INSTITUTUL DE STUDII Șl CERCETĂRI BALCANICE
SERtA HLOI.OGtCA Nr. t. .

DAMIAN P. BOGDAN





                G L O S A R U L




CUVINTELOR ROMÂNEȘTI
DIN
DOCUMENTELE SLAVO-ROMÂNE

INTRODUC E R E



























Transilvania.^
      Cuprinsul GlpsaruîuL — Am găsit nimerit de a reda nu
numai cuvinteie comune ci $i pe cete onomastice $i toponomastice



6



7

INTRODUCERE "

caza/Y             d<%op/dfe cazarf romdneyZ/ și cazurZ /o-
mănesZZ /rdnjpt/je /ex/ud/rh                Drept cazuri in Hexiune
românească menționăm intre altele,următoarele cuvinte care în



cazuh românești la piurat notăm, intre altele, Nominativele: Ao-
/dre, /t/t/ec/Z, mdr/oA și mar/arr, me/7dy/, /?oen/, jZe/ere/, Ddmey/,
oec//îf, p/*at/mdy6             A/on/ent,              S/rdm6d/d^,



por/drr//, spa/dra^,,-ru/'/d/iM/,                 RărĂoyZ/, Cre/a/,
7^Mc/dn,7, Groyr/,              Poen//e, Parce/Mcr/^
^d^d/a/^ Ta/dr^Z, 7*a/-cu^           iar în forma articolului neho-

Aprr^r?/, (Z/fti, Pdc/un, Vu/pe.

INTRODUCERE                       .3

jgurgr, pescar, por/gr, ycu/gr, jpâ/dr, R/Mgr, ^rumgj-, CJ/^re,
Qîrdre, Ggf/igr, O/gr, Z^ct/rgr, Pacar, ^rzgr,             - g/ ^g/JZ
^c/gncg/, Rdr6d/, Ru^g/, Cacg^, Zh^g/g/, MirgeZg/, g^g/g'
^oggZg/g, Ce^g^e, Z)frep/g^,/u/77gCg/€; - c/a/ie.' fg/gcrune; - ec;
/ac/ec; -* e/^gg^.- Copgcg/, Cercg/, fgn/g/igg,            A/uncg/,
Z^n/ece^ A/rce/, îngere/, (Zr/cg/^ C/yarg^ ^g/; gjc (pi. gy^:
/3gr6g/gy%, Cg/aggrgj/Z, fZorgyca^ Prgu/gycu/; - ggyg.' RJnggyJ,

g           .... ..... INTRODUCERE

că onomastica și toponomastica documentelor slavo române în-



10





netor, exprimându-ne dorința ca discernămăntu! ior să fie nu
numai o critică propriu zisă ci să și tămurească sensui cuvin-

PRESCURTĂRt FOLOSETE IX) TEXT













//ntr/                       [-V (t930-<!934).


                  ve/or, H! No. 8/f939, București; t939.

13
BDR.

'BDSR.

  BDȘM.
  bl.
  BMC.

  BPD.

  BRB. '
  BSDM.
  BTDB.

  CAF.
  CAR.
  CBCK.
  CBK.

  CCFR.
  CCR.
  CCRS.
  CD.
  CDB.


    Bogdan loan, ZZoctr/nertțe y/ regeyte pr/oFoare
    garia rn yeco/tr/ XF y/ XF/, București, 1902.
    cRn yeco/e/e X/F y/ XF, extras din /2eo'yfa Zy-
    /orr'ca Pomana, V-V1H, București, 1938 *
    Bogdan loan, Z?ocumen/e/e7or ce/ Mare,
    1-11, București, 1913.




    1903.




    năuR 1933-1934.
    Costăchescu Mibai, Xrr/erea Zargtr/ur /7ocf yr
    a /a/omr/er //? ano/ /470, Iași, 1935.
    Costăchescu M-, Zlocr/men/c mo/r/ooeneyt/ X/r?

14

CDBV.
CDE.
CDM.
CDMR.

CD$M.
CD$V.

CEK.
CESC.
cf.
CGDF.
C1R\L
cil.
c/.
cl.
CMP.
CMSG.
CMSM.
CO\1D.

CRA.
CRS.

    /nar/rfe t/e ce/ Mare, 1-11, lași, 1931, 1932.

    meng/eno-.ro'nâ/!, Academia Română, 3*/^^//
    cercefan, XXV, București <1935>.
    Costăchescu Mihai, Z)ocM/ne/!/e A/o/r/ooeney//

    de/a ^e/ân//d KoeootZ (1517-1527), lași, 1943.




    Mircea.
    citat

15








d.             din

                șinău, 1926.
dc.            decalc
DDBE           Dancov     N.  G. și  Dancov I. G., Bb/napcxa Emtn-
                K^oneAHH (Enciclopedia bulgară), Sofia, 1936.
DDN.           Dragomir   Silviu, Docu.men/enoua
jeco/// X k

                Cluj, IV (i92^-1925), București.
dial.          dialectal
DLR.           Academia Romănă, Dfc/fonart/Z




' 'Ar/ifpe/or, 111, 2 (1939).
DRB.           Documente       Rosetti-Bărcănescu.
DCBH.          Diuvernua      A., C;{OBapb 6o.irapcKoro   W3MK3 no
                naA^THHKaMb napoAHOH cjionccHOcrH H npowaae-


Dt.            Dativ.

    pȚ{.                Depunerea Tribunalului Ilfov din anul 1942; dela
                    Arhivele Statului București.
    pȚ(\                ])ap Vladimir, To;!KCBh!M CJ)OBapb )KHBoronejtHKC-
                    pyccKOro H3MK3 (Dicționarul comentai al limbii
                    velikoruse vorbite), edi(ia a (reia, 1-4, Moscova,
                    1903, 1905, 1907. 1909.,
    DȚR.                Document scris in Tara Româneasca.
    eps.                episcopia
    Et.                 Etimologia
    etc.                et cetera
    cxt.                extindere
    F.                  Fotografie,        ii
    f.                  femenin
    facs. .             facsimil
    fam.                familiar                                '
    FAO.                Fotino George,     Z)ocumen/e  y/doo-ro/ndne Zne-
                    <7/Ze, in /Ir/noeZe O//en/Cf, 1923.
    fg.                 figurat
    fl.                 fila
    ffex.               flexiune
    GC.                 GiurescuC.         C., Con/n^u/ZunZ/dy/McZ/n/marf/or
                    c/re^âZor/Z rn seco/e/e X/F y/ XF, extras din
                    /?u/e//nu/ Com^/e/ /y/orfee a /?ojndn/e/, V, Bucu-
                    rești. 1927.
    .GCyH.              Grincenko B. D.. Cjtoaap:. yKpaț,ncKoro     Mauxa
                    (= Dicționarul limbii ucrainiene), Berlin, ^1925.
    gep.            gepidă
    G1Z.                Ghibănescu Gh., Apryodce y/ ^ap/ye.
    gn.                 gen
    got.                gotic
    gr.                 greacă, grecește
    GR1R.               Giurescu C. C., despre     ///y, în /?ewy/d
Vil (1937).
    grm.                germană
    GS1.                Ghibănescu  Gh., ^re/e     y/
    HCT.                Flasdeu B. P.. G/bye romane cZr'nyeco/u/X 17, în
                    Co/umna /trr 7ra/en, V1H (1877).
    ibid.           ibidem
                    lorga Nicolae, Z)oMd /V/'ZyodDe cZomney// penZru
                    manăyZ/ree M^rginen/ fnc/nneZă munZe/uf &na/.

17

           extras din Acade/nfa Somând, A?emorf//e           
UB.        A/orfce, Seria III, Tom. XVII, București, i935.   
' ILMB.    lorga N., A/orfa ^Mcurey///or, București, 1939.   
           lorga N., Zegă/ur/ deycopefde de d A/. ^ej?a,     
           extras din Academ/d Comand, Memor///e^ec//e/      
           Afo/Yce, seria IH* Tom. XVI, București, 1934.     
IMV.       lorga N,, Moynen// de pe Pd/^f/dt/y/ de pe Pa/ea  
           Bu^du/u/, extras din Academ/a Comand, Memo-       
           riile Secției Istorice, seria 111, tom. XII, Bucu-
           rești, 1932.                                      
IN.        Ion Neculce, ^u/edhuZ AZv^eu/uf /nurdc(pa/ din    
           Iași                                              
inc.       indicativ prezent                                 
ind. prez. influența                                         
inf.       injurios                                          
/n/r.      interjecțiune                                     
ISD.       ironic-.                                          
           lorga N.,J/ud// ș/ aocu/nen/e cu pr/ofre /a A-    
it.                                                          
jud.                                                         
KL         Karadschitsch Vuk. Steph., Zex/cpn jerh/co-ger-   
KHP.       /nanfco-/a/fm/m, ediția a patra, Belgrad, 1935.   
           Kacanovskij Viadimir, HeM3AaHHbîH rpaMOTM nai,    
           AeoHCKHxi* apxMBO^ (--- Documente inedite din     
           arhivele Athosuiui), extras din MaBtcTia OOuiecTBa
           Apxeo^oriM, McropiR w 9Tnorpa%iH npM MMnepa-      
           ropcKOM% KaaawcxoM'b ynH8epcHTei"b, VI, fasc. 2,  
           Kazan, 1888.                                      
Ic.        lococitato                                        
LDD.                                                         
           y/       in Anuartd/hs/Mifu/u/ de A/one           
           A/a/ZonaA a/ t^n/Derj/M/// ^ege/e AndZnand Z      
           Ciuj, VI (193U935), facsimilele.                  
lit.       literar                                           
!t.        Markov B., Bb^rapcko-^pehcxw w (ț)pencxo-6i.^rap- 
           cK!t JtwedeH-b p^HHHKt, D/c//onna/re de poc/te    
           hu/gare-^anpa/se e/ Adn^dA-Au/gare, 1, Leipzig    
           1912.                                             
                                                            a


!8

MOI.   Meichisedec, CAron/Cd./7uy//br y/ a Zpfjcopfe/     
MCR.   e/?/ycop/e/ cfe ^o/nanu, București, 1874.      '   
MDP.   Miletic L. Dr. și Agura D., JlaKO-poMLHMTh n       
       j bxnaia c/iaBBHCKa nncMenocTL (= Daco-rotnăni!    
       1, 1893.                                           
'ngl.                                                     
tngr.                                                     
ML                                                        
ni!.   Miklosich Fr., Zex/con pa/eoy/ooen/co-^raaco-      
MI.PS. /d//num, Viena, [862-1865.                         
m]L    medio-iatină                                       
MOD.   Mr/ A/or/cc, ViH-!X, iași, 1933.                   
mr.    mânăshrea                                          
ms.    manuscris                                          
       Murzakevic N., MojmoimaxMcKiyi rpaMaiu xpa-        
M3.    xntuiBCH BL BeccapaGiti, in Sanucxn ilMnepaTop-    
       CKoro Oneccnaro oCmecTBa McTopiR a JtpjBnccTcii,   
       Ii. IU, V.                                         
NDA.   Nandriș Grigore, Z)ocM/ne/i/e ^/dDC-ro/na/îe       
NDPȘ.  Nicoiaescu St., Dafe nou/ /Ze^pre /?//a^/u/iea /u/ 
       /57</-/579; /5<S5-/S9/ yz          con/e/r/a/ r///i
       27 Auguj/ /533 /ncZe/a^ cu ^7/ja^e/a /?e^/na       
NDSR.                                                     


<9

NDVV.   Nr. 83-85, Craiova, 1936.                       
near/.  necatatogate                                    
nec.                                                    
necat.                                                  
netreb.                                                 
ngr.                                                    
nt.                                                     
OL                                                      
°"g.                                                    
OTR.                                                    
OTS..   Capitolul               TbponomdJhcd            
OTSR.   Capitolul Onomd^'cd 7bp<?nomd^r/cd              
P.      In traducerea românească a lui G. Pessiacov dela
        Arhivele Statului din București.                
P-.     pentru                                          
PA.                                                     
PADO.                                                   
pe.-    Popescu Orest Dr., Ca/eod c/bcumen/e mo/c/o-    
PCD.                                                    
PDS.    și cercetări, XXXII, București, 1938.           
PDȚR.   Panaitescu P. P., Documen/e/e                   
        1, București, 1938.                             
PHW.    personal                                        


p/,             plural,  u]
pin.            planșă
poZ.            polona




                  A' V X P7/ pJj'Zrd/c m ^Arh/oa X/d/uZu/" ^Z/n Ger-
                  ndu//, in ( CojmZnuZM/, 11-111 (1925, 1926).
RDW.            TtktinH. Dr., ^um<i'n/jcA-Z)eu/JcAej
                  1-1H. București, 1903-1925.
/-X             reflexiv
RL              ^eo/j/d    A/o/Zc^
RIAF.           #eoMd      pen/ra /jt/or/e, drcAeo/op/e y/ /i7o/op/f.



                  .Sec//c^ /s/orfcc, scria IU, Tomul XVII (1935-36).

                  lași, 1939.
SDL.            Sava Aurel V., Z)ocumen/e pr/o//odre /d
                     /^nu/uZ Zapujne/, București, 1937.
SDO.            Sava Aurel \'., Doct/menfe pr/'o/Zodre Ai //nufu/

                   1&95.

21

sef.             seif
                  substantiv,<^ul femehin plural.
sfr.             sfărșitu!
STPC-            Sinaiskijlvan, !'pe'!cCKopyccKiifcJioBapb, (=*Dte-
                  {ionar grec-rus), 1-H, Moscova, t879.
Jg.              singular




                  i905).
jm.              substantiv, ul masculin.
SMS. ' Sova Milos, A^d/^ j/bonfA (ejAo-^ncot/zyAy
                  (= Dicționar mic ceh-francez), Paris, 1928.
jn.              substantiv, ^-u! neutru.
CM.              Câoeapb uepKOBHOc;;aBHHCKOro H pyccKoro wabtxa
                   (=Dlctionaru!!imbii slave bisericești $i rusești),
   '             l^IV, S. Petersburg,   1847.


ș.               șl
șa-              șialtele
$DE.             $3ineanu Lazăr, D/c//o/id/ un/tw/\yd/ d/


                  /d Go/^ Târgul-flulul, 1908.

                  rești, 1909.

                  1910.
TBK              Tpy^M Beccapa^cKOtl rydcpwcKoil ysewoK apxttBHo^l
                  KoA^MBCCiH.
TC.              Teodor* Cocfrejci/, Revistă istorică.


                  București, 19J1.
TFYL.            Sermed Muhtar Alus, TurApe - Zranj/rca Fenf

22

fr.-      Nouveau Diciionnaire furc-l'ranțais, edi{ta      
trad. v.  H, Is!d!nbui-Ankara, i935.                       
triv.     foponomastic                                     
!!.                                                        
!i^ '                                                      
unn-                                                       
v. sau V.                                                  
VDL                                                        
vr.       Venefin turic, BnaxoOo^rapcKi ) n.in ^KO-CJ!3BHU-
vorm.     yerman.i veche                                   


i

CUVINTE ROMÂNEȘTt [N FLEXtUNE
ROMÂNEASCĂ

A
CUVINTE COMUNE


   "                DȚR., iM5 tulie
     '7. PDȚR. t<5.
   aMtoară j/ y abăiură.
abătură .' abăioară, dm. din
a6d/e, păturg de cai RDW.,
DȚR., ]609, BAR., PA.
     N. t53, Et. srb. aranja.
   ac jn. / pZ ace, DȚR., (509,
     TDSR., 472. Et. It. acuj.
- această pr. X; v acesta.
   acestă pr această, d'ttCTx,
     DML. sc. XVII, GSÎ., I, !77.
     Et. It. eccu-fj^e.
   acru ad/.v. Lapte acru, In OTR.
   adamască v. adămască.
   adămașcă jZ.- adamască, da-
     mască, stofă scumpă de mă-
     tasă cu Hori, fabricată ta Da^

     DML, 1618 AS., mr. Neamț,
     VII, 5. Et. It. md. (a)damas-
     cus, DLR.
   adănc^ă, v. AdAnca, in OTR.
   adăncat,Mă, gd/.. v. Adăncata,
   în OTR.
   adăogi v. Adaoge, in OTR.

     Mântuitorului, DML., 1567,
     .GSL, XIX, 68. Et. tt. aer, DLR.


afumat, v. Afumati, in OTR.

  aga de dJraAdnd, DȚR. 1654,


  .5 agre de Voc, DȚR., 16301a-

a! ar/..- pope/, DȚR. 1657 Fe-

  d-na Zefkary. Et. It. //Ze, ///a.
  V. ș. a.

  DȚR. 1618, ȘDSR. 369. Cores-

alăutarj/n-'lăutar, DML. 1570 (?)
  CU.XVIII, 178,4as^Td{)M,DȚR.
  1577:1583, RIAF. I, 384. Et.
  Zaa/d, după SD. probabil din
  grm. /au/e.
atb.^ă v. Atba, Aibenl ș Barbă-
  Albă in OTR; Albii $. Aîbul In
  OTȘ.
albi v. Albești) in OTR
albie v Albia In OTR
albină v. Albina, in OTS

  1523-1527, TDSR. 431.



I

26

    1432-1437, BRB. 254. Ei, pr/,

    1605 Martie 20, BAR. Dn.
alun v. Alunul, în OTR.
alunei v. Alunei, în OTS.
   OTR. $ A*"
amărl v. Amărăști, în OTR.

  AS. mtr. București^ CLXVM1, 5.
   EL gr. ^.cxpto).&c, prin bi. aAiap-
To/rb, DDBH,
amegiaș v. megia?.
amnar v. amnarlu.


  DLR. DȚR. 1509,TDSR.
  470.      Et. It. ignidrfum, SD.
   iată,/)/, Aurxput, DML^ Î617
  l'evruarie î, BAR. ins. rom.


  DȚR. Matei Basarab, BAR.
   CViH, 6. El. It. d/nfnu^, d.
  d/huy. V. ș. Anini, în OTR.

anume adu..- DȚR. 1603, NDSR.

   /ar/, DML. 1556, BAR. LX-6,

   pa/ //0 curd/ur/ y/d^cu/on
   ooy pen/rrz /S/td/, DML. 1617,
   BAR. CLXXXL75. în același D.


   DML. 1475, BD$M. I, 206.
*in OTR. t P .


   din sl. DML. 1600-1606, AS.
   sch. Doljești, VHl, l;-u/, DȚR.
   1523, ȘMT.-216; p/. aprod?/,
   aiiponn BDB. X, 5. El. ung.


arap v. Arapul, in OTR.
  Anmummn, DML. 1621, $DSR*
416. EL srb. apSawae.
arbure v. Arbure, în OTR.
arc v. Arcești, în OTR.
arcă j/. v. Arca $. Arcani, in
OTR.
arcuț v. Arcufescul, in OTR.
  apAtanSA, DML. 162S Mai 17
CMSG.p/.ap.n-knH,DML. 1576,
GSL V, 226. Et. j/. ap<n-kmnrh.
annaș ym.- funcționar domnesc,
executor al porunciior, DȚR.



  1456*1459, BRB. 92 Nr. LXIX, ;
ap.w.wnyA, DȚR. 1585 Mai 9,
BAR. achz. Ianuarie 1941. EL





  BAR. !X, 50^ a/, DȚR. 1628,
BAR. XLH-42, ap.u'kttrhA, DML.
1650, GSI. n. 298, - a/, DȚR.
1650, $MT. 524. Et dm. d-



  relui armaș, DȚR. sc. XVI,
BAR. PA. .74. Et. d. armaș,


. nul.înOTR.
ars v. Arși, înOTR.
arsură v. Arsură $. Arsuri, in
OTR.
  D-ȚR^ 1644 Mai 14, ASL Et.
gr. DLR.                  .
ascuțit,*-ă v. Ascuțita, in OTR. j
aslam^n..camătă, dobândă, DLR., '
DML. 1635, GSL XX!, 36. Et. !

aspru j/n..- monedă, DȚR. 1482-
   1496, BRB. 196 Nr. CLXL Et.
   mgr.<xc-po'/, d. It. ajper.
astar jn.; un fel de pânză groasă

   care servea mai cu seamă pen-
  trucăptușeală la haine, DÎ.R.
  ACT4HR, DȚR. 1509,TDȘR. 471,
  p/. re, /6/cf. 474. Et tr.

asupreaiă j/: v. asupreala $i
  asuprenie, în CRS.
a$târnotjn..-a$ternut, Lceea-ce


   AS. mr. Sf. Sava XXVI-1. Et
prt. vr. djYernej d. It. aj/er/?^re.
atlax jn..- satin,         DȚR.
   1462-1496, BRB. 297, Nr.
  CCXLIL Et. tr. d. arab.





  BDȘM. 1, 285. Et. It aurar/a^

   suf.-ar, DLR. V. ș. Valea Au*
  rarilor, în OTR.
azap v. Azăpeni, in OTR.



babă v. Babe, Babele ș Băbeni
  în OTR.
bâcay.Baca $.Băcani,inOTR.
băcan v. Băcanul, în OTR.

baciul v. Baciul, in OTR.
bade v. Bade, inOTR.
bădică v. Bădica, OTR.
bădișor v. Bădișoară, in OTR.



I

baev. Bae,inOTR.


        DȚR. inc.^c. XVL BDR.
  300 Nr. CLXIX.

   1605, *GSL XX, 150. Et. rt.
  6axti),DLR. V.$.: Bahna $.
  Băhncni,inOTR.
băhnar v. Bahnarii, in OTR.
băhoi? v. Băbnașu!, in OTR.

  1620,LDD.facs.lt. Ei.d.6dfe
  Băcșcscuî ș Băeșești, in OTR.
baie v Baia, Baia dc fer $.
  Bălță, in OTR.
baieră s/. v baeră.
bă(enar v. be^eoar.
băjenie v Băjenie, in OTR.
bataban v. Balaban, in OTR
bălai, <^aic v. Bălai șt Batale,
in OTR.
bălălău v. Balaleu, in OTS
bălan v. Balan, Bălănești, ș.
  Bălani, in OTR.
bălărie v. Bălărie, in OTR.
balaur, bătaur, v. Balaur, in
  OTR.

   1634 Noemvrle 16, BAR. Dnc.
  pc. 266. Et. tr. 6diy.
hMgosv. BeiegosbinOTS.

DȚR^*1508 Decern. 23, $DSR.
DLR. V. ș.= Balta, Băltean ș.
Bălteni, in OTR.



DȚR. 1624, AS. eps. Buzău,
   XXVIII, 2. Et. tr. 6df-
/dg, SD. V. Băltag, în OTR.
b&lțat v. Băgatul și Băltatt,
in OTR.







/e/e (proprietățile), DȚR. 1540.
   BAR. XCV-46, B4")H WT C6A '
6dnn de /ude/, DȚR. 1483 Iunie
. 9, ASI. V. ș.; bănișor, in CCR./
Ban ș. Bănită, inOTR.


6an, DȚR. 1482-1496, BRB.
   i97; /)/. Adn/, DȚR. 1413, BRB.

29



  A500 gjpr/ 6an/, DȚR.
  (572 Aprilie 15, ASI.; pA ari.
' GdHÎM, DȚR. 1614 Mai 19, ASI.;
   AdAW'npHHfCt'T G.UHH H.t A^"R*
  addcd /a/ 6amf /g z/ (. la
  termen), DȚR. 1623, $DSR. 424;

   94 BHp... H 94 RAHH.jd /?e M^t/A..
  /n pace y/ j/b&od de 6/r...
  de 6an/, DȚR. 1616. $MT. 297;


   DȚR. 1626, AS. mr. Dealul, ne-
  trebnice XXII, 7. V. si bănuț

   K-kHlitJ, DȚR. 1610, VI'. 260,
  Knrkc4, DȚR. 1649, NDA. 204.
  CRS. /
bănesc v. Bănești, in OTR.



   /ode/u/ MeAedmd, DȚR. 1613,
  $DSR. 333; pA bănișori. scu-


   Mate! Basarab, AS. eps. Argeș,
  D, 24. Et dm. d. ban, v. cuv.
  V. și BAnișori, in OTR.
baniță v. Baniță, in OTR.
bănuț v. Bănuț,^a, in OTR.
bărăgan v Bărăgan, in OTR
   $1 Drumul Bărăganului, in
  OTS.

   morar 6drgr pen/ru /og/e
  ^re6u/n/e/e j/7n/e/ mdndjdr/,
  DML. 1606, BAR. LXXII, 17.
  Et. poate in legătură cu sl.
  supapa.

  DȚR* 1630, As'mr. Radu Vodă,
   XVI, 16. Et. din ung. 6arJA
barbă v Barbă, Barbă-AIbă,
   Barbă4 ată și Barbul, în OTR.
bărbat v Bărbat, Bărbăteiu ș
  Bărbătești, in OTR.

  DȚR. i649, NDA. 200. Et. d.

bărbier v bărber.

  Bărboși, in OTR.



  6drc^, DȚR. '1579, $DSR. 213.

bărc v Bârcă, in OTR.
bărcufă v Bărcuta, în OTR
bârnă v. Bârne, in OTR

bârnă v Valea Bârna, în OTR.
bășicuta v. Bășicuta cu Piatră,
in OTR.
bășină v Bășinești, Bășneștl,
  Beșină, Dealul Bășineștilor,
  in OTR.
bătăcuiu v. Bătăcuiu, in OTR.



50

  trănul, ni OTiL
băgând, a v. Bătrânde, in
  OTR.







  xfa.nfitan^DML. sc. XVII, BAR.
   XLVI 132, Hy.a.UKHanti, DM!..
   16S5, BAR. XLVI-127. Et. d.
   DTC.
   sprinten la fugă, $DE.; DML^
   sc. XVI, TDSR. 541. EL tr.

Ff cĂ/Ze, DȚR. Miitai Viteazul.
ciXTxnhi . /t/ru/ /uf Za^ayfd
pen/ru ^pafar/f, DȚR. 1642
August 3, BAR. achiz. 1945.
Et. ung. 6er. V. ș. blrinCRS.
DȚR. 1605, GSI, VR 175. Et.
d.






1-5. Et. d. 6fra/'.
DȚR. 1477,BRB. 133.Et-d.ung.
6/ro. V. ș. Birăești, in OTR.

3!

btr*bol

   1489. PDȚR. I, 382. Et tt.
6/rft/C, 6//C/Z, &M/C cu același
sens, v. DTC., SM. V. s. Blrcil,
in OTR.

^f7-n/c/, DȚR , Maici
Basarab, BAR. CXX11-11; u"tn-

  Basarab, BAR^ CXCV111-86 ș^
ar/. nupumtiH, DȚR. 1590, RIAF.
  L 189. Et- d. 6/r V. ș. birnlc,
in CRS.

bivol jm./ pl. DȚR. 1652,
MDA. 222. Et d. bl. OHao/rb.
blană v. Blănești, in OTR.
in OTR. 9

blid v. Blid ș. BMdea, in OTR.
blidar v. blidar, in CRS.







  ofer/n/, DȚR. 1584 Iunie 12,
AS!. t;(c)dax DȚR. Alexandru
Coconul, F. CIRM.Et sl.


  6of, DȚR. 1612, AS. mr. Sf.
  Gheorghe Nou, XXXVII-1.
  Et. It.           V. ș. Boari,
  în OTR.
boartă v. boartă, în CRS.
boar(ă j/J.* un fel de pește, DLR.
DȚR. 1582 August
27, ASI.
bob v. Bobul, in OTR.
bobletlc v. BobMteci, în OTR.
boboc v. Boboci, in OTR.
bobou v. bobov, în CRS.
bocăneam.. bocânciu, boconciu,
  gheată făcută din postav. RDW.,
  DLR.; p/. KCKmmH, DM1.. Ale-
  xandru Lăpușheanu, NDSR.
  1612, AS. mr. Bistrița,*X!V 5.


  mojie, DML. sc. XVf, GSL
  XX, 28. Et. d. It. 6t/cca?a, ])LR.
boeresc ar(/..- p/         6oe-
  rey//, DȚR. 1584, $DSR. 241.

  at-m prin rs. donp'h.
bogasie bogasiu, stofă sau
  pânză colorată și lustruită, im-

  '^r.scm, DȚR. 1474-1476, BRB.
  t2t Nr. XCV. Et. tr.
bogătate v. Bogăteștl, în OTR.
boghiu v, Boghiul, in OTR.
boieresc v. boeresc.
bolșor v. Boîșoară, in OTR.
bolu v. Boile, în OTR.
bolboacă v. bulboacă.
bolboră v. Bolboră, in OTR;



32

boldv. Boldești, înOTR.
boldan v. Boldănești, in OTR.
bokiiv.BoldescuhinOTR.
boldi$v.Boldiș,înOTR.



   DML. !609, AS. mr. Bisericani,
  XVÎ-2. Et. bl. ComtaBi,.



  DML. [605, GS!.^!. 373. Et

  in OTR.
borâlâ v. Borâlovici, in OTS


  in OTR.
borduș v. Bordușani, in OTR.
bori v. BorăscuL in OTR.
bort v Borțul, in OTR.


DMI..16!9, AS. CD.
!79, D. 7. Et.d,grni.6u//ner


   1& coatele picioarelor de dinapoi
   alccaiior$iviteior,DLR.DȚR.

  sc.XVI,TDSR.456.Etbl.6o-

boț v. Bot ș. Boțul, in OTR.
boți v. Boțescul, in OTR.
bou v. Boul, Bou-Roșlu, Fur-
  citurile Boului $ Ochiul-Bou-
  lui, în OTR. ș. Apa Boului,
  in OTS.
bourv.buor,inCCR.ș. Boo-
  rescul, Buorean ș. Buorănl,
  în OTR. ș. Buor, în OTS.
boz v. bozie.
bozie v. Boziile Gramei, in OTR.
bracinariF/n.. p/. brăcinarl, pan-
  DȚR. 1509, TDSR. 472. Et d'
  bracirar, d. lt. pop. 6racf/e, SD.
  DML. 1490. BD$R. 1, 439. Et^
  it. SD. V. Brad ș. Bră-
  descul, in OTR.
brădățel v Brădățel, in OTR
brădet v. Brădet, in OTR
brâncă v. Brâncă, in OTR
brândușă v. Brândușă, in OTR.
brândză v BrândzPni, Brânză,
Brânzoae, în OTR. $. Brândza
în OTS.
brânză, v. Brăndzeni, Brânză,
  Brânză-Veche, Brânzoae, in
  OTR. $. Brândza, în OTS.


   w, DȚR. 16H-1617, BAR.
   LXXIV- t88,              DML.
   !62!,AS PA. Et.lt.
brazdă F/?.- fgșie de pământ răs-
   turnată cu piugul. DLR., DȚR.
   1567, $DSR. !58;

33



              DȚR. 1670, CCFR.

  in OTR. 9

  Brodai VracnRei, in OTSR.

  in OTR. $. Prisaca lui Bru-


brusture v brustur.          j
bubă v. Culmea Bubei, în OTR.
buburudz v. Buburudz $ Bu-



  OTR.

  KS't-kAf . 6uce/e, DȚR, 1582



  1619, BAR. LXXVL2. Et/n.


  in OTR.


bucium v Bucium, Buciumea-'
  nul, Buciumeni, Buciumi ș. !
  Valea Buclumllor. în OTR. t
buciumaș v Buciumaș, In OTR. ] bundjet v bunget.

  in OTR.                     '
bucuros ad/..- DȚR. poate dela
  Basarab cel Tânăr, TDSR. 102.

budău v Budăești, în OTS
budur v. budurac.
budurac v. Budurac, in OTS
budză v. buză.
budzat v. buzat.


  dată, DLR.; - DML. al lui

  LXXX1V, 163. EL după DLR.

  RDW. d. It..             după
  SD. d. a/n6o
buftea v. buhtea.
buhtea v Bubtea și Groapa
  Buhtil, in OTR.
bujor v. Bujor, în OTR.
bulboacă v. Bulboacă, in OTR.
bulbuc v. Bulbucani, în OTR.
buleac v Bulac, în OTR.
bulhac v. Gârla Bulhacului,
  în OTR.
bulibașă v. bălibașă.
bumb v. Bumbul, în OTR.
bumbac .M.. plantă textilă, R8<u-
  KdK.DȚR. 1437,TDSR. 53,N.54.

bumbi, v. Bumbești, in OTR.
1482-1492,^ BRB. 294 . Nr.
CCXXVUL Et- It. V.



1

34

   !556, HCT. 1877, 577 Nr. 11;
.            DȚR/ 1610, VF.



  BDȘM^ I, 221 Nr. CXXI, pl'
   6uprf, DML. 1605, GSI. 11, 372.

OTR. ș. Buor, in OTS.

burduf v. borduș.
burduban v. Burdugan, in OTR
burete jm..' 1. un fel de ciupercă
      EHpmw, DȚR. 1509, TDSR. i
474. Et. It. 6o/e/tM.         '


in OTR.


i DȚR. 1533, Decemvrie 27, ASL
  și c^Taptoa, DȚR. 1568 Octom-
  vrie 9, ASI.Et.d. 601*6, v.
bute v. Bute, in OTR.
butnar v. butnar, in CCR. $.
  Butnariu,inOTR.
butoi JO.butOiU,H WT R8TOH
  DML. 1589, CAR. IV, 273.^ Et

butuc v. Butuc, în OTR.
buzăv.Buzăș.Buzești.inOTR.
' buzată v. buzită.
  OTR. 9                  *'



; mâni, DȚR. 1509, TDSR. 475.
  gan,înOTR. ș.înOTS.

c



OTR.

Măgura Căcata, în OTR.

35

I



căcățoi v. Căcățoi, in OTR.
căciulat v. Căciulăteștl, în OTR.
cădelniță v. Cădelniță, în OTR.




   mâinele când o îmbracă rămâ-
nând mâneciie atârnate, DȚR.
1485, PDȚR. 348, Kz^van, DȚR.
1562, $DSR. !45. Et. tr.
caftan v. caftan.
căhui v. căut.
câine v. Câine $ Câneni, in
OTR.
cal v. Valea Calului, în OTR.

în OTS.
calapod v. Calapod, în OTR.
călăraș jm..' soldat de cavalerie,
călăreț; - DȚR. 1526, BAR.
VT. 329* Et. d că/dA'a sau d.

rfuy, DLR. V. ș.: Călărașii ș.
Călărașul, in OTR.
călărășesc v. călarski, in CRS.
călare v. Călărești, in OTR.


1658 Mai 21, BAR. Dnc. pc.

1626, CU. XVHȚ 371. Et. d.
cJA/are, d. It. cd/#drZd
căldare v. Căldare, in OTR.
căldărușăv. Căldărușa,în OTR.


  rie 9, ASI. Et. !t. cd/7/y. V. și
  Călești, în OTR
căliște F/.* mocirlă, p/, arz. Tpd-
H KZaHtțJHAE, DȚR.
  1612 Fevruarie 25, ASI. Et. sl.

calopăr v. Calopăr, în OTR.
călugăr ;/n.: DȚR. 1628, GIZ.
  I, 2, 200, - a/; DȚR.. 1579,
  IC. V, 129, DML. 1642, GSI.

  X^Epoc. V Călugăreni, Că-
  lugărești, Călugări, Călugă-
  rul in OTR., călugăr, in CRS.
  $. Calugerul, în OTS.
călugăresc d<# /n.: KzaSrmtcKB,
  DȚR. 1642 August 3, BAR.
  achz; Î945. Et. d. cd/^gd/*, v.

călugărie y/.- DȚR. 1608 Martie
  (5, CESC. m$. Cobia.
călugăriță y/.- art. KzaSrzpwnj,
  DML. 1575 Iulie 3, BAR. Dnc.
  pc. 266, DȚR. 1603. NDSR. 303.

  gărița, în OTR. ș. călugăriță,
  în CRS.

  plăteau cârciumarii, cojocarii,
  măcelarii, se plătea la început
  prin pietre de ceară, de unde



  yc*tpwnapn sa na.uj.HA . Cd/7îd-
  ng/Z/br 2 ca/cZ^/nZ marZ, 5 /ne;
  yercZZ yZ 2 Aoy/ZnarZ penZr^
  camănă, DML. 1610. BAR.



36

c/e/a pron//d /or c/e/a cAer-
pa^ar/e, DML. 1612, AS. mr.
Galata, XI-!8. Et si. KdMtuh,


.n&ndp, DML. 1626, CMSM.
MdpsJ DȚR. 1509, TDSR. 470;
IIB. 338, Nr. III. Et. gr. xajiapa,





Ia vama turcească, DML. 1599,
CAR. IV, 277, HHB KXAtXpdHJ s
KtpKxcxpir . /bs/ camaray /a

1650, BAR. XLV 1-35; a,

  y/ /fber pe oec/n/f mâ-
nas//r/ de/a G/bd de camera-
yn, DȚR. 1611, AS. mr. Go-
vora, XXV-lo. Et. d. camera,
cămărășie j/ darea percepută

  .wxpdtuiH v. DȚR. 1611, cit. sub
  câmaray. Ed. d. camaraj.
camătă .- dobândă, KdA\^T.
  DȚR. 1590, Decembrie 11, ASI.

cămățat sm.: cămătar, cel ce
  dă bani cu camătă * dobândă,
  p/. căma/d/Z, w 8 KsA\XTd^H
  ud WKpm . și la cămătați la
  ovrei, DȚR. 1587 Ianuarie 12,

cambulă v. Cambur, in OTR.
camhă s/; stofă de mătasă, nAd-

  camhă, DȚR. cc. 1462-1463,
  BRB. 298 Nr. CCLII, p/. cam-
  ^e, DȚR. 1481 Sept. - Dec. BRB.

cămilă v. Cămilă, in OTR.
câmp v. Câmpul lui Balotă,
  in OTR.
câmpian v. Câmpenii $. Câm*
  pian, în OTR.
câmpină v. Câmpina, în OTR.
canaf sm. și n. ciucure, DLR.
  p/. cana/?, DȚR. 1517 ASI. Et.

candelă v. candilă.
candilă s/.- candelă, DLR. pA
  KdMAnt(t) DȚR. 1509, TDSR.
  474.    Et. !t. ca/!de/d, prin sl.
. KdHhAHAO.

37

I



cândrea v. Cândroiul, in OTS. ]
câne v. Câine și Câneni, în :
   OTR. ,                         I


   pâ, DȚR. 1619, $DSR. 331. Et. !
   în OTR.                        '
cănesc v. Cănești în OTR.





   KxnxcTps, DȚR. 1509 TDSR.
  475,      pA KinttTpw, DȚR, 1509, j
   TDSR. 471 $î 474. Et. ÎL ea- ,


   tini în OTR.               ' i

căpățâros, oasă, v. Căpățâ- '
roasa, in OTS.                  ;
căpățină v. Căpățini, Căpăți- }

   în OTR.                      I
capichihaic ^/. reprezentantu! j
   domnilor romani pe îângă Poar- :
   ta otomana, nan KspT 'îfh^EH I

  15,     CMSG. Et. tr. ^dpu 4eĂd-

   T^n, DȚR. Nlcolae Pătrașco, I
   BAR. XI. * 89 : - rfe jârâ/, )

  DȚR. 1622, BAR. CCI -14; -
  DȚR, 1604, $DSR. 304. Et. it.
  DLR. ' P
capră v. Căpreni, în OTR. și
  Dumbrava Caprei, în OTS.
căprioară v. Căprioară, în OTR.
car jn..' un fel de vehicul de
transportat lucruri grele, p/:
Cdrd, no "ST Kdpxaop*pedru-
mM/cdră/br^ DȚR. 1620, Iunie
21, AS. cump. 1935.Et. It. cd^-
       V ș căruț.
caraban v. Caraban, in OTR
cărăbăț v. Cărăbăț, in OTR.
carabete v cărăbăț.
caragiu s. postav prost, DLR.

  ragfu d/6, DȚR, 1589 Mai 28,
  ASI. DML. Vasile Lupu, BAR.
  CLVI-47, Kdpd4H8,DML. 1638,
  CU. XXIII, 135. Et. cf. ung.
  ^drdZMd, DLR.
carâmb v. Carâmbu, în OTR.
cărămidă j/. p^ carâmfzr, Ș nx-
  pxAHtaw ș *upș c/a câram^r /a
  cerz/, DȚR. Î617, ȘDSR. 359.
  Et. după DLR. d. cârd, d. It.
  carrare, după SD. d. car, cf.
  ngr. ș. sl. ^eram/dd. V. ș.: Că-
  rămizi, în OTR. și Cărămidă,
  în OTS.

  MttHKSA, DȚR: 1519 Iunie 28,
  F. CIRM. Et. ît. CdJTd/Td. V. ș.
  Carare și CârârBnl, in OTR.
căras v. Căras, în OTR.
carațiu v. caragiu.



I

38

DML, ^45, CU. XXIIL 196*

oA."                         :

buri, in OTR.                '
cârcă v. Cârcă, in OTR.





cârlan v. Cârlani în OTR. și
în OTS.
cârlig v. Cârlig, in OTR. și in
OTS.

  OTR. și Cârligaia, în OTS. j
cârligătură v. Cârligăiura, în
OTS.

oiR.

  Piscul Cârnu, inOTR* ș.Câr-
nul, în OTS.
cârniiură v. Cârniiură, în OTR
carpen sm..- o specie de copac.

1567, $DSR. 158, K^pnHHH,DȚR.


  1610, TC. HI, 147. Ei. carpen,
d. It. cajp/nuj. V. ș. Carpen!?,
în OTR.

DȚR. ^1509, TDSR. 4?f EL

cârpii, v. Cârpiiu, În OTS.
căruni ad/.. v. Cărunți, in OTR.
căruț .xn..- căruță trasă de cai.

  un căru/ cu 4 ca/, DȚR. 1555,
BDR. 305, Nr. CLXXII, TDSR.
444, p/.           DȚR. 1546,
AIR. 1, 49. Ei, d. car.
casap v. Casapul, in OTR.
căsca v. Cascul, în OTR.
căscoi V; Căscoi, in OTR.

  DLR.; p/. KdtuH, DȚR. 1524
Iulie 24, ASI. Ei, It. careul.
V. ș. Cașul, în OTR.
cășărie s/; darea din caș, v. cuv.;
se scutește și de Kztnzpîf, DȚR.
Matei Basarab, AS. mr. Bistrița
1-20, Kztufp'it, DȚR. 1664-1665,
AS. mr. Tismana VII-18. Ei. d.
caj, v. cuv. V. ș. cășărie, in
CCRS.


  c^/e num//e cojare, ca ja //e
pen/ru db6f/oace y/ pen/ru
/urma, DȚR. 1629, AS. Enache
IȚ 8. Ei. tr. ^ps/a, prin bl.
          DLR.

39

I



cășîegt j^jA.- timp în care se ]
  mănâncă de dulce, DLR.
DȚR., Matei Basarab,
.BAR. LXXXVII, 69. Et. d. cay

catană v cătană.
cătană jA; soldat, pA nam* H3rns
  WT KXT4Ut K6!'A4 npî'AOUJA Ct
  A\H^4/!fA\          HJA

. oend ca M/Aar ooeood ajapra
  /arndbmn/er/ne/e,DML. 1605,
  GS1. 11, 374, $. K4T4ur, art
  K4T4ma!, DȚR. 1609, AS. mr.
  Hurezi XVIII, 3. Et. ung. Aa-
  /oaa, prin srb. KaTawa, DLR.
  V. $.: Cătana, in OTR.

' OTR.               Cătină, m

  KSTmn, DȚR. 1615 Mai 15,

  DLR. V. $. Cătină ș. Cătină,
  în OTR.
cătun v. Cătun, în OTR.


  1622 Ianuarie 15. CEK. Et.

ca^ă v. Cată, în OTR.           i
cățel v. Cătelești, în OTR.
cău! v. Căui, în OTR.           j
căuș v. Căușul, în OTR.


  Gv<!MHt;A, DML. 1593, GSI.
11, 223.



          trad. TDSR 314, DȚR.


  caca/ &on, DȚR. 1572, BAR.
PDA. N. 237. Et. poate din

  p. 164 $. n. 5 ș. p. 165, cf. ș.
ceh. bl. nadana, srb-
!<a6aA, pol. Muzicianul


  prului — Zaporozie —, pe Don,
etc. pA KJsa^H, DȚR. 1604,
BAR. XL-07, K^34t)H, DML.
1575, NDSR. 270. Et. tr. K434K,
SD. V. ș.: Căzacuh în OTR.
căzac, v cazac
caznă pedeapsă, K43HS, DML.
1446, CDM. II, 244. Et. sl.

căznită v Căznllă, in OTR.
ceapă v. Ceapă, Cepari, $
Șeapă, în OTR.
ceapraz 4*n..- pasmanterie, DLR.
'tanp43 WT yînp . ceapraz de
A/r (Jir). DȚR. Matei Basarab,
BAR. LIX, 35, pA ^dnpasr, DȚR.
  1638   , AS. mr. Căldărușani,
XXXIII-1. Et. tr. Capr<M,



40

  LXXII, 50. EL uny. cjfmo/a,
           csomo/a.

DȚR*. cc. 1437. BRB. 255; EL

sa, în OTR.

AS. mtr. București, CXIII, 1.

1613, ȘDSR,'334. EL It ce/rt/j.
V. ș. Ceriureni, In OTR.
cerb v Cerbul, In OTR.
cercel v. Cerce! in OTR.

1662 Noembrie 27, CMSM.


1400, CDM. i, 41, Nr. 13. Et
  GCH^I. V. șȚCereteoani ș. Ce-
retian!, in OTR.
cergă v. CergenH, in OTR.
DML. 1431, CD. 1. 315?EL lt.


  DML. 1649, GSL 111, 132. EL

         DȚR. 1521, ȘDSR. 80.

   fină, mătase, DLR. tdT.nA, DȚR.
   1509, TDSR. 474. EL tr. r)d-
  //na, DLR.
ceaur v. Ceauri, in OTR. !
ceaurar v. CeaufarM, in OTR (
ceauș ^m..- 1. marele ce<w avea .


                DȚR. 1535-1545,
  B   ., BAR. XXI, 2;        ^'T j
  Matei Basarab, BAR. LIV, 2- j
cebăluf v. Cebăluiță, in OTR.

  DȚR. 1580, AS. mr. Dintr'un

  DȚR. 1583, AS, mr. Dintr'un


  Zor, DȚR. Matei Basarab BAR. )

41



cetate v Pârău! Cetăților în
   OTS.
cetățea v Cetatea, Cetăteie $i
' Poiana Cetăteli, în OTR
cetătuie v. Cetăfuia în OTR.
ceteră v. Ceterîanl în OTR.
chefe j/.- perie, DȚR. 1509,
   TDSR. 470. Et. ung. ^e/e, DLR.
cheie v Cheae $i Chelani,
   Chiae, în .OTR.
chetar^/n.; cel ce {ine cheile
   cămării $1 ale pivniței, DML.
   1538-1540, TDSR. 522, Nr. 504.


   .ială,          DȚR. 1441-1442,
    BRB; 76; ACnpH ACnpH 34 K(A-
   "J8A c asp/r 500, ajpd be cAeA
   yaADML. 1613, AS. CD.D. 2.
   Nr. 179. Et. din ung.
   DLR.
chelșul v chelciug.
cheltuială K^ATSMAX, DML.
   1603, GSL XXi, 144; nhATB-
   MA^, DML. 1607 Martie 6, AS.
   PA. Et. d.              d. ung.






    DȚR. 1509, TDSR. 472. Et. it'

    CH*R.

chervăsărie . carvasara, edi-

   DML. 1612, AS. mr. GalataXI,
  18; KHpKzczp", DȚR. 1633, AS.
  mr. Barnovschi, V - 2. Et. tr.
                d. pers,
  serat.
cheș v. Cheșanul, in OTR.
chezaș v. chezăș.
chezăș ^m..* garant, K^axtu, DȚR.
  1495-1508, PDS. 20; K<a4uu,
  DȚR. 1482, BRB, 187, pA M-
  3-k)uw, DȚR. 1474, BRB, 116 $.
  M34mn, DȚR, 1594 August 17,
  ASI. Et. ung. jțezej.
chezeș v. chezăș.
chieltuială v cheituiaiă.
chilă .* măsură de capacitate

   12 chile de meiu, DȚR. 1587,
. ȘDSR. 262. Et. tr. Af/e, DLR.

   /bc <^e chf/te, DȚR. 1512-1521,
  ASL Et. d. It. ce/7a, ngr. xeXXy],
  SD. la noi prin sl. KtAHm.
chinavariu v chfnovariu.
chindisi 06. a broda, DLR. KHH-
  AHCHT CX nteAK8 "            CM
   mâ/ajă, DML. 1591, AS. mr.
  Adam, Vf, 2. Et. ngr. xevtM,

chi-cto

I

42

  g/re, DȚR. 1626, CCFR-, mș.
  !635, AS. mtr. București,
XXXVII, 4. Et. gr. xtvvct^pt,


  tată de domni și boieri, DLR.
KHHTHU, DȚR. I5S2 August 27,
ASI., DML. 1582, GSI. XIX.
169; a, DȚR. 1572 Septem-

  KOH tina . ce cA(p, DȚR^
1508, BDB. 226; nnns rocno-
DȚR. 1480^ ibid. 279 Nr.
CCXXVII. Et. ung. ^ep. prin

BAR., CXXXIV, ti. Et gr'
chirvăsărie v. chervăsărie.
cbivăran v. Cbivăran, in OTR.
cic v. Cicul, in OTR.


cinci v. Cinci, in OTR.

Topn, DȚR. 1509, TDSR. 472.

  iui Ciorii ș Ptaiul Cioarel,
in OTR.



  $DSR. 398. Et. poate in iegă-
tură cu arom. cfojrâ^ sfoară
de iegat ciorapii, TCD. IV, 265.
V. ș. CioarecuL in OTR.
cioarsă v. Ciorsăcești, in OTR.

OTR.
  MTAp, DML. 162A GSI. XXIV,
203. Et. d. c/o6o/a.
cioc v. cic.
Ciocănești, in OTR*


AS. ep. Argeș, LXIX, 11 (. s!.



    docărlat v dochlarlt, jn CRS.
docărNe v CiocArlle, in OTR.
_ ciochină v Ciochină, inOTR
    ctocoiuv Ciocoiul,inOTR


* Matei Basarab, BAR. XLIII,

    ciolan v Cioian, în OTR

      în OTR.

    cioltan v. Cioltanl, în OTR.
    doltar v ciortar.
    ciorap — /, DȚR.
       I509,TDSR.47LEt.tr.Cord6.
    clbrcloUt.^ă v Clorciollnă, în
      OTR.
    cioroiu v. Ciocoiul, în OTR




       Mihai Viteazul, BAR. CXCVII,
      46. Et tr. Co/far.
    cireș v Cireșul, Dealul Cireșu-
      lui, în OTR.
    dreșel v Clreșelul, în OTR.
    dslă Er ectă de impozit, WT
      twcaa wx sa KHp (f/n c/j/d /or
      de 6/r, DȚR. Matei Basarab,
      AS. sch. Stirpatele II, 5. Et.
      5l,tnc,țp. V $. Cislăul, in OTR.

      c&fe.cinste, DȚk. J474. BRB.
      !32. Et. sl. .


dturăv Cltura, in OTR.

   pen/^upe^e,DML. [631.BAR.
   LXXVII, 7&. Et.vgrm. zmo6dr,

   dubr,înCRS



   nizație pentru aiergătură (pen-
   tru ruptul c/060/e/br), DLR.;
   pA ^MBWTî.DML. 1612lunie 17,
   ASL; H R^3HA\4^T HA\ H

   ^/od6e, DML. 1627, BAR.
   LXXXIV-159. Et. rt. HoSoia.
   V ș cizmă.
dud v Clucescul, în OTS
ciucur v Ciucur $ Clucărăscul,
   în OTR.
ciucuri v Ciucuri, în OTR

   OTR. ș. Ciungi, în OTS.
dup v Ciupăscul ș. Ciupești,
   în OTR.
ciupărcă v Ciupărcă $, Cluper-
   cEni,înOTR.
dupercă v Ciupărcă, în OTR
   $. în OTS."
dur jn.; unealtă de cernut pleava,
   gunoiul, heghinadingrău,orz,
   etc. DLR. tspș, DȚR. 1509.
   TDSR. 470. Et. It. dbru/n, DLR.
   V ș Clurea $. Ciureștl, !n
   OTR.



I

44

dutărle j;..- stau!, *n$TApîG DȚR.
  Matei Basarab, BAR. XIV-26.
  Et. d. c/a/ă , cerboaică, cf. alb.
        bl. ujyrh, srb. myT, ung.
   cjtzf. V. ș.; Ciutărie, in OTR.
ciutură v. Citară $ Clutăreștl,
în OTR.
cizme p/. nn3Ait, DȚR. 1508,
  TDSR. 469, Nr. 472. Et. ung.
           DLR.
cfztnarj/j^/u/,']HMA\dpx*A,DML. :
  1570? CU. XVIII, 179. DȚR. '[
  1589, IIB. 358. Nr. III, pA nt3- ;
DML. 1637, GSI. XVI,
61. Et. d. cfz/na. V. $. do-







   Mt, DML. 1617, BAR. CLXXXI-

  V. $. Clăccști, in OTR. i
clădit v. Dealul Clâdfteei, in
OTS.

   DȚR. 1582, ȘDSR. 227. Et. sl' }
':AJCTn, cf. bl. srb. $. rt. ^/adh/a. ]
dale v. dae.                     !
clanță v. Clanța, in OTR.
dătl v. Clătești, in OTR

   DȚR. 1509. TDSR. 473. Et. sl.
   KA*kH (KAH)), DLR.
deudu v. dlndu.
dește .- instrument p. scos

   KAtmmc DȚR. 1509, TDSR. 474.
   Et. sl. KAttUTA p/
dindu v. Clindul, in OTR.
clipi v. Cîipoi, în OTR.

   NDA. 198 Et. dm. d. para-

   p&zxX-^oT(, prin sl. HapdKAHcx.
cllslarh j/n..- cântăreț de biserică,
HcnpAunnn HprtA KAHCHApyȘ,
DȚR. 1522, Fevruarie 3, ASI.


cltucereasă s/. soția c/uceru/t/G
   art. KAM'tap'kca, DȚR. 1610, VP.
   259. Et. c/acer.
cloci v. Clociti, in OTR.
clopot v. Clopot ș. Clopotești,
   in OTR.

  1617,   GSI. V, 121. Et d. c/o-
  po/, d. sl. KAonc-Tx.
cloș v. Cloșani, in OTR.
clucer slujbașul care avea


   DLR. KAS't(fp), DȚR. 1507 Iunie
   20, ASI. Et Sl. KAK"Mph.
cneaz v. cnez.

4:

tfM'Col

    neanj KHts, DȚR. 1624,Fevrua-

    șneniDȚR. 1615, Mai 15, CEK.

  -coadă a//. K$aAd,DȚR. 1579, ;
     HCT. VfH, 585. Ei. ft. coda. i
    $ Coadă $ Codăești, in
    OTR.
   coa^ă sZ v. coa^ă in CSR
  coardă j/.- sfoară, DLR.; ^A"**
        /bc, DȚR. 1626, ȘTDS. 434
    ș. forma KopA*b, DȚR. 1579.
    Et. It. cAorda.

DȚR. 1502, ȘDSR.
-46. Et. It. co^a. V. $. Coasta
$ Coasta Judelui, în OTR.


* "temut, DML. 1588 AS. mr. Sf.
     Sava XXVI-1 $i forma K^fîA j
    $i K&<UA, DML. 1613. GSI, XX,


     CocoreanuL Cocorenl, Cuco-
  reanul $ Cucoreni, în OTR.
  cocoș v. Cocoș ș. Cocoșani, in
    OTR. $. Cocoș, în OTS.
   cocoșHă v. Cocoșilă, în OTS
  cocuța v. Cucuta, în OTR
  codâlb v. Codalbul, in OTR.
  codrean v Codrăni, în OTR.


   DȚR? 1567, ȘDSR. 159. Et. It.


   Ttpu, DȚR 1509, TDSR. 474,
   Ki^THptf DȚR. 1573, vr. 205,
   2o', CEK. Et. tr.
coftirle v cofterie.
cofoc M.haină țărănească fă*

   /V DȚR. 1631, CCFR.


   CCFR. m$. Putineiul. Et. d,
cq/oc. V. ș. Cojocarlul, în OTR.
colac .nn.; aluat (cocă) de făină

   DML. 16!0, BAR. LXI-16. Et*

colac veste, DȚR. 1504,
   BRB. 218, V. ș. Colac șCola^
   ciul, în OTR.
colibă v Coliba Iul Petrișor,
   în-OTR.
collbaș v Colibași, în OTR
colivă v Colivă în OTR.
colnic v Colnicul Priboiului*
   în OTR.
colt v. Coltea, in OTR.

   Seciul Colunulul, n OTR



1

46

   1654, GSI. IU, 228. Et. d. a
cfare' V. cuv. $. în CRS.


șilor și era subordonat unui :
   1658, NDA 232, ar/. xoatHcSa,
DȚR. t647, ȘDSR. 536, p/^
RXT.tr sa uc.unmH , oa/a/
com/y/, DML. 1600. Ianuarie 9,
ASI. Et. ngr. xnp.^<;. V. $.
în CRS.              $


  grijirca cailor domnești, GC.
   150; nc.uuuua, DML. !507.
   CD$M. 175. Et. dm. lui co/77/y.
comnat v cumnat.
comoară v Comoară, Drumul
   Comorii, în OTR. ș. Co-

DȚR. 1647 Iulie, AS. cs.;
p/. se acordă scutire n aa Kt-
......y/ c/e conace DȚR. 1664
Ianuarie 15, ASI.; n sa K^na'u

   pen/ruyu/g'/u.DȚR. 1664-1665,
  AS. mr. Tîsmana VII-18. Et.
  tr.
copăcel v. Copăcel, in OTR.
copaciu ym.; * copac, arbore, ar/.
   Konj'uca, DȚR. 1615, GSI. XX,
  215. Et. alb. ^opaț?. V. ș. Co-
  rn CRS.            $





  pă<fure^ DML. 1597, GSI. XX,


   butui, în OTR. ș^ Piatra Cor-
  bului, în OTS

  beni, in OTR.
corcodel v. Corcodel, in OTR.
corcotat v. Corcolap, în OTR.

47



    1519, AIR. I, J. 86. EL d.

    Cordărăni, în OTR.
corn v. Coarnele, Comeni,
    Corneștii, Cornii, Cornul,
    Pârău! Cornilor, în OTR. ș
    FântâUa Cornului, în OTS.
cornet v. Cornet, in OTR.
corhifă v. Comită, în OTR.
cosi pr/. cosit, M c*k))9

    DML. 1610, BAR. CLVI1-86*

cosiță v. Cosiță, în OTR.
cosițan v. Cosițan $ Cosițeni,
    in OTR.
cosițat v. cosițan,
costă v. coastă.
costiș coastă de deal, costișă
- v. cuv. - ar/. KocTmuBA, DȚR.
. .'1622 Ianuarie 15, CEK. Et. dm.



    /uf, DML^16O5, GS1. II, ^3.

    în CRS.


    /ru porc/, DML : 1592, AS. mr.
    Pângărați III, 5, Et. sl. KOuiapa,
    prin bl. KbujapT,. V. și câșlă.


coșciug v. Coșciug, în OTR. ș.
   în OTS.
cot v cot, in CRS
coteiaș v Măgura CotHașului,
   in OTR.
coteiu v coteiaș.
coteț v Cotecearii, Coteț, Pis-
   cul Cotețului ș Vâlceaua Co-
   tețului, in OTR.

   care se aciuiază racii $i se as-
   cundpeștii.DLR.; KdTAOH, DML.
   i598, GSI. IX, 66. Et. got.

coțofană v. Coțofană, Coțofea-
   uul, Coțofeni $ lazul lui Co-
   țofană, in OTR.

   temut, Kosop, DȚR. 1482-1496,
   TDSR. 174, Nr. 183. Et. sl.
   KOKPS.
cozonac v. Cozonac în OTR.
cracea v. Cracea, in OTR.
crăciunel v. Crăciunei în OTR.
crăesc v. Crăescul, în OTR.
crainic v. Crainicești $. Craini-
   cul, în OTR.


.. DȚR. 1624, BAR. XLII, 15. Et
   sl. KpaA^, d. vgrm. SD.
   V. $ Craiu, in OTR.
cramă clădirea dela vie (dim-
   preună cu pivnița) unde! se
,păstrează teascul și toate cele-
lalte unelte ale vierului, pA
KpAA\!, DML. 1541, AIR. I, 1,



4Â

rt. KpaM,
crâng v Crângent, Crângu lui
Manea, Crângu Marc, Crân-
gul Popei, în OTR . Crânguri
$ Pârâul Crângului, în OTS
OTR. v* Copaci".;"'
OTR. '

nescul, în OTR.
creștin v Creștin în OTS
creț,** eafă v. Creata, Creț, Cre-
tean, Crețescul, Crețești $
Crețulești, în OTR.


  DȚR. 1508, GSI. I, 319. Et sL
Kp^rz.
crlvină 1. desiș de mărăcini [
mari, cu arbori subțiri printre !

  a unei ape, unde se adăpostesc
iepurișipotârnichi;2. loc
umed mlăștinos; 3. pământ lu-
cu fân, DLR. pZ DȚR^
1588, ȘDSR. 276. Et. si. xpw-

croitor jm..- DML. 1448, CD. 11,
342, DȚR. 1563, BCO. 99- art.
  KpPHTOpM^, DȚR. 1610, Mai 22,
AS. DTI. Et. Sl. KpOHTH.
cruce v. Crucile lui Dragoslav,
Crucișoarâ ș. Măgure cu Cru-
ceinOTR.

crucișoarâ v'. Crucișoarâ, In
   OTR.


   DML. Vasile Lupu, GIZ, 11,2,
   152. Et. gr. xt^tcop, sau sl.
   KTMTOpZ.
cu p/ep.DȚR. 1570, Noemvrie
   7, ASI.Et.lt. cum.
cubetciu v. Cubelcianii, în OTR

   OTR. ș. Cuc ș Fântâna Cu-
   cului, în OTS.
cuciu v. Cuciul, în OTR.
cucoană v. Cucoana, în OTR.
cucoșv. CucoșînOTR.
cucuiat, ă v Cucuiata, Cu-
   cuiatul ș. Cucuiați în OTR
cucută j/.- buruiană foarte otră-
   vitoare, KSKST(z), și art. KȘ-
   KST4, DȚR. 1622, Ianuarie 15,
   CEK. Et. ît. pop. cucu/a, DLR.
cucuța v. Cucuța, in OTR
cuturit v Curmătura Cufuritu-
   lui, în OTR.
cuhne v. Cuhne $ Cuhneștif,
   în OTR.'
cuib v. Cuib, Cuibul Vulturului
   în OTR. ș. Cuiburi in OTS.
cuiu M.pA Ktn, DȚR. 1509,
   TDSR. 470. Et. It. cunem?. ,
culbec v. cubetciu.
culca v. Culcau, în OTR


DML. 1546, GSI. I,
210, DȚR. 1644, GSI. VI, 203,
art. K8AMA, DML. 1591, MCR.

49

r ?    229. Et. It. cu/men. V. Culmea
        Bubei, în OTR. $. în OTS.
      culmulfce j/; o cu/me mai mică-
        V. CUV.-K8AA18AH'M, DȚR. 1644,
        GSI. VI, 204. Et. dm. d. cu/me.
cumătrie ; masă, ospăț între
cumetri după botez, K8AtxTpif,
. ' '\Ț)ȚR. 1572, îanuarie 12, ASI.
        E^lt. comma/er, DLR.
      cumnat,^ă KSMMdT, DȚR.
       1469,  PDȚR. 1,269, DML. 1507,
       CDBV. 70; pA CX CX$H K8AV
       . cu ar ^ar cumna/r, DML.
        1599 Mai, CMP., $. KCAnun",
        DML. cc. 1602, GSI. XX, 110;
        K8A\u4T4,DML. 1559, CAR. IV,
        272. Et- It. cogna/uj.
      cumpănă j/; cântar, balanță, p7
        K8A\nsm, DȚR. 1509, TDSR.
        474. Et.sl. KAnona.
      cumpătă v Cumpătă, în OTR.
     cupă un fel de păhar mai
     mult lat decât adânc SD.;*A"4

       12,  ASL p/. <^pe, DȚR. cc.
       1554, TDSR.443.Et.lt. cuppa,



      . cupă, DLR. K8n4p, DML. 1609^
      GSI, II, 256. Et. d. capă. V.
      ș. Cupariul, în OTR. .
      cur v Beșîcureni, Cur-Gios,
        Cur-Sec ș Cureștl în OTR
      curălar ml. p. cureZăr, fa-

        și hamuri, K8pxAAp,DML. 1619,

   AS., CD. 179, D. 7. K8pr-
A4pMA, DȚR. 1636 August 8,
CEK. Et. d. curea d. It. corr/gra.
curamă j/.- cotă, eZ au y^cu/
ace/ /00j/ăn/enfcu/amd-K8-
p4A\4 - ca ^a /fe /?ecare că/e 2C
j/ăn/enf, DȚR. 1640, AS. mr.,
Cotroceni, 1-15. Et. ngr. xou.
         d. tr. gurama, DLR.

   DȚR. 1622 Ianuarie 15, CEK.)

curătură jX; loc cură{it de pă-
   dure, de rădăcini, de cioturi,
   de mărăcini, de nuci; de spini,
   pentru a putea fi arat, DLR.
   K8pxT8pK, DȚR. 1652 Ianuarie
   22, cs. CDB. Et. dm. din cura,

curcubete v. Curcubete, în OTR.




   K8pAttT8px, DȚR. 1559 Iunie 6,
   F., CDB.; DML. 1633 Septem-
   vrie 4, CDB. Et. dm. curma,
   se pare din alb. ^urmu/^ prin
   sufixul ^ a/ură, DLR. V. :
   Curmătura Cufuritului, Cur-
   mătura Socilor $. Curmături,
   în OTR.

   latul, K8pAi<sHut, DȚR. 1508,
   ȘDSR. 63. Et. alb. ^urme^, DLR.
   ir!*OTR.


4



i

56

1618 $DSR. 369. Et. d. It.

Vaîcan, Curtești, in OTR.

   nească, DLR^ KSpT-kn DML.
1617, Fevruarie 1, BAR. ms.
rom. 152, KSp-rMti DȚR. 1649,
NDA. 203; pA ):8pT*knw, DML.
1634, TC. IV, 65; K&nHT4H34
DML. 1647 CU. XXIII, 210^

Curteni, în OTR.
curtenie dările și prestațiile
curteanului față de curtea dom-
nească, DML. 1621, BAR.

  XLVII, 193. Et. d. cuz/ean. V.

  1639, $SC* 75. Et. d. coaje,
  d. It. pop. co^o, DLR.
custodie v. custudie.

  DȚR. 1635 Iulie 20, AS., cs.
  pi. (/n, KScTPAii, DȚR. 1636,
  BAR. CXXV, 56. Et. It. c^/o-
  ^ra, prin sl. KoycTCAHra.
custură v. Custură, în OTS.
cui sn..- parte de sat, DLR. ar/.
  KgTgAg Xsm*ktdH, DML. 1468,
  BD$M.I,30. Et.rt.KyTc l.colț,

  râuri. V. ș. Trecuturi, în OTR.
  sc' XVI, BDR. 239. Et. din It.

D

  DML. 1630-1631, BAR^XLVȚ
138. Et. cf. ung. de&e/Za, SD.

cuv.laGCVSL

  6//a, AKKHAap, DML. 1589 Mai
23, BAR. F, I, 13. Et. d. cfa6//a.
dafin .nn.. v; Dafin, în OTR.
dâfmă y. diurnă
dâtmă gâlmă, movilă, mă-
gură, hotar de pământ între
ogoare, DLR. și SD. AAhMz,
DȚR-.1569, ȘDSR. 175, ar/, nc
AXAA\4 yeTdpsaSH pe da/ma


   ^o/aruZu/, DȚR. 1585 1591
   BAR. F. 11-16.
dâmb v. dâmboc.
dâmboc v. Dâmbocea, în OTR.
danie j/; dar, ar/. DML.
   1456, CDM. II, 575. Et. sl.



   MunSA DȚR. 1619, $DSR. 387,

, 1639, BAR. CXXXIV^79; L-
pesjn ș. AzpzR^M, DȚR. 1622,

51

r



   CEK. A^poKJH^s, DȚR. 1630,
BAR. XLII-57, ar/. A^P^s*"'u,Sa,
-DȚR. 1624 Fevruarie 12, CEK.
   pZ A^pxsJHH, DȚR. 1633 Au-
  gust 5, AS. PA. Et ung. dara-
  6an/. V. ș. dorobanț, In CRS.
dârlău v. Dârlău, în OTR.

   DȚR. 1605, Aprilie 18, AS. cs.
  Et bl. ^p^cTua, a dărăci,
  DCB$I.



   c-u^.DȚR. sc. XVI,BAR.
  CXCVI-176. Etngr. 8to&xtov,
  Stsaxxt, cf. și It. 6/^acc/t/m.
dășirat v Dășirați, în OTR.
dai .jn.; dare, n A<*1* WT
  csHUM . a Zaa/ da/u/ de pe
  porc/, DȚR. 1548, Octombrie?,






  ja/, DȚR. 1557-1559, Martie
  27,  Mircea Ciobanul, ASI. Et
  sup. lui da, RDW. V. $. da-
  tove, în CRS.
datorie jZ.- A^pd, DML. 1527-
  1538 sau 1541-1546, TDSR.
  531. Et d. da/or, d. It. de6/

de prep.; de TVeam/t/, DML. sfr.
   sc. XVI, CAR. V, 315; y At
   CTxu^ww, DȚR. 1657, Feyrua-
   rie, BAR. cmp. dela d-na Zef-
   kary în 1937. Et It. de. V. ș.

   Vaideești în OTR.

.dea/dZ de c/e, DȚR. 1587,
   ȘDSR. 253; ml. na A^^ /a
   d/aZ DML. 1491, CDȘM. 157,
   pl. A-bispf, DȚR. sc. XVI, BAR.
'Dnc.'pc. 270. Et. sl. A^^^.
   V. ș.: Dealul, Dealul Bere-
   știlor, Dealul Ciorii, Dealul
   Cireșului, Dealul Clăditei,
   Dealul Găvanului, Dealul lui
   Vodă, în OTR. ș. Dealul Pal-
   tinului, în OTS.

   1585, AS. mr. Galata, XI-11;
   AHKu^, DML. 1586, AS. CD.
  196,    D. 70. Et. gr. Btzatov, prin

degera v. Degerați, în OTR.
dejuga v. Dejugați, în OTR.
dela prep., AM-* OnHcy. de/a
   Oc/?e, DȚR. 1603, NDSR. 303.
   Et. de + /a.
delniță jZ. sfoară mică de moșie,
   ^A"a A^AHM^x . o de/hf/â, DȚR.
   1583, ȘDSR. 234, pZ /e, DȚR.
   1604, GSI. I, 341, Et dm. sD -
   A-kAo.

dente ado. ; dinainte, A\aw AutTw
   cma/ d/na/h/e, DȚR., cc. 1525-
   1527, TDSR. 432, Nr. 430. Et.

deo dij

t

52

deocheat v. deochiat.
dereptate v. Dereptate, în OTR

          DML. 1617, GSI. XXI,
  194. Et prt. Iui drege, d. It-
  d/r/go, gere.
des v. Deșt, în OTR.
desag v. dăsag.
descoperi v. descuperi.
desculț v. Desculți, în OTR.

  OTR.

   1622 Ianuarie 15, CEK. Et.
dey/nte, d. dej, d. It. denJt/j.
despica v. Despicati, în OTR
deșirat v. dășirat.
deșiugubină v deșugubină.

deșugubinar perceptorul
  deytfgtddrter, pA art. Am!8rg-
  RHHjpțH, DML. 1612, AS. mr.
  Bisericani XIV 5, neart A^^M-
  r.ssHHApH, DML. 1616, BAR.
  LXXXIV-3; U)8r8RHț!4pH,DML.
  1626, AS. mr. Bistrița V-5. Et.
  d. dMyegu6ma.
detunătură v. Detunătura Fi-
  r^țeloru, în OTR.
dia! v dea!.
dicheiu v. decheiu.

  în OTR,

didrahmă j/.- dare în bani ce
  se percepea în folosul Portii
  otomane, ar/. AdRX3HA]d(TA"*


(* sultan), DȚR. 1636^ BAR.
XCV, 27. Et. d. gr. 8t8pcxxp.o?,

1578, IIB. .51. ar/. A'MKOHS,
DȚR. 1630, AS.mr.Radu-Vodă,
XXIII*9. Et. gr. 8t&xovo<; prin


IlJHK^S AR<* H RJKH A^ HA\
     W<UtJR WT A"M<A\4 XpA^K S
npnto A^ RHmwuîR r Satt .

drn d(/ma /u/ d/rda drep/pana
fn Ao/arrr/ /u/ Wy/n 3 Â/nn,
DȚR. 1550, BAR-. CLXXXIV-
12, DML. 1623, AS.
mr. Bistrița, XII, 4. Et. It.
ș. Dijmele cu Pietre^ în OTR


A^apic, DȚR. cc. 1587, $MT.
274. Et. d. dy/na. V. $. D(/-

ptJK CT0AHHK, IV] CHT KZAA-
ratT as czc H-krSa Kz-
AlZpdtUBA H CZC GT4HK0 n$C-

53

I



   DȚR. 1623, BAR. XXIX, 277.

          DȚR. .1587 August 30,
   ASI., DML. 1633, CU. XVIII,
   416; Afw, DȚR. 1603, NDSR.
   303. Et. de + in.

   Tu, DML. 1632, CU. **XVin,
   416. Et. de + mfru, d. It. de

dința v. Dințeșii, in OTR
dirept v. DJreptub in OTR
dișmar v. dijmar.
divan ^n.: sfat domnesc, td
DȚR. 1607, BAR. XLI; 5. Et.


   1656, ASI,, PA. Et. d. sl.AA^Hh.
doamnă v. Mo vita Doamnei,
   in OTS.
dobăndă v Dobăndă, in OTR,
doioian v. Doiofam in OTR


   DȚR. 1615, AS. mr. Dealul
  netrebnice. Et. d. domn. d.lt.
  dbm/ntzs. V. ș. Domnești, In
  OTR. -                       '

  DML. 1634, BAR. XLVI, 138*



  1586, ȘDSR. 248. Et. It*. pip.
  Supt-Dos, în OTR.
drac v. Dracui, Draculea $.
  Dracuiești, în OTR.
drag v Dragui, în OTR

  1559, AS, eps. Buzău, LXV-1.
  sl. AP<*ri.\\4Hz.
drăguț ă, v. Drăguț $. Dră-
  guța, in OTR.



   1670, GIZ, IU, 2, 113. Et. cf.
rt. jtpin, ceh dr%, v. cuv. la
SMS. ung. dere^ $. tr, direA.
drum ^n..* cale, ar/. APSA\8A,
DȚR. 1644, GSI. VI, 203. i t.



54

  OTR. ș. Drumul Latuiui^ în
  OTS.

  Aps.H(n)iucp, DML. 1587, CU.
  XVIU, 215. Et. dm. d. c/rum.
dubă v Dubău, in OTR.
  OTR.             $ Dudeșb, m

dugheană j/.- prăvălie, p/. A\-k-
CTO ăa ASr kttf /oc pen/rrr cfu-
DML. 1604, SDL. 34. Et





  1645, ȘDSR. 524. Et. sl. Aov*
  y0Sh))HK&.
dulamă : un fel de redingotă
  de ceremonie, uneori de catifea,
  SD. A8AAA^, DȚR. 1599, BAR.
  XLVH-212, DML. 1618, AS.
  mr. Neamț, V1I-5, p/. ASAR.uw,
  DȚR. 1536, HCT. VIII, 570.

  cuv. în CRS.
dulce v. Limbă Dulce, în OTR
  $ Dulcescul $ Limbă-Dulce-
  viei, în OTR.
dumbravă pădure, pădurice
  DML; 1638, GSL IU, 8. **Et^ sL
  A^cpaRA. V.ș.Dumbravăin

  OTR. ș Dumbrava Caprei
în OTS.
  GpRRH^x/DML. 1641^ GSI. HI,
236. Et. dm. d.          V.
$ Dumbrăviță în OTR.
dușegubină j/: amendă p. omor, '<
tâlhărie $. adulter, pA ASunrs-
EHHt, DȚR. 1564, BAR. CXXX

1589, BAR. F. I, 13; dr/.
AnuUrgRHHd, DȚR. 1554, BAR.-=?
  XL-32, A^SrSEHHx, DML.
1610, GSL IX, 88, p7 At'uSrS-
KWHW, DML.16^2iAS. mr.Bi-
serican! }XIV, 5, A^UMrSGHHH,
DML. 1627, BAR. F. XXVIII-

  Basarab, AS mr. Bradul, XXI-2/
p7 ")wr8Bnnn, DML. 1616,
BAR, LXXXIV-3. Et. sl. rom.

j'OYKCTK^.
dușman v. Dușman în OTR.
duvaîm Fm.: argat de cai, near/.
ASMiA\8, DML. 1601, GSL.
XVI, 13. Et. sl. A8MA14-
in TSR. ^vorniceasa, -
dvornicel v. dvornice! în CRS. /
dvornicu v. dvornicu în -GRS.

șiii,înOTR.
dziiastre : ml. p. dota,
SHmcTp^, DML. 1636, BDB.
  VIII, 4. Et. It. (^c^rae, cf. bl.

