aţi înşelat (tume) athadăn, (ei, ele) au înşelat (von) atha-d^(n).
întoarce [ Prez. el (ea) se întoarce] vb.tr. refl.
amb61del pe(s) tr.pdsqi kem.; (eu) m-am întors (me) ambolddman, (tu) le-ai întors (tu) amboldăn tut, el (ea) s-a întors vow (voj) amboldăs pe(s), (noi) ne-am întors (am6) amboldăm amin, (voi) v-afi întors (tumd) amboldăn tum£n, (ei, ele) s-au întors (von) ambol-d6(n) pe [var.: îmbdldel\. între prep. maSkâr; ~ ei maăkir lănee. întreba [Prez. el (ea) întreabă] vb.tr. pudhgl tr. kem.; (eu) am întrebat (me) pudhlem, (tu) ai întrebat (tu) pudhlăn, el (ea) a întrebat vow (voj) pudhlăs, (noi) am întrebat (amă) pudhlăm (voi) aţi întrebat (tume) pudhlăn, (ei, ele) au întrebat von puchle(n); întreabă! pudh!.
înţepa [Prez. el (ea) înţeapă] vb.tr. pusavdl tr. kem.; (eu) am înţepat (me) pusad£m, (tu) ai înţepat (tu) pusadăn, ei (ea) a înţepat vow (voj) pusadăs, (noi) am înţepat (am6) pusadăm, (voi) aţi înţepat (tumd) pusadăn, (ei, ele) au înţepat (von) pusade(n). învâ(a [Prez. el (ea) învaţă) vb.tr. sTkavel tr.kem.; (eu) am învăţat (me) s'ikad£m, (tu) ai învăţat (tu) sîkadăn, el (ea) a învăţat vow (voj) sîkadăs, (noi) am învăţat (ame) sîka-dăm, (voi) aţi învăţat (tume) sîkadăn, (ei, ele) au în văţat (von) sikade(n). învăţ/at, -ată, -aţi, -ate adj.
sîkU/6, (-î, -6, -6) paăn. învăţător, -1 s.m. v. dascăl învârti (a se) [Prez. el (ea) se învârteşte] vb.refl. v. răsuci.
56
înverzi [Prez. el (ea) înverzeşte) vb.tr. zelinel tr.kern.; (eu) am înverzit (me) zelinisardem, (tu) ai înverzit (tu) zelinisardăn, el (ea) a înverzit vow (voj) zelinisardăs, (noi) am înverzit (amă) zelini-sardăm, (voi) aţi înverzit (tume) zelinisardăn, (ei, ele) au înverzit (von) zelinisarde(n).
J
jandarm, -1 s.m. âinga]/6, -6 m.l jar s.n. jag 3.1. jidov, ~1 s.m. (înv.,peior.) v.
evreu. jigni [Prez. el (ea) jigneşte] vb.tr. v. ofensa. joc, -uri s.n. 1. zok/o, -uri
[-ură] m.l. 2. kheli/m<5s, -mâţa m.l juca [Prez. e) (ea) joacă] vb.intr.tr. kheldl tr.,bitr. kem.; (eu) am jucat (me) kheldem, (tu) ai jucat (tu) kheldăn, el (ea) a jucat vow (voj) kheldăs, (noi) am jucat (amă) kheldăm, (voi) aţi jucat (tume) kheldăn, (ei, ele) au jucat (von) kheldăn); el a jucat cărţi vow kheldăs p£sqe an-o lilâ. judec/ată, >ătl 1. kris, ~â
3.1	2. ludek/âta, -aci 3.1 Jug, -uri zbg/o, -uri [-ură] ml
jumăt/ate-, -ăji s.f. dopâă, ~â 3.1.
jurnal, -e s.f gazfet/a, -i
[ e] 3.1.
57
L
-1- pron.pers. v. el. la prep. andâ prep. lanj, -uri s.n. l&nc/o, -uri [-ură] m.I. lapte s.n. thut; Ihud m.l larmă s.f. v. gălăgie. lăsa [Prez. el (ea) lasă] vb. tr. mukh61 tr.kern.; (eu) am lăsat (me) mukhldm, (tu) ai lăsat (tu) mukhlăn, el (ea) a lăsat vow (voj) mukhlăs, (noi) am lăsat (am6) mukhiăm, (voi) aţi lăsat (tum6) mukhlăn, (ei, ele) au lăsat (von) mukhl6(n); /ara/mukh!. lăsa/t, -tă, -(i, -te adj. mukhI/6 (-î, -6, -6); mekhl/6, (-i, -6, -6) pain. lepron.pers. v. e/[şi e/^]. leagăn, -e s.n. lăgan/o, -uri [-ura]; lăgăja m.l.
lega [Prez. el (ea) leagă] vb.lr. phândel tr.kern.; (eu) am legal (me) phandfim, (tu) ai legat, (tu) phandăn, el (ea) a legat vow (voj) phandăs, (noi) am legat (am6) phandăm, (voi) aţi legat (tumfe) phandăn, (ei, ele) au legal (von) phandăn); leagă! p hand!. legitimaţi/e, -i s.f. dirept/ -Me, -aci 3.1. iegum/ă, -e, s.f. legîim/a, -i [-e] 3.1.
lemn, ~e s.n. ka£t, - â m.l; ~ de foc jagâqo kaât; — de lucru butăqo kafit; ~ de pădure veăesqo kaSt.
leneş, -ă, -i, -e adj. khan-din/6, (-i, -e, -d); kha-nil/6, (-î, -4, -6) paih. leşina [ Prez. el (ea) leşină] vb.intr. amecîl bitr.kem; (eu) am leşinat (me)
58
amecisardem, (tu) ai leşinat (tu) amecisardân, el (eu) a leşinat vow (voj) amecisardăs, (noi) am ieşinat (am<5) araeci-sardăm, (voi) aţi leşinat (tum£) amecisardân, (ei, ele) au leşinat (von) ame-cisarde(n). li- pron.pers. v. e / [şi e/e], limb/ă, -1 s.f. £hib. ~ â 3.1. lin adv, lokh6; lokhes adv.
Ungur/ă, -i s.f. rroj, ~ â 3.1. llp/lt, -ită,.-iţl, -ite adj.
kleimâ biparuv. pasn. lltr/ă, -e s.f kof/a, -i [-e]
3.1.
loc, -uri s.n. thaji, ~ â m.l. locui [Prez. el (ea) locuieşte) vb.intr. besel bitr. kem. [v. paradigmele de Perf., la vb. s t a], lor pron.pers. v, c / [şi e le\. lovi [Prez. el (ea) loveşte] vb.tr. mala vel; (eu) am
lovit (me) maladem, (tu) ai lovit (tu) maladăn, el (ea) a lovit vow (voj) maladăs, (noi) am iovit (ame) maladâm, (voi) aţi lovit (tum6) maladăn, (ei, ele) au lovit (von) mal-ad£(n); loveşte! malâv!. lua [Prez. el (ea)] vb.tr. lei tr.kern.; (eu) am luat (me) lem, (tu) ai luat (tu) lan, el (ea) a luat vow (voj) lăs, (noi) am luat (aml) lăm, (voi) aţi luat (tumd) lăn, (ei, ele) au luat (von) len; ia! le!, a ~ foc lei jag. lucra [Prez. el (ea) lucrează] vb.intr. kerel butî intr. kem, (eu) am lucrat (me) kerdem butî, (tu) ai lucrat (tu) kendăn butî, el (ea) a lucrat vow (voj) kerdăs butî, (noi) am lucrat (ame) kerdâm butî, (voi) aţi lucrat (tume) kerdăn butî, ei
59
(ele) au lucrat (von) kerdd(n) butî; lucrează! ker butî!. lucru, ~ri s.n. bul/i, -ă 3,1.; (adj) butăq/o, (-î,	-&)
de lucru, al (a, ai, ale) lucrului.
Iulpron.pers. v. el. lumân/are, -ărl s.f.
momel/î, -ă. lună, luni s. f. dhon, ~u m.I. lunea adv. lujn£ adv. lung, -ă, -I, -1 adj. Itingo (jekh.), llmii (but.)paio. lup, -I s.m. rru/w, -vă m.l
M
m- pron.pers. v. e u. mai adv. maj adv. mam/ă, -e s.f. dej, ~â 3.1. manta, ~le s.f. zăbUn/o, -uri [-ură] m.l mar/e, -e, -i, -i adj. bar/<5, (-1, -d, -6) paSn.
margin/c, -i s.f.
m&rzin/a, -i [-e] 3.1. marţea adv. marcine adv. masă, mese s.f mesfel/i,
-ă 3.1.
maşin/ă, s.f. wurdo/n, -& m.l
maţ, -e s.n. por, ~ â 3.1 mă pron.pers. v. e u. măcina [Prez. eî (ea) macină] vb.tr. 1. măcinil tr.kem.; (eu) am măcinat (me) mădini-sarddm, (tu) ai măcinat (tu) mâdinisardan, el (ea) a măcinat vow (voj) mădinisardăs, (noi) am măcinat (amd) mădinisardăm, (voi) aţi măcinat (tumd) mădi-nisardăn, (ei, ele) au măcinat (von) mâdinis-ardd(n); macină! mădi-nisâr! 2. piSel (piSdl) [Prez. pifiosardăs] tr. kem.
60
măr, meri s.m. phabenqo rukh (ka£t) {jekh.) pha-benqe rukhâ (ka£tâ) {but.) m.l. măr, mere s.n, pliabaj, ~â [phabâ] 3.1. măsc/a, *lc s.f. ihar, ~â 3.1. mătura [Prez. el (ea) mătură] STlavSl Ir.kem.; (eu) am mătura! (me) £T-la(W)d£m, (tu) ai ihătuntt (tu) fl'la(w)dăn, el (ea) a măturat vow (voj) 5T-la(w)dăs, (noi) am măturat (aml) ăîla(w)dăm, (voi) aţi măturat (tume) 5i'la(w)dan, (ei, ele) au măturat (von) ăîla(w)-de(n); mătură! S\\&vl. mătur/a, -i s.f. 1. sl'la/w, -vâ m.l. 2. STlawl/t, -ă 3.1. 3. matur/a, -i [-e] 3.1. mână, mâini s.f. vast, ~ â m.l
mânca [Prez. el (ea) mănâncă] vb.tr. xal tr.kern.;
(eu) am mâncat (me) xalem, (tu) ui mâncat (tu) xalăn, el (ea) a mâncat vow (voj) xalăs, (noi) am mâncat (ame) xalăm, (voi) aţi mâncat (tume) xalăn, (ei, ele) au mâncat (von) xal£(n); mănâncă! xa!.
mâne/are, -ăruri s.n. xa-be(n), xa(be)mâta: xa/ m6s, -mata m. I. mândr/u, -ă, -i, -c adj. pukărd/6, (-i, -e, -6) pasn.
mâni/os, -oasă, -oşi, -ase
adj. xolărikâ biparuv. pasn.
mea pron.,adj.pos. v. meu. medicament, -e s.n. drab.
~ ă m.l. mei pron.,adj.pos. v. meu. melepron.,adj.pos. v. meu. merge [ Prez. el (ea) merge J vb.intr. 3a 1 bitr.kem.; (cu) um mers (me) gelem,
61
(tu) oi mers (tu) jjeliin, el (ea) a mers vow (voj) gel as [gel o, geîî], (noi) nm mers (ame) geiâm, (voi) aţi mers (tume) gelân, (ei, ele) au mers (von) gele(n); mergi! (du-te!):a\. meu, mea, mei, mele pron., adj.pos. muro [morej, murî. mure, mure p€sqi pasn. sarn. ml - pron.pers. v. me. mic, -ă, -i, -i adj. c’lkn/6, (-1, -6, -e) pasn. micuţ, ~ă, -i, -e adj. (dim.)
1.	c’lknor/6, (-\, -e, -6). pasn. 2. xurdor/6, (-t, -6, -e) pasn. (xurd.). mie pron.pers. v. e u. mic, mii s.f. zural/i -ă [-e]
3.1.
miel, miei s.m. bakrich/6 ml
miercurca adv. tetradine adv. [ var. teteraze].
miere s.f. awgîn m.l. mijloc, -uri s.n. maskar, ~ u m.l.
militări/e,-i s.f. v. oaste. mine pron.pers. v. e u. mi n/te, -ţi s.f. gogi (godî), gogii (godă) 3.1. minţi [Prez. el (ea) minte] vb.intr. xoxavel bitr. kem.; (eu) am minţii (me) xoxa(w)d£m, (tu) ai minţit (tu) xoxa(w)dăn, el (ea) a minţii vow (voj) xoxa(w)dăs, (noi) am minţit (ame) xoxp(w)dăn, (voi) aţi minţi! (tum€) xoxa(w)dăn, (ei. ele) au minţit (von) xoxa(v)d6(n). mirosi [ Prez. ci (eu) miroase] vb.tr., intr.
I.	vb.tr. sungăl (Perf. sungajâs) tr.kern.
II.	vb. intr. (a puţi, a emana un miros urSt) khăndel (Perf. khandâs) bilr.kem.
62
mizcri/c, -i s.f. (sărăcie) dorrai/mâs, -mata m.l.
[ var.: <56rri'/m6s, -mala. J moale, moi adj. kovl/6, (-1, -6, -e) pasn. moară, mori s.f aăa/w, -vâ m.l, la moarăasavesee. mocirl/ă, -e s.f v. noroi. mort, moartă, morţi, moarte adj. mul/6, (-1,	-l)	paân.
mortăciuni,-is.f v. hoit. moş, -i s.m. 1. phur/6, -6
2.	(bunic) păp/o, -uri [-ură] m.1. muier/e, -i s.f. v. femei e. mulge [Prez. el (ea) mulge] vb.tr. duâel tr.kern.; (eu) am muls (me) du516m, (tu) ai muls (tu) duslân, el (ea) a muls vow (voj) dus las, (noi) am muls (ame) duâlăm, (voi) aţi muls (tume) duâlăn, (ei, ele) au muls (von) duSle(n); mulge! (vaca) dufi! (e gurumnă).
mul/t, -tă, -ti, -te I. adj. but biparuv.paăn. II. adv. bul adv.
mun/tc, -ţi s.m. plaîn, ~a 3.1; la ~plainâee. murături s.f.(pl.) sukld krastaveci m.l. (but). murdar, -ă, ~i, ~e adj. me-IaI/6, (-Î, -6, -£) pasn. muri [Prez. el (ea) moare] vb.intr. mer£l bitr.kem.: (eu) am murit (me) muldm, (tu) ai murit (tu) mulin, el (ea) a murit vow (voj) mulăs, (noi) am murit (am6) mulăm, (voi) aţi murit (tum6) mulau, (ei, ele) au murit (von) mule(n); mori! mer!. muscă, muşte s.f. makh, mad [matl] 3.1. muşca [Prez. el (ea) muşcă] vb.tr. dandardl tr.kern.; (eu) am muşcat (me) dan-dardem, (tu) ai muşcat (tu) dandardăn, el (ea) a
63
muşcat vow (voj) dandar-dăs, (nes) am muşcat (ame) dandardum, (voi) aţi muşcat (tuml) dandardan, (ei, eie) au muşcat (von) dan-dard£(n); /niţsca/dandâr!.
N
nas, -uri s.n. nakh, ~ â m.l. nastu/re, -I s.m. kodak. - â
3.1.
nămol, -uri s.n. v. noroi. nărav, —uri s.n. năr&v/o, -uri [-ură] m.l. ne- pref. bi- pref.; ~v&ndut bibikindâ.
-ne-pron.pers. v. noi. nebun1, -ă, -i, -e adj. dU/6, (-î, -6, -6) paSn. nebun2, -i s.m. dil/6, -6 m.1.
nebuni, -e s.f. dil/i, -ă 3.1. nccăji [ Prez. el (ea) se necăjeşte] vb.tr.,refl. I. vb.tr. nekaiîl (Perf. nekiizi-
sardăs) tr.kern. II. vb.refl. nekazil pe(s) (Perf. nekiizi-sardâs pes) pdsqi kem. necrendici/os, -oas9, -oşi, -oase adj. bipatival/6, (-1, -6, -e) paăn. negru, neagră, negri, negre adj. kal/6, (-1,	-€) paâi.
nemţ/esc, -ească, -eşti, -eşti adj. nemclko (m.,3.1. jekh.) nemclka (m.,3.1. but.) paăn. nepot, nepoţi s.m. nepâ/to, -ci m.1.
nerv/os, -oasă, -oşi, -oase
adj. v. m Sn ios. nevastă, neveste s.f. 1. 3uvl/î, -ă 3.1. Z rromnA, -ă
3.1.
nlpron.pers. v. noi. nimănui pron.,adj.neg. v.
nim eni. nimeni pron.neg. khonik neg.sam.; pe~ khanikâs, al (a, ai, ale) nimănui khanikâsq/o, (-î, -e, -e).
64
nimănui khanikâsqe, la (în) ~ khanikiisee, de ta (din) ~ khanikasear, de (către) ~ khanikâsear, despre ~ khanikâsear, cu ~ khanikâţa. nimic pron.neg. khând neg.sarn.; (adj.) de ~ khanc6sq/o, (-1, -e, -6), în (la) ~ khancesee, de Ia (din) ~ khancOswar, cu ~ khan^ţa. ninge [Prez. ninge] vb.intr., impers. del iw bitr.kem.; a nins dăs iw, nisip, -uri s.n. kiăaj, ~â 3.1. noapte, nopţi s.f. rrât, ~â
3.1.
noastră pron.,adj.pos. v.
nostru. noastre pron.,adj.pos. v.
nostru. noi pron.pers. ame 3en. sarn.; pe ~ am<5n, nouă (-ne, ni) am£nqe, la (în) ~ amcnee, din (de la)
~ amânear, de (către) ~ amâiear, despic ~ amen-aar, despre ~ amâiear, cu ~ amânţa. noră, nurori s.f. bor/î, -ă
3.1.
nor/oc, -oace s.m. baxt, ~ â
3.1.
noroc/os, -oasă, -oşi, -oase adj. baxtal/o, (-1, -e, -€) pasn.
noroi, noroaie s.n. cik, ~ â
3.1.
nostru, noastră, noştri, noastre pron.,adj.pos. amar/6 (-1, -6, -e) p6sqi pasn. sam. noştri pron., adj. pos. v.
noştri. nota [Prez. el (ea) notează] vb.tr. notil tr.kem.; (eu) am notat (me) noti-sard&n, (tu) ai notat (tu) notisardăn, el (ea) a notat vow (voj) notisardăs, (noi) am notat (amâ)
65
notisardăm, (voi) a{i notat (tume) notisardăn, (ei, ele) au notat (von)
nolisarde(n).
nou, nouă, noi, noi adj.
nev/6, (-1, -6, -6) pa&i. nouă1 adj. v. nou. nouă2pron.pers. v. n oi. nouă3 num. cârd. enă; nije kard.ginav.; ~ sute enă Sel;î, - mii enă zurale. nouăsprezece num. cârd. de£uenă;de£ui]ij6 kard. ginav.
nouăzeci num. card. enavar-dăS kard.ginav.; ~ şi mu enavardei thaj jekh, ~ şi doi enăvardăS thaj duj, ~ şi trei enăvarddS thaj trin, ~ şi patru enâvard£§ thaj Star, ~ şi cinci enăvard££ thaj pan3, ~ şi şase enăvardăă thaj fiow, - şi şapte enăvard££ thaj eftâ, ~ şi cpt enăvard^S thaj oxtâ, ~ şi nouăenă\ard& thaj enă.
nu adv. d; na adv. nuc, -i s.m. akorin, ~ a 3.1. nuc/ă, -i s.f. akhâr, ~ a m.l. nuia, nuiele s.f. 1. ioârd/a, -i [-e] 3.1. 2. rovl/î, -ă 3.1. numai adv. niimaj; nbma adv.
nume, — s.n. na/w, -vâ m.h nuntă, nunţi s.f. bă/w, -vâ m.l.; la ~ bev£see.