55

cbă'ian

ebăncă j/: manta de ploaie cu
' giugă, p/. tun-tH, DȚR. 1509,

  Pingea a6a, DȚR. 16)7,
BAR. CXXV-2. Et- tr. Îapy/îga,

eclisiarh v clisiarh,
ed v. Edu! in OTS.
egumen Mi,: superior de mănă-
stire,              DȚR. .1553,
  ȘDSR. 236; tergauusa, DȚR-
1586, ibid. 251. Et. gr. ^you-

egumenie jX: funcțiunea deegu
men,                DȚR. 1645.
ȘDSR. 523. Et. d. egumen.
et v Plaiu! Vaideeltor ș. Vai-
deei, In OTR.
engoipion v golpiu,
enorte jX: circumscripție eclesia-

  1543^ Septemvrie 17, ASI. Et.

episcop v. plscop.
episcopie v. episcopie.
episcopie v. piscopie.
*OTR.                      **

  DML. 1634-1653, GIZ. 11,2,59.
  Et. gr. lepeoc, prin sl. HteptH.
eșitoare ^X; umblătoare, latrină,
privată, BtpuuH sa (tuHTo(a)pt.
oer/g/ pen/ru eroare, DȚR.
1509, TDSR. 470. Et. /eroare,
d. ieși, d. It. ex-eo, /re.
evreu jm..- - % DȚR. 1553, Iunie
  22, ASI. pl. wsptH, DȚR. 1587
  Ianuarie 12, ASI. Et. gr.
  loc,           prin sl. tesput.

   făcău v. Făcăenl, în OTR
   făcete! v Făcețeîu, în OTR.

     DȚR. 1545. Et. It. Aguj.
J făgaș v. Făgașul în OTS.
   făgete! v Făgețe! și Făgețeiul,
     în OTR. -
   făgulet v Vadul Făguietuiui,
    . în OTR.


     DȚR. 1521, ȘDȘR, 80, ml. tA"a

^e o/e, DML. 1595, Fevruarie
CMP. p/ ^S/c/, DȚR.
1579, DȚR. 1584. VC 212,
DȚR. 1587, Ianuarie 12,
ASI. PA. <țsxA^wA<, DȚR. 1610,
Iunie 4, BAR. CLV-177. Et.
XîZn cfj, V.ș. cuv. în CRS.
         DȚR. 16*23, GSL X)UL
157. Et. d. It. ^m/Z/g.

lasă anume iarba p. ca să se
poată cosi p. fân, ^ma^, DML.

fân-fct

56

   t604, GIZ. I, 2, 33, pA
   DML. 1618, CU. XVIII, 307,
   4nndHH, DȚR. 1607, ȘDSR. 309.
   Et d. adj. s.           DLR.
   V. ș. Pârău! Fâna(elor, în
   OTR.
   DȚR. 1545,^ CDB. It. /bn-
   tana. V ș. Fântâna Trestiei,
   Țiganului ș. Fântâneanu!,
   în OTR.

   Fântâne!ei,înOTR.
fântânoaie v. Fântânoe, în OTR.
fărâmă v. Fărâmă, in OTR.
făredeu v. Făredeu, in OTR
farmac v. Farmacoae, în OTRS.
farmec v. farmac.
fârtaiu v. fartal.
fartal y/.- fârtaiu, sfert, pătrar, mă-


   M3. IV, 342-344,
   DML. 1555, IN. VII, 302, turcT

   /ae de pfe, DML. 1635 Fevrua-
   rîe, CMP. Et. grm. D/er/eZ prin
   ung. /er/a/y, SD.
fârtat v. Fârtat, in OTR

   OTR.
făstâc v. Fâstâci, in OTR.
făt v. Fătul, in OTR.
fată v. Lacul Fetei, în OTR.

   OTR. ș. fătăcina, in CRS.
fătoae v. Fătoae, in OTR.


   DȚR. 1580, HCT. VI^ 586*
   Et. It. j&âer. V. ș. Fauri ș.
   Faurul, in OTR.
faurel v. Faure! $ Faure!, in
   OTR.
făuri v. Făurești, in OTR
fedeleș v. Fedeîeșanii, în OTR.
feiiandrăș sm; felendreș, de

   DML. 16471anuarie 4, CMSG.



fer v. Baia de fer, în OTR.
ferece j/.- feregă, o plantă cu
frunze mari și dantelate, DLR.
t'kpeu, DȚR. 1556, HCT, VIII,
576. Et. d. ît. /f/ifjr-rcem.
feredeu v. Făredeu, Feredee,
   Feredeu în OTR. $ Feredee,
   in OTS.
feregea j/.- manta largă ș. des-
   chisă, făcută din stofă fină pe
   care boierii o purtau peste an -

   ^a/benă dfu. co^er/e, DȚR.
   1573, Vl\ 205,           DȚR.
   Matei Basarab, BAR. LIX-35,

   cu /der, DȚR. 1609, BAR, PA.

feri v. Ferești, in OTR.
ferie v. fierâe.
feștită v. Feștitească, în OTR.
fetifă, v. Feti(a, în OTR.

37

I



flâstru v. fHastru.
fier v. fer.










  c/7oae yf am /ud/ de/a ea
  /Zerae 24 pd/6enf, DML. 1609,
  GSI. IX, 85, %,p'". DML. 1620,
  Z6fcZ. IX, 99, art ytpu.), DML.
  1641, CU. XXIII 160.

fierbinte v. herbinte.
fliastru fiastru, fiu vitreg,
  pZ ^HracTpw, DȚR. 1471, PDȚR.
  I, 275. Et It. /f/Zaj/er.

  nașii săi, %inx - /?n, DȚR 1578,
  AS. mr. Nucet, V-3, %nns c&s,
  DȚR. 1612Mai20, BAR. achz.
  1943. EL-Jt. ///Zantr^. V. ș.
  Fina, in OTR. $. fiin in CRS.

  1596 Iunie*20, CEK./mp, DȚR.
  Matei Basarab, BAR. LIX*35.
  Et. It.                '


fire]ă v. Detunătura Firețelor,
în OTR.




znZuZ, DML. 1632, GSI. II, 115.
firlță v. firefă^

   la Flămânzilor $ Valea Flă-
mâuzeștilor, in OTR.
fioare v. Fioare, Floarea, Fio
rea, Floreiul, Florești ș. Flo-
rica, in OTR.

Floci, în OTR.
flocos v flocoșan
flocoșan v. Flocoșani, in OTR.
fluture j/n.; specie de insectă,
pZ.^A^T^pn, DȚR. 1582 August
27, ASI. Et. 11. pop. /Ttfc/aZtM,
DLR. cf. gep. jTnZ/Zo, SD.
foaie j/n . v. Foaie ș. Folești,
in OTR.
foamete v. Fometești, în OTR.
folos .* DML-, din timpul lui
Petru Rareș, TDSR. 541. Et.

foltea v. fultea.
frâne v. Frâncescul, Frânceștii,
Frâncu ș. Frâncul, in OTR.
frasen v. frasin.
frasin ^m..- o specie de arbore,
^pacnn*; DȚR. 1569, ȘDSR. 175,
P^ #PdCHM(H) DȚR. 1569, ȘDSR.
175, ^pacHHH, DML. 1598, GSI.

fra-fut

I

  IX,  66$. iț^acfw.DȚR. 1608
  Iunie 9, CESK. sch. Cobia. Et

           DȚR. 1582, ȘDSR^
  227. Et !t. /rax/ne/um. V. $.
  Frăsinetul, în OTR.
frate v Frățești, în OTR., Frate,
  in OTS.
frățică v. Frățică, in OTR.
frățită v. Frățită $. Frățești,
  inOTR.



  BAR, CXCVII-46, - /, exc

  DȚR. 1582, ASI. Et (L It.

fromoșiță v. Fromoșiță, in OTS.
frumos, " oasă, v. Frumoasa,
Frumosul, Frumoșii,Frumoșant,
în OTR. $. Frumoasa, în OTS.
frumușei v. Frumușei, in OTR.


  fn /run/e, DML. GIZ. II, 2,
  2^Et^^nj^^.^^
  Frunte $. Frunțile Săratului,
  inOTR.
fugă v.Fugeștii, inOTR.
fulgv. Fulgul,in OTR.
fulgerv.Fulger,înOTR.
fultea v. Fuiticeanii, în OTR
fuituc v. Fultuc, în OTR.


              DȚR. Î620, GSI.
  XXIV,        Î06. Et. d./bn/e, d.lt.


  cavități,            DML. 1630,
  GSI. II, 298. Et. It. /bncfuj. V.



DȚR. 1620, ISD. VIII,

fur v. Furești, Furul, in OTR.
  $ Fur, in OTS.

  Iui, în OTR $ Furca Zlăta-

furcitură v Furcitură, Furcituri
  $. Furciturile Boului, in OTR.
furnică v. Furnica, $ Padina
  Furnicilor, in OTR



  DLR., DȚR. Î590 Aprilie 14,

  CESC. Et. /b^e, ît. /b^b^.
fuștev.Fuștele, inOTR.
fute v. Futești, $. Mic Futilă,
  în OTR.

59

gad-gâ

gâde v.^Gâde, în OTR.
gae v. Găeștii, în OTR.
gaie v. gae.
găină v. Găină, în OTR.
găinar v. Găinari, în OTR.
galbăn v. Gaibăha ș Galbănul,
   în OTR.
gaiben ym.; monetă, dare in
   p/^ r4Acmn, DML. 1610 luiie

   U'T         H WT P4ASHHW y/ t/e
   /bman/ y/ </e              DȚR.
   1615. AS. mr. Dealul, netreb-
   nice XX1I-4. Et It. gaZ6mr/y.
   V. $. Gaiben, Gaibena, Gal-
   beni, Galbenu ș. Gaîbin în
   OTR.

   DȚR. 1573, Vr. 205. Et v^

găibenușă v. Galbenușa în
   OTS.
gaibin v. galben $ Galbin în
   OTR.
gâlcă ym.. v. Gâlcești, în OTS
-găleată y/; dare, ce-și are ori-


   sau de metal cu care se mă-


   cu /gn, DȚR. Matei Basarab
   AS. mr. Căldărușani, 1-2.


   Pâ/ru, DȚR. 1570, $DSR. 184;
   t'XArTap^A, DȚR, Alexandru


   Coconul, F. CIRM. Et. mtt.
  ja/?e/g.
găletea y/; măsură de capacitate
  p. cereale, pA a-p4A' ntKon
  ya-kn ncKSnnta, thwa.u T8n
  ci'             . penară n/y/e
   pâ/ne campărgM pen^ru-cg
  am aco/b 250 pg/e^e/e, DȚR.
  1535-1545, TDSR. 345 Nr. 348.
  Eț dm. d. pg/eg/g.
gălmă y/^: deal izolat, gr/. rA&-
  ^4, DȚR. 1533 Aprilie 16, ASI.
  V. $. gâlmeie în CCR. $. Gâl-
  ma Mâlinișului, în OTR.
gâlmeie y/.- deal izolat, A^ rAH-

   mare, DML. 1633 Septemvrie
  4, CDB. ht d. gg/ma, v. cuv.
gând v. Gândea ș. Gândeni,
  în OTR.
găos v. Găosu, în OTR.
găbz v. găos
gârbacin v. Gârbaci, în OTR.
gârbov v. Gârbovan, în OTR.
  $. Gârbovănul, în OTS.
gard v. Gardu, în OTR.
gârlă y/.- braț al unui râu sau
  fluviu, pârâu, ar/, rzpaa, DML.
  1623, GSL II, 311, p/1 grt
  rspA^A(, DȚR. 1560-68 Fevrua-

   DȚR. 1618, M)A. 109. Et bL
  rp-b^o, r-bpno. V. ș. Gârla But-
  hacului, Flămânziior, Gâr-
  lești, in OTR. ș. gârla, în CSR.
gârltță v. gârlita, în CRS.



I

60

  in OTR^ 9

  în OTR. ș. Găurenti, în OTS.
găuri v. Găurești, in OTR.
găurică v. Găurită, în OTS.
găuricev.Găurite, inOTS.
găvan jzn v. Dealul Găva
  nulul, in OTR.


  rul,inOTR.




  ge/ep/, DȚR. 1594 August 17,
  ASIEttr.ge/ep.


genune v Cenune, Genunea
  luiMiloiș jenune, inOTR.
ger v. Gerul $ Ier, in OTR.
gheata v. Gheată, in OTR.
gheora v. Gheuroeșii, in OTR.
gherdan jn..' salbă de mărgări-

  aur, DȚR. iGll-fb!?, BAR.,
  LXXIV 188. ht, tr. gerc^dn d.


  ghfană j/.- glenă, cavitate, matcă,
  SD. df/. H CXC EAAT4 H?KH
  3$8tT Aa^pSA WT rîat!d KcAHH-
  THHfH AopH ^X^ap-y/ct/^d/Zd

DȚR. 1648 lulif 2p, ASL PA.

         SD. V. ș. ghienă, în
CCRS. -
ghind v. Ghindul cu Năsipul,
in OTR.
ghindă v. Ghinda, !n OTR.
gigea v. Gigea, în OTR.
gighir v. Gighir, in OTR.
gios v. Cur-Gios, în OTR.
giosan v. Giosani, în OTR.
girezea v feredzea.
giudevjude.
gludefv jude].
giumătate ml. p. jumătate, vn*-
AsxTaTr/DML. 1601, CU. XVIII,
252. Et. alb. g/r/mese, DLR.
V. și Giumătate în OTR.
giunc v. Giuncul, în OTR.
giurat v. Giuratul, în OTR.
glenă v. ghîană.
gligan v. Gliganul, în OTR.
gioabă j/.' amendă, i(pr ^cT no-





  gd/d, DȚR. t624, AS. ep
Buzău XXVIH-2, ^CT aa

61

gio-gri

. DML. t634, TC. III, 133, p/.
         DȚR. f615, Octomvrie

   6e mfcf, DML. 1614 AS. mr.
   Pângărați 111-17. EL sl. rA^gd.
gl d v. G!od, Gtodeanut, G!o-
   durelele, în OTR. ș. Gioduri,
   în OTS.
goaga v. Goagă, în OTR.
gogoașă v. Gogoașă ș. Gogo-
   $at, în OTR. ,
gogon v. gogoneț.
gogonet v. Gogonet, în OTR
goîan că v. Golanca, în OTR.


   RDW. și ȘDE, cit roAnrș H


   DȚR. 1589, BAR., F. XXVII*
   28. EL d. gr. efxoXittov, RDW.

   sau de căpșună de zahăr, DLR.

   sa Altera . yf au zăcu/ yemne
golane /bc DȚR. 1642,
- AS., mir. București, XXVII 7.

   v. cuy. la DTC.

   rwpQjHHh DML. 1635, PCD. 58.

   DȚR. 157 [, HCT. 1877, 583.


   EL cf. b!. srb. ropynș. rt. ro-
  pyHxa,-Rn. V. -ș. Gorunești,
  Gruia! Gorunului, în OTR. ș.
  Gorunu!, în OTS.
gostilă v. Gostila Moșului, în
  OTR.
gotcă v. Gotcă, în OTR.
grăbi v. grăbiți se, în CRS.

  DML. Ibl^TC. V, [63. ELsL

grafd yn.; staul, mai aies de cai,
  H3 rpd^A - gra/cf, DȚR.
  1571, ȘDSR. 186. ELsl. rpa^A*'.

  1590, NDA. 76. EL sL rpdAtd-


  [620, ȘDSR. 398. EL It. pop.
  kL OTR. 3              3
grăunte v. Grăunță, în OTR.
graur v. Graurii; în OTR.
grec ac%." " DȚR. 1584,
ȘDSR. 24-[. Et. it. graecuy. V.


  șan, scruntar, DLR-, DȚR. 1507

  V. ș Grindu! Gramei, Grin-
  durile ș. Grindurile Putu-
  roasei, în OTR.
  p/. rpHRRf, DȚR^ 1573. BAR.



I

62

              DȚR. 1622 Ianua-
rie 15, CEK. Et dm. d. gru/o.
grumadz v Grumadz ș Gru-
mădzești, în OTR.
grumaz v Grumadz, Grumăd-
zești ș. Rumtura cu Gruma-
zii, în OTR.
guler M..-DȚR. 1509, TDSR. 474.




gare d/n 7?r, DȚR. 1572, HCT.
VIII, 553, rgpa Mnaxu,8a8H,
DȚR. 1499, BDSR. 61 nt. 3,

neyg/or, DȚR. 1520 Aprilie 10,
ASI. Et It. gtz/a.
gurean v Gurgui $. Plaiul Gu
renilor, în OTR.
gureș v. Gureș $. Gureșii, în
OTR.
guroae v. Guroae, în OTR.
gutăe v. Gutăe, în OTR.
gutuie v. gutăe
gu( v. Gutești, în OTR.









  GIZ. II, 2, 22 L EL alb. grop?, ;

  pului, în OTR.
gîohotiș ^n..' sfărâmătură de stân-
  că, în mare cantitate, prove- :

  yoTHnt, DML. 1633 Septemvrie
  4, CDB. Et d. groAo/, si. rpo-
  A^TX.
gropan v. gropeiu. *
gropeiu v. Gropeiu în OTR.
gros " oasă, v. Groși, Groasa,
  Grosu, Grosui și Groșii, în
  OTR.
grosan v. Groșani, în OTR.
gruiu v Gruiul, Graiul Gorunu-
  lui, Naei, Nucuiui, lui
  Te$, Gruiurile Purcarilor, în
  OTR.
gruiucior v. Gruiucior, in OTR.
gruiușoală gruiu mic, iimba
  sau coama unui deai care se

H
băi v. Hăești, în OTR.

  SD. pZ              DML. 1601,
  ISD. VIU, 209, y4HA%VH, DML.

   1936 C. Crețu. Et cf. ung.
   Aa/dd, p]. Aaldtz^, bi. $. srb.
   xaHayK.
hain a<%/. rebel, trădător, HarSun

BAR. CXXIV 78. EtJtr. d. ar.

63



hăitău v. Hăttău, in OTR.
halângă v. Halângă, în OTR

  ficiai sau făcu! prin iezirea unei
  ape curgătoare, pentru păstra-
  rea prăsirea peștilor, DLR.
  yxaxquș, DȚR. 1597 Aprilie 1,
  ASI. a\ancTcp sa yxaxmar
  mejrer c/e /!d/d^/de, DȚR. 1496-
  1508, TDSR. 20$; yranp-kf,
  DML. 1623, M3. III, 260-L BL


  axus, DȚR; 1508, TDSR. 470.

hămelu v Fântâna Hămeîulul
  $. Hămeiu, în OTR.
hămeluș v. Hămeiuș, în OTS.

  în OTR.

  yanSa, DȚR. 1604, BAR. XL 97;
  DML. 1627 Mai 22, CMSG. Et.
  tr. ttr. /ian, la SD. Ad/i.
hănesc v. Hăneștîî, în OTR.
hang v. Hangul, în OTR.
hânsar jm..-soldat din călărimea


  SD. DML. 1587, DB. 61, yxpcap,
  DML. 1646 Octomvrie 18,
  BAR. ach. 38/942, pA Exray sa
  yxHtapH . oaZd/ c/e /rânydr/,
  DML. 1607, BAR. F. 1-17. Et.
  sl. y.r.rapk.


haracear jm.; cel ce plătea /ra-
fdC/u, p/. cupș.way^.w r^cneA-
CTKa.UHUyjpa'tJpU,

  n/er me/e y: ^dfdcedr/, anume
Drd^oj/doednrr, DȚR. 1550-
1532.TDSR. 318. Et. d. ^drdcrtr



  DȚR.^ Matei Basarab, BAR.
LXXV-200. Et. tr. ^d/d<\
harag v. Hărăgeștî, în OTR.
haras v. hares.
harbuz v. Harbuz, în OTR.
hares v. harea.
hareș v. Hareș, în OTR.
hartă v, Hârtea, in OTR.


DȚR. !486, PDȚR. I, 352, naKo




DȚR. 1583^ Iunie 9, ASI.; a

haMda

64

DML/1610, CU., XVIII, 266-
hatalm, în CRS.

  scumpă, BRB. 168 nt. 1,
A", DȚR. 1481, BRB. 167. Et

helge v; Helgiut în OTR

OTR.
Mr v Hr.



  Arf/ean, DML. 1605 Aprilie 30,
BAR. Dn. Rosetti-Solescu,
XHTamw, DȚR. cc. 1462-1463,
BRB. 104,         DȚR. 1579,
ȘDSR. 207. Et ung. /iMem
(v. cuv. DML. 1440, CDM. îl.


D/d^nrc, DML. 1642 Martie 14,
BAR. F. XII-3 unde însă ală-

«HK-; D/acfmC, GSI. IV, 219;
           CU. XXV, 275-6;
o/amn/c, GSI. XV, BDB. IX,
1; o/am/c, BAR. CCVI-94,
o/ao/irc, BDB. IX, 11 ș. o/a/n*
nec, BDB. IX, 14), vale de for-




DML. 1759, BAR. CCXII-72,

65                                        î                                 hia^hifâ

  /a /y/d6nfc, CDM. II, 56 nt. 3),
yazBHH'HA DML. 1494, BDȘM.


  BRB. fovAr, DȚR. cc. 1503-
1508, BRB. 222 și nt. 2, pZ.

  DȚR. 1529-1530, TDSR. 312.
Ettr. Aopge/,DLR.
  art-xoAT-t^a, DML. 1487,
BDȘM. I, 312. Ei. pol. AuZ^a/
SD.
horf v. Horțeanul, în OTR.

  DML 1610, BAR. LXI-16. Et
sl. MttiTmia.
hotar ^n.;limită, tr, DML. 1473,
BDȘM. 1,190. uZ, DȚR, 1533
August 28, ASI.; pA ra^
DML. 1606, BAR. XCV-20,
pZ.-re, DML. 1473, BDȘM.
I, 187,3/7. pA yoTapsn^DȚR.
1569, CCFR. și xoTipMf, DȚR.


   1600, BPD. 167. Et. ung. Ao/ar,
  care după SD. este d.grm.dial.
   xoiap. V, ș.: Hotărani, Ho-
  tăroasa ș. Valea Hotarului,
  in OTR.




  DȚR. 1573^ Septemvie 4, ASI.

  sati.înCRS.
  1624. RI^^ III, 222. EtJd.



  <7e Ao/arnZcfe, DȚR. 1638^ TRL
  II,    (1884) 3, 231. Et d. Ao-

A'HK EHR XOTfiCrS C O/7C/uZ(AdC
Ao/nop^, DML. 1604,
  BAR. LXXVI-85. Et. ung. Aocf-
hoț v. Hoțită ș. Hoțul, in OTR.



î

66-

DȚR. i632,AS.mr.Radu-Vodă,
-XXIII, 9. Et sl. ypa-uz.
1615, BAR., DRA^ Nr. 18^,


- DȚR. 1618-1620, BAR. LXXV*
V. ș. Hrănești, in OTR.

  coast.DȚR- 1629 Iunie20^ASL
  1634, Mai 13, ASI. kt. gr. xp"*
ooPouXo<;, prin sl. ypHcoRo\'Az.
huhurez v. Huhurezi, in OTR.
  ș. Huhurez. în OTS.
hulpe v. Hulpe, în OTR.


hurez v. Hurezi, în OTR.

!

iaderă v. iaderă, în OTR.
iapă v. iapa, în OTR.
iapangea v. ebăncă.

, era, DLR,
iaste ind. pr pentru a fi, este.
   /aj/e aoerea /b/, DȚR. !596
  Iulie 18, BAR., sef. 209. Et.
  ît. er/.


  152î, BAR., XI-153. Et.sl. tasz.
  V. $. iaz, în CRS.
   moară, pește, n WT msfp aa
  KOAtHHn . y/ d/n /azeru/pen-
  /ru moara, DȚR. .1605, AS.,


  - BAR. LXXVI-6, "

   e<-A^wu,{g . razeru/mor//, DȚR.
   Matei Basarab, BAR. XU11-15.
icoană v. icoană, în OTS.




   VII, 255/" o/, DML. 1589 Mai
   23. BAR. F. 1-13. Et. tt. tr/us,
   GRIR, VII, 255.

   1604, BAR. CCXVI-50. Et. d,
   ///y, v. cuv.
im v. în.
imblător ym.; ml. p. t/m6/a/or,
   DML. 1651, SDO. Nr. 87. Et.
   d. um6/a, d. It. am6u/o, "are.
împufit v. inpuțit.
;n v. Măgura inurllor, în OTR.

65

t                         tdîiv

        DȚR. 1499 Iulie 13; ASI.; DML
      -1620, GSI. II, 320, ESuTpSAt
      DML. Stroici logo-
' - făt; BAR. LXXXIV-163. Et.
     , It. rn.

        pe unde, DML. 1649, GIZ. II.
        2,          221. Et din It. fnc/e, DLR.
      Inferat v !nferata, in OTR
     înfiera v. jinfera.
     înfundat ă v. ufundat ă.
        OTS?
      înjuga or. v. u(uga.
     în(inghia v (unghia,
     înnecătură v. necătură
      înputit *- ă v Inputita, in OTR.
     înșirat v. înșiratete, in OTR
      între pnep. ^HTpf oaHpf. fn^re
        /azur/, 1559 Aprilie 24, ASI. $1
        snTp<, DȚR. 1451, PDȚR. I,
        216. Et It. rnfer.
     iscâîi v. iscăliți în CSR.
     ispas, v. fspas, in OTR.
     ispisoc sn.: act, privilegiu, emis

         Df/egu, DML. 1574, BAR.
        LXXXIII-29, Hcnnc^A'iH, DML.
         1622, CU. XVIII, 311. Et sl.

      ispiti or.: ispitovatise, in CSR
     ispravă act, document, A<!
         HA\A!T ^A\S StHHHTH HCHpaS^

DML. 1601, GSI. II, ?4. Et sl.



   DȚR. 1629, NDA. 129; pA
HcnpasMmtH, DȚR.. 1624, BAR.
CXXXIV-5L H necrasHA sa-



DȚR. Matei Basarab AS. mr.



iuzbășoae so(ia unui iuzbașă,
comandant peste o sută de fu-
șta'și, cari păzeau la poarta

1645, Fevruarie 3, F. CIRM.


fznoapă, DML. 1652, BAR.
   XLIIL156. Et si. nas. +
poate prin rs. t!3H0Ba.
izvor jn. : HSE$p8A SEtM, DȚR.
15&9 Iunie 6, F. CDB. Et sl.

   rele, izvor, (zvoranul, Izvo-
reni $ Izvorul Puturoasei,
in OTR.

lahjir

68

J

jah M.: 1. fâșie de loc, P.; 2. jaf,


   400 djpr/, DȚR. 1585 Martie
    8,   ASL; ^AHn A^CT^ ntaySA
  U'PX]!!AH)!A\ . U/î /OC /d^U/ Ofd*
  yenf/or, DȚR. 1613. AS, eps.





   mf/-, DȚR. 1587, $DSR. 271.





javră v. Javra, în OTR.
Jemene v. JamănuL Jamini,
   Jemineștl, în OTR.
Jemine v. Jeminești, in OTR.

jer v. Jeru), în OTR.
  ^^PA^t = /bc yjye DML.
1537, GSI. XVIII, 192. Et. sl.
Jerdianii, în OTR.
jerebie v. jirebie.
jeredzea v Jeredzca, în OTR.
jidan v Jidani, în OTR.
jidovină .y/D drum între două

râpă greu de străbătut, DLR.


  AOKHHh, DML. 1491, BDȘM. I,
449.
jigală v Jigălie, în OTR.
jigălie v. Jigăîic, în OTR.
jigăranie v. Jigăreni, in OTR.
jireapău v. Jireapăn, în OTS.

  DLR. *A"J CZ MHpliKÎf . o
casa cu /frebfe, DML. 1631
Iunie 18, CMSG.
  DML. 1634. BAR. CCXIX-8L
ntxpAKÎtDML. 1634-1655. BAR.
cdje. DML. 1626'1029^ BAR.
CCXIX-74. Et. sl. ^p^sîH.

69 I



jMfune v ^tnanub în OTR.


  mo^AS, DML. 1322, BAR.
  LXXVH-115, p/. wotAMpH,
  DML. 1619, BAR. LXI-24. Et


  1622, BAR. LXXV1I-115. Et
  d. /o/y.

  giosan, în CCR.


    2.     căpetenie, vătaf de țigani,
  Htrunx NVA1:, DML. 1409,
  CDM. 1, 64 Nr. 22, moyA^
  DML. 1502, BAR. CCXXIV-2,
  ar/. e/e, DȚR. 1617. ȘDSR.
  359, /n/. }KWAL DML. 1433,
  CDM. 11, 594; znA vt^At p^-
      DML 1632,^BM^. CXX-47.

  Merii judelui, în OTR


  p4T*k FA^ fCT }KoyA' "
  HA!!, A* EOyA'TX HA\X

/t/tfecfe, DML. 1434, CDM. I,
386; p/. mcYA^i", DML. 1436,
CDM. 1, 467.

1437, TDSR, 54 Nr. 54*; DȚR.
cc. 1517-1521, NDA.46;H<8Am,
DML. 1578, BAR. LXXX1V-



BAR. CXXXVlH-241, a?-/. ?K8-
A'USA, DȚR. 1634, RIAF. I, 183;
/n/? u*Am, DML. 1586, AIR. I,
giudfț, in CRS.

DȚR. 1496-1508; BRB. 212. Et

îKMracTS, DȚR. 1563, <HCT.
VHI, (1877) p. 580. Et It. pop.

ful-lfu

I

70

lulea v. Julești, în OTR.





   Targ'CD^e, DȚR. cc. 1547-

  1552, TDSR. 374. Et. sl. *s-
  nam. V. $. Jupăneni, Jupă-
  neștl,înOTR.
lupâaeasă s/; odinioară solia
unui boier sau dregător, art.

  slavă a^snann^a, DȚR. 1619
  Ianuarie, BAR. dc. Dnc. pc. 106.
  Et. d. /upan, v. cuv.

L

   1471, BDȘM. I, 164; aa Tpt-
  cTHr, DȚR. 1590, ȘDSR. 287.
  Et. d. It. f/7ac d. r//e. SD.
lac jn. : DML. 1468, BD$M. I,
  127; - u/, DȚR. 1579 Mai 5,
  ASI. Et. It. V. $. Lacul
  Batiștilor, - Brațului, Fetei,

   Lacu Rătundu, Lacul Răchi-
  tilor, Samarului, Șarpe-
  lui, ViezuDiilor, în OTR.
  OTS. '            $

  pK,a,DȚR.1638,GSI. VI, 195.


  ASI., ^'ujDȚR. 1545, CDB.'

  1557 Sept. 1, ASI. Et. dm. d.

  inOTR.
lăcu$or v. lăcșor.


  SD.aann, DȚR. 1611-1617,
  BAR. LXXIV-188. Et. mgrm.


  Acru,înOTR.

  OTR.

lat, - ă v. Barbă-Lată $. Dru-
  mul Latului, în OTS.
  DȚR. ^631, BAR. XCV-62. Et'

lă^at v. Latatul, în OTR.
lăudat v. Lăudat, în OTR.
laur v. Laur în OTR. ș. LaUra,
în OTS.
  TapKA, DȚR. 1618, ȘDSR^ 370.

71

Mu-Mv

    Xxouta,- DLR.. după SD. d. ss.
    grm. /du/e.
laz s/i.: teren (de curând) despă-
-durit prin tăierea copaciior și
curățirea tufelor și a rădăcini-
lor, transformat in loc de pășu-
    DLR. - o/. DȚR. 1535, cs. CDB*





    DML 1611, CU. XVIII, 269,
    RpxySA A43SpHAWp, DȚR. 1610
    Ianuarie 9. ASI. Et srb. jjâs,
    cu același sens, v. cuv. KL.

    în CCRS^
leagăn ; A-krzn, DȚR. 1482,
    BRB. 185 Nr. CLII și forma
    arrm, DȚR. 1609, BAR., PA.
    Nr. 153. Et d. It. Zîglno, DLR.

    1604, BAR. XL-97. arA dfUJ'H.
DȚR. 1600. BPD. 168 ș. A-ksuin,
DȚR. 1605, NDSR. 306. Et. sl.
A^yx. V. ș Leanul, în OTR.
lecuriciu v Lecurici în OTR.
leneș v. Leneșa, în OTR.
lepădat v. Lepăd 't în OTR.
lepăduță v îepăduțâ, in OTR.
leș v. Leș, în. OTR.


           / Zetr, DȚR. 1631, GSI.


  II.   95) p/ /ef, DML. 1642,
  - GSI. III, 65. Et. sl. Axsx prin
  rt. /ies. V. ș. Leub io OTR:
  leucă v. Leucă, în OTR.
  leurdă v. Leurdeni, in OTR.
  leuștean v. 1 euștean Ș. Secă-
  tura Leușteanului în OTR
  licurici v. Licuric', în OTR.
  limbă v. Limbă-Dulce, in OTR.
   ș. limbă-Dulcevict în OTS.
lindină v. Lindinești, în, OTR.
lingură v. Lingurișeștt în OTR.
lipan v. Lipan, în OTR.
lipea v Lipcă, în OTR.

DML. Înc. SC. XVII, BAR.


/bame/e, DȚR. 1541, BAR.
LXXI 145. Et d. gr. aXe^m, cf.

   AHTpg WT nHntp A ... KOCSK AHTpî
  de p/per /... ceară
  ^Tre 300, DȚR. 1536, BAR.
  XX-69. Et. gr. Xbpx, cf.;ș. ns.
  JJHTpa.             :
liță^A: mătușă, femeie, soră mai
' mare, RDW. AH^a, DML. 1637
AS. mr. Adam 111-4. Et. dm.
d. Ze/f/ă, d. Ze/e.d. si. A^Ara,
AțAta, care e d. ngr. XaXâ. X

  ioc de făneață și apoi de păscut,

   Mdă /d Aofar,; DȚR.. 1590,
$DSR.'287,^p/..AHM3H, l. c. ș.
' DML. 1589 GSI. XX, 14, DȚR.



72

   1630 Iunie 22 CEK. $. ar/.
   AHE^HAf ^fpnp(n), DȚR. 1584,
   ȘDSR. 241. Et. si.
               DȚR. <600, BPD^
   163. Et. gr. Xoyo'ps:^ prin sl.
   aor&^fTx. V. ș. Logofețenii,
   in OTR.
logoletlasă soția logofătului,
   art. Aoro^rT^c4, DML. 1628,
   GSI. XXI, 26. Et. d. /ogoA/.
lopată v. Lopată, in OTR.






   cnSxot                    de 6â-
   /iwn nfcf de /opa/ay/... yf de
   do/nneyd, DȚR. 1615,
   AS.mr. Dealui netreb. XXII-4.
   Et. /bpa/a, d. sl. AcnaTd. V. $.
   Lopată în OTR.
lotru y/n.: hoț, tâlhar, tA"" Ao-
   Tp^ . un /b/ru, DȚR. 1579,
   ȘDSR. 208, DML. 1598, GSI.
  II,   361; p/. a&Tpn, DȚR. 1575,
  NDSR. 270, DML. 1598, GSI.


   OTR.
lu pr. pry,: lui, a /u, DȚR.
   1425, PDȚR. I, 145; /u ^/roe,
   DȚR. 1502 Martie 9, ASI. Et.
   It. //7uL

luciu v. Luciul, in OTR.
Iui v. Iu.
luincă v. luncă.
lumânărar ym.; fabricant sau
  HKpapSA, DȚR. 1614 Mai ^19,

  renl^ în OTR.
  OTR.




  /uncă, DȚR. 1545, ȘDSR. 110^
  AS.fjtx, DȚR. 1607, ȘDSR. 309,
  1514, ȘDSR. 77. Et. sl. a-iL,
  in OTR. y
  fn /ungu/ / /ă/ce, DȚR. 1622
  V. $. Lungii, Lungul, Piscul
Lung, Țară Lungă, in OTR.
lungan v. Lungani, in OTR.
lungi v. Lungeani, in OTR. .



lupușor v. lupșor.
lustun v. Valea Lustunilor, in
  OTR.

73



M

măcar a^o.: exprimă o restric-
  țiune, o ipoteză. MKKdp, DȚR.
  1656, GSI. VI, 216. Et. gr.
  ^otxctp-^, prin bi. Maxapi>.
măcău v. Măcău, in OTR.
măceș jm.trandafir sălbatec,
  DȚR. 1620. GSI. XXI; 218. Et.

  V. ș. Măceș, în OTR.
măcieș v. măceș.
măciucă v. Măciucă, în OTR.
măciucar v. Măciucar, în OTR.
macră v. Macrea, in OTR.
măduiar v. Mădutari, în OTR
madzăre ml. pentru mapare,
v.-Mădzărăescul, înOTR.
măgură j/; colină, A\brșp^,
  DȚR. 1598 Septembrie 6, BAR.
  Dnc, pc. 162. Et. gep. mogY/a,
- SD. prin rt. Marypa. V. $.
  Măgura Bodiciutui, Bordu-
  hului, Căcata, cu cruce,
  Dudului.^ înuritor,^ Moși-


  nicului, Măgureni, Vărhu!
  Măgurilor, în OTR $. Măgura
  Moșuiui, în OTS

  în OTR.


  DȚR. 1626, AS. mtr. București^


  %cea^ca, DȚR. 1639, GSI. VI,
200. Et. tr. ma/ta/a, d. ar. ma-
^a/Ze. SD. cf. bi. $. srb. Maxan?.
mai ao?b.: A\an smm . /nat
  DML.. 1400, CDM. I, 31. Et.


  maZu/a/?eZ, DȚR. 1610. ȘDSR.
  3)6. Et. cf. alb. maZ/. V. ș.
  Malu!, Malu! Oriei, Măiu-
  reni, Maiuri, în OTR $ mal,
  în CRS.


  OTR.
maldăr v Maldăr, Măldărești,
  în OTR.
  în OTR.                 9 '
mătură v. Mâluri, în OTS.
maturei v. Măture!, in OTR.


  Zar/Ze, DȚR. 1617, AS.'mr.
  Dealul, netreb. XXII-5. Et. d.

  maniaco,are.
mândru v Mândrea, Mândrești
  $. Mândrul, în OTR.
mândz v. Mândzești, în OTR.
  ș. Mândzul, în OTS.
mândzat v. Mândzatul in OTS.
  ODt. Manganariu), m


         cazan comanace DȚR.

     H10 "t *țttiew nspiPtu
mo "i '!)^^^)\ )e3tetu
H10 U! 'lUipa^seA A uej^sem"
M10 "! '["ușa
'a)se]^'&'A'i?'-''z-î-pziljBujp
'QS^Bnp'ynopiAPU/'ii*^
'Ms'niso'so.))'iAa'""'L':'
^±3^w ;<7 65Z HOPj ')eg[
1WQ 'm;iij.A3)n' Fy QQ3
'J'9a!un[6BC['Mla'"""'"'
yt/ /zp 'afuinu ap ojoq

"! 1"                  ^10

          II P *13 '96C HSO$


'ntAX no 'itAx "q^a



P '13 W) XIX ISO 09St
'] 'MQO 'S]f] "IMG 'C.m'-SOA
-<lrw;zp'z;cz'AiSD'to9l
IMG                'xx ISO
'!69l 1MQ '9IZ '1A$ 'SZSt
'Hla          'gqOJd 'țprAOp
'JOiJeui sp [njoj .-yp aunpetu

as
'-m.MPK, dod n gțg '[[
wao 'SSS'! IMa
'6rxix ISO 'MSI IMQ'CSC


'n 'wao 's^i iMa
7^ Of oaș 'fi91 1KQ
'tlSJJrw 'It '[ MSaS '091-1


                    S^°

S1O "! 'HuțuițjPM M1O "!

S1O "I 'luauțgJCK H1O


S1O "i IcpSJBM 4
H1O "I lepgjem A )PI3$JOU[
^lOui'aP'



mo "I 'P'iapnf !P
-3A & PUP qj pun A 'PH" "'A
BU^g A pn;.?!" dod II
'13 ISV '9Z auAUjaidag 6m


mo

S1O "!
'eațncA 4 [nzpuțM mo "I

P 'mp -13 Kt nsai '60S1



t



75

I



mătușă j/; A\ATS[tffA^, DML.
sf. sc. XVI, CAR. V, 315. Et.

   $ Mătău, in OTR. "
mâț v. MâțuL in OTR.
mățău v. Mățau, în OTR.
mățoi v. Mațaiub în OTS
mazâl v maziL
mâzg v. Mâzganii, în OTR.
mazil j/n.1. boier destituit din



DȚR. 1654, NDA.
   CU. XXIII, 55^ Alom ^H'u^A



   cfomm'a mea,DȚR. 1634, BAR.
   XCV-69, MA3HAH, DȚR. Matei
   Basarab, BAR._CXCVl-211.Et.
   tr. d. ar. mazu/, cf. ngr.
medelean v. Medeleanul, in
   OTR.

  BAR* CXCVI-2H. Et. d. me-







  g/ayt a/ care fm-
  pr^/uru/ no^/ra, DȚR. 1508-
  1510, TDSR. 210, WKZpCTHÎH

  1648, CU. XXIII, 216, ml. A\f-
  MtîdtuH, DML. 1438, BAM.27,
  Atw'tranjH, DML. 1453, CDM.
  II, 445. AHUHUHH, DML. 1651,
  CU. XXIII, 227, AAifrLmj, DȚR.
  1627 Noemvrie 3, ASI. Et. srb.
melu v. Melu, în OTR



I

76

merlă v. Merlari, in OTR.
mertic ;n.; 1. măsură de greu-

   DȚR. 1509, TDSR. 474, i.'Kcmt





   cfe/a c/o/nnra /nea pe an câ/e
   2000 ajpr/, DȚR. i588 Ianuarie


   1609, AS. mr. Hurezi, XVIII-3,

   Deatu! netrcb. XXIJ-7. Et. ung.

   ct(mut, DȚR. 1610, BAR. LXI-

   1638, G]Z. 11.2,2-Et.cf.srb.
   Mecap, ș. bl. Mecapb d. bl. $.
   srb. Meco cu suf. tr. c/i/, SD.

    benă subțire care erau cusuti
   de șalvari, SD. pA Amn(n), DȚR.
    1502, TDSR. 474. Et. tr. /ne;/,

    gar, DȚR. 1470 sau 1476,
   BD$M. II, 337 Nr. CXLVHI.

   tui, in OTS.
   Airrdys-J DȚR. 1632, AS mr.
   Radu-Voda, XXIII-9. Et. ngr.

    Mic Ruptură, inOTR.ș Mic,
   in OTS.


    mentată), AWA-'f. DML.
   1583 August 1, BAR. Dnc. pc.
   266, ar/.              DȚR. 1589,
   BAR. CLX-96. Et. d. /n/ecf, d.


j It. /ne^^/fj.

77___________________________[



mieriu v. Mieriul^ în OTR.
mierîă v. Mierlă ș. Mierlari,
  în OTR.
mierlă j/; măsură de capaci-
tate, fA"4 A\ltpti,Z 34 WHTO, 34

  90 aspr/, DȚR. 1620, ȘDSR.

   grâu DML.^VasileLupu^BAR.
  LXXII-45. Et. dm. d. sl. A\itpa,

miiloc j/i..- n$ A\H3<AeKSA A^A\-
spsKH^(K c pr/n-mf/Zucu/ Dum-
             DȚR. 1586, ȘDSR.
  248.     Et. It. /nedfas /#ctM.
milă milostenie, MKomr A**


  DȚR. 1617 Aprilie 8^ ASL, PA.

miluit v. Miluitul, in OTR.
minți v. mințică.
mințică v. Mințica, în OTR.

   msă nirore, DȚR. 1533, ASL
  Et. d. it. agne/do/us, /a.
mir(ă v. mier(ă.

  DML. 1618, GSL XVI, 31. Et.

mititei v. mitTuteL
mitfutel mititel, dm. lui m/c,
  v Mitfutel $ Mitfutelul, in
  OTR.
mitropolit j/n.; ar/., *. u/^ DȚR.


   1614 Decemvrie 27, cs. CDB.
  Et. d. gr. [iT]tpo;:oXit7]<; prin sl.

   WT A\A4KZ 3A pK 4CnpH W (A""
  HHK WT cfAHmt.yf un ogwdfn
  m/acâ pen/ru /20 asprf y/ a/?
  ojor drn           DȚR. 1559


  1604.  GSL XXI, 146. ar/. A\AA-
  w<fTo\-A. DML. 1543 Aprilie 24.
  Et. dm. d. sl. A^AaAK.
moale v. Moii, în OTR.
moară v. Mori în OTR.
moa$ă mătușă, ar/. Atoatua,
  DML. 1579. GSL II, 31. Et. d.

  RDW. .


   SD. OTan AtoKan, DȚR. 1635
  Septemvrie 18, CEK. Et. după




  1431-1433 Mu 1436-1437, BRB.
  67.     Et. Mo/dooa. V. ș. Mol-

  OTR.

  AHA. DML. 1605, GSL II, 372.
   Et. d. alb. mo/ud^ă, SD.
mormânt v. murmint.
mosafir v, mozavir.

Cu-eM/m, DȚR.; 1579, ȘDSR. ."Ser, DML. 1573, BAR. PA.
205) MKt.xMMM.stnsAi'S. Nr. 196. Et. It.

- ?9:

r





  lent, în OTR.
mut v. Muti, în OTR. ș. Mutu,
  în OTS.

   APdV", DȚR. 1509, TDSR. 471.


   botez, HKHdt!), DML. 1615, BAR.

   nun, d. It. nonnuj cf. alb. nun.
năpastă sA; 1. nedreptate, 2.
   dare...              WT




   TDSR. 467 Mr. 469, n<macT*,
   DȚR. 1583, Mai 9, BAR. ach.

   1614, Decemvrie 7, cs. CDB.
   pZ.          DȚR. 1590 Iunie
   28,     ASI. Et. sl. ndndCTh.
năpaste v. năpastă.
năpastî v. napastă.
năsîp v. Ghindut cu Năsipul,
   Năsipoaia, Năsipul, in OTR.
   $. Caput Năs'pHutui, in OTS.
năsoi v. Năsoești, în OTR^
năsturei v. Năsturei, în OTR.
năsulea v. Năsutea în OTR.
nașvă sZ; chindiseală, TDSR.
   DT: sc. XVI, TDSR. 461, Nr"
   462. pZ KHHTHUH CSC


    cAfn/ey/ cu DȚR. 1572
   Septemvrie 25, ASI. Et. sl.
   HdtHhBX, cf. $i rS. H3U1BW, DTC.

   tea ș. Neburești, in OTR.

necătură v Necătură, în OTR.
nefurat v. Nefuratuî, in OTR.
neg v. Negești, Menești ș. Ni-
gești, în OTR.
negetaș v negiîaș.
negdaș v. Negiîaș în OTR.
negrișor oară v. Negrișoară,
   în OTR.

   grilă, Negdîești, în OTR. ș.
   Negrea, Negrești, Negrite*
   scut, Negrito $. Negrul, în
   OTS.
neică v. Neică, în OTR.



   1505 Iunie, ASI. ș. MDP. I,
   Nr. 30, n*kA\Htn, DML. 1599
   AS. mr. Răducanu, 111-1 uA
   DȚR. Radu Mihnea, BAR.
   LXXIV-2, pZ             DML.
   1573, BAR. PA. Nr. 50. Et.

   nut, in OTR.                7.



80

  DML. 1427, CDM. L 230 Nr'
77, ar/. mncATA, DML. 1495,
BD$M. II, 38 $. mnc-TA prin

  1488, I, 347. Fi- It. ne-
în CRS.'
în OTS.
nîated v. Niatedu!, în OTS.
nimeri v. Nimirești, în OTR.
nimic v. nimica.
nisip v. năsip.
nisipar v. Nisporești, în OTR.
noastră pr. pjj. X.- caSrA HOACTpz,
DML. 1647 August 25, BAR.
           DȚR. ^:c. 1525-1526,
TDSR. 431 Nr. 430. Et.lt. noy/rd.
noaten .- miel sau mânz de
doi ani, DȚR. 1625, mr. Radu-

   KOH) A\AAA] . 5           . Cdf
   /fner/,DȚR. Matei Basarab, AS.
   mr. Enache, 11-12. Et. d. It.
             V. ș. Noaten, în
  OTR.
noatin v. noaten.
noi pr. p^..- pX persoana I, not
   cre/n, DȚR. cc. 1525-1526,
   TDSR. 432 Nr. 430. Et. d. It.
       V. ș. noem, in CRS.



   DȚR. sc. XVI, BDR. 239. Et

nuc v Nuc, Poiana Nucuiui,
   în OTR. $. Fântâna Nucuiui,
   în OTS.
nucet v. Nucet, in OTR.
nucușoară v. Nucușoară, în
   OTR.
nuor v. Nuor, în OTR.
nuoref v. Nuoreț, în OTS.

O

o nm. X: w cSTz, DȚR, Matei
  Basarab, BAR. XL1I-81. Et. d.

oaiă v. Oaie, in OTR.
obadă v Măgura Obedeior,
  în OTR.
obârșie jX; izvor, locul de unde
  izvorăște un râu, wspztuîf, DML.
  1428, CDM. I, 224, wszpum,
  DML. 1480, BDȘM. I, 224, ar/.
  ospuiHd, DML. 1473, I,
  1S3 pX WgpHUhHAf, DȚR.

   1586. ȘDSR. 244. Et. sl. tvzpztu^.
obiată v. Obiaiă, în OTR.

   DML. 1599, AIR. I, 117; KAK^

   As', eps." Buzău, XXXII1-10;
   pX wsHM-kf, DȚR. 1628 August
   5, ASI. Et. Sl. CS-KPtAH.
obidă v. Obiditii, în OTR.
obreafă v. Obrefea, în OTR.
obre^ea, v. Obre^ăle în OTR.

i



obrejlufă v. Obrepută, în OTR.
obrocM..-mertic, rentă, gr/.
        a Kcw recnoAdpz tu yoxtT
  A4K4TW WBpCKSA CB-kT^H MOHA-
  CTHpnc/gr care domn na 03
  dd obroca/ y/?n/a/ mand^/fr/,
  DȚR. 1588 Ianuarie 10. ASI.
ochiu v. Ochiu-Bou(lui), în
  OTR.
ocină jZ; moșie, pA w^ntuDȚR.
  1491 Septemvrie 3, ASI. A-' MA\
  !CT wnHHA\ e jg /e /or oc/ng,
  DȚR. 1550, BAR. CLXXXIV-








   DȚR/1574, BAR. XXIX-254
  șidr/.wqnmAf, DȚR. 1588
  Iunie 9, ASI. w^Hnna^ DȚR.
  1616 Iunie 29, F. CIRM.

  DȚR. 1612, BAR. XLl'31. Et.


  DȚR. 1602, BAR. LXXVII-37*


   wA<*f, DML 1599, AS. mr.
  Neamț, 11-2. Et. tr. odd, prin
  bl. sau srb. onaja, V. ș. Odae,
  în OTR. ș. Odăi, in OTS.


  GIZ. II,2,71.Et.sl. OAtMAa.
  V. ș. odă)die,înCRS.


   DȚR. 1664 Ianuarie 15, ASI.
  PA. Et. d. od/e, d. It. oo/^.
ogaș v. Ogașul Corbului, în
  OTR.
oglindă v. Oglinda, Oglindzi,
  Oglindești, Oglindare, în
  OTR.
ogor ^n. .* întindere mică de se-
  mănătură, wpop, DȚR. Matei
  Basarab, BAR. CVilI-6, p/
  tvreap^, DȚR. 1579 Martie 28,


6



t

82

  cs. AS. Et cf. srb. și ung.
  Rgdr, pol. ago/*, ceh. a A or, d.

  o car/e, DȚR. 1586 Iunie 26,

  1643 Septemvrie 6, CEK. Et sl.

oiște v. Oiște ș. Oișteni, In OTR.
oifă, dm. lui oae, v. Oi(ă, în OTR.
oiac v. Oiac, în OTR. $. în OTRS.
olăcar y/n..- ștafetă călare, pA
  wAZKdpw, DML. 1589, BAR. F.
  1*13. Et d. o/ac, d. tr. a/d^.
  V. ș. Oiac în OTR. și în OTRS.
  în OTR. $

  DML. 1576, GSI. V, 226; wAap,
  DML. 1619, AS. CD. 179, D. 7,
  pA wAapn,DML. 1633.MCH.51.

olog, oagă ac^r. .* lipsit de un
  picior (șchiop) sau de amân-
  două, SD.;art. HacTacîn wA$ara,
  DML. 1604, SDO. Nr. 23. Et.

  ș.O!ogii,înOTR.
  în OTR. *""$oru!m,


  cpdc/ndyrr/este insă distinct de
  /bpd/dy; să nu fie turburati.un
  WT BAUHtB$pM, HH WT AOnATA-

  opacfnayA DȚR. 1615, AS. mr.
  Dealul netreb. XIF4, wnmw-
  HaujH, DȚR. 1623 Ianuarie 10,
  ASI. Et. d. opacfnd, v, cuv.
  la CDE. d. rt. ona'Mna.
opăcinaș v. opacinaș.

  wnumu rpey^THUtSAOBH opc/-
  nd gro/îodya/dA DML. 1633
  Septemvrie 4, CDB. Et sl.


  comun.
opinteală v Opinteală, în OTR.
opri v. Oprilă, în OTR.
orașyn.: wpAtus r^cn^^cTBA A\Hc

  1420-1424, PDȚR. I, 131 Nr. 44.
  CRS. 3               3- cuv. în

orb v. Orbi ș. Orbul, in OTR.
orbi v. Orbescui, în OTR.
ordz v. Ordzești ș. Ordzia, în
  OTR.


  HAA\                 HM TAA^p, HH
  A^H, HW WPUH... . yd /!t/ d/6d d
  dd noad dare, n/c/ /d/er, n/c/
  or//, DML. 1639, BTDB. II,
  Nr. 48. Et ss. or/, prin poA



  ortac v. Ortacul, in OTR.
orz v. Orzea, Ordzeștl $. Ord-
  zea, în OTR.

osânză v. osândză.
ostaș v. Ostășești, în OTR.
ostrov jn. / insuîă, M,

  o^oou ce e^e pe O/?, DȚR.
  Î53t, ASI. Et. sl. 6CTP6BZ.
ofăl v. Otăl, în OTR.
otel v. Otăl, Otel, Oțeleștii, în
  OTR $ Otelescul ș. Seliștea
  lui Otel, în OTS.

păcăli v. Păcăleanul ș Poteca
   Păcăleanului, în OTR.




   DML. 1596, mr. Tazîău VIII-9,

   d^e            DML. 1607, mr.
   Tazîău VIII-9. Et. It. plca/a,

păcurar 1. cel ce vinde
   păcură; 2. păstor, nxK8pap,
   DML. 1546, BAR., PA.Nr. 111.
   Et. d. pactrra. V. $. Păcura-
   rul $. Păcurăreștii, în OTR.
păcurăroaie j;..* sofia păcuraru-

   p^aM, DȚR. 1618, ȘDSR. 363.

   in OTR. $
păcurie v. Păcurie, în OTR.
padină v. Padina Furnicilor,
   în OTR.
păducel v. peducel.
pădure v. Pădure ș Pădurem,
   în OTR.


pădureț v Pădureți, în OTR. $
  Pădureții, în OTS.
** ^are. DI. sc. XVI,''TDSR. 4^1,
  Nr. 462. Et. d. grm. pec^ar,
  SD. poate prin bî. naxap.
paharnic jm.: 1. dregător care
  avea însărcinarea de a turna


  y.tpuHK, DML. 1460, CDȘM. 33,
  Nr. 4, nxy4pxHK, DML. 1622,
  NDA. 241 p/^ nzyxpnn'nw,
  DȚR., Matei Basarab, BAR.
  CXCVI 211. Et. d. pa^ar. V.
  $. Păhărniceni, în OTR.

  ș Păhărniceni, în OTR.


  DML. 1437, CDM. I, 536, na-
  y^puHt^A, DML. 1490, BDȘM.
  I, 439. Et. dm. d. pa^arnfc.
păiuș v. Păiuș, în OTR.
pajiște ; loc acoperit cu iarbă
  deasă șt scurtă, DML. 1562,
  AIR.I, 2,22; 8 nawtmpf ivpa-



   1636 Mai^/șDSR. 469. Et sl.
nantHUM, cf. $. bl. nac(T)6nme.
V. ș. Pajiște, în OTR.


pA ndATHHH, DML, 1591, MCR.
  229.  Et It. p/d/anu^. V. $.
Dealul Paltinului, în OTS.
păltiniș v Lacul Păltinișului, în
OTR $ Păltinișul lui Banco,
în OTS.
pană v. Pană, în OTR.

   BAR. XCV-51. Et. d. ung. sau
srb. pandur.
pântece v. Pântece, în OTR. $.
în OTS.
pântecel v. Pântecel, în OTR.
paos v. Paos, in OTR.

păpușar v. Păpușari, în OTR.

nzpSA, DȚR^1617, ȘDSR. 359;
   DML. 1633 Septemvrie 4, CDB.
Et. It. pb-t/J V. ș. Balta Pă-
rului, în OTR.
paradis v Paradis în OTR.
paragină ^A.- vie părăsită, n^pa-
UHHx, DȚR. 1641, CCFR. m$.


   d/f pogon c/e o/e părdgfnd
ne/trcrd/, DȚR. Matei Basarab,
BAR. XX-186. Et. ung. por-

ntd, în OTR.


  * o oZe pdfd^/y/d, DȚR. 1613,
ȘDSR. 348; și forma nzpcnqu,
. H tAwa nzpcKq)f sa BHH^rpaAcyt

AS. mr. Sf. Apostoli, IX, 6. Et.


  nzp&ș,DML. 1544, GSI. 1,375,
DȚR. 1641 Ianuarie 8, BAR,
DML. 1583^ BAR. ms. rom.

Fânatelor, Mare, Plo-
pilor $. Valea Pârăului, în
.0^

  nzpKZAas, DȚR. 1481, PDȚR.
I, 319, DML. din timpul lui
Petru Rareș, TDSR. 535, Nr.

  1449, CDM. II, 744, drA nzp-
KzMsSah, DȚR. 1639, VT. 311,
1532, TDSR. 464JDML. 1608,
AS. mr. Sf. Sava, XVI-1. Et.

$5

I



1624, TSK. HI, 400. Et. d.

  <?rA nsprap^A, DȚR. 1542, BDR.
305 Nr. CLXXIV, pA nxprapn,
DML. Eustratie Dabija, CMSM.
Et. grm. barger, prin ss. por-
ger sau ung. po/gar, SD. V.
cuv. $. in CRS.
pârlit v. Pârlitul $. Pârliții, in
OTR.





       orz, DȚR. 1648 August 24,

/Ae/a care, DȚR* 1622, ȘMT.


  pA nKftnxpapH, DȚR. Matei^Ba-
sarab, BAR. LXXV-172. Et. d.

parte jA.- ar/, pa^ea, DȚR. 1577
Noemvrie 12, cs. CDB.; ml.
par/f, DML. 1652, CU. XVIII,
416. Et. It. perj, /Ay.
pârte v. Pârtești $i Pârtia,
in OTR.

pârt, v. Pârța, Pârțea, Pârtești
$. Pârtul, in OTR.

] păruș v. Păruș, în OTR.
pas ; măsură de distantă,


   1521 Aprilie 8, ASI. Et. It.

păscarsm.; pescar; pA HRCKapH
   $. MJCKdpH, DML. 1622 Ianua-
   rie, CMSM. Et. ml. p. pescar,
   d. It. p^car^j.
păstaie v. Păstaia, în OTR.
păstrăv v. Păstrăveștii ș. Pă-
   ștrăvu, in OTR.
păstrăvan v. Păstrăvan ș. Pă-
   străvenii, in OTR.
patra nmA.- DML. 1632, CU.
   XVIII, 416. Et. It. gua/or.
patriarșie jA: patriarhie, DȚR.
   1615, BAR. PA. Nr. 184. Et.
   gr. itatptapxstx prin srb. naipn-
   japutwja.
păturniche v. Păturniche, in
   OTR.
păturnicher v. Păturnicher, In
   OTS.
păun v. Păun, in OTR.
pavăză j/.- scut, n.;sr.3A, DȚR.
   1579, BAR. LXXIV-183. Et.
    it. pooeje, prin pol. pornea
pe v. pre.
pecete jA; sigiliu, pA neutru,
   DML. 1604, ISD. XI, 48. Et.
   sl.             V. ș. pecete, în
   CRS.

    AAtmaApH A*' M* RXCnp^CUTr !tA\
   !U'MTA^t!T . 37 DO/ C^d^f/dr/ M



86

  1612 Ianuarie 20. AS. DP. Hur-


   1603, G!Z. I, 2, 25. Et cf. sl.
  nffdThnkTu,. ung.
peducel v. Fântâna Peducelu*
  lui, in OTR.
peherniciesA dare, poate perce-
  pută de marele paharnic, DȚR.
   1623 Ianuarie, ASI. PA., nf-
  XdpHmuf, DȚR. 1630, ISD. VIII,
  156. Et d. pa/M/vnc,
pelin v. Pelin, în OTR.
pepene v. Pepene, in OTR.
pepine v. Fântâna lui Pepine,
în OTS.

   1551, BAR.Dn. Rosetti-Solescu,
  /?/. DȚR. 1509, TDSR.

perj v. Perjul, în OTR.
pernă v. perină.
perpelit v. Perpelici, in OTR.
perper v. părpăr.
pescar v. păscar.
petec v. Petec, în OTR.
piatră v. Petrile ș. Piatra in OTR.
picior v. Piciorul, in OTR. ș.
   Gura Piciorului, in OTS.
piele v. Pieleșoae, in OTR.
piersică v. Piersica, în OTR.
pietrar ; lucrător în piatră,
zidar. nuTpdp, DML. 1579; 1582,
CDȘV. 223 nt. 3. Et d. p/afra,
It. pcfra. V. ș. Pietrari, in OTR.
pietrean v. Pietreni, în OTR.
pietricea v. Pieiricea, în OTR.

I pietriș v. Pietriș, in OTR. și în
   OTS.

    Pietroșani, în OTR. ș. Pie-
   troasa, în OTS.
pimniță v. pivniță.
pin v. Pinoasa, în OTR.
pinten v. Pinten, în OTR.
pipărat v. Pipăratul, in OTR.
piper v. Piperești, in OTR.
P hi OTR. P 3 '

   în OTR.
   1508, TDSR.' 469. Nr. 472.


    dare la foc, SD.; DȚR. 1509,
   TDSR. 472, Et ngr. nopwrtct.
pisc v. Piscu, Piscul, Cârnu,
   * Cepoasă,^ Corbului, Co^
   fețului,- Lung,** Zlătarului,
   lui Stroe, Piscul Suveiniței,

   OTR. ș Piscuri, în OTS.


   nifH DȚR. 1627 Aprilie 2, ASI.

   OTR.
plstruiu v. Pistruiu $. Pistruiul,
   in OTR.
pitar / dregător domnesc,
   intendent al oștii sau al cur(ii

67

I

pttpla

   lui;DML. 1510,CDBV.454,art.
  nHTdpKA, DML. 1476, BDȘM.
  I,    208, Nr. CXIV, pA KJTay

  DML. 1605 Martie 20, BAR.
   Dn. Rosetti-Solescu. Et. poate
  din srb. nuia. V. ș. Pitares-
  cul, în OTR.

   DML. 1586, GSI. IȚ 1. pA
  nHTxpH!, DML. 1605, SDO. Nr.
  22.    Et. dm. d p/far.
piti v. Pitești, în ,OTR.
pituta v. Pitulafi, în OTR.
pifigav. Pit!ga,înOTR.


  1561, BAR. XXXH-82, DHKHH-
  DML. 1580, GIZ. I,' 1,
  152;<miedar, DȚR. 1589, BAR.

   AS. mr. Radu-Vodă, XVI-16,
  pA           DȚR. 1630, AS.
   mr. Radu-Vodă, XXIII-9 și
  formele:           DȚR. 1643
   Noemvrie 2, CEK., nnAS))H«,A,
  DȚR. 1597 Aprilie 14. ASI. Et.

  în CRS.
pizdă v. Pizdeni, in OTR,
P DȚR. 1590 Iunie 28^ ASI. Et

pîădntă v. Plăcintă ș. Plăcin-
  tenibînOTR.
plălaș Jm.: locuitor de plaiu,
  muntean, SD. pA HAAtaun!,


DȚR. 1639, AS. mr. Argeș,
XVI-17, K*TdXSAnA&M!HH.
od/d; de p/^/dj/, DȚR., Matei
Basarab, AS. mr. Căldărușani,
11-18. Et. d. p/diH.

DȚR. 1585-1591 Aprilie 22,
ASI., nAAK-, DȚR. 1521, ȘDSR.
80, DML. 1605, GSI. II, 373;
drA Oitana, DȚR. 1641, CCFR.
DȚR. 1515, 051.^331,
Aand/e, DȚR. 1514^$DSR. 77.
Et. mgr. p/dgf, SD. V. $. Plaiui
Cioarei, Gureniior, Sâm-
botinui $ Vaideeiior, în
OTR.

de DȚR. 1590 Iunie 10,




DȚR. 1624, BAR. PA. 288;



mdndjdrd, DȚR.1644, AS. mr,.
Dealul, netrebniceXXII-ll;pA



38

  DȚR. 1621, AS. mr. Banul
  IX 9. Et. sl. nAAca. V. $. Plă-
  seni, în OTR.
plașcă, mantie, SD. naatnxx,
  DȚR. Matei Basarab, BAR.
  DRB. 9, p/. na^tutH, DȚR.
  1573, CBK, Et. sl. naamTb.
plăvan v. plăvicean.
plăvicean v. Plăvicenei, în OTR.
p!op v. Măgura Plopul, Pârău!
  Plopilor, Plop, Plopescul,
  Plopești, Plopii, Plopul, Sili-
  ștea Plopilor, în OTR. $. plop,
  în CRS.

  9,     ASL Et. d. p/bp, d. It.

  Plopul, în OTR.


  1443, CDM. II, 120. Ei. sl.

plută v. Plutești și Trei Plute,
  în OTR.
poală v. Poala Viei, în OTR.

  n/ef zne/e, DML. 1620, GSI.
  11,93; ar/. noapTa, DML. 1532,
  GSI. XIX, 159; A'OAMT no


  /or, DȚR. 1611 Noemvrie 14,

  /a = portar, DȚR. 1520, BAR.
  LXIV-12 și 14. Et. It. por/a.
  în CRS.





  Matei Basarab, AS. 11-24. Et.

P OTS.                     '

     OTR.
podișor v. Podișor, în OTR.
podușcă j/.- loc prielnic pentru



  fn/e, DML. 1637, GIZ. "iV,

39



  G^eor^e Mo/drfu/ jă yape
et /d pocfu^ca c/nej/ pe par/fd
M, pe Cd/ / j'd Pe/?/ //? /7?d/Cd

  m/z'o Marmure... DML. 1696,
GSI. VII, 245; pâră pentru
*A"" tTSy n noASnma, nT<* (CT
TOTA CTap.s in;ÎA = un j'/u^ y/
poc/uyca ce ejfe dced Dec^e
^(/re, DML. 1612 Noemvrie 28,
BAR. Dnc. Et sl. noASn'KA,
suport.
podvoadăj/.'prestația ce consta
în transportul cu carul, căruța,

  A'!TH H KOHH 3.! WAAK H n$A*
R<?AA^ ' dfuncf M d/^d d dd
cd/cfeo/dcyf pocfoodcfe, DML.
1595, AIR. I, 2, 7; se scutesc
DȚR. 1629, As'mr.Enache,

podvoadă, în CRS.


  1626, AS* mr. Bistrița, V-5.
Etsl. HOA^KOA^.
poeană v. Poenari, Poenariul,
Poenaruț, Poeni, Poeniasă,
Pocnite Vărbilâului, în OTR.
$. Poenanul, în OTS.
poeniță v. Poenița Todereșttlor,
in OTR.

  p/^ noroatw, DȚR. 1566, TC. V,
Matei Basarab^ BAR. DRB. 9.


   câmp mic într'o pădure. SD.
          DML. 1492, CD$M.
   1<52, dr/. noMna, DȚR. 1499
  Iulie !3, ASI. p/^ nomn, DML.
  14C9. CDM. 1.65, DȚR. 1545,
  cs. CDB. Et sl. noAmna. V, $.
  Poenari,Poenarîut,PoenaruI,
  Poeni, Poeniasă, Poeniie
  Vărbităutui, Poiana,^ Boldii,
  ^Muncii, Nucului, în OTR.
  $. Poenariul, în OTS.
poiată v. Poiată, in OTR.

poloboc sn..- butoiu, pA nono-
cx A\rA^ po/b6odce cu
DML. 1612 Ianuarie,
CMSM. Et. rt. no^y6ox, v. cuv.
GCYH.


   .u-knf, DȚR. 1577 August 29,
ASI. și d/7. pomene/e, DȚR.
1593, BPD. 3. Etsl. noA\-kH!L.
pomelnic v. pomenic, în CSR.
pomct ^n.; grădină de pomi, li-

   / /dz cu po/ne/, DȚR. 1585
Martie 8, ASI. Et pod/na, SD.
ponor v. ponurel.
ponurel v. Ponurătul, în OTR.
popă jm. preot, p/ neim, DȚR.
   1496-1508 Aprilie 6, ASI. Et.
si. ninx. V. ș. Popești, în OTR.
popenchi v. Popențea, în OTR.
poponeț .rm.; v. Poponeț, în
OTR.

  scopiei de Buzău n WT
  mmu racnoACGA no ;i, noA.s 3,s



96

              DȚR 1525, BAR.
   XCIV-96. Et it. popoZo, $DE.
  ș. CDE.

   163),,BAR. LXXVII-78. Et,

popușoiu v. Popușoiul, în OTR.
popușor v. popșor.
porc v. Porceni, Porcești $
  Porcul, în OTR.
porcar v. Porcari, în OTR.
porcăret v. purcăreț.
portar j/yr..' 1. dregător domnesc,





   nopTdp recn^ACTBd t /?orZar
  a/          /neZe, DȚR. 1474,
BRB. 115 Nr. LXXX1X; n.p-
Taph, DML. 1502, BD$M. II,
199, nopTapb&, DML. 1448,
COM. II, 317, ar/. nopTAptoab,
DML. 1436, CDM. I, 475; AP<*-

   1520, B^. LXDA12 și 14, pA
  sa noprapH . ceatry c/e
  por^rZ, DȚR.. Matei Basarab,
  BAR. XXI-2. Et. d. poarZa

  reștii, in OTR.
portită v. Portiță, în OTR.

" OTR. *


  1612T61^, MCR. 242. Et. sl.

pospaîă v. Pospa!ă, în OTR.
postelnic j/n. .- 1. dregătorul


  cT^AHHK, DML. 1448, CDM. II,

   1569, $MT. 262; arZ. aA
  DȚR. 1564 Iunie 12 cs. CDB.
  RIAF. III, 209^ Et. sl. nocTMb-
postelniceasă j/.- soția
   n/cuZt/f, n^cTtanH^-kcz, DML.
  1610, AIR. 111, 207. Et. d.
  posfeZnfc.
potârniche v. Potâmiche, în
  OTR.



potcă j/.; par, țăruș SD. pA n




DML. 1610, BAR.
   CLVII-86. Et srb. nonta, cu
  sensul 2, KL.
potcoavă v. Potcoavă, în OTR.
potcovar jm.; cel care potcove-
   ște, noTKMapK-, DML. 1602, IN.
  4,    174. Et. sl. - noA*KOEz, prin

   pădurile de munte sau de deal,
SD. ar/. ncT^Ka, DȚR. 1610,
ȘDSR. 316. Et. sl. n^TK, prin
bl. nAiexa, cf. ș. rs. noTe*!b.
potlog v. Potlog $. Potlopanil,
in OȚR.
potrivi v. potrevlti, in CRS.



  Potropopeștil, în OTR.

   1612 Ianuarie, CMSM. și forma
  ntRcapx, DML. 1633 Septem-
  vrie 2, ibid. Et. sl. noMpA.
povarnă s/.: instalație unde se

  6ere^ DML. 1593J3AR. XV-

  1612, CU. XXI1I-51; cx H


Neamț, sat Vânători D. 8. Et.

  1464, BDȘM. I, 8o' Et. ml.

povoarna v. povarnă,
prăcalab v. pârcălab
pradă ; furt,          34 wm<-

  WT H4A n^na HrxSaa p4AÎ ^A"^
npAA(^) * care j/an/en/ c/e moj/e
f-a /bj/ /aa/ Sar#/ ce/ ^a/rân

t/a, DȚR. Matei Basarab, BAR.
LXIX-144. Et. It. SD.
prălână v. prăjină
prăfină măsură de pământ,

jf/rf t/e /bc, DȚR. 1580 August

DȚR. 1656, AS. eps. Argeș,

  OTR?"^ P^apademe m
prășită v. cuv. in CRS.
prăvălie np^RXAi7, DML.
  1600, RIAF. XII, 229; "pxRx-
Awr, DȚR. 1611 Noemvrie 14,
RIAF^XII, 229,'DȚR. 1614^
AS. mr. Sf. Apostoli, XI-2,
  c/e bâcân/e, DȚR. 1614, AS.
mr. Sf. Apostoli, X-l, npARXAÎw,
ș. ar/. np4R4A!Har, DȚR. 1630,
AS. mr. Radu-Vodă, XXIII-9-



I

92

  Dec. 14, ȘDSR. 76. Et. H. per.
precupet ; negustor, DȚR.
  Matei Basarab, CE5C. mr. Co-
  bia. Et. sl. npkKcynmx.
preîn v. priin.

  in OTR.



  Preseacă, în OTR.
preslop v. prislop.
prețui v. prelevați în CRS.
preut v. Preutești în OTR.
preuteasă j/.- preoteasă, DML.
  1604, GSI. XXI, 147. Et. d.

  Preutescub în OTS



  1622,  BAR. LXXII-24 și forma
           DML. 1633, AS. CD.
  179,  D. 33. Et. It. per-D/jMu/n,
  SD.
pribag v. Pribag, în OTR.
pribeag,^ ă fugar, ^ă, emi-
  grant, ^ă,npnK*h)'^, DȚR. 1572,
  RIAF. X, 277, p/, npHMuf"),
  DȚR-: 1545, TDSR. 353, Nr.
  356, ar/. npHs-kui", DȚR. 1631,
  BAR. XCV-62. Et. sl. npHRt:rx.
  V. ș. Pribag $. Pribeagul, în
  OTR.
pribegi v. pribegiți în CRS.

  ftpwelițm, DȚR. 1586, AIR. I,
  68 ș. pop. npHEfvtM, DȚR. 1596,
  AS. Dn. F. XXXII-1. Et. pr/-

priboiu v Colnicul Priboiului
  ș Priboieni, în OTR.
prigorie v Prigoriia, în OTR.
priin prep..* prin, npw.p,, npt.^u,
DȚR. 1579, HCT. VIII, 585.
Et. It. per m, ȘDE.

pripas v. Pripas, în OTR.
pripășar jm.; funcționar dom-



  1453, CDM. II, 492 Nr. 129.
  Et. sl. npHHACZ.
prisacă jjG stupină, v. cuv.
  A\*kcTc 3d npHCAK^ c /oc </e pr/-
  Mca, DML; 1612-1622 Aprilie

  DML. a fa jum. sc. XVI, BAR^
  CCXIX-73; p/1 npHczqw, DȚR.
  1652 Ianuarie 22, cs. CDB. Et.

  lui Brumar, în OTS.
prislop v. Prislopul Stogului ș.
  Prislupul Vețelului, în OTR,
prispă .s/L bancă de lut făcută
în fața casei țărănești, lipită de
peretele casei,pA npwcn*, DML.
inc. sc. XVII, BAR. Dnc. pc.

privai v. Privalul lui Manea
  Văcarul, în OTR.

t

proptit

prlvegbiu v. prevegbiu
prost, proastă ad/^: fără familie,


  ȘSC. 76. Et. sl npocTK,
prun v. prun, în CRS. ș. Pruni)
  Prunii Nanului, în OTR.
prunc v. Pruncea, în OTR.
prund v. Prundul, în OTR.
prunișor v. Prunișor, în OTR.
puică v. Puică, în OTR.
puiu v. Puescul, Puești, Puiu,
  Puiul, în OTR. ș. Movila Puiu-
  lui ș. Puicești, în OTS.
pulă v. Pulați $ Puleni, în OTR
pulbere v. Pulberianii, în OTR.
pulpă v. Putpă ș. Pulpești, în
  OTR.
pune DA: cz nȘ^, DȚR. sc. XVI,
  BDR. 239. Et. d. It. poneo, re.
pungă v. Pungești ș. Punjești,
în OTR. ș. punga, în CRS.
pupăză v. Pupezeni, în OTR.
purcar jm.: văcar, BCC. 1, 214,
  DȚR. 1579, NDSR. 277. Et. it.

  Gruiurile Parcărilor, în OTR
  ș Purcar, în OTS.
^în OTR.


  Fă cu p^rce/, DȚR. 1609, BAR.
  XCV-21. Et. It. porce//dF. V. ș.
  Purcelescul ș. Purcelești, în
  OTR. ș. Purcel, în OTS.
purec v. Purecați!, în OTR.

purece v. Purece ș. Puriceni,
  în OTR.
purgar v. pârgar.
purice v. purec ș. purece.
pustiu, " ie a^,: fără stăpân, H
  WCT4A w^HHA nmTU.y/ d ră-
  /nay ocma puF/îe, DȚR. 1613,
  ȘDSR. 329; pA nScTÎH, DȚR.
  1582. BAR. CCI-7. Et. sl. ney-
  CT-KHtH. v. Ș. Pustiul Ș. Puști-
  iul în OTR.
pușcar F/n. ; tunar, ar/.
  DȚR. 1593, BDPD. 3. Et. bl.
  și srb. nyuiKap.
pușcărie F/.- închisoare, v;pf tcT
s nSnJKxpieccăcf ^a
pUF fn puycărze, DȚR. 1650,
BAR. XCV-29. Et. sl. nSniKa



  DȚR. Mihai Viteazul, BAR.
  XXl-233. Et. mit. ^Ddnna,
  RDW. cf. și rt. nyiHHa și gr.
  6ur(v?), cu același Sens și rs. și

  noi. V. ș. Putinești, în OTR.
putineiu v. Putiueiul în OTR.
putred v. Putredul, în OTR.
puturos, oasă v. Grindurile
  Puturoasei, Izvorul Puturoa-
  sei, Puturoasa, în OTR. ș. Fân-
  tâna Puturoasei, în OTS.
puț v. Puțul Fierului, în OTS.
puță v. Puțea, Puțeanul ș. Pu-
țeni, în OTR.
puținei v. Puținei, în OTR

răbegî v. RăbegH, in OTR.

rac v. Racii, in OTR.