O
oaie, ol s.f. bakr/i, -ă 3.1 oal/ă, ~cs.f. pir/î, -ă 3.1. oară, orii sf var 3.1 II. (nan) de trei ori trin var ginav. oaste, oşti s.f. katanăăag, ~ a xl [tar-i ungarikanî dhib: katonasâg, „miJitărie", „armată”, „cătă-nie”]. obicei, -uri s.n. nărav/o, -uri [-ură] m.1. obosi/t, -tă, -ţi, -te adj. khin/6, (-i, -6, -6) paân.
66
observa {Prez. el (ea) observa] vb.tr. v. vedea. ocară, ocări sfv. ruşine.
J ochi, — s.m. jakh, - & 3.1. ocn/ă, -e s.f. xîw (tal-i plaîn) {jekh). xîvă (tal-i plaîn) {but.) 3.J. [la l.C. există perifraza: Jekh xiw tal-i plaîn, kâear ank(h)-alad6n ol manuŞ Ion thaj angâr thaj vi avcr butăqo”]. oculi/st, -şti s.m. okulîst/o, -mi [-ură] m.l. ofensa [Prez. el (ea) ofensează] vb.tr. v, înjura. ofiţer, -i s.m. 1. xarkumâr/i, -a m.l. 2. (bară) rraj (jekh.), (bord) rrajâ (but.) m.1, olog, oloaga, ologi, oloage adj. bang/6, (-î, -6, -6) pasn.
om, oameni s.m. manuă, ~ â m.1.
omen/os, -oasă, -şl, -oase
adj. manuâikan/â, (-Î, -6, -£) pa&i.
omoplaA, -ţi s.m. v. spinare.
omorî [ Prez. el (ea) omoară] vb.tr. mudardl; (eu) am omorât (me) mudardem, (tu) ai omorât (tu) mu-dardân, el (ea) a omorât yow (voj) mudardăs, (noi) am omorât (am6) mudardâm, (voi) aţi omorât (tum£) mudardăn, (ei, ele) au omorât (von) mudardl(n):' omoară!, mudăr!. omor/ât, -âtă, -âţi, -âte adj. mudard/6, (-1, -e, -£) paăn.
oplnc/ă, ~i s.f. cerul/i, -ă 3.1. opt num.cârd. oxtâ kard. ginav.; ~ sute oxt6 Selâ; ~ mii oxt<5 zurald optsprezece oum. cârd.
deăuoxtd kard. ginav. optzeci num. cârd. oxto-vardlâ kard.ginav.; ~ şi unu oxtovard& thaj jekh,
67
~ şi doi oxlovard6§ thaj duj, ~ şi trei oxtovardds Ihaj trin, ~ şi patru oxto-v ard 65 thaj Star, ~ şi cinci oxtovardes thaj pai», - şi Şase oxtovard£3 thaj 5ow, ~ şi şapte oxtovardâî thaj eftâ, ~ şi opt oxtovarddâ thaj oxt6, ~ şi nouă oxto-varddâ thaj enă oraş, -c for/os, -uri [-ură] m.I.
orb, -I s.m. kor/6, -6 m.I. orb, oarbă, orbi, oarbe adj.
kor/6, (-1, -6, -6) paSn. ordona [Prez. el (ea) ordonă] vb.tr. porundil; (eu) am ordonat (md) porundisardem (tu) ai ordonat (tu) porundi-sardăn, el (ea) a ordonat vow (voj) porondisardăs, (noi) am ordonat (ame) porundisardăm, (voi) a// ordonat (tum£) porundi-sardân, (ei, ele) au ordo-
nat (von) porunci-sarde(n); ordonă! po-runcisăr!. orologiAi,-i s.n. v. ceas. osânz/ă, -r s.f. khojal/î, -ă
3.1.
ostaş, -i s.m. katân/a, -i [-e]
3.1:
oţet s.n. ivim./. oţeti (a se) [Prez. el (ea) se oţeteşte] vb.refl. ăutâvdl ptsqikem. ou, ouă s.n. anrr/<5, -6 [-e] m.I
P
pace s.f. pâda 3.1.
pai, -e s.n. sulum, ~ Ax/.
paisprezece num. card.
deSustâr kard.ginav. paiat, ~e s.n. avlîn, ~ ă 3.1. pană, pene s.f. porr, ~ â ml.
panglic/â, -- s.f dor/î, -â
3.1
68
para, -le s.f. v. ban. pară, pere s.f. ambrol, ~ a m.l.
pasăre, păsări s.f. dirikl/î,
-â 3.1.
Paşte s.m. Patragî 3.1. pat, -uri s.n. 1. pat/o, -uri [-ură] m.l. 2 paslin, ~âj.I. patru num.card. star kard.ginav.; — sule Star sclâ: ~ mii star zuraic. patruzeci num.card. star-v ar des kard.ginav.; ~ şi unu Star vad es thaj jekh, ~ şi doi starvadeî thaj duj, ~ şi trei Starvades thaj trin, ~ şi patru star-vad£s tliaj star, ~ şi dud starvades thaj pa»3, - şi şase starvades thaj ăow, ~ şi şapte starvades thaj eftâ, — şi opt slarvad66 thaj oxtâ, ~ şi nouă star-va des thaj cnâ. păcat, -c s.n. pakât/o, -uri [-ură) m.l.
păduch/c, -i s.m. ju/w, -vâ j. I.
pădur/e, -i s.f. vtis, ~ i m.l. pământ, -uri s.m. phu/w, -vă 3.1.
păr, peri (tir/ul, -clc de păr) s.m. b;d, - â m.l. păr, peri (pomul) s.m.
ambrolm, ~ ;i 3.1 părea {Prez. iui (ei) îi pare) vb.intr. lai lcs (la) bitr. kem.; îmi pare rău lai ma nasul /.../ le pare rău fal len nasiil. păzi [ Prez. ci (ea) păzeşte] 1. vb.tr. piizî! (Perf pazisardăs) tr.kern. 2. vb.tr. arakhcl (Perf. arakhiăs) tr.kern pâin/e, -i manr/o, -e m.l. până prep. ,ii prep. pântec, ~c s.n. piirr, ~ ă m.l pc prep. p-o; p-c: p-ol; pa prep.
pcşl/c, -i s.m. macli/o, -e m.l
69
piatră, pietre s.f. barr, ~ k m.l.
picior, picioare s. n. punr/6, -e [-6] [ponr/6, -£] m.l piele, piei s.f. mork/l, -ă 3.1. piept, -uri s.m. kolîn, ~â m.l.
plepten/e, -1 s.m. kanglA, -ă 3.1 pierde \PrC7-. el (ea) pierde]
I.	vb.tr. xasarăl tr.kem. (eu) am pierdut (me) xa-sard6m, (tu) ai pierdut (tu) xasardăn, el (ea) a pierdut vow (voj) xa-sardfe, (noi) am pierdut (am6) xasardăm, (voi) a\i pierdut (tum£) xasardăn, (ei, ele) au pierdut (von) xasard£(n) II. vb.refl. xasâvei a se pierde pesqi kem. (ev) m-am pierdut (me) xasaj]£m, (tu) te-ai pierdut (tu) xasajlăn, el (ea) s-a pierdut vow (voj) xasajlăs /.../ (ei, ele) s-au pierdut (von) xasajlă(n).
pierd/ut, -uti, -aţi, >ute
adj. xasard/6, (4, -4,
paSo.
pisic/ă, -i s.f Sanel/I, -ă 3.1 plant/ă, -e (medicinali) s. f.
drab, ~ 61iul. piaţă, plăţi s.f poki/mâs, -mâţa m.l. plăti [Prez. el (ea) plăteşte] vb.tr. pokinel tr.kem.; (eu) am plătit (me) pokindân, (tu) ai plătit (tu) pokindăn, el (ea) a plătit vow (voj) pokin-dăs, (noi) am plătit (am£) pokindăm, (voi) aţi plătit (tum£) pokindăn, (ei, de) au plătit (von) pokin* d<3(n); plăteşte! potin!. plăt/it, -ită, -1(1» *lte adj.
pokind/6, (-î, -6, -6) pa&i plânge [Prez. d (ea) plânge] vb. ir.,intr. rrovel tr. bitr. kem.; (ea) am plâns. (me) mijân, (tu) ai pUns (tu) rrojăn, d (ea) a plâns
70
vow (voj) rrujăs, (noi) am plâns (ame) rrujâm, (voi) aţi plâns (tum£) mijăn, (ci, e/e) au plâns (von) rruj6(n); plângi! irov!
plin, -ă, -i, -e adj. pherd/6, (-1, -6, -€) pa&i. ploaie, ploi s.f. brîsîn(i), ~ da; breSîn(t), ~ d& m.1. ploua [ Prez. plouă | vb.iatr. del o bri'Sîn(t); a plouai dăs o briâîn(l) intr. kem. pod, -uri s.n. pod/o, -uri [-ura] m.l. pofti [Prez. el (ea) pofteşte) vb.tr,intr. v. vrea. poflîai»- - s.m. ângal/â, -6 m.l pom, -I s.m. ka£t, - £ m.l pop/ă, -i s.m. v. preot. port, -i s.m, bal/â, -6 m.l porumb, -1 s.m. kukurbz/o, -uri [-ura| m.l porunci [ Prez. el (ea) porunceşte| vb.tr.,intr. v. ordona.
polcoavA, -e s.f. peial/o, -a
m.1.
prăvăli/e, -i s.f. boli, ~â xl.
|cf. s.magii. „bolt”|. precum coaj.,adv. sar konz.adv. preot, preoţi s.m. riasi], ~ £ m.I.
primăv/ari, -eri s.f. milij, ~ & m.1. printre prep. ma£k£r prep.;
~ noi malkir amâiee. prin(, -i s.m. rraj, ~ â m.l profesor, -i s.m. sTtărildr/i, -ă m.l. pungaş, -1 &m. v. hoţ. pure e/l, -I s.m. balidhor/o, -e[-€\m.l puric/e, -1 s.m. piS6m, ~ £ m.l.
purta [Prez. el (ea) poartă} vb.tr. v. duce. puşcă, puşti s.f jagal/î, -â
3.1.
puşcăriaş, -l s.m. v. arestat.
71
putea [Prez. el (ca) poale| vb.tr. astîl Ir.kem.; (cu) am puful (me) asii-sard&n, (tu) ai putui (I u) astisardan, el (ea) a putut vow (voj) aslisardas, (noi) am putut (ame) asli-sardăm. (voi) aţi pulul (tume) astisardan, (ei, ele) au pulul (von) aslis-<irde(n). puter/c, *i s.f zor, ~ a 3.1. puternic, -ă, -i, -c adj.
zural/6, (-),	-e)pasn.
putur/os, -oasă, -oşi, -oase adj. khandin/6, (-1, -e, -e); khanil/6, (-1, -6, ~e) pasn. puţi [ Prez. el (ea) pute] vb, Ir.intr. khândel; (eu) am pufit (me) khandem, (tu) ai puţit (tu) khândăn, el (ea) a pufit vow (voj) khân-dăs, (noi) am pufit (ame) khândăm, (voi) aţi puţit (lume) khăndâ, (ei, ele) au puţit (von) khânde(n).
puţin adv. xhuci adv. puţin, -ă, -i, ~c adj. xanci bipaiuv.pasn.
R
rabal, -uri s.n. rabat/o, -uri [-ură] m.l. rachiu, -uri s.n. riikl/a, -i [-ej.7./.
rade [Prez. el (ea) rade) vb.lr. v. bărbieri. rahat, -uri s.n. (euf.)v.
excrement. rană, răni s.f v. bubă. ras, rasă, raşi, rase adj. v.
bărbierit. răceala, răceli s.f. sil, ~ â
3.1.	[cf. frig (o) sil), răci [Prez. el (ea) răceşte] vb.refi. sudrol pesqi kem.; (eu) am răcit (me) sudrilem, (tu) ai răcit (tu) sudrihin, el (ea) a răcit vow (voj) Sudrilăs, (noi)
72
am răcii (umc) sudrilum, (voi) aţi răcii (lume) sudrilăn, (ci, ele) nu răcit (von) sudrile(n). răcor/os, -oasă, -oşi, -ase v.
frig uros. rămâne | Prez. el (ea) rămâne) vb.intr. adhel bitr.kem.; (eu) am rămas (me) achilem, (tu) ai rămas (tu) adhilăn. el (ea) a rămas vow (voj) achilăs, (noi) am rămas (amd) adhilăm, (voi) aţi rămas (tume) achilăn, (ei, ele) au rămas (von) achîl6(n); rămâi.'&6h\. răpos/at, -aţi s.m. mul/6, -6 m.l.
răsări vb.intr. v, i eş /' răspunde [Prez. el (ea) răspunde] vb.intr. molhâl bitr.kem.; Prez.: (eu) răspund (me) mothâw, (tu) răspunzi (tu) moth6s, ei (ea) răspunde vow
(voj) mothâl, (noi) răspundem (ame) mothus, (voi) răspundeţi (tume) rrtothân, (ei, ele) răspund (von) molh6n; Perf.: (eu) am răspuns (me) moth-oddm, (tu) ai răspuns (tu) mothodăn, el (ea) a răspuns vow (voj) moth-odăs, (noi) am răspuns (ame) mothodăm, (voi) aţi răspuns (tuml) mothodăn, (ei, ele) au răspuns (von) mothodd(n). răsuci (a se) [Prez. ei (ea) se răsuceşte] v. în t o arc e.
rău I. adv. nasul adv. II.
adj. nasul biparuv.paăn. răvaş, -e&n. v. scrisoare. răzb/oi, -oale s.n. (barâ) mari/m6s, -mâţa m.l râde [Prez. el (ea) râde) vb.intr. asâl intr.kem.; (eu) am râs (me) asajem, (tu) ai râs (lu) asajăn, el
73
(ea) a răs vow (voj) asajâs, (noi) am râs (ame) asajăm, (voi) ap’răs (tume) asajân, (ei„ ele) au râs (von) asaje(n); râde! its\ râs, -uri s.n. v, râse l. râset, ~e s.n. asa/m6s, -mâţa ml
râu, -uri s.n. len, - â 3.1. repara [Prez. el (ea) repară] vb.tr. lacharul tr.kem.; (eu) am repara! (me) ladhardem, (tu) ai reparat (tu) lechardăn, el (ea) a reparai vow (voj) ladhar-dăs, (noi) am reparat (am£) lachardum, (voi) a(i reparat (lumd) lachardăn, (ei, ele) au reparat (von) lachardăn); /^psara/iadhar!. repede adv. îto adv. respectabil, -ă, -1, -e adj.
patival/6, (-1, -6, -e) pasn. rest, -uri s.n. kot6r, ~â m.l. reteza [ Prez. el (ea) retează ] vb. tr. v. tă i a.
retez/at, -ată, -aţi, -atc adj.
v. tăiat. rc vist/ă, -c s.f. rivlst/a, -i [-e] 3.1. 2. Iii, ~ â m.l. ridica [Prez. cl (ea) ridică] vb.tr. vâstdel tr.kern.; (eu) am ridicat (me) vâsl-dem, (tu) ai ridicai (tu) vâstdăn, el (ea) a ridicai vow (voj) vâstdăs, (noi) am ridicat (ame) vast-dăm, (voi) a(i ridicat (tume) vâstdăn, (ei, ele) au ridicai (von) vâst-d£(n); ridică/ văstde! roade [Prez el (ea) roade] vb. tr. cemb(l)£l [dămbel] tr.kem.; (cu) am ros (me) cemblem, (tu) ai ros (tu) demblăn, el (ea) a ros vow (voj) dsmblas, (noi) am rvs (ame) demblăm, (voi) a[i ros (tume) cemblăn, (ei, ele) au ros (von) <5embkS(n). romn/ca, -ele s.f. rromn/i,
-ă 3.1.
74
roşu, roşie, roşii, roşii adj.
I0I/6, (-1, -e, -d) pasn. rupe [Prez. el (ea) rupe] I. vb. tr. phagcl tr.kern.; (eu)am rupi (me) phaglcm, (lu) ai rupt (tu) phlaglăn, el (ea) a rupt vow (voj) phaglăs, (noi) am rupt (ame) phaglăm, (voi) aţi rupt (tum<5) phaglăn, (ei, ele) au rupt (von) phagle(n). II. vb. refl. phagovel a se rupe (p6sqi kem.); (eu) m-am rupt (me) phagilăm, (tu) tern rupt (tu) phagilăn, el (ca) s-a rupt vow (voj) phagilăs, (noi) ne-am rupt (ame) phagilăm, (voi) v-afi rupt (lume) phagilăn, (ei, ele) s-au rupt (von) phagile(n). rupA, -tă, -ţi, -te adj 1. (tăiat) diind/o, (-i, 'C, -e) pa&i. 2 pliagl/6, (-1, -€, -6} pa£n. ruşin/c, -t s.f. laja/wâ, -ve m.1.
S
sac, saci s.m. gon/<5, -e m.l. sare, săruri s.f. Ion, ~ â m.I. sat, ~e s.n. gâ/w, -vâ m. l. Satana s.f Bcng m.1. sănătate s.f. sastimos m.l. sănăt/os, -oasă, -oşi, -oase adj. sastevest/6, (-1, -e, -e) pasn.
săptămân/ă, -i s.f. kurk/o, -e m. t.
sărac, -i S.m. corr/6, -e m.I. sărac, -ă, -i, -c adj. <5orr/6, (4, ~c, -e) pasn.; săracul de el! o, dorro lesear! sărăci/c, -i s.f corrai/m6s, -mata [corîim/6s] m.l. sari [Prez. el (ca) sare] vb.intr. xutel bitr.kem.; (eu) am sării (me) xuk~ I6m, (tu) ai sărit (tu) xuklătt, el (ea) a sărit vow (voj) xuklăs, (noi) am sărit (ame) xuklăm.