   DȚR. 1624 Fevruade 12, CEK.
   Et. tr. SD.

   1633 Septemvrie 4, CDB. p/.
   pzKHHH,DȚR. 1636, ȘDSR. 470.

   Răchitilor ș. Răchită, în OTR,
răchitiș v. Răchitiș, în OTR.

   sa, în OTR.

   cel ce crește prin mlaștini, SD.
   pA phKmțMr, DȚR. Matei Basa-
   rab, BAR. CXXXIV-64$. forma
DȚR. 1644, GSI. VI,
203. Et. dm. din rac/ufa, SD.
DȚR. 1624, BAR. CXCVI-194*

   OTR.                     *
rădelu v. Rădeiu, în OTR.
râdiche v. Râdiche, în OTR.
rădiu v. rădeiu.
răguîă v. Răguienii, în OTR.

râmă v. Râmești, în OTR.

   DML. 1635, BDȘM. 44, pzMHHK,
   DML. 1641, BDȘM. 36, p/.


   pzMMmu, DȚR. 15&9 Iunie 6,
  F. CDB., ml. pzKttHUf, DML.
  1604, TC. V, 162. Et. sl.

rând v. Rândurești, în OTR.
rănit v. Rănita, în OTR.
rânză v. Rânzești, in OTR.
râpă .- mare surpătură de pă-
  mânt, SD. pznz, DȚR. 1579,
  CCFR. mș. Bezdeadu. Et. It.

  înCRS, '
răpegiune v răpe^iune.
răpe^iune v. Răpefiune, în OTR.
răscruce v. Răscruce, in OTR.
răstpă v. Răsîp, în OTS.
răspântie j/; răscruce, p/ pzc-
  nzuTÎH, DML. 1495, BDȘM. II,
  63, DȚR. 1629, ISD. VIII, 155.
  Et.sl. pdtnATÎf.
răspop v. Răspopii, in OTR. ș.
  în OTS.
răstea v. Răsteu, Răsteul ș
  Răstiianii, în OTR.
' DML. 1609 Ianuarie, CMP. Et.
  ung. re/, SD.
rătez v. rătedz.
rătund v. Lacu Rătundu, în
  OTR.
rată v. Rată, in OTR.

  ȘDSR.3&l.Et.lt.rÎDM.
rău, rea v Răi, Răuî, Răuleștii
  $. ValeaRea,inOTR.



răvaș ^n..- 1. scrisoare domnească
cuprinzând numele boierilor
sau megiașilor care trebue să
ateste prin jurământ, in litigii
'de hotărnicie, pentru o proprie-

  DȚR. 1613, ȘDSR. 330, p/^ pA-
DȚR. 1587, ȘDSR. 267 și
forma pzMHtH, DȚR. 1619, AS.
mtr. București, XLVIII-2; ar/.
DȚR. 1584, ASI.;

  DȚR. 1618, AS.'eps. Buzău^I-7-

razboinic jm. .* războinic, tâl-
har,pApassonHH<u!,QML. 1636,
GSI.'294. Ei. Sl. p43G0HHHKZ.
războlUM.: luptă, PZ360K", DȚR.
   1604, BAR. XL-97; DML. 1622,
  NDA. 241. Et Sl. P43G0H.






om y/re/n, DML. 1601, BAR.
XXXVII-65;pZ pz3-ktun, DML.
   1585, GSI.XIX, 191 și forma
  PA3AUJH ; H BECH pA3A!))W H4-
  A^tUA CSCHAH AfWMA4pt8H AHtT-
  HHK , y/ /O// răz/oy// au CdZU/
  oec/n/ oameyu/u/ Zeondar,
  DML. 1670, CCFR. mș. Ciorto-

răzmiriță v. Răzmidtă, in OTR.


ț rAv^ro^

răzor yn.1. arătură, 2. rândul
   butucilor de vie; n npoA4A
   np4K44 WTHHU4 H A*kA""H4 (A""
   pzaepg'MAO, WTCMoEBqȘM,

   a /ua dreap/a moy/e y/ moy-
   nen/e un răzor fn /run/e, d/n
   ^a/u/ Fuc/um, ^ce /re / /ar/ne,
   DML. 1642, GIZ. II, 2, 13; p/.

   rp4A răzoare de o/e, DȚR.
   1652 Ianuarie 22, cs. CDB. ș.
   forma pcs^p DȚR. 1593, BDPD.
   3,  p/. pos^apt, DȚR. 1572, RIAF.
  X, 275.
răzvală v răzvală, în CRS.
rebegi v. răbegi.
rece v. Răcești!, Răcc Răci ș.
   Răcea, în OTR.
rechitică v. răchijică.
repede v. Repede, în OTR.
resteu v. Resteiani, în OTR.
ridiche v. râdiche.


   roa/e decar, DȚR. 1512-1521,
   TDSR.243.Et.lt. ro/a.
rob, ym.; roabă y/.- sclav, ar/.
   pocSA, DȚR. 1620, ȘDSR. 395,
   DML. 1624, GSI. XXI, 19, ar/.
   P04S4, DML. 1600 Martie 20,
   BAR. dc. Dnc. pc. 106, DȚR.
   1649,  NDA., 200. Et. sl. p4Gz,
  PIEZ. V. Și Robui, in OTR.
robie jm.; captivitate, DML
1629, T6K. III.405.Et. ro6.
rogojină y/: împletitură de rogoz
   depapurăsau de alte plante
   de apă, întrebuin{ată ca covor,
   SD. p/. por^wH^, DȚR. 1509,



96

  TDSR. 474. Et sL pcroM<nn4,


  XVI, HCT. VIII, 573. Ț



  ordonat unui ceauș, dr/. Hlt-
  rogA pfufigA, DȚR. 1599 August
  4, F. CIRM. ; p/ /18HÎH '!4ȘtuȘ
  34 pontiH . fana ceaay de ro^n,
  DȚR. 1659-1661, BAR. LXIX-
  126, d<%f. pom, DȚR. 1594 Iunie
  16, ASI. Et It. rojeas, d. rojd.
  V. ș. Bou-Roșiu, Roșia, Roșii,
  Roșu ș. Roșu!, în OTR.
roșu v. roș,
rotar v. Rotărești, în OTR.
rotund v. rătund.
rovină v. Rovinari, în OTR.


  noAcTKB îA^ș c drn rt/dd dom*
  /tr/, DȚR. ante 1593 Aprilie
  10, diată Deatco clucer, ASI.,
  p/. [^AM. DML. 1650, AIR. III,
  229. Et. si. p*Az prin bî. sau
  srb. po^a.
  DȚR. 1642, COMD. Et^sL
  pSA4 prin bî. și srb. pyaap, SD.
  V. ș. Rudariu!, în OTR

  A"'". DȚR. 1614 Martie 4, p/.
  pȘA"'in, DȚR. 1614 Decemvrie
  27, cs. CDB. Et. rada.
rug v. Rugi, în OTR.


rugină j/. v Rugina, Rugină,
  Rugiră ș. Rugină, în OTR.
rujină v. Rujină, în OTR.
rugiră v. Rugiră, în OTR.
rumân Jm.; supus îa cîacă, șerb,
  pZ pș.uMmt, DȚR. 1615. AS.
  mr. Dealul, netrebnice XXII-4
  și forma poAtSn, DȚR. cc. 1500,
  DDN. 78. Et. romdnuj. V. ș.
  Rumâni, Rumânul, în OTR.
  ș Rumânii ș Rumânul, în
  OTS.
  în OTS. Ț
rumâr v. Rumârul, în OTS.
rumtură jZ: ruptură, locul unde
  e rupt, SD. ar/. pSAtvSpa G9A*
  TȘaȘH, DȚR. 1572 Ianuarie 8,
  ASI. Et. It. rup/ard. V. ș.
  OTR?                    maztt,  m
runc jn.: ogor pe unde a fost
  pădure, pădure prin care se

   KS, DML 1490, BDȘM. I, 420.
  Et. It. med. r-trnctrj, SD. V. ș.
  Runcu, in OTR. ș Runcuri,
  în OTS.

  <;ȘAf)ț, DȚR. 1579, CCFR. mș.



97          ____________________J

  cafe ga/Ăenf, DȚR. 162!,
  AS. mr. Nucet, II, 15. Et.rape,
  SÎ). V. ș. Rupta, in OTR.
ruptură ^Z; surpătură de pământ,
  de mai, loc surpat, p8ni8pz
  * rpp^/a, DML. 1400, CDM.

1, 31 Nr. 11. Et. It. rup/Pra.
V. ș. Mtc Ruptură ș. Rupturi,
în OTR. ș. Rupturi, in OTS.

DML. 1603, AIR. I, 117. Et
sl. pe\Cb. V. Ș Rus, Rusui,
Ruși $. Ru$ii, în OTR.



să ; c& n8t, DȚR. sc. XVI, BDR.
  239. Et. din It. Af.
săbier v. săbiiar.


  săbii, czEHtup, DML. 1626, GIZ.
  I,  2, 180 și forma cdEwnp, DȚR.
  1587, AS. mr. Radu-Vodă,
  XXXIV-1, art. esKHMpgA, DȚR.
  1614' Mai 19, ASI. Et. ja6fe,
  d. sl. CASAM.
sac v. Funduî Sacuiui, Răpite
  $. Săcui, în OTS. ș. sac, în
  CRS.
săc v. Săcut, în OTR.
săcăîiș v. SăcăHșeștii, în OTR.
săcăkiș v. săcăîiș.
săcară v. Săcară ș. Săcărenii,
  în OTR.


  vrie 1935 ș. DML. 1649, GIZ.
  II,  2, 221. Et. sl. c-k^h. V. ș.
  Săcătură, Secătură, Secătura
  Leușteanuîui $. Secătura tui
  ion, din OTR.
săcel v. Săcelui, !n OTR.
săcuiu v. secuiu ș. Săculani,
  în OTR.

1514, $DSR. 77.^Et. sL ^L.
V. ș. sad, în CRS.
săin v. Săinul, in OTR.
sălaș M.; familie de {igani, tătari,

  Fa/ay, DML. 1534, BAR. ms.
rom. 5235. Et. ung.. Fza/7aj.
V. ș. săîaș, în CCRS.
salbă v. Salbe, in OTR.

  pac, ar^ciAH-k, DȚR. 1613,
NDA. 85; pZ cxANH, DȚR.
1595, CCFR. mș. Negoiu. Et.lt.

în OTR.
sălcișor v. Salcișor, în OTR.
sătduș     mlaștină, HCT. ar/.
  czAA8,H8A czc cT8y8A . .ra/d^u/
ca DȚR. 1580, HCT.
-VIII, 586. .

1615, BAR. F. XXIX-21.*Etsl.
CHAhHHKZ.
sămânță v. Sămânță, în OTR.
samar v. Lacu Samarului, în
OTR.


?



98

Bradul, LIV-4. Et dm. din


de Jd/nt/ru, DȚR. 1631, CCFR.


AJ-'HSn, DȚR. 1589, HB. 338 Nr.
III. Et. tr. jdndd/c/, TFyL.
de cal, SD. ar/. TpH TSpcuu
/AH"          . /re/ ca//urcey//,
unt//jangeacu/, DȚR. sc. XVI,
HCT. VIII, 573. Et tr. MngdA


OTR.




DȚR. 1517 Octomvrie 29, ASI.
p/ chpAK^'CT/, DȚR. 1586
uscTf, DȚR. 1577 August 29,

sărat, ă v Sarata $ Sărata,
   Sărăteni ș. Frunțile Săratu*
   lut, în OTR.
' but, în OTR. ș. Sârbul, în OTS.
sardac jn..* sărdac, suman, trad.
   v., surtuc țărănesc, SD. capA^K,
   DML. 1612, AS. mr. Neamț
   sat Vânători, D. 6. Et. cf. rt.




   DȚR. 1522-1529, TDSR. 295,
   Nr. 299. Et. It. sar/ca, SD.

   DȚR. 1592. BAR. LXXXVII-57*
   Et mit.
sătcel v Sătcele $. Sătcelu, în
   OTR.
sătean v. Săteni, în OTR.
săticel v sătcel.
său p/*. poj. III, cm, DȚR. 1612
   Mai 20, BAR. achz. 1943.
   Et. It. Ft/tM.
scândură jZ: ct;t(w)AHp(^). DȚR.
   1509, TDSR. 474, p/. ccmA^pw,
   ibid. 470 și 474. Et It. ^can-
   (fu/a.
scântee v. Scântee ș ScânteeștH,
   în OTR.
scârbă j/: supărare, cK&ps&, DȚR.
   1614 Decemvrie 27, cs. CDB.
   $i forma CKpzBz, DML. 1621,

99

I





            pA. .


schiier jm.; vameș, p/^ art. o:H-
A-kpîn              DȚR. 1585
   Octomvrie 6, ASI. Et ^cAe/ă,
   d. tr. /jAe/e, SD.


   Aar/u de JcAuTef, DȚR. 1574,
   AS. mtr. București, IV, 2. Et

schit jn.;. mănăstire mică și sin-
   guratecă, SD. ar/. cKHTSa Twc-
   .Htm'H DȚR. 1650, ȘDSR. 546.
   Et gr. ox^Tt< prin sl. CKHTz.
scoarță v. Scoarța, Scortești, in
   OTR. Scoarța, Scorteni ș.
   Scortăutb in OTS
scoate vr.: j'au.jco^, DȚR. 1577
   Noenivrie 12, cs. CDB. Et It.


   exces sa s^Afum Tp^Tar AM3;
   a cumpăra/ ^ădu/ d/n/r'un
   ^cocu de moara a /re/a par/e,
   DȚR. 1594 Octomvrie 31, ASI.
   Et Sl. CKCK&.
scoică v. Râpa Scoicii ș Sle-
   mea-^, in OTR.
scradă v: Scradă în OTR.
   JcroaR, DȚR^16O9, BAR. XCV-
   21.    Ei. cf. It. șl it. Fcrojb, SD.


cKg,w, DȚR. 1481, BRB. 167^

pe, DȚR. 1596 Iunie 20, CEK.

in OTS?

se întrebuințează la tăbăcit, SD,

  jcump/e, DȚR. 1640, AS. mtr.
București, CXXXI-H. Et pol.

OTR.
scursură v Scursura, în OTR.
scurt ă v. Scurta, Scurtescu!,
  Scurtuf, Scurti, în OTR. ș.
Stâipu! Scurtuiui, în OTS.
scut jn.; pavăză, protectiune,

jcu/umâ/dme/ cra/u/u/, DȚR.
1501-1512, DDN. 72. Et It.

scutar v. scutaș.
scutărie stână, târlă mare de
oi cu toate dependințele ei,
axu TOT MAC 3K8aAH!!H trkuM




  domnească ^cu/a de A/exan-
dru ooeood 3*/ a/unc/ când
a deoen// aco/p jcu/âr/e e/ a
rmprayda/ /oa/e ja/e/e câ/e
erau pe ^âu/ pe amândouă



[00

/d/un/e #dufuZu/, /MnJ /a
DML. !588, GSI.


co/ jco/dy, DML. 1670, CCFR.

  ccSTjmn ? Munfen: ce .re nu-
mejc jca/dj/, DML. 1624,
TDK. IU, 396. Et. sl. cxoTdph.
V. ș. scutar, in CRS.
scuteală s/.- scutire (de dări),

  jcM/ea/d, DML. [609, BAR.
LXXVII-74. Et. d. seu/.

  sc. XVI, BDR. 239. Et. din
H. se.






  tufe ghimpoase prin care cresc
și copăcei, 4. iaz, ioc de fâ-
nea(ă făcut prin despădurire,
SD. ar/. ck^^a, DȚR. [608 Mai
27, AS. csp. Et. si. c-kib. V. ș.
Seciul Coîunuîui, in OTR.
secriu v. Secriul, în OTR.


secuia sm.; ungur din Răsăritul
  Ardeaiului,                 DȚR.
  1 476, BRB. 126. Et. ung. sza$e%?.



  "H, DȚR. 1656, AS. mr. Sf.
  Apostoii, I, 1.
seiiște v. siliște.
semărie s/; dare, poate apropiată



  pnxa, DTC.
sfoară v. svară, în CRS.
sfredei v. Vâlceaua Sfredelu^
  lui, în OTR. v. $. svrede!, in -
  CCR.
sicriu s/?.: iadă, cufăr, 7 CHKpwB
  cu mu//d 6ogd//e, DȚR. [570,
  VT. 182. Et. ung. sze^reny.

  cTpn, DML/[600-[6t^, BAR.
  PA. 165. Et. d. s/Ads/r/e, d.
  gr. i)ot)xctcîT)ptov, prin si. cnjț*a-
siiiște s/.- vatra saiuiui și (mai
  des)loculundeafostsatui,SD.
           DȚR. 1508, ȘDSR. 63,
  Ao/dre/e sM^/f/or, DȚR. 1618,

ici


   DML. 1555 Mai 18, BAR. Dnc.

   Sllișteanul, Slliștenil, Siliștea
   Plopilor, in OTR. $ setiște,
   in CSR.
slmlnfc v. Slmlnlceaoll, in OTR.
slmzlană v. Slmziana, in OTR.
slnetar ostaș inarmat cu

   j/nea/a, sinetarii erau conduși
   de un vătaf, pA cHut^apH, DML.
   4602, GSI. II, 24, $. zzfay 34
   . oâ/aA cfe jo/ne/ar/,
   DML. 1633, BAR. XLVI-27.

slngerel v. Singerel, in OTS.
singur v. Săngurenii $. Singu-
   rSnll, in OTR.

   DȚR. Mihai Viteazul, BAR.
   CXCVII, 46. Et tr. jepe/, cf.
   srb. cener, ș. ung. yzepe/.
sită v. sitar.
sitar ^m. r făcător de site, art.
   cHTApMA, DML. 1636 Septem-
   vrie 27, BAR. dc. Dnc. pc. 106.



   ca s/adh//a, DML. 1593, BAR.
   XL-104. Et. sl. CAJAZ.
slănină v slănina, in CRS.
sleme v. Slemea Scoicii ș
   Vedere!, în OTR.
slobozie j/; 1. sat scutit de dă-

   mit timp, 2. colonie de streini
   cu diferite scutiri de dări și


prestații, chemați să populeze


   CZTKOpHA CAOEOSÎt H4A WMHU4
fnHCKSnîm H czspaA T8?KAi AK<-
A^ * eA oazanc/ aceaj/a ocma

   6oz/e pe oc/na ep/^cop/e/ yf
a adaaa/ oamen/ ^/rem/, DȚR.
   1627 Aprilie 2, ASI.; pA cAo-
e^3ÎH, DȚR. 1630 Fevruarie 6,
ASI. Et. rs. veche cjiodojta .

   DTC. V, ș. slobozie, în CRS.
slomn Fn.: șopron numai cu


   pen/ra 6a//care, DȚR. 1564
Iulie 2, ASI.; ar/. eA0MH8<i,DȚR.
Matei Basarab, AS. mtr. Bucu-
rești, LV, II, 5. Et. cf. srb.


   1647, GSI. 111, 62; pA CA8ÎKH
A^AUtrqtH, DȚR. 1615, AS. mr.
Dealul, netreb. XXII-4. Et. sl.
tASra.
sluger v. sulgear.
slugereasă v. slugereasă, in
CRS.
slufere! v. sulgear.
sluji or..- servi, 4 A^c rccn^ACTRa



I

102

   1633, GSI. IX,' 130. Et sl.

   așa sunt numi(i paharnicii, ma-
zilii și roșii, cnSmtTOpH,
DȚR. Matei Basarab, BAR.
CXCVI-2H. Et. sl. c/icyMHTH.
slujnică v. Slujnicele, in OTR.
soare v. Soare, in OTR.
soc v. Curmătura Socilor, Soci,
  OTR. $ P *                  *
socaciu v. Socaciul, in OTR

   coAh""*, DML. 1620 Ianuarie
  12, BAR. Dnc. pc. 271. Et.






  ^are.DȚR. 1556, BAR. XL-35.

   sin . p/opn ctz Fo/z/f, DȚR.
  1580, CT. VIII, 586. Et. si.
  C<^3Z, SD.
soră F^ ar/, copa, DTR. 1599
  August 4, F. CIRM. Et.lL Foror.
  V. $. Sora ș. Soră, in OTR.

   SD. DȚR. 1563, HCT. VIIȚ
  580. Et. It. For6uF, SD. V. ș.
  Sorbele în OTR.

  Foroc, DȚR. 1475-1482, BRB.
  176.     Et. sl. czpoKZ.


sof v. Sot, în OTR.
spahiu v. Spahiul, în OTR.
spân v. Spânul, in OTR. ș.
  Spânul, în OTS.


  re, în OTR.
spâr v. Spârul, în OTR.
spăret v. Satul Spăretului, în
  OTS.
spăriat v. ^păriații, în OTR.
spart v. Spărteanul, în OTR.
spărtură v. Spărturi, în OTR.
spată v. Spata ș. Spătenii, în
OTR.
spată-paloș F/; spadă sub formă
  de paloș, coa'r(x) naaotu
  ' O Fpd/d-/?d/oy, DȚR. 1609,
  BAR. XCV-21. Et. It. Fpd/Ad +


   comandant de cavalerie în timp
  de răsboiu, GC. 124, cnzTapz,
  DML. 1436, CDM. I, 449, Nr.
  146 și nedr/. cnaTaps, DȚR.
  1484, PDȚR. I, 344, Nr. 151 și
  dr/. cna-rapsa, DML. 1460,
  CD$M. 34. Et. gr.
   prin sl. cnaTapwte. V. ș. Spă-
  tărești, în OTR. ș. spatarel,
  în CRS.
spătăriasă F^: SO{ia Fpd?d/*M/Mf,
  drf. cnzTxp-kca, DȚR. 1629 Sep-
  temvie 10, ASI. și forma cna-
  TxpMca, DȚR. 1649, NDA. 193.

(03

I



spălări clu v Spătăriciu, in
   OTS.
speîe coș, oboroc, SD., f,\na
   cn1{H aa npoc. o ^pe/e de mefu,
   DȚR. 1609, AS. mr. Tismana,
   ^pe/ d*e DȚR. 1626, BAR.
   F. 111-24.
speriat v. spăriat $ spăret.
speria v. Sperlești, in OTR.
spin v. Splneni, Spineanul, Spi-
   nenl ș. Spinul, în OTR.
splnet v. Splnet, în OTR. ș. în
   OTS.
splnlș v. Valea Splnlșuluf, în
   OTR.
splntșor v, Splnlșor, în OTR,
spinos, oasă v. Spinoasa, în
OTR.


          DȚR. 150^ TDSR. ^74.

^OTR. " Sprânceana, in
spre v. zpre.
sprinten v. MirileștH lui Sprin-
   ten, în OTS.
stăvar v. stejar.
stâlp ; cThans, DML. 1552-
   ,1561 sau 1564-1568, FJDSR.
   163 și forma cT^an$, DML.
   1605, GSI. II, 374, ar/. Kg cTKA-
   nSA, DȚR. 1570, Noemvrie 7,
   ASI. pA CTSAHH, DML. 1586,
   BDB. X, 5 și ar/. cTsanm, DȚR.

  X-3. Et. Si. CTRAHE.V.Ș. Stâl-
pul Grecului, în OTR.

rrxAnHTfx), DȚR. 1579, ȘDSR.
210.  Et. d.






  1435 Martie ^ CMG; cTxn.n
DȚR. 1560, HCT. VIII, 578,
p7. CTXHH, DȚR. SC. XVI. Et. sl.

în CRS. '

1643,  AS. mr. Cozia, XL-4. Et.

V. ș. Stânca, în OTR;
stâng, ă v. Stângă, în OTR.
stângaciu v. Stângaci ș. Stângă-
cianl, în OTR.

  cT&n?K^!, DȚR. 1630, GSL V,
139, p/ CTZHXiXHH, DȚR. 1573,
VT.205.Et. sl. cAMhHh.prin

  Stârceștii șÎ Stârcii, În OTR.
steclă v. Stedă, în OTR.

1600 Ianuarie 9, ASI.;



I

104

   nesc, DȚR. 1628, AS. mtr. Bu-
curești, netreb. CVII1, 5, a/7.
noCT^HHK CTfrdpWA,
DȚR. 1625, BAR. LXXIV-189.
și Stegar $. Stegariul, în OTR.


 1617,  A^s. Râmnic, XXX^


   KH cTfHH, DȚR. 1579 Mai 5,
ASI. Et. srb. cicHja, SD.
stejar ^m..' o specie de copac,
   Martie 9, BAR. achz. 1945, ar/.
cTHKdpgA, E)ȚR. 1544, ȘDSR.
109, cTzwdpgA, DȚR. 1576,
HCT. VIII, 587. Et. sl. cTHKtpz.


p^ cTtîKtptH, DML 1445, CDM.
 II,  212. Et. dm. iui v.
cuv. V. ș. Stejerei, în OTR.

   /bc j/erprr, DȚR. 1643, ȘDSR.
502. Et. gr. atepupoț, d. vgrm.
^errpAoj, SD. V. ș. Sterpenii,
Sterpul, în OTR. ș. Drumul
Sterpoaci, în OTS.
sticlă v steclă.
stinghi sm.; stinghie, bucată de

  altele mai groase, SD. 34 cTHH-
nu . pentru DȚR. 1509,
TDSR. 472. Et. sl. cET^rz.

  AS. mr. Bradul, X, 3. Et. sl.
OTR?
stog v. stogșor.
stogșor v. Stogșor, în OTR.







  "HKB, DȚR. 1531, ȘDSR. 99,
art. CT0AunK8A,DȚR. 1644, ibid.
  od/a/pe^/ej/o/hrc/, DML. 1605
Martie 20, BAR. Dn. Rosetti-


p ej/e          t/e/a Z)n/7are,
  DȚR. 1658, NDA. 230. Et. sl.
cT^Az. V ș. StoîniceanH, in
OTR.                       ,
stolniceî jm.: subaltern al mare-
  lui stolnic, v. cuv., cTOAnmuA,
DML 1587, GSI.II,323.Et.dm.
stolnicie dijma din pește după
numele perceptorului-stolnic-

105

I



  -1580 Decemvrie 12, ASI. Et. d.

străchlnarv. Străchinar, inOTR.

   TDSR. Et. bi. cip^wap.

   Strâmbii, Strâmbul, Străm-
   benl$.Strîmbii,înOTR. .
   OTR.                   *'
strâmbătură v. Strâmbătura, în
   OTȘ.
strâminare v. Străminoasa, în
   OTR.
strâmtișorv. strlmtlșor.
strâmtură j/: strâmtoare, loc

   GSI. II, 373. Et. It. j/r/nc/uj.

   în OTR. ș. Strlmtura, ki OTS.
strămurare v. strâmiuare.
strânb v. Strânbeni, in OTR.
strânt v. Strântură, in OTR.
strașlnăj/^/prelungireaacope-

   sc. XVII, BAR. Dnc. pc.64.

streche v. Streche, ^n OTR.
strlmb v. Strimbii, în OTR.
strimt v. Strimtul, in OTR.
strimtișor v. Strlmtișorul, în
   OTR.
strlmtura v. Strlmtura, in OTS.
strungă 1, strămtoare (portița)


  lamuls, 3. trecătoare printre
munți, SD. eTp$Hrs, DML 1631,
CCFR. m$. Crivești. V. $.

lor, în OTR.
struț v. Struțul, în OTR.


  DȚR. 1580, ' CT. Vili, 586.
Et. It. /pp/ie, SD. V. $. stuh,
în CRS.
stuhuciune v. Stuhucfunele, în
OTR.
stup y/n.: trunchiu scorburos de
plop sau de salcie ori cilindru

  care trăiesc albinele $i-$i depun
mierea, SD- pA cTSnn, DML.
1544, GSI. I, 375. Et. srb. ciyn.
V. $. Stup, în OTR.
stupină ; prisacă, iocui unde
se țin stupii vara, M*keT$ sa

   1580,    GSI. VI. 165. Et d. ^/op.
V. $. prisacă, în CCR., Piscul
Stupinelor, Stupina lugăi,
în OTR. $. stupină, în CRS.
sui v. Sullă, în OTR.
sulăv.Sulă,înOTR.



  DML. 1488, BD$M. I, 317,
   cSAuap, DȚR. 1534.BAR.PA.
   101 ar/. c6Aq-kpKA, DȚR. 1614



106

^DML 1660, GSL IV, M8 ți
CDM. II, 583. EL d. ju/g/tr.
sulgerel jm.: subaltern al sulgea-
rului,                DML. 1603,
AS. mr. Pobrata, XIII-41 ți
SDO. Nr. 23. EL dm. d. str/ger.

  1632, AS. mr. Radu-Vodă,
XXI.11-9-
sulgiu V. șuii-
salina? .m..- conductă de apă,
SD. pA A\H H4HAtTt

/âcă          DȚR. 1496-1508^
TDSR. 208. EL gr. oaX^vAptov,

suliță v. Suliță, în OTS.

DML. 1581 Iunie 22, BAR.

Z%a, v. Suliță, in OTS.
sulj jn.sulgiu, bir pe oile ți
vacile cu lapte, 4?K țsliAac'k


    cfe/a <*ăranL DML. 1586, BAR.

D]R. 1633, ASI*. PA. Etft/


1556 Aprilie 8, ASI. EL It. Jt/6.

supțire v. Supțirenl, in OTR.
surată v. Surata, în OTR.
surd, ă v. Surdeanul, in OTR.
surlar sm.cântăreț din jar/a,

107



- c^'paapM, DML 1495. BDȘM.
  H, 53. Et. d. rur/ă, cf. tr. ruma
  $. ngr. rdr/a, SD.
surpat V. Surpafi, in OTR.
surpătură v. Surpături, in OTR.
sus adb.: cscr, DȚR. t6[0 Ianua-
rie 9, ASI. Et. It. susum.
sută a/: crntnn w cSTr. .j/ân/ent
   o ru/â, DȚR. Matei Basarab,
   BAR. XLII-81; p/. c$At, DML.

   sc, XVII (I), CAR. V, 330. Et.
   st. esT*. V. și Suta de Movile
   in OTS.
suvelnlfă v. Piscul Suveinifei,
  in OTR.

  DȚR. 1491-t492, DDN. 77. Et.

svrede] v. Svredei, in OTS.

$

. o ydpcă, DȚR. !593, BDPD.

șapte v. Șapte-Lict, in OTR.
DȚR. 1556, BAR.^XX-69.^ Ei*


chise, vorbind de cai, SD.
DȚR. 1590,
RIAF. I, 189. Et. ung.
SD.
' M*R.
șatră v. Șatră, in OTR.
șeapă v. Satul Șepelor, in OTS.
șchean v. Șcheanul, în OTR.
șerb v. Șerba Paușescul, Șer-
beștl, Valea Șerbului, in OTR.
ș. Șerb, in OTS.


             DȚR. 1631, AS. mr.
Radu-Vodă, X-l 1. Et. It. jwuA
V. $i șes, in CRS.

  războiu și inspectorul artileriei,
  $DE. 2. slujbaș identic șetră-
  relului, subordonat unui vătaf

  CDM. I, 131, DȚR. 1520 Noem-

  re/e ^e/rdr, DȚR. 1628, BAR.
  XLI1-42, pA Dd/d/ je/^dA,
  DȚR. 1628, mtr. București ne-
  treb. CVUI-5 ș. BAR. XLII-42.


DML. 1598 ș. 1603, AS.
mr. Pobrata XD1-41. Et. dm.

  <uiiTpxpw.u, DML. 1634, GSL X,
  15. Et. d. ye/^dA
sfoară v. svară.
și C/.: nm DȚR. sc. XVI, BDR.
  239, DML. sfr. sc. XVI, CAR.
  V, 315. Et. It. .nc.
șindiiă v. cuv. in CRS.

!!n*tal

I

tos

șipot jn.: izvor care (âșnește $.
  cade ciuruind, SD. !unn$T,
  DML. 1490, BDȘM. I, 420,jp/.
  t!JHi!0TH, DȚR. 1441, PDȚR. I,
  198, Nr. 78. Et* sl. ^u^n^Tz.
  V. ș. Șipoteîe, în OTR
șiș v. Șișaști, in OTR.
șlugubină v dușegubină.
șofran v. Șofran $ Șofrănești,
  în OTR.

șoim v. Șoiumui, în OTR.
în OTR. $        9 $        $ '

  moATȘîKH, -DML. 1661-1665,
  CMSM. Et mgrm. scAoZ/e^ze,
  prin poî. V. $. șoituz,
  în CRS.
șopârîă v. Șopâria, Șopârîeștii
  în OTR. $. Șopârliani, în OTS.
șovăi! v. șuvăit.
șteadză v. șteadză, in CRS. $.
  Șteadza iui Vlașin, în OTS.

ștează v. șteadză
știibic v. Știîbic, in OTR.
știubeiu v. Ștlubeești, ȘtubelanL
  Știubelul Pra^ei, în OTR. $
  Știubeiu, în OTS.



  c/e/d DȚR, 1582, BAR.
  XCV-47. Et. grm. ^/rd/rg*. V. $.
  Ștreangu, în OTR.


  DȚR. 1581 Martie 12, cs. CDB.

  Monte, MI. V, 46.
șugubină v. dușegubină.
șugubinar v. deșugubinar.
șura j/.- șopron, uiSpz, DML.
  1551,   BAR. PA. 175. Et. grm.
  dial. jcAur din            prin
  r(. mypa, SD.
șuvăit v. Șuvăita, în OTR.
șuviță v Șuviță, în OTS.
șvară v. șvară, în CRS.

  1617, BAR. L-16. Et. sl. Tascpz.
V. $. tabără, în CRS. $. Ta-
bără, în OTR.
tăbârtă v. Tăbărtă, în OTR.
tăciune v Tăciune, în OTR.
taftă : un fel de stofă de mă-
va^Tz, DȚR. ^509, TDSR. 472.
Et. tr. ,<3%d.
taică v. Taica, în OTR.

   "I ^d/na, DȚR. 1644 Mai 14,
taistră v. Taistră, în OTR.
   DȚR. 1579, $DSR^ 213. Et. ^r'
TâXotvțov prin sl. TdazmTx.
taier jm. r monctă austriacă de
argint, SD. dr/. Tja^pSA, DȚR.
1639. ȘDSR. 490. Et. grm.
fAd/er, SD.

109

I

tâtiăt

  rAp, DȚR. 1535-4545, DDN. 51,
pZTAxyapn, DȚR. cc. 1482-
1467, BRB. 192, dr/. TAhyapîH,
DȚR. 1616, $MT. 297. V. ș.
Tâlhar ș. Tâlhărești, în OTR.
$ Drumul Tâlharului, in OTS
tâlmăcelv.Tâlmacel,înCCRS.
tălmacfu : traducător, dra-
  goman, traducătorii erau orga-

  Vătaf, pZ KXT4y 34 TXAA\4*fH
  Da/a/ cfe ^d/m<ac/, DML 1601,
  AS. mr. Agapia XIV-5. Et sl.
  TAXA\4',h. V. ș. Tălmaci ș.
  Talmaciu, în OTR. $. în OTS.
talpă v. Talpă, în OTR.
tălpaș v. Tălpâșești, în OTR.
tălpășiță v. Tălpâșești, în OTR.
tălpigă v. Tălplg $ Tălpițanul,
  in OTR.


  fîpHC SA CKHpA^T-an
         cfe .rcAMe/, DȚR. 1573'
  VR 205. Et. gr. M^^pLOv, CDE.


  în OTS. $               Pc '
tânjalăv. Tânfelești, înOTR.
tânt v. tântav.
tântA^.^ă v. Tântava, în OTR.

  CDE. S 3HA4pw tpo CA nanpj-
  KHAM T4nu,4M(3) * 2 2/dd/7 care
  dM Xfcuf /apjdnt/, DȚR. 1509,
  TDSR. 475. Et. cf. srb. TamuaTH.


   DȚR. 1615, AS. mr. Dealul
  netreb. XXII-4. Et. d. /drd6d,
  d. tr. /drd6.
tărâ(ă v. Târâță, în OTR.

   rs . fh /ârgu 7djf, DML. 1434,
  CDM. I, 391, TAprș, DML.
  1670, CCFR. m$. Ciortolomu,
  TpxrSpH, DML. 1623, CU.
   XVIII, 350.Etsl.Tpxrz.V.ș.
  Drumul Târgului $ Târgul-
  Jiuiui, în OTR
târgoveț jm.; 1. orășan, 2. ne-
  gustor.p/. nHKSnnHMHTxp.
  /drgoDe//, DȚR. 1514-1516^
  DDN. 32; rpzrcRmn, DML.
  1638 Martie 16, ASI. PA. Et, sl.
  Tp&rcKh!^. V. $. târgoveț, în
  CRS.

   pentru oi la câmp, locul stânei
  cu toate dependințele ei, SD.
  TKpAx, DML. 1636, GIZ. II, 1,
  116. Et. big. Tp-bJio, T^p^o.
  V. $. Târlești, în OTR.
târllc v. tlrllc.
tarnițâ șea de lemn, SD.pZ
  X4A\Șpî t! )t!p-kt<rSp^H TapHHtțf.
  DȚR. 1512-1521f TDSR. 243*
  Et. cf. srb. Tapuntțe.
târșalâ v. Târșalâ, in OTS.
târt v. Târtea, in OTR.
târță v. Târță, în OTS.

   1608 Iunie 30, BAR. Dn.Rosettl-
  Solescu. Et. sl. TATApHttS, V. ș.

tăt-toc

I

110

  Tătarul, în OTR.
tătăraș v. Tătăraș, in OTR.
târzia v. Târzii ș. Târziul, în
  OTR.
taur v. Taurul, în OTR.
tauraș v. Tauraș, în OTR.
tavă v. Tăveștii, în OTR.
teașă v. teșcioară.
tehoi v. Tehoi, în OTS.
tehui v. tehoi.
teiș .m.teiuș, îoc cu tei, 8
         uaA T^mui^ ? fh /uncâ /a
         DȚR. 1607, ȘDSR. Et.
  fetu. V. ș. Teiș, în OTS.

  1570 Noemvrie 7, ASI. Et. It.

telegar jm.; cal bun pentru tră-
  sură, pA T^oapw, DȚR. 1534,
  BAR. PA. 101, DML. 1597,
  BAR. LXXXVI-3. Et.sl. T^-kra.
temelie jX.- fundament, bază, 8
  TfAtfiiif fn /eme/te, DȚR.
  1617, ASI. DPA. cf. și

  WCUCBJaa WT              fH WT
   noKOHHaro cvaparo Iwan Eaca-
  pat: Ketgo^a np-kA^A^^ rccn-)-

   I629/BAR. CLVI-39, pA TfAt-
         DML. 1651, BAR. F.IH-


  n(^), DȚR. 1631, CCFR. mș.

  V. ș. temnifă, în CRS.
terchilă v. Terchilă, în OTR.


   1620 Fevruarie 4, AS. DTL
  1942. Et. tr. /erz/.

   ptoa, DȚR. 1616, AS. mr. Nucet,
  XV-2. Et. sl. TiCAA.
testament v. testement, în CRS.
teș v. Gruiul lui Teș, în OTR.
teșcioară v. Teșcioara, in OTR.
tindă v. tinda, în CRS.
tipar jn.; p/. THnap(, DȚR. cc.
  1517-1521, BDR. 156 și nt. 1.
  Et. sl. TtmapR. V. ș. Tiparîu,
  în OTR.
tipsie j/.- tavă, Twncu, DȚR. 1509,
  TDSR. 473, p/ TttncHH, DȚR.
  1509, TDSR. 474. Et. țr. ^pjf,
  tipsie, în CRS.
tirlic v. Tirlic, în OT^^^.,
titor y. ctitor.
toarce v. Torcești, h' OTR.

  Tc(a)pT&.cazan cu/oart^, DȚR.
  1509, TDSR. 472. Et. It. /or/a.
tocmală tocmeală, învoială,
  Tratau. DML. 1607 Martie

tu

I



   6,  CMP. Et. /ocmf. V. ș. toc^
  mefa, în CRS.
topi v. Topești, în OTR.
toporaș ym.:           T<? ne pa tu,
   DȚR. 1530-1532, TDSR. 324,
   Nr. 326. Et, dm. din /o/?or^ d.

toropaiâ v. Toropafă, în OTR.
tortură v. Torturești, în OTR.
trămbitaș y^.- cei care cântă din
trâmbiță, pA TpK.URU^a!!t(u)
DȚR. 1309, TDSR. 472. Et. sl.

trandafir v. Trandafir, în OTR.
trapezar v. trepăzar.
   Tpdniaini/i, DȚR. 1612, AS.
   eps. Râmnic, netreb. XVII-4.
trăsură v. Trăsura, în OTS.
treabă y/. ta H.uatT TpltEK
   cuace/ya^, DML. 1620 Mai 4^
   BMC. Tptsh.DȚR. 1649. NDA.
   /reaba /ara, DML. 1591' GSI.
   XXII, 130. Et. sl. TpkRa.

  DȚR. 16511 GSU V, !5(X Et.

tremura v. Tremurici, în OTR.
trepăduș v. Trepăduș, în OTR.
trepăzar ym. .* trapezar, om în

  năstire, pA Tptn^sapH, DML.
  1662 Noemvrie 27, CMSM. și
  formele : Tp^nasapu, , Tp^-
  H.^s^pH, DML. 1618 Martie
  26, CMSM. Et. sl. Tpamsa.

  TpftcT'if, DȚR. 1579, AS. eps.
  Buzău, LXII, III, 4, TpfCTa,
  DȚR. 1590, ȘDSR. 287, us ssu-
  A^ATU RAA\(S) H WT TptCTit tt
  WT c/fua/f camă
  yf cftn /rey/fe y/ /a/?, DȚR.


  na, în OTR.
trestior, oară v Trestior ș.
  Trestioară, in OTR.
tretină y/.* plată anuală, inchi-




  aypr/ ca yj poa/a /ua oacfu/
  c/e moara, DȚR. Matei Basa-

td-far

112

  rab, AS. mr. Mărcuța, XH-L
  El. cf, bl., srb. și rt. /re/fna.

  T^HEOK, DȚR. 1573 August 20,

trudă v. Trudești, în OTR.
tufă j/.- copăcel mic cu frunze
  până la pământ, SD. p7
  DȚR. cc. 1517-1521, NDA. 45.
  Et. It. SD. V. $. Tufe $.
  Tufa Șarpelui, în OTR.
tuli v. Tulești, în OTR.

  DML 1661-1665, CMSM. Et

  DTC.                            '

  1530, BDR. 275 Nr. CIV, arA
Tg^pK^, DȚR. 1620, BAR.
XLV-149. Et. d. /un, d. It. /onuj.
tuns v. Lazul Tunsului, Tunsul,
  Tunsești $. Tunși, în OTR
tapilat ă v. Tupllatl, în OTR.
turbat v. Turbată, Turbateștl,
  Turbati, Turbătești, în OTR.
  ș. Turbatul, în OTS.
turbure v Turbure, în OTR.
turc v. Turceanul, TurcBnl,

  OTR. $. Turcul, în OTS.


  1546^ AIR. I, 49. Et. ss. /urn.
  V. ș. Turnu în OTR.
turtă y. Turtilă, în OTR.

tăiină v. Țălina, în OTR.
(ane v. țenchiu.
fântă v. fiolă.
țânțar v. Țânțar, în OTR.
țap v. Țap, ȚăpSnH $ Țăpeștii,
   în OTR.
țapă v. Țăpăluș, în OTR. ș.
   Țapaluș, în OTS.

Dacă pen/ru ^u^7u cum jau
/ua/ oac/ de/a /ăranf, DML.
1586, BAR. CCXIX-69 cf. $.

;' in

    ctro/ne ca /dram j/remf jâ
    6age m ocmâ, DML. 1598,
    GSI. XX, 56^57. Et. d. /ara,

    OTR.

    DML. 1604, GIZ. f, 2, 33. Et
    sl. 44pmia, prin rt. iiapMHa, in
    rt. are același sens ca și la noi.
    V. ș. țarina, în CRS.
țărm v. țerm.
țărnă v. Târnă, în OTR.
țâță v. Țâța $ Vaiea Țâței, în
    OTR.

-cârligul în care se prinde ba-
, lamaua, SD. p/. DȚR.
   1509, TDSR. 470. Et mit. /f-
   ?âna, SD.
țeapă v. Țăpăiuș, Țepeș, în
    OTR. ș. Țepeiuș, în OTS.
țeară v. Țeara iui Oană, în ]
    OTR.

*tM-t'

țcf Jn.. fig. centru, SD. ar/. 8
gpa,!Hq)M % rn /e^// 6/a-
/!^etDȚR. 1615 Mai 15, CEK.
felină s/; pământ nelucrat încă,
4-hAHns, DȚR. 1595, CCFR. mș.
Negoiu și forma n*kAm<^ DȚR.
Alexandru Coconul, F. CIRM.
Et rs.
țenchiu v. Țenchea ș. Țenchiu,
   în OTR.
țerm jn.: țărm, pA ar/. ^pA\8-
   pn<u, DȚR. 1618, $DSR. 369.

țesaiă v. țeseiă, în CRS
țif v. Țifești, în OTR.
țiUă v. Țihea, în OTR.
țigan,^că^.. ar/. nwran8A,DȚR.
   1595, BAR. XXÎX-283, 4nnra-
"8A, DȚR. 1628 Fevruarie 23,
ASI. p/. nHFdHi'H, DȚR. 1613,
$DSR. 336; pAuHnamn, DȚR.
1600, RIAF. III, 211, tțwnmqf,
DȚR. 1639, $SC. 76 și formele
ml. mranx, pZ^ nurjnH, DML.
1635 Noemvrie 18, BAR. Dnc.
pc. 266, nzrdUKx, DML. 1611,
GSI. XX, 198. Et si. u,zr4HHnz,
H-hjr4nzK4. V. ș. Țigăneștii ș.
Țiganii, în OTR.
țigânaș v. Țigănaș, în OTR.
țigane! v. Țiganei!, în OTR
țigănie j/; loc de rezidare ai


1628 Octomvrie 10, ASL; ar/.
UHrzu'fa, DȚR. 1596 Iunie 19,
BAR. DP. sef. 209. Et. d. //gan.

OTR. ș. Mormântul Țigănu-
I șef, în OTRS.

8



114

  1621, ASI. PA. Et. srb. miMep.
ținea or. r/; se vor finea, DȚR.
  sc. XVI, BDR. 239. Et. din it.

  DȚR. 1509, TDSR. 47o.Et.sl.
  n,AT4. V. $. Țântă, Țintă $.
  Țintea, în OTR.
țințar v. Țintar, în OTR.
ținut jn.: județ, arA .ța, nanSTBa
  I^uHAop, DML. 1620, GSI. II,
  32O.Et.d.//nea, d. It. /eneo,

țiplă v. Țiplețești, în OTS.

  BDB. VIII, 14. Et. sl. npnn-



  1509, TDSR. 473. Et. tr.
  cuA SD. V. ș. Seiiștea lui Țol,
  în OTR.
țurcan v. Țurcan, în OTR

11

  DȚR. 1632, ȘDSR. 454. Et. sl.

ufundat, ă v. Ufundata, în
  OTR.

  DȚR., AS. mr. Radu-Vodă, III,


  1648 August 24, ASI. PA.
  DLR.                     '
uliță y/.- stradă,         DML.
  1620, AIR. I, 181.E1. si. cyAuu,j.
uliu v. Uliu, in OTR.
  BA-tm, DȚR. 1*565, ȘDSR. 150;

  arA^A DȚR. 1451, PDȚR. I,
  227 Nr. 91. Et. It. u/muj.
  lor/în OTR^ P
ulman v. Ulmanul ș. Ulmăni,
. în OTR.

  DȚR. 1588,BAR. XL-67.Et.dm'
  d. V. ș. Ulmuleți, în
  OTR.
umăr v. Umăr, în OTR.
umbrar v. Umbrar, în OTR.
unde v. înde.
unealtă ^A ; sculă, pA ar/. SulțA-
  T^Ar, DȚR. 1609, AS. mr. Sf.

  a/fa.
ungher ; iuncher, cadet, pA

  câp/fan c/e              DȚR.
  1655, AS. mr. Arnota, nelreb.

115



   fn tzngAftr, DȚR. 1607, ȘDSR.

   mor/f, DȚR. 1587 Fevruarie 7,
   ASI. Et. It.        V. ș. Un-
   gheni ș. Unghiul în OTR

   jp/. cynrâypH, DȚR. 1613, ȘDSR.
   DȚR? 1605, NDSR. 30^ Et^
   Ungurul, în OTR
unguraș v. Unguraș $. Ungu-
   rașii, în OTR. '
ungurean v Ungureanul ș.
   Ungureni, in OTR.

   cyHrSptcKX, DML. 1620, AIR.
   I, 181. Et. d.

   in OTR $. Dealul Untului,
   in OTS.
unire v intre.
untură j/; grăsime, pA SnTSpH,
   DML. 16O4-. Iulie 26, CDB.
   Et. It.
urât ă v. Urâta, Urâtii ș.
   Urita, in OTR



   BAR. XXI-233. Et. după SD*
   d. It.          cf. srb. ypaa,
             și rt. ypna (BypRa)
   cu același sens ca la noi. V,
   ș Urdari, Urdești, in OTR ș.
   Urdă, în OTS.


ureche v. Ureche, Urecheanul,
Urecheștii ș Ureche, în OTR.
urecheat v. Urecheatul, în OTR.
urede v. Urede, în OTR.
urgie v. Urgicenii, in OTR.

   DML. cc. 1400, CDM?I, 26,
  t\-pnKh, DML. 1400, ibid. I, 32,
  8p"Kh, DML. 1400, ibid. I. 37,
  SpHK, DȚR. 1517 Octomvrie
  30, ASI. cypnm, DML. 1596

       DML. 1604 Iulie 26, CDB^
  Et. ung. 6ro^, prin sl. oyponx,
  cf. și rs. ypoK*b^ termen, dare.
  V. ș Uricanii în OTR. ș Uric,
  în OTS.

   1538 Iulie 2, ASI.; DML. 1585,
  BAR. PA. 314. Et. d. t/r/c.
uricel v Urlcel, in CRS
urla v Udați, în OTR
urlătoare v. Urlătorl, in OTS
urloiu v. urluiu.
urluiu v. Urluești, in OTR.
urs v Ursea, Ursănl, Ursești,
  Ursoaia, Ursu, Ursul, Urși,
  Urșii ș Valea Ursului, în
  OTR.

  în OTR;

  în OTR.
uscat v Uscatul, Uscați ș. Us-
  cătescul, în OTR.



1495, BDȘM. II, 41. Et. d.


ștjtrprA, DML. 1569, GSI. IL

  326 ș. șnfkpns, DML. 1614, IN.
  VII, 57. Et. dm. d. u^dr.
ușită v. Ușifa, în OTR.
ușurel v. Ușurel, în OTR.

vacă v. Vaca, In OTR.

   eanaptoa, DȚR. 1530 Decemvrie
  12, ASI. umapSa, DML. sc.
  XVII, GSL XVI, 34. Et. d.
  paca, d. H. paccd, cf. rt. B3Kapb.
  V. ș. Privatul Iul Manea Vă-
  carul ș. Văcărești, in OTR.
văcar v. vacar.
vad v. Vad, Vădeni, Vadul
  Făguletului, în OTR. vad, în
  CRS. Vădureni ș. Vaduri, in
  OTS.

   oca, SD. p/. KfAP', DȚR. 1536
  Iulie 17, ASL și formele: R*k-
  APh DȚR. 1620, ȘDSR. 398,
  KtApt'. DȚR. 1593, BDPD. 3.

  CRS.

  ș. Vaideești, în OTR.

  1626, BAR. F. III, 24. Et. dm.

vălar v. Vălarii, în OTR.
vâlcea, vâlcea j/h vale mică,
RxA'rk, DȚR. 156! Octomvrie
29. cs. COB ar/ BAhn-kwa no-
c pa/ceaud campa/p/, DȚR.
  1508, ȘDSR. 63, dr/.
  DȚR. 1526 Mai 19, AS!. Et.lt.


  pd%ice/Zd. V. ș. Vâlcea, Vâl-
  cele, in OTR. ș. Vâlceaua
  Sfredelului, in OTS.

  1556, HCT. VIII, 576, dr/. gAK-
  'uaSnta, DȚR. 1519, Iulie 11,

vale^A; KJAf, DȚR. 1531, VT.

  1499 BDSR. .61 nt. 3, RhHîH,
  DȚR. 1549, ȘDSR. 125. Et. It.
  pd/%r. V. ș. Vale, Seacă,
  Valea Aurarilor, Bârna,
  Buciumilor, Calului, Cor-
  netului, Fântânei, Făntâ-
  nelei, Flămânzilor, Hota-
  rului, Lupului,     Lustuni-
  lor, ^Mârginelii,      Mielului,
     Pârâului, Purcâreștilor,

  bului, Turcului, Țâței,
  Ursului, Zgâi ș. Vălenii, în
  OTR.

  1452-1496, BRB. 209, d'r/. L-
  Autum, DȚR. 1487, BAR.

vână v. Vâna Seacă, în OTR.
vânăt v. Vânăt, in OTR.
  DȚR. 1643, ȘDSR. 502. Et lt'

.117

I



   OTR. $
vânj v. Vânjea, în OTR. și în
   OTS.
vâht v. Vânfu!, in OTR
var jn.; protoxid de caiciu, ar/.
   zapȘa, DȚR. 1622, scrie Idoxi
   in Târgoviște, CEK. Et. si. sapx.
   V. ș. Vărășiii, în OTR.


vârf v. vârh.
vârh v. Vârhui Măguriior ș ^
   Omușorului, in OTR.
vâri v. Vârâta in OTR.
vârtej v." Vârtejești, in OTR. "

   pă, sxpTcn, DML 1601, GSI.
   IX, 69, ar/. MpTcnsA, DȚR.
   1664-1669, BAR.-XXI-195, p/.
   spxTcanr, DML. 1493, BD$M.
   Ii, 27. Et. Sl. KpZTZHZ. V. ș.
   Vârtopul, în OTR
varză v. Varză, în OTR.
varzar v vărzar.
vărzar v. Vardzar, Varzar,
   Vărzar, Vărzărești, in OTR.
   ș. Mănăstirea iui Vardzar,
   in OTS._




   curtea domnească, ca stolnicii,
   comișii, tâlmacii, șetrarii și vis-
   tiernicii, v. cuv., ar/. szTzr8-
   a8A, DML. 1644, GSI. X, 29.

    sau se va construi un sat,
    R4Tp^, DML. 1598 Aprilie 8,
    CDB. ar/. BdTpa, DML. 1636,
    GIZ. II, 1, 216, pA d:Tpr, DML.
    1601, GSI. XX, 106. Et. cf.
    srb. eaipa, la SD. d. ngr.
   și 6<xtpov.

   pe alt obiect spre a-1 acoperi,

   A/J de per/na, DML. 1551,
   BAR. Dn. Rosetti-Solescu. Et.
   d. It. Acra.

   qn"x oecm de DȚR.
   1654, AS. eps. Buzău, LXXXVI-
   13, p/. Rr'unH.DȚR. 1495, BAR.

   KrUHHH WT M8!!UTH[!H K
  4 CHpOMJCH . ajn da/pa/rt/
  oecrn/ d/n Maje/ey//, 2
  (adică cu familie) y/ db/ Jăracr,
  DȚR. 1568-1577 Ianuarie 12,
  ASI. și ar/. stimau, DȚR. 1622,
  AS. eps. Râmnic, XCIX-3. Et. lt.
  o/c/nt/y. V. ș. vecin ș. ve-
  cinstvovati, în CRS.
vecinie s/;starea de vecin, șerbie,
DȚR. 1626, CU. XVIII,
370. Et. d. oec/n.
vedea v. Vede, în OTR.
vedere v. Siemea Vederei, în
OTR.
ver ym.; văr, Efpt npxA^xpr. oJr
pdmar, DML.;. 1601, CU. XVIII,
252. Et. It. oer^y și pr/marft/y.
verigă y/.- inel, p/ Brpwtjw nA
KdMApx . oer/gr /a camara



    DȚR. 1508, TDSR. 470. Et.sl.

    rită^ ki OTR^

     Akns, DML. 1649, GSI. III,
    134. Et ung. AMen.
  vico% v. Vicol ș. Vicofeni, în
    OTR.
' viedzure v. Vledzurn, în OTR


    în OTR.

    $. Viezurea, în OTR.
  viezure! v. Viezure!, în OTR.
viiar vier, îngrijitor de vie,

     Zor de onar/, DML. 1606, BAR.
    LXXII-17. Et d. Me.

     p/. KMHdpu, DȚR. 1639 Aprilie
23, ASI. PA. Et sl. 3Hnap*.
vinăricear jm..- perceptor alvi-
năriciului, BHHApn'tAp, DȚR.
1572, BAR. XXIX-254,p/.arZ.
attnapn')Ap'fn, DȚR. 1660, AS.
mr. Dealul, netreb. XXII-14 și
forma RHnapu'rkp!)!, DȚR. BAR.
LXXV-172. Et d. omJnc/n.
  vlnărlcel v. vinariciu.
vinariciu v. vinariciu.
vinăriciu j/.-; impozitul pe vin,
atm&pmuea, DȚR. 1618, NDA.

     1635 Sept. 18, CEK., KHnapn-
    '"G DȚR. 1523 Ianuarie 10,

    DML. 1625, AS. mr. Radu-


  Vodă, XV-9. Et d. ofn. V. ș.
Vierâce!, în OTR.
viscol v. vicol.
viișoară v. Viișoară^ în OTR.
vinovat ad/.: culpabil, p/. Buno-
cc, 1530-1532. TDSR.
464. Et Sl. RHH06ATZ.
viorar sm.; cântăreț , din vioară,
ar/. siwpapMA, DȚR. Matei Ba-
sarab, BAR. XLII-81. Et d.
OfoaM, d. It. RDW.
yisternlcel jm.: subaltern al ma-
relui vistiar, RHCTtpHHn^a.DML.
1521, CDȘB. 302, p^ szTar

  mceZ, DML 1605, GSL XX,
137.Etdm.d.&ZF/ter,
vistier v. vistiiar.
vistiereasă ; soția vistierului,
ar/. RHCTHtp-kca, DȚR. 1622,
ȘDSR. 421.
vistierie j/; tezaurul statului,
KHCTtup^, DȚR. 1588 Ianuarie

vistiiar jm..- vistier, 1. dregător
domnesc cu atribuție de admi-
nistrator financiar al țării având
și grija de a aproviziona curtea
domnească cu veșminte, stofe,
blănuri prețioase; GC. 110;
2. ostaș subordonat vătafului și
făcea parte din ceata vistier-
nicilor; BHCTHMpK, DȚR. 1484,
PDȚR. I, 344, KHCTHMpț,, DȚR.
14^8 Septemvrie 25, ASI. ar/.
BHCTHMpwa, DȚR. 1654, NDA.
DML.$ 1434, CDM/n; ^
BHCTHApnHK, DML. 1448, ibid.
II, 737 Și p/ KtTAB3<t.BUCIUM-

119

I



     DML. 1623, GIZ. I, 2, 152.
     nicîl/ihOTR;
   vistiiarnic v. vlstiiar.
   vișin v. Vișinii Voinigeștilor,
   în OTR. v. ș. vișin, In CRS.
   vișină v. Vișină Uscată, în OTR.
   Vitreg d<%: nu natural, cf. tată
     Vitreg, KHTptr, DȚR. 1542 Iunie
     16, ASI. Et. It.
\] vite! v. vițelu, in OTR.

     ^fA4p, DML. 1618, GIZ I, 2,
   114. Et. d. p//e^ d. It. oMe/ZtM.
   viu, vie, v. Apele Vil, în OTR.

   vizunie v. Vizunii, in OTR.
   vlabnlc v. hlabnlc.
   vlădică v. Vlădică, !n OTR.

   vlamnic v. hlabnic.
   vodă .nn./ domnitorul țării,
     DȚR. 1508, ȘDSR. 63, MA-*.
     DML. 1612*1616, MCR. 242,
     MA* DML. 1617 Martie 12,
     documentelor muntene, cf. și
     forma 6*AA, DȚR. 1605 August
     23, ASI. V. ș. Dealullui Vodă,
     in OTR. ș. vodă, in CRS.

     1613, ȘDSR. 344. Et. sl. sote-
     "Ai.

     OTR.


voie j/; ar/. sen, DȚR. 1636,
   *Matei Basarab, CCFR. mș. Bez-^


, 1495, BDȘM. II,. 53. Et. sl.
   MHmtKnV.ș. Voinicul, în
   OTR.
vornec v. vornic.
vornic ^m.; subaltern al marelui



   cdrej/f, DȚR. Matei Basarab,
   AS. mr. Radu-Vodă, XXXIV-
   20, ecpuHKȘa, DȚR. 1628 Fe-

   KS/, DȚR. 1658, BAR. CCI-23.

   gura Vornicului, în OTR.
vorniceasă jZ; soția vornicului,
   ar/. Repunea, DȚR. 1609 Ia-
   nuarie 23, ASI. Et. oomrc.
voroavă v. Voroveștl, in OTR.
vrabiev. Vrabie ș VrăblianL
inOTR.                      (

   DȚR. 1541-1544, TDSR. 343.
   Et. sl. spa^^.
vrajbă v^ vrajbă, în CRS.


   DȚR. 1474, BRB. 113 și forma
              DȚR. 1521, TDSR.
   266 Et. ord/ma^or^d.
vrăjmășie jZ.- vrăjmășie, duș-
   mănie, BpaMAtatuM, DȚR. 1525,
   ȘDSR. 85. Et. ord/maj.



r

-120

vrăstat v. Vrăstat $. Vrăstatb
  în OTR. $. în OTS.
vulpar v. Vulparul, în OTR.
vu!pe v Hulpe, Vulpe ș. Vul-

  pescul, în OTR.
vultur v. Văltur, Vultureștii ș.
Cuibul Vulturului, în OTR.

p/^ DȚR. 1509, TDSR.
473. Et cf. mit. za6a, mgr.
        alb. zaoâ, SD.


  r/e,*DȚR. Mihai Viteazul, BAR.
  CXCVII-46. Et d. arab, a/-

zace v. zăceți, în CRS.

   rn zac/ar, DML. 1552-1561 sau
  1564-1568, NDSR. 163. Et sa

  sxrac, DȚR. 1623, BAR.
   CXXX1V-85, ar/. sxracBa, DȚR.
  1610, AS. mr. Cotroceni, LIX-
  12. Et. cf. srb. saraTHTH, SD.
  cf. și rs. sarac ^^Z/ngere și bl.
  saraaÎA ? 3 co^orf /a oa^ a

zăgaz v. zăgas.
zahar ^n.: zahăr, sa sayap. pen-
  tru zaAar, DȚR. 1508, TDSR.
  469 Nr. 472. Et ngr. ^xapt.

  1604, GSL I, 338. Et sl. saaorx.

   VHTz, DȚR. 1583 Mai 7, cs.
  CDB. Et. d. zâ/bg. V. $. zălo*
  giti, în CRS.
zăîoliej/; p/. ar/. adKga cxc sx-


BAR.'cXXXlV-64.





DȚR. 1513 Martie 23, ASL

  sanora . groapă, DTC. V. $.
Zănoaga, în OTR.
zănogea s/:      rA"<* sxHov^'
pana /a o zanogea, DML.
1639, GSL XVI, 67. Et. dm. d.

zapis Fm.: obligațiune, înscris,
contract, sjnwcx, DML. 1400,
CDM. I, 37; CU H4)U( A44!it( H
sanwcS c aceaj/â a noaj/ra cfa-
nre zapZHt, DML. 1459,
BDȘM. 1,30, ar/, satinez, DȚR.
1625, ȘDSR. 431, p/. 3jnwc<,
DML. 1585 Aprilie 18, BAR.
Dn. Rosetti-Solescu, DȚR. 1628
Fevruarie 23, ASI. ar/. 34nn-
'"t DȚR. 1650, ȘDSR. 546.
Et. vrs. aanucb. V, ș. zapis,
în CRS.
zăpodie s/:.- 1. strâmtoare de

I
CUVINTE ROMÂNEȘTI IN FLEXIUNE
ROMÂNEASCĂ

ONOMASTICĂ $! TOPONOMASTICĂ


Adânca /p..* dASHKa, DȚR. 1568-
  1577, IMV. 2. Et, adanc, a
  adj. d. It. acfuncu^.
Adâncată /p..- dA^HKaTa, DȚR.
  1605, GSI. VI, 174. Et. d.
  adanca/ adj. * adânc, d. It. a-
  ddncu^.
Adauge on.: dAaSv^, DȚR. 1544,
  BAR. LXXXIX-59. Et. vr. a-
  dăugi, ind. preș, adaug, d. It.
  adaugere.
Afumați! (p..- d^St\\anin, DȚR.
  1588, TC. III, 49. Et. adj. a/u-
  mat, d. It. a^umo.
Atba /p.: DML. 1637, GSI. VIII,
  273. Et. a/^^a adj., d. It. aZ-
  6uj,*^a,^um.
Aibeni tp.: daxc^HH, DȚR. 1486,
  PDȚR. I, 354. Et. AZ6u, satul
  lui-^. V. Aibă.
Albești! /p..- DML. 1469, BDȘM.
  I,   136. Et. vr. albi, d. It. aZ6uy.
Albia /p..' dacia, DML. 1443,
  CDM. II, 160. Et. sf. a/6/e
  copaie, covată, d. It. pop. aZ6/a,
  SD.
Aibii /p..- dădu, DML. 1529,
  GSL IX, 17. Et. pi. d. a/6. V.
  AZĂu/.
Aibișor on. .* dacmu^p, DȚR.

  1619 Fevruarie 11, ASL Et.
aZ6/yor, dm. d. aZ&, d. It. a/&uy.
Aibui on..' dacSa, DȚR. 1422,
TDSR. 14, dacSac, DML. 1436,
CDM. 1,444 ș. near/. dacs, DȚR.
1495 Iulie 22, ASL daccS, DȚR.
1495 Septemvrie 8, ASL Et.
adj. a/6, d. It. a/6M.
Aiunui (p..- DȚR. 1568, ȘDSR.
  167. Et. sm. a/un, d. grm. a-
  /aun.
Amara /p..- DȚR. 1451, PDȚR.
  I, 219. Et. adj. amar, d. It.
  amarul.
Amărâști /p..- DȚR. 1637, NDA.
  169.   Et. adj. amar, d. It. amart/s.
Amărui /p..- DȚR. 1430, PDȚR.
  I, 161, KOAa daaapSaSH . apa
  AmaruZu/, DȚR. 1572, RIAF.
  X, 279. Et. adj. amar, d. It.
  amarai.
Ampuțita v. /mpug/a.
Anini (p..- DȚR. 1620 Iunie 21
  AS. cmp. Septemvrie 1935. Et.
  an//!, d. It. aZnms.
Aniniș /p. .* loc cu anini, DȚR.
  1392-1408, PDȚR. I, 75. Et.
  d. an/n.
Aninoasa /p. .* duHuoaca, DȚR.
  1529, VP. 144. Et. adj. an/-
  n<M, cu anini. V. An/n/.

âpe'bad

126

Apele .* DȚR. 1642, ȘDSR.
  494-   Et sf. apă, d. It. apua.
Apeîe-Vii (p. .* diu<u Ein, DȚR.
  1642, ȘDSR. 494. Et. apeZe, v.
  Ape/e + ou, pZ dela ofu, om
  adj. d. It. o/ous.

Arămești /p. .* dpxaMtpH, DML.
  1448, CDM. If, 342, Dt. Kpx-
  MnpHAwpk, DML. 1491, BDȘM.
  I, 449. Et. sf. aramă, d. ft. ae-
  rameu, SD.
Arapul ou.: de rasă neagră,
  DML. 1638, GSL III, 48. Et.
  tr. arap prin srb. bl. și rs. apan.
Arbure ou.: DML. 1472, CDȘM.
  77. Et. sm. armare d. it. ar6ore.

Arca ou.: dpKa,DȚR. 1484, ȘDSR.
  25.   Et. sf. arcă * ladă d. It. arca.

Arcani /p- DȚR. 1588, ȘDSR.
  276. Et. Arca, satul lui , v.
  cuv.

Arcești/p.: npunpM, DȚR. 1623,
  ȘDSR. 425. Et. sm. arc, armă
  primitivă cu care se aruncau

  săgețile, SD. d. It. arcuș.
Arcuțescul on.: dpKSmcKSA,
  DȚR. 1639, ȘSC. 75. Et. d. It.
  arcuș, arcu/ sm. dm. lui arc.
Arsură /p. : DȚR. 1451, PDȚR.
   I, 216. Et. arsură, d. It. arsura.
Arsuri (p..* DML. 1490, BDȘM. I,
420. Et. arsură.
Arși /p.; DȚR. 1650, ȘDSR. 552.
  Et. It. arcfere, adj. d. ars.
Ascuțita (p-: HcKSnHTa, DȚR.
  1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162. Et. adj. ascu-
  p7, ă.
Azăpeni (p. : tl3xn-Lnn, DML.
  1517, CDȘV. 1, ar/,
  DML. 1552, MCR. 187. Et.
  A^ap, satul lui d. sm. a^ap,
  om ce făcea parte din miliția
  otomană, care era un fel de
  infanterie neregulată și era mai
  întâi expusă atacului dușman,
  DLR. d. tr. arab. aze6, lit. „ce-
  libatar", DLR.

Babe (p..- DML. sc. XVII, MCR.
  260. Et. p/. 6a6e, d. sf. 6a6ă,
  d. sl. saca.
Babele ou..- DȚR. 1623 Martie
  16, ASI. Et. v. Babe.
Băbeni %?..* DȚR. 1502 Martie 9,
  ASI. Et. 6a6ă.
Baca ou.: EAKa, DȚR. 1493 Sep-
  temvrie 2, AS. DP. Procopie
  Filitis. Et. 6ăcă, sf.mamă, DLR.
Băcani /p..- HAKami, DȚR. 1493
  Septemvrie 2, AS. DP. Proco-
  pie Filitis. Et. ^ăcă, v. cuv.

Băcanu! ou..* 6&Kan8A w r MHK-
  )uann . băcanu/ r/fn A/rcsanf,
  DȚR. 1583. Et. 6ăcan sm. ne-
  gustor de comestibile, d. tr.
  6a^ăZ.
Baciul ou..' EamoA, DML. 1488,
  BDȘM. I, 342, DȚR. 1602 Iunie
  20, cs. CDB. Et. 6ac/u, sm.
  nene, bădie, șeful ciobanilor,
  SD.
Bade ou..-DȚR. 1521-1529, TDSR.
  281. Et. 6acZea, sm. termenul
  general prin care cineva se

12^

bad-Mf

  adresa .unui bărbat mai în
  vârstă, fDLR.
BadeaMozaviruton :        dlc-
  saKHpSa, DȚR. t643 Noemvrie
  2, CEK. Et. p.            d.
  moxdo/r                muM/Zr,
  oaspete, d. tr. musa/zr.
Bădica on.; DȚR. 1560, NDSR.
  243. Et. 6ac#c<a, dm. lui 6d<7ed.
Bădișoară o/?..-          DȚR.
  1613, ȘDSR. 333. Et. 6d<%o/-,
  dm. lui 6dbe, v. Bade.
Bae %x.- Bat, DȚR. 1650, ȘDSR.
  545. Et. 6de - bdfe sf. = mină,
  d. sl. Kan*k.
Băeșescul orz..' C<)ana ExnmcKgA,
  DML. 1499, BDȘM. II, 135.
  Et. ^dey, fiul lui d. 6ăey, ml.
  p. 6d/dy, sm., v. cuv. în CCR.
BăeșeștiZp.: BxmnmH.DML 1499,
  BDȘM. II, 135. Et. ^deye^cuZ^
  satul lui v- cuv.
Bahna /p..- DML, 1468, BDȘM.
  I,   125. Et. v. bahnă, în CCR.
Bahnarii (p. .- BayHapîH, DML.
  1554 Martie 20, F. CIRM. Et.
  6d/zndr * băhniș, d. 6dAna, v.
  cuv. în CCR.
Băhnașul o/?..- DML. 1638, GSI.
  III, 7. Et. 6d7zn^^ 6d/zndy, sm.
  s loc umed mai întins unde a
  fost odată o baltă, SD. d. grm.
  6dc/z, SD. prin rt. barHO. '
Băhneni : SxyH bun, DML.
  1468, BDȘM. I, 125, Dt. Bzy-
  nt:HHAwph, DML. 1448, ibid. I,
  356. Et. jSdAnd, locuitori de
  pe v. bahna, în CCR.
Baia om și (p..- Bata, DȚR. 1422,

  TDSR. 14; 1581, ȘDSR. 222.
  Et. 6dze sf. * mină, v. Bae.
Baia de Fier (p.: Bara sa <&t€pK .
  ^dfd de /7er, DȚR. 1643, ȘDSR.
  506. Et. 6dze + /zer.
Băiiă orz..' DȚR. 1512-t521, PDS.
  25. Et. baze.
Băjenie %?.: DȚR. 1564, AS. mtr.
  București, CLVII-2. Et. 6e/enze
  sf. c fugă, emigrare din cauza
  invaziunei sau de jafurile ad-
  ministrațiunei, SD., d. s!. K-kzKa-
  "Hte. V. ș. Bejenarui, în OTR.
Baiaban on.: DML. 1653, GSI.
  III, 186. Et. tr. 6d/d6dn sm.
  un fel de șoim, SD.
Băiai o/?.: BhAai, DML. 1631
  Iunie 18, CMSG. Et. 6d/d/, d^z.:
  blond, d. 6d^ prin suf. de.
Bătaia om: Bxaata, DML. 1621,
  GSI. VIII, 262, BxAAt, DML.
  1630, BSDM. 30 Nr. 11. Et.
  6dZdfe, 6d/d/?d, adj. v. Bălan.
Balan om.- Eaaam, DML. 1431,
  CDM. I, 315 ș. KxaaH, DML.
  1529, GSI. IX, 17; 6XAan, DȚR.
  1570, ȘDSR. 179. Et. 6d/an,
  adj., 6ă/, prin sufixul dn, DLR.
Bătan v. Balan.
Bălănești (p..- cxAxmtpH, DML.
  1443, CDM. II, 131. Et. 6d/dm
Băîani (p.: ExaaHH, DȚR. 1591,
VT. 231. Et. /?d/dn, satul lui
v. cuv
Bălărie %).: e^AEpia n« IlkzKAOBt
  ^d/drfd pe A/ed/Zbo, DȚR. 1519
  Septemvrie 16, ASI. Et. 6d/d-
  rze sf. * dzzddtz, loc acoperit de
  buruieni multe și mari, SD. d-



I

128

  sl. EtuAE prin sufixul rom.
  ar/e, DLR.
Balaur o/?.DȚR. 1528, ȘDSR.
  90 și forma Mapno Exaasp,
  DML. 1479-1480, CDȘM. 104.
  DȚR. 1539 Ianuarie 20, ASI.
  Et. 6aZamr sm. * monstru cu
  înfățișare fioroasă având formă
  de șarpe, DLR. cf. srb. djiaBop,
  djiaop, gjiasyp, 6/top, d. alb.
  6o?a, d. 6o/oă, care vine d. It.
  6e/ua, SD.
Balaur v. Balaur.
Băligoși v. Belegoși, în OTS
Balta : DȚR. 1505 Iunie 15,
  ASI. Et. v. 6a//a, în CCR.
Balta Mărului /p.: EAaiS ALx
  PSASH, DȚR. 1563, HCT. VIII,
  578. Et. 6 a//a + mar, v. cuv.
  în CCR.
Balta Mesteacănului /p. : WT
  EAOTa A!xcTaKHnSASn . drn
  ^a//a A/ăF/acAmu/uf, DML.
  1473, BDȘM. I, 183. Et. v.
  cuv. în CCR.
Băltag o/?.: ExATar, DML. 1647,
  CU. XXIII, 210. Et. 6a//a#.
  6a//ac, 6â//ac, v. baltac, băl"
  tac, în CCR.
Bălteano/?: EEAT-kH,DML. 1631
  Iunie 18, CMSG. Et. 6ă//ean,
  locuitor dela baltă, d. 6a//ă,
  v- cuv. în CCR.
Bălteni /p.: DȚR. 1665, ȘDSR.
  564. Et. ^a//ean, satul lui
  v. cuv. în OTR.
Băltatul orz.: EXAgaTgA, DML.
  1575, NDSR. 269. Et. 6a%a/,
  adj. dungat, vargat, d. It. 6aZ-
  /ea/tM.

Bălțați/p. EAK^a^H, DML. 1426,
  CDM. 1,182, DȚR. 1483, PDȚR.
  I, 341, art. [sax gagiu, DML.
  1473,'CBCK- XXV-831 ș. Eaa-
  gagu, DML. 1619, GSL V, 262.
  Et. 7?d#a/, v- cuv.
Ban cm : DȚR. 1494 Aprilie 1,
  ASI. ar/, sa USA, DML. 1522,
  GSL I, 113. Et. v. ban, în
  CCR.
Bandur cm : MKHM EanA^0,
  DML. 1629, GSL IX, 112.
  Et. 6a/?<A/r, probabil 6a/?cfor,
  sm. stomac, porecla unui om
  cu pântece mare, gras, DLR.
Bănești /p.: DȚR. 1512-1521,
  TDSR. 421 Nr. 422 și ar/. Ex-
  HnptH, DȚR. 1498 Iulie 19, ASI.
  Et. adj. 6ă/?e^c, d. 6a/?, v. cuv.
  în CCR.
Bănie o/?.: Exam, DȚR. 1481,
  PDȚR. I, 320. Et. 6ame sf. *
  funcțiunea de ban, locuința lui,
  d. 6a/?, v. cuv. în CCR.
Băniiă o/?.: xxHHAx, DȚR. 1501,
  mr. Ezer, ASI. Et. ^a/?, d. 6a/?,
  v. cuv. în CCR.
Bănișori /p. .* EXHmuopw, DȚR.
  1615 Ianuarie 2, BAR. dc. Dnc.
  pc. 106. Et. v. bănișor, în
  CCR.
Baniță cm..- DML. 1490, BDȘM.
  I, 391. Et. 6a/?//ă, sf., măsură
  de greutate pentru corpurile
  solide, SD. d. sama prin dm.
  bl. sau srb. dawnga, SD.
Bănui v Ban.
Bănuț, Bănuța o/?. . ExuSg,
  DȚR. 1604, GSL I, 341; Ex-
  n8ga, DȚR. 1612, ibid. I, 348.

129

I

băn-Mt

  Et sm. 6anu/ dm. p. 6an, v.
  cuv. în Ct^R.
Bărăgan ou.; ExpxraH, DȚR.
  Î58O Decemvrie 12, ASI. Et
  6dragan sn. câmp imens, SD.
  poate d. 6araga, cf. ung. Pa-
  râng. adică „țară a lupiior",
  SD. V. ș. Drumul Bărăganu-
  lui, în OTS.
Barbă ou : Eapsx 6Tanx, DML.
  1436, CDM. I, 498;*^flAKx,
  DȚR. 1593, HCT. VIII, 590;
    daTx, DȚR. 1590, BCO. 100.
  Et 6ar6a, sf. d. it. 6ar6a +
  a/6a, d. it. a/6uy, + /a/ă adj.
  din it. /a/uy.
Barbă-Aibă v Barbă
Barbă-! ată v Barbă.
Bărbânță v. Berbânță.
Bărbat ou.: DȚR. 1471, PDȚR.
  1,2 75. Et sm. 6ă/-6a/, d. it. 6ar-
  6a/uy.
Bărbăteiu ou.: DȚR. 1594, BDJ,
  12. Et 6âr6at
Bărbătești (p.: EpxEXTnpH,
  DML. 1428, MOD. 9, DȚR.
  1532 Decemvrie 29, ASI. Exp-
  EXTupH, DȚR. 1619, ȘDSR.
  387. Et ^ăr6a/, satui lui^,v.
  cuv.
Bărbos v. Bărbos.
Bărbos on.: fixpKSa Expeoc,
  DȚR. 1644, GSI. VI, 203 ș;
  formele Eapsoc, DML. 1418,
  CDM. I, 127 și arA EapKocoyax,
  DML. 1424, BAM. 19. Et adj.
  6ar6oy, d- 6ar6ă.
Bărboși /p .: EApKotuH, DȚR.
  1469, FAO. 1923, 301 și ar/.

  EzpsotuîH, DML. 1436, CDM. I,
  475. Et. 6âr6oy.
Barbul on.: DȚR. 1451, PDȚR.
  I, 221. Et. /w6a.
Barcă ^9.: Expux, DȚR. 1650,
  ȘDSR. 552. Et. 6ărcă * a ținea
  cu încăpăținare la ceva, a nu se
  lăsa cu nici un preț abătut dela
  părerea sa, DLR.
Bărcuța /p.: Expună, DȚR.
  1595, CCFR. mș. Negoiu. Et.
  6arcu/a sf. dm. pt. 6arcă, d.
  It. 6arca.
Bârne /p.: DȚR. 1642, ȘSC. 56.
  Et. 6â.mâ, sf. d. sl. KpxBxno.
Bășicuța /p. : ExtUHKSna cxc
  KaMfHtM.Zlayfcu/a cu pfa/ră,
  DȚR. 1595, CCFR. mș. Negoiu;
  E-hujHKStța, DȚR. 1620 Martie
  9, BAR. achz. 1945. Et. 6â-
  y/cu/ă, sf. dm. p. 6ăyfcă, d. It.
  oey.wca. V. și BeșicurenL
Bășinești v. Bășnești.
Bășnești (p.: Extun^H, DȚR.
  1566 TC- V. 82, EzmHHfqi!,
  DȚR. Alexandru Coconul, F.
  CIRM. Et. 6ayma, sf. d. It.
  ofyyfna.
Bătăcutu OU. : EETbKSK), DȚR.
  1581, ȘDSR. 224. Et. 6a/acu/u,
  sn. săculeț pentru făină, DLR.
Bătrâna (p.: SxTpxHa, DML.
  1601, GSL V, 242. Et. adj.
  ^ăfrana, d. It. pop. oe/ranuy,
  6e/ra/7uy, SD.
Bătrânețe /p..- ExTpxw&u, DȚR.
  1600, CDB. Et adj. 6ă/râne^
  M a, dm. p. 6ă/ran, a, It.
  pop. ue/ranuy, 6e/ranuy, SD.

9

hăt-btr

I

Bătrânești (p.: DML. sc. XVI-
  XVII, CU. XVIII. 249. Et. adj.
  6a/rănesc, d. Safran.
Bătrâna! on.: ExTpxnSA, DȚR.
  1576 Aprilie 30, F. CIRM. Et.
  v. ^a/râna.
Bâzdfgă on.: cxHH ExaAHrxfH-
  feciorii Bâ^digăi, DML. 1604,
  GSI. XXI, 148. Et. Aâzdac sn. a
  capriciu, SD, d. pol. SD.
  V. ș. Bazcfaga în OTS.
Befenarul on.; OnHAE Et^fnapȘA,
  DML. 1615 Martie 15. BAR.
  Dnc. pc. 266. Et. 6e/enar<= re-
  fugiat, emigrat, d. 6e/enf, prin
  suf ar, d sl B-k^anu.
Belciugul fp.; EfanMrȘA
  ^e/cfugu/ /uf DoArea, DȚR.
  1579, HCT. VIII, 586. Et. 6eA
  cfug-, sm. * verigă, d. sl. E-k-
  Axqoyrx, care este d. tr. AeZe-
       SD.
Beleul on.; ar/. sapESA EfAtSnta,
  DȚR. 1643, ȘDSR. 502. Et. 6e-
  Zeu/, 6e/eu/e/ adj. prostănac,
  nătăflea{ă, DLR.
Beleul (p.; EfAtSA, DML. 1562.
  HAL I, 2, 22. Et. ^e/efu, sm.
  nume de câine alb, DLR. d.
  6eZf6â/L prin suf. adjectival-
  efu, DLR.
Benga on : E-knra, DȚR. 1596,
  RIAF. X. Et. Aengg, s. dracu,
  d. țig. Ren#.
Berbânță on.; DML. 1602, CU.
  XVIII, 252 și forma Bărbânță,
  ibid. Et. AerAfn/ă, sf. 1. puti-
  nică de pus brânză, lapte ș. a.,
  butoiaș (de vin, de rachiu),
  2. taxă plătită de cel care intra

  în breasla ciubotarilor, DLR.
și SD., d. ung. 6e.r6ence, Aor-
Aonce, cf. și rt. 6ep*5eHmj;H.
Berbece on.; Rana EfpE^qf, DML.
  1443, CDM. II, 144, DȚR.
  1586, ȘDSR. 244 și formele:
  EtpEfna, DȚR. 1501 Decemvrie
  15, ASI. E-kpE-kn!, DML. 1583,
  CU. XVIII, 195. Et. AerAece,
  sm. d. It. pop. AerAecZy.
Bercea on.; stpia, DȚR. 1501
  Decemvrie 15, ASI. Et. Aere,
  adj. cu coada scurtă sau scur-
  tată, fără coadă, d. vgrm. Are-
  cAa, SD.
Beserecanii (p.. EtctpfKaHiH, mr.
  DML. 1634, IIR. VI, 168-169.
  Et. d. Ae^ereca, Af^encă, sf. d.
  It. Aa^/tca, DLR.
Beșicureni (p.; EHUHKȘptnH,
DML. 1455, CDM. II, 553. Et.
poate vr. Ae^r băși, d. It. o/^-
+ cur sm. d. It. cu/u^.
Beșină on..- TaspHA E^ujHnx,
  DML. 1651 Aprilie 17, BAR.
  Dnc. pc. 269. Et. ml. Aeyfnă
  p. Aăy/nă, sf. d. It. o/^rna.
Bidiviu! on.: EHAÎRH8A, DȚR.
  1611-1617, BAR. LXXIV-188.
  Et. Aftffofu, v. cuv. în CCR.
Birăeștii (p..- EHpxtmÎH, DML.
  1552, MCR. 187. Et. Arau,
  satul lui f, d. Au-au, v. cuv.
  în CCR.
Bircii (p.; EHptHH, DȚR. 1564
  Iunie 12 cs. CDB. Et. Ap-cru,
  v. cuv. CCR.
Birciui on..- supu^A, DȚR. 1599
  Aprilie 12, F. CIRM. Et. Afrcfu,
  v. cuv. în CCR.

131

î

btă-bot

Blănești (p.DML. 1560, AIR.
  I, 12^, data 1555 greșită în AIR.
  cf. CDBV. 266 nt. 4. Et. 6/anâ,
  sf. 1. piele de animal cu părul
  ei, 2. scândură groasă, DLR.
  SD. d. sl. 6Mna.
Blându v Blândul.
Biândul on.: EAXHAiSA, DML.
  1519 Iunie, ASL și forma
  KAXHAS, DML. 1561, CU. 159.
  Et. 6/an<% adj. d. It. 6/an<7u^.
Bîândzii /p.: EAXHSÎH, DML.
  1528, GSL XVIII, 127. Et.
  6/anc/.
Bîendea on.: EAmA*k, DML.
1633, GSL III, 3 și forma
EA-knAH, DML. 1639, ibid. 111,
14. Et. 6/eancfă, sf. 1. un fel de
șoim foarte mic, 2. îmbrânci-
tură, DLR. și SD. cf- sl. EA^AE.
Blid on.: dnApmKa EAHA, DML.
  1508, CDBV. 249. Et. Mc/sn.
  vas de bucătărie, d. sl. EAMAx.
Blidea on..* DȚR. 1486, PDȚR. I,
  354. Et. 6Zn/.
Boacă on.: E«aK^, DML. 1620,
  BAR. Dnc. pc. 259. Et. 6oacă:
  un fel de nap semănând cu
  guliile.
Boari (p.: DȚR. 1614 Decemvrie
  27 cs. CDB. Et. 6oar sm. pă-
  stor de boi, d. It. 6on + suf. a/.
Bobleteci fp.: E^EA^T^H, DML.
  1614, IN. VII, 57. Et. Z3o6Ze%c,
  satul lui M, d. 6o6Ze//c adj..
  bleg, prost, molatic, greoiu,
  DLR. Și SD.
Boboci on..* DȚR. 1612, GSL I,
  348. Et. 6o6oc, sm. 1. mugure
  de floare, 2. pui de pasăre îno-

  tătoare, SD. cf. rs. dodoRi-, dm.
  d. dodT,, srb. dodyK . KJiodyK,
  alb.           DS.
Bobotezi On.: A^H^MA EOEOT^SH,
  DȚR. 1636, NDA. 162. Et. ^o-
  6o/ea^a, poate d. Ajoâ-^oZea^ă,
  DLR.
Bobui on.: DȚR. 1482-1496,
  BRB. 207. Et. 6o6, sm. ș. sn.
  d. Sl. EOEX.
Bogătești /p.: DȚR. 1653 Iulie
  29, cs. CDB. Et. ^o^â/a/e, sf. *
  bogăție, DLR. și SD. derivat d.
  6oga/, d. sl. EoraTx.
Boghtul on.: EortoA, DML. 1626,
  GSL XXIV, 137. Et. sau ml.
  6ogA/ sm.6o6 sau 6ogAfu
  sm. ș. sn. <= 6oag*Ae, căpiță, claie
  de fân, d. ung. ĂogT^/a, DLR.
Boile /p..- DȚR. 1451, PDȚR. I,
  216. Et. 6o:u sn. planta numită
  micsandră, DLR.
Boi$o(a)ră /p..- E$Htuo(a)px, DȚR.
   1639, $SC. 75, a/*Z. EOHtu«(a)pa,
  DȚR. 1451, PDȚR. I, 2i6. Et.
  poate un f. al sm. 6oZyor, d.
  6ou, d. It. 6ooM.
Bolbore on.:           x^AEOp'k,
   DȚR. 1558, ȘDSR. 137. Et.
  6o/6ore sm. gângav, bâlbâit,
  DLR.
Boldănești Zp.: DML. 1605, VDI.
  20. Et. 6o/dan sn. 1. vârf de
  munte inaccesibil, 2. fluierul
  piciorului sau picior, DLR. d.
  6o/cf sn. d. sl. E0AAE.
Boidescuî on.: DML. 1638, GSL
  III, 175. Et. 6o/c% vr. a îm-
  boldi, a se zgăi, d. 6o/cf, sl.
  EOAAE.

baîbfâ                        j 133

Boldești fp.: EoaAtm(n), DȚR.
  15&9, BAR. CXXVI-21. Et.
  Ro/rf, satul lui d. 6o/rf sn.
  1. țea!ă, țepușă, 2. ghimpe,
  3. vârful suiiței, 4. par lung cu
  care se scormonesc peștii din
  ascunzători și se mână către
  mreajă, DLR. d. st. BOA*^-
Boidiș om; DML. 1517, AIR. I,
  27. Et. 6o/cffy, adv. 1. a înțepa,
  a lovi cu boldul, cu capul
  ascuțit al unui obiect, 2. a se
  uita la cineva cu ochii boldiți,
  DLR, d. 6o/</.
Bolovan om; DȚR. 1623 Aprilie
  20, PADO. Et. 6o/ooan sm.
  pietroi, stâncă, DLR. d. sl. so-
  AXKAHX.
Booreanul om; DML. 1467,
  CDȘM. 69. Et. 6 o Hrean, s. d.
  6our, sm. It. 6u6a/uy.
Borăscul om: sopBCKSA, DȚR.
  1622, ȘDSR. 421. Et. d. 6orf
  vr. a vomita.
Borcan! o/?.: CHAmp*kE0pKannaop,
  DȚR. 1618, ȘDSR. 369- Et. 6or-
  car?, sn. d. ung 6or-^ancjo, SD.
Bordeiul Nebunului/p.. sopAn^A
DȚR. 1595, CCFR.
mș. Negoiu.
Bordusani /p.; sopAStuann, DȚR.
1599 August 4, F. CIRM. Et.
^or<7uy, satul lui w, d. 6or<7u^
stomacul vitei, fig. om
cu burta mare.
Bortul on..- Mp^Sa, DȚR. 1599
  August 9, F. CIRM. Et. 6or/,
  sn. pântecele mare al unei
  femei însărcinate.

Bosâioc om; Eoci'RK, DML. cc.
  1600, GSI. XX, 99, KocîwK,
  DML. 1600 Martie 20, BAR.
  Dnc. dc. pc. 106. Et. 6uytnoc,
  Sm. d. Sl. EOCHAhOKX.
Botâșani (p.; BOTxutann, DML.
  1602 Iulie 12, BAR. Dn. Ro-
  setti-Solescu. Et. ^o/ây, satul
  lui*^, v. botâș, in CCR.
Boț om; damo B<m, DML. 1421,
  CDM. I, 142 și ar/, ^o/u/,
  DML. 1638, GSI. III, 7. Et. 6o/,
  sn. mototol, cocoloș, d. It. pop.
  6ot%zzn ^6o/r/aJ, DLR.
Boțescul on.; DML. 1617, GSI.
  V, 123. Et. 6o/r, vr. ind. prez.
  6o/ejc, d. 6o/, v. Boț.
Boțești (p.;        DML. 1617,
  GSI. V, 123. Et. vr. 6o//, v.
  Boțescul,
Boțul v Boț.
Boul/p. ș. om; DȚR. 1470, PDȚR.
  I, 272, DML. 1577, GSI. VI,
  163. Et. 6ou, sm. d. It. 6oouy,
  DLR.
Bou-Roșiuom;MxHn^so8-poun8,
  DȚR. 1620, NDA. 116. Et. p.
  6ou v. Boul, p. roym, roy, adj.
  d. It. royeuy.
Boziile Gramei /p' RC3Hnaf rpa-
  MtR, DȚR. 1645 Fevruarie 3,
  F. CIRM. Et. 6oz7e sf. boz,
  plantă ierboasă mare cu miros
  neplăcut, cu flori albe, ca ale
  socului și fructe negre, cf. sl.
  6X3X, rs. 6031, ș. ung. 6o^.
Brad /p.: MonacTHp WT ua spaA f
  mănăy/rrea tfe/a Rracf, DȚR.
  1600, BAR. CXCVUI-94. Et.

133

I

bra-bru

  6ra<Y sm. arbore, d. It. 6ra/u^,
  SD. ;
Brădăf^l /p .' EpxAx^ax, DML.
  1456, CDM. H, 582. Ep^A^R
  tțMS, DML. 1583, BAR. ms.
  rom. 5235. Et. 6zâcfă/eZ dm.
  lui 6râde/, sm. d. 6ra<7, v.
  Brad.
Brădescul on..-DȚR. 1639, ȘDSR.
  487. Et. 6ra</ v. Brad.
Brădet v. Brădet.
Brădet /p-' Ep^Acr, DȚR. Radu
  cel Mare, ASI. p. mr. Brădet,
  DȚR. 1600. ILMB. 6 și forma
  EpaArr, DȚR. 1499, GSI I, 300,
  KpxArrSAgH, DȚR. 1549, ȘDSR.
  125 Et. 6răcfe/, sn. pădure de
  brazi, d. 6/*a<^ v. Brad.
Brăgărești /p..- EpxrxpupH, DȚR.
  1583, Mai 9, BAR. achz. Ianua-
  rie 1941. Et. /frapa, satul lui
  d. sf 6rapă, d. nsl. Epara.
Brâncă on..- DȚR. 1642, ȘDSR.
  494. Et. 6 za nea sf. 1. partea
  de jos a picioarelor animalelor,
  2. mănușă de fier care servea
  ca instrument de tortură, d. It.
  6ranca sau 6/-â/?că, 3. boală
  de vite, orbalț, 4. plantă, DLR.
  după DLR. pare a deriva d. s).
  KpAKHZR, după SD. d. vgrm.
  hrajhoy, pron. 6/*anAo^.
Brândușă v Brândușe.
Brândușe on. : DML. 1495,
  BDȘM. 1,38 și forma EpxuAStuz,
  DML. 1631, GSI. II, 355, ar/.
  EpxHASuta, DȚR. 1629, LDD.
  facs. IL Et. 6randuyă, sf. mai
  multe plante cu acest nume,
  cf. srb. CpHAyma, DLR.


        Brândză v. Brânză.

Brăndzeni %): EpxHS*tm(H), DML.
  cc. 1608, GSL IX, 78. Et.
  brândză, satul lui v. cuv.
Brânză or?..* Epxn3x-K^Kt, DȚR.
  1573, HCT. VIII, 584 și forma
  EpxHsx, DML. 1576, GSL V,
  288. Et. p. Ara era, d. It. ZM-
  6ema, SD. + oec/ie, d. It. pop.
  oec/tz^.
Brânzoae /p. .* EpxH3«at, DȚR.
  1560. HCT. VIII, 577. Et.
  6ranză, v. Brânză.
Breasla /p..- Ep-kcaa, DȚR. 1616
  Iunie '29, F. CIRM. Et. 6reaVa,
  1. corporație formată din oa-
  meni de aceiași profesiune,
  2. trupă de soldați recrutați din
  breslași, din slujbași mai mici,
  d. sl. EpaTECTEO.
Broască on. z woypw EpoacKx,
  DML. 1546, BAR. PA. 111.
  Et. broască sf. d It. pop 6rojca,
  DLR.
Broștenl %?.DȚR. 1546, BAR.
  DPA. 111 și forma EpwtpAu(n),
  DML. 1491, BDȘM. I, 449.
  Et. 6roy/ean sm. broscoiu mic,
  DLR d. 6roa^că, v. Broască.
Broștiant v. Broștenl.
Brumar on: Eps.uip, DML 1473,
  CBCK. Et. 6ru/nar sm. numele
  dat lunilor de toamnă (Octom-
  vrie și Noemvrie) când cade
  bruma, DLR. d. It. SD.
Brumâreștl (p.: DML. 1529, GIZ.
  1,1, 55. Et. d. 6ruznar, v. Bru-
  mar.
Brusturi (p..- m-re, DML. 1517,
  AIR. I, 27, EpScTSpin, DȚR.

bru-bud

I

134

  1584,  Vr. 212. Et 6ru^/ur, sm.
  plantă ierboasă, SD. d. got. gep.
  6w-s/c țep, ghimpe.
Brusturoasa /p.: DȚR. 1645,
ȘDSR. 526. Et. f. 6ru^/uroaM
dela 6rm/uro^, plin de bru-
sturi, d. 6ru^/tzr, v. Brusturi.
Buburudz on..- ESESpșs, DML.
  1546, GSI. XVIII, 216. Et. 6a-
  6uru^, sm. bobiță, cocoloș, bu-
  buliță, fructul aninului, o spec
  cie de găndăcel, înrudit cu 6o6,
  6u6a, DLR.
Buburudzenii /p..- ESESpssmiH,
  DML. 1546, GSI. XVIII, 216.
  Et. d. ^u6uru^.
Bucată on. .-Iwn EoyKaTx, DML.
  1523, CDȘV. 432. Et. v. bo-
  cată, în CCR.
Bucim v. Bucium.
Bucimi v. Buciumi.
Bucin /p.: apa ESiHHSaSH, DȚR.
  1563, HCT. VIII, 580. Et. v.
  bucin, în CCR.
Bucina /p.; E8*<Hna, DȚR. 1510
  Noemvrie 12, ASI. Et.
  soția lui , v. bucim, în CCR.
Bucium on..- ES^MAs, DML. 1456,
  CDM. II, 798, și forma ESiHM,
  DML. 1638, GSI. III, 318, DȚR.
  1519 Iunie 28, F. CIRM. Et.
  6ucfum^l. instrument muzical
  primitiv de lemn scobit sau de
  coajă în forma unui tub lung,
  întrebuințat la dat semnale la
  munte, 2. v. bucin, în CCR.
Buciumaș om.* ESmoMatu, DML.
  1609 Martie 20, BAR. Dnc.
  Rosetti-Solescu. Et. 6uc/umay,
  sm., cel care buciumă cu bu-

  ciumul, d. 6ac/um, v. Bu-
  cium.
Buciumeanui on.: KpcT k EStș-
M*kn8A, DȚR. 1615 Ianuarie 2,
BAR. dc. Dnc. pc. 106. Et. d.
v. cuv.
Buciumeni /p.: E8t8Aunn, DML.
  1424, CDM. I, 162 și forma
  EStSA\'kHH, DML. 1439, ibid. II,
  41 și ar/. E8q8Mtnin, DML.
  1490, CDȘM. 141. Et. ^uc/uzn,
  v Bucium.
Buciumi (p. : ES^MA^H, DML.
  1503, CDȘM. 260 și forma
  EȘfHASH, DȚR. 1637, NDA. 165.
  Et. 6uc/um v. Bucium. V. ș.
  Vaîea Buciumilor.
Bucșanii /p.: ESKUjaHiH, DML.\
  1515, CDBV. 384 și forma E8K-
  LU-kHiH, 1. c. Et.          satul
  lui d. 6oc^ă, sf. cilindru de
  fier cu care se căptușește pe
  dinăuntru butucul roții, d. rt.
  byKma.
Bucșenii v Bucșanii.
Bucur on.: ESKSp,DȚR. cc. 1475-
  1476, BRB. 124. Et. 6ucura, d.
  alb. 6u^urou.
Bucureasa on.: DȚR. 1528,
  ȘDSR. 90. Et. ^ucur, v. cuv.
București /p.: ESKSpnpH, DȚR.
  1421, PDȚR. I, 129, ESKȘptqih,
  DML. 1427, CDM. I. 190. Et.
  ^ucur, satul lui -, v. cuv.
Budza Gruiuiui /p : ESsa rpș
  MASu, DML. 1630, GSI. II, 298.
  Et. p. 6u<%M, sf. <= 6u^ă, aici
  sensul: marginea de deasupra
  (subțiată) a unui deal, DLR. v.

135                              I

bud-btis

  Buză, în OTR. și gruia, în
  CCR/
Budurac on : ctum ESASpaKSAOE:
  /ru/ ^ut/uracu/ur, DȚR. 1627
  Octomvrie ÎO, CEK. Et 6ucftz-
  rac, dtn. d. 6ucfa/', stâncă mare
  ș. cu oarecare vegetație ne-
  reguiată, unde capra neagră
  se ține mai adesea, DLR. SD.
  cf. ung. 6odbr.
Budzat v Buzatul.
Budzații v. Buzați.
Budzea v Buzea.
Budzești v. Buzești.
Buhtea on.; ESyT^, DȚR. 1598,
  ȘDSR. 297. Et. 6uAZea sm. c
  6u^ea, om scurt și gras.
Bujor on. .* DML. 1490, BDȘM.
  I. 396. Et ^u/or sm. plantă,
 d. sl. KOMoypx.
Buiac o/!.: ESaaK, DȚR. 1581,
  ȘDSR 224. Et poate d. 6u/eac
  sn. cuțit sau briceag scos din
  uz, DLR.
Buiboacă /p. ș. on..- DML. 142;8,
  CDM. I, 224 Nr. 75, nana Eoya-
  soaKx, DML. 1554, GIZ. I, 1,
  105. Et. mi. p. 6o/6oacă, sf.
  loc adânc în râu sau în lac și
  primejdios pentru înotători, SD.
  d. 6u/6uc, sm. cuv. onmp.
Bulbucau! (p.: DML. 1633, GIZ.
  II, 1, 21. Et 6u/6ucsm. bășică
 de apă, care se face pe supra-
 fața unei ape mai ales când
 plouă, vârtej de apă, boboc de
 floare, cuv. onmp.
Bumbești (p. : E8MMtpn, DȚR.
  1645, AS. eps. Argeș, VIII-5.

  Et             vr. a coase, d.
cuv. grm. SD.
Bumbuî on.: CTaw E^AAESa, DȚR.
  1558, ȘDSR. 137. Et 6am6,
  v Bumbești.
Buna ou.: Eoyna, DML. 1548, RI.
  XII, 228. Et. 6un, ă, adj. d.
  It.           a, am.
Bunea on.: sSH-k, DȚR. 1474,
  BRB. 113. Et. 6aa, adj. d. It.

Buoreni E^op-kHH, DML. sc.
  XVI ?, GSL III, 88. Et. 6oa-
  rean, d. 6our, v. BooreanuL
Burdugan ou.: E8pA8ran, DML.
  1554, BAR. DPA. 183. Et.
  rfaAan, sn. burtă Ide animale,
  deșert la vite, DLR, d. 6ar-
  cfa/ SD.
Burlă o/?.: E8pAx, DML. 1639,
  BCL X, 38. Et 6ar/ă, 6ară sf.
  ploaie măruntă cu atmosferă
  neguroasă, DLR.
Burlan om: E8paan, DML. 1636
  Fevruarie, BAR. Dnc. pc. 265.
  Et. 6ar/arz sn țeavă, tub, sau
  scoc pentru diferite întrebuin-
  țări.
Burnăreștii /p.: ESpHxpmuH.DȚR.
  1638, RIAF. III, 232. Et. poate
  d. 6umâ, 6ârnă sf. c ceață, DLR.
Bursuciani /p. : EcypcStaHiH,
  DML. 1582, GSL XIX, 159,
  Et. poate 6arjacf vr. a se în-
  furia, d. 6arjac, d. tr. 6or^a^,
  DLR.
Bușteanul om: K^ăAsa EoycTt-
  HSa, DML. 1483, BDȘM. 1,269.
  Et 6ajMan sm. ss. 6am Mm,
  grm. 6aam-^/amm, SD.

buș^buz

I

136

Bușteni /p.: DȚR. 1637, NDA.
  165.    Et. 6ny/ean, v. BusteanuL
 Bute /p.: apa z8T^, DȚR 1563,
 HCT. VIII, MO. Et 6^est
 butoi mai înalt și mai lungăreț
 decât cele obișnuite, SD. d. It.
 pop. 6n///y.
Butișoară /p.: B8TH!noap^, DȚR.
  1563, HCT. VIII, 578 și 6%Tn-
  utoapz, DȚR. 1576, 1. c. 578.
  Et. dm. d. 6n/e, v. Bute.
Butnariu on.: MKCB K8TwapK),
  DML 1576, GSI. V, 226. Et.
  Ăn/nar, 6o/nar, v. cuv. in CCR.
Butuc on.: DML. 1601, GSI. XXI,
  138. Et. 6n/nc sm. 6ny/ean
  trunchi de arbore tăiat curățat
  de crengi; restul trunchiului
  copacului rămas în pământ;
  bucată de lemn gros; tulpina
  cea groasă a viței de vie; bu-
  cată groasă de lemn în mijloc
  cu o gaură (s. cu două), în care
  se prindeau picioarele, mânele
  sau gâtul prizonierilor sau făcă-
  torilor de rele; partea din mij-
  locul roții, în care intră un
  capăt al spițelor și prin care
  trece osia ; trunchi gros de
  lemn pe care se crapă sau se
  cioplesc lemne, pe care taie
  măcelarul carnea, pe care se
  decapitau oamenii; o formă de
  scăunaș; ceafa jugului; unealtă
  pe care se rad și se sineluesc
  pieile, DLR. d. gep. SD.

Buză on.: DȚR. 1624, ȘDSR. 428
  și forma MwyzHAz
  DML. 1495, BDȘM. II, 55. Et.
         orig. romană, SD.
Buzată v Buzită.
Buzatu! on. : Ihrp8 K83aT8A,
  DȚR. 1625 Iunie 10, cs. CDB.
  și forma ml. dlHy8A K8saT
  hno&a/, DML. 1481, BDȘM.
  I, 258. Et. 6n^a/ adj. cu buze
  mari, groase, d. v. Buză.
Buzați /p.: DML. 1470, BDȘM.
  I, 145 ș. forma ml.
DML. 1482, BDȘM.
  I,   263, Et. v. BuzatuL
Buzdugan on.: EacHAh K83A8-
  rau, DML. 1536, MCR. 173.
  Et. v. buzdugan, în CCR
Buze on.: Mupqa s83^ DȚR.
  1492, BAR. PA. 206. Et. v.
  Buză.
Buzești %?.; DȚR. 1626, ȘDSR.
  434 și forma ml. soysHim
DML. 1422, CDM.
  I,   147 și ar/.          DML.
  1495. BDȘM. 11, 55. Et.
          v. Buză.
Buzilă on.: R83HAz, DȚR. 1618
  Fevruarie 27, BAR. dc. Dnc.
  pc. 106; K83XAZ, DȚR. 1627,
  ȘDSR. 437. Et. sm., cu
  buze foarte mari și dăbălăzate,
  DLR. d. v. Buză.
Buznar on.: 6Tan K83nap, DȚR.
  1563, BAR. L-18. Et. 6u^unar
  sn. d. ngr. [AnooțoDvapT].

137

I                          călcâi

Cacâ*Bani on : KdKx-BdHH, DȚR.
  1637, NDA. 169. Et caca, vr.
  ca lepăda excrementele, d. It.
  cacare + 6an/, pl. v. d. ban,
  v. cuv. în CCR.
Căcăciani /p.: KzKx^ann, DML.
  1462, BDȘM. 1,66, KhKhq^HiH,
  DML, 1593, CDM. II, 156 nt.
  3. Et Căcăcea, satul lui d.
  cacăcea, sm., om care are slă-
  biciunea de a ieși des afară, in-
  capabi', d. cac, d. It. cacare.
Câcăneul /p.: KxK(x)w^A, DȚR.
  1618, NDA. 109. Et cacănăn
  sm. o pasăre, DLR. d. cac,
  d. It. cacare.
Câcăradză on.: ^Kgpm KxKxpasx,
  DML. 1487, BDȘ^. I, 301,Nr.
  CLXVIII. Et cacăreac^a^caca-
  rea^a, sf. baligă de oaie, de
  capră, de iepure, de șoarece,
  etc. SD. d. cac, cu suf. rea^a,
  SD.
Căcata /p.: KOApSA twt B^s^T
  KxKATJ ecoafrn/ ce je c^ea/na
  Căcata. DȚR. 1573, HCT. VIII,
  584. Et caca/, sm. excrement,
  d. cac, d. It. cacare. V. ș. Mă*
  gura Căcata.
CăcațH (p : KxKd^m, DȚR. 1626,
  BAR. XLII-29. Et caca/, v.
  Căcata*
Căcățoi (p.: KxKznoH, DȚR. 1646,
  NDA. 185. Et căca/o/, sm.
  căcat mare, v. Căcata*
Căciuiătești (p.;
  DȚR. 1637, NDA. 170. Et că-

cfn/a/, adj., care are căciulă,
care are lână multă pe cap,
SD. d. cac/n/a, d. mit. cayr-
6n/a. SD.
Cădelniță on.: K&A*AHnnx, DȚR.
  1599 Aprilie 12, F. CIRM. Et
  ca(/e/h//a, sf. d. sl. KdA"Ax-
  HHU,d.
Câine /p : apa KxHH^aSH, DȚR.
  1563, HCT. VIII, 580. Et cane,
  sm. d. It. cancy.
Câineni v. CânenL
Calapod on.: DML. 1518 Mar-
  tie, (MP Et ca/apoc^ sn. pi-
  cior de lemn care servește ca
  model cizmarilor, SD. d. ngr.

Călărașii %?.: KxaxpdiUHAOp
  DȚR. 1656, AS. mtr. București
  CXLIII-2. Et ca/aray, v. cuv.
  în CCR.
Călărașul on.: KxAxpdmSA, DML.
  1630, GSI. V. 141. Et v. că*
  lăraș, în CCR.
Călărești /p.: Kzaxp^H, DȚR.
  1621, AS. mr. Banul, IX 9 și
  forma KXAdptuiw, DȚR. 1649,
  NDA. 193. Et ca/are, ș. ca-
  /a/^, călăreț, călăraș, DLR. d.
  It. ca6a//ar/^, DLR.
Căldare on : dSKd KXAAdp^, DML.
  1572, AIR. I. 133. Et ca/cTare,
  sf. vas mare de aramă sau de
  alt metal de fiert apă, etc. SD.
  d. It. ca/dar/a.
Cătdărușa (p. ș. on.: apa KXA-
  AApstud, DML. 1492, BDȘM. I,
  510, TodA'P KZAAipSun, DML.

căt-cap

I

138

  1651, IN. I, 301. Et. ca/c/âruse,
  sf. dm. d. ca/c/are, v. Căldare.
Căldărușani(p: KxaAxpStuaHH,
  1640, BAR. XXI-282. Et. câA
  darus^, satul lui <^, v. cuv.
Căldărușe v Cătdărușa.
Călești /p.; KhanpH, DȚR. 1480,
  PDȚR. I, 310. Et. ca/e, satul
  luiv. cate, în CCR.
Calopăr (p. : Kaaonxp, DȚR.
  1595, TC. III, 129. Et. caZapâr,
  sm. o plantă aromatică, d. srb.
  Kajionep.
Călugărenii v Călugărenii
Călugărenii : KxaSrxpmiH,
  1618, NDA. 98 $. forma KxaS-
  rxp*kHin, DȚR. 1606 Noemvrie
  23, ASI. Et. că/ugâr, v. că-
  lugăr, in CCR.
Călugărești Zp..- KxaSrxpmm,
  DȚR. 1496 Ianuarie 31, ASI.
  Et. câ/ugar, v. cuv. în CCR.
Căhigări /p.: KxacyrxpH, DML.
  1428, CDM. I, 206. Et. câ/u-
  gâr, v. cuv. în CCR.
Călugărita Zp. .' KxaSrxpm^a,
  DȚR. 1637, NDA. 165. Et. v.
  călugărită, în CCR.
Călugărul Zp. .* Kxayrxp^A, DȚR.
  1428, PDȚR. I, 151. Et. câZu-
  gâz-, v. cuv. în CCR.
Catul %?.: DȚR. 1584, DRA. III,
  2, 353. Et. ca/ sm. d. It. ca-
 6a/Ztzs.
Cambur o/!.: DȚR. 1501, De-
  cemvrie 15, ASI.'Et. cam^ura-
  cam6u/a, sf. un fel de calcan
  (pește mai mic), SD. Et. cf. rs.
  și bl. KaM^aaa.

Câmpenii /p..- KxAsntHÎH, DȚR.
  1626, BAR. XLII-29. Et. Câm-
  pean, satul lui câmpean sm.
  de câmpie, d. câmp, d. It.
  campus.
Câmpian on..- HAr m^nunAH,
  DML. 1456, CDM. II, 798. Et.
  câmp/an, v. Câmpenii.
Câmpina /p.: KxmnHHa, DȚR.
  1631 Aprilie 20, BAR. dc. Dnc.
  pc. 254. Et. câmpfnă, sA: câmp
  mic, mai ales între coline sau
  munți, podiș între coline, po-
  iană, DLR. d. câmp, prin suf.
  Znâ, d. It. campus.
Câmpul lui Balotă (p : KXAutSa
  aS Esa^T, DȚR. 1611-1617,
  BAR. LXXIV-188. Et. p. câmp,
  sn. d. It. Campus.
Câneni Zp. : DȚR. 1508-1510,
  DND. 29, ș. formele KXHH^HH,
  DȚR. 1639 Aprilie 23, ASI.,
  KXHtuH, DȚR. 1505 Iunie, ASI.
  Et. câne, v. Câine.
Cânepă on..- Kxnmx.DȚR. 1649,
  ȘDSR. 519 și forma KXHHtnx,
  1. c. sf. pl. plantă textită. Et.
  cânepâ d. It. canapa, DLR.
Cănești Zp.: KXHttpn, DȚR. 1502,
ȘDSR. 46. Et. cârnesc, adj., de
câne, fig crud, hain, d. câne,
v. Câine.
Cap-Răuon n-krct Kan-pxS.DȚR.
  1619, ȘDSR. 392. Et. cap sn-
  d. It. capus + /âu, adj. d. It.
  reus, SD.
Cap-Tare on..- Kan-Tap(d), DȚR
  1523 Iulie 11, ASI. Et. cap,
  v. Cap-Rău + tare adj, d It.
  /a/Zs, SD.

139

I

căp*căr

Căpățâhă /p. .* ș. o/?.: KxnxuxHz,
  DȚR. 1505, BAR. XXXIII-191,
  Kznz^znz, DȚR. 1577 Mai
  6, ASI. ș. forma Kznz^nnz,
    DȚR. 1577 Iulie 28, i. c. EL
    Căpă/ănă, Sf. d. It. CapZ///Za.
Căpățânenii /p. / DȚR. 1546,
  AIR. I, 49. Et căpă/ărză, v.
  Căpățână.
Căpățânești /)9. ; Kznznzu^m(n),
  DȚR. 1626, BAR. L-13. Et
  Căpă/ărză, satul lui v. cuv.
Căpățâroasă /p- Dt. Kznzîj,z-
  pcacw, DML. 1503, BDȘM. II,
  228. Et căpă/ărog, oa^ă, rtm.
  p. Căpă/ă/ZOS.
Căpătină v Căpățână.
Căpățini /p.: DȚR. 1577, GSI.
  VI, 163. Et căpă/ă/ză, v. Că*
  pățână.
Căpăținoaia /p.: Kxn^^Hnoa^\,
  DML. 1598, GSI. VIII, 241.
  Et. aug. sau soția lui Căpă/f/ză,
  v. cuv.
Căpreni /p./ Kznp^n, DȚR. 1610,
  ȘDSR. 317. Et. capră, sf. d. It.
  capra.
Căprioară o/?.;          K^npi-
  wap^, DML. 1536, GIZ. I, 1,
  71. Et căpr/oară, sf. d. It. ca-
  pre o/ă, SD.
Capui Năsipuiui /p . na l^asS
  HhCHnSa^Hc/a Cap^z/ TVi^/pzz-
  /Mf, DȚR. 1557, ISD. V, 290.
  Et p. /Va^p v. Năsiput
Caraban o/?.: DȚR. 1599 August
  4, F. CIRM. Et cara6azz, sm.
  gândac castaniu, gol pe spate,
  iar pe pântece și pe picioare
  acoperit cu peri de culoarea

  vulpii, trăește prin apropierea
  tăbăcăriilor, DLR.
Cărăbăț on.: K;xpxK&u„ DML.
  1659 Martie 23, CMSG. Et
  căra6a/, cara6e/e, 1. larva țân-
  țarului, un fel de crustaceu,
  fig. om mic de statură, DLR.
Carâmbui orz. /          Kapzat-
  RoyA, DML. 1497, BDȘM. IL
  99. Et carăm6, sm. o parte a
  căruței, DLR. cf. Itn. ^ara6ă^,
  SD.
Cărămizi /p.; Kzp;xAin3n, DȚR.
  1617, ȘDSR. 359. Et- pl. cără-
    d. sm. cărăm/cfă, d. mgr.
  xspotp.L5o(, prin sl. KtpMiHAa,
  DLR. după SD. ngr. este d.
  vgr. ^eroam/^, fcfoj.
Carare /p.; DȚR. 1392, PDȚR.
  I, 55, ar/. Kapaplc, DȚR. 1436,
  /6/c/. I, 136. Et. cărare, sf. d.
  It. carrar/a.
Carareeni /p.; Kapap^HH, DȚR.
  1436, PDȚR. I, 169. Et. carare,
  V. Carare.
Căras o/?.; DML. 1636, GSI. III,
  230. Et. caraj sm. caracudă,
  un pește, d. rs. Kapacb.
Cărbunești /p.: KxpnSmmn,DML.
  1429, CDM. I, 269, KzpBSu^iH,
  DȚR. 1587, ȘDSR. 271, rtm.
  KpxKSp^H, DML. 1546, GSI.
  V, 132. Et. Căr6^/?e, satul
  lui d. căr6Me, sf. d. It.
  car6o/zem, DLR.
Cărburești v Cărbunești.
Cărburion..-Kzpn8pn,DML. 1548,
  BAR. DPA. 88. Et căr6^r/
  ml. rtm. p. căr6ane, v. Căr-

câr-c s

140

Cârcă on.; «xpKx, DML. 1638,
  BCL X, 35. Et cârcă, sf. spi
  nare, spate, SD. d. st. KpxKx,
  SD.
Cârceiu on. . Kp^tn^, DML. 1537,
  PCD. 39. Kpxmw, DȚR. sc
  XVI, TDSR. 454. Et cârcc/u.
  cârceZ sm. contractare convul-
  sivă și dureroasă a mușchilor,
  d sl. Kpxqx.
Câr^e on : IliaHApS KsxxM, DML.
  1495, BDȘM. H, 43 Et cârjă sf.
  1. baston pastoral, 2. băț de
  care se sprijină infirmii, d. sl.
  KpHMh, KpMMX.
Cârlan on.: Kp&Mn, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. Et cârZan
  sm., miel înțărcat.
Cârlani^: KpxAauH.DML. 1470,
  BDȘM. I, 148. Et cârZan v.
  Cârlan
Cârlianția on.: nxpAAH^A, DML,
  1644, GSI. 111, 262. Et cârZZe
  on/ sm. 1. șuviță de păr în-
  crețit în spirală, 2. o unealtă
  de pescuit, DLR. d. cârZ/g.
Cârlig Zp..' KhpAHPh, DȚR. 1389.
  PDȚR. I, 52, DML. sc. XVI-
  XVII, GSI. II, 17. Et cârZ/g
  sm. vargă, (cui, ș. a.) de fier
  sau de lemn cu vârful încovoiat.
Cârligatul /p.: KxpAHraTSa, DML.
  1623, GSI. II. 311. Et cârZ/gaZ*
  ZncârZ/gaZ adj., în formă de câr-
  lig, cârZ/gaZ ml. răsturnat, d.
  câr/fg.
Cârligățelul Zp.: DML. 1623,
  GSI. II, 131. Et. cârligățel, dm.
  d. câr/fgaZ, v. Câr/fgaZut

Cârlig!Zp.: KpxAmjH. DML. 1607,
  GSI XXI, 164. Et cârZ/g.
Câma Zp..- KpxHa. DML. 1452.
  CDM. II, 432. Et. cârn, a,
  adj. cu nasul tăiat, fără nas,
  KpKHX. KxpHX.
Cârnești Zp..- KxpH^w, DȚR. 1595,
  TC. 111. 129, ș. art. KpxHnptH,
  DML. 1494, BDȘM II, 34. Et
  Cârnu/. satul lui , v. și Cârc
  nu/, în OTS.
Cârnitura Zp.: KpxHHTSpa, DȚR.
  1599 August 4 F. CIRM. Et
Cârn/Zură, sf. cotitură, d. cârnn
Cârnu! on.; ș Zp ; Kpxn8a, DȚR.
  1604, ȘDSR 305, cstTa asonac-
  Tipr KpxH$A. s/ânZa mână Z/re
  Carnu^ DȚR. 1630, GSI. V,
  141. Et cârn. v. Cârna.
Cărpeniș v. Cărpiniș.
Cărpiniș Zp.: KxpnHHHm, DML.
  1542, GSI I, 1. 64; DȚR. 1625
  ȘDSR, 430, KxpnatHtu, DȚR.
  1631 Aprilie 20, BAR. dc. Dnc-
  pc. 254. Et câ/penZy, v. cuv.
  în CCR.
Cărunți Zp. .* K&p8ntțH, DȚR. 1585,
  CDB. Et cârunZ, adj. cam albit,
  SD. d. It. canuZuj.
Casapul on..* H*kr<M KacanȘa, DȚR.
  Matei Basarab, CESC. sch. Co-
  bia. Et caMp sm. măcelar, d.
  arb. ^asa6, pop. ^aMp, prin
  tr., SD.
CaSCOi OP : GHAUOHKaCK^H.DML.
  1603, GIZ. I, 2, 13. Et. câ^co/.
  câ^cu/u, sm. zăbăuc, zăpăcit,
  năuc, uituc, DLR. d. căacâunc^
  d. It. pop. casca 6 un (fus.
Castul on.: nacKȘa, DȚR. 1635

141

ca!-eeb

  Septemvrie 18, CEK Et. ca^ca,
  d. it. pop. ca^co, are, DLR.
Cășcioarete ^9.: Kxtuq^ptAt, DML.
  1469, BDȘM. I, 134. Et. căy.
  c/oară, sf. dm. p. ca^ă, d. it.
  CdM.
Cașuion..'HOHatUK0 KatU8A,DML.
  1614 Martie 30, BAR. Dnc. pc.
  259. Et. v. caș în CCR.
Cătana om; KXTaua KXAxpaui8a,
  DȚR. 1628, BAR. XLII-42. Et.
  că/ană, v. cuv. în CCR.
Cataramă om : A,ost" KXTxpaasx,
  DȚR. 1639, Vr. 311. Et. că.
  /aramă sf. un fel de inei sau
  pătrat de metal la căpătui unei
  cingători și în care intră celă-
  lalt capăt, făcând ca cingătoa-
  rea să se încheie sau să se
  strângă prin introducerea din-
  ților în găurile ei. Et. ss. ^a/Zen-
  ramen . grm. Aer/ezm/emem
Cătină v. Cătină.
Cătină om; KXTHHx, DȚR. 1656,
  GSL VI, 215 ș. forma A\HKA-x8nj
  KaTmia, DML. 1499, BDȘM. II,
  160. Et. v. căttnă în CCR,
Cătun /p.: Kxm8n, DȚR. 1616
  Martie 11, BAR., ms. rom.
  5152. Et. sl. KaToyHx a tabără.
Cață om; PaAya Ka^x, DȚR.
  1653 Iulie 29, cs. CDB. Et.
  ca/ă sf. 1. băț lung cu cârlig
  la vârf, cu care ciobanii prind
  oile, 2. Gură-rea, persoană care
  vorbește într'una, cicălitoare,
  DLR., d. It. captare.
Căță sau Câtă om; art. m^a,
  DML. 1638, IN. VII, 121. Et.
  că/ă sf. o haină femeiască.DLR.

  d. mg. ^aca, că/ă sf. pasărea
  numită 6/6r//că, DLR.
Căteleștii /p.; Kx^atmin, DML.
  1491, CDȘM. 153. Et. Că/e/
  satul lui, d. sm. că/e/, d. It.
  ca/e//M.
Căni on.: ToaAtp Kx8n, DML.
  1497, BDȘM. II, 103. Et. cău/
  adj. ml. căAu/, zăpăcit, nebun,
  SD.
Căușul/p KxStuSa, DML. 1637,
  GSL VIII, 273. Et. căuy, sn.
  1. vas de scos lichide sau făină
  dintr'o cantitate mai mare, 2.
  unealtă de metal p. pescuit, 3.
  coș mic făcut din scoarță în
  în care se pun fructe, rășină,
  etc. 4. cupa roatei de moară,
  în care cade apă, DLR., SD.
Căzacul om ; KxsaKSA, DML.
  1639, GSL III, 24. Et. cazac,
  v. cuv. în CCR.
Căznită om: CTamnoA KxaHHAx,
  DȚR. 1665, ȘDSR. 563. Et. căz-
  nf/ă, sm. cel ce supunea la
  caznă. tortură. că/au, d. caznă,
  sf. tortură, d. sl. Kaam.
Ceapă om; CTamnoA ^anx, DȚR.
  1492, BDSR. 61 nt. 3. Et. ceapă,
  sf. d. It. caepa, DLR.
Ceaurarii /p.; laSpapiH, DȚR.
  1424, PDȚR. I, 136. Et. ceau-
  rdrscedmr, adj. zăpăcit, SD. cf.
  gr. xapov, SD.
Ceaurii /p.; a8p'in, DȚR. 1408-
  1418, PDȚR. I, 88. Et. ceau/,
  v. Ceaurarii.
Cebăluiță (p.; ^mxAȘH^x, DȚR.
  1620, ȘDSR. 402. Et. d. ce6ă-
  /u/, vr. a ameți, a zăpăci, prin

ctb-eht

i

142

   ext. a strica ceva, a rupe, a
  poci, a diforma, măcelări, a-și
  bate joc de cineva, DLR., SD.
  cf. ung. c^ă6nZhf.
Ceaune v. Genune.
Cenușe on. .- RacHAb HmStut,
  DML. 1636, GIZ. 11, 1, 120.
  Et. cenuyă, sf. d. It. cZnujZa.
Cepari Zp. .* ^mapw, DȚR. 1639.
  Vr. 310. Et. Ceapă, satul lui
  v. cuv.
Cerașani (p.SlfpaujaHH, DȚR.
  1475, PDȚR. I, 286. Et. sm.
  cerăy, sf. cerată sf. cfrea^ă,
  fructul cireșului, d. It. ceres/a,
  sm. cfrey, o specie de pom, d.
  It. cere-wm.
Cerbul (p..- ntpESa, DȚR. 1535
  Mai 15, cs. CDB. Et. cer6, sm.
  d. It. ceronj.
Cercel on..* HxTpș nfp^fA,
  DȚR. 1613, ȘDSR. 344. Et.
  cercei sm. d. It. cZrceZZu^,
  DLR.
Cerebel on.: lwn 'upK-kM, DML.
  1587, CCFR. mș. Crivești. Et.
  cercAe^, sm. urmele unei se-
  minții arice din grupa vestică
  a popoarelor din Caucaz, DLR.
  d. tr. Cer^e^.
Cereteoanl /p.: DML. 1638, GSI.
  III, 213. Et. cere/ef, v- cuv.
  în CCR.
Ceretianl /p.: <nptTiann, DML.
  1455, CDM. II, 549. Et. cere-
  /ef, v. cuv. în CCR.
CergeniZp. ffpv*knH,DȚR. 1475,
  PDȚR. I, 288. Et. cergă, sf.,
  țesătură de lână cu care se
  acopăr țăranii când se culcă

  sau se așterne pe pat sau care
  se pune pe cal, cf. tr. cerge,
  srb. nepra, bl. lepra, rt. *Jepra,
  ung. c^erga, alb. Cergă.
Ceriureni /p.; ^pnSp-kHH, DȚR.
  1475, PDȚR. I, 286. Et. pro-
  babil d. cer, v. cuv. în CCR.
Cetățea Zp..- mTxn,-k, DML. 1455,
  CDM. II, 543. Et. ceZă/ea, sf.
  dm. d. ceZaZe, sf. d. It. c/oPa^.
Cetățele Zp..- nfTE^tAt, DȚR.
  1626, NDA. 133 ș. forma nx-
  Tx^xAH, DML. 1503, CDȘM.
  260. Et. ceZă/ea, v. Cetățea.
Cetățula Zp..- oy rop ^{TxnSA.fn
  cfeaZnZ CeZă/u/a, DML. 1661-
  1665, CMSM. Et. ceZăZtne, sf.
  dm. p. ceZaZe, v. Cetățea.
Ceterlani Zp..- qtTtpAHH, DML.
  1643, GSI. III, 211. Et. ceZeră,
  sf. instrument muzical cu coar-
  dă, greu de identificat, DLR ,
  d. It. cZZAera.
Chee Zp.: Ktt, DȚR. 1502 Mai
  3, ASI. ș. forma ^parocAAMaf
  wr Kiat = Drago^/aoe/e efe/a
  CAZae, DȚR. 1642, COMD. Et.
  cAeZe, sf. vale care șerpuește
  între doi păreți de stâncă, DLR.
  d. It c/aoM.
Chelanli Zp..* Kta\anin, DȚR. 1546,
  AIR. I, 49. Et. CAeZanZ: dela
  CAeZa, v. Chee.
Cheptarești Zp..* KmrapnpH, DȚR.
  1649, NDA. 194. Et. c/îepzoa-
  re f cheoZoare <= piatră de hotar,
  2. crestătură făcută într'o bu-
  cată de lemn în care se îmbucă
  altă bucată, etc., DLR, d. It.
  cZanZorfa, DLR.

143

î

ehe*do

Cheșeanul on.dsnf KmiLHȘA,
  ;DML. 1499, BDȘM. II, 168.
  Et. CAcy, fiul lui d. cAe^.^ă
  adj., bălțat, DLR. d. ung. Aeje,
  DLR.
Chiae v. Chee.
Chiciură ip.; 8 A^a S KH^Mpx^
  fn </ea/ /a CAicitzră, DȚR. 1617,
  ȘDSR. 359. Et. cAicioră, sf.
  brumă groasă, DLR. d. bl. KM-
  Htopis, DLR. SD. met. d. cin-
  cure.
Cicul on.: tHKSa, DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et. cfc^cioc, v. DLR.
Cinci on.: tmuth, DȚR. 1641,
  NDA. 177. Et. cinci, d. It. pop.
  cint/ue, DLR.
Cioară %)..- ș. on.: art. woap4,
  DȚR. 1598 Septemvrie 6, cs.
  BAR. Dnc. pc. 162, IIuTp^
  *<04px, DML. 1649, GIZ. II, 2,
  211 și forma topx, DML. 1572,
  AIR. I, 133. Et. cioară, sf. orig.
  onmp.
Cioarecul /p..- plaiul '^aptKSa,
  DȚR. 1505, BAR. XXXIII-191.
  Et. c/oarec v. cioareci, în
  CCR. sau poate poarce.
Cioban on. ș. /p..* t^B4H, DȚR.
  cc. 1589, SDL. 23; Bp$A **A4-
  roA(MWf toBau PacAz/ numi/
  CzoAan. DȚR. 1658, NDA. 230.
  Et. cioAan sm. păstor de oi,
  d. tr. doAan
Ciobăneștii /p.; q^sxHzmîH, DȚR.
  1615, ȘDSR. 320. Et. cioAăne^c
  adj. d. cioAan, v. Cioban.
Ciocan on. ș. /p..- MwyȘA tc-
  K4H, DML. 1489, CDȘM. 133,

  DȚR. 1496-1508, TDSR. 202,
  ar/. plaiul *4OK4H8A, DȚR. 1505,
  BDSR. 61 nt. 3. Et. ciocan, sn.
  d. sl. *uK4Hx.
Ciocănești /p..- ncKXHapH, DȚR.
  1421, PDȚR. I, 129; M^KXHZtpÎH,
  DML. 1609, SDL. 38. Et. c/o-
  can, v. cuv. Ciocan.
Ciocârlie on.: q^KxpAU, DȚR.
  1620, ȘDSR. 402 ș. *i0KpxAM,
  DML. 1468, BDȘM. I, 131,
  DȚR. cc. 1517-1521, NDA. 44.
  Et. ciocăr/ie sf. o pasăre cân-
  tătoare, orig. onmp.
Ciochină on..noKHwx, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. Et. cro*
  cAină sf.: 1. capătul dindărăt
  al șelei (având uneori forma
  unei furci) de care se poate
  atârna traista, dăsagii etc. 2.
  cârligul pe care-1 poartă uneori
  țăranii dela munte la brâu; 3.
  osul rotund dela glezna picio-
  rului, DLR.
Ciocoiul on. .* PaASA qoKOKA,
  DȚR. 1614, AS. mr. Bradul,
  XVI-2. Et.c/ocofusm. 1. mas-
  culul păsării cioacă, DLR. d.
  cioacă, d. cioc, orig. onmp.
Ciofrângenii /p.; ta^pxHv^HtH,
  DȚR. 1565, BAR. ms. rom.
  5152. Et. cf. Cio/răng, satul
  luicf. ți-o frâng.
Cioian ; fOMM, DȚR. 1618
  Martie 26, BAR. achz. 1943 Et.
  cioian, sn.: toiag acoperit cu
  argint și purtat de ciaușii dom-
  nești, DLR. d. tr. ceoAian.
Cioian /p. ș. on. .- At$nacTHp WT
  H4 HCA4H'Znănă^/irea zfe/a Cio*

eia-citt

i

144

  AM, DȚR. 1600, BAR. CXCVIII-
  94, EaaA tOMH, DȚR. Alexan-
  dru Coconul, F. CIRM. Et. cro-
  /an sn. c os, d. sl. <Man&.
Ciolănesti ^9..- HoAXHnpHAopx,
  DȚR. 1618, Vr. 273. Et. Cro.
  /an, satul lui v. cuv.
Cioiani ^9..- ^0ATann, DML.
  1659 Martie 23, CMSG. Et.
  Cro/fan. Cfo%?an, satul lui^, d.
  cfo^oan, trunchiu de arbore ră-
  mas în pământ, ale cărui ra-
  muri sau crăci au fost rupte
  de vânt ori au putrezit de
  vreme, prin anal, om mare și
  diform; DLR.
Cioră v. Cioară.
Ciorăști (p..- Mopnpn, DML. 1612,
  GSL VIU, 248. Et. Creară, sa-
  tul lui ^<, v. cuv.
Ciorcioiină on. .*
  DML. 1493, BDȘM. II, 26 și
  art. topioAHHA, DML. 1609,
  BAR. PA. 93. Et. crorcfo/rnă*
  c/orcfo/r/ă, adj. mânjită, mur-
  dară, DLR. d. ung. csercyeZpe,
  DLR.
Ciorecest! (p. .* toprtrujH, DML.
  1522, CDȘV. 407. Et. Croarec,
  satul lui *^, v. cioareci în CCR.
  sau poate yoarec.
Cioroiui on.: nop<)K<A, DȚR. 1596
  RIAF. IV, 543 ș. forma mow-
  POK.A, DȚR. 1630, GSI. V, 139
  ș. tp. wopoMA, DȚR. 1599 A-
  prilie 12, F. CIRM. Et. crorora
  sm. masculul păsării numită
  croară, d. croară, v. Cioară.
Ciorsăceștf ; ncpcx'rrtpH, DML.
  1434, CDM. I, 386. Et. CroarM,

satul lui d. eroarea sf. obiect
tăios vechi, care e tocit sau
știrbit și nu mai taie bine, DLR.
d. crorsăr, d. rt. Hepcain, SD.
Cireseiul /p..- inprttMA8A, DȚR.
  1408-1418, PDȚR. I, 88. Et.
  crre^e/ sm. dm. d. crre& v.
  Cireșuî
Cireșul ^9..' M4TK4 HHpnuSASH
  DȚR. 1556, HCT. VIII, 577.
  Et. crrey sm. o specie de copac,
  d. It. cere^ra^.
Cisîăuî /p.; ttwcAxSA, DȚR. 1523,
  NDSR. 252. Et. cry/ă, v. cuv.
  în CCR.
Citară /p..- MHTSpa, DȚR. 1577
  Iulie 28, ASL Et. cr/ară sf.
  crafară, găleată de scos apă din
  puț 2. moară mică cu roata
  în apă, SD., d. It. pop. cp/o/a,
  DLR.
Ciucur on.moK8p, DȚR. 1510,
  ȘDSR. 68 ș. tMKSpn, DȚR.
  1652 Ianuarie 22, cs. CDB. Et.
  cracar, cracară sm.' ciorchine,
  d. It. crccam, posibil ș. d." dm.
  It. pop. crccu/am, DLR.
Ciucurăscul on.. tMKSpxcKSA,
  DȚR. 1618, ȘDSR. 370- Et.
  cracară, v. Ciucur.
Ciucuri v. Ciucur.
Ciumești %?..'             DȚR.
   1545-1553 sau 1557-1559, BAR.
  XI-156. Et. cramă sf. o maladie,
  s. d. It. cyma.
Ciuncești (p..- qSHynpw, DML.
  1517, CDȘV. 7. Et. Crane, sa-
  tul lui^, d. crane, crâng', adj.
  mutilat.

145

1

ciu-clo

Ciungul on.: i$nrSA, DȚR. 1521
  ISD. V, 170. Et. v. Ciuncești.
Ciuntul on. ; K^cTt ^MHTgA,
  DML. 1492, BDȘM. I, 509. Et.
  c/un/,adj., mutilat, v. Ciuncești.
Ciupărcă on..- iSnxpKa, DML.
  1604, SDL. 35. Et. crupercă,
  sf. o plantă criptogramă, cf.
  ung. cyeper^e ^cybpbr^e, cyu-
  por^a, pecyer^e/ bl. nenypKa,
  srb. nenypKa. ,
Ciupăscul on..- nBnxcKSA, DML.
  1641, BSDM. 37. Et. crup, sm.
  ciuf, moț, SD. d. sl. toynx, SD.
Ciuperceni                 DȚR.
  1613, ȘDSR. 370. Et. cruperca,
  v Ciupărcă.
Ciupești /p..- qoymtpn, DML. cc.
  1620, GSI. XXI, 223. Et. v.
  Ciupăscul.
Ciurea on. .- iHwyxnA& Ispta,
  HspA, DML. 1642, GSI. II,
  302. Et. cmr, sn. unealtă de cer-
  nut, d. It. pop. cracam, DLR.
Ciurești /p .-SSpnpH, DML. 1642,
  GSI. III, 302. Et. Crwea, v.
  cuv.
Ciutărie /p..- icyT^ph, DȚR.
  1587, ISD. V, 433, a^/. Asa
  K^Arca aa KOAt""t(x) WT narcp
  ESK$pnp(H) HA^mt ct aoRtT na
  "îMTxpita . cfotză ro/f c/e moară
  r/fn yuy c/e ^ucurey/f unrfe
  numele /a Cm/arfa, DȚR.
  1649, NDA. 196. Et. cru/ărfe,
  sf. staul, ocol mare în pădure,
  închis cu gard, care cuprinde
  în sine o poiană, arbori și un
  pârâu făcut anume pentru că-

  prioare, DȚR. d. cru/a, d. alb.

Ciuturești /p.: TMTSpnpw, DȚR.
  1589 Noemvrie 10, F. CIRM.
  Et. d. CmPzră, satul lui d.
  c/a/oră - c/7oră, v. Citura.
Ciăcești /p. : KAR<mp(H), DȚR.
  1592, ȘDSR 290. Et. c/acă, v.
  cuv. în CCR.
Clanța on.: Hatrcaoa Kaau^a,
  DML. 1619-1620, BAR. PA.
  176. Et. c/an/a, sf. limbă la
  broasca ușii, prin care deschi-
  dem și închidem ușa (apăsând
  pe mâner sau ridicându-1), prin
  ext. om flecar, DLR.
Clătești! (p.; KA^Tnpin, DȚR.
  1578, BAR. PA. 113. Et. c/ă/f,
  vr. a se mișca din loc, 2. a
  strămuta, 3. a emigra, DLR.
  d. sl. KAATHTH.
CHndul yn. .- KAHHiSA, DML.
  1519, CDȘV. 134. Et. c/rndu,
  ghimpe.
Clipoi on.: KAHnoi, DȚR. 1579,
  ȘDSR. 215. Et. poate o poreclă
  p. cel care c%pea mereu din
  ochi, d. c//p/, d. sl. KAtnaTH.
Clociți (p..- KAoimiH, DȚR. 1623
  Ianuarie 25, BAR. Dnc. ach.
  10-11 1944. Et. d. c/ocr.
Clopot on.: ÎGcTr KaonoT, DML.
  1606, GSI. XXI, 9. Et. c/bpo/,
  sn. d. sl. KAcnoTx, prin bl.
  KJ1 nOTT-.
Clopotești /p. .* DML. 1606, GSI.
  XXI, 9. Et. C/bpo/, v. cuv.
Cloșani %). .- KA6tuann, DȚR.
  1650, ȘDSR. 545. Et. cf. c/by,
  sn. ciucure, canaf, DLR.

10

coa-col

146

Coadă on. noaA(x), DȚR. 1527
  Noemvrie 21, ASI. ș. BDR.
  298 nt. Nr. CLXV. Et coada,
  sf. d. ft. pop. coda.
Coasta ^?.: munte, DȚR. 1502
  Martie 9, ASI. Et coasfă, d.
  it. co^fa.
Coasta judelui (p. Ko(a)cTa
DȚR. 1545, CDB. Et
coa^/ă ș./ude, v. cuvv. in CCR.
Cocoranul v. Cucoreanul.
Cocorăști fp.!            DȚR.
  1535-1545, TDSR. 297 Nr. 301.
  Et cocor sm. o pasăre de baltă,
  călătoare, d. sl. KOKoph, KOKopa,
  DLR.
Cocoș on.: KOKotu, DȚR. 1583
  ȘDSR. 233, DML. 1611-1615
  GSI. XX, 199 ș.' forma K8Kotu,
  DML. 1650, CCFR. mș. Cior-
  tolomu. Et cocoF sm. d. sl.

Cocoșanf (p.; DȚR. 1555 Iulie
  25, F. CDB. Et Cocoy, v. cuv.
Codăeștii (p.;            DML.
  1637, GSI. VIII, 274. Et Coa-
  da, satul lui v. cuv.
Codalbul on..- <wapK<?
  DML. 1602, GSI. XX, 109. Et
  coda/6 adj. bălțat, bălaiu, d.
  co^cu + da/6, SD.
Codreni(p.. KOAP'^"", DȚR. 1595,
  GSI. VI, 170. Et codrean sm.
  locuitor din regiune de codri,
  d. codru, v. cuv. în CCR.
Cojocar on.art. KOKOKapMA,
  DȚR. 1621, ȘDSR. 415. Et.
  cp/ocar, v. cuv. în CCR.
Colac on.; CTau CTau^MA^Kx no-
  aaKz . ^fan a/ /uf ^/anc/u/ Co*

  /ac, DȚR. 1618, VE 272. Et
  co/ac, v. cuv. în CCR.
Colacul /p. .* DML. 1598, SDL.
  28. Et. co/ac, v. colac în CCR.
Coliba tui Petrișor fp.: KcaLKa
  ntTpotuopoK, DȚR. 1586, ȘDSR.
  248. Et co/76â sf. căsuță pi-
  tulată cu acoperiș de stuf sau
  de paie, SD. d. sl. KOAHKa.
Colîbași /p. .- KCAHKam(n), DȚR.
  1619, ȘDSR. 390. Et. pl. co/f-
  <5aV, d. sm. co//6a^ 1. om care
  locuește într'o colibă; 2. locu-
  itor de munte; 3. lucrător cu
  palma (care locuește în colibă),
  pălmaș, DLR. d. co/fda, d. sl.
  KOAHEA.
Colivă on.: DML. 1639, GSI.
  XVI, 66. Et. co//oă sf. d. gr.
  xoXvj^ov prin sl. K6AHR<>,
Colnicul Priboiului /p.. K0AHH-
  KSA npHKOMASH, DȚR. 1580,
  BAR. L-5. Et co/h/c sn. 1.
  drum ceva mai lat decât poteca,
  cărare, 2. deal mai mic, 3. loc
  mic, gol în pădure, DLR. Et
  cf. bl. Ș, Srb. K0JJHMK, d. Sl. K0A0 +
  prfdofu <= prf6ofnă 1. cotul unde
  lovește curentul râului, 2. stân-
  că abruptă pe mal, SD. d. rs.
  npn6on.
Colțea on.: KOAni: cnu K0AH*hK*
  Co/fea /fu/ /uf Co/fea, DȚR.
  1608, NDA. 82. Et. cof/, sn.
  d. sl. KOAn^, DLR. și SD.
Colun %?.: DȚR. 1482 1496, DDN.
  25. Et. co/un sm. măgar săl-
  batec, d. Sl. KOAOyHX.
Colunești fp.: KOASHnpH, DȚR.
  1570, vr. 183-184, art. K^AS-

147

i

col-cor

  HnpîH, DML. 1588 GSI. IX, 48.
  Et. Co/un, v. cuv.
Comișescul on.! HwudujKo K<)-
DML. 1656, GSL IX,
146. Et. Com/^, al ului, d.
connj, v. cuv. în CCR.
Comoară /p.: KOMcap(a), DȚR.
  1592, Vr. 234. Et. comoară sf.
  ascunzătoare, vizuină, DLR. SD.
  d. It. camera, prin sl. KCA\opa.
Copăcel (p.: KonmtA, DȚR. 1496
  August 1, ASI. Et. copăce/
  sm. copac mic, d. copac/tr, sl.
  Konath.
Copăcîani /p.: KcnxuaHH, DȚR.
  1535, NDVV. 17. Et. copacm,
  sm.. copac, v. Copăcel.
Corbeanul on : nxTpS KopE-knSa,
  DȚR. 1603, AS. eps. Argeș,
  VI-3. Et. coreean e corman adj.
  negru închis d. cor6, o pasăre
  răpitoare lt< corona.
Corbeni /p: DȚR. 1494 Aprilie
  1, ASI. Et. Coreean, v. Cor-
  beanul.
Corbi (p.: KcpKH, DȚR. 1456,
  PDȚR. I, 234 Nr. 95. Et. cor6,
  v. Corbeanul.
Corbii din Piatra (p: KcpKÎH
  WT KaMfH, DȚR. 1506 Septem-
  vrie 1, ASI. Et. p. Cor6n, v.
  cuv.
Corbul on.: K^pEBa, DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et. corb v. Corbea-
  nul.
Corcodel on.: DML. 1623. GSL
  XXII, 154. Et. corcode/ sm.
  1.   o pasăre călătoare, 2. cor-

codby, sm. < o specie de prun,
1. d. alb. ^orAod%% SD.
Corcolad /p.. KOpKoaanH, DȚR.
  1500, ȘDSR. 43. Et. corco/a/,
  poate. corco///, adj. alintat, răs-
  fățat, DLR. d. corco//.
Cordareni (p.. KopAap-kHH, DȚR.
  1519, AIR. I, 86. Et. Cordar, sm.
  1. cordar, fabricant de coarde
  2. placă de lemn de care sunt
  legate coardele la vioară sau la
  cobză, 3. ferestrău mic cu
  coardă, DLR. d. coarda, v.
  cuv. în CCR.
Cornățelul /p..' KopHxtpaSA, DȚR.
  1492 Octomvrie 9, ASI. și
  Corne/e4 DȚR. 1512-1521,
  TDSR. 235, Nr. 245. Et. cor-
  nă/e% sm. o plantă, d. It. cor-
  nua&M, DLR.
Cornele %?. .* KopnfA(, DȚR. 1487,
  PDȚR. 359, Nr. 161. Et. corn,
  sn. p'. coarne, d. It. cornu.
Corneni /p.: DȚR. 1424, PDȚR.
  I, 140. Et. corn, v. Cornele.
Corneștii /p.; KopHnptH, DML.
  1420. CDM. I, 135, DȚR. 1578,
  BAR. PA. 113. Et. corn, v.
  Cornele.
Cornet /p..- M$nacTHpt wT no%-
  NfT = mănăy//rea de/a Corne/,
  DȚR. 1516 Noemvrie 3, ASI.
  Et. corne/ sn. 1. pădure de
  corni, 2. deal pietros acoperit
  de mărăcini, SD. d. It. corne-
  /um, ibid.
Cometei v. Corn ațe Iul.
Cornii %?.: DML. 1428, CDM.
  I, 209, ș. near/. K«pnn, DML.

corecta

I

148

  1585,  BAR. PA. 314. EL cor/?,
 v. Cornele.
Corniță o/?.: KopHmj^, DML.
  1644,  GSL XXI, 63. EL cor-
 nz/ă, sf. varietate de strugure,
 d. it. pop. coma, DLR.
Cornul /p.; DȚR. 1436, PDȚR.
  I, 169. EL corn, v, Cornele.
Cosiță o/?.: T^a^tp DML.
  1612,    GSL VIII, 248. EL co-
 sf. d. bl. Kocmj;a, DLR.
 Cosițan o/?.: l^pacHa\ KocHu,an,
 DML. 1604, GSI. XXI, 146.
 EL cosf/dn-=co^/d/, adj. cu co-
 cosițe, d. bl. Rocnița, DLR.
Cosițeni /p.: K^cHu,knn, DML.
  cc. 1600, GSI. XX, 100. EL
  Co^z/an, v. cuv.
Coșciug or? : RxcKaH
  DML. 1604, GSI. XXI, 148.
  EL coyc/ng, d. sl. Kosz^nz.
Coșescul on.: DML. 1642, GSL
  III,  65. EL coy, sn. d. sl. K^mx.
Cotecearii (p.: K^Tmap^H, gre-
șală de lectură la editor sau a
scribului p. K^T^ap^H, ori așa
se pronunța (?), DML. 1471,
BDȘM. I, 164. EL Co/e/, satul
lui v. cuv.
Coteț O/?. : WgpMK KOTHțh, DML.
  1471, BDȘM. I, 164. EL co/e/,
  d. sl.            poate prin rt.
  KOTeițb.
Coțofană or?.: K^^z]sanz, DȚR.
  1606 Septemvie 16, CMSG.
  EL co/o/ană, sf. pasăre din
  neamul corbului și a gaiței, cu
  penele albe și negre.
Coțofani %>.: DȚR. 1619 Decem-
  vrie 8. cs. CDB. EL co/o/ma.

Coțofeanui on.: ălnyaH Kou,o-
  zjsImSA, DȚR. 1634, ȘDSR. 464.
  EL v Coțofană.
Cozonac on. : nzHT-k Kosonax,
  DML. 1615, BAR. CXX-24. EL
  cozonac, sm. d. ngr. xoo3ov-
  vaxL.
Cracea on.: xpaq*k, DȚR. 1542,
  ȘDSR. 107. EL crac, sm. pi-
  ciorul dela șold până la talpă,
  2. ramificație de dealuri, picior
  de deal sau de munte, brațul
  lateral al unui râu, d. sl. xpaxz.
Crăciun on.: xpzqtOH, DȚR. 1545
  Mai 30, ASI. DML. 1558, GSI.
  I, 144 ș. forma xpa^^xx, DML.
  1414, CDM. I, 111. EL Cră-
  cznn, d. It. cma//o, SD.
Crăciuneasa on. : xpz^Sw^ca,
  DML. 1604, BAR. CCXIX-74.
  EL d. Crăcnzn, soția lui^.
Crăciunei (p.; xpzqgHHtH, DȚR.
  cc. 1512-1521, NDA. 45. EL
  crăc/nne^ în Basarabia colăcel
  pe care-1 fac femeile la Cră-
  ciun, d. Cracnm, v. Crăciun*
Crăciuneni (p.; Kpz^Sx kn(H),
  DȚR. cc. 1517-1521, NDA, 45.
  EL Crăcnm, v. cuv.
Crăciunești /p.: xpzqgntLp(n),
  DML. 1617, GSL V, 122. EL
  Crăcn/n, v. cuv.
Crăescui on.: xpz^cxSa, DML.
  1637, GSI. III, 233. Et. crăejc,
  adj. regal, domnesc, d. crai//,
  d. sl. Kpaah.
Crainicești (p. ; xpaHumuum,
  DML. cc. 1415, CDM. I, 121.
  EL craznzc, sm. 1. funcțonar
  ales de districte dintre cneji,

149

I

cra-cru

  având să execute sentințele ju-
decătorești și să strângă impo-
zitele, 2. funcționar însărcinat
să aducă ia cunoștința publică
diferite porunci ale unei auto-
rități, DLR. d. Sl. KpaHHHKX.
Crainica! /p.: Kpannm<8A, DȚR.
  1502 Martie 9, ASI. DML.
  1638, GSI. III, 7. Et. crafnfc,
  v. Crainicești.
Craiu on..- HRau Kpato, DML.
  1488, BDȘM. I, 323. Et. eram,
  v. cuv. în CCR.
Crângari /p..- KpxHrapH, DȚR.
  1507 Iunie 20, ASI. Et. crângar,
  sm. c din crâng, d. crâng, pă-
  durice, v. cringu, în CCR.
Crângeni /p.: KpxmpHH, DȚR.
  cc. 1517-1521, NDA. 45. Et.
  crâng, v. cringu, în CCR.
Crângu /p..- KpkHrS, DȚR. 1508,
  ȘDSR. 63 ș. KpRHrgA, DȚR.
  1595, CCFR. mș. Negoiu. Et.
  crâng', v. cringu, în CCR.
Crângu Mare /p.: sta KphHrS,
  DȚR. 1590, ȘDSR. 287. Et.
  crâng', v. cringu, în CCR.
Crângul v Crângu,
Crângu! lui Manea (p.: Kp^n-
  r$a âlanrs, DȚR. 1537, BAR.
  XX-214. Et. crâng', v. cringu
  în CCR.
Crângul Popei /p. . Kpxnr$A
  lionfK ? Crângu/ Pope/, DȚR.
  .1580 Decemvrie 12, ASI. Et.
  v. cringu, în CCR-
Crăpăciosul on..- KpxnxqocgA,
  DȚR. 1645 Fevruarie 3, F.
  CIRM. Et. crâpâc/o^, oasâ,
  adj. plin de crăpături, se zice

  unui om lacom la mâncare,
  care mănâncă mult, DLR. d.
  crâpa, d. It. crepo, are.
Creața /p. ș. on.: Kp-kt^a, DȚR.
  1421, PDȚR. I, 130; DML.
  1623, DB. 162. Et. f. crea/a,
  d. ere/, poate d. It. cr/c/m?,
  DLR.
Cremene on..- ^paroTx Kp^AMur,
  DML. 1491, BDȘM. I, 467. Et.
  cremene, sf. o piatră foarte dură,
  d. sl. KpfA\M, gen. Kp^wau.
Cremenescul /p..- DȚR. 1620
  Iunie 21, AS. cmp. Septem-
  vrie 1935. Et. Cremene, v.
  cuv.
Crepăturenii /p.; DML. 1458,
  BDȘM. I, 24. Et. crepâ/urâ ?
  crăpâ/urâ, sf. gaură, groapă,
  d. It. crepa/ura, DLR.
Creț on..* KasaH KpH^x, DȚR. 1451,
  PDȚR. 1, 219, KpmSA, DML.
  1443, CDM. II, 160, DȚR.
  1452, PDȚR. I, 229. Et. ere/,
  v. Creața.
Crețean on.: Kpapkn, DML. 1449
  CDM. II, 386. Et. d. Cre/, v.
  Creața.
Crețescul on.: BAauiHH KpnpcKSA,
  fiul lui OTan KpmKA, DML.
  1443, CDM. II, 160. Et. Cre-
  Zu/ d. cre/, v. Creața.
Crețești /p.: Kpmupw, DȚR. 1489,
  PDȚR. I, 380, Nr. 172. Et.
  Cre/, v. Creața.
Crețu! v. Creț.
Crețutești /p..- DȚR. 1646, ȘDSR.
  533. Et. Cre/u/ v. Creața.
Crucea /p.: KpȘqa, DȚR. 1557
  Mai 11, BAR. Dnc. ach. 10-

cru-cui

150

   11-1944. Et. cruce, d. It. crux,
      cz^.