75
(voi) a[i sării (lume) xuklan, (ci, vie) au sărit (von) xuklcţn); suri! xuti!. sărman, -â, -i, -e ad.- v.
sărac. săte/an, -ni s.m. gawutn/6, -e m.l.
sătcancă, sătence s.f.
gawutn/î, -ă 3.1
săt/esc, -cască, -eşti, -eşti
ndj. giiwuln/o, (-T. -c. -6) pasn.
săt/ul, -ulă, -ull, -ulc adj.
cajl/6, (-î, -e, -e) paân. sătura [Prez. el (ea) se satură] vb.ref/.,tr. cajlovdl pesqi tr.kem.; (eu) m-am săturat (me) dajlilem, (tu) te-ai săturat (tu) dajlilân, el (ea) s-a săturat vow (voj) cajlilăs [vow dajlilâ; voi cajlilij (noi) ne-am săturat (ame) dajlilăm, (voi) y-aţi saturat (lume) cajlilăn, (ei, e/e) s-au săturat (von) cajlile(n).
sâmbăta adv. savalon£ adv. sânge s.n. rrat m.l. scadal, -uri s.n. dingâr, ~ d
3.1.
scoatc [ Prez. el (ea) scoate] vb.tr. ankalavel tr.kem.; (eu) am scos (me) anka-ladem, (tu) ai scos (tu) «inkaladân, (ei, ea) a scos vow (voj) ankaiadâs, (noi) am scos (ame) ankaladam, (voi) aţi scos (tum£) ankaladăn, (ei, ele) au scos (von) anka-Jadd(n); scoate! ankal!. scricr/c, -f s.f. 1. xramo/ m6s, -mâla m.l. 2. (în-crustare) dhindi/mâs, -mata m.l. 3. Iii, ~ â m.l. scris/oarc, -ori s.f (pos-tăqo) lil, ~ a m.l. scuip/at, -aţi s.n. dhungâr, ~ â m.l. scuipa [Prez. el (ea) scuipă] vb.tr.intr. chungarel tr., bitr. kem.; (eu) am
76
scuipai (me) chungar-dem, (tu) ai scuipai (tu) dhângardăn, el (ea) a scuipai vow (voj) dhun-gardăs, (noi) am scuipat (ame) chungardăm, (voi) aţi scuipai (tume) chun-gurdân, (ei, ele) au scuipat (von) dhungar-de(n).
seară, seri s.f rrât, ~ â .i.l. sec, scacă, seci, seci adj. v.
uscat. secer/ă, -i s.f. Ilin/o, -e m.l. sccur/u, -i s.f. v. topor. sete s.f. trus 3.1. seu s.n. v. grăsime. sfoară,sfori s.f. v. funie. singur, ~ă, -i, -e adj. kor-kor/6, (-i, -e, -e) pasn. stănin/ă, -i s.f khojal/i, -ă
3.1.
slin/os, -oasă, -oşi, -oase adj. v. s oi o s. slobo/d, -dă, -zi, -de adj. v. destrăbălai.
soacr/ă, s.f. sasuj, ~ a 3.1. soare s.m. kham, ~ a m.l. socr/u, -i s.m. sastr/6, -e m.l.
soi/os, -oasă, -oşi, -oase adj.
khojal/6, (-î, -6, -e) pasn. soră, surori s.f. phen, ~ â
3.1.
sparge [Prez. el (ea) sparge] vb.lr. v. crăpa. spar/l, -tă, -ţi, -tc adj. v. rup t.
spăla (a se) [ Prez. ei (ea) se spală] vb.refl. xalavcH pes pâsqi kem.; (eu) m~ am spălat (me) xala(w)-dem ma(n), (tu) le-ai spălat (lu) xala(w)dăn lu(t), el (ea) s-a spălat vow (voj) xala(w)dăs, (noi) ne-am spălat (amd) xala(w)dăm amen, (voi) v-aţi spălat (tuml) xala(w)dăn turneu, (ei, ele) s-au spălat (von) xala(w)d<£(n) pe.
77
spin/arc, -ari s.f. phik/<5, -e [-er] m.l. spune [Prez. el (ea) spune] vb.tr. v. zice. sta [Prez. el (ea) stă] vb.intr. besel bitr.kem.; (eu) am stat (me) beslem, (tu) ni stat (tu) beilân, el (ea) a stat vow (voj) beslăs, (noi) am stat (ame) bcSlăm, (voi) a[i stat (lume) beSJăn, (ei, ele) nu stat (von) be£16(n); stai jos! bei lel6!. ste/a, -le s.f. derxâj, ~ â :/./. slicl/ă, -e s.f. glît£/a, -i [-e]
3.1
strachină, străchini s.f
dar/6, -e m.l. stradă, străzi s.f. ulic/a, -i [-e] 3.1
strâmb, -ă, -i, -c adj. ban-g16, (-1, -e, -e) paân, strica [Prez. el (ea) strică] vb.Ir.,refl. rrimâl (pes) pesqi tr. kem,; (eu)
(m-) am stricat (me) rri-mosardem (man), (tu) (le-)ai stricat (tu) rri-mosardăn (tul), ei (ea) (s-)a stricai vow (voj) rri-mosardâs (Ies; la), noi (ne-)am stricai (ame) rri-mosardăm (amân), (voi) (v-)a{i stricat (tume) rri-mosardan (lumen), (ei, ele) (s-)au stricat, (von) rrimosarde(n) (len). striga [Prez. el (ea) strigă] vb,lr.,inlr. dingârdel tr.bilr.kem.; (eu) am strigat (me) dingardem, (tu) ai strigat (tu) din gard an, ei (ea) a strigat vow (voj) dingardăs, (noi) am strigat (ame) dingardăm (voi) afi strigat (tume) cingardăn, (ei, ele) au strigat (von) cingard6(n); strigă-/! cingarde Ies! strugur/e, -i s.m. drâkli, - â
3.1.
78
sub prep. t-aj; telâl: ~ pământ t-al i phuw; - casă t-al o kher. suficient adv. dosta adv. sunt f. vb. v. fi. suntem f. vb. v. fi. sup/ă, -e s.f. zum/î, -ă 3.1.; ~a de vită zumî gurumnăqi. supărăci/os, -oasă, -oşi, -oase adj. v. m â n i o s. ~ surd, surdă, surzi, surde adj, kasuk/6, (-1, -e, -e) pasn. sus adv. oprăî adv.
SUt/ă, -e s.f. sel, ~ă, 3.1.; o sută jekh sel; patru ~ e Star selâ.
§
şaisprezece	num. card.
desusâw kard.ginav. şaizeci num. card. Sow-vardes kard.ginav.; ~ şi
unu Sowvardls thaj jekh, ~ şi doi SowvardeS thaj duj, ~ şi trei sowvardes thaj trin, ~ şi patru Sow-vardeS thaj Star, ~ şi cinci sowvardlS thaj pan3, ~ şi şase SowvardeS thaj Sow, ~ şi şapte sowvardeS thaj eftâ, ~ şi opt SowvardeS thaj oxtâ, ~ şi nouă Sowvardes thaj enâ.
şapte num. card. eftâ; ~ sute eftâ Sela; ~ mii eftâ zurale.
şaptesprezece num.card. deSuefta kard.gina v.
şaptezeci num. card. efta-vardâS kard.ginav.; ~ şi unu eftavard£S thaj jekh, ~ şi doi eftavardeS thaj duj, ~ şi trei eftavardes thaj trin, — şi patru eftavard^S thaj star, ~ şi cinci eftavardeS thaj pan3, ~ şi şase eftavardes thaj sow, ~ şi şapte
eftavardes thaj eftă, - şi opt efta-vardeă thaj oxlo, şi nouă efiavardeS thaj enă.
şarpe, şerpi s.m. sap, ~ ă m.l.
şase num.card. Sow kard. ginav.; ~ sute 5ow Selă, ~ mii Sow zural£. şchi/op, -oapă, -opi, -oape
adj. bang/6, (-!. -c. -c) paJn.
şcoală, şcoli s.f. £kol/a, -i
[-e], i$kol/a, -i [-e] 3.1. şi conj. thaj; haj; aj kont şiret, -uri s.n. v. şnur. şnur, -uri s.n. dor/î, -ă 3.1. ştergăto/are, -ri s.f. khos-nor/î, -ă 3.1. şterge \Prez. el (ea) şterge) vb.tr. khosdl; (eu) am şters (me) khosl^m, (tu) ai şters (tu) khoslăn, el (ea) a şters vow (voj) khoslăs, (noi) am şters (ame) khosîăm, (voi) aţi
şters (tume) khoslau, (ei, ele) au şters (von) khosle(n); şterge-l! khos Ies!
Şti [Prez. el (ea) ştie] vb.tr. 3anel tr.kern.; (eu) am ştiut (me) 3ang]£m, (tu) ai ştiut (tu) 3anglăn, el (ea) a ştiut vow (voj) 3anglăs, (noi) am ştiut (ame) 3anglăm, (voi) aţi ştiut (tum£) 3anglăn, (ei, ele) au ştiut (von) 3angl£(n).
T
te pron. pos. t ă u. tabac s.n. v. tutun. talcpron.,adj.pos. v. tău. tare, -, tari adj. zural/o, (-1, -e, -e) pasn. tata, taţi s.m. dad, ~a m.l. tăcea [Prez. el (ea) tace] vb.intr. a<5h£l bitr.kem.;
80
(eu) am tăcut (me) adhildm, (tu) ai tăcut (tu) adhiiăn, el (ea) a tăcut vow (voj) adhilăs, (noi) am tăcut (am6) achilăm, (voi) aţi tăcut (tume) adhiiăn, (ei, de) au tăcut (von) adhilln. tăipron.,adj.pos. v. tău. tăia [Prez. el (ea) laie] vb.tr. chine] tr.kern.; (eu)am tăiai (mc) chindem. (tu)aită-/a/(tu) dhindăn, el(ea)a tăiat vow (voj) dhindâs, (noi) am tăiat (ame) dhindăm, (voi) aţi tăiat (tume) dhindăn, (ei, ele) au tăiat (von) dhindd(n); taie! 6hin!. tăi/at, -ată, -aţi, -ate adj.
dhind/6, (-1, -e, -€) pasn. tărâţ/ă, -e s.f. sel/î, -ă 3.1. tău, ta, tăi, talc pron., adj.pos. tir16 [io] (-1, -e, *e) paJin. aj pesqi sam. tâlhar, -i s.m. v. ban di t. tănăr1, ~ă, tincr/i, -e adj. tem 16, (-1, -d, -e) pasn.
tânăr2, tineri s.m. tem/6, -d m.l
tânără, tinere s.f. tem/î, -ă
3.1
târgui vb.tr.f Prez. el (ea) târguie] K.cumpâra, teamă, temeri s.f. dar, ~ â
3.1.; ~ de Dumnezeu dar le Devldsoar; ~ de oameni dar le mânu* senear.
termina [Prez. el (ea) termina] vb.tr. gatîl tr.kern.; (eu) am terminal (me) gătisarddm, (tu) ai terminat (tu) gătisardăn, el (ca) a terminal vow (voj) gâti-sardăs, (noi) am terminat (am6) gătisardăm, (voi) aţi terminat (tume) gătis-ardăn, (ei, ele) au terminat (von) gătisarde(n). tine pron.pers. v. tu. tiran, ~i s.m. xoiăriko manuâ (jekh.), xoiăriko mânu sa (but.) m.l.
81
tiran, -ă, ~i, ~e adj. v.
mânios. toalet/â, -e s.f. xTndli(n), -ă
3.1.
topi [Prez. el (ea) topeşteJ vb.tr., bilei, bilavel Ir. kem.; (eu) am topit (me) bilajlgm, (tu) ai topit (tu) bilajlăn, el (ea) a topii vow (voj) bilajlâs, (noi) am topit (ame) bilajlâm. (voi) aţi topit (tum6) bilajlăn, (ei, ele) au topit (von) bilajle(n). top/lt, -ltă, -iţi, -ite adj. 1. bilad/o, (-î, -6, -e) pasn.
2.	adj. invar, topime biparuv.pafn. top/or, -oare s.n. tover, ~ ;i m.l.
torţ/a, -c s.f. v. lumânare tot adv. sa adv.; ~ aşa sa kadă.
tot, toată, toţi, toate pron, adj. nehot. sawor/o, (-{, -e, -€) pasn. aj bijen. suni.
toţi, toate pron.,adj.nehot.
1.	v. tot. 2. se pasn. aj bijen.sani.
trage [Prez. el (ea) trage] vb.tr. ci'rdel tr.kem.; (eu) am tras (me) drdem, (tu) ai tras (tu) cîrdăn, el (ea) a Iras vow (voj) cîrdăs, (noi) am tras (ame) cîrdam, (voi) aţi Iras (tume) cîrdăn. (ei. ele) au tras (von) cîrde(n); (rage! cTrde!.
trandafir, -i s.m. trandafir/o -uri [-ură] m.l.
trăi [Prez. el (ea) trăie$tc] vb.intr. traîl bitr.kern.; (eu) am trăit (me) Irai-sardem, (tu) ai trăit (tu) tniisardăn, el (ea) a trăit vow (voj) traisardăs, (noi) am trăit (ame) trăi-sardăm, (voi) aţi trăit (tume) traisardăn, (ei, ele) au trăit (von) trai-sardă(n).
82
trânti [ Pro/., ci (ca) înmieşte] vb. tr. v. ;i r u n ca. trânt/it, -ilă, -iţi, -ilc adj.
ciiudjn/6, (-i, -e, -e) pasn. trebui [Prez. el (ca) trebuie] vb.intr impers. trebui bitr., biien. kem.; el(cu) trebuia vow (voj) trebuias. trcce [ Prez. ci (ca) trece] vb.tr,, intr. nakhel tr.,bifr. kcru.; cu am frec ti f (mc) na bhlcm, (tu) ai trecui (tu) nablilăn, el (cil) ;i trecut vow (voj) nakhlâs, (noi) am trccuf (ame) imbhlâm, (voi) aţi trecui (lume) nakhlăn, (ei. ele) au trecui (von) naklile(n); treci! nakh! trei num. card. trin kard. ginav,
trcisprczcce num. card.
de.şutrin kard.ginav. trcizeci num.card. (.rănda kard.ginav. - şi unu trănda tiiaj jekh, ~ şi doi
trănda thaj duj. - svi trei trănda thaj 1 rin, ~ şi patru trănda thaj siar, ~ şi cinci trănda tiiaj pun:;, ~ şi şase tranda lhaj sow. ~ şi şapte trănda thaj cită. ~şi opt trănda tiiaj oxto, ~ şi nouă trănda thaj enă. tren, -uri s.n. 1. jagal/o, -c m.l. 2. tren/o, -uri [-ură] m.l
tribunal, -c s.n. v. / ude ca tă. trimite [Prez. el (ea) trimite] vb.tr. IrădcI tr.kern.; (eu) am trimis (mc) trâ-dem, (fu) ai trimis (lu) trâdăn, el (ea) a trimis vow (voj) trădăs. (noi) am trimis (ame) Irădăm, (voi) aţi trimis (lume) trădau, (ei, ele) au trimis (von) trâde(n); trimite! (rade!.
Iroac/ă, -c s.f. v. alb ie. tu pron.pers. tu 'jcn.sara.; pe tine lu(t), ţie, îţi, ţi tuqe,
83
in (la) line tuoe, despre tine tuoar, dc la (din) tine lunar, de (către) line luear, cu tine tuya. tunde [ Prez. el (ea) lunde] vb.tr. 1. rrândel tr.kern.; (eu) am tuns (me) rrân-dem, (tu) ai tuns (tu) rrândăn, el (ea) a tuns vow (voj) rrândăs, (noi) am tuns (ame) rnindăm. (voi) a{i tuns (tume) rrandăn, (ei, e!c) au tuns (von) rrânde(n); tunde! rrande! 2. rrîmavel [mi’r-ravel] (Perf. rrTmadăs). lun/s, -să, -şi, -se adj. rrand/o, (-1, -e. -e); rrf-mad/6, (-j, -e, -e) pasn. tuşi [Prez., ci (ea) tuşeşte] vb.intr. xasul bitr.ken:.; (eu) um tuşit (me) xnsa-jem. (tu) ni tuşit (tu) xasa-jan, cl (eu) a tuşit vow (voj) xsisajâs, (noi) am tuşit (ame) xasajâm. (voi)
a{i tuşii (lume) xasajân, (ei, ele) au tuşit (von) xasaje(n). tutun s.m. drab (bengesqo) m.l.
T
ţară, ţări s.f. them, - â m.l. ţâţă, ţâţe s.f. cu c/î. *ă /. : (ci, ea) suge ~ ă (vow, voj) piei cuâ. ţclin/ă, -i s.f. phuw carăşa (Jekh.'), phuvă darăţa (but.) 3.1. ţine [Prez. el (ea) ţine] vb.tr.,intr. (n)înkerel [(n) i'ngerel ] ir., bitr. kern.: (eu) am [inui (me) (11) Tnkerdem, /tu) ai ţinui (n)Ynkerdăn, el (ea) a ţinut vow (voj) (n) Tnkerdăs, (noi) am ţinut (urne) (n)Tnkerdiim, (voi) aţi ţinui (tume) (11)
X4
Ynkerdăn, (ei, ele) au ţinui (von) (n)Tnkerde(n); Să te ţină Dumnezeu! Te (n)înkerll tut o Del!; ţineo! (n)Tnker la(a)!; (a dura) nu durează mult! di (n)lnker61 but. ţinut, -uri s.n. than, - i m.l
ţipa [Prez. el (ea) ţipă] vb.intr. v. striga. ţuic/ă, -i s.f. v. ra ch i u.
U
ucidc [Prez. el (ea) ucide] vb. tr. mudarel tr.kern; (eu) am uds (me) mudar-d£m, (lu) ai uds (tu) mudardăn, el (ea) a uds vow (voj) mudardăs, (noi) am uds (ame) mudardăm, (voi) aţi uds (tum€) mudardăn, (ei, ele) au uds (von) mudar-dă(n); ucide/mudirl.
uci/s, - ă, uci/ji, -se adj. mudard/6, (-î, -6, -e) pasn.
uita [Prez. el (ea) uită] vb.tr. bistrel tr.kern.; (eu) am uitat (me) bistardlm, (tu) ai uitat (tu) bistar-dăn, el (ea) a uitat vow (voj) bistaidăs, (noi) am uitat (ame) bistardăm, (voi) aţi uitat (tum£) bts-tardăn, (ei, ele) au uitat (von) bistarde(n);/7U uita! na bistăr!. uita (a se) [Prez. el (ea) se uită] vb.refj. v. vedea. uman, -ă, ~i, -e adj. v.
omenos. umăr, umeri s.m. dum/6, -6 m.1.
umbla [Prez. el (ea) umblă] phinSl bitr.kem.; (eu) am umblat (me) phirdlm, (tu) ai umblat (tu) phir-dân, el (ea) a umblat vow (voj) phirdăs, (noi) am
85
umblat (ame) phirdăm, (voi) aţi umblat (tume) plurdăn, (ei, ele) au umblat (von) phirde(n); umblă! phirl umfl/at, -ată, -aţi, -ate adj.
phukl/6, (-1, -e, -e) pasn. umple [Prez. el (ea) umple] vb.tr. pherăl tr.kem.; (eu) am umplut (me) plier-dcm. (Iu) ai umplut (t u) pherdăn, el (ea) a umplut vow (voj) pherdăs, (noi) am umplut (am£) pher-dăm, (voi) afi umplut (tum<5) pherdăn, (ei, ele) au umplut (von) pher-d£(n); pher! umple! umpl/ut, -ută, *uţi, -utc adj. pherd/6, (-1, -e, -e) pasn.
una num. card. v. unu. unde adv. kaj adv. unge [Prez. el (ea) unge] vb.tr. makh£l tr.kem.; (eu) am uns (me) makhlem,
(tu) ai uns (tu) makhlăn, el (ea) a uns vow (voj) makhlăs, (noi) am uns (ame) makhlăm, (voi) aţi uns (tume) makhlă, ei, (ele) au uns (von) maklile(n); unge!mak\\\ ungur/esc, -cască, -eşti, -eşti adj. ungrîko (jekh.), ungrîka (bul.) paSn. uns, unsă, unşi, unse adj.
makhl/6, (-1, -e, -6) pasn. unsprezece num.card. deău-jekh kard.ginav. unt s.n. Jchii m.l. untură s.f. <fikcn m.l unu, una, num.card. jekh kard.ginav. ur/ât, -âtă, -âti, -âte adj.
nasul biparuv.pasn. urc/at, -ată, -aţi, -atc 1. adj. anklisl/6, (-1, -e, -e) pa£n.
II,	adv. (călare) ~ pe cal anklistâ p-o grasl. urech/e, -1 s.f. kan, ~ ;1 m.i urgent adv. Ho adv.
86
usca f Prez. el (ea) se usucă] vb.tr.,ret). £ukof tr., pesqi kem.; (eu) m-am uscalţvos) sukilem, (iu) le-ai uscat (tu) £ukilăn, ei (ea) s-a uscat vow (voj) sukilăs, (noi) ne-am uscat (am6) sukilăm; (voi) v-aţi uscat (tume) sukilăn, (ei, ele) s-au uscat(yon) sukile(n). □sc/at, -ală, -aţi, -atc ac/j.
âuk/6, (-1, -e, -e) pasn. usturoi s.m. sir, ~ â 3.1. uşă, uşi s.f. udâr, ~ â m.l. uşor adv. lokhes adv.
V
vac/ă, *1 s.f. gurumn/t, ~ ă
3.1.
vară, veri s.f. milâj, ~ ă m.l.
varză, verze s.f. âax, ~ â m.l; ~ murată sax £ukl<5; ~ fiartă cu carne sax maseţa.
vas, -e s.n. v. castron. văduv, ~i s.m. phiwl/6, -e m.L
văduv/ă, -e s.f phiwl/î, -ă
3.1.
vând/ut, -ută, -uţi, -ulc adj.
bikind/â, (-1, -6, -£) pasn. vânt, -uri s.n. balvâl, ~â 3.1. vcch/i, -c, -I, -i adj. v.
bătrânesc. vedea [Prez. el (ea) vede] vb.tr. dikh£l tr.kern.; (eu) am văzut (me) dikhlâm, (tu) ai văzut (tu) dikhlan, ei (ea) a văzut vow (voj) dikhlăs, (noi) am văzut (ame) dikhlăm, (voi) afi văzut (tum6) dikhiăn, (ei, ele) au văzut (von) dikWe(n); uite! dikh!. veni [Prez. el (ea) vine] vb. intr. avei bitr.kem.; (eu) am venit (me) avilem, (tu) ai venit (tu) avilăn, el (ea) a venit vow (voj)
87
avilăs [avi!6; aviUJ, (nai) am venii (ame) avilăm, (voi) aţi venii (tume) avilăn, (ei, ele) au venii (von) aviI6(n); vino!av! ver/de, -zl adj, zele/no, -j;i pa£n.
vie, vii s.f. rez, ~ â 3.1. ( var.
I.C.: rez, ~ â]. vil/a, -e s.f. v. pala l. vin, ~uri s. n. mol. - â j. I vinde [-Prez. el (ea) vinde] vb.tr. bikinel tr.kern.; (eu) am vândut (me) bikindem, (tu) ai vândut (tu) bikindăn, el (ea) a vândut vow (voj) bikin-dăs, (noi) am vândut (ame) bikindăm, (voi) aţi vândut (tum£) bikindăn, (ei, ele) au vândut (von) bikinde(n); vinde! bikin!. vinerea adv. para£tun£ adv. vinov/at, -ată, -aţi, -ate adj.
1.	dosHl/o, (-1, -e, -e) 2. vinovime biparuv.pasn.
viu, vie, vii, vii adj. suvin-d/6, (-Î, -e, -e) pasn. voastră pron., adj. pos. v.
vostru. voastre pron.,adj. pos v.
vostru. voi pron.pers. lume jen. sam. pe ~ tumen, vouă, vă, vi,- v- tumenqe, în (la) ~ tumlnee, de la (din) ~ lu menea r. de (către) ~ tumlnear, despre ~ tumenear, cu ~ tumenţa. voi/os, -oasă, -oşi, -oase adj. sănătos. vopsi [Prez. ei (ea) vopseşte] vb.tr. 1. makhd 2. voksîl tr.kern. vopsit, -ită, -Iţi -Ite adj. 1. makhl/6, (-î, -e, -e) paSn.
2.	voksiml biparuv.pasn. vostru, voastră, voştri, voastre pron.adj.pos. tumar/o, (-1, -e, -e) pa$n. aj pesqi sam.
88
voştri pron., adj, pos, v.
vostru. vrabie, vrăbii s.f. cirikl/î, -ă
3.1
vrea [Prez. el (ea) vrea] vb.tr. kamel ir.kem.; (eu) am vrut (me) kamlem, (tu) ai vrut (tu) kamlăn, ei (ea) a vrut vow (voj) kamlăs, (noi) am vrut (ame) kamlăm. (voi) aţi vrut (tume) kamlăn, (ei, eie) au vrut (von) kamle(n). vrer/e, -i s.f. v. dorin / ă.
zicc [Prez. el (ea) zice] 1. vb.tr.intr. phenel bitr.,tr.' kern.; (eu) am zis (me) phendem, (tu) ai zis (tu) phendăn, el (ea) a zis vow (voj) phendăs, (noi) am zis (am6) phendăm, (voi) aţi zis (tume) phendăn, (ei, ele) au zis (von) phende(n), zi! phen!. 2. vb.tr..intr. mothâl bitr.tr. kem.
Z
zarvă s.f.\.gătăgie. zăpadă, zăpezi s.f. iw, ivâ m.l.
zece, num.card. kard.ginav. zl, zile s.f. des, - â [ges, ~ a] m.l ziar, ~e s.n. gazet/a, -i [-e]
3.1.
89
''I.
iii
Dicţionar RROM - ROMÂN (Căldarăresc),
realizai Ue Ghcorghe Sarău şi Comeliu Cofccnu prin inversarea materialului lexical din „dicţionarul român-rrom (căldarăresc)”
A
abă/w, -vâ m.l. dikh b a w, achel (Perf. achilăs (m.I.jckh.) achilo, (.l/.Jck/i.) achili. (m.j.l.,but.) achilc) bitr. kcm. 1. a rămâne; adh ie Devieţa! la revedere! [rămâi cu Dumnezeu!); ~ and-o p'ato (el, ea) zace în pat, ~ cdrro a da falimel vb.intr. 2. a înceta; o brf ssn(t) achilo pioa-ia a înceta L adîes adv. astăzi adv. akanâ adv. acum adv. akhor, -â m.L nuc/ă, -i s.f. akhorin, ~â j.f. nuc, ~i (pomul) s.m. amar/o, -i, -e, -e pcsqi pasn.,sar/t. a) nostru (a noastră, ai, ale noastre), ~o (hem ţara noastră pron.adj.,pos. amboldel (Perf. amboidăs) I. tr.kcm. a întoarcc; a
învârti. !I. pcsqi kem. ~ pes a sc -întoarcc, a sc răsuci, a sc învârti vb.rcfl. ambrol, - â m.l. pară, pere
s.f.
ambrolm, ~â j.l. păr (pomul), peri s.m. ame jcn.sarn. (f-to 3cno, nom., but.) noi; (akuz.) amen pe noi, (icnit.) amenq/o. -1; -e. -cal nostru, a noastră, ai (ale) noastre; (dat.) amcni/c nouă, nc, ni; (iok.) amenee la (în) noi; (ablat.J amenear de (către) noi, de Ia (din) noi, despre noi, prin noi; (soc.) amenţa cu noi. ameci'l (Perf. amccisardăs) bitr.kcm. a leşina vb.intr. amen .ten.sarn. dikh a m c. amenoar .tcn.sam. dikh a mc. amenoc jcn.sam. dikh a in c. amenda .icn.sam. dikh a m c. amcnqc .icn.sam. dikh a m c. amenq/o, -i, -e, -c .ien.sam. dikh a ni 6.
93
amiire pcsqipasn.,sarn. dikh amar o. an prep. în; - el maj but thana în mai mullc locuri prep.
a ii â/w, »vâ m.l dikh n a w. andâ prep. la; în prep. andre adv. înăuntru adv. anei (Perf. andăs) tr.kern. a aducc vb.tr. angâr, ~â m.l. carbun/e, -i s.m. angrust/i, 3.1. inel, ~e; ~ă sumnakuneb\\\xV&n\ s.n. ankaiave) (Perf. ankala-(v)dâs) tr.kern. a scoate vb.tr.
ankalel (Perf. ankaldâs) tr. kem. dikh a n k a -lavei. ankiel (Perf. anklistăs) (m.l.,jekh.) anklislo, (j.L, jekh.) anklistî, (ni. 3.1. but.) ankliste) bitr.kem. 1. a ieşi; ankff a vri! ieşi afară 2. a răsări. ~ o kham iese soarele; ~ o chon răsare luna vb.intr.
anklist/o, -i, *c, -c pasn. călarc; — p-o grast calare pc cal adv. anrr/o, -e m.l. ou, ouă s.n. ânear prep. din prep.
(tocat.) arakhel (Perf. arakhlăs) tr.kern. a afla, a găsi; a păzi, vb.tr. arăt adv. în seara asta, astă scară; aseară; adv. (loc. adv.).
aresel (Perf. areslâs) bitr.
kem. a ajunge vbJntr. armă/n, -jâ 3.1. blestem, ~e s.n.; del ~ jâ a blestema. arr6 m.l. făină s.f. asâl (Perf. asajăs) bitr.kem.
a râde vb-intr. asam/os, -mata m.l. râs, -uri, râset, ~c s.n. asa/w, -vâ m.I. moara, mori s.f.; asavesĂc Ia moară.
astîl (Perf. astilăs) bitr.kem. a putea vb.intr.; phenel ke ~ zicc că poate.
94
asunel (Perf. asundăs) tr.kem. a auzi vb.tr. athavel {Perf. atha(v)dâs) 1. tr.kem. a înşela vb.tr. 2. pSsqi kern. ~ pe a se înşela vb.refi.; (me) atha-(v)dem man (eu) m-am înşelat.
avei (Perf. avilăs, (m.l.jekh) avilo, (3.1. Jekh) avilî, (m. 3. 1. bat.) avile) bitr. kern. a veni vb.intr.; ~ o ivent vine iama. aver biprins, pasa., sarn. altul, (alta, alţii, altele) pron.,adj. nehot.; ~ des alaltăieri, ~ data altă dată. avlm, -â 3.1. palat, ~ e s.n.\ vil/ă, -e s.f.', curte, curţi s.f.\ gospodări/e, -i s.f. avri adv. afară adv. awgîn m.l. miere s.f. azakarel (Perf. azakardăs) tr., bitr.kem.dikh a zu k e r e1. azukerel (Perf. azukerdăs) tr.,bitr.kern. a aştepta vb. tr.,intr.
B
bax, -tă 3.1. nor/oc, -oace s.f; şans/ă, -e s.f.) feri-cir/e, -i s.f baxtal/o, -î, -e, -e paSn. noroc/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj.; feric/it, (-ită, -iţi, -ite) adj. bakr/i, -ă 3.1. oaie, oi s.f. bakrich/o, -e m.l. miel, miei s.m.
bakr/o, -e m.l. berbec, ~i s.m.
bal, ~â m.l. păr, peri s.m. fir (de păr), fire s.n. balâj, -â 3.1. albie, albii s.f. troac/ă, -e s.f.\ căpister/e, -i s.f; copaie, copai, s.f baiichorr/â, -e m.l.(xurd.)
purceluş, ~i s.m. bal/o, -e porc, ~i, s.m. balvâi, -â 3.1. vânt, -uri s.n.; marel î ~ bate vântul; ~ barf furtună, bang/o, î, -e, -e pasn. 1. şchi/op, (-oapă, -opi,
95
-oape) adj.; olog, (oloagă, ologi, oloage) adj.; strâmb, (~ă, ~i, ~e) 2. curb/at, (-atâ, -aţi, -ate) adj. bar, -ă .?./ grădin/ă, -i, s./ bar/o, î, -e, -e pafo mar/c, -i ac#.
barol (/tecf barilâs), (/»./, jekh.) barilâ, (a.Ljekh.) barili, (m.3.1.but.) barile) bitr.kem. a creşte vb.intr. barval/o, -î, -e, -e, pasn.
bog/at, (-ată, -aţi, -ate) adj. barr, -â m.l. piatră, pietre s.f.
bazokorfl (Perf. bazoko-risâjlăs) tr.kem. a batjocori vb.lr. băw, băva m.i nun/ta, -ţi s.f; bevesee la nuntă, beng, -â m.l. diavol, -i;
drac, ~i; Satan/a, -e s.f. berbek/o, -uri [-ura] m.i.
bcrbcc, ~i s.m. (dikh bakrcfy besel (Perf. beslăs) bitr.kem.
a sta; a locui vb.intr. bers, ~â m.l. an, ~i s.m.
bi1 ne- ~ bikindo nevândul [ dikh vi n e-]. bi2 prcp.(3en.) fară prep.; ~ iov6nqo fără bani, gratis, bikind/o, -1, -e, -e pasn. vând/ut, (-ută, -uţi, -ute) adj.
bikinel	(Perf.	bikindăs)
tr.kern. a vinde vb.tr. bilad/â, -i, -e, -e paân. top/it (-ită, -iţi, -ite) adj. bilajl/6, -i, -e, -e pasn. top/it (-ită, -iţi, -ite) adj. biiavel	(Perf.	bilajlăs),
(m.l.jekh.) bilajlâ, (3.1. jekh.) bilajlî, (m. 3.1. but.) bilajle) tr.ker. a topi vb.tr. bipatîval/o, -i, -e, -e pasn. necredînci/os, (-oasă, 03-oşi, -oase) adj. bire/o, -uri [-ură] m.i.
birou, ~ri, s.n. birovl/î,	-ă 3.1.	albin/ă, -e
s.f, ol ~ă albinele, birul dikh biro vli bistrel	(Perf.	bistardâs)
tr.kem. a uita vb.tr.
96
blstrel (Perf. bistardăs) tr.kern. a uita vb.tr. bis kard. ginăv. douăzeci num. card. bis thaj duj kard.ginâv.
douăzeci şi doi num. card. bis thaj eftâ kard.ginâv.
douăzeci şi şapte num. card bis thaj jekh kard.ginâv. douăzeci şi unu num. card.
bis thaj nije kard.ginâv. douăzeci şi nouă num. card.
bis thaj oxto kard.ginâv.
douăzeci şi opt num. card. bis thaj paii3 kard.ginâv. douăzeci şi cinci num. card.
bis thaj sow kard.ginâv. douăzeci şi şase num. card.
bis thaj star kard.ginâv. douăzeci şi patru num. card.
bokhal/o, -i, -c, -c pa$n. flămân/d, (-dă, -zi, -de) adj.
bol/a, -i [-e] 3.1. [var. boal/a, ~i] boală, boli s.f. [dikh vi nas va Hm o s]. boit, ~â 3.1 prăvăli/e, -i, s.f. boltiee la prăvălie [cf. s.magh. boit „magazin, prăvălie”], bor/î, -ă 3.1. noră, nurori s.f. bow, -â ml cupt/or, -oare, s.n.
bresîn, -da ml. dikh br iătn. brad/î, -ă 3.1. cof/ă, -c s.f brâd/o, -uri [-ură] m.l.
bra/d, -zi s.m. bric/o, -uri [-ură] m.l.
bric/i, -e s.n. brîsm, -da m.1. ploaie, ploi s.f.; del o ~ a ploua, buki, -ă 3.1. dikh bu ti. but biparuv.pasn. mul/t, (-tă, -ţi, -te) adj. butăq/o, -î, -e, -e pasn. de lucru; ~ o ka£t lemn de lucru.
butivâr adv. de multe ori adv. but/f, -ă 3.1. lucru, ~ri s.n.; kerâ ~ a lucra.
97
c
cerdel (Perf. cerdăs) tr.kem.
dikh ci rdel. cerul/i, -ă 3.1. dikh c îri/Jj. cîkn/6, -î, -e, -i pasn. mic, (~ ă, ~i, ~ i) adj. cTknor/o, -i, -e, *e padn. (xurd.) mic/uţ, (-uţă, -uţi, -uţc) adj. (dim.). ci'pi/mos, -mata m.l. gălăgie, -i s.f cîrdel (Perf. cîrdăs) tr.kem. a trage vb.tr.; ~ drab a fuma.
cîrul/i, -fi 3.1. opinc/ă, -i s.f.
*
c
căces adv. desigur; (este) adevărat adv. căci/mos, -mata m.l. adevăr, ~uri s.n. căc/o, -î, -e, -e pasn. ade-văr/at, (-ată, -aţi, -ate) adj.
căjl/o, -î, -e, -e pasn. sătul, (~ă, ~i, ~ e) adj. cojlovel (Perf. dăjlilăs (m.l.jekh.) cajlilo, (j./.y ekh.) căjlili, (m.xl.but.) căjlile^ p&qi kem. 1. a se sătura 2. a-i (plăcea (a fi satisfăcut) vb.tr., refl. daj/of tu? eşti satisfăcut? cămbel (Perf cămblăs) tr.kem. a roade vb.tr. can/k, ga 3.1. genunchi, ~ -s.m.
căr, -â 3.1. iarbă, ierburi s.f. căr/o, -c m.l. strachină, străchini £/T;castr/on, -oane s.n. căs/o, -uri |-liră| m.L ccas, ~uri s.n. cemb(])el fcămbelj (Perf demblăs) tr.kem. dikh âămbcl. cerb/o, -uri [-ură] m.l. cerb, ~i s.m.
cercetol (Perf. cercetosâjlăs) tr.kem. a cerceta vb.tr. cercetosard/o, -i, -e, -e pasn. cercet/at, (-ată, -aţi, -ate) adj.
98
cerxâj, -â 3.1. slea, stele s.f. cetii (Perf. £ctisardăs) tr.
kcm. a citi vb.tr. ci adv. nu adv. cik, -â 3.1. mocirl/ă, -e s.f', glod, ~uri s.n.; nor/oi, -oaie s.n.; nămol, ~uri s.n. ciken m.l. untură s.f. cingâr, -â 3.1. scandal, ~uri s.n. ceartă, certuri s.f. cingaril (Perf. cingărisardăs)
1.	tr.kem. a certa; vb.tr.