Crucile lui Dragoslav Zp.: Kps-
  *!HAZ ^parocMEfon), DȚR. 1504
  Iunie 15, ASI. Et. p. pl. art.
  cruc/Ze, v. Crucea.
Crucișoară (p. : KpȘtnujoapx,

  DȚR. 1568 Mai 23, ASI. Et.
  dm. d. cruce, v- Crucea.
Cubelcianii Zp. : K8crA*tamn,
  DML. 1569, CDȘV. 49 nt. 4.
  Et. Cu6e/b, satul lui cubelcc
  culbec, ml. p. me/c.
Cuc on.} KoyKx, DȚR. 1639, Vr.
  310, ar/. K8K8a, DML. 1612
  Mai 20, BAR. ach. 1943, art.
  KSKga, DȚR. 1612 Mai 20,
  BAR. achz. 1943. Et. cuc, sm ;
  o pasăre călătoare din familia
  cățărătoarelor.
Cuciul on.:         DȚR. 1599
  August 4, F- CIRM. Et. cuczu,
  sm. câine.
Cucoana on..- DML. 1573, BDB.
  V, 22- Et. cucoana ? cocoană,
  sf. 1. copilă mică, minoră, 2,
  fată mare, 3. soție (mai rar fiică)
  de boier, domn sau orășan,
  DLR.
Cucoreanul on. . K8Koptn8A,
  DML. 1618 Noemvrie 22, BAR.
  dc. Dnc., KOKop*kn8A, KOKOpa-
  n8A, DML, 1623 Iunie 7, BAR.
  dc. Dnc. Et. cucor^cocor, v.
  Cocorăști.
Cucorenii Zp.: K8Kcp-kmn, DML.
  1618 Noemvrie 22, BAR. dc.
  Dnc. KOKop-kmH, DML. 1623
  Iunie 7, BAR. dc. Dnc. Et.
  CucoreanuZ^ satul lui v.
  cuv.

Cucoș, v. Cocoș.
Cucueștl : K^yKSttpH, DML.

  1517, CDȘV. 7. Et. Cucu, sa-
  tul lui v. cuv.
Cucuiata Zp.; K8K8tai a, DȚR.
  1610, ȘDSR. 316. Et. cucufa/,
  *^ă, adj. cu cucui, cu moț. d.
  cucur, d. It. cucuZ/fum, SD.
Cucuiatul on.: îs an K8K8QT8A,
  DȚR. 1618, RIAF. III, 219. Et.
  v. Cucuiata.
Cucuiați %?. i K8K8mgn, DML.
  1659 Martie 23, CMSG. Et.
  CucufaZ, satul lui v. Cucu-
  iata.
Cucu! v. Cuc.
Cucută on.: DML. 1604, GSL
  XXI, 146. Et. cucută, sf. plantă
  foarte otrăvitoare, d. It. pop.
  cucuZa.
Cucuteni Zp.; DȚR. 1620 Iunie
  21, AS. cmp. 1935 Septemvrie.
  Et. cucuZă, v. Cucuta.
Cucuța on.: K8K8^a, DML. 1617,
  CCFR. mș. Hănești. Et cucu/a*
  cocuZa, sf. 1. pânișoară, 2. copil
  de țâță, DLR. dm. d. cocă, SD.
Cuhne on.. waua K8ym, DML.
  1482, BDȘM. I, 265. Et, cu/zne,
  butcă, cupeu, SD. d. vgrm.
  ^uc^fna, prin rs. KyxHH.
Cuhneștii Zp.: K8x"ttpi", DML.
  1482,'BDȘM. I, 265. Et. Cu/zne,
  satul lui *«, v. cuv.
Cuib on..- AXHM04 K8nEfn' z^Za
  Cuz6e/^a lui Cuib, DȚR. 1572,
  RIAF. X, 275. Et. cu/6, sn. d.
  It. pop. cu6funz, DLR.
Cuibui Vulturului Zp.: K8nn8A
  KAET8p8a8H, DȚR. 1556, HCT.

151

1

cul-cur

  VIII, 575. Et. cu/6, p. ouffur,
  sm. d. It nu/fur, SD.
Culcău on.. KSaK&S s^Tay, DML.
  1611, SDO. Nr. 35. Et. poate
 d. cu/ca, d. It. co//oco, are.
Culmea Bubei fp..' K 8 a \\ k sSem,
  DML. 1591, MCR. 230. Et.
  cu/me, v. cuv. în CCR. + bubă,
  sf. erupțiune purulentă pe piele,
  SD. d. vgrm. 6u6on, prin It.
  pop. 6u6a.
Cumpătă on.K8MnxTx, DML.
  1610, CU. XXIII, 46. Et. cum-
  păf, sf. chibzuință, d. It. com-
  pffum.
Cupariui on.: KSnapK-a, DML.
  1609, ISD. XI, 98. Et. v. cu-
  par, în CCR.
Curcubete fp..- KSpKSR^Tt, DML.
  1530, AIR. I, 132. Et. curcu-
  Ăefe*curcu6efă, sf. o plantă
  cățărătoare, d. It. cucurĂffa.
Cur-Gios on.: K8p-<j«c, DML. cc.
  1617, GSI. XX, 237. Et. cur
  sn. d. It. cu/uy + p/o^*/o^, adv.
  d. It. pop. /ossum, SD.
Cur-Sec on. .* Koypx-cfKx, DML.
  1437, CDM. I, 515. Et. curv.
  Cur-Gios+sec, adj. d. It, sfc-
  CM, SD.
Curești fp..- K8ptmn, DȚR. 1606,
  VF. 251. Et. Car, satul Iul v.
  Cur-Glos.
Curmătura Cufuritului, fp.:
  DȚR. 1620 Iunie 21, AS. cmp.
  1935 Septemvrie. Et. cârmă*
  fură v. cuv. în CCR + cu/urff
  adj. murdărit cu excremente,
  d. cu/urf, d. It. con/br/o, DLR.
Curmătura Socilor fp.. K8paax-
  TSpa c^tHAop, DȚR. 1639, ȘSC.

  75.    Et. curmătură, v. cuv. în
 CCR. + yoc. ^m. un copăcel
 caprifoliceu, SD. d. It. MĂucuy,
 ibid.
Curmături fp.DȚR. 1620 Iunie
  21, AS. cmp. 1935 Septemvrie.
  Et. curmăfură, v. cuv în CCR.
Curpen on.: DȚR. 1570, ȘDSR.
  179. Et. cu/pen sm. vrej, trun-
  chi ori ramură de dovleac, de
  pepene sau de altă plantă tâ-
  râtoare sau agățătoare, SD. d.
  alb. Curpen, DLR.
Curpeni .- DȚR. 1619, ȘDSR.
  381. Et. cu/pen, v. Curpen.
Curte fp.: KSpTt, DȚR. 1485,
  PDȚR. I, 348 Nr. 154. Et. curfe
  sf. loc îngrădit, ogradă locuită
  (rezidentă) de domn, boier, SD.
  d. It. curff^.
Curtea lui Vâlcan %?.: K8pT^
  RAKKaHOKa, DȚR. 1502, ȘDSR.
  46. Et. curfe v. Curte.
Curteni fp..- DȚR. 1464, PDȚR.
  I, 253, N. 104. Et. curfean sm.
  1. persoana care îndeplinea o
  slujbă la curtea domnească, 2.
  boier făcând parte din suita
  domnului țării, 3. soldat din
  garda călăreață, DLR. d. curfe,
  v Curte.
Curtești : K8pTnpu, DML.
  t621 Martie 28, CMSG. Et.
  Curfe, satul lui v. cuv.
Curtișoara fp.: K8pTHUJop<i, DȚR.
  1502 Mai, ASI. K8pTmu^apx,
  DȚR. 1642, ȘDSR. 497. Et.
  curffyoară sf. ogradă, împrej-
  muire mică în jurul unei case
  mari, curte, palat mic, dm. d.
  curfe, v. Curte.

daf-deo

î

152



Dafin on.: DȚR. 1502, ȘDSR, 48.
  Et c/d/Zn sm. laur, d. gr.
  prin sl.          RDW.
Dâmbocea on.;             DȚR.
  1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162. Et o?ăm6oc, sn.
  SD. dm. da (Zdzn6. înălțime mai
  mică decât un deal, chiar de
  câțiva metri, cf. ung. (fon?6, d.
  sl.
Dărăbanțul on.:
  DȚR. 1607, RIAF. III, 217. Et
  v. darabant în CCR.
Dârlău on.; ^Rp^RS nHTap, DML.
  1628, GSI. IX, 104. Et ^dr-
  /an sm. /an?, flăcău, hojmalău,
  tânăr înalt, SD.
Dășirați Zp.:             DȚR.
  1626,  NDA. 154. Et c/ey/rdZ
 adj. se spune unui om înalt și
 s!ab, d. (fey/rd, d. ^Zr, ung.
Dealul Zp.: m-re          DȚR.
  1630,  NDA. 147. Et c/ed/^ v.
 deal^ în CCR.
Dealul Bășineștilor Zp. :
  E&nmmmiAcp, DȚR. Alexandru
  Coconul, F. CIRM. Et v. Dea^
  Iul și Bășineșli, în OTR
Dealul Bereștilor Zp.; A^^^
  K^p^LpHA\ Ș, MpStpHAOB, DȚR.
  1579, ȘDSR. 205.
Dealul Ciorii Zp.:        ^I^pRR,
  DȚR. 1638, ȘDSR. 481. Et v.
  Dealul și Cioară,
Dealul Cireșului Zp. A^^SA nn-
  pnuSaSH, DȚR. 1579, ȘDSR.
  205.    Et p. CZrey^Z v. Cireșul

Dealul Ciăditei Zp. 8 HHwmH
  A^^R Ka&A"TUH fn c/ea/n/ oZe
  /o^ d/ CZd(/ZZeZ, DML. 1515,
  CDBV. 391. Et p. CZdc/ZZeZ,
  d. cZd(//Zc așezat teanc în clăi,
  grămadă, construit, zidit, DLR.
  d. cZdC#, d. Sl. KAJCTH.
Dealul Găvanului Zp.: A^iSA
  p^KdHOR, DȚR. 1618, ȘDSR. 369.
  Et p. Gdoan, d. păMn sn, 1.
  scafă sau piuă de lemn sau
  strachină de lemn scobită, 2.
  lingură mare, 3. disc, teasc,
  4. albia în care se pun dimiile
  sau abaua, 5. locuri joase cu
  văi întunecoase, în păduri, DLR.
De(a)lul lui Vodă Zp. 8 KOTuap
  A^\8a a8w EoAR - Co/nd/*/
  Zd c/e^d)/^Z ZnZ Fb(Zd, DML.
  încep, sc. XVII, AIR. III, 204.
  Et p. ooc/d, v. vodă, în CCR.
Degerați Zp./ A^pAuȚ"), DȚR.
1571, RIAF. I, 187. Et 7?e=
perdZ, satul lui d. cZeperd, a
îngheța de frig d. It. cZ^Zo,
dre.
Dejugați Zp .              DML.
   1560 ș. ^art. A^Sran,iH, GSI.
  XIX, 44. Et c/epzpd
  pd vr. a scoate jugul din gâtul
  vitei, a poposi, a descăleca, a
  se opri, a se așe^a, SD , d. It.
  cZZj/apo, RDW.
Deochiați Zp.: AtwKMLțH ș. drZ.
  A^vKMu,în, DML. 1463, BDȘM.
  I, 73-4. Et (TeocAZdZ adj. bol-
  nav de deochi, regres produs
  de privirea cuiva, SD. d. cZe

153

I

deo'dos

   și ocAz, SD., d. It. c/e-oczz/zzF,
   RDW.
Dereptate 027 ; Aska A^P^TdTt,
  DML 1528, CDȘV. 195 nt. 4.
  Et r/ercp/a/e c (/rcp/a/c, sf. d.
  c/rcp/, d. It. o7rcc/zzF.
Desărați /^9. ; A^&pdL^H, DȚR.
  1571, RIAF. I, 187. Et Z)^-
  ra/, satul lui d. c/cFâra edes-
  săra.
Descuiți /p. A^KSau,n, DML.
  1555, CDȘV. 343 nt. 1. Et (/cF-
  czz%;?cu picioarele goale, d. It.
  c%Fczz/ceMs.
Descuperești /p.: A^KSnzpzm".
  DȚR. 1492, BAR. PA. 206. Et
  o(eFczzperz ml. p. c/cFCOperz, vr.
  d. It. cfzFcoopcrzre, SD.
Despicați /p.: A^nnKd^n, DȚR.
  1626, BAR. XLII-29. Et cfcF-
  pzca, d. It. cfeFpzco, arc.
Deși /p.: A^'un, DȚR. 1579
  ȘDSR. 201, A""", DȚR. 1623,
  /6/cf. 424. Et pl. deși, d. c/cF,
  c/caFâ, adj. d. It. c/cnFMF.
Detunătura Firețelor /p : A^*
  T^HZTSpd ^Hpk^ACpS, DȚR.
  1572, CCFR. mș. Bezdeadu.
  Et (/c/zznâ/zzrâ sf. dărâmătură,
  prăbușitură, loc prăbușit, SD.
  d. c/c/zzn, d. It. c/c/ono; Tzrc/a*
  /zrzz/â sf. diferite specii ale unei
  plante ierboase cu spic, între-
  buințate ca nutreț, DLR. forma
  f. a dm. /zrzz/, DLR.
Dichiseai /p.; A"KHcliHn, DȚR.
  1649, NDA. 194. Et d. c/zc^zF
  sn. artă, meșteșug, pricepere
  pl. unelte, SD. (ZzcAzFz, d. ngr.

  SLOLXTjsa, prin bl. HMKHCb, RDW.
Dichisești/p.: DȚR. 1588, NDSR.
  284.    Et (/zc/zzF, v. Dichisent
Di^mariul on.:               DȚR.
   1620, ȘDSR. 398. Et c/z/znar
  v. cuv. în CCR.
Dițmeie cu Pietre /p.. A<^ A"M-
czc e până /a Z)zp
znc/c cz/ Pzc/rc, DȚR. 1598
Septemvrie 6 cs. BAR. Dnc.
pc. 162. Et. p. Z)zpne/c, v. diț*
mă 1. sens în CCR.
Dințești /p.; A"n^zmH și A^*A^
  mu, DȚR. 1580 Decemvrie 12,
  ASI. Et c/zn/a vr. a cresta pe
  margini, SD. sau d. dzn/c, d.
  It. c/cnF, /zF.
Direptui /p.: A"P^^^^) DML.
  înc. sc. XVII, MCR. 248. Et
  c/zrcp/ drcp/, adj. d. It. dz-
  rcc/zzF, c/^c/zzF.
Dobândă on.; A^B^"A^) DML.
  1618 Fevruarie 10, BAR. Dnc.
  pc. 266, A0Bh"Ah) DȚR. 1649,
  NDA. 203. Et (ZoĂanda sf.
  izbândă, victorie, pradă de răz*
  boi, procent, SD. d. c/o6âncfz,
  sl. AOS'R'TH.
Doiofan on.; DȚR. 1481, PDȚR.
  I, 319. Et cfo/b/an, sm. d. sl.
  AOAx^HHx'F delfin.
Domnești /p.;                DȚR.
   1472, PDȚR. I, 278 și ar/. A^A\-
           DȚR. cc. 1542, GSL
  XX, 31. Et cfomncFc, adj. de
domn, d. c/oznn, d. It. rfoznznzzF.
Dos /p.; A^^) DȚR, 1639, ȘDSR.
   490. Et c/oF, sn. spinare, în ,
  în spate, d. It. pop. <%wzzzn.

dos-dub

I

154

Dosul Braei /p. : A<"=Sa Epats,
  DȚR. 1592, ȘDSR. 290. Et. p.
       v. Dos.
Drăcoaia /p.: A0zn^<"n, DȚR.
  1652 Ianuarie 22, cs. CDB. Et.
  drăcoae, si. v. cuv. RDW.
  nevasta dracului, Ag. femeie
  rea, d. drac, d. It. draco.
Dracut on..- â,P<m^A, DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et. drac, d. It. draco.
Dracutea on.: A,paK8AA, porecla
  domnului Țării Românești Vlad
  I, DȚR. încep, sc. XV, BRB.
  250, Nr. CCX, PaAoya AP**'
  KoyAt, DML. 1548, BAR.
  XXXVII-7 ș. Ap^Sa-k, DȚR.
  1536, BAR. XL-123, în doc. lui
  Dan pretendentul d. 1459, BRB.
  324 Nr. CCLXVIII, este Draca/.
  Et. drac, sm. d. It. draco.
Drăcutea v Draculea.
Drăcuteștli /p. ; APZKSaaptH,
  DML. 1548, BAR. XXXVII-7.
  Et. Draca/ea, proprietatea era a
  fiilor lui Radul Draculea, v. cuv.
Dragul on..- AP^rSa, DȚR. 1469,
  PDȚR. I, 269, DML. 1582,
  GSL XIX, 159. Et. drag*, adj.
  d. sl. AP<*rz.
Drăguț, ă on.: APzrStț, APz-
DȚR. 1626, ȘDSR. 434,
ApxrSm, DML. 1502, BDȘM.
II, 201 ș. ar/. Apzr8na, DML.
1617, CCFR. mș. Hănești, Apz-
rS^ga, DML. 1607 Iulie 8, CDB.
Et. draga/, *" ă, adj. dm. lui
drag, v. Dragul.
Drăguța v Drăguț.
Drăguțul v. Drăguț.
Drumul lut Băsărab ^.. APS-

  A^Sa KRC&pAKXK, DȚR. 1608 Iu-
  nie 9, CESC.
Drumut Cârnutut /p nș-r Kph-
  HSaSH, DȚR. 1519 Iunie 28, F.
  CIRM. Et. v. Cama.
Drumut Comorii (p ; Hxr Ko
  M^pHH, DML. 1591, MCR. 229.
  Et. v. Comoara.
Drumut Lemnelor /p.. nST a^w-
  Hfaop, DȚR. 1570 Noemvrie 7,
  ASI. Et. p. Zemn, sn. d. It.
  //gnum.
Drumul Lupoiutui ce! Bătrân,
  (p.: AP8M aSnc(K Tcr CTap,
  DȚR. 1613 Iunie 23, AS. DP.
  Cioculescu. Et. Zapo/a, aug.
  d. Zupa% v. cuv.
Drumut Mehedinților /p. DȚR.
  1620 Septemvrie 27, ASI. Et.
  v. drum, în CCR.
Drumul Săpatului : APSMga
  cxnaTSaoK, DȚR. 1623 Ianuarie
  25, BAR. Dnc. ach. 10-11, 1944.
  Et. p. dram, v. drum, în CCR.
  p. Fapa/, d. ^apa/, a, d. It.
  Mppare.
Drumul Târgului /p.; AP^MSa
  TpxrSaSH, DȚR. 1587, ȘDSR.
  266 Et. v drum și târg în
  CCR.
Drumut Unghenitor /p.: nST
  Snrmnaop, DȚR. 1580, BAR.
  L^5. Et. p. 6/hgAen/, d. un-
  gA/a, sn. v. cuv. în CCR.
Drumul Urzicuței /p.: APS-vSa
  șpsHKgtps, DȚR. 1595; CCFR.
  mș. Negoiu. Et. dram + arj?f-
  ca/ă, sf. dm. lui ar^r/că, sf. d.
  It. ardea, pop. ard/ca, SD.
Dubău on.: ToaAfp A^^zș, DML.
  1612, GSL VIII, 248. Et. poate

155

I

dub făc

d. du6ă, 1. un fel de luntre
pescărească, 2. corabie, 3. cadă
în care se scurge rachiul, In
care se pun piele la dubit, 4.
un fel de scoc vertical Înalt ce
servește ca rezervor de apă la
ferăstraie, 5. piuă In care se
bate postavul, SD.
Dudeasa /p.: ASA^ca, plaiu, DȚR.
  1502 Mai, ASI. Et. f. d. Dud,
  dud^ un arbore din familia mu-
  rei, SD. d. tr. dud.
Dudești /p.:       DȚR. 1577,
  BAR. XL-47 ș. MDP. I, Nr. 40.
  Et. Dud, satul lui d. dud.
Dumbravă on.: fixau A^Aaxpaxx,
  DML. 1483, BDȘM. I, 272. Et.
  dumFraoă, sf. pădure, pădurice,
  crâng, d. sl. A^Rp^xa.
Dumbrăviță /p..- ASMKpxxmțx,
  DML. 1641, GSL III, 236. Et.
  dum5răo//ă*dum6răD/oară, sf.
  dm. lui dum6raoă, v. Dum-
  bravă.
Dumenecă on.:            DȚR.
  1618-1620, AS. eps. Buzău,

  XLVIII-11. Et. Dum/n/că, d.
  It. dbm/n/ca.
Dușman on.: A^tu^au, DȚR.
  1469, PDȚR. I, 268, /p..- DML.
  1636 Martie 12, AS. F. Nr. 8.
  Et. duyman, sm. d. tr. dușman,
  SD.
Dzână on.: art. Sxwa, DML.
  1522 Fevruarie 4, BAR. dc.
  Dnc. p. 106. Et. ml. d. zănă,
  femeie de o frumusețe dumne-
  zeească în poveștile populare
  românești, d. It. D/ăna.
Dzârnă on.: Sxpttx, DML. 1488,
  BDȘM. I, 355. Et. dzărnă, ml.
  p. zămă, sf. plantă numită
  e/e6or, SD. d. sl. spxwo, prin
  vrs. sepHO.
Dzeamă on..- Oana Stasx, DML.
  1491, CDȘM. 156. Et. dzeamă,
  ml. p. zeamă, sf. d. It. pop.
  z^ma, SD.
Dzemeștii (p.: St^AumîH, DML.
  1462, BDȘM. 1,63. Et. Dzeamă,
  v. cuv.

E

Epure on..- 6nșpt, 6ncypf, DML.
  1502, BAR. CCXXIV-2, 6nspf,
  DȚR. 1584, RA. III, 2, 353.
  Et. epure, /epure sm. d. It.
  /^pus.
Epureni /p.: @nSptnH, DML.

  1643, SDO. Nr. 78. Et. Fpure,
  satul lui v. cuv.
Ezer /p..- m-re Sarp, DȚR. 1501
  Mai 23, ASI. Et. ezer, /ezer
  sn. lac, baltă, d. sl. testpo.

F

Făcăeni /p.: ^XK^(HH, DȚR.
  1467, PDȚR. I, 265. Et. Facău
  satul lui^ș. d. zScău sn la
  unele mori de apă, roata miș-

  cătoare, cu cupe cu tot și cu
  lemnul numit ////rez, 2. moară
  mică, SD.
Făcețetu v Făgețel.

făg-fAs

I

156

Făgete! Zp. .* ^xvm^A, DȚR. 1500,
  unuia Stan, ASL, ^xv^^A,
  DML. 1534 BAR. ms. rom.
  5235, ar/. d^x^n^ASA, DȚR.
  1545, CDB. ș. forma
  DȚR. 1475, PDȚR. 1,286. EL /a-
  ge/eZ dm. d. /apel* sn. pădurice
  de fagi, d. It. y&ge/um, SD.
Făgutet Zp.Dt. ^xrSA^SASw,
  DML. 1473, BDȘM. I, 183.
  Et ^puZe/ dm. d. v. cuv.
  în CCR.
Fântâna Peducelulut Zp.. Dt.
  KpXHH^a IlfASttASASH, DML.
  1436, CDM. I, 444. Et p. pă-
  cZuceZ sm. un fel de trandafir
  sălbatec, SD. d. it. pecZuce-
  ZZtM, SD.
Fântâna Peperiguîui Zp- . Kpx-
  HHHd Ihn^pHrSASH, DML. 1598,
  GSL VIII, 234. EL pZperZp,
  sm. prichindel, poghircă, SD.
  cf. rt. ni^nipRa, sau mai pro-
  babil pZpZrZp, o plantă, cf. ss.
  ^ZprZ^, It. cgpemj, după SD.,
  gr. TtdTtupo-;, după RDW.
Fântâna Trestiei Zp- . <bhHTma
  TptcTmH, DȚR. 1607, ȘDSR.
  309. EL iSn/ână, v. cuv. în
  CCR. sf. fresce, plantă, d. sl.
  TpxCT,6.
Fântâna Țiganului Zp. $xn-
  TRHa IțurauSACK, DȚR. 1586,
  AIR. I, 68. EL ^nZână /Zgan,
  v. cuvv. în CCR.
Fântâneanul om. Iwan <bxnrx-
  n-tn8A, DML. 1622, CU. XVIII,
  318. Et. iSnZâna.
Fântânete Zp.: 'hkiHTutikat,
  DML. 1426, CDM. 1,178; <&AH-

  TAM-kat, DȚR. 1493 Iunie 15,
  ASL ar/. <&XHThHfA{Af, DȚR.
  1618, NDA. 109 ș. rtm. <&XH
  THptiAf, DML. 1439, CDM. II,
  52. EL ZanZanea dm. lui /an*
  Zână, cf. ZbnZaneZâ, DLR. v.
  Fântâna Peducelului,
Fântânoe on.; dpMAHKa <FxwTx-
   no(, DML. 1607 Iulie 8, CDB.
   EL ^n/ânoare aug. lui t3n-
   Zână, v. Fântâna Peduceluîui.
Fântireîe v. Fântânele.
Făredeu v. Feredeu.
Fărâmă on..- $xppxa^sx, DML.
   1560, CDȘV. 205 nt. 3. EL
   ^ramâ sf. bucată de obicei
   mică dintr'o materie sau din-
   tr'un obiect, DLR. d. alb. ^a-
   rr/me, RDW. $. DLR.
Farmacoae on. aufnctu ^apa\a-
   K^fK * nepo/ZZ ZarmacoaZeZ,
   DȚR. 1598 Septemvrie 6, BAR.
   Dnc. pc. 162. EL Z^armac, soția
   lui d. Zar/naos/ar/nec, sn.
   d. It. pop. pAarmacnm.
Fârtat on.; ^pxTaT, DML. 1574,
   GIZ. I, 139, ijsxpTaT DML. cc.
   1580 GSL XIX, 167 $. 1598,
   CU. XVIII, 226. EL iSrZaZ sm.
   frate de cruce, d. ZraZe d. It.
   ZraZer.
Fâsâianii Zp. .* ^sxcxMHÎH, DȚR.
   1580 Decemvrie 12, ASL EL
   Z*a^ea, d. tS^âZ vr. se zice despre
   sunetul pe care-1 face un gaz
   ce iese dintr'un loc strâmt,
   poate d. ngr.
Fâsea on.^xck, DML. 1604,
   SDL. 34, DȚR. 1626, ȘDSR.
   434. EL d. ^MZ, v. Fâsâianii*

157

I

făs-flo

Fâstâci /p.: ijsxcTxnH, DML. 1622,
  GSL XVI, 40. Et. Tăj/âc ml.
  p. /Mf/c sm. un copăcel car-
  diaceu, SD., d. tr. J^/s/pA
Fataciunele /p.: ^ATantoHHAt,
  DȚR. 1545, HCT. VIII, 573. Et.
  zS/âcrune sf. l./a/are, animale
  fătate (miei ș. a.), 2. locul unde
  fată oile; 3. a doua arătură a
  țarinei, ca să nu se întărească
  pământul și să se acopere cu
  bălării, SD. d. /a/a/, d. /a/a,
  d. It. /e/are.
Fătoae on. .- ijsxToac, DML. 1602,
  GIZ. I, 2, 4-5. Et. ^/oafe aug.
  lui /â/a sf. d. It. /e/a, SD.
Fătul on.: %xTț-A, DȚR. 1469,
  PDȚR. I, 269;               DML.
   1495, BDȘM. II, 53. Et. sm.
  1. băiat, fecior, 2. servitor de
  biserică, DLR. d. It. /e/uj.
Făurei /p.: ^x^-pm, DML. 1459,
  BDȘM. I, 35. Et. pl. sm. jSuref,
  d. /aure/, v. Faure!.
Faure! /p.: ^aspta, DML. 1548,
  GIZ. I, 1, 81. Et. jSure/, sm.
  dm. lui /aur, fierar, SD. v.
  cuv. în CCR.
Făurești /p..- ^așpfqjw, DML.
  1502, BDȘM. 11,204. Et. ^ur/,
  vr. a fabrica, a face, d. /aur,
  fierar, v- cuv. în CCR.
Faurii /p..- ^aSpin, DML. 1520,
  CDȘV. 191. Et. /Taur, d. Zaur,
  v. cuv. în CCR.
Faurul on.; DȚR. 1502 Martie 9,
  ASI. Et. v. faur, în CCR.
Fedeleșanii /p. ; ȚeA^^namn,
  DML. 1491, BDȘM. I, 445. Et.
  fec/e/e^, satul lui d. /ec/e/e^,

  sn. 1. vas, cofă sau putinică
  (botă), p. transportul bucatelor
  la câmp, 2. butoiaș mic în care
  țăranii își duc apa la câmp, d.
  ung. /et/e/e^.
Feredee v. Feredeu.
Feredeu /p..' DML. 1534,
  BAR. ms. rom. 5235 și ^x-
  ptA^, DML. 1591, SDO. Nr.
 13,  pl. ^ptA^, DML. 1602,
 ibid. Nr. 19. Et. /erec/eu, sn.
 baie, d. ung. dial. T^redo.
Ferești /p.; DML. 1622, GSI.
  XVI, 41. Et. poate d. /er/, vr.
  a evita, a se păzi, d. It. z&rtre,
  SD.
Feștiîească on. .-
  DȚR. 1599 August 4, F. CIRM.
  Et. Ze.y///a, a lui d. /ey///a,
  sf. fitil, d. sl. cxtruTHAO.
Fetita on. ș. /p.: ^^THt^a, DML,
  1506, CDBV. 44; apa
  DȚR. 1563 Octomvrie 22,
  ASI. Et. /e///ă, sf. dm. lui /Va,
  v. Fătoaie.
Fina on..- ^nna, DȚR. 1492, BAR.
  DPA. 206. Et. /?n, a, v. cuv.
  în CCR.
Flămânda /p..- ^AXMXHAa, DȚR.
  1606, VT. 252. Et. //amant/,
  adj. d. It. /amu/en/u^.
Floare on..- DML. 1578, GSI.
  XXI, 68 ș. ^Aoap-h, DML. 1646,
  GSI. XXI, 68. Et. //oare, sf. d.
  It. /%%, r/y.
Flocescul on. : 1WH ^A^*!fCKSA,
  DML. 1532, PCD. 37. Et. //oc/,
  d. /?bc, sm. ciuf, moț de păr,
  pl. păr mult și lung, d. It. /?bc-
  cu^.

flo-fre

158

Floceștii                 DML.
  1472, BDȘM. I, 177, DȚR. 1600,
  BPD. 167. EL F?bce^cu^ satul
  lui **, v. cuv.
Floci (p..-         DȚR. 1467,
  PDȚR. 1,265, DML. 1473, CAF.
  1. EL )7oc, v Flocescul.
FloCOȘani (p.: ^ACKOUiAHH, DȚR.
  1643 Noemvrie 2. CEK. EL
  FZocoyan, satul lui d. Pbco-
  yan, aug. Pbco^, păros, d. It.
  zTbeCO^O^.
Florea /p. ș. on. .* ^aopk, plaiu,
  Dt. ^aopm, DȚR. 1441, PDȚR.
  I, 198, DML. 1495, BDȚR. II,
  47. EL 2?bare, v. Floare.
Fîoreiul (p. .- ^Aop-kMA, DȚR.
  1464, PDȚR. I, 256. EL //oare,
  v. Floare.
  Florescul on. SHHTHAA ^SAO-
  PMRSA, DȚR. 1483, PDȚR. I,
  338. EL F/breyP, d. FZorea, v.
  cuv.
Fiorești (p..* ^SAOpnpH, DȚR. 1477,.
  PDȚR. I, 298, DML. 1495,
  BDȘM. II, 74. EL F/brea, v.
  cuv.
Florlca on. .* DȚR. 1603, NDSR.
  303. Et. ^bare, RDW.
Foaie on. .- $oaAf, DML.
  1507, CDBV. 76. Et. /ba/e, sn.
  pl. burduf de suflat, ca cel de
  cimpoiu dela armonică, etc.,și
  mai ales cel cu care suflă fie-
  rarii in foc ca să-î aprindă, fig.
  burtă, bărdăhan, SD. d. It.

Folești (p. DML. 1502, BAR.
  CCXXIV-2. Et. Foaie, satul lui
      v. Fba/e.                     I

Fometeștii (p.: %0AUTnjHH, DȚR.
   1620, LDD. facs. 2. Et. Foa-
   mete, d. /bame, sf. d. it.
           em.
Frâncescul on.. HwuaujKo ^p^n-
   ^tcKSA, DML. 1607 Iulie 8, CDB.
   Et. urmașul lui Frâne . Franc,
   v Franca.
Frânceștii (p..- rjsp&H<trtpin, DML.
   1468, BDȘM. I, 127. Et. Franc#
   satul lui v. cuv.
Franca on..*i)spxnK6y, DML. 1468,
   BDȘM. I, 127 ș. art. ^p&HK$A,
   DȚR. 1505. Iunie 15, ASI. Et.
   /rânc adj. nume generic pentru
   Occidentalii de rasă latină, DLR.
   d. mit. /ranc#y, prin sl. ^pArx.
Frăsinetul (p. .* <]spxcnnrr8A, DȚR.
   1504 Iunie 15, ASI. Et. /răV-
   ne/ sn. loc cu frasini, pădure
   de frasini, d. It. /ra.xrne/'uzn.
Frățești (p..-^pxTnpH, DȚR. 1604,
   ȘDSR. 305. Et. F*aZe sm. d. It.
   /ra/er.
Frătlcă on. ,-^spxTHKx, DȚR. 1619
   Decemvrie 8, cs. CDB. Et.
   /raPcâ . sm. /răpea dm. lui
   rra/e, v. Frățești.
Frăfilă on.: ^pxtțHAx, DȚR. 1548,
   ȘDSR. 121, ^pAnuAA, DML.
   1588, GSI. IX, 49. Et. /răp/a
   sm. d. /ra/e, v. Frățești.
Frătilești /p.: ^pnj^HAftpH, DȚR.
   1467, PDȚR. I. 265. Et. Fră-
   țilă v. cuv.
Frumoasa on.: ș. /p.; ^p8,uoacj,
   DML. 1570, CU. XVIII, 170
   și 177. Et. /rumo^, ^-<a^ă, adj.
   d. It. /brn7O.st?.y, a, um.

159

fru-fur

Frumosul on.: $p8M«c8A, DML.
  1534, PAR. ms. rom. 5235.
  Et v. Frumoasa.
Frumoșanl /p.: ^p8,wcmaHn,
  DȚR. 1573, VI\ 203. Et Fru-
  moj, satul Iul v. Frumoasa.
Frumoșii (p.: ^pSAsomin, DȚR.
  1523, ȘMT. 216. Et /rumoj
  v. Frumoasa.
Frumușei /p.: ^pSasStum, DȚR.
  1619, ȘDSR. 378. Et /runruye/
  adj. cam frumos, dm. lui F*u-
  moj, v. Frumoasa.
Frunte on..- DȚR. 1608, NDA.
  82. Et /run/e, v. cuv. în CCR.
Frunțile Săratului /p. : $p8unn-
  Af expaTȘA^K, DȚR. 1546,
  ISD. XI, 98. Et. pl. art. /run-
  ///e, d. /run/e, v. cuv. în CCR-
  + Fără/, v. Sărata în OTR.
Fugeștii/p. .-^8v^'n,DȚR. 1568,
  BAR. ms. rom. 5152. Et fugă,
  satul lui *^, d. Togă d. It. /ug-a.
Fulger on..- HonatuKo ^8A^rp,
  DML. 1651, GSI. XXI, 76. Et.
  /u/^er sn. d. It. /d^ur.
Fulgul on..- ^8ar8a, DȚR. 1644,
  ȘDSR. 519. Et /u/jg sm. cf.
  /Toc, d. It. dbccuj, RDW. și SD.
Fulticeanii /p.: ^o^ATHuamu,
  DML. 1490, CDȘM. 140. Et.
  /u//eacF)/?ea sm. burtos, pân-
  tecos, CDE, satul era rA* ana
  CTaw nxHTmt. unde a /bj/ F/an
  F^n/ece, deci porecla lui Pân-
  tece, care chiar și prin numele
  său constituia o poreclă.
Fultuc on.-HKautKO ^gATȘK DML.
  1456, CDM. II, 538. Et /u#uc
  sm. ș. n. cultuc, permită, pu-

  ișor, DLR. d. /udu/'/udu/, a
  îndesa, d. ung. /q//an/.
Fundea on.naw {{soț-MA-k, DML.
  1428, CDM. I, 223. Et /und
  sn. d. It. /unduj.
Fundăni /p.; ^8nA^nn, DȚR.
  1567, ȘDSR. 161 ș. art.
  HA*kHtn, DML. 1428, CDM. I.
  223. Et. Fundea, în D. d. 1428
  satul se dă lui Fundea, v. cuv.
Fundeștii /p-^s8HAnp'H, DML.
  1484, BDȘM. I, 278. Et Fun-
  dea, V. cuv.
Fundul (p.: %8nA8A, DȚR. 1654
  Iunie 28, CEK. Et /und, v.
  cuv. în CCR.
Fundul Sacului /p<js8HA8aca-
  KSaȘM, sat în jud. Vlașca pe
  Argeș, DȚR. 1649, NDA. 199.
  Et. /und v. Fundea + jac sm.
  d. It. jaccuj.
Funduri (p..- ^8nA8pn, DȚR.
  1619 Decemvrie 8, cs. CDB.
  Et. pl. /undur/, d. /und v.
  Fundea.
Furcă on.: %8pKx, DȚR. 1534
  Martie 17, ASI. Et /urcă, d.
  It. /urca.
Furca Izvorului /p.. %8pna na
  Kop^A\, DȚR. 1579 Noemvrie
  10, F. CIRM. Et /urca sf. prin
  anal, stâlpul pe care se sprijină
  cumpăna izvorului, d. It. /urca.
Furca Zlătarului /p. %8pna aax-
  -rapMAWR . Furca ^/a/aru/uf,
  DȚR. 1566, BAR. LXXIV^182.
  Et p. Furcă, v. cuv. în OTR.
Furcitură /p..* ^8puHT8ph ș. pl.
  ^s8p^nT8pH, DȚR. 1505, BDSR.
  61 nt. 3 ș. BAR. L-14. Et. /ur-

fur-gâi

1

160

ct/ură, sf. căpiță de făn mai
mare, DLR. d. /urcă:a aduna
cu /urca, DLR.
Furcituri v Furcitură.
Furciturile Boului (p. . DȚR
  1619 Decemvrie 8, cs. CDB.
  Et /nrcgura, v. Furcitură.
Fure$ti (p..- DȚR. 1594,
  BDJ. 12. Et. /ur, sm. hoț, d.
  it. /ur, M.
Furnică on.: Hsan ^s8pnnK(x),
  DȚR. sc. XVI, TDSR. 450, Ka-
  CHAÎt ^8pHHKA, DML. 1626,
  GSL XXIV, 142, art. <]s8pnHKa,
  DML. 1586 Mai 16, BAR. Dnc.
  pc. 64. Et. /umzcă, sf. d. it.
  j&rnfca.
Furuî on..- KpxcT-k ^8p8a, DML.

t604, SDL. 34. Et. /ur, v Fu-
rești.
Fusea on.: OTamnoA ^8ck, DȚR.
  1493 Iunie 15, ASI. Et. d. /u^,
  sn. un mic instrument de lemn
  care servește la tors, SD. d. It.
  /ujuy.
Fusei on.: 6Tan ^s8cm, DȚR.
  1604, ȘDSR. 305. Et. /u^e/u,
  sm. «;a^o/e, v. DLR. prin apro-
  piere de /us, It /u^u^.
Fuștele on.; d8Ka ^8tp(At, DML.
  1623, CAR. V, 328. Et. /uy/e,
  sm. ciomag, suliță, d. It. /u^//^.
Futești on..- ^8Tapn, DML. 1616,
  GSL XX, 221. Et. /u/e, vr. d.
  It. / /uo, RDW.

G

Gâde on.; r^At DȚR. 1536,
  HCT. VIII, 571. Et. gârfe, sm.
  călău.
Găeștii /p..- l'xapiH, DȚR. 1498
  Iulie 19, ASI. Et. gafe, sf. cac,
  un fel de șoim, d. It. confa, SD.
Găină on.: GTan Fxnnx, DȚR.
  1626, ȘDSR. 434. Et. găfnă,
  sf. d. It. ga/Z/na.
Găinari/p.. rxnnapn,DȚR. 1482-
  1496, DDN. 24. Nr. 14. Et.
  gaZnar, sm. uliu, DLR. d. GăZ-
  nă, v. cuv.
Galbănă v Galbena.
Galbănul v. Gaibenu.
Galbena i)?.: 1'aAKfna, pârâu,
  DML. 1574, GIZ. I, 1, 141, ș.
  forma l aAMHa, același pârâu,

  DML. 1648, GIZ. II, 2, 174.
  Et. ga/6en, v. cuv. în CCR.
Galbeni /p.; DML. 1634, GIZ.
  II, 1, 32 ș. ar/. raA6fmn, DML.
  1574, GIZ. I, 1, 141. Et. gaZ-
  6en, v. cuv. în CCR.
Gaibenu on.: }Koț'pMa l'aAstn8,
  DML. 1460, CDȘM. 33 și for-
  mele : TaAEAn8A, DML. 1588,
  GSI. IX, 49, 391, nan A^'^a
  raAEHn, DML. 1456, CDM. II,
  799. Et. gaZ6en, v. cuv. în
  CCR.
Galbin v Gabenu.
Gâlcești /p.: l Axuapn, DȚR. 1523
  ȘMT. 216. Et. GâZcă, satul lui*^,
  d. gâ/că, sf. 1. umflătură sub
  piele, 2. boală de gât, DLR. cf.
  rs. ranKa, pol. galka.

161

gM-gău

Gâlma Mălinișului (p.: rax<Ha
  âlXAH^HHtuȘASH, DȚR. 1533
  Aprilie 16, ASI. Et găZmă, sf.
  1. deal izolat, 2. umflătură, SD.
  + mă/rnZ^, sn. pădure cu mă-
  liniș, cf. bl. pol. rt. rs. srb.
  MajinHa.
Gândăcoae on.:             Fxw-
  AXKoaf, DML. 1617, CCFR. mș.
  Hănești. Et găndaco/, sm. aug.
  lui gândac, d. sl. r^A^nx, DLR.
Gândea on.: PxHA^, DȚR. 1570,
  ȘDSR. 182. Et poate d. gând,
  sn. aceiași orig. ca și ung.
  gondj DLR.
Gândeni (p.: 1'xnA^nH, DȚR.
  1494 Martie 16, ASI. și art.
  1 xnA*knin, DȚR. 1569 Ianuarie
  8, ASI. Et Gândea, satul lui
  poate d. gândj v. Gândea.
Găojani Zp..- l'^wmaHH, DȚR.
  1451, PDȚR. I, 216. Et găoa^ă,
  v Găosu.
Găosu on.: KpxnK<H l'xwcș, DML.
  1623, GIZ. I, 2, 152. Et gao^,
  sm. d. sf. găoa^ă, gaură, bortă,
  gaura curului, DLR.
Gârbaci on.: rpxsaq, DȚR. 1495-
  1508, PDS. 20. Et gârdacZu,
  sn. biciu, d- tr. ^yrdad, cf. și
  rs. ropbavb, bl. n-pCam. și srb.
  Kopbaq, p. aceste din urmă,
  LK. ș. SDSF.
Gârbovan on..' rpxK^saH, DȚR.
  1613, ȘDSR. 335. Et Gârdop,
  fiul lui d. gard o o, adj., cu
  spinarea încovoiată, d. sl. rpx-
  xaRx, cf. bl. rhpbaB, srb. rpbaB.
Gardu on.; UlaHApS FapA8,DML.

  1488, BDȘM. I, 350. Et gard;
  sn. d. got. gardj, SD.
Gârla Bulhaculul Zp..- fA"^ rpxaa
tpo c*k soBfTR l'pxaa KȘayaKORa
o gărlă ce se numește Gârla
Bulhacului, DML. 1473, CBCK.
XXV-83. Et gâr/a, v. cuv. în
CCR. -f- du/^ac, sn. lăculeț, băl-
toagă, smârc.
Gârla Flămândzilor Zp. - l'pxaa
  ^AX^MHSHAOpx, DML. 1448,
  CDM. II, 327. Et gârZa, v.
  cuv. în CCR. + Cauzând, adj.
  pl. /Zamând?/, ml. p. dămânxZ,
  d. It. z^muZenZuy, SD.
Gârla Meșterului Zp. : i pxaa
  A\nptpfa^K, DȚR. 1622, scrie
  Idoxi în Tărgoviște, CEK. Et
  p. zneyZer, v. cuv. în CCR.
Gârleștii Zp. : rxpanpiH, DȚR.
  Matei Basarab, BAR. LXXV-
  200. Et gârZa, v. cuv. în CCR.
Găuno(a)sa Zp.: FxcyHOca, DML.
  1448, CDM. II, 323. Et gâu-
  noj, oa^a, adj. cu găuri, gol,
  scorburos, DLR. d. găun, d. It.
  caoo, - onem, DLR.
Găunoși %?. .- Fa$H<nun, DȚR.
  1649, NDA. 197. Et. găunoa,
  v. Găunoasa.
Gaura Zp. : plaiul-, DȚR. 1572,
  HCT. VIII, 583. Et. gaură sf.
  d. It. caouZa, DLR.
Găureanul on.; PxSp^HSa, DML.
  1576, GSL XIX, 91. Et găurZ,
  vr. d. gaură, v. Gaura.
Găurenii Zp..- rxBptHÎH, DML.
  1642,. GSL III, 155. Et. Gău-
  reau, d. găur/ - gaură, v. Ga-
  ura.

găa-gla

162

Găurești /p..- rz8pnp(H), DȚR.
  1665, ȘDSR. 565. Et. gănrf,
  d. gaură, v. Gaura.
Geamăna /p-.' p^:uzHa, DȚR.
  1560, HCT. VUI, 577. Et. gea-
  măn, sm. născut împreună cu
  altul (vorbind de fra(i), crescut
  la un loc, SD. d. It. gemmuy.
  V. ș. Lacul Geamăn, în OTR.
Geamără on.: Eapsx paa^Mpz,
  DML. 1454, CDM. II, 517 ș.
  acelaș, TKaMMpz, DML. 1446,
  ibid. II, 251. Et. geamăr, sm.
  rtm. p. geamăn, v. Geamăna.
Gemene (p.; apa DȚR.
  1566, TC. V, 82. Et. gemene,
  sm. geamăn, v. Geamăna.
Gemenele /p-.' muntele pt^m^Aî,
  DȚR. 1525, ȘDSR. 84 ș. ar/.
  PfMtH-ttAMf, DȚR. 1545, ȘDSR.
  110. Et.pl. gemene/e, dm. sm.
  gemene, geamăn, v. Gea-
  măna.
Gemeni /p..- ptM(Hn, DȚR. cc.
  1517-1521, NDA. 46 ș. forma
  pțAUHH, DML. 1604, GSL XXI,
  146. Et. gemene, v. Geamăna.
Genune /p.pm8H(, DȚR. 1475,
  PDȚR. I, 290 ș. formele rtn8nt,
  DȚR. 1415, PDȚR. I, 108, 2Kf-
  n8nt,DȚR. 1421, PDȚR. I, 129,
  HmȘm, DȚR. 1436, ibid. I, 169.
  Et. genune, sf. apă adâncă,
  vâltoare, SD.
Genunea lui Miloi /p.. pm8n(
  ălHAOfRa, DȚR. 1514, ȘDSR. 76.
Gerul on.: țbpSa, DȚR. 1576
  Ianuarie 8, ASL; DML. 1602,
  GIZ. I, 2, 5. Et. ger, sn. frig
  foarte mare, d. It. ge/u.

Gheată on.:         cnaTap, DȚR.
  1512-1521, TDSR. 246, Nr. 258.
  Et. gAea/ă, sf. d. It. g/ac/a.
Gheuroești /p. .- r^po^H, DML.
  1459, BDȘM. I, 35. Et. poate
  în legătură cu vr. gAeora, a
  curăța boabele de porumb,
  CDE. d. It. g/a6rare, ibid.
Ghinda on.; rHHAa, DML. 1497,
  CDȘM. 197. Et. gAmda, sf.
  fructul unor arbori înruditi cu
  stejarul, d. It. g/anda, DLR.
Ghindul cu Năsipul /p.; rnnA8A
  czc HRcunȘa, DȚR. 1585, ISD.
  V, 173. Et. gA:n<d, sn. gA/n-
  dură, sf. gâlmă, delut + năy/p,
  nM/p, d. sl. Hacznz.
Gigea on..- Pm^, DȚR. 1521,
  ȘDSR. 80. Et. grgea, adj. fru-
  mos, în graiul copiilor, d. tr.

Gighir on.: GTOHKa pm wp, DȚR.
  1649, NDA. 194. Et. g/gA/r,
  sn. c/gA/r, 1. praporul mielului,
  2. drob, plăcintă din măruntaie
  de miel învălite în prapor și
  prăjite, d. tr. g/ger și ceger.
Giosani %?.: pocanu, DȚR 1486,
  PDȚR. I, 354; p*rknH, DML.
  cc. 1582, GSL XIX, 171.
  Et. g/o^an, ml. p. /ojan, sm.
  (om) care locuește în partea
  de jos a unui pnut, a unui
  sat; în Moldova: locuitor din
  Țara de jos; la p/. partea de
  jos a unui sat, DLR. d. /o^, d.
  It. deo^um.
Giumătate v. Jumătate.
Giumătăteni v. Jumătăfenii.
Giuncut on.: IIzTpaujKc PynK&A,

165

I

giu-gră

DML.. 1625, GIZ. 1, 2, 173. Et
g/unc^ ml. p. /Mc, sm. taur
sau bour tânăr de 2 ani nepus
la jug, d. It. /uoencu^.
Gluratul on.: G3na țfoypaTȘA,
  DML. 1469, BDȘM. I, 134. Et
  g/ura/^/ura/, sm. consilier co-
  munal sau primar, DLR. d. It.
  /ura/u^, DLR.
Gliganul /p.: rAHran8A, DȚR.
  1564 Iunie 12, cs. CDB. Et
  g/fgan, sm. mistreț, d. bl. rjin-
  raHb.
Glod /p.: DML. 1425, CDM. I,
  169, DȚR. 1488, PDȚR. I, 368
  ș. ar/. PACASA, DȚR. 1499 Ia-
  nuarie 25, ASI. Et g/od) sm.
  1. noroiu, tină, 2. bulgăre de
  pământ sau nămol uscat sau
  înghețat, colții, asperitățile no-
  roiului uscat sau înghețat, 3.
  cocean de porumb, cf. leticul
  g/ud, SD.
Giodeanui on.: PAOA^"SA, DML.
  1462, BDȘM. I, 61, DȚR. 1652,
  NDA. 222. Et G/od) v. cuv.
Glodurele /p.: rAOASp^At, DML.
  1522, CDȘV. 407, art. PAOA^*
  ptAtAt, DML. 1555, IIR. V, 22-
  23. Et pl. art. dm. d. g/bd)
  v. Glod.
Goagă on..- IltTpA roarjn, DML.
  1613, GSI. VIII, 251. Et goagă,
  sf. 1. necaz, nefericire, 2. nucă
  proaspătă, după ce a fost co-
  jită de coaja verde, DLR.
Gogoașă on.: poroauj(x), DȚR.
  1558, NDSR. 62. Et gogoayă,
  sf. 1. un fel de excrescență ce
  se face pe ramurele tinere ale

  stejarului, 2. o specie de ciu-
  percă, 3. păpălău, 4. bulbul
  ochiului, DLR.
Gogoneț on..- ToaAtp roromn,
  DML. 1636, GIZ. II, 1, 115.
  Et gogone/, dm. p. gogon,
  sn., rotund, plin ș. tare, DLR.
Gogoșat on..- rorotuaT, DML.
  1487, BDȘM. I, 310. Et poate
  d. gogoayă.
Golanca on..- roAaHKa, DML.
1622, GSI. XVI, 41. Et go/an,
ancă, adj. înjur, om care
n'are cu ce se îmbrăca, zdren-
țuros, sărac, (despre fete) și fără
zestre, cf. rs. rojiHKi,, roJiHHKa
și rt. ro^aK, rojiHKa.
Gorunești /p.; ropsnnpn, DML.
  1448, CDM. II, 323. Et Gorun,
  d. gorun, v. cuv. în CCR.
Gostila Moșului /p.. rocTHAa
  MoujgAOK, DȚR. 1585, BAR.
  L-ll. Et. go^Z/e, goy//e, sf. os-
  păț, DLR. prin ext. poate Aan,
  d. sl. rocTHwa.
Gotcă on. .* Iwn r^TK^, DML.
  1598, GSI. VIII, 241. Et go/că,
  sf. 1. rață leșească /ana^ /a-
  dbrna), 2. un fel de rață mai
  mare ("ana^ mo^c/za/a^, 3. un
  fel de rață sălbatecă, 4. găinușă
  de munte sau cocoș sălbatic,
  SD. 5. poreclă a unor oameni
  în semn de ocară, DLR.
Grăpeni /p.: rpxnmn, DML. 1521,
  VDI. 11. Et grapă, sf. 1.
  unealtă de plugărie compusă
  din mărăcini și spini de aco-
  perit sămânța și netezit bulgă-

gra-gM

I

164

   rii sfărâmați mai înainte de bo-
  roană, SD. 2. steag.
Grasul on.; Korrt rpacgAh, DML.
  1487, BDȘM. I, 295. Et. gra^,
  adj. d. it. pop. pra^u^.
Grașii /p..- rpatutH, DML. 1455,
  CDM. II, 553. Et. Gra^, d.
  gra^, v. Grasul.
Grăunță on..* llATpS rpASu^R,
  DȚR. 1552 Ianuarie 6, ASI. Et.
  grăun/ă a grăun/e, sn. bobui
  care formează fructul copt al
  cerealelor, d. It. graunceum,
  DLR.
Graur on.; Iwn rpașp, DML.
  1617, GSI. V. 124. Et. graur,
  sm., o specie de pasăre, d. It.
  grau/uj.
Graurii (p..- rpaypÎH, DML. 1617,
  GSI. V. 124. Et. Graur, satul
  fusese al lui Ion Graur, v. cuv.
Greaca on.: rpika, DML. 1495,
  BDȘM. II, 39. Et. Grec, acă,
  s. d. It. Graecu^.
Greci (p. .* rpurn, DȚR. 1465,
PDȚR. I, 262, rput, DML. 1490,
BDȘM. I, 419 ș. rpurn, DML.
1503, BDȘM. II, 215 ș. ar/.
rpmiH, DML. 1636, GSI. III,
230. Et. p/. dela Grec, v.
Greaca.
Grindul Gramei /p.. rpHHASa
   rpaaatK. Gr/n<7u/Grame/, DȚR.
   1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
   Dnc. pc. 162. Et. v. grind,
   în CCR.
Grinduriie /p.: rpHHA^pHAf, DȚR.
   1575, NAI. I, 50. Et. gr/nc^
   v. cuv. în CCR.
Grindurile Puturoasei /p.; rpwH-

ABpHAt nSTȘpcacm, DȚR. 1619
Decemvrie 8, cs. CDB. Et.
gr/ncf, v. cuv. în CCR. ș. pu-
/uroj, oaM, adj., plin de
putoare, d. pu/oare, sf. d. It.
pu/or, r&.
Grivii /p. .* rpHKiH, DȚR. 1636,
  ȘDSR. 469. Et. inf. art. rom.
  p. sl. rpHKH d. rpHKa.
Groapa (p..- rpcan(a), DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et. groapă, d. alb.
  grop?.
Groapa Buhtii /p.: taA^a KSyTÎH,
  DȚR. 1644, ȘDSR. 519. Et. p.
  6uA/ea, v. Buhtea.
Groapa Corbului /p. . rpoana
  k«pR$A0KH, DML. 1646, G1Z.
  II, 2, 108. Et. p. groapă, v.
  Groapa-)-corb, sm. o specie
  de pasăre, d. It. corous.
Groapa Lupului /p.: rp^ana A$
  neaoș . Groapa Zupu/u/, DȚR.
   1579, ȘDSR. 205. Et. groapă +
  /up, sm. d. It. /upu.f.
Groasa /p.: DȚR. 1569, ȘDSR.
172, rpoacm, DML. 1649 Mar-
tie 15, BAR. Dnc. dc. p. 106.
Et. gro^, oasă, adj. 1. lat în
toate direcțiile, 2. gravidă, d.
It. gro^uy.
Gropeiu (p.; rpontK), DȚR. 1598
   Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
   pc. 162 Et. grope/u sn. dm.
   d. gropan, sn. aug. d. groapă,
   v. Groapa.
Grosu on.: MapTHH rpoc8, DML.
   1629, TBK. III, 410 ș. art. rpo-
   csa, DML. 1609, SDL, 38, DȚR.

165

I

gro-hăo

  16^4, RIAF. III, 222. Et. gro;,
  v. Groasa.
Groși o/2.: rpotuH, DȚR. 1577
  Iulie 28, ASI. și art. rpoujin,
  DȚR. 1543, CDB. Et/ Gro^r,
  Gro^u, d. gros v. Groasa.
Gruiucior /p.: rp8M^p, DȚR.
  1620, ȘDSR. 404. Et. grufuc/or
  sm. dm. d. gruru sm. pisc, cf.
  It. grunmum, SD.
Gruiu! /p.: rpSMA, m-rea, DȚR.
  1622, BAR. XXI-286. Et. gruZu
  v Gruiucior.
Gruiul Gorunului /p- . rp8x)A
  ropSHSAOK, DȚR. 1586, ȘDSR.
 245. Et. grmu v. Gruiul +
 gorun, v. cuv. în CCR.
Gruiul Naei %?.: rp8MA Hatw,
  DȚR. 1572, CCFR. mș. Bez-
  deadu. Et. v. Gruiul.
Gruiul Nucului /p.: rp8KA uȘ
  KSAOE, DȚR. 1586, ȘDSR. 246,
  Et. gruru v. Gruiucior + mic
  sm. d. It. m.zcM.
Gruiul lui Teș /p : rpSK-A Tnu<<E,
  DȚR. 1525, ȘDSR. 84. Et. grmu
  + /e^ adj. încovoiat înapoi,
  vorbind de coarne, SD. d. /eyf,
  d. Sl. TfCATH, SD.
Gruiurile Purcarilor /p.: rpSM
  pHAf n$pKapHA^, DȚR. 1579,
  ȘDSR. 205. Et. gru/u + porcar
  sm. . porcar, d. It. porcari,
  SD.
Grumadz on..- Iwn rp8Mas, DML.

        I

Hăești (p..* Xhnp(H), DȚR. 1509,
  Decemvrie 5, ASI. ș. NDSR.
  317. Et. poate d. Aă/, Aă/, intr.

  1499, BDȘM. II, 425. Et. gru-
  madz ml. p. grumaz sn. 1. gât,
  ceafă, 2. ridicătură de deal, cf.
  alb. grumaz, d. It. pop. gru-
  mu^.
Grumădzești : rp8A\xsnpn,
  DML, 1613, GSL XX, 206 ș.
  forma rpSAsaanpH, DML. 1445,
  CDM. II, 231. Et. Grumadz,
  Grumaz v. Grumadz.
Grupșoară^o.. rp8ntuoap(x),DȚR.
  1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162.
Gureni/p.: r8p-kHn, DȚR. 1622,
  ȘDSR. 421. Et. gurean, sm.
  vânt de răsărit, DLR. cf. sl.
  rophHx sau guran «șalău, DLR.
Gureș ou..* GwMa royptmh, DML.
  1495, BDȘM. II, 79. Et. gure^
  adj. vorbăreț, limbut, DLR. d.
  gură d. It. guZa.
Gureșii (p.: r8pnpn, DML. 1623,
  GSL XXII, 154. Et. gură, v.
  Gureș.
Guroae on.: r8pwa/, DML. 1643,
  SDO. Nr. 78. Et. guroae aug.
  din gură, d It. gu/a.
Gutăe on.: r8Thf, DȚR. 1598,
  BAR. XL-82. Et. gu/ăe, gu/ufe
  sf. pom roditor, poate d. gr.
           DLR.
Gutești Zp..- rSunpn, DȚR. 1499,
  Vr. 133. Et. GuZ satul lui
  d. guZ, sm. porumbel, DLR. d.
  bl. ryitaMb.

[

  a îndemna boii (vacile) să tragă,
  a mâna (oile), a goni fiarele la
  vânătoare (cu gonaci), DLR.

h&t-hot

I

166

Hăitău on.: XxnTx8, DȚR. 1628,
  ȘDSR. 441. Et. hâdaU-hâda^
  sm. om care hăituește șl scoate
  fiarele sălbatece p. vânat, DLR.
  d. hâdă, d. ung. ha//a.
Halângă 1^. .* XaA^H^^, DȚR.
  1620, ȘDSR. 440. Et ha/angă,
  sf. 1. tufiș, tufăriș mărunt, 2. vie
  cu viță mare, DLR., SD. d. sl.
  ya^ra.
Hălășteu %).: XxAxuMS, DȚR.
  1597 Apriiie 1, ASI. Et hă/a-
  yfân, v. cuv. în CCR.
Hămeiu(p. . Xx^fM, DȚR. 1591
  Iunie 16, CEK. Et hame/n, v.
  Fântâna Hameiului, în OTR.
Hândrești /p.: XxHApnp(n), DML.
  1490, BDȘM.I,385.Et//and?ă,
  satul lui d. handră sf. < zdrean-
  ță, DLR. d. ung. Aandrd.
Hăneștti (p..- Xxaf^uH, DML.
  1546, GSL XXI, 93. Et hâne^c,
  adj. ce se ține de Han și e
  supus lui, DLR. d. han, v. cuv.
  în CCR.
Hangu %?.: MonacTMpx WT XaHrSc
  mănâsdrea de/a h/angu, DML.
  1458, BDȘM. I, 6. Et hang,
  sn. ison, acompaniement, d.
  ung. hang.
Hărăgești (p.; X^p^v^H, DML.
  1649 Martie 15, BAR. dc. Dnc.
  pc. 106. Et h/arag, satul lui,
  poreclă din harag, băț înfipt în
  pământ de sprijinit vița sau alte
  plante agățătoare, din gr. x^pas,
  -xoț, ngr. x^xai.
Harbuz on.: HHKMTa XapcȘa,
  DML. sc. XVI, TDSR. 544, Nr.

 527.  Et harbuz sm. pepene
 verde, d. tr. harbuz.
Hârcul on..' XpxKSa, DML. 1623,
  GSL XXI, 154. Et harc sm.
  poate o poreclă p. cel care
  răsuflă cu greu, d. a hârca/,
  onmp.
Hareș on.: Xapttu nspraptoa,
  DȚR. 1622 Ianuarie 15, CEK.
  Et hare^ c baros, lână de me-
  rinos colorată, DLR.
Hărtăgan on.: CTam Xxpm-
  rawx, DML. 1445, CDM. II, 226.
  Et har/agan sn. - iatagan, DLR.
Hârțea on. .* X&p^t, DȚR. 1628,
  ȘDSR. 440. Et. poate d. hâr/a
  sn.. ar/ sn. timpul când se mă-
  nâncă carne și Miercurea și
  Vinerea, ca și în săptămâna a
  zecea înainte de Paște, a brân-
  zei, SD.
Heîgiul on..- Xta^Sa, DML. 1643,
  GSL III, 211. Et he%ye sf. ne-
  văstuică, d. mg. ho/gg.
Herbente /p.; X^pK-kwTt, baltă,
  DML. 1623, dar în D. este cu
  altă cerneală, GSL II, 311. Et
  herh/n/e hcrbhde, adj. d. It.
  ^roen^.
Horjeanul on..* Xop^mSa, DȚR.
  1622 Ianuarie 15, CEK. Et hor/
  sm. râpă, pietriș, DLR. savură,
  nisip gros, SD. cf. ung. horz-
  ^o/n/, SD.
Hotărani /p.; MOwacTHp WT X<^-
  TxpaHH K mana.ydrea de/â //b-
  /arang DȚR. 1624 Ianuarie 11,
  ASI. Et d. ho/ar, v. cuv. în
  CCR.
Hotărască /p.; X^ThpacKa, DȚR.

167.

I

hoMzt

  159ă Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162. Et d. ho/ărf,
  v. cuv. în CCR.
Hotăroasa /p.: XoThpcaca, DȚR.
  1586, ȘDSR. 248. Et d. Ao/ar,
  v. cuv. în CCR.
Hoțilă on.: X<mna(x), DȚR. 1577
  Iulie 28, ASI. ș. GSI. VI, 163.
  Et Ao/.
Hoțul on.: XonSa, DȚR. 1598,
  BAR. L-18, DML. 1604, GSI.
  XXI, 147 ș. near/. Et
  ^o/.
Hrănești /p. : ^pxHnpH, DML.
  1495, BDȘM. II, 63. Et /Vrană,
  d. Arană, v. cuv. în CCR.
Huhurez on.: x^X^P^, DȚR. 1497
  Aprilie 1, ASI. Et Au/zure^
  sm. o pasăre de noapte, un fel
  de bufniță, orig. onmp.

Huhurezi /p.: ySySptaH, DȚR.
  /1535 Mai 15, cs. CDB., DML.
  1624. TBK. III, 401. Et pl. d.
  AnAurM v. Huhurez.
Hulpe v. Vulpe.
Hulturești v. Vulturești.
Humă (p.: yȘMA, DȚR. 1556,
  HCT. VIII, 576. Et humă,
  sf. clisă, o specie de argilă, d.
  ngr. x"^, SD.
Hurdugii (p..- y8pA8u<H, DML.
  1622 Martie 22, CMSG. Et. //nr-
  cfopea, satul lui, d. ^urcftzca,
  a zdruncina, a zgudui, onmp.
Hurez (p.x^P^, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. ș. xSp^sH,
  DȚR. 1631 Aprilie 20, BAR.
  dc. Dnc- pc. 254. Et. /zare? *
  Ău/zure^ sm.: pasăre de noapte
  răpitoare din familia bufnițelor.

laderă on. ; MHyaM
  DML. 1559, GSI. XIX, 42. Et
  redieră sf. o plantă agățătoare,
  d. It. Aetfera.
Iapă /p. $. on. .* IUna, DML. 1606,
  GSI. XXI, 10, ToaAtp Anx,
  DML. 1610-1620, BAR., PA.
  176. Et fapă sf. d. It. a</ua.
lazul Iul Coțofană /p.: Cras
  K^nozțsaHox, DML. 1533, GSI.
  IX, 20. Et. p. Co/o/ănă, v.
 cuv. în OTR.
Împuțita (p.: ^nStxHTa, DML.
  1593 Martie 16, ASI. ș. forma
  ilMn8nnTa, DML. 1495, BDȘM.
  II, 39. Et ânpu/% sm. care
  începe să pută, stricat, puturos,

  d. vr. d. It. znzpu/e^co, DLR.
 Inferată Vp.: Dt. -^zjszpaTtw, DȚR.
  1563, HCT. VIII, 580. Et. zn-
  /zera vr. a aplica fierul roșu,
  pe trupul cuiva, pe un arbore
  etc. d. /zer, d. It. z^/ranz.
Înfundată v Ufundata.
Inșiratele /p..* ^MJHpaTzaz, DȚR.
  Et. znyzra/ așezat, rânduit în
  șir, aliniat, d. zh yzr, DLR.
Ispas on.: DȚR. 1599 August 4,
  F. CIR. Et. /apaș, sm.: sărbă-
  toarea înălțării lui Hristor, d.
  sl. HcnacTH.
Izlaz %?.: Hsaaa, H3M38A, DȚR.
  1587, ISD. V, 433. Et. v. iz-
  laz, în CCR.

izv-l'g

I

168

Izvoară (p.: HaRoap^, DȚR. cc.
  1532, NDA. 56 ș. forma Hs-
  K$p;R, DML. 1616, SDSR. 354.
  Et. pl. rzvoară, d. /^oor, v.
  cuv. în CCR.
!zvo(a)ră v. Izvoară.
Izvo(a)re!e (p.:           DȚR.
  1486, PDȚR. I, 354. Et. ^oor,
  v. cuv. în CCR.
Izvor (p.; Hasop, DȚR. 1588,
  ȘDSR. 276. Et. fmor, v. cuv.
  în CCR.

Izvoranul on..- H3K0pan8a croa-
  HHK, DȚR. 1496 Aprîlie 14,
  ASI. Et. dela izvor, d. r^oor,
  v. cuv. în CCR.
Izvoreni /p..- HaRcp^xx, DȚR.
  1425, PDȚR. I, 146. Et. f^oor,
  v. cuv. în CCR.
Izvorul Puturoasei /p.. HsR^pSa
  IlSTgpwaMR, DȚR. 1586, ȘDSR.
  248. Et. fzoor, v. cuv. în
  OTR. -Ț- 2^u/urodM, v. cuv.
  în CCR.

Jamănul on.: IlRan ^KaMRHSA,
  DML. 1603, GIZ. I, 2, 13. Et.
  geamăn, v. Geamăna.
Jamără v. Geamără.
Jamiri (p..- ăKaaaHpH, DML. 1472,
  CDȘM. 77. Et. /amă^ rtm. p.
  Zamăn, ml. p. geam/n, ggg-
  măn, v. Geamăna.
Japiul on.: )Kannsa, DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et. yă/xu sn.: așter-
  nut de sub șea, DLR. sau /ăp/u=
  1. găman, 2. ciocoiu, DLR.
Javra on.: iKaspa, DȚR. 1630,
  AS. eps. Buzău, X-9. Et. /aoră,
  sf.: termen de ocară pentru
  câne, câne bătrân care nu latră,
  câne prost care latră mereu în
  vânt, câne rău care mușcă,
  DLR.
Jemerești v Jeminești.
Jeminești (p.: ăKtMHHupH, DML.
  1447, CDM. II, 288, rtm. xo-
  Aupnpîw, DML. 1470, BDȘM.

   I, 145. Et. Geamănă, satul lui
  v. cuv.
Jenune v Genune.
Jerdenii /p.: ăKtpA^n'H ș. ăKtp-
  AAHtH, DML. 1648, GIZ. II, 2,
  152-153. Et. _7erc%e^/erc#e, v.
  cuv. în CCR.
Jeredzea (p. : ăKfpts-k, DML.
  1411, CDM. 1,81. Et. Jeree&ea,
  sf. ml. p. g/re^ea, dm. lui gr-
  reacfa, șiră (de fân, paie, bucate),
  grămadă, DLR.
Jidani (p..- 2KHAann, DML. 1644,
  BCMI. VIII, 44. Et. /nTan, sm.
  1. nume popular (adesea cu în-
  țăles disprețuitor) dat Evreilor,
  2. corb de noapte, DLR. d. sl.

Jigălie (p..' iRurnau, DML. 1495,
  CDȘM. 193. Et. poate d. //-
  ga/a, sf.: frigare, sulă, d. rs.
  wxrajio, sau poate d. Ț/gă/ife,
  un dans popular, DLR.
Jigărenii /p.: 3KHrxp-knîH, DML.
  1439, CDM. II, 41. Et. d. /r-

169

I

)lMac

  garanfe, sf. ml. p. /fganfe, 1.
  insectă parazită (păduche, ploș-
  niță, etc.), 2. dihanie, jivină,
  animal (mai ales fabulos)), DLR.
  d. sl. xaraHHte, DLR. sau d.
  //garafe, o boală a cânilor, fig.
  câne urât, SD. d. ung. zyfgara,
  SD.
Jitiianu! fp.; 7KHTmanȘa, m-re,
  DȚR. 1627, BAR. XLII-36. Et.
  poate d. /fffune, sf. istorie, în-
  tâmplare, pățanie, DLR. d. sl.
  MHTHM.
Jiumetate v. Jumătate.
Jometate v. Jumătate.
Joseanul on.: TKoctmȘa, DȚR.
  1620, GȘl. XXI, 218. Et. /oMn,
  v Gtoseni.
Jugăreni //).: ^Sr(x)p-kHH, DȚR.
  1652, NDA. 222. Et. poate d.
  /ugar, adj. de jug, care poate
  fi pus la jug, DLR. care trage
  la jug. SD. Et. /np, d. It. /n-
  gwn.
Jute$tH(p: TKBAnptH, DML. 1437,
  CDM. I, 520. Et. /tz/ca, sm.
  poate d. juli. a râni, a roade, d.
  bl. wyj)na.


        Jumătate on.: ^K8A^xTaT^, DML.

  1480, BDȘM. I, 246 ș. formele:
  7KoAMTaTt, DML. 1492, CDȘM.
  161, iKMAMTATf, DML. 1407,
  CDM. I, 56, mSMXTAT't, DML.
  1415, MOD. 6, MSMrraTt, DML.
  1404, CDM. II, 625, vMMATATf,
  DML. 1600 Martie 20, BAR.
  dc. Dnc. pc. 106. Et. v. Ju*
  mătate, în CCR.
Jumătătenii fp. . TKoyMXTxn^-
  n)n, DML. 1492, CDM. 161 $.
  forma țtMMZRTxn^HH, DML.
  1600 Martie 20, BAR. dc.
  Dnc. pc. 106. Et. /umafafe, v.
  cuv.
Jumetate v. Jumătate.
JungheatuJ on : 7K8Hf"kT8a,
  DȚR. 1614 Mai 19, ASI. Et.
  d. /tzngTieaf, ă, împuns sau
  ucis cu cuțitul sau cu alt in-
  strument tăios, d. It. /ogd/o,^
  dre.
Jupânent fp.; Hi$nxnmH, DȚR.
  TC. III, 81. Et. /tzpân, v. cuv.
  în CCR.
Jupănești fp.: 2KSnxnnpH, DȚR.
  1486, PDȚR. I, 354. Et. Țapan,
  v. cuv. în CCR.

Lac fp.: DȚR. 1613, ȘDSR. 335.
  Et. fac, v. cuv. în CCR.
Lacul Batiștilor fp daKSa Ea-
  THtpHAop, DȚR. 1570, ȘDSR.
  177. Et. fac, v. cuv. în CCR.
  + 6a%yff, pl. d. 6afAfe, sf. curte,
  ocol, ogradă, DLR. ș. SD. d.
  6afe, d. It. pop. 6affere.

Lacul Brațului fp.i daK$A Epa-
  TȘaoR, DȚR. 1566 Iunie 27,
  ASI.
Lacul Colunului fp.: ăaKSa Ko-
  A$nSA0K, DȚR. 1567, ȘDSR.
  158. Et. v. Colun.
Lacul Fetei %p.: /laKSa
  DȚR. 1613, ȘDSR. 334. Et. p.
  /âfă, v. Fătoae.