2.	pdsqi.kem. ~pe (Perf. cingarisâjlăs) a se certa vb.refl. [forma cea mai extinsă este kerdl cingâr, „a face scandal”].
dres/a, -i [-e] 3.1. dre/aşă, -şe &f.
cirikl/i, -ă 3.1. pasăre, păsări s.f. vrabie, vrăbii s.f. citii {Perf citisardăs) tr.kem. a citi vb.tr.; dîtisâr maj dur! titeştc mai departe! cor, ~â m.l. hoţ, -i s.m. band/it, -iţi s.m. tâlhar, ~i s.m. pungaş, ~i s.m.
cord in/o, -e m.l. furt, ~uri s.n.
corei (Perf. cfrdăs) tr.kem. a fura vb.tr. corri'/mos, -mata, m.l. mize-ri/e, -i s.f.; sărăci/e, -i s.f.
corr/o, -î, -e, -e pasn. sărac, (~ă, ~i, ~e) biet, (biată, bieţi, biete) adj.; ~o !6sear! bietul (săracul) de el!
cuc/i, -ă 3.1. ţâţ/ă, -e s.f.; pici ~1 (el, ea) suge (ţâţă).
♦	*
CH
chaw, chave m.l. fecior, ~i i’.m.; băi/at, -eţi s.m. chaworr/o, -e m.l. băieţe/1, -i, s.m. feciore/1, -i s.m. chej, -â 3.1. fată, fete s.f.; -bar/ fccioar/ă, -e s.f.; ch6j!c fată! chib, -ă 3.1. limb/ă, -i, s.f.
99
chindi/mos, -mata m.1. scri-er/e, -i (încrust/are, -ări) s.f. chind/o, -i, -c, -e pafn. tăi/al, {-ată, -aţi, -ate), rup/L, (-tă, -Ji, -te), retez/at, (-ată, -ati, -ate) adj. chinei (Perf dhindăs) tr. kem.
a tăia; a reteza; a rupe vb.tr. chon, ~â m.1. lună, -i s.f:, o ~ ankld! răsare luna. chudcl (Perf. dhudăs) tr. kem. a arunca; a trânti, a doborî vb.tr. dhudăsmao grast m-a trântii calul, chudin/o, -î, -c, -c paSn. arunc/al, (-ată, -aţi, -ate), trânl/it, (-ilă, -iţi, -ite), dobor/âl, (-âlă, -aţi, -âtc), adj. chur/l, -ă 3.1. cuţit, ~ s.n.;
-	ban baionetă, chudcl (Perf dhudăs) tr.kem.
dikh dh udei chungâr, ~â ml. scuipa/l, -ţi s.m. chungârdel (Perf dhungardăs) tr.kern. a scuipa vb.tr. chungarel (Perf dhăngardăs) tr.kem. dikh chungârdel.
D
dad, -a m.l. tată, taţi s.m. dandalel (Perf dandaldăs) tr.kem. dikh dandarei dandarei (Perf. dandardâs) tr.kem. a muşca vb.tr.; dandardăs man o Jukel m-a muşcat câinele, dan/t, *dâ m.l. dinte, dinţi s.m. dar, -â 3.1. fric/ă, -i s.f.; teamă, temeri s.f; si Ies ~ lui îi este frică, daral/o, -î, -e, -e pasn. fric/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj.
data 3.1. dată, daţi s.f; avdr altă data. dttprep. din prqx;~aibo de (din), dej, ~â 3.1. mam/ă, -c, s.f. del (Perf. dăs tr.kem. a da; rfema/dă-mi!; delesjag! dă-i foc! de jag! aprinde focul! — o iw ninge; ~ armajâ a blestema; ~ o bri'Sin a ploua.
100
destul adv. destul adv.
(cf.adv. român, destul], des I. kard.gină v. zccc num.card. II. navni (ora) zece; le ~ en&e la ora zece. desuduj I. kard.ginâv. doi-sprczccc num.card. II. navnf (ora) doisprczcce subst.; le desudonee la doisprezccc. dcsueftâ kard.ginâv. şaptesprezece num.card. desujckh I. kard.ginâv. unsprczece num.card. II. navni (ora) unsprczecc subst.; le deâujekhâee la unsprezece, desunjcn kard.ginâv. nouă-sprczccc num.card. desuoxto kard.ginâv. optsprezece num.card. desupân3 kard.ginâv. cincisprezece num. card. desusow kard.ginâv. şaisprezece num.card. desustâr kard.ginâv. paisprezece num.card.
desutrui kard.ginâv. treisprezece num.card.
Devei, Devlâ m.l. Dumne-ze/u, -i s. m.; D6vl!a Doamne! ; le Devlcsee Ia Dumnezeu. Adh le Devleţa! Rămâi cu Dumnezeu! [La revedere! ] des, -â m.l ziuă, zile s.f. dikhel (Perf. dikhlăs) tr. kern., pes kern. a vedea; a sc observa; a cerceta vb.tr.;dikh!ia&] uite!; refl. ~pes& se uita pes kcm. dil/î, -ă 3.1. nebun/ă, -e s.f dil/o1, -î, -e, -e paân. nebun, (~ă, ~i, ~e) adj. dil/o2, m.l. nebun, ~i s.m. dirept/âte, -aci 3.1. legitimaţi/e, -i s.f. dlw m.l. grâu s.m. doftor/o, -uri [-ură] m.l.
doctor, ~ i s.m. dopas, ~â 3.1. jumăt/ate, -aţi s.f.
dor/i, -ă 3.1. şiret, -uri s.n.; şnur, -uri s.n.
101
dosta adv. destul, suficienl adv. drab, -â m.l. 1. tutun s.m.; tabac s.n.; cfrdei ~ a. fuma 2. iarbă, ierburi s.f.\3. medicament, - s.n.\doctori/e, -i &f. drakh, -â 3.1. strugur/c, -i s.m. drom, -â m.l. drum, -uri 5./7.; cale, căi s.f;~ lachâ! drum bun! el ~ â 3an jekh p-e av6r drumurile sunt încrucişate (Ia răscruce), duj kard.ginav. doi, două, num. caid.; ~ sclă două sute. dukhâl (Perf. dukhajlăs) tr.,bi3en.kern. a durea vb.tr.,impas. dukhaln/o, -i, -e, -c pasn.
dura/os,(-casă,-cşi,-case) adj. duka(v)d/o -î, -e, -e pasn. îndurer/at, (-ată, -aţi, -ate) adj.
dum/o, -e m.1 umăr, umeri s.m. dur adv. departe adv.; ja maj ~! du-lc mai departe! dusei {Perf duslăs) tr.kcrn. a mulge vb.tr.; o dad ~ e gurvmnătata mulge vaca.
E
e prins.art. (vas e navnă e 3uvlikane lingesqe, k-o nom., jekh.) e phură bătrânele art. hot. eftâ I. kard.ginâv. şapte num. caid. II. navnî (ora) şapte subst; Ia cftâee la (ora) şapte; ~ &Iă şapte sute. eftavardes kard.ginâv. şaptezeci num.card.; ~ tbajjdkh şaptezeci şi unu, ~thaf duj şaptezeci şi doi, ~ thaj trin şaptezeci şi trei, ~ thaj stâr şaptezeci şi patru,
-	thaj pân3 şaptezcci şi cinci, - thaj âow şaptezeci şi şase, ~ thaj eflâ şaptezeci şi şapte, ~ thaj oxtâ şaptezeci şi opt, ~ thaj wjf^şaptezeci şi nouă. enă kard.ginâv. dikh n i j e. cnăvardes kard.ginâv. dikh ni jenvardâs
102
F
Gal Ies bitr.kem. lui (ei) îi pare vb.iatr.; (mie) uni pare fa/ma(a)/..J (lor) le parc fallea. felăstr/a, *1 [-e] 3.1. fereastră, ferestre s.f. fr&nt/o, -uri [-ură] m.l.
front, ~uri s.n. for/o(s), -uri [-ura] m.l. oraş, - e s.n.; târg, ~uri s.n.; le fonSsee la oraş; an-o ltro(s) în oraş.
G
gad, ~â m.l. cămaşă, cămăşi s.f.
g&Iben/o, -i m.l. galben, ~i (bani) s.m. gara(v)ddvel {Perf. gara-(v)dilăs) p6sqi kcm. a se ascunde vb.refl., garav-dov tul! ascundc-te!
garavel {Perf. gara(v)dăs I. Ir.kern. a ascunde vb.tr. II. p&qi kcm ~ pe a se ascunde; (mc) garavâw manca mă ascund, gaw, gavâ m.l. sat, ~ e s.n.;
comun/ă, -e s.f. gawntirî, «ă 3.1. sătean că, sătence s.f. gawutn/o1, -i, -e, -* paăn. săte/sc, (-ască, -şti, -şti) adj.
gawutn/o 2, -e m.l. săte/an, -ni s.m. gaxit/a, -I [-e] 3.1. ziar, ~ e s.a.; jurnal, ~ e s.o. goa/o, -c m.l. gag/iâ, -e (persoană, -e care nu aparţine) etniei nome); (ăran, ~ i s.m.\ orăşe/an, -ni S.BL
gatisarel (Perf. gătisardăs) tr.kem. a termina, a găta, a isprăvi vb.tr. ges, -â m.l. dikh d i s. gjlabal (Perf. gilabadăs) tr.kem. a cânta vb.tr.,intr.
103
giw m.l. dikh diw. gicitîir/a, -I [e] 3.1. ghicit/oare, -ori, s.f.; cimili-tur/ă, -i s.f. glâz/a, -i [e] 3.1 sticlă, -e s.f. godA, -ă 3.1. min/tc, -ţi s.f:, fir/e -i s.f. gog/i, -ă 3.1. dikh g o dl goj, - â m.l. câm/at, -aţi s.m.
gon/6, -e m.l. sac, ~ i s.m. grast, -k m.l. cal, cai s.m:, chudăs man o ~ m-a trântit calul, grastn/t, -ă 3.1. iapă, iepe s.f. gudl/o, -î, -e, -e pasn. dikh gug!6. gugl/o, -I, -e, -c pasn. dulc/c, -i adj.
gurumn/i, -ă 3.1. vac/a, -i s.f. 3a tc dusâs e gurumnă! mergi să mulgi vaca! guru/w, -vâ m.l. bou, boi s.m.
X
xaben, xa(be)mâta m.l. mânc/are, -ăruri s.f; aliment, ~c s.n. xatng, - â 3.1. fântân/ă, -i s.f izv/or, -oare s.n. xal (Perf xalăs) tr.kem. a mânca vb.tr. xalavel (Perf. xala(v)dăs) I, tr.kem. a spăla vb.tr. II. pesqikem. ~pea se spăla vb.refl.
xalkum 3.1. dikh xarkum. xamil (Perf xamisardăs) tr.kem a (a)mesteca vb.tr. xamilel (Perf. xamisardăs) tr.kem. dikh x a m îl. xamime biparuv.pasn. ames-tec/at, (-ată, -aţi, -ale) adj.
xamlmcl (Perf. xamisardăs) tr.kem. dikh x a m i -
UI.
xa/mos, -mata m.l. mâncare, mâncăruri s.f.
104
xanci I. adv. puţin adv. II. biparuv.pasn. puţin, (~ă, ~i, ~e) adj. xam'ng, -â 3.1. dikh xatng. xaravl/i, -ă 3.1 centură, -i s.f.; cure/a, -ie s.f xarkum 3.1. aramă s.f. xarkumarfl, -îi in./. ofiţer, ~i sm xasâl (Perf. xasajâs) bitr.
kem. a tuşi vb.intr. xasard/o, -î, -e, -e pasn.
pierd/ut, (-ută, -uţi, -ute) adj. xasarel (Perf. xasardăs) tr.kem. a pierde vb.tr. xasâvel (Perf xasâjlăs; (,ml jekh.) xasâjio, (3.1. j ekh.) xasajli, (m.3.1 but) xas~ âjle) tr.kem a piode vb.tr. xîndl/i, -ă 3.1. 1. toalet/ă, -e s.f; closet, ~e s.n.; (arg.) arest, ~uri s.n. xî/w, -vâ 3.1.1. gaura, găuri s.f. 2. groapă, gropi. 3. ocn/ă, -e s.f. 4. 3ung. (miu3) organ sexual feminin ( vulg.). xlel (Perf. xi'ndăs) 3ung., tr.,pes.kcm.; ~ pes a defe-
ca (a evacua materiile fecale) vb.tr. (şirefl.) vulg. xoxavel (Perf xoxavdăs) bitr.kem. a minţi vb.intr. xolăriko biparuv. pasn. agit/at, (-ată, -aţi -ate), nerv/os, (-oasă, -oşi, -ase), coleric, (~ă, ~i, ~e), tiran, (~ă, ~i, ~e) adj. xramo/mos, «mata m.l.
scrier/e, -i s.f.
Xurdor/o, -i, -e, -e pasn. (xurd.) mărun/t, (-tă, -ţi, -te) adj.(dim.). xutel (Perf. xuklăs bitr.kem. a sări vb.intr.
H
haj interi, dikh hâjda. htţjda interz. vino!; haide, hai!
in{erj., ~ito! vino repede! hârniko biparuv.pasn. harnic, (~ă, ~i, ~e) adj. hăr/o, -uri [-ură] m.l. har, ~uri s.n.
105
I
J
iskoâl/a, -i [-e] dikh iăko la. iskăl/a, - [e] şcoală, şcoli s.f.; la tâkolâeela şcoală, ito adv. repede; iute; urgent adv.
iw, Iva m.l. zăpadă, zăpezi s.f; ninso/are, -ri, s.f; del ~ ninge, iven/t, -dâ m.l iarnă, ierni s.f.; aveio~t vine iama. Î3 adv. ieri adv.
1
imboldel (Perf. Tmboldâs) tr.kem. dikh ambâldel.
impărcii (Perf împărci-sardăs) tr.kem. a împărţi vb.tr.
îngerel tr.kem. dikh ntrigercl
jag, ~â 3.1. foc, ~uri s.n.; jar s.n. de ~! aprinde focul!;
-	&?/7 incendi/u, -i s.n. jagal/i, -a 3.1. arm/ă, -c s.f. puş/că, -ti s.f.; chudăs ma(n) i jagall m-a doborât puşca, jagal/o, -e m.l. tren, -uri s.n. jagâq/o, -î, -e, -e pasn. dc foc; ~ o kăst lemn de foc.
jakh, -â 3J. ochi, - - s.m, jekh I. kard.ginav. unu, una num.cardII. navnf (ora) unu subst; le jekhesee la ora unu. jertfi {Perf. jertisardăs) I. tr.kem. a ierta vb.tr. II. ptsqi kem. {Perf. jer-tisâjlăs) a se ierta vb.refl.
106
K
kaj I. adv. unde, acolo unde adv. II. phand.sam. care pwn.rel. kal/o, -î, -e, -e pasn. negru, neagră, negri, negre adj.
kambli/mos, -mâţa m.I.
dikh k a m 1 / m 6 s. kamel (Perf. kamfăs) tr.kem. a dori, a vrea, a pofti vb.tr. kamll/tnos, <10318 m.I. iubir/e, -i s.f.\dragoste, ~
-	s.f; dorinţă, -e, s.f. kan, ~â m.I. urech/e, -i s.f. kanâ adv. atunci adv. kangl/i, -a 3.1. piepten/e, -i s.n.
karfin, karfînă [karfă] m.I.
cui, ~ e s.n. karing 1. prep. către prep. II.
adv. încotro adv. kâsear pudh. sam. dikh k o n. kasee pudh.sam. dikh k o n. kâsqe pudh.sam. dikh k o n.
kâsqe pudh.sam. dikh k o n. kâsq/o, -I, -e, -e pudh.sam.
dikh k o a. kast, -â m.I. 1. lemn, ~e s.n., jagigo kaăt lemn de foc; ~ thulâ buştean. 2. (rukh) pom, - i s.m. kasuk/o, -î, -e, -e paân. surd (surdă, surzi, surde) adj. kat, ~ă 3.1. foarfec/ă, -e s.f kat(î)ka adv. atei adv. kazom paSn. aj pudh.sam. cât, câtă, câţi, câte pron. adj. interog. kâţa pudh.sam. dikh k on. kâear adv. dincotro adv. kăpatii (Perf. kăpatisardăs) tr.kem. a căpăta vb.tr. kătăn/a, -i [*e] 3.1. ost/aş, -aşi s.m. kătanăsag, -a m.I. oaste, oşti s.f; armat/ă, -e; mi-lităric s.f. (dikh magăr. navnî katonasâg] kâzarm/a, -i [-e]	3.1.
cazarmă, cazărmi s.f; Ie ~âee la cazarmă.
kej/a, -i [-e] 3.1. [klidîu, ~â] cheie, ehei s.f kerdil/o, -î, -e, -e pasn.
făc/ut, (-ută, -uţi, -ute) adj. kercl {Perf. kerdăs) tr.keni. a face vb.lr..; ~ buti lucrcază. kerk/o, -î, -c, -e pasn. amar, (~ă, ~i, ~c) adj. kerel {Perf. kerdăs) tr.keni.
dikh k e rSI. kerk/o, -1, -e, -e pain. dikh.
kerkâ. kinel {Perf. kindăs) tr.keni.
a cumpăra, a târgui vb.lr. kiravd/o, -i, -c, -e pain. fiert, (fiartă, ficrli, fierte) adj. kiravcl {Perf kiravdăs) r bitr.,tr.kem. a fierbe; a pregăti mâncarea vb.intr. kisâj, -a 3.1. nisip, -uri s.n. kleime biparuv.pasn. încle-i/at, (-ată, -aii, -ate) adj. kocăk, ~â 3.1. nastur/c, -i s.m.
kodă sikav., pasa. sarn. acea,aceea pron.,adj.dem.
(akuz.) kodolă pe aceea; {3cnit.) kodoiâq/o, ~i, -e, •e al (a, ai, ale) acclei, (dat.) kodolăqe acelei, (lok.) kodolăec la (din) aceea; (ablat.) kodolâsar de (către) aceea, de la (din) aceea, prin aceea; kodolâţa cu aceea, kodo padii.sikav.sani. acel(a) pron. ,adj. dem.; ~«v<Şr cdă-lalt, ~duj cei doi; ~kaj cel care; {akuz.) kodolds pe acela; (jenit.) kadolesq/o, -/, -e, -e al (a, ai, ale) acelui; {dat.) kodolesqc acelui; kodolds&c la accia; {ablat.) kodol&ear de (către) acela, de la (din) acela, prin acela; (soc.) kodolega cu acela, kodolâ sika v.pain. aj. sam. acele(a), acei(a) pron., adj. dem. kodowaver sikav.pasn.aj.sam. celălalt, cealaltă, ceilalţi, cclelaltc, pron.,adj.dem.
108
kdf/a, *i [-e] 3.1. litr/ă, -e s.f. [măsura de capacitate sau de greutate echivalând cu un sfert de litru sau de kilogram], kolin, ~â m.l. piept, ~uri s.n. kon pudh.sam. cine pron. interog.; (akuz.) kas pe cine; (3enit.) kâsq/o, -i, -e, -e a! (a, ai, ale) cui; (lok.) kâsee la(în) cine; (ablat.) kiisaar defcătre) cine, din (de la) cine, prin cine; (soc.) kăţa cu cine. kontrakt/o, -uri [-ură] m.l.
contract, ~ e s.a. -korkor/o, -i, -e, -e pain. singur, (~ă, ~i, ~e) adj. kor/o, -î, -c, -e pasn. orb, (oarbă, orbi, oarbe) adj. korr, ~â 3.1. gât, ~uri s.n. kotor, -â m.l. I. buc/ată, -ăţi s.f. 2. rest, -uri s.n. kovl/o, *î, -e, -e pafn. moale, moi adj. krastav£c/o, -i m.l. cas-trave/te, -ţi s.m.; sukle ~i murături.
kris, ~â 3.1. 1. judec/ată, -ăţi s.f 2. tribunal, ~e s.n. krîsm/a, -i [-e] 3.1. crâşmă, -e s.f; han, ~uri, s.n. kukuruz/o, -uri [-ură] m.l.
porumb, ~i s.m. kurk/o, -e m.l. 1. săptămână, -i s.f. 2. duminic/ă, -i s.f. kusel {Perf. kuâlăs) tr.kem. a înjura, a jigni, a ofensa vb.tr.
Kh
khqjn/i, -ă 3.1. găin/ă, -i s.f kham m.l. soare s.m.; o ~ ankle! răsare soarele. khanc(i) adv. nimic adv.; khandesee pe nimic, ieftin „de tot”; khandd-saar din nimic, khândel (Perf. khandăs) bitr.kem. a puţi, a mirosi urât vb.intr. khandin/6, -î, -e, -e I. pain. leneş, (~ă, ~i, ~e), putur/os,
109
(-oasă, -oşi, -oase), împu-ţ/it, (-ită, -iţi, -ite) adj. II. m.l. ~/6, -c hoit, -uri s.n.
khanger/î, *â 3.1. biseric/ă, -i s.f. la ~â&e la biserică, khas m.l. fân s.n. khaee adj. aici adv. khanger/î, -ă 3.1. dikh k hanger/. kheli/mos, -mata m.l. joc.
~uri s.n. kher, ~â m.l. casla, -e s.f. khere adv. acasă adv. kheresq/o, -i, -e, -e pasn. de casă, al (a, ai, ale) casei adj. khelel (Perf. kheldăs) tr.
kem. a juca vb.tr. kher, ~â m.l. dikh kher. khere adv. dikh khere. kheresq/o, -i, -e, -c pasn.
dikh kh erdsqo. khil m.1. unt s.n. kbin/o, -î, -e, *e pasn.
obos/it, (-ită, -iţi, -ite) adj. kbir, -ă 3.1. furnic/ă, -i s.f. khoj 3.1. 1. seu s.n. 2. gră-
sim/e, -i s.f. khojal/i, -ă I. 3.1. I. slănin/ă, -i s.f 2. osânz/ă, -e s.f khojal/o, -t, -e, -e pasn. cu osânză; (flg.) soi/os, (-oasă, -oşi, -oase), slin/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj. khonik neg. sam. nimeni pron.neg.; (akuz.) khani-kâs pe nimeni; (3enit.) kahnikâsq/o. -e, -e al (a, ai, ale) nimănui; (dat.) khanikâsqe nimănui; (lok.) khanikâsee la(în) nimeni (ablat.) khani-kisear de(către), nimeni, de la (din) nimeni, prin nimeni, (soc) khanikâga cu nimeni, khosel (Perf khoslăs) Ir. kem. a şterge vb.tr.; khos to/şterge-te! khosnor/i, -ă 3.1. 1. batist/ă, -e s.f. 2. cârpă, -e (ştergă-to/are, -ri) s.f. khul, -a m.l. excrement, ~e s.n.
110
L
la jen.sam. dikh Ian. la prin3.art. (i oblikani fdrma e artikulesqi e); porr(ă) la papinâqe pene de gâscă, lacharel {Perf. ladhardâs) tr.kem. a repara, a drege vb.tr.' laches adv. bine adv. lach/o, -i, -e, -e pasn. buii, (ă, ~i, ~e) adj.; drom ~6 drum bun! ian i jen.sam. oj „ea" (k-o akuz.) pe ea, o pron.pers. lânc/o, -uri [-ură] m.l. lanţ, -uri s.n. la3a/wo, -va {-ej m.l. ruţi-a/c, -i s.f, ocara, ocări s.f. laear / 3en.sam. oj „ea” (k-i ablat.) de la (din) ea, de (către) ea, prin ea pron.pers. lâee i jen.sam. oj „ea” (k-i lokât.) la (în) ea pron.pers.
lâţa / jen.sam. oj „ea” (k-i 50c.) cu ea pron.pers. lâqe / Jen.sam. oj „ea” (k-i dat.) ei, îi, -i- pron.pers. laq/o, -i, -e, -e pcsqi pasn. al (a, ai, ale) ei pron., adj.pos.; ~o dad tatăl ei ~/ dej mama ei. lăgan/o, -uri [-ură], lăg^ja m.l. leagăn, ~e s.n. legîmVa, -i [-c] j.1 legumi, -e s.f. lei (Perf. lăs) tr.kem. a lua vb.tr.; ~jag& lua foc, a se aprinde. ien1 / jen.sam. on „ei, ele” (k-i akuz.) pe ei(ele) pron.pers.
Ien2, -ă J.l. 1. gârl/ă, -e s.f
2.	râu, ~ri s.n. 3. barf ~ fluviu, bare lenăfluvii, lenear / jen.sar. on „ei, ele” (k-i ablat.) de ia(din) ei(ele), de(către) ei(ele), prin ei(ele) pron.pers. lenee / jen.sam. on „ei, ele” (k-i lok.) la(în) ei(ele) pron.pers.
111
lenţa /jensam. on „ei, ele” (k-i soc.) cu ei (ele) pron.pers. lenqe ixn.sam. on „ei, ele_ (k-i dat.) lor, Ie li pron.pers. lenq/o, -i, -e, -e pesqipasn., sam. al, (a, ai, ale) lor pron.,adj.pos.
Ies i jen.sam. ow „el” (k-i akuz.) pe el. îl, -I-pron.pers. lesear Î3en.sam. ow „el" (k-i ablat.) de la(din) el, de (către) el, prin el pron.pers. lesee / sen.sam. ow „el” (k-i Iok.) în (la) el pron.pers. lesqe i Jen.sam. ow „el” (k-i dat.) Iui, îi, -i- pron.pers. lesq/o, -1, -e, -e pâsqi pasn. , sam. al, (a, ai, ale) lui pron.,adj.pos.; ~o dad tatăl lui. leţa i Jen.sam. ow „el” (k-i soc.) cu el pron.pers.
Iii, ~â m.l. carte, cărţi s.f.;
caiet, ~e s.n.; revist/ă, -e s.f. epistol/ă, -e s.f.\ răvaş, ~ s.n.; scrier/e, -i s.f
lokhes adv. 1. încet 2. uşor adv.
lol/o, -i, -e, -e paSn. roş/u (-ie, -ii, -ii) adj.
Ion m.L sare s.f.
Iov/o, -e m.J. ban, ~i s.m.
lujne adv. lunca; luni (în ziua de luni) adv.
lulnd/î, -a 3.1. floare, flori s.f.
lulug/i, -a 3.1 dikh lu iu dl
lungo [pl.: Iîui3i] paHn. lung, (~ă, ~i, ~i) adj.
Iun/o, -e m.i secer/ă, -i s.f.
M
ma 3en.sam. dikh m an.
mach/6, -c m.l. peşt/e, -i s.m.
maj adv. mai adv.; ~ bard mai mare.
112
makh, maci [matl] 3.1.
muscă, muşte s.f. makhel (Perf. makhlăs) tr.kern. a unge; a vopsi vb.tr.
makhl/o, -î, -e, -e pasn. uns (unsă, unşi, unse) adj. malavel (Perf. maladăs) tr.kern. a lovi; a bate (a ciocăni la uşă) vb. tr.; mala(v)dăs ma(n) (el, ea) m-a lovit. man1 Î3en.sam. me „eu" (k-i akuz.) pe mine, mă, m-pron.pers. man2 jen.sam. dikh mănqe. mangel (Perf. manglăs) tr.kern. a cerc vb. tr.; mangf cere! manr/o, -e m.l. pâin/e, -i s.f manus, -â m.l. om, oameni s.m.
manusikan/o, -î, -e, -e pasn. omen/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj. mânear / jen.sam. me „eu” (k-i ablat.) dc la(din)
mine, de (călrc) mine, prin mine pron.pers. mânee / jen.sam. me „eu” (k-i lok.) la(în) mine pron.pers. mânţa i 3en.sam. me „eu” (k-i soc.) cu mine pron.pers. mănqe i jen.sam. me „eu” (k-i dat.) mie, îmi, -mi-pron.pers.; !aw~ îmi iau; te !es~! să-mi iei! mânqe 3en.sarn. dikh mănqe. mapa, -i [-e] 3.1. hartă, hărţi s.f
mărci m.l. marţi s.f marc ine adv. marţea; marţi (în ziua de marţi) adv. mare! (Perf. mardăs) I. tr.kem. bate vb.tr. n. bitr.kem. ~c bal văl bate vântul. III. pâsqi kem. ~pe (s) a se bate vb.refl. mari/mos, -mata m.l. razb/oi, -oaie s.n. \ bătăi i/e, -i s.f:, bătaie, bătăi s.f
113
inârzin/a, -i [-el 3.1. mar-gin/e, -i s.f.\ ~ âoe la margine.
mas, -â m.l. came, cărnuri s.f.
maskâr I. m.l. (but. ~â) mijloc, ~uri; centr/u, -e s.n. II. prep. între, printre, în mijlocul prep.; ~ Ienee printre (între) ei (ele).
mat/o, -i, -e, -c beat, (beată, beli, bete) adj. macinil (Perf. mădinisardăs) tr.kem. a măcina vb.tr. mătur/a, -i [-e] 3.1. mătur/ă, -i s.f.
mc 3e11.sarn.nom. eu pron. pers.
mekhl/o, -i, -c, *c pasn.
lăs/at, (-ată, -aji, -ate) adj. mclaI/6, -i, -e, -c paân. murdar, (~ă, ~i, ~e) adj. merel (Perf mulăs.ro./. jekh mulo. (3.1. jekh.) mulî, (m.3.I.but.) mul£ bttnkem. a muri vb, intr.
meri/mos, -mata, m.l.
moarte, morţi s.f mesel/i, -a 3.1. masă, mese s.f.; -aeela masă. milaj, -â m./. vară, veri s.f. mişto adv: bine adv. mîrravel (Perf. mîrradăs) tr.kem. dikh rr Tma văl. mok/î, -ă 3.1. dikh morkf. mol, -ă 3.1. vin, ~uri s.n. mom m.l. ccară s.f. momelrî, -ă 3.1. lumân/are, -ări s.f.; facli/c, -i s.f. mork/î, -ă 3.1. piele, piei s.f.
[la I.C.: dikh vi mork€\. mor/o, -i, -c, -c păsqi paăn.t sam. dikh m u ro. mothol (Perf. motho(w)dăs) tr.,bitr.kem. 1. a spune vb.lr; mothd mânqe! spune-mi! 2. a răspunde vb.tr., intr. mudard/o, -î, -c, -c pasn.
uci/s, (-să, -şi, -se) adj. mudarcl (Perf. mudardăs) tr.kem. a omorî, a ucide vb.tr.
114
muj, -â m.l. gur/ă, -i s.f:, larm/â, -e s.f:, zarv/ă, -e s.f:, gălăgie, -i s.f; ~baro hohot.
mukhel (Perf. mukhlăs) ir. kem. a lăsa vb.tr. mukhl/o, -i, -e, -e pasn. dikh mekhl 6. mul/â, -e paSn.,m.l. I. pa&i. mul/6, -î, -6, -e mort, (moartă, morţi, moarte) adj. II. m.l. răpos/at, -aţi, s.m. mor/t, -ţi s.m. mur/o, -i, -e, -e pesqi pasn.,sam. al meu, (a mea, ai (ale) mele) pron.,adj.pas.; ~ o dad tatăl meu.
N
na adv. nu adv.; na ~ nu. na-i (i konstrukcia avei tar o adv. na + kem. si [hi] 1. nu este; nu există; ~l6see nu este la el. 2. nu are; ~
ma(n) (eu) nu am, ~ tu (tu) nu ai, - Ies (el) nu are, - amin (noi) nu avem, - tumdn (voi) nu aveţi, ~ len (ei, ele) nu au. naj, -â m.l. deget, ~e s.n.; ol ~ ă degetele, nakh, ~â m.l. nas, ~uri s.n. nakhel (Perf. nakhlăs) bitr.kem. a trece vb.intr. nakhel bitr. kem. dikh nakhel. nang/o, -î, -e, -e pasn. gol, (goală, goi, goale) adj. nasial/â, 4, -e, -e paân. dikh n a s v a 16. nasul pafn,,adv. I. pasn. rău, (rea, răi, rele) adj.; urât, (urâtă, urâţi, urâte) adj. II. adv. rău, urât, adv. nasvaii/mos, -mata m.l.
boală, boli s.f. [v.şi b6la\. nasval/o, -î, -e, -e pasn. bolnav, (~ă, ~i, ~e) adj. naşei (Perf. naslăs) bitr. kem.
a fugi, a alerga vb.intr. naw, nava m.l. nume, ~ s.n.
115
nărav/o, -uri [-ră] m.i. nărav, ~uri s.n.; obicei (prost), -uri s.n. ne- neg.pref. ne—bikind/o, (-1, -e, -e) nevând/ut, (-ută, -uţi, -ute) [dikh vi bi-] adj. nemcîk/o, [pl.: -a] pasn. nem{/esc, (-cască, -eşti, -eşti) adj. nepot/o, -cî m.i. nepot, -ţi s.m.
nev/o, -i, -e, -c paân. nou (nouă, noi, noi) adj. nckazil (Perf. nekăzisardăs)
I.	tr.kem. a necăji vb.tr.
II.	pes kem. (Perf. nekăzisardăs pes) ~ pes a se necăji vb.refl.
nije I. kard.ginav. nouă num.card.; ~ âelâ nouă sute; ~ zurale nouă mii II. /w ra/(ora) nouă, Ie ~nee la (ora) nouă subst. nijenvardes kard.ginâv. nouăzeci num.card.; ~ thajjek. nouăzeci şi unu,
~ thaj duj nouăzeci şi doi, ~thajuinnouăzeci şi trei, ~ thaj star nouăzeci şi patru, ~ thaj pan3 nouăzeci şi cinci, ~ thaj sow nouăzeci şi şase, ~ thaj efti nouăzeci şi şapte, ~ thaj oxid nouăzeci şi opt, ~ thaj nije nouăzcci şi nouă.
nîngârel (Perf. ning ard ăs) (bi)tr.kern. a duce, a purta; a ţine; a dura vb.intr., tr.; ~ but durează (ţine) mult; te ~ lu(f) o Del! Să te ţină Dumnezeu! ~ andre a conţinc.
notîl (Perf notisardăs) tr. kem. a nota vb.tr.
numa(j) adv. numai adv.
116
o
o	priiu.art. (vas e navnă mursikanl lingenee, k-i nom., k-o jekh.) o phuro bătrânul, oblu biparuv.pasn. direc/t, (-tă, -{i, -te); drept, (dreaptă, drepţi, drepte) adj. [dikh vi rba], oce adv. dikh oihc. oxto(b) I. kard.ginav. opt num.card.; ~ seta (selâ) opt sute; ~zuraigopt mii.
II.	navni (chso) (ora) opt; le oxtoven&e la orele opt. axtovardes kard.ginav. opt-zcci num.caid.; --thajjekh optzeci şi unu, ~ thaj duj optzeci şi doi, ~ thaj trin optzeci şi trei, - thaj ilar optzeci şi patru, ~ thaj panJ optzeci şi cinci, ~ thaj soiv optzeci şi şase, ~ thaj eftâ optzeci şi şapte,
~ thaj oxtâ optzeci şi opt, ~ thaj nij6 optzeci şi nouă.
oj 3en.sam. dikh v oj. okuAst/o, -uri [-ură] m.l.
ocul/ist, -işti s.m.
ol	prinj.art. (vaS e navnă mur£ikane aj 3uvlikane ling^nee, k-i nom., k-o but.) ol kheră casele, on 3en.sam. dikh w on. oprii i prep. deasupra, sus (pe) pre.; ~ mânec deasupra mea. othe adv. acolo adv.
ov jen.sam. dikh o w. ow jen.sam. dikh vow.
P
p-e prep. pe; p-e mese li pe masă.
p-o prep. pe prep.; -grastpc cal.
117
p-ol prep. pe; p~o! kherâ pe case. pâca j.l. pace s.f. pâx/o, -uri [-ură] m.I. gheaţă, gheţuri s.f. paxol (Perf. paxosardăs) bitr.kem. a îngheţa vb. intr.
paxome biparuv.pasn. în-gheţ/at, (-ată, -aţi, -ale) adj.
paj, -â m.l. apă, -e s.f; ~ bard fluviu, pajal/o, -I, -e, -c pasn. apă-ci/os, (-oasă, -oşi, -oase) adv.
pakival/o, -î, -c, -e pasn.
dikh pa tlva 16. pa)â(l) prep. după prep.; ~ mănee după mine; ~ tuee după tine; ~ lâsee după el; ~ lâee după ea, pa/â amânee după noi; ~ tu-m6nee după voi, ~ lenoe după ei, ele; ~ Jtorfddupă aceea, pâlc konz. iar conj.
panal/6, -î, -e, -c paSn. dikh paj a / o. pan3 I. kard.ginav. cinci num.card.; II. navnf ora cinci; le panjdn&e la (ora) duci; ~ ielâ cinci sute, ~ zurale cinci mii. paittvardes kard ginav cincizeci num.card.; ~ thaj jekh cincizeci şi unu, ~thaj duj cinzcci şi doi, '- thaj trin cincizeci şi trei, ~ thaj star cincizeci şi patru, ~ thajpans cincizeci şi cinci, ~ thaj sow cincizeci şi şase, ~ thaj eftâ cincizcci şi şaple, ~ thaj oxto cincizeci şi opt, ~ thaj nij6 cincizeci şi nouă.
papin, ~a xl. gâscă, gâşte s.f.
pap/o, -uri [-ura] m.l dikh php tis. pâp/u(s), -uri, [-ură] m.l. moş, ~i s.m.; bunic, ~i s.m.