Lacu! Geamăn /p.. danga țla-
  <wxn,DȚR. 1566, BAR. LXXIV-
  182. Et. v. lac, în CCR. ș. Gea*
  mana, în OTR.
Lacul Păltinișului /p : danga
  naxTHHHtugaon, DȚR. 1583 Mai
  7, cs. CDB. Et. p. pâ/#nv, sn.
  pădure cu paltini, d. paZfrn,
  d. It. p/a/anns.
Lacul Răchiților /p . danga pn-
  nmțHaop, DȚR. 1587, ȘDSR
  260. Et. v. răchită, în CCR.
Lacul Rătundu (p.: da nț-a P^-
  TyttAy, DȚR. 1610, VT. 257.
  Et. v. Lacul ș. Z?afandu, /
Lacul Samarului /p.. danga Ca
  Mapgawn, DȚR. 1583 Mai 7,
  cs. CDB. Et. /ac + gamar, v.
  lac ș. sămăruș, în CCR.
Lacul Șarpelui %?. r danga 3Mi
  Mg, DȚR. 1608, ISD. VIII, 271.
Lacul Viezuniilor /p : danga
  EuagmHaop, DȚR. 1563, HCT.
  VIII, 579. Et. /ac + ofe^un/e,
  sf. o/xu/nă, ascunzătoarea pe
  care și-o face fiara în pământ,
  d. o/Mure, v. Vezurari.
Lăcustă v Lăcustă.
Lăcustă on..- dxngCTA, porecla
  lui Ștefa^ VI, domn al Moldo-
  vei, nepot de fiu prin tatăl său
  Alexandru al lui Ștefan cel
  Mare, DML. 1546 Aprilie 16,
  BAR. Dnc. ș. ms. rom. 5235,
  a^ngcTa^ DML. 1546, CCFR.
  mș. Mărășăști ș. forma aangrrx,
  DML. 1546, GIZ. I, 1, 72. Et.
  /acu^/ă, sf. o insectă ortopteră,
  d. It. /acM/a, RDW.
Lăcusteni /p..- dxngcT-knH, DȚR.

  1620, ISD. VIII, 166. Et. Za.
  cmy/a, satul lui **\ v. cuv.
Lăpadat v Lepădat.
Lapte-Acru on. ; ^anTf-dnpg,
  DȚR. 1607, BAR. XLL7, raw-
  roptt danTH-dnpg, DML. 1620,
  AIR. I, 181. Et. /ap/c, sm. d.
  It. /ac, /ac/Zf + acra, adj. d. It.
  pop. acru^.
Larga (p. $. on. : Dt. na wn^p-
  tutu dapvHtn^/a o6âr^/a Zar-
  pre/, DML. 1469, BDȘM. I,
  136, dapra, DML. 1570 (?), CU.
  XVIII, 179. Et. /a/p, a, adj.
  d. It. /argu^.
Lărgșor /p.: dxprujop, DML.
  1592, MCR. 229. Et. Zărgu^or,
  adj. dm. lui /a/p, v. Larga.
Larguî /p..- daprga, DML. 1591,
  MCR. 229. Et. Za/p, v. Larga.
Lațatut on. .* datțaTga, DȚR.
  1512-1521, TDSR. 241. Et. Ză-
  /a/, adj. cu /a/e, șuvițe de păr
  care atârnă nepieptănate și ne-
  spălate, DLR.
Laudat v. Lăudat.
Lăudat on.d^g^a r, DȚR. 1492,
  BAR. PA. 206 ș. forma aagAaT,
  DȚR. cc. 1517-1521, NDA. 44.
  Et. Zauc/a/, d. Zauc/a, vr. d. It.
  Zandare.
Laur on..' daoypx, DML. 1443,
  CDM. II, 119, f. aagpa, DML.
  1600 Martie 20, BAR. dc. pc.
  106. Et. Zaun, sm. o plantă
  otrăvitoare, d. It. Zaurtz^, RDW.
  ș. SD.
Lazuî Zp.dasoya, DML. 1497,
  BDȘM. II, 99. Et. v. iaz, în
  CCR.

171

I

lazlog

Lazul Cârstiian (p.. das8a Kpx-
  cTHțaH, DȚR. 1535, SAHV. 9.
LazutTunsului /p : AaaSa T8tt-
  c8acs, DȚR. 1567, ȘDSR. 158.
  Et. Zaz v. laz, în CCR. + /un^
  d. /unrZe vr. d. It. /oncZere.
Leahul on. : d^y8a KOMHtuM,
  DML. 1605 Aprilie 30, BAR.
  Dn. Rosetti-Soiescu. Et. /eaA
  v. cuv. în CCR.
Lecurlci : drK8pw^x, DȚR.
  1628, ȘDSR. 440. Et. Z/cur/c/,
  sm. un fel de gândac, d. ZTcurA
  Zfcarr, cf. It. Zucere, gr. ^svxd?,
  vgrm. ^e, RDW. ș. SD.
Leneșa on. .- dtHrtua, DML.
  1570 (?), CU. XVIII, 178. Et.
  Zene^, ă, adj. d. /ene, d. sl.
  A^Hh.
Lepădat on..'              DȚR.
  1557, ȘDSR. 135 ș. forma ax-
  nx^aT, DȚR. 1471, PDȚR. I,
  273. Et. Zepăc/a/, adj. aruncat
  ca inutil, avortat, SD. d. Zepăda,
  d. It. ZapnZb.
Lepăduță on. : arnxA8[țx, DȚR.
  1620, ȘDSR. 408. Et. ZepatZuZă,
  adj. dm. lui Zepăr/a/, v. Le-
  pădat.
Leș (p. .* aaux, DML. 1431, CDM.
  I, 317. Et. Zey, sm. cadavru, d.
  tr. Zes, cf. bl. Jieun. și srb. Jieui
  sau mai probabil d. Zey, sn.
  pândă, SD. d. ung. Ze^, SD.
Leucă on.: af8nx, DȚR. 1479-
  1480, BRB. 155, Nr. CXXIV,
  ,A,8MHTp8 a(8Kx, DML. 1636,
  GIZ. II, 1, 212. Et. Zeucă, sf.
  o piesă dela car, d. grm. ZercA^e,
  prin ung. ZoM, SD.

Leul on..- lwn ar8a, DML. 1554,
  HAI. I, 1, 67, a(8a, DȚR. 1627,
  ȘDSR. 437. Et. Zeu, sm. cel
  mai puternic animal felin, d. It.
  /eo.
Leurdeni Zp.; at8pALnH, DȚR.
  1591, VP. 231. Et. Zeurda, satul
  lui d. Z?ur<Za, sf. o plantă li-
  liacee, SD. cf. It. ZurzcZu^, a,
  SD.
Leuștean on. ; at8tp*kH, DȚR.
  1579, CCFR. mș. Bezdadu. Et.
  ZeuyZean, sm. o plantă umbe-
  liferă, d. ung. Zej/yan, SD.
Llmbă-Dulce on.. an wKd-Aoyaqf,
  DML. 1433, CDM. II, 650. Et.
  Z?m6ă, sf. d. It. Zrnpua + cfuZce,
  adj. d. It. cfuZcM.
Lindinestl (p- annA""npw, DȚR.
  1652, NDA. 222. Et. Z/nrAna
  sf. ou de păduche fixat pe păr,
  SD. d. It. Zentfo, Zenc/en^, SD.
Lingurișeștil aHnr^pnu)npiH,
  DML. 1542, GIZ. I, 64. Et. d.
  Z/ngură sf. d.lt. ZfnguZa, RDW.
Lipan on.: ann4Hx, DȚR. 1626,
  Vr. 290. Et. Zfpan sm. 1. o
  specie de pește, un fel de
  păstrăv mai mare, 2. brusture,
  1. d. srb. Jimian, 2. d. bl. ^neHb.
Lipcă Zp..' annK&, DML. 1645,
  BCI. X, 43. Et. Zrpcâ adv. cf.
  a te ținea Apcă, de cineva, a
  te ținea mereu de el, noroiul
  se prinde Zfpcă de ghete.
Logofetenii Zp. : aoro^fT^HÎH,
  DML. 1634 Martie 12, AS. F.
  Nr. 8. Et. ZbgoZaZ, satul lui,
  v. cuv. în CCR.

iop-măc

I

172

Lopată o/:.: MHy8A AonaTx, DML.
  1546, GSI. I, 214. Et. /opa/ă,
  sf. d. sl. A«naTd,
Lotreni /p.A^Tp-knn, DȚR. 1505
  Iunie, ASI. Et Zo/ru, d. /orru
  sm. = hoț, d. grm. Zb/Zer, SD.
  prin sl. AOTpx.
Luciul /p-; A^'fioY''^ Iac, DML.
  1409, CDM. I, 75 și A8f<8,
  DML. 1447, ibid. II, 288. Et.
  /ocru adj. neted și lucitor, SD.
  d. vr. /ucf, d. It. /uce^co, SD.
Luminata %?. .* Dt. 8 spxy A8MH-
  HdTfH c /a obâr^/a ZumfnaZef,
  DML. 1448, CDM. II, 316. Et.
  /umfnaZ,-ă adj. d. /umZna, d.
  It. Zumfno, M are.
Lumineni Zp.: AȘMHwkHH, DȚR.
  1424, PDȚR. I, 140 ș. forma rtm.
  AȘAiupAHH, DML. 1435, CDM.
  I, 403. Et. d. /uznfnă sf. d. It.
  Zumfna.
Lumiriani v. Lumineni.
Lună on..- A8na, DML. 1467,
  BDȘM. I, 122, CA8st rocnoACTBd
  MM d8mn qa8tn8 3a pctuin c
  ^/uge/ efomn/e/ me/e Zunn
  ceau^u cZe royn, DȚR. 1659 sau
  1661, BAR. LXIX-126. Et. /ună,
  d. It. /una.
Luncă (p.: A$nKx, DML. 1653,

  GSL III, 186. Et. /uncă v. luncă,
  în CCR.
Lungani Zp..- A8nrann, DML.
  1439, CDM. II, 52. Et. /ungan
  adj. om prea înalt și slab, SD.
  aug. d. /ung, d. It. /ongus.
Lungeani Zp-: A8Hpann, DȚR.
  1475, PDȚR. 1,290. Et. d. /ung/,
  vr. d. /ung, d. It. /ongu^.
Lungii (p.: A8npiH, DȚR. Matei
  Basarab, BAR. LVIII-33. Et.
  /ung, v. Lungani.
Lungul on..- A8nr8A, DȚR. 1521
  Iulie 4, ASL, DML. 1522,
  CDȘV. 407. Et. v. Lungani.
Lupan on.: A8nau, DȚR. 1613,
  ȘDSR. 344. Et. /upan adj. ș.
  sm. 1. de culoarea lupului,
  2. pui de lup, SD. d. /up, d.
  It. /upu^.
Lupești /p.: Ao^napt, DȚR. 1587,
  ISD. V, 433. Et. Zugu, satul
  lui d. /up, d. It. /upM.
Lupii /p. : Dt.pl. A8nHA^p, DȚR.
  1566, BAR. LXXIV-182.Et. v.
  Lupești, în OTR.
Lupșor on.: A8mnop, DML. 1642,
  GIZ. II, 2, 12. Et. /upyor sm.
  dm. d. /up, v. Lupești.
Lupul on..- A8n8A, DȚR. 1490,
  PDȚR. I, 391. Et. /op, v. Lu-
  pești.

Măcău on. .* MHy8AX Mxnx8,
DML. 1497, BDȘM. II, 109.
  Et. macău sn. ciomag, SD-, în
  ung. /naZo . bunică 1. c.
Măceș on.; Mx^au, DȚR. 1583

   Mai 7, cs. CDB. Et. macey,
mac/ey sm. trandafir sălbatec.
Măciucă on. ș. (p. MAmoKx,
DML. 1439, CDM. II, 52; Mn-
^Mx(x), DȚR. 1581, ȘDSR. 222,

173

î

m&c-m&g

  MxqMKx, DȚR. 1589, IIB. 338
  Nț. IU,           DML. 1614
  Martie 30, BAR. Dnc. pc. 259,
  Mx*i8Kz, DML. 1598 Martie 20,
  BAR. Dnc. pc. 64. Et. măcfucă
  sf. baston (băț) gros cu o um-
  flătură la capăt și care se în-
  trebuința și ca armă de războiu,
  SD. d. It. ma/Zeuca.
Măciucar on. .* MxqK<Kap, DML.
  ante 1572, GSL XIX, 77. Et.
  măcfucar, sm. măcfucay, călău,
  SD. d. măciucă, v. Măciucă.
Macra v. Macrea.
Macrea on..- Maxp k, DȚR. 1485,
  PDȚR. I. 350 ș. forma Maxpa,
  DML. 1632 August 28, cs.
  CDB. Et. poate d. macru, "" a,
  adj. carne slabă sau fără gră-
  sime, vorbind de carne tăiată
  și destinată mâncării, SD. d. It.
  macer, macra, SD.
Măduiari Zp..- DȚR. 1665, ȘDSR.
  564. Et. măcfu/ar, sn., membru,
  SD. d. It. mec/u/Zar/y, SD.
Măgura Bodiciuiui . dthrspa
  BfA'H^AOK, DȚR. 1581, ȘDSR.
  222. Et. p. măgură, v. cuv.
' în CCR.
Măgura Borduhuîui /p. ălk
  rSpa B^pASy^K? Măgura ^or-
  c/uAu/uf, DȚR. 1598 Septem-
  vrie6, BAR. cs. Dnc. pc. 162.
  Et. p. Măgură, v. măgură,
  în CCR., p. Borduh ^6orr/uAc
  6ur<7uA < 6urdu^ diferite părți
  lăuntrice din corpul animalelor,
  având forma unui sac, precum:
  peritoneul, bășica, stomacul,

  prin anal, pântece mare de om,
  poreclă.
Măgura Căcată on.: MxrSpa
  KxKATx, DȚR. 1595, CCFR.
  mș. Negoiu. Et. măgură, v.
  cuv. în CCR. + căca/, ă, d.
  căcă, d. It. caco, arc.
Măgura Cotiiașului (p.. MxrS-
  pa K^TttamcK, DȚR. 1620 Mar-
  tie 9, BAR. achz. 1945. Et. p.
  Măgura, v. Măgură, în CCR.
  p. CoMay e co/eray, sm. dm.
  d. co/er, câine mic, cățeluș.
Măgura cu Cruce Zp.. Mzr8pa
  cxc KpSnț, DȚR. 1585, ISD.
  V, 173. Et. măgură, v. cuv.
  în CCR. + cruce, sf. d. It. crux,
     CM.
Măgura Dudului Zp. . ălzrspa
  ^.SASaoK = Măgura Durfu/u/,
  DȚR. 1598 Septemvrie 6, BAR.
  cs. Dnc. pc. 162. Et. p. Mă-
  gură, v. Măgură, în CCR.
Măgura Inurifor Zp.: ăixrSpa
  Hn$pnA0p, DȚR. 1595, CCFR.
  mș. Negoiu. Et. p. rn, sn. plantă,
  d. It. ZZnZum.
Măgura Moșilor Zp. . MxrSpa
  ăI«ujHA0p, DȚR. 1598 Septem-
  vrie 6, BAR. cs. Dnc. pc. 162.
  Et. v. Măgură și moș, în CCR.
Măgura Obedelor (p.. MxrSpa
  Gtls'kAfAop, DȚR. 1585, ISD. V,
  173. Et. măgură, v. cuv. în
  CCR. + pl. o6ede, d. o6ada,
  sf.: dibă, butuc, tumurug (de
  prins picioarele deținu ților), SD.
  d. Sl. OMAX, OMAh-
Măgura Plopul (p.: Ha Mxr8-
  p^y IlAcnoyAh c/a Măgura PZb-

Ht&g-mM

I

174

  pu/, DML. 1411, CDM. I, 81,
  Nr. 29. Et. p. p/bp, d. It. po-
  pu/us.
Măgura Scaunului (p.: AIzrspa
  GKaSHSawK, DȚR. 1581, ȘDSR.
  222. Et. p. ^caun, sn. d. It.
 scamnum.
Măgura Surpată /p. :
  CspnaT(x), DȚR. 1598 Sep-
  temvrie 6, BAR. cs. Dnc. pc.
  162. Et. p. Măgura, v. mă-
  gura, în CCR., p. ^urpa/, ă,
  cf. ^u/pa/, ă, prăbușit, năruit,
  d. It. ju/pere.
Măgura Vornicului /p.: Mhrs
  pa RopuHKSAOR^ Măgura Pbr-
  n/cu/u/, DȚR. 1598 Septemvrie
  6, cs. BAR. Dnc. pc. 162. Et.
  v. măgură ș. vornic în CCR.
Măgurele lu Leaotă /p. : Mz-
  rgpMf aga^WT^ DȚR. 1610
  Ianuarie 9, ASI. Et. măgurea,
  dm. d. măgură, v. cuv. în
  CCR.
Măgureni /p.; MArSp*knn, DȚR.
  cc. 1482-1507, BRB. 301, Nr.
  CCXLV. Et. Măgură, v. cuv.
  în CCR.
Mal /p..- Ala a, DȚR. 1445, PDȚR.
  1,208 ș. ar;. MaaSA, DȚR. 1483,
  ibid. I, 339. Et. v. mal, în
  CCR.
Mălăescul on.; MzAztcKoyA,
  DML. 1495, BAR. CCXIX-1.
  Et. Mă/a/u, fiul lui v. cuv.
Mălăeștii /p.; AIzAzn^tm, DML.
  1607, GSI. IX, 74. Et. Mă/a/u,
  satul lui *^, v. cuv.
Malai v. Mălaiu.
Mălai v. Mălaiu.


        Malaiu v Mălaiu

Mălaiu on.: MzAaK*, DML. 1574,
  SDO. Nr. 10 și formele: Maaaw,
  DML. 1507, CDBV. 98, DȚR.
  1512-1521, TDSR. 241; MzaaH,
  DML. 1600-1605, CU. XVIII,
  68, a\zAaM, DML. 1631 Iunie
  18, CMSG. MaAaM, DȚR. 1525,
  HCT. VIII, 183. Et. mă/a/u,
  sn. meiu, planta graminee care
  era folosită la noi pentru pre-
  parea mămăligei, înainte de in-
  troducerea porumbului, d. It.
  nn//um.
Malaiu-Mare on . CMwz Alaaa-
  Mz A\apf # /ru/ /uf Ma/a/u Mare,
  DȚR. 1624 Fevruarie 12, CEK.
  Et. mă/a/u, v Mălăescul.
Maldăr on.: AfaAA^p, DȚR.
  1501 Decemvrie 15, ASI. Et.
  maMăr, sn. snop de fân, stuf,
  coceni, vergi ș. a., d. mgrm.
  maMer, SD,
Măldărești (p.; AIzAAzpnpu,
  DȚR. 1504 Iunie 15, ASI. Et.
  Ma/dar, v- cuv.
Malul v. Mal.
Malul Oriei (p.. AldaSa OpAfB,
  DȚR. 1546, ISD. XI, 98. Et. p.
  Ma^ v. cuv. în OTR.
Mălurel/p.: AIzaSpfA, DȚR. 1500
  destinatar un Stan, ASI. Et.
  mă/ure^ sn. dm. lui ma^ v.
  Mal.
Mălurenii /p.. dlzASp-kmH, DȚR.
  1494 Martie 16, ASI. ș. forma
  AMASptHH, DȚR. 1456, PDȚR,
  I, 234. Et. pl. ma/ur/, d. ma^
  v. cuv.

175

I

mal* măr

Mâhni (p.: MaaSpt, fRaaSptaop,
  DML. 1533, GSI. IX, 20. Et.
  pl. ma/ur/, d. ma/, v. Mal,
  în OTR.
Mândrea o/?..- MnnAP*a, DML.
  1433, CDM. II, 650. Et. man-
  dru, adj. d. sl. M^APx.
Mândrești (p. .- MxHApnpH, DML.
  1502, BDȘM. II, 201. Et. Mân-
  dru, satul lui d. mândruță,
  v. Mândrea.
Mândrul on. ș. (p.: UxauR IRxn-
  APSa, DML. 1502, BDȘM. II,
  201, DML. 1621, AIR. I, 112.
  Et. mândru, v. Mândrea.
Mândzați v. Mânzați.
Mândzești Zp. .- MxusfuiH, DML.
  1653, CU. XXIII, 234. Et.
  mândz, sm. ml. p. mdm?, d. It.
  mandm.y.
Mândzul on.; Hsam âiMHsȘa,
  DML. 1448, CDM. II, 737. Et.
  mând?, ml. p. mân^, d. It.
  mandfmy.
Mângănarlul on . ^upa dlzn-
  rxnap)CA, DȚR. 1578, IIB. 51.
  Et. mangânar vrăjitor.
Mânjești! Zp.: MZHh^npiH, DML.
  1400, CDM. I, 31. Et. Mân/ea,
  d. mân/f, vr. a păta, a mur-
  dări, SD. d. sl. MaaaTH.
Mânzatui on..- Mxn3aTSA, DML.
  1629, TBK. III, 409 ș. DȚR.
  Alexandru Coconul, F. CIRM.
  Et. mân^aZ, sm. vi [el în etate
  de vreun an, SD. d. mân^, cf.
  ș. alb. ma^aZ, SD.
Mânzați Zp.: avMHsatțH, DML.
  1434, CDM. I, 386 ș. forma
  MXHsanîH, DML. 1489, BDȘM.

   I, 371. Et. Mdm?df, satul lui
  v Mânzatui.
Mânzea on..* A\xnât, DȚR. cc.
  1462-1463, BRB. 104. Et. mânj?,
  d. It. mand/my.
Mărăcineni Zp. : a\xpxtHnt:nH,
  DȚR. 1626, BAR. L-13. Et.
  A/dZdcmedntr, satul lui d.
  mâracZne sm. tufă ghimpoasă,
  d. it. mdrrucmd, SD.
Mărăcini Zp. .- A'" Aizpx'tHHH,
  DȚR. 1619 Decemvrie 8, cs.
  CDB. Et. mâracZne v. Mără-
  cin^ni.
Mărăței /p. : atxpn;(H, DML.
  1613, GSI. VIII, 251. Et. pl. mâ-
  râ/er sg. sm. mareZe^ dintr'un
  dm. d. măraZ, sărac, sărman,
  nenorocit, d. it. ma/e /jd6du^,
  poate prin it. maraZo.
Marele on..- TodA'P a\ap(A^, DML.
  1490, BDȘM. I, 387. Et. adj.
  art. mare, It. mare, RDW. d.
  vgm. sau gep. mârZ, SD.
Mărgeîat on..- ToaAtp MxpuMaT,
  DML. 1612, GSI. VIII, 248.
  Et. marge/aZ adj. împodobit cu
  mărgele, la oi, lână creață ca
  niște mărgele, d. mărgea d. It.
  margeda v. ș. Margeiat, în
  OTRS.
Margină on. ș. ^9..- Iwn Map-
  UHn(x), DML. 1588, GSI. XXI,
  119, formele: ml. asapWHHM,
  DML. 1452, CDM. II, 432, $.
  rtm. on. atapmwpf, DML. 1522,
  CDȘV. 385. Et. marg/nă, mar-
  grne, sf. d. It. margo, InM.
Mărgineni Zp..- At^p^Humn, DȚR.
  1541, BAR. CCI-4, MxpuHtuHH,



1%

  m-re, DȚR. 1570, BAR. XL-41
  $. gf/. A\Zp!JHH^H!H, DȚR, 1588,
  IC. III, 49. Et margme, v.
  Margină*
Marină v, Margină.
Martire v. Margină.
Marmure on.;             DML
  1612, GSI. II, 80. Et mar-
  mare marmnră sf. d. It. mar-
  mor, r/F, RDW.
Mărui Bratei /p.: A\&pSA spaT^n,
DȚR. 1622 Ianuarie 15, CEK.
Et p. mar, v. cuv. în CCR.
Măstacănui (p. / A\&CTaKzwSA,
DML 1633, GSI. II, 115 ș.
rtm. MacT^KKjpHa, DML. 1455,
CDM. II, 553, Dt. MxcTaKH-
HSASH, DML. 1473, BDȘM. I,
183. Et moF/eacăn, v. cuv.
în CCR.
Masteacănui v. Măstacănui*
Măstecani /p.; A\;xcTiKann, DML.
  1584, Vr. 217. Et A/ăF/ecăn
  satul lui d. marocan meste-
  cău sn. făcăleț, melesteu, SD.
  d, meF/eca amesteca, d. It.
  mfx/fco, aro, SD.
Mășcătești (p. ; A\kmKkT(m(H),
  DȚR. 1610, ȘDSR. 319. Et
  Mayca/, satul lui d. ma^caZ,
  măyca/ adj. mare, bulbucat, d.
  măcfncaZ.
Matasă on.: A\aTac&, DML. 1428,
  CDM, I, 213, MKTdcx, DȚR.
  1645 Fevruarie 3, F. CIRM.
  Et măZaFă * măZaje, sf. d. It*
  meZaxa.
Mătăsești (p. : AAKTKC^H, DȚR.
  1608, NDA. 82- Et A7ăZaFă
  v. Matasă*

Mată on.; ramnap A\a^&, DȚR.
  1590, BCO. 100. Et pl. ma/ă
  d. ma/ sn, intestin, d. maZZa.
Mățiiă on.; ^paroaiwp A\xnnAx,
  DȚR. 1506, BAR. CCXVI-1.
  Et ma/ v. Mată*
Mătău (p.;          DȚR. 1558-
  1559, TDSR. 356 Nr. 359. Et
  A/ă/ăn, maț mare, poreclă, d.
  ma/ v. Mată*
Mâtui on.:          DML. 1634,
  GSI. III, 228. Et* mă/ sm. pisic.
Mâzganii : A\h.3raH!H, DȚR.
  1618, NDA. 99. Et mă^g sn.
  măxgă sf. noroi lipicios, pielița
  care se formează pe apele stă-
  tătoare, SD. d. sl. At^sra.
Medeieanui on :
  DML 1495, CDȘM. 193. Et*
  mec/eZean adj. robust, d. rt.
  can/F moZoFFnF.
Meiu on.;                  DȚR.
  1615 Mai 28, AS. F. Et* mem
  sfn.: plantă graminee, din ale
  cărei boabe, în trecut, înainte
  de introducerea porumbului, se
  măcina făina pentru mămăligă,
  d. It. m^/Znm.
Merii Judeiui (p.. AMptH
  ASH, DȚR. 1622 Ianuarie 15,
  CEK. Et v. măr ș %ude, în
  CCR.
Meriari Zp.: A^^pAapw, DȚR. 1594
  Octomvrie5, BDJ. 12, AUfpaapH,
  DȚR. 1599 August 4, F. CIRM.
  Et* merZa m/erZa sf. o pasăre,
  d. It. m eră Za.
Mezinui /p. : AM3HN8A, baltă,
  DML. 1604, GSI. XXI, 196^
  Et mexfn adj. prâslea, copilul

177

mez-moș

  cel mai tânăr (mai mic), SD.
  d. Sl.' M'kSHHX,
Mic o/?.:       DML. 1435, CDM.
  I, 424 ș. ar/. A\HK8A, DȚR. 1481,
  PDȚR. I, 320 Nr. 141. Et. mic,
  că, adj. cf. vgr. pnxpoț ș.
  p.txxo<;, lt. mica, RDW.
Mic-Futilă (p. .- Mac rA*k ct
  SOKtT aa MHK ^ȘTHAZ Ș.
  THAA, DML. 1546, GSL II, 340.
  Et. /mc + /u/IIa, sm. poreclă,
  d. a /u/e, d. It. /n/uo ere,
  RDW.
Micul v. Mic.
Micuța on..- MHK8tța, DML. 1570,
  GSL IX, 37. Et. mlcu/, ă,
  adj. dm. lui mic, v- Mic.
Midariui on.: KccT/ AiHAapKA,
  DML. 1652, CCFR. mș. Albești
  M. Et. mldar.mlecfar, sm. pre-
  parator sau vânzător de mied,
  băutură făcută din apă și miere
  fermentată, d. sl. A\^aph.
Mieriu! on..- lisau .wifpîoya, DML.
  1495, BDȘM. II, 87. Et. mieriu
  adj. de culoarea mierii, SD. d.
  miere, d. It. me/ /Ij.
Mierlă on.: atHtpAx, MhpAx, MM-
  /pAx, DML. 1492, BDȘM. I,
  505-506. Et. mierla v. Merlari.
Miluitul On.: GTOHKa MHA8HT8A,
  DȚR. 1637, NDA. 165. Et. ml-
  /ul/, d. milui, a da de pomană,
  a fost miluit * i s'a dat de po-
  mană, d. Sl. MHAOKaTH.
Mintica on..- A\nn^HKa, DȚR. 1549,
  ȘDSR. 123. Et. mln/Ică sm.
  poate o poreclă, d. mln/I, d.
  It. menire.

MittUtel On.: MHTMTtA, DML.
  1508, CDBV. 254 ș. ar/. A\HTK-
  TfAMA, DML. 1524, BAR., PA.
  120 ș. ar/. A\HTK<T'kAA, DML.
  1588, GSL IX, 49. Et. ml/I/e/
  adj. dm. d. mic v. Mic.
Mocirla %?.: AsotHpaa, DȚR. 1616
  Iunie 20, F. CIRM. Et. moclr/ă
  sf.: baltă noroiasă, loc plin de
  noroiu, d. sl. A\ota prin inter-
  mediu ung. sau nsl.
Mohoritii /p.: MoyopmțîH, DML.
  1495, BDȘM. II, 59. Et. mo-
  Aoră/ adj. roșu închis ca spicul
  mohorului, întunecat, de cu-
  loare închisă posomorât, trist,
  SD. d. moAor sm. ș. d. ung.
  moAar, d. srb. muAar, SD.
Moii /p.: A^OHH, DȚR. 1579, ȘDSR.
  203. Et. pl. mol d. moale,
  adj. d. It. mo/ZfF.
Moldo vanul on..- AioAAosauHA,
  țigan, DȚR. 1501 Decemvrie
  15, ASL Et. v. moldovean,
  în CCR-
MoldoV&an on. : MOAAos^H cna-
  -rap, DȚR. 1457, PDȚR. I, 237.
  Et. v moldovean, în CCR.
Mori (p.: AsopH, DȚR. 1625 Iunie
  10. cs. CDB. Et. pl. mori, d.
  moară, sf. d. It. mo/a.
Moș on.: atom, DȚR. 1480, BRB.
  161 și art. A^tuSa, DML. 1554,
  AIR. I, 66, DȚR. 1573 Octom-
  vrie 13, ASL Et. moj.
Moșești //)..- A\otutmH, DȚR. 1618-
  1620, AS. eps. Buzău XLVIII-
  11. Et. Mo^, d. moy.
Moșul v. Moș.

12

mo( mus

i

1^8

Moțești /p.;               DȚR.
  1557, ȘDSR. 135. Et. Mo/,
  satul lui *^, d. /no/, sn. creastă
  de pene, ciuf de pene sau de
  păr cum are păunul, ciocârla-
  nul sau cum își lasă unii oa-
  meni, SD.
Movila Găunoasă /p.. MOKHM
DML. 1400, CDM.
  I, 31. Nr. 11. Et. moo//a, d. sl.
A\or"h)aa + gaunoy, oasă, adj.
Muncei /p..- Ai8mun, DML. 1462,
BDȘM. I, 65. Et. pl. mance/,
d. mancei v. cuv. în CCR.
Munce! /p.: Anunța, DML. 1436,
CDM. I, 455 și art. A^SmuaSa,
DML. 1473, BDȘM. I, 183. Et.
mancei v. cuv. în CCR.
Munte /p. .* A\gnT(, DML. 1466,
  BDȘM. I, 93. Et. mun/e, d. It.
  mon? //g.
Muntea on..- A^8HTA, DML. 1443,
  CDM. 11, 128. Et. mun/e, sm.
  v Munte.
Muntean on..- A\8nT-ku, DȚR.
  1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162. Et. d. mun/e,
  v. cuv. în CCR.
Munteanul on. : A\8nr^n8A,
  DML. 1597, GSI. XX, 45, DȚR.
  1601 Decemvrie 15, CDB. Et.
  v. muntean în CCR
Munteni! /p.: A\8nTknÎH, DML.
  1628, AS. F. Nr. 5. Et. mun-
  tean, v. cuv. în CCR.
Muntian on.: CroHKa At8nTAH,
  DML. 1613. GSI. VIII, 252.
  Et. mun//an * man/ean, v. cuv.
     CCR.

Murg on. : Iww AtSprK, DML.
  1491, CDȘM. 156 ș. art. A\8p-
  r8a, DȚR. 1575, NDSR. 271.
  Et. murg', adj. culoare de cal,
  între roib și negru, SD. cf. It.
  maur/cus, mauric, al Maurilor,
  al Marocanilor, popor cu pielea
  întunecată, SD.
Murgeanii tp. .* A^p^autn, DML.
  1466, BDȘM. I, 110. Et. A/urg,
  satul lui v. cuv.
Murgui v Murg.
Murguieț on.: ToaA'PR A\8pr8-
  AHțR, DML. 1615, BTDB. I. Et.
  murgu/e/, adj. dm. d. murg,
  v Murg.
Mur minte /p.: As8pAmn-rt, DȚR.
  cc. 1517-1521, NDA. 46. Et.
  sn. pl. murm/n/e, cf. mgl. mur-
  m/n/, CDMR., ? morman/, pl.
  morm/n/e, murm/n/e, d. It.
  pop. mon/men/um, CDMR. ș.
  SD.
Mursea on.: Raa^ AVNfpck, DML.
  1469, BDȘM. I, 135. Et. murgă,
  1. apă îndulcită cu miere sau
  cu zahăr, ca cea care rămâne
  din spălatul fagurilor storși, 2.
  mișină (la dinții calului), SD.
  cf. It muAa ș. morgum, SD.
Muscă on.: At8cKx, DȚR. 1639,
  VI\ 310. Et. mugea sf. d. It.
  mugea RDW. ș. PEW.
Mustață on..- A\8cran(x), DȚR.
  1572, RIAF. X, 273, ml. A\8-
  CT^&, DML. 1621, GSI. XXI,
  22; AioycTaux, DML. 1622
  Martie 22, CMSG., A^8CT'k^J^^^,
  DML. 1638, BCI. X, 34. Et.

179

mus neg

  znnj/ea/a sf. pl. ml. mn^e/a p
  zn^/a/a, d. It. mn^/acza, SD.
Mușceieni /p./ A\$m^^\^nH,DȚR.
  1614 Fevruarie 32, CEK. Et d.
  znnjceZ v. cuv. în CCR.
Mușceiui /p. / ^Smn^ASA, DȚR.
  1529 Mai 12) ASI. ș. forma

   Aigy'MASA, DȚR. 1547 Ianuarie
  20) ASI. Et. contr. d. mnn/zce^
  d. It. monZ/ce/Ztry, mușceLmun-
  cel, deal înalt.
Muți (p.: A\$n,H, DȚR. 1630 Iunie
  12) CEK. Et Ma/, satul utului,
  d. nzn/, adj. care nu poate vorbi.

Năsipoaia /p./ Sera H^cnnoa^^
  gnra ZVa^fpoa/ef, DȚR. 1610,
  Vr. 257. Et aug. d. Va^fp, v.
  Năsipui, în CCR.
Năsipui/p: HzcnnSA,DȚR. 1547,
  ȘDSR. 236. Et naj/p * n/^fp,
  sn. d. sl. nacxn&.
Năsoești /p. /           DML.
  1632 August 28) cs. CDB. Et
  TVa^of adj. nayof^ cu nasul mare,
  aug. d. na^, d. It. na^nj.
Nasoi or?. / Hacow, DML. 1548,
  GIZ. I) 1) 82. Et nasoz v.
  Năsoești.
Năsturei 0/2. / H&cTSptA, DȚR.
  1617 Noemvrie) ASI. ș. Hacrg-
  P^, DȚR. , 1654) GSL I, 355.
  Et naj/zzre/sm. dm. lui na^/zzre,
  d. got. na^//zb, SD.
Năsuiea 0/2./ Iwn HzcSA^, DML.
  1576, GSI. XIX, 91. Et na-
  ^n/ea, naSOZ, d. na^, V. Nă^
  soeștL
Neagra (p. $. on. / H-krpa, DȚR.
  1488) PDȚR. I) 369 Nr. 167,
  DML. 1576 Ianuarie 9, ASL
  Et negm, neagra adj. d. It.
  nzger, nzgra.
Nebuneica on.: Grâu H^SuznKa,
  DȚR. 1500 Ianuarie 11, ASL

  Et. ne6nne/ca, d. ne^nn, sm.
  d. ne sl. 6nn, It. 6onn^.
Nebuneiea on./           DȚR.
  1623) ȘDSR. 424. Et ne6nn,
  v. Nebuneica.
Neburești /p..' H^^pnpn, DML. -
  1448, CDM. II, 342. Et rtm.
  ne6nfpne6nn, v. Nebuneica.
Necătură /p. / H^KZTSpx, DȚR.
  1521? ȘDSR. 80. Et neca/nras
  znneca/nra sf. revărsare de apă,
  inundație, DLR. d. znneca, d.
  necO) are.
Nefuratui on./ Banii H^SpaTSA,
  DML. 1588, GSL IX, 49. Et
  ne/nra/, adj. care nu se poate
  fura, DLR. d. ne s nu /nra/,
  d. /nra d. It. /nrare.
Negești /p./ Hn^^(n), DȚR. 1546,
  ȘDSR. 124 ș. ml. DML.
  1459, BDȘM. I, 32. Et sm.
  neg, pl. negz, o mică umflă-
  tură, mare cât o bobiță de
  mazăre, uneori neagră, pe pie-
  lea omului, SD. d. It. naeon^.
Negiiaș on. / HfjmiALH, DML.
  1600, RIAF. XII, 226. Et ne-
  ge/ay sm. dm. lui nege/ dm.
  lui neg, v. Negeștt
Negr(e)a on./ Un pa, DML. 1440,
  BAM. 31. Et negrn v. Neagra.

neg-nuc

i86

Negreni /p. Hmp-kHH, DȚR.
  1545-1553 sau 1557-1559, BAR.
  IX-156 ș. ar/. Hfrp-kmH, DȚR.
  1587, ȘDSR. 271. Et. A^gru,
  satul lui^, d. negru v. Neagra.
Negrești /p.: Hfrpnp(H) DML.
  1600, RIAF. XII, 222. Et. Ne-
  grea, satul lui.
Negrllă on..- uzrpHAb, DML. 1537,
  PCD. 39. Et. negru v. Negrul.
Negrilești (p. .- HmpHAttpH, DML.
  1409, CDM. I, 64. Et. Ne-
  gr/Za, satul lui d. negru, v.
  Neagra.
Negrlșoară /p. = ntrpntnoap(x),
  DML. 1620, GSI. XXI, 218.
  Et. negr^or^, oară, adj. dm.
  lui negru, neagra, v. Neagra.
Negrul on.: Hfrp^Ax, DȚR. 1476,
  PDȚR. I, 297, HtrpgA KMKOAA,
  supranumele lui Radu I, dom-
  nul Țării Românești, ce apare
  In acte din sec. XVI ș. XVII,
  DȚR. 1569 Ianuarie 8, ASI.
  mrp^A, DML. 1502, BAR.
  CCXXIV-2. Et. Negru, v.
  Neagra.
Neică on.: n*kHKa, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. Et. ne/ca,
  sm. epitet respectuos fratelui
  mai mare, d. nenea.
Nejești v. Negești.
Nemlcanl /p..- n(A'HKanH, DML.
  1612, GSI. VIII, 248. Et. Ne-
  m/ca, satul lui d. nem/că,
  n/mrc, adv., neînsemnat, fleac,
  d. It. ne nuca.
Nemișanul on: DML. 1536, MCR.
  171. Et. Nem/y, fiul lui *^, v.
  nemlș, în CCR.
Nemții on.:          DȚR. 1624,

   BAR. XLII-15. Et. pl. Nem///
  dela Neam/, sm. d. sl.
Nevoia /p..- HtKoa, DȚR. 1499
  Ianuarie 9, ASI. Et. neoo/e, sf.
  suferință, strâmtorare, d. sl. Ht-
  ROAM.
Niatedul on.:              DML.
   1395, CDM. II, 612. Et. ne/ecf,
  adj. d. It. n:/!<7u.y.
Nigești /p.: nm/npn, DȚR. 1588
  Iulie 17, F. CIRM. Et. v. Ne-
  gești
Nimireștii /p.: HH^MpuptH, DȚR.
  1482, PDȚR. I, 323. Et. n/mrr/*
  nemer/, vr. a lovi acolo unde
  ochești, a găsi ceva stabil, a
  ajunge din întâmplare, SD. d.
  Sl. HAM'kpHTH.
Nisporești /p..- HHcnopnpH, DML.
  1617, GIZ. I, 2, 98. Et. N/y-
  poreycuZ satul lui , d. n/s/-
  par, sm., cel care lucrează la
  nisip, d. n/y/p, v. Năsipul ș.
  Nisporescui, în OTS.
Noaten/p.. wRpxujwta HoaTmȘASH,
  DȚR. 1463, HCT. VIII, 580.
  Et. noa/en, v. cuv. în CCR.
Nuc /p.: n8K, DȚR. 1610, ȘDSR.
  319. Et. nuc, d. nu-X'-'c/y.
Nucet /p.: HStfT, DȚR. 1402-
  1408, PDȚR. I, 81. Et. nuce/,
  sn. pădure de nuci, ȘDE. d. It.
  nuce/um.
Nuor on.: n8wp, DML, 1643,
  GSI. III, 208. Et. nuor^nour*
  nor, sm. d. It. nu6!7um.
Nuc(u)șoră /p..- HSKțșjmopx, DȚR.
  1545-1553 sau 1557-1559, BAR.
  XI-156, HȘKtuoapa, DȚR. 1639,
  VT. 310. Et. nucuyoară, sf. dm.
  d. nuca.

18t

I

oaî-o!t

Oale /p. : Oaag, DML. 1535
  Martie 12, BAR. achz. Ianuarie
  1941. Et oa/a, sf. vas de lut,
  aici probabil, o configurație a
  terenului, d. It. o/Za.
Obială o/?.; G)BtaAz, DȚR. 1642
  Septemvrie 6, CEK. Et o6faZa,
  bucata de pânză, de obiceiu
  pătrată, pe care țăranii o'im-
  trebuințează în loc de ciorap,
  d. Sl. OBMTH, OBHM\, OBH^MJH,
  * a m^nra.
Obidiți! /p.: &)BHAnu,iw, DȚR.
  1621, AS. mr. Banul, IX-9.
  Et             d.  oZnda, sf. ne-
  dreptate, mare întristare, SD.
  d. sl. ORMAa.
Obre^ăle /p.: (x)Bp^&a(^), DȚR.
  1627, ȘDSR. 437. Et pl. o/?re-
  /aZe, d. sf. o6re/ea, dm. lui
  o6rea/a, costișă pe malul unui
  râu, loc pe mal rămas după
  retragerea apei, loc șes, podiș,
  SD. d. sl. OKp^mme.
Obre^uță /p.:               DȚR.
  1514, ȘDSR. 76. Et o6re/m/a,
  sf. dm. lui o6rea/a, v. Obre*
  lăle.
OchiutBqului (p.; OKMA-Bog-
  (aSu), DȚR. 1622, scrie Idoxi
  în Târgoviște, CEK. Et ocAft/,
  sm., d. It. dm. ocn^ ș. 6on,
  sm. d. It. 6o^, 6oofj.
Odae DML. 1653, GSI. III,
  186. Et oc/ae, sf. îngrăditură
  p. oi vara la câmp sau în pă-
  dure și în care este și o căsuță;
  2. cătun, SD. d. tr. ot/a.

O

  Odor on. : GDAopx, DȚR. 1624,
    Vr. 287. Et oofor, sn. giuvaer,
    sculă, CDE. d. sl. OAPATH, prin
    srb. <?Rop * pradă.
  Ogașul Corbului /p : OramSa
    K^pBSawK, DȚR. 1644, GSI. VI,
    203. Et ogay, sn. ^^oga^, ^ă-
    gay, oagay, Zaga^, urmă adâncă
    lăsată de roata carului, ȘDE.
    ș. SD. d. ung. oăga^.
  Oglinda on. / G)rAHHAa, DML.
    1534, BAR. ms. rom. 5235. Et
    ogZ/nc/a, sf. d. sl. crA^A^
  Oglindești (p. ; C9rAHHA^(H),
    DML. cc. 1580, GSI. XIX, 167.
    Et ogZfncfa, satul lui v.
    Oglinda.
  Ogiindoae on.: Ccpa wraHHAca^
    DML. 1606, GIZ. I, 2, 45. Et
    soția lui Oglindă, v. Oglindă.
  OgMndzi /p. : (x)PAHHSH, DML.
    1575, GSI. XIX, 165, wrAHH^H,
    DML. 1574, ibid. XIX, 163 ș.
    ar/. wFAHnsiH,DML. 1612, GSI.
    XX, 204. Et pl. ml. oglindzi
    p. oglinzi d. ogZ/nda, v. Oglin*
    doae.
  Oiște on.: COmpt, DML. 1643,
    GSI. III, 163. Et ory/e, sf. pră-
    jină dela căruță la care se în-
    hamă caii, SD. d. srb. ojnniTe.
  Oișteni /p. : Camp-bHH, DML.
    1643, GSI. III, 163. Et O/y/^,
    satul lui v. Oiște.
  Oiță on. / dȘn$A          DML.
    1629, GIZ. I, 2, 207. Et. o#a,
    sf., 1. oae mică, 2. numele

oitpăc

1

182

  unei păsărele, 3. numele mai
  multor plante ranunculacee, SD.
Oiac on.; G)aaK, DȚR. 1565,
  BAR. ms. rom. 5152. Et v.
  olăcar, în CCR.
Olănescul on.: (V)AxngcKSA, DȚR.
  ȘDSR. 494. Et O/dn, v. cuv.
Olarul on. sau (p. : (V)aanSA,
  DML. 1583, GIZ. I, 1, 161. Et
  o/dn, adj. ș. sn. 1. flăcău ro-
  bust, 2. tub scurt de lut ars
  care servește la făcut stâlpi la
  sobe și conducte de apă, țiglă,
  oală, SD. 1. d. tr. og^/dn, 2.
  d. Od/d, lt. 0//d.
Ologii /p.:           DȚR. 1626,
  CU. XVIII, 370. Et V. olog,
  în CCR.
Opinteală on.:             DML.
  1497, BDȘM. II, 115. Et op/n-
  /ed/d, sf., acțiunea de a se opinti,
  a se sforța din toate puterile,
  SD. d. Sl. CDATH.
Oprilă on: OnpHA^,DML.157O(?),
  CU. XVIII, 179. Et poreclă,
  d. vr. opr/, d. sl. onpliTM.
Orbească (p.; G)pK^cKa, DȚR.
  1628 Fevruarie 3, CEK. Et
  soția lui lui apoi
  /p. v. OrbescuL
Orbescul on.:      Gt)pn^cKcț'A,
  DML. 1491, CDȘM. 152. Et
  or% d. or6, v. Orbi*

Orbi /p. ; G)pnn, DȚR. 1624,
  ȘDSR. 428. Et Or6, d. or6,
  Odr6d, adj. d. It. or6ny.
Orbul on.: IIxTpg (jr)pn8a, DȚR.
  1495-1508, PDS. 18. Et or&,
  or6nZ v. Orbi.
Ordzești /p.; (x)psfniR, DML.
  1503, BDȘM. II, 233. Et ml.
  Oro^ed, p. Or^d, d. or^, sn.
  d. It. /zorc/en/n.
Ordzia on.: (j)ps^\, DML. 1497,
CDȘM. 208. Et v. Ordzești*
Ortacul on.: Twak G)pTJK3ax,
DȚR. 1639, Vr. 307. Et* or-
/dc, sm. tovarăș, SD. d. tr.
or/d^, cf. bl. ș. srb. or/d^.
Osândză on. sau /p- G)cxHSx,
  DML. 1604, GSI. XX, 128. Et*
  ml. o^dno^d, p. o^dn^d, sf.,
  grăsime din lăuntrul porcului,
  SD. d. It. oxzzng/d.
Ostășești ^p.: OcTxmapțn), DML.
  1527, BAR. PA. 21. Et oy/dy,
  sm. soldat, d. ody/e, d. It.

        Oțăl v. Oțel*

Oțel on.: G)^a, DML. 1446,
  CDM. II, 247 și forma w^xA,
  DML. 1617, GSI. V, 124. Et*
  o/e/, sn. d. sl. otțkAh,
Oțeleștii /p. : G)^AHp!H ș.
  nqui, DML. 1554, GSI. XIX,
  19. Et* satul lui v.
  cuv.

Pâcâleanul /p.; wspxmHM ilxKx-
DȚR. 1563, HCT.
VIII, 580. Et. pdcd/bdn, adj.

înșelător, cel care se ține de
păcăleli, d. pdCd/z.
Păcură /p.; HxKSp^, DML. 1440,

183

I

păc-par

   MQD. 16. Et. păcura, v. cuv.
  în CCR.
Pacurar v Păcurar.
Păcurar on.: IIzKSpap, DML.
  1548, GSI. IX, 25 ș. forma 11a-
  KSpaph, DML. 1505, CDBV. 23
  ș. ar/. nt.K8pap8a, DȚR. 1636,
  NDA. 162. Et. păcurar, v.
  cuv. în CCR.
Păcurărești (p. : nxKSpxpupiH,
  DML. 1604, GSI. XXI, 146. Et.
  Păcurar, v. păcurar, în CCR.
Păcurăroae on.: IIxKSpxpcat,
  DȚR. 1616 Iunie 29, F. CIRM.
  Et. v. păcurăroae, în CCR.
Păcurie /p.: IlhKoypH, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM.
Padina Furnicilor (p.. Răpună
  <F8pHm<HA0px, DȚR. 1610, VF.
  257. Et. paa%nă sf. loc șes
  (podiș) la poalele unui deal,
  SD. d. sl. na.a,nna, ș. pi. /^r
  nfcf d. /urnfcă sf. d. It. /br-
  m/ca.
Pădure v Pădure.
Pădure on.: HxASpt, DȚR. 1500,
  BDSR. 61 nt. 3 ș. UaABpf, DȚR.
  1544, ȘDSR. 109. Et. păcfure
  sf. d. It. pac/uZem, SD.
Pădureni .- lixASptiHH, DML.
  1590, GIZ. I, 190. Et. .Păofure,
  v. cuv.
Pădureți (p. .- IlaASpmH, DȚR.
  1579, HCT. VIII, 585. Et.pă-
  efure/ adj. de pădure, sălbatec,
  cf. mere păofure/e, SD. d. pă-
  efure, v. Pădure.
Păhărniceni (p..' Iixxxpnn']*knn,
  DML. sc. XVII ?, CAR. V, 330.
  Et. păAarnfc, v. cuv. în CCR.

Păiuș on.: PaAț*a IlhKnu, DȚR.
  1612, GSI. I, 348. Et. păruy
  sn., 1. cantitate de paie (ră-
  mase după seceriș, treierat sau
  puse la un loc, 2. numele mai
  multor plante c, aminee, SD.
  d. paf, d. It. pa/ea.
Pajiște /p. .* IlawHtpt, DȚR. cc.
  1517-1521,NDA. 44.Et. papafe,
  v. cuv. în CCR.
Pană on. .- IlaH^, DȚR. 1613,
  ȘDSR. 337. Et. pană sf. d. It.
  pfuna.
Pântece on. IInHTOf, DML.
  1456, CDM. II, 798. Et. păn-
  fece sn. t burtă, poreclă p. om cu
  burta mare (v. ș. FnZ/rceann^
  d. It. pan/ex fcfs.
Pântecel on. : ^,an IIbHTt':h\,
  DȚR. 1615, NDA. 89. Et. păn-
  fece/ sm. dm. lui pănfece, v.
  Pântece.
Paos on.: Ilawc, DML. mijlo-
cul sc. VII, GIZ. I, 1, 232.
Et. paoj, sn. vinul (amestecat
cu untdelemn) care se toarnă
pe morți, la înmormântare, ori
se aduce la biserică în aminti-
rea lor, SD. d. It. pau^nn?, SD.
Păpușă on.: CTonH Hxni3uj(x),
DȚR. 1578, IIB. 51. Et.păpuyă.
Păpușari /p.: IlxnStuapH, DȚR.
  1525 Octomvrie 23, F. CDB.
  Et. păpnyar sm. jucător de
  păpuși pe la bâlciuri ș. iarma-
  roace, SD. sau d. păpușă v.
  Păpușă.
Paradis on..- IlapaAHc GaSaa,
  DML. 1633, GIZ. II, 1, 21. Et.
  para^ d. It. paracff^u^, SD.

păr-păs

I

184

Părăginosu! /p.; IIxpxuHHoegA,
  DȚR. 1502 Martie 9, ASI. ȘDSR.
  46. Et. părăg/no^ adj. - pără-
  g/n//, necultivat, lăsat în pără-
  sire, ȘDE. d. paragină, d. ung.
  parag.
Părăginoși /p. .* I^pk^nnoum,
  DȚR. 1484, PDȚR. I, 345. Et.
  pl. d. părăg/no^, v. Părăgi-
  nosul.
Pârăiani /p.; II^pxtaHH, DȚR.
  1480, PDȚR. I, 310. Et. pâ-
  râ/an, de pe pârău, d. pârău,
  v. cuv. în CCR.
Pârăianu! on..-           aoro-
       Ilhp(z)MHSA, DȚR. 1648,
  AS. mr. Polovragi 1-10. Et. pâ-
  ră/an v. Pârăiani.
Parângu! /p.: Ilap^nrSA, DȚR.
  1470, PDȚR. 1,272. Et. parâng,
  sm., un fel de meiu, SD. d. It.
  pan/cum.
Pârău /p.: Ilhpboy, DȚR. 1632,
  ȘDSR. 452 ș. ar/. nxpAiSA,
  DȚR. 1526, ȘMT. 217. Et. pâ-
  râu, v. cuv. în CCR.
Pârău! Cornilor %?. = Dt. iloTOK
  KopnnAopx,DML. 1487, BDȘM.
  I, 297. Et. pârău -)- corn, sm.
  un arbore de pădure, d. It.
  cornut.
Pârău! Fânațelor /p : Ha IIoTo^n
  ^xna^AopS^pe Z^ârâu/ /ana-
  /e/oru, DML. 1469, BDȘM. I,
  134. Et. pârâu + vâna/, pl. /a-
  na/e, sn., câmpie pe care se
  lasă anume iarba să crească
  ca să se poată cosi, DLR. d. It.
  /enac/um, DLR.
Pârău! Mare tp.. IlxpxSA Rta,

   DȚR. 1494 Martie 16, ASI. Et.
  v. pârău în CCR.
Pârău! PIopi!or tp.. no IIoTOKS
  ItAonHAOp c pe pârău/P/bpt/or,
  DȚR. 1549, ȘDSR. 123. Et.
  pârău + p/bp, p. p/op, v. Mă-
  gura Plopul.
Pârlitul on.: HpxAurSA, DȚR.
  1478, PDȚR. I, 300. Et. pâr/?/
  adj. ars puțin de foc, cu fața
  înegrită de soare, SD. d. a(^e)
  pâr//, cf. bl. np^jia, srb. npjjMTU.
Pârliți /p. IIpxAHUH, DȚR. 1626,
  NDA. 128 ș. nxpAHtpH, DML.
  1631, GSI. V, 156. Et. Pâr///,
  V. cuv.
Pârtea on.: IIpxTA, DML. 1415,
  CDM. I, 116. Et. par//e. cărare
  prin zăpadă, d. sl. npa\Th,prin
  srb. npi.
Pârtești /p- .- npxTttpH, DML.
  1456, BAM. 46. Et. Z2âr/ea,
  satul lui d. pâr//e, v. Pârtea.
Pârța v. Pârtea
Pârțea on.: Hpxn*k, DML. 1531,
  GSL XVIII, 148ș.IIxpna, DȚR.
  1657, BAR. cmp. 1937, d-na
  Zefkary. Et. porecla celui ce
  trage beșini, d. pâr/.
Pârțești /p. .- HpxmqjH, DML.
  1531, GSI. XVIII, 148. Et. satul
  lui Z^r/ea, v. Pârtea.
Pârtul on.: npxu,SA, DȚR. 1572,
  RIAF. X, 280. Et. v. Pârtea.
Păruș on.: IlxpStu, DȚR. 1618
  Martie 26, BAR. achz. 1943.
  Et. pâruy, sm. <= par mic, d.
  par, It. pa/u^.
Păstaiă /p..- IIxcTata, DȚR. 1585
  Ianuarie 13, PADO. p$. 7. Et,

185

I

păs pie

   păy/a/e, sf. teaca în care sunt
  închise semințele papilionacee-
  lor, SD.
Păstrăvan 0/2.; HbCTphRaH, DȚR.
  1583, ȘDSR. 233. Et pag/rănan
  sm. aug. lui pa^/răo, sm. 1.
  o specie de pește, 2. o specie
  de ciuperci, SD. d. sl. nhCTpx,
  prin bl. n^cip^Ba.
Păstrăveni /p. ; IlxcTpxRtHH,
  DML. 1609, GSL XX, 175. Et
  Z%y/raoean * Z%y/7ăoan, sau d.
  pas/Mo, v. Păstrăvan*
Păstrăveștii /p.: ilxcTpxR^iH,
  DML. 1552, MCR. 187. Et
  Af^/rao, satul lui v. cuv.
Păstrăvii on.; HwH IJxcTpxRS,
  DML. 1552, MCR. 187. Et
  pâj/rao, v. Păstravan*
Păturniche on. / nxTSpHHK^
  DML. 1605,GIZ. I, 2, 37; nx-
  TSpHHKh, DML. 1645, GIZ. II,
  2, 92 ș. noT^pRHKt, DML. 1670,
  GIZ. III, 2, 109. Et po/arn/cAe,
  o pasăre galinacee, SD, d. It.
  co/Trn/cn/a.
Păun on. : nxSu, DML. 1643,
  GSL III, 208, naSwSa, DȚR.
  1483, PDȚR. I, 340. Et pann/
  sm. o specie de curcan, SD. d.
  It. paoo, onAf.
Păuna on.: nxSniH, DȚR. 1626,
  Vr. 290. Et pânn, v. Păun.
Peiin on. /         n^\nn, DML.
  1644, GSL III, 158. Et pe//n
  sm. o plantă ierbacee, SD. d.
  sl. niAKtwx, prin bl. sau srb.
  ne/iHH,
Pepene on. .* DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et pepene, fructul

  plantei cucurbitacee numită tot
  pepene, d. It. pepo, fnAs.
Permut on.; DML. 1609,
  GIZ. I, 2, 77. Et pe// sm. ml.
  p. prnn d. pe//ă, d. ung.
  perzsa, SD.
Perpeiici on.: n^pn^\nq, DȚR.
  1636, ȘDSR. 469. Et poreclă
  d. pe/pe/% a, adj. pirpiriu,
  jerpelit, pârlit, SD. d. pe/pe/f,
  inf. d. pf/pMn, d. sl. npHna-
  AHTH, SD.
Petec on. : n^fK, DȚR. 1451,
  PDȚR. I, 214 ș. n^TfK, DML.
  1638, GSL III, 178. Et pe/ec,
  pe#c, sn. bucată de pânză,
  postav sau piele cu care se câr-
  pește o haină, un sac, niște
  încălțăminte ș. a. SD. d. vgrm.
  pe//y^on, SD.
Petrari v. Pietrari*
Petrile /p.: Kaa^ 8 u^TpHA(
  Pa/ea /a Pe/r//e, DȚR. 1545,
  cs. CDB. Et. pl. art. petrile ;
  p/eAre/e, d. p/aM sf. d. It. pe//a.
Piatra /p. ș. on.: ntaTpa, DȚR.
  1408^1418, PDȚR. I, 88; nia-
  Tp^, DML. 1437, CDM. I, 530.
  Et p/a/^a, d. It. pe/ra.
Picioruț /p./ nnqcpSa, DȚR. 1644,
  ȘDSR. 519. Et p/cror d. It.
  pe//o/n^.
Pieieșoaie on.: TpS^awa
  moat, DML. 1641, GIZ. II, 29.
  Et Piele, soția lui d. pfe/e
  sf. d. It. p(7/Ay.
Pierseca /p- n^pc^a, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. Et p/er-
  ^/c, a, fructul unei specii de
  cais, SD. d. It. per^/cnj.

pie*pis

I

186

Pietrari (p.: muTpapH, DȚR. 1535,
  SAHV. 88, ntTpapw, DȚR. 1538,
  ȘDSR. 105. Et. v. pietrar, In
  CCR.
Pietreni/p..nnfTp'hHH,DȚR. 1490,
  PDȚR. I, 391. Et. pfe/rean sm.,
  lucrător la piatră, d. piairă,
  v. Piatra.
Pietricea /p. : nuTpn^a, DȚR.
  1568-1577, IMV. 2. Et. p/e/r/-
  cea, dm. d. pfa/ra, v. Piatra.
Pietriș (p.: nîtTpHiu, DȚR. Ale-
  xandru Coconul, F. C1RM., art.
  nuTpwtuSa, DML. 1546, BAR.
  PA. 39. Et. pfe!%y sn., pietri-
  cele aduse de apă și depuse
  pe maluri (prund) sau sfărămă-
  turi de piatră folosite la drum,
  ș. a. SD. d. pfa/ră, v. Piatra.
Pietroasa (p- nuTpoaca, DML.
1507, SDO. Nr. 4. Et. p/e/ros,
oasă, adj. plin de piatră, d.
  It. pe/rosus.
Pietroșani (p.: năTp^tuan(H), DȚR.
  1569, BAR. XL-40. Et. pfeiros,
     oasă, v. Pietroasa.
Pinoasa /p.: DHnwaca, DȚR. 1587,
  ȘDSR. 259. Et. d. pin sm. o
  specie de arbore, d. It. pînus.
Pinten om: nHHTtHx cnaTap, DȚR.
  1534, Vr. 160. Et. prn/en sm.
  rotiță de lemn apoi de metal
  fixată la călcâiul călărețului ca
  să ațâțe calul, SD. d. sl. tiA-
  ThHO.
Pipăratul on.: nnnxpar8a nHTa-
  PMa, DȚR. 1623, BAR. XCV-
  25 ș. MDP. I, Nr. 50. Et. pr-
  păra/, pipera/ adj. cu gust de
  piper, SD. d. piper, o plantă

  erbacee, d. ngr. ntnsp?], prin
  It- piper.
Piperești /p.: nHnfpnp(n), DML.
  1607, GIZ- I, 2, 55. Et. Z*iper
  satul lui d. piper, v. Pipă-
  râtul.
Pisc on. .- Pa^Sa nwcK, DML.
  1440, BAM. 32, nwcKS, DML.
  1533, BAR. PA. 130, nHcn^-^h,
  DML. 1495, BDȘM. II, 43. Et.
  pisc, sn. vârf de punte, d. sl.
  HHCKX.
Piscu Bahlui tp.: "HCK8 KayaSH,
  DML. 1468, BDȘM. I, 127. Et.
  p. PiSC, V. cuv.
Piscul Cârnu (p.: nncKSa KpxwS,
  DȚR. 1585, ISD. V, 173. Et.
  pisc + cam, v. Pisc ș. Cârn.
Piscul Cepoasa /p.: nncn8a
  noaca, DȚR. 1619 Decemvrie 8,
  cs. CDB. Et. p. Cepoasa, d.
  cepos, cepoasă adj. d. pl. ce-
  puri, noduros, cioturos, DLR.
  d. cep, d. It. dppus.
Piscul Corbului /p . nHCKSa Kop-
  E^aos, DȚR. 1617, ȘDSR. 359.
  Et. pisc, v. Pisc, în OTR. +
  cor6 sm. d. It. corpus-
Piscul Cotețului /p nHCKSa Ko-
  TmsawE, DȚR. 1586, ȘDSR.
  248.  Et. pisc -j- coie/, v. Coteț,
  în OTR.
Piscul Lung /p..- ntcKSa
  DȚR. 1610, ȘDSR. 316.
Piscul lu Stroe %).: nHCKSa aș
DȚR. 1502 Martie 9,
ASL ș. ȘDSR. 46.
Piscul Stupinilor ip..- nicKSa ci'Ș-
  nmtaop, DȚR. 1620, ȘDSR. 408.
  Et. pisc v. Pisc, ș. pl. siupin/
  d. sf. siupina, v. cuv. în CCR.

187

pis pîo

Piscu! Suveiniței /)9.; nncK8a
  cs^aHHL^H, DȚR. 1617, ȘDSR.
  359. Et              sf. e ^:/oefcd
  unealtă (la țesut) care bagă prin
  bătătură firele urzelii, d. nsl.
  ^OdZh/Cd, SD.
Piscui Ziătaruiui /p. . nHCKSa
BaZTapK'aWK Z%ct// ^ZdZd^-
DȚR. 1566, BAR. LXXIV-
182. Et p. Z%c v. Piscu, în
OTR.
Piscutești /p*; nHCKSa(m(w), DȚR.
  1649, NDA. 195. Et ^c,
  satul de la sau satul lui
  v. Pisc*
Piscupești (p.; w^nua nwcKSru-
  r^HAop, DȚR. 1549, ȘDSR. 124.
  Et* ^c^/p, satul lui^, d.p/^c^p^
  episcop, d. sl. tenHCKoynX) nwc-
  Koyna.
Pistruiuî or?.; nHCTpS^a ș. nn-
  cTps^, DȚR. 1588, HCT. VIII,
  590, DML. 1605, GSI. XX, 144.
  Et pz^/r^e adj. s pestriț, d. sl.
  HRCTpZ.
Pitărescui o/7.;nHTzp^cKSa, DML.
  1623 Aprilie 12, CMSG. Et
  d. p//dr, Pitărescui fiul pita-
  rului, v. pitar, în CCR.
Pitești /p.; IIuTapH, DML, 1507,
  CDBV. 98. Et poate d.
  a pf^z vr. a ascunde, a se pitula.
Pitulați (p. ; nHT^aa^H, DȚR.
  1483, PDȚR. I, 339 Nr. 149.
  Et p^H/a vr. a piti, a ascunde,
  d. sl. npHToyaHTH.
Pițiga /p.: nn^Hra, DML. 1651,
  SDO. Nr. 87. Et p//zpd vr.
  a pișcă, a ciupi, SD. cf. It.
  p/^zzcdr^, SD.
Pizdeni /p. : nws^^HH, DML.

  1603, GSI. XX, 123. Et P/rc/d,
  satul lui d. pz^c/d, sf. d. nsl.
  nn3Aa, RDW.
Pîăcintă 0/7.: nazunuTz, DȚR.
  1589, IIB. 338, Nr. III. Et p/d-
  c/n/ă, sf. un fel de prăjitură,
  d. It. pZdce/z/d.
Plăcintenii /p. ; naz^HHTzmw,
  DML. 1495, CDȘM. II, 59.
  Et P/dCz/7/d, satul lui v. cuv.
Pîaiui Cioarei /p : naa^a qoa-
  P&s, DȚR. 1568, ȘDSR. 17o.
  Et. pZdzzz, v. cuv. in CCR. +
  Czod/d, v. Cioară, în OTR.
Piaiu! Gureniîor (p naa^a rș
  p^noa\, DȚR. 1525, ȘDSR. 85.
  Et p/dm v. cuv. în CCR.
  Gzzrenz, v. cuv. în OTR.
Pîaiui Simboiinui (p.. naa^a
  CHAYKCTHHSa, DȚR. 1540, BAR.
  ms. rom. 5235. Et p. Z%zzz,
  v. piaiu, în CCR.
Pîaiui Vaideeiior /p. : naa^a
  RaH^^Haop, DȚR, 1504 Iunie 15,
  ASI. Et. p/dm, v. cuv. + oaz-
  c/e ez.
Piăseni/p.: nazc kuH, DȚR. 1550
  Ianuarie 1, ASI. Et P^d, a
  lui d. p/d^d, v. cuv. în CCR.
Piăvicenei/p : nazKH^unzH, DȚR.
  1502 Mai, ASI. Et P/dofced/7
  satul lui d. Z%od/7 fiul lui
  d. p/dOd/7, d adj. de culoare
  gălbue sau cărămizie foarte
  deschisă, SD, d. sl. naaKz.
Piop o/7.: K03A\a naon, DML.
  1607-1611, CDB. Et v. piop,
  în CCR.
Piopescuî o/?.; na^d; naon^cuSah,
  DML. 1436, CDM. I, 484. Et
  v. piop, în CCR.

plo-pol

I

1S8

Plopești/p.: naenupn.DML. 1429,
  CDM. I, 269. Et. v. plop, în
  CCR.
Plopii (p. .- naenin, DML. 1554,
  BAR. PA. 164. Et. v. plop,
  în CCR.
Plopșor /p.: DȚR. 1526 August
  22, ASI. Et. p/opyor, dm. p.
  p/op, v. ptop în CCR.
Plopul /p..- naonSa, DȚR. 1528
  Octomvrie 29, ASI. Et. v.
  plop, în CCR.
Plutești /p..- DML. 1548, GSI.
  XX, 32. Et. p/u/ă sf. 1. aparat
  de plutire compus din mai multe
  grinzi unite între ele, 2. o spe-
  cie de plop, 3. substanța densă
  $i foarte ușoară pe care o pro-
  duce scoarța unui fel de stejar,
  DSR. d. sl. naoț-TH, prin nsl.
  njiyTa, RDW.
Poala Viei %?..' neaaa Aoaud,
  DȚR. 1592 Fevruarie 4, ASI.
  Et, poa/ă, sf. aici < partea de
  jos a viei, d. sl. neaa.
Podenii rp..* uc^-kmH, DȚR. 1424,
  PDȚR. I, 136. Et. poc/ sn. d.
  sl. n$Ax.
Podișor /p. ; noAmuop, DȚR.
  1623, ISD. VIII, 166. Et. po-
  c//yor, sn. dm. d. poc/, d. sl.
  noAx.
Podul Giurcăi /p.. noASa vsp-
  K&H, DȚR. 1620 Iunie 21, AS.
  cmp. Septemvrie 1935. Et. p.
  poc/, d. sl. noAx.
Podul lui Mihai voevod, /p..
  noASa nOKOHHar Mn^ate Boz-
  KCA c Poc/u/ răpoM/u/u/ A7/Aa/
  ooeooc/ DȚR. 1623, BAR.
  CXXXIV-57.

Poenarii /p. .* neznapîn, DȚR.
  1546, AIR. I, 49, neznapn, DML.
  1591, MCR. 225. Et. po/ană,
  v. cuv. în CCR.
Poenariul on..- nemaptea, DȚR.
  1665, ȘDSR. 562. Et. po/ană,
  v. Poenarii.
Poeni /p..* nomn, DȚR. 1582,
  ȘDSR. 226. Et. po/ană, v. cuv.
  în CCR.
Poeniasă on..- nomocx, DML.
  1670, GIZ. III, 2, 110. Et. Po-
  /ană, soția luiv. Poenarii.
Poenile Vărbilăului /p. noc-
  HHaz KpxEHacKS, DȚR. 1425,
  PDȚR. 146. Et. pl. art. poen//e,
  d. po/ană, v. cuv. în CCR.
Poenița Todereștilor /p.. art.
  nemn^a TczA^pnp^, DML.
  1473, BDȘM. I, 184. Et. poe-
  n//ă dm. p. po/ană, v. cuv.
  în CCR.
Poiana /p. ș. on. .* ne^na, DML.
  1400, CDM. I, 36, noMnna 2Kna
  * Po/ana y/u/u/, DȚR. 1480-
  1482, BRB. 171, Nr. CXXXVIII,
  ne^na CTan, DML. 1448, CDM.
  II, 362, n«QHA, DȚR. 1599 Au-
  gust 4, F. CIRM. DML. 1659
  Martie 23, CMSG. Et. po/ană,
  v. cuv. în CCR.
Poiana Boldii (p.: neaua EeaAH,
  DML. 1473, BDȘM. I, 184.
Poiana Muncii /p.: WT neauS
  UTe 30MT AtSHqiH w c//n Po-
  /ana ce ^e cAeamă A/unc//,
  DML. 1632, GIZ. II, 1, 9. Et.
  muncă, sf. d. sl. MAKa.
Poiana Nucului /p : neaua nș-
  KSaeK, DȚR. 1586, ȘDSR. 244.
  Et. nuc, d. nux, CM, SD.

189

î

pobpot

Poiată on.: notaTx, DȚR. 1626,
  CU. XVHI, 369. Et. poraZă,
  sf. coteț, d. srb. nojaia, RDW.
  ș. SD. d. rt. nojaTa, dar în rt.
  nu există acest cuvânt.
Ponurălul (p..- noHgphAgA, DȚR.
  1613, ȘDSR. 333. Et. ponurel
  sn. un dm. d. ponor, coastă
  plecată prăpăstioasă cu mân-
  cături de ape, CDE. d. sl. n«-
  HOpX.
Popențea on..- nontHuf:, DML.
  1614 Martie 30, BAR. Dnc. pc.
  259. Et. d. popencAfu, sm.
  o specie de ciupercă comesti-
  bilă, prin anal, om foarte scund,
  cf. bl. tp. ^o^wH^H.
Popești (p..- ncnapH, DML. 1425,
  CDM. I, 168. Et. popă, d. sl.
  nonx, RDW.
Poponeț on..- Hww nonomtț, DML.
  cc. 1582, GSI. XIX, 172. Et.
  popone/, sm. ^popone/e, 1. po-
  pondoc (guzgan), 2. plantă gra-
  minee, 3. pop, proptea verti-
  cală, 4. momâie, SD. poate d.
  srb. nonoHaiț# volbură mică.
Popșori (p.: nonmopH, DML.
  1613, GSI. VIII, 251. Et. Pop-
  For, satul lui **, d. popyor, sm.
  dm. d. popă.
PopușoinI on.: Raa^^A nonStno-
  MA, DȚR. 1619-1620, BAR. dc.
  Dnc. pc. 106. Et. aug. d. pă-
  pn^ă.
Porcar on.: n^pKapx, DML. 1473,
  BDȘM. I, 189, ngpKAp, DML.
  1522, CDȘV. 415, DȚR. 1579,
  NDSR. 277. Et. porcar, sm.,
  văcar, d. It. porcarfus.

Porceni %?..* noptAHH, DML.
  1515 GSI. I, 330, art. noptrkmn,
  DȚR. 1631 Aprilie 20, BAR.
  dcl. Dnc. pc. 254, nopmnH,
  DȚR. 1665, BAR. XCV-70. Et.
  Porcul satul ului, v. cuv.
Porcești %p.: noptnpw, DML.
  1648, RIAF. V, 395. Et. Por-
  cn/) satul **< lui, d. porc, d. It.
  porcar.
Porcul on.; nopKSA, DML. 1536,
  GSI. 1,248, DȚR. 1630, F. CDB.
  Et. porc, d. It. porcoi.
Portăreștii^p.: nopTxpnpiH, DML.
  1624, GSI. V, 266. Et. porZa^,
  v. cuv. in CCR.
Portari Zp.: ncpTap(w), DML.
  1495, BDȘM. II, 63. Et. porZar,
  v. cuv. în CCR.
Portariuî on.: nopraptoA, DȚR.
  1584, ȘDSR. 240. Et. porZar,
  v. cuv. în CCR.
Portiță Zp.: nopTH^M, DȚR. 1573,
  Vr. 203. Et. por/Z/ă, sf. dm.
  lui poarZă, v. cuv. în CCR.
Porumbița     on..- n o p 8 M sa na,
  DML. 1626, CU. XXIII, 92.
  Et. porumbă, sf., femela pă-
  sării porumb, d. It. pă/um^tzj,
  SD.
Porumbul on..' nopSMBoyA, DȚR.
  Matei Basarab, BAR. XLIII-4.
  Et. porumb, sm. o specie de
  pasăre, v. Porumbița.
Pospală on.; nocnaAx, DML.
  Vasile Lupu, BAR. PA. 73.
  Et. pospa/ă, sf. poypă/a/ă, spo-
  ială, d. a poapăZ, d. ngr. xac-
  mRX?], RDW.
Potârniche v. Păturniche.

pot pri

i

190

Potcoavă on.: rtOTKcaRz, DȚR.
  1573, HCT. VIII, 584. Et pot-
  COaoă, d. sl. nOAKKCRX.
Poteca Păcăieanuhdtp.: noT^Ka
  nzKZA^HgAOR, DȚR. 1563 Oc-
  tomvrie 22, ASI. Et potecă,
  v. cuv. în CCR. + /^căZea/zrzZ^
  v. cuv.
Potlog o/z.; IwH noTAor, DML,
  1623, CU. XVIII, 349. Et pot-
  /bg, sn. rest de piele sau zdrean-
  ță aruncată, SD. d. sl. noA^-
  Aorz.
Potiopani tp.; ncTA^^^HH, DML.
1573, CU. XXIII, 14. Et Pot/og
satul lui *^, forma ml. v. cuv.
Potropopenii tp.: ncTp^non knÎH,
DML. 1580, IIR. V, 190-191.
Et potropop, sm. pop. p. pro-
topop protoiereu, d. gr. np^to-
7coura(y, prin sl. npoTononz.
Potropopeștii tp.; ncTpcnonnpm,
  DML. 1633, GSL II, 116. Et
  aceiași ca la PotropopămZ.
Prădăiicești tp. ; nph^RAHq^H,
  DȚR. 1544, BAR. LXXXIX-59,
  cs. Et sl. rom. npz^aAHKa.
Prăpădenia tp.; np^rt^^^na,
  DML. 1583, BAR. ms. rom.
  5235. Et prăpacte/zte, loc pe-
  riculos, d. sl. nponaAK, cf. srb.
  nponanaHbe.
Preoțești v. Preutești.
Prepusa o/z.: DȚR. 1613, ȘDSR.
 336.  Et prep^, ă adj bă-
 nuială, îndoială, dubiu, d a
 prepi//ze, a pune ca să se vadă,
 a spune, a transpune, a traduce,
 SD. d. It. praepo/zere.
Preseacă o/z.; np%cl?Kh, DML.