118
parastune adv. vinerea (în ziua de vineri) adv. parn/o, -î, -e, -e paân. alb (~ă, ~i, ~e) adj.; blon/d (-dă, -zi, -de) adj.; ~ op-o Ser6 cărunt, patâl {Perf. patăjăs) tr.bitr.
kem. a crede vb.lr., intr. patîval/o, -i, -c, -e pa£n. credinci/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj.; cinst/it, (-ită, -iţi, -ite) adj.; respectabil, (~ă, ~i, ~c) adj. pât/o, -uri [-ura] m.l.
[pas/in, ~â\ pat, -uri s.n. patradl 3.1. 1. paşte s.m. 2.
Pa§te (ziua de Paşte) s.m. patragi 3.1. dikh patra di. patrin, -â 3.1. frunz/ă, -e s.f. foaie, foi s.f; ~ zălino (zăleno) frunză verde, păkat/o, -uri, [-ura] mi.l păcat, ~e s.n. parastune adv. dikh parastune. păzii (Perf pâzisardăs) tr.kem. a păzi vb.lr.
peel tr., bitr. kem. dikh p el.
pekind/o, -î, -e, -e paâa.
dikh pokindd. pekinel tr.keni. dikh poki-a el.
pek/o, -î, -e, -c paâa. copt, (coaptă, copţi, coapte) adj.
pel (Perf. pilăs) tr.,bitr.kem. a bea vb. Ir., intr.; ~ tutuno a fuma. perei (Perf. pelăs; (m.l.jekh) pelâ, (3.1.jekh) pelî, (m., 3.l.but.) pele) bitr.kem. a cădea vb.intr. perr, -â m.l. burtă, burţi, s.f.
pântec, ~e s.n. pâtal/o, -a m.l. potcoavă, -e s.f.
pek/o, -î, -e, -e pasn. dikh p ek 6. perr m.l. dikh perr. petardo paân. dikh putardd peterel tr.kem dikh putareL piei (Perf. pilăs) tr.,bitr.kem. dikh pel.
119
pi/mos, -mata m.l. bău(ur/ă, -i s.f
pir/i, -ă 3.1. oal/ă, -e s.f pisom, ~a m.l puric/e, -i s.m. pizdel (Perf. pîzdăs) tr.kem.
a împinge vb.tr. pîterel tr.kem. dikh putareL plâj/o(s), -uri [-ură] m.l.
deal, ~uri s.n. pdd/o, -uri [-uro] m.l. pod, ~uri s.n. poki/mos, -mata m.l. plată, plăţi s.f. phuviqe ~6s arendă.
pokind/o, -i, -c, -e pasn.
plăt/it, (-ită, -iţi, -ite) adj. poklnel (Perf. pokindăs) tr.kem. a plăti vb.tr.; pokin! plăteşte! por, -â m.l. pană, pene s.f; ~ la khajnăqeycnc de găină; ~ la papinaqc pene de gâscă, porr, ~ă 3.1. maţ, ~e s.n. porr/i, -ă 3.1. coadă, cozi s.f. poruncii (Perf. porunci-sardăs) tr.kem. a porunci, a ordona vb.tr.
posacli, -â 3.1. buzunar, ~e s.n.; jeb [dial; <magh. zseb „buzunar”], posak/i, -ă 3.1. dikh posacL prin3eaâ (Perf. prin3ardăs) tr.kem. a cunoaşte vb.tr. jintr. puchel (Perf puehlăs) tr.kem. a întreba vb.lr.; (ow) puehlăs man (el) m-a întrebat, pukărd/o, -î, -e, -e pasn. fal/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj.; galanA (-tă, -ţi, -te) adj. punr/6, -e m.l. pici/or, -oare s.n.
puran/o, -i, -e, -e pasn.
vechi, (-e, -i, -i) adj. purum, ~â 3.1. ceapă, cepe s.f. pusavel (Perf. pusa(w)dăs) tr.kem. a înţepa vb.tr. putard/o, -i, -e, -q pasn. 1. deschi/s (-să, -şi, -se) adj.
2.	dezleg/at, (-ată, -aţi, -ate)
3.	(fig.) slob/od, (-odă, -ozi, -ode) adj.; destrăbălat, (-ată, -aţi, -ate) adj.
120
putarel	(Perf. putardăs)
tr.kem. a deschide vb.tr.; putăr!
putrel (Perf. putardăs) dikh pu tar 61.
PH
phabâj, ~â [phabâ] 3.1. măr, mere	s.f. [k-o I.£.:
„p(h)ab€nga”, „p(b)a-benga Suk/M' [ mere acre] „cioroveţe”]. phabol	(Perf. phabilăs,
(m.Ljekh.) phabilo, (3.1. jekh.) phabili, (m.,3.1. but) phabile) bitr.pesqi kem. a (se) arde vb.intr. refl. [k-o
I.C.: Perf. phabulas]. phagel (Perf. phag(i)lăs) tr. ,p6sqi kem. a distruge, a (se) rupe vb.tr. refl. phagel tr.kem. dikh phagel. phagl/o, 4, -e, -e pasn. dîs-tru/s (-să, -şi, -se), spar/t, (-tă, -li, -te), rup/t, (-tă,
-^,-te) adj. phaadâdel (Perf. phanda-dăs) tr.kem. dikh p h a n da vel. phandad/ol, -1, -e, -e pa£n. arest/at (-ată, -aţi, -ate) adj. phandad/o2, -e m.l. arest/at, -aţi s.m.; ol ~ € arestaţii. phandavel (Perf. phanda-dăs) tr. kem. I. a închide, a încuia. 2. a aresta vb.tr. phândel (Perf. phandăs) tr.kem. a lega vb.tr. pharavel (Perf. pharadăs) tr.kem. a sparge; a crăpa, a despica; (me) pharavâw kastipi) sparg lemne, phărd/o, -f, -e, -e paia. dikh pherd o. phen, -ă 3.1. soră, surori s.f phenel (Perf. phendăs) bitr., tr.kem a spune vb.intr., tr.; ~k&... zice că... pherd/o, -î, -e, -e pasn. plin, (~ă, ~i, ~e); umpl/ut, (-ută, -uţi, -ute) adj.
121
pherel (Perf. pherdăs) tr.
kem. a umple vb.tr. phik/o, -e rti.i. spin/are, -ări s.f spate s.n. [k-o 1.6.: vi var. phik&'r]. phirel (Perf. phirdăs) bitr. kem. a umbla, a colinda, a cutreiera vb.intr. phivL/i, -a 3.1. văduv/ă, -e s.f. pbivl/61, -e mj. văduv, ~i s.m.
phivl/o2, -î, -c, -e pafn.
văduv, (~ă, ~i, ~e) adj. phiwl/o, -i, -e, -e pasn. dikh phi vid. phrâi, ~â fra/te, m.i. -ţi, s.m.; (vokj phraHa frate! phugn/i, -ă 3.1. dikhphuknî. phukărd/o, -e, -e pasn.
mândr/u, (-ă, -i, -e) adj. phukl/6, -î, -e, -e pasn.
umfl/at, (-ală, -aţi, -ate) adj. phuknf, -ă 3.1. rană, răni;
bub/ă, -e s.f phur/i, -ă 3.1. bătrân/ă, -e s.f.
e ~/bătrâaa. phur/o, -e m.l. 1. bătrân, ~i
s.m. 2. moş, ~i s.m. 3. ip.ext.) bunic, ~i s.m. phu/w, vă 3.1. pământ, -uri s.n.; ~w căruţa ţelină (pământ înţelenit).
R
rabât/o, -uri [-ura] m.l.
rabat, -uri s.n. raj, -â m.l. dikh rraj. raj/mos, -mata ml. dikh rrajm 6s. randel tr.kem. dikh rrândel randlime biparuv.pasn. dikh rradl ime. ranglime biparuv.pasn. dikh ran dlim & rasiy» -â m.l. dikh rraSâj. rat m.l. dikh rra t. rât, -ă 3.1. dikh rrăt. raki/a, -e 3.1. rachiu, ~ri s.n.;
ţuicii, -i s.f. rakije 3.1. dikh rii kt a. rez, -â 3.1. vie, vii s.f. rei 3.1. dikh rez.
122
revist/a, -i [-c] 3.1. rcvis(/ă, -e s.f.
rîmad/6, -i, -6, -e pasn. dikh rom a d o. rodci tr.kem. dikh r r o -d el.
roj, -â 3.1. dikh rroj. româdcl tr.kem. dikh r r o-mâd e i. romad/o, -i, -e, -e pasn. dikh r r o m a d o. ronin/î, -ă 3.1. dikh rromnî. rovel bitr., tr. kern. dikh rrovel. rovl/î, -ă 3.1. dikh rro vlî. rup, -â m.l. dikh rrup. mpun/o, -î, -e, -e pasn. dikh rrupund. ru/w,-vâ m.l dikh rru iv.
RR
rraj, ~â m.l. domn, ~i; prinţ, ~i s.m.; - baro ofiţer, (akuz., but.) Ie rasten pe domnii.
rraj/mos, -mata m.l. domni/e, -i s.f; to rrajnios domnia la, dumneata, turnare rrajmâta domniile voastre, dumneavoastră, rrândel (Perf rranglăs) tr.kem. a rade, a bărbieri vb. tr.
rrandlime biparuv.pasn. ras, (rasă, raşi, rase); băr-bier/it, (-ită, -iţi, -ite) adj. rrasâj, ~â m.l pre/ot, -oţi s.m.
rrat m.l. sânge s.n. rrat, -â 3.1. seară, seri;
noapte, nopţi s.f. rrimol (Perf. rrimosardăs) tr.,p6s kcm. a (sc) strica; o thud rrimosardăs pes laptele s-a stricat. rrîmad/6, -i, -e, -c pasn.
tun/s, (-să, -§i, -sc) adj. rrîmavel (Perf. ri’madăs) tr.kem. a tunde vb.lr. (imper.) rTmâv Ies! (mi'rrâv j tunde-1! [ <m irra-vdl\.
123
rrodel (Perf. rrodăs) tr.kern.
a căuta vb.tr. rroj, ~â 3.1. Jingu/ră, -i s.f. rromn/î, -ă 3./. 1. romne/a, -le s.f. 2. femeie, femei.
3.	nevasta, neveste [de etnie rromă] s.f. 4. ţigancă, ţigănci s.f. itoycI (Perf. rujâs) bitr.jr.
kem. a plânge vb.intr.,tr. rrovl/î, -ă ■>./. bast/on, -oanc ' s.n.
rrup, -â m.l. argin/t, -ţi s.m.; zivdo ~ argint viu. rrupun/o, -1, -e, -c pasn. argint/al, (-ată, -aţi, -ale); de argint adj. mi/w, ~â m.l. lup, ~i s.m.
S
sah biparuv.kern. forma dikh sas. sap, -â m.l. şarpe, şerpi s.m. sar adv. ca; cum, precum; aşa (după) cum adv.
sas biparuv.kern. forma e kemavnăqi si [si] (k-o perf., k-o biperf. aj k-o p.b.s.perf.) a(u) fost, era(u), fusese(ră). sastevest/o, -j, -e, -e pasn. sănăt/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj. sastevlesto pasn dikh sas te-v es 16. sastimos m.l. sănătate s.f. sastr/i, -ă m.l. fier, fiare s.n. sastr/o, -c m.l. socr/u, -i s.m. sasuj, -â 3.1. soaer/ă, -e s.f. sav, ~â m.l. dikh asâw. savatone adv. (în ziua de) sâmbătă adv. sawor/o, -î, -e, -e biprins. sam. aj pain. lot, (loată, toţi, toate) pron.,adj. nehot.; ame ~-e noi toţi: să adv. tot adv. (exprimă continuitatea, persistenţa); ~ kadă tot aşa; la fel; dc asemenea, se biprin3.sar., pasn. toalc, toţi pron.,adj.nehot.
124
si kcm. dikh sf.
sikavel bitr.,tr.kem. dikh
sîka v6l. sikil/6, -î, -e, -e pasn. învăţ/ai, (-aii, -aii, -ale); iaslm/il, (-ită, -iţi, -ite); culA, (-ti, -ţi, -te) adj. sr, JiL dikh si r. f ianLAfriBOLaţs (d, ea) este; ăa (ci, de) soni vb.îatr. 2. tr.keni. a avea; ~ma(n)oi am, ~ta(ţ) Ui ai („1 ~imd (de) au vintr. nlorS (Perf. slbvdit) L bitr.kem. a învăţa vb.intr.
II.	tr.kem. a arăta; a învăţa (pc cineva) vb.tr. âr, ~m jlI. usturoi s.m. âtăiitâr/t, -i mJ. dascăl, ~i, învăţător, -i, profesor, ~i SML
so poâh. sam. cc pron. iotervg,; so (akuz.) ce; sdsq/o, (-i, -c. -eX (acaîL) al, (a, ai, ale) coi? (dar se referă b posesori inani-
maţi); sosqe (dat) la ce, de ce? [cui? (dar pentru lucruri)]; sdsee (tot.) la (în) ce?; s6sear(abiaL) de la (din) ce, de (către) ce, prin ce; sâţa (intr.) cu ce? sost/i(n), -m 3.1. izm/ană, -coc sJl sorâ (Perf. satăs) băr.kem.
a dormi vb-iotr. stwâ/m, -1 [-«] 3.1. sUţi/e, -i s.f.\ treadsgi sticia gară.
suiam, -â pai, ~e s.a, snaakq al/, aur sa. soamakmi/o, -î, -e, -e pasa.
de (din) aur adj. sungal (Perf. sungajăs) trJsem. a miraşi (ceva), suvei (Perf. sovdis) tr.kem. a anse vb.tr.; c rromnf-femeia (ţigancă) coase. sa/w, -vi jl/. ac, ~e s.n. swar/o,	bipriru.	sar.
aj pasn. dikh sa woro.
125
*
s
sax, ~â m.l. varză, verzc s.f; ~ kirawdo varza fiartă; ~ masc-ţa varză cu carne; ~ pamo varză albă; ~ suklo varză acră (murată); ~ iolo varză roşie, sanel/i, -â 3.1. pisic/ă, -i s.f. sel, -â 3.1. dikh .sel. sci/î, -ă 3.1. tărâţ/ă. -c s.f. se J/o, -e m.l. dikh s c 1 o. scr/o, -c m.l. dikh ser o. sel, -â .1.1. sut/ă, -c s.f sclavcl (Perf. sela(w)dăs) Ir.kem. dikh 5 i 1 a v e l sel/6, -e m.l. l'uni/e, -i; frfin-ghi/e, -i s.f. ser/o, -e m.l. 1. cap, ~ctc s.n.; — o maj bard şef. 2. capăt, capcte s.fl.; Ic scresear de la capăt, sikil/o, -i, -e, -e pasn. acr/u,
' (-ă, -i, -c) adj. sil, -â m.I. 1. frig, -uri s.n.
2.	răce/ală, -li s.f. silal/o, -î, -c, -6 pasn. frigur/os,
(-oasă, -oşi, -oase), râcor/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj. silavel (Perf sila(w)dăs) tr.kem. a mătura vb.tr. sing, -â 3.1. corn, coamc s.n. singal/o, -c m.l. 1. jandarm, ~i s.m.; 2. poliţai, ~ s.m. sî’iavcl (Perf. sila(w)dăs) tr.kern. dikh st 1 a vel. sHâ/w, -vâ m.l dikh s fia wl. sil a w l/î, -a :i.f. mătur/îi, -i s.f. skol/a, -I [-c] .il dikh îskola. sol/o, *c m.l dikh s c I o. sosoj, -â m.l. icpur/c, -i s.m. sov kard. ginav. dikh s o w. sovardes kard.ginav. şaizeci num. card.; ~ thaj jekh şaizeci şi unu (una), — thaj duj şaizcci şi doi (două), ~ thaj trin şaizeci şi trei, ~ thaj star şaizcci şi patm, ~ thajpan3 şaizeci şi cinci, ~ thaj sow şaizcci şi şase, ~ thaj eftâ şaizcci şi şapte, ~ thaj oxto şaizcci şi opt,
-	thaj nije şaizcci şi nouă. sow kard.ginav. şase
126
sow kard.ginav. şase num. cârd. le Sovenee la (ora) şase; - Selâ şase sute; ~ zuratâşase mii. star kard.ginav. patru num. card. le ~ en&e la (ora) patru; ~ Selâ patru sute; ~ zural6patru mii. starvardes kard. ginav. patruzeci num. card.; ~ thajjekh patruzeci şi unu (una), ~ thaj duj patruzeci şi doi (două), ~ thaj trin patruzeci şi trei, ~ thaj Star patruzeci şi patru, ~ thaj pan3 patruzeci şi cinci, ~ thaj Sow patruzcci şi şase, ~ thaj eftâ patruzcci şi şapte, ~ thaj oxtâ patruzcci şi opt, ~ thaj nije patruzeci şi nouă. sudrol (Perf Sudrilăs) pesqi kcm. a se răci vb.refl. sukâr I. biparuv. pasn. fru-m/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj.
11.	adv. bine; frumos adv.
sukl/o, -î, -e, -e pasn. acr/u, (-ă, -i, -e) adj.; ~e kras-taveci murături, suk/o, -i, -e, -e pasn. 1. usc/at, (-ată, -aţi, -ate) adj. 2. sec, (seacă, seci, seci) adj. sut m.l. oţet s.n. sutovel (Perf. sutllăs) tr.,pcsqi kem. a (se) oţeti; a se acri vb.lr.,refl.
T
t-al [telâl] prep. sub; dedesuptul prep.; ~ o kher sub casă. taj konz. dikh thaj. tat/o, -î, -e, -e pasn. cal/d, (-dă, -zi, -de) adj. tatovel (Perf. tatîlăs) pcsqi kem. a se încălzi; a se încinge vb.refl. texâra adv. dimineaţa, în timpul dimineţii adv.
m
texarin, -â 3.1. dimiuc/a^ă, -[i s.f.
telâl prep., adv. sub, dedesubtul) prep.,adv. tern/o, -î, -e, -e pasn. tânăr, (~ă, tiner/i, -e) adj. teteraze adv. micrcurea, în ziua de miercuri adv. tir/o, -1, -e, -e pesqi sam. al tău, a ta, ai (ale) tale proa.pos. topime biparuv.pasn. top/il.
(-ită, -iii, -ite) adj.invar. tover, ~â m.i. secur/e, -i s.f'.;
top/or, -oare s.n. to pcsqi sam. al tău pron. pos. trâdel (Perf. tradăs) tr.kem. a trimite vb.tr.; tradăs ma(n) (el, ea) m-a trimis, trandafir/o, -ura [-ură] m.i.
trandafir, ~i s.m. trăil (Perf. trăisardăs) bitr.kem. a trăi vb.intr. trănda kard.ginav. treizeci num.card.; ~ thaj jekh trcizcci şi unu (una), ~ tjah duj treizeci şi doi (două), ~ thaj trio treizeci
şi trei, - thaj stor trcizcci şi patru, ~ thaj panj trcizcci şi cinci, ~ thaj sow treizeci şi şase, ~ thaj eftă treizeci şi şapte, ~ thaj oxto trcizcci şi opt, ~ thaj nije treizeci şi nouă. trebui (Perf.-; Biperf. tre-bulas) bitr.,bi.)en.kern,, k-o III-lo 3en. (po but. k-o jekh.) a trebui; ci tre-bulas nu trebuia, trin kard.ginav. trei num. card. ~ selâ trei sute; ~zuraie trei mii, trinenee la (ora) trei. trus 3.1. sete s.f.; (man) si man ~ mi-e sete. trusul, ~â m.l. cruc/e, -i s.f. tu 3cn.sani. (o Il-to 3eno, nom., jekh.) tu pron. pers.; (akuz.) tutpc tine, (dat.) tuqe ţie, îli, -li, (lok.) tuee la (în) tine, (ablat.) tumr de (către) tine, de Ia (din) tine, despre (prin) tine, (soc.) tu ţa cu tine, (vok.) tu! tu!.
128
tumar/o, -1, -e, -e pcsqi sam. ajpaăn. al vostru, (a voastră, ai voştri, ale voastre) pron.,adj.pos. turnare pesqi sarn.aj pa$n.
dikh tumaro. tume jen.sam. (o Il-to 3eno, nom.,but.) voi pron.pers.; (akuz.) tumen pe voi, vă, vi-, (dat.) tumânqe vouă, vă, -vi-, v-, (lok.) tumenee la (în) voi, (ablat.) tumen&ar de (către) voi, de la (din) voi, despre (printre) voi, prin voi, (soc.) tumenţa cu voi, (vok.) lume!voi! tumen jen.sam. dikh tumâ.
tumenear	jen.sarn.	dikh
lume.		
tumenee	jen.sam.	dikh
tume.		
tumenţa	jen.sam.	dikh
t u m 6.		
tumen qe	jen.sarn.	dikh
tume.		
tut jen.sam. dikh t u.
tuear jen.sam. oiku t u. tuee jen.sam. dikh t u. tuţa jen.sam. dikh t u. ttfqe jen.sam. dikh t u. tuqe Jen.sam. dikh t u.
TH
thaj konz. şi conj. than, -â m.l. loc, ~uri; ţinut, ~uri s.n. thar, ~ă 3.1. măse/a, -le s.f. thâvdcl (Perf. thavdăs) bitr.kem. a curge vb.intr. tha/w, vâ m.l. aţă, aţe s.f. them, ~â m.l. ţară, ţări s.f.
amaro ~ (ara noastră. thud m.I. lapte s.n.; bakrăqo ~ lapte de oaie. thul/o, -1, -c, -e pasn. gr/os, (-oasă, -oşi, -oase); gra/s (-să, -şi, -se) adj. ~o kasl buştean, thut m.l. dikh thud. thu/w, -vâ m.I. fum, ~uri s.n.
129
u
uc/o, -i, -e, -e pasn. înal/i, (-tă, -{i, -te) adj. uchâr m.l. ccnuşă s.f. udâr, ~â m.l. uşă, uşi s.f.; Ic ~esae la uşă. ulic/a, -i [-e] 3.1. stradă, străzi s.f.; la ~âqo al străzii; Ia ~âee la stradă, ungrik/o, -a pasn. ungu-r/esc, (-cască, -eşti, -eşti) adj.
urdon, ~â dikh w u r don. V
var 3.1. oară, ori; dală, daţi s.f; (and-o kerimos c adverbutne ginavnSnqo) duj ~ de două ori, star ~ de palru ori th.n. va re- pref. (i forma var a vere dumenfa) onre-pref.; ~ kaj oarcunde
(înv.), undeva ~-so oarecare {înv.), ceva ih.u. vast, ~â m.l. mână, mâini s.f. braţ, ~e s.n. vâstdcl (Perf. vastdăs) tr.kem. a ridica vb.tr.; văstde Ies! ridică-1! ves, -â m.l. dikh ves. vesesq/o, -i, -e, -e pasn. dikh
v	es es q o. ves, -â m.l. pădur/e, -i s.f. vesesq/o, -i, -e, -e pasn. de pădure; ai, (a, ai, ale) pădurii adj.; patr/n ~i frunză dc pădure, vinovime blparuv. pasn. vino-v/at, (-ată, -aţi, -ate) adj. vlîn 3.1. dikh a v I / n. voj 3en.sam. (o IlI-to 3cno, 3.1., nom., jekh.) za pron. pers.; (akuz.) la(n) pe ea, o [-o]; (3enit.)lâq/o, -i-e, -c al (a, ai, ale) ei, (dat.) lâqe ei, ti, -i [-i J, (!ok.)lâee\a., (în) ca, (ablat.) lâ&arde la (din) ca, dc (călre) ea, (soc.) lâţa cu ea.
130
voksime biparuv. paăn.
vops/il, (-ită, iţi, -ite) adj. vorb/a, -i ]-e] cuvânt, cuvinlc s.n. vorta adv. drept adv. von Jen.sam. (o ÎIÎ-to jeno, m.l. 3,1, nom.but.)ci, ele pron, pers.; (akuz.) len pe ei (ele), Jenit. lenq/o, (-i, -c, -c) ai, (a, ai, ale) lor, (dat.) lenqe lor, le, li (lok.) len&e (în) la ei (ele), (abiat.) lenear de la (din) ei (ele), de (către) ei (ele), prin ei (ele), vow 3en.sarn. (o IlJ-to .7end, m.l, no/n.jekh.) el pron. pers.; (akuz.) Ies pe el, îl, -I-, (3enit.)lesq/o, (-1, -e, -e) al (a, ai, ale) lui, (dat.) I6sqe lui, îi, -i- (lok.) lesee în (la) el, (abiat.) lesear de la (din) el, de (către) el, (soc.) lega cu el.
w
woj jen.sar. dikh voj. won jen.sam. dikh von. wow Jen.sam. diklh wo w. wurdon, ~â m.I. 1. car, ~s.n.2. căruţ/ă, -e s.f. 3. (p.ext.) maşin/ă, -i s.f.
Z
zăbun/o, -uri [-ură] m.l. manta, ~le s.f., bund/ă, -e s.f.
zelenel bitr.kem. dikh zelin el. zcle/no, -ja pasn. verde, verzi adj. zelinel (Perf. zelinisardăs) tr.kem. a înverzi, a face verde, a colora în verde vb.tr.
zelino paSn. dikh ze / e n o. zor/, -ă 3.1. 1. forţ/ă, -e s.f.
2.	energi/e, -i s.f. 3. puter/e, -i s.f.
131
zum/î, -ă 3.1. supă, -e s.f.; ~i gurvmnăqisupa dc vilă. zural/i, -ă [-e] 1. 3.1. bancnot/ă, -e de o mie s.f. 2. {buxJimăsear, kard. ginav.) mie {p.extnum. card). zural/o, -î, -e, -e jazsff. Iar/c, -i adj., puternic, (~ă, ~i, ~e) adj.
z
zeb, ~â J.7. buzunar, ~e 5./;. zidov/o, -i /n.7. {pur., pejor.f) evre/u, -i, jidov, ~i .y./j. {îtiv. ,peior.). z'flt/o, -e [a] m./. ban~i (galbeni) 5. m. zoârd/a, -i [-e] ji/ [ rovl/î, -ăj nui/a, -ele s.f. zok/o, -uri l-ură] m.l. joc, ~uri s.n.
zudek/âta, -aci 3.i. judec/ala. -ăţi s.f. zug/o, -uri [-ura] m.l. jug, ~uri s.n.
zuvind/o, -î, -e, -c pasn. viu, (vie, vii, vii) în viaţă adj.
3
3al {Perf. gelăs, {m.l.Jekh.) gclo, {3.1.jekh.) gelî, (m.3.I.,but.) gcle) bitr. Hem. a merge, a se duce; 3a! ftar //mergi!, du-lc!
3amutr/o, -e m.L giner/e, -i s.m.
3anel {Perf 3anglăs) tr.kem., bitr.kem a şti, a cunoaştc; di 3anâw nu ştiu.
3i prep. până; ~ kherd până acasă.
3ukel, -â m.l. câin/e, -i s.m.
3uvl/î, -ă 3.1. 1. nevastă, neveste s.f. 2. muicr/c, -i s.f. 3. femeie, femei s.f.
3uw, -ă [â] păduch/e, -i, s.m.
132
Perifraze concepute de Ioan Cibu pentru unele cuvinte (inexistente sau pierdute în respectivul dialect căldărăresc), inserate în micul „Dicţionar româno-ţigan” (Sebeş-AIba, 1932, 32 p).
aliniaţi-vă! achcn tumc la rihd![ „Rămâneţi la rând!”], amorţit ci maj :sancl Icsear [„nu mai ştie dc ci”], apăcios phărdo [pherdo] de pajî [„plin de apă”], baionetă churî barî [„cuţit mare"], băcănie kher kaj kăpaiîl te ki-ncl xaben [ „casă unde capătă să cumpere mâncare”], bătăuş manus kaj kamcl Ic marcl pc avr^ţa [ „om carc vrea să sc bată cu altul”}, brumă pajî p-i car [„apă pc iarbă”!, brutar kodo kaj kcre! manro [„cel care face pâine”], bucătar kodo kai kerel xaben
[„cel carc facc mâncare”], buştean kuit thulo [„lemn gros” ].
catacombă khdr t-al i phuw [„casă sub pământ”], cărunt panio p-o scro [„alb pe cap”], cercetez (cu) 3aw te dikhaw so kerel [ „moş să văd ce facc”]. ciorovcţe phabenga sukile [„mere acre”], colportor kodo kaj bikinel lila [„cel care vinde docu-mcnlc (scrisori)”]. Creator kodo kon [savo] mukhlăs se, sc so dikhel o inanus [,,ccl care a iăsal lot, tot cc vede omul"].
133
cuptor bow an-o kaj kcicu mauro [„cuptor în carc fac pâine”], dascăl sikhilo, kodo kaj si-kavel ol chaworc(n) [„învăţat, ccl carc îi învaţă pc copii”]. drumar(iu) kodo kaj lachărcl
o	drom j „ccl care repară diurnul”].
factor (poştnl) kodo kaj mungcrcl [nlngcrcl] c posta dcni [dini] ănoar jekh gaw an-o aver gaw. [„cei care duce poşta dinlr-un sat într-allui”]. falimentat achilâs eorro [„a rămas sărac”], filantrop manus kaj se del Ic aver kaj s'l'n maj corrc | „om care dă tot altora carc sunt mai săraci”}, galantar c fclăslra ia boltâec [„fereastra la prăvălie”], gospodar manus barvalo [„om bogat”], gulaş xaben thulo [..mân-
care grasă”], gută o rrat ci maj .ial [„sângele nu mai curge”], habar gîuduri but {„multe gânduri”), hală than an-o kaj keren ZOko [„loc în carc fac dans”].
har kană boldiiicvcl c Del, sî Ies hârfo] [„când botează Dumnezeu, el arc har”].
hartă e mapa lc inzinerosqi [„mapa inginerului"], hoaţă c rromnî kaj cordăs [ „ţigancă (femeie) carc a furat”], hohot muj baro [ „gură mare”], holbură balvăl ban [„vânt mare”], hoit icf. magh. boli „mort”] mulo khandino [„mort împulit”]. ignorant kodo kaj ei îancl khunci {„cel carc nu ştie nimic”].
134
incendiu jag bari phabol andr-o gaw (foro) [„foc marc arde în sal (oraş)"], jeli fal Icsqe nasul [„îi este rău (lui)”], jibipari kodo kaj kinel gurumnen but thaj trâdel [len] dur [„cel care cumpără multe vite şi le trimite departe”], lighean caro an-o kaj xalavel pe ol rraj [ „vas în care se spală domnii”], nebun na-i Ies godl [„nu are minte”], necrolog veste kă mulăs [„veste că a murit”], ocnă jekh xîw t-al i plajîn kâear ankhaladdn ol manus Ion thaj angăr thaj
vi	aver butăqe [ „o groapă (gaură; grotă) sub munte, de unde scot oamenii sare, cărbunc şi altele dc lucru”], oculist doftoro kaj pruuencl e bohla la jakhâee [„doc-
torul care cunoaşte boala la ochi”], olar kodo kaj kcrcl pirî [ „cel care face oale”], opăcit kerdilo te na 3al ito, te 3al lokhâs [„făcut să nu meargă repede, să meargă uşor”], orăşean manu£ kaj besdl an-o fOro thaj si' Ies kher an-o foro [„om carc stă (locuieşte) la oraş şi are casă în oraş”]. pădurar(îu) kodo kaj păzii
0	ves [„cel care păzeşte pădurea”].
rabat kanâ kines duj anre pe duj thaj pală kode kines des anră pe oxtob lejî, na-
1	kade kă ci kindăn kod61-ol de£ anră pe des lej- kă pe oxt6b?; ci sas jekh lew o kotor, sas maj lesne kodolâ ol duj lejî denî. Des so achilăs sT rabkto [„când cumperi două ouă pe doi lei şi după
asta cumperi zece ouă pc opi lei, nu-i aşa că nu ai cumpărat aceste zece ouă pe zece lei şi că pe opt?; deci nu a fost un leu bucala, a fost mai degrabă doar în cazul celor doi Ici daţi anterior pe cele două ouă. Cei zece ce au rămas repre-zintă rabat”], răscruce (de drumuri) ol dromă 3an jekh pe aver {„drumurile merg unui pe altul”].
superior maj bar6, mai sik-ilo („mai mare, mai deştept”], şef sero maj baro [„cap mai mare”], tacâmuri rroj Ihaj furkuDca [„lingură şi furculiţă”], trufandale ol legumi kaj baroln dinii i an-e bar [ „legumele care crcsc dintâi în grădină”].
(elină phuw cărăţa [ „pământ cu iarbă”].
(esătură pinza khereseji („pânză de casă”], zace achel an-o pklo [„rămâne în pat”].
136
Motlo: învaţă la tinereţe, Că-i bine la bătrâneţe! Sikâv ic lemimăs&e,
Kă s'( miftd le phurimăsec!
* ^
Postfaţă
După cc am auzit, din diferite părţi şi locuri, că unor oameni le-a folosit în viaţă având puţina cunoştinţă de limba ţigănească am zis că-i bine să ştie omul cât de multe.
Popoarele culte nu dispreţuiesc limba sau diaicctul străin, ci le învaţă. Anume, poporul german, fiind în timpul războiului mondial pc front contra României, iar locul pc care sc războiau fiind ocupat dc mulţi români, şi-a făcut dicţionar germano-român, ca să ştie germanul cc vorbeşte românul.
Atunci, să nc întrebăm, astăzi, de câţi ani avem ţigani în ţara şi n-am ştiut ce vorbesc, fiindcă limba lor ne este străină multora din noi?
Eu, autorul aceslci lucrări, am muncii cu deplină încredcre la ea, năzuind că va fi folositoare. Bineînţeles că fructul ei nu sc aşteaptă astăzi. Dar nici să aşteptăm ca în ziua în care nc
Jn ediţia originală, textul de faţă (reactualizai de noi) apare ca
Prefă[ă.
137
dăm scama de ignoranta noastră să căutăm să cumpărăm cartea! Căci o să păţim ca acel om care, pierzând calea printr-o pădure, ducând cu sine un purcel într-un sac dezlegat, până s-a uitat pe hartă, i-a fugit purcelul! A găsit calea, dar a pierdut purcelul.
Sebeş, în luna aprilie 1932
IO AN CIBU
Pagină din Dicţionarul româno-ţigan a lui Ioan Cibu
i»lscric5 — cSnp.’ircfc Wscrică. — cJngSrc'.e bJăţtnrns — Jtasarmair bojjat — birvj.o bof-afâ — barvAÎi tcca.ile — câr cai cîipStil [Ic chinei; chabc'n blond —pwno Worislă — parnf benă — bi.ic'o l>u!,r: (oolă; -v- bmghi liÂt&uţ — ttwnuş cai se [cîmel le marăl pc avcr bnndlt — c-or jnolo/ ijerî.rc — berbcco imcătnr —cooo cai c'r.ll [ctii/Dcn bătălie — marimos baioncti — ţuti biro brevetă — dirpij;-
C
cap — ţ«o cntîe — perii i C?iul — pcleJî caict - ’jl icalcio) cari; — jj|
Ca«ţ;i — .i!a
cărunt —parne pc şero
Calci — tilp
Ci:lt — şicKllo cAUirc — arjclislo p'ograst cal — giast cal — graşii crţitil — o jfM«î caii — ol gratii car —1 ordon car5 — ufdon» curtc — vlin cnr.it — ţnc.ir c;t .ic.sc — jjn';;'.'.'i'.'J cunoşti — prinjcncs cunojştc — priujene! crucc — «rnţu! crtic^crc dc drumuri — ol d.-ima jan icc pc .1VCf cuptor cliî copt p;*me — bou an‘o e.v cifîii m.’r.fo CÎiSrT; — CJ'irT C*r[i7i di n.’.s — cojrori câine — jucJ!
Con ţine — rAr.cSrâl Ctuyipâr {târgulu}- thinau cum peri — ci:iiKi ctmtpdrS — cbincl carnc — mas cîlr tiaţ — goi cult — sich/to
139
Cuprins
Prelată...................................................5
Precizări în legătură cu maniera ele redactare şi de
utilizare a celor clouă Dicţionare....................11
Alfabetul limbii rromanî (ţigăneşti)...................... 15
Abrevieri româneşti şi semne..............................20
Rromanî gramatikani terminologia and-i xarni
forma aj redakciaqe semnorre..........................22
Dicţionar român-rrom (căidărăresc), realizai de Gheorghc Sarău şi Cornciiu Colccriu pc baza materialului extras din lucrarea lui Ioan Cibu {Dicţionarmmâno-ţigan, ediţia I, 1932,
Sebeş-Alba, 32 p.)........................................27
Dicţionar rrom (căidărăresc)-român, realizat de Gheorghe Sarău şi Cocneliu Colccriu [prin inversarea materialului Icxical din „dicţionarul
român-rrom (căldărărcsc)”]................................91
Peri fraze concepute de Ioan Cibu pentru unele cuvintc (inexistente sau pierdute în respectivul dialect căidărăresc), inserate în micul „Dicţionar
româno-ţigau"......................................... 133
Postfaţă..................................................	137
Reproducerea unei pagini din „Dicţionarul
rotnâno-ţignn" al lui Ioan Cibu....................... 139
141
rl^yî 33.
LUCRĂRI APĂRUTE:
Gheorghe Sarău Mic dicţionar RROM-ROMÂN, 1992
Petre Copoiu RROMANE PARAMÎCA POVEŞTI ŢIGĂNEŞTI, 19%
Dr. C.Ş. Nicolăescu-Plopşor PARAMÎSA HAJ GILĂ RROMANE POVEŞTI Şl CÂNTECE RROME, 1997
ÎN CURS DE APARIŢIE:
Hcinrich Wlislocki DIE SPRACHE DER TRANSSILVANISCHEN ZIGEUNER.
Barbu Constantinescu PROBE DE LIMBA ŞI LITERATURA ŢIGANILOR
Gheorghe Sarău RROMH, INDIA ŞI LIMBA RROMANÎ
Bun de tipar: 18.05.1998; Format: 32/70x100; Coti editoriale: 6,752; Coli tipar: 5; Apărut 1998.