  1464,  BDȘM. I, 84. Et prZ^acă,
  v. cuv. în CCR.
Presiopui tp.: np^CAcnSA, DȚR.
  1502, ȘDSR. 46. Et prt^Zop
  sn. probabil 1. mal abrupt,
  2. colină mică sau 3. loc de
  adăpost, de refugiu, dacă este
  d. rs. npHCJiOH'b.
Preutești : np^T^n, DȚR.
  1502 Mai 3, ASI.,. npavT^n,
  DȚR. 1599 August 4, F. CIRM.
  Et Preut, satul Preutului, pop,
  d. preot sm, d. It. pop. pre-
  btter, SD.
Pribag v Pribeagut
Pribeagui o/z.; CTpo( npHskr$A,
  DȚR. 1546, AIR. I, 49 ș. ml.
  ToaA'P npHsar, DML. 1602 Mai
  14, cs. CDB. Et prtbeag, v.
  cuv, în CCR.
Priboiani tp.; npHKorann, DȚR.
  1565, BAR. ms. rom. 5152,
  Et v. Coinictd Priboiuiui^ în
  OTR.
Priboiu tp.: npHK^K), DȚR. 1579,
  BAR. L-5. Et prtboZa v. Col^
  nicu! Priboiuiui.
Prigoriia tp.: npnropÎA, DȚR.
  1616, ȘDSR. 354. Et prtgorte,
  prtgoare sf. 1. arsură, aprin-
  dere, 2. o pasăre, SD. d. sl.
  npurop kTH.
Prioteasă o/z.; Pa^SA npww r^c^R .
  ^c/z/Z a/ PrZoteseZ, DȚR. 1615
  August 17, CEK Et prZotea^ă =
  preatea^ă, v. cuv. în CCR.
Pripas o/z. ;DȚR. 1615, BAR. III-
  138. Et prZpag sn. prăsilă, puiu
  de vită, rătăcit, SD. d. sl.
  npHnacz.

JV

191

pri-pul

Pripor /p.: DȚR. 1620 Iunie 21,
  AS. cmp. 1935 Septemvrie. Et.
  prapor sn. scoborâș, povârniș,
  d. rs. npnnopT,.
Priporul Păduceilor Zp.: npnno-
  pSA                 DȚR. 1579,
  CCFR. mș. Bezdeadu. Et. p.
  sm. pădtrce^ o specie de copac,
  d. it. per/uceZZn^.
Prislopul Stogului Zp. : npHCAo-
  n$A CTorSA^s, DȚR. 1545,
  ȘDSR. 110. Et. pr/Vop . pre^-
  Zop, v. Preslopul.
Prislupul Vețelului Zp. ripncac-
  nsa Ku^fASAgH, DML. 1583,BAR.
  ms. rom. 5235. Et. p. PrZVdp
  v. Prislopul Stogului, p. Re-
  ZeZ, v Vițelu.
Privatul lui Manea Vacarul Zp.;
  npHKAAgA Mams KaKapMA, DȚR.
  1580, HCT. VII), 586. Et. prZ-
  oaZ sn. 1. gârlă mică sau locul
  unde a fost aceasta, 2. șivoiu
  mare, d. nsl. npnBajr& -ț- oacar,
  v. cuv. în CCR.
Pruncea on..- npȘHM-k, DȚR. sc.
  XVI, HCT. VIII, 573. Et. prunc
  sm. copil, mai ales care suge
  încă sau e ținut în brațe, SD.
  d. It. prooenZmy, SD.
Prundul Zp..- npSHASA, DȚR. 1506
  Aprilie 12, ASI. Et. prnncZsn.
  grind, pietriș de pe malul râu-
  rilor, SD. d. sl. np^AK
Pruni Zp.: np8nn, DȚR. 1547,
  TC. IV, 36. Et. prun, sm., o
  specie de arbore, d. it. prunus.
Prunii Nanului Zp..- npsmw na-
  HSAOK, DȚR. 1594, ISD. VIII,

  270.  Et. pl. art. prunu, d. prun,
  v Pruni.
Prunișor Zp.; np8nnmop, DȚR.
  1593, RIAF. I, 386. Et. dm.
  din Prun, v. cuv.
Puescul on.: Gvan Il8fc«8A,
  DȚR. 1642, ȘSC. 81. Et. Pu/u,
  al lui d. pufu, sm. d. It.
  pu/Z^uy.
Puești (p..- n8npH, DML. 1650,
  GSL III, 327. Et. PuZu sau
  Pne^cuZ, v. Puescul.
Puică on.:           DȚR. 1599
  August 4. F. CIRM. Et. pu/că,
  f. lui pufu, v. Puescul.
Puiu on.: n8K-, DML. 1479,
  BDȘM. I, 223 ș. nswa, DȚR.
  1573, Vr. 203, DML. 1604,
  GSI. V, 237. Et. puZu, v. Pue-
  scul.
Puiul v Puiu.
Pulad /p.: nȘaagH, DȚR. 1570,
  Vr. 182. Et. PuZa, satul lui
  d. puZa, sf. d. It. puZ/u^.
Pulberianii Zp. .- nSAKep^nîn,
  DML. 1655, SDL. 74. Et. PuA
  6ere, satul lui d. puZ6ere,
  sf. praf, d. puZof^, erZs.
Pul§ni Zp.: n^-A^HH, DȚR. 1599
  Aprilie 12, F. CIRM. Et. d.
  PuZa, satul lui v. Pulați.
Pulpă on..' nSAnx, DȚR. 1589
  Iunie 6, F. CDB. ș. nwpHM,
  DML. 1495, BDȘM. II, 57. Et.
  pu^pd, sf. d. It. puz^?a.
Pulpe v Pulpă.
Pulpeștii Zp.: n^An^uH, DML.
  1495, BDȘM. II, 57. Et. PuZpa,
  satui lui v. Pulpă.

pun put

i

192

Pungești /p. : n8mpqiH, DML.
  1558, GSI. XIX, 29 ș. ml. n^n-
  mam, DML. 1437, CDM. I,
  515, noynnomn, DML. 1558,
  GSI. XIX, 29. EL Punpă, satul
  lui **", d. punpă, sf. săculeț de
  ținut bani, cf. mit. punpa.
Punjești v Pungești.
Pupezeni /p.: noynf3-knH, DȚR.
   1599 August 4, F. CIRM. EL
  Pupăză, satul lui, cf. pupăza,
  o pasăre mare ca mierla, cu
  ciocul lung, cu penele pestrițe
  și cu un mare moț de pene în
  cap, d. alb. pupă, dm. pupăză,
  d. It. upupa, gr.
Purcar v. Porcar.
Purcel on. : Mapta UoypqfA,
  DML. 1495, BDȘM. II, 53. EL
  purced sm. d. It. porceZ/us.
Purcelescul o/?..- noyp*uAfCK8A,
  DML. 1429, CDM. I, 239. EL
  purced v. Purcel.
Purcelești /p..- nspafaupa, DML.
1429, DML. CDM. I. 239. EL
PurceZe^cuZ satul lui .
Purecați! /p..- nSp^agia, DȚR.
1615 Mai 15, CEK. EL Purec,
satul luipurec ^purece, d. It.
pnZex, ZcM.
Purece ou.; nspuu, DML. 1491,
BDȘM. I, 458 ș. nSpmu, DML.
1619, GSL V, 262. EL purece,
v. Purecați!.
Purice v. Purece.
Puriceni /p.: nSpaa-knH, DML.
   1646, GIZ. II, 2, 103. Et. Pu-
   r/ce, satul lui v. cuv.

Pustiu! o/?.: nScrîtoA, DȚR. 1620,
  ȘDSR. 405. Et. puV/u, sm.
  pustietate, deșert, SD. d. sl.
  noycTiaHH.
Putineiul Zp..- nSTHH/MA, DȚR.
  1631, CCFR. mș. Putineiul. Et.
  puZZueZu, sn. dm. p. puZZnă,
  v. cuv. în CCR.
Putredul on. .- nSTp^SA, DML.
  1505, CDBV. 32. Et. puZrecZ
  adj. descompus, intrat în pu-
  trefacție, SD. d. It. pu/rZtfuJ.
Puturoasa Zp-: nSTSpoaca, DȚR.
  1483, PDȚR. 341. Et. pu/uroy,
  oasă, adj. d. puZoare, d. It.
  puZor, r/j.
Puțea on..* nSn-k, DȚR. 1502
  Martie 9, ASL Et. pu/ă sf. d.
  It. praepuZZu/77, cf. ung. pucu.
Puțeanul o/?..' n^nta^-A, DML.
  1497, BDȘM. II, 107. Et. Pu/ă
  a lui d. pu/ă, v. Puțea.
Puțeni /p.: noytț*knn, DML. 1497,
  BDȘM. II, 107. Et. Pu/eanuZ
  satul lui d. pu/ă, v. Puțea.
Puținei /p..           DȚR. 1623
   Ianuarie 25, BAR. Dnc. ach.
  10-11-1944. Et. Pu/ZneZ satul
  lui pu/ZneZdm. d. pu///7, <^ă,
  adj. cf. It. pu/Znuj, SD.
Puțul 0/7 ; noy^SA, DȚR. 1599
  Aprilie 12, F. CIRM. Et. d. pu/
  sn. d. It. puzeu.y.
Puțul Fierului (p : nS^SA HinAt-
  30K = Pu/uZZ/eruZuZ, DȚR. 1580
  Decemvrie 12, ASL Et. p. pu/,
  v Puțul.

Î93

râb^ran

Răbegii /p. / P&s^iH, DȚR. 1599
  Aprilie 12, F. CIRM. Et d.
  ră6egz e re6epz vr. a amorți de
  frig, a înțepeni, d. ung. re6egxz.
Răcești!/p.;P&^^fiH, DML. 1591,
  GIZ. I, 1, 195. Et 72dced ml.
  p. ^eced satul lui d. rece
  adj. d. It. recent, /zj.
Răchită o/?.; PzKHT^, DML.
  1601, GSI. V, 21. Et rac/zz/d,
  v. cuv. în CCR.
Răchiteni /p.; P&KHT^HH, DML.
  1520, CDȘV. 191. Et^âc/zz/d
  satul lui^,d. rdc^z/d, v. cuv.
  în CCR.
Răchitiș(ul) (p. : PzKHTHMj(Sa),
  DML. 1452, CDM. II, 432,
  1495, BDȘM. II, 59. Et rd-
  cAz/zy sn. loc cu rdc/zz/z, d.
  rJcAz/d, v. cuv. în CCR.
Răchitoasa /p.; PzKHTcaca, DML.
  1636, GSI. III, 231. Et rdc/zz-
  fOF, Od^d adj. cu răchiti, d.
  rJc/zz/d, v. cuv. în CCR.
Răcuieț /p.: PKKSAH^, DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc. 162. Et rdcx/e/, sm. plantă
  poligonacee ce crește prin pă-
  șunile umede dela munte, a
  cărei rizomă groasă, târâtoare
  și răsucită are proprietăți astrin-
  gente șî vulnerare, SD. dm. d.
  rac, sl. paKx.
Răd(ă)cinești /p.: P&A(x)qnntHJH,
  DȚR. 1595, BAR. XXXIII-211
  ș. MDP. I, Nr. 45. Et 7?dcR-
  czxd, satul lui d. rd(Zâczxd,
  sf. d. It. pop. rd(/zczxd.

Rădeiu ox.: PhA^M, DȚR. 1583,
  ȘDSR. 229. Et. rJc/ezx s rJc/zx
  sn. pădurice, d. ung. re/, SD.
Râdiche orz.: PaAHKt, DȚR. 1627
  Octomvrie 10, CEK. Et. răc#-
  c/ze^rzcfzc/ze, o plantă cruciferă,
  după SD. d. It. rdc/zcx/d.
Răgulenii /p.z PxrSa-kmH, DȚR.
  1624, RIAF. III, 222. Et ^5d-
  gzz/d, satul lui d. rJgx/d sf.
  neam, rasă, SD. d. It. regx/d,
  prin pol., SD.
Răi /p. / PzH, DML. 1608, GSI.
  XVI, 17. Et pl. adj. rax, d.
  It. re MS.
Râioasa /p.; P&ncaca, baltă, DȚR.
  1595, CCFR. mș. Negoiu ș.
  forma Phmuaca, DȚR. 1620
  Martie 9, BAR. achz. 1945.
  Et rd/o^, OdJd, adj. plin de
  râie, d. It. d/dxed.
Râmeștii /p. : PkA^mm, DȚR.
  1587, ȘDSR. 271. Et ^âxzd,
  satul lui d. rd/xd, sf. un fel
  de vierme, d. râ/xd, d. It.
  rzxzo, ere.
Rândurești /p.: P^HASp^n, DȚR.
  1515 Mai 20, ASI. Et pl. râx-
  <7xrz, d. rdxc/ sn. d. sl. p/AA^'
Rândzești v. Rânzești.
Rănita PznHTa, DȚR. 1520
  Aprilie 10, ASI. Et raxz/, d
  adj. care are o rană, d. sl.
  pJHHTH.
Rânzești /p.: P&n3zmn, DȚR.
1620, GSI. XXI, 219, Pxn-
DML. 1623, GSI. II, 312.
  Et ^âx^d, satul lui d. râx^d

13

fân-rec

î

194

sf. pipotă, stomac, d. sl. p^Asa,
RDW. SD.
Râpa on.Pma, DȚR. 1579,
  ȘDSR. 210. Et. râpă, v. cuv.
  în CCR.
Râpa Scoicii /p.: Pxna GKOHiîH,
  DȚR. 1610, ȘDSR. 317. Et.
  râpa, v. cuv. în CCR.+scofcâ,
  o moluscă ce locuiește într'un
  înveliș dur și calcaros, d. sl.
  cKOAma, prin bl. cKOHKa.
Răpefune /p. .* PAntmțuK, DȚR.
  1610, Vr. 257. Et. răpe/une,
  rapegvane, răpe/une sf. poc
  vărniș, CDE. d. repecfe, d. It.
  rapIcfM.
Răpite Sacuiui /p.: Patinai Ga-
  KSaSH, DML. 1617, BAR.
  CLXXXI-75. Et. v. râpă, în
  CCR. ș. sac, în CRS.
Răscruce (p.P^cKpștțf), DȚR.
  1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162. Et. răscruce sf.
  răspântie, d. ră^ + cruce, cf.
  srb. ra^rsce.
Răspopii /p..- PxcnonÎH, DML.
  1491, CDȘM. 153, Pxcnonn,
  DȚR. 1500, BAR. XX-173.Et.
  ^ăspop, satui, locul lui^, d.
  ră^pop sm. popă răspopit, SD.
  cf srb. ș. rs. pacnon.
Răstea on. ș. (p.: PxcT^s, DML.
  1600-1606, BAR. PA. 117, Px-
  cTtSa, DML. 1633, GSI. II, 115.
  Et. ră-^eu. re^/eu sn. bățul (sau
  fierul) mobil cu care se închide
  jugul spre partea din afară, SD.
- d. ung. re^/o, SD.
Rătădze (p.: Px-rtsf, DML. 1640,
  GSI. XVI, 69. Et. ră/ec&, sn.

   răfe^ pl. ^e, 1. clanță, 2. me-
   canizm, prin care teica morii
   se poate ridica sau coborî, SD.
   d. sl. 0rra\3h, prin rt. peTH3.
Rătunda %?.: Pxi'SHAa, DȚR.
  1630, GSI. V, 141. Et. ră/uncf,
  ă = ro/un<^ a adj. d. ră/on-
  cfuj, SD.
Rătundu, Rătundul on ș /p .
  pATȘHASa, DȚR. 1476, BRB.
  97, PxTȘHAiî, lac, DȚR. 1576,
  HCT. VIII, 585, PxT8nA8a,
  DML. 1623, GSI. II, 311. Et.
  ră/uncf * ro/uncf, v. Rătunda.
Rață on. .- Pa^x, DȚR. 1621,
  ȘDSR. 417. Et. rafă sf. d. nsl.
  pana.
Rătoi on.: non$n^ Pxn^H, DML.
  1487, BDȘM. I, 310. Et. ra/o:u
  sm. d. ra/ă v. Rată.
Rău! on.: dn'ron P^$a, DML.
  1610, GSI. XX, 189, Man-k
  Px8a, DȚR. 1615 August 17,
  CEK. Et. rău art., v. Răi.
Răuieștii /p. : PxSanpiH, DML.
  1610, GSI. XX, 189. Et. ^ău/;
  satul lui v. Rău!.
Răzmiriță on : P&3A\npnij,a;, DȚR.
  1579 Noemvrie 12, ASI. Et.
  razncrf/a sf. rebeliune, răscoală,
  SD. d. sl. pa3A\Hphna.
Rece (p. .* Pift, DȚR. 1620 Sep-
  temvrie 27, ASI. Et. v. Răcești,
  în OTR.
Recea /p. P^^^, DML. 1493,
  BDȘM. II, 27. Et. rece, art.
  adj. d. It. receu^,*^ 1%.
Reci ; P-kyn, DȚR. 1587,
  ȘDSR. 271. Et.pl. rec/, d. adj.
  rece, d. It. recent, SD.

195

î

rep-ruai

Repede on.PmtA^, DȚR. cc.
  151741521, NDA. 46, Ptn^,
  DML". 1522, BDB. V, 5. Et.
  repede, adj. d. It. rapzcfus.
Resteiani /p.; purnaHH ș. forma
  PtcTuvaHH, DML. 1522, CDȘV.
  407, PxcTmaHH, DML. 1585,
  GSL XIX, 186. Et. ^e^/eu, sa-
  tul lui v. Răsteu.
Retedzești /p..- PertsupH, DML.
  1436, CDM. I, 475. Et. ^â/e^,
  satul lui , v. Răteaza.
Robul on.: pox8A, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. DML. 1636,
  GSL 111, 231. Et. ro6, v. cuv.
  în CCR.
Rogofelul %?..- porowfA8A, DȚR.
  1613, ȘDSR. 335. Et. rogo/e/,
  sm. dm. d. rogo^, o plantă, d.
  sl. poros*.
Roșia /p. : pomM, DȚR. 1465,
  PDȚR. I, 262. Et. ro^za, art.
  d. ro^, ro^/e, v. roș în CCR.
Roșii/p.: poujm, DȚR. 1642 Au-
  gust 3, BAR. acbz. 1945. Et.
  roy, v. cuv. în CCR.
Roșiori /p..- pomiwpH, DML. 1434,
  CDM. I, 374. Et. ^oyzor, d.
  royzor, dm. d. roy, v. cuv. în
  CCR.
Roșu, Roșul on.; pon<8, DȚR. cc.
  1477, BRB. 133, po<usa, DȚR,
  1639, ȘDSR. 490. Et. royu, v.
  roșu, în CCR.
Rotarești /p.: poTapnpn, DȚR.
  1517-1521, NDA. 44. Et. Ro-
  far, satul lui d- ro/ar, sm.
  făcător de roate și de alte lu-
  cruri ale carului și căruței, SD.
  d. roaM, d. It. ro/a.

Rovinari %?..'poRnnapn, DȚR. 1618,
  ȘDSR. 363. Et. d. rooznâ, sf.
  groapă, adâncătură, surpătură,
  podină mocirloasă, baltă cu
  stuf, SD. d. sl. poxx, prin srb.
  poBUHe.
Rudariul /p.: po^A^^a, DȚR.
  1596, RIAF. IV, 543. Et. ru-
  <âar, sm. cel care lucrează la
  rudă, mină, minier, d bl. py-
  napb sau srb. py^ap, d. sl.
  poyAa.
Rugi/p : psu", DȚR. 1620, ȘDSR.
  398. Et. .rug, sm. 1. tufă roza-
  cee, mărăcine, salcâm, 2. gră-
  madă de lemne pe care se ar-
  deau condamnații, SD. 1. d-
  ru6us, 2. d. It. rogu^.
Rugina, ă /p. ș. on.; p8tjnna,
  DȚR. 1490, PDȚR. 389, Nr. 176,
  KonAp*k pSpHnx, DML 1587,
  BAR. PA. 208; P8*nnx, DML.
  1617, GSL II, 101 ș. rtm. CnA\a
  poywnpx, DML. 1495, BDȘM.
  II, 71. Et. rugznâ, sf. d. It. ae-
  rugzna, RDW.
Rugină v Rugină
Rugiră v Rugină.
Rumâni,ii /p.: pStwxHÎH, DML.
  1623, CAR. V, 329, p8M*nn,
  p8Atxmn, DML. 1629, GSL XXI,
  32. Et. rumân, v. cuv. în CCR.
Rumânul on. ' p8a\xn8A 8uuptA,
  DML* 1587, CU. XXIII, 38. Et.
  rumân, v. cuv. în CCR.
Rumtura cu Grumazii /p : p8a\-
  i'8px cxc rp8Asasin, DȚR. 1644,
  ȘDSR. 513. Et. rum/urâ, v.
  cuv. în CCR. + grumaz, sn.,
  ridicătură de deal, DLR.

tunsa!

î

1%

Runcu %?.: p^HKg, DȚR. 1486,
  PDȚR. 353. Et. rt/nc, v. cuv.
  în CCR.
Rupta /p.: pSnTa, DȚR. 1572,
  RIAF. X, 273- Et. rup/, ă
  adj, d. rupe, d, It. rumpo,
  ^ere.
Ruptură on. ș. /p.: <WHK pșnTSpa,
  DML. 1434, CDM. 1,374, amu
  pșn-rșpx, DML. 1490, BDȘM.
  I, 396, pSnTgpa, DȚR. 1571,
  RIAF. I, 187. Et. rup/ură, v.
  cuv. în CCR.
Rupturi /p. .- pSnTgpn, DȚR.

  Alexandru Coconul, F. CIRM.
  Et. rup/ura, v. cuv. în CCR.
Rusești /p.: pScupH, DML. 1443,
  CDB. Et.             satul lui
  rus, sm. d. sl. poyck.
Rusut on. : p8c8a, CMHx Iwna
  TaTSatCKȘaa a ^u^u/, /ec/oru/
  /u/ /on /a/u/e^cu/, DML. 1507,
  CDBV. 108, p8c8a, DȚR. 1570,
  ȘDSR. 183. Et. rus v. Rusești.
Ruși, ii /p.: pytnn, DȚR. 1451,
  PDȚR. I, 219, p8tuîH, DȚR.
  1570, F. CDB. Et. ^usuZ, satul
  lui v. Rusești.


        Saca v Seaca.

Sacătișeștii /p.: GaKXAHtuupÎH
  DML. 1469, BDȘM, I, 134. EL
  d. sacâZZy, săcă/ay, sacaZus, să-
  căZuy sn. un fel de tun foarte
  mic, CDE- d. ung. sza^a/Zas,
  d. Sl. C^KOAX.
Săcară v Secară.
Săcărenii v. Secărănii
Săcăriia (p. : GxKxpHta, DȚR.
  1588, TC. III, 50. Et. Mcăr/ec
  secărfe sf. locul unde s'a adu-
  nat secara, d. secară, d. It.
  secăZe.
Săcătura iui Ion (p.: GxK&T8pa
  a8n Iwn, DȚR. 1620 Iunie 21,
  AS. cmp. Septemvrie 1935. Et.
  secă/ură, săcă/ură, v. săcă-
  tură, în CCR.
Săcelui %?.: Gh^ta8a, DȚR. 1587,
  ȘDSR. 271. Et. contr. d. să//-
  ce/^ sn. dm. lui sa/, d. mit.
  /bssa/um.

Săcuiani /p : Gxk8a\nn. DML.
  1448, CDM. II, 342. Et. 3acmu
  satul lui f, sau satul Săcuilor,
  d. săcu/u sm. ungur din Ră-
  săritul Transilvaniei, d. ung.
  Jxe^e/y, SD.
Sacul on.: Gak8a, DML. 1625,
  GSI. XXIV, 121. Et. Mc, sm.
  d. It. SdCCUS-
Săcui /p.: Gxk8a m-re, DML.
  1591, MCR. 230. Et. ml. sac
  p. Mc, seaca adj. v. Seaca.
Săinuî on.: GTan Gxwn8a, DȚR.
  1572, RIAF. X, 276. Et. să/n,
  se/n adj. sur, cenușiu, brumariu,
  SD.
Salbe /p.: DȚR. 1618, ȘDSR. 370.
  Et. pl. sa/6e, d. sa/bă sf.
  1. obiecte de ornament înșirate
  pe un fir și purtate de femei
  la gât, 2. două specii de ar-
  bori, SD.
Saice on. ș. /p.: Gaa<u, DML.

(97

sal-sca

  (495, BDȘM. II, 69, DȚR. (594,
  TC. tlll, ((3, Gaaq-k, DML.
  (548, GIZ. I, (, 81- Et. ja/ce,
  v. cuv. în CCR.
Salcișor /p.: Gaaqmuopx, DȚR.
  (392-1408, PDȚR. 1,75. Et. MZ-
  cfyo/* sm. d. ^aZce, v. cuv. în
  CCR.
Sămânță on.: Gxa\xngA, DȚR.
  (606 Decemvrie (6, AS. mtr.
  București, LXIV-1. Et. .sămân/a
  sf. d. It. ^enrenZZa.
Sângurenii /p.: GMnroyp*t:n)n,
  DML. (473 Ianuarie 8, BPK.
  XXV-831. Et. Cangur, satui
  iui^, d. cangur ml. p. ^/ngnv
  adj. d. It. jfnguZtzj.
Sărari Zp.: Gxpapw, Gapapw.DȚR.
  (606 Decemvrie (7, ASL Et.
  Mrar sm. negustor de sare, SD.
  d. Mre, sf. d. (t. jaZ M.
Sărata Zp.: GxpaTa, DȚR. 1482-
  (496, BRB. 207 Nr. CLXXII,
  DML. (484, BDȘM. I, 282,
  GapaTa, DML. 1528, GSL II,
  336. Et. ^araZ, ă adj. d. a
  -fără, sau d. it. pop. yaZaZtz^, SD.
Sărăteni Zp.: GxpKT-knn, DML.
  (554, GSL IX, 3L Et. ^ăraZa,
  v. cuv.
Sârbescul on.: GpxMCK8a, DML.
  (456, CDM. II, 799. Et. ^ârbnZ,
  M/*6, d. sl. cpxEHHx, cf. srb. cp6.
Sârbi Zp.: GpxcH, DML. 1423,
  CDM. 1,156, art. Gpxsîw, DML.
  1436, :6nZ I, 488 Et. pl. d. sm.
        v. Sârbescul.
Sârbul on.: Gpxc$a, DȚR. 1418,
  PDȚR. I, (15. Et. v.
  Sârbescul.

Sărindaritu on. : GxpnHA<<pM,
  DȚR. 150t Decemvrie 15, ASL
  Et. Mr/ndar sn. rugăciune pe
  care o face preotul p. morti ș.
  a. la 40 de zile dela moarte,
  banii da{i preotului p. această
  slujbă, SD. d. ngr. ootpyvrâpt,
  prin si. capaHA^px.
Sasul Zp.: GacSa KpxcT^, DȚR.
  1599 August 4, F. CIRM. Et.
  sl. Gacx.
Sătcele Zp.: G^TMfaf, DȚR. 1482-
  1496, BRB. 199. Et. pl. MZceZe
  d. M/ce/. yaZ/ceZ sn, dm. p.
  ^a/, d. mit. Zb^aZun?.
Sătcelu on..* G&TqfaS, DȚR. 1480,
  PDȚR. I, 312. Et. MZceZ^MZfceZ
  sn. dm. p. MZ, v. cuv. în CCR.
Săteni Zp.: GxT*knn, DȚR. (604
  Ianuarie 20, F. CEK. Et. M-
  Zean, sm. d. ya/.
Scântee on. $. %?.: GKxnT*k(,
  DML. (6(7, GSI. V, (23, G«EH-
  -r-kta, DȚR. (6(3, ȘDSR. 336.
  Et. ^cânZee, sf. d. It. ^cfn^Z/a.
Scânteia v. Scântee.
Scânteeștii Zp.: GKMHTMtpiH, satul
  lui GKMHT-kf, a cărui nume
  există în act, DML. 1642 Martie
  14, BAR. F. XII-3. Et. XcanZee,
  satul lui *-*, v. cuv.
Scărișoara Zp. : GKxpwtu^apa,
  DȚR. 1556, HCT. VIII, 576.
  Et. ^carfyoară, sf. dm. p. jcara,
  d. It. ^caZa.
Scăuneni Zp.: GKxȘqtHH, DȚR.
  1495-1508, PDS, 20. Et. ^caun,
  satul lui, sn. d. It. Fcamntzn?.
Scaunul on. : GKaSHSa, DȚR.

sca-sec

I

193

  1614 Mai 19. ASI. Et. scaun,
  v. Scăuneni.
Scoarța (p.: DȚR. 1620, ȘDSR.
  408. Et. scoar/ă, sf. coaja, în-
  velișul trunchiului și ramurilor
  copacilor, velință, învelitoare
  de pat țesută din lână ca și
  covorul național, loitră (leasă)
  făcută din scândură sau din
  împletitură, SD. d. It. pop.
  scor/ea.
Scorțești /p.: CKopuopw, DML.
  1546, BAR. PA. 39. Et. -Scoar-
  /ă, v. cuv.
Scradă (p. : CKpa^x, A^xrSpa
  CKph3(K, M4TKJ CKph.3(E ^^Cră-
      DȚR. 1581, ȘDSR. 222. Et.
  scrada, sf. un fel de iarbă înaltă
  care crește pe văile munților
  și care place oilor, SD. cf. sl.
  CKpa^a.
Scumpești /p. .- cK$Amnp(H),
  DML. 1568, GSL XIX, 69- Et.
  scump, adj. d. sl. CK^nx.
Scumpie /p. : cKSMnh, DȚR.
  1566, BAR.LXXIV-182. Et.'v.
  scumpie, în CCR.
Scurăta v. Scurta.
Scursură Zp.: CKoypc8p;x, DȚR.
1599 August 4, F. CIRM. Et.
scursură, sf.: locul pe unde
se scurg apele.
Scurta Zp.: cKSpTa, DȚR. 1502,
  ȘDSR. 46, CKSpxi'a, DȚR. 1480,
  PDȚR. I, 310. Et. scurZ, ă
  adj. d. It. curZus, SD.
Scurteștii : cKȘpTaptH, DȚR.
1627 Octomvrie 10, CEK. Et.
^curZuZ^ satul lui scurZ, v.
Scurta.

Scurtuî orz. : CKSpToya, DML.
  1449, CDM. II, 386, CKSpTSa,
  DȚR. 1535-1545, TDSR. 349.
  Et. scurZ, v. Scurta.
Scurti Zp.: cKSpuh, DML. 1591
  GSL XX, 24. Et. ScurZuZ, satul
  lui d. scurZ v. Scurta.
Seaca Zp.: cExa, DȚR. 1436,
  PDȚR. I, 169, DML. 1490,
  BDȘM. I, 385 Nr. CCIII; A^-
  HacTHp 30K«a\n c^Ka . mănăsZZ-
  rea numZZă ^eaca, DȚR. 1519
  Septemvrie 19, ASI. ș. ml.
  cana, DML. 1641, GSI 111,237.
  Et. sec, seacă adj. d. It. siccus.
Secani Zp.: chKaHH, DȚR. 1421,
  PDȚR. I, 129- Et. seaca v.
  Seaca.
Secară (p<= c(Kapx, DȚR. cc. 1482-
  1487, BRB. 192, ctnapx, DML.
  1488, CDȘM. 127, ml. cxnapx,
  DML. 1486, BDȘM. I, 290. Et.
  secară sf. plantă graminee, d.
  It. secăZe.
Secăreni Zp. : c^Kxp-kHH, DȚR.
  1577, TC. V, 113, ml. cxtrx-
  pEniH, DML. 1420, DML. I,
  135. Et. Secară, satul lui, se-
  cară, v. Secară.
Secătura Leușteanuiui Zp.: cmx-
  TSpa AtSm'kHOR, DȚR. 1641,
  CCFR., mș. Bezdeadu. Et. se-
  căZură, v. săcătură, în CCR.
  + ZeusZean sm. o plantă um-
  beliferă, d. It. Zen/sZ/cum.
Secere on.: dasap ct'upt, DML.
1605, TC. III, 84. Et. secere
sf. unealtă agricolă, d. It. sfcMs.
Secetă on.: raspHA ch'UT^.DML.

199

I

SCMOf

  1604, GSI. XXI, 147. Et. seceZă
  sf. d. It. slccfZaS, ZZS.
Seciul Colanului (p. : cktRA
  K0A$HSAOK, DȚR. 1610, ȘDSR.
  316. Et. seda + co/un, v.
  cuvv. In CCR.
Secritul Zp.: cfKpHMAh, DML.
  1473, CBCK. XXV-83. Et. se-
  crZu, v. cuv. în CCR.
Siliștia Plopilor : CHAH^tA
  nAonHAop, DȚR. 1658, NDA.
  230.  Et. sZ/ZyZe, v. cuv. în
  CCR. pZop, d. It. popu/us.
Silișteanul on.: cHAHip-ktiS A, DML.
  1641, GSI. VIII, 283. Et. d.
  sZZZsZe, v. cuv. în CCR.
Siliștenli Zp.cHAmpLHiH, DML.
  1641, GSI. VIII, 283. Et. sZZZsZe,
  v. cuv. în CCR.
Siminiceanii : CHA\nnmtan)n,
  DML. 1480, BDȘM. I, 243.
  Et. d. sZmZnZc sm. o mică plantă
  păroasă, CDE, cf. bl. chMe-
  HHKB ș. rs. cbMeHHMKT-, cbMq-
  HHKT).
Simziana on.: cHASunua, DML.
  1638, IN. VIII, 121. Et. sZ/n-
  j?Zană * sân^ăZană, o plantă ru-
  biacee, SD. d. It. 3*ancZus
  /oannes.
Singureni Zp.: a CHwrSpiHHA^p,
  DȚR. 1659-1661. Et. ^Znpur,
  satul lui ^,d. sZngur, v. Sân-
  gurenii.
Slemea Scoicii Zp : canw k cK<-n-
  tM, DȚR. 1610, ȘDSR. 317.
  Et. sZeme, culme SD. d. sl.
  CA*kA\A prin srb. cjieMe^ scoica
  d. sl. CK^AKKa, prin bl. CKOMKa.

Sie mea Vedetei Zp.: catMt M-
  A^pm, DȚR. 1535 Mai 15, cs.
  CDB. Et. s/eme + oecfere, d.
  vr. pedea, d. It. defere.
Slobozita Zp.: Monarrnp WT CAO-
  KC3tA H!Kf M 30MT RaH-A^-f"
  manăsZ/rea de/a 5*/o6orZZa, ce
  se numesle PaZ-cfe-eZ, DȚR.
  Matei Basarab, BAR. XLIII-17.
  Et. sfo6oj?Ze, v. cuv. în CCR.
Slujnicele Zp CAg^HHtfat, DML.
  1589,  BDV. V, 43. Et. s/u/hZcă
  sf. probabil slujitoarea la curtea
  domnească, d. s/u/nlc, d. sl.
  CAeyMhHHKX.
Soare on.: coapt, DȚR. 1599 Au-
  gust 4, F. CIRM. Et. soare sm.
  d. It. so/^ Zs.
Socaciul on. : craH coKatMA,
  DȚR. 1613, ȘDSR. 336. Et. so-
  cacZu sm. bucătar, d. ung.
  s^a^acs.
Soci Zp.: 8 oycTtf cotHAOp . /a
  pura focilor, DML. 1533, SDL.
   7 ș. art. canin, DML. 1529,
  BAR. PA. 311. Et. pl. socZ, d.
  soc sm. un copăcel caprifoliceu,
  SD. d. It. sa6ucus.
Socu on.: A<*" coK8, DML. 1598,
  GSI. VIII, 242. Et. soc v. Soci.
Sora on.: DȚR. 1502 Martie 9,
ASI. DML. 1587, CU. XXIII,
37, copx, DML. 1487, BDȘM.
I, 516. Et. sora, sf. d. It. soror,
orZs.
Soră v. Sora.
Sorbele Zp.: capsat, DȚR. 1470,
  PDȚR. I, 272. Et. sm. art. sor6,
  un pom rozaceu pădureț, SD.
  d. It. săr^us.

spa-spr

200

Spahiul on.: nan cnayHSa, mare
  ban ai Craiovei, DȚR. 1653
  Iulie 29, cs. CDB. Et. spatio
  sm. călăraș turcesc ori arăbesc,
  SD. d. tr. szpaAz.
Spânaci on. :           Cazna*),
  DȚR. 1555, NDSR. 295. Et.
  spanaczo, adj. spanac, spăna-
  lec, om căruia nu-i prea crește
  barba și mustețile, d. spăn, d.
  gr. țnavoț, prin sl. cnanz, cf.
  ș. RDW.
Spânul on.: cnxnSa, DML- 1575,
  GSI. II, 219 ș. rtm. cnzpSaz,
  DML. 1507, CDBV. 131. Et.
  v. Spanac.
Spânzurătoare /p. .- cnzn3SpA-
  T^apz, DȚR. Mihai Viteazul,
  BAR. XLV-143. Et. apân^oră-
  /oare, d. It. ex penzleo, SD.
Spăriații /p.: cnxpmaniH, DML.
1641, SDL. 54. Et. spărza/,
ml. p. speria/, adj. înspăimântat,
d. a se speria, d. It. eapaneo,
ere.
Spărteanul on.; Ta^pna cnxp-
T-kHSa, DML. 1604, GSL XXI,
147. Et. 3par/o, fiul lui *^, d.
spar/, d. sparge, d. It. spargo,
ere.
Spărturi /p..- cnxpTSpn, DȚR.
  1618, ȘDSR. 369. Et. pl. spăr-
  /orl, d. spăr/ora, sf. d. sparge,
  d. It. spargo, ere, RDW.
Spârul v Spânul.
Spata on-.- cnaT^, DȚR. 1547,
  NDA. 73. Et. apa/ă, sf. = spadă,
  d. it. spadza.
Spătărești /p.: cnxTzpapH, DML.
  1604, GSI. V, 257. Et. spă/ar,

satul spătarului, v. cuv. în
CCR.
Spăteniz/).: cnh rtznn, DȚR 1599
  August 4, F. CIRM. Et. 3pa/ă,
  satul lui v. cuv.
Sperlea on.: cnzpa-k, DȚR. 1572,
  RIAF.X, 278. Et. sper/ă, sf.
  cenușă foarte subțire, SD.
Sperlești /p.: DML. 1409, CDM.
   I, 64. Et. 3per/ea, satul lui
  v. cuv.
Spineanul on.: mzzjsSax cnHH^-
  nSAx, DML. 1482, BDȘM. I,
  262. Et. spin, d. It. .spinos.
Spineni /p.: cnnn-knH, DȚR. 1480,
  PDȚR. I, 310, cnHH-kniH, DML.
  1576, GSL V, 227. Et. 3pl-
  neano^ satul lui^, d. spin sm.
  d. It. .spinos.
Spinet /p.: cnnmT, DȚR. 1421,
  PDȚR. I, 129. Et. splne/ sn.
  desiș de spini, spinărie d. It.
  aplne/o/n.
Spini /p.: DȚR. 1564 Iunie 12,
  cs. CDB. Et. .spin, d. It. spinos.
Spinișor %?.: cnnnHtucp, DȚR.
   1561 Mai 22, ASI. Et. aplnlsor
sm. dm. d. spin d. It. .spinos.
Spinoasa /p.: cnHHoaca, DML.
   1642, GSI. II, 115. Et. spinos,
  oasă adj. art. spinoasa, cu
  mulți spini, d. It. splnosos, SD.
Spinul Ip.: 8 CHHHSA WT HoKHtjlZc
  zn 6plno/ din Zoozyle, DȚR.
  1565, BAR. ms. rom. 5152. Et.
  v. Spinenh în OTR.
Sprânceană on.: razpHA cnpxH-
  *zanz, DML. 1580, GSL XIX,
  136. Et. sprânceană sf. d. It.
  sopercl/la.

201

stă^sto


        Stă^arui v. Stegarul.

Siâtpqî Grecului /p.: c rzanS \
  rptKgAOE, DȚR. 1645, Ol. I, 130.
  EL p. .yA3%), v. cuv. în CCR.
Stâna Guei /p.: CTzna rS^K, DȚR.
  1615 Mai 15, CEK Et p. g/dnd,
  v. cuv. în CCR.
Stâna Mare /p.:          CT/zw^,
  DȚR. 1451,-PDȚR. I, 216. Et.
  p. ^dnd, v. cuv. în CCR.
Stânca (p.: crhHKa, DML. 1601,
  ISD. VIII, 209. Et. ^/ăncJ, d.
  sl. CTtna, cf. srb. ^Tjem>e, cij2-
  HbKa, rs. CT^HKa^ ogradă de
  piatră.
Stângă (p. ș. on : CTKHrz, DȚR
  1577, GSI. VI, 163, DȚR, 1627,
  ȘDSR. 437. Et ^/dnp, d, adj.
  d. It. pop. ^/dncnj.
Stângaci on.: 2K8p>Kx cTzura^z,
  DML. 1426, CDM. I, 178, gr/.
  CTznran^A ș. CTauraq^A, DML.
  1581, GSI. XIX, 154. Et j/ăn-
  jdc/n, adj. care face cu stânga
  ceia-ce altii fac cu dreapta, SD.,
  d. j/dnp, v. Stângă.
Stângăciani /p. : CT&Hr&qaHH,
  DML. 1609, BDB. XIV, 4 ș.
  CTaHra^anH, DML. 1533, GSI.
  IX, 20. Et &dnpdcf, satul lui
  v. cuv.
Stârcea on.: cT&pn^, DML. 1626,
  BCI. X, 22. Et F/ărc, sm. bât-
  lan, barză, SD. d. sl. CTpzKz
Stârceau! (p.: cTpznaHH, DML.
  1588, GSI. IX, 48. Et, ^/ărced,
  satul lui v. cuv.
Stârcești! /p.: CTzpq^iin, DML.
  1487, BDȘM. I, 308. Et ^/dr-
  ced, satul lui v. cuv.

Stârcii (p.: CThpnm, DȚR. 1538,
  ȘDSR. 105. Et. v. Stâr*
  cea.
Stecîă on. : PaspHA CT^kAz, DML.
  1567, GIZ. I, 118. Et. ^c/d, sf.
  ml. p. ^c/d, d. sl. CThKAO, prin
  rs. CTeKJio.
Stegar on.: DML. 1606, BAR.
  LXXIX-26, dr/. cT^rapMA, DML.
  1634, GIZ II, 1, 89. Et
  v. cuv. în CCR.
Stegari /p.: cTtn<apH,DȚR. 1604,
  RIAF. III, 215. Et pl. ^^drf,
  d. F/a/dr, v. cuv. in CCR.
Stefaru! (p. : CT^ap8A, DML.
1604, GSI. XXI, 147, DȚR. 1577,
ȘDSR. 198 Ș. CTZWapMA, BfA
CTzwap8*37e/dm V/dre, DȚR.
1608 Iunie 9, CESC. Et F/e-
/dr, v. cuv. în CCR.
SteȚereanui on.; iwnaniK^
  H<(p^H8a, DML. 1624, GSI.,
  XXI, 19. Et 37e/dmZ v. cuv.
Ste^erei /p.; WT wuHn8
  p^A<,p ; din ocina (moșia) Ste-
  jereilor, DȚR. 1579, ȘDSR. 213,
  CTtwtpfH, DȚR. 1581, ȘDSR.
  220. Et. pl.       d. j/gyere/,
  v. cuv. în CCR.
Ste^erei (p./ DȚR. 1545, CDB.,
Ș. dfț GT^^p(A8A, 1. c. Et
v. cuv. în CCR.
Sterpenii /p.; CT^pn(HiH, DML.
  1635, MCH. 58. Et ^/e/pnZ
  satul lui v. cuv.
Sterpuî on./ tlBpaA\ 0T(pn8A,
  Dml. 1649, GIZ. II, 2, 211. Et
  ^/erp, v. cuv. în CCR.
Stoborăști (p./ &T0KcphmH,DȚR.



I

202

 1600,  CBK. Et j/o6or, v.
 cuv. în CCR.
Stogșor (p. ; CToruuvp, DȚR.
  Ol. I, 130. Et. ^ogHFor, dm.
  d. stog. plaie de fân, d. sl.
  CTorx.
S^olniceanii /p.; cToanH^dmH
  DȚR. 1576 Aprilie 30, F. CIRM.
  DML. 1609, GSI. XXL 175.
  Et. .y/o/mc, satul era unde fusese
  casa lui Petre stolnicul, v. stol*
  nic în CCR.
Străchinar o/?./ KoHKo cTp&KH-
  ndpn, DȚR. 1639, Vr. 308. Et
  ^/racA/rzar sm., fabricant sau
  vânzător de .s/rac/z/m, d. ^/ra-
  cA/zza, farfurie sau castron de
  lut, gr. odpoouvtx.
Strâmba /p.; cTpK!A\na, DML.
  1431, CDM. I, 315, Ao ycrap^a
  CTp^A\s^H F pă/za fzz /zo/arzz/
  ^/răm6ez, DȚR. 1549, ȘDSR.
  123, A\onacTHp raapoatMaro
  cTp&A\sa mânaj/frea /zzz/nz/ă
  ^/răm6a, DȚR. 1620, BAR.
  XCV-58. Et j/răm6, ă adj.
  d. It. pop. ^razzz^M.
Strâmbătati /p.; cTp&A\K&rau,H,
  DȚR. 1480, PDȚR. I, 310. Et
  67razn6a/a/e, satul lui , d.
  ^/răm6a/a/^ sf. nedreptate, d.
  F/ră/726, d. It, pop. 3/ram6iAy.
Strâmbătura //?.; c rp&A\n& rSpa^
  DML. 1603, GSL XVI, 7. Et
  ^/ram6a/zzra sf. locul unde
  un lucru este strâmb, curbat,
  SD., d. s/razn6, v. Strâmba.
Strâmbele /p. / cTpxMMat, DȚR.
  1535, AS. mr. Govora, X, 1.

    Et pl. art. ^răzn6e/e, d. ^/răzn-
    6a, v Strâmba.
 Strâmbii (p. / cTpKMKÎH, DML.
    1579, BAR. PA. 312, cTpHMRÎH,
    DML. 1428, CDM. I, 209. Et
    pl. art. ^răzn6/f d. ^/răm6a,
    v. Strâmba.
 Strâmbul /p. ; A\cwacTHp WT
    CTp&A\K3a mana^/frea r/e/a
    ^/răzn6a/, DȚR. 1625 Iunie 15,
    AS.Et ar/, s/răzn/?^ d. ^/răm6,
    v. Strâmba.
^trăminoasa /)9.; CTp&AAHH<^aca,
    DML. 1439, CDM. II, 41. Et
    poate d. ^/ram/nare, s/ramzr-
    rare sf., nuia, prăjină, SD.
    d. It. ^/zm/z/ar, r/j, RDW.
 Strâmtură /p.. S CTp&MTgpx
    m ^/răm/ara, DML. 1603, GSI.
    XVI, 9 Ș. CTpZHTSp(z), DML.
    sc. XVII, ibid. XVI, 135. Et
    .y/razn/Hra, v. cuv. în CCR.
 Strâmturești /p. .* CTp&A\xTSptnJn,
    DȚR. 1624, Vr. 287. Et. d.
    Strâmtură, v. cuv.
 Strânbeni /p.; CTp&nMnn, DȚR.
    1612, GSI. V, 137. Et. 37răn-
    6^/ <y/z^az7?6zz^ satul lui, v.
    Strâmbul.
 Strântură v. Strâmtură.
 Streche o/?.;               CTp^K^k,
    DȚR. 1635 Septemvrie 18,
    CEK. Et. ^/rec/ze, sf., un fel
    de muscă mare, SD., d. sl.
    CTp&iKX.
 Strimtișorul /p. .* CTpHA\THmopSa,
    DȚR. 1486, PDȚR. I, 352. Et.
    ^/r/znf/^or, adj. dm. p. j/rfm/^
    ^/răzn/, v Strimtul.

203

I

str-șat

Strimtul /p.rrpHAțTSA, DȚR.
  1486, PDȚR. I, 352. Et. y/r/m/c
  y/ramf adj. îngust, nu larg, d.
  It. y/rtnc/uy.
Strungă/p. CTp$nr^,DML. 1609,
  GSI. II, 130. Et. y/rungă, v.
  cuv. în CCR.
Strunga Hărteștilor /jo-. CTp$nra
  ypxTrtpnACA\, DȚR. 1476, NDA.
  24. Et. v. Strunga.
Struțul on.; crpBuSA, DML. cc.
  1608, GSI. IX, 78. Et. yfru/,
  o pasăre, d. vgr. ^/ru/Afon,
  prin It. y/ra/A/o, SD.
Stuhucinele /p. . cTȘyS^HHfAr,
  DML. 1588, SDO. Nr. 11. Et.
  y/nAucînne ml. p. y^nScrune,
  cf. y/nTofr/e c desiș de stuf, trestie,
  d. y/nZ
Stup on..- cTSnw, DȚR. 1650,
  ȘDSR. 545. Et. y/up, v. cuv.
  în CCR.
Stupina lugăi /p. . cTSnHHa
  KTxg, DȚR. 1618, ȘDSR. 369.
  Et. v. y/upfnă, în CCR.
Suilă on..' AV'""'rpK cSna(x),
  DML. 1620, GIZ. I, 2, 131. Et.
  poreclă d. a suf * a urca, a
  ridica, d. It. yt/6eo, îre.
Sulă on. .* llwn cgA^, DML. 1587,
  GSL XX, 1. Et. ytz/ă, sf. d. It.
  yu6u/a.
Sulariul /p..' coyaapMA, DȚR.
  1596, RIAF. IV, 1596. Et. d.
  yrz/a, d. it. y?6u/a.


Șarpe on..' Ko3A\a Hlapnr, DML.
  1501, BDȘM. II, 181, ar/. Hlap-
  urar, DȚR. 1512-1521, TDSR.


Sulenii (p..- cSA-kmH, DML. 1587,
  GSL XX, 1. Et. Jn/ă, satul
  lui-^, v. cuv.
Suma on.; c8ata, DȚR. 1624
  Februarie 12, CEK. Et. yumă,
  sf. total, d. It. yum/na.
Supt-Co(a)stă on..- coynTh KocT^,
  DȚR. 1463, PDȚR. I, 246. Et.
  yup^ prep. * sub, d. It. yu6 +
  COay/a, v. cuv. în CCR.
Supt-DoS /p. .' CȘHT-A^C, DȚR.
  1633, AS. mr. Arnota I, 2. Et.
  yup/, prep, f sub, d. It. ytr6 și
  c/oy, sn. fig. adăpost, d It. pop.
  cîoyyurn.
Supțireni /p..' cSn^Hp-kHH, DȚR.
  1544, BAR. LXXXIX-59. Et.
  ^up/rre, satul lui , d. ypp^re,
  d. It. yn6/Z/ry.
Surata on..- compa ra, DML. 1546,
  BDB. V, 56. Et. yura/a, sf.
  soră de cruce, RDW. d- yorâ,
  v. Sora.
Surdeanul on.: RacHair c8pA*L*
  n$a, DML. 1647, GSL III, 63.
  Et. ytzrr/ a, adj. d. It. yurcfuy.
Surpături cSpnxTSpH, DȚR.
   1620 Iunie 21, AS-, cmp. Sep-
  temvrie 1935. Et. pl. awpa/urL
  d. yn/pă/tzră, sf. loc surpat, d.
  a yn/pa, v. Surpați.
Surpați .- cSpna^H, DȚR. 1610,
  ȘDSR. 319. Et. yu/pa/ . pră-
  bușit, năruit, SDR. d. It. yt/r-
  pere, SD.


  227, Nr. 234. Et. ya/pe, sm.
  d. mit. ye/pgy.
Șatră on..- lUa-rpx, DȚR. 1622

șat-ști

I

204

  Ianuarie 15, CEK. Et. yd/rd,
  sm. cort, d. sl. tuaThpx.
Șcheul .- IIlKt:$A, DȚR. 1505,
  BAR. L-14. Et. yc^ean sm-
  bulgar sau sârb, SD. d. mit.
  ^C/dDtzy.
Șerba Paușescut on.. IHfpsa
  IlaStiucKSax, DML. 1426, CDM.
  I, 182. Et. p. 5er6, d. yer6,
  sm. % rob, d. it. yeroua.
Șerbești (p. .*              DȚR.
  1577, ȘDSR. 198. Et. 5er6, sa-
  tul lui^.d. yer6 = rob, d. It.
  jeroaj.
Șipotele ; HlnnoTiAi, DML.
  1628, AS. F. Nr. 5. Et. yfpo/,
  v. cuv. în CCR.
Șișăștt (p..- niHtuht)jH, DȚR. 1632,
  ȘDSR. 451. Et. poate d. Șiș,
  satul lui d. șiș, sm. lamă de
  metal supțire și ascuțită, ascunsă
  într'un baston pentru a servi
  ca armă, SD. Et. tr. pers, ăis,
  cf. bl. înrnnB. sabie ș. frigare și
  srb. mnm < frigare.
Șofran on..- IUo^pan, DML. 1573,
  BDB. V, 21. Et. yo/ran, o
  plantă iridee, d sl. tua^pAHx.
Șofrăneștt (p. .- IHo%pxnmiH
  DML.1617, GSL V, 121. Et
  Ș^o^an, satul lui^.v. cuv.
Șoimar on.. CTXHHAX Ulcu^ap,
  DML. 1643, CAR. V, 334, nion-
  atapt*, DML. 1602, IN. 4, 147.
  Et. yo/mar, sm. crescător de
  șoimi, d. yofnr, d. ung. yo/pom.
Șoimărești /p. .- H]on<\szpfmn,
  DML. cc. 1580, GSI. XIX, 167,
  DML. 1604 Iunie 5, CDB. Et.

  ^o/nrar, satul lui v. cuv. V.
  ș. Șoimareșt!, în OTS
Șotumul on - CTaHmoa iHotoAs^a,
  DȚR. 1467, PDȚR. I, 265. Et.
  yofm, sm. o pasăre răpitoare,
  d. ung. yo/pom.
Șopârla on.Hlonpxaa, DML.
  1483, BDȘM. I, 274. Et. yo-
  par/a, sf. o reptilă sauriană
  mică, SD.
Șopârleștil /p. . IUcnpxanpiH,
  DML. 1483, BDȘM. I, 275. Et.
  ^opâr/oi, satul lui, v. cuv.
Știlbicanii (p. . I(lHAKHKamn,
  DML. 1488, BDȘM. I, 351. Et.
  5*///5fc, satul lui *^,d. y/fu/^fc^
  yf/r6fc, băț lung cu care pes-
  carul scociorăște peștii printre
  pietre spre a-i face să iasă din
  ascunzători, CDE.
Știubeești %?.: ițlTMKatpH, DML.
  1448, CDM. II, 342. Et. lac cu
  știubee, d. y#u6eâz, stup, bu-
  duiu, trunchiu scorburos pus
  vertical în pământ ca să se
  adune și să vie la suprafață
  apa unui izvor, SD.
Știubei v Știubeiul.
Știubelani fp.: mTSEtAHH, DML.
  1456, MOD. 21. Et.
  satul lui *^, d. y%a6efu.
Știubeiu v Știubeiul.
Știubeiul (p..            DML.
  1492, BDȘM. I, 510, qiSE^A,
  DȚR. 1616 Iunie 29, F. CIRM.
  ș. nea/t mSBfM, DȚR. 1493
  Iunie 3, ASL, tpSEm, DML.
  1503, BDȘM. II, 215. Et. v.
  Știubeeștt.

205                                 î                              țd-tAn

Știubeiuî Prajei /p.: !H,MEfMA
  npdmfK, DȚR. 1486, PDȚR. I,
  352. Et v. Știubeești.
Ștreangu on.. ȚIp km s apA\atu,
  DȚR. 1614 Fevruarie 23, CEK.

  Et v. ștreang, în CCR.
Șuvăita /p. .- niSkxHTd, DȚR.
  1580 Decemvrie 12, ASI. Et
  yuod% ă, adj., cotit, întorto-
  chiat.

Tabăra TaEbpa, DȚR. 1613,
  NDA. 85. Et v. cuv.
  in CCR.
Tăbârță on.: HwnatuKo TxExp^x,
  DML. 1610, AIR. III, 205- Et
  /d6dr/d sf. -            sarcină
  grea, d. a /ă6ârc/, d. ung. /o-
  porc^o/hr, SD.
Tăciune on.:         DML. 1591,
  MCR. 230. Et /acwne, sm.
  lemn ars care nu s'a prefăcut
  incă în cărbune, SD. d. it.
  ///io, oniF.
Taica on..- TaHKa, DȚR. 1526,
  BAR. CVIII-38. Et /afcă, sm.
  fam. /d/d, SD. d. srb. TajKO.
Taistră on.: TancTpx, DML.
  1611, GSI. V, 242. Et /dM/a*
  traistă, sf. săculeț de merinde
  purtat pe umeri, SD.
Tâlhar on.: Txayap, DML. 1619,
  GIZ. I, 2, 125. Et /d/Ad/*, sm.
  mi. p. /d/^dr, brigand, bandit.
Tâlhărești (p.: TxayxpnpH, DML.
  1633, GSI. II, 115. Et. Td/Rdr,
  satui lui *^, v. cuv.
Tălmăci on.: TaAA^at, DML.
  1503, CDȘM. 255, RdCHA'b TxA-
  A\4<t, DML. 1624, GSI. XXI,
  19, Et v tălmaciu, în CCR.
Tălmaci v. Tălmăci.

Talpă on.: ASnSa Taanx KSnap,
  DML. 1628, GIZ. I, 2, 196.
  Et /d/pâ, sf. 1. piciorului,
  încălțămintei, 2. grindă care
  servește ca temelie la casele
  țărănești, 3. fiecare din cele
  două lemne pe care alunecă
  sania, 4. fiecare din cele două
  lemne groase (unite cu altele
  două mai scurte) care formează
  cadrul și baza războiului de
  țesut, SD. cf. ung. fd%p, bl. și
  srb. Ta.iua.
Tălpâșești /p.: ThAnxtunpH, DȚR.
  1577, ȘDSR. 198. Et 7d^//d,
  satul lui d. /d/pd^//d, sf. pe-
  destru, d. ung. /d^pdj.
Tâmburești /p. : TxMESpnpH,
  DȚR. 1515, BAR. XI-3. Et
  7dm6u/) satul lui **, d. fdm6ur,
  sn. un fel de mandolină cu
  gâtul foarte lung și cu coar-
  dele de metal, SD. d. tr. ?d/n-

Tâmpa on..- T^A\na, DȚR. 1402-
  1408, PDȚR. I, 81, Txasna,
  DML. 1443, CDB. Et. /dznp
  adj. c tâmpit, d. sl. TAMnx. V*
  și Miriieștii iui Tâmpeanu,
  în OTRS.
Tânjelești /p.: Txn/K(Anpn, DML.
  1634, SDL. 45. Et. 7dn/d/d,

tân-iau

206

 satul lui d. /ânja/â, sf. pră-
jină cu care se prelungește
proțapul când se înjugă mai
mult de cât doi boi, prăjină
înțepenită în jug, care servește
la târît o căpiță, o grapă, ș. a.
SD. d. sl. TAMaao, RDW. șî
SD.
Tântava /p.: T&nTana, DȚR.
  1633, CGDF. Et. /ân/ao, *^ă,
  gângav, prost, neghiob.
Târâtă on. .* ,A,pxran Tzpxn(x),
  DML. 1584, CRA. I, 122. Et.
  /ârâ/ă = /arâ/e, sf. rămășiță de
  grâu sau de păpușoiu după ce
  s'a cernut făina, SD. d. sl-
  TpmțA, cf. srb. Tpnpe și bl.
  Tpmțn.
Târgul-jiiului /p.; T^pcSa
  aSH, DȚR. 1601, ȘMT 291 ș.
  TphrSa            DȚR. 1604,
  ibid. 305. Et. p. /arg, v. cuv.
  în CCR.
Târlești (p-- Xwa TpxaHpHAOp =
  /un/a 7ar/by///br, DȚR. 1615,
  ȘDSR. 350. Et. TarZa, satul,
  moșia lui *-*, d. /âr/a, sf. odaie,
  cășlă, îngrăditură de vară p.
  oi la câmp, locul unde se odih-
  nesc oile după muls, SD. cf.
  bl. Ttp^c, MBT*P. și srb. Tpjio.
Târtea on.: TpzTt, DȚR. 1612,
  GSI. I, 348, Tkpi"k, DȚR. 1654,
  ibid. I, 353. Et. porecla celui
  ce trage beșini, din /ar/.
Târzii /p..- TpzstH, DML. 1531,
  BAR. DPA. 98. Et. Tarr/u,
  satul lui *^, v. Târziul.
Târziul on.: ctao TpzstH,
  una Kn*kSR TpzsiSa <= ya/u/ 7ar-

   ^/f unbb a /by/ cnea^ 7ar^/u/,
DML. 1531, BAR. PA. 98. Et.
poate d. /âr^/u, adj. tardiv, cf.
/ar^/u /a oorbă, greoiu la vor-
bă, SD. d. it. pop. /arcf/ouy.
Tătărani /p..- TxTxpaHH, DȚR.
   1599 August 4, F. CIRM. Et.
   d. /ă/ar, v. cuv. în CCR.
Tătăraș /p..- TxTxpatu, DML.
   1629, TBK, III, 411. Et. /ă/ăray,
   sm. dm. p. /â/ar, d. sl. TaTa-
   pHHZ.
Tătăreanul on. : TzTzp-knSa,
   DML. 1472, CDȘM. 77. Et.
   7a/ar, fiul ului, d. /ă/ar, v-
   cuv. în CCR.
Tătărenii /p.: ThTkp4;niH, DML.
   1624, PCD. 52. Et. 7a/ăreanu/,
   v. cuv.
Tătăreștii /p : TzTzpnptH, DML.
   1487, BDȘM. I, 291. Et. 7a-
   /ăreycu/ e fiul lui Tătar, v.
   tătar, în CCR.
Tatarii/p.: TaTapin,DML. 1472,
   BDȘM. I, 173, Tx'rapîH, DȚR.
   1626, NDA. 129. Et. /a/ar c
   tătar, v. cuv. în CCR.
Tătarii v.Tatarii.
Tătarul on. .- Kpzrrt: TzTap^a,
   DȚR. 1418, PDȚR. 115. Et. v.
   tătar, în CCR.
Tauraș on. .* &T0HKa TaSpain,
   DȚR. 1567, ȘDSR. 161. Et. dm.
   d, Taur, v. Taurul.
Taurul on.: Htr TaSpSa, DȚR.
   1475, PDȚR. I, 290, H-krtut
   Tasp^-a, DML. 1491, CDȘM.
   156. Et. /aur sm. bou nejugă-
   nit, SD. d. It. /auray.

267

î

tăv-M

Tăveștii /p. : TxxatuH, DML.
  149Ț, BDȘM I, 18. Et. 7aoă,
  satuf lui cf. A//c/ea Tacă,
  DML. 1438, CDM. II, 20, d.
  /ană, sf. un fel de vas de a-
  ramă, d. tr. /aoa.
Tercbilă on..- TfpKHAx, DML.
  1636 Fevruarie, BAR. Dnc. pc.
  265. Et. d. /erc/w/a sf. pălărie
  proastă, SD.
Teșcioara /p.: Tmuj^apa, DML.
  1583, BAR. ms. rom. 5235.
  Et. dm. d. /e^, /eayă, d. sl.
  THUaTH.
Tipartu on..' CTauiMA TwnapM,
  DȚR. 1618-1620, BAR. LXXV-
  82. Et. //par, v. cuv. în CCR.
Tirlic on.: THpaHK, DML. 1647,
  MDP. I, Nr. 83. Et. /ZrZA,
  /âr//c sm. pl. papuci de postav
  de umblat prin casă sau de
  încălțat un mort, SD. d. tr.
  /er//A
Topești! /p..- Tonapmi, DȚR. 1483,
PDȚR. I, 337 Nr. 148. Et. pro-
babil d. a /op/ vr. d. sl. T$nnTH,
Torcești /p. ; Topqapn, DML.
   1644, GSI. III, 262. Et. poate
  d. /oarce vr. întoarce, SD. d.
  It. /Jryuere.
Toropaiă on..' RapTHK Toponaax,
  DML. 1628, GIZ. I, 2, 196.
  Et. /oropa/a sf. ciomag mare,
  SD.
Torturești /p.: TopT8pftpn, DML.
  1631, AIR. I, 112. Et. /or/ara,
  sf. chin, caznă, d. It. /or/ura,
  SD.
Trandafir on..- Tpau^,aȚnp, DML.

   1610, AIR. III, 205. Et. /ran-
  oZa/?r sm. d. ngr. tp(t)Mvr^!ct)XXov.
Trăpădușe v. Trepăduș.
Trăsura /p..- Tp&cspa, DȚR. 1626,
  BAR. XLII-29. Et. /răsură sf.
  vehicul pe arcuri d. prt. a
  /râpe, d. It. /raAere.
Tremurici on..- IcnauiKo TpawS-
  pun, DML. 1604, SDL. 35. Et.
  /remnr/c/ sm. tremurătură, fior,
  și porecla omului care tremură
  din obișnuință sau a avut un
  șoc nervos, d. a /remara, d.
  It. /remu/o, are.
Trepăduș pn..- TpmxA8"i, DML.
  1558, CDȘV. 382, Tpm^A^'t',
  DML. 1570, BAR. DPA. 1 ș.
  TpxnxA^'Uf, TptnxAStDf, DML.
  1652, GIZ. III, 1, 20. Et. /re-
  păcfny, sm. om care se sbu-
  ciumă, aleargă de colo până
  colo d. a /repăda, d. It. /re-
  pfofo, 7re.
Tresteiani /p.: TpaTnauH, DML.
  1517, PCD. 23. Et. Trej/fe,
  satul lui d. /re^//e, v. cuv,
  în CCR.
Trestiiana /p.: TpaTtAHa, DML.
  1446, CDM. II, 263. Et. d.
  /re^/Ze, v. cuv. în CCR.
Trestio(a)ră /p..- TpaTHwpx și
  TpfcTHopa, DȚR. 1492, BAR.
  PA. 206, MDP. Nr. 19. Et.
  /reAZor, oară, dm. p. /re^//e,
  v. cuv. în CCR.
Tri-Cuturi (p.: TpH-KS rȘpH, DML.
  1609, GSI. XXI, 175. Et. /r//
  cu/nr/, într'adevăr trei cuturi
  căci satul era: 'At una ^,paro-
  mt H CHAXHWH                H t'At

bi-tur

203

   HHA IbTpa CTOAHHKJ e Unde
  du /by/ Drapoy y/ &m/on /uz/
  y/ unde d /by/ cdyd /u/ Pe/ru
  y/o/h/cu/j d. cu/, v. cuv. în
  CCR.
Tri-Plute /o..- Tpn-nA8rr, DȚR.
  1618, ȘDSR. 369. Et. p. p/u/e d.
  p/u/d sf. v. Plutești, în OTR.
Trudești (p.: Tp8Aut<n, DML.
  1490, BDȘM. I, 397. Et. /rudă
  sf. muncă din greu, d. sl.
  TpoyA*.
Tufa Șarpelui /p.: TS^a a.wtuK,
  DȚR. 1607, ȘDSR. 309. Et. /u?S,
  v. cuv. în CCR.
Tufe /p.: TS^st, DȚR. 1593, BDPD.
  3. Et. pl. /u/e d. /u?S, v. cuv.
  în CCR.
Tuiești ^?.: T8Atqm, DML. 1448,
  CDM. II, 342. Et. 7u/ea, satul
  lui*^, d. /u// vr. a se pitula, a
  se ascunde, SD. d. rs. Tyjn.Tb,
  SD.
Tunseștii /p.; TSHcupHM, DML.
  1453, CDM. II, 468. Et. Tunyu/,
  satul lui v. cuv.
Tunsul on.: Ucu T8nc8A, T8n-
  ccyAb, DML. 1546, GSL I, 183,
  T8nc8A, DȚR. 1629, AS. eps.
  Argeș, XXXII-3 ș. T8HC8A8,
  DML. 1453, CDM. II, 467. Et.
  /uny, d, adj. d. d /unde, d.
  It. /ondb, ere, SD.
Tunși t/?.;          DȚR. 1619,
  ȘDSR. 390. Et. /uny, v. Tunsul.
Tupilati /p..' T8nnAatiH, DML.
  cc. 1609, GSL XX, 183, DML.
  1638, ibid. III, 7. Et. /up//d/,^d,
  p//u/d/, ă, adj. pitit, ascuns,

  scund, SD. d. d p//u/d, d. sl.
  npHT^'AHTH.
Turbata i/?. : T^ypKaTa, DML.
  1475, BDȘM. I. 206. Et. /ur-
  6d/, d, adj. d. It. /drbo^dre.
Turbatești /p..* TcypKaTfLpH, DML.
  1428, MOD. 8 $. T8pKXTrmn,
  DML. 1647 August 25, BAR.
  Dnc. pc. 266. Et. Turbd/, satul
  lui d. /urbd/, d, adj. bol-
  nav de turbare, d. /urbd, d.
  It. /urbo, dre.
Turbatești v. Turbatești.
Turbați/p : TypEa^H, DȚR. 1441,
  PDȚR. I, 198. Et. /urbd/ v.
  Turbatești.
Turbure on. ș. /p. .' T8pE8pr,
  DML. 1460, BDȘM. 1,41, DȚR.
  1584, DRA. III, 2, 353, T8p-
  E8p*k DȚR. 1502 Martie 9, ASL
  ș. ȘDSR. 47. Et. /urcare adj.
  nelimpede, d. It. pop. /urbd/uy.
Turceanul on.: T8pnan8A, DȚR.
  1538, ȘDSR. 105. Et. /urcenn,
  d. /urc, v. Turcul.
Turceni /p. .' r8p^-knn, DȚR.
  1559-1568 August 29, ASL
  Et. Turcul satul lui^, d. /urc
  sm. d. sl. ToypxKx.
Turcul on..* CTtnaH T8pK8A, DȚR.
  1461, PDȚR. I, 245, HsanKO
  T8pK8A c8a^ap, DML. 1488,
  BDȘM. I, 317. Et. /urc sm. d.
  Sl. TOypXKX.
Tureatca /p. ș. on.: T8piTKa,
  DML. 1^28, CU. XVIII, 419 $.
  T8pATKa,DML. 1656Fevruarie
  22, CDB. /i,8A\HTpati]K0 T8pAT-
  Kx, DML. 1641, CU. XXIII,

209

tur-flc

  159. Et /ureafca sf. fureac sm.
  carâmb de cizmă, SD.
Turiatcă v. Tureatcă.
Turna/p.:TSpns, DȚR. 1532, PDS.
  33.   Et. /am, v. cuv. în CCR.



Țânțar on. ș. /p..- To^p U,Rn-
  Hap, DML. 1639, GSL III, 14,
  IțAH^apMa, DȚR. 1512-1521,
  TDSR- 416. Et. /ân/ar, d. It.
  pop. ^fn^a/u^, SD.
Țânțăreanul on.: Ițhm^bp^HSA,
  DȚR. 1632, ȘDSR. 453. Et.
  Zan/ar, fiul lui sau din sa-
  tul lui v. cuv.
Țap on..- Ițan, DML. 1572, AIR.
  I, 134. Et. /ap, rudă cu pers.
  CapM, SD.
Țăpăluș on.: IțRnbaStu, porecla
  lui Basarab III supranumit și
  cel Tânăr, fost domn al Țării
  Românești, DȚR. cc. 1491-1492,
  BRB. 194. Et. dm. lui Zepey,
  v. cuv., d. /eapă, par ascuțit
  în care se înfigea trupul celui
  destinat torturii și care apoi se
  înțepenea în pământ, SD. d. sl.
  q,*kna.
Țăpenii fp.; Ițxn-kmn, DML.
  1502, GIZ. I, 2, 6 și Ițm-knin,
  DML. 1603, ibid. I, 2, 15. Et.
  probabil d. satul lui
  v. cuv.
Țăpeștii /p.; Ițanf^iH, DML.
  1499, BDȘM. II, 140. Et. pro.
  babil d. Za/?, satul lui v.
  cuv.
Țară-Lungă on.. PaA^A
  HHK IțapK-llSHrh WT rxm<H,
  DȚR. 1647, AȘ. mr. Câmpu-

Turtilă on.:         TSpTna(x),
  DȚR. 1605 Septemvrie 16,
  FADO. ș. GSL VI, 182. Et.
  poreclă d. /ur/ă sf. d. It. pop.
  furfa sau /Jr/a.


  lung, XII-7. Et. /ara, sf. d. It.
  /e/ra -ț- /ung-, â, adj. d. It.
  /ongu^, a, um.
Țărână on.: HwH lapsus, DML.
  cc. 1617, GSL XX, 237. 'Et.
  țărână sf. pământ sfărâmat,
  d. /ară, d. It. ferra, SD.
Țață on.: Iwn Ițam, DȚR. 1636,
  NDA. 162. Et. /a/J, sf. epitet
  ș formă familiară, SD. d. ngr.
  tcatrca.
Țâța fp. .- Ițma, DȚR. 1572,
  CCFR. mș. Bezdeadu. Et. /ă/ă,
  sf. mamelă, d. It. pop. t:%a,
  SD.
Țeara Iul Oană tjo . IȚkpa G)a-
  <HR w<mna^nroyfd /eara /uf
  Oană, DȚR. 1515 Mai 20, ASI.
  Et. /eară e /ara, d. It. ferra.
Țenchea on.: IȚkHKt, DȚR. 1626,
  ȘDSR. 437. Et. /encA/, sm., ho-
  tar, limită, SD. d. mgrm. ^an-
  ^e, SD.
Țenchiu on.: Hum^op
  DML. 1636 Septemvrie 27,
  BAR. de. Dnc. pc. 106. Et. v
  Țenchea.
Țepenii v. Țăpenii.
Țepeș on..- H-knmi, porecla lui
  Vlad II, fiul lui Vlad Dracul,
  fost Domn al Țării Românești,
  DȚR. 1500 Ianuarie 21, ASI.
  Et. /eapa, v. Țăpăluș.
Țicma Scurtuiui /p,: s nHKma

14

i

216

cKSpTSaoRffn 7?cma 5*car/a/a/,
DȚR. 1639, AS. eps. Buzău
XXX1II-10. Et p. /fcmă.pisc
de munte, necunoscută.
Țifești : nu^npH, DML. sc.
  XVII, MCR. 260. Et poate d.
  /# sn. bărbuță, cioc, SD.
Țiflea on.:           DȚR. 1502
  Martie 9, ASL Et. ///?a poate ?
  ///?oa/e sf. <= țevoaie, adică umfiat
  ca cu țeava, foarte umfiat, SD.
Țigănaș on..- nnrxnaui, DȚR.
  1598 Septemvrie 6, cs. BAR.
  Dnc. pc. 162. Et //g-ănay, dm.
  p. //gan, v. cuv. în CCR.
Țigăneii /p.: nnrxHfHH, DML.
  1495, BDȘM. II, 46. Et. 77gă-
  ne^ satul lui —, dm. p. //gan, v.
  cuv. în CCR.
Țigănești ^9.: ^Hraunpu, DML.
  1624, TBK. III, 396. Et Ap^n,
  satui lui d. //gan, v. cuv. în
  CCR.

Țigani 49.: rțHrauH, DȚR. 1502
  Martie 9, AS. Et. //gan, v.
  cuv. în CCR.
Țigănușa on..- ^Hrxn8tua, DȚR.
  1526 Ianuarie 7, ASL Et //-
  gănay, dm. p. //gan, v. cuv.
  în CCR.
Țintă on..- ^HHTx, DML. 1570
  CU. XVIII, 179 ș. ar/. tțHHTt,
  DML. 1491, BDȘM. 1,467, DȚR.
  1546, BAR. CXXVI, 206. Et
  //n/â, v. cuv. în CCR. ml.
  i^HTx, DML. 1595 Fevruarie,
  RDSR. 439.
Țintea v Țintă.
Țintar on..- nwmțap, DML. 1599,
  GSL XXI, 137. Et. //n/ar, ro-
  mân din Macedonia, RDW.
Țurcan on..- nSpKau, DȚR. 1593,
  RIAF. I, 386. Et. /arcan,-ă
  adj. cu lâna creață, destul de
  moale și lungă, vorbind de oi,
  SD.

Ufundata /p..- ^%8nAaTa, DȚR.
  1589 Iunie 6, F. CDB. Et u/ân-
  da/3 înfundat, astupat, închis,
  d- /and, cf. It. /n/ando, ^are,
  DLR.
Uliu on. : 2K8At XanS, DML.
  1448, CDM. II, 323 $. ar/. MnA-k
  XAHSa, DML. 1502, BDȘM. II,
  207. Et u//a sm. o pasăre răpi-
  toare, d. ung. o/a, o/ga ș. o/yo
Uîmanui on..- XAiUawSA, DML.
  1644, GSL V, 305. Et a/znan
  sm. cel care se ocupă cu des-
  coperirea vânatului, d a aZma 3
  a adulmeca, a lua urma, miro-
  sind (cum fac câinii ca să des-

  copere vânatul sau vânatul ca
  să se ferească de vânători), SD.
  cf. ș. o/rn, miros, SD. d. It.
  o/znen, SD.
Uimenii /p. .- XAAvkHiH, DȚR.
  1578, BAR. PA. 113, DML.
  1644, GSL V, 305. Et (V/ma-
  na/, satul lui-, v. cuv.
Ulmii /p.! OyAMÎH, DML. 1487,
  BDȘM. I, 516. Et u/m, v. cuv
  în CCR.
Ulmuiet /p. : OyAMOAnț, DȚR.
  1588, BAR. XL-67. Et u/mu-
  /e/, sm. dm. p. a/m, v. ulm,
  în CCR.
Ulmuleți /p.: XAA\SA^n, DȚR.

i

ulm-ure

  1618, NDA. 109. Et. pl. uZmu-
ZeZ/ d. uZmu/e/, v. Ulmuleț.
Umăr on.: ToaA^P X<wxp, DML.
  1613 Martie 8, BAR. Dnc. pc.
  64. Et. umăr, d. It. humerus.
Umbrar on.: Kpcr^ cnwx
  cpap Cars/ea huZ/u/ LZmhrar,
  DML. 1603, BSDM. 20. Et.
  umbrar sn. adăpost de verdeață
  ca să facă umbră, d. umbră,
  d. It. umbra.
Ungheni Zp. ; Xnr-knw, DȚR.
  1471, PDȚR. I, 273 ș. Xnr<tanM,
  DML. 1628, GSI. XXI, 26. Et.
  unghfu, v. cuv. in CCR. v. ș.
  Unghiu.
Unghiiani v. Ungheni.
Unghiul (p.O^wr^A, Otfwr^'A,
  DML. 1462, BDȘM. I, 52. Et.
  ungh/u, v. cuv. în CCR.
Ungul v Unghiul.
Unguran v Ungureanul.
Unguraș : Xnr$pauj, DML.
  1629, GSI. IX, 112. Et. ungu-
  ray, sm. dm. d. ungur v.
  Unguri.
Ungurașii %?.: XHrSpatuiH, DML.
  1468, BDȘM. I, 130, Dt. Oyn-
  rgpamHAOp, DML. 1490, ibid. I,
  398 Et. v. Unguraș.
Ungureanul Zp.: iKo^p^x O^w-
  royp^nyAx, DML. 1409, CDM.
  I, 64 ș. SurSpaH, DML. 1650,
  AIR. III, 229. Et. ungurean,
  sm. d. Ungaria, SD. d. ungur,
  d. sl. ArpHMK, oyrpHMx.
Ungurelul Zp.: Xnr8pfA8a, DȚR.
  1502 Martie 9, ASI. Et. ungu-
  re/ sm. dm. p. ungur, v. Un*
  gurean.
Ungureni Zp..* O^HrSp-kHH, DML.

  1448, CDM. II, 355. Et. 6/ngu-
  reanuZ^ satul lui v. cuv.
Ungurul on.. XwrSpSA, DML.
  1585, CCFR. mș. Crivești. Et.
  ungur; v. unguri, în CCR.
Unteni Zp.: XHTtwH, DML. 1593,
  VDI. 15 Ș. XnTtHH,
  DȚR. 1649, NDA. 195. Et.
  6/hZu/, satul lui **, d. unZ sn. d.
  It. unc/uM, v ș Dealul Un*
  tului, în OTS.
Urâta on..- OypKTa, DML. 1546,
GSI. I, 252 ș. XpHTa, DML.
1490, BDȘM. I, 390. Et. ură/,
ă adj. d. a urf, d. It. hor-
re.sco, ** ere.
Urâtescul on.: XpxTfCKga, DML.
1604, GSI. XXI, 147. Et. d/ra/,
a, fiul lui, sau al^, v. Urâta.
Urâtii /p..- ^pxu,in, DȚR. 1572,
  AS. eps. Râmnic, XVII. Et.
  (Vră/, v. Urâta.
Urdari (p.: XpAapH, DȚR. 1598,
  ȘDSR. 296. Et. urda, v. cuv.
  în CCR.
Urdeștii /p. .- O^pA^pm, DML.
  1467, CDȘM. 69. Et. 6/rdă,
  satul lui d. urda, v. cuv.
  în CCR.
Ureche v. Urede.
Urecheanul on. : 0^'p^K^H8A^,
  O^pfK-kwSA, DML. 1533, GSI.
  XVIII, 184- Et. fiul lui Ureche
  sau d. satul Urecheni, d. ure-
  che, d. it. aurfcu/a.
Urecheatul on.: CTOHKa apa^auj
  O^ptK^T^A, DȚR. 1652 Ianua-
  rie 22, cs. CDB. Et. urechea/*
  urechiat, adj. * cu urechile mari,
  d. ureche, d It. aur/cuZa.
Urecheștii /p- O^*ptKnpîn, DML,



212

   1472, AS. F. 34-1, ș. CDBV.
  167 nt. 20. Et. Z/recAe, satul
  lui v. Urecheanul.
Urecîe on.: O^ptKAf, DML. 1437,
  CDM. I, 536, Ofp-kKAf, DML.
  1414, ibid. I, 112, O^pAKat,
  DML. 1412, ibid. I, 98, XpAKt,
  DML. 1641, SDL. 54, oyp'kK^,
  DȚR. 1599 Aprilie 12, F. CIRM.
  Et. urecZe * urecAe, d. It. au.
  v/cu/a, cf. It. pop. orZc/d, care
  a dat rom. urec/e, SD.
Urăcle v. Urecie.
Urgicenii Zp Dt. Xp^Hn-knnaop^,
  DML. 1491, BDȘM. 449. Et.
  nrpfe, exil, SD. d. vgrm. orge,
  It. pop. org/d, SD.
Uricanii ^o.: XpHKaniH, DML.
  1627, IN. VI, 167. Et. d. urrc,
  v. cuv. în CCR.
Uriati (p.: Xpaa^H, DML. 1507,
  CDBV. 127. Et- ZA/d, ZAZed,
  satul lui *^, d. vr. ur/d, d. It.
  um/o, gre, SD.
Uriueșiti Zp. .* XpaSttp(n), DȚR.
  1590, RIAF. I, 190. Et. <V-Zmu,
  Z/rZofu, satul lui^, d. urZu/u,
  tzrZoft/ sn. burlan, olan, uluc
  la casă, stup, horn, SD.
Urs v. Ursu.
Ursea v Ursu.
Urseni Zp.-^pcbnu, DȚR. 1572,
ȘDSR. 189. Et. ZZnyed, satul
lui v. Ursea.
Ursești Zp.: Xpcnpn, DȚR. 1493
Iunie 15, ASI. Et. ZZnytz, satul
lui, v. Ursu.
Ursoaia Zp.: Xpc^ata, DȚR. 1594
  Decemvrie 24, ASL Et. ZZ-
  wd/d, soția lui Ursu, v. Ursu.

Ursu on.: Xpcs, DML. 1487,
  BDȘM. I, 308, Xpch, DȚR*
  1530, TDSR. .314, Xpxc, cc.
  1577-1578, BDR. 308, Nr.
  CLXXXII, TDSR. 375, Xpcsa,
  DML. 1643, GSI. III, 161,
  Xpc-k, DȚR. 1493 Iunie 15,
  ASL Et. UM sm. d. It. urm-y.
Ursul v. Ursu.
Urși, i ZP-: Sptuw, DȚR. 1477,
  PDȚR. I 298, gpunH, Sputna^p,
  DȚR. 1502 Mai 3, ASL Et.
  nrj v Ursu.
Urzica Zp. ș. on..- 8p3nna, DȚR.
  1619, ȘDSR. 377, spatul DȚR.
  1512-1520, TDSR. 418, sp3HKx,
  DML. 1644, GSL III, 262. Et.
  urz/cd sf. o plantă, d. It. nr-
  Zfcd, pop. arrZZcd, SD.
Urziceni Zp.: 8p3nn*knH, DȚR.
  1637, NDA. 165. Et. ZZrzfcd,
  satul lui, v. Urzica.
Urzicuță, v Drumul Urzicuței.
Uscătescul on..- TKSpma 8cKx-
  TfCKSa, DML. 1599, GSL II, 6.
  Et. ZAcdZ, uZ fiul lui v.
  Uscatul
Uscatut on..- HKawx 0^'CKaT^a,
  DML. 1439, CDM. 11, 61, 8c-
  KaTga, DML. 1620, GSL II, 49.
  Et. ZAcdZ, d. vr. usca, d. It.
  exjtrco, are.
Uscați Zp.: scKa^w, DȚR. 1614
  Decemvrie 27, cs. CDB, DML.
  1623, GIZ. I, 2, 159. Et. ZA
  cdZ, locul, satul lui v. cuv.
Ușita Zp..- na Stun^x.Zd Z/y/Ză,
  DML. 1472, CDȘM. 88. Et.
  uy/Zd sf. dm. p uyd, d. It.
  o^Z/um, pop. d^Z/un?.

213

ușu-val

Ușurel on. : A," Ua DOCTfAHHK
  stusgfA, DȚR. 1649, NDA. 200.


Vaca /p..- Raxa, DȚR. 1532,
  CCFR. mș. Bezdeadu. Et. oacă,
  sf. d. It. pacea.
Văcărești v. Văcărești.
Văcărești /p.: RzKzpnpH, DȚR.
  1577 BAR. XL-47, RzKapnpw,
  RaKapnpH, DȚR. 1649, NDA.
  195. Et. căcar, v. cuv. în CCR.
Văcărită țp.:    K$aAa RzKzpn-
  tj^K, DȚR. 1619 Decemvrie 8,cs.
  CDB. Et. oăcăr//a sf., soția oa^
  caru/ur, d. oăcar, v. cuv. în
  CCR.
Vacariui v Privaiui iui Manea
  Văcarîu!
Vad%). ;RaA, DML. 1487, BDȘM.
  I, 302. Et. pacf sn. 1. loc pe
  unde se poate trece un râu cu
  piciorul, cu carul sau călare
  sau pe unde este malul mai
  lin și apa mai neadâncă 2.
  liman, SD., d. It. oar/um.
Vădeni /p.: RzA'MH, DȚR. 1620,
  ȘDSR. 408. Et. oacZ, v. Vad.
Vadui Făguiețuîui /p WT epo-
  Aa $arSamSA$H c cfZn Va-
  c/u/ FaguZeZu/uZ, DML. 1473,
  BDȘM. I, 183. Et. /agaZeZ sm.
  dm. d. /ag = fag tânăr sau mic,
  DLR. v. cuv. în CCR.
Vaduri Zp. .-RaA^P", DȚR. 1465,
  PDȚR. I, 262. Et. oac/urȚ d.
  Dac% v. Vad.
Vaideei Zp.; RaHA"n, ftAaMA
  RaHAHHAop, DȚR. 1504 Iunie
  15, ASI. Et. oaZ cfe-eZ.
Vaideeștii Zp. .-EaHAutpîH, DȚR.

  Et. usureF adj. dm- d.
  d. It. ZeoZs.



  1498 destinat mănăstirii Rân-
  căciov, ASI. Et. oaZ-cZe-et.
Văîarii /p.: RRAapîn, DȚR. 1594,
  RIAF. II, 308. Et. PaZar, satul
  lui d. oă/ar sm. probabil cel
  care umbla cu năZarZ/u/umbla
  cântând cu lăutarii la Paști și
  la Sfântul loan pe la casele
  oamenilor, SD.
Vâlcea on.: RMAtA, DML. 1407,
  CDM. I, 56, RMAtA, DML.
  1433, CDM. II, 650, RuAti:,
  DML. 1437, MOD. 11 ș. Raz-
  MA, DML. 1415, CDM. 1,122.
  Et. oă/cea, v. cuv. în CCR.
Vâiceaie Zp. : RzAiaAf, DȚR.
  1586 Iulie 10, ASI. Et. pl. oa/-
  ceZe d. oă/cea, v. cuv. în
  CCR.
Vâîceaua Cotețului Zp.. RAh-
  ^kwa K^TunoyAOK, DȚR. 1599
  August 4, F. CIRM. Et. p.
  Coteț v. CoteZ.
Vâiceaua Sfredeiuiui /p Raz-
  nkwa G^p^A^^^K, DȚR. 1618,
  ȘDSR. 363.Et. oăZcea + s/rede/
  sn. burghiu d. sl. cspzAaz.
Vaîe Zp..' KAA(, m-re, DȚR. 1506
  Septemvrie 1, AS), ș. art. Kaa*k,
  DȚR. 1428, PDȚR. I, 151. Et.
  oaZe, v. cuv. în CCR.
Vaie-Seacă Zp..- zaat ctzz,
  DML. 1453, CDM. II, 472. Et.
  oaZe, v. cuv. în CCR. + sec,
  seacă adj. d. It. sZccus.
Valea v Vaie.
Vaiea Aurarilor Zp..- saat aș.

va!-va!

I

214

papwAop, DT. 1564, TDSR. 550
Nr. 533. Et. oa/e + aurar, v.
cuv. în CCR.
Valea Bârna /p.: Raa^ K^pna
  DT. 1564, TDSR. 550 Nr. 533.
  Et. oa/e + bârnă. ceată, DLR.
Valea Buclumilor /p. Ha Aoan
  HS KSngiMHA^p .pe Pa/ea ^u-
  c/um//br, DML. 1569, GIZ. I,
  1, 126. Et oa/e + buc/um, v.
  6uc/m, în CCR.
Valea Câînelul /p.: caa^ K&H
  HtA^H, DȚR. 1657, BAR. ach.
  Septemvrie 1937. Et. oa/e +
  câne, d. It. can/s.
Valea Calului /p.; Raa-k KaAS-
  A8H.DȚR. 1587, ȘDSR. 266. Et.
  oa/e + ca/, sm. d. It. caba//uj.
Valea Cornetului /p.. Raa*k
  KOpHtTSASn, DȚR. 1620 Sep-
  temvrie 27, ASI. Et. p. oa/e,
  v. cuv. în CCR., p. Corne/,
  v. cuv. în OTR.
Valea Fântânei /p.. saa^ KAa
  A^HH^K, DȚR. 1570, ȘMT. 267,
  RaA*k ^jshHTRHH, DȚR. 1586,
  ȘDSR. 248. Et. oa/e + /Sn/ână
  sf. puț d. it. /bn/ana.
Valea Fântânelel /p.: saa^ ^XH-
DȚR. 1506 Mai 14,
ASI. Et. oa/e + /Sn/ânea, sf.
dm. lui /Sn/âna, d. it. /bn/ana.
Valea Flămânzeștllor /p.. saAt
  ^SA^MXHSUpHAOp, DȚR. 1560,
  HCT. VIII, 578. Et. oa/e +
  //amâne/, â, adj. d. it. l&mu.
  /en/u^.
Valea Hotarului /p Raat \o-
  TapgAOR, DȚR. 1570, ȘMT. 267.
  Et. oa/e + Ao/ar, v. cuvv. în
  CCR.

Valea Lupului /p.: Raat Agnș-
  ACR, DȚR. 1579, CCFR. mș.
  Bezdeadu. Et. oa/e + /up sm.
  d. It. /optA.
Valea Lustuollor /p.: xaa-k Ag-
  cTgHHAcp, DȚR. 1560, HCT.
  VIII, 578. Et. oa/ea + /u^/un,
  sm.' lăstun, varietate de rân-
  dunică, d. Sl. AACTOfHX.
Valea Mărginelii /p.. RaA^ dl xp-
  vintAin, DȚR. 1620 Septemvrie
  27, ASI. Et. p. vale, v. cuv.
  în CCR. p. Mărginea e dm. d.
  marp/ne, v. Marglnă, în OTR.
Valea Mielului /p.: saat Mu-
  Aț'AfH, DȚR. 1610, VF. 257.
  Et. oa/e, v. cuv. în CCR $.
  m/e/ sm. d. It. apne//uj, prin
  amn/e/, RDW.
Valea Pârâulul /p.. Raa-k nxpxS-
  A8n, DȚR. 1618, ȘDSR. 369.
  Et. oa/e + pârâu, v. cuv. în
  CCR.
Valea Purcăreților /p.. xaa^
  118pKxpfHHA0p,DȚR. 1626,BAR.
  F. 111-24. Et. oa/e -Ț purcâre/,
  porcâre/, dm, d. porcar, v- cuv.
  în CCR.
Valea Rea /p..* Pp^, DȚR.
  1516 Noemvrie 3, ASI. Et.
  oa/e -Ț- rea f. lui râu, d. It.
  reus, a, um.
Valea Splnlșulul /p. RaA^ cnH-
  HHuiyAyH, DȚR. 1610, VT. 257.
  Et. oa/e, v. cuv. în CCR. ș.
  ^prn/y sn. *spinet, desiș de spini,
  spinărie, SD. d. It. ^p/ne/um,
  PEW. ș. SD.
Valea Șerbului /p..' Raat tu^p-
  s^Ra, DȚR. 1515, GSL I, 331.

245

I

val-vAr

  Ei. oa/e + yer6, v. Șerba
  Pâușescul
Valea Teiului Zp.; Ka A k
  DȚR. 1566, BAR. LXXIV-182.
  Et. v. teiu ș. vale, în CCR.
Valea Turcului /p.. saaT TSp-
  KSaoE, DȚR. 1594, ISD, VIII,
  270 Et. v. Vale și Turcul.
Valea Țâței Zp-.- KaaL tțxipK,
  DȚR. 1620 Iunie 21, AS. cmp.
  Septemvrie 1935. Et. oaZe +
  Ta/a, v. Țâță, în OTR.
Valea Ursului Zp-.' A o HSKopSA
  Kxrn           . pănă'n ZznoruZ
  Tac? Z/rsuZuf, DȚR. 1589 Iunie
  6, F. CDB. Et. oa/e + urs, v.
  Ursu.
Valea Zgăi Zp. . saA^ BrxH,
  DȚR. 1590, ȘDSR. 287. Et.
  oaZe, v. cuv. în CCR. + zgău
  sn. pântece, măruntae, SD.
Vălenii Zp.: EXAtutH, DML. 1482,
  BDȘM. I, 260. Et. d. oaZe, v.
  cuv. în CCR.
Văltur on.: KAXTSp, DȚR. 1545
  Mai 30, ASL; art. KAXTSpSA,
  DȚR. 1568 Iulie 30, ASL B8A-
  TSpgAgH Ș. KȘATȘpSAMH, DȚR.
  1565 Aprilie 4, ASL Et. ouZZur
  cea mai mare pasăre răpitoare
  din Europa, SD. d. It. ouZzur.
Vălturești v Vulturești.
Vâna Seacă Zp.: xxaa c^Kx,
  DȚR. 1618, ȘDSR. 369. Et. p.
  oână sf. șuvoiu de apă sau
  strat metalifer sub pământ, SD.
  d. It. ocna + adj. seacă, d. sec,
  d. It. stccus a, um.
Vânăt on..* cHAtuwu exu^T, DML.
  1649 Martie 15, BAR. Dnc. dc.

  pc- 106. Et. oănăZ, adj. albastru
  închis, d. It. oeneZus.
Vânătorii (p : RXHETopîH, DML.
  1620, AIR. I, 70. Et. oânăZor
  sm. d. It. oenaZor, SD.
Vânju Zp..- RxmKS, DȚR. 1620,
  GSL XXI, 218. Et. oăn/ sm.
  veniș, o specie de ulm, SD.
  d. sl. EAMf, KOyMh.
Vântul on..- sxHTSA, DML. 1530,
  AIR I, 133. Et. oăn/ sn. d. It.
  oenZus.
Vărăștii /p..- RxpxnjîH, DȚR. 1606
  Noemvrie 23, ASL Et. poate
  d. Dar, protoxid de calciu, d.
  sl. Kapx.
Vârâti /p..- KxpxnH, DȚR. 1654
  Iunie 28, CEK. Et. cf. Dar/, a
  băga, a introduce.
Vardzar v. Vărzar.
Vârhul Măgurilor Zp.; RxpySA
  AIxrSpHAop, DȚR. 1556, HCT.
  VIII, 575. Et. oărA <= vârf, d. sl.
  Epxyx măgură, v. cuv- în
  CCR.
Vârhul Omușorului Zp..' BxpygA
  CâAuuopgAOR, DȚR. 1589 Iunie
  6,  ASL Et. Dăr/i, v. Vârhul
  Măgurelor + omuyor, sm. dm.
  d. om, d. It. Aomo.^fnZs.
Vărsături Zp..- Expcx-rSpu, DȚR.
  1618, ȘDSR. 369. Et. pl. oărsă-
  ZurZ, d. oărsaZură sf. locul unde
  se varsă un râu, SD. d. a /s^l
  oărsa, d. It. oersare.
Vârtejești Zp..* sxpT/^'ktpH, DML.
  1591, GSL XX, 24. Et. DârZe/
  sn. volbură, vâltoare, SD. d.
  sl. BpXT/MX.
Vârtopul Zp..- KpxTongA, DML.
  1559, GIZ. I, 1, 109, DȚR.

vdf-viț

I

216

  1619,  ȘDSR. 377. Et. v. vârtop,
    în CCR.
Vârtopu! Cebanui (p.: RRpTonSA
  *M6an8a,DȚR. 1644, ȘDSR. 519.
  Et. v. vârtop, în CCR. + ce-
  6an cioban, prin rs. negam,.
Varză on. .* Rapaz Awr$<]stT, DȚR.
  1624, RIAF. 111,227. Et. oarză
  sf. d. It. pop. piroga.
Varzar v. Vărzar.
Vărzar on. .' Rzpaap, DML. 1628
  GIZ. I, 2, 203 { Rapsap, DML.
  1525 CDȘV. 451, RapaapK sfr.
  sc. XVI, CAR. V, 314. Et.
  năr^ar, sn. un fei de plăcintă
  țărănească umpiută cu varză,
  d. oarză, d. it. pop. oirc/M.
Vărzerești Zp- ; RxpâtpnpH, DML.
  1632, CU. XVIII, 407. Et. Par-
  JMr, satui iui —, v. cuv.
Vâscoaia : RzcKfata, DML.
  1533, SDL. 7. Et. a lui Pa^c,
  d. oă^c, sn. o plantă parazită,
  d. It. o&cuzn.
Vede /p.: 8             = fn apa
  Vecfe, DȚR. 1499 Iulie 13, ASI.
  Et. t^iec/ea, d. vr. a oec/ea, d.
  It. oicZere.
Vezurari (p.: Rospapi, DȚR.
1428, PDȚR. I, 160. Et.
satul lui d. ofezure sm.
bursuc, un animal sălbatec
plantigrad, SD. d. vgrm. nn-
SD.
Vezure v. Viezure
Vicoi (p. ș. on. .* wa RHK«A{<
  la V/co/e, DML. 1425, CDM.
  I, 168, KHKoa, DML. 1609 Fe-
  vruarie 5, BAR. ach. 1941. Et.
  pl. o/co/e, d. vicoi * DMcoZ, sn.
  d. DMCo/r, d. ung. oe^dZhf, SD.

ViCOIeni (p. : RHK0At:HH, DML.
  Ieremia Movilă, BAR, Dnc.
  pc. 258. Et. v. F7co/.
Viedzurii /p.: RitsSpiH, DML.
  1492, BDȘM. I, 510. Et. Fe-
    v. L7e^ure.
Vierâcel on.: RupzttA, RHpxttA,
  DȚR. 1615 August 17, CEK.
  Et. oferâceZ formă rom. p.
  ofnărZceZ perceptor al vinări-
  ciului ? pfnărZcear, v. cuv. în
  CCR
Viezurea (p.: RHtaSp-k . R-hăSp-k
  DȚR. 1613, ȘDSR. 345. Et.
  PYe^urea d.               v. Ve-
  zurari.
Viezurel Zp. : RmsSp&s, DȚR.
  1613, ȘDSR. 344. Et. pfezwe/
    sm. dm. lui oZezorg*, v. Ve-
    zurari.
Virâceî v. Vierâcei.
Visternicii i^p.: RHCT^pHHm'H,
  DML. 1588, GSI. IX, 48. Et.
  oA^ernrc, satul ului, v. cuv.
  în CCR.
Viișoara Zp..- RHHtucapa, DȚR.
  1594, NDA. 79. Et. onyoara,
  dm. lui ore, d. It. DÎnea.
Vișină Uscată Zp.: C8ya RHtuH-
  HA, DȚR. 1626, BAR. XLII-29.
  Et. ownă, sf fructul arborelui
  numit oZyZn, d. pers. oAyne,
  prin srb. sau bl. o/snz/a, SD.
Vișinii Voinigeștilor Zp.; RHtuH-
  H)H ROHHH^npHAOp, DȚR. 1587,
  ȘDSR. 266. Et. ofyfn sm. o
  specie de arbore d. pers. %y/ne,
  prin srb. sau bl. o/ăn(/a, SD.
Vițeiu Zp..* RH^tAS, DȚR. 1499,
  BDSR. 61 nt. 3. Et. o%e/ sm.
  d. o/ZeZZuj.

2t7

I

viz-zăp

Vizunii /p.; RH3gH'in, DȚR. 1598
  Septemvrie 6, cs. BAR. Dnc.
  pc.t 162. Et o/^nn/e o/^n/na,
  v. Lacul Viezuniiior^ în OTR.
Viabnic v. hiabnic, în CCR.
Viădică on.; RARA'KK, A^^^ saz-
   A'K^H par///e P7ac//ca/, DȚR.
  1605, GSI. VI, 183; HRAHK6
  RA&AMKd, DML. 1469, BDȘM.
   I, 136. Et a/a(#ca sm. episcop
sau arhiereu, SD. d. sl. RAJA^Kd.
Voevodeasa /p. : Rw^RWA^c^w,
   DML. 1583, BAR. ms. rom.
  5235. Et noeooțfeaja, soția
  voevodului, d. oocooc/, d. sl.
  R0î€R0A^.
VoinicUÎ on. : ROHHHKSA, DȚR.
  1619 Decemvrie 8, cs. CDB.
  Et oo/mc, v. cuv. în CCR.
Vorovești /p.; Rop^R^H, DML.
  1456, CDM. II, 569. Et ^o-
  roaoa, satul lui d. voroavă
  sf. * vorbă, SD. var. d. nor^a.
Vrabia v. Vrabie
Vrabie on.: RpjR ^ DML. 1604,
  KHT. 10-12 $. ar/. Rpasu, DML.
  1483, BDȘM. I, 269. Et ora6/e
  sf. o specie de păsărică, d. sl.
  RpaKHH.

Vrăbiiani (p.; RpzRHMHH, DML.
  1598, SDL. 28. Et Lra6fe,
  satul lui v. cuv.
Vrâstații /p.: RpzcTa^îH, DML.
  1491, BDȘM. I, 445. Et Ura-
  j/a/, satul lui *^, v. Vrâstat în
  OTS. d oarj/a/, în vârstă, d.
  oărj/a, d. sl. RpzcTa.
Vuiparui on.; A^an^ RSanapSa,
  DȚR. 1502 Iunie 19, ASI. Et
  DM^oar sm. probabil vânător de
  vulpi, d. ou^?c, d. It. on^oej.
Vuîpe on.: Ro^an^, DML. 1495,
  BDȘM. II, 59 ș. ml. ySant,
  DML. 1614 Martie 30, BAR.
  Dnc. pc. 259. Et on^oc, sf. d.
  It. on/pcj.
Vutpescui on.: APAroTz soyAn^c-
  K^AK, DML. 1495, BDȘM. II,
  82. Et I^n^oc, fiul lui, v. cuv.
Vul(ures]i /p.: RSATSp^îH, DML.
  1487, BDȘM. I, 516; RAZTS-
  P^H, DȚR. cc. 1517-1521,
  NDA. 46, RA&Tgp&qnH, DȚR.
  1568 Iulie 30, ASI. și ml. ySA-
  TgptqiH, DML. 1649 Martie 15,
  BAR. Dnc. dc. pc. 106. Et v.
  Văltun

Z

Zamă on.: IlagtA 3aa\z, DML.
  1633, GSI. II, 96. Et ^a/na,
  sf. suc, d. It. pop. ^n?a, d.
  vgrm. ^ema, SD.
Zănoaga /p. : ăznoara, DȚR.
  1504 Iunie 12, ASI. Et ^ă-
  noapa, v. cuv. în CCR.
Zăpodia Sociior /p : ^ptc 3z-

ncA'^ Go^HAwp . pe.y/e ^apo-
cf/a^oc//or, DML. 1492, BDȘM.
I, 510. Et <aapoc#e, v. cuv. în
CCR. + pl. joc/, d. joc, sm. un
copăcel caprifoliceu, d. It. ja-
6ncnj.
Zăpodia Ulmilor /p.: Dt. A<*
  XCT!^ 3zn^A'"'O^AA^HA0p pa

zap-zug

218

  nă /a gura ^apocfzef 67znz7or,
  DML. 1492, BDȘM. I, 510. Et.
  ^răpoPze + pl. rz/znz, d. zz/zn, v.
  cuvv. în CCR.
Zârnă v. Dzârmă.
Zăvoiant Zp.: 3xE0tanH, DML.
  1520, CDȘV. 211. Et. ^aoo/zz
  satul lui *^, d. ^ăoozu sm. luncă,
  cohalm, berc, pădure de sălcii,
  plopi, arini, ulmi și frasini pe
  malul unui râu, SD. d. sl.
  3AE0H.
Zbârcea on.:          DȚR. 1620,
  ȘDSR. 398. Et. probabil d.
  F^ârc/, ? a (se) zgârci, a (se)
  încreți, SD. d. bl. C^psa.
Zbârcetească orz.. noK8nn Mm
  H HptAA AM SKpxmTtCKA c g
  czzzzzpâra/ /gne yz A*edg par-
  /ea 2%grcez*eg.fcg, DȚR. 1600,
  BPD. 164. Et. ZMrceg, partea
  din vechime alui^,v. cuv.
Zberea on.: 3E-kpt, DML. 1462,
  BDȘM. L 56, BELapA, DML.
  1459, BDȘM. I, 32, BEnap-k,
  DML. 1460, ibid. I, 41, BEtzpa,
  DȚR. 1579, ȘDSR. 2t3. Et. vr.
  z6zera, ^6era, a striga, a răcni,
  d. It ex-6e/b, SD.
Zberenii /p.: 3Ezpp*knin, DML.
  1624, PCD. 52. Et. Zberea,
  satul lui v. cuv.
Zbiera v. Zberea.
Zbuciumatul zp.: BEȘqMMaTSA,
DȚR. 1545, CDB. Et. j?6zzczzz-
g,adj. d. a ^e^^6zzczzzzng,
a se agita, a se chinui, a se bălă-

băni, SD. d. 6zzczzzzn, v. cuv. în
CCR.
Zeamă v. Dzeamă.
Zemești v Dzemești.
Zgâeștii zp.: Brhnpin, DȚR. 1626,
  NDA. 134. Et. ^t/g/zp, satul
  lui v. cuv.
Zgăitu on.: BrhHTS, DȚR. 1587,
  ȘDSR. 259. Et. ^pgz/, w g, adj.
  d. a ^gz, a holba ochii,
  a se uita uimit, porecla unuia
  ca atare.
Zgârciți Zp.: BrpmmțH, DȚR.
  1599 August 4, F. CIRM. Et.
  ^yarez/, a, adj. avar, d. sl.
  ezrpmHTH CA.
Zmuiți zp.: BM8AHH, DML. 1448,
  CDM. H, 323- Et. zznzz//, ă,
  adj. d. a Jrznzz/gre, a scoate cu
  violență, a scoate (sabia din
  teacă), SD. d. It. ex-znzz/pere.
Zorești zp.: 3opnpn, A^gA Bcpz-
  tpHAop, DȚR. 1626, BAR. L-13.
  Et. ^or, satul lui d. ^or sn.
  grabă, urgență, nevoie, SD. d.
  tr. zor, RDW.
Zorită on.: BopnA(x), DȚR. 1535,
  ȘDSR. 103. Et. ^orz/ă, lucea-
  fărul de dimineață, SD. d. ^orz<
  auroră, d. sl. aopta, prin bl.
  sopa, cf. BT. sopn . zh ^orz.
Zoritești /p.: BcpHAnpH, DȚR.
  1535, ȘDSR. 103. Et. ^orz/a,
  satul lui v. cuv.
Zugravi zp.: BSrpaEH, DML.
  1620, BAR. Dnc. pc. 259. Et,
  ^zzjrao, v. cuv. în CCR.

CUPRINSUL


Introducere.............................   5   — 11
Prescurtări folosite în text ...........  12   — 22
I CUVINTE ROMÂNEȘTI IN FLEXIUNE ROMÂNEASCA 23 — 218

      B. Onomastică și toponomastică............123   — 218
n CUVINTE ROMÂNEȘTI IN FLEXIUNE SLAVA 219 — 243
      A. Cuvinte comune .......... .219 — 228
      F. Onomastică și toponomastică .......... 229   — 243
in CUVINTE SLAVE IN FLEXIUNE ROMÂNEASCA . 245 _256
      A Cuvinte comune........................  245  — 249
Onomastică și toponomastică.... 251   — 256
ADĂOGIRI ȘI ÎNDREPTĂRI ................. 257   — 270
CUPRINSUL....................................  271

121



   râu, de drum între dealuri, sau
   între munți, 2. padină intr'o
   coastă, aznoA^, DȚR. 1637 Mai
   29, cs. CDB.; a/*/*. r$pH azno-
   Ais KpmHHH . fh die Z<i-
   podra ^A3/?e/, DML. 1468,
   BD$M. 1,127. Etsl.3dn<3Ax.V.
   $. Zăpodia Socilor, Ulmi-
   lor, în OTR., zăpodie, in CRS.
   $. Zăpodia lui Beleș, in OTS.
zaraf v. zaret.
zarbah jm.: zarba, zarpa, stofă

   aur sau cu argint, brocat, SD.
   aapEdy, DȚR. 1582 August 27,
   ASI. $i forma rA^R K^T4H w*r
   sapnay - rr/7 câ/^r: de za/pa^,
   DML. 1609, BAR. PA. 153.
   Et. tr. pers. zer6a^ SD.
zaref jm : zaraf, schimbător de
   3dp^, DML^ t593, AS. mr.
   Cetățuia, XI-2, DȚR. Matei Ba-
   sarab, BAR. XL1I-8L Et. tr.


zăvoiu v. Zăvdiani, în OTR
zbârci v Zbârcea, in OTR $
   Zbârcetească, in OTS.
zbera v Zberea, Zberenii, în
   OTR.
zbuciumat v. Zbuciumatul, în
   OTR.
zeamă v; Dzeamă, Dzemești $.
   Zamă, în OTR.

zgâit v. Zgăit, Zgâeștl, in OTR.
zgârcit v. Zgârciti, în OTR.
zgău v. Valea Zgăi ș Zgăi, tn
   OTR.

   treb. CLX-1, pA suAdfm, DȚR.
  1509, TDSR. 475. EtsLaHAdpk.

   ar/. 3AXT4PKA, DȚR. 1520 Apri-
  lie 10, ASI. pA ăAZTdpH, DML.
  1642, ,G1Z. II, 2, 13. Et, st.


  pA 3d&nH, DML. 1592, CU.
XVIII, 221, 3d<3HW SHTH'Z/od
DML. 1632, BAR. CIV-



   1634, BAR. XLVI-138,
  , z/o/; de argm/,
  DML. 1635 Fevruarie, CMP.

zmult v. Zmultt, n OTR.
zor v. Zorești, în OTR.
  OTR.                ZorileșU, m

  DȚR. 15^9 Iunie 28, F. CIRM^


  cMo.trn a/6, DȚR. 1579,
   AS. mtr. București, IV-3. Et,
  tr.         SD. cf. și rs. ay^)b.

DML. 1425, CDM. I, 168,
DȚR. 1614 Mai 19,

  DȚR. 1608 Iunie 9, CESC. Et.
  ngr. (MYpcl(po< prin sî. 3$yrpd^z.
zugrav v. zugraf, în CCR $.
  Zugravi, in OTR.

n
CUVtNTE ROMÂNEȘTt tN FLEXIUNE
SLAVĂ

A
CUVtNTE COMUNE


A

asupreală Rf^ia
  /nare asopreaR, DML. (574,
GIZ- I, 1, 140, AcSnpliAS, DML.
  <617, AIR. HI, 212. Et. asu-
drepturilor cuiva, d. a ajupr/,


d. asupra, d. It. acAsupra.

mare asupren/e, DML. 1617,
GIZ. I, 2, 103. Et. asuprea/a,

        6ă/îejff, DȚR. 1496 Apri
   lie 14, ASL Et. v. băneasă,
   in CCR.
bir sr?.: pA EHpsp^, DȚR. 1566,
ȘDSR. 157. Et.v. bir, in CCR.

   DȚR. 1548, BAR. XL-29. Et*
                v. cuv. in CCR.

   DML. 1459, BDȘNL L 27. Et

   DLR. d. 6/fd", d. si. RatcAo.

DȚR. 1565, AS. mr. Snagov,
XXX-1. Et. 6oarM, 6ar/a, sf.
cunună, DLR. d. grm. ^or/en,
DLR.

1421, BRB. 11. Et. 6o6o^, sn.

lână,. DLR. cf. ung. gu6a, SD.

XVI, TDSR. 461 Nr. 462, nnti

pământ, DML. 1452, CDM. II,
410- Et. It. 6ucca/a, DLR.

       DML. 1652. GIZ. III, 1.
20.    Et. că/ara^, v. cuv. în CCR.

gar/r, DȚR. 1593-1601 Aprilie
3,   ASL Et. v. călugăr, în CCR.

ii

252

cătageri(ă : WAHdHH
       c //ene/ ca/dpar//ef, DML.
  1667, DB. 195. Et. v. călugă-
  rită, în CCR.
camară pdaaaAHA Kdiuapg * a
  dpar/ cămara, DȚR. cc. 1480-
  1482, BRB. 171 Nr. CXXXIX.
  Et. cămară, v. cuv. în CCR.

  cășăria domnească, DȚR. 1498
  lutie 19, ASI. Ș. BDȘR.61 nt.
  3, Kduup'â. DȚR. 1524 Iulie 24,
  ASI. Et. v. cășărie în CCR-

  /d cmj///o/Aan, DML. 1633-
  1634, CCFR. mș. Crivești. Et.
  cinstit ad/.; * onorat.
ciochiarlat ^m.; ioK<npA(d)Tz, DT.
  sc. XVI, TDSR. 461 Nr. 462.
  Et. c/ocăr/a/, stofă de culoare
  stacojie, DLR. d. ung. ra^ar/a^
  DLR.


  da da/, DML. 1599, BAR.
  CCXXXIV-49. Et. comanda/*
  comand bani sau lucruri dă-


datove s/ p/.; AdTont * da/ar/,
  DȚR. 1585 1591 Ianuarie 8,
  ASI. Et. da/, v. cuv. în CCR.
dorobanț Fm. p/^ Aopo&mTH,
  DȚR. 1523, DDN. 41. Et. v.
  dorobanț, în CCR.
dulamă s/: ad ABMMS ' pen/ra
  da/amă, DȚR. 1509, TDSR.
  Et. v. dulamă, în CCR.

  com/std DML. 1453, DML.
1453. CDM. II, 446. Et. v. cuv.
in CCR.

Za copac/u, DȚR. 1588, BAR.


DȚR. cc^ 1504 sau 1507, BRB.


COt jm..' H S KOT CSKHOty/ 6
co// de po^ao, DML. 1647
GSI. X, 36. Et. co/, măsură-


  DML. 1475, BDȘM. I, 206. Et.'
v. culme, în CCR.

  car/ente, DML. 1606, BAR.
CLVII-73. Et. d. rom. cur/ean,
v. cuv. în CCR.-s'a creiat sl.

t
dvorniceasă ar/.: AMptu^
y-kca, DȚR. 1584, CDB. Et.

dvornicel sm : subaltern al ma-
relui vornic, p/; ARcpHH'UH,
DML. 1598, AS. mr. Adam
VI-8a. Et. dnr d. vornic, prin

-----— ______________________________lî______________________________

o ^ce c/g p/e, DML. 1499,
' BDȘM. II, 147. Et v. falce,
in CCR.
fătăcina               c^/âcfna,
DȚR. 1645, AS. mtr. București
XCHI-H6. Et. ^S/ac/na . j^/a-
^ne, loc destinat pentru ani-
male când fată, ^M/oare, DLR.
d. 7^^a d. It. /efare.

  CTECH3d^HTgqK,H8<=/ocde
pr/Mca y/ cfe /a/ac/une, DȚR.
1548, AS. mr. Sf. loan din
Focșani 1-1. Et v. fătăcina.
fifn y/n. p7; Hd A^"'S i^i'wHCA\
     ? pe yu/?e/a//rn/Zor ef, DȚR.
1480, BRB 158. Et
v. cuv. in CCR.

G

  ^/e, DML. **1455, CDM.^11,
  531, Mar^paK'/agar/a, DML.
  1670, CCFR. mș. Ciortolomu.
  Ețv.gârlă.înCCR.

  până/aogar/pa, DML. 1670,

ghienă y/: WT rimn
  cfrn pA/ena oafe/, DML. 1639*
  GSL, XVI, 67. Et. v. ghiană
  in CCR.

gfudet y/n.: H VK-A^MA\ ^zrAH-
. yi pudep'/or //ganeyf/,
   DML. cc. 1600, HAI. I, 135.
   Et. v. giudet in CCR.
DML. 162?f BAR.^LXXXIV^
159Etgiude, v. cuv. in CCR.
grabiti(se) or.; A<* et ut rpdEHTt.
' ya nu că gra6/p, DT cc. 1540-
1550, BDR. 315 Nr. CXCVI,
TDSR. 468 Nr. 470. Et. a Fe

H

DȚR. 1512-1521, TDSR. 243.



Ad/a/mrrrr, DȚR. 1615, BAR.
CXXXIV-2.Et^a/aZm, v. cuv.

în CCR.

1592 Martie 7, ASI. Et. aAo-


6ofern, DML. 1628, CMP.Et



ii

224



/u/, DML. 149), BDȘM. I, 456,

p/            taaSpf, DȚR. 1559
Aprilie 24, ASI. Et v. iaz,
în CCR.

J

H GOAmus WdyoBf,-., vpw
n<4y8p(.oc/na /h A7an//a d/n
par/ea /uf Cărăm/c/ă y/ a /u/
/aAa^, DȚR. 1569, AS. mtr'

București, CXXXI-l.Et. v. jah
in CCR.


1481, BRB. 283. Et. /uc/ece, *
/uc/e, v. cuv. în CCR.

E

Iac ^n.; pA A4KSp^ /acu//, DȚR.
   1589 Iunie 6, F. CDB. Et. v.
   Iac, în CCR.

       /a/e, DȚR. 1496-1508, BRB.
  243.      Et. /a/, /ea/, /e/ sm. . scân-

1572 Iulie 4, ASI. Et. v. Iaz,
în CCR.

M

DML. 1546, CCFR, mș. Mără-
șești. Et. v. mal, în CCR*

cu oo/a /ururor /neg/ay/Zbr j/a
moy/cnf/or, DȚR. 1537 Iunie
20, ASI. Et. moy/ean c /noy-

N

  nepo/t///u/, DML. 1440, BAM.
  31.     Et. v. nepot, in CCR.
nouă pr. prsn.Dt. norAi .noua,

DȚR. cc. 1525-1527, BDR. 298
Nr. CLXV. TDSR. 431 Nr.
430. Et. Dt. d. no/, d. It.
n^'6e, SD.

$25

ii



O

odăjdii y/p/:     CK-kTHy w^.X/K-
A'* * /n ^f?nfe/e od^du, DȚR. cc.
<1582-1583, NDPȘ. Et. oda/'dd,

odrasîă j/; w^P^CAS T^A^ /A\8 :
odraj/a d/'n frupu/ /uf, DȚR.
1594 Iunie 3, ASI. Et. odraj/a

cu pecefea ora^u/u/, DML.
1632 Mâi, CMP. nApkAAACH. n<)
wpatuoy . parcai// de oraye,
DȚR. 1451, PDȚR. I, 226. Et.

yan/, DML. 1439, CDM. II, 59,

P
pate yn. ; pA n^AKH 3a CAA^^ *
pâ/curf de yadur/, DML- 1654,
CMP. Et. pâ/c, grup, ceată,


    doua pogoane de ore pâra-
   gfna ne/ucrafe, DȚR. 1622,
   AS. eps. Buzău. XXVI, li- Et.
   v. paragină, în CCR.

   garf/or, DȚR. 1474-1476, BRB.
    123 Nr. XCVII. Et. v pârgar,
   în CCR.

    /ây, DȚR. cc. 1503, BRB. 217.


     a mea pece/e, DȚR. 1530,
     PDS. 31 Nr. XXII. Et. v. pe-
     cete, în CCR.

     nâ'n p/bpf, DȚR. 1588, BAR.
     XL-67. Et.p/bp, d. It.popu/uy.
po(a)rtă ncpTS . poar/ă,
DML. 1470, BDȘM. I, 144,


DȚR. 1508 BRB. 226. Et. v.
poartă, în CCR.
podvoăde yj^Z: 8 noAROdAfy*
/a podooade, DML. 1593,
BTDB. I, 117. Et, podooada,
v. cuv., în CCR.

purcei), DML. 1618, ȘDSR. 370.

fo/f DML. 1634-1653, BAR.
CLXVI-18. Et. a prefă/, d.
pref, d. It. pre//um.
pribegiți vr.: sânt*/ /cr RWA npw-
DȚR. 1584 Iulie 2,^51.^

/oy deprun, DML 1436, CDM.

** p^nga, DT. sc. XVI, TDSR.
461 Nr. 462. Et. cf. mit. punga.
15



226'

Hpa ^A.- pnn& , râpa, DML. 149!,
BDȘM. I, 449 pA fiHnn , râ-
pele, DML. 1428, CDM. 1,224.
      ^pâ, v. cuv. în CCR.

pasR4A8pt. canb au ace/e
razoa/ur/ DML. 1609 August
21, CDB. Et. ra^oa/a'devas-



sac ; pA cdfH .^acA DȚR.
c. 1482-1492, BRB. 295 Nr.
CCXXXIX.Et. Fac,d. It. ^accu^.
Sad M..- pA H-kKCî C4^Sp{ WT
  RHncrpdAS /îfy/e jacfarf t/e ore,
  DȚR. Matei Basarab, AS. eps.
  Buzău, XXX-2. Et. vie
  sădită de curând, SD. d. si. cdAZ.
  DML. 1583, AIR. I, 144. Et*
  v. sălaș in CCR.

  DML. 1595, AIR. L 181. Et
  vascular, în CCR.

  DȚR. 1618, ȘDSR. 37^ Et. bL


EcypnnnpHcdm da/ j/obo^re
^a/o/bf /nâna^fresc anu/ne
DML. 1458, BDȘM.
  I, 14. Et. v. stobozia în CCR.

  DȚR. 1639, ȘDSR. 487.^Et.


    Foroc/, DȚR. 1555 Martie


1578, AS. mtr. București,
CXXIX-1. Et. a ^ej ^oroc/, a


ru/bf, DML- 1453, CDM. II,
459. Et. v- spatar în CCR.

1472, BDȘM. 1^172. Et. jpă.

în CCR.
DML. 1591, MCR. 230. Et. v'
cuv. în CCR. .

DML. 1584, AS. mr. Cetățuia,
IV-5. Et. stuf, trestie, v. stub,
în CCR.
/bc Je ^/t/pf/îd, DȚR. 1502 Mai
3, ASI. Et. v. stupină, în CCR.

/or, DML. 1400, CDM. I, 31.
Et. svat.^/, v. svat, in CCR.

an .__________ ir



}'. ; dodHăsZ: WT
DȚR. Î496-I5b7; BRB.
      DML. ^607, BAR. LXXVII-34*
      Et sfncMgpsfnt/rMî, scându-
   .,dcădespicatădeacoperitca-
   ' sele,d.lt.sc/n<Zu/a,pringrm.
   scAfncfe/^SD.
DȚR. 1459-1460^ BRB, (00,
jo/^                   DML.
      1453, BDȘM. I, 10. Etv.$oi-
      tdz,înCCR. . '

      jAe, DML. .1570, AS, mr.Ta-
      zlău, IV-4. Et s/eadză, ml. p.
      S/eă^a, piuă, fabrică de postav
      gros, SD.
ștreang sn.: șleau de funie, pA
mTp-kwrHp^, y&eangw/, DȚR,
1512rl521, TDSR.. 243. Et v.
$tre(a)og, in CCR.

că să ne cumpere not/â s/bara
pentru năoor^ DML. sc. XVI,
TDSR. 546 Nr. 528. Et scara,

   DM^ 1610 Septemvrie, CMS^Î.
   Et v. tabără, In CCR.

   nf/a, DȚR. 1514-1515 sau 1522,
   DDN. 67. Et v. temniță, In
   CCR.


   DML. 1633Martie6, CMS^i.Et


   j/up/ /ârăneyr/, DML. 1661-
'1665, CMSM. Et ^rănesc, d.
< ^aran, v. cuv. în CCR^
tarenă v. tadnă.

   /acapa^c/ ^ar/ne/, DML. 1400,

   mfar/nd oecAe, DȚR. 1583

. naun/ru, DȚR. 1579, BAR. XL-
   53, 8 THH^S - fh //nda, DML.
   inc. sc. XVII, BAR. Dnc. pc.
   64. Et //nda, pridvor (al bise-
   ricii), d.lt.pop./encfa.
tipsie sZ:      THDcî^ c o /(ps/e,
   DML. 1618 Martie 26, CMSM.
   Et 7fps/e, tablă,, tava, d. tr.
   /e5s/, /eps?.




   /arfna, DML.. 1623, GIZ. I, 2,
   153. Et v. tadnă. In CCR..
(eselă sZ:           . /esa/a/ DȚR.
   1509, TDSR. 475. Et. /esa/g,

u

mar ,wn.; tytuApn * ayaraZu/, 1 v. u^ar, !n CCR.
   DML. 1482, BDȘM.I, 262. Et j

  tfu/A-u/u/a/, DML 1631, BAR.
  PA. 69, p/. BdAMpt * cadar/,
  DȚR. 1572, BAR. XL-44, DML.
  1610, AIR. III, 209. Et v. Vad,
  în OTR.

  DȚR. 1624 Octomvrie 20, ASI.
  PA. Et. v. vadră, in CCR.
vecin ym.; pZ WT MHHHry A\$na-
cTwpH w d/n/re oec/n/f mana-
yZ/r/Z, DȚR. 1482, PDȚR. I, 322,

  dragZZor noyZn DecZnZ... /ade-
  ZaZa/ d/n ^rayoD yf ZaZaror
  pârgarZZor, DȚR. 1495-1496,

BRB. 195-196 Nr. CLX;se cum-

  ]"A\ H KAptjUJAHeA\ WT WKCAH9 -
yZ ca y/Zrea ZaZaror oec/nZZor y/
orayan/Zor cZZn /ar, DȚR. 1590
Aprilie 14, CESC. Et DecZn,

CCR.


  1601, AS. mr. Arnota I, 2. Et
a DecZnZ, a face vecin * a face
șerb, d. oecZn, v. cuv. in CCR.
vodaym.: CrA^^wn so^A-^Z/neon
  oocZa, DȚR. 1605 August 23,
ASI. Et. coda, y. cuv. in CCR.

z

zăceți or.: s<w*TH, DȚR. 1612,
AS. eps. Râmnic, XIV-11. Et.



ayprZ, DȚR.- ^97 Aprilie 25,

DȚR. 1619, ȘDSR. 378. Et za-
pZy, v. cuv. în CCR.


<%e/, DML. 1593, CDM. 11^56

yfa ^rapoc/Ze, DML. 1425, CDM.

DȚR. 1569 August 23, AȘI.
Et. v. zăpodie, in CCR.

ni
CUVtNTE SLAVE !N FLEXtUNE
ROMÂNEASCĂ

A
CUVtNTE COMUNE


B

belegeîe s^p/. : E^A-krfAr, DȚR.
   1583 Mai 9, BAR. achz. lanua-
   rie 1941. Et.prin inf. ari. rom.
   sl- n(A*krK.

brâtvele , npKTEMr, DȚR.
  cc- 1482, BRB. 187. Et. prin

c

DML 1459, BDȘM. I, 3o\'
art. KAASr^p)n,DȚR. 1634, ȘMT.


rffMCKS, DȚR. 1650, CCFR. m$.

cliucearsX: tsAtctjpS, DȚR. 1522-
1529,TDSR. 292 Nr.295,KAtt.
^'PSA. DȚR. 1490, PDȚR. I,


  SA            t car/ea c/omn/ef
p/a/a, DȚR. 1650,
ȘDSR. 552. Et prin inf. rom.

COttovete K^TAostAf, DȚR.
  1535 1ulie22, ASI. Et. prin

D

dătogi sm..- p/. A^^orn, DȚR.
  1509, TDSR. 471. Et. prin inf.

  1535-1545, TDSR. 339^Et. ^rin
  inf. formei neart. rom. sl. A*-

  ysTops.
dvornic^/n.:AR6P""KS, DȚR.
1494 Aprilie 1. ASI. ARcP""K8A,
DȚR. 1620, NDA. 115. Et. prin

H

bfapul .Mn.: yadnȘa, DȚR. 16! 3, 1 rom. s!. ya-sn^.
  ȘDSR. 333. Et prin inf. art. ]

!

//L DML. 1632, GSI. H, 300.

1547^DDN.63. EL prin rom. d

DȚR. 1M4, BAR. XL-60. EL


Hst jm.: AHCTS, DML. 1602, BAR.

   IX-50. EL prin inf. formei neart.

fogofâtj/n.: aor<*<};tTy,DȚR. 1497
Aprilie 1, ASI. EL prin inf.
formei neart. rom. sl. nor^fTx.

M

DML. 1635, GSI. XVI, 58,

XVII, AIR III, 203. EL prin

   DML. 1463, CDȘM. 45,
   CTHptH TncA\-ktun, DȚR. 1554,
   ȘDSR. 128. EL inf. gen. rom.

moșie pA: .nuia, DȚR. 1560
Aprilie 18, ASI. EL prin inf.

O

wc-Mmmu, DȚR. 1483 Iunie 25,
ASI. $. PDȚR. I, 339. EL prin


osvitocuî : WCRHT<*KSA, DȚR.

  T^KSA, SCKHTSnSA, DȚR. 1597
  Mai 11, ASI. EL prin inf. art.
  rom. Sl. CKKHTZUK.

249

ni



1632, CCFR* m$. Bezdeadu. Et
- prin inf. formei neart, rom. sl.

planinul s.: nnanmsa, DȚR. 1526
   Iulie 6, ASI. Et prin inf. art.

   DML. 1573,^BDB. V, 2L Et

1617, BAR. CLXXXI-75. Et

DȚR. 1650, ȘMT. 324. Et prin

s

săvăcupeti se CA: A^ K8A* c
cnKK^nrcK ycTapSa, DȚR. 1570
Noemvrie 7, ASI. Et prin inf.
vr. rom. sl. czRsu^nHTH ct.

  cKASA^^"n<!f, DȚR. 1620, BAR.
  CXXXIV-62. Et. prin inf. rom.

  DȚR. 1620, BAR. CXXXIV-18*

DȚR. 1657 Martie 6, CGDF. Et-

BAR. ms. 4081, fl. 5. Et prin

u

usvltocul V. osvltocul.

GSI. XX, 137. Et inf. rom., sl.

vătah .HK. .* K&'raySa, DȚR. 1630,
   GSI. V, 139. Et inf. rom. sl.
   fiind saTa^s.

afîKHT(E), DȚR. 1585-1591, Mai
13, AS). aEA^^wa, DȚR. 1599

rom. a za/bg/.sl. fiind sdAOMHTH.
zăloptl v. zalofitl.

ADĂOG!R[ $t tNDREPTĂRP).


       La pag. 9 r. 11 să se suprime: mar^d; r. 13 In ioc de Ft/A
/er/d, să se citească
       La pag. 11 r. 3 și 4 să se suprime: g/î/dna, mar^d, Zregd-
^dr, //cmă; r. 4 în loc de ju//e/-/e și ^d/bg/e, să se citească:



dr//co^
       La pag. 13 r. 9 după bl. să se adaoge: big.
       La pag. 14 r. 7 și 8 în loc de: A^eng/eno, meng/bno, să se
citească: A^eg/eno, meg/eno; după r. 25 să se adaoge: CMC. * Co-
lecția de documente a d-lui Mihai Costăchescu; după r. 32 să
se adaoge: col.*coloana.
       La pag. 15 r. 1 după CSP., să se adaoge: csp.; după r. 8
. să se adaoge: cump.«cumpărat; r. 27 după Dml. să se adaoge:
DML.; după r. 30 să se adaoge: DPA.«Documente cu pec€(i
atârnate.


17

S5Ă


persan, ă.
       La pag. 20 r. 4 după populară, să se adaoge: vulgară; în
r. 12 să se elimine: prsn. persoană; după r. 14 să se adaoge:
să se citească: vr. e vrs.
       La pag. 25 col. I r. 24 să se suprime: Albii; r. 27 in loc
de: adăogi Adaoge, să se citească: adăugi Adauge; în col. II




       La pag. 28 col. I r. 27 să se citească: Balaic in loc de:
Bălaia; in răndul 30 să se adaoge: Bălan; iar in col. II r. 36
in loc de: (A"", să se citească: tA"".

nie, in OTR.; in col. II r. 33 să se suprime: cu Piatră; după
ultimul r. să se adaoge: batiște, v. Lacul Batiștilor, în OTR.
       La pag. 30 col. I r. 7 în loc de: Băzdăgă, să se citească:
Bâzdigă.

ultim in loc de: Bolboră, să se citească: Bolborc.
       La pag. 32 col. I r. 21 să se suprime; in r. 22 și 23 în loc
de: Siliștea BorcaoHor, să se citească: Borcan!; după r.25 să
se adaoge: borduh, v. Măgura Borduhului, in OTR.; in r. 29
în loc de: bosiuc Bosiuc, să se citească: bosioc BosHuc; in
col. II după r. 2 să se adaoge: V. ș. Botâșani, în OTR.; in r.
4 să se adaoge: Bolești; în r. 9 și 10 în loc de: Boorescul,
să se citească: Booreanul; în r. 10 să se suprime: Buoreao;

259

după r. 23 să se adaoge: braga, v. Brăgărești, în OTR.; în r.
25 în loc de: Brândușă, să se citească: Brândușe.
     La pag. 33 col. II r. 2 să se adaoge: Bucureasa; r. 9 să
se suprime.
* . La pag. 34 col. I în r. 13 și 14 să se suprime: Boorescid
și să se adaoge: Booreanul; în r. 15 să se adaoge: Buorean;
in r. 25 în loc de: Bosâioc, să se citească: Bosiiuc; în col. II r.
16 să se adaoge: Budza Gruiuiui ș Buzea.
     Lă pag. 35 col. I r. 2 și 24 în loc de: VT să se citească VT;



K<h\\4pd; r. 27 în loc de: OTR., să se citească: OTRS.; iar în
col. II r. 10 în loc de: Ed, să se citească: Et.
     Lapag.37col.Idupăr.9săseadaoge:cap,vCap*Rău,
Cap-Tare, în OTR.; în r. 21 și 22 să se suprime: Căpâțâne și să
se adaoge: Căpățină; r. 26 și 27 să se suprime; în r. 27 în loc
de: OTS., să se citească: OTR.; în r. 29 să se suprime:Căpă(âne;


în r. 21 să se adaoge: Cârtigi; după rândul 28 să se adaoge:
cârtionț, v. Cârlianția, în OTR.; în coi. II r. 20 în loc de,
Căscoi, să se citească: Căscoi; iar după r. 31 să se adaoge:
cășcioară, v. Cășcioarele, în OTR.
     La pag. 39 co!. I r. 20 după v., șă se adaoge: cătină, în


Satul Șepeîor, în OTRS.
     La pag. 40 col. II r. 34 în loc de: GCHR, să se citească:
GCyH; în col. II r. 38 în loc de: CD., să se citească: CDM.

noi prin sl.      col. II r. 8 în loc de: Cheșanu!, să se ci-
tească: Cbeșeanui; după r. 16 să se adaoge: chiciură, v. Chl*

260

Bapb; r. 30 în loc de: ^ep să se citească: ^cp; r. 38 în loc de:
OTR., să se citească: OTRS.; în col. II r. 21 să se suprime:
TCD. IV, 265; în r. 22 să se adaoge: Ciorecești; în r. 31



ciut.^a, v. Badea Ciut, în OTRS.


ȘDSR.; in"col" II r. 50 și 51 in loc de: Colaciul, să se ci-
tească : Colacul.
     La pag. 45 col. I r. 10 după cuv. să se adaoge: comandat.


16 în loc de: Cofofeni, să se citească: Cotofani; în r. 25săsc

r. 26 să se adaoge: $. OTRS.
     La pag. 48 col. I r. 3 să se adaoge: Crângari, Crângul;

să se adaoge: Crucea; în coî. II după r. 16 să se adaoge: cucor,
v. Cucoreanul $. Cucorenil, in OTR.; r. 23să se adaoge: V. $.
Cucută $. Cucuteni, în OTR.
     La pag. 49 col. I r. 2 după OTS. să se adaoge: culme, în
CCRS.; col. II r. 30 in loc de: dm. să se citească: d.
     La pag. 50 col. I r. 8 să se adaoge: Curteni; col. II după
r. 2 să se adaoge: curtișoară, v. Curtisoara, in OTR.
     La pag. 51 col. I r. 7 în loc de: dorobanț să se citească:
dorobanț; col. II r. 14 să se adaoge: Bășineștilor.
     Lâ pag. 52 col. I după r. 1 să se adaoge: dcochlat,^ă, v.
Deochiafi, in OTR.; după r. 9 să se adaoge: desăra, v. Desă-

261

tcască: Dzeme$!ii; in uitimui rând sa sc citească: sccipe.
     La pag. 55 coi. I r. 19 sa sc adaoge: Vaidccști; r. 32 s3
se adaoge: Făgulef; dup3 r. 33 să sc adaoge : făleau, v. Făleau,


v. Frânar, m OTRs'


     La pag. 5S coi. I r. 2 in loc de: CESK., să sc citească:
CESC.: r. 10 in ioc de: Frăfică, sa se citească: Frătică; r. 23
in loc de: Fromoșifa, să se citească: Frumușica; col. 11 r. 24

sa sc suprime: in OTS.
     La pag. 59 coL I r. 16 să sc suprime: Galben; r. 27 să sc
suprime; r. 34 să se adaoge: Et. mit.       col. li r. 1 și 2

după Et* să sc adaoge: dm.; după r. 21 să sc adaoge: gândacoi,
v. Gândăcoac, in OTR. găoază, v. Găojanf, in OTR.; r. 26
in ioc dc: GărbovanuL să sc citească: Gârbovul.

262

  suprime: Grosul; r. 18 în loc de OTR-, să se citească: OTRS-
       La pag. 63 coi. I r. 13 in loc.de: /iaAMA), să se citească:


  Hameiului, să se citească: Hemeosuîui; r. 2t înainte de: ș.,
  săseadaoge:OTRS.;r.28înlocde:ttr.,săsecitească:tt.;
  după r. 28 să se adaoge: handră, v. Hăndreștf, în OTR.; in
  col. II r. 12 în loc de Aarac/u, să se citească: Agrac/tr/; după
  r. 18 să se adaoge: hârc, v. Hârcul, în OTR.; r. 19 in loc de:
  harea, să se citească: bareș.
       La pag. 64 col. I r. 9 în loc de: hatalm, să se citească:
  hatalmure; r. 18 în loc de: herbânteHerbânte,să se citească:
  herbente Herbente și să se suprime : Balta; r. 20 în loc de:
  berbânte, să se citească: herbente.
       La pag. 65 col. II r. 29 și 30 să se suprime: TRI. II (Î884)
  3,231.
       Lapag. 66col.Ir.20mlocde:pr.săsecitească:prez.;
  col. II r. 9 după vultur, să se adaoge: în CCR. și Hulturesti,
  în OTR.; r. 12 în loc de: Hurezi, să se citească: Hurez; r. 23
  să se suprime : ezer ș.; r. 37, în loc de : inpujit, să se citească :
  Împuțita,înOTR.
       La pag. 67 col. I r. 12 in loc de: infera, să se citească :
  inferat; r. 17 în loc de: înjinghia, să se citească: înjunghia;
  r. 19 în loc de: Inpufita, să se citească: împuțita; r. 34 in loc
  de: vr., să se citească : v.; col. II după r. 27 să se adaoge :
  izlaz, v.Izlaz, înOTR.

  jah; r. 34 și 37 în loc de: jamin Jamini, să se citească: Jamir
  Jamiri; col. II r. 3 în loc de: OTR., să se citească: OTRS.; r.
  8 in loc de: Jerdianii, să se citească: Jerdenii; r. 25 în loc de:
  Jigăreni, să se citească: JigăreniL
       La pag. 69 col. I r. 32 după giudeve, să se adaoge: ș.
  judece; col. II r. 5, după CDM-, să se adaoge: I.
       La pag. 70 col. I r. 17 să se adaoge: Lac; r. 23 în loc
  de: lacure, să se citească: lac; col. II r. 12 după: v., să se
  adaoge: Măgura Iu Leaotă, în OTR.; r. 16 și 17, în loc de:
  mgr. Afine, SD, să se citească: cf. srb. Jianau, jiaHpa (pl.
  bl. JiaHein* și rt. ^anp-b, ^aHua; r. 25 înainte de: ș., să se adaooe .
  înOTR.
       La pag. 71 col. I r. 20 să se adaoge: Lazul; r. 21 in loc

363

    de: lazure, să se citească: laz; r. 31 în Ioc de: OTR., să se
citească: OTRS.; după r. 31 să se adaoge: leaț, v. laț, in
CCRS. leaotă, v. Măgura Iul Leaotă, în OTR.; după r. 32 să
se adaoge: lemn, v. Drumul Lemnelor, în OTR.; r. 35 să se
citească: Lepăduța; col. II r. 5 să se citească: leurdă; r. 6 să
se citească: Leuștean; r. 8 în Ioc de: Licurici, să se citească:
Lecurici; r. ÎO în loc de: Limbă, să se citească: Llnbă; r. 16
- , după : apă, să se adaoge : o casă, etc. și în r, 24 înainte de: mă-
sură, să se adaoge: aici:
         La pag. 72 col. I r. 7 în loc de : Logofețenii, să se citească :
    Logofețenii; r. 38 în loc de: pry. să se citească: prsn.; în col. II
    r. 9 $i 13 în loc de: Lumineani, Lumireni, să se citească:
    Lumineni, Lumiriani; r. 34 să se adaoge: Groapa Lupului;
    după r. 37 să se adaoge: lupoi, v. Drumul Lupoiului cel
    Bătrân, în OTR.
         La pag. 73 col. I r. 16 și 17 să se suprime col. II r. 3 în
    loc de: Maxa^, să se citească: MaxaJia; după r. 37 să se adaoge:
    mânji, v. Mânjești, în OTR.
         La pag. 74 col. I r. 3-4 în loc de: it. pop.             SD., să se
    citească: gr. p.&pTup; r. 4să se suprime: Mânjea; r. 24în loc de:
    Marjine, să se citească: Marjină; după r. 27 să se adaoge:
    mărginea, v. Valea Mărginelil, în OTR.; după r. 36 să se adaoge:
    Balta Măstachinului; col. 11 r. 36 și 37 in loc de: Măstecănul,











   V. ș. Muchia, în OTR.
         La pag. 79 col. I r. 1 în loc de: musteață, să se citească:
    Musteață, în OTR.; r. 2 în loc de: Musteață, să se citească:

264

Mustață ; r. 29 să se adaoge : Capul Năsipului și să se suprime:
ș. Capu! Năsipilului, in OTS.; r. 32 să se adaoge: Nasol. -
      La pag. 80 col. I r. 10 și 13 după: v., să se adaoge: Nia-
tedu!, în OTR. ș.; r. 17 să se adaoge: Nisporescul, in OTRS.;


odăjdii; după r. 24 să se adaoge : odor, v. Odor, in OTR.;
r. 35 în loc de: OgHndare, să se citească: Oglindoae.
      La pag. 82 col. I r. 29 în loc de: omușorului, să se ci-


de: OTR. să se citească: OTS.
      La pag. 84 col. I r. 30 in loc de: OTR. să se citească:
OTS.; col. II r. 22 să se adaoge: Pârău; r. 38 în loc de: jpor-
să se citească:




      La pag. 88 col. I r. Î6 și 17 în loc de: Siliștea, să se ci-
tească : Siliștia.
      La pag. 89 col. I r. 30 să se suprime: Poenarul; r. 32 în
loc de: Poenanul, să se citească: Poenarii; în col. II r. 7 să


ză se citească: prăsilă.
      La pag. 92 col. I r. 14 să se adaoge; in CCR. ș. Preslopul,

-265

în QTR.; col. 11 r. 7 în loc de: Priboieni, să se citească: PrI-
boianiși să se adaoge: Priboiu; după r. 21 să se adaoge: pripor,
v P*rlpor $i Prippru! Păduceiîor, în OTR
      La pag. 93 col. I r. 34 să se adaoge: Purce!; col. 11 r. 10
să se suprime: Pustiu!; r. 27 în Ioc de : OTR. să se citească :
OTRS.; r. 34 să se adaoge: Puțul și în loc de: OTS., să se ci-
tească: OTR.
     . La pag. 9^ col. I r. 4 în loc de : OTR., să se citească: OTRS.;

]eț, v. Răcuieț, în OTR.; r. 38 și 39 în loc de: BDȘM. să se
citească: BSDM.; col. 11 r. 17 în loc de: Răpepune, să se ci-
tească : Răpe;une; r. 24 după : ș, să se adaoge : Răspop ; r. 27
să se suprime: Răstiiaoli; r. 30 în loc de: re/, să se citească:
re/; după r; 30 să se adaoge : rătedz, v. Rătedze, în OTR.; r. 32 '
să se adaoge: Rătunda, Ratundu, ^!; r. 38 să se adaoge:
Cap'Rău.
      La pag.,95 col. II r. 6 în loc de ZM, să se citească: Zm;
după r. 22 să se adaoge : retedz, v. Retedzești, în OTR.; după
r. 36 să se adaoge: rogojel, v. Rogofeluî, în OTR.
      La pag. 96 col. I r. 6 să se suprime; după r. 18 să se








Sărindartu, în OTR. sas, v. Sasu!, în OTR.
      La pag. 99 col. I r. 20 să se suprime: prin sl. CKHT&; r. 22
să se suprime: Scorțeni; col. II r. 14 în loc de: scumpie, să
se citească: Scumpie; r. 17 să se suprime: Scurtescul și să se
adaoge: Scurteștii.
      La pag. 100 col. I r. 3 și 4 în loc de: . cKOTapb prin suf.

266







citească: Strânbeni; r. 20 să se adaoge: Strâmturești; col. II
r. 11 în loc de: CT. să se citească: HCT.; r. 14 în loc de:
Stuhuciuneie, să se citească: Stuhucineie; r. 29 în loc de:
Stupinelor, să se citească : Stupinilor; r. 32 să se adaoge: Su-
lartui ș. Sutenii.
      La pag. 106 col. I r. 11 după sf.: să se adaoge: locul unde
se colectau vitele și oile cu lapte care serveau ca JuZ&fu (v. ;




      La pag. 108 col. I r. 12 să se.adaoge: și ștreang, în CCRS.;
col. II r. 2 în loc de: Știtbic, să se citească: ȘtitMcanii; r. 3
înainte de: Știubeiul Prajei, să se adaoge: Știubeiul.

r.  21 în loc de : OTR., să se citească : OTRS ; col. II după r. 6 să


v.  Târzii ș. Târziul, în OTR.
      La pag. 110 col. I r. 15 după: ȘDSR., să se adaoge: 309;
r.  16 în loc de: Teiș, să se citească: Teiuș; după r. 16 să se
adaoge: teiuș, v. Teiuș, în OTRS.; r. 19 să se adaoge: V. ș. '
Valea Teiului, în OTR.

267

      La pag. 113 in capul pag. să se citească: (ăr*țig; col. I r.
21 să se suprime; in locul r. 21, să se adaoge: țărână, v. Ță-
rână, în OTR. țărănesc, v. țăranski, in CCRS.; r. 29 să se su-
prime; r. 30 in loc de: Țărnă, să se citească: Țărână; col. II
r. 13 in loc de: %.             să se citească: 1L* fer/nu/tM, var.
d. /ermen $i ^ermf/îtrj, SD.; după r. 14 să se adaoge: (icmă,
v. Țicma Scurtului, in OTR.






lui; r. 7 și 3 in loc de: Vâlcele, să se citească.' Vâfceale; r.
20 să se adaoge: Câinelui; r. 22 in loc de: Flămânzilor, să
se citească: Flămânzeștilor; r. 25 în loc de: Purcăreștilor, să


Vâoju; după r. 14 să se adaoge: veche, v. Brânză, în OTR.;
r. 23 in loc de: Vărzărești, să se citească. Vărzerești; r. 31
in loc de: Vardzar, să se citească: Vărzar.
      La pag. 118 col. I r. 3 și 4 să se suprime; după r. 11 să
se adăoge: vierâcel, v. Vierâcel, în OTR-; r. 20 să se adaoge:
V. ș. vierâcel; după r. 20 să se adaoge: viișoară, v. Viișoara,
in OTR.; col. II r. i4 in loc de: CD$B., să se citească: CDȘV.
      La pag. 119 col. I r. 7 în loc de: vișin CRS., să se citească:
Vișin, OTRS.; în   col. 11 r. 32  să se suprime.
      La pag.          121 col. I r.  10 în loc de Beleș, să    se citească;

      La pag.          127 col. I r, 3-7 să se suprime.
      La pag.          129 col. I r.  18 să se citească: Lată; col. II r. 12
in loc de: pt.; să se citească: p.
      La pag. 130 col. I r. 23 în loc de: Beleuj, să se citească:
Beleuja
      La pag. 131 col. I r. 32 să se suprime: /?.+ suf. ar.; col.

368

Bosiiuc.
       La pag. 133 col. II după r. 10 să se adaoge: Brânză-Veche,
v. Brânză
       La pag. 137 col. I r. 5 să se suprime: V.; col. II r. 13 in
loc de: Cânen^ să se citească; Câneni.
       La pag. 139 col. II r. 3 în loc de: Cărăbăt, să se citească:
Cărăbăț.

ung.; în r. 35 in loc de: ASp'iw, să se citească: H<i8pîw.
       La pag. 14-3 col. Ir. 11 in loc de: met., să se citească: mtt.
       La pag. 144 col. I r. 5 înainte de: /p., să se adaoge: Dt.;

rasul, să se citească: Cireșul.
       La pag. 145 col. II r. 35 în loc de: M noii), să se citească:
K/ionorb.
       La pag. 146 col. I după r. 16 să se adaoge; Cocoreanul,
v. Cucoreanul. Cocorenii, v. Cucorenii; r. 36 in loc de Co-
jocar, să se citească: Cojocarlul și să se suprime: art.
       La pag; 148 col. II r. 18 să se adaoge : V. ș. Crăciun, in OTRS.
       La pag. 158 col. I r. 15 in loc de: BDȚR. să se citească:
BDȘM. .

Galbenu.

       La pag. 164 col. I r. 38 în loc de: NAI., să se citească;
HAI.; col II, Grivii să se treacă in OTRS.; în r. 38 in loc de:
p., să se citească: pc.




       La pag. 168 col. I r. 3 in loc de DML. SDSR-, să se ci-
tească : DȚR. ȘDSR.

46$

        La pag. 174 col. I r. 24 să se adaoge: p. ZeaoM-Zd/oM,
   v. cuv. în OTRS.; in col. H r. 18 în loc de: mă/dmv. Mă-
   lăescul, să se citească: Mălăescut, v. Mătaiu.
        Lapag,175col.IIr.24înlocde: vgm.,săsecitească: vgrm.
- ' La pag. 176 col. I după r. 13 să se adaoge: Măstacărul, v.
' Mastăcărul; r. 14 în loc de: Măstacănul, să se citească: Ma-
stăcărult cuw. d. r. 16-18 și încep, r. 19 să se citească înaintea
cuvv. d. r. 14 și 15; r. 20 în loc de: Masteacănut, v. Mă-
stacărul, să se citească: Măstachlnul, v. Mastecărul; după
r. 27 să se adaoge: Mastecărul, cu tot textul de pe r. 14-20.
        La pag. 177 col. Ir. 9 după:                    să se adaoge:
   anc/e se c/tea/nâ /a M/c fu^/a.
        La pag. 178 col. I după r. 11 să se adaoge : Mozavirul on. .-
                      DȚR. 1643 Noemvrie 2, CEK. Et.
                     oaspete, d. tr. /nusa/zr; r. 22 în loc de: Muntea,
   să se citească: Muntla; după r. 35 se va trece: Muntia, de pe
   r. 22-24.
        La pag. 181 col. I r. 26 in loc de: Obrejuță, să se ci-
   tească; Obrejiufă.
        La pag- 182col.Ir.8înlocde: Olarul,să se citească: Olanul.
        La pag. 184col.IIr. 14înlocde: Pârtea,să să citească: Pârtia.
        La pag. 185 col. I r. 19 să se adaoge: Paște, v. Paște, în
   OTRS.; r. 26.să se citească: co/u/n/cM/d; în col. II r. 19in loc
   de: vgrm-, să se citească: vgr.
        La pag. 188 col. I r- 20 în loc de: DSR , să se citească: DLR.

        La pag. 191 col. I r. 14 și 15 în loc de: npncA$nH<t, să se
   citească: npncA8nSa.
        Lapăg. 192col. Ir. 1 in loc de: Pustiăl, săse citească: Pustiiul.
        La pag. 195 col. I r. 12 în loc de: Ratează, să se citească:
   Rătădze.
        La pag. 197 col. I r- 14 în loc de: BPK. să se citească:
   CBCK.; în col. II r. 5 în loc de: a., să se citească: anume.
        La pag. 199 col. II r. 12 în loc de: BDV. să se citească: BDB.
        La pag. 201 col. I r. 13 în loc de: ijenbe, să se citească: cTjenbe.
        La pag. 202 col. II după r- 35 să se adaoge: StrtmbM, v.
   Strâmbii.
        La pag. 203 col. II r. 34 în loc de: SDR. să se citească: SD.
        La pag. 205 col. II r. 19 să se citească: Taăna.
        La pag. 207 col. 11 r. 31 la început să se adaoge: Trestior.

270

      La pag. 208 col. 1 r. 22 să se citească: TyjWTb.
      Lapag. 212 col.Idupăr.2O să se adaoge: Urita,v.Urâta.
      La pag. 213 col. I r. 32 în Ioc de: rag, să se citească: /ag.
      La pag- 215 col. II r. 26 în loc de: Omușorului, să se
citească: Omșorulul.
      La pag. 217 col. II r. 7 în loc de: d, să se citească: d.


      La pag. 222 col. I r. 11 în loc de: BD$R. să se citească,
BDSR;încol.IIr.5săsesupnme: 1453, DML.
      La pag. 227 col. I r. 35 în loc de: Renan, să se citească:

Balaleu.



      La pag. 243 col. II r. 26 după: probabil, să se adaoge:
persoană.
      La pag. 247 col. I cuv. dălogi, să se suprime